R O M Â N I A MIINIISTERUL PUBLIIC M N STERUL PUBL C PARCHETUL DE PE LÂNGĂ PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎÎNALTA CURTE DE CASAŢIIE ŞII JUSTIIŢIIE NALTA CURTE

DE CASAŢ E Ş JUST Ţ E
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
STRUCTURA CENTRALA Bd. Libertăţii nr. 14, Sector 5 Bucureşti Dosar nr.266/D/P/2008 Telefon: 319.38.67, Fax: 319.38.58

ORDONANŢĂ 10.03.2009 Procurori ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Examinând materialul de urmărire penală din dosarul cu numărul de mai sus, Constată următoarele: Cap.I Modul de sesizare La data de 18.09.2008, prin ordonanţa din data de 26.05.2008 dispusă în dosarul nr.175/P/2008, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi-a declinat

competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect cercetarea evenimentelor din 14-15 iunie 1990 desfăşurate la Bucureşti, în favoarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-structura centrală. În cuprinsul ordonanţei de declinare a competenţei, s-a motivat că în cauză este începută urmărirea penală faţă de o serie de învinuiţi, printre altele şi pentru infracţiuni contra siguranţei statului, fapt ce atrage competenţa de cercetare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism potrivit art.12 pct.1 lit.b din Legea nr.508/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Dosarul a fost iniţial înregistrat sub nr.222/P/2007 la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi sa constituit prin disjungerea din data de 19.12.2007dispusă în dosarul înregistrat la Secţia Parchetelor Militare sub nr.75/P/1998, în care ,pe lângă învinuiţii civili mai sunt cercetaţi şi învinuiţi militari sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni în timpul „Mineriadei” din 13-15 iunie 1990. Motivul disjungerii şi a declinării dosarului de la Secţia Parchetelor Militare la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, l-a constituit decizia nr.610/20.06.2007 a Curţii Constituţionale a României, prin care s-a constatat că prevederile art.III alin.2 şi 3 teza I-a din Legea nr.356/2006 prin care s-a modificat Codul de procedură legală, sunt neconstituţionale. În ordonanţa de declinare dispusă de Secţia Parchetelor Militare se menţionează că în dosarul nr.222/P/2007 s-a început urmărirea penală faţă de următorii învinuiţi: 1. Iliescu Ion – faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 09.06.2005 pentru săvârşirea infracţiunilor următoare: propagandă pentru război – prev. de art.356 C.pen.; genocid – prev. de art.357 lit.a), b), c) C.pen.; tratamente neomenoase – prev. de art.358 lit.d) C.pen.; subminarea puterii de stat – prev. de art.162 C.pen.; actele de diversiune – prev. de art.163 C.pen.

2. Măgureanu Virgil - faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 12.06.2006 pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: genocid – prev. de art.357 alin.1 lit.a şi b C.pem.; tratamente neomenoase – prev. de art.358 alin.1, 2 lit.d şi alin.3 lit.c C.pen.; distrugerea unor obiective şi însuşirea unor bunuri – prev. de art.359 alin. ultim C.pen.; distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale – prev. de art.360 C.pen.; subminarea puterii de stat – prev. de art.162 alin.2 C.pen.; subminarea economiei naţionale – prev. de art.165 alin.2 C.pen. 3. Costinaş Benoni Gheorghe-Ioan - faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 13.10.2000 pentru săvârşirea infr. de subminarea puterii de stat – prev. de art.162 alin.2 C.pen. 4. Loiş Dorin - faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 12.10.2000 pentru săvârşirea infr. de subminarea puterii de stat – prev. de art.162 alin.2 C.pen. 5. Ilinescu Constantin - faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 12.10.2000 pentru săvârşirea infr. de subminarea puterii de stat – prev. de art.162 alin.2C.pen. 6. Avramescu Ovidiu - faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 12.10.2000 pentru săvârşirea infr. de subminarea puterii de stat – prev. de art.162 alin.2 C.pen. 7. Kleibel Vilhelm - faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 12.10.2000 pentru săvârşirea infr. de subminarea puterii de stat – prev. de art.162 alin.2 C.pen. 8. Drella Matei Nicolae - faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 16.211.2000 pentru săvârşirea infr. de subminarea puterii de stat – prev. de art.162 alin.2 C.pen. 9. Braiţ Petru - faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 16.11.2000 pentru săvârşirea infr. de subminarea puterii de stat – prev. de art.162 alin.2 C.pen.

10. Burlec Plăeş Cornel - faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 16.11.2000 pentru săvârşirea infr. de subminarea puterii de stat – prev. de art.162 alin.2 C.pen. 11. Costea Petru Dan - faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 20.09.2000 pentru săvârşirea infr. de subminarea puterii de stat – prev. de art.162 alin.2 C.pen. 12. Stanca Nicolae - faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 05.10.2000 pentru săvârşirea infr. de subminarea puterii de stat – prev. de art.162 alin.2 C.pen. 13. Atomulesei Vasile - faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 13.09.2000 pentru săvârşirea infr. de subminarea puterii de stat – prev. de art.162 alin.2 C.pen. 14. Soltănel Gheorghe - faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 13.09.2000 pentru săvârşirea infr. de subminarea puterii de stat – prev. de art.162 alin.2 C.pen. 15. Nădejde Akexandru - faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 13.09.2000 pentru săvârşirea infr. de subminarea puterii de stat – prev. de art.162 alin.2 C.pen. 16. Simion Iordache - faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 06.09.2000 pentru săvârşirea infr. de subminarea puterii de stat – prev. de art.162 alin.2 C.pen. 17. Dihoru Valentin - faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 08.09.2000 pentru săvârşirea infr. de subminarea puterii de stat – prev. de art.162 alin.2 C.pen. 18. Muntean Octavian - faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 05.10.2000 pentru săvârşirea infr. de subminarea puterii de stat – prev. de art.162 alin.2 C.pen.

2 C..2000 pentru art.1999 pentru art. Bacs Ştefan . 25.2 C. de art. jefuirea sau însuşirea unor valori culturale – prev. Miclăuş Nicolae .162 alin. Doroftei Petre .162 alin. procurorii militari au dispus prin rezoluţia din data de 28.162 alin.09.2 C. Mătieş Cornel .2000 pentru săvârşirea infr. de subminarea puterii de stat – prev. şi art. ultim C.faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 16.10.2000 pentru săvârşirea infr. Mihăilă Gheorghe .faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 28.pen. de subminarea puterii de stat – prev.2 C.2 şi 3 din Legea nr.pen.2000 pentru săvârşirea infr.10.05. În aceeaşi cauză. 26.pen.2 C.pen. 23.pen.358 lit.1997 pentru art. de art.162 alin. de art.2000 pentru art. 27.2 C.11.d şi alin.2 C.faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 10.pen.09. de art. de .2 C.2000 pentru săvârşirea infr.11.10. Anghel Neculai .2 C.faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 14. Temelescu Viorel .2 C. 22.162 alin. Napău Ion . 20.2000 pentru art.162 alin.faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 20.88/1990.10.03.pen.2000 pentru art.faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 10. de art.pen.162 alin.162 alin.162 alin.faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 03.faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 26.2007 ora 10:00 începerea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: tratamente neomenoase – prev. distrugerea.faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 18. Ciocan Nicolae .19. 21.pen.162 alin. Stoica Emil . de subminarea puterii de stat – prev.faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 05.pen.10.pen. 24. 28. de subminarea puterii de stat – prev.

2000.(r) Dobrinoiu Vasile.(r) Atanasie Stănculescu.11. Rezoluţia menţionată se află depusă în fotocopie în vol.faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 11. Precizăm că în cuprinsul rezoluţiei de disjungere din data de 19. gen. omor calificat prev.08.08.art.faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 24. amiral (r) Dumitrescu Emil.lt.12. 3.pen.2000.faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 13.(r) Peter Petre.gen.(r) Bâtlan Dumitru.(r) Diamandescu Corneliu . 6.col.10.360 C.(r) Cămărăşescu Nicolae . şi următorii: 1.11.162 alin.col.11.10.2000.faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 17.75/P/1998 sunt nominalizaţi ca fiind învinuiţi de săvârşirea infracţiunii de subminarea puterii de stat prev.(r) Chiţac Mihai . 4.(r) Chiţac Mihai.cpt.218 C.faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 11.(r) Bondoc Titu .2 C.gen. de art.2000.. gen.pen.10. 7.2000. faţă de învinuiţii: gen. 2.10. 5.2000. de art.2000.(r) Borislavschi Dimitrie .faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 19.faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 02. de art. 8.col.pen.175 C.(r) Diamandescu Corneliu.(r) Bâtlan Dumitru .faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 24. 9. .2000. distrugere calificată – prev.2007 dispusă de Secţia Parchetelor Militare în dosarul nr.(r) Mateşoi Adrian .2000.gen..I fila 336. gen.pen.(r) Pinta Ion . gen.amiral (r) Dumitrescu Emil .gen. gen.faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 09.

Braşov. art. Slatina şi Alba Iulia.S. Virgil Măgureanu. art. Iliescu Ion. Traian Băsescu. că faţă de generalii şi ofiţerii enumeraţi. au fost ucise sau rănite prin împuşcare mai multe persoane şi au fost vătămate corporal ori lipsite de libertate în mod ilegal peste 1000 de victime. . Dinu Emil-Dumitru.181 C. Plângerea penală formulată de Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 care poartă numărul 12375/24. Constanţa. Totodată.Procurorii militari au menţionat atât în cuprinsul rezoluţiilor de disjungere..197 C.208 C. art. Benei Petre.2 C. cât şi al ordonanţelor de declinare. şi art. Plângeri şi memorii La dosarul de urmărire penală au fost anexate şi următoarele plângeri. art.a C.. Dan Predescu.1997. Ghibănescu Horia şi Leancă Valentin. Călăraşi. precum şi faţă de persoanele civile. Buzău.pen. Alexandria.pen.Dumitru. art.pen. Roman Petre. procurorii militari menţionează că urmare a unor grave încălcări ale legii. Dan Iosif. Niculescu Duvăz..R. pentru infracţiunile prev...162 alin.I. Ţuculeanu Alexandru. Cămărăşescu Nicolae. Gorj.217 C. Torsan Ilie.pen..209 C..pen. precum şi grupuri mari de persoane civile din bazinele carbonifere Valea Jiului. art.pen. Prahova.323 C. Răzvan Teodorescu. Ministerului Apărării Naţionale şi S..pen. art. s-a dispus începerea urmăririi penale la datele consemnate. Bacău şi din centrele industriale Galaţi.pen. precum şi a opozanţilor politici din acea vreme.pen. art.163 C.pen. au determinat forţele militare ale Ministerului de Interne. Emanuel Valeriu.pen. Robu Ion Ghe. art. ca urmare a faptului că.218 C.. să intervină în forţă pentru reprimarea demonstranţilor din Piaţa Universităţii Bucureşti. Cazimir Ionescu. în exercitarea atribuţiilor funcţiilor pe care le-au îndeplinit.161 C.. N.. art. Gelu Voican-Voiculescu. de art.pen.165 C..07..357 lit. În aceasta se solicită cercetarea numiţilor: Cosma Miron.

1 filele 14-21).2007 (vol.T. 268 C.C. 266. 357. Memoriile numitului Teodor Avram (vol. în integralitatea ei. prevăzută în titlul I partea specială a Codului Penal.Plângerea penală formulată de Asociaţia 21 Decembrie 1989 din data de 09.2005 faţă de persoanele nominalizate în cuprinsul acesteia pentru infracţiunile prev.p.06.06. 359. 360.1 filele 12-13). 358. . care urmează să fie soluţionate după dispunerea unei soluţii în cauză.12 pct.508/2004 cu modificările şi completările ulterioare. (vol.356. se constată că această structură specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să se pronunţe doar cu privire la infracţiunile pentru care s-a dispus de procurorii militari începerea urmăririi penale.O. prin raportare la dispoziţiile art. * * * Cap. Alte înscrisuri ce reprezintă solicitări diverse ale persoanelor fizice. 361.I.I. de art. şi analizarea materialului probator compus dintr-un număr de 249 volume şi 12 anexe.1990.06. indiferent de calitatea persoanelor la data săvârşirii faptelor reţinute în sarcina lor.b din Legea nr.1 filele 40-41). respectiv militar sau civil. 267. Memoriul Asociaţiei 21 Decembrie 1989 din data de 22. II Evenimentele din perioada 13-15 iunie 1990 din Bucureşti După înregistrarea cauzei la D.1 lit. Alte înscrisuri ce conţin diverse solicitări ale asociaţiilor constituite de persoanele care se consideră victime ale evenimentelor petrecute în perioada 13-15.

C.1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi organizaţiilor obşteşti din România. Conducerea provizorie a statului. s-au avut în vedere faptele din perioada 13-15 iunie 1990 şi nu doar cele din perioada 14-15 iunie 1990.O. aceasta desfăşurându-se fără a se constata violenţe. aşa cum rezultă din ordonanţa de declinare a Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică. nu au dus la soluţionarea crizei. Tratativele purtate în zilele de 26 şi 27 ianuarie 1990 între puterea provizorie şi cele trei partide menţionate. fapt pentru care manifestaţia de protest a avut loc.Totodată. înscriindu-se ca formaţiune politică în condiţiile care fuseseră impuse tuturor partidelor politice. * * * Contextul l evenimentelor din perioada 13-15 iunie 1990 Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat.1990. .01. prin decretul-lege nr.12. iar Frontul Salvării Naţionale să intre în legalitate. nu a acceptat această solicitare şi ca urmare cele trei partide au anunţat organizarea unei manifestaţii de protest pentru data de 28. Partidul Naţional Liberal şi Partidul Social-Democrat Român au protestat într-un comunicat prin care au cerut Consiliului Frontului Salvării Naţionale să se autodizolve şi să se constituie un nou consiliu în care să fie reprezentate toate forţele politice ale ţării.8 emis la data de 31.I. precizăm că la soluţionarea cauzei în legătură cu infracţiunile ce atrag competenţa D.T.I.

au avut loc manifestaţii similare.perioada de după 24. având drept revendicare aprobarea instalării unui post de televiziune liberă.perioada de mare intensitate. după modelul „Piaţa Universităţii” din Bucureşti. în perioada dintre revoluţie şi alegerile din data de 20. în municipiile Piatra-Neamţ şi Constanţa.05. care practic s-a încheiat în jurul datei de 24. Manifestaţia din Piaţa Universităţii nu a fost autorizată. cu precizarea că cei rămaşi în piaţă se radicalizaseră şi declarau că vor rămâne în continuare alături de persoanele care făceau greva foamei. Precizăm că ancheta a stabilit că.dar de mica amploare. prin reducerea numărului de manifestanţi permanenţi la câteva zeci de persoane.1990 şi a debutat la data de 22.05.1990. în aceeaşi perioadă. în care manifestaţia se reducea continuu cu tendinţa de a se stinge.1990.04. . .05.1990. Manifestaţia din Piaţa Universităţii a fost caracterizată prin două perioade: . odată cu retragerea organizaţiilor studenţeşti şi a unor asociaţii.* * * Evenimentele din 13-15 iunie 1990 petrecute în Bucureşti au fost declanşate prin acţiunea de evacuare a ultimilor manifestanţi din Piaţa Universităţii. Manifestaţia continuă din Piaţa Universităţii a izvorât din nemulţumirea unei părţi a populaţiei Capitalei faţă de evoluţia politică din ţara noastră.

Cosma Constantin-Viorel.06. a discutat şi adoptat concepţia şi planul de acţiune pentru degajarea Pieţei Universităţii. * * * Acţiunea de evacuare a Pieţei Universităţii din data de 13. care includ şi audierile persoanelor implicate. s-a hotărât să participe: .2007.1990 Din cercetările efectuate de procurorii militari.06. a rezultat următoarea situaţie de fapt: La data de 12.1990.12. Ministerul Apărării Naţionale. efectuate de Comisia de anchetă a Parlamentului. de solidaritate cu manifestaţia din Bucureşti. Ministerul de Interne în cooperare cu Serviciul Român de Informaţii.128). precum şi a altora (vol. sunt descrise manifestaţiile de solidaritate ale unor persoane din municipiul Piatra-Neamţ cu manifestaţia din Bucureşti din acea perioadă.138) au rezultat următoarele aspecte: La acţiune. declaraţia numitului Roşca Ioan depusă la dosar la data de 21.2448 din 23. Ministerul Sănătăţii şi Primăria Capitalei. În declaraţiile numiţilor Ţuţuianu Constantin.06. Din raportul sinteză privind acţiunile Ministerului de Interne pe timpul desfăşurării evenimentelor din 13-15 iunie 1990 nr.1990 (vol.În acest sens sunt declaraţiile numiţilor Stoleru Lorendo-Cristinel. Tisa Milică şi Moldoveanu Iacob în care sunt descrise activităţile desfăşurate în municipiul Constanţa în perioada aprilie-iunie 1990. în baza Hotărârii Guvernului şi a comunicatului Procuraturii Generale a României.

nu au dat curs acestei solicitări. 250 elevi) precum şi 3 maşini de pompieri.000-3. 500 militari în termen.I.10 autosanitare cu personalul medical eferent.1990.Dumitru..S. prin primarul general al Capitalei şi primăriilor de sector . Menţionăm că numiţii Dan Iosif şi Niculescu Duvăz s-au opus antrenării muncitorilor în acţiunile care puteau să conducă la conflicte între diferite segmente ale populaţiei din Capitală.1400 militari din Ministerul de Interne (650 cadre de poliţie.1990. . liderilor sindicali. . . În seara zilei de 12. Totodată. iar mobilizarea cetăţenilor civili i-a fost încredinţată prim-vicepreşedintelui F.. care. s-a stabilit ca acţiunea să fie sprijinită de 2. .efective din cadrul S. * * * Desfăşurarea acţiunii • La data de 13. tocmai în scopul de a determina persoanele care continuau să blocheze Piaţa Universităţii. premergător acţiunii. să o părăsească.S. conform planului menţionat la ora 04:00 s-a realizat blocarea pieţei cu 21 autovehicule grele şi cordoane din cadre de poliţie.N. s-a difuzat prin reţeaua de radio-televiziune un comunicat din partea Procuraturii Generale.06.80 militari din Batalionul de Poliţie Militară a Ministerului Apărării Naţionale.06. prin care se cerea Guvernului să ia măsuri pentru redarea în circulaţie a Pieţei Universităţii. de la Ministerul Sănătăţii.000 muncitori de la unele întreprinderi din Bucureşti. Mobilizarea muncitorilor s-a propus totuşi.R. numitul N..

cu acordul procurorului general. în aceeaşi zi. lanţuri cu bile. care au executat ridicarea baricadelor şi a materialelor care blocau carosabilul. s-a realizat pătrunderea a două detaşamente formate din 300 militari în termen şi 100 subofiţeri de poliţie. topoare. .).M. Din raport rezultă că acestea au fost eliberate. au început săşi facă prezenţa grupuri de turbulenţi. etc.05. dar aceştia au refuzat internarea.Concomitent cu blocarea. . • Până la ora 07:00 au fost reţinute 263 de persoane.M. 0575 Măgurele. iniţial la arestul Serviciului independent Poliţie Transporturi Bucureşti. care au fost conduse pentru cercetare. dispozitivul iniţial de blocare a fost întărit cu militari în termen şi cu elevi de la şcoala militară superioară de ofiţeri a Ministerului de Interne. care scandau lozinci de genul „I.1990. răngi. a sosit în sprijinul poliţiei. . etc. iar ulterior la U. – face ordine” şi care îşi exprimau sprijinul pentru puterea investită în urma alegerilor din data de 20. care incitau la dezordine. . în corturi se aflau două persoane din cele aflate în greva foamei . un grup de câteva sute de muncitori de la I.câteva mii de exemplare ale ziarului „Dreptatea”.M. Raportul precizează că în momentul declanşării acţiunii. în faţa cordoanelor de blocare.medicamente.G. s-au ridicat: ..o cantitate mare de arme albe (cuţite. Pentru protecţia lucrărilor de degajare şi deratizare a pieţei şi executarea marcajelor rutiere. Cu ocazia adunării lucrurilor aflate în corturi. . între orele 17:30-18:30. seringi de autoinjectare. • La ora 11:00. care au fost transportate la unităţi spitaliceşti. • În jurul orelor 09:00.B.o cutie cu 115 buletine de identitate care nu aparţineau persoanelor reţinute.G.o cantitate mare de sticle golite de băuturi alcoolice.B.

dar civilii aflaţi în această zonă nu au ascultat aceste îndemnuri şi s-au grupat pentru deplasarea la sediile instituţiilor statului. care. motiv pentru care s-au îndreptat spre Institutul de Arhitectură.I. şi Televiziunea Română. copleşiţi numeric au început să se retragă în afara zonei. au forţat cordoanele de poliţie. au apelat la calm şi nonviolenţă. iar aceştia au pătruns în piaţă cu strigăte de „victorie. • La ora 14:00 grupul de pompieri Bucureşti intervine cu două autospeciale pentru stingerea unor autovehicule incendiate în zona Biserica Enei.R. respectiv: Poliţia Capitalei.Grupul de manifestanţi a încercat să intre în piaţă. victorie”. ce conţineau benzină scoasă din autoturismele parcate prin apropiere. elevi şi militari în termen. • În jurul orelor 17:00. au început să se formeze grupuri masive de civili. fiind copleşite de atacurile civililor. efectivele de poliţie desfăşurate în zona Pieţei Universităţii s-au retras. molestând studenţi şi cadre didactice. apoi s-au dispersat în masa de oameni din jurul Pieţei Universităţii. Din balconul Universităţii unii „lideri” ai Pieţei Universităţii. au răsturnat o autodubă a poliţiei şi au început incendierea autovehiculelor din barajele de blocare. dar cordonul de poliţişti i-a oprit. • În jurul orelor 13:00 pe străzile Edgar Quinet şi Biserica Enei. alungând pe militari. • În jurul orelor 16:30 au fost incendiate două autobuze ale Ministerului de Interne în Piaţa Universităţii şi in faţa Muzeului de Istorie a Municipiului Bucureşti. sticle incendiare. S. iar deplasarea pompierilor pentru stingerea acestora a fost oprită de civili înarmaţi cu răngi care au spart parbrizele şi au agresat echipajele. rezultatul fiind avarierea acestor maşini. aruncând cu cărămizi. dar acţiunea nu a reuşit din cauza agresivităţii civililor manifestata asupra echipajelor maşinilor de pompieri. au distrus intrarea principală a institutului. au intrat în altercaţii cu studenţii. . care acţionând cu deosebită agresivitate. Ministerul de Interne. practic.

În legătură cu aceste aspecte. * * * Violenţele din după-amiaza zilei de 13. dar nu au putut oferi date concrete care să ducă la identificarea lor. doar asistau la ceea ce se întâmplă. ci în locurile precizate mai sus. care se comportau extrem de violent şi care adresau îndemnuri celorlalţi la atitudini violente.06.1990 Sediul Poliţiei Capitalei Începând cu orele 17:00 a sosit din Piaţa Universităţii în faţa acestei instituţii. În jurul orelor 18:00 a mai sosit un grup compact în faţa sediului. cu revendicarea unică de a fi eliberate persoanele reţinute în dimineaţa aceleiaşi zile. „Asasinii” etc. în sensul că s-a format un grup de 5 reprezentanţi ai manifestanţilor care au intrat în sediul Poliţiei Capitalei.zecile de martori audiaţi precizau existenţa acestora. Ancheta derulată de procurorii militari nu a dus la identificarea în mod individual a persoanelor din această categorie. dar acest dialog a eşuat. practic . un grup constituit din aproximativ 150 de persoane care strigau sloganuri gen „Vrem arestaţii”. folosindu-se pietre. Iniţial s-a încercat un dialog cu aceştia. moment în care a început un atac violent asupra clădirii. din audierile efectuate de procurorii militari. în special tineri. se conturează existenţa a două tipuri de manifestanţi. . întrucât persoanele reţinute nu se aflau acolo. practic erau „purtaţi de val” şi manifestanţi. respectiv cei care erau majoritari şi care nu erau violenţi fizic. evident în contextul de agitaţie şi de nervozitate specific tulburărilor de stradă ce implică violenţa fizică.

Totodată.000 lei (la nivelul anului 1990) în care nu au fost incluse distrugerile provocate clădirii. fără a se stabili ulterior natura acestor documente. întrucât aceasta aparţinea Ministerului de Interne şi pagubele au fost incluse la această instituţie.sticle incendiare şi alte obiecte. A fost incendiat şi garajul instituţiei iar din arest au fost eliberaţi 84 deţinuţi de drept comun. au distrus centrala telefonică a instituţiei. dispeceratul şi serviciul judiciar. Pagubele materiale au fost evaluate la suma de 65.R. Grupuri organizate violente au pătruns în sediu. atacatorii au sustras şi o parte din documentele instituţiei. S-a estimat o pagubă materială ca urmare a acestor acţiuni violente de 13.I. alăturându-se persoanelor care atacau sediul S. cercetări penale. criminalistică. iar un grup de civili au pătruns în clădire. au incendiat parterul clădirii şi tunelul de transmisiuni. Uşile instituţiei au fost forţate cu ajutorul unor vehicule. comisia parlamentară de anchetă relevă faptul că din sediul Poliţiei Capitalei au fost sustrase 112 arme şi 340 cartuşe. Pe lângă diverse obiecte şi aparate.5 milioane lei (la nivelul anului 1990) Sediul Serviciului Român de Informaţii După orele 18:00 unii din manifestanţi au continuat acţiunea în aceeaşi zonă. centrala telefonică. unde. Sediul Ministerului de Interne După orele 18:30 atacul agresorilor s-a concentrat asupra sediului Ministerului de Interne. acţionând în mod precis asupra încăperilor în care se aflau serviciile de evidenţă a populaţiei. uniforme de poliţie şi documente de uz intern. datorită împotrivirii persoanelor care apărau . aceste locaţii fiind devastate şi incendiate.

cu precizarea că militarii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale nu erau dotaţi cu muniţie de luptă. sticle incendiare şi vehiculele din zonă cu care se încerca distrugerea intrărilor. fără a avea rezultatul scontat urmărit de aceştia. mulţi dintre ei încurajând pe atacatori şi strigând diferite sloganuri împotriva forţelor de ordine. respectiv: pietre. dar datorită mijloacelor tehnice inadecvate. atacatorii au reuşit incendierea biroului de informaţii şi studioul cinematografic al instituţiei. . rezultă că personalul de pază a instituţiei au consumat un număr de 130 de cartuşe care au fost trase în scop de avertisment şi descurajare. care asistau la cele ce se petrec. Mijloacele de atac erau identice. s-a deschis foc de avertisment de către personalul gărzii. în special tineri. atacul s-a prelungit mult timp. La ora 0:30 (14 iunie 1990) agresorii care se aflau în jurul clădirii Ministerului de Interne au fost îndepărtaţi. Din declaraţiile persoanelor audiate de procurorii militari. Deşi nu s-a reuşit să se pătrundă efectiv în clădirea Ministerului de Interne. Ancheta a stabilit că grupul de atacatori era compus din aproximativ 50100 de persoane. În jurul orelor 21:30-22:00 întrucât era iminentă pătrunderea în sediul central al Ministerului de Interne.000 persoane. Precizăm că pentru împrăştierea manifestanţilor în jurul Ministerului de Interne au acţionat şi trupe aparţinând Ministerului Apărării Naţionale. dar în jurul clădirii Ministerului de Interne se mai aflau aproximativ 2.clădirea.5 milioane lei (nivelul anului 1990). dimpotrivă. militarii au fost agresaţi iar tehnica militară a fost în unele situaţii avariată şi în pericol de a fi capturată de manifestanţi. această intervenţie a rămas fără rezultat. Din evaluările acestei instituţii au fost produse clădirii pagube evaluate la suma de 4.situate la parterul clădirii.

fiind aruncate pietre şi sticle incendiare. să distrugă mobilierul etc.000 persoane se aflau în zona respectivă.Sediul Televiziunii Române În jurul orelor 17:30 au început să se adune în jurul televiziunii grupuri de manifestanţi culminând în jurul orelor 19:30 când aproximativ 1. dar asediul instituţiei a continuat. făcând presiuni asupra conducerii televiziunii să difuzeze pe post o casetă.06. ceea ce nu s-a realizat. oprirea emisiunii. întrucât conducerea instituţiei a decis întreruperea emisiunii din studio începând cu ora 20:15. răngi şi cuţite. unii ajungând până la etajul 11 al clădirii. întrucât în jurul orelor 20:00 directorul instituţiei Emanoil Valeriu a solicitat telefonic ministrului telecomunicaţiilor.1990) când s-a reuşit evacuarea zonei. numitul Stelian Pintilie. de unde programele preluate de la studioul din Calea Dorobanţi erau retransmise în Capitală şi în restul ţării. La un interval de aproximativ 10 minute de la întreruperea emisiei din studio. grupuri care instigau şi susţineau agresiunile. La ora 21:00 în cooperare cu militarii din subunitatea de paraşutişti s-a reuşit evacuarea agresorilor. numitul Stelian Pintilie a ordonat telefonic întreruperea emisiunii tv de la centrele de pe Calea Victoriei şi clădirea Presei Libere. ceea ce nu s-a realizat. Manifestanţii au escaladat gardul şi au pătruns în clădire. până în jurul orelor 01:00 (14. fiind folosite bâte. Şi în această agresiune s-au putut distinge din declaraţiile martorilor audiaţi. Precizăm că o parte din victimele acestor evenimente au rezultat şi ca urmare a altercaţiilor dintre persoanele civile venite în apărarea clădirii şi grupurile atacatoare. grupuri care asistau pasiv la evenimente şi un grup constituit din circa 50-60 persoane înarmate cu bâte şi răngi. Această decizie a fost luată de numiţii Emanoil Valeriu şi Răzvan Teodorescu. care au intrat în sediul Televiziunii şi au început să spargă geamurile. . organizaţi.

declaraţiile învinuitului Costea Dumitru – fost comandant al Batalionului de Jandarmi Ploieşti.121 f.113-126).Pagubele produse la Televiziune au fost evaluate la 8 milioane lei şi aproximativ un milion dolari SUA (la nivelul anului 1990).156-164).05572/026. care a participat la apărarea sediului central al Ministerului de Interne la data de 13. pentru aplicarea măsurilor de apărare a sediului instituţiei respective. dintre care evidenţiem cele mai relevante: Astfel.1990 (vol. Aspectele menţionate privind derularea evenimentelor din data de 13 iunie 1990 din Bucureşti constând în: operaţiunea de evacuare a Pieţei Universităţii.in care se efectueaza. atacurile asupra sediului Poliţiei Capitalei. în Decretul nr.1990 (vol.121 f.I. până la data de 14.100 din 18. Din declaraţiile învinuiţilor Chiţac Mihai date în dosarul nr. la ordin. Ministerului de Interne şi Televiziunii Române au rezultat din analiza materialului probator al dosarului constând în declaraţiile martorilor audiaţi de procurorii militari. era prevăzut în trei documente: în planul susmenţionat.06.06. de catre procurorii militari .cercetari cu privire la victimele prin impuscare . S.1990 (vol. declaraţiile . precum şi forţele care intervin.05.9-69) sunt prevăzute atribuţiile specifice fiecărui post de pază. în Planul de pază şi apărare al sediului central al Ministerului de Interne nr. declaraţiile învinuitului Andriţa Gheorghe – fost adjunct al ministrului de interne (vol.129-137).357 privind regimul folosirii armelor de foc şi Regulamentul serviciului de gardă şi garnizoană.. a martorilor audiaţi de comisia parlamentară de anchetă şi a înscrisurilor aflate la dosarul de urmărire penală.121 f.71109).06.74/P/1998 al Secţiei Parchetelor Militare (depuse în fotocopie la acest dosar de urmărire penală.121 f.rezultate in urma violentelor din data de 13.1990 ) – fost ministru de interne al României. Modul de folosire a armelor de foc de către personalul ce asigura paza sediului Ministerului de Interne.R.121 f.05. declaraţiile învinuitului Călin Traian-Ştefan – fost şef al secţiei de pază şi control acces din cadrul Ministerului de Interne (vol.1990/21.

10.01. se conturează situaţia de fapt din data de 13. în cadrul Comandamentului Aviaţiei Militare – Trupele de Paraşutişti care a condus o subunitate de paraşutişti pe parcursul atacurilor de la Televiziunea Română (vol.învinuitului Constantin Vasile – lt. conturează imaginea de ansamblu al evenimentelor din data de 13.1990.135 f.1990.1990. * * * Evenimentele din 14-15 iunie 1990 În seara zilei de 13.06. Iliescu Ion a transmis prin intermediul Televiziunii Române şi a posturilor de radio.121 f.2006 a numitului Berea Neculai.1990 la sediul Televiziunii Române dintre care enumerăm: declaraţia seria D nr. declaraţia seria C nr.240-249) cameraman al TVR care a filmat din elicopter în data de 13. .0258082 din data de 07.38-44). precum şi altor persoane audiate în cauză.37-50).06.2006 a numitului Stejar Sergiu-Constantin (vol. consemnate în Buletinul Rompres din 13 iunie 1990. două comunicate la orele 19:35 şi 21:00.1990 preşedintele României din acea perioadă. Acestea sunt coroborate şi cu datele cuprinse în Raportul asupra evenimentelor din 13-15 iunie 1990 emis de Ministerul Sănătăţii.180-182).col.06.130 f. din viziunea forţelor de menţinere a ordinii implicate direct în evenimentele respective.0345442 din 04. declaraţia seria C nr.2007 a numitului Pumnea Cornel (vl.06.138.131 f.0093728 din 17.06. la data de 25.06. precum şi cu evidenţele privind persoanele care sau prezentat la camerele de gardă ale spitalelor din Bucureşti în vederea acordării de îngrijiri medicale cuprinse în volumul nr.1990 (vol.05. Declaraţiile persoanelor care se aflau la data de 13.

solicitând membrilor şi aderenţilor F. . Galaţi a decis. . atât la Galaţi. . cum ar fi Sindicatul Liber din cadrul Întreprinderii Miniere Comăneşti şi Sindicatul Întreprinderii Miniere Motru au mobilizat membrii de sindicat şi au făcut demersuri la C. Urmare a acestor comunicate. în repetate rânduri.1990 ora 23:08. la apeluri locale.S.R. Prin aceste comunicate s-a făcut apel. cât şi la Buzău pentru transportul unor muncitori din această localitate. . la sprijinul populaţiei civile. . pentru obţinerea de garnituri speciale de trenuri.S. redactat şi iniţiat tipărirea unui număr de 30-40. . pentru formarea unor trenuri speciale în vederea transportării minerilor la Bucureşti. o serie de organizaţii teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale au procedat şi ele. care a avut un rol incitant asupra populaţiei ţării. sugerându-li-se telespectatorilor o situaţie foarte gravă în Capitală. . acţiunile violente ale elementelor extremiste de tip legionar.N. căreia i s-a indus o stare sufletească emoţională puternică şi prin faptul că a fost oprită emisiunea TV timp de o oră.”. Astfel.Primul comunicat.” sunt expuse „. tuturor forţelor democratice ale ţării.F. .F. extras din Buletinul Rompres din aceeaşi dată.N. s-au făcut demersuri la staţiile locale C.se încheie cu un apel adresat cetăţenilor Capitalei „să respingă cu toată hotărârea actele iresponsabile de violenţă şi să sprijine organele de ordine în restabilirea situaţiei de calm şi legalitate”. . este în esenţă de natură să îndemne populaţia la un răspuns imediat faţă de actele de violenţă din Capitală.R. La data de 13.000 exemplare de afişe prin care locuitorii din Galaţi erau chemaţi la Bucureşti pentru apărarea Guvernului. să se deplaseze la Bucureşti. consiliul coordonator al F. Precizăm că şi unele sindicate. . Guvernul României a dat un comunicat transmis la Televiziune şi posturile de radio al cărui conţinut.06. . În al doilea comunicat adresat „. după ce expune sumar evenimentele petrecute în Capitală. între 20:15-21:15. . Totodată.

Totodată. Buzău. Vulcan Uricani. Bărbăteni). stabilindu-se că un număr de 11 garnituri de trenuri şi trei vagoane speciale ataşate la alte trenuri având în compunere un total de 120 de vagoane. . nu pot fi stăpânite. autobuze şi mijloace auto proprii. Petrila. care circulau conform orarului de mers. Filipeştii de Pădure. se comportă haotic. Astfel. Albeni. Ploieşti. Prin acest caracter legal de organizare. Motru.Nu s-au putut stabili cu exactitate persoanele care s-au angrenat în această activitate. s-a stabilit că prima garnitură de tren a sosit în Bucureşti la data de 14. Deva. Ordinea coercitivă se realizează şi se exercită numai de organe stabilite prin lege şi în limitele legii. dacă ne raportăm la numărul mare de persoane care au ajuns în Bucureşti în ziua de 14.1990 într-un timp relativ scurt. Lupeni. vătămări mai mari decât cele care ar putea fi realmente produse de forţele anarhice împotriva cărora sunt ridicate. dezlănţuit şi pot provoca corpului social. Braşov.1990 ora 03:45 iar ultima la ora 19:08 în aceiaşi zi. Aninoasa. puterea de stat se deosebeşte de alte puteri sociale. Cavnic. Câmpul lui Neah. Comăneşti. au fost folosite pentru deplasarea la Bucureşti. Şotînga. Brăila. iar forţele civile. dar se presupune că o asemenea activitate a fost de amploare. constituite ad-hoc în forţe de ordine. Trenurile au fost formate în majoritatea cazurilor prin anularea unor trenuri de persoane.06. în principiile dreptului public se consideră că puterea de stat este puterea organizată sub forma aparatului de stat. Galaţi. AlbaIulia. Raţiunea unei asemenea interdicţii rezultă din faptul că astfel se ajunge la situaţia că o secţiune a societăţii este ridicată împotriva alteia. Deplasarea minerilor şi a celorlalţi cetăţeni s-a făcut cu trenuri speciale. Grupurile principale au pornit din Valea Jiului (Petroşani. Schitu Goleşti. Botoşani.06. Slatina şi Vâlcea. motiv pentru care nimeni nu se poate substitui organelor de ordine şi nimeni nu are dreptul de a institui organe de ordine paralele celor existente prin dispoziţiile legii.

Ion Raţiu şi Radu Câmpeanu – preşedintele P. cărora li s-a distribuit alocaţia de hrană şi au fost dotaţi cu efecte (haine şi articole de igienă personală). respectivele materiale fiind alocate din fondurile armatei.06. acestea fiind suspectate. Grupurile de mineri şi muncitori sosiţi în Bucureşti la data de 14. Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România. 1 Mecanizat (499 persoane) şi Reg.1990 au fost agresate multe persoane fizice şi autoturisme particulare percheziţionate de grupurile de mineri. care au fost aprobate la scădere. de desfăşurarea unor activităţi comerciale ilegale în perioada manifestaţiei din Piaţa Universităţii .-ului.D. manifestări ce au avut drept criteriu de „selecţie”: suspect de participare la manifestările din Piaţa Universităţii.N.D.L.06.-ului.N. a rezultat că la data de 14. .C. 2 Mecanizat (460 persoane) din oraş.1990 au fost vizate şi locuinţele unor persoane de etnie romă. P. intelectual sau ziarist sau persoană care nu recunoaşte dreptul la legitimare din partea minerilor. în data de 14.* * * Din declaraţiile persoanelor audiate. precum şi locuinţele numiţilor Corneliu Coposu – preşedintele P.1990 au fost exercitate o serie de violenţe de către grupurile de mineri sosite în Bucureşti.in viziunea minerilor.06. Uniunea Mondială a Românilor Liberi.06.1990 au fost cazate la Reg. student.Ţ. speculant – de regulă persoane de etnie romă.N.Ţ. Arhitectura. Totodată. La data de 14. fiind vizate în special sediile: Universităţii Bucureşti. redacţia ziarului „Dreptatea”.C.

care poate cuprinde acte sau acţiuni destul de diferite în ce priveşte natura şi modalitatea lor concretă . care relevă perspectiva clasei politice din România din acea perioadă. Săvârşirea infracţiunii de subminare a puterii de stat nu este condiţionată de preexistenţa unei situaţii premisă şi implică o pluralitate de făptuitori.C. a fost necesară pentru stabilirea contextului socio-politic al perioadei în care au avut loc evenimentele.1 C. fără a fi exclusă participaţia penală sub forma instigării sau a complicităţii anterioare. urmând a fi analizate doar infracţiunile ce ţin de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.T. Din punct de vedere al laturii obiective a infracţiunii. În literatura de specialitate. s-a menţionat că obiectul juridic generic al infracţiunii de subminarea puterii de stat îl constituie relaţiile sociale a căror existenţă este condiţionată de siguranţa statului.). în situaţia prevăzută de alin. Prezentarea succintă a evenimentelor din perioada 13-15. aşa cum a rezultat din analiza materialului probator.pen.06. pentru care procurorii militari au dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuiţii din dosar. aşa cum sunt stabilite în Constituţie.pen.I. exercitarea şi realizarea puterii de stat. de natură să atragă aceleaşi urmări (art.162 alin. elementul material are un conţinut relativ liber.) precum şi în orice alte acţiuni violente săvârşite de mai multe persoane împreună. cu nuanţările cuprinse în raportul comisiei parlamentare de anchetă.2 C. constă în „acţiunea armată de natură să slăbească puterea de stat (art. iar obiectul juridic special al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale a căror normală formare. • Infracţiunea de subminare a puterii de stat.pen.162 alin.162 C.* * * Capitolul II Analiza infracţinilor care ţin de competenţa D. prevăzută de art.O.1. desfăşurare şi dezvoltare depind de existenţa.1990.I.

(vol.162 C.06. este necesar. în provocarea unor dezordinii. Iliescu Ion – prin rezoluţia din data de 09.115 f. Pentru întregirea laturii obiective a infracţiunii de subminare a puterii de stat. f.2). Întrucât infracţiunea de subminare a puterii de stat presupune o pluralitate de subiecţi activi. aceasta implicând însă ideea de grup şi ideea de înarmat în sensul dispoziţiilor art. în ambele sale variante.de realizare. elementul material al infracţiunii constă în acţiuni violente prin care se înţeleg orice acte sau manifestări săvârşite cu violenţă şi care pot consta în atacuri violente împotriva unor persoane. expresia de acţiune armată. este necesar ca elementul material al infracţiunii. respectiv acţiunile violente să fie de natură să slăbească puterea de stat. 2. deci acţiunea armată.. această înţelegere cuprinzând elementele esenţiale ale infracţiunii care urmează a fi săvârşită. Legea nu conţine vreo precizare . în sensul că urmarea imediată să constea în crearea unei stări de pericol pentru siguranţa statului.2 C.pen.23) care la data săvârşirii . prin raportare la dispoziţiile legale ale infracţiunii prev. au rezultat următoarele aspecte: De săvârşirea acestei infracţiuni. preşedintele in exercitiu al României la data săvârşirii evenimentelor.2005 – pentru art. de art.2000 – pentru art. Varianta prevăzută în art.pen. ca între aceştia să fi existat o înţelegere prealabilă asupra săvârşirii infracţiunii.16.162 C. Analizând materialul probator administrat în cauză. prin slăbirea puterii de stat. etc.2 C. (vol. au fost învinuiţi următorii: 1. deci prin crearea unei stări sau situaţii care pune în pericol existenţa sau funcţionarea puterii de stat. în distrugeri sau devastări de localuri ale unor instituţii de stat.151 C.prin rezoluţia din data de 24. Dumitrescu Emil Cico – amiral (r) .162 alin.pen.pen. sub aspectul laturii subiective.162 alin.pen.10.

6.2000 – pentru art.pen.prin rezoluţia din data de 13.2000 .113). 4. Sultănel Gheorghe . Diamandescu Corneliu .N.2 C. (vol. în acea perioadă.09. (vol.174 f. Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne.pentru art. fost şef al I.162 alin.prin rezoluţia din data de 02. 8.2 C.162 alin. Chiţac Mihai .pen.364).prin rezoluţia din data de 12.128 f. 11.pentru art.pen.prin rezoluţia din data de 24.2000 .10. (vol.prin rezoluţia din data de 19. (vol.162 alin. şi adjunct al ministrului de interne.pen. fost inginer şef la Exploatarea Minieră Comăneşti.108).2000 . Mateşoi Adrian .2 C.pentru art.115 f.G. . Bîtlan Dumitru .2000 . Nădejde Alexandru .2 C. Atomulesei Vasile .11. fost şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Alba în acea perioadă.297).pen. Alba în perioada evenimentelor.pen.pentru art. 10.2000 . 5. 7. (vol.162 alin. (vol.128 f. (vol. fost ministru de interne în perioada evenimentelor. inginer la Exploatarea Minieră Aninoasa.09.pentru art.pen. fost director la Exploatarea Minieră Comăneşti. fost lider sindical la Exploatarea Minieră Comăneşti. Costea Petru-Dan .2 C.P.128 f.162 alin.prin rezoluţia din data de 17. 3.pen.2 C. Ilinescu Constantin .300).pentru art.115 f.prin rezoluţia din data de 13.129 f. fost preşedinte F.162 alin.evenimentelor avea funcţia de şef al Direcţiei Generale de Cultură.135).2 C.10.129 f.115 f.S.pen.162 alin.9).pentru art. fost comandant al Poliţiei Capitalei în perioada evenimentelor.prin rezoluţia din data de 20.162 alin.2000 . (vol.2000 .09.prin rezoluţia din data de 13.pentru art.118). 9.162 alin.2 C.2000 .202).09. (vol.10.11.2 C.

2000 . 14. Bondoc Titu col.172 f. Precizăm că sus-numitul a fost scos de sub urmărirea penală prin rezoluţia din data de 08.133-135). 13.prin rezoluţia din data de 13.2000 pentru art.133).129 f. (vol. la Secţia Gorj.pen.172 f. adjunct al Secţiei de informaţii Gorj.2 alin.174 f.03.1998 dispus în dosarul nr. (r) pentru art. Prin aceeaşi rezoluţie s-a dispus şi începerea urmăririi penale faţă de Pinta Ion – lt.249). prev.162 alin. Braşov în acea perioadă.2000 . (vol.12). Precizez că prin rechizitoriul din 15. 17.06.2 C. lider sindical la Întreprinderea Minieră Motru.06. Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică a dispus trimiterea acestuia în judecată pentru săvârşirea infr.1990 (vol.S. (vol. (vol. Temelescu Viorel – prin rezoluţia din data de 03.2002 dispusă de Secţia Parchetelor Militare în dosarul nr. Costinaş Benoni-Gheorghe .2 C.174 f. de art.pentru art. 15.88/1990 – constând în aceea că.2 C.pentru art.162 alin. preşedinte al F.pen.171 f.prin rezoluţia din data de 13.prin rezoluţia din data de 11.2000 .10. Mihăilă Gheorghe .2000 – pentru art.08. Ciocan Nicolae .prin rezoluţia din data de 28. împreună cu alte persoane a pătruns în sediul ziarului „România liberă” la data de 14.R.111).1 şi 2 din DecretulLege nr. pentru săvârşirea acestei fapte (vol.12.8/P/2002.167).10.162 alin. Cămărăşescu Nicolae . 16.2000 . (vol.2 C. fost ofiţer de informaţii S. .162 alin. (vol.33).pen.167).col.pentru art. director general al Combinatului Minier Valea Jiului în perioada evenimentelor.144-154).172 f.09.162 alin.172 f. care era încadrat ca inginer-conducător formaţie de lucru la Exploatarea Minieră Aninoasa în perioada evenimentelor.10. la data săvârşirii evenimentelor.prin rezoluţia din data de 05.pentru art.162 alin.162 alin. lider sindical la Exploatarea Minieră Deva.pen.I.N.(r) .2 C.2 C.pen.278/P/1998.174 f.10.pen.2 C. (vol.pen.

10. la data producerii evenimentelor.248) colonel în cadrul Ministerului de Interne la data săvârşirii evenimentelor.162 alin. lider de sindicat la Exploatarea Minieră Ţebea.2 C.pen.2 C.09.pen.pen. 21.pentru art.10.10. director la Exploatarea Minieră Deva la data producerii evenimentelor.N.2000 .09.2 C.153) fost director la Exploatarea Minieră Ţebea.162 alin. Stanca Nicolae . (vol.171 f. (vol. .2000 .1990 o garnitură de tren cu mineri de la Exploatarea Minieră Deva la Bucureşti.11. Muntean Octavian . lider de sindicat la Mina Barza din cadrul Exploatarea Minieră Brad.prin rezoluţia din data de 10.prin rezoluţia din data de 05.10. 23.prin rezoluţia din data de 10.2 C.171 f. Parchetul Curţii Militare de Apel a dispus în dosarul nr.2 C.pentru art.171 f. Dihoru Valentin . a însoţit la data de 14.pentru art.2000 . 24.06.2 C. Simion Iordache .2 C. 20.2000 .10.pentru art. fost director tehnic la Întreprinderea Ductil din Buzău.243) director general la Întreprinderea Metalurgică Buzău la data săvârşirii evenimentelor.2000 . (vol.pen. (vol.pentru art.prin rezoluţia din data de 09.prin rezoluţia din data de 08.pen.162 alin.162 alin. (vol.171 f..pen.171 f.2 C. numitul Ignat Emilian. (vol. Miclăuş Nicolae .pen.162 alin.pen. (vol.162 alin.155). Precizăm că anterior începerii urmăririi penale pentru art.2000 .62/P/1998.pen.247).pentru art.2 C.2000 . Din declaraţiile acestuia (vol. (vol. Mătieş Cornel .145-148) rezultă că procurorii militari au reţinut în sarcina sa faptul că din dispoziţia preşedintelui F.162 alin.prin rezoluţia din data de 05.prin rezoluţia din data de 08.pentru art.171 f.162 alin.S. 22. Borislavschi Dimitrie .171 f.2000 .120 f.pentru art.18. 19.138). Hunedoara.144).171 f.150).prin rezoluţia din data de 10. 25.162 alin. Doroftei Petru .

pentru art.2000 .06.pen.pentru art.162 alin.pen. Petroşani. (vol. director la Exploatarea Minieră Câmpul lui Neag.13 f.P.1990.2 C.pen.162 alin.11. Din declaraţia olografă a înv. de art.11).U. .11. lider sindical la Exploatarea Minieră Bărbăteni.13 f. (vol. Precizez că numitul Borislavschi Dimitrie nu a fost audiat pe formular de învinuit pentru infracţiunea prev. Kleibel Wilhem .pen.24). pentru aceea că la data de 14.162 alin.pentru art.2000 .1990 împreună cu alţi poliţişti din dispoziţia unor factori de conducere din cadrul Ministerului de Interne pentru a lua măsuri de asigurare a bunurilor scoase din sediul Ligii studenţilor de către grupurile de mineri care au fost anterior.162 alin. Braiţ Petru .pen.. 29.2 C.rezoluţia de începere a urmăririi penale din data de 12. în dimineaţa zilei de 14. în acel sediu.2000 .rezoluţia de începerea urmăririi penale din data de 16.30). 30. 26. 27.10.pentru art.N. lider de sindicat la Exploatarea Minieră Livezeni în perioada evenimentelor. (vol.13 f.rezoluţia de începerea urmăririi penale din data de 12.pentru art.2 C. de art.1990 ar fi pătruns în sediul Facultăţii de Drept din Bucureşti. Borislavschi Dimitrie rezultă că acesta a fost cercetat în dosarul menţionat.06.2000 . (vol.rezoluţia de începerea urmăririi penale din data de 12.pen.2 din Decretul-Lege nr.2000 .rezoluţia de începerea urmăririi penale din data de 16. Loiş Dorin .10. 28. Avramescu Ovidiu .35).10.06.2 C. lider sindical la Exploatarea Minieră Petrila.162 alin.2 C. (vol.neînceperea urmăririi penale faţă de numitul Borislavschi Dimitrie sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev.13 f.13 f. fost preşedinte al C.2 C.2). Ancheta derulată în cauza respectivă a evidenţiat faptul că Borislavschi Dimitrie s-a deplasat la sediul Facultăţii de Drept la data de 14. iar la dosar nu există alte declaraţii referitoare la el cu privire la fapta pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale.162 alin.88/1990. Drella Matei .

(vol. de art. prev.55).. fiind vorba de fapt de infracţiunea prev.2 şi 3 din Decretul-Lege nr.11.1 C.2 .C. 33.O.12 f. întrucât aşa este menţionat atât în ordonanţele de declinare ale Secţiei Parchetelor Militare către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică.13 f.06.88/1990. 32. (vol. fost director al S.03.R. de art. în perioada evenimentelor.116 f.pentru art.31.1 C. la art.162 alin. adjunct al ministrului minelor.pen.13 f.11.7).rezoluţia de începerea urmăririi penale din data de 16.2 C. Totodată.pen. petrolului şi geologiei în acea perioadă. 34.162 alin.222/P/2007 al Secţiei Parchetelor Militare.06.179/P/1997 Secţia Parchetelor Militare a dispus începerea urmăririi penale pentru art.T..pen.rezoluţia de începerea urmăririi penale din data de 18.43) lider de sindicat la Exploatarea Minieră Lonea. Burlec Plăieş-Cornel . deşi în cuprinsul declaraţiei se face vorbire şi de infr.2 C. (vol.pentru art.pen.I. despre care atât în ordonanţa de declinare din dosarul nr.1997 pentru infr. (vol.pen. prev.162 alin.362 sunt menţionate dispoziţiile finale. Apreciez că suntem în prezenţa unei erori materiale.I.1997 din dosarul nr. printre alte infracţiuni şi infracţiunea prev.2000 .11.162 alin. din examinarea înscrisurilor referitoare la acesta se constată că prin rezoluţia din data de 26. la art.11. se menţionează că s-a dispus începerea urmăririi penale la data de 26.162 alin.2006.2 C.2000 .rezoluţia de începerea urmăririi penale din data de 12.362 alin. Napău Ion .162 alin. Referitor la numitul Anghel Neculai.115).rezoluţia de începerea urmăririi penale din data de 16.pen. de art.2006 – pentru art. Referitor la rezoluţia dispusă de Secţia Parchetelor Militare la data de 12.pen.I.1999 . cât şi în ordonanţa de declinare către D.162 alin. precizez că se menţionează în cuprinsul acesteia. Măgureanu Virgil .1 C.pentru art. în Codul penal.175/P/2008 al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică cât şi în ordonanţa de declinare din dosarul nr.2 C. Bacs Ştefan .

se observă că faţă de înv. Se constată că la data începerii urmăririi .162 alin. acesta va avea calitatea de făptuitor.pen.Iliescu Ion s-a început urmărirea penală pentru art.162 alin.a C. Din procesul-verbal din data de 23.2 f. care cuprinde rezultatul verificărilor efectuate în bazele de date a Institutului Naţional de Evidenţa Persoanelor. prev.121 alin.pen.277/P/1998.1998. * * * Din examinarea începerilor de urmărire penală sus-menţionate. Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a numitului Anghel Neculai pentru infracţiunea pentru care s-a început urmărirea penală de procurorii militari.. Totodată. faţă de înv.pen.162 alin.162 alin.2 C. prev. Totodată. dispunându-se începerea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infr.1 C.pen. Bîtlan Dumitru şi Munteanu Octavian figurează decedaţi.pen. motiv pentru care urmează să se dispună încetarea urmăririi penale.122 lit.09.. precizez că prin rezoluţia din data de 20. Cu privire la numitul Stoica Emil menţionat în ordonanţele de declinare ca şi învinuit faţă de care s-a început urmărirea penală la data de 20.Măgureanu Virgil urmează să se dispună încetarea urmăririi penale. (vol.08.2009. rezultă că învinuiţii: Avramescu Ovidiu..pen.C.162 C.2 C. dispusă în dosarul nr. de art. în raport de infr. întrucât în urma examinării celor 249 de dosare care reprezintă materialul de urmărire penală nu s-a identificat actul prin care s-a dispus începerea urmăriri penale.pen.1). întocmit în baza delegării dispusă în dosar. motiv pentru care apreciez că nu are calitatea de învinuit în raport cu această infracţiune în acest dosar. de art. fiind aplicabile dispoziţiile art.in intergraliatea ei .Măgureanu Virgil pentru art. ci aceea de făptuitor.iar faţă de restul învinuiţilor din dosar.1 C.02.2000 pentru art. faţă de înv..pen. întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale potrivit art.1 C.

pentru a săvârşi fapte de natură să slăbească puterea de stat. este lipsit de logică juridică să se aprecieze că exponenţii puterii de stat au acţionat direct sau indirect.Iliescu Ion a obţinut 85. dar şi în orice alte acte armate sau acţiuni violente. Astfel. rezultatul acestora fiind publicat în Monitorul Oficial nr. fiind ales preşedinte. aşa cum au fost descrise. La alegerile prezidenţiale din aceeaşi dată. deci. înv. F.06. într-o împotrivire armată faţă de anumite măsuri luate de un astfel de organ.06. Prin urmare.07% din voturi.06.1 C.81-82/08.47% locuri.41% din locuri. prin urmare a fost formaţiunea politică.pen. . Ca urmare a alegerilor legislative din România.S. întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de subminarea puterii de stat.N. să se submineze singuri. iar la Camera Deputaţilor un procent de 66.penale de procurorii militari. a obţinut la Senat un procent de 76.1990. întrucât din probatoriul dosarului a rezultat că nu a fost îndeplinit nici un act care să se încadreze în cuprinsul dispoziţiilor art. îndreptate asupra acestor instituţii ale statului.123 alin. până la ministru de interne. o serie dintre învinuiţii din dosar care îndeplineau anumite funcţii în stat. Raportându-ne la evenimentele din perioada 14-15.1990. de la preşedinte. puterea de stat avea drept exponenţi la acea dată.adjunct al acestuia sau şef al poliţiei. prin raportare la evenimentele din data de 13. implicit. Referitor la ceilalţi învinuiţi urmează să se dispună scoaterea de sub urmărirea penală. care a câştigat aceste alegeri. termenul de prescripţie a răspunderii penale faţă de această infracţiune se împlinise în luna iunie 2005. din următoarele considerente: Elementul material al acestei infracţiuni poate consta într-un atac armat împotriva unui organ al puterii de stat. din probatoriu a rezultat că atât grupurile de mineri cât şi grupurile de muncitori. din data de 20 mai 1990.1990. în dezarmarea organelor de menţinere a ordinii sau a unor unităţi sau subunităţi militare.

pătrunderea în sedii..162 alin. tâlhărie. de art.au acţionat în sensul venirii la Bucureşti. transformaţi „ad-hoc” în forţe de ordine.162 alin.2 C.06.2 C.1990. iar unora dintre persoanele identificate că au săvârşit astfel . au fost audiaţi în calitate de martori. Din punct de vedere strict al probaţiunii penale şi al infracţiunii prev.06. etc.cu privire la care se crease imaginea că sunt depăşite de situaţie sau se află în imposibilitatea de a asigura un climat de ordine şi legalitate in Capitală.care au sosit în Capitală în acea perioadă. aveau reprezentarea faptului că sprijină în acest mod puterea de stat. Prin urmare. au vizat prin acţiunile lor sediile partidelor de opoziţie şi locaţiile în care considerau că se află persoanele implicate sau răspunzătoare de acţiunile violente din data de 13.06.pentru a sprijini organele de ordine ale statului.pen. de la lovirea simplă. fiind săvârşite fapte care pot căpăta încadrări juridice diverse.pen. care au fost de ordinul miilor în Bucureşti. rezultă tocmai faptul că . ori din proprie iniţiativă ca urmare a difuzării comunicatelor din seara de 13. instaurată în România după alegerile din data de 20.1990 şi care s-ar fi aflat în pericol ca urmare a acţiunilor violente din data de 13.. nu s-a putut stabili gradul concret de participaţie al tuturor acestor persoane. iar din declaraţiile acestora. ori la iniţiativa personalului angajat din subordine. de art. cu cât minerii sau muncitorii identificaţi că au fost mobilizaţi sau coordonaţi de către învinuiţi şi care au fost efectiv în Bucureşti. Acest lucru este dovedit inclusiv prin faptul că grupurile de mineri şi muncitori. cu atât mai mult. sau care au participat la manifestaţia din Piaţa Universităţii.05. Ancheta procurorilor militari nu a individualizat participarea fiecărui învinuit la acţiuni concrete care să se încadreze în elementul material al infracţiunii prev.1990 sau imaginilor care prezentau acţiunile violente din Bucureşti din acea zi..1990. se constată că urmărirea penală a fost începută doar faţă de unii lideri de sindicat sau persoane cu funcţii de conducere din cadrul exploatărilor miniere sau al întreprinderilor.

odată cu constituirea la nivelul Secţiei Parchetelor Militare a dosarului 75/P/1998. din declaraţiile acestuia. înv. li s-au întocmit dosare penale separate. care l-a întrebat unde se află conducerea Ministerului de Interne solicitându-i să se ducă la sediul Poliţiei Capitalei pentru a constata situaţia concretă din zonă.Dumitrescu Emil a fost bătut de nişte civili şi legat de un stâlp de iluminat.Dumitrescu Emil.1990 a unor fapte dintre cele menţionate anterior. la aproximativ 20 de minute de la imobilizarea acestuia. înv. atât de către persoanele implicate in violentele din data de 13. înv. rezultă că la data de 13.care aveau ca obiect fapte săvârşite.se constata ca o mare parte dintre persoanele fata de care s-au efectuat iniţial cercetări pentru comiterea la data de 13. după ce în prealabil i-au fost smulse însemnele militare de la uniformă.Ulterior. începând cu anul 1990.de fapte.1990 avea funcţia de şef al Direcţiei Generale de Cultură. din datele de: 21. 24.06. Cu această ocazie.cat si de către mineri.1998 când a dat o declaraţie olografă.Iliescu Ion.au fost adunate .06.2005 seria C nr.2000 când a fost audiat în calitate de învinuit.2007 când a dat o declaraţie olografă. După ce a fost eliberat de 3 tineri.11. din sediul de pe str.Dumitrescu Emil s-a deplasat la sediul Inspectoratului General al Poliţiei unde i-a raportat situaţia ministrului de interne . Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne. 03. În acea zi.Beldiman vis-a vis de sediul Poliţiei Capitalei.au fost audiate de procurorii militari in acest dosar in calitate de părţi vătămate ale infracţiunilor pentru care au dispus începerea urmării penale. deşi avea calitatea de învinuit. Cu privire la înv.o parte dintre dosarele aflate la unităţile de parchet civile din Bucureşti sau la structurile de politie din aceiaşi raza teritoriala.06.07.si constituie parte integranta a probatoriului din acest dosar de urmărire penală .Totodată. respectiv 19.04.10.1990. a fost sunat de preşedintele de atunci al României.0088923 – când a fost audiat în calitate de martor. deşi avea calitatea de învinuit.

la dosar nu există probe din care să rezulte în mod concret.05. fapta pentru care procurorii militari au dispus începerea urmăririi penale.2 C. cea din data de 10.2006.2005. de care a fost reclamat de Asociaţia Victimelor Mineriadelor. din examinarea acestui act procedural rezultă că nu este menţionat în ce constă fapta pentru care s-a luat această măsură deşi. În această împrejurare.06. prev.2006. de art. în calitate de martor.Chiţac Mihai şi înv. Declaraţiile martorilor audiaţi de procurorii militari. Totodată.Dumitrescu Emil în perioada 1315. În ipoteza că înv. nu conţin indicii relevante cu privire la implicarea înv. după care s-a reîntors la birou. printre altele.162 alin.2006..pen. Referitor la înv. apărătorii învinuitului. până în jurul orelor 19:00 când au fost lăsaţi să plece. ţinând cont de ansamblul probator al dosarului şi de faptele reţinute în sarcina altor învinuiţi..06. Stefoglu Ecaterina – seria C nr.0093821 din 24.1990. acţiunile violente pe care le-ar fi săvârşit înv.06. de art. participanţi la manifestaţia din Piaţa Universităţii care se aflau în acea locaţie la data de 13.pen.Dumitrescu Emil la agresarea numitei Epure Viorica.Iliescu Ion. respectiv Nistor Lenuţa – seria C nr.Iliescu Ion a fost audiat la acea dată. începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infr. aşa cum a reclamat asociaţia menţionată. unde a stat aproximativ 4 zile.05.1990 când s-a declanşat acţiunea de evacuare a pieţei şi ulterior au fost reţinuţi cu acea ocazie.05.0092821 din 12. când înv.Dumitrescu Emil ar fi săvârşit în acea perioadă acte de violenţă asupra unor persoane.Diamandescu Corneliu. au solicitat în repetate rânduri acest lucru. după caz.0092981 din 09. se poate presupune că faţă de înv.1999. faptele acestuia au altă încadrare juridică.de atunci înv. La dosar există o singură declaraţie.05. aşa cum este prev. deşi procurorii militari au dispus la data de 09. Dobrovicescu Maria – seria C nr.162 C.Iliescu Ion s-a început urmărirea penală pentru aceea că ar fi instigat la data . care să fie de natură să slăbească puterea de stat.

153/1968. În acea perioadă s-a confruntat cu o situaţie deosebită ca urmare a apariţiei fenomenului Piaţa Universităţii din Bucureşti. învinuitul s-a deplasat la sediul Poliţiei Capitalei pentru a constata distrugerile provocate clădirii. Ordinul dat de învinuit a fost ca efectivele să se retragă fiecare la unitatea de care aparţineau.11.2000.01. 07. care au vizat puterea de stat. în jurul orelor 15:30 a dat ordin de retragere a efectivelor de poliţie din perimetrul Pieţei Universităţii. în ambele sale variante. În perioada 14-15. pentru întregirea laturii obiective a infracţiunii de subminare a puterii de stat. prin instituţiile atacate. prin urmare.Diamandescu Corneliu din datele de: 02.1990 la venirea minerilor şi muncitorilor în Bucureşti.1990. împrejurare ce încalca dispoziţiile din Codul Penal.Chiţac Mihai.Iliescu Ion săvârşirea acestei infracţiuni.06. iar ordinele date de .1998. Din declaraţiile înv.2000. comunicatele din seara zile de 13.1990.06. a procesului-verbal de confruntare din data de 06. respectiv acţiunile violente.2000. deci acţiunea armată. După cum am mai precizat.1990 au fost difuzate tocmai ca urmare a acţiunilor violente din cursul acelei zile. după care s-a retras în sediul Inspectoratului General al Poliţiei la birou.06. este necesar ca elementul material al infracţiunii.11. La data de 13. acte normative aflate în vigoare la acea dată. Ori. 11. datorită presiunii exercitată de masele de manifestanţi. Decretul nr. Aceeaşi situaţie o regăsim şi în cazul înv.Diamandescu Corneliu şi înv.06. care generase pericolul de a fi încercuite.11. prin comunicatele transmise la televiziune şi radio.328/1966 şi Decretul nr. rezultă că în luna iunie 1990 ocupa funcţia de şef al Inspectoratului General al Poliţiei şi adjunct al ministrului de interne. să vizeze puterea de stat şi să fie de natură să slăbească puterea de stat.de 13. în mod greşit s-a reţinut în sarcina înv.

privind operaţiunea de evacuare a manifestanţilor din Piaţa Universităţii.2000. aşa cum s-a întâmplat în ziua de 13.1990. în raport de faptul că nu au fost vizate instituţii ale statului în zilele de 1415..162 alin.06. Chiriac Paul. respectiv Tătar Alexandru. Astfel.pen. Declaraţiile martorilor audiaţi de procurorii militari în cauză. la dosar se află declaraţiile acestuia din datele de: 24.pen. aceea de a fi de natură să slăbească puterea de stat. de art. ci al dos. nu constituie obiectul acestui dosar de urmărire penală. aşa cum a fost menţionată în începerea de urmărire penală. de art. Concluzionând.1990.06. ci eventual în alte infracţiuni pentru care procurorii militari au dispus începerea urmăririi penale.01.1990. La încadrarea juridică a unei fapte trebuie să ne raportăm la consecinţele ei. din care rezultă aceleaşi aspecte care au fost deja menţionate.Diamandescu Corneliu. a dispus ca în aresturile poliţiei să nu fie introdusă nici o persoană fără mandat emis de procuror. fapte care.74/P/1998.2 C. le lipseşte condiţia necesară prevăzută de legiuitor. 12. procesul-verbal de confruntare din data de 21. Adam Stelian. sau care nu se încadrează în conţinutul constitutiv al infracţiunii de subminarea puterii de stat prev.acesta în calitate de şef al Inspectoratului General al Poliţiei au fost acelea de a se respecta dispoziţiile legale.2 C. de către personalul din subordine.venirea minerilor şi muncitorilor în Bucureşti la .01.2000. care să susţină acuzaţia de subminare a puterii de stat.10. nu conţin aspecte incriminatoare cu privire la înv.2000. nr. precum şi aspectele privind persoanele reţinute în perioada 13-15. iar din această perspectivă .Chiţac Mihai.1990 în urma atacării sediului Ministerului de Interne. faptelor încadrate de procurorii militari ca fiind infracţiunea prev. Ivanovici Constantin şi alţii..06.06. Audierile procurorilor militari au vizat în special elementele anchetei derulate în dosarul nr.74/P/1998 al Secţiei Parchetelor Militare privind victimele prin împuşcare rezultate la data de 13. Referitor la înv.162 al.

în ceea ce priveşte urmarea imediată. Din analiza dosarului. Deşi aceste infracţiuni sunt săvârşite tot prin acţiuni violente.. ar fi de natură să se încadreze în conţinutul constitutiv al infracţiunii de subminarea puterii de stat . infracţiuni care aduc atingere diferitelor categorii de relaţii sociale ocrotite de legea penală.1990.pen.S.). abia câştigase puterea cu o majoritate confortabilă. Dan Iosif şi a altor persoane.pen.217 C. etc. componenţii acestei formaţiuni politice . Din declaraţiile învinuiţilor. ca în situaţia în care F. descrise în prezenta ordonanţă. tâlhărie (art. cât şi cele ale Comisiei Parlamentare de anchetă. se desprinde concluzia că acţiunile violente din data de 13. de exemplu infracţiunile de lovire sau alte violenţe şi vătămările corporale (art. ele se deosebesc de infr. de art. prev. distrugerea (art. obiectul ocrotirii penale şi cerinţa esenţială a acestei infracţiuni.rezultă faptul de necontestat.pen.pen.06. 181. atât cu ocazia audierilor de la Parchet.06. că este împotriva celei mai elementare logici .).1990 a fost total inutilă din punct de vedere al restabilirii ordinii.precum si ale numiţilor Gelu Voican Voiculescu. Infracţiunea de subminare a puterii de stat prezintă anumite legături şi asemănări cu unele infracţiuni al căror element material constă sau se realizează prin acţiuni violente.180.211 C. prin natura şi destinaţia locaţiilor atacate şi în parte devastate de persoanele care iniţial au manifestat împotriva acţiunii de evacuare a Pieţei Universităţii din Bucureşti. faptele săvârşite încadrându-se în conţinutul constitutiv al altor infracţiuni. înlesnirea evadării. 182 C. şi nu în cel al infracţiunii de subminarea puterii de stat prev. după caz.pen.data de 14. ofensă adusă autorităţii sau ultraj. de art. întrucât în jurul orelor 1:00 noaptea se restabilise ordinea în Capitală prin acţiunile paraşutiştilor de la sediul TVR.162 C.162 C.).să fi avut nevoie de a intimida şi descuraja opoziţia prin distrugerea sediilor sau agresarea fizică a membrilor şi simpatizanţilor acesteia.care au calitatea de învinuiţi . ca episod final al violentelor din acea zi.N.

motiv pentru care persoanele care au fost identificate ca participante la acţiunile violente din data de 13.pen. dar ancheta iniţiată şi derulată de Secţia Parchetelor Militare a vizat doar acţiunile din data de 14-15 iunie 1990.2 C.2005. cu întreg lanţul de consecinţe.06. Din examinarea elementului material al laturii obiective a infr. de art..06.prev. în special la DecretulLege nr. faţă de înv.88/1990. Menţionăm că din analiza informării din data de 18 iunie 1992 privind temeinicia şi legalitatea măsurilor de arestare preventivă a inculpaţilor arestaţi în cursul evenimentelor din iunie 1990. se constată că a intervenit prescripţia răspunderii penale potrivit art.Iliescu Ion. rezultă că acesta constă în una dintre următoarele trei acţiuni: distrugerea.122 lit. * * * Infracţiunea prevăzută de art. iar în 13 dosare s-a apreciat că privarea de libertate a avut justificare probatorie.162 alin. de art. degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a vreunuia din . Materialul respectiv a fost înaintat la acea vreme..2 C. procurorii militari au dispus începerea urmăririi penale.1990.1990 şi cu privire la persoanele care le-au săvârşit. conducerii Procuraturii Generale pentru luarea măsurilor ce se impuneau în raport cu situaţia expusă în informare.pen.a C.162 alin. doar pentru infracţiuni minore. în dosare penale separate.pen. Pentru infracţiunea prev. au fost cercetate la vremea respectivă. s-a constatat că dintr-un număr de 72 dosare examinate.163 C. prev. ce a generat venirea minerilor şi muncitorilor în Bucureşti. printre altele şi pentru săvârşirea infracţiunii de acte de diversiune.pen.163 C. de art..06..pen. în raport de violenţele din data de 13. Prin rezoluţia din data de 09. într-un număr de 59 de dosare măsura arestării preventive a fost apreciată ca nelegală şi netemeinică.

se constată că aceasta nu există. de art. maşinile. construcţiile.06. mijloacele de telecomunicaţie. ori a altor bunuri a căror distrugere este de natură să aducă atingere siguranţei statului. în raport de infracţiunea prev. De altfel. infr. Din examinarea sumară a conţinutului constitutiv al infracţiunii reţinute în sarcina înv.1990 au fost incendiate de către autori necunoscuţi o serie de autovehicule şi clădiri aparţinând instituţiilor statului.122 lit. nu au rezultat indicii sau date care să probeze faptul că înv. dar ancheta derulată de procurorii militari în acest dosar nu a vizat aceste aspecte. prev. în calitate de preşedinte al României.Iliescu Ion – care avea calitatea de preşedinte al României în perioada evenimentelor din 13-15 iunie 1990.a C. Fiecare dintre acţiunile care constituie elementul material al acestei infracţiuni poate fi săvârşită prin explozii sau incendii.163 C.pen. în rezoluţia de începere a urmăririi penale este doar enumerată şi această infracţiune.. printre altele. produsele industriale sau agricole. de art.163 C. a intervenit prescripţia răspunderii penale potrivit art.pen. ar fi săvârşit în oricare dintre modalităţile prevăzute de lege. calificate de lege drept infracţiunea de acte de diversiune.pen.Iliescu Ion. Totodată şi în acest caz.bunurile care constituie obiectul material al infracţiunii. Din probele dosarului rezultă că în data de 13. faţă de făptuitori. în contextul evenimentelor cercetate. fără să se precizeze în vreun mod care sunt acţiunile concrete pe care le-ar fi săvârşit. instalaţiile industriale. respectiv: uzinele. motiv pentru care urmează să se dispună scoaterea de sub urmărirea penală. ori prin orice alte mijloace adecvate naturii bunului asupra căruia se săvârşeşte infracţiunea. căile de comunicaţie. Din examinarea probatoriului administrat în cauză. * . mijloacele de transport.

precum şi nerealizarea producţiei la unităţile miniere şi celelalte unităţi .Măgureanu Virgil sub aspectul săvârşirii infracţiunii de subminarea economiei naţionale „prin folosirea unei unităţi din cele la care se referă art. de art. Prin aceeaşi rezoluţie. * * * Infracţiunea de subminarea economiei naţionale prev. care. de art. procurorii militari au dispus începerea urmăririi penale faţă de înv. cazarea şi aprovizionarea cu alimente a acestora. prev. la data presupusei săvârşiri.1681 a fost introdusă în Codul Penal prin Legea nr. urmează să se dispună scoaterea de sub urmărire penală în raport de infr.11 din Codul Penal.1681 C.Iliescu Ion şi pentru o fapta.pen.06.1681 C.1996.165 alin. printre altele şi începerea urmăririi penale faţă de înv. Infracţiunea de comunicarea de informaţii false prev.289 din 14.p. publicată în Monitorul Oficial nr. cu privire la pagubele produse în perioada 13-20 iunie 1990 economiei naţionale. nu erau prevăzute ca infracţiuni”. Secţia Parchetelor Militare a dispus începerea urmăririi penale faţă de înv. transportul. la data la care au fost săvârşite.11. în contextul evenimentelor din perioada 13-15 iunie 1990. Pentru aceste considerente. de art.pen. Prin urmare.* * Infracţiunea de comunicarea de informaţii false.06. prin rezoluţia din 09.165 alin.2 C. Secţia Parchetelor Militare a dispus. „legea penală nu se aplică faptelor care.P. de art.140/1996. de art. prin pontarea fictivă a persoanelor chemate la Bucureşti.2006.145Cod penal” prev.2005. prev. iar potrivit art. Referitor la această infracţiune. nu era incriminată.Iliescu Ion şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de comunicarea de informaţii false. respectiv iunie 1990.2 C. Prin rezoluţia din data de 12.

191).165 din Codul Penal.pen. interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii. iar în cazul prev. trimis la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică aflat în prezent la D.p.04. * * * . cât şi la data la care s-a dispus efectuarea expertizei financiar-contabile.2. atât la data începerii urmăririi penale.122 lit.06. întrucât a intervenit termenul de prescripţie prev.a C. de art.2007 o expertiză financiar-contabilă pentru exploatările miniere din Valea Jiului (vol. Se constată că.pen. În ordonanţa de declinare din data de 29. pedeapsa în cazul prevăzut de alineatul 1 este închisoarea de la 5 la 15 ani.2006. urmează să se dispună încetarea urmăririi penale faţă de înv. Din aceste motive.181 f.Măgureanu Virgil sub aspectul săvârşirii infr. pentru această infracţiune. se precizează că expertiza financiar-contabilă menţionată a fost întreruptă printr-o rezoluţie a şefului Secţiei Parchetelor Militare.2 C.Măgureanu Virgil.75/P/1990. răspunderea penală era prescrisă din iunie 2005 potrivit art.I.1 C.165 alin.000 RON (vol.economice. Potrivit art. de art.121 alin.I.T..06.06. Secţia Parchetelor Militare a dispus la data de 04. prev. 04.186-189). pedeapsa era închisoarea de la 15 la 20 de ani. interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii.C.181 f.O. aflat în vigoare la data săvârşirii faptelor reţinute în sarcina înv. de alin.2008 dispusă de Secţia Parchetelor Militare în dosarul nr. stabilindu-se drept onorariu final cuvenit experţilor suma de 150. 12.2007.

într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse contra sa.2 C.. întrucât.pen. se constată următoarele aspecte: Rezoluţiile nu îndeplinesc condiţiile de fond prevăzute de art. prin acestea s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de un număr semnificativ de persoane.pen. reprezentând de fapt o simplă enumerare a unor articole din Codul Penal.I al ordonanţei. iar prin „cauza acuzaţiei” se au în vedere însăşi faptele materiale de care este acuzată persoana urmărită. prin „acuzaţie” se înţelege notificarea oficială emanând de la o autoritate competentă privind învinuirea. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.123 C.121 alin.Din examinarea rezoluţiilor de începere a urmăririi penale dispuse de procurorii militari. se impune întrucât. cursul termenului de prescripţie a răspunderii penale. faţă de care s-a reţinut săvârşirea unor fapte deosebit de grave.6 paragraful 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. * * * Cu privire la infracţiunile enumerate în plângerile şi memoriile menţionate în cap. să fie informată în cel mai scurt timp. exceptând infracţiunile contra păcii şi omenirii cărora li se aplică prevederile art. sunt prescrise din luna iunie 2005. orice persoană acuzată are dreptul în special. potrivit art. referitoare la săvârşirea unei infracţiuni. potrivit căreia. Această precizare privind actele procedurale aflate la dosarul de urmărire penală. potrivit . se constată că. Prin „natura acuzaţiei” se înţelege calificarea juridică dată faptelor materiale reproşate persoanei urmărite. aflate în cuprinsul dosarului de urmărire penală. unele imprescriptibile.. se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act care.

10 lit.162 C.proc. sau cu privire la infracţiunile imprescriptibile enumerate în plângerile şi memoriile anexate la dosar. art. art.a.1681 C.I.pen.162 alin. art. ..pen. în care persoanele reclamate au calitatea de făptuitori.pen. -Dumitrescu Emil Cico pentru săvârşirea infr. d C.11 pct.. altele decât cele ce revin competenţei de cercetare a D.6 C.2 C.a. d şi g C. potrivit disp. b.1 lit. În baza art.249 C. rap. prev.. rap.b şi c C. de art. la art.proc..proc.g C.29 pct.pen. DISPUN: I.legii.proc.pen.pen. art. la art.45 C. -Chiţac Mihai pentru săvârşirea infr..T..162 alin.42 C.pen.C.. la art. rap.. şi art. Analiza materialului probator al dosarului de urmărire penală cu privire la infracţiunile pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale.pen. de art.pen.29 C.pen. şi art.proc.1 lit.pen.pen. trebuie comunicat învinuitului sau inculpatului. art.proc. de art. iar în acest dosar de urmărire penală a fost dispusă începerea urmăririi penale doar faţă de învinuiţii menţionaţi şi pentru infracţiunile cuprinse în cadrul rezoluţiilor pentru care s-au luat aceste măsuri..pen. rap. la art.10 lit. Faţă de cele constatate.pen.proc. la data săvârşirii faptelor reţinute în sarcina lor.proc.proc.O. în raport de calitatea învinuiţilor şi persoanelor reclamate.243 C.2 C. prev.. prev.I. b. Scoaterea de sub urmărire penală a numiţilor: -Iliescu Ion pentru săvârşirea infr.163 C.proc. urmează să fie efectuată de către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.pen.228 alin.

de art. de art..2 C.. -Ilinescu Constantin pentru săvârşirea infr. de art... -Diamandescu Corneliu pentru săvârşirea infr.(r) pentru săvârşirea infr.pen.2 C.pen. prev.2 C. -Nădejde Alexandru pentru săvârşirea infr. prev. -Bondoc Titu col. prev.2 C. -Ciocan Nicolae pentru săvârşirea infr.162 alin. prev. de art.pen.162 alin. de art.162 alin. de art.162 alin.162 alin.2 C. prev.-Mateşoi Adrian pentru săvârşirea infr. -Atomulesei Vasile pentru săvârşirea infr.2 C.162 alin. -Temelescu Viorel pentru săvârşirea infr. prev. de art..162 alin...pen. prev. prev. de art.. prev. prev. prev.pen.2 C. de art.162 alin.pen.. de art. prev.. de art.. de art. -Costinaş Benoni-Gheorghe pentru săvârşirea infr..2 C.pen. .pen.162 alin. -Mihăilă Gheorghe pentru săvârşirea infr.pen. -Cămărăşescu Nicolae pentru săvârşirea infr. prev.2 C.2 C. -Stanca Nicolae pentru săvârşirea infr. -Sultănel Gheorghe pentru săvârşirea infr.pen.162 alin.pen.162 alin..162 alin. de art.2 C.pen.pen.. de art.pen.2 C.2 C. prev.162 alin.162 alin. -Costea Petru-Dan pentru săvârşirea infr.2 C.

prev.162 alin.pen. prev. prev. -Loiş Dorin pentru săvârşirea infr.-Miclăuş Nicolae pentru săvârşirea infr.pen. -Avramescu Ovidiu.pen.162 alin. prev. -Bacs Ştefan pentru săvârşirea infr. -Kleibel Wilhem pentru săvârşirea infr. prev. prev.162 alin.pen.pen..pen. prev.pen.pen. de art.pen. de art.162 alin.pen.pen..pen. de art.. de art.2 C. prev. Muntean Octavian.. de art.1 C. întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale. II..2 C. prev.162 alin.. Bâtlan Dumitru pentru săvârşirea infr.2 C. de art. -Braiţ Petru pentru săvârşirea infr.2 C... -Doroftei Petru pentru săvârşirea infr. de art. .. prev.2 C.162 alin.2 C. prev.2 C. -Borislavschi Dimitrie pentru săvârşirea infr. de art.162 alin. -Napău Ion pentru săvârşirea infr.162 alin.2 C.2 C. de art. prev..162 alin. -Drella Matei pentru săvârşirea infr.162 alin.pen.165 alin. de art. prev.162 alin. de art. de art.2 C. -Dihoru Valentin pentru săvârşirea infr. prev.. de art.pen. de art.pen.2 C..162 alin.pen. -Mătieş Cornel pentru săvârşirea infr. de art.162 alin.162 alin. -Simion Iordache pentru săvârşirea infr. prev. şi art. întrucât a intervenit decesul acestora. -Burlec Plăieş-Cornel pentru săvârşirea infr.162 alin.2 C. Încetarea urmăririi penale faţă de numiţii: -Măgureanu Virgil pentru săvârşirea infr.2 C.2 C.2 C.

Declinarea competenţei în favoarea Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea cauzei sub aspectul săvârşirii infr.III. 359 C. întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale în raport de aceste fapte. precum şi faţă de toţi făptuitorii nominalizaţi în plângerile şi memoriile anexate dosarului de urmărire penală. precum şi faţă de făptuitorii menţionaţi în plângerile şi memoriile anexate dosarului. prev. reclamaţi de săvârşirea acestor infracţiuni. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute în titlul I partea specială din Codul Penal menţionate în plângerile respective.05.2005.2007.pen. 09. prev.. Măgureanu Virgil şi alţii. Stoica Emil pentru săvârşirea infr..2 C. de art.. 358 C.pen. 360 C. Neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorii Anghel Neculai.pen.2006 faţă de înv. IV.pen.06. şi a altor infracţiuni pentru care Secţia Parchetelor Militare a dispus începerea urmăririi penale la datele de 28.Iliescu Ion. de art. .162 alin. respectiv 12..pen.06.357 C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful