You are on page 1of 29

Simbolica
Raionului

Straseni

IMNUL ..Simbolul principal   Simbolul principal al raionului nostru e. cum ar si trebui….

Va propunem spre ascultare .

.

.

.

.

o alta “bogatie” a raionului nostru. e MANASTIREA CAPRIANA .  Dupa cum am inteles si din strofele imnului nostru.

când într-un hrisov al vremii mănăstirea este menționată într-un act de stabilire a hotarelor unui boier. Este situată în zona centrală a Republicii Moldova. Prima mentiune documentară a Caprianei este cea din 1420. Mănăstirea Căpriana este una dintre cele mai vechi mănăstiri fondate în Basarabia. în ținutul deluros împădurit care purta odată numele de Codrii Lăpușnei. . la aproximativ 40 km nord-vest de Chișinău.

Fiica unui dintre cei mai de vază oameni ai locului și nepoată a egumenului mănăstirii.un uric prin care Căpriana primește statutul de mănăstire domnească din parteadomnului Alexandru cel Bun.  Prima mentiune documentară a Caprianei este cea din 1420. avea să devină soția domnului. când într-un hrisov al vremii mănăstirea este menționată întrun act de stabilire a hotarelor unui boier. Este cea mai veche broderie de acest fel cunoscuta pâna astazi. Aici se amintește că mănăstirea este ctitoria răzeșilor din satul Mereni. Pe ea erau reprezentate. . pe lânga chipurile sfânte. Doamna Marena a dăruit mănăstirii un pretios epitrahil brodat între anii 1427 si 1431. În acest act lăcașul sfânt este numit „mănăstirea de la Vâșnovăț unde este egumen Chiprian”. și portretele lui Alexandru cel Bun și al sotiei sale. Marena. O a doua și mult mai importantă mențiune documentară datează din 1429 .

o moară (sau chiar mai multe) și o moșie formată din satele Târnauca. (stupăritul fiind pe atunci o îndeletnicire predilectă a monarhilor). Având statutul mănăstire domnească. Călinăuți. a efectuat noi lucrări de întărire și dezvoltare și a făcut importante donații mănăstirii. La sfârșitul secolului al XVII-lea. Cârlani. mănăstirea Căpriana cunoaște o perioadă de declin. Mănăstirea. Ștefan cel Mare este ctitorul bisericii din piatră cu hramul Adormirea Maicii Domnului (1491 – 1496. Alexandru Lăpușneanu. așezământul monastic s-a bucurat de grija mai multor domnitori ai Moldovei. născut în zona Lăpușnei.  Căpriana avea în acele vremuri în stăpânire o prisacă. după cum se consemnează în cronica lui Grigore Ureche. În 1698. care a fost construită la început din lemn și a suferit de pe urma năvălirii repetate ale tătarilor sau turcilor. Cunila. mănăstirea a fost închinată mănăstirii Zografu de pe Muntele Atos . Săndrești și Pârjolteni. În 1542 – 1545. domnitorul Petru Rareș a hotărât efectuarea unor ample lucrări de restaurare.

. După anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus (1812). cu hramul Sfântul Nicolae. Acesta a întreprins importante lucrări de restaurare a bisericii de piatră cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. cu hramul Sfântul Gheorghe. mănăstirea Căpriana a trecut în 1813 în subordinea Casei Bisericii din Chișinău a nou formnatei Arhiepiscopii a Basarabiei. în fruntea căreia s-a aflat mitropolitul Gavriil BănulescuBodoni (1746 – 1821). În 1840 a fost ridicată o a doua biserică a mănăstirii. iar în1903 o a treia biserică „de iarnă”.

clopotele și numeroase obiecte de cult. În ciuda declarării mănăstirii ca „monument de arhitectură ocrotit de stat”. pentru ca în anul 1962 ea să fie închisă și devastată.  În perioada sovietică. odată cu redeșteptarea națională a românilor din Moldova. au dispărut cărțile bibliotecii. Călugarii au o atitudine dușmănoasă față de colhoz și prin diverse metode caută să impiedice organizarea acestuia”. în contextul politicii mai liberale promovată de Mihail Gorbaciov. mănăstirea și-a redeschis porțile. în biserica „Sfântul Nicolae” s-a organizat clubul sătesc. În chilii a fost deschis un sanatoriu pentru copiii bolnavi de tuberculoză. a avut mult de suferit. mănăstirea Căpriana. Încă din1949. autoritățile sovietice au încercat închiderea mănăstirii deoarece. ca de altfel toate lăcașurile de cult din RSS Moldovenească. după cum era scris într-un document al vremii: „Actualmente mănăstirea creează obstacole în procesul de colectivizare în satul Căpriana. De abia în anul 1989. La Căpriana a existat cea mai mare bibliotecă mânăstirească din Basarabia. . averiile fiindu-i trecute în proprietatea statului. iar biserica „Sfântul Gheorghe” a fost transformată în depozit.

Confuzia între cele două biserici este menținută și astăzi în detrimentul ctitoriei voievodale autentice.și așa nu foarte mare . Precizăm faptul că în Basarabia există o Mitropolie a Basarabiei și o Mitropolie a Moldovei. aidoma cu cea a mănăstirilor din Nordul Moldovei. Numeroase clipuri și filme prezintă noua construcție din perioada țaristă drept biserica istorica a mănăstirii Căpriana. Specialiștii din Marea Britanie au apreciat că: „Renovarea s-a făcut pe baza unor criterii pe care mi-a fost greu să le definesc după inspectarea clădirii. fapt cu atât mai condamnabil cu cât adevărata biserică voievodală. Poate s-a dorit crearea unui loc luxos. noul guvern nu a reușit nici până în prezent restaurarea interiorului bisericii voievodale Adormirea Maicii Domnului. Regimul comunist al președintelui Voronin a anunțat încheierea lucrărilor de renovare a complexului monahal cu toate că lucrările la adevărata biserică voievodală a lui Ștefan cel Mare nu fuseseră încă finalizate. În nici un caz prezervarea patrimoniului artistic și istoric . unde bogații Moldovei să se simtă ca acasă”. la mănăstirea Căpriana au avut loc ample lucrări de restaurare cu bani de la bugetul statului dar și de la numeroși donatori particulari. cea din urmă fiind subordonată Moscovei. construite în anul 1903. aflată în subordinea Bisericii Ortodoxe Ruse promovează teoria istoriei comune a bisericii ruse și a credinței în Basarabia. în detrimentul mănăstirii voievodale care nu corespunde arhitecturii ruse ci arhitecturii monahale românești. . nu este încă renovată și în interior.al Moldovei. slujba religioasă nefiind oficiată în biserica lui Ștefan cel Mare. De reținut faptul că regimul comunist a promovat imaginea bisericii țariste. După 7 aprilie 2009.    Între anii 2003 – 2005. aflată la doar câțiva zeci de metri de biserica nouă. Una dintre explicații constă în faptul că Mitropolia Moldovei.

LEGENDA .

  Strășeni e un toponim de origine polisemantică. denumirea provenind de la cuvântul „strașnic” și ecoul acestor evenimente se materializează în denumirea unui cătun de codru. . care tocmeau niște streșini de minune. O alta tratare a toponimului ar fi cea legată de ocupațiile tradiționale ale băștinașilor.XIX). deci locurile erau strașnice. băgau groaza în boierii care circulau pe drumurile spre Chișinău (sec. În părțile strășenilor erau meșteri lemnari. Sau în alta variantă. după cum se atestă în legendele timpului. haiducii. acești păunași ai Codrilor.

  Si ultima. sint codrii minunati care predomina in Raion. conform legenzilor si amplasarii acestui minunat orasel. Iata citeva poze : . dar nu cea din urma.

.

.

.

Galerie Foto .

.

.

.

.

.

.

Va multumim…. .