You are on page 1of 29

NOŢIUNI DE FIZIOLOGIA REPRODUCERII

Capitolul 2

NOŢIUNI DE FIZIOLOGIA REPRODUCERII

A.
B. C. D.

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A AHIPOTALAMUSULUI ŞI HIPOFIZEI DEZVOLTAREA APARTULUI REPRODUCĂTOR FIZIOLOGIA REPRODUCERII LA FEMEIE NOŢIUNI LEGATE DE SPERMATOGENEZĂ, MATURARE ŞI TRANSPORTUL SPERMATOZOIZILOR ŞI TRANSPORTUL OVULULUI, FERTILIZAREA ŞI IMPLANTAREA

E. MATURAREA

A.NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A HIPOTALAMUSULUI ŞI HIPOFIZEI
Reglarea neuroendocrină a reproducerii este asigurată de HIPOTALAMUS

1.

HIPOTALAMUSUL

 se găseşte la baza creierului, în spatele chiasmei optice şi dedesubtul talamusului, formând o parte din baza ventricolului III:  baza hipotalamusului = tuber cinereum  în partea centrală tuber cinereum formează tulpina hipofizară ( tulpina infundibulară )  la originea tulpinei hipofizare – eminenţa mediană, bogată în vase capilare şi terminaţii nervoase = locul de colectare şi transfer a semnalelor chimice venite de la hipotalamus în circulaţia hipofizară  hipotalamusul – constituit din ţesut neural ce se formează prin aglomerarea unor celule mari, cu nuclei distincţi, unii dintre ei bine delimitaţi  zona laterală conţine fascicolul cerebral medial care conectează nucleii hipotalamici cu restul creierului  în plus pe lângă informaţiile venite pe cale nervoasă, la nivelul hipotalamusului sosesc şi informaţii chimice transportate de sânge şi lichid cefalo-rahidian care reglează o serie de funcţii homeostatice: • temperatura • presiunea osmotică • nivelele hormonale • nivelul glucozei nucleii ce intervin în reproducere sunt: • aria preoptică • zona anterioară a hipotalamusului • nucleul arcuat • eminenţa mediană = cale comună finală de integrare a stimulilor neurali şi umorali generaţi de centrele superioare ale SNC. CIRCULAŢIA PORTĂ 17

CURS DE OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE

 calea vasculară de legătură între hipotalamus şi hipofiză  arterele provin bilateral din arterele carotide  plex capilar primar care scaldă eminenţa
mediană şi pedunculul hipofizar  din plexul capilar primar  trunchiuri venoase porte ce se îndreaptă în  jos şi pătrund în hipofiza anterioară  plex capilar secundar  vene hipofizare  sinus cavernos  caracteristic capilarelor circulaţiei porte hipofizare = FENESTRAŢII ce permit pătrunderea în circulaţia sangvină a moleculelor cu dimensiuni relativ mari.  s-a demonstrat că în circulaţia portă hipofizară există şi un curent sangvin retrograd, care permite hormonilor hipofizei anterioare să ajungă la nucleii hipotalamici şi să exercite reglarea propriei secreţii prin feed-back  hipotalamusul este sursa peptidelor care stimulează sau inhibă eliberarea hormonilor de către hipofiza anterioară  principala zonă hipotalamică ce sintetizează GnRH – porţiunea bazală. Axonii se întind din nucleul arcuat până în eminenţa mediană = zonă cunoscută ca tractul tubero-infundibular  eliberarea GnRH – influenţată de amine biogene: dopamină, epinefrină, norepirefrină sintetizate de clulele nervoase ale trunchiului cerebral, axonii acestor celule trecând prin fascicolul cerebral medial.  secreţia de gonadotrofine hipofizare este pulsatilă, aceasta necesitând o secreţie pulsatilă a GnRH la nivelul hipotalamic  modul de eliberare pulsatilă a GnRH prezintă variabilitate individuală dar în general:

• •

în faza foliculară timpurie 1 pulsaţie/90 min  în cea tardivă 1 pulsaţie/ 60 după ovulaţie – frecvenţa scade la 1 pulsaţie/ 360 min

min

HIPOFIZA - situată dedesuptul hipotalamusului şi chiasmei optice, în interiorul şeii turceşti, la baza craniului -alcătuită din doi lobi:

2. •

anterior = adenohipofiza reuniţi printr-o mică zonă = pars intermedia 18

Tireotrope ►TSH 2.funcţie puţin înţeleasă în acest moment .rol în dezvoltarea sânilor. Gonadotrope ►LH. în principal în nucleii paraventricular şi supraoptic  cei doi hormoni principali sintetizaţi: • oxitocina • vasopresina  fiecare din aceşti doi hormoni .acţiune asupra gonadelor .reglatorul major al eliberării tiroxinei şi triiodtironinei tiroidiene Gonadotrofinele (LH şi FSH) = glicoproteine . constând în terminaţiile axonice ale celulelor localizate în hipotalamus.rol în creştere (asemănător GH) • • Hormon de stimulare a tiroidei (tireotropina) . în proliferarea ductelor şi alveolelor mamale . HIPOFIZA ANTERIOARĂ  conţine două mari grupe de celule:  cromofile  cromofobe  toţi hormonii hipofizei anterioare sunt hormoni proteici Funcţiile hormonilor hipofizei anterioare • Hormonul de creştere (GH) . sub controlul inhibitor al hipotalamusului (prin PIF.reglează creşterea şi dezvoltarea .asociat unei proteine transportoare = neurofizină  există patru căi secretorii majore ale neuronilor din nucleii paraventricular şi supraoptic • direct în circulaţia periferică – prin hipofiza posterioară 19 . Lactotrope ►PRL Celule cromofobe 1. Somatotrope ►GH 2.reglează metabolismul intermediar • Prolactina (PRL) – secretată de celulele lactotrope în principal. FSH a.secreţie reglată de CRH hipotalamic .sinteza şi eliberarea lor – sub influenţa secreţiei pulsatile de GnRH hipotalamic .rol în pigmentarea tegumentelor prin stimularea producţiei de melanină de către melanocite b) HIPOFIZA POSTERIOARĂ  extensie a bazei encefalului.astăzi identificat în mare parte cu dopamina) .funcţia: reglarea producţiei de corticosteroizi de către corticala suprarenală şi într-o anumită măsură şi a secreţiei de androgeni suprarenalieni • Hormonul melanocito-stimulant (MSH) . Corticotrope ►ACTH Bazofile 1.reglarea sintezei prin feed-back de către hormonii secretaţi de gonade • Adenocorticotrofina (ACTH) .NOŢIUNI DE FIZIOLOGIA REPRODUCERII • posterior = neurohipofiza Celule cromofile Acidofile 1.

• lichidul celaforahidian – prin ventriculul III • prin prelungirile acestor neuroni la nivelul trunchiului cerebral şi măduvei spinării rolul celor doi hormoni sunt: •oxitocina – stimulant al contractilităţii miometriale .CURS DE OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE  • direct în circulaţia portă hipofizară – prin prelungirile acestor neuroni de la nivelul eminenţei mediane.ejecţia secreţiei lactate postpartum • vasopresina (hormonul antidiuretic – ADH) -menţinerea homeostaziei apei -controlează permeabilitatea la apă a tubilor colectori ai nefronului 20 .

formând celulele Sertoli ale tubilor testiculari  Celulele dintre cordoane – prin proliferare→ celulele interstiţiale Leydig  Testiculul pe cale de diferenţiere începe să producă hormoni masculini: testosteron.DEZVOLTAREA APARATULUI REPRODUCĂTOR 1. Diferenţierea gonadelor  în săptămânile 4-5 de viaţă embrionară se formează crestele genitale ( = îngroşări ale epiteliului celomic) – identice la ambele sexe  gonada primitivă – se formează între săptămâna a 5-a şi a 7-a de viaţă embrionară din celule germinale nediferenţiate ce migrează prin mişcări ameboide din sacul embrionar în zona crestelor genitale. a) Testiculele  În prezenţa determinanţilor pentru sexul masculin.NOŢIUNI DE FIZIOLOGIA REPRODUCERII B. prin proliferare. 2. Determinarea sexuală  sexul masculin sau feminin al produsului de concepţie este determinat genetic în momentul fertilizării. partea corticală a gonadei primitive va forma ovarul  Celulele granuloase. formând foliculii primordiali  Fiecare folicul primordial constă dintr-un oocit înconjurat de un singur strat de celule granuloase  Tot în această etapă (începând din a 13-14 săptămână de viaţă embrionară ) tot prin proliferarea celulelor epiteliului celomic iau naştere celule tecale care sunt principalele celule producătoare de hormoni ai stromei ovarului  Celulele tecale sunt separate de stratul de celule granuloase ce înconjoară foliculul printr-o membrană bazală 21 . dehidroepiandrosteron şi substanţa de inhibare mulleriană (MIS)  Testosteronul şi derivatul său activ dihidrotestosteronul stimulează diferenţierea organelor sexuale masculine accesorii  Testiculul în faza de dezvoltare completă este compus din: tubi seminiferi (cu rol de a produce spermatozoizii) → converg la baza testiculului. formează cordoane ce radiază de la nivelul hilului viitorului testicul. o parte din celulele crestei genitale. b) Ovarele  În absenţa determinanţilor masculini. spre deosebire de diferenţierea ovarelor care începe doar în jurul lunii a III-a. derivate din proliferarea celulelor epiteliului celomic migrează şi înconjurând celulele germinale. reunindu-se în 4-10 grupuri ce duc la rete testis (o reţea de canale subţiri) → drenează în ductele eferente → capul epididimului  Acest sistem de tuburi – rol în depozitarea şi maturarea spermatozoizilor. când oocitul este fertilizat de spermatozoidul care conţine un cromozom X sau Y  cromozomul Y conţine o genă care contribuie la diferenţierea gonadei primitive a embrionului în testicul  intervalul 1A al braţului scurt al cromozomului Y conţine factorul de determinare al testiculului (TDF)  genele care controlează diferenţerea ovarelor – localizate pe ambele braţe ale cromozomului X  diferenţierea gonadei primitive în ovar normal – doar în prezenţa a doi cromozomi X intacţi  la embrionul de sex masculin organizarea testiculelor începe în jurul celei de-a 45-a zi de gestaţie.

rol în schimburile de substanţe nutritive şi metaboliţi 3. Diferenţierea ductelor genitale 22 .CURS DE OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE  Numărul maxim de foliculi primordiali – în săptămâna 20-a = 6-7 milioane ≡ proces de atrezie ≡ în momentul naşterii: 1-2 milioane ≡ la pubertate 300.000 – 400.000≡ din care în cursul vieţii fertile a femeii (de la menarhă la menopauză) doar 300-400 vor ajunge la ovulaţie  Oocitul din foliculul primordial este oprit în profaza primei sale diviziuni meiotice până fie suferă procesul de atrezie fie îşi reia procesul meiotic cu puţin timp înainte de ovulaţie  Ovarul la naştere este alcătuit din: • Corticala – conţine → epiteliul germinal → stroma – cu celule tecale. celule contractile şi ţesut de egătură → complexele foliculare – ovocite înconjurate de celule granuloase .rol esenţial în ovogeneză şi producţia hormonilor steroizi • Medulara .

la sexul feminin.NOŢIUNI DE FIZIOLOGIA REPRODUCERII  În a 7-a săptămână de gestaţie. de fiecare parte a sinusului uro-genital la embrionul feminin → pliurile parauretrale rãmân separate→ labiile mici → pliurile labio-scrotale rămân separate→ labiile mari la embrionul masculin → pliurile parauretrale fuzionează→ corpul spongios ce înconjoară uretra peniană → pliurile labio. Organele genitale externe    pânã în sãpt. prin absenţa androgenilor şi a substanţei de inhibare mulleriană (MIS) – secretată de celulele Sertolii ale testiculului fetal. necesitând prezenţa testosteronului. 4. dezvoltarea aparatului genital are loc în mod pasiv. veziculele seminale şi canalele ejeculatoare  La sexul feminin – canalele Muller vor forma: uterul. vasele deferente. embrionul are gonada primordială. a 8-a → identice la ambele sexe → prezintã pliuri labio-scrotale. a 5 α reductazei (ce transformă testosteronul în forma activă dihidrotesto-steron) şi a receptorilor pentru androgeni. cele două ducte Muller şi Wolff şi sinusul uro-genital  La sexul masculin canalele Wolff vor forma: epididimul.scrotale fuzionează→ scrotul  diferenţierea organelor genitale proces activ la sexul masculin şi pasiv la sexul feminin 23 . lateral de pliurile parauretrale. trompele şi partea superioară a vaginului  Dacă la sexul masculin. diferenţierea canalelor Wolff este activă.

.din testicule • celulele tecale şi granuloase – din ovare • celule luteale – din corpul luteal  trei tipuri principale de hormoni gonadali • estrogenii progesteronul • androgenii  toţi steroizii au un schelet comun de colestan a) Biosinteza steroizilor • în ovar – substratul de bază – colesterolul .care determină şi apoi menţin caracterele sexuale  furnizează celule germinale (gametogeneza) 6.veziculele fuzionează cu lizozomii unde prin proteaze şi esteraze se degradează lipoproteinele → colesterol neesterificat şi aminoacizi .CURS DE OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE 5.LDL se leagă de receptori membranari specializaţi → trec în celule ( prin vezicule endocite) . Steroizii gonadici  se produc în: celulele Leydig . Funcţiile gonadelor  producerea de hormoni .sinteza porneşte de la lipoproteinele cu densitate joasă (LDL) din circulaţie . • în testicul – colesterolul este sintetizat de novo din acetat. fie este extras din colesterolul circulant.utilizat apoi pentru sinteza celor trei categorii de steroizi gonadali. în principal sub formă de LDL – colesterol b )Transportul steroizilor 24 • • .în mitocondrii – colesterolul convertit în pregnenolon.

25 . aromatizează inelul A al steroizilor→ compuşi estrogenici (estronă şi estradiol).celulele tecii interne.NOŢIUNI DE FIZIOLOGIA REPRODUCERII legaţi de proteine transportoare = βglobulină = globulină transportoare a hormonilor sexuali (SH BG) şi de albumina serică c) Receptorii pentru steroizi •  efectele biologice ale steroizilor se exercită prin legare de receptori specifici în celulele ţintă  ultimele cercetări atestă că receptorii pentru steroizi sunt localizaţi în nucleele celulelor ţintă  hormonul steroid se leagă de receptor şi îşi exercită acţiunea prin influenţarea transcripţiei de ADN reglând sinteza de proteine  produsele proteice ale acţiunii hormonale specifice pot fi –enzime. 2 gonadotrofine: .celulele granuloase pot sintetiza estrogeni din colesterol . proteine structurale sau chiar receptori de steroizi  În prezent – explicarea producţiei de steroizi de către foliculul în dezvoltare se bazează pe teoria 2 celule. sub influenţa LH sintetizează steroizi androgeni de tip C19 (androstendion şi testosteron)→ difuzează prin membrana bazală→ pătrund în celulele granuloase→ sub influenţa FSH şi a inducţiei sistemului de aromataze.

prin conversie periferică din precursori androgenici prin aromatizare (de ex.estriolul apare ca urmare a conversiei ireversibile din estronă  rol . în adipocit)  cel de-al 3-lea estrogen .dezvoltarea sânilor la pubertate) → inducţia sintezei proteice (globulina transportoare a hormonilor sexuali şi substratul reninei) → menţinerea structurii osoase şi prevenirea osteoporozei 26 . Estrogenii  2 estrogeni “clasici” .estrona (E1) .estradiolul 17β(E2)  produşi .în menţinerea şi funcţionarea fiziologică a organelor de reproducere .CURS DE OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE d).în dezvoltarea sexuală  efecte• asupra hipotalamusului şi hipofizei → reglatoriu → nivele fiziologice menţin axul hipotalamio-hipofizar într-un mod de operare ciclic • asupra ovarului → stimulează proliferarea celulelor granuloase → stimularea creşterii foliculului • asupra ţesuturilor genitale → inducerea endometrului proliferativ la nivel uterin → determină producţia maximă de mucus cervical la mijlocul ciclului menstrual → menţine o mucoasă vaginală sănătoasă prin maturarea epiteliului vaginal • asupra ţesuturilor extragenitale → dezvoltarea caracterelor sexuale secundare (de ex.direct de gonadă .

NOŢIUNI DE FIZIOLOGIA REPRODUCERII e). Androgenii  produs de celulele Leydig din testicul  şi ovarul secretă prin celulele tecale compuşi androgenici C19: testosteron şi androstendion 27 . Progesteronul  produs în principal în ovar de celulele luteale şi în cantităţi mici de celulele granuloase în perioada imediat anterioară vârfului de LH  rol • esenţial în inducerea modificărilor secretorii ale endometrului • în menţinerea sarcinii • dezvoltarea sânului • creşterea osoasă • mecanisme imune • termoreglare (creşterea temperaturii bazale după ovulaţie)  producţia maximă – la 7-8 zile după ovulaţie f).

28 .determinată de creşterea cantităţii de estrogen .CURS DE OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE  efecte • la bărbat → necesari pentru iniţierea şi menţinerea spermatogenezei în tubii seminiferi → stimulează creşterea înălţimii corporale → stimulează dezvoltarea musculaturii → inducerea caracterelor sexuale secundare (creşterea pilozităţii.proliferarea. FSH ai celulelor granuloase→ creşterea nivelului estrogenilor . ceilalţi regresează prin procesul de atrezie . intervalul post ovulator este constant şi este reglat de corpul luteal.la începutul fiecărui ciclu menstrual.la sfârşitul unui ciclu menstrual şi începutul altui ciclu nivelele de FSH mari . C. îngroşarea vocii) → maturarea organelor sexuale → influenţarea libidoului → determină comportament agresiv • la femeie → nivelele în exces ale androgenilor circulanţi mimează efectele fiziologice la bărbat→ sindromul de virilizare. LH ai celulelor tecale→ creşterea răspunsului la LH prin secreţie de androgeni→ care la nivelul celulelor granuloase sub influenţa FSH→ estrogeni.MENSTRUAŢIA = rezultatul stimulării hormonale ciclice a dezvoltării endometrului .FSH-ul stimulează dezvoltarea foliculului şi acţionând pe celulele granuloase stimulează producţia de estrogen . .apare cu 14 ± 2 zile după ovulaţie (dacă nu apare o sarcină) . FIZIOLOGIA REPRODUCERII LA FEMEIE 1.la fiecare ciclu.la rândul său estrogenii cresc receptorii pt.nivelele crescute de FSH – iniţiază producerea receptorilor pt. .un grup de foliculi ating stadiul de dezvoltare în care pot răspunde stimulării FSH .intervalul de timp între menstruaţie şi ovulaţie • variabil • dezvoltarea endometrului.Ciclul menstrual este dependent de interacţiunea SNC – hipotalamus – hipofiză – ovar.în mod normal numai un folicul se dezvoltă până la maturitate completă şi ovulaţie.

în timpul acestui platou.creşterea bruscă a estrogenului circulant→ feed back pozitiv→ eliberare de cantităţi crescute de gonadotrofine la nivelul hipotalamo-hipofizar (respectiv stimulează eliberarea pulsatilă a GnRH care induce creşterea de LH şi FSH) .creşterea bruscă a LH. apoi scade timp de 20 ore . la aproximativ 36 ore după creşterea de LH nivelul concentraţiei de progesteron va creşte rapid . de o mică creştere a nivelului de progesteron .creşterea de LH este iniţiată în momentul în care nivelele de estradiol sunt cele mai mari şi este precedată cu aproximativ 12 ore.creşterea FSH de la mijlocul ciclului nu are un rol fiziologic identificat 29 .NOŢIUNI DE FIZIOLOGIA REPRODUCERII .nivelul de LH se menţine în platou pentru aproximativ 14 ore.date indirecte sugerează că ovulaţia apare la 34-35 ore după vârful de LH şi cu 1-2 ore înaintea creşterii progesteronului .ului determină creşterea concentraţiei de progesteron ce se asociază ovulaţiei şi formării corpului luteal .

cu activitate maximă la 7-8 zile după vârful de LH • produce progesteron.endometru subţire.celulele ce mărginesc glandele devin înalte.pe măsură ce faza luteală progresează. fragil. umplute cu secreţii .în faza luteală timpurie (1-2 zile după ovulaţie) – la baza celulelor epiteliului glandular apar vacuole . endometrul se îngroaşă.sub influenţa estrogenilor. ambele aflate sub influenţa modificărilor hormonale din timpul ciclului menstrual • imediat după menstruaţie .CURS DE OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE 2.glandele drepte.au loc modificări la nivelul vaselor sanguine – arterele se răsucesc şi ajung până în apropierea suprafeţei libere a mucoasei endometriale 30 .modificările endometrului= progresive . acesta atingând un maxim la 8 zile după vârful de LH • inhibă dezvoltarea unor noi foliculi • dispariţia = luteoliza – începe cu 2-4 zile înainte de apariţia menstruaţiei.stroma devine edematoasă . saculare. 14 zile.stroma = densă.proliferarea celulelor indicată de prezenţa mitozelor .mecanism necunoscut 3. Modificările endometrului ENDOMETRUL – alcătuit din glande şi stromă.stroma – densă fără infiltrat limfocitar • până la ovulaţie . cu lumen îngust şi epiteliu columnar . cu grosime < 3 mm .endometrul se îngroaşe . glandele devin sinuoase. nucleii se aglomerează dând impresia unui epiteliu pseudostratificat . Formarea corpului luteal CORPUL LUTEAL • organ endocrin ce se formează după ovulaţie • are o viaţă de aprox. fără a fi edematoasă • după ovulaţie .

acoperit de componente glandulare ce se modificã pe parcursul ciclului menstrual  Sub influenţa estrogenilor -secreţiile. interferând cu transportul spermatozoizilor 6. spermatozoizi  După ovulaţie. iar mucusul secretat devine gros şi greu penetrabil  Modificările pot fi evaluate prin cercetarea elasticităţii şi cristalizării mucusului cervical  Mucusul preovulator normal .dacă a avut loc concepţia. picnotici cu maxim de dezvoltare preovulator 5. Modificãrile colului uterin  Colul uterin .cristalizare în formă de ferigă mai slabă  Contraceptivele orale pe bază de progestagene modifică mucusul cervical în sensul mucusului în faza postovulatorie a ciclului. receptive pt.toate aceste modificări pregătesc implantarea embrionului (ziua 7-8-a postovulator).se întinde mai puţin . Modificările vaginale  vaginul căptuşit de un epiteliu scuamos stratificat  în faza proliferativă a ciclului – creşterea progresivă a numărului celulelor superficiale = celule mari.poate fi întins ca un fir elastic între lamă şi lamelă sau între braţele unei pense .NOŢIUNI DE FIZIOLOGIA REPRODUCERII . Modificările sânilor 31  .mai abundente şi clare. colul se strâmtează.are loc o pierdere a fluidului stromal . sub influenţa progesteronului. poliedrice cu citoplasmă acidofilă şi nuclei mici.are loc o extravazare intraglandulară de sânge .uscat pe lamă de microscop – cristalizează sub formă de ferigă Mucusul postovulator .este împiedecat astfel aportul de sânge către endometru → necroză şi exfoliere→ apariţia menstruaţiei 4.endometrul se infiltrează cu leucocite . • imediat înainte menstruaţiei .

localizate în imediata apropiere a celulelor germinale din tubii seminiferi .secretă testosteronul .modificări glandulare . ramificându-se printre variatele tipuri de celule germinale .localizate printre tubii seminiferi  celulele Sertoli . Modificări ale termoreglării  creşterea nivelului de progesteron = efect termogenic – prin acţiune asupra centrului termoreglării din hipotalamus  înregistrarea temperaturii bazale (imediat după trezire). SPERMATOGENEZA. în mod normal relevă o schimbare bruscă ce corespunde intrării în activitate a corpului luteal  dacă temperatura se manţine ridicată peste 18 zile de la momentul creşterii bruşte . MATURAREA ŞI TRANSPORTUL SPERMATOZOIZILOR    producţia de spermatozoizi = proces continuu.edem glandular şi periglandular→ poate provoca durere (mastalgie) şi o senzaţie de greutate 7.rol • în eliberarea spermatozoizilor în lumenul tubilor seminiferi • constituie o barieră ce separă lumenul de zonele tubilor seminiferi în care se produc spermatozoizii • produc o proteină de legare a androgenilor • compoziţia fluidului din tubii seminiferi diferită de sângele testicular. iniţiat la pubertate şi continuat până la senescenţă  spermatozoizii produşi în testicule apoi transportaţi şi depozitaţi în structurile reproducătoare accesorii până în momentul eliberării lor prin ejaculare  o secţiune transversală prin testiculul matur prezintă în interiorul tubilor seminiferi celule germinale în diferite stadii de dezvoltare (celule ce provin din epiteliul spermatogenetic delimitat de membrana bazală a tubilor seminiferi)  celulele interstiţiale Leydig .CURS DE OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE glandele suferă modificări histologice caracteristice în faza luteală .se află pe membrana bazală a tubilor. pătrund în lumen. plasmă şi limfă • mai puţine proteine • de 3 ori mai mult potasiu • nu conţine glucoză • acidul glutamic şi aspartic în cantităţi mai mari  membrana bazală • împiedică trecerea proteinelor în tubii seminiferi (protecţie faţă de anticorpii serici) • asigură difuziunea liberă a testosteronului 32 .se poate afirma cu destulă certitudine că a apărut o sarcină  creşterea temperaturii bazale depinde de momentul ovulaţiei→ modificarea temperaturii bazale = indicator al faptului că ovulaţia a avut loc şi nu ca un indicator al momentului în care aceasta va surveni D.

Spermatogeneza  secvenţa prin care spermatogonia nediferenţiată cu 46 cromozomi (număr diploid. SPERMIOGENEZA – include evenimentele ce duc la diferenţierea finală a spermatidei timpurii în spermatozoidul final . cea citoplasmatică (citokineza) este incompletă (elementele spermatice rămânând unite prin punţi citoplasmatice). N)  în tubii seminiferi – spermatogonii prin mitoze → spermatocite  la pubertate .NOŢIUNI DE FIZIOLOGIA REPRODUCERII 1.acest proces include • formarea acrozomuluielongarea şi condensarea nucleului spermatic 33 . 2N) este transformată în spermatozoid cu numai 23 de cromozomi (număr naploid. haploid de cromozomi→ diviziune nereducţională → spermatide→ proces de maturare în spermatozoizi  cu toate că diviziunea nucleară este completă începând cu spermatocitele primare până la spermatide.spermatocitele primare → prin meioză → spermatocite secundare (cu nr.

ciclul spermatogenic de la celula primordială la spermatozoid durează la om 53 zile .toate părţile. ce înveleşte oul  CAPUL SPERMATOZOIDULUI . bogată în arginină şi cisteină) 34 .CURS DE OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE • formarea cozii spermatozoidului (a flagelului) .unite de o membrană continuă.cea mai mare parte ocupată de nucleul celular ce conţine în principal ADN şi o protamină (= proteină de bază.membrana ce acoperă partea anterioară a capului are capacitatea de a se destrăma (procesul de reacţie acrozomală) ceea ce constituie o etapă de pregătire pentru penetrarea zonei pellucida. ce diferă după porţiune .în interiorul tubilor seminiferi – celulele spermatice sunt în diferite faze ale spermatogenezei SPERMATOZOIDUL = celulă înalt diferenţiată destinată îndeplinirii funcţiei reproductive .prezintă 3 părţi • capul • zona intermediară • coada .

regiunea anterioară. acolo unde fibrele centrale sunt înconjurate doar de membrana plasmatică 2. acrozina (asemănătoare tripsinei) şi alte proteze (ce probabil sunt implicate în penetrarea spermatozoidului prin zona pellucida)  COADA SPERMATOZOIDULUI .alcătuită din fibre axiale ce sunt înconjurate de o teacă fibroasă ce se întinde până în apropiere de vârful cozii. Eliberarea spermatozoizilor  celulele sertoli joacă un rol esenţial  spermatidele sunt trecute de-a lungul epiteliului celulelor sertoli  apoi îşi continuă ascensiunea spre suprafaţa celulelor şi sunt în final expulzate. ce cuprinde enzime precum: hialuronidaza.NOŢIUNI DE FIZIOLOGIA REPRODUCERII .prezintă 2 porţiuni • porţiunea intermediară – apropiată de gât şi alcătuită din 8-10 segmente de spirală • porţiunea distală .acrozomul conţine un material cu densitate electronică relativ joasă. lăsând în urmă câţiva globuli ce conţin excesul de citoplasmă  această mişcare către lumenul tubilor seminiferi se datorează contracţiilor citoplasmatice de la nivelul apex-ului celulelor sertoli  între spermatozoizi şi celulele sertoli nu există conexiuni anatomice  între celulele Sertoli adiacente existã totuşi joncţiuni specializate care creează o barieră ce împarte epiteliul într-o componentă bazală şi una luminală.structură tipică de nouă plus două filamente (caracteristică flagelilor mobili) .acoperită de acrozom (= compartiment limitat al membranei care acoperă cele 2/3 anterioare ale suprafeţei nucleului) .acestea – înconjurate în jumătatea anterioară de nouă fibre mai groase ce se asociază cu coloanele de susţinere care se întind până la placa bazală a capului . • compartimentul bazal conţine – stadiile iniţiale ale structurii spermatice: spermatogonii şi spermatocite timpurii • compartimentul luminal conţine spermatozoizi în stadiul de dezvoltare meiotică şi postmeiotică 35 .

Controlul endocrin al spermatogenezei  ţesutul de legătură între tubii seminiferi conţine celule Leydig ce produc testosteron  sinteza de testosteron.sub influenţa LH-ului. stimulând sinteza proteică şi producţia de proteine transportoare de androgeni  inhibina produsă de celulele sertoli inhibă producţia de FSH la nivel hipofizar 36 .CURS DE OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE 3. care la bărbat este cunoscut şi ca hormon de stimulare a celulelor interstiţiale  între eliberarea de LH din hipofiză şi producţia de testosteron există reciprocitate.ul nu este esenţial pentru producerea de spermatozoizi. dar acţionează asupra celulelor Sertoli. la fel ca între producţia de testosteron şi desfăşurarea normală a spermatogenezei  FSH.

împărţit în 3 zone: capul. proteina de coagulare fiind produsă în veziculele seminale  în 5-20 minute sub acţiunea unei enzime fibrinolitice secretate de prostată apare lichefierea care eliberează spermatozoizii  vaginul nu oferă un mediu favorabil spermatozoizilor datorită acidităţii sale. corpul şi coada  coada epididimului se continuă cu vasul deferent care în final se uneşte cu canalul veziculei seminale şi formează canalul ejaculator comun în periferia prostatei  rolul epididimului • stocarea spermatozoizilor • în maturarea post.relativ mic. regulate  trecerea prin epididim durează 8-14 zile  numărul de spermatozoizi în regiunea iniţială a epididimului. concentraţia crescând pe măsura absorbţiei fluidelor de către epiteliul epididimului  la nivelul capului epididimului spermatozoizii sunt fie imobili fie prezintă mişcări anormale care fac ca progresia lor să fie circulară  pe măsură ce trec prin epididim spermatozoizii îşi dezvoltă capacitatea de a progresa unidirecţional şi totodată suferă modificări importante ale membranei plasmatice şi ale structurii acrozomale dar care nu sunt similare cu cele de la spermatozoizii umani maturi 5. care îi deteriorează rapid (în 2-6 ore devin imobili)  pentru a pătrunde în uter.canal unic încolăcit în jurul propriei axe .NOŢIUNI DE FIZIOLOGIA REPRODUCERII 4. Transportul spermatozoizilor în vagin  prin actul sexual sau prin inseminare artificială se depune în fornixul vaginal posterior din apropierea colului sau în col.facilitat de acţiunea cililor şi activitatea contractilă a pereţilor  transportul prin capul şi corpul epididimului – datorat unor contracţii spontane. un ejaculat care conţine până la 200-500 milioane de spermatozoizi  sperma umană coagulează imediat după ejaculare.testiculară a spermatozoizilor (modificări ale membranei acrozomale)  celulele epididimului prezintă activităţi de absorbţie şi de secreţie  transportul prin vasele eferente. spermatozoizii eliberaţi din sperma coagulată trebuie să vină în contact cât mai repede cu mucusul cervical 37 . Transportul extratesticular al spermatozoizilor  tubii seminiferi converg în rete tertis unit de epididim prin vasele aferente (8-12 tubi)  epididimul .

prin care spermatozoizii nu pot progresa în mod eficient  migrarea spermatozoizilor prin canalul cervical se datorează în principal motilităţii lor intrinseci. cu eficienţă scăzută în celelalte momente • protejarea spermatozoizilor de mediul vaginal agresiv • asigurarea de factori nutritivi suplimentari pentru necesităţile energetice ale spermatozoizilor • filtrarea spermatozoizilor anormali • funcţia de rezervor de spermatozoizi şi. care în faza ovulatorie sunt  aranjate paralel.ul creşte • elasticitatea şi cristalizarea în formă de ferigă sporesc  după ovulaţie. posibil intervine şi în procesul de capacitaţie al spermatozoizilor  canalul cervical şi mucusul cervical prezintă modificări ciclice reglate de hormonii ovarieni şi care influenţează trecerea spermatozoizilor  înainte de ovulaţie • orificiul cervical extern devine mai larg (∅ 3 mm la ovulaţie) • cantitatea de mucus secretată în criptele cervicale creşte de la 2-60 mg/ 24 ore la 700 mg/ 24 ore • vâscozitatea şi celularitatea mucusului scad • ph. viteza nefiind influenţată de mucusul cervical 38 .CURS DE OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE 6.format din benzi de mucină (micelii). opac • elasticitatea şi cristalizarea sub formă de ferigă scad  mucusul cervical. sub influenţa progesteronului • activitatea secretorie a colului scade • mucusul devine gros.mucus cervical  colul uterin şi reacţia sa au mai multe caracteristici şi funcţii importante pentru transportul spermatozoizilor • receptivitate la penetrarea spermatozoizilor în perioada de mijloc a ciclului. Interacţiunea spermatozoizi. favorizând intrarea spermatozoizilor în uter şi criptele cervicale (unde sunt depozitaţi) aceasta datorită modului de deplasare unidirecţionale a spermatozoizilor  în celelalte faze ale ciclului menstrual miceliile formează o reţea.

tubară se pare că acţionează ca o barieră selectivă.  au fost observaţi spermatozoizi mobili în porţiunea ampulară a trompei şi în abdomen până la 85 de ore după contactul sexual  s-a sugerat faptul că istmul trompei funcţionează ca un rezervor de spermatozoizi şi că numai câţiva spermatozoizi trec prin trompele uterine până la locul fertilizării 8. CONCLUZIE Din momentul formării sale iniţiale. ceea ce facilitează penetrarea  acest proces este o condiţie esenţială pentru pierderea membranei acrozomale . Celula germinală feminină – OVULUL  la embrionul de sex feminin. apare un mare număr de leucocite care înlătură excesul de spermatozoizi prin fagocitoză  joncţiunea utero. cel al plasmei seminale • în tractul genital feminin.NOŢIUNI DE FIZIOLOGIA REPRODUCERII 7. uterului şi trompelor uterine Un singur spermatozoid supravieţuieşte şi atinge punctul în care are loc fertilizarea – ceilalţi probabil mor şi sunt fagocitaţi E.în contact cu medii diferite pe măsura traversării vaginului.pe măsura diferenţierii ovarului primitiv celulele germinale se replică şi se diferenţiază în oogonii şi oocite primare 39 . MATURAREA ŞI TRANSPORTUL OVULULUI. spermatozoidul trece prin schimbări continue: • modificări prin expunerea la sistemul de transport din tractul reproducător masculin • în timpul ejaculării – expunerea la un alt mediu.reacţie acrozomală – ce determină eliberarea enzimelor proteolitice importante din timpul penetrării spermatozoizilor. ca etapă pregătitoare a fertilizării procesul implică ieşirea spermatozoizilor din componentele plasmei spermatice dobândite în timpul ejaculării şi din învelişurile carei înconjoară pe parcursul transportului lor prin tractul genital masculin dinaintea ejaculării  timpul necesar capacitaţiei = 1 oră la om  procesul de capacitaţie este asociat şi cu o hiperreactivare a motilităţii spermatozoizilor. Capacitaţia = procesul prin care spermatozoizii dobândesc capacitatea de penetrare prin diferitele învelişuri ale oocitului în timpul fertilizării = faza finală în maturarea spermatozoizilor  are loc în tractul genital feminin. împiedicând pătrunderea spermatozoizilor imobili  studii efectuate au demonstrat că spermatozoizii pot parcurge distanţa de la nivelul orificiului extern al colului până la capătul distal al trompei în mai puţin de 5 minute. la nivelul testiculului.se datorează • motilităţii intrinseci a spermatozoizilor (mai puţin) • contractilităţii tractului genital • mişcările ciliare de la nivelul suprafeţei endometrului  la 10-24 ore după pătrunderea spermatozoizilor în cavitatea uterină. FERTILIZAREA ŞI IMPLANTAREA 1. Transportul spermatozoizilor prin uter şi trompele uterine  prin uter . pe parcursul transportului şi odificărilor din tractul genital feminin. colului.

se completează prima diviziune meiotică  procesul este asociat cu eliberarea unei vezicule citoplasmatice. în asociere cu creşterea bruscă de LH de la mijlocul ciclului. timp de mulţi ani până la apariţia ovulaţiei  ovulul rămâne inactiv până la aproximativ 36 de ore înainte de ovulaţie  nucleul ovulului este mare şi rotund. după un interval de 3 zile  structura trompei este adaptată pentru îndeplinirea funcţiilor sale  la capătul distal.fimbria = o prelungire delicată sub formă de deget. numită primul globul polar  globulul polar este împins afară din oocit şi conţine cromozomii care sunt excluşi  a doua diviziune meiotică care duce la formarea celui de-al doilea globul polar asemnător ca dimensiuni cu primul.Oocitele • unele încep să formeze foliculi primordiali • altele rămân nediferenţiate  aceste celule germinale sunt oprite în dezvoltare în etapa târzie a profazei primei diviziuni meiotice. înconjurat de celulele din cumulus vine în contact direct cu cilii fimbriei care îl direcţionează înspre lumenul tubar  o prelungire distinctă a fimbriei. ce îşi are originea în ostiumul tubar – fimbria ovariană sau muşchiul de atracţie tubar sau ligamentul tubo-ovarian conţine elemente musculare ce se contractă în timpul ovulaţiei → alinierea ostiumului tubar cu suprafaţa ovariană. fără organite. fiind căptuşită cu cili care se mişcă în direcţia lumenului tubar. fiind descris ca vezicular  cu puţin timp înainte de ovulaţie.CURS DE OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE  în luna a V-a de viaţă embrionară. Structura trompei uterine  după ce a fost eliberat de ovar.populaţia celulelor germinative atinge maximum de ovocite = 6-7 milioane  .200 microni  ovulul prezintă un înveliş proteic (grosime de circa 20 microni) = zona pellucida  în jurul ovulului – un strat de celule foliculare = cumulus oophorus  celulele foliculare cele mai apropiate de zona pellucida sunt aranjate radiar = corona radiata . stabilind contacte citoplasmatice cu membrana ovulului (membrana vitelină)  în această etapă oocitul este pregătit pentru fertilizare 2. trecând prin mai multe diviziuni celulare • este responsabilă de transferarea în uter a oului fertilizat aflat în diviziune. este completă doar în situaţia în care ovulul este penetrat de spermatozoid  în momentul fertilizării ovulul va avea 23 de cromozomi (număr haploid= N)  în momentul ovulaţiei ovulul are un diametru de 150. uşurând mecanismul de preluare a ovulului  cilii fimbriei au capacitatea de regenerare ciclică. ovulul este preluat de trompa uterină  trompa uterină îndeplineşte câteva funcţii esenţiale în reproducere: • este responsabilă de transferarea în lumen a ovulului după ce acesta a fost eliberat prin ruperea foliculului • oferă un mediu favorabil temporar atât pentru ovul cât şi pentru spermatozoid • este locul în care are loc fertilizarea • oferă mediul în care oul se dezvoltă. trimiţând proiecţii în şi prin zona pellucida. direcţionând şi împingând fluidele şi orice particule conţinute de ele în direcţia cavităţii uterine  astfel ovulul recent eliberat. sub influenţă estrogenică 40 .

care are loc în foliculul ovarian . sub influenţa estrogenilor celulele devin înalte şi columnare. 3. Secreţiile tubare – crează un mediu favorabil spermatozoidului. curent generat de mişcarea cililor tubari.maturarea ovulului are loc pe parcursul metafazei celei de-a doua diviziuni meiotice. Transportul ovulului în interiorul trompei  musculatura ce înconjoară trompa uterină poate avea rol în transportul oocitului în interiorul lumenului tubar. 5. Elementele secretorii ale mucoasei tubare suferă modificări pe parcursul ciclului menstrual • tubar • la începutul ciclului – celulele secretorii puţine şi relativ inactive • pe măsura apropierii momentului ovulaţiei . Fertilizarea  trebuie precedată de o maturare corespunzătoare a gameţilor feminini şi masculini.tubară. depăşind celulele ciliate. aşa cum am amintit-o deja  La femei .la eliberarea din ovar – ovulul este gata pentru procesul final de maturare care are loc în asociere cu fertilizarea 41 . ovulului şi procesului de fertilizare. descărcându-şi secreţiile în lumenul 6.  contractilitatea tubară – influenţată de: concentraţia estrogenilor (scăderea acesteia→ creşterea contractilităţii) • concentraţia de prostaglandine (în special PGF2 α) (↑ acesteia → ↑ contractilităţii 4. în apropierea joncţiunii dintre ampulă şi istmul tubar •  la 3 zile după ovulaţie el este eliberat în cavitatea uterină  la joncţiunea utero. Reţinerea ovulului  oocitul este reţinut temporar la nivelul trompei. trompa este conjurată de 3 învelişuri musculare interconectate Aceste învelişuri prezintă un răspuns de intensitate variată la acţiunea prostaglandinelor În general se crede că elementele musculare ale porţiunii intralumenale a trompei uterine constituie un sfincter funcţional.NOŢIUNI DE FIZIOLOGIA REPRODUCERII  regenerarea ciclică şi regresia cililor – în concordanţă cu funcţia de transport a ovulului în zona din lumenul tubar unde are loc fertilizarea  captarea ovulului se realizează şi prin curentul fluidului care este prezent în mod normal în lumenul tubar.

procesul de fertilizare începe în momentul în care spermatozoizii capacitaţi intră în contact cu ovulul şi învelişul său celular .Acrozomul localizat pe capul spermatozoizilor conţine hialuronidaza. înainte ca aceasta să fie destrămată anatomic 42 .celulele sunt cuprinse într-o matrice lipicioasă bogată în acid hialuronic .spermatozoizii înainte de a ajunge la oocit trebuie să penetreze învelişurile celulare: cumulus oophorus. enzimă ce are capacitatea de a depolimeriza acidul hialuronic şi care poate fi eliberată prin membrana acrozomală externă.spermatozoizii eliberaţi din testicul şi-au completat deja procesul meiotic şi trec apoi prin procesul de capacitaţie ce are loc în tractul reproducător feminin . corona radiata şi zona pellucida ♀ Diviziune de maturare I Completă în foliculul preovulator Diviziune ▼ 1 ovocit primar + 1 globul polar (complet în momentul ovulaţiei) Completă numai în momentul penetrării de către spermatozoid ▼ Ovocit secundar + 2 globuli primari ♂ Nu există situaţie similară Diviziune ▼ 2 spermatocite primare de dimensiuni egale Nu există situaţie similară Diviziunea urmează rapid 4 spermatide 4 spermatozoizi Diviziune de maturare II • Cumulus oophorus .CURS DE OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE  La bărbat .

în următoarele 2-3 zile se va transforma în blastocist • Corona radiata 7.ataşarea celulelor unele de altele devine mai slabă sub acţiunea ionilor bicarbonataţi conţinuţi în fluidul tubar . după care suferă o modificare – reacţia acrozomală.pe măsura penetrării spermatozoidului sunt eliberate granule corticale = particule intracelulare localizate la periferia citoplasmei ce conţin enzime proteolitice care pot opri.procesul de dispersie este completat de acţiunea cililor trompei uterine .celule cu aranjare mult mai densă . fertilizant se leagă de suprafaţa zonei pellucida.apar modificări electrice rapide la nivelul suprafeţei membranei care împiedică penetrarea altor spermatozoizi (polispermia) .modificările electrice preced eliberarea granulelor corticale care alterează membrana ovulului prin mecanisme enzimatice .tunelizând zona pellucida spermatozoidul pătrunde în spaţiul perivitelin apoi se ataşează de membrana ovulului care conţine o substanţă specifică – bindina – care acţionează ca un receptor de spermatozoid . în timp produşii de secreţie fiind eliberaţi în lumenul uterin  dezvoltarea embrionului în blastocist continuă timp de 3-4 zile în fluidul uterin  Blastocistul. pe măsură ce spermatozoidul tunelizează zona.s-a sugerat că acrozina. celulele prezentând activităţi mitotice marcate  după ovulaţie sub influenţa combinată a estrogenului şi progesteronului (produs în cantităţi în creştere de corpul luteal) stroma şi glandele endometriale prezintă caracteristici secretorii.acrozina .Spermatozoidul capacitat.spermatozoidul. migrează spre centru şi se unesc . ataşarea de membrana ovulului a unor spermatozoizi suplimentari . are rolul de a o dizolva .like de la nivelul membranei acrozomale interne .înconjurat de o membrană distinctă în care se află citoplasmă clară şi un număr de nucleoli).după ataşare. completând procesul de penetrare .penetrarea lui = rezultatul eliberării unei enzime tripsin . materialul său cromozomial este strâns pliat .în momentul în care capul spermatozoidului pătrunde în ooplasmă.unii au sugerat posibilitatea existenţei unei alte enzime acrozomale care să faciliteze dispersia celulelor • Zona pellucida . înconjurată de un strat de celule trofoblastice.modificare indusă de proteinele specifice conţinute de zona pllucida implicând în final ruperea membranei spermatice şi a membranei acrozomale externe cu eliberarea conţinutului acrozomal bogat în enzime. celula conţine din nou un număr diploid de cromozomi: .produsul de concepţie pătrunde în cavitatea uterină în aproximativ a 3-a zi de dezvoltare în stadiul de 8-16 celule (morulă) . sunt apoi încorporate în citoplasma oocitului. din care o parte continuă să fie prezentă pe membrana acrozomală internă.amândoi pronuclei cresc în volum. Implantarea  în zilele anterioare ovulaţiei.nucleul oocitului formează un pronucleu feminin . .capul spermatozoidului este transformat într-un pronucleu masculin (cu număr haploid de cromozomi.proliferarea endometrului. . de asemenea.constituit dintr-o cavitate plină cu fluid.NOŢIUNI DE FIZIOLOGIA REPRODUCERII .pe măsură ce sub influenţa citoplasmei.prin unirea pronucleului feminin cu cel masculin. atât capul cât şi coada. cromozomii se desfăşoară. sub influenţă estrogenică. la periferie existând un agregat de celule = masă celulară internă din care se va dezvolta fătul 43 .înveliş proteic .apare prima diviziune mitotică care va cliva oul în stadiul de 2 celule .

. Succesiunea evenimentelor din momentul ovulaţiei până la cel al implantării poate fi rezumat astfel: Oul eliberat prin ovulaţie. începând procesul de implantare  iniţial procesul de implantare implică aderenţa ţesutului trofoblastic adiacent masei celulare interne la epiteliul endometrului  apoi trofoblastul începe să invadeze ţesutul endometrial şi în 3-5 zile întregul embrion este scufundat în stroma endometrială. sub epiteliul uterin În zilele 14-21 după fertilizare structurile trofoblastice de la periferia blastocistului seamănă cu vilozităţile placentei mature.CURS DE OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE  la periferie trofoblastul va forma placenta  până în acest stadiu de dezvoltare blastocistul este înconjurat de zona pellucida  într-o fază următoare în această zonă pellucida se formează o deschizătură prin care este eliberat blastocistul. La 38 de ore după penetrarea spermatozoidului apare prima diviziune de clivaj 44 1.transportat în ampula tubară prin acţiunea cililor celulelor ce căptuşesc fimbria şi porţiunea distală a trompei Are loc penetrarea spermatozoizilor în ampulă. în următoarele 12 ore formându-se pronucleii feminin şi masculin 3. iar zona masei celulare interne începe să se organizeze în viitorul embrion. 2.

8.NOŢIUNI DE FIZIOLOGIA REPRODUCERII 4-7. embrionul fiind cuprins în ţesutul endometrial. 4. 6. Se dezvoltă blastocistul compus din masă celulară internă şi un strat de celule trofoblastice 9. 45 . prin clivaje succesive→ morulă (8-16 celule) ce pătrunde în uter unde pluteşte liber 3-4 zile. interval în care îşi continuă dezvoltarea 5. La sfârşitul celei de-a 3-a zi. În ziua 5-6 celulele trofoblastice din zona masei celulare interne proliferează→conul de ataşare. acesta fiind orientat spre epiteliul uterin şi începe invazia endometrului 7. Ziua a 14-a implantarea este completă. 10.