LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 1

FONETICĂ, ORTOGAFIE, ORTOEPIE ŞI PUNCTUAŢIE

1. Identifica seria în care i e numai vocală: a. ploi, iluzionist, circ, mergi; b. fioros, chiuvetă, ecografie, viitor; c. străin, reiese, diseară, epuizat; d. tablagiu, concesiona, oişte, oiţă. 2. Identifică seria în care niciun cuvânt nu conţine nicio semivocală: a. hărnicie, stelar, întreit, auriu; b. mioară, înscriere, manoperă, piaţetă; c. imixtiune, miopie, minuţios, geografie; d. linie, liman, notoriu, mineralier. 3. Litera i este semivocală în toate cuvintele din seria: a. iar, iarbă, fiasco, igienă; b. iarnă, funcţionar, înapoi, şifonier; c. mai, miere, canion, ploaie; d. iată, machiaj, aghiotant, lăncier. 4. Litera x se pronunţă gz în toate cuvintele din seria: a. exod, exil, exagerat, exuberant; b. exala, exulta, exalta, exotic; c. exercita, exod, exil, exaspera; d. examina, execrabil, exact, exigent 5. Litera x nu se pronunţă gz în cuvintele din seria: a. exerciţiu, exprima, existentă, elixir; b. excelenţă, taxi, axiomă, expunere; c. xilofon, exercita, exagera, exigent; d. explicaţie, executa, existenţă, extaz. 6. Precizează numărul semivocalelor din cuvântul Georgianei: a. una; b. două; c. trei; d. patru. 7. În cuvintele viu, seu, ierni, lui, semivocalele sunt, în ordine: a. u, u, i, i; b. u, u, i, u; c. i, e, i, u; d. u, e, e, u.

1

8. Precizează câte cuvinte din seria următoare nu se pronunţă cum se scriu: alura, tul, bleu, pasteuriza, milady: a. toate; b. niciunul; c. primele patru; d. numai al patrulea. 9. Există diftongi în toate cuvintele din seria: a. fiică, traumatism, cernoziom, gheizer; b. acuarelă, infailibil, autumnal, prieteni; c. cercei, ghiocei, funcţionar, aghiotant; d. ciuperci, ghiozdan, ghiulea, ceară. 10. Indica seria în care fiecare cuvânt conţine cel puţin un diftong: a. rouă, butoi, nou, lemnos; b. troian, iodură, noutate, maroniu; c. treceai, rulou, ploaie, succesoare; d. ceaţă, leoaică, noimă, loial. 11. Conţin triftongi toate cuvintele din seria: a. aduceau, capricioasă, ploaie, pleoapă b. corăbioară, creioane, plângeau, pălărioară c. aripioară, leoaică, odinioară, uleioasă d. credeau, cleioasă, inimioară, leoarcă. 12. Indică numărul diftongilor din versurile „Nu îţi fie de deochi, / Ce frumoasă-i fără ochi!” (T.Arghezi): a. unu; b. două; c. trei; d. patru. 13. Precizează câţi diftongi sunt în următoarele versuri: „Voioşi ca şoimul cel uşor / Ce zboară de pe munte, / Aveam chiar pene la picior, / Ş-aveam şi pene-n frunte.” (V.Alecsandri) a. patru; b. cinci; c. şase; d. şapte. 14. Precizează câţi diftongi sunt în următoarele versuri: „Mi-i dor de dezlegarea cea adâncă / Vreau în truditu-mi suflet de pădure / Cheia pe care niciun diavol încă / N-a izbutit neantului s-o fure.” (Al.Philippide) a. cinci b. şase c. şapte d. opt 15. În cuvântul aicea există: a. doi diftongi; b. un diftong şi un hiat; c. un hiat; 2

d. un diftong.

3

b. numai al doilea şi al treilea. d. cuvintele plurisilabice. Filaretul. c. 19. Sunt corect despărţite în silabe cuvintele din seria: a. 18.” (T. trei. d. jonc-ţi-u-ne. abrevierile. au-tum-nal. su-biect. 2. Selectează numai cuvintele formate din patru sunete: 1. 4 . 4. ex-te-ri-or. b. in-e-gal. ex-te-ri-or. func-ţi-e. gheaţă: a. 6. as-tro-na-ut. grupurile ortografice scrise cu cratimă. (a se) bărbieri. Selectează cuvintele / structurile în care există vocale în hiat: 1. mireasmă. şi-fo-ni-er. 1. 5. b. su-biect. 2. 2. 4. numele proprii de persoană. c. 2. toate cu excepţia primelor două. 4. 21. 2. ge-o-gra-fi-e. su-bi-ect. fiasco. d. 4. ju-di-ci-ar. 3. 4. Sunt corect despărţite în silabe cuvintele din seria: a. far-fu-rioa-ra. co-ni-ac. far-fu-ri-oa-ră. doi. 22. Precizează câţi diftongi sunt în următoarele versuri: „Şoseaua şi Grădina Icoanei. numai primul. drege. toate.. su-biect. 2. plutonier. toate cu excepţia ultimului. 3. b. ex-te-rior. 3. în-să-i-la: a. toate. soţiile. ex-te-rior. a. cons-truc-tor. numai primele două. foileton. niciunul. / Ţi-au imitat zadarnic. ge-o-gra-fi-e. 3. 6. far-fu-ri-oa-ră. pro-spec-tivă. respectuos. b. a-nes-te-zi-e. c. jert-fă. 1. patru. 6. mau-so-leu. tran-sil-van. ma-u-so-leu. 20. o. 6. 2. 3. coafor. b. oamenii. far-fu-ri-oa-ră. 23. c. ceas. Precizează câte cuvinte formate din trei silabe există în seria leandru. 17. 3. portretul. pi-o-ni-er. a-nal-fa-bet. d. c. Cişmigiu. 4. d. d. 1. Se despart la capăt de rând: a. a. machiaj. 6. ge-o-gra-fi-e. ochi. 6. Precizează câte cuvinte din seria următoare sunt corect despărţite în silabe: pau-per-ta-te. d. 4. 4. femeia. junghi. b. 3. lin-gvist. geo-gra-fi-e.. cinci. fioros. d. canion. 5.16. c. treci.Arghezi) a. b. 4. i-o-ni-za. c. 5. c. de-ai.

b. profesor.Topârceanu) există: a. companie. aripă. penurie. butelie. diaspora. pólip-políp. anost. asfixie. eminent. aripă. seară. colonie. ceară. patru diftongi b. d. tráfic-trafíc. b. butelie. directór. mantie. 25. 30. butelie. primăvară. trafic. Permit două accentuări. companíe-compánie. veselă. jilav. 5 . precaut. radar. d. d. candíd-cándid. caracter. avarie. ágriş-agríş. editor. cinci diftongi şi două hiaturi 26. aripă. c. c. comedie. regizor. toate cuvintele din seria: a. b. anexă. niciodată. primăvară.24. ferigă. véctor-vectór. mantie. 28. editor. d. infim. matur. mine. c. trafic. era. gingaş. totuna. editor. / Şi-a furat de prin ponoare / Puful păpădiilor. aripă. şase. editor. afin. c. halteră. b. unde. mijloc. fără a fi diferenţiate semantic. motrice. mobilă. opt. demult. firav. b. călări. antic. c. trei diftongi şi trei hiaturi d. b. anost. Au perechi omografe cuvintele din seria: a. primăvară. cinci. armónie-armoníe.diréctor. cerul / Clipirii voastre-nduioşate / I-a dat cea mai curată rază / Din sfânta lui seninătate. Sunt dublete lexicale diferenţiate semantic toate cuvintele din seria: a. d. aripă. campanie. acvilă. Sunt corect accentuate cuvintele din seria: a. mantie. conductor. bineînţeles. acele. patru diftongi şi două hiaturi c. Precizează câţi diftongi sunt în versurile: „Cu mila-i nesfârşită.” (G. c. d. care. mantie. Au accent dublu cuvintele din seria: a. şapte. acatist. fólie-folíe.” (O. rabin. numai. bolnav. mozáic-mozaíc. primăvară. episcóp-epíscop. conductor. 27. antic. butelie.Goga) a. 29. ţárină-ţarínă. În versurile „A trecut întâi o boare / Pe deasupra viilor. intim.

soare.” există o greşeală de: a. d. patru. haină. dureros. unii. lumină. ORTOEPIE ŞI PUNCTUAŢIE 1. 3. (voi) crédeţi. copii. coafor. aspectuoasă. voios. c. (voi) mérgeţi. Litera o are trei valori fonetice în cuvintele din seria: a. carte. (voi) plăcéţi. oare. d. scriere. b. albi. c. b. omenie. doare. soră. d. d. c. ORTOGAFIE. armă. c. somn. (voi) fáceţi. în final. Care dintre cele trei cuvinte nu conţine diftong? a. isprăvi. Stabileşte numărul semnelor de ortografie şi de punctuaţie din fraza: . una. d. mesteacăn. a. c. torturi. dornic. sare. În propoziţia „Sfidarea legii ori ignorarea ei duc. for 6 . c. acord. două de ortografie şi patru de punctuaţie. topică. 5. probă. b. par. unu de ortografie şi trei de punctuaţie. aşa pe gânduri. persoana implicată într-o sală de judecată. Câte dintre următoarele forme verbale sunt corect accentuate: (voi) báteti. curios. a. 6. de pare că ţi s-au înecat corăbiile pe mare? (Basm popular). orar. bară. punctuaţie. măi vericule. ghiocei. gheaţă. toate. oaie.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 2 FONETICĂ. b. două de ortografie şi cinci de punctuaţie. (voi) tăcéti. b. două. unu de ortografie şi şase de punctuaţie.Da` unde te duci. Au perechi omografe cuvintele din seria: a. b. 2. osos. 4. culoare. fugi. minte. suferi. comod. d.

Precizează numărul cuvintelor scrise greşit Lăsa-ţi perdelele. aghiotant. patru. newyorkez. b. b. Prima formă e corectă în: a. c. 11. cinci. lied. c. patru. patru. 9.delicateţe. Indică numărul de greşeli. devreme ce cartea se tipărise de mai multe ori”: a. Se speră să fie prezenţi la lansarea cărţi personalităţi culturale. delicateţă. / Trage-ţi obloanele / Şi m-ai lua-ţi-vă odată tensiunea. 7 .erbicid. 13. d. sandală. roker. patru. b. c. şase. b. şapte. a.(Marin Sorescu): a. Precizează câte virgule au fost omise la transcrierea următoarelor versuri: „Ce-ţi doresc eu ţie dulce Românie / Ţara mea de glorii ţara mea de dor? / Braţele nervoase arma de tărie / La trecutu-ţi mare mare viitor!" (M. trei. indiferent de natura lor din enunţul „Cel care alcătuise ediţia. ierbicid.sanda. subiect.. Litera i este vocală în toate cuvintele din seria: a. cinci. seif.”: a. diftong. bos.Eminescu). d. b. marijuana. i se păruse car fi fost superflu să mai cerceteze originalul. cinci. find un specialist. b. . c. 10. d. două. infailibil.7. pik-up. şase.. singgle. opt. şapte. b. 12. d. cinci. d. d. două. caramelă -caramea. Indică numărul neologismelor din seria de mai jos care apar exclusiv în forme acceptate de lucrările normative în vigoare: body-gard. patru. a. şase. lăncier. Indică numărul greşelilor indiferent de natura lor „Mâine v-a apare în librării o carte care este aşteptată demult. trei. igienă. c. idee. d. şase. chiar. c. 8. c.

deodată. de o dată. 3.. Timpurile . deodată. 11 semne de punctuaţie. 4.cu tine o beu / Când soarta-ţi întinde paharul. a. deodată.. 1. 7 semne de punctuaţie.14.Coşbuc) 3. „Burcel şi Şoim. 5 semne de punctuaţie. 1. de o dată. deodată. 9 semne de punctuaţie... c. de odată. 4.”(G. deodată.. În textul: . 1. 2. 4.importantă din istoria noastră naţională.. 4. şi încă multe. 2. deodată. .Creangă . deodată.Coşbuc) 2. deodată.. 1.nu se mai întorc. b. moşule. d.Povestea lui Harap Alb).. de o dată. Precizează cum se pot completa spaţiile punctate din enunţurile date: 1. de odată.. 15.Ia las. există: a. 2. Ne-am amintit . c.. 3. (I. d. 3.... pun rămăşag că are să-mi aducă sălăţi întocmai ca aceste. b. că ştiu eu ce poate el. / Căzură-n şanţ .. „Şi-otrava. trăsniţi în zbor. 3. 2. nu-i duce grija. 8 . de odată.. de odată.”(G. de o dată.. 4.

non-conformist. b. sus-numit. ale. anti-drog. vreo. non stop. binefăcător. post-liceal. medico-legal. 3. fairplay. non-stop. c. sus-numit. post-scriptum. hobby. Indică seria în care cuvintele sunt scrise corect: a. anti drog. nu şi-a mai iertat prietenul. lobby. gablonz. zeppelin. 5. O dată ce ai plecat. pur-sânge. dreptcredincios. atotştiutor. într-adevăr. pursânge. antidrog. medico-legal. post restant. întruna. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a. d. sar. ştecăr. Identifică enunţul în care există cel puţin o greşeală de scriere: a. întruna. dinadins. temporar. Nu am găsit nici o dată mai apropiată pentru plecare. post liceal. emigrant. c. Nici când a aflat adevărul. adaggio. Identifică seria cuvintelor scrise corect: a. vinietă. post-restant.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 3 FONETICĂ. 4. întradevăr. într-una. b. pursânge. întruna. dintr-odată. 2. d. antemeridian. b. c. post-scriptum. b. nonconformist. antidrog. nonconformist. binefăcător. alineat. weekend. post-faţă. postrestant. postfaţă. floral. dinadins. d. dintr-odată. tei. susnumit. medicolegal. kitsch. binecunoscut. nu te mai întoarce! b. pursânge. c. drept-credincios. d sendvici. dintr-odată. ORTOEPIE ŞI PUNCTUAŢIE 1. Identifică seria cuvintelor scrise corect: a. 9 . non-conformist. odată. ţarină. bine-făcător. nonstop. postliceal. ruibi. ştiu. postscriptum. post-scriptum. ante-meridian. golgheter. c. drept-credincios. 7. Sunt scrise corect neologismele din seria: a. din adins. dinadins. jeep. iminent. d. întradevăr. leader. Au perechi omofone cuvintele: a. d. c. 6. post restant. ORTOGAFIE. c. postliceal. într-adevăr. medico-legal. non-stop. antemeridian. d. sus numit. binefăcător. niciun. postfaţă. microcelular. la. Nu mă voi răzgândi nicicând. b. cândva. drept credincios. mie. supermarket. dintrodată. ante meridian. b. neam. postfaţă.

picromigdală. cafeină. cafeină. şapte. vehicul. şase. c. 12. c. Jelui-m-aş şi n-am cui. perciune. ziler-zilier. b. 14. cinci. a. d. b. cetăţeană. remmi. opt. c. 11. gogoşerie-gogoşărie. exprimă limitele. Nu sunt corecte formele cuvintelor din seria: a. 9. cinci. argeşean. c. d. d. plebiscit-plebicist. prooroc-proroc. Pasămite ştia el ce ştia. atlaz. Precizează câte forme incorecte sunt în seria următoare: corijent. arată o repetiţie. d. job. Am citit “Amintiri din Copilărie” de I. d. buret. vindicativ. delicvent. cearşaf. Cratima este semn de ortografie când: a. tumoră: a. twist. outsider. d. 15. cazinou. b. cash. ambigu. b. asterisc. eteroclit-heteroclit. Prima formă e corectă în: a. peteală. învesti. Alege enunţul în care toate substantivele sunt scrise corect: a. demagoagă.Creangă. b. 10 . Şcoala începe în Septembrie c. meneger. 10. De 8 Martie le dăruim mamelor flori. gips-ghips. reflexie. paparaţo. ketchup. grepfruit-grepfrut. repercursiune-repercusiune. c. 13. marochinier. b. b. arată aproximaţia. patru. genoflexiune. d. Indică numărul neologismelor din seria de mai jos care apar exclusiv în forme acceptate de lucrările normative în vigoare: businessman. c. maiou. b. Teza la Matematică a fost fixată Vineri. confort. Datu-mi-s-a de veste că n-ai mai fost la ei. tango. şapte. şase. c. Identifică enunţul în care există cel puţin o greşeală de scriere: a.8. bleumaren. ghips. bolerou. Ţi-am adus cărţile: iaţi-le înapoi! d. este folosită în cuvinte compuse. Prima formă e corectă în: a.

c . 4. 2. lăcătuşărie. Se scriu obligatoriu cu iniţială majusculă: a. jăratec. 7. pronumele de politeţe. trozni. 3. 9. catadicsi. Fiţi mândri. pandativ. lăcătuşerie. 20. 22. a. 1. trei. 10. lăcătuşerie. Precizează numărul greşelilor din enunţul: Proprii noştrii jucători ne-au creeat probleme mai mari de cât adversarii. 6. escortă. pandativ. c. Cratima este semn de punctuaţie în: a. d. şpalier. besmetic. c. 5. snoavă. 6. Fiţi mândrii. d. 2. i-am întâlnit. Fi-ţi mândrii. 8. numele sărbătorilor laice sau religioase 21. facsimil. niciunul. magazioner. jeratic. 4. b. dragii mei fii! d. magaziner. cismar. jăratic. ştachetă. 10. dizident. d. b. 5.dizenterie. c. două. izlaz. magazioner. a. ştecăr. 23. două-trei secole. cinci.prerie. ultimele două. d. preşedinţie-preşedenţie. b.disident. Alege enunţul corect: a. 9. Precizează câte cuvinte sunt scrise corect în seria: asterisc. substantivele care denumesc popoare. R-ul. 5. c. 8. d. pandativ. 17. 3. pandantiv. lăcătuşărie. 18. 7. Prima formă e corectă în: a. eczemă. 19. d. 1. 8. a. b. 9. patru. b. 2. d. cocs. c. preerie. c. Alege dintre următoarele cuvinte pe acelea care sunt scrise corect: 1. doar al doilea. 7. b. fii mei dragi! c. C. svelt. B. escroc.16. 8. 3. 4. 6. Fiţi mândri. substantivele care denumesc disciplinele de învăţământ. dragi fii! b. jăratic. b. toate. Care dintre următoarele serii conţine numai forme literare ale cuvintelor date? a. propriu-zis. izmă. magaziner.dezinterie. fiii mei dragi! 11 .

ştrasuri. Evul Mediu. d) scenă. scurtcircuit. Strasbourg. 12 . spray. Sunt corect scrise cuvintele din seria: a) scenă. ieşan. Ankara. d) copyrighter. viţă-de-vie. Ankara. c. Strasbourg. Simfonia Fantastică b. c. d. şpray. d. Ancara. sciatic. Polul Nord. tânjală. bunăstare. tânjală. aşază. Strasbourg. c. sciatic. Bruxeles. d. aşează. mouse. Barbă-Albastră. copywriter. 30. aşează. Arcul de Triumf. an-lumină. creat. Tatăl Nostru. Sunt scrise corect cu litera mare toate substantivele proprii din seria: a. 27. sunt admise formele următoarelor cuvinte: a) iceberg. ofside. mouce. seif. Istanbul. aut. sciatic. 25. şpray. Strâmbă Lemne 26. ieşean. c) şcenă. creeat. sânge rece. şprey. ieşean. Sunt scrise corect toate substantivele compuse din seria: a. seif. Sunt scrise corect numele oraşelor din seria: a. creeat. c) sprey. strasuri. b. strasuri. rea-voinţă. In normele literare ale limbii române. Bruxelles. creat. ofsaid. lung metraj. bunăvoinţă. Istanbul. Instanbul. tânjeală. Izvorul Minunilor. Zâna Zânelor c. gură-cască. prim solist. out. d. Ancara. Întâi Mai. Anul Nou. Alba-ca-Zăpada d. ştrasuri. Păunaşul Codrilor b. tânjeală. b. b) scenă. spray. Sunt corect scrise cuvintele din seria: a. Bruxell. Legiunea de Onoare. spray. Palatul Parlamentului. 29. b) aisberg. b. 28. revista „Limba Română”. Strasburg. aşază. ieşan. Brucelles. c.24. Alege numele personajului de basm scris corect: a. floarea soarelui. bloc-turn. Istambul. sciatic.

4. derivare. c. care se îmbibă uşor cu apă. delapidare. descindere. d teamă de locuri înalte. 13 . 2. care nu este loial faţă de cineva. Cuvântul parataxă este sinonim cu: a. b. c. violenţă susţinută prin manifestaţii. subordonare. care se teme de apă. c. c. 6. c. care absoarbe apa în cantitate mare. abreviere. Sensul cuvântului deflagraţie este: a. înţelegere secretă. b. care înlesneşte săvârşirea unor fapte. d. scoaterea amorsei unui proiectil. 3. d. care este foarte complicat. b. care răspândeşte ştiri false. care atrage dezaprobarea cuiva. denunţare. care nu se strică. d. Sensul cuvântului inextricabil este: a. b teamă de microbi. c defectul de a nu distinge culorile. delăsare. Cuvântul delaţiune este sinonim cu: a. 7. Sensul cuvântului colportor este: a. d. b. Sensul cuvântului acrofobie este: a teamă de acru.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 4 LEXIC 1. d. c. juxtapunere. b. 5. care nu se poate traduce. care înşală în mod voi încrederea cuiva. b. Cuvântul hidrofil nu înseamnă: a. care are afinitate pentru apă. ardere explozivă a unui corp. d.

b. rezistent. evident. infect. eterogen. Sinonimul cuvântului duplicitar nu este: a făţarnic. rezistent. maliţios. 12. învechit.8. perfid. b ipocrit. excellent. d. vădit. b. d. dezgustător. 14. c sardonic. Cuvântul imanent înseamnă: a. Sensul cuvântului spoliator este: a. b. d. 15. b. 9. c. b. 13. jefuitor. inevitabil. Cuvântul inextricabil înseamnă: a. complicat. d. 11.Sensul cuvântului genuin este: a. b. 14 . c inoportun. d. Sinonimul cuvântului imund este: a. Cuvântul învederat nu înseamnă: a. c. c. 16 . 10. inviolabil. d. d prefăcut. vizibil. nealterabil. morocănos. b. Sinonimul cuvântului veros este: a. intrinsic. turnător. suspect. adânc. pur. constant. d rigid. ineluctabil. Sinonimul cuvântului intempestiv este: a fervent. indiscutabil. farsor. c. c. b forţat. c. c.

d. umil. 15 .

c. b. d. c. b. inevitabil. onorabil. c. cu învingerea unor dificultăţi. întâmplător. d. Sensul cuvântului oneros este: a. d. împrejmuitor. c. înconjurat. b. precaut. periculos. foiţă ce acoperă muşchii. spectaculos. avantajos. dezavantajos. desfrânat. nefiresc. d. 16 . 21. printr-un efort. b. ambiant. d. circumstanţă. Sensul cuvântului circumspect este: a. broşură conţinând un capitol dintr-un roman publicat în fragmente succesive. Sinonimul cuvântului lucrativ nu este: a rentabil. 20. circular. Sensul cuvântului ineluctabil este: a. venit pe neaşteptate. c. realizat printr-o acţiune violentă. d. Sinonimul cuvântului ambiental nu este: a. d util. perisabil b. 18. Cuvântul fortuit înseamnă: a. colaborare. 19. supoziţie. nenatural. b. luxos. c. estetic. b. afiliere. silit. 22. 25. abundent. totalitatea dreptelor care trec prin acelaşi punct fix. d. inopinat. verosimil.17. înconjurător. neprevăzut. incompatibil. Sensul cuvântului conjectură este: a. b. strălucitor 24. artificial. c. Cuvântul fasciculă este sinonim cu: a. 23. c caritabil. Sensul cuvântului luxurios este: a. mănunchi de raze vizuale sau luminoase. b profitabil. fals. c.

17 . întărit printr-un sistem de fortificaţii.d.

c. Obedient este antonimul lui: a. d. incredibil. neobişnuit. protocolar. d. c. 30. recalcitrant. festiv. ascultător. pragmatic. c. b. fundamentat. 18 . sezonier. 27. Funest este sinonim cu: a. b. d. favorabil. d. văratic. d. 28. difuz. b. docil. impertinent. fatal. c. strălucitor. perfid. neînsemnat. b. întemeiat. 29. Estival este sinonim cu: a. b. Cuvântul reverenţios este antonimul cuvântului: a. c. Insidios este sinonim cu: a.26. maiestuos.

venit pe neaşteptate. nefiresc. Cuvintele concesie şi concesiune sunt: a.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 5 LEXIC 1. b. foiţă ce acoperă muşchii. c. Cuvântul fasciculă este sinonim cu: a. a face. totalitatea dreptelor care trec prin acelaşi punct fix. Cuvântul libert înseamnă: a. dar una este greşită. a reface. a se obişnui. a desface. carnet eliberat de casele de economii deponenţilor. dublete lexicale diferenţiate semantic. a se familiariza. Care dintre cele patru cuvinte sinonime este arhaism ? a. 5. d. există două greşeli c. paronime. c. sclav roman eliberat. Cuvântul fortuit înseamnă: a. întărit printr-un sistem de fortificaţii. text pentru o lucrare muzicală. mănunchi de raze vizuale sau luminoase. a metahirisi. a preface. document cu situaţia militară a unei persoane. b. c. artificial. d. Face parte din vocabularul fundamental cuvântul: a. b. întâmplător. c. neprevăzut. nu există nici o greşeală 6. b. c. fals. omonime. d. 7. d. 4. există o greşeală b. În enunţul Ocupă un loc important în ierarhia întreprinderii: a. cu învingerea unor dificultăţi. forme ale aceluiaşi cuvânt. b. inopinat. nenatural. 19 . realizat printr-o acţiune violentă. b. d. 3. a se adapta. d. 2. c. silit. broşură conţinând un capitol dintr-un roman publicat în fragmente succesive. printr-un efort.

dezgust. 10. d. bagatelizare. şase neologisme. perspicace. a se eschiva. b. a câştiga o victorie. care este obraznic. local sunt: a. c. 15. c. casă. c. b. care are o atitudine necuviincioasă. d. 14. care nu are nici o soluţie. Insolvabil înseamnă: a. tenace. a impresiona. d. a evidenţia. c. imobil.care este neobişnuit. trei neologisme. a respinge. a umfla. c. b. d. cinci neologisme. ciudat. Antonimul cuvântului supraapreciere este: a. d. A repudia înseamnă: a. nătâng. care creşte în pământ. care nu-şi poate plăti datoriile. b. supraestimare. minuscul. 12. c. clădire. a se jena. b. În seria sinonimică: edificiu. care nu se poate dizolva. 20 . Cuvântul a epata este sinonim cu: a. 9. Cuvântul sagace este antonimul cuvântului: a. omagiu. c. Insolit înseamnă: a. elogiu. patru neologisme. dezvoltat. bădăran. educat. b. c. locvace.8. d. 11. care a fost expus timp îndelungat la soare. d. Cuvântul grobian este antonimul lui: a. 13. b. construcţie. d. a-i produce cuiva silă. a nu mai recunoaşte pe cineva sau ceva. b.

egoist. fiinţă. calic. c. a investiga. d. b. c. limbă. urmaş. cinci. Cuvântul antren înseamnă: a. Specificaţi câte dintre sintagmele următoare au o formă neacceptată de normele exprimării literare: o gamă variată de produse. cărpănos. b. d. precursor. a-şi pierde raţiunea: a. d. privelişte pitorească. d. întâia grupă. c. În seria sinonimică: a analiza. b. trei neologisme. b. funerarii naţionale. patru neologisme. oacheş. d. a căuta. b. Cuvântul anapest înseamnă: a. c. c. în plină desfăşurare. paronime. a cerceta. 18. Care din cele trei cuvinte este neologism? a. d. face de servici. antonime. d. şapte neologisme. neatins de ciumă. cinci neologisme. însufleţire. c. a urmări sunt: a. b. Cuvintele abilitate şi agilitate sunt: a. 21. aperitiv. cinci neologisme. a examina. şase neologisme. b. a explora. opt neologisme. 17. înaintaş. şase neologisme. a depăşi.16. c. a scruta. c. şase. zgârcit sunt a. omonime. vestibul. şchiop. 20. patru. 22. 23. Cuvântul predecesor nu înseamnă: a. trei. a studia. b. averse de ploaie. plantă erbacee aromat. harpagon. picior metric de trei dilabe. d. 19. sinonime. premergător. În seria sinonimică: avar. 21 .

a-l scoate din pâine. anexa unei lucrări. grosoman. grobian. b. mărul Evei. 22 . d. textual. 30. niciodată. mărul lui Newton. d. notă pe marginea unei pagini. c. d. Sensul expresiei ad interim este: a. 27. Indică expresia sinonimă pentru unitatea frazeologică a lua la trei păzeşte: a. c. d. prompt. c. 29. mărul discordiei. Sensul cuvântului addenda este: a. târziu. Indică expresia care nu este clişeu internaţional: a. d. Sensul expresiei grosso modo este: a. a da cu căciula-n câini. literar. sumarul unei opere. c. b. a face cu sare şi cu piper.24. 25. mărul lui Adam. explicaţie a unui text obscur. b. suplimentar. profund. punct cu punct. c. d. Sensul expresiei ad litteram este: a. global. c. b. conflictual. uneori. a o lua la goană. provizoriu. b. printre rânduri. 28. d. c. 26. Sensul expresiei ad calendas graecas este: a. interior. b. b.

d. d. 5. a declina. d. a umbla cu ocaua mică. Sinonimul frazeologic al verbului a provoca este: a. a dezarma. 4. b. a sili pe cineva să facă ceea ce nu vrea. c. a încerca prin toate mijloacele. b. b. a simţi o durere adâncă. b. 3. a face o muncă zadarnică. a fi într-o situaţie disperată. c. a se enerva. a dispărea. c. a avea pe cineva la mână. a stoca. 7. b. a munci din greu. Sensul expresiei a căra apă cu ciurul este: a. a avea sămânţă de vorbă. c. c. a arunca manuşa cuiva. b. a renunţa. c. a risipi. Expresia a-i ajunge cuţitul la os înseamnă: a. a întoarce foaia. Sensul expresiei a pune ţara la cale nu este: a. a bate rău pe cineva. a rupe inima târgului. d. d. Sinonimul frazeologic al verbului a înşela este: a. Identifică sinonimul neologic al expresiei a depune armele: a. b. c. 23 . a scoate din fire. a ţine în şah. d. a spune poveşti. 6. a-şi lua inima în dinţi. Sensul expresiei a se face luntre şi punte este: a.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 6 LEXIC 1. d. 2. a trage chiulul. a sta de poveşti. a sta la taifas. a capitula.

9. 24 . 7. 10. trei. verde. 8. b. Stabileşte câte cuvinte din enunţul Împăratul Roş (. „de frunza frăsinelului”. 15. a. a amâna. curechi. c. frate.binevoitor.) era un om pâclisit şi răutăcios: nu avea milă nici cât un câne. două. traversa. Fac parte din vocabularul fundamental cuvintele: a. 4. fracţie. (I. aparţin masei vocabularului: a. 9. d risc. 5. verzui este: a. acasă.. comparaţie. 1. d un loc sub cerul liber. 6. 3. 11. unu. 9. c.Creangă). hiperbolă.alb. 10. fugi. c un loc la marginea apei.8. verd. b. soacră. c. 5. 2. (I. b. 4. d. c. 1. 13. mai mult. carburator. c. 6.dezgust. verdeaţă. abia.. barabule.. mânca.grâu. noră. d. patru. literar.vrea. b un loc fără stăpân. b. aparţin masei vocabularului: a. a se eschiva. şase. ia. lungan.soră.ianuarie. Alege cuvintele care fac parte din vocabularul fundamental: 1. trei. b. 4. 4. jiclor. spre. a căuta.vegetaţie. d. puşcă. b. Fac parte din vocabularul fundamental cuvintele din seria: a antic.. c. 5. 8.Creangă): a. c apă. 7. 10. d. dinamic. 14. braţ. 3. Indică sensul expresiei subliniate în enunţul Tot umblând noi din şcoală în şcoală.calm. verz. cinci. Stabileşte câte cuvinte din enunţul Numai Harap-Alb nu aducea nicio supărare (I. verzi. verzişori. patru.Creangă). a hoinări. soră. b buletin. 9. 6. Sensul expresiei Ţara lui Papură-Vodă este: a un loc binecuvântat. d. 2. d. Rădăcina cuvintelor înverzire.frăţior. 2. 12. 5. 3. păpuşoi. jantă. aşa.

20. este: a. trei. deasupra. c. înotător. şase. d. despacheta. 23. d. Sunt derivate şi cu prefixe cuvintele din seria: a. dezorientat. Rădăcina cuvintelor crezare. d. 18. floricol. credinţă. trei. trei. nestatornic. c. creză. b. dezechipa. c. Sunt derivate parasintetice cuvintele din seria: a. cred. Identifică numărul cuvintelor derivate din versurile Risipite se-mprăştie a duşmanilor şiraguri / Şi gonind biruitoare tot veneau a ţării steaguri (M. 17. răcoros. unu. b. două. Precizează numărul cuvintelor derivate din versurile: „Prin singurătatea lui brumar / Se risipeşte parcul. dezaburi. destinatar. necredincios. b. b. şase. c.16. împodobi. neştiinţă. revenire. două. credul. descoperi. debita. ştiau că deşi n-au dregătorii.Sadoveanu) sunt în număr de: a. desfiinţa. fumega. patru. d. desime.. sticlozitate. c. / Învăluit în somnul funerar / Al fumegoaselor oglinzi”. Indică numărul de sufixe din cuvântul ţărăncuţă: a. d. d. încredere. neîncrezător. tot despre dânsele se vorbeşte mai mult în Bizanţ (M. nesiguranţă. d. rezemătoare. dezvolta. Este format prin derivare cuvântul: a. patru. analfabet. patru. cât cuprinzi. 25 . împrieteni. desluşi. 22.. descendent. patru. b. trei. nepreţuit. deşuruba. desculţ. Cuvintele compuse din enunţul . Arghezi) a. iar femeile şi fecioarele numai cu trufia unei slăvite frumuseţi. cinci. crez. (T. crez. cinci.Eminescu): a. c. 21. dezamăgire. c. 19. c. b. d. b. crede. unu. b.

cert este că toţi vedeau în el nu un cioplitor de rând …. b. fie că însuşi Hieronim se lăsase dibuit fără oprelişti. 4 substantive.ireal. 4. Stabileşte numărul cuvintelor formate prin conversiune. 3. 2 adjective. primul şi ultimul.dori. 7. 28. 4. d. 3. 7. 7. 6. 7. 6. 3. 2. 4. 6. 1. 2.24. gândul. patru. mers. al patrulea şi ultimul. 4. 5. Precizează câte dintre următoarele cuvinte sunt formate prin compunere: alene.decât. 27. c.desfiinţare. a.nefiresc. 1.călare. d.ineficient. 4. deci. 2.iradia. Precizează categoria lexico-gramaticală a neologismelor din următorul text: „Fie că intuiţia lor privind calitatea morală alui Hieronim se dovedise exactă. sunt formate prin conversiune: a. 1 verb. două. d. 2.înfiorare. 1 adverb. 25.fiindcă. b. / Pe-al vremurilor mers. 26 .ideal. 4. 2. dacă. c. ci un năpăstuit al soartei. 30. 2 adverbe. 7. 2. 7. 5. Stabileşte derivatele al căror cuvânt de bază este a fi: 1. d. 8 substantive. Stabileşte care cuvinte din versurile Şi gândul s-afundă. Selectează cuvintele derivate cu prefixe: 1. 3. 6. 6. 7. c. b. 2. 2 verbe. o victimă a răsturnărilor istoriei. a. 1. b.păşi. pierdut. 4 5. 4 substantive. 6. trei. 3. 1 adjectiv. pierdut vâslaş. 3. 2 adjective. 1.” (Laurenţiu Fulga).inerva.răsfira. vâslaş. 3.inelar. 4. a. pierdut. căci. 7. c. b. primul. 2.fiinţă. b.folosi.irigabil. dânsul. 7. 26. 6.înfiripa. niciunul. d. 4. 5. 29. mers. 5.înţepat. 2 adjective. 7. a. 1. a. afundă. 5. Stabileşte care dintre cuvintele următoare nu sunt derivate: 1. 1. unu. pierdut. c. d. 5. acasă. b. 5. 7. (Mircea Cărtărescu): a.mărturie. din enunţul Bătrânul părea uşor stânjenit şi era clar că nu minţea. 2. toate. c. 6. 3. 6 substantive. d. c.

molipsitor. 3. zilnic. popreală . coincidenţă. literă. smalţ. oacheş. josnicie. şase. păcurar. gen. b. cinci. vâstă.bolnăvicios. 6. pedeapsă. supliciu. b. cină. d. Indică numărul neologismelor din versurile: „Placidă în clepsidră nimicnicia curge. d. / Pe când eu stau de faţă teribil şi onest / Topindu-mă în masa poemului acest” (N. lamenta. buche. ingrat.insulă. 4. Indică perechea în care al doilea cuvânt nu este sinonimul unui arhaism: a. 2.spion. b. atenua.tavă. 27 . c. b. iscoadă . şase. c. Indică perechea în care al doilea cuvânt nu este sinonimul arhaismului: a judeţ . năzuros. patru. Câte dintre substantivele din textul următor sunt neologisme: “Sunt spasmul. sfetnic. compasiune. cotidian. legitim. patru.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 7 LEXIC 1. d. acvilin. d. clepsidră.judecător. domnitor. / Lenea. 7. ceasornic. stricăciune. d diată . trei. incert. zădărnicie. c. succesor. definiţie. şapte. Sunt arhaisme cuvintele din seria: a. cingătoare. c ostrov . c. nepăsător. obiectiv. neciteţ. şiretlic. confuz. email. / Şi-al tuturor…” (Ion Minulescu): a. stih . deşte. perseverent. / Şi dezgustul efemeridelor ce mor. 5. / Al nimănui. c. c. d.fantasmă. barabule. normal. petişie. becisnic . b tipsie .regim. / Şi-accentul circumflex al vieţii. b. b.obstacol. Indică seria care conţine numai neologisme: a. d. profana. neobişnuit. Indică seria care conţine numai neologisme: a. leat. cinci.Labiş) a. perturba. vătaf.

d. conştiinciozitate. 9.direcţiune.contingent. bandă. ante-. pre-. 4. c. c. 3. 2. 4. an. 4. d. a. b. rigurozitate. câmp. casă. b. 1. trei. 7. sus.elocvenţă. 28 . Au perechi omonime cuvintele din seria: a. c. b. ochi. de. 4. c.operaţiune. d. pol. uzitare. 3. d. la. 5. d. inter-. ban. 1. 6.posesiune. mine. cer. mie. mondializare. 1. 2. Nu este acceptată de normele limbii literare forma derivativă a cuvântului: a. c. 6. Se pot forma antonime cu prefixele: a. 4. Sunt corect scrise formele cuvintelor: 1. Nu este acceptată de normele limbii literare forma cuvântului: a.încriminare.desconspira. Nu este acceptată de normele limbii literare forma cuvântului: a. coş. stop. 2. 6. pană. nou. 5. 3. con-. dulce. Au perechi omonime cuvintele din seria: a. b. 4. 5.dependinţă.distructiv. 12. banc. mei. mică. 6. 5. b. 1. b. b. vigurozitate. stare. 13. ne-. des-. acru. mai.funcţiune. operaţionalitate.demarcaţiune. 4. 10. nouă. limbă. curte. d. 3. 3.in-. 1. 7. a. dar. 3. periculozitate. 14. 1. 11. c.coliniar. hipo-. arbitrarietate. avizare. 4. a-. b. luminozitate.accepţiune. 15. sare. 2. c. i-. 5. lin.8. 4. 6. d. extra-. d. 2. c. top. spectaculozitate. cod. inadecvare. pară. Sunt acceptate de normele limbii literare formele cuvintelor: 1.

4. d. inconsecvent. 5. 7. cinstit . 22. impudic. Dintre aceste sunt neologisme: a.amputaţie.apropia. 3. 1. b. d. 1. 2. 6. obscen. 4.factice-artificial. ingenuu-candid. 1. 5. 3.specios-special. Nu sunt paronime cuvintele din seria: a. d.visuri. 5. citeţ . vulgar. imoral. 18.diferend. jenant. 10.conflict. paradis-eden. 1.conjunctură-supoziţie. 4.nocturn.mutual. 2. b atavic .neînţelegere. trivial.impetuos.gurmand-apetisant. d linişte . 7.vrajbă. reflua . vise . 6. 4. 19. diurn . c. d. 2. b. 3.ilizibil. iresponsabil. pueril-infantil.prezumţios-ipotetic. c. c aprig . 5. solidar-izolat.coercitivpermisiv. 8.tasa. 5.dezacord. 6.geantă. învederat-înrădăcinat. 20.extirpa-eradica. 7. 5.maximă. incitant. 6. 9. 7. 3. 4. 8. 9. 9. pornografic.inexorabil-implacabil. 4. 8.sălbatic.disensiune. Sunt antonime cuvintele din seria: a tacit .refula. turcoază-peruzea. 5. 8. 3. 4. 5. Alege perechile de sinonime: 1. incomod. b. b.16. 4. b. c.ceartă.consilia: a. 4. 4. alogen . toate.discordie. Este alcătuită numai din sinonime seria: a. adagio. 3. Nu sunt antonime cuvintele din seria: a. Pot avea perechi paronime cuvintele: 1. licenţios. caduc-peren.angoasă. 8. 3. 3.animozitate. jantă . 2. consecinţă-repercusiune. c. 23. 9. Indică seria în care există numai sinonime potrivite pentru adjectivul din sintagma: „un comportament indecent” a.reflexie. taxa . 21. impertinent-pertinent. 17. 6. d. Se dau următoarele cuvinte din aceeaşi serie sinonimică: 1. 5. 1. c. occidental-oriental.onest. 8. a. 5. d. encomiastic-laudativ. 4.carou. 1. b. 6. c.gâlceavă.autohton. c. 29 . 7. b.

2.d. 30 . 7. 1.

bosumflat-îmbufnat. antonime. encefal. atracţie-repulsie. d. paronime. toate cu excepţia celui de-al doilea. Cuvintele ablaţiune şi abluţiune sunt: a. b. două. bleg-nătărău. blamabil-regretabil. 30. toate. creierul mic. d apreciere estimativă. b. indigen-aborigen. Identifică enunţul în care cuvântul subliniat este corect întrebuinţat ca sens: a. Am consultat un medic oftalmolog. 26. organizator de spectacole. b. c. d. 28. cinci. altercaţie verbală. agreat-neagreat. Indică numărul constructiilor pleonastice din textul: Am convingerea fermă că el tinde să devină asemenea celor care vor să dobândească notorietate publică şi nu se mulţumesc numai cu poziţia socială pe care o deţin în societate: a. Indică structura care nu este un pleonasm: a protagoniştii principali. patru. liniştit-paşnic. abundent-îndestulat. cămilă. brâul cerului. Un telespectator vine în întâmpinarea doleanţelor dumneavoastră. d. c distanţă focală. binevoitor-răuvoitor. epigramă. toate cu excepţia primelor două. sinonime. d. flagrant delict. 29. c. impresar. 27. b. 25. b. antecedente mai vechi. d. Se dau următoarele sintagme: inscripţie funerară. d. computer. omonime. a. N-au fost acceptate argumentele nominalizate de martor. benefic-malefic. calculator electronic. Indică structura care nu este un pleonasm: a.24. primele trei şi ultimele patru. impermeabil. c. c. trei. aurul negru. corabia deşertului. c. b. a bucura-a întrista. represalii drastice. b cercetare laborioasă. manta de ploaie. c. benign-malign. 31 . Este alcătuită numai din sinonime seria: a. A creat o atmosferă ambiantă. petrol. Precizează câte dintre ele au sinonime în seria următoare: curcubeu.

3. cât îs bun. În mediul rural se contractă mai uşor gripa aviară. păreri unanim acceptate. construcţie incidentă. c. 2.a înşuruba. c. linoleum. Identifică enunţul corect: a. cuvinte goale. 5. foarfece. b. 6. 32 . juristconsult. 3. prognoza viitorului. 4. d. 7. 8. c. c. jurisconsult.. operatori fluviali. d.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 8 LEXIC 1. 6. La îndeplinirea acestui obiectiv concurează mai mulţi factori. Indică structura care nu este un pleonasm: a. pietrificare. 8.a împacheta. Identifică structura incorectă: a.a bobina.. 6. c. b.a îngheţa. dar şi când m-o scoate cineva din sărite.a încuraja. 6. 2. Justiţia nu poate să-i absolve pe cei corupţi. foarfecă. 7. linoleu. b. 5.” (I. tautologie. 5. 4. 3. 6. c. 6. porturi fluviale. conducte fluviale. anacolut. Şi-a cumpărat nişte cristale frumoase de Boemia. pietrificare. serviciu. serviciu. 8. d. fără sens. Se dau verbele: 1. b. 8. de la: a. linoleu. Alege enunţul corect: a. b. 2. limbaj simplu şi nesofisticat. petrificare. c. 5. transporturi fluviale. 2. pleonasm. foarfece. jurisconsult. petrificare.Creangă) reprezintă: a. Prim-ministrul a fost interpelat de un parlamentar.a umfla se pot forma antonime cu prefixul des. linoleum 4. 3. b.a machia. servici. 1. d. b. Bunica întinde aluatul pe o planşă. Astăzi oamenii manifestează mai puţină înţelegere faţă de semenii lor. jurisconsult.Cuvintele subliniate din enunţul: „Eu îs bun./ dez. d. 3. servici. Cinemateca studiază mişcarea corpurilor. Alege seria care conţine numai formele literare ale cuvintelor date: a. d. d.a lipi. foarfecă. 7.

5. 4. 5. 7. 1. 8. Alege cuvintele care fac parte din vocabularul fundamental: 1. 5. 2.trei. apoi. 6. d.edict. 7. 3. 2. 5.climă. 5. 6 verbe. mult. 4. 10. 6. 1 adjectiv.vatman. 10. Dintre următoarele cuvinte. 5. 2. b. 33 .avea. 2. 3. d. Precizează categoria lexico-gramaticală a neologismelor din următorul text: „Fiindcă socotesc că între gândire şi limbă există o perfectă unitate. 7. 6. alege numai arhaismele: 1. 2 verbe. b. 11. 9. 9.a eluda-a clarifica. a cânta. şase. c. d.pâine. b. 9.bunăvoinţă. 5. 1. 4. 2.conjectură-împrejurare. 9. 5. 1. uneori. 6. 4. Se dau următoarele cuvinte din aceeaşi serie sinonimică: 1. grădină. b. 1. 8 substantive. a. 4. înapoi.barabule. 1. 4.ienicer.bun. b. 9.ierbar.agresiv-impulsiv. 2 adjective. 8. a. d. d. 14. 10. a. brad. 1. Alege perechile de sinonime: 1. 1. Se dau următoarele locuţiuni adverbiale: fără doar şi poate. drag. 7. 6. c. 5. 3. 1 adjectiv. 3. 12. 5.cod. 6 substantive. 5 substantive. 5. în jur. 4. 7.inexorabil-implacabil. 3. 9. cred că nu avem o metodă mai bună de a preciza conţinutul unei opere decât observând particularităţile ei de limbă” (T.Vianu). 7. pe nepusă masă. grijă. 3 verbe. Câte perechi de sinonime lexico-frazeologice rezultă: a. 10. c. 3. 9.decret.8.hotărâre. boier. 9. 6.efemeritateeternitate. 4. c.normă. 7. 3.întreit. şapte. 8. 1. 10.abilitate-agilitate. 4. 9. 4.rezoluţie. 6.excentric-extravagant. 10. 2. imediat. 10. 8. 5. 7. 3. până una alta.oaspe. 6.pravilă. d. 3. pâine. 7. 9.suficient. Unele dintre ele pot fi sinonime cu adverbe din seria următoare: greu. 5. 13.polcovnic. 3. c. 1. 8. 4.vineri. 9. 5. 6. 8. a dărui. 9. 2.sâneaţă. 6. c. 2. b. 6. 4 substantive. Dintre aceste sunt neologisme: a. patru. 8. brâu. bun. cinci.regulă. zece. 3.lege. 4. 9.firman. 2. 5.paharnic. cu chiu cu vai. Este formată numai din cuvinte moştenite din limba latină seria: a. 8.turn. desigur. 4 verbe. strugure. 7.ordonat. din când în când. a. c. 2 adjective. 4. 8.funest-fatal. 6. b. pe urmă. 8. 4.curechi.

vamă. chibrit.d. 34 . ban. belşug.

1.” (I. cală. învechit. călăreţ. 7. intransigent. a împle-a umple. 4. b. c. c. 21. d. echilibru-dezechilibru. 5. albatros. indecis. excelent. 17. ineluctabil. bătrân-veteran.Rosseti. indecis. nesigur. d. vădit. Cuvintele subliniate din enunţul: „Până aici toate au fost cum au fost. Cuvântul imanent înseamnă: a. 2. 6. b. b. 7. inevitabil. fire. 5. 16. Indică seria în care toate cuvintele sunt formate de la acelaşi cuvânt de bază: a. c.15. petrolifer-petrolier. firesc. nedecis.Galaction. floricică. a rumpe-a rupe. 7. a priimi-a primi. tautologie. c. înălbi. statornic. 4. b. neşovăitor. Din următoarea serie de substantive proprii alege-le numai pe cele scrise corect: 1. fireşte. ferm. 18. inflorescenţă. ezitant. Sinonimul cuvântul lucrativ este: a. evident. înflora. 2. intrinsec. d. rentabil.Creangă) reprezintă: a. descăleca.Haşdeu. a. 20. b. organic-anorganic. albinism. b. fiinţă. 2. vizibil. motivat. d. imanent-iminent. 3. 35 . 1. c. 19. Există numai dublete etimologice în seria: a.Negruzi. încăleca. 3. floral. c. Cuvântul învederat nu înseamnă: a. b. 6. muncitoresc. 22. harnic. construcţie incidentă. 5. albişoară. 7. 1. şovăielnic. perceptor-preceptor. fluctuant. inflexibil. anacolut. c. 5.Alecsandri. d. a săruta-a saluta. fiindcă. pământ-paviment.Shakespeare. 4. Indică seria în care există numai sinonime potrivite pentru adjectivul din sintagma un caracter hotărât: a. d. albeaţă. d. călărie. atent-neatent. b. floră. c.Philippide.

4. bogat.mijlocaş. filantrop. 6. logofăt.uşor. Locuţiunea cu dare de mână este sinonimă cu: a.căruţ. 3. a făţui. 2. util / inutil. 8. furie. d. 5. 4.vulpoi. frate. clădire. d. culant. 9. c. a apãrea. cinstit / necinstit. d. avarie. b. şapte. 25. alogen / autohton.binişor. fereastră. 2.căţelandru.scăunel a. 7. Fac parte din vocabularul fundamental toate cuvintele din seria: a.copilaş. vrednic / nevrednic. 7. b. fioros. 6. 6. 4. 9 b. 6. local. 7. calm / relaxat. cinci. 1. stolnic. sãlbatic. femeie. specios / amgitor. influent. rupt. Sunt antonime toate cuvintele din seria: a. 36 . apã. b.cotoi. fertil / steril. arid / sterp. a. drept / strâmb. 5. şase. abil / inabil. 7. femeie / bărbat. generos. abrupt / lin. risipitor. c. Precizează câte neologisme sunt în seria: generos. 8. inimos. cusmã.fierărie. pâine. 9. 9 24. c. 27. b. 9.frigăraie. par / impar. a se prezenta. 29. 2. 9. 9. anteriu. 4. amiabil. 7. a rezista. 30. 28. c. caritabil. tot / netot. 2. 3. lacom. 7. 8 c.fumăraie.apăraie. 3. b. d. d. d.prostălău a. 8.leoaică. casă. paj. 8 d. 4. lung / scurt. 3. 3. 1. larg / strâmt. 7. uşă. d.inel. Alege augmentativele dintre următoarele derivate: 1.23. b. mărinimos. 2.băietan. generos. an. 4. 2. petală. c. Locuţiunea verbalã a face faţă este sinonimã cu: a. galant. patru. 5. 6. 4. c. 3. carie.arcaş. 1. 5. 1. 8. injurie. 26. 6. Cuvântul rapace înseamnă: a. c. Alege diminutivele dintre următoarele cuvinte: 1. b. 5.

leah. berărie. c. b. a fi apucător. a se demasca. dezmembra. b. Fac parte din vocabularul fundamental toate cuvintele din seria: a. c. c. d. dezvolta. genunchi. examina.31. a se unge. Locuţiunea fudul de-o ureche înseamnă: a. a fi risipitor. Cuvântul inextricabil înseamnă: a. mugur. a fi sincer. b. forţat. c. extractie. rostogolit. puternic. perisabil. dezveli. creangă. 36. d. 33. dezinvolt. Cuvântul fortuit este sinonim cu: a. Locuţiunea verbală a se da pe faţă este sinonimã cu: a. c. curând. indiferent. mânie. inopinat. tulpină. dezvãlui. rezistent. întăritor. Expresia la calendele greceşti înseamnă: a. 38. b. sigur. surd. extraordinar. d. a fi darnic. c. rar. 39. d. 35. b. brutărie. descentra. extravagant. comis. 32. b. aiurit. negocia. Locuţiunea de-a valma înseamnă: a. direct. 37 . excepţie. c. dezafecta. amestecat. rãspandi. a apărea. clucer. b. d. 34. b. niciodată. penurie. înfumurat. vijelie. soare. Sunt derivate cu prefixe toate cuvintele din seria: a. floare. destupa. b. extrascolar. 37. dezlãntui. Locuţiunea a avea mână largă este sinonimã cu: a. deziderat. dezgoli. masă. a se prezenta. c. c. jitnicer. nealterat. dezavua. inexplicabil. limbă. d. mână. b. medelnicer. d. frunză.

d. 38 . lejer.

c. intercalat. d. c. provizoriu. d. rezistent. mondial. profund. Construcţia ad-interim este sinonimă cu: a. interior. b. b. 39 . dezgustător.40. lumesc. Sinonimul cuvântului imund este: a. 41.

şase. verb predicativ şi personal. cinci.şi tocmai când eram hotărât a spune mamei acestea. 4. b. două.. patru. E bine să fii copil. 2. Voi fi la tine la timp.Este gata să plece: a. vestind o zi frumoasă. verb predicativ şi impersonal. verb copulativ. În textul: „De-atâtea nopţi aud plouând / Aud materia plângând… / Sunt singur. b. 2.. În enunţul „A fost să ai norocul de a întâlni un om atât de bun.Este gata de plecare. 4. 3. 6. iaca şi soarele răsare. 2. 1.. Era să ia o notă mică. 4.. 4. d. trei.Bacovia) există: a. (I. Stabileşte numărul verbelor predicative din textul . Cuvintele subliniate sunt verbe în enunţurile 1. 5. (I. Stabileşte numărul verbelor din enunţul Văzând eu că nu-i chip de stat împotriva părinţilor. 3. b.Este gata de plecat. Alege varianta în care „a fi” apare de două ori ca verb auxiliar: a. c. d. (G. trei verbe predicative şi trei verbe nepredicative. c. şase verbe predicative. b. Ei sunt lăudaţi de profesori. 2. d. 4. 3. a fi are valoare de: a. d.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 9 MORFOLOGIE VERBUL 1. b. E posibil să fi fost acolo.”. şi mă duce-un gând / Spre locuinţele lacustre. 2. cinci. b. c. 40 . 4. 1. c. cinci verbe predicative şi unul nepredicativ. patru. c.Creangă): a. verb auxiliar. c. Am fost aşteptaţi la gară de bunici. 3. Elevii sunt la şcoală. patru verbe predicative şi două nepredicative.Este gata a pleca.Creangă): a. d. începui a mă gândi la pornire... 2. Va fi făcut şi el vreo greşeală. trei. d.

perfect compus. auxiliar. imperfect. auxiliară. indicativ. În fraza Băiete. Verbul a ajunge din fraza Nu i-a ajuns că ne-a trădat pe toţi. a. în ordine: a. rosti el domol. sunt. b. prezent. Modurile verbelor din fraza Ar fi putut prinde autobuzul de 8 dimineaţa. personal. d. condiţional-optativ. 8. 12. copulativă. copulativă. 13. (M. predicativă. este: a. impersonal..Locul unde se oprise tatăl şi fiul era o vâlcea. infinitiv. d. două. în ordine. c. la urmatoarele timpuri ale modului indicativ: a. Precizează valoarea morfologică a verbului subliniat din enunţul: „Cărţile bune sunt vândute repede”. predicativ impersonal. (Mircea Eliade). dar nu ştiai că el e prigonitorul nostru şi ucigaşul tatălui tău.. perfect simplu. d. auxiliar şi copulativ. patru.. are. Verbul a fi din textul „Nimeni nu este obligat să scrie şi de aceea nu este iertat nimănui să scrie prost” (M. 9. auxiliară. personal. unu. predicativ. b. gerunziu. b. predicativ. condiţional-optativ. predicativă. în ordine. c.Eminescu) are valoare de: a. zic eu. moş Luca. auxiliară. c. d. predicativ. b. copulativă.Un rând de plute abia putea fi văzut. imperfect. 11. indicativ. copulativ.Se înserează şi e tăcere. predicativă. copulativ. ţi l-a scos Dumnezeu în cale. infinitiv. mână mai tare. condiţional-optativ. 10.7. gerunziu. indicativ. c. d. perfect compus. b. să nu se mai uite satul ca la urs la noi! (I. impersonal. conjunctiv. gerunziu. perfect simplu. d. perfect simplu. prezent. auxiliar. b. prezent. copulativ.. 2.Sadoveanu). copulativă. d. indicativ. predicativ personal. copulativă. dar apropiindu-se de staţie zări o femeie tânără. b.Creangă): a. trei. perfect simplu. următoarele valori: a. c. copulativ. perfect compus. indicativ. 3. Verbul a fi din enunţurile 1. gerunziu. c. perfect compus. imperfect. imperfect. 41 . predicativă.Rogu-te. perfect simplu. prezent. Precizează numărul verbelor utilizate la modul imperativ în enunţul . verbele sunt întrebuinţate. c.

proiectez. înfăţişam. cheltuie. creând. b. îngenunche 18. mai mult ca perfectul. deraez. proiectez. ignorează. agreend. ordonă. Verbul scriserăm este la modul indicativ. Apele să îngheţe tun. deraiez. înfăţişiam. timpul: a. încurajeam. ştiam. bănuie. ordonă.14. mai mult ca perfectul c. îngenunche d. agreind. bruiez. persoana a III-a. cheltuieşte. imperfect b. perfectul simplu d. bâiguie. cheltuieşte. asemuieşte. agreiând. 20. ştiam. indicativ. studiind. cream. conjunctiv. c. scriam. ştiiam. scriând. 16. d. chibzuieşte c. c. constitue. bâiguie. studiind. creeam. bâiguieşte. d. 42 . asemuie. imperativ.Delavrancea). atribue. înfăţişeam. scriam. b. creind. agream. 21. încurajam. chibzuieşte b. ignoră. Treaba lor! (Barbu Şt. Sunt corecte toate formele din seria: a. scriind. b. persoana a III-a. ordonează. d. proectez. bănuieşte. asemuieşte. bruez. b. agream. îngenunchează b. d. cheltuieşte. Sunt corecte toate formele de persoana a III-a singular ale verbelor din seria: a. creiând. agreeam. studiând. studiind. încurajiam. c. prezent 17. Sunt corecte formele de gerunziu din varianta: a. este: a. îngenunchează c. bănuie. persoana I. scrieam. atribuie. imperfect. Ridice viscolul nămeţi până la streşini. infinitiv. perfect simplu. creend. chibzuie 19. cream. proiectez. bănuie. scriiam. Sunt corecte toate formele de persoana a III-a singular ale verbelor din seria: a. deraiez. agreiam. bruiez. creiam. ignoră. timpul: a. ignorează. chibzuieşte d. atribuie. ştieam. bruez. 15. constitue. bâiguie. ordonează. atribue. scriind. c. încurajam. b. c. deraez. asemuie. înfăţişam. d. Sunt corecte formele de imperfect din varianta: a. Verbul fugii este la modul indicativ. perfectul simplu. constituie. Modul verbului subliniat în textul Fum pe coşul Hagiului nu s-a pomenit. agreând. persoana I. constituie. scrind.

. activă pronominală. Alege soluţia corectă de analiză a cuvintelor subliniate din enunţul: „Bucuros de a fi fost admis la Academia de Poliţie. d.. reflexivă. nu mă duc la Socola. modul infinitiv.L. eu continui. să continue. verbul aflat la un mod predicativ este la diateza: a. el continuă. mamă. verb copulativ + adverb de mod. (I.nici dumneata nu voi să-ţi pierzi odihna pentru mine.. el continuă. perfect. la indicativ şi conjunctiv prezent.Creangă). verb auxiliar + participiul verbului de conjugat. verb copulativ + adjectiv provenit din verb la participiu. În propoziţia „Supărându-se pe cei mai buni prieteni înainte de a se întâlni cu mine. prezent. În enunţul . verb la infinitiv.Nu mă duc.22. predicat nominal. este: a. verb la diateza pasivă. c. modul infinitiv. predicat verbal. verb la diateza pasivă. eu continuu. c. verb la diateza pasivă. complement circumstanţial de cauză. complement indirect. pasivă. b. 26. c. verb la diateza pasivă. tu continui. d. complement indirect 27. activă pronominală. reflexivă. 24. pasivă. Verbul a continua are. verb la diateza pasivă. 28. b verb copulativ şi adjectiv provenit din participiu. Verbul subliniat din fraza . eu continui. b verb copulativ şi adjectiv provenit din participiu. complement circumstanţial de scop 43 .” a. 23. prezent. d. activă pronominală. verb la diateza pasivă. d. c. Structura subliniată în enunţul Nu s-ar fi cuvenit a fi acceptat una ca asta. d.” a. formele din seria: a. am fost tratat de el ca un duşman. c. modul infinitiv. să continuie. reflexivă-pasivă. modul infinitiv. b. d. b. complement indirect. Alege soluţia corectă de analiză a cuvintelor subliniate din enunţul: „S-a pregătit bine la toate probele pentru a nu fi respins. reflexivă. infinitiv. el continuă. activă. b. este la diateza: a. b. să continuie.”. c. tu continui. a telefonat părinţilor.Caragiale). d. pezent. perfect. verbul din structura subliniată este la diateza: a. complement circumstanţial de scop. tu continui. el continuuă. activă. 25. măcar să mă omori! (I.. prezent. activă. eu continuu. să continue. tu continuui. c.

ceru să fie trecut în regimentul al X-lea de dorobanţi” (D. nu fi(nepoliticos)!. timpul perfect simplu. fusei.Creangă) există verbe de conjugările: a. numai verbe predicative. 5.” (I. împietrii. înmii. scrisei. verbe auxiliare. nu merge!. numai verbe copulative şi predicative. copulative şi predicative.du-te la tată-tău şi cere să-ţi deie calul. numai verbe copulative şi predicative. c. I. nu şezi! 3. speriai. d. verbe auxiliare. numai verbe predicative. nu zi!. Identifică seria în care toate formele de imperativ negativ sunt corecte: a. unu copulativ şi trei predicative. numai verbe auxiliare şi predicative. d. b. adunai. trei copulative şi unu predicativ. b. nu cobori!.” (M.Alecsandri). nu creează!. nu veni!. b. persoana I. nu fii(indolent)!. că tu vei fi murit.Eminescu) verbele sunt: a. Indică seria în care toate verbele sunt la modul indicativ. citii. 6. a III-a şi a IV-a. a II-a. În fraza „Mie mi-e drag românul şi ştiu a preţui bunătăţile cu care l-a dăruit natura.. birui. În fraza „Frate-său. 4. b. I. b. d. 44 . c. / Că sunt bătrân ca iarna. făcui. a II-a. care ieşise ofiţer cu vreo trei ani în urmă.. armele şi hainele cu care a fost el mire. În fraza „. numărul singular: a. două copulative şi două predicative. d. I. c.” (V. avui. pustii. există: a. apărai. nu fă!.. nu uita!. fui. b. d. toate predicative. În versurile „Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit. suii.. tăceam. există: a. a II-a şi a III-a. c. mă sfiii. 2. copulative şi predicative.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 10 VERBUL 1. c. nu fuma!. numai verbe auxiliare şi predicative. nu citi!.Zamfirescu). a III-a şi a IV-a. c. d. a III-a şi a IV-a.

c. vorbind. Precizează felul verbului la mod nepersonal din fraza: „Se pare că nimeni nu înţelegea că hotărându-se în sfârşit plecarea lui Achim la Bucureşti însemna că trebuie să li se facă celor trei pe plac până la capăt. fâşâind. copulative şi predicative. 12. 8. liniând. numai verbe copulative şi predicative. vâjiind. c. b.Preda) a. d. (eu)bombănesc-(eu)bombăn 9. 14. d. a scrie. find. (eu)continuu-(eu)continui b. a se pieptăna. şase. apropiind. pietrifica-petrifica b.” (M. împrăştiind.” (M. asambla-ansambla d. d.Preda) a. a veni. verbe auxiliare. intranzitiv.. impersonal. a pluti. nepredicativ. scriind. tranzitiv. pustiind. personal. ce-ar fi putut să fie s-a isprăvit. numai verbe predicative. cinci. copiind. tranzitiv. predicativ. Alege seria în care toate formele de gerunziu sunt corecte: a. d. (el)ignoră-(el)ignorează d. a se spăla. Precizează numărul verbelor intranzitive din fraza: „Se pare că nimeni nu înţelegea că hotărându-se în sfârşit plecarea lui Achim la Bucureşti însemna că trebuie să li se facă celor trei pe plac până la capăt. nepredicativ.” (G.Galaction). sfâşâind. În fraza „Ce-a fost. impersonal. trei. a se bizui. a surâde 45 .7. (el)îndrumează-(el)îndrumă c. 13. c. b.. Sunt intranzitive toate verbele din seria: a. Alege perechea în care prima formă a verbului este corectă: a. intranzitiv. încrusta-incrusta 10. b. a îmboboci. există: a. a cânti. Alege perechea în care prima formă a verbului este corectă: a)sfârteca-sfârtica b)inoportuna-importuna c)îngurgita-ingurgita d)incastra-încastra 11. personal. predicativ... numai verbe auxiliare şi predicative. mămucă. c. citind. luând. despera-dispera c. d. patru. b. a se gândi. a pleca c.. hârşâind.. ştiind. văzând. Alege perechea în care prima formă a verbului este corectă: a. a se lăuda. b.

a ninge. c. mă sfiam. perfect simplu d. imperfect. persoana I d. auxiliară şi predicativă. timpul perfect simplu. a se pieptăna. 19. timpul: a. b. d. a spune. timpul: a. a zbura. prezent 22. c. c. a îmbrăca. sfiisem 20. mă sfii. a veni. mai mult ca perfect. persoana I.Verbul mersesem este la modul indicativ. timpul: a. a lucra. Va fi avut şi el un cuvânt de spus. numărul singular. (I. b. poetul avea să vină la Bucureşti . Capul cerbului are să te strigepână atunci mereu pe nume. a trebui. auxiliară şi auxiliară. 46 . Mâni-dimineaţă am să le bat potcoave la cai. a hotărî. prezent.. c. a se lăsa. b.Verbul merseserăm este la modul indicativ. persoana a III-a 21. b. a se bucura. persoana I b. Precizează valorile verbului a avea în enunţul „Cu calul ce ai şi cu vitejia ta. c.” (Basm popular) a. d. Verbul a avea are valoare predicativă în enunţul: a. imperfect. b.15. a înţelege. a proveni. 18. d.. d. predicativă şi predicativă. verbul a se sfii are forma: a. mă stiii d.. perfectul simplu. b. perfectul simplu. a înţelege. a citi. La modul indicativ. d. a muri. 16.. a căuta.Creangă) c.Sadoveanu) b. a încărunţi. În anul următor. a se îmbrăca. mai mult ca perfect. a-şi reveni. a putea. perfect simplu. a face. imperfect. (M. imperfect.Verbul descoperii este la modul indicativ. persoana a III-a c. a gândi. 17. a se eschiva. Sunt intranzitive toate verbele din seria: a. predicativă şi auxiliară.Sunt tranzitive toate verbele din seria: a. cred că ai să izbuteşti. c.

timpul prezent 26. verbe şi locuţiuni verbale la modul indicativ. verbe la modul indicativ şi la modul conjunctiv. timpul perfect compus c. Nu dă! Nu fă! Nu fii! Nu zii! b.Şt.23. Sunt corecte formele de imperativ ale verbelor din seria: a. condiţional-optativ. În enunţul De-a veni aici. infinitiv 47 . Nu dă! Nu fă! Nu fi! Nu zi! 25. b. verbul a veni este la modul: a.Acum n-au să te prindă zece ogari!” (M. d. Nu da! Nu face! Nu fi! Nu zi! c. spune-i să rămână. 24.. c. timpul prezent d.Sadoveanu) există: a. verbe la modul indicativ. indicativ.. d-apoi când te-oi lua cu harapnicul. imperativ c. cocoşeii moşului!” (B. bată-vă norocul. conjunctiv b. indicativ. infinitiv. n-ai să-ţi aduci aminte de datoria ta? . timpul viitor b. În enunţul „O. Nu da! Nu face! Nu fii! Nu zii! d. În enunţul „Măi. verbe şi locuţiuni verbale la modul indicativ şi la modul conjunctiv.Delavrancea) verbul este la modul: a. indicativ d.

zefir. sunt în număr de: a. două. d. c. 4.. Sculatul de dimineaţă ne este de folos totdeauna. d. flori. zefir. părere de rău. Locuţiunile bătaie de cap. 6. frunză. d. / Aş fi frunză. d. de cerbi. 3. murmur. Există un substantiv cu funcţia sintactică de complement circumstanţial de timp în enunţul: a. / Care duce / Cu-al său murmur frunze. c. două..” (M. patru. În versurile „Şi prin vuietul de valuri. c. Dimineaţa avem totdeauna cursuri. substantivale. murmur. unu. flori. flori. trei.. zefir. frunză. floare. d. ierbi. b.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 11 SUBSTANTIVUL 1. floare.Ioane. cârdului. cârdului. floare. adverbiale. ierbi. c... Dimineaţa se arăta nespus de frumoasă. 5. b. verbale. cârdului. Substantivele colective din enunţul Turmele lui Abel călcară şi devastară lanurile de grâu pârguit şi livezile lui Cain.. patru. / Prin mişcarea naltei ierbi. Toţi candidaţii s-au prezentat la concurs în această dimineaţă.” (M. 2. cată să nu dăm cinstea pe ruşine şi pacea pe gâlceavă! (I. b. Alege substantivele în cazul acuzativ din versurile următoare: „De-a fi. adjectivale. d.Creangă): a. b. aducere-aminte sunt: a. / Eu te fac s-auzi în taină / Mersul cârdului de cerbi. frunză. zefir dulce.Eminescu): a. aş fi floare. Precizează numărul substantivelor defective de plural din enunţul . mişcarea. frunze. c. dragă. b. unul. mişcare. valuri. c. trei. 48 . murmur. b.Eminescu) sunt în cazul genitiv substantivele: a. frunze.

c./ singurătate-i câtă-n mine-ncape…” (Gheorghe Tomozei) există: a.Kogălniceanu) a. 13. dativ. Indică numărul cuvintelor în cazul nominativ din textul: „Dorul imitaţiei s-a făcut la noi o manie primejdioasă. nume predicativ. b. vocativ. c. himeric c. adânc himeric b. Precizează funcţia sintactică a substantivului subliniat. acuzativ şi dativ d.. ca patimi 8. / secundele sunt boabe disparate. trei c.. d. un substantiv în cazul nominativ. a obosit. voi să ziceţi pe strună după mine un cântec de voinicie al lui Vasile cel Mare. verb la supin..” (M. acuzativ. întuneric d. Complementul circumstanţial de mod exprimat prin substantiv din versurile: „Dar ochii mari şi minunaţi / Lucesc adânc himeric. acuzativ şi genitiv c. / e ger doar cât încape într-un crin. Această manie este. În textul: „Din ceasul curs a mai rămas puţin. două b. d. lăutarilor.” (M.Eminescu) este: a. şase d. subiect.7. verb la participiu.Eminescu) sunt în cazul: a. În textul „Măi. şi-a continuat drumul prin pădure: a.” (M. Cuvântul subliniat din enunţul De atâta mers. b.. complement direct. genitiv. b.Sadoveanu). patru substantive în cazul nominativ şi două în cazul acuzativ. covârşi-toare în literatură. din enunţul Nefiindu-i teamă de nimic. dativ b. Substantivele cu funcţie de complement circumstanţial de loc din versurile „Stelele-n cer / Deasupra mărilor / Ard depărtărilor. / Ca două patimi fără saţ / Şi pline de-ntuneric” (M. c.. 49 . b. două substantive în cazul nominativ şi patru în cazul acuzativ. adjectiv provenit din verb la participiu. substantiv. pentru că omoară duhul naţional. un substantiv în cazul nominativ şi cinci în cazul acuzativ d. / Până ce pier. şapte 12. c. mai ales. este: a. unul în cazul genitiv şi patru în cazul acuzativ 9. hoţu. nu există niciun substantiv în cazul: a. complement circumstanţial de cauză. genitiv şi dativ 10. nominativ. acuzativ. 11. d.

gărzii. poienii. versanţi. aragazuri. 19. persoană c. subiect.Şi bogat în sărăcia-i ca un astru el apune. nume predicativ. visuri-vise. funcţia sintactică de: a. chibrite / chibrituri. bareme-baremuri. chipie / chipiuri. nume predicativ. jersee / jerseuri. Substantivul îşi poate schimba forma după: a. semnelor vremii profet. b. matinee / matineuri. bunicii d. a. d. număr. caz. defilee. căpşuni / căpsune. d. 50 . timp b. b. număr. adverb. 15. voiajuri. mingii. voiaje. complement indirect în dativ. b. atribut substantival în genitiv. versanţi. În enunţurile Unora le place mult istoria. c. următoarele funcţii sintactice: a. c. parbrize-parbrizuri. în ordine.14. ligheane-lighene. defilee. complement direct c. atribut substantival în dativ. atribut substantival apoziţional. defileuri. atribut substantival în genitiv. complement direct. clişee / clişeuri. c. mingii. Proba cea mai dificilă la admiterea în Academia de Poliţie pare a fi istoria. Sunt acceptate ambele forme de plural ale substantivelor din seria. aragaze. gardei. anteturi / antete. d. complement direct. d. aragaze. gen. 17. bunicăi 20. episcopi-episcoape. poienii. b. mod. cu articol hotărât din seria: a.Eminescu) substantivele subliniate au. verb la supin. 18. complement direct. versante. timp. gărzii. bunichii c. aragazuri. atribut substantival în dativ. canale / canaluri. defileuri. singular. c. virusuri-viruşi. d. d. persoană d. gen. în ordine.mădulari-mădulare. versante. poienei. voiaje. 16. mingei. / Preot deşteptării noastre. gardei. gen. Identifică seria în care substantivele perechi au forma de plural corectă: a. baloturi / baloţi. Normele actuale admit toate formele de plural din seria: a. substantivul istoria are. bunichii b. adjectiv. este format prin conversiune din: a. c. coperţi / coperte. b. 21. poienei.. Primul substantiv din enunţul Fumatul ar trebui să fie interzis în spaţiile publice.“ (M. Sunt admise toate formele de dativ-genitiv. mingei.antete-anteturi. În versurile „. b. voiajuri. atribut substantival în genitiv. caz. index-indexuri.bande-benzi. atribut substantival apoziţional. monede / monezi. versanţi-versante. subiect. voiajuri-voiaje. verb la participiu. defilee / defileuri..

frate plânsetelor noastre / Şi răzvrătirii noastre frate. acuzativ. trei cuvinte în cazul dativ şi un cuvânt în cazul genitiv b.22. 51 .Goga) există: a. În versurile „Brumele timpului mut / sting ale poamelor sucuri..” (O.” (M. adjectiv şi adverb. În versurile „Tu. substantiv şi adverb.Eminescu). / Urlai tăriilor amarul / Mâniei tale înfricoşate. genitiv. substantiv şi adjectiv. / Cât de târziu ai ştiut / suflete-al meu să te bucuri!” (I. d. dativ. un cuvânt în cazul dativ şi şase cuvinte în genitiv c. b. 24. cinci cuvinte în cazul dativ. c. vocativ. c.Horea) nu există niciun substantiv în cazul: a. adjectiv şi substantiv. d. b. patru cuvinte în dativ şi trei în genitiv 23.. cuvintele subliniate sunt în ordine: a. În versurile „Din sânul vecinicului ieri / Trăieşte azi ce moare. şi trei în genitiv d.

b. a. d. copii. Câte dintre următoarele substantive suntr articulate: poezii. codrii. Un drum e mai lung. zilele lui aprilie. 2. băiatul cel mai mare al vărului meu. a. lalele. niciunul 4. lui Horia. a. fluvii. c. şa. unul d. unul b. trei d. lui mama. d. patru articole. relei-voinţe. basma.. noului-născut. niciuna 52 . zorele. cinci c. Lângă şcoala noastră este un parc minunat. răufăcătorului. miniştrii. Câte dintre următoarele cuvinte sunt articulate: ulii. manele. două d. liberului-cugetător. toate 5. fluturii. primului-solist. 6. niciunul 3. trei d. lui Jeni.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 12 ARTICOLUL 1. patru c. există: a. cinci articole. b. toate b. iar altul-mai scurt. a. În propoziţia „Lui Mircea. patru c. lui bunica.”. vii.. şase articole. toate b. c. şapte articole. Precizează câte dintre următoarele substantive compuse sunt corect articulate: bunăvoinţei. două c. În clasă nu este decât un băiat. În câte dintre construcţiile următoare articolul hotărât proclitic este folosit corect: lui vodă. La concurs s-au prezentat trei fete şi un băiat. Alege enunţul în care cuvântul un este articol: a. i-am dăruit un stilou şi două cărţi. toate b.

Alege enunţul în care cuvântul lui este articol hotărât proclitic: a.Creangă).7. d. Alege sintagma în care articolul demonstrativ (adjectival) este folosit corect: a. elevul cel harnic şi leneş c. aparate de măsurare ale tensiunii d. b. Zilele lui decembrie sunt friguroase. b. articol hotărât proclitic. locul de naştere al lui I.. c. b.” este: a. c. d. copiilor cei cuminţi. articol posesiv genitival b. c. pronume posesiv. 8. b. b. pronume personal. Cuvântul subliniat din enunţul Era dimineaţă. elevul cel inteligent şi harnic. Alege sintagma în care omiterea articolului demonstrativ (adjectival) este greşeală: a. articol hotărât. este: a. pronume posesiv c. Este mamă a trei copii. Alege enunţul în care cuvîntul a este articolul posesiv genitival: a.. În clasa a XII-a elevii se pregătesc pentru bacalaureat. 10. Lui i-am dat mai multe sfaturi. fetei cea harnică. pronume personal. c. Cuvântul lui din enunţul „Spectatorii au aplaudat şutul lui Badea spre poarta adversarilor” este: a. 12.Creangă b. băiatului cel bun. d. adjectiv pronominal. Ai lui erau plecaţi. articol posesiv-genitival. ideile de cercetare ale echipei 14. Elevul a făcut bine temele. d. Cuvântul lui din propoziţia „Opinia lui este interesantă. elevei celei inteligente. Cărţile lui sunt în ghiozdan. articol hotărât d. în ziua de Tăierea Capului lui Ioan Botezătorul (I. omul cel mai harnic şi inteligent. 53 . d. prunume personal 9. Miroase a fân. b. fata cea harnică şi cuminte d. 11. articol nehotărât proclitic. măsuri de îndiguire ale râurilor c. c. Articolul posesiv este corect folosit în sintagma: a. 13.

b. niciun articol. Cei mai buni prieteni ai noştri ne vizitează mereu. c.15. trei articole.” a. b. b. a. Sora mai mică a Ioanei merge la grădiniţă. d. În faţă se ridica zidul verde al pădurii. d. patru b. c. 17. În propoziţia Moşneagul cel mititel părea mirat de răspunsurile scurte şi îngheţate ale lui Şoimaru. 18. Câte articole nehotărâte sunt în enunţul: „Pe o stradă dintr-un cartier central. evidenţa clară a notelor şi absenţelor. cinci articole. Câinii de pază ai pădurarului lătrau tare. Alege sintagma incorectă: a. c. unul 54 .Sadoveanu). două d. Alege enunţul în care articolul posesiv nu este marcă de genitiv. c. patru articole. (M. frumuseţea deosebită a fetei. trei. sunt utilizate: a. d. se ridică o vilă cu un etaj şi alta cu două. podoaba verde a câmpurilor şi a pădurii. 16. ideile revoluţionare ale savanţilor.

(Henric Stahl). cinci c. cinci. Stabileşte numărul adjectivelor formate prin conversiune. să-i înfrunt pe bădăranii aceia. 2. viteji. a.. b. 5.Simionescu): a. c. adjectivele provenite din verbe la participiu sunt în număr de: a. 6. (M. din versurile: Şi deatuncea. şase d.O. c. are categoria gramaticală a persoanei. Indică numărul adjectivelor din enunţul Am păşit mândru în sala luminată de torţe fumegoase. patru. 4. b.. b.. foarte sus pe cer.. b. trei. lumina straniu oraşul adormit. proiectând pe covorul alb umbre scurte. d. patru. nopţi albastre.. are uneori funcţia de complement indirect. c. În enunţul Luna . d.Iosif): a. patru b. are totdeauna funcţia sintactică de atribut adjectival. / Baldachinuri prinse-n stele. arată însuşirea unui substantiv. strâmbă şi mâncată. trezi. d.. sunt ale voastre. trei. patru. foarte netede. două. Câte dintre următoarele adjective la plural sun corecte: dârzi. şase. cruzi..LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 13 ADJECTIVUL 1. trei c. Precizează câte adjective sunt în următorul text: „Cad fulgii şovăielnici. / Toate gândurile mele / Sunt la voi.H. toate b. două. două d. ursuzi. unul 3. hotărât să mă apăr. (Şt. trei. cuprins de-o vrajă-adâncă” (Ion Barbu) a. unu.. Alege afirmaţia adevărată pentru adjectiv: a. c. şapte 55 . uşor şi leneş. aşa cum în poveste / Cad stropi de piatră scumpă. d. peste / Un strălucit războinic. cinci.

7. Alege enunţul în care sunt două adjective propriu-zise: a. Din albastru cerul s-a făcut vânăt. b. E sigur că tatăl tău e un om bun. c. Vântul adie uşor printre frunzele galbene ale copacilor d. Ar fi foarte rău să vii pe nepregătite. 8. Alege enunţul în care există cel puţin două adjective: a. Copiii sunt îndrumaţi şi ajutaţi mereu de părinţi. b. E frumos din partea lor că îi salută respectuos pe cei mai mari. c. Fructele consumate fără a fi spălate pot dăuna grav sănătăţii. d. Copilul va deveni cu timpul harnic şi ascultător 9. Cuvântul aşa din enunţul Scump, scump de tot la aşa vremuri (B.Şt.Delavrancea), este: a. adjectiv propriu-zis; b. adverb de timp; c. adverb de mod; d. adjectiv provenit din adverb. 10. Alege sintagma incorectă: a. un copil mai înalt în comparaţie cu mine b. un copil înalt faţă de mine c. un copil mai înalt decât mine d. un copil mai înalt ca mine 11. Gradul de comparaţie al adjectivului din propoziţia Şi înţelesul ei e prea cuminte (M.Eminescu), este: a. pozitiv; b. superlativ absolut; c. comparativ de superioritate; d. superlativ relativ de superioritate. 12. Cîte adjective la gradul superlativ absolut cunt în următoarele sintagme: băiat harnic şi foarte inteligent; om deosebit de priceput şi de muncitor; profesor admirabil a. toate b. patru c. trei d. două 13. Câte adjective la superlativ absolut sunt în urmâtoarele sintagme: rece ca gheaţa, dulce ca mierea, curat ca lacrima, vreme splendidă, lucrare perfectă. a. toate b. trei c. două d. nici unul 14. Câte dintre următoarele adjective au sens de superlativ: colosal, gigantic, uriaş, înalt, imens, întins a. niciunul b. toate c. patru d. două 56

15. Câte dintre următoarele adjective exprimă însuşiri ce nu pot fi comparate: absolut, unic, veşnic, iniţial, total, întreg. a. toate b. patru c. două d. unul 16. Alege sintagma corectă: a. foarte străvechi b. extraordinar de hipersensibil c. nemaipomenit de ultraelegant d. suprasupraaglomerat 17. În propoziţia: „Este un elev destul de inteligent şi de harnic”, adjectivele sunt la gradul de comparaţie: a. pozitiv b. superlativ absolut c. superlativ relativ d. comparativ de egalitate 18. Gradul de comparaţie al adjectivului din propoziţia ... căci smârţoagele lui de cai erau vlăguiţi din cale-afară... (I.Creangă), este: a. pozitiv; b. superlativ relativ (de superioritate; c. superlativ absolut; d. adjectivul din text nu are grad de comparaţie. 19. Alege enunţul în care există două adjective propriu-zise cu funcţia sintactică de atribut: a. Sunt mândru de voi, dragii mei! b. Fiii mei dragi, aţi făcut o treabă foarte bună! c. Băieţii cei mari ai vecinului se întorceau veseli de la râu. d. Ziua de azi se vesteşte a fi plină de surprize. 20. În câte dintre următoarele construcţii adjectivul este folosit corect: dragei mele surori, ultimile ştiri, marei scriitoare, atari fete, copii precoce. a. toate b. una c. două d. patru 21. Precizează care dintre expresiile următoare sunt locuţiuni adjectivale: de duzină, de frunte, iute de picior, cai verzi pe pereţi, tragere de inimă, de toată mâna, cu capul în nori: a. doar ultimele două; b. doar primele două; c. primele trei şi ultimele două; d. primele trei.

57

22. Alege sintagma în care adjectivul este folosit incorect: a. caracter contradictoriu b. discurs contradictor c. test eliminatoriu d. examen eliminator 23. În enunţul: „Era un vis misterios / Şi blând din cale-afară / Şi prea era de tot frumos / De-au trebuit să piară...” (M. Eminescu), ultimele două adjective sunt la gradul de comparaţie: a. superlativ relativ de superioritate b. superlativ relativ de inferioritate c. superlativ absolut d. comparativ de superioritate

58

. reflexiv. trei. dativ etic. patru pronume 5. nehotărât.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 14 PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE PRONOMINALE 1. b.. relativ.. c. dativ posesiv.nehotărât.Sadoveanu) pronumele sunt în număr de: a. un pronume. faţa lunei să le bată. / Îşi deschide-a lui adâncuri. Cazul pronumelui subliniat în enunţul: Şi unde mi ţi-l ia Făt-Frumos pe zmeu. relativ. d. 4. nu-mi mai pot aduce decât cu greu aminte de o întâmplare ca aceea. personal. două pronume. personal. există: a. b. există: a. un pronume. relativ. b. patru. d. Indică felul pronumelor din textul: „Ieşind la vânătoare. 2. b. unu. două.. două două. patru pronume. posesiv. 3. relativ. c. dragul codru. . d. d. relativ. (M. trei pronume. b. Precizează numărul pronumelor din versurile De când codrul. relativ. care venea din când în când să-şi vadă locurile. 59 . posesiv. b. c. troienindu-şi frunza toată. patru. c. 6. c. (M.” (Vulpea firoscoasă): a.. reflexiv. trei. reflexiv. posesiv. c. În textul Mi-a zis câte a pătimit. genitiv. auziră iarăşi pe stăpânul viei. trei pronume. cinci.Eminescu): a. care încotro putea. este: a. d. În fraza „Ei! Ce greu e pachetul acesta care a sosit prin poştă!”.. şase. dativ. d. că are de gând să le sape. În fraza „Ce om e acela care nu-şi respectă promisiunile?”.

adjectiv pronominal relativ. 2. remarcase. 4.. 12. subiect. d.. c. adjectiv pronominal interogativ. pronume posesiv. ale căror. ale căror. a devenit un tânar ascet.I-a condus pe ai lui până la gară.Discuţiile cu ai mei sunt interminabile. c. patru. a căror 60 . creste se pot completa. cazul acuzativ. Ne facem lecţiile. atribut adjectival. 10. adjectiv pronominal posesiv. a căror... 3.. a cărui fiică..Sfaturile alor mei m-au ajutat foarte mult: a. atribut adjectival. elevi. după cum mi-a spus: Bineînţeles. 2. a cărui. două. ai cărei. 3. pronume personal. a cărei. Sintagmele profesoara . 13. d. 4.. pronume interogativ. b.. d. b. pronume interogativ. b. mama . Cuvântul subliniat din enunţul Nu mi-am văzut numele pe lista câştigătorilor. fiică. cazul nominativ. pictorii . este: a.. 3. pronume relativ.7.a cărui.a căror. a cărei.. Ne gândim la vacanţă.Ai mei părinţi trudesc printre străini. d. pronume reflexiv. 9. a căror. complement direct. Stabileşte numărul pronumelor personale din fraza .. Există un pronume reflexiv cazul dativ în propoziţia: a. în ordine. unu. ale cărui. cu următoarele pronume relative în cazul genitiv: a.. Alege soluţia corectă de analiză a cuvântului subliniat din enunţul: „Ce bibliografie vi s-a recomandat pentru examenul de limba română?” a.. cazul nominativ. cuvântul ce este: a. Identifică enunţurile în care există pronume posesive 1. ale căror d. 4. b.auzind dânsa de mine şi de numele meu prin 1943.. 11. cazul acuzativ... 2. muntele . adjectiv interogativ. trei. Ne-au invitat la film. 2. ai căror. adjectiv interogativ. d. (Ştefan Bănulescu): a. c. opere. 2. Toată lumea ne laudă. c. ai căror. b. b... b. 8. 1. c. c. c. În enunţul „Ce faci când iei o notă mică?”. d. pronume interogativ. 4.

sunt. a căror. b. dativ şi genitiv. În enunţul Casa pustie şi mormântul sunt diata lui şi moştenirea ta. b.. Forma corectă de acord a pronumelui relativ în cazul genitiv. genitiv. c. (C. Adjectivele pronominale posesive din propoziţia De chipul tău viaţa mea e plină. este forma întrebuinţată în text.Sadoveanu). acuzativ. c. 20. ai cărui. c. din fraza Dacă voi nu mă vreţi eu vă vreu. 21. Adjectivul posesiv din propoziţia Au ridicat oamenii contra noastră este în cazul: a. nominativ. 17. genitiv. îndeplineşte funcţia sintactică de: a. d. dativ. cazurile cuvintelor subliniate sunt. acuzativ. dativ şi nominativ. genitiv şi nominativ. ambele sunt pronume personale. 61 . ambele sunt pronume posesive. (M. d. 15. răspunse Lăpuşneanul. acuzativ. dativ. c. genitiv. Cuvintele subliniate din enunţul Tot ce e al meu e şi al lui. numai genitiv. d.Negruzzi). genitiv.Eminescu). b. b. este: a. c. pronume relativ. d. sunt în cazul: a. subiect.14. adjectiv pronominal relativ. a cărui ochi scânteiară ca un fulger. (M. c. Pronumele relativ din fraza Oamenii pe care niciodată nu trebuie să te superi sunt părinţii. atribut pronominal. pronume posesiv. d... d. 19. genitiv. acuzativ. este în cazul: a. Pronumele relativ din fraza Spune-i băiatului ce se cuvine. Cuvântul subliniat în enunţul Le vom înmâna premii numai profesorilor ai căror elevi s-au calificat la olimpiadă este: a. pronume interogativ. adjectiv pronominal interogativ. adjectiv pronominal posesiv. nominativ. pronume personal. complement indirect. c. b. c. ai căror. în ordine: a. b. nominativ. b. d. 18. pronume posesiv. 16. în ordine: a. b.. complement direct.

d. nominativ. acuzativ. 62 .

d. adjectiv pronominal nehotărât. pronume posesiv. pronume relativ. un pronume. este: a.22. (Mircea Cărtărescu). adjectiv provenit din verb la participiu. pronume demonstrativ. (M. d. substantiv.Creangă). atribut pronominal. adjectiv pronominal demonstrativ. c. patru. b. două. 63 .Fire-ar afurisit să fie cine a mai desfiinţat şi catiheţiile cele. d. cazul genitiv. trei. două pronume şi două adjective pronominale. pronume personal. adjectiv posesiv. trei pronume... patru pronume. 23. b. b. trei pronume şi un adjectiv pronominal. adjectiv propriu-zis. În textul Mi-a zis câte a pătimit. pronume personal. adjectiv pronominal demonstrativ. 27. c. Cuvântul subliniat în enunţul Prietenul tău este vinovat de tot ce mi se întâmplă. caz genitiv. c... Cuvântul subliniat în enunţul . b. tocmai acum în vremea noastră! (I. caz genitiv.. c.” a. două pronume şi un adjectiv pronominal. În fraza „Ce om e acela care nu-şi respectă promisiunile?”. d. d. 26. atrbut pronominal. complement indirect. este: a. c. articol demonstrativ-adjectival. patru pronume 25. pronume nehotărât. b. este: a. b. unu. sunt: a. b. pronume demonstrativ.nu mai doresc decât s-aud întâmplarea gospodarului istuia înalt şi uscat. d. În enunţul Ne mutaserăm în aceeaşi bancă şi legătura noastră era cunoscută de toţi. adverb. c. complement indirect.Sadoveanu) pronumele sunt în număr de: a. nu-mi mai pot aduce decât cu greu aminte de o întâmplare ca aceea. Cuvântul cele din enunţul . două pronume. 28. (M. 24. d.. cazul genitiv. Alege soluţia corectă de analiză a cuvântului subliniat din enunţul: „Lupta sătenilor împotriva lui avea sorţi de izbândă. există: a. c.Sadoveanu).

reflexiv. 5. nominativ. În fraza „Ei! Ce mare-i fu bucuria de a-şi revedea părinţii!”. d.personale cu excepţia penultimului care este nehotărât d. adjectiv pronominal posesiv. caz G. cuvântul subliniat este: a. nominativ. caz G...” (T. b. b. (M. nehotărât. un pronume. / atribut adjectival 2. Stabileşte felul pronumelor din enunţul: „Noi venim mirarea noastră la mormântu-ţi a depune. acuzativ. Indică felul pronumelor din următorul enunţ: „Dacă mâna-ţi slabă sceptrul ţi-o apasă / Altuia mai harnic locul tău îl lasă" (D. a. toate personale cu excepţia penultimului care este relativ c.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 15 PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE PRONOMINALE 1. / atribut adjectival d.Bolintineanu). personal c. genitiv. c. primul şi ultimul personale. pronume posesiv. În versurile Joace unul şi pe patru / Totuşi tu ghici-vei chipu-i..” (I. trei pronume. toate . 6..Eminescu). pronume posesiv în cazul genitiv b. / Veacurile ce înghit neamuri al tău nume l-au hrănit. 7. d. acuzativ.personale cu excepţia penultimului care este posesiv 4. c. dativ. caz N.Arghezi).” (Gr. d. personal. personal b. de am fost primit în Folticeni. c. genitiv. / atribut pronominal genitival b. b. reflexiv.. Alege varianta corectă de analiză a cuvântului subliniat din versul: „Ea e hrisovul vostru cel dintâi.. personal. caz G. toate personale cu excepţia penultimului care este posesiv d. demonstrativ. Pronumele relativ din enunţul „Pentru mine însă numai două merţe de orz a dat tata cui se cuvine. toate personale cu excepţia celui de-al doilea care este posesiv 3. Pronumele relativ din enunţul „Deseori adolescenţii nu ştiu ce este important să facă” este în cazul: a.Alexandrescu) a. adjectiv pronominal posesiv. / atribut pronominal genitival c. toate . patru pronume. iar celelalte posesive b. reflexiv. pronume reflexiv în cazul dativ 64 . două pronume. a. personal. dativ.Creangă) este în cazul: a. pronume personal. există: a.

c. pronume personal în cazul dativ 65 . pronume personal în cazul genitiv d.

de întărire b. În enunţul „Încet. însul este: a. adjectivele pronominale de întărire: a.. Nu au aceeaşi formă. formă veche c. o locuţiune adjectivală c. o locuţiune substantivală b. nehotărât c.. posesiv d. Forma de dativ-genitiv a pronumelui dumneata este: a. dumitale 10. dumneatale c. demonstrativ d.. numărul plural 14.. el se sui până la cuib. genul feminin. atribut pronominal b.mă miram că ei nu văd / cu vârful coarnelor ca melcii. relativ 12.Eminescu) există: a. „. de întărire c.. o locuţiune prepoziţională d. genul masculin. pronume de politeţe. numărul singular b.8. pronume personal. încet.. cuvântul.L. la toate cazurile. dumneavoastră d. În propoziţia. personal c..” (L. complement indirect d. numărul plural c.. negativ b. mă este: a.Caragiale) pronumele personal în dativ este: a. pronume reflexiv 9. genul masculin. o locuţiune adverbială 11. Nu are categoria gramaticală a persoanei pronumele: a. pronume de întărire d. În enunţul „Stă şi azi în faţa lumii o enigmă nesplicată. complement direct c.dă-i cu bere..” (M.Blaga) pronumele. posesiv d. În enunţul „. formă veche b.dă-i cu vin. fără funcţie sintactică 66 . genul feminin.” (I. posesiv 13. dumnealui b. Substituie un nume fără să dea indicaţii precise despre obiecte pronumele: a. reflexiv b. se uită într-însul” (Basm popular). numărul singular d.. reflexiv 15.

complement indirect d. În enunţul „În cele din urmă. 19.” (O. apele Oltului ajung la picioarele uriaşului munte. pronume demonstrativ de depărtare c.16.Goga). adjectiv posesiv în cazul nominativ c. Patronii ţin seama de observaţiile clienţilor aceştia. pronumele personal în dativ este: a. În propoziţia „La voi aleargă totdeauna / Truditu-mi suflet să se-nchine. un adjectiv pronominal relativ 20. patronii nu au dat importanţă ideii acesteia. atribut pronominal b. fără funcţie sintactică 17. În enunţul „Om de o veselie copilăroasă. articol demonstrativ (adjectival ) b. el râdea din toată inima. un pronume interogativ b. genitiv 67 . Adjectivul pronominal demonstrativ este folosit incorect în propoziţia: a. cuvântul meu este: a. cuvântul cel este: a.. La început.Pituţ). acuzativ c. adjectiv propriu-zis c. un pronume relativ c. pronume posesiv în cazul nominativ b. Produsele acestei întreprinderi sunt foarte căutate în magazine. În fraza „Lăudată fie memoria marelui poet a cărui pană a ştiut să învieze umbrele glorioase al eroicului nostru trecut. substantivul memoria 21. adjectiv nehotărât b. numeral colectiv d. complement direct c.”.Ghica) pronumele relativ determină: a. pe ai cărui umeri a coborât. extenuate. adjectiv pronominal de depărtare d. nominativ b. Ideile acestui inventator vor aduce mari profituri companiei. d.” (I. cuvântul tuturora este: a. b.” (Gh.. În enunţul: „În ţara orbilor cel cu un ochi este împrat” (Proverb). dativ d.Bogza) există: a. pronume posesiv în cazul genitiv 22. substantivul pană b. pronume demonstrativ de identitate 18.” (G.şi tatăl meu în august / ne cântărea cu grâu.. În enunţul „. cuvântul subliniat este în cazul: a..Slavici). pronume nehotărât 23. c. prima propoziţie din frază d. un adjectiv pronominal interogativ d. substantivul poet c. pronume personal în cazul genitiv d. În enunţul „Dă-i cu cinstea să piară ruşinea. încât ochii tuturora se îndreptau asupra lui” (I.

6. cuvintele subliniate sunt: a. 68 . două 4. dinspre. trei d. (I. / Ce-a cântat şi ieri.. cosind cu ele parcă. În textul: „Un tramvai se-ntoarce de la gară / Şi-n tramvaiul plin de pasageri / Toată lumea cântă-n cor pe dinafară. câteodată. trei. neîncetat.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 16 PĂRŢI DE VORBIRE NEFLEXIBILE 1. d. 5. uneori poate determina un substantiv. c. d. patru. b. (M. d. 2. c. împrejur. patru. b.. numai. niciodată. d. când fâşii se prinde ceaţa. Alege afirmaţia adevărată pentru adverb: a. trei. Stabileşte numărul adverbelor din versurile Precum seara. c. / Tot auzi sunând vecernii şi nu ştii de unde vin. ceva. altădată. bunăoară. c..Minulescu Ploaie urbană). două.. devreme. două adverbe. alene. Stabileşte numărul adverbelor din enunţul Numai după cum aducea picioarele. odată. b. cinci b. determină totdeauna un verb. şase. iară pe dealul de la dreapta stau răzleţe rămăşiţele încă nestârpite ale unei alte păduri cioate.. uneori îşi poate schimba forma după număr. rar.Pillat): a. totdeauna. / Şi-alaltăieri. trei adverbe şi un substantiv cu prepoziţie. două adverbe şi două locuţiuni adverbiale. altfel. întruna.” (I. b. d.] pe culmea dealului de la stânga. nu poate fi niciodată element de relaţie. patru c. despre Ineu se iveşte pe ici colo marginea unei păduri de stejar. s-ar fi putut cunoaşte că-i cioban.Sadoveanu): a. 3. Indică seria care conţine numai adverbe compuse: a.” (Ioan Slavici) a.. cândva. cinci. Precizează numărul locuţiunilor adverbiale din textul următor: „La deal valea se strâmtează din ce în ce mai mult. toate adverbe. o locuţiune adverbială şi un substantiv cu prepoziţie. b. pe câmpie. c. [. unu.

Cuvântul tot este adverb în enunţul: a. Indică valoarea morfologică a cuvântului subliniat din enunţul: „Fiind nişte vecini agreabili. Indică seria care conţine numai prepoziţii / locuţiuni prepoziţionale corect grupate din punct de vedere al regimului cazual: a. îndărătul. pe deasupra. înaintea. d. c. Cuvântul poate nu este adverb în enunţul: a. doar prima. 8. Examenul de admitere la Academie este tot mai greu. a avut emoţii. în preajmă. Greşind calculul. Structura subliniată în enunţul Vrând-nevrând. adverbială. în loc. d. 9. c. Poate că va înţelege adevărul. Cât timp durează proba scrisă anul acesta? . înapoia. a eşuat. Poate să înveţe şi mai mult. Pentru acest examen dificil a repetat tot. toate cu excepţia ultimei. este locuţiune: a. Candidatul. verbală. mulţumită. toate. pe dinăuntru. . Poate nu ai înţeles ce ţi-am spus. b. d. c. copiii îmbrăţişau tulpina salcâmului (Marin Preda). Cu tot ajutorul primit de la prieteni. în locul. Aceste mici istorisiri de război alcătuiesce un tot unitar. conform. a. de-a dura. în faţa. d contrar. contra. 14.7. pot suna oricând la mine la uşă. de la. Cât este adverb în enunţul: a.” a. adjectivală. . a. penultima şi antepenultima. în afara. prima şi ultimele trei. d. b. după. d. b. 13. adverb relativ c. în jurul.Precizează care dintre expresiile următoare sunt locuţiuni prepoziţionale: în urmă. 69 . c. c. adverb nehotărât b. asupra. poate. în caz că. conjuncţie subordonatoare d. împotriva. d. zi de zi. a obţinut un cât mai mare ca deîmpărţitul. 11. c.. Cât de frumos este în pădurea Băneasa! b. b. b. despre. chiar dacă. toate. din cauza. alături de. potrivit. c. b. Precizează care dintre expresiile următoare sunt locuţiuni adverbiale: de jur împrejurul. niciuna. pentru. penultima şi antepenultima. în scopul. prepoziţională. pronume relativ 12. dimpreună cu. Agronomul estimează cât grâu va obţine anul acesta. 10. datorită.

deasupra. asociere între doi termeni. căluţii tatei. vom avea emoţii. b. ci şi. ce departe. adjectiv pronominal relativ. substantiv cu prepoziţie + conjuncţie subordonatoare b. să-l văd. patru. / Buclele în care dorul meu de cer l-am îngropat. cu toate că. adjectiv pronominal interogativ.. d. Alege afirmaţia adevărată pentru prepoziţie: a. de cauză. Cuvintele subliniate în versurile Zile albe.. Până se vor afişa rezultatele la proba orală. nu însoţeşte niciodată un verb. pronume interogativ. d. leagă între ele două propoziţii. sunt. o opoziţie între doi termeni care nu se exclud. 22. d. 19. c. În enunţul . c. c. Toţi candidaţii doresc a obţine note mari la examen. 70 . b. a. adverb de mod. în ordine: a. locuţiune prepoziţională c. adverb relativ de cauză / complement circumstanţial de cauză..că era primul pe lista celor admişi. zile negre. în caz că. toate cu excepţia ultimelor două. de loc / complement. măcar că. ce străine.” a. d. trei. am crezut că va lua notă mică. locuţiune adverbială d. unu. Există cel puţin două prepoziţii în enunţul: a. adverb relativ de loc / complement circumstanţial de loc. Alege soluţia corectă de analiză a cuvântului subliniat din enunţul: „Unde nu prea şi-a repetat. Nu i-a venit să creadă . o opoziţie între noţiuni care se exclud. chiar dacă. Raportul de coordonare adversativă presupune: a. d. (I. pronume relativ. De-mi găseşti pixul pe jos. are categoria gramaticală a cazului. b. o concluzie. Precizează care dintre expresiile următoare sunt locuţiuni conjuncţionale: fără să. adverbele sunt în număr de: a. b. circumstanţial. 17. 20. toate. c. b. ultimele patru. b. leagă un atribut de pronumele determinat. c.Creangă). adverb rel. să ne întoarcem cât mai degrabă acasă! (I. c. 21. Sintagma. d. doar primele trei. locuţiune conjuncţională 18. 16.. adverb de mod. c. b. două.. pronume relativ. pune-l aici. d. adverb de mod. ca să.15.Hi. conjuncţie subordonatoare / fără funcţie sintactică.Pillat). din cauză că este: a.

Valorile morfologice ale cuvântului înainte / înaintea din fraza . se îndepărtă spre autobuz.. pardon să te-ntreb şi eu un lucru: ce pricopseală ar fi şi cu republica? (I. b. Voiculescu) a. zău.Iosif).. cu ochi albaştri. prepoziţie. este: a.. locuţiune adverbială. (Mircea Eliade) sunt. (Şt. aşa-n neştire. în ordine: a. complement circumstantial de cauză. Indică numărul adverbelor şi al locuţiunilor adverbiale din textul următor: „Mereu cerşim vieţii ani mulţi. interjecţie. trei.Caragiale): a. cu mintea ca de femeie. de! Eu. Precizează numărul interjecţiilor din textul Adică.. d. 71 .. d. cinci d.. Indică valoarea morfologică a cuvântului subliniat din enunţul „O.. şase 24. b. tu. complement circumstanţial de loc.23. ne plângem de piericiunea noastră. adverb. îndeplineşte funcţia sintactică de: a. adverb. prepoziţie. complement circumstantial de timp. cât de frumoasă eşti!” (G.Creangă). / Şi încă nu-nţelegem că fără de iubire / Se veştejeşte Timpul în noi ca floarean glastră” (V. c. nu are funcţie sintactică. complement circumstantial de mod. articol nehotărât. b. două.L. / Ne răzvrătim. patru. supărarea noastră creştea la culme. 25. locuţiune conjuncţională.îşi continuă drumul înainte şi. numeral cardinal. trei b. 26. privind fix înaintea lui. 27. (I..O. b. c. 28. una. bobocule. patru c. c. d. locuţiune pronominală. pronume relativ precedat de prepoziţie. c. adverb. Structura subliniată în versul Pân’ce-ameţeşte iar. căzând pe lanuri. b. prepoziţie. adjectiv nehotărât. Cuvântul subliniat din propoziţia Cum auzeam noi pe moş Luca pomenind cu drag de casă. adverb. d. c.Călinescu) a. d.

72 . c. patru conjuncţii. un adverb. d. 4.” (G. b. pentru cruda lor corespondenţă / Aveau cea mai naivă diligenţă!” (Emil Brumaru). ci s-ar putea ca printr-un gest criminal să fie năruite cărămizile din care e zidită lumea. c. două.Bogza): a. o conjuncţie. În versurile „Din ochi clipeşte-ncet cicoarea / Şi-adoarme-apoi şi ea.Coşbuc). În enunţul „Nu mai e vorba de distrugerea unui oraş sau a unei ţări. 3. există: a. c.Bogza) există: a.” (G. patru adverbe. prepoziţia pentru intră în relaţie cu: a. În textul „Oh. două adverbe. trei adverbe. 2. b. Indică numărul conjuncţiilor coordonatoare din enunţul: „A doua zi dimineaţă. d.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 17 PĂRŢI DE VORBIRE NEFLEXIBILE 1. trei conjuncţii. patru. d. le-au pus şi în traistă nişte mere. iar le-au dat să se spele.” (G. d. una. i-au ospătat. oh. trei. cruda b. cum nu se mai văzuseră şi le-au urat drum bun. lor c. b. două conjuncţii. corespondenţă.

LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 18
NUMERALUL
1. În textul „Deasupra ta, întâia explozie îţi sparge urechile, te năuceşte, a doua te acoperă cu pământ. Dar prin faptul că le-ai auzit pe-amândouă, nu eşti mort.” (Camil Petrescu) există, în ordine, următoarele numerale: a. ordinal şi cardinal; b. ordinal, cardinal şi colectiv; c. ordinal, ordinal şi colectiv; d. cardinal, cardinal, cardinal. 2. Numeralul din enunţul Lică era un om ca de treizeci şi şase de ani (Ioan Slavici) are funcţia sintactică de: a. nume predicativ; b. atribut adjectival; c. atribut substantival prepoziţional; d. complement circumstanţial de mod. 3. Cuvântul o din enunţul Doar o clipă a fost de ajuns ca să-i schimbe viaţa, este: a. articol nehotărât; b. verb auxiliar; c. adjectiv pronominal nehotărât; d. numeral cardinal. 4. Structura subliniată din propoziţia Toţi trei şi-au cerut drepturile, este: a. numeral colectiv; b. adjectiv pronominal nehotărât + numeral cardinal; c. pronume nehotărât + numeral cardinal; d. numeral distributiv. 5. Numeralele din enunţurile „De două ori au câştigat în faţa adversarilor.”; „Cu eforturi înzecite vor câştiga cupa.”; „Fiecare echipă are câte şapte jucători.”; „Toţi şapte au contribuit la victoria echipei.” sunt, în ordine: a. colectiv, multiplicativ, distributiv, adverbial; b. adverbial, multiplicativ, distributiv, colectiv; c. colectiv, multiplicativ, adverbial, distributiv; d. colectiv, adverbial, multiplicativ, distributiv. 6. În enunţul „Nu-i costă nimic aceste locuri, căci unde învaţă o sută nouăzeci şi nouă de inşi, poate învăţa şi al două sutelea.” (C.Mille) există şi un numeral: a. adverbial; b. colectiv; c. distributiv; d. ordinal.

73

7. În textul „Al treilea ceru să se dea vatra satului cu o rază de 20 stânjeni pătraţi, plătindu-se însă stânjenul câte un leu sau 1296 lei pogonul, de 13 ori şi jumătate mai mult decât preţul curent.” (N.Bălcescu) nu există numeral: a. cardinal; b. colectiv; c. ordinal; d. distributiv. 8. Numeralele care arată în ce proporţie creşte o cantitate se numesc: a. adverbiale b. colective c. multiplicative d. ordinale

74

LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 19
TEST RECAPITULATIV MORFOLOGIE
1. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul: „În Europa, dar mai ales în România, volumul de noi livrări va creşte de trei ori în următoarele optsprezece luni.” (Financiarul) a. conjuncţie coordonatoare, numeral adverbial, numeral cardinal cu valoare adjectivală; b. conjuncţie coordonatoare, locuţiune adverbială, numeral cardinal cu valoare adjectivală; c. conjuncţie subordonatoare, locuţiune adverbială, numeral cardinal cu valoare substantivală; d. adverb, numeral adverbial, numeral cardinal cu valoare substantivală. 2. Cuvintele subliniate din textul „El îşi opri calul înaintea cârciumei, aruncă o privire la Ana, apoi alta la bătrână, care şedeau pe laiţa de lângă masa cea mare din umbra cerdacului, trase cu ochii o raită prin prejur, apoi întreabă unde-i cârciumarul.” (Ioan Slavici - Moara cu noroc) au, în ordine, următoarele valori morfologice: a. adverb. articol, prepoziţie, articol „articol; b. adverb, articol, locuţiune prepoziţională, adjectiv pronominal demonstrativ, numeral; c. prepoziţie, numeral, locuţiune prepoziţională, pronume demonstrativ, articol; d. prepoziţie, adjectiv nehotărât, prepoziţie, articol, articol 3. În structura subliniată din versul ...iară vântul sperios v-o creangă farmă (M.Eminescu), cratima are rolul de a: a. marca omiterea unor sunete în interiorul cuvântului; b. lega articolul hotărât de pronumele personal; c. lega numeralul cardinal de pronumele reflexiv; d. reda pronunţarea fără pauză a două cuvinte. 4. Câte dintre următoarele enunţuri sunt corecte: 1.A lipsit de la şcoală sub pretextul că a fost bolnav. 2.Din punct de vedere moral a procedat corect. 3.Din punct de vedere al elevilor, teza a fost dificilă. 4.I-a luat partea colegului său. a. toate b. trei c. două d. unul 5. Precizează cazul cuvintelor subliniate din enunţul: „-Fraţilor, zise el cuprinzând mânile tovarăşilor lui, acesta-i satul meu!…” (M.Sadoveanu) a. nominativ, nominativ, nominativ; b. vocativ, genitiv, nominativ; c. vocativ, genitiv, genitiv; d. nominativ, dativ, genitiv.

75

d. adverb de loc. prepoziţia a marcă a infinitivului + pronume reflexiv. 7. adverb de loc.6. 8. conjuncţie. trei.” (M. primele două adjective. Stabileşte numărul cuvintelor în cazul vocativ din enunţul Tu. iarba pare de omăt. b.. idol scump şi dulcea mea lumină. 76 . 10. articol posesiv-genitival + pronume personal. adverb... c.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul: „Dar unde-i acel „unde” nu ştiam / Căci nu-l găsisem încă-n nicio carte. adverb. adverb.. substantiv. 11. În enunţul: „Bietul bătrân şi-a scos din buzunar şi ultimul bănuţ şi a cumpărat o pâine”. (M. adjectiv. primele trei-adjective. unu. c. lângă isvoară. substantiv. pronume reflexiv b. conjuncţie. substantiv.Minulescu): a. iar al patrulea-adverb de timp. d.” sunt: a. b. Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul „Apa Răutului curgea la vale. adverbe.Eminescu): a. al treilea-adverb de mod. substantiv. adjectiv relativ. iar a patrulea adverb de timp. iar celelalte două sunt adverbe. adverb relativ de loc.Sadoveanu) a. conjuncţie. / Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet. În enunţul . adverb. conjuncţie d. b. pronume reflexiv. c. verb auxiliar + pronume personal. prepoziţia a marcă a infinitivului + pronume personal. adverb.noi suntem datori a-ţi spune adevărul. b primele trei-adverbe de mod.. pronume relativ. primele trei-adjective. adjectiv. conjuncţie 12. 9. următoarele valori morfologice: a. c. / Rămâi în braţul meu întotdeauna.” (I. adjectiv.. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul: Lumina ce largă e! / Albastrul ce crud! a. d. primul este substantiv. adverb c. adverb relativ. adjectiv. d. d. Cuvintele subliniate din textul „Acolo. b. în ordinea apariţiei. scăzută de secetele verii. c. pronume reflexiv. adverb de loc. c. structura a-ţi are ca elemente componente: a. iar celelalte două sunt adjective. adjective. d. substantiv. primul este substantiv. b. cuvântul şi are. adverb de loc. subţire şi limpede. patru. adverb de mod. iar a patrulea substantiv. şase. iar al patrulea-substantiv.

/ Port urmele luptei pierdute-n palatul / Eternului „Mâine” fostului „Ieri”!… (Ion Minulescu . adjectiv. cărţi noi apărute. d. primul în cazul nominativ şi celelalte în cazul acuzativ. adverb de mod „adjectiv în nominativ. c. 14.? (Ion Minulescu . adverb. În enunţurile următoare.13. pronume personal. adjectiv pronominal relativ.” „Creionul acesta scrie albastru. c. adjectiv. substantiv. Cuvintele subliniate din textul: „Nu te cunoaşte nimeni… / deşi mergând alături. cuvântul „albastru” este. substantiv. / Ce mare eşti. adjectiv în acuzativ. b. adverb. d. d. În textul: Pe buzele-mi roşii . substantiv. c.” „Albastrul florilor de nu-mă-uita este delicat. probleme largi dezbătute. 16. adjectiv pronominal posesiv. b. rămânem tot străini. persoanele noi venite. adjectiv posesiv în genitiv. sunt în ordine: a. adverb de mod. pronume reflexiv. adjectiv.Delavrancea). 15. pronume relativ în acuzativ. d. adverb. primele două în cazul nominativ şi celelalte în cazul acuzativ. pronume posesiv în genitiv. convingeri adânc înrădăcinate . Identifică structura în care nu se încalcă norma lingvistică: a.Romanţa ultimei veri) cuvintele subliniate au. adverb. / Ce bună eşti. / şi când ne mângâi fruntea şi holdele bogate / şi când ne smulgi copacii din câmp şi din grădini. în ordine. b. în ordine: „După furtuna de aseară cerul a devenit albastru. adverb. sfătuitoarea mea. 19. 17. c. adjectiv posesiv în vocativ. adjectiv în acuzativ. adjectiv. b. adjectiv în nominativ.De vorbă cu iarna). adjectiv. pronume posesiv. substantiv. adverb. d. adjectiv. adverb. 77 . Cuvântul ce din enunţul Ce lucru poate fi mai minunat ca un jeratic de galbeni întinşi pe o masă? (B. adverb. toate în cazul nominativ. problema cea mai grea de explicat. adjectiv posesiv în vocativ.apusuri de vară . adverb. experţi cât mai mulţi. d..Strofe pentru vânt) sunt: a. c. de azi-nainte. c.” a. d. toate în cazul acuzativ. pronume interogativ. b. c. adjectiv relativ în acuzativ. adjectiv relativ în nominativ. este: a. adjectiv pronominal interogativ. / Ce caldă eşti!… (Ion Minulescu . 18. Cuvintele subliniate din textul: O! Tu. următoarele valori morfologice: a. Identifică structura în care nu se încalcă norma lingvistică: a.Şt. soluţii îndelungi căutate. piedicile cele mai greu de depăşit. b. b. adjectiv.

Iosif). substantiv. b. adjectiv pronominal nehotărât. substantiv. 25. conjuncţie. b.Creangă) are ca elemente componente: a. d. 2. este verb auxiliar. adjectiv. numeral cardinal. d. adjectiv.O. pronume personal + verbul auxiliar a avea. de-aici încolo. 21. adjectiv. d. pronume personal + verbul auxiliar a vrea. b. 78 .De vrei să vii.Un singur strop de ploaie a atins-o. pronume nehotărât. (Dimitrie Anghel): a. c.O stea căzătoare zgâria negrul cerului.. prepoziţie. 3. s-a spart. pronume reflexiv + prepoziţia a marcă a infinitivului. (Şt. numeral cardinal. 22. adverb. adjectiv. substantiv. numeral cardinal. adjectiv. utilizat în enunţurile: 1. două. prepoziţie. c. adjectiv.. este: a. Structura subliniată în fraza „Eu trebuie să vă duc la locul hotărât.Negrul frunziş fremăta jalnic. numeral cardinal. 2. d. prepoziţie. c. conjuncţie. b.Bucuros de ce a câştigat. Cuvântul subliniat în versurile Până roşii prin perdele / Intră zorile şi-anină / Fluturi palizi de lumină.A mers într-un loc cunoscut. articol nehotărât. d. 4. 3. adjectiv. d.Butoiul de l-ai adus. conjuncţie. substantiv. conjuncţie. c. articol nehotărât. a. prepoziţie. articol nehotărât.Şi e cât un punct de peniţă. adjectiv pronominal nehotărât. a dat o petrecere. sună-mă! 2. prepoziţie. pronume relativ. 3. b. adverb. substantiv. prepoziţie. conjuncţie. 26. adjectiv. / Văzduhul tot nu se-nfioară de niciun zbor de rândunică.. b. substantiv. Indică valorile morfologice ale cuvântului tot din versurile E cald şi lângă trunchiuri umbra treptat se face tot mai mică. adverb. adjectiv pronominal nehotărât. cum v-a sluji capul” (I. b. pronume reflexiv. adverb de întărire. articol nehotărât. Precizează valorile morfologice ale cuvântului de. adjectiv.Sadoveanu): a. Stabileste valorile morfologice ale cuvântului negru utilizat în enunţurile 1. nu într-altul: a. trei. 23. Indică valorile morfologice ale cuvântului un din enunţurile 1. c. unul. 4. adjectiv pronominal nehotărât. 24. (M. articol nehotărât. conjuncţie coordonatoare.De-aici încolo te descurci singur. d. Stabileşte numărul cuvintelor în cazul nominativ din propoziţia Era prietenul acesta al meu trăitor în sat la Fierbinţi.. c. c. substantiv. adverb. adverb.De atâta negru mă dor ochii: a.20. toate cuvintele sunt conjuncţii.Cerul era negru de nori. conjuncţie subordonatoare. substantiv. patru. şi.

79 . cinci b. adjectiv pronominal relativ. Stabileşte valoarea morfologică a cuvântului a din fraza În pofida a tot ce-mi spui. la dreapta şi la stânga.27. fără ieri şi azi. adjectiv posesiv. de-a lungul râuleţului. vedeai drumul de ţară şerpuind spre culme. Precizează numărul locuţiunilor din textul următor: „Dacă aruncai privirea împrejur. adverb de timp cu prepoziţie. b. adjectiv posesiv. pronume posesiv.. b. 28.locuţiune adverbială. cuvântul ce nu poate fi: a. trei d. verb predicativ. până la câmpia nesfârşită. două 30. adverb. verb predicativ. / Dintotdeauna. locuţiune adverbială. cât străbate ochiul.Pillat) a. voi merge mai departe: a prepoziţie.Moara cu noroc) a. d. c verb auxiliar. verb copulativ. adjectiv posesiv. d.” (Ioan Slavici . c.” (I. articol demonstrativ-adjectival. pronume interogativ. verb copulativ. b articol posesiv-genitival. Indiferent de context. substantiv cu prepoziţie. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul: „Recheamă tot ce-a fost şi o să fie. pronume posesiv. pronume personal. pronume personal. d articol hotărât 29. patru c. / Toţi anii mei cu clipa lor învie. pronume posesiv. iară la vale.nu zăreai decât iarbă şi mărăcini. c..

Alege sintagma corectă: a. numeral adverbial c. Alege sintagma corectă: a. locuţiune adverbială 6. aceşti arbitrii 3. corespondenţa a multor scriitori. locuţiune prepoziţională d. în decursul a câţiva ani. centru de difuzare a presei b. adverb precedat de o prepoziţie b. substantiv precedat de articol nehotărât b. volumul cu opere al lui Eminescu d. Cuvântul unui din enunţul: „Acestea le-am auzit povestite de către un măcăleandru unui scatiu” (E. adjectiv pronominal nehotărât b. Muzeul de Istoria Bucureştiului c. sintagma o dată este: a. toţi codri c. proprii ochi d. premierea a celor patru campioni d. albaştrii ochi b.Creangă). numeral cardinal d. substantiv cu prepoziţie 5. numeral multiplicativ d. locuţiune adverbială c. jucători ai trei cluburi c. În enunţul: „După aceea mai zboară o dată până la lună” (I. În enunţul Au ridicat în spate o nouă locuinţă pentru tinerii căsătoriţi sintagma subliniată este: a. pronume nehotărât 80 . Alege sintagma corectă: a. 2. articol nehotărât c. elev în clasa şaptea 4.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 20 TEST RECAPITULATIV MORFOLOGIE 1. b.Gîrleanu) este: a.

b.. În versurile „Iarna e dusă.” (M. b.. articol hotărât proclitic. verb copulativ. adverb. adjectiv posesiv. 11. articol demonstrativ(adjectival) verb copulativ. trecură trei / Şi iarăşi. pronume relativ. în ordine: a. c. prepoziţie. pronume relativ. Cuvintele subliniate din enunţul „Când vorbea Sfântul Petru lui Dumnezeu. c. pronume posesiv. adverb simplu şi conjuncţie coordonatoare adversativă. d.. pronume. conjuncţie.7. Cuvântul subliniat din versurile „Trecu o zi. pronume personal. plecându-şi capul alb în semn de smerenie şi adâncă supunere. în ordine.” (D.. se trec în taină. 12. În textul „Fata a mare.. prepoziţie. pronume posesiv. 13. Cuvintele subliniate din versurile „Tăcuţi şi trişti. conjuncţie şi conjuncţie. pronume posesiv. pronume reflexiv şi adverb simplu. 10. verb auxiliar. noaptea. numeral cardinal. d. c. d. în ordine: a. d. pronume interogativ. pronume demonstrativ. c. 81 . prepoziţie. conjuncţie.. moş Gheorghe se ridica în picioare.” (M. d. pronume personal.” (M. cine să-i evoce / sub geamul meu zăpezile-i baroce?” (Gh. cuvintele subliniate sunt. următoarele valori morfologice: a. vine / Luceafărul deasupra ei / Cu razele-i senine. în ordine: a. substantiv. conjuncţie. articol nehotărât. b.şi ăluia mic i-a dat / Casa aia.Eminescu) este: a. Cuvântul subliniat din versul „E uşor a scrie versuri.” (I. prepoziţie simplă. prepoziţi. adjectiv pronominal nehotărât. conjuncţie.Tomozei). b. verb auxiliar. conjuncţie. verb copulativ. pronume interogativ. adverb. cu fruntea în pământ plecată. d.Teodoreanu) sunt. conjuncţie coordonatoare copulativă şi conjuncţie coordonatoare adversativă..Sorescu).Anghel). 8. cuvintele subliniate sunt. d. în ordine: a. / Şi nicio mână către dânşii nu se întinde ca să-i rumpă. pronume. verb auxiliar. verb auxiliar. substantiv.Eminescu) este: a. 9. cuvântul a are. c. În versurile „Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost / De-mi ţin la el urechea şi râd de câte-ascult / Ca de dureri străine?” (M.. a de sta el în ea. c. adverb şi conjuncţie. verb copulativ. prepoziţie. pronume demonstrativ. b. Nicoliţa a murit. articol demonstrativ(adjectival). prepoziţie. articol posesiv (genitival). articol posesiv(genitival). sunt. pronume reflexiv şi adverb. adverb. b. adjectiv posesiv. / .Eminescu). conjuncţie. b. c. pronume personal. conjuncţie simplă. pronume reflexiv şi conjuncţie. verb auxiliar. conjuncţie coordonatoare copulativă şi conjuncţie coordonatoare copulativă.

patru. prepoziţie compusă. d.. locuţiune adverbială. un adjectiv pronominal posesiv: d. pronume nehotărât. un adjectiv pronominal relativ.. articol nehotărât b. 17..” (Camil Petrescu). substantiv. al tuturora. adverb.Alecsandri) putem identifica: a. c. adjectiv pronominal nehotărât c. pe când fiinţă nu era.. nici nefiinţă.. numeral cardinal cu valoare adjectivală d. un adjectiv pronominal nehotărât.Pituţ) este: a.Eminescu) „La -nceput.. c.Goga): a.Eminescu) „Era adevărat tot ce mi-a spus. / O zi mi-era de-ajuns. şi năsipul de altă parte” este: a.” (V. în ordine: a. pronume nehotărât. cuvântul o este: a. În enunţul „Tot drumul e un vârtej spăimântător în care călătoriul are prilejul de aşi vedea capul frânt de zece ori pe ceas. articol nehotărât b. pronume nehotărât.” (M. substantiv cu prepoziţie. b. adverb. articol nehotărât b. c.. În versurile „O zi din viaţă să-mi fi dat. pronume nehotărât d.în versurile „Din casa voastră. / Pe când totul era lipsă de viaţă şi voinţă. adverb. adverb. b.. pronume nehotărât. 15. Precizează câte cuvinte în cazul genitiv există.. substantiv. 16. structura „în spate” este: a. numeral cardinal c. substantiv. fir cu fir. Cuvântul un din versurile „Eu sunt fiul oamenilor / care duc o greutate / dintr-un loc într-altul. c. trei.” (Gh. ” (O. substantiv. pronume nehotărât d. d. b.” (M.Cuvântul o din enunţul „. unde-n umbră / Plâng doinele şi râde hora / Va străluci odată vremii / Norocul nostru. pronume nehotărât 19. b.Eminescu)..” cuvintele subliniate sunt. două. În enunţurile următoare „Umbra morţii se întinde tot mai mare şi mai mare. 18. adjectiv nehotărât c.. un numeral multiplicativ. În fraza „În spate artileria nemţească a devenit turbată şi pare că a sporit numărul gurilor de foc. adjectiv pronominal nehotărât 20. unu. numeral cardinal 82 .şi până mâni dimineaţă să-mi alegeţi macul de o parte.. d. locuţiune prepoziţională.” (M.14.

verb predicativ 83 .. cuvântul subliniat este: a. pronume posesiv c.” (M... În enunţul „Aista-i un animal şiret care nu se mai află pe lumea asta. cuvântul subliniat este: a.” (M. verb copulativ d.Sadoveanu). verb copulativ d.21. pronume personal b. pronume personal b. pronume posesiv c. În versul „Trecut-ai când ceru-i câmpie senină. verb predicativ 22..Eminescu).

de totdeauna. „ce” şi „statuia”. lacul. nume predicative c. d. goală / şi cât respiri nepodidit de iarnă…” (Gh. suflete. / să mori la Nil” (Gh. 4. subînţeles. trei. arta pură. Pentru păcatele mele am ajuns profesor de pian. dar idealul meu a fost. subînţeles. tu. / te duci şi tu / ca pasărea ce trecu. inimi. c. În textul: „Cu litere ce curg din cărţi te spală / şi mâna-n iarba moale ţi-o răstoarnă / cât arde-n zări statuia verii. neguri. În enunţul: „E lesne bogatului a porunci. strălucite / Naşte luna argintie. 5..LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 21 SINTAXA PROPOZIŢIEI SUBIECTUL ŞI PREDICATUL 1.. În propoziţiile: „Neguri albe. dar greu săracului a împlini.. rai. d. patru.. b. subînţeles. complemente directe b. inclus. d. 6. ni. subînţeles. subiecte 2.Eminescu) subiectele sunt: a. ce. b. 3.Tomozei) dintre cuvintele subliniate au funcţia sintactică de subiect: a. incluse. d. cinci. „ce” şi „te”. c. inclus. Subiectul din propoziţia „În inimi rai acum ni-i” (George Lesnea). nuferi. suflete. neexprimat. Precizează câte dintre cuvintele subliniate au funcţia sintactică de subiect: „Sunt artist. c. „mâna” şi „statuia”.” (Folclor) cuvintele subliniate sunt: a.” (Mircea Eliade) a. 84 .” şi „Lacul codrilor albastru / Nuferi galbeni îl încarcă.” (M. b. pasărea. b. este: a. subînţelese. c. d. predicate verbal d.Tomozei). În textul: „Suflete al meu de copil. b. luna. spuse Gavrilescu […].. „te” şi „mâna”. c. două. subiectele sunt: a. ce. suflete....

”. neexprimat. complement direct. complement circumstanţial de cauză.Delavrancea)... inclus b. 13... c. nedeterminat. ca tine nu-i niciuna (M. Ce nu-ţi place? c. Ne-a purtat noroc. 11. pot.carne multă. în ordine: a. b. pot fi minuni. c. Precizează funcţia sintactică a cuvântului subliniat din enunţul Nefiindu-i teamă de ce se va întâmpla.Eminescu). 9. exprimat c. neexprimat. Pronumele relativ din fraza Trăieşte din ceea ce i se dă. subiectul este: a. nume predicativ. În propoziţia subliniată în textul Un porc. complement indirect. pot. subiect. subiectul este: a. Nu mi-e teamă să particip la concurs. este: a. 8. fi minuni. Identifică enunţul în care există un subiect inclus în desinenţa verbului: a. exprimat. Nu v-a fost ruşine de un astfel de rezultat? b. subiect. Ce greu a înţeles problema! 85 . c. subiect. Ce vei deveni ? d. subînţeles. c. complement direct. este: a.. complement direct. b. nu-i. sunt. inclus. complement circumstanţial de mod. c. Mi-a venit o idee foarte bună. Predicatele din fraza Pot fi minuni. c. d. d. Se strică. d. b. 12. d.7. Cuvântul ce este subiect în enunţul: a. b. Substantivul din propoziţia Ajungă atâta sânge vărsat! (Costache Negruzzi).. b. În propoziţia: „S-a comunicat la radio ştirea aceasta. complement indirect. d. Două guri suntem! (Barbu Şt. Ce ai făcut? b. ca tine nu-i. şi-a înfruntat duşmanul: a. complement circumstanţial de cauză. . 10. d. subînţeles 14. nu-i niciuna. ca tine nu-i. nedeterminat d.

subînţelese. exprimat şi nedeterminat.” cuvântul subliniat are funcţia sintactică de: a. În enunţul: „Juriului nu i-a plăcut interpretarea celor două cântăreţe gemene. d. toate. 18. În fraza Stroici este un copil. toate. incluse.Voiculescu) a. incluse şi subînţelese. / Pasărea doarme cât atinge pământul. 21. care nu cunoaşte încă pre oameni.” (V. În textul: „Suflete. 86 . nu ştie ce este îmbunarea şi minciuna (Costache Negruzzi). b. c. c. mulţi te-au duşmănit. / Eu dorm ca sarea din mare / Cu capul sub aripă dorm. d. d. 19. cuvântul subliniat îndeplineşte funcţia sintactică de: a. lumile. subiectele sunt: a. cum doarme vântul. Indică felul subiectelor din enunţul: „Maică. exprimat şi subînţeles. al treilea şi ultimul. atribut b. b. complement indirect d. patru.Tomozei).Voiculescu).subînţelese. incluse. subiect. complement direct c.” (Gh.15. exprimate „maică” şi „neam”. / Ce străbaţi. îndrăzneaţă. încununat de soare. nume predicativ.incluse.Arghezi) a. există: a. subiect 17. navă călătoare. b. b. Precizează câte dintre cuvintele subliniate sunt subiecte simple exprimate prin substantive „Caii şi ploile dorm în picioare. c. exprimat „mulţi” şi neexprimat inclus. subînţelese. complement direct. 16. Indică felul celor două subiecte din versurile „E uşor a scrie versuri / Când nimic nu ai a spune…” (M. primele trei şi al cincilea. incluse.Eminescu) a. d. c. neexprimate . doar unul. neexprimate . b. / Părea o strălucită şi grea catapeteasmă (V. exprimate. penultimul şi ultimul. Precizează câte dintre cuvintele subliniate sunt subiecte sau nume predicative: Era pe la Rusalii şi socul alb de floare / Umplea întreg văzduhul cu dulcea lui mireasmă / Adâncul cer albastru. 20. două. d. c. / Nu-mi zvârli patimile-n vâltoare… / Ia-mi-le şi du-mi-le. c. b. / Că eşti neam blagoslovit!” (T.

nimeni. exprimate. în textul: „Şi cum li se vărsa din suflet prisosul sfintei bucurii.d. 24. Precizează câte dintre cuvintele subliniate sunt subiecte sau nume predicative. 27. patru. Sintagma a cui din enunţul „A cui a fost ideea să plecaţi mâine în excursie?”. d. nimeni. În enunţul: „Cine este omul acesta şi cine este dornic să-l ajute?”. subînţelese. numai subiecte neexprimate. d. asta. există: a. incluse. În versurile Voi treceţi pe drum. 23. minte. b. vorba. oricui. d. propunerea. cuvintele subliniate au funcţia sintactică de: a. are funcţia sintactică de: a. c. există: a. trei. nimeni. propunerea. nume predicative. atribut adjectival. oricui. unul exprimat şi două incluse. asta-i vorba: cap ai. subiectele exprimate sunt: a. n-o putea accepta. b. cap. Indică felul subiectelor din versurile: „Iscusită. subiecte. 22. ce. atribut adjectival b. 25. asta. vă uitaţi printre gratii de poartă / şi asteptaţi să vorbesc . b două. b. d. 26.Voiculescu). / Bătrânii magi deodinioară păreau acuma trei copii…” (V. nume predicativ şi subiect. atribut pronominal d. complement indirect 87 . În textul Vezi. pentru că nimeni nu-i cunoştea planurile: a. minte.” (G.De unde să încep? (Lucian Blaga). nume predicativ c. înaltă făptură / E omul ce-n laţ prinde vântul. b. c. numai subiecte exprimate. nimeni. 28. c. asta. trei subiecte incluse şi două subiecte subînţelese. b. subiect şi nume predicativ. c. unul exprimat şi două subînţelese. Identifică subiectele exprimate din fraza Propunerea venită din partea oricui dorea s-o ajute.Călinescu) a. ce. minte ce-ţi mai trebuie?. d. c. d. un subiect exprimat şi patru subiecte neexprimate. c. / Şi care pe soare sau bură / Cu plugul ară pământul. unul.

numai predicate verbale. chiar dacă lăsăm de-o parte natura lui cea prea cutezătoare.Bălcescu). atribut b. trei predicate nominale şi două predicate verbale. (N. 88 . nu va fi poate stăpân să se ferească de bătaie. după ce va ajunge în apropiere de duşman. În enunţul „E o lipsă totală de responsabilitate să nu te pregăteşti pentru bacalaureat”. b. complement direct c.. sunt: a.. trei predicate verbale şi două predicate nominale. subiect 30.29. c. d. substantivul o lipsă este: a. nume predicativ d. În fraza Dar era lesne de înţeles că Răzvan. numai predicate nominale.

când era ger. b. Ca şi când vântul / ar fi o scriere fără punctuaţie.” (M. c. d. d. predicat nominal cu verbul copulativ subînţeles c. / şterse . complement circumstanţial de mod b. 2 predicate.” există: a. există: a. aş aduce ceva dac nu s-o fi închis. vorbea frumos şi cu patimă în mijlocul tovarăşilor săi (B. complement de mod / adverb de mod c. nume predicativ / adverb de mod 5. / ploaia. 3. după apă. un predicat verbal şi două -nominale. 3 predicate. În fraza: „Desigur că micuţei îi era frig dacă era trimisă. c. patru predicate verbale.Tomozei). am văzut jos că e un restaurant “Pescarul”.” a. b. 5 predicate. d. d.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 22 SINTAXA PROPOZIŢIEI SUBIECTUL ŞI PREDICATUL 1. nume predicativ / adjectiv propriu zis d. 6. b. b. două predicate nominale şi două -verbale. predicat verbal exprimat prin adverb predicativ d. numai predicate verbale. un psalm cu litere de nisip.zăpada. un manuscris / cu semnele volatilizate…“ (Gh. Indică varianta corectă de analiză a cuvântului subliniat din enunţul: „Sigur că au luat cu bine bacalaureatul. predicat verbal exprimat prin verb predicativ 2. complement direct. patru predicate verbale şi două predicate nominale. predicat verbal / adverb predicativ b. În enunţul „Unii poate că nu te vor crede”.Şt. cuvântul poate este: a. îndeplineşte funcţia sintactică de: a. 89 . două predicate verbale şi patru predicate nominale. zise el. complement circumstanţial de timp. 4 predicate. subiect. În textul: „Ca şi când smochinul prăsit la pol / ar fi un sonet tradus / fructă cu fructă. c. c. Substantivul calfă din propoziţia Ajuns calfă la găitănărie.Delavrancea). un predicat verbal şi trei nominale.Preda) există: a. În textul „Mie mi-e foame. 4. trei predicate verbale şi trei predicate nominale. nume predicativ.

tot îşi continua drumul: a. b. b. amare sunt. strălucită. e.. / Sămânţa ei de îngeri e zvârlită.” (G. În propoziţia Amare foarte sunt toate cuvintele (Lucian Blaga). albă şi rece. e soare. d. Stabileşte care este primul predicat din fraza Oricât de greu i-ar fi fost. e nisipul. c. b. cerească.Voiculescu). caldă e. 8.Coşbuc) a. c. albă. predicatele sunt: a. / Parfumată livada. sunt toate. cuptor e. Indică predicatele din textul: „Un cuptor e roşul soare / Şi cărbune sub picioare / E nisipul. c. două predicate verbale şi două predicate nominale. e gheaţa. trei predicate verbale şi un predicat nominal. d. oricât ar fi fost. caldă. cerească. patru predicate nominale. b. cristal e. e zvârlită. 12. d. / Albă şi rece zăpada. c. / Lăudată fie marea. d. (V. e Poezia. 90 . albă şi rece. parfumată. albă şi rece. d. strălucită e. brazdă e. / Strălucitoare e steaua.” (G. sub picioare e. greu ar fi fost. În enunţul „Lăudată fie zăpada. trei predicate nominale . d. c. e brazdă. parfumată. sunt cuvintele. două predicate verbale şi două predicate nominale. 11. c. e zvârlită. În fraza Vor veni cu oşti streine şi vai de biata ţară când vom avea războaie între noi şi poate şi măriei-tale nu-i va fi bine. 9. e Poezia. e zvârlită. c. strălucită e. cristal e. albă.7. b. un cuptor e. sunt: a două predicate verbale şi un predicat nominal. cărbune e.Călinescu) există: a. amare foarte sunt. -i caldă. oricât de greu ar fi fost. albă. În textul: Cerească floare.. / Cu blând miros de Rai. e copilăria b. parfumată. ar fi fost.” (G.Călinescu) predicatele sunt următoarele: a. trei predicate verbale. / Şi brazdă caldă-i e copilăria. / Minunată este zăpada. e roşul. b. În enunţul „Cristal scump e gheaţa. (Costache Negruzzi). predicatul este: a. e gheaţa. 13. e floare. 10. patru predicate verbale. -i caldă. e nisipul. / Flacăra-i caldă ca viaţa. d.

ori Maria au întârziat. Primul predicat din fraza Nu mă putusem stăpâni să nu mă gândesc la ea imediat. Domnule. Să-I fie date în vileag minciunile şi uneltirile. Intensitatea valurilor de căldură vor creşte în următorii ani. Ori Mihai.Vremurile erau tulburi. Când se dă examenul ?. Nu există greşeli de acord în enunţul: a. Identifică propoziţia în care acordul verbului (predicat) în persoană şi număr cu subiectul este corect realizat: a. Fiecare din voi vă veţi strădui să obţineţi un punctaj cât mai mare.. două predicate nominale şi un predicat verbal. 19. 2. d..E un ger amar. toate nominale cu excepţia primului şi a ultimului care sunt verbale. 91 .14. este.Alecsandri) a. restituiţi-i-le! b. 15. În fraza „Cea dintâi preocupare pe care trebuie să o aveţi în această perioadă este să vă repetaţi întreaga materie. cumplit! / Stelele par îngheţate. c.Pe atunci erau manifestaţii de stradă: a. b. / Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare / Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare. c. 16. 3. Şi-a propus să viziteze locul de naştere a scriitorului. toate verbale cu excepţia primului care este nominal d. Niciuna dintre voi nu a plecat. b. numai predicate nominale. c.” cuvântul preocupare intră în relaţie cu verbul: a. nu putusem. c. b. c. un predicat nominal şi două predicate verbale. cerul pare oţelit. 21. d. d. Dat fiind rezultatele slabe ale echipei. b. (Mircea Cărtărescu). d. d. 17. aveţi. Sunt mulţumit în ceea ce priveşte explicaţiile primite.” (V. Jumătate dintre candidaţii admişi la probele scrise va da luni proba scrisă . repetaţi. c. 20. Niciuna dintre voi nu aţi plecat. Indică enunţul în care acordul s-a făcut corect: a. trebuie. b. Ce-i cu astea? b. nu mă putusem stăpâni. Alege propoziţia simplă: a.. Au dat în pârg caisele şi piersicile. mă stăpâni. d. este: a.Eram amăgiţi de prieteni. s-a anulat participarea la al doilea concurs. numai predicate verbale. c. Stabileşte felul predicatelor din enunţurile: 1. 18. toate nominale cu excepţia ultimului care este verbal.. Niciuna dintre voi nu au plecat.! c. Niciuna dintre voi nu ai plecat. b. toate verbale. Indică felul predicatelor din textul: „.

nu mă putusem .d. 92 .

Precizează felul predicatelor în ordinea în care apar în enunţul: „Eu curg întreg în cântec sfânt. elementele subiectului multiplu sunt în raport de coordonare: a. exprimat „Gândire" c. Se ştie ce a făcut la examen.. conclusivă c.. nominal. nominal c. neexprimat . disjunctivă 27. Nu mă interesează ce va deveni acest tânăr. există alături de predicatele verbale: a. Ce ai citit? b. verbal. copulativă d.” (I. a. care erau printre invitaţi şi o dădu afară din Roma chiar pe Iulia. d. nominal. patru predicate nominale 24. verbal.” (N. În fraza: „Augustus a fost înştiinţat. predicat verbal 93 .. Indică felul subiectului din enunţul: „Castelul tău de gheaţă l-am cunoscut. Gândire. Subiectul nu poate fi exprimat prin: a. verbal. d. Poate că toate cererile vor fi analizate şi soluţionate până mâine.22. a. verbul a scrie este: a..Barbu). verbal. neexprimat . nominal. În enunţul: „E uşor a scrie versuri.inclus d. verbal. exprimat „castelul" b. verbal.Labiş). văzându-vă aşa de obosiţi. verbal d. adversativă b. Alege enunţul în care există cel puţin două predicate verbale: a. nominal.” (M. În enunţul: „Fetele sau băieţii sunt vinovaţi ?”. înverzită. nominal b. două predicate nominale c. / Eu nu mai sunt. e-un cântec tot ce sunt. Pesemne nu au arătat părinţilor extemporalele pline de greşeli.Eminescu). c. În luna aprilie toţi pomii erau înfloriţi şi livada. c. numeral cardinal d.” (Vintilă Horia). se înfurie ca întotdeauna când i se părea că un fapt oarecare era o înfruntare împotriva propriei sale persoane. un singur predicat nominal b. pronume posesiv 28. 23.subînţeles 25. îl exilă pe Silanus şi pe Postumus Agripa. Cuvântul ce este subiect în enunţul: a. nume predicativ c. nominal 26. substantiv în vocativ c. n-au mai stat mult la voi. substantiv provenit din adjectiv b. trei predicate nominale d. 29. Sigur că. Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face. b. complement direct b.

subiect 94 .d.

există: a.Slavici). 95 . 1 subiect exprimat şi 7 subiecte neexprimate. d. 1 subiect inclus. În fraza: „Drumeţii spuneau că este la Cocorăşti un cimpoieş care are un fecior foarte învăţat ce ştie toate limbile şi că l-au văzut chiar ei pe acel cimpoieş. 3 subiecte subînţelese şi 2 subiecte incluse. 1 subiect subînţeles. 6 subiecte exprimate.30. b. c. şchiop de piciorul stâng. gros. care e un om scurt. 6 subiecte exprimate şi 2 subiecte subînţeles.” (I. rotund la faţă şi zâmbeşte totdeauna când vorbeşti cu el. 3 subiecte exprimate.

îndeplinesc.. b. de-a nu mai putea. funcţiile sintactice de: a. d. 4. subiecte. atribute substantivale. / Voi singuri străjuiţi altarul / Nădejdii noastre de mai bine.Bănulescu).. d. În versul Şi jalea de-a nu mai putea face un vers. (Şt.. de-a nu putea face. nu există niciun atribut. b. cazul dativ. În enunţul „Cu gândiri şi cu imagini / Înnegrit-am multe pagini. 96 . cazul dativ. În enunţul: „De ce din umbra-mi ai fugit? / De ce n-auzi chemarea-mi?” (Mircea Cărtărescu) cuvintele subliniate se analizează astfel: a. subiect şi complement direct. subiect şi apoziţie. d. c.” (Mircea Cărtărescu) cuvintele subliniate au funcţia sintactică de: a. de-a nu putea. cazul dativ. 2. subiect şi complement indirect. complemente indirecte. opt 5. atribute pronominale / pronume posesive. atribute adjectivale / adjective posesiv. b..LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 22 SINTAXA PROPOZIŢIEI ATRIBUTUL 1. în ordine. 3. Indică numărul atributelor din versurile: „La voi aleargă totdeauna / Truditu-mi suflet să se-nchine.Goga) a. ş-ale vieţii. c. complemente indirecte / pronune reflexive. Substantivele proprii din fraza Cred că doamna Bogomileanu îl cunoascuse pe unchiul Filip pe când era foarte tânără. cazul genitiv. şase c. şapte d. c. amândouă sunt apoziţii. atributul este: a.” (O. c. / Şi-ale cărţii. (George Bacovia). cinci b. d. b. complemente directe. / Chiar din zorii tinereţii. atribute pronominale / pronume personale.

d. d. 4 atribute. În fraza: „Îmi plac mult romanele ai căror eroi sunt adolescenţi”. atribut adjectival şi atribut pronominal. b. pronume interogativ cu funcţia de atribut pronominal b. două. În textul: Câtă mare cheltuială / De zmalţ. patru. prin: a. lac şi poleială! / Ce belşug şi ce risipă / De comori într-o aripă! (T. şapte atribute adjectivale. trei. c. 11. pronume personal. propoziţia atributivă este introdusă prin: a. 7. şase.Blaga) a. 10. / De sus îşi pierde foi de-argintărie. Precizează numărul atributelor adjectivale din textul: „În această obscuritate. / În suflet sau pe pălărie. atribute adjectivale.” (Mircea Cărtărescu) cuvintele au funcţia sintactică de: a. strada avea un aspect bizar. b. darnic cu găteala lui. adjectiv provenit din verb la participiu. pronume relativ cu funcţia de atribut pronominal c. patru atribute adjectivale. şapte. / cu umbrele lor melodioase / umerii încă dormind nu i-au atins (Nichita Stănescu). verb la gerunziu. atribut pronominal şi complement indirect. adjectiv propriu-zis. c. şase. b. d.. cinci atribute adjectivale. adjectiv relativ cu funcţia de atribut adjectival 10. d.. d. adjectiv obţinut prin derivare. atribute pronominale.” (T.6. patru. / Căzând în drumul orişicui.. 97 .şi plopii.” (L. În versurile . Nicio casă nu era prea înaltă şi aproape niciuna nu avea cat superior” (G. În enunţul: „Şi feţei tale-ntoarse-n vis / O zână să-i răsaie. c. d. adjectiv propriu-zis. verb la gerunziu. trei atribute adjectivale. verb la gerunziu. pronume posesiv. în ordine. există: a. b. c. / Sub văl e chipul ei închis / Şi pletele-i bălaie. 5 atribute. dinadins. trezindu-se brusc. pronume personal. 6 atribute. 9. b. pronume relativ cu funcţia de complement indirect d. b. există: a. c.Arghezi). Precizează numărul atributelor din textul: „Susur mare de lăcuste / Şi de gâze fără număr / Cărăbuşul de aramă / S-a oprit pe caldu-ţi umăr.Arghezi). 3 atribute. 8. atributele sunt exprimate. adjectiv provenit din verb la gerunziu. trei. Între cuvintele subliniate din textul: „Copacul. adjectiv pronominal posesiv.Călinescu) a. c.

cazul dativ. 19. şase. Cuvintele subliniate din textul „Trăind în cercul vostru strimt / Norocul vă petrece. c. d. două verbale. În enunţul „Nici nu mai ştiu de cât timp aştept răspuns la cerere.. complement de agent.. complement de indirect. 17. b. În enunţul „Şi lin al apei scânteiat / Să-ţi lunece pe pleoape-ţi…” (Mircea Cărtărescu). 98 . d.”. c. atribut adjectival / adjectiv posesiv. caz G. Substantivul subliniat in propoziţia Alexandru Lăpuşneanul. atribute adjectivale exprimate prin adjective posesive în cazul genitiv. de oştile Despotului.Minulescu) sunt: a.12. caz G. 15. cuvântul cât este: a. / Ci eu în lumea mea mă simt / Nemuritor şi rece. 16..Eminescu) sunt: a. după înfrângerea sa în două rânduri. atribut pronominal d. 13. atribute pronominale exprimate prin pronume personale în cazul genitiv.. atribut pronominal exprimat prin pronume personal. unul adjectival. patru. Atributele subliniate din textul „În ochii tăi ca-n două oglinzi însufleţite / Amurgul îşi răsfrânge privirea însângerată…” (I. atribut adjectival b. cinci. două adjectivale. atribute pronominale exprimate prin pronume posesive în cazul genitiv. atribut pronominal / pronume personal. atribute adjectivale exprimate prin adjective posesive în cazul acuzativ. c. d. două verbale. un atribut adjectival şi unul pronominal d. atribut adverbial c. cazul genitiv. În enunţul: „A iubi înseamnă a găsi fericirea noastră în fericirea altora. c. complement circumstanţial de mod 18. atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal posesiv. unul pronominal.şi din acest joc al vântului cu florile. b. atribut adjectival / adjectiv posesiv. cazul dativ. cazul dativ. şapte. d. c. d. complement indirect / pronume reflexiv. două atribute pronominale b. 14. toate adjectivale. unul pronominal şi patru adjectivale. atributele substantivale sunt în număr de: a... două atribute adjectivale c. b. izbutise a lua oşti turceşti. atribut pronominal / pronume posesiv. caz V. În propoziţia . ascultaţi-mi sfaturile!” cuvântul mei este: a. b. îndeplineşte funcţia sintactică de: a. valurile adânci şi strălucitoare de colori şi de lumină se sapă în fâneţele înalte. două pronominale. (Costache Negruzzi).” (M. b. cuvântul subliniat are funcţia sintactică de: a. atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal posesiv caz G. două complemente directe. b. până dincolo de hotarele vederii (Calistrat Hogaş).” există: a. În enunţul: „Dragii mei copii.

d.c. complement circumstanţial de cauză. atribut substantival prepoziţional. 99 .

20. În enunţul Gavrilcea, autor moral sigur al asasinatului şi al încercării de răsturnare a guvernului, nu putu fi prins (George Călinescu), virgula are rolul de: a. a delimita o apoziţie dezvoltată în interiorul propoziţiei; b. a marca raportul de coordonare prin juxtapunere între componentele subiectului multiplu; c. a marca absenţa predicatului; d. a delimita substantivul în vocativ de restul propoziţiei. 21. Atributele din enunţul Brazii de la colţurile aleii, cu crengile curbate de zăpadă, abia mai rezistau, sunt în număr de: a. două; b. trei; c. patru; d. cinci. 22. În enunţul „Pe umeri pletele-i curg râu…” (G.Coşbuc), cuvântul -i are funcţia sintactică de: a. atribut adjectival b. atribut pronominal c. complement indirect d. predicat nominal împreună cu adjectivul „negrele-” 23. În fraza: „Sus, în casele domneşti, al căror lat acoperiş de şindrilă se-ntindea de jurîmprejur cu streşine lungi şi revărsate, stau cu o cucernică smerenie, împrejurul trupului împodobit al răposatului, toate căpeteniile ţării.” (Al.Odobescu), pe lângă alte feluri de atribute există: a. 5 atribute adjectivale b. 6 atribute adjectivale c. 7 atribute adjectivale d. 8 atribute adjectivale 24. Există un atribut pronominal în enunţul: a. „Şi-odată mi ţi-l înşfacă cu dinţii de cap...” (I.Creangă). b. „Ei braţul tău înarmă ca să loveşti în tine...” (M.Eminescu). c. „Sapă-mi groapă din picior...” (Folclor). d. „Să faci bine, domnişoară, să-ţi vezi de rânduielile tale de fată mare.” (M.Sadoveanu). 25. Cuvintele subliniate din enunţul: „În sufletele noastre ai lăsat o icoană pe care nimeni nu ne-o poate lua înapoi...” (Al.Vlahuţă) au, în ordine, următoarele funcţii sintactice. a. atribut adjectival, complement direct, complement indirect b. atribut pronominal, subiect, complement indirect c. atribut pronominal, atribut pronominal, atribut pronominal d. atribut adjectival, complement indirect, complement indirect 26. În enunţul: „Copiii mei, ascultaţi-mi sfaturile!” cuvântul mi este: a. atribut pronominal exprimat prin pronume personal, caz G. b. atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal posesiv, caz D. c. atribut pronominal / pronume personal caz D. d. atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal posesiv caz G.

100

LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 23
SINTAXA PROPOZIŢIEI COMPLEMENTUL

1. Precizează care dintre cuvintele subliniate în enunţurile următoare sunt complemente directe: Nu dădea pe Ion nici doi bani, dar se bizuia pe vecini pe care-i ajuta şi el la nevoie. Nu se supăra niciodată pe ei. a. niciunul; b. doar penultimul; c. primele două şi ultimul; d. toate. 2. Precizează câte dintre construcţiile subliniate sunt complemente exprimate prin substantive în cazul acuzativ: „Aici caii nu mor / doar se-nvechesc înţelept, ca viorile / ei îngenunche doar în faţa / arborilor bătrâni / şi calcă drumul cu grijă, / de parcă ar călca peste piatra / spartă de ploi de la căpătâiul bunicului.” (Gh.Tomozei), există: a. ultimele trei; b. a treia, a cincia şi a şasea; c. toate cu excepţia primelor două; d. toate. 3. Precizează câte complemente circumstanţiale sunt în următorul text: „Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se ridică / Şi, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică...” (V.Alecsandri) a. patru; b. trei; c. două; d. unul. 4. În versurile Toamnă, iată-ne alături, noi cu visul, pe aleea / Nucilor ce ancorează pentru iarnă-n al tău port, substantivul subliniat îndeplineşte funcţia sintactică de: a. complement indirect; b. complement circumstanţial de mod; c. complement circumstanţial de scop; d. atribut substantival prepoziţional; 5. Complementul circumstanţial de loc din fraza Găsi un loc chiar în spatele şoferului şi se aşeză răsuflând uşurat (Mircea Eliade), este: a. în spatele şoferului; b. un loc; c. în spatele; d. chiar în spatele. 101

6. În enunţul: „Nu e grav bolnav, e doar puţin răcit...”, cuvântul puţin are funcţia sintactică de: a. atribut adjectival b. nume predicativ c. complement indirect d. complement circumstanţial de mod 7. Verbul subliniat în propoziţia Boierii sunt hotărâţi a pribegi la unguri... (Costache Negruzzi), îndeplineşte funcţia sintactică de: a. complement direct; b. atribut verbal; c. predicat verbal; d. complement indirect. 8. În enunţul Ruda mea îndepărtată (...) locuia într-o casă numită cred că de mine, în urma poveştilor auzite despre dânsa - „Casa cu ecouri târzii...” (Şt.Bănulescu), complementul indirect este: a. de mine; b. despre dânsa; c. cu ecouri; d. nu există niciun complement indirect. 9. Pronumele demonstrativ este complement direct în enunţurile: 1.De ce te răzbuni pe cei din jur? 2.I-au văzut pe cei din jur supăraţi. 3.Ajutându-i cu sfaturi pe cei din jur, a avut o mare satisfacţie. 4.Nu se putea baza pe cei din jur.: a. 1, 2, 3, 4; b. 1, 2; c. 1, 3, 4; d. 2, 3. 10. În enunţul „Îţi era frică de întuneric când erai mic?“, pronumele îţi este: a. atribut pronominal b. complement indirect c. fără funcţie sintactică d. subiect 11. Pronumele reflexiv vă din enunţul „De ce vă supăraţi dacă vă face observaţie când greşiţi?” este: a. subiect b. complement direct c. complement indirect d. fără funcţie sintactică 12. Primul cuvânt din enunţul: „Oamenilor dintr-o bucată le plac lucrurile bine făcute”, are funcţia sintactică de: a. atribut b. complement direct c. complement indirect d. subiect

102

substantiv. Elevii aşteaptă cu nerăbdare vacanţa de vară. b. Precizează numărul cuvintelor care au funcţia sintactică de complement direct: „Omenie.” (I. d. trei. verb la infinitiv. Băieţelul mic cât o neghiniţă intrase în urechea împăratului. 15. verb la indicativ. 16. 19. Alege enunţul în care există un complement indirect având ca regent un adverb: a..Minulescu) a. Indică numărul complementelor din versurile: „Deschideţi-i fereastra dintre ramuri / Să nu-şi lovească frăgezimea-n geamuri. numeral cardinal. c. c. Alege enunţul în care există un complement circumstanţial de mod având ca regent un adverb: a. 17. două. c. Sunt mai aproape dinţii decât părinţii. Indică numărul complementelor din versurile: „…Şi ochii tăi sunt roşii ca două flori de mac / Plutind împerecheate pe luciul unui lac. c. c. pronume relativ. b. d. b. trei. Unii tineri se arată nepoliticoşi faţă de bătrâni. 103 . patru.” (Mircea Cărtărescu) a. b. Îşi amintea de vara când a dat bacalaureatul. cinci. Minciuna se afundă ca plumbul şi iese ca frunza. 18.13. b. Complementul indirect se poate exprima prin toate părţile de vorbire din seria: a. trei. d. Tinerii sunt capabili de fapte de eroism. În vara aceasta s-au înregistrat temperaturi foarte mari. două. d. numeral ordinal.” (T. 14. cinci. adjectiv. verb la gerunziu. patru.Arghezi) a. numeral multiplicativ. b. Vai de casa cu mulţi stăpâni. cinci. şase. c. Alege enunţul în care există un complement circumstanţial de timp exprimat prin adverb: a. adjectiv. Unele zile de vară sunt toride. slobozie ea la toţi ne porunceşte / De urma-o-vom pre dânsa chiar şi pre un drum spinos. patru.. c. numeral adverbial. Numele bun e mai scump decât aurul. d. d. b. A plecat în excursie separat de noi. adverb. d.

b. 3. 22.20. 7 c. 3. 5. îndeplineşte funcţia sintactică de: a. 2. (M.Sadoveanu).adverb. d. Funcţia sintactică a cuvântului subliniat. atribut pronominal prepoziţional. are ca elemente componente: a. b. subiect. 6. d. 5. 21. adjectiv pronominal posesiv precedat de locuţiune prepoziţională. c. 6. 23. Structura subliniata în enunţul Şi Delta cu profunzimi se întindea până departe în jurul nostru. două.. 1. complement indirect. 1. 3. Precizează numărul complementelor circumstanţiale de loc din textul: „De câte ori mă duc prin sat. 7. Complementul direct din enunţul „Colegul meu poate deveni oricând un foarte bun atlet” este: a. 4.Preda) a. 3. Precizează câte dintre cuvintele subliniate au funcţia sintactică de complement direct: „Mi-aş risipi o viaţă de cugetări senine / Pe basme şi nimicuri. d. d. 2. complement direct. c. c. 5. 4 b. substantiv precedat de locuţiune prepoziţională + adjectiv pronominal posesiv. trei. complement direct.numeral. c. 6.verb tranzitiv.. Alege dintre următoarele părţi de vorbire pe acelea care pot fi termeni regenţi ai unui complement direct. deveni un atlet. 8 d. pronume posesiv precedat de locuţiune prepoziţională. 1. 26.verb intranzitiv. d.verb la modul infinitiv. cinci. 4. b. b.” (M. 24. deveni. 25.adjectiv. este: a. substantiv precedat de prepoziţie + pronume personal. merg acasă şi mă aşez la punctele de unde răsărea şi apunea soarele. deveni foarte bun. 2. d. cuvinte cumpănind…” (M. a. patru. din enunţul Şi-au povestit unul altuia peripeţiile prin care au trecut. toate. c. nu ai făcut. 8. două. b. complement indirect.Eminescu) a. Cuvântul subliniat în enunţul Nimic din ce trebuia să faci.interjecţie. patru. trei. subiect. deveni oricând. 2.verb la modul gerunziu. b. c. atribut pronominal. 8 104 . 4. 7.

7. În versurile: „În cetăţuia ta de ape / Dorm cântecele noastre toate.verb la gerunziu.numeral ordinar. 8. 2. / Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?” (M. complement circumstanţial de loc b. 8. 5. nominativ 32.pronume relativ.numeral adverbial. 10 c. complement indirect. acuzativ b. dativ d. atribut pronominal. complement circumstanţial de loc c.” (O. 4. 8. 1. complement indirect 105 .verb la infinitiv. complement circumstanţial de loc 30. în cazul: a. complement circumstanţial de scop d. 6.numeral multiplicativ. Complementul direct poate fi exprimat prin pronume personale. complement direct. 4. atribut pronominal. În enunţul: „Se gândeşte la bunicii lui”. cuvântul ta este: a. atribut adjectival b. atribut pronominal c.Eminescu). 1. Stabileşte funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate din enunţul: „. 1. 10. 8.27. 9. atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în cazul genitiv d. complement indirect 31.. 7.substantiv. genitiv c. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul genitiv c. sintagma la bunicii are funcţia de: a. a. complement direct b.Goga). 3. 5. 2.. 9 28. complement indirect. 5.adjectiv. complement direct c.verb la participiu. 5 b. atribut adjectival 29. cuvântul pe carte este: a. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul acuzativ b.adverb.Astfel de noapte bogată. 9. 3. atribut adjectival d. 2. a. 4. În enunţul: „Pe carte am dat mulţi bani”. 10 d. forme neaccentuate. complement indirect. complement direct. atribut adjectival... Alege dintre următoarele părţi de vorbire pe acelea prin care se poate exprima complementul direct: 1.

complement indirect. atribut substantival. / Spre umbra negrului castel / Când ea o să-i apară. d. următoarele funcţii sintactice: a. atribut pronominal.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 24 TEST RECAPITULATIV SINTAXA PROPOZIŢIEI 1. d. atribut pronominal. complement indirect. atribut pronominal. / Din leneşa-i visare trezind pe doamna mării… / Prelung cetatea cască şi somnul îşi învinge. atribut adjectival. în ordine: a. 106 . complement indirect. d. c.” (V.” (Horia Furtună) au. b. în ordine. subiect. complement circumstanţial de mod. cuvintele subliniate au funcţia sintactică. Stabileşte funcţia sintactică a substantivelor însoţite de prepoziţie din enunţul: „Şi umple cu-ale ei scântei / Cărările din crânguri / Sub şirul lung de mândri tei / Şedeau doi tineri singuri. în ordine. complement circumstanţial de mod. 4. c. atribut adjectival. b. c. b. Indică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din următorul text: „Râul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur / Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur. b. următoarele funcţii sintactice: a. complement indirect.” (M. Cuvintele subliniate din textul „Iar farmecul tău blând şi liniştit / Făcu. c. complement indirect. complement circumstanţial de mod. atribut pronominal. atribut pronominal. de mod. Cuvintele subliniate din textul „Şi cât de viu s-aprinde el / În orişicare seară. atribut adjectival. atribut pronominal. atribut verbal. / Purtată ca de-o mână. / Din fiecare-ndrăgostit-poet. complement circ. atribut substantival genitival. d. atribut substantival genitival. şase atribute şi patru complemente c.Eminescu) au. atribut substantival genitival. atribut pronominal 3. atribut adjectival.Alecsandri) a. complement indirect. două atribute şi trei complemente d.îndrăgostit. atribut adjectival. atribut pronominal. În textul: „Aşa din turlă-n turlă. şase atribute şi trei complemente 2. atribut adjctival. atribut pronominal. două atribute şi două complemente b. atribut verbal. s-aprinde şi se stinge. complement circumstanţial de mod.Voiculescu). complement indirect.” (V. complement circumstanţial de timp.” (M. atribut adjectival. atribut adjectival. atribut pronominal. atribut adjectival. fără funcţie sintactică. complement circumstanţial de timp. atribut pronominal. atribut pronominal. atribut pronominal. lumina înserării.Eminescu): a. 5. atribut substantival. complement indirect. alunecându-şi raza-ncet / Din fiecare om. atribut pronominal. atribut adjectival.

predicat verbal. b. complement circumstanţial de mod. subiect. 107 . c. în ordine. (Ioan Slavici). c. 8. atribut adjectival. l-am chemat şi pe el. amândouă sunt complemente directe. complement circumstanţial de timp. subiect. în ordine: a. complement direct. predicat verbal. Unde locuieşte aşa de aproape.Sorescu) au. atribut substantival.6. 9. atribut pronominal. complement direct. doctore. complement direct. Din moment ce ai greşit. atribut pronominal.. următoarele funcţii sintactice: a. complement direct. c. tot sare prin stâncă / Un tânăr pârâu ce spumos îşi aruncă. subiect. complement circumstanţial de timp.. complement direct. complement indirect. subiect. Alege fraza în care subordonata este introdusă printr-un element de relaţie cu funcţie sintactică: a. 10. nume predicativ. subiect. complement indirect. subiect.. 11. sunt. d. complement direct.. c. complement circumstanţial de loc.îmi place a privi sumeţia lui pre care nu se sileşte a o tăinui. predicat verbal. b. b. atribut adjectival. 12. c. subiect şi complement indirect. complement circumstanţial de loc. atribut adjectival. următoarele funcţii sintactice: a. c. complement indirect. aribut adjectival... complement circumstanţial de mod. (Costache Negruzzi). substantivele îndeplinesc următoarele funcţii sintactice: a. (G. Substantivele din propoziţia Şi de frică se făcură mici. În enunţul Trebuie să ştiţi.Bacovia). d. unda lui cea zglobie” (I. complement indirect. nume predicativ.. predicat verbal. În fraza . complement circumstanţial de cauză. verbele subliniate sunt. subiect. ca nişte căţeluşi (G. predicat verbal. complement circumstanţial de loc „subiect. complement circumstanţial de cauză.. atribut pronominal. complement circumstanţial de loc. atribut pronominal. atribut pronominal. că eu sunt fecior vestitului Strâmbă-Lemne. b. Du-te unde ai fost chemat! b. atribut pronominal. Cuvintele subliniate din textul „De ţărmu-i departe. complement direct. atribut substantival prepoziţional. b. Cuvintele subliniate din textul „Toate acestea n-au avut niciun efect.Pillat) au. subiect. complement indirect. atribut substantival. complement direct şi complement indirect. A stat la ei până s-a terminat meciul. complement indirect. complement indirect. complement direct şi complement circumstanţial de scop. complement direct. substantiv fără funcţie sintactică.Topîrceanu) sunt. atribut pronominal. nume predicativ. trebuie să plăteşti. fără griji. d. în ordine: a. atribut adjectival. feţii mei. d. / Voios. atribut adjectival. substantiv fără funcţie sintactică. / Şi-am cheltuit pe ele o groază de ani. d. atribut adjectival b. în ordine: a. c. complement indirect. 7. d. în ordine.” (M. Cuvintele din propoziţia subliniată Toamna-n grădină şi-acordă vioara.

108 . complement circumstanţial de mod. complement circumstanţial de mod.d.

nume predicativ. în ordine: a. atribut pronominal. b. în ordine: a. Picături mari. complement direct.nămol de galbeni bătuţi şi frecaţi! (B. atribut substantival.Da’ vânturaţi banii în mâini şi veţi simţi ce răcoare ţine când vă e cald şi ce cald e când vă e frig (B. c. subiect. Identifică părţile de propoziţie din structura subliniată în fraza .” (V. subiect. Substantivul copil din propoziţia De mic copil Hagiul fusese copil cuminte şi aşezat (B. două c.) şi acasă . complement de agent. complement circumstanţial de mod.Şt. 16. subiect. a marca absenţa predicatului verbal. patru 109 . b. Ultima linie de pauză utilizată în fraza Nu-i vine la socoteala . a delimita o apoziţie de substantivul determinat. atribut pronominal. complement circumstanţial de timp.începu iar ctitorul nu dă un sfanţ la cutia bisericii(. trei d. c. complement de loc. complement indirect. predicat nominal. predicat verbal. atribut adjectival. complement direct. predicat verbal. în ordine: a.Delavrancea): a. d. 18. jinduiţi de întâmplări dincolo de fire. subiect. atribut substantival prepoziţional. complement indirect. nume predicativ.” (M. complement de agent. sunt. a delimita o construcţie incidentă în interiorul propoziţiei. Funcţiile sintactice îndeplinite de cuvintele subliniate în textul . nume predicativ..Voiculescu) a. 15. subiect. complement circumstanţial de timp. 19.13. complement indirect. b. d. d. subiect. c. b. are rolul de: a.începuse să plouă. predicat verbal. complement indirect. d. complement indirect. subiect. 14. subiect. d. complement indirect. Precizează câte dintre cuvintele subliniate în textul următor nu au funcţie sintactică: „Dar povestea lui Aliman a rămas vie şi mereu mlădioasă. a izola o propoziţie incidentă în cursul vorbirii directe. Părţile de propoziţie subliniate în structura: Acelaşi mi-i chipul (N. complement indirect. toate b. b. complement direct. repede înghiţite de praf (Mircea Eliade). complement indirect. c.Delavrancea). atribut adjectival.Delavrancea). calde. atribut pronominal. îndeplineşte funcţiile sintactice de: a. predicat verbal.Eliade) sunt.. complement indirect. 17. Părţile de propoziţie subliniate din textul sunt: „Am fost la cinematograf cu inginerul. care îmi vorbeşte trist de amânarea călătoriei în Franţa. nume predicativ. complement de loc. atribut pronominal.Şt. complement indirect.Labiş). complement indirect. complement de cauză. c. atribut pronominal. d.. Creşte şi se împodobeşte an de an cu noi adause şi alte scornituri după închipuirile oamenilor. atribut pronominal. c. complement indirect. atribut substantival. nume predicativ. predicat nominal: b.Şt.. sunt.

110 .

atribut adjectival. complement direct şi atribut adjectival. subiect. complement indirect. subiect. Alege varianta corectă de analiză a cuvintelor subliniate din textul: „Iubirea este singura pasiune care se plăteşte cu o monedă fabricată de ea însăşi. atribut pronominal. În enunţul “Drumeţii gătesc de mâncat toate cele cinci pâini. b. atribut pronominal. 25. atribut adjectival. şi-n urmă binecuvântează” (I. complement direct.Creangă) cuvintele subliniate sunt: a. atribut adjectival c. b. atribut pronominal. în ordine: a. subiect. atribut pronominal. atribut adjectival. nume predicativ.” (F. atribut pronominal. atribut adjectival. atribut pronominal. b. nume predicativ. d.” (N.. atribut pronominal. 23. nume predicativ. subiect. atribut adjectival.20. c.Voiculescu) a. complement indirect.Minulescu) este: a. subiect. nume predicativ. atribut pronominal. Părţile de propoziţie subliniate din textul „Cuvintele sunt timpurile moarte ale celor care n-au murit. atribut pronominal. atribut pronominal.” (I. b.. când odihnindu-se pe plavii. c. subiect. Alege varianta corectă de analiză a cuvintelor subliniate din textul: „Iubirea cea mai tăinuită lasă să-i scape unele semne ale secretului ei.Stănescu) sunt. când fulgerând ca o sabie bulboanele. nume predicativ. complement indirect şi complement direct. complement de agent. complement indirect. atribut pronominal. d. atribut adjectival. două d. complement indirect.Racine) a. d. Varianta corectă de analiză a cuvintelor subliniate din textul „şi sub cupola cenuşie fiinţa ta multiplă pare / un gest de Arhiereu ce iartă. 26. complemente directe. atribut adjectival. atribut adjectival. c. complement direct.Schiller) a. unul c. complement indirect. subiect. 22.Coşbuc). 24. atribute pronominale. b. complement direct. c. atribut adjectival. cu trup de ibovnică întinsă la soare în calea flăcăilor aprinşi şi fără minte” (V. subiect. care nu-şi găseşte astâmpăr. complement circumstanţial de scop şi complement direct. atribut adjectival. este: a. atribut adjectival. atribut adjectival. atribut pronominal. d. atribut pronominal d. atribut pronominal. b. c. d. Varianta corectă de analiză a cuvintelor subliniate din textul „În zarea cea de veci albastră / Nu v-a prins dragostea sihastră / De ce-aţi lăsat? Nu v-a fost dor / De ţara voastră?” (G. subiect. atribut pronominal. nume predicativ. atribut adjectival.. nume predicativ. nici unul b. nume predicativ. atribut pronominal. trei 21. nume predicativ. Precizează câte dintre cuvintele subliniate în textul următor au funcţie sintactică: „ Dar se mişcă necontenit alături şi în rând cu lostriţa fabuloasă. atribut adjectival.” (J. subiect 111 . subiect. atributadjectival.

subiect. complement circumstanţial de loc. subiect. b. îmbrăţişându-şi cu aripile imaginea sângerată. subiect. complement direct. complement indirect.Sadoveanu) sunt. subiect. complement direct. subiect. Atunci are săţi placă. complement circumstanţial de mod. atribut substantival. atribut verbal. atribut adjectival. c.” (Mircea Eliade) au. Părţile de propoziţie subliniate din textul sunt: „Zeul de la Egipet căzu cu zgomot în baltă. d. c. în ordine. complement circumstanţial de loc. următoarele funcţii sintactice: a. 112 . 28. complement direct. atribut verbal. în ordine: a. b. nume predicativ.27.” (M. d. atrbut adjectival. complement indirect. atribut substantival. Cuvintele subliniate din textul „Eşti muzician? îl întrebă ea deodată.

Indică felul primei propoziţii din fraza: „De ce să ajungă să trăiască astfel de zile prietenul meu. subiectivă.” a. completivă directă. aşa că eram silit să bat din picioare la fiece moment.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 27 SINTAXA FRAZEI 1. 5. subiectivă. completivă directă. cauzală.zăpada moale se lipea strat cu strat de călcâie. subiectivă. 2.. Precizează felul subordonatelor din fraza: „Cine şi de ce ne împiedică să ne revendicăm drepturile. completivă indirectă. c. d. temporală. asta l-a supărat pe profesor. cauzală. subiectivă. completivă directă. modală. completivă directă. b. subiectivă. asta ne preocupă cel mai mult. c. 3. Precizează felul subordonatei din fraza: „Surprins foarte tare că a fost admonestat de către profesor. circumstanţială de scop. era însă pace în ţară şi între oameni bunăvoire. chiar dacă el se credea un dur. d. o principală şi două atributive. 4. principală. b. Precizează felul subordonatei din fraza: „Că studentul a avut o atitudine irevenţioasă. d. d. c.Preda) a. b. b.. completivă directă.” a. c.Sadoveanu) există: a. circumstanţială de mod. completivă indirectă. o principală şi o atributivă. d. două principale şi o atributivă. b. completivă indirectă. În fraza: „La vremea de care vorbesc. 6.” (Henric Stahl) este: a. o principală şi o temporală. 113 .. finală.” (M. completivă directă.” a. c. Propoziţia subordonată din fraza „. subiectivă. cauzală. c.. elevul n-a mai spus nimic. afirmând că nu i-ar păsa?” (M. d. b. indirectă. făcându-mi-le tot mai înalte. subiectivă. cauzală. indirectă.

Lui i se părea că toate păsările ce zboară se mănâncă” (Costache Negruzzi).. Propoziţia subliniata În fraza. o subiectivă. 12. circumstanţială de loc. modală. Iată ce rezultate bune au cei silitori! 11.”. Orheianu e de-al Movileştilor. c. principală. d. b. 10. b. Se străduieşte mult. În fraza „Lucru vrednic de văzut este la visteria Domniei Sale când vin căpitanii să-şi ieie lefile. Precizează felul propoziţiilor care încep cu să din fraza: „Să laşi la o parte fotbalul şi jocurile pe calculator şi să te apuci de învăţat pentru examen !” a. b. o predicativă. principală incidentă d. circumstanţială de cauză. Deoarece şi-a imaginat că examenul va fi uşor. în tufiş. Ori învaţă serios. subiective. trei. 114 . c. este: a. d. completivă directă. este: a. Bravo cui a reuşit La Academie! c. Propoziţia subliniată în fraza „Ei. după câte ştiu. c. d. o atributivă. S-a pregătit foarte mult. c. deci admiterea nu va fi o problemă pentru el.. o temporală.7. una. Stabileşte numărul propoziţiilor simple din fraza „. nu s-a prgătit seros. În fraza „Pescarii se adunară să vadă minunea. până răsare soarele trebuie să-l trântim la pământ” (Marin Preda) a.Sadoveanu). subiectivă. şi pe urmă. Şi iepurele ţuşti!. dar nu ştie să înveţe. ori du-te de te plimbă! 14. c. 8. b. c. circumstanţială de timp. completivă indirectă. Alege fraza în care interjecţia este termenul regent al unei propoziţii subordonate completive indirecte: a.Nilă. d.” (M. b. predicativă. cât a putut de repede. b. c. prima propoziţie subordonată este: a. completivă directă. principale. d. d. Hai cu noi unde suntem aşteptaţi! b. adăogi răzeşul. zise el.” (M. patru. 13. b. circumstanţială de scop. completive directe.Sadoveanu) există: a. două. Se stabileşte un raport de coordonare concluzivă între propoziţiile din fraza: a. 9.

d. predicative cu verbul copulativ subînţeles. 115 .

o propoziţie principală şi una subiectivă.Cum au reacţionat când au văzut rezultatele examenului? 4. Dacă înveţi temeinic. c.nfrigurare / În muzica aceasta să-mi inund.15.cu . Precizează câte elemente de relaţie există în fraza: „Străinule ce baţi la poartă. temporală.” este: a. „să-mi inund” b. modală. Propoziţia subordonată din fraza „Şi să fi stat toată ziua pe plajă. subiectivă.. examenul nu -ţi va mai părea aşa de greu. incidentă. d. 3. de aceea ai luat notă mică. cauzală. Indică subordonata din fraza: „. Dacă nu învaţă nimic.Minulescu). b. două propoziţii principale şi două subiective. nu se bronza deloc. condiţională.Nouă. principală. modală. d. temporală. d.” (N...” (I. principală. modală. / De unde vii / Şi cine eşti?. nu ni se ceruse prea mult. trei. Dacă n-ai învăţat.în muzica aceasta să-mi inund” 21. d. modală. În fraza: „Cine poate oase roade. coordonare adversativă c. b.Labiş) a. patru. se stabileşte un raport de: a. temporală.. „sufletul. şi tot răspunde destul de bine la oră. Indică felul propoziţiilor subliniate în ordinea în care apar: 1. „sufletul în muzica aceasta să-mi inund” d.Cum a terminat cu bacalaureatul.şi sufletul doream cu . cauzală. Între propoziţiile din fraza „Cât de mică picătura. coordonare prin juxtapunere d. principală. temporală. b.” (Folclor). unul.„Cum nu şi-a învăţat. d. 16. a luat notă mică.. temporală. „în muzica aceasta să-mi inund” c.. concesivă. principală..” 2. şi tot găureşte piatra. cum avea să spună tata. Dacă reuşeşti la Academia de Poliţie este meritul tău.nfrigurare. subordonare 19. c. Alege fraza în care există o propoziţie subordonată condiţională: a. b. 20. cauzală. temporală.. a. a. c. patru propoziţii prin 116 .. incidentă. b. c. principală. cauzală. nici carne moale” există: a. 18. coordonare copulativă b. o propoziţie principală şi două subiective. cum a plecat la mare. c. cine nu. două. 17.

Tăceţi din gură şi cătaţi-vă de treabă.” (M. 3. Se dau enunţurile: 1. 2. d. c. d. completivă directă. completivă directă. completivă indirectă 25. b. predicativă. 28. d.. n-am repetat capitolul acesta. Indică felul subordonatei din fraza: Netrecându-ne prin minte că am putea primi un astfel de subiect. completivă directă. predicativă. b..22.Stăpânul viei era un pierde-vară. mă? îl întrebă mumă-sa. subiectivă. 24. 3. completivă directă. c. a. b. subiectivă..Vara trecu şi nimeni nu veni să lucreze pământul.Dară de ce.Eminescu) este: a. a. completivă indirectă. 23. finală. condiţională. (Vulpea firoscoasă) Există cel puţin două propoziţii simple în enunţurile: a. Indică felul subordonatei din fraza: Nu-ţi ajunge câte necazuri le-ai pricinuit părinţilor tăi? a. subiectivă.. 3. c. predicativă. subiectivă. care aştepta să-i dea cineva mură în gură. completivă indirectă 27. c. c. d. 1. completivă indirectă 26. predicativă. Indică felul subordonatei din fraza: Cea mai bună soluţie este de a vă baza pe ceea ce ştiţi. 2. 1. 4. cunosc eu cine este stăpânul viei.. 4. 2. Indică felul subordonatei din fraza: Nereuşita lui e că nu a luat examenul în serios. le zise vulpea bătrână. completivă directă. b. d. a. b. c.. d. subiectivă. subiectivă.. 3. b. c. Indică felul subordonatei din fraza: „Nu-i arde să se apuce de lecţii” a. 117 . cauzală. finală. b. 2. principală. d. Propoziţia subliniată din versurile „Şi dacă împreună va fi ca să murim / Să nu ne ducă în triste zidiri de ţintirim. 4.

Indică felul subordonatelor din fraza: „Să-şi puie cineva obrazul pentru unul ca tine şi să te hrănească ca pe un trântor. c. ca să se poată şti hotărât care câtă pâine a mâncat. 30. d.Creangă) a.” (I. atributivă. b. completive directe.29. subiectivă. ia să statornicim rânduiala următoare. mare minune-i şi asta!” (I. b. c. subiective.Creangă) a. atributive. 118 . d. completivă directă. completivă indirectă. predicative. Indică felul ultimei subordonate din fraza: „Acum.

este: a.” (G. principală.Caragiale). numai propoziţii secundare. / Pentru ce eu singur să muncesc din greu?. enunţiativă.Blaga) 6. interogativă. c. circumstanţială de loc. interogativă. c. iar următoarele în complemente directe. Credeţi-mă. Propoziţia subordonată din fraza „Stai. d..3. prima în subiect. dezvoltată. b... 5.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 28 SINTAXA FRAZEI 1. circumstanţială condiţională. să-ţi spui.Nu-mi prea vine la socoteală să-mi fixeze o întâlnire tocmai acum. negativă.” (I. unul c. este: a.” (Costache Negruzzi). despre orişice3 / poţi4 / să vorbeşti3 / cât vrei5 / . pe când alţii huzuresc mereu. principală. subiecte.Nu ţi-a venit în minte să-i spui exact cum s-a întâmplat? se pot contrage în: a. simplă. c. secundară. credeţi-mă1 /. niciunul b. conţine: a. despre orişice poţi să vorbeşti2 / cât vrei3 /. principală.Blaga) b. două propoziţii secundare şi o propoziţie principală. Credeţi-mă1 /. . d. (L. complemente directe. o propoziţie secundară şi două propoziţii principale.. credeţi-mă2 / despre orişice poţi3 / să vorbeşti4 / cât vrei5 /. 119 . d. (L.Îi venea să cânte de bucurie. negativă. numai propoziţii principale. interogativă. d. dezvoltată. c. (L.Blaga) c. circumstanţială de scop. trei 2. Credeţi-mă1 /.Blaga) d.Topârceanu) a. Precizează câte elemente de relaţie subordonatoare sunt în fraza: „Doamne. credeţi-mă2 /. Prima propoziţie din versul „De ce nu vine? Mă-ntrebam nedumerit” (Geo Dumitrescu). cauzală. (L. despre orişice3 / poţi să vorbeşti4 / cât vrei5 /. negativă. Propoziţiile subordonate din frazele: 1.L. subiecte cu excepţia celei de-a patra. b. 4. dezvoltată. două d. credeţi-mă2 /. b. 3. Credeţi-mă1 /. Fraza „Şi cu ce vei sătura lăcomia acelor cete de păgâni ce aduci cu măria-ta? adăogi Spancioc. negativă. b. 2. Delimitarea în propoziţii a frazei de mai jos este corectă în: a.

Propoziţiile subordonate din fraza „Nu-i era greu să ghicească despre ce vroiau să vorbească”. b.. este introdusă prin: a. d circumstanţială consecutivă. complemente directe. cauzală. căci îmi eşti trebuitor...te voi cruţa. îi pomenea.. d.St. locuţiune adverbială. b. d. atributivă. ca tot creştinul. două complemente directe si un complement indirect. d.Delavrancea): a. propoziţia a doua este: a circumstanţială de scop. predicativă. Între propoziţiile din fraza: „Cine eşti. În fraza „. c. cauzală.”. 8. c circumstanţială condiţională. coordonare copulativă. Prima propoziţie subordonată din fraza „În ciuda faptului că nu şi-a adus aminte de mine. 13. este: a. coordonare adversativă.. ca să mă uşurezi de blestemurile norodului” (Costache Negruzzi). 12.7.Labiş).. coordonare disjunctivă. de câte ori nepoatăsa . coordonare prin juxtapunere. c. condiţională. bătrânul răspundea. condiţională. d. / Stea fulgerată în mine” (N.St. pronume relativ precedat de prepoziţie. c. aveam ce mânca” (B.Delavrancea.” (B. c.. Propoziţia circumstanţială de timp din fraza „Toată viaţa lui. la Crăciun. b circumstanţială de cauză. subiectivă. concesivă. c. 10. se pot contrage. locutiune conjunctională. c. concesivă. d. propoziţia subliniată este: a.de aveam felia de pâine. În fraza Era cazul să se descurce singur. b. Stabileşte felul primei subordonate din fraza „. subiectivă. sărbătoare bună. un complement indirect. 120 .. adjectiv pronominal relativ. d. indiferent de ordine. atributivă. un complement direct. ori ce eşti. să taie şi el un porc. un subiect. se realizează un raport de: a. 11. l-am rugat să mă ajute. b. 9. b. b. în: a. condiţională. două complemente directe şi un subiect.

circumstanţială de cauză. 3. simplă.. principală.. 3. circumstantială de timp. 2. completivă indirectă. circumstanţială de scop. a plecat. Identifică tipurile de subordonate din frazele 1. circumstanţială de cauză. Prima subordonată din fraza „Ei. atributivă. atributivă. atributivă. completivă directă. 2. circumstantială de mod. Ăia1 / cu care mâncam eu atunci la masă2 / trebuie3 / să fie oameni puternici... afirmativă. d. Fraza este corect delimitată în: a. atributivă. simplă. c. b. optativă.” (Vulpea firoscoasă) este: a. afirmativă. circumstanţială de loc. c. Prin expansiune. nu era acum timpul de ieşit în drum. circumstanţială de loc b... Precizează felul propoziţiilor subliniate 1. Stabileşte felul propoziţiei subliniate din fraza „. atributivă. 17. c. 16..Se uita în jur. b. b.Bănuitor cum era.Cum îl vede. interogativă. dragii mei. 20.14. enunţiativă optativă. condiţională. 18.: a. afirmativă.dar pe faţa lui se vedea că n-ar fi rău dacă s-ar ivi cineva. Ăia1 / cu care mâncam eu atunci la masă2 / trebuie1 / să fie oameni puternici. îl şi cheamă. nedându-şi seama unde se afla. circumstantială de timp. enunţiativă propriu-zisă. structura subliniată în fraza „Oamenii însă aveau treabă prin curte. c. 121 . c. şi unde crapă?: a.. circumstanţială de cauză. c. optativă. circumstanţială de timp.” (Marin Preda). d. dezvoltată. secundară. d. circumstantială de mod.Unde dai. completivă directă. principală. enunţiativă. subiectivă.1 / . circumstantială de mod. consecutivă. afirmativă. completivă indirectă. d. circumstanţială de mod. Ăia1 / cu care mâncam eu atunci la masă2 / trebuie3 / să fie oameni puternici. circumstanţială de cauză.4 /. circumstanţială de loc. care încotro va vedea cu ochii. 19.3 /. circumstanţială de loc. circumstantială de mod. principală. nu m-a crezut. subiectivă. circumstanţială de cauză. completivă directă. b. devine o propoziţie subordonată: a....Locul unde a plecat îmi este străin. circumstanţială de cauză.. Ăia cu care mâncam eu atunci la masă1 / trebuie2 / să fie oameni puternici.3 /. d. d. secundară. d.Cum nu a fost mulţumit.. 15. b. secundară. Cuvântul când nu poate fi element de relaţie introductiv pentru subordonata: a. circumstanţială de scop. dezvoltată. c.” (Marin Preda): a. căci nebunul este în stare să facă o asemenea becisnicie. acum să vă risipiţi ca puii de potârniche. b.

Înainte de examen.De rău ce era.au repetat mult1/ pentru că2/ toate noţiunile3/ trebuie 2/ să fie bine însuşite. c. subiectivă.A rămas cum era în tinereţe. circumstantială de timp. c. circumstantială de mod. b.Ce n-aş da să-l mai văd o data? 2. d. Înainte de examen1/ au repetat mult2/ pentru că3/ toate noţiunile trebuie1/ să fie bine însuşite. circumstanţială de loc c. fiindcă. 3. c. circumstanţială de cauză.A rămas să ne întâlnim mâine. poate nu-mi scotea norocul în cale un străin aşa de preţios. este: a. b.3/ c. Propoziţiile subordonate din aceste fraze sunt în ordine: a. Se dau frazele: 1. 23.”. cauzală. circumstantială de timp. circumstanţială de cauză. fiindcă dacă nu se intâmpla. poate. circumstantială de cauză. fiindcă.au repetat mult1/ pentru că toate noţiunile trebuie2/ să fie bine însuşite. subiectivă 25. 2. b.. cum spui tu. circumstanţială condiţională. circumstanţială de loc b. fiindcă. toată lumea îl ocolea. c. predicativă. modală.. circumstanţială de mod. subiectivă. predicativă.. Propoziţia subordonata din fraza „Dar nu-mi pare rău că am fost amăgit de prieteni”. Înainte de examen . (I.L. circumstanţială de mod. Este corectă segmentarea frazei în varianta: a. poate nu-mi scotea norocul în cale un străin aşa de preţios. subiectivă. completivă directă. prima subordonată este: a. consecutivă. d. d.21.. subiectivă. d. predicativă d. e obligatoriu să afle şi el ce s-a intâmplat. predicativă. c. Înainte de examen au repetat mult1/ pentru că toate noţiunile2/ trebuie3/ să fie bine însuşite. a. d. completivă indirectă. b. propoziţia circumstanţială de cauză este: a. 122 .3/ b. 27. concesivă.2/ 26.Caragiale). 24. circumstantială concesivă. circumstanţială condiţională.. completivă directă.. În fraza „Chiar aşa să fie. nu-mi scotea norocul în cale un străin aşa de preţios. circumstanţială de mod. În fraza Dar nu-mi pare rău că am fost amăgit de prieteni.. condiţională. completivă directă. principală. Conjuncţia subordonatoare să nu introduce o propoziţie circumstanţială: a. Identifică felul propoziţiilor subliniate in frazele 1..A mers ce a mers până a dat de un cioban. b.A rămas unde o lăsasem.3/ d. circumstanţială condiţională. 3. subiectivă. 22. fiindcă dacă nu se întâmpla ce s-a întâmplat. principală.

predicativă...28. să înveţi copilul... „.” d. completivă indirectă... Propoziţia subordonată subiectivă din fraza „Este nedrept să înveţi copilul cum să moară pentru Patrie înainte de a-l învăţa cum să trăiască pentru ea.cum să moară pentru Patrie. 123 .cum să trăiască pentru ea. „. Indică felul subordonatei subliniate din fraza următoare: „Din pilda talanţilor reiese că omul care a plecat departe şi-a chemat slugile şi le-a dat pe mână avuţia sa este însuşi Dumnezeu..înainte de a-l învăţa.. d.să înveţi copilul. b. o propoziţie..” 30. o frază în care există şi o subordonată circumstanţială de loc. subiectivă.. completivă directă.Steinhardt) a..” (Gr. o frază în care există şi o subordonată circumstanţială de scop. „. b. este: a... să nu ne prindă noaptea!”. o frază în care există şi o subordonată circumstanţială de de cauză. 29. c. c. d.Vieru) este: a. Enunţul „Haide.înainte de a-l învăţa.” c. „.” b.” (N..

încât nu îndrăznesc să-i amintesc de Hero şi Leandru a căror poveste este aidoma. subordonatele necircumstanţiale sunt: a. În faza: „Ce-i în mână nu-i minciună. „chit că” 4. c. Nu este aşa de nepregătit să rateze acest examen. completivă directă d. feţi-frumoşi cu părul de aur şi cu stea în frunte. „pentru că” c. subiectivă b. Există o completivă indirectă în fraza: a. încât cine îi vedea trebuia să ştie. subiectivă şi predicativă c. I-am spus să fie atent la marcaje. b. încât trebuia. principală 3. d.” propoziţia subliniată este: a. completive indirecte 6. 2. „că” b. completivă directă şi atributivă b. „măcar că” d.Horia). Propoziţia subordonată circumstanţială de cauză se poate introduce prin locuţiunea conjuncţională: a. c. În fraza: „O povesteşte cu atâta convingere. Propoziţia subordonată circumstanţială de scop nu se poate introduce prin conjuncţia subordonatoare: a. încât cine îi vedea. încât să ştie. „să” c.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 29 SINTAXA FRAZEI 1.” (Ioan Slavici). A luat o hartă să nu se rătăcească. b. d. În textul „Ce-a aflat? Ce-a văzut? Doi copilaşi. încât cine îi vedea trebuia să ştie că sunt gemeni. „de” d.” (V. propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă este: a. „pentru ca să” b. „ca să” 5. predicativă c. Părinţii nu s-au opus să plecăm în excursie 124 .

7. Există o subiectivă în fraza: a. Fericirea lui era să-şi plivească straturile de legume.. b. Nu a făcut ceea ce este important . c. Părea că lucrurile se vor petrece altfel . d. S-a procedat cum am stabilit . 8. În fraza: „Nu-ţi pare rău (1) / că ai întârziat ? (2) /”, subordonata este: a. subiectivă b. completivă directă c. completivă indirectă d. cauzală 9. În fraza „Arta este o minciună (1) / care ne ajută (2) / să înţelegem adevărul (3) /.“ (P.Picasso), propoziţia 3 este: a. subiectivă b. atributivă c. completivă directă d. completivă indirectă 10. În fraza: „ S-a ştiut (1) / unde ai fost (2) /”, propoziţia 2 este: a. subiectivă b. completivă directă c. completivă indirectă d. circumstanţială de loc 11. În fraza: „La admitere, nu contează deloc (1) / ce medie ai avut la bacalaureat. (2) /, propoziţia subordonată este: a. subiectivă b. atributivă c. completivă directă d. completivă indirectă 12. În fraza „Durata călătoriei a fost la cât ai apreciat tu”, subordonata este: a. subiectivă b. predicativă c. atributivă d. circumstanţială de mod 13. În fraza: „Ce înseamnă (1) / să calculezi greşit costul mărfii? (2) /”, propoziţia 2 este: a. principală b. predicativă c. subiectivă d. completivă directă 14. În fraza: „Că neantul este implicat în ideea de moarte, (1) / o dovedeşte frica de moarte .(2)” (E.Cioran), propoziţia subordonată este: a. subiectivă b. atributivă c. completivă directă d. cauzală 125

15. În fraza: „Una e (1) / să te distrezi (2) / şi / alta e (3) / să munceşti.(4)”, subordonatele sunt: a. subiective b. predicative c. atributive d. completive directe 16. În fraza: „Nu vă merge (1) / să întârziaţi la ore .(2) /“, propoziţia 2 este: a. subiectivă b. completivă directă c. completivă indirectă d. circumstanţială de scop 17. Propoziţia care determină un pronume din regentă este: a. subiectivă b. atributivă c. completivă directă d. completivă indirectă 18. În fraza „Dacă învaţă (1) / înseamnă (2) / că va înţelege .(3) /“, propoziţiile subordonate sunt: a. cauzală şi completivă directă b. condiţională şi completivă indirectă c. condiţională şi predicativă d. subiectivă şi predicativă 19. În fraza „Contează (1) / pe cine este om de omenie. .(2) /”, propoziţia subordonată este: a. subiectivă b. predicativă c. completivă directă d. completivă indirectă 20. Propoziţia subordonată circumstanţială de timp se introduce prin: a. din moment ce b. de vreme ce c. până 21. În fraza: „Dacă vreun inconştient ar vrea(1) / să folosească atomii pentru război(2) / pământul va fi prefăcut într-un bulgăre de zgură(3) /“ (G.Bogza), prima subordonată este: a. subiectivă b. completivă directă c. completivă indirectă d. condiţională 22. În fraza: „Am plecat (1) / să-l aşteptăm la gară .(2) /”, propoziţia subordonată este: a. completivă indirectă b. circumstanţială de loc c. circumstanţială de scop d. consecutivă 126

23. În fraza: „Au plecat devreme de acasă, pentru ca nu cumva să întârzie la serviciu”, subordonata este: a. indirectă b. cauzală c. consecutivă d. circumstanţială de scop 24. În versurile: „Aşa cântă de cu jele, / Cât şi oile-n vâlcele / Prind a vărsa lăcrimele” (Folclor), propoziţia subordonată este: a. modală b. cauzală c. concesivă d. consecutivă 25. În fraza: „Să fi învăţat la timp,(1) / n-ai fi avut emoţii la examen.(2) /”, propoziţia 1 este: a. principală b. subiectivă c. condiţională d. cauzală 26. În fraza „Să-l cerţi toată ziua, şi tot nu învaţă mai mult.”, conjuncţia subordonatoare să se poate substitui cu următoarea locuţiune conjuncţională fără ca sensul comunicării să se modifice: a. chiar dacă b. din cauză că c. imediat ce d. în caz că 27. În fraza: „Cum a terminat cu bacalaureatul, şi-a luat bagajele şi a plecat la mare”, propoziţia subordonată este circumstanţială de: a. loc b. mod c. timp d. cauzală 28. În fraza: „De-aş termina cu bine examenul, aş pleca la munte cu prietenii.”, subordonata este: a. subiectivă b. concesivă c. condiţională d. finală 29. În fraza: „Rezultatul lui la proba de limba română este cum nu şi-a închipuit.”, subordonata este: a. atributivă b. predicativă c. completivă directă d. circumstanţială de mod 30. Prima propoziţie din fraza: „Despre ce aţi vorbit(1)/ când aţi fost la petrecere ?(2)/ este: a. completivă directă b. completivă indirectă c. principală 127

d. subiectivă 128 .

finale 129 . dacă. deoarece. subordonatele sunt: a. Verbul a rămâne este impersonal şi se construieşte cu o subiectivă în enunţul: a. Ai întârziat acasă când ai rămas la repetiţie . când. completivă indirectă c. nici. 5. Du-te de te odihneşte! d. b. predicativă d. încât. cui. fiindcă. completivă directă b. iar 6. deci. rămânând ca de mâine să mă apuc de limba engleză. de va lua nota 10. merele începură a se pârgui. că. dar. În fraza: „Am luat un bilet la spectacolul de duminică. cum b. Veţi reuşi. să c. c. A rezolvat aşa de bine problemele.” se poate dezvolta într-o subordonată: a. În fraza: „Nu e nebun cine e nebun. Nu există decât elemente de relaţie subordonatoare în seria: a. cauzală şi completivă directă c. De ar lua nota 9.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 30 SINTAXA FRAZEI 1. adversativă b. b. Verbul la infinitiv din enunţul: „Timpul veni.” (Folclor) între propoziţiile regente se stabileşte un raport de coordonare: a. subiectivă 4. de veţi fi mai atenţi. cauzale b. şi tot n-ar fi mulţumit. sau. conclusivă c. A rămas aşa cum a fost întotdeauna . ci e nebun cine se pune cu nebunul. finală şi completivă indirectă d. fie. Există o propoziţie circumstanţială de scop în enunţul: a. 2. Azi voi termina de recapitulat la istorie. d. că aş vrea să mă relaxez. ori. c. cine. A rămas unde l-au pus. deşi.”. disjunctivă 3. copulativă d. unde d.

numai pentru subiectivă d. propoziţiile subordonate sunt în ordinea apariţiei: a. În fraza: „Ce-aţi văzut(1) / c-aci făcut-am noi în Ţara Românească.)încotro se duce mingea. (2) / căci acest surâs îi umileşte.7. patru propoziţii necircumstanţiale şi o circumstanţială 11. Verbul a ajunge poate fi termen regent: a. d. două propoziţii necircumstanţiale şi trei circumstanţiale d. patru c. numai pentru predicativă c. Câte subordonate necircumstanţiale există în fraza: „Orice colţ sufletesc din noi are atâta rezonanţă pentru tot ce se petrece în noi. (3) / aşa că n-ar fi rău (4) / să încerci (5) / să-mi faci socotelile. P5 şiP6 10. P2..(3) /” (V. În fraza: „Iată (1) / că mai sunt trei zile (2) / până ce se împlineşte sorocul.. P4 şi P5 d. Regenta propoziţiei completive directe „(.. În fraza: „Marinarilor noştri nu le place (1) / să se amestece cu ei. trei b. cinci d..Horia). P1 este completivă directă şi P2 subiectivă c. completivă directă şi completivă indirectă c. trei propoziţii necircumstanţiale şi două circumstanţiale c.” (Al.. În fraza: „Ţin (1) / să subliniez (2) / că (3) / întrucât motivul vieţii şi al morţii este învăluit în mister.” este: a. două propoziţii necircumstanţiale şi două circumstanţiale b. pentru orice subordonată cu excepţia atributivei 8.” (L. (6) /”.Creangă). Întrebarea este.. şase 12. există: a. (2) / O veţi face voi acolo. pentru legea creştinească.Davila)... subiectivă şi cauzală d. completivă directă şi cauzală b. P5 şi P6 c.. subiective 13. Atacantul intuieşte.. încât de multe ori mi se pare că fiecare idee are o inimă care bate pentru ceva şi fiecare simţământ are un cap care cugetă... numai pentru completiva directă b.Blaga): a. sunt completive directe: a. c. Se ştie. (4) / artistul este liber (3) / să-l prelucreze (5) / cum vrea . P1 este subiectivă şi P2 completivă directă d.(6) /” (I. subiectivă şi completivă indirectă 9. 130 . b. P2 şi P6 b. Fotbalistul aleargă. completive directe b. propoziţiile 1 şi 2 sunt: a.

În fraza „Dar chiar dacă n-ai fi spus. oricât de bune şi de folositoare ar fi. subiectivă d. a doua ..complement direct.” (Folclor) se stabileşte un raport de: a. după cum şi ulciorul nu poate merge de multe ori la apă. completivă directă. o condiţională 15. chiar dacă fizic este pentru moment complicat pentru el să părăsească planeta pe care s-a născut.subiect c. două completive directe d. condiţionale 20.14. subiectivă. subiecte d. condiţională. concesivă. o subiectivă.Sadoveanu). şi tot are doruri multe. a.. concesivă. două completive directe c. atributivă 19. prima . Între propoziţiile din fraza „Muntele. subiective c. Ultimele trei propoziţii din fraza: „Omul este făcut să domine universul şi îl domină. indiferent de ordine. o temporală. două completive directe. În fraza „Vezi că duhul ştia că de nu va putea nici a treia seară să izbutească. Coşbuc) se pot contrage în: a. o subiectivă. că-i munte. o concesivă c.” (V. subordonare 18. există. complemente directe 17. ele ar fi de prisos dacă n-avem garantate mai întâi ordinea publică şi siguranţa interioară a statului.” (G. / De cei straşnici în mânie. coordonare adversativă c. Preda) sunt în ordine: a. Stabileşte felul primelor două propoziţii din fraza: „Orice alte reforme am face. a doua . Subordonatele din frază: „Cine nu-i cu voi să ştie / Că izbit va fi de voi." (Săptămânalul Poliţia Română) există pe lângă alte tipuri de subordonate: a. trei subiective c. prima . eu socot că mai bine este să le trimitem vorbă c-un argăţel al nostru şi să-i poftim pentru o chestie mare la primărie.Lascăr). trei completive directe. două subiective.” (M.” (M. apoi trebuia să-şi mute gândul. principale b.” (Basm popular) există. atributivă c. completivă directă. În fraza „Este un adevăr de necontestat că afacerile care se fac cu eludarea legii nu pot să dureze la nesfârşit. coordonare prin juxtapunere d. următoarele propoziţii subordonate: a. două subiective d. trei completive directe b. două temporale 16. o condiţională b. atributivă b. două atributive b.subiect. subiectivă. coordonare copulativă b. concesive d. patru completive directe.complement direct b. două subiective 131 . concesivă. pe lângă alte tipuri de propoziţii: a.

d. o subiectivă şi o completivă directă 132 .

circumstanţială de loc c. / Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost / De-mi ţin la el urechea . subiectivă 133 . subiectivă. Era unde o lăsasem. o subiectivă şi o cauzală b. indiferent de ordine următoarele subordonate: a. iar următoarele două în subiect d. subiectivă. Se dau frazele: 1.. primele două în subiecte. Era cum o ştii. o completivă indirectă.” (M. Propoziţiile subordonate se pot contrage în: a. Propoziţiile subordonate din aceste fraze sunt în ordine: a. cinci 22. modală. complemente directe b. patru completive directe şi patru subiective b. două atributive şi două subiective d. 3. cinci d. să lupte împotriva ei.Preda) există. predicativă. / Ca şi când n-ar fi viaţa-mi.Parc-am murit de mult. Stabileşte numărul propoziţiilor din fraza: „Ceea ce hotărâsem era să ne străduim a depăşi greutăţile înainte de a se ivi altele noi".Îmi pare bine că a reuşit. două b.Eminescu) a.E bine că totul s-a terminat cu bine. a. o condiţională şi o predicativă d. o completivă directă. trei subiective c. În fraza: „Dacă nu-mi fac seama singur e că m-aş răsuci de dezgust în sicriu dacă aş bănui că lumea crede că m-am sinucis din pricina acelei femei. 2.În fraza „Studentul inteligent putea să-şi dea singur seama dacă era cazul sau nu s-o combată.Nu ştia bine că nu studiase suficient. subiectivă.. circumstanţială de loc b. dacă era propriu filozofiei în general şi celei idealiste în special să fie considerată una justă şi alta o primejdie. trei subiective 25. patru completive directe. subiectivă. subiectivă. prima în complement indirect a doua în subiect şi a treia în complement circumstanţial de cauză 26. o subiectivă şi o predicativă c.” (Camil Petrescu) există pe lângă alte tipuri de subordonate: a.şi râd de câte-ascult / Ca de dureri străine?. iar a treia în complement direct c. 2. şase 23. Se dau frazele: 1. patru d. 3. Era să mă lovesc. trei c. predicativă d. ca şi când na-şi fi fost.” (M. Precizează câte tipuri de subordonate există în versurile: „Şi când gândesc la viaţa-mi îmi pare că-i a cură / Încet repovestită de o străină gură. o completivă directă. două condiţionale şi trei subiective 24. trei completive indirecte. patru c. predicativă. trei b.21. prima în complement direct.

” 5.” (Greuceanu) este alcătuită din: a. Fraza „Spune-mi-vei ori nu. o propoziţie principală şi două concesive d.„Auzi. atributivă şi subiectivă 134 . 4. eu tot le voi găsi. completivă indirectă. 4 c. atributivă.. atributivă. în ordine: a. subiectivă. atributivă şi principală c. Se dau enunţurile: 1. subiectivă. ce-mi dai?” (Basm popular). predicativă b. atributivă şi completivă directă d. atributivă.27. a.„Dar tot de noroc să se plângă cineva . 4.„Aşa era pe vremea aceea. 6 b)1. 6 29. trei propoziţii principale b. măi leneşule?” 3. 2. Precizează felul ultimelor două propoziţii din fraza: „Dacă te-oi scăpa eu de pacostea ce a căzut peste tine. ” 2. 2.” (Greuceanu) subordonatele sunt. fiindcă aceasta însemnează că a murit. două propoziţii principale şi două concesive 30. 2. 3. 6 d.„Ba. atributivă. 4.„Dar muieţi-s posmagii?” Există cel puţin o propoziţie simplă în toate enunţurile indicate în seria: a. 5.„Ce-a zis? întrebă cucoana” 6. predicativă c. şi încă şi capul reteza-ţi-l-voi. condiţională şi completivă directă b. patru propoziţii principale c. cauzală. răspunse leneşul. 5. subiectivă. cauzală. completivă directă d.” 4.. subiectivă. finală. subiectivă 28. În fraza: „Acela din noi care s-ar întoarce mai întâi şi va găsi cuţitul ruginit să nu mai aştepte pe celălalt.

. două predicative d. o subiectivă şi o completivă directă 4.” (Cezar Petrescu) există pe lângă alte tipuri de subordonate: a. .Sadoveanu). observase pe tânărul cu ochelari. . Indică propoziţia principală regentă din fraza: „Fata care cânta la pian. „Fata. Stabileşte numărul propoziţiilor subordonate necircumstanţiale din fraza: „Dacă până acum nu te-ai întrebat unde te va scoate drumul pe care ai apucat însemnează că ai apucat pe el în glumă şi pentru literatură..” (G... care sta în pervazul uşii de alături şi singur asculta cu sfinţenie ce cânta ea. două modale b. două completive directe c. Precizează felul propoziţiilor subordonate din fraza: „Cum s-a auzit în sat de război.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 30 SINTAXA FRAZEI 1. modală.” (I.. „Fata.observase pe tânărul cu ochelari. două completive indirecte c. o concesivă şi o modală d. . a.observase pe tânărul cu ochelari. subiectivă d. consecutivă. . de credeai că se apropie sfârşitul lumii. temporală. două 2. „Fata care cânta la pian. a.. În fraza: „E curios cum am uitat ce mi-a spus în continuare. completivă directă b. modală.cu însuşirea. cinci b. subiectivă.” d. subiectivă 135 . trei d..şi singur.Brătescu-Voineşti).. două atributive b. cu însuşirea pe care o au femeile de a vedea fără să privească. .observase pe tânărul cu ochelari. a. s-a început în toate părţile o jelanie. . completivă directă c. „Fata.de a vedea.. Eliade) există pe lângă alte tipuri de subordonate: a. două subiective 3. cu însuşirea. consecutivă. modală..” (M.” c. cauzală.” b.” (M. ceea ce aş fi dorit eu să fac era să te apăr de o brutală confruntare cu efectele acestei legi.. Galaction)..Al.. În fraza: „Ceea ce puteam. patru c.” 5. deşi o ascultam silindumă şi eu să zâmbesc prefăcându-mă interesat de toate aceste amănunte..

1 completivã directã. b. circumstanţial de scop. 1 circumstanţială condiţională. circumstanţialã de mod. nu. 9. deşi continuam s-o iubesc pe ea. indiferent de ordine. c. 2 completive indirecte. completivă indirectă. vii. 10. În fraza „Ar fi trebuincios să se ştie cine era preotul. b. circumstanţialã de mod. 2 propozitii principale. c. cât puteam mai calm. completiv directă 8. 12. In fraza: Aş fi putut să-i spun că. 3 propozitii principale.In fraza: Îmi aduc aminte că preşedintele comisiei Dimitrie Gusti.(Mircea Eliade). completivă indirectã. 1 circumstanţială de scop. c. să rămân. am căutat un loc care să-mi priascã.” (T. 1 circumstanţialã condiţionalã. dar inima nu mă îndemna. 1 atributivã. 2 principale. şovăia uneori câteva clipe. 1 completivã directã. când pe o parte. care era şi ministru al instrucţiei şi artelor. următoarele tipuri de propoziţii: a. d. m-a felicitat înainte de a încheia şedinţa şi s-a retras. 1 concesivă.6. două subiective şi două cauzale 7. 1circumstanţialã cauzalã. 1 atributivă 11. (Mircea Eliade): a. d. apoi se smucea şi o pornea din nou. În fraza: Vrei. 2 completive directe. 2 circumstanţiale de cauzã. d. c. indiferent de ordine. b. circumstanţialã de cauzã. există. b. c. în acelaşi timp.Arghezi) există în afara principalei: a. 2 atributive. circumstanţialã de scop. c. 1 concesivă. In fraza: Ii scriam. 4 propozitii principale. 136 . atributivă. circumstanţialã de timp. 2 completive indirectã. 2 principale. existã. In fraza: Barca noastrã se aplecã. două subiective şi o completivă directă d. 2 circumstanţialã condiţionalã. patru subiective şi o cauzală c. pe alta. explicându-i de ce legatura noastră nu mai putea fi prelungită. căci el trebuie să fi fost şi un dascăl sufletesc…. 1 circumstanţialã de scop. următoarele tipuri de propoziţii subordonate: a. când pe cealaltã. (Mircea Eliade). completivă directă. 2 atributive. completivă directă. următoarele tipuri de subordonate: a. d. circumstanţialã de cauzã. d. atributivă. 4 principale. pentru că „era ataşat de Majestatea Sa” (Mircea Eliade). parc neştiind în ce direcţie să apuce. 3 completive directe. există. indiferent de ordine. completivã directã. b. 2 completive directe. d. Indicã felul subordonatelor in ordinea in care apar în text: A doua zi. nu. 1 propozitie principală. circumstanţialã de timp. iubeam. 2 circumstanţiale cauzalã. b. trei subiective şi o cauzală b. 3 principale. 2 completive directe. propoziţiile subordonate sunt: a. (Mircea Eliade) exista: a.

poate. o propoziţie dezvoltată şi o propoziţie simplă.Giurăscu): a. d. dar. c. simţind că am adormit cu capul pe biroul meu. subordonare. 1 atributivã.13. subiectivã. d. b. o propoziţie simplă. d. In enuntul: Holul era larg şi camerele spaţioase. 2 circumstanţiale cauzale. există. predicativã. o propoziţie dezvoltată. c. d. coordonare adversativă. 2 consecutive. 3 subiective. b. cine vrea cu adevărat. coordonare prin juxtapunere. coordonare copulativă şi subordonare. b. c. 1 subiectivã. c. 2 condiţionale. coordonare prin juxtapunre şi subordonare. 16. mugind / răpus de foarte stranii arme. Stabileşte tipul raporturilor sintactice dintre propoziţiile frazei următoare: Se mai întâmplau uneori. 3 principale. a aterizat ca pe-o saltea unsă cu lipici şi a zâmbit camerelor de luat vederi. coordonare adversativă. Ultima propoziţie din fraza: Mă trezii fărãăsã fi deschis ochii. c. cum se întâmplă şi azi tâlhării şi jafuri. indiferent de ordine. b. predicativã. 17. circumstanţialã de timp. coordonare prin juxtapunere. în genere. completivã directã. (Marin Preda) este: a. numai raporturi de coordonare prin juxtapunere. (Gazeta Sporturilor): a. 1 atributivã. 1 subiectivã.C. 14. coordonare prin juxtapunere. In fraza: De nu m-ar izbucni tristeţea / şi vidul de-ar avea un nume / pe care numai tinereţea / pietrelor vechi îl poate spune / aici. d. subordonare. 1 consecutivă. 4 principale. subordonare. In fraza: Să vrei şi să poţi nu-i totuna. Precizeazã felul propozitiei subordonate care se obţine prin dezvoltarea cuvintelor subliniate din enuntul: Nu te-arta dascãl până a nu fi ucenic (Folclor) a. următoarele subordonate: a. 19. 2 principale. 1 subiectivã. 1 atributivă. 18. d. dar adesea. b. coordonare copulativă. 2 circumstanţiale concessive. (Nichita Stănescu). există: a. cu lumina aprinsă. poliţia drumurilor era asigurată. (C. pe-o treaptã tropăind / eu piele-aş fi peste o carne / de taur înjunghiat. gata să-i prindă emoţia victoriei. circumstanţialã de mod. 15. coordonare prin juxtapunere. b. b. 137 . 2 atributive. 1 completivã directã. c. existã: a. douã propoziţii simple. d. Stabileşte tipul raporturilor sintactice dintre propoziţiile următoarelor fraze: Monica a tăiat perfect aerul în zbor. coordonare prin juxtapunere. 2 principale. c. subiectivã. completivã directã.

În fraza „Acum. (Constantin Noica). b. trei completive b. două predicative d. 1 atributivă. două atributive. ele ţinând de facultatea noastră de cunoaştere. 1 atributivă. 1 concesivă. indiferent de ordine: a. există. 23. aceasta mă priveşte pe mine. 1 atributivă.” (N. 2 atributive. 1 atributivă.Creangă). ori că n-a fi trăind. 1 concesivă. 1 consecutivă. ori c-a fi trăind calul. trei completive indirecte d. (Constantin Noica). două subiective. numai vreu să ştiu dacă mi-l dai ori ba. eul nu este resimţit ca atare decât într-un ceas mai ridicat al vieţii.20. nu e decât o soluţie provizorie.” (I. 2 principale. două concesive. 22. 1 atributivă. d.Iorga) există pe lângă alte tipuri de subordonate: a. 1 principală. 2 subiective. trei completive directe b. indiferent de ordine: a. c. căreia îi sunt înnăcute. 2 principale. În fraza: „A cere cuiva să fie erou în înprejurimile vitrege ale unei societăţi decăzute îi ca şi cum ai cere unui vultur închis într-o odăiţă să zboare la o mie de metri deasupra pământului. 1 principală. o subiectivă c. În fraza: Că aceste cauze există inăuntru. 2 atributive. 1 principală. În fraza: Oricât ar fi de egocentric tot ce e om şi tot ce e viu. trei completive indirecte 138 . d. b. 1 subiectivă. trei completive directe c. două completive directe 21. între alte propoziţii. c. şi: a. 1 principală. două subiective. există. 2 principale. 1 circumstanţială de cauză. există. 2 principale.

două atributive. c.” b.Preda) a.ci faptul. o completivă directă. d. două atributive. „. două. „. atributivă.St.nu i-ar fi dat pace. „. 4.Eliade) există. d.îl convinseră.. consecutivă. până ce nu va scăpa de el. consecutivă..” 5.să reziste la anchetă. patru.. o compleivă indirectă..” (M.” c. completivă indirectă.. b. indiferent de ordine următoarele subordonate: a..” (I. Slavici) a. atributivă.. 139 . o finală şi două temporale. o atributivă. că nu aceste argumente. că nu aceste argumente.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 31 SINTAXA FRAZEI 1. două completive directe. o concesivă..” (M.. o temporală şi o circumstanţială de loc.. „. Stabileşte tipurile de subordonate din fraza „E destul să te gândeşti ce poţi face cu banii. b. atributivă. Precizează numărul subiectivelor din fraza: „Îi era frică. trei atributive.. o completivă indirectă.. b subiectivă. 2.că nu aceste argumente pe care le reluai. În fraza „Eram prea obosiţi şi îngrijoraţi de ceea ce ni se întâmplase pentru ca atunci când ne-aţi invitat să putem ajunge când şi unde trebuia.. o completivă indirectă.Delavrancea): a completivă indirectă. două temporale şi o circumstanţială de loc. una. trei. c. ocompletivă indirectă. încât îi venea să se arunce pe cal şi să meargă şi să fugă mereu. consecutivă. două completive directe.. o cauzală. b. o consecutivă. o completivă indirectă.. ci faptul că îşi dădea şi el seama că prietena lui nu va putea să reziste la anchetă. indiferent de ordine următoarele subordonate: a. În fraza: „Toate acestea nu sunt decât o divagaţie care merge în întâmpinarea imaginii pe care ne-o lasă un spirit convins până la obsesie că este obligaţia fiecăruia să dea tot ce e mai bun din el.. o completivă indirectă. completivă directă. o subiectivă. Indică propoziţia subordonată subiectivă din fraza: „Dar se pare că nu aceste argumente pe care le reluai cu glas tare vorbindu-i de bănuiala oamenilor care nu i-ar fi dat pace îl convinseră să cedeze. două temporale şi o circumstanţială de loc. o subiectivă. completivă indirectă.. c subiectivă..” d. d completivă directă. ca să guşti bucuria lucrului pe care nu l-ai cumpărat” (B. o cauzală. finală. d. atributivă. 3... o subiectivă.” există. c. o finală.

cinci subiective. b. numai completive directe. ori că nu a primit invitaţia la timp.. b. 7.” există. patru completive directe. În fraza „Ori că s-a supărat. am fost obligaţi să elaborăm un eseu care cred că nu va plăcea nimănui. şapte. o completivă directă.. două atributive. o atributivă. aşa se tânguieşte. două subiective şi trei completive directe. aşa vii precum sunt. d.Donici). o concesivă. o completivă indirectă.” există. d. 140 . o predicativă. o completivă indirectă. o atributivă. două cauzale. două atributive. b. o subiectivă. trei atribitive. o consecutivă. o atributivă şi o completivă directă. În fraza „Se-ntâmplă şi la noi de vezi / Cum altu’. iaca. c. cinci. ca să-i mulţumească pentru învăţătura lui Huţu şi să-i spună că. În fraza „Însă în cele din urmă tot trebuia să meargă la el.” (I. trei subiective. două atributive. c. o cauzală. asta trebuie s-o aflaţi voi. ştie mai mult decât toţi băieţii din sat şi trebuie să meargă la lucru. hotărâră că. 10. 9. o predicative. b. o consecutivă. şase. două subiective şi două completive directe. d. de nu a venit la emisiune. d. c. d. o predicativă. În fraza „Pescarii s-adunară să vadă minunea. două completive indirecte.6. o subiectivă. o concesivă. trei subiective. o subiectivă. propoziţiile subordonate sunt în număr de: a. 8. b. se găsesc următoarele tipuri de subordonate necircumstanţiale: a. o atributivă. c. o modală. o predicativă. o completivă directă. două completive directe.Slavici) există pe lângă alte tipuri de subordonate: a.” (Al. o condiţională. b. iar după ce văzură şi se minunară. 11. c. două subiective. / Încât îţi vine să crezi / Că-abia din leafă se hrăneşte. indiferent de ordine: a. c. o subiectivă. o predicative. cinci completive directe. trei subiective. indiferent de ordine. Huţu a crescut mare. trei completive directe şi două subiective. d. patru.” a. trei subiective şi două completive directe. următoarele subordonate: a.” (Ioan Slavici). În fraza „Gândul că s-ar putea întâmpla să nu ajungă ce şi-a dorit îl macină de mai multă vreme şi nu-i permite să se bucure de nimic din ce i se oferă. două completive directe. o completivă indirectă. o completivă indirectă. o completivă directă. o consecutivă. două cauzale. o subiectivă şi trei completive directe. având loc. Precizează felul subordonatelor din fraza: „Chiar fără să ni se fi spus ce şi cât trebuie să scriem. să ducă peştişorii la împărat şi să-i facă cinste.

o circumstanţială de mod. o principală. o subiectivă. c. două temporale. patru principale. subiectivă. două cauzale. o consecutivă. o subiectivă. subiectivă. predicativă. d. d. coordonare prin juxtapunere. două principale.Voiculescu) există: a. b. o completivă directă. d.Voiculescu). pe lângă alte tipuri de subordonate: a. subiectivă. 17. principală. d. coordonare concluzivă. predicativă. c. o predicativă. b. modală. Între propoziile din fraza „S-a pregătit foarte bine. principală. c. o subiectivă. trei principale. principală. patru subiective. concesivă. o circumstanţială de timp.” (V. o circumstanţială de mod. patru principale. b. o subiectivă. d. două atributive şi o completivă directă. subiectivă. o temporală şi o subiectivă.” se stabileşte un raport de: a. În fraza: „Şi chiar de-ar fi ca sterpul bulz de tină / Să-l părăsească oştile cereşti. Precizează felul propoziţiilor din fraza: „Fie / ce-o fi. poftindu-te voioasă. o concesivă. 14. două principale. / Te-ntâmpina cu cinste bătrâna noastră casă / Părând. În fraza „Îi era greu să se hotărască şi au trecut mai multe duminici până ce a putut să prindă destulă inimă mai ales că el nu putea să meargă cu mâna goală şi trebuia să aştepte până ce vin strugurii pârgavi. o principală. c. există. o concesivă.” (V. de aceea e convins de reuşită. subiectivă.12. există: a. concesivă. 15. În fraza: „Şi nu ştiu aste vremuri de-au fost ani lungi ori clipe… / Creşteam în cuibul paşnic şi-ntocmai ca lăstunul / De cum prinsei o leacă a bate din aripe. o circumstanţială timp. În fraza: “De cum intrai pe poarta ce-ţi deschidea jitarul. b.Slavici) există pe lângă alte tipuri de subordonate: a. o circumstanţială de mod. o temporală şi o predicativă. 2 cauzale.Voiculescu). o cauzală. patru completive directe. 13. c. / Tu să rămâi căci tu eşti doar lumina / Şi nu trăieşti decât când străluceşti!“ (V. cea mai potrivită cinste pentru un dascăl ca Clăiţă…” (I. / Zburai în lungul lumii şi părăsii cătunul. o temporală. trei subiective şi o completivă directă. două cauzale. d. două modale şi o predicativă. principală. din largul curţii ce prejmuia hotarul / Că-ţi zice buna vreme. o temporală. 141 . subordonare. b. două circumstanţiale de timp. două cauzale şi două temporale. 16. b. principală. coordonare copulativă. o completivă directă. c. / tot se va proceda / cum am stabilit!” / a. o principală. o completivă directă. subiectivă. o temporală. o concesivă.

atributivă. propoziţiile subordonate sunt.Arghezi). o principală. b. finală. subiectivă. c. subiectivă. subiectivă. există. o completivă directă. în şes” (T. d. atributivă. 23. subiectivă. 24. În fraza: „Dar ziua care trece şi mă răneşte-n treacăt / Îmi umileşte cârja şi-mi încovoaie crinii. la porţile luminii.” (T. trei c. există. pe lângă alte tipuri de subordonate: a. patru completive directe. cerură să fie duşi în podul grajdului unde era mitraliera. două concesive şi o subiectivă. două concesive. două completive directe. două completive directe. d. două finale. două subiective. finală. Stabileşte numărul propoziţiilor din fraza: „Ceea ce voiam era să facem eforturi susţinute de a ne însuşi întreaga materie pentru examenul de admitere înainte de a da bacalaureatul”. În fraza: „E destul 1 / să le priveşti 2 / ca să vezi (C. subiectivă. completivă directă. 3 / că e vorba de arta cultă. 19. o completivă directă şi o completivă indirectă. completivă directă. În fraza „Alţi câţiva răniţi înţelegând că bateria este încercuită şi că singura scăpare este să se formeze un cuib de rezistenţă. subiectivă. completivă directă.18. două principale. predicativă. 20. finală. 21. două b. În fraza: „Ceea ce ştim însă 1 / e 2 / că trebuie 3 / să fim pe măsura unei creşteri 4 / care a venit 5 / să lărgească pe toate planurile orizontul neamului nostru. asta nu ne va împiedica să rezolvăm ceea ce e necesar să fie rezolvat. c. o circumstanţială de loc. două completive directe. finală. există printre alte tipuri de subordonate: a. propoziţiile subordonate sunt. completivă directă.Noica). trei principale. d. completivă directă. consecutivă. două completive indirecte. b. subiectivă. subiectivă. În fraza: „Că vii sau nu. d. / Şi cu ochi-n facla plopilor cerească / Să-şi îngroape umbra-n umbra lor. două subiective. în ordine: a. c. copletivă directă.Noica).Arghezi). subiectivă. completivă indirectă. o completivă directă. trei atributive. cine să jelească / Vie să asculte-ndemnul neînţeles. subiectivă. În fraza: “Cine vrea să plângă. patru 142 . b. o finală. o predicativă şi o circumstanţială de loc. completivă directă. atributivă. 4 /” 22. două finale. c. c. o subiectivă. d. două principale. completivă directă.” (Marin Preda) există pe lângă alte tipuri de subordonate: a. o subiectivă. consecutivă. / Şi inima urmează să-l atârne ca un lacăt / Cu cheile pierdute. b. două finale. b. o predicativă şi o atributivă. predicativă. d. c subiectivă. în ordine: a. 6 / ” (C. indiferent de ordine: a. completivă indirectă. a. b.”. o completivă directă.

d. cinci 143 .

cauzală şi atributivă. / În anul când a fost cutremur de pământ / S-a prăbuşit cu turlele-n şosea. În fraza: „E curios cum am uitat ce mi-a spus în continuare. dar ştiu că. două completive indirecte c. modală şi atributivă. o subiectivă şi o completivă directă 27. Subordonatele din textul „Trebuia s-o ia în partea cealaltă. toate subiective b. b. b. trei completive directe. a. o condiţională. o predicativă şi o completivă indirectă.” (M.25. încât îi era frică să nu plesnească. d.Minulescu). auzindu-l.. În fraza „I se părea că inima îi creşte. b.” (N. m-am dat îndărăt cu un pas. Subordonatele din fraza sunt în ordine: „În sat la noi. b. d. de veche ce era.Filimon) există pe lângă alte tipuri de subordonate: a. d. două completive indirecte. trei completive directe. trei subiective.. 30. năvăli cu furie asupra locului unde era să se săvârşească această hazlie faptă.” (Panait Istrati) există pe lângă alte tipuri de subordonate: a. 26. d. deşi o ascultam silindu-mă şi eu să zâmbesc prefăcându-mă interesat de toate aceste amănunte. c. o finală. trei completive indirecte. două modale b. c..Eliade) există pe lângă alte tipuri de subordonate: a. Ce contează dacă ai sau nu noroc? E greu să fii singur ”.” (Liviu Rebreanu) există pe lângă alte tipuri de subordonate: a.” (I. două completive directe şi o subiectivă. În fraza „Poporul ce părea că este sătul de ceea ce văzuse până aici. (Marin Sorescu) sunt: a.. 144 . cauzală şi temporală. În fraza: „Nu pot să-mi dau seama dacă bietul om îşi rostise vestitu-i nume ca să-mi facă plăcere. i se umflă şi bate tot mai repede. c. o subiectivă şi trei completive directe 29. o circumstanţială de loc. două subiective şi două completive directe c. două subiective şi două condiţionale d. 28.. trei predicative. / Biserica. c. modală şi temporală. trei subiective. pe dată ce se înştiinţă că a sosit timpul ţintuirii. o concesivă şi o modală d.

” (Lucian Blaga) există pe lângă alte tipuri de subordonate: a. va ajunge ce vrea şi îi va reuşi mereu ce-şi propune” sunt.Creangă) a. şi în odaie / Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie. / Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare. completivă directă. completivă directă.” (I. Propoziţia subordonată circumstanţială de cauză „Când cu gene ostenite sara suflun lumânare. b.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 31 SINTAXA FRAZEI 1. Căci perdelele-ntr-o parte. d. două subiective şi o atributivă. cauzală. d. b. completivă directă.” (L. b. În versurile „Poate că / din trunchiul tău îmi vor ciopli / nu peste mult sicriul. o completivă directă şi o atributivă.. indiferent de ordine. d. Indică felul subodonatelor circumstanţiale din fraza: „De piatră de-ai fi fost. c..” (M. / şi liniştea ce voi gusta-o între scândurile lui / o simt pesemne de acum. două principale. în ordine: a.. o subiectivă şi o atributivă. următoarele propoziţii: a. şi nu se putea să nu-ţi salte inima de bucurie când auzeai uneori în puterea nopţii pe Mihai scripcarul din Humuleşti. c. două subiective şi o atributivă.Blaga) există. Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate c. condiţională şi cauzală. Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate d. Căci perdelele-ntr-o parte când le dai. c. / Aşa-s de negri ochii tăi. o subiectivă şi o consecutivă. modală. o principală. adâncii. completivă directă. d.. b. Căci. / Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate / De dureri. b. predicativă. 5. o predicativă şi o consecutivă. / acoperind pământul / c-o mare de-ntuneric. concesivă şi temporală. trei principale.. 145 . Căci. condiţională şi finală.. două subiective. Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate De dureri 2. consecutivă şi cauzală. subiectivă. Propoziţiile subordonate din fraza „Deşteaptă cum e. modală. două principale. c. sunt izvorul / din care tainic curge noaptea peste văi / şi peste munţi şi peste şesuri. / ţi-s ochii-aşa de negri încât seara / când stau cu capu-n poala ta / îmi pare / că ochii tăi. pe care însă le simţim ca-n vis pe toate. predicativă. / Căci perdelele-ntr-o parte când le dai. o predicativă şi o modală. / lumina mea. predicativă. În poezia „Frumoaso.Eminescu) este: a. modală. 4. 3.

c-aşa sunt eu milos. c. b. d. de va fi să pierim. o finală. sunt. d. Propoziţiile subordonate din textul „. îmi face rău. o temporală şi trei completive indirecte.” (B. 11. o predicativă. următoarele subordonate: a. . b. că se bucură în sat de un deosebit respect şi că e dintre flăcăii care au terminat armata.îmi face rău. Stabileşte numărul subordonatelor circumstanţiale din fraza: „Cum hotelul era modern şi renovat de curând. d. două atributive şi o condiţională. s-au hotărât sa rămână”: a. două subiective şi o completivă indirectă. o concesivă. subiectivă. o predicativă.” (Corneliu Irod) există. 10. În fraza „Se vedea că pe celălalt nici măcar nu-l întreba cine e şi că dacă nu l-ar fi recunoscut pe Geacă şi n-ar fi ştiut că e un om cumsecade. 7. În fraza „Fără să aştepte răspuns. trei. trei subiective. c. pe lângă alte tipuri de subordonate: a..” (Corneliu Irod) există. în ordine: a. cinci subiective. s-aud guiţând.. îşi făcu loc prin mulţime.Delavrancea). două concesive şi două completive directe. c.. o concesivă. două. două atributive. două subiective şi trei completive directe. nepoată.. 8. suflecându-şi ameninţător mânecile. d. două subiective. c. două modale. o subiectivă şi două completive directe. înainte chiar ca vreunul din ei să apuce să deschidă gura” (M. o condiţională. cinci completive directe. b. cauzală.D. o atributivă. pe lângă alte tipuri de subordonate: a.. s-ar fi răstit la el şi i-ar fi gonit pe amândoi de la poartă. În fraza „Când Ilieş o apucă pe Ioana de mână. În fraza: „Ceea ce poate că nu ştim e faptul că Dumnezeu suferă de noi şi. 9.Sîrbu) există. două modale şi două completive directe. strigă cât îl ţinură baierile inimii. ca şi cum nu l-ar interesa ce-ar putea să-i spună Ioana sau pentru a-i dovedi că răspunsul poate fi unul singur. una. c. turiştii deşi puţin dezorientaţi la început. două subiective. două atributive. patru. trei modale şi trei subiective.St. d. c.6. b. trei subiective şi două completive directe. un cui dureros îi străpunse inima şi el. o predicativă. indiferent de ordine. o subiectivă.. două consecutive şi două completive indirecte.. b.Preda) există pe lângă alte tipuri de subordonate: a. şi El va muri odată cu noi” (I. 146 . fără să stea mult pe gânduri şi fără să ţină cont că Ilieş e mai mare decât el. o subiectivă şi două completive directe.. o concesivă şi două completive directe.. modală. d. completivă directă. cauzală. cauzală. b. condiţională.

se vor mai fi văzut atari ciudăţenii. b. modală. trei completive directe. În fraza „Nimeni nu-şi amintea să-l fi văzut vreodată pe Stoica Angheluş. indiferent de ordine următoarele subordonate: a. mai bine este să vorbim ca şi cum ar fi cât o cameră. o subiectivă şi o modală. două subiective. o concesivă. subiect. completivă directă. subiectivă. 13.12. şi le-ar fi legat între ele. primele două subordonate din fraza „Să meargă la serviciu în timpul ce i-a mai rămas înseamnă să renunţe la proiectele de vacanţă” devin: a. principală. d. b. În fraza: „Oricât de mare ar fi Ţarigradul.Eminescu): a.Sadoveanu) există următoarele subordonate: a. o concesivă. complement circumstanţial de timp.” (I. trei circumstanţiale şi două necircumstanţiale. 18. d. o atributivă. În fraza: „Dar oricâte mizerii te-ar abate. c. o predicativă. c. complement direct. Indică structura frazei următoare: „Poate că numai în îndepărtate ere preistorice. subiect. b. c. c. o circumstanţială şi patru necircumstanţiale. singur. d. complement circumstanţial de timp. patru completive directe. trei finale şi două consecutive. când unele reptile s-au înălţat în aer. o concesivă. s-o faci flacără.” (M. o subiectivă. o atributivă explicativă. d. c. concesivă.Buga) există următoarele tipuri de propoziţii subordonate: a. d. 14. Precizează numărul completivelor directe din fraza: „De i-am aflat la noi a spune n-o pot. d. b.Anghel) există. două modale şi o subiectivă.” (M. o subiectivă. / De e al lui cu drept acest preambul / Aceste toate singur nu le judec. poate că nu l-ar fi recunoscut şi s-ar fi mirat foarte mult de această însingurare. principală. eşti dator să păstrezi scânteia care mai arde în tine şi s-o aţâţi din nou. o atributivă. atributivă. 17. temporală. o subiectivă şi o predicativă. b. o atributivă. o completivă directă şi o predicativă. b. dacă l-ar fi văzut cineva despărţit de perechea de boi albi cum era calcarul ce-i înconjura căsuţa din Dealul Bubuitului. b. patru circumstanţiale şi una necircumstanţială.Sadoveanu) subordonata circumstanţială este: a. trei completive directe şi două concesive. trei completive indirecte şio predicativă.” (M. 16. temporală. În fraza „Era sigur că dacă i-ar fi dat cineva o mână de ajutor şi le-ar fi reamintit. c. / De poţi s-auzi în el al undei şopot. cauzală 15. 147 . c. atribut. condiţională. Prin contragere. cinci completive directe. atribut.” (Geo Bogza) a. două completive directe. nume predicativ. oricâte dezastre ar fi să ţi se întâmple.” (D. trei completive indirecte şi două concesive. două circumstanţiale şi patru necircumstanţiale. principală.

o principală. două predicative. tot pare că te scuturi la ideea că omul se joacă aşa lesne cu viaţa sa pentru un simplu gust de vânător(. există pe lângă alte feluri de subordonate: a. şi: a. o predicativă. completivă directă. atributivă. completivă directă. d. subiectivă.d. o concesivă Ce-am fost cândva. o principală. b. d. cinci propoziţii. două predicative.Odobescu). patru propoziţii. două subiective.)” (Al. trei subiective. două propoziţii. 24. trei propoziţii. o predicativă. trei subiective şi o completivă directă c. o atributivă. o atributivă. o subiectivă şi o completivă directă b. completivă indirectă. între alte propoziţii. În fraza „Chiar basme de-ar fi câte povesteşte vânătorul şi câte zugrăveşte artistul.. să-l întrebe în ce ape se scaldă” (L. trei atributive. c. 21. subiective. predicativă.. c. din care doi mai bătrâni. subiectivă. 19. este formată din: a. încredinţat că.Minulescu). d. oricât ar fi de nebun Baciu. tot trebuie să se ruşineze şi să înceteze când îi va porunci dânsul.” (Costache Negruzzi). completivă directă. completivă directă.. b. subiectivă.Rebreanu) există. c. subiectivă. o completivă directă şi o completivă indirectă 23.. subiectivă. b. o concesivă 22. azi nu mai sunt. atributivă. / Acelaşi cântăreţ cu chip de Sfânt. 20. d. azi nu mai sunt. predicativă.Rebreanu) sunt: a.D.”(I. o concesivă b. o propoziţie subordonată circumstanţială de cauză. / Dar ce sunt azi îmi pare rău / Că n-am putut să fiu mereu. circumstanţială condiţională.” (I. o principală. c. îşi puse pălăria şi alergă la faţa locului. o propoziţie circumstanţială consecutivă.. completive directe.Sîrbu) a. iar doi juni. b. patru boieri. există următoarele subordonate: a. b. c.. 25. În fraza: „Ce-am fost cândva. În fraza „Herdelea sări îndată. subiectivă.” (L. două predicative şi două completive directe d. o propoziţie subordonată completivă indirectă. finală. În fraza „Te scot din aceast încurcătură cu condiţia să-ţi schimbi purtarea” există o propoziţie subordonată: a. 148 . o propoziţie circumstanţială de scop. tu însuţi trebuie să te transformi într-o rugăciune. Ultimele trei propoziţii subordonate din fraza „Ieşind pe poartă se gândi că trebuie să lase la o parte orice sfială şi să meargă de-a dreptul. Indică felul subordonatelor din fraza: „Nu ajunge să te rogi.. c. finală. Fraza „Curând intrară sub cortul unde el şedea înconjurat de boierii şi căpitanii săi. subiectivă.

d. circunstanţială de cauză. 149 .

d.” (I. şase propoziţii. cinci propoziţii subordonate. b. 150 .. atributivă. c. există: a. atributivă. d. Din contragerea în parte / părţi de propoziţie corespunzătoare a subordonatei / subordonatelor din fraza „Ceea ce-mi întărea şi mai mult acum bănuielnica mea năzărire e că stăteam acum aci cu domnul Georges Radu Şerban. d. atribut şi un nume predicativ. atribut şi un subiect. 27. în ordine: a. Propoziţiile subordonate din versurile „Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă.P. cinci propoziţii. c. În fraza „Dar neaflând care-i vinovatul şi nebizuindu-se în putere a se bate cu toţi. 30. două subiecte. 28. se puse la făcut metanii şi a ne blestema.26. de-i curgea foc din gură. atributivă. subiectivă. c.Eminescu) sunt. Lina dădu lovitura cea mare. c. completivă directă. b.” (Gib Mihăescu) rezultă. nume predicativ şi un subiect. d.Bengescu) rezultă.Creangă). două propoziţii subordonate.Călinescu). 29. în ordine: a. d. subiectivă. b.” (M. c. predicativă. b. / Prin care trece albă regina nopţii moartă. subiectivă. În fraza „Iubita mea. şi-a dat seama de dezastrul care o aşteaptă şi a vrut să ne sinucidem. Din contragerea în părţi de propoziţie corespunzătoare a ultimelor două subordonate din fraza „Văzând că pierde teren. patru propoziţii subordonate. pe care e drept că nici Rim n-o aştepta. un nume predicativ şi un subiect. un: a.” (H. de care ţi-am vorbit şi care era o fată inteligentă. atribut şi un predicat.. în ordine. patru propoziţii.” (G. trei propoziţii subordonate. b. un subiect şi un nume predicativ. un subiect şi un predicat. trei propoziţii. există: a.

în sensul în care se vorbeşte de o filozofie grecească. 2. subiectivă. subiectivă. complement circumstanţial de scop.” (Onisifor Ghibu) există pe lângă alte tipuri de subordonate şi: a. predicativă. b. cinci subiective d. se obţine un: a. c.” (V. În fraza: „O povesteşte cu atâta convingere. două subiective şi două completive directe b. patru propoziţii subordonate necircumstanţiale c. temporală. care asimilează atât de personal gândurile sau emoţiile autorului. complement circumstanţial de timp. trei subiective b. patru subiective c. temporală.LIMBA ROMÂNA ÎN GRILE TESTUL 32 1. În fraza „Şi ceea ce este miraculos în moarte este faptul că începem atunci ceva cu desăvârşire deosebit de tot ce cunoaştem noi. se poate vorbi şi trebuie chiar să vorbim şi despre o filozofie românească. În fraza „Dar nu e mai puţin adevărat că cei mai preţioşi cititori sunt aceia care uită cărţile. completivă directă şi atributivă b. în ordine: a. a luat o notă foarte mică”.Horia). 3. încât nu îndrăznesc să-i amintesc de Hero şi Leandru a căror poveste este aidoma. şase propoziţii subordonate necircumstanţiale 151 . cinci propoziţii subordonate necircumstanţiale d. subiectivă şi predicativă c. trei propoziţii subordonate necircumstanţiale b. germană. În fraza „Ceea ce ştiu e că mâna destinului a aruncat cu o savantă preciziune un laţ. completiva indirecta si atributiva 4. complement circumstanţial de loc. încât nu-şi amintesc de unde le-au luat. urmând ca pe aceasta să o socotim ca ştiinţă de bază a pedagogiei şi a educaţiei româneşti. complement circumstanţial de cauză. franceză. şase subiective 5. subordonatele necircumstanţiale sunt: a. cu desăvârşire deosebit de ceea ce ne aşteptam să fie” (Mircea Eliade) exista pe lângă alte tipuri de subordonate: a. temporală. rusă etc. completive indirecte d. o atributivă şi trei completive indirecte d.” (Mircea Eliade) există: a. d. Prin contragerea subordonatei din fraza „Unde n-a învăţat nimic. americană. d. modală. În fraza „În această ordine de idei. este evident că. două atributive şi două completive indirecte 6. predicativă. c. care mi s-a strâns concentric în jurul gâtului şi că simt cum mă sugrumă” (Mihail Drumeş) primele două propoziţii subordonate sunt. engleză. o subiectiva şi trei atributive c. b. italiană.

” 8.... modală.” b. o subiectivă.Eminescu) ultimele două propoziţii sunt: a. două subiective.7.Eminescu) subordonatele sunt în ordine: a. / Ea tot mai mult îmi va plăce. consecutive d.. subiective c. „. . condiţională şi finală 10. „n-ar trebui.” c. În fraza „Ne pare folositor să arătăm prin mai multe citări că această glorioasă încredere în sine nu se mărgineşte la câteva exemple izolate. . Propoziţia subordonată subiectivă din fraza „Înţelepciunea ce-o au foarte mulţi de a nu pierde nimic în viaţă n-ar trebui să se numescă înţelepciune. încât pare să fie una din tendinţele caracteristice ale spiritului public. cele două subordonate sunt în ordine: a.. finală b.. predicativă 11. În fraza „De-or trece anii cum trecură. o consecutivă şi o predicativă 152 .” (M. / E ca în minte să te am / Şi-ncet să te apropii” (M.. consecutivă.să se numească înţelepciune. două completive directe şi o finală c. consecutivă. predicative b. patru completive directe şi o consecutivă d.” d. condiţională. cinci subordonate d.” (T. Strofa „Şi dacă norii deşi se duc / De iese-n luciu luna.Înţelepciunea. predicativă c.Maiorescu) există următoarele subordonate: a. / E ca aminte să-mi aduc / De tine-ntotdeauna” (M.Eminescu)...să se numească înţelepciune. subiectivă. „Înţelepciunea. şase subordonate 12. „. condiţională.. subiectivă şi predicativă d. patru subiective şi o consecutivă b. subiectivă şi finală b. ci se produce aşa de des în scrierile române. două completive directe.să se numească întelepciune. / Pentru că-n toat-a ei făptură / E-un nu ştiu cum ş-un nu ştiu ce. finală d. finale 9. / E ca durerea mea s-o-mpac / Înseninându-mi gândul” (M. patru subordonate c. căci ea nu seamănă cu adevărata înţelepciune pe care numai rar o dobândeşte cineva după ce a pierdut totul..de a nu pierde nimic în viaţă. In strofa „Şi dacă stele bat în lac / Adâncu-i luminându-l. In strofa “Şi dacă ramuri bat în geam / Şi se cutremur plopii.. trei subordonate b. condiţională şi predicativă c.” (L.Blaga) este: a.Eminescu) există: a.... consecutivă. subiectivă.

3 predicate verbale. când încetează de a mai fi ucenicie şi.13. În fraza: „Sigur că va fi ajutat cu lemne de vecini. Fraza „Istoria e alcătuită exclusiv din evenimente împlinite. asta e altă chestiune. Sintagma „sunt admirate” din propoziţia „Picturile sunt admirate de iubitorii de frumos” se analizează sintactic astfel: a. În fraza „Cât trebuie să ţină această ucenicie. 1 predicat nominal b. dacă va fi ger iarna aceasta. În construcţiile: „Mi-e milă. o cauzală şi trei subiective c. patru completive directe 14. iar „milă” şi „frică” sunt subiecte c. „e milă”. două cauzale şi două subiective b. un predicat nominal şi două verbale 18. 2 predicate nominale incomplete. În fraza „Aş vrea să înţeleagă că e dator acest lucru. aş vrea să-i pot spune clar că viaţa lui. numai predicate verbale 19. predicat verbal şi complement direct d. o subiectiva şi şase atributive b. două propoziţii principale.Preda) există pe lângă alte tipuri de subordonate: a. două propoziţii principale. patru circumstanţiale.Sebastian) există pe lângă alte tipuri de propoziţii: a. 1 predicat nominal d. 1 predicat nominal incomplet. În fraza: „Ce pot suferi mai puţin oamenii neizbutiţi e să vadă la altul ce ar fi fost ei. o cauzală. două completive directe d. trei completive directe c. predicat verbal şi complement circumstanţial de mod 153 . căci numai ceea ce s-a întâmplat şi se întâmplă există în mod concret.” (Mircea Eliade) este formată din: a. „Mi-e frică”: a. care oricum e pierdută. o propozitie principală. dacă ar fi izbutit. cinci subiective şi două atributive c. 2 predicate nominale incomplete c.” (M.Iorga). sunt: a. o completivă directă şi două subiective d. o propoziţie principală. există: a. patru complerive directe b. o finală. un predicat verbal şi două nominale d. o subiectivă şi două atributive d. 3 predicate verbale.” (N.”. o completivă directă 16. „e frică” sunt predicate nominale b. trebuie să o răscumpere pe a mea. ce i se poate întâmpla unuia care nu are şansa sau poate nu vrea să fie sub pulpana cuiva.” (M. predicat nominal b. predicat verbal c. „e” este predicat verbal. “e milă”. mai ales. 4 predicate verbale. cât e de necesară. şi trebuie s-o acceptăm ca atare. „e frică” sunt predicate verbale exprimate prin locuţiuni verbale 17. cel puţin faţă de Mama. numai predicate nominale b. o subiectivă şi două completive directe 15.”. numai predicate verbale c.

” (Cugetări persane). Extemporalele corectate de profesor au fost pline de greşeli. 26. Cine-i lăudat? c. În fraza: „Are să mănânce când are să-i fie foame.” (M.se înfurie ca întotdeauna când i se părea că un fapt oarecare era o înfruntare împotriva propriei sale persoane. Auzind vestea. În fraza „Dacă steaua cuiva este nefericită. Copacii desfrunziţi par a se plânge cerului de soarta lor.Sebastian). nobleţea -desfrâu. Nu mai fusese niciodată atât de sigur de succesul lui. 4 predicate verbale şi 3nominale b. Cine-i acolo? b. 1 predicat verbal şi 1 predicat nominal 21. Există predicat nominal în enunţul: a. îl exilă pe Silanus şi pe Postumus Agripa. 6 predicate verbale şi 1 predicat nominal d. 1 predicat verbal şi 6 nominale c.” (V. există: a. 2 predicate verbale b. 4 predicate verbale d. copilul s-a bucurat mult. două predicate nominale d. 5 predicate verbale 22. 2 predicate nominale c. Cine-i omul acela? d. un predicat verbal şi unul nominal incomplet c. numai predicate nominale 27. există: a. Nu-mi este frică de nimeni. există: a. 7 predicate verbale. 1 predicat verbal şi 2 nominale b. b. 2 predicate verbale şi 1 predicat nominal d. În fraza: „N-a fost problemă.20. În fraza: „Rămâne ca mâine pe la ora 8 să fii acasă”. n-a fost moment politic pe care CUVÂNTUL să nu-l fi înţeles şi luminat sub unghiul de vedere al revoluţiei. 5 predicate verbale şi 2 nominale c. Extemporalele au fost citite şi corectate de către profesor. c. două predicate verbale 24. există: a. care erau printre invitaţi şi o dădu afară din Roma chiar pe Iulia. 23. 5 predicate nominale d. învăţătura-fleac. Există un predicat verbal în enunţul: a. d.Horia). b. există: a.”. un predicat verbal şi unul nominal b. 154 . elocinţa -pălăvrăgeală. atunci calităţile lui nu plac altora: curajul lui pare sminteală. Cişmigiul rămâne cel mai frumos parc din Bucureşti. c. n-a fost situaţie. dărnicia-risipă. 1 predicat verbal şi 4 nominale c. 1 predicat verbal şi 3 nominale b. Cui îi este sete? 25. Există două predicate verbale în enunţul: a. În fraza: „Augustus a fost înştiinţat.

d. 155 . Mi se pare că va ajunge campion.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful