Intruparea lui IISUS

Intruparea lui IISUS

NOTA : Am preluat acest articol de pe un website pe care noi il admiram, pentru munca enorma pe care titularul o depune. Sursa este prezentata la final. Totusi, dorim sa facem anumite precizari: desi articolul este de exceptie prin documentarea pe care o prezinta despre IISUS si fenomenul posesiei corporale si astrale, noua ni s-a comunicat de catre Arhanghelul Mihail faptul ca IISUS a fost cu adevarat incarnarea lui Mihail, mai precis a unui aspect al acestuia si nu a fost vorba de posedare astrala sau corporala. Iisus ca Spirit face parte din Monada angelica a lui Mihail, care de altfel este aceeasi entitate cu zeul mesopotamian Eli, El, Enlil si nu a fost malefic sau din Intuneric niciodata. Lucrurile sunt cu mult mai complicate iar omenirea a ramas in zilele noastre cu cunoasterea filtrata de interesele unor societati oculte si de Biserica si foarte multe informatii sunt ascunse sau denaturate complet si/sau partial, ba chiar repolarizate. In concluzie, Zeii au calcat pe Pamant si au fost vazuti de oamenii acelor vremuri. Zeii au fost ceea ce noi astazi numim Arhangheli. Caderea Luciferica NU EXSISTA asa cum v-a fost prezentata de Biserica. Unele Entitati de Lumina care au ajutat omenirea la un moment dat, au cazut partial in vibratie, din cauza vibratiei dimensiunii 3D in care a cazut Pamantul dupa Potopul lui Noe, dar acestia nu au devenit demoni, ci au fost "extrasi" din aceasta dimensiune, cu ajutorul monadelor lor si a fratilor din dimensiuni mai inalte. Si de atunci Zeii au disparut din istorie...si au fost inlocuiti de diverse entitati mai mult sau mai putin din Lumina. :)

Articol: "Posedarea lui Iisus"

În cartea As It Was din 1976, englezul Cyril Henry Hoskins povestea că sufletul unui lama tibetan, Lobsang Rampa, a fost mutat în corpul lui de către nişte fiinţe. Aceste i-au extras din zona cefei un mic „cordon de argint”, înlocuindu-l cu cel a tibetanului. El mai spunea că într-o realitate paralelă există nişte fiinţe care poartă numele „Grădinarii Pământului”, ce veghează asupra evoluţiei oamenilor. Aceştia uneori aleg indivizi cărora le extrag „cordoanele de argint”, înlocuindu-le cu cele ale unor „grădinari”, ce au de îndeplinit o misiune pe Terra. Spiritul gazdei pleacă spre lumea astralului, în acelaşi mod ca în procesul morţii. Cu toate că acest caz pare neverosimil, totuşi nu este unul singular. În carteaEncounters, dr. Edith Fiore descrie cazul unei paciente, numite Victoria, care avea impresia că făpturi invizibile intrau şi ieşeau din corpul ei, furându-i „lucruri”. Una a rămas cu ea, încercând să o controleze, Victoria simţind nevoia să ducă o permanentă luptă cu acea entitate pentru a-şi păstra personalitatea. O altă pacientă, Diane Tai, îşi amintea sub hipnoză de nişte răpiri OZN şi se plângea de o posedare de către fiinţe venite din necunoscut. Al treilea pacient, Dan, a afirmat sub hipnoză că trupul lui era pe o navă iar corpul se încarnase în corpul unui băieţaş ales dinainte în acest scop. A fost trimis pe Pământ „ca militar în retragere”, pentru a se odihni. Aceste cazuri au determinat-o pe dr. Fiore să scrie că „extratereştrii se pot încorpora, temporar sau permanent”, astfel încât „există hibrizi umani nepământeni care trăiesc printre noi”. Într-una din cărţile sale, Brad Staiger descrie cazul unei femei din Glendale (California), numită Vickie B., care spunea că undeva în spaţiu este o navă imensă în care se află corpul pe care l-a ocupat în precedenta viaţă, zăcând în stare de animaţie suspendată într-un cilindru dintr-un material asemănător cu sticla. În cartea Extra-Terrestrials Among Us, George C. Andrews descria povestea doamnei Ida Kannenberg din Hillsboro (statul american Oregon). Începând

din 1940, doamna Kannenberg a avut nişte întâlniri stranii, în urma cărora considera că fusese supusă unor implanturi tehnologice audio-video. Avea impresia că în mintea ei se instalase o prezenţă care răspundea la numele Hweig. Acesta s-a prezentat ca fiind trimis al stăpânilor OZN-urilor. A recunoscut că ei posedau mijloacele tehnice pentru a „invada” minţile oamenilor şi că omenirea nu dispune de nicio modalitate de a se apăra împotriva unei astfel de invazii. Scriitorul Philip K. Dick declara că, la un moment dat, a fost luat în posesie de „o formă de viaţă ionizată, atmosferică, electrică, în stare să călătorească prin timp şi spaţiu după dorinţă”. Această posedare a durat aproximativ patru ani.

Ruth Montgomery a aflat de la „ghizii ei spirituali” că pe Pământ se reîncarnează suflete ce sunt entităţi care poposesc temporar undeva, într-o „staţiune de antrenament” aflată în zona stelei Sirius. Ele se încarnează aici pentru proiecte bine precizate, care trebuie înfăptuite pe planeta lor. Într-o carte scrisă de Scott Mandelker, Pauline spunea că pentru spiritele venite din alte colţuri ale realităţii, Pământul este cel mai bun loc pentru a învăţa, deoarece aici este cel mai potrivit loc de întâlnire între aspiraţiile spirituale şi restricţiile materiale. O altă femeie ce se credea originară din alte sfere, Inid, spunea: „scopul prezenţei pe Pământ este învăţarea”. La rândul său, autorul cărţii susţine că „Pământul este o şcoală pentru multe specii din întregul Univers, care nu au învăţat încă iubirea”. Credinţa în capacitatea unei entităţi spirituale de a invada un corp uman există în mai toate culturile. Se numeşte ori posedare, ori reîncarnare, de obicei în funcţie de durata „vizitei” respectivei entităţi în trup fizic. Mulţi oameni de ştiinţă sau cercetători independenţi au descoperit nenumărate dovezi ale existenţei reîncarnării. Migraţia sufletelor dintr-un corp în altul exista în religiile dispărute, dar şi în multe dintre cele actuale: budism, hinduism, şamanism, la druizii celţi, la pitagoreicii şi orficii Greciei antice, la unele triburi amerindiene sau australiene, la taoişti, confucianişti, zoroastrieni, mithraici, maniheişti, etc. Dar şi la unii dintre marii gânditori ai lumii, precum Giordano Bruno, Campanella, Hume, Leibniz, Goethe, Lev Tolstoi sau Benjamin Franklin. Creştinismul condamnă credinţa în reîncarnare, deşi acceptă ideea posedării. Cu toate că unul dintre părinţii Bisericii Creştine, Origene (185-254) spunea că aceia care şi-au asasinat aproapele trebuie să se reîncarneze pentru a-şi ispăşi, în noua viaţă, crimele

căci naşterea şi moartea nu vor mai avea putere asupra lor. Teodora.) considera viaţa terestră un exil. Pentru Platon. acesta fiind modul prin care sufletul lui Abel s-a mutat în Seth. căci suferinţele lor îi desăvârşesc. neadmiţând că ar putea fi obligată să trăiască o viaţă de penitenţe. nici nu va trebui să se mai nască vreodată. versetele 13-14: „Şi venind Iisus în părţile Cezareii lui Filip. dar dorea să fie divinizată după moarte. Ioan Botezătorul este prezentat drept reîncarnarea profetului Ilie: „Şi ucenicii L-au întrebat. Biserica creştină a renunţat la reîncarnare atunci când împăratul Iustinian a convocat în anul 553 un conciliu la Constantinopol. reîncarnarea este prezentă chiar şi în Biblie. bând din apele râului Lethe. iar una necumpătată.din viaţa precedentă. avea mâinile pătate de sângele multora. Iar istoricul evreu Flavius Josephus scria în Războiul evreilor (cartea a III-a. plină de răutăţi. Eu însă vă spun vouă că Ilie a şi venit. referindu-se tot la Ioan. cel ce va să vină. el este Ilie. După alte surse. deoarece soţia sa. putea duce la încarnări inferioare: un bărbat putea să devină femeie sau. Atunci au înţeles ucenicii că Iisus le-a vorbit despre Ioan Botezătorul. alţii Ilie. sufletele celor drepţi aşteptau în Câmpiile Elizee dobândirea unui nou trup. zicând: Cine zic oamenii că sunt Eu. Kabbaliştii spuneau că în Adam au sălăşluit 600. până la purificarea finală. O viaţă virtuoasă putea duce la încarnarea într-un corp de categorie superioară. forţându-l să elimine orice referire la acest fapt. răspunzând. În Evanghelia după Matei 17:10-13. admiţând peregrinarea sufletului şi prin animale ori plante.Hr. Ioan Botezătorul.” În aceeaşi evanghelie (11:14). Iar textele gnosticilor conţin aluzii clare la reîncarnare. Empedocle. dar ei nu l-au cunoscut.” Grecii antici erau şi ei adepţii acestei idei. să decadă în regnul vegetal ori animal. mai rău.” Într-un manuscris descoperit la Marea Moartă. . Fiul Omului? Iar ei au răspuns: Unii. îşi uitau încarnările precedente. capitolul 8): „cei ce părăsesc viaţa… au obţinut un loc în cer.” Evreii nu au renunţat la credinţa în reîncarnare. Empedocle (secolul al V-lea î. îi întreba pe ucenicii Săi. de unde roata timpului îi face să coboare iarăşi să locuiască în trupuri. alţii Ieremia sau unul dintre prooroci. care îi permitea contopirea cu divinitatea. iar cel al lui Cain în trupul egipteanului ucis de Moise.000 de evrei care au păcătuit împreună cu el. Avraam ar fi descoperit că există reîncarnarea. întruparea sufletului constituia o pedeapsă pentru păcatele săvârşite. aşa şi Fiul Omului va pătimi de la ei. zicând: Pentru ce dar zic cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie? Iar El. a zis: Ilie într-adevăr va veni şi va aşeza la loc toate. Ei devin astfel asemenea îngerilor Domnului din Ceruri şi nu vor muri niciodată. În plus. fratele Iisus spune: „fericiţi cei ce trec prin multe încercări.” Credinţa în reîncarnare reiese şi din capitolul 16. Tot acolo. Însă Iustinian nu putea să condamne concepţia reîncarnării în mod explicit. Iisus spune: „Şi dacă voiţi să înţelegeţi. Epimenide şi Pitagora susţineau că îşi aminteau încarnările anterioare. ci au făcut cu el câte au voit.

să învie morţi. nu se credea fiul lui Dumnezeu.” Şi la Matei.” Noul Testament susţine că. Evanghelistul Ioan consideră că Dumnezeu sau Cuvântul s-a întrupat pe Pământ. Pe la aproximativ 30 de ani. Marcu afirmă că abia „după ce Ioan a fost prins. entitatea care posedă fie înlocuind spiritul deja existent în acel trup. să meargă pe apă. „De atunci a început Iisus să propovăduiască şi să spună: Pocăiţi-vă. alături de părinţii şi fraţii săi. cerurile s-au deschis şi Duhul Sfânt s-a pogorât peste el. susţinând că Iisus s-a mutat în Galileea. Şi iată glas din ceruri zicând: «Acesta este fiul meu cel iubit întru care am binevoit». când ieşea din apă. Până în acel moment. un spirit ocupă un corp încă de la naşterea sa şi îl părăseşte în momentul morţii. Iisus a venit în Galileea. Duhul care intrase în Iisus l-a dus în pustiu („Şi îndată Duhul l-a mânat în pustie. . Ci ducea o viaţă banală de tâmplar. să exorcizeze. fie cele două convieţuind împreună. în cazul reîncarnării. să citească gândurile celorlalţi. întru tine am binevoit. Capacitatea unei entităţi spirituale de a invada un corp uman sau posedarea ori întruparea este prezentă şi în cazul poveştii lui Iisus. Din evanghelii înţelegem că Iisus a fost un simplu om. care s-a transformat în Hristos după ce a intrat în corpul său Duhul Sfânt. Evanghelistul Marcu nu oferă niciun amănunt despre viaţa lui Iisus până la botez. care a spus: „Tu eşti fiul meu cel iubit. imediat după botez.” Matei confirmă. etc. după ce a aflat că Ioan a fost întemniţat. Evanghelistul Matei prezintă întâmplarea într-un mod similar: „Iar botezându-se Iisus. propovăduind Evanghelia împărăţiei lui Dumnezeu.” Şi tot de atunci a început să vindece oameni. Iisus nu era capabil să realizeze nicio minune. Apoi s-a auzit o voce din cer. nu vorbea în parabole şi nu propovăduia oamenilor. după ce Iisus a fost botezat în apa Iordanului de către Ioan Botezătorul.Diferenţa majoră dintre reîncarnare şi posedare este că. Ioan Botezătorul a fost arestat.”). să înmulţească pâini şi peşti. îndată cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a văzut pogorându-se ca un porumbel şi venind peste el. ca să fie ispitit de către diavolul. să transforme apa în vin. în timpul în care Iisus se afla în pustiu. căci s-a apropiat împărăţia cerurilor. „Iisus a fost dus de Duhul în pustiu. nu dădea dovadă de înţelepciune ieşită în comun.” Imediat după acest episod. Posedarea se realizează pe parcursul vieţii unei persoane. să oprească furtuna. mai exact în Capernaum.

a propovăduit pacea şi iubirea. ci prin „transmisie mentală”. După cum se poate observa. după un tipar. fiind conceput nu prin contact sexual. Naşterea sa a fost una miraculoasă. A fost un prinţ. nici în veacul acesta. A umblat prin India înconjurat de adepţi.”? Vom afla acest lucru urmărindu-l de-a lungul istoriei. cei mai importanţi fiind Krişna şi Buddha. dar şi un războinic feroce. Despre Krişna şi Buddha se spunea că sunt reîncarnările regelui Cerului. aceasta dându-i naştere prinţului Siddhartha Gautama. Povestea lui Iisus este asemănătoare cu cele ale unor predecesori ai săi. Celui care va zice cuvânt împotriva Fiului Omului. Duhul l-a dus în pustiu. şi-a anunţat adepţii că se va întoarce. iar vieţile celor trei au decurs în mod asemănător. La un moment dat a fost şi păstor. S-a retras în deşert. dar celui care va zice împotriva Duhului Sfânt. iar despre Iisus că Duhul Sfânt a intrat în el. nu i se va ierta lui.Apariţia Duhului în corpul său l-a transformat total. În momentul în care Ioan Botezătorul a fost arestat. nici în cel ce va să fie. unde a fost ispitit de un demon. cine era acel Duh sau Spirit (cum îl numesc catolicii) despre care Iisus spunea în Evanghelia după Matei: „Orice păcat şi orice hulă se va ierta oamenilor. dar hula împotriva Duhului nu se va ierta. E drept că adepţii unora se puteau inspira din vieţile altora. Krişna era considerat reîncarnarea zelui Vişnu. S-a retras în pustiu. am avea de a face cu o serie de coincidenţe mult prea mari. unde a stat o bună perioadă de timp. A umblat prin ţară înconjurat de adepţi. când s-a transformat în Buddha. de asemenea. totuşi. este posibil să fie vorba despre un singur plan şi despre o singură entitate în toate trei cazurile. unde a fost ispitit de demonul Mara. Buddha s-a născut cu aproximativ cinci secole înainte de Hristos. Prinţul a fost un simplu om până la vârsta de 18 ani. pentru a distruge răul. poate cineva să nege că Duhul era responsabil pentru toate acele „minuni” şi cuvinte pline de înţelepciune? Şi. Dacă Iisus a reuşit aceste lucruri doar după posedarea sa de către Duh. a anunţat că se va întoarce pentru a distruge răul. noul Iisus a început să propovăduiască şi să înfăptuiască minuni. se va ierta lui. devenind cu totul o altă persoană. Înainte să moară. Naşterea sa a fost profeţită cu mult timp înainte şi a fost. a vindecat bolnavi şi a înviat morţi. Dacă aceste entităţi care s-au încarnat în trupurile lor au urmat câte un plan. dar în acelaşi timp există posibilitatea ca toţi trei să urmeze un tipar. una miraculoasă. aşa cum îl prezintă icoanele hinduse. Înainte să moară. Venirea sa în lume a fost profeţită cu mult timp înainte. Altfel. a propovăduit pacea şi iubirea. Un zeu a intrat în corpul fecioarei Maya sub forma unei raze în cinci culori. există o serie de similitudini remarcabile în vieţile celor trei. devenind mai apoi rege. . a vindecat bolnavi şi a înviat morţi.

Marele Şarpe. Enlil era considerat zeul aerului. Numărul său magic era 50. Marduk. În trinitatea hinduşilor el este Vişnu. al vântului şi al furtunii. Animalul său este vulturul Varuna. ocupând poziţia a doua. Este prezentat mereu în antiteză cu Şiva. Principalul său centru religios era oraşul Nippur. Bel („domnul” sau „stăpânul”). Enki („domnul Pământului”). zeul distrugător. numele lui însemnând chiar „domnul furtunii”. În consiliul zeilor. după tatăl său. în lupta pentru supremaţie. După ce l-a ucis pe Enki. Acesta era regele zeilor. cel ce menţine ordinea în Univers. pe Ninurta. zeul care s-a încarnat în Krişna? În hinduism. alături de Brahma şi Şiva. La sumerieni. Alte epitete ale lui sunt „sufletul Vedelor” şi „adevărul vedic”. el reprezenta estul. Vişnu se numea Indra. iar babilonienii. Vişnu mai era numit şi „spiritul suprem”. el era moştenitorul tronului ceresc. Se afla într-un permanent conflict cu fratele său.Cine era Vişnu. Soţia sa. Ca Gardian al punctelor cardinale. în general era privit ca un zeu benefic. în timp ce fratele său. An („cerul”). i-a învăţat păstoritul. Ninlil („doamna furtunii”). şi fratele său mai mare. ci şi toate epitetele şi funcţiile tatălui său. cel mai important fiind cel de „tată al zeilor”. „leul” sau „păstorul”. Enki. hitiţii şi canaanienii îl numeau uneori Ellil. iar Enki în partea stângă. Printre epitetele lui se numără „taurul” sau „ucigaşul lui Vritra” (dragon sau şarpe uriaş. În vremurile vedice. Deşi fiul cel mic. ocupând locul al doilea în marea trinitate (numită trimurti). pe care îl călăreşte atunci când străbate cerurile. Deşi se considera că a vrut să distrugă oamenii prin diferite molime şi un potop. lăsând Terra în mâinile fiului lui Enki. Akkadienii. duşmanul lui Indra). numită iniţial Sud. Enlil moştenea nu doar tronul ceresc. Brahma şi Şiva fiind An şi Enki ai sumerienilor. Enlil a fost luat pe planeta lor de către An. . Era conducătorul zeilor Deva în lupta împotriva demonilor Asura. echivalentul titlului de rege. regele. Făcea parte din marea trinitate a zeilor. domnul Cerului. Era numit „taurul”. Fiind moştenitorul lui An şi locţiitorul acestuia pe Pământ. Enlil stătea la dreapta tatălui său. i-a dăruit un fiu. era unul dintre marii zei. detronându-şi fratele. zeul furtunii şi al războiului. Enlil este cel care le-a adus oamenilor agricultura. Zeul Soare. A fost regele Pământului. care a fost exilat pe planeta noastră. acolo unde i-a fost închinat templul Ekur („casa muntelui”).

Alte legende îl consideră fiul lui Nanna sau al lui Enlil. marele taur. Animalul său era taurul. Seth a fost discreditat. fiind transformat de adepţii . putem trage concluzia că este vorba despre aceleaşi personaje. a fost echivalat cu Teshub al hitiţilor. De asemenea. Cum povestea este foarte asemănătoare cu celelalte. Enlil era botezat Baal Hadad. conducătorul Terrei. existau numeroase animozităţi. Işkur / Adad / Hadad / Ramman nu poate fi decât Enlil. El era cel care a luptat alături de Ra împotriva şarpelui uriaş Apophis. Iniţial a fost considerat o entitate benefică. Într-o rugăciune. zeul furtunii şi al deşertului era Seth. Când canaanienii îl numeau El pe An al sumerienilor. În Canaan. În panteonul babilonian şi asirian. ambele deţinute de Enlil. la sfârşitul Dinastiei a VI-a. La egipteni. Işkur era inspectorul Universului. întocmai cum stăteau lucrurile între Enlil şi Marduk.Textele sacre ale hinduşilor spun că una dintre încarnările lui Vişnu a fost omul-leu Naraşima. Iar leul era unul dintre epitetele lui Vişnu.). Ca zeu al furtunii. frate al lui Enki şi zeu al furtunii. Adad era zeul furtunii. odată cu apariţia cultului lui Osiris. începând cu domnia lui Tiglath-Pileser I (1115-1077 î. Hadad de canaanieni şi Ramman de akkadieni..Hr. fratele lui Dagon (zeul apelor şi al fertilităţii). Adad a fost venerat împreună cu Anu. zeiţa războiului şi a grânelor. Soţia lui Işkur / Adad era Şala. Baal Hadad s-a luptat pentru tron cu fratele său. Era numit Işkur de sumerieni. Baal-Zephon. Pentru sumerieni. În Asiria. prescurtare a akkadianului Ellil. fiul lui Anu şi moştenitorul tronului ceresc. S-a luptat pentru tron cu şarpele Illuyanka.Hr. Teshub era zeul furtunii. este numit fiul lui An. întocmai ca Enlil cu Enki. îl putem identifica şi cu Indra. indentificată cu constelaţia Fecioarei. Acesta era conducătorul zeilor. fiul exilatului Kumarbi. La hitiţi. rege al zeilor şi ucigaş al dragonului. nume care provine din epitetele babiloniene Bel şi Adad. fratele geamăn al lui Enki. Ca fiu al lui An. Între el şi nepotul său. zeul mării. Enlil era numit El sau Eli. leul cerului şi domnul care călăreşte furtuna. În secolul al XXI-lea î.

În Cartea lui Enoh. primea nu doar tronul. şi domeniul lui Anu. Mihail. precum şi Cartea Vieţii. în secolul al XVII-lea î. Protestanţii timpurii. pe care au numit-o Poseidon. suliţa şi calul cu opt picioare. pe lângă domeniul pe care îl avea deja. Mihail este patronul războinicilor. acesta era primul înger sau fiul cel mare al lui Dumnezeu. fiind urmat de Horus. În legenda creştină a lui Lucifer. Însă în numele său nu există niciun semn de întrebare. şi egiptenii spuneau aceeaşi poveste: Osiris a fost primul conducător al Pământului. „cine este ca Dumnezeu?”. cu care judecă sufletele morţilor. Prin urmare. La fel ca la celelalte popoare. În arta medievală. Anu. cerul. devenit conducător suprem la sfârşitul războiului dintre cele două familii divine. ci şi zeu sau zeu suprem. Atât pentru creştini. l-a ucis şi i-a luat tronul. Aesir şi Vanir. Inclusiv pe cel de „tată al zeilor”. Seth şi Osiris sunt cei doi fraţi ai sumerienilor. La fel ca restul popoarelor din antichitate. fiind reprezentat întotdeauna cu fulgerul într-o mână. iar Osiris vestul (stânga) şi luna. fiul lui Osiris. fratele său mai mic. îl indică pe Mihail ca fiind Enlil. care a primit apele. Iar în Kabbalah se spune că sufletul omului este împărţit în două: dreapta se numeşte Mihail iar stânga. Seth. Asocierea sa cu partea dreaptă. Atât Zeus cât şi Odin sunt nume alternative ale sumerianului Enlil. . martorii lui Iehova şi adventiştii de ziua a şaptea consideră că el s-a încarnat în Iisus. În creştinism. Zeus / Enlil şi-a păstrat funcţia de zeu al furtunii. Iar Enki / Hades a primit lumea subterană. Seth reprezenta estul (dreapta) şi soarele. L-au numit Zeus şi-au dat. ca moştenitor al lui Anu şi reprezentant al acestuia pe Terra. era reprezentat ţinând în mână o balanţă. Cum pentru a completa triada mai era nevoie de un domeniu şi de o zeitate. El e cel care l-a detronat pe anteriorul conducător al Pământului. Era considerat tatăl zeilor deoarece.lui Osiris într-un demon. Fiind moştenitorul lui Anu şi reprezentantul său pe Pământ. Enlil. pentru a-i acorda mai mult credit noului conducător. Mihail este un înger ocrotitor al oamenilor. al suferinzilor dar şi al câtorva munţi. Enlil şi Enki. Lucifer s-a luptat cu fratele său mai mic. Grecii au păstrat triada sumeriană însă l-au eliminat pe Anu / Ouranos. cât şi pentru evrei şi musulmani. al bolnavilor. La fel stau lucrurile şi în Scandinavia unde Odin. Când a vrut să-şi detroneze tatăl. opoziţia sa faţă de Lucifer / Azazel / Samael care sunt nume ale lui Enki. După ce Lucifer a fost exilat pe Pământ. o traducere mai corectă ar fi „cel ce este ca zeul suprem”. Pământul. ci şi titlurile tatălui său.Hr. Numele său este interpretat ca o interogaţie. el era asemenea zeului suprem. Samael. cel ce primea toate titlurile şi funcţiile tatălui său. Odin era zeul războiului. iar El nu înseamnă doar Dumnezeu. Mihail a devenit mâna dreaptă a lui Dumnezeu. grecii au creat o nouă imagine a lui Enki. Kronos. Însă faraonul Nehsy din Dinastia a XIII-a i-a reabilitat zeului imaginea. a fost considerat şi tatăl zeilor. simbolurile lui fiind corbii. Mihail este conducătorul arhanghelilor care i-au pedepsit pe îngerii Veghetori conduşi de Azazel. Fără îndoială.

putem considera că el era Enlil. aflate în antiteză. semnifică răul. iar vieţile lui Krişna şi Buddha au decurs într-un mod asemănător. Hinduşii consideră că el s-a încarnat în Krişna. dar şi forţa sau ferocitatea sa. când a fost botezat. Ci doar o încercare a evanghelistului Luca de a-l prezenta pe Iisus ca un adevărat Dumnezeu pe Pământ. nu a vorbit despre împărăţia cerurilor. Fiind un zeu ce venea din cer. Conform logicii. de asemenea. vulturul lui Vişnu. Pentru tibetani. care a devenit Buddha. Duhul Sfânt care s-a întrupat în el la botez ar trebui să fie acelaşi Enlil. vestul şi partea stângă. De asemenea. sau aripile arhanghelului Mihail. Dar viaţa lui Iisus a fost. nu a exorcizat şi nici nu a înviat vreun mort. Toate aceste minuni pot fi puse doar pe seama Duhului Sfânt. cel care făcea voia tatălui său. Punctul comun al tuturor evangheliilor este faptul că Iisus şi-a început propovăduirea şi minunile după ce a intrat în el Duhul. Să vedem dacă găsim indicii care să ne ducă la această concluzie. Asociat cu furtuna datorită caracterului său războinic. nici în cele apocrife. Doar Luca îl transformă într-un copil precoce. pasărea a devenit simbolul său. asemănătoare cu cea a predecesorilor lui. de la naştere până la înălţare. autoritar şi nemilos cu duşmanii săi. până pe la vreo 30 de ani. Toţi cei patru evanghelişti susţin că Iisus a dus o viaţă obişnuită. iar aerul şi focul ale lui Enlil. asociate cu Enki. întunericul. noaptea. de tâmplar. Soarele. care la 12 ani îi uimea pe învăţaţii din templu cu înţelepciunea sa. epitete ce indică rolul său de zeu conducător. au fost asociate cu aceeaşi doi zei. parabolele şi . ziua. Era numit „taur” sau „leu”. nu a vindecat pe nimeni. Deoarece această poveste nu apare nici în celelalte trei evanghelii canonice. Shvetaketu. Enlil era fiul ascultător. putem pune pe seama Duhului şi vorbele lui Iisus. nu avem niciun motiv să o considerăm adevărată. Până atunci el nu s-a crezut fiul lui Dumnezeu. adică zburând pentru strămoşii noştri. Rege al Pământului şi viitor împărat în Cer. Pământul şi apa erau domeniile lui Enki. indiferent de modul în care îl denumeau oamenii. Enlil este cel care le-a adus oamenilor agricultura. s-a reîncarnat în India în prinţul Siddhartha Gautama. corbii lui Odin.Deşi miturile îl prezintă ca un zeu războinic. lumina. De asemenea. regele paradisului de la Tushita. în timp ce Luna. asociate cu Enlil reprezintă binele. Cum era un singur rege în cer. elementele naturii. Enlil / Işkur / Adad / Ramman / El / Eli / Baal Hadad / Seth / Zeus / Vişnu / Odin / Mihail era privit de strămoşii noştri ca o divinitate benefică. indiferent dacă vorbim despre vulturul lui Zeus. care intrase în corpul tâmplarului Iisus. protectoare a omenirii. aprig ca o furtună. estul şi partea dreaptă.

fiica lui Enki. Însă numele Hristos sau Christos seamănă foarte mult cu indianul Krişna sau Chrishna. . Pentru egipteni. . .După Evanghelia lui Ioan. . zeul conducător Ra şi-a tăiat singur falusul. repet. Oraşul egiptean Pi-Ramses. numit Enlil de către sumerieni. . din nou întâlnim atribuită lui Enlil autoritatea simbolizată de Cuvânt. Iştar. eonii gnosticilor sunt numiţi „cuvinte” la episcopul Irineu şi în Tratatul Tripartit. eonul Seth s-a reîncarnat în Iisus. s-a împreunat cu sora sa. era reprezentată călcând pe lei. Iisus a început să predice. Şiva este reprezentat cu un leu sub picioare. iar cei doi copii ai săi nu pot fi decât autoritarul Enlil şi zeul înţelepciunii şi al inteligenţei. ceea ce îl identifică pe zeu cu respectivul animal.Iisus era numit „păstorul cel bun” iar Krişa era adesea reprezentat ca păstor. Ra era An al sumerienilor. Enlil era sursa supremă de autoritate pe Pământ. Sophia. În plus. De asemenea.Iisus era numit „leul lui Iuda”. Pentru ei. să vorbească în parabole şi să dea sfaturi. inamicul lui Vişnu / Enlil. Enlil era numit în Mesopotamia „leul”. Enki. La hinduşi. Unul dintre epitetele lui Enlil era „bunul păstor”. ceea ce ne duce cu gândul la aceeaşi entitate. această reprezentare indică superioritatea sa asupra fratelui său.Pentru gnosticii setieni. unde era venerat Seth. Seth este numele egiptean al lui Enlil. ceea ce întăreşte această idee. Seth. Cuvântul reprezintă autoritatea.Pentru restul gnosticilor. Cum Şiva este Enki. din care au căzut picături de sânge ce au dat naştere la două personificări ale intelectului: Hu („autoritate”) şi Saa („intelect”). . şi a intrat în corpul omului Iisus. doar după ce a intrat Duhul în el. eonul Hristos a coborât din cer. Hristos era Duhul Sfânt din evanghelii sau Seth al setienilor. „Cuvântul s-a făcut trup şi s-a sălăşluit între noi”. se mai numea „oraşul leului”. Aşadar. Acest eon era zeul vechilor egipteni.învăţăturile sale. Pentru sumerieni. Deoarece. din acelaşi motiv.

el a urcat la cer şi şade la dreapta lui Dumnezeu. Adică duşmanul lui Yahweh / Marduk. aşa cum am văzut.Iisus spunea că regatul său este în ceruri. îl numeşte Satan pe Yahweh / Marduk. în egipteană. . o idee asemănătoare în ambele cazuri. În Evanghelia după Matei. Iisus mai era numit şi Hristos. Krişna spune că el se întrupează de câte ori Legea slăbeşte şi se întăreşte nelegiuirea. Acolo era regatul lui Enlil.În Bhagavad-Gita. Ra. . . Numele Yahshua este compus din Yah (prescurtarea de la Yahweh şi zeul original al lunii la vechii egipteni) şi shua. 50. tatăl lui Enlil.Numele real al lui Iisus. Într-adevăr..Noul Testament nu foloseşte nici măcar o singură dată numele Yahweh. care înseamnă „plâns”. Varianta oficială este că numele lui se interpretează ca „Yahweh este salvarea”. creştinismul l-a adoptat pe dumnezeul evreilor. Yahshua. Iisus este considerat fiul soldatului roman Pandira. titlu redat şi de numărul său. Dimpotrivă. . În acele vremuri erau unşi doar regii. . La Marcu. Yahshua se traduce „plânsul lui Yahweh” sau.Iisus era numit „regele iudeilor”. „cel ce îl face pe Yahweh să plângă”.” (5:17). n-am venit să stric. în speranţa că şi creştinii le vor adopta zeul. a fost tradus eronat de către evrei. .În Talmud. era sumerienul An. care înseamnă „cel uns”. şi mai corect. pe care îl moştenea de la tatăl său. care nu poate fi decât Enlil. Pentru sumerieni. Iisus stă la dreapta puterii. deşi acesta nu era dumnezeul despre care vorbea Iisus. care înseamnă „zeul Ra”. ci să împlinesc. Deşi evreii au încercat să ascundă prin această afirmaţie originea divină a tatălui lui Iisus. Pentru sumerieni. Enlil era cel care stătea la dreapta lui An. În principiu. Enlil era regele. pandira se scrie pa-ntr-ra.În Evanghelia după Matei. Iisus declară: „să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii.

Ziua lui nu înseamnă neaparat aniversarea lui.” (4:39). Acelaşi lucru se poate spune şi despre Enlil. zicând: Cine este acesta că şi vânturile şi marea ascultă de el?” (Matei 8:27). Majoritatea picturilor din acea perioadă prezintă OZNuri în jurul lui Iisus. sculându-se. Avraam a fost martorul distrugerii Sodomei şi Gomorei. ziua în care a devenit victorios.Zeul Shvetaketu a intrat în fecioara Maya. .Krişna s-a retras în pustiu.Iisus afirmă că a mai trăit şi cu mult timp înainte de această viaţă. Iisus s-a retras în pustiu. Cine putea avea putere asupra furtunii dacă nu zeul ei. Marcu 6:51). . . Ideea se repetă în 26:64. A cincea planetă din sistemul nostru solar (numărând din exterior către Soare) este Jupiter. . Enlil l-a ucis pe Enki. Enlil la canaanieni. inamicii lui Enlil.Când era împreună cu ucenicii în corabie. ci şi ziua în care el a obţinut ceva important.Se spune că la moartea lui Buddha. el a fost ispitit de către demonul Mara. În urma atacului său nuclear asupra locului în care se ascundea Enki. Enlil? . pentru a medita. cu putere şi cu slavă multă” (24:30).Iisus susţine că l-a văzut pe Satan căzând din cer ca un fulger. Enlil a devenit în final victorios. Acel episod a fost cel mai important din viaţa lui Enlil. Când Iisus a mers pe apă până la ucenicii săi. după mii de ani de război. .Evanghelia după Matei anunţă că toate neamurile Pământului îl vor vedea pe Iisus „venind pe norii cerului. certând-o (Matei 8:26). Iisus a oprit furtuna care le ameninţa vieţile. şarpele şi pisica au fost singurele creaturi care nu au plâns. Acelaşi episod este prezent şi la Marcu: „Şi el.Despre Buddha se spune că a ucis un dragon. de la naşterea până la crucificarea lui. Unul dintre epitetele lui Baal-Hadad. unde a fost ispitit de diavol. vântul s-a oprit după ce a ajuns în corabie (Matei 14:32. care a cauzat căderea / exilul fratelui său. a certat vântul şi a poruncit mării: Taci! Încetează! Şi vântul s-a potolit şi s-a făcut linişte mare. era „călăreţul norilor”. . În aceste animale îi recunoaştem pe Marduk şi Iştar.. Acolo. sub forma unei raze în cinci culori. susţinând că Avraam a văzut ziua lui şi s-a bucurat. . unde el va fi văzut „şezând de-a dreapta puterii şi venind pe norii cerului”. Evangheliile relatează şi uimirea oamenilor în faţa celui care avea putere asupra furtunii: „iar oamenii s-au mirat. Numărul 5 era important pentru Enlil. Buddha a făcut acelaşi lucru. După cum ne indică unele picturi medievale. Conform Vechiului Testament. supranumit „balaurul” sau „Marele Şarpe”. se credea că Maria a fost inseminată de Duhul Sfânt printr-o rază ieşită dintr-un OZN. iar zeul Jupiter era numele latin al lui Enlil. mama lui Buddha.

Iisus declara: „nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pământ. zicând: Ce ai cu noi. care strigau şi ziceau: Tu eşti fiul lui Dumnezeu.Evangheliile spun că. înainte de a muri. simbolul lui An în Sumer. „Iar duhurile cele necurate. Şi Iisus l-a certat. Numele original al profetului Ilie este Elijah. auzind ziceau: pe Ilie îl strigă acesta. cum nu putem şti nici legătura lor cu furtuna.” (Luca 4:41). îl veghez până ce izbucneşte. „Iar pe demoni nu-i lăsa să vorbească. pentru a nu-l da de gol.” (Marcu 3:11-12). n-am venit să aduc pace. zicând: Tu eşti fiul lui Dumnezeu. adică fii tunetului..” (Marcu 1:23-26) Cum de îl cunoşteau demonii? De ce le era frică de el? Şi de ce nu-i lăsa să-i decline identitatea? Dacă în Iisus era Enlil. pentru că-l ştiau că el e Hristos. Enlil era fiul ascultător. zeul furtunii. iar el le cerea să tacă. ci sabie. şi iată. Alta în afară de Enlil. e normal ca demonii. Dar el. lama sabahtani? adică: Dumnezeul meu. când îl vedeau.” Nu putem şti ce l-a determinat pe Iisus să îi numească astfel pe cei doi. cădeau înaintea lui şi strigau. Eli nu însemna „Dumnezeul meu”. pentru ce m-ai părăsit?” Tot evangheliile recunosc că „unii dintre cei ce stăteau acolo.Evangheliile susţin că demonii ştiau cine este Iisus (mai exact. În Evanghelia după Toma. el afirma: „Poate că oamenii cred că am venit să aduc pacea pe pământ. „Din mulţi ieşeau şi demoni. . pentru ei. nu-i lăsa să vorbească acestea.” Din moment ce oamenii vremii se gândeau la Ilie. Duhul din corpul lui). . certându-i. .În Evanghelia după Matei 10:34. Ei nu cunosc că am venit să arunc dezbinare peste lume: foc.” (Marcu 1:34). unul dintre elementele sale. sabie şi război. Eli. Simbolul creştinismului este crucea.” Enlil era zeul războiului.Iisus spunea că a venit pe Pământ pentru a face voia tatălui. Dumnezeul meu. Şi el le certa mult ca să nu-l dea pe faţă. Iisuse Nazarinene? Ai venit ca să ne pierzi? Te ştim cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu. înseamnă că.” şi „am aruncat foc pe pământ. în religia canaaniană sau . . An / Anu. Însă. care făcea întotdeauna voia tatălui său. Iisus a strigat „Eli. care striga tare. destul de asemănător cu Eli. zicând: Taci şi ieşi din el. slujitorii lui Enki. ale cărui arme erau tunetul şi fulgerul.” Enlil era un zeu războinic iar focul. aşa cum vrea evanghelistul să ne facă să credem. să fie înfricoşaţi de cel mai temut duşman al lor.Evanghelia după Marcu 3:17 ne spune despre fraţii Iacov şi Ioan că Iisus „le-a pus lor numele Boanerghes. „Şi era în sinagoga lor un om cu duh necurat. că ştiau că el este Hristosul.

ci pe Enlil. Iisus a murit. sabie şi război. Nu doar a afirmat aceste lucruri. pe noră de soacra sa. . dar cu limită: „Cel ce iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe mine nu este vrednic de mine. Iar ei au zis: Doamne. Acest nume este prescurtarea akkadianului Ellil. mai puţin cunoscută omului de rând.” (Evanghelia după Luca 22:36-38) .” (Evanghelia după Matei 10:34). ci sabie. Cum templul cu pricina era al lui Yahweh / Marduk. Însă Noul Testament ascunde şi o altă faţă a lui. înainte ca acesta să se stingă. Ei nu cunosc că am venit să arunc dezbinare peste lume: foc.” (Evanghelia după Toma).Iisus afirmă că a venit să dezbine. ci dezbinare. De unde deducem că Duhul Sfânt / Enlil a părăsit corpul tâmplarului Iisus. cel ce iubeşte pe fiu ori pe fiică . Căci vă spun că trebuie să se împlinească întru mine Scriptura aceasta: «Şi cu cei fără de lege s-a socotit». lăsându-l să moară în chinuri pentru un scop pe care nu şi l-a dorit. Enlil. apoi a avut loc un cutremur care a rupt în două catapeteasma templului. Credinţa generală este că Iisus reprezintă binele absolut. „Poate că oamenii cred că am venit să aduc pacea pe pământ. Iată câteva dintre cuvintele şi faptele sale. războiul şi focul: „Nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pământ.” (Evanghelia după Luca 12:51). nu să unească: „Vi se pare că am venit să dau pace pe pământ? Vă spun că nu. a despicat pietrele şi a deschis mormintele. După ce Duhul l-a părăsit.Iubeşte-ţi aproapele. „Am aruncat foc pe pământ. iată aici două săbii. Aşadar.” (Evanghelia după Matei 10:35). căci cele despre mine au ajuns la sfârşit. ci şi-a şi îndemnat ucenicii să se înarmeze: „Şi el le-a zis: Acum însă cel ce are pungă să o ia. ar fi putut să-i provoace asemenea pagube. pe fiică de mama sa. care nu se potrivesc cu imaginea sa de pacifist şi propovăduitor al iubirii: . El / Eli era numele zeului suprem. tot aşa şi traista. Zis-a lor: Sunt de ajuns.Iisus declară că nu a venit să aducă pacea. El era cel care îndemna la pace şi iubire. ci sabia. Iisus nu îl striga pe Dumnezeu. „Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său. şi iată.” (Evanghelia după Toma). şi cel ce nu are sabie să-şi vândă haina şi să-şi cumpere.levantină.” (Evanghelia după Toma). n-am venit să aduc pace. „Ei nu cunosc că am venit să arunc dezbinare peste lume. doar duşmanul acestuia. îl veghez până ce izbucneşte. numit de sumerieni Enlil.

iar Evanghelia după Filip susţine că Hristos i-a urât pe înţelepţii care l-au încercat.Respectul pentru tradiţii şi pentru familie nu face doi bani. Acelaşi scriitor susţinea că păcătosul care îndrăzneşte să meargă direct la Iisus trebuie să păşească înaintea lui cu teamă de mânia sa. deoarece mânia lui Iisus este prezentă şi în Biblie. neam necredincios şi îndărătnic! Până când voi fi cu voi şi vă voi suferi? Adu aici pe fiul tău. .” (Evanghelia după Toma). din punctul de vedere al lui Iisus: „Un altul dintre ucenici i-a zis: Doamne. dacă vă rugaţi.Scriitorul romano-catolic Alfonsus Liguori.” (Evanghelia după Toma). a văzut faţa mânioasă a acestuia. mai mult. . „Cine nu-şi va urî tatăl şi mama ca şi mine.” (Evanghelia după Matei 8:21-22).” (Evanghelia după Toma).Iisus declară că postul. Iisus îndeamnă la îndepărtarea de oameni: „Dacă nu vă îndepărtaţi de lume.Iubeşte-ţi aproapele. s-a speriat şi a căzut. deoarece aceştia nu erau cu adevărat înţelepţi. Pe apostolul Petru l-a numit chiar „satană” (Matei 16:23.” (Evanghelia după Toma). Când a vrut să urce spre Iisus. nu veţi afla Împărăţia. nu poate deveni un ucenic al meu. aduceţi păcat asupra voastră. atunci când un om i-a cerut să-i salveze fiul posedat. chiar şi sufletul său însuşi. Ba.Evangheliile după Matei (21:19) şi Marcu (11:14) afirmă că Iisus a blestemat un smochin. „neam necredincios şi îndărătnic” (Matei 17:17). „neam viclean şi adulter” (Matei 16:4). . pe Iisus. iar la capătul celeilalte. La capătul uneia a zărit-o pe Maria. a descris o scenă în care un păcătos a văzut două scări către cer. iar sărmanul pom nu avea roade în acel moment.mai mult decât pe mine nu este vrednic de mine.” După cum susţine Biblia. Şi cine nu-şi va iubi tatăl şi mama ca şi mine. . Ideile lui Liguori nu par a fi absurde. nu va fi vrednic de mine. . veţi fi osândiţi şi dacă daţi pomeni. . dar… stai departe de el. nu poate să fie ucenicul meu. Şi cine nu-şi urăşte fraţii şi surorile şi nu-şi poartă crucea ca şi mine. „Cine nu-şi va urî tatăl şi mama nu poate ajunge un ucenic al meu. dar şi vântul. . În Evanghelia după Marcu 3:5. nu poate deveni un ucenic al meu. rugăciunea şi pomana nu sunt benefice: „Dacă postiţi. canonizat ca sfânt de către papa Pius al XIV-lea în 1839 şi declarat doctor al bisericii catolice de către papa Pius al IX-lea. deoarece îi era poftă de smochine. dă-mi voie întâi să mă duc şi să îngrop pe tatăl meu.” (Evanghelia după Luca 14:26). Iisus îşi făcuse un obicei din a certa şi jigni oamenii. „neam viclean şi desfrânat” (Matei 12:39).Iisus urăşte şi îndeamnă la ură: „Dacă vine cineva la mine şi nu urăşte pe tatăl său şi pe mamă şi pe femeie şi pe copii şi pe fraţi şi pe surori. În Evanghelia după Luca9:38-41. veţi face pagubă sufletelor voastre. el certa şi demonii pe care îi exorciza. Iisus a răbufnit: „o. Iar Iisus i-a zis: Vino după mine şi lasă morţii să-şi îngroape morţii lor. Iisus îi privea pe oameni cu mânie.” (Evanghelia după Matei 10:37). numindu-i „neam necredincios” (Marcu 9:19). Marcu 8:33).

restul fiind nevoiţi să se mulţumească cu poveşti pe care nu le pricepeau. şi unde este unul singur.” (Evanghelia după Toma) . „Căci îndată auzind despre el o femeie. Şi pe ea. Dar Iisus i-a vorbit: Lasă întâi să se sature copiii. aceştia sunt zei. Căci jugul meu e bun şi povara mea este uşoară. că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre. . asemenea unor animale: „Luaţi jugul meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la mine. de neam din Fenicia Siriei. ci pentru a nu-l înţelege deloc. a cărei fiică avea duh necurat. Şi le-a răspuns: Vouă vă e dat să cunoaşteţi taina împărăţiei lui Dumnezeu.În Evanghelia după Toma se povesteşte că.Iisus confirmă existenţa mai multor zei: „Unde se află trei zei.” (Evangelia după Marcu 7:25-27).Iisus nu ajuta pe oricine. a venit şi a căzut la picioarele lui. . Căci nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor. auzind. . ca nu cumva să se întoarcă şi să fie iertaţi. să nu înţeleagă. eu sunt cu ei. A iubit-o pe ea mai mult decât pe toţi ucenicii.” (Evanghelia după Matei 11:29-30). să privească şi să nu vadă.” (Evanghelia după Filip). şi în vreo cetate de samarineni să nu intraţi. el a sărutat-o chiar. şi.Iisus îi consideră pe oameni robi. ci mai degrabă mergeţi către oile cele pierdute ale casei lui Israel. pentru a nu fi iertaţi.” (Evanghelia după Toma). „Unde se află trei zei.Iisus le vorbea oamenilor în parabole. dar pentru cei de afară totul se face în pilde. Şi femeia era păgână.” (Marcu 4:10-12). eu am spus că eu sunt cu el. Aşadar. ci doar pe evrei: „În calea păgânilor să nu mergeţi. „Iar când a fost singur.” (Papirusurile Oxyrhynchus) .Deşi Biserica se chinuie din răsputeri să ne convingă de faptul că Iisus ar fi rămas cast. „Veniţi la mine. Iisus şi-a întrebat ucenicii cu cine îl aseamănă. Petru a spus că îl aseamănă cu un înger.. . ca uitându-se. nu pentru a-l înţelege mai bine. cei ce erau lângă el. la un moment dat. aceştia sunt fără Dumnezeu. împreună cu cei doisprezece.” (Matei 10:5-6). se pare că avea o iubită: „Iar însoţitoarea Mântuitorului este Maria Magdalena. căci jugul meu este uşor şi domnia mea blândă. pregătindu-le jugul său. îl întrebau despre pilde. Şi îl ruga să alunge demonii din fiica ei. Unde sunt doi sau unul. iar voi veţi afla odihnă. doar cei aleşi de el aveau parte de învăţături secrete.

simbolul lui Enlil.” (Matei 5:17).Matei cu un filosof iar Toma a răspuns că nu poate spune. mai există şi destule contradicţii în vorbele sale: .” (Matei 5:39). „Nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pământ.„Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii. Iisus l-a luat pe cel din urmă deoparte şi i-a spus la ureche trei cuvinte.” (Matei 9:14-17). Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi. şi un foc ar ieşi din pietre şi v-ar pârjoli. „Iar orice pom care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc. face sex. .” (Matei 7:19). ca umplutură. Un Iisus total diferit faţă de cel pe care îl ştim: unul iertător şi blând. . n-am venit să stric. zicând: Pentru ce noi şi fariseii postim mult. ceartă. Aceste câteva exemple ne arată un Iisus care dezbină. iar ucenicii Tăi nu postesc?” Iar Iisus lea răspuns: „Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche. ci şi pentru noi: „Dacă v-aş spune unul dintre lucrurile pe care el mi le-a spus. a venit pentru a aduce războiul. alminterea burdufurile crapă: vinul se varsă şi burdufurile se strică. căci peticul acesta. întoarce-i şi pe celălalt. că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.” (Matei 10:34). iar cui te loveşte peste obrazul drept. Curioşi. blesteamă.” (Matei 5:9). n-am venit să aduc pace. ci să împlinesc. Răspunsul lui Toma a fost unul surprinzător nu doar pentru ei. . trage din haină şi se face o ruptură şi mai rea. îndeamnă la ură. propovăduitor al păcii şi iubirii. ci sabie. ceilalţi apostoli au vrut să afle ce taină i-a încredinţat Învăţătorul lor.„Fericiţi făcătorii de pace. aţi lua pietre şi le-aţi arunca în mine. Pe lângă aceste două personalităţi ale lui Hristos.” Ce secret i-a încredinţat Iisus lui Toma. sub acuzaţia de blasfemie? Să-şi fi declinat Hristos adevărata identitate? Aşa s-ar explica de ce Toma a folosit focul ca pedeapsă divină. „Atunci au venit la el ucenicii lui Ioan. care să-i facă pe apostoli să încerce să-l omoare pe fratele lor. ci pun vin nou în burdufuri noi şi amândouă se păstrează împreună. ajută oamenii după criterii rasiale şi nu urmăreşte mântuirea oamenilor.„Eu însă vă spun vouă: Nu vă împotriviţi celui rău.

. şi în vreo cetate de samarineni să nu intraţi. pe noră de soacra sa. . sau femeie. veţi şedea şi voi pe douăsprezece tronuri. „Când Fiul Omului va şedea pe tronul slavei sale. „În calea păgânilor să nu mergeţi.. sau tată. sau mamă. ci mai degrabă mergeţi către oile cele pierdute ale casei lui Israel. „Un altul dintre ucenici i-a zis: Doamne.” (Matei 6:24). „Daţi deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu. . judecând cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.” (Matei 19:28). pentru numele meu. . sau surori. sau copii. vrednic va fi de judecata sinedriului.” (Matei 5:22).” (Matei 10:35). pe fiică de mama sa.„Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup.„Ci mai întâi Evanghelia trebuie să se propovăduiască la toate neamurile.” (Matei 22:21). dă-mi voie întâi să mă duc şi să îngrop pe tatăl meu. Deci. sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va dispreţui. iar cine va zice: nebunule. „Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său.” (Matei 19:5-6). „Şi oricine a lăsat case sau fraţi. .” (Matei 19:29). de va cere fiul său pâine. Aşa încât nu mai sunt doi. şi cine va zice fratelui său: netrebnicule. căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi.” (Matei 8:21-22). oare el îi va da şarpe?” (Matei 7:9-10). ci un trup. oare el îi va da piatră? Sau de-i va cere peşte.” (Matei 10:5-6). .” (Matei 7:1).„Nimeni nu poate să slujească la doi domni. sau ţarine. înmulţit va lua înapoi şi va moşteni viaţa veşnică.„Eu însă vă spun vouă: Că oricine se mânie pe fratele său vrednic va fi de osândă. Iar Iisus i-a zis: Vino după mine şi lasă morţii să-şi îngroape morţii lor.„Sau cine este omul acela între voi care. vrednic va fi de gheena focului. ce a împreunat Dumnezeu omul să nu despartă.” (Marcu 13:10). ca să nu fiţi judecaţi.„Nu judecaţi.

” (Marcu 1:23-24). că aceia vor moşteni pământul. Şi femeia era păgână. răspunzând lor. „Şi i-au zis unii: Iată mama ta şi fraţii tăi şi surorile tale sunt afară.” (Marcu 7:25-27). cu moarte să se sfârşească». Dar Iisus i-a vorbit: Lasă întâi să se sature copiii.” (Matei 5:5).„Căci Moise a zis: «Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta». de neam din Fenicia Siriei. care striga tare.” (Matei 23:9). pentru că-l ştiau că el e Hristos. cel ce iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe mine nu este vrednic de mine. „Cel ce iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe mine nu este vrednic de mine. Dar el. cădeau înaintea lui şi strigau. „Iar duhurile cele necurate. „Din mulţi ieşeau şi demoni. zicând: Ce ai cu noi. pe noră de soacra sa. „Fiţi dar înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii. decât numai Fiul şi cel căruia va voi Fiul să-i descopere.” (Matei 10:35).„Şi tată al vostru să nu numiţi pe pământ. Şi îl ruga să alunge demonii din fiica ei.„Fericiţi cei săraci cu duhul. că ştiau că el este Hristosul.. Căci nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor. nu poate să fie ucenicul meu. când îl vedeau. a venit şi a căzut la picioarele lui.” (Matei 11:27).” (Matei 10:37).” (Matei 15:4).„Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. pe fiică de mama sa. chiar şi sufletul său însuşi. le-a zis: Cine este mama mea şi fraţii mei?” (Marcu 3:32-33).„Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta. „Fericiţi cei blânzi. sau pe mama sa. Iisuse Nazarinene? Ai venit ca să ne pierzi? Te ştim cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu. .” (Matei 10:16). „Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul şi vreţi să faceţi poftele tatălui vostru. . orice cetate sau casă care se dezbină în sine nu va dăinui.” (Luca 14:26). zicând: Tu eşti fiul lui Dumnezeu. . „Căci îndată auzind despre el o femeie.” (Marcu 3:11). . .” (Matei 5:3). certându-i.” (Ioan 18:36). nici pe Tatăl nu-l cunoaşte nimeni. Cel din ceruri. „Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său. .” (Marcu 1:34). că a lor este împărăţia cerurilor.” (Matei 12:25).” (Ioan 8:44).„Nimeni nu cunoaşte pe Fiul. .” (Marcu 7:10). decât numai Tatăl. . nu-i lăsa să vorbească acestea. „Dacă vine cineva la mine şi nu urăşte pe tatăl său şi pe mamă şi pe femeie şi pe copii şi pe fraţi şi pe surori.„Împărăţia mea nu este din lumea aceasta. Şi.„Orice împărăţie care se dezbină în sine se pustieşte. „Iar pe demoni nu-i lăsa să vorbească. şi «cel ce va grăi de rău pe tatăl său. că Tatăl vostru unul este. „Şi era în sinagoga lor un om cu duh necurat. care strigau şi ziceau: Tu eşti fiul lui Dumnezeu. a cărei fiică avea duh necurat.” (Luca 4:41). Te caută.” (Matei 22:39).

care încerca să-l convingă să-şi ducă misiunea până la capăt. în acelaşi mod în care Ida Kannenberg din Hillsboro declara că a convieţuit cu entitatea Hweig. Cei doi au convieţuit în acelaşi trup.„Cine nu-şi va urî tatăl şi mama ca şi mine. după dorinţa lor. Întristarea lui Iisus a apărut după ce s-a întors de pe munte.” (Evanghelia după Toma) Cum se explică cele două feţe ale lui Iisus şi contradicţiile din vorbele sale. încă n-am apucat să le descifrăm. pentru a-şi îndeplini misiunea. ştiind că se apropie momentul morţii lui. Era speriat. să călătorească prin spaţiu doar cu puterea gândului . Evanghelia lui Iuda susţine că. Planul a funcţionat iar Enlil l-a părăsit pe tânărul tâmplar chiar înainte de a muri. oamenii.. nu poate deveni un ucenic al meu. Când se ruga. De aceea ni se spune în Biblie că. a evangheliştilor care au scris din auzite. atunci i s-au transmis noile ordine de „sus”. entităţile cu care era în legătura i-au explicat că abilităţile lor nu se bazează pe altceva decât pe cunoaşterea unor legi ale Universului pe care noi. sufletul său fiind întristat până la moarte. pentru ce m-ai părăsit?” Cum a reuşit Enlil să se decorporalizeze şi să invadeze trupurile lui Krişna. Şi cine nu-şi va iubi tatăl şi mama ca şi mine. Iisus s-a rugat în singurătate de trei ori. Iisus i-a cerut lui Iuda să îl dea pe mâinile romanilor. se pot explica toate contradicţiile sale. Cel mai probabil. după acest episod. Buddha şi Iisus? Lui Ruth Montgomery. al lui şi al lui Enlil? Dacă reuşim să vedem imaginea pacifistă a lui Iisus şi pe cea războinică a lui Enlil într-o singură persoană. unde a dialogat cu două persoane coborâte dintr-un „nor”. fărăr îndoială doar la nivel mental. în grădina Ghetsimani. să dezintegreze şi să reasambleze corpuri solide. când entitatea energetică preia controlul absolut asupra corpului. înainte de a fi arestat. de exemplu. Eli. ceea ce l-a făcut pe Iisus să strige: „Eli. încurajându-ş şi asigurându-l că vor trece împreună peste acest moment. de fapt vorbea cu Enlil. despre care apostolii credeau că ar fi Moise şi Ilie. nu poate deveni un ucenic al meu. Invadarea corpului lui Iisus de către spiritul lui Enlil nu implică o posedare în sensul malefic al cuvântului. Aceasta le permite. adică faptul că va fi ucis. Dar dacă aceste contradicţii pot fi explicate şi altfel? Dacă în corpul tâmplarului Iisus au locuit pentru o perioadă două spirite. Între ei aveau loc şi discuţii. ce ne duc cu gândul la o dublă personalitate? Cei mai mulţi pun aceste lucruri pe seama erorilor umane.

şi să se decorporalizeze. iar Iisus că a venit ca să împlinească Legea. pentru a-i supraveghea pe Marduk şi ai lui. din cauza promisiunii făcute de Anu: Marduk va conduce Pământul fără ca Anu sau Enlil să intervină. Dar. Cum aceste noi culte erau corupte de adepţii lui Marduk. aceste structuri sunt foarte laxe”. care era scopul lor? Din câte ne dezvăluie miturile. întrupându-se în corpurile unor muritori. l-a luat pe planeta de baştină. Enlil a fost regele Pământului până în momentul în care şi-a ucis fratele. pentru a fi sigur că regulile lui vor fi respectate. Procedeul este probabil asemănător celui descris de Brad Staiger: undeva în spaţiu (pe o navă imensă sau pe o altă planetă). şi el a găsit o modalitate de a ocoli Legea… Krişna. lăsându-l conducător al Terrei pe Marduk. A ales să se întoarcă pe ascuns. fiul lui Enki. Contactatei Betty Luca i-au transmis că reuşesc să penetreze obiecte solide (cum ar fi un corp uman) „prin controlul nivelurilor de vibraţie. oamenii. Cum Marduk a găsit o cale de a „fenta” regulile lui Anu şi de a se impune fără a le încălca. prin suprapunerea unei unde complementare. tatăl său. Anu l-a trimis pe Enlil pe Pământ pentru a crea noi culte religioase. Duhul Sfânt a coborât cu un vuiet „ca de suflare de vânt ce vine repede”. Buddha şi Iisus nu au fost singurii muritori în care s-a încarnat spiritul lui Enlil. li s-a arătat tuturor . pe Enki. Însă. Anu a lăsat câţiva dintre ai lor în apropierea Pământului. Drept urmare. Enlil era nevoit să se întoarcă de mai multe ori. Anu. atât timp cât acesta va respecta regulile. pentru ei nu pare prea complicat. Mai detaliat. Acesta este motivul pentru care Krişna afirma că se întrupează de câte ori Legea (lui Anu) slăbeşte şi se întăreşte nelegiuirea. e o operaţie foarte simplă. intervenţia lui Enlil nu ar fi fost justificată. acest lucru este dificil de înţeles. a energiilor disipate cu această ocazie. Văzând că influenţa lui Marduk creşte îngrijorător pe suprafaţa întregii planete. Noul Testament ne spune că. care să diminueze influenţa malefică a lui Marduk. Chiar dacă pentru noi. se află în stare de animaţie suspendată corpul celui care alege să se încarneze în corpul unui pământean. la fel ca nepotul său. de ziua Cincizecimii. într-un cilindru dintr-un material asemănător cu sticla. Dacă Enlil avea capacitatea de a realiza aceste posedări.

Acesta s-a ascuns în pustiu. regina Izabela a hotărât săi omoare pe proorocii Domnului. După ce copilul femeii a murit. Domnul l-a trimis la Damasc. mai marele curţii regale. a ascuns o sută de prooroci: 50 într-o peşteră şi 50 în alta. „regele a trimis la el o căpetenie peste cincizeci cu cei cincizeci ai lui”. trecând astfel pe malul celălalt. şi înaintea lui va fi vijelie năprasnică ce va despica munţii şi va sfărâma stâncile. După ce pârâul a secat. apoi a intrat în cei 12 apostoli „şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi. Iar după foc va fi adiere de vânt lin şi acolo va fi Domnul”. mai mult. a despărţit apa în acelaşi mod şi s-a întors la cei 50. căruia i-a prezis că va muri. Ilie şi Elisei au plecat către râul Iordan. La dorinţa lui Ilie.” Ilie a câştigat concursul deoarece „s-a pogorât foc de la Domnul şi a mistuit arderea de tot şi lemnele şi pietrele şi ţărâna şi a mistuit şi toată apa care era în şanţ.sub forma unor „limbi ca de foc”. dar nici în foc nu va fi Domnul.” Ca premiu. un foc a coborât din cer şi i-a ars pe sol şi pe cei 50 de soldaţi ai săi. regele a trimis pentru a treia oară o căpetenie cu 50 de soldaţi. să-l anunţe că va muri. Regele a mai trimis o căpetenie cu 50 de soldaţi. elemente asociate cu el. nu putem vorbi decât despre o formă de posedare. în Cartea a Patra a Regilor. unde a locuit la o văduvă. şi de a înfăptui alte minuni. dar Domnul nu va fi în vijelie. pe care lau aşezat pe un rug. 50 era numărul lui Enlil iar vântul şi focul. pe Iehu ca rege al Israelului iar pe Elisei din AbelMehola să-l numească prooroc în locul său. După un război între Siria şi Israel. care s-a despărţit în două. Mai târziu. Cum unii înţeleg mai greu. s-a dus în Sarepta. Aflând mesajul lui Ilie de la soli. însoţiţi de 50 din fiii proorocilor. Ilie a lovit cu mantia sa apa. însoţit de discipolul său. Fiecare trebuind să se roage la zeul său. precum le dădea lor Duhul a grăi. a ordonat să fie ucişi toţi proorocii lui Baal. alături de 400 ai zeiţei Aşera. A înmulţit . pentru a-l încorona ca rege al Siriei pe Hazael. aflat lângă pârâul Cherit. Însă Obadia. Ilie a ajuns la respectivul munte. deoarece s-a rugat la Baal-Zebub. Ilie a făcut în aşa fel încât făina şi uleiul femeii să nu se consume până când se va termina seceta.” Auzind de această întâmplare. După trei ani. Elisei a ridicat mantia Învăţătorului său. Cu sute de ani înainte de Iisus au mai existat pe teritoriul actualului Israel două persoane cu puteri asemănătoare alor lui: Ilie şi Elisei. un înger îl trimite pe Ilie la regele Samariei. Ba. după un drum la Betel şi la Ierihon. În Cartea a Treia a Regilor. După 40 de zile şi 40 de nopţi de mers prin pustiu. care se afla în vârful unul munte. Când un spirit intră în unii oameni care încep să vorbească apoi în limbi străine şi capătă brusc anumite capacităţi paranormale. Atât Ilie cât şi proorocii adverşi şi-au ales câte un viţel. unde un înger l-a trimis până la muntele Horeb. Ilie Tesviteanul a fost hrănit de corbi de două ori pe zi cu pâine şi carne. Deodată a apărut un car şi cai de foc. iar „cerul s-a întunecat de nori şi sa pornit vijelie şi ploaie mare. Izabela s-a hotărât să-l ucidă pe Ilie. După cutremur va fi foc. iar „Dumnezeul care va răspunde cu foc. După vijelie va fi cutremur. care „a ridicat pe Ilie în vârtej de vânt la cer”. unde Domnul l-a anunţat că va trece prin faţa lui: „că iată Domnul va trece. Apoi. toţi apostolii au căpătat puterea lui Iisus de a vindeca.” (Faptele Apostolilor 2:4). Însă Ilie le-a cruţat vieţile şi a mers cu ei la regele Ohozia. care îl aşteptau. Ilie l-a înviat. de a exorciza. dar Domnul nu va fi în cutremur. care au avut aceeaşi soartă. Ilie a mers la regele Ahab şi i-a cerut un concurs între el şi 450 profeţi ai lui Baal. acela este Dumnezeu.

Minuni asemănătoare celor înfăptuite de Ilie. Cum a căpătat Elisei acest dar. Focul era elementul lui Enlil. Înainte de adiere.După uciderea proorocilor lui Baal. 50 de fii ai proorocilor i-au însoţit pe Ilie şi Elisei la Iordan. arzându-i pe soldaţi. Domnul a venit într-o „adiere de vânt lin”. la fel ca în cazurile lui Iisus. al norilor şi al vântului. Iar Elisei a zis: «Duhul care este în tine să fie îndoit în mine!» Răspuns-a Ilie: «Greu lucru ceri! Dar de mă vei vedea când voi fi luat de la tine. un foc a coborât din cer de două ori. 50 era numărul lui Enlil. Înainte să treacă Domnul prin faţa lui Ilie într-o „adiere de vânt lin”. adică rangul de rege.” Când a trecut prin faţa lui Ilie. care dintr-o dată a devenit capabil de a înfăptui miracole. sursa minunilor înfăptuite de Ilie era Duhul din el. al ploii. „cerul s-a întunecat de nori şi s-a pornit vijelie şi ploaie mare. acel Duh a trecut în Elisei. a înmulţit mâncarea lucrătorilor unui câmp. Este posibil ca Duhul din Ilie şi Elisei să fie tot Enlil.Trei căpetenii cu câte 50 de soldaţi au venit la Ilie. Ilie a fost ridicat la cer într-un „vârtej de vânt”. Ilie a fost răpit într-un car cu cai de foc. iar Aşera din Astarte (Iştar). l-a îmbolnăvit pe altul de lepră.” Aşadar. . Obadia a ascuns câte 50 de prooroci în două peşteri. „s-a pogorât foc de la Domnul”. nu va fi».În timpul concursului cu proorocii lui Baal. urmată de un cutremur şi de foc. dar şi de Iisus.Rivalii lui Ilie erau proorocii lui Baal-Zebub şi ai Aşerei. . . înainte de a fi luat de la tine». Baal-Zebub derivă din Baal-Zephon (Marduk). care se afla în vârful unul munte.undelemnul unei văduve. . a fost o vijelie. va fi aşa. Marduk şi Iştar erau duşmanii lui Enlil. a zis Ilie către Elisei: «Cere ce să-ţi fac. a înviat un copil. iar de nu mă vei vedea. Enlil era zeul furtunii. La dorinţa lui Ilie. odată cu mantia lui Ilie? Răspunsul îl găsim tot în Biblie: „Iar după ce au trecut. a avut loc o „vijelie năprasnică”. a vindecat un lepros. Buddha şi Krişna? Biblia oferă câteva indicii: . După ce Ilie a fost ridicat la cer.

zeu. nu aveau case şi nici alte locuinţe decât peşterile. un bărbat alb cu o statură impunătoare şi o atitudine autoritară. Con Ticci. era numele zeului suprem. realizând multe minunăţii”. Preotul Jose de Acosta scria în The Natural and Moral History of the Indies ce a aflat de la incaşi despre începuturile lor: „Vorbesc în primul rând despre un potop care s-a petrecut în ţara lor… Indienii spun că toată lumea s-a înecat în revărsarea apelor”. care i-a aruncat pe „demonii” lui Enki pe Pământ. Probabil cea mai evidentă dovadă a încarnării lui Enlil în corpul unui muritor se întâlneşte în America de Sud. După slujba de sfântul Ilie. încât transforma dealurile în văi şi din văi ridica dealuri înalte. Pământul se afla în beznă din cauza dispariţiei Soarelui. metalurgie. venind de la sud. sculptor şi inginer. legendelor incaşilor. arhitect. Un anume frate Molina nota în Relacion de las fabulas y ritos de los Yngas că potopul a ucis toţi oamenii: „Nicio vietate nu a supravieţuit. societatea era sfâşiată de dezordini iar oamenii sufereau. Ambele conţin numele Eli care. Dumnezeu i-a dat lui Ilie tunetul şi fulgerul. unul dintre simbolurile lui. iar al lui Elisei. făcând apa să curgă din piatră”. de unde porneau şi adunau orice găseau de mâncare prin preajmă”. Pe lângă om de ştiinţă. Elişa. Cel care a venit într-o vreme de haos pentru a readuce lumea pe calea cea dreaptă şi care mânuia arme teribile a fost considerat de băştinaşi stăpânul ştiinţei şi al magiei dar şi. cu excepţia unui bărbat şi a unei femei care au rămas ascunşi într-o cutie. O legendă din regiunea Cuzco afirmă că „pentru o vină nerostită. Thunupa. În mitologia românească. agricultură. vântul i-a purtat… la Tiahuanaco. Illa. Taapac sau Tupaca. A fost numit de popoarele andine Viracocha. femeile ard busuiocul pe care l-au ţinut la icoane. Se spune că „pe oriunde trecea îi vindeca pe toţi cei bolnavi şi le reda vederea celor orbi”. Primul cronicar spaniol care a consemnat legenda lui preciza că i-a . sfântul Ilie are puterea de a deschide şi închide cerurile. Tunetul şi fulgerul erau armele sale iar focul. ridicând pereţi de sprijin care să le susţină.. Enlil este zeul furtunii. creştere a animalelor. ca sălbaticii. artă a scrierii şi o înţelegere complexă a principiilor ingineriei şi arhitecturii. Viracocha era de asemenea învăţător şi vindecător. susţin că „omenirea trăia în dezordine. oamenii care trăiau în cele mai vechi timpuri au fost distruşi de creatorul lor… printr-un potop”. În secolul al XVI-lea. el străbate văzduhul în carul său. mulţi umblau goi. Huracocha. . la incaşi. Responsabil cu aducerea ploii. vicarul Francisco de Avila scria în tratatul A Narrative of the Errors. numit de sumerieni Enlil. aşa cum era de aşteptat. Acest nume este prescurtarea akkadianului Ellil. culese de Harold Osborne şi publicate în cartea South American Mythology. cu care acesta i-a aruncat pe demoni pe Pământ. De aceea este considerat un sfânt războinic.În tradiţia creştină. unde creatorul a început să refacă oamenii şi popoarele din acea regiune…” După potop. La un moment dat „a apărut dintr-o dată. False Gods and Other Superstitions and Diabolical Rites in Which the Indians of the Province of Huarochiri Lived in Ancient Times că acest personaj „a făcut să apară terase şi câmpuri pentru culturi pe pantele abrupte ale râpelor. El le-a oferit oamenilor cunoştinţele necesare unei vieţi civilizate. Lui i se atribuie introducerea în Peru a unor cunoştinţe variate de medicină. în religia canaaniană sau levantină. când demonii au urcat în cer. Con. Iar când apele s-au retras. A făcut şi canale de irigaţie pentru a le uda… a colindat peste tot. Kon Tiki.Numele original al profetului Ilie este Elijah. Acest om avea o putere atât de mare.

Cronicarul din secolul al XVI-lea. le vorbea cu mare dragoste şi bunătate şi-i învăţa să fie buni şi să nu-şi facă rău unul altuia. şi că nu l-au mai văzut. care făcea minuni. Thunupa-Viracocha era „un bărbat alb.fost povestită de indienii printre care ajunsese în călătoriile sale prin Anzi: „ei spun că acest om trecea pe şosea. a cărui înfăţişare şi prezenţă stârneau mare admiraţie şi respect”. înveşmântat într-o robă albă care-i ajungea până la pământ şi pe care o purta strânsă cu o centură pe talie”. înspre nord. La fel ca Iisus. Juan de Betanyos. Pe bolnavi îi vindeca printr-o simplă atingere. cu barbă. care îl numeau Thunupa. răspândea mesaje de iubire şi a fost considerat zeu? Asemănarea cu Iisus este izbitoare. afirma în Istoria şi legendele incaşilor că indienii îl descriau pe Viracocha ca fiind „un bărbat înalt. ci să se iubească unii pe alţii şi să se arate miloşi toţi faţă de toţi. îl descriu pe zeu ca fiind „un bărbat alb. citată în The Facts on File Encyclopaedia of World . culese de Harold Osborne şi publicate în South American Mythology. înalt de statură. numindu-i fiii şi fiicele lui. Viracocha „mergea însoţit de o suită şi le vorbea băştinaşilor cu dragoste. Într-un mit consemnat de John Hemming în The Conquest of the Incas. cu înfăţişare augustă. făcând minuni la tot pasul. ce purta o cusma (cămaşă fără mâneci) care îi ajungea până la genunchi. de statură medie. Şi nu doar referitor la faptele celor doi. era sobru. Viracocha-Rapacha. Peste tot pe unde trecea înfăptuia minuni. îmbrăcat într-o mantie destul de lungă…”. a poligamiei şi a războiului”. vindeca bolnavii. cu barbă. Viracocha călătorea înconjurat de adepţi. puritan şi predica împotriva beţiei. Tarpaca. Alte legende ale peruanilor. Peste tot îi sfătuia pe oameni cum să trăiască. cu ochi albaştri. Vorbea orice limbă mai bine decât localnicii. ci şi la înfăţişare. O legendă consemnată în Relacion anonyma de los costumbres antiquas de los naturales del Piru. „un bărbat alb cu o statură impunătoare şi o atitudine autoritară” sau „un bărbat slab. Pachacan…” Un om care a venit într-o vreme de haos pentru a readuce lumea pe calea cea dreaptă. cu barbă. În cele mai multe locuri i se spunea Ticci Viracocha…” Într-o legendă consemnată de Harold Osborne în South American Mythology.

ochi albaştri şi pielea albă. către Ecuador. Se spune că el şi oamenii lui mergeau pe apă la fel de uşor cum ar fi mers pe uscat”. a venit la ei Iisus.” (10:1).Pears Encyclopaedia of Myths and Legends: Oceania. „După ce au vâslit deci ca la douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii. este posibil ca acelaşi lucru să se fi întâmplat cu câteva milenii înainte? Am văzut că a fost posibil în cazurile lui Krişna. din pricina îndoielii. sunt şanse mari să se fi întâmplat acelaşi lucru şi cu Viracocha. aşa cum susţin evangheliile: „Iar la a patra strajă din noapte. Cum este posibil ca Viracocha şi Iisus să fie atât de asemănători. Buddha. Australia and the Americas din 1978 îi numeşte viracochas pe aceşti însoţitori: „atunci Con Ticci şi-a adunat adepţii. atât prin faptele lor cât şi prin aspectul fizic? Incaşii susţin că Viracocha a venit printre ei la scurt timp după potop. Prin urmare. Aceeaşi denumire este folosită şi în miturile adunate de Harold Osborne: „aşadar acei viracochas au plecat în provinciile în care îi trimisese Viracocha”. celălalt pe la marginea pădurilor răsăritene… Creatorul s-a dus la Urcos. Domnul a ales alţi şaptezeci şi i-a trimis câte doi înaintea feţei Sale. Dar. apoi şi-a continuat drumul spre nord. a mers pe apă şi a venit către Iisus” (Evanghelia după Matei 14:29). O poveste asemănătoare este consemnată în Evanghelia după Luca. s-o ia spre est”. bărbos. coborându-se din corabie. A vizitat Cuzco. umblând pe mare” (Matei 14:25). mergând pe valuri. unde Însuşi avea să vină. „Viracocha însuşi. lângă Cuzco. s-a scufundat: „Iar Petru. unde Iisus trimite 70 de apostolii înainte. cu el rămânând doar cei 12: „Iar după acestea. în afară de doi. Juan de Betanzos înSuma y Narracion de los Incas are o altă variantă a întâmplării. Rolul lor era acela de a purta mesajul stăpânului lor „în toate colţurile lumii”. prin urmare cu multe mii de ani înainte de a se naşte Iisus. şi-a luat rămas bun de la poporul său şi. Alden Mason în The Ancient Civilizations of Peru. pe care îl folosea până să se retragă pe planeta sa natală? Ţinând cont că era înalt.Mythology and Legend. cu cei doi adjuncţi ai săi. cu părul lung. „ Şi către a patra strajă a nopţii a venit la ei umblând pe mare şi voia să treacă pe lângă ei” (Marcu 6:48). susţine că Viracocha era însoţit de mesageri de două feluri: huaminca („soldaţii credincioşi”) şi hayhuaypanti („cei strălucitori”). este posibilă şi această variantă. aşa cum nota J. a dispărut în largul oceanului”. . au văzut pe Iisus umblând pe apă şi apropiindu-Se de corabie. Sau aici este vorba de zeu în propriul său corp. i s-au alăturat cei pe care-i trimisese înainte şi. unde a poruncit viitoarei populaţii să iasă dintrun munte. Ilie şi Elisei. ei s-au înfricoşat” (Ioan 6:19). N-ar trebui să ne mire prea mult faptul că Biblia narează un eveniment asemănător: apostolul Petru a mers şi el pe apă. au călătorit spre nord… Au mers de-a lungul cordillerei. După ce şia trimis adepţii înainte. care se numeau viracochas” şi „Con Ticci le-a poruncit tuturor viracochas. însă cu acelaşi final miraculos: „Viracocha a plecat pe drumul său. în fiecare cetate şi loc. Din câte ştim noi astăzi. Din nou întâlnim miracolul mersului pe apă. ci şi la adepţii săi. la fel ca apostolii lui Iisus. chemând la el rasele de oameni… Când a ajuns în districtul Puerto Viejo. a plecat pe mare împreună cu ei. de această dată nu doar la zeu. după ce s-au reunit. Dacă Iisus a fost posedat de spiritul lui Enlil. unul dintre adjuncţi pe drumul de pe coastă. Acolo. singurul personaj care a mers pe apă a fost Iisus. în provincia Manta.

deşi pietrele fuseseră arse de foc în aşa măsură. a ajuns şi în regiunea Canas şi acolo. În plus. Cum focul era elementul lui Enlil. Harold Osborne a consemnat un mit care ne oferă încă un indiciu important în dezvăluirea identităţii zeului: „Făcând multe minuni cu vorbele sale. pe cap poartă o tiară regală. „Atitudinea autoritară” pe care o afişa ne duce cu gândul la acelaşi zeu. Iată de ce i-au dat numele de Viracocha. Enlil era responsabil pentru acest lucru. Vişnu. Remarcăm şi asemănarea cu întâmplările din Vechiul Testament. Particula ra din numele Viracocha semnifică funcţia sa de conducător. care i-a înconjurat. ne amintim o poveste . iar primele litere. Aici s-a înfăşurat în mantia sa.În afară de similitudinea fantastică dintre faptele lui şi ale lui Iisus. când Ilie a făcut să cadă foc din cer atât pentru a aprinde rugul în timpul concursului cu ceilalţi profeţi. nume care provine din aceeaşi rădăcină El / Il. În centrul „frizei-calendar” de pe Poarta Soarelui din complexul Kalasasaya se află o reprezentare a lui Viracocha. Chipul său este aspru şi dur. Incaşii îl mai numeau şi Illa. Atunci. nume care seamănă cu Canas al aztecilor. iar în ambele mâini ţine câte un trăznet. Enlil era regele Pământului. a intrat în valuri şi a dispărut. care îl desemna pe Enlil. dar şi zeul furtunii. încât se făcuseră ca pluta. s-au dus la cel pe care-l ameninţaseră şi i-au cerut să-i ierte… Spun că focul s-a stins imediat. Indienii afirmă că apoi au văzut un foc coborând din cer. lucru redat şi de trăznetele din mâini. într-un sat numit Cacha… oamenii s-au ridicat împotriva lui şi l-au ameninţat cu pietre. cât şi pentru a ucide soldaţii veniţi să-l ducă la regele Ohozia. vi. e de aşteptat ca acesta să se aprindă şi să se stingă la comanda stăpânului său. La sumerieni. mai există unele indicii care să ne ducă la acelaşi personaj. la comanda lui. cel numit Enlil de sumerieni. şi remarcăm puterea zeului asupra focului. impunătoare. de puteai ridica bolovani mari cu o singură mână. Pentru incaşi. Viracocha este cel care a provocat potopul. De asemenea. sursa supremă de autoritate pe Pământ. sunt identice cu cele ale numelui său indian. Mai spun că după aceea a plecat din locul acela şi s-a dus la ţărmul mării. care înseamnă «spuma mării»”. titlu simbolizat şi de tiara sa regală. Plini de frică. Sărim peste episodul biblic în care Iisus a participat la o nuntă în Cana Galileii. a îngenunchiat şi şi-a ridicat mâinile către cer ca şi cum ar fi cerşit ajutor în faţa primejdiei care-l păştea. în South American Mythology.

„Taurul ceresc” era unul dintre epitetele lui Enlil. Textele nr.Hr. În altă parte. cu el este cel al cărui nume este ascuns. Unas este numit „ucigaşul şi devoratorul zeilor”. Gloria lui în ceruri sălăşluieşte. îl indică pe acelaşi Enlil. Evreii au dat dovadă de înţelepciune alegând să lase pietrele jos. Gloria sa din ceruri nu are niciun sens raportându-ne la un amărât de rege pământean. (Evanghelia după Ioan 8:7). afirmaţia ar putea căpăta sens. Iisus a salvat-o prin celebrele vorbe: „Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei”. însă cea a lui lui Unas conţine texte care nu au fost incluse în copiile succesorilor săi. tatăl său (…) Unas este taurul ceresc (…) pe Unas locuitorii cerului îl servesc (…) Unas este cel care judecă. Principala inovaţie a piramidei lui Unas este apariţia primelor Texte ale piramidelor. Abia din a VI-a Dinastie faraonii au început să le copieze în piramidele lor. 273 şi 274 din piramida lui Unas preamăresc faptele faraonului în spaţiul cosmic: „Oasele zeilor Pământului tremură (…) când Unas apare (…)Unas este al puterilor domn. epitet care ne-ar putea duce cu gândul la . mama sa numele nu i-l cunoaşte.asemănătoare din Noul Testament. mai grav. Unas se pare că a trăit între anii 2375 şi 2345 î. Ce caută un dialect semitic în textele egiptene din a V-a Dinastie. fac parte dintr-un dialect semitic. forţa lui este la orizont. „Al puterilor domn”. în apropierea piramidei în trepte a lui Djoser. în afara faptului că a construit o mică piramidă la Sakkara. în ziua uciderii Celui Mai Mare”. Din păcate nu ştim mare lucru despre acest faraon. Ultimul rege al celei de-a V-a Dinastii a Regatului Vechi. Cercetătorii au descoperit printre aceste inscripţii fraze care. deşi au fost scrise în egipteana veche. ca Atum. dacă este vorba despre „eroul” Enlil. cel care şi-a învins vicleanul frate după lupte îndelungate. ca soldaţii regelui Ohozia. când fariseii şi cărturarii au vrut să ucidă cu pietre o femeie vinovată de adulter. altfel ar fi avut parte probabil de acelaşi deznodământ ca aztecii din Cacha sau. moştenitorul tronului ceresc. alături de faptul că locuitorii cerului îl servesc. nimeni nu poate şti exact. Însă. Un caz în care ar putea fi vorba despre o posibilă posedare umană a aceluiaşi Enlil l-ar putea reprezenta faraonul Unas.

ci tocmai regele Pământului. putem trage concluzia că Unas era considerat de către supuşii săi unul dintre zei. urcat-am într-o răbufnire de foc ce m-a învârtit în loc”. Atum-Ra este considerat tatăl lui Unas şi aici. moştenitorul tronului ceresc. ce ne duc cu gândul la acelaşi Enlil. Unas vine la tine. pentru a stabili cu exactitate dacă faraonul a fost într-adevăr încarnarea lui Enlil sau doar considerat astfel de către egipteni. Buddha. E drept că toţi regii egipteni se considerau fiii zeilor. Unas vine la tine. mergând înaintea vântului până la capătul cerului şi până la capătul Pământului (…) Regele călătoreşte prin văzduh şi străbate Pământul”. Iar zborul lui Unas prin văzduh.aceeaşi victorie împotriva „zeului decăzut” Enki. Dar poate că arheologia ne va releva într-un viitor nu prea îndepărtat noi amănunte. dar şi într-un alt text: „Re-Atum. însă este posibil ca măcar unii dintre ei să fi avut dreptate. istoria lumii este total diferită faţă de cea pe care o cunoaştem… . el este „aidoma unui nor”. Din nou întâlnim victoria lui Unas asupra Şarpelui şi focul. În textul nr. Ilie. se poate să fie mai mult decât o metaforă. Elisei şi Unas. „Cel al cărui nume este ascuns” se referă la acelaşi Ra. Iisus. În încăperea sa funerară. Deşi egiptologii au interpretat acest text ca o călătorie a faraonului în lumea de dincolo. un spirit indistructibil (…) fiul tău vine la tine.” Atum-Ra era sumerianul An. Şi nu orice zeu. Din păcate nu avem prea multe amănunte despre viaţa lui Unas. care zboară „aidoma unui nor” spre stele. fratele său cel mare. tatăl lui Enlil. pasaj care se referă la supuşii lui Enki („stăpânul Pământului”). deoarece „mare-i singurătatea pe drumul făr’ de sfârşit către astre”. „până la capătul cerului şi până la capătul Pământului”. în afară de Isis (care l-a aflat în urma unei înşelăciuni). Şi aici găsim aceleaşi elemente asociate cu Enlil. adică o navă spaţială. Cum doar zeii conduceau aceste nave. Textul nr. 332. Unas judecă alături de tatăl său la fel ca Enlil la sumerieni sau Iisus la creştini. textele îl numesc pe Unas „conducătorul bărcii solare”. 261 susţine următoarele: „Regele este o flacără. la fel ca şi „ziua uciderii Celui Mai Mare”. pe care nu-l ştia nimeni. regele spune: „Eu sunt acela ce scăpat-a de şarpele încolăcit. În drumul său spre cer. Dacă într-adevăr zeul Enlil / Işkur / Adad / Ramman / El / Eli / Baal Hadad / Seth / Zeus / Vişnu / Odin / Viracocha / Mihail a posedat corpurile lui Krişna. în realitate semnifică o călătorie fizică în spaţiul cosmic. nicidecum oamenii (fie ei şi regi). despre care miturile egiptene spuneau că avea un nume ascuns. „Barca solară” cu care se deplasa faraonul este vehiculul cu care străbătea cerul zeul Ra. Faraonul este prezentat ca un pilot al acestei nave. În hăul negru al spaţiului cosmic el cere ajutor. focul şi vântul. după moarte. Acesta ar putea fi şi motivul pentru care „oasele zeilor Pământului tremură”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful