Alis Ghebuţă – psiholog

Roberta Tuduri – asistent social

ABILITĂŢI DE VIAŢĂ RESURSE ACTIVE
Ghid pentru formatori

CUPRINS
ARGUMENT ....................................................................................................................... 4 Elaborarea programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă .......................................................................................................... 5 Ce sunt abilităţile de viaţă? ....................................................................................... 5 Etape în elaborarea programelor de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ............... 5 Educaţia activă ca metodă de dezvoltare a abilităţilor de viaţă .......................... 8 Selecţia şi evaluarea iniţială a participanţilor ............................................................... 9 Grup de dezvoltare personală ........................................................................................ 17 De ce un grup de dezvoltare personală? ............................................................... 17 Repere de organizare a grupului de dezvoltare personală ................................ 17 Sesiune introductivă ................................................................................................. 22 Modul I: Comunicarea interpersonală .................................................................. 26 Modulul II: Cunoaşterea şi gestionarea emoţiilor ............................................... 41 Modulul III: Luarea deciziilor ................................................................................ 48 Modul IV: Negocierea conflictelor ......................................................................... 57 Modulul V: Orientarea în timp şi spaţiu ............................................................... 63 Atelier practic – Bucătăria veselă ................................................................................... 68 Repere pentru organizarea atelierului Bucătăria Veselă .................................... 69 Aventuri outdoor .............................................................................................................. 76 Repere pentru organizarea excursiilor „Aventuri outdoor” .............................. 76 În loc de încheiere ............................................................................................................ 79 Bibliografie ........................................................................................................................ 80

3

Abilităţi de viaţă – resurse active

Argument
Acest ghid se bazează pe programul de abilităţi de viaţă dezvoltat pentru 24 de tineri instituţionalizaţi, beneficiari ai proiectului Abilităţi de viaţă – Resurse active, derulat de Fundaţia COTE în parteneriat cu DGASPC Iaşi şi finanţat de Uniunea Europeană - Facilitatea de Tranziţie 2007/19343.03.03 - Integrarea în societate a tinerilor aparţinând minorităţilor şi grupurilor dezavantajate. Ne dorim ca el să devină un model practic şi un instrument de lucru valoros pentru profesioniştii implicaţi în dezvoltarea abilităţilor de viaţă a copiilor şi tinerilor: asistenţi sociali, psihologi, psihopedagogi, profesori, educatori specializaţi, instructori-animatori. Deşi programul prezentat în acest ghid a fost dezvoltat pornind de la nevoile specifice tinerilor instituţionalizaţi, aflaţi în perioada de pregătire pentru viaţa independentă, el poate fi adaptat pentru copiii şi adolescenţii din afara sistemului de protecţie a copilului, proveniţi din familii defavorizate sau disfuncţionale. Programul de dezvoltare a abilităţilor de viaţă prezentat în acest ghid răspunde unor nevoi de dezvoltare general umane, iar conţinutul poate fi adaptat în funcţie de caracteristicile grupului ţintă. El poate fi aplicat integral în structura propusă, sau parţial, fiecare modul având o structură şi o finalitate de sine stătătoare. Dorim să împărtăşim din experienţa noastră şi să oferim unele repere orientative pentru elaborarea şi susţinerea unui program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă pentru copii şi tineri. Nu vom reda conţinutul integral al desfăşurării programului. Încercăm să vă oferim o imagine coerentă şi clară a nevoilor de la care am pornit, a modului în care noi am gândit şi am lucrat. E un model pe care, dacă alegeţi să îl folosiţi, îl puteţi adapta creativ şi flexibil în funcţie de nevoile identificate, evoluţia dinamicii grupului, de ritmul progreselor înregistrate de tineri, de unele situaţii neprevăzute ş.a. Sperăm că veţi găsi informaţii, idei, instrumente, sugestii de activităţi folositoare pentru dezvoltarea programelor de abilităţi de viaţă a copiilor şi tinerilor cu care lucraţi.

4

www.abilitatideviata.ro

Fiecare abilitate dobândită. Fiecare copil şi tânăr are.ro 5 . susţin procesul de autorealizare a fiinţei umane. competenţe. exersare şi dezvoltare a calităţilor. nevoi specifice. Fiecare etapă de vârstă vine cu nevoi diferite de dezvoltare şi de realizare a scopurilor specifice acelei perioade de viaţă. Etape în elaborarea programelor de abilităţi de viaţă Un model care ne poate sprijini în elaborarea unui program de abilităţi de viaţă este LSDC – Lifeskills development cycle.Ghid pentru formatori Elaborarea programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă Ce sunt abilităţile de viaţă? Sintagma abilităţi de viaţă se autodefineşte ca set de deprinderi. aptitudinilor. adresate uneia sau alteia dintre nevoi. generează o alta şi. calităţi. www.fundatiacote. înclinaţiilor. Copiii şi tinerii au nevoie de oportunităţi diverse de descoperire. Abilităţile de viaţă ne permit să ne cunoaştem. alegem tipul de abilitate pe care dorim să o dezvoltăm. atitudini. elaborat de Ales Bednarik. talentelor. Definirea şi selectarea abilităţii de viaţă Prezentarea abilităţii de viaţă şi descrierea în termeni comportamentali Evaluarea Dezvoltarea abilităţii de viaţă 1. Este nevoie de programe complexe. pornind de la nevoile şi caracteristicile grupului ţintă căruia ne adresăm. desfăşurate pe o durată de timp suficientă ca să permită dezvoltarea şi consolidarea abilităţilor vizate. valori care asigură adaptarea creativă la viaţa de zi cu zi. comportamente. Pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă a copiilor şi tinerilor dezavantajaţi nu este suficient să realizăm acţiuni dispersate. în funcţie de vârstă sau mediul din care provine. Definirea şi selectarea abilităţii de viaţă În această etapă de elaborare a programului. ci bazate pe o idee sau metodă de lucru. Dezvoltarea timpurie a abilităţilor de viaţă contribuie la pregătirea copiilor şi tinerilor pentru a se implica activ în viaţa comunităţilor în care trăiesc. care necesită o abordare diferenţiată. capacităţilor personale şi compenţelor sociale care să îi ajute să aibă o viaţă de calitate. structurate. împreună. să ne dezvoltăm potenţialul pentru a face faţă cu succes provocărilor vieţii de zi cu zi şi să putem gestiona eficient situaţiile de criză.

evaluarea şi reevaluarea planurilor de intervenţie individuală (ultimele două fiind realizate în cei 14 ani de servicii pentru integrare socio-profesională a tinerilor instituţionalizaţi).a. pentru că vizeză formarea unor abilităţi de care fiecare persoană are nevoie pentru a creşte nivelul de autocunoaştere şi pentru a dezvolta interacţiuni sociale pozitive. competenţele şi experienţa pentru: .conţinutul programului de formare (obiective. comportament şi performanţă.ro .Observarea dificultăţilor pe care tinerii postinstituţionalizaţi le întâmpină în procesul de integrare socială şi de inserţie profesională şi analizarea cauzelor acestora.Să conştientizeze/să aplice/să dezvolte/să exerseze. atitudini.Interviuri şi chestionare de evaluare a nevoilor tinerilor. Tânărul poate exprima nevoia sau dorinţa lui de schimbare prin afirmaţii de genul „Nu ştiu să spun” „Nu ştiu să fac”. „Nu ştiu cum e mai bine să fac” ş. Evaluarea Evaluarea unui program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă urmăreşte toate componentele sale: .Studii de specialitate privind caracteristicile mediului instituţionalizat şi efectele sale asupra dezvoltării fiinţei umane.abilitatideviata. 6 www. Descrierea abilităţii în acest mod este extrem de utilă. Considerăm că programul elaborat de noi vine în întâmpinarea unor nevoi psihologice şi sociale ale oricărui copil şi tânăr. selectate şi descrise în primele două etape. 4.a identifica nevoia tânărului şi a o transpune în limbaj specializat. Formulările se ghidează după o listă de verbe cărora li se asociază cuvinte specifice şi nivel de performanţă dorit: . 3. . „Aş vrea să nu mă mai cert/să sar la bătaie din orice”. . să mă înţeleagă”. activităţi. alegerea metodelor şi a instrumentelor.Să ştie/să înţeleagă/să cunoască/să definească/să enumere/să formuleze/să redea/să identifice. stabilirea conţinutului activităţilor şi constituie repere pentru evaluarea rezultatelor şi a progreselor. Ea ne ghidează în elaborarea obiectivelor operaţionale. Descrierea trebuie să redea ceea ce dorim să obţinem la sfârşitul activităţii/ sesiunii/ modulului/programului.Abilităţi de viaţă – resurse active În programul elaborat de noi am selectat acele abilităţi pe care le-am identificat ca necesare pentru pregătirea optimă pentru integrarea socio-profesională a tinerilor instituţionalizaţi. . În selectarea abilităţilor ne-am bazat pe: . metode şi tehnici). .Să vrea/să poată/să fie interesat/să se implice/să acorde importanţă. Prezentarea abilităţii de viaţă selectate şi descrierea ei în termeni comportamentali În această etapă se realizează analiza abilităţii şi descrierea ei în termeni de cunoştinţe. Revine profesionistului rolul de a îşi folosi talentul. 2. O atenţie deosebită în aceste două etape trebuie acordată armonizării între înţelesul pe care copilul/tânărul îl dă nevoii şi înţelesul dat de specialist. Dezvoltarea abilităţii de viaţă Această etapă echivalează cu dezvoltarea programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă aşa cum au fost definite. „Nu m-am gândit la asta”. „Îmi e greu să explic/să îi fac pe ceilalţi să mă asculte. .a transpune obiectivele programului de abilităţi de viaţă în termeni accesibili tânărului.

evidenţierea atingerii obiectivelor specifice. Evaluarea se face în toate etapele programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă. În ce măsură abilitatea răspunde nevoilor grupului ţintă? 2. Ce beneficii. Programul de dezvoltare a abilităţilor de viaţă va fi revizuit. Atunci când vorbim de programe de dezvoltare a abilităţilor de viaţă. a) Evaluarea iniţială – diagnostică şi predictivă. planificarea în timp). modul de lucru).resursele materiale. competenţele. implementarea şi evaluarea unui program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă pot fi parcurşi căutând răspunsurile la următoarele întrebări: 1.cunoaşterea nivelului de la care se porneşte şi adaptarea acestuia. materiale. . eficacitatea. .Metodele de formare au o dimensiune de evaluare. Resursele umane. dacă produce schimbarea dorită şi ce efecte benefice a avut asupra participanţilor. pentru că oferă oportunităţi de explorare. . Sintetizând. . metodele alese urmăresc dezvoltarea de cunoştinţe. se face la începutul programului de formare şi are drept scop: . putem spune: . umane implicate (adecvarea.se realizează după o perioadă de câteva luni sau ani de implementare a programului de formare şi urmăreşte cum funcţionează programul. . financiare. financiare şi de timp răspund cerinţelor de competenţă. Dorim să subliniem că evaluarea face parte integrantă din procesul de dezvoltare a abilităţilor de viaţă. schimbări va aduce acea abilitate în viaţa tânărului? 3. optimizat şi adaptat în funcţie de rezultatul acestor evaluări.urmărirea progreselor înregistrate şi oferirea de feedback. d) Evaluarea de impact . Evaluarea formativă este orientată spre feedback permanent şi urmată de măsuri care conduc la îmbunătăţirea procesului de învăţare. nivelul de dezvoltare psiho-intelectuală şi socială a persoanei vizate? 5.rezultatele formării şi impactul programului asupra participanţilor. Educaţia activă. paşii urmăriţi în proiectarea. bazată pe învăţarea din experienţă foloseşte evaluarea formativă.Ghid pentru formatori .se realizează la sfârşitul programului de formare. b) Evaluarea pe parcurs – este continuă şi integrată în procesul de învăţare. .prestaţia formatorilor (calităţile umane. calitate.modul de organizare şi desfăşurare a procesului programului de formare (medii şi situaţii de învăţare.adaptarea pe parcurs a programului în vederea atingerii rezultatelor preconizate.identificarea obstacolelor în calea formării şi îndepărtarea acestora. planificarea. eficienţă optime? www. de cunoaştere a nevoilor de dezvoltare. conţinutul şi succesiunea activităţilor sunt adecvate cu vârsta. Metodele de formare şi evaluare folosite asigură participarea activă şi angajarea copilului sau tânărului în propriul proces de dezvoltare? 6. atitudini.Metodele de evaluare au o dimensiune formativă pentru că sunt orientate pe adaptarea permanentă a obiectivelor şi a activităţilor. se face pe tot parcursul programului de formare şi urmăreşte: . Evaluarea formativă respectă principiul autodeterminării fiinţei umane şi îl ajută pe tânăr să devină conştient şi responsabil pentru propria sa dezvoltare. eficienţa). . Obiectivele fixate.fundatiacote.ro 7 . . valori care să conducă la creşterea capacităţii persoanei de a face faţă provocărilor? 4. c) Evaluarea finală . Metodele de formare.cunoşterea expectanţelor participanţilor la formare. mediul şi situaţiile de învăţare propuse.

Acţiunea este parte a învăţării. practica întrebări? abilităţilor. Pasul 2 . să înveţe din experienţă. ş.Ce simţi legat de această experienţă? Ce a fost cel mai dificil? Cel mai simplu? nificaţiei experienţei trăite. Ce dificultăţi crezi că vei avea în aplicare? 8 www. Subliniază modul în care activitatea a ajutat Dacă ar fi să repeţi experienţa. Formatorul se asigură că sarcina şi instrucţiunile sunt clare pentru fiecare participant.Cum a fost experienţa efectuată? Cum a fost activimularea reflectării.Abilităţi de viaţă – resurse active Educaţia activă ca metodă de dezvoltare a abilităţilor de viaţă Metodele de învăţare activă sunt cele care conduc la formarea abilităţilor de viaţă. brainstorming.a). Pasul 1 – EXPERIENŢA DIRECTĂ Tânărul este provocat la acţiune: (joc de rol. aventură. pun accentul pe proces. Ai dori să încerci? Putem începe? Sunt neclarităţi. folosirea acestei abilităţi? reală.Ciclul învăţării din experienţă susţine dezvoltarea abilităţilor de viaţă. Ce ai observat la tine. ce ai face altfel? participanţii să înveţe şi să practice abilităţile.abilitatideviata. Lăsaţi-l să Cum merge treaba? Mai aveţi nevoie de timp? descopere. lucru în grupuri mici. stimulează participarea. să găsească soluţii. la ceilalţi? Doreşte cineva să mai adauge ceva? Formatorul sprijină înţelegerea procesului – sti. activitate practică. Cum poti folosi ceea ce ai învăţat? Cum ar putea această experienţă schimba modul în care vei acţiona/lucra în viitor? Pasul 4 – APLICAREA ÎN VIAŢA REALĂ Formatorul pregăteşte transferul abilităţii în Acum. Ele sunt bazate pe explorare şi descoperire. elaborat de David Kolb (1984) şi un tabel sugestiv pentru modul cum putem facilita şi Diagrama KOLB .REFLECTAREA Formatorul facilitează împărtăşirea rezultatelor Ce ai făcut? Ce s-a întâmplat? obţinute. jocuri. că ştii acest lucru. Vă prezentăm alăturat modelul învăţării din experienţă.ro . a observaţiilor celor implicaţi şi a sem. ce faci? Cum poti folosi ceea ce ai învăţat? viaţa reală. oferă soluţii neaşteptate pentru cel implicat şi asigură premise pentru aplicarea abilităţilor în viaţa reală. Experienţa aparţine participantului. formularea unor concluzii tatea desfăşurată? Ce paşi aţi parcurs în această activitate? în urma experienţei. Ce probleme aţi întâmpinat? Cum le-aţi depăşit? Pasul 3 – GENERALIZAREA EXPERIENŢEI Formatorul orientează tânărul spre conectarea Cum se leagă ceea ce ai învăţat la experienţa ta? Ce experienţei parcurse la un exemplu din viaţa abilităţi ai folosit? Ce alte experienţe îţi vin în minte legat de învăţarea. Cum crezi că vei acţiona în viitor într-o situaţie siStimulează tânărul să se gândească la modalităţi şi milară? situaţii concrete în care poate aplica ceea ce a învăţat.

Ghid pentru formatori Repere pentru organizarea procesului de selecţie şi evaluare iniţială Selecţia şi evaluarea iniţială a participanţilor la programul de dezvoltare a abilităţilor de viaţă este o etapă importantă. . . .Informarea şefilor de centre. . www. stabilirii detaliilor organizatorice.Contactarea şefilor de centre. . II.doresc să participe la activităţile programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă.Informarea tinerilor. au urmărit selectarea a 24 de tineri rezidenţi în instituţii de tip clasic cu vârsta peste 18 ani care: .ro 9 . 4. comunicarea datei şi locaţiei în care vor fi derulate activităţile. Nivelul de şcolarizare – anul de studiu.Realizare interviurilor de selecţie şi evaluare iniţială. Etapele de derulare a selecţiei şi evaluării iniţiale au constat în: .au nevoi de dezvoltarea abilităţilor de viaţă propuse prin program. . asigurarea unui spaţiu adecvat pentru prezentarea programului şi realizarea interviurilor. stabilirea responsabilităţilor şi termenelor de realizare a acestora. . durata instituţionalizării şi ultimul centru de plasament. Analiza informaţiilor colectate în procesul de selecţie şi evaluare iniţială.Informarea şefilor de centre cu privire la lista tinerilor selectaţi. planificarea întâlnirilor de selecţie în centrele de plasament vizate.fundatiacote. organizarea pe grupe. Decizia finală şi formarea grupelor. a personalului de educaţie şi a tinerilor. 6. planificarea întâlnirilor cu tinerii.Elaborarea.au o capacitate de înţelegere şi verbalizare medie şi peste medie.Analizarea informaţiilor obţinute în urma selecţiei. date de contact şi informaţii legate de vârstă. data de începere a activităţilor şi calendarul pe o lună. Criteriile stabilite pentru programul prezentat de noi. facilitarea contactului şi a colaborării cu reprezentanţii Fundaţiei COTE în vederea selectării centrelor de plasament. selecţia tinerilor. Stabilirea setului de instrumente necesar. Stabilirea setului de instrumente necesar şi elaborarea acestora Ghidul de selecţie şi evaluare iniţială în baza cărora au fost realizate interviurile individuale a fost structurat în 3 secţiuni principale: I. . . 5. Informaţii generale despre participant – date de identificare.Contactarea tinerilor selectaţi. şcoala şi orarul. redactare şi transmiterea unui document de informare în rândul şefilor de centre. deci nu vor fi dezinstituţionalizaţi pe durata derulării proiectului. participanţilor. . manifestă disponibilitate de a participa la activităţi pe toată durata programului. 2. 3. Ea presupune planificarea atentă şi realizarea următoarelor acţiuni: 1. .nu suferă de tulburări psihice şi comportamentale grave.Transmitere adresă de solicitare a demarării procesului de selecţie către DGASPC. Stabilirea criteriilor de selecţie a grupului ţintă.nu sunt în an de studiu terminal. Stabilirea etapelor de organizare şi derulare a selecţiei şi evaluării iniţiale. Derularea procesului de selecţie şi evaluare. formarea celor 2 grupe de dezvoltarea personală şi a celor 4 grupe pentru atelierul Bucătăria Veselă. .

d) Motivele pentru care tânărul nu doreşte / nu poate participa la activităţi pe toată durata proiectului.După completarea chestionarului de evaluare au fost susţinute interviuri individuale. . . Acest item a oferit tinerilor intervievaţi posibilitatea de a-şi face o imagine mai clară despre tipul de activităţi propus de noi. .ro . în funcţie de ziua şi ora la care au fost organizate întâlnirile cu tinerii.capacitatea de înţelegere. Astfel.a fost conceput astfel încât să permită: a) luarea deciziei de selectare în baza profilului iniţial al tinerilor evaluaţi. Chestionarul de evaluare iniţială . cunoaşterea valorii banilor şi de planificare financiară. În acelaşi timp a constituit pentru formatori un feedback asupra modului de formulare a itemilor şi scalei de evaluare. Deşi am păstrat formularul elaborat. 10 www.Pentru fiecare grup de tineri am făcut o prezentare generală a programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă. în realizarea interviurilor am inversat ordinea şi am reformulat itemii.imaginea de sine. de exprimare scrisă şi orală. b) Interesul specific pentru obiectivele urmărite prin atelierul practic Bucătăria Veselă şi prin grupul de dezvoltare. capacitatea de a soluţiona probleme definite într-un context practic. am oferit informaţii legate despre scopul întâlnirii şi despre modul în care se va derula selecţia. am adăugat o întrebare: „Pe o scară de la 1-10. . . .nivelul de dezvoltarea a deprinderilor de scris – citit – calcul numeric.Analiza informaţiilor colectate prin interviu şi chestionar. Formularul anexat în ghid este revizuit şi ţine seama de aceste modificări. . .Abilităţi de viaţă – resurse active III.Ne-am deplasat la fiecare centru de plasament. Itemii au fost construiţi astfel încât să permită colectarea unor prime informaţii privind: . cât de mult te interesează / îţi doreşti să participi la un astfel de program?”. . Am oferit timp pentru întrebări generale. capacitatea de generalizare.elemente de orientare în timp şi spaţiu. b) conturarea unui profil iniţial al tinerilor potenţiali selectaţi care să ne orienteze în structurarea unui program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă bazat pe caracteristicile şi nivelul de dezvoltare a tinerilor.abilitatideviata. Modul de derulare a procesului de selecţie şi evaluare iniţială .tip de reacţie emoţională şi comportamentală la critici. c) În cadrul interviului am constatat că este mai uşor pentru tineri să înţeleagă şi să exprime în manieră valorică nivelul motivaţiei. gândirea în categorii).nivelul de cunoştinţe în domeniul abilităţilor casnice.Chestionarul de evaluare a fost aplicat în grup. cotidian. Motivaţia şi interesul – în această secţiune am inclus itemi care să ofere informaţii despre: a) Interesul general al tinerilor pentru activităţi de dezvoltarea a abilităţilor de viaţă.caracteristici ale gândirii (gândirea logică. . iar întrebările mai specifice au fost clarificate în cadrul interviului individual. a observaţiilor făcute de formatori în timpul evaluării.

susţinută prin resurse umane. acest lucru ar fi benefic pentru ambele categorii de tineri pentru că generează: .Ghid pentru formatori O lecţie importantă pe care am învăţat-o este că nu este suficientă informarea personalului din centrele de plasament. pe lângă faza de derulare propriu zisă: . să evaluăm.O fază de pregătire: discutarea agendei.procese de ajustare reciprocă al nivelul imaginii de sine. dar în grupele pentru Bucătăria Veselă am reuşit să punem mai bine în practică intenţia noastră. Intenţia noastră a fost să formăm două grupuri în care să includem tineri din învăţământul de masă. .ro 11 .fundatiacote. dar şi tineri din învăţământul special. echipa de management. www. adaptată permanent. lucrător social. stabilirea activităţilor. dar ea a fost completată. a căror deficit intelectual este vizibil în contextul performanţei şcolare. să manifeste interes pentru conţinutul activităţilor şi să aprecieze achiziţiile lui etc). Munca de planificare constă în stabilirea tuturor factorilor care conduc la realizarea obiectivelor şi obţinerea rezultatelor aşteptate şi corelarea acestora. . Pentru ca aceştia să implice în mod real şi să faciliteze realizarea unui astfel de program sunt utile: sesiuni de formare în domeniul abilităţilor de viaţă.procese de conştientizare a valorii individuale dincolo de etichete şi prejudecăţi. jocurilor şi exerciţiilor. Pentru reuşita unui program de abilităţi de viaţă e necesar să planificăm atent şi continuu. o conştientizare a importanţei lor în realizarea acestui program şi stabilirea unui set de acţiuni concrete pe care ei le pot realiza (să amintească tânărului data programată pentru activitate. Pentru a respecta cerinţele de omogenitate în ce priveşte dezvoltare psihologică şi intelectuală. a grupului în ansamblu. o prezentare detaliată a obiectivelor programului. în funcţie de evoluţia membrilor grupului. . am constatat că vom avea două grupuri diferite ca nivel de dezvoltare intelectuală.Susţine motivaţia tânărului pentru participare. respectiv pentru atelierul Bucătăria Veselă. Analiza informaţiilor colectate în procesul de selecţie şi evaluare iniţială Pe măsură ce analizam rezultatele evaluărilor şi configuram o posibilă componenţă a celor două grupuri de dezvoltare personală. să valorizeze participarea lui.Contribuie la consolidarea şi transferul abilităţilor în viaţa reală. a rezultatelor obţinute după fiecare sesiune. Este o muncă de echipă. de evaluare a modului de derulare. nu a potenţialului intelectual. să adaptăm creativ conţinutul şi metodele. Fiecare activitate a presupus. pregătirea materialelor necesare pentru derularea activităţilor. financiare şi logistice.Contactarea telefonică a tinerilor între sesiuni şi în ziua planificată.O fază de evaluare: discuţii ale formatorilor de sistematizare a observaţiilor. a toleranţei şi acceptării. Prezentăm aceste detalii tocmai pentru a sublinia varietatea aspectelor organizatorice implicate în procesul de planificare. Cu atât mai mult cu cât acest proces de planificare continuă pe parcursul întregului program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă. Am realizat o structură cadru a Grupului de dezvoltare personală. Am considerat că. am inclus doar în unul dintre grupuri doi tineri din învăţământul special. formatori. Considerăm că toate acestea ar avea o contribuţie majoră la reuşita programului prin faptul că: . .

Abilităţi de viaţă – resurse active 12 www.abilitatideviata.ro .

fundatiacote.Ghid pentru formatori ţ ţ www.ro 13 .

Abilităţi de viaţă – resurse active 14 www.ro .abilitatideviata.

Ghid pentru formatori www.ro 15 .fundatiacote.

3) Strategii de luare a deciziilor. 2) Cunoaşterea şi gestionarea emoţiilor. 4) Negocierea conflictelor. 3) Planificarea şi cumpărarea produselor necesare pentru gătit. 16 www. Grup de dezvoltare personală Număr de sesiuni: 32 Durata unei sesiuni: 2 ore Frecvenţa: 1 dată/săptămână Activitatea. cunoaşterea zonei în care locuim. de sesiuni: 16 Durata unei sesiuni: 4 ore Frecvenţa participării: 2 ori / lună Îndrumarea activităţii în cadrul atelierului practic a fost asigurată de un lucrător social. Tinerii participanţi au dobândit informaţii. 2) Planificarea meniului. Atelier practic . susţinută de o echipă de 2 formatori (psiholog si asistent social) este centrată pe: 1) Comunicare asertivă. 5) Curăţenia şi igiena spaţiului de gătit. 6) Reguli şi bune maniere în organizarea şi servirea mesei. 5) Abilităţi de orientare în spaţiu şi timp.Bucătăria Veselă Nr. 4) Prepararea mâncării.abilitatideviata. 2. 3. Aventuri outdoor – excursie de 3 zile al cărei scop este oferirea de oportunităţi suplimentare de a experimenta noi sarcini şi roluri într-un mediu nou. cunoştinţe şi deprinderi practice despre: 1) Folosirea aparaturii şi dotărilor din bucătărie.Abilităţi de viaţă – resurse active Programul de dezvoltare a abilităţilor de viaţă derulat prin proiectul „Abilităţi de viaţă – Resurse active” a fost dezvoltat pe trei componente: 1.ro . 7) Elementele de bază ale unei alimentaţii sănătoase şi echilibrate.

Dezvoltarea abilităţilor personale şi sociale care descriu competenţa socială a persoanei: . Dezvoltarea personală implică autocunoaştere. Repere de organizare a grupului de dezvoltare personală Scopul: Dezvoltarea abilităţilor de viaţă a tinerilor instituţionalizaţi cu vârsta peste 18 ani.Conflict şi negociere creativă. pot să îşi dezvolte abilităţile de viaţă. creştere. îşi descoperă sau îşi validează calităţile în relaţia cu ceilalţi din grup. Desprins din cadrul consilierii şi psihoterapiei. Iar pregătirea pentru viaţa independentă este continuă şi permanentă. neîncrederea în propriul potenţial şi în abilităţile proprii. Grupul de dezvoltare prezentat în acest ghid îmbină educaţie non-formală cu cea de consiliere şi se bazează pe învăţarea experienţială. Participanţii pot experimenta.Comunicare interpersonală. grupul de dezvoltare personală oferă oricărei persoane oportunităţi de autocunoaştere.Luarea deciziilor eficiente. au nevoie de programe de formare a competenţelor sociale. de stimulare şi conştientizarea a capacităţii de auto-determinare) Grupul de dezvoltare personală. aşa cum a fost conceput. insuficienta cunoaştere de sine. Experienţa de viaţă şi mai ales percepţia individuală cu privire la aceasta. . maturizare şi schimbare.Cunoaşterea şi gestionarea pozitivă a emoţiilor. Sub îndrumarea competentă a unui formator/animator. de acceptare şi valorizare a demnităţii umane. Pentru tinerii instituţionalizaţi. Obiectivele specifice: 1. adolescenţii şi tinerii care au fost privaţi de experienţe de viaţă care să le permită să se dezvolte ca persoane mature şi responsabile. constituie factori inhibitori pentru maturizarea psihică şi socială a oricărei persoane. Grupul de dezvoltare personală este o formă de intervenţie care răspunde în mod autentic nevoii de creştere şi maturizare a fiinţei umane. www. se simt apreciaţi. contribuie la pregătirea pentru viaţa independentă a acestor tineri.ro 17 . grupul capătă valenţe suportive şi formative pentru fiecare dintre participanţii săi. îşi descoperă calităţile. Cu atât mai mult. valorizaţi şi capabili să producă schimbări în stilul lor de gândire şi comportament. fie că este vorba de o atitudine constantă şi un anumit mod de relaţionare cu tânărul. Ei pot învăţa noi modele de comunicare şi relaţionare.fundatiacote.Ghid pentru formatori Grup de dezvoltare personală De ce un grup de dezvoltare personală pentru tineri? Fiecare persoană are un potenţial de dezvoltare şi resursele necesare pentru activarea acestuia. . În final ei vor deveni capabili să transfere în viaţa reală câştigurile dobândite în condiţiile oferite de grup pentru fiecare participant (condiţii de securizare emoţională. . acest tip de intervenţie oferă un program de formare bazat pe nevoi reale. de învăţare a unor strategii care să îmbunătăţească modul de relaţionare şi de adaptare la mediul social. fie că este vorba de acţiuni planificate ca răspuns la anumite nevoi identificate.

studii de caz etc). . Pentru a se simţi liberi să îşi exprime gândurile. reformulează. a grupului în ansamblu şi adaptează flexibil conţinutul la nevoile identificate în funcţie de progresele înregistrate. .asigură o dinamică optimă a grupului.formarea de atitudini şi comportamente specifice pentru abilitatea vizată. lucrează individual etc.asigură un climat afectiv pozitiv şi un mediu de relaţionare bazat pe deschidere.Clipboard-uri pentru situaţiile în care participanţii completează chestionare.Să permită aşezarea în semicerc.mediază. pune întrebări clarificatoare pentru a susţine tânărul în procesul de conştientizare şi autocunoaştere. Dezvoltarea deprinderilor de viaţă cotidiană: . empatie şi acceptare necondiţionată. Experienţa derulării acestui program ne-a confirmat importanţa acestui aspect. pe scaune. b) Spaţiul de desfăşurare – e nevoie de un spaţiu suficient de mare. a participanţilor.Abilităţi de viaţă – resurse active 2. . Contextul creat de cultura instituţiilor implicate şi atitudinea personalului vor facilita şi susţine participarea motivată a tinerilor şi va asigura un mediu stimulativ pentru transferul în viaţa reală a abilităţilor dezvoltate în activităţile programului. . Nu este o condiţie obligatorie. . aplicaţii practice. Ele au fost elaborate astfel încât să asigure: . Activitatea grupului a fost organizată şi coordonată de o echipă de doi formatori: psiholog şi asistent social.abilitatideviata. Rolul formatorului: . de încredere în care participanţii să se simtă confortabil şi securizaţi. dar lucru în echipă asigură o mai bună susţinere a dinamicii grupului şi creşte eficienţa programului de dezvoltare a abilităţilor de viaţă. strategii. tinerii participanţi au nevoie de asigurare că nu vor fi judecaţi. cu elemente funcţionale şi de decor care pot fi utilizate în mod creativ.creşterea capacităţii de a le practica la un nivel optim.Orientare în mediul fizic şi social. facilitează coeziunea grupului. a) Atmosfera . Contextul social / Mediul instituţional. dacă avem nevoie de spaţiu pentru exerciţii de mişcare. evaluaţi. emoţiile. . Un climat afectiv pozitiv asigură realizarea funcţiilor suportive şi formative ale grupului. Este necesar ca cei doi să îşi armonizeze stilurile personale şi să aibă o viziune comună. . la care formatorul să poată avea acces rapid. . fără să creeze întreruperi.însuşirea de strategii de gândire şi acţiune.O masă pentru sucurile şi produsele de patiserie destinate pauzei. caldă. 18 www.ro .oferă oportunitatea de a descoperi şi exersa comportamente.observă evoluţia membrilor grupului. respectiv pentru fiecare sesiune în parte. soluţii. . .. Iată câteva sugestii de care puteţi ţine seama pentru organizarea spaţiului de desfăşurare a unui grup de dezvoltare: .E necesar ca formatorii să creeze o atmosferă relaxată.Scaunele să fie pliante sau care pot fi stivuite rapid.O masă pe care pot fi puse materialele necesare pentru fiecare sesiune. .Corpuri mobile sau rabatabile pentru situaţiile în care se lucrează în grupuri mici şi e nevoie de o suprafaţă de lucru (desen de grup. lăsând spaţiu pentru flipchart sau alte mijloace tehnice utilizate (laptop. criticaţi. videproiector etc. .). Obiectivele operaţionale au fost stabilite pentru fiecare modul.cunoaşterea şi exersarea abilităţilor vizate.

Oferiţi explicaţiile de care au nevoie. de disponibilitatea acestora. Invitaţi tinerii să citească cu atenţie. în cerc. Fiecare grup de dezvoltare a avut un număr total de 32 de sesiuni. intimitate) a participanţilor. starea de sănătate fizică şi dezvoltare psihologică şi intelectuală. O durată de 2 -3 ore a funcţionat foarte bine în cazul nostru. Se delimitează clar regulile care pot fi negociate şi cele care nu se negociază. Modul în care contractul este discutat şi agreat în grup contribuie la responsabilizarea tinerilor.O cameră mochetată permite aşezarea pe jos. adăugate.Ghid pentru formatori . Recomandăm luarea în calcul a probabilităţii ca unii dintre tineri să aibă o participare inconstantă şi o slabă adeziune la grup şi selectarea unui număr mai mare de tineri. acustică. Subliniaţi că acest contract nu este o formalitate. Am planificat un număr de 5 module şi un număr mediu de 6-7 sesiuni pentru fiecare modul. Încurajaţi-i să împărtăşească părerea lor. acces la toaletă etc.Să asigure nevoia de securizare fizică. Durata unei sesiuni Se stabileşte în funcţie de vârsta participanţilor. Mărimea grupului Un număr de 8 . www. Se stabilesc în prima întâlnire. Participanţii sunt încurajaţi să elaboreze un set de reguli pe care ei le consideră importante pentru o atmosferă plăcută. un număr de 12 sesiuni răspunde în mod optim cerinţelor unui modul de dezvoltare personală. Clarificaţi percepţia tinerilor despre ceea ce este şi ceea ce implică un contract. Intenţia noastră a fost să oferim tinerilor instituţionalizaţi un program desfăşurat pe o durată de timp suficientă ca să permită dezvoltarea şi consolidarea abilităţilor propuse ca obiective. creativă şi de succes pentru grup. pe toată durata derulării întâlnirilor de grup.Să ofere condiţii optime de iluminat. cât şi pe cele ale participanţilor. Contractele pot fi scrise sau doar verbale. dar întotdeauna ele implică un angajament. Stabilirea regulilor de grup1 Regulile de grup sunt importante. siguranţa fizică şi emoţională a participanţilor. Numărul de sesiuni În mod obişnuit. aer. că el stabileşte atât responsabilităţile formatorilor. Componenţa grupului Cele două grupuri cu care am lucrat au fost omogene după: mediul de viaţă. Frecvenţa sau ritmicitatea sesiunilor Grupul de dezvoltare derulat prin proiectul „Abilităţi de viaţă – Resurse active” şi prezentat în acest ghid a avut un ritm variabil de desfăşurare: 1 Găsiţi în Sesiunea introductivă un model de stabilire a regulilor de grup. . E bine să se stabilească limite rezonabile.ro 19 . Ele stabilesc limite comportamentale şi influenţează modul de interacţiune şi relaţionare în cadrul grupului.fundatiacote. renegociate pe măsură ce apar alte nevoi. contractul de servicii sociale etc). de nivelul de dezvoltare psihointelectuală. Contractul Relaţia contractuală creşte gradul de angajare a tinerilor în procesul de formare. cel puţin cele care privesc confidenţialitatea. .12 persoane răspunde cerinţelor de dinamică a grupului şi permite fiecărui participant să aibă suficiente posibilităţi de a participa activ. Regulile pot fi schimbate. La final cereţi tinerilor să facă un rezumat a celor reţinute. căldură. Cereţi tinerilor să se gândească la alte situaţii în care li se cere să semneze un contract (contractul de muncă. vârstă. dar şi emoţională (confidenţialitate.

Comunicarea nonverbală. Această ritmicitate răspunde nevoii de constanţă a copiilor şi adolescenţilor. Încheiere.abilitatideviata. Strategii de negocierea creativă a conflictelor. Evaluarea modulului. Conflict şi situaţii conflictuale. a inconstanţei participării tinerilor. Pentru această variantă recomandăm o locaţie care să permită organizarea activităţilor atât în interior cât şi în aer liber. Strategii de gestionare pozitivă a emoţiilor. obiectivelor. Atitudini şi reacţii la conflict. Structura orientativă a grupului de dezvoltare personală Programul a fost structurat în 5 module. Asertivitatea. Încheiere. Luarea deciziilor – definire şi rol. la aceeaşi oră. Întâlnire festivă de încheiere a programului. Încheiere.Abilităţi de viaţă – resurse active a) sesiuni săptămânale de 2-3 ore. Evaluarea modulului. Bun Venit. Evaluarea sesiunii. Prevenire şi evitare situaţii conflictuale.ro Modulul I Comunicarea Modulul II Cunoaşterea şi gestionarea emoţiilor Modulul III Luarea deciziilor Modulul IV Negocierea conflictelor Modulul V Orientare în spaţiu şi timp Sesiune finală 20 . O soluţie bună pentru prevenirea absenteismului. Repere pentru orientarea în spaţiu şi timp. Factori care ne influenţează deciziile. constă în integrarea modulelor de dezvoltare a abilităţilor de viaţă în cadrul unor şcoli de vară ori a unor tabere de dezvoltare personală. Vocabularul emoţiilor – Nuanţe ale emoţiilor de bază. Contract. Orientare în mediul social. Evaluare finală. Evaluarea modulului. În această variantă. Sesiunea introductivă Începutul. Evaluarea modulului. 8 ore pe zi. Aşteptările participanţilor. Luarea deciziilor în 6 paşi – o strategie pentru decizii optime. b) sesiuni intensive de week-end. Ascultarea activă şi feedbackul. Stabilire reguli de grup. calendarului de desfăşurare. se recomandă ca sesiunile să fie planificate în aceeaşi zi a săptămânii. Prezentarea programului. Accesarea resurselor comunităţii. Emoţii de bază. Abilităţi implicate în procesul luării deciziilor. Încheiere. Ce sunt emoţiile – definire şi rol. www. asigură un timp optim de integrare a informaţiilor şi experienţelor din timpul întâlnirii şi contribuie la formarea abilităţii de management al timpului. Comunicarea eficientă – definire şi rol. Evaluarea modulului. cu un număr total de 32 de sesiuni. Încheiere. Încheiere. cu pauze de gustări şi de prânz.

. . clarificare şi dialog de descifrare a experienţei Metode de evaluare Grile de autoevaluare a abilităţilor a participanţilor Chestionare de evaluare iniţială şi finală a fiecărui modul Chestionar semi-structurat de evaluare a sesiunilor Observarea sistematică a comportamentului Metode de evaluare Înregistrarea procesului în fişe şi rapoarte de activitate a programului Evaluări de tip non-formal Chestionar semi-structurat de evaluare a sesiunilor Chestionar de evaluare finală www.Evaluare sesiune.Timp suficient pentru obţinerea coeziunii grupului.Evaluarea continuă a progreselor înregistrate. că se respectă regulile de grup. la finalul activităţii. metaforă. în cât timp şi în ce condiţii. ● Fiţi pregătiţi să aveţi câteva jocuri de rezervă. ● Introduceţi. Asiguraţi-vă doar.Evaluarea iniţială.Asiguraţi de fiecare dată. . să internalizeze atitudini. Jocurile de energizare sunt extrem de utile în momente care cer dinamizarea participanţilor sau.Prezentarea temei specifice şi a obiectivelor sesiunii. Metode de formare Prezentare şi discuţie Brainstorming Animaţie socio-educativă – jocuri şi exerciţii Joc de rol Tehnici expresiv – creative (desen.Introducere. . Structura .Informaţii suficiente dar într-o prezentare succintă. intermediară şi finală a nivelului de dezvoltare a abilităţii. poveşti terapeutice) Tehnici de focalizare. constanţă şi stabilitate: Structura . îmbinând metodele educaţiei non-formale cu metode de consiliere.Lăsaţi participanţii să lucreze şi să trăiască experienţa la care tocmai iaţi provocat. tensiunilor şi eforturilor.Încheiere.Derularea sesiunii – respectaţi ritmul mediu al grupului. ● Alegeţi jocuri care conţin un mesaj legat de tema sesiunii. adaptaţi conţinutul. la fiecare sesiune un joc de spargerea gheţii.Oportunităţi suficiente şi variate de practică a abilităţii. unui modul: . timp pentru descifrarea experienţei. Scurtă recapitulare. ● Mai ales în primele sesiuni. şi ca tinerii să experimenteze procese de autocunoaştere. Rezumat. jocuri de trecere de la o activitate la alta.fundatiacote. . Spargerea gheţii. . . Metode de lucru Metodele folosite în cadrul acestui grup de dezvoltare au fost centrate pe educaţia participativă şi învăţarea din experienţă. dimpotrivă o eliberare a energiei. . Structura . acordaţi importanţa cuvenită jocurilor de intercunoaştere. strategii noi şi să se creeze premisele pentru schimbări comportamentale.Ghid pentru formatori Repere pentru a da sentimentul de consistenţă. şi valorificaţi situaţiile spontane.ro 21 . respectiv de încheiere. ● Fiţi conectat la nevoile participanţilor. ale jocului ori ale activităţii propuse. unei sesiuni: . Concluzii.Prezentarea clară a instrucţiunilor sau regulilor de joc– ne asigurăm că unei activităţi: fiecare participant a înţeles ce are de făcut.

Aşteptările participanţilor Prezentarea programului. coli A4. Acordaţi suficient timp pentru ca fiecare tânăr să îşi realizeze desenul. Planurile mele de viitor. obiectivelor. Introduceţi regulile care nu se negociază. desene. Fiecare grup îşi prezintă şi argumentează alegerea.ro 22 . Aplauzele după fiecare prezentare constituie o formă de gratificaţie binevenită.Abilităţi de viaţă – resurse active Sesiunea introductivă Sesiunea introductivă este foarte importantă din perspectiva motivării.. culorile. calendarului de desfăşurare. exerciţiu de prezentare. cretă. noi am structurat această sesiune în jurul a câteva momente cheie: . www. simbolurile ne ajută să descoperim lucruri pe care ne este mai greu să le exprimăm în cuvinte. În grupul mare se discută şi se agreează un set de 4-6 reguli valabile pentru toţi. Încercaţi să reprezentanţi prin simboluri. Desenul. lipici ş.. markere. răspunsurile la următoarele întrebări Cine sunt. încurajaţi ceilalţi participanţi la grup să pună întrebări sau să facă aprecieri pozitive.. Afişaţi regulile într-un spaţiu vizibil pe toată durata activităţilor..abilitatideviata. După ce toţi membrii grupului au terminat de desenat. creioane colorate.creative: desen. albe sau de diferite culori. Oamenii din jurul meu. pe rând blazonul. creative şi de succes pentru grup. Şi ne face să ne fie mai uşor să vorbim despre noi în faţa unor persoane necunoscute. a stabilirii climatului şi cadrului de relaţionare între participanţi. carioci. plastilină.. Câte un set de cartonaşe reguli pentru fiecare grup. Apoi. culoare. reformulaţi pentru a accentua trăsăturile pozitive. facilitarea de intercunoaştere. Invitaţi tinerii în jurul mesei.Contractul (transformă acceptul dat de tinerii selectaţi într-un angajament) Blazonul Metoda: Obiective: Materiale: tehnici expresiv. scoateţi în evidenţă asexperienţei pectele interesante.. La finalul fiecărei prezentări. de hârtie sau carton.. „Vă propunem să luaţi câte o foaie de hârte şi să faceţi un desen care să vă reprezinte. colaj.a Desfăşurare: Aşezaţi pe o masă materialele.. Ca un blazon. forme. Descifrarea Oferiţi feedback. Pentru a atinge aceste obiective. Explicaţi-le. . se formează grupuri de 4-8..Jocuri şi exerciţii de intercunoaştere Stabilirea regulilor de grup . Ce îmi place să fac. membrii grupului selectează 6 cartonaşe care li se par cele mai importante pentru asigurarea unei atmosfere plăcute. între participanţi şi formatori. puneţi întrebări clarificatoare. Fiecare grup primeşte un set de cartonaşe cu reguli pe care trebuie să le sorteze în 3 coloane: foarte important/important/deloc important. În funcţie de numărul total de participanţi. invitaţi tinerii să îşi reia locurile şi să îşi prezinte. Reguli de grup Metoda: Scop: Materiale: Desfăşurare: Lucru pe grupe mici Conştientizarea importanţei regulilor în orice activitate/relaţie Stimularea comportamentului responsabil şi angajat.

determinată de conştientizarea consecinţelor asupra participanţilor.Ghid pentru formatori Descifrarea Cât de importantă este respectarea regulilor? Ce e probabil să se experienţei: întâmple dacă nu le respectăm? Regulile sunt mai uşor de respectat dacă înţelegem efectele produse de respectarea sau încălcarea lor.fundatiacote.ro 23 . crează un „paznic interior” valoros. Exemple de reguli care pot fi folosite pentru a crea setul de cartonaşe OFERIM AJUTOR SUNTEM PRIETENOŞI ZÂMBIM AVEM SIMŢUL UMORULUI PRIVIM PERSOANA CARE VORBEŞTE ARĂTĂM ÎNŢELEGERE CELORLALŢI VORBIM PE RÂND SUNTEM ASERTIVI PARTICIPĂM LA ACTIVITĂŢI ACORDĂM ÎNCREDERE NU NE DĂM ÎN SPECTACOL NU ÎNJURĂM GÂNDIM POZITIV DĂM SFATURI ARĂTĂM RESPECT NE CURĂŢĂM PAPUCII NU NE FOIM NU NE BALANSĂM PE SCAUNE SUNTEM CORECŢI NU TRIŞĂM PLĂTIM LUCRURILE PE CARE LE STRICĂM NU PLECĂM DE CAPUL NOSTRU PĂSTRĂM CURĂŢENIA ÎN CAMERE NU CONSUMĂM ALCOOL VORBIM LA TELEFON DOAR ÎN PAUZE NE SPUNEM PE NUME DEMONTRĂM ÎNCREDERE FUMĂM ÎN LOCURI PERMISE SUNTEM PUNCTUALI FACEM ORDINE LA SFÂRŞITUL ACTIVITĂŢII ÎMPĂRTĂŞIM EMOŢIILE ASCULTĂM VORBESC CLAR NU ÎNTRERUPEM NU ŞUŞOTIM ÎN TIMP CE ALTCINEVA VORBEŞTE NU IRONIZĂM. relaţiilor şi a mediului de viaţă sau activitate. Asumarea responsabilă. Sancţiunile pot crea o limită externă a comportamentului. NU SUNTEM RĂUTĂCIOŞI COOPERĂM PĂSTRĂM UN TON CALM SI POLITICOS www.

Abilităţi de viaţă – resurse active 24 www.ro .abilitatideviata.

Ghid pentru formatori www.fundatiacote.ro 25 .

De aceea abilităţile de comunicare sunt incluse în lista de competenţe a profesiilor care presupun lucrul şi relaţionarea directă cu oamenii. Receptorul. Iar competenţele sociale influenţează relaţiile. Vocabularul sărac. perseverenţă. în anturajul lor. ori să înţeleagă şi să se facă înţeleşi. 26 www. ce blochează înţelesul comunicării sau împiedică receptorul să înţeleagă sensul. Comunicarea nonverbală este importantă.Abilităţi de viaţă – resurse active Modul I: Comunicarea interpersonală Copiii au nevoie de modele de comunicare pe care să le poată învăţa prin imitaţie. relaţiile. Modelul practicat de persoanele care au un rol şi influenţă formativă în viaţa copilului sau tânărului este cheia succesului în dezvoltarea abilităţilor de comunicare eficientă a acestora. Simpla cunoaştere a unor strategii de comunicare nu asigură capacitatea de a le aplica cu succes. de validarea lor în viaţă reala. mai puţin capabili să asculte şi să se facă ascultaţi. Mesajul reprezintă conţinutul transmis 4. Este nevoie de antrenament. Istoria de viaţă a tinerilor din centrele de plasament. sentimentul de bine şi succesul oricărei persoane. interpretare a mesajelor între două sau mai multe persoane. Bariere în comunicare: Orice piedică internă. Este nevoie de practica pentru a învăţa să comunici eficient şi pozitiv. Elementele comunicării: 1. Au nevoie de oportunităţi care să îi ajute să conştientizeze efectele comunicării asupra relaţiilor cu ceilalţi şi de situaţii în care să exerseze noi modalităţi de relaţionare. Comunicare eficientă presupune adecvarea limbajului verbal si a celui nonverbal. nepoliticoşi. valorile. starea de sănătate. comportamentului şi atitudinilor acestor tineri. lipsiţi de respect. toate acestea îşi pun amprenta asupra gândirii. comportamentul. Emiţătorul. lipsa unor abilităţi de comunicare eficientă se reflectă în stilul lor de comunicare. la strategiile pe care el le folosesc pentru a transmite şi recepta mesaje. stilul de gândire. reacţiilor. modelele de comunicare şi relaţie la care au fost expuşi în familie. Asertivitatea şi gratificaţia necesită un tip de comunicare nonverbală specifică. ca pentru orice persoană. sănătatea. Tinerii au nevoie de experienţe din care să înveţe să fie atenţi la stilul propriu de comunicare. poate fi considerată o barieră în comunicare. Ei pot să pară impulsivi. Comunicarea este o abilitate cheie pentru creşterea competenţelor sociale. Comunicarea însoţeşte toate acţiunile noastre şi modelează imaginea se sine. persoana care primeşte mesajul 3. sau externă. la şcoală. comunicarea este o abilitate esenţială pentru a putea construi relaţii de calitate cu persoane din mediul social şi profesional. persoana care transmite mesajul 2. Pentru ei. Comunicarea – Noţiuni introductive Comunicarea este procesul de transmitere. precum şi situaţia (împrejurarea) în care are loc transmiterea mesajului.abilitatideviata. Contextul: subiectul sau tema mesajului. în mediul instituţionalizat. Provocări şi motive de reflecţie pentru formatori: Stilul de comunicare are valoare educaţională şi formativă în sine. Percepţia şi feedback-ul depind de comunicarea nonverbală.ro . pentru a se exprima pe sine. receptare.

Comunicarea directă: care are loc în relaţia directă dintre două sau mai multe persoane sub formă de limbaj verbal şi nonverbal. „Ce este comunicarea?” Metoda: Scop: Materiale: Brainstorming. Înţelegerea abilităţilor de comunicare Flipchart. Scrieţi titlul „Comunicarea” şi solicitaţi tinerilor să spună lucrurile care le trec prin minte legat de această temă. foi de flipchart. sau idei preconcepute despre emiţător sau informaţiile schimbate blochează interesul comunicării. www. opinii. dorinţe.alegerea momentelor sau a canalelor nepotrivite.ideile stereotipe. .Ghid pentru formatori Exemple de bariere: . Apreciaţi şi valorizaţi ceea ce el ştie deja. markere Invitaţi tinerii să se aşeze din nou cu scaunele în semicerc.Dezvoltăm şi menţinem relaţii pozitive cu ceilalţi.). . presupuneri. să provocăm schimbări de reacţie şi atitudine.Comunicarea indirectă: prin scris. sau faţă de emiţător. Tipuri de comunicare: . Rolul comunicării: Comunicarea stă la baza relaţiilor dintre oameni şi însoţeşte orice formă de activitate. stări şi dispoziţii. Afişaţi o foaie albă de flipchart.Prevenim şi soluţionăm conflictele. . Ce este/Ce înseamnă comunicarea? Ce comunicăm? Cum se face comunicarea? La ce ne ajută comunicarea? Desfăşurare: Descifrarea experienţei: Porniţi de la cele spuse de tânăr şi sistematizaţi informaţiile în jurul conceptelor-cheie pe care v-aţi propus să le transmiteţi. .informaţiile prea multe sau irelevante.semnele nonverbale disonante în raport cu conţinutul verbal. Prezentare şi discuţie. Asta îl va face mai receptiv la informaţii noi şi la integrarea unor noi perspective de abordare. idei. atitudini etc. . canale media. trăsături de personalitate. gânduri si sentimente. .Transmitem informaţii. Încurajaţi tinerii în procesul de exprimare a propriilor gânduri şi idei.Ne exprimăm pe noi înşine (nevoi.fundatiacote. internet etc. motivare.ro 27 . să fim înţeleşi şi acceptaţi. Comunicare ne ajută să fim ascultaţi. . .lipsa de atenţie şi sau de interes faţă de ceea ce este comunicat. Prin comunicare: .

Copii xerox grile de autoevaluare a abilităţilor de comunicare Clipboard-uri. Pentru formatori: cunoaşterea abilităţilor pe care tinerii le practică şi / sau le apreciază. de reflecţie şi autocunoaştere. Chiar dacă grila începe cu o scurtă instruire a modului de completare. 28 www. pentru a vă asigura că toţi participanţii au înţeles ce au de făcut. O oglindă obiectivă. reflectezi.abilitatideviata. explorarea percepţiei de sine a tinerilor. Ele reprezintă reacţii. comportamente. ce abilităţi noi aţi dori să vă dezvoltaţi? Distribuiţi formularul cu grila de auto-evaluare.ro .” Descifrarea experienţei: A fost uşor/Dificil să răspundeţi? Ce aţi aflat completând această grilă? Ceea ce aţi aflat vă ajută în viaţa? Cum poţi folosi ceea ce ai aflat completând această grilă. Ea are rolul de a te provoca să te gândeşti la abilităţile tale de comunicare. Cunoaşterea elementelor care compun abilităţile de viaţă. stări care fac parte din abilităţile de comunicare. faceţi o prezentare a grilei: „După cum vedeţi acest formular are 2 părţi: a) în partea I aveţi un tabel în care sunt trecute câteva afirmaţii. care te ajută să îţi stabileşti scopuri pentru dezvoltarea personală. atitudini. Grila de autoevaluare poate fi prezentată ca o oglindă în care te priveşti. în care veţi enumera câteva dintre abilităţile pe care le folosiţi cel mai bine şi câteva dintre cele pe care aţi dori să le îmbunătăţiţi”.Abilităţi de viaţă – resurse active „Ce abilităţi de comunicare am?” Metoda: Obiective Autoevaluare Pentru tineri: Stimularea deprinderii de autoevaluare. Gândiţivă cât de des sau cât de rar folosiţi voi aceste abilităţi şi notaţi în căsuţa care vi se potriveşte. Subliniaţi mesajul conţinut şi în instructajul din grilă: „Această grilă nu are răspunsuri corecte/greşite. pixuri Materiale: Desfăşurare: Treziţi interesul tinerilor prin întrebări: V-ar plăcea să reflectaţi la propriile voastre abilităţi de comunicare? Să analizaţi pe care le folosiţi mai des. Citiţi-le cu atenţie. b) în partea a II-a aveţi două căsuţe.

ro 29 .fundatiacote.Ghid pentru formatori www.

pe care o poţi observa şi de la care poţi învăţa). folosirea unui dicţionar. Vă prezentăm două dintre obiectivele tinerilor. în care să se gândească ce ar putea face pentru dezvoltarea abilităţilor pe care ei consideră că au nevoie să le îmbunătăţească (aşa cum reiese din grila de autoevaluare) Împărţiţi o foaie de flicphart în două coloane: a) în prima coloană scrieţi una. Putem să ne propunem obiective şi mai ales să găsim acţiuni potrivite care să conducă la schimbarea dorită. 30 www.ro . devenim mai conştienţi de punctele noastre forte. ce descriu obiecte uzuale. stări sau calităţi umane. Sintetizaţi.d.Abilităţi de viaţă – resurse active „Pot să comunic mai bine?” Aplicaţie practică.a. Facilitare interacţiuni interpersonale pozitive. tinerii fiind astfel nevoiţi să nuanţeze descrierea lor. Materiale: Bileţele cu imagini şi cuvinte. anotimpuri. b) Îmbunătăţirea capacităţii de a menţine contactul vizual: Să apelez la o persoană de încredere pe care să o rog să mă observe şi care să mă monitorizeze.m. două dintre abilităţile pe care tinerii doresc să şi le îmbunătăţească. Se împăturesc şi se amestecă într-un coş bileţelele care conţin: a) cuvinte – cât mai variate. rezumaţi cele spuse de tineri şi concluzionaţi. cu soluţiile identificate de grup: a) Îmbogăţirea vocabularului şi a cursivităţii: Lectură. sau reprezentări de ocupaţii. între membrii familiei etc. b) în a cea de a două. scrieţi soluţii. plante. acţiuni umane etc. markere Grilele de autoevaluare a abilităţilor de comunicare completate Desfăşurare : Provocaţi tinerii să parcurgă o nouă etapă. urmarea unui model (o persoană care demonstrează această abilitate. ş. ne conectăm la nevoile noastre. idei de acţiune care ar putea contribui la dezvoltarea acelei abilităţi (iniţiaţi un brainstorming pentru a genera aceste soluţii). 2 Este un exerciţiu inspirat de „Alias” un joc de societate. „Descrie sau imită” joc2 Metoda: Obiective: Stimulare a comunicării verbale şi a expresivităţii nonverbale. animale. vizionare filme. Un coş în care să amestecaţi bileţele Desfăşurare : Îmbogăţit cu imagini şi cuvinte noi „Descrie sau imită” poate fi folosit ca activitate de timp liber sau pentru energizare. acţiuni. emoţii. care poate fi găsit în librării ori pe site-uri specializate. brainstorming Metoda: Formarea capacităţii de a face planuri de schimbare comportamentală Obiective: Materiale: Flipchart.abilitatideviata. al cărui scop este de a provoca comunicarea şi interacţiunea verbală între copii. foi de flipchart. Descifrarea Cum v-a ajutat acest exerciţiu? Ce aţi învăţat? Cum puteţi folosi experienţei: această experienţă în viitor? Prin autoevaluare. să îmi dezvolt un stil de gândire şi un limbaj interior pozitiv. Se explică participanţilor ce au de făcut: „Avem aici un coş plin cu bileţele. exerciţii de comunicare liberă. dar şi de ce am dori să îmbunătăţim. b) imagini – pot fi reprezentări ale cuvintelor din primul set. Cuvintele polisemantice fac jocul mai provocator.

Incongruenţa dintre mesajul nonverbal şi cel verbal este o sursă sigură de confuzii. Percepţiile lor despre ce şi-ar putea propune pentru dezvoltare a abilităţilor de viaţă. Comunicarea nonverbală Tinerii participanţi la grupul de dezvoltare au descris comunicarea mai ales prin asociere cu vorbirea.gesturile (pantomimica).Felul în care ceea ce spunem verbal se potriveşte cu ceea ce exprimăm nonverbal dă măsura conectării individului la lumea sa interioară şi creează tipul de relaţie cu ceilalţi. . Activităţile au fost focalizate pe transmiterea următoarelor idei de bază: . „să avem un vocabular bogat”.ro 31 . .În mod firesc oamenii au tendinţa de a se orienta şi reacţiona după mesajele nonverbale mai mult decât după conţinutul verbal. dacă doresc să îl repete. sinceritate şi încredere. poziţia şi orientarea în spaţiu a corpului. convorbirea/conversaţia. el va trebui să găsească cea mai bună modalitate de a descrie şi explica acelcuvânt. calitatea contactului corporal (durată. Dacă pe bileţelul tras este scris un cuvânt.). convingătoare. generală: „să ne înţelegem cu ceilalţi” De aceea am considerat important să oferim tinerilor situaţii variate prin care să conştientizeze importanţa comunicării nonverbale.fundatiacote.aspecte paralingvistice (tonul vocii.au o formulare vagă. .contactul vizual (direcţia.).Ghid pentru formatori Unul dintre voi va trage un bileţel. modulaţia vocii etc. www. .aspectul exterior (vestimentaţie. Cine ghiceşte. .distanţa faţă de interlocutor. Dacă pe bileţel este o fotografie/o imagine. intensitate. fără a-l pronunţa efectiv. Pentru ca mesajul transmis să fie receptat corect este nevoie de claritate şi expresivitate. capabilă să se exprime pe sine în relaţiile cu ceilalţi. dialogul. frecvenţă). . accent. o exprimare verbală şi nonverbală cât mai nuanţată.Atenţia pe care o acordăm propriului nostru stil de comunicare nonverbală ne ajută să ne cunoaştem strategiile pe care le folosim în comunicare. „să ştim să purtăm o discuţie”(la telefon. durata. interpretări şi conflicte. are loc şi în absenţa vorbirii.expresia feţei/mimica.se concentrează predominant asupra unor cerinţe de comportament dezirabil. pe internet sau faţă în faţă”).Comunicarea nonverbală este permanentă. va trebui să mimeze conţinutul acelei imagini.Comunicarea nonverbală însoţeşte şi susţine comunicarea verbală. . indus de cererile adulţilor: „să vorbim frumos”.„să scriem corect”. aspect fizic). continuă jocul. . . să înţelegem dificultăţile pe care le avem. .Congruenţa dintre mesajul verbal şi cel nonverbal transmite siguranţă. la ceilalţi? Ce a fost mai greu: să experienţei: descrieţi sau să imitaţi? A fost uşor/greu să ghiciţi cuvântul sau imaginea? Comunicarea cere un vocabular bogat. Începem?” Jocul continuă până ce fiecare participant trage câte un bileţel sau mai multe. . fie: . Elementele comunicării nonverbale: . mobilitatea etc. . Descifrarea Cum vi s-a părut acest joc? Ce aţi observat la voi. să descoperim efectele pe care ele le au asupra noastră şi asupra relaţiilor cu ceilalţi. Persoana este apreciată ca autentică. rapiditatea vorbirii.

Sunt tot atâtea oportunităţi de valorificare a experienţei. Planşe cu diferite desene (figuri geometrice. unul în spatele celuilalt. continuă dialogul ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Împărţiţi participanţii în două grupe şi rugaţi-i să se aşeze în şir.ro 32 . până ea ajunge la nivelul feţei şi îi împiedică pe cei doi protagonişti să se mai vadă. acesta trasează la rândul său ce a simţit. sau una în care unul dintre ei doreşte să ceară sfatul celuilalt.” Puteţi coborî şi ridica bariera de 2-3 ori. renunţă să mai continue exerciţiul. inocent şi cu umor „Ce s-a întâmplat? Continuaţi. Ei se vor aşeza pe două scaune. Conştientizarea importanţei comunicării nonverbale. ridicaţi încet. Ceilalţi participanţi vor avea rolul de observatori. Solicitaţi doi voluntari. Încurajaţi-i să continue. Descifrarea Ce s-a întâmplat? Cum v-aţi simţit în timpul acestui joc? În ce moment experienţei a fost mai dificil? Ce aţi observat? Cum vă ajută ceea ce aţi aflat în viaţa reală? În comunicarea directă suntem în permanenţă conectaţi la semnalele nonverbale transmise de celălalt.Abilităţi de viaţă – resurse active „Bariera” Metoda: Obiective: Materiale: Desfăşurare : Joc de rol. între cei doi participanţi. să schiţeze desenul pe spatele participantului din faţa sa. solicită să fie lăsaţi să continue etc.. Apoi.abilitatideviata.. tot 3 Găsiţi în anexe câteva desene care pot fi folosite la acest joc. Pe măsură ce discută cei doi. www. o casă. Observaţi reacţiile celor doi. folosind doar un deget. (de ex: când unul dintre formatori va spune „Start” şi „Stop”) Cei doi formatori vor lua o foaie de flipchart şi o vor ţine. se ridică de pe scaun încercând să se privească peste barieră. cât mai aproape de podea. Orice barieră creează blocaje în comunicarea dintre oameni. Poate fi o discuţie în care cei doi povestesc ce s-a mai întâmplat în ultima vreme. „Desenul chinezesc” Metoda: Obiective: Materiale: Desfăşurare: Joc Exersarea comunicării nonverbale Conştientizarea importanţei modului de transmitere a mesajului. încet coala de hârtie. Stabiliţi momentul când pot începe şi când vor încheia convorbirea. Ultimul din fiecare şir primeşte un desen simplu. Reacţiile tinerilor sunt diferite: tac brusc. faţă în faţă. de conştientizare a propriului stil de comunicare.). pe care doar el are voie să îl vadă. etc3. o foaie de flipchart. El va trebui. Rugaţi cei doi voluntari să îşi imagineze că sunt doi prieteni care stau de vorbă. Întrebaţi cald. Ei vor privi cu atenţie şi vor observa ce se întâmplă în timpul jocului. dar şi în alte jocuri de comunicare. pe spatele persoanei din faţă şi.

La următorul desen. rezumaţi. . nu termină propoziţia celuilalt. www. Persoanele cu un Locus de control extern manifestă convingerea că puterea personală are un efect minim asupra evenimentelor. „Contează şi cum transmit eu mesajul”. fără a-l judeca sau blama pe celălalt. 4 Conceptul de locus de control (LOC Rotter. Este felul în care o persoană transmite atenţie.a.). Este nemulţumită că cel din faţa ei „nu înţelege” şi „nu desenează corect” şi este pe cale să genereze o situaţie conflictuală şi să renunţe la joc.fundatiacote. ce ar putea face altfel au susţinut procesul de descoperire. Ele permit ca un mesaj să fie emis şi receptat fără a fi distorsionat de percepţiile subiective şi interpretările celor aflaţi în relaţie de comunicare. Hârtia cu desenul realizat este arătată tuturor participanţilor şi se compară cu desenul original. să aibă ultimul cuvânt ş. a dovedit că. indiferent care sunt acestea. ce anume din ce a făcut a contat în transmiterea mesajului. 2. nu vrea să demonstreze cu orice preţ că are dreptate. acceptare. Acest lucru va arăta celeilalte persoane că o ascultaţi şi că doriţi să o înţelegeţi. Pune-ţi întrebări clarificatoare. Descifrarea Cum vi s-a părut acest joc?Din ce motiv desenul final a fost diferit de experienţei: cel iniţial? Ce anume din ce aţi făcut voi a influenţat desenul final? Ce aţi învăţat din acest joc? Comunicarea implică un vocabular bogat. până când este atins primul din şir. partenerul din faţa ei. că succesele proprii se datoreaza aptitudinilor si muncii depuse. ştie să deseneze! Ascultarea activă şi feedback Ascultarea activă şi feedback-ul sunt două componente esenţiale pentru o comunicare eficientă. interes. oferă feedback. şansă sau de puterea altora. Întrebări clarificatoare legate de cum a procedat ea. 21 ani.Ghid pentru formatori aşa. acestea fiind cauzate de destin. şi se va face simţită în repetate situaţii. 3. Permite-ţi vorbitorului să-şi exprime sentimentele. pe parcursul întâlnirilor grupului de dezvoltare. controlabile sau necontrolabile Persoanele cu un Locus de control intern au convingerea că puterea şi controlul personal pot influenţa evenimentele. Astfel transmiteţi acceptare şi toleranţă. . o exprimare verbală şi nonverbală.Nu întrerupe. În acest fel poţi împărtăşi ceea ce gândeşti şi ce simţi. verifică dacă a înţeles. Această tendinţă a ei sugerează un Locus of control predominant extern4. aflată în capătul şirului.Ascultă mai mult timp decât vorbeşte. .Ceea spune este în armonie cu felul în care spune. Ascultarea activă înseamnă mai mult decât a lăsa pe celălalt să vorbească..Pune întrebări.Răspunde după ce celălalt a terminat de vorbit. . Elemente pentru antrenarea capacităţii de a asculta activ: 1. 4. Hotărâţi-vă să ascultaţi. . Stabiliţi şi menţineţi contactul adecvat. Ţineţi seama de importanţa comunicării nonverbale.. 1966) defineşte modul în care o persoana îşi explică succesul sau eşecul prin cauze de tip intern sau extern. nu dă sfaturi. folosiţi un limbaj corporal deschis. primeşte desenul pe care îl are de realizat.Nu încearcă să domine discuţia (nu îşi impune punctul de vedere.ro 33 . Studiu de caz: Irina. care va desena pe o bucata de hârtie ceea ce crede că a înţeles. Cum recunoaştem un bun ascultător? . cât mai nuanţată astfel încât mesajul transmis să fie receptat corect.

foi de flipchart. Emiţătorul. Obiective: Flipchart. decât să vorbim. Obiective: Flipchart.abilitatideviata. markere. „Culori preferate” Joc Metoda: Dezvoltarea abilităţilor de comunicare. ce mesaj transmite fiecare dintre cele două afirmaţii. cel care transmite mesajul se asigură că receptorul mesajului a înţeles corect. foi de flipchart. Încurajaţi participarea la discuţie a tuturor participanţilor. Descifrarea Vă vine în minte vreo situaţie în care doar aţi auzit ce vi s-a spus dar experienţei: nu aţi ascultat? Vreţi să împărtăşiţi? Cum ne simţim când ceilalţi par să nu ne asculte? Cum poţi să arăţi celuilalt că asculţi? A auzi înseamnă să conştientizez şi să recepţionez mesajul. iar receptorul se asigură că a înţeles corect mesajul primit de la transmiţător. se traduce prin „reacţie inversă” şi se defineşte ca un un răspuns non-verbal sau verbal prin care receptorul confirmă că a primit mesajul. Metoda: Înţelegerea semnificaţiei şi importanţei ascultării active. să împărtăşească ce cred ei că spune. este mai greu să ascultăm. Metoda: Conştientizarea rolului ascultării active. Materiale : Desfăşurare : Participanţii stau în picioare. Stimulaţi reflecţia şi conectarea la experienţa lor de viaţă. Materiale: Desfăşurare: Afişaţi o foaie de flipchart pe care aţi scris: A AUZI A ASCULTA A ASCULTA ACTIV Puneţi întrebări şi stimulaţi tinerii să identifice semnificaţiile diferite ale celor trei sintagme scrise. Materiale: Desfăşurare : Afişaţi o foaie de flipchart pe care aţi scris următoarele citate: „Dumnezeu ne-a dat două urechi şi o singură gură. „Comunicarea eficientă începe cu a asculta” Discuţie pe marginea unor proverbe şi citate. markere. în cerc.” Provocaţi tinerii să le comenteze.ro .” „Înţelepciunea se naşte în urma ascultării. a comunicării interpersonale. E nevoie să acordăm timp şi atenţie pentru a asculta. A asculta activ înseamnă că ascult şi îi arăt celuilalt că am ascultat şi am înţeles semnificaţia celor spuse de el. Fiecare dintre noi doreşte să fie ascultat şi înţeles. Descifrarea Ce lecţie conţin aceste citate? Ce semnificaţie au ele pentru voi? Cum le experienţei: putem aplica în viaţa concretă? Comunicarea eficientă se bazează pe ascultare.Abilităţi de viaţă – resurse active Feedback Termenul este preluat din limba engleză. apoi. Uneori. Feedback-ul ne ajută să ne înţelegem pe noi înşine şi pe ceilalţi mai bine. Obiective: conştientizarea importanţei ascultării. Şi de aceea avem două urechi şi o singură gură! „Rolul ascultării active” Discuţie. A asculta înseamnă că primesc mesaje şi că înţeleg semnificaţia (aud şi mă gândesc la ce aud). Sesizarea acestor răspunsuri influenţează decisiv comportamentul şi acţiunea celor care le recepţionează. Se cere fiecăruia dintre ei să se gândească la culoarea preferată. 34 www.

Mă simt jignit” poate fi un început bun.Formulaţi mesajul la persoana întâi. Construiţi situaţiile de lucru împreună cu tinerii. ştiind că va urma un conflict. cu toţii trebuie să spună cu glas tare. Sau. Foarte probabil nu vor reuşi să o facă. . foi de flipchart. Se cere participanţilor să spună care este culoarea preferată de ceilalţi. ia şi vezi de treabă.Comunică cu blândeţe ceea ce doreşti să transmiţi celuilalt. Îi puteţi încuraja să conducă pe rând exerciţiul şi să propună un consemn nou (mâncarea preferata.. Poţi să reacţionezi brutal şi să spui „Măi băiatule. foi de scris. Pentru o comunicare eficientă e necesar să vorbim pe rând. fiţi blând. vârsta. markere. Metoda: Exersarea feedback-ului. să înţelegi că prin feedback comunicăm ce simţim şi ce efecte are asupra noastră comportamentul respectiv şi să încerci să exersezi moduri pozitive de a face acest lucru. Copii şi tinerii sunt bucuroşi să experimenteze rolul de conducător de joc. în acelaşi timp culoarea la care s-au gândit. . A da feedback . . „A da şi a primi feedback” Prezentare şi discuţie. pixuri. gândeşti în situaţia respectivă. Lucru în grupe mici.ro 35 . La final fiecare grup prezintă feedback-ul construit în grup. floarea preferată. Materiale: Desfăşurare: Afişaţi foaia de flipchart pe care aţi scris elementele recomandate pentru a da şi a primi feedback pozitiv.Fiţi concret. formaţi grupe de 3-4 tineri În grupuri mici.a.fundatiacote. Descifrarea A fost uşor/dificil să parcurgeţi aceşti paşi? Care element vi s-a părut mai experienţei: uşor/mai greu de aplicat? Ce aţi învăţat din acest exerciţiu? În ce situaţii puteţi folosi acest model în viaţa reală? Să oferi feedback cere de asemenea antrenament. Fixaţi timpul de lucru (15-20 min). www. După o prezentare a acestor elemente. un nume de ţară în care şi-ar dori să meargă în vacanţă ş. Începe cu „EU.) Descifrarea Ce culori au reţinut? Ce anume i-a împiedicat să reţină? Cum s-au simţit? Ce au experienţei: învăţat din acest joc? Pentru o bună comunicare e nevoie să vorbeşti dar şi să asculţi. pornind de la experienţa lor concretă. . Obiective: Flipchart.Ghid pentru formatori la semnalul formatorului. că eu o să schimb foaia!”.Referiţi-vă la ceva ce poate fi schimbat.Nu fiţi defensiv şi încercaţi să acceptaţi ceea ce vi se spune.Cereţi părerea mai multor persoane înainte de a accepta sau respinge ceea ce vi s-a spus. .Fiţi descriptiv şi mai puţin evaluativ. „Mă deranjează felul în care îmi vorbeşti. . A primi feedback . .. tinerii vor transpune aceste elemente într-un feedback formulat pe baza unui exemplu.Oferiţi feedback imediat. şi continuă cu ceea ce simţi.Începeţi întotdeauna cu ceva pozitiv.

E bine să fie situaţii şi dialoguri pe care tinerii să le perceapă ca familiare. Shan. . de a-şi dezvolta viaţa aşa cum doreşte.Să ai încredere în tine şi în ceilalţi. valorile. markere. Împărţiţi în grupe de 3 participanţi. valorile.Să poţi iniţia.Să faci complimente şi să le accepţi cu un simplu „Mulţumesc”. 1991) „Stil şi consecinţe ale comunicării” Lucru pe grupe mici Metoda: Conştientizare consecinţe ale stilurilor de comunicare Obiective: Materiale: Bileţele situaţii pasiv – agresiv – asertiv.Reflectă dreptul fiecăruia de a se schimba. . reduce frustrările. .Să spui NU fără să ai sentimentul vinovăţiei.Să poţi comunica şi celorlalţi opiniile. clipboard-uri. Fiecare grup trage un bileţel. Flipchart.Să poţi exprima cu uşurinţă sentimentele pozitive şi negative. . convingerile proprii.Este un fel de a comunica şi de a te comporta care te ajută să te simţi valoros. . A fi asertiv presupune: . Rolul comunicării asertive: Asertivitatea creşte imaginea de sine.Asertivitatea este o abilitate pe care o poţi dezvolta. convingerile celorlalţi.Să poţi să spui NU sau NU ŞTIU sau NU ÎNŢELEG sau NU MĂ INTERESEAZĂ. oferă şansa persoanei de a deveni ceea ce este. dezvoltarea încrederii. Un reprezentat din fiecare grup va prezenta concluziile. îmbunătăţirea abilităţilor de luare a deciziilor responsabile. .Să fii capabil să recunoşti şi să respecţi drepturile. fără ruşine sau teamă. . .ro 36 . vor comenta şi vor identifica felul în care se simt personajele din situaţia prezentată în bileţelul pe care ei l-au tras. Comunicarea asertivă s-a dezvoltat ca o modalitate de adaptare eficientă la situaţii conflictuale interpersonale. . Idei de bază pentru dezvoltarea capacităţii de a comunica asertiv: .Abilităţi de viaţă – resurse active Asertivitatea Ce este asertivitatea? Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima emoţiile şi convingerile fără a afecta şi ataca drepturile celorlalţi sau pe cele personale. Asertivitatea este rezultatul unui set de atitudini şi comportamente învăţate care au ca şi consecinţe pe termen lung îmbunătăţirea relaţiilor sociale.Comunicarea asertivă se bazează pe elemente de comunicare nonverbală. Descifrarea experienţei: Ce părere aveţi despre modul de comunicare al personajelor? Ce consecinţe credeţi că are felul în care li se adresează ceilalţi? www.abilitatideviata. să ai relaţii pozitive cu ceilalţi şi îţi oferă şansa de a deveni ceea ce vrei. formarea unui stil de viaţă sănătos. foi de flipchart.Să formulezi cereri verbale pertinente şi convingătoare. şi să le poată comenta cu uşurinţă. . continua şi încheia o conversaţie. pixuri Desfăşurare: Pregătiţi bileţele cu situaţii de comunicare reprezentative pentru stilul pasiv / agresiv / asertiv. (Rakos. conduce la relaţii pozitive. Se stabileşte timpul de lucru (10-15 min). respectarea drepturilor personale. ascultare activă şi feedback. 1991). . Tinerii vor discuta. (Rees.

pixuri. lucru pe grupe. îmi încalc drepturile mele Stilul asertiv = mă exprim sincer ţinând cont de sentimentele celorlalţi Invitaţi tinerii să găsească exemple concrete pentru fiecare dintre aceste stiluri. în grupe mici de lucru. foi de flipchart. Metoda: Exersarea capacităţii de a recunoaşte stilurile de comunicare. Partea a II-a: Reveniţi asupra dialogurilor din aplicaţia practică anterioară şi rugaţi tinerii să identifice.ro 37 . Desfăşurare: Afişaţi o foaie de flipchart. clipboard-uri. să se gândească la elementele care descriu fiecare stil şi la reacţiile generate.fundatiacote.Ghid pentru formatori Tinerii pot observa că oamenii au diferite stiluri de comunicare. Obiective: Materiale: Bileţele situaţii pasiv – agresiv – asertiv. pe care aţi scris din timp: Stil agresiv = obţin ceea ce vreau. asupra relaţiilor cu ceilalţi. Şi diferite moduri de a reacţiona. „Cum recunosc stilul de comunicare?” Prezentare şi discuţie în grupul mare. markere. Flipchart. dar sper să obţin ceea ce vreau. Ei vor conştientiza consecinţele pe care diferite stiluri de comunicare le poate avea asupra felului în care ne simţim. stilul pasiv – agresiv – asertiv. Cum recunoaştem un stil sau altul de comunicare? Ce consecinţe are Descifrarea asupra noastră? Dar asupra celorlalţi? experienţei: www. încalc drepturile celorlalţi Stil pasiv = nu fac nimic.

hai cu autobuzul. A ieşit încântată de la coafor şi s-a dus să se întâlnească cu prietenele ei. am mai râs. Maria: Ioana. dar sper să obţin ceea ce vreau . Ana: N-aş vrea să îl împrumut. Situaţia 2 Maria merge de la şcoală acasă împreună cu Ioana. bani şi nu i-a mai văzut înapoi.....Am grijă atât de mine cât şi de ceilalţi.Este rău mai ales pentru noi Stilul asertiv: mă exprim sincer ţinând cont de sentimentele celorlalţi . în timp ce Mihai se gândea că i-a mai împrumutat şi înainte. ai putea să vii într-o zi pe la mine să-l ascultăm împreună. aşa cum le-au înţeles şi evidenţiat participanţii la grup: Stilul agresiv: obţin ceea ce vreau cu orice preţ . iar acum a dorit să se tundă foarte scurt. Poftim. Situaţia 5: Ana avea părul foarte lung. umilire. Aş vrea să-l ascult şi eu.Jignire. Îţi stă foarte bine! 38 www. Ionel a plecat mulţumit. e un pic cam frig şi suntem în întârziere. dacă aşa vrei tu.Este rău. Maria: Bine.. batjocură. pentru că mă tem să nu se strice.. la propriul lor mod de a reacţiona în diferite situaţii concrete. Ana. prostule! Mihai: Hmm. Situaţia 3: Maria: Ana. mai ales pentru ceilalţi Stilul pasiv: nu fac nimic. sunt sincer fără să jignesc sau să atac Bileţele situaţii pasiv-agresiv-asertiv: Situaţia 1 Mihai a întârziat la o întâlnire stabilită cu prietenii lui.. de două ori..abilitatideviata..Relaţia se strică . Ei sunt provocaţi să reflecteze la propriul stil de comunicare. Maria şi Ioana.Abilităţi de viaţă – resurse active Tinerii conştientizează consecinţele stilului de comunicare asupra celorlalţi şi asupra relaţiei.. nu spui ce simţi şi ce gândeşti cu adevărat . o colegă de clasă.. Sunt un zăpăcit. George: Pe unde naiba ai umblat? Am pierdut 2 autobuze din cauza ta. Când a ajuns. Cătălin: Nu contează. împrumută-mi şi mie CD-ul pe care l-ai primit cadou săptămâna trecută. eu cred că ai fost curajoasă să faci aşa o schimbare.Nu îţi place. Faza e că ne-am plictisit aşteptându-te. Am mai vorbit. împrumută-mi şi mie 5 lei. George şi Cătălin l-au aşteptat în staţia de autobuz 20 de minute. ce ţi-ai făcut la păr!? Eşti ca o pasăre jumulită.. dar accepţi. Dar dacă vrei. Când au văzut-o: Maria: Vai. Îmi pare rău. furie . Ioana: Ei şi tu acuma! Nu fi bleagă.. hai să mergem azi pe jos.. Maria doreşte să economisească nişte bani şi s-a hotărât să meargă de la şcoală acasă pe jos. E un cadoul la care ţin foarte mult. Situaţia 4: Ionel: Mihai.Aduni frustrări. Iată câteva dintre elementele stilului de comunicare. Mihai: Hmm. Ioana: Ba. glume deplasate / de prost gust .ro .

Desfăşurare: Fiecare tânăr primeşte câte un bileţel pe care sunt descrise situaţii din viaţa reală în care se cere să se dea un răspuns.Ghid pentru formatori Comunicăm asertiv Lucru în piramidă. Studiu de caz: Un coleg de clasă cu care te înţelegi bine te roagă să îi faci un referat la istorie până mâine. Tu nu ai timp sau nu doreşti să faci asta. Sorin a descoperit că răspunsul lui nu exprima ceea ce gândea de fapt.ro 39 . pe care l-a descris ca fiind asertiv. personificat de formator. valorile. clipboard-uri. Provocat la un dialog cu colegul de clasă. Tinerii vor avea de identificat un mod asertiv de a soluţiona situaţia respectivă. Se prezintă soluţiile identificate.fundatiacote. markere. Obiective: Materiale: Bileţele cu situaţii Flipchart. www. Eu cred că este important să munceşti şi să îţi faci singur temele”. Joc de rol. Nu mi se pare cinstit ca tu să iei note pe munca altora. Se acordă timp şi atenţie pentru a ajuta tinerii să conştientizeze nevoile. Dialogul de explorare şi descifrare a experienţei l-a condus la reformularea răspunsului iniţial: „Eu nu sunt de acord cu acest mod. Acest exerciţiu l-a ajutat să descopere că asertivitatea înseamnă să fim conştienţi de valorile noastre şi să ne dezvoltăm capacitatea de a le exprima. Cum îi comunici hotărârea ta? Tânărul era foarte mulţumit de răspunsul său. a argumentat răspunsul său şi i-a oferit şi alternative. opiniile personale care stau la baza răspunsurilor lor. pixuri. Metoda: Exersarea abilităţii de comunicare asertivă. Descifrarea experienţei: A fost uşor/dificil să construim răspunsuri asertive? Ce am aflat prin acest exerciţiu? Ce ai aflat despre tine şi cum poţi folosi acest lucru în viaţa reală? Pentru a comunica asertiv înseamnă un permanent efort de autocunoaştere a nevoilor care determină răspunsurile noastre şi un efort conştient de a fi onest. Pentru că i-a răspuns calm. foi de flipchart.

Abilităţi de viaţă – resurse active 40 www.ro .abilitatideviata.

www.Ghid pentru formatori Modulul II – Cunoaşterea şi gestionarea emoţiilor Programele de dezvoltare a abilităţilor emoţionale sunt extrem de necesare pentru creşterea competenţei personale şi sociale a oricărui copil sau tânăr care nu a avut. ne vom înţelege mai bine şi vom putea să găsim modalităţi sănătoase de a le transpune în comportament. Vulnerabilitatea tinerilor instituţionalizaţi în faţa cerinţelor de adaptare la mediul social este accentuată de caracteristici care reflectă insuficienta dezvoltare a abilităţilor emoţionale. se plâng de efectele asupra lor a lipsei de încurajare. dar le folosesc în aceeaşi măsură. Thorndike iniţial ca inteligenţă socială. ca pe o reacţie justificată la stimulii din mediu. vezi referinţele bibliografice. injuriilor. o imagine de sine scăzută şi capacitate redusă de gândire pozitivă. Travis Bradberry şi Jean Greaves.L. Dezvoltarea abilităţilor emoţionale presupune înţelegerea modului cum ele interacţionează.au un stilul cognitiv bazat pe idei preconcepute. fizică şi verbală.de multe ori asociază emoţiile exclusiv cu trăirile resimţite de orice persoană confruntată cu o situaţie nouă sau înaintea unui eveniment important (neliniştea. se susţin şi se influenţează şi are ca finalitate creşterea capacităţii persoanei de a le modela.nu demonstrează empatie. a criticilor. ne vom simţi liberi să ne conectăm în mod autentic la nevoile noastre interioare. a unei întâlniri romantice etc. Daniel Goleman este unul dintre cei mai cunoscuţi autori şi promotori ai modelului inteligenţei emoţionale ce grupează abilităţile emoţionale în categoriile mari ale competenţei personale şi sociale.amânarea impulsurilor şi controlul de sine li se pare un scop de neatins. începând cu anii 1980 primeşte numele de inteligenţă emoţională. Mai multe informaţii găsiţi în lucrările de specialitate din referinţele bibliografice.ro 41 . convingeri interpretări. răbdare şi perseverenţă. . să le exprimăm. nedreptăţilor celorlalţi. Inteligenţa emoţională este cea care face diferenţa pentru reuşita în viaţă a două persoane cu un nivel al inteligenţei cognitive similar sau chiar diferit. corect-greşit.au un vocabular pentru exprimarea emoţiilor limitat. Provocări şi motive de reflecţie pentru formatori: Nivelul de dezvoltare a abilităţilor emoţionale influenţează în mod direct starea de bine fizică. .fundatiacote. Inteligenţa emoţională5 este o capacitate umană flexibilă ce poate fi dezvoltată prin exersare. Există o relaţie directă între emoţii. „Aşa sunt eu” reflectă imaginea unei persoane care nu este conştientă de potenţialul său şi de capacitatea de schimbare a fiinţei umane. prejudecăţi. psihologică şi socială a oricărei persoane. Ele aparţin persoanei şi descriu realitatea trăirilor sale. în 1920. suficiente oportunităţi de învăţare emoţională. de E. Cunoaşterea emoţiilor începe prin dezvoltarea vocabularului emoţiilor. Emoţiile nu se supun unei judecăţi evaluative de tip bine-rău. .). . Domeniile inteligenţei emoţionale6 ne-au orientat în structurarea obiectivelor şi conţinutului acestui modul: 5 Denumită. îngrijorarea dinaintea unui examen. Ea dă măsura competenţei personală şi socială a unei persoane. Dacă învăţăm să le recunoaştem. ironiilor.valorizează violenţa. în mediul său de viaţă. . 6 după Daniel Goleman. precum: . Recunoaşterea emoţiilor celorlalţi se bazează pe o bună cunoaştere şi înţelegere a comportamentului verbal şi nonverbal. gândire şi comportament.

tradusă prin amânarea impulsurilor şi capacitatea de a găsi o manieră pozitivă de exprimare în comportament. Amânarea recompensei şi stăpânirea impulsurilor stau la baza motivării de sine şi a reuşitelor de tot felul. dezamăgiri. Cunoaşterea emoţiilor constituie condiţia de bază pentru controlul lor. Pentru a recunoaşte diferitele emoţii ai nevoie de un vocabular al emoţiilor bogat. Conştiinţa socială şi managementul relaţiilor sociale descriu competenţa socială a individului.abilitatideviata. Gestionarea emoţiilor – reprezintă capacitatea de autocontrol. Conştiinţa socială/Empatia se bazează pe capacitatea de a recunoaşte emoţiilor la ceilalţi şi de a-i înţelege. conflicte şi ne ajută să fim mai puternici. Gestionarea propriilor emoţii ne protejează de frustrări.Abilităţi de viaţă – resurse active Cunoaşterea emoţiilor – presupune capacitatea de a recunoaşte o emoţie atunci când ea apare. Este un semn de echilibru. Autocunoaşterea şi autocontrolul sunt interdependente şi împreună descriu competenţa personală a individului. gândurile şi trăirile asociate cu acea emoţie. E nevoie să cunoşti semnalele fizice. să ne revenim mai uşor din confruntarea cu situaţii de viaţă dificile. Managementul relaţiilor sociale se descrie prin capacitatea de a gestiona emoţiile celorlalţi şi de a dezvolta interacţiuni pozitive cu alte persoane.ro . 42 www. de respect faţă de noi înşine şi faţă de ceilalţi.

suferinţă. mit a fost. Multe dintre reacţiile. mă distram cel mai mult atunci când.... îmi amintesc că eram Un lucru frumos pe care ceilalţi îl spuobraznic atunci când. când. aşezaţi-vă pe mochetă..Un lucru periculos pe care l-am făcut turi atunci când. neau despre mine când eram mic a fost... Când eram la gimnaziu.. locul meu preferat era.... Când eram mic... Stimularea împărtăşirii emoţionale. mit-o când eram mic a fost. Când eram mic. îmi doream. Când eram mic. dacă am dulciuri nu îmi place să le împart cu nimeni”. www.. Materiale: Flipchart.. Când eram copil.. Mai ales dacă sunt lucruri care ne-au provocat durere.” completarea ei a a venit neaşteptată pentru ceilalţi ”Îmi plăceau mult dulciurile. eram mândru atunci Când aveam 8 ani locuiam. foi de flipchart. Trecutul poate lăsa urme adânci. programul TV care îmi Cel mai frumos cadou pe care l-am priplăcea cel mai mult era. atunci când... plângeam atunci când. Când eram mic.ro 43 . de a simţi şi de a te comporta în prezent? Acum că ai aflat acest lucru ce schimbări poţi face? Amintirile noastre au o puternică încărcătură emoţională. Fiecare tânăr pe rând trage un bileţel. mă supăram foarte tare Când eram mic....fundatiacote. atitudinile şi comportamentele noastre din prezent poartă amprenta situaţiilor din trecut şi a emoţiilor care le-au însoţit. În copilărie. Puneţi bileţelele în mijlocul cercului. când eram mic a fost. fost. Dacă spaţiul vă permite. dar nu mă săturam niciodată pentru că mi le furau.. Metoda: Scop: Conştientizarea relaţiei dintre emoţii şi diferite momente din viaţă. mă temeam atunci când. intram în mari încurcă. Şi acum. umilinţă. Bileţele „Amintiri şi emoţii”. În copilărie. Unele lucruri le ţinem minte prin prisma trăirilor generate. Desfăşurare: Invitaţi tinerii să se aşeze în cerc... cu primele lucruri care îi vin în minte.. se părea cel mai dificil era.. Descifrarea Ce ţi-a fost mai uşor / greu să îţi aminteşti din trecut? Emoţiile care au însoţit experienţei: evenimentele din trecut îţi afectează modul de a gândi. Exemple de bileţele „Amintiri şi emoţii” Când eram copil.. obiectul care mi În copilărie. dulciurile mele preferate Cea mai grea pedeapsă pe care am prierau.Ghid pentru formatori „Amintiri şi emoţii” Completare de fraze...... markere. citeşte şi completează propoziţia. Discuţie. Studiu de caz: Cristina a tras bileţelul cu „În copilărie dulciurile mele preferate erau... Când eram mic. Fiţi suportiv şi pregătit să sprijiniţi procesul de împărtăşire emoţională.. mă simțeam jenat O amintire frumoasă din copilăria mea a atunci când... Când eram mic......

Tinerii pot confunda unele emoţii. Acordaţi timp şi sprijin pentru clarificare. Pe măsură ce enumeră emoţiile. bileţele cu nuanţe emoţii. Ce dificultăţi aţi întâmpinat în realizarea acestui exerciţiu. Folosiţi prilejul pentru a recapitula cele 5 emoţii de bază: fericirea. Formaţi grupuri de 3-4 tineri.ro Descifrarea experienţei: 44 . Fiecare grup ia câte un set de bileţelele cu emoţii. markere. frica şi ruşinea. Daţi-le bileţelele cu emoţiile de bază. A fost uşor/dificil să îl realizaţi? Ce obstacole aţi întâmpinat? Cum vă ajută acest exerciţiu în viitor? www. Sau să le descrie prin situaţia care le poate declanşa. În funcţie de numărul de participanţi. Flipchart. Refaceţi grupul mare. e timpul să cunoască cât mai multe dintre cuvintele care descriu emoţiile. furia. Dezvoltarea capacităţii de a recunoaşte emoţiile. Tinerii vor citi şi vor distribui fiecare emoţie sub emoţia de bază căreia cred că aparţine. foi de flipchart. De altfel. Acum. Îmbogăţirea vocabularului emoţiilor. Apoi. un grup poate prezenta una sau mai multe emoţii de bază. după ce în sesiunile anterioare au descoperit care sunt cele 5 emoţiile de bază. stimulaţi tinerii să le descrie. ei vă vor pune întrebări încă din etapa în care au lucrat în grup la distribuirea lor. Formaţi grupuri de 3-4 tineri.Abilităţi de viaţă – resurse active „Nuanţe emoţii” Metoda: Scop: Materiale: Desfăşurare: Lucru în grupe mici. cu gândurile care le însoţesc.abilitatideviata. tristeţea. fiecare grup prezintă emoţiile derivate din emoţiile de bază. să le asocieze cu senzaţiile fizice. altele pot fi total noi pentru ele.

Autocunoaşterea presupune să recunoşti în tine senzaţiile.Deranjat Agitaţie Nelinişte Vinovăţie Remuşcare facţie Dezgust Şoc Melancolie Nefericire Neîncredere Tulburare Bucurie Proastă dispoNelinişte Necăjit Jenă Fericire Intensitate ziţie Îngrijorare Dezamăgire Încordare Plăcere Abătut Timiditate scăzută Abătut Iritare Bine Pierdut Ezitare Iritabil Mulţumire Nesatisfăcut Agitaţie „Ghiceşte emoţia” Metoda: Scop: Materiale: Desfăşurare: Descifrarea experienţei: Joc.Tot ce trebuie să ştii pentru a-ţi folosi eficient EQ-ul. „Se citesc pe faţă şi pe trup”. Conştientizare a exprimării corporale a emoţiilor. va trage un bileţel şi va mima apoi emoţia scrisă. Dar toate sunt derivate din 5 emoţii de bază.). un altfel de „mim”. 7 reprodus după Travis Bradberry. ce gânduri? La ce ne ajută să recunoaştem emoţiile exprimate corporal? FERICIRE Emoţiile au o puternică componentă neurovegetativă. Ele se anunţă prin senzaţii (transpiraţia palmelor. trăirile şi să poţi denumi emoţia pe care o exprimă. nod în gât/stomac. tremură genunchii etc. Jean Greaves. continuă jocul. Capacitatea de a identifica „semnele” emoţiei este primul pas spre dezvoltarea autocontrolului.. Editura Amaltea. Cum v-aţi simţit jucând acest joc? A fost uşor/dificil să îl realizaţi? Vi s-a părut mai greu să mimaţi sau să ghiciţi? În situaţii reale cum recunoaşteţi aceste emoţii? Ce senzaţii. Dacă recunoaştem emoţiile încă de la primele semne ale apariţiei lor ne putem controla dispoziţia afectivă şi comportamentul. Provocaţi tinerii să joace. Inteligenţa Emoţională . Cine ghiceşte. convingeri. www. Bileţele cu „Nuanţe emoţii”.Ghid pentru formatori Există foarte multe cuvinte care descriu stări afective de diferite intensităţi. sunt exprimate şi transmise nonverbal (mimică şi postură specifică) şi se asociază cu diverse gânduri. Cineva va veni în faţa grupului. Cele 5 emoţii de bază şi emoţiile derivate7 TRISTEŢE MÂNIE FRICA RUŞINE Deprimare Groază Jubilaţie Dezamăgire Furie Oroare Mâhnire Entuziasm Singurătate Turbare Părul făcut Remuşcare Intensitate Excitaţie Suferinţă Enervare măciucă Nedemn crescută Exuberanţă Respingere Mânie Împietrit Decădere Extaz Disperare Fierbere Teamă Dezonoare Încântare Mâhnire Panică Jalnic Supărare Speriat Inimă frântă Voioşie Nervos Înspăimântare Iertător Doborâre Înălţare Intensitate Înfierbântare Ameninţare Defăimare Supărare Bun Frustrare Nesiguranţă Servilism medie Uşurare Satis. înroşire.fundatiacote.ro 45 .. gândurile.

interpretările. Cu mâinile ridicate şi prinse. Sau în programele de dezvoltare a abilităţilor emoţionale ale tinerilor dezavantajaţi. fiziologice. ei vor deveni capabili: a) să îşi cunoască şi recunoască emoţiile – dacă recunoşti o emoţie. în toate semnele ei fizice. dezvoltarea încrederii în sine şi a stimei de sine.. gândire şi comportament . a unor răspunsuri eficiente la criticile celorlalţi reduc frustrările şi previn situaţiile conflictuale. recreative. cerinţe.ro . f) să dezvolte atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi. de gândire. h) să descopere şi să practice modalităţi pozitive de eliberare a tensiunilor şi frustrărilor acumulate (activităţi sportive. Nu va trece mai departe înainte de a i se spune sau înainte de a asculta tot ce i se spune.. Strategii de gestionare a emoţiilor Primul pas este. Exersarea abilităţii de a oferi şi primi gratificaţie emoţională. poţi să înţelegi cauza ei şi eşti mai capabil să o controlezi. Mulţumeşte înainte de a continua călătoria sa.Abilităţi de viaţă – resurse active „Eşti valoros!” Joc. ascultarea activă. Metoda: Scop: Conştientizarea nevoii de apreciere şi suport emoţional. faţa în faţă. Descifrarea Cum v-aţi simţit jucând acest joc? Ce a fost mai uşor să spuneţi sau să priexperienţei: miţi vorbele frumoase ale celorlalţi? Cum ne ajută aprecierile primite? Ce aţi aflat despre voi? Cum puteţi aplica această experienţă în viaţa reală? Imaginea de sine se construieşte în interacţiune cu ceilalţi. prin participarea activă la rezolvarea unor probleme ale comunităţii. ei vor forma un pod. g) să exerseze tehnici de amânare a impulsurilor (exerciţii de respiraţie. asertivitatea) susţine capacitatea de exprimare verbală a emoţiilor. 46 www. i) să dezvolte comportamente pro-sociale. formularea unor cereri clare. c) să înţeleagă relaţiile dintre emoţie. îndepărtarea de situaţie oferă o pauză benefică pentru scăderea intensităţii primului impuls). să ne simţim valoroşi şi apreciaţi.abilitatideviata. Aprecierile ne ajută să avem mai multă încredere în noi. optimizarea propriului comportament. să înţelegem şi să împărtăşim emoţiile celorlalţi. Efortul de autocunoaştere conduce la stimularea resurselor şi potenţialului propriu. influenţează emoţiile şi comportamentul. b) să îşi exprime emoţiile – dezvoltarea abilităţilor de comunicare eficientă (expresivitatea limbajului nonverbal.să înveţe să înţeleagă cum ideile preconcepute. iar ceilalţi îi vor spune o calitate. tehnici de relaxare etc). Pe rând. fiecare va trece pe sub acest pod. număratul până la 10. să ne dezvoltăm inteligenţa emoţională. Materiale: Desfăşurare: Se formează două şiruri de participanţi. e) să dezvolte strategii de luarea deciziilor pentru a fi capabil să genereze mai multe soluţii posibile pentru rezolvarea unei probleme şi să facă alegeri bazate pe înţelegerea consecinţelor. Şi să aplicăm principiile inteligenţei emoţionale în educarea copiilor. d) să manifeste empatie: înţelegerea situaţiei din perspectiva celuilalt ne ajută să ne ajustăm propriile noastre aşteptări. a empatiei şi a încrederii în sine. ascultarea cu atenţie. Astfel. implicarea în activităţi de voluntariat contribuie la creşterea responsabilităţii. (ca în jocul „Podul de piatră”). o caracteristică sau o vorbă bună.

ro 47 .Ghid pentru formatori www.fundatiacote.

Modelul de valori şi norme comportamentale oferit de mediul de viaţă şi educaţie le va asigura reperele necesare pentru deciziile lor. Metoda: Conştientizarea tipurilor de decizii în diferite etape ale vieţii. împlineşte nevoia fiinţei umane de a se simţi valoroasă şi utilă şi conduce la asumarea responsabilă a vieţii. Pentru a dobândi capacitatea de a lua cele mai bune decizii este important să oferim copiilor şi tinerilor posibilitatea să înveţe din orice experienţă de viaţă. Maturitatea presupune să putem face alegeri conştiente şi responsabile. Stimulaţi raportarea la experienţa personală pentru a-i ajuta să înţeleagă 48 www. Scopul educaţiei în spiritul dezvoltării abilităţilor de viaţă este să ajute copiii să gândească singuri. alegeri obişnuite din viaţa cotidiană şi a celor care au influenţe decisive în viaţă. Sprijiniţi procesul de descoperire a deciziilor „neimportante”. A face lucrurile în locul lor. Fiecare etapă cere abilităţi specifice. traseul profesional. Scrieţi titlul „Decizii”. fie că e vorba de decizii care ne pot afecta viaţa.ro . Este nevoie de practică pentru a învăţa să luăm decizii optime. incapabile să îşi asume responsabilitatea propriei vieţi. este doar o reţetă sigură de a-i transforma în persoane depedente de ajutorul celor din jur. regulile de acţiune şi de comportament. fără a-i ajuta să înţeleagă valoarea. Responsabilitatea se formează în contextul implicării în diferite aspecte ale vieţii şi prin înţelegerea consecinţelor acţiunilor noastre asupra noastră şi a celor din jur. Tinerii instituţionalizaţi interiorizează un model pasiv de abordare a vieţii. inclusiv din greşelile lor. „Ce sunt deciziile?” Brainstorming. cu hotărârile pe care le luăm. Provocaţi tinerii să clasifice deciziile după importanţa lor.abilitatideviata. Încurajaţi tinerii să spună tot ce le trece prin minte şi consideră că are legătură cu deciziile. încrezătoare. foi de flipchart. starea de bine ori calitatea relaţiilor noastre. Decizii importante pentru viaţa lor se iau fără ca ei să fie implicaţi sau fără să fie ajutaţi să înţeleagă ce le-a determinat. a le oferi soluţiile bazate pe experienţa noastră de viaţă. Stilul nostru de luare a deciziilor contribuie la reuşita sau eşecul acţiunilor noastre. markere. a le impune. Unele alegeri pot avea urmări ireversibile sau efecte greu de remediat. Luarea deciziilor este un proces care presupune parcurgerea mai multor etape. Materiale: Desfăşurare: Invitaţi tinerii să se aşeze din nou pe scaunele aşezate în semicerc. Scop: Flipchart. este important să practicăm strategii eficiente de luarea deciziilor.Abilităţi de viaţă – resurse active Modulul III – Luarea deciziilor Alegerile şi acţiunile pe care le facem în viaţă au consecinţe. Demersurile implicate în rezolvarea unor probleme sunt realizate de cele mai multe ori de un asistent social sau de un educator. Prezentare şi discuţie. Dobândirea unor strategii eficiente de luare a deciziilor sprijină copiii şi tinerii în dezvoltarea lor ca persoane conştiente. Faza I Afişaţi o foaie albă de flipchart. Asigurarea dreptului la opinie şi participare respectă principiul autodeterminării. responsabile şi le oferă un mai bun control asupra vieţii lor. Fie că e vorba de situaţii din viaţa cotidiană. Provocări şi motive de reflecţie pentru formatori/educatori: Luarea deciziilor este o parte importantă a vieţii noastre.

Asta îl va ajuta să devină un adult matur şi responsabil.ro 49 . 10... Deciziile presupun responsabilitate şi grijă. După completare. „Stilul meu de luarea deciziilor” Metoda: Scop: Materiale: Desfăşurare: Autoevaluare. după 18 ani?” Când luăm decizii? Ce decizii luăm în viaţă? În ce situaţii? Cum ne influenţează viaţa? Descifrarea experienţei: Deciziile sunt importante. Citiţi cu atenţie şi descoperiţi pe care dintre ele le foloseşti mai des. Conştientizarea propriului stil decizional. pixuri pentru fiecare participant.Ghid pentru formatori ce decizii şi în ce momente ale vieţii iau oamenii în mod obişnuit. Lucru individual. Ele ne pot influenţa viaţa. Pe măsură ce creşte. Stilul individual de decizie ne asigură succesul sau eşecul acţiunilor noastre.” Distribuiţi grila de auto-evaluare. www. „Ce decizii aţi luat voi la 3. 18 ani. A fost uşor/dificil să răspundeţi? Ce aţi aflat completând această grilă? Ceea ce aţi aflat că vă ajută în viaţă? Cum poţi folosi ceea ce ai aflat completând această grilă? Ce alte moduri de a lua o decizie mai cunoaşteţi/aplicaţi? Descifrarea experienţei: Uneori aplicăm tipare de comportament fără să ne gândim că ele exprimă modul nostru de a lua o decizie. Grila de autoevaluare a stilului decizional. „Veţi primi un tabel în care sunt enumerate mai multe moduri în care oamenii aleg să ia decizii.fundatiacote. 8. comentaţi împreună cu tinerii fiecare stil decizional. Clipboard-uri.. Provocaţi tinerii să reflecteze la stilul lor personal de luare a deciziilor. copilul devine din ce în ce mai independent şi mai capabil să se implice în luarea deciziilor. Ce fel de decizii sunteţi nevoiţi să luaţi acum.

Descifrarea A fost greu/uşor să identificaţi cei 6 paşi? Dar ordinea lor? Ce dificultăţi aţi experienţei: întâmpinat? Cum credeţi că ne ajută această strategie? Avem nevoie de mai multe abilităţi pentru a parcurge toţi aceşti paşi. amestecate. Faza a III –a Afişaţi o foaie de flipchart cu etapele luării deciziilor. în ordinea lor corectă. fiecare grup îşi prezintă concluziile printr-un reprezentant (raportor ales de grup). Dau cu banul. Fac primul lucru care îmi trece prin minte. evităm confruntarea cu sentimentele asociate eşecului ( regrete. Faza a II –a Pe o coală de flipchart sau pe o tablă se scriu paşii pentru luarea unei decizii eficiente şi se comentează. 6. Nu fac nimic. 7. Metoda: Scop: Identificarea etapelor de parcurs în procesul de luarea deciziilor. Mă iau după ce au făcut şi alţii / Aplic soluţia folosită de alţii.Abilităţi de viaţă – resurse active Grilă de autoevaluare Stilul meu de luare a deciziilor Nume: _________________________ Data: _________________ Pe o scală de la 1 – 10. Cartonaşele „false” sunt aşezate în coloana din dreaptă. 5. Comentaţi-le împreună. deprinderilor implicate în luarea deciziilor. Dar prevenim astfel timpul pierdut pentru a repara efectele unor alegeri pripite. Nu e nevoie să mă gândesc. Aştept să văd ce se întâmplă. aşa cum le-au stabilit tinerii în grupul de lucru. frustrări şi insatisfacţie). Fiecare grup primeşte un set de cartonaşe. resentimente. Seturi de cartonaşe „Etape în luarea deciziilor” pentru fiecare grup. pur şi simplu ştiu cum e mai bine. 2. Conştientizarea abilităţilor. Timpul petrecut pentru parcurgerea acestor paşi poate părea prea lung şi inutil. „Etape în luarea deciziilor” Lucru în grupe mici. Încurajaţi tinerii să argumenteze alegerile lor. 10 = întotdeauna)? 1. Sarcina este de a selecta şi ordona cartonaşele importante pentru luarea unei decizii bune. Prezentare şi discuţie. 4.ro 50 . Notă: Setul conţine şi cartonaşe care nu sunt relevante în procesul de luare a deciziilor.abilitatideviata. Formaţi grupe de 3-4 participanţi. Materiale: Desfăşurare: Faza I Pregătiţi seturile de cartonaşe. Când sarcina este finalizată. În coloana stângă cartonaşele sunt ordonate corect. Aleg să fac ceva ce îi mulţumeşte pe ceilalţi. Mă gândesc de fiecare dată înainte de a lua o decizie. Adun cât mai multe informaţii posibile înainte de a decide ce să fac. 8. CARTONAŞE LUARE DECIZII Descriu situaţia/ stabilesc ce decizie am de luat Explic alegerea mea Mă informez www. 3. cât de des/rar foloseşti fiecare dintre modurile de luare a deciziilor descrise în tabelul de mai jos (1= niciodată.

în care tinerii au aplicat. nu îmi ajung banii de buzunar. am 17 ani. cerinţa de a descoperi singuri la ce lucruri ar trebui să se gândească. Nr. pentru mulţi dintre ei. În această fază de înţelegere şi învăţare a strategiei. Îmi doresc mai mulţi bani. Mă gândesc la avantaje. siguranţa.Ghid pentru formatori Obţin permisiunea Clarific ce este important pentru mine Fac un plan Iau în considerare riscurile Mă gândesc la avantaje şi dezavantaje pentru fiecare soluţie în parte Iau o decizie Fac o listă cu soluţii Stabilesc un termen realist Vă prezentăm un exemplu de practică a abilităţilor. timpul petrecut cu prietenii. De aceea. siguranţa. 2.a. toţi paşii de luarea deciziilor. Mă gândesc că ar fi bine să fac ceva să mai câştig nişte bani. persoane diferite iau decizii diferite. imprim CD-uri. ar putea fi descurajantă. Câştig experienţă Nu mai am timp Am bani mai mulţi liber Pot să merg şi la Nu mai am timp de şcoală studiu Creşte aprecierea Sunt obosit colegilor Pierd aprecierea adulţilor. în fiecare dintre cele 6 etape de luarea deciziilor. www.Ce pot lucra la 17 ani / ce locuri de muncă pot găsi? Există locuri de muncă cu program redus? Sănătatea. Listez soluţii: a) Loc de muncă part-time b) Prestez diferite servicii pe cont propriu (confecţionez obiecte şi le comercializez. „Iau cea mai bună decizie” 1. Descriu situaţia şi stabilesc ce decizie am de luat: Sunt elev. dezavantaje şi consecinţe. Mă informez . crt a) Soluţia Loc de muncă part-time Avantaje Dezavantaje Consecinţe Voi avea bani mai mulţi dar nu voi avea timp să îi cheltui. Clarific ce este important pentru mine: Performanţă şcolară. onestitatea 4. Dacă alţi colegi fac ceva să obţină un câştig în plus? CUM fac ei? 3. fac traduceri. Îmi afectează planurile de viitor. sănătatea. Obiectivul nostru a fost ca tinerii să înţeleagă principiul de aplicare a acestei tehnici. Conştientizează astfel că deciziile noastre sunt influenţate de motivaţii şi valori individuale. tehnoredactez ş.) c) Fac „combinaţii” – vând lucruri din casă 5. Scad rezultatele la şcoală. am considerat că tinerii vor fi mai câştigaţi dacă lucrăm în grupul mare. pe o situaţie concretă.fundatiacote. Câştigul posibil. Valoarea acestui exerciţiu este dată şi descoperirea tinerilor că. timpul alocat pentru studiu. în situaţii similare.ro 51 .

Abilităţi de viaţă – resurse active b) Prestez diferite ser- Câştig ceva bani Nu e un câştig vicii pe cont pro- Îmi este apreciat tasigur/stabil priu lentul Necesită investiţii Îmi stabilesc eu iniţiale când şi cât lucrez Îmi este ruşine să Nu plătesc taxe îmi fac reclamă / să obţin comenzi c) „Combinaţii” – Câştig uşor, fără in- Nu obţin preţul vând lucruri din vestiţie sau muncă real casă Nu am o „marfă fixă” Nu mă mai pot folosi de lucrurile respective Încalc norme morale E nevoie de timp şi de bani pentru investiţie, iar câştigul este nesigur /insuficient Voi fi blamat / sancţionat de părinţi Risc de pierdere a reperelor morale (comportamente pre – delincvent)

6. Iau cea mai bună decizie Decizia mea este: Mă mulţumesc cu cât am. Pentru mine e important să îmi văd de şcoală şi să am timp liber/ Îmi caut un loc de muncă part-time. Descifrarea A fost mai uşor să luăm o decizie eficientă folosind acest formular/ experienţei: această strategie? Care parte a acestui proces de luarea deciziilor a fost mai uşor/mai dificil de aplicat? A fost dificil să vă hotărâţi/ să faceţi o alegere finală?Care vi se par mai importante în luarea unei decizii eficiente? Deciziile noastre depind de valorile şi de scopurile pe care ni le stabilim în viaţă. De ce informaţii am nevoie pentru a lua o decizie şi cum le obţin? Lucru în grupe mici. Metoda: Exersarea abilităţilor implicate de etapa de informare. Scop: Materiale: Fişe de lucru „Mă informez”. flipchart, foi de flipchart, markere. Desfăşurare: Formaţi grupuri de 3-4 participanţi. Fiecare grup primeşte câte o fişă de lucru „Mă informez” Explicaţi ce au de făcut, folosind exemplul din fişa de lucru. Apoi construiţi o situaţie nouă (De ex.: „Un prieten te sună şi te invită să petreci sfârşitul de săptămână la el acasă. Locuieşte în alt judeţ şi nu ai mai fost niciodată în zona respectivă.”). Sarcina este ca, în grup, să discute şi să completeze cele două faze ale etapei de informare: Ce informaţii /Cum le obţin După terminarea timpului de lucru stabilit (10-15 min.), fiecare grup va prezenta rezultatele lucrului în echipă. Descifrarea A fost dificil/uşor să stabiliţi informaţiile de care aveţi nevoie? Vă ajută în experienţei: luarea deciziilor informaţiile pe care le-aţi aflat? În ce situaţii puteţi aplica ceea ce aţi învăţat prin acest exerciţiu? Informaţiile ne ajută să luăm decizii bune. Culegerea de informaţii relevante şi suficiente pentru decizia noastră este o abilitate care se învaţă şi se exersează.

52

www.abilitatideviata.ro

Ghid pentru formatori „Mă informez” Situaţia De ce informaţii am nevoie: Cum obţin aceste informaţii (întrebări la care e nevoie (ce răspunsuri dau la întresă răspund) bări)

Cineva se oferă să îmi Funcţionează? Îl testez vândă un telefon mobil De ce e aşa de ieftin Cer părerea unei alte persoane pentru 30lei. Are o lună de Este o marcă bună? Verific la magazinele de când l-a cumpărat şi unul Persoana este de încredere? specialitate nou costă 150 lei.

„Valorile ne orientează în alegerea locului de muncă!” Discuţie. Brainstorming. Metoda: Scop: Antrenarea abilităţilor de luarea deciziilor. Conştientizarea importanţei valorilor personale în luarea deciziilor. Materiale: Flipchart, foi de flipchart, markere. Fişă de lucru „E timpul să te gândeşti la cariera ta”. Desfăşurare: Faza I – Discuţie În grupul mare se discută despre diferenţele dintre cei 3 termeni: carieră, profesie, loc de muncă. Prin ce diferă cele 3 noţiuni, în ce etapă a vieţii se iau deciziile pentru fiecare dintre ele? Faza II – Brainstorming Tinerii sunt invitaţi să se gândească la lucrurile pe care, fiecare dintre ei, le consideră importante pentru locul de muncă pe care şi-l doresc. Se stabilesc ce lucruri sunt importante în alegerea locului de muncă şi cum ne ghidează ele în alegerea lui. Descifrarea Cum ne ghidează valorile noastre în alegerea locului de muncă? Îţi vine în experienţei: minte o situaţie în care valorile tale au stat la baza acceptării/refuzului unei oferte de angajare? Ce loc de muncă să îmi caut după ce termin şcoala este o decizie importantă, care necesită multă gândire. Timpul pe care îl petrec gândindu-mă la valorile mele şi la ce opţiuni am mă va ajuta în viitor. Lucrurile importante pentru mine descriu valorile mele personale şi îmi ghidează scopurile în viaţă „E timpul să te gândeşti la cariera ta!” Lucru în piramidă (bulgărele de zăpadă). Metoda: Antrenarea abilităţii de luarea deciziilor. Scop: Materiale: Flipchart, foi de flipchart, markere. Fişă de lucru „E timpul să te gândeşti la cariera ta”. Desfăşurare: Faza I: Lucru individual Fiecare participant primeşte o copie după fişa de lucru, pe care trebuie să o completeze. Pot folosi ideile din exerciţiul anterior pentru completarea primului punct. Stabiliţi de la început dacă exerciţiul se referă la locul de muncă, la profesie sau carieră. Extrageţi varianta care are cea mai mare valoare pentru vârsta şi etapa de viaţă a participanţilor.
www.fundatiacote.ro

53

Abilităţi de viaţă – resurse active Asiguraţi-vă că instrucţiunile au fost înţelese de fiecare participant. Stabiliţi un timp de lucru (20 min). Faza II – Lucru pe grupe mici Se formează grupuri de 3-4 participanţi. Încurajaţi tinerii să discute, să facă schimb de idei şi opinii, să comenteze. Aceasta îi va ajuta să înveţe unii de la alţii şi să descopere moduri diferite de stabilire a opţiunilor, de înţelegere a avantajelor şi dezavantajelor. Se discută şi se comentează în grupul mare. Descifrarea Cât de uşor/dificil este să luăm o decizie asupra viitorului nostru loc de experienţei: muncă? Este realist să ne facem planuri privind profesia/locul de muncă? Ce fel de informaţii ai nevoie? Ce persoane te pot ajuta să iei cea mai bună decizie? Cum vei folosi în viitor ceea ce ai aflat prin acest exerciţiu? Locul de muncă este o alegere importantă, care influenţează viaţa pe termen lung.

54

www.abilitatideviata.ro

Ghid pentru formatori „Experţi în luarea deciziilor” Lucru în grupe mici; Simulare. Metoda: Antrenarea abilităţilor implicate în luarea deciziilor. Scop: Flipchart, foi de flipchart, markere. Materiale: Desfăşurare: Tinerii se împart în grupuri de 4-6 tineri. Provocaţi tinerii să îşi imagineze că sunt experţi în luare deciziilor. Au învăţat să facă atât de bine acest lucru încât ceilalţi tineri vin să ceară consultanţă de la ei. Fiecare grup primeşte o situaţie concretă. De ex. „Georgel este un tânăr de 18 ani, a terminat o şcoală profesională, are calificarea de tâmplar, şi se gândeşte să îşi caute un loc de muncă. A mai lucrat ocazional în construcţii. Îşi doreşte un loc de muncă legal, care să ofere condiţii de siguranţă, cu un program stabil şi relaţii plăcute. Opţiunile lui sunt: ospătar, construcţii sau tâmplar. Voi trebuie să îl ajutaţi să cântărească avantajele şi dezavantajele pentru fiecare opţiune şi consecinţele alegerilor sale. După terminarea timpului de lucru 15-20 de minute, pe rând, câte un raportor de la fiecare grup va prezenta decizia finală a grupului lor de experţi. Oferiţi feedback, puneţi întrebări clarificatoare, reformulaţi, scoateţi în evidenţă elementele importante. La finalul fiecărei prezentări, încurajaţi ceilalţi participanţi la grup să pună întrebări sau să facă aprecieri pozitive. Aplauzele după fiecare prezentare constituie o recunoaştere a calităţii muncii lor. Ce dificultăţi aţi întâmpinat în realizarea acestui exerciţiu. A fost uşor/dificil să Descifrarea îl realizaţi? Ce obstacole aţi întâmpinat? Cum vă ajută acest exerciţiu în viitor? experienţei: Alegerea locului de muncă este o decizie importantă în viaţă. De aceea e nevoie să determinăm avantajele şi dezavantajele pentu fiecare dintre opţiunile noaste. Asta ne ajută să luăm decizii conştiente, bazate pe înţelegerea consecinţelor. Unii tineri reuşesc mai uşor să se implice dacă sunt în situaţia de a gândi soluţii pentru alte persoane. Alţii consideră că situaţia nu are legătură cu ei şi că pierd vremea. Scopul lui este de a exersa o etapă importantă în luarea deciziilor, de a ne forma o abilitate care ne va fi de folos în viitor. Vă prezentăm rezultatele exerciţiului, aşa cum a fost lucrat în unul dintre grupuri: Opţiunea Avantaje Dezavantaje Zugrav Are ceva experienţă Mediu toxic Multe locuri de muncă Acceptat doar ca muncitor Se câştigă mai bine necalificat Muncă grea, program lung, iarna – mai greu Colegii se schimbă des Mediu toxic Tâmplar Diplomă / calificat Accidente Confort, este un domeniu frumos Salar mai mare decât dacă s-ar angaja muncitor necalificat Permanent
www.fundatiacote.ro

55

Chelner Mediu curat Se plăteşte bine. ca să aibă un venit. Plan de acţiune dacă totuşi doreşte să se angajeze chelner: se angajează ca tâmplar. calificare Program obositor Cere abilităţi: matematică.abilitatideviata. îndemânatic Decizia propusă de grupul de experţi: tâmplar. bacşiş Cunoşti mulţi oameni 56 www. face un curs de calificare. între timp.Abilităţi de viaţă – resurse active Nu are experienţă.ro . atent. te mişti repede.

teamă) sau mixtă. dar se extinde când dezacordul creşte. odată cu transmiterea unor strategii de abordare a conflictului. Dezvoltarea acestor abilităţi. şi a celor de gestionare a emoţiilor. . În funcţie de părţile implicate conflictul se manifestă între două ţări.amploarea sau intensitatea unui conflict pot varia: un conflict se reduce când dezacordul diminuează. Probleme diferite pot provoca aceleaşi reacţii. afectivă (dezacordul. Provocări şi motive de reflecţie pentru formatori: Multe conflicte interpersonale au drept cauză lipsa abilităţilor de comunicare. Problema conflictului. Orice conflict porneşte de la o problemă. spre un rezultat.fundatiacote. În absenţa acestor strategii conflictele se soluţionează frecvent prin agresivitate. Este important ca. Tinerii au nevoie de sprijin pentru a conştientiza faptul că apariţia şi soluţionarea unui conflict este un proces. care pot determina răspunsuri verbale sau fizice la fel sau şi mai agresive. evident se va centra pe conflictele interpersonale şi efectele lor asupra propriei persoane şi a relaţiilor cu cei din jur. precum şi capacitatea de gândi şi evalua consecinţele acţiunilor noastre. tensiune produsă de altul /alţii. după cum aceeaşi problemă www. nevoi ori interese diferite. a abilităţilor de comunicare.natura problemei poate fi cognitivă (percepţia scopurilor blocate). oamenii intenţionează sau manifestă mai multe reacţii în măsuri diferite.o problemă este o experienţă subiectivă şi nu are în mod necesar o bază obiectivă. sau persoane. orientate. Pentru tinerii proveniţi din sistemul de protecţie a copilului. Atitudinile şi comportamentele agresive angajează persoana într-o serie de conflicte. dorinţe. care generează la participanţi comportamente de conflict (reale sau dorite). să evidenţiem consecinţele tiparelor atitudinale şi comportamentale pe care le folosesc. atitudinilor şi a comportamentelor interiorizate drept acceptabile. grupuri. oraganizaţii. Comportamentul în conflict este reacţia intenţionată sau manifestată de un individ la problemă. sau sentimente de repulsie.problema nu este în mod necesar asociată cu un anumit comportament conflictual faţă de cealaltă parte. îmbunătăţirea strategiei de abordare a conflictului este o necesitate.ro 57 . ostilitate. de regulă. Dezvoltarea personală. Resemnificarea şi restructurarea lor este primul pas către transferul în viaţa reală a abilităţilor pe care dorim să le dezvoltăm. se caracterizează prin următoarele: .Ghid pentru formatori Modulul IV – Negocierea conflictului Maniera în care abordăm situaţiile conflictuale reflectă gradul de maturitate emoţională. . iar ei influenţează rezultatul prin modul în care se implică în fiecare etapă. . Conflict – noţiuni introductive Conflictul este definit ca o ciocnire sau o luptă de idei. cresc capacitatea persoanei de a preveni şi de a soluţiona în mod pozitiv situaţiile conflictuale. De regulă. Caracteristicile mediului instituţionalizat distorsionează imaginea lor despre modurile constructive de a-ţi atinge obiectivele şi le imprimă o anumită raportare la relaţiile de putere care se creează întro situaţie conflictuală. definită ca disconfort. Strategiile de gestionare a conflictelor se bazează pe decizia persoanei de a învăţa şi exersa modalităţi sănătoase de a rezolva conflictele.

(1= niciodată.abilitatideviata. 3. în funcţie de ceea ce facem noi din el. Scop: Materiale: Flipchart. „Cum abordezi un conflict?” Lucru în piramidă. Diferenţele fac parte din viaţă. Fişa de lucru „Cum abordez un un conflict”.ro . 5. Stilul meu de abordare a conflictelor Grilă de auto-evaluare Nume: _________________________ Data: _________________ Cum acţionezi atunci când eşti implicat într-un conflict? Notează de la 1 -10 frecvenţa cu care aplici fiecare dintre strategiile de abordare a conflictului menţionate în tabel. markere. Ele se exprimă beneficiilor sau costurilor finale din perspectiva ambelor părţi implicate. Jocul de rol facilitează procese de conştientizare care vor conduce la o înţelegerea reală şi generează schimbări în comportament. Următorul pas este să ne centrăm pe problemă (nu pe persoanele implicate) şi posibilele soluţii. problema şi comportamentul sunt două fenomene fundamental independente. Faza II: Lucru în perechi Formaţi perechi. Unele reacţii pot duce la escaladarea conflictelor. frustrării sau a ameninţării percepute. Rezultatul conflictului sunt consecinţe ale comportamentelor ambelor părţi. Propun să găsim o cale avantajoasă pentru amândoi. experienţei: Cum v-a ajutat? Ce parte ţi s-a părut mai uşor/mai dificil de completat? Cum poţi aplica în viaţa reală ceea ce ai aflat? 58 www. Desfăşurare: Faza I: Lucru individual Invitaţi tinerii să se gândească la un conflict din viaţa lor care provoacă îngrijorare şi să se gândească cum îl pot aborda. foi de flipchart. 2. Metoda: Exersarea abilităţilor de abordare a conflictelor. Perechile vor împărtăşi ceea ce au scris individual. Important este să le valorificăm ca oportunităţi de învăţare. în care participanţii să exerseze această tehnică. Orientaţi atenţia în special asupra celor 3 soluţii pe care le-au identificat. Îmi menţin poziţia cu orice preţ. las totul baltă. Evit. dezvoltare personală şi identificare de soluţii la probleme. altele pot avea drept efect diminuarea acestuia. Descifrarea Cum v-aţi simţit privind un conflict din perspectiva ambelor părţi implicate. mai întâi. 4. iar unele conflicte vor fi inevitabile. Pentru a putea avea o reacţie constructivă într-o situaţie conflictuală este nevoie. Faza III: Discuţie în grupul mare Practica abilităţilor va continua cu jocuri de rol. Conflictul poate fi pozitiv sau negativ. constructiv sau distructiv. Cu alte cuvinte. Cedez şi accept ce propune celălalt. Oferiţi-le un exemplar din fişa de lucru „Cum abordez un conflict” şi explicaţi-le cum se completează. Las de la mine dacă şi celălalt face la fel.Abilităţi de viaţă – resurse active poate provoca comportamente diferite la diferiţi oameni sau la aceeaşi persoană în momente diferite. Conflictele se escaladează atunci când creşte intensitatea furiei. 10 = întotdeauna) 1. să gestionăm aceste emoţii.

Au la dispoziţie 2 minute. în perechi. în care trebuie să demonstrăm cât de buni suntem.Ghid pentru formatori Abordarea unui conflict din perspectiva ambelor părţi implicate ne conduce la identificare unor soluţii pozitive şi satisfăcătoare. o astfel de abordare ne va face să credem că doar dacă celălalt pierde noi vom avea de câştigat. Uneori. Însă. să înţelegem şi perspectiva celuilalt. Pentru asta e nevoie să identificăm propriilor nevoi şi sentimente şi. Materiale: Desfăşurare: Participanţii sunt aşezaţi la o masă. pe masă strângându-şi mâna. în acelaşi timp. Este important să lăsaţi participanţii să efectueze acest joc aşa cum l-au înţeles. iar ei trebuie să adune cât mai multe puncte. Descifrarea Cine a acumulat mai multe puncte? Cum vă explicaţi că aţi adunat atât de experienţei: puţine puncte? Cine a apreciat jocul ca pe o competiţie? Cine a schimbat tactica în timpul exerciţiului? Ce anume v-a determinat să faceţi acest lucru? Vă amintiţi o situaţie în care aţi abordat o situaţie ca pe o competiţie? Ce anume aţi face altfel. Este poziţia de la concursurile de skandenberg. abordăm o situaţie ca pe o competiţie. poate exemplifica poziţia. după ce aţi aflat aceste lucruri. Participanţilor li se va spune că primesc câte un punct de fiecare dată când reuşesc să lipească mâna partenerului de masă.fundatiacote. Metoda: Conştientizarea importanţei colaborării în rezolvarea problemelor şi Scop: a beneficiilor strategiei de tip câştig – câştig. de cele mai multe www. „Competiţie sau cooperare?” joc. acum. Dacă e nevoie.ro 59 . Când suntem implicaţi într-un conflict. faţă în faţă şi pun cotul drept / stâng. dar formatorul nu va folosi această precizare în explicaţie.

Asiguraţi-vă că ştiu înţelesul. Agresivitatea într-un conflict înseamnă să demonstrezi slăbiciune. Ce anume v-a convins să vă schimbaţi poziţia? Cum vă ajută acest exerciţiu să vă raportaţi diferit la unele situaţii din viaţa reală? Materiale: Desfăşurare: Descifrarea experienţei: Convingerile noastre sunt strâns legate de experienţe din trecut / prezent care ne-au determinat să adoptăm o poziţie şi anumite modele de comportament. Începeţi prin a a provoca tinerii la o polemică.Părţile aflate în polemică folosesc drept argument fie teorii ştiinţifice.ro . . Apoi fiecare grup îşi argumentează poziţia.15 minute pentru a-şi pregăti argumentele. . După fiecare confruntare. 60 www. Flipchart. markere.Părtile nu au dreptul să pună în discuţie motivele care determină atitudinea adversarului. constituie o încălcare a regulilor polemicii şi dezvăluie slăbiciunea lipsei de argumente. există soluţii care pot satisface ambele părţi. argumentare. Nu se acceptă poziţia intermediară de nehotărât.Părţile nu au dreptul să aducă în discuţie caracterul. . temperamentul sau trecutul celorlaţi. deoarece aceasta abate discuţia de la problema în sine. Participanţii sunt invitaţi să se îndrepte spre direcţia ce corespunde părerii lor. Reflectarea asupra validităţii argumentelor pe care se bazează stilul propriu de abordare a conflictului. Exersarea abilităţii de soluţionare a conflictelor prin comunicare. nici nu confirmă validitatea ideilor pe care le susţin. . formatorii invită participanţii să îşi schimbe locurile în spaţiul de desfăşurare dacă au fost convinşi de argumentarea celuilalt grup. Pentru această temă putem alege următoarele afirmaţii: Agresivitatea într-un conflict înseamnă să demonstrezi putere. . Restructurarea anumitor tipare atitudinale sau de gândire.Abilităţi de viaţă – resurse active ori. Afişaţi şi explicaţi regulile polemicii civilizate. formulate ca afirmaţii. nu ca întrebări.abilitatideviata. Fiecare grup astfel format. Este important să reflectăm asupra lor şi să le validăm luând în considerare şi alte perspective. Important este să colaborăm pentru a le identifica. are la dispoziţie 10 . foi de flipchart. Reguli pentru o polemică civilizată. deoarece acestea nici nu infirmă.Etichetarea adversarului. încercând să îi convingă pe cei din celălalt grup. Dilemele se scriu pe două foi de flichart diferite şi se aşează în părţi opuse. Apoi prezentaţi dilemele care vor face obiectul polemicii.Discuţia trebuie să se rezume la schimbul de idei şi numai la acele idei care legătură cu dilema. „Confruntarea pe dileme” Metoda: Scop: Dezbatere. fie fapte concrete din realitate care sunt relevante în ce priveşte problema discutată.

tu câştigi”) Scopul este de a proteja relaţia. 2. Concilierea (strategia „eu pierd.Ghid pentru formatori Strategii de rezolvare a conflictului Există mai multe modalităţi de a răspunde la o situaţie conflictuală: 1. . 2. punând accentul pe avantajele de a descoperi soluţii mai bune. Dacă soluţia nu mulţumeşte ambele părţi. www. Negocierea poate avea loc dacă fiecare: . ambii câştigă ceva”) pune accentul pe ideea de renunţare.Renunţă la dorinţa de a “câştiga cu orice preţ”. tu pierzi”). .Priveşte conflictul ca pe o problemă care se poate rezolva cu implicarea ambelor părţi. Grilă de autoevaluare Abilităţi de negociere Nume:_________________________ Data: __________________ Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează cu x în căsuţa care ţi se potriveşte. 3. 5. reia procesul de la etapa 3. 6. 3. Strategia nu rezolvă frustrările existente. Este un proces prin care ambele părţi caută o soluţie care să fie acceptabilă pentru toată lumea. Etape ale negocierii: 1. 5. dar cu preţul renunţării. Evitarea apare atunci când o persoană se retrage fizic sau emoţional dintr-un conflict. nici atingerea obiectivelor. nu ajută nici menţinerea relaţiei dintre persoanele implicate. Verifică dacă mulţumeşte pe toată lumea. eventual a ignorării conflictului. Spune ceea ce crezi că vrea celălalt şi din ce motiv. 4.victorie”. Este o soluţie limitată de rezolvare a conflictului. Este o confruntare de forţe în care una din părţi tinde să ajungă deasupra. Generează şi menţine conflictul interior. Competiţia (strategia victorie-înfrângere: „eu câştig. urmărind totodată îmbunătăţirea relaţiilor dintre parteneri.fundatiacote. Compromisul (strategia „ambii pierd ceva. Decide asupra unei soluţii din cele propuse de ambele părţi. tu câştigi”) este specifică tehnicii de negociere. Spune ceea ce vrei şi din ce motiv. NEGOCIEREA este o tehnică de abordare a conflictului din perspectiva „victorie . resemnării. . Ignoră relaţia dintre părţile implicate în conflict. 4. poate de teama confruntării.ro 61 . şi nu pe cea de câştig. Nu există răspunsuri corecte sau greşite ci doar răspunsuri care te ajută să îţi evaluezi abilităţile tale de negociere. Cooperarea (strategia „eu câştig.Respectă părerea celuilalt.Este pregătit să asculte şi să renunţe la ceva. Propune soluţii.

8 Vezi Modulul I: Comunicarea. Sugestiile mele sunt: a) _______________________________________________________________ b) _______________________________________________________________ c) _______________________________________________________________ Acum opreşte-te şi împărtăşeşte celuilalt ceea ce ai scris.ro 62 .8 NEGOCIAZĂ UN CONFLICT Nume: _________________________ Data:___________________ Etape ale negocierii: 1. Ascultă sugestiile sale.Abilităţi de viaţă – resurse active Partea a II – descoperă abilităţile de negociere la care eşti bun şi cele pe care ţi-ai dori să le îmbunătăţeşti: Eşti pregătit pentru a schimba ceva? Dacă eşti pregătit pentru dezvoltarea abilităţilor tale de negociere îţi propunem să te gândeşti cum poţi face asta. Ce-ar fi dacă am încerca să __________________________________________________ _______________________________________________________________________ 5. Eu cred că tu vrei___________________________________________________________ pentru că _____________________________________________________________ 3. Dacă răspunsul este NU. decide asupra unei soluţii şi completează următoarea secţiune. Această propunere mulţumeşte pe toată lumea? DA NU 6.abilitatideviata. activitatea „Pot să comunic mai bine?”. Eu vreau __________________________________________________________________ pentru că______________________________________________________________ 2. 4. atunci reia procesul de identificare a unei soluţii. www.

Când obţin un loc de muncă. să îşi planifice mai bine programul zilnic. Am amintit aceste elemente doar pentru a evidenţia cât de importante sunt aspectele care ţin de orientarea în spaţiu şi timp din perspectiva abilităţilor de viaţă. Oferiţi acestor abilităţi contextul lor „natural” de dezvoltare. . instituţii. .) să fie pregătit pentru a găsi atitudinea şi metodele de lucru optime de formare a deprinderilor de viaţă. Reticenţa tânărului de a recunoaşte ceea ce nu ştie sau de a accepta să se lase antrenat în subiecte despre care ştie că nu sunt considerate „normale” la vârsta lui are la bază ruşinea sau teama că va fi criticat.Să se familiarizeze cu demersurile necesare pentru a accesa resursele din comunitate (mijloace de transport. instituţiile la care trebuie să meargă. De aceea este nevoie ca obiectivele de dezvoltare a abilităţilor de viaţă să pornească de la nivelul real la care se găseşte copilul sau tânărul. Mişcarea şi viaţa psihică se formează în strânsă interdependenţă. Activităţile outdoor sunt extrem de powww. ironizat. Iar mulţi dintre tinerii instituţionalizaţi au nevoie: . anotimp. aventura lor continuă cu procesul de completare a dosarului de angajare – actele de care au nevoie. prin învăţare şi experienţă. lună. Aceste abilităţi se formează în mica copilărie. a îndemânării. în contextul relaţiei calde şi afective cu mama. aceste deprinderi sunt insuficient consolidate şi mai ales ignorate ca nevoi reale pentru: . Pentru cei mai mulţi dintre ei. pentru că vorbim de un program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă pentru tineri cu vârstă peste 18 ani. an) şi corespondenţa dintre ele. săptămână. marea provocare de a se angaja începe cu a ajunge la interviu.Realizarea relaţiei cu sine. organizarea spaţio-temporală.Realizarea relaţiei cu alţii . animatori etc. etc. mod de accesare). Dar. Până ajung să se confrunte cu responsabilităţile de la locul de muncă parcurg un proces frustrant şi demotivator. Este nevoie ca personalul implicat direct în educarea acestor deprinderi (educatori.ro 63 .Să înveţe să citească ceasul analogic şi corespondenţa cu cel digital.Să cunoască unităţile de măsură a timpului (minut. .Ghid pentru formatori Modulul V – Orientare în spaţiu şi timp Denumirea acestui modulul poate intriga. oră.Contactul cu mediul înconjurător.Să îşi consolideze noţiuni de schemă corporală . pentru mulţi dintre tinerii instituţionalizaţi. în procesul de dezvoltare psihomotorie. de dezvoltare a coordonării mişcării. cum le pot obţine. Provocări şi motive de reflecţie pentru formatori: Învăţarea este un proces în care suntem implicaţi întreaga viaţă. lateralitate. Componente ale psihomotricităţii (între care enumerăm schema corporală. Deseori nu pot estima timpul necesar pentru a ajunge acolo sau nu găsesc locaţia pentru că nu ştiu să ceară repere şi nu identifică corect mijloacele de transport. zi. I-ar ajuta să aprecieze mai bine trecerea timpului şi. instructori. prin urmare. Dezvoltarea psihomotorie influenţează în mod decisiv dezvoltarea intelectuală şi afectivă a copilului. percepţia şi reprezentarea mişcării) se dezvoltă în primul an de viaţă prin maturizare psihofizică. .fundatiacote. ridiculizat. Nivelul de dezvoltare a abilităţilor de orientare în timp şi spaţiu are un impact deosebit asupra asupra procesului de integrare socio-profesională. Este primul pas pentru a deveni punctuali.

încredere şi comunicare. E nevoie să comunicăm eficient. Delimitaţi traseul. introduceţi în chestionare elemente precum data completării. Materiale: Desfăşurare: Invitaţi tinerii să se plimbe liber prin cameră. Apoi cereţi să se grupeze după diferite criterii care au legătură cu orientarea în timp. Cel care va asigura „orientarea” va rămâne la punctul de start.a. Ei vor fi atenţi şi vor reţine / nota ce li se pare interesant. La fel şi activităţile sportive. 2 şi 3 din fiecare anotimp. de introducere a unei activităţi şi de încheiere sunt extrem de importante şi din această perspectivă – creează oportunităţi de învăţare a unor abilităţi de orientare în timp şi spaţiu. data naşterii. Daţi startul.. acum să se grupeze lunile 1. Orice activitate are multiple valenţe educaţionale. să verificăm dacă avem aceeaşi percepţie. mai sus. să îl ghidezi pe celălalt? Ce anume din experienţei: ce aţi făcut v-a ajutat? Cu ce dificultăţi v-aţi confruntat? Ce abilităţi aţi constatat că avem nevoie în astfel de situaţie? Cum ne folosesc aceste abilităţi în viaţa reală? Pentru a putea da indicaţii corecte.abilitatideviata. „Grupaţi-vă. Jocurile de mişcare. Materiale: Desfăşurare: Jocul poate fi desfăşurat în aer liber sau în interior. Poziţionarea diferită în spaţiu determină percepţii diferite. afişaţi un program de activităţi. construiţi un şir cu toate lunile anului. Puneţi câteva obstacole (improvizaţi.” Joc. Energizare. Sau a celei cu care vorbeşti la telefon. ş. La fel ca în viaţă. datele din cartea de identitate ş. mergi aşa nu au reprezentare în mintea unei persoane legate la ochi. Descifrarea Ce a fost mai dificil. să transmitem mesaje clare. pe rând câte un responsabil cu urmărirea timpului.m. Descifrarea experienţei: A fost distractiv? A fost folositor?La ce ne ajută să ştim aceste lucruri? www. „Mergi pe încredere!” Joc. Odată ce deplasarea a început.d. Aici. Scop: Eşarfe pentru legat la ochi. pot fi elemente din natură sau obiecte de mobilier). Cei care rămân pe margine primesc rolul de observatori. reprezentare asupra distanţei. în ordine. să mergi pe încredere. dar puteţi introduce elemente care vin în sprijinul formării altor abilităţi.Abilităţi de viaţă – resurse active trivite. Încrederea celuilalt ne determină să fim grijulii şi responsabili. consemnul este că nu are voie să îl atingă. desemnaţi. Spuneţi-le că urmează un joc de încredere.ro 64 . aşezaţi-vă în şir în ordinea lunilor în care v-aţi născut. poziţiei în spaţiu etc. dincolo. de energizare. înşiraţi-vă după. Dacă hotărâţi să îl însoţească pe „nevăzător”. Metoda: Scop: Consolidarea cunoaşterii participanţilor. situaţiile se schimbă. Lăsaţi tinerii să îşi negocieze rolurile între ei. mişcaţi obstacolele. celălalt va parcurge un traseu bazându-se pe indicaţiile verbale ale primului. Metoda: Exersarea abilităţilor de orientare în spaţiu. acolo. Ex: grupaţi-vă după anotimpul în care v-aţi născut. un calendar pe care ei să îl vizualizeze şi să îl urmărească.a. Unul dintre ei va fi legat la ochi.md. Urmăriţi obiectivul principal. formei. Solicitaţi doi tineri voluntari. nu e suficient să ne orientăm pe axa corporală proprie. Câteva exemple în acest sens: aveţi grijă ca tinerii să fie atenţi la timp. introducere în tema de discuţie..

Numărul stabilit de „comori” pentru fiecare echipă.) şi anotimpurile. frustraţi. să ne planificăm acţiunile pentru a ne atinge de scopurile noastre pe termen lung. „Vânătoarea de comori” Metoda: Scop: Materiale: Desfăşurare: Animaţie socio-educativă. Scop: Calendar – câte un exemplar pentru fiecare participant. Amintiţi-le că atitudinea pozitivă ne ajută şi că putem să ne distrăm. Hărţile sunt aceleaşi. Subliniaţi că este un joc de echipă şi cerinţa este ca ei să colaboreze şi să rezolve sarcina în grup.Ghid pentru formatori Este un joc de energizare. examene. www. Împărţiţi tinerii în echipe. de exersare a abilităţilor cognitive. schiţa) zonei delimitate pentru desfăşurarea jocului. Discuţie în grup. chemaţi cele două echipe. Fiecare primeşte o hartă. Oferiţi suportul moral de care au nevoie (unii dintre ei pot fi descurajaţi. Este nevoie să lucraţi în echipă şi să descoperiţi împreună locul unde sunt ascunse comorile. Dar dacă lucrăm cu copii sau cu tineri care nu stăpânesc suficient aceste cunoştinţe. x?” sau „Ce reprezintă. Nu răspundeţi la întrebările de genul „Unde să caut reperul nr. Aici veţi vedea ce puteţi face din comorile găsite”. Poate fi realizată într-un parc sau într-o curte cu grădină. Îl recomandăm tuturor celor care doresc să aibă la îndemână un instrument inepuizabil de învăţare a formelor geometrice. Desenaţi harta (planul. numărul etc. reperele sunt ascunse în locuri diferite.fundatiacote. Sarcina este ca. Materiale: Desfăşurare: Găsiţi un şablon care permite şi notiţe..ro 65 . Această activitate se desfăşoară în aer liber. veniţi în locul de unde aţi plecat. piesele unui puzzle sau cuvinte ce vor forma o propoziţie). Dacă timpul a expirat înainte ca piesele să fie găsite. să ne organizăm mai bine. atât cele comune (sărbători importante). Spuneţi-le că au voie să pună o întrebare suplimentară.. Construiţi jocul în jurul unei poveşti. Metoda: Exersarea abilităţilor de orientare în timp şi de planificare. mediu sau scurt. Nu daţi alte indicaţie. de stimulare a creativităţii flexibilităţii şi agilităţii mentale. ordinea. 9 Acesta joc s-a dovedit extrem de atractiv pentru tinerii cu care am lucrat. devine un mod distractiv de a învăţa lunile anului (denumirea. Invitaţi tinerii să îşi noteze pe calendar evenimentele importante ale anului.” Susţineţi doar procesul de descoperire. chiar iritaţi). Planificare ne ajută să prevenim stresul şi frustrarea. Exersarea abilităţilor de orientare în spaţiu. acest lucru vă va ajuta să observaţi nivelul abilităţilor lor. A fost greu/dificil? Ce aţi aflat? Cum credeţi că vă ajută acest exerciţiu? Descifrarea experienţei: Planificarea ne ajută să nu uităm lucrurile importante. Indicaţi pe hartă locurile unde aţi ascuns reperele (acestea pot fi piese din jocul tangram9. „Aveţi o hartă cu ajutorul căreia puteţi descoperi nişte comori. în timpul stabilit (în funcţie de aria de căutare) să găsească toate piesele (se indică numărul). vacanţe). Hărţi ale zonei alese pentru fiecare echipă. cât şi cele personale (ex: aniversări. Sunteţi căutători de comori. După ce le veţi găsi pe toate. „Calendarul – ce instrument valoros!” Lucru individual.

. vor putea să afle următoarea „ţintă”.. Bani/bilete pentru mijloacele de transport în comun. Voluntarii sunt o resursă bună pentru realizarea acestei activităţi. Să ne orientăm după un plan/hartă presupune să stabilim locul în care ne aflăm. Abia acum a aflat că. „Ce crezi tu că reprezintă”. uraţi-le succes şi spuneţi-le că vă veţi întâlni în cel de al 5-lea loc al călătoriei lor. Cum v-aţi simţit? Ce obstacole aţi întâmpinat? Cum le-aţi rezolvat? În ce Descifrarea situaţii concrete ai putea aplica ceea ce ai învăţat acum? experienţei: Responsabilităţile vieţii de adult presupun să cunoaştem diferite instituţii şi să avem abilităţile cerute pentru a ne rezolva problemele. sentimente v-au încercat în acest joc? Ce obstacole aţi întâmpinat? experienţei: Cum le-aţi rezolvat? Vă vine în minte o situaţie în care v-aţi confruntat cu aceleaşi obstacole? În ce situaţii concrete ai putea aplica ceea ce ai învăţat acum? Pentru a găsi ”comorile” e nevoie să urmărim cu atenţie planul/schiţa. doar suntem la modulul de orientare în spaţiu şi timp. tu unde crezi că ar putea fi?”.a.să afle programul instituţiei.ro . poate fi o adevărată aventură să reuşeşti să le faci pe toate.. A mers la IJP de mai multe ori şi de fiecare dată era închis. Copii după CI ale fiecărui tânăr (ca să poate completa datele personale). . Dar numai după ce vor rezolva o probă. nu? Daţi startul.. Să identificăm locaţiile. Explicaţi-le regulile jocului: Vor avea de descoperit nişte „comori”. să putem aprecia distanţele ş.să se orienteze pe avizierul instituţiei. Descifrarea Ce emoţii. Dacă o echipă a găsit toate reperele. cel puţin una pentru fiecare locaţie. Desfăşurare: Această activitate se desfăşoară în mediul real al oraşului/localităţii. loc pe care îl vor afla doar dacă le vor descoperi pe celelalte 4! Exemple de probe pentru obţinerea următorului reper: . Este nevoie de mai multe persoane. . daţi-le un modelul după care să construiască. în orice 66 www. Scop: Materiale: Bileţele cu indicaţii. să cerem informaţii.Abilităţi de viaţă – resurse active „Uită-te pe hartă. Stabiliţi o limită de timp. să identificăm ce reprezintă simbolurile. care le vor fi de mare folos în viitor.. Dacă vor găsi acel loc. Dacă aţi ales tangramul. Dacă avem o atitudine pozitivă soluţiile sunt mai uşor de găsit. formulare tipizate specifice fiecărei instituţii.să completeze formulare tipizate (ex: cerere pentru eliberarea cazierului sau a cărţii de indentitate). .să redacteze o cerere sau o declaraţie. Vor primi un reper cu primul loc în care trebuie să ajungă.abilitatideviata. „Călătorie din viitor” Animaţie socio-educativă. trece la următoarea etapă. să redactăm o cerere. Metoda: Exersarea abilităţilor de accesare a resurselor comunităţii.să solicite informaţiile de care are nevoie de la personalul angajat. Iar jocul e formă de învăţare în care ne şi distrăm. să completăm formulare. Studiu de caz: Liviu ne-a povestit că a avut nevoie de cazier judiciar pentru a se înscrie la şcoala de şoferi. Formaţi echipe de 3-4. De aceea e important să ne pregătim din timp. să ceară explicaţii suplimentare.

Acolo unde fusese internat un prieten de-al său. Mergi la instituţia care eliberează acest document. 4. Află programul. Spitalul de Urgenţe. Evident de data aceasta a ajuns la Policlinica nr. Atunci s-a gândit că lucrul cel mai bun pe care îl poate face e să se întoarcă înapoi la punctul de pornire pentru a cere explicaţii suplimentare. până la capăt. Ceilalţi din grup l-au urmat pe Andrei. Crezi că ai nevoie de ochelari de vedere. aşa cum scria în bileţel. la secţia de oftalmologie. 1. Ţi s-a spus să pregăteşti dosarul de angajare. nu a găsit nici un voluntar. www. fără să aibă vreo iniţiativă sau vreo sugestie. Ai fost la un interviu. Ai nevoie de cazier...Ghid pentru formatori instituţie programul este afişat într-un loc vizibil.ro 67 . 5. Ai dat examenul şi ai aflat că ai doar 60 de zile de la absolvire ca sa îţi faci dosarul pentru ajutorul de şomaj.. Era bucuros de faptul că de acum nu va mai pierde atât de mult timp şi energie “încercându-şi norocul”. (Policlinica mare). Bileţele pentru „Călătorie din viitor. De data aceasta cu atenţie. Uitând că formatorii i-au dat întâlnire în al 5-lea loc. A ajuns dar. Interesează-te ce trebuie să faci.. Îţi expiră Cartea de identitate.fundatiacote. Pentru Andrei indicaţia „ai nevoie de ochelari de vedere” l-a trimis direct la. Cineva ţi-a recomandat să mergi la Policlinica nr 1.” 1. Mergi la instituţia care oferă servicii pentru persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. am mai fost”. Află ce acte îţi trebuie. Mergi la instituţia unde se eliberează caziere. Simţindu-se într-o situaţie fără ieşire. Află care este programul. Siguranţa lui a fost convingătoare. în exterior. Găseşte Policlinica nr 1 Află programul la oftalmologie Află ce ai nevoie pentru o consultaţie. Deseori spun „ştim. Studiu de caz: Tinerii au tendinţa de a nu citi/asculta instrucţiunile până la capăt. 2. FELICITĂRI! Vino să ne povesteşti! Ne întâlnim în/la. „am mai făcut” fără să verifice ceea au înţeles. Dacă ai ajuns aici înseamnă că traseul tău s-a încheiat. Află programul. Ai terminat şcoala. a început să citească biletul. Găseşte lista de documente de care ai nevoie la dosar. 3.

valorile. dar atitudinile. 68 www. .să se familiarizeze cu dotările dintr-o bucătărie.nu au abilităţi de planificare a meniului zilnic/săptămânal ş.au reacţii de respingere sau repulsie faţă de anumite alimente. de cooperare şi lucru în echipă. În mediul instituţionalizat. fast food. Prepararea mâncării Simpla acţiune de a găti împreună creează o atmosferă pozitivă şi un mediu propice de învăţare. Acţiunile implicate de cumpărarea alimentelor au efecte variate pentru: . mulţi dintre ei au probleme digestive şi stomatologice grave.să dobândească cunoştinţe şi informaţii despre regulile de igienă. . mijloacele de transport.nu conştientizeză legătura dintre problemele de sănătate pe care le au şi propriile obiceiuri alimentare. 2.preferinţele lor alimentare sunt tot atâtea obiceiuri nesănătoase.a .nu ştiu să gătească sau ştiu să gătească un număr limitat de preparate.Abilităţi de viaţă – resurse active Atelier practic – BUCĂTĂRIA VESELĂ Mediul instituţionalizat are repercursiuni asupra stilului alimentar al tinerilor şi. comportamentele se modelează prin interacţiune şi relaţionare cu ceilalţi! De aceea am construit structura Atelierului Bucătăria Veselă în jurul a 3 secvenţe de viaţă cotidiană care constituie o sursă valoroasă de învăţare şi formarea unor abilităţi importante pentru viaţa de adult sănătos. a restului).să exerseze deprinderi practice de utilizare a instrumentelor şi aparaturii electrocasnice. .extinderea sferei de cunoaştere a mediului fizic şi social (magazinele.să îşi formeze abilităţile de împărţire a sarcinilor. face cumpărăturile ş. de transportul şi de depozitarea corespunzătoare a alimentelor. nu le aplică în viaţa lor (mănâncă foarte multe dulciuri. .deşi au informaţii despre regulile unei alimentaţii sănătoase. interacţiunile sociale). Să ne amintim – deprinderile se formează prin practică şi exerciţiu. . calcularea preţurilor. curăţenie şi alimentaţie sănătoasă şi să dezvolte comportamente specifice. implicit a stării lor de sănătate. Efectele negative ale insuficientei dezvoltări a abilităţilor de gătit şi alimentaţie sănătoasă se reflectă în faptul că majoritatea acestor tineri: .ro . . iar mesele se servesc în spaţii impersonale sau lipsite de semnificaţie. nu mănâncă dimineaţa). accesul în bucătărie al copiilor şi tinerilor nu este permis.a. matur şi responsabil: 1. .formarea unor abilităţi de gestionarea a bugetului (cunoaşterea valorii banilor. mâncarea este gătită de personal.să înveţe să citească şi să pună în practică o reţetă. .abilitatideviata.îmbogăţeşte cunoştinţele şi deprinderilor legate de selectarea. . . pentru că permite copiilor şi tinerilor: . a timpului.nu au abilităţi necesare pentru a-şi planifica bugetul.formează deprinderi de organizare şi planificare a bugetului. Cumpărăturile Implicarea copiilor în realizarea cumpărăturilor contribuie la formarea unor abilităţi care vor creşte nivelul de autonomie al adultului de mai târziu. sucuri. . . Gătitul are de asemenea multiple valenţe formative. a meniului.

4. de preţuire şi grijă. . de împărtăşire. Tinerii instituţionalizaţi au nevoie de oportunităţi care să compenseze privarea de această experienţă. Aşezarea şi servirea mesei Într-o familie. băieţi şi fete. Activităţile au fost realizate de un lucrător social. implică tinerii. ajutând la prepararea mâncării.încurajează şi apreciază fiecare reuşită. Tinerii au fost distribuiţi în grupe de 6. în funcţie de specificul ei (dacă este o masă obişnuită sau o masă festivă).Participăm toţi la aranjarea mesei. copii învaţă bunele maniere. Dezvoltarea deprinderii de a pune în practică indicaţiile unei reţete. Este un timp petrecut împreună. la aşezarea mesei şi la strângerea mesei. Formarea de deprinderi şi bune maniere în organizarea şi servirea mesei. orientează. Rolul lucrătorului social/instructorului animator este esenţial pentru asigurarea formării abilităţilor de viaţă. Într-un mod natural. 2. Obiceiul de a lua masa împreună contribuie la dezvoltarea unor relaţii sănătoase şi durabile. 3. Ei se simt implicaţi şi importanţi pentru familia lor.facilitează relaţii pozitive între tineri. iar masa să fie frumos aranjată.fundatiacote.ro 69 . sub îndrumarea căruia tinerii au dobândit informaţii. Formarea abilităţilor de a utiliza instrumentarul şi dotările din bucătărie în condiţii de siguranţă şi igienă. Pentru a asigura o învăţare activă: . cu vârsta cuprinsă între 18-23 ani. de apropiere. . Dezvoltarea capacităţii de a face legătura dintre alimentaţie şi starea de sănătate. computerul. exersează deprinderile. a lua masa împreună înseamnă mai mult decât a ne asigura substanţele nutritive de care organismul are nevoie.adaptează mereu conţinutul şi metodele de învăţare la nevoile tinerilor. Ele urmăresc realizarea scopului şi obiectivelor stabilite şi au orientat alegerea conţinutului activităţilor şi a metodelor. păstrarea şi depozitarea alimentelor. .Ne concentrăm asupra mesei şi a momentului petrecut împreună (închidem televizorul.găseşte modalităţi creative de realizare a obiectivelor. . . lăsăm convorbirile telefonice pe mai târziu). . .Ghid pentru formatori 3. Scop: Dezvoltarea abilităţilor pentru gătit şi alimentaţie sănătoasă Obiective specifice: 1.Masa să fie diferit aranjată. . Obiectivele operaţionale au fost stabilite pentru fiecare sesiune în parte. este nevoie să se ţină seama de câteva aspecte importante: . Repere de organizare a atelierului practic Bucătăria veselă Programul atelierului Bucătăria Veselă a fost elaborat pentru 24 de tineri instituţionalizaţi.Felurile de mâncare să fie variate şi să aibă o prezentare atractivă. Dobândirea de cunoştinţe despre aprovizionare. Timpul de masa trebuie sa fie unul de consolidare a relaţiilor.Mâncarea să fie servită la masă. cunoştinţe şi deprinderi practice în această arie a vieţii cotidiene. care oferă fiecărui membru al familiei sentimentul de apropiere. de relaxare şi de recunoştinţă pentru lucrurile bune care ni se întâmplă. la strângerea ei şi la curăţenia în bucătărie.îndrumă. www.se asigură că fiecare are posibilitatea să exerseze practic şi să atingă nivelul de performanţă maxim al potenţialului său. 5. Pentru ca acest moment să capete semnificaţie şi valoare. .

participanţii exersează şi învaţă diverse abilităţi. Metode de lucru Atelierul ca formă de organizare este o metodă prin care. Cele 13 sesiuni alternative de cumpărături şi gătit au constituit tot atâtea oportunităţi pentru ca tinerii să îşi îmbogăţească cunoştinţele. Prezentarea programului. în cadrul atelierului.Abilităţi de viaţă – resurse active Mediul de desfăşurare Atelierul s-a derulat într-un spaţiu amenajat astfel încât să ofere o imagine cât mai apropiată de mediul de viaţă obişnuit. Sesiunea finală – capătă un caracter festiv.. Stil de alimentaţie sănătoasă. Metode de formare Instruirea directă. Sesiunea 16 Prima sesiune.. Dar. Sesiuni alternative de cumpărături şi gătit. Sesinea 3 . de a primi şi a face aprecieri. Acestea au fost repetate în diferite forme pe tot parcursul atelierului. Sesiunile de cumpărături s-au derulat în mediul real al unui supermarket. Important este ca metodele alese să respecte principiile învăţării prin experienţă (diagrama Kolb. Evaluarea sesiunii. Chestionar semi-structurat de evaluare a sesiunilor. Două dintre acestea au fost organizate sub formă de probe sau concursuri. Sesiunea 2 Grupele principale de alimente. Sesiunea 1 Introducere. Aşteptările participanţilor. să exerseze şi să consolideze abilităţile propuse prin obiective. ca la orice activitate de grup. obiectivelor. Observarea sistematică a comportamentului. Importanţa alimentaţiei sănătoase. A doua sesiune a fost focalizată pe introducerea unor noţiuni teoretice. Bun Venit. 15 Încheiere. pentru evaluarea progreselor. calendarului de desfăşurare. este foarte importantă din perspectiva relaţiilor dintre tineri. Piramida alimentelor. Grile de evaluare şi autoevaluare. putem folosi diferite metode de formare şi evaluare a abilităţilor. Încheiere. Bun Venit.ro Metode de evaluare a participanţilor 70 . fiecare sesiune având o durată de 4 ore (mai puţin primele două sesiuni. dintre tineri şi lucrătorul social. Evaluare finală. Evaluarea sesiunii. care au avut o durată de 2 ore). www. concursuri. sub îndrumarea unui instructor. Brainstorming. în care tinerii au prilejul de a fixa experienţa dobândită. Stabilire reguli de grup. Un meniu sănătos. Animaţie socio-educativă: jocuri. Structura orientativă a atelierului Bucătăria Veselă: Atelierul a avut un număr total de 16 sesiuni.abilitatideviata. cu bucătăria amenajată şi utilată ca într-o locuinţă şi o cameră de zi unde tinerii servesc masa. Este primul pas în stabilirea unui climat pozitiv. Aplicaţii practice. Înregistrarea procesului în fişe de activitate. Concursuri. ghicitori. prezentată în prima parte a ghidului). Activitate practică în mediul sigur şi în mediul real.

Conştientizăm că pe lângă alimentaţie mai sunt şi alte aspecte ale stilului de viaţă sănătos – de ex. capacitatea de a învăţa şi munci. Până la formarea unei deprinderi mai pot fi şi accidente. comentaţi. . Încurajaţi tinerii în procesul de exprimare a propriilor gânduri şi idei. Chestionar semi-structurat de evaluare a sesiunilor. pe rând şi în activităţile mai puţin plăcute: ducerea gunoiului.Denumiţi sesiunile astfel încât să trezească interesul şi curiozitatea tinerilor. pe scaune. cu bucătari poznaşi dar pricepuţi: ..Oferiţi tinerilor posibilitatea să propună meniuri sau reţete. Învăţăm ce produse şi în ce cantităţi să mâncăm. nu? . discutaţi. vase cu motive amuzante.. Acest lucru le va fi de mare folos în viitor! . Câteva elemente care pot creşte o bucătărie.fundatiacote. Mâncarea gătită e mai sănătoasă şi mai ieftină.Implicaţi toţi tinerii.Cumpăraţi şorţuri vesel colorate. mişcare în mod regulat. Scrieţi pe o foaie de flipchart „Alimentaţia” şi solicitaţi tinerilor să spună lucrurile care le trec prin minte legat de această temă. Ce este alimentaţia? De ce mâncăm? Contează ce mâncăm? Este important Descifrarea modul în care mâncăm? Ce se întâmplă dacă nu mâncăm sănătos? experienţei: Alimentele au rolul de a ne hrăni trupul şi mintea. . substanţe dezinfectante şi o vorbă de alint. . Chestionar de evaluare finală.Oferiţi-le posibilitatea să înveţe să gătească cât mai multe feluri de mâncare. Felul în care mâncăm ne influenţează starea fizică. Metoda: Desfăşurare: Invitaţi tinerii să se aşeze în semicerc. Discuţie. farfurii frumoase.Ghid pentru formatori Metode de evaluare a programului Înregistrarea procesului în fişe de activitate. etc. Ştim să facem alegeri în ceea ce priveşte mâncarea. sănătatea. Metoda: Desfăşurare: Afişaţi o imagine cu piramida alimentelor. .. chiar dacă vi se pare un fel de mâncare nesănătos.Pregătiţi câte o ghicitoare. dispoziţia afectivă. să faci sport. Elementele de bază ale unei alimentaţii sănătoase şi echilibrate Instruire directă. Cum ne ajută piramida alimentelor? Înţelegem că toate grupele de alimente sunt importante pentru sănătatea noastră. apoi sintetizaţi.Să aveţi la îndemână plasturi. Ce reprezintă piramida alimentelor? Piramida alimentară ne prezintă principalele grupe de alimente şi ne învaţă cum să ne hrănim sănătos Cum se citeşte piramida? La baza piramidei se află alimentele pe care le putem consuma în cea mai mare cantitate. veselă. Fiţi deschis la cerinţele lor. Stimulaţi tinerii să o studieze şi să spună ce înţeleg ei din acel desen. cu atât mai rar trebuie consumat în alimentaţie.ro 71 . curăţenia. Sugestii de activităţi: Importanţa alimentaţiei sănătoase Brainstorming. Tinerilor le plac provocările. Există şi moduri sănătoase de a face o pizza. . Prezentare şi dezbatere.După sesiunile de cumpărături gătiţi ceva dulce. Cu cât un aliment este mai sus plasat în piramidă. Notaţi răspunsurile date de tineri. www.

Trece cantităţile de care ai nevoie şi preţul aproximativ. Invitaţi fiecare grup să îşi desemnează un reprezentant care să prezinte meniul stabilit şi să explice motivele care au stat la baza alegerilor lor.ro . Metoda: Desfăşurare: Afişaţi pe o foaie de flipchart proverbul: „Micul dejun să îl mănânci singur. Stimulaţi tinerii să reflecteze la propriul stil de alimentaţie şi să descrie şi autoevalueze propriul comportament. Fixaţi un timp de lucru 15-20 de minute.Abilităţi de viaţă – resurse active Descifrarea experienţei: Ce este? Ce ne arată? Cum o aplicăm în viaţa reală? Piramida alimentelor nu reprezintă o dietă sau un regim strict. Cum să scrii o listă cu adevărat utilă? Trece toate produsele de care ai nevoie. Aceste reguli vi se par uşor/greu de respectat? Care dintre aceste reguli le Descifrarea respectaţi în mod obişnuit? experienţei: Acest exerciţiu va încuraja tinerii să discute importanţa celor 3 mese pe zi. 72 www. în care să aplice informaţiile pe care le-au aflat din piramida alimentelor. Sintetizaţi cele spuse de ei. Solicitaţi tinerilor să planifice un meniu pentru o zi. Un meniu sănătos Aplicaţie practică.abilitatideviata. sare. psihologică şi intelectuală bună. Ordonează produsele după categorii. Rugaţi-i să enumere şi alte reguli pentru o alimentaţie sănătoasă. prânz şi cină. să facă aprecieri pozitive. introducând şi următoarele informaţii: De ce să faci o listă? Eşti sigur că nu uiţi ceva de care ai nevoie! Eşti mai puţin tentat să te uiţi după alte produse! Câştigi timp! Te ajută în gestionarea bugetului. până la alcool. evitarea consumului de substanţe nocive pentru sănătate (de la băuturi răcoritoare sau cu cofeină în exces. tutun. a consumului echilibrat de alimente. Metoda: Desfăşurare: Împărţiţi tinerii în grupe de 3-4. Ea orientează spre un stil de viaţă şi alimentaţie care ne ajută să avem o condiţie fizică. să îşi spună părerea şi să facă aprecieri. din toate grupele de alimente. Reguli pentru o alimentaţie sănătoasă Discuţie pe marginea unui proverb. notaţi pe o foaie de flipchart ideile şi părerile lor. consumul redus de grăsimi. Dacă este nevoie clarificaţi noţiunile de mic dejun. de regulile unui regim alimentar sănătos? experienţei: Lista de cumpărături Prezentare şi discuţie. Încurajaţi toţi participanţii să pună întrebări. Discutaţi. Este greu/dificil să stabilim un meniu sănătos? Am ţinut seama de piramida Descifrarea alimentelor. droguri). prânzul să-l împarţi cu prietenii şi cina să o dai duşmanilor“ Provocaţi tinerii să spună ce mesaj le transmite acest proverb. Metoda: Desfăşurare: Provocaţi tinerii să spună ce cred despre lista de cumpărături.

Discutaţi despre modul în care alegem produsele.2010 Durata: 3h Locaţia: Fundaţia COTE. la identificarea nevoilor care apar şi la posibile sugestii de îmbunătăţire a programului. să aprecieze cantităţile de care au nevoie şi să estimeze costurile. prenume. Toate observaţiile contribuie la înregistrarea progreselor tinerilor. 3 Grupa nr. Tinerii vor trebui să realizeze o listă de cumpărături în care: să treacă produsele de care au nevoie. Centrul de Resurse Nume. tinerii vor fi îndemnaţi să folosească aceste recomandări. Începe cumpărăturile şi taie de pe lista produsele pe care le-ai cumpărat.Verifică termenul de garanţie! . Credeţi că ne foloseşte să facem o listă de cumpărături? Credeţi că veţi încerca Descifrarea să vă faceţi o listă înainte de a merge la cumpărături? experienţei: Lista de cumpărături Aplicaţie practică. Puteţi folosi exemple din meniurile lucrate de tineri în aplicaţia anterioară sau să le daţi o reţetă pe care urmează să o gătească. 1 Titlu: Merg la cumpărături! 10 Fişa de activitate este completată de lucrătorul social după fiecare sesiune. În timpul zilei între 10 şi 16 e perioada cea mai puţin aglomerată.Ghid pentru formatori Reciteşte lista ca să vezi dacă nu ai uitat nimic.T – lucrător social persoanelor care au realizat activitatea: Sesiunea nr. Lucru în grupe mici. cămară etc) Cum a fost această experienţă? Oferiţi-le apreciere pentru felul în care s-au Descifrarea descurcat. vor pune alimentele în locurile corespunzătoare (frigider. Cum să alegi produsele? . funcţia E. Unde mergem? Cum ajungem? Ce avem nevoie să luăm cu noi? Cât timp avem la dispoziţie? Sunt câteva întrebări orientative care îi determină să participe activ la stabilirea aspectelor organizatorice. Ce aţi învăţat din acest exerciţiu? La ce concluzie putem trage? A fost greu Descifrarea uşor? Cum credeţi că veţi folosi ceea ce aţi învăţat acum? experienţei: Astăzi mergem la cumpărături! Situaţie de învăţare în mediul real – Consolidarea abilităţilor.Uită-te să vezi ce conţine produsul! . Metoda: Desfăşurare: Tinerii sunt îndrumaţi să realizeze lista de cumpărături. Programează ziua şi ora când mergi la cumpărături.ro 73 . În magazin.fundatiacote. în funcţie de meniul stabilit pentru sesiunea de gătit. experienţei: Fişă de activitate10 Atelier practic – Bucătăria Veselă Scop: Dezvoltarea abilităţilor pentru viaţa cotidiană – Gătit şi alimentaţie sănătoară Data: 21.Alege produsul cu cel mai bun raport preţ/calitate. Metoda: Desfăşurare: Lucraţi în grupe de 3-4 tineri.Verifică modul în care este ambalat! . La întoarcere.04. www.

Am aşteptat să ne vină rândul la casă. iar altul şi-ar dori „să ne mişcăm mai repede”.explica avantajele intocmirii unei liste de cumparaturi. am plătit şi apoi am repartizat în sacoşe alimentele. am plecat. cele cu zahar. cantitate. aspectul. pe categorii. La fiecare raion în parte am comparat câteva produse de acelaşi fel urmărind termenul de garanţie. Interesul lor orientat la preţ. în frigider. Am în grup lista de cumparaturi. Toţi s-au considerat câştigaţi pentru că „am învăţat cum se fac cumpărăturile” şi aşteaptă cu nerăbdare să „facem mâncare”. foi de flipchart. ne este de mare ajutor o listă de cumpărături. creioane. tinerii s-au odihnit puţin după efortul depus. Lista de cumpărături. ulei.discuţie în grup. Scurtă recapitulare. . . . Aşa cum am putut observa în practică. să nu omitem ceva şi să estimăm de câţi bani avem nevoie. pentru a-i ajuta să îşi fixeze cele învăţate şi să îşi dea seama ce ar putea să facă pentru a deveni cumpărători pricepuţi şi eficienţi.formular chestionar de evaluare a sesiunii.lista de prezenţă. Am realizat un brainstorming. legume şi fructe. firma care le produce.demonstra nivelul de cunotinţe despre transportul şi depozitarea adecvată a alimentelor. în dulap sau cămară. am identificat zona de produse alimentare. . Partea de selectare a produselor dorite a trezit interes diferit în rândul participanţilor. . termen de garanţie. Am discutat cu tinerii despre această experienţă. Pornind de la cele enumerate de tineri. hartie de scris. . Evaluare din perspectiva participanţilor: Din chestionarele completate de participanti aflam „a fost plăcut la cumpărături”. .abilitatideviata. făină etc. În schimb toţi au demonstrat multă implicare în transportul produselor. tinerii nu ştiau cum să citească informaţiile de pe etichete. Mai ales că tinerii nu au mai avut ocazia sa facă cumpărături de acest gen. Ea ne ajută să ne orientăm mai bine în magazin. . Evaluare/Concluzii: A fost un început bun.reţete scrise în formă atractivă: „Supa de pui cu găluşti”. . Trasnportăm şi depozităm în ordine. pungi. fiecare după indicaţiile de pe etichetă: în congelator. sunt mai puţin atenţi la detalii care sunt importante pentru o alimentaţie sănătoasă. aproximand costurile. markere. pixuri. lactate. Desfăşurarea activităţii: După semnarea listei de prezenţă. am făcut o scurtă recapitulare a subiectelor discutate în sesiunea anterioară. Resurse/Materiale necesare: Metode şi tehnici: .realiza o lista de cumparaturi în baza unei retete. cu căruciorul printre rafturi. sacoşe şi bani. Am cumpărat ce era pe lista de cumpărături. .instruire directă. Odată ajunşi în supermarket. la întoarcere să pregătim ceva dulce.enumera elementele principale urmarite în alegerea produsului. . prenume.etichete produse – informaţii practice. apoi au depozitat produsele. Cumpărături la supermarket. Completat de: (nume. . A fost un prilej bun să ne amintim grupele de alimente: carne şi produse din carne. Ne-am amintit că pentru a avea eficienţă în acţiunea noastră de pregatire a unei mese. Încheiere. „Pui vânătoresc”. Evaluarea sesiunii.clipboard. am anunţat ca pe măsură ce devenim mai atenţi şi mai pricepuţi la cumpărături. ingredientele şi preţul. aspect. E nevoie să evidenţiez acele aspecte care să îi ajute să conştientizeze că preţul ieftin al alimentelor poate fi urmat de un preţ scump al medicamentelor. chiar dacă unul dintre ei „s-a cam plictisit”.sacoşe. vom avea timp ca.completa chestionarul de evaluare a sesiunii. Pentru motivare. Prezentarea obiectivelor sesiunii. cereale. . .brainstorming.lista de cumparaturi – informaţii practice. . Cu lista de cumpărături.flipchart.experimenta cumpărăturilor în mediul real al unui supermarket. semnătura) 74 www. Obiective operaţionale: La sfârşitul sesiunii tinerii participanti vor: . Ajunşi la bucătăria noastră veselă. . preţ.ro . am evidenţiat câteva elemente importante pe care trebuie să le urmărim pe etichetele produselor pe care vrem să le cumpărăm: conţinut (ingrediente).activitate practică în mediul real al unui supermarket.Abilităţi de viaţă – resurse active Conţinut/Agendă Bun Venit. dintr-un supermarket.

aranjarea ustensilelor în dulap şi completarea chestionarului de evaluare a sesiunii. . Centrul de Resurse Nume. hotă). A fost interesantă partea cu „gătitul şi tăiatul puiului” şi îşi doresc. Tinerii enumeră şi pun în practică câteva reguli necesare de igienă: spălarea mâinilor cu apă şi săpun. ardeiul.sarcini şi roluri într-un mediu sigur. nici nu îi plac în supă. a decis ca el tranşează puiul. După strângerea mesei. Au adăugat şi la felul doi carnea.chestionar de evaluare a sesiunii. Au savurat puiul vânătoresc.05. prenume. a curăţat o parte din legume şi zarzavat. răzătoare). . organizarea şi servirea mesei. începem activitatea prin recapitularea rapidă a principiilor unei alimentaţii sănătoase şi aplicarea lor în viaţa de zi cu zi. „Pui vânătoresc”. Deşi nu prea convins că poate să le facă. şi-au exprimat dorinţa de a învăţa cât mai multe reţete. reguli de prevenire a accidentelor.demonstra nivelul deprinderilor şi cunoştinţelor impli„Supa de pui cu găluşti”. Pregătire pentru gătit. . . „să fie la fel de frumos şi distractiv”. Resurse/Materiale necesare: . P. folosirea cu grijă a obiectelor electrocasnice pe care le avem în dotare (frigider. Nu am scăpat momentul de a îi ruga să deseneze răspunsul la ghicitoarea pregătită pentru azi. gălustile. . folosirea hotei pentru aerisire şi eliminarea gazelor arse. Este un fel principal gustos. . ingrediente.fundatiacote. . punerea şorţurilor. cu rezultate bune. . pixuri. Mâncarea de azi arată foarte bine şi este şi foarte gustoasă! Tinerii sunt bucuroşi de realizarea lor. . intrăm şi în bucătarie! Conţinut/Agendă Obiective operaţionale: Scurta recapitulare a sesiunilor anterioare. ciupercile. roşiile şi condimentele. Curăţenie în bucătărie.produse de curăţenie.T – lucrător social persoanelor care au realizat activitatea: Sesiunea nr. .Instruire directă. fetele îşi prind părul. prenume.ro 75 . Evaluare/Concluzii: O sesiune activă. 4 Titlu: În sfârşit. uşor.flipchart. după ce tinerii au adăugat pe rând în supă carnea. Reţetele din meniul zilei sunt afişate pe perete. Completat de: (nume.2010 Durata: 3h Locaţia: Fundaţia COTE. foi de flipchart. Metode şi tehnici: . Chiar dacă la începutul activităţii nu erau convinşi că rezultatul muncii lor va fi unul bun. Ca exemplificare a acestor principii am prezentat meniul zilei. semnătura) www. nu în ultimul rând. fără să ştim câteva reguli de prevenire a accidentelor în bucătarie: aprinderea corectă a aragazului. E timpul să aranjăm masa! Urmează cel mai aşteptat moment al activităţii: degustatul preparatelor. R a preparat găluştile de griş.Ghid pentru formatori Atelier practic – Bucătăria Veselă Scop: Dezvoltarea abilităţilor pentru viaţa cotidiană – Gătit şi alimentaţie sănătoară Data: 14. Uşor. manevrarea cu grijă a vaselor care conţin lichide fierbinţi şi. au lucrat cu atenţie şi cu interes.enumera instrumentarul şi dotările din bucătărie. manevrarea cu atenţie a obiectelor tăioase (cuţit. Le-a plăcut ce-au realizat şi au fost mândri când le-am spus că au facut una din cele mai bune supe de până acum la Bucătăria Veselă. Ei. La sfârşitul sesiunii tinerii participanţi: Dotări . Apoi le-au şi tăiat după instrucţiunile din reţetă.veselă. Am reamintit apoi data când va avea loc următoarea sesiune. legumele. 3 Grupa nr. Desfăşurarea activităţii: Cum tot ce trebuie pentru aceasta sesiune a fost pregătit. . o noutate pentru ei. Meniul zilei: . P şi A s-au ocupat mai mult de puiul vânătoresc. sorţuri de bucătarie.hârtie de scris. a urmat spălatul vaselor şi curaţenia în bucătarie. şi. . acum putem intra în bucătărie! Tinerii au trecut în revistă dotările şi instrumentarul pe care îl vom folosi. primesc toată aprecierea mea. şerveţele. funcţia E.prepara împreună un fel de mâncare. le citim şi le punem în practică. cate de operaţiile de preparare a reţetelor.instrumentar. Evaluare din perspectiva participanţilor: Tinerii au apreciat întâlnirea ca reuşită. în plus. Au găsit interesante toate etapele de gătit.Discuţie în grup. Am observat că tinerii se mobilizează şi lucrează în echipă. Au executat toate operaţiile cerute de activitate.Activitate practică . ceapa. o laudă în plus nu strică niciodată.demonstra nivelul de cunoştinţe şi deprinderi legate de Evaluarea sesiunii.reţete pentru meniul zilei. markere. Tinerii şi-au împărţit sarcinile: R. Nu putem intra în bucătărie. consistent şi sănătos. Şi cum. ustensile. mâncarea noastră a prins contur.faţă de masă.descrie principalele reguli de prevenire accidentelor.

stimulează curiozitatea. Pentru tinerii instituţionalizaţi simpla propunere de a merge într-un loc nou. ştiu cum e” – poate fi o afirmaţie dezarmantă.asigură desfăşurarea activităţilor în condiţii de siguranţă.ro .Experimentarea de roluri şi sarcini într-un mediu nou.asigură oportunităţi de explorare şi valorifică situaţiile spontane ca situaţii de învăţare. Structura orientativă a unei excursii de trei zile Ziua I Plecare. . Locaţia trebuie să ofere spaţii adecvate. Program de seară. întro excursie. Foc de tabără. nu este o motivaţie în sine. animaţie şi orientare turistică. facilitează coeziune grupului. atribuie un caracter stereotip acţiunilor şi experienţelor de viaţă. Mediul de desfăşurare: Este important să alegem o zonă cu posibilităţi variate de explorare şi de petrecere a timpului. Ziua a II-a Activităţi şi jocuri indoor şi outdoor (în funcţie de vreme. Aşteptări. asistent social. Rolul formatorilor Activităţile din cadrul unei excursii solicită abilităţi suplimentare din partea formatorilor precum rezistenţă la efort. Repere de organizare a excursiilor Aventuri outdoor În cadrul proiectului Abilităţi de Viaţă – Resurse active au fost realizate două excursii. care să producă schimbări în modul lor de a gândi şi de a percepe lumea.îşi activează resursele de energie şi entuziasm pentru muncă intensă până noaptea târziu. program). . Includerea unei excursii într-un program de dezvoltare a abilităţilor de viaţă răspunde cerinţei de a asigura un ritm progresiv al procesului de învăţare. formatorii capătă roluri suplimentare: .stimulează spiritul de cooperare. Obiective specifice: . Scopul: Crearea de oportunităţi pentru exersarea abilităţilor de viaţă. .abilitatideviata. Numărul formatorilor se stabileşte în funcţie de vârsta şi de numărul participanţilor. acţiune şi relaţionare într-un mediu nou. 76 www. „Am mai fost într-o excursie. Reguli de grup pentru o excursie reuşita. Prezentarea programului pe toată durata excursiei.Abilităţi de viaţă – resurse active AVENTURI OUTDOOR Excursiile pot fi o simplă modalitate de relaxare şi distracţie sau pot deveni o experienţă de autocunoaştere şi dezvoltare personală prin explorare. cu sprijinul lucrătorului social şi al coordonatorului de proiect. .Consolidarea relaţiilor dintre participanţi. atât pentru activităţi indoor cât şi outdoor. În contextul specific al activităţilor outdoor. câte una pentru fiecare grup de dezvoltare personală. Bun venit. Activităţile au fost realizate de echipa de formatori – psiholog. Ea scoate în evidenţă nevoia acestor tineri de a avea oportunităţi variate de cunoaştere şi experimentare. . interesul pentru cunoaşterea şi protejarea mediului. Ei se plictisesc repede.

de energizare. de a identifica localităţile prin care trec şi de a le nota pe hartă. responsabilitate şi grijă faţă de ceilalţi. Tinerii au putut să aleagă şi să negocieze în grup ordinea în care să fie incluse în pogram. cooperare şi lucru în echipă Tehnici expresiv – creative: desen. de trecere de la o activitate la alta sau de final am introdus jocuri de spargerea gheţii. Drumeţiile şi parcurgerea unui traseu montan devin o competiţie cu sine şi oferă adevărate lecţii despre planificare. clarificare şi dialog de descifrare a experienţei Observarea sistematică a comportamentului Metode de Evaluări non-formale: descriere printr-un cuvânt. încredere. poveşti terapeutice Tehnici de focalizare. Programul de seară Am asigurat o ofertă de activităţi în care am inclus vizionarea unui film. Programul a fost construit în jurul unei teme centrale (Evadarea). iar tinerii au primit sarcina de de a urmări traseul parcurs. planificare şi lucru în echipă. Respectaţi această nevoie. Deplasarea până la destinaţie poate fi transformată într-o situaţie de învăţare. Provocarea poate începe din momentul plecării. impresiile participanţilor Metode de Jurnal reflexiv evaluare Evaluarea satifacţiei participanţilor (gradul de împlinire al aşteptăa programului rilor.ro 77 . de intercunoaştere. în care jocurile şi activităţile au fost secvenţe succesive şi logice de parcurgere a firului unei poveşti. Şi.fundatiacote. Programul de zi Am dorit să oferim participanţilor o experienţă de învăţare. Metode de lucru Animaţie socio-educativă Activităţi outdoor Jocuri de comunicare. o seară tematică de jocuri şi concursuri. dans. metafore. de detensionare sau de gratificaţie. strategii de depăşire a obstacolelor. completare de proevaluare a participanţilor poziţii. Timp liber Momentele de activitate planificată se echilibrează cu momente de timp liber. jurnalul reflexiv.Ghid pentru formatori Ziua a III-a Drumeţie / Traseu montan– o ultimă aventură. Oferiţi alternative pentru a descuraja obiceiul de a petrece timpul în faţa televizorului. Iar trăirile oferite de reuşita finală au devenit experienţe emoţionale de neuitat pentru tinerii participanţi. competiţie. să se implice în realizarea acestora. Plecare spre casă. foc de tabără. Mulţi dintre tineri au obiceiul de a dormi după amiaza. pentru aceasta am conceput un program bazat pe activităţi integratoare şi situaţii care să permită exersarea abilităţilor de comunicare. karaoke. Evaluare. Am pregătit hărţi „oarbe”. impresiile participanţilor) Înregistrarea procesului în fişe de activitate / raport de eveniment Metode de formare www. În momentele de început.

Numărul de ochiuri este egal cu numărul jucătorilor. joc de echipă. drum care îi aduce . . căci se va electrocuta. indigestii. fără să atingă firele. Scop: Sfoară groasă. Cei care au trecut.Pregătiţi un număr suficient de activităţi outdoor şi indoor pentru a putea adapta agenda în funcţie de condiţiile meteorologice.Verificaţi dacă tinerii ştiu ce să îşi pună în bagaj (produse de igienă. dar pregătiţi-vă să folosiţi creativ resurse oferite de natură. pot ajuta coechipierii să traverseze. trebuie să permită construirea ochiurilor). în faţa următoarei probe. eliminaţi un ochi din joc. . Acum că au trecut gardul electric.ro . Participantul care atinge firele revine în partea de pornire şi trebuie să treacă din nou. Dacă aveţi echipe cu număr inegal de jucători. O excursie oferă numeroase situaţii de învăţare spontană. prizonierii evadaţi îşi pot continua drumul către libertate. Construiţi o plasă cu ochiuri de diferite mărimi care să permită trecerea persoanelor prin plasă. „Gardul electric” – una dintre probele incluse în scenariul „Evadarea” Animaţie socio-educativă. atenţia acordată planificării acţiunilor şi a împărţirii sarcinilor sunt elemente cheie pentru succcesul oricărei activităţi. O excursie înseamnă relaxare şi bună dispoziţie. aşezaţi la o distanţă de 1½-2 m (distanţa depinde de numărul de participanţi dintr-o echipă.) . Adaptarea la schimbare şi modificarea planului iniţial demonstrează flexibilitate şi învăţare creativă din experienţă 78 www.Transformaţi fiecare experienţă în una de cunoaştere şi învăţare.. Fiecare ochi al plasei poate fi folosit numai de un singur participant. lucru în echipă. haine şi încălţăminte. . .a.. răceală. organizare. grupa are la dispoziţie 5-10 minute pentru a stabili un plan de acţiune.abilitatideviata. Metoda: Antrenarea abilităţilor de planificare şi lucru în echipă. Mărimea ochiurilor se adaptează în funcţie de participanţi.Abilităţi de viaţă – resurse active Câteva elemente care contribuie la o excursie de succes: . După împărţirea pe echipe şi prezentarea jocului. echipament sportiv ş. Sarcina este ca toţi membrii echipei să treacă dintr-o parte în alta a gardului electric prin ochiurile create. Materiale: Desfăşurare: Pregătirea jocului: Găsiţi doi copaci groşi. Mai ales la munte.Asiguraţi elemente de surpriză şi provocare.Adaptaţi programul la ritmul participanţilor.Luaţi cu voi materialele de bază de care aveţi nevoie pentru realizarea activităţilor. rămânând însă pe partea lor. vremea vă poate oferi surprize. dar implicaţi tinerii cât mai mult în pregătirea şi realizarea unor activităţi.Pregătiţi o trusă de prim ajutor şi medicamente pentru eventuale accidente. Descifrarea V-aţi făcut un plan? Cum aţi decis ordinea şi ochiurile prin care aţi trecut? experienţei: Ce v-a ajutat în îndeplinirea sarcinii? Ce credeţi că aţi fi putut face altfel? Ce poate reprezenta „gardul”? În ce situaţie din viaţa reală poţi aplica cele învăţate? Lucru în echipă. Este o lecţie mai valoroasă decât orice curs de planificare. .

bazat pe afecţiune. adaptat. am creat situaţii de învăţare variate pentru exersarea abilităţilor şi am susţinut prin numeroase jocuri procesele de cunoaştere. dar ea devine şi mai valoroasă când este parte din viaţa cotidiană a copilului. Aceasta este ideea şi modalitatea de abordare care a stat la baza elaborării şi derulării programului „Abilităţi de viaţă – resurse active” şi acesta este mesajul pe care am dorit să îl transmitem prin conţinutul ghidului. De aceea e nevoie ca adulţii . strategii de gândire şi relaţionare care permit copilului să devină ceea ce el poate fi – un actor al propriei dezvoltări pe drumul maturităţii. chiar şi în acest stadiu. Adultul. am preluat. Educaţia activă facilitează învăţarea din experienţă. în mediul online romanesc. atitudini.Resurse active derulat de Fundaţia COTE în parteneriat cu DGASPC Iaşi în perioada 22 ianuarie – 21 noiembrie 2010 şi finanţat de Uniunea Europeană . Dar. autonomiei şi independenţei. intercunoaştere şi de coeziune a grupului de tineri. suport emoţional. deprinderi. Am folosit jocuri cunoscute sau mai puţin cunoscute. educatori ş.a. programul de dezvoltare a abilităţilor de viaţă era încă în desfăşurare. jocuri. metode de lucru.ro 79 . gratificaţie şi respect. comportamente. www. nonformală sau informală. susţinut de Reţeaua APT .abilitatideviata. activităţi. În conţinutul ghidului am redat câteva activităţi importante pentru dezvoltarea abilităţilor propuse prin obiectivele programului nostru.: . Celor interesaţi să dezvolte astfel de programe şi să îl completeze cu alte exerciţii. şcolar.Să ofere oportunităţi variate de experimentare . În derularea activităţilor am asigurat repetarea în diferite forme a conceptelor de bază.Facilitatea de Tranziţie 2007/19343. implicat în formarea pentru viaţă. Iar experienţa este cel mai bun profesor. oferim câteva referinţe bibliografice utile şi recomandăm să acceseze: www. creat instrumente.Să suţină procesul de explorare şi dezvoltare a potenţialului copilului .03. putem confirma valoarea programelor de dezvoltare a abilităţilor de viaţă şi beneficiile acestora. psiholog.ro un instrument de lucru şi de informare în domeniul dezvoltării abilităţilor de viaţă. Acest lucru explică de ce în modulul IV Negociere Conflict veţi găsi doar modele de instrumente cu mai puţine exemple concrete. Ea poate fi concentrată printr-un program structurat de dezvoltarea abilităţilor de viaţă.Abilităţi Pentru Toţi. profesori.03 Integrarea în societate a tinerilor aparţinând minorităţilor şi grupurilor dezavantajate. asistenţi sociali. instituţionalizat etc).Ghid pentru formatori În loc de încheiere… La data pregătirii ghidului. Site-ul şi reţeaua formată din 20 de ong-uri din România active în domeniul abilităţilor de viaţă sunt alte două dintre rezultatele importante ale proiectul Abilităţi de viaţă . devine un catalizator pentru descoperirea şi consolidarea acelor calităţi. în toate etapele vieţii sale. toate acestea în funcţie de nevoile tinerilor şi la obiectivele propuse şi structurate astfel încât să ofere consistenţă şi coerenţă întregului program. şi se regăseşte toate mediile de viaţă (familial. mai ales dacă vorbim de copiii şi tinerii defavorizaţi. fie că e vorba de părinţi. Învăţarea prin experienţă poate fi un principiu de bază al oricărei forme de educaţie – formală.fundatiacote.Să dezvolte şi să practice un tip de relaţie şi comunicare.

Colecţia Alma Mater Bucureşti. între educaţie şi psihoterapie. Curtea Veche. GREAVES. 9. ZLATE. Colecţia „Caiete experenţiale”. Bucureşti. G. 12.P. Daniel. Your choice . Shay&Margaret. 5. Editura Ştiinţifică. Bucureşti. Jean. Ştiinţa rezolvării conflictelor. Cartea mare a jocurilor. Bucureşti. DERLOGEA. Travis. 7. Creativitate şi inteligenţă emoţională. CIDDC (Centrul de informare şi documentare privind drepturile copilului). NECULAU. McCONNON. 11. CPE (Centrul de Parteneriat pentru Egalitate) 2004. 14. FAIRE. IONESCU. 13. Educating for emotional literacy. Ana. Paula. Bucureşti.E. Teambuilding – 50 de jocuri şi rolul lor în consolidarea echipei. 2008. 2006. Inteligenţa emoţională .Conflict. finanţat de Uniunea Europeană. ROCO. 1996. 2001 (Collegium). 2. Editura Amaltea. Orientare experenţială în psihoterapie .Interpersonal Communication. 2001. Psihologia rezolvării conflictului. Educating for emotional literacy Published by People First 2002. GOLEMAN. Shay&Margaret. 4. Elena. Serge (coord). 3. Published by People First 2002. Polirom. Iaşi. Editura Amaltea. Iaşi 1998. Shoshana.Making decisions. 8.Dezvoltare personală. Bucureşti. Your choice . Your choice – Assertiveness.abilitatideviata. Mihaela. pp. Your choice . Psihoterapie. Optimizarea personală a adolescentelor din centrele de plasament. 15. McCONNON. McCONNON. Mielu. FDSC (Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile) – Instruire şi sprijin pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale copiilor şi tinerilor. 6.Tot ce trebuie să ştii pentru a-ţi folosi eficient EQ-ul.Abilităţi de viaţă – resurse active Bibliografie 1. Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt. Şerban. Iolanda (coord). Bucureşti. Editura SPER. Shay&Margaret. 1990. Cătălin. Polirom. Iaşi. 16. Ştiinţă &Tehnică.ro . 10. 1998 (Collegium). BRADBERRY. VASILE. 1994. Casa de editură şi presă. Published by People First 2002. 2000. Interpersonală şi Transpersonală. MITROFAN. Helena. Diana. Bucureşti 1999. Optimizarea comportamentului profesional. NEDELCEA. Introducere în psihologie. editura S. Published by People First 2002. Inteligenţa emoţională. STOICA-CONSTANTIN.03 Integrarea în societate a tinerilor aparţinând minorităţilor şi grupurilor dezavantajate. Educating for emotional literacy.R. material de curs editat în cadrul programului Facilitatea de tranziţie 2007/19343. culegere de jocuri editată în cadrul unui proiect finanţat de UNICEF şi Rädda Barnen – Save the Chidren Swedish. McCONNON. CORNELIUS. 80 www. Educating for emotional literacy.. MOSCOVICI. DUMITRIU. Shay&Margaret. ANGHEL. Polirom.03.