You are on page 1of 32

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA“ DIN BRAŞOV

INSTITUT CDI

PRODUSE HIGH-TECH PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ

PRO-DD
AMENAJARI FUNCTIONALE SPECIFICE OBIECT: 01÷11 LABORATOARE L6,L7,L11SUPORTI PENTRU PANOURI SOLARE SI ECHIPAMENTE
NR. PROIECT: 123/1÷11-2009 NR. CONTRACT: 11/01.03.2009 COD SMIS - CSNR: 2637

BENEFICIAR: UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA“ DIN BRAŞOV PROIECTANT: CENTRUL DE CERCETARE PROIECTARE –
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA“ DIN BRAŞOV

- 2012 -

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE CONSTRUCŢII CENTRUL DE CERCETARE – PROIECTARE IN CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII
ADRESA: Strada TURNULUI Nr.5, BRAŞOV, ROMANIA, TEL: + 4 0268548247 FAX: +4 0268 548228 web: www.unitbv.ro; e-mail: f-constructii@unitbv.ro Nr. din

BRASOV

BENEFICIAR: UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA“ DIN BRAŞOV INVESTITIE: „INSTITUT CDI PRODUSE HIGH-TECH PENTRU DEZVOLTARE

DURABILA ”-Amenajari functionale specifice
OBIECT: 01÷11 LABORATOARE L7,L11- SUPORTI PENTRU PANOURI SOLARE SI ECHIPAMENTE FAZA: P.T PROIECT: 123/1÷11-2009

FOAIE DE SEMNĂTURI

1.

Coordonator: Prof. univ. dr. ing. Ion VISA

2.

Proiectanţi: Prof. univ. dr. ing. Radu VELICU Drd. ing. Macedon MOLDOVAN Drd. ing. Monica IONITA Drd. ing. Cristina SERBAN Drd. ing. Irina Tatu

2

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE CONSTRUCŢII CENTRUL DE CERCETARE – PROIECTARE IN CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII
ADRESA: Strada TURNULUI Nr.5, BRAŞOV, ROMANIA, TEL: + 4 0268548247 FAX: +4 0268 548228 web: www.unitbv.ro; e-mail: f-constructii@unitbv.ro Nr. din

BRASOV

BENEFICIAR: UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV INVESTITIE: „INSTITUT CDI PRODUSE HIGH-TECH PENTRU DEZVOLTARE

DURABILA ”-Amenajari functionale specifice
OBIECT: 01÷11 LABORATOARE L7, L11- SUPORTI PENTRU PANOURI SOLARE SI ECHIPAMENTE FAZA: P.T+D.E PROIECT: 123/1÷11-2009

BORDEROU a) Piese scrise 1. Pagina de garda…………………………………………………………… 2. Foaie de semnături…………………………………………………………. 3. Borderou…………………………………………………………………….. 4. Memoriu tehnic ………………………………………………… 5. Caiete de sarcini……………………………………………………………. 6. Lista de cantitati de lucrări –Suporti panouri solare si echipamente b) Piese desenate Nr. DENUMIRE 1 Plan amplasare echipamenete pe terasa L7 2 Elemente fixare sistem testare outdoor 3 Elemente fixare sistem orientare concentratoare dish 4 Elemente fixare sistem orientare concentratoare jgheab 5 Sistem orientare pseudoazimutala pentru colectoare solar termice 6 Cadru sustinere 7 Cadru colector 8 Element fixare axiala 1 9 Element fixare axiala 2 10 Arbore 1 11 Arbore 2 12 Bieleta 13 Elemente fixare. 14 Sistem orientare 3PV pseudoecuatorial monoaxial 15 Suport sistem orientare 3PV pseudoecuatorial monoaxial. 16 Rama sistem orientare 3PV pseudoecuatorial monoaxial. 17 Elemente fixare. 3 Pag. 1 Pag. 2 Pag. 3 Pag. 5 Pag.10 Pag.32

PLANSA SER7-00.00 SER7-01.00 SER7-02.00 SER7-03.00 SER7-04.00 SER7-04.01 SER7-04.02 SER7-04.03 SER7-04.04 SER7-04.05 SER7-04.06 SER7-04.07 SER7-04.08 SER7-05.00 SER7-05.01 SER7-05.02 SER7-05.03

00 SER7-06.04 PF11-01.03 SER7-07.01 SER7-06.00 SER7-09.01 SER7-11. Moldovan 4 .01 SER7-10. I.05 SER7-08.00 SER7-11. Structura fixa 3PV policristaline Elemente fixare.02 SER7-07.00 Întocmit Ing.00 SER7-08.00 PF11-01.02 SER7-06.00 PF11-05.00 PF11-04. Elemente fixare.ing.04 SER7-06.01 SER7-12.06 PF11-01.04 SER7-07.08 PF11-01.01 SER7-07.00 PF11-01. Visa SER7-06.02 PF11-01. Structura fixa 4PVT Elemente fixare. Structura fixa 3PV monocristaline Elemente fixare. Trepied statie meteo Suport dispozitiv analiza radiatie solara Elemente fixare turn racire sistem solar cooling Platforma fotovoltaica Semisir Stalp exterior semisir Stalp interior semisir Rama semisir Suport grind superior Suport grinda inferior Grinda cu zabrele Bara solidarizare Suport PV Brida suport PV Mecanism actionare Mecanism intermediar Rama suport module PV Stalp Coordonator Prof.05 SER7-07.00 SER7-14.01 PF11-01.00 PF11-00.18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 Sistem orientare 3PV pseudoecuatorial biaxial Baza Cadru mobil Suport PV Mecanism diurn. M.07 PF11-01.05 PF11-01.09 PF11-02. Sistem orientare 3PV pseudoazimutal biaxial Baza Cadru mobil Suport PV Mecanism elevatie.00 SER7-10.dr. univ.03 PF11-01.00 PF11-03.01 SER7-09.00 SER7-13.00 SER7-07.03 SER7-06. Elemente fixare. Structura fixa 2PV flexibile Elemente fixare.

un sistem fix pentru trei module fotovoltaice din siliciu monocristalin 9. ROMANIA. un sistem fix pentru trei module fotovoltaice din siliciu policristalin 10. o statiei meteo pentru monitorizarea parametrilor climatici 5 . Structuri metalice pentru sisteme de energii regenerabile. un sistem de orientare pseudoazimutal biaxial pentru trei module PV 8. BRAŞOV.UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA“ DIN BRAŞOV FACULTATEA DE CONSTRUCŢII CENTRUL DE CERCETARE – PROIECTARE IN CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII ADRESA: Strada TURNULUI Nr. realizate în localitatea Brasov. 2. jud. proiectul respectă normele şi standardele în vigoare. din BRASOV BENEFICIAR: UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV INVESTITIE: „INSTITUT CDI PRODUSE HIGH-TECH PENTRU DEZVOLTARE DURABILA ”-Amenajari functionale specifice OBIECT: 01÷11 LABORATOARE L7. e-mail: f-constructii@unitbv. un sistem de orientare pseudoazimutal monoaxial pentru colectoare solar termice prevazut cu un stand de testare pentru colectoare solar termice 5. TEL: + 4 0268548247 FAX: +4 0268 548228 web: www. Documentaţia a fost întocmită pe baza cerinţelor temei de proiectare. un sistem de testare outdoor pentru colectoare solar termice 2. L11. astfel încât să fie asigurate siguranta utilizatorilor şi nivelurile de performanţă necesare.ro. Întocmit în urma studierii cerinţelor din tema de proiectare înaintată de către beneficiar. Brasov.E PROIECT: 123/1÷11-2009 MEMORIU TEHNIC SUPORTI PENTRU PANOURI SOLARE SI ECHIPAMENTE 1. un sistem fix pentru doua module flexibile din siliciu amorf 12. Pe terasa cladirii L7 trebuie realizate structuri metalice pentru urmatoarele sisteme de cercetare in domeniul conversiei energiei solare in energie termica si electrica: 1.ro Nr. DATE GENERALE Prezenta documentaţie are ca obiect stabilirea soluţiilor tehnice şi a condiţiilor de realizare a structurilor metalice necesare instalarii sistemelor de energii regenerabile pe terasele clădirilor LABORATOR 7 si 11. precum şi pe prevederile normativelor tehnice şi standardelor în vigoare. doua sisteme de orientare a colectoarelor solare concentratoare JGHEAB 4. un sistem de orientare pseudoecuatorial biaxial pentru trei module PV 7. un sistem fix pentru patru module fotovoltaice hibride 11.SUPORTI PENTRU PANOURI SOLARE SI ECHIPAMENTE FAZA: P.5.unitbv. un sistem de orientare pseudoecuatorial monoaxial pentru trei module PV 6. doua sisteme de orientare a colectoarelor solare concentratoare DISH 3.T+D. SOLUŢIA PROIECTATĂ Laborator L7.

07. 7. 4. Pentru fiecare sistem mentionat anterior se descriu in continuare elementele necesare de confectii-montaj: 13.02 o Confectionarea si montarea a patru traverse din otel laminat la cald U20 STAS 564-1986 conform plansei SER7-06. 5. asamblarea acestora si instalarea pe terasa conform planselor SER7-06. In componenta structurilor vor intra si toate elementele de asamblare demontabile. 14.02 o Confectionarea si montarea a doua traverse din otel laminat la cald U20 STAS 564-1986 conform plansei SER7-07.00 un sistem de orientare pseudoazimutal monoaxial pentru colectoare solar termice prevazut cu un stand de testare pentru colectoare solar termice o Confectionarea elementelor componente ale sistemului de orientare pseudoazimutal monoaxial pentru colectoare solar termice.02 o Confectionarea si montarea a doua traverse din otel laminat la cald U20 STAS 564-1986 conform plansei SER7-05.03 un sistem de orientare pseudoazimutal biaxial pentru trei module PV o Confectionarea elementelor componente ale sistemului de orientare pseudoazimutal biaxial pentru trei module PV. asamblarea acestora si instalarea pe terasa conform planselor SER7-05.05.00 doua sisteme de orientare a colectoarelor solare concentratoare JGHEAB o Confectionarea si montarea a opt traverse din otel laminat la cald U20 STAS 564-1986 conform plansei SER7-03. 8.00…. lagarele si rulmentii specificati in cantitatile de lucrari si documentatia desenata.03 un sistem fix pentru trei module fotovoltaice din siliciu monocristalin o Confectionarea elementelor componente ale sistemului fix pentru trei module fotovoltaice din siliciu monocristalin. asamblarea acestora si instalarea pe terasa conform plansei SER7-08. urmand ca dupa practicarea alezajelor si efectuarea sudurilor dintre partile componente ale subansamblelor acestea sa fie zincate termic.00….00….00.00 o Confectionarea si montarea a patru traverse din otel laminat la cald U20 STAS 564-1986 conform plansei SER7-08.un dispozitiv de analiza a radiatiei solare un turn de racire pentru instalatia de solar-cooling Structurile metalice pentru sistemele de mai sus se vor realiza in marea majoritate din teava patrata si dreptunghiulara din otel fara sudura STAS 6086-1980.04. 1.01 6 . asamblarea acestora si instalarea pe terasa conform planselor SER7-04. 2. Sistem de testare outdoor pentru colectoare solar termice o Confectionarea si montarea a doua traverse din otel laminat la cald U20 STAS 564-1986 conform plansei SER7-01.03 un sistem de orientare pseudoecuatorial biaxial pentru trei module PV o Confectionarea elementelor componente ale sistemului de orientare pseudoecuatorial biaxial pentru trei module PV.00…. 3. asamblarea acestora si instalarea pe terasa conform planselor SER7-07.08 un sistem de orientare pseudoecuatorial monoaxial pentru trei module PV o Confectionarea elementelor componente ale sistemului de orientare pseudoecuatorial monoaxial pentru trei module PV. Amplasarea structurilor pe terasa laboratorului L7 se va realiza in conformiatte cu plansa SER7-00.07 o Confectionarea si montarea a sase traverse din otel laminat la cald U20 STAS 564-1986 conform plansei SER7-04.06.00 doua sisteme de orientare a colectoarelor solare concentratoare DISH o Confectionarea si montarea a doua traverse din otel laminat la cald U20 STAS 564-1986 conform plansei SER7-02. 6.

00 o Confectionarea si montarea a doua traverse din otel laminat la cald U20 STAS 564-1986 conform plansei SER7-11. sistem de orientare pseudoazimutala monoaxiala pentru 48 de module PV Structurile metalice pentru sistemul de mai sus se vor realiza in marea majoritate din teava patrata si dreptunghiulara din otel fara sudura STAS 6086-1980. Pe terasa cladirii trebuie realizate structuri metalice pentru urmatorul sistem de cercetare in domeniul conversiei energiei solare in energie electrica: 15.00 un turn de racire pentru instalatia de solar-cooling o Confectionarea si montarea a doua traverse din otel laminat la cald U20 STAS 564-1986 conform plansei SER7-14. 14. asamblarea acestora si instalarea pe terasa conform plansei SER7-11. asamblarea acestora si instalarea pe terasa conform plansei SER7-10. 13. In componenta structurilor vor intra si toate elementele de asamblare demontabile. PF11-01.01 un sistem fix pentru doua module flexibile din siliciu amorf o Confectionarea elementelor componente ale sistemului fix pentru doua module flexibile din siliciu amorf. 12. asamblarea acestora si instalarea pe terasa conform plansei SER7-09. Structuri metalice pentru sisteme de energii regenerabile.09 Confectionare si montare 1 mecanism de actionare conform plansei PF11-02.00 Pozitionarea pe terasa laboratorului L11 a subansamblelor de mai sus conform plansei PF11-00.00 Confectionare si montare 4 rame suport PV conform plansei PF11-04.00 Confectionare si montare 1 stalp conform plansei PF11-05.00 ….01 un sistem fix pentru patru module fotovoltaice hibride o Confectionarea elementelor componente ale sistemului fix pentru patru module fotovoltaice hibride. un sistem fix pentru trei module fotovoltaice din siliciu policristalin o Confectionarea elementelor componente ale sistemului fix pentru trei module fotovoltaice din siliciu policristalin. urmand ca dupa practicarea alezajelor si efectuarea sudurilor dintre partile componente ale subansamblelor acestea sa fie zincate termic.00 o structura de sustinere a dispozitivului de analiza a radiatiei solare o Confectionarea si montarea unui suport pentru dispozitivul de analiza a radiatiei solare conform plansei SER7-13. 10. 11.01 o structura (trepied) de sustinere a statiei meteo o Confectionarea si montarea unui trepied pentru statia meteo conform plansei SER7-12.00 Laborator L11.00 Confectionare si montare 6 mecanisme intermediare conform plansei PF11-03. lagarele si rulmentii specificati in cantitatile de lucrari si documentatia desenata.00 7 .00 o Confectionarea si montarea a patru traverse din otel laminat la cald U20 STAS 564-1986 conform plansei SER7-10. Pentru sistemul mentionat anterior se descriu in continuare elementele necesare de confectii-montaj: o o o o o o Confectionare si montare 16 semisiruri conform planselor PF11-01.9.00 o Confectionarea si montarea a doua traverse din otel laminat la cald U20 STAS 564-1986 conform plansei SER7-09.

4. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII În toate etapele cuprinse în operaţiile de exploatare (inclusiv revizii. în comun de către toţi factorii interesaţi (beneficiar. evaluarea performanţelor realizată prin proiect este prezentată sintetic în tabelul de mai jos: 5. dezafectări) se vor respecta cerinţele esenţiale referitoare la protecţia şi siguranţa muncii. VERIFICAREA PROIECTULUI Proiectul se va verifica la toate cerinţele de calitate precizate de „Legea calităţii în construcţii” de către un verificator autorizat de M. reparaţii. inclusiv sancţiunile aplicate.T. . verificarea cunoştinţelor şi abaterilor de la normele în vigoare. înlocuiri.3. se efectuează respectându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în vigoare pentru fiecare categorie de echipamente. Conducătorii de întreprinderi. Instructajul de protecţia muncii se face şi în cazul efectuării probelor. probele şi încercările echipamentelor componente. Operaţiile corespunzătoare exploatării se efectuează numai de personalul de exploatare. 8 .verificarea cunoştinţelor asupra normelor şi măsurilor de protecţie a muncii.luarea de măsuri organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de securitate a muncii.L la specialitatea Is. sectoare care realizeaza si monteaza structurile metalice pentru sisteme de energii regenerabile. care se afişează la locul de muncă. sunt consemnate în fişele de instructaj individuale. proiectant şi executant) având un responsabil unic. Verificările.P. .CERINŢE ŞI CRITERII DE PERFORMANŢĂ Conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. acestea urmând a fi completate de cei ce exploatează instalaţiile cu instrucţiuni specifice. Măsurile de protecţia muncii indicate mai sus nu sunt limitative. Persoanele care schimbă zona de lucru (locul de muncă). interzicându-se accesul altor persoane decât celor autorizate.controlul aplicării şi respectării de către întregul personal a normelor şi instrucţiunilor specifice. se instruiesc corespunzător noilor condiţii de lucru. Zonele cu instalaţii în probe sau zonele periculoase se îngrădesc şi se avertizează. pe toată durata de existenţă a instalaţiilor este obligatorie asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor.L. au obligaţia să asigure: .realizarea instructajului de protecţie a muncii a întregului personal de exploatare la cel mult 30 de zile şi consemnarea acestuia în fişele individuale sau alte formulare specifice care urmează să fie semnate individual. Ţinând cont de specificul lucrarilor. Instructajul are în vedere şi măsurile ce se impun pentru manevre urgente în scopul evitării producerii unor accidente. Măsurile se menţionează în instrucţiunile de exploatare. . Realizarea instructajelor specifice de protecţia muncii.

verificându-se însuşirea cunoştinţelor. .P. în conformitate cu prevederile Dispoziţiilor generale privind organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor . M. nr. a normativului C 300 (Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora). Visa Întocmit Ing. topire de materiale hidroizolante etc. Înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis (sudură-lipire cu flacără sau arcuri electrice. asamblare si montaj. nr.I. Măsurile de prevenire şi de stingere a incendiilor vor fi precizate şi în instrucţiunile de exploatare. Moldovan 9 . I. înlocuirilor. În timpul reviziilor. MI nr. precum şi echiparea cu mijloace şi echipamente de prevenire şi stingere a incendiilor este obligatorie în toate etapele de executie.6.dr.005.775/1998). Personalul de exploatare va fi instruit corespunzător în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor şi a respectării măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor conform cerinţelor dispoziţiilor generale în vigoare aprobate cu O.1023/2000.I. dezafectărilor structurilor. Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor. înlocuiri şi dezafectări.M. În exploatare se vor respecta prevederile specifice din „Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor“ (Ord. În vederea evitării riscului producerii exploziilor şi incendiilor generatoarele de acetilenă folosite la sudură se amplasează în spaţii ventilate situate la minim 10 m de sursele de căldură sau cabluri şi minim 5 m faţă de butelia de oxigen.D. Activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor este permanentă şi constă în organizarea acesteia atât la nivelul central al unităţii care exploatează sistemele cât şi local la unităţile specifice. reparaţiilor.S.ing.M. Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin atât beneficiarilor instalaţiilor în funcţiune cât şi unităţilor şi personalului care exploatează aceste sisteme. cât şi periodic. în timpul exploatării.# Coordonator Prof. În vederea intervenţiei în caz de incendiu se organizează echipe de intervenţie cu atribuţii concrete şi se stabilesc măsuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri şi a pompierilor militari.I. Locurile cu pericol de incendiu sau explozie se marchează cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS 297/1. precum şi normativele specifice.G. Personalul care exploatează sistemele va fi instruit atât înaintea dării în exploatare. 2. MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR Prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata exploatării. univ. reparaţii.) se va face un instructaj special personalului care realizează aceste operaţii. inclusiv în timpul operaţiilor de revizii.1080/2000 şi O. răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin unităţilor şi persoanelor care efectuează aceste operaţii.

Respectarea prevederilor normativelor in vigoare si a prezentului Caiet de sarcini.. referitor la proiect. Constructii din otel.78 Constructii civile. Conditii tehnice generale de calitate. amplasate conform planului de situatie din proiectul de arhitectura.ro Nr. transportul.1.SUPORTI PENTRU PANOURI SOLARE SI ECHIPAMENTE - 1. Prescriptii de executie . în uzina si pe santier. este obligatorie si constituie baza receptiei provizorii si definitive a unor parti din lucrare sau a ansamblului ei. L11 Proiect: 123/1.T. Partea 1 : Condiţii tehnice de livrare. Executia. vor respecta prevederile standardelor. TEL: + 4 0268548247 FAX: +4 0268 548228 web: www. OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI Prezenta documentatie trateaza in faza P.ro. montajul.STAS 767/0 .11-2009 CAIET DE SARCINI . BRAŞOV. executia lucrarilor de confectii metalice aferente suportilor pentru panouri solare si alte echipamente pe acoperisul laboratoarelor . în vederea realizarii corecte a elementelor constitutive. Prezentul Caiet de sarcini nu suplineste prevederile normativelor in vigoare ci le completeaza si precizeaza anumite detalii si modul de interpretare. normative. ce fac parte din ansamblul de cladiri al Institutului PRO-DD Brasov. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi de constructii din otel.UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE CONSTRUCŢII CENTRUL DE CERCETARE – PROIECTARE IN CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII ADRESA: Strada TURNULUI Nr.E. furnizorul poate completa prezentul Caiet de sarcini cu alte prevederi pe care le va considera necesare. Descrierea detaliatã a lucrãrilor este continutã în memoriul tehnic. industriale si agricole. Furnizorul (executantul) va face instructajul necesar cu întregul personal de executie. e-mail: f-constructii@unitbv. normativelor si intructiunilor tehnice in vigoare si prevederile prezentului Caiet de sarcini. In scopul asigurarii calitatii lucrarii. receptia. industriale si agricole. .L7 si L11. atât în uzina cât si pe santier. Generalitati 1. depozitarea. – D.unitbv. subansamblurilor si ansamblurilor uzinate si montate.5.SR EN 10025-1/05 Produse laminate la cald din oţeluri pentru construcţii. Pentru lucrarile de constructii metalice se vor respecta: Constructii civile. .STAS 767/2 . din BRASOV BENEFICIAR: INVESTITIE: UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV INSTITUT CDI PRODUSE HIGH TECH PENTRU DEZVOLTARE DURABILA –Amenajari functionale specifice OBIECT: Laborator L7. ambalarea.88 10 . vopsitoria si finisajul constructiei si a partilor de constructie metalica. ROMANIA. intructiuni tehnice si prezentul Caiet de sarcini în asa fel încât fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrarii sa cunoasca perfect sarcinile ce le revin în respectarea conditiilor tehnice de calitate a lucrarii.

Documentatia tehnica elaborata de proiectant.proiectant. exceptional si prin sfredelire. imbinarilor sudate precum si pozitia imbinarilor de uzina suplimentare).C 150 . prin ciocanire. Documentatia ce trebuie elaborata de uzina furnizoare a confectiei metalice 1.1999 Normativ privind calitatea îmbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile. Nivelul de acceptare al cordoanelor de sudura : nivelul C conf.C 56 .2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente. . Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor.2.1 din STAS 767/0 . In cazul constatarii unor deficiente sau in vederea usurarii uzinarii (de exemplu alte forme ale rosturilor.2. 11 .2. Documentatia 1.intreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele de constructie. cu lichide penetrante. uzina efectueaza modificarile respective. Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca inainte de inceperea uzinarii sa verifice planurile de executie.3. Aceasta trebuie sa cuprinda piesele scrise si desenate specificate la articolul 1. .Partea 1: Condiţii tehnice de livrare. calitatea cusaturilor sudate se verifica dimensional.SR EN 25817/93 Imbinari sudate cu arc electric din otel. sunt cele din tabelul 3 din Normativul C 150 -99. .1. comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul.). . care sa cuprinda operatiile de debitare si prelucrare a pieselor si preasamblare in uzina.SR EN 10219-1/06 Profile cave deformate la rece pentru constructii. . Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor.din oţeluri de constructie nealiate şi cu granulatie fina.3.1. la care se adauga : . industriale si agricole. Documentatia tehnica de executie este elaborata de : . . diferente in extrasul de materiale.categoria de executie B pentru fiecare element in parte conform articolului 1. din STAS 767/0 . comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului. .2.STAS 10108/1-81 Prescriptii pentru proiectarea constructiilor din tevi de otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor. Partea 1: Condiţii tehnice de livrare.2. se va proceda dupa cum urmeaza : . . .2. . -Cusaturile cap la cap avand nivelul B de acceptare al sudorilor sau la acelea indicate in planul de radiografiere.Profile cave finisate la cald pentru construcţii din oţeluri de construcţie nealiate şi cu granulaţie fină. vizual prin examinare exterioara si cu lupa. calitatea cusaturilor se verifica si prin metode nedistructive (cu radiatii penetrante sau mixte si cu ultrasunete). Nivelurile de acceptare a defectelor in imbinarile sudate sunt cele din Tabelul 6 din Normativul C 150 -99 pentru cusaturi cap la cap si de colt.. Furnizorul are obligatia sa intocmeasca o documentatie a tehnologiei de confectionare.88. Tabel 2 din Normativul C 150 -99.intreprinderea care executa montajul structurii metalice.SR EN 10210-1/06 1. etc. 1.2. 1.1.pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al rezistentei sau montajului (neconcodanta unor cote.ENV 2448 (DIN 2448) Tuburi ROR fara sudura . O atentie deosebita se va da verificarii tipurilor si formelor cusaturilor sudate prevazute in proiect.4.3.2.pentru unele modificari care ar afecta structura din punct de vedere al rezistentei sau al montajului.88. 1. corespunzatoare claselor de calitate din proiect.SR EN ISO 13920/1998 Tolerante generale pentru constructii sudate.

acestea se considera corespunzatoare numai daca rezultatele incercarilor distructive si analizelor metalografice realizate conform tabel 5 din C 150-99 corespund prevederilor din tabelul 6 al normativului respectiv. c) Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte. Masuratorile vor cuprinde verificari ale cordoanelor de sudura vizual si cu lichide penetrante.3. 12 . . precum si clasele de calitate prevazute in proiect pentru cusaturile sudate. 1.procedeele de debitare ale pieselor si de prelucrare a muchiilor. . pe care se vor face toate masuratorile si incercarile necesare. pentru unele modificari mici acestea se pot face de uzina dupa ce primeste avizul in scris al proiectantului.ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor. 1. Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari. 4 din STAS 767/0 .5. uzina constructoare intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda : a) Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor incepand de la debitare si terminand cu expedierea lor. cu modificarea clasei de calitate a taieturilor.ordinea de asamblare a subansamblelor.Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabila. a proiectantului. . cap. scrisa.procedeele de sudare.2. intreprinderea executanta va intocmi fise tehnologce pe baza proceselor tehnologice de mai sus si SDV-urile de executie pentru toate tipurile diferite de subansamble.tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate. dimensiunile se inteleg la + 200C.modul de prelucrare a cusaturilor sudate.2. Regimurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de uzinare. cf. b) Tehnologia de debitare si taiere. Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre proiectant.modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansambluri. . Procesele tehnologice de executie In vederea realizarii in bune conditiuni a subansamblelor sudate de serie. .4.regulile si metodele de verificare a calitatii pe faze de executie.3. . care trebuie sa asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale metalului de baza care se sudeaza. . se va executa cate o serie de placi de proba.planul de control nedistructiv (Rontgen.marca. uzina va executa cate un subansamblu principal (cap de serie). pe imbinari de proba. precum si calitatea lucrarilor. Dimensiunile si cotele din planurile de executie se inteleg dupa sudarea subansamblelor. metodologia de masurare a tolerantelor la premontaj. gamma sau ultrasonic) al imbinarilor. conform SR EN ISO 9692-1/2004 si SR EN ISO 96922 :2000. . stabilit de proiectant si ISIM.3. 1. in limita tolerantelor admise prin STAS 767/0 . . Inainte de inceperea lucrarilor. Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudare prevazuta a se aplica la fiecare subansamblu diferit.regimul de sudare. . 1. Procesul tehnologic de executie pentru fiecare piesa trebuie sa cuprinda : . .tratamentele termice daca se considera necesare.88 si prin prezentul caiet de sarcini.2.ordinea de executie a cusaturilor sudate.forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor din proiect sau. in lipsa acestora.88 si prevederile prezentului caiet de sarcini.3. . La intocmirea fiselor si procedeelor tehnologice se va avea in vedere respectarea dimensiunilor si cotelor din proiecte.2. . caracteristicile si calitatea materialelor de adaos : electrozi. . sarme si flexuri.2. .3.planul de prelevare a epruvetelor pentru incercari distructive. d) Preasamblarea in uzina.marcile si clasele de calitate ale otelurilor care se sudeaza. in vederea verificarii si definitivarii proceselor tehnologice de executie. Pentru piesele cu lungimi fixe prevazute ca atare in proiect.

. vor fi aduse la cunostinta proiectantului. sablare.organizarea platformelor de preasamblare pe santier. debitare. care va cuprinde si tehnologiile de sudare. asamblare provizorie.4. In functie de rezultatele obtinute. sudare. 1.1. uzinei.3.2. de asemenea.3. . Subansamblele de proba se vor executa pe baza tehnologiilor de sudare elaborate de uzina si avizate de ISIM. comisia va stabili daca sunt necesare masuratori si incercari distructve suplimentare si daca subansamblul de proba (cap de serie) executat se va introduce in lucrare.schema si dimensiunile halei incalzite iarna pentru completarea subansamblelor uzinate cu unele piese ce se sudeaza pe santier. . din "Caietul de sarcini" si standarde.2.4. astfel incat fiecare muncitor sa cunoasca perfect sarcinile ce ii revin. toate sarcinile de executie si conditiile de calitate ce trebuiesc respectate la lucrarile ce revin fiecarei echipe de lucru (sortare. daca considera necesar. intreprinderea care o intocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina si sa semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate.7.metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj. precum si control distructiv pe epruvete extrase din placile tehnologice. precum si sa propuna.verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse. Rezultatele acestor masuratori si cercetari se verifica de o comisie formata din reprezentantii proiectantului. Pe baza proceselor tehnologice definitivate in urma incercarilor. precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montaj. prelucrare. tinand seama de specificul lucrarii si utilajele de care se dispune. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda : .6. indreptare. . Procesul tehnologic de executie pentru subansamblele de proba. Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce monteaza structura metalica.spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de constructii. .2. 1. 1.ordinea de montaj a elementelor.2.3. 1.4. 13 . haftuire. cu indicarea mijloacelor de transport si ridicare ce se folosesc.). trasare. Rezultatele acestor incercari si masuratori vor fi consemnate intr-un dosar de omologare al subansamblului de proba. etc. Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj (ingineri.control radiografic al sudurilor cap la cap si control US pentru cusaturile de colt patrunse. inginerul sudor va extrage din acestea.4. maistri) care vor conduce montajul. va fi elaborat de uzina si avizat de ISIM. inainte si dupa premontaj si se va verifica inscrierea in tolerantele prevazute in prezentul caiet de sarcini. Aceste extrase vor fi predate echipelor si prelucrate cu acestea. 1.verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata. Dupa omologarea subansamblelor de proba se vor omologa tehnologiile de sudare pentru toate tipurile de imbinari in conformitate cu SR EN ISO 15614-8 :2003. 1. unele eventuale modificari sau completari ce ar usura montajul. . beneficiarului si intreprinderii de montaj. Procesele tehnologice de executie pentru subansamblele completate si definitivate in urma executiei celor de proba. Se vor face. masuratori complete asupra geometriei subansamblului. . Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj. beneficiarului si intreprinderii de montaj.pregatirea si executia imbinarilor de montaj.2.2.2.

Tolerantele la executia asamblarii elementelor de constructii la montaj sunt cele din STAS 767 / 0 – 88 si prezentul Caiet de sarcini. . Materialele de adaos La executia sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive) se vor folosi electrozi care trebuie sa corespunda standardelor pentru materiale de adaos. clasa de calitate. platbanda etc. Materialele de baza trebuie sa corespunda conditiilor prescrise în proiect (marca.3.tipurile si dimensiunile cordoanelor de sudura. .Generalitati Furnizorul lucrarilor va întocmi pentru fiecare subansamblu. Gaurile sunt cu 2 mm mai mari fata de diametrul surubului.200 tone livrate. marca otelului.ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile si a tensiunilor interne mari. 20% rezistenta materialelor de baza. Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie sa coerespunda punctului 2.dimensiunile de taiere si procedeul de taiere al laminatelor.procedeul de sudare cu indicarea de a se folosi pe scara larga sudarea automata si semiautomata. Caracteristicile otelurilor vor fi solicitate explicit în comanda de materiale catre furnizorul laminatelor si nu se vor considera având aceasta calitate decât piesele anume marcate. . însotite de certificat de calitate corespunzator. clasa de calitate) sa fie însotite de certificatele de calitate ale furnizorului materialelor si sa aiba marcate pe fiecare tabla. Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa. dupa care se vor pastra timp de 10 ani.. 14 . numarul sarjei precum si poansonul AQ al furnizorului de material.1 . .2.piesele desenate pe repere cu toate cotele. Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de executie si se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta a cordoanelor de sudura sa depaseasca cu min. . . Furnizorul lucrarilor este obligat sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la fiecare 100 . Constructia metalica executata în uzina 2. Furnizorul care executa imbinarile sudate are responsabilitatea folosirii in fabricatie a materialelor de adaos corespunzatoare tehnologiilor omologate. din STAS 767/0-88. In prezentul proiect suruburile lucreaza la presiune pe gaura. Atestarea se refera atat la conducatorul lucrarii cat si la maistri. sef de echipa si muncitori calificati care executa astfel de imbinari. un proces tehnologic de executie în asa fel încât sa asigure buna calitate a lucrarii. . .1. PENTRU ŞURUBURILE PRECISE STAS-urile in vigoare sunt : Suruburi precise Piulite precise SR EN ISO 4014-2003 SR EN ISO 4032-2002 Saibe STAS 2241/1-82 2. La executia constructiilor metalice se foloseste sortimentul de otel S235 JR. Se recomanda folosirea tehnologiei de sudare in mediu de gaz protector. Certificatele de calitate vor trebui prezentate la receptia in uzina a produselor uzinate.modul de pregatire a marginilor pieselor ce se sudeaza (sanfrenarea).calitatile materialului de baza ce trebuie folosit.Materiale. Executia imbinarilor cu suruburi se face numai cu lucratori atestati.modul de preasamblare (haftuire) a elementelor si a subasamblelor.regimul de sudare. Procesul tehnologic trebuie sa cuprinda: .

Laminatele cu defecte ca: stratificari. De asemenea. trasatorul nefiind scutit de raspundere. Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oricare. . în masura în care acest lucru va aparea necesar si în functie de posibilitatile tehnice. incluziuni sau alte defecte neadmisibile. unde e cazul.Trasarea. numarul pieselor aceleasi. nu depasesc tolerantele cuprinse in standardele in vigoare (STAS 767/0 . Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe aceeasi linie de cotare. Executarea elementelor metalice sudate Pregatirea laminatelor La alegerea lor laminatele trebuie sa fie controlate din punct de vedere al calitatii. sufluri. standardelor si prezentului Caiet de sarcini. 15 . care trebuie realizate dupa incheierea intregului proces tehnologic de uzinare. Indreptarea laminatelor se face în conditiile precizate in prescriptiile in vigoare. etc. Pe baza numarului de sarja imprimata pe laminate ca si pe baza buletinelor de analiza si încercari mecanice se va verifica corespondenta datelor cu cerintele proiectului. gamagrafic sau ultrasonic Regimurile de sudare se stabilesc de uzina pe placi de proba. înainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe fiecare piesa trasata sarja din care face parte tabla. considerându-se corespunzatoare numai dupa efectuarea încercarilor mecanice si fizice ale cordoanelor de sudura care trebuie sa corespunda cu prevederile prezentului Caiet de sarcini. . . piesele vor fi marcate prin vopsire (sau poansonare) cu numarul de pozitie al piesei conform proiectului sau planului de operatii. folosind tehnologia proprie fiecarui atelier specializat. murdare de noroi.modul de prelucrare a cordoanelor.00 mm daca in proiect nu se prevede o precizie mai mare. pozitia pieselor. Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru întocmirea proceselor tehnologige de executie si sudare ale subansamblelor (care se executa în uzina). în conformitate cu planurile de executie si prezentul Caiet de sarcini. fisuri. ca si cele cu abateri dimensionale peste cele admise prin standarde sau prezentul Caiet de sarcini nu vor fi folosite la executia constructiei metalice sudate. Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele mentionate mai sus. Se poate face si un control ultrasonic. Laminatele ruginite. Inainte de inceperea debitarii se va executa un releveu al amplasamentului (acoperisului ). . starii si aspectului lor. Constructiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect. Trasarea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de control verificate oficial sau cu instalatii speciale.88) sau pe cele indicate in detaliile de executie. Verificarea executarii corecte a marcajului pe piese va fi efectuata prin sondaj de organul AQ. de alegerea regimurilor optime de sudare. daca in proiect nu se prevede altfel. numarul desenului. Prin examinarea exterioara pe ambele fete se va stabili starea pieselor si eventualele defecte de laminare. Indreptarea la rece este admisa numai daca deformatiile nu depasesc valorile din standardele pentru laminate în vigoare. de calitatea materialelor de adaos alese ca si calitatea lucrarilor executate. 2. Pe sabloane se scriu : simbolul lucrarii. prin întelegere între parti. Prelucrarea laminatelor fara îndreptarea lor prealabila este admisa în cazul în care abaterile fata de forma lor geometrica corecta.ordinea de aplicare a straturilor si numarul trecerilor. precum si al eventualelor defecte de laminare.3. ulei sau vopsea se vor curata înainte de prelucrare.planul de control Rontgen. suprapuneri. La stabilirea cotelor din trasare si debitare a materialelor se va tine seama ca valorile cotelor din proiect sa fie cele finale. diametrul gaurilor. Dupa trasare. Trasarea se va executa cu precizie de 1.. 2. trebuie indreptate inainte de trasare si debitare.2.ordinea de asamblare.

de procedeul de sudare folosit si de grosimea pieselor. Marginile taieturilor executate cu flacara.. prin aschiere) cât si mecanizat cu flacara de oxigaz. la unghiurile intrande trebuie asigurata o racordare cu diametrul de minim 25 mm. Gaurirea se face dupa operatiile de îndreptare si sudare. O eventuala preincalzire a laminatelor inainte de taiere se va face conform prevederilor procesului tehnologic de uzinare. Nu se admite prelucrarea muchiilor manual cu flacara de oxigaz. Ea se poate face si înaintea acestor operatii daca se asigura conditiile de calitate si coincidenta gaurilor din piesele care se suprapun. Ea va fi obligatoriu controlata. daca prin acestea se usureaza executia.Prelucrarea laminatelor. neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o prelucrare defectuasa cu oxigen. Tipul imbinarii trebuie prevazut in proiect. Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si poansonare. urmata de polizare. Indreptarea se va putea face la laminorul de planat sau prin încalzire locala. Aceste forme trebuie prevazute in tehnologia de sudare intocmita de uzina. foarfeca sau laser nu mai necesita prelucrarea prin aschiere. la care nu se mai fac prelucrari ale muchiilor. Dimensiunile pieselor taiate trebuie astfel realizate încât dupa sudarea definitiva sa nu se depaseasca abaterile admise.2. Crestaturile. daca prin sudare se topesc complet sau daca se asigura taierii clasa de calitate 1. marimea muchiilor netesite. Piesele al caror contur prezinta unghiuri intrande se gauresc in prealabil in varful unghiului cu un burghiu avand diametrul de minim 25 mm. In cazul taierii cu o masina de copiat. 600o C. Dupa sanfrenarea cu flacara este obligatorie polizarea muchiilor sanfrenate pe o adancime de minim 2 mm. etc.2. 16 . cu respectarea tehnologiei de sudare si acordul proiectantului. tinand seama de prevederile din SR EN ISO 9692-1/2004 pentru sudarea cu arc electric invelit.) ca si forma prelucrarii muchiilor in vederea sudarii se alege de uzina functie de tipul imbinarii prevazute in proiect. Prelucrarea muchiilor (sanfrenarea) pieselor ce trebuie îmbinate prin sudura este obligatorie si se va executa conform procesului tehnologic de executie. Daltuirea sau polizarea se executa cu o panta de 1 : 10 fata de suprafata taieturii sau prin incarcare cu sudura. marca si clasa de calitate a tablei. Toate piesele care în urma procesului de taiere cu flacara au suferit deformatii mai mari decât cele indicate în prezentul Caiet de sarcini vor fi supuse îndreptarii. se inlatura prin daltuire. este obligatoriu sa se curete crusta de zgura care se formeaza la partea inferioara a taieturii.4. deschiderea rosturilor.1 conform SR EN ISO 9013 – 1998. In cazul îndreptarii prin încalzire locala se interzice racirea fortata a zonelor încalzite ( de expemplu cu jet de apa sau aer). Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau flacara se prelucreaza prin aschiere pe o adancime de 2 – 3 mm. Se excepteaza marginile libere ale guseelor ori rigidizarilor. La piesele debitate sau prelucrate cu flacara. Geometria rosturilor (unghiul. Nu se admit taierile si prelucrarile cu arcul electric. Uzina trebuie sa examineze aceste tipuri si sa faca proiectantului propuneri de modificari. numarul lotului din care provine. prin care se noteaza : numarul piesei conform marcii din desenele de executie si eventual indicativul elementului la care se foloseste . Temperatura tablei în zonele încalzite local va fi de cca. cu fierastraul. polizare sau rabotare. Taierea pieselor se face cu foarfeca. fara a modifica calitatea cusaturii. Prelucrarea muchiilor se poate executa atât cu mijloace mecanice (ex. Racordarile sau degajarile circulare care sunt prevazute în proiect se vor executa obligatoriu numai prin gaurire cu burghiul sau prin taiere cu suflai axial cu compas. cu flacara de oxigen sau cu laser folosindu-se cu precadere taierea mecanizata.

realizându-se racordarea lina de la portiunea prelucrata la cea neprelucrata.Asamblarea pieselor în vederea sudarii (asamblare provizorie) Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de asamblare. se vor îndeparta complet cordoanele de prindere fisurate.executia corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare. Daca se constata fisuri în cordoanele de prindere a unor îmbinari cap la cap.88. . Se va proceda la examinarea amanuntita a fiecarei prinderi. îndreptare si prelucrarea muchiilor.sunt necorespunzatoare dimensional. Organul AQ are obligatia sa verifice urmatoarele: . Marginile pieselor care se sudeaza vor fi polizate pe o latime de 20 .6. Neregularitatile si deformatiile locale pe care le prezinta o piesa si care depasesc pe cele prevazute în acest Caiet de sarcini. Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte subansamble cu dimensiuni corecte. Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de taiere cu flacara. Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si curate. .. La asamblare nu se admite prinderea cu sudura pe suprafetele tablelor a dispozitivelor de tragere. Constructia acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia de asamblare a pieselor in limitele tolerantelor admise de prezentul Caiet de sarcini si sa nu împiedice deformarea libera a pieselor precum si executarea lucrarilor de sudare în bune conditii. Acestea vor fi controlate de organul AQ din schimbul respectiv. folosind în acest scop lampi electrice si lupe cu o putere de marire de 2. trebuie sa fie înlaturate prin prelucrare. 2. Eventualele abateri la asamblarea pentru sudare trebuie sa se încadreze în cele prevazute în acest Caiet de sarcini.7. în limitele tolerantelor..Controlul calitatii dupa debitare. noroi. .prezinta defecte de taiere ce nu pot fi remediate. vor fi remediate înainte de asamblare . . 2.Asamblarea. Operatii premergatoare asamblarii. Se interzice asamblarea pieselor ude. sudare.8.dimensiunile pieselor debitate în limitele tolerantelor. Nu se admite folosirea în perne a unui strat de umplere a pernei de alta calitate si depunerea numai la suprafata a unui strat redus ca grosime din fluxul cu care se sudeaza. Fluxul va trebui sa îndeplineasca conditiile prevazute. Se vor controla toate prinderile de sudura (haftuirile). 17 . .2.planeitatea suprafetelor si rectilinitatea marginilor pieselor dupa îndreptare. . prezentând exfolieri. La asamblare tolerantele sunt cele din STAS 767 / 0 . unsoare. Asamblarea în vederea sudarii automate sub flux a îmbinarilor cap la cap se poate face direct pe dispozitivul de sudare sub flux cu strângere electromagnetica.existenta pe piese a marcajului corect si vizibil. prin craituire arc-aer.30 mm pe ambele fete pentru îndepartarea completa a tunderului si ruginii. 2.5 ori.. urmata de o polizare pâna la îndepartarea completa a urmelor lasate de arcul electric (de la craituire) pe materialul de baza. care se formeaza pe partea inferioara a taieturii. rugina etc.Controlul calitatii dupa asamblarea si prinderea provizorie Inainte de operatia de sudare. acoperite cu ghiata. In perna se va pune flux de aceeasi calitate cu cel întrebuintat la sudarea otelului respectiv. Nu se admite trecerea la alte operatii a pieselor care: .curatirea completa a crustei de zgura.. se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor.nu au marcajul corect si vizibil.5.

Inainte de sudarea se vor preîncalzi muchiile pieselor ce se sudeaza la temperatura de 100 – 150oC. sârma. de lungime mica.uscarea zonelor din table pe care se aplica sudarea. pe baza de încercari. Sudarea subansamblelor metalice se va executa în hale închise la o temperatura de minim + 5oC. care se vor usca obligatoriu la o temperatura de 250 – o 300 C timp de minim 1 ora. vopsea.9. La sudare se vor folosi electrozi. Locurile de munca vor trebui sa fie lipsite de curenti permanenti de aer care ar influenta asupra calitatii sudurilor. .. . muchiile vor fi preîncalzite la o temperatura de 150-200oC.sudarea în plan orizontal a imbinarilor cap la cap. Unele oscilatii izolate de scurta durata ale aparatelor de masurat nu vor fi considerate ca o nerespectare a regimului stabilit. .sudarea în stare nerigidizata a îmbinarilor pentru evitarea concentrarii tensiunilor. Aceasta se poate realiza prin protejarea zonelor sudate cu placi de azbest sau prin micsorarea vitezei de racire folosind flacara gaz-aer.) a laminatelor în zona îmbinarii. fisuri. 2. respectiv sudarea în jgheab a imbinarilor de colt. aceasta se va efectua sub directa îndrumare a inginerului sudor al sectiei. cablurile si modul de realizare a contactului de masa vor corespunde prevederilor . . suprapuneri. flux) corespunzatoare materialului de baza ce se sudeaza. Utilajul folosit la sudarea automata si semiautomata trebuie sa asigure stabilitatea regimurilor de sudare fixate în proiectul procesului tehnologic.folosirea unor materiale de adaos (electrozi. Dupa polizarea portiunilor în care au existat haftuiri cu fisuri este obligatoriu sa se faca un control amanuntit a acestor zone atât vizual cât si cu lichide penetrante. este obtinerea unei calitati bune a îmbinarilor sudate. Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm si cu continut în carbon mai mic de 0. de la temperatura sudarii.curatirea de impuritati (grasimi.18%. cu urmatoarele tolerante: .9.18%C. incluziuni. 2.la viteza de sudare 10%. rugina etc. zapada.respectarea la stabilirea regimului de sudare a energiei liniare minime de sudare prescrisa pentru fiecare tip de îmbinare . Daca din anumite motive este necesar sa se execute în aer liber unele îmbinari manuale. . Scopul stabilirii unui regim de sudura normal. Racirea zonelor sudate se va efectua astfel ca temperatura de 100oC a pieselor sa se stinga nu mai devreme de 30 min.2. Regimurile de sudare se stabilesc în uzina de catre laboratorul de sudura. daca aceste oscilatii nu au un caracter periodic si nu dauneaza calitatii cordoanelor de sudura executate. Indeosebi se urmareste: 18 . sufluri.In cazul unor fisuri în cordoanele de prindere a unor îmbinari de colt acestea se vor elimina prin polizare sau craituire mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisuri). Curatirea mecanica va fi urmata obligatoriu de polizare. In aceste conditii sudarea pieselor metalice este admisa si la o temperatura sub + 5oC dar nu mai mica de – 5oC si numai pentru piese cu grosimi sub 24mm. prin folosirea unei ordini de asamblare si sudare corecte. Port-electrozii (clestii).1.Operatii premergatoare sudarii. Personalul care se ocupa cu racirea lenta a îmbinarilor sudate va fi special instruit.9.folosirea unor laminate de buna calitate lipsite de defecte ca: stratificari.la intensitatea curentului de sudare  3%. .la tensiunea arcului voltaic  5%. ploaie. de vânt. Generalitati Executarea unor îmbinari sudate de buna calitate este conditionata de: . . care ar împiedica buna executie a lucrarilor. .Sudarea subansamblelor metalice 2. executate din laminate de otel cu cel mult 0. Vor trebui luate masuri speciale pentru protejarea locului de sudare si al sudorului.

9. la ambele capete ale cordonului.patrunderea corespunzatoare în materialul de baza.rosturile au local abateri mai mari decât cele admise. Apropierea pieselor se va face prin taierea haftuirilor. Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului AQ regimul optim de sudura pentru fiecare tip de cordon. specificate în prezentul Caiet. sanfrenare sau asamblare. Placile de proba se vor suda în acelaesi conditii in care se executa îmbinarea si de catre acelasi sudor. . Daca micsorarea rosturilor nu se poate realiza prin apropierea pieselor. 2.muchiile care se sudeaza si zonele invecinate nu sunt curate. placute terminale în forma de T. Imbinarile cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru încercari mecanice se stabilesc de comun acord intre proiectant si furnizor. .placutele terminale nu sunt bine asezate sau au dimensiuni mai mici decât cele indicate în procesul tehnologic. Toate sudurile manuale. . Incercarile pentru stabilirea regimului de sudare trebuie sa se faca pe piese care nu se mai folosesc ulterior însa cu material de baza si de adaos de aceeasi calitate cu cele care se folosesc la sudarea subansamblelor metalice.).3. Se va verifica si curatirea zgurii hafturilor... Placutele terminale vor fi sanfrenate la fel cu piesele ce se îmbina. etc.îmbinarile cap la cap ale pieselor ce se asambleaza si care au fost sudate înainte de asamblare nu au fost controlate sau nu corespund clasei de calitate prescrisa. Placile pentru probe vor avea poansonat pe ele un numar pentru a putea indentifica locul unde au fost extrase. . Nu se admite indepartarea lor prin lovire Pentru efectuarea încercarilor mecanice necesare controlului calitativ al îmbinarii respective se vor executa placi de proba din material de baza de aceeasi calitate cu cel al pieselor ce trebuie sudate. la ambele capete ale cordonului placute terminale. este necesar sa se faca încarcarea lor prin sudura. procedeele de sudare. Nu se admite sub nici un motiv introducerea în rost a unor adaosuri formate din sârma. . cu prevederile procesului tehnologic si cu indicatiile din prezentul Caiet. având aceleasi grosimi cu muchiile prelucrate în acelasi mod. incluziuni. placutele terminale trebuie îndepartate iar capetele codoanelor se vor prelucra. .ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de executie. . Regimurile stabilite se mentin atâta timp cât nu se schimba unul din factorii: marca materialului de baza. . Rosturile mai mari ca cele admise trebuie micsorate înainte de începerea operatiei de sudare a îmbinarilor respective. numar care va corespunde cu cel din procesul tehnologic. In cazurile în care nu este posibila asezarea placutelor terminale trebuie sa se asigure completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudura. Nu se va permite începerea sudarii daca: . automate si semiautomate se executa cu folosirea placutelor terminale. etc. .lipsa defectelor (fisuri. electrozi. care îsi va imprima poansonul pe placa. -Pentru îmbinari de colt se vor prevedea. -Pentru îmbinarile cap la cap se vor aseza.realizarea caracteristicilor mecanice corespunzatoare. marcile materialelor de adaos.fiecare piesa a subansamlului nu are marcat numarul sarjei si numarul pozitiei sale din planul de operatii. Dupa terminarea operatiilor de sudare.Controlul subansamblelor înaintea sudarii. Inainte de sudare fiecare îmbinare va fi controlata de catre maistrul din schimbul respectiv si de catre organul AQ.patrunderea la radacina. La stabilirea regimului de sudare se va avea în vedere modul de prelucrare a marginilor recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura automata. pori. Indepartarea placutelor terminale se va face numai prin taierea cu flacara. 19 .sunt depasite tolerantele de prelucrare.

Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie executate simultan de doi sudori începând de la mijloc spre capete. 2. Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona îmbinarii sa se raceasca.9. înainte de sudarea pe fata a doua. In acest scop primul strat va începe intodeauna de la sudura de prindere pentru a putea acoperi complet eventualele cratere. Electrozii pentru sudura manuala se vor alege în functie de marca otelului. 2. Ultimul strat se va putea executa cu acoperirea întregului rost. (La îmbinarile scurte. prin care la fiecare strat depus sa se acopere întregul rost de sudare. . . Totusi temperatura stratului depus anterior nu va depasi 200oC. Se interzice racirea fortata a sudurilor.Numarul de straturi la îmbinarile cap la cap se va stabili prin procesul tehnologic si va fi în functie de marca otelului.Fiecare strat de sudura la îmbinarile cap la cap se va depune în mod obligatoriu de la un capat spre celalalt. La sudurile cap la cap. . La depunerea unui strat de sudura trebuie sa se asigure executia stratului respectiv fara a fi necesara întreruperea procesului de sudare. Ingrosarile rezultate la începerea si încheierea cordoanelor se vor netezi prin polizare (în cazul când nu a fost posibila asezarea pe placute la capetele sudurilor). Sudarea automata a îmbinarilor de colt se va executa orizontal în jgheab.6.9. realizându-se cordoane fara îngrosari bruste în dreptul haftuirilor.9.. Nu se admite sudarea de la cele doua capete spre centru.2. el se va relua in mod obligatoriu în acelasi sens si cât mai repede. Se vor avea în vedere urmatoarele: . Fiecare strat se va depune în sens invers celui parcurs pentru depunerea stratului precedent. Materialele de adaos (sârma. se va lasa pentru racire un timp de 5-6 minute între doua straturi succesive de sudura). 20 . Sudarea va începe si se va termina obligatoriu pe placutele terminale.La îmbinari de colt sensul de sudare se va pastra de regula de la mijlocul subansamblului catre capete.4. Se interzice efectuarea unor pendulari mari. Se vor lua masuri sa nu se produca deteriorari ale pieselor prin stropiri de metal topit. Daca în mod accidental se întrerupe procesul de sudare al unui strat. .îndepartarea fluxului trebuie sa se faca la o distanta de cel putin 1 m de arcul voltaic. asigurându-se patrunderea necesara. La fiecare cordon de sudura de rezistenta sudorul trebuie sa imprime poansonul sau pe metalul de baza în locuri vizibile la circa 50 mm distanta de axul cusaturii si anume la mijlocul lungimii la cordoane de 1 m si de la început si sfârsit la cordoane mai lungi de 1 m.La stabilirea regimului de sudare se va avea în vedere alegerea diametrelor de electrozi astfel ca sa se asigure o patrundere buna la radacina îmbinarii. Zgura de sudura se va îndeparta numai dupa racirea normala a acestora.Sudarea manuala.5. flux) sa îndeplineasca conditiile prevazute de prescriptiile in vigoare.In timpul sudarii. .Sudarea automata (daca este cazul). In cazul folosirii procedeului aer-arc este obligatoriu sa se polizeze suprafetele rostului pâna la îndepartarea completa a materialului ars.Sudarea manuala a îmbinarilor cap la cap se va executa de preferinta în plan orizontal. Sudurile de prindere (haftuire) se acopera întodeauna complet cu cordonul propriu-zis pentru a evita suprapunerea mai multor cratere de încheiere. radacina primei suduri se va curata prin craituirea mecanica sau prin procedeul arc-aer pâna se obtine o suprafata metalica curata.Sudarea propriu-zisa Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera ulterior cu sudura. arcul electric se mentine cât mai scurt.. La sudarea automata si semiautomata. efectuând mici pendulari perpendiculare la directia de sudare.

elementelor. .. a ordinei de asamblare si sudare. cu urmatoarele limitari si precizari : . cordoanele de sudura se vor prelucra conform indicatiilor din proiect si procesul tehnologic. Nu se admite matarea sudurilor. incluziuni. dupa cum urmeaza: Controlul materialelor de adaos . 2. Suprafata cusaturilor trebuie sa fie cât mai neteda si uniforma. -6 mm . Controlul operatiilor de sudare si a îmbinarilor sudate se executa în fazele principale ale procesului de sudare.3. In timpul executiei se va urmari folosirea corecta a materialelor de adaos. 2 si 3.9.. pastrarea si uscarea lor în bune conditiuni. -4 mm .. coeficientul de dilatare termica liniara fiind  = 12 x 10-6.abateri limita la stalpi frezati (cu lungimea intre 4. 5 si 9 m) :  2 mm. 2. Examinarea defectelor se va realiza prin metode nedistructive conform recomandarilor SR_EN 12062:2001 – Examinari nedistructive ale imbinarilor sudate.abateri limita la stalpi cu capetele nefrezate. a regimului de sudare..Îmbinari sudate cu arc electric din otel . Calitatea îmbinarilor sudate va corespunde prevederilor din SR EN ISO 5817/2004 .pana la deschideri de 9 m inclusiv : +0 .. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor..3.7. subansamblelor si cusaturilor sudate a) Abateri dimensionale ale pieselor elementelor si subansamblelor sudate. Prelucrarea se va face în general prin polizare sau aschiere urmata de polizare. Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele specificate in STAS 767/0 -88 pct. care vor avea formele si dimensiunile din SR EN ISO 9692-1/2004 sau din procesele tehnologice.5 si anume tabelele 1. -4 mm.acestea vor trebui sa corespunda prescriptiilor standardelor si normativelor in vigoare.abateri limita la lungimea grinzilor principale : . cu tolerantele prescrise in acestea.abateri limita la lungimea pieselor secundare : +2 .. 21 . Cordoanele de sudura se vor verifica: . În lipsa unor precizari speciale prevazute în documentatie se va alege nivelul de acceptare “c” intermediar pentru defecte.8.Sudurile se vor executa fara pori. -4 mm .la deschideri mai mari de 9 m : +0 . Rizurile rezultate din polizare vor fi paralele in directia efortului în piesa respectiva. Se vor evita crestaturile de topire de la marginile cordoanelor de sudura iar craterele se vor completa cu sudura.vizual.cordoanele finale. Se va verifica respectarea aplicarii corecte a procedeelor indicate. Reguli generale pentru materiale metalice . cu lichide penetrante (în caz de dubii) si cu instrumente de masurat.9. – Conditii de calitate ale pieselor..între straturi vizual.9. Lungimile de la punctele de mai sus se inteleg masurate intre fetele exterioare prelucrate ale sudurilor. cu lupa . 2. iar în caz de dubii si cu lichide penetrante. Pentru masuratori facute la alte temperaturi se vor face corecturile necesare.Controlul operatiilor de sudare si a îmbinarilor sudate. Toate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevazute în procesul tehnologic în conformitate cu proiectul de executie 2. Este interzisa prelucrarea finala perpendicular pe directia efortului. . Dimensiunile specificate pe desenele de executie corespund temperaturii de + 200C. Dupa sudare...1 . lipsuri de topire etc. cu lupa. Controlul procesului de sudare .9. Materialele necorespunzatoare sau cele care prezinta dubii nu vor fi folosite la sudare.Prelucrarea dupa sudare.. insa prelucrate pentru sudare : +2 ..în timpul procesului de sudare se va verifica respectarea întocmai a prescriptiilor din procesul tehnologic si proiectul de executie. 2.

corespunzatoare claselor de calitate din proiect. iar daca rezulta mai mici. În lipsa specificatiilor din documentatie. 4..2 din STAS 767/0 -88. b) Conditii de calitate ale cusaturilor sudate. Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor. conform: .005 C dar cel mult 1 mm. inainte de sudare.deformatia limita in ciuperca  1. .SR EN 571 . .1.4. La acest control nu trebuie depasite tolerantele admisibile din STAS 767/0 –88.in celelalte portiuni ale grinzilor : 0. sunt cele din tabelul 3 din Normativul C 150 -99. în baza indicatiilor cuprinse în: . .Controlul calitatii.9. 2. Partea 1 : Principii generale.SR EN 444 : 1996 .a. . conform numarului 2 din tabel B . calitatea cusaturilor sudate se verifica dimensional.inclinarea limita  1 a talpii superioare a grinzilor dublu T conform numarului 1 din tabel 1 din STAS 767/0-88 . Controlul de calitate al subansamblurilor si al îmbinarilor lor sudate se face de catre organele competente ale furnizorului.Daca lungimile rezulta mai mari. .Examinari nedistructive.1 : 1999 . Controlul se va face vizual si prin masuratori dimensionale. 2. Examinare vizuala.pe portiunile pe care se sudeaza gujoanele sau in locurile de imbinare cu alte piese pozitionate deasupra elementului :  1  0..025 B dar cel mult 5 mm.3. vizual prin examinare exterioara si cu lupa. Principii generale pentru examinarea radiografica cu radiatii X si gama a materialelor metalice.Examinari nedistructive.pe portiunea pe care se sudeaza placile cutate sau in dreptul imbinarilor cu alte piese asezate deasupra:  max = 0. Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor. Pentru a respecta toleranta la deformarea "in ciuperca" se recomanda ca talpile superioare ale grinzilor principale sa fie predeformate invers la rece. In vederea realizarii corespunzatoare a rosturilor de montaj intre subansamble si tronsoane.in celelalte portiuni ale grinzilor : B/40 dar cel mult 5 mm. prin una din metodele recomandate astfel -Controlul cu RX pentru 10 % din îmbinari.Controlul cu lichide penetrante pentru îmbinarile critice (depistate pe cale optica . .Examinari nedistructive ale îmbinarilor sudate prin topire. Cusaturile cap la cap avand nivelul B de acceptare al sudorilor sau la acelea indicate in planul de radiografiere. cu lichide penetrante.5. Se va da o deosebita atentie la respectarea tolerantelor în locurile de îmbinare cu alte elemente. abaterile la inaltimea si latimea acestora pe zonele de montaj : conform numarului 13 si 14 din tabel B : +2 . Examinari cu lichide penetrante. iar pentru tolerantele de aliniere cele din SR EN ISO 13920 – 1998. -3 mm.005 B dar cel mult 1 mm.SR EN 970 : 1999 . exceptional si prin sfredelire. se va proceda conform pct. 22 . conform SR EN 895/1997 . calitatea cusaturilor se verifica si prin metode nedistructive (cu radiatii penetrante sau mixte si cu ultrasunete).. prin ciocanire. Pentru restul abaterilor limita se respecta prevederile din tabelul 3.vizuala). Nivelurile de acceptare a defectelor in imbinarile sudate sunt cele din Tabelul 6 din Normativul C 150 -99 pentru cusaturi cap la cap si de colt. Furnizorul lucrarilor va face prin sondaj încercari la rupere pe epruvete din materialul de baza folosit (otelul) si încercari pe epruvete sudate. ele se vor prelucra cu discuri abrazive. d si art. îmbinarile sudate vor fi examinate nedistructiv în functie de posibilitatile tehnologice ale executantului.7.10. .

Nu se admit mai mult de doua remedieri in acelas loc. . Se interzice lasarea unor denivelari mari sau rizuri perpendiculare pe directia eforturilor. Tehnologia va fi avizata. Dupa indepartarea portiunii cu defect..2. locul se curata de zgura si se examineaza din nou pentru a exista convingerea ca lucrarea a fost corect executata. tinand seama si de prevederile prezentului caiet de sarcini si Normativul C 150 -99. Remedierile defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final al unui subansamblu.albastru (2000 . Remedierea porilor izolati sau a incluziunilor izolate.Marcare. inginer sudor pentru a se convinge ca intregul defect a fost eliminat.11. 3000C) sau prin ciocanire.9.. se stabileste de inginerul sudor. Remedierile defectelor interioare ca incluziuni.9.taiere prin procedeul arc . . de maistru. 1/50 si apoi resudare. trecerile de la sudura la materialul de baza urmand sa fie racordate lin si netezite prin polizare in directia eforturilor principale. Defectele din cusaturile greu accesibile se remediaza pe baza unei tehnologii de remediere ce urmeaza sa fie stabilita de inginerul sudor. Toate remedierile se inseamna cu vopsea pe piesa remediata si se trec in "fisele de urmarire a executiei". se face o noua radiografie sau o examinare cu ultrasunete pentru a exista siguranta ca defectul a fost complet eliminat. In cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise.polizare sau taiere cu discuri abrazive. Fiecare subansamblu sau elemente de constructie gata de a fi expediat la santier. se stabilesc de inginerul sudor si se executa sub supravegherea si raspunderea acestuia. Se admit slefuiri locale ale cusaturilor marginale si urmelor de amorsare a arcului electric. Racordarea sudurii de remediere cu metalul de baza si cusatura initiala se face prin polizare. nepatrunderi. Dupa resudare.. radiografiate initial.12. locurile indreptate se marcheaza pe piese si se noteaza in fisierele de urmarire a executiei.. 2.rabotare. In general indreptarea se face la cald la temperaturi controlate in jur de 6000C si prin presare usoara. etc. In cazul indreptarii de piese si subansamble. se va marca cu vopsea rezistenta la intemperii. Tehnologiile de indreptare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze. uzina impreuna cu organul de supraveghere vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de remediere care vor fi analizate si avizate de proiectant si beneficiar.daltuire sau craituire cu dalta pneumatica. din cusaturile sudate se fac prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare. care nu depasesc 5 % din grosimea pieselor sudate. in vederea aducerii la forma si dimensiunile din proiect sau a realizarii clasei de calitate a cusaturilor sudate prevazute in proiect sau in procesele tehnologice de sudare se stabilesc de inginerul sudor al uzinei responsabil cu lucrarea. Se interzice indreptarea la temperaturi la cald . Subansamblele sau elementele constructiilor metalice vor avea notate: 23 . peste tolerantele admise. Crestaturile marginale. .Remedierea defectelor. denivelari mai mari sub cota sau cratere neumplute mai adanci se vor poliza si umple cu sudura. dupa care se face resudarea portiunii excavate. iar executarea lucrarilor se va face sub conducerea si supravegherea directa a inginerului sudor... Tehnologia de resudare care trebuie sa asigure deformatii si tensiuni interne minime. locul se polizeaza si se examineaza cu ochiul liber si cu lupa.. Inlaturarea acestor portiuni se poate face prin : . avand dimensiuni mai mari ca cele admise se face prin excavare cu pereti inclinati de 1/20 . In cazul cusaturilor cap la cap.aer.

apa sa nu stagneze pe piesele metalice iar partile neprotejate prin vopsire sa fie aparate de rugina. 2.9. cerinte si aspecte calitative Scopul zincarii termice este de a asigura o protecrie anticoroziva prin acoperire cu zinc. 2. Fiecare parte de obiect va fi preasamblata în uzina.Protectia constructiilor metalice contra coroziunii. etc.Prin doua treceri pot fi zincate piese lungi de 9 m.9. SR EN ISO 8504:2002 . Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetelor si nu trebuie sa depaseasca 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei portiuni de suprafata a elementului care se protejeaza. a produselor finite confectionate din otel sau fonta.. 2. Nu se va primi nici un subansamblu fara sa fie însotit de certificatul de calitate respectiv.14. Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina... centrala. In uzina se executa grunduirea elementelor metalice cu doua straturi de grund. SR EN ISO 8504-2:2002 şi SR EN ISO 8504-3:2002. uecarea cu aer cald indepartarea grasimilor. Zincarea propriu-zisa se va realiza prin imersarea piesei pentru câteva minute în zinc topit. la o temperatura cuprinsa în intervalul de 445-460 gr. indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee mecanice (polizare. spalare cu apa. sablare) . denivelari) prin acoperire cu sudura si slefuire Suprafetele tuturor elementelor metalice se vor sabla la gradul 2 conform STAS 10166/1-77.conditii. uleiurilor prin degresare pregatirea sudurilor prin polizare.conform denumirii din proiect. 2. frezare. Protectia prin zincare termica . C. Dupa terminarea montarii se aplica ultimul strat exterior de vopsea.15.numarul de ordine de fabricatie (numerotat de la 1 la numarul total).Preasamblarea. se va elibera un certificat de calitate care sa ateste ca subansamblu este calitativ si dimensional corespunzator proiectului si Caietului de sarcini. respectarea tolerantelor de asamblare.Certificat de calitate.13. calti.Depozitare si transport. Pentru piesele mici care se livreaza detasat se va nota tipul elementului. . se va face atât la uzina cât si în drum spre santier. La coletare se va tine seama de gabaritele de transport CF sau AUTO.indepartarea mizeriei prin periere cu peria de sarma. se va verifica colinearitatea barelor. dreapta. Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detasate finite. . numarul de pozitie al piesei ( în extrasul de laminate) si eventual plansa cu detalii. se va marca si apoi se va expedia dupa dezasamblare si coletare. Pregătirea suprafeţei realizându-se în conformitate cu SR EN ISO 8501-1:2002. bumbac..9.pozitia piesei sau subansamblului în ansamblul piesei (stânga.tipul elementului . în asa fel încât acestea sa nu se deformeze.indepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati. Protectia prin vopsire Pregatirea suprafetelor pentru vopsire cuprinde: . Zincarea termica va respecta conditiile tehnice generale si de calitate impuse prin SR EN ISO 1461-2002.9.16. marginala).. stergerea cu carpe. Conditii impuse pentru piesele ce urmeaza a fi zincate: 24 .

el creascând din nou pentru valori de peste 0. Între 0. protejeaza suprafata pieselor atât prin bariera ce se formeaza între otel si mediu cât si prin realizarea unei protectii catodice (zincul având potentialul electrochimic mult mai mic decât al fierului.0. Conditii impuse stratului de zinc Pentru o zincare corecta se recomanda zinc cu o puritate minim de 98. Grosimea medie si masa stratului de zinc pe unitatea de suprafata corespund valorilor din tabelul 1. gradul de umezeala. sunt solubili si încep sa fie spalati de ploaie. viteza si directia vântului. grasime.Piesele ce urmeaza a fi zincate vor avea puncte de prindere si suprafete cât mai accesibile.În aceste conditii suprafata devine mai lucioasa iar comportarea la uzura este mai buna. Aliajul folosit în baia de zincare va avea în compozitia sa si Ni. gradul de poluare al mediului în care se gaseste piesa respectiva.22%Si. influentând negativ aspectul si calitatea acoperirii. praful. Coroziunea trece cu timpul la straturile urmatoare. Rezistenta la coroziune Aliajul de zinc depus prin zincare termica. De exemplu se stie ca bioxidul de sulf favorizeaza puternic corodarea zincului. de ulei.17 Si. Nu se admit parti neacoperite. Se stie ca stratul de zinc este compus din substraturile: eta. alfa.1. Pentru obtinerea unui strat zincat uniform ca grosime si calitate se impune ca. Stratul de zinc trebuie sa fie continuu pe toata suprafata. puncte sau pete de rugina . stratul de Zn începe sa scada. lipsita de umflaturi. oxizi. care au duritati diferite si care sunt atacate succesiv de coroziune. sau cenusa. zgura. evitându-se zgarierea sau deteriorarea sub diverse forme a stratului protector de zinc. manipularea se face cu chingi din textile. Se va urmarii ca structura de rezistenta mecanica a piesei sa fie cât mai egala dupa cele trei directii pentru a nu se deforma în baie. este atacat în urmatoarele ore ce au trecut dupa procesul de zincare termica. basici. flux. Suprafata metalului de baza nu trebuie sa prezinte pori. viteza cu care sunt atacate depinzând de o multitudine de factori cum ar fi. valoarea maxima fiind în jurul valorii de 0.08% Si si 0. zeta. sau acoperiri în exces. Otelul cu un continut de siliciu de peste 0. Piesele vor fi proiectate si executate în conformitate cu cerintele specifice zincarii termice si conform STAS 7221-90.0.04% Si conduc la o crestere pronuntata a grosimii stratului depus. Transportul si depozitarea Pentru evitarea deteriorarii stratului de zinc. iar asezarea pieselor zincate se va face pe grinzi (scanduri) din lemn sau tampoane din cauciuc (plastic). fapt ce permite cresterea fluiditatii aliajului cu consecinte pozitive asupra grosimii stratului depus pe piese. în compozitia otelului sa nu fie depasite urmtoarele valori: siliciul (0. carbonul (max. Produsii rezultati din coroziune sunt invizibili la început. Suprafata stratului de zinc trebuie sa fie uniforma. deoarece combustibilii folositi la încalzire degaja cantitati mari de bioxid de sulf. acizi. frecventa expunerii si durata ei.5%).12%-0. 25 . retasuri. exfolieri.25%). conform STAS 646-88. incluziuni nemetalice. devine anod în timp ce fierul devine catod). Stratul eta fiind primul. dar cu trecerea timpului ei devin evideti deoarece sunt de culoarea alba. manganul (max. Culoarea stratului de zinc poate fi de la argintiu strlucitor pâna la cenusiu mat în functie de compozitia materialului. fosforul (max. motiv pentru care în lunile de iarna intensitatea coroziunii este maxima.25%). Remedierile defectelor de zincare se fac numai cu spray de zinc sau zinc-aluminiu. pete de vopsea. gama.08%Si. soarele. Grosimea minima a acoperirii trebuie sa fie de minim 80% din valoarea prescrisa în tabel.2%). si alte defecte care pot persista si dupa zincarea termica. fisuri. delta.5 %.

3.5. Gaurile sunt cu 2 mm mai mari fata de diametrul surubului. Tolerante. manipularea si depozitarea subansamblurilor si confectiilor .2. 3... Nu se admite a se folosi la executia lucrarilor de sudare a sudorilor neautorizati sau care sa nu foloseasca poansonul de marcaj. se vor respecta indicatiile de la cap.. Autorizarea se va face pe baza Instructilunilor ISCIR în vigoare de catre serviciul tehnic al furnizorului si se va consemna în scris. conform prevederilor din "Instructiuni tehnice " C 133-82. Constructiile din otel sudate trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice generale de calitate. Atestarea se refera atat la conducatorul lucrarii cat si la maistri.3. tolerantele de montaj vor fi de ±3mm.Sudorii. Tolerantele la executia asamblarii elementelor de constructii la montaj sunt cele din STAS 767 / 0 – 88 si prezentul Caiet de sarcini. 3.. prevazute in STAS 767/0-88. Tolerantele la executia asamblarii elementelor de constructii la montaj sunt cele din STAS 767 / 0 – 88 si prezentul Caiet de sarcini. sef de echipa si muncitori calificati care executa astfel de imbinari. Procesul tehnologic de asamblare si sudare a tronsoanelor pe santier va fi stabilit de organele tehnice ale executantului.Materiale.si prin sondaj cu metada « unghiului de strangere ». 3. 26 . Sudorii care executa îmbinarea tronsoanelor pe santier şi sudurile de montaj. marca otelului folosit la elementele principale de rezistenta este OL37-2K STAS SR EN 10025-1/2005 clasa I-a de calitate (S235JR) (conform desenelor).2. Organele de control tehnic ale executantului vor verifica prin sondaj calitatea pieselor metalice confectionate în uzina si respectarea proiectului. prezentului Caiet de sarcini si reglementarile tehnice in vigoare. Calitatea imbinarilor se controleaza prin masurarea momentelor de strangere cu cheia dinamometrica. vor trebui scolarizati si instruiti si apoi supusi unor probe practice executate în pozitia în care vor suda pe santier dupa care vor fi autorizati sa execute numai acele cordoane de sudura pentru care au dovedit însusirea cunostintelor teoretice si practice. în conformitate cu proiectul si Caietul de sarcini. 3.. Inaintea asamblarii subansamblurile vor fi verificate. Executantul lucrarilor de montaj nu va receptiona constructiile metalice confectionate în uzina numai daca sunt însotite de un certificat de calitate. in imediata apropiere a locului de montare se vor amenaja platforme pentru lucrarile de pregatire in vederea montarii. Executia pe santier.Asamblarea si montajul constructiilor metalice confectionate în uzina Pentru transportul. Constructia metalica. cu care va marca fiecare cordon de sudura executat de el. Fiecare sudor autorizat va avea un poanson cu un numar înregistrat la AQ. Executia imbinarilor cu suruburi se face numai cu lucratori atestati.Sudura La executia cordoanelor de sudura pe santier.4.Imbinari cu suruburi In prezentul proiect suruburile lucreaza la presiune pe gaura.3. In afara depozitului. se vor respecta conditiile din prezentul Caiet de sarcini. La montajul pe fundatii a stalpilor structurii metalice. In proiectul de fata.1.

Eventualele remedieri necesare. etc. beneficiarul va urmari ca elementele constructiilor sa nu fie încarcate peste limitele admise în proiect. pentru toate acele parti de lucrare care se receptioneaza. atât la sol cât si la montaj. Este preferabil ca acest caiet sa fie întocmit de o singura persoana . Lucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate.. 27 . va masura abaterea fata de proiect pe care o va inscrie pe o plansa. Controlul operatiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin masuratori dimensionale. incendii. Inlaturarea depunerilor de praf se va face pe baza unui program întocmit în acest sens de beneficiar. respectiv: proiectul care a stat la baza executiei. dispozitiile de santier emise pe parcursul executarii lucrarii. 4. Se va verifica corectitudinea executarii protectiei anticorozive la constructiile metalice. . pe faze de executie. Acest caiet este o piesa indispensabila pentru operatiunea de receptie partiala sau totala a lucrarii.Caietul de evidenta a montajului constructiilor metalice. Se vor verifica dimensiunile.) se va face în mod obligatoriu verificarea starii tehnice a constructiei.6. va compara abaterile efective cu tolerantele prevazute în proiect şi va intocmi un proces verbal de predareprimire a amplasamentului. executantul lucrarilor va verifica cu un topomentrist pozitia pieselor metalice inglobate in beton de care urmeaza sa se prinda confectia metalica. 6. “Caietul de evidenta a constructiilor metalice”. avarii datorate procesului de exploatare. respectarea tolerantelor la asamblare si a celor de montaj . Dupa receptie acest caiet va fi predat Beneficiarului care îl va pastra anexat la “Cartea Constructiei”. 3. Anual şi dupa evenimente cu caracter exceptional (cutremure. Depunerile de praf industrial vor fi înlaturate la intervale regulate astfel încât acestea sa nu depaseasca limitele admise. de un delegat permanent al clientului. forma si calitatea cordoanelor de sudura de la îmbinarea fiecarui element. etc. procesele verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse întocmite pe parcursul executiei.Controlul executiei. buletine de încercari.7. Intretinerea constructiei In timpul exploatarii. controlul tehnic neîntrerupt al operatiunilor de asamblare si montaj si receptia asamblarii fiecarui subansamblu sau element. Executantul va asigura prin organe competente. Dispozitii finale In timpul executiei lucrarii se vor retine toate documentele necesare întocmirii cartii constructiei.Inaintea inceperii montajului propriu-zis. se vor executa numai cu avizul sau sprijinul proiectantului. 5. Se va urmari starea protectiei anticorozive a confetiei metalice şi se va hotara în consecinta remedierea sau refacerea acesteia. Furnizorul lucrarilor este obligat sa întocmeasca si sa tina la zi. precum si corectitudinea asamblarii tronsoanelor metalice pe santier. explozii. Receptia lucrarilor de constructii La receptia lucrarilor de constructii se vor verifica: corectitudinea executarii îmbinarilor sudate. precum si certificatele de calitate ale materialelor folosite. Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de receptie daca acest caiet nu este completat cu toate datele necesare. 3.

. Clasa de agresivitate a mediului conform STAS 10128-1986 -Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Forme si pozitii. d) Abaterile limita la dimensiunile fara toleranta ale îmbinarilor sudate se vor încadra în prevederile SR_EN ISO 13920 : 1998 . slab aliate a) Constructiile sau elementele de constructii aferente utilajelor si instalatiilor se executa cu respectarea prescriptiilor prevazute în STAS 767/0-1988 . Principii generale pentru examinarea radiografica cu radiatii X si gama a materialelor metalice. . Examinari cu lichide penetrante. g) Examinarea defectelor se va realiza prin metode nedistructive conform recomandarilor SR_EN 12062:2001 – Examinari nedistructive ale imbinarilor sudate.Examinari nedistructive.Examinari nedistructive ale îmbinarilor sudate prin topire. se va respecta: (în lipsa prevederilor din documentatie) clasa II A conform SR EN ISO 9013 : 2003 – Taiere termica. sudarea cu arc electric în mediu de gaz protector si sudarea cu gaze prin topire. .SR EN 970 : 1999 .Îmbinari sudate cu arc electric din otel . Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor. Dimensiuni pentru lungimi si unghiuri. Examinare vizuala.Sudarea cu arc electric cu electrod învelit. conform: . b) La prelucrarile prin taiere. .vizuala). În lipsa specificatiilor din documentatie.7. îmbinarile sudate vor fi examinate nedistructiv în functie de posibilitatile tehnologice ale executantului. în baza indicatiilor cuprinse în: .Sudare. Specificatii geometrice ale produselor si tolerante referitor la calitati. Pregatirea pieselor de îmbinat din otel. 8.Stabilirea tehnologiei de sudare.Constructii din otel .1 : 1999 . Protectia impotriva coroziunii La execuţia şi montajul confecţiei metalice.. c) Forma si dimensiunile rosturilor de sudura executate cu procedee de sudare manuala se vor încadra în prevederile SR EN ISO 9692-1/2004 . Reguli generale pentru materiale metalice .Examinari nedistructive. este de 2 m – cu agresivitate medie. vor fi respectate prevederile din GP 1112004. In conformitate cu SR ISO 9223 / 1996 si SR EN ISO 12944-2 /2002 la clasa de agresivitate 2m corespunde clasa de corozivitate C3 28 . Clasificarea taierilor termice. a elementelor componente ce se sudeaza. . f) Calitatea îmbinarilor sudate va corespunde prevederilor din SR EN ISO 5817/2004 . Tolerante generale pentru constructii sudate. În lipsa unor precizari speciale prevazute în documentatie se va alege nivelul de acceptare “c” intermediar pentru defecte. Partea 3 : Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a otelurilor. Partea 1 : Principii generale.Conditii tehnice generale de calitate .SR EN 571 .Materialul de aport va fi în conformitate cu cerintele tehnologice stabilite de catre executant si compatibil cu materialul de baza al subansamblelor. “ Ghid de proiectare. e) La executia îmbinarilor sudate se vor respecta prevederile SR EN ISO 15614-1/2004 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Clasificarea mediilor agresive. proiectarea SDV-urilor pentru respectarea conditiilor din proiect si din actele normative specificate mai sus sunt sarcina executantului. execuţie şi exploatare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel “. Prescriptii generale de executie pentru subansamble sudate din otel carbon. prin una din metodele recomandate astfel: -Controlul cu RX pentru 10 % din îmbinari.Tipurile de îmbinari sudate prevazute în documentatie sunt obligatorii pentru executant.SR EN 444 : 1996 . alegerea electrozilor.Controlul cu lichide penetrante pentru îmbinarile critice (depistate pe cale optica .

Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se vor aplica numai pe suprafeţe curate. Incercarea la caroiaj.1. Se poate accepta ca ultimul strat să se aplice după montare.2 din GP 035-98.Legea nr. concentratie cat mai redusa a gazelor agresive. Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica după cel mult 3 ore de la pregătirea suprafeţelor elementelor din oţel. umiditatea relativă a aerului sub 70 %.2.S. lipsit de încreţituri.Durata de viata a acoperirii anticorozive trebuie sa fie de minim 15 ani ceea ce corespunde unei durabilitati ridicate „R” conform pargraf 5. Se pot aplica înainte de montaj numai straturile de grund şi cel puţin un strat de vopsea din componen|a sistemului de acoperire pe întreaga suprafaţă.I. Aderenta se va determina conform SR EN ISO 2409: 2007 – Vopsele si lacuri. neregularităţi. 1048/2006 – privind cerinţele minime de securitate si sănătate 29 .Hotărârea nr. Protectia muncii La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate a muncii dintre care principalele sunt incluse in urmatoarele acte normative : . 9. Cifra minimă de aderenţă admisă la sistemele de protecţie prin vopsire este 2 pentru clasele de agresivitate 1 m şi 2 m şi 1 pentru clasele de agresivitate 3 m şi 4 m. . dacă nu se specifică altfel de către producătorul de materiale. Pentru aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire trebuie sa se creeze urmatoarele conditii de mediu ambiant : lipsa de praf. 9. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca . praf sau de impurităţi. Culoarea fiecărui strat trebuie să fie uniformă pe toată suprafaţa elementului şi nuanţa culorii trebuie să difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numărului de straturi aplicat. Inainte de inceperea lucrarilor. fisuri. bă]ici sau exfolieri. Protectia muncii şi P. iar pe zonele care se suprapun se va aplica numărul total de straturi ale sistemului de acoperire prin vopsire. Fiecare strat al acoperirii trebuie să fie continuu. temperatura aerului si a piesei de protejat între 5 şi 400C dacă nu se specifică alte valori de către producătorul de materiale de protecţie. inclusiv la colturi şi muchii. lipsite de apă.1. conform STAS 10702/1-83. Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se va face inainte de montarea elementelor de constructii. executantul va intocmi un plan de securitate şi sanatate a muncii (SSM). . 1146/2006 – privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrătiri a echipelor de muncă. din GP 035-98. aplicat pe suprafaţa pieselor din oţel trebuie să realizeze grosimea totală minimă prevăzută în proiect. Nivelurile de performanta ale sistemelor de protectie anticoroziva vor fi in conformitate cu capitolul 4 Tabelul 4.Hotărârea nr. Numărul de straturi al sistemului de acoperire.

. sa colaboreze cu proiectantul si furnizorul . furnizorul lucrarilor este obligat: sa analizeze documentatia tehnica de executie din punctul de vedere al securitatii muncii si daca este cazul . 3 subcap.1997 (cod 52) . 18/01. 161/31.8 .sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor. emise prin Ordinul MMPS nr. emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale (MMPS) nr. In mod deosebit se atrage atentia asupra obligativitatii respectarii cu strictete a Ordonantei Guvernului publicata in Monitorul Oficial nr. . emise prin Ordinul MMPS nr. completarea documentatiei tehnice sau punerea in concordanta a prevederilor din proiect cu cele legislative. III .9. . precum si prescriptiile din documentatiile tehnice privind executarea lucrarilor de baza.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime .56/1997 (cod 42) . montaj prefabricate si finisaj constructii . calitatii riguroase. cap. sigurantei in functioanare si functionabilitatii constructiilor. . subcap.pentru utilizarea de către lucrători a echipelor individuale de protecţie la locul de muncă.Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii metalice . urmatoarele obligatii legale privind executarea constructiilor : sa analizeze proiectul din punctul de vedere al masurilor de protectie a muncii si in cazul cand constata deficiente . cap.3 si 5. In conformitate cu Normele Generale de Protectia Muncii . sa incheie cu furnizorul un protocol in care se va delimita suprafata pe 30 . emise prin Ordinul MMPS nr. 4 subcap. 2 subcap.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de zidarie . . 5840/1996 .Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea . precum si cele constatate la receptia lucrarilor de constructii.Norme generale de protectia muncii . . . .emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod 27). in scopul rezolvarii tuturor problemelor de securitate a muncii.1994 privind asigurarea durabilitatii. 2. cap.03.Hotărârea nr. . 1.sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul realizarii unei exploatari ulterioare a constructiilor in conditii de securitate a muncii si sa sesizeze clientul si proiectantul cind constata ca masurile propuse sunt insuficente sau necorespunzatoare. . . .4 . 719/1997 (cod 57) . turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat .Norme specifice de protectia muncii pentru manipularea . lipsuri sau neconcordante fata de prevederile legislatiei in vigoare .1 – 3. dupa caz . cap. 235/1995 (cod 12) . Beneficiarului ii revin . conform Normelor generale de protectie a muncii . transportul . emise prin Ordinul MMPS nr. 3. sa faca prpuneri de solutionare si sa solicite acestora aprobarile necesare .Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea liantilor si azbocimentului . 578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 1091/2006 – privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă. 5 subcap. emise prin Ordinul MMPS nr. 136/1995 (cod7) .1 . sa faca obiectiuni . sa ceara proiectantului remedierea deficientelor constatate . 4. pentru lucrarile care se executa in paralel cu desfasurarea procesului de productie. solicitand proiectantului modificarile necesare conform reglementarilor legale.sa aplice prevederile legislative de protectie a muncii. 5. de serviciu si auxiliare necesare realizarii constructiilor .4. 5. in mod expres cap. transportul prin purtare cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor .sa ceara clientului ca proiectantul sa acorde asistenta tehnica in vederea rezolvarii problemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite aparute in executarea lucrarilor de constructii .

Respectarea N. M. astfel incit desfasurarea procesului de productie in conditii de securitate sa nu fie afectat de lucrarile de constructii executate concomitent cu aceasta. . 235/1995 (cod 12).Ordonanta nr.P. 60 din 1997. sa controleze cu ocazia receptiei lucrarilor.N. ed.G. realizarea de catre furnizor a tuturor masurilor de protectie a muncii prevazute in documentatia tehnica.P. emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale (MMPS) nr.Ordonanta nr. Coordonator Prof. inclusiv procurarea si intretinerea P. In timpul executiei se vor respecta : . La exploatarea constructiilor.dr. univ. . .Norme tehnice P 118/83 .M. cap. .Legea 319/2006 a protectiei muncii. I. dintre care principalele sunt cuprinse in urmatoarele acte: . 9.Sa permita executia numai daca sunt asigurate toate conditiile privind protectia impotriva incendiilor . Visa Întocmit Ing.Ordonanta nr. 60 din 1997 .Dispozitiile organelor de control .I. V si VI . beneficiarul este obligat sa respecte prevederile legale privind securitatea muncii.Norme generale de protectie a muncii. Moldovan 31 .ing. 1975. .S.Trimiterea in termen legal a eventualelor obiectii .578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr. . la prezentul proiect .Respectarea obligatiilor ce ii revin din actele normative mentionate la punctul 1 . in conformitate cu Normativul Departamental si recomandarile proiectantilor privind obiectul din prezenta documentatie . sa emita instructiuni proprii de securitate a muncii pe activitatile sau grupele de activitati necesare exploatarii constructiilor. . .Normele P.XIV . 60 din 1997.Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime.2.- care se executa lucrarea. . III. IV. emise prin Ordinul MMPS nr.I. 5840/1996.Se va solicita avizul de lucru cu foc deschis inainte de inceperea lucrarilor de montaj. de mai sus .S. pentru care raspunde privind asigurarea masurilor de protectia a muncii revine furnizorului. Protectia impotriva incendiilor    La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale din : . . Beneficiarului ii revin urmatoarele obligatii : . II/1977 cap.Prevederile in legatura cu executia conform actelor normative mentionate la punctul 1 de mai sus .R. proprii ale constructorilor si montorilor inclusiv cele elaborate de forurile tutelare ale acestora . in protocol se va specifica si conditiile care trebuie respectate de catre furnizor. . . refuzind receptia lucrarilor daca nu corespund din punct de vedere al securitatii muncii. I.

5 4. Moldovan . Nr.5. ROMANIA. 7.ro Nr. TEL: + 4 0268548247 FAX: +4 0268 548228 web: www.SUPORTI PENTRU PANOURI SOLARE SI ECHIPAMENTE FAZA: P.dr. 4. 10. montare lagare cu talpa cu rulmenti 62022RS Procurare. univ. din BENEFICIAR: UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV INVESTITIE: „INSTITUT CDI PRODUSE HIGH-TECH PENTRU DEZVOLTARE DURABILA ”Amenajari functionale specifice OBIECT: 01÷11 LABORATOARE L7÷L11. e-mail: f-constructii@unitbv. 3. pane. M. suporti din profile laminate îmbinate cu sudura Vopsirea confecţiilor metalice cu 2 straturi de grund Vopsirea confecţiilor metalice cu 2 straturi de vopsea RAL 7015 Transport confecţii metalice cu autocamionul pe 15Km Procurare.ing. 8. 4500 4. Simbol CL17C NL CL10D CL17C CL10D IZD03A IZD04A TRA01A15 NL NL NL Denumire articol Confecţionare structurilor metalice din profile laminate-sisteme de orientare Zincare termica subansamble sisteme de orientare Montarea confecţiilor metalice din profile laminatesisteme de orientare Confecţionare grinzi. 9. BRAŞOV. 2. I. 5. 5.unitbv. montare lagare cu flansa cu rulmenti 62052RS Denumire articol Confecţionare structurilor metalice din profile laminate-sisteme de orientare Zincare termica subansamble sisteme de orientare Montarea structurilor metalice din profile laminatesisteme de orientare Transport structuri metalice cu autocamionul pe 15Km Procurare. suporti din profile laminate îmbinate cu sudura Montarea prin sudura a confecţiilor metalice grinzi.E PROIECT: 123/1÷11-2009 BRASOV LISTA CANTITATI DE LUCRARI SUPORTI PENTRU PANOURI SOLARE SI ECHIPAMENTE A) CONFECTII METALICE L7 Nr.UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE CONSTRUCŢII CENTRUL DE CERCETARE – PROIECTARE IN CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII ADRESA: Strada TURNULUI Nr. 4. 6.c rt 1.214 18 12 2 B) CONFECTII METALICE L11 Simbol CL17C NL CL10D TRA01A15 NL UM kg to to to buc Cant. Visa 32 Întocmit Ing.501 2501 2501 4. 2. montare lagare cu flansa cu rulmenti 62062RS UM kg to to kg to to kg to buc buc buc Cant.713 2501 2. 1713 1.5 4. montare lagare cu talpa cu rulmenti 62052RS Procurare.T+D.ro.c rt 1.5 140 Coordonator Prof. 11.713 1. pane. 3.