ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC Noţiuni generale despre pH-ul unei soluţii Deoarece ionii de H+ dintr-o soluţie sunt foarte puţini

, Sorensen a propus ca reacţia unei substanţe să fie exprimată prin simbolul pH (puterea ionilor de hidrogen). Apa pură, la 25○C disociaza foarte putin, numărul de ioni de H + fiind egal cu cel de OH-, ceea ce corespunde unei concentratii de 0,000.0001Eq/L; aceasta înseamnă că apa pură este o soluţie neutră, adică are pH =7. In mod arbitrar se consideră că: - mediul acid este cel in care concentratia H + > concentraţia OH- , iar pH este < 7; - mediul alcalin (bazic) este cel in care concentraţiaOH - > concentraţia H+, iar pH este 7-14. Un acid este o moleculă sau ion care poate elibera, ceda ioni de H+. O bază este o moleculă sau ion care poate accepta ioni de H+. Tăria unui acid sau a unei baze se definesc prin pk a şi pkb, care este pH-ul mediului la care jumatate din acidul sau baza respectivă sunt disociate. Cu cât pk a este mai mare, cu atât acidul este mai puternic. De exemplu, acidul lactic are pk a = 3,8, adica la pH=3,8 jumătate din acid este disociat. La pH-ul organismului, care este 7,4, întrega cantitate de acid lactic este disociată. Deci, acidul lactic este un acid puternic pentru organism, putând induce o acidoza metabolică puternică. În cadrul homeostaziei generale a organismului, menţinerea echilibrului acido-bazic este esenţială, deoarece toate reactiile organismului se desfasoara in mediu apos fiind foarte mult influenţate de concentraţia H+. Ionii de H in exces pot accelera sau incetini reactiile biochimice ale organismului prin modificarea încarcăturii electrice şi a proprietăţilor proteinelor. În plus, enzimele şi sistemul nervos îşi desfasoara activitatea în mod optim numai între anumite limite de pH. De aceea, mentinerea in limite normale a concentratiilor ionilor de H din sange si celelalte lichide ale organismului este indispensabila pentru buna functionare a organismului. Valori normale: -sange arterial - 7,40 (valorile sunt determinate in plasma); -sange venos - 7,35 (mai mult CO2 si cataboliti) -limite extreme ale pH-ului sanguin 7 - 7,8 (au fost readuse la viata si persoane aflate in coma diabetica care aveau pH = - intracelular: 6,9 - 7,3 (6,9 în muşchi). Variaţii fiziologice - în funcţie de: → vârstă : - de obicei la nou născuţ i şi copii este mai alcalin (7,42) -favorizeaza procesele anabololice, deci creşterea; -la varstnici–este mai acid deoarece predomina procesele catabolice, dar şi prin inrautatirea conditiilor de hematoza pulmonara si de schimb tisular; acidoza de varsta se adauga la acidoza din somn determinând decese in primele ore ale diminetii, cand organismul este pus in cele mai proaste conditii metabolice. → fazele digestiei: -in timpul digestiei gastrice ,pH-ul este mai alcalin datorita eliminarii H+ sub forma de H -digestia intestinala –pH-ul usor acid, deoarece se foloseste HCO -3 pentru generarea sucului intestinal
1

Dintre sistemele tampon. NaH2PO4/Na2HPO4 (fosfat monosodic/fosfat disodic). -promptitudinea cu care accepta sau cedeaza H+.→ ritmul nictemeral: noaptea si dimineata pH-ul este mai acid. În organismul uman.acid slab + sarea lui cu o bază tare (ex. Proteinele plasmatice se comporta ca sisteme tampon. Sistemele tampon pot neutraliza atat substante acide cat si bazice si previn cresterea sau scaderea pH-ului. Scăderea pO2 provoacă hiperventilaţie şi eliminare de CO2. Formarea ST bicarbonat . care disociază rapid si spontan în H+ şi HCO-3. ameninţat permanent de acumularea unor cataboliţi acizi (principalul catabolit acid care se formează este CO2) se întâlneşte mai ales primul tip de sisteme tampon. Sisteme chimice = sistemele tampon II.HHb/KHb (Hb redusa/hemoglobinat de potasiu). tubul digestiv. cat si cele aminice (bazice) disociază. cca. 2.H2CO3/ NaHCO3. cele mai importante sunt: H 2CO3/ NaHCO3 şi proteinele extra si intraeritrocitare. -conexiunile pe care le are cu sistemele biologice. prin scaderea excitabilitatii centrilor nervosi in somn. . tot în eritrocit se produce o altă reactie: Hb care se gaseste in sangele arterial sub forma de oxihemoglobinat de potasiu (KhbO 2) cedează O2 2 . datorita acumularii nocturne de CO2. → altitudine: pH mai alcalin = alcaloza fiziologică de altitudine. H2CO3/ NaHCO3) – se opune agresiunii acide.din alte celule: .proteine libere/proteinat de K .HbHO2/KhbO2 (oxiHb/oxihemoglobinat de potasiu). tegumentele Un sistem tampon este un cuplu format din: . . În acelaşi timp. Participarea eritrocitului sau fenomenul de membrană Hamburger Din arderile celulare rezultă CO2.plamanii. In eritrocite. 65% din CO2 se hidratează in prezenta anhidrazei carbonice (AC) şi formează H2CO3. ST intracelulare: -eritrocitare: .KH2PO4/K2HPO4 (fosfat monopotasic/fosfat dipotasic). proteine libere/proteinat de Na. MECANISME DE CONTROL ALE CONCENTRATIEI DE H+ I.KH2PO4/K2HPO4 (fosfat monopotasic/fosfat dipotasic). deoarece pot accepta sau pot ceda ioni de H. -o mica parte se dizolva. care difuzează în plasmă. Tipuri de sisteme tampon: 1. Puterea de tamponare a unui sistem tampon depinde de: -concentratia componentilor sai in solutie. -ce mai mare parte patrunde in eritrocite (cca 92%). . unde: -o mica parte (8%) trece spontan in H2CO3. deoarece atât grupele carboxilice(acide). Sisteme biologice – organe . AC accelerează viteza de reacţie de 200 ori. ficatul. ST plasmatice: H2CO3/ NaHCO3.bază slabă + sarea ei cu un acid tare – se opune agresiunii bazice. rinichiul. .

ceea ce va determina difuziunea HCO3. Ventilatia contribuie esential la mentinerea pH-ului sanguin. unde se hidratează în prezenţa AC cu formare de H2CO3.hidratarea CO2: CO2 din sânge difuzează în celula tubulară. în prezenţa AC.care este recuperat în sânge (vezi figura) Neutralizarea şi eliminarea ionilor de H la nivel renal se face prin intervenţia sistemelor tampon urinare. unde va fi preluat şi tamponat de ST (vezi figura) . care va genera H2CO3 şi va tampona excesul de baze. Agresiunea alcalina → bicarbonatul sanguin va creste. iar cel de-al treilea este propriu . impreuna cu o molecula de apa. Acidul carbonic disociază rapid şi spontan în HCO 3. toata cantitatea de ion bicarbonic filtrata este reabsorbita prin schimb ionic intre H+ secretat de celulele tubulare si ionii de Na care ajung in urina tubulara. ST urinar al bicarbonatului : Acizii rezultati in urma metabolismului celular se leaga in plasma de bicarbonatul de Na (acid+NaCO3) rezultând bicarbonat acid de Na care se filtreza. rezultând HCO3. Hb redusa nu mai poate retine ionul de K pe care il cedeaza si se combina cu Cl →KCl.ţesuturilor.. Cresterea presiunii CO2 va determina hiperventilatie prin stimularea centrilor respiratori. În mod normal. care disociaza rapid in H2O si CO2. adica Cl trece din eritrocit in plasma. dar completa. fosfat şi sistemul ionilor de amoniu. oxiHb trece in Hb redusa (HbH). Rinichiul are un rol fundamental in reglarea concentratiei ionilor de H pentru ca realizeaza eliminarea H+ in exces prin secretie activa a H+ la nivelul celulelor tubulare.migreză din plasma in eritrocit. care va realiza corecţia (neutralizarea) pH-ului într-un timp de 1-15 min. Apoi HbH se combina cu H+ rezultat din disocierea H2CO3 şi se transformă în Hb acidă (deci Hb redusa este acceptor de ioni de H). ajuns la plămâni se elimină (vezi figura). La nivelul capilarelor pulmonare fenomenul se inverseasa. Se formeaza in hematie KCl. Concentratia NaHCO3 din plasma = 24-28 mEg/l sau 60 voume CO2.mecanism redox: În celula tubulară. = fenomenul de membrană Hamburger sau migrarea Cl. ea adaptandu-se permanent la variaţiile pCO2. în acelasi timp recuperând si refacând bicarbonatul. Rolul rinichiului în menţinerea echilibrului acido-bazic. acid de 70 de ori mai slab decat oxiHb. Secretia activa a H+ in celulele tubulare se pare ca are loc prin 2 mecanisme : .care se combină cu CO2 venit din sânge. 1. Primele doua provin din plasma.3 zile). rinichiul având 3 ST: bicarbonat. apa disociază în H+ care va fi secretat activ în lumen şi OH. Ionul de bicarbonat (HCO3-) se acumuleaza in interiorul eritrocitelor rezultând un gradient de concentraţie intre eritrocit si plasma . O parte din CO2 ajuns in eritrocit se combină cu Hb şi formează carboHb sau carbamatul de Hb. Rolul aparatului respirator în menţinerea echilibrului acido-bazic. unde intalneste NaCl disociată (Na+ şi Cl-) si formeaza NaHCO3.care se reântoarce în sânge şi H+ care este secretat activ în lumenul tubular. centrul respirator va fi mai putin excitat→ scade frecventa si amplitudinea miscarilor respiratorii → se retine CO2. care. CO 2 trece din capilar in alveole si se elimină. 3 . Cl. Corectia este lenta (in 1. Fara O2. De asemenea. La schimb cu gruparile bicarbonat care ies din hematie.in plasmă. Agresiunea acida (creşterea pCO2) va determina prin sistemele tampon o producţie crescuta de acid carbonic.

prezenta sau absenta HCO3. anionul bicarbonic rezultat în celula tubulară este reabsorbit în plassmă. care sub influenta AC trece in CO2 (reabsorbit in celulele tubulare si apoi in sange) si H2O care se elimină. Transforma aminoacizii in glucoza prin gluconeogeneza.dar si in cel distal. 2. concentratia lor ar creste de 1000 de ori. datorita reabsorbtiei apei si sarurilor minerale (vezi figura). NH4 nu apare in urina alcalina.5 mmoli/min. Rezultă un surplus de 0.Cand pH-ul urinar scade foarte mult si fosfatul disodic a fost complet folosit se excreta in exces creatinina. ST urinar al ionilor de amoniu Este singurul sistem controlat direct de rinichi.dar si de debitul de secretie a H+ (vezi figura). pentru fiecare ion de H eliminat se reţine (deci se recuperează) în sânge un ion de Na şi unul de bicarbonat. Deci. unde se combina cu H+ liberi formand ionul amoniu. Debitul secretiei de H+ = 3.Bicarbonatul acid de Na care ajunge în lumenul tubular se disociaza in Na + si HCO3-. Pierderile de K din organism fac sa creasca eliminarile urinare de H+. Pentru fiecare H+ secretat activ se recupereaza in sange un ion de Na si unul bicarbonic. iar in acidoze creste de 10 ori in 2-4 zile. 2. NH3 difuzeaza din celula tubulara in lumenul tubular. în celula tubulară intră Na+. 4 . cu 0.in urina definitiva depinde de concentratia sa plasmatica. dar si eliminarea de K+ Rolul ficatului în menţinerea echilibrului acido-bazic. Sinteza depinde de pH-ul sangelui – in alcaloze secretia de NH 3 scade pana la 0. adica concentratia de NaOH care trebuie adaugata in urina pentru ca pH-ul sa ajunga la 7. dar si a altor aminoacizi: alanina. Daca concentratia HCO3 plasmatic creste > 28 mEq/l. care se combina cu anionii (Cl-) acizilor puternici formand saruri amoniacale (figura). Anionul bicarbonic se leaga de H+ secretat de celulele tubulare rezultând H2CO3. NH4. dar care va fi tamponat în TCD şi in tubii colectori de sistemul fosfat si cel al ionilor de amoniu. atunci debitul de filtrare depaşeşte 3. reabsorbit apoi în plasmă. Intre cei doi ioni exista o competitie pentru mecanismul de secretie in urina. Prin urmare. ci numai in cea acida. 1. Neutralizeaza produsii de absorbtie intestinala cu reactie acida veniti pe calea venei porte. ST urinar al fosfatului. De asemenea. Celulele parietale tubulare mai secreta activ. În schimbul ionilor de H secretaţi activ. Are un rol de tomponare redus in tubul contort proximal. Fosfatul monosodic reprezintă aciditatea titrabila a urinii.. 3. care se va elimina prin urina şi aceasta va deveni alcalina.5mmol/min (deci depaseste si debitul de secretie al H) ceea ce inseamna ca va exista un exces de bicarbonat netamponat de H. in afara de H+ si K+. debitul fiind de 3 mmoli/min. glicina etc. dar este mai intens in tubul contort distal si colector.aldosteronul stimuleaza secretia activa de H +. Daca H + nu ar fi tamponati de NH3 urinar.5 mmoli/min de H+ care rămâne netamponat în TCP. inducându-se o alcaloza metabolica de origine renala.5 mmoli mai mare decât cel de bicarbonat. ceea ce determina cresterea eliminarilor de H+. NH3 este sintetizat in majoritate in tubul contort proximal. colector si ansa Henle din dezaminarea glutaminei (60%). Concentratia bicarbonatului in filtratul renal este de 24mEq/l.4. Hormonii corticosuprarenali .

proteine. pH-ul standard = 7.42-indica marimea acestui parametru in conditii standard: pCO2 = 40mmHg. Concentratia plasmatica a HCO3. prin secretie sudorala.). alcalinizează mediul intern prin utilizarea H+ în sinteza HCl. 5.387.cand se exprima in mEg/l = bicarbonat standard. Resintetizeaza glicogenul din acidul lactic. În aceasta ecuatie H2CO3.25mEq/l. 5. 4. indiferent de valoarea absoluta a HCO3 si CO2. pH-ul rămâne normal.4 . Atata timp cat raportul ramane la aceeasi valoare./H2CO3.cand se exprima in volume de CO2% = rezerva alcalina. 4.combinata cu utilizarea monogramei SigardAndersen. care in conditii normale are valoarea de 40 mmHg sau in mEq/l .1×log 24mEq / l 1. 2. Baze tampon = concentratia tuturor bazelor care intervin in captarea H+. acidifică mediul intern prin producţia de HCO3. Bicarbonatul actual = valoarea HCO3. pH-ul actual = pH-ul determinat al sangelui de cercetat. elimina prin fecale substante de catabolism. se măsoară în aceleaşi condiţii standard. Bicarbonatul standard = 24-28mEg/l. Baze exces indica deficitul de baze cand valoarea este negativa sau excesul de baze cand valoarea este pozitiva.28mEg/l .25mEq/l.in sangele de cercetat. transformă acidul aceto-acetic si beta hidroxibutiric in acetona. Rolul tegumentelor în menţinerea echilibrului acido-bazic. Participa la eliminarea acidului lactic in cursul efortului fizic. 6. saturaţie in O2 a Hb = 100% 3. 3. Concentratia HCO3-:.42. valoarea normala = 24. INVESTIGAREA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC În evaluarea perturbarilor balantei acido-bazice este important sa se cunoasca: pHul si concentraţia anionului bicarbonic. 2.03 (care este coeficientul de difuzibilitate al acestui gaz=1.38-7.4 = 6. Valoarea normala = 24-28mEq/l. valoarea normala=60 volume de CO2% Cea mai completa informatie privind echilibrul acido-bazic este furnizata de investigatia Astrup (savant danez).de către pancreas. Rolul tubului digestiv în menţinerea echilibrului acido-bazic. dar se poate determina pCO2 cu ajutorul unui pH-metru cu electrozi de sticla si apoi din ecuatia HendersonHasselbach sa se calculeze concentratia HCO3PH = pKa+log HCO3. La pH = 7. este de fapt pCO2. 5 .aceasta ecuatie este: 7.25mEq / l = 20/1. (hemoglobina. valori normale: 7. 1. Dezaminează aminoacizii si face sinteză de uree. Valoarea normala=46-52mEq/l. Parametrii Astrup: 1.se inmultesc mmHg cu 0. Bazele tampon scad în acidoze şi cresc în alcaloze. fosfati etc.3. pCO2 = 40mmHg sau 1. valoarea normala = -2 la +2.nu poate fi masurata direct. 7. Au valori pozitive în alcaloze şi negative în acidoze. temperatură de 37 grade C.

Alcaloza respiratorie -se caracterizeaza prin scaderea primara a pCO2 < 35 mmHg (hipocapnie).creste şi mai mult deoarece excesul de H + este eliminat renal ca saruri de amoniu.scade pCO2 < 35mmHg .< 24mEg/l . care este deja crescut in plasma.care trece in plasma pentru a compensa pirderile de HCO3-. 2. partial compensate.creşte pCO2 >45mmHg (hipercapnie). La 4900m.pH >7. -patologice -hiperventilatia cronică datorata hipoxiei din anemii. iar presiunea atmosferică la 410 mmHg.in urina rezultând o scădere a Cl in plasma.scade HCO3. etc. apoi hiperventilaţie cu pierdere de CO2.42 Poate fi intalnita in conditii: -fiziologice – altitudine.38 .scade pH-ul < 7. Cresterea reabsorbtiei de HCO3. Compensarea respiratorie . .in sange. Se caracterizeaza prin acumulare de CO2 in sangele sistemic si in tesuturi: . boli cardio-vasculare. In paralel apare o crestere a reabsorbtiei renale de Cl.42 . proportional cu cresterea concentratiei de bicarbonati.38 -Alcaloze pH >7. HCO3. 3.TULBURARILE ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC -Acidoze pH <7. 1. care se elimină urinar = urini alcaline. Mecanismul renal determina o scadere a concentratiei HCO3. Paraclinic : . ceea ce determină polipnee.= acidoza respiratorie cronică.compensate. Acidoza respiratorie se instalează ca urmare a scaderii ventilatiei pulmonare prin: -deprimarea centrilor respiratorii in afectiunile neurologice. Acidoza metabolica Apare ca urmare: 6 . eliminare care se realizeaza cu o crestere a absorbtiei de HCO3. Initial acesta creste pentru a tampona excesul de H+ (1mEq/l pt fiecare 10mmHg crestere a pCO2 .42 Cauzele pot fi: respiratorii. care induce o crestere a pH-ului > 7.determina o excretie crescuta de Cl. Compensarea renala: creste eliminarea de H+ cu ajutorul ST renale = urini acide. -afectiuni pulmonare cu reducerea parenchimului pulmonar.creşte HCO3.> 38mEq/l. Ca urmare a eliminarii de H+ se reabsoarbe HCO3-. in ciuda faptului ca acesta era deja sub limitele normale. daca hipercapnia persista. Compensarea renală: scăderea secreţiei de H+ detrmină şi scăderea reabsorbţiei de HCO3-.cresterea PCO2 in sangele arterial determina stimularea centrilor respiratori şi hiperventilatie. -scaderea capacitatii de difuziune alveolo-capilara.raportul: HCO3-/H2CO3 este crescut > 20 Compensarea respiratorie: Scăderea pCO2 în sângele arterial determină o mai slabă stimulare a centrilor respiratori – hipoventilaţie şi reţinere CO2. . pCO2 scade la 49 mmHg (normal -100 mmHg). care va permite eliminarea crescuta de CO 2 si H2O la nivelul plămânilor.raportul HCO3-/H2CO3 este scăzut < 20 Compensarea se face pe cale respiratorie şi renală. metabolice sau mixte În functie de gradul lor de compensare chimico-biologica sunt: necompensate.

eliminat renal .pCO2 < 35mmHg .bicarbonat > 28mEq/l . fistule intestinale sau pancreatice.urini alcaline Compensare: . eliminarea unei urini alcaline are drept efect adaugarea de H+ in sange – pH-ul plasmatic scade catre 7. 4. ..ac aceto-acetic. cu pH maxim alcalin= 8..din metabolismul glucidic.prin urina . Alcaloza metabolică Apare datorită acumulării primare de baze sau pierderii de acizi Paraclinic: . .renala: creste eliminarea de HCO3. pt a se mentine neutralitatea electrica. sulfuric.pH < 7.din metabolismul lipidic.Ca. Acest tip de dezechilibru se întâlneşte frecvent în diabetul zaharat decompensat. concentratia acestora in sange scăzând. etc. astfel incat numai o parte mica din secretia acida tubulara va fi tamponata.4 (deci se corectează) 7 .. Se pierde HCO3.deoarece este folosit pentru compensarea rapida.urina devine alcalina. scăderea HCO3. fosforic.DZ.42.a scăderii eliminării de acizi.in boli ca: .ac grasi si corpi cetonici . Paraclinic: . impreuna cu HCO3 se elimina si H+ si K+. restul secretiei tubulare acide este tamponata de sistemul fosfat si amoniac→urini acide.care antreneaza si apa=deshidratare.respiratorie: creşterea pH-ului→inhiba centrul respirator – hipoventilatie acumulare de CO2 in sange .pCO2 > 40mmHg .K. . cu aciditate titrabila crescuta. ac lactic si succinic . se isoteste de hipercloremie.38.productie de ac beta-hidroxibutiric.chimică: bazele vor reactiona cu acidul carbonic rezultând H2O şi HCO3.stari toxicoseptice. rezultati din catabolismul proteic..se pierd Na. stare de soc septic. poate avea consecinta grave asupra echilibrului hidroelectrolitic .va duce la scaderea filtrarii renale de bicarbonat. .bicarbonat < 24mEq/l . efort fizic exagerat-ac lactic.a producţiei crescute de acizi: uric.a pierderii de baze: diaree.pH > 7.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful