You are on page 1of 18

INVENŢIA1

TITLUL I IZVOARE JURIDICE 1. Precizări prealabile. Ansamblul materiei invenţiei este reglementat atât prin izvoare interne, cât şi prin izvoare internaţionale. În ceea ce priveşte izvoarele internaţionale, reamintim că, potrivit art. 11 alin. (2) din Constituţia României, „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern." 2. Izvoare interne. În prezent2, următoarele acte normative interne sunt aplicabile în materia invenţiei: 1) Legea nr. 64 din 11 octombrie 1991 privind brevetele de invenţie (republicată în Monitorul Oficial3 nr. 541 din 8 august 2007, ca urmare a modificării prin Legea nr. 28 din 15 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 44 din 19 ianuarie 2007); rectificare în Monitorul Oficial nr. 638 din 18 septembrie 2007; 2) Legea nr. 11 din 29 ianuarie 1991 privind combaterea concurenţei neloiale (Monitorul Oficial nr. 24 din 30 ianuarie 1991) (modificată prin: Legea concurenţei nr. 21 din 10 aprilie 1996 – Monitorul Oficial nr. 88 din 30 aprilie 1996; Legea nr. 298 din 7 iunie 2001 - Monitorul Oficial nr. 313 din 12 iunie 2001); 3) Articolul 150 pct. (4) din Legea nr. 105 din 22 septembrie 1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat (Monitorul Oficial nr. 245 din 1 octombrie 1992); 4) Articolul 5 din Legea nr. 146 din 26 iulie 1997 privind taxele judiciare de timbru (Monitorul Oficial nr. 173 din 29 iulie 1999)4; 5) Legea nr. 93 din 13 mai 1998 privind protecţia tranzitorie a brevetelor de invenţie (Monitorul Oficial nr. 186 din 20 mai 1998); 6) Legea nr. 344 din 29 noiembrie 2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire (Monitorul Oficial nr. 1093 din 5 decembrie 2005); 7) Articolele 2624 si 2625 din Legea nr. 287 din 3.06.2009 privind Codul civil (republicată în Monitorul Oficial nr. 505 din 15 iulie 2011); 8) Ordonanţa Guvernului nr. 41 din 30 ianuarie 1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora (republicată în Monitorul Oficial nr. 959 din 29 iunie 2006), astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 28 din 15 ianuarie 2007 (Monitorul Oficial nr. 44 din 19 ianuarie 2007); rectificare în Monitorul Oficial nr. 351 din 23 mai 2007;
1

Copyright © Lucian MIHAI (Bucureşti, 10.10.2011). Reproducerea ori utilizarea, sub orice formă, fără acordul expres al autorului, sunt interzise. Studenţii Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti beneficiază de dreptul de multiplicare, prin orice mijloace, în vederea pregătirii pentru disciplina Dreptul proprietăţii intelectuale. Prezentele "Note de curs" sunt destinate exclusiv beneficiarilor menţionaţi. Ele nu constituie o lucrare ştiinţifică ori didactică definitivată.

Data de referinţă este 10.10.2011. Aici şi în cele ce urmează, este vorba despre Monitorul Oficial al României, Partea I. 4 Pentru actualizarea cuantumurilor, pct. II din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 797 din 14 iulie 2005 (Monitorul Oficial nr. 725 din 10 august 2005). 1
2 3

modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 88 din 19 ianuarie 2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 32 din 22 ianuarie 2003). 95 din 1 februarie 2006). 14) Hotărârea Guvernului nr.I. 30 din 29 ianuarie 1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 73 din Legea nr. 280 din 5 octombrie 2005 (Monitorul Oficial nr.Monitorul Oficial nr.I. 11) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13) Hotărârea Guvernului nr. 299 (“contrafacerea obiectului unei invenţii”). 146/1997 privind taxele judiciare de timbru (Monitorul Oficial nr. 456 din 18 iunie 2008)5. 946 din 22 august 2007 (Monitorul Oficial nr. 64 din 11 octombrie 1991. aprobată cu modificări prin Legea nr. 905 din 18 decembrie 2003). 547 din 21 mai 2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 12) Codul penal: art. 66 din 17 august 2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială (republicată în Monitorul Oficial nr. 1019 din 21 decembrie 2006). 897 din 7 octombrie 2005) şi completată prin Legea nr.2008). 184 din 11 aprilie 2001). art. 643 din 20 iulie 2005). 100 din 14 iulie 2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială (Monitorul Oficial nr. 627 din 12 septembrie 2007). 19) Normele O.M. 242 din 15 ianuarie 1999 privind sprijinirea brevetării în străinătate a invenţiilor româneşti (Monitorul Oficial nr.9) Articolul I pct. 18) Normele O. 729 din 28. va fi citat: Regulamentul. 10) Ordonanţa Guvernului nr. 15) Hotărârea Guvernului nr. nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie. aprobat prin Hotărâre de Guvern. "Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci" se va abrevia "O. 813 din 27 noiembrie 2009).10. republicată (Monitorul Oficial nr.S. 2 5 . 300 (“punerea în circulaţie a produselor contrafăcute”) şi art.S. 16) Hotărârea Guvernului nr. 43 din 29 ianuarie 1999) (aprobată prin Legea nr. 6 În continuare.I. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 64/1991 (Monitorul Oficial nr. 169 din 9 aprilie 2001 . 1424 din 4 decembrie 2003 pentru aprobarea Strategiei naţionale în domeniul proprietăţii intelectuale (Monitorul Oficial nr. modificată prin Hotărârea Guvernului nr.S. nr. 1585 din 18 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor privind determinarea cotei de profit sau a venitului obţinut de titularul unui brevet.M. 573 din 7 septembrie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci6 (Monitorul Oficial nr. completată şi modificată prin Hotărârea Guvernului nr.". 301 (“concurenţa neloială”). inclusiv în cadrul textelor legale citate. 927 din 18 octombrie 2005). 1174 din 29 septembrie 2005 (Monitorul Oficial nr. Regulamentul de aplicare a Legii nr. 344 din 29 noiembrie 2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire (Monitorul Oficial nr. 358 din 22 septembrie 1998) . 93/1998 privind protecţia tranzitorie a brevetelor de invenţie (Monitorul Oficial nr.M. 1396 din 18 noiembrie 2009 (Monitorul Oficial nr. 214 din 24 octombrie 2008 (Monitorul Oficial nr. 67 din 18 februarie 1999) (modificate şi În continuare. prevăzute de art. 211 din 7 septembrie 1998 de aplicare a Legii nr. 17) Hotărârea Guvernului nr. 345 din 11 septembrie 1998).

2011.S. 66/2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială (Monitorul Oficial nr. precum şi art.completate prin Normele O. 4. 1. publicată în Monitorul Oficial nr.I. 64 din 11 octombrie 1991 privind brevetele de invenţie (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 633 din 24 septembrie 2009). 1 din 6 ianuarie 1969). 553 din 5 august 2010).M. pus în aplicare prin Ordinul nr.7 3.768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992 privind instituirea unui certificat suplimentar de protecţie pentru medicamente.M. 2 la Regulamentul de aplicare a Legii nr. 113 din 17 septembrie 2009 (Monitorul Oficial nr. 85 din 30 septembrie 1967). În prezent8. 38 din 27 aprilie 1976). 864 din 22 decembrie 2008). 93/1976 sau.M. 70 din Legea nr.610/96 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 1006 privind instituirea unui certificat suplimentar de protecţie pentru produse fitofarmaceutice. conform cu care: "Drepturile băneşti cuvenite inventatorilor pentru invenţiile brevetate aplicate. 62/1974 privind invenţiile şi inovaţiile. 64/1991 privind brevetele de invenţie.totuşi . republicată. acte normative care au fost abrogate prin art. ratificată de România pentru prima dată în 1920 şi ultima dată prin Decretul nr. 2) Regulamentul (CE) nr. 8 Data de referinţă este 10.M. 1177 din 28 decembrie 1968 (Monitorul Oficial nr.S. inovaţiile. 79 din 30 aprilie 1992. 64/1991. 70 alin. 22) Articolul 8. Izvoare internaţionale. anexe care fac referire expresă la Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 33 .calitatea de izvor tranzitoriu. nr. 93/1976. următoarele acte internaţionale sunt aplicabile în materia invenţiei: 1) Convenţia de la Paris pentru apărarea proprietăţii industriale din 1883 (revizuită de mai multe ori. 884/1967 (acesta din urmă împreună şi cu Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 112 din 21 noiembrie 2008 privind depunerea cererilor de brevet de invenţie prin mijloace electronice (Monitorul Oficial nr. negocierea va începe de la drepturile băneşti maxime cuvenite inventatorului. 1.I. 2250/1967 (aceasta din urmă având ca bază legală Decretul nr. nr. au . prevăzute în legea aplicabilă la data înregistrării cererii de brevet”. Această concluzie rezultă şi din Anexele nr. 318 din 4 ianuarie 2000. 884/1967 (ambele publicate în Buletinul Oficial nr. 21) Instrucţiunile O. Iar această lege este Decretul nr. modificate prin Ordinul O. ca şi art.10 din Anexa I la Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice. publicate în Monitorul Oficial nr.I. 152 din 27 martie 1992. 884/1967) şi. ultima dată la Stockholm în 1967).S. care a fost abrogat explicit prin art. 385 din 5 august 2010 al preşedintelui Consiliului Concurenţei (Monitorul Oficial nr. 93/1976 pentru aprobarea normelor privind calcularea recompenselor băneşti cuvenite autorilor invenţiilor aplicate în economia naţională (Buletinul Oficial nr. 884/1967 privind invenţiile. 2250/1967).10. 20 din Decretul nr. nr. nr. 108 din 17 octombrie 2002 de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 115 din 16 martie 2000). 1 şi nr. 2 din Legea nr. Izvoare din dreptul Uniunii Europene 1) Regulamentul (CEE) nr. în prezent abrogată prin Regulament).48 din Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. după caz. la Decretul nr. parţial recompensate sau nerecompensate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor negocia de inventator şi unitatea care a aplicat invenţia.S. 23) Decretul nr. 20) Instrucţiunile O. Aplicarea tranzitorie a acestor acte normative se face în vederea producerii efectelor prevăzute de art. respectiv. Decretul nr. 2250/1967 pentru aplicarea Decretului nr. 3 7 .I. În aceste cazuri. 826 din 15 noiembrie 2002). 83 din Legea nr.

publicat în Monitorul Oficial nr. 32 din 12 martie 1997 (Monitorul Oficial nr. 21 decembrie 1992. 506 din 15 iunie 2005). 8) Tratatul de la Budapesta privind recunoaşterea internaţională a depozitului de microorganisme în scopul procedurii de brevetare. ratificat prin Legea nr. 611 din 13 noiembrie 2002 (Monitorul Oficial nr. 6) Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificarea internaţională a brevetelor de invenţie. adoptat la Paris la 21 septembrie 1960 (la care România a aderat prin Legea nr. 108 din 30 mai 1997). (1) din Legea nr. 43 din 14 martie 1997). 12) Acordul prin care s-a convenit aderarea României la Acordul central european de comerţ liber (CEFTA).2) Acordul privind protecţia reciprocă a secretului invenţiilor din domeniul apărării.751. 717 . 611 din 13 noiembrie 2002 – Monitorul Oficial nr. 4 . nr. p. din 15 aprilie 1994. 12 alin. 360 din 27 decembrie 1994)9. 75 din 3 mai 1999 . 1175 din 28 decembrie 1968. 90 din 29 mai 1997 (Monitorul Oficial nr. adoptat la Bruxelles la 19 octombrie 1970 (la care România a aderat prin Legea nr. 11) Acordul dintre Guvernul României şi Organizaţia Europeană de Brevete privind cooperarea în domeniul brevetelor.TRIPS = "Agreement on Trade Related Aspects of Intellectual Property Rights") a fost publicată în Monitorul Oficial. Partea I. 169 din 9 iunie 2005 – Monitorul Oficial nr. 195 din 21 august 1996). modificat prin art. semnat la Bucureşti la 12 aprilie 1997. Monitorul Oficial nr. 10) Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizaţiei Mondiale de Comerţ. 4) Tratatul de cooperare în materie de brevete de invenţie de la Washington din 19 iunie 1970 (ratificat prin Decretul nr. 133 din 22 decembrie 1994 (Monitorul Oficial nr. 81 din 2 martie 1979. semnat la Bucureşti la 9 septembrie 1994. ratificat prin Legea nr. ratificat prin Legea nr.Monitorul Oficial nr. 9) Acordul din 3 aprilie 1992 privind relaţiile comerciale dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii. aprobată prin Legea nr. 506 din 15 iunie 2005). 844 din 22 noiembrie 2002). precum şi Actul de revizuire a acesteia. 3) Convenţia de la Stockholm pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale din 14 iulie 1967 (ratificată prin Decretul nr. 116 din 1 iunie 1992).Monitorul Oficial nr. 3 din 8 ianuarie 1998 privind aderarea României la aranjamentele instituind o clasificare internaţională în domeniul proprietăţii industriale . 5) Acordul privind comunicarea. 22 din 8 martie 1979). semnat la 28 aprilie 1977 şi modificat la 26 septembrie 1980 (la care România a aderat prin Legea nr. 844 din 22 noiembrie 2002). ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. Cracovia. în scopuri de apărare. adoptat la Munchen la 29 noiembrie 2000 (la care România a aderat prin Legea nr. modificat la 28 septembrie 1979 (la care România a aderat prin Legea nr. pentru care s-au făcut cereri de brevetare. a informaţiilor tehnice. adoptată la Munchen la 5 octombrie 1973. 9 Anexa 1C ("Acord privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerţ" . din 26 martie 1971. 210 din 13 mai 1999). 360 bis din 27 decembrie 1994. 10 din 14 ianuarie 1998). 7) Convenţia privind eliberarea brevetelor europene. 32 din 15 august 1996 (Monitorul Oficial nr. 1 din 6 ianuarie 1969) . 169 din 9 iunie 2005 – Monitorul Oficial nr. 50 din 27 mai 1992 (Monitorul Oficial nr.

12 Publicată în Buletinul Oficial nr. după cum urmează: . creaţia ştiinţifică sau tehnică. 62/197413 era definită "invenţia" în general. Petrescu. Legea. 64/1991 privind brevetele de invenţie nu mai recurge la o definiţie în cadrul căreia să fie cuprinse atât condiţiile cerute pentru existenţa unei invenţii. ştiinţă. [În continuare. este necesară îndeplinirea unor condiţii10.CONDIŢII DE FOND: Ele sunt de două feluri. apărarea naţională sau în orice alt domeniu al vieţii economice şi sociale. L. p. în Drept de proprietate industrială. care nu a mai fost brevetată sau făcută public în ţară sau în străinătate. 1 11 A se vedea A. A. Mihai. La brevetabilité des inventions. adoptat la Geneva la 1 iunie 2000 (ratificat de România prin Legea nr. L. Legea privind brevetele de invenţie. Étude comparative de jurisprudence France . şi anume: .12 Este cunoscut că prin art. 10 din Legea nr. 9/1992. noţiunea generală de invenţie considerându-se a fi cunoscută şi. prin urmare. această lucrare va fi citată: A. Conceptul de condiţii de brevetabilitate a invenţiei. TITLUL AL II-LEA NOŢIUNEA DE INVENŢIE BREVETABILĂ 4. în înţelesul prezentei legi. pentru ca în cadrul Titlului următor să fie analizate condiţiile de fond ale subiectelor protecţiei. Mihai. 1206 din 16 decembrie 2004). p. ocrotirea sănătăţii. în revista "Dreptul" nr. L. Petrescu.CONDIŢII DE FORMĂ: Acestea sunt cerinţe legale care se referă la procedura pentru obţinerea brevetului. conform Aceste concepte au fost utilizate pentru prima dată în doctrina juridică română de Prof. L. Petrescu. 1 13 "Constituie invenţie. 34 . Invenţia. . Actuala reglementare utilizează o tehnică diferită de definire a obiectului protecţiei. 137 din 2 noiembrie 1974. această lucrare va fi citată: A. a se vedea A. inutil de a mai fi definită.]. reprezintă o soluţie tehnică şi poate fi aplicată pentru rezolvarea unor probleme din economie. Invenţia." 1 14 Cu privire la identificarea în dreptul comparat a două tehnici legislative diferite de definire a invenţiei brevetabile. 62/1974 privind invenţiile şi inovaţiile. iar nu numai "invenţia brevetabilă". 5.50. 50-51. 1987. [În continuare. . Mihai. Paris. Pentru brevetare.]. Astfel. [sic !] care prezintă noutate şi progres faţă de stadiul cunoscut al tehnicii mondiale. Editura Litec. În secţiunea de faţă vor fi analizate condiţiile de fond ale obiectului protecţiei11.14 Legea nr. în cadrul cursului de Drept al proprietăţii industriale predat la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti începând cu anul universitar 1979/1980. Universitatea din Bucureşti. Petrescu. Introducere în dreptul de proprietate industrială. 1997. Brevetarea invenţiei este o cerinţă principală pentru naşterea valabilă a celor mai multe dintre drepturile născute în legătură cu invenţia. 537 din 25 noiembrie 2004 – Monitorul Oficial nr.§2. Invenţia. 5 1 10 . Tehnica de definire a obiectului protecţiei. Mihai. Condiţii de fond ale obiectului protecţiei: Acestea sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească invenţia spre a putea fi protejată prin brevetare.13) Tratatul privind dreptul brevetelor. Petrescu. L. Condiţii de fond ale subiectelor protecţiei: Acestea sunt condiţiile cerute de lege persoanelor fizice sau juridice pentru ca ele să poată dobândi de la stat brevetul de invenţie. în raport cu aceea anterioară. Petrescu. F. din Legea nr. Pollaud-Dulian.ci precizează numai condiţiile speciale de brevetabilitate. Mihai. A se vedea.§1. cât şi cele necesare în mod special pentru ca respectiva invenţie să fie brevetabilă .OEB. Inovaţia de A. de asemenea.

prin condiţii iniţiale. 1 din Legea franceză nr. această condiţie nu este nicăieri reglementată în noua legislaţie.” 1 18 Este o definiţie care îşi are modelul în art. prin materialele din care este realizat.” 17 Potrivit art. (2) din Regulament.15 "Un brevet poate fi acordat pentru orice invenţie având ca obiect un produs 16 sau un procedeu17. 1 19 Totuşi. 7 alin. cum ar fi materia primă aleasă.20 6. (1). 7 . rezultă că pentru eliberarea brevetului este necesară îndeplinirea – cumulativă . această lucrare va fi citată: Y.a unor condiţii de fond ale obiectului protecţiei. dintre care unele sunt pozitive (în înţelesul că trebuie să existe). 2 20 De exemplu. cu condiţia ca aceasta să fie nouă.art. Condiţii pozitive şi condiţii negative. definite tehnic prin părţile sale constructive şi. 6 15 . de poziţie şi funcţionare dintre părţile constitutive sau prin rolul funcţional al acestora. “Produsul reprezintă un obiect cu caracteristici determinate.S. să implice o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială. atunci când fie O.. invenţia trebuie să fie o soluţie a unei probleme (iar nu numai formularea acelei probleme). 6 alin. această nouă tehnică legislativă prezintă dezavantajul19 că. 12 alin. ceea ce face dificilă motivarea în drept. Eminescu. Despre noua lege a brevetelor de invenţie.13. prin parametri.”18 Sub aspect practic. definite prin ordinea de desfăşurare. “Procedeul. a unei soluţii de respingere a cererii de brevet având un asemenea obiect. 1/1992. Nu mai puţin însă. Eminescu. prin relaţiile constructive. p. în toate domeniile tehnologice. reprezintă o succesiune logică de etape.M. 16 Potrivit art. 78-742 din 13 iulie 1978) cu privire la brevetele de invenţie. 5 . [În continuare.15). după caz. (2) din Regulament. prin indicarea concretă a temeiului legal. aşa cum vom arăta (a se vedea infra).I. În continuare. ori de câte ori se va face referire la un text legal fără a se indica şi actul normativ din care face parte. există dificultăţi de motivare a deciziei prin imposibilitatea referirii la un text de lege anumit care să reglementeze necesitatea acelui anume element component al noţiunii generale de invenţie neregăsit în propunerea de invenţie respinsă. Din art. conform prevederilor alin. se va înţelege că este vorba despre Legea nr. Despre noua lege. 64/1991 privind brevetele de invenţie. s-a apreciat că "Noua lege pune capăt discuţiilor şi problemelor dificile pe care le ridica vechea lege din cauza definiţiei pe care o dădea invenţiei" (Y. prin condiţii tehnice de desfăşurare şi/sau mijloace tehnice utilizate. (1). iar o altă condiţie este negativă (în înţelesul că nu trebuie să existe). 68-1 din 2 ianuarie 1968 (astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 13 alin. în "Revista de drept comercial" nr. prin elementele de legătură dintre acestea. fie organele jurisdicţionale vor respinge cereri de brevete întrucât obiectul nu reprezintă o "invenţie" (iar nu numai o "invenţie brevetabilă"). faze sau paşi. constitutive. prin forma sa constructivă sau a părţilor constitutive.].

(2) din lege. Condiţiile pozitive..M. 7 alin. conţinutul cererilor depuse la OSIM şi al cererilor internaţionale pentru care s-a deschis fază naţională în România sau europene desemnând România. dacă utilizarea sa în oricare dintre aceste metode nu este cuprinsă în stadiul tehnicii. (2): “Invenţiile din domeniul biotehnologiei sunt brevetabile dacă se referă la: a) un material biologic care este izolat din mediul natural sau este produs prin orice procedeu tehnic. 10 alin. deşi acestea sunt noţiuni care nu se exclud reciproc. care au o dată de depozit anterioară celei prevăzute la alin." 2 25 Formularea art. oriunde în lume […]." . L. 9 alin. nu precizează expres că este vorba de stadiul tehnicii mondiale. Eminescu. b) plante sau animale. (1) lit. Condiţiile pozitive21 sunt noutatea. d). toate cunoştinţele care au devenit accesibile publicului . dar nici nu face vreo restrângere (conform alin.7. dacă posibilitatea tehnică de realizare a invenţiei nu se limitează la un anumit soi de plante sau la o anumită rasă de animale.sublinierea noastră. pentru orice altă utilizare specifică în orice metodă dintre cele prevăzute la art. această din urmă lucrare va fi citată: Y. pentru invenţiile din domeniul biotehnologiei condiţiile pozitive sunt reglementate diferit prin art. (5) Prevederile alin. (2) şi (3) nu vor exclude brevetabilitatea oricărei substanţe sau compoziţii cuprinse în stadiul tehnicii. rezultă că este vorba despre noutate mondială (sau noutate absolută în timp şi în spaţiu). de asemenea. 9 alin. (2) şi care au fost publicate la sau după această dată. altul decât un soi de plante sau o rasă de animale.1. dacă această utilizare nu este cuprinsă în stadiul tehnicii. inclusiv secvenţa sau secvenţa parţială a unei gene. Legea. aplicabilitatea industrială şi caracterul (calitatea. c) un procedeu microbiologic sau la un alt procedeu tehnic ori un produs. ". obţinut prin acest procedeu. Eminescu (în Despre noua lege. 10 din Legea nr. pentru utilizarea acesteia într-o metodă dintre cele prevăzute la art. prin folosire sau în orice alt mod. aşa cum acestea au fost depuse. p. (2) şi (3) nu vor exclude brevetabilitatea oricărei substanţe sau compoziţii prevăzute la alin. (3) Stadiul tehnicii cuprinde. Vechea reglementare le identifica în brevetarea sau publicarea anterioare. 23 În continuare..22 7..24 Nu există noutate dacă aceasta este viciată prin "anteriorităţi". Editura Lumina Lex. [În continuare.totuşi . Comentariu. 10 dispune astfel: ”(4) Prevederile alin. Deşi noua reglementare nu mai reia această formulă25. până la data depozitului cererii de brevet de invenţie. trebuie .astfel că.” 24 De altfel. logic. 1993. „ 2 22 Y. 38 alin. "(1) O invenţie este nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii. potrivit legii. există un criteriu legal şi obiectiv de apreciere a noutăţii: stadiul tehnicii mondiale. 7) identifică existenţa numai a primelor trei condiţii. 53. chiar dacă înainte se producea în natură. cunoştinţe accesibile publicului înseamnă informaţiile la care publicul are acces. art.) . activitatea inventivă. 62/1974 era. Comentariu". spre deosebire de reglementarea anterioară. Noutatea. la fel ca şi în lucrarea Legea brevetelor de invenţie. în ţară sau străinătate.”23 Aşadar. p. totodată. chiar dacă structura acelui element este identică cu structura unui element natural. Enumerare.]. 2. ci se suprapun parţial: uneori. 7 . d) un element izolat al corpului uman sau altfel produs printr-un procedeu tehnic.decis că noutatea este viciată atunci când soluţia propusă pentru 21 Având în vedere specificul acestora. (4). natura) de invenţie. art. 10 . criticabilă. fiindcă se referea la brevetare sau publicare.. (1) lit. Conform art. 2 din Regulament precizează că "În aplicarea prevederilor art. (2) Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisă ori orală. d).

3 din Regulament. caracterul industrial al acestei aplicabilităţi.brevetare fusese.] reprezintă persoana considerată a avea acces la întregul stadiu al tehnicii. o aplicare. 12: "O invenţie este considerată ca implicând o activitate inventivă dacă. Există. dintr-un alt punct de vedere.. impusă in terminis de art. Astfel. de fapt. nu în toate situaţiile brevetarea nu este publicare. 55 din Convenţia privind eliberarea brevetelor europene. natura invenţiei de a fi o "soluţie" a unei probleme) care se regăsea ca o condiţie distinctă în cadrul definiţiei stabilite prin Legea nr. 27 A se vedea şi art. este detaliată (printr-o formulare nereuşită stilistic) în art. Această condiţie. de fapt. Cu alte cuvinte. la care România a aderat prin Legea nr. semnată la Paris la 22 noiembrie 1928. 7 alin. realizate prin cercetarea fundamentală. chiar în viitor. 62/1974. cu revizuirile ulterioare. pentru o persoană de specialitate în acel domeniu. ea nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii. 5 si 6 din Regulament "topeşte" un element (şi anume. precum şi atunci când aceasta fusese brevetată fără ca descrierea să fie publicată. două elemente ale acestei condiţii: aplicabilitatea şi.”26 7. Aplicabilitatea industrială. b) sunt aplicabile numai dacă la înregistrarea cererii de brevet de invenţie solicitantul declară că invenţia a fost expusă efectiv şi dacă. 13: "O invenţie este susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul său poate fi fabricat sau utilizat într-un brevetarea nu este urmată de publicare. Caracterul industrial este definit prin art."27 Se are. potrivit art. 26 Situaţia reglementată prin alin. 47 alin. (1) lit. cel mai adesea descrierea invenţiei brevetate se publică. Deci. 10. ca invenţia să fie aplicată imediat. depune un document în susţinerea declaraţiei sale. (1) lit. Aplicabilitatea nu însemnează.2. invenţia brevetabilă reprezintă o soluţie finalizată. constituind. 1. nu va exista anterioritate dacă sunt întrunite condiţiile art. totuşi. 611/2002): „(1) În aplicarea art. uneori. aşadar. în ţară sau în străinătate. 8 . iar nu numai formularea acelei probleme (chiar dacă. Totuşi. în vedere drept criteriu . prin brevetare. necesarmente. publicarea se face. divulgarea invenţiei nu este luată în considerare dacă a intervenit în intervalul de 6 luni înaintea datei de depozit a cererii de brevet şi dacă rezultă direct sau indirect ca urmare a: a) unui abuz evident în privinţa solicitantului sau predecesorului în drepturi al acestuia. uneori. (2) Prevederile alin. Altfel. Activitatea inventivă. b) faptului că solicitantul sau predecesorul în drepturi al acestuia a expus invenţia într-o expoziţie internaţională oficială sau oficial recunoscută.” Observăm că în conţinutul acestei condiţii art.un personaj fictiv: omul de meserie. respectiv. în termenul şi în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. 11 (care reprezintă o noutate faţă de vechea reglementare. acest din urmă proces necesită un efort intelectual de o valoare superioară soluţionării problemei). ”Persoana de specialitate în domeniu [. 47 alin.3. ci numai să fie posibilă. s-ar exclude de la brevetare invenţiile de perspectivă. (2) constituie cazul denumit în mod tradiţional “prioritatea excepţională de expoziţie”. preluarea prevederilor art. după cum. publicată (inclusiv prin brevetare). b) şi alin. având aptitudini obişnuite şi cunoştinţe generale în domeniul tehnicii în care se pune problema tehnică rezolvată în invenţie la data relevantă. în sensul Convenţiei privind expoziţiile internaţionale.. profesionistul domeniului respectiv. completă a unei probleme. 47 din Regulament. 7.

"28 Rezultă. p. în special: a) descoperirile. de exemplu." (sublinierea noastră. fie implicate într-un nou element (astfel.. avem în vedere împrejurarea că o invenţie (brevetabilă sau nu) este. A se vedea şi art. 66. 18.. Cărpenaru. în primul rând. 40 . diferit de cel uzual. Universitatea din Cluj. I. ediţia a 5-a. 48 din Regulament. adică "tot ceea ce presupune şi este datorat muncii omului. Natura de invenţie.].singura."29 7.4. 41 [lucrare citată în continuare: “Tratat”. o "creaţie" intelectuală30. Bucureşti. L. 62/1974 folosea o altă tehnică legislativă. Chavanne. întotdeauna. în cuprinsul art. Macovei. Unele dintre elementele acelei definiţii se regăsesc şi în conţinutul definiţiei "invenţiei brevetabile" din noua lege. Bucureşti. de asemenea.M.conform tradiţiei dreptului proprietăţii industriale . şi anume foarte larg. dacă suntem în prezenţa unei invenţii. Condiţia ca obiectul protecţiei "să fie o invenţie" nu este impusă. Protecţia creaţiei industriale. L.cit. Droit de la propriété industrielle. Ursa. Protecţia invenţiilor prin brevete. 17. a se vedea A. Drept de proprietate industrială. 1987. Y. 84. I. sunt relevante pentru conceptul general de "invenţie" (brevetabilă ori nebrevetabilă).uneori .43. 7 alin. 32 Dintr-o altă perspectivă. Petrescu. Editura Academiei. 1977. Invenţia. de unde rezultă. 1984. dispunând: ”(1) Nu sunt considerate invenţii. Iaşi. Vol. o definiţie a invenţiei înseşi . implicit. p. Cameniţă. Editura Junimea. 1 stabileşte că "Un brevet poate fi acordat pentru orice invenţie [.. adică o creaţie a minţii omeneşti. p. p. p. 1998. aşa cum arătam. Bucureşti. cerinţa ca invenţia să fie o "soluţie" face parte. Tratat. 67. se poate considera că şi prevederile art.un înţeles convenţional. Eminescu. de altfel. 9 28 2 29 . în sensul art. A. 42 .31 Pe de altă parte. Burst. 3 30 Pentru analiza acestei condiţii (identificate . 28/2007) conturează cu caracter negativ sfera conceptului legal de invenţie 32. V. 8 instituie o condiţie negativă distinctă. din acest punct de vedere Legea nr. alte elemente ale acelei definiţii nu mai sunt însă reluate de către noua reglementare. o invenţie. diferite de cele enunţate în prezenta lucrare). formal. 1-2. p. 62/1974 este abrogată. Şi anume.). deşi Legea nr. existenţa acestei condiţii de fond a obiectului protecţiei este identificată.. în scopul de a se desprinde aspecte care. că şi în noua legislaţie a invenţiilor termenii "industrie". deoarece o invenţie brevetabilă trebuie să fie. Petrescu. 7. I. Ursa.]. Dar. op. I. Eminescu.-J.cit. inclusiv în agricultură. ed. Editura Academiei. op. 39 . Cameniţă. în continuare. Editura Dalloz. 64/1991 (în redactarea dată prin Legea nr..domeniu industrial. Tratat de proprietate industrială. vol.50. Invenţia. I. prin nici un text al legii. 1976. b) creaţiile estetice. 1982. cuprinzând nu numai industria ca atare. ea poate fi totuşi de folos. art. şi în dreptul francez (pentru argumente specifice. în lumina reglementării din Legea nr.41. A. p. J. enunţând. Nu mai puţin însă. Mihai. 8 din Legea nr. A se vedea şi I. Aşa cum arătam. Y. p. ce putea fi supusă brevetării. Creaţii noi. a se vedea: St. astăzi. V. p. 10. Inovaţia de A. activităţii sale asupra naturii. p. a II-a. L.doar implicit). nereluate în noua lege. în Drept de proprietate industrială.cit. fie ca atare ("noutatea mondială" şi "aplicabilitatea industrială"). Introducere în dreptul de proprietate industrială. Macovei. din conţinutul elementului "activitate inventivă"). agricultura ori celelalte ramuri ale economiei. Introducere în dreptul proprietăţii industriale. înainte de toate. aşadar. lăsând să se înţeleagă că apreciază această noţiune ca fiind cunoscută. 31 Fără a fi reglementată in terminis. Dreptul de inventator. 62/1974. "industrial" au . art. Petrescu. că trebuie decis. Drept civil. 63 – 64. 48 . iar nu o creaţie a naturii. ci şi. teoriile ştiinţifice şi metodele matematice. op. p. Legea nu defineşte "invenţia". Mihai. p.41.

în materie de jocuri sau în domeniul activităţilor economice. (1) lit. conform căruia: ”(1) Nu se acordă brevet de invenţie. d) prezentările de informaţii. Condiţiile de brevetare a invenţiei.Condiţii de fond. şi metodele de diagnosticare practicate asupra corpului uman sau animal. după cum urmează: . (2) Dispoziţiile alin.Condiţii de formă. în special substanţe sau compoziţii pentru utilizare în oricare dintre aceste metode. care – la rândul lor . inclusiv cele dăunătoare sănătăţii şi vieţii persoanelor. (1) nu exclud brevetabilitatea obiectelor sau activităţilor prevăzute în acest alineat decât în măsura în care cererea de brevet de invenţie ori brevetul de invenţie se referă la astfel de obiecte sau activităţi considerate în sine. animalelor ori plantelor. Prevederea nu se aplică procedeelor microbiologice şi produselor obţinute prin aceste procedee. cu condiţia ca această excludere să nu depindă numai de faptul că exploatarea este interzisă printr-o dispoziţie legală. precum şi simpla descoperire a unuia dintre elementele sale.” TITLUL AL III-LEA CONDIŢIILE DE FOND ALE SUBIECTELOR PROTECŢIEI JURIDICE SECŢIUNEA I CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CONDIŢIILE DE FOND ALE SUBIECTELOR PROTECŢIEI 1. şi care sunt de natură să aducă atingeri grave mediului. care sunt cerinţe legale ce se referă la procedura pentru obţinerea brevetului. inclusiv secvenţa sau secvenţa parţială a unei gene. precum şi programele de calculator. 525 din 31 decembrie 1998). pentru: a) invenţiile a căror exploatare comercială este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri.c) planurile. precum şi procedeele esenţial biologice pentru obţinerea plantelor sau animalelor. 10 33 . prin chirurgie ori prin terapie. b) soiurile de plante33 şi rasele de animale. . c) invenţiile având ca obiect corpul uman în diferitele stadii ale formării şi dezvoltării sale. principiile şi metodele în exercitarea de activităţi mentale. potrivit prezentei legi.sunt de două feluri. (2) Prevederile alin. A se vedea şi Legea nr. 9. 255/1998 privind protecţia noilor soiuri de plante (Monitorul Oficial nr. d) nu se aplică produselor. Condiţia negativă este prevăzută de art. Reamintim că pentru brevetare este necesară îndeplinirea unor condiţii. şi anume: condiţii de fond ale obiectului protecţiei (condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească invenţia spre a putea fi protejată prin brevetare) şi condiţii de fond ale subiectelor protecţiei (condiţiile cerute de lege persoanelor fizice sau juridice pentru ca ele să poată dobândi de la stat brevetul de invenţie). d) metodele de tratament al corpului uman sau animal.” 8.

de fapt. Introduction. Inventatorul. p.34 3." ediţia a doua revizuită şi îmbogăţită. Introducere în dreptul de proprietate industrială. Articolul 3 stabileşte un principiu juridic (chiar dacă. 7. A se vedea şi A. ci numai cu privire la subiectele primare (originare).-K. în Drept de proprietate industrială. 1987. "Dreptul la brevet de invenţie aparţine inventatorului sau succesorului său în drepturi" (sublinierea noastră. Beier. Categorii de subiecte ale protecţiei. ci la fel ca şi subiectele primare (originare) stricto sensu .). pe care îl dobândesc direct de la stat. 4. Petrescu. pentru care acestea au o vocaţie legală care se naşte nemijlocit în persoana lor. obţinând acest drept (de dobândire a brevetului) prin transmisiune de la un alt subiect. mai întâi. care. Invenţia. distinctă. Invenţia. L. cu toate acestea. pe care . Subiectele primare (originare) se împart.62.3. Universitatea din Bucureşti. din cuprinsul cărora rezultă existenţa categoriilor următoare de subiecte primare (originare) stricto sensu. Acesta este şi motivul pentru care. Trebuie distins. la rândul lor. vor fi analizate condiţiile de fond ale subiectelor protecţiei. cele mai multe brevete nu sunt dobândite de către inventator35). Copyright. Subiectele primare (originare) sunt cele cărora statul le acordă brevetul de invenţie. subiecte derivate. Conform art. Ele nu sunt implicate direct în procedura de brevetare. Subiectele primare (originare) lato sensu sunt. în subiecte primare (originare) stricto sensu şi subiecte primare (originare) lato sensu. Petrescu. în raport cu obiectul prezentei lucrări. nu a dorit sau nu a putut să şi-l exercite. între subiectele primare (originare) ale protecţiei şi subiectele derivate ale protecţiei. în cadrul acesteia nu se vor face dezvoltări referitoare la subiectele derivate. Ele sunt cei dintâi titulari ai unui anumit brevet de invenţie. 3 35 Invenţiile de serviciu “constituie mai mult de 80% din totalul invenţiilor” (F. în temeiul unei proceduri la care participă în mod direct. and Competition Law.de asemenea . în temeiul unei vocaţii legale care se naşte nemijlocit în persoana lor şi printr-o procedură la care participă în mod direct. 5. ca natură juridică. Mihai.6. în "German Industrial Property. Inovaţia. 3 . ele nu primesc de la un alt subiect de drept brevetul deja eliberat. A. Max Planck Institute for Foreign and International Patent. 6. în cadrul cursului de Drept al proprietăţii industriale predat la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti începând cu anul universitar 1979/1980. L. Copyright and Antitrust Laws.îl dobândesc direct de la stat. 61 . 2. statistic. 11 3 34 . brevetul existând deja la momentul în care ele îl dobândesc. De aceea. Sediul materiei este reprezentat de prevederile art. Subiectele primare (originare) stricto sensu sunt cei dintâi titulari ai unui anumit brevet. a transmiterii drepturilor născute în legătură cu invenţia. 2.sunt cei dintâi titulari ai unui anumit brevet. condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească aceste din urmă subiecte spre a putea căpăta protecţia prin brevet nu sunt cercetate la materia brevetării. Subiectele derivate sunt persoanele care devin titulari de brevet prin transmiterea acestuia de la un titular anterior (care poate fi un subiect primar sau un alt subiect derivat). SECŢIUNEA A II-A SUBIECTELE PRIMARE (ORIGINARE) STRICTO SENSU 1. diferenţa constă în aceea că ele nu au o vocaţie originară la dobândirea brevetului. În Aceste concepte au fost utilizate pentru prima dată în doctrina juridică română de Prof.M. ci la aceea.În cadrul prezentului Titlu. în condiţiile legii.

37 . 1989. p. . 58). 1). 60 .de obicei. 3. nici autorul descoperirii ştiinţifice pe care se bazează invenţia (dacă. în formă autentificată. în cadrul prezentului capitol. în condiţiile art. în acest caz. 2.caracterul creator al contribuţiei fiecărui coautor. Soluţia nu poate fi decât recunoaşterea calităţii de coautor al aceleiaşi invenţii. . dar emanând de la persoane diferite. a se vedea infra. deşi se iveşte rar. când stabilirea se face prin hotărâre judecătorească. 7).64. (b) coautorat forţat. p.cetăţenii străini sau apatrizii cu domiciliul în străinătate. această lucrare va fi citată: Y. Aşadar. 5 alin. 6. cei care au dat numai ajutor tehnic nu sunt consideraţi coautori. nu sunt coautori persoanele care au creat aceeaşi invenţie. Inventatorul salariat.o activitate comună care are drept rezultat invenţia. "Persoanele fizice sau juridice străine. invenţiile sunt "invenţii libere" (cazul prevăzut de art." 37 “Uneori. Conform art.38 Invenţiile de serviciu sunt create în legătură cu serviciul prestat de Munchen. ulterior depozitului reglementar. Eminescu. . 38 A se vedea: Y. Bucureşti. pentru coautorat este nevoie de: . Eminescu. dar în temeiul altui text legal. Précis du droit de la propriété 12 36 . "dreptul la brevet aparţine aceleia care a depus o cerere de brevet a cărei data de depozit este cea mai veche". celelalte situaţii prevăzute lege . 1982. I. conform art. 3 poate fi invocat de către: . la cererea părţii interesate. 6. 4 alin. Vol. Editura Academiei.mai rar. 1 lit. p.cetăţenii străini sau apatrizii cu domiciliul în România. când stabilirea coautorilor se face pe baza înţelegerii între autori: . Coautoratul este posibil: "În cazul în care invenţia a fost creată împreună de mai mulţi inventatori. cu invocarea aceleiaşi priorităţi.36 trebuie decis că beneficiul prevăzut de art.când brevetul se dobândeşte fie de către inventator. g).]. Eminescu. dar numai dacă aplicarea art. iar dreptul aparţine în comun acestora" (art. Coautoratul poate fi de 2 feluri: a) coautorat voluntar. datorită ubicuităţii sub aspectul apariţiei. fiecare dintre aceştia are calitatea de coautor al invenţiei. 3 nu contravine tratatelor si convenţiilor internaţionale la care România este parte. 4 alin. Creaţii noi. ulterior. indiferent de domiciliul acestora. Deci. nu a contribuit creator la invenţie). inventator (autor al invenţiei) nu poate fi decât o persoană fizică sau un grup de persoane fizice şi în nici un caz o persoană juridică. Cu privire la “invenţiile de serviciu”.2 lit. având domiciliul sau sediul în afara teritoriului României. beneficiază de dispoziţiile prezentei legi. în condiţiile tratatelor si convenţiilor internaţionale privind invenţiile. 3) sau "de serviciu".sunt de strictă interpretare. Tratat. nu poate fi exclusă ipoteza a două cereri pentru aceeaşi invenţie. prin declaraţia dată în momentul depozitului reglementar. b). inventator este persoana care a creat invenţia. fie de către un alt subiect de drept . ambilor depunători" (Y. [În continuare.consecinţă. Troller. se vorbeşte de un coautorat legal. independent una de alta. Tratat de proprietate industrială.cetăţenii români. Tratat. Prin coroborare cu art. Potrivit art. Astfel. A. la fel. la care România este parte. pentru invenţiile de serviciu lato sensu. Dintr-un anumit punct de vedere.

p. fie în domeniul activităţii unităţii. J. şi aici. Droit de la propriété industrielle. brevetul eliberându-se autorului "invenţiei libere".bazate pe art. M. 1995. 2. J. Calitatea de salariat trebuie să coincidă cu momentul realizării invenţiei. neavând aşadar importanţă dacă. Pearson. p. În această lucrare. 136 – 137. Schmidt-Szalewski. 3 stabileşte un principiu. 5 alin. Trade Marks and Allied Rights. P. iar celelalte pozitive: a) Trebuie să nu existe prevedere contractuală contrară (care să determine eliberarea brevetului către unitate sau către unitate şi inventator. p. 113 – 125. Londra. 1 lit. ceea ce însemnează că este necesar să existe un contract de muncă. 13 . în cadrul prezentului capitol. prin cunoaşterea sau folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice ale unităţii sau ale datelor existente în unitate. în lipsa unei prevederi contractuale contrare. Droit commercial. Vesely.-L. traducere în limba franceză de K. primele două negative. p. Commercial Exploitation of Intellectual Property.. J. Paris. Droit de la propriété industrielle. Burst. Editura Cavendish Publishing Limited. în care nu sunt cuprinse "invenţiile de comandă". La propriété industrielle. Editura Blackstone Press Limited. Paris." Sunt valabile. Paris. 1 lit. Les inventions de salariés.). însemnează că pentru aceste situaţii se aplică principiul.-P. Londra. 1996. J. Cornish. Editura Dalloz. 853 – 861. Les inventions des salariés. Azéma. 3 39 Într-un sens mai larg. militarii activi. 31 – 33. J. W. calitatea de salariat a dispărut (prin demisie.-J. prevăzută de art. Editura Dalloz. R. în cadrul prezentului capitol.relative la domeniul de aplicaţie cât priveşte cetăţenia şi/sau domiciliul inventatorului care poate beneficia de art. este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor patru condiţii. Editura Sweet & Maxwell. 4 41 A se vedea infra. Delhi. ediţia a 3-a. 5 alin. Paris. b) Trebuie să nu fie vorba despre o invenţie de serviciu stricto sensu. Droit de la propriété industrielle. Pvt. J. pentru invenţiile realizate de către acesta fie în exercitarea funcţiei sale. H. A. 6 . ediţia a 5-a. 1998. 4. Editura Helbing & Lichtenhahn Editions Bâle. 230 – 236. fie cu ajutorul material al acesteia. invenţiile de serviciu cuprind şi "invenţiile de comandă". SchmidtSzalewski. studenţii. brevetul se acordă "salariatului. 1999. c) Invenţia trebuie să fi fost realizată de către un "salariat". b). 348. 1 lit. 1996. 1997). iar nu neapărat cu cel al constituirii depozitului reglementar. Miller. 1990 (second Indian reprint: Universal Law Publishing Co. Londra.. Intellectual Property Law. J. Mousseron. Intellectual Property: Patents. 4 40 A se vedea supra. 1997. Troller şi V. d) Trebuie ca invenţia să fi fost realizată în cel puţin una din următoarele ipoteze (care nu sunt cumulative): industrielle. nu sunt salariaţi. se utilizează însă numai sensul restrâns al conceptului de invenţie de serviciu. p. persoanele angajate cu contract civil de prestări de servicii ("colaboratorii"). Ltd. Deşi au raporturi de muncă. Paris. Editura Lamy S. C. ulterior realizării invenţiei. precizările anterioare .88 din Regulament. p.39 Conform art. Sidney. în Lamy.inventator la o "unitate". 1978. J. p. Pierre. 7 – 8.A. Groves. împreună). 5 alin. iar celelalte texte sunt de strică interpretare. CEDAT. militarii în termen. Editura Litec. p. Chavanne. 1989. pensionare etc. a)41.40 Pentru ca inventatorul să primească brevetul. 256 – 259. 1995. Copyright. de exemplu: membrii cooperatori (dacă nu cumulează şi calitatea de salariat. Cerinţa existenţei unui contract de muncă rezultă şi din ansamblul art. Martin. b). Editura Litec. prin contract de muncă). Întrucât art.

1 lit. In lumina dispoziţiilor art. pentru invenţiile realizate de salariat în exercitarea unui contract de muncă ce prevede o misiune inventivă încredinţată în mod explicit.persoanele fizice străine (care angajează) cu domiciliul în România. . p din lege ca fiind persoana juridică ce funcţionează legal). dar şi fizică . pentru identitate de raţiune (ubi eadem ratio eadem solutio esse debet) trebuie admis că prin "unitate" se înţelege orice persoană .. Pentru ca unitatea să primească brevetul. a). . fiindcă ceea ce interesează este existenţa calităţii de "salariat" la momentul realizării invenţiei. A se vedea R. care conferă unităţii "un drept de preferinţă la încheierea unui contract privind invenţia salariatului său. final. 5 alin.ce angajează cu contract de muncă. b) trebuie ca invenţia să fie realizată de un "salariat".2 lit. În legătură cu dreptul de preferinţă al unităţii la încheierea unui contract privind invenţia salariatului său. e) misiunea inventivă trebuie să fi fost încredinţată în mod explicit. f) misiunea trebuie să corespundă cu funcţiile inventatorului. ." Deşi legea foloseşte termenul "unitate" (definită de art. prima negativă iar celelalte pozitive: a) trebuie să nu existe o clauză contractuală mai avantajoasă inventatorului. Popescu.persoanele juridice române (cu sediul în România) (inclusiv cele cu participare străină la capital). în condiţiile art. 35 . Conform acestui text. de beneficiul art. 6. Care este diferenţa dintre situaţia prevăzută de art."42 4. dacă nu se prevede altfel în tratatele si convenţiile internaţionale la care este parte România. în revista "Dreptul" nr. 4 43 Unitatea.persoanele fizice române (care angajează) cu domiciliul în ţară sau în străinătate. b) trebuie ca invenţia să fie realizată în exercitarea unui contract de 43 muncă ."cu ajutorul material al unităţii"."în exercitarea funcţiei salariatului". 5 alin. ce trebuie exercitat în termen de 3 luni de la oferta salariatului.38.persoanele juridice sau fizice străine (cu sediul ori cu domiciliul în afara teritoriului României). pentru invenţia de serviciu stricto sensu."în domeniul activităţii unităţii. ca "salariat". 9/1995. . 5 alin. iar nu inventatorul va primi brevetul inclusiv în ipoteza în care la momentul constituirii depozitului reglementar inventatorul nu mai era salariat al unităţii. în lipsa acordului privind preţul contractului. p. d) acest contract de muncă trebuie să prevadă o misiune inventivă. prin cunoaşterea sau folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice ale unităţii sau ale datelor existente in unitate". 5 alin. a) profită: . câtă vreme în ambele cazuri titular devine inventatorul ? Diferenţa constă în aceea că în cazul invenţiei de serviciu stricto sensu se aplică prevederile art. 1 lit. 3 şi situaţia reglementată de art. 14 42 . 1 lit. brevetul se acordă "unităţii. este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor şase condiţii. . b). care corespunde cu funcţiile sale.juridică. acesta urmează să fie stabilit de instanţele judecătoreşti. deci orice angajator. Unitatea la care inventatorul este salariat.

2 dispune că inventatorul are "dreptul la o remuneraţie suplimentară stabilită prin act adiţional la contract".persoanelor juridice române (cu sediul în România).cetăţenilor străini sau apatrizilor cu domiciliul în străinătate ori persoanelor juridice străine (cu sediul în afara României). după caz. 5 alin. 6. aşadar chiar şi atunci când salariatul-cercetător nu a reuşit să realizeze invenţia. În lumina art... vor fi analizate.76. dreptul la brevet de invenţie aparţine unităţii care a comandat cercetarea[ . mai întâi. A se vedea O. 2. 1 lit. iar nu şi de către o persoană fizică. situaţiile tipice şi. De aceea. pentru identitate de raţiune. fiindcă face referire numai la ipoteza în care comanda a fost făcută de o "unitate" (persoană juridică). .Dacă sunt îndeplinite cumulativ aceste condiţii. aceste dispoziţii sunt aplicabile: . Dintr-un alt punct de vedere. 2 este deficitar. în condiţiile art. Conform acestui text. 1/1993. Prin sintagma "act adiţional la contract" se înţelege act adiţional la contractul de muncă sau la contractul de cercetare. Pentru ca brevetul să se acorde celui care a comandat invenţia. b) trebuie ca invenţia să constituie obiectul unui contract de cercetare (concept distinct de contractul de proiectare). în "Revista de drept comercial" nr. trebuie decis că textul are în vedere ambele ipoteze. în lipsa unei clauze contrare. a). Dacă sunt îndeplinite aceste condiţii cumulative. în privinţa categoriei subiectelor primare (originare) lato sensu. şi unele dispoziţii tranzitorii. . 5. apoi. Legislaţia pozitivă actuală cuprinde. indiferent de domiciliul acestora. Distincţii. 15 44 . Consideraţii privind drepturile patrimoniale ale inventatorului salariat.cetăţenilor străini sau apatrizilor cu domiciliul în România. este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: a) trebuie să nu existe o clauză contractuală contrară (care să determine acordarea brevetului către inventator sau către unitatea la care acesta este încadrat ori către inventator şi acea unitate. situaţiile tranzitorii. 71 . Calmuschi. Dar. . dar numai dacă aplicarea nu contravine tratatelor si convenţiilor internaţionale la care România este parte. 5 alin. p. "Dacă invenţia rezultă dintr-un contract de cercetare. ultima teză a art. contractul de cercetare poate fi încheiat atât cu o unitate de cercetare (la care este angajat inventatorul).]".44 Salariul se va plăti în orice caz. în cele ce urmează. Textul art. "inventatorul beneficiază de o remuneraţie suplimentară stabilită prin contract" (teza finală a art. 5 alin. SECŢIUNEA A III-A SUBIECTELE PRIMARE (ORIGINARE) LATO SENSU 1. împreună). 5 alin. Persoana care a solicitat realizarea invenţiei de comandă.cetăţenilor români. cât şi direct cu inventatorul (sau grupul de inventatori).

Inventatorul invenţiei de serviciu. sunt valabile precizările de la "invenţia liberă" (art. ori în sensul eliberării unui brevet comun pentru toate cele trei subiecte: cele două unităţi şi inventatorul. Desigur. eliberat inventatorului şi unităţii. brevetul nu se va acorda unităţii. "în lipsa unei prevederi contractuale contrare. 1 lit. "Clauza contrară" la care se referă textul poate să determine conferirea brevetului: . 1. printre altele. împreună (cotitulari de brevet). mai trebuie precizat că prin "clauză contractuală contrară" se poate înţelege şi situaţia eliberării brevetului pentru salariat şi unitate. 2. "Prevederea contractuală mai avantajoasă" poate fi şi în sensul eliberării unui brevet comun pentru unitate şi inventator. Sunt aplicabile precizările de la "invenţia liberă" (art. b)." O astfel de prevedere contrară nu poate însemna decât recunoaşterea dreptului la obţinerea brevetului în favoarea unităţii. conform art. Unitatea la care s-a realizat invenţia de serviciu lato sensu. 6. . 2 permite o "clauză contrară". că brevetul se acordă inventatorului. 5 alin.sfera persoanelor române sau străine beneficiare. 1 teza întâi (atunci când există o "prevedere contractuală mai avantajoasă" acestuia). poate exista şi acord în sensul eliberării unui brevet comun pentru cele două unităţi. 6. 16 . 3) cât priveşte câmpul de aplicare pentru cetăţenii români sau străini ori apatrizi. 5 şi 6.. Pentru această categorie de subiect primar (originar) lato sensu. în condiţiile existenţei unei clauze în acest sens. 5 alin. 5 alin. în lumina art. 2: Art. 2. împreună. Rezultă că. 3. de la materia invenţiei de serviciu lato sensu cu privire la: . dacă există o clauză contractuală în favoarea unităţii. Textul art. din cuprinsul cărora rezultă existenţa categoriilor următoare de subiecte primare (originare) lato sensu. 5 alin.fie unităţii căreia i s-a emis comanda (şi la care este salariat inventatorul). 5 alin.noţiunea de "unitate" (care include şi angajatorul persoană fizică). Sunt valabile precizările anterioare. 5 alin. Inventatorul invenţiei de comandă. b) conferă dreptul la eliberarea brevetului în favoarea salariatului. 1 lit. 1 (care conţine enumerarea ipotezelor invenţiei de serviciu) debutează astfel: "Dacă inventatorul este salariat.. 6. Sediul materiei este reprezentat de prevederile art. . 5 alin. Dar poate exista şi acord pentru brevet comun. ci însuşi inventatorului. în condiţiile art. Art. În sfârşit. în cazul invenţiei de serviciu stricto sensu. atunci când ar exista o clauză contractuală în acest sens.]" (indicându-se apoi cele două ipoteze). în baza art. atunci când există o clauză contractuală contrară dispoziţiilor art. în lipsa unei prevederi contractuale mai avantajoase acestuia. 6. 5 alin. dreptul la brevetul de invenţie aparţine: [. SITUAŢII TIPICE 2.fie inventatorului (ipoteză deja analizată imediat anterior). 4. în lumina art. 5. conform art. ceea ce poate însemna.SUB-SECŢIUNEA I SUBIECTELE PRIMARE (ORIGINARE) LATO SENSU. 3) cât priveşte câmpul de aplicare pentru cetăţenii români sau străini ori apatrizi. 3 teza a doua şi art. Unitatea căreia i s-a cerut realizarea invenţiei de comandă. Cea de-a doua situaţie este aceea pe care o avem aici în vedere.

SITUAŢII TRANZITORII 10. universal. Textul aplicabil este art. de către un salariat.). dacă. dreptul la acordarea brevetului de invenţie aparţine salariatului. exigenţele legale expuse mai sus în privinţa oricăruia dintre subiecte primare (originare) . L. 9. 5: Conform acestui text legal. în lipsa acordului privind preţul contractului. acesta urmează să fie stabilit de instanţele judecătoreşti. b) trebuie să ne aflăm în prezenţa unui succesor. Câmpul de aplicare cât priveşte sfera persoanelor prevăzute de art. fie lato sensu. 6. sunt valabile precizările anterioare de la materia invenţie de serviciu stricto sensu. în condiţiile prevăzute la alin. b). după caz. câtă vreme invenţia de comandă (art. 1 lit. iar nu asupra dreptului la un brevet eliberat anterior. unitatea are un drept de preferinţă la încheierea unui contract privind invenţia salariatului său. conform căruia: "Dreptul asupra brevetului de invenţie se transmite inventatorului. 5 alin. Succesorul inventatorului ori al unităţii. trebuie îndeplinite următoarele condiţii cumulative: a) inventatorul ori unitatea trebuie să îndeplinească. sunt valabile precizările anterioare de la materia invenţiei de serviciu stricto sensu. 8. 6 se delimitează potrivit precizărilor de la materia "invenţiei libere". 3) sau de "succesor" al unităţii. potrivit legii. necesarmente. b). ne aflăm în prezenţa unui subiect derivat (propriu-zis). 1 lit.Cât priveşte sfera persoanelor juridice avute în vedere în lumina art. în condiţiile art. 3 teza a doua: "Dreptul la brevet de invenţie aparţine inventatorului sau succesorului său în drepturi" (sublinierea noastră. a) şi la alin. 5 alin. în art. 5 alin. în lipsa altei convenţii între părţi. 2. brevetul s-ar elibera acestora. 2) nu este realizată. în oricare dintre situaţiile în care. "În cazul prevăzut la alin. în termen de 60 zile de la data când salariatul a informat în scris unitatea asupra redactării descrierii invenţiei.fie stricto sensu. 71 alin.M. "În cazurile prevăzute la alin. Pentru celelalte cazuri de "succesor" al inventatorului (altele decât în situaţia "invenţiei libere". 7. după caz. cererea de brevet nu a fost depusă la OSIM. c) calitatea de succesor trebuie să fi fost dobândită anterior eliberării brevetului către "autorul" transmisiunii. final pentru o invenţie de serviciu lato sensu. 5 alin." Trebuie observat că textul se referă în mod eronat la "salariat". final. Cât priveşte sfera persoanelor juridice avute în vedere în lumina art. (4). SUB-SECŢIUNEA A II-A SUBIECTELE PRIMARE (ORIGINARE) LATO SENSU. 1 lit. În această din urmă situaţie. În toate cazurile. prin efectul legii. parţial. Inventatorul invenţiei de serviciu stricto sensu ori al celei de comandă. Temeiul legal se regăseşte. în cazul exercitării dreptului de preferinţă prevăzut de art. deci transmisiunea trebuie să fi purtat asupra dreptului la eliberarea brevetului. reglementate prin art. Sediul materiei. cu titlu universal sau cu titlu particular. 6. ce trebuie exercitat în termen de 3 luni de la oferta salariatului. temeiul este reprezentat de reglementările de drept comun referitoare la "succesiune" în sens larg (incluzând legislaţia privind moştenirea şi legislaţia privind persoanele juridice). în cazurile în care la data intrării în vigoare a prezentei legi întreprinderea care a devenit titulară prin efectul 17 . Unitatea. Conform art." Termenul de 3 luni este un termen de decădere.

s-a susţinut că este posibilă "repararea acestei ilegalităţi […] fie prin anularea actului de transmitere a dreptului asupra brevetului de invenţie de către O. care. 62/1974) care. (4) sancţionează. 71 alin. indiferent de condiţiile în care fusese realizată invenţia (inclusiv în ipoteza "invenţiei libere"). Vucşan.) de a desemna ca titular o altă "organizaţie socialistă de stat". nereferindu-se la procedura realizării transferului dreptului asupra brevetului. pentru care nu s-a luat o hotărâre de admitere sau de respingere. 14 din Legea nr. astfel . (4). a calităţii de titular al brevetului către inventator. unitatea titulară de brevet (fosta "organizaţie socialistă de stat". 70: “Cererile e brevet de invenţie înregistrate la OSIM în condiţiile Legii nr. (4) sunt lacunare.46 Semnalăm. în revista "Dreptul" nr. Pentru o asemenea situaţie. nu era obligatoriu ca brevetul să fie acordat acelei unităţi la care sau în legătură cu care se realizase invenţia. devenea "titular desemnat" al brevetului unei invenţii pentru realizarea căreia nu contribuise în niciun fel şi cu al cărui autor nu avea nici o relaţie. 71 alin. de asemenea. apreciem că inventatorul are la dispoziţie acţiunea în constatare. p. în fapt. devenită "titular desemnat" prin cesiunea legală prevăzută de art. 62/1974 privind invenţiile şi inovaţiile. totuşi. iar nu inventatorului. 71 alin. Conţinutul reglementării. Transmiterea dreptului asupra brevetului de invenţie de la întreprindere către inventator. până la data intrării în vigoare a noii legi (21 ianuarie 1992) nu aplicase invenţia sau nu luase măsurile necesare în vederea aplicării ei. se soluţionează potrivit prevederilor prezentei legi. prin mecanismul juridic al unei cesiuni legale. 89). 14 din Legea nr.cesiunii legale prevăzute la art. Dispoziţiile art. 62/1974 nu a aplicat invenţia sau nu a luat măsurile necesare în vederea aplicării ei. Mai mult decât atât.S. în încercarea de îndepărtare a efectelor unor asemenea nedreptăţi. 64/1991.deşi. fie prin constatarea nulităţii sale de către instanţa de judecată" (I. Potrivit art. 3/1995. prevederile art. După intrarea în vigoare a Legii nr. îndeosebi atunci când unitatea consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile textului (de exemplu. 111 din Codul de procedură civilă. 71 alin. de acord cu aplicarea dispoziţiilor art.” 46 Pentru ipoteza în care . cum se exprimă art.. conform art. care primea doar un "certificat de inventator". existând dreptul organelor administrative centrale (ministere etc. 14 din Legea nr. Sancţiunea constă în transferarea. 18 45 . 4 din actuala lege -. pe baza căruia încasa premii sau recompense.I. 62/1974. art. susţine că luase măsurile necesare în vederea aplicării invenţiei). nu era întrunită condiţia ca invenţia să nu fi fost aplicată ori să nu fi fost luate măsurile necesare în vederea aplicării acesteia ." 45 11. pe calea unei cesiuni legale.pe calea unei "cesiuni legale".unitatea a fost. existau situaţii (referitoare la cele mai importante categorii de invenţii) când brevetul.M. se acorda obligatoriu unităţii (îndeosebi "organizaţiilor socialiste de stat").