Manipularea comunicării prin imagini – Campania electorală din 2012

In secolul XXI comunicarea verbala a fost in mare parte inlocuita de comunicarea non verbala prin imagini. Pe strada, in magazine, la televizor, in ziare si reviste intalnim nenumarate imagini menite sa ne influenteze direct sau indirect. În plin secol XXI, suntem asaltaţi de imagini la tot pasul: la televizor, pe stradă, în magazine vizualul înlocuind în mare măsură comunicarea verbală. O contribuţie foarte importantă o are mass media, în special televiziunea, care influenţează comportamentul uman prin intermediul comunicării vizuale.
"O haina, un automobil, o mancare gatita, un gest, un film, o imagine publicitara, o mobila, un titlu de ziar - iata in aparenta o serie de obiecte eteroclite. Ele au insa in comun faptul ca sunt semne si li se aplica aceeasi activitate: LECTURA. Omul modern isi petrece timpul citind imagini, gesturi, comportamente: masina imi indica statutul social al proprietarului sau, haina imi spune cu exactitate doza de conformism sau excentricitate a posesorului sau, aperitivul (whisky sau pernod) stilul de viata al gazdei mele. Toate aceste lecturi sunt prea importante in viata noastra, implicand prea multe valori sociale, morale, ideologice pentru ca o reflectie sistematica sa nu incerce sa le ia in discutie. Pentru moment vom numi aceasta reflectie semiologie. Stiinta a mesajelor sociale? Stiinta a mesajelor culturale?" (R. Barthes, 1985, p 227). http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/comunicare/SEMIOTICA-INCONTEMPORANEITATE52326.php

I. Despre comunicare
In Dictionarul encyclopedic termenul ,,comunicare” are o definitie ampla:
-

Instiintare, stire, veste. (DR) Aducere la cunostinta partilor dintr-un process a unor acte de procedura (actiune, intampinare, hotarare) in vederea exercitariidrepturilor si executarii obligatiilor ce decurg pentru ele din aceste acte, in limita unor termene care curg obisnuit de la data comunicaarii;

-

Prezentare intr-un cerc de specialist a unei lucrari stiintifice; ,,mod fundamental de interactiune psiho-sociala a persoanelor, realizata in limbaj articulate sau prin alte coduri, in vederea transmiterii unei informatii, a obtinerii

in speta un destinatar.. baletul si. toate comportamentele umane.” (de vazut de unde este citata asta) In . prin mijlocirea unor semnale alternative care pot fi transmise prin canalul care le leaga. respective o sursa influenteaza alt system. in fapt. ci si muzica.stabilitatii sau a unor modificari de comportament individual sau de grup. artele vizuale.”. el cuprinde toate procedeele prin care un spirit poate afecta alt spirit. Evident. este poate de dorit a largi si mai mult definitia comunicarii pentru a include toate procedeele prin care un mechanism (spre exemplu echipamentul automat de reperaj al unui avion si de calcul al traiectoriei acestuia) afecteaza un alt mechanism (spre exemplu.A vocabulary for talking about communication” comunicarea este definita astfel: . acesta include nu umai limbajul scris sau vorbit. in timp ce Shannon si Weaver ofera urmatoarea definitie . Cuvantul comunicare are un sens foarte larg..In sensul cel mai general. In anumite cazuri. o racheta teleghidata in urmarirea acestui avion). (de vazut de unde este citata asta) . teatrul.. se vorbeste de comunciare de fiecare data cand un system.

2012. 1999. Despre manipulare Conform Dicţionarului de Sociologie. altfel spus semiotica seminificării şi semiotica comunicării (U Eco.34 2 3 Sursă online: http://www. care distorsionează intenţionat adevărul. Societate. 1982: 14)”1 Roman Jakobson numeşte semiotica astfel: “comunicarea oricărui tip de mesaje”.Despre semiotică Cea mai generală definiţie a semioticii este aceea care o desemneaza ca fiind ştiinţa care se ocupă de studiul semnelor.12.com/doc/47653005/Dictionar-de-Sociologie. manipularea reprezintă “acţiunea de a determina un actor social (persoană. 1 Rovenţa-Frumuşani.”3. “în viziunea lui Umberto Eco. Conform Daniela Rovenţa Frumuşani. semiotica reprezintă corelarea dialectică a două domenii: teoria codurilor şi teoria producţiei de semene. pe când Perice o descrie ca fiind “doctrina quasi necesară sau formală a semnelor”. colectivitate etc. ora 15:00 . prin utilizarea unor tehnici ca persuasiunea. p 28 Idem p. “Semiotică.scribd. iar nu cu interesele sale. Editura Institutul European. Iaşi. grup. Cultură”.2 II. accesat la data de 08. Daniela. lăsând impresia libertăţii de gândire şi decizie.) să gândească şi să acţioneze întrun mod compatibil cu interesele iniţiatorului.

. ori să apeleze la legături cauzale III. • semiotica fotografiei (Roland Barthes). Comunicarea vizuală se subcategorizează în: • semiotica cinematografului (Christian Metz). etnice. se adereseaza ratiunii insa denatureaza rationamentul. videoproiector.Manipularea informaţională ocupa un loc important în aproape toate formele de confruntări ideologice. grafice. Diferenţa dintre persuasiune şi manipulare este că aceasta din urma imită logica. video. Abraham Moles. schema de funcţionare.de natură logică sau psihologică . • publicitatea (Georges Péninou). calculator. substituindu-le pe cele adevărate cu unele false. Sub aparenţa unei demonstraţii corecte se ajunge la o concluzie falsă. Hess-Lüttich). fotografii. Aceasta se obţine în special prin recurgerea la manevre . Aceasta se realizează atât la nivelul informaţiei ce urmează a fi transmisă şi la acela al modului de structurare şi codificare a informaţiei reale sau invocate în cadrul mesajului. diapozitive. părţi componente. care poate avea un caracter permanent sau sporadic. hărţi. toate aceste elemente coordonate constituie împreună acţiunea de dezinformare. • semiotica benzii desenate (Pierre Fresno de Ruelle).). Roland Barthes).care îl fac pe manipulat să confunde premisele. agenţi de influenţă. • semiotica arhitecturii (Martin Krampen. alte surse de influenţă decât cele implicate în manipularea informaţională etc. Dezvoltarea acestui tip de comunicare se datorează nevoii moderne de a insoţi orice transmitere de mesaje cu imagini care pot prezenta produsul ca atare.Comunicarea prin imagine Se realizează cu ajutorul diverselor instrumente de comunicare. cât şi la nivelul factorilor implicaţi în sistemele de comunicare ( relee informaţionale. fotografia lui. • comunicarea de masă (Umberto Eco. religioase. cum ar fi : televizor. politico-economice sau teritoriale.

Această participare conferă experienŃei senzoriale funcŃii expresive si de comunicare noi. Asa cum am văzut in capitolul anterior. desfăsurată după cele trei dimensiuni si colorată. totalitatea corpului participă la producerea de semne si imagini. care ne oferă lumea intr-un mod spaŃial. Imaginea este portretul subiectiv. ci o perceptie globală care cuprinde totalitatea asteptărilor. cu sensul de eikon (reprezentări mentale – imaginea unui lucru. impregnat psihologic si cultural al realitătii. cat si prin conŃinut. toate simŃurile. pentru sine sau pentru ceilalŃi. ca organ si văzul. pentru sine sau pentru ceilalŃi. ideilor si sentimentelor pe care le are o persoană fată de un obiect. imaginea. atat prin formă. Această participare conferă experienŃei senzoriale funcŃii expresive si de comunicare noi. Pornind de la etimologia greacă. toate simŃurile. viziunea intr-un vis si reprezentări materiale ale unor realităŃi fizice – portret. traducand un anumit număr de stimuli in informaŃii neuronale. Putem spune că imaginea este un mediu prin care se comunică o informaŃie vizuală. totalitatea corpului participă la producerea de semne si imagini. atat prin formă. Pornind de la etimologia greacă. viziunea intr-un vis si reprezentări materiale ale unor realităŃi fizice – portret. Dar nu numai ochiul. Imaginea vizuală In percepŃia vizuală. mintea elaborează o imagine analogică a datului exterior. cu sensul de eikon (reprezentări mentale – imaginea unui lucru. Dar nu numai ochiul. Dar perceptia noastră asupra lumii nu este suma perceptiei unor părti componente. este o noŃiune legată de experienŃa vizuală. cat si prin conŃinut. ca funcŃie biologică a fiinŃei vii are contribuŃie la formarea imaginilor. ca organ si văzul. Asa cum am văzut in capitolul anterior. desfăsurată după cele trei dimensiuni si colorată. care ne oferă lumea intr-un mod spaŃial. este o noŃiune legată de experienŃa vizuală. imaginea. statuie). Putem spune că imaginea este un mediu prin care se comunică o informaŃie vizuală. ca funcŃie biologică a fiinŃei vii are contribuŃie la formarea imaginilor. care vor induce in . statuie).Conceptul de imagine Termenul imagine provine din latinescul Imago si poate fi definit ca ansamblul perceptiilor pe care un individ le are fată de un obiect.

culoarea. manifestarea aversiunii -manifestarea emoŃiilor – expresivitatea privirii facilitează observarea emoŃiilor: bucurie. Rezultatul modelizării corespunde unui obiect fără a fi replica lui exactă. Descrierea in cuvinte nu poate reda felul in care sunt inlănŃuite elementele ce simbolizează bucuria. pentru o mai exactă orientare intr-un oras vizitatorul are nevoie si de o hartă a orasului pe lingă alte explicaŃii verbale sau pentru executarea unei piese la strung e nevoie de un desen tehnic. Spre exemplu. comportament) asupra celui căruia I-a fost adresat mesajul respectiv. . se poate manifesta interesul faŃă de o persoană sau subiect de discuŃie -Canal de control – informarea altei persoane că poate interveni in discuŃie. manifestarea puterii. Imaginile vizuale trebuie să indeplinească anumite funcŃii. Arborele genealogic are inŃeles ca intreg doar dacă este vizualizat. este o duplicare a imaginii si o abatere de la model. . Cu alte cuvinte.să informeze.constiinŃă o anumită viziune a obiectului. atitudine. este un mod de a ajuta pe cineva să inŃeleagă efectele pe care le produce un anumit mesaj (acŃiune. tristeŃe. Pentru construirea unui avion sau automobil e nevoie de planuri detaliate. prin privire se pot cere informaŃii. plăcerre sau aversiune faŃă de cele văzute -realizarea feedback-ului Feedback-ul este reacŃia de răspuns a receptorului la mesajul primit de la emiŃător. TristeŃea de pe faŃa unui om poate fi redată mai bine prin imagini decat prin cuvinte. compoziŃia neobisnuită . entuziasmul sau durerea sfasietoare. FuncŃiile comunicării vizuale -Stabilirea si definirea unor relaŃii – contactul vizual determină tipul de interacŃiune care urmează să aibă loc si felul in care aceasta va evolua prin privirea-adresare si privirea-răspuns. Doar fragmentele lui pot fi inŃelese dacă sunt explicate prin cuvinte.să atragă atenŃia prin elemente cum ar fi contrastul. Aceasta are calitatea de conformitate cu mesajele externe si cea de autonomie. să joace rolul de mediator al unor trăiri . Prelucrarea de către creier a vizualului presupune o modelizare a datelor externe. putem spune că imaginea presupune asemănare si neasemănare.să constituie un instrument important in influenŃarea comportamentului uman Necesitatea comunicării vizuale este determinată de intraductibilitatea unor informaŃii vizuale in cuvinte.

intensitatea. prezenţa. ca „manifestări periferice“.. datuorita influentei pe acre o au simbolurile.Manevrabilitate deosebită – Instrumentele vizuale pot fi folosite relativ usor si transportă mesajul pentru a fi preluat de public (Curs de comunicare vizuala. iconilor sau simbolurilor. Conf. ni s-a părut importantă observaţia Conform Danielei Rovenţa. iar în cel al comunicării scrise: mărimea. părţi. 3. . Beneficiază de cele mai eficiente canale de comunicare interpersonală: dialogul cu auditorul si relevarea deosebită prin vizual. efect al codificării unei experienţe perceptive. tipul corporal. indicia si iconii in interpetarea mesajui. 2. ordinea în care sunt înşiruite propoziţiile. mai exact. fenomen sau proces.Frumuşani. adesea vedem într-un obiect ceea ce suntem învăţaţi să vedem. mişcările şi posturile corpului. Categorii de indici foarte importanţi: 1. Utilizarea semioticii in campanile electorale Rolul semioticii in construirea mesajelor politice este unul major. Univ. În acest sens. dispunerea rândurilor pe coala de scris. necesită un proces de învăţare. orice semn iconic. ne vom opri asupra indicilor. Babes Bolyai) IV.Impact vizual– O imagine redă instantaneu ceea ce se poate scrie in numeroase pagini. Cum tema noastra se axeaza in principal pe manipularea vizuală. Indicii apar ca mijloace naturale de cunoaştere. volumul. forma şi calitatea literelor. Elena Abrudan. Compunerea unui mesaj implica utilizarea cuvintelor. respectiv absenţa unor stereotipii etc. efecte etc. iconilor sau simbolurilor. elementele de paralimbaj (în cazul comunicării orale: ritmul. indicilor.Avantajele comunicării vizuale: . .). Dr. calitatea şi sunetele de acoperire a pauzelor din vorbire. ale unui obiect.

posesiune sau agresiune Manifestările ostile – scrsnetul dinŃilor. afresivitate . din cap. dar insoŃit de alte atingeri – mangaiere.mesajele trupului trebuie să se coreleze cu cele verbale . utilizarea spaţiului şi impunerea unor distanţe sociale.4. 8. pumnul strns. nesiguranŃă. vestimentaţia şi accesoriile.ascunderea lor sub brat sugerează anxietate. aroganŃă Contactul corporal – stringerea mainii gest ritual.mesajul trupului face parte din discurs . simplitatea.oratorul are o anumită mimă si pantomimă: se miscă. dă din maini. 6.spatelui către interlocutor. reŃinerea . complexe de inferioritate . 5. lăudărosilor . neliniste legată de secrete personale . 7. contactul tactil şi indicii de control a timpului. minciună. . au ceva aristocratic.trupul adunat. cooperare.ducerea lor la spate – un plus de siguranŃă.incrucisarea lor la piept este gest de inchidere . dacă sun bruste si repezite reflectă dorinŃa de a iesi in evidenŃă aambiŃiosilor. intoarcerea capului.gesturile simple reflectă modestia. . pune .imprunareamiinilor – gest de frustrare.gesturile ample reflectă patos si grandoare. Iconii sunt semne care dobândesc capacitate referenţială în virtutea asemănării lor cu obiectele denotate.gesturile orientate spre propriul corp indică egoism si invers. chiar daca se realizează prin atingere . onestităŃii. scanteierea metalică a privirii Puterea palmei – palma deschisă spre celălalt este expresia sincerităŃii. are conotaŃii pozitive Acoperirea gurii – nesinceritate. fals SusŃinerea gestuală a discursului – susŃinerea discursului verbal cu elemente nonverbale . Mâinile si degetele . mainile inclestate. intimitate. charisma. capul intre umeri trădează timiditate.etalarea degetului mare – semn de superioritate.

pasivitate . defensivă . evitarea contactului vizual. inceput de intimitate Zâmbetul – dezarmează. dezgust. dilatăm nările. paliditatea sugerează boală Ochii. nuanŃează expresia feŃei .cutele orizontale – sugerează incordarea atenŃiei spre interior. aroganŃă. dau inŃeles mai clar cuvintelor Bariera picioarelor .ridicarea colŃurilor gurii indică stări pozitive. pielea se face de găină de spaimă. creează bariere ÎnfăŃisarea exterioară – vestimentaŃia trebuie să fie potrivită cu ocazia Mimica Sprâncenele si ridurile frunŃii – cutele verticale-ale concentrării si voinŃei . discomfort.miscările capului.Incrucisarea picioarelor. confuzie sau aroganŃă Gura – una din cele mai expresive părŃi ale corpului. schimbă poziŃia picioarelor .sugerează .sugerează fermitate si concentrarea vointei in rezolvarea problemelor . respingere Privirea si contactul vizual – expresie a interesului. surpriză. tristeŃe.coborarea colŃurilor semnalează stări de spirit negative. Privirea este un comportament nonverbal fiind in stransă legătură cu alte elemente nonverbale exprimate . bucurie – gropiŃe .cearcănele sugerează oboseală. nervozitate Gesturi deschise sau închise . privirea. incordare – .in miscare muschii feŃei. teamă.coborarea lor involuntară – pesimism. tensiune.orientarea palmelor către interlocutor – semn de deschidere .incrucisarea gleznelor – frică. furie. mainilor. atingem nasul cand vrem să ascundem ceva Plânsul si lacrimile –de supărare sau bucurie.incordarea atenŃiei spre exterior .incrucisarea lor –semn de inchidere. si braŃelor subliniază. transpiră faŃa in momente de mare tensiune.agresivitate si furie . deschidere Nasul – strambăm din nas. contactul vizual1 Privirea este cea mai simplă metodă de comunicare.coborarea ostentativă – dispreŃ. corpului. uimire. incordare Tenul . lăsarea pe spătarul scaunului – gesturi de inchidere.

de distanŃă….de trupul si. In realitate există o interdependenŃă intre cele trei perspective. curiozitate. Ea poate indica o atitudine pozitivă faŃă de o persoană sau faŃă de situaŃia in care se află aceasta. despre privire din perspectivă psihologică. chiar dacă ochii pot spune mai mult decat cuvintele. pupila isi modofică dimensiunile si sub efectul stărilor sufletesti.pot exprima frică. de a vedea si inŃelege mai mult. Pupila reprezintă deschiderea cirdulară. Ochii sunt organele prin intermediul cărora primim informaŃia trimisă ulterior spre creier in vederea decodării. ochii sunt canalul prin care se realizează comunicarea socială prin intermediul privirii. naivitate . In acelasi timp. mai ales. controland astfel expunerea excesivă a retinei la lumină. cresterea proximităŃii sociale determină reducerea contactului vizual.ochi larg deschisi – indică o mare receptivitate senzorială . ochiul ar trebui să reacŃioneze numai la radiaŃia lluminoasă. cresterea duratei contactului vizual indică existenŃa unor sentimente foarte puternice intre două persoane. Ochii nu comunică izolat de restul corpului. . poziŃia sprancenelor. miscarea mainilor. simpatia sau ura. In funcŃie de gradul de deschidere a ochilor au fost delimitate cateva stadii: . Privirea poate indica interesul faŃă de o persoană sau un obiect. dragostea. neputinŃă. Menit să perceapă stimulii optici. asteptare. privirea este un comportament social. Prin urmare. emoŃiile. Poate indica dezaprobarea. atitudinea. a pleoapelor. Putem spune că vorbim despre ochi din perspectivă biologică. groază. chiar stigmatizarea persoanei. speranŃă. Privirea este funcŃia organică a ochilor prin care oamenii isi exprimă tocmai sentimentele. Contactul vizual ia nastere din intalnirea a două priviri si este influenŃat de distanŃa dintre două persoane. iar pein intermediul acesteia se face adaptarea vederii in funcŃie de lumină.Irisul reacŃionează la lumină si poate mări sau micsora pupila. Contactul vizual presupune existenŃa altor persoane cu care să comunicăm din priviri. de faŃa interlocutorilor. In realitate. In schimb. iar despre contactul vizual – din perspectivă sociologică.ochi holbaŃi – exprimă dorinŃa de a capta cat mai multe imagini. dar si dominarea faŃă de o persoană sau o situaŃie concretă. plasată in mijlocul ochiului si este percepută ca avand culoarea neagră.

foc.de jos-sugerează slugărnicie .privirea laterală.. aer. de faptul că insăsi gandirea simbolică este cosubstanŃială fiinŃei umane. Septimiu Chelcea. persoană corectă. plictziseală. conotaŃii de ordin cultural religios.Ochi intredeschisi – oboseală. spionare. Culorile si simbolistica lor 1 v. dar si căutare. ascunderea propriilor intenŃii . inerŃie. SemnificaŃia simbolică a culorilor conŃine elemente universal umane. obtuzitate.Ochii strans inchisi – protecŃie impotriva unui corp străin. p. un ochi inchis – inŃelegere secretă In funcŃie de direcŃia privirii au fost delimitate categorii de priviri: .privirea de jos in sus – semnifică dorinŃa de supunere sau agresiune . orgoliu .privirea paralelă. constientă de sine .Această constanŃă este susŃinută de caracterul universal al simbolisticii. dar si trăsături diferenŃiatoare.privirea drept in ochi – sugerează dorinŃa de cooperare. aroganŃă. resemnare . poate sugera dezinteres. oblică – de sus-sugerează dispreŃ.Ochii acoperiŃi – indică o persoană indiscretă. agresivitate.a mătura cu privirea campul vizual – invers dect privirea directă. . predispoziŃia spre acŃiuni rapide . pămant. participare redusă. Comunicarea nonverbală în spaŃiul public. 147-152 Indiferent de schimbările si tendinŃele diverselor epoci si domenii de activitate culorile si-au păstrat semnificaŃia primordială si valoarea tradiŃională. optimism .privirea fixă – este insoŃită de o mimică ce denotă tensiune nervoasă si indică o apreciere critică sau interes faŃă de un obiect.indică o stare de interes. Puterea de simbolizare a culorilor cuprinde o arie foarte largă. coord. intrucat culorile pot fi asociate in diferite părŃi ale lumii elementelor primordiale: apă.privirea de sus in jos – semnifică dominare.ochi deschisi . dorinŃa de a minimaliza interlocutorul . la distanŃă mică – persoană adancită in propriile ganduri .

FrumuseŃii. albastrul desemnează Cerul. culoarea simbiliza o forŃă in ascensiune cumulată jocului de lumini si umbre din casele si bisericile romane. de la nivel cosmic la lumea intimă : forŃe nocturne (negrul)/forŃe diurne (albul). Asfel culorile sunt delimitate intre calde si reci. europenii au dezvoltat un sistem de interpretare a culorilor.si Gloriei. ConotaŃiile de ordin cultural religios se regăsesc cu precădere in pictura heraldică. cu timpul simbolul intregii opoziŃii. In tradiŃiile islamice. aer. calmant. culorii albastre Fiului. indigo. albul credinŃei si castităŃii. conflictele forŃelor care se manifestă la toate nivelele existenŃei. căderea si au un efect sedativ. pentru a-l mări sau micsora. De aici culorile care simbolizează ansamblul elementelor constitutive ale lumii. Perspectiva simbolică ce a dominat concepŃia despre culoare a artistilor poate fi diferenŃiată in funcŃie de perioada istorică. chiar apropia. Deosebit de importantă din perspectiva noastră este legătura intre culoare si psihicul uman. albastrul – Coroanei. foc. albul adevenit culoarea dusmanilor lor si. galben) favorizează procesele de adaptare si un tonus ridicat organismelor. Rosul a devenit in secolul XX culoarea comunismului si a posibilului atac la libertate si proprietate. Rigorii. Astfel. care foloseste atributele simbolice ale culorilor si convenŃia cromatică a artei medievale. dar cel mai bine precizat este cel masonicunde albul corespunde InŃelepciunii. Culorile calde (rosu. Conform aceluiasi principiu au apărut si alte asimilări : verdele era similat vieŃii si speranŃei. Negrul era culoarea emblemelor califatului abasizilor. portocaliu. negrul căinŃei si JudecăŃii de apoi. Interpretarea culorilor avea punctul de plecare in normele antichităŃii. iar cele reci (albastru. simbolismul culorilor implică si politica lumii islamice. violet) facilitează opoziŃia. rosul dragostei si carităŃii. unde umbra nu este contrarul luminii. Victoriei. ci o insoŃeste pentru a o pune mai bine in valoare si a contribui la revărsarea ei. Harului. dar cu timpul a căpătat semnificaŃii proprii. Aceste consideraŃii au facilitat asimilarea culorii albe Tatălui. Rosul corespunde InteligenŃei. Culorii rosii Sfantului Duh. alternanŃa lumină/intuneric. Templul. negrul – regatului.Culorile mai pot simboliza timpul. miniaturi si vitralii. Asemeni arabilor. care se regăsesc in mozaicuri. dar si dualismul intrinsec al fiinŃei umane. Aceste valorizări ale culorilor sunt folosite pentru a incălză spaŃiul. apă. De asemenea culorile sunt definitorii pentru . pămant si asimilarea culorilor la vesmintele liturgice.

optimismul. bucuria. regenerare.galbenul sugerează libertaea. incredere. extrovertire . feminitate. originalitate care se potrivesc produselor electronice .verdele sugerează tinereŃe.auriul sugerează bogăŃie. Indiferent de diversitatea semnificaŃiilor in regiuni si timpuri diferite. dar si invidia . sănătate. magie. dar si fidelitate. in timp ce la plimbare sau in cluburi sunt preferate culorile deschise. dar si nesiguranŃa . eleganŃă . melancolie. siguranŃă .temperamente si personalităŃi diferite si transmit mesaje diverse cand sunt folosite in particularizarea vestimentaŃiei indivizilor. fantezia. singurătate egoism . dar si brutalitate.albastrul sugerează liniste. putere. culoarea trebuie să favorizeze concentrarea. naivitate. există semnificaŃii general-valabile ale culorilor : . La serviciu.portocaliul sugerează căldură. dinamism.rozul se referă la finese. conservatorism.argintiul – dinamism. snobbism . energie. lux. eleganŃă. speranŃă. De aceea culoarea hainelor pentru serviciu este diferită de cea a hainelor de seară sau de discotecă.albul sugerează puritate.negrul semnifică putere. tinereŃe. vesele sau chiar usor stridente. agresivitate . romantism . sobrietatea.rosul sugerează căldură. energie. eternitate . erotism.violetul semnifică mandria.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful