You are on page 1of 180

ROMÂNIA

Cele mai frumoase locuri

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României OVIDIU MORAR România / Ovidiu Morar; graf.: Adrian Sorin Georgescu; foto: Ovidiu Morar, Dan Ioan Dinescu, Mircea Savu, ßtefan Petrescu; - Bucure[ti: ed.: NOI Media Print, 2007 ISBN 973-7959-55-8 I. II. III. IV. V. VI. Daniel Foc[a / Dana Voiculescu (text) Georgescu, Adrian Sorin (graf) Morar, Ovidiu (foto) Dinescu, Dan Ioan (foto) Savu, Mircea (foto) ßtefan Petrescu (foto)

CUPRINS
Amprentele istoriei
4

Semnele credin]ei
48

Peisaje citadine
94

Spectacolul naturii
156

.

Amprentele istoriei .

Hr. dup` istoricul Eusebius) de c`tre coloni[tii greci veni]i din Milet. o mare parte din acesta fiind expus în muzeul amenajat în apropierea cet`]ii. cetatea a fost p`r`sit` definitiv în secolul al VII-lea.Vestigiile de la Histria Histria. Cetatea a prosperat timp de un mileniu.Hr. al c`rei nume deriv` din denumirea greac` a Dun`rii (Istros). (anul 657 î. a fost întemeiat` pe ]`rmul vestic al M`rii Negre la mijlocul secolului al VII-lea î. Este cea mai veche colonie greac` din vestul Pontului Euxin [i în acela[i timp cel mai vechi ora[ atestat de pe teritoriul României. Nu în ultimul rând Histria este unul dintre cele mai mari situri arheologice ale ]`rii. Ruinele termelor romane 6 . Transformat` în ruine în anul 242 de c`tre n`v`litori. începând din perioada greac` [i pân` în epoca romano-bizantin`. Dezvoltarea economic` a Histriei a intrat în declin atunci când golful în care se g`sea a început s` se închid` cu nisip. S`p`turile arheologice începute în 1914 sub conducerea marelui istoric [i arheolog Vasile Pârvan ofer` un bogat material arheologic.

7 .

de un mare interes arheologic [i istoric.Hr. edificiilor publice [i particulare. S-au p`strat pân` ast`zi ruine ale amfiteatrului. forului. Forumul roman. termelor.Vestigiile daco-romane de la Sarmizegetusa Pe culmea mun]ilor Or`[tie se afla în urm` cu peste 2000 de ani un complex de fortifica]ii dacice (Sarmizegetusa. Blidaru. Ora[ul s-a dezvoltat pân` în anul 271 d. Coste[ti. dup` înfrângerea dacilor de c`tre romani..Hr. când autorit`]ile romane s-au retras din Dacia. C`pâlna) dintre care Sarmizegetusa Regia a fost cel mai important centru militar. capitala noii provincii romane s-a mutat la 40 km. În jurul anului 107 d. Piatra Ro[ie. fragment de capitel de pilastru [i de corni[` sculptat` Ulpia Traiana Samizegetusa: amfiteatrul circular 8 . religios [i politic al Daciei. de ruinele cet`]ii Sarmizegetusa Regia [i a fost denumit` dup` vechea capital` – Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa.

9 .

Din vechiul edificiu se mai p`streaz` doar corul în care func]ioneaz` actuala biseric` evanghelic` 10 . influen]ând arhitectura medieval` din întreg sud-estul acestei provincii. M`n`stirea a fost fondat` în anul 1202. Este un monument reprezentativ al goticului timpuriu din Transilvania. originar din Fran]a. În 1474. Aba]ia cistercian` Câr]a a de]inut un rol major în istoria politic`. devine parohie evanghelic`. regele Ungariei. edificiul trecând în administrarea bisericii catolice din Sibiu. dup` distrugerile cauzate de marea invazie t`tar`. o desfiin]eaz` ca m`n`stire. Ulterior. pe tot parcursul existen]ei sale. economic` [i cultural` a Transilvaniei medievale. [i ref`cut` între anii 1242 – 1250.Aba]ia cistercian` de la Câr]a Biserica evanghelic` de la Câr]a apar]ine unei foste aba]ii cisterciene – ordin c`lug`resc catolic. Matei Corvin.

.

lâng` drumul comercial ce lega Transilvania de ¥ara Româneasc`. cetatea a fost extins`. devenind un obiectiv turistic foarte atractiv. în 1625 s-a început s`parea unei fântâni în stânca din interiorul cet`]ii. În ultimii ani. Ast`zi este una dintre cele mai bine conservate cet`]i din Transilvania. un loc pentru turme. Situat` pe o stânc` înalt` de 150 m. cetatea a f`cut fa]` multor asedii. Lipsa apei limita timpul de rezisten]` al cet`]ii în caz de asediu.Cetatea ]`r`neasc` de la Râ[nov Construit` în secolul al XIV-lea. o [coal`. consolidat` [i ref`cut` pân` în secolul al XVIII-lea. de aceea. o capel`. având rol de ap`rare [i refugiu pentru locuitorii din zon`. În acest scop au fost construite în incinta cet`]ii case mici care s` ad`posteasc` popula]ia [i bunurile acestora. aceasta a fost preluat` de un investitor privat care a restaurat-o. paginile 14-15 dreapta: Vedere de ansamblu stânga: Zidurile exterioare Detalii din interior 12 .

.

14 .

15

Cetatea de la Slimnic
Pe drumul dintre Sibiu [i Media[, de la în`l]imea dealului satului Slimnic, ruinele cet`]ii domin` localitatea, constituind un element pitoresc în peisajul natural al locului. Construc]ia ei a început în secolul al XIV-lea [i a fost amplificat` pân` în secolul al XVI-lea. Ini]ial fortifica]ia ad`postea o capel` gotic` în zona de nord, care a fost transformat` într-un turn de ap`rare. Un edificiu trinavat (biserica gotic` compus` din nav`, cor [i absid`) desparte cetatea în dou` incinte distincte. O dat` cu ridicarea bazilicii, fortifica]ia interioar` este reparat`, amplificat` [i prev`zut` cu metereze [i turnuri de ap`rare pentru a rezista atacurilor. Cetatea a f`cut fa]` mai multor asedii. În 1706, în timpul r`zboiului curu]ilor, cetatea a fost incendiat` [i l`sat` în p`r`sire.
Ruinele cet`]ii

16

.

Biserica fortificat` de la Prejmer Turnul cu ceas al bisericii Biserica evanghelic` din Prejmer (Tartlau în limba german`). dateaz` din anul 1450. Edificiul este înconjurat de un zid fortificat înalt de 12 metri [i cu o grosime de 3-4 metri. Acesta ad`poste[te 272 de camere a[ezate ca ni[te faguri pe patru niveluri. iar pe timp de asediu deveneau [i locuin]e. pictat pe ambele p`r]i. ve[minte. Înc`perile serveau ca loc de p`strare a proviziilor pe timp de pace. mobilier pictat. În interiorul ceta]ii se g`se[te un muzeu etnografic s`sesc cu obiecte de cult. ceramic`. a fost construit` în secolul al XIII-lea. Altarul gotic triptic. Vedere de ansamblu 19 . Din pictura ini]ial` ce acoperea întreaga biseric` s-au mai p`strat doar dou` p`r]i de fresc`. realizat` într-un stil gotic cu influen]e cisterciene.

Decora]iuni gotice 20 .Locuin]e tip fagure adosate la zidul de incint`. iar în timp de pace erau utilizate ca spa]ii de depozitare Vedere de interior. Bolt` cu nervuri de teracot` [i orga în fundal Vedere de interior. În timpul asediilor serveau ca ad`post pentru întreaga comunitate.

.

a f`cut schimb`ri radicale transformând cetatea într-un castel cu rol nu numai de punct strategic înt`rit ci [i de locuin]` fastuoas`. Din punct de vedere arhitectural. cu turnuri [i turnule]e. În prezent. ferestre [i balcoane dantelate. cunoscut [i sub denumirea de Castelul Huniazilor sau al Corvine[tilor. cu acoperi[uri înalte [i divers colorate. este o construc]ie impun`toare. Edificiul. fiul lui Iancu de Hunedoara. În 1409 regele Sigismund al Ungariei a d`ruit cetatea nobilului Voicu. cu caracteristici gotice [i baroce. Iancu de Hunedoara. în s`lile castelului se organizeaz` expozi]ii [i spectacole de muzic` preclasic` [i de muzic` veche. iar în secolul al XVII-lea principele Gabriel Bethlen a adus modific`ri inspirate de Rena[terea târzie. Fragment din galeria neogotic` Vedere par]ial`: podul de acces. sus]inut de patru piloni masivi de piatr`.Cetatea de la Hunedoara Castelul a fost ridicat în secolul al XIV-lea pe locul unei fortifica]ii de piatr`. castelul de la Hunedoara îmbin` elemente specifice stilului renascentist. se remarc` Turnul Por]ii [i Turnul Buzdugan 22 . Fiul acestuia. Matei Corvin. a reconstruit aripa nordic` a castelului.

.

Accesul în cetate se face pe un pod arcuit. În timpul domniei lui ßtefan cel Mare zidurile au fost supraîn`l]ate. sprijinit pe 11 piloni de piatr`. s-a s`pat un nou [an] de ap`rare. a c`rui ultim` por]iune este mobil`. Detalii de interior Vedere aerian` 24 . Dup` 1717 cetatea î[i pierde importan]a defensiv`. Turnurile de ap`rare au fost încadrate direct în ziduri [i nu plasate în exteriorul lor ca la celelalte cet`]i. iar în 1718 turcii ordon` d`râmarea ei. mai adânc.Cetatea Neam] Cetatea Neam] a fost ridicat` în timpul domniei lui Petru I Mu[at. Planul cet`]ii are aspect de patrulater cu laturi inegale. fiind una dintre cele mai bine înt`rite cet`]i medievale moldovene[ti. Locul amplas`rii cet`]ii asigura mari posibilit`]i de ap`rare. construc]ia adaptându-se dup` teren. flancat de patru bastioane prev`zute cu creneluri [i ferestre înguste.

.

Cetatea Sucevei
Cetatea a fost construit` la sfâr[itul secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Petru I Mu[at care mut` re[edin]a domneasc`, pentru aproape dou` secole (1388 – 1566) de la Siret la Suceava. Cunoa[te o mare înflorire în timpul lui ßtefan cel Mare care m`re[te incinta cet`]ii de piatr`, o înt`re[te cu ziduri înalte [i groase, cu bastioane semicirculare [i l`rge[te [an]urile de ap`rare, apoi restaureaz` înc`perile din interior (dormitoare, paraclis, depozite de muni]ii [i de alimente), pentru solda]i [i familia sa. În anul 1675 din ordinul Por]ii otomane se dispune distrugerea cet`]ii. Câ]iva ani mai târziu un puternic cutremur duce la ruperea întregii laturi de nord. Ast`zi cetatea Sucevei, par]ial restaurat`, este transformat` într-un mare muzeu în aer liber, atrac]ie turistic` de prim` importan]` pentru cei interesa]i de istoria medieval` a Moldovei.
Vedere de ansamblu a cet`]ii de scaun a Moldovei Detalii de interior

26

27

Castelul Bran
Cetatea Bran, ridicat` în jurul anului 1212 din lemn (probabil de c`tre cavalerii teutoni) [i înlocuit` de sa[i în anul 1377 cu una din piatr`, îndeplinea atât func]ii militare cât [i vamale. Între anii 1498 – 1877 cetatea a apar]inut Bra[ovului, având func]ii comerciale [i administrative. În semn de recuno[tin]` pentru contribu]ia adus` la realizarea Marii Uniri de la 1918, consiliul or`[enesc al Bra[ovului doneaz` cetatea la 1 decembrie 1920, reginei Maria a României. Între anii 1920 – 1927 Branul a devenit re[edin]a de var` a Familiei Regale, cu alei de promenad`, lac, fântâni, terase. În 1938 Regina Maria a l`sat prin testament castelul Bran cu întreg domeniul fiicei sale, principesa Ileana. În 1948 dup` expulzarea din ]ar` a Familiei Regale, castelul a fost confiscat de regimul comunist. În 1956 a devinit Muzeu de Istorie [i Art` medieval`, g`zduind colec]ii de mobilier de epoc` [i arme vechi.
paginile 30-31: dreapta:

Vedere de ansamblu
stânga:

Detalii exterioare

Detalii de interior

28

.

30 .

.

iar cel de-al doilea.Curtea Domneasc` de la Târgovi[te Curtea Domneasc` de la Târgovi[te este cel mai bine conservat ansamblu aulic medieval din România. din timpul lui Petru Cercel. Palatul Domnesc era format din dou` corpuri de cl`diri. Biserica Domneasc` mic` sau Sf. con]ine cea mai ampl` galerie de portrete de domnitori români). unul din timpul lui Mircea cel B`trân. Realizat în etape între anii 1396 – 1698 a fost re[edin]` [i scaun domnesc pentru 33 de domni ai ¥`rii Române[ti. Turnul Chindiei (din anul 1460. situat în partea de nord-vest a Cur]ii Domne[ti 32 . cel care mut` în 1584 capitala ¥`rii Române[ti la Târgovi[te. p`strat` pân` în prezent f`r` modific`ri).Vineri (din secolul al XV-lea. Curtea Domneasc`: ruinele palatului [i Biserica Domneasc` mare Turnul Chindiei (27m). construit de Vlad ¥epe[). mai mare. Biserica Domneasc` mare (1584) cu pictur` interioar` datând din anul 1697 (realizat` în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Casa B`la[a (1656) zidit` ca azil pentru s`raci [i cas` de oaspe]i. Ansamblul cuprinde: Palatul Domnesc construit între secolele XV – XVII (ast`zi în ruine).

Cula de la M`ld`re[ti
Cula este un termen de origine turc` (kule înseamn` turn de
ap`rare) [i desemneaz` o locuin]` boiereasc` fortificat`, cu unul sau dou` etaje, având la ultimul nivel un foi[or de observa]ie. Aceste mici cet`]i au fost construite înc` din primii ani ai secolului al XVIII-lea în Oltenia [i nord-vestul Munteniei, ca protec]ie în fa]a bandelor turce[ti. Cula Greceanu face parte al`turi de cula Duca din complexul muzeal M`ld`re[ti, fiind una dintre cele mai vechi construc]ii de acest fel din ]ar`. Caracteristic culelor oltene[ti este cerdacul aflat la etajul superior. Acesta are elegante arcade trilobate sprijinite pe coloane cilindrice, scunde, groase [i are influen]e ale arhitecturii brâncovene[ti. Zidul casei sc`rilor este prev`zut cu g`uri de tragere. Pivni]a este un spa]iu important al culei, caracteristic fiind pilonul central pe care se sprijin` tavanul boltit. Cu timpul se pierde rolul defensiv al culei, r`mânând doar un simbol al apartenen]ei proprietarului la o anumit` clas` social`.
Vedere de interior Vedere de ansamblu

34

35

Atunci s-au construit bastioane.Cetatea F`g`ra[ Cetatea F`g`ra[ a fost construit` pe un teren ml`[tinos. când aceasta ajunge aproape la forma actual`. În secolul al XVI-lea cetatea s-a transformat în castel voievodal cu o puternic` fortifica]ie exterioar`. În secolul al XVIII-lea austriecii preiau cetatea [i o transform` în garnizoan`. Curtea interioar` [i unul din bastioane Vedere de ansamblu 36 . [i au avut loc transform`ri stilistice (încadrarea castelului în estetica renascentist`). s-au f`cut etaj`ri. în anul 1310. din ordinul voievodului Ladislau Apor. ap`rat` de un turn de tip barbacan`. Secolul al XVII-lea a reprezintat momentul de maxim` evolu]ie a cet`]ii. s-a umplut cu ap` [an]ul din jurul fortifica]iei (prin legarea acestuia printr-un canal secret de râul Olt). apoi în 1538 din piatr`. Din 1965 cetatea F`g`ra[ este transformat` în muzeu. ini]ial din lemn. În secolul al XV-lea cetatea prezenta o geometrie de tip patrulater neregulat.

.

.

pe malul lacului Mogo[oaia. Cel mai rafinat element de Cuhnia sau buc`t`ria domneasc` arhitectur` al palatului este loggia. la câ]iva kilometri de Bucure[ti.Palatul Mogo[oaia Palatul Brâncoveanu. de inspira]ie vene]ian`. dup` modelul palatului de la Potlogi. cu calote semisferice). fa]ada de vest Palatul Mogo[oaia se afl` într-un frumos parc. care se sprijin` pe opt coloane de piatr` [i are o balustrad` bogat decorat`. Accesul la nivelul de locuire se face din curtea de onoare prin intermediul unui foi[or plasat în mijlocul fa]adei principale. Atât balconul cât [i camerele de la etaj au fost ini]ial decorate cu stucaturi orientale [i picturi murale ce reprezentau membrii familiei princiare [i scene istorice. parterul [i etajul. cu 39 . Considerat o bijuterie arhitectonic`. palatul îmbin` caracteristicile decorative muntene[ti cu cele bizantine [i cu cele ale rena[terii italiene. rectangular [i trei niveluri: pivni]a (beciuri boltite. Constantin Brâncoveanu construie[te cl`direa în 1702 pentru fiul s`u ßtefan. Are un plan regulat.

Aceasta reface palatul cu me[teri adu[i din Italia ce imprim` cl`dirii un aspect vene]ian. În 1912 palatul devine proprietate a principesei Martha Bibescu. Ministerul Culturii a înfiin]at Centrul Na]ional Cultural de la Mogo[oaia. concerte [i expozi]ii. sc`pându-l astfel de confiscarea regimului comunist. În perimetrul cur]ii interioare se afl` cuhnia [i ghe]`ria. În 1993. Centrul g`zduie[te spectacole de teatru (commedia dell’arte). vedere general` 40 . Martha Bibescu reu[e[te în 1945 s` includ` palatul pe lista monumentelor istorice.arcade trilobate sprijinite pe coloane [i situat` pe fa]ada dinspre lac. Arhondaria [i loggia Detalii arhitectonice Arhond`ria sau Vila Elchingen (secolul al XIX-lea). placând fa]adele cu c`r`mid` aparent`.

41 .

.

centrala electric`. corpul de gard`. sufrageriile. Zece ani mai târziu are loc inaugurarea oficial` a castelului. al`turi de Pele[. Sunt construite.D. sala florentin`. Castelul este vizitabil înc` de pe vremea Regelui Carol I.Heymann din Hamburg. castelele Peli[or [i Foi[or. pe un teren aflat în proprietatea privat` a suveranului. Familia Regal` g`zduind aici mari arti[ti români. Berhard Ludwig din Viena. sala de consiliu. grajdurile regale. Karel Liman [i a unor decoratori prestigio[i ca J. castelul a jucat un rol important atât din punct de vedere politic cât [i cultural. sala veche de muzic`. Statuia regelui Carol I (1866-1914) 43 . Crea]ie a arhitec]ilor Wilhelm Doderer. Johannes Schultz. A. îns` lucr`rile de extindere [i transformare a re[edin]ei regale continu` pân` în 1914. salonul turcesc. sala de teatru.Bembé din Mainz. putând fi admirate: s`lile de arme. Economatul. sala maur`. în apropierea M`n`stirii Sinaia se încep lucr`rile pentru re[edin]a de var` a principelui Carol I al României.Complexul Pele[ Vedere general` În anul 1873 într-un loc s`lbatic [i pitoresc.

Statui de la corpul de gard` [i turnul cu ceas al castelului 44 .

.

un adev`rat simbol al Marii Uniri. de cetate a Unirii lui Mihai Viteazul. numit` [i Catedrala Reîntregirii. purtând hramul Sfintei Treimi. Ieremia. a fost construit` între anii 1921 – 1922. în stilul vechilor biserici din ¥ara Româneasc`. al`turi de Sala Unirii. Regele Ferdinand I [i regina Maria au fost încorona]i la Alba-Iulia. Catedrala este. Pictura interioar` este semnat` de cunoscutul pictor Costin Petrescu. Muzeul Unirii. Alba-Iulia a fost aleas` pentru caracterul ei simbolic. la Vechiul Regat au fost alipite provinciile locuite majoritar de români din Imperiile Austro-Ungar [i Rus. Sala Unirii Catedrala Încoron`rii 46 . de rit ortodox. Are o turl` central` flancat` de alte turle mai mici [i un turn-clopotni]` de 58 metri în`l]ime. Planurile apar]in arhitectului Victor Gh. ca suverani ai României Mari.Alba Iulia – ora[ul Unirii Ca urmare a particip`rii României la primul r`zboi mondial. în apropierea vechii catedrale romano-catolice. Catedrala Încoron`rii. la 15 octombrie 1922.

47 .

.

Semnele credin]ei .

Biserica de la Densu[ Biserica cu hramul Sfântul Nicolae. aflat` în apropierea vestigiilor capitalei Daciei romane. Piatra roman` a fost folosit` atât ca element de rezisten]` cât [i în scop ornamental. Lespede cu inscrip]ie roman` dreapta: Curtea interioar` 50 . p`r]i ale stâlpilor centrali. marmur` [i coloane apar]inând ruinelor Ulpiei Traiana Sarmizegetusa. pere]ii de r`s`rit ai naosului. Pictura mural` din interiorul bisericii decoreaz` absida altarului. vedere dinspre est Interiorul navei. adaptat cultului cre[tin. În jurul anului 1443 biserica a fost pictat` de ßtefan Zugravul. A fost ridicat` în secolul al XIII-lea cu piatr`. este una din cele mai vechi biserici de rit ortodox din România. Unii sunt de p`rere c` biserica este de fapt un fost templu p`gân m`rit [i modificat. biserica are un aspect straniu. semn`tura lui p`strându-se pân` ast`zi sub fereastra sud-estic` a absidei. Unicat arhitectonic. forma sa atipic` n`scând controverse printre istorici. iar al]ii sus]in c` ar fi un mausoleu roman transformat în biseric`. stânga: Biserica Sf. Nicolae.

.

.

Corpurile de cl`dire ale chiliilor închid incinta principal` pe trei laturi. Biserica mare. Pridvorul. M`n`stirea Cozia. a fost ad`ugat bisericii în anul 1707. ceva mai în aval de defileul acestuia. remarcabil` prin frumuse]ea arhitecturii sale.M`n`stirea Cozia Biserica m`n`stirii Cozia. vedere de ansamblu 53 . vedere dinspre sud-est M`n`stirea Cozia. este construit` din piatr` care alterneaz` cu c`r`mida. fiind împodobit` la exterior cu sculpturi în piatr`. mama lui Mihai Viteazul. A[ezat` pe malul Oltului. în stil brâncovenesc. În interior s-a conservat bine pictura original` de secol XVI. Vechiul s`u nume era Nucet. L`ca[ul ad`poste[te osemintele lui Mircea cel B`trân [i pe cele ale monahiei Teofana. unul dintre cele mai vechi a[ez`minte monahale române[ti. Biserica bolni]ei. este ctitorie a voievodului Mircea cel B`trân din anii 1387 – 1388. în stil bizantin. m`rit` [i înfrumuse]at` de domnitorul Neagoe Basarab (1517) [i de paharnicul ßerban Cantacuzino (1706 – 1707). a fost construit` de Radu Paisie în anii 1542 – 1543. Cozia a fost reparat`.

Curtea interioar` [i biserica bolni]ei 54 .

.

.

În biserica m`n`stirii se afl` mormintele lui ßtefan cel Mare. fiind gândit` de la început ca necropol` domneasc`.M`n`stirea Putna Biserica m`n`stirii Putna. Singura construc]ie din vremea lui ßtefan. v`zut` dinspre sud-est Una dintre cele mai importante ctitorii ale voievodului ßtefan cel Mare. chiliile. Vedere aerian` dinspre nord-est 57 . lucr`rile finalizându-se în anul 1481. A[ezat` la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei. S-au construit apoi Casa Domneasc` (1473). Petru Rare[. este Turnul Tezaurului. biserica m`n`stirii Putna a fost ridicat` între 1466 [i 1469. precum [i cele ale altor domnitori [i doamne din dinastia Mu[atinilor. A fost recl`dit` de c`tre domnitorii Vasile Lupu [i Istrate Dabija între anii 1654 [i 1662. Biserica poart` hramul Adormirea Maicii Domnului. p`strat` integral. M`n`stirea Putna ad`poste[te [i mormântul acestuia. zidul de ap`rare cu turnurile aferente [i Turnul Tezaurului.

.

Ancadramente de ferestre. Detalii 59 .

Având hramul În`l]area Sfintei Biserica din P`tr`u]i (1487). Cavalcada Sfintei Cruci. Se p`streaz` fragmente din fresca ce red` Judecata de Apoi. [i ampla fresc` din pronaos intitulat` Cavalcada sfin]ilor militari. ce-l reprezint` pe voievod cu familia sa.Biserica din P`tr`u]i Cea mai mic` dintre ctitoriile lui ßtefan cel Mare este biserica P`tr`u]i. zidit` în anul 1487. Detaliu de pictur` mural` interioar` 60 . Clopotni]a bisericii a fost construit` în secolul al XVIII-lea. Pictura interioar` a fost realizat` imediat dup` ridicarea bisericii. Remarcabile sunt tabloul votiv din naos. bizantine [i renascentiste. Pictura exterioar` a fost realizat` dup` anul 1550. vedere dinspre sud-vest Cruci. biserica este în acela[i timp [i cea mai veche ctitorie a voievodului p`strat` în forma ini]ial` [i singura destinat` a fi m`n`stire de maici. având puternice influen]e maramure[ene. Arhitectura bisericii îmbin` elemente gotice.

.

.

arhitectura sa fiind vizibil subordonat` decorului pictat: peretele de vest este un perete plin. v`zut` dinspre sud-est A fost zidit` de ßtefan cel Mare în anul 1488. Pronaosul a fost pictat în 1550. în anii 1534 – 1535. La realizarea pridvorului s-a adoptat o solu]ie nemaiîntâlnit` pân` atunci. sunt realizate pe un fond albastru deschis (vestitul albastru de Vorone]). fiind în prezent monument UNESCO. fresc` pe peretele sudic 63 . Desfiin]at` ca m`n`stire în anul 1986. Frescele. În 1547 mitropolitul Grigorie Ro[ca a ad`ugat bisericii un pridvor închis. Arborele lui Iesei. cu picturi exterioare executate de me[terul Marcu. Gheorghe [i este celebr` prin pictura exterioar` [i interioar`. Biserica are hramul Sf. executat` ulterior. în timpul lui Petru Rare[. Fresca de pe fa]ada apusean` a bisericii (1534 – 1535) prezint` Judecata de Apoi. Compozi]ia acoper` tot peretele de vest al pridvorului. nestr`puns de nici o deschidere. ea a fost reînfiin]at` dup` 1989. monumentale.M`n`stirea Vorone] Biserica m`n`stirii.

fresc` pe peretele vestic.Tabloul Judecata de Apoi. intrarea în biseric` .

.

Din punct de vedere arhitectonic. plus un pridvor deschis. chilii [i casa domneasc` în 1532. mitropolitul Efrem a ref`cut incinta. goticului târziu [i Rena[terii. are picturi murale în fresc` realizate în anul 1537. Biserica. având toate caracterele arhitecturale statornicite în Moldova pe vremea lui ßtefan cel Mare. Petru Rare[ a ridicat actuala m`n`stire. Întregul ansamblu este înconjurat de ziduri puternice. Face parte din patrimoniul UNESCO. Vedere dinspre sud: pridvorul deschis al bisericii [i muzeul m`n`stirii jos: sus: Detaliu din portal cu scena Maica Domnului cu Pruncul Ni[ele ferestrelor cu scene din Menologiu 66 . ad`ugând alte corpuri de cl`diri. biserica p`streaz` tradi]ionalul plan triconc. cu cinci înc`peri desp`r]ite prin pere]i plini. ca stil. prev`zute cu turnuri de ap`rare.M`n`stirea Moldovi]a Lâng` ruinele m`n`stirii ctitorite în 1402 – 1410 de c`tre Alexandru cel Bun. Decora]iunile apar]in. compus` din biserica cu hramul Buna Vestire. str`pun[i cu u[i pe mijloc [i cu sistem de boltire separat` la fiecare înc`pere. În 1612.

67 .

.

.

Ulterior s-a construit l`ca[ul pe care îl vedem [i ast`zi. a fost o biseric` mai modest`. paginile 72-73: Incinta m`n`stirii Biserica m`n`stirii. M`n`stirea este alc`tuit` dintr-o spa]ioas` incint` în form` de patrulater.Ioan Climax). Prima ctitorie a familiei. vedere dinspre sud-vest Portalul în stil gotic cu scena Sfânta Treime. înt`rite cu masive turnuri de col] [i cu turnul por]ii. Picturile au fost realizate de zugravul Ion [i fratele s`u Sofronie.din anii 1581 – 1601. M`n`stirea face parte din patrimoniul UNESCO. scene din Genez`. Bog`]ia frescelor care împodobesc atât interiorul cât [i exteriorul bisericii este remarcabil`. reprezentate în registrul superior al fa]adei nordice 70 . Scara Virtu]ilor (Scara Sf. înconjurat` cu ziduri înalte. datând din preajma anului 1581. care a precedat actualului complex m`n`stiresc.M`n`stirea Sucevi]a M`n`stirea Sucevi]a este ctitorie a Movile[tilor . înainte de 1596.familie ce va da Moldovei doi domni: Ieremia [i Simion .

.

.

73 .

Necropol` regal`. pe locul uneia mai vechi. Biserica Episcopal` are o mare valoare arhitectonic`. Cele dou` turle r`sucite sunt o caracteristic` a acestui monument. La sfâr[itul secolului al XIX-lea. biserica a fost ref`cut` de arhitectul Lecomte du Noüy cu unele modific`ri. cu decora]iuni în piatr` sculptat`. vedere dinspre sud-est Decora]iuni de piatr` sculptat` 74 . biserica ad`poste[te mormintele regilor Carol I [i Ferdinand I [i pe cele ale reginelor Elisabeta [i Maria. În l`ca[ se afl` mormintele celor doi domni care l-au ctitorit. Biserica m`n`stirii. din ini]iativa Regelui Carol I. pisania din 10 septembrie 1526 men]ionând numele lui Dobromir zugravul.M`n`stirea Curtea de Arge[ Biserica m`n`stirii a fost construit` între anii 1514 – 1517 de Neagoe Basarab. între 1522 [i 1526. având o ornamenta]ie bogat`. iar pictura mural` a fost des`vâr[it` de c`tre Radu de la Afuma]i.

.

Pronaosul bisericii Vedere de interior. Iconostasul 76 .

.

.

vedere general` dinspre sud Biserica Trei Ierarhi din Ia[i (ini]ial biseric` de m`n`stire). În secolul al XIX-lea. În interior se g`sesc piatra funerar` a domnitorului Dimitrie Cantemir (1710 – 1711) precum [i cea a lui Alexandru Ioan Cuza. la început. sculpturile fine ale fa]adelor fiind acoperite cu foi]` de aur. binef`c`tor [i ap`r`tor recunoscut al Bisericii Ortodoxe din întreaga Peninsul` Balcanic`. Vasile Lupu. una dintre figurile cele mai importante ale istoriei acestui principat. Ctitorul acestui monument singular este voievodul Moldovei.Trei Ierarhi. Broderie de piatr` sculptat`.M`n`stirea Trei Ierarhi Biserica m`n`stirii Sf. adev`rat` bijuterie arhitectural`. Ornamentele sculptate în piatr` acoper` în întregime exteriorul bisericii. a fost zidit` între anii 1635 [i 1639. primul domn al Principatelor Unite (1859 – 1866). Detalii 79 . i se aduc o serie de modific`ri cu ocazia restaur`rii întreprinse de arhitectul francez Lecomte du Noüy.

cel vechi fiind integrat pronaosului. Sf. Iisus Hristos Pantocrator. de hatmanul Gavriil. executat` de Nicolae Grigorescu între 1858 [i 1861. De[i nu are o arhitectur` cu un stil specific.M`n`stirea Agapia A[ez`mântul a fost ctitorit în anii 1642 – 1644. când s-a reînnoit toat` incinta [i s-au construit cl`diri anexe. Curtea interioar`. Ecaterina. Lucr`rile au fost conduse de arhitectul Enache Ctisi. Picturi murale de Nicolae Grigorescu. în 1882 [i în 1903. Mai aproape de zilele noastre. fratele domnitorului Vasile Lupu [i î[i trage numele de la schitul sihastrului Agapie. Naosul bisericii. din Constantinopol. Bolta naosului. când biserica a suferit mai multe transform`ri. diaconiconul [i un nou pridvor. din secolul al XIV-lea. M`n`stirea are o valoroas` colec]ie de art` veche bisericeasc` [i obiecte de cult [i reprezint` un obiectiv turistic important al nordului Moldovei. corpul de chilii 80 . biserica este valoroas` prin pictura ei. A[ez`mântul a fost restaurat de mai multe ori: între 1848 [i 1858. în anii 1859 – 1862 s-au ad`ugat proscomidiarul.

.

pictur` mural` din interiorul bisericii Vedere de ansamblu dinspre sud-vest 82 . potrivit inscrip]iei votive de la intrare.Bisericile de lemn din Bude[ti Biserica satului maramure[ean Bude[ti (Bude[ti-Josani) a fost construit` din lemn de stejar în anul 1643. [i a fost restaurat` în cursul secolului al XVIII-lea. construit` în 1760. dar care a suferit modific`ri în secolul al XIX-lea. Zidurile interioare sunt decorate cu fresce în stil popular. o turl` înalt`. De un interes arhitectural ceva mai redus este biserica din Bude[ti-Susani. cu acoperi[ ascu]it. Scen` din repertoriul Patimilor lui Iisus . executat` de cunoscutul me[ter zugrav Alexandru Ponehalski într-un stil rustic. dându-i-se hramul Sf. Nicolae.Drumul Crucii. În schimb. constituie o valoare artistic` de patrimoniu. naiv. deasupra naosului. Are o arhitectur` specific` bisericilor din Maramure[: plan rectangular. pictura interioar`. Pictura dateaz` din anul 1762. popular. absid` poligonal`.

.

.

Biserica mare poart` hramul Sfin]ilor Împ`ra]i Constantin [i Elena. este un element ad`ugat mai târziu (1753). corpurile chiliilor etc. Cantacuzinilor [i Basarabilor. cu coloane din piatr`. Policandrul a fost comandat la Viena. în mare tain`. Frescele prezint` o întreag` suit` de personaje istorice din epoc`. Incinta m`n`stirii cuprinde [i casa domneasc`. Construit` între 1691 – 1694. M`n`stirea Hurezi este una dintre cele mai importante ctitorii ale sale [i un exemplu str`lucit de arhitectur` [i art` brâncoveneasc`. aceasta con]ine cenotaful principelui. înmormântat la Bucure[ti. în biserica Sf. Foi[orul lui Dionisie.M`n`stirea Hurezi Paraclisul m`n`stirii v`zut din partea vestic` Fondat` la sfâr[itul veacului al XVII-lea de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Catapeteasma este din lemn de tei. biblioteca. Curtea interioar`. U[a de la intrare are un chenar de marmur` sculptat`. Gheorghe. corpul de chilii 85 . din familiile Brâncovenilor.

pictur` mural` din calota turlei Judecata de Apoi.Iisus Pantocrator. fresc` din pridvorul bisericii mari 86 .

Delalii arhitecturale specifice stilului brâncovenesc 87 .

88 .

În secolul al XX-lea s-au efectuat importante restaur`ri. are nu mai pu]in de 2209 tuburi. pe locul unei vechi biserici romanice distruse de invazia t`tar` din 1241. Interiorul ad`poste[te un sarcofag din piatr` sculptat` în care se afl` osemintele lui Iancu de Hunedoara. pe ambii pere]i. Preluat` de protestan]i între anii 1550 – 1700. Orga bisericii. Ea a cunoscut mai multe modific`ri [i restaur`ri de-a lungul secolelor.Catedrala romano-catolic` din Alba-Iulia Detalii din zidul exterior Catedrala romano-catolic` cu hramul Sfântul Arhanghel Mihail din Alba Iulia este construit` în a doua jum`tate a secolului al XIII-lea. În absida principal` poate fi v`zut Sf. Arhanghel Mihail. redat în dou` basoreliefuri de secol XIII. Vederi din interior [i din exterior 89 . patronul bisericii. voievod al Transilvaniei [i vestit lupt`tor antiotoman. din 1877. ea a redevenit ulterior catolic`.

într-un document privind impozitele cerute de capitulul romano-catolic din Alba Iulia preo]ilor catolici din comunit`]ile s`se[ti. Maria) se caracterizeaz` printr-o îmbinare reu[it` a goticului târziu cu unele elemente renascentiste.Biserica fortificat` de la Biertan Prima atestare a numelui localit`]ii dateaz` din 1283. Biserica de la Biertan este una dintre cele mai valoroase biserici fortificate s`se[ti din ]ara noastr`. Tot atunci a fost realizat` [i u[a sacristiei. în primul rând. Vedere din interior. Altarul are 28 de panouri cu scene biblice. inclus` în patrimoniul de art` [i arhitectur` medieval` a Transilvaniei. executate rafinat. altarul poliptic [i bolta bisericii decorat` cu nervuri din teracot` Vedere de ansamblu dinspre est 90 . biserica s`seasc` fortificat` de la Biertan (cu hramul Sf. altarul poliptic. [i dateaz` din anul 1515. Valoroase sunt. u[a sacristiei [i ornamenta]ia sculptat` în piatr`. Zidit` între anii 1492 – 1515.

.

.

Construc]ia acesteia a început în secolul al XIII-lea.Biserica fortificat` de la Viscri Turnuri de ap`rare [i turnul por]ii cu intrarea boltit` Aflat` într-o zon` retras`. cel de nord cu trei niveluri. Fortificarea bisericii este realizat` în special pentru ap`rarea în fa]a atacurilor turce[ti. cu patru niveluri. construit în 1649. transformat` ulterior în biseric`-hal`. Zidurile interioare sunt înt`rite cu trei turnuri [i dou` bastioane. construit în 1630 [i cel de vest. biserica-cetate Viscri (Deutsch-Weisskirch) a fost ini]ial o bazilic` romanic`. rupt` de lume. au coridoare de ap`rare cu parapet de paiant` ce a fost apoi îmbr`cat în scânduri. Cele dou` turnuri. Vedere din curtea interioar` 93 . pe locul micii capele romanice construit` de secui în anul 1100.

.

Peisaje citadine 95 .

biblioteca. În interiorul cl`dirii. Vedere de interior. B`icoianu. fotografii [i documente legate de activitatea muzicianului. cronici. cu fronton [i coloane ionice.Ateneul Român Ateneul Român a fost inaugurat în anul 1888. Lucr`rile în metal poart` semn`tura arhitectului german Schwalbach. mobilierul original. lucrare a sculptorului Gh.Bucure[ti . viorile [i pianele sale. În 1919 – 1920 aici a fost sediul Camerei Deputa]ilor. Rotonda Ateneului. În prezent cl`direa este sediul Filarmonicii de Stat George Enescu. Construit prin contribu]ie public` (Da]i un leu pentru Ateneu!). semnat` de Costin Petrescu. sunt expuse partiturile compozi]iilor lui Enescu. un mare vestibul circular. tablourile. scrisori. cu scene din istoria românilor. Sala mare de concerte este decorat` cu o fresc` circular`. dublat de un inel format din 12 coloane Vedere general`. gravuri. Cl`direa are un stil neoclasic. dup` planurile arhitectului francez Albert Galleron [i ale arhitectului român C. programe. Statuia de bronz a poetului Mihai Eminescu. Anghel 96 .

.

regele Carol I [i domnul Matei Basarab). fronton [i coloane în stil ionic 98 .Detalii din arhitectura exterioar`: reprezent`ri în mozaic (domnitorul Neagoe Basarab.

.

Interven]iile ulterioare. absidele laterale [i turla de pe naos. Are un frumos portic ce ad`poste[te lespezi de mormânt [i cruci vechi. precum [i de propor]iile sale. mitropolit al Stavropolei. Incinta cuprinde o clopotni]` [i o cl`dire pe mai multe niveluri. de frescele [i iconostasul originale. realizate în diferite etape au ad`ugat pridvorul. fiind ridicat` la începutul secolului al XX-lea dup` planurile arhitectului Ion Mincu. Biserica v`zut` dinspre curtea interioar` Curtea interioar` 100 . A fost ctitorit` în 1724 de ieromonahul grec Ioanichie. chiar în spatele Palatului Po[telor (actualul Muzeu Na]ional de Istorie) reprezint` o adev`rat` bijuterie arhitectural`. aflat` în centrul istoric. Frumuse]ea [i armonia l`ca[ului sunt date [i de sculpturile în piatr` care îi decoreaz` exteriorul.Biserica Stavropoleos Biserica Stavropoleos.Bucure[ti . un exemplu des`vâr[it al arhitecturii post-brâncovene[ti.

.

Detalii din arhitectura exterioar` bogat` în elemente specifice stilului brâncovenesc 102 .

.

.

Consemna]iuni [i Economie) a avut un sediu propriu pe Calea Victoriei. acesta a fost demolat pentru a se face loc actualului palat.Bucure[ti . În planul secund. CEC-ul (Casa de Economii [i Consemna]iuni.Casa de Economii [i Consemna]iuni Vedere general`. Devenit neînc`p`tor. Ioan cel Mare) din 1875. Planurile apar]in arhitectului francez Paul Gottereau. Holul central al palatului este acoperit de o mare cupol` din sticl`. denumit` în trecut Casa de Depuneri. construit între 1896 – 1900. detaliu 105 . cl`direa modern` a Bucharest Financial Plazza Înfiin]at ca institu]ie în vremea lui Cuza Vod`. Palatul poart` amprenta academismului francez [i a devenit un adev`rat simbol al C`ii Victoriei din perioada ei de str`lucire. pe locul unei vechi biserici (Sf. Din 1900 cl`direa a rezistat foarte bine la toate cutremurele f`r` a suferi modific`ri. Frontonul semicircular.

.

Bucure[ti . este cunoscut [i sub numele de Casa cu Lei.D. rec`s`torit` mai târziu cu marele compozitor George Enescu. [i so]iei acestuia. fost prim ministru [i primar al Bucure[tiului. sediul Pre[edin]iei Consiliului de Mini[tri (Guvernul). cu elemente rococo.Palatul Cantacuzino Intrarea în palat îmbin` elemente arhitecturale specifice academismului francez cu influen]e târzii rococo [i accente decorative de Art Nouveau Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei (azi. Deasupra intr`rii se g`se[te blazonul familiei Cantacuzino cu vulturul bicefal bizantin. deoarece intrarea este str`juit` de doi lei din piatr`. fost ministru al Justi]iei. Maruca Cantacuzino. Palatul Cantacuzino a fost o vreme. A fost construit la începutul secolului al XX-lea dup` planurile arhitectului I. Berindei în stilul barocului francez. Palatul a apar]inut prin]ului Gheorghe Grigore CantacuzinoNababul. Fragment din fa]ada palatului cu decora]iuni din fier forjat 107 . în perioada interbelic`. Imobilul a r`mas fiului s`u Mihail (Mi[u). Muzeul Muzicii). unul dintre cei mai boga]i oameni ai vremii sale.

detaliu din frontonul semicircular 108 .Detalii de interior cu elemente eclectice [i de Art Nouveau Muza cu harp`.

.

La construirea ei au lucrat zi [i noapte circa 20 000 de muncitori. Are peste 80 m în`l]ime [i 12 etaje.Bucure[ti . dup` Pentagon. pe un teren ob]inut din demolarea unei p`r]i a vechiului Bucure[ti (inclusiv monumente de arhitectur` româneasc` veche). fiind în prezent sediul celor dou` Camere ale Parlamentului. Vedere dinspre cartierul Eroilor pagina: 113 Vedere nocturn` Fa]ada Muzeului Na]ional de Art` Contemporan` situat în aripa dinspre Calea 13 septembrie 110 . al Centrului Interna]ional de Conferin]e [i al Muzeului Na]ional de Art` Contemporan`. A rezultat un edificiu imens.Palatul Parlamentului Lucr`rile pentru construc]ia Casei Poporului s-au f`cut între 1984 [i 1989. primul ca m`rime (330 000 mp suprafa]` construit`) din Europa [i al doilea din lume.

.

112 .

.

a c`rei biseric` s-a p`strat pân` în timpul lui Ceau[escu. dup` 1900. folosite temporar în secolul al XIX-lea de Barbu ßtirbey [i de Cuza Vod`. Partea veche este opera arhitectului francez Paul Gottereau. iar o alta a redevenit. re[edin]` a [efului statului. domnitorul ßerban Cantacuzino ctitore[te M`n`stirea Cotroceni. recuperat din locurile unde fusese dispersat dup` plecarea Familiei Regale în exil. de c`tre arhitectul român Grigore Cerkez. dup` 1990. Muzeul ad`poste[te valoroase colec]ii [i o parte din vechiul mobilier al palatului. devenind re[edin]` permanent` a Regelui Ferdinand [i a Reginei Maria.Bucure[ti . care a demolat-o.Palatul Cotroceni La sfâr[itul secolului al XVII-lea. În incint` au fost construite casele domne[ti. Azi. Palatul Cotroceni a fost construit de Regele Carol I în 1893. Vedere interioar`: trapeza Vedere exterioar` cu elemente în stil brâncovenesc 114 . Aceasta din urm` a locuit aici pân` la moartea ei în 1938. Aripa nordic` a fost ref`cut`. o parte a palatului este transformat` în Muzeul Na]ional Cotroceni.

.

este unul dintre cele mai mari [i mai vechi muzee etnografice din întreaga Europ`. Exist`. În prezent muzeul de]ine numeroase case tradi]ionale. În acest perimetru se g`sesc nu doar case. cu construc]ii anexe. Construc]ii rurale autentice din toate regiunile ]`rii 116 .Bucure[ti . trei biserici vechi. instala]ii tehnice din lemn [i trei mori de vânt.Muzeul Satului Muzeul Satului din Bucure[ti. creat` [i animat` de profesorul Dimitrie Gusti în perioada interbelic`. cu un amplasament cât se poate de pitoresc. ci chiar [i gospod`rii complete. Muzeul Satului a fost înfiin]at în 1936. El reprezint` rodul str`daniilor [colii sociologice române[ti. pe malul lacului Her`str`u. fiind cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. prin aducerea a 30 de case ]`r`ne[ti din zona lor de origine [i amplasarea lor pe terenul de lâng` lacul Her`str`u. de asemenea.

.

118 .

119 .

.

Cl`direa reprezint` o ilustrare admirabil` a stilului neoromânesc. actualul Muzeu al ¥`ranului Român. monumentale. Pentru valoarea expunerii muzeistice. amenajate într-un stil original de fostul director al muzeului. înalt [i masiv. punând în valoare colec]iile etnografice. În interior spa]iile sunt largi. devenit un punct de reper al C`ii Victoriei. Ghika-Bude[ti a de]inut conducerea proiectului [i a execut`rii lucr`rilor. Turnul central.Muzeul ¥`ranului Român Cl`direa Muzeului ¥`ranului Român. Arhitectul N. institu]ia a primit în 1996 titlul EMYA (European Museum of the Year Award). Vedere de interior 121 . foi[or [i c`r`mid` aparent`. pictorul Horia Bernea. duce cu gândul la vechile clopotni]e de m`n`stire. Ca form`. aminte[te de incintele monastice. realizat` în stil neoromânesc În anul 1912. cu arcade. pe locul fostei Monet`rii a Statului [i al Palatului Mavrogheni de la cap`tul Podului Mogo[oaiei (Pia]a Victoriei) s-a pus piatra de temelie a Muzeului de Art` Na]ional`.Bucure[ti .

a fost construit între anii 1525 – 1528. Casa Sfatului. cu rol de supraveghere a ora[ului. Biserica Adormirea Maicii Domnului [i Biserica Neagr` Casa Sfatului. Alte lucr`ri au fost impuse dup` pr`bu[irea turnului la 1662. Apare men]ionat` pentru prima dat` în 1420. mai ales între 1770 [i 1774. La început cl`direa apar]inea breslei cojocarilor. Detaliu de fa]ad`: stema ora[ului 122 . De-a lungul timpului a suferit diverse modific`ri. În prezent.Bra[ov . Marele incendiu din 1689 a provocat de asemenea distrugeri însemnate. când i s-a imprimat un stil baroc. Turnul. pentru ca mai târziu s` devin` sediul Sfatului ora[ului Bra[ov. aici s-a amenajat Muzeul Jude]ean de Istorie. Cl`dirii i s-au adaugat noi construc]ii în 1573. Are o în`l]ime de 58 de metri.Pia]a Sfatului Cl`direa central` [i emblematic` a Pie]ei Sfatului este Casa Sfatului.

123 .

.

înalte [i înguste. Biserica Neagr` din Bra[ov este cea mai r`s`ritean` catedral` gotic` a Europei. în timpul parohului Thomas Sander. În interior se g`se[te o org` de mari dimensiuni [i o valoroas` colec]ie de covoare orientale vechi din secolele XV – XVIII. dar este cunoscut` mai ales sub numele de Biserica Neagr` dup` incendiul din 1689. Construc]ia bisericii în stil gotic a început în anul 1383.Bra[ov .Biserica Neagr` Statuia c`rturarului [i tipografului Johaness Honterus (1489-1549). care i-a înnegrit zidurile. Clopotul de bronz din clopotni]` cânt`re[te 6 tone. Maria. A fost construit` în secolele XIV – XV. realizat` de scuptorul berlinez Haro Magnussen în 1898. Vedere panoramic`. Biserica Neagr` 125 . au ancadramente gotice din piatr`. Ferestrele. Ea poart` hramul Sf. În centru. fiind una dintre cele mai mari. iar contraforturile exterioare sunt împodobite cu statui. pe locul unei str`vechi biserici în stil romanic din prima jum`tate a secolului al XIII-lea.

.

Cluj – Pia]a Unirii Catedrala romano-catolic` Sfântul Mihail. Mihail (secolele XIV – XV). Detalii din grupul statuar Matei Corvin 127 . Kolozsvár) este atestat documentar din secolele XII – XIII. Ora[ul s-a dezvoltat pe locul anticei a[ez`ri Napoca. Vedere de ansamblu Catedrala romano-catolic` Sf. Dup` 1241. El apar]ine sculptorului clujean Iános Fadrusz. Din decembrie 1918. fiind capitala Transilvaniei. ca ora[ al Imperiului Austriac. aici s-au a[ezat sa[ii. acesta într` în hotarele României Mari. Este o biseric` tip hal` c`reia i s-a adosat în 1860 un turn neogotic. Ca burg medieval. Mai târziu. În 1902. Matei Corvin. în stil gotic. în fa]a catedralei a fost amplasat grupul statuar din bronz al regelui Ungariei. Clujul (Klausenburg. este un adev`rat simbol al Clujului. care au devenit majoritari. Clujul va de]ine un loc important.

edificiul roman cu mozaic. Geamia Hunchiar. de-a lungul istoriei. dup` planurile arhitectului francez Daniel Renard. Cazinoul de pe faleza ora[ului a fost construit în 1909. Detalii de arhitectur` exterioar` [i interioar` 128 . Atrag aten]ia de asemenea Muzeul de Art` Popular`. exilat aici de împ`ratul Augustus. iar din 1878 este cel mai însemnat port românesc la Marea Neagr`. Cazinoul. Muzeul de Istorie [i Arheologie. fiind o adev`rat` emblem` a Constan]ei.Constan]a . de]in`tor al unor exponate de mare valoare istoric` [i documentar`. colonie greceasc` – a cunoscut. genovez` [i otoman`. re]in aten]ia Marea Moschee Carol I. statuia poetului roman Ovidiu. Vedere general` Cazinoul. aflat în cl`direa veche a Po[tei [i Acvariul. Un alt obiectiv turistic al Constan]ei este Muzeul Marinei Române.Cazinoul Constan]a – ce se ridic` pe ruinele anticului Tomis. st`pânirea bizantin`. în stil Art Nouveau. situat vis-à-vis de Cazino. Ca obiective.

129 .

bojdeuca Ion Creang`. Aici se g`sesc câteva muzee ale Ia[iului: Muzeul de Istorie. Ia[iul redevine capital` – a României – între 1916 [i 1918.Ia[i . N. Muzeul Tehnic.Palatul Culturii Ora[ul Ia[i este men]ionat documentar din secolul al XIV-lea când era doar un târg. cel de ßiin]ele Naturii. Muzeul Etnografic. casa Dosoftei [i altele. când Bucure[tiul era ocupat de armatele Puterilor Centrale. Statuia ecvestr` a lui ßtefan cel Mare. Gane. pe locul vechiului palat domnesc. casele memoriale George Topârceanu. Palatul Culturii Mihail Sadoveanu. în stil neogotic. incluse în circuitul muzeistic: casa Vasile Pogor. Ora[ul este bogat în case memoriale. În centrul vechi al ora[ului a fost construit Palatul Culturii. simbol al Ia[iului la începutul secolului al XX-lea. În secolul al XVI-lea devine capital` a Moldovei pân` la unirea acesteia cu ¥ara Româneasc` în 1859. Palatul Culturii 130 . Construc]ia a fost executat` între anii 1905 [i 1907. Mihai Codreanu. în plan secund.

.

ora[ul cade în mâinile lui Petru Rare[.Media[ . Turnul cu ceas (Turnul Trompe]ilor). cu caracter tematic. Margareta. fierarilor [i aurarilor. cu expozi]ii permanente – expozi]ia de arheologie [i istorie. Turnul cu ceas (Turnul Trompe]ilor). Aceasta a fost zidit` în secolele XV – XVI. precum [i cea din casa memorial` St. Margareta cu Turnul Trompe]ilor Sf. Din vechea cetate s-au p`strat par]ial câteva fortifica]ii: por]iuni de ziduri [i turnurile pietrarilor.Biserica evaghelic` Burgul medieval a fost fondat în secolul al XIII-lea. Roth. Exist` [i expozi]ii temporare. Un monument important este biserica evanghelic` fortificat` Centrul vechi din Media[. în anul 1529. Un alt obiectiv interesant al Media[ului este Muzeul Municipal. Puternic fortificat de regele Matei Corvin. În plan secund biserica Sf. dateaz` de la mijlocul secolului al XV-lea. datând din secolul al XIV-lea. de peste 70 de metri în`l]ime. În interiorul bisericii se g`se[te o veche cristelni]` de bronz. pentru scurt` vreme. detaliu 132 . L.

.

o trup` de arti[ti p`pu[ari îi încânt` pe micii spectatori cu pove[tile lor puse în scen`. construit dup` planurile arhitectului Rimonoczy Kalman. de secol XVIII). Biserica cu lun` (catedral` ortodox`.Centrul istoric Ora[ul era un important centru militar [i administrativ înc` din secolele XIII–XIV. Pasajul Vulturul Negru dateaz` din anii 1907 – 1909 (arhitec]i: Jakob Dezsö [i Komor Marcell). cu puternice elemente Jugendstil Endre [i Iosif Vulcan. cetatea medieval`. Ora[ul este bogat în monumente de arhitectur`: catedrala romano-catolic` (secolul al XVIII-lea – cea mai mare biseric` în stil baroc din ]ara noastr`). Atrag aten]ia frumoasele vitralii în stil Jugendstil. Palatul episcopal cu 365 de ferestre (în stil baroc.Oradea . Sub Pasajul Vulturul Negru. muzeele memoriale Ady Palatul Prim`riei. Cl`diri din centrul vechi 134 . în perioada 1902-1903. de secol XVIII).

.

cu elemente ornamentale Jugendstil 136 . pasajul acoperit cu sticl`.Palatul Vulturul Negru.

Sibiu - Catedrala evanghelic`
Catedrala Evanghelic` dominat` de turnul-clopotni]` pe [apte niveluri, cu o în`l]ime de peste 70 m.

Sibiul (Hermannstadt) este men]ionat în documente pentru prima dat` în secolul al XII-lea, ca ora[ s`sesc. Fortifica]iile, ridicate succesiv, au cuprins ora[ul de sus [i ora[ul de jos, în jurul nucleelor reprezentate de Pia]a Mare, Pia]a Mic` [i Pia]a Huet. Asediat de otomani de dou` ori în prima jum`tate a secolului al XV-lea, burgul a rezistat gra]ie fortifica]iilor sale. Ora[ al culturii, Sibiul beneficia de institu]ii de înv`]`mânt public (prima [coal` deschis` în 1330, gimnaziul iezuit în 1692 – ulterior gimnaziu maghiar [i actualmente Colegiul Gh. Laz`r), colec]ii [i biblioteci bogate. Muzeul Brukenthal dispune de colec]ii de art`, art` popular`, istorie, [tiin]ele naturii [i de o valoroas` bibliotec`. Lucr`rile unor arti[ti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock [i Frans Neuhauser se mai pot vedea [i ast`zi vizitând diferite locuri din ora[.

Interiorul bisericii. Vedere spre altar

139

în Pia]a Mare a fost instalat stâlpul infamiei. loc de adun`ri [i centru negustoresc.Sibiu . pr`bu[it la un cutremur. din secolele XIII –XIV. un monument gotic ce avea . Adev`rat simbol al ora[ului.Pia]a Mare În Pia]a Mare era centrul burgului medieval. În anul 1550. Turnul Sfatului a fost în`l]at în 1588 pe locul unuia mai vechi.

realizat` de sculptorul Onoforius. Casa Haller (secolele XV – XVI). Casa Reussner (secolele XV – XVIII).în vârf statuia lui Roland. Treime (secolul al XVIII-lea). Tot în Pia]a Mare se g`sesc [i alte edificii valoroase: biserica romano-catolic` Sf. Palatul Brukenthal (secolul al XVIII-lea). .

Cl`dirile medievale p`strate în forma original`. restaurantul La Turn (secolele XV – XVI). pe sub care se trece în Pasajul Aurarilor – în trepte – spre Pia]a Aurarilor). Pia]a Mic` constituie inima ora[ului vechi.Sibiu . În partea dreapt` se remarc` Casa Luxemburg 142 . conservând un adev`rat tezaur de arhitectur` medieval` transilv`nean`. Al`turi de Pia]a Mare [i Pia]a Huet. o alt` cl`dire ad`poste[te Muzeul de Etnografie S`seasc` Emil Sigerus. Casa Hannes (în care s-a amenajat Muzeul de Etnografie Universal` Franz Binder – cl`dire din 1867). Turnul Sc`rii Aurarilor (secolele XV – XVI. În apropiere. Casa Artelor (fosta Hal` a M`celarilor – secolul al XV-lea).Pia]a Mic` Pia]a Mic` (cunoscut` în Evul Mediu [i sub numele latin de Turnul Sfatului (1370) Circulus parvus) este înconjurat` de valoroase monumente de arhitectur`: vechea farmacie La Ursul Negru – prima din ]ara noastr` (ast`zi Muzeul Farmaciei – cl`dire din secolele XV – XVI).

.

.

Cu o în`l]ime de 64 m. fiind ref`cut dup` marele incendiu din 1676. Una dintre pu]inele construc]ii civile p`strate dinainte de marele incendiu este Casa Vlad Dracul. Dispunea de fortifica]ii. Turnul cu ceas. adev`rat` emblem` a ora[ului. de c`tre coloni[tii sa[i. Turnul cu ceas. Prima cetate – men]ionat` la 1280 – a fost ridicat` pe platoul superior. servind ca loc de refugiu pentru locuitorii unei a[ez`ri de la poalele dealului. vedere dinspre Ora[ul de Jos Sighi[oara (Schäessburg) a fost fondat` în secolul al XIII-lea. dateaz` din secolul al XIV-lea.Cetatea Turnul cu ceas. detalii 145 .Sighi[oara . el poart` pecetea stilului baroc. în care se presupune c` ar fi locuit principele valah cu acest nume. din care s-au mai p`strat por]iuni de ziduri [i turnuri de ap`rare.

.

.

în memoria osta[ilor români c`zu]i în primul r`zboi mondial: Masa T`cerii. Monumentele au fost dispuse pe axa ora[ului. cel mai cunoscut sculptor român (1876 – 1957). Coloana f`r` sfâr[it aminte[te de ciopliturile masive din lemn cu motive romboidale ale stâlpilor de la pridvoarele caselor ]`r`ne[ti gorjene. ci simbolizeaz` momentele esen]iale ale vie]ii. spre sfâr[itul anilor ‘30. n`scut în satul Hobi]a în apropiere de Târgu Jiu. lucrat` în calcar. Ansamblul sculptural Brâncu[i: Masa T`cerii. Aleea scaunelor. Este vorba de lucr`ri semnate de Constantin Brâncu[i.Ansamblul monumental Ora[ul re]ine aten]ia vizitatorului în primul rând printr-o original` colec]ie de sculpturi. un adev`rat axis mundi [i Poarta S`rutului construit` din traventin de Banpotoc 148 .Târgu Jiu . Coloana f`r` sfâr[it [i Masa festiv` (variant` la scar` redus` a Mesei T`cerii). într-o succesiune care nu este întâmpl`toare. Mai multe grupuri de sculpturi au fost realizate de el aici. Poarta s`rutului. cu cele dou`sprezece scaune. Coloana f`r` sfâr[it.

.

.

Palatul Culturii. Turnul ei. detalii exterioare cu elemente arhitecturale specifice Jugendstil 151 . mozaic monumental. Holul este decorat cu oglinzi vene]iene. ca sediu al vechii Prim`rii. Cl`direa are trei etaje. basoreliefuri. Palatul Culturii g`zduie[te ast`zi Muzeul de Art` al ora[ului Târgu Mure[.Târgu Mure[ . iar fa]ada se face remarcat` prin decora]iunile sale deosebite. Poart` amprenta stilului Jugendstil. acoperi[ din majolic` bleu-alb-roz. în special mozaicul realizat dup` desenele pictorului Aladár Körösföi Kreisch. înalt de 60 de metri. Palatul Culturii a fost construit între anii 1911 – 1913 [i se remarc` prin decora]iile sale deosebite: fresce.Palatul Prefecturii [i Palatul Culturii Palatul Prefecturii. vedere general` Cl`direa-monument a Prefecturii a fost construit` între anii 1905 – 1907. Sala Oglinzilor are [ase vitralii de o mare valoare artistic`. a îndeplinit la început rolul de foi[or de foc al ora[ului.

în prezen]a primului ministru. Catedrala romano-catolic` [i statuia Sf. Timi[oara a fost fortificat` rapid de arhitec]i italieni. Dup` cucerirea Belgradului în 1521.Timi[oara . În 1716. Catedrala ortodox` a fost inaugurat` solemn în anul 1946.Treimi Pia]a Unirii [i statuia Sf. Se [tie c` cel pu]in 3 turnuri de poart` au fost transformate în acel timp. care i-au imprimat acesteia un aspect baroc. Timi[oara a fost cucerit` de armatele prin]ului Eugeniu de Savoya.Treimi 152 . Tot de la începutul secolului al XVIIIlea dateaz` [i cl`dirile emblematice ale Timi[oarei.Centrul istoric Timi[oara este atestat` documentar pentru prima dat` la 1212. Pia]a Unirii. de c`tre regele Mihai I. fiind colonizat masiv cu germani catolici ([vabi). Turcii au fost alunga]i [i ora[ul a intrat în componen]a Imperiului habsburgic pentru dou` secole.

.

Pia]a Victoriei. fa]ada dinspre parc Catedrala mitropolitan`. detalii exterioare ale cl`dirilor. Palatul Dauerbach. cu hramul Trei Ierarhi .

.

.

Spectacolul naturii .

în special ol`ritul [i prelucrarea lemnului. Din epoca lui Rare[ d`inuiesc multe dintre frescele exterioare ale celor mai cunoscute biserici [i m`n`stiri din nordul Moldovei. cu valoare universal` (în special m`n`stirile). în care sunt amplasate de obicei localit`]ile. ¥ara Fagilor. Frumuse]ea natural` a regiunii [i numeroasele obiective istorice. pentru valoarea lor artistic`. Case tradi]ionale din Bucovina Peisaj din zona m`n`stirii Sucevi]a 158 . au fost practicate pân` azi. cunoscând o epoc` de mare str`lucire artistic` în timpul voievozilor ßtefan cel Mare [i Petru Rare[. Me[te[ugurile tradi]ionale. fac din Bucovina o destina]ie turistic` de prim` importan]`. dar [i peste hotare. Bucovina are un relief diversificat în care predomin` în`l]imile blânde [i v`ile ad`postite. Ou`le încondeiate de Pa[ti sunt vestite în întreaga ]ar`.Bucovina Bisericile [i m`n`stirile bucovinene dateaz` din vremea primilor Mu[atini.

.

în pensiuni pl`cute. Vederi din zona Ruc`r-Bran Fundata. Aceste localit`]i ofer` locuri de cazare pe tot timpul anului. Ocupa]ia tradi]ional` a locuitorilor este p`storitul. Portul popular de Ruc`r s-a p`strat de secole aproape neschimbat. iar peisajele. Natura este generoas`. Se întinde între localit`]ile Bran – cu celebrul castel de aici – [i Ruc`r – aceasta din urm` vestit` pentru tradi]iile sale populare p`strate intacte. excep]ionale. ßirnea sau Moeciu. iar obiceiurile de aici sunt vii [i autentice. Agroturismul a cunoscut o dezvoltare puternic` în zon`. iar posibilit`]ile de drume]ie sunt nenum`rate. Mun]ii Bucegi 160 .Culoarul Ruc`r-Bran Culoarul Ruc`r-Bran str`bate Carpa]ii Meridionali. în localit`]i precum Fundata. legând Muntenia de Transilvania. motiv pentru care delicioasele brânzeturi produse pe aceste meleaguri reprezint` o adev`rat` atrac]ie culinar` pentru turi[ti.

161 .

Versan]ii abrup]i reprezint` o destina]ie frecvent` pentru alpini[ti. parcul ad`poste[te o multitudine de specii floristice [i faunistice valoroase. Piatra Craiului impresioneaz` prin cea mai lung` [i cea mai înalt` creast` calcaroas` din România. în jude]ele Arge[ [i Bra[ov. situat în Carpa]ii Meridionali. De un pitoresc deosebit. iar ascensiunea este din plin r`spl`tit` prin priveli[tea mirific` ce se descoper` privirilor de pe creast`.Mun]ii Piatra Craiului Parcul Na]ional Piatra Craiului. cuprinde Masivul Piatra Craiului [i aria Cheilor Dâmbovi]ei [i a Cheilor Dâmbovicioarei. Masivul Piatra Craiului contrasteaz` cu mun]ii din jur (F`g`ra[. Bucegi) prin silueta sa îndr`znea]`. Iezer. remarcându-se prin a[ezarea sa de-a curmezi[ul Carpa]ilor Meridionali [i prin altitudinea sa maxim` de 2238 metri. care îi confer` o alur` spectaculoas`. Iarna în rezerva]ia natural` Mun]ii Piatra Craiului 162 .

163 .

cifr` care ne plaseaz` în plutonul de top al Europei.000 în prezent. cât a fost mo[tenirea lui Racovi]`. urme ale vie]uirii oamenilor începând din paleolitic pân` în evul mediu. Madone.Miracolul din adâncuri Emil Racovi]`. sistemul Topolni]a-Epuran. râuri [i lacuri subterane.5 metri de extrem` fragilitate Bazinele Cadânelor. Anima]i de spiritul iscoditor al mentorului lor. la peste 12. Stalactite fistulare de 2. Mun]ii Apuseni. ascund s`li uria[e. O adev`rat` dimensiune geografic` aflat` în continu` expansiune. turistic [i explorativ. formând o delt` mineral` subp`mântean` 164 . 500. iar în 1920 a fondat la Cluj primul Institut de Speologie din lume. biospeologia. Apele au inundat o p`dure de stalagmite. a creat in 1907 o disciplina nou`. Ghe]arul Sc`ri[oara. adânci de câteva sute de metri. sfin]i [i altare de ghea]` cresc sub cupola arcuit` a s`lii paginile: 166-167 Pe[tera Rece. Sala Biseric`. om de stiin]` multilateral. cu un mare poten]ial [tiin]ific. minerale rare. Podi[ul Mehedin]i. Multe dintre aceste pe[teri sunt lungi de zeci de kilometri. num`rul de pe[teri descoperite a crescut de la cca. fosilele unor specii de mult disp`rute. urma[ii lui Racovi]` au trecut la explorarea intensiv` a regiunilor carstice din România. Datorit` lor.

.

.

.

Pe versantul sudic al F`g`ra[ilor.ßoseaua Transf`g`r`[anului ßoseaua Transf`g`r`[anului. Drumul. înspre Curtea de Arge[. Valea cu Pe[ti. pres`rat de tuneluri [i viaducte. spre Muntenia. Lacul Vidraru ofer` multe posibilit`]i de agrement [i de cazare confortabil` în cabanele de pe mal (Casa Arge[an`. traverseaz` Mun]ii F`g`ra[ din Carpa]ii Meridionali. cel mai înalt lac glaciar din Mun]ii F`g`ra[. pornind din Transilvania (localitatea Câr]i[oara) c`tre sud. ßoseaua merge la început paralel cu râul Câr]i[oara. construit` între anii 1970 – 1974. Cump`na [i altele). cascada Capra impreun` cu lacul [i barajul Vidraru sunt alte obiective spectaculoase. trece pe lâng` cascada Bâlea (40 m în`l]ime) [i ajunge la lacul Bâlea. Cascada Capra de pe versantul sudic al F`g`ra[ilor Vederea sec]iunii dintre lacul Bâlea [i cascada Bâlea de pe versantul nordic al mun]ilor F`g`ra[ 168 . C`pri]a [i C`l]un. În zon` se mai g`sesc lacurile glaciare: Capra. este închis de la sfâr[itul lunii octombrie pân` în luna iunie din cauza z`pezii care acoper` drumul.

169 .

170 .

De pe platoul Ciucarului Mare se deschide o ampl` [i spectaculoas` perspectiv` asupra Cazanelor Mari.Defileul Dun`rii Dun`rea la Cazane. formeaz` o unitate geomorfologic` bine individualizat`. monument al naturii. chipul lui Decebal sculptat în munte [i ruinele ceta]ii Tri-Kule Defileul Dun`rii. 171 . Relieful carstic este bine reprezentat atât prin forme de suprafa]` cât [i de adâncime (au fost identificate 7 pe[teri. cum ar fi tisa (Taxus baccata). ai c`rui pere]i abrup]i m`rginesc latura stâng` a fluviului. Flora din zona Cazanelor cuprinde multe elemente submediteraneene în amestec cu cele central-europene.8 km [i sunt formate din Dealul Ciucaru Mare. numit [i Cazane (circa 45 km lungime în total). Între bazinetul Dubovei [i Ogradena se g`sesc Cazanele Mici. cu un peisaj natural spectaculos. împ`r]it` în dou` por]iuni distincte: Cazanele Mari [i Cazanele Mici. situat pe teritoriul Serbiei. precum [i specii ocrotite. [i din Dealul ßtirbatul Mare. dintre care cea mai important` este pe[tera Ponicova). Cazanele Mari au o lungime de 3.

prelucrarea lemnului [i mineritul. Apusenii ofer`. În`l]imile blânde [i pantele domoale sunt o caracteristic` a peisajului Mun]ilor Apuseni. munteni cu obiceiuri ancestrale. ale c`ror ocupa]ii tradi]ionale sunt p`storitul. Peisaje din mun]ii Apuseni 172 . izvoare subterane [i defilee spectaculoase. Forma]i din roci calcaroase. Unele mine de aici. Cucurbata Mare).Mun]ii Apuseni Mun]ii Apuseni (Carpa]ii Occidentali) situa]i între v`ile Some[ului [i Mure[ului. Pe[tera Ur[ilor etc). gra]ie acestei structuri geologice. de unde se extrage aur [i alte metale neferoase. aceast` ocupa]ie cu îndelung` tradi]ie continuând [i ast`zi. preponderent rural` [i cu a[ez`ri rare. Regiunea. este locuit` de mo]i. nu dep`[esc altitudinea de 1849 m (Vf. au început s` fie exploatate sistematic înc` de pe vremea romanilor. o varietate de peisaje [i de forma]iuni naturale inedite: pe[teri (Sc`ri[oara.

.

Depresiunea Maramure[ului este traversat` de v`ile Izei. Folosind cu prec`dere lemnul în construc]ia bisericilor înalte [i zvelte. dominat de în`l]imile mun]ilor Gutâi. Din punct de vedere istoric. o civiliza]ie veche [i înfloritoare s-a dezvoltat organic. cu o crea]ie material` dominat` de un spirit profund religios. De-a lungul lor. ¥ara L`pu[ului. argint. ¥ara Chioarului [i Baia Mare. Vi[eului [i Marei.Maramure[ Maramure[ul are un relief variat. acoperite cu [indril` [i pictate în interior. cupru. etnografic [i turistic. regiunea este împ`r]it` în patru zone: ¥ara Maramure[ului. obiceiurile str`vechi [i frumoasele lor costume populare. arhitectur` ]`r`neasc` specific` regiunii 174 . Maramure[ului [i Rodnei. în mijlocul influen]elor str`ine. nealterat` credin]a cre[tin-ortodox`. maramure[enii [i-au p`strat. Între ace[tia. Muzeul Satului din Sighetul Marma]iei. ¥ible[. plumb). pe care le poart` [i ast`zi la s`rb`tori. Maramure[ul se poate mândri [i cu resurse minerale foarte bogate (aur.

175 .

ferit` de industrializare. salcia alb` [i rogozul) [i animale. printre rezerva]iile biosferei. Colonie de pelicani La pescuit pe canalele Dun`rii 176 . multe migratoare. Delta Dun`rii reprezint` mediul natural de via]` pentru o multitudine de specii vegetale (cele mai r`spândite sunt trestia.Delta Dun`rii Rezerva]ie natural` unic` în Europa [i atrac]ie turistic` major`. Întins` între bra]ele Dun`rii – Chilia. Sulina [i Sf. Prim`vara [i toamna pot fi întâlnite nu mai pu]in de 300 de specii de p`s`ri. cea mai nou` form` de relief din România. cu peisaje nealterate de interven]ia omului. format de aluviunile depuse de fluviu la v`rsarea sa în Marea Neagr`. Delta este un adev`rat paradis pentru pescari. În 1990 UNESCO a inclus Delta Dun`rii. Nu în ultimul rând. care poposesc în Delt`. Gheorghe – pe aproximativ 5000 kmp. num`rul speciilor de pe[ti fiind foarte mare. Delta Dun`rii constituie un adev`rat paradis al florei [i faunei. Delta este un p`mânt tân`r din punct de vedere geologic.

177 .

litoralul românesc al M`rii Negre are o lungime de 245 km [i se întinde între bra]ul Chilia. la sud. Neptun). Eforie Sud/Carmen Sylva). acestea sunt [i cele mai importante porturi maritime române[ti. Sta]iunile litoralului dispun de factori naturali de cur`. Unele dateaz` de la începutul secolului al XX-lea (Mamaia. la nord. la sud. cum sunt aerosolii din atmosfer` sau n`molul. Partea cu poten]ial turistic este situat` între Capul Midia. [i grani]a cu Bulgaria. la nord. bizantine. cea mai mare parte a sta]iunilor aflându-se la sud de Constan]a. Plaja [i hoteluri din sta]iunea Olimp Sta]iunea Mamaia 178 . altele sunt construite dup` al doilea r`zboi mondial (Olimp. cu obiective istorice interesante (grecoromane. Totodat`. Venus. [i Vama Veche.Litoralul M`rii Negre În totalitatea lui. genoveze [i otomane) [i cu posibilit`]i de cazare moderne. Saturn. Cele mai importante ora[e ale litoralului românesc sunt Constan]a [i Mangalia.

.

MONITORUL OFICIAL . Nicolae B`lcescu nr. 18 Bloc Dalles.ro Tip`rit la R.: 021 222 79 72 Fax: 021 202 91 82 e-mail: nmp@nmp. Bucure[ti Tel. A.Text Daniel Foc[a Dana Voiculescu Fotografii Dan Ioan Dinescu Mircea Savu Ovidiu Morar Fotografii aeriene ßtefan Petrescu Redactare [i legende Irina Spirescu Concep]ie grafic` Adrian Sorin Georgescu DTP Enciu Roxana Coordonator proiect Ovidiu Morar Arpad Harangozo Mul]umim domnului Cristian Lascu pentru sprijinul acordat la realizarea sec]iunii “Miracolul din adâncuri” © NOI Media Print B-dul.