You are on page 1of 6

O scurtă prezentare a periodicului CASCA

ideea naţională. poate. una dintre cele mai eficiente metode de transmitere a informaţiei. urmat de apariţia periodicului Albina Românească. orfanilor şi invalizilor de războiu” ‹ Prima datorie a presei este să obţină cele mai noi şi mai curente informaţii despre evenimentele vremii şi. s‒a putut observa cu timpul tendinţa ziariştilor de a face politică. care permite şi un acces mai larg. În 1789 Ioan Piuariu Molnar va solicita acordul autorităţilor pentru a tipări Foaie verde pentru Săteni. La români. al văduvelor. la Iaşi. pentru a numi câţiva. să le împărtăşească întregii naţiuni›. Se forma. încet–încet. Această 2 . Teodor Racoce cu Gheorghe Lazăr. „un organ al foştilor luptători pe front. dezvăluindu–le de îndată. unele studii înregistrează începuturile presei în secolul al XVI‒lea când a început seria tratativelor pentru publicaţie în ţara noastră. Primul ziar românesc în limba română care a avut o apariţie îndelungată şi a jucat un rol important în trezirea conştiinţei poporului a fost Curierul Românesc. Deşi majoritatea gazetelor îşi susţineau apariţia într‒un cadru pur informativ. vor urma şi alţii : Alexie Lazaru. David Randall Dintre mijloacele de informare în masă face parte şi presa. Reprezintă.CASCA. Zaharia Carcalechi.

3 August 1932). A avut o apariţie îndelungată. iar ziarele mari puneau la dispoziţia cititorilor diferite suplimente culturale. Artilerie grea. pentru că la un moment dat s-au înfiinţat sedii ale Uniunii în diferite oraşe care aduceau la suprafaţă păreri şi statistici la nivel regional. literatură şi ştiinţă economică. CASCA era un ziar al eroilor care urmărea să lupte pentru drepturile ce li se cuveneau acestora. în decursul a 10 ani s-au tipărit în acele pagini gânduri personale. şi colective. În faţa unor asemenea tentative a luat naştere CASCA. Ziarul pe care îl avem în vedere în momentul de faţă reprezintă vocea acelor victime pe care primul război mondial le-a lăsat.A.idee a fost răspândită de media vremurilor prin transmiterea unor apeluri către români. a luptat ca locotenent de rezervă în Regimentul 3. Târgu-ocna. A luat parte la bătăliile de la Turtucaia.L). s-au tipărit cereri de ajutor şi situaţii economice şi sociale. Este locul unde se primeau scrisorile de la cititori. luau naştere reviste cu caracter literar. orfani şi lista poate continua. Astfel. printr-o încercare de a uita. bani şi resurse şi a provocat atâtea pierderi umane a lăsat lumea secolului al XX-lea schimbată. în urma sa. a mobilizat indivizi. situate pe strada Mântuleasa. Revenind la CASCA. confuză şi sărăcită. putem spune că acest periodic a apărut ca o reacţie din partea adevăratelor victime ale primului război mondial. 118-122. Mărăşti şi Mărăşeşti-Furceni. biciuind pe tâlhari şi smulgându-se din apatia sau stearpa şi balcanica polemică întrebuinţată de toate lichelele”. la iniţiativa lui Virgiliu Şerdaru. despre care Pavel Al Macedonski spunea că este „ doct şi energic. justificată. Sediul redacţiei şi administraţia se aflau în Bucureşti. Premiant al Academiei Române. a literaturii şi a patrimoniului.F. un loc unde se revelau destine frânte şi realităţi dureroase. Grozeşti. nepăsător. Cu o apariţie bilunară(la data de 1 şi 15 a fiecărei luni). aceia care în urma luptelor au rămas infirmi. Reprezentanţii naţiunilor căutau să înăbuşe consecinţele. bravând vorbăria.N. o reacţie de altfel. fiind doctor în Drept şi avocat. el şi-a încheiat studiile inferioare la Bucureşti şi a urmat pe cele superioare la Paris.( Anul X. a scris numeroase volume de istorie. ale cărui versuri lasă o urmă adâncă în sufletul celui care le citeşte:„ Nu/ Azi în zadar încerc 3 . numărul 7. Erau publicate uneori poezii compuse si trimise de foştii luptători de pe front. cum a fost şi cea a lui Alex. nr. El însuşi. un voluntar în lupta pentru întregirea neamului. Acest război care a implicat un deosebit potenţial tehnic. Bibescu. făcând trimitere şi la importanţa culturii româneşti. Caşin. Preşedinte şi fondator a Uniunii Naţionale a foştilor luptători (U.

Se cer drepturi pentru cei în cauză. Uniunea evreilor români şi Asociaţiile sioniste. se anunţa deschiderea unei noi filiale unionale sau. dar şi în majoritatea celor care vor urma. apare în colţul de stânga. atenţia cititorului este furată de caracterul atât de personal al informaţiilor. În numărul patru. de împroprietărire. o cerere de desfiinţare a „asociaţiilor române străine(!) cari întreţinând curente naţionaliste străine-aduc vrajba între cetăţenii români”. Pe prima pagină. nici o aducere aminte/Tot sufletul mi-e cuprins de întuneric/ Afară. care face referire la ziua de 27 iulie 1907. apare o rubrică a finanţelor. Tu creaţiunea războiului modern-răsfăţata tuturor-căci cu tine se mândreau şi se fuduleau.-ului. Articolul era. până şi cei care n-au auzit nici măcar un suav şuierat de glonţ în tot timpul campaniei. întrucât nu au fost la dispoziţia noastră. nimic. Se face. Sunt tipărite mesaje cu ţintă evidentă: „Scumpă Cască! Ce supărată şi amărâtă trebuie să fii-căci toţi te-au uitat şi sunt atât de nerecunoscători. un articol publicat de directorul ziarului si preşedintele U. în general. ‹Societatea Dobrogea›.[…] Tu azi nu mai însemni nimic. În acest număr. în această secţiune. aceiaşi vreme”. acordă ziarului o caracteristică cu atât mai tulbure cu cât autorul nu este nimic altceva decât un fost luptător pe front. în casă şi în suflet. sus. drepturi legate de solda bugetară şi se condamnă meritul exagerat oferit celor din spatele fronturilor. Publicarea poeziei Sub bombardament a lui Gh. de ce nu. Este şi o pagină dedicată telegramelor trimise la redacţie. o societate bulgară. Virgiliu Şerdaru. totodată. CASCA îşi păstrează structuralitatea în ceea ce priveşte aşezarea articolelor în pagină.Astfel de asociaţii erau considerate a fi ‹Uniunea›culturală maghiară din Cluj. în pagina secundă se furnizează date referitoate la evenimente ce avuseseră loc sau urmau a se petrece. 4 . deocamdată. Oituz. Ionescu Grion . Dacă pe prima. în defavoarea celor care au luptat cu „foamea şi moartea”. eşti pierdută în negura uitări.F.L.A. în ce consta acesta şi dacă era pe măsura meritelor. chiar a mai multe şi./ Nici un gând. parte din ele fiind publicate şi oferindu-li-se răspuns. de fapt. un maior rămas invalid. se publicau statistici ale numărului de luptători care beneficiau de ajutor.N. Despre debutul CASCĂI şi următoarele două numere nu putem preciza. apel către naţiunea întreagă:„Deci iubiţilor luptători adunaţi-vă negreşit cu toţii şi formaţi un singur mănunchiu …[…] şi luptaţi ca şi pe front la prosperitatea şi întărirea neamului românesc întregit”. Putem spune despre numărul patru că a apărut pentru perioada 18-30 martie 1923. R. ca de altfel şi în următoarele numere. eşti trecută la panoplie”.

Mai exact se solicită „limpezirea situaţiei interne prin expulzarea acelor cari aţâţă pe români pe unii contra altora”. putem găsi în numărul doi al periodicului din anul 1924. desfiinţarea fondurilor secrete. un articol încadrat la Secţiuni şi Subsecţiuni care arată un număr de 60 de filiale apărute în toate colţurile ţării. Începând cu anul 1924. Astfel se explică succesul CASCĂI: lumea de după război.A. în mod deosebit.fără întrerupere.Mesajul este subliniat de schiţa care apare cîteva rânduri mai jos şi care înfăţişează o scenă din viaţa soldaţilor în timpul campaniilor.L. iar situaţia se dovedea cu atât mai complicată pentru cei invalizi. trebuia să se facă auzită şi acest periodic a îndeplinit misiunea de purtător de cuvânt. Alături de Informaţiuni. era un apel al drepturilor. o afişare a preţurilor şi. organizarea muncii. o rubrică specială prezentă în majoritatea numerelor o ocupă Răbojul: erau cerinţe adresate celor răspunzători. avea nevoie de sprijin. În anumite numere se publică date statistice în folosul cetăţenilor. Faptul că ziarul a putut să apară vreme de 10 ani. ridicarea producţiei. atât de zguduită.De exemplu se solicită sprijin în urma unor dificultăţi întâlnite de foştii luptători în vederea obţinerii certificatelor cercului de recrutare necesare împroprietăririi. ca răspuns la criza economică. lucru care se dovedea tot mai dificil pentru că statul nu arăta că ar putea oferi condiţii prielnice pentru aceasta. dovedeşte interesul publicului pentru scopul urmărit de acesta.F. aceste date sunt furnizate nu doar cu scop informativ. într-un timp când luptătorii din primul război mondial căutau să-şi refacă viaţa după o experienţă traumatizantă. ci şi ca o mustrare adusă organelor conducătoare din acele timpuri. după cum declara preşedintele U. Este de la sine înţeles că toate acestea reuneau suflete care împărtăşeau.N. Se militează încă o dată pentru împroprietărirea la oraşe a celor îndreptăţiţi. 1923. în linii generale. CASCA publică un plan de măsuri privitoare la o reformă financiară. Numărul cinci al periodicului apare într-o zi de vineri şi este tipărit pentru 615 Aprilie. Rubrica de publicitate cuprindea anunţuri cu reduceri de preţ pentru foştii soldaţi. motto care exprimă cu claritate părerile împărtăşite de publicul larg: „Foştii luptători au drepturi asupra celor ce nu au luptat pe front”. anunţuri de consultanţă juridică şi altele referitoare la vânzări. se cere şi acum retragerea cetăţeniei trădătorilor. acelaşi destin.În partea dreaptă a paginii apar citate cuvintele lui Clemeanceanu. care nu puteau munci. Uniunea Naţională a Foştilor Luptători a câştigat teren cu fiecare număr apărut. Era o 5 . tot acest plan cuprindea o perspectivă a tipurilor de activităţi pe care ţăranii le puteau întreprinde în decursul lunilor de iarnă.

CASCA s-a făcut auzit pentru cei ce au avut urechi să audă. 6 . acea înţelegere pe care numai cineva trecut printr-o experienţă asemănătoare ţi-o putea oferi. Am auzit cu toţii. poate nu atât de profesionist ca Albina Românească. dar cu siguranţă „la zi cu timpurile vremii”. Poate nu renumit ca şi Curierul Românesc.modalitate de a găsi înţelegere. Aşa că iniţiativa lui Vasile Şerdaru a găsit asemenea voci şi a căutat să le unească în spiritul împăcării.poate chiar am întâlnit persoane pe care războiul le-a transformat într-un asemenea mod greu de înţeles pentru cei care au privit totul din spatele frontului.