INFINITIV

-aratã numele actiunii; -se recunoaşte dupa prepoziţia "a"; -forma de infinitiv ne da conjugarea verbului; -este singurul mod nepersonal care are timp:-prezent:A cânta -perfect:A fi cântat -ajuta la formarea unor moduri si timpuri: a.)viitor simplu:Voi cânta. b.)conditional optativ prezent:Aş fi cântat. c.)forma negativã de imperativ:Nu cânta(tu)! -are urmatoarele funcţii sintactice: a)subiect:A trãi inseamna a munci. A citi este pasiunea mea. E uşor a scrie versuri. b)nume predicativ:Dorinţa noastrã este de a câştiga. A fugi de muncã inseamna a dezerta de la datorie. c)atribut:Visul de a reuşi este indrazneţ. Pasiunea de a picta nu o avem toţi. d)complement direct:Nu poate vorbi. Începu a striga. e)complement indirect:M-am sãturat aştepta. M-am plictisit a repeta. f)complement circumstanţial:Nu a salutat inainte de a pleca. A plecat fãrã a repeta. Invãţãm spre a ne îmbogãţi cunoştinţele.

!Infinitivul lung prin articulare cu articol hotãrât devine substantiv.
I-a slãbit vederea. Plimbarea in aer liber este recomandatã.

! Un gerunziu îşi pierde valoarea verbalã în anumite circumstanţe. Femeia era suferindã. .ascultându-i. -se recunoaşte dupã terminaţiile:-ÂND. -NU are funcţie de predicat ci alte funcţii sintactice: a)subiect:Se aude bãtând. -unele gerunzii se ortografiazã cu 2 "i" ex:fiind. d)complement indirect:S-a mulţumit ascultând.ştiind. Vãd luminând. Îmbolnãvindu-se. Mergând l-am întâlnit. e)complement circumstantial:Dunãrea curge şuşotind. Suferindul intinse o mânã tremurândã. c)complement direct:Aud fluierând. ex:vãzând-o.GERUNZIU -aratã o acţiune in plinã desfaşurare.nu a venit la scoalã. b)atribut verbal:Copii ţipând se aud afara.devenind substantiv prin articulare sau adjectivare prin acord cu substantivul.crezându-l. M-am sãturat repetând.-IND. -se scrie cu cratimã când se rosteşte împreunã cu un pronume formã neaccentuatã. Intrând s-a aşezat tãcut. Trec soldaţi cântând. Se aude strigând.

-este forma adjectivalã a verbului:spus.priviţi.-valoare adverbialã -un participiu are urmãtoarele valori: a)verbalã-ajutã la formarea unnor timpuri: -perfect compus-A citit -viitor anterior-Voi fi citit -conjunctiv perfect-Sã fi citit -condiţional-optativ perfect-Aş fi citit -infinitiv perfect-A fi citit -diatezã pasivã-Este ascultat b)adjectivalã-când se acorda in gen. Am citit toatã cartea. -valoarea stilisticã a participiului este EPITETUL. Bãtutul covoarelor este interzis în orele de linişte.-valoare verbalã Oameni citiţi converseazã uşor.numãr si caz cu substantivul determinat.spuşi. nume predicativ:Câmpia este înverzitã.privit.-valoare adjectivalã Vorbeşte deschis cu toatã clasa.spusã. c)adverbialã-când determinã un verb.PARTICIPIU -aratã o acţiune suferitã de cineva.privitã.spuse.privite. !Un participiu articulat devine substantiv. Vorbeşte rãguşit. -are urmãtoarele functii sintactice: atribut adjectival:Cuvintele spuse m-au impresionat. .

-are urmãtoarele funcţii sintactice: a)subiect:E lesne de vandut dar anevoie de cumpãrat. e)complement circumstanţial -de loc:Vara mergem la scãldat. -este un participiu cu forma fixã+o prepoziţie.etc.pentru arat. ex:de învãţat. d)complement indirect:M-am sãturat de aşteptat. b)nume predicatic:Poezia este de învãţat. c)complement direct:Avem de terminat compunerea.la scãldat. .SUPIN -aratã scopul sau destinaţia. -de scop:În curând vor ieşi tractoarele la arat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful