REVISTA LUNARA EDITATA DE C.C. AL U.T.C.

ANUL XIV - NR. 168 11/84
CONST,RUCTII P.ENTRU AMATORI
li
SUMAR
Ă DE PRESTIGIU,
REZULTATE ELOCVENTE ÎN
CINSTEA CONGRESULUI AL
XIII-LEA AL PARTIDULUI CO-
MUNIST ROMÂN ............... pag. 2-3
INITIERE ÎN
RADIOELECTRONICA .......... pag. 4-5
Amplificatoare ţ
ţ cu 741
ş ă ă AO
......................... pag.6-7
ţ de
.......................... pag.8-9
Reducerea nivelului de
mot În aparatura de
cere a sunetului
LABORATOR ................... pag. 10-11
r-'''''''nnÎ""!>t,,,,. biologic
..... TEHNICO-
.................. pag. 12-13
" ................. pag. 14-15
Ă DE PRES I I ,REZULTATE ELOCVENTE
ÎN CINSTEA CONGRESULUI AL XIII-LEA
A PAR IDULUI COMUNIST ROMÂN
con resul
,
-lea
diverse
ea ă ş
pentru saltu!
al industriei ş care
ă CL: 40 de ani 'in acest dome-
niu era ca ş ă ă afir-
mîndu-se nu numai ca ă
ă pentru nevoile interne,
dar impunÎndu-se ş În afara hotare-
lor ţ ă noastre ă ă ţ pro-
duselor.
ă la loc de cinste prin-
tre principalele ş calitative în-
registrate de ă Întreprindere
volumul produselor exportate - de
la 100 În cincinalul 1971-1975 la
455 În actualu! cincinal -, producti-
vitatea muncii, ă În produc-
ţ ă de la 100 În 1975 la 238,8 În
1985, ponderea produselor noi ş re-
proiectate În ţ de la
28,9 În 1981 la 70 În 1985, În condi-
ţ În care aceasta aproape s-a du-
blat în actualul cincinal ţ ă de pe-
rioada 1971-1975.
De altfel, În ţ i nerea acestor re-
zultate un rol important este jucat ş
de muncitorii, tehnicienii ş specia-
ş tii de la Centrul de Cercetare Ş
ţ ă ş Inginerie ă
pentru ţ acolo unde
se ă ş se ă cele
mai noi prototipuri pentru telecomu-
ţ ă de ă cu ă ş
subinginer Constantin Costache. se-
Î
sarcinilor de plan,
anual se ă
10--12%. ţ
ă in recente teme de cer-
cetare, precum centralele telefonice
automate electronice sistemul te-
lefonic cu ţ O pre-
ă ă la care partiCi-
pat tineri ş ti este realizarea
telefoanelor navale baterie.
Printre ş ii În productie putem
cita pe tinerii: subinginer Radu Sil-
via, tehnicienii Alexandru Postel-
nicu, Gheorghe Ciobanu, muncito-
rul Gabriel Meloni ş economista
Ioana Alexe.
Centrul de Cercetare Ş ţ ş
Inginerie ă pentru Tele-
ţ prezent cu o serie de
produse realizate de tinerii munci-
tori, tehnicieni ş ingineri la recentul
tîrg ţ a avut expusa o
realizare de ă ă - minitelefo-
nul ROTEL. ă de ă cu unul
dintre tinerii ş din colecti-
vul ce a realizat minitelefonul RO-
TEL, inginerul Andrian Nicolae:
Aparatul, realizat de un colectiv
ce a mai cuprins pe ing. 1. ă ing.
Radu Minciunescu, ing. Victor Si-
mion ş ing. Paul ţ are ton
de apel in capsula receptoare, se-
ţ ă de abonat ă
du-se prin intermediul unei clavia-
turi. Aceasta poate reapela ultimul
INTEGRAREA CU PRODUCTIA -
,
CHEIA DE Ă A Ă
TINEREI GENERATII
PENTRU Ă Ş Ţ Ă
În cadrul Grupului Ş ,,23 Au-
gust" din ş ţ
U.T.C. are de îndeplinit un plan
anual la ţ ă de
aproape 5 milioane de lei dintre
care 1300000 Iei ţ ă
Expresie a modului În care se reali-
ă o ă ă stn ă Între 'i ă ţ
mint, cercetare ş ţ calita-
tea practicii În ţ ă
pentru calitatea
muncitori
Din profilul
2:
întreprinderii tutelare, elevii grupului
scolar ă indicatoare locale de
nivel (trei tipodimensiuni), capac
palier, ţ ţ limitatoare axiale
ş pentru tampon, axe, pinioane, su-
porturi ă alte repere pentru loco-
motive diese! hidraulice etc.
ă pentru a deveni fie
ş fie mecanici
pentru utilaje sau mecanici
combusfie in-
elec-
PRODU E
TEHNICI
cini de ţ care SÎnt contro-
late ş verificate pentru primirea avj-
zului de calitate de ă organele
controlului tehnic din intreprindere.
Deci nici un rabat de la calitate, nici
o concesie ă ă lucrului de ni ntu-
ă Este interesant de remarcat ă
elevii ă peste 200 de pro-
duse ş repere În cadrul a 10 atelie-
ş ă dintre care trei cu profil
de ă prin ş cinci
ateliere de ă ă ş ă unul de su-
ă ş unul cu profil electrotehnic.
ă ă ă ă
este ă cu peste 109 ş
nelte de diverse tipuri (strunguri,
freze, raboteze, ş ini de rectificat,
de ă Este de ţ faptul
ă elevii au la dispozij le ş trei
ş ini-unelte cu ă program
ce permit viitorilo!" munci-
tori ş Î ri mi nuirea unor ş in! mo-
derne.
Instruirea elevilor se face sub in-
drumarea ş controlul unui colectiv
de ş tri cu o ă ţ ă În
ţ ş pedagogicâ.
R emarcî nd faptul ă tot i absolven-
t ii ş profesionale se' ă
modul
tehnicieni,
ş ti traduc În prevederile
importantelor documente ale Con-
gresului al XIII-lea al Partidului Co-
munist Român, eveniment de refe-
ţ ă din viata ă a ţ ă
În întreprinderea ă ş ă o
mare parte din ţ de la li-
ceu aleg i loc de ă con-
form profilului pentru care au optat,
este de subliniat ă familiarizarea cu
viitoarele colective se face În cadrul
stagiilor de ă programate
chiar În întreprindere pentru clasele
a X-a ş a XII-a. Integrarea din timp
a absolventilor În noile lor colective
de ă se constituie într-o dato-
rie ă a ş ş a întreprinde-
rii. De altfel, parametrii ă în-
ă ţ ă cu' ţ sînt edifi-
catori, ă rind ş cuprinderea ele-
vilor în cercurile tehnico-aplicative
În care 60% din cei peste 3000 de
elevi ai grupului ş ă di-
verse proiecte, Ş i ă spiritul
de inovare Ş l creativitatea.
Rezultatele ţ recent: patru
premii I la fazele pe municipiu ale
locuri
concursurile
meserii la ă
, ă
j
ă locuri Ş o
cum ş ţ
TEHNIUM 11/1984
Ă Ţ COMPLEXE,
FORMA TIVE LA CASA DE
Ă A Ş Ţ Ş
TEHNICII PENTRU
TINERET DIN CÎMPINA
Direct indrumate de ă comite-
tele ţ ale Uniunii Tineretului
Comunist, casele de ă ale ş
ţ ş tehnicii pentru tineret repre-
ă una dintre cele mai elocvente
expresii ale politicii pline de ă a
Partidului Comunist Român ţ ă de
ă ţ ţ ă de ă ţ
de afirmare ă a persona-
ă ţ tinerilor. Loc predilect de intil-
nire a tinerilor de diferite profesii,
fiecare asemenea ă de ă a
ş ţ ş tehnicii se constituie
intr-un autentic centru al ţ
pentru ş ţ ă ş ă reunind un
ă impresionant de ş În
cercurile tehnico-aplicative, de cul-
ă ă Ia cursuri de ţ
ş ţ ă în for-
ţ artistice.
ă ă În continuare cîteva
aspecte de la Casa de ă a
Ş ţ ş Tehnicii pentru Tineret
din Cîmpina, o primitoare ă
pentru ă ţ ş
La noi in orSf - ne spunea ă
rul inginer automatist Gheorghe Pis-
can, directorul Casei -, ă mai
multe inJreprinderi cu ş Ji-
neri c& Intreprinderea "Neptun:', I n-
treprinderea de Piese Turnate, I ntre-
prinderea de ţ Utilaje Elec-
trice ş Aparataj, Intreprinderea de
Reparatii MSf ini Grele ş ţ
Petroliere etc. Sute de tineri parti-
ă ă ă la ţ casei de
ă a ş ţ ş tehnicii pentru
tineret, ţ care se inscriu fie
sub imperativele unei competente
propagande ş ţ fie În
bogata ă a programelor cercu-
rilor tehnico-aplicative.
ă înscrise În calenda-
rul ţ noastre au drept
obiectiv popularizarea ă
ţ de tinerii cîmpineni În ac-
ţ "R.R.R.", În aplicarea de ra-
ţ ă ţ ş ţ În in-
troducerea noului la fiecare loc de
TEHNIUM 11/1984
ă Prin Intermediul Casei, cu
sprijinul ş ă ac-
tiuni de ş ş orientare pro-
ă pentru diferite ş din lo-
calitate prin vizite la diverse ă ţ
economice. De asemenea, întilnlrile
cu ş ş din ţ ş pe
plan ţ concursurile tematice
profilate pe electronica ă
ă concursurile profesio-
nale (cum ar fi: Cel mai bun ă
tor formator) ş dezbaterile pe teme
psihopedagogice întregesc calenda-
rul ă ţ
ă ă a ie epuiza, ă noi;
În acest frumos edificiu realizat pen-
tru tinerii cimpineni au loc periodic
ş seri de ş ţ ă ş ă cu parti-
ciparea ţ ţ Ş ţ ă
ş ă sesiuni de
referate ş ă ş ţ se-
siuni ale ă ţ de ş ţ ă din
R. S. România (cea mai ă a
fost o sesiune ă În colabo-
rare cu Societatea de Ş ţ Mate-
matice). zile ale ă ţ ş ţ ş
tehnice, Întîlniri cu autorii de carte
ă ş ş ţ ă ă ă a mai
aminti de activitatea ă a
cercurilor tehnico-aplicative.
Acestea, conduse de ş ti
ţ ş cu ţ ă pedago-
ă au o activitate ă În dome-
niul radioamatorismului, ţ
lor electronice, telegrafiei, ă
aparatelQ.r de radio ş televiziune ş
carting. In ă se preconi-
ă ş organizarea unui cerc de
auto-moto În care tinerii amatori ş i
în Cîmpina nu sînt ţ se vor pu-
tea ţ atit în tainele conducerii
autoturismelor ş motocicletelor, dar
ş În problemele nu mai ţ dificile
ş complicate ale ă acestora.
Tot În ă ă ş
ţ ă ă ţ de cer-
cetare pe ă de contract cu di-
ş i beneficiari, activitate ce a dat
excelente rezultate la Casa de Cul-
ă a Ş ţ ş Tehnicii pentru Ti-
neret din ş
ă nu de mult timp, o
ă ă de ţ ş ă ţ cu
larg ecou formativ pentru Uneri,
Casa de ă a Ş ţ ş Termi-
cii pentru Tineret din Cîmpina ra-
mîne un loc ideal al schimbului de
ţ ă un loc de Întîlnire de$ti-
nat ă incite la ţ ş creativi"'"
tate, la maxim interes pentru cele
mai noi domenii ale ş ţ ş tehni- .
cii, domenii chemate În repetate rîn-
duri, În special, În importantele do-
cumente ale Congresului al XIII-lea
al Partidului Comunist Român, ă
consolideze ă poporului
nos,tru, ă contribuie decisiv la de-
ă ş ă ţ socialiste multi-
lateral dezvoltate ş la asigurarea. pe
ă ă a tuturor ţ
materiale pentru trecerea la ă
rea ş manifestarea tot mai larga În
societatea ă a principiilor co-
muniste de ie, de munca ş
de ţ ă În toate domeniile de activi-
tate.
neret, printre care amintim organi-
zarea "Decadei ă ţ ii Ş ţ ifice ş
tehnice", ă ă a Zi-
lei ş ţ ş tehnicii" (în care ca-
drele didactice, inginerii ş profesorii
ă pe elevi despre ceie mai
noi eveni mente Înregistrate În d i-
verse domenii), ţ unor re-
zultate bune În realizarea de econo-
mii la ă ă
mii la energia
prime (25 t de
yoYr>,r",,,'o în
circuitul
dovedesc
ale unei
acestea
ţ
ti neret puter-
pe ă ă
"'''''''iar,...",.", ale i ă rii
românesc cu cerceta-
ce permit formarea
a viitoarelor cadre solicitate
În economia ţ ă sînt e!e-
mente definitorii activitatea
tinenlor GrupulUi ,23 Au-
un procent
pnJmov,abiiiltc1te ce se apropie de
raportînd importante iri
la' cu
102 lei,
aproape 300 000 ş tii
lui Ş ,,23 August", ă cu
cadrele didactice si tehnice de aici,
ă marele f'orum ai ş
tilor cu rezultate ce ă ţ ti-
nerei ţ de a participa plenar
ă de întregul popor la procesul
de edificare ă a patriei
noastre socialiste,
3
asHe! riscul ca,
un am-
inversor nu mai ă
inversa semnalul aplicat la
intrare (se ş ă inversarea este
defazare cu 80
C
). Mai ă ă
ţ mai ă ă am-
plificare ă ă ş celei de-a
treia ţ de "cot", ţ
ă între ies ire si intrarea in-
versoare produce' o ţ pozi-
ă care duce la intrarea montaju-
lui În ţ Pentru a preîntîm-
pina riscul de ţ trebuie
ă ne ă ă amplificarea În
tensiune scade la unitate Înainte ca
defazajul la ş ire ă ă valoa-
rea de 135
0
• Cea mai ă ţ ie
În acest sens o constituie conecta-
rea unui condensator Între baza ş
colectorul principalului tranzistor
amplificator de tensiune, ă
exact ceea ce am ă În schemele
simplificate din figurile 46 ş 47. Ca-
pacitatea acestui condensator nu
trebuie ă fie prea mare (de ă
zeci de picofarazi), deoarece ea
este ă prin efectul Miller.
(Î n ţ ă efectul Miller ă
astfel: cînd baza tranzistorului. pre-
Ţ CU 741:
devine ă poten-
se ă În
tensiunea la bor-
este astfel
suma tensiunilor de ă ş de co-
lector; ă ă valoarea curentu-
lui de ă trebuie ă fie mai mare
pentru a ă acest condensato!
ă decît cea necesara
pentru a ă un condensator si-
milar conectat Între ă ş ă
Modificarea ă În frec-
ţ ă În ă ă pentru pre-
venirea ţ a;;a cum s-a
ă mai sus, ă numele de
compensare in ţ ă sau com-
pensare de ă Pentru unele tipuri
de AO, compensarea este ă
ă este ă În schema in-
ă de principiu a integratului;
acesta este cazul ţ
[3A741 ţ etc.), LF355, LM307,
NE535, ţ , LM324 etc. Pentru
alte tipuri, elementele de compen-
sare În ţ ă se ă În
circuitul extern, a;; a cum reco-
ă firmele ă În ca-
taloagele lor {de exemplu: LM301,
ţ LM308, NE531 , ţ etc.}.
Compensarea cu ă este
STABILIZATOARE
DE TENSIUNE
(URMARE DIN NR. TRECUT)
cea mal ă ş cea mai ă
dar, ă cum am ă din figura
61, ea ă sever ă ben-
zii de ţ ă în interiorul ă
se pot ţ ş mari În ten-
siune În ă ă ă ă a intra
în detalii, ţ ă ă ă nu-
meroase alte metode de compen-
sare - ca, de exemplu, ţ cu
doi poli, ţ cu "conexiune
Înainte" (feed-forward) etc. -, care
permit o ă mai mare de ă
ş ă ă ţ viteza de ă
(viteza de ş a semnalului de
ş dar cu un ţ nu Întot-
deauna acceptabil În ă
ş terea ă ţ ii ţ ă de na-
tura sarcinii. Amplificatoarele ope-
ţ ionale ş ş a ă sarci-
nile capacitive.
17. Ă DE BANDA. FREC-
Ţ DE Ţ
ţ ă În figura 61 este
ă pentru semnalele mici,
ă atunci cînd ţ tensiunii
de ş ire sînt mici În ţ cu
plaja ă ă ţ
de alimentare date. ă cum am
ă În acest caz ă benzii
de ţ ă ă unei
ţ ă liniare (cu amplificare
ă este ă practic de
compensarea În ţ ă În ă
ă ş de ş ln tensiune
dorit În ă ă Intre ă
mea de ă (bandwidth, pres-
curtat B sau BW) ş ş În ten-
siune În ă ă A
CL
ă o
ţ de ă ţ
cu cît alegem un ş mai mare
(deci o ţ mai ă cu atît
banda de ţ ă devine mai in-
1
E
i
IEo
1 1
La experimentarea acestui mon-
taj, care, de ase.menea, f?oate debit!=!
ţ de ordinul zeCilor de ml-
liamperi (cel ţ 50), se reco-
ă verificarea ă ţ ten-
siunii de ş la variatia curentului
de ă
ă ş viceversa. ă depE?,n-
ţ ă poate fi ă prin va-
loarea aproximativ ă a pro-
dusului ă ş ă f1" ş
ă ţ ă de
Ţ = A
CL
• B (27)
De exemplu, pentru ţ
lui ţ cu Ţ = 1 MHz, unei ampli-
ă În ă ă ACl 1 000
(respectiv 60 dB) Îi corespunde o
ă de ă B Ţ

= 1
MHz/1 000 1 kHz; unei ă
A
CL
= 10 (respectiv 20 dB) îi co-
respunde o ă de ă B =
= 100 kHz etc.
Deducem din cele expuse ă
ţ de ţ Ţ ă
de fapt ţ (sau banda de
ă ă îi corespunde o
amplificare În tensiune În ă
ă la semnale mici, ă cu
1. De aceea, ea se mai ă
uneori cu fu - ţ cu amplifi-
care ă Altfel spus, la ă ş j-
rea valorii ă ă
În ţ ă ă ă am-
plificarea circuitului "trece" În ate-
nuare, ă devine ă
I
I
10%
i I ht
--90%
Eomax
I
ă cum vom vedea În ţ
are, montajele precedente pot fi I m-
ă ă ţ ş atît În ceea ce pri-
ş te factorul de stabilizare, cît ş
prin extinderea plajelor maxime de
ţ pentru tensiune ş curent.
Mai mult, ele pot fi ă ş cu
+
40+45V

TEHNIUM 11/1984
,.,...-----...
bile, intervine un factor suplimentar
care ă ş mai mult banda de
..... --------4...--0 + V. ţ ă este vorba de viteza de
ce ă mai exact viteza de va-
ţ a tensiunii de ş ă În
literatura de specialitate sub denu-
mirea ă de slew rate
(prescurtat SR). acestui
important parametru de catalog -
care ne ă cît de .,rapid", respec-
tiv cît de, ş e$te ţ
- este ă În figura 63,.
Este vorba, de fapt, de reluarea
comparatoruluide tensiune nein-
, versor, În cazul particular E"ref O
'Eo > O (fig. 63 a) p ă i se ă se,mna-
lui de intrare Ei reprezentat în figura
63 b. Amplitudinea Ea, acestui sem-
nal o presupunem suficient de mare
pentru a produce trecerea ş În
l

ţ În ambele sensuri, ă
atingertaa valorilqr maxime E"omax ş
E omax', Nu mai ă de data aceasta
nun,e, mai ă de caracteris.;.
ttca 1:0 = f(E,),ci de va:-
ş Ş Eo
,p)'y, """,>'",'",
.. ',.',' Înit ia,1
ţ
ţ
ă
ă .
la·rnOl]e
o 1 n .. ", ă
ă ş te fidel ,. intrare,
ă un scurt interval de ţ
tensiunea de, ş ire incepe ă
. ă dar În, prima ţ ş
Ee terea este ţ ă Con ..
ţ intervalul de timp cores-
ă !-mei\ ş a lui EQ de
10% din ,plaja ă de ţ
(E'omax -Eomax) ,s,e ş timp.
de intirziere (delay,time) ş se (lo-
li.VITEZA DE RASPUNS _ SLEW ă 'td. ă o ş apro-
RATE ximativ ă a semnalului"., de
ş ire, ă cu un nou interval
Pentru semnale mari, cînd va- de ţ ă ă la atin-
ţ tensiunii de ire sînt com- gerea ţ pozitive.
parabilecu valorjJemaxime posi- (CONTINUARE iN HR.VIITOR)
circuite de ţ scurt-
\circuit sau la ă deve-
nind astfel aparate de laboratQr În
ă regula.
ă ă ă ă ţ ă de
$tabillzator 'cu AOeste cea din fi-
gura 5. Pentru a extinde plaja·ma-
ă de variatie a tensiunii de ş
la .Intervalul 3-30 V" tensiunea de
alimentare 'a montajului ă
ă ,foarte btne ă a
;fost ă ă la 40-45 V. Amplificate-'
ţ 'este alimentat ă
tensiune mai ă (33 V), stabi-
cu ajutorul celulei R1-OI, Tot
',""','\'.11'" S$ ţ ş tensiunea de re-
ă ă neinver-
li5'Uiltf,I!:' .. ţ .. AO cu ajutorul celulei su·
stabilizare R2,-D" ş
R3-R4• Condensato-
suplimentar tensiu-
dÂ'lr"f.l=ltri m.A.
Eventual Se ş ă ş valoarea
lui R6' ă cum se ă ·divizo-
rul care ă ţ
ă a fost astfel ales incît ă
ă reglarea ş ten-
siune În intervalul 1-10.
Cea de-a doua ă ă
ă ţ ă (fig. 6) ă ă avantajele
montajului precedent - ă ă
de tensiune ş de curent, .stabilizare
ă a ţ - la care mai
ă ş un circuit· simplu de pro-
ţ ia ă (scurtgir-
cu it)" realizat În varianta ă I n-
ă se ă ă 1.n serie cu
divizorul ce ă ţ (P Fh,
Rs)a fost· ă o ţ R6,
care are roJul de traductor de cu-
rent. Valoarea ă a lui R6 nu afec-
ă practic calculul divJzorului.
Atit timp cît curentul de ă se
ţ sub limita de cca 1 A, ă
rea de tensiune la bornele lui R6 este
mai ă de 0,6 V ş 1n ţ ă
tranzistorul suplimentar' T} (de pro-
ţ ă blocat, ţ sa
ţ cu nimic montajul..
Atunci cînd curentul de ă
atinge (avind ţ ă ă
ş ă . limita ă de 1 A,
ă de tensiune pe R(i, ă
ţ ă a lui T3, îl des-
chide pe acesta, blQCÎndgrupul.
Iington T1- T2 sub forma unui echili-
bru dinamic. Rezultatul ti constituie
limitarea, curentului debitat de ă
la cca.1 A. "
(CONTINUARE iN NR .. VIITOR)
4 1979
5 1979
5 1979
9 1979
9 1979
10 1979
10 1979
10 1979
11 1979
12 1979
1980
2 1980
1980
3 1980
1980
8 1980
8 1980
9 1980 '
9 1980
1980
10 1980
10 198.0
12 1980.
1981
1981
1981
1981
3 1981
4 1981
5 1981
5 1981
5 1981
6 1981
7 1981
7 1981
1981
7 1981
7 1981
Arrlplj"ticaltor pentru
22 Efecte acustice
8 Oscilator de relaxare
10.-11 Montaje AF cu ţ
9 Verificator
21 GeneratorAF
16 O'hmmetIu cu ă li-
ă
22 Detector
22 Filtru activ
22 Compresor de dina-
ă
6-7 RTTY
22 Ohmmetru
11 Capacimetru
9 ă de lumini
10-11 CDB413 triger in-
tegrat
7
7
DIspozitive
tronice
RAA într-un domeniu
de60 dB
Filtru activ pentru AM-
SSB-CW
,11 Preamplificator pen-
tru ă
8 Automat pentru lu-
ă
11 Ohrnmetru electronic
9 ă ă
16-17 Exponometre delabo-
rator
22 Receptor
9 T ermometru
4 Amplificator
8 I M ilivoltmetru
16
22
Fuz cu MA7091 MA741
Cu 741
Tipuri de AO, capsule,
ţ corector de
ton Baxendall, mixer
cu 3 ă atenuator
Pentru 709; 741, 301,
748
Cu 741
Cu 741,70.9, SC2709
Cu K1YC221l'
Cu741
Cu 741
Preampltftcator-co-
rector. cu 741
Comanda LED-urilbr
cu AO
Cu 741
Cu 741
Cu 741
Cu 741
Liniar,cu741
Cu 741
Cu SFC2201 ,MA741
Cu 741
Cu 741
Preamplificator cu 741
Cu MA709
Cu 741
Cu 741
8 Generatorsinusoidal Cu 741
2 I ul de bacalau- Exponometru, cu 741
un proiect apli-
12-13 Maiak 203 Super
6 ţ de ă
cu circuite inte rate
Convertor tensiune-
ţ ă cu 741
j ;.<A741
10 Indicator d.e nivel "Voltmetru" cu indi-
ţ ă cu 741
18-19 T ermostatare de pre-
cizie Cu 709, 741, IS1
22 Avertizor Preamplificator, cu
TAA861
22 Automa.t pentru lu- Cu 741
ă
(CONTINUARE iN NR. VIITOR)
(URMARE DIN NR, 9/84)
în cele ce ă va fi prezentat
modul În care se pot predetermina
orbitele aparente ale ţ ilor, pre-
cum ş timpul (ora GMT sau ora 10-
ă la care ţ de radioama-
tori sînt accesibili pentru realizarea
de ă radio (QSQ-uri).
De ia Început vom separa ă
cazuri:
A - ţ cu orbite polare (cu
orbite circulare de altitudine relativ
ă ş cum sînt OSCAR 8 ş
RS3 ... RS8 ce se ă in ţ
În ţ
B - ţ cu ă ă
ă ş cum este QSCAR 10,
În prezent În ţ
Cazul A este mai ţ complex
deoarece orbitele ţ sînt cir-
culare ş nu este necesar ă se ia În
considerare efectele produse asu-
pra ş ă ţ de elipticita-
tea globului ă ş
satelitului se ă deci pe un
cerc cu ă ă ă de
precizat doar perioada În care se
ă o ă ă ş În-
clinarea planului orbital ţ ă de pia-
nul ecuatoriaL Perioada de revo-
ţ (timpul În care se ă par-
curgerea unei orbite) este În ţ
de altitudinea satelitului. Altitudi-
nea, precum ş Înclinarea planului
orbita" se ă cu precizie
ă lansarea satelitului ş se difu-
ă prin diverse buletine radio
salJ ţ de specialitate.
In tabelul ă se ă
pentru ţ de radioamatori
Ing. VIRGIL IONESCU.
V09CN
ţ principalele date referi-
toare la orbitele pe care ă
În jurul ă
Pentru a caracteriza complet o
ă ă este suficient ă cu-
ş pe ă datele de mai
sus, ă ă elemente: longitudi-
nea ă ş momentul (ora GMT
sau ora ă în care ţ ia pe
ă a satelitului trece ecuatorul
de la sud spre nord (nodul de as-
censiune ă sau ecuator cros-
sing, ECCR).
ş parametrilor de mai
sus pentru o ă ă (de re-
ţ ă permite determinarea cu
ş ţ ă a parametrilor ,orbitelor ur-
ă chiar pe o ă relativ
mare de timp în viitor (luni ş chiar
ani de zile); singura limitare este
precizia ,cu care se cunosc parame-
trii ţ ş ţ necesare.
Parametrii orbitelor de ţ ă
(prima dintr-o zi GMT) se ă
fie prin balizele ţ RS, fie În
cadrul altor buletine radio pe US
(CW sau RTTY).
Din cei doi parametri ţ ţ
(longitudinea ă ş timpul la
trecerea planului ecuatorial) se pot
deduce orbitele aparente al
lor (EL-AZ-timp).
Determinarea se poate face prin
m&i multe metode (calculator elec-
trqnic, tabele, diagrame).
In figurile ă se ă o
ă ă care ţ CÎ-
teva orbite succesive (din Ş i
zi) ş un fragment al unui tabel care
PERIOADA CU
ECHIPAMENTUL
RADIO OPRIT
R:::.6,4 mii Km
ţ orbitele aparente ş timpul
ă trecerea ecuatorului ş i
date ca ş abaca) pentru toate orbi-
tele din În 10 grade longitudine
ă In acest fel, prin<interpolare
ă sau ă se poate de-
duce cu ă precizie orice or-
ă ce ne ă
Trecerea de la parametrii unei or-
bite la parametrii orbitei ă
se face ă la longitudinea
ă a primei orbite "incremen-
tul" de grade ţ În tabel.
ă ş sau increment re-
ă exact ă de grade de
longitudine pe care îl parcurge
ă În jurul propriei ,axe În tim-
pul În care satelitul parcurge o or-
ă ă De asemenea, trece-
rea de la momentul nodului ascen-
dent al unei orbite la orbita ur-
ă se taQe prin ă la
timpul GMT (sau local) al ECCR a
unui interval de timp egal cu peri-
oada de ţ a satelitului.
Cazul S, pentru orbitele eliptice
alungite, este mult mai complex de-
oarece:
- ş satelitului pe ă
nu mai este ă (legile Ke-
/
I
I
35,6 mii Km
---·----t"",APOGEU
6
I
"
,
\
\
\
"
"
T}
a = 26,1 mi'l km

ANOMALIA MEOlE
\ ,FAZA
4li><too<too-. ,45 (32)
...... 39
SENSUL Ş Ă SATEUTULUIl()t.-Iii()o .... Ţ 4d
T-4
h
10
1
PERIOADA CU ECHIPAMENTUL
RADIO ÎN FUNCTIUNE
I
ORBITA SATELITULUI G S CAR 10
I
pier), ci este mai ă În zOf)a pe-
rigeului ş mai ă În zona alPoge-
ului;':
- ellpticitatea ă face
ă ă pe ă ş ă
pe, orbita ă a satelitului, ă
ă ş ă "seculare", ş anume o
rotire a planului orbital În ţ
ă ş ă satelitului
axei ă În cazul lui
OSCAR 10 ş este ă
sensului de ţ a ă ş
are perioada de cca A doua
ş ă ş te perigeul
cu 360° În circa 3,5 ani, ş
realizîndu-se În planul orbital;
- echipamentul radio care per-
mite realizarea ă prin sate-
lit nu mai este În ţ ă des-
chis, ci numai pe o ă por-
ţ a orbitei eliptice ţ
ă
Pentru caracterizarea ţ sa-
telitului Într-o astfel de ş se
folosesc ă parametri:
1 - anomalia medie este unghiul
(0° - 360°) care ă ţ ia sate-
litului pe ă Acest unghi se
ă ă Între ţ perigeului,
,(vîrful apropiat al elipsei) ş directia
1.
/
/
/
POLUL SUD
satelitului - notat cu v pe figurd, În
cazul lui QSCAR 10 se utilizeaza
ă ă ă (60 ... 256),
2 - excentricitatea e a orbitei.
care ă forma orbitei elip-
tice;
3 - semiaxa mare a orbitei, no-
ă a; "
4 - argumentul perigeului, notat
cu w pe ă ă ţ ia
perigeului În planul orbital ţ ă de
planul ecuatorial;
5 - ascensiunea ă a nodu-
lui notat cu .o ă pia-
nului orbital (iongitudinea ă a
ECCR);
6 - Înclinarea planului orbital,
ă cu i;
7 - viteza de rotire a planului or-
bital ţ ă a unghiului H);
8 - viteza rotirii argumentului
perigeului (de asemenea ă
variatia ă a unghiului w).
TEHNIUM 11/1984
aRA LOC = NE 0 '1
SATELIT = OSCAR 8
ECCR : 165,0° lONG. VEST
V V
R
R
TIMP (MIN)
(ECCR + ... )
V
S
S
31
33
35
37
39
41
43
45
47
49
51
53
V
5
6
ORBIT
00302
0109Z
Al.
(G.RADE)
15,1 .
13,2
10,0
4,4
352,7
322,6
268,5
239,2
227,7
222,1
218,8
21'6,6
MESAJUL BALlZEI RS
'FOR '1 JULY 83
R 281 W
R 326W
EL
(GRADE)
0',1
7,0
15,4
26,3
40,9
56,6
55,5
39,5
25,3
14,6
6,4
-0,4
T" MOMENTUL
R S 1 0148Z R 333W
T+2 = MOMENTUL A rUGfULU!
A S 8 0006Z R 304W V V V v
PLUS Ă ORE

180
0
SATEl:IT LOCATOR NE ,s 1
1 n tabelul ă sînt ţ
nate valorile parametrilor de mai
sus pentru o ă ş un moment de
ţ ă ale satelitului OSCAR 10.
Orbitele sînt numerotate (orbita
Începe ş se ă la perigeu).
RS3 ...... RS 8
Pentru predeterminarea orbitelor
se folosesc fie calculatoare electro-
nice, fie tabele sau abace care fur-
ă datele cu o ţ
acceptabi ă
ă ş ă "seculare" pro-
OSCAR 8 RS-6 RS-8
ÎNCLINAREA
PLANULUI
ORBITAL (GRADE) 98,99 82,96 82,96
PERIOADA (MINUTE) 103,2314 118,7174 (1119,7640

(GRADE})
(INe EMENTUL)
lONG. 25,8086 29,8061 30,0679
,VJ:ST)
ALTITUDINEA (KM) 906 1691 1693
TABELUL ORBITELOR AP,ARENTE-
OSCAR10
(fragment)
Înclinarea planului orbital, i grade 25,8374
Excentrlcitatea elipsel, e 0,608485
Sem'laxa mare, a km 26106,227
ş medie rev/zi
Perioada de revolut ie minute 699,524906
Data de ţ ă 84 FEB02 0530 UTC
(orbita nr. ) 84 + 33,2292 (NR 481)
Argumentul perigeului, w grade 242,062
ş terea ă a argu-
mentului perigeulul grade/zi' 0,27094
Ascensiunea ă n grade 217,474
ş terea ă a as-
grade/zi censiunii drepte
;
-0,16922
Anomalia medie
ă de ş perigeului (perioa-
ă de cca 3,5 ani), aceste tabele vor
trebui Înlocuite la intervale de cîteva
luni de zile.
in cazul satelitului OSCAR 10
ă ă un element care simpli-
ă mult întregul proces de locali-
zare a satelitului, Ş j anume faptul
ă În ţ În care transponde-
rul este deschis, satelitul are o ast-
grade 37,1887
fel de ş Încît se apropie de
caracteristicile ţ
nari, ă ş ă este
foarte ă ş ă Luînd În con-
siderare ş directivitatea relativ re-
ă a s istelTlu lui , de antene, ă
ionarea" satelitului va fi ne-
ă numai ţ ţ an-
tenei ş acest lucru la intervale de
timp de 30 -- 60 de minute.
7
de ţ
Uze j.ro.R.C.U.
unde: ro 217'f (f = ţ semna-
luluiperturbator), R = ţ
circuitului receptor ţ ă de! conduc-
torul· de ă C = capacitatea
ă . dintre conductoarele În
..... , ... , ..... __ ţ ,U ::;; tensiunea În cir-
..... ......... cuitul care ă ţ T n
. ă ş
metrU .. atent ă .de
ş de ă de. re:-
prqduperea .. ă ca-
raportlJl .. · semna!-zgomQt.
Cu .. QUr'livelul.zQomotului .este .' mai
este dina-
miclll.s\.Jnj9ttJlui reprodus, ceea ce
. cOî"ldlJce I terea ... ţ .. re-
. ţ ă .'.
. fidelitate
(H.J .. Qcupa i nee1ece ur-
ă .• lo>speq!al. ·.de.ampli1Jcatoa-
ţ ţ â.de ţ
carEf •.·lm:b,.u . tUUi
nal-z$Jomot ti .' '.' .... ..\..tei'!
ă .. ă
ţ . <:le
ţ ă ciat9"'.
ă clmpuriJ.or. ş
trlce ţ
ă ă o
ă . ă
ţ ă ă ( ă de obicei brum
de ţ saubrum) .. ă alimen-
ă 1n curent alternativ:
f== 50 xn, 'in care n = 1,2,3, ... ,iar
50 Hz == ţ curentului alter-
nativ al ţ de alimentare.
Alte lcomponente ale zgomotului
provin de la cîmpurile electrice ş
generate de transmisiile
radIO ş TV, aparatura ă
ţ provocate de cuplaje
paraZite nedorite etc., la care se.
ă zgomotul propriu al com-
ponentelor montaju lui (reZis1loare,
condensatoare, componente active
etc.).
ă ă aplicarea unei. sin-
gure ă pentru reducerea 'zgo-
motulul nu. ă rezultatele spectacu-
loase a, teptate de constructorul
amator; deaceea, ă examinarea
ă ş ă a aparaturii pe
care se ţ ă ţ
se decide un complex de ă
menite ă ă la ă
sau limitarea cît mai' mult posibil a
• .,,, •. ÂUPlELIANIVJ.ATEESCU
ţ a factorilor
de zgomot..·' .'
f n acestc.ontextseJlîscriu ă
ca: .
-asigurarea Iiplril ferme, de
ă . calitate •. a conductoarelor, în
celor de ă
ă prin ă a punctu-
lu'i .·opfimpentru . legarea la ă a
montajului ă
.- ecranarea, pe cit posibil, a
etajeror . de. amplifh;:are a semnalelor
dEl.nivel fte'
,. • ţ ţ
••.· •.••.• ..••.. .•.
; ,/'\' ,: 'i ,:' ,,< ' :<> ,'" ""\''':' ',' 'i' ::,'/'{
" ••. ţ •.,. c\Jpt.j'l()r· .•
....•....•.•.......•....•.
•. ţ
ţ audlofrec-,
ţ ă ţ ţ tabeiMI nr
1, ă sepro-
pun a fi . aplicate .. pentru reducerea
ţ lor.
Unul din principalele canal.& de
propagare a zgomotului 1n ţ de
ţ ă I constituie conduc-
tparele de conexiune. Zgomotul!n-
trodusin acestea ţ iri princi-
pal, componente datorate cimpului
magnetic . al transformatorului. de
ţ al cond uctoarelor . prin care
ă curent alternativ, ca Ş iCÎm-
purile electrice diverse. Pentru redu-
cerea tensiunii de zgomot datorate
cauzelor mai sus ţ ionate, con-
ductoarele de conexi.une ale' etaje10r
de intrare, ale etajelor cu ţ ă
mare de intrare se ă ş se
ă cit se poate 1n afara cim-
purilor perturbatoare.
Cimpurile electrice ş magnetice
ţ ă ,. În mod diferit asupra
conductoarelor, considerînd un
conductor de conexiune aflat În
cîmpul generat de un alt conductor,
de exemplu un conductor de ali-
mentare.Tensiunea de. zgomot ge-
ă de un cîmp electric este ă
O""'e
, ..-?/j/e/ .n?/C
((;;;?dvc/'hr .l??t:7tSO'
ksf!!'
ţ
8
ţ ă pentru reducerea' valo-
rii tens.iunii Uze se poate ţ
numai asupra parametrilor ş R, U
ş ro fiind elemente ale circuitului
perturbator. Pentru, ş ca-
ă ţ C de cuplaj între conduc-
toarese pot aplica' ă
ă
- separarea ş ţ con-
ductoarelor Între ele;
...".. reorientarea conductoarelor;
- ecranarea conductoarelor.
Pentru ă valorii lui R se va
ţ ă este posibil, În sensul
repucerii acesteia prin ş
In cazul cimpului magnetic per-
turbator, tensiunea ă .În con-
ductorul "receptor" considerat ş
ă de expresia:
Uzm == 'j.ro.Mi, unde Mi == coefi':'
cientul !de inductivitate ă a
circuitului; 1. == intensitatea curentu-
lui ce parcurge conductorul care
ă cîmpul perturbator.
ă cum se poate vedea, sin-
gura cale pentru reducerea tensiu-
nii de zgomot induse este aceea de
a reduce cuplajul inductiv dintre
cele ă conductoare.' Aceasta se
ă prin:
- separarea conductoarelor;
- orientarea ş pozijionarea con:-
ductoarefor; "
- utilizarea În circuitele de· ali-
mentare, cele de .nivel mic ş de
mare .. ţ ă a perechilor de
conductoare torsadate ă
pentru compensarea cîmpurilor
magnetice.
Pentru protejarea
ţ cimpurilor
de ecranare a cond"1"1', ..... • .Inl\
conecta 'Ia conductorul
aparatului intr-un si
pentru ţ lm
lor magnetice În ă pu
imediata ă a cif,QU
n(ilrator de zgomot ş ia cel
tor de zgomot., I rideplinirea
ă ţ se poate
atunci cind conductoare.1e
lor. corespondente -'se
ă ş se introduc sub
ecran comun •. ecran care se va
necta la ă Într-un singur
Spraexemplificare, În figura
prezentat modul de conectare a
ă de, ă pentru un montaj
ce cuprinde un cap magnetic
ţ ş preampli1icatorul de nivel
aferent Pentru modul de conectare
prezentat, tensiunea ă de cîm-
purile magnetice este ă ă
la valoarea unui raport semnal-zgo-
mot de minimum 70 dB.
Un rezultat bun H ă conec-
tarea ecranului ş a conductorulqÎ
de semnal ce se ă la ă În
acela,i punct de ă astfel ca
tensiunea de zgomot ă nu ă .
din ecran la conductorul de ă al
montaj QJtJ i (in figura 1 este notat cu
B). De: :âceea, conductorul de sem· ,
. nal legat la ă va fi' izolat! de
ecran ş nu se va utiliza ecranul cu
rol de conductor de ă
Folosirea la' transmiterea semna-
lelor de nivel mic a perechilor. de
conductoare torsadate ş protejate
de acela, i ecran, respectlndu-se in ..
ţ de mai sus, ă ă
ţ pentru cîmpurile
magnetice, ţ ş
cu cît se ă ş ă de .spire
torsadate pe unitatea de lung/me .
. Pentru conectarea conductoarefor
.. de ă ale circuitelor ş blocurilor
cEitoarele de mare putere la care (
etajele au ţ mari ale puterii
'absorbite. Conductoarele de ă
ale etajelor' ce ă puteri mici
ş ă de nivel mic se
ă fi legate ă se-
parat de conductoarele de ă ale
etajelorcu consum ş nivel mari ale
semnalului. .
de audiofrec-
se'reco-
III III II UI II, ţ a
ă care se
Într-un singur'
aproape de etajul de
ţ ă a
COf'lductolrului de ă ă fie cît mai
indeplinite ă
mare,
ă fie
conductorului ă fie
sub 1./20, unde A este lungimea de
ă ă ţ
de lucru celei mai inalte .. Aceste
ă ţ sfnt deobicei Îndepli-.
nite in aparatura audio; de aceea,
conductorul de ă al. ă etaj
I nu trebuie conectat la ă ln mai
'. multe puncte, fapt ce ar conduc.e la
de bucle de ş ă Închise,
sensibile la cîmpuri magnetice.
Apar astfel ţ parazite În
punctele de .. Acest lucru
ă valabil ş Îrt cazul circuitelor
imprimate,ca o ă de proiec-
tare.
Amplificatoarele . de . audiofrec-
ţ ă au, de obicei, o ţ
ă din elemente .distincte
asamblate între ele prin diferite pro-
cedee, spre ş ţ . ă
Aceste ă pot conduce la
unei ţ electrice
apreciabile Intre ă puncte ale
ş cu repercusiuni serioase
privind ţ montajului,
ă ş metalic este .folosit
drept conductor de ă
toi-ul de. ă va fi· conectat la. ş

Într-un singur punct, prin cositorlre
ă ş corect ă
xi unile prin elemente elastice nu
sînt· recomandabile deoarece. con.,.
tactul electric poate ă nu fie ferm,
introducîndu-se o ţ ă de
contact mare. Se ă de
asemenea, ca În timpul ţ ă
amplificatoarele de putere ă fie co-
nectate la o ă de ă nt corect
ă sau,. În lipsa acesteia, la
conductonll de ă al unei
prize de tip §upo, la o ţ ă de ă
sau calorifer.$e va asigura un con:-
tact ferm ş ţ ă ş colierul pen": I
tru ,conexiune prin ă ţ vop-
selei. ş strîngerea colierului' cu
ş
O ţ ă trebuie acor-
ă ecranelor metalice ale poten:-
ţ de volum,ton ş balans.
In aperatura de ă fidelitate, cor,:"
pul ş ecranul metalic ale ţ
metrelor amintite sînt montate lZO-
lat ţ ă de ş metalic al amplifi-
.catorului ş se' folosesc butoane din
m'ateriale electroizolante sau cu-
prind ţ ş de
izolare .. Un exemplu de conectare la
ă a corpului ş ecranului unui
ţ aflat între ă etaje
ale unui amplificator este prezentat
În figura 4. ă circuitul de semnal
se ă la ă numai la in-
trarea. etajului ă atunci ele-
mentul de reglaj ţ iometrul},
ecranu.1 ă tresa de ecranare a
conductoarelor de conexiune afe-
rente se vor conecta obligatoriu În
ş i punct. ă cu ş i con-
ductor de ă se unesc ş etajul
dinaintea ţ ş cel
ă conductorul va fi conectat
la ă conform figul;H 4.
Prin formarea buclelor închise de
ă eficacitatea ţ la cîrn-
. purile magnetice se reduce cu
25-27 dB. ş lucru este valabil
ş pentru \cazul cînd mai multe con-
ductoare ecranate au un traseu co-
mun. Atingerile traseelor deecra-
nare intre ele sau cu ş metalic
conduc .Ia formarea de. bucle În-
chise ce. trebuie evitate. Conduc-
toarele ecranate se vor izola cu tu-
buri . ş sau PVC. j norige caz,
lungimea conductoarelor ecranate
se va ă ă fie ă avînd În
vedere ă ţ ă ă ţ între
conductorulcentral ş tresa de
ecranare, atenuarea ă la
ţ ş cu lungimea.
Elementele prezentate mai sus
vor fi ilustrate În figura 5, in care sînt
blocurile' ţ
ale unui amplificator audio de pu-
tere. S ...au notat:
-1A1. 2A1 .;:..., etaje preamplifi-
catoare;,
-1 F1 , 2Fî .:;;... filtre trece-sus;
- 1F2, 2F2- fi Itre . ..trece-j os:
- C1, C2 --;- etaje de ţ ie
ton, volum, balans;
1A2, 2A2 - amplificator ş
adaptor de ţ ă
. .:.... AF1, AF2 - etaje finale sti n-
ga-dreapta;
- RSÎ, Rs2 - ţ de sar-
ă sau incinte acustice;
- VU1, VU2 - indicatoare de ni-
vel al puterii de ş
- P1, P2 -.etajele de ţ a
amplificatoarelor finale ş a incinte-
lor acustice;
- BA - bloc de alimentare.
(CONTINUARE iN PAG. 15)
9
OPTI
P'ropunem cititorilor revistei un
montaj electronic interesant, care
ă la recuperarea ă efort fizic
sau intelectual, prin optimizarea
ţ biologice, folosind efec-
tul de ţ ă {bio-
feedback).
1. GENERALITATI I
ş cum am ă Îounele arti-
cole anterioare ("Electrostimula-
rea" ş "Detector de puncte În acu-
ă putem spune ă ţ
ile biologice ale organelor interne
sînt ş pe întreaga ţ ă a
corpului uman sub forma unor po-
ţ electrice, care apar În dife-
rite puncte cutanate. Electroence-
falograful (EEG), electrocardiogra-
fuI (EKG) ş electromigraful (EMG)
sînt doar cIteva din aparatele medi-
cale de diagnostic, a ă ţ
nare se ă pe ă ş în-
registrarea acestor ţ Din-
tre acestea, ne vom referi În cîteva
cuvinte la EEG.
Activitatea ă din neuron ş
in special ionilor de sodiu
(Na) ş potasiu(K) este strîns ă
de activitatea ă ş are ca re-
zultat ia acestor ţ iale
electrice pe pielea capului. . Aceste
ţ sint captate cu ajutorul
unor electrozi ţ ş pe
cutia ă Prelevarea lor se
poate face bipolar, cu doi electrozi
activi, sau monopolar, cînd doar un
electrod este activ (EA), iar al doilea
este de ţ ă (ER), acesta din
ă urmind a fi dispus undeva pe
o ă ă a capului sau pe
lobulurechii.
f nregistrarea semnalelor ner-
voase pe ă este,
ă o ă ă În medi-
cina ă În ţ de frec-
ţ ş amplitudinea lor, aceste
I=lz. 'VALENTIN PASCUt
Suceeva
au fost clasificate aupa'
cum ă '"
- undele "delta" (0,2-3,5 Hz ş
40-100 }N) ă ă
de somn profund;
- undele "theta" (4-7,5 Hz ş
30-70 j.N) se Întîlnesc la copii ş În
ă de stres ţ
- undele "alpha" (8-12 Hz. ş
20-100 }J-V) ă repau-
sul ş deconectarea) În
ă de veghe;
- undele "beta" (16-28 Hz ş
10-20 IN) au fost afectate
ă ţ cerebrale, dar ă se
ă ă ele apar mai ă
la repausul În stare de veghe, ca ş
undele alfa.
Clasificarea undelor ă frec-
ţ ă nu este foarte ă ea di-
ferind de la un autor la altul, dar
ă concluzii ferme În ceea ce
ş ă piologice pe carele
ă In figura 1 se dau
formele diferitelor unde.
Cea mai ă ă a creieru-
lui este unda alfa. Se presupune ă
ritmul alfa este În ţ ă cu
starea ă care ţ exis-
ţ ă a organismului. S-a
demonstrat ă cu cît omul este mai
ş mai calm, cu atît pe traseul
encefalogramei apare mai pregnant
ritmul alfa. Dar starea de ş pe
care o dorim cînd ne odihnim poate,
fi doar una ă .. Bine ar fi ă
ş ă atunci cind ne odihnim, În
starea de veghe ă ă ă dormim),
creierul nostru emite ă
unde alfa. J n acest scop trebuie ă
le ă ş ă le facem audibile În
ă Dar realizînd acest lucru, am
creat ă ş ţ ia ă
deoarece, o ă ă 1n ă ş
undele alfa ţ ă organis-
mul printr-o ţ ă ş ast-
BOLOMETRU
Bolometrele sint termistoare cu
strat ţ cor1struite din material
oxidic semiconductor. Ele sînt de-
tectoare termice totale pentru ra-
ţ in ş cu lungimi de
ă cuprinse Între 0,75 ş 40 J.Lm.
Se face precizarea ă orice corp
emite raze ş iar intensita-
tea fluxului, depinde de ă
temperaturii. Bolometrul ţ desti-
nat ţ temperaturii În
aparatura de control ş În aparatura
de ă a temperaturii ă ă
contact.
Particularitatea bolometrului este
ă ă temperaturii se face la
ţ ă ceea ce îi ă posibilita-
tea de a fi utilizat În orice mediu;
obiectele ă pot fi sub orice
ţ iar corpurile pot fi ş În
ş O ă ţ pe care o
poate avea este telecomanda În in-
ş Telecomenzile În ş
se folosesc În locul telecomenzilor
În ultrascurte ş ultrasunete.
Bolometrul cu termistoare se
ţ prin depunerea unor straturi
ţ de material oxidic sinterizat
10
Ing. M. IBTRATE, Cralove
(1-3 J.Lm) folosind tehnici speciale
ţ ă Substratul depu-
nerii este format din Si02 ţ
Ab03. BeC, MgO etc. Un element
bolometric are dimensiuni foarte
mici, cca 1 mm
2

Un bolometru are ă elemente
încapsulate intr-o ă de tran-
zistor T68 aVind capacul ă
cu un orificiu (2) 2 mm.
Unul din elementele. bolometrice
este plasat îndreptul orificiuhJi,
ă fiind acoperit de capac. In'
figura 1 se ă elementele bolome-
trice ş capsufele in care sînt mon-
tate. Elementul 1, 2 este cel activ,
ă cel din dreptul orificiului su-
pus la ţ iar elementul 3, 4
este cel mascat. Intre elementul ba-
lometric iradiat, ă acela din
dreptul orificiului, ş cel acoperit se
sta bil ş te o ţ ă de ţ ă
ă ă de energia ra-
ă ce cade pe elementul expus.
Aceasta este urmarea faptului ă
materialul oxidic semiconductor
este un bun absorbant de ţ
la noi În ţ ă se construiesc bolo-
fel se ţ starea de repaus a
sistemului nervos central, caracte-
ă tocmai prin ş i unde
alfa pe care le-a emis.
2. PRINCIPIU DE Ţ
Deoarece semnalele electrice
produse de creier au niveluri mici, de
ordinul trebuie ca,
Înainte de utilizare. ă le ă
Ca amplificator de intrare se folo-
ş un tranzistor cu coeficient de
amplificare mare ş zgomot redus.
Amplificatorul ţ compen-
sat din EEG este substituit, În cazul
nostru, cu un amplificator selectiv,
care ă doar ţ de
interes (8-12 Hz), atenuÎnd sufi-
cient ţ cetortalte ritmuri
(beta, delta Ş theta). Semrfalul alfa
ş it din acest· amplificator selectiv
ă În ţ ă un semnal
audio generat de un multivibrator.
cu ţ ă pe frec-
ţ de 700 Hz ş in ă se aude
un tremolo specific. In concluzie,
atunci cînd lipsesc undele alfa, în
ă ş se aude un sunet cu ţ
ă Iar la acestora
ţ sunetului Începe ă de-
Nieze ş in ritmul alfa, ţ
se un efect de tremolo.
Pentru culegerea·' ţ
lor se folosesc doi electrozi: elec-
trodul de ţ ă (ER), care se
ă la lobul unei urechi, ş elec-
trodul activ (EA), care se dispune în
unul din punctele de pe cap indi-
cate În figura 2.
Punctul din mijloc este chiar
punctul VG19 din ă nu-
mit ş "punctul memoriei ş aten..,
ţ el este situat În depresiunea
ă cu o ă ţ de deget mai jos
de ş capului.
1
I 8 -!2.Hz
I J
1 e 5 -7,SHz
1 1> O,2-3,SHz
O
·
.'

3. DeSCRIEREA APARATULUI
ţ colectate de elec-
trozi sÎrit aduse la aparat (fig. 3)
printr-un cablu ecranat (ecranul la
ER) ş aplicate pe baza tranzistoru-
lui TI (BC109) care trebuie ales ast-
fel Încît ă ă Ics rezidual cît mai
mic ş f3 cît mai mare. Cu ajutorul
ţ PI din emitorul
-tranzistorului TI se ş am-
plificarea (sensibilitatea). Semnalul
amplificat se ia din colectorul tran-
zistorului TI prin R4 ş se ă la
intrarea circuitului· integrat Cit·
(J.LA 741). Acest integrat este mon-
tat ca amplificator selectiv (filtru
activ) cu ţ de trecere mijlo-
cie de 10 Hz. In acest fel, ă inte-
grat sînt ă ă ă numai un-
dele alfa, celelalte unde fiind ă
Caracteristica de ţ ă a aces-
tui filtru depinde de precizia ele-
mentelor pasive Rs, R7' C5 ş C6, care
trebuie ă ă ţ de 1%. t n
.caz contrar se poate ca montajul ă
nu semnalizeze undele alfa ci, de
exemplu, undele theta. ă se res-
ă o valoare ă pentru com-
ponentele amintite, semnalul va con.-
ţ numai unde alfa la Ş din in-
tegrat, ţ În ipoteza ă ele
sînt emise de creier.
Urechea ă ă frec-
ţ de la 16 Hz. Ia 20 kHz ş de
aici concluzia ă undele alfa nu pot
E/em,,,1.
Slfc1/une
;,., «,psu/o
Ct:tpS'u/o
HI"Me1r it'e
metre la Institutul de Fizica ş Teh-
nologia Materialelor Ş Bo-
lometrele au ă caracte-
r.istici:
- dimensiunea ă a ele-
mentului: 0,8 x 0,5 mm
2
;
- dimensiunea zonei active a
elementului activ: 0,5 x 0,5 mm
2
;
- tensiunea de alimentare a pun-
ţ bolometrice: 20-80 V C.C.;
- ţ ă pe ele-
ment: 400-800 kO;
- coeficientul de ţ a rezis-
ţ cu· temperatura ( a = .
Între 4 ş 5% pe cC.
Sensibilitatea (S) este raportul
dintre semnalul de ş din puntea
vedere dft
ă ş energia ă inci-
ă pe bolometru.
ă depen-
ţ puterii de zgomot de supra-
ţ ă a bolometrului: O =
A
I
/
2
= T ' unde A
1
/
2
este aria ă
a bolometrului.
Constanta de timp este timpul de
ă al bolometrului, ă tim-
pul În care masoara temperatura
ă a obiectului testat.
Bolometrele se folosesc În termo-
metre sau ţ de infraco-
ă numai În punte ă
Pu ntea este de tip W heatstone, dar
cu denumirea de ă de la
introducerea În ţ sale a ele-
TEHNIUM 11/1984
R15

I +.
fi ascultate. Le vom pune În evi-
ţ ă ă ă modUleze În
ţ ă un ton generat de
circuitul integrat CI
2
(p,A741) În
montaj de multivibrator. Cînd nu
sînt unde alfa, acest circuit. gene-
ă unde dreptunghiulare cu
ţ de 700 Hz (nota Fa) ş fac-
torul de umplere 1/3-1/5, ca În
figura 4. ţ undelor alfa, În
timpul ă subiectului,
produce la început ş modifi-
ă ale ţ sub forma unui
tremolo, mai Întîi ţ sesizabil ş
care devine tot mai intens ş mai
ă (prin fenomenul de bioafe-
(7 ,
1QOnF
ţ ă ă cu tre-
moi oul unei orgi electronice.
Sunetul modulat În ţ ă de
la ş irea lui C1
2
, este trimis prin R
13
ş Ca la ţ iometrul P 2' care re-
ă amplitudinea. La ş ire se
vor conecta ă ş de mare impe-
ţ ă sau, printr-un adaptor, altfel
de ă ş
Se poate obiecta ă tonul conti-
nuu ar putea perturba procesul de
ş de odihnire a pacientului ş
ă ar fi mai 'bine ca multivibratorul
ă fie pornit de ritmul alfa, la apa-
ţ acestuia. Ei bine, nu. Un ase-
menea generator este mai ţ efi-
39Kn.
// 9vI
P1
330n.
Fig. 3: Schema oplimizalorului
biologic. Numerotarea termina-
lelor corespunde integratului
p,A741 În ă Dil (dual in
line) cu 2)(4 terminale.
cient deoarece subiectul deconec-
tat, apropiindu-se treptat de starea
alfa, va fi mai repede scos din
ă stare la ţ ă a
tonului; pe cînd, ă procesul
odihnirii s-a adîncit pe fondul tonu-
lui, ţ ă a ritmului alfa,
deci a acelui tremolo din ce În ce
mai intens, este mai ţ stînjeni-
toare. Tot ş subiectul se -poate
ş treptat cu ţ ă ş
ş electrozilor; 1n fond, la encefal o-
graf este o ţ ă ă
electroLii tiind foarte
4. UTILIZARE. VERIFICARE.
EFECTE
f:::.lectrozii se construiesc din inox
sub forma unor discuri cu diametrul
de 5-8 mm; cel indiferent poate fi
mai mare, la geometria lobului ure-
chii. Fixarea ER (indiferent) se face
ş folosind leucoplast. Pentru fi-
xarea celui activ (EA), se va Înde-
ă pe cît posibil ă de pe unul
din punctele indicate În figura 2 ş
ă ş electrodului se pune
deasupra o ă de cauciuc, care
ă ă orizontal peste frunte;
aceasta nu trebuie ă fie prea
ă Este "bine ă Între elec-
trozi ş piele se pune ă conduc-
toare, ca "21 EEG. '
Locul cu cea mai mare activitate
alfa ă de la un subiect la altul.
Se va alege prin ă cel mai
mentelor bolometrului. Pentru ca
sensibilitatea ă fie mai mare, este
necesar ca fluxul de ş ă fie
concentrat pe ţ bolome-
trului cu ajutorul unui sistem optic
cq lentile sau oglinzi, ca În figura 3.
In figura 2 se ă schema unui ter-
mometru cu bolometru. Ea este for-
ă din punte ă repe-
11«::.----+----...... - tor, amplificator ş microamperme-
tru pentru ş
Puntea ă este ă
ă cu ţ P1, P2 pen-
tru reglaj fin. Alimentarea se face de
la o ă ă (± 12 V). Consumul
pentru termometru este de cel mult
2 'IV la ă ă Termo-
R,
IfMK
1/5
eficace dintre cele trei puncte pen-
tril electrodului activ.
ă fixarea electrozilor, cablul
ecranat al acestora se introduce În
mufa ă de pe apa-
rat, se pun ă ş ş se deschide
aparatul cu P
1
pe ţ de ă
sensibilitate ş P
2
Într-o ţ care
ă ă un sunet de intensitate
ă Subiectul va alege o
ţ ă de odihnire, de pre-
ţ ă culcat, Într-o ă cores-
ă ă ş sînt
ş din starea de Î ş i
ă subiectul se va concentra
doar pe ascultarea acelui sunet
ă ă 2-5 minute, sunetul
va trece treptat În tremolo, semn ă
a ă ritmul alfa caracteristic
odihnei În stare de veghe. Ş ţ
va dura 15-20 de minute ş este re-
comandat ă fie ă ă ă o
ş ţ ă pe zi. ă mai multe În-
ă nu conduc la ţ acelui
tremol€>, trebuie verificat aparatul,
ş i el nu este atît de complicat În-
dt ă nu ţ de la prima În-
cercare. Verificarea se face astfel:
- la unirea electrozilor trebuie
ă se ă un pocnet;
- atingerea ş ă repe-
ă a electrozilor trebuie ă pro-
ă o ţ de ton În ă ş
Schema circuitului imprimat este
ă În figura 5.
Utilizarea unui asemenea aparat
conduce la o odihnire ă ş
foarte ă a organismului, În
special ă eforturi mari (sportivi,
ş ti, muncitori).
BIBLIOGRAFIE: C. Arsen;, 1.
Oprescu - Traumatologia cranio-
ă 1. Baciu - Fiziologie,
"Radio" nr. 2/1978; Dumitru Con-
stantin - ţ materiei; Du-
mitru Constantin - ă ş in-
ţ pentru ă
(Brevet nr. 64,906/1978); "Science et
nr.3/1973.
metrul ţ ă bine cu o ă
de precizie de 2% În domeniul
50-400°C.
Realizarea la temperaturi mari
este mult mai ş ă Sub 50°C se
face ă ă ş este mai greu
de realizat, complicînd schema cu
amplificare mai mare ş circuite de
liniarizare a caracteristicii. Mi-
croampermetrul se ă direct
În °C. Sistemul optic este realizat
cu o ă din CaFb sau germaniu
monoc[istalin ori cu . .oglinzi con-
cave. In figura 3a se ă schema
unui sistem .optic cu ă de ger-
maniu sau CaFb, ă cu f 100
mm. De fapt, acest sistem se mai
ş ş .obiectiv. Bolometrul
este montat În' focarul obiectivului.
În figura 3b este .. ă schema
unui sistem optic cu ă con-
ă cu f == 100 mm. Bolometrul este
montat În centrul optic al oglinzii.
Prin urmare, indiferent de sistemul
optic folosit, trebuie avut În vedere
ca bolometrul ă fie montat În foca-
rul optic al sistemului. ă cum se
ă din cele ă mai sus,
bolometrul are mari ţ În
ă temperaturii În diferite
ramuri ale industriei.
BIBLIOGRAFIE:
Dr. P. Nlcolau - Semiconduc-
toare oxidice
Dr. C. Constantin, fiz. l. Ribco
- Bolometru cu termistoare
II
• Pentru cercurile tehn,ico-aplicative

Pentru cerc
În ultimii ani ş ă ţ un
nou tip de antene, care nu ă
ţ mari de teren, utilizate pe
ă ă ţ În benzile inferi-
oare (80 ş 40 m), dar care au dat re-
zultate ce au Întrecut ş ă ş
În benzile superioare (20, 15 ş 10
m). Este vorba de antenele Încli-
nate, generalizate sub numele ,co-
ă ă din limba
ă de SLOPER.
Simpl.itatea lor, precum ş posibi-
litatea ă În ţ pe mai
multe ţ pe ţ reduse, au
atras imediat ţ
Iqr ţ În ă ţ
Cea mai ă ă este un
simplu "dipol înclinat" (Sloping Di-
pole), aVind ca ă de calcul dipo-
lui ş care, montat vertical,
ţ are un unghi de
ţ În plan \(ertical foarte mic,
excelent pentru ă cu ţ În-
ă
In cazul nostru, dipolul este mon-
tat cu o ţ de 30° ţ ă de pi-
lonul metalic de ţ (care
ţ ă ca "reflector"). În fi gu ra
1 este ă ă ă
dipol în A/2, la care lungimea, În
metri, se ţ cu formula:
ă radio la mare ţ ă
(Dx) În benzile de UUS sînt
ţ atît de atmosferice ş
ionosferice, cît ş de ţ
tehnice ale echipamentului de emi-
sie ş de ţ al participant ilor la
trafic ş de ă ă (ope-
ţ ţ etc.) a acestora.
In vederea alegerii echipamentu-
lui optim necesar ţ rezultate-
lor maxime În traficul UUS la mare
ţ ă s-a ·trecut la analiza statis-
ă a tehnice în care s-au
realizat, În perioada 1972-1983,
1 677 de ă ă În banda de
144 MHz (tabelul 1). In coloana 1 a
tabelului sînt trecute echipamentele
ţ În coloanele 2-7
ă de peste 500 km realizate
pe ani, În coloana 8 totalul ă
lor pe grupe de echipamente.
Toate ă ţ
au fost realizate cu un ă pilo-
tat cu cristal, cu ţ ajusta-
ă În plaja 144,000-144,110 MHz,
avînd În etajul final o ă QQE
06/40 ă cu 1 000 V pe
ă (input cca 100 W).
Antenele folosite au fost de tipul
Long YAGI, SWAN sau QUAGI,
toate cu un ş de peste 12 dS. Pe
partea de ţ s-a utilizat un re-
ceptor de trafic de US cu convertor
tranzistorizat (3N140 la intrare)
pentn.) 144/28 MHz.
Analizînd datele Înscrise pe
ă ţ de confirmare ale corespon-
ţ ilor, s-a trecut la studierea eta-
jelor de intrare (receptor) ş a etaje-
lor finale ă ale acestora.
Rezultatele privind receptoarele
ţ sînt cuprinse în
tabelul 2, iar cele privind puterea
etajului final În tabelul 3.
Analizînd datele din tabelele
1-3, se impun ă conclu-
zii: .
posibilitatea ă de lega-
turi radio la mare ă cu
.,12
RAUL VASILESCU,
L = 142,65
f(MHz)
ţ "d" de la pilon la vîrful
antenei este A/28, iar fiderul are im-
ţ de 75 n.
Lipsa unui pilon metalic poate fi
perfect ă prin montarea,
de-a lungul pilonului ă de brad
sau ţ ă PVC pentru alimentare cu
ă a unui fir de ă de 3-4 mm
diametru, ă prin orice de
pilon. Important este faptul ă pilo-
nul poate fi Înlocuit ş de zidul unui
bloc Înalt (fig. 2), ă zidului
dovedindu-se a fi un excelent re-
flector. Indiferent de pilon sau zid
se va respecta ţ "d".
ă ca in figura 2 de subsem-
natul În luna iunie 1983, antena a
dat rezultate În banda de 20 m, care
au Întrecut ş ă
Un dipol montat ,similar, dar cu
un randament superior, este cel cu
lungimea de 3 A/2, În care caz lungi-
mea L este:
L
449,88
f(MHz)
Antena este - ă În
special pentru benzile de 15 ş 10 m,
Dr. Ing- IOSIF LINGVAI
ţ ă lucrînd pe ţ ă ă
este aproape ă acest mod de
lucru fiind total ă ş it;
!..... rezultate remarcabile se ţ in
numai lucrînd la emisie ş ţ
pe ş i ţ ă
dar ă rezultate foarte bune ş În ce-
lelalte benzi, ă ţ la dispo-
ţ permite montarea ei.
O ă ă a dipolului
Înclinat este ş montarea a doi, trei
sau patru dipoli la ş pilon, an-
tenele asigurînd ş ancorarea pilo-
nului. Trei antene pot acoperi toate
ţ de ţ iar cei care
dispun de o curte pot .monta o astfel
de ţ chiar ş pentru
banda de 80 m.
- operativitate mare, deci ş re-
zultate maxime se ţ lucrînd În
sistem "SK";
- ţ deosebite ale
tranzistoarelor MOSFET (î n special
SF981 )în etajele de intrare ale re-
ceptoarelor;
- puterea ă a etajului final
este de 100-500 W.
În continuare s-au analizat ă
rile radio la mare ţ ă În UUS din
punct de vedere al de
propagare, În ţ de ţ
dintre corespondenti ş putereaeta-
Fig. 1:' ţ ţ
ă bilaterale "TROPO"
(a) ş puterile ţ ă co-
. ţ (b).
N
Ba
Tofal 1015 QSO
ro ta t 528 QSO
3 3
a
În figura 3 este ă o
ţ de patru antene, la care fide-
rele sÎ nt concentrate Într-o cutie de
relee, de la care ă spre ţ
un singur fider. Releele vor trebuI
dispuse cît mai apropiat ş concen-
tric, avînd contacte cu o ă izo-
.. ţ
ă ă Sioper, cu uti-
ă multiple ş variate, are ca baza
de calcul antena ă "Ground
Plane", ă la ă de sus
;ului final al ţ Re-
zultatele. pentru ă "TROPO"
sînt reprezentate În figura 1, pentru
reflexii pe stratul. E sporadic ionizaf
(E
s
) În figura 2 pentru reflexii pe
urme de (MS) În figura 3
Date pentru ă radio bilaterale
prin reflexie pe ă ă fiind
insuficiente (doar 3 ă aces-
ş nu au fost prelucrate grafic.
In urma analizei figurilor 1-3. se
conchide:
- ă "TROPO", În majo-
ritatea .cazurilor, ."sÎnt ă la 1 200
km; .
b
Fig. 2: ţ ţ
ă bilaterale Es (a) Ş
puterile ă cores-
ţ (b).
100
b
1000 Pa (W)
hnico-aplicative • Pentru ce riie •
cu cablu coaxial de 52 n, la care
tresa se ă direct la pilonul me-
talic sau la firuloe ă menit ă
lucreze ca reflector (montat de-a
lungul, pitonului de lemn sau de
PVC, În ijcest caz ş pe ă de-a
lungul zidului blocului).
ă similar cu dipolul Încli-
nat, conform figurii 4, antena pre-
ă unele avantaje: prin cuplarea
cu fiderul chiar În vîrf, o ţ
de trei sau patru antene permite
montarea cutiei de relee În. vîrful pi-
lonului, oferind cuplarea ă
a ă antene adiacente; cu directi-
vitate sponta pe bisectoarea În plan
N
To'ta1134 QS O
a
TABELUL 1
144 MHz
Transceiver US + trans-
verter UUS
ă cu ţ ă va-
ă ş receptor separat
TABELUL 2
BF981
BFT66
3N140
BF900
Alte FET sau MOSFET
Alte tranzistoare
Tuburi (inclusiv nuvistoare)
TEHNIUM 11/1984
3
3
1
25
orizontal a unghiului format de cele
. ă antene -("Tilted 1 nverted Vee")
sau (Ia patru antene) cuplarea si-
ă a ă antene opuse, reali-
zîndu-se un "V Întors" simplu ("In-
verted Vee"),. dar cu un raport de
unde ţ mai mare.
Ş acest tip de ă are la ă
varianta ă de '\/4, precum ş
una ă În 5 Al8. De aseme-
nea, cea În 5 Al8 are o directivitate
ă .în benzile superioare. For-
mulele de calcul pentru aceste antene
. . 71
sint: pentru '\/4, L = ----, iar'
f(MHz)
pentru 5 AlB, L

178,31
(ambele În
f(MHz)
1 n pl us, acest tip de ă În
ambele variante, permite montarea
ă a ă antene pe
benzi diferite, legate vîrf împre-
ă ş cu fidel" comun. In ţ de
condijiile locale, .. se va ă ă
posibilitatea ă pas cu pas a
acestor antene prin· ă succe-
sive pe toate benzile, ă la ajun-
gerea la lungimi le optime, deoa-
rece, ă ajustarea dOar a uneia
din ele ş trecerea la celelalte an-
Fig. 3: ţ ia ă
f bilaterale MS (a) ş puterile
46
23
1
30
26
179 236
16 8
IV 1,. ţ ilor
(b),
50
40
__ __ __ ____ __
1000 Pd (W)
3
4
7
2
13
19
6
291
5
0,1
95
307
18
10
4
4
31
7
1
1
3
536
1060
78
10
b
"ABElUl3
tate mare, iar ţ ă ă
lucrul În telegrafie (CW) ş banda
ă ă (SS8), singurele mo-
duri de lucru utilizabile pentru reali-
zarea acestor ă Totodata
echipamentul utilizat trebuie sa
ă manevrabilitate. Se prefera
sistemul de lucru "transceiver"
Pentru extinderea ă ţ de per-
ţ ă În banda de 144 MHz,

Pilon
tene, se va observa ă ajustarea pri-
meia nu mai corespunde., Evitarea
atingerii Între ele a acestor antene
poate fi ş ă prin legarea
,lor la partea ă în puncte di-
ferite, de felul unui mic "evantai"
În încheiere, recomand adapta-
rea antenei la ţ prin interme-
diul unei ă ţ de cuplare a ante-
nei (ATU sau "Trans-Match"), preva-
ă cu iIIo un bun reflectometru. De
asemenea, precizez ă antenele
descrise mai sus constituie obiectul
a numeroase ă menite
ă ofere noi variante.
-- probabilitatea maxima a
turilor MS este de 1 1 700
ş au ş ridicate cu ţ ă
de peste 100 W;
ă În Es
statistic ţ maxime (chiar
peste 2 000 km) la puteri ale
torului mici ş chiar foarte
(chiar 1 560 Imi cu 100 mW).
A vÎ nd în vedere cele de mai
se conchide ă În UUS (144
se pot realiza ă bilaterale ra-
dio, În ţ de amator, la mare
ţ ă (peste 500 ţ ii
deosebite ă valorificarea condi-
ţ Es, CÎnd chiar cu puteri mici
ale, Ţ ţ ă se pot realiza
legaturi la 2 000 km ş peste. Pentru
realizarea acestor ţ este
necesar ca radioamatorul ă deser-
ă stat ia proprie cu operativi-
ă nu se dispune pe un transcei-
ver special, se ă construi-
rea unui transverter 28/144 MHz, I u-
qu ce este la Îndemîna ă ţ
amatorilor de US, amatori ce po-
ă deja ş ţ de trafic În
CW ş SSB ş sînt ş cu lucrul
in ţ de ă ag-tomerata"
\ QRM, ţ etc.).
13
I 111 "OllCll
li
Bobinele de Inductiie,
transformator, sint
IAEAME."'-Sf. Gheorghe, sau de ă
tre ţ furnizori (pentru Oltcit Spe-
cial - Ducellier 52001 ° ş pentru
Oltcit CI u b -. Femsa B 112R70. Du-
cel/ier Lucas 34 C12, SEV
Marchel MareUl
BZ9206
ă tOI'1,,,,ll·,n,,,
cîteva ,..<:1 ,"",,..t;:,,ri.,ti,..i
,portante ale bobinelor de ţ
tensiunea ă (12 V), rezis-
ţ ă ş ă primare (O,6-0,a.tl
la Oltcit Special ş 1,26-1,33,n. Ia
Oltcit Club), ţ ţ ă
(0,66-0,70...n. Ia Oltcit Club), rezis-
ţ ă ş ă secundare (10 k.n.la
Oltcit Special ş 6,5-8,5 kn.la Oltcit
Club),
la motorul
rolul ă este
An!'in,rl'::'!'t:i!l=i ă
mare, M-D36,
ruptor-d istri-
10° ţ ă de
ă
a avea
motorul.
În figura 4 se ă
piesele principale
AEI, format din: 1 -
mulatoare; 2 -
de ţ 4 -
plot; 6 - caoltoare
captor de ","".1''-;;'''''''
14
cu
ELECTRiCA
Dr. Ing. TRAIAN CANTA
care trebuie ă se ă scinteia,
În ţ de ţ motorului ş de
depresiunea din tubulatura de ad-
misiune. ă ă bobinei
de ţ curentul primar necesar
pentru producerea În secundar a
unei tensiuni Înalte, constante, in-
diferent de regimul motorului.
Captoarele de turalie (tip Thomp-
son 20164364, Motorola GAP2052 ş
Ducellier 527 001) ă trece-
rea unui plot metalic, 3, situat pe vOr
lantul 7, care are rolul de a trans-
mite - la fiecare ţ a arborelui
cotit - la calculator un impuls de
ş a ă ţ ă este
ţ ă cu ţ motorului.
Captorul de depreslune (tip Du-
cellier 527 000 ş Femsa OPA - 1)
ă calculatorul asupra
unei anumite' valori a depresiunii
din tubulatura de admisiune pentru
efectuarea unei ţ de 10° a
cu rbei de avans, . priza de depre-
slune aflîndu-se deasupra ctapetei
de ţ a carburatorului.
ă ţ ie este . ă ă cu o
temporizare de o ă penfru o
depresiune ă valorii de
150 mbari in tubulatura de admi-
siune ş pentru un regim superior
sau egal regimului de început al
avansului la aprindere. .
În figura 5 se ă schematic
ţ sistemului; s-au notat
cu: 1 - cheia de contact; 2 - plusul
bateriei; 3 - aprinderea ă
ă 4 - ă de ţ
5 - conductoare ă bujii; 6 -
captor de depresiune; 7 - volant
motor; 8 - plot metalic; 9, 10 -
captoare de ţ ie ..
Mod de ţ Ţ nÎ nd
seama de sensul de ţ a moto-
rului, captorul de ţ 9 a fost
plasat În punctul de calaj ţ cu
10° înaintea P.M.I. (în figura 5 -
unghiul a). T ntre cele ă captoare
de ţ 9 ş 10 este un unghi (3,
care are valoarea de 35°, ce cores-
punde unei ă ţ de avans
maxim ţ prin depresiune a
,avansului a fost ă În conside-
rare).
a) Sub ţ de 1 000 rotlmin,
avansul este constant, de 10°, plo-
tul metalic trecînd pe sub captorul
1, În care moment ă capto-'
ruj 2, in vederea ş ă scînteii,
la trecerea plotului.
b) Peste ţ de 1 000 rotlmin,
curba de avans începe ă se dez-
volte, captorul 1 avînd rolul de a "in-
forma" calculatorul În vederea de-
ă optime a Întîrzierii de-
ş ă scînteii, în raport cu punc-
tele de avans maxÎm. Scînteia se
produce Întotdeauna În. intervalul
de timp În care plotul metalic par-
curge sectorul format de cele ă
captoare de ţ Pentru a pre-
veni ţ ă sub ten-
siune a bob inei de ţ dispOr
zitivul electronic este dotat cu o
temporizare, astfel ă ă la ca-
ă 0,5-2 s, plotul metalic nu
trece pe sub cele ă captoare (de
F> ::l'!lI
r
.......... ::: ..... ::rt • :a=. __ .. ..
exemplU, În cazul opririi motoruiui),
se Întrerupe automat trecerea cu-
rentului ă ă
Calculatorul 'electronic contro-
ă momentul ş durata declan-
ş ă impulsului energetic, din care
motiva fost denumit ş "calculator
cu energie ă
. Pentru a evita distrugerea calcu-
latorului, este interzis il deconecta
o ă de la bateria de acumula-
toare in timpul ă motoru-
lui.
Printre avantajele importante ale
aprinderii electronice integrale se
pot enumera:
- ameliorarea ţ ma-
torului (autoturismului) ă
ă curbei de avans optimi-
ă pe ă durata de utilizare a
motorului; aceasta are drept conse-
ţ ă reducerea consumului de
combustibil cu 3-6%, prin elimina-
rea dispersiei ciclice din motor ş
diminuarea ă atmosferice
ă arderii· optime a combusti-
bilului În cilindrii motorului; ,
- pornirea ş ă a motorului În
anormale. ca: tensiune re-
+
ă În circuitul de aprindere (6\h,
ţ ă a motorului (10 rOti
min ţ ă de 100 rot/rnin, la. motoarele
cu aprindere prin scînteie}, pe timp
de ă ,,- ...
posibilitatea de a asigura aprin-
derea ă a unor amestecwri
ă particularitate ă in
ceea ce ş ţ dintre re-
ducerea ă mediului ambiant ş
a consumului de combustibil;
- ş duratei de ţ ă a
bujiilor, care pot ţ corect,
chiar la ţ între electrozi mai
mari ţ ă de cele ă
- eliminarea uzurilor ş exclu-
derea ă a ă ţ de
dereglare, proteFnd. În ş i timp
ş bobina de ţ
Avantajele deosebite ale acestui
sistem AEI au ă ca el ă fie fabri-
cat de ă majoritatea firmelor
ă de echipament elec-
tronic: Thompson, Hitachi, Moto-
rola, Magneti-Marelli, fiind genera-
lizat pe zeci de tipuri de autotu-
risme, În ţ de serie.
Cablajul electric al ţ au-
toturismelor Oltcit este "de mai
\
)
I
/
6
..... -------." .

oablurl de' ă tensiune,
tip 24 TTh, care au ţ
de 0,5-1-2-3-5 mm
2
,
la exterior ş cu papuci de
la capete; , .
de ă tensiune, tip
'EJectricfil, fabricate la
de Ferite Urzican!,
ale de aprindere ş cen-
alimantare de la ă Ia
ruptor-distribuitorului ş
la.bujli);
uf motorului, tip 24 MHT
fectlol'l,at din PVC marin, rezis-
ă ă
pentru ş ă spate (sti n-
cu ţ ă mare la
slnt fabricate ă tehnologii cla-
sice ş au ă caracteristici
tehnice: a _. ţ intre electrozi
0.6-0,1 mm, b - tipul scaunului
bujlei (conle - Oltcit Special; npr-
mal (plat) sau conle - Oltcit Club};
c - tipuri de bujii recomandate de
constructor (pentru Oltcit Special
- /Sinterom 14 CLP 21; Egyuetn 800
LJS; SEV Marchal SCGT 34,5 H; AC
DELCO 42 .L TS; Champion BN6Y;
pentru Oltcit Club - SEV Marchal
GT 34,2 H; Sinterom 14 LP 24;
Bosch W 200 T 30; Bosch W6 O; Ac
42. x LS; Champion N1Y; EgylJem
155 LS; Magneti-Marelli CW 18 LP).
Electromotoarele de pornire
maroarele) folosite la motoarele
cit sint principial identice cu dema-
rorul tip 2140, fabricat curent la
ă Se ă ur-
ă tipuri: a - pentru Oltcit
Special (LE.P.S. 2140, Femsa MOM
. 12-1); b - pentru Oltcit Club
(I.E,P.S. 2142, Paris-AhOne DaE
155. OucelIIer 532016 A, Femea
MoS 12-2). ţ lansorul
(bendixul) demarorului folosit in in-
ţ ă a autoturi.smuiui
Oltcit Club. ă invers ţ ă de
ţ ă
Tabloul de bord folosit rn fabri-
ţ de serie a autoturismelor -
principial - este identic. fiind o
ţ ă ă er-
gonomic in cadrul postului de con-
ducere. A fost realizat 1n colabqrare
cu firma Veglia, la Oltcit Special liP'"
slnd ţ precum ş unele
tterupatoare luminoase-martor exis-
tente 1n serie sau ţ la mOdelul
Club. Ca accesorii principale, tabloul
de bord are ă ţ laterale ă
blocuri de stinga ş
dreapta (rotactoare). ţ ad
tati ţ sau total de ă Cit
la diferite tipuri de autoturisme: VISA,
OLTCIT, ,
. (CONTINUAREI fN HR. VIITOR)

ama-
FOTO
ă tot mai mare al amatori-
lor de fotografie, În mod deosebit al
tinerilor, ca ş ţ cres-
cute sub aspect calitativ
nerea unor rezultate superioare
arta ă conduc la necesita-
tea ă În laboratorul de deve-
lopare a unor tehnologii de lucru
moderne, eficiente.
Desigur, unul din utilajeie de
ă ale ă camerei de develo-
pare ÎI constituie cronometrul pen-
tru expunerea pozitiveior. I ndife-
rent de ţ ă
(mecanic, electric, electronic),
acest utilaj ş ă pe deplin uti-
litatea la ă de mare serie, În
ţ unui material fotografic
identic, ale unei ă constante
ş altele. ă este ă vorba des-
pre efectuarea unor pozitive de
ă serie, ă ş cu
înnegriri diferite, În cazul unor re-
ţ electrice cu ţ mai impor-
tante de tensiune,· lucrul În labora-
torul de developare devine obositor
prin solicitarea ă a ţ ş
ef9rtului fizic al operatorului.
In practica de laborator fotogra-
fic se ă sporadic unele dis-
pozitive electronice cu reglarea au-
ă a timpului de expunere, uti-
laje procurate din import. Atît achi-
ionarea, cît ş repararea lor s1 nt
puse ă sub semnul ă ţ
de cost ş de procurare ă a
pieselor de schimb.
La proiectarea ş realizarea pro-
totipului dispozitivului prezentat În
continuare s-a avut În vedere ş
tul ă ş amatori de ă
ă sînt În timp ş ta-
ţ amatori de ă apli-
ă Astfel, acest dispozitiv are la
ă o ă ă ş ă rea-
ă cu componente din ţ
1
LEGENDA:
Ing. ALEXANDRU TON.
ă ă ă satis-
nevoile de expunere
ţ fotografiilor
sau color. In acela;;i timp,
rot'·,-,.n","n,rI"'",.. mai ţ ţ ţ
asocieze construirea ş re-
dispozitivului un amator cu
ă În practicarea
electronicii care, cu
fantezia proprie ă
amatorilor, ţ per-
ţ ale acestui uti-
laj.
SCHEMEI BLOC
Schema bloc a dispozitivului
electronic pentru expunere foto-
ă ă este ă În
figura 1. .
ş cum se poate constata, ele-
mentul traductor este constituit
dintr-o ţ ă (1) de orice
tip; autorul a ţ i bune
rezultate ş prin folosirea unei foto-
celule cu seleniu, dar poate fi expe-
ă ş utilizarea unei foto-
diode sau chiar a unui fototranzis-
tOf. Traductorul ş prin reHe-
xie fluxul luminos focalizat al ima-
ginii fotografice ă pe hîrtia
de copiat. Valorile de ţ ă di-
ă ale imaginilor negative se tra-
duc ca ţ de ţ ă elec-
ă respectiv prin unor
tensiuni electrice ă
În circuitul fototraductorului. la
rindul ţ de tensiune sînt
aplicate intrarea amplificatorului
adaptor de ţ ă (2). O parte a
tensiunii ţ la ş irea aces-
tuia este ă În etajul de inte-
grare (3). ă realizarea În timpul
procesului de ţ a unei
anumite valori a tensiunii În circui-
tul de ş este comandat etajul
2
[>
BLOC
3
1. Troductor fotorezistiv
16
2.. AmpUf.-adaptor ă
3. Etaj integra tor ..
4. Etaj comparafor
S. Rel electronic:
c
cO,mparator (4). Pentru a îndeplini
ă ţ etajul compara-
tor ş pe una din ă sale
o tensiune de ţ ă ă
manual.
, O ă cu bascularea sa, respec-
tiv cu ţ ă a tensiunii la
ş irea etajului comparator, este
ţ În continuare releul elec-:
tronic (5); prin contactele sale elec-
trice se ă elementele de exe-
ţ necesare, cum ar fi lampa de
ţ ie etc.
Blocul de alimentare cu. energie
ă (6) ţ elementele pa-
sive aferente producerii tensiunilor
de lucru necesare ţ ă com-
ponentelor electrice ş electronice
active, ă etc., la intensi-
ă ţ de curent respective.
MODUL DE Ţ (fig. 2)
În stare ă (de întuneric) a
ţ FR, În circuitul ă
electric apare un curent, iar la
punctul de ă ă (1) al divizorului -
rezistiv Ri' R
2
se ş te un ţ ial
electric pozitiv ţ cu in-
tensitatea ă In mod similar,
la ş irea circuitului integrat Cii se
ţ o tensiune ă cu valori
cuprinse între zero ş valoarea ten-
siunii sursei de alimentare. De
asemenea, la· cursorul ţ
trului P1 conectat În circuitul de
ă al a.cestui etaj apar tensiuni
pozitive reduse, la un nivel conve-'
nabil, variabile În ţ de intensi-
tatea ă ele sînt aplicate la
intrarea inversoare a etajului inte-
grator format din circl:Jitul integrat
CI
2
ş componentele pasive R
1i

RiS' Cs· Aceste ultime componente
ă În fond constanta de
timp a montajului ş pot· fi modifi ..
cate la nevoie de ă consjructor"
ă nevoilor de
ă a dispozitivului autont)at
de expunere. .
În stare ă sau neilumi-
ă a ţ condensato-
rul C
s
se ă ă la valoarea
tensiunii de alimentare a montaju-
lui, avînd polaritatea ă la
punctul de ă ă (3) al ş irii cir-
cuitului integrat C1
2
• .
Prin' ă butonului întreru-
ă Si (care ă aqio-
narea releului REL), condensatorul
Csse ă brusc, ă care în-
cepe ă se Încarce ă la o ă
valoare ă pentru etajul ur-
ă Timpul necesar atingerii
acestei valori a tensiunii de ş ire se
ă nu numai constantei de
timp a .. circuitului, ci ş valorii ten-
siuniLde ă la carecontri-
buie tensiunea ce apare ca urmare
a ă traductorului la curso-
rul ţ P
1
reglat ma-
nual. Spre exemplu, cînd cursorul
acestuia se ă În punctul (a), ten-
siunea de ă a condensato-
rului C
s
are cea mai mare valoare,
ceea ce conduce la ţ unor
timpi ţ de ă ţ
nali cu iluminarea. I
în continuare se ă ă po-
ţ negativ ţ din etajul
integrator se ă ă neinver-
soare a circuitului integrat Cl
s
, care
are rolul de etaj comparator, fapt
pentru care pe intrarea sa. inver-
soare se ă o tensiune ă
de ţ ă ă f n acest fel,
atunci cînd ă ă a
acestei ultime tensiuni este de-
Aparat de morit
5
Suport
ă -
1taductor
Obiectiv
foto
Hfrtie
ă
Rama pt.
copiat
ă ş ă , etajul comparator bascu-
ă ş brusc tensiu-
nea ă la ş (5). Astfel, la
punctul de ă ă (6) .al releului
electronic format din montajul
compus cu tranzistoarele T
j
,
releul REL., se ă tensiunile
de blocare, respectiv de ţ
necesare ţ ă releului electro-
nic.
Ş valorile tensiunilor de ţ ă
reglabile manual prin ţ
trul P
2
sînt ă pentru utili-
zarea ă a dispozitivului.
ConjugÎnd reglarea ă a ce-
lor ă ţ se pot
ţ timpi de expunere cu valori
cuprinse În intervalul 0 ... 60 s, desi-
gur intre limitele posibile ale nivelu-
lui de iluminare a elementului tra-
ductor.
Ţ Ş REGLAREA
DISPOZITIVULUI
Formarea imaginii fotografi ce
prin reflexie pe ţ fotorezis-
TEHNIUM 11/1984
ţ sub ă de flux luminos
focalizat, se ă prin inter-
mediul unei oglinzi sferice ă
eventual obiectiv fotografic, În fo-
carul ă se ă prin fi-
xare elementul traductor (fig. 3).
Subansamblul astfel executat se
ă suportului obiectivului
aparatului de ă de o asemenea
ă Încît ă culiseze solidar cu
acesta pe ă Constructorul
amator va ă ţ aces-
tei ţ prin cea mai ă
ţ astfel Încît fototraduc-
torul ă vizeze cit mai complet ima-
ginea ă ă ş ă nu
ă obturarea acesteia. Nu se
impune o focalizare ă
Conexiunile traductorului fotore-
zistiv la casetâ dispozitivului se
ă prin Oonductor flexibîl
ecranat. "
Pentru liniarizarea ţ rezis-
ţ electrice a ţ În
ţ ţ de iluminarea ă s-a
ă În ă conectarea în
paralel pe aceasta a rezistorului fix
R
3
; În acest mod, la punctUl de
ă ă (1) se ţ o tensiune
ă În cazul ă traductorului
FR ş o tensiune ă cca
+8,0 V În cazul ă pu-
ternice.
Cu ajutorul rezistorului semire-
glabil R
7
se ă compensa-
rea curentului de întuneric al foto-
ţ FR, prin ţ unui
ţ nul la ş irea primului etaj
CI
1
- borna de ă ă (2). Prin
ţ rezistorului reglabil Re
se poate regla ulterior amplificarea
ş În limite largi.
In starea de ă pentru func-
ţ cu fototraductorul obturat
sau iluminat, tensiunea la ş irea
etajului integrator CI
2
are valoarea
de -11,5 V, borna de ă ă (3).
Momentul inceperii ţ ă dis-
pozitivului este dat prin ă Î n-
ă S1' moment care mar-
AZOPANPS-2
AZOPAN PS-21 este un film
negativ alb-negru pancromatic
de medie sensibilitate, valoarea
ă a acesteia fiind 21
DIN (100 ASA). Se caracteri-
ă printr-o ţ extra-
ă o ă ă de tonuri, o
ă ţ ă a imaginilor.
Avînd în vedere sensibilitatea
ş ţ se poate afirma ă
pelicula AZOPAN PS-21 cores-
punde ţ marii
ă ţ a ă fote;>
practica fotografiior
ş
La ă artific
ă unei tem
culoare mai ă e 3
sensibilitatea este de 20
(80 ASA).
Pelicula este ă ca roltrlm
de 60 mm (PS-21/120), film per-
torat de 35 mm În casete meta-
lice cu 20 ş 36 ţ (PS-
21/135-20 ş PS-21/135-36), pre-
cum ş la metraj.
Developarea filmului AZO-
PAN PS-21 se ă a se
f.ace În revelatorul AD-16 pen-
tru ţ ă sau 1n
revelatorul KODAK 0-76 (se
ă ş te ş preambalat).
TEHNIUM 11/1984
Revelatorul AD-16 are ur-'
ă ie:
Metol ................. 1,5 9
Sulfit de sodiu
anhidru ............... 100 9
ă ........... 3 9
Metaborat de sodiu ...... 2 9
ă de potasiu ... 0,5 9
ă . ă la 1 000 mI.
" pul de revelare
fi preparat
borat de sodiu),
urabi! decit meta-;-
e sodi u. Cantitatea se
ine. Se ă prelun-
gireatimpului de revelare la
9-10 minute.
Revelatorul KODAK 0-76
este una din formulele cele mai
ă ă ş sub
alte denumiri (ILFORO 10 11,
ORWO 19). ţ sa este:
Metol .••.•.•.•.......... 2 g
Sulfit de sodiu
anhidru ............... 100 g
ă ........... 5 9
Borax ................... 2
ă ........ ă la 1 000
Durata de revelare poate fi
ă În intervalul 8-20 mi-
nute, la 20°C. Se ă ca
CI1.CI2.CI3=11741 ;; OZ1.0ZZ=PL13V1
01. D2 = 1N4001; 03 = 1N4005
T1:BC 251; T2=80138
ă ă condensatoru-
lui Ca; contactul normal închis 1 REL
exclude erorile subiective de mane-
vrare. La ş irea etajului integrator
CI
2
va ă treptat o tensiune ne-
ă care se ă ă neinver-
soare a etajului comparator Cla.
Temporizarea ţ ă a ex-
punerilor fotografi ce este determi-
ă ş cum s-a ă anterior,
prin reglarea ă a ţ
metrului P1 (valori electrice ă
rate la cursorul ă între O ş +1,90 V),
precum ş ţ P2
(+1,30 ... +8,55
Astfel, cind
a
ca
prima ă se ă cu
10-12 minute.
ă ţ este un para-
metru semnificativ ă ima-
gi nile negative ă a se
efectua ă de la 18 x 24 cm
În sus). developarea se va face
cu revelatorul prepa-
rat.
Peliculele AZOPAN PS-21
pot fi developate ş În i reve-
latori de ţ ă _sau ex-
comparare, acest etaj ş ă
brusc tensiunea la ş (+4,10 V ...
+0,70 V) la borna de ă ă (5).
Aceste ultime valori ale ţ
tensiunii se ă modificate În
baza tranzistorului T 1 ,al releului
electronic; la borna. de ă ă (6)
se ţ tensiunile de +2,10 V pen-
tru starea de blocare ş -1.65 V
pentru starea de ţ
Blocul de alimentare cu energie
ă a dispozitivului nu impune.·
deosebite de calcul ş reali-
zare, fiind un invertor uzual cu re-
dresare ţ ă nestabilizat.
Constructorul va realiza un redre-
sor cu tensiunile electrice cores-
ă ă montajului
(±13 V/0,020 A), cu dimensionarea
ă a rezistoarelor
R
21
ş R
22
• ca ş pentru tipul de releu
electromagnetic de care se dispune
(de exemplu 24 V, nestabilizat).
Reglarea dispozitivului de expu-
nere ă este ă ş se
ă cu ajutorul unui voltme-
tru cu ţ ă de intrare de mini-
mum 1 Mn ş al unui cronometru
electronic.
Verificarea corectei ţ ă a
traductorului fotorezistiv se efectu-
ă experimental prin cîtevaexpu-
neri cu .aparatul de ă ca ş pen-
tru ă ale obiecti-
vului ă In final se vor stabili pozi-
ţ .de lucru optime pentru poten-
ţ P1 ş P2' În ţ de
timpul de developare optim, calita-
tea revelatorului ş sensibilitatea
ro rtiei de cop1at.
Dispozitivul este apt pentru folo-
sire' imediat ă conectarea sa la
ţ de curent electric, distin-
gi ndu-se printr-o foarte ă core-
lare a timpilor de expunere cu gra-
dul de înnegrire a negativelor, ca ş
printr-o ă Ş ă stabilitate.
La timp ă reglarea sa,
devine un utilaj deose-
În laporatorul fotografic;
va fi complet degajat de
cunoscute de consum
energie pe care orice'
fotografie le-a dorit eli-
ă cum sînt ORWO ATO-
MAL (A49) sau ORWO RODI-
NAL (R09).
Se ă ă revelare
o baie stop de acid acetic so-
ţ 2%.
Fixarea se poate face În orice
fixator acid. Se ă re-
ţ AF-97.
ă ă va fi de ordi-
nul a 30-40 de minute, În ă
ă
17
În ă de fotoamator
rea blitzului este o ă des
ă Nu de ţ ori ă utiliza-
rea unui singur blitz
sine ţ unor
trast ex.cesiv,
O ţ
unor astfel de
utilizarea unui blitz
ş
Sincronizarea celor
se ă
ş
ă ş prea ţ
Flash-ul blitzuiui
ă circuitul
care la rîndul ă
ul secundar.
ţ ă
blitzuri poate
pri n aceasta ă
rii ă
ă direct din
acumulator, ceea ce
plet problema unei surse
dare de alimentare.
Din acest motiv consumul pro-
priu de mers În gol al circuitului de
sincronizare prezentat În figura 1
trebuie ţ la un nivel cît mai
ă cu ţ ă
Util pentru verificarea ă
a amplificatoarelor t'\r\,,,,,..,,,,t inn",J'",
montajul ă poate
ş ca divertisment sau ca
de ţ ceva mai
pentru aparatele I"nlmn.lt:> .. ·&:\
ţ ă cele care
lor o ă
ţ ă de ±5
Schema !"or,ro,.i,",;!':;
de semnale
vibrator) cu
suficient de
putea ă
ă În I"r",tl"l:l,tinrln
diode luminescente,
Montajul a fost ovr"lol"in-",>nt,,,,f
alimentare de
selor nefiind
pîlpîire
IEMIL.IAN
Rm. Vilcea
Acest aspect este deosebit de im-
portant deoarece se ă ne-
rezervei de energie în-
În condensator. Din
motiv stabilizatoru! parame-
cu tranzistorul T s este
unei diode Zener de 7-8 V
ROL 31
S. MARIN
JI
SucurEUiII'tg
pe R
l
condensatorui
C (1-5 alte tensiuni de
alimentare, vor trebui corectate va-
lorile ţ de limitare R4'
ţ cont de tensiunile ma-
de ş ire, ca ş de tipul LED-u-
utilizate (curent maxim ş
de tensiune În ţ
j;:,...llncii ..... rI un {3A741 ,
alimentat la s-au ă
tensiunile maxime la ş ire de cca
+3,8 V ş respectiv -2,8 V; Pe ş i-
rea ă s-a montat un LED ş u
( cca' 1,6 V), iar pe cea ă un
LED verde (cca 2 V), ambele cu un
curent maxim admis de 20 mA. Au
va!orile R
4
(3,8 V-
= 110 O ş Rs = (2,8 V--
mA = care s-au rotunjit
acoperitor la respectiv 47 n.·
ş nuite, ă la ţ i de
50-100 MA.
Sehema din figura 1 ş o
ă ROB 8101, arie de tranzis-
toare NPN a ă ă de in-
terconexiuni este ă .În fi-
gura 2.
Pinul 1 (substrat) trebuie conec-
tat la cel mai coborît ţ ial al
montajului ă În cazul de ţ ă
pentru a realiza izolarea ă a
celor patru tranzistoare.
Fototranzistorul T 1 este ROL 31
sau echivalent, preferabil un exem-
plar cu sensibilitate ă ş sufi-
cient de directiv.
Tiristorul Th1 trebuie ă suporte
curentul maxim (în puls) aplicat
blitzului ş tensiunea ă de lu-
cru a condensatorului-acumulator
ţ de 4,7 MO limiteaza
sever consumul de mers În gol al
circuitului (T
1
• T
2
, T
s
, Te conduc) ş
nu trebuie ş ă sub o ă
valoare. Reglarea valorii acestui re-
Circuitul integrat SN74154 este
un decodificator TTL cu 4 ă ş
16 ş iri. EI se ă pentru de-
codificarea ă cod binar de 4
ţ ţ starea "O" pe una
din cele 16 ş iri, atunci cînd in-
ă W
o
ş W
1
sînt În starea "O". De
asemenea, se poate folosi ca de-
g 000000 i
@ O OOO'tOil
O c 001 0 t(0'
O" 0011 f O
«) OOtOO f
O OO'Ot f
O O O, O f
O o O 1 t f
O O «O O O
06 f0014
O O COiOI
O O 10f«4
O O IfOO( f6
O'" ffOfl fi
O O 11 f O," 'f I
O 011 'i "
I
O XX Xl
., t( Il

. zistor se face astfel Încît consumul
de mers În gol ă -nu afecteze ten-
siunea de la bornele condensatoru·
lui, iar pe durata ţ
ă se ă asigura. amorsarea' si-
ă a tiristorului.
ROB 810'
10
1S0"!" 2SQV
T1N4
CONSTANTIN MIHALACHE,
Buzau
multiplexor prin utilizarea celor 4 li-
nii de intrare pentru a adresa o linie
ş ire, transferind datele de la
intrarea de date (W
o
) la ş res-
ă atunci CÎnd intrarea de vali-
dare (W
1
) este În starea "O". Cînd
intrarea de validare este În starea
,,1", toate ş sînt În starea ,,1".
'(,,1
., , " 10 ti .2 II 15
(( (4 f •
( Itll( 4 I
4 , ,.f I 1 (f f
'(1 fiii If
44
1 O I 1 I I ,. 4 I I 1 4
f/Oll1 '4(11
, (014. f f 1 f.,
4 I I O 1 I 1 i ., t "
'111'o1/4f
fllll# 0 14 t "·4
f
l
(III'041 I
of 1111 f f 01 "
of Il il f 110 t
IIf1 f 110"
/111 l' i *0
, I 1 1 I f· f 1 f
II f 11
111 f "
TEHNIUM 11/'tOD,I'
Schema. din ă ă un
circuit electronic de divert.isment
ce ă generarea' ă a
unor acorduri .. muzicale prestabi-
lite. putînd constitui inima untîi cla-
xon muzical. EI se compune din
ă oscilatoare realizate cu circu-
ite integrate de . tip j3E555E (C11 ş
CI2). 1nconexiune de' basculante
asta bile, un ă ă zecimal in-
tegrat de tip COB490E (CI3) ş ă
decodificatoare zecimale de tip
(C14 ş CI5).
Circuitul Cit ă durata
ă note muzicale, ce poate fi
de 111.1/2 sau 1/4 tonuri, iarCl2 gene-
ă . frecventa.· ă note muzi-
cale, ă de formula:'
1
C'
Cele ă decodificatoare CI4 ş
CI5 ă simultan ţ
notei muzicale ş durata ei in ordinea
ă de ă ă zecimal C13; La
ă ă ă .013,' este
ţ de fronturile neqative,ia1e
ţ se poate observa pe
tabelul de ă din figura 1. iar'
conexiunile la ă si nt date În
figura 4.
Intrucit circuitul este mai dificil
de procurat, ă con.,.
structorilor amatori care experi-
ă sau construiesc diverse
montaje cu acest circuit integrat
,TEHNIUM 11/1984
Ing. CONSTANTIN URICA.RU,
Bucu ..... t;1
ă scheme simple realizate cu
circuite integrate uzuale; din pro-
ţ ă ,
Prima ă cea din figura 2,
este ă cu ă circuite, inte-
grate C08442. ă ţ inver-
soare {1/2 COB400) ş trei inversoare
cu colector În gol (1/2COB405;
inversorul 1
1
poate face parje ş din-

l
1,
ă numesc Tiberiu Bratu ş sint
elev .În clasa a IX-a a Liceului de mate-
ă ă :,Nicolae ă din
Propun constructorilor
. amatqri .0 ă ă a ,,zarului
electronic", montajul fiind compus
din ă circuite integrate logice,
ambele. de ţ ă
C08493E - ă ă binar de 4 i
ş C08400E- operator cvadruplu
Ş cu ă ă ă ă
binar C08493Ea fost ă ă nu-
mere ă la 110(2) - ă

tr-o ă C08404. fipsind În
acesLpaz rezistorul de 1kfi de la ie-
ş sa). ţ schemei
este ă cu a cirbuitului inte-
'grat SN74154, putindu-se ă pe
i tabel de ă (fig. 1).
Cea \ de-a doua ă mai
ă ă cu ă circuite
C08442 ş un inversor (1/6
---,
f .
I .......
,
f
: i8,1ri (
I
(
t
aco
I
f
o
,
1.
,

,
" '1
,
fi
ro (
, &HD
t .
f
,., .............. __ ... _ ...................... J
OeeotJifleator
A 8C,D
240.0. sv
K
'OBTURAREA MINGn Într-o,
ă ă a ecranlJlui se
poate realiza cu schema din figura
1. MonostabiJele M
1
• M
2
si nt reali-
zate in llJrul unui singur circuit de
tip C040988 (monostabil dual cu
activare pe frontul anterior), motiv
pentru. e,are este ă ţ ionarea
monostabilului' M
2
cu semnalul OM .
ln cazul folosirii unor 'circuite
de. alt ti p decit cer pre-
;zentat în figura 1 , se va modifica cir-
cultul de ă acomutatorului
analogic . conform diagramei de im-
pulsuri din "Tehnium" nr. 9/1984. Se
ă ţ mo-
la· I ă
ri impulsuri-
HN. ş
nu este capa-
impulsu-
linii· i cele de
20
Ing. P. PAULESCU
cu alte circuite (DG201, DG181 etc.),
cu ţ ă unei zone de
obturare nu mai ă de cîteva mi-
crosecunde. l n felul acesta se sim-
ă mult comanda comutatbru·
lui ş plus, se ă folosirea unor
surse de tensiune diferite de tensiu-
nea ide alimentare ă (±15 V,
tipic .pentru celelalte tipuri de co-
mutatoare analogice integrate sau
discrete). ,
Poarta de transmisie K
1
reali-
ă obturarea ă fn
timp ă lu-
minozitatea ă terenului de
joc În zona. de ţ (nivel de
negru sau gri, În ţ ş de regla-
jele CONTRAST ş .LUMINOZI-
TATE asociate televizorului folosit).
T n lipsa acestui comutator, zona
de ţ va ă ă luminozitate
ă (nivel de alb). ă do-
ri , . se . comutator
rin
MIRA TV. ş i p,P AY 3-8500 nu a
fost conceput pentru a. genera ă
TV standard, În multe ţ utili-
zarea ·unui joc TV in depanarea unul
televizor este deosebit de ă
l n plus, cu ajutorul .unui joc TV se
pot '. efectua ă sau ă
chiar ş in lipsa semnaluluiTV emis
de unul din pas.turile ţ
I De multe on; In urma unor. ma-
ă manevre. defectuoase
(dar nu p,P nu mai
ă la una sau' mai multe 00-
menzi (deplasarea ă co-
menzi de ţ joc sau mod de lu-
cru etc.). în astfel de ţ func-
ţ circuitului fiind compro-
ă În, cadrul unui. joc TV, se reco-
ă utilizarea p,P În cadrul unui
generator . TV complex (sunet +
imagine).
ţ modulatorului RF per-
mite, În plus. verificarea ă
bloc ţ incepîndchiar cu
borna de ă a. televizorului. t n
felul acesta . semnalul aplicat televi-
zoruluieste, din punct de vedere
ţ similar celui furnizat dp
ţ de emisie TV. ă se
extind asupra selectorulul de. ca-
nale, amplificatorului FI imagine +
sunet (calea ă detectoruJui
ş 'smplificatorului de videofrec-
ţ ă Ţ FI sunet, da-
tectorului ş ş audio.
.sincroprocesorului etc. . Schema
din fi 2 ă aceste ă ţ ş
in ţ ă un generator
mOduliat de deosebit de
sare a mingii
selecta modul de I
. 0,65 s) pentru a ţ
reze un ă mared
ă
scorului.
ă optiune ă
cind ş verificarea,
depanarea. amplificatorulul d
ţ ă ţ
ş fa ftxarea,nivelului
lului aplicat amplificatorului.
Pentru verificarea ampl
lui FI sunet ş a detectorul
modulatorul RF ş
audio modulatMF cu ajutorul
lui realizat cu tranzistoarele. .
TransformatorLÎI Tr. 1 ţ n1
spire CuEm 0 0,25, respectiv
spire CuEm 0 0,2, ş se
pe un miez din ă de mici
siuni. Modulatorul RF real
ajutorul tranzistorului T 3
sau .simtl,ar) ă receptia
canalului III, norma.OIRT""
ţ de ţ se
cu ajutorul
" C
r
(5 '22 . Eventual
mutarea mai multor
C
r
se pot acoperi, ă ă ţ
mal multe canale TV.
Transformatorul Tr. 2 areTn
mar n1 10 spJre CuEm00,5,
IiIcundarul se ă .din:
coaxial (o ă ă
ă ş ă OSlcUaitOr'uJ>,
care. ă semnalul
(2 MHz) este realizat
ă p in
terloare.
ş i deosebit de simplu" acest
generatorTV ţ cîteva oscila-
t.oare a ă ţ presu-
pune o ă rigidizare ş ecranare
ă O ţ tra-
'bule ă modulatoruluiRF,Th·:-
ţ ă se vor folosi
componente fiabile ş de ă ca-
litate .. la utilizareap,P AY
3-8500 ln"cadrul unor astfel(je apli-
ţ se impune ă ra-
ă AY 3-8500 este conceput ă
genereze semnal TV conform
melor care admit un ă de 625
linii ş o ţ ă a cadrelor de. 50
Hz (cazul ţ ă noastre, spreexem-
plu). '.
AY 3-8500 • 1,. ş
ţ ş pil'1cU pincuAY:.
3-8500,: ă norme.lor TV .fn
vigoare in Canada ş Statele Vnite
aler Americii (525 linii ş ţ
cadrelor de 60 Hz). Acest
trebuie deci evitat atit in
ţ unui Joc TV, cît ş
generator ca acela prezentat. I'n
figura 2.. .
CALITATEA Ţ EMISIUNILOR
DE
TELEVIZIUN
Este lesne de ţ
ă în zonele muntoase sau de deal
ă ţ ă ă este
foarte greu de realizat, fiind necesar
ă se ă unele compromisuri ş
acestea încep, de ă cu ţ
ile de acces. Din aceste motive nu
totdeauna calitatea ţ prin
translatoare se poate încadra la cali-
ficativul excelent sau foarte bun.
De ă translatoarele sînt in-
ţ automate ă ă perso'nal local
de exploatare ş ţ Supra-
vegherea ţ ă acestora este
de ă un punct local de
control. In caz de ţ sau În
cazul ă ţ de ţ ş
revizie ă se ă la ţ
locului personalul unui centru zonal
ce are în ă un ă mai mare
de translatoare. Activitatea de ex-
ploatare ş ţ a translatoare-
lor este permanent ă cu
numeroase probleme tehnice ş de
ă ă unele deosebit de difi-
ă ţ
te'fi'rrice ... C0mpJexe,· ă ţ . de:
.... mai'!:ales. rn
. .sau 9u ţ
(viscol, ţ ă
fii ţ ă de ţ ă ţ
reducerii ,intreruperilor în
ţ ă ţ de
transport la cote izolate al aparaturii
de lucru etc.
Este important de ţ ă În
perioadele de revizie sau ţ
ă chiar ş la o ţ de
translator de ă putere este nece-
a
Fig. 5: Diagrame ţ de ra-
dial ie; a -- radiator izotrop; b -:-
dipol A/2; c - sistem radiant om-
ţ În plan H.
Fig. 6: Modificarea diagramei
unui dipol plasat la diferite dis-
ţ (a) ă de un plan reflec-
tant.
Fig. 7: ă ă de emisie
semipanou (a) ş diedru (b).
TEHNIUM 11/1984
sar transportul unui ă impor-
tant de mijloace de lucru sau de
ă ă ş control (acestea ă ş
uneori de 10 ori volumul ş greuta-
tea ţ translatorului pro-
priu-zis).
PUTEREA Ă Ş PUTEREA
APARENT Ă
Puterea unui ţ ă de televi-
ziune (P) se ă ă la intrarea În
fiderul sistemului radiant (Sistemul
antenelor de emisie). Se ă
ca putere ă În cazul ţ ă
lui de imagine, puterea ă co-
ă vîrfului impulsurilor
de sincronizare. Puterea ă ţ de
sunet se ă ă În i loc
(este o ă ă ş conform
normelor trebuie ă fie de 5-10 ori
mai ă (de 10 ori În cazul nostru).
Revenind la partea de imagine, În fi-
gura 4 se pot vedea nivelurile nomi-
nale ale semnalului În unda modu-
ă Este vorba de valori efective
ale tensiunilor de ţ ă a
ă de imagine.
Puterea la palierul impulsufui de
ţ (putere În
ţ 0,56 . P vîrf sincro,li:f . eraa
l11edie. de emisie va fi totH .••..... sub
la negru. Da9$fi
m/
e'onsi-
'derEi ţ ă fi-
75 n, P = U
2
175, de unde
.U;;V P . 75. Deci În cazul unui
€ ă TV cu putere ă P n =
\= tensiunea ă În fi-
U va fi 1 225 V efectiv (Ia vîrf
ş Un' 112 va fi vîrful instan-
.c amplitudinea sinusoidei pur-
ă de transmisie
1 732. V). In. caz ţ (nea-
daptare),tensiunile cresc ş mai
mult, punînd În. pericol integritatea
Ing. VICTOR SOLCAN
fiderului ş a altor din
ţ de emisie. In circuitele de
anod sau colector ale etajelor finale
jocul de tensiuni ş ţ este de
cîteva ori mai mare decît În fiderele
adaptate. ă mai ă ă ş su-
plimentul de putere introdus de
partea de sunet, ă devin ş
mai mari.
Am insistat asupra acestor as-
pecte energetice deoarece pot su-
gera celor ş ţ cu radioelec-
tronica marilor puteri ă soli-
ă ril or ca putere ş ă frec-
ţ ă ce ă În echipamentele
amplificatoarelor finale, În circui-
tele de ş ire ş la sistemele radiante
ale ţ ă TV. Dincolo de
acestea ne mai putem imagina soli-
ă ş mai mari În cazul ă
toarelor de 20-50 kW benzile
IV-V) cînd acestea cuplate
cîte ă sau trei pe un singur sis-
tem radiant
ă cum se poate vedea, ţ
principale TV de mare sau ă pu-
tere nu pun numai probleme (infor-
ţ de transfer nealterat al
ă ţ semnalului, ci ş pro-
bleme de vehiculare În ţ efi-
ciente ş sigure a unei puteri mari
sau importante de ţ ă
foarte ă Efectele energetice În
unele cazuri de ţ pot fi atît
de puternice Încît pot topi (dis-
truge) ă ţ importante ale insta-
ţ cum ar fi: tuburi ş amplifica-
toare de putere, circuite de ş ire
formate din conductoare groase
sau ţ din cupru argintat, mate-
riale izolante, fidere cu diametre ex-
terioare ce ajung a fi de 6 ţ ă ţ
din ţ de ţ a ante-
nelor de emisie etc. Dar aceste
efecte sînt, de ă limitate prin
dimensionarea ă a
ţ de emisie ş prin mij-
loace automate de ţ de
ă ş ă ţ ă ţ ie
de ă ţ ă ş utilizarea
unor materiale profesionale cu pro-
ă ţ ă puterilor
ş ţ utilizate.
Din motivele sus-amintite ş din
multe alte ţ tehnice, proble-
mele de calitate, stabilitate ş teh-
nologie a materialelor utilizate În
ţ emisie sînt deosebit
de serioase. In cazul ţ princi-
pale TV, ţ unei singure
componente din miile existente .în-
tr-un ţ ă poate conduce la În-
treruperi de emisie ţ de. sute
de mii sau uneori chiar milioane de
telespectatori. Pentru a reduce· ast-
fel de riscuri, o parte ă a
ţ de emisie este de ă
ă
Puterea aparent ă (PAR)
ă este de ă mult mai
mare În ţ cu puterea no-
ă a ţ ă Aceasta se
ă faptului ă atunci cînd ne
referim la PAR ă puterea
ă pe anumite ţ de ante-
nele (sistemul radiant) unei ţ de
emisie cu un anumit tip de ă
de ţ ă Prima ă de refe-
ţ ă este radiatorul (ipotetic) izo-
trop (vezi figurile 5 ş b), care ar ra-
dia puterea În mod uniform pe ă
ţ unei sfere (din centrul ei)
de ă R. Raportul În decibeli între
densitatea de ţ ă a
unei antene oarecare ş densitatea
la i ţ ă R a radiatorului
de ţ ă la putere injec-
ă se ş ş antenei
date ţ ă de antena ă iar pu-
terea ă ă se nu-
putere De re-
in cazul
unde metrice ş decimetrice, com-
ţ se face cu PD-ul maxim al'
unui dipol În 'A/2 În. care se ă
ş I putere, Iar puterea apa-!
ă ă În acest caz se no-
ă PAR. În concluzie, PAR-ul
este rezultatul ă energiei
radiate pe anumite zone ale ţ
lui, În cazul nostru spre zona de ser-
viciu ă Efectul con-
ă eficiente a puterii reldiate
pe anumite ţ se ş Ş
tigul sistemului radiant (sau uneori
numai al unei antene) ţ ă de ra-
ţ ă a dipolului pe acele
ţ Efectul ă ş pe
diferite ţ ă o ă dia-
ă ă În ă ă ţ con-
ţ de "iluminare" cu semnal a
zonei de serviciu (vezi figurile 5b ş
5c). ă ţ zonelor de serviciu
impun deseori ca respectiva con-
centrare de energie ă fie, de re-
ă sub orizontul amplasamentu-
lui de emisie ş ă ă nu fie di-
ă uniform În planul orizontal sau
vertical, ci În ţ de ă ş
ţ În relief a ă ţ În ă
ă o ă ă de ţ
ţ de ţ diferite se im-
pun de multe ori atît În planuri orizon-
tale, cît ş verticale. Se poate vorbi
astfel despre holograma unui sistem
radiant (diagramele totale ţ
Mijloacele de proiectare ş realizare
a unor diagrame sau holograme
time la sistemele radiante TV
deosebit de laborioase ş foarte
greu de reglat ş verificat prin mij-
loace tehnice simple.
sistemelor radiante, ă
am ă poate fi exprimat În
tensiune (cîmp), În putere sau În am-
bele feluri În decibeli. ă ne refe-
rim la putere, se pot realiza ş
(G) de ordinul zecilor sau sutelor de
ori, iar PAR-ul În aceste cazuri re-
ă din produsul dintre puterea
ţ ş ş În putere, PAR = P.
G. Deoarece ş foarte mari
presupun ă ţ mari de ă ş
rare a antenelor pe pilon; ş În anu-
mite cazuri pot ă ă ţ În
zona de serviciu ă Îngustimii
fasciculului radiant ş factorilor at-
mosterici, se ă un compro-
mis Între ş maxim ş puterea
ţ ă folosindu-se mai frec-
vent un G maxim În putere de ordi-
nul zecilor.
DIAGRAME DE Ţ
Ultima parte a ull,ei ţ de!
emisie TV este sistemul radiant (an-
tena), prin intermediul ă ener-
gia ţ ţ de ă
ţ ă ş ş ă se ă
de conductoarele metalice ale
ţ ş se ă ş În· ţ
sub ă de unde radioelectrice.
Modul de difuzare a puterii radiante
În ţ ă cum am mai amintit,
nu se face la voia ă deoa-
rece este vorba de o energie foarte
ţ ă ă În procesele
ce se petrec În ţ ă De re-
ă În cazul ţ terestre trimi-
terea energiei deasupra orizontului
amplasamentului nu ş la ni-
mic, ţ unei puteri mari spre
obstacole naturale apropiate ţ
nu trebuie ă fie ş ca pe ţ
deschise la ţ mari sau cîmpie,
deoarece ar fi o ă ş ar favoriza ş
reflexii ă ă Nu de ţ ori
se cere dozarea puterii În plan verti-
cal pentru a se acoperi locu ri sau lo-
ă ţ situate la baza cotei ţ sau
pilonului suport al antenelor. Din
ţ motiv, În cazul ă ţ de
emiSie nu este vorba de o ă an-
ă ci de un ansamblu de antene tip
cu o ă ţ ă relativ compli-
ă astfel Încît o ă parte
din puterea ă ă fie ă
cu ă pe ţ ş În pro-
ţ impuse de zona de serviciu.
Proiectarea, realizarea ş contro-
lul structurilor ţ ale sistemu-
lui radiant ş ale geometriei volume-
lor invizibile În este
energia
cu structura
1,5/4,5 V
PXEAMPLlfll:ATIIK
Ohmmetrele ă anumite
tensiuni de alimentare pentru di-
verse game ale valorilor rezistoare-
lor. Un mod de ţ a tensiunii
de 4,5 V dintr-o baterie de 1,5 Veste
ă ă
Piesa ă este transforma-
torul care are un mic miez recupe-
rat de la transformatoare de cuplaj
sau ş ă ş 1 ,are 500 de
spire ă la 100), iar ă ş 2
are 330 de spire, ambele CuEm
0,12.
RADIO, 5/1984
III,
. - I
iZ. -'-------'---,
bei
i
C2

10+
j1O,u
I R1
I'ft
k
11 12
Elementul de ă al schemei C7 .. .. ..
este circuitul integrat A 202 0, pro- Ţ car c"9f
dus R.D.G. Asemenea ţ sînt
foarte utile În transmisiuniie SSB.
FUNKAMATEUR,3/1980
Montajul se
cator de nivel
ţ ă
diodelor ă 2,2 V:
5,:; V; 6,6 V; 7,7 V. ă montaîul
22
-u
J"KAZl2
ca indicator
la bornele
; 3; 7; 10
AMATERSKE RADiO, 5/1983
Acest preamplificator poate fi uti- Lg = 10 spire, toate CuEm 0,3. Bobi-
lizat În benzile IV ş V de televiziune, nele au diametrul 8 mm.
dar numai cu tranzistoarele indi-
cate. Ls = 2 spire CuAg 0,8, L6 = RADIO TELEVIZIA
12 spire, L7 = 2 spire, LA = 2 spire, ELECTRONICA,2/1984
NEXATIIK
construI zarea
cu frec- ă
ş stabili-
sÎ nt asigurate de
1 N 4148.
JAPAN RADlO,i'/1980
1-100,u$
-V Y;O}mv
f
TEHNIUM 11/1984
&
160

o O
rn

f€
m

..:1'
2065
" ...
o
TEHNiUM 11/1984
CONTOR TRIFAZAT
CU DUBLU TARIF
Ş DUBLU INDICATO
DE MAXI
90
-

70
I
RE
ore de vÎ rf Ş ore ncun,,,,,.,,",,
consumate, precum Ş
de a se Încadra
terea ă ă
fului ce se
ă ş ă la orele
astfel la aplatizarea din
curba de ă a sistemului energe-
tic ţ ional.
Dintre datele tehnice ale aparatului
ţ ă
• tensiunea ă 3x100 V,
prin transformator de ă ă
sau 380/220 V direct;
• curentul nominal: 1 A; SA, prin
transformator de ă ă
• ţ de lucru: 50 Hz;
• clasa de precizie: 1; 2;
• tensiunea de lucru a micromoto-
rului, releulu; de comutare a cea-
sului de comutare: 100 V, respec-
tiv 220 V;
• accesorii: ceas de C'bmutare CPA
zz 2/2.
61
.,r--
,

'"
00
r-
Lt'\
-
-
,
B
GABARIT
NTOR
23
BORCAN GABRIEL - Roman
ă ă ă ţ ş
ultimele scheme de osciloscop pu-
blicate.
Ă RADU - ă
ţ un PCF82. Rezistorul R9
este cuplat la cursorul lui R8. Re-
dresor de 250 V am publicat.
SIMON IOSIF - jud. ş
Pentru ţ unei ţ
de radioamator ţ ă întîi cu
Radioclubul ţ ş
CUCOANES GH. - ţ
Tuburi pentru ă ţ
În magazine sau la ateliere. In mag-
netofon sînt contacte imperfecte.
TOT CONSTANTIN - ă ş
Oricare ar fi tipul antenei, calita-
tea ţ depinde În mare ă
ă de forma reliefului. Antena op-
ă pentru dv. ă tipul Vagi.
Ă CONSTANTIN - Roman
La televizor ţ valorile ten-
siunilor de alimentare ş etajul final
video. Bobina de ă are 75 de
spire.
BOGEANU VICTOR - jud. Vilcea
ţ tubul PFL 200.
PERECSENYI ZOLTAN - Oradea
ţ prin ţ de tele-
I
I
I
I
I
ţ se fac la ţ
foarte mari (10-12 GHz), ş ă
aparatura nu poate fi ă ă
de amatori.
BAES CIPRIAN - Oradea
ă nu ţ schema
de ţ a unei antene para-
bolice.
Ă CRISTIAN - ţ
Este dificil ă ţ televi-
zorul "Temp" 6 În osciloscop.
CHETEZ ILIE - ş
Un videocasetofon are sistemul
mecanic de citire a benzii foarte
complicat. Sistemul electric este re-
lativ simplu.
ALEXE LIVIU - jud. Prahova
Sursa de alimentare a egalizorului
nu are stabilizator. Consumul este
de ordinul zecilor de miliamperi.
Puterea ă la intrarea orgii de
lumini este ă
ALEXA MIHAI - Galall
ţ tensiunea de alimentare
la ş redresorului. ţ În
plus condensatoare de filtraj ş zgo-
motul se va reduce.
MOISE IOAN - ş
ă ţ pentru constructorii amatori
în domeniul electronicii ă În
special Editura "Albatros" ţ
Cristal). Ca ă ţ ţ unele exem-
plare, ă ă ă ţ ă
tura cu ă "Cartea prin ş ă
str. Vulturi 31, sect. 3, cod 74123,
ş În curînd Editura "Alba-
tros" va publica "Practica electro-
nistului amator".
I
I
I
I
fU. R4
200 .510
I
I
I
I
I
I
I
I
l,f
If
+1,2B
+ ca
10,0
R6
6.Bi<
PARASCHIV C. - Piatra Neamt
Defectul este complex. Nu poate-
fi remediat prin ş ă
ALEXE MARIUS - Caracal
Nu ş ce se poate ţ În
zona dv. Tub ECH81 se poate cum-
ă de la magazine (eventual la
DIODA). Casetofonul dv. nu poate fi
modificat În stereo.
TODORAN EUGEN - ţ
Televizorul nu este construit ă
ţ programele radio UUS.
In radioreceptor trebuie verificat re-
gimul de ţ a etajului final
audio - acesta ă În scurt
timp bateriile.
DINA DANIEL - ţ
Dunga ă provine de la etajul
baleiaj ă ţ tubul 6 0
3.
Ă CONSTANTIN - jud.
ş Severin
Tubul electronic PL 500 nu poate
fi Înlocuit cu tranzistor. Tubul 1T11 P
admite o tensiune ă de 20 kV.
Imaginea se ş ă pe ă
din cauza amplificatorului final ba-
leiaj cadre.
UNGUREANU LIVIU - ş
Schema lui Maiak 205 nu este
ă cu a lui Maiak 203.
La receptor L
1
are 75 spire, iar L
2
are 10 spire.
HIMESCU VASILE - Slobozia
Bîzîitul apare din cauza ă in-
suficiente a tensiunii de alimentare.
ROBU MIHAI - jud. Neamt
Tranzistoarele BF 245 se produc
În ţ ă ţ 10-
garitmice nu pot fi înlocuite cu po-
ţ liniar. Nu ţ da-
tele bobinelor de la casetofon.
FILIMON B. - ă
CDB400 are 4 ţ Ş Nu ţ
Înlocui tranzistoare TUJ cu unul bi-
polar. Radioclubul ă are telefo-
+
CiO
.., 10.0
nul 33957.
Ă Ă RADU
Selectoare UIF se ...... "' .......,,., ....
gazine. Modul de cuplare
ci nescop este fixat de uzina
structoare.
Ă GABRIEL - Arad;
Vom publica ţ
Ă F. - ş '.1'
ţ cu o ă semnalul.de'
ţ ş ţ ă ş acolo
apare distorsionat. Prin pUi=lcte cu
casca se poate determina apoi îf1'
amplificatorul AF ce element Ş
modificat valoarea. ")
La televizor ţ întîi alimeA..1
tarea.
DELEANU Ş - ş
Orice Înlocuire de piese la un am-
plificator trebuie ă ş
adus amplificatorul la parametrii
ţ Amplificatorul de ă !a
care ă ţ a fost experimentat
cu BF173 ş nu ş ă poate
ţ cu rezultate bune plan-
tind BFY90.
ţ eventual pe la ţ
ş CRISTIAN - Urziceni
Ne ţ o ă de la
cursul de ă ş ne ţ explica-
ţ la componentele schemei (Am-
plificator din Culegere de probleme
de ă ţ 1983).
ă ă ă ţ ă
ă În ă ă cu
profesorul; poate interesa ş pe ţ
colegi.
Piesele electronice nu se identi-
ă ă desen, ci ă un anumit
cod format din litere ş cifre. Drep-
tunghiul di!"J scrisoarea dv. nu ş
ă este ă transformator, o
ă sau pur ş simplu o ă
ă
I.M
el MIIU\LJ
Kt K2 H2 Hi
KT3156 , KT56tl

e; 1<3
1<T3685M
are frec-
455 kHz. De-
fi atît
dintr-un alimenta-
bine

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful