P. 1
normativ

normativ

|Views: 117|Likes:
Published by Peter Toth
normativ
normativ

More info:

Published by: Peter Toth on Dec 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/31/2013

pdf

text

original

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI

ORDIN Nr. 324/N/

Bun de procesat Redactor: ing. Mihaela Cancescu Pagini manuscris:

din: 4.12.2000 Având în vedere: Avizul Consiliului Tehnico - Ştiinţific nr. 202/08.11.2000 În temeiul H.G. nr. 456/1994 republicată, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, În conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 57/21.12.1999 şi a Decretului nr. 433/22.12.1999, Ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului emite următorul ORDIN Art. 1 - Se aprobă reglementarea tehnică: “Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora”, indicativ NP 048-2000, Art. 2 - Reglementarea tehnică de la art.1, se publică în Buletinul Construcţiilor. Art. 3 - Prezentul Ordin intră în vigoare la data publicării lui în Buletinul Construcţiilor. Art. 4 - Direcţia Programe de Cercetare şi Reglementări Tehnice va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU

BULETINUL CONSTRUCŢIILOR
Vol. 4 2001

-

1. PRESCRIPŢII TEHNICE “Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora”, indicativ NP 048-2000, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 324/N/4.12.2000 .....................................................................3

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate INCERC Bucureşti. Nu este permisă reproducerea integrală sau parţială a materialelor din Buletinul Construcţiilor fără consimţământul scris al INCERC Bucureşti.

NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI - M.L.P.T.L.

1

2

NORMATIV
PENTRU EXPERTIZAREA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR EXISTENTE ŞI A INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM AFERENTE ACESTORA
INDICATIV: NP 048-2000
Elaborat de: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR INCERC Director general: Conf. dr. ing. Radu Pascu DEPARTAMENTUL INSTALAŢII ÎN CONSTRUCŢII ŞI BAZA DE PRODUCŢIE AUXILIARĂ Director Departament: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu Elaboratori: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu Ing. Horia Petran Colaborator: Ing. Mihaela Georgescu - IPCT S.A. (Anexa 2) Coordonat de: A.I.I.R. Preşedinte 3. 1.

CUPRINS
INTRODUCERE ................................................................................5 1.1. Obiectul şi scopul normativului....................................................5 1.2. Definiţii şi precizări......................................................................6 1.3. Simboluri şi unităţi de măsură ......................................................7 1.4. Documente conexe .....................................................................13 EVALUAREA PERFORMANŢELOR ENERGETICE ALE CLĂDIRILOR EXISTENTE...........................................................15 METODOLOGIE DE DETERMINARE A CONSUMULUI ANUAL DE CĂLDURĂ PENTRU ÎNCĂLZIREA SPAŢIILOR ŞI PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM ..........................................................................................18 3.1. Metodologie de determinare a consumului anual normal de căldură pentru încălzirea spaţiilor..........................................18 3.2. Temperaturi interioare ale spaţiilor neîncălzite ..........................39 3.3. Metodologie de determinare a consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de consum ...................61

2.

BIBLIOGRAFIE .......................................................................................74 ANEXE.......................................................................................................75

Dr. ing. Liviu Dumitrescu

Avizat de: DIRECŢIA PROGRAME DE CERCETARE ŞI REGLEMENTĂRI TEHNICE Director: Ing. Octavian Manoiu Responsabil lucrare M.L.P.A.T.: Ing. Ligia Forsea

3

4

NORMATIV PENTRU EXPERTIZAREA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR EXISTENTE ŞI A INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM AFERENTE ACESTORA

Indicativ: NP 048–2000

consultanţi energetici recunoscuţi (atestaţi) sau birouri de consultanţă energetică acreditate, cu pregătire tehnică în domeniul termotehnicii construcţiilor şi instalaţiilor şi echipamentelor energetice în construcţii şi reprezintă o etapă obligatorie atât în activitatea de elaborare a certificatului energetic al clădirii, conform [1], [2], cât şi în cadrul auditului energetic al clădirii în vederea modernizării / reabilitării energetice a acesteia, conform [3]. 1.2. Definiţii şi precizări • Expertiză termică şi energetică a clădirii • Diagnoză energetică Operaţiune prin care se identifică principalele caracteristici termo-energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acesteia. Operaţiune prin care se stabileşte starea imobilului din punctul de vedere al utilizării raţionale şi eficiente a energiei termice, prin compararea valorii globale a indicelui de consum de căldură cu valoarea corespunzătoare clădirii de referinţă, respectiv clădirii eficiente din punct de vedere energetic. Operaţiune prin care se stabilesc, din punct de vedere tehnic şi economic soluţiile de reabilitare şi/sau modernizare termo-energetică a construcţiei şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acesteia, pe baza rezultatelor obţinute din activitatea de expertiză termică şi energetică a clădirii. Ansamblu de documente contractuale, tehnice şi financiare, cu rol de trasabilitate pentru totalitatea operaţiunilor legate de activitatea de analiză energetică a unei clădiri.

1. INTRODUCERE
1.1. Obiectul şi scopul normativului Normativul de faţă se adresează inginerilor constructori şi de instalaţii, arhitecţilor şi, în general, specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul energeticii construcţiilor şi al cărei scop îl reprezintă creşterea eficienţei energetice a construcţiilor şi instalaţiilor termice aferente acestora. Normativul se referă la clădirile existente, în cadrul cărora se desfăşoară activităţi care necesită asigurarea unui anumit grad de confort şi regim termic, potrivit reglementărilor tehnice în domeniu. Expertizarea termică şi energetică a clădirilor de locuit existente constă în determinarea caracteristicilor termotehnice şi funcţionale reale ale sistemului clădire - instalaţie, în scopul caracterizării din punct de vedere energetic a clădirilor. De asemenea, expertizarea termică şi energetică oferă posibilitatea simulării comportamentului clădirii în condiţii reale de exploatare, stând la baza activităţii de audit energetic, în scopul alegerii soluţiilor tehnice de modernizare energetică a fondului construit. Expertizarea termică a clădirilor are drept scop determinarea funcţiilor de transfer caracteristice ansamblului clădire-instalaţie, iar expertizarea energetică urmăreşte determinarea eficienţei energetice a clădirii şi instalaţiei aferente acesteia, respectiv cuantificarea gradului de utilizare a căldurii.

• Audit energetic al unei clădiri

• Dosar energetic al imobilului

Elaborat de: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR - INCERC

Aprobat de: MINISTRUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI - M.L.P.A.T. cu ordinul nr. 324/N/ 4.12.2000

Aceste acţiuni se efectuează la cererea proprietarilor, administratorilor fondurilor locative sau a asociaţiilor de proprietari / locatari, de către

• Raport de expertiză energetică

Document tehnic care conţine descrierea detaliată a modului de efectuare a expertizei energetice precum şi rezultatele şi concluziile

5

6

aporturi interne specifice de căldură [W/m2] 7 8 . Simboluri şi unităţi de măsură 1.grosimea pereţilor în contact cu solul în cazul subsolului tehnic sau incintelor încălzite amplasate direct pe sol .. Clădire având în principiu aceleaşi caracteristici de alcătuire ca şi clădirea reală şi în care se asigură utilizarea eficientă a energiei termice.conductivitatea termică medie a pardoselii subsolului tehnic sau a incintelor încălzite în contact cu solul [W/m K] .coeficient de modificare a consumului de căldură pentru încălzirea spaţiilor care ţine seama de reducerea temperaturii interioare pe durata nopţii [-] .factorul de temperatură pentru aerul interior.conductivitatea termică a materialului din care este confecţionat trotuarul [W/m K] . α iSb CR .coeficientul superficial de transfer de căldură la suprafaţa interioară a subsolului [W/m2K] .randamentul de distribuţie al instalaţiei de încălzire interioară .P. pentru efectuarea expertizelor energetice pentru clădiri şi pentru elaborarea certificatului energetic al clădirilor existente.conductivitatea termică a materialului din care sunt confecţionaţi pereţii verticali din componenţa subsolului tehnic sau a incintelor încălzite în contact cu solul [W/m K] . într-o formă sintetică unitară. • Certificat energetic Document oficial care conţine. Utilizarea energiei în scopul asigurării condiţiilor normale de locuire în conformitate cu exigenţele şi criteriile de performanţă normate şi în conformitate cu eficienţa energetică caracteristică proiectului construcţiilor şi instalaţiilor.randamentul mediu anual de generare al sursei de căldură pentru încălzirea spaţiilor d • Utilizarea raţională a energiei f ta ηd ηr ηg λ0 λ1 • Utilizarea eficientă a energiei • Clădire de referinţă • Clădire eficientă .3. rezultate din activităţile de expertiză şi diagnoză energetică. format între doi pereţi adiacenţi unui spaţiu încălzit [m] . Lista principalelor notaţii utilizate în normativ a .acestei activităţi.L.3.L. funcţie de sistemul de încălzire [-] [-] [-] [-] .randamentul de reglare al instalaţiei de încălzire interioară .T. Îndeplinirea condiţiilor specifice utilizării raţionale a energiei pentru asigurarea condiţiilor normale de locuire.lăţimea rostului închis sau deschis. în conformitate cu [1]. Clădire având în principiu aceleaşi caracteristici de alcătuire ca şi clădirea reală şi în care se asigură utilizarea raţională a energiei termice.grosimea trotuarului exterior în cazul subsolului tehnic sau incintelor încălzite în contact cu solul δ1 • Consultant energetic [m] [m] δo λp δP λs h Ha hN . Persoană fizică sau firmă (birou de consultanţă energetică) autorizată de către o comisie de atestare a specialiştilor în domeniu numită de M. principalele caracteristici termo-energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acesteia. cu un consum de căldură cât mai redus.1.grosimea pardoselii subsolului tehnic sau a pardoselii incintelor încălzite amplasate direct pe sol conductivitatea termică a solului adâncimea subsolului de la cota terenului sistematizat adâncimea pânzei de apă freatică înălţimea liberă medie a unui nivel al construcţiei [m] [W/m K] [m] [m] [m] 1.

rezistenţa termică a părţii opace a acoperişului cu orientarea “j” [m2K/W] [m2K/W] [m2K/W] [m2K/W] [m2K/W] [m2K/W] [m2K/W] [m²K/W] [J/K] [h-1] [h-1] [h-1] [h-1] [h-1] [h-1] [h-1] [-] [°C.numărul total de schimburi de aer caracteristic podului .capacitatea termică a elementelor de construcţie interioare şi exterioare care influenţează variaţia temperaturii aerului interior în cazul intermitenţei în funcţionare a instalaţiei de încălzire .numărul de schimburi de aer între pod şi mediul exterior [m] R Fn R AcPj .rezistenţa termică specifică corectată a pereţilor adiacenţi spaţiului neîncălzit.rezistenţa termică a planşeului dintre casa scărilor şi pod .rezistenţa termică specifică corectată a peretelui exterior având suprafaţa S Pe j RP . S R i.numărul de schimburi de aer dinspre casa scărilor înspre pod . Sb static în condiţii de echivalare termică.numărul corectat de grade-zile aferent clădirii expertizate. CS R CS. caracteristic spaţiului încălzit .puterea termică nominală sau instalată .rezistenţa termică corectată a pardoselii spaţiul locuit către subsol [m2K/W] . P n a CS.rezistenţa termică corectată a pereţilor supraterani ai subsolului [m2K/W] R FeCSn -rezistenţa termică a ferestrelor exterioare din casa scărilor având orientarea “n” R PeCS j .fluxul termic cedat de o suprafaţă de 1 m2 de corp construcţie care delimitează spaţiul încălzit de un rost de dilataţie al construcţiei [m²K/W] R .rezistenţa termică a părţii transparente a acoperişului cu orientarea “n” . caracteristic sezonului de încălzire .rezistenţa termică a planşeului dintre casa scărilor şi subsol .rezistenţa termică a ferestrei cu suprafaţa S Fn .rezistenţa termică a planşeului dintre spaţiul încălzit şi pod . E n a P.HR Mc na n a CS. E .înălţimea pereţilor care despart spaţiul încălzit de un rost de dilataţie al construcţiei (înălţimea rostului) . Sb RPe. având suprafaţa S P [m2K/W] [m2K/W] [m2K/W] [m2K/W] R Pe j q R ( 0) Ri.rezistenţa termică a planşeului dintre casa scărilor şi pod . P R CS.rezistenţa termică a pereţilor exteriori ai casei scărilor cu orientarea “j” 9 10 .zi] [m] [W] R AcFn R i .numărul elementelor de corp static amplasate în casa scărilor (în situaţia în care aceasta este încălzită) .numărul schimburilor de aer din subsol .rezistenţa termică a pereţilor dintre spaţiul încălzit şi casa scărilor .perimetrul pardoselii subsolului tehnic sau a incintelor încălzite în contact cu solul . P R CS.numărul de schimburi de aer cu exteriorul.numărul de schimburi de aer între casa scărilor şi mediul exterior .rezistenţa termică corectată a elementelor de n a Sb n a ΣCS n a ΣP N CS N GZ P Qo . P R R1 .numărul total de schimburi de aer caracteristic casei scărilor . conform STAS 11984-83 [W/m²] .rezistenţa termică medie a elementelor de construcţie care delimitează spaţiul încălzit de mediul înconjurător (exterior sau spaţii neîncălzite) [m²K/W] .

scări interioare în apartamente Observaţii: 1. 11 12 .suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite (direct sau indirect prin elementele de construcţie adiacente. 3.volumul total al spaţiului încălzit al clădirii . windfangurile.2.suprafaţa echivalentă termic a corpurilor statice amplasate în spaţiul locuit / încălzit . Nu se cuprind în SÎnc: casa scărilor. Sb SÎnc Si.suprafaţa transparentă a acoperişului.suprafaţa de transfer de căldură între casa scărilor şi subsol . având orientarea “j” . În cazul clădirilor de locuit SÎnc reprezintă suma ariilor utile ale apartamentelor din componenţa clădirii expertizate. În acest sens se consideră ca făcând parte din spaţiul încălzit al clădirii: cămări.suprafaţa echivalentă termic a corpurilor statice amplasate în casa scărilor .volumul de aer din pod . .suprafaţa de transfer de căldură între spaţiul încălzit şi casa scărilor [m²] [m²] [m2] [m²] [m2] [m2] .). conform [7].suprafaţa ferestrelor exterioare din casa scărilor având SE orientarea “n” . art.6.suprafaţa de transfer de căldură între casa scărilor şi pod [m²] [m²] . coridoarele şi holurile de folosinţă comună. CS [m²] [m ] 2 . S S i. holuri de intrare în apartamente. vestibuluri.suprafaţa de transfer de căldură între casa scărilor şi pod [°C] S CS. spălătorii etc.suprafaţa de transfer de căldură între spaţiul încălzit şi pod . incinte cu destinaţie tehnologică (uscătorii.suprafaţa pereţilor care delimitează spaţiul încălzit de spaţiul neîncălzit (sau încălzit la o temperatură inferioară cu mai mult de 5°C valorii ti) "p" . spălătorii etc. 2.S FeCSn . P Ariile suprafeţelor utilizate în modelul de calcul se determină în conformitate cu normativul C 107/1-97. debarale. 2.suprafaţa camerelor de locuit (camere de zi.suprafaţa de transfer de căldură de la spaţiul locuit la subsol .).temperatura caracteristică rostului de dilataţie închis al construcţiei .temperatura caracteristică rostului de dilataţie deschis al construcţiei . Sb S CS.suprafaţa pereţilor exteriori ai casei scărilor având orientarea “j” [m²] [m²] [m²] [m²] [°C] [°C] [m³] [m³] [m3] [m3] . dormitoare etc. având orientarea “n” .suprafaţa ferestrei cu orientarea "n" .volumul de aer din spaţiul casei scărilor . P S Fe n S AcPj S PdSb S Pe j [m2] S PeCS j S AcFn S R CS SRL t Rd [m ] 2 SLoc SP t Rî [m2] [m2] VP VCS V VSb NOTA: SPe.) din componenţa clădirii .suprafaţa opacă a acoperişului. art.suprafaţa peretelui exterior cu orientarea "j" .suprafaţa pardoselii subsolului . precum şi suprafeţele spaţiilor anexe. lipsite de o termoizolaţie semnificativă) ale clădirii.3. măsurată la interiorul spaţiului încălzit . la care se adaugă aria suprafeţelor cu destinaţie tehnologică la clădiri colective (uscătorii.suprafaţa totală de transfer de căldură de la spaţiul încălzit către mediul înconjurător. P S CS.suprafaţa pereţilor supraterani ai subsolului .volumul liber al subsolului [m²] Si. paragraful 2.

1.3.2. Sistemul de unităţi de măsură Sistemul de unităţi de măsură utilizat în normativul de faţă este sistemul internaţional (SI). Pentru unele transformări se pot folosi relaţiile: 1W 1J 1 Wh = = = 1 J/s 1 W.s 3600 J = = = 0,860 kcal/h 2,39.10-4 kcal 0,860 kcal

[10] C 107/5-97 [11] NP 008-97

Normativ privind calculul termotehnic elementelor de construcţie în contact cu solul.

al

Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară. Ghid pentru calculul necesarului anual de căldură al clădirilor de locuit. Ghid pentru expertizarea şi adoptarea soluţiilor de îmbunătăţire a protecţiei termice şi acustice la clădiri existente unifamiliale sau cu număr redus de apartamente. Sticlă pentru construcţii. Determinarea transmisiei luminoase, a transmisiei solare directe, a transmisiei totale a energiei solare, a transmisiei în ultraviolet şi a factorilor derivaţi pentru geamuri. Instalaţii de încălzire centrală. Suprafaţa echivalentă termic a corpurilor de încălzire. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

[12] GP 039-97 [13] GP 015-97

1.4. Documente conexe [1] * * * O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice. Normativ pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al clădirilor existente. Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora. Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescripţii de calcul. Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare convenţionale de calcul. Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile. Clădiri civile, industriale şi agrozootehnice. Arii şi volume convenţionale. Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit. Normativ privind calculul termotehnic elementelor de construcţie ale clădirilor. al

[2] NP 049-2000 [3] NP 047-2000

[14] SR ISO 9050/97

[15] STAS 11984-83 [16] * * *

[4] SR 1907/1-97 [5] SR 1907/2-97

[6] SR 4839-97 [7] STAS 4908-85 [8] C 107/1 – 97 [9] C 107/3 – 97

13

14

2. EVALUAREA PERFORMANŢELOR ENERGETICE ALE CLĂDIRILOR EXISTENTE
Evaluarea performanţelor energetice ale unei clădiri existente se referă la determinarea nivelului de protecţie termică al clădirii şi a eficienţei energetice a instalaţiei de încălzire interioară şi de preparare a apei calde de consum şi vizează în principal: !" investigarea preliminară a clădirii şi a instalaţiilor aferente, !" determinarea performanţelor energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor termice aferente acesteia, precum şi a consumului anual normal de căldură al clădirii pentru încălzirea spaţiilor şi prepararea apei calde de consum, !" concluziile consultantului energetic asupra evaluării. 2.1. Investigarea preliminară a clădirilor se efectuează prin analizarea documentaţiei tehnice a clădirii (sau completarea acesteia, după caz) şi prin analiza stării actuale a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia, constatată prin vizitarea clădirii. Investigarea preliminară a clădirilor se referă la următoarele aspecte: 2.1.1. Analiza documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii şi instalaţiilor termice aferente şi care trebuie să cuprindă cel puţin: • partiurile de arhitectură ale fiecărui nivel; • dimensiunile geometrice ale elementelor de construcţii (fundaţii, pereţi, stâlpi, grinzi, buiandrugi, plăci, elementele şarpantei); • dimensiunile golurilor din pereţi, distanţa dintre goluri, înălţimea parapeţilor; • structura anvelopei clădirii; • tipul de uşi şi ferestre; • alcătuirea şi materialele care compun elementele de închidere exterioară sau de separare între spaţii cu diverse regimuri de temperatură; • planuri şi scheme ale instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum. Observaţie: În cazul când documentaţia de bază lipseşte, se execută un releveu al clădirii, evidenţiindu-se toate elementele enumerate mai sus.

Analiza documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii va fi completată cu un releveu al zonelor cu degradări specifice (igrasie, infiltraţii de apă, condens, mucegai etc.), precum şi cu un releveu al instalaţiei de încălzire în scopul evidenţierii modificărilor efectuate asupra acesteia (distribuţia agentului termic, elemente de corp static, debranşări ale unor consumatori de la instalaţia interioară etc.). 2.1.2. Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea clădirii în mediul construit : • zona climatică în care este amplasată clădirea; • orientarea faţă de punctele cardinale; • distanţa faţă de clădirile învecinate şi înălţimea acestora; • direcţia vânturilor dominante şi gradul de adăpostire faţă de vânt; • regimul de înălţime al clădirilor separate prin rost. Observaţie: Prin studiul vecinătăţilor clădirii vor fi puse în evidenţă unele elemente ce pot influenţa regimul higrotermic (regimul de înălţime al clădirilor din zonă, factorii de umbrire, geometria spaţiului în legătură cu precizarea direcţiei şi intensităţii vântului dominant etc.), precum şi dacă acestea au fost luate în seamă la realizarea construcţiei expertizate. 2.1.3. Analiza vizuală a stării clădirii, cu punerea în evidenţă a următoarelor aspecte: • fisuri vizibile (formă, lungime, deschideri, adâncime, poziţia fisurii în raport cu geometria elementului); • goluri în elementele despărţitoare; • degradări datorită unor cauze exterioare sau interioare (apă din precipitaţii, condensarea vaporilor de apă din interiorul clădirii, solicitări mecanice etc.); Analiza vizuală a clădirii va urmări în special: • existenţa infiltraţiilor de apă datorate neetanşeităţii învelitorilor, jgheaburilor şi burlanelor, instalaţiilor, coloanelor de scurgere a apelor pluviale etc.; • identificarea zonelor afectate de condens sau mucegai; • observarea la parter sau subsol a zonelor afectate de igrasie sau infiltraţii de apă datorate canalizărilor inundate sau degradării izolaţiilor hidrofuge orizontale şi verticale ale pereţilor; • existenţa zonelor cu infiltraţii de aer (neetanşeităţi la uşi şi ferestre, rosturi neînchise, străpungeri în jurul coşurilor de fum, conductelor etc.). 2.1.4. Prelevarea de probe fizice în vederea:

15

16

• stabilirii caracteristicilor geotehnice ale solului pe care este amplasată clădirea şi adâncimea pânzei freatice; • stabilirii structurilor, respectiv a grosimilor elementelor exterioare ale anvelopei (pereţi, planşee peste subsol, planşee peste pod, acoperiş); • obţinerii de probe edificatoare din elementele exterioare în vederea stabilirii umidităţii, densităţii şi conductivităţii termice; • aprecierii gradului de degradare a materialului prin determinări de rezistenţe fizico-mecanice şi examinarea microscopică (cristale de săruri, micelii, bacterii etc.). În urma investigării preliminare a clădirii se întocmeşte o fişă de expertiză care va cuprinde toate elementele necesare estimării consumului anual normal de căldură al clădirii pentru încălzirea spaţiilor şi prepararea apei calde de consum. În Anexa 1 se prezintă un model de fişă de expertiză a clădirii. 2.2. Determinarea performanţelor energetice şi a consumului anual normal de căldură al clădirii pentru încălzirea spaţiilor şi prepararea apei calde de consum se realizează în conformitate cu metodologia prezentată în capitolul 3, pe baza datelor obţinute prin activitatea de investigare preliminară a clădirii şi constă în: - determinarea rezistenţelor termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii, - determinarea parametrilor termodinamici intensivi caracteristici spaţiilor încălzite şi neîncălzite ale clădirii, - determinarea consumului anual normal de căldură, total şi specific (prin raportare la suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite, SÎnc), pentru încălzirea spaţiilor, la nivelul sursei de căldură a clădirii, - determinarea consumului anual normal de căldură, total şi specific (prin raportare la suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite, SÎnc), pentru prepararea apei calde de consum, la nivelul sursei de căldură a clădirii. 2.3. Concluziile asupra evaluării se referă la sintetizarea informaţiilor obţinute prin expertiza termică şi energetică a clădirii şi elaborarea diagnosticului energetic al acesteia, prin interpretarea rezultatelor obţinute şi indicarea aspectelor legate de eficienţa energetică a clădirii, atât în ceea ce priveşte protecţia termică a construcţiei, cât şi gradul de utilizare a căldurii la nivelul instalaţiilor termice aferente acesteia.

3. METODOLOGIE DE DETERMINARE A CONSUMULUI ANUAL DE CĂLDURĂ PENTRU ÎNCĂLZIREA SPAŢIILOR ŞI PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM
3.1. Metodologie de determinare a consumului anual normal de căldură pentru încălzirea spaţiilor Estimarea consumului anual normal de căldură pentru încălzirea clădirilor serveşte la notarea energetică a clădirilor în vederea eliberării certificatului energetic precum şi la optimizarea soluţiilor de conservare a energiei în vederea modernizării energetice a clădirilor existente. 3.1.1. Necesarul de căldură anual normal pentru încălzirea spaţiilor locuite / ocupate Metoda de calcul se bazează pe transferul de căldură în regim nestaţionar prin elementele de construcţie opace şi transparente şi ţine seama de efectul aporturilor datorate activităţii umane şi radiaţiei solare asupra temperaturii interioare rezultante impusă de normele de confort termic. Metoda de calcul determină consumul de căldură anual probabil care trebuie să fie asigurat de sistemul de încălzire interioară pentru asigurarea unui microclimat confortabil. Relaţia de calcul a consumului anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor unei clădiri este următoarea: S  Qan = 0,024 ⋅  E + 0,33 ⋅ B1 ⋅ n a ⋅ V  ⋅ C ⋅ N GZ , [kWh/an] înc R  în care: S E = ∑ S Pe j + ∑ S Fn + ∑ S p
j n p

(1)

(2)

R=
j

∑R

S Pe j
Pe j

+∑
n

SE S Fn R Fn

+∑
p

Sp Rp

(3)

iar indicii utilizaţi au următoarea semnificaţie: Pej - element de construcţie opac “j” adiacent mediului exterior,

17

18

Tabel 3.8 0. cu mai multe apartamente.6 1.5 0.5 0. clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe.2 Categoria clădirii Clasa de adăpostire Neadăpostite Moderat adăpostite Adăpostite Neadăpostite Clădiri colective.5 scăzută 0. respectiv determinarea rezistenţelor termice medii corectate prin aprecierea unui coeficient de reducere a rezistenţei unidirecţionale ţinând seama de influenţa punţilor termice. subsol tehnic.element de construcţie transparent sau translucid “n” adiacent mediului exterior. caracteristic spaţiului încălzit [h-1]. 19 20 . Dublă expunere Moderat adăpostite Adăpostite Neadăpostite Simplă expunere Moderat adăpostite Adăpostite Clasa de permeabilitate ridicată 1.098 1. determinat cu relaţia: A  B1 = 1 +  ⋅ f t a R  în care A reprezintă un coeficient numeric în funcţie de tipul clădirii: A = 0.1 0.5 medie 0.5 0. Metodologia constă în determinarea rezistenţelor termice unidirecţionale (în câmp curent) ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii prin identificarea alcătuirii elementului de construcţie (straturi.element de construcţie adiacent unor spaţii anexe (casa scărilor. V . pentru clădiri individuale (case individuale sau înşiruite. cuplate sau înşiruite etc. În Anexa 2 se prezintă o metodologie de identificare a anvelopei clădirilor existente în vederea aprecierii rezistenţelor termice în câmp curent şi corectate ale acestora. pod. cu regim redus de înălţime – max. cu minimum trei clădiri în apropiere.5 0.numărul de schimburi de aer cu exteriorul.tabel 3. pivniţă.065 A = 0. Tabel 3. B1 . • Moderat adăpostite – clădiri în interiorul oraşelor.5 1. de clasa de adăpostire a acesteia şi de gradul de permeabilitate la aer a elementelor de construcţie mobile exterioare (apreciată prin expertiză vizuală sau prin măsurări).5 0.7 0. P+2).2 0.062 1.5 0.6 0.120 1.6 0.1 OBSERVAŢII: Clasa de adăpostire se determină după cum urmează: • Neadăpostite – clădiri foarte înalte.5 0.2 sunt date valorile normale ale na [h-1] pentru spaţii locuite funcţie de categoria clădirii.0 0.5 0.5 Clădiri individuale (case unifamiliale. internate etc.000 În tabelul 3. cât şi rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii se determină din activitatea de expertiză termică a clădirii. P .5 0.096 pentru clădiri colective (ex.) f t a . sol. materiale utilizate) şi asumarea unor valori ale conductivităţilor termice ţinând seama de deprecierea în timp. (4) Sistem de încălzire Încălzire cu aer cald Încălzire cu sobe de teracotă Încălzire cu corpuri statice Încălzire de joasă temperatură prin plafon Încălzire de joasă temperatură prin pardoseală f ta 1.7 1. rosturi de dilataţie) Atât suprafeţele de transfer de căldură. [m3]: V = S Înc ⋅ h N (5) na .6 0.7 0. funcţie de sistemul de încălzire . cămine.025 1.factorul de temperatură pentru aerul interior.Fen .9 0.1.5 0.5 0.volumul interior al spaţiului încălzit.coeficient de corecţie a potenţialului termodinamic caracteristic aerului proaspăt necesar asigurării confortului fiziologic. grosimi. bloc de locuinţe). conform [8].

coeficient care ţine seama de reducerea temperaturii interioare pe durata nopţii. 20 În Anexa 3 sunt date valorile N12 pentru 77 oraşe din ţară. conform SR 4839-97 . 3. 20 N12 .1 – Influenţa reducerii temperaturii interioare pe durata nopţii cu ∆ti = 2°C (∆ti max = 3°C).coeficient care ţine seama de prezenţa balcoanelor pe faţadele clădirii: Cb = 1.98 CR [-] 0. Cb (6) în care: Y . Cb = 1. valorile N12 se determină prin medierea valorilor corespunzătoare pentru trei oraşe din imediata apropiere a localităţii în care este amplasată clădirea considerată şi care sunt date în Anexa 3.• Adăpostite – clădiri în interiorul oraşelor. determinat conform cap. 2 – Punct termic cu reglaj manual.1. valorile din tabelul 3. 3 – Centrală termică de cartier neautomatizată. Valoarea CR pentru încălzire continuă se determină din fig.88 1000 3 2 1 1800 2600 20 3400 4200 5000 N12 [grade-zile] Fig.1 se înmulţesc cu 1.1.numărul anual de grade-zile de calcul corespunzătoare temperaturii interioare rezultante de 20°C.03 pentru clădirii cu balcoane deschise. • medie – clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare. C . 21 22 .00 pentru clădirii fără balcoane sau cu balcoane închise.coeficient de corecţie a necesarului de căldură pentru încălzirea spaţiilor ţinând seama de regimul de exploatare a instalaţiei de încălzire şi de conformaţia clădirii.92 0.97 0. 3.93 0. Y = 0.Punct termic / staţie termică compactă / centrală termică locală – automatizate. 1 . 3.2. Clasa de permeabilitate se determină după cum urmează: • ridicată – clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare.1.numărul corectat de grade-zile caracteristic sezonului de încălzire. regim de încălzire continuă. corespunzătoare clădirii considerate (caracterizată printr-un anumit grad de protecţie termică şi un grad de ocupare mediu definit) şi de condiţiile climatice caracteristice Cb .91 0.89 0.2. • scăzută – clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară prevăzută cu măsuri speciale de etanşare Pentru clădiri cu tâmplărie exterioară fără garnituri de etanşare şi în stare deteriorată. Determinarea numărului corectat de grade zile pentru încălzire Numărul corectat de grade zile pentru încălzirea unei clădiri se determină funcţie de durata normală a sezonului de încălzire. CR . 0.96 0. 3.“Numărul anual de grade-zile”. N GZ . CR .coeficient care ţine seama de variaţia în timp a temperaturii exterioare.96.94 0. respectiv temperaturii medii exterioare de 12°C.90 0. clădiri în păduri etc. Pentru clădiri 20 amplasate în localităţi care nu sunt cuprinse în Anexa 3. determinat cu relaţia: C = Y . în stare bună.95 0.20. DZ.

intensitatea radiaţiei solare difuze pe planul elementului de construcţie opac “j”. [W/m²]. t E F .0 W/m²K (13) (8) I Tj .33 ⋅ n a ⋅ V ⋅ t e   = SE + 0. determinate conform datelor din Anexa 5. şi temperatura exterioară de referinţă caracteristică spaţiului încălzit. În Anexa 6 sunt date valorile medii ale radiaţiei solare totale şi difuze. t E Pe . valorile intensităţilor radiaţiei solare se determină prin medierea valorilor corespunzătoare pentru trei oraşe din imediata apropiere a localităţii în care este amplasată clădirea considerată şi care sunt date în Anexa 6. albă smălţuită. În tabelul 3.3 sunt date valorile α abs pentru materiale uzuale utilizate la finisarea elementelor de construcţie ale clădirilor.35 Metale tablă smălţuită albă tablă smălţuită verde 0. a .26 0. I dif n .33 ⋅ B1 − f t a ⋅ n a ⋅ V  ⋅ t ev + 0. Pentru materiale nespecificate în tabelul 3.temperatura medie a aerului exterior pentru perioada considerată [°C]. pentru 30 oraşe din ţară. [W/m²].zonei în care este amplasată clădirea (temperaturi medii lunare ale aerului exterior şi intensităţi ale radiaţiei solare). Astfel. pe plan orizontal şi vertical pentru diverse orientări.45 0. identică cu temperatura interioară medie de calcul a clădirii. I dif j .33 ⋅ B1 ⋅ n a ⋅ V R (7) αe . începutul şi sfârşitul sezonului de încălzire se determină din verificarea condiţiei de identitate între temperatura interioară redusă din spaţiul încălzit. crem 0.  SE   R + 0.aporturi interioare de căldură.4.coeficientul superficial de transfer de căldură caracteristic suprafeţei exterioare a pereţilor opaci. determinat cu relaţia lui McAdams (Duffie & Beckman.intensitatea radiaţiei solare totale pe planul elementului de ti .33 ⋅ B1 ⋅ n a ⋅ V R construcţie opac “j”. 1974) pentru viteza vântului de 3 m/s: αe = 17. t e R : t E Pe = j α abs j αe ⋅ c s j ⋅ I Tj + 1 − c s j ⋅ I dif j + t e [ ( ) ] (11) ! t E F = (ατ )n ⋅ R Fn ⋅ c sn ⋅ I Tn + 1 − c s n ⋅ I dif n + t e n [ ( ) ] (12) t i R (D Z ) ≡ t e R (D Z ) în care: t iR = t i − a ⋅ S Înc SE + 0. I Tn . determinată în conformitate cu SR 4839-97 – “Numărul anual de grade-zile” [6]. respectiv al elementului de construcţie transparent sau translucid “n”. Intensităţile radiaţiei solare sunt caracterizate de valorile medii pe 24 ore caracteristice zonei de însorire în care este amplasată clădirea şi de perioada considerată.76 ( ) t eR (9) în care tev reprezintă temperatura exterioară virtuală a clădirii şi se determină cu relaţia: t ev = ∑ R Pe j S Pe j j ⋅ t E Pe + j ∑ RF n S Fn n ⋅ t EF + n ∑ Rp ⋅ tP p Sp SE R (10) te . t i R . respectiv al elementului de construcţie transparent sau translucid “n”. α abs j reprezintă coeficientul de absorbţie a radiaţiei solare a suprafeţei exterioare a peretelui exterior “j”. Pentru clădiri amplasate în localităţi care nu sunt cuprinse în Anexa 6. respectiv peretelui exterior transparent sau translucid “n”: 23 24 .temperaturile exterioare echivalente caracteristice peretelui j n exterior opac “j”.3 valoarea coeficientului de absorbţie a radiaţiei solare α abs poate fi aproximată cu ajutorul tabelului 3. Tabel 3.3 α abs Denumirea materialului α abs Denumirea materialului Cărămidă Smălţuită.temperatura interioară rezultantă medie a spaţiului încălzit al clădirii.

41 0. granuloasă ţiglă roşu deschis ţiglă roşu închis ţiglă cafeniu roşcat 0.40 – 0. roşu.71 0.81 0.68 0.88 0.55 0.61 0.1mm grosime folie bituminată cu protecţie minerală folie bituminată protejată cu folie din aluminiu vopsită folie bituminată protejată cu nisip cenuşiu sticlă de geam de 4-5mm gros.74 0.73 0.63 0.55 0.80 0.32 0.80 0. * 25 26 .79 0.82 0.obişnuită.45 0.88 0.67 0.57 0.69 0.80 0.84 0.3 .4 α abs 0.55 0.30 0.54 0. roşie marmorată.64 0.65 0.91 0.41 0.79 0.70 0.factorul optic mediu al elementelor de construcţie transparente sau translucide din componenţa anvelopei clădirii.80 – 0.89 0.18 0. netedă ardezie cenuşiu închis.52 0.61 0.62 0.40 0.88 0.18 0.70 – 0.59 Culoarea suprafeţei Alb.83 0.90 0. negru ! (ατ)n Tabel 3.50 0.62 0.77 0.91 0.70 0.69 tablă smălţuită roşu închis tablă smălţuită albastră tablă zincată nouă tablă zincată foarte murdară tablă neagră de acoperiş alamă lustruită alamă mată tablă din plumb veche aluminiu oxidat aluminiu de c-ţii neoxidat Nitrolacuri / emailuri Alb crem portocaliu roşu deschis roşu închis cafeniu verde deschis verde închis albastru închis negru Vopsea de ulei carmin ultramarin cobalt verde deschis maro cobalt violet smarald miniu de plumb sepia Piatră naturală silicoasă cafenie deschisă cenuşie deschisă roşie 0.80 0.35 0.79 0. granuloasă ardezie cenuşiu-verzuie.60 0.58 0.50 0.83 0.40 0.81 0.54 0.73 Tabel 3.91 0.90 .90 0.33 0.40 0. suprafaţă netedă Cenuşiu deschis Verde.65 0.58 0.89 0.5 sunt date valorile Ţinând seama de suprafaţa liberă a geamurilor în raport cu suprafaţa tâmplăriei exterioare.64 0.64 0.92 0.35 0.25 – 0.50 – 0.40 0.22 0.89 0.59 0.11 Denumirea materialului folie din PVC de 0. În tabelul 3.64 0.continuare Denumirea materialului Materiale diverse beton simplu beton celular autoclavizat pietriş de granit lemn nevopsit lemn vopsit galben închis lemn vopsit galben deschis var deschis la culoare var închis la culoare ceramică de faţadă în culoare deschisă nisip cu pietriş nisip umed gresie de culoare deschisă gresie roşie beton de perlit folie din polietilenă de 0.88 0. sticlă de c-ţie de 6mm grosime zgură vată minerală Tencuieli din var în culoare deschisă din var în culoare cenuşie din var în culoare albă cu ciment alb albastră α abs 0.55 0.085mm grosime α abs 0.44 0.96 0. determinat ca produs între factorul de transmisie totală a energiei solare [14] a părţii vitrate* şi absorbtivitatea medie a elementelor interioare care recepţionează flux termic de la radiaţia solară care traversează vitrajul. albastru Albastru închis.42 0.79 0.54 0.50 0.42 0.87 0.42 0.70 0. cafeniu deschis Cafeniu închis.66 0.64 0. purpurie albastră Calcar culoare deschisă culoare închisă Granit roşcat cenuşiu deschis polizat cenuşiu deschis semipolizat Marmură albă polizată culoare închisă şlefuită Materiale pentru acoperişuri azbociment alb azbociment 6 luni vechime azbociment 12 luni vechime azbociment 6 ani vechime azbociment roşu asfalt nou asfalt vechi irasbit irasbit cu suprafaţă aluminizată ardezie cenuşiu-argintie ardezie cenuşiu-albastră ardezie cenuşiu-verzuie. roşie deschis obişnuită.

3. NGZ. pentru fiecare lună “k” a sezonului de încălzire. pentru o valoare medie a absorbtivităţii elementelor de construcţie interioare de 0. rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa acesteia etc.26 0.22 0.2. d. şi numărul corectat de grade-zile pentru încălzire. anexe pentru fiecare lună “k” a sezonului de încălzire. !" Metoda grafo-analitică de determinate a DZ 27 28 .20 0. Tabel 3. DZ.din [6]. referinţă ale spaţiilor (14) j. .3. având o suprafaţă cu un strat reflectant al razelor infraroşii Geam termoizolant triplu. conform cap.temperaturile interioare de neîncălzite.suprafete verticale. Se determină durata normală a sezonului de încălzire. f.5 Tipul ferestrelor exterioare Geamuri duble (două geamuri simple sau un geam termoizolant cu două foi de geam) Geamuri triple (un geam simplu + un geam termoizolant cu două foi de geam sau un geam termoizolant cu trei foi de geam) Geam termoizolant dublu. 3. Se determină temperatura interioară rezultantă medie a spaţiului încălzit al clădirii. volum etc. Se determină cu relaţia (10) temperatura exterioară virtuală a clădirii. R OBSERVAŢIE: În cadrul cap.2. t i .factorul de însorire a suprafeţei peretelui “j”.suprafete orizontale. b. h. cât şi expresiile suprafeţelor de transfer de căldură dinspre spaţiul încălzit (locuit) spre spaţiile anexe (SP) şi ale rezistenţelor termice ale elementelor de construcţie care constituie suprafeţele menţionate (RP). se indică atât procedura de determinare a temperaturii acestui spaţiu (sau se precizează valoarea sa de calcul). c s n . respectiv ferestrei “n” receptoare de radiaţie solară directă. Se determină cu relaţia (8) temperatura interioară redusă a clădirii.din Anexa 6.! coeficientului (ατ )n funcţie de tipul ferestrelor. conform cap. cu relaţia (3). caracteristicile termofizice ale anvelopei clădirii. j.). pentru fiecare E E Pe j Fn lună “k” a sezonului de încălzire. (12). Se estimează aporturile interne de căldură. i. subsol. cu ajutorul Anexei 5. g. (conform Anexei 2). t ( k ) . utilizând una din cele două metode prezentate mai jos. Valorile SP şi RP se utilizează în relaţiile de calcul (2).16 Procedura efectivă de determinare a duratei normale a sezonului de încălzire pentru o clădire existentă precum şi numărul corectat de grade-zile pentru încălzire este următoarea: a. c.). având două suprafeţe tratate cu straturi reflectante ale razelor infraroşii ! (ατ)n 0. Din proiectul clădirii şi/sau releveul efectuat în cadrul expertizei termice a clădirii se determină mărimile geometrice (suprafeţe. 0 ≤ c s Pentru calcule estimative se recomandă valorile:  c s O = 0. R . pod. Se identifică datele climatice caracteristice zonei în care este amplasată clădirea considerată: valori medii lunare ale temperaturii exterioare a aerului . t ( k ) cu relaţiile (11). (3) şi (10). Se determină rezistenţa termică medie a anvelopei clădirii.55  tP . conform [6]. ev e R . din P bilanţul termic al acestor spaţii. e.40. t ( k ) . rost de dilataţie etc. n ≤ 1. c s j . unică pentru întreg sezonul de încălzire. respectiv valori medii zilnice ale intensităţii totale şi difuze a radiaţiei solare . în funcţie de destinaţia spaţiului anexă. şi cu relaţia (9) temperatura exterioară de referinţă a clădirii. Se determină temperaturile echivalente ale elementelor de construcţie adiacente mediului exterior t ( k ) .2. având o suprafaţă tratată cu un strat reflectant al razelor infraroşii Geam termoizolant triplu. Se determină temperaturile interioare caracteristice spaţiilor anexe / neîncălzite (casa scărilor.30 0. t ( k ) .70  c s V = 0.

Se determină numărul corectat de grade-zile pentru încălzire corespunzător fiecărei luni din sezon. se obţin două soluţii: .50 ⋅ Z  (19) luna de după ultima din cele “L” luni. din intersecţia celor două curbe (o curbă şi o dreaptă paralelă cu axa absciselor) duratele de încălzire din lunile de început. numărat de la 15 iulie. N (k ) . …. cu relaţiile: 0  D (0) =  Z (1) D Z1 − 0. 2.D Z1 = numărul de zile. precum şi luna dinaintea primeia respectiv e R R D( L) Z D Z + 0. 2. respectiv de sfârşit ale sezonului de încălzire. D Z2 = numărul de zile. pentru Z k = 0. L+1. e 2.50 ⋅ Z(1) − pentru D Z1 ≤ 0. Se determină duratele de încălzire pentru fiecare lună din sezon. Z ( k ) . Se determină. respectiv ziua şi luna de oprire a încălzirii. ….50 ⋅ Z( L ) − pentru D Z ≤ 0. Se determină duratele D Z1 şi D ZL cu relaţiile: D Z1 = 0. Se notează cu D ( k ) numărul de zile calendaristice din luna “k”. 3. Durata normală a sezonului de încălzire pentru clădirea considerată va fi dat de relaţia: DZ = L +1 k =0 . L-1) duratele de încălzire coincid cu numărul de zile calendaristice. 4. 5.50 ⋅ Z  D (1) Z D Z + 0.50 ⋅ Z( L ) D Z L − 0.50 ⋅ t i − t ( L) e R R t ( L +1) − t ( L ) e e R R ⋅ Z ( L ) + Z ( L +1) [ ] (16) fiecare lună. la care se opreşte în care Z ( k ) reprezintă durata calendaristică a lunii “k”. în număr de “L” luni.50 ⋅ Z( L )  = ( L) − pentru D Z L > 0. Se identifică prima lună din sezonul de încălzire pentru care t i > t (1) . Fiecare valoare t (k ) eR D Z L = 0. respectiv ultima lună din e R R D ( L +1) Z (20) sezonul de încălzire pentru care t i > t ( L ) şi prima lună dinaintea sezonului e R R de încălzire pentru care t i < R R R t ( 0) eR Pentru celelalte luni (k = 2. la care începe încălzirea (început sezon). Se iau în considerare lunile în care este îndeplinită inegalitatea t i > t ( k ) . !" (18) Metoda analitică de determinare a DZ 1.50 ⋅ Z(1)  1 =  (1) Z  − pentru D Z1 ≤ 0.50 ⋅ Z(1) (17) - încălzirea (sfârşit sezon). în total “L+2” luni. Se reprezintă grafic funcţiile t ( k ) şi t i e R R în raport cu numărul de zile este specifică zilei a 15-a din din sezonul de încălzire.50 ⋅ Z( L ) Z  0 − pentru D Z L ≤ 0.50 ⋅ Z( L )  L L = (L ) − pentru D Z L > 0. cu relaţiile: GZ 29 30 . din fiecare lună “k” în parte.50 ⋅ Z(1) − pentru D Z1 > 0. numărat de la 15 iulie. respectiv prima lună după sezonului de încălzire pentru care t i > t ( L +1) . 3.50 ⋅ t i − t (1) e R R ∑ D (Zk ) (21) t ( 0) eR − t (1) eR ⋅ Z ( 0) + Z (1) [ ] (15) k. respectiv ziua şi luna de începere a încălzirii. Se determină durata sezonului de încălzire prin scăderea celor două momente determinate la pct.50 ⋅ Z(1) − pentru D Z1 > 0.1.

50 ⋅ t i − t (1) ⋅ e R R [ D ] ] D [+ 0. L (23) (L + N GZ 1) = 0. t i G .05 m Pentru beton. (27) N (k ) = D ( k ) ⋅ t i − t ( k ) Z GZ e R R [ ] . se determină un coeficient de corecţie a necesarului de căldură. N GZ . cu relaţia: N GZ = ∑ N (k ) GZ k (25) 3. cu relaţia: βk = în care τf τ f + τ a ( k ) ⋅ α 0( k ) + τ G ( k ) ⋅ ξ ( k ) τP . M [kg]. a acestora.constanta de timp a construcţiei [h].1. a elementelor de construcţie care resimt variaţiile diurne ale temperaturii aerului şi capacitatea termică.grosimea materialului “p” din zona activă [m].densitatea materialului “p” din zona activă [kg/m3]. .durata considerată pentru determinarea coeficientului de corecţie (ex. . .durata totală de funcţionare a instalaţiei de încălzire pentru asigurarea temperaturii interioare de gardă. .durata medie de ocupare a clădirii în perioada (26)   Mc = ∑  S m ⋅ ∑ ρ pm ⋅ δ pm ⋅ c m    m  p  ρp δp Sm .suprafaţa interioară a elementului de construcţie “m” [m2] δpm ≤ 0. în cazul funcţionării cu intermitenţă a instalaţiei de încălzire interioară (după un program stabilit).3.10 m δpm ≤ 0. τ a ( k ) . BCA. c [J/kg K]. …. S  Q ( k ) =  E + 0.50 ⋅ t i − t ( L ) ⋅ e R R [ ] ] D [D+ 0.50 ⋅ Z(1) ( 0) 2 Z ( 0) Z (22) τ G ( k ) . k = 1.capacitatea termică a elementelor de construcţie interioare şi exterioare care influenţează variaţia temperaturii aerului interior în cazul intermitenţei în funcţionare a instalaţiei de încălzire.33 ⋅ B1 ⋅ n a ⋅ V  ⋅ C ⋅ t i − t ( k ) înc  R  eR R   = t iR − t (k ) e R [ ] (29) Ti R (k) t i − t (k ) e R (30) 31 32 . sfârşit de săptămână – 72h). determinată ca suma produselor dintre masa activă. Astfel.50 ⋅ Z(L) ( L +1) 2 Z ( L +1) Z (24) l.durata optimă de reîncălzire a clădirii în condiţii climatice medii caracteristice lunii “k” [h]. Corectarea necesarului anual normal de căldură pentru încălzirea cu intermitenţă funcţie de programul de utilizare a clădirii Corectarea necesarului anual normal de căldură se face numai pentru clădiri caracterizate de un program de ocupare discontinuu. Pentru materiale termoizolante α 0( k ) = Q0 Q (k ) înc (28) τ p considerată. în condiţii τp climatice medii caracteristice lunii “k” [h/zi]. cu funcţionare continuă a instalaţiei de încălzire interioară [h]. Se determină numărul corectat anual de grade-zile pentru încălzire. β k pentru fiecare lună “k” a sezonului de încălzire. Tc Mc . cărămidă.(0 ) N GZ = 0. pentru o clădire de birouri: zi a săptămânii – 24h.

e cs e z CS [( ) ( )] [kWh/an] (41) η înc = η r ⋅ ηd ⋅ η g (42) 33 34 . [kWh/an] η înc (39) Cazul 1: Inegalitatea (35) se verifică:  E −1  τ a ( k ) = −Tc ⋅ ln1 + α 0( k ) ⋅ Ti R  (k )  τ G(k) = 0 Cazul 2: Inegalitatea (35) nu se verifică:  1 − α 0( k ) ⋅ Ti R (k)  τ a ( k ) = −Tc ⋅ ln  ξ ( k ) − α 0( k ) ⋅ Ti R ( k )       (371)      (361) în care: Q an = ∑ Q ( k ) CS CS k (40) (362) şi Q( k ) = 0.33 ⋅ B1 ⋅ n a ⋅ Vînc R     [h] (31) τ G ( k ) = τ p − τ f + Tc ⋅ ln ξ ( k ) − τ a ( k ) [ ] (372)  24 − τ f E = exp −  Tc  ξ (k ) = t iG − t (k ) e R (32) Coeficienţii β k determinaţi pentru fiecare lună k din sezonul de încălzire vor afecta numărul de grade zile aferent fiecărei luni în parte. estimat la nivelul sursei de căldură a acesteia. se determină în funcţie de suma dintre consumul anual aferent spaţiului locuit / încălzit (calculat cu relaţia (1)) şi consumul anual de căldură aferent spaţiilor anexe / de circulaţie încălzite (casa scărilor) şi de randamentul global anual al instalaţiei de încălzire interioară.021 ⋅ δCS ⋅ q R ( 0) ⋅ SR CS ⋅ ω t ( k ) ⋅ t ( k ) − γ t ( k ) ⋅ D( k ) .1. Determinarea consumului de căldură anual normal pentru încălzirea spaţiilor la nivelul sursei de căldură aferentă clădirii Consumul anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor unei clădiri. determinat cu relaţiile (22)…(24) pentru încălzirea continuă a spaţiilor.3.Tc = 1 Mc ⋅ SE 3600 + 0. cu relaţia: an Q Sînc = t iG = 12°C (34) Determinarea duratelor τ a ( k ) şi τ G ( k ) se face în funcţie de verificarea următoarei inegalităţi: t (k) + t i − t (k ) ⋅ e e R R [ ] E E −1 1+ α 0( k ) ⋅ Ti R ≥ t iG (k) (35) Q an + Q an înc CS . Pentru cazul general se poate considera valoarea: 3. necesar a fi realizată de instalaţia de încălzire pe durata de neocupare a spaţiului încălzit. iar numărul corectat anual de grade zile caracteristic clădirii considerate pentru încălzirea cu intermitenţă a spaţiilor va fi dat de relaţia: (k ) N GZ = ∑ β k ⋅ N GZ k ti − t (k ) eR (33) [ ] (38) t iG reprezintă temperatura interioară de gardă.

η g . η r . reprezintă raportul dintre necesarul de căldură la nivelul spaţiilor încălzite şi necesarul de căldură pentru încălzire ţinând seama de fluxul termic disipat prin reţeaua de distribuţie a agentului încălzitor şi care nu contribuie la încălzirea directă a spaţiilor. η d . fie de activităţi cu caracter punctual şi definit chiar prin destinaţia spaţiilor respective. fie pe plăcuţa cu datele tehnice ştanţată pe cazan.85 0.Semnificaţia termenilor din componenţa relaţiei de determinare a consumului de căldură anual aferent spaţiilor anexe ale spaţiilor încălzite.6 în funcţie de tipul instalaţiei de încălzire şi de dotarea cu echipamente de reglare a căldurii.99 0. [kWh/an] (44) • Randamentul mediu anual al sursei de generare a căldurii pentru încălzirea spaţiilor. Valorile medii pentru η r sunt date în tabelul 3. 35 36 . Practic se au în vedere următoarele spaţii: #"casa scărilor dotată cu sistem de încălzire.83 • Randamentul de distribuţie a căldurii în instalaţia de încălzire interioară. CS OBSERVAŢIE: Spaţiile anexă ale spaţiilor încălzite sunt reprezentate în principal de spaţii de trecere în care prezenţa oamenilor este determinată fie de necesitatea accesului la spaţiile locuite / ocupate.6 ηr Situaţia Instalaţie de încălzire centrală dotată cu robinete de reglaj termostatic Instalaţie de încălzire centrală fără robinete de reglaj termostatic Instalaţie de încălzire locală cu sobe de teracotă funcţionând cu combustibil lichid sau gazos Instalaţie de încălzire locală cu sobe de teracotă funcţionând cu combustibil solid Instalaţie de încălzire interioară prevăzută cu perdele de aer cald 0. Cantitatea anuală de căldură livrată de corpurile statice în spaţiile menţionate se determină cu relaţia: • Randamentul de reglare al instalaţiei de încălzire interioară. Q an . acesta poate fi măsurat utilizând o procedură normată sau poate fi estimat utilizând valorile orientative din tabelul 3.88 0. de puterea nominală a acestuia şi de gradul mediu de încărcare al cazanului în raport cu puterea termică nominală a acestuia. reprezintă eficienţa de transformare a energiei în căldură utilă pentru încălzire.92 0.2): Pd (k Q an = 0. 3. Pentru cazane / centrale termice η g se determină cu relaţia: ηg = γ o ⋅ ηg0 − γ v ( ) (45) în care γ o reprezintă un coeficient de reducere a valorii nominale (de catalog) η g 0 datorită pierderilor la oprirea cazanului.2.7. Randamentul nominal de producere a căldurii η g 0 este definit pentru funcţionarea continuă a cazanului la sarcina termică nominală şi în general este dat fie în documentaţia tehnică a cazanului (dacă există). 3. #"coridoare de trecere (în exteriorul spaţiilor locuite / ocupate) dotate cu sistem de încălzire. Pentru cazul reţelei de distribuţie a agentului încălzitor amplasată în subsolul neîncălzit al clădirii.2.3. funcţie de tipul cazanului. Tabel 3. Suprafaţa totală echivalentă termic a corpurilor statice de încălzire [15] amplasate în aceste spaţii are valoarea S R CS . precum şi modul de calcul al acestora se prezintă în cap. Q an este dată de relaţia (a se vedea cap. În situaţia în care nici una din situaţiile menţionate nu este posibilă cunoaşterea η g 0 . ηd = Q an + Q an înc CS Q an + Q an + η r ⋅ Q an înc CS Pd (43) în care Q an reprezintă cantitatea de căldură disipată prin conductele de Pd distribuţie a agentului termic amplasate în spaţii neîncălzite.151 ⋅ A ⋅ ∑ t ( k ) − t Sb) ⋅ D ( k ) Pd apa z k {[ ] } . reprezintă capacitatea instalaţiei de încălzire interioară şi a echipamentelor de reglare din dotarea acesteia de a asigura necesarul de căldură al clădirii. ţinând seama de variaţia în timp a parametrilor climatici şi a aporturilor interne.

76 0.98 .55 0.arzător separat .00.99 .arzător integrat Cazan modern Cazan cu preparare a apei calde cu semiacumulare Combustibil gazos cu arzător atmosferic (tiraj natural) Cazan clasic cu funcţionare tot sau nimic .combustibil solid Pentru centrale termice valorile γo = 1 − 1 + 0. utilizate pentru încălzirea spaţiilor.02.1. sursa de căldură se consideră la nivelul punctului de racord al instalaţiei interioare de încălzire a clădirii şi în consecinţă se consideră η g =1.98 3.92 0.8 sunt date valori orientative pentru randamentul mediu anual de generare a căldurii caracteristice altor tipuri de surse de căldură decât cazane / centrale termice.pentru centrală termică aferentă unei clădiri colective (cu mai mult de 4 apartamente) echipată cu arzător atmosferic funcţionând cu gaze naturale.combustibil gazos . În tabelul 3. γ v = 0.pentru cazan cu vechime cuprinsă între 5 şi 10 ani: Combustibil lichid 0.înainte de 1990 .86 0.arzător integrat Cazan modern Cazan cu condensaţie Tabel 3.pentru centrală termică proprie aferentă unei unităţi funcţionale individuală (clădire individuală / apartament sau clădire înşiruită cu mai puţin de trei apartamente).04. Tabel 3.8 Sursa de căldură Sobe din teracotă funcţionând cu: . [kW] γ v reprezintă un coeficient de reducere a valorii de catalog η g 0 în funcţie de vechimea cazanului: .90 0.79 0.Cazan Cazan clasic din fontă sau oţel cu . .177 ⋅ Pn 0. OBSERVAŢIE: Combustibil gazos cu arzător cu aer insuflat (tiraj forţat) Pentru clădirile racordate la o sursă centralizată de alimentare cu căldură (de tip termoficare sau centrală termică de cartier) prin intermediul unei reţele de distribuţie a agentului termic. γv Pentru cazane prost întreţinute (stare proastă) valorilor de penalizare de mai sus li se adaugă 0.pentru cazan mai nou de 5 ani: .86 0.înainte de 1990 . în care Pn .77 γ o sunt următoarele: .după 1990 Cazan clasic din fontă sau oţel cu .05.4.83 0.combustibil lichid .pentru cazan mai vechi de 10 ani: γ v = 0. ηg 0.92 0.45 γ o = 0.după 1990 Cazan clasic cu funcţionare modulată .84 0.arzător separat .puterea termică utilă a cazanului în condiţii nominale (din documentaţia tehnică a acestuia).74 echipată cu arzător funcţionând cu gaze naturale cu tiraj forţat sau funcţionând cu combustibil lichid sau solid. γ v = 0.7 ηg0 0.90 0. Determinarea consumului specific de căldură anual normal pentru încălzirea spaţiilor 37 38 .04.60 0.pentru centrală termică aferentă unei clădiri colective (cu mai mult de 4 apartamente) γ o = 0.

3.2. se determină din ecuaţia următoare: t R d − t i + (t i − t e )⋅ U ⋅ −4. SÎnc. [kWh/m²an] (46) Pentru compararea diferitelor clădiri din punct de vedere al protecţiei termice în situaţia asigurării condiţiilor de confort termic normate prin intermediul sistemului de încălzire propriu.deschiderea sau lăţimea rostului de dilataţie [m]. în funcţie de temperatura exterioară a aerului şi de complexul d 3 2 ⋅ R R1 H . În continuare se prezintă relaţiile de determinare a temperaturilor caracteristice spaţiilor anexe cele mai des întâlnite în clădirile existente.rezistenţa termică a elementelor de construcţie adiacente rostului S Înc .2. [kWh/m²an] (47) de dilataţie [m²K/W]. estimat la nivelul sursei de căldură a acesteia. 39 40 .28 ⋅ t R d − t e ( ) 1297. Rost deschis Temperatura rostului de dilataţie deschis.Consumul specific anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor unei clădiri. în funcţie de temperaturile normale ale încăperilor şi spaţiilor adiacente şi de rata de ventilare a spaţiilor neîncălzite. 3. înc CS 3.836 ⋅ R R1 ⋅ d (48) ) ( ) (50) U= 450. se determină prin raportarea consumului anual calculat cu relaţia (30) la suprafaţa utilă a spaţiilor încălzite ale clădirii. d .2. în funcţie de temperatura exterioară a aerului şi de produsul dintre R R1 şi d. t R d . subsol / demisol.1. cu relaţia: q an = înc Q an înc + Q an CS S Înc .5 − 4.59 ⋅ t R d  H         ⋅ (1297.1. pod. determinată pentru o temperatură medie ti = 18°C.înălţimea rostului de dilataţie [m]. este următoarea: t Rî = în care t i + 0. 3. Temperaturi caracteristice rosturilor de dilataţie dintre clădiri 3.3 se prezintă variaţia temperaturii rostului de dilataţie deschis.59 ⋅ t R d în care   1 E d = exp − 32  d ⋅ R R1  U⋅ ⋅ 1297.2. În fig.1.) se determină pe bază de bilanţ termic.2.836 ⋅ R R1 ⋅ d ⋅ t e 1 + +0. t R î .1.3.5 − 4. 3. respectiv Q an conform cap. cu relaţia: an q Sînc = an Q Sînc ti R R1 . rost de dilataţie etc. determinată pentru o temperatură medie ti = 18°C.1. .2 se prezintă variaţia temperaturii rostului de dilataţie închis. este util să se determine consumului specific anual de căldură pentru încălzirea clădirii la nivelul spaţiilor încălzite. Temperaturi interioare ale spaţiilor neîncălzite Temperaturile interioare ale spaţiilor anexe / neîncălzite (casa scărilor.temperatura interioară rezultantă medie a spaţiilor adiacente rostului de dilataţie [°C]. 3. În fig.59 ⋅ t R d (51) H . Rost închis Relaţia de determinare a temperaturii rostului de dilataţie închis.5 − H ⋅ (1 − E d ) = 0 d 3 2 ⋅ R R1 (49) în care Q an este determinat cu relaţia (1).

41 42 .

Temperatura interioară a subsolului unei clădiri existente Bilanţul termic al subsolului tehnic al unei construcţii existente se efectuează pentru situaţia în care subsolul este adiacent spaţiului locuit. Sb R i.33 ⋅ n a Sb ⋅ VSb ⋅ (t Sb − t e ) − în care: 1 − subsol cu instalatii termice δa =  0 − subsol fara instalatii termice S Pe. Sb R Pe. prevăzute sau nu cu izolaţie termică.4) Temperatura tsb se determină din ecuaţia: S i . S ⋅ [E1 ⋅ t i + E 3 + (E 2 − 1) ⋅ t Sb ] + + 2 ⋅ π ⋅ A ⋅ δ a ⋅ t apa − t Sb − Q e − Q a − − 0. S R CS.2. 3. spaţiului casei scărilor şi mediul exterior. Sb ⋅ (t i − t sb ) + S CS.33 +  de j  (54) A=∑ j 43 44 .2.conform Anexei E din [10] Lj  δ iz j 1 ⋅ ln1 + 2 ⋅  dcj λ iz   0.1. Subsolul ocupă în totalitate spaţiul de sub planşeul parterului şi casei scărilor (fig. 3. Sb ⋅ (t Sb − t e ) = 0 ( ) (52) (53) n a Sb .3. De asemenea subsolul se presupune că este traversat de instalaţii termice (încălzire şi/sau apă caldă de consum).2.2.

t e k −1 . Qe. 3.50 (45 + m .33 49. tapă = 0. te + n) (55) Coeficienţii me şi ne se determină funcţie de zona climatică în care este amplasată clădirea. Q e = F1 ⋅ ln(1 + F2 ⋅ m ) ⋅ t Sb − t e kS ( ) (56) (57) (58) dej dcj Q a = [F3 + F4 ⋅ ln(1 + F5 − F6 ⋅ m )]⋅ (t Sb − t a ) m= F7 − F8 ⋅ z 1+ z t Sb − t a t Sb − t e kS Fig.lungimea tronsoanelor de diametru “j” [m] d e j .60 ⋅ t e k −1 în care: t ek . Tabel 3.temperatura medie a apei vehiculată in instalaţiile termice din subsolul tehnic.40 ⋅ t ek + 0.33 49.934 ne 52. se utilizează în calcul valoarea m = 0 şi se rezolvă ecuaţia (52).33 z= (59) Observaţie: Calculul se efectuează pentru o lună “k” a sezonului de încălzire.5 – Dimensiunile unei conducte din instalaţiile termice care traversează subsolul tehnic Lj .9 Zona climatică I II III IV me -1.934 -0.067 -1.temperatura exterioară medie din luna “k”. [°C].conductivitatea termică a termoizolaţiei [W/m K]. λiz .67 51.034 -0. d c j .temperatura exterioară medie din luna anterioară lunii “k”. Cazul b. tapă .grosimea termoizolaţiei [m].9. Punctul de separare a liniilor de flux amplasat pe pardoseala subsolului Q e = F9 ⋅ ln[ F10 ⋅ (F11 + F12 ⋅ m ) ]⋅ t Sb − t e k S ( ) (62) (63) Fluxurile termice disipate spre exterior prin sol Qe şi către stratul de pânză de apă freatică Qa se determină după cum urmează: Q a = S PdSb − m ⋅ PSb + N cî ⋅ m 2 ⋅ F13 ⋅ (t Sb − t a ) ( ) 45 46 . [°C]. iar fluxul termic disipat către exterior. se determină funcţie de o temperatură medie exterioară a aerului calculată cu relaţia: (60) t ek S = 0.Lj δiz Cazul a. Condiţia de existenţă a soluţiei este următoarea: m≤h (61) dacă m < 0 . funcţie de temperatura exterioară (medie lunară).diametrul exterior al conductei “j” inclusiv cu termoizolaţia [m].diametrul exterior al conductei “j” netermoizolată [m]. din tabelul 3. Punctul de despărţire a liniilor de flux termic (către exterior şi către pânza de apă freatică) este amplasat pe pereţii verticali ai subsolului semiîngropat. δiz .

Se rezolvă ecuaţia (52) pentru cazul a. Rezultă t Sb) .50 ⋅ b + δ1 ) .50 b +δ1) se adoptă m = 0. b şi se rezolvă ecuaţia (52).50 a.50 ⋅ π λs ⋅ R a λs ⋅ Ra π (74) Ncî . sau respectiv m = 0.număr de colţuri închise – conform fig.50 ⋅ ⋅ h + ∑ δp α iSb α e λp λ0 λs 1 α iSb 1 α iSb + δ δ 1 + 1 + 0 α e λ1 λ 0 δp δ1 H a − h − ∑ δ p + + 0. .m= F14 − F15 z (64) F6 = 0.50 ⋅ (70) F3 S Pd Sb λ s S PdSb ⋅ F3 π λs ⋅ R P0 π (81) F3 = 1 α iSb +∑ δp λp + Ha − h − ∑ δp λs (71) F14 = (82) F4 = F1 π⋅h F5 = 0. Se determină z(k) din relaţia (59). 47 48 .50 ⋅ λs ⋅ R a (72) (73) F15 = (83) Calculul temperaturii subsolului tehnic se efectuează pentru fiecare lună “k” din sezonul de încălzire. Condiţia de existenţă a soluţiei este următoarea: δ1 ≤ m ≤ (0. procedura de lucru fiind următoarea: (k 1. F7 = h + 2 ⋅ (65) F8 = 2 ⋅ (75) dacă m ≥ (0.50 . 3.50 ⋅ F1 F10 = (1 + F2 ⋅ h ) F11 = (66) (78) (79) Re = (67) 1 π ⋅ δ1 1+ λ s ⋅ R P0 π λs π ⋅ δ1 + λs Ra = + (68) F12 = (69) F13 = R P0 (80) F1 = 2 ⋅ λs ⋅ P π π λsR e S Pd Sb F2 = 0.50 a + δ1) sau m ≥ (0. R Po δ 1 1 π = + +∑ + 0 + 0.50 ⋅ π ⋅ ∑ λ1 λs λs δp λs ⋅ Re π (76) (77) 2 ( ) F9 = 0.50 ⋅ a + δ1 )  δ1 ≤ m ≤ (0. 2.4 (b). .

Sb R iL . Sb şi reprezintă suprafaţa încălzită (locuită) din cadrul parterului clădirii. 5. Subsolul ocupă parţial spaţiul de sub planşeul parterului (fig.3. Sb  S   ⋅ (t − t Sb ) + CS.6) Temperatura tsb se determină din ecuaţia:  S i . Dacă nu se îndeplineşte condiţia (61). se trece la luna următoare. Sb S iL . Se trece la luna următoare. 2. măsurată la interiorul spaţiului încălzit (locuit). Temperatura t Sb) se determină conform procedurii prezentate. 3. Se determină m(k) din relaţia (58). se rezolvă ecuaţia (52) pentru (k cazul b. S ⋅ [E1 ⋅ t i + E 3 + (E 2 − 1) ⋅ t Sb ] + +  R i. CONCLUZII: (k 1. Se verifică condiţia (61) şi dacă se îndeplineşte. Sb  i R CS. 3. pentru fiecare lună “k” din sezonul de încălzire. 3. Rezultă t Sb) . Sb R Pe. Sb ⋅ (t Sb − t e ) = 0 (84) în care δ a şi A sunt date de relaţiile (53) şi (54) (85) H a ≥ h + δ P  H a ≥ h L + δ P Fluxurile termice disipate spre mediul exterior prin sol Qe şi către stratul de pânză de apă freatică Qa se determină după cum urmează: 49 50 .2. 3. S   + 2 ⋅ π ⋅ A ⋅ δ a ⋅ t apa − t Sb − Q e − Q a − ( ) − 0.2.2.33 ⋅ n a Sb ⋅ VSb ⋅ (t Sb − t e ) − S Pe. Rezistenţa termică a planşeului peste subsol este Ri Sb şi se determină conform Anexei 2. Suprafaţa de transfer de căldură dinspre spaţiul încălzit (locuit) şi subsol are aria Si.

[m]. Punctul de separare a liniilor de flux amplasat pe pardoseala subsolului Q e = α ⋅ F9 ⋅ ln[F10 ⋅ (F11 + F12 ⋅ m ) ]⋅ t Sb − t e k S Q a = SPd Sb − m ⋅ α ⋅ P + N cî ⋅ m 2 + + F4 ⋅ P( L )  ⋅ ln(1 + F5 − F6 ⋅ h L ) ⋅ (t Sb − t a ) P  (90) t pod = B 2 ⋅ t i + B 3 ⋅ t cs + B 4 în care: E1 = D 2 + B2 ⋅ D3 1 − B3 ⋅ D 3 D4 1 − B3 ⋅ D 3 D1 + B 4 ⋅ D 3 1 − B3 ⋅ D 3 C 5 ⋅ t e + C 6 + C 7 − 0. pentru fiecare lună “k” din sezonul de încălzire. (86)  Q a = F3 + α ⋅ F4 ⋅ ln (1 + F5 − F6 ⋅ m ) +  P( L )  + F4 ⋅ ⋅ ln (1 + F5 − F6 ⋅ h L ) ⋅ (t Sb − t a ) P   în care: α= PS1 .lungimea conturului dintre spaţiul (L) şi subsol. Punctul de despărţire a liniilor de flux termic (către exterior şi către pânza de apă freatică) este amplasat pe pereţii verticali ai subsolului: Q e = α ⋅ F1 ⋅ ln(1 + F2 ⋅ m ) ⋅ t Sb − t e kS ( ) CONCLUZII: (k 1. Suprafaţa de transfer de căldură dinspre spaţiul încălzit (locuit) şi subsol are aria (Si.Cazul a. Procedura de utilizare a relaţiilor (89) şi (90) este prezentată în cap.2.2. 2. Sb + SiL.1. dacă m < 0 se utilizează în calcul valoarea m = 0 şi se rezolvă ecuaţia (84). Temperaturi interioare ale spaţiului casei scărilor şi podului din componenţa unei clădiri existente Temperatura casei scărilor unei clădiri existente se determină cu relaţia: t cs = E 1 ⋅ t i + E 2 ⋅ t sb + E 3 Temperatura podului unei clădiri existente se determină cu relaţia: (91) P(L) . se utilizează în calcul valoarea m = 0 şi se rezolvă ecuaţia (84). Rezistenţele termice corespunzătoare suprafeţelor Si Sb şi SiL Sb sunt Ri Sb şi RiL Sb. Dacă m < 0 . Temperatura t Sb) se determină conform procedurii prezentate.2.3.Condiţia de existenţă a soluţiei este m ≤ h . P = PS1 + PS2 P (87) (88) 3. determinate conform Anexei 2.861 ⋅ δ CS ⋅ q R ( 0) ⋅ S R CS ⋅ γ (t e ) C1 (92) ( ) (89) (93) [( ) E2 = (94) în care m se determină conform relaţiei (64). măsurată la interiorul spaţiului încălzit (locuit) şi aria suprafeţei peretelui care desparte spaţiul locuit (L) de subsol. 3. 3. măsurată la interiorul spaţiului locuit (L). Cazul b. E3 = (95) D1 = (96) 51 52 . Sb) şi reprezintă suma dintre suprafaţa încălzită (locuită) din cadrul parterului clădirii. m şi z se determină conform relaţiilor (58) şi (59).

E ⋅ VCS S PeCS j R PeCS j (104) A4 = ∑ j S AcPj R AcPj ⋅ t E AcP + ∑ j S AcFn R AcFn n ⋅ t E AcF + 0. CS S CS. S R CS.D2 = C2 C1 C3 C1 C4 C1 Si. 53 54 . S R CS. CS SCS. P R i.7. S A1 = (101) A2 = + 0. S SCS. (114) Funcţiile γ (t e ) şi ω(t e ) sunt reprezentate în fig. 3. P ⋅ VCS (102) A3 = (103) + +∑ j +∑ n + 0. P S AcPj R AcPj S AcFn R AcFn (107) D4 = (99) B3 = (108) C1 = + + +∑ j +∑ n + (100) B4 = (109) + 0.33 ⋅ n a CS. P S CS.33 ⋅ n a CS. P R i. E ⋅ VP ⋅ t e n (113) C6 = ∑ j ⋅ t E PeCS j (105) 1 δ CS =  0 − pentru casa scarilor încalzita . P S i. P ⋅ VP (112) C 5 = 0. în raport cu zona climatică în care este amplasată clădirea. P S CS. P R CS. CS R i.33 ⋅ n a ΣCS ⋅ VCS − 0.861 ⋅ δCS ⋅ q R ( 0) ⋅ SR CS ⋅ ω(t e ) S i. P R CS.33 ⋅ n a ΣP ⋅ VP (110) C2 = (111) C3 = C4 = + 0. CS R i . P R CS. P R CS. P SCS. P SPeCS j R PeCS j SFeCSn R FeCSn (97) C7 = ∑ n S FeCSn R FeCSn ⋅ t E FeCS n (106) D3 = (98) B2 = A2 A1 A3 A1 A4 A1 Si. − pentru casa scarilor neîncalzita.33 ⋅ n a CS.33 ⋅ n a P .

9 -10 Zona IV Zona III Zona II Zona I Temperaturile echivalente ale elementelor de construcţie care delimitează casa scărilor.1.4 -0. 3. atunci intensităţile radiaţiei solare se consideră pentru planul vertical având orientarea planului acoperişului.8 -0.3 γ (te) -0.4.2. Punctul de separare a liniilor de flux termic (către exterior şi către pânza de apă freatică) este amplasat pe pereţii verticali ai corpului L: ( ) Q e( a ) = F9 ⋅ ln (F11 + F12 ⋅ m P )α ⋅ (1 + F2 ⋅ m a )2⋅ 1−α ⋅ t i − t ekS -5 0 te [°C] 5 10 15 b) Fig.013 -0.016 -10 Zona IV Zona III Zona II Zona I OBSERVAŢIE: Dacă unghiul format de planul acoperişului cu planul orizontal este sAc ≥ 45°. 3.7 – Coeficienţii γ (t e ) şi ω(t e ) [ ]( ) (119) 55 56 .014 -0. Un corp de clădire este construit sub cota terenului sistematizat (fig. dacă sAc < 45°. atunci intensităţile radiaţiei solare se consideră pentru planul orizontal.-0.4.015 -0.6 -0. Parametrii termofizici pentru cazul clădirilor amplasate direct pe sol 3.8) Cazul a. indiferent de orientare. respectiv podul clădirii de mediul exterior se determină cu următoarele relaţii: t E PeCS = j α abs j αe ⋅ c s ⋅ I T + 1 − c s ⋅ I dif + t e j j j j [ ( ) ] ( (115) ! t E FeCS = (ατ )n ⋅ R FeCSn ⋅ c sn ⋅ I Tn + 1 − c sn ⋅ I dif n + t e n [ ) ] (116) t E PeAc = j α abs j αe ⋅ c s ⋅ I T + 1 − c s ⋅ I dif + t e j j j j [ ( ) ] ( (117) -5 0 te [°C] a) 5 10 15 ! t E FeAc = (ατ )n ⋅ R FeAcn ⋅ c sn ⋅ I Tn + 1 − c sn ⋅ I dif n + t e n [ ) ] (118) -0.011 ω(te) -0.7 -0.2. 3.012 -0.5 -0.

u.conform relaţiei (58) şi z – conform relaţiei (122).conform relaţiei (64) în care: z= ti − ta t i − t ekS (122) ma . În scopul utilizării relaţiilor (2).Q a (a )   β ⋅ S − α ⋅ P ⋅ m + Nr.î ⋅ m 2  Pd P P = + Ha − δP 1  +RP +  αi λs  + (1 − β)⋅ S Pd + Ha − δP − h L 1 +RP + αi λs (120)   P( L )   + F9 ⋅  ⋅ ln F10 + (α − 1)⋅ ln (1 + F5 − F6 ⋅ m a )  ⋅ (t i − t a ) P       în care: α= S (corp A ) PS1 . β = Pd P S Pd (121) mP . (3) şi (10) se determină: Se( a ) = R e( a ) = t P = t ek P 2 (1 ) ⋅ ln (F11 + F12 ⋅ m P )α ⋅ (1 + F2 ⋅ m a ) ⋅ −α π 1 λs S [ ] (123) (124) (125) 57 58 .

u.u.î ⋅ m 2 + b P( L ) π ⋅ ⋅ ln F10 (135) α α ⋅ F10−1 ⋅ (F11 + ]⋅ (t i − t ekS ) (129) (136) Q a ( b)   β ⋅ S − α ⋅ P ⋅ m + Nr. Calculul se face conform pct. (3) şi (10) se determină: Q a (h L = 0 ) ti − ta (141) 59 60 .u. Clădirea este construită la nivelul cotei terenului sistematizat (hL = 0) (130) Pentru hL = 0 rezultă ma = 0 şi F10 = 1.4.Sa (a ) R a(a ) = Q a(a ) ti − ta (126) Se( b ) = R e( b ) = P 1 α ⋅ ln (F11 + F12 ⋅ m P )α ⋅ F10−1 ⋅ (F11 + F12 ⋅ m b )α − π 1 λs S [ ] (131) tP = ta S a (a ) = S Pd − α ⋅ P ⋅ m p + Nr. Punctul de separare a liniilor de flux amplasat pe pardoseala corpului (L).u.4.2. Q e( b ) = F9 ⋅ ln (F11 + F12 ⋅ m P ) + F12 ⋅ m b ) α −1 [ tP = ta S a ( b ) = S Pd − α ⋅ P ⋅ m p + Nr.î ⋅ m 2 + p P( L )  P( L )  + ⋅ ⋅ ln F10 + (α − 1)⋅ ln(1 + F5 − F6 ⋅ m a ) π  P    (127) (132) (133) (128) t P = t ek Sa (b ) R a ( b) = Q a (b) ti − ta (134) Cazul b. În scopul utilizării relaţiilor (129) şi (130) în relaţiile (2). F5 = 0.u.2.conform relaţiei (64) şi z – conform relaţiei (122). cu modificările: Q e (h L = 0 ) ≡ Q e( b ) Q a (h L = 0 ) ≡ Q a ( b ) S e (h L = 0 ) ≡ S e( b ) R e (h L = 0 ) ≡ R e( b ) Sa Ra = h L =0 pentru F10 = 1 pentru F10 = 1 pentru F10 = 1 (137) (138) (139) (140) în care: mb .1.î ⋅ m 2 − (α − 1)⋅ P ⋅ m b p + Nr.2.î ⋅ m b  +  ⋅ (t i − t a ) H − δP − hL 1  +RP + a  αi λs  3.î ⋅ m 2 P( L )  Pd P P = + F9 ⋅ ⋅ ln F10 + Ha − δP 1 P  +RP +  αi λs   2  (1 − β)⋅ S Pd − (α − 1)⋅ P ⋅ m b + Nr. 3.

NP. Tipuri de clădiri reprezentative I ) În cazul blocurilor de locuinţe ale căror instalaţii sunt racordate la sistemul de încălzire districtuală (PT/CT).3.∗) . procedura utilizată este următoarea: a.∗∗) .3. . B. precum şi variaţia temperaturii de ducere a agentului încălzitor funcţie de temperatura exterioară medie zilnică. C. ci exclusiv bilanţul cantitativ de căldură (având ca suport ipoteza A.S a (h L = 0 ) ≡ S a ( b ) pentru F10 = 1 (142) 3. Pentru clădiri independente din punct de vedere al alimentării cu $" căldură debitul de agent termic are valoarea nominală. Procedura de determinare a caracteristicii de reglaj termic este prezentată în Anexa 8. se determină ca valoare medie.zi x (napă/24).zi (cu referire la NP). • debitul de agent termic vehiculat în instalaţia de încălzire interioară a clădirii modernizate se modifică menţinând temperatura de ducere la valorile corespunzătoare caracteristicii termice de reglaj pentru clădirea expertizată (valoarea necesară a debitului se va indica în soluţia de proiect de modernizare energetică).3. aval) înregistratoare.).1. printr-o procedură de normalizare. Cantitatea de căldură facturată este cantitatea de căldură consumată la nivelul clădirii expertizate indiferent de dotarea acesteia cu aparatură de măsură. 3. Determinarea caracteristicii de reglaj termic pentru clădiri dotate cu instalaţie de încălzire centrală cu corpuri statice – sistem bitubular Prin caracteristică termică de reglaj se înţelege variaţia necesarului normal de căldură funcţie de temperatura exterioară medie zilnică. oponenţa locatarilor etc.accesibilitate la racordul de apă caldă din subsolul tehnic.număr zilnic de ore de livrare a apei calde (medie anuală).2. Numărul de persoane aferent clădirilor de locuit. Clădiri de locuit cantitatea de căldură nu se consideră ca fiind o funcţie de temperatura de livrare a apei calde de consum.zi x (napă/24) ∗∗∗) În cazul unei distribuţii care excede blocul expertizat pierderile măsurate se repartizează proporţional cu apartamentele racordate la sistem sau se utilizează măsurarea diferenţială cu două debitmetre (amonte. Se determină pierderea de apă caracteristică instalaţiei interioare de distribuţie a apei calde de consum.racord unic pentru blocul / scara de bloc care face obiectul expertizei ∗∗∗) ∗) 3.livrarea apei calde în regim continuu de la PT/CT fără întreruperi de noapte.3. în scopul apropierii de condiţiile climatice caracteristice anului tip utilizat pentru determinarea consumului de căldură pentru încălzirea spaţiilor locuite.2. la care instalaţia de apă caldă nu este dotată cu contor de căldură general la nivel de bloc / scară de bloc.1.) se consideră o pierdere arbitrară de 30 l/pers. 61 62 . Ipoteza se susţine prin faptul că analiza nu vizează consumul de apă. Ipoteze fundamentale ale metodei propuse A. Măsurările se realizează pe durata de 5 10 zile consecutive şi vizează valorile cvasiconstante ale consumului de apă din intervalul de noapte 100 .500. D.5. Temperatura apei calde livrate la consum se consideră cu valoarea utilă t ac0 care poate să coincidă sau nu cu valoarea reală a temperaturii apei calde. în funcţie de indicele mediu (statistic) de ocupare a suprafeţei locuibile a clădirilor (Anexa 4). ∗∗) În cazul livrării apei conform unui program limitativ: . napă . 3.pierderile reprezintă 5 l/pers. cu următoarele precizări Pentru clădiri ale căror instalaţii sunt racordate la un sistem de $" încălzire districtuală: • debitul de agent termic vehiculat în instalaţia de încălzire interioară a clădirii expertizate are valoarea nominală.armături defecte în apartamentele vizitate (subsol umed) pierderea va fi de 30 l/pers.1.vizita în câteva apartamente (~ 30%): armături în stare bună . condiţii de igienă nerespectate. Condiţii necesare: . iar În cazul în care nu este posibilă realizarea măsurării (subsol inundat. Metodologie de determinare a consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de consum 3. Valorile cantităţilor de căldură considerate în calcule vizează cel puţin 5 ani consecutivi.1.

[kg/m3] c . • în sezonul cald se consideră valorile medii astfel: Zona climatică tsb [°C] I 23 II 23 Tabel 3.numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii.Se determină indicele mediu de locuire. conform procedurii de calcul pentru determinarea consumului de căldură pentru încălzirea spaţiului locuit.căldura specifică masică a apei la temperatura t [J/kgK] tr Observaţie: Conceptul de echivalare a debitului de apă caldă la temperatura tac la temperatura t ac0 se bazează pe echivalenţa entalpiei masice: ( ) t i k .2. [kWh/an] (143) Q Pcol = în care: ∑ n h (t ac k k 0 − t i k − 5 . [W/K] (146) n h k . din Anexa 4.. 2.numărul mediu de ore de livrare a apei calde în luna "k" [h/lună] t sb k . Se determină cantitatea de căldură normalizată corectată q ac ⋅ t ac ⋅ c = q ac0 ⋅ t ac0 ⋅ c şi q ac0 = q ac ⋅ t ac . înşiruită sau bloc) şi de amplasarea acesteia (judeţ şi mediu .temperatura medie a subsolului tehnic în luna "k" a anului tip din clădirea analizată determinată după cum urmează: • în sezonul rece.6 ⋅ 10 6 ⋅ Q f . Se determină cantitatea de căldură disipată de la conductele de distribuţie din subsol (inclusiv conducta de recirculare. iLoc.cantitatea anuală medie de căldură facturată la nivel de bloc [kWh/an]. Re al N P .7. SLoc [m²]. determinat ca valoare medie pe perioada de facturare considerată (minim 5 ani). Se determină consumul de apă normalizat la temperatura convenţională t ac0 : V= 3.). dacă este funcţională) şi de la coloanele de distribuţie din clădire: Q Psb = 2⋅π ⋅ A sb ⋅ ∑ n h k t ac0 − t sbk 1000 k 2⋅π ⋅ A col ⋅ 1000 Q f . art.densitatea apei la temperatura t = 0. iLoc .11 III IV 22 21 .11 pentru sezonul cald. . [kWh/an] (147) ( ) .c = Q f ⋅ acm acm NP N Re al P − (Q Psb + Q Pcol ) . [W] (148) d. dormitoare etc. c.urban sau rural).33 1 + ⋅ ln1 + 2 ⋅  λ izj d cj  d ej   . determinat funcţie de indicele mediu (statistic) de ocupare a locuinţelor. N P .50 ⋅ t ac0 + t r .se determină suprafaţa camerelor de locuit (camere de zi. .10 III IV 20 19 în care: Qf acm .temperatura medie a apei reci pe durata anului [°C].temperatura din spaţiul locuit egală cu valoarea normală t i0 în sezonul rece şi cu valorile din tabelul 3. t ac0 (150) 63 64 . în funcţie de tipul clădirii (individuală. Zona climatică ti [°C] I 25 II 25 Tabel 3.Numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii se determină cu relaţia: NP = SLoc .b. conform [7]. [kWh/an] ) (144) t ac0 = 55 °C A sb ( col) = ∑ j (145) Lj  δ izj  0.numărul real de persoane aferent clădirii. după cum urmează: .c acm ρ ⋅ c ⋅ t ac0 − t r ( ) . [m3/an] (149) ρ .

[kWh/an]. [m3/an] gp .VP . b. la care instalaţia de apă caldă este dotată cu contor general de căldură. [m /an] 3 (154) ( ) (158) g. [-] (157) N Re al P Observaţii: t ac − t r t ac0 − t r ⋅ t ac0 t ac (152) 1. c. Se determină consumul normalizat de apă caldă în apartamente: VLoc = V ⋅ NP N Re al P − VP . Se determină eficienţa energetică a instalaţiilor de livrare a apei calde: (160) 65 66 .consumul anual de apă caldă. conform citirii debitmetrului contorului de căldură [m3/an] QPsb. la nivelul punctelor de consum din apartamente. conform pct. [m3/an] d. I ) b. Se determină consumul specific normalizat de apă caldă echivalent din punct de vedere al entalpiei masice: q acL = V 1 ⋅ Loc 0. QPcol .temperatura medie a apei reci (anuală) [°C] V .număr mediu de ore de livrare a apei într-o zi [h/zi] (153) II ) În cazul blocurilor de locuinţe ale căror instalaţii sunt racordate la sistemul de încălzire districtuală (PT/CT).6 ⋅ 10 6 ⋅ ρ ⋅ c ⋅ t ac − t r + Q Psb + Q Pcol . [kWh/m2an] S Înc N P (156) VP = g P ⋅ n h zi ⋅ 365 .temperatura medie a apei calde consumate [°C] t r . Se determină consumul mediu specific normalizat de căldură pentru apă caldă: i acm Qf NP = acm ⋅ Re al . la temperatura t ac0 : VLoc = V . Se determină cantitatea de apă caldă normalizată. [l/pers. Se determină pierderea de apă măsurată sub forma cantităţii de apă pierdută pe durata unui an.365 N P . asociată însă cu valoarea Vp care este reală şi obiectivă indiferent de valorile de mai sus. [kWh/an] f.zi] (155) t ac ."pierderi de căldură" către subsol şi coloanele verticale de distribuţie. I ) a. Se determină pierderea efectivă de apă caldă: h. [m3/an] (159) i. 2. VP = g P ⋅ n h z ⋅ 365 . Din acelaşi motiv se admite ca efectivă valoarea V determinată pe baze convenţionale. Se determină temperatura medie a apei calde livrate la consum din ecuaţia: Qf = acm în care: V 3.În procedura de faţă se utilizează echivalarea prin necesar de căldură: q 'ac ⋅ c ⋅ t ac − t r = Rezultă: ( ) q 'ac0 ⋅ c ⋅ t ac0 − t r şi q ' ac0 = q ac ⋅ ( ) t ac − t r t ac0 − t r ε acm = (151) VLoc ⋅ ρ ⋅ c ⋅ t ac0 − t r 3. f q ' ac0 = q ac0 ⋅ e. În lipsa contorizării se admite ca efectivă valoarea Q acm [kWh/an]. Identic cu pct. procedura utilizată este următoarea: a.pierderea de apă medie măsurată [m3/h] n h z .6 ⋅ 10 6 ⋅ Q f ⋅ acm NP ( ) .

Nz.h .la cazane vechi).v = C gaz.temperatura medie efectivă a apei calde determinată conform ec.2300. pentru nap < 10 acestea se estimează.20 Nz.v ⋅ (166) Observaţii: 1.gazele naturale a.v . În cazul blocurilor cu mai multe apartamente (nap ≥ 10) se determină pierderile de apă din instalaţie conf.la cazane moderne. 67 68 . Se determină consumul de gaze pentru prepararea hranei în sezon cald: Cgaz.temperatura convenţională a apei calde (~55°C) f.1) Combustibilul utilizat . • Se stabileşte consumul mediu de gaze pe zi de sezon cald cgaz hv [m3/zi] c. I ) a*). • prepararea apei calde se concentrează în orele de noapte (2300 500) pe durata de 10 .numărul de zile din sezonul rece [zile/an] e.h. Se determină indicele mediu specific normalizat de căldură: i acm = Qf NP acm ⋅ Re al .h.74 ⋅ VLoc t ac ⋅ N P t ac0 . în restul orelor cazanul nu funcţionează (se întrerupe fie alimentarea electrică . utilizând procedura următoare: • măsurările vizează strict sezonul de vară (în care nu se asigură încălzirea spaţiului locuit). ∗) opţional. [m3/sezon. [m3/sezon. [kWh/m2an] S Înc N P (162) b. *) ( ) NN P Re al P .consumul de gaze facturat în sezonul cald (mediu) [m3/sezon] gaz cu adaptare la situaţia concretă. Se determină consumul de gaze normalizat pentru prepararea apei calde în sezonul cald: f C gaz. [-] (163) 3. t ac0 .e.v] (168) în care: C f .acm. Se determină consumul normal de gaze pentru prepararea hranei în sezonul rece∗): Cgaz.Nzi (165) (164) g.numărul de zile din sezonul cald [zile/an] Nzv = 365 . [l/pers.h.v − C gaz. Se determină eficienţa energetică a instalaţiei: VLoc ⋅ ε acm = t ac ⋅ ρ ⋅ c ⋅ t ac0 − t r t ac0 6 ( ) . (158) pct.v] în care: Nzv . 2. Se determină consumul mediu zilnic de gaze naturale pentru prepararea hranei. (167) III ) Cazul blocurilor de locuinţe dotate cu centrală termică proprie cu boiler III.i .i . Se determină indicele specific normalizat de consum de apă caldă la echivalenţă entalpică: q acL = 2.6 ⋅ 10 ⋅ Qf acm ⋅ NP N Re al P d. Valorile εacm (caz II şi caz I) sunt comparabile. II ) b.v . [m3/sezon. • în fiecare zi se urmăreşte consumul de gaze la contorul central între orele 600 .i] în care: α ≈ 1.v = cgaz hv .14 zile consecutive. cgaz. Nzv . Indicele q ac L este comparabil cu cel determinat la cazul I ) deoarece s-a admis (în cazul I) temperatura de livrare t ac0 . fie alimentarea cu gaze .i = α .zi] (161) în care: t ac .

i n h v .h . Se determină consumul normalizat de apă caldă: V= 3.6 ⋅ 10 6 ⋅ Q ( c) acm ρ ⋅ c ⋅ t ac0 − t r în care n h i ~ N z. β (174) f. armături vechi): vp ≈ 5 l/pers.1 ) e. Se admite pentru apa caldă temperatura convenţională de livrare t ac0 .an = NP N Re al P ⋅ C f .zi.1 ) c. conform Anexei 7. 3 Qacm= ηcz .acm.v − c gaz. [J/m3].v ⋅ (365 − N z.acm.VP .acm.acm.consumul de gaze mediu normalizat pentru prepararea apei calde în sezonul cald [m3/sezon] . l. şi specifice boilerului QPboiler.1 ) a.temperatura medie a apei reci în sezonul cald [°C] t ac0 ≈ 55°C (172) Q ( c) = Qacm -(QPsb + QPcal + Qboiler) acm (177) Cgaz.consumul de gaze pentru prepararea hranei în sezonul cald [m /sezon] conf. β= 1 3.numărul de ore din sezonul cald: n h v ~ (365 − N z.numărul de ore din sezonul rece: i. g. conform I ) b.i ) ⋅ gaz k.temperatura medie a apei reci în sezonul de încălzire [°C] t rv .acm.6 ⋅ 10 6 (175) în care: Cgaz.i ) (170) (171) ( ) .h. Pentru blocuri cu număr redus de apartamente (nap < 10) . [m3/an] (178) [ ]  N zi ⋅ t ac0 − t ri ⋅ 1 +  (365 − N zi )⋅ t ac0 − t rv  ( ( ) )     (173) în care: VP . [m3/an] (176) t ri . III.v .conf. Se determină indicele de consum normalizat de căldură: h.Cgaz.an . Pci.se estimează pierderile funcţie de starea armăturilor: • Stare bună: vp ≈ 2 l/pers.gaz .zi.consumul de gaze pentru producerea apei calde de consum în sezonul rece [m3/sezon] n h i . III. Se determină pierderile de căldură din subsol şi pe traseul coloanelor de distribuţie (QPsb şi QPcol). relaţiei (168) pct. • Stare proastă (scurgeri evidente): vp ≈ 10 l/pers.80 Pci . Se determină consumul anual normalizat de gaze pentru prepararea apei calde [m3/an]: C gaz.pierderea de apă determinată conform III. j. • Stare mediocră (reparaţii frecvente. Se determină consumul normalizat de apă caldă (la temperatura convenţională t ac0 ): VLoc = V .acm. Rezultă: C gaz.65 • ηcz (noi cu funcţionare automatizată) = 0.randamentul mediu al sistemului de preparare a apei calde de consum • ηcz (vechi cu funcţionare manuală şi fără reglare a excesului de aer) = 0.i .v . Cgaz. Consumul de căldură normalizat se determină funcţie de tipul şi vechimea cazanului: 69 70 .putere calorifică inferioară .zi. Consumul de gaze este proporţional cu consumul de apă şi cu temperatura apei reci.v ⋅ n h i ⋅ t ac0 − t ri n hv ac0 ( ⋅ (t − t rv ) ) (169) ηcz .i = C gaz.

V ) Cazul clădirilor de locuit individuale /şir (duplex) dotate cu sisteme locale de preparare a apei calde V. VI ) Cazul clădirilor de locuit individuale fără sistem de preparare a apei calde Se consideră un consum de 20 l/pers.3 ) Combustibil solid (cazan local în baie) Se cuantifică consumul de lemne / cărbuni pe durata de vară de 10 -14 zile cu identificarea tipului de lemn şi de cărbune.pe sobe cu combustibil solid: ηsobe = 0. I ) g. care se utilizează apoi în relaţia (173).zi apă de 60°C.2 ) Combustibilul utilizat la cazan .blocuri cu număr redus de apartamente . cu valorile Vp determinate conform III. preparată: . Randamentul ηcazan ≈ 0.1 ) Combustibil . III. [-] (180) III.pe sobe cu gaze: ηsobe = 0.2 ) Combustibil lichid Conform IV. se exclud şi pierderile datorate boilerului.1 ) b .1 ) n.1 ) k . Se determină eficienţa instalaţiei de preparare a apei calde: ε acm = VLoc ⋅ ρ ⋅ c ⋅ t ac0 − t r β ⋅ Pcigaz ⋅ C gaz. V.1 ).1 ) n. IV ) Cazul clădirilor de locuit individuale /şir (duplex) dotată cu încălzire centrală (boiler) IV. fără pierderi de căldură în subsol şi pe coloane.1 ).50 . V. Idem III. pct.(boiler în dotare) a. III. 71 72 .80 pentru aparate de tip Vaillant. cu observaţia de la IV.i acm = Q acm . b. Calculul se desfăşoară conform pct... În cazul preparării instantanee a apei calde.v ⋅ (365 − N z..pe aragaz: η= 0.2 ).acm.fără efectuarea de măsurări de pierderi de apă. cu diferenţa că în relaţia (173) în locul termenului “ C f .i ) ” se gaz utilizează cantitatea de combustibil lichid consumată pentru producerea apei calde de consum în sezonul cald.2 ).h.se utilizează şi pentru prepararea hranei.gaze naturale Conform III. [kWh/m2an] S Înc (179) Conform III. în cazul existenţei acestuia. III.1 ) a – cu adaptare la situaţia concretă.1 ) g .v − c gaz. Aceste măsurări vizează cantitatea de combustibil consumată în medie într-o zi în sezonul cald. dar fără pierderi de căldură în spaţiul subsolului şi a coloanelor de distribuţie a apei. Se determină indicele mediu normalizat de apă caldă conform relaţiei (155).50. IV.1 ) Combustibil gazos Determinarea consumului de căldură pentru prepararea apei calde de consum se face conform IV.combustibil lichid .50∗) m. Randamentul este η = 0. n. Se menţin pierderile din boiler.60 pentru cazane vechi şi η = 0.65∗) . conform facturilor care atestă cantităţile de combustibil cumpărate în sezonul cald sau conform determinărilor care se desfăşoară pe o durată de 10-14 zile consecutive din sezonul cald.2 ) Combustibil lichid ∗) Nu se utilizează soba exclusiv pentru încălzirea apei .an ( ) . Observaţie: Determinarea consumului zilnic de gaze pentru prepararea apei calde se face printr-un program fixat de comun acord cu ocupanţii.

. W. 4. nr. Solar Energy Thermal Processes. Română. Clădiri cu altă destinaţie decât cea de locuit • Procedura este similară cu cea aplicată în cazul clădirilor de locuit.1/mai 1997. Guide de diagnostique thermique.. Ed. Duffie. * * *. Cercetări teoretice şi experimentale privind transferul căldurii prin componente ale clădirilor inteligente (cu funcţiuni integrate energetic). INCERC . Bucureşti. se utilizează tot sistemul de facturi. Constantinescu. 1984. Acad. nr. INCERC . contr.M. 9.). Practic fiecare spaţiu devine independent din punct de vedere al facturării căldurii.A. A.M.E. 1970.F. 83. • 73 74 . A. * * *.2. Constantinescu. ţinându-se seama de procedurile legale de defalcare a cheltuielilor (magazine. determinate conform metodei prezentate . New York 1974. John Willey & Sons.90/1995 10. 5. bazate pe măsurători “in situ”. nr. Română. Conf. E.M.pentru clădiri independente. Tehnică. contr. Bucureşti.RENEL (GSCI) nr.A. Beckman. Pentru spaţii din cadrul unor clădiri având destinaţii diferite.T. Bucureşti.139. Conf.. contr. Perfecţionarea metodelor de calcul a necesarului de căldură şi consumului de căldură al clădirilor de locuit şi social culturale.M. J. INCERC . Cercetări privind impactul introducerii noilor produse.3. * * *.C. 2.. p. * * *. 1993.3. 7. Expertiza termotehnică şi diagnosticul energetic al unei clădiri de locuit de tip bloc de locuinţe sociale din Bucureşti. D.. apei calde şi combustibilului (după caz). 563/1999. Acad. INCERC .T. Termotehnica în construcţii. contr. A. A. * * *. INCERC Primăria Municipiului Bucureşti nr.C.. echipamente precum şi a soluţiilor tehnice moderne de proiectare şi exploatare asupra instalaţiilor de încălzire centrală şi de producere a apei calde din ansamblurile de locuinţe racordate la sistemul de termoficare. "Confortul şi Energia". 3. * * *.158/1998. BIBLIOGRAFIE 1. 6. Studiu privind utilizarea raţională şi eficientă a energiei termice la consumatori casnici. 8.T.C. birouri etc. Reabilitarea energetică a construcţiilor. D. Dimitriu-Vîlcea. 4170/1997. utilizându-se facturile de căldură sau combustibil precum şi pierderile de apă din instalaţie. Model de simulare a răspunsului termic al construcţiilor INVAR. contr. "Confortul şi Energia". 1993. instituţii şi industriali.

S + P + 4): / constructor: cadre din beton armat stâlpi şi grinzi schelet metalic construcţiei: !"Regimul !"Anul !"Proiectant !"Structura constructivă: zidărie portantă pereţi structurali din beton armat diafragme din beton armat ANEXA 7 ANEXA 8 !"Existenţa documentaţiei construcţiei şi instalaţiei aferente acesteia: partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ. planuri pentru instalaţia sanitară. secţiuni reprezentative ale construcţiei. schema coloanelor pentru instalaţia de încălzire interioară. detalii de construcţie.ANEXA 1 FIŞA DE EXPERTIZĂ TERMICĂ A CLĂDIRII (Model) Clădirea: Adresa: Proprietar: !"Destinaţia ANEXE ANEXA 1 ANEXA 2 Fişa de expertiză termică a clădirii (model) Metodologie de identificare a anvelopei clădirilor de locuit existente în vederea aprecierii caracteristicilor termotehnice ale acestora Numărul teoretic de grade zile de încălzire. !"Gradul !"Starea de expunere la vânt: adăpostită moderat adăpostită subsolului tehnic al clădirii: liber expusă (neadăpostită) 75 76 . planuri pentru instalaţia de încălzire interioară. N1220 Indicele mediu de ocupare a locuinţelor din România Determinarea aporturilor interioare de căldură Intensitatea radiaţiei solare totale (IT) şi difuze (Id) pe plan vertical şi orizontal Determinarea pierderilor prin mantaua boilerului Determinarea caracteristicilor termice de reglaj a furnizării căldurii pentru încălzirea spaţiilor locuite-ocupate principală a clădirii: locuinţe birouri comerţ hotel şcoală cultură clădirii: individuală bloc înşiruită tronson de bloc spital autorităţi locale / guvern altă destinaţie: !"Tipul ANEXA 3 ANEXA 4 ANEXA 5 ANEXA 6 !"Zona climatică în care este amplasată clădirea: de înălţime al clădirii (ex.

&" Starea bună. punţi termice: de situaţie / schiţa clădirii cu indicarea orientării faţă de punctele cardinale. &" finisajelor: Tipul &" şi culoarea materialelor de finisaj. d [m]: &" Înălţimea rostului. a distanţelor până la clădirile din apropiere şi înălţimea acestora şi poziţionarea sursei de căldură sau a punctului de racord la sursa de căldură exterioară. H [m] (pentru rost de dilataţie deschis): &" % Pereţi către spaţii anexe (casa scărilor. materiale.): Straturi componente Suprafaţă P Descriere (i → e) [m²] Material Grosime [m] Suprafaţa totală a pereţilor către casa scărilor [m²]: &" Volumul de aer din casa scărilor [m³]: &" % Planşeu peste subsol: Coeficient reducere. dar fără posibilitate de acces la instalaţia comună. &" % Rosturi despărţitoare pentru tronsoane ale clădirii: Tipul închis. Uscat. Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioară). tencuială căzută parţial / total. r (i → e) [m²] [%] Material Grosime [m] Suprafaţa totală a pereţilor către rostul de dilataţie [m²]: &" Deschiderea rostului (distanţa dintre pereţi). ghene etc. suprafaţă. pete condens.Uscat şi cu posibilitate de acces la instalaţia comună. straturi. igrasie. deschis. r [%] 77 78 . grosimi. !"Plan !"Identificarea structurii constructive a clădirii în vederea aprecierii principalelor caracteristici termotehnice ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii: tip. &" rostului: alcătuire: &" Straturi componente Coeficient Suprafaţă RD Descriere reducere. % Pereţi exteriori opaci: alcătuire: &" PE Descriere Suprafaţă [m²] Straturi componente (i → e) Material Grosime [m] Coeficient reducere [%] Suprafaţa totală a pereţilor exteriori opaci [m²]: &" Stare: bună. Elemente de umbrire a faţadelor.

deteriorată. dar neetanşe. Acoperiş spart / neetanş la acţiunea ploii sau a zăpezii. Ferestre / uşi în stare bună şi prevăzute cu garnituri de etanşare. ferestre &" de pe casa scărilor: starea geamurilor. &" Starea &" acoperişului peste pod: Bună. r [%] Suprafaţa totală a terasei [m²]: &" Materiale finisaj. 2 – 5 ani. . . Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este lăsată frecvent deschisă în perioada de neutilizare. a tâmplăriei şi gradul de etanşare.între casa scărilor şi acoperiş. ' Planşeu sub pod: PP Descriere Suprafaţă [m²] Straturi componente (i → e) Material Grosime [m] Coeficient reducere.între acoperiş şi pod.între casa scărilor şi subsol.PSb Descriere Suprafaţă [m²] Straturi componente (i → e) Material Grosime [m] Coeficient reducere. cu măsuri speciale de etanşare. evident neetanşă TE Descriere Suprafaţă [m²] Straturi componente (i → e) Material Grosime [m] ' Alte elemente de construcţie: . uscată. cheie). Ferestre / uşi în stare bună. lipsă sau sparte. cu garnituri de etanşare. r [%] Starea &" tâmplăriei: bună / foarte bună fără măsuri de etanşare. bună. 79 80 .între casa scărilor şi pod. . PI Descriere Suprafaţă [m²] Straturi componente (i → e) Material Grosime [m] Coeficient reducere. dar stă închisă în perioada de neutilizare. r [%] % Ferestre / uşi exterioare: FE / UE Descriere Suprafaţă Tipul [m²] tâmplăriei Grad etanşare Prezenţă oblon (i / e) Suprafaţa totală a planşeului peste subsol [m²]: &" Volumul de aer din subsol [m³]: &" % Terasă / acoperiş: Tip: &" Stare: &" Ultima &" reparaţie: circulabilă. umedă 1 – 2 ani > 5 ani Coeficient reducere. Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere. Ferestre / uşi în stare proastă. < 1 an. necirculabilă. r [%] Suprafaţa totală a planşeului sub pod [m²]: &" ' Elementele de construcţie mobile din spaţiile comune: uşa &" de intrare în clădire: Uşa este prevăzută cu sistem automat de închidere şi sistem de siguranţă (interfon.

stare 81 82 . Tipul sobei racord unic. pardoselii subsolului / demisolului clădirii. de încălzire interioară: !"Perimetrul !"Instalaţia Sursa &" de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie. &" Volumul spaţiului încălzit [m³]. cu combustibil: Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul &" sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe. existenţa vizei &" metrologice. solului şi adâncimea medie a pânzei freatice. Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puţin jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcţionale. dar cel puţin un sfert dintre acestea nu sunt funcţionale. !"Date !"Gradul de ocupare al spaţiului încălzit / nr. crt. (integritate. Contor de căldură: tip contor. grosime. reţea de &" distribuţie. anul instalării. privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice: !"Raportul !"Tipul dintre suprafaţa faţadei cu balcoane închise şi suprafaţa totală a faţadei prevăzută cu balcoane / logii. Alt sistem de încălzire: !"Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe: Combustibil Data instalării Element reglaj ardere Element Data închidere ultimei tiraj curăţiri Nr. &" Starea &" coşului / coşurilor de evacuare a fumului: Coşurile au fost curăţate cel puţin o dată în ultimii doi ani. tip protecţie. &" Înălţimea medie liberă a unui nivel [m]. Încălzire centrală cu aer cald. mixtă !"Înălţimea medie a subsolului / demisolului faţă de cota terenului sistematizat [m]. Număr corpuri statice [buc. Încălzire centrală cu planşee încălzitoare. coloane). Termoizolaţie: material. Reţeaua de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite: &" Lungime [m]. Diametru nominal [mm. Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivelul corpurilor &" statice): Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj şi acestea sunt funcţionale. superioară. umiditate). de ore de funcţionare a instalaţiei de încălzire.] Suprafaţă echivalentă termic [m²] Tip corp static în spaţiul în spaţiul în spaţiul în spaţiul Total Total locuit comun locuit comun Tip &" distribuţie a agentului termic de încălzire: Necesarul de căldură de calcul [W]. Coşurile nu au mai fost curăţate de cel puţin doi ani. disponibil de presiune (nominal) [mmCA].!"Caracteristici ale spaţiului locuit / încălzit: Suprafaţa locuibilă / a pardoselii spaţiului încălzit [m²]. Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivel de racord. diametru nominal [mm]. Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj. ţoli]. multiplu: puncte. Încălzire centrală cu corpuri statice. &" Racord &" la sursa centralizată cu căldură: inferioară.

starea termoizolaţiei etc.c. &" de căldură general: tip contor anul instalării . conducte / armături.r.facturi pentru consumul de gaze naturale pentru clădirile cu instalaţie proprie de producere a. Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora.Starea &" instalaţiei de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor: Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate după ultimul sezon de încălzire. [mm] Lungime [m] Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei. . nu funcţionează nu există Contor . Preparare locală cu aparate de tip instant a. Centrală termică proprie.m. multiplu: puncte.. Diametru serpentină.: Puncte &" de consum a.c.pe tipuri. !"Date - privind instalaţia de apă caldă menajeră: Sursă proprie. Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora sau nu sunt funcţionale.m.m.Lungimea [m] şi diametrul nominal [mm] al serpentinelor încălzitoare. .m.m.date privind starea armăturilor şi conductelor de a.Putere termică nominală. Sursa &" de încălzire – centrală termică proprie: . Boiler cu acumulare.programul de livrare a apei calde menajere. Alt sistem de preparare a.c.c. . Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate înainte de ultimul sezon de încălzire.temperatura apei reci din zona / localitatea în care este amplasată clădirea (valori medii lunare – de preluat de la staţia meteo locală sau de la regia de apă) ..m. . diametru nominal [mm]. funcţionale.c...Anul instalării.dimensiunile boilerului pentru prepararea a.Suprafaţa planşeului încălzitor [m²]. .Stare (arzător.: pierderi de fluid.Randament de catalog. existenţa vizei metrologice . . Debitmetre la nivelul punctelor de consum: &" nu există parţial peste tot Alte &" informaţii: .Sistemul de reglare / automatizare şi echipamente de reglare. . Numărul de obiecte sanitare . Conducta de recirculare a a. .date privind sursa de căldură pentru prepararea apei calde menajere. dar nu mai devreme de trei ani.numărul de persoane mediu pe durata unui an (pentru perioada pentru care se cunosc consumurile facturate).c. / a. . &" Racord &" la sursa centralizată cu căldură: racord unic. . . Tipul &" sistemului de preparare a apei calde menajere: Armăturile de separare şi golire a coloanelor de încălzire: &" !"Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor: .facturi pentru apa caldă menajeră pe ultimii 5 ani.c. manta).accesibilitate la racordul de apă caldă din subsolul tehnic.: &" funcţională. funcţionând pe gaze naturale. Preparare locală pe plită. cu: Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Sursa &" de energie pentru prepararea apei calde menajere: Din sursă centralizată.m. ore de funcţionare. presiune necesară (nominal) [mmCA]. Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă. . ANEXA 2 83 84 .

planşee (planşeu terasă. R Po = δp δ0 1 1 π ⋅ h + δp + + + + 0. Introducere Scopul metodologiei de identificare a anvelopei clădirilor de locuit existente îl constituie determinarea rezistenţelor termice unidirecţionale (R) şi a rezistenţelor termice corectate (R’) ale tuturor elementelor de construcţie din componenţa anvelopei unei clădiri de locuit existente. A.50 ⋅ π ⋅ α i λ1 λs λs (A2. conform [9]. Determinarea rezistenţelor termice corectate (R’) pentru elementele de construcţie orizontale.conductivitatea termică de calcul conform proiectului şi cea corectată ţinând seama de deprecierea în timp a caracteristicilor termotehnice ale materialului termoizolant. Determinarea rezistenţelor termice corectate (R’) pentru pereţii exteriori. individuale şi colective executate în intervalul de timp 1950-1990. δj . planşeu pod.3) pentru pereţii verticali în contact cu solul. Determinarea rezistenţelor termice unidirecţionale (în câmp curent) Rezistentele termice unidirecţionale R (în câmp curent) se calculează cu relaţiile: R= δj 1 1 +∑ + ∑Ra + αi αe j λj (A2.2.2. Se au în vedere în special tipurile de clădiri de locuit.4) pentru placa pe sol către pânza freatică.elemente de construcţie vitrate (tâmplărie exterioară.2.pereţi exteriori. .grosimea stratului j din componenţa elementului de construcţie exterior considerat [m]. Metodologia de identificare comportă parcurgerea următoarelor etape: A.50 ⋅ λs αi αe λp λ0 ( ) (A2. Rezistenţele termice unidirecţionale (R) se determină în funcţie de: .placa pe sol. în care: αi .conductivitatea termică a materialului care alcătuieşte stratul j din componenţa elementului de construcţie exterior considerat [W/m K]. λj . Determinarea rezistenţelor termice unidirecţionale sau în câmp curent (R) A. Ra = δp 1 δ1 H a − h − δ p + + + 0.2) pentru placa pe sol.coeficientul superficial de transfer de căldură caracteristic suprafeţei interioare a elementelor de construcţie exterioare. .alcătuirea elementului de construcţie. Re = δ δ 1 1 + + 1 + 0 α i α e λ1 λ 0 (A2. [W/m²K]. .1) pentru toate elementele de construcţie exterioare.1.materialul termoizolant utilizat. A2. Sunt analizate toate elementele de construcţie perimetrale care intră în alcătuirea anvelopei unei clădiri: . .2.4.grosimea din proiect şi cea actuală (existentă) a stratului termoizolant. planşeu peste subsol neîncălzit). 85 86 .3. cu excepţia plăcii pe sol.2. Rezistentele termice corectate (R’) se determină prin multiplicarea rezistenţelor termice din câmp curent (R) cu coeficienţi de reducere “r” care ţin seama de influenţa punţilor termice şi a diverselor neomogenităţi în alcătuirea elementelor de construcţie. materialele termoizolante şi detaliile cu răspândirea cea mai mare în proiectare şi execuţie.METODOLOGIE DE IDENTIFICARE A ANVELOPEI CLĂDIRILOR DE LOCUIT EXISTENTE ÎN VEDEREA APRECIERII CARACTERISTICILOR TERMOTEHNICE ALE ACESTORA A2. pereţi exteriori vitraţi). avându-se în vedere soluţiile. . . alcătuirile.

La terasele fără beton de pantă. Alcătuirea orientativă a soluţiilor pentru elementele de construcţie cuprinse in tabelele A2. Conductivitatea termica λ se stabileşte concret prin: .15 1. Tabelul A2.10 1. produsă în timp. Rezistenţele termice unidirecţionale R cu luarea in consideraţie a deprecierii conductivităţilor termice ale materialelor care alcătuiesc elementele de construcţie (tabelul A2.examinarea proiectului iniţial. celelalte mărimi au fost definite în cap.05 1.03 1. se consideră grosimea medie. stabilite cu ocazia expertizării. fie exclusiv pe baza câtorva sondaje sau/şi decopertări locale. Tabelul A2. ca urmare a diferiţilor factori. cât şi a celei produse în timp. corespunzătoare unor alcătuiri şi grosimi ale straturilor de termoizolaţie uzuale în România.5 – Elemente de construcţie vitrate (tâmplărie exterioară şi pereţi exteriori vitraţi). pod şi planşeu peste subsol).03 1.A.3 este prezentată în tabelul A.coeficientul superficial de transfer de căldură caracteristic suprafeţei exterioare a elementelor de construcţie exterioare.deteriorarea caracteristicilor termoizolante ale materialului. cu stratul termoizolant de grosime variabilă.2…A2. [m²K/W]. sortul şi caracteristicile termotehnice ale materialului termoizolant prevăzut în proiectul iniţial.determinări de laborator ale unor probe extrase “in situ”.2 şi A2. Grosimea “δ” se poate stabili fie pe baza datelor existente în proiect. confirmate prin 1-2 sondaje. dar în principal ca urmare a umezirii materialului prin infiltraţii şi/sau condens interior şi a tasării. pe baza alcătuirii reale a elementelor de construcţie. . sau betoane uşoare Beton armat Tencuială 87 88 .rezistenţa termică a stratului de aer neventilat din componenţa elementului de construcţie exterior considerat (dacă este cazul). Valorile R din tabelele A2. pentru viteza vântului de 3 m/s: αe = 17.Ra . In tabelele A2. Conductivitatea termică de calcul a materialului termoizolant se stabileşte în funcţie de: . αe . conform [9]. .5 se dau o serie de valori R. în conformitate cu Tabelul A2.0 W/m²K. astfel: Tabelul A2. Tabelul A2.30 Observaţii în stare uscată afectată de condens afectată de igrasie în stare uscată afectată de condens afectată de igrasie afectat de condens sau de igrasie în stare uscată afectată de condens afectată de igrasie Zidărie din cărămidă sau blocuri ceramice Zidărie din blocuri din B.3 corespund valorilor λ de catalog.aplicarea unor coeficienţi de corecţie a conductivităţilor termice de catalog. Tabelul A2.1). în perioada 1950…1990.2.30 1. 3 al normativului de faţă.3 – Pereţi exteriori. cu luarea în consideraţie atât a tasării iniţiale.30 1. .10 1.identificarea materialului prin sondaje şi/sau decopertări locale.4 – Placă pe sol.15 1.2 şi A2.1) se determină cu ajutorul relaţiei (A2. existentă la data expertizării.C.2 – Planşee (terasă. deci fără aplicarea coeficienţilor din tabelul A2. ponderată cu suprafeţele.1.felul.6.1. Grosimea stratului termoizolant este cea efectivă.1 Material / Produs Vechime > 30 ani > 20 ani > 30 ani Coeficient de majorare a conductivităţii termice 1. .

uscată Tasată.50 2. cu o foaie de geam cuplată.32 0.50 2.15 1.) Fără degradări vizibile Cu degradări (fisuri.15 1.05 1.25 1.BCA GBN 35 .20 Poliuretan celular Tabelul A2. cu 2 foi de geam dublă.00 1.10 1.00 Grupa MATERIALUL TERMOIZOLANT Vată minerală în vrac.Tabelul A2.42 0.22 2 Pereţi exteriori vitraţi 0. saltele sau pâsle Vată minerală .10 1.00 1.00 1.50 2. microorganisme etc.30 1.05 Elementul de construcţie Observaţii în stare uscată afectată de condens afectată de infiltraţii de apă în stare uscată afectată de condens afectată de infiltraţii de apă în stare uscată afectat de condens afectat de infiltraţii de apă în stare uscată afectat de condens afectat de infiltraţii de apă în stare uscată afectat de condens afectat de infiltraţii de apă Fără degradări vizibile Cu degradări (fisuri.02 1.00 0.5 Element de construcţie Grupa Tâmplărie exterioară din lemn SORTIMENTUL simplă.60 1. tip S pereţi dubli (NEVADA) din cărămizi presate din sticla cu goluri ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE VITRATE R m K/W 0.00 8.BCA GBN T .50 1.50 1.30 1.1 .50 1.60 1.polistiren celular .continuare Material / Produs Vechime > 10 ani > 10 ani > 10 ani > 10 ani > 10 ani Pereţi din paiantă sau chirpici > 10 ani > 20 ani Elemente din lemn Izolaţie din vată minerală pentru conducte > 5 ani 1.vata minerala tip FI 120 . cu 2 foi de geam metalică tip SECO din placi presate pereţi simpli din sticlă.15 1.4 h m d λ m2K W 0.19 0.05 1.40 Placi din: .00 0.30 1. umezire etc.05 1.10 3.31 89 93 .10 1. uscată Tasată.) sau umede Netasată.30 1.00 Coeficient de majorare a conductivităţii termice 1. umedă Tabelul A2.43 0.80 Polistiren extrudat 1.39 0.plăci rigide 0.PFL poros tip S PLACA PE SOL Polistiren expandat Stratul termoizolant sub pardoseala 0.vata minerala tip G 100 .10 1.

02 4 Stratul termoizolant sub pardoseala 1 PLANSEU TERASA cu beton de panta Stratul termoizolant (neprotejat) sub planseu 2 PERETI EXTERIORI cu strat termoizolant de grosime variabila (umplutura de zgura.02 ** 0.03 0.01 8 7 6 Nr. panouri pref.03 0.10 0.continuare ALCĂTUIRE (STRATURI) Sapa din mortar de ciment (4…6 cm) Strat termoizolant Placa beton armat (d= 8…14 cm) Sapa din mortar de ciment (4…6 cm) Placa beton armat (d= 8…14 cm) Strat termoizolant (placi BCA) montate in cofraj Sapa din mortar de ciment (4…6 cm) Placa beton armat (d= 8…14 cm) Strat termoizolant Mortar de ciment (3…4 cm) Tencuiala interioara Strat termoizolant (zidarie.01 ** 0. crt. crt.04 0.6 Nr.6 .Tabelul A2.01 0.01 0.10 5 0. ALCĂTUIRE (STRATURI) Strat de protectie (pietris) Hidroizolatie bituminoasa Sapa din mortar de ciment (2…4 cm) Strat termoizolant Bariera contra vaporilor Beton de panta (dmediu = 10…16 cm) Placa beton armat (d = 8…14 cm) Tencuiala tavan (1…2 cm) Strat de protectie (pietris) Hidroizolatie bituminoasa Sapa din mortar de ciment (3…5 cm) Umplutura termoizolanta Bariera contra vaporilor Placa beton armat (d= 8…14 cm) Tencuiala tavan (1…2 cm) Sapa din mortar de ciment (2…3 cm) Strat termoizolant Bariera contra vaporilor (evental) Placa beton armat (d= 8…14 cm) Tencuiala tavan (1…2 cm) Grosime d [m] 0.) Tencuiala exterioara Grosime d [m] 0.10 0. placi BCA in trepte) Stratul termoizolant (protejat) sub planseu din zidarie sau beton monolit din fâşii sau panouri prefabri cate 3 PLANSEU POD monostrat - 94 95 .02 ** 0.01 0.04 0.025 ** 0.035 ** 0. PLANSEU PESTE SUBSOL NEINCALZIT Tabelul A2.10 0.04 0.04 0. granulit.10 0.10 ** 0.002 0.002 0.01 0. beton usor monolit) Tencuiala exterioara Tencuiala interioara Strat termoizolant (fâşii armate.04 0.10 ** 0.

05 0. 2) Soluţia de la nr.15 ** PERETI EXTERIORI 0. Tabelul A2.02 0. 30 cm 11 PERETI EXTERIORI b.01 0.continuare Nr.01 0.12 ** 0.12 16 14 tristrat panouri prefabricate Nr.075 ** 0.12 ** 15 0. crt.6 .a.5…10 cm) Strat termoizolant Beton armat Beton armat (d = 9. + zidarie ½ caramida plina 96 97 .095 ** 0. 4) ** . 0. a se vedea tabelele A2. 32 cm d=22. fără aplicarea coeficienţilor de depreciere a conductivităţii termice. si fasii sau placi BCA 13 pereti structurali pereti nestructurali d=22…30 cm 10 panouri prefabrica te d=27. 2 este valabilă şi în cazul în care stratul termoizolant se realizează din placi BCA dispuse in trepte.Tabelul A2.05 0.a.15 ** 0.2 şi A.Valori “R” de catalog.07 9 PERETI EXTERIORI monolit bistrat din b.a.2. 3) * . executat in cofraje glisante tristrat monolit ** NOTA 1) Straturile sunt enumerate de sus in jos şi de la interior spre exterior.06 0.06 0.03 12 b.6 .01 0.06 ** 0.115 0.5…10 cm) Strat termoizolant Beton armat (d = 5…7 cm) Beton armat d=27 cm Strat termoizolant Beton armat Beton armat (d = 7…8 cm) Strat termoizolant Beton armat Grosime d [m] 0. crt.3.01 0. ALCĂTUIRE (STRATURI) Tencuiala interioara Beton armat monolit Strat termoizolant (fasii armate BCA) Tencuiala exterioara Tencuiala interioara Beton armat panou Strat prefabricat termoiz -placi bca Tencuiala interioara Beton armat (structural) perete Strat executat cu termocofraje izolant glisante Beton armat (protectie) Tencuiala exterioara Tencuiala interioara Beton armat monolit Strat termoizolant Zidarie din caramizi pline Tencuiala exterioara Grosime d [m] 0.continuare ALCĂTUIRE (STRATURI) Beton armat (d = 9.Pentru straturile termoizolante.02 0. crt.

.A2. prin ponderare cu lungimile corespunzătoare : Ψ= ∑ (Ψi ⋅ l i ) i P . [m]. .raportul dintre perimetrul şi aria elementului de construcţie orizontal (P/S).coeficienţi liniari de transfer termic. . [W/m K].7) în care: Ψi .6) Coeficienţii liniari de transfer termic (Ψ) se stabilesc în funcţie de amploarea punţii termice care se creează pe conturul suprafeţei considerate. în care: S’ . Rezistenţe termice corectate ale elementelor de construcţie orizontale Rezistenţele termice specifice corectate (R’) ale elementelor de construcţie orizontale se determină cu relaţia: R ′ = r × R . P perimetrul suprafeţei considerate P = ∑ l i . Aria elementului de construcţie orizontal (S) este aria suprafeţei mărginită pe contur de perimetrul (P) definit mai sus.3. [W/(mK)] (A2.7.ponderea zonelor neizolate termic din cadrul suprafeţei elementului de construcţie orizontal considerat (p).cornişa sau aticul – la planşeul de la terasa. aferenţi diferitelor detalii de pe conturul suprafeţei orizontale.parterul – pentru planşeul peste subsolul neîncălzit. se calculează cu relaţia : p= S' S (A2.soclul – la planşeul de peste subsolul neîncălzit. Perimetrul (P) se măsoară în metri.8) în care: U .pentru planşeele de terasă şi de pod. Ponderea zonelor neizolate termic existente în cadrul ariei elementului de construcţie orizontal considerat.5) în care: r .rezistenta termică specifică unidirecţională (R).aria neizolată termic din cadrul ariei totale a elementului de construcţie considerat. . Perimetrul suprafeţei elementului de construcţie considerat (P) este măsurat pe conturul feţei interioare a pereţilor exteriori de la nivelul respectiv. Dacă pe conturul suprafeţei considerate există două sau mai multe detalii caracterizate prin valori Ψ diferite. astfel: . Coeficienţii liniari de transfer termic Ψ pentru elemente de construcţie orizontale sunt daţi în tabelele A2.coeficient de reducere a rezistenţei termice unidirecţionale din câmp curent (R)..12. în funcţie de alcătuirea detaliului de racordare cu: . Se determină din tabelul A.coeficientul liniar de transfer termic caracteristic detaliului de pe conturul suprafeţei orizontale considerate (Ψ).A2. . l i lungimile corespunzătoare valorilor Ψi definite mai sus.ultimul nivel . [W/m2K]. se stabileşte o valoare medie Ψ. 98 99 . Relaţia de determinare a coeficientului de reducere rezistenţei termice unidirecţionale din câmp curent este următoarea: r= 1 P 1− p + U ⋅ p ⋅ R + R ⋅ Ψ ⋅  S .coeficientul de transfer termic unidirecţional caracteristic zonei fără strat termoizolant. asupra acesteia.streaşina – la planşeul de la pod. care ţine seama de influenţa diferitelor neomogenităţi şi punţi termice. [m2K/W] (A2. la calculul ariei S’ nu se ţine seama de punţile termice existente pe conturul suprafeţei S. [m]. . .2. se măsoară în [m2].8. Coeficientul r se determină în funcţie de: . [-] (A2. [m²].

a). 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE Zone de punţi termice din beton armat. precum şi toate zonele la care nu s-a prevăzut stratul termoizolant (casa scărilor. . a holului de intrare în clădire ş.25 3.40 3.85 3. recipiente de scurgere.10 2.50 1.15 1. protejate cu placi sau fâşii BCA GBN 35 cu grosimea în mm de: 100 125 150 Zidării şi soluţii monolit mm 325 375 425 475 525 575 350 400 450 500 550 600 200 250 300 350 250 300 350 250 300 350 250 300 350 - Z1 .60 1.la planşeul peste subsolul neîncălzit. ventilaţii.00 1.90 1. în situaţia în care stratul termoizolant este amplasat sub placă – suprafeţele din dreptul pereţilor structurali şi a grinzilor din beton armat de la subsol (care întrerup continuitatea stratului termoizolant).15 1.95 0.30 1.00 1.20 1.10 2. protejate cu zidărie din cărămizi pline 125 mm Zone de punţi termice din beton armat.95 0. Tabelul A2.20 2.80 1. .7 Tabelul A2.60 2.00 - Zone de punţi termice din beton armat.10 2.40 2.7 .a). precum şi orice alte zone fără strat termoizolant.10 1.70 1.40 3.la planşeele de terasă şi de pod – chepenguri. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Grosime perete U Z1 Z2 PEREŢI EXTERIORI În ariile S’ se cuprind ariile următoarelor elemente: .35 1. protejate cu polistiren celular 25 mm + zidărie din cărămizi pline 125 mm 75 ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE Zidării şi soluţii monolit PLANŞEU SUB TERASA PLANŞEU SUB POD NEÎNCĂLZIT PLANŞEU PESTE SUBSOL NEÎNCĂLZIT PLACA PE SOL PEREŢI EXTERIORI Panouri mari prefabricate Zone de punţi termice străpunse din beton armat mm 220 270 320 150 200 250 300 350 400 450 500 W/m2K 2.zone neizolate termic (punţi termice străpunse) Z2 .00 0. sub pardoseală – suprafeţele din dreptul pereţilor structurali şi nestructurali (care întrerup continuitatea stratului termoizolant).zone mai puţin termoizolate (punţi termice protejate) 100 101 .continuare Grosime perete U Z1 Z2 W/m2K 2. coşuri. holul de intrare în clădire ş.40 1. în situaţia în care stratul termoizolant este amplasat peste placă.25 1.10 2. străpungeri de instalaţii. crt.90 0. crt.80 2.90 1.la planşeul peste subsolul neîncălzit. precum şi toate zonele la care nu s-a prevăzut stratul termoizolant (de exemplu zona casei scărilor.75 3.70 1.Nr.55 1.60 1.25 2.05 Nr.

. 350 0.coeficient de reducere care ţine seama de influenţa punţilor străpunse (zone din beton armat pe toată grosimea peretelui) sau/şi a punţilor termice nestrăpunse.00 Ψ1 W/(mK) 0.PLACA PE SOL ZIDĂRIE Felul zidăriei d mm Zidărie din cărămizi pline sau cu gauri verticale GVP Zidărie din blocuri din beton celular autoclavizat BCA GBN 35 sau GBN 50 250 .12 .coeficientul de transfer termic unidirecţional mediu. .. corectate (zone din beton armat protejate cu un strat termoizolant).coeficientul liniar de transfer termic mediu. respectiv a celor de pe conturul tâmplăriei exterioare şi aria opacă a pereţilor exteriori (Σ l/S).60.30…0. r2 şi respectiv r3. ponderat.4.. ponderat. ..10 107 108 . r2 şi respectiv r3 sunt următoarele: Tabel A2.1. [-] (A2.9) ψ 1 t e în care: r1 .. Rezistenţe termice corectate ale pereţilor exteriori Rezistenţele termice specifice corectate (R’) ale pereţilor exteriori se calculează cu relaţia (A2.coeficient de reducere care ţine seama de influenţa punţilor de pe conturul tâmplăriei exterioare. aferent lungimii totale a punţilor termice liniare de la colţuri.45 0.12 200 . Relaţiile de determinare a coeficienţilor de reducere r1. r2 . inclusiv punţile termice străpunse din zona conturului tâmplăriei exterioare.coeficient de reducere care ţine seama de influenţa punţilor termice de la colţurile verticale şi orizontale ale pereţilor exteriori. 500 λ W/(mK) 0. se determină în funcţie de: . . r3 . din cadrul ariei opace a pereţilor exteriori (p). respectiv a celor de pe conturul tâmplăriei exterioare (Ψ). în câmp curent (R). Coeficienţii r1.A2. exclusiv punţile termice de pe conturul tâmplăriei exterioare.raportul dintre lungimea totală a punţilor termice liniare de la colţuri. aferent zonelor neizolate termic şi a celor mai puţin termoizolate (U).ponderea zonelor neizolate termic şi a celor mai puţin termoizolate.rezistenţa termică specifică unidirecţionala a peretelui exterior. Ψ .5) în care i r = r1 x r2 x r3 .

formate la intersecţia peretelui exterior cu planşeul de peste subsolul neîncălzit sau cu placa pe sol (la racordarea cu soclul clădirii). li Se calculează doua valori diferite pentru Ψ şi anume: . colţurile ieşinde ale rezalidurilor.centurile din dreptul planşeelor intermediare (exclusiv centurile de peste subsolul neîncălzit şi cele de la ultimul planşeu). [m]. art.13) în care: Si' .. [W/mK]. se calculează cu relaţia: p= Lungimea totală a punţilor termice de la colţuri este suma lungimilor tuturor colţurilor ieşinde. (1 − p) + U ⋅ p ⋅ R [-] (A2.3. Coeficientul liniar de transfer termic mediu. Toate ariile se măsoară în m2.3. formate la intersecţia peretelui exterior cu planşeul de sub terasă sau de sub pod (la racordarea cu cornişa. existente în cadrul ariei opace totale S.colţuri orizontale. de la intersecţiile pereţilor exteriori cu cei interiori sau amplasaţi în oricare alte zone. aferenţi diferitelor detalii caracteristice. . existente în cadrul ariei opace a peretelui exterior considerat. Aria totală a pereţilor exteriori se măsoară conform C107/1-97. se calculează cu relaţia: ∑ S 'i i S . .colţuri verticale.r1 (r2 ) = 1  ∑ li  1+ R ⋅ ψ ⋅  i  S       .stâlpişorii înglobaţi în zidărie.stâlpii şi bulbii din beton armat monolit. .12) r3 = 1 . cu excepţia cazurilor în care stratul termoizolant din structura pereţilor exteriori este continuu şi 109 110 .A2. [-] (A2.ariile neizolate termic sau mai puţin termoizolate.pentru conturul tâmplăriei exterioare. Coeficienţii liniari de transfer termic (Ψi) se stabilesc în funcţie de Ψ alcătuirea detaliilor respective.. formate la intersecţia a doi pereţi exteriori ortogonali: colţurile clădirii. cu excepţia celor de la toate colţurile ieşinde şi intrânde. Lungimea totală a punţilor termice de pe conturul tâmplăriei exterioare este suma lungimilor perimetrelor ferestrelor şi uşilor de balcon existente în cadrul suprafeţei peretelui exterior considerat [m]. .10) Ψ= în care: ∑ (Ψi ⋅ l i ) i ∑ li i . ponderat. la calculul ariilor Si' nu se ţine seama de punţile termice formate de colţuri sau de conturul tâmplăriei exterioare.plăcile continue de la balcoane şi logii. . Aria tâmplăriei exterioare se determină pe baza dimensiunilor nominale ale ferestrelor şi uşilor de balcon. decroşurilor şi logiilor. [-] (A2.colţuri orizontale. Ponderea zonelor neizolate termic sau mai puţin termoizolate.13. lungimile corespunzătoare valorilor Ψi definite mai sus. În ariile Si' se cuprind în principal următoarele zone: . [W/m K] (A2. Aria opacă a pereţilor exteriori (S) este egală cu aria totală a pereţilor exteriori din care se scade aria tâmplăriei exterioare. de la colţurile ieşinde şi de pe conturul tâmplăriei exterioare. Ψ. aticul sau streaşina). .pentru colţurile ieşinde (orizontale + verticale). Lungimea totală a colţurilor (Σli) se măsoară în metri. Valorile coeficienţilor liniari de transfer termic. la colţuri ieşinde şi pe conturul tâmplăriei sunt date tabelele A2.11) Ψi .coeficienţii liniari de transfer termic. astfel: .16.

Arad) 34 Huşi 35 Iaşi 36 Joseni 37 Lugoj 38 Mangalia 39 Miercurea Ciuc 40 Odorheiul Secuiesc 41 Oradea 42 Oraviţa 43 Păltiniş (jud. punţile termice străpunse create în dreptul pereţilor structurali interiori din beton armat. 18 Câmpulung Moldovenesc 4270 111 117 .7. ANEXA 3 NUMĂRUL TEORETIC DE GRADE ZILE DE ÎNCĂLZIRE. caracteristici diferitelor zone neizolate termic sau mai puţin termoizolate. (U). crt. [W/m2K]. N1220 Nr. pi ponderea ariilor S i' din totalul ariei S (p = Σ pi). Se calculează o unică valoare U pentru ansamblul peretelui exterior caracterizat printr-o unică rezistenţă termică unidirecţională R. [W/m2K] (A2. crt.Băneasa 14 Buzău 15 Calafat 16 Călăraşi 17 Câmpina 19 Câmpulung Muscel 20 Caracal 21 Caransebeş 22 Cluj-Napoca 23 Constanţa 25 Curtea de Argeş 26 Deva 27 Dorohoi 28 Drăgăşani 29 Făgăraş 30 Galaţi 31 Giurgiu 32 Griviţa (jud.- de aceeaşi grosime ca în câmpul curent. Dacă la o clădire există două sau mai multe alcătuiri diferite de pereţi exteriori (de ex. ’ S i ariile corespunzătoare valorilor Ui definite mai sus. zile] 3170 3540 3300 3850 3120 3930 3190 3030 3190 3290 3420 3510 4960 3100 2880 4250 3940 3150 3000 5170 3960 3560 3420 20 1 Adamclisi 2 Alba Iulia 3 Alexandria 4 Arad 5 Bacău 6 Baia Mare 7 Bârlad 8 Bistriţa 9 Blaj 10 Botoşani 11 Braşov 12 Brăila 13 Bucureşti . care traversează întreaga grosime a pereţilor exteriori (fără măsuri de protecţie termică în mediul exterior). r2. fiind amplasat în exteriorul acestor elemente structurale. r3 şi R’ distincte. ponderat. Coeficientul de transfer termic mediu. Ialomiţa) 33 Gura Honţ (jud.14) în care: Ui coeficienţii de transfer termic aferenţi diferitelor zone neizolate termic sau mai puţin termoizolate. calculele se fac separat pentru fiecare alcătuire în parte. se determină din Tabelul A2. zile] 3120 3460 3150 3020 3630 3350 3460 3850 3530 3630 4030 3170 3170 3150 2980 3010 3530 3820 3100 3180 3730 2840 20 Nr. determinând valori R. precum şi a stâlpilor şi bulbilor amplasaţi la colţuri. Localitatea N12 [grd. [m2]. se calculează cu relaţia: U= N12 [grd. r1. 24 Craiova Localitatea Coeficienţii de transfer termic unidirecţional. zone cu zidărie nestructurală şi zone cu pereţi structurali din beton armat termoizolaţi la exterior). Sibiu) 44 Petroşani 45 Piatra Neamţ 46 Piteşti ∑ (U i ⋅Si' ) ∑ Si' = ∑ (U i ⋅ p i ) p .

085 0.074 0.097 0.075 0.132 0.096 0.092 0.078 0.081 0.080 0.065 0.079 0.073 0.071 0.100 0.098 0.071 0.086 0.078 0.102 20 Gorj 0.096 0.075 0.071 0.097 12 Călăraşi 0. crt.085 0.103 0.092 3 Argeş 0. 47 Ploieşti Localitatea N12 [grd.100 18 Galaţi 0. zile] 3390 3390 3540 3410 4370 3390 3180 3070 3560 3010 2810 3170 3570 4580 3300 20 ANEXA 4 63 Târgovişte 64 Târgu Jiu 65 Târgu Mureş 66 Târgu Ocna 67 Târgu Secuiesc 68 Tecuci 69 Timişoara 70 Tulcea 71 Turda 72 Turnu Măgurele 73 Turnu Severin 74 Urziceni 75 Vaslui 76 Vatra Dornei 77 Zalău INDICELE MEDIU DE OCUPARE A LOCUINŢELOR DIN ROMÂNIA Indice mediu de ocupare a locuinţelor [pers/m²] *) Nr.087 0.083 0. crt.070 0.078 0.077 0.074 0.077 0.079 2 Arad 0.094 0.093 0.103 0.073 0.077 0.081 0.094 0.095 16 Dâmboviţa 0.100 0.095 0.112 0.092 0.099 0.084 0.093 0.095 22 Hunedoara Judeţul Mediu rural IndiviÎnşiruite Bloc duale 0.093 0.103 7 Botoşani 0.107 0.100 0. holuri locuibile etc.096 0.075 0.106 0.090 0.093 1 Alba 0.100 0.087 5 Bihor 0.088 0.084 0.092 0.085 0.086 0.096 48 Poiana Stampei (jud.091 0.090 0.094 0.108 0.084 0.cota 1500 59 Slatina 60 Slobozia 61 Suceava 62 Sulina *) cu referire la suprafaţa camerelor de locuit (dormitoare.093 17 Dolj 0.088 19 Giurgiu 0.092 0.091 0. Mediu urban IndiviÎnşiruite Bloc duale 0.097 0.073 0.097 0.107 0.077 0. Gheorghe (jud.104 0.097 0.090 0.085 0.099 21 Harghita 0. crt.086 0.088 0.086 0. Covasna) 57 Sibiu 58 Sinaia .093 0.).083 0.095 6 Bistriţa Năsăud 0.073 0.069 0.Nr.093 14 Constanta 0.093 0.096 4 Bacău 0.105 0.084 0.099 0.076 0.102 0. zile] 3390 5290 5090 3170 3120 3130 3700 3370 3470 4140 3660 5650 3200 3150 4080 3000 20 Nr.097 0. Localitatea N12 [grd.105 0.086 0.084 0.086 0.070 0.083 0.089 0.084 0.095 10 Buzău 0.095 0.096 9 Brăila 0.088 13 Cluj 0.110 0.095 0. 118 119 .096 0.080 0.066 0.097 0.088 11 Caraş-Severin 0.099 0. camere de zi.081 0.071 0.089 0. Suceava) 49 Predeal 50 Râmnicu Sărat 51 Râmnicu Vâlcea 52 Reşiţa 53 Roman 54 Satu Mare 55 Sebeş 56 Sf.092 15 Covasna 0.096 8 Braşov 0.086 0.081 0.

holuri locuibile etc.086 0. crt.094 0.091 0.096 0.094 0. 3.078 0.075 0.096 0.098 0.092 0.080 0.082 0.079 0. Activitate considerată A5.069 0.065 0.102 0.077 0.078 0.079 0.113 0.109 0.097 0. obligat să nu se aşeze: vânzători.095 0.090 0.088 0.095 0. *) 120 121 . 1.087 0.103 0.1.093 0.099 0. aporturile interne de căldură se determină ca valoare medie pe perioada de ocupare a clădirii.067 0. recepţioneri etc.074 0. Pentru o persoană adultă tipică (suprafaţa corpului cca.084 0.090 0.101 0.115 0.110 0.) Nr.070 0.080 0.089 0.089 0.115 0.075 0.072 0.096 0.). crt. Valoarea depinde şi de suprafaţa corpului şi de gradul de îmbrăcare al acesteia.091 0. aporturile interne de căldură se determină ca valoare medie zilnică.093 0.078 0. 1.094 0.099 0.095 0.099 0.098 0.094 0.099 0.094 0.094 0.098 0.102 0.096 0. respectiv cu funcţionare cu intermitenţă a instalaţiei de încălzire (după un program stabilit).077 0.064 0.102 0.093 0.085 0.080 0.091 4.110 0.092 0.076 0.073 0.108 0.093 0.092 0.090 0.072 0.081 0. 140 cu referire la suprafaţa camerelor de locuit (dormitoare.1 Flux termic emis de o persoană [W] 65 74 93 112 41 Mun.111 0.087 0.091 0.077 0.088 0.090 0.088 0.114 0.088 0. 2. aşezat pe scaun Activitate sedentară (muncă de birou.085 0.074 0.) Activitate normală desfăşurată stând în picioare (munca personalului din servicii.093 0.098 0.081 0. Ocupanţi ANEXA 5 DETERMINAREA APORTURILOR INTERIOARE DE CĂLDURĂ Pentru clădiri de locuit şi în general pentru clădiri cu ocupare continuă şi funcţionare continuă a instalaţiei de încălzire.093 0.086 0.067 0.079 0.086 0.081 0. Bucureşti 0.089 0. Judeţul Mediu urban Mediu rural IndiviIndiviÎnşiruite Bloc Înşiruite Bloc duale duale 0.082 0.093 0.104 0.076 5.093 0.081 0.113 0.100 0.080 0.094 0.098 0.072 0. Pentru clădiri cu ocupare discontinuă.Indice mediu de ocupare a locuinţelor [pers/m²]*) Nr.120 0. Somn Repaus lungit Repaus. camere de zi.099 0.099 0.098 0.117 0.6 m²).091 0.091 0. 23 Ialomiţa 24 Iaşi 25 Maramureş 26 Mehedinţi 27 Mureş 28 Neamţ 29 Olt 30 Prahova 31 Satu Mare 32 Sălaj 33 Sibiu 34 Suceava 35 Teleorman 36 Timiş 37 Tulcea 38 Vaslui 39 Vâlcea 40 Vrancea România Fluxul termic emis de o persoană adultă variază între 65 W (perioada somnului) şi 200 W (activitate fizică moderată).084 0.080 0. Tabel A5. valorile fluxului termic emis funcţie de activitatea desfăşurată de aceasta sunt date în tabelul A5.088 0. audierea cursurilor sau conferinţelor etc.1.

A. .. .transport greutăţi (30 .2.1 . A. Tabel A5. 6. crt.treabă la bucătărie 7. NP cu NP determinat conform pct. Determinarea numărului mediu normalizat de persoane pentru clădiri de locuit: Numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii se determină ţinând seama de indicele mediu (statistic) de ocupare a clădirii (conform Anexei 4).serviciu în restaurante 7.) Activitate desfăşurată stând în picioare şi care implică efort fizic : 7.. camere de hotel 7.continuare Flux termic emis de o Activitate considerată persoană [W] Activitate desfăşurată stând în picioare şi care implică concentrare intelectuală (munca 158 desfăşurată de conferenţiari. NP cu NP determinat conform pct.4. Utilizarea apei calde Ţinând seama de sistemul de preparare a apei calde şi de activitatea casnică ce implică utilizarea acesteia. rezultă valoarea tipică: 65 .2.Nr. A5.spălat manual rufe uşoare (lenjerie) 7. determinat conform pct. poate fi utilizată relaţia: 270 + 40 .5..5.4. valoarea recomandată este de 100 W pentru un apartament (o bucătărie).. Prepararea hranei [W] Pentru un apartament mediu (familie cu copil) poate fi utilizată valoarea medie: 45 W A5.1. 420 8.6.5. . cu referire la suprafaţa totală a camerelor de locuit. pentru clădiri de locuit se recomandă relaţia: 20 + 15 . ţinând seama de absenţa din locuinţă pe o durată medie zilnică de 10 h.6 A5. Pentru clădiri de locuit. numărul de persoane are valoarea medie pe perioada de ocupare a clădirii. pentru clădiri de locuit. NP [W] în care NP este numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii expertizate.3.curăţenie în locuinţe. 186 167 233 233 279 372 279 . Pentru clădiri de birouri.6. Iluminat Tipul apartamentului Fără copii Apartament de mici dimensiuni (< 50m²) Apartament mediu (50-100m²) Apartament de mari dimensiuni (> 100m²) Cu copii Se adaugă Aporturi [W] 15 30 45 15 [W] 7.) 7.5. 50 kg) Activităţi sportive şi muncă forte grea Ţinând seama că prepararea hranei se efectuează prioritar prin utilizarea combustibilului gazos. . . .spălat rufe grele (cearşafuri.3. A.6 A5. draperii etc. A5. doctori în operaţie etc.5. Procedura practică de determinare a NP este următoarea: 122 123 . Activităţi casnice care implică utilizarea energiei electrice: Radio si TV 35 W Fier de călcat 20 W Frigider 40 W Aspirator 20 W Congelator 90 W Aparate diverse 20 W Maşină de spălat 20 W Aparatură de birou diversă (funcţionare continuă): Computer + monitor 210 W Aparat fotocopiere 1500 W Maşină de scris electrică 45 W Maşină de scris electronică 90 W Pentru calcule rapide.6.

0 120.9 119.9 124.1 101.4 29.5 16.6 48. dormitoare etc.0 78.).6 233. din Anexa 4. Exemplu de calcul privind determinarea aporturilor energetice interne pentru o clădire de locuit: !"Tip clădire: Bloc de locuinţe.8 76.8 12.5 80.7 100.4 50.6 74. înşiruită sau bloc) şi de amplasarea acesteia (judeţ şi mediu . 124 125 .7 111.4 64. iLoc ALEXANDRIA A5..9 124.1 76. Id – Oriz. Se determină indicele mediu de locuire.2 20.5 86.3 57.4 85.3 57.2.7 53.6 94.2 35.9 13.8 64.8 54.5 31. SLoc [m²].8 207.3 88.7 29.1 100.2 27.7 71.1 12.5 60.6 27.1 90.5 51. • • • • • Ocupanţi Apă caldă Preparare hrană Aparate casnice Iluminat 65 x 137 = 20 + 15 x 137 = 100 x 44 = 270 + 137 x 40 = 45 x 25 + 30 x 19 = TOTAL: 8 905 W 2 075 W 4 400 W 5 750 W 1 695 W 22 825 W 94.65 W/m 2 2 640 * Cu referire la suprafaţa utilă totală a pardoselii spaţiilor încălzite ale clădirii.7 92.3 60.4 80.- se determină suprafaţa camerelor de locuit (camere de zi.0 11.078 = 137.3 254.1 52.5 86.6 30.7 79.5 107.1 76. iLoc.1 87.5 85.1 138.6 58.8 23.8 88.2 85.8 239.8 39.0 73. (conf.6 14.1 79.7 84. în funcţie de tipul clădirii (individuală.1 64.8 41.1 101.5 25. Numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii se determină cu relaţia: [W] ANEXA 6 INTENSITATEA RADIAŢIEI SOLARE TOTALE (IT) ŞI DIFUZE (Id) PE PLAN VERTICAL ŞI ORIZONTAL . art.7 92.7 36.7.8 52. !"Amplasare: Municipiul Bucureşti.2 41.0 122.urban sau rural).3 50.4 70.2 94.7 33.3 14.6 16.7.3 64.5 70.3 45.0 120.9 112.8 VI VII VIII IX X XI 74.9 66.2 82. Anexa 4): iLoc = 0.0 XII 67.1 25.1 15.3 27.7 78. !"Indice mediu de ocupare a suprafeţei LUNA IT S I II III IV 95.6 84.5 78.1 85.3 100.8 28.5 47.1 28.VALORI MEDII ZILNICE [W/m²] NP = SLoc .6 58.7 15.5 76.8 98. 2 !"Suprafaţa camerelor de locuit: SLoc = 1 760 m 2 !"Suprafaţa utilă încălzită a clădirii: SÎnc = 2 640 m !"Număr apartamente / bucătării: 44 !"Număr mediu normalizat de persoane pe clădire: NP = 1 760 x 0.9 75.3 11.5 V 92.9 30.7 111.8 13.9 38.9 168.1 39.078.0 50.8 75.2 54.7 Aportul energetic mediu specific pentru clădiri de locuit* a= 22 825 = 8.9 59.7 176.4 33. conform [7].5 121.1 87. 2. Id – Vert.8 85.4 138.4 55.7 53.7 camerelor de locuit IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.3 36.2 20.3 38.8 79.

0 VI VII VIII IX X XI 62.4 10.4 90.0 60.4 94.7 60.0 10.3 91.9 10.4 30.2 64.0 84.2 74.5 II III IV 97.4 94.0 14.1 71.9 138.6 79.9 116.4 45.1 90.4 152.3 10.1 13.8 43.1 38.7 37.8 V 88.1 25.4 22.7 39.2 108.7 75.6 93.1 75.9 103.7 28.1 11.1 70.3 30.9 28.8 79.6 34.9 53.1 28.3 98.3 50.2 81.8 57.0 53.8 121.6 112.4 71.4 33.6 80.2 78.1 51.7 78.0 79.1 107.1 107.6 109.0 67.7 162.1 48.4 73.8 91.0 44.3 24.6 71.8 77.2 43.8 92.3 53.1 25.3 72.1 87.1 39.7 85.6 72.3 77.2 15.2 10.9 88.0 74. I 66.6 53.1 104. Id – Vert. Id – Oriz.9 99.3 238.4 65. Id – Vert.6 48.1 73.0 57.1 104.1 122.0 36.8 V 90.4 92.0 79.8 101.6 38.8 125.5 33.1 136.2 77.8 233.2 12.2 20.8 39.5 207.5 50.3 68.0 27.7 92.1 48.5 73.9 70.4 102.3 24.2 96.7 56.5 152.8 94.2 13.6 77.1 22.0 69.2 54.6 233.9 22.3 16.7 19.4 73.9 97. Id – Oriz.6 101.8 167.8 34.9 50.2 86.2 66.9 79.2 13.0 78.1 34.7 51.4 II III IV 91.8 73.1 223.8 33.7 23.4 28.8 13.4 77.6 92.4 74.7 89.3 101.9 18.8 27.8 47.4 28.8 101.9 30.3 25.9 100.3 50.2 46.6 22.3 53.3 19.4 115.0 81.6 76.1 72.9 86.0 105.0 124.3 11.6 88.6 37.0 39.9 123.7 28.3 224.4 38.1 72.4 50.1 79.3 45.4 28.8 68.2 50.3 28.0 52.2 71.9 14.8 53.5 23.8 32.9 70.0 14.1 35.9 34.9 85.4 33.3 57.5 65. I 73.9 44.5 43.7 28.7 10.8 90. Id – Oriz.6 51.5 107.2 197.7 23.1 81.1 75.5 240.2 76.1 203.4 49.1 69.8 87.2 108.7 49.7 18.1 114.4 79.2 19.2 77.BACĂU LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.7 93.8 95.7 67.8 119.4 9.9 43.3 64.5 28.1 77.5 82.2 71.4 68.1 88.6 100.8 49.0 26.2 175.5 53.6 52.0 28.0 73.8 37.6 XII 68.1 53. Id – Vert.9 78.3 V 88.4 92.2 77.8 68.0 41.7 13.2 45.7 46.3 96.9 13.2 205.1 38.2 90.2 36.8 73.7 105.9 59.3 46.8 101.4 76.3 13.6 77.4 60.5 85.2 54.2 74.8 37.7 23.6 29.1 66.9 65.8 XII 55.1 78.3 102.9 110.0 19.8 II III IV 91.6 101.9 77.7 13.9 28.2 28.9 30.3 BÂRLAD LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.9 74.3 11.5 59.1 XII 58.6 27.4 99.4 73.2 44.2 76.8 57. I 70.6 198.8 100.2 67.2 229.4 22.0 25.5 160.4 11.0 46.0 215.7 47.3 78.8 51.0 25.4 95.7 44.1 11.2 20.5 28.9 38.5 114.6 46.3 66.2 71.0 124.5 15.9 BOTOŞANI LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.1 69.9 23.1 9.7 106.0 37.6 127.6 64.4 56.5 19.3 12.8 119.8 63.4 203.4 75.6 86.1 64.9 23.9 59.9 76.1 48.6 XII 57.5 120. Id – Oriz.1 84.9 123.1 22.2 60.0 11.3 69.2 56.2 79.5 200.2 111.0 16.0 91.8 101.8 13.5 10.9 77.8 45.1 121.4 37.7 83.2 28.5 96.3 30.7 69.8 29.5 42.2 71.8 47.2 64.2 10.6 77.2 47.4 72.5 32.6 59.2 82.5 12.6 48.2 37.8 53.5 68.9 86.6 109.1 53.4 69.1 72.1 49.9 55.0 48.2 77.3 79.3 48.1 215.8 51.3 49.2 13.8 48.6 94.5 35.4 38.7 64.0 105.3 102.9 77.8 73.4 Municipiul BUCUREŞTI LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.9 88.0 38.6 89.7 85.4 33.5 48.8 97.8 99.7 23.7 90.2 26.3 27.7 126 127 .3 73.3 36.4 171.7 10.6 47. Id – Vert.4 13.8 75.0 28.2 10.1 13.0 90.6 55.5 23.6 63.6 43.4 54.4 80.9 87.9 76.1 68.8 73.4 63.2 48.7 41.0 119.4 116.2 46.7 81.6 78.4 162.9 13.8 99.4 63.6 14.4 65.6 66.6 13.7 12.9 76.7 78.8 46.2 86.1 114.8 VII VIII IX X XI 73.0 89.9 VI VII VIII IX X XI 61.6 60.0 73.4 26.7 88.8 78.3 101.3 14. I II III IV 94.9 72.8 88.5 34.7 19.1 77.6 100.8 73.1 26.8 95.1 14.3 76.8 76.0 VI 96.2 105.0 75.2 89.4 14.8 83.2 93.4 46.2 51.1 122.4 VI VII VIII IX X XI 64.3 51.7 25.8 14.9 91.0 20.6 V 91.6 33.7 76.0 95.9 69.8 23.6 24.5 93.

6 109.7 77.4 XII 65.8 76.5 69.2 28.3 26.2 69.8 73.1 90.4 78.0 67.2 84.7 25.3 70.3 99.4 15.3 75.3 76.2 170.8 56.0 93.2 27.8 84.7 100.8 VII VIII IX X XI 89.1 V 85.7 15.5 100.3 101.9 65.6 82.0 124.6 74.4 53.1 47.8 99.2 251.1 28.5 87.2 211.6 107. Id – Oriz.7 15.8 79.9 74.2 46.3 54.4 39.9 19.1 63.0 49.9 48.6 73.9 11.7 31.3 86.4 74.9 83.1 51.4 36.4 75.6 76.1 68.0 94.7 69.6 85.9 61.3 125.8 48.5 68.0 31.2 80.8 93.8 15.7 38.2 108.0 88.9 75.2 75.6 65.0 117.2 45.3 36.2 12. Id – Oriz.6 52.8 17.7 34. Id – Vert.7 219.2 108.3 99.3 36.4 29.3 15.3 120.1 110.2 56.6 123.4 35.4 CARANSEBEŞ LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.8 28.2 30.4 58.9 81.3 47.4 39.4 94.1 29. Id – Oriz.9 61.2 17.5 35.2 70.9 39.5 90.1 83.9 66.7 58. Id – Vert.0 58.2 11.6 25.6 91.4 48.4 50.6 65.4 32.3 29.1 219.4 34.5 76.9 99.9 15.4 191.7 105.4 189.0 59.4 32.9 12.9 116.3 64.4 77.6 92.5 16.7 27.7 46.0 90.1 205.6 13.0 87.4 88.1 69.6 111.6 55.8 24.8 50.0 108.8 79.6 39.1 11.9 20.0 24.8 III 95.4 73.6 123.1 55.4 48.6 34.4 V 91.7 21.0 48.6 75.1 110.9 80.1 115.2 50.1 29.4 113.2 12.6 114.6 114.7 66.3 85.4 28.2 15.9 46.7 49.4 92.1 37.8 10.0 16.6 50.9 VI VII VIII IX X XI 69. I II III IV 93.8 80.1 132.1 120.8 41.2 34.2 84.9 85.4 118.0 159.5 28.2 10.0 37.0 64.7 31.7 84.6 202.4 109.7 14.3 78.6 46.8 50.2 11. Id – Vert.1 66.4 70.9 56.3 110. I II III 95.0 129.9 28.8 88.0 13.8 20.9 94.9 131.6 54.2 61.4 87.1 98.5 15.9 100.0 XII 60.2 165.3 100.5 29.3 110.0 12.6 XII 75.6 12.1 88.1 29.4 24.8 88.8 35.2 16.3 121.3 101.4 78.0 38.1 VI VII VIII IX X XI 70.4 13.2 69.0 15.5 77.8 77.9 38.1 73.9 56.4 VI 91.7 70.0 50.4 98. I II III IV 92.3 100.4 88.8 73.7 137.7 74.7 72.1 52.9 IV 91.1 115.2 25.3 75.7 84.0 161.9 83.9 19.4 55.7 II 94.5 85.2 44.2 27.4 37.2 54.9 75.4 20.3 58.6 23.4 109.1 91.2 50.5 60.2 IV 85.5 81.9 70.2 66.3 38.3 49.6 73.3 77.8 50.8 31.5 89.2 50.4 34.9 38.6 60.1 11.6 89.0 XII 68.7 100.9 169.7 50.1 31.9 63.7 37.4 15.9 93.1 55.7 73.5 50.7 13.6 15.1 12.CALAFAT LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.0 39.3 69.4 72.1 75.4 51.6 107.7 97.1 73.5 64.3 14.5 38.4 28.5 114.7 65.7 69.8 108.1 95.2 24.1 163.6 55.0 91.5 75.9 122.7 60.7 12.7 122.6 31.7 23.5 29.4 43.8 77.4 232.0 103.5 90.1 117.5 74.0 80.6 30.1 39.9 59.9 73.0 108.2 50.1 61.6 20.0 60.9 57.3 100.4 79.0 78.2 39.1 16.3 78.5 99.1 88.0 70.1 V 90.6 111.4 118.5 31.2 52.9 68.1 74.4 55.7 77.7 83.1 38.7 161.3 39.9 116.0 CĂLĂRAŞI LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.2 68. Id – Vert.1 64.1 27.8 83.7 86. Id – Oriz.9 77.2 36.1 54.8 218.5 52.8 25.6 97.6 15.0 203.9 77.0 97.8 41.2 13.0 25.6 88.4 61.8 21.0 13.9 204.0 51.4 81.9 238.0 63.3 133.5 77.6 79.4 93.3 90.5 25.2 31.3 50.2 11.7 12.0 35.2 77.9 71.8 14.4 68.0 128 129 .9 43.0 95.7 11.8 27.1 58.8 60.2 89.1 83.2 77.8 27.9 30.5 79.3 25.0 71.0 74.6 21.8 93.9 27.6 227.2 63.0 57.4 52.7 37.4 84.2 43.0 252.3 14.5 89.3 50.3 56.0 234.3 56.1 76.2 48.9 38.0 28.5 V 90.5 15.1 67.1 26.7 78.0 70.2 40.8 48.5 52.2 CÂMPINA LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.7 23.5 72.4 82.1 86.7 66.2 37.0 86.2 15.3 74.9 69.3 58.6 78.3 92.6 100.0 42.1 152.8 VI VII VIII IX X XI 76.9 107.5 66.9 36.1 74.0 46.2 116.5 69.3 94. I 72.4 75.0 61.2 11.0 77.0 84.0 34.4 74.3 24.4 77.4 109.9 57.1 59.9 61.8 82.0 100.1 55.6 85.1 24.8 76.9 84.

3 85.0 57.4 93.7 12.8 92.8 63.5 32.3 IV 94.1 20.6 49.5 84.7 68.8 29.8 84.4 65.2 29.0 117.5 20.4 9.3 24.8 20.5 118.3 37.8 16.3 175.4 221.2 28.4 76.1 248.5 38.9 28.1 215.7 68.2 65.9 69.0 75.4 100.5 108.5 XII 49.3 11.2 25.4 63.6 34.2 53.3 15.6 30.7 88.7 108.1 119.3 54.6 102.8 35.6 93.5 73.3 166.8 104.9 118.6 92.2 59.1 25.8 16.9 97.0 63.8 80.2 65.7 100.6 38.0 35.5 33.1 51.9 202.4 40.3 20.1 24.1 19.1 98.2 82.9 63.2 60.8 93.1 38.6 XII 80.8 78.3 121.8 89.8 121.0 35.2 65.6 91.2 34.5 71.1 94.6 54.7 102.8 56.2 135.6 56.3 69.5 71.8 73.5 64.1 227.8 56.8 52.8 174.4 28.0 54.4 101.0 74.0 80.3 15.3 13.3 85.5 65.8 38.4 79.8 74. Id – Oriz.0 130 131 .2 11.2 15.0 88.8 72.5 27.9 50.8 59.4 95.7 96.2 15.4 44.9 19.4 218.5 77.9 41.2 36.5 74.5 55.9 IV 87.1 88.9 12.3 121. Id – Oriz.8 95.8 79.1 81.8 76.0 78.3 12.0 31. I II III 99.3 74.0 38.2 50.7 29.2 70.5 50.3 232.9 27.7 90.7 XII 68.0 20.6 15.8 56.4 74.2 81.3 VI VII VIII IX X XI 73.0 47.3 60.8 20.8 70.9 29.6 39.3 16.7 80.7 112.3 12. I II III 99.2 25.8 77.0 31.7 83.4 110.7 57.6 34.6 108.4 40.0 V 90.3 28.3 33.9 76.0 49.0 59.0 16.4 84.9 102.8 35.5 46.1 35.5 15.7 153.9 31.5 15.8 72.8 91.9 122.9 79.2 166.6 40.2 78.7 74.5 129.6 83.6 165.5 102.5 100.8 13.8 23.5 50.0 117.4 23.6 71.0 100.3 16.1 46.4 77.8 82.2 81.8 70.4 134.1 34.2 15.3 11.3 113.3 52.2 70.2 28.9 51.9 84.5 90.3 54.8 108.0 204. I II III IV V VI VII VIII IX X XI 81.7 79.6 87.3 78.5 79.6 28.4 49.0 38.5 67.5 245.7 27.2 57.0 87.8 85.2 35.2 67.2 50.5 11.4 93.1 20.1 38.5 88.9 50.8 CRAIOVA LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.4 55.9 50.9 54.2 91.5 39.9 73.0 83.5 115.2 69.3 110.7 28.5 28.8 54.7 93.3 30.2 63.7 44.2 64.7 13.8 69.9 93.0 72.1 50.2 112.9 41.0 97.5 60.4 28.9 113.4 78.3 80.9 102.5 80.8 XII 70.6 37.2 112.3 102.4 72.3 57.2 92.8 80.6 108.4 102.5 50.4 115.8 79.9 89.5 30. Id – Oriz.4 14.0 80.7 64.6 77.0 84.8 61.6 52.3 11.9 74.2 52.3 136.3 49.0 80.9 75.8 90.5 102.6 35.5 70.3 68.3 13.6 59.6 176.9 46. Id – Vert.0 46.1 81.1 120.2 36.7 69. Id – Vert.8 68.7 87.6 47.4 12.3 48.7 CONSTANŢA LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.0 255.2 25.7 236.8 63.4 97.1 120.4 87.4 18.4 79.2 54. Id – Oriz.5 49.2 117.1 84.8 52.2 71.9 90.1 59.0 13.9 28.9 65.8 CURTEA DE ARGEŞ LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.5 69.6 24.8 12.2 50.8 70.9 136.4 77.2 99.7 15.0 61.3 34.2 V 86.8 15.9 63.3 90.5 52.5 102.4 57.5 95.0 77.9 74.9 45.8 30.4 72.9 23.0 124.9 VI VII VIII IX X XI 73.3 36.4 89.6 80.9 89. I II III IV 94.1 91.1 78.7 113.7 102.5 56.7 67.8 17.1 99.0 75.7 61.3 57.0 14.9 28.9 12.3 27.1 203.3 77.5 77.3 64.8 80.4 102.8 77.2 9.6 45.7 37.1 13.5 65.2 67.8 26.3 39.3 74.2 32.CLUJ-NAPOCA LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.1 84.9 118.4 52.6 27.6 53.8 30.4 154.9 41.6 80.2 50.8 96.2 VI VII VIII IX X XI 79.7 61.6 97.5 14.8 9.5 77.3 30.0 15.5 84.5 97.3 88.3 82.5 11.3 129.3 102.9 76.2 101.6 14.0 75.9 84.3 27.4 56.2 235.3 120.5 118.3 16.9 28.6 15.7 54.9 99.7 112.8 229.4 31.1 26.2 38.9 23.0 85.6 74.2 79.3 58.1 75.0 V 90.1 58.9 33.8 104.2 71.9 17. Id – Vert.4 23.0 93.6 65.6 108.8 43.0 124.6 39.5 34.5 108.9 12.5 82.5 57.1 85.8 100.6 34.5 66.6 35.0 83.7 72.3 44.1 70.5 82.3 69.5 235.4 20.4 192.6 75.8 120.2 9.0 38.8 37.3 42.4 93.9 120.7 92.4 91.4 130.7 87.6 123.6 112. Id – Vert.7 76.9 84.4 36.

1 48.8 96.8 155.5 114.7 39.7 28.3 77.2 22.4 51.7 121.9 101.9 51.0 III 96.0 23.4 56.4 63.2 126.3 19.8 71.2 39.7 23.3 35.7 38.3 10.2 46.9 27.8 64.8 39.9 78.4 84.4 27.0 IAŞI LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.3 40.7 91.2 79.8 79.8 172.5 69. Id – Vert.5 92.1 15.6 67.2 66.5 22.9 25.9 29.5 228.8 38.4 91.8 64.3 49.5 119.4 113.6 55.5 65.8 82.9 78.2 88.9 14.4 88.6 12.3 51.2 29.6 59.3 46.7 46.7 45.6 83.1 14.2 74.3 69.3 78.1 20.1 86.9 97.5 XII 56.3 12.3 90.8 51.8 26.8 55.4 58.6 29.9 65.5 96.0 45.5 11.2 24.8 59.2 87.6 89.2 71.7 26. Id – Oriz.6 74.9 82.0 27.2 71.9 15.3 134.6 V 90.9 24.3 96.2 33.2 73.8 34.6 12.3 22.2 64.9 51.8 14.9 90.2 76.3 83.3 207.4 56.9 VI VII VIII IX X XI 77.3 13.5 120.1 44. I 66.0 102.0 104.4 73.0 27.1 119.4 30.2 66.4 69.1 93.6 84.9 39.8 19.4 89.5 10.5 85.9 101.1 26.1 32.6 43.2 70.2 38.9 116.2 83.3 38.7 116.6 15.8 99.5 13.2 67.1 90.1 11.7 76.0 104.4 69.8 36.7 72.8 73.1 27.5 74.1 9.9 85.5 59. Id – Oriz.7 92.3 75.9 66.9 49.1 54.8 51.9 48.2 65.1 58.7 34.2 XII 69.2 59.7 15.1 69.7 121.4 53.6 46. Id – Oriz.2 48.4 67.3 93.1 91.6 11.4 DRĂGĂŞANI LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.4 76.2 14.7 19.2 44.7 15.9 V 89.6 203.6 74.5 34.1 85.2 109.9 52.9 46.9 233.8 114.5 53.2 77.8 107.2 73.4 79.8 29.0 92.4 116.6 108.8 83.5 67.5 28.7 116.4 11.8 88.0 11.6 97.4 24.9 74.2 73.7 102.5 127.1 34.3 45.6 51.6 102.3 100.1 65.3 28.9 73.3 74.8 50.5 31.4 100.4 37.6 31.4 114.8 290.0 58.1 64.2 39.2 74.9 73.0 171.8 59.9 100.0 71.9 104.7 72.3 83. I II III IV 92.4 76.3 83.3 II III IV 92.8 230.5 61.6 78.8 193.9 24.7 32.4 75.3 78.5 43.6 92.1 38.9 74.7 33.8 133.8 10.7 92.1 29.8 XII 77.7 50.5 43.2 79.4 88.4 67.6 83.4 13.9 87.5 60.6 71.5 132 133 .2 9.8 100.3 31.7 63.9 34.8 12. I 66.0 36.1 18.4 16.3 20.0 78.7 228.6 38. Id – Oriz.5 76.7 43.DOROHOI LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.9 126.1 61.5 34.3 58.2 22.7 24.4 74.5 18.0 14.1 66.9 54.2 105.2 73.8 233.2 105.8 72.5 61.5 92.9 48.1 58.0 64.2 23.4 65.8 92.9 71.6 80.7 79.8 100.9 116.5 82.7 102.9 53.5 42.4 48.2 29.4 95.2 46.6 18.3 195.3 110.4 34.2 59.4 13.1 50.7 50.6 78.4 16.3 58.3 79.1 49.5 50.3 12.1 44.1 162.6 122.8 12.3 27.1 28.8 97.3 69.4 85.7 45. Id – Vert.2 76.3 85.9 126.9 69.8 67. Id – Vert.2 76.5 112.5 26.6 123.7 76.1 23.1 75.2 22.9 104.7 92.8 41.8 87.1 231.7 58.9 74.5 14.8 93.0 74.8 19.9 101.5 78.6 102.5 44.6 78.7 88.4 82.9 XII 59.2 26.9 50.5 120.4 210.3 85.4 35.0 51.9 24.3 42.4 72.6 135.8 107.4 72.7 II 90.9 75.5 76.8 11.7 10.8 11.2 V 89.6 90.1 33.8 27.0 13.2 33.7 121.4 116.8 12.0 12.1 91.1 73.4 51.5 217. Id – Vert.2 24.1 46.3 52.1 61.5 102.1 18.6 13.3 81.2 74.5 120.1 76.7 12.4 50.9 101.2 59.5 29.5 88.3 36.4 15.6 89.3 GALAŢI LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.8 V 87.8 51.7 164.1 160.3 91.8 97.8 89.8 77.1 151.0 88.9 90.7 93.1 45.0 24.2 81.4 VI VII VIII IX X XI 70.4 37.9 67.6 94.2 45.2 50.3 200.7 55.1 IV 90.4 100.0 12.8 23.5 67.1 53.5 88.8 69.9 36.9 14.4 74.8 74.8 26.2 163.8 31.1 76.0 78.4 60.2 96.7 38.1 9. I II III IV 93.2 48.0 73.7 29.7 71.8 54.7 83.7 44.2 71.1 73.0 80.5 26.2 36.7 85.5 103.2 11.7 69.2 36.0 24.1 81.9 51.6 94.4 134.2 38.5 35.2 VI VII VIII IX X XI 61.3 22.6 99.4 45.2 14.3 110.7 66.1 63.7 199.9 9.6 29.6 26.5 244.2 VI VII VIII IX X XI 62.2 48.9 135.3 52.

5 23.5 15.2 14.6 60.8 103.1 105.2 79.7 107.8 28.5 29.2 33.2 11.8 78.6 75.4 119.2 58.8 VI VII VIII IX X XI 75.7 32.3 56.1 79.3 40.1 230.1 92.3 58.6 117.1 10. I II III IV 94.7 23.6 63.2 72.8 70.1 16.2 88.3 66.9 81.5 30.0 73.8 74.3 74.6 79.8 37.7 167.7 66.2 68.0 60.4 46.1 91.5 164. Id – Oriz.8 25.1 85.2 100.1 59.7 93.5 90.5 55.9 23.9 25.2 11.8 65.4 25.6 77.2 36.0 41.1 116.6 59.9 81.0 50.0 52.9 XII 74.7 46.9 28.3 54.7 107.1 84.9 50.0 37.9 71.5 79.4 123.3 81.0 66.5 134.8 27.7 69.7 66.7 15.8 86.0 31.8 101.5 64.9 XII 59.8 77.6 95.2 16.4 34.5 90.9 53.5 111.9 23.4 48.2 29.2 XII 77.8 45.6 113.2 18.5 78.0 76.4 86.7 93.1 28.0 70.4 123.6 90.3 28.0 75.1 91.6 81.6 48.1 46.7 73.9 103.8 78.6 64.2 165.9 78.7 69.2 170.8 28.2 44.8 103.6 114.2 250.1 36.7 61.1 78.4 56.3 66.7 27.7 68.5 105.5 49.7 115.8 95.1 74.0 82.9 71.6 99.8 15.2 15.0 13.7 68.9 13.7 226.3 66.6 75.1 28. I II III IV 93.0 56.0 241.2 36.8 89.0 35.2 60. Id – Vert.9 V 91.0 15.8 82.9 VI 82.5 36.3 94.2 53.9 85.2 78.5 89.2 83.3 65.9 13.1 48.7 49.8 202.3 73.7 65.9 ROŞIORI DE VEDE LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.1 144.5 138.9 59.4 78.5 31.7 57.8 82.9 24.7 38.3 46.7 13.1 108.9 39.4 110.9 38.2 15.8 57.1 39.3 VII VIII IX X XI 76.4 34.8 116.3 35.1 205.8 33.4 V 90.4 100.5 116.2 IV 93.8 83.6 68.5 50.0 69.9 35.1 68.4 34.6 15.0 16.1 51.3 III 95.1 52.3 49.5 11.6 27.9 27.0 27.5 151.5 79.7 64.2 162.1 78.5 57.8 67.7 43.0 48.9 36.6 115.4 82.2 40.7 29.7 33.7 78.6 51.0 242.4 55.3 84.3 49.6 39.9 53.2 28.9 124.3 14.0 29.4 93.0 63.2 100.3 90.0 54.9 11.9 204.6 34.4 68.6 79.7 59.8 38.4 75.7 67.9 50.6 73.1 78.3 125.7 42.8 50.5 109.8 74. Id – Oriz.4 93.9 84.4 72.7 84.5 108.9 90.6 10.9 75.2 75.6 193.5 24.4 69.1 78.3 27.8 64.3 46.1 93.8 78.0 90.7 16.5 52.3 104.9 230.0 97.8 33.1 84.3 134 135 .8 120.2 56.8 73.2 43.2 14.6 15.2 77.8 100.4 64.7 102.1 114.3 61.5 68.9 36.5 20.9 64.2 76.2 84.ORADEA LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.5 23.0 226.0 82. I II III 95.5 38.9 29.3 70.0 109.1 52.9 21.6 99.1 11.1 35.1 31.4 57.5 11.1 32.2 79.4 74.8 II 99.9 57.0 117.1 132.9 44.9 XII 67.7 58.2 82.1 45.7 50.9 51.7 23.1 95.4 85.0 172.4 48.3 58.6 109.8 39.7 53.7 75.9 52.5 50.1 13.6 59. Id – Vert.2 63.9 82.9 100.7 81.4 65.7 102.5 16.3 94.6 73.7 12. Id – Oriz.0 114.3 28.2 36.1 90.0 34.1 52.3 99.3 11.2 60.3 79.3 48. Id – Oriz.3 29.9 27.7 15.3 58.0 79.7 85.5 12.1 203.9 97.5 52.7 28.4 24.7 70.9 57.3 104.2 14.1 114.4 34.0 66.0 52.6 19.7 60.8 116.1 78.9 11.8 42.1 19.8 83.3 73.4 V 90.1 RÂMNICU SĂRAT LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.9 73.5 25.2 126.3 69.2 99.2 50.8 74.2 94.2 44.2 86.9 103. Id – Vert.7 13.5 29.4 73.0 90.2 91.7 V 75.7 15.0 119.0 28.0 24.0 109.8 89.6 109.4 122.4 110.1 78.6 81.6 56.6 VI VII VIII IX X XI 71.9 125.2 48.9 69.9 61.3 35.4 93.3 71.3 84.5 89.5 97.4 66.9 205.3 36.1 20. I 69.6 16.3 63.9 13.0 12.6 85.1 30.3 21.3 55.8 55.6 70.6 76.5 59.0 71.6 45.1 VI VII VIII IX X XI 77.9 233.9 68. Id – Vert.3 60.4 15.5 76.9 90.5 78.1 69.7 18.2 27.2 91.5 PREDEAL LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.4 38.0 132.6 12.2 27.0 15.9 100.5 51.7 23.5 76.2 81.0 119.6 10.6 68.7 75.7 12.6 91.4 20.6 195.7 115.5 22.3 35.2 39.5 70.9 76.3 33.7 133.3 13.7 89.3 70.2 61.5 10.8 37.8 165.2 26.2 IV 81.2 31.7 12.2 84.9 58.1 66.1 108.4 96.8 38.

8 29.4 13.2 38.0 77.8 72.1 98.1 101.9 69.9 29.7 78.0 109.4 42.7 89.7 52.3 36.8 94.3 88.4 12.3 100.6 III 98.8 80.6 100.1 80.0 28.9 97.2 V 90.6 49.4 41.2 20.3 75.5 71.6 23.5 72.1 66.2 28.3 87.1 77.0 31.5 53.0 37.5 45.0 28.0 91.6 33.9 13.2 68.6 100.8 25.2 34.0 61.3 75.3 100.1 68.6 38.5 103.7 104.6 80.9 207.8 72.0 24.5 73.2 48.8 28.1 58.2 9.2 82.1 105.5 53.4 68.6 82.7 56.9 62.9 90.2 92.4 18.6 91.0 SIBIU LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.8 72.6 9.1 74.0 48.0 62.0 37.6 49.3 14.8 70.2 33.4 28.6 78.5 88.3 92.3 58.4 76.9 77.7 13.7 13.6 78.3 67.3 62.4 57.1 II III IV 93.8 VI VII VIII IX X XI 76.7 44.5 69.2 56.7 49.2 52.8 16.8 37.5 74.1 228.6 55.6 75.7 57.2 112.5 136 137 .2 78.6 100.1 63.3 68.5 77.2 74.4 34.6 119.1 92.6 43.5 52.2 112.5 54.2 81.7 23.2 150.8 48.6 34.8 65.0 18.5 173.5 25.7 196.8 11.2 64.1 46.1 49.8 44.1 49.3 13. Id – Oriz.1 26.2 85.3 12.8 161.5 22.9 63.8 72.5 20.0 196.8 154.1 37.0 37.0 85.2 13.3 24.4 79.0 48.3 45.7 V 87.5 45.2 78.1 54.8 69.4 82.0 14.1 82.9 9.3 77.9 38.0 13.1 36.2 203.0 77.7 50.3 106.3 40.0 92.9 87.8 29.8 79.5 13.6 77.1 14.8 72.6 52.5 VI VII VIII IX X XI 75.7 85.7 97.4 26.1 120.1 199.8 86.4 98.5 97.7 13. I 69.6 88.6 100.7 48.0 197.2 116.3 100.2 98.1 75.0 105.6 34.9 216.5 88.1 216.2 23.5 78.4 20.3 87.4 76.4 9.8 120.6 79.3 36.5 XII 69.5 XII 51.9 30.0 49.0 33. Id – Vert.9 19.7 29.4 114.9 220.1 54.8 77.0 63.3 74.7 10.3 V 88.7 34.7 39.6 28.6 87.2 86.8 22.5 35.6 107.7 226.8 74.9 77.7 109.9 67.5 22.5 100.4 164.2 79.5 64. Id – Vert.1 56.2 71.0 72.9 54.0 121.4 73.1 25.9 12.5 12.2 238.4 11.1 168.5 110.3 49.9 78.9 99.6 35.6 53.0 9.7 23.0 9.4 117.3 60.4 40.9 19.7 15.1 72.3 54.9 33.2 74.8 63.4 SIGHET LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.3 21.3 14.2 77.8 74.9 112.7 80.0 IV 98.6 76.6 74.3 XII 59.1 100.7 60.7 114.0 27. Id – Oriz.1 125.2 78.0 105.7 12.7 65.6 74.7 31.SATU MARE LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.3 25.3 69.8 15.2 108.3 105.2 49.9 78.8 88.9 80.7 46.8 27. I 71.4 47.2 77.7 97.0 63.6 103.1 72.5 79.8 90.5 77.7 19.7 28.6 69.8 97.7 39.9 31. Id – Oriz.6 85.7 36.3 29.9 62.3 81.2 38.4 27.7 27.6 92.7 55.9 9.0 109.7 23.1 76.0 45.3 76.1 15.9 99.0 130.7 46.2 23.3 74.3 105.3 25.0 46.1 75.2 93.9 15.2 33.4 76.5 110.7 112.9 24.5 61.8 80.6 90.6 53.9 55.2 92.2 50.3 53.9 118.5 95.7 76.1 89.6 65.5 222.0 19.3 55.5 129.0 87.7 49.2 74.6 74.5 33.8 45.6 65.8 51.4 75.5 95.6 49.3 86.2 167.9 68.0 97.9 51.3 26.9 59.8 33.5 90.0 63.6 12.8 54.6 24.4 74.9 98.2 76.8 51.0 II 97.9 68.8 63.2 VI VII VIII IX X XI 70.1 101.1 18.3 82.1 87.0 69.4 26.2 118.0 11.5 68.6 103.8 29.7 88.4 74.4 51.7 34.9 91.1 32.1 14.1 78.7 48.1 162. I II III 98.6 87.1 59.9 27.0 28.5 28.1 21.1 36.0 18.4 66.9 20.2 28.3 77. Id – Vert.6 100.9 221. Id – Vert.8 56.3 10.0 82.0 57.8 XII 49.0 11.7 40.2 47.6 78.5 38.4 38.3 37.9 14.0 52.7 98.8 VI VII VIII IX X XI 64.8 66.2 46.3 119.6 56.6 127.7 33. Id – Oriz.6 31.9 76.9 TÂRGU JIU LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.8 50.2 16.7 28.2 67.2 72.7 88.3 V 88.9 43.1 105.6 47.3 II III IV 95.2 13.8 45.3 9.9 54.2 38.1 66.7 73.2 58.6 122.9 IV 91. I 73.0 195.2 75.5 103.1 56.3 11.0 11.3 91.2 69.7 14.1 98.1 34.4 228.1 50.4 68.3 73.5 117.4 117.1 14.3 10.0 68.2 76.6 63.9 63.2 112.5 36.4 106.9 28.9 10.6 18.7 63.

7 90.3 74.2 109.3 49.6 41.0 43.7 90.2 52.0 82.3 73.9 52.0 64.5 54.4 165.2 109.6 50.9 58.5 69.4 26.9 39.2 73.8 92.1 93.0 36.6 55.3 24.1 81.7 10.2 207.8 58.7 93.0 246.5 79.6 36.8 12.7 29.0 16.6 84.1 96.8 52.3 79.0 120.6 34.7 61.3 IV 91.3 70.4 35.3 85.3 79.1 100.7 55.4 113.6 26.6 78.7 55.7 19.1 111.7 26.4 25.3 110.3 103.9 104.4 110.7 91.0 73.1 31.9 38.5 70.2 238.8 XII 53.3 48. Id – Oriz.9 XII 65.6 75.5 77.3 110.6 15.4 14.6 25.7 35.0 55.3 13.3 101.8 49.4 71.8 88.3 213.1 111.6 73.8 28.1 76.9 88.6 22.6 V 89.7 27.6 39.3 29.2 90.4 39.9 93.6 47.1 58.6 22.3 52.4 58.8 97.6 II III IV 96.7 15.3 75.7 71.0 156.1 II 97.3 49.4 14.8 79.2 24.9 75.1 111.3 68.4 61.6 79.5 54.1 90.4 30.6 93.1 58.9 104.6 10.2 39.7 124.7 81.6 78.1 111.3 15.3 45.8 76.8 15.1 13.3 254.2 74.8 88.7 29.5 24.7 38.4 101.1 28.3 169.4 67. I 65.0 23.5 66.8 69.2 92.5 47.7 28. Id – Oriz.8 54.5 119.2 82.4 200.0 64.8 51.1 77.4 69.2 200.3 65.3 83.3 29.1 20.6 111.7 69.7 83.8 43.0 64.0 53.9 139.5 162.9 97.6 93.2 14.2 64.1 35.5 87.2 12.2 100.7 73.TÂRGU MUREŞ LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.7 86.8 76.0 78.4 35.3 68.6 34.5 76.9 49.9 32.3 28.8 26.2 100.8 29.1 166.9 36.8 V 89.4 15.9 16.6 81.8 29.8 51. Id – Vert.9 75.6 114.9 14.9 105.2 49.6 21.5 50.1 73.4 52.3 97.9 26.1 48.4 84.2 53.8 122.8 65.2 10.3 76.3 101.0 10.6 50.4 29.9 13.3 69.4 20.0 165.4 50.2 52.6 13.6 45.3 98.2 64.7 63.9 39.1 24.5 90.1 VI VII VIII IX X XI 83.1 41.0 24.5 69.4 25.1 30.3 101.8 127.0 98.9 56.6 39.9 V VI VII VIII IX X XI 72. I II III IV 93.6 TÂRGU SECUIESC LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.2 79.6 25.3 29.9 19.5 86.7 236.0 34.8 34.8 204.5 XII 48.5 12.3 45.2 32.1 19.6 100.2 57.0 92.6 11.5 48.9 69.7 23.6 13.6 15.1 24.9 79.5 50.9 104.9 15.6 40.4 88.0 51.0 234.4 38.7 V 89.8 121.4 30.8 50.4 102.7 39.2 26.3 78.4 79.4 76.5 56.6 49.8 68.4 86.4 122.5 84.8 234.6 228.8 19.7 12.0 VI VII VIII IX X XI 66. Id – Vert. Id – Vert.5 88.9 69.2 110.9 70.4 TIMIŞOARA LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz. Id – Oriz.8 64.7 13.7 24.6 43.5 81.4 79.4 77.5 50.0 64.3 76.3 115.3 103.2 200.5 37.6 65.9 47.0 81.8 53.1 37.4 80.7 81.1 105.0 85.7 21.5 84.5 30.4 65.2 11.0 233.3 28.9 50.4 12.9 46.7 52.0 14.6 52.2 69.4 71.7 15.7 74.5 66.2 93.1 73.5 58.6 89.2 19.6 85.7 121.7 122.8 64.9 74.7 57.5 80.8 30.2 37.4 48.8 32.1 49.9 59.7 93.8 157.4 31.5 118.6 119.5 100.8 25.1 79.6 80.7 78.3 63.1 76.5 103.5 69.1 10.2 20.6 78.6 86.4 30.5 38.7 21.4 84.4 43.3 84.1 124.0 58.4 50.3 101.3 46.0 13.6 50.0 IV 94.6 32.4 36.1 92. I II III 99.9 110.2 45.9 III 97.3 74.0 88.1 105.2 76.9 78.4 36.7 79.1 47.9 39. Id – Oriz.8 169.4 12.2 78.0 63.9 79.4 16.6 31.4 106.3 86.0 73.2 58.1 9.7 107.9 39.3 107.2 121.2 75.3 VI VII VIII IX X XI 73.4 65.2 26.1 205.9 76.1 70.9 76.8 36. I 68.9 87.4 9.8 76.0 77.3 128.2 209.6 124.1 37.1 39.8 99.2 29.3 84.6 26.3 15.2 14.7 85.1 64.7 124.5 78.1 15.0 10.3 62.6 26.5 46.7 118.6 73.3 35.9 13.4 68.9 57.2 79.9 101.5 TURNU MĂGURELE LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.6 90.5 36.3 11.6 80.2 98.4 81.9 38.7 70.3 47.5 100.9 73.1 131.2 90.1 82.6 138 139 .3 62.6 19.4 106.6 XII 58.5 86.7 91.6 84.7 67. Id – Vert.2 49.1 63.7 72.9 51.4 16.0 10.2 78.2 19.0 37.6 11.1 42.8 91.6 57.9 104.1 66.9 71.0 78.6 69.1 79.3 107.2 10.6 111.9 105.6 114.0 50.5 79.7 75.0 23.2 37.

boiler = 0.2 24.6 97.1 82.9 58. 140 141 .6 15.8 56.5 118.0 28.0 31.6 20..0 248.70 ⋅ t ac0 (cu t ac0 = 55°C .6 35.5 62.9 16.0 79.8 IV 91.1) 94.6 58.5 39.8 39. [kWh/an] (A7.7 28.3 13.8 49.4 37.2 123.0 170.8 94.0 99.4 29.7 în care: Slat δm δiz λm λiz - suprafaţa laterală a boilerului fără izolaţie termică [m2] grosimea peretelui boilerului (metal) [m] grosimea medie a izolaţiei [m] conductivitate termică a metalului [W/mK] conductivitatea termică a izolaţiei funcţie de starea acesteia [W/mK] tacb .4 85.4 37.1. 3.9 89.1 115.001 ⋅ S Lat ⋅ ∑ n h k ⋅ t acb − t sbk δ δ 0.0 V 90.1).1 115.7 12.9 20.8 27.2 55.2.3 75. Boiler amplasat în spaţiul locuit al clădirii Cantitatea anuală de căldură disipată prin mantaua boilerului amplasat în spaţiul locuit al unei clădiri existente se determină cu o relaţie similară cu (A7.1 33.1 24.5 73.9 29.5 90.6 95.0 117.8 15.5 84.8 62.0 52. Id – Oriz.1 51.3 50.5 29.3 13.8 116.1 70.3 161.0 77.0 95.10 + m + iz k λ m λ iz 86.5 73.1 62.7 41.2.3 14.0 14.8 16.6 DETERMINAREA PIERDERILOR PRIN MANTAUA BOILERULUI A7.0 203.8 ( ) .4 80. cu diferenţa că tsbk se înlocuieşte cu ti conform cap.5 43.8 79.8 65.9 85.0 232.6 66.8 23.0 31.1 239. Boiler amplasat în subsolul clădirii Cantitatea anuală de căldură disipată prin mantaua boilerului amplasat în subsolul unei clădiri existente (spaţiu rece) se determină cu relaţia: Q P.4 28.2 137.1 VI VII VIII IX X XI 70. 60°C) A7.2 69.1 78.9 44.3 58.temperatura medie a apei din boiler t acb ≈ 0.1.4 69.6 75.8 74.0 88.6 109.4 11.1 74.7 56.4 78.8 50.6 100.5 66.0 73.3 132.6 85.5 93. I II III 96.0 11.4 88.6 98. pct.4 51.7 108.8 35.3 97.7 82.2 85.8 55.2 123.5 80.2 58.4 58.6 109.5 81.8 12.7 50.8 84..6 82. I ) b.8 62.1 53.3 33.0 82. Id – Vert.5 77.8 XII 73.2 46.8 35.ANEXA 7 TURNU SEVERIN LUNA IT S IT S-V IT V IT N-V IT N IT N-E IT E IT S-E IT Oriz.2.6 117.5 28.

  C Rd CRH C RH 11. • Suprafaţa echivalentă termic a corpurilor statice din spaţiile de locuit este SRL [m2]. spălătorii etc. pentru spaţii anexă încălzite (casa scărilor. 9.95 . Fluxul termic cedat de conductele de distribuţie care traversează spaţiul de locuit are valoarea proporţională cu fluxul termic cedat de corpurile statice: Q COL ( L ) = ε C( L) 1 − ε C( L) ⋅ Q SR ( L ) (A8. cu valorile: 1. Debitul de agent termic are valoarea nominală dată de relaţia: 142 143 . Idem pentru spaţiile comerciale: Q COL ( C) = ε C(C) 1 − ε C(C) ⋅ Q SR ( C) (A8. 6. εC – (conducte mascate) 10. [W]. Încălzirea se realizează cu corpuri statice. εC – (conducte aparente) = 0.11.Loc = f1(te) tTUR = f2(te) (A8.2) Idem. Puterea termică a corpurilor statice este afectată de coeficientul subunitar CR. Sistemul de alimentare cu căldură este bitubular cu conducte de distribuţie verticale şi orizontale.instalatie fara organe de reglaj hidraulic  si nespalata de mai mult de 3 ani. Conductele pot străbate sau nu subsolul tehnic. tTUR – temperatura de ducere a agentului termic vehiculat prin instalaţia de încălzire interioară. 0.corpuri nespalate de peste 3 ani. [°C]. aparente sau mascate.  = dar nu mai mult de 3 ani  0. 7. Clădirile au în componenţă în principal apartamente şi complementar spaţii comerciale sau cu altă destinaţie decât locuinţe.4) în care: Qnec.ANEXA 8 • DETERMINAREA CARACTERISTICILOR TERMICE DE REGLAJ A FURNIZĂRII CĂLDURII PENTRU ÎNCĂLZIREA SPAŢIILOR LOCUITE-OCUPATE A.corpuri nespalate de mai mult de un an. cu valorile: 1 . – temperatura exterioară medie zilnică. • Idem. pentru spaţiile comerciale amplasate în clădiri de locuit: SRC [m2].Loc – valoarea medie a fluxului termic necesar a fi furnizat de instalaţia de încălzire centrală în scopul realizării confortului termic.): SRCS [m2].5) – coeficient de reducere a puterii termice datorat depunerilor de materii organice şi anorganice în corpurile statice.  – coeficient de reducere a puterii termice datorat modificării caracteristicii hidraulice a instalaţiei. Relaţia de determinare a coeficientului CR este următoarea: CR = CRd .97 . Clădirile sunt dotate cu instalaţii de încălzire centrală racordate la sistemul de încălzire districtuală (termoficare – CT de cartier) sau la sursă locală de căldură (STC / CT de bloc / CT de apartament).instalatie dotata cu echipament de reglaj hidraulic local. uscătorii. te 2. CRH în care: CRd (A8.   dar spalata de mai putin de 3 ani.00 . Caracteristicile termice de reglaj sunt reprezentate de funcţiile: Qnec.00 . Clădirile sunt dotate sau nu cu subsol tehnic.corpuri spalate de maximum 1 an.05. 3. = 0. 5.1) (A8. Definirea caracteristicilor termice de reglaj 1. Valorile coeficienţilor εC sunt următoarele: = 0. 4.95 .3) 8.92 . [°C].instalatie fara organe de reglaj hidraulic. 0.

10) C.01382 r2 0.01728 0. 2. ASb . Sj I II III r1 0.CL.20 π . r2. Se determină ecuaţia dreptei de regresie: t e v = W1 ⋅ t e + W2 conform procedurii de la pct.8) M2 = 1. ∗) rj. s1.33 49. B.STAS 11984-83). Metodologia de determinare a caracteristicilor termice de reglaj 1. Notaţii şi relaţii conexe m. (A8. s2 – coeficienţi numerici funcţie de zona climatică care cuprinde localitatea în care se află clădirea expertizată: Tabel A8.δSb . B.7) II III IV M1 = 1.cladire cu instalatii care trec prin subsolul tehnic . n – coeficienţi numerici funcţie de zona climatică care cuprinde localităţile în care se află clădirea expertizată.δSb 1 δ Sb =  0 3.67 51.01399 -0. (45 + n) M3 = 2. 4. ASb .01506 În cazul clădirilor fără subsol şi cu casa scărilor neinclusă în spaţiul locuit.δSb . G0 – debitul masic nominal [kg/h].8165 ⋅ N 1 ⋅ t e + N 2 ⋅ t e + N 3 E ⋅ q R ( 0) ⋅ ∑ S Rj E −1 j ( ) (A8. Se determină ecuaţia dreptei de regresie Qnec.605852 -0.000132 0.9) . n –1] într-un sistem de ordonare a lunilor din sezonul de încălzire.1.13) (A8.934 -0. Ecuaţia tTUR = f2(te) are expresia: (A8.034 -0.CL. j – indicele spaţiilor dotate cu corpuri statice (L.2 s2 -0. C.01424 -0.33 (A8. B.20 π . CS).40 π .1 al normativului de faţă) în care k ∈ [2. I m -1. SPesb = 0.fluxul termic cedat de o suprafaţă de 1 m2 de corp static în condiţii de echivalare termică.1∗).041373 ⋅ q R ( 0) ⋅ ∑ S Rj j (A8.12) (A8. m utilizând metoda celor mai mici pătrate (MCMmP) Se utilizează valorile t e k şi Q nec. În cazul clădirilor prevăzute cu subsol tehnic se determină ecuaţia dreptei de regresie: t sb = q1 ⋅ t e + q 2 conform procedurii de la pct.01602 0.n Z. 2 20.6) t TUR = P1 − P2 ⋅ t e + în care: qR(0) .lock (determinat conform capitolului 3.000135 0. k ∈ [1.G 0 = 0. nasb = 0.067 -1.1 m.581844 Z.000128 s1 -0. [W/m2].cladiri fara instalatii in subsolul tehnic r1.64036 -0.11) (A8.Loc = p1 te + p2 .934 n 52. ASb . se utilizează modelul de calcul specific clădirii cu subsol cu înălţimea h = 0. (qR(0) = 525 W/m2 . n]. SPsb = 0 şi se determină valorile t sb k 144 145 . Tabel A8.33 49.

15) (A8. E2 şi E3 sunt conform pct. .21) ∑ (A8.20)  ⋅p2   (A8.01367 0.16) (A8.cu relaţia (3. CR N1 = q1 R3  S 1 − ε C( L) N 2 = R 4 ⋅ q 1 + R 3 ⋅ q 2 + R 1 + 1 + RC ⋅  S RL 1 − ε C( C)   S 1 − ε C( L ) N 3 = R 4 ⋅ q 2 + R 2 + 1 + RC ⋅  S RL 1 − ε C ( C)  E1. 3.23) R 1 = M 1 − S RCS ⋅ q R ( 0) ⋅ [r2 − r1 ⋅ (E 1 ⋅ t i + E 3 )] R 2 = M 2 − S RCS ⋅ q R ( 0) ⋅ [s 2 − s1 ⋅ (E 1 ⋅ t i + E 3 )] R 3 = S RCS ⋅ q R ( 0) ⋅ r1 ⋅ E 2 R 4 = S RCS ⋅ q R ( 0) ⋅ s1 ⋅ E 2 − M 3 R5 0.7. după cum urmează: f ta C .5).18) (A8.   ⋅ p1   (A8.3.IV 0.564048 (A8.24) în care f t a .2. ta P2 = B1 − f t a ⋅ ( ) W1 f ta (A8.7692     1 − ε C( L)  ⋅ (p 1 ⋅ t e + p 2 )     S RL ⋅ q R ( 0) ⋅ R 5       .000126 -0. 3.8165 ⋅  q R ( 0) ⋅ S Rj   j   E = exp 0. C şi η r se determină conform cap.1.031757 .17) (A8.22) 146 147 .  γ (t e ) = r2 ⋅ t e + s 2 2   N1 ⋅ t e + N 2 ⋅ t e + N 3  20.19) P1 = B1 ⋅ t i − B1 − f t a ⋅ W2 ⋅ [ ( ) ] f1 (A8.din tabelul 3. NOTA: ω(t e ) = r1 ⋅ t e + s 1 sau din fig. 3 al normativului de faţă.01446 -0.14) (A8.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->