Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ereziile Lui Paul VI, Omul Care A Dat Lumii Noua Liturghie Şi Învăţăturile Conciliului Vatican II

    Uploaded by

    Biserica Catolică
    146 views52 pages
    http://www.bisericacatolica.org Paul al VI-lea a pretins să fie papă între 1963-1978. A fost omul care a promulgat Vatican II și noua liturghie, și a schimbat riturile la toate cele șapte sacramente. PAUL VI DESPRE RELIGIILE NECREŞTINE – p. 141 • A promovat ecumenismul ca respect pentru false religii. – p. 141 • A lăudat false religii și religii “inventate de om” numindu-le nobile. – p. 142 • A spus că Biserica stimează religii false, necreștine. – p. 142 • L-a lăudat pe hindusul Gandhi. – p. 142 • A învățat că religiile necreștine nu mai sunt un obstacol pentru evanghelizare – o nouă evanghelie. – p. 143 • A spus că religii păgâne și idolatre din Asia “pe bună dreptate sunt ţinute în veneraţie profundă” – p. 143 • A lăudat înțelepciunea imaginilor din păgânul și idolatrul templu șintoist. – p. 143 PAUL VI DESPRE BUDISM – p. 143 ► O scurtă explicare a falsei religii păgâne budiste, în lumina învățăturii catolice… • Paul al VI-lea a spus că budismul este “una din bogăţiile Asiei”. – p. 144 • Paul al VI-lea a admirat budismul în diferitele sale forme și l-a numit “nobil”. – p. 144 • Paul al VI-lea a privit cu respect modul de viață budist și a dorit să colaboreze cu patriarhul budist “pentru a aduce mântuirea omului”. – p. 144 PAUL VI DESPRE ISLAM – p. 144 ► O scurtă explicare a falsei religii a islamului, în lumina învățăturii catolice… • Paul al VI-lea a vorbit de bogățiile credinței islamice, și a spus că această “credință” ne leagă de unicul Dumnezeu. – p. 145 • Paul al VI-lea a învățat că musulmanii, împreună cu catolicii, îl adoră pe Dumnezeul adevărat. – p. 145 • Paul al VI-lea a avut “mare respect” pentru credința pe care ei o mărturisesc. – p. 145 • Paul al VI-lea a avut cuvinte de laudă pentru “martirii” anglicani și mahomedani! – p. 145 PAUL VI DESPRE LIBERTATEA RELIGIOASĂ – p. 146 • Paul al VI-lea a promovat erezia libertății religioase. – p. 146 • Paul al VI-lea a spus că Biserica a îndurat persecuție în istorie nu pentru a menține Credința creștină fără compromis, ci ca să asigure dreptul la libertate religioasă pentru fiecare om. – p. 146 PAUL VI DESPRE “ORTODOCŞI” – p. 146 • Paul al VI-lea dând o strângere de mână masonică patriarhului schismatic al Constantinopolului pe 5 ianuarie 1964. [FOTO] – p. 146 • Paul al VI-lea a încercat să ridice excomunicările date împotriva schismaticilor. – p. 146-147 • Paul al VI-lea l-a lăudat pe patriarhul schismatic pentru “marea lui păstorire”. – p. 147 • Paul al VI-lea a lăudat “evlavia” și “excelența” altor patriarhi schismatici. – p. 147 • Paul al VI-lea a lăudat secte și concilii schismatice numindu-le “venerabile” și “sfinte”. – p. 148 • Paul al VI-lea a susținut că schismaticii se pot mântui și i-a considerat ca parte din credincioși. – p. 148 • Paul al VI-lea a respins prozelitismul (convertirea) schismaticilor, într-o declarație comună cu un “papă” schismatic. – p. 148 • Paul al VI-lea a indicat că un schismatic este deținătorul legitim al Scaunului sfântului Marcu. – p. 148 PAUL VI DESPRE ALTE SECTE PROTESTANTE – p. 149 • Paul al VI-lea a spus că opoziția față de protestantism a fost transformată în respect reciproc. – p. 149 • Paul al VI-lea a încurajat protestanți să continue să-și profeseze cu loialitate credințele lor. – p. 149 • Paul al VI-lea a spus că Consiliul Mondial al Bisericilor manifestă comuniunea în credinţă şi în dragoste, pe care Cristos a dat-o Bisericii Sale! – p. 149 • Paul al VI-lea i-a numit pe luterani ”frați” și a sperat pentru o Biserică anglicană unită nu absorbită (i.e., nu convertită). – p. 150 • Paul al VI-lea a lăudat ”martiri” anglicani și a vorbit despre ”martiriul” ereticului protestant Martin Luther King, Jr. – p. 150 PAUL VI DESPRE CONTRACEPŢIE – p. 150 • Paul al VI-lea a încurajat în mod repetat contracepția “naturală”. – p. 150 • În Humanae Vitae, Paul al VI-lea a învățat că soții sunt perfect liberi să aibă zero copii prin metode de contracepție ”naturală” dacă aşa doresc. – p. 150 PAUL

    Original Title

    14. Ereziile lui Paul VI, omul care a dat lumii noua liturghie şi învăţăturile Conciliului Vatican II

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Available Formats

    PDF, TXT or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    http://www.bisericacatolica.org Paul al VI-lea a pretins să fie papă între 1963-1978. A fost omul care a promulgat Vatican II și noua liturghie, și a schimbat riturile la toate cele șapte sacramente. PAUL VI DESPRE RELIGIILE NECREŞTINE – p. 141 • A promovat ecumenismul ca respect pentru false religii. – p. 141 • A lăudat false religii și religii “inventate de om” numindu-le nobile. – p. 142 • A spus că Biserica stimează religii false, necreștine. – p. 142 • L-a lăudat pe hindusul Gandhi. – p. 142 • A învățat că religiile necreștine nu mai sunt un obstacol pentru evanghelizare – o nouă evanghelie. – p. 143 • A spus că religii păgâne și idolatre din Asia “pe bună dreptate sunt ţinute în veneraţie profundă” – p. 143 • A lăudat înțelepciunea imaginilor din păgânul și idolatrul templu șintoist. – p. 143 PAUL VI DESPRE BUDISM – p. 143 ► O scurtă explicare a falsei religii păgâne budiste, în lumina învățăturii catolice… • Paul al VI-lea a spus că budismul este “una din bogăţiile Asiei”. – p. 144 • Paul al VI-lea a admirat budismul în diferitele sale forme și l-a numit “nobil”. – p. 144 • Paul al VI-lea a privit cu respect modul de viață budist și a dorit să colaboreze cu patriarhul budist “pentru a aduce mântuirea omului”. – p. 144 PAUL VI DESPRE ISLAM – p. 144 ► O scurtă explicare a falsei religii a islamului, în lumina învățăturii catolice… • Paul al VI-lea a vorbit de bogățiile credinței islamice, și a spus că această “credință” ne leagă de unicul Dumnezeu. – p. 145 • Paul al VI-lea a învățat că musulmanii, împreună cu catolicii, îl adoră pe Dumnezeul adevărat. – p. 145 • Paul al VI-lea a avut “mare respect” pentru credința pe care ei o mărturisesc. – p. 145 • Paul al VI-lea a avut cuvinte de laudă pentru “martirii” anglicani și mahomedani! – p. 145 PAUL VI DESPRE LIBERTATEA RELIGIOASĂ – p. 146 • Paul al VI-lea a promovat erezia libertății religioase. – p. 146 • Paul al VI-lea a spus că Biserica a îndurat persecuție în istorie nu pentru a menține Credința creștină fără compromis, ci ca să asigure dreptul la libertate religioasă pentru fiecare om. – p. 146 PAUL VI DESPRE “ORTODOCŞI” – p. 146 • Paul al VI-lea dând o strângere de mână masonică patriarhului schismatic al Constantinopolului pe 5 ianuarie 1964. [FOTO] – p. 146 • Paul al VI-lea a încercat să ridice excomunicările date împotriva schismaticilor. – p. 146-147 • Paul al VI-lea l-a lăudat pe patriarhul schismatic pentru “marea lui păstorire”. – p. 147 • Paul al VI-lea a lăudat “evlavia” și “excelența” altor patriarhi schismatici. – p. 147 • Paul al VI-lea a lăudat secte și concilii schismatice numindu-le “venerabile” și “sfinte”. – p. 148 • Paul al VI-lea a susținut că schismaticii se pot mântui și i-a considerat ca parte din credincioși. – p. 148 • Paul al VI-lea a respins prozelitismul (convertirea) schismaticilor, într-o declarație comună cu un “papă” schismatic. – p. 148 • Paul al VI-lea a indicat că un schismatic este deținătorul legitim al Scaunului sfântului Marcu. – p. 148 PAUL VI DESPRE ALTE SECTE PROTESTANTE – p. 149 • Paul al VI-lea a spus că opoziția față de protestantism a fost transformată în respect reciproc. – p. 149 • Paul al VI-lea a încurajat protestanți să continue să-și profeseze cu loialitate credințele lor. – p. 149 • Paul al VI-lea a spus că Consiliul Mondial al Bisericilor manifestă comuniunea în credinţă şi în dragoste, pe care Cristos a dat-o Bisericii Sale! – p. 149 • Paul al VI-lea i-a numit pe luterani ”frați” și a sperat pentru o Biserică anglicană unită nu absorbită (i.e., nu convertită). – p. 150 • Paul al VI-lea a lăudat ”martiri” anglicani și a vorbit despre ”martiriul” ereticului protestant Martin Luther King, Jr. – p. 150 PAUL VI DESPRE CONTRACEPŢIE – p. 150 • Paul al VI-lea a încurajat în mod repetat contracepția “naturală”. – p. 150 • În Humanae Vitae, Paul al VI-lea a învățat că soții sunt perfect liberi să aibă zero copii prin metode de contracepție ”naturală” dacă aşa doresc. – p. 150 PAUL

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    146 views52 pages

    Ereziile Lui Paul VI, Omul Care A Dat Lumii Noua Liturghie Şi Învăţăturile Conciliului Vatican II

    Uploaded by

    Biserica Catolică
    http://www.bisericacatolica.org Paul al VI-lea a pretins să fie papă între 1963-1978. A fost omul care a promulgat Vatican II și noua liturghie, și a schimbat riturile la toate cele șapte sacramente. PAUL VI DESPRE RELIGIILE NECREŞTINE – p. 141 • A promovat ecumenismul ca respect pentru false religii. – p. 141 • A lăudat false religii și religii “inventate de om” numindu-le nobile. – p. 142 • A spus că Biserica stimează religii false, necreștine. – p. 142 • L-a lăudat pe hindusul Gandhi. – p. 142 • A învățat că religiile necreștine nu mai sunt un obstacol pentru evanghelizare – o nouă evanghelie. – p. 143 • A spus că religii păgâne și idolatre din Asia “pe bună dreptate sunt ţinute în veneraţie profundă” – p. 143 • A lăudat înțelepciunea imaginilor din păgânul și idolatrul templu șintoist. – p. 143 PAUL VI DESPRE BUDISM – p. 143 ► O scurtă explicare a falsei religii păgâne budiste, în lumina învățăturii catolice… • Paul al VI-lea a spus că budismul este “una din bogăţiile Asiei”. – p. 144 • Paul al VI-lea a admirat budismul în diferitele sale forme și l-a numit “nobil”. – p. 144 • Paul al VI-lea a privit cu respect modul de viață budist și a dorit să colaboreze cu patriarhul budist “pentru a aduce mântuirea omului”. – p. 144 PAUL VI DESPRE ISLAM – p. 144 ► O scurtă explicare a falsei religii a islamului, în lumina învățăturii catolice… • Paul al VI-lea a vorbit de bogățiile credinței islamice, și a spus că această “credință” ne leagă de unicul Dumnezeu. – p. 145 • Paul al VI-lea a învățat că musulmanii, împreună cu catolicii, îl adoră pe Dumnezeul adevărat. – p. 145 • Paul al VI-lea a avut “mare respect” pentru credința pe care ei o mărturisesc. – p. 145 • Paul al VI-lea a avut cuvinte de laudă pentru “martirii” anglicani și mahomedani! – p. 145 PAUL VI DESPRE LIBERTATEA RELIGIOASĂ – p. 146 • Paul al VI-lea a promovat erezia libertății religioase. – p. 146 • Paul al VI-lea a spus că Biserica a îndurat persecuție în istorie nu pentru a menține Credința creștină fără compromis, ci ca să asigure dreptul la libertate religioasă pentru fiecare om. – p. 146 PAUL VI DESPRE “ORTODOCŞI” – p. 146 • Paul al VI-lea dând o strângere de mână masonică patriarhului schismatic al Constantinopolului pe 5 ianuarie 1964. [FOTO] – p. 146 • Paul al VI-lea a încercat să ridice excomunicările date împotriva schismaticilor. – p. 146-147 • Paul al VI-lea l-a lăudat pe patriarhul schismatic pentru “marea lui păstorire”. – p. 147 • Paul al VI-lea a lăudat “evlavia” și “excelența” altor patriarhi schismatici. – p. 147 • Paul al VI-lea a lăudat secte și concilii schismatice numindu-le “venerabile” și “sfinte”. – p. 148 • Paul al VI-lea a susținut că schismaticii se pot mântui și i-a considerat ca parte din credincioși. – p. 148 • Paul al VI-lea a respins prozelitismul (convertirea) schismaticilor, într-o declarație comună cu un “papă” schismatic. – p. 148 • Paul al VI-lea a indicat că un schismatic este deținătorul legitim al Scaunului sfântului Marcu. – p. 148 PAUL VI DESPRE ALTE SECTE PROTESTANTE – p. 149 • Paul al VI-lea a spus că opoziția față de protestantism a fost transformată în respect reciproc. – p. 149 • Paul al VI-lea a încurajat protestanți să continue să-și profeseze cu loialitate credințele lor. – p. 149 • Paul al VI-lea a spus că Consiliul Mondial al Bisericilor manifestă comuniunea în credinţă şi în dragoste, pe care Cristos a dat-o Bisericii Sale! – p. 149 • Paul al VI-lea i-a numit pe luterani ”frați” și a sperat pentru o Biserică anglicană unită nu absorbită (i.e., nu convertită). – p. 150 • Paul al VI-lea a lăudat ”martiri” anglicani și a vorbit despre ”martiriul” ereticului protestant Martin Luther King, Jr. – p. 150 PAUL VI DESPRE CONTRACEPŢIE – p. 150 • Paul al VI-lea a încurajat în mod repetat contracepția “naturală”. – p. 150 • În Humanae Vitae, Paul al VI-lea a învățat că soții sunt perfect liberi să aibă zero copii prin metode de contracepție ”naturală” dacă aşa doresc. – p. 150 PAUL

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 52

    140

    14. Ereziile lui Paul al VI-lea (1963-1978), omul care a dat lumii noua liturghie i nvturile Conciliului Vatican II
    Cum se poate ca un succesor al lui Petru s fi cauzat ntr-un timp att de scurt Bisericii mai mult ru dect Revoluia din 1789?... cea mai profund i excesiv din istoria ei ceea ce niciun arhieretic nu a reuit s fac vreodat?... Avem cu adevrat un pap sau un intrus aezat pe Scaunul lui Petru?1 (Arhiepiscopul Marcel Lefebvre, comentnd n 1976 despre domnia lui Paul al VI-lea)

    Paul al VI-lea
    Paul al VI-lea a fost omul care din 21 iunie 1963 pn n 6 august 1978 a pretins s fie capul Bisericii catolice. A fost omul care a promulgat Conciliul Vatican II i noua liturghie. Am vzut deja c dovezile indic faptul c omul care a precedat i elevat pe Paul al VI-lea Ioan al XXIII-lea a fost un mason i un eretic-formal. De asemenea, am vzut c documentele Vatican II conin multe erezii, i c noua liturghie, pe care Paul al VI-lea a promulgat-o n cele din urm, reprezint o revoluie liturgic. Paul al VI-lea a ratificat n mod solemn toate cele 16 documente Vatican II. Nu este posibil ca un pap adevrat al Bisericii catolice s ratifice solemn nvturi care sunt eretice. Dup cum vom arta detaliat mai trziu n aceast carte, faptul c Paul al VI-lea a ratificat n mod solemn nvturile eretice Vatican II, dovedete c Paul al VI-lea nu a fost un pap adevrat, ci un antipap.

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    141

    Este important s se in cont de faptul c Paul al VI-lea a fost cel care a dat lumii noua liturghie, noile sacramente, i nvturile eretice Vatican II. Dac te duci la noua liturghie sau accepi nvturile Conciliului Vatican II, ncrederea pe care o ai c aceste lucruri sunt legitime este direct conectat la ncrederea pe care o ai c Paul al VI-lea a fost un pap catolic adevrat. Vom expune acum uimitoarele erezii ale lui Paul al VI-lea. Vom arta, din discursurile i scrierile sale oficiale, c Paul al VI-lea a fost un apostat n totalitate, i nici n cea mai mic msur catolic. Toate discursurile i scrierile oficiale ale celor care pretind c sunt papi sunt coninute n ziarul sptmnal al Vaticanului, L Osservatore Romano. Vaticanul a retiprit ediii ale acestui ziar, din 4 aprilie 1968 pn n prezent. Din aceste discursuri vom demonstra acum c Paul al VI-lea nu a fost un adevrat pap ci un eretic complet i un apostat, dup cum arat dovezile incontestabile i de netgduit. Paul al VI-lea, Audien General, 6 Dec. 1972: Exist Dumnezeu? Cine este Dumnezeu? i ce cunoatere poate avea omul despre el? Ce relaie trebuie s avem fiecare dintre noi cu el? Rspunsul la fiecare din aceste ntrebri ne-ar duce la discuii complexe i interminabile2 Aceste ntrebri nu ne duc la discuii complexe i interminabile. Exist Dumnezeu? Da. Cine este Dumnezeu? Sfnta Treime. Ce cunoatere poate avea omul despre El? Credina catolic. Ce relaie trebuie s avem fiecare dintre noi cu El? S aparinem Bisericii pe care El a stabilit-o. Paul al VI-lea declar c acestea sunt ntrebri complexe i interminabile. Niciun catolic nu ar declara asemenea absurditate, care batjocorete i consider ca fiind lipsit de sens Credina catolic i adevratul Dumnezeu. Paul al VI-lea, Audien General, 27 Iun. 1973: totul trebuie s se schimbe, totul trebuie s progreseze. Evoluia pare s fie legea care aduce eliberare. Trebuie s fie o mare parte care este adevrat i bun n aceast mentalitate3 Aici Paul al VI-lea menioneaz n mod explicit i aprob blasfemia modernist c totul este ntr-o stare de evoluie. Erezia lui a fost n mod explicit condamnat de papa sf. Pius al X-lea. Papa sf. Pius al X-lea, Pascendi (# 26), 8 Sep. 1907, explicnd doctrina promovat de moderniti: Totul este supus legilor evoluiei dogma, Biserica, nchinarea, crile pe care noi le respectm ca sacre, chiar i credina nsi4

    PAUL VI DESPRE RELIGIILE NECRETINE


    Biserica catolic nva c toate religiile necatolice sunt false. Exist o singur Biseric adevrat, n afara creia nimeni nu se poate mntui. Aceasta este dogm catolic. Papa sf. Grigore cel Mare, 590-604: Sfnta Biseric universal nva c doar n ea este posibil a aduce nchinare lui Dumnezeu cu adevrat i declar c toi cei care sunt n afara ei nu se vor mntui.5 Toate celelalte religii aparin Diavolului. Aceasta este nvtura lui Isus Cristos, Bisericii catolice i Sfintei Scripturi. A se vedea 1 Corinteni 10:20 i Psalmul 95:5. Cine stimeaz religiile necretine, sau le consider n vreun fel bune i demne de respect, l neag pe Isus Cristos i cade n apostazie. Paul al VI-lea, Audien General, 8 Noi. 1972: Ecumenismul a nceput n acest fel; ca respect pentru religiile necretine6

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    142

    Papa Pius al XI-lea, Mortalium Animos (# 2), 6 Ian. 1928: acea fals opinie care consider toate religiile ca fiind mai mult sau mai puin bune i demne de laud... Cei care in aceast opinie nu doar se afl n eroare i sunt nelai, ci, de asemenea, distorsionnd ideea de religie adevrat ei o resping...7 Iat ce a mai gndit Paul al VI-lea despre religiile necretine ale Diavolului: Paul al VI-lea, Adresare, 22 Sep. 1973: nobile religii necretine 8 Aceasta este apostazie o respingere total a lui Isus Cristos. Paul al VI-lea, Audien General, 12 Ian. 1972: o imagine deconcertant se deschide naintea ochilor notri: aceea a religiilor, religii inventate de om; ncercri care sunt uneori extrem de ndrznee i nobile9 Aici Paul al VI-lea spune c religii inventate de om sunt uneori extrem de nobile! Aceasta este apostazie o respingere a lui Isus Cristos i a Credinei catolice. Paul al VI-lea, Mesaj, 6 Dec. 1977: religii necretine, pe care Biserica le respect i stimeaz 10 Spune c el stimeaz false religii. Paul al VI-lea, Mesaj, 24 Noi. 1969: depii diviziunile, prin dezvoltarea unui respect reciproc ntre diferitele confesiuni religioase.11 Paul al VI-lea, Adresare, 3 Dec. 1970: Salutm cu respect reprezentanii tuturor celorlalte religii care ne-au onorat cu prezena lor.12 Paul al VI-lea, Audien General, 6 Iul. 1977: ntmpinm cu respect sincer delegaia japonez a religiei Konko-kyo.13 n Adresarea sa din 22 august 1969, Paul al VI-lea l-a ludat pe hindusul Gandhi, i a spus c acesta a fost: mereu contient de prezena lui Dumnezeu 14 Hinduii sunt pgni i idolatri, care se nchin la muli diferii fali dumnezei. Faptul c Paul al VI-lea l-a ludat pe notoriul hindus Gandhi ca mereu contient de prezena lui Dumnezeu, arat nc o dat c Paul al VI-lea a fost un indiferentist religios total. De asemenea, Paul al VIlea a ludat oficial falsa religie a hinduismului n documentul oficial Vatican II Nostra Aetate #2 (despre religii necretine), dup cum am citat n seciunea despre Conciliul Vatican II. Paul al VI-lea, Exortaie Apostolic, 8 Dec. 1975: Biserica respect i stimeaz aceste religii necretine 15 Observai iari c Paul al VI-lea stimeaz false religii; acesta este un lucru satanic. Paul al VI-lea, Adresare, 24 Aug. 1974: Dup cum ai spus, diferenele religioase i culturale n India sunt onorate i respectate Suntem ncntai s vedem c aceast onoare i stim reciproc este practicat16 Paul al VI-lea spune c diferenele religioase sunt onorate n India i c el este mulumit s vad acest lucru. Aceasta nseamn c el onoreaz nchinarea la fali dumnezei.

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    143

    Paul al VI-lea, Adresare Sinodului Episcopilor, 2 Sep. 1974: De asemenea, nu putem omite o referire la religiile necretine. Acestea, de fapt, nu trebuie s mai fie considerate ca rivali sau obstacole n calea Evanghelizrii 17 Aici Paul al VI-lea arat cu ndrzneal c el predic o nou Evanghelie. Religiile necretine, ne spune el, nu mai sunt obstacolul nostru pentru evanghelizare. Aceasta este o religie anticrist de apostazie. Papa Grigore al XVI-lea, Mirari Vos (# 13), 15 Aug. 1832: Ar trebui s se gndeasc la mrturia lui Cristos nsui, c cei care nu sunt cu Cristos sunt mpotriva Sa,(Lc. 11:23) i c cei ce nu adun cu El, risipesc. Aadar, fr nicio ndoial, vor pieri pentru totdeauna, dac nu pstreaz Credina catolic ntreag i neptat (Simbolul atanasian).18

    al VI-lea, Adresare ctre Dalai Lama, 30 Sep. 1973: Suntem fericii astzi s urm bun venit Sanctitii Voastre... Venii la noi din Asia, leagnul religiilor antice i tradiiilor umane, care pe bun dreptate sunt inute n veneraie profund.19
    Paul Paul al VI-lea ne spune c este drept s fie inute n veneraie profund falsele religii care se nchin la fali dumnezei! Aceasta ar putea fi cea mai grav erezie rostit de Paul al VI-lea. Paul al VI-lea, Adresare, Aug. 1969: Uganda include diferite credine care se respect i se stimeaz reciproc.20 Religia adevrat stimeaz religiile false? Nu, aceast declaraie este, iari, flagrant eretic. Paul al VI-lea, Mesaj ctre preoi pgni intoiti, 3 Mar. 1976: Cunoatem faima templului vostru, i nelepciunea care este reprezentat att de viu de imaginile coninute de acesta.21 Aceasta este una dintre afirmaiile cele mai rele, revelatoare i eretice pe care Paul al VI-lea le-a rostit vreodat. El lud nelepciunea coninut n imaginile din templu pgn intoist; cu alte cuvinte, el laud idolii intoitilor!

    PAUL VI DESPRE BUDISM


    Budismul este o religie fals, pgn, din Est, care promoveaz credina n rencarnare i karma. Buditii susin c viaa nu merit trit, i c fiecare form contient de existen este un ru. Buditii se nchin la diveri fali dumnezei. Budismul este o religie fals i idolatr a Diavolului. Iat ce a avut de zis Paul al VI-lea despre budism:

    al VI-lea, Audien General cu buditi japonezi, 5 Sep. 1973: Este o mare plcere pentru noi s urm bun venit membrilor Turului European al Buditilor Japonezi, onorai adepi ai sectei Soto-shu a budismului La Conciliul Vatican II Biserica catolic a ndemnat pe fiii i
    Paul

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    144

    fiicele ei s studieze i s evalueze tradiiile religioase ale omenirii, i printr-un dialog sincer i rbdtor s afle ce bogii a druit Dumnezeu, n mrinimia sa, neamurilor (Ad Gentes, 11) Budismul este una din bogiile Asiei 22
    Potrivit lui Paul al VI-lea , religia fals, pgn i idolatr a budismului este una din bogiile Asiei! Paul al VI-lea, Audien General cu Turul Japonez Budist de Misiune, 24 Oct. 1973: nc o dat, este plcerea noastr s urm bun venit unui grup distins al Turului Japonez Budist de Misiune. Suntem fericii s reiterm stima pe care o avem pentru ara voastr, nobilele voastre tradiii 23 Paul al VI-lea, Discurs ctre liderul spiritual budist tibetan, 17 Ian. 1975: Conciliul Vatican II a exprimat sincer admiraie pentru budism n diferitele sale forme Dorim Sanctitii Voastre i tuturor credincioilor o abunden de prosperitate i pace.24 Observai idolatria i apostazia sa prin faptul c admir, nu doar buditii, ci i falsa religie a budismului. Paul al VI-lea, Adresare ctre buditi, 5 Iun. 1972: Cu mare cordialitate i stim ntmpinm un att de distins grup de lideri buditi din Thailanda... Avem o consideraie profund pentru tradiiile voastre preioase.25 Paul al VI-lea ctre un grup de lideri buditi, 15 Iun. 1977: Urm un clduros bun venit distinsului grup de lideri buditi din Japonia. Conciliul Vatican II a declarat c Biserica catolic privete cu respect sincer modul vostru de via Cu aceast ocazie suntem bucuroi s ne amintim cuvintele sfntului Ioan: Lumea i pofta ei trec, ns cel care mplinete voina lui Dumnezeu rmne n veci.26 El spune mai nti c Biserica catolic privete cu respect sincer modul de via budist. Aceasta este erezie. Apoi declar c, cu aceast ocazie trebuie s aminteasc cuvintele sfntului Ioan: cel care mplinete voina lui Dumnezeu rmne n veci. Sensul su este c buditii vor rmne n veci, adic, se vor mntui. Aceast declaraie este total eretic. Paul al VI-lea, Adresare ctre patriarhul budist din Laos, 8 Iun. 1973: Budismul Biserica catolic privete cu stim i respect bogiile sale spirituale i dorete s colaboreze cu voi, ca oameni religioi, pentru a aduce pacea adevrat i mntuirea omului.27 Paul al VI-lea spune c Biserica catolic privete cu stim bogiile spirituale ale religiei false a budismului. Apoi spune c dorete s colaboreze cu patriarhul budist pentru a aduce mntuirea omului! Aceasta este erezie i apostazie.

    PAUL VI DESPRE ISLAM


    Islamul este o religie fals care neag dumnezeirea lui Cristos i respinge Preasfnta Treime. n afar de respingerea adevratului Dumnezeu, Islamul permite poligamia pn la patru neveste, iar adepii si (musulmanii) rspndesc aceast fals religie cu un zel neegalat de ctre ceilali. Islamul este cea mai vicioas anticretin fals religie major din lume. n multe ri islamice, cei care doresc s se converteasc la cretinism sunt condamnai la moarte. Propagarea Credinei adevrate este strict interzis de ctre musulmani. Societatea

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    145

    islamic este unul din cele mai rele lucruri din istoria omenirii. Iat ceea ce Paul al VI-lea a avut de zis despre aceast religie fals, care respinge pe Cristos i Sfnta Treime:

    al VI-lea, Discurs, 9 Sep. 1972: Vrem, de asemenea, s tii c Biserica recunoate bogiile credinei Islamice o credin ce ne leag de unicul Dumnezeu.28
    Paul Paul al VI-lea vorbete despre bogiile credinei islamice, o credin care respinge pe Isus Cristos i Sfnta Treime. El spune c aceast credin ne leag de unicul Dumnezeu. Aceasta este apostazie. Paul al VI-lea, Adresare, 18 Sep. 1969: musulmanii l ador mpreun cu noi pe Dumnezeul unic, milostiv, care-i va judeca pe oameni n ziua de apoi.29 Dup cum am discutat deja n seciunea despre ereziile Vatican II, musulmanii nu ador pe unicul Dumnezeu adevrat Sfnta Treime mpreun cu catolicii. Este erezie s afirmi c musulmanii ador pe acelai Dumnezeu ca i catolicii. Iar musulmanii cu siguran nu ador Dumnezeul care va judeca pe oameni n ziua de apoi, Isus Cristos. Paul al VI-lea, Adresare ctre ambasadorul musulman, 4 Iun. 1976: ...musulmanii marocani fraii notri n credin n unicul Dumnezeu. ntotdeauna vei fi foarte binevenii i vei gsi stim i nelegere aici.30 El spune c musulmanii ne sunt frai n credin. Aceasta este apostazie. Apoi spune c musulmanii vor gsi mereu stim la Vatican. Paul al VI-lea, Adresare, 2 Dec. 1977: musulmanii (care), declarnd c in credina lui Abraham, ador mpreun cu noi pe Dumnezeul unic, milostiv, care va judeca pe oameni n ziua de apoi, aa cum Conciliul Vatican II a declarat solemn. 31 Paul al VI-lea, Adresare, Aug. 1969: dorina noastr vie de a ura bun venit, n persoanele voastre, marilor comuniti musulmane rspndite n toat Africa? Astfel, ne dai posibilitatea de a manifesta aici marele nostru respect pentru credina pe care o mrturisii Amintind martirii catolici i anglicani, de asemenea, ne amintim cu bucurie de acei mrturisitori ai credinei musulmane care au fost primii s sufere moartea 32 El menioneaz respectul su mare pentru credina fals a islamului, i i comemoreaz pe musulmanii care au mrturisit aceast fals religie prin moarte. Aceasta este apostazie total. Paul al VI-lea, Adresare de Angelus (ngerul Domnului), 3 Aug. 1969: Douzeci i doi de martiri au fost recunoscui, dar au fost mult mai muli, i nu doar catolici. Au fost, de asemenea, anglicani i unii mahomedani.33 Aceasta este probabil cea mai scandaloas declaraie documentat cu privire la erezia c exist martiri necatolici. Paul al VI-lea spune c musulmanii (care nici mcar nu cred n Cristos sau Sfnta Treime) sunt martiri, i la fel i despre anglicani. Aceasta este cu adevrat total eretic i strigtor. Papa Eugen al IV-lea, Conciliul din Florena, 1441, ex cathedra: .nimeni nu se poate mntui, orict de multe pomeni ar fi fcut i chiar dac a vrsat snge n numele lui Cristos, dect dac a perseverat n snul i unitatea Bisericii catolice.34

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    146

    Papa Eugen al IV-lea, Conciliul din Florena, Simbolul Atanasian dogmatic, 1439: Cel care dorete s fie mntuit, trebuie mai presus de orice s aib Credina catolic; cine nu o pstreaz pe aceasta ntreag i neprofanat, va pieri fr ndoial pentru eternitate35

    PAUL VI DESPRE LIBERTATEA RELIGIOAS


    Paul al VI-lea, Adresare, 9 Iul. 1969: Ea [Biserica], de asemenea, a afirmat de-a lungul istoriei sale cuprinztoare, sub costul opresiunii i persecuiei, libertatea ca fiecare s-i profeseze propria religie. Nimeni, spune ea, nu trebuie mpiedicat s acioneze, nimeni nu trebuie obligat s acioneze ntr-o manier contrar convingerilor proprii Cum am spus, Conciliul a cerut o libertate religioas adevrat i public36 Aceast declaraie este complet mincinoas i eretic. Ceea ce Biserica catolic a afirmat de fapt de-a lungul istoriei sale cuprinztoare, sub costul opresiunii i persecuiei, este c religia lui Isus Cristos este singura religie adevrat; i c Isus Cristos este Dumnezeu adevrat i om adevrat. ns Paul al VI-lea vrea s credem c martirii au fost torturai ngrozitor, nu pentru mrturia pe care au dat-o pentru credina n Cristos, ci pentru ca toi s aib libertatea de a-i profesa diferitele lor false religii! Aceasta este o denaturare a adevrului uimitor de eretic! Paul al VI-lea, Mesaj, 10 Dec. 1973: nclcrile repetate ale dreptului sacru la libertate religioas n diversele sale aspecte i absena unui acord internaional de sprijin pentru acest drept 37 Paul al VI-lea, Scrisoare, 25 Iul. 1975: Sfntul Scaun se bucur s vad n mod special accentuat dreptul la libertate religioas.38 Din nou, n seciunea despre Vatican II, am artat c doctrina privind libertatea religioas, care a fost susinut de Paul al VI-lea, a fost de fapt condamnat de papii catolici.

    PAUL VI DESPRE ORTODOCI

    Aici l vedem pe Paul al VI-lea dnd o strngere de mn clar masonic patriarhului schismatic al Constantinopolului, Athenagoras, pe 5 ianuarie 1964. De asemenea, cei doi au ridicat reciproc excomunicrile din 1054. Traducere: aceasta nseamn c Paul al VI-lea a considerat c ortodocii estici nu mai sunt excomunicai, chiar dac neag papalitatea. Prin urmare, potrivit lui, papalitatea nu este o dogm care trebuie respectat obligatoriu, sub

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    147

    ameninarea excomunicrii. Ortodocii estici sunt schismatici care resping infailibilitatea papal i ultimele 13 Concilii generale ale Bisericii catolice. Ei resping c Duhul Sfnt purcede de la A Doua Persoan din Sfnta Treime; permit divorul i recstoria; iar muli dintre ei resping Neprihnita Zmislire. Iat ce Paul al VI-lea a avut de zis despre aceti schismatici: Paul al VI-lea, Discurs, 19 Apr. 1970, vorbind despre decedatul patriarh schismatic al Moscovei: Pn la sfrit el a fost contient i preocupat de marea lui pstorire.39 Potrivit lui Paul al VI-lea, conducerea ntr-o biseric schismatic este o mare pstorire. Paul al VI-lea, Adresare, 24 Ian. 1972: ntmpinm printre noi un eminent reprezentant al venerabilei Biserici ortodoxe un om de mare evlavie... 40 Paul al VI-lea, Discurs, 23 Ian. 1972: marele, venerabilul i excelentul patriarh ortodox 41 Paul al VI-lea, Adresare ctre delegaia schismatic, 27 Iun. 1977: Apoi, zece ani mai trziu, am vizitat sfnta voastr Biseric42 Paul al VI-lea, Audien General, 20 Ian. 1971: venerabilele biserici ortodoxe orientale 43 El spune c bisericile schismatice sunt venerabile. Paul al VI-lea, vorbind despre moartea patriarhului schismatic Athenagoras, 9 Iul. 1972: v recomandm acest mare om, un om al unei Biserici venerate 44 Paul al VI-lea, Adresare, 25 Mai 1968: venerabila Biseric ortodox a Bulgariei.45 Paul al VI-lea, Declaraie comun cu patriarhul sectei schismatice siriene, 27 Oct. 1971: Aceasta trebuie fcut cu dragoste, cu deschidere la ndemnurile Duhului Sfnt, i cu respect reciproc unii pentru alii i pentru Biserica celorlali.46 Deci Paul al VI-lea respect respingerea papalitii i infailibilitii papale. Paul al VI-lea, Telegram cu ocazia alegerii noului patriarh schismatic al Constantinopolului, Iul. 1972: La momentul n care v asumai o misiune grea n slujba Bisericii lui Cristos47 Aceast declaraie vrea s spun c Biserica schismatic este Biserica lui Cristos. Paul al VI-lea, Adresare, 14 Dec. 1976: foarte dragi frai, trimii de venerabila biseric a Constantinopolului am dus la ndeplinire actul eclezial sacru i solemn de ridicare a anatemelor antice, un act care dorim s tearg pentru totdeauna amintirea acestor evenimente din memoria i inima Bisericii48 Schismaticii ortodocisunt anatemizai de Biserica catolic pentru c neag papalitatea i pentru c resping dogmele Credinei catolice. ns Paul al VI-lea a ridicat solemn aceste anateme, dup cum am menionat mai sus. La fel ca declaraia de mai sus, aceast adresare a lui Paul al VI-lea nseamn c a ncercat s rstoarne papalitatea ca dogm ce trebuie crezut sub ameninarea anatemei sau condamnrii.

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    148

    Paul al VI-lea, Scrisoare, 7 Mar. 1971, cu privire la moartea a doi patriarhi schismatici: micai de moartea Sanctitii Sale Patriarhul Kyrillos al VI-lea, exprimm sincera noastr simpatie i asigurm c oferim rugciunile noastre pentru odihna venic a pstorului vostru iubit i pentru binecuvntarea lui Dumnezeu de consolare a ntregii Biserici ortodoxe copte.49 Observai dou lucruri: n primul rnd, Paul al VI-lea spune c se va ruga pentru sufletul schismaticului decedat, indicnd c decedatul patriarh necatolic se poate mntui, afirmaie care este eretic. n al doilea rnd, el solicit binecuvntarea lui Dumnezeu de consolare a ntregii Biserici ortodoxe copte. Cum rmne cu faptul c exist o singur Biseric adevrat i c Biserica schismatic copt nu face parte din ea? Cum rmne cu harul lui Dumnezeu de convertire a ortodocilor copi la Biserica adevrat? Declaraia lui Paul al VI-lea arat nc o dat c el considera c sectele eretice sunt Biserici adevrate, i c Religia catolic nu are sens. Papa Grigore al XVI-lea, 27 Mai 1832: Frate, s nu te nele cineva; cci cine urmeaz un schismatic, nu va moteni mpria lui Dumnezeu.50 Paul al VI-lea, Scrisoare ctre schismatic, Noi. 1976: i ncepe lucrrile prima Conferin panortodox pentru pregtirea Marelui Sfnt Conciliu al Bisericilor ortodoxe pentru cel mai bun serviciu al venerabilei Biserici ortodoxe.51 El numete conciliul schismatic sfnt, iar Biserica schismatic venerabil. Paul al VI-lea a fost un schismatic. Paul al VI-lea, Audien General, 24 Ian. 1973: fratele nostru de venerat memorie, Patriarhul ecumenic al Constantinopolului 52 Paul al VI-lea, Mesaj cu privire la un schismatic rus decedat, 7 Apr. 1972: exprimm Eminenei Voastre i Sfntului Sinod al Bisericii ortodoxe georgiene sincerele noastre condoleane, cu asigurarea rugciunilor noastre pentru odihna venic a pstorului vostru53 Paul al VI-lea, Mesaj, 23 Mai 1968, patriarhului schismatic al Moscovei: Sanctitate, cu ocazia festivitilor pentru cea dea cincizecea aniversare a zilei cnd Sinodul ntregii Biserici ortodoxe a Rusiei a restabilit Scaunul Patriarhal al Moscovei am delegat dragii notri frai n Episcopat s participe la festivitile solemne care vor avea loc n Oraul Patriarhal54 l numete pe patriarhul schismatic Sanctitate i celebreaz cea de-a cincizecea aniversare a Bisericii schismatice. Paul al VI-lea, Discurs ctre schismatic, 1 Iul. 1978: V primim cu afeciune i stim.55 Paul al VI-lea, Audien General, 30 Noi. 1977: V ntmpinm cu bucurie, iubii frai, care reprezentai aici pe Sanctitatea Sa Patriarhul Pimen i Biserica ortodox rus toat stima i dragostea noastr freasc Sanctitii Sale Patriarhul Pimen, clerului su i ntregului popor al credincioilor.56 Paul al VI-lea, ntr-o scrisoare despre schismaticul Athenagoras (Iul. 1972), a mers mai departe s spun: ne rugm Domnului s-l primeasc n mpria Sa cereasc57 Paul al VI-lea, Declaraie comun cu schismaticul papa Shenouda al III-lea, 10 Mai 1973: Paul al VI-lea, episcop al Romei i pap al Bisericii catolice, i Shenouda al III-lea, pap al Alexandriei i patriarh al Scaunului sfntului Marcu n numele acestei iubiri, respingem toate formele de prozelitism S nceteze, acolo unde ar putea s existe58

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    149

    Aceasta e tot ce trebuie vzut pentru a ti c Paul al VI-lea nu a fost catolic, ci schismatic. Face o declaraie comun cu un pap schismatic. l accept pe acest schismatic ca deintorul Scaunului Sfntului Marcu. Aceasta este blasfemie mpotriva papalitii, cci schismaticii nu dein vreo autoritate. El respinge toate formele de prozelitism adic, ncercrile de a converti pe schismatici i spune S nceteze, acolo unde ar putea s existe! Paul al VI-lea a fost un eretic-formal i un schismatic.

    PAUL VI DESPRE ALTE SECTE PROTESTANTE


    Protestantismul a nceput cu preotul german Martin Luther, care a prsit Biserica catolic i a nceput revoluia protestant n 1517. Luther a negat liberul arbitru, papalitatea, rugciunile ctre sfini, purgatoriul, Tradiia, Transubstanierea i Sfnta Jertf a liturghiei. Luther a nlocuit liturghia cu un serviciu memorial de comemorare a Cinei cea de Tain. Toate sacramentele cu excepia Botezului i Sfintei Euharistii au fost respinse. Luther a inut c dup cderea lui Adam, omul nu poate produce fapte bune. Majoritatea protestanilor in aceleai preri ca i Luther, ns toi resping numeroase dogme catolice. Iat ce Paul al VI-lea a spus despre aceti eretici i schismatici: Paul al VI-lea, Adresare de Angelus, 17 Ian. 1971: Din opoziie polemic ntre diferitele confesiuni cretine am trecut la respect reciproc59 Aici Paul al VI-lea dezvluie c agenda Vatican II cu privire la sectele protestante a trecut de la opoziie polemic cu alte cuvinte, o opoziie fa de doctrinele lor false la o atitudine de acceptare i de respect reciproc pentru falsa lor religie. Paul al VI-lea, Discurs ctre reprezentanii bisericilor necatolice n Geneva, Iun. 1969: Spiritul care ne anim... Acest spirit prevede drept prim baz pentru fiecare contact fructuos ntre confesiuni diferite, ca fiecare s-i profeseze credina sa loial.60 Paul al VI-lea spune c protestanii nu ar trebui s devin catolici, ci s rmn loiali propriilor lor secte. Paul al VI-lea, Omilie, 25 Ian. 1973: exprimai un gnd respectuos i afectuos n Cristos cretinilor de alte confesiuni care locuiesc n acest ora, i asigurai-i de stima noastr61 Aceasta este o omilie stupefiant. n cadrul ei Paul al VI-lea asigur ereticilor de alte confesiuni stima sa. Trebuie luat n considerare i faptul c Paul al VI-lea nici mcar nu cunotea personal pe toi oamenii pe care i stima. Nu tia nimic despre ei dect c aparin uneia din aceste secte, iar pe aceast baz i-a asigurat de stima sa! Paul al VI-lea, Scrisoare, 6 Aug. 1973, ctre Consiliul Mondial al Bisericilor: Consiliul Mondial al Bisericilor a fost creat, prin harul lui Dumnezeu, pentru a sluji Bisericile i Comunitile bisericeti, n eforturile lor de a restabili i de a manifesta tuturor acea perfect comuniune n credin i dragoste, care este darul lui Cristos pentru Biserica Sa.62 Paul al VI-lea spune c Consiliul Mondial al Bisericilor a fost creat pentru a restabili i a manifesta tuturor acea perfect comuniune n credin i dragoste, care este darul lui Cristos pentru Biserica Sa. Observai implicaia uimitoare a acestei declaraii. Perfecta comuniune n credin i n dragoste, care este darul lui Cristos pentru Biserica Sa, este organizaia Bisericii catolice, Biserica universal ntemeiat de Cristos. ns Paul al VI-lea spune c aceasta este manifestat de

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    150

    Consiliul Mondial al Bisericilor! A nlocuit Biserica catolic cu Consiliul Mondial al Bisericilor. Consiliul Mondial al Bisericilor este o organizaie alctuit din mai multe diferite secte i confesiuni/denominaii. Un comentator tradiional, pe bun dreptate ar cataloga aceast organizaie ca grup comunist de faad menit s splceasc i s liberalizeze bisericile cretine ale lumii. ns cu siguran este o organizaie ecumenic eretic, alctuit din diferite religii create de om. Paul al VI-lea, Discurs, 12 Dec. 1968: fiii notri sunt n relaii de prietenie cu fraii lor cretini, luteranii evanghelici63 Papa Pius al IV-lea, profesiune de credin, Conciliul Tridentin, ex cathedra: Aceast Credin catolic adevrat, n afara creia nimeni nu se poate mntui acum o profesez i cu adevrat in64 Paul al VI-lea, Adresare, 28 Apr. 1977: relaiile dintre Biserica catolic i Comuniunea anglican aceste cuvinte de speran, Comuniunea anglican unit nu absorbit, nu mai sunt doar un vis.65 Aceasta nseamn c Paul al VI-lea dorete s se uneasc cu secta Anglican fr s o absoarb; adic, fr a o converti. Paul al VI-lea, Discurs, 2 Aug. 1969: Am dorit s ne ntlnim cu Biserica anglican care nflorete n aceast ar. Am dorit s aducem omagiu acelor fii datorit crora este foarte mndr, acelor care mpreun cu proprii notri martiri catolici au dat mrturia generoas a vieii lor pentru Evanghelie...66 Paul al VI-lea, vorbind despre moartea protestantului Martin Luther King, Jr., 7 Apr. 1968: cu toii vom mprti speranele care sunt inspirate n noi de martiriul su.67 Papa Grigore al XVI-lea, 27 Mai 1832: n cele din urm cteva din aceste persoane nechibzuite ncearc s se conving singure i pe alii c oamenii nu se mntuiesc doar n Religia catolic, ci c pn i ereticii pot obine viaa venic.68

    PAUL VI DESPRE CONTRACEPIE


    Paul al VI-lea a favorizat contracepia. Paul al VI-lea, Discurs, 16 Noi. 1970: printre alte efecte, va favoriza fr ndoial un control raional al naterii de ctre cupluri69 Paul al VI-lea, Adresare, 24 Aug. 1969: libertatea soului i soiei i nu le interzice o limitare a naterilor moral i rezonabil70 Paul al VI-lea, Humanae Vitae (nr. 16), 25 Iul. 1968: E adevrat c, i ntr-un caz i n cellalt, soii se pun de acord n intenia reciproc i cert de a evita copilul pentru motive plauzibile, cutnd s se asigure c acesta nu va veni [*that none will result].71 [*http://www.vatican.va/holy_father/paul_vi/encyclicals/documents/hf_p-vi_enc_25071968_humanae-vitae_en.html] Paul al VI-lea spune n Humanae Vitae c soii sunt perfect liberi s aib zero copii dac aa doresc.

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    151

    PAUL VI DESPRE ORGANIZAIA NAIUNILOR UNITE


    Organizaia Naiunilor Unite (ONU) este o organizaie rea care promoveaz contracepia i avortul, i caut s preia controlul lurii deciziilor pentru fiecare ar de pe planet. Fostul secretar general al ONU, U Thant, l-a ludat pe Lenin ca pe un om ale crui idealuri au fost oglindite n Carta Organizaiei Naiunilor Unite.72 Iat ce a avut de zis Paul al VI-lea despre ONU: Paul al VI-lea, Adresare, 5 Feb. 1972: avem credin n ONU.73 Paul al VI-lea, Mesaj, 26 Apr. 1968: fie ca toi oamenii de inim, s se alture panic mpreun pentru ca principiile Organizaiei Naiunilor Unite s poat fi nu doar proclamate, ci i puse n aplicare, i nu doar s fie promulgate de constituia statelor, ci i ca autoritile publice s le pun n aplicare74 Paul al VI-lea, Adresare ctre secretarul General al ONU, 9 Iul. 1977: Dorim s ascultm vocea reprezentantului autorizat al Organizaiei Naiunilor Unite toate acestea subliniaz i mai mult rolul benefic i de nenlocuit al Organizaiei Naiunilor Unite75 Paul al VI-lea, Mesaj ctre ONU, 4 Oct. 1970: Astzi dorim nc o dat s repetm cuvintele pe care am avut onoarea s le pronunm pe 4 octombrie 1965 de la tribuna adunrii voastre: Aceast Organizaie reprezint calea care trebuie urmat pentru civilizaia modern i pentru pacea lumii n plus, unde n alt parte ar putea aceste guverne i popoare s gseasc o punte care s le fac legtura, o mas rotund unde se pot aduna, i un tribunal unde s poat pleda cauza dreptii i pcii?... cine va putea, mai bine dect Organizaia Naiunilor Unite i ageniile sale specializate, s se ocupe de provocarea prezentat ntregii omeniri?... Exist n vigoare un bun comun al omului, i depinde de Organizaia voastr s l promoveze neobosit, datorit dedicrii sale spre universalitate, care este motivul su de existen.76 n primul rnd, Paul al VI-lea spune c ONU este calea care trebuie urmat. El spune c ONU, nu Biserica catolic, este cel mai bun mijloc pentru cauza dreptii i pcii lumii. n al doilea rnd, spune c ONU este corpul universal (adic, catolic catolic nseamn universal), pentru omenire! nlocuiete Biserica cu ONU.

    PAUL VI PROMOVND NOUA ORDINE MONDIAL


    Paul al VI-lea, Mesaj preedintelui unei conferine ONU, Mai 1976: aceast nou ordine economic internaional care trebuie construit fr ncetare.77 Paul al VI-lea, Mesaj, 8 Sep. 1977: Pe bun dreptate n zilele noastre se pune accentul pe necesitatea construirii unei noi ordini mondiale...78 Paul al VI-lea, Mesaj ctre ONU, 24 Mai 1978: suntem contieni de faptul c drumul care trebuie s conduc la venirea unei noi ordini internaionale nu poate fi att de scurt pe ct ne-am dori Dezarmarea, o nou ordine mondial i dezvoltarea sunt trei obligaii care sunt inseparabil legate laolalt79

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    152

    PAUL VI DESPRE CULTUL OMULUI


    Paul al VI-lea, Adresare, 7 Feb. 1971: Toat onoarea aadar omului!80 Paul al VI-lea, Adresare, 1 Aug. 1969: nu v lsai descurajai de obstacolele i dificultile care apar n mod constant; nu pierdei credina n om.81 Paul al VI-lea, Mesaj, 25 Mar. 1971: omul, la care tot ce exist pe pmnt trebuie referit ca la centrul i culmea sa.82 Aceasta este blasfemie. Paul al VI-lea cita aici erezia Vatican II. Paul al VI-lea, Discurs, 18 Noi. 1971: La vizita noastr n Bombay am accentuat: Omul trebuie s se ntlneasc cu omul.83 Paul al VI-lea, Audien, 10 Ian. 1972: Cci, domnilor, cerinele dreptii pot fi adunate doar n lumina adevrului, acel adevr care este omul84 Aceasta nseamn c omul este adevrul. Paul al VI-lea, Adresare, 11 Apr. 1973: ntotdeauna cu nerbdare pentru a proteja, mai presus de orice altceva, ntietatea omului85 n Adresarea de Angelus, 27 Ian. 1974, Paul al VI-lea a vorbit pozitiv de: cultul omului pentru binele omului.86 Paul al VI-lea, Adresare, 15 Feb. 1974: dup cum Excelena Voastr ai amintit pe bun dreptate c scopul final este omul87 Paul al VI-lea, Adresare, 29 Dec. 1968: Misterul cretin, care se bazeaz pe om88 Paul al VI-lea, Audien, 28 Apr. 1969: n analiza final, nu exist bogii adevrate n afar de om89 Paul al VI-lea, Adresare de Angelus, 20 Iul. 1969: Am face bine s meditm asupra omului90 Paul al VI-lea, Audien General, 28 Iul. 1971: Demnitatea omului! Nu vom putea vreodat s o apreciem i s o onorm suficient.91 Paul al VI-lea, Discurs, 4 Sep. 1968: temele care astzi preocup religia, fie ea catolic sau necatolic, toate acestea converg din diferite direcii spre focalizarea central dominant, i anume: omul. Credincioi i necredincioi, oamenii sunt aproape unanimi n prerea c tot ce exist pe pmnt trebuie referit la om ca la centrul i culmea sa.92 Paul al VI-lea, Mesaj de Angelus, 13 Iul. 1975: tiina cea mai preioas dintre toate, tiina cunoaterii de sine, de reflexie, aproape visnd, despre contiina proprie Triasc srbtoarea liber de alte angajamente, ns ocupat de explorarea secretelor propriei viei.93

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    153

    Gndii-v la acest mesaj stupefiant. El nu spune c teologia, studierea lui Dumnezeu, este cea mai preioas tiin; spune c este tiina cunoaterii de sine i visarea despre contiina proprie. De asemenea, el spune triasc srbtoarea (adic, triasc ziua sfnt) liber de alte angajamente (poate liber de participarea la liturghie?), o zi sfnt ocupat de explorarea secretelor propriei viei. Cu alte cuvinte, el vrea o zi sfnt despre om fr alte angajamente. Aceasta este clar cultul omului/nchinarea la om. Paul al VI-lea, Mesaj de Angelus, 26 Sep. 1976: Suntem n extaz de admiraie pentru chipul omului94 Paul al VI-lea, Adresare, 16 Oct. 1976: dac Evanghelia este pentru om, noi cretinii suntem complet pentru Evanghelie.95 Observai c spune c suntem pentru Evanghelie dac Evanghelia este pentru om. Paul al VI-lea, Adresare, 4 Dec. 1976: Mai presus de toate condiionrile ideologice, mreia i demnitatea persoanei umane trebuie s apar ca singura valoare promovat i aprat.96 Paul al VI-lea, Mesaj de Crciun, 25 Dec. 1976: S onorm umanitatea czut i pctoas.97 Paul al VI-lea, Discurs, 10 Iun. 1969: Cci n analiza final nu exist bogii adevrate n afar de bogiile omului.98

    PAUL VI DESPRE CRCIUN


    Paul al VI-lea, Audien General, 17 Dec. 1969: Crciunul este ziua de natere a Vieii. A vieii noastre.99 Crciunul este ziua de natere a lui Isus Cristos. Nu este ziua de natere a vieii noastre, deoarece noi nu suntem Isus Cristos. Dar asta este ceea ce Paul al VI-lea predica. Paul al VI-lea, Adresare de Angelus, 21 Dec. 1974: Un Crciun fericit vou Este srbtoarea vieii umane100 Paul al VI-lea, Mesaj de Crciun, 25 Dec. 1976: Frailor, s onorm n Naterea lui Cristos viaa incipient a omului.101 Cuvntul incipient nseamn nceptor; care se afl la nceput.102 Deci Paul al VI-lea spune c n Naterea lui Cristos gsim etapele de nceput ale vieii omului. Aceasta implic, nc o dat, c omul este Cristos. Paul al VI-lea, Mesaj de Angelus, 18 Dec. 1976: Crciunul este o srbtoare a omenirii dedicat, ca un efect fericit, s onoreze existena uman.103 Paul al VI-lea, Discurs, 12 Sep. 1970: singurul cuvnt care explic Omul este Dumnezeu nsui fcut Om, Cuvntul fcut Trup.104 Aceasta nseamn clar c omul este Dumnezeu nsui fcut om, Domnul nostru Isus Cristos. Papa Pius al X-lea, E Supremi Apostolatus, 4 Oct. 1903: semnul distinctiv al Anticristului, omul s-a pus cu infinit nechibzuin n locul lui Dumnezeu 105

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    154

    Paul al VI-lea a fost un eretic-formal i un antipap necatolic.

    ALTE SCHIMBRI FCUTE DE PAUL VI

    Paul al VI-lea dnd tiara papal Pe 13 noiembrie 1964, Paul al VI-lea a dat tiara papal triplu-ncoronat. Paul al VI-lea a pus ca tiara s fie scoas la licitaie la Trgul Mondial de la New York.106 Tiara papal este un semn al autoritii unui pap adevrat cele trei coroane reprezentnd autoritatea dogmatic, liturgic i disciplinar a unui pap. Dnd-o, Paul al VI-lea ddea simbolic autoritatea papal (dei nu avea ce s dea, cci a fost de fapt un antipap). ns acest lucru e simbolic despre faptul c Paul al VI-lea era un infiltrator satanic a crui misiune era de a ncerca s distrug Biserica catolic. (De asemenea, observai-l pe cardinalul Ottaviani pe care muli l considerau un conservator adevrat stnd chiar lng antipapa Paul al VI-lea n timp ce fcea aceasta).

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    155

    PAUL VI A FOST VZUT DE MULTE ORI PURTND PIEPTARUL JUDECII SAU EFOD, FOLOSIT DE MARELE-PREOT IUDEU

    Paul al VI-lea purtnd pieptarul judecii sau efod, vemnt purtat de masoni i preoi iudaici Observai cele dousprezece pietre care reprezint cele dousprezece seminii ale lui Israel. Acesta nu e doar pieptarul unui mare-preot iudaic, dar potrivit Enciclopediei Masonice de Mackey, efodul este de asemenea purtat n capitolele americane (masonice) ale gradului roial de ctre marele-preot ca parte oficial din vemintele sale oficiale. Efodul a fost vemntul care a fost purtat de Caiafa, marele-preot al religiei iudaice, care a poruncit ca Domnul nostru Isus Cristos s fie omort prin rstignire. Antipapa Paul al VI-lea a purtat de multe ori pieptarul judecii/efodul unui mare-preot iudaic. Dumnezeu permite s ias la iveal lucruri precum acestea pentru a arta lumii c aceti oameni sunt infiltratori i dumani ai Bisericii catolice. Pe lng toate ereziile din discursurile lui Paul al VI-lea, pe care le-am documentat, el a fost cel care a implementat autoritar falsul Conciliu Vatican II, a schimbat liturghia catolic ntr-o celebrare protestant, i a schimbat ritul la toate sacramentele. A schimbat materia sau forma Euharistiei, Ungerii de pe urm, Ordinelor sfinte, i Confirmaiunii. Paul al VI-lea a vrut s-l ucid pe Cristos n liturghie (eliminnd-o i nlocuind-o cu un fals), i a vrut s ucid Biserica Lui catolic ncercnd s schimbe total Biserica.

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    156

    n termen de doi ani de la ncheierea Conciliului Vatican II, Paul al VI-lea a eliminat Indexul de cri interzise o decizie pe care un comentator a numit-o pe bun dreptate de neneles.

    O alt poz cu Paul al VI-lea purtnd efodul Paul al VI-lea a abolit jurmntul mpotriva modernismului, ntr-un timp cnd modernismul se rspndea mai mult ca niciodat. Pe 21 noiembrie 1970,107 Paul al VI-lea a exclus de la participarea la alegerile papale toi cardinalii cu vrsta peste 80 de ani. Paul al VI-lea a desfiinat curtea papal, Garda Nobil i Grzile Palatine.108 Paul al VI-lea a abolit ritul tonsurii, toate cele patru ordine minore, i gradul de subdiaconat.109 Paul al VI-lea a dat napoi musulmanilor stindardul de la Lepanto. Istoria steagului e venerabil. A fost luat de la un admiral turc n timpul unei mari btlii navale din 1571. n timp ce Papa sf. Pius al V-lea postea i se ruga Rozariul, o flot cretin depit numeric a nvins o marin musulman mult mai numeroas, salvnd astfel cretintatea de atacul necredincioilor. n onoarea miraculoasei victorii, Pius al V-lea a instituit srbtoarea Sfintei Fecioare a Preasfntului Rozariu, pentru a comemora mijlocirea ei. Printr-un singur act dramatic, Paul al VI-lea a renunat nu doar la o remarcabil victorie cretin, ci i la rugciunile i sacrificiile unui mare pap i sfnt.110 Sub Paul al VI-lea, Sfntul Oficiu a fost reformat: funcia sa principal acum este cercetarea, nu aprarea Credinei catolice.111 Potrivit celor care au urmrit filmul vizitei lui Paul al VI-lea la Fatima, el nu s-a rugat nici mcar un singur Bucur-te Marie.112 n 1969, Paul al VI-lea eliminat patruzeci de sfini din calendarul liturgic oficial.113 Paul al VI-lea a eliminat exorcismele solemne din ritul babtismal. A nclocuit exorcismele solemne cu o rugciune opional care face doar o referire n treact la lupta mpotriva Diavolului.114

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    157

    Alt poz clar cu Paul al VI-lea purtnd efodul Paul al VI-lea a aprobat mai mult de 32.000 de cereri de la preoi care cereau s fie dezlegai de jurmntul lor i s se ntoarc la statutul de laic cel mai mare exod din preoie de la revoluia protestant.115 Influena dezastruoas a lui Paul al VI-lea a fost vizibil imediat. De exemplu, n Olanda n 1970, nici mcar un singur candidat nu a solicitat admiterea la preoie, iar n termen de 12 luni fiecare seminar de acolo a fost nchis.116 Distrugerea spiritual s-a rspndit peste tot; nenumrate milioane au prsit Biserica; nenumrai alii au ncetat s practice Credina i s-i mrturiseasc pcatele. i dei Paul al VI-lea era cel care cauzase acest dezastru necrutor i distrugere spiritual, arpe viclean cum era el, n mod calculat a direcionat atenia departe de el. n probabil cel mai faimos citat al su, a declarat c fumul Satanei a ptruns n Templul lui Dumnezeu. Paul al VI-lea, Omilie, 29 Iun. 1972: Fumul Satanei a ptruns n Templul lui Dumnezeu prin intermediul unei fisuri117 Cnd Paul al VI-lea a fcut aceast declaraie, toi se uitau la cardinali, la episcopi i la preoi pentru a descoperi unde ar putea fi acest fum al Satanei. Se uitau la toi n afar de omul care fcuse declaraia. ns de fapt fumul Satanei era Paul al VI-lea, i a fcut aceast declaraie

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    158

    pentru a direciona atenia departe de el; iar n aceasta a reuit. ns ceea ce este probabil cel mai nfricotor este c celebra declaraie a lui Paul al VI-lea este practic o referire direct la Apocalipsa 9:1-3. Apocalipsa 9:1-3: i i s-a dat cheia fntnii abisului i a deschis fntna abisului. Din fntn s-a ridicat un fum, ca fumul unui cuptor mare n Apocalipsa 9 vedem o referire direct la fumul Satanei, i la cineva care primete cheia pentru a-l dezlnui. Antipapa Paul al VI-lea nu avea cheile lui Petru, ns i-a fost dat cheia fntnii abisului. A fost cel care a introdus fumul Satanei din cuptorul mare; prin intermediul unei fisuri, cum spune el. Jean Guitton, prieten apropiat al lui Paul al VI-lea, a relatat ceea ce Paul al VI-lea i-a spus la sesiunea final a Conciliului Vatican II: Era sesiunea final a Conciliului, a scris Guitton, cea mai important, n care Paul al VI-lea trebuia s dea ntregii omeniri nvturile Conciliului. Mi-a anunat acest lucru n acea zi cu aceste cuvinte, Sunt pe cale s suflu cele apte trmbie ale Apocalipsei.118 Paul al VI-lea, Discurs ctre Seminarul Lombard, 7 Dec. 1968: Biserica se gsete ntr-o or de nelinite, de auto-critic, s-ar putea spune chiar de auto-distrugere Biserica se rnete singur.119 Aici Paul al VI-lea i bate joc din nou de oameni. Spune c Biserica este n auto-distrugere i c se rnete singur. Se refer la el nsui din nou, pentru c el a fost cel care ncerca s o distrug i s o rneasc la fiecare pas!

    PAUL VI DESPRE MAGIE


    Dicionarul Oxford Ilustrat definete magia ca: Pretinsa art de a influena evenimentele prin controlul ocult al naturii sau al spiritelor, vrjitorie 120 Catolicilor le este interzis s practice magia. ns Paul al VI-lea a vorbit deseori despre magie. Paul al VI-lea, Omilie, 12 Noi. 1972: De unde vine, aceast magie interioar care alung teama121 Paul al VI-lea, Audien General, 30 Dec. 1970: magia invizibil dar copleitoare a inundrii opiniei publice122 Paul al VI-lea, Mesaj, 1 Ian. 1975: Reconciliere!... Nu ar putea acest magic cuvnt s gseasc un loc n dicionarul speranelor voastre123 Paul al VI-lea, Omilie, 11 Mai 1975: Voi, artiti de teatru i cinema care deinei arta magic de a oferi cu voce i muzic scena din viaa real a evenimentului124 Paul al VI-lea, Discurs, 18 Mai 1969: Totul este transformat sub influena magic a tiinei 125 Paul al VI-lea, Mesaj pentru poporul brazilian, Feb. 1972: Sprijinul: un cuvnt magic care stimuleaz aciunea126

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    159

    Paul al VI-lea, Adresare, 23 Iun. 1973: rdcina religioas pare s fi pierdut att de mult din puterea sa magic de inspiraie?127 De ce a vorbit Paul al VI-lea att de mult despre magie? n opinia noastr, a fcut aceasta tocmai pentru c tia c magia neagr i-a permis lui, infiltrator satanic, s nele lumea s cread c era pap, pentru a putea distruge apoi liturghia i aproape ntreaga Biseric catolic. tia c magia lui neagr i-a permis s scape cu schimbarea ritului fiecrui sacrament i cu impunerea religiei sale Vatican II lumii.

    PAUL VI A RECUNOSCUT C BISERICA LUI ESTE DESFRNATA BABILONULUI


    n Apocalips, capitolele 17 i 18, este prezis c o desfrnat va aprea n zilele de pe urm din oraul celor apte coline, care este Roma. Aceast desfrnata va clca sngele sfinilor i martirilor. Desfrnata este n mod clar contrastat cu mireasa imaculat a lui Cristos, Biserica catolic. Cu alte cuvinte, desfrnata Babilonului va fi o biseric fals din Roma, care va aprea n zilele de pe urm. Spre sfritul acestei cri dovedim c desfrnata Babilonului este secta Vatican II, o fals mireas care apare n Roma n zilele de pe urm ncercnd s nele credincioii catolici. n apariia sa la La Salette, Frana, 19 Sep. 1846, Sfnta Fecioar Maria a prezis: Roma va pierde Credina i va deveni scaunul Anticristului Biserica va fi eclipsat. n urmtorul citat, antipapa Paul al VI-lea recunoate n esen c noua lui Biseric este aceast fals Biseric, prin faptul c recunote c Biserica lui a renunat la opoziia fa de lume, care caracterizeaz adevrata Biseric. Paul al VI-lea, Audien General, 1 Oct. 1969: Pe de alt parte, [Biserica] de asemenea ncearc s se adapteze i s se asimileze cilor lumii; Ea d jos mbrcmintea sacral distinctiv a sa, cci vrea s se simt mai uman i pmnteasc. Ea tinde s se lase absorbit de mediul social i temporal. De asemenea, aproape a fost preluat de respectul uman la gndul c Ea este diferit n vreun fel i obligat s aib un stil de gndire i de via care nu este cel al lumii. Ea trece prin schimbrile i degradrile lumii, cu zel conformist, aproape inovativ.128 Aici Paul al VI-lea recunoate c Biserica de dup Conciliul Vatican II este o fals Biseric, ce s-a adaptat lumii i a asimilat cu zel cile lumii. Aceasta este o recunoatere uimitoare a lui Paul al VI-lea. El recunoate n att de multe cuvinte c Biserica de dup Vatican II este desfrnata Babilonului. Cnd se combin faptul c Paul al VI-lea a purtat frecvent efodul evreiesc, cu toate celelalte ncercri sistematice ale lui de a distruge ntreaga Tradiie catolic, dovezile sunt puternice c a fost un infiltrator iudaic satanic. De fapt, strmoii lui Paul al VI-lea sunt de origine evreiasc. Numele lui real este Giovanni Montini. Familia Montini este listat n Cartea de Aur a Patrimoniului Italian Nobil (1962-1964, ediie n limba englez, p. 994): O ramur a nobilei familii din Brescia de unde provine blazonul lor nobil i care recunoate ca trunchi sigur i fondator pe un Bartolomeu (Bartolino) de Benedictis, a spus c Montini era de origine ebraic.129

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    160

    ALT POZ CU ANTIPAPA PAUL VI PURTND PIEPTARUL JUDECII AL UNUI MARE-PREOT IUDEU

    Am dovedit c Paul al VI-lea a fost un apostat n totalitate, care pentru a enumera doar cteva a crezut c religiile false sunt adevrate, c nu este vreo problem cu erezia i schisma, i c schismaticii nu trebuie convertii. Dac accepi Conciliul Vatican II sau noua liturghie sau noile rituri sacramentale pe scurt, dac accepi religia Vatican II acesta este omul a crui religie urmezi, un infiltrator eretic-formal, a crui singur misiune a fost s rstoarne i s distrug ct mai mult din Credina catolic. Catolicii nu trebuie s aib vreo legtur cu noua liturghie a antipapei Paul al VI-lea (liturghia novus ordo) i trebuie s resping complet Conciliul Vatican II i noile rituri sacramentale. Catolicii trebuie s resping complet pe antipapa Paul al VI-lea i s-l denune ca antipap necatolic. Catolicii trebuie s resping i s nu susin vreun grup care accept pe acest apostat ca pap valid, sau care accept noua liturghie sau Vatican II sau noile rituri sacramentale ale lui Paul al VI-lea.

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    161

    SEMNTURA ANTIPAPEI PAUL VI CONINE TREI DE 6

    Acestea sunt imagini cu semntura antipapei Paul al VI-lea. Dac semntura se ntoarce cu susul n jos, se pot vedea clar trei de 6 (rezultnd 666). Observai prim-planul numelui lui ntors cu susul n jos. Cei trei de 6 sunt clari. Din cte tim, acesta este modul n care a aprut mereu semntura lui Paul al VI-lea. Note de final pentru Seciunea 14:
    1 Declaraie a arhiepiscopului Marcel Lefebvre, August, 1976; citat parial de episcopul Tissier De Mallerais, The Biograp hy of Marcel Lefebvre [Biografia lui Marcel Lefebvre], ediie n englez, Kansas City, MO: Angelus Press, 2004, p. 505. 2 LOsservatore Romano (Ziarul Vaticanului), ediie n englez, 14 Dec. 1972, p. 1. 3 LOsservatore Romano, ediie n englez, 5 Iul. 1973, p. 1. 4 The Papal Encyclicals [Enciclicele Papale], ediie n englez de Claudia Carlen, Raleigh: The Pierian Press, 1990, vol. 3 (19031939), p. 82. 5 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 1 (1740-1878), p. 230. 6 LOsservatore Romano, ediie n englez, 16 Noi. 19 72, p. 1. 7 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 3 (1903-1939), p. 313-314. 8 LOsservatore Romano, ediie n englez, 11 Oct. 1973, p. 10. 9 LOsservatore Romano, ediie n englez, 20 Ian. 1972, p. 1. 10 LOsservatore Romano, ediie n englez, 22 Dec. 1977, p. 2. 11 LOsservatore Romano, ediie n englez, 18 Dec. 1969, p. 2. 12 LOsservatore Romano, ediie n englez, 17 Dec. 1970, p. 7. 13 LOsservatore Romano, ediie n englez, 14 Iul. 1977, p. 12. 14 LOsservatore Romano, ediie n englez, 9 Oct. 1969, p. 5.

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    162

    LOsservatore Romano, ediie n englez, 25 Dec. 1975, p. 5. LOsservatore Romano, ediie n englez, 12 . 1974, p. 2. 17 LOsservatore Romano, ediie n englez, 10 Oct. 1974, p. 7. 18 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 1 (1740-1878), p. 238. 19 LOsservatore Romano, ediie n englez, 11 Oct. 1973, p. 4. 20 LOsservatore Romano, ediie n englez, 14 Aug. 1969, p. 12. 21 LOsservatore Romano, ediie n englez, 11 Mar. 1976, p. 12. 22 LOsservatore Romano, ediie n englez, 13 Sep. 1973, p. 8. 23 LOsservatore Romano, ediie n englez, 1 Noi. 1973, p. 1. 24 LOsservatore Romano, ediie n englez, 30 Ian. 1975, p. 5. 25 LOsservatore Romano, ediie n englez, 15 Iun. 19 72, p. 5. 26 LOsservatore Romano, ediie n englez, 23 Iun. 19 77, p. 5. 27 LOsservatore Romano, ediie n englez, 21 Iun. 1973, p. 5. 28 LOsservatore Romano, ediie n englez, 21 Sep. 1972, p. 2. 29 LOsservatore Romano, ediie n englez, 2 Oct. 1969, p. 2. 30 LOsservatore Romano, ediie n englez, 24 Iun. 1976, p. 4. 31 LOsservatore Romano, ediie n englez, 22 Dec. 1977, p. 2. 32 LOsservatore Romano, ediie n englez, 14 Aug. 1969, p. 10. 33 LOsservatore Romano, ediie n englez, 7 Aug. 1969, p. 1. 34 Denzinger 714, ediie n englez,. 35 Decrees of the Ecumenical Councils [Decrete ale Conciliilor Ecumenice], ediie n englez, vol. 1, p. 550-553; Denzinger, The Sources of Catholic Dogma [Magisteriul Bisercii], ediia a treisprezecea n englez, B. Herder Book. Co., 1957, nr. 39-40. 36 LOsservatore Romano, ediie n englez, 17 Iul. 1969, p. 1. 37 LOsservatore Romano, ediie n englez, 20 Dec. 1973, p. 3. 38 LOsservatore Romano, ediie n englez, 14 Aug. 1975, p. 3. 39 LOsservatore Romano, ediie n englez, 23 Apr. 1970, p. 12. 40 LOsservatore Romano, ediie n englez, 10 Feb. 19 72, p. 3. 41 LOsservatore Romano, ediie n englez, 27 Ian. 1972, p. 12. 42 LOsservatore Romano, ediie n englez, 14 Iul. 1977, p. 10. 43 LOsservatore Romano, ediie n englez, 28 Ian. 1971, p. 1. 44 LOsservatore Romano, ediie n englez, 13 Iul. 1972, p. 12. 45 LOsservatore Romano, ediie n englez, 6 Iun. 1968, p. 5. 46 LOsservatore Romano, ediie n englez, 4 Noi. 1971, p. 14. 47 LOsservatore Romano, ediie n englez, 27 Iul. 1972, p. 12. 48 LOsservatore Romano, ediie n englez, 1 Ian. 1976, p. 6. 49 LOsservatore Romano, ediie n englez, 18 Mar. 1971, p. 12. 50 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 1 (1740-1878), p. 230. 51 LOsservatore Romano, ediie n englez, 30 Dec. 1976, p. 8. 52 LOsservatore Romano, ediie n englez, 1 Feb. 1973, p. 12. 53 LOsservatore Romano, ediie n englez, 11 Mai 1972, p. 4. 54 LOsservatore Romano, ediie n englez, 6 Iun. 1968, p. 4. 55 LOsservatore Romano, ediie n englez, 13 Iul. 1978, p. 3. 56 LOsservatore Romano, ediie n englez, 15 Dec. 1977, p. 4. 57 LOsservatore Romano, ediie n englez, 13 Iul. 1972, p. 12. 58 LOsservatore Romano, ediie n englez, 24 Mai 1973, p. 6. 59 LOsservatore Romano, ediie n englez, 21 Ian. 1971, p. 12. 60 LOsservatore Romano, ediie n englez, 19 Iun. 1969, p. 9. 61 LOsservatore Romano, ediie n englez, 8 Feb. 1973, p. 7. 62 LOsservatore Romano, ediie n englez, 6 Sep. 1973, p. 8. 63 LOsservatore Romano, ediie n englez, 26 Dec. 1968, p. 4. 64 Denzinger 1000, ediie n englez,. 65 LOsservatore Romano, ediie n englez, 5 Mai 1977, p. 1. 66 LOsservatore Romano, ediie n englez, 14 Aug. 1969, p. 1. 67 LOsservatore Romano, ediie n englez, 18 Apr. 1968, p. 2. 68 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 1 (1740-1878), p. 229. 69 LOsservatore Romano, ediie n englez, 26 Noi. 19 70, p. 7. 70 LOsservatore Romano, ediie n englez, 5 Sep. 1968, p. 10. 71 Enciclica Humanae Vitae, Editura Presa Bun, Iai 1994, p. 14. 72 http://www.worldnetdaily.com/news/article.asp?ARTICLE_ID=16291 73 LOsservatore Romano, ediie n englez, 17 Feb. 19 72, p. 5. 74 LOsservatore Romano, ediie n englez, 2 Mai 1968, p. 4. 75 LOsservatore Romano, ediie n englez, 21 Iul. 1977, p. 6. 76 LOsservatore Romano, ediie n englez, 15 Oct. 1970, p. 3.
    15 16

    Ereziile lui Paul al VI-lea

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    163

    LOsservatore Romano, ediie n englez, 17 Iun. 1976, p. 3. LOsservatore Romano, ediie n englez, 22 Sep. 1977, p. 11. 79 LOsservatore Romano, ediie n englez, 15 Iun. 1978, p. 3. 80 LOsservatore Romano, ediie n englez, 11 Feb. 19 71, p. 12. 81 LOsservatore Romano, ediie n englez, 14 Aug. 1969, p. 8. 82 LOsservatore Romano, ediie n englez, 27 Mai 1971, p. 5. 83 LOsservatore Romano, ediie n englez, 2 Dec. 1971, p. 3. 84 LOsservatore Romano, ediie n englez, 20 Ian. 1972, p. 7. 85 LOsservatore Romano, ediie n englez, 19 Apr. 1973, p. 9. 86 LOsservatore Romano, ediie n englez, 7 Feb. 1974, p. 6. 87 LOsservatore Romano, ediie n englez, 28 Feb. 19 74, p. 3. 88 LOsservatore Romano, ediie n englez, 2 Ian. 1969, p. 12. 89 LOsservatore Romano, ediie n englez, 8 Mai 1969, p. 3. 90 LOsservatore Romano, ediie n englez, 24 Iul. 1969, p. 12. 91 LOsservatore Romano, ediie n englez, 5 Aug. 1971, p. 12. 92 LOsservatore Romano, ediie n englez, 12 Sep. 1968, p. 1. 93 LOsservatore Romano, ediie n englez, 24 Iul. 1975, p. 2. 94 LOsservatore Romano, ediie n englez, 7 Oct. 1976, p. 2. 95 LOsservatore Romano, ediie n englez, 28 Oct. 1976, p. 4. 96 LOsservatore Romano, ediie n englez, 16 Dec. 1976, p. 4. 97 LOsservatore Romano, ediie n englez, 30 Dec. 1976, p. 1. 98 LOsservatore Romano, ediie n englez, 19 Iun. 1969, p. 6. 99 LOsservatore Romano, ediie n englez, 25 Dec. 1969, p. 3. 100 LOsservatore Romano, ediie n englez, 1 Ian. 1976, p. 11. 101 LOsservatore Romano, ediie n englez, 30 Dec. 1976, p. 1. 102 http://dexonline.ro/definitie/incipient. 103 LOsservatore Romano, ediie n englez, 30 Dec. 1976, p. 5. 104 LOsservatore Romano, ediie n englez, 24 Sep. 1970, p. 2. 105 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 3 (1903-1939), p. 6. 106 Pr. Joaquin Arriaga, The New Montinian Church [Noua Biseric Montinian], ediie n englez, 394-395. 107 LOsservatore Romano, ediie n englez, 3 Dec. 1970, p. 10. 108 George Weigel, Witness to Hope [Martor al Speranei], ediie n englez, p. 238. 109 The Reign of Mary [Domnia Mariei], ediie n englez, vol. XXVI, nr. 81, p. 17. 110 Mark Fellows, Fatima in Twiligh [Fatima n Amurg], ediie n englez, Niagra Falls, NY: Marmion Publications, 2003, p. 193. 111 Mark Fellows, Fatima in Twilight, ediie n englez, p. 193. 112 Mark Fellows, Fatima in Twilight, ediie n englez,p. 206. 113 Nino Lo Bello, The Incredible Book of Vatican Facts and Papal Curiosities [Incredibila Carte de Evenimente Vatican i Curioziti Papale], ediie n englez, Ligouri, MO: Liguori Pub., 1998, p. 195. 114 The Reign of Mary, ediie n englez, vol. XXVIII, nr. 90, p. 8. 115 George Weigel, Witness to Hope, ediie n englez, New York, NY: Harper Collins Publishers, Inc., 1999, p. 328. 116 Piers Compton, The Broken Cross [Crucea Rupt], ediie n englez, Cranbrook, Western Australia: Veritas Pub. Co. Ptd Ltd, 1984, p. 138. 117 LOsservatore Romano, ediie n englez, 13 Iul. 19 72, p. 6. 118 Jean Guitton, Nel segno dei Dodici, interviu de Maurizio Blondet, Avvenire, 11 Oct. 1992. 119 LOsservatore Romano, ediie n englez, 19 Dec. 1968, p. 3. 120 The Oxford Illustrated Dictionary[Dicionarul Oxford Ilustrat], ediia a doua n englez, p. 512. 121 LOsservatore Romano, ediie n englez, 23 Noi. 1972, p. 1. 122 LOsservatore Romano, ediie n englez, 7 Ian. 1971, p. 1. 123 LOsservatore Romano, ediie n englez, 26 Sep. 1974, p. 6. 124 LOsservatore Romano, ediie n englez, 22 Mai 1975, p. 3. 125 LOsservatore Romano, ediie n englez, 18 Mai 1969, p. 12. 126 LOsservatore Romano, ediie n englez, 9 Mar. 1972, p. 2. 127 LOsservatore Romano, ediie n englez, 12 Iul. 1973, p. 6. 128 LOsservatore Romano, ediie n englez, 9 Oct. 1969, p. 1. 129 Pr. Joaquin Arriaga, The New Montinian Church, ediie n englez, p. 391.
    77 78

    31

    6. Biserica Catolic nva c un eretic ar nceta s mai fie pap, i c un eretic nu poate fi ales n mod valid ca pap
    Enciclopedia Catolic, Erezie, 1914, vol. 7 , p. 261: Chiar papa, dac se face vinovat n mod notoriu de erezie, ar nceta s mai fie pap deoarece ar nceta s mai fie membru al Bisericii.1
    Erezia este negarea sau ndoiala persistent din partea unei persoane botezate n ceea ce privete un articol de Credin catolic divin. n alte cuvinte, o persoan botezat care n mod intenionat neag o nvtur autoritar a Bisericii catolice este eretic.

    Martin Luther, poate cel mai notoriu eretic din istoria Bisericii, a rspndit erezia c oamenii au nevoie doar de credin pentru a obine i a pstra starea de har sfinitor, etc. Pe lng cazurile de antipapi care s conduc din Roma n urma unor alegeri necanonice, Biserica catolic nva c dac un pap ar deveni eretic i-ar pierde automat funcia i ar nceta s mai fie pap. Aceasta este nvtura tuturor doctorilor i prinilor Bisericii care au vorbit despre aceast chestiune:

    Un eretic nu poate fi pap

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    32

    Sf. Robert Bellarmin, cardinal i doctor al Bisericii, De Romano Pontifice, II, 30: Un pap care este eretic-formal, nceteaz automat (per se) s mai fie pap i cap, la fel cum nceteaz automat s fie cretin i membru al Bisericii. De aceea, poate fi judecat i pedepsit de Biseric. Aceasta este nvtura tuturor prinilor Bisericii, care nva c ereticii-formal pierd imediat toat jurisdicia. Sf. Robert Bellarmin, De Romano Pontifice, II, 30: Acest principiu este foarte sigur. Necretinul nu poate n vreun fel s fie pap, precum i nsui Caietan recunoate (ib. c. 26). Motivul pentru aceasta este c nu poate fi capul la ceva din care nu face parte; cel care nu este cretin nu este membru al Bisericii, iar ereticul-formal nu este cretin, dup cum nva clar i sf. Ciprian (lib. 4, epist. 2), sf. Atanasie (Scr. 2 cont. Arian.), sf. Augustin (lib. De great. Christ. cap. 20), sf. Ieronim (contra Lucifer.) i alii; aadar ereticul-formal nu poate fi pap. Sf. Francisc De Sales (secolul 17), doctor al Bisericii, The Catholic Controversy [Controversa Catolic], p. 305-306: Cnd el [papa] este n mod clar un eretic, cade ipso facto din demnitatea sa i n afara Bisericii... Sf. Antoninus (1459): n cazul n care papa ar deveni un eretic, s-ar gsi numai prin acel fapt i fr orice alt sentin separat de Biseric. Un cap separat de trup nu poate, atta timp ct rmne separat, s fie cap al aceluiai trup de la care a fost separat. Un pap care ar fi separat de Biseric prin erezie, aadar, prin acel lucru ar nceta s fie capul Bisericii. Nu poate fi eretic i s rmn pap, cci aflndu-se n afara Bisericii nu poate avea cheile Bisericii. (Summa Theologica, citat n Actes de Vatican I. V. Frond pub.)

    Faptul c un eretic nu poate fi pap este nrdcinat n dogma c ereticii nu sunt membri ai Bisericii catolice
    Trebuie notat c nvtura de la sfinii i doctorii Bisericii care a fost citat mai sus c un pap care ar deveni eretic ar nceta automat s mai fie pap este nrdcinat n dogma infailibil c un eretic nu este membru al Bisericii catolice. Papa Eugen al IV-lea, Conciliul din Florena, Cantate Domino, 1441: Sfnta Biseric roman, cu fermitate crede, profeseaz i propovduiete, c toi cei care sunt n afara Bisericii catolice, nu doar pgnii dar i evreii sau ereticii i schismaticii, nu pot lua parte la viaa venic i vor merge n focul venic ce a fost pregtit pentru diavol i ngerii si, dac nu vor fi alturai Bisericii pn la sfritul vieii lor2 Papa Pius al XII-lea, Mystici Corporis Christi (# 23), 29 Iun. 1943: Cci nu fiecare pcat, orict de grav ar fi, este de proprie natur s separe un om de Trupul Bisericii, precum face schisma sau erezia sau apostazia.3

    Un eretic nu poate fi pap

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    33

    Putem vedea c este nvtura Bisericii catolice c omul este separat de Biseric prin erezie, schism, sau apostazie. Papa Leon al XIII-lea, Satis Cognitum (# 9), 29 Iun. 1896: Practica Bisericii a fost mereu aceeai, dup cum este artat de nvtura unanim a prinilor [Bisericii], care priveau mereu ca fiind n afara comuniunii catolice i strin fa de Biseric pe oricine s-ar fi deprtat orict de puin de la orice punct de doctrin proclamat de magisteriul ei autoritar.4 Papa Leon al XIII-lea, Satis Cognitum (# 9): Nimeni dintre cei care simplu nu cred n toate (aceste erezii) nu poate pentru acest motiv s se considere pe sine catolic sau s se numeasc astfel. Cci ar putea fi sau s apar alte erezii, care nu sunt enumerate n aceast lucrare a noastr, iar dac cineva ine chiar i una din aceste erezii, atunci nu este catolic.5 Papa Inoceniu al III-lea, Eius exemplo, 18 Dec. 1208: Cu inima credem i cu gura mrturisim unica Biseric, nu a ereticilor, ci Sfnta Biseric roman, catolic i apostolic, n afara creia credem c nimeni nu se poate mntui.6 Astfel, nu e doar opinia anumitor sfini i doctori ai Bisericii c un eretic ar nceta s fie pap; este un fapt fr posibilitate de scpare legat cu o nvtur dogmatic. Un adevr fr posibilitate de scpare legat cu o dogm este numit fapt dogmatic. Este aadar un fapt dogmatic c un eretic nu poate fi pap. Un eretic nu poate fi pap, cci cineva care este n afar nu poate fi capul la ceva din care nici mcar nu este membru. Papa Leon al XIII-lea, Satis Cognitum (#15), 29 Iun. 1896: Aadar cel care nu se afl n comuniune cu Petru nu poate fi prta la autoritatea sa, cci este absurd a se imagina c cel care este n afar poate conduce n Biseric.7

    Papa Paul al IV-lea e emis o bul papal declarnd solemn c alegerea unui eretic ca pap este nul i fr valoare
    n 1559 papa Paul al IV-lea a emis o ntreag bul papal care vorbete despre acest subiect i despre posibilitatea ca un eretic s fie ales ca pap.

    (Papa Paul al IV-lea)

    Un eretic nu poate fi pap

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    34

    Cnd papa Paul al IV-lea a emis aceast bul (citat mai jos) erau zvonuri c unul dintre cardinali era n secret protestant. Pentru a preveni alegerea unui asemenea eretic la funcia papal, papa Paul al IV-lea a explicat pe larg declarnd solemn c un eretic nu poate fi ales n mod valid ca pap. Dedesubt sunt poriuni pertinente din aceast bul. ntreaga bul papal poate fi gsit i pe internet. Papa Paul al IV-lea, bula papal Cum ex Apostolatus Officio, 15 Feb. 1559: 1 innd cont i c, acolo unde pericolul este mai mare trebuie contracarat cu o srguin i mai mare, am fost preocupai ca nu cumva fali profei sau alii, chiar dac au doar jurisdicie secular, n mod mizerabil s ademeneasc sufletele celor simpli, i s trag dup ei n pierzanie, distrugere i osndire, nenumrate popoare dedicate grijii i conducerii lor, fie n treburi spirituale ori materiale; i am fost preocupai de asemenea

    de toate acestea, dorina noastr a fost s ne ndeplinim datoria pastoral, n msura n care cu ajutorul lui Dumnezeu putem face aceasta, pentru a mpiedica vulpile care lucreaz s distrug via Domnului i s inem lupii departe de stn, ca nu cumva s prem cini de paz nepricepui care nu pot ltra i s nu pierim la un loc cu lucrtorul netrebnic i s fim comparai cu cei ticloi

    ca nu cumva s ni se ntmple, s vedem urciunea pustiirii despre care a vorbit Daniel profetul n locul sfnt. innd cont

    6. n plus, [prin aceast a noastr constituie, care va rmne valid pentru totdeauna, legiferm, determinm, decretm i definim:] c dac vreodat n orice moment va aprea c orice episcop, chiar dac este arhiepiscop, patriarh sau mitropolit; sau orice cardinal al mai nainte menionate Biserici romane, sau, dup cum s-a menionat deja, orice nuniu papal, sau chiar pontiful roman, nainte de promovarea sau elevarea sa ca i cardinal sau pontif roman, a deviat de la Credina catolic sau a czut n vreo erezie: (i) chiar dac va fi fost necontestat i acceptat n mod unanim de toi cardinalii, promovarea sau elevarea va fi nul, fr efect i fr valoare; (ii) nu va fi posibil ca s obin validitate (nici ca s se spun c astfel a obinut validitate) prin acceptarea funciei, consacrrii, autoritii superioare, nici prin posesiunea de administraie, nici prin ntronarea putativ a unui pontif roman, sau veneraie, sau supunere acordat acestuia de toi, nici prin trecerea unei perioade de timp orict de lung n situaia cea mai sus menionat; (iii) nu va fi considerat ca fiind parial legitim n vreun fel (vi) fr a fi nevoie de orice alt declaraie, cei care au fost promovai sau elevai n acest fel s fie automat lipsii de toate demnitile, poziiile, onorurile, titlurile, autoritatea, funciile i puterea 10. Prin urmare nu este permis cuiva s ncalce n vreun fel acest document de la a noastr aprobare, reintroducere, consimmnt, statut i diminuare a voinei i decretelor, sau prin prezumie nechibzuit s l contrazic. Dac va ndrzni cineva aceasta, s-i fie de neles c va atrage asupra sa mnia lui Dumnezeu Atotputernicul i a sfinilor apostoli Petru i Paul. Dat la Roma, n biserica Sfntul Petru, n anul ntruprii Domnului 1559, 15 februarie, n anul al patrulea al pontificatului nostru. + Eu, Paul, episcop al Bisericii catolice Cu plintatea autoritii sale papale, papa Paul al IV-lea a declarat c alegerea unui eretic este invalid, chiar dac este fcut cu aprobarea unanim a tuturor cardinalilor i este acceptat de toi.

    Un eretic nu poate fi pap

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    35

    Papa Paul al IV-lea a declarat de asemenea c fcea aceast declaraie pentru a combate sosirea n locul sfnt a urciunii pustiirii, despre care a vorbit Daniel profetul. Aceasta este izbitor, i pare s indice c nsui magisteriul face legtura ntre sosirea final a urciunii pustiirii n locul sfnt (Matei 24:15) cu un eretic ce pretinde c e pap adevrat poate din cauz c ereticul care pretinde c este pap adevrat va impune urciunea pustiirii (noua liturghie) n locul sfnt, aa cum credem c este cazul, sau pentru c ereticul antipap el nsui va fi urciunea pustiirii n locul sfnt. Enciclopedia Catolic repet acest adevr declarat de papa Paul al IV-lea, afirmnd c alegerea unui eretic ca pap ar fi, desigur, complet nul i fr valoare.

    Enciclopedia Catolic, Alegeri Papale, 1914, vol. 11, p. 456: Desigur, alegerea unui eretic, unui schismatic, sau unei femei [ca pap] ar fi nul i fr valoare.8

    n aliniament cu adevrul c un eretic nu poate fi pap, Biserica nva c n canonul liturghiei nu se poate ruga pentru eretici
    n rugciunea Te Igitur a canonului liturghiei se roag pentru pap. ns Biserica nva de asemenea c n canonul liturghiei nu se poate ruga pentru eretici. Dac un eretic ar putea s fie un pap adevrat, s-ar ajunge la o dilem imposibil de rezolvat. ns nu este de fapt o dilem, cci un eretic nu poate fi un pap valid: Libellus professionis fidei, 2 Apr. 517, profesiunea de credin prescris sub papa sf. Hormisdas: i, astfel, sper s m fac vrednic s fiu n unica comuniune cu voi, pe care scaunul apostolic o proclam, n care este ntreaga i adevrata trie a religiei cretine, promind c n viitor numele celor separai de comuniunea Bisericii catolice, adic, cei care nu sunt de acord cu scaunul apostolic, nu va fi citit n timpul misterelor sacre. ns dac voi ncerca n vreun fel s deviez de la profesiunea mea, mrturisesc c sunt un complice n opinie cu cei pe care i-am condamnat. ns cu propria mea mn am semnat aceast profesiune a mea, iar ie, HORMISDAS, sfntul i mreul pap al oraului Romei, am direcionat-o.9 Papa Benedict al XIV-lea, Ex Quo Primum (# 23), 1 Mar. 1756: De asemenea, ereticii i schismaticii sunt supui cenzurii i excomunicrii majore de ctre legea Can. de Ligu. 23, ntrebarea 5, i Can. Nulli, 5, dist. 19. ns canoanele sfinte ale Bisericii interzic rugciunile publice pentru cei excomunicai, dup cum poate fi vzut n cap. A nobis, 2 i cap. Sacris despre sentina excomunicrii. Dei aceasta nu interzice rugciunea pentru convertirea lor, totui asemenea rugciune nu poate lua forma de a proclama numele lor n rugciunea solemn din timpul Jertfei liturghiei.10

    Un eretic nu poate fi pap

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    36

    Papa Pius al IX-lea, Quartus Supra (# 9), 6 Ian. 1873: Din acest motiv Ioan, episcop al Constantinopolului, a declarat solemn i ntregul Al Optulea Conciliu Ecumenic a fcut aceasta mai trziu c numele celor care s-au separat de comuniunea cu Biserica catolic, adic numele celor care nu au fost de acord n toate lucrurile cu scaunul apostolic, nu trebuie citit n timpul misterelor sacre.11 Note de final pentru Seciunea 6:
    The Catholic Encyclopedia, Heresy, [Enciclopedia Catolic, Erezie], ediie n englez, New York: Robert Appleton Co., 1914, vol. 7, p. 261. 2 Decrees of the Ecumenical Councils [Decrete ale Conciliilor Ecumenice], ediie n englez, Sheed & Ward and Georgetown University Press, 1990, vol. 1, p. 578; Denzinger, The Sources of Catholic Dogma [Magisteriul Bisericii], B. Herder Book. Co., ediia a treisprezecea n englez , 1957, nr. 714. 3 The Papal Encyclicals [Enciclicele Papale], ediie n englez, de Claudia Carlen, Raleigh: The Pierian Press, 1990, vol. 4 (1939-1958), p. 41. 4 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 2 (1878-1903), p. 393. 5 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 2 (1878-1903), p. 393. 6 Denzinger 423, ediie n englez. 7 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 2 (1878-1903), p. 401. 8 The Catholic Encyclopedia, Papal Elections, [Enciclopedia Catolic, Alegeri Papale], ediie n englez, 1914, vol. 11, p. 456. 9 Denzinger 172, ediie n englez. 10 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 1 (1740-1878), p. 84. 11 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 1 (1740-1878), p. 415.
    1

    Glosar de Termeni i Principii


    Glosarul de termeni i principii poate fi un ajutor rapid pentru cei care nu sunt familiarizai cu unele din frazele, subiectele i principiile care sunt frecvent menionate n aceast carte. Deoarece considerm c este mai benefic astfel, glosarul a fost aranjat pe subiecte i nu alfabetic.

    (Mt. 16:18-20; Ioan 21:15-17) pe sfntul Petru ca i cap al Bisericii cretine. Episcopii Romei sunt succesorii sfntului Petru. Ei dein aceeai ntietate n Biserica cretin pe care i sfntul Petru a avut-o n Biserica apostolic.

    Papalitate funcia de pap (succesorul sfntului Petru) care a fost ntemeiat de Isus Cristos

    Magisteriu autoritatea de nvare deinut de Biserica catolic, exercitat de un pap atunci


    cnd cu autoritatea papalitii proclam o dogm. Nu fiecare declaraie a unui pap adevrat este nvtura magisteriului. Un pap vorbete n virtutea magisteriului atunci cnd sunt ndeplinite anumite condiii (aa cum este definit de Vatican I). Cei care sunt credincioi magisteriului sunt cei care sunt credincioi fa de ceea ce toi papii din istorie au nvat dogmatic sau au artat ca fiind ceea ce Biserica catolic a crezut dintotdeauna.

    Ex Cathedra Latin pentru de la Scaun. Se refer la atunci cnd un pap vorbete infailibil
    de pe Scaunul sfntului Petru, cnd a ndeplinit condiiile pentru o pronunare infailibil. Este erezie i pcat de moarte s contrazici o declaraie ex cathedra a unui pap, cci constituie dogma pe care Cristos a revelat-o Bisericii. Declaraiile ex cathedra sunt imutabile (neschimbtoare).

    Papa Pius al IX-lea, Conciliul Vatican I, 1870, Sesiunea 4, Capitolul 4: Pontiful roman, atunci cnd vorbete ex cathedra [de pe scaunul lui Petru], adic, atunci cnd, n calitatea funciei sale de pstor i nvtor al tuturor cretinilor, n virtutea autoritii apostolice supreme pe care o deine, explic [definete] o doctrin cu privire la credin sau moral pentru a fi crezut de Biserica universal, el posed, prin asistena divin promis lui n binecuvntatul Petru, acea infailibilitate care Mntuitorul Divin a dorit ca Biserica Sa s o aib n definirea doctrinelor cu privire la credin sau moral. Prin urmare, asemenea definiii ale pontifului roman sunt n sine, i nu din consimmntul Bisericii, imutabile.1

    Revelaie Divin/Dogm nvtura revelaiei divine este adevrul lui Isus Cristos.

    Biserica catolic nva c cele dou surse de revelaie divin sunt Sfnta Scriptur i Sfnta Tradiie; adevratul lor coninut este proclamat de magisteriul Bisericii catolice. Revelaia divin s-a sfrit odat cu moartea ultimului apostol. Dogma este neschimbtoare. Cnd un pap definete o dogm, nu face dogma adevrat din acel moment, ci declar solemn fr greeal ceea ce a fost mereu adevrat de la moartea ultimului apostol. Dogmele trebuie crezute aa cum Biserica le-a declarat odat, fr vreo deprtare de la acel neles spre o nelegere mai adnc. Papa Pius al IX-lea, Conciliul Vatican I, Sesiunea 3, Cap. 4, despre Credin i Raiune, 1870, ex cathedra: Prin urmare, de asemenea, acea nelegere a dogmelor sale sfinte trebuie venic pstrat, pe care Sfnta Maic Biseric a declarat-o odat; i niciodat nu trebuie s fie o ndeprtare de la acel neles, sub neltorul nume al unei nelegeri mai adnci.2 Papa Pius al IX-lea, Conciliul Vatican I, Sesiunea 3, Cap. 4, Canonul 3: Dac spune cineva c este posibil la un moment dat, avnd n vedere progresul cunoaterii, s fie atribuit dogmelor propuse de Biseric un sens care este diferit de ceea ce Biserica a neles i nelege: s fie anatema.3

    Glosar de Termeni i Principii

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    Eretic o persoan botezat care respinge o dogm a Bisericii catolice. Ereticii sunt automat
    excomunicai din Biseric (ipso facto) fr vreo declaraie, pentru respingerea unei nvturi autoritare a Credinei.

    Papa Leon al XIII-lea, Satis Cognitum (# 9), 29 Iun. 1896: Nimeni dintre cei care simplu nu cred n toate (aceste erezii) nu poate pentru acest motiv s se considere pe sine catolic sau s se numeasc astfel. Cci ar putea fi sau s apar alte erezii, care nu sunt enumerate n aceast lucrare a noastr, iar dac cineva ine chiar i una din aceste erezii, atunci nu este catolic.4 Papa sf. Pius al X-lea, Editae Saepe (# 43), 26 Mai 1910: Este adevr sigur i precis c nicio alt nelegiuire nu ofenseaz i nfuriaz mai mult pe Dumnezeu dect viciul ereziei.5

    Schismatic o persoan botezat care refuz comuniunea cu un pap adevrat sau cu catolici adevrai. Schismaticii sunt aproape ntotdeauna i eretici. Schismaticii de asemenea atrag asupra lor excomunicarea automat. Apostat o persoan botezat care nu doar neag unul sau mai multe adevruri ale
    Credinei catolice, ci abandoneaz cu totul Credina catolic. Apostaii de asemenea atrag asupra lor excomunicarea automat.

    Antipap cineva care n mod fals pretinde c e pap (i.e. cineva care n mod fals pretinde
    s fie episcopul Romei). Au fost peste 40 de antipapi n istoria Bisericii, inclusiv unii care s-au instalat n Roma. Aceast carte dovedete c revoluia Vatican II a fost introdus de antipapi poznd drept papi adevrai.

    Sedevacante; poziia sedevacante Sede este din latin pentru scaun i Vacante este din
    latin pentru gol. O perioad sedevacante este o perioad cnd nu este un pap: Scaunul sfntului Petru este gol. Aceasta se ntmpl de obicei dup moartea sau abdicarea unui pap; a avut loc de peste 200 de ori n istoria Bisericii, i a durat uneori chiar i ani ntregi. Doctorii Bisericii nva de asemenea c Scaunul lui Petru ar deveni vacant dac un pap ar deveni eretic-formal. Poziia sedevacante descrie poziia catolicilor tradiionali, care consider c Scaunul sfntului Petru este n prezent vacant deoarece se poate dovedi c persoana care se afl n Roma este un eretic-formal, i n consecin nu poate fi un pap adevrat.

    general al Bisericii catolice, ns a fost de fapt un conciliu tlhresc revoluionar care a nvat doctrine condamnate de Biserica catolic. Vatican II a introdus o religie nou, i a fost responsabil pentru roadele incredibil de rele i schimbrile revoluionare care au urmat n consecin.

    Vatican II un conciliu care a avut loc ntre 1962-1965. Vatican II a pretins a fi un conciliu

    Secta Vatican II aceast fraz descrie Biserica fals ce a aprut de la Vatican II, care a fost
    prezis n profeiile catolice i n Sfnta Scriptur. Aceast sect contrafcut este plin de erezii, apostazie i cele mai cumplite scandaluri, dup cum dovedete n detaliu mare aceast carte. Se dovedete c secta Vatican II nu este Biserica catolic, ci o falsitate a Diavolului, care ncearc s piard oamenii n timpul marii apostazii.

    Novus Ordo Missae Latin pentru Noua Rnduial a Liturghiei; se refer la noua liturghie
    promulgat de antipapa Paul al VI-lea pe 3 aprilie 1969.

    Glosar de Termeni i Principii

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    Biserica Novus Ordo Dup cum se face referire n aceast carte, e practic sinonim cu

    termenul secta Vatican II, care descrie contrafcuta Biseric Vatican II, noua liturghie i pe adepii ei.

    Catolic Tradiional o persoan care e pur i simplu un catolic ce ader la Credina catolic
    din toate timpurile, care respect toate dogmele proclamate de papi, i ader la riturile tradiionale ale Bisericii. Un catolic tradiional nu accept falsa religie Vatican II sau noua liturghie (liturghia Novus Ordo), deoarece sunt nouti opuse nvturii catolice.

    Fals Tradiionalist o persoan care ader la Credina catolic tradiional n anumite

    feluri (de exemplu, respingerea ecumenismului sau respingerea unor pri din Vatican II), ns de asemenea se supune n anumite privine sectei Vatican II. Supunerea falilor tradiionaliti n faa sectei Vatican II se ntmpl de obicei pentru c accept papii de dup Vatican II ca fiind papi adevrai, cnd se poate dovedi c papii de dup Vatican II sunt de fapt antipapi (dup cum se dovedete n aceast carte).

    Ecumenism se refer la nvtura Vatican II i a papilor de dup Vatican II, care

    spune c trebuie s respectm, se ne unim, s ne rugm n comun i s stimm falsele religii. Ecumenismul, aa cum este practicat i nvat de secta Vatican II, este condamnat n mod direct de nvtura catolic, de papii adevrai i de ntreaga Tradiie a Bisericii. Acest ecumenism pune adevrata religie la acelai nivel cu falsele religii, i pe adevratul Dumnezeu la acelai nivel cu fali dumnezei. Ecumenismul sectei Vatican II este demascat n detaliu n aceast carte. Unii spun c, n mod strict, ecumenismul se refer la practica eretic de a te uni cu sectele schismatice i protestante, n timp ce dialogul interreligios se refer la aceeai practic cu religiile necretine. ns cei doi termeni au devenit sinonime astzi.

    CONCEPTE CATOLICE CU PRIVIRE LA RELIGIILE NECATOLICE


    Biserica catolic nva ca dogm c este o singur religie adevrat i un singur Dumnezeu adevrat. Biserica nva c toate religiile necatolice sunt false i aparin Diavolului. Este dogm a Credinei catolice c n afara Bisericii catolice nu este mntuire (extra ecclesiam nulla salus). Aceasta a fost de apte ori definit ex cathedra de papi. Papa sf. Grigore cel Mare, citat Summo Iugiter Studio, 590-604: Sfnta Biseric universal nva c doar n ea este posibil a aduce nchinare lui Dumnezeu cu adevrat i declar c toi cei care sunt n afara ei nu se vor mntui.6 Papa Eugen al IV-lea, Conciliul din Florena, Cantate Domino, 1441, ex cathedra: Sfnta Biseric Roman, cu fermitate crede, profeseaz i propovduiete, c toi cei care sunt n afara Bisericii catolice, nu doar pgnii, dar i evreii sau ereticii i schismaticii, nu pot lua parte la viaa venic i vor merge n focul venic ce a fost pregtit pentru Diavol i ngerii si, dac nu vor fi alturai Bisericii pn la sfritul vieii lor; c unitatea acestui trup ecleziastic este de o asemenea importan nct doar pentru cei care persist n el, sacramentele Bisericii contribuie la mntuire, iar posturile, pomenile i alte acte de pietate i practici ale oastei cretine, produc recompense venice; i c nimeni nu se poate mntui, orict de multe pomeni ar fi fcut i chiar dac a vrsat snge n numele lui Cristos, dect dac a perseverat n snul i unitatea Bisericii catolice.7

    Religiile necatolice sunt false/ Nu este mntuire n afara Bisericii Catolice

    Glosar de Termeni i Principii

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    Pgnism/nchinarea la ali dumnezei Termenul pgnism se refer la religiile false, politeistice, precum budismul, hinduismul, etc. Pgnii se nchin la mai muli dumnezei. Biserica catolic nva c dumnezeii la care se nchin membrii religiilor pgne sunt diavoli.
    Psalmi 95:5 Cci toi dumnezeii pgnilor sunt diavoli 1 Corinteni 10:20 Cele ce jertfesc pgnii, jertfesc diavolilor i nu lui Dumnezeu. i nu voiesc ca voi s fii prtai ai diavolilor. Papa Pius al XI-lea, Ad Salutem (#27), 20 Aprilie 1930: ntreg viciul i nebunia, toate nelegiuirile i desfrul, introduse n viaa omului de diavoli prin nchinarea la fali dumnezei.8

    numesc musulmani, i se ghideaz dup cartea numit Coran. Musulmanii resping Preasfnta Treime i dumnezeirea lui Cristos. nvtura catolic nva c islamul este o sect demonic i o urciune (i.e. o sect a Diavolului). Musulmanii sunt necredincioi i trebuie convertii ca s se poat mntui. Papa Eugen al IV-lea, Conciliul din Basel, 1434: exist speran c foarte muli din abominabila sect a lui Mahomed vor fi convertii la Credina catolic.9 Papa Calixt al III-lea: Jur s preamresc adevrata Credin, i s extirpez secta demonic a apostatului i necredinciosului Mahomed [islam] n Est.10 ns secta Vatican II umple islamul cu laude i l consider o religie bun.

    Islam o religie fals revelat de falsul profet Mahomed (Muhammad). Adepii acestei religii se

    Iudaism religia care spune c Isus Cristos nu este Mesia i ncearc s practice Vechiul

    Legmnt dat prin medierea lui Moise. Iudaismul spune c Mesia nc nu a venit pentru prima dat. Biserica catolic nva c vechiul Legmnt a fost revocat odat cu venirea lui Cristos, c e pcat de moarte s continui s l practici (vezi Conciliul din Florena), i c adepii religiei iudaice nu se pot mntui dac nu se convertesc la Isus Cristos i la Credina catolic. Papa Eugen al IV-lea, Conciliul din Florena, 1441, ex cathedra: Sfnta Biseric roman, cu fermitate crede, profeseaz i propovduiete, c subiectul ce aparine legii Vechiului Testament, legea mozaic, care se mparte n ceremonii, rituri sacre, jertfe i sacramente... dup venirea Domnului nostru... au ncetat, iar sacramentele Noului Testament au nceput... Aadar, pe toi care dup acest timp (promulgarea Evangheliei) practic circumcizia i Sabatul i celelalte cerine ale legii, Sfnta Biseric roman i declar strini fa de Credina cretin i nici n cea mai mic msur potrivii s ia parte la mntuirea venic.11 Papa Benedict al XIV-lea, A Quo Primum, 14 Iun. 1751: Cu siguran Biserica nu degeaba a stabilit rugciunea universal care este oferit de la rsritul pn la apusul soarelui pentru necredincioii evrei, ca s fie salvai din ntunericul lor i s vin la lumina adevrului.12

    Ortodoxia / Ortodox Estic adepii schismei care a avut loc n anul 1054 fa de Biserica catolic. Ortodocii resping dogma papalitii, infailibilitatea papal, i ultimele 13 concilii dogmatice ale Bisericii. De asemenea, permit divorul i recstoria. Biserica catolic nva c sunt eretici i schismatici, i trebuie convertii pentru unitate i pentru ca s se poat mntui.

    Glosar de Termeni i Principii

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    Papa Benedict al XIV-lea, Allatae Sunt (#19), 26 Iul. 1755: n primul rnd, misionarul care ncearc, cu ajutorul lui Dumnezeu, s ntoarc la unitate pe schismaticii greci i estici, ar trebui s-i concentreze ntreg efortul singurului obiectiv de a-i salva de la doctrinele ce sunt n contradicie cu Credina catolic.13 ns secta Vatican II spune c ortodocii nu trebuie convertii. Dup cum se dovedete n aceast carte, secta Vatican II nva c ei sunt parte din adevrata Biseric i pe drumul spre mntuire.

    Protestani Adepii sectelor care s-au rupt de Biserica catolic dup rzvrtirea lui Martin Luther n 1517. Protestani sunt cei care resping dogma catolic n una sau mai multe privine. Cel care respinge sau protesteaz mpotriva oricrei dogme catolice este eretic i ipso facto excomunicat. Protestanii resping dogma catolic de obicei n privina preoiei, liturghiei, sacramentelor, papalitii, necesitii credinei i faptelor, mijlocirii sfinilor, etc.
    Papa Pius al XI-lea, Rerum omnium perturbationem (#4), 26 Ian. 1923: ereziile generate de Reform [protestant]. n aceste erezii descoperim nceputurile acelei apostazii a omenirii fa de Biseric...14 Papa Leon al XII-lea, Ubi Primum (# 14), 5 Mai 1824: Este imposibil pentru Dumnezeul cel adevrat, care este nsui Adevrul, cel mai bun, cel mai nelept Furnizor, i Rspltitorul oamenilor de bun credin, s aprobe toate sectele care profeseaz false nvturi, ce deseori sunt incompatibile una cu cealalt i contradictorii, i s acorde recompense venice membrilor acestora... Prin dumnezeiasc credin mrturisim un singur Dumnezeu, o singur credin, un singur botez... De aceea profesm c nu este mntuire n afara Bisericii.15 Secta Vatican II ns, spune c protestantismul nu este erezie, c protestanii nu sunt eretici, c sectele lor sunt mijloace de mntuire i c fac parte din adevrata Biseric.

    ALTE CONCEPTE CATOLICE IMPORTANTE FOLOSITE N ACEAST CARTE Catolicii nu pot participa la nchinare necatolic nainte de Vatican II, toate manualele de moral teologic catolic reiterau nvtura tradiional a Bisericii c e pcat de moarte mpotriva legii divine ca cineva s participe la nchinare necatolic. Dup Vatican II aceast activitate aductoare de pcat de moarte este n mod oficial ncurajat (e.g., vezi seciunea din aceast carte intitulat: Secta Vatican II contra Bisericii Catolice n privina participrii la nchinare necatolic).
    Papa Pius al XI-lea, Mortalium Animos (# 10): Aadar, venerabili frai, este clar de ce acest Scaun apostolic nu a permis vreodat supuilor si s ia parte n adunrile necatolicilor 16

    Erezia poate fi manifestat prin fapt n timp ce unii oameni i manifest erezia prin declaraii scrise sau vorbite, marea parte a ereziei i apostaziei este manifestat prin fapt, nu prin cuvnt. Oamenii i manifest erezia sau apostazia mergnd la temple necatolice pentru a se nchina, precum sinagoga sau moscheea, sau alturndu-se protestanilor i schimaticilor n nchinarea acestora din biserici.

    Glosar de Termeni i Principii

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    Sf. Toma de Aquino, Summa Theologica, Pt. I-II, . 103, Art. 4: Toate ceremoniile sunt o profesiune de credin, care const n nchinarea la Dumnezeu n interiorul nostru. Omul poate face profesiunea credinei sale interioare att prin cuvinte ct i prin fapte: iar n fiecare profesiune, dac face o fals declaraie, pctuiete de moarte.17 De aceea sf. Toma de Aquino a nvat c dac cineva ar face nchinciune la mormntul lui Mahomed, acela e un apostat. Asemenea aciune luat i separat ar arta c nu are Credina catolic, i c accept falsa religie a islamului. Sf. Toma de Aquino, Summa Theologica, Pt. II, . 12, Art. 1, Ob. 2: dac cineva face nchinciune la mormntul lui Mahomed, trebuie considerat ca apostat.18 Papa Pius al IX-lea, Ineffabilis Deus, 8 Dec. 1854, definind Neprihnita Zmislire: prin propria lor aciune ei atrag asupra lor penalitile stabilite prin lege, dac, ceea ce gndesc n inima lor [contrar acestui decret], ei ar ndrzni s semnifice prin cuvnt sau prin scris sau prin alte mijloace externe.19 Vedem aici c erezia mpotriva dogmei Neprihnitei Zmisliri poate fi semnificat i prin cuvnt, prin scris sau prin alte mijloace externe. De fapt, n cartea sa Principles of Catholic Theology, Benedict XVI a recunoscut c aciunile i gesturile ecumenismului, pe care secta de dup Vatican II le-a fcut ctre schismaticii estici, semnific ntocmai c (potrivit sectei Vatican II) schismaticii nu trebuie s accepte ntietatea papal (primatul papal): Benedict al XVI-lea, Principles of Catholic Theology [Principii de Teologie Catolic] (1982), p. 198: Pe de alt parte, nici nu este posibil pentru el s priveasc ca fiind singura form posibil i, prin urmare, ca fiind obligatorie pentru toi cretinii forma pe care aceast ntietate [papal] a luat-o n secolele nousprezece i douzeci. Gesturile simbolice ale papei Paul al VI-lea i, n special, ngenuncherea sa n faa reprezentantului patriarhului ecumenic [patriarhul schismatic Athenagoras] au fost o ncercare de a exprima exact aceasta20 Se va discuta mai mult n carte, ns aceasta este o recunoatere stupefiant, din partea liderului curent al sectei Vatican II, c aciunile ecumenismului semnific erezie mpotriva ntietii papale. Acesta este un exemplu clar de erezie manifestat prin fapt.

    Biserica catolic respinge pe toi cei care au preri contrare ei Cei care resping nvtura dogmatic a Bisericii catolice sunt condamnai, anatemizai i respini de Biseric.
    Papa Pelagius al II-lea, epistola (1) Quod ad dilectionem, 585: ns dac cineva, fie sugereaz, sau crede, sau presupune s nvee contrar acestei credine, s-i fie de neles c e condamnat i de asemenea anatemizat potrivit prerii acelorai prini.21 Papa Eugen al IV-lea, Conciliul din Florena, Cantate Domino, 1441: Aadar ea [Biserica] condamn, respinge, anatemizeaz i declar ca fiind n afara Trupului lui Cristos, care e Biserica, pe oricine ine preri opuse sau contrare.22

    Glosar de Termeni i Principii

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    S respingi o dogm a Bisericii catolice nseamn s respingi ntreaga Credin, cci Cristos este garantul dogmelor ei
    Papa Leon al XIII-lea, Satis Cognitum (# 9), 29 Iun. 1896: poate fi legitim pentru vreo persoan s resping oricare din aceste adevruri fr ca prin acel fapt s cad n erezie? fr s se separe de Biseric? fr a nega ntr-un singur act nvalnic ntreaga nvtur cretin? Cci asemenea este natura Credinei nct nimic nu poate fi mai absurd dect a accepta anumite lucruri i a le respinge pe celelalte ns acela care nu este de acord chiar i ntr-un singur punct cu adevrul dumnezeiete destinuit, respinge n mod absolut ntreaga Credin, ntruct refuz astfel s l cinsteasc pe Dumnezeu ca fiind adevrul suprem i motivul formal al Credinei.23 Papa Leon al XIII-lea, Satis Cognitum (# 9), 29 Iun. 1896: Biserica, ntemeiat pe aceste principii i vigilent la slujba sa, a afiat cel mai mare zel i efort n pzirea integritii Credinei. De aceea i-a considerat rebeli i exclui din rndurile copiilor si pe toi care ineau preri contrare ei n vreun punct de doctrin. Arienii, montanitii, novaienii, quartodecimanii, eutichienii, cu siguran nu au respins ntreaga doctrin catolic: au abandonat doar o singur poriune a ei. Totui cine nu tie c au fost declarai eretici i alungai din snul Bisericii? n mod asemntor au fost condamnai toi autorii opiniilor eretice care i-au urmat n perioadele ulterioare. Nimic nu poate fi mai periculos dect acei eretici care recunosc aproape ntregul ciclu de doctrin, i totui printr-un singur cuvnt, la fel ca i cu o pictur de otrav, infecteaz Credina simpl i adevrat nvat de Domnul nostru i transmis prin Tradiie apostolic.24

    Catolicii nu sunt n comuniune cu ereticii Toi care resping Credina Bisericii


    catolice sunt n afar i strini fa de comuniunea ei; catolicii adevrai nu trebuie s fie unii n vreo comuniune cu ei.

    Papa Leon al XIII-lea, Satis Cognitum (# 9), 29 Iun. 1896: Practica Bisericii a fost mereu aceeai, dup cum este artat de nvtura unanim a prinilor [Bisericii], care priveau mereu ca fiind n afara comuniunii catolice, I STRIN FA DE BISERIC, PE ORICINE S-AR FI DEPRTAT ORICT DE PUIN DE LA ORICE PUNCT DE DOCTRIN PROCLAMAT DE MAGISTERIUL EI AUTORITAR.25 Papa sf. Leon cel Mare, Predica 129: De aceea, pentru c n afara Bisericii Catolice nimic nu e perfect, nimic nepngrit nu ne asemnm n vreun fel cu cei care sunt desprii de unitatea Trupului lui Cristos; nu suntem unii n vreo comuniune.26

    Trebuie opus rezisten clericilor, inclusiv episcopilor sau papilor dac se deprteaz de Credin; i pierd automat funcia dac devin eretici publici
    Canonul 188.4, Codul de Drept Canonic din 1917: Sunt anumite cauze care provoac demisia tacit (subneleas) de la o funcie, demisie care este acceptat anticipat prin aciunea legii, i astfel este valid fr vreo declaraie. Aceste cauze sunt (4) dac s-a deprtat n mod public de credin.27 Papa Leon al XIII-lea, Satis Cognitum (#15), 29 Iun. 1896: Aadar cel care nu se afl n comuniune cu Petru nu poate fi prta la autoritatea sa, cci este absurd a se imagina c cel care este n afar poate conduce n Biseric.28

    Glosar de Termeni i Principii


    Ce este o deprtare public de la Credin?

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    Canonul 2197.1, Codul de Drept Canonic din 1917: O nelegiuire este public: (1) dac este deja n mod obinuit cunoscut, sau circumstanele sunt astfel nct se ajunge la concluzia c poate i va deveni cu uurin astfel29 Sf. Robert Bellarmin, De Romano Pontifice, Cartea II, Cap. 30: Sfinii prini nva n mod unanim nu doar c ereticii sunt n afara Bisericii, ci i c sunt ipso facto lipsii de toat jurisdicia i demnitatea ecleziastic [bisericeasc]. Dom Prosper Guranger, The Liturgical Year [Anul Liturgic], Vol. 4, p. 379, despre cum un laic din secolul 5 a opus rezisten i l-a condamnat pe Nestorius (episcopul su) cnd acesta a manifestat erezie formal: Atunci Satana l-a produs pe Nestorius ntronat pe scaunul Constantinopolului n anul exaltrii lui, de Crciun n anul 428, Nestorius, profitnd de mulimea imens care se adunase n onoarea Maicii Fecioare i a Pruncului ei a rostit de la amvonul episcopal urmtoarea blasfemie: Maria nu l-a nscut pe Dumnezeu; fiul ei era doar un om, instrumentul Divinitii. Mulimea s-a cutremurat. Eusebius, un simplu laic, s-a ridicat exprimnd indignarea general, i a protestat mpotriva acestui act de impietate. n curnd un protest mai explicit s-a format i s-a rspndit n numele membrilor acestei biserici lovite de durere, lansnd o anatem mpotriva oricui ar ndrzni s spun: Fiul unul-nscut al Tatlui i Fiul Mariei sunt persoane diferite. Aceast atitudine generoas a fost dispozitivul de siguran al Bizanului, i a ctigat laudele papilor i conciliilor. Cnd pstorul devine lup, prima datorie a turmei este s se apere.30 Papa sf. Celestin, citat de sf. Robert Bellarmin: Autoritatea Scaunului nostru Apostolic a determinat c episcopul, clericul, sau simplul cretin care a fost dat afar din funcie sau excomunicat de Nestorius ori de adepii acestuia dup ce Nestorius a nceput s predice erezie, nu vor fi considerai ca fiind dai afar din funcie sau excomunicai. Cci cel care se deprteaz de Credin cu asemenea predici, nu poate n vreun fel s destituie sau s dea afar pe cineva.31 Sf. Robert Bellarmin, cardinal i doctor al Bisericii, De Romano Pontifice, II, 30: Un pap care este eretic-formal, nceteaz automat (per se) s mai fie pap i cap, la fel cum nceteaz automat s fie cretin i membru al Bisericii. De aceea, poate fi judecat i pedepsit de Biseric. Aceasta este nvtura tuturor prinilor Bisericii care nva c ereticii-formal pierd imediat toat jurisdicia. Sf. Robert Bellarmin, De Romano Pontifice, II, 30: Acest principiu este foarte sigur. Necretinul nu poate n vreun fel s fie pap, precum i nsui Caietan recunoate (ib. c. 26). Motivul pentru aceasta e c nu poate fi capul la ceva din care nu face parte; cel care nu este cretin nu este membru al Bisericii, iar ereticul-formal nu este cretin, dup cum nva clar i sf. Ciprian (lib. 4, epist. 2), sf. Atanasie (Scr. 2 cont. Arian.), sf. Augustin (lib. De great. Christ. cap. 20), sf. Ieronim (contra Lucifer.) i alii; aadar ereticul-formal nu poate fi pap. Sf. Francisc De Sales (secolul 17), doctor al Bisericii, The Catholic Controversy [Controversa Catolic], p. 305-306 : Cnd el [papa] este n mod clar un eretic, cade ipso facto din demnitatea sa i n afara Bisericii...32

    Glosar de Termeni i Principii

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    Sf. Antoninus (1459): n cazul n care papa ar deveni un eretic, s-ar gsi numai prin acel fapt i fr orice alt sentin separat de Biseric. Un cap separat de trup nu poate, atta timp ct rmne separat, s fie cap al aceluiai trup de la care a fost separat. Un pap care ar fi separat de Biseric prin erezie, aadar, prin acel lucru ar nceta s fie capul Bisericii. Nu poate fi eretic i s rmn pap, cci aflndu-se n afara Bisericii nu poate avea cheile Bisericii. (Summa Theologica, citat n Actes de Vatican I. V. Frond pub.) Sf. Robert Bellarmin, De Romano Pontifice, Cartea II, Cap. 30, cu privire la cum judecm c cineva este eretic: cci oamenii nu au obligaia de a putea citi inimile; ns cnd ei vd c cineva este eretic prin faptele sale exterioare, l judec a fi un eretic pur i simplu, i l condamn ca fiind eretic.33

    Indefectibilitate se refer la promisiunea lui Cristos c va fi mereu cu Biserica Sa (Mt. 28)

    i c porile Iadului nu pot birui Biserica (Mt. 16). Indefectibilitatea nseamn c Biserica catolic va rmne n esen ceea ce este, pn la sfritul timpului. Indefectibilitatea Bisericii necesit ca cel puin o rmi a Bisericii s existe pn la sfritul lumii, ca nvturile oficiale ale Bisericii s nu aib erori, i ca un pap adevrat s nu nvee vreodat n mod autoritar greeli ntregii Biserici. Nu exclude antipapi care ar poza drept papi adevrai sau o sect contrafcut care reduce susintorii adevratei Biserici Catolice la civa rmai n timpul zilelor de pe urm, aceste lucruri fiind exact ceea ce a fost prezis c se va ntmpla spre sfritul lumii i ce s-a ntmplat n timpul crizei ariene. Sf. Atanasie: Chiar dac ar rmne doar o mn de catolici credincioi Tradiiei, ei sunt cei care sunt adevrata Biseric a lui Isus Cristos.34

    Note de final pentru seciunea Glosarului de Termeni i Principii


    Denzinger, The Sources of Catholic Dogma [Magisteriul Bisericii], B. Herder Book. Co., ediia a treisprezecea n englez, 1957, nr. 1839. 2 Denzinger 1800, ediie n englez. 3 Denzinger 1818, ediie n englez. 4 The Papal Encyclicals [Enciclicele Papale], ediie n englez de Claudia Carlen, Raleigh: The Pierian Press, 1990, vol. 2 (1878-1903), p. 393. 5 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 3 (1903-1939), p. 125. 6 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 1 (1740-1878), p. 230. 7 Denzinger 714, ediie n englez. 8 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 3 (1903-1939), p. 381. 9 Decrees of the Ecumenical Councils [Decrete ale Conciliilor Ecumenice], ediie n englez, Sheed & Ward and Georgetown University Press, 1990, vol. 1, p. 479. 10 Von Pastor, History of the Popes II [Istoria Papilor II], ediie n englez, 346; citat de Warren H. Carroll, A History of Christendom [O Istorie a Cretintii], ediie n englez, vol. 3 (The Glory of Christendom) [Gloria Cretintii], Front Royal, VA: Christendom Press, p. 571. 11 Denzinger 712, ediie n englez. 12 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 1 (1740-1878), p. 41-42. 13 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 1 (1740-1878), p. 57. 14 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 3 (1903-1939), p. 242. 15 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 1 (1740-1878), p. 201. 16 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 3 (1903-1939), p. 317. 17 Sf. Toma de Aquino, Summa Theologica, Pt. I-II, . 103., Art. 4 18 Sf. Toma de Aquino, Summa Theologica, Pt. II, . 12, Art. 1, Ob. 2 19 Denzinger 1641, ediie n englez. 20 Benedict al XVI-lea, Principles of Catholic Theology [Principii de Teologie Catolic], ediie n englez, San Francisco: Ignatius Press, 1982, p. 198. 21 Denzinger 246, ediie n englez. 22 Denzinger 705, ediie n englez.
    1

    Glosar de Termeni i Principii

    tradus de la: www.VaticanCatholic.com

    The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 2 (1878-1903), p. 394. The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 2 (1878-1903), p. 393. 25 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 2 (1878-1903), p. 393. 26 Citat n Sacerdotium, # 2, Instauratio Catholica, Madison Heights, WI, p. 64. 27 The 1917 Pio-Benedictine Code of Canon Law, tradus n englez de Dr. Edward Von Peters, Ignatius Press, 2001, p. 83. 28 The Papal Encyclicals, ediie n englez, vol. 2 (1878-1903), p. 401. 29 The 1917 Pio-Benedictine Code of Canon Law, tradus n englez de Dr. Edward Von Peters, p. 695. 30 Dom Prosper Guranger, The Liturgical Year [Anul Liturgic], ediie n englez, Loreto Publications, 2000, vol. 4, p. 379. 31 Citat de sf. Robert Bellarmin, De Romano Pontifice, II, 30. 32 Sf. Francisc De Sales, The Catholic Controversy [Controversa Catolic], ediie n englez, Rockford, IL: Tan Books, 1989, p. 305-306. 33 Sf. Robert Bellarmin, De Romano Pontifice, II, 30. 34 Sf. Atanasie, Epistol ctre Catolici.
    23 24

    Aceste capitole sunt traduse din cartea: Adevrul despre ce s-a ntmplat de fapt cu Biserica Catolic dup Vatican II (The Truth about What Really Happened to the Catholic Church after Vatican II) scris de fratele Michael Dimond i de fratele Peter Dimond de la Mnstirea Preasfnta Familie (Most Holy Family Monastery) www.vaticancatholic.com

    Bazat pe nvtura infailibil a papilor catolici (Magisteriu), sfnta Scriptur i Tradiia catolic, aceast carte apr Credina catolic i Biserica catolic. Cu dovezi incontestabile i documentaie de netgduit (inclusiv peste 1700 de trimiteri), aceast carte demonstreaz ce s-a ntmplat de fapt cu Biserica catolic dup Vatican II, i conine cea mai complet demascare a apostaziei de dup Vatican II fcut vreodat. Vei afla c n istoria catolic au fost 260 de papi i peste 40 de antipapi (i.e. fali papi care au pretins s fie papi adevrai ns nu erau, unii dintre ei instalndu-se pentru o perioad de timp chiar la Roma).

    Vei afla c o apostazie n Roma a fost prezis s aib loc n zilele de pe urm. Vei afla ceea ce Biserica catolic nva cu privire la eretici: ereticii pierd fr vreo declaraie orice funcie ei dein sau pretind c dein n Biserica catolic (inclusiv funcia de pap) dac se deprteaz de Credina catolic. Vei afla ceea ce Biserica catolic nva cu privire la religiile necatolice, i ceea ce s-a nvat dup Vatican II despre religiile necatolice. Vei afla c apariia unei contra-Biserici n zilele de pe urm o sect contrafcut menit s nele i s piard pe catolici n timpul Marii Apostazii a fost prezis de Isus Cristos, de Maica lui Dumnezeu n timpul apariiei sale din 1846 de la La Salette (Frana), i alte profeii catolice, inclusiv de papa Leon al XIII-lea. Vei afla c Biserica ce a aprut dup Vatican II este fr ndoial o contra-Biseric cu noi nvturi, noi practici, antipapi eretici-formal i o nou liturghie, toate fiind contrare nvturii Bisericii catolice. nvturile false i eretice ale acestei contra-Biserici i a antipapilor ei sunt demascate i dezminite n detaliu mare n aceast lucrare. Cartea conine: Cea mai puternic demascare a ereziilor din documentele Conciliului Vatican II (1962-1965) care a fost fcut vreodat... Cea mai puternic demascare a ereziilor lui Ioan al XXIII-lea, Paul al VI-lea, Ioan Paul I, Ioan Paul al II-lea i Benedict al XVI-lea de pn acum, inclusiv despre ocantele aciuni ale ecumenismului interreligios... O examinare detaliat a revoluiei liturgice (schimbarea liturghiei i sacramentelor dup Vatican II), i de ce multe din noile sacramente (inclusiv noua liturghie) sunt invalide, dup cum arat nvtura catolic sacramental... Rspunsuri la fiecare obiecie major adus de cei care spun c aceste concluzii prezentate n carte nu sunt conforme cu nvtura catolic despre papalitate sau despre indefectibilitatea Bisericii catolice... O viguroas demascare a roadelor rele care au venit de la Vatican II, acestea fiind gritoare n privina adevrului despre ce s-a ntmplat dup Vatican II, inclusiv urciosul scandal sexual preoesc (i de ce a aprut), scandalul despre primirea la mprtire a politicienilor care promoveaz avortul, urcioasa stare a seminariilor i ordinelor clugreti, fiascoul anulrilor, unirea Bisericii care a aprut dup Vatican II cu toate culturile pgne, apostazia ierarhiei de dup Vatican II, i multe altele... Aceast carte vorbete n detaliu despre multe dintre chestiunile aduse n discuie de diferite grupuri catolice tradiionale care n mod corect au concluzionat c Vatican II a produs apostazia, ns trag concluzii diferite. Cartea este bazat pe ani de cercetri intense, inclusiv: un studiu al fiecrei enciclice papale din 1740 (anul cnd forma modern de enciclic a fost introdus), un studiu al decretelor tuturor conciliilor ecumenice din istoria Bisericii i a altor bule papale, cercetarea fiecrei publicaii a ziarului sptmnal al Vaticanului din 4 aprilie 1968 pn n prezent, un studiu intens al istoriei catolice, i multe altele. Niciun catolic nu-i poate permite s nu citeasc aceast lucrare monumental.

    (658 pagini)

    vezi i:
    Biblia dovedete nvturile Bisericii Catolice (The Bible proves the Teachings of the Catholic Church) de fratele Peter Dimond de la Mnstirea Preasfnta Familie (Most Holy Family Monastery)

    n aceast carte se va vedea c: Biblia fr ndoial nva c trupul i sngele lui Isus sunt prezente n Euharistia adevrat, aa cum Biserica catolic a nvat dintotdeauna Biblia nva doctrinele catolice despre Maria, inclusiv Neprihnita Zmislire (concepia fr pcat), virginitatea sa perpetu i nlarea cu trupul la cer; i c ea este chivotul Noului Legmnt

    Biblia nva c Isus l-a fcut pe sf. Petru primul pap, prim-ministrul sau guvernatorul Bisericii Sale Biblia nva n mod repetat c omul nu este justificat (nu are starea de har sfinitor) doar prin credin, ci c faptele omului (pcate), pe lng credin, determin dac omul are starea de har sfinitor i mntuirea Biblia nva n mod repetat c este posibil ca un credincios adevrat, prin pcat, s se deprteze de credin sau s piard starea de har sfinitor; multe pasaje dezmint rspndita idee de securitate venic sau odat mntuit pentru totdeauna mntuit nenumrai oameni au interpretat complet greit o mn de versete biblice i le-au folosit s construiasc o fals prere despre starea de har sfinitor/mntuire, prere ce contrazice ntreaga nvtur a lui Isus i a Bibliei Biblia nva c Isus a ntemeiat spovada fcut la preoi, i a dat apostolilor puterea de a ierta pcatele Biblia nva c oamenii sfini fac demersuri pe lng Dumnezeu (att pe pmnt ct i dup moarte), i c mijlocirea lor poate influena modul n care Dumnezeu va trata pe ali oameni Biblia nva c ngerii i sfinii joac un rol important n mntuirea oamenilor, i c att ngerii ct i sfinii mijlocesc i pot fi invocai (se pot face rugciuni ctre ei) pentru a obine haruri de la Dumnezeu Biblia nva c statuile/imaginile figurilor cereti nu sunt interzise, ci au fost de fapt poruncite pentru templul lui Dumnezeu; i c relicvele oamenilor sfini erau venerate i miraculoase chiar Biblia nva c apa Botezului nltur pcatele, d starea de har sfinitor, i este necesar pentru mntuire Biblia nva despre purgatoriu Biblia nva c, pe lng Scriptur, trebuie de asemenea crezut n sfnta Tradiie i n Biseric; i c sfnta Tradiie de asemenea este cuvntul lui Dumnezeu -dezminind sola scriptura prinii Bisericii (i.e., acei scriitori cretini timpurii care au primit tradiia de la apostoli) au crezut n nvtura catolic o nelegere mai detaliat a Bibliei corecteaz multe nelegeri greite pe care oamenii le au cu privire la o varietate de chestiuni ce au legtur cu Credina catolic i Biblia Martin Luther (1483-1546), primul protestant identificabil i precursorul tuturor denominaiilor necatolice a ajuns la prerile sale mai trziu dect s-ar crede; i c Luther nc profesa s fie catolic pe data considerat de majoritatea n ziua de azi, nceputul reformei protestante Martin Luther a descoperit i a inventat doctrinele sale cu ziua; i multe altele... Aceast carte conine toate informaiile necesare pentru a dovedi chiar din Biblie c Biserica catolic este unica Biseric cretin adevrat. Cartea conine dovezi amnunite, argumente i rspunsuri la obiecii n ceea ce privete cele mai importante subiecte.

    (125 pagini)

    n afara Bisericii Catolice, categoric nu este Mntuire (Outside the Catholic Church There is Absolutely No Salvation) de fratele Peter Dimond de la Mnstirea Preasfnta Familie (Most Holy Family Monastery)

    De departe cea mai bun i mai n profunzime carte care a fost scris despre nvtura infailibil a Bisericii catolice privind necesitatea Credinei catolice i a sacramentului Botezului pentru mntuire (afirmaie a multora care au citit-o)

    n aceast carte: Introducere Scaunul sfntului Petru despre n afara Bisericii nu este Mntuire Cheile sfntului Petru i Credina sa, care nu poate grei Trebuie s crezi dogma aa cum a fost odat declarat Ali papi despre n afara Bisericii nu este Mntuire Botezul este singura cale de a intra n snul Bisericii Unica Biseric a credincioilor Supunerea fa de Biseric/suveranul pontif Sacramentul Botezului este necesar pentru Mntuire Apa este necesar pentru Botez i Ioan 3:5 trebuie neles la modul propriu (literalmente) Pruncii nu se pot mntui fr botez Cei care mor n pcat strmoesc sau n pcat de moarte ajung n iad Este un singur Botez, nu trei Simbolul Atanasian Botezul dorinei i botezul sngelui tradiii eronate create de om Papa sfnt Leon cel Mare ncheie dezbaterea Obiecii Majore Sesiunea 6, Capitolul 4 a Conciliului Tridentin; Dogma, Papa Pius al IX-lea i ignorana invincibil; Obiecia interpretrii private Alte obiecii Erezia referitoare la Sufletul Bisericii Botezul dorinei contra nvturii universale i constante a teologilor Exultate Deo de asemenea ncheie dezbaterea Noul Testament este clar cu privire la faptul c sacramentul Botezului este indispensabil pentru Mntuire Alte consideraii biblice ntregul adevrat har sfinitor i cauzele pentru starea de har sfinitor Catolicii trebuie s cread i s profeseze c ntregul sistem sacramental este necesar pentru mntuire (de fide) Sf. Isaac Jogues i sf. Francisc Xavier mpotriva ignoranei invincibile i despre necesitatea Botezului Cazul printelui Feeney Protocolul 122/49 Erezia nainte de Vatican II Mystici Corporis Papa Pius al XII-lea, printele Feeney si dogma Verdictul se afl n: Boston deschide calea ntr-un masiv scandal preoesc ce zguduie ntreaga naiune Ereticii depun mrturie Not destinat celor care cred n botezul dorinei Rezultatul degenerat al ereziei mpotriva acestei dogme Atacuri recente (SSPX, etc.) Concluzie

    1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35.
    36.

    (335 pagini)

    alte subiecte de interes:

    Padre Pio: un preot catolic care a lucrat minuni i a purtat rnile lui Isus Cristos pe trupul su

    Aceast carte descrie viaa sfnt a lui Padre Pio, un preot italian care a trit n secolul 20. Viaa i minunile sale demonstreaz adevrul religiei catolice.

    Evenimentul primirii stigmatelor Copilria lui Padre Pio Spovezi Padre Pio despre moda zilelor noastre Despre pcate de necurie Influena lui Padre Pio cu oamenii Padre Pio red vederea orbilor O fat fr pupile vede! Povestiri personale Bilocaia Padre Pio este vzut n aer Despre relaia sa cu ngerii Padre Pio despre Diavol Chinurile uimitoare suferite de Padre Pio din cauza demonilor Suferinele lui Padre Pio Padre Pio vroia s fie misionar Mncarea i somnul Rugciunea i Padre Pio Padre Pio despre Preasfnta Fecioar i Rozariu Padre Pio despre Rozariu ca arm Alte viziuni date lui Padre Pio Padre Pio i Purgatoriul Raiul Padre Pio nu tia totul Despre: Biseric, ordinul lui, dreptatea lui Dumnezeu, lume, i sufletele osndite la Iad Padre Pio despre necesitatea Credinei catolice, despre necesitatea lucrrilor prin credin; i despre alte religii i secte Despre lectur spiritual Despre oameni care caut extraordinarul Padre Pio despre drumul spre Rai i despre ct de puini se mntuiesc Padre Pio despre Credin Padre Pio despre a face doar voia Domnului Padre Pio despre lume Padre Pio despre mndrie Padre Pio despre Liturghie Padre Pio despre primirea Sfintei mprtanii Devoiuni speciale ale lui Padre Pio Padre Pio despre cstorie Sfritul vieii lui Padre Pio

    OZN-uri: Activitate Demonic i Farse Elaborate Menite s nele Omenirea

    CARTEA DESPRE OZN-URI CARE TREBUIE CITIT

    Aflai c: OZN-urile sunt un fenomen spiritual demonic Cele mai interesante date despre OZN-uri De ce OZN-urile nu pot fi aeronave materiale ale unor civilizaii extraterestre Ceea ce experii de top la nivel mondial n domeniul OZN-urilor au concluzionat despre OZN-uri Imposibilitatea ca extrateretrii s cltoreasc prin spaiu n obiecte zburtoare ctre planeta Pmnt Paralelele uimitoare ntre rpirile extraterestre OZN i posesia demonic De asemenea, se vorbete despre cazuri celebre de rpiri extraterestre; Roswelt; Majestic 12; oamenii n negru; filmul cu autopsia extrateretrilor; aria 51; mutilarea bovinelor; pistele extraterestre de aterizare; cercurile din lanuri; i altele...

    You might also like