Aceasta reteta a unui farmacist antic a fost gasita in 1972 intr-o manastire budista din Muntii Tibetului.

MOD DE PREPARARE:

Intr-un borcan de sticla se pun 350 grame de usturoi zdrobit peste care se toarna 220-250 de grame alcool de 95-96, rom sau tarie. Borcanul se inchide ermetic si se pune in frigider timp de 10 zile. In cea de-a 11-a zi se filtreaza totul cu o strecuratoare foarte fina sau cu tifon. Lichidul obtinut se toarna in acelasi borcan si se pune inca 2 zile in frigider. Dupa aceasta perioada remediul este gata pentru tratament (picaturile se pot lua cu putin lapte sau apa inainte de a incepe sa mancam), dupa cum urmeaza:

NUMAR DE PICATURI

ZIUA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

MIC-DEJUN 1 4 7 10 13 16 12 9 6 3 15 25

PRANZ 2 5 8 11 14 17 11 8 5 2 25 25

CINA 3 6 9 12 15 18 10 7 4 1 25 25

Se va continua cu cate 25 de picaturi, de 3 ori pe zi, pana la terminarea intregii

cantitati. TERAPIA NU SE POATE REPETA DECAT O DATA LA 5 ANI !!!

Acest preparat din extract de usturoi curata organismul de grasimi si pietre, imbunatateste metabolismul si astfel toate vasele sangvine (re)devin mai elastice. Regleaza greutatea corpului, topeste cheagurile de sange, vindeca diafragma miocardica bolnava, arterioscleroza, inapetenta (lipsa poftei de mancare), sinuzita, hipertensiunea, bolile bronhopulmonare, face sa dispara artritele, artrozele si reumatismul. Vindeca gastritele, ulcerele de stomac si hemoroizii, absoarbe orice fel de tumori externe si interne, vindeca diferitele tulburari de vedere si auz, impotenta. Are efect benefic asupra intregului organism.
ATENTIE: Alcoolul nu trebuie sa contina alte substante (clorura de benzalconiu sau metanol).

Aceasta

terapie

este

recomandata

persoanelor

de

peste

14

ani.

* La razboi trebuie sa mergem cu arme potrivite. Scrieti-va sa nu uitati: pentru reteta miraculoasa, veche de... 5000 de ani, este recomandata utilizarea alcoolului rafinat (alcool alimentar) de origine agricola (grau, secara, porumb etc.) obtinut prin fermentatie alcoolica, distilare si rectificare, la o concentratie de 90 - 96%. Acest sortiment de alcool este de preferat, deoarece are un continut minim de componente sau substante toxice cum ar fi alcool metilic, alcooli superiori, aldehide, cetone etc. Nu se recomanda utilizarea primei parti de distilat (fruntea) obtinuta la distilarea borhoturilor de fructe (sau alte zaharoase), deoarece acest produs de distilare are un continut crescut de substante toxice.

Pe timpul pastrarii amestecului de usturoi in alcool pentru macerare, timp de 10 zile, se recomanda omogenizarea zilnica a acestuia. Alfel spus: amestecati in borcan in asa fel incat usturoiul pisat sa se amestece cu alcoolul si sa-si lase mai bine taria. Usturoiul folosit sifolositor sanatatii voastre trebuie musai sa fie romanesc, sa fie usturoi cu mustati, din acela cu care ne-am obisnuit in copilarie, Usturoiul de import, alb ca spuma laptelui si ambalat in plasute aratoasetrebuie privit doar. De cumparat treceti la cel batranesc pe care l-ati mancat acasa la parinti sau la bunici. Atentie mare: va spunem noi, la Se intampla acum, secretul curatarii, taierii si pisarii usturoiului, atat pentru reteta cu alcool cat si pentru mujdei sau orice altceva: nu-l atingeti de metal! Curatati-l cu unghiile sau cu un cutit de lemn. Pisati-l in mojar de portelan sau sticla. Daca nu aveti, folositi clasicul pisalog din lemn. In nici un caz in in piua de metal in care pisati nuci sau alte alimente! O ultima precizare: pentru copiii mai mici de 14 ani, cura cu usturoiul vindecator se va face doar dupa o consultare a medicului.

Reteta 2 (Djuna Davitasavili)

O alta reteta asemanatoare, numita "Elixirul tineretii" a prescris celebra vindecatoare Djuna Davitasvili.

Elixirul tineretii

Este indicata in special persoanelor care au probleme legate de inima si circulatia sangelui.

Se piseaza foarte bine 300 g usturoi, intr-o piulita de lemn. 200 g din cantitate se scot de la fundul vasului si se pun intr-un borcan de sticla, impreuna cu 200 ml alcool de 90. Se inchide bine si se tine 10 zile la macerat. Tratamentul va dura 11 zile, cu o jumatate de ora inaintea fiecarei mese, preparatul luandu-se in cate 20 ml lapte rece, dupa cum urmeaza:

ziua 1 - 2 picaturi dimineata (D), 2 picaturi la pranz (P), 2 picaturi la cina (C); ziua 2 - 4 D, 5 P, 6 C; ziua 3 - 7 D, 8 P, 9 C; ziua 4 - 10 D, 11 P, 12 C; ziua 5 - 13 D, 14 P, 15 C; ziua 6 - 15 D, 14 P, 13 C; ziua 7 - 12 D, 11 P, 10 C; ziua 8 - 9 D, 8 P, 7 C; ziua 9 - 6 D, 5 P, 4 C; ziua 10 - 3 D, 2 P, 1 C; ziua 11 - 25 D, 25 P, 25 C.

*Djuna nu specifica la cat timp se poate repeta aceasta terapie dar avand in vedere asemanarea cu cele prezentate anterior, este posibil ca si aceasta sa se repete la 6 ani.

Reteta 3 (Djuna Davitasvili)

O reteta relativ mai simpla se bazeaza pe amestecul obtinut din 500 g usturoi pisat, cu zeama de la 24 de lamai. Se pune intr-un borcan, se acopera cu tifon si se tine 24 de zile, amestecandu-se periodic. Se consuma cate o lingura la o jumatate de pahar cu apa, seara, inainte de culcare.

Eugenia Davidasvili, cunoscuta azi in intreaga lume ca Djuna (Giuna), s-a nascut pe 22 iunie 1949, in Georgia. S-a afirmat atat prin eficienta tratamentelor sale, cat si prin acuratetea diagnosticelor, testele efectuate la Washington Research Center aratand o acuratete de 97% in diagnosticare. In prezent, Djuna detine o clinica extrem de solicitata in Moscova. De-a lungul carierei sale, Djuna a fost preocupata si de formarea de noi terapeuti.

Djuna Davitasvili este un nume foarte cunoscut, cu puternice rezonante speciale pentru milioane de oameni. Dar nu despre persoana sau personalitatea vestitei vindecatoare vom vorbi mal jos, ci vom reproduce - fara comentarii - o serie de sugestii si retete pentru terapia (sau profilaxia) diverselor afectiuni ce macina astazi lumea vie. Sunt, de fapt, reguli de viata general valabile, bazate exclusiv pe ceea ce ne ofera natura.

Alimentatia sta la baza sanatatii, prin modul in care stim sau nu sa o facem prin prisma ratiunii, si nu doar a pornirilor instinctuale. Djuna identifica trei categorii mari de alimente, dupa cum urmeaza:

1. carne, peste, zeama de carne, oua, fasole (bob), ciuperci, nuci, floarea soarelui (seminte), vinete. 2. verdeata, fructe, legume, pepene verde, pepene galben, vin sec, unt, grasimi, ulei vegetal. 3. paine, peste, fainoase, orez, cartofi, zahar, miere de albine.

Pentru curatirea organismului de substantele daunatoare acestuia, introduse in corp prin alimentatia curenta, trebuie sa se tina seama de cateva reguli usor de respectat. Categoria nr. 1 de alimente reprezinta acizii, iar categoria nr. 3 - bazele. Nu se amesteca la aceeasi masa alimentele din categoria 1 cu cele din categoria 3. Se pot combina categoria 1 cu categoria 2 sau categoria 2 cu categoria 3. Diferenta dintre mesele acide si cele bazice trebuie sa fie de minimum 3 ore. In curatirea organismului, lactatele sunt excluse. Nu se bea apa in timpul mesei, ci abia la o ora dupa aceasta. Tot cu o ora mai tarziu se pot consuma si fructe, intrucat ele se digera mai repede decat restul alimentelor. Pe langa alimentele enumerate mai sus, dimineata si seara se consuma cate un catel de usturoi. Curatirea organismului se face, de preferinta, in luna iunie.

Curatirea limfei si a sangelui

Dimineata, se beau 100 ml de apa rece, in care s-a dizolvat sare amara, atat cat sa fie baubila. Se prepara un suc din portocale (900 ml), grapefruit (900 ml) si lamaie (200 ml). La o ora dupa ce s-a baut solutia de sare amara, se beau 100 ml din sucul respectiv si 100 ml de apa fiarta si racita. Apoi, aceeasi cantitate (100 ml suc si 100 ml apa racita) se bea la fiecare jumatate de ora, pana se termina cantitatea de 2 litri din fiecare. Tratamentul dureaza 3 zile, perioada cand nu se mananca si nu se bea nimic altceva.

Curatirea ficatului

Timp de 2 zile, se beau cate 5-6 pahare de suc de mar. In a treia zi, bolnavul se culca la ora 19 pe partea dreapta, cu o sursa de caldura (perna electrica) sub ficat. Se prepara un amestec din 3 linguri de ulei de masline si 3 linguri zeama de lamaie, care se bea din sfert in sfert de ora, pe durata a circa 2 ore. Cantitatea totala trebuie sa fie de 300 ml ulei de masline si 300 ml zeama de lamaie. A doua zi de dimineata se face clisma, care va elimina toate reziduurile de la ficat.

Curatirea rinichilor (calculi renali) Pe parcursul unei saptamani, nu se mananca decat pepene verde cu paine neagra. In ziua a saptea, intre orele 2 si 3 (noaptea), se face o baie calda, cu corpul cufundat in apa pana la gat si se mananca pepene verde rece. Dupa circa o ora, vor fi eliminate pietrele. Eventual, procedura se repeta dupa doua saptamani.

Curatirea articulatiilor de saruri (spondiloza, artrita, poliartrita) Se fierb 5 g foi de dafin in 300 ml apa, timp de 5 minute, dupa care se tin intr-un termos, 3-4 ore. Pe parcursul a 12 ore, se consuma lichidul, luandu-se cate o lingurita. Tratamentul dureaza 3 zile, insotit de alimentatie de regim, dar o singura data pe an.

Anexite, fibrom, boli vaginale

Se toaca marunt ceapa, se pune intr-un tifon si se unge acest tampon cu unt nesarat. Se introduce in vagin, noaptea. Acelasi procedeu se poate face cu untura de gasca.

Boli de plamani (tuberculoza, bronsita etc.) Se face un amestec din 500 g miere de albine, 5 capatani de usturoi, pisate si 5 lamai tocate in masina, amestec care se lasa 7 zile la macerat. Se consuma cate 4 linguri, seara, inainte de culcare, inghitindu-se foarte incet.

Hipertensiune

In fiecare dimineata se consuma o sfecla rosie coapta. Seara - o salata din sfecla rosie cruda, usturoi, morcov ras si ulei.

Reumatism

Se pun, intr-un borcan de 0,5 l, rame, intr-un strat de circa 2-3 cm grosime. Peste ele se toarna gaz sau alcool, atat cat sa le acopere cu 2 cm si se tin la soare 7 zile. Tratamentul propriu-zis consta in frectii pe zonele afectate cu gazul (alcoolul) respectiv.

Spondiloza (lumbago)

Se aplica la cald frunze de brusturi, cu partea nelucioasa pe locul dureros. O alta procedura - dintrun amestec obtinut din ridiche neagra tocata marunt si o capatana de usturoi pisat, aplicat pe locul respectiv.

Scleroza vasculara cerebrala

Se rade marunt o lamaie si se amesteca cu macese (un pahar), rachitica (un pahar) si miere de albine (un pahar). Se iau cate 20-40 g inainte de masa. De asemenea, acelorasi bolnavi li se recomanda ceaiul din radacina de patrunjel sau 20 g scoarta de scorus fiarta in 0,5 l apa, timp de 2 ore si bauta zilnic, de 2-3 ori cate o lingura.

Varice (tromboflebita)

Timp de 20 de zile, se imbraca piciorul de la coapsa pana la talpa cu frunze de varza alba incalzite bine si unse o seara cu miere, o seara cu alcool de 90s, alternativ. Se infasoara cu prosoape calde si se doarme in acest fel.

Hemoroizi O procedura simpla consta in taierea unui cartof in fasii (de forma supozitoarelor!), care se ung cu ulei si se tin in anus cat mai mult. Acelasi lucru se poate face cu un catel de usturoi uns cu saliva si tinut pe toata perioada noptii.

Prostata, impotenta

E recomandabil sa se consume mult praz, precum si ceaiul de ghimpe si busuioc. Daca boala vine pe fond nervos, se pun circa 750 g gheata intr-un tifon impaturit in opt si se leaga. Compresa se tine un minut la baza creierului, un minut la inima si un minut pe organele genitale. Se repeta procedura de 4-5 ori pe zi.

tratamente Vanga : "Una dintre cele mai renumite vindecatoare ale timpului nostru este Vanga. Activitatea ei nu are nevoie de o prezentare speciala. Darul ei de clarvazatoare, vindecatoare si prezicatoare este binecunoscut de mii de oameni care au simtit iubirea ei, stradania ei de a servi binelui si sanatatii oamenilor. Despre viata si prezicerile Vangai, gasiti AICI Renumele ei este imens, deoarece retetele cu plante medicinale propuse de ea au cateva proprietati extrem de importante. Inca din momentul inceperii tratamentului indicat de ea apare un efect benefic de insanatosire. In afara de aceasta, toate plantele medicinale si mijloacele propuse de Vanga sunt un dar al pamantului. Dupa Vanga, fiecare om trebuie sa se trateze cu plante medicinale din locul unde traieste, pentru ca oamenii si plantele sunt legati in natura intr-un ansamblu armonios. Nu propune nimanui plante din locuri straine. Este bine sa ne reamintim sfaturile Vangai pentru a ne pastra o sanatate buna, stiind cu totii ca este mai bine sa te feresti de boli, decat sa incerci a le vindeca." Sfaturile Vangai: "In primul rand, nu mancati prea mult! Daca ar fi trebuit sa mancam mai mult, natura ne-ar fi inzestrat cu doua stomacuri!" "Nu lasati copiii fara mancare lichida" ciorbe, supe "Secara are o deosebita importanta pentru alimentatia de azi" "Mancati mai mult mancaruri albe" lapte, branza, fasole, oua "Beti mai des ceai de padure" "Puteti lua ca dezinfectant, inainte de masa, 20-30 grame de tuica"

"Mancati cel putin o data pe saptamana grau fiert si beti apa in care a fiert acesta, pentru ca sa aveti putere" "Culcati-va devreme la orele 22 si sculati-va devreme la orele 5-6, acesta fiind timpul cel mai potrivit odihnei, eliminand astfel starea de nervozitate si stresul" "Miscati-va mai mult si lucrati mai mult" "Nu intreceti masura cu ingrasamintele chimice, pentru ca pamantul este deja sufocat de otravuri, Va veni o zi cand de pe fata pamantului vor disparea diferite plante, legume, vietuitoare mai intai ceapa, usturoiul, ardeiul, pe urma albinele iar laptele va deveni nociv" Plantele medicinale si ingrijirea sanatatii nu aduc niciun folos daca nu intretinem o exemplara curatenie sufleteasca, daca nu ne straduim sa fim mai buni, sa-l intelegem si sa-l iubim pe fiecare semen al nostru.

ALOPECIE ( cadere temporara a parului in urma unei boli infectioase sau de piele) a) peste prul bine splat in prealabil se toarn apa n care s-a fiert Ieder (Hedera helix) b) se spal bine prul cu hum apoi, timp de o lun, zonele afectate se maseaz cu felii de lmie coapte puin la foc.

ALOPECIE (la copii) Se iau trei rdcini, de mrimea unei msline, de Mcri iepuresc (Oxalis acetosella), se dau printro razatoare fin, se toarn peste ele 100 g spirt curat sau rachiu tare de strugure. Se las la macerat o zi i o noapte dup care, cu o crp curat, din bumbac, nmuiat n lichid, se freac (frecioneaz) locurile afectate.

ALOPECIE (n forma de cerc, la copii) a) se fierbe, timp de 10-15 minute, planta Scnteiu (Anagallis arvensis) n rachiu de strugure. b) se nmoaie apoi n acest lichid o estur din bumbac i se freac (frecioneaz) zonele afectate, de cteva ori pe zi. Se procedeaz astfel timp de o sptman, dup care se fierb rdcini de Macri iepuresc (Oxalis acetosella) cu care se va spla capul timp de trei seri la rnd

AMENOREE (absenta menstruatiei din motive fiziologice sau patologice) se fierb foile de la 2 kg de ceap uscat n trei litri de ap, pn ce lichidul capt o culoare rounchis. Se bea din aceast soluie cte o ceac de cafea, dimineaa sau seara, pe stomacul gol.

AMIGDALIT a) se culege, de preferin la mijlocul lunii martie, atunci cnd calitile sale curative sunt maxime, planta de ap Buberic (Scrophularia nodpsa). Se piseaz ct mai bine, apoi se amestec cu untur. Se ia o bucat de pnz de bumbac curat, se unge cu amestecul de mai sus i se nfoar pe qt. b) se piseaz fin rdcini uscate de Spanz (Helleborus oderus). Se face o coc din fin i ap, se ntinde sub form de panglic - de lungime i lime n funcie de necesiti n aa fel nct s poat nveli gatul bolnavului. Se presar pe aceast panglic pulberea de spanz i se nfoar cu ea gatul bolnavului. Deasupra se aplic o panz curat. La copiii mici compresa nu se va ine mai mult de o jumtate de or ; la copiii mai mari compresa se ine dou, trei ore, repetandu-se 2-3 zile, pn la dispariia inflamaiei. In cazul adulilor compresa se ine o noapte ntreag.

ANCHILOZ se fac bi cu ap n care s-au fiert rdcini de Ciclamen de Neapole (Cyclamen Neapolitanum).

ANEXIT a) se fierbe fin de pdure ntr-o cantitate mai mare de ap, se toarn ntr-un vas potrivit, iar bolnava se aeaz deasupra aburilor. Procedura se repet zilnic, pn la dispariia inflamaiei. b) se fierbe n ap planta Mtur neagr (Kochia prostrata), se toarn o cantitate de ulei de msline, dup care bolnava se aeaz deasupra aburilor c) se toarn peste ln nesplat de oaie ap clocotit, iar bolnava se aeaz deasupra aburilor d) se pune la fiert o varz crud. Dup ce a fiert se pune ntr-un vas potrivit, se toarn peste ea lapte fiert, iar bolnava se va aeza deasupra aburilor.

ANGHINA (inflamatie a faringelui si amigdalelor) O dat sau de dou ori pe zi se va face gargar cu un pahar cu ap, n care s-a dizolvat o pictur de clorid de amoniu.

ANOREXIE Se adun tot felul de fructe acre i necoapte. Se fierb ndelung ntr-un vas mare. Dup ce apa s-a rcorit se toarn ntr-un vas potrivit (fr a se strecura), n care copilul va sta scufundat pn la gt, timp de o jumtate de or. Dup ce este scos din baie se va unge cu untur de porc amestecat cu rachiu de struguri i dus la culcare.

ARSURI (vechi) Se bat ase glbenuuri de ou proaspete mpreun cu ase lingurie de unt proaspt, topit, pn ce amestecul se transform ntr-o past omogen (ca maioneza). Se nmoaie n acest preparat o band de tifon, cu care se nfoar membrele arse. Procedura se repet de cateva ori.

ARTRIT Se iau douzeci de rdcini de Ciclamen slbatic (Cyclamen coum) i se fierb n zece litri de ap. Din aceast ap se pun ntr-un vas separat 1-2 litri. Cu apa rmas, dup ce se rcete i fr a se strecura, se fac bi dimineaa i seara mai nti mainile, apoi picioarele, timp de o jumtate de or. Dup aceasta se toarn pe cap, de trei ori, apa care a fost separat. Procedura se repet pn la calmarea durerilor. Aceeai ap se poate folosi de cteva ori, dup ce n prealabil a fost renclzit.

ARTROZ Se taie o ceap uscat pe lungime. In mijlocul celor dou buci rezultate se toarn cte o pictur de gudron, dup care cele dou jumti se aplic pe locul bolnav.

ASTM (preventiv) Se vor evita buturile reci, n special atunci cand omul este obosit

ASTM

a) se amestec 200 g miere cu ulei de msline i rachiu de struguri. Se bea din acest amestec cte un phrel, de trei ori pe zi. b) se opresc cu ap fiart patruzeci cpani de arpagic, pn ce se nmoaie. Se scurge apa i se acoper arpagicul cu o jumtate litru de ulei de msline. Se freac pn se obine un piureu, din care se ia cte o lingur dimineaa i seara, nainte de mas.

ASTM (la copii) a) se nmoaie frunze de Podbal (Tussilago farfara) uscate ntr-o jumtate de litru de rachiu, dup care se aplic pe pieptul copilului. b) se fierb flori uscate de Podbal (Tussilago farfara) - o linguri de flori la doi litri ap - i se spal copilul cu aceast ap. Dup baie copilul se unge cu un amestec format dintr-o linguri cu miere i un pahar cu uic. c) se in timp de o noapte patruzeci de frunze uscate de Podbal (Tussilago faffara), ntr-o jumtate de litru de uic. Seara, la culcare, se pun aceste frunze pe pieptul copilului (numrul acestora variaz n funcie de suprafaa ce trebuie acoperit), pn la terminarea frunzelor. d) se in timp de o noapte patruzeci de frunze uscate de Podbal (Tussilago farfara), ntr-o jumtate de litru de uic. Dup aceasta, seara la culcare, tratamentul se face n felul urmtor e) se pune, n prima sear, o frunz pe pieptul copilului, iar n seara urmtoare o frunz ntre omoplai. Se continu n felul acesta pn la terminarea frunzelor.

ASTM (stadiu incipient) Se amestec untur de porc curat cu aspirin pisat. Cu amestecul obinut se unge pieptul copilului, timp de zece zile consecutiv.

ATONIE MUSCULAR (la copii) Se amestec 400 g miere cu 20 g sulf. Cu acest amestec se unge i se maseaz (de preferin de un specialist) tot corpul. Dup ce va transpira de trei ori copilul va fi schimbat, nvelit cu aternuturi proaspete i lsat s doarm.

BOALA BUERGER (Tromboangeita obliterant)

Se face o coc din mlai de mmlig i se amestec cu oet din vin. Aluatul astfel preparat se aplic pe locurile afectate.

BOALA BUERGER (Tromboangeit obliteranta - stadiu incipient) Se amestec lut rou cu oet din vin, se aterne amestecul pe o pnz curat cu care se nfoar locurile afectate.

BOLI DE INIM (preventiv) Se bea, de patru ori pe an, un decoct de flori de Pducel alb (Crataegus monogyna).

BRONITA Se fierb 2-3 frunze de Podba/ (Tussilago tartara) n jumtate litru de lapte proaspt. Se adaug un vrf de cuit de untur proaspt de porc. Se bea din acest amestec cte o cecu de cafea seara, nainte de culcare

BRONIT (la copii) Se decojete o cpn de ceap roie, se scobete mijlocul i se umple cu suc de zahr candel. Copilul va mnca zilnic o cpn de ceapa astfel preparat, pn la nsntoire.

BRONIT (la copii stadiu incipient) Se d copilului, o singur dat, o linguri cu ulei de ricin.

CIROZ Se amestec puin fin alb cu lapte uman, din care se ia dimineaa i seara cte o lingur, nainte de mas.

COLECISTIT

S mancati dou pere zilnic i s beti compot de pere slbatice, fr zahr

COLIT Se va bea de dou ori pe zi zer i va elimina din alimentaie mncrurile grase.

CONSTIPATIE Se ia, o dat sau de dou ori pe zi, cte o lingur de marmelad din fructe de Soc negru (Sambucus negra), fr zahr. La nevoie zahrul poate fi nlocuit cu miere de albine.

DEBILITATE (la copii) Se fac bi cu apa n care s-a fiert planta Crtoare (Portulaca oleracea).

DEBILITATE (la copii pn la 3 ani) Se fac, primvara, zece bi cu apa n care au fiert frunze de nuc.

DIABET Se bea, n fiecare diminea, cte o ceac din decoct de Fasole uscat

DIABET (stadiu incipient) Se bea un decoct din vrfuri de Mur (Rubus fiu-ticosus).

DIABET (copii) Se opresc flori de Dud alb (Morus alba), iar cu apa rezultat se spal copilul bolnav.

DIAREE Se va bea, de cteva ori pe zi, ceai de Ment (Mentha piperita).

DIZENTERIE Se fierbe, timp de 1015 minute, nt r -un litru de ap, att ct se poate lua cu trei degete, planta Scnteiu (Anagallis arvensis). Se va bea timp de dou, trei zile cte o ceac, numai dimineaa.

DURERI (acute, la umeri) a) se amestec dou pacheele de tmaie pulbere cu 50 g oet de mere. Se mbib o bucat de stof de lan cu acest amestec i se aplic pe locul bolnav. Procedura se repet timp de trei seri la rnd b) se mbib o bucat de stof din lin cu benzin i se aplic peste locul bolnav. Peste ea se fixeaz o farfuriu de cupru ncins, att cit poate fi suportat. Procedura se repet timp de trei seri la rnd.

DURERI DE CAP a) se amestec o linguri de zahr ntr-un pahar cu ap i se bea seara nainte de culcare. b) se spal capul cu apa n care a fiert Ptrunjel slbatic (Pimpinella saxifraga).

DURERI DE CAP (cronice) Se fierbe, ntr-o cantitate mai mare de ap, Cimbru (Thymus vulgcris). Seara, nainte de culcare, se ine scufundat capul n aceast ap, timp de 10-15 minute. Dup aceasta apa se toarn peste tot corpul.

DURERI DE CAP l SOMN AGITAT Se fierb n 2-3 litri de ap 1-2 frunze de Alos (Aloe arborescens). Lichidul obinut se toarn, timp de cteva seri consecutiv, pe cap i pe corp.

DURERI DE CAP PERSISTENTE (la copii)

Se ia o chit mare de Siminoc (Helichrysum are-narium), se pune ntr-un scule de pnz curat, din care se face o pernu. Dup ce bolnavul va dormi o noapte cu capul pe ea, se va scoate chita, se va fierbe, iar apa se va turna pe capul copilului.

DURERI DE FIERE (nsoite de senzaia de i stare de voma) Se dizolv n sucul de la o jumtate de lmie o linguri de bicarbonat de sodiu i se bea.

DURERI DE MIJLOC Se piseaz mrunt o igl turceasc veche i se d prin sit. Se amestec aceast pulbere cu trei albuuri de ou, btute bine, cu o can de ceai cu rachiu da struguri. Se mbib cu acest amestec o panz de in i se nfoar cu ea mijlocul bolnav, pe timpul nopii.

DURERI DE PICIOARE Se fierbe ntr-un vas mare cu ap o chit de Trifoi pestri cu patru foi (Trifolium repens) dup ce apa s-a rcit se strecoar i se adaug o lingur de gaz. Cu acest lichid se fac bi de picioare timp de 3-4 seri la rnd.

DURERI DE PIEPT Se pregtete o compres din coc de paine cu drojdie de cas, n care se amestec 100 g oet, 100g ulei, 100g vin. Compresa se aplic pe locul dureros.

DURERI DE SPATE Se unge spatele bolnav cu miere de albine, apoi se maseaz energic, pana la resorbia mierii. Procedura se repet n ziua urmtoare, pn la dispariia durerii.

DURERI DE SPATE l DE OMOPLAI

Sa ia o piele de iepure, proaspt jupuit, se unge cu ulei i se presar cu boia de ardei. Se nfoar cu ea spatele bolnavului pe timpul unei nopi

ECZEM a) dup ce se face toaleta (curirea) locurilor bolnave, se vor unge cu lichidul coninut n conurile Ulmului de Turkestan (Ulmi minori), recoltate n luna mai. b) se fierbe n ap un buchet de flori de pdure. Dup strecurare se umecteaz cu lichidul obinut locurile bolnave. c) se fierbe ntr-o cantitate de ap mai mare un buchet de flori de cmp. Bolnavul se va mbia n aceast ap. d) se mbib o estur din bumbac ntr-un amestec de ulei i oet - pri egale - i se ung cu ea locurile bolnave, dup ce, n prealabil, s-a fcut toaleta (curirea) locurilor bolnave. e) se ung locurile bolnave cu un amestec din untur i benzin n pri egale.

ECZEM (la mini, cauzat de folosirea detergenilor) Zilnic se vor face la mini bi reci, timp de 10 15 minute, cu ap n care sa dizolvat 1 (una) linguri cu bicarbonat de sodiu. Dup aceasta, mainile vor fi inute, timp de 10 minute, n ulei de msline cldu.

ECZEM UMED (la copii) Se coc n cuptor trei nuci n coaje, pn ce acestea capt culoarea maro nchis. Dup ce se rcesc se piseaz fin, se amestec cu o linguri cu ulei de pete i se unge, de cteva ori, locul bolnav, dup ce a fost bine curat n prealabil.

EDEM (la picioare) intr-o gleat cu ap rece se dizolv un pachet cu sare grunjoasa. Se nmoaie n ea un prosop, se stoarce uor i se nfoar pe mijlocul bolnavului. Procedura se repet de zece ori la rnd. In scurt timp se va

declana o urinare abundent, dup care edemele vor ncepe s se resoarb.

ENUREZIS NOCTURN (la copii) Se fierb n 10 litri ap, 2 kg din planta Nsturel (Nastutium) - recoltat, de preferin, n luna mai, atunci cnd ncepe s nfloreasc. Dup ce apa a fiert se strecoar i se las s se rceasc, ntr-un vas adecvat copilul va face bi, pn la mijloc, timp de apte seri la rnd, nainte de culcare. Planta rmas dup strecurare se va amesteca mpreun cu puin untur de porc i se va aplica, sub form de comprese, astfel : n prima sear pe burt, iar n seara urmtoare pe mijloc. In caz c este posibil, este indicat ca, nainte de nceperea tratamentului s se fac bi de soare, timp de zece zile.

EPILEPSIE Se amestec ulei de msline cu cear i fagure de albine topite. Se unge cu acest preparat o bucat curat de pnz i se aplic, sub form de compres, pe coloana vertebral.

FURUNCUL Se face o lipie mic din fin de secar, lapte i unt proaspt. Se aplic pe locul bolnav i se ine timp de o noapte.

GASTRIT a) se bea, n fiecare diminea, o can de ceai de Salcie alb (Salix alba), pe stomacul gol. Dup aceasta se va bea o can de lapte proaspt. b) se bea o infuzie de Iarba gtei (Leonurus cardiaca).

GASTRIT (acut)

Se fierb, timp de cinci minute, 200 g foi de ptlagin (Plantago), ntr-o jumtate de litru de rachiu din struguri. Se strecoar i se toarn ntr-o sticl. Bolnavul, va bea, n fiecare diminea, pe stomacul gol, cte o lingur, pn la terminarea lichidului, i va sta ntins n pat timp de o or. Pe durata tratamentului fumatul este interzis.

GINGIVIT a) Thymus serpyllum, n care se va pune o pictur de soluie de piatr acr. b) Timp de o or, bolnavul trebuie s mestece, de dou ori pe lun, rin de Pin de Balcani (Pinus peuce).

GLANDE SALIVARE (afeciuni) Se face o compres din flori de Glbenele (Calendula officinalis) pisate i se aplic sub mandibul

HEMORAGIE (abundent i de lung durat la femei) Se bat bine ase albuuri de ou, proaspete, se amestec mpreun cu o jumtate linguri sare de lmie i se bea. Dac este necesar, tratamentul se va repeta.

HEMORAGIE (la copii) Se ia pmnt de muuroi, se oprete cu ap fiart i se ine copilul deasupra aburilor.

HEMOROIZI Se ia o cpn de Rodul pmntului (Arum maculafum), se spal, se terge, se taie i se piseaz foarte fin. Se amestec o lingur de fin cu o lingur din planta astfel pregtit, adugndu-se puin ap. Se fac din

acest preparat bilue de mrimea unei pastile. Se beau, cte dou astfel de pastile, n timpul mesei, de dou ori pe zi.

HEMOROIZI (externi) a) se fierbe, ntr-o cantitate mai mare de ap, planta Piperul blii Ardeiul broatei(Persicariahydropiper), de dou feluri, respectiv planta cu frunze late i aceea cu frunze nguste i prelungi.Cu aceast ap se fac bi de ezut, ntr-un vas potrivit. b) se fierb, ca pentru gem, dar fr zahr, fructe de Soc negru (Sambucus nigra). Se ia zilnic, din acest preparat, cte o lingur, nainte de mas. c) se fierbe, ntr-o cantitate mai mare de ap, Sugarel alb (Teucrium polium). Cu aceast ap bolnavul va face bi de ezut, ntr-un vas potrivit.

HEPATIT (la copii mici, nscui vara) Se fierbe, ntr-o cantitate mai mare de ap, planta Cuscut (Cuscuta europaea). Dup ce se rcorete, apa se toarn pe tot corpul copilului.

HIPERTENSIUNE Se pune, pe fundul unui pahar de ap, o lingur de mlai. Se toarn peste el ap fiart, pn la umplerea paharului i se las astfel timp de o noapte. Dimineaa se bea aceast ap pe stomacul gol, avnd grij s nu se tulbure mlaiul, depus pe fundul paharului.

ICTER (glbenare) Se amestec sucul de la o lmie cu o linguri de bicarbonat. Se bea, trei diminei la rnd, pe stomacul gol.

IMUNIZARE (protecia sistemului imunitar) O dat pe lun se va turna, pe tot corpul, apa n care s-a fiert Cimbru (Thymus).

INFECIE (la unghia unui deget al mainii) Se ia un ardei iute, i se scoate codia, se cur de semine i se umple cu uic tare. Se introduce degetul bolnav n ea, avnd grij ca n ardei s rmn puin uic. Se fixeaz cu un bandaj i se ine astfel o noapte. Deoarece acest tratament este greu de suportat din cauza durerilor, se va pstra bandajul doar att timp cit bolnavul l poate tolera. Dup acest tratament infecia dispare i bolnavul se va nsntoi rapid.

INFLAMAIE (a nervului facial) Se sterilizeaz un ac metalic, inndu-l pe jratec. Apoi se neap uor cu el pielea feei, mai nti zona sntoas, apoi cea bolnav. Arsurile uoare cauzate pielii vor disprea cu repeziciune, fr s lase urme.

INFLAMAIE (a nodulilor limfatici - preventiv) S se evite i s se nlture infeciile dentare.

INFLAMAIE (a picioarelor) Se prepar comprese dintr-un amestec de cear, ulei de msline i ap i se aplic pe zonele dureroase

IRITAII (ale pielii feei) Se aplic pe locurile afectate Muchi de piatr (Cetraria islandica). Crete pe pietrele din apele curgtoare.

INSOMNIE a) se va dormi pe o pern umplut cu fin de pdure b) se va lua seara, nainte de culcare, o lingur de miere.

INSOMNIE (la copii) a) se pune la fiert, ntr-un vas mare, cu mult ap, un kilogram de nisip de ru. Dup ce apa s-a rcit se va turna pe tot corpul copilului. b) copilul va fi nvelit ntr-o pnz umezit cu rou dimineii. Astfel nvelit va sta culcat n pat, pn ce pnza se va usca pe el.

INTERTRIGO (la copii i aduli) inflamatie a pielii localizata la incheieturi mari Se piseaz fin lemn de stejar mncat de cari. Dup ce se spal bine locul afectat se pudreaz cu pulberea obinut.

INTOXICAIE (cauzat de substane chimice) S va ine seara, nainte de culcare, picioarele n ap cald.

INTOXICAIE (cu pete) Se amestec ntr-un pahar cu ap o lingur de mastic i se bea fr ntrziere.

ISTERIE Se ine ntr-un vas cu ap, timp de o noapte, planta Oriaya grandiflora (plant medicinal al cruibcorespondent popular nu l-am putut depista. Este o plant care crete n fnee uscate, avnd o inflorescen de culoare alb. Denumirea tiinific provine de la numele medicului i botanistului Orly). In ziua urmtoare planta se fierbe n apa n care a stat peste noapte i, dup ce se rcete, se toarn pe tot corpul bolnavului.

ISTERIE (imunizare) O dat pe lun se toarn pe tot corpul apa n care s-a fiert Cimbru slbatic (Thymus serpyllum)

INTINDERE MUSCULAR (la mana) Se fierbe ap ntr-un vas mare i se adaug o lingur de bicarbonat de sodiu. Dup ce apa se rcete puin se introduce mna n vas pn la umr. Baia se repet de cteva ori. Nu se strecoar apa.

INEPTURI DE INSECTE Se freac locul afectat cu frunze de Soc negru (Sambucus nigra).

LEUCEMIE a) se bea suc din rdcini de Nalb de pdure (Malva silvestris). b) se bea un decoct din boabe de gru, porumb, ovz, secar i mei.

LEUCEMIE (la copii) Se piseaz fructe uscate de Nalb de pdure (Malva silvestris) i se amestec cu rnz uscat de miel. Se ia din acest amestec, cu puin ap, o linguri, de dou ori pe zi.

LIPOTIMIE (stri de lein) Se aplic sub linguric" (furca pieptului) Turi (Galium aparine) pisat.

MALARIE

Se pun la macerat, n 200 g oet din vin curat, cteva ou proaspete. A doua zi se bea acest amestec pe stomacul gol.

MASTIT Se face un amestec din coc moale, rezultat dintr-un amestec de fin de secar i unt topit. Lipia se aeaz pe locul bolnav i se las acolo o noapte ntreag. Procedura se repet cteva seri la rnd.

METABOLISM DEREGLAT Se fierbe timp de 1-2 minute o lingur din planta Suntoare (Hypericum perforatum). Se va bea din aceast fiertur, nendulcit, cte o can dimineaa, pe stomacul gol.

MICOZ (la degetele picioarelor) a) se spal bine tlpile picioarelor, dup care se scufund n oet tare din vin. Pe timpul nopii bolnavul va dormi cu osete curate, nmuiate n oet. b) se fac bi cldue la tlpile picioarelor, cu ap n care s - a dizolvat o lingur de bicarbonat de sodiu i o lingur de sare. Dup ce soluia se rcete se spal picioarele cu ap curat). c) se amestec Ment (Mentha piperita) pisat cu sare i se presar ntre degetele picioarelor. Se las astfel o or, dup care se cur. Procedura se repet pn la dispariia micozei

MICOZ (la unghiile minilor) Se fierbe o cafea tare i se nmoaie n ea, n mod repetat, minile. Dup ce minile se usuc nu se va nltura de pe ele depunerea de cafea. N.a. Am primit foarte multe scrisori de la cititori care mi-au scris ca au folosit cu succes aceast reet i n cazul micozelor la picioare, n cazul

pielii ngroate i cojite sau n cazul durerilor la tlpi i la glezne. Dup ce procedura a fost repetat cteva seri la rnd, micoza a disprut fr urme, pielea a devenit neted iar durerile au disprut i ele.

MIOM S se bea timp de cincisprezece zile, de trei ori pe zi, cte o ceac de decoct de semine de cnep (Canabis sativa).

MAINI CRPATE Se fac dou trei bi la mana (maini) afectat, cu apa cldu n care s-a fiert planta Piperul blii - Ardeiul broatei (Polygonum hydropiper).

MONT Se nmoaie n benzin o estur de lan i se aplic pe locul dureros. Peste ea se aeaz o farfurie de aram nclzit, att ct poate fi suportate de bolnav. Tratamentul se repet trei seri la rnd.

MONT (la clcai) Se ncinge la foc un vas de aram, se nfoar apoi ntr-un prosop pentru a proteja pieiea. Bolnavul i va aeza pe el clciul bolnav i va sta aa pn ce vasul se rcete.

MONT (la mijloc) Se nmoaie o estur de ln n oet de mere, peste ea se presar tmie pisat, apoi se nfoar cu ea mijlocul bolnav. Acelai tratament se aplic i n cazul monturilor la mn.

NEGI Se piseaz, sub form de pulbere, planta Nemior de camp (Delaphinium consolida ; Consolida regalis) i se presar pe locurile afectate.

NERV COMPRESAT (n urma unui traumatism) Se face o compres dintr-o pnz de bumbac nmuiat ntr-un amestec de ulei de msline, cear topit i cear de albine. Compresa se aplic de-a lungul coloanei vertebrale. Procedura se repet, la nevoie, de trei ori.

NERVI (la stomac) Se bea dimineaa, pe stomacul gol, un pahar cu ap, n care s-a amestecat o lingur de mastic. Dup 10-15 minute se va bea o lingur cu ulei de msline.

NEVRIT (facial) Se face o lipie dintr-un amestec de lut pentru oale i puin oet. Se pune aceast lipie, pe timpul nopii, pe locul bolnav, timp de trei seri la rnd.

NEVROZ a) se va bea un decoct din rdcini de Mur (Rubus Fruticosus). b) se va bea ceai de Sovrv (Origanum vulgare c) se va bea un decoct de Roini ; iarba stupului (Malissa officinalis). d) se va bea apa n care s-au fiert vrfuri de Urzici (Urtica dioica). e) se amestec ntr-un vas de sticl (borcan) 500 g zahr cu 500 g miere. Se bea din acest amestec cte o lingur, de dou ori pe zi.

NEVROZ (la copii)

Bolnavul va fi mbiat cu apa n care s-a fiert fan de pdure.

NEVROZ (la femei) Se fierbe n 200 g ap o frunz de Mucat crea (Pelargonium roseum). Bolnava va bea din acest decoct cate o ceac de cafea, de dou ori pe zi.

OREION Se gurete, des, cu un ac, o bucat de hrtie albastr ele ambalaj, dup care se unge cu un amestec format din miere, uic i tmie pisat. Se lipete hrtia n spatele urechilor. Boala va dispare dup trei zile.

PALPITAII (de natura nervoas) Se amestec sucul obinut de la o jumtate kilogram de lmi cu miere. Se bea din acest amestec, dimineaa i seara, cte o lingur.

PR (ca peria, la copii) Not : Aceast boal, aproape disprut n prezent, este cunoscut de femeile vrstnice. Ea se manifest prin apariia, pe spinarea copilului de vrst mic a unui pr de porc". Boala este deosebit de periculoas, dar tratamentul este simplu i eficace. Vanga recomand : Se ia cu palmele minii umezite cenue de lemn i se freac spatele copilului pan ce se scoate tot prul". In acelai mod se freac i faa copilului, deoarece prul poate aprea i acolo.

PIELONEFRIT (la copii) Se va ine o diet cu paine" de porumb i se va bea apa n care a fiert Mtase de porumb (Zea mays).

PLECSIT a) se iau frunze de Salcie (Salix), se piseaz i se aplic pe mna sau omoplatul bolnav. b) se aplic pe locul dureros un pansament fcut dintr-o bucat de stof de ln mbibat n oet de mere i presrat cu tmie pisat.

PLEURIT Se face un aluat dintr-un amestec de fin cu cvas de cas, 100 g oet, 100 g ulei i 100 g vin. Se aplic sub form de comprese pe locul bolnav

PNEUMONIE Bolnavul va sta, complet dezbrcat i nvelit n-tr:un cearceaf, timp de 20 minute, ntins pe nisip ncins. Procedura se repet timp de cteva zile.

PREINFARCT Se bea, pe stomacul gol, patru zile la rnd, un decoct din planta Ghimpe (Arctium lappa).

PROSTAT Se piseaz, sub form de pulbere, crbune de lemn de tei. Se bea, asemenea cafelei, timp de apte zile la rnd

PSORIAZIS (preventiv) Se vor evita stresurile i sperieturile.

PSORIAZIS Dup o perfect curire cu spirt a locurilor bolnave, acestea vor fi unse cu sucul plantei Spunel sau spunit (Saponaria ofticinalis).

PRURIT a) bolnavul se va mbia cu apa n care s -a fiert 1 kg orez. b) se nmoaie o estur din bumbac ntr-un amestec format din 500 g spirt medicinal i 50 g salicilat. Se ung cu ea, dimineaa i seara, locurile afectate

RCEAL (la copii) Se vor unge pieptul, spatele, gtul, minile, i picioarele, cu un amestec format din : uic, miere, o pastil de chinin i o pastil de aspirin. Imediat dup ce copilul a transpirat i se vor schimba lenjeria de pat i rufria de corp, apoi va fi lsat s doarm.

RCEAL (sever) Se piseaz mrunt zece foi de tutun uscat, se amestec cu miere i uic tare de cas. Amestecul se unge pe o compres, care se aplic pe mijlocul bolnavului.

RNI (care se vindeca greu) Se fierb trei crengue de Ttneas (Symphytum officinale), ntr-un litru de ap, pn ce apa scade la jumtate. Dup ce se strecoar, se spal cu lichidul obinut rana (rnile).

RNI (prin tiere) Se ine n ulei de msline, timp de 24 (douzeci i patru) ore planta Suntoare (Hypericum perforatum). Dup acest timp rana (rnile) se vor unge cu uleiul astfel preparat. Rnile se vor nchide foarte repede. Dac vasul se va ine la loc rece, amestecul va putea fi folosit timp ndelungat, de cte ori va fi nevoie.

REUMATISM a) sa se consume zilnic salat de elin. b) se ung locurile afectate cu un amestec format din ulei pentru arme i grsime, dup care bolnavul se va expune la soare.

RINICHI a) se amestec bine lut de oale cu oet din mere. Preparatul se unge pe o pnz care se aplic seara, nainte de culcare, pe locul bolnav. b) se fierbe n 5 (cinci) litri de ap o rdcin de Mur (Rubus fruticosirs). Dup ce apa a sczut la jumtate se las s se rceasc i se va bea din ea cte 100 g, de trei ori pe zi. c) o dat pe sptmn bolnavul s se hrneasc, exclusiv, cu gnu fiert i s bea apa n care a fiert grul. d) se bea timp de o sptmn ceai din semine de dovleac. Concomitent va aplica n zona rinichilor comprese cu pulberea obinut prin pisarea coninutului a dou pacheele de semine de In (Linum).

SARCOM Se aplic pe locul afectat carne de vnat, presrat cu clorid de amoniu, fixndu-se cu un bandaj.

SCLEROZ N PLCI Se unge tot corpul cu miere de albine curat i se maseaz pn la senzaia de dezlipire" a pielii.

SINUZIT a) se picur, n ambele nri, o dat pe zi, timp de dou, trei zile la rnd suc din rdcin de Ciclam slbatic (Cyclamen coum).

b) se face o bobit - cit o boab de porumb -din unt proaspt de vac i se pune alternativ n nari (o sear ntr-o nar, n seara urmtoare n cealalt).

SOMN AGITAT (la copii) Dis-de-diminea se aterne o panz alb curat, pe iarba pajitii. Dup ce pnza s-a mbibat bine cu rou dimineii se va nveli copilul cu ea i va fi lsat s doarm, pn ce pnza se va usca pe corp.

SPERIETUR Se bea imediat un pahar cu ap n care s-a dizolvat puin zahr.

STERILITATE (preventiv) Se vor evita : o via sexual precoce, rcelile i lenjeria de corp strimt.

SURMENAJ Se vor nfur picioarele cu o compres fcut din cear, ulei de msline i ap. Bolnavul va dormi cu aceste comprese pe timpul nopii. Dac este nevoie se va repeta procedura.

TAHICARDIE (pe baz nervoas) Se dau prin razatoare o jumtate kg lmai, se amestec cu o jumtate kg miere i cu douzeci samburi (miez) de cais pisate. Se ia din acest amestec, dimineaa i seara, cte o lingur, pe stomacul gol.

TRAUMATISM a) se fierbe ndelung o jumtate kg fasole alb uscat. Boabele, rsfierte, se strivesc i se aplic pe locul bolnav, bandajandu-se pe deasupra cu o panz de bumbac. Bolnavul va dormi peste noapte cu acest pansament.

b) se aplic pe locurile afectate felii de cartof crud. TUMOARE (preventiv) c) se vor evita czturile i traumatismele.

TUMOARE (n corp) Se amestec fagure din cear de albine cu uic i pelin (Artemisia Absinthium) pisat, pn se obine consistena unui terci subire. Se unge cu acest amestec locul bolnav, se bandajeaz cu un tifon curat i se las astfel peste noapte. Procedura se repet pn la dispariia tumorii.

TUMOARE (la cap) Se aplic pe locul bolnav comprese fcute dintr-un bandaj nmuiat ntr-un amestec de rachiu de cas cu pelin (Artemisia absinthium) pisat.

TUSE Se bea ceai din frunze de Podbal (Tussilago fartara)

TUSE (persistenta, la aduli) Se fierbe, ntr-un litru de ap, un guguloi (bil) de clei, de cire alb. Dup ce se strecoar se adaug 200 g miere, trei semine de garoaf i un vrf de cuit de Ghimbir (Zingiber officinale). Se va lua din acest amestec cte o linguri, dimineaa i seara, nainte de mas.

TUSE (cronic, la fumtori) Se fierb, timp de 10-15 minute, ntr-o jumtate kg lapte proaspt, cteva rdcini de Nalb de pdure (Malva silvestris). Se bea din aceast fiertur, cte o ceac, de cteva ori pe zi.

TUSE (la copii) Se amestec 100 g miere cu 100 g unt proaspt i coninutul unui pacheel de vanilie. Se d copilului, din acest amestec, de trei ori pe zi, cte o linguri.

TUSE (persistent, la copii) Se fierb ntr-un litru de ap un cartof, o cpn de ceap i un mr, pn ce apa se reduce la jumtate. Se d copilului din aceast fiertur, cte o linguri, de trei ori pe zi.

TUSE (puternic) a) timp de o sptmn bolnavul va bea ceai din semine de in (Linum usitatissimus). b) se fierb intr-o jumtate litru de ap patru nuci n coaj, o lingur de flori de Soc (Sambucus) i o lingur de miere. Dup ce se strecoar apa se va bea cte o lingur de trei ori pe zi.

ULCER (duodenal, hemoragie) Se bate un albu de ou proaspt cu o linguri de zahr pudr i o lingur de ulei de msline, pn ce se face crem. Se ia din acest amestec, n fiecare diminea, timp de zece zile la rnd, cte o lingur pe stomacul gol.

URTICARIE Se ia pulbere de lemn mancat de cari, dup cum urmeaz : Pentru copii : pulberea se fierbe n ap, se strecoar i se toarn peste tot corpul copilului ; Pentru aduli : Dup ce s-a procedat ca mai sus se va unge corpul cu o unsoare fcuta din aceeai pulbere amestecat cu grsime de porc curat. Procedura se repet pn la deplina nsntoire.

URTICARIE (intens) Se face o fiertur de secar, se strecoar i se bea apa de cteva ori pe zi.

URTICARIE (la copii) Se fierb, n cantiti egale, frunze de urzic (Urtica dioica) i Soc (Sambucus nigra). Dup ce se rcete se toarn apa pe tot corpul copilului. .

URTICARIE (la nou-nscui i copii mici) Se mbiaz, o dat sau de dou ori pe zi, copilul n apa n care a fiert planta Cuscut (Cuscuta europaea). Bile se continu pn la dispariia bolii.

URTICARIE (persistent) Bolnavul va bea, timp de douzeci de zile, de cteva ori pe zi, un decoct din semine de Mzriche - Borceag (Vicia sativa).

VARICE a) bolnavul se va plimba dis-de-diminea, nclat cu osete curate din bumbac prin rou czut pe ierburile din livad. Dup ce osetele s-au mbibat bine cu rou vor fi inute n picioare pn ce se vor usca la razele soarelui. b) se aplic pe locurile afectate plmn de porc tiat n felii. Acest pansament se pstreaz n timpul nopii, zece seri la rnd. La nevoie, una sau mai multe felii pot fi stropite i cu sulf. c) ntr-un vas potrivit se pun nuci verzi, peste care se toarn ulei de msline. Dup aceasta vasul se las afar la soare, timp de patruzeci de

zile. Dup acest interval bolnavul va unge zilnic locurile bolnave, pana la terminarea coninutului vasului

BICARCONATUL DE SODIU

Se clateste gatul (gargara) cu acesta solutie: 2 lingurite bicarbonat de sodiu la 1 pahar de apa calda. Bicarbonatul de sodiu umezeste mucoasa gatului. Clatirile se efectueaza de 5-6 ori pe zi. GUTURAI Solutia de bicarbonat de sodiu se foloseste sub forma de picaturi pentru nas. Daca va curge nasul abundent, efectuati spalaturi nazale - picurati in nari solutia si dupa un minut curatati nasul. Procedura se repeta de 2-3 ori pe zi. CONJUNCTIVITA Se spala ochii cu solutie de bicarbonat de sodiu. Sa nu folositi acelasi tampon de vata de 2 ori. STOMAC Bicarbonatul neutralizeaza surplusul de acid din stomac. Iata de ce bicarbonatul a servit drept leac contra ulcerului multi ani. Dar folosirea lui prea des da un efect invers: se mareste cantitatea acidului secretat in stomac. Mai mult decat atat, la interactiunea bicarbonatului cu acidul se degaja bioxid de carbon, care bombardeaza peretii subtiati ai stomacului, ducand la alte ulceratii. Este de dorit sa utilizati bicarbonat de sodiu cat mai rar, doar cand nu aveti alte medicamente la dispozitie. Arsuri la stomac - aceasta proprietate se bazeaza pe faptul ca bicarbonatul este un alcalin, deci principiile sale antiacide ajuta la indepartarea arsurilor de stomac. De asemenea, poate elimina senzatia de balonare si flatulenta. In momentul in care simtiti ca va arde stomacul, puneti o lingurita de bicarbonat de sodiu intr-un pahar cu apa si beti amestecul rezultat. Insa, chiar daca bicarbonatul de sodiu este un produs natural, nu poate inlocui un tratament medical. Daca simptomele persista cereti sfatul unui medic. INIMA Bicarbonatul de sodiu se foloseste in medicina ca substanta antiaritmica. Un atac de cord se poate opri administrand 1/2 lingurita de bicarbonat. HIPERTENSIUNE Se activeaza eliminarea intensiva a lichidului si sarurilor din organism si scade tensiunea arteriala. 1/2 lingurita de bicarbonat consumata impreuna cu medicamentele da posibilitatea micsorarii dozei acestora.

PANARITIU ( inflamatie de natura infectioasa localizata la degetele de la maini sau picioare) Incepeti tratamentul imediat ce simtiti durere pulsanta. Pregatiti o solutie de 2 linguri de bicarbonat la 1/2 litru de apa fierbinte, in care tineti degetul timp de 20 minute. Repetati procedura de 3 ori pe zi si infectia va disparea repede. DURERI DE DINTI Clatirea cavitatii bucale cu bicarbonat de sodiu ajuta contra durerilor de dinti. Este deosebit de eficace contra inflamarii periostului. Clatiti gura de 5-6 ori pe zi, astfel puteti evita interventia chirurgicala. ALBIREA DINTILOR Compus din cristale cu proprietati abrazive, bicarbonatul are proprietatea de a albi dintii. Acesta are efectul de a poliza dintii, de a face smaltul sa straluceasca si de a indeparta petele galbui. Bicarbonatul poate preveni aparitia cariilor eliminand bacteriile, de aceea este un ingredient de baza in pastele de dinti. Inainte de periajul dentar, pune cateva grame de bicarbonat de sodiu pe periuta de dinti si freaca cu blandete. Insa, nu il utiliza mai des de o data la 10 zile, deoarece fiind un produs abraziv poate deteriora smaltul natural al dintilor. Bicarbonatul poate inlocui pasta de dinti, pentru inalbire.. Muiati un tampon de vata in bicarbonat de sodiu si stergeti dintii pana ce petele galbene vor disparea. Rezultatul se vede chiar si dupa o singura spalare.

AFTE Dusurile bucale cu bicarbonat de sodiu sunt eficiente impotriva aftelor. Faceti gargara cu o solutie de bicarbonat de sodiu si apa si veti preveni ranile bucale si respiratia urat mirositoare. Diluati o lingurita de bicarbonat intr-un pahar cu apa rece si faceti gargara in fiecare zi pana simptomele dispar. INTEPATURI DE INSECTE Solutia de bicarbonat de sodiu preparata dintr-o 1/2 lingurita la 1 pahar de apa, ne va ajuta sa ne tratam de intepaturile insectelor. Daca ungem locul intepat de cateva ori pe zi, inflamatia dispare. Mai mult, bicarbonatul nu da voie microbilor sa patrunda in rana. PICIOARE UMFLATE Dupa o zi de lucru putem trata picioarele obosite si umflate cu o solutie din 10 litri de apa si 5 linguri de bicarbonat de sodiu. Dupa 15 minute de odihna placuta, cu picioarele in solutia calda, veti putea dansa toata noaptea. NEGI

Trebuie sa ungeti negii cu o pasta din bicarbonat cu ulei de ricin de 2-3 ori pe zi si sa aplicati un pansament. GUSA ADENOMATOASA Pentru gusa adenomatoasa e bine sa mestecati paine de secara astfel ca ea sa fie bine inmuiata cu saliva. Se face din ea o turtita, se presara cu bicarbonat de sodiu, se pune pe gat si se panseaza. Se bea infuzie din boabe de boz tufar -1 lingurita de boabe la un pahar de apa fierbinte. Se bea cate 1/3 pahar de 3 ori pe zi. Se urmeaza tratamentul pana cand se obtine rezultatul dorit. Din boabe de boz se poate fierbe dulceata si se poate folosi la tratament. PINTEN OSOS La 3 litri de apa calduta se pun 500 g de bicarbonat de sodiu. Se "oparesc" picioarele, turnand apa fierbinte de cateva ori, timp de 30 minute. Apoi se pun picioarele pe un rolator de lemn cu spini si se rotesc rolele acestuia cu piciorul, schimband picioarele din timp in timp. Se repeta la 2-3 zile. RADICULITA SI BOLILE ARTICULATIILOR Intr-o cana de apa fierbinte se dizolva o lingurita de bicarbonat de sodiu. Se inmoaie in aceasta solutie un servetel de bumbac de marimea locului bolnav si se scurge putin. O parte a servetelului se sapuneste cu sapun de rufe si se stropeste cu petrol lampant (gaz). Locul bolnav se unge cu grasime si se acopera cu servetelul. Se panseaza cu o basma de lana, si se inveleste cald. Se sta asa cat se poate de mult. Se repeta de cateva ori, functie de starea bolnavului. Contra durerilor articulare, se dizolv ntr-o can de ap fierbinte o linguri de bicarbonat de sodiu, n care se nmoaie un erveel de bumbac. Apoi, acesta se spunete cu spun de rufe i se stropete cu petrol lampant. Locul bolnav se unge cu grsime i se acoper cu erveelul. Se panseaz cu o basma de ln. OBEZITATE n cazul persoanelor obeze, acestea pot bea n fiecare diminea cte o jumtate de ceac de ap cldu n care se pun o jumtate de linguri de suc de lmie i un vrf de cuit de bicarbonat de sodiu. ARSURI USOARE Pentru tratarea arsurilor minore facei o past din bicarbonat de sodiu, salvie i ap. Sub form de soluie, se aplic pe pielea ars de soare. CANCER Oncologul italian Tullio Simoncini, autorul crii Cancerul este o ciuperc susine c vindecarea cancerului poate fi simpl, rapid, necostisitoare i fr riscuri folosind banalul bicarbonat de sodiu. Simoncini a ajuns la concluzia c maladia secolului este cauzat de ciuperca numit Candida. Aceasta exist n mod natural n organism, i nu cauzeaz probleme atta timp ct dezvoltarea ei nu scap de sub control. Tumoarea canceroas este reacia fireasc a organismului de a se apar de

aceast ciuperc. Din pcate, nu este suficient s nghiim praf de copt pentru a scpa de cancer, bicarbonatul de sodiu trebuie injectat direct n tumoare. pH-ul tumorii se va schimba de la acid la alcalin, ceea ce face ca ciuperca s fie distrus nainte de a avea timp s se adapteze. Experimentele doctorului Simoncini arat c 99% din cazurile de cancer la san i vezic se pot vindeca n doar 6 zile, folosind doar un cateter care spal tumoarea cu soluie de bicardonat de sodiu. TRANSPIRATIE Bicarbonatul de sodiu anuleaz mirosul neplcut al transpiraiei, dac se unge axila cu soluie din aceast sare. Se tamponeaza zona axilelor cu o solutie formata dintr-o lingurita de bicarbonat si un pahar cu apa. Aceasta formula poate inlocui deodorantele obisnuite, fiind un mod ecologic de a scapa de mirosul urat de transpiratie, fara riscuri pentru sanatate. Unii specialisti sustin ca bicarbonatul de sodiu nu opreste eliminarea transpiratiei, dar

neutralizeaza acizii ei. Dupa cum se stie, in unii acizi din sudoare se dezvolta bacterii care dau transpiratiei un miros neplacut Vara, sau inainte de antrenamentele sportive e bine sa stergeti regiunea axilara cu un tampon de vata, muiat in solutie de bicarbonat de sodiu, si mirosul neplacut nu va mai aparea toata ziua. PRIM AJUTOR Mai este folosit, dizolvat n ap, n primul ajutor n caz de intoxicaii grave, la febr cu transpiraie ndelungat, pentru restabilirea pierderii lichidului din organism. Bicarbonatul de sodiu este mijlocul de prim ajutor in caz de traumatisme grave, cu pierdere mare de sange, la intoxicatii care sunt insotite de voma si diaree, la febra indelungata cu transpiratie abundenta. Pentru restabilirea pierderii lichidului din organism se prepara solutie de bicarbonat de sodiu si sare. Reteta este simpla: 1/2 lingurita de bicarbonat si 1 lingurita de sare la 1 litru de apa foarte calda. Se bea cate 1 lingura la fiecare 5 minute.

COSMETICA - reduce roeaa pielii i previne riscul apariiei courilor - cateva lingurie de bicarbonat de sodiu n baie fac pielea fin - este i un bun exfoliant facial - amestecai puin bicarbonat de sodiu cu ap, pn se formeaz o past si intindei pe fa, masand uor, apoi cltii cu ap cldu. Acest procedeu e bun contra acneei. - dati sapunul prin razatoare si amestecati-l cu bicarbonat. Spalati fata cu un tampon de vata muiat in amestec, de 2 ori pe saptamana. Curata pielea de acnee si de celulele moarte, deschizand porii. - o lingur de bicarbonat adugat n sticla de ampon contribuie la alungarea mtreii

- stropirea rdcinii prului cu soluie de bicarbonat va face ca prul s nu mai par gras i fr volum. Metoda previne i decolorarea prului dac e aplicat nainte de a intra n piscin. BICARBONATUL IN GOSPODARIE - 90% din bacterii si pesticide raman pe legumele si fructele spalate cu apa de la robinet. Daca in apa se adauga bicarbonat de sodiu sau suc de lamaie, legumele si fructele se spala mult mai bine. - mirosul neplcut din frigider dispare n doar cteva ore dac aezai n interior un bol cu soluie de bicarbonat de sodiu. - acest praf e bun i n stingerea incendiilor. Pentru mici accidente la aragaz, e bine s avei la ndemn borcnelul cu bicarbonat. - cafetiera (filtrul, cana i recipientul) va arta ca nou dac tunai un plicule de bicarbonat peste ap. - apa cu bicarbonat ajut i la desfundarea chiuvetei. - petele de grsime, arsur, cafea sau ceai de pe orice vas de gtit, din orice material, vor fi mult mai uor de curat dac nti se presar pe ele bicarbonat i se toarn apoi o can de ap fierbinte. Ateapt cteva minute i apoi cur normal. - obiectele sanitare (cada, vas de toalet, chiuvet) se cur foarte bine cu bicarbonat, care dezinfecteaz i scoate petele de grsime. - aceeai soluie cur i petele de pe mobil. - argintul devine ca nou daca este frecat cu bicarbonat de sodiu. - mirosul neplcut al mainilor (benzin, ceap, usturoi, pete) i petele de nicotin pot fi nlturate cu ap i bicarbonat. BICARBONAT PENTRU SPORTIVI Cercettorii britanici au demonstrat c bicarbonatul de sodiu contribuie semnificativ la mbuntirea performanelor fizice (rezisten i vitez). Potrivit unui studiu, nottorii care au consumat bicarbonat de sodiu nainte de un concurs au terminat ntr-un timp mai scurt proba sportiv. Bicarbonatul de sodiu reduce aciditatea produs la nivelul muchilor n timpul eforturilor fizice, care cresc nivelul de acid lactic i dau senzaia de oboseal.

VARZA
Modesta varza pe care o punem atat de des in oale si farfurii a fost, candva, o planta salbatica, de padure, "domesticita" in urma cu mii de ani de catre populatiile din bazinul Marii Mediterane. In Dacia, se pare ca varza a fost adusa cu trei milenii in urma de catre celti, care o foloseau atat ca aliment, cat si ca medicament, ori ca ingredient magic. Tot in aceasta tripla calitate era folosita si de catre medicii din Grecia si din Roma antica, unde varza era considerata un soi de panaceu universal. In evul mediu, ea a jucat un rol important, intre altele, in descoperirea Lumii Noi, facand posibile

indelungatele calatorii ale marilor exploratori, care o carau la bordul corabiilor in butoaie, murata. Pe langa hrana, ea era folosita si ca medicament contra scorbutului, pe timpul lungilor traversari ale oceanelor. Dar in ciuda vechimii ei ca leac popular, varza a inceput sa fie cercetata de oamenii de stiinta abia in ultimii 15 ani, cand aparatura de laborator, tot mai sofisticata, a permis identificarea, in frunzele sale, a unor substante cu proprietati antitumorale, antioxidante si antiinflamatoare exceptionale. In plus, studiile statistice realizate pe la inceputul anilor '90 au mai pus in evidenta un lucru uimitor: populatiile la care varza este aliment traditional, fiind consumata murata sau cruda in mari cantitati, se bucura de o neobisnuita imunitate la o multitudine de forme ale bolii canceroase.

Modul de preparare al verzei

Mai multe institute de cercetare dedicate efectelor terapeutice ale verzei au ajuns la concluzia ca valoarea curativa a acestei legume este strict dependenta de modul sau de preparare. Au fost identificate trei variante de administrare a verzei:

* *

cruda

(mai

exact, bland

sub

forma

de murata

salata sau

sau

de fiarta

suc in

proaspat) abur)

preparata

(adica

* preparata vreme indelungata (adica fie fiarta mai mult de 15 minute, fie calita la cuptor, prajita etc.).

Glucozinolatii, substantele "responsabile" in mare masura de efectele anticancerigene ale verzei, sunt partial distrusi de fierberea scurta si de procesul de fermentare prin care se obtine murarea, si sunt total distrusi prin prepararea indelungata. Cel mai bine sunt pastrate aceste substante terapeutic active in varza consumata cruda, care este cea mai eficienta forma de administrare din punct de vedere terapeutic. Cunoscand aceste lucruri, sa vedem in continuare, de data aceasta detaliate, modalitatile de administrare ale acestei legume:

* Sucul de varza - se obtine foarte simplu, cu ajutorul storcatorului centrifugal. Varza se spala, se indeparteaza eventualele portiuni stricate, apoi se taie in bucati suficient de mici, pentru a intra pe orificiul de admisie al storcatorului, care le va marunti si apoi le va centrifuga. Sucul de varza va fi

consumat imediat dupa preparare, pentru a nu avea timp sa se oxideze. De regula, se beau cate 5001000 de ml de suc de varza pe zi, in cure de 21-60 de zile, cu pauze de 2-4 saptamani.

* Salata de varza - spalata si curatata de frunzele stricate sau imbatranite, varza se taie marunt cu ajutorul unui cutit cu lama de inox (pentru a reduce la minimum procesul de oxidare a enzimelor si a vitaminelor). Imediat dupa taiere, se amesteca bine cu sare, cu putin cimbru (pentru efect carminativ), cu ulei presat la rece si cu otet sau lamaie, dupa gust. Se consuma cat de proaspata posibil. Doza minima indicata pentru a beneficia pe deplin de efectele terapeutice ale legumei este de 300 de grame pe zi. O cura cu salata de varza poate dura oricat de mult, dar nu mai putin de patru saptamani.

* Varza fiarta - de vreo cativa ani, au aparut in comert dispozitive casnice, numite steamer (steam inseamna abur in limba engleza), care fierb in aburi legumele. Este un mod de preparare termica foarte comod, rapid si care, conform studiilor, pastreaza vitaminele si enzimele verzei in proportie mare.. De regula, in 10-15 minute, varza taiata felii este fiarta cu acest dispozitiv si, in plus, pastreaza gustul originar si poate fi consumata fara o alta gatire, doar combinand-o cu ulei, cu sare si cu alte legume fierte tot in abur (morcov, patrunjel, telina, dovlecei etc.). Daca din pricina costului nu ne permitem un dispozitiv de fierbere cu aburi, atunci putem fierbe varza intr-o oala de inox sau cu emailul intact, la foc iute, taiata cat mai marunt (eventual data prin razatoare), pentru a reduce la minimum timpul de preparare termica.

* Varza calita (la cuptor) - am luat-o in considerare in acest context doar pentru a sublinia faptul ca, preparata astfel, varza nu mai are practic nici un fel de valoare terapeutica. Din cauza deteriorarii principiilor sale active, in urma expunerii indelungate la temperaturi ridicate, ea isi pierde bogatia de vitamine, de enzime, de pigmenti cu efect antioxidant. De asemenea, oligoelementele si mineralele pe care le contine devin mai dificil de asimilat de catre organism.

* Varza murata - pastreaza doar partial vitaminele si celelalte substante vindecatoare ale legumei proaspete, in schimb, are continutul de minerale, de fibre alimentare intact si, important, are substante care ajuta la imbunatatirea digestiei, mai ales a digestiei grasimilor si a proteinelor. Aceasta este si explicatia pentru care varza murata (la fel ca si castravetii murati) este nelipsita de la mesele cu mancaruri grele, pentru ca simtim instinctiv ca ne ajuta digestia si metabolismul. Studii statistice recente mai arata ca la populatiile care consuma multa varza murata (in Polonia, in anumite regiuni ale Germaniei si ale Olandei), rata anumitor forme de cancer este mult redusa, ceea

ce sugereaza faptul ca o parte din vitaminele si antioxidantii din varza se pastreaza intr-un procent semnificativ in urma murarii.

* Cataplasma cu varza - este foarte simplu de aplicat: foile de varza se zdrobesc pe o planseta de lemn si apoi se pun direct pe locul afectat, unde vor fi infasurate cu un tifon subtire, asa incat sa nu cada. In general, o aplicatie externa cu varza se face vreme de 2-4 ore pe zi, dupa care zona tratata se lasa sa se usuce la aer.

Boli prevenite cu ajutorul verzei

* Hepatita, bolile de ficat in general - o substanta continuta de catre varza, sulforafanul, stimuleaza puternic producerea in organism a unor enzime care joaca rolul de detoxifiant al ficatului. De asemenea, consumul de varza s-a dovedit a preveni procesele de distructie celulara la nivelul ficatului, sub actiunea factorilor infectiosi sau a celor chimici. Pentru a obtine aceste rezultate, se recomanda consumul verzei crude, sub forma de salata, de macar 3 ori pe saptamana.

* Boala canceroasa - in ultimii douazeci de ani au fost efectuate nu mai putin de 94 de studii care au aratat ca varza consumata cruda, murata sau gatita rapid are efecte antitumorale si anticancerigene. Principiile active din frunzele de varza induc celulelor maligne apoptoza (un program de autodistrugere folosit de organism pentru eliminarea celulelor imbatranite), regleaza actiunea hormonilor steroidieni in organism (implicati in aparitia a numeroase forme de cancer), regleaza ritmul de diviziune celulara, induc o crestere a productiei enzimelor responsabile de inactivarea si de eliminarea celulelor maligne. Trei-cinci zile pe saptamana, in care consumam cate 200 de grame de salata de varza, ne pot salva viata, punandu-ne la adapost de o incredibila multitudine de forme de cancer, despre care vom vorbi detaliat in cele ce urmeaza:

- Cancerul vezicii urinare - sunt diagnosticate la nivel mondial, in medie, cate 336.000 de noi cazuri in fiecare an, afectand de trei ori mai multi barbati decat femei. Conform cercetarilor medicilor de la Universitatea din Texas, care au studiat cazurile a 697 de bolnavi de cancer al vezicii urinare, in paralel cu cazurile a 708 persoane sanatoase din aceeasi grupa de varsta si de aceeasi rasa, consumul de varza reduce puternic incidenta acestei boli. La persoanele care consuma de mai

multe ori pe saptamana varza cruda (dar si alte legume inrudite, cum ar fi varza rosie sau broccoli) incidenta cancerului vezicii urinare este cu 29% mai mica.

- Cancerul de prostata - o cercetare facuta in Statele Unite pe 1000 de persoane de sex masculin arata ca persoanele care consuma, la macar o treime din mese, legume in stare cruda, au cu 35% mai mari sanse sa nu faca aceasta boala. Interesant este ca la cei care consuma, la macar o treime din mese, in mod special varza cruda si legume inrudite (broccoli, varza rosie), riscul de a face cancer la prostata scade cu 44%.

- Cancerul la san - nu avem spatiu pentru a rezuma in acest articol toate studiile facute despre efectele de preventive ale consumului de varza in neoplasmul mamar (in Singapore, China, Statele Unite, Polonia, Olanda), dar toate arata ca femeile care consuma varza sau varza murata se bucura intr-o proportie foarte ridicata de imunitate fata de cancerul la san. Conform cercetarilor, cea mai ridicata rata a imunitatii o au femeile care au consumat varza, inca de la varsta de 12-13 ani, macar o data la 2-3 zile. In multe regiuni din Polonia, de pilda, unde datorita obiceiurilor culinare, o femeie consuma inca din adolescenta, anual, in medie, 25- 30 kg de varza, cazurile de cancer mamar sunt mai rare, cu incredibilul procentaj de 72%, decat in celelalte zone ale lumii.

- Cancerul de colon si de rect - intr-un studiu-gigant facut in Olanda, au fost colectate datele privind vulnerabilitatea la cancer de intestin, in raport cu obiceiurile alimentare, de la o suta de mii de persoane, pe o perioada de timp de sase ani. Conform raportului final al acestui studiu, publicat in anul 2000, la persoanele care consuma zilnic vegetale crude se inregistreaza cu 25% mai putine cazuri de cancer cu aceasta localizare. Ei bine, la vegetarienii care consuma cu predilectie legume din familia cruciferelor, adica varza, varza rosie, conopida si broccoli, incidenta cancerului de colon si de rect este cu 49% mai redusa, fiind practic de doua ori mai protejati de aceasta teribila afectiune.

- Cancerul pulmonar - la Lyon , in Franta, exista o institutie multinationala, "Agency for Research on Cancer", care a publicat in 29 octombrie 2005 un studiu privind influenta consumului verzei si a legumelor inrudite cu ea (in special varza rosie si conopida) in incidenta cancerului pulmonar. Comunicarea a avut la baza studiul a 2.141 de cazuri de cancer pulmonar, diagnosticat in

Republica Ceha, in Romania, in Ungaria, in Federatia Rusa, in Polonia si in Slovacia. Modul de a se alimenta si caracteristicile genetice ale celor peste doua mii de bolnavi investigati au fost comparate cu cele ale unor persoane sanatoase din aceleasi tari. S-a dovedit ca varza cruda si legumele inrudite cu ea reduc cu 37% riscul de aparitie a cancerului pulmonar. Prin studii similare facute in China, s-a aratat ca si fumatorii sau fostii fumatori beneficiaza de aceleasi extraordinare efecte pozitive ale consumului de varza.

* Cataracta - salata de varza cu ulei de masline este o excelenta sursa de vitamina C si de vitamina A. Ambele vitamine au un puternic efect antioxidant si, intre altele, stopeaza procesul de producere al cataractei. Asadar, pentru profilaxia acestei afectiuni, se recomanda consumul, macar de trei ori pe saptamana, al verzei proaspete, cate 200 de grame minimum, sub forma de salata.

Tratamente interne

* Ulcerul gastric - studii facute de mai multe echipe de medici arata ca o cura cu suc proaspat de varza, din care se bea cate un litru pe zi, vindeca spectaculos aceasta afectiune, intr-o proportie de 35-47%. Si aceasta, intr-un timp uluitor de scurt - sub doua saptamani. Alt studiu, al doctorului american George Cheney, se intituleaza chiar: "Vindecarea rapida a ulcerului peptic la pacientii care consuma suc de varza". Se face o cura de 10 zile, timp in care se consuma cate un litru de suc proaspat, in 2-3 reprize, pe parcursul unei zile. Efectele vindecatoare se datoreaza in principal unui aminoacid continut de catre varza (glutamina), care stimuleaza refacerea, cresterea si dezvoltarea normala a celulelor ce alcatuiesc tesutul protector care "captuseste" stomacul si intestinul subtire.

* Polipi intestinali - studii facute in Statele Unite de catre doi cercetatori, Ernest Mario si Ah-Ng Tony Kong, arata ca sulforafanul continut de varza inhiba dezvoltarea polipilor intestinali si chiar provoaca remisia acestora. Se recomanda varza sub forma de salata, din care se consuma cate 300 de grame zilnic, in cure de 3 luni, urmate de o luna de pauza.

* Obezitate - in Statele Unite si, mai nou, in Europa, curele de slabire pe baza de varza fac adevarate furori. Cea mai populara este de departe cura cu supa de varza, cu care se obtin cele mai rapide scaderi in greutate si pe care... nu v-o recomandam. De ce? Pentru ca hranitul exclusiv cu

varza fiarta si, eventual, cu alte mici adaosuri hipocalorice este o tortura ineficienta pe termen lung. In schimb, consumul zilnic, macar la pranz si la cina, a cate 200-300 de grame de salata de varza cruda, poate face minuni in reglarea ponderala, e drept, pe termen lung. Varza este foarte bogata in fibre alimentare, are putine calorii, multe vitamine si minerale, ajutandu-ne sa slabim natural. Obiceiul de a consuma timp de 3-4 zile pe saptamana aceasta salata in cantitati mari are si alte avantaje: reduce cantitatea de hrana consumata la fiecare masa, curata organismul de toxine, ne ajuta in regimurile disociate. Mai mult, consumul acestei salate este un important pas pentru schimbarea obiceiurilor alimentare si a stilului de viata, cheia reglarii greutatii corporale.

* Adjuvant contra cancerului uterin - un miniexperiment la care au participat 30 de femei cu cancer uterin in stadiul I (unu) a presupus consumul unui extract de varza, care contine o substanta denumita I3C (prescurtarea de la indol-3-carbinol). Dupa 12 saptamani de administrare analizele au aratat ca la 47,5% dintre femeile care au beneficiat de experiment celulele maligne au disparut, neoplasmul inregistrand remisie completa. Prin comparatie, la nici una dintre pacientele din grupul de control, care au luat un remediu placebo (fals), nu s-a inregistrat remisia cancerului. Contra acestei afectiuni se recomanda o cura de 3-4 luni, timp in care se consuma suc foarte proaspat de varza, din care se beau 600-800 de ml pe zi.

* Adjuvant contra cancerului la san - mai multe studii de medicina experimentala arata ca tratamentele cu compusii pe baza sulf prezenti in varza determina remisia tumorilor maligne mamare, intr-un procentaj de cel putin 40%. Ca adjuvant contra acestei afectiuni, se recomanda consumul zilnic de salata proaspata de varza la macar o masa. Suplimentar, se tin cure de cate 4 saptamani, in care se consuma cate un pahar (200 ml) de suc de varza, dimineata si seara.

* Valori ridicate ale colesterolului, ateroscleroza - cercetatorii de la Universitatea de Medicina din Hawaii, Statele Unite, au evidentiat faptul ca unii compusi din varza impiedica transportul colesterolului cu densitate redusa (forma periculoasa a acestuia), catre vasele de sange si catre tesuturi. De asemenea, varza impiedica formarea placilor de aterom si sclerozarea peretilor arterelor. Se recomanda consumul de varza sub forma de salata, cate 300 de grame zilnic, vreme de macar trei zile pe saptamana.

* Constipatia - cel mai simplu tratament este consumul de varza murata, macar 200 de grame pe zi. In varza murata se gasesc asa-numitele "bacterii prietenoase", care combat constipatia prin reglarea florei intestinale. Apoi, varza murata este bogata in fibre alimentare, de unde si efectul ei

de "matura" a colonului, din care extrage prin absorbtie toate reziduurile si apoi ajuta la eliminarea lor prompta.

* Surmenaj fizic si intelectual - consumul de varza cruda sub forma de salata este un tratament tonic extraordinar pentru sistemul muscular si pentru sistemul nervos. Bogata in vitamine si in minerale, continand substante cu efecte stimulatoare pentru sistemul nervos central, fitohormoni care intensifica procesele de regenerare din organism, varza are efect adaptogen si anti-oboseala. Se tin cure de trei saptamani, timp in care se consuma la pranz si la masa de seara cate o farfurie (125 de grame) de salata de varza. Acest tratament este foarte bun adjuvant si contra depresiei psihice.

* Menopauza - studii preliminare arata ca un consum saptamanal de varza cruda (200 de grame pe zi, vreme de macar 4 saptamani) imbunatateste secretia hormonului estrogen si, important, regleaza raspunsul receptorilor acestor hormoni din organism. Rezultatul este instalarea mai tarzie a menopauzei, atenuarea simptomelor de inceput ale acesteia (bufeuri, transpiratie, nervozitate etc.), prevenirea si combaterea unor afectiuni specifice menopauzei, cum ar fi osteoporoza, prolapsul uterin, cancerul ovarian si uterin.

* Infectii respiratorii - varza este mai bogata in vitamina C decat portocalele, are putine calorii si multe substante cu efect antioxidant, contine magneziu, potasiu, calciu. Toate aceste caracteristici o recomanda in mod special ca remediu pentru intarirea imunitatii. Se administreaza proaspata, sub forma de salata, cate 3-400 de grame pe zi, la bolnavii cu infectii respiratorii, pentru a sustine si pentru a grabi procesul vindecarii. Persoanelor care iau antibiotice de sinteza li se recomanda si varza murata, pentru restabilirea florei tubului digestiv si pentru contracararea efectului imunosupresor al acestor medicamente.

Precautii si contraindicatii la tratamentul intern cu varza

Toate studiile facute pana in prezent arata ca efectele adverse ale tratamentului cu varza sunt foarte rare si reduse ca intensitate si se refera cel mai adesea la deranjamente digestive: balonare, usoare colici abdominale, in cazuri foarte rare diaree. Celor care au un sistem digestiv sensibil la varza li se recomanda consumul de condimente cum ar fi chimenul, anasonul, feniculul, care sunt un adevarat antidot la astfel de probleme.

Varza va fi consumata cu prudenta, la inceput in cantitati foarte mici, de persoanele care sufera de colita de fermentatie, care s-ar putea sa nu suporte varza cruda ori pe cea murata, ci doar pe cea fiarta. Persoanele cu hiper si hipotiroidie vor consuma, de asemenea, cu prudenta varza, consumand-o la inceput in cantitati mici.

Tratamente externe

* Arsuri de gravitate mica si medie - se fac spalaturi si se pun comprese vreme de 15 minute, cate 2-3 pe zi, cu suc proaspat de varza. Are efect antiinfectios, ajuta la o vindecare mai rapida si estetica, previne formarea cicatricelor cheloide.

* Rani care se vindeca greu - se pun zilnic comprese cu suc de varza, care se tin vreme de o ora, dupa care se lasa zona tratata sa se usuce la aer inca o ora. Studiile arata ca prin mecanisme inca prea putin cunoscute (se presupune ca varza contine substante stimulatoare ale cresterii anumitor tesuturi), procesul de vindecare al ranilor este mult accelerat, scade riscul de infectie, semnele care raman dupa vindecare sunt mult mai putin vizibile.

* Eczeme infectioase, infectii fungice - frunzele de varza proaspat zdrobite cu ciocanul pentru snitele se pun pe zona afectata, apoi se aplica deasupra un nailon, care se fixeaza cu bandaj sau cu leucoplast. Se lasa sa actioneze vreme de 4 ore pe zi, dupa care zona tratata se lasa sa se zvante la aer, macar 45 de minute. Aplicatia se face pana la vindecare. Compusii pe baza de sulf din frunzele de varza au o puternica actiune antiseptica asupra bacteriilor si a ciupercilor parazite.

* Cancer de piele - se pune zilnic si se tine vreme de 4-6 ore pe zona afectata o cataplasma din frunze de varza, identica cu cea prezentata anterior, la tratamentul eczemelor. Foarte multe persoane cu epiteliom bazocelular si spinocelular au beneficiat de uimitoarele efecte ale acestui tratament simplu, dar care da rezultate acolo unde cele mai savante si invazive metode de tratament dau gres.

* Entorsa, luxatii - se pun pe zona afectata frunze de varza bine zdrobite (cu ciocanul pentru snitele) si se leaga cu o fasa. Aplicatia se face vreme de 4 ore pe zi. In primele doua zile de la

producerea accidentului se pun deasupra cataplasmei si pungi cu cuburi de gheata. Practica arata ca datorita acestui tratament, timpul de refacere a ligamentelor se scurteaza, durerile sunt atenuate, in multe cazuri, chiar pungile cu lichid sinovial care se formeaza sunt mult mai mici.

* Dureri reumatice - pe zona afectata, se pun dimineata si, eventual, seara, frunze de varza bine zdrobite. Se tin minimum doua ore. Intern, se consuma cate 1-2 pahare de suc proaspat de varza pe zi, in cure de 40 de zile, urmate de 14 zile de pauza. Tratamentul extern si intern cu varza proaspata are efect antiinflamator articular, incetineste sau chiar stopeaza procesele degenerative, ajuta la recastigarea mobilitatii articulare.

COSMETICA

* Ten incarcat - se sterge vreme de cinci minute, in fiecare dimineata si in fiecare seara, pielea de pe obraji si de pe gat, cu un tampon bine inmuiat, din cand in cand, in suc proaspat de varza. Aceasta aplicatie are un excelent efect de curatare a pielii, previne tulburarile de pigmentare, da un plus de stralucire tenului astfel tratat.

* Piele imbatranita - bogata in vitamina A si in vitamine din complexul B, continand substante care imbunatatesc irigatia cu sange a pielii, avand efect de curatare profunda a tenului, sucul de varza este unul din secretele saloanelor de cosmetica care obtin rezultate miraculoase. Se pun comprese cu suc foarte proaspat de varza, care se tin vreme de 10-15 minute, dupa care se indeparteaza si se lasa pielea sa se usuce la aer alte 15 minute. In final se aplica o crema hidratanta.

VARZA ROSIE

Este, practic, aceeasi specie ca si varza alba, fiind o varietate a acesteia. Dincolo de infatisare, intre varza rosie si cea alba mai sunt insa si alte diferente, invizibile cu ochiul liber, dar extrem de importante. De pilda, spuneam despre varza alba ca are un continut de vitamina C mai mare decat portocalele. Ei bine, varza rosie contine de pana la... 6-8 ori mai multa vitamina C decat surata ei

alba, fiind un adevarat concentrat din aceasta vitamina. Apoi, pigmentii care dau culoarea rosie acestei legume au un rol foarte important ca medicament. Asadar, tinand cont ca modalitatile de preparare ale verzei rosii sunt perfect identice cu cele prezentate la cea alba, sa vedem in continuare cateva recomandari terapeutice extrem de importante:

* Alzheimer - antocianii, adica pigmentii rosii din aceasta varietate de varza, fac adevarate miracole in prevenirea si in combaterea degenerarii celulelor din sistemul nervos central. Se administreaza salata proaspata, cate trei sute de grame pe zi, in cure de 60 de zile, urmate de alte 15 zile de pauza, dupa care tratamentul se poate relua. Inca nu se stiu foarte multe lucruri despre capacitatea tratamentului cu varza rosie de a restabili functiile cerebrale alterate de Alzheimer, insa efectul de prevenire si de incetinire sau chiar de blocare a evolutiei bolii cu ajutorul verzei rosii este cert.

* Febra - se administreaza salata de varza (150 de grame) sau sucul de varza (100 ml) de 2-3 ori pe zi. Continutul ridicat de vitamina C al acestei legume ajuta inima si sistemul cardiovascular sa reziste cu succes temperaturii ridicate, catalizeaza actiunea sistemului imunitar, care este principalul "beneficiar" al acceselor de febra.

* Alergia - este prevenita de o cura cu salata de varza rosie cruda (ori chiar murata) pe timpul iernii. Se consuma 200-300 de grame zilnic, pe o perioada de timp de 3 luni, urmata de alte 3 saptamani de pauza, dupa care se poate relua. Bogatia de vitamina C si de antioxidanti din aceasta leguma ajuta la reglarea reactiei sistemului imunitar la interactiunea cu factorii externi.

VARZA MURATA

Varza murata, leacul popular pentru trup e modesta, ieftina si pare a nu valora nici cat o ceapa degerata. Stiai insa ca a salvat mii de vieti in Evul Mediu? Stiai ca a avut rolul ei in descoperirea Lumii Noi? Stiai ca este singurul aliment de natura vegetala in care este prezenta vitamina B12? Stiai ca oamenii de stiinta au constatat ca persoanele care o consuma sunt mai putin expuse imbolnavirii de cancer?

Varza murata este, da, un aliment minune. si se bucura de anumite proprietati medicale si

nutritionale ce merita mentionate. Varza murata este extrem de bogata in vitamina C, vitamina ce ofera protectie antioxidanta, dar nu numai, ajutand astfel la fortifierea sistemului imunitar al organismului.

Varza murata este cunoscuta si ca un puternic mineralizant si remediu impotriva anemiei. In compozitia sa sunt prezente minerale si vitamine esentiale pentru functionarea optima a organismului: vitamine din complexul B si minerale precum magneziu, acid folic, potasiu, fier, iod. Numai 100 g de varza murata asigura un sfert din doza zilnica de vitamina C recomandata, iar un pahar-doua pe zi de zeama de varza pot face minuni pentru persoanele anemice sau a celor suferind de hemoroizi.

De asemenea, varza acra poate fi consumata cu incredere in curele de slabire intrucat contine putine calorii (20 calorii la 100 grame) si contribuie la reglarea digestiei, inlesnind totodata arderea grasimilor. In timpul procesului de fermentatie, se formeaza acidul lactic ce actioneaza pozitiv asupra tractului digestiv curatandu-l de bacteriile daunatoare si ajutand astfel la detoxifierea organismului.

Pe langa rolul sau de eliminator al toxinelor din organism, varza murata mai este cunoscuta si pentru efectul sau de stabilizare a tensiunii arteriale.

Conform unui alt studiu recent, femeile care consuma varza murata de 5 ori pe saptamana prezinta un risc cu 70% mai scazut de a dezvolta cancer la san.

Virozele pot fi si ele evitate prin consumul de varza acra, iar pentru prevenirea gripei aviare varza murata este recomandata cu caldura de catre specialisti.

Gratie continutului sau de vitamina B12, varza murata incetineste procesul de imbatranire, protejand sistemul nervos si impiedicand pierderile de memorie.

OU Un ou este o capodopera neintrecuta a naturii. El contine aproape toate vitaminele si microelementele necesare pentru intarirea sanatatii. Motiv temeinic ca sa-l folosim si ca medicament.

Au trecut timpurile cand domina o teorie gresita, precum ca ouale contin colesterol daunator. Ultimele cercetari medicale arata ca in componenta lor se gasesc lecitina, holina si colesterol "bun". Ficatul nostru foloseste colesterolul din ou pentru producerea de secretii biliare si formarea de celule noi; lecitina hraneste creierul si dizolva depunerile aterosclerotice din vasele sanguine, iar holina este foarte importanta pentru imbunatatirea memoriei si eliminarea toxinelor din ficat.

Ouale sunt un depozit adevarat de vitamine A, K, E, grupa B, niacina, biotina si acid folic. Dupa cantitatea de vitamina D, de care ducem lipsa aproape toti, ouale sunt pe locul doi dupa uleiul de peste. In ou se afla combinatia optima de microelemente: fosfor, fier, cupru, mangan si cobalt, iar in coaja - Ca si Mg. Ouale contin si niste fermenti cu efect antimicrobian, antiedemic si antiinflamator. Dar asta nu inseamna ca de acum inainte trebuie sa incepem ziua cu omleta, ou fiert sau ochiuri, ca sa nu epuizam pancreasul si tractul digestiv, care inca nu "s-au trezit".

Nutritionistii

recomanda:

* Sa mancam ouale dupa ora 14, cand organismul asimileaza mai bine nutrientii din ou, mai ales in perioada septembrie-iunie, cand organismul are nevoie crescuta de vitamine.

* Pentru intarirea imunitatii si imbogatirea organismului cu vitamine si microelemente se prepara bucate in care ouale se combina cu zarzavat, legume si frunze verzi de papadie, trifoi, podbal, tei, artar dulce si urzica.

* Pentru copii si tineri este util consumul zilnic de ou, iar la varsta a III-a, sunt de ajuns 2-3 oua pe saptamana.

* Ca sa pastram nutrientii din ou si sa asiguram asimilarea lor, ouale de gaina se tin pe foc un timp scurt, pana se intaresc putin (omleta sau oua fierte).

* Ouale crude nu sunt sterile. Coaja lor are multi pori prin care respira viitorul pui, dar si prin care

microbii patrund inauntru. De aceea, se recomanda sa spalati bine ouale, chiar si inainte de fierbere, ca sa preveniti salmoneloza.

Vindecatorii

recomanda:

Din mosi-stramosi ouale au fost folosite de romani atat pentru vindecare, cat si pentru indeletniciri magice.

1. Pentru tratarea arsurilor, vracii de la tara amestecau doua albusuri cu o lingura de ulei si o lingura de frisca. Cu acest amestec se ungea locul afectat de cateva ori pe zi.

2. Pentru tusea provocata de o raceala puternica se amesteca bine doua oua crude, doua capatani de usturoi pisate si 100 g de osanza topita. Se frectioneaza cu alifia obtinuta talpile, apoi gleznele si in continuare pana la genunchi, timp de 3 zile.

3. Furunculoza si abcesul se trateaza cu efect bun folosind un "aluat" obtinut din doua galbenusuri crude, o lingura miere de albine, 1/2 lingurita de sare si putina faina. Se obtine un amestec asemanator cu argila umeda. Se modeleaza o turtita care se aplica pe furuncul si se tine pana la spargerea lui, datorata antibioticului natural din ou.

4. Pentru vindecarea ranilor si arsurilor se foloseste si o alifie preparata din oua fierte tari. Se scot galbenusurile din 5 oua si se prajesc in 100 g de unt topit sau untura, pana se obtine o masa omogena, de culoare maro, cu care se ung de doua ori pe zi locurile bolnave, ranile, ulceratiile, arsurile etc. Alifia se pastreaza la frigider, in sticluta de culoare inchisa.

5. In tratarea psoriazisului se foloseste alifie care contine albus de ou. Intr-un vas de sticla se amesteca 5 linguri de vaselina curata, 1 lingura crema de corp pentru copii, 1 lingura miere de albine si un albus de ou. Toate componentele se bat 20 minute cu furculita sau se amesteca cu mixerul, pana se obtine un unguent solid, care se va pastra in borcane inchise etans, in frigider. Locurile afectate se freaca cu alifia obtinuta, de 2 ori pe zi, un timp indelungat. In primele doua luni, efectul nu se observa, iar apoi pielea se curata repede. Pe locul afectat ramane o pata pigmentata diferit de culoarea naturala, dar cu timpul pata dispare.

6. Pentru diminuarea durerii in articulatiile inflamate se prepara un amestec din doua linguri

de sare si un ou. Ingredientele se bat bine, se intind pe o bucata de tifon impaturit sau pe un prosopel de bumbac si se infasoara articulatiile bolnave. Pe masura ce pansamentul se usuca, se mai aplica din amestec, de 3-4 ori.

7. Persoanele cu ulcer stomacal sau duodenal pot sa-si rezolve problema cu un amestec din doua albusuri de ou crude, 1,5 linguri miere de albine si 15 g de unt. Amestecul incalzit pe baie de aburi se bea cu 2 ore inainte de ora obisnuita de trezire, dupa care se mai sta in pat 2 ore, intai pe partea dreapta, apoi pe spate si pe partea stanga. Regimul dureaza 6 luni.

8. Pentru vindecarea ranilor, taieturilor, mai ales pe degete, batranii folosesc si acum o metoda straveche. Se sparge un ou crud, se desprinde de coaja pielita alba si se infasoara taietura cu ea (pe partea umeda). Se panseaza cu o fasa de tifon. Pielita se lipeste strans de deget dupa ce se usuca, protejeaza rana de infectie si favorizeaza procesul de granulare. In functie de gravitatea problemei, se lasa pe deget 7-10 zile.

Leacuri cu coaja de ou Au trecut timpurile cand se considera ca lipsa de calciu provoaca numai rahitism la copii si osteoporoza la batrani. Cercetarile medicale au dovedit ca insuficienta de calciu afecteaza sistemul cardio-vascular, provoaca aparitia celulelor canceroase, nervozitate, scadere de memorie, insomnie, iar la femeile aflate la menopauza apar crampe la muschii pulpei. Dar calciul din ou regleaza si procesul de crestere a celulelor, tesuturilor, participa in procesul de metabolism, este indispensabil in activitatea corecta a sistemului nervos si in contractia musculara. Calciul asigura coagularea sangelui si o imunitate buna. El este elementul principal care asigura PH-ul corect in organism. Toate calitatile enumerate ne ajuta sa mentinem o stare de sanatate buna.

Concomitent cu descoperirile medicale, farmaciile s-au umplut cu tot felul de preparate de calciu, mai ieftine si mai scumpe, dar numarul de bolnavi tot nu scade, deoarece noi nu avem nevoie de orice fel de calciu, avem nevoie doar de calciu organic, usor asimilabil. In natura exista doua feluri de asemenea calciu - in corali si in coaja de ou. Atata timp cat in Romania nu exista corali, ramane sa ne indreptam atentia asupra cojilor de ou, care contin aproape 90% din elementul-minune calciu.

Preparate

din

coaja

de

ou

* Cea mai simpla metoda de imbogatire a organismului cu microelementul calciu este prepararea citratului de calciu, obtinut din 2 g de coaja pisata, amestecata cu o lingura de suc de lamaie proaspat stors. In varianta asta, calciul se asimileaza aproape in totalitate si nu provoaca aparitia de pietre la rinichi si in vezica biliara sau depuneri in articulatii si in vasele sangvine. Cea mai potrivita perioada pentru luarea citratului este intre orele 19-20, deoarece calciul se asimileaza mai bine pe timpul noptii. Este bine ca toti oamenii peste 40 de ani, mai ales femeile in perioada de premenopauza, sa consume regulat, in mod deosebit iarna, citratul de calciu, nu neaparat pentru profilaxia osteoporozei, dar mai ales pentru intarirea tuturor sistemelor organismului.

* Pulberea de ou (obtinuta prin pisarea si cernerea cojilor bine spalate) se da copiilor incepand de la varsta de 6 luni, adolescentilor si neaparat femeilor insarcinate. O cura dureaza o luna, cu pauza de o luna. Curele se repeta.

* Balsam din ou. Li se recomanda persoanelor cu boli ale aparatului locomotor, cardio-vascular, astm bronsic, parodontoza, exfolierea unghiilor, alopecie (caderea parului), crampe musculare nocturne si insomnie. Un borcan de 3 litri se umple cu oua de casa, dar mai bine cu oua de prepelita bine spalate si uscate. Peste oua se toarna suc de lamaie, ca sa fie cu 2 degete deasupra lor. Borcanul se inchide cu capac de plastic si se lasa 2 saptamani la racoare. Dupa dizolvarea cojilor, amestecul se agita energic cu o lingura de lemn, in asa fel ca peliculele sa se rupa. Amestecul se strecoara prin sita, peliculele si bucatelele de coaja ramasa nedizolvata se arunca, iar in lichid se adauga 250 ml de coniac de calitate (in loc de conservant) si, dupa dorinta, 200 g miere de albine. Se consuma cate o lingura, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa sau la 40-60 minute dupa masa. Balsamul se foloseste cu succes si in caz de fractura, deoarece ajuta la formarea rapida a calusului osos. Culoarea cojii nu are importanta, conditia principala este ca ouale sa fie proaspete, de la gaini sau prepelite sanatoase, cel mai bine sa fie din gospodaria proprie. Efectul maxim se obtine daca se folosesc oua de prepelita, care au o componenta mai bogata de microelemente.

ATENTIE: ouale de rata, gasca sau de la pasarile salbatice nu se folosesc pentru tratamente.

Albusul

de

ou,

foarte

util!

Intr-un curs de Absolventi de Pompieri, au fost invatati, ca atunci cand se produce o arsura, fie ea cat de extinsa ar fi, primul ajutor este sa pui partea afectata sub apa rece curgatoare, pana cand se

mai racoreste stratul de piele ars si apoi sa aplici un albus de ou, batut usor spuma, numai ca sa fie mai usor de aplicat.

Saptamana trecuta, o prietena a pus la fiert un vas cu apa; cand a luat oala care fierbea, a sarit apa fierbinte pe mana ei si i-a ars o mare parte de piele. A bagat mana imediat sub jet de apa rece, destul timp ca sa nu mai simta caldura initiala, cu toate ca durerea era ingrozitoare. Apoi, a spart doua oua, a separat albusul si l-a batut putin si l-a pus pe mana. Mana ei era atat de arsa, incat, cu cat punea albusul pe piele, pielea se usca si ramanea o pelicula care apoi se intarea, si care era colagen natural. A durat cel putin o ora aplicand strat dupa strat albusul pe mana. Mai tarziu, nu a mai simtit durerea si in ziua urmatoare abia mai avea o urma rosie maronie, acolo unde se arsese. Ea a crezut ca va ramane cu o cicatrice oribila, dar pentru surprinderea ei, dupa 10 zile, nu mai avea nicio urma dela acea intamplare, nu mai avea NIMIC !!! Nici culoarea pielii nu s-a schimbat; acea parte arsa, s-a recuperat total, datorita colagenului existent in albusul de ou, care in realitate, este o placenta si este plina de vitamine.