Academia de Studii Economice Bucuresti-Facultatea Economia Agroalimentara si a Mediului

Balanta de Plati a Romaniei in perioada 1990 2012

Realizatori:Pirvan Ana Maria Popa Ioana Alexandra

Capitolul 1. Balanta de plati caracteriziare generala Balanta de Plati este un document contabil ce prezinta intr-o forma scurta registrul tranzactiilor economice duse la capat intre rezidentii unei tari si cei din restul lumii in timpul unei perioade de timp determinate care este normal de un an. Vom utiliza aici specificatiile celui de-al Cincilea Manual al Balantei de Plati elaborat de FMI, care sunt cele utilizate cu mai mare sau mai putina fidelitate de majoritatea tarilor. Ca exemplu vom utiliza datele economiei spaniole asa cum au fost elaborate de Banca Spaniei. Tarile europene urmeaza normele FMI cu unele norme aditionale specifice care permit elaborarea unei balante de catre Banca Centrala Europeana. BCE defineste Balanta de Plati ca "statistica ce culege, cu diferentele respective, tranzactiile transfrontaliere in timpul perioadei la care se refera, lunar, trimestrial sau anual." Contul curent se divide in patru balante de baza: bunuri, servicii, venituri si transferuri.

Balanta de bunuri, numita si de marfuri, foloseste ca sursa de informatii elementare pentru datele statistice culese si elaborate de Departamentul Vamal de la Agentia de Stat din administratia Fiscala, desi le elaboreaza din nou cu ajustarile de rigoare. De exemplu, importurile din Balanta de Plati trebuie sa apara cu valoare FOB in loc de CIF, dupa cum le elaboreaza Departamentul Vamal. Preturile FOB (Free On Board) se diferentiaza de preturile CIF (Cost, Insurance and Freight) pentru ca ultimele includ navlul si asigurarile. Normal, in elaborarea Balantei de Plati, navlul si asigurarile trebuie contabilizate ca servicii si nu ca marfuri. Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii, transporturi, comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare, informatice, culturale si recreative inchiriate companiilor, persoanelor, guvernului, regalitatii si veniturilor proprietatii imateriale. In realitate, in Spania, aproape toata suma serviciilor se datoreaza turismului. Concret, contul serviciilor din acest an a fost:

In contul de venituri, intrarile sunt veniturile percepute de proprietarii factorilor (munca sau capital) spanioli angajati in exterior, in timp ce platile sunt veniturile trimise proprietarilor straini de factori de productie (munca sau capital) angajati in tara noastra. Veniturile din munca
2

sunt remuneratiile lucratorilor frontalieri, sezonieri sau temporari. Este o rubrica in care informatia ce se obtine nu va fi niciodata foarte precisa, si pentru ca multe venituri mici nu se declara, o parte din totalul veniturilor se va cheltui in tara de origine. In elaborarea contului de transferuri curente principala dificultate este sa se faca distinctie intre ce transferuri sunt curente si care sunt de capital. Ca transferuri curente apar transferurile de emigranti, impozitele, prestatiile si cotizatiile la Asigurarile sociale, donatiile destinate achizitiei bunurilor de consum, retributiile personalului ce presteaza servicii in afara, in programe de intrajutorare, pensii alimentare, mosteniri, premii literare, artistice, stiintifice si altele, premii ale jocurilor de noroc, cotizatii la asociatiile de binefacere, de recreere, culturale, stiintifice si sportive, etc. Contul financiar este impartit in cinci balante: investitii directe, investitii de portofoliu, investitii financiare, alte investitii si tipuri de rezerve.

Investitiile directe sunt cele in care investitorul este ghidat dupa obiectivul obtinerii unei rentabilitati permanente si influentei in organele directive ale intreprinderii investitoare. Investitiile de portofoliu sunt achizitiile de valori negociabile cand reprezinta un procentaj mai mic al companiei investitoare. Pragul este stabilit de FMI in limita lui 10% din capital. Investitiile financiare includ optiunile, actiunile financiare futures, warrants, orice actiuni sau valori, cumpararile si vanzarile de devize la termen, acordurile nivelurilor dobanzilor viitoare (FRA), schimburile financiare de moneda sau nivelurile dobanzilor si orice alt schimb financiar sau swap, indici, cotizatii medii sau orice alta clasa de active. In alte investitii sunt considerate operatiile de imprumuturi comerciale si financiare. Contul variatiilor de rezerve ia in considerare miscarile activelor externe controlate de autoritatile monetare ce se utilizeaza pentru a finanta dezechilibrele balantei sau pentru interventii pe pietele de schimb.

Soldul total al Balantei de Plati este rezultatul insumarii soldurilor conturilor curente, ale capitalului, financiare si erorile care s-au putut detecta in calcule. Soldul va fi intotdeauna, dupa cum am spus mai inainte, zero. Existenta excedentelor sau deficitelor in vreo sub-balanta este ceva normal; situatia preocupand cand dezechilibrul este foarte important si cand se mentine in forma sustinuta in timp. Un dezechilibru permanent indica existenta problemelor grave ce trebuie rezolvate. Un deficit persistent in conturile curente obisnuieste sa fie consecinta unei rate de inflatie superioara celei a tarilor cu care se face comert, ceea ce scumpeste produsele nationale facand astfel dificile exporturile. Masurile fiscale si monetare folosite au si ele efectul de a reduce capacitatea de consum a familiilor si deci a cererii lor de importuri. Stabilirea controalelor directe ale miscarilor capitalurilor si marfurilor sunt o tentatie pentru guvernele cu deficite permanente dar incurajeaza ineficienta si scaderea productivitatii, reduc cresterea si prejudiciaza bunastarea tarii pe termen lung si scurt. In abordarea pentru prima data a temei Balantei de Plati, trebuie clarificat ca toate tranzactiile economice vor determina doua pozitii in balanta, una in coloana veniturilor si una in cea a platilor, una pentru valoarea marfurilor, serviciilor si titlurilor de credit care s-au dat, alta pentru contrapartida in bani, in credite sau in bunuri sau servicii. De aceea suma celor doua coloane ale balantei este intotdeauna aceeasi, soldul Balantei de Plati este intotdeauna nul, balanta este intotdeauna in echilibru. Cand se vorbeste de deficit si excedent in Balanta de Plati se face referire numai la unele din conturile sale sau la sub-balante. Tranzactiile se ordoneaza in trei mari rubrici: contul curent, contul de capital si contul financiar.

Capitolul 2 .

ANALIZA SI STATISTICA BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI

ANALIZA STATISTICA A BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI IN INTERVALUL 1992-2001 Pentru realizarea analizei statistice a balantei de plati externe a Romaniei, vom considera si calcula in continuare urmatorii indicatori statistici:
4

 Marimea absoluta a soldului ce poate fi calculat atat pentru contul curent cu toate componentele sale, cat si pentru contul de capital si financiar; acest indicator se calculeaza ca diferenta intre incasarile si platile aferente fiecarui post. Contributia fiecarui post la dezechilibrul general este un alt indicator care ofera o imagine de ansamblu asupra cauzelor dezechilibrului. Observatie: pentru posturile care nu prezinta date, nu s-a putut calcula rata de contributie la dezechilibrul general al BPE, deoarece soldurile au semne diferite.Dezechilibrul se datoreaza in cea mai mare parte postului bunuri , urmat de servicii. Marimea relativa a soldului BPE fata de: 1. produsul intern brut; 2. totalul tranzactiilor; 1. O astfel de marime derivata arata cat reprezinta procentual deficitul (excedentul) BPE fata de PIB. Se considera ca un dezechilibru de +sau 2% pana la + sau 5% (al contului curent) fata de PIB este firesc atata timp cat debalanta nu se permanentizeaza. Dupa cum se observa din tabelul de mai jos, pentru anii 1992 si 1996 deficitele au depasit 5% din PIB(pentru contul curent)-1992: 7.9% si 1996: -7.2%, dezechilibrul important si care reclama masuri concertate din partea Guvernului si BNR pentru a redresa balanta pe termen scurt. De altfel si in 1993 si 1995 valorile MRS au fost foarte aproape de pragul de 5%. Balanta de plti a fost puternic influentat, n prima parte a anului 1999, de scderea cererii externe, n special a Europei Occidentale, de nivelul ridicat al serviciului datoriei externe, de accesul dificil la finanare extern, de nrutirea climatului investiional i de repatrierea capitalurilor pe termen scurt. Din luna iulie, revirimentul economiilor occidentale, n special al cererii de import a acestora, ca urmare a relaxrii condiiilor monetare i revigorrii mediului internaional, a stimulat si economia romneasc, determinnd progrese n domeniul produciei si al exportului. Contul curent al balanei de pli a atins n 1999 un deficit de 1 296 milioane dolari SUA, n scdere cu mai mult de jumtate fa de 1998, n timp ce absorbia intern s-a redus cu 20,6 la sut. Raportul dintre consumul final i investiii a rmas aproape nemodificat, investiiile continund s
5

reprezinte sub o cincime din absorbie, afectnd perspectivele de cretere economic i de finanare a deficitului extern. Dup ce n 1998 procesul de economisire s-a accentuat, ca urmare a influxului mare de investiii strine (peste 2 miliarde dolari), reflectat ns ntr-un nivel ridicat al importului (10,9 miliarde dolari SUA) i ntr-un deficit de aproape 3 miliarde dolari, prioritar pentru 1999 a fost ajustarea importului. n acest sens, au fost aplicate politici monetare i fiscale ferme nc din primele luni ale anului, susinute de politici salariale de limitare a cererii interne si de restructurare a industriei, cu impact negativ asupra investiiilor, dar favorabile reducerii deficitului de cont curent i stimulrii economisirii. Reducerea cu 3,1 puncte procentuale a ponderii deficitului comercial n PIB fa de 1998 a fost determinat de majorarea mai accentuat a exportului comparativ cu cea a importului (cu 5 puncte procentuale, respectiv 1,9 puncte procentuale n PIB), ceea ce s-a reflectat n creterea gradului de deschidere a economiei romneti (53,2 la sut fat de 46,3 la sut n 1998). n anul 2001 balana de pli a Romniei a reflectat att eforturile pentru consolidarea creterii economice, ct i transformrile nefavorabile din mediul extern, materializate n adncirea deficitului comercial i de cont curent. mbuntirea performanelor economice a facilitat ns finanarea a mai mult de jumtate din deficitul extern din investiii directe i a favorizat accesul pe pieele internaionale de capital. Deficitul contului curent a nregistrat o valoare de 2 317 milioane dolari SUA, care a depit-o cu 70 la sut pe cea din 2000, n timp ce absorbia intern s-a majorat cu peste 10 la sut, investiiile reprezentnd componenta cea mia dinamic. Raportul dintre consumul final i investiii a avut o evoluie pozitiv, iar ponderea investiiilor n absorbie a crescut cu 1,9 puncte procentuale, anticipnd perspective de cretere economic i de finanare a deficitului extern. Balana comercial (bunuri i servicii) n anul 1999, balana de bunuri si servicii a nregistrat un deficit de 1 511 milioane dolari SUA, n scdere cu 53,9 la sut fa de 1998, n principal pe seama reducerii deficitului balanei comerciale (bunuri) si al poziiei transport mrfuri. n anul 2001, balana de bunuri i servicii a nregistrat un deficit de 3 178 milioane dolari SUA, n cretere cu 64 la sut fa de 2000, exclusiv pe seama balanei comerciale (bunuri), ceea ce
6

arat c o parte nsemnat a creterii consumului intern a fost asigurat din resurse externe.

Balana comercial (bunuri) n anul 2001, deficitul comercial s-a accentuat att n valoare absolut, ct i ca pondere n PIB comparativ cu 2000 (cu 1 285 milioane dolari SUA, respectiv cu 2,9 puncte procentuale), pe fondul accelerrii creterii economice, care a impus intensificarea importurilor. Deficitul comercial a nsumat 2 969 milioane dolari SUA, n cretere cu 76,3 la sut fa de anul 2000 i s-a acumulat preponderent n trimestrele II (31 la sut) i IV (40 la sut). Pe zone geografice, deficitul a fost generat de comerul cu rile n tranziie (60,3 la sut, din care Federaia Rus 34 la sut i CEFTA 20,6 la sut), cu rile dezvoltate (29,2 la sut, din care UE 17,2 la sut) i cu alte ri (10,5 la sut).

Exportul de produse din industria prelucrtoare s-a majorat cu 9,7 la sut fa de 2000, la majoritatea activitilor, excepie fcnd industria metalurgic (-12 la sut), industria de prelucrare a ieiului (-7,4 la sut), industria chimic i a fibrelor sintetice i artificiale (-3,1 la sut). Exportul destinat pieei rilor dezvoltate s-a cifrat n 2001 la 8 472,1 milioane dolari SUA, mai mare att ca valoare, ct i ca pondere n exportul total comparativ cu 2000 (cu 16,2 la sut, respectiv cu 4,1 puncte procentuale) - tendin imprimat de comerul cu Uniunea European (n cretere cu 16,6 la sut). Exportul ctre Uniunea European a reprezentat 67,8 la sut din exportul total (n cretere cu 4 puncte procentuale fa de 2000) i a fost concentrat n proporie de peste 84 la sut n cinci ri: Italia, Germania, Frana, Marea Britanie i Olanda.

ANALIZA STATISTICA A BALANTEI DE PLATI A ROMANIEI IN INTERVALUL 2002 - 2007 n anul 2002 balana de pli a Romniei a reflectat o ameliorare a contului curent - favorizat de reducerea importului net de bunuri i servicii i de intensificarea transferurilor curente nete, pe

fondul consolidrii creterii economice i al mbuntirii rating-ului de ar. n aceste condiii, finanarea deficitului de cont curent nu a creat mari dificulti - investiiile directe au acoperit peste 70 la sut din deficit, cea mai mare parte a influxurilor financiare putnd fi alocat creterii rezervei valutare. Ameliorarea deficitului de cont curent s-a produs n condiiile n care absorbia intern i-a continuat evoluia ascendent din anul precedent, investiiile reprezentnd i n anul 2002 componenta cea mai dinamic. Relaia de echilibru dintre economisire, investiii i soldul contului curent a consemnat pentru anul 2002 cel mai redus nivel din ultimii doi ani al deficitului de cont curent n PIB (3,3 la sut), datorit evoluiei pozitive a celor dou componente: rata economisirii care s-a situat la 19,7 la sut (cea mai mare dup 1994) i rata de investire care a atins 23 la sut (fa de 22,5 la sut n anul 2001). n anul 2002, deficitul contului curent al balanei de pli a fost de 1 525 milioane dolari SUA, cu 31,4 la sut mai mic fa de anul 2001, evoluie care s-a reflectat n diminuarea semnificativ, de la 5,5 la sut la 3,3 la sut, a ponderii acestuia n PIB. Factorii determinani ai mbuntirii soldului contului curent au fost majorarea cu 34,4 la sut a transferurilor curente nete, transformarea deficitului serviciilor n excedent i reducerea cu 12,1 la sut a deficitului balanei comerciale. n schimb, deficitul aferent veniturilor a nregistrat o cretere cu aproximativ dou treimi fa de anul 2001, datorit repatrierii de ctre nerezideni a veniturilor din investiii directe i din investiii de portofoliu. n anul 2002, balana de bunuri i servicii a nregistrat un deficit de 2 602 milioane dolari SUA, n scdere cu 15,6 la sut fa de anul precedent, pe fondul accenturii creterii exportului de bunuri i servicii (de la 10,8 la sut n anul 2001 la 20,9 la sut n anul 2002), concomitent cu temperarea expansiunii importului de bunuri i servicii (de la 17,5 la sut la 14,1 la sut). n anul 2002, deficitul comercial a fost de 2 611 milioane dolari SUA, consemnnd o reducere comparativ cu anul 2001, att n valoare absolut, ct i ca pondere n PIB (cu 358 milioane dolari SUA, respectiv cu 1,7 puncte procentuale), pe fondul accelerrii exporturilor - stimulate de consolidarea creterii economice, de cererea extern de produse minerale i de produse prelucrate n sistem lohn (confecii, tricotaje, nclminte), de creterea specializrii intra-ramur (maini, echipamente i mijloace de transport), precum i de deprecierea n termeni reali (cu 2,9 la sut) a
8

monedei naionale n raport cu euro. Deficitul comercial al anului 2002 s-a acumulat, ca i n anul precedent, preponderent n trimestrele II i IV. Pe zone geografice, deficitul a fost generat de comerul cu rile n tranziie (88,5 la sut, din care comerul cu Federaia Rus 43,9 la sut, CEFTA 28,8 la sut i Ucraina 10,7 la sut) i cu rile dezvoltate (14,2 la sut, din care 12,2 la sut din comerul cu Uniunea European). Din comerul cu rile n curs de dezvoltare a rezultat un excedent de 115,8 milioane dolari SUA. Gradul de deschidere a economiei romneti, care a relevat o evoluie constant ascendent n ultimii patru ani, a crescut considerabil, de la 41,4 la sut n anul 1993 la 66,4 la sut n anul 2002, pe fondul scderii protecionismului tarifar i al reorientrii comerului exterior ctre Uniunea European. Exportul de bunuri a nsumat 13 876 milioane dolari SUA, n cretere fa de anul 2001 cu 21,9 la sut (2 491 milioane dolari SUA), ca urmare a majorrii volumului de mrfuri la mai mult de jumtate. Creterile de export din ultimii patru ani au mrit contribuia exportului la realizarea PIB de la 19,7 la sut n 1998 la 30,3 la sut n 2002. Media lunar realizat la export n anul 2002 a fost de 1 156,3 milioane dolari SUA, mai mare cu 207,5 milioane dolari SUA fa de anul precedent. Dintre produsele cu ponderi semnificative n export, cele menionate n tabelul urmtor au nregistrat creteri. Importul de bunuri (FOB) a atins n 2002 valoarea de 16 487 milioane dolari SUA (36 la sut din PIB), n cretere cu 14,9 la sut fa de anul precedent (2 133 milioane dolari SUA), pe fondul consolidrii cererii interne, al majorrii exportului i al creterii preului internaional al ieiului. Surplusul de import s-a realizat preponderent din majorarea volumului de bunuri (ca urmare a liberalizrii importului de bunuri industriale din Uniunea European, a suspendrii plii taxei pe valoarea adugat pentru importul de maini i utilaje) i de materii prime care nu se produc n ar sau sunt deficitare. Media lunar realizat la import n anul 2002 a fost de 1 373,9 milioane dolari SUA, mai mare cu 177,7 milioane dolari SUA fa de anul precedent. Dintre produsele cu ponderi semnificative n import. n anul 2003 balana de pli a Ro mniei a reflectat o deteriorare a soldului contului curent, pe fondul adncirii deficitului comercial - ca urmare a expansiunii cererii interne. Cu toate acestea, finanarea deficitului de cont curent nu a creat dificulti, investiiile directe i de portofoliu ale nerezidenilor n Romnia acoperind aproximativ 75 la sut din deficit. Absorbia intern i-a continuat
9

evoluia ascendent din anii precedeni, investiiile reprezentnd i n anul 2003 componenta cea mai dinamic. Relaia de echilibru dintre economisire, investiii i soldul contului curent a consemnat pentru anul 2003 o nou cretere a ponderii deficitului de cont curent n PIB (5,7 la sut), tendin imprimat de evoluia negativ a ratei economisirii, care s-a situat cu 1,4 puncte procentuale sub nivelul nregistrat n anul precedent. n anul 2003, deficitul contului curent al balanei de pli a fost de 2 877 milioane euro, cu 77,3 la sut mai mare fa de anul 2002, evoluie care s-a reflectat n creterea semnificativ, de la 3,3 la sut la 5,7 la sut, a ponderii acestuia n PIB. Influena determinant asupra soldului contului curent a avut-o balana comercial, ponderea acesteia n PIB ajungnd la 7,9 la sut (cu 2,2 puncte procentuale mai mult dect n anul 2002), pe fondul expansiunii importului i al ncetinirii ritmului anual de cretere a exportului. La aceasta s-a adugat majorarea cu peste o ptrime a deficitului balanei veniturilor. Efectul negativ al celor dou componente asupra contului curent a fost uor atenuat de evoluia pozitiv a balanei serviciilor i a transferurilor curente.

Balana comercial (bunuri i servicii) n anul 2003, balana de bunuri i servicii a nregistrat un deficit de 3 893 milioane euro, n cretere cu 41,7 la sut fa de anul precedent, pe fondul accenturii creterii importului de bunuri i servicii (de la 7,8 la sut n anul 2002 la 11,5 la sut n anul 2003), concomitent cu temperarea exportului de bunuri i servicii (de la 14,3 la sut la 6,7 la sut).

Balana comercial (bunuri) n anul 2003, deficitul comercial a fost de 3 955 milioane euro, consemnnd o majorare comparativ cu anul 2002, att n valoare absolut, ct i ca pondere n PIB (cu 1 203 milioane euro, respectiv cu 2,2 puncte procentuale), pe fondul accelerrii importurilor - stimulate de o serie de factori: creterea economic, continuarea procesului de modernizare i retehnologizare, creterea cererii populaiei pentru bunuri de consum de folosin ndelungat (electronice, electrocasnice
10

i autoturisme), restrngerea produciei de cereale - datorit condiiilor climaterice nefavorabile i majorrii cererii de produse energetice - pe fondul scderii produciei din sectorul hidroenergetic i nuclearo-elec-tric. Deficitul comercial al anului 2003 s-a acumulat, ca i n anul precedent, preponderent n trimestrele II i IV. Gradul de deschidere a economiei romneti, cu o evoluie constant ascendent n ultimii cinci ani, a crescut considerabil, ajungnd la 69,9 la sut n anul 2003, pe fondul scderii protecionismului tarifar i al intensificrii integrrii Romniei n circuitul economic mondial. Exportul de bunuri a nsumat 15 614 milioane euro, n cretere fa de anul 2002 cu 6,4 la sut (939 milioane euro), exclusiv din majorarea volumului. Creterile de export din ultimii cinci ani au mrit contribuia exportului la realizarea PIB de la 23,8 la sut n 1999 la 31 la sut n 2003. Media lunar realizat la export n anul 2003 a fost de 1 301,2 milioane euro, mai mare cu 78,3 milioane euro fa de anul precedent. Importul de bunuri (FOB) a atins n 2003 valoarea de 19 569 milioane euro (38,9 la sut din PIB), n cretere cu 12,3 la sut fa de anul precedent (2 142 milioane euro), exclusiv din majorarea volumului de bunuri, datorit preurilor externe mici. Media lunar realizat la import n anul 2003 a fost de 1 630,8 milioane euro, mai mare cu 178,5 milioane euro fa de anul precedent. n anul 2004 balana de pli a Romniei a reflectat o deteriorare a soldului contului curent, pe fondul adncirii deficitului comercial, ca efect al dublrii ritmului anual de cretere a importurilor i de accelerare a acestora n raport cu exporturile. Factorii care au stimulat majorarea cererii interne au fost creterea veniturilor salariale i expansiunea creditului neguvernamental. Cu toate acestea, investiiile directe au asigurat finanarea integral a deficitului de cont curent.

Absorbia intern a nregistrat n anul 2004 un ritm de 18,1 la sut fa de anul precedent (datorit expansiunii rapide a importului de tehnologie i de resurse energetice), iar raportul dintre investiii i consumul final s-a meninut la aproximativ 27 la sut. Relaia de echilibru dintre economisire, investiii i soldul contului curent a consemnat
11

pentru anul 2004 cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani al deficitului de cont curent (8,7 la sut), tendin imprimat de evoluia negativ a ratei economisirii, care s-a situat cu 2,4 puncte procentuale sub nivelul nregistrat n anul 2003. n anul 2004, deficitul contului curent al balanei de pli a fost de 5 099 milioane euro, mai mare cu dou treimi fa de anul precedent, evoluie care s-a reflectat n creterea semnificativ, de la 6 la sut la 8,7 la sut, a ponderii acestuia n PIB. Influena determinant asupra soldului contului curent a avut-o balana comercial, ponderea acesteia n PIB ajungnd la 9 la sut (cu 1,2 puncte procentuale mai mult dect n anul 2003), pe fondul accelerrii importurilor n trimestrele II i IV. Accentuarea soldului negativ al contului curent a mai fost alimentat de creterea deficitului balanei veniturilor i de transformarea excedentului provenind de la balana serviciilor n deficit. Efectul negativ al celor trei componente asupra contului curent a fost parial atenuat de evoluia pozitiv a balanei transferurilor curente. Balana comercial (bunuri i servicii) n anul 2004, balana de bunuri i servicii a nregistrat un deficit de 5 536 milioane euro, n cretere cu 42,2 la sut fa de anul precedent, pe fondul majorrii importului de bunuri i servicii.

Balana comercial (bunuri) n anul 2004, deficitul comercial a fost de 5 323 milioane euro, consemnnd o majorare comparativ cu anul precedent, att n valoare absolut, ct i ca pondere n PIB (cu 1 368 milioane euro, respectiv cu 1,2 puncte procentuale), pe fondul accelerrii importurilor - stimulate n principal de creterea economic care a condus la majorarea cererii de bunuri de capital i de resurse energetice primare i de extinderea creditului neguvernamental pentru bunuri de folosin ndelungat (inclusiv leasing financiar pentru autoturisme). Gradul de deschidere a economiei romneti a crescut semnificativ, ajungnd la 73,3 la sut n anul 2004, pe fondul eliminrii protecionismului tarifar i al intensificrii integrrii Romniei n circuitul economic mondial. Exportul de bunuri a nsumat 18 935 milioane euro, marcnd o cretere substanial (21,3 la sut) comparativ cu anul 2003, ca efect al majorrii preurilor externe (la produse metalurgice, produse
12

petroliere, maini) i al modificrii structurii bunurilor exportate - n sensul creterii ponderii bunurilor intermediare i al scderii ponderii bunurilor de consum. Surplusul valoric al exportului fa de anul 2003 a fost de 3 321 milioane euro, din care 57,4 la sut s-a datorat creterii volumului de mrfuri exportate i 42,6 la sut influenelor favorabile ale preurilor externe. n anul 2004, media lunar realizat la export s-a apropiat de 1,6 miliarde euro, mrind contribuia exportului la realizarea PIB cu 1,3 puncte procentuale fa de anul precedent, pn la 32,1 la sut. Importul de bunuri (FOB) a atins n 2004 valoarea de 24 258 milioane euro, n cretere cu 24 la sut fa de anul precedent, pe fondul expansiunii cererii interne. Surplusul valoric al importului fa de anul 2003 a fost de 4 689 milioane euro, din care 84,2 la sut s-a datorat creterii volumului de mrfuri importate i 15,8 la sut majorrii preurilor externe. Media lunar realizat la import a fost de 2 miliarde euro i a majorat ponderea importului n PIB cu 2,6 puncte procentuale fa de anul 2003, ajungnd la 41,2 la sut.. n anul 2005 balana de pli a Romniei a reflectat o deteriorare a soldului contului curent, pe fondul adncirii deficitului comercial, ca efect al meninerii ritmului anual de cretere a importurilor i de ncetinire a exporturilor, n special n zona euro. Meninerea nclinaiei spre consum a populaiei n anul 2005 a fost asigurat prin importuri, cererea de mrfuri fiind mai mare i mai diversificat dect potenialul sectorului industrial. Cu toate acestea, finanarea deficitului de cont curent nu a creat dificulti, investiiile strine directe i transferurile de capital acoperind aproximativ 85 la sut din deficit. Consumul final i investiiile au nsumat 87,4 miliarde euro, mai mult cu 31,8 la sut fa de anul precedent, datorit expansiunii rapide a importului de tehnologie, resurse energetice i bunuri de consum de folosin ndelungat, iar raportul dintre investiii i consumul final s-a meninut la aproximativ 26 la sut. n anul 2005, balana de pli a Romniei a consemnat adncirea soldului negativ al contului curent cu 35,1 la sut fa de cel nregistrat n anul precedent, pn la nivelul de 6 888 milioane euro. Ponderea deficitului contului curent n PIB a fost de 8,7 la sut, comparativ cu 8,4 la sut n anul 2004. Balana comercial (bunuri i servicii) n anul 2005, balana de bunuri i servicii a nregistrat un deficit de 8 155 milioane euro, n
13

cretere cu 47,3 la sut fa de anul precedent, pe fondul majorrii importului de bunuri i servicii.

Balana comercial (bunuri) n anul 2005, soldul negativ al balanei comerciale a fost de 7 806 milioane euro, consemnnd o majorare comparativ cu anul precedent, att n valoare absolut, ct i ca pondere n PIB (cu 2 483 milioane euro, respectiv cu 1 punct procentual), ca efect al temperrii dinamicii exportului ctre zona euro i n condiiile meninerii ratei de cretere a importului. Dinamica importurilor a fost susinut de creterea cererii populaiei pentru bunuri de folosin ndelungat, de continuarea procesului de modernizare a economiei i de majorarea preurilor internaionale la iei i gaze naturale . Exportul de bunuri a nsumat 22 255 milioane euro, n cretere cu 17,5 la sut fa de anul 2004, ca efect al temperrii cererii din zona euro (cu excepia exportului de produse minerale) i al modificrii structurii exporturilor - n favoarea bunurilor cu grad nalt de prelucrare (bunuri intermediare i bunuri de capital). Surplusul valoric al exportului a fost comparabil cu cel din anul precedent (3 320 milioane euro) i a provenit n proporie de dou treimi din creterea preurilor externe (produse petroliere, produse ale industriei chimice, font, fier i oel) i de o treime din majorarea volumului (automobile, produse petroliere, maini, aparate i echipamente electrice). Importul de bunuri a atins 30 061 milioane euro, rata de cretere fiind comparabil cu cea din anul 2004 (23,9 la sut), n condiiile creterii preurilor internaionale (iei, gaze naturale, produse petroliere, minereuri, produse metalurgice, piei, blnuri) i ale majorrii cererii interne (automobile, tractoare i alte vehicule terestre, cazane, turbine, motoare, aparate i dispozitive mecanice, bumbac, fire i esturi din bumbac, maini, aparate i echipamente electrice, aparate de nregistrat i de reprodus sunetul i imaginea). Surplusul valoric al importului fa de anul 2004 a fost de 5 803 milioane euro i a fost determinat de creterea preurilor externe, de modificarea structurii importului i de majorarea cererii interne pentru bunuri de folosin ndelungat. Media lunar realizat la import a fost de 2,5 miliarde euro, mai mare cu 0,5 miliarde euro dect n anul precedent. n anul 2006 balana de pli a Romniei a reflectat o deteriorare a soldului contului curent, pe fondul adncirii deficitului comercial, ca efect al temperrii dinamicii exportului i al accelerrii importurilor. Factorii care au stimulat majorarea cererii interne au fost creterea veniturilor salariale 16 i expansiunea rapid a creditului neguvernamental. Ca tendin pozitiv se remarc sustenabilitatea ridicat a deficitului de cont curent prin surse autonome de finanare, influxurile nete de
14

investiii strine directe acoperind aproximativ 86 la sut din deficitul de cont curent. n anul 2006, balana de pli a Romniei a consemnat adncirea soldului negativ al contului curent pn la nivelul de 10 156 milioane euro, mai mare cu 47,4 la sut fa de cel nregistrat n anul precedent. Ponderea deficitului contului curent n PIB a fost de 10,4 la sut, comparativ cu 8,7 la sut n anul 2005.

Balana comercial (bunuri i servicii) n anul 2006, balana de bunuri i servicii a nregistrat un deficit de 11 755 milioane euro, n cretere cu 44,1 la sut fa de anul precedent, pe fondul majorrii mai accentuate a importului de bunuri i servicii. Balana comercial (bunuri) n anul 2006, soldul negativ al balanei comerciale a fost de 11 759 milioane euro, consemnnd o majorare comparativ cu anul precedent, att n valoare absolut, ct i ca pondere n PIB (cu 3 953 milioane euro, respectiv cu 2,3 puncte procentuale), pe fondul accelerrii importurilor - stimulate de creterea economic care a condus la dezvoltarea cererii de bunuri de capital i de resurse energetice primare i de extinderea rapid a creditului neguvernamental pentru bunuri de folosin ndelungat (inclusiv leasing financiar, n principal pentru autoturisme). Adncirea deficitului comercial este reflectat i de reducerea gradului de acoperire a importurilor cu exporturi de la 74 la sut n anul 2005 la 68,7 la sut n anul 2006. Comparativ cu anul 2005, gradul de deschidere a economiei romneti s-a redus cu 0,5 puncte procentuale, pn la 65,3 la sut.

Evoluia soldului balanei comerciale pe cele opt grupe de mrfuri consemneaz excedente la: textile, confecii, nclminte (2 047 milioane euro), metale comune (157 milioane euro) i deficite la: maini, aparate, echipamente i mijloace de transport (5 678 milioane euro), produse chimice i plastice (3 063 milioane euro), produse minerale (2 867 milioane euro), produse agroalimentare (1 384 milioane euro), produse din lemn, hrtie i alte mrfuri (971 milioane euro).

Exportul de bunuri a nsumat 25 850 milioane euro, n cretere cu 16,2 la sut fa de anul 2005, ca efect al majorrii preurilor externe (la produse petroliere19, maini, produse metalurgice, produse
15

chimice, materiale plastice, mobilier), al volumului i al creterii exporturilor produselor prelucrate (bunuri intermediare i bunuri de capital). Surplusul valoric al exportului a fost de 3 595 milioane euro, mai mare cu 275 milioane euro fa de cel nregistrat n anul 2005 i a provenit att din creterea preurilor externe (produse petroliere, metalurgice, chimice i plastice, aluminiu, motoare, aparate i dispozitive mecanice, mobilier i nclminte), ct i din majorarea volumului (automobile, produse petroliere, maini, aparate i echipamente electrice, aluminiu, cupru, produse din font, fier sau oel, materiale plastice i articole din plastic). n anul 2006, media lunar realizat la export a fost de 2,1 miliarde euro, mai mare cu 0,3 miliarde euro dect n anul precedent. Importul de bunuri a nregistrat 37 609 milioane euro, mai mult cu 25,1 la sut fa de anul precedent, pe seama majorrii cererii interne de bunuri de capital (automobile, tractoare i alte vehicule terestre, aparate i dispozitive mecanice, maini, aparate i echipamente electrice) i de produse energetice, precum i de evoluia preurilor materiilor prime20. Surplusul valoric al importului fa de anul 2005 a fost de 7 548 milioane euro, mai mare cu 1 745 milioane euro fa de cel nregistrat n anul 2005 i a fost determinat n cea mai mare parte de majorarea volumului fizic al bunurilor importate. Media lunar realizat la import a fost de 3,1 miliarde euro, mai mare cu 0,6 miliarde euro dect n anul precedent. n perioada ianuarie-septembrie 2007 contul curent al balanei de pli a nregistrat un deficit de 11 801 milioane euro. Influena determinant asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balanei comerciale, care a nsumat 12 265 milioane euro, mai mare cu 67 la sut fa de ianuarieseptembrie 2006. Deficitul contului curent n perioada ianuarie-septembrie 2007 a fost acoperit n proporie de 42,5 la sut prin investiii strine directe, care au nregistrat 5 013 milioane euro, din care participaiile la capital i profitul reinvestit au reprezentat 50 la sut, iar creditele intra-grup 50 la sut. Datoria extern pe termen mediu i lung a nregistrat la 30 septembrie 2007 nivelul de 33 851 milioane euro, n cretere cu 18,9 la sut fa de 31 decembrie 2006. Datoria extern public i public garantat a nregistrat la 30 septembrie 2007 un sold de 10 249 milioane euro i a reprezentat 30,3 la sut din datoria extern pe termen mediu i lung (fa de 37,7 la sut la 31 decembrie 2006).

16

Datoria extern negarantat public a nsumat 20 938 milioane euro la 30 septembrie 2007, fiind cu 24,8 la sut mai mare dect la 31 decembrie 2006. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu i lung a fost 20,5 la sut n perioada ianuarie-septembrie 2007, comparativ cu 20,7 la sut n anul 2006. Gradul de acoperire a fost 6,2 luni de import la 30 septembrie 2007, fa de 6,4 luni de import la 31 decembrie 2006.

CAPITOLUL 3. Concluzii si previziuni In perioada analizata , principala caracteristica a sectorului extern o constituie deficitul balantei. In 1996, s-a agravat dezechilibrul, deficitul de cont curent fiind cel mai mare dupa 1990; ponderea acestuia in PIB fiind de 7,2%, comparartiv cu 1,4% in 1994, si 5% in 1995. Echilibrul cerere-oferta s-a realizat prin cresterea deficitului extern si inflatie, in conditiile in care oferta interna de bunuri si servicii nu a reusit sa satisfaca cererea interna in crestere. Acoperirea cererii interne priin contributia sporita a importului s-a conturat inca din 1995. In 1994, corelatia a fost pozitiva:cresterea economica s-a realizat in paralel cu scaderea deficitului de balanta. Este evident ca pretul cresterii economice din 1995 si 1996 l-a constituit agravarea dezechilibrului extern, situatie ce atesta vulnerabilitatea acestui tip de crestere. Vulnerabilitatea cresterii economice deriva si din faptul ca o asemenea situatie a balantei de plati deterioreaza puternic credibilitatea Romaniei pe pietele financiare internationale.

17

Deficitul contului curent este in cazul Romaniei structural, deci greu de eliminat fara incizii serioase in sectoarele generatoare de mari consumuri de energie si de pierderi, iar creditorii externi nu sunt dispusi sa finanteze pierderi. Deficitul este foarte mare dupa standardele in materie; semnalul de alarma pentru finantatorii externi se declanseaza la deficite de 4-4,5% din PIB, sau de 1/5 din exporturi, mai ales daca finantarea nu este autonoma si deficitul extern are contrapartida in deficitul fiscal. In plus, nivelul rezervelor valutare a fost scazut,ca si influxurile de investitii directe de capital. Reintrarea Romaniei pe pietele internationale de capital a permis mobilizarea de resurse externe considerabile din surse private , ceea ce a facut posibila asigurarea fara dificultate a necesarului de finantare externa. Desi in acest fel, unul din motivele de ingrijorare care au dominat preocuparile din sectorul extern in anii anteriori ( dificultatea gasirii finantarii externe ) a fost inlaturat, amploarea deficitului de cont curent, si mai ales cauzele acestuia accentuate si de politici macroeconomice neadecvate, raman ini continuare probleme acute. Debitul contului curent,ajuns la 2571 mil. $ in 1996 ( fata de 1774 mil. $ in 1995) reflecta in primul rand un sold negativ mai mare al balantei comerciale, datorat cresterii importurilor, si pierderilor moderate din raportul de schimb ( cu 2,3%). Importul si exportul de marfuri, marcand un deficit ( 2470 mil.$) cu 56,6 % mai mare decat cel inregistrat in 1995, contribuie( traditional de altfel) cu 96,1 % la deficitul contului curent. Un comportament asemanator au avut in 1996 serviciile si veniturile care au marcat deficite mai mari decat in 1995. Daca deteriorarea balantei veniturilor este un proces normal,data fiind cresterea an de an a serviciului datoriei externe , evolutia negativa a serviciilor este nesatisfacatoare, mai ales din perspectiva turismului al carui potential ramane in continuare nevalorificat corespunzator. Scaderea investitiilor directe de capital ( cu aproximativ 37% in 1996 fata de 1995) a agravat problema balantei de plati si a neutralizat efortul BNR de a aduce capital. O contributie mai mare au avut in 1996, pentru prima oara in aceasta perioada, si in mod substantial, imprumuturile sub forma investitiilor de portofoliu(61,7% din acestea au provenit de piata japoneza prin lansarea de catre BNR a obligatiunilor Nomura Securities). Celelalte componente ale contului financiar au manifestat tendinte diferite: activele nete au inregistrat o imbunatatire a
18

pozitiei fata de 1995 pe seama imprumuturilor pe termen mediu si lung; pasivele nete totale s-au mentinut in jurul acelorasi valori; activele de rezerva ale statului administrate de BNR au crescut de 1,7 ori datorita intrarilor de capital angajate de autoritatea monetara. In intervalul analizat, se remarca o inrautatire de la an la an a situatiei balantei de plati externe a Romaniei cu evidente implicatii asupra bunastarii populatiei, situatie datorata si adoptarii unor reforme la nivel macroeconomic neadecvate sau prost aplicate. Comerul exterior al Romniei n primele 9 luni ale anului 2006, a prezentat o serie de caracteristici dintre care amintim urmtoarele: Creterea nominal a exporturilor a fost de 16,0% iar cea a importurilor de 24,5%. Un fenomen mbucurtor este faptul c exporturile de produse ale industriei construciilor de maini au nregistrat o majorare superioar celei de la import cu 10 puncte procentuale (40,8% fa de 30,8%) n condiiile n care totui Romnia are nevoie de importuri de capital pentru susinerea dezvoltrii economice. De fapt, aceasta reprezint singura grup de produse unde dinamica exporturilor o devanseaz pe cea a importurilor. Expansiunea importurilor ntr-un ritm mai rapid cu 8,5 puncte procentuale dect cel al exportului, a condus la majorarea deficitului comercial (FOB-CIF) cu 45,6% fa de deficitul comercial nregistrat n aceeai perioad a anului anterior. Exporturile FOB realizate au fost n valoare de 19,1 mld. euro cu o valoare medie lunar de 2,1 mld. euro, comparativ cu 1,8 mld. euro n primele 9 luni ale anului 2005. Valoarea exporturilor n luna septembrie a fost de 2199,6 mil. euro n cretere cu 6,1% fa de septembrie 2005. n ultimele luni exportul de bunuri a nregistrat un trend descresctor, astfel de la o cretere cu 20,3% n primul semestru, comparativ cu anul anterior, la 9 luni creterea s-a ncetinit pn la 16%.

Presiunea deficitului balantei de plati ar putea readuce cursul 3,8 lei/euro la Dezechilibrul dintre iesirile si intrarile de bani din Romania, estimat sa reprezinte 14% din Produsul Intern Brut in acest an, ar putea readuce cursul de schimb la 3,6-3,8 lei/euro.

19

Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale (BNR), prefera aducerea deficitului de cont curent pe o panta de corectie printr-un scenariu mai putin radical, de soft landing, chiar daca pe viitor nu exlude probabilitatea unei slabiri a monedei nationale. Pesimismul indus analistilor de valoarea excesiva a deficitului, de pana la 16,5 miliarde euro in 2007, aduce in prim-plan o corectie a leului pe termen scurt. In conditiile in care deficitul balantei de plati de anul trecut, cu o pondere de 10,3% din PIB, s-a finantat aproape autonom, pentru acest an modalitatea de finantare ridica probleme. Pe de-o parte, gradul de acoperire prin investitii straine s-a redus pana la un procent estimat de circa 50%, comparativ cu 91% in 2006, iar pe de alta parte cresterea datoriei externe pe termen scurt ar putea induce motive de ingrijorare. Nesustenabilitatea dezechilibrului balantei de plati, alimentat prin deficitul balantei comerciale, care a insumat 10,86 miliarde euro in luna august, reprezinta un risc nu doar pentru cursul de schimb, ci si pentru inflatie, mai ales ca si veniturile si transporturile inregistreaza solduri negative. Potrivit FMI, o politica fiscala echilibrata ar putea diminua efectele negative ale dezechilibrelor externe masive.

20

ANEXE

21

22

Cuprinsul

Balanta de plati caracteriziare generala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

Analiza si statistica balantei de plati a romaniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Concluzii si previziuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

23

Bibliografie

Institutul National de Statistica:www.insse.ro Banca Nationala a Romaniei:www.bnro.ro Fondul Monetar International:www.fni.ro www.eurostat.ro www.google.ro

24