You are on page 1of 100

A

Agroclimatologie Ramura a climatologiei, care studiaza clima ca factor al productiei agricole. Alba Iulia (oras) Oras situat in Podisul Transivaniei, culoarul Alba Iulia - Turda. Mentionat inca din perioada daco-roman sub numele de Apullum. Albie minora Canalul de scurgere al unui rau la debite medii. Sinonim matca raului. Almajului (munti) Culme muntoasa in Muntii Banatului -1224 m. Alogena Care se deosebeste (prin natura si origine) de mediul in care se afla. Altin-Tepe (mina) Mina situata in Podisul Dobrogei unde se extrage minereu de cupru. Altiplanatie Procesul de nivelare in mici trepte, a reliefului pe versantii montani, sub actiunea alterarii si dezagregarii ciclice a inghetului si dezghetului. Se realizeaza trepte, terase si umeri. Alumina Oxid natural de aluminiu, a carui forma cristalizata este corindonul. Aluminiu Metal usor, ductibil si maleabil, de culoare argintie, folosit pe scara intinsa in industrie si in tehnica. Aluvionare 1.Depunere de aluviuni. 2. Concentrare a minereurilor si a carbunilor efectuata in jgheaburi cu ajutorul unui curent de apa, materialele depuiindu-se in ordinea greutatii lor specifice. Aluviune Material detritic (mil, nisip, pietris) transportat si depus prin actiunea apelor curgatoare. Ament Inflorescenta din flori foarte mici, insrate pe o axa si atarnand ca un ciucure Amorf Care nu cristalizeaza, nu are forma precisa. Ampoi (rau) Afluent al Muresului (Muntii Apuseni). Aninei (munti)

Culme muntoasa situata in Muntii Banatului - 1160 m. Aninoasa ANINOASA ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Vest VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) Depresiunea sub 25.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria carbonifera Antibiotic Substanta care are un efect bacteriostatic supra dezvoltarii anumitor microbi. Anticlinal Parte ridicata in forma de bolta a unei cute de teren. Se compune din flancurile anticlinalului si creasta (axa sau sarniera) anticlinalului (axa mediana a boltii). Antropica 1.Forma de relief creata de om. 2. Eroziune declansata de om in urma distrugerii covorului vegetal sau a altor actiuni de exploatare nerationala a mediului. Omul este factorul esential al dezechilibrului actual al medului geografic. Antropogen (In sintagma) Fenomen antropogen = fenomenn datorat actiunii omului, cu urmari asupra reliefului, vegetatiei si climei; Fenomen antropic Apa curgatoare Ape care au un curs continuu; curg tot timpul. Apa de adancime Ape ale caror cursuri sau bazine,in cazul lacurilor sobterane,se afla in totalitate sau partial la odistanta mai mare sau mai mica de suprafata pamantului; Apa freatica Pinza de apa subterana provenita din apa de infiltratie, din care se alimenteaza izvoarele si fintinile. Apa subterana Ape de adancime Ape teritoriale Portiune a marii sau a oceanului situata dealungul coastelor unui stat si formand o parte integranta a teritoriului acestui stat. Apicultura Apicultura este stiinta care se ocupa cu cresterea si ingrijirea rationala a albinelor, in scopul folosirii produselor lor; prisacarit, albinarit, stuparit.

Apuseni (grupa muntoasa) Arad Oras situat in Campia de Vest, Campia Aradului , pe Mures. Mentionat documentar din perioada feudala, 1132. Arges (rau) Argesul are izvoare in Muntii Fagaras si pina la varsarea in Dunare, aduna afluenti din zona mai inalta (Vilsan, Riu Doamnei, cu Riu Tirgului si Argesel) si din cimpie (Sabar si Neajlov cu Cilnistea). Principalul sau afluent, Dimbovita (tot cu izvoare in Fagaras) are un curs complex, similar Argesului si un afluent in cimpie (Colentina); Argila Roca sedimentara alcatuita din silicati de aluminiu, foarte raspindita in natura si folosita in olarie. Argiloiluviere Proces pedogenetic caracterizat prin translocarea mecanicĺ a particulelor argiloase dintr-un orizont superior (eluvial) intr-un orizont inferior (iluvial). Argint Metal pretios, maleabil si ductibil, de culoare alba cenusie. Artar Arbore cu lemnul alb, rezistent, inrudit, cu paltinul. Atmosfera Invelisul de aer mentinut in jurul Pamantului de forta gravitatiei. Limita superioara a atmosferei este considerata a fi la o inaltime de circa 3000 km, unde forta de gravitatie a Pamantului se egalizeaza cu forta centrifuga, sau la 20.000 km, unde se mai resimte magnetismul terestru. Forma atmosferei este elipsoidala pentru stratele inferioare (ca efect al fortei centrifuge si miscarilor convective care o fac sa fie mai bombata la poli si mai aplatizata la ecuator) si de "para" sau de "cometa" pentru stratele superioare (din cauza "vantului solar" care o turteste in partea expusa spre Soare, determinand totodatĺ alungirea ei sub forma unei trene, in parte opusa). Atol Insula de forma unui inel, cu unele intreruperi, construita prin depunerea scheletelor de corali, avand la mijloc unlac de tip laguna (lagoon), care comunica sau nu cu marea prin mici canale. Aur Metal pretios, de culoare galben stalucitoare, din care se fac obiecte de valoare; Aurora boreala Autarhie Autobuz Autocamion Autoturism

Banatului (munti) Grupa Carpatilor Occidentali din care fac parte: .Avicultura B Babele (munte) In Muntii Bucegi unde predomina conglomeratele cretacice dispuse sub forma unui sinclinal suspendat (platoul Bucegilor).1895 m.si abrupturi majore (indeosebi spre Valea Prahovei). Baile Govora ASEZAREA GEOGRAFICA Defileul Oltului VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25. Babele . Balea (lac glaciar) Lac glaciar situat in grupa Fagaras a Carpatilor Meridionali. .Muntii Almaj. Baile Tusnad ASEZAREA GEOGRAFICA Defileul Oltului VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25.000 PROFILUL ECONOMIC Turistic: statiune balneoclimaterica Baiului (munti) Culme muntoasa situata in grupa Sudica a Carpatilor Orientali .brane.000 PROFILUL ECONOMIC Turistic: statiune balneoclimaterica Baile Olanesti Statiune balneoclimaterica situata in Subcarpatii Getici.Muntii Semenic. Balta Brailei Portiunea cuprinsa intre Dunarea Veche si bratul Dunarea Noua (Cremenea) ("Insula Mare a Brailei"). Sfinxul. . . . Balta Ialomitei Zona cuprinsa intre Dunare si Bratul Borcea. apar forme structurale .Muntii Dognecei.Muntii Locvei. .Muntii Aninei.

Basarabi (podgorie) Localitate in Dobrogea unde se gasesc mari suprafete cultivate cu vita de vie (podgoria Murfatlar) Basca Mare (rau) Impreuna cu Basca Mica. Cand batolitele au sub 100 kmp.Baraolt (munti) Culme muntoasa situata in Carpatii Orientali. . care se gaseste in natura sub forma de mase compacte. la sud de Valea Somesului Mare. dura . Barza Pasare migratoare. acoperisul are de obicei forma de cupola si poate fi scos la zi prin eroziune. Bargaului (muntii) Munti situati in Carpatii Orientali (Grupa Nordica). grupa centrala. din loc in loc. Batiala . Bazalt Roca eruptiva. bogate in silicati de aluminiu. Bauxita Roca formata in procesul de alterare a rocilor sedimentare magmatice.000 kmp) format prin patrunderea si racirea magmei in scoarta terestra. cu ciocul. Cand are forma de lentila patrunsa intre strate si mentine legatura cu vatra magmatica. gatul si picioarele foarte lungi.) de mari dimensiuni (peste 1. regiune Portiune de mare sau ocean care corespunde cu taluzul continental (aproximativ intre 200 si 2500 m) Batolit Corp intrusiv (granite. granodiorite. dar care. Sunt formati din roci sedimentare. lipsita de glas. sunt strapunse de roci eruptive. Baritina Sulfat natural de bariu. stocul se numeste lacolit. afluent al Crisului Repede. Basca Mica (rau) Impreuna cu Basca Mare. Barcau (rau ) Apa curgatoare ce-si are izvoarele in Muntii Apuseni. afluenti ai Buzaului. se numesc stokuri. care se intrebuinteaza in constructii si pavaje. afluenti ai Buzaului. etc. compusa din minerale bogate in magneziu si fier.

1849 m. Biosfera Totalitatea vietuitoarelor de pe Pamant care impreuna cu toate elementele necesare vietii formeaza un invelis specific. se aliniaza o culme muntoasa prelunga. mai scunda numita Stanisoara. Masa totala a litosferei este de zece la puterea a cinsprezece tone. Biogeneza Teorie dupa care orice fiinta ia nastere din alta fiinta. Biosfera este un suprasistem alcatuit din numeroase . iar mai departe. Biogeografie Stiinta care studiaza repartitia organismelor animale si vegetale pe suprafata pamantului. Berzunt (munte) La rasarit de Valea Bistritei pe malul stang si paralel cu Muntii Bistritei. pe Valea Bicazului. la sud de cotul pe care il face raul Bistrita. Bihor. Limitele sale sunt cuprinse intre cele mai mari adancimi ale Oceanului Planetar si marginea superioara a atmosferei. Benzina Produs petrolier sau de sinteza format dintr-un amestec de hidrocarburi lichide. Bicaz (rau) Afluent al Siretului. alaturi de hidrosfera. utilizat ca principal combustibil pentru motoare. Berca-Arbanasi Zona in Subcarpatii de Curbaura unde se gasesc vulcani noroiosi. Bihorului (munti) Culme muntoasa in Muntii Apuseni . litosfera si atmosfera.1849 m in Vf. Bihor (varf) Varf in Muntii Bihor din Muntii Apuseni .Becata Pasare migratoare care traieste in regiunile mlastinoase. Biogen (Despre roci) Care rezulta din tesuturi vii. se desfazoara culmile Gosmanu si Berzunt. Bicaz (oras ) Oras aflat in grupa centrala a Carpatilor Orientali.

) . pe Valea Viseului. Bolboci (lac) Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci. cu blana pretioasa. cu parul negru. Bodoc (munti) Culme muntoasa din Carpatii Orientali. Borviz Apa minerala Bour Taur salbatic care traia odinioara si in tara noastra. Bistra (rau) Afluent al Timisului. Biosfera este unicul suprasistem al Pamantului in care se produc substante organice prin procese specifice de transformare a energiei solare. Bistrita (rau) Riu ce izvoraste din Muntii Rodnei curgand apoi spre Moldova Bistritei (muntii) Culme muntoasa din Carpatii Orientali-Grupa Centrala-1859. Bizam Specie de animal rozator. Bivol Animal domestic rumegator (asemanator cu boul). din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni.sisteme. (la sing. si materiei anorganice. ape. Borsa (oras) Oras situat in Depresiunea Maramuresului. mai rar alb.animal din aceasta subfamilie. Bovine Subfamilie de rumegatoare din care fac parte vitele cornute mari. cu o populatie de 25000-50000 locuitori. Biospeologie Ramura a biologiei care studiaza fauna pesterilor.Grupa Centrala. Borceag Cultura furajera formata dintr-un amestec de leguminoase si cereale. intre care ecosistemele sunt unitatile functionale elementare. Face parte din grupa de sud a retelei hidrigrafice. .

iar restul pe bratele Sf. Bratul Sfantul Gheorghe La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele tei brate care strabat Delta. Bratul Sulina La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele tei brate care strabat Delta. cel mai nou pamant al tarii. Grupa Bucegi se prezinta ca un bloc de piatra.Gheorghe si Sulina. de o rara frumusete.Gheorghe si Sulina.Gheorghe si Sulina. pe care il cladeste inainte de ase varsa in mare.la est. Dunarea incepe sa coteasca. spre nord.Brad Arbore din familia pinaceelor. ziua spre uscat. intre care se cuprind Balta Ialomitei (intre Dunare si bratul Borcea) si "Insula MAre a Brailei" (Balta Brailei) intre Dunarea Veche si bratul Dunarea Noua (Cremenea). cel mai nou pamant al tarii. spre Valea Dambovitei . Bratul Borcea De la Calarasi. de o rara frumusete. Este mentionat documentar inca din oerioada feudala (1271).000 locuitori. iar restul pe bratele Sf. Dunarea isi poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia. inalt pana la 50 m.la . Bucegi ( munti) Grupa de munti in Carpatii Meridionali. pe care il cladeste inainte de ase varsa in mare. Populatia este de 325. cu tulpina dreapta si frunze aciculare. incetul cu incetul. Bretcu (munti) Culme muntoasa din Carpatii Orientali-Grupa Sudica situata in estul Depresiunii Brasovului. cel mai nou pamant al tarii. Dunarea isi poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia. Bratul Chilia La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele tei brate care strabat Delta. Brasov (oras) Oras situat in Depresiunea Brasov.la vest si spre Depresiunea Brasovului . iar noaptea spre mare. Briza Vant regulat care sufla la tarmul marii. desfacanduse pana la Braila de doua ori in cate doua brate.. de o rara frumusete. Dunarea isi poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia. abrupt pe trei laturi: spre Valea Prahovei . iar restul pe bratele Sf. pe care il cladeste inainte de ase varsa in mare.

numeroase licee si scoli generale. In prezent este cel mai important centru politico administrativ si cel mai puternic centru industrial al tarii. situata la sudul tarii noastre in Peninsula Balcanica. De asemenea. pe care exista statie meteorologica si o cabana turistica. Orasul s-a dezvoltat continuu. Busteni ASEZAREA GEOGRAFICA Valea Prahovei VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria chimica (hartie) Turistic: statiune climaterica Buzau (rau) Apa curgatoare ce face parte din grupa de est a retelei hidrografice. orasul Bucuresti este pomenit pentru prima data cu numele de "Cetatea Bucuresti". Muntii Bucegi propriu-zisi. Cel mai inalt varf din Muntii Bucegi este Omu (2505 m). orasul devine capitala Romaniei. Din loc in loc. Are o populatie de peste 2. numit de aceea Podisul Bucegilor. Claditi. desi orasul este mult mai vechi decat data mentionata. cu marginile ca niste ziduri drepte. Are ca . ca si acesta. ca si Ceahlaul.5 milioane de locuitori. ei se infatiseaza. In hrisovul dat la 20 septembrie 1459 de catre Vlad Tepes. Este afluent al Siretului. in forma de ciuperci (Babele) sau de cap de om (Sfinxul). se desfasoara intre Valea Prahovei si Valea Ialomitei.nord. precum si numeroase monumente de mare valoare istorica si artisitca. in Bucuresti se afla cele mai inalte institutii de cultura. Este asezat in partea centrala a Campiei Romane si cuprinde 6 sectoare urbane si sectorul agricol Ilfov din jurul orasului. dar cu culmile netede ca un adevarat podis. Bucuresti Bucuresti este capitala Romaniei. din conglomerate calcaroase. roase de vant si de ploaie. domnul Tarii Romanesti. Este cel mai mare oras al tarii. cu inaltimi de peste 2000 m. Bulgaria Tara vecina. Din anul 1862 dupa unirea celor doua principate. Din apropiera acestui varf izvoraste Ialomita. pe acest pod intalnim stanci formate in urma actiunii indelungate a inghetului si dezghetului.

Mostistea. in vecinatatea Muntilor Capatanii (langa Calimanesti). Campia Aradului Parte a Campiei de Vest. Basca Chiajdului. Cambisoluri Cuprind solurile brune si brune acide. Jiu. Calutul de mare Mic peste marin cu capul asemanator cu cel al calului.2100 m in Vf. piatra de var. Slanic. Olt. Campia Burnazului . in vecinatatea muntilor Capatanii (langa Caciulata). Calcan Peste de mare cu corpul turtit lateral si cu ochii pe partea stanga a capului. Buzaului (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Sudica. Calnau. Arges. Clasa de soluri care include solurile cu orizont B cambic. Vedea.Grupa Centrala . munti josi si mijlocii. formata din carbonat de calciu. avand ca componente Baraganul Ialomitei si Baraganul Calmatuiului (campii tabulare). Basca Mica. Calimani (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali . Calimanesti Statiune balneo-climaterica situata pe malul raului Olt.afluenti: Basca Mare. Caciulata Statiune balneo-climaterica situata pe malul Oltului. Campia Boianului Campie situata in sectorul Olt-Arges a Campiei Romane (campie tabulara). C Cabalin Denumire generica data cailor. caracterizand Subcarpatii. Calcar Roca sedimentara.Pietrosu. Campia Baraganului Campie situata in sud. Calmatui Afluent direct din Campia Romana ai Dunarii alaturi de Drincea. Desnatui.

Prin urmare Campia Romana este inclinata spre sud si est. inaltimea este doar de 5 m. de dealurile subcarpatice (intre vaile Dambovita si Trotus0 si de Podisul Moldovei. parcursa de raul Jijia (afluent al Prutului). Campia Vlasiei Campie tabulara. Campia Siretului Componenta a Campiei Estice (campie de subsidenta). Campia Olteniei Campie situata intre Dunare. In parte de nord. Este strabatuta pe mijloc de Jiu. Ea alcatuieste partea cea mai ingusta a Campiei Romane. este numita si Campia Romana. iar catre nord este delimitata de marginea Podisului getic (pana la Valea Dambovitei). Campia de Vest Este delimitata spre apus de hotarul tarii noastre cu Ungariasi Iugoslavia. are o lungime de peste 300 km. fiind cea mai intinsa dintre campii. Campia Romana are inaltimea de pana la 300 m. Latimea maxima o are intre Buzau si Fetesti (125 km). Este o regiune de dealuri mai joase (200 m inaltime) situata in est. Campia Timisului Componenta a Campiei Vestice (campie joasa). unde ajunge la 10m. Olt si Podisul Getic. Campia Romana Campia Romana este situata in partea de sud a tarii. Are ca si componente campiile tabulare: Campia Blahnitei. Campia Bailestilor. ea este marginita de lunca Dunarii. Campia Mostistei. Campia Gavanu-Burdea Campie situata in sectorul Olt-Arges a Campiei Romane (campie tabulara). La varsarea Siretului in Dunare. Campia Moldovei (Jijiei) Campia Moldovei ocupa partea de nord-est. de-a lungul Dunarii. De la vest la est. Catre est ea se intinde pana la marginea dealurilor. Campia Calnaului. Campia Somesului Componenta a Campiei Vestice (campie joasa) strabatuta de raul Somes. Campia Titu. numita de aceea Campia Dunarii. Campia Pitestilor Componeneta a sectorului Olt-Arges din Campia Romana (campie piemontana). componenta a Campiei romane.Campie situata in sectorul Olt-Arges a Campiei Romane (campie tabulara). catre dealuri. marginita de Campia Gherghitei. de-a . Campia Roamanatilor. Intrucat ea este cuprinsa in intregime pe teritoriul tarii noastre. Catre vest. Campia Crisurilor Componenta a Campiei de Vest (campie joasa). strabatuta de raul Timis. dar scade treptat spre est. in cuprisul carora patrunde ca niste golfuri. sud si est.

lungul raurilor. In nord, Campia de Vest incepe de la raul Tur, iar in sud, se terminala granita cu Iugoslavia, fiind cea cand mai ingusta Campia Somesului, Campia Crisurilor, Campia Aradului), cand mai lata (Campia Timisului). Campie Intindere vasta de pamant fara accidente insemnate de teren. Campie tabulara Campii formate datorita migrarii orizontale si adancirii raurilor mari (Jiu, Olt, Arges, Dunare) acoperite cu loess. Campia Bailestilor Campia Romanatilor Campia Blahnitei Campia Vlasiei Campia Boianului Campia Gavanu-Burdea Campulung Moldovenesc Oras situat in Depresiunea Campulung avand o populatie de sub 25000 locuitori. Candrel (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Parang - 2244 m. Canepa Planta erbacee cultivata pentru fibrele textile care se scot din tulpina si pentru uleiul extras din seminte si folosit la prepararea lacurilor. Capatanii (munti) Culme muntoasa din Carpatii Meridionali-Grupa Parang - 2124 m in Vf.Ursu. Capra (Vf.) Varf in Muntii Parang -1926 m. Capra neagra (capra de munte) Capra salbatica cu parul brun negru, din regiunile alpine. Caprine Denumire generica data caprelor. Capul Midia Localitate pe malul marii. Caracuda Peste de balta cu corpul turtit lateral, lung de 25-30 cm. Caramida refractara Caramizi care rezista la temperaturi inalte fara sa-si schimbe structura si caracteristicile. Carasul

Peste de balta lung de 15-20 cm., din famila crapului. Carbune Roca sedimentara de culoare galbuie sau bruna pana la neagra, formata prin carbonizarea resturilor vegetale si folosita drept combustibil. Carbune brun Carbune inferior , cu un orocent scazut de carbon si vechime mica. Carpatic (tip) Tip de relief montan caracterizat prin combinarea formelor rezultate din structuri cutate complexe, din inaltari si scufundari ale unor blocuri hercinice, din vulcanisn si suprafete de nivelare. Carpatii Muntii Carpati sunt Munti tineri si de inaltime mijlocie. Ei alcatuiesc o parte din lantul muntos carpatic, care incepe la Dunare, din bazinul Vienei si se desfasoara neintrerupt, sub forma unui arc, pe teritoriu Cehiei, Slovaciei, Poloniei, al Ucrainei, al Romaniei si al Iugoslaviei, terminandu-se dincolo de Dunare, in Valea Timokului. Lungimea totala a intregului lant este de 1600 km. L arandul lor Carpatii fac parte dintr-un sir mai lung, lantul alpino-carpato-himalaian, care strabate Europa si Asia, de la Oceanul Atlantic si pana la Oceanul Pacific. Carpatii se gasesc, prin urmare , in continuarea Alpilor si se prelungesc, la randul lor, cu Muntii Stara Planina (Balcani). Pe teritoriul tarii noastre se afla mai mult de jumatate din lungimea totala a Carpatilor. Carpatii Meridionali Carpatii Occidentali constituie sirul cel mai impunator, mai masiv si mai inalt din Carpatii romanesti. Ei sunt cuprinsi intre Valea Prahovei, care-i desparte de Carpatii Orientali, si culoarul Timis-Cerna-Bistraaa, care-i separa de Carpatii Occidentali. Carpatii Meridonali sunt alcatuiti din urmatoarele grupa: - grupa Bucegi, - grupa Fagaras, - grupa Parang, - grupa Retezat-Godeanu. Carpatii Occidentali Carpatii Occidentali sunt cei mai scunzi dintre ramurile Carpatilor romanesti, sunt totodata cei mai fragmentati. Culmile nu mai pastreaza aceeasi continuitate pe care am intalnit-o in celelalte regiuni muntoase, aceasta din cauza prabusirilor care au dat nastere, in cuprinsul lor, unor depresiuni si culoare largi. Foarte felurita este si alcatuirea geologica, un adevarat "mozaic" de roci. Carpatii Occidentali se intind de la Valea Dunarii, in sud, pana la Valea Barcaului, afluent al Crisului Repede, in nord. Carpatii Occidentali frmeaza ramura muntoasa care inchide spre apus arcul carpatic din tara noastra. Ei sunt alcatuiti din roci cristaline, din calcare, grasii si roci eruptive. Cu toate caaaa in cea mai mare parte sunt claditi din roci tari, ei sunt mai putin inalti decat celelalte ramuri ale Carpatilor, cele mai mari inaltimi trec cu putin de 1800 m. Aceasta se datoreste nu numai activitatii de eroziune a agentilor externi, ci si inaltarilor mai reduse la care au fost supusi in timpul formarii lor.

Carpatii Occidentali sunt alcatuiti din urmatoarele grupe: - grupa Muntilor Banatului, - Masivul Poiana Rusca, - grupa Muntilor Apuseni. Carpatii Orientali Carpatii Orientali se intind pe directia NV-SE, de la hotarul de nord al tarii pana la Valea Prahovei. Muntii pot fi trecuti cu usurinta dintr-o parte in alta pe vaile apelor care , in unele locuri, ii taie de-a curmezisul: Moldova, Bistrita, Trotusul, Buzaul, Trotusul, Buzaul, Prahova si o serie de afluenti ai acestora sau prin trecatori inalte de culme. Carpatii Orientali se infatiseaza sub frma a trei siruri paralel. Dintre acestea, sirurile situate in mijloc si spre est s-au format prin incretirea scoartei, iar cel dinspre vest a fost cladit prin eruptii vulcanice, formand lantul muntilor vulcanici. Carpen Arbore cu frunze ovale dintate si cu flori in amenti, cu lemnul dur si rezistent. Carst Totalitatea formelor de relief create in rocile usor dizolvabile (calcar, sare, gips), atat la suprafata (exocarst) cat si in interior (endocarst), prin procese de dizolvare, de precipitare, cat si prin eroziune. Termenul s-a generalizat de la Podisul Karst, din Iugoslavia. Tipuri de carst: - merocarst-incipient, limitat mai ales la unele forme de adancime, din cauza stratelor subtiri si calcarelor cu facies marnos sau cretos - holocarst-integral, foarte dezvoltate pe verticala, in calcarele groase si pure din climatele umede sau temperate; se mai numeste si calcar dinaric; - fosil - ingropat sub sedimente mai noi; Kegel-carst - campuri carstice in climatul intertropical cu martori desi sub forma de turnuri (kegel); - clastocarst sau pseudocarst - format in loess, tufuri, aglomerate vulcanice; - vulcano-carst - in roci vulcanice; Castanul dulce Arbore cu frunze simple, dintate, cu flori mici galbui si cu fructe comestbile, dulci. Castor Mamifer rozator cu blana pretioasa, care traieste in colonii. Catena Lant de incretituri ale scoartei pamantesti, formata cam in acelasi timp. Cauciuc Material elastic si rezistent obtinut din latexul unor plante sau fabricat prin procedee chimice. Cazane Defileul dintre Bazias si Orsova, odinioara cu mari dificultati in calea navigatiei

Cetatile Ponorului "Cetatile Ponorului" sunt situate in partea centrala a Muntilor Bihorului si sunt formate dintr-un sir de pesteri.(stanci in albie. Cerna (rau) Rau din grupa de sud a retelei hidrografice. a fost pus in valoare prin crearea marelui baraj de la Portile de Fier. de padure. impreuna cu Sadu si Hartibaciu.Grupa Centrala . Cereal Grupa de plante agricole (alimentare si furajere) din familia gramineelor.Grupa Retezat-Godeanu. ca niste galerii stramte sau sali uriase. Cheile Dambovicioarei Chei sapate in rocile calcaroase de raul ce acelasi nume. unul dintre cele mai mari sisteme hidroenergetice si de navigatie (cu duble ecluze) din Europa. cu fructul ghinda. . Cerb Mamifer rumegator. deosebit de fertil. in adancul lor fiin sapata Pestera Ialomitei. grinzi) intrebuintat in constructii. Ceahlau (munte) Culme muntoasa in Carpatii Orientali .Cazane. cu stalactite si stalagmite. Cibin (rau) Afluent al Oltului. cu partea superioara a capului mare si turtita. cu corpul mare si cu coarnele ramificate. Cernoziom Pamint negru . Chefal Nume dat la doua specii de pesti marini. Cheile Tatarului Chei sapate in rocile calcaroase ale muntilor de raul Ialomita. care se gaseste mai ales in regiunile de stepa Cernoziom levigat Tip de sol din clasa molisolurilor. curenti in vartej) . Cerul Arbore mare. in adancul lor fiind sapata Pestera Dambovicioarei.1907 m. Cernei (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali . Cherestea Material lemnos (scanduri. spate de apele subterane. asemanator cu stejarul. Baile Herculane (statiune balneoclimaterica) si Orsova sunt situate pe Cerna.

Ciment Material pulverulent obtinut prin macinare clicherului. folosit ca dezinfectant si decolorant. dominat de influente oceanice. fiind folosit in constructii. formata prin eroziune sau prin actiunea unui ghetar. alimentara. de pielarie. etc. Teatrul National si Opera Romana. continental accentuat (adesea excesiv). infiintat de marele naturalist roman Emil Racovita. institute si scoli.Grupa Centrala -1301 m. precum sio o frumoasa gradina botanica.ica. Ciucas (varf) Varf in Muntii Ciucasului. Aicei se afla Universitatea. facand tranzitia intre cel al Europei de Vest. chim. cu pene negre si verzi-albastrii. Clor Gaz galben-verzui. climatul Romaniei este temperat-continental moderat. textila. Ciucului (munti) Munti in Carpatii Orientali . influente ajunse la noi peste culmi muntoase inalte. Ciucasului (munti) Munti in Carpatii Orientali-Grupa Centrala -1954 in Vf. Ciomatu (munte) Culme muntoasa din Carpatii Orientali .Ciucas. Cocosul de munte Pasare salbateca mare. se intareste. Acestea constituie conditii cu totul favorabile pentru vegetatia naturala si pentru o agricultura diversificata. mediteranean. foarte toxic. al Europei de Est. primul din lume. Cluj-Napoca Cluj-Napoca este al saelea oras din tara dupa numarul populatiei. care in contact cu apa. Cocs . si al Europei Sudice. Circ glaciar Depresiune circulara in regiunile inalte ale muntilor . Clima temperat-continentala de tranzitie Luat in ansamblu. La Cluj-Napoca se gaseste si un institut pentru cercetarea pesterilor. Orasul este un centru industrial puternic prin industria constructoare de masini. Clean Peste de apa dulce cu corpul gros acoperit cu solzi mari.Grupa Centrala. Clima Totalitatea proceselor si fenimenelor meteorologice caracteristice unei regiuni gografice. Carpatii Meridionali -1954 m.

Amintim. lunca. prelucrarea complexa a lemnului) Combina Masina de lucru complexa care indeplineste. lac antropic. Colilie Numele mai multor specii de plante erbacee cu tulpini subtiri. Comanesti ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Comanesti VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25. a unei depresiuni. ca si frumusetea vailor fac din Muntii Apuseni un tinut foarte pitoresc. 2. mai mute operatii. zone lacustre. balta. care au infatisarea unor turnuri de ceatae ruinata. Constanta Orasul Constanta este cel mai mare port al tarii la Marea Neagra. lemnului (cherestea de rasinoase.Metaliferi) Varietatea structurii geologice. aduse de apele curgatoare. Masina prevazuta cu un cilindru metalic masiv. Conditii de mediu Totalitatea factorilor de mediu biotici si abiotici in care traieste o fiinta. Compresor 1. sau chiar albia unui rau. servind la nivelarea si indesarea terasamentelor. apoi izbucurile. Colorant Substanta (naturala sau sintetica) cu care se coloreaza.Produs rezultat de la distilarea carbunilor la temperaturi inalte. Coloane de bazalt (m. izvoare care rabufnesc din cotloanele tainice ale muntilor calcarosi. Combina miniera Masina ce efectueaza taierea rocilor si colectarea minereului din frontul de lucru.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria carbunelui. intr-un proces tehnologic. Masina care serveste la comprimarea unui gaz. cu peri albi in varful semintelor. Colmatare Proces de umplere cu aluviuni. chei si alt curiozitati ale naturii. Comuna Unitate administrativa de baza compusa din unul sau mai multe sate. unde se intalnesc pesteri. Conducte magistrale Teava sau ansablu de tevi pentru transportul fluidelor pe un anumit traseu. Constanta dispune de un . inalte. intre aceastea. coloanele de bazalt din Muntii Metaliferi.

tigai. Constanta Oras situat in zona litorala. Convectie Miscare verticala (ascendenta si descendenta) a aerului determinata de incalzirea inegala a straturilor inferioare ale atmosferei (convectie termica) sau de obstacolele aflate in calea aerului in miscare (convectie) dinamica. sfere. aproape tot atat de dur ca diamantul. Aceasta din urma poate fi orografica. textila (lana) Turistic: statiune balneoclimaterica Cozia (munti) . cristalizat. incovoiat. care se hraneste cu pesti. Coraziune Actiune a vantului de slefuire a rocilor in mod diferentiat. de cultura si arta.situate in Pod. gaita. saltele. babe. Corindon 1 Piatra pretioasa formata dintr-un oxid natural de aluminiu. Cotnari Podgorii .mare santier naval.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria lemnului (cherestea). praf sau ace de ghiata. Cormoran Pasare palmipeda acvatica. cu o populatie 350000-400000 locuitori. institute de invatamant superior. ca Tomis. Covasna ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Brasov VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25. de multe intreprinderi industriale. prin intermediul particulelor de nisip. in cazul cand obstacolul este un lant montan. si frontala. Corund Corindon Corvide Familie de pasari din care fac parte corbul. Moldovei. cioara. Costinesti Statiune pe malul Marii Negre. dreikantere etc. corund. fiind totodata principalul centru al turismului de pe litoral. cu ciocul lung.. etc. Realizeaza urmatoarele forme de relief: ciuperci. cand este o masa de aer mai rece. sec VII-VI i.Hr. Cunoscut inca din perioada antica.

Se deosebeste de tertiar prin . formata pe roci de tipul loessului. Lungimea si latimea unui crov poate atinge zeci si chiar sute de metri. Cuart Mineral foarte raspindit in natura. prin tasare. Crevete Crustaceu marin comestibil Crisul Alb Bazinul hidrografic al Crisurilor cuprinde Barcaul si cele trei Crisuri: Crisu Repede (cu Iada si Dragan). Denumiri locale: gavan.din Grupa Fagaras a Carpatilor Meridionali. Crisu Negru cu debitul cel mai mare si Crisu Alb. Crov Depresiune mica.000 ani dupa cronologia scurta. Gavanu-Burdea. Prin ingemanare si extindere crovurile dau depresiuni mai mari numite gavane si padine. cu solzi mari. Crap Peste de apa dulce. Crisul Negru Bazinul hidrografic al Crisurilor cuprinde Barcaul si cele trei Crisuri: Crisu Repede (cu Iada si Dragan). folsit in fabricare otelurilor speciale. etc. Sunt tipice in Baragan. Burnas. Crisul Repede Bazinul hidrografic al Crisurilor cuprinde Barcaul si cele trei Crisuri: Crisu Repede (cu Iada si Dragan). coscova. asemanator cu fierul. dureaza 1. Crivat Vant puternic. care sufla iarna in tara noastra dinspre nord-est. Cretacic Ultima perioada a erei mezozoice. Crom Metal dur. in tabacarie. in regiune de stepa. Cresterea animalelor Ramura a agriculturii. cu doua perechi de mustati in jurul gurii. rovina.Culme muntoasa . formand lacuri. dar adancimea numai 2-5 m. sau 500. padina. Crovurile mentin uneori apa. strachina. Crisu Negru cu debitul cel mai mare si Crisu Alb. care se gaseste in stare amorfain nisip sau cristalizat in cristale de diferite culori Cuaternar A patra era geologica. Crisu Negru cu debitul cel mai mare si Crisu Alb.1668 m .5 milioane de ani (cand se include si villafranchianul) dupa cronologia lunga. circulara sau elipsoidala. Cracau (rau) Afluent al Siretului. rece.

bun conducator de electricitate. cuaternar inferior (din villafrankian pana la prima glaciatiune). Culoarul Bistrei Culoar situat pe valea raului Bistra. pe o diagrama. Cultura plantelor Ramura a agriculturii care are ca obiect cultivarea plantelor in vederea obtinerii de alimenta. cunoscuta prin strigatul ei caracteristic. Curburii (muntii) Grupa Sudica a Carpatilor Orientali (a Curburii). Culoarul Timis-Cerna Culoar situat pe vaile raurilor Timis si Cerna si care separa Muntii Banatului de Grupa Retezat-Godeanu de Muntii Poiana Rusca. Curba izotermica Curba care uneste. . a ajuns in sec. migrand dinspre est. Cuprifer Care contine cupru. Leaota si Piatra Craiului.aparitia glaciatiunilor si a omului. Cumanii (popor migrator) Popor de neam turcic care. punctele cu aceeasi temperatura ale unui proces fizico chimic. Culoarul Rucar-Bran Se afla intre muntii Bucegi. Cuaternar mediu (glaciatiunile Donau. tardiglaciarul si postglaciarul). Se subdivide in moduri diferite dupa urmatoarele criterii: glaciatiuni. Gunz. Mindel) si cuaternarul superior (interglaciarul Mindel-Riss. separa Muntii Poiana Rusca de Grupa Retezat-Godeanu de Muntii Poiana Rusca. fauna terestra. Cupru Metal de culoare rosiatica. furaje sau materii prime. Cuc Pasare migratoare cu penele cenusii. maleabil si ductil. XI si pe teritoriu tarii noastre. industriile umane si hominizi. din punct de vedere tectonic este o continuare a Pliocenului. Culmea Niculitelului Culmea Niculitel atinge 363 m si este situata in Podisul Dobrogei de Nord. sedimente marine. Mai frecvent se folosesc urmatoarele subdiviziuni: pleistocen (glaciar) si holocen (postglaciar) . glaciatiunile Riss si Wurm. cu numeroase intrebuintari in industrie.

Dealurile Crasnei si Dealurile Silvaniei (Salajului). dar au inaltimi mai mari. sunt joase ca inaltime. facand trecera spre Campia de Vest. Dealurile Crisene Componente ale Dealurile de Vest. Dealurile de Vest Incep de la Valea Nerei in sud si se intind pana la Valea Somesului. deoarece. Are ca afluenti: Dambovicioara si Colentina. acolo unde culmile sunt mai inalte. Dealurile Silvaniei (Salajului) Vezi Dealurile Crasnei. Dealurile Banatului Componente ale Dealuriloe de Vest. Cele mai insemnate sunt Dealurile Lipovei si Dealurile din Sud. pe alocuri.D Dambovita (rau) Afluent al Argesului. muntii .000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: extractia si prelucrarea petrolului Dealu Mare (munte scund) Deal 587 m . Dealurile Tulcei Componente ale Masivului Dobrogei de Nord. ajungand la 200-300 m. livezi cu pomi fructiferi si chiar paduri. Aceste dealuri nu se prezinta ca un sir continuu. Ele sunt acoperite cu podgorii. Dealurile Banatului se situeaza intre Nera si Mures. Darmanesti ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Comanesti VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25.apartinand Podisului Moldovei. in nord pe marginea Carpatilor Occidentali. care se intind intre vaile Barcau si Somes. Dealurile Crasnei Componente ale Dealurile de Vest. Dealurile Crisene ocupa o intindere mai mica decat Dealurile Banatului. Dealurile Lipovei Vezi Dealurile Banatului.

strabate regiuni diferite (Depresiunea Giurgeu defileul Toplita Deda. Presiune atmosferica inferioara valorii normale a presiunii dintr-un loc oarecare. Dendrologie Parte a botanicii care se ocupa cu studiul plantelor lemnoase. Muntii Almajului (intre Bazias si Orsova) si pe o mica portiune (in aval de Orsova) Podisul Mehedinti. de 2-3 m lungime. cu botul alungit si prevazut cu numerosi dinti. sapata de o apa curgatoare. Decapod Ordin de crustacee cu zece picioare. Podisul Getic. Delfin Cetaceu rapitor cu corpul in forma de fus. In parte de nord sunt Muntii Locvei. unde Carpatii se continua. Defileul Jiului Jiu. Defileul Toplita-Deda desparte Muntii Caliman si Muntii Gurghiului. Intindere de teren inconjurata de inaltimi. cu izvoare in Hasmasu Mare. Depresiunea Transilvaniei sudul Muntilor Apuseni Dealurile de Vest si Cimpia de Vest). Defileu Vale strimta si adinca intre doi munti. Muntii Zarandului). 2. schimbarea profunda a caracteristucilor cursului Dunarii are loc in dreptul barajului de la Portile de Fier. formeaza pe o mica portiune granita cu Ungaria si se varsa in Tisa. Motru. Depresiunea Tirgu Jiu Cimpu Mare. Defileul Jiului separa Muntii Vulcan de Muntii Parang. Depresiunea Almajului (Bozovici) . Delta Dunarii Este regiunea cea mai joasa si mai noua a pamantului romanesc. trecatoare. Defileul Muresului (Toplita-Deda) Muresul. pe care fluviul o cladeste inainte de a se varsa inmare. Defileul Lainici. unitati care au corespondente la sud de Dunare. Cimpia Romana) si primeste ca afluenti principali pe Tismana. strabate mai multe unitati (Depresiunea Petrosani. Depresiune 1.ajung chiar pana la campie (de ex. Gilort si Amaradia. reprezentand un tinut cu totul deosebit. cu izvoare in Carpatii Meridionali (Jiu de Vest in Godeanu si Jiu de Est in Paring). Defileul Dunarii Sectorul Bazias-Portile de Fier se numeste si Defileul Dunarii.

Depresiunea Dumitresti Depresiune situata in Subcarpatii Curburii.Grupa Centrala.Grupa Nordica.Grupa Nordica.Grupa Parang. Depresiunea Campulung Moldovenesc Depresiune situata in Carpatii Orientali . Depresiunea Lovistei Depresiune situata in Carpatii Meridionali . Depresiunea Fagaras Depresiune situata in Carpatii Meridionali. Depresiunea Ciucului Depresiune situata in Carpatii Orientali . Depresiunea Cracau-Bistrita Depresiune situata in Subcarpatii Moldovei. Depresiunea Comanesti (Darmanesti) Depresiune situata in Carpatii Orientali . Depresiunea Dornelor Depresiune situata in Carpatii Orientali .Grupa Centrala.Grupa Fagaras. Depresiunea Campulung Depresiune situata in Subcarpatii Getici. . Depresiunea Casin Depresiunem situata in Carpatii orientali-Grupa Centrala. la Poalel Muntilor Fagaras. Depresiunea Caras-Ezeris Depresiune situata in Muntii Banatului. Depresiunea Giurgeului Depresiune situata in Carpatii Orientali .Grupa Nordica. Depresiunea Maramuresului Depresiune situata in Carpatii Orientali .Grupa Centrala. Depresiunea Chiojd Depresiune situata in Subcarpatii Curburii. Depresiunea Hateg Depresiune situata in Carpatii Meridionali .Depresiune situata in Muntii Banatului. Depresiunea Brasov Depresiune situata in grupa sudica a Carpatilor Orientali.

Geologii impart detritusul dupa marimea particulelor in: . Depresiunea Zarandului Depresiune situata in Muntii Apuseni.nisipuri. Depresiunea Neamtului Depresiune situata in Subcarpatii Moldovei. marne. Depresiunea Tg. Geologie: roca sedimentara compusa din detritus mobil sau cimentat. Poate fi: . Devonian .din dezagrgarea rocilor.din dezagregarea cochiliilor. Detritus Material rezultat din sfaramarea si distrugerea rocilor sub actiunea agentilor modificatori externi. . Depresiunea Petrosani Depresiune situata in Carpatii Meridionali . argile.Depresiunea Nalbant Depresiune situata in Masivul Dobrogei de sud. Jiu-Campu Mare Depresiune situata in Subcarpatii Getici. . loessuri. Detritic.organic .praf sau mal. Acestea prin cimentare dau rocile detritice: conglomerate (cand pietrisul e rotund). Depresiunea Sibiu Depresiune situata in Podisul Transilvaniei.mineral .psamite . a scheletelor de animale si plante.psefite . Depresiunea Vrancei Depresiune situata in Subcarpatii Curburii.pietrisuri. .Grupa Parang. orizont Care este compus din detritus. brecii (cand e colturos). Depresiunea Vad-Borod Depresiune situata in Carptii Apuseni. zona submontana.pelite . Depresiunea Tazlau – Casin Depresiune situata in Subcarpatii Moldovei. Detritic (despre roci) Provenit din alte roci prin farimitarea cauzata de agentii externi. gresii (nisip).

tripoli. a tuturor claselor de nevertebrate etc. Dihor Mamifer carnivor de marimea unei pisici. Dobresti (lac de acumulare) Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci. Se intrebuinteaza ca fondant in siderurgie. format din depunerea cochiliilor de diatomee. kiselgur. Diaspora Romanii din afara hotarelor tarii . din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni. in industria chimica (la fabricarea acidului carbonic). Dognecei (munti) Culme muntoasa in Muntii Banatului . dublu carbonat de calciu si magneziu. Dropia Pasare de stepa. Dolomit Roca sedimentara. Dunarea Pentru tara noastra. Diatomee Clasa de alge monocelulare microscopice. Drobeta (Drobeta-Turnu-Severin) Drobeta-Turnu-Severin.(In sintagma) Perioada (sau era) devoniana (si substantivat) = a treia (sau a patra) perioada a erei paleozoice. Diatomita Sediment silicios. ca piatra de constructie. Dom Structura geologica in forma de bolta larga circulara sau eliptica. de talie mare (ocrotita prin lege). Dunarea constituie una dintre componentele esentiale ale naturii locurilor. in industria sticlariei. Ea colecteaza aproape intreaga retea de ape curgatoare . cu cochilii de silice. cu corpul lung si subtire.Getic) Localitate in Pod.617m.in cazul nostru. caracterizata prin existenta plantelor cu organizare simpla. Dragasani (podgorii.Getic renumita pentru podgorii. cu picioarele scurte. Duna Movila (mica) de nisip formata de vint in regiunile nisipoase.pod. ca ingrasamant chimic etc. consolidat.

mai mult sau mai putin stabil. Afluentii ei principali formeaza un fel de aureola in jurul cununei Carpatilor.075. Defileul dintre Bazias si Orsova. iar afluentii de ordinul al doilea au directii radiale. debitul mediu ajunge la 6470 m3/s. astfel ca la Patlageanca inainte ca fluviul sa se desparta in bratele ce alcatuiesc delta si sa-si rasfire apele pe numeroase garle. drenate si cultivate agricol. dispune de adancimi ce asigura un pescaj minim de 2 m (la apele mici). Lungimea ecuatorului este de 40. odinioara cu mari dificultati in calea navigatiei (stanci in albie. Navigatia in sectorul Deltei se face pe bratul Sulina. Sectorul Calarasi-Braila se caracterizeaza prin despartirea fluviului in doua brate ce inchid in interior doua incinte. Sava. Dunarea Veche Vezi Bratul Borcea. in prezent indiguite. a fost pus in valoare prin crearea marelui baraj de la Portile de Fier.704 km (dupa elipsoidul Krasovski). Sectorul Portile de Fier-Calarasi. Dunarea parcurge 1075 km si aduna o mare cantitate de ape. ferastruind prin vai transversale muntii. Dunarea Noua Vezi Bratul Borcea.(in afara catorva mici rauri dobrogene). Tisa. pajiste. rezultat din interactiunile dintre organismele vii si mediul inconjurator. E Ecosistem Sistem ecologic unitar. curenti in vartej). Dunarea cuprinde patru sectoare cu caractere diferite. Prin extensie se spune si: . Dunarea este cel mai important fluviu international din Europa. lacuri si paduri. planul sau fiind perpendicular pe axa polilor. La intrarea in tara noastra are un debit mediu de 5560 m3/s datorita in buna parte aportului afluentilor mari pe care ii aduna in zona de convergenta hidrografica din apropiere de Belgrad (Drava. El reprezinta unitatea structurala si functionala de baza in ecologie si constituie un nivel superior de organizare a materiei vii (ex: lacul. Ecuator Cercul conventional care imparte Pamantul in doua emisfere egale. Pe teritoriul romanesc. ceea ce asigura circulatia navelor maritime (peste 7m pescaj). pe care o strabate de la vest la est. canalizat si permanent dragat de aluvunile ce se depun cu deosebire la varsarea in mare formand bara de la Sulina. pe vremuri cu mlastini. in aval de Braila este Dunarea maritima. egal cu cel al Volgai.). cu adancimi mai mari. unde fluviul curge intr-o singura albie (doar cateva mari ostroave). etc. Pe teritoriul tarii noastre. Morava) care-i dubleaza debitul. unul dintre cele mai mari sisteme hidroenergetice si de navigatie (cu duble ecluze) din Europa. Ecuatorul impreuna cu meridianul zero alcatuiesc sistemul de referinta al coordonatelor geografice. din apropierea Rinului pana la Marea Neagra. fapt deosebit de favorabil cailor de comunicatie interioare. padurea.

nordica. care poate decola si ateriza pe verticala. Eolian Care este actionat sau produs de vant. Elicopter Vehicul aerian prevazut cu una sau mai multe elice portante.ecuator ceresc (cercul rezultat din intersectia planului ecuatorului terestru cu sfera cereasca). California). sau valea curgea anterior pe o suprafata de nivelare ce reteza deopotriva indiferent ce roca). fara ca valea sa se deplaseze.prin supraimpunere (cand valea a trecut dintr-o patura moale discordanta.prin antecedenta. energia atomica.Thar. . care au ridicat o structura sub forma de anticlinal sau horst. dupa traseul avut anterior in rocile moi situate deasupra. Eforie Nord Localitate si statiune pe malul Marii Negre. situata obisnuit la Nord de ecuatorul geografic. lat. Energia eoliana Energia produsa de vant (miscari de mase de aer). care masca pe cea dura. .ecuator magnetic (linia care uneste punctele de pe suprafata Terrei unde inclinatia magnetica este zero). Buzau). Energia solara Energia emisa de soare si folosita in diverse moduri si scopuri. Eforie Sud Localitate si statiune pe malul Marii Negre. si s-a incatusat in cea masiva de dedesubt. trecand prin Sahara. Energia valurilor marii Energia produsa de valurile marilor. sau ramura muntoasa. .ecuator termic (linia ce uneste punctele cu cea mai ridicata temperatura medie anuala. Energia apelor termale Energia calorica degajata de apele termale.. Energia nucleara Energia obtinuta prin dezintegrarea atomului in urma unor reactii nucleare. O vale epigenetica se poate forma pe doua cai: . Epirogeneza 1. Instalarea si incatusarea unui curs de apa si a vaii sale in roci dure. la circa 10 gr. ci s-a incatusat in loc (ex. cand au intervenit miscari tectonice ulterioare instalarii raului. .

Totusi, cel mai adesea, supraimpunerea si epirogeneza se cosidera a fi acelasi lucru. 2. prin extindere, se foloseste si relief epigenetic pentru unele forme pozitive dezvelite prin eroziune diferentiata de sub o patura mai moale de sedimente (ex. o parte din Subcarpatii scosi de sub pietrisurile villafranchiene sau unele masive cum ar fi culmea cristalina a muntilor Codrului sau chiar a Mezesului, scoase de sub patura sedimentara). Epoca geologica Subdiviziunea de ordinul trei in scara geologica ( ex: Eogen, Miocen), dupa era si perioada. Epoca geomorfologica Cea mai mare subdiviziune in scara evolutiei paleogeomorfologice (ex. epoca carpatica, dupa care urmeaza etapa, faz, subfaza. Epoca glaciara Parte a erei cuaternare, ce corespunde, in mare, cu Paleoliticul, cand climatul s-a racit in mai multe randuri si a fost relativ umed, astfel ca s-au putut instala, pe o parte din zonele temperate, mari calote glaciare. Epoca glaciara a durat peste 500.000 ani si s-a terminat acum 10.000 ani. Dupa studiile facut e in Alpi au fost determinate patru faze glaciare: Gunz, Mindel, Riss, Wurm. Era geologica Diviziune de ordinul I a timpului geologic, care se caracterizeaza prin mari evenimente geologice. Ele se deosebesc fie dupa criterii stratigrafice (Arhaic, Algonkian, Primar, Secundar, Tertiar, Cuaternar), fie dupa criterii paleotologice (Azoic, Proterozoic, Paleozoic, Mezozoic, Neozoic), fie combinat. Etajul fagului Etajul fagului incepe de la 500 m si urca pana la 1200 m. Este in continuarea etajului stejarului. In unele parti, insa, fagul coboara chiar sub 100 m ca, de exemplu, in Defileul Dunarii sau chiar in Campia Romana (padurile de SNagov, Pustnicu, Baneasa etc.), dar poate ajunge si la altitudinea de 1500 m. Este etajul cel mai intins, ocupand 1/3 din suprafeta paduroasa a tarii. Arborele principal care compune acest etaj este fagul. La partile joase, fagul se amesteca cu stejarul, iar la cele superioare, cu rasinoasele. Etajul rasinoaselor Etajul rasinoaselor este situat la limita superioara a zonei padurilor, fiind mai mult raspandit in Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali. Limita in altitudine a acestui etaj poate cobora chiar pana la 650 m, dar poate si urcca pana la 1600-1800 m. Pe langa molid si brad aici mai cresc si alte specii de rasinoase, ca, de exemplu,larice, pinul s.a. Cel mai raspandit dintre rasinoase este insa molidul. Etajul stejarului

Etajul stejarului incepe de la inaltimea de 150 m si urca pana spre 500 m. El ocupa partea cea mai de jos a zonei padurilor. Este numit asa dupa feluritele specii de stejar care intra in alcatuirea lui (gorunul, cerul, garnita, stejarul, pufos). Pe langa stejar, aici se mai intalnesc carpenul, teiul, frasinul, artarul, jugastru, paltinul, ulmul etc. Etapa morfotectonica A doua treapta dupa epoca) in scara morfotectonica, care reuneste mai multe faze tectonice ce contribuie la conturarea unor ansambluri de unitati morfotectonice, caracterizate prin dominarea unui anumit stil de tectogeneza (ex. Etapa Neocarpatica, caracterizata prin ridicari in ansamblu). Etnic Referitor la apartenenta unui popor. Eustatism Miscarile pozitive sau negative de lunga durata ale nivelului oceanic. Ele pot fi cauzate de variatia volumului chiuvetelor oceanice (eustatism diatrofic), sau a volumului apei prin retinerea unei parti in calotele glaciare, sau prin topirea acestora (glacioeustatism). Sinonim eustazie. Eustazie Vezi Eustatism. Exondare Iesirea de sub apele marii a unor parti din scoarta terestra , fie prin miscari epirogenetice pozitive, fie prin eustatism negativ, ambele ducand la o regresiune marina. Exondarea se mai poate realiza prin colmatarea totala a unui lac sau mare de mica adancime. Sininim cu emersiune.

F

Facies Totalitatea caracterelor petrografice si paleontologice ale unui depozit sau roci, determinate de conditiile genetice ale mediului in care s-au format. Se subimpart in: litofaciesuri (gresos, calcaros, argilos, etc.) si biofaciesuri ( numulitic, coraligen, etc) Fag Arbore inalt de 15-30 m., cu scoarta neteda, al caruo lemn este folosit in industria de mobile si de celuloza sau drept combustibil. Fagaras (grupa) Grupa Fagaras, parte a Carpatilor Meridionali, se intind intre Dambovita si Olt si este aproape in intregime formata din sisturi cristaline. Ea cuprinde

doua culmi cu infatisari deosebite: Muntii Fagarasului spre nord si Muntii Papusa, Iezer, Ghitu, Fruntii si Cozia spre rasarit. Culmea dinspre miazanoapte este cea mai semeata. Ea poarta numele de Muntii Fagarasului. Pe toata lungimea acestora se insira ca dintii fierastrau, varfuri de 2000 m si chiar de peste 2500 m, intre care Moldoveanu (2544 m) si Nehoiu (2535 m), cele mai inalte varfuri din Carpatii romanesti. Fagaras (munti) Vezi Fagaras (grupa). Faina glaciara Fractiuni fine morenaice prin a caror frecare laminara se realizeaza polizarea rocilor sub ghetar. Faneata Teren in care creste iarba pentru fan. Fauna Totalitatea speciilor de animale, dintr-o regiune, dintr-o anumita epoca geologica. Feldspat Mineral cu structura lamelara , care face parte din compozitia mai multor roci , mai ales a celor eruptive. Fenomen antropogen Fenomen datorat actiunii omului cu urmari asupra reliefului, vegetatiei si climei ; fenomen antropic. Fier Metal greu, de culoare cenusie, maleabil, ductibil, bun conducator de caldura si electricitate si care, aliat cu carbonul sau cu alte elemente, se foloseste pe scara larga in industrie. Fiord Golf maritim stramt, sinuos si intrat adanc in uscat, cu maluri abrupte si inalte. Firn Zapada care se pastreaza de la un an la altul, dar a carei structura si volum se modifica prin topire, recristalizare si tasare, devcenind granulara (zapada de firn sau ghiata de firn). Prin topirea stratelor de suprafata, apa rezultata se infiltreaza si contribuie la marirea granulelor de ghiata, densitatea crescand cu adancimea, dar pastrand o porozotate ridicata. Firnul alimenteaza masa ghetarilor. Tot firn se numeste si un volum important dar izolat de zapada persistenta (Firnflecken),unde stratele de zapada isi pastreaza dispunerea originala si care este capabila de oarecare actiune morfologica.

care grupeaza soluri slab dezvoltate de pe depozite recente aluviale. Suprafetele de foliatie pot fi plane (sisturi).Fitogeografie Ramura a biogeografiei care studiaza raspandirea plantelor si comunitatilor vegetale in raport cu mediul (inconjurator) geografic. Fluvisol Unitate principala in legenda FAO.cuprind si sub numele de geobotanica. se raceste atat dupa gradientul adiapatic uscat. incalzirea are loc numai dupa gradientul adiabatic uscat. lacustre si marine. Se datoreaza faptului ca pe versantii expusi vantului aerul in miscare ascendenta. osor ondulate (gresiile curbicorticale din flisul carpatic) sau puternic contorsionate. pe pantele de "sub vant". nebulozitatea si cantitatile de precipitatii mai reduse decat pe cele "din vant". Focul Viu (Andreiasu de Jod . Foraminifere . Primele doua subramuri se . frecvent pe pantele adapostite ale lanturilor montane dezvoltate perpendicular fata de directtia vanturilor dominate.Vrancea) Fenomen datorat apriderii gazelor emanate permanent din sol. Principalele ei subramuri sunt : fitogeografia ecologica (studiaza cauzele ecologice ale raspandirii plantelor). Rocile ajunse la zi se pot desface sub influenta agentilor externi.C/100m (pana la nivelul condensarii) . umezeala relativa. in consecinta. fitogeografias floristica (studiaza arealele actuale ale plantelor). temperaturile sunt mai ridicate. Flis Formatie detritica alcatuita din straturi de conglomerate. argila si marna. Sinonim geografia plantelor. Foliatie Structura de detaliu a rocilor cristalofiliene si a altora. prin ridicarea acestuia. miscarea aerului este descendenta. gresii. la aceleasi inaltimi. care are o valoare subunitara variabila (mai sus de nivelul condensarii). un lant muntos Floristic Referitor la flora. Foen Vint cald si uscat.jud. in timp ce pe versantii adapostiti. Sinonim cu soluri aluviale. sub forma unor placi sau foite paralele. unde miscarea aerului este descendenta. Fonta Aliaj din fier si carbon produs in furnale si folosit la eleborarea otelului sai la turnarea directa a unor piese. care este egal cu 1 gr. fitogeografia istorica sau genetica (studiaza raspandirea plantelor in perioadele geologice si istoria elementelor floristice si a vegetatiei pana in perioada actuala). formate la fundul unei mari si devenit apoi. cat si dupa gradientul adiabatic umed.

Gainusa de balta Pasare migratoare cu penaj negru. Frasinul Arbore cu coroana rara. Fosfat Nume generic dat sarurilor acidului fosforic. avand corpul acoperit cu o cochilie calcaroasa prevazuta cu orificii pentru pseudopode. Formatie eoliana Formatie geologica a carei origine se datoreste actiunii de transport. rezistent si flexibil. frecventa in baltile Dunarii. Furnal Instalatie speciala pentru topirea minereurilor si extragerea metalelor. G Gaina (munte) Muntele Gaina se afla in prelungirea sudica a Muntilor Bihor din Muntii Apuseni. cuptor inalt. folosita in prelucrarea prin aschiere. a panelelor sau se aplica pe lemnul din care se fac mobile. rezultate prin reactia acestuia cu o baza. Freza Unealta cu unul sau mai multe taisuri dispuse simetric in jurul unui ax. care servestre la fabricarea placjelor. Furnire Foaie subtire de lemn de calitate superioara. de sedimentare sau de eroziune a vantului. Fosila Organism sau rest dintr-un organism vegetal sau animal conservat in depozitele sedimentare din trecutul geologic al Pamantului. Formatiune (formatie) Complex de strate din scoarta Pamantului depuse intr-o anumita perioada geologica. Garnita . al carui lemn. Forta de deviatie Vezi Forta Coriolis. se foloseste in industria mobilelor. cu fructe (samare) alungite.Ordin de protozoare marin.. a articolelor de sport etc.

atat prin prezentarea lor in serii temporale succesive cat si prin urmarirea modificarilor intervenite in timp. cu fund mlastinos. Gasca salbatica Specie de gasca. in structura populatiei. fiind vanata pentru carnea ei. care arde in aer cu o flacara albastrie si care se formeaza din materia organica la descompunere. Geografia economica Stiinta a intregului teritorial analizat din latura productiei si a traficului. Genetica Disciplina care studiaza fenomenele ereditatii si variabilitatii in organismele vii. si care vine la noi vara. nastere. Genetic Referitor la geneza. mai mica decat cea domestica. Geografia medicala .Arbore inrudit cu stejarul. la formare. intr-un anumit loc. fara culoare si fara miros. ramura a geografiei economice. teritoriu. Vezi Crov. Geneza Proces de aparitie a unei fiinte sau a unui lucru. cu lemnul rezistent folosit in constructii. 2. Gaz metan Gaz din grupa hidrocarburilor. Este socotit intermediar intre crov si padina. a regiunilor si tarilor analizate evoutiv si cauzal. la nastere. Valcea in semicerc. a culturilor agricole si a cresterii animalelor sub aspectul repartitieigeografice (spatiale) si a structurilor regionale. al rolului activitatilor industriale in modificarea peisajului geografic. orgine. Geogenie Ramura a geologiei care studiaza originea si formarea Pamantului. Geografia industriei Studiul raspandirii si concentrarii industriei in teritoriu. in fizionomia si profilul economic al asezarilor umane. Geografia agriculturii Studiul categoriilor de folosinta a terenurilor. Gavan 1. Geografia istorica Ramura a geografiei ce urmareste reconstituirea unor peisaje geografice trecute (de demult).

.1. apoi al asezarilor umane (originea. al clasificarii formelor de turism. al asezarilor urbane si rurale si al activitatilor sociale (fara cele politice si economice). produs si component al peisajului geografic. cu care in comun obiectul de cercetare solul. Studiul mediului inconjurator sub aspectul influentei acestora asupra sanatatii omului. Geografie Definitiile geografiei converg catre o stiinta care studiaza exteriorul Pamantului. notiunea de geografie sociala este folosita in echivalenta cu geografie umana (in Europa).). al distributiei. evolutiei si repartitiei solului pe suprafata uscatului. Adesea. distributia. dependente de potentialul geografic turistic. biotice. social (mergand pana la voluntarism) si complex (mediul de la suprafata Pamantului ca un sistem. dar de care se deosebeste prin aceea ca priveste solul sub aspectul sau de corp natural. al diferitelor tipuri de transport. economice. sau cu geografie culturala (in S.U. al nodurilor de transport (puncte de concentrare a curentilor de transport). fiecare organizate si prezentate de o maniera sistematica. Geografia solurilor Disciplina geografica care se ocupa cu studiul genezei. istorice s. Geografia sistemica Abordare sistematica a Terrei prin prezentarea succesiva a elementelor ce o compun (fizice. formele si reteaua de asezari). Studiul distributiei bolilor pe Terra in stransa corelare cu mediul geografic. dinamicii. in care si societatea este o componenta sau un subsistem).A). etnografic. al fluxurilor turistice si al regiunilor de primire. Geografia transporturilor Studiul geografic -la nivel mondial sau regional . Ea face legatura geografiei cu pedologia. Geografia umana Parte a geografiei ce se ocupa de om si activitatile umane in raport cu mediul geografic. sub aspect demografic. al repartitiei geografice a regiunilor emitente. al evolutiei formelor de turism practicate. 2. Geografia umana include studiul omului (al gruparilor umane). densitatii. si il studiaza in conformitate cu metodele. al curentilor de transport ce au loc in lungul acestor cai de comunicatie. Geografia turismului Studiul premizelor complexe ale fenomenului turistic (potentialul turistic). principiile si legile geografiei. Geografia sociala Studiul populatiei. dar cu variante si controverse care imbraca trei principale unghiuri de vedere: naturalistic (mergand pana la determinism geografic).a.al sistemelor de cai de comunicatie .

ca un sistem dinamic si unitar (geografia generala). trepte. Geomorfocronologie Cronologia geomorfologica intocmita pe baza ierarhizarii in timp a caracteristicilor reliefului actual. suprafete) si care au fost realizate de diferiti agenti externi (rauri. sau studiul reliefului. Geografia contemporana a condus la specializari pe discipline. evolutie.stiinta Pamantului considerat in relatie reciproca a maselor celor patru invelisuri atat din punct de vedere static . Mehedinti. pedogeografie.).al distributiei in spatiu. a mediuluide la exteriorul solid al Terrei. dinamica. Cu alte cuvinte. cronologie. actuala. . geomorfologie. Citam doua definitii: . in cadrul acestora de separarea principalelor perioade de timp cand evolutia a fost impusa. la nivel planetar (geografie generala). Geologie Stiinta care studiaza modul de formare. formele de relief reprezentand suportul mediului geografic si suprafata pe care se interfereaza toate fenomenele de la exteriorul Terrei. naturala si cea impusa de om. zonal. inclusiv viata umana. alcatuirea si istoria dezvoltarii globului terestru.S. tot ca parti de convergenta. geneza. ghetari.cat si din punct de vedere dinamic . de un anumit climat. creatorul geografiei moderne a fost Simion Mehedinti.Gr. dar diversificata local si regional (geografia regionala) . sau spatiul terestru. oceanografie.al transformarii in timp . regional si local (geografie regionala) totdeauna in sens cauzal. Scara morfocronologica se realizeaza din imbinarea scarii morfotectonice cu scara morfosculpturala. relieful fiind rezultanta in timp a celor doi factori. Geomorfologie Stiinta care se ocupa cu studiul stiinific al formelor pe care le imbraca suprafata terestra. mod de folosinta). (descriere. biogeografie. clasificare. Este vorba de realizarea marilor ansabluri muntoase si de platforma (epoci geomorfologice). sau la nivel continental. Este o stiinta fizico-geografica. prin analiza si interactiunile elementelor ce o compun (geografia generala) si regionalitatea imbinarii acestora (geografia regionala) In Romania. etc. hidrologia uscatului. este vorba de studiul geosferei externe (compusa din mai multe paturi) al carui specific rezida in schimbul de materie si cu Cosmosul sau studiul unitatii structurale a naturii de la suparfata Terrei. geografia economica si geografia populatiei si a asezarilor (geografia umana). climatologie. geografia abordeaza fenomenele de la suprfata Pamantului in interdependenta lor teritoriala si temporala.Indiferent de aceste pozitii si variantele lor. este solicitata uneori si de geologie (geologia dinamica . de ierarhizari in faze (si subfaze) a principalelor categorii (familii sau forme) de relief care se observa in peisajul actual (sub forma unor nivele.Geografia studiaza organizarea launtrica. de o anumita stare a nivelului de baza. sau de perioade tectonice de peneplenizari deosebit de indelungate care se pastreaza evident in relieful actual (etape). Posea si altii. sau de o faza de miscari tectonice.

insotite de metamorfism si magmatism. care-l socotesc o fosa adanca extinsa la marginea continentului. cu intruziuni granodiorice. ce contine un rid si un jgheab se numeste eugeosinclinal. Partea interna. apare totodata si un magmatism trahitoandezitic. Evolutia unui geosinclinal este indelungata si cuprinde diferite etape si faze (care variaza in amanunt de la un autor la altul): 1. etapa de scufundare (sau geosinclinala). cand se individualizeaza fose molasice (depuneri de roci moi de mica adancime). miscarile tectonice sunt instabile ca sens dar domina scufundarea. arierfosa si intrafosele (sau depresiunile interne). c) faza de postgeosinclinal (sau a ridicarilor in bloc. etapa de ridicare (sau orogeneza) cind domina inaltarile cu tendinta de a se forma un lant muntos. care considera ce geosinclinalul este un bazin intracontinental (subsident si umplut cu sedimente de mica adancime). Geosinclinal Regiuni depresionare foarte alungite si subsidente ale scoartei terestre. in contrast cu europenii. sau postorogena. in care se remarca avantfosa (in exterior). formand un nou sectoare muntoase care s-au format independent. in care se prepara nasterea unui lant muntos. dinspre continent. textila (prelucrarea inului si canepii) Ghitu (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras . situate de obicei la margine de ocean.Dana (1870). cand ridicarile si exondarea afecteaza si avantfosele si chiar regiuni vecine.1622 m. riduri. Geosinclinalul se compune din fasii adanci de tipul jgheburilor si parti mai ridicate . cand lasarile generale sint inlocuite cu inaltari. Giumalau (munte) . si totul se scufunda. aparand eruptii de tip ofiolitic. Se compune din mai multe faze: a) faza de inversiune (orogeneza propriu-zisa). 2. care se individualizeaza geosinclinalul. aceasta folosind-o insa mai ales ca metoda de studiu.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria lemnului (cherestea de rasinoase)..externa) . sau de echilibru izostatic). dupa care incepe umplerea cu sedimente de tip flis. b) faza de inchidere a geosinclinalului (sau tardigeosinclinala). In ele au loc sedimentari foarte groase de tipul flisului. ce incep prin cutari puternice ale zonei interne si revarsari de panze catre exterior. Termenul a fost introdus de geologul american J. Gheorghieni SEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Giurgeu VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25. iar domeniul extern se cheama miogeosinclinal.

gradientul adiabatic uscat. C / 100 m diferenta de nivel). Goru (Vf. Gradient adiabatic Variatia temperaturii in volumele de aer cu miscare convectiva adiabatica (fara schimb de caldura cu mediul inconjurator) . termenul este folosit ca substantiv: epoca glaciara. cu structura grauntoasa. Giurgeului (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala.gradientul adiabetic umed.1785 m. formata din feldspat. actiune glaciara. Granit Roca magmatica. C / 100 m) diferenta de nivel. Dupa gradul de saturatie a aerului cu vapuri de apa se disting: . cristalizata in intregime.Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala. Gosmanu (munte) Culme muntoasa in Carpatii Orientali . De asemenea. care variaza in functie de cantitatea vaporilor condensati pe unitatea de distanta ( < 1 gr. perioada glaciara.) Varf in muntii Vrancei . cuart si mica. Godeanu (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Retezat-Godeanu .verzi si albe la femela. Glaciar Termen general folosit pentru toate fenomenele care se raporteaza la ghetari. Gnais Roca metamorfica cu structura sistoasa . care traieste prin livezi si prin paduri. cu penele galbene si negre la mascul.Grupa Centrala. in tamplarie etc. propriu miscarilor verticale ale aerului uscat sau umed nesaturat si avand o valoare constanta ( = 1 gr. acida. . Grangur Pasare cantatoare migratoare. . propriu miscarilor verticale ale aerului umed saturat si avand valori subunitare. Glacis Fasie de teren cu panta lina si neteda creata la poalele unui abrupt sau a unui versant mai inclinat.Gugu. Gorunul Arbore inrudit cu stejarul al carui lemn este folosit in constructii .2291 in Vf.

Grindul Saraturile Grind situat in Delta Dunarii. Turcoaia). etc. Dupa bazinele colectoare si locul de varsare. pegmatit (cu cristale ce ating mai multi decimetri in lungime). cand se pune in loc in timpul tectogenezei se vorbeste de granitizare sintectonica si formeaza masive concordante. Granitul se separa natural in blocuri paralelipipedice. Grupa estica (ape) Raurile interioare. Uneori granitul imbiba rocile metamorfice sau sedimentare si dau nastere la migmatite. Granitul are o densitate relativ mica. Grind Mica ridicatura de teren de forma alungita. Greci. cu zone de tranzitie foarte extinse. boabele acestei plante. Grau Plante erbacee din familia gramineelor. In general corpurile granitice au un relief greoi si masiv. se formeaza masive bine circumscrise. ca piatra ornamentala (coloane. Grindul Caraorman Grind situat in Delta Dunarii. insoteste de obocei miscarile tectonice. iar prin descompunerea granulara creaza arena. ceea ce face sa aiba tendita de a se ridica spre suprafata. feldspatul si mica.aureolele de cintact. Carpatii Meridionali. Highis). Cand se pun sn loc post-tectonic. care au zone de tranzitie foarte inguste .batolitele.. discordante . rosietica si mai rar verzuie.avand ca minerale de baza cuartul. Muntii Apuseni ( Muntele Mare. Prezinta multe variatii: aplit (cu graunte fine). transformand rocile pe care le traverseza. cu spicul lung. Muntii Banatului. fenomen numit granitizare. In Romania se gaseste in: Dobrigea (Pricopani. Greci Varf 467m in Muntii Macin. raurile interioare se impart in urmatoarele grupe: Grupa de vest Grupa de sud Grupa estica Grupa raurilor dobrogene . Este folosit ca piatra de constructii. care rezulta din depunerile aluvionare ale unei ape curgatoare sau ale marii. prin dezagregare (mai ales prin inghet) si da grohotis. obeliscuri) etc. galbuie. De culoare alb-cenusie. din ale carei boabe se face faine. Grindul Letea Grind situat in Delta Dunarii.

cu un traseu complex. unde apele ei sunt folosite la irigatii. Negru care dreneaza Depresiunea Beiusului si Alb ce strabate zona miniera de la Brad si apoi Depresiunea Zarandului.Baraganul. El are doi afluenti mari Motrul si Gilortul. Racos. Somesul. Trotusul. Oltul. care izvoraste din Carpatii Orientali. de unde necesitatea construirii lacul de acumulare de la Stanca. Cel mai mare rau al Transilvaniei este insa Muresul. care se varsa in Dunare in dreptul localitatii Orsova. desi mai lung. in amonte de care se insira un mare sistem de lacuri si hidrocentrale. unde primeste Neajlovul si Dambovita. Carasul. unde se afla lacul Sf. La vest. cea mai mare apa a Transilvaniei de nord. Bistrita. Siretul aduna toate apele de pe versantul estic al Carpatilor Orientali (Suceava. Din muntii Apuseni spre granita de vest curg Barcaul si cele trei Crisuri: Repede ce trece prin Oradea. cat si din Muntii Apuseni prin Somesul Mic. Cozia). Din muntii Fagarasului. Grupa sudica. pe la Satu Mare. are ape mai putine. Cuprinde doua rauri principale: Siretul. de vest si de est. Gurghiu si Harghita (ultimul trece si la est de Olt. langa Stefanesti. principalul rau al Banatului. principalele rauri ale Maramuresului. traverseaza Campia Romana de la vest la est. cel mai mare dintre afluenti. Grupa centrala (Carpatii Orientali) Grupa centrala cuprinde de asemenea doua parti. cel mai mare ca debit mediu dintre raurile tarii (222 m3/s) si Prutul. Principalul sau afluent este Prahova. scazand astfel ca debit spre varsare. Raurile mai mari sunt: Timisul. are un debit bogat care-i fixeaza locul al 4-lea intre raurile tarii. de unde primeste si doi afluenti principali (Tarnavele). Jiul. Nera. reuniti in manunchi aproape de Pitesti. pentru alimentari cu apa si regularizarea cursului. muntii vulcanici Calimani. cand ajunge in campie. A doua mare confluenta este la sud de Bucuresti. unite la Dej. Cerna. dar se alimenteaza si din Muntii Apuseni prin Aries si Strei. Argesul isi aduna principalii sai afluenti. ferastruieste mai multe defilee in munti (Tusnad. care se alimenteaza atat din Carpatii Orientali prin Somesul Mare de nord.ape Cuprinde afluentii directi ai Dunarii. cu izvoarele in muntii Bucegi. Prutul are afluenti mici si regim de scurgere foarte variabil. in muntele Ciomatu. Grupa vestica – ape Are colector Tisa. Ultimul afluent al Tisei este Bega. Barzava. inclusiv partea mai secetoasa .Ana. langa Baile Tusnad. care trece prin Timisoara ete canalizat si navigabil. in lungul sau se afla o salba de lacuri de acumulare si hidrocentrale de circa 1000 MW forta instalata. Ialomita. Turnu-Rosu. Lucrarile ce se executa in aval de Bucuresti vor face navigabil cursul inferior al Dambovitei. cuprinde Viseul si Iza. care strabate cele doua principale bazine carbonifere ale tarii (cel de huila de la Petrosani si cel de lignit de la Rovinari-Motru) si zona industriala a Craiovei. Moldova. Buzaul). iar cursul sau inferior urmeaza sa devina navigabil. care. Ca volum de ape purtate sunt cam egale. un lac de crater vulcanic) sunt mai inalti decat cei vulcanici din nord si au cratere .Grupa estica.

care se varsa in lacurile din lungul tarmului Marii Negre. Obcinele Bucovinei (Mestecanis. Obcina Mare). bogati in minereuri neferoase (Gutaiul indeosebi). la sud de Muntii Rodnei. Gosmanu. ce depaseste spre nord granita tarii. protejand terenurile din vecinatate. ce scad treptat in altitudine spre est. in sirul estic sunt munti mai scunzi (Stanisoarei. Iza). Berzunt). Muntii Buzaului (care includ Penteleul si Siriul). Baraolt si Bodoc. Mai importante sunt Telita. care inchid pe Trotus depresiunea Comanesti.Giurgeu si Ciuc -. cu varfuri peste 1 700 m. Depresiunea Maramuresului cuprinde inaltimi de 800 m. mai la vest Ciucasul. Giumalaul si Raraul. in sirul vestic se afla muntii Giurgeului. ce depasesc 2 300 m inaltime si se prelungesc spre sud cu muntii Suhardului si Bargaului. iar la est.vizibile. cu fanete si pomi fructiferi. Taita si Casimcea. Gutai si Tibles. intre cotiturile Oltului. Pe vaile superioare ale Muresului si Oltului se desfasoara doua mari depresiuni .700 m). In vestul Dobrogei sunt unele rauri mici care se varsa in Dunare. Mai cunoscuti sunt: Muntii Vrancei la est. inalte (600 . Ele sunt strajuite la sud de doua masive de mare atractie turistica. din care cel din mijloc (muntii Bistritei. Intrucit apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in foarte mica masura nivala sau subterana). Depresiunea Maramuresului. cu debite scazute in cea mai mare parte a anului. numai pe vai (viseu. de vest si de est. Doua depresiuni insemnate marginesc la sud aceasta grupa: Depresiunea Dornelor pe Bistrita si Depresiunea Campulungului. Indiguirile facute inlatura in mare parte acest pericol. de Muntii Maramuresului. sud-vest. Grupa nordica (Carpatii Orientali) Grupa nordica cuprinde doua parti. Grupa sudica (Carpatii Orientali) Grupa sudica sau a curburii are vai si culmi cu directie nord-est. Feredeu. Hasmasu Mare (alcatuiti din calcare. unele rauri au produs inundatii ca cele ale Somesului inregistrate in 1970 si 1975 sau cele ale Siretului din 1991. ce trec pe alocuri de 1 900 m( vf. Partea de vest include una din cele mai mari depresiuni ale tarii si culmi muntoase inalte. ce patrund digitat in nordul Depresiunii Brasovului. grupa centrala se termina prin muntii mici Persani.Toroiaga). cu exploatari de carbune brun. pe Valea Moldovei. dincolo de pasul Mestecanis. alcatuiti din trei siruri de culmi. Partea de est se evidentiaza printr-o succesiune de culmi paralele. Grupa raurilor dobrogene Cuprinde rauri putine si scurte. cu varful sau . este marginita la vest de muntii vulcanici Oas (cu mica depresiunea Tara Oasului). Ceahlau. Tarcau) cuprinde inaltimile cele mai mari. acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit. consecinta a continentalismului climatic. cu climat racoros. in locuri mai joase extindandu-se culturilor agricole. in partea de est a acestei grupe sunt Muntii Moldovei. cu minereuri neferoase. avand in vecinatate Cheile Bicazului) Ciucului si Nemira. La mari ploi torentiale. Spre sud.

zinc. Gugu (Vf. de 15-20 cm lungime. intre care Brasovul. cultivata agricol. roase de agentii externi. In sud-vestul acestei depresiuni sunt Muntii Barsei (Piatra Mare si Postavarul).Grupa Centrala . neteda.pitoresc la 1 954 m. Harciogul Mamifer rozator de circa 30 cm lungime. cu capul mare. cu multe orase. care se hraneste cu cereale pe care le transporta in galerii subterane. Aceasta depresiune este intinsa. lung de 10-15 cm. important nod de cai de comunicatii. Gurghiu (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali . muntii vulcanici ( mai ales cei ai Gutiiului) contin minereuri de cupru. Hasmasul Mare (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala. plumb. In subsol. latit si corpul subtiat spre coada.1776 m. O prispa mai scunda (Muntii Intorsurii) se intinde spre Depresiunea Brasovului. Spinarile rotunjite ale culmilor nu sunt altceva decat ramasitele fostelor conuri vulcanice. formeaza alaturi de Muntii Oas si Muntii Tibles partea nordica a lantului muntilor vulcanici. Harghita (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala -1800 m. H Halmeu Localitate la granita cu Ucraina. cu blana pufoasa. Gutii (munti) Munti vulcanici situati in grupa nordica a Carpatilor Orientali. Hemicristalin . roscata. de culoare argintie. cu vestita statiune montana Poiana Brasovului la 1 000 m altitudine. Hamsia Peste marin. Guvid Denumirea unor specii de pesti.) Varf in Muntii Godeanu 2291 m. dezvoltat ca mare centru industrial si turistic. aur si argint. dincolo de care se intind muntii Baiu.

Centrala de producere a energiei electrice prin transformarea energiei hidraulice in energie electrica. Humus Amestec de substante organice amorfe. negru-stralucitor.Hr. situata pe malul Lacului Sinoe.cetate greaca (ruine) din sec. Iasi Orasul Iasi este cel mai mare oras din Moldova. Are cea mai veche universitate din tara si multe institute de invatamant si cultura. I J K L M N O Ialomita Ialomita aduna ape din zona montana si subcarpatica (Cricovu Dulce. Prahova cu Doftana.. cu mare putere calorica. constructoare de masini si aparate electronice. Hercinic (In sintagma) Orogeneza Hercinica = totalitatea miscarilor de cutare a scoartei pamantului manifestata din devonian pana in permian. dar traversind Baraganul isi diminueaza debitul pina la Dunare. Teleajen si Cricovu Sarat.(Despre roci vulcanice) Care are structura partial cristalizata. In Iasi s-a pus in functiune prima fabrica de antibiotice din tara si se afla numeroase unitati industriale (metalurgice. Sarata). Hidrocentrala Centrala hidroelectrica. a gazului de iluminat etc. care a ramas ridicata dupa scufundarea regiunilor vecine. a unor ciuperci. Histria Cetatea Histria . utilizat la fabricarea cocsului. in urma carora s-au format o serie de munti. rezultat din descompunerea unor microorganisme. Hidroamelioratii Totalitatea lucrarilor de imbunatatiri funciare care au scopul sa mentina in sol un raport favorabil intre apa si ceilalti factori ai fertilitatii solului pe terenurile cu exces sau cu deficit de apa. Horst Regiune a scoartei terestre marginita de falii. florilor Huila Carbune natural compact. etc. . VII i. Horticultura Stiinta agronomica care se ocupa cu studiul cultivarii pomilor.

producatoare de textile.a. lac artificial format prin stavilirea sau abaterea unui curs de apa relativ mic si cu panta redusa. cu pene ruginii patate cu alb si negru si cu un mot pe cap. Industria celulozei si hartiei Ramura a industriei chimice care se ocupa cu producerea celulozei si hartiei. Iepurele Mamifer rozator cu blana cenusie-bruna. 2. Lac mic natural format in albia unui rau in spatele unui mic baraj de aluvionare. Ramura a industriei care se ocupa cu construirea aeronavelor si cu problemele navigatiei aeriene. Iaz 1.industria produselor clorosodice si a acidului sulfuric. care au numeroase utilizari.Stiinta si tehnica construirii de aeronave. cultivat prin parcuri si gradini. Induastria de medicamente Ramura a industriei chimice care se ocupa de fabricarea de medicamente. Tehnica navigatiei aeriene. . cu urechi lungi si cu picioarele dinapoi mai lungi decat cele dinainte. Aeronautica . cu flori albe. in suspensie sau in solutie. Iezer (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras -2462 m. In Planta erbacee textila si oleaginoasa. de produse alimentare s. fibroasa. inguste si cu flori albaste sau albe. Industria cherestelei Ramura a industriei chimice care se ocupa cu producerea cherestelei. Industria chimica Ramura a industriei care cuprinde: . 2. dintr-un orizont (de regula superior) al solului in altul (de regula inferior). ramificata in partea superioara. sau datorita surparii malurilor. Ierunca Pasare putin mai mare decat o cioara. Industria aeronautica 1. vanat pentru carne si blana. cu frunze mici. Iluviere Depunerea particulelor translocate. 3. cu tulpina subtire. cu flori albe parfumate.) Iasomia Arbust ornamental.

in siderurgie se mai foloseste manganul. a vantului. iar in cantitati mai mici. vanadiul. Cele mai mari .industria petrochimiei. Industria de tractoare si masini agricole Ramura a industriei constructoare de masini avand ca obiect fabricarea de tractoare si masini agricole. In urma unor cercetari geologice au fost descoperite noi zacaminte de minereuri de fier. umane. considerata ca o ramura de baza a economiei nationale. din estul muntilor Poiana Rusca. Industria de prelucrare a lemnului Ramura a industriei care cuprinde: . la Lueta in muntii Harghita si la Baisoara in judetul Cluj. tananti vegetali. cleiuri animale si gelatina.industria cherestelei.industria celulozei si a hartiei. carbuni si gaze naturale). forta apelor curgatoare si alte surse oferite de natura (energia solara.industria mobilei.antitati se extrag din minele Ghelari si Teliuc. Cu toate acestea. Dintre acestea. . . Saru Dornei).alte ramuri: coloranti. Industria constructoare de masini Ramura a industriei metalurgice care se ocupa cu constructia masinilor pentru diverse necesitati: industriale.industria de produse farmaceutice si cosmetice. Combustibilii minerali (petrol. de calitate superioara. la Ocna de Fier in Muntii Dognecei. tara noastra dispune de rezerve mai insemnate de mangan. La fabricarea fontelor si a otelurilor speciale. vopsele. in judetul Suceava. placi aglomerate si fibrolemnoase. . Industria colorantilor si a vopselelor Ramura a industriei chimice care se ocupa de producerea colorantilor si a vopselelor. Cele mai mari exploatari se gasesc in apropiere de Vatra Dornei (Iacobeni. lacuri. . placaje. Industria energetica Ramura a industriei care se ocupa de producerea energiei electrice.. cromul etc. cu ajutorul carora se produce energia electrica.industria de furnire. rezervele nationale sunt insuficiente fiind nevoiti sa importam cantitati insemnate. . . Are ca ramuri: Combustibilii minerali Industria energiei electrice si termice Noi surse de energie Industria extractiva a minereurilor feroase si metalurgia Materiile prime de baza ale acestei ramuri sunt minereurile de fier. a apelor geotermale si nucleara ) alcatuiesc sursele primare de energie.

siderurgia mai utilizeaza combustibili. necesara constructiei de nave. mai amintim intreprinderea de la Campia Turzii. necesari la topirea minereurilor. unde se afla un mare combinat. este insuficienta pentru acoperirea necesitatilor nationale si de aceea se importa in mare parte. In afara acestora. ca aluminiul (usor si rezistent). care fabrica oteluri superioare si sarma. cum este cuprul. Industria extractiva a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasa Aceasta ramura produce metale cu intrebuintari industriale diferite. cea metalurgica de la Tulcea. o uzina cocsochimica si o termocentrala. cum sunt cuprul. Resita si Vlahita. dar mai ales din import. Pe versantul de sud-vest al muntilor Poiana Rusca la Otelu Rosu se realizeaza otel si laminate. Aici se afla si o uzina de cocs. Combinatul se aprovizioneaza cu minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc) si partial din import.In afara de minereuri. proprietatile lor fizice si modul de utilizare. Cel mai frecvent folosit este cocsul metalurgic ce se obtine din huila. La combinatul siderurgic de la Hunedoara sunt in functiune furnale. Combinatul foloseste minereu de fier si cocs din import. care produce tevi de otel. Are si uzina de semicocs. o statie de granulare a zgurii de furnal. cea din urma fiind una dintre cele mai mari din tara. o fabrica de aglomarare a minereurilor. slab cocsificabila. Pentru tevi. care utilizeaza huila din estul depresiunii Petrosani. Minereurile de fier provin din minele de la Ocna de Fier din apropiere. Calan. au insusiri deosebite de conductibilitate electrica. altele. Principalele centre siderurgice cu furnale sunt: Galati. Intreprinderea Vlahita (judetul Harghita) are furnale mici care prelucreaza minereul de la Lueta . care functioneaza pe baza carbunelui de la Anina. rezervele sunt mai putin limitate. cele de aluminiu acopera numai o parte din necesar. realizata din huila provenita din bazinul Petrosani. plumbul si zincul. unele. pe baza fontelor provenite de la Hunedoara. In ceea ce priveste volumul rezervelor. mai importante sunt intreprinderile de la Bucuresti si Roman. precum si alte instalatii moderne. la Targoviste. Productia noastra de cocs metalurgic. Alte intreprinderi metalurgice sunt la Iasi. aduse pe mare si pe Dunare. produce fonta de turnatorie de buna calitate. o uzina cocsochimica. specializata in productia de oteluri aliate si inalt aliate si la Calarasi. Calan. Pentru altele. La Galati se afla cel mai mare combinat din tara. dispunand de furnale de mare capacitate. la Buzau producatoare de sarma. otelarii. Luand in considerare tipul metalelor. Intre cele doua razboaie mondiale. oteluri de calitate superioara si laminate. pot inlocui otelul. acestea se impart in: . Combinatul siderurgic Resita produce fonta. producand fonta de turnatorie. otelarii si laminoare. Resita devenise cel mai insemnat centru metalurgic al tarii. langa Hunedoara. care produce feroaliaje. un laminor pentru tabla groasa. Hunedoara.

Intre exploatarile mai noi sunt cele de la Moldova Noua si Sasca Montana. in judetul Harghita. in judetul Caras-Severin. la Muncelu Mic.a. Pentru obtinerea metalului.. in judetul Maramures. alumina se prelucreaza prin electroliza la intreprinderea de aluminiu de la Slatina. cobaltul. se extrage din minereurile de la Nistru si Ilba. la aliaje cu staniu. cu centrul la Zlatna. si cele de la Rosia-Poieni. Principalele mine sunt cele de la Criscior-Brad. intre Valea Ariesului si cea a Muresului. la Baia Mare. la poalele muntilor Gutai. a electrozilor pentru elementele galvanice. in tpogirafie. zincul si aluminiul): . etc. wolframul. Metalele auro-argentifere. Rosia Montana. Obtinerea si rafinarea . etc. In aceleasi regiuni se exploateaza si argintul. Bauxita se prelucreaza la intreprinderile de alumina de la Oradea si Tulcea (a doua lucreaza pe baza bauxitei din import). si la mina Altan-Tepe. plumbul. Se obtine din bauxita (oxid de aluminiu hidratat) roca formata prin alterarea calcarelor in conditiile unui climat tropical. Zincul. langa Baia Mare. Exploatari mai cunoscute sunt la Rosia si la Varciorog. Alte centre de extractie sunt Ruschita (muntii Poiana Rusca) si Muncelu Mic. Sacaramb. Este folosit in industria aeronautica. in judetul Suceava. foarte nociva. Cavnic. in judetul Tulcea. in aliaje usoare. Zlatna si Rosia-Poieni. Metalele colorate. Dacii il exploatau inainte de ocupatia romana. Bauxita se gaseste in muntii Padurea Craiului. iar metalul se obtine prin topire la Baia Mare. etc. in judesul Hunedoara.metale auro-argintifere. A doua regiune aurifera este cea de la Baia Mare.metale colorate (cuprul. Bucium. . Plumbul se extrage din aceleasi minereuri complexe de la poalele muntilor Gutai. folosit la fabricarea tablei. Aluminiu are mare raspandire in scoarta Pamantului. Crucea si Fundu Moldovei. necesita masuri deosebite de protectie a muncii. Zacaminte cuprifere se exploateaza la Toroiaga. Baiut. antimoniul (stibiul). plumbul si zincul se gasesc sub forma minereurilor complexe la poalele muntilor Gutai. unde aurul este asociat cu alte minereuri neferoase. Extractia industriala si prelucrarea metalului se fac printr-un proces tehnologic complex. cu deosebire in Muntii Apuseni. cu centrul de prelucrare la Dobresti. Nistru si la Baia Borsa. la Lesu Ursului. mercurul etc. nichelul. la Balan. Cuprul. din care fac parte molibdenul. uraniul. Aurul este cunoscut din cele mai vechi timpuri. Baita s. Cea mai importanta regiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere se afla in prezent in Muntii Metaliferi. antimoniu. la fabricarea conductorilor electrici. in judetul Alba. in depresiunea Maramures. Industria plumbului. Plumbul este folosit la fabricarea camerelor de plumb (rezistand la atacul acidului sulfuric). iar prelucrarea lui se face la Copsa Mica. Baita si Deva. a tevilor pentru apa potabila. Podoabele lucrate de ei erau vestite. Baia de Aries. in imprejurimile orasului Baia Mare si se extrag in minele de la Baia Sprie. exploatarile au luat o si mai mare dezvoltare. In perioada daco-romana.metale rare..

var ). .metalului se fac la Baia Mare si Zlatna.industria liantilor (ciment.industria constructiior de masini si a prelucrarii metalelor. Ingrasamant Produs organic sau mineral . Industrie textila. (Cu determinari) Subdiviziune a industriei cuprinzand un domeniu limitat de activitate. . folosit pentru a mari fertilitatea solului. . Ingrasaminte azotoase Ingrasaminte pe baza de azot. .industria ceramicii. in afara metalului de baza.2279 m.industria metalelor neferoase. precum si a altora. Industria materialelor de constructie Ramura a industriei care cuprinde: . raspandite cu deosebire in Muntii Apuseni. Industrie extractiva etc.industria siderurgica. Industrie petrochimica Ramura a industriei chimice care se ocupa cu transformarea titeiului si a gazului de sonda in alte poroduse. Ingrasaminte fosfatice Ingrasaminte pe baza de fosfati.industria sticlei.Alba). Ramura a productiei materiale si a economiei nationale. activitatile de exploatare a bunurilor naturale si de transformare a acestora. (vezi fosfat)). exploatat in minele de la Izvorul Ampoiului (jud. Metalele rare se gasesc in rezerve cu totul reduse. iar recuperarea metalului sa se faca si din produsele secundare.industria prefabricatelor din beton. Avand in vedere. . Ineu (varf) Virf in muntii Rodnei (grupa nordica a Carpatilor Orientali) . sa se extraga si elementele insotitoare.Bihor). . veri secetoase. in cadrul careia au loc. Amintim intre acestea mercurul. Influenta submediteraneene Ierni blinde si ploiase . apoi molibdenul si wolframul (acesta din urma numit si tungsten). la Baita (jud. Industrie 1. se urmareste cu toata grija ca din continutul minereurilor. asa cum s-a aratat. Industria metalurgica Ramura a industriei care cuprinde: . ca si in alte parti.pe scara larga. in mijloace de productie si de bunuri de consum. ca zacamintele de minereuri neferoase nu sunt bogate. 2.

lacolite. regionale si locale. Izbucuri . dyke-uri. Aceasta interactiune determina o circulatie permanenta si un schimb de materie si energie intre diferitele sale parti componente. ce isi desfasoara pe planuri tot mai superioare. etc. In regiunile montane interfluviile sunt sub forma de creste. ca si evolutia interactiunii lor in timp. Corp magmatic consolidat rezultat din aceasta patrundere. In aceste conditii create in cadrul invelisului geografic. Varietatea factorilor care compun invelisul si mai ales modul lor de imbinare de la un loc la altul. toate in interactiune cu precesele impuse de gravitatie si agentii interni. Inul Planta erbacee textila si oleaginoasa. in regiunile de podis si dealuri ele apar ca fisii alungite de poduri. fibroasa cu flori albastre sau albe. uneori se considera interfluviu si spatiul dintre doua lunci vecine. Procesele care se desfasoara in invelisul geografic sunt determinate de energia solara. viata organica. sub forma de coline si culmi deluroase sau mai rar. solurile. culmi rotunjite sau suprafete usor ondulate (suprafete de eroziune sau podisuri inalte).Insula Mare a Brailei Vezi Balata Brailei. coline sau muscele paralele si cu inclinare uniforma. apar feneomene noi. silluri. Interfluviu Partea inalta a teritoriului dintre doua vai. interfluviile in campii ocupa spatii extrem de mari si se numesc campuri. in regiunile piemontane. dar in acest cadru si in stransa interactiune cu el. care imbraca forme si marimi variabile: batolite. conduc la diferetieri zonale. formand unitati teritoriale si spatiale distincte. filoane. atmosfera si biosfera. de interactiune. afluent al Tisei. unde se interpatrund si se interconditioneaza lotosfera.Grupa Sudica. cum sunt: rocile sedimentare. aici a aparut si societatea omeneasca. Iza (rau) Rau din Gupa de Vest a retelei hidrografice. cunoscute sub denumirea generala de regiuni naturale sau regiuni geografice. In mod obisnuit interfluviu este numai fisia marginita intre doi versanti ce compun valea (aferenti la doua vai vecine). chiar creste. Intorsurii (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali. "intre vai". 2. cu tulpina subtire. Sinonim cu "intre rauri" . forta Coriolis si forta de atractie universala. Intruziune 1. interfluviile se prezinta ca plaiuri si poduri usor inclinate. relieful. Invelis geografic Stratul complex exterior al Pamantului . Procesul de patrundere a magmei prin crapaturile rocilor sau de-a lungul suprafetelor de slaba rezistenta.

Muntii Mesez. Jugastrul Arbore inalt pana la 15 m. Jugul intracarpatic Este format din: .Izvoare care izvorasc din cotloanele tainice ale muntilor calcarosi. Judet Unitate administrativ teritoriala in componenta careia intra mai multe comune si orase. tare. . J Jderul Mic animal carnivor. Jijia (rau) Afluent al Prutului. cu tulpini ramificate. Izvorul Muntelui (lac) Lac de acumulare pe Bistrita.Dealul Mare Jurasic A doua perioada a Mezozoicului (dupa numele muntilor Jura). . Jneapan Arbust din familia pinului. asemanator cu dihorul. Prezente in Muntii Apuseni. cu lemnul alb. raspandit in zona alpina. . K Karen Vezi Lapiez Kiselgur . Are ca afluenti Sitna si Bahlui. utilizat in tamplarie sau pentru foc. cu blana pretioasa de culoare brun inchis.Dealurile Prisnel. Jidvei Localitate in Podisul Tarnavelor renumita prin posgoriile sale.Preluca.

nu numai turistica (balneara). traditionale sunt iazurile (ex. Din categoria lacurilor construite de om. mai sus de chei. formeaza o pelicula ce protejeaza obiectul si totodata ii da un aspect placut. Lac vulcanic Lac constituit in craterul unui vulcan. Ocna Mures. Galcescu in Parang. Vidraru pe Arges.a. fie limanuri maritime. In genere. situat intr-un crater vulcanic langa Baile Tusnad. dar constituie elemente de atractie turistica. L Lac Intindere de apa statoare situata intr-o depresiune. cu apa sarata si namoluri curative. Lac de apa sarata Lacuri contituite in masive de sare: Slanic. in 1873.. etc. Ocna Dej. S-au construit numeroase lacuri de acumulare de interes energetic. unele folosite balnear (lacul Amara. formata prin depunerea unor alge microscopice monocelulare. mai numeroase in Campia Moldovei (mai mare este iazul Dracsani din judetul Botosani) si in Campia Transilvaniei (lacul Geaca). Turda. regularizarea debitelor. Mai mari sunt Izvorul Muntelui pe Bistrita (33 km ). Rodna) sunt numeroase lacuri glaciare.1% din teritoriul tarii.lacul Herastrau din nordul Bucurestiului). Pe muntii inalti (Fagaras. Lac de campie . ci si piscicola. Unele au insa adancimi pana la 15-20 m(Podragul Mare si Balea in Fagaras. formate in excavatiile sapate de fostii ghetari cuartenari. cu apa dulce. dar au o importanta multipla . Sinoie. format prin surparea. uleiuri. acestea au dimensiuni mici. sau la Snagov si Caldarusani. diatomit. mentionam lacul Sf. fie lagune ca Razim (415 km 2). Zmeica. amenajate pentru agrement si sporturi nautice. Golovita. Vidra pe Lotru. Acestea ocupa doua o suprafata de 1. tripoli. Retezat. in scopul formarii unei rezerve de apa (mai ales pentru hidrocentrale). Cele mai mari lacuri sunt la tarmul marii . Lac de acumulare Lac artificial realizat pe albia unui rau. etc care aplicata pe suprafata unui obiect. pe Sebes. ori Mangalia. dar si pentru alimentari cu apa. Ocna Sibiului. Telega. Sovata. Sunt si limanuri fluviatile de felul lacurilor Mostistea. ca Techirghiol. pe Siret. etc. care a barat Valea Bicazului. Lacul Sarat). iar mai la sud Siutghiol. Bucura si Zanoaga in Retezat). Ocnele Mari. se formeaza lacuri sarate. datorita verilor calde si secetoase. Lac (chimic) Solutie a unor rasini. sau Lacul Rosu. la nord de Bucuresti.Roca sedimentara silicioasa. apoi altele pe Olt. Parang. la Dunare. Oltina s. In Baragan. a unui pintem de munte. Ca unicate.Ana.

Cele mai importante lacuri glaciare sint: in Muntii Fagaras . o multime de lacuri (Matita. cresterea pestelui sau chiar pentru oprirea revarsarii raurilor. fiind alimentate de izvoare si de paraie. iazuri si helestee. au intinderi mici si sunt foarte numeroase. Lac de deal Raurile care izvorasc din dealuri sau podisuri si strabat tinuturi cu climat mai uscat nu au apa prea multa. in craterele unor vulcani stinsi sau pot fi lacuri de baraj natural (Lacul Rosu). Vara. Lac glaciar Lac format in caldarile ghetarilor de altadata. acestor lacuri li s-au adus imbunatatiri. care are legatura cu marea printr-o deschizatura numita Portita. Ele s-au nascut prin strangerea apelor provenite din ploi. in Muntii Godeanu lacurile Bucura (cel mai intins) si Zanoaga (cel mai adinc). din cauza eveporatiei.lacurile Podragu Mare. lacuri de acumulare. de asemenea. Lacurile ramase sunt folosite pentru cresterea pestilor. Unele din ele (Tasaul) au apa dulce. Unele din ele au fost stavilite de catre oameni.lacul Cilcescu si Iezeru Sureanu (monument al naturii). Lacurile glaciare s au format prin acumularea apei (provenita din ploi sau zapezi) in circurile ghetarilor cuaternari. Primele sunt asezate la capatul unor vai inchise la gura de un orag de nisip depus de mare. Exista peste 170 lacuri glaciare. Gorgova. Pentru a-si spori productia de peste. Delta Dunarii cuprinde. Cea mai mare dintre ele este lacul Razim. in caldarile ghetarilor de alta data. Lac din lunca si din Delta Dunarii In lunca si in Delta Dunarii se gasesc numeroase lacuri. la curi de delta. pentru a-si depune icrele in apele mai calde si mai linistite ale lacului. create pentru adaparea vitelor. altele insa. Lagunele s-au format din vechi golfuri. lacuri de baraj artificial sau fromate in masive de sare. in grupa Paring . prin care isi improspateaza mereu apele. Techirgiolul. mai ales in timpul verii. Lac de pe tarmul marii Lacurile de pe tarmul marii sunt limanuri si lagune. din topirea zapezilor. dintre care majoritatea sint in Carpatii Meridionali si citeva in Muntii Rodnei. au devenit. mai ales la garlele de legatura cu Dunarea. Rosu s. limanuri maritime. mai sarate decat chiar apele marii. chefalii patrnd pe aici din mare. in multe locuri. Lac de munte Sunt lacuri constituite inmunti.Lacuri situate in zona de campie: limane fluviatile. despartite de mare printr-o limba de nisip. terenurile asfel obtinute fiind bune pentru cultura cerealelor si a legumelor. O parte din intinderea lor a fost secata. lagune. Asa au luat nastere iazutile si helesteele. ele au in general adincimi mici si suprafata redusa. Lac hidroenergetic .). Bilea.a. ca de exemplu. lipsite de izvoare.

lacul Vidraru.pe Olt se afla in constructie 31 de lacuri de acumulare (dintre care 21 sint deja amenajate). Lacul Capra Lac glaciar in Muntii Fagaras. . Principalele lacuri de acest fel: . . (si alte 12 lacuri in aval. Lacul Balea Lac glaciar in Muntii Fagaras.a. Motru. construit. pina la Pitesti. pina la Bacau. pe Somesul Mic. Lacul Galcescu Lac glaciar in Muntii Parang.alte lacuri au fost construite pe Birzava. Siret. Riul Mare.pe Sadu. lacul Negovanu. trei lacuri mai mici pe afluenti (in zona montana) si alte 13 lacuri (cu hidrocentrale). precum si lacuri mai mici pe Tismana. pina la Bacau). Lacul Sarat (statiune) Statiune in Judetul Braila unde exista lacul cu acelasi nume cu apa sarata si amara. Lacul Amara Lac sarat in Campia Romana (statiune). lacul Izvorul Muntelui (33 km2) si alte 12 lacuri in aval. Lacul Gorgova Lac in Delta Dunarii. Ialomita (lacul Scropoasa). Buzau (lacul Siriu). in aval. pe Doftana (lacul Paltinu). in zona cu acelasi nume. Cerna. .pe Prut. .Lacurile hidroenergetice au fost construite pentru acumularea apei unor riuri cu potential energetic si utilizarea lor in hidrocentrale.pe Bistrita. Lacul Lala Lac glaciar in Muntii Rodnei. si Ostrovu Mare ("Portile de Fier II").pe Arges. lacul Stinca Costesti. .pe Lotru. lacul Vidra. .Grupa Retezat-Godeanu. Lacul Bucura Lac glaciar in Carpatii Meridionali . ..pe Dunare. Lacul Izvorul Muntelui Lac de baraj artificial pe Bistrita33 kmp. . s. Sebes. lacurile Portile de Fier. Lacul Fantanele Lac de baraj artificial realizat pe Somes.

Lacul Matita Lac in Delta Dunarii. Lacul Sf.e. Lacul Ursu Lac cu apa sarata in statiunea Sovata Lacul Vidraru Lac de baraj artificial pe Arges. Laguna . Lacul Sarat (Campia Romana) Lac de campie cu apa sarata si amara. Lacul Razim Laguna Razim-Sinoe este cel mai intins complex lacustru din tara noastra (aproximativ 700 km2). VII i. Ana Lacul in crater Sfinta Ana este un unicat. Este un fost golf marin barat cu aluviunile aduse de curentul circular al Marii Negre. fiind adapostit in craterul vulcanic bine pastrat al Muntelui Ciomatu. realizindu se in acest fel o legatura cu marea.n. Sinoe (190 km2). Laguna Razim Sinoe are adincimi foarte mici (care ajung la maximum 2. Zimeica si Golovita. langa Bucuresti. statiune (langa Braila). Este format din lacurile: Razim (700 km2). Lacul Ocna Sibiului Lac format in masiv de sare in Podisul Transilvaniei.) era port la mare. situat in zona litoralului. Laguna Razim este legata cu bratul Sfintu Gheorghe prin canalele Dranov si Dunavat de unde primeste un aport fluvial provenit din Dunare. grindurile sint selectionate la Gura Portitei si Periboina. Lacul Slanic Lac format in masive de sare . aceste aluviuni au format grindurile Perisor si Chituc. Lacul Tasaul Liman fluvio maritim in care se varsa riul Casimcea).8 m). Pe un promontoriu de sisturi verzi se afla fostul oras Histria care in antichitate (sec. Lacul Snagov Lac in Campia Romana (liman fluviatil). Lacul Rosu Lcul Rosu este un lac de baraj natural fiind format prin bararea in 1837 a Vaii Bicazului in apropierea cheilor. Lacul Techirghiol Liman maritim (fluvio maritim) cu namoluri terapeutice. situat in Subcarpatii de Curbura.

Laguna Razim-Sinoe Laguna Razim-Sinoe este cel mai intins complex lacustru din tara noastra (aproximativ 700 km2). Masina cu care se farimiteaza anumite materiale pentru pregatirea pastelor de argila. Are in prezent ape dulci datorita unor izvoare subterane.n. 3. Laguna Razim Sinoe are adincimi foarte mici (care ajung la maximum 2. Laguna Razim este legata cu bratul Sfintu Gheorghe prin canalele Dranov si Dunavat de unde primeste un aport fluvial provenit din Dunare. barat de perisipul de la Mamaia. grindurile sint selectionate la Gura Portitei si Periboina. 2. etc. (Despre moluste) Cu branhiile in forma de lamele. Sinoe (190 km2). masurata pe meridianul locului. cu gatul lung si . Sinonim Karen. Este format din lacurile: Razim (700 km2). lapiaz Santulet format prin dizolvarea in suprafata a calcarului. aceste aluviuni au format grindurile Perisor si Chituc. numite rascles in Jura. Pe un promontoriu de sisturi verzi se afla fostul oras Histria care in antichitate (sec.Lac de litoral provenit din inchiderea totala sau partiala a unui golf de mare printr-u n cordon lateral. cu pene albe.8 m). Landrace (rasa) Rasa de porci. Laminor 1. Este un fost golf marin barat cu aluviunile aduse de curentul circular al Marii Negre. sarii sau gipsului si care se prezinta in grupuri dense. cu ajutorul careia metalele si alijele sun transformate in lame. (La pl. VII i. Lapiez. din care se obtin fire textile.) era port la mare. a nisipului de concasor. realizindu se in acest fel o legatura cu marea. Lamelibranhiat 1.) Clasa de moluste cu branhii lamelare. Laguna Siutghiol Laguna Siutghiol este tot un fost golf.e. Masina compusa din doi cilidri care se rotesc in sens contrar . 2. cu corpul intr-o cohilie cu doua valve. arrea in Pirinei si karren in Elvetia. lasand adesea intre ele creste crenelate ascutite sau rotunjite dand campuri de lapiezuri. Lana Parul care acopera corpul unor animale. Zimeica si Golovita. Masina care subtiaza si omogenizeaza fibrele textile. Latitudine Distanta in grade a unui punct de pe glob fata de ecuator. fire. mai ales al oilor. Lebada Gen de pasari acvatice. mai mari decat gasca.

Limane fluvio maritime sint Tasaul (in care se varsa riul Casimcea). 2. Litologie Disciplina geologica ce se ocupa cu studiul rocilor. a apei sau a solului intr-o anumita perioada. etc unui material organic sau mineral. Material fluid folosit pentru a lega prin intarire bulgarii. Liman fluvial Lac format prin bararea gurii de varsare a unei ape curgatoare cu un grind fluviatil.) cultivate pentru a servi ca hrana omului. (vezi si Curba izotermica) Lipitan (cai) Rasa de cai. Limanele fluviatile sint lacuri formate prin bararea unor riuri mici cu aluviuni la confluenta acestora cu riurile mai mari. Liman maritim Lac format prin bararea gurii de varsare a unei ape curgatoare cu un cordon marin. cartofi. Lisita Pasare calatoare de balta. Babadag (unde se varsa Taita si Telita). iar pe Buzau lacul Balta Alba. Linie izoterma (si substantivat) Linie care uneste pe o harta geografica punctele terestre cu aceeasi temperatura mediea aerului. Vederoasa si Mostistea. cu pene negre si cu o pata alba intre ochi. fara afinitate pentru fibre.arcuit. care pastreaza partial structura lemnoasa initiala. 3. Litosfera . Pe Dunare sint limanele fluviale Oltina. ceapa etc. granulele. Liant 1. Lichid viscos continind colorantul cu care fomeaza cerneala de tipar. Bugeac. in lungul Ialomitei limanele Snagov si Caldarusani. Legume Nume generic dat unor specii de plante (fasole. Limanele maritime (fluvio maritime) s-au format prin bararea gurilor de varsare ale unor riuri scurte cu acumulari de nisip. Techirghiol (cu namoluri terapeutice) si Mangalia (cu ape sulfuroase). Lignit Carbune natural de calitate inferioara. Substanta folosita la fixcare pigmentilor coloranti .

Lunca 1. fie ca lemn de foc. in Muntii Fagaras. Lemnul acestora se foloseste. 2. Lotru (rau) Afluent al Oltului. Cele mai mari suprafete indiguite s-au executat in Balta Ialomitei si "Insula Mare a Brailei".Grupa Parng . Longitudine Distanta in grade. Steflesti. Latimea sa ajunge pana la 20-25 km. arini. alcatuite din salcii.pe malurile unei ape curgatoare. Pasunile sunt de buna calitate. Lunca Dunarii Lunca Dunarii se intinde de la Drobeta-Turnu Severin pana la Delta.Invelisul exterior. in care se acumuleaza aluviunile.2242 m in Vf. se obtin recolte mari de cereale si plante industriale. gatul gros si coada stufoasa. Pe terenurile agricole. regiune inundabila a unei ape. sunt cunoscute sub numele de zavoaie. in timpul revarsarilor. Lup Mamifer carnivor canid. Baltile si lacurile luncii sunt locuri prielnice pentru inmultirea pestelui. baltile primesc ape proaspete. Pentru punerea in valoare a ternurilo din lunca Duanrii (ca si din luncile celorlalte rauri) s-au construit diguri care impiedica revarsarile si canaluri pentru scurgerea apelor. anini. plopi. Lotrului (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali . plopi etc. dintre primul meridian (care trece prin Greenwich) si cel care trece prin punctul dat. Ses de-a lungul unei ape curgatoare.. pietros. Locvei (munti) Culme muntoasa in Muntii Banatului. care sunt deosebit de roditoare. Ele pastreaza legatura cu fluviul prin garle. Padurile. Padure de salcii. in "Insula Mare a Brailei". Lac de acumulare Vidraru Lac de acumulare pe raul Arges. cu capul mare. masurata pe ecuator. Prin acestea. Lucerna Planta erbacee furajera cu frunze compuse din cate trei foliole si cu flori violete. mentinandu-se verzi si in timpul arsitei de peste vara. al globului terestru. bogate in substante hranitoare. fie ca materie prima in industria celulozei. Lupeni ASEZAREA GEOGRAFICA .

A0= componenta orizontala a amplitudinii maxime pentru undele superficiale cu perioada de aproximativ 20 s pentru cutremurul de magnitudine nula.) Magura Odobestilor (deal 996m) Deal . Magnitudine Numar ce reprezinta enrgia dispersata de un cutremur. Se determina cu ajutorul formulei: M = log A/A0 + C + D in care: A= amplitudinea adevarata a miscarii solului.in Subcarpatii Curburii. cacadir. ruja. creind anomalii magnetice. Greci. etc. cele doua axe facand un unghi de cca 11 grade. Unghiul facut de meridianul locului cu linia acului magnetic se cheama declinatie magnetica. Campul magnetic terestru formeaza o umbrela magmetica (centurile lui Van Allen) ce protejeaza viata pe Pamant impotriva unor radiatii solare. cu flori rosii.Depresiunea Petrosani. pe Jiul de Vest VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) intre 25. Magnetism terestru Proprieatea Pamantului de a se comporta ca un pamant cu doi poli. D= constanta cutremurului (mecanismul cutremurului.467 m in Vf. determina schimbari locale in directia liniilor magnetice terestre. mai ales urcarea acesteia spre/sau pana la suprafata si patrunderea ei sub forma de intruziuni in interiorul scoartei. celulozei (fibre artificiale) M Macesul Gen de arbusti cu spini. adancimea focarului. Macin (munti) Culme muntoasa in Podisul Dobrogei de nord . iar liniile de egala declinatie se cheama izogone. Acesti poli magnetici nu coincid cu cei geografic (de rotatie). Prezenta unor particularitati geologice cum ar fi minereuri de fier importante. sau logaritmul amplitudinii maximale a miscarii masurata la 100 km de epicentru si exprimata in microni.000-50. Magmatism Ansamblul fenomenelor legate de magma. .000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria carbonifera.996m . C= constanta statiei de inregistrare.

jud. cu tablouri in stil realist si colorat de valoare artistica deosebita. sora Mitropolitului Veniamin Costachi si schimonahia Amfilohia Mortun. Alexandru Vlahuta. 17 km NV de Tg.Mamaia Statiune pe litoralul Marii negre. cu chilii. 48 km N de Piatra Neamt. cu hramul “Inaltarea Domnului” (la 40 de zile dupa Pasti). au cunoscut-o si au creat ai Bogdan Petriceicu Hasdeu si fiica sa Iulia.Neamt. de calugarite. sotia lui Petru Rares. langa sau pe vatra unei biserici de lemn de la sfarsitul sec XIV. Neamt. ‘maiestrit proportionata’. 48 km de N de Piatra Neamt. Ion Luca Caragiale. XVI-XVII si de le Nicolae Grigorescu. turnuri si ziduri de aparare(Monumente. turla octogonala. 64 vietuitori. ferecaraturi. 502 vietuitoare. Neamt. biserica sfintita in 1647. cu hramul “Schimbarea la fata” (6 august). pe locul unei biserici dee lemn din sec.1974). cu fatade imbracate in decoruri de inspiratie noeclasica in 1823. ctitorita din piatra de Elena Doamna. Doamna Anastasia (cca 1680) si de altii. 1976). arhondaric (N. Manastirea Agapia Manastirea Agapia Noua (Agapia din Deal). ctitorita initial ca schit de lemn. recladita (dupa unii zidita) de Voievodul Stefan cel Mare si Sfant in 1497. Manastirea Neamt Manastire de calugari. XIV ridicata de sihastru zis Agafie. George Cosbuc. care se ridica deasupra unei culmi deluroase sau muntoase. biserica bolnita de lemn din 1828. usor modificat prin adugiri si restaurari in timp. cu catapeteasma adusa de la Bisericani de domnitorul Mihail Sturza.Vanatori. aici s-a nevoit Cuviosul Rafail de la Agapia (+ intre 1640 si 1645). paraclis cu hramul “Nasterea Domnului” (25 decembrie) si “Duminica Tuturor Sfintilor” (26 iunie). muzeu cu icoane vechi din sec. com. daruit cu mosii si sate pe vremea lui Petru Musat (1376-1392).Neamt. com Agapia. XV. Manastirea Agapia Veche (Agapia din Deal). in 1527. ctitorita de Gavriil Coci hatmanul si sotia sa Liliana Doamna (1642-1647). Duiliu Zamfirescu. pe plan trilobat. cu hramul “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” (8 noiembrie). inlocuit si transformat de acesta in manastire cu biserica de piatra.Neamt. ctitorit la 1846 de stareta Elisaveta. biserica actuala ridicata din piatra si lemn pe locul celei vechi inainte de ultimul razboi mondial. critici si oameni de arte etc. arhitectura in stil moldovenesc. biserica cea mare. ultima . 12 km SV de Tg. singura piesa de epoca pastrata pana astazi de la inceputul sec. dupa “risipiri” si incendii s-a reconstruit de Petru Schiopul la 1585 si din lemn de Duca Voda si sotia sa.1970. rectitorita si intregita de Alexandru cel Bun cu case si turnu-clopotnita. Mamelon Forma de relief cu aspect elipsoidal bombat. ale carui moaste au ramas tainuite de teama navalitorilor.Dragut. de calugarite.Stoicescu. pictata in interior inclusiv catapeteasma de Nicolae Grigorescu (1858-1860). V. 12 km SV de Tg. Calistrat Hogas. jud. broderii. biserica de lemn din cimitir de la 1821. Iasi. sau deasupra unei forme plate.

ctitorita in 1602-1605 de Nestor Ureche si sotia sa Mitrofana. sec. de pe vremea lui Petru Rares in pronaos si pridvor. paraclis cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (15 august). jud. Pipirig. XIV). fatade bogat impodobite cu motive ornamentale in campul zidariei si pe turla. readucand-o la forma originara. XVII. sotia sa. 1964). Neamt. ctitorit de Mitropolitul Veniamin Costachi. biserica mare cu hramul “Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul” (29 august). cu tipografie infiintata in 1808 de Mitropolitul Veniamin Costachi. 1992). cca 1796. 50 de vietuitori. asezamant de cultura disparut dupa 1602 (I. com. XVII). in 1407 (M. epitaf din 1608. Iasi. pe vatra fostului schit Zosin. obiecte de cultetc. XV).donata lui Alexandru cel Bun de Ioan al VIII-lea Paleologu. mormintele ctitorilor: Nestor Ureche si Mitrofana. biserica cu hramul “Sfantul Gheorghe” (23 aprilie). cunoscuta si venerata este icoana facatoare de minuni “Lidianca”. ucenicul Cuviosului Staret Vasile de la Poiana Marului. clisarnita din 1548. paraclis cu hramul “Buna Vestire” (25 martie).Gonta. decedat in pestera Hozeva la Locurile Sfinte (+1960) . paraclisul din sec. XVIII. doua icoane “Hodighitria” din sec. muzeu cu obiecte de arta medievala. exterior cu picturi pastrate in ocnita (monumente. recladita de Dometian staretul la 1824. ridicat de Zosin. vesminte in fir de aur. de renumiti carturari si parinti imbunatatiti ca staretul Paisie Velicikovski (+1794). impunatoare prin ‘frumusetea si maiestria ei’. biserica bolnita si biserica “Sfantul Ioan cel Nou” construite in 1846. arhondaric. 1820. tiparituri vechi. Manastirea Varatec . XIV-XIX. recladita in stil neoclasic imbinat cu elemente traditionale (V. adaposteste moaste descoperite in 1986 in incinta sa. a fost vatra de nevointe a Sfantului Cuvios Ioan Iacob de la Neamt-Hozevitul. incinta fortificata cu turnuri de aparare. arhondaric. manastirea Neamt a fost u reputat centru de caligrafi si miniaturisiti. obiecte de arta medievala.Vlasie.(1954-1956). cu manuscrise marcand istoria din sec. pe locul primei biserici de piatra ridicata de Petru Musat (sfarsitul sec. 1809. Manastirea Secu Manastire de calugari. paraclisul “Sfantul Pantelimon”. 1974). XV. cladita din piatra. catapeteasma zugravita in 1833.Neamt. in care a stat o vreme si Mihai Eminescu.. manuscrise slavone din 1664. de Dometian Staretul. 1976). XVIII. vestit fiind Gavril Uric (sec. databila de la sfarsitul sec. biserica cu hramul “Sfantul Nicolae” (6 decembrie) . cu manuscrise marcand istoria din sec. zidit in 1821 de staretul Ilarie. ambii innoitori ai monahismului romanesc. decoratii cu elemente gotice. prima si sanatoriu. biserica cu hramul “Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul” (7 ianuarie) ctitorita in 1832 de Veniamin Costachi Mitropolitul. de tiparituri. naos si in incaperea mormintelor. pictura refacuta la 1850. pastrata in absida principala. de cronicari cunoscuti ca Macarie si Eftimie (sec. muzeu cu valoroase obiecte de arta medievala. ‘album de istorie a neamului’. vistiernicul si Alexandru Lapusneanu (1582-1584). moastele lui vor fi aduse in tara in 1994.Dragut. XIV-XIX. pictura in fresca originara din 1497. altar. aghiazmatar din 1836.XV). de cronicari cunoscuti ca Macrie si Eftimie (sec. marita si cu o arhitectura exprimand influenta munteneasca “in plastica monumentala a fatadelor”. 18 km V de Tg. una dintre cele mai vechi biblioteci din tara. in cimitir.

pictata si sfintita in 1841 de Mitropolitul Veniamin Costachi. mormantul Veronicai Micle (+1889). in cimitir. com. XIX. Este folosit in siderurgie ca dezoxidant si desulfurant al fontei si otelului la fabricarea unor aliaje rezistentwla coroziune. icoana arhanghelului Mihail si icoana Iisus Pantocrator. a vopselelor. broderii (epitaf din 1798). sat Varatec. cobalt) de pe fundul oceanelor. sub stareta Nazaria si obstea de calugarite. Marea Azov Marea Neagra este la origine o parte din fosta mare ce ocupa o intinsa suprafata. 1974). Neamt. iar in subsol contin unele minereuri metalifere. Procesul genezei s-a desavarsit o data cu formarea stramtorilor Bosfor si D . Ei sunt bine impaduriti. Maramuresului (muntii) Munti in Carpatii Orientali (Grupa Nordica) . a sticlei. jud. Mangan Metal alb-cenusiu. a ceramicii. arhondaric. refacuta din piatra in 1817. asemanator fierului. sfintita in 1847.Manastire de calugarite. De-a lungul timpului acesta s-a retras treptat. in sud-estul Europei. Paisie Velicikovschi (Monumente. care reprezinta Marea Neagra de astazi. a ingrasamintelor. reunite de la mai multe schituri de Mitropolitul Veniamin Costachi la 1787 si 1808. arhitectura “imbina forme traditionale moldovenesti cu “elemente neoclasice”. Se gaseste in diferite minerale ale scoartei. biserica mare cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (15 august). XVI-XVII. fondata din lemn in 1785 de schimonahia Olimpiada si duhovnicul Iosif sub indrumarea staretului de la Neamt.Stoicescu. biserica de lemn din 1817. 504 vietuitoare.Hr. Mare de tip continental Mare inclusa intre hotarele unui continent.m in industria chimica. in apele marilor de unde bacteriile manganogene fac sa precipite oxizi de mangan (care mai contin si fier. colectie de arta cu obiecte de de mare valoare artistica si istorica. XVI. rezidita pe locul celei de lemn intre 18089 si 1812. dvera sec. icoana “Hodighitria” sec. paraclisul in turnul-clopotnita cu hramul “Sfantul Nicolae” (6 decembrie) de la inceputul sec. Ei ajung la aproape 2000 minaltime. nichel. ca protector contra coroziunii. Agapia. ctitorita de stareta Eufrosina Lazu (1845-1847). biserica de zid cu hramul “Schimbarea la Fata” (6 august). icoane argintate din sec. 1974). cu hramul “Sfantul Ioan Botezatorul” (7 ianuarie). Mangalita Rasa de porci. Mangalia (Callatis) Oras situat in Podisul Dobrogei. Iasi. fondata de Maica Nazaria (N.XIX (1808). Are o populatie de 25000-50000 locuitori. ramanand din ea un lac numit Lacul Pontic. Este mentionat inca din secolele VII-VI i. terminata. ateliere pentru covoare si tesaturi vesminte. zona litorala.

000 locuitori. se pare ca.. .Podisul Dobrogei de Sud. un tinut mai inalt . Marghile Movile mici (30-60 cm. Marea Neagra Mare mica in nordul Marii Negre. Adancimea maxima Marii Negre este de 2211 m si se afla in partea centrel-sudica. Tarmurile Marii Negre sunt usor crestate.Masivul Dobrogei de Nord. adancimea scade treptat sub 50 m. Similar musuroaie inerbate. Aceasta comunica cu Marea Neagra prin stramtoarea Kerci. iar in sud. sau o lespede. marginita de Marea Azov. Marmura Roca metamorfica cristalizata. la care se asociaza si procese biochimice.) inerbate. se sparg si dispar. Sunt acoperite cu muschi. pe Tarnava Mare. ierburi higrofile. In zona de tundra sunt mai dese intalnite si au domensiuni mai mari decat in etajul montan periglaciar. intrebuintata in sculptura si ca material de constructie. Material rulant Totalitatea vehicolelor care circula pe liniile ferate. Termenul este popular . Masivul Dobrogei de Nord Podisul Dobrogei cuprinde doua parti. Sunt alcatuite din material argilo-nisipos.Dardanele. Au o durata de doi-patru ani. intrebuintat in regiunile montane. similar cu rovina. Degradeaza pajistile. in unele regiuni mai joase. in amestec cu pietricele colturoase.alcatuita din calcit sau dolomit. si anume: in nord. un tinut mau jos . Marele alb Rasa de porci. motiv pentru care unii autori romani nu-l folosesc. similare musuroaielor de furnici. uneori avand la baza si un mic bolovan. alba sau colorata. reaparand alte pe locuri vecine. in timp ce in regiune de nord. In nord patrunde adanc peninsula Crimeea. formate in regim periglaciar pe suprafete usor inclinate. Ea comunica cu Marea Neagra prin stramtoarea Kerci. prin care s-a stabilit legatura cu Marea Mediterana. cand cresc. acelasi termen ar specifica o portiune mlastinoasa sau mocirloasa. Medias Oras situat in Podisul Tarnavelor. cu o populatie de peste 73. Se formeaza prin inghetul diferentiat al lentilelor de apa din sol. Matca raului Sinonim Albie minora. Maxima termica Temperatura maxima inregistrata pentru o anumita zona. care din punct de vedre geografic se deosebesc intre ele.

1884). Disciplina care studiaza propritatile fizice si chimice ale metalelor si ale aliajelor lor. Mesesului (munti) Culme muntoasa in Muntii Apuseni. in forma de ciuperca. in baza unei conventii international. Meridian Jumatatea unui cerc care intretaie suprafata terestra dupa un plan ce trece prin axa polilor.Meduza Animal celenterat marin cu corpul gelatinos. incepand cu Eratostene care a ales pe cel care trecea prin Rhodos. gaze ti substante minerale din adânc. Metoda geografica . sau antemeridianul. Metaliferi (munti) Culme muntoasa in Muntii Apuseni -1080 m. Opus meridianului zero este cel de 180 gr. Tehnica elaborarii unui metal sau a unui aliaj Metamorfism Totalitate a modificarilor suferite de roci ajunse la mari adâncimi. Toate meridianele sunt perpendiculare pe ecuator. O forma particulara impusa de miscarile tectonice este dinamo-metamorfismul ce are loc mai ales in lungul fracturilor. longitudinea punctelor de pe glob. deplasarea materiei. Mehedinti (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Retezat-Godeanu. sub actiunea agentilor endogeni: caldura si presiune mari. 2. in prealbil si alte popoare sau tari propusesera propriu lor meridian. langa Londra (Conferinta de geodezie de la Washington). etc. Merinos Rasa de oi. Meridianul de origine a fost ales cel care trece pe la Greenwich. procesele fizice care au loc la extragerea metalelor din minereuri si la prepararea aliajelor. Metalurgia neferoasa Ramura a metalurgiei care se ocupa prelucrarea neferoaselor.. Metalurgie 1. Meridianul 0 Meridian de origine sau primul meridian. transparent. De la meridianul de origine se masoara gradele de longitudine spre est (logitudine estica) si spre vest (longitudine vestica). meridianul zero = meridianul care trece prin localitatea Greenwich (Anglia) si in raport cu care se calculeaza..

animal salbati. cu corpul masiv. stramosul porcului domestic. in sensul de cartare exacta in teritoriu a fenomenelor ce se iau in studiu.Procedeu. Miercurea Ciuc ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Ciuc VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) intre 25. vitamine si enzime. Midie Animal marin. . pentru a le putea analiza sub aspect genetic. instalatia care cuprinde asemenea masini. cu cohilia triunghiulara. Mezozoic Vezi Secundara. dar si in sensul alcatuirii unei harti de sinteza din care sa se poata deduce diferitele relatii spatiale dintre aceste fenomene. cu coic galben si pene negra.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria constructiilor de masini (tractoare pe senile. cu caninii lungi si taiosi. cauzal. tricotajelor si confectiilor Minima termica Temperatura minima inregistrata intr-o anumita zona si perioada. Moara Masuna pentru macinarea ceralelor.. Mierla Pasare cantatoare sedentara de padure. In mod curent harta este sosotita metoda de baza in studiul fenomenelor geografice. lemnului. Miere Substanta semilichida bogata. rezultata din nectarul cules si prelucrat de albine. bogata in zaharuri. principii si reguli) care se aplica in cercetarea unei realitati obiective. Mierla Pasare cantatoare sedentara de padure. precum ti raporturile lor cu teritoriul. din increngatura molustelor. evolutiv. Mistret Porc mistret . comestibil.000-50. cu coic galben si pene negra. care se desfac in foite de obicei elastice. etc. utilaj feroviar). principiu sau regula (ansamblu de procedee. Mica Grup de minerale de siliciu si aluminiu cristalizate . respectiv cu mediul geografic.

(v. Giurgeu. Moldovei (muntii) Muntii Moldovei cuprind Muntii Bistritei. Ciucului. Gelisol). Modova (rau) Raul in Moldova. Moldovita (rau) Afluent al Moldovei impreuna cu Neamtul. devenind plastic si favorizind producerea solifluxiunilor. Mofeta Produs gazos. (vezi harta din Sectiunea Instruire Carpatii Orientali). Hasmasu Mare. Molisol 1. Nemira si Depresiunea Comanesti si muntii scunzi din sud Persani. Tarcaului. Bodoc. Moldova (apa) Afluent al Siretului face parte din grupa de est a retelei hidrografice. Molisolurile sunt reprezentative iindeosebi pentru stepele si silvostepele câmpiilor periferice ale tarii noastre. Moldoveanu (varf) Varf in Muntii Fagaras -2544 m. Se varsa in Siret. cu tulpina dreapta. constituit in cea mai mare parte din bioxid de carbon. cu frunze compuse si flori albe.Modova Regiune a tarii situata la nord de raul Milcov. mirositoare. 2. Mojdreanul Arbore din regiunile sudice ale tarii. cu structura gromerulara. Molid Arbore rasinos inalt pana la 50 . inalt pana la 10 m. grad de saturatie inbaze peste 55 % . Morena Totalitea aluviunilor glaciare pe cale de a fi transportate sau care sunt deja .Grupa Centrala. Fac parte din Carpatii Orientali . grosime de cel putin 20 cm. la est de Carpatii Orientali. Se imbiba cu apa si produce solifluxiuni. fiind delimitata la est de raul Prut (granita cu Republica Moldova) si la nord de granita cu Ucraina. Clasa de soluri din sistemul de clasificare. Muntii Stanisoarei. cu coroana piramidala si cu frunzele in forma de ace. in functie de textura). la care exista un continut apreciabil de humus (minimum 1% si maximum 20-35%. Gosmanu. Baraolt. grauntoasa sau poliedrica mica. care strabate prin crapaturile scoartei terestre in fazele finale ale activitatii vulcanice. Strat de sol sau de roci care se dezghiata vara la partea superioara . Ceahlau.

Moroeni (lac de acumulare) Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci. Morun Peste de mare cu capul masiv. Mortalitate Proportia de decese din sinul populatiei dintr-un teritoriu si o perioada anumita. . din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni.Grupa Retezat-Godeanu . Movila Miresei Lac sarat in Campia Romana. Mucava Carton gros folosit la legatul cartilor. Mreana Peste de rau. fara solzi. la confectionatul cutiilor si ambalajelor. lung de 2-4 m. Motorina Combustibil lichid. Municipiu Oras cu un numar mare de locuitori si cu o viata economica. Muntele Mare Culme muntoasa in Muntii Apuseni-1826 m. Munti vulcanici Munti de origine vulcanica. Motru (rau) Afluent al Jiului. Se compun din blocuri mari sau mici de roci dure. amestecate haotic intr-o argila nisipoasa si in faina glaciara. obtinut prin distilarea titeiului sau a unor produse sintetice. vascos. politica si social-culturala dezvoltata. cu corpul acoperit de solzi marunti si cu doua perechi de mustati in jurul gurii. apreciat pentru carnea si icrele lui negre. lung de 25-50 cm. Motru Oras situat pe raul Motru.1802 m. folosit la motoarele cu autoaprindere. uneori usor scrijelite sau tocite.depuse. Muntele Mic Culme Muntoasa in Carpatii Meridionali .

Murfatlar Zona viticola Dobrogea renumita pentru vinurile sale. impreuna cu Moldovita. Niraj. antropogen. Neogen A doua perioada a erei Neozoice. Cerna (de Hunedoara) si alte riuri mai mici. Tirnava (formata din Tirnava Mare si Tirnava Mica unite la Blaj). Muscele (dealuri) Culme deluroasa cu povarnisuri domoale.Muresul (rau) Muresul. Sebes (cu Secas). caracteristica zonelor subcarpatice. neogen. socotita uneori si ultima (cand include si cuaternarul sau antropogenul). Ampoi. Nera (rau) Afluent al Dunarii. Neptun Statiune pe litoralul Marii Negre. strabate regiuni diferite (Depresiunea Giurgeu defileul Toplita Deda Depresiunea Transilvaniei sudul Muntilor Apuseni Dealurile de Vest si Cimpia de Vest). formeaza pe o mica portiune granita cu Ungaria si se varsa in Tisa. cu izvoare in Hasmasu Mare. . Gurghiu. Nemira (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala. Neamt (rau) Afluent al Moldovei. subdivizata in trei perioade: paleogen. renumita pentru cheile ei extrem de pitoresti. Afluentii principali sint: Aries. N Natalitate Raportul dintre numarul de nasteri si numarul total al populatiei dintr-un teritoriu intr-o perioada data. Strei (cu afluentul sau Riu Mare). la intrarea in tara. Neozoic (tertiar) A treia era geologica. Negoiu (varf) Varf in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras-2535 m.

cornise nivale (treapta. nise de nivatie. acumulandu-se peste aceasta si lasnad un gol intre el si abrupt dupa topirea zapezii) morene nivale (transportate de avalanse). Nonius Rasa de cai. conuri de avalanse (partea inferioara a unui culoar de avalanse sub forma de palnie sau semicorn. se intelege prin forma nivala acele fenomene ce se datoresc frigului si inghetului apei (criergie). In subsol. realizate de torentii subnivali. lung de 1-2 m.E. sub muchia unei creste. Spinarile rotunjite ale culmilor nu sunt altceva decat ramasitele fostelor conuri vulcanice. situandu-se sub limita zapezilor persistente). apreciat pentru carnea si icrele lui (negre). aur si argint. Obcina Feredeului Vezi Obcinele Bucovinei. grohotisuri nivale (care cad la partea inferioara a unui abrupt masat cu zapada sau firn. cu placi osoase pe spate si pe laturi. denumite si periglaciare. Sensul a fost largit ulterior pentru totalitatea fenomenelor din regiunile unde zapada joaca un mare rol (E. care de multe ori devine in parte firn. roase de agentii externi. unmeri mici sau scobitura alungita. Nisetrul Peste rapitor inrudit cu morunul. 1947). Nivatie Totalitatea fenomenelor morfogenetice datorate actiunii directe a zapezii si a firnului (F. .Masivul Dobrogei de Nord. O Oas (munti) Munti vulcanici situati in grupa nordica a Carpatilor Orientali. mai recent. zinc. cu blana pretioasa de culoare cafeniu-roscata. de Martonne. ex. asemanator cu dihoril. 1900). plumb.: pe partea de Est a Muntelui Mic). muntii vulcanici contin minereuri de cupru.Niculitel Culmea niculitelului -363 m . In acest mediu apar urmatoarele forme de relief: circuri nivale sau semipalnii nivale (bazinete cu aspect torential modelate puternic de zapada. Matthes. formeaza alaturi de Muntii Gutii si Muntii Tibles partea nordica a lantului muntilor vulcanici. creata de actiunea zapezii acumulate aici si adusa din partea opusa. acoperita uneori cu un con de grohotis). Nurca Mic mamifer carnivor. exceptand insa actiunea ghetii. uneori apropiindu-se de stadiul de gheata. forme subnivale. imediat sub bataia vantului.

Sensul cel mai larg este acela de geneza reliefului.tectogeneza sau structogeneza (cind are loc cutarea sedimentelor dintr-un geosinclinal) . cu tulpina inalta cultivata pentru fructele ei cu seminte bogate in amidon. Orezul Planta alimentara din familia gramineelor. Orogeneza 1. 2. Sensul cel mai des folosit este de nasterea muntilor. Lotru. Olt (rau) Oltul izvoraste din Hasmasu Mare si dupa un traseu sinuos si complex (Depresiunea Ciucului Depresiunea Brasov Depresiunea Fagaras Defileul Turnu Rosu Cozia Subcarpatii si Podisul Getic Cimpia Romana). . Moldovei si Moldovitei. grupa de est a retelei hidrografice. Olimp Statiune pe litoralul Marii Negre. situata in Subcarpatii Moldovei. Au fost descifrate mai multe orogeneze (in sens de ere) dintre . respectiv o era tectonica. Acestea sunt: . si. In acest ultim inteles. se varsa in Dunare aproape de Turnu Magurele. Homorod. a 31 lacuri de acumulare. Odobesti Localitate renumita prin podgoriile sale. . Topolog si Oltet (cu Cerna).punctul cel mai inalt din Muntii Moldovei.Obcina Mare. Oituz (rau) Afluent al Trotusului. Afluentii principali sint Riu Negru.Obcina Mare Vezi Obcinele Bucovinei. semintele acestei plante. procesul de orogeneza are doua perioade: . Obcina Mestecanisului Vezi Obcinele Bucovinei. Un ciclu de orogeneza (de faze orogene) formeaza un lant muntos. Cibin (cu Sadu si Hirtibaciu). Birsa. la contactul cu Campia Romana din est.Obcinele Mestecanisului. in final. . Este in amenajare prin construirea. Ocolasul Mare (varf) Varf in Muntii Ceahlau -1907 m. Obcinele Bucovinei Culmi muntoase paralel despartite de vaile longitudinale ale Bistritei.morfogeneza (inaltarea sedimentelor si a fundului geosinclinalului peste nivelul marii).Obcina Feredeului.

duritate si elasticitate. folosite la fabricarea berii. Otel aliat Otel care pe langa carbon mai are si alte elemente. hercinica. Ozana (rau) Rau in Moldova (grupa estica). dar dupa unii autori consolidarea uscatului precambrian s-ar fi facut printr-o serie de aproape 20 de ere tectonoce. Insula (in mare). in industrie si alimentatia omului. alpina. caracterizat prin rezistenta. Ovine Nume generic dat oilor. Urmatoarele orogeneze sunt: caledonica. adesea plutitoare. undefined [Close] undefined [Close] undefined P R S T U V Z Dictionar radacina . Ostrov 1.. intr-o apa curgatoare. undefined undefined More. format din 4-6 randuri de boabe.. si assyntica). Orzoaica Specie de orzoaica cu spicul format din doua randuri de boabe. 2. Orzul Planta din familia gramineelor cu tulpina inalta si spic lung. si avand o larga intrebuintare in tehnica. devenind scuturi. Otel Aliaj de fier si carbom. Insula mica.care trei precambriene (laurentiana. boabele aceste plante folosite la hrana pentru animale. algomiana. aceste zone s-au rigidizat ulterior. bogate in amidon.

Paie Ceea ce ramane dupa recoltarea sementelor din spicele ceraleleor. pentru hrana animalelor. Semai numesc si zavoaie.00 i. Padurea Craiului (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Bucegi . Paduri de lunca Paduri de suprafata mica situate in lunci. Peste marin rapitor.. Padurea Snagov Padure si lac situate in apropierea capitalei. . lung de 50-60 cm. S-a derulat inainte si in timpul glaciatiunilor (Gunz-Wurm) aproximativ intre 1. Paleontologie Ramura a geologiei care se ocupa cu studiul organismul animale si vegetale si vegetale care au trait in trecutul geologic si care s-au pastrat ca fosile in sedimentele scoartei. Padurea Cernica Padure si lac situate in apropierea capitalei.cand se face trecerea de la prehominizi la Homo sapiens.2238 la Vf. primele unelte facute de om (Homo faber) din cremene (silex sau alte roci dure.n.P Pal Placi aglomerate din lemn. Sunt folosite in industrie.850 /2 milioane si 10. compuse din "iubitori de umezeala" : salcie si plop. Paleolitic Epoca de cultura umana . cu solzi mici si cu numerosi dinti in fata. Palamida 1. 2. Padina Vezi Crov. Pemalul lacululi se afala si Manastirea Pasarea.epoca veche a pietrei. Nume dat unor specii de plante erbacee care cresc ca buruieni prin semanaturi.000/8.e. Padurea Pustnicul Padure si lac situate in apropierea capitalei. de culoare albastruie-verzuie. Om. cand apar. Pajura Acvila.

silurian.cambrian. cu fructele prevazute cu doua aripi. trecere (defileu).2519 m. Parang (munti) Culme muntoasa in Carapatii Meridionali-Grupa Parang. . Pannonia (campie) Campia ungara. Papusa ( munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras. Parang (grupa) Grupa a Carpatilor Meridionali. Zona renumita pentru podgorii. la contactul cu Campia Romana din est. Paleozoic Prima era geologica ce incepe cu aparitia primelor fosile identificabile. A durat aproape 400 milioane de ani. . cu lemnul alb si rezistent. Parangu Mare (varf) Varf in Muntii Parang (Carpatii Merdionali . Pastravul Peste din apele de munte. . . a avut doua cicluri orogenetice (caledonic si hercinic) si se imparte in urmatoarele perioade: . cu pete negre si rosii pe spate.carbonifer. . cu solzii mici. . de 20-40 cm lungime.Paleosol Sol al carui profil s-a format total sau partial in alte conditii de pedogeneza decat cele actuale.devonian. Panciu Oras in Subcarpati. Paltinul Arbore inalt pana la 25 m.grupa Parang) .ordovician. Paralela Fiecare din cercurile imaginare determinate de intersectia globului pamantesc cu planuri perpendiculare pe axa polilor.permian. Pas Drum ingust intre munti .

Sensul general actual este mult mai larg. precum si nisipul si malurile. cu un fel de punga sub maxilarul inferior. morene nivale. rezistente. cum ar fi zona tundrei. Penteleu (munti) Culme muntoasa in Carpatii orientali . semnifica fenomenele ce se extind in vecinatatea unui ghetar. avalanse. Periglaciar 1. vantul incarcat sau nu cu cristale de ghiata (eolizatie. cu penele albe si ciocul lung.2509 m. iar vara se face putin simtita. numite martori de eoziune. iarba de pe acest loc.Este specific acelor regiuni unde iarna este lunga si cu inghet prelungit. Pelican Pasare acvatica migratoare. formele de relief si structurile din sol.Pastruga Peste de mare inrudit cu cega. raspandire. nivo-torentialitatea. este echivalat adesea cu glacisul de eroziune in roci dure. blocuri glisante. sau glacisul pietros. nise nivale etc. ameliorare) Pegmatit Vezi Granit.. . mai ales pe roci cristaline de tipul granitului. clasificare.Grupa Sudica . Ca procese si factori genetici secundari (dupa cele de inghet-dezghet) se mai intalnesc: zapada (nivatiunea).1772 m. in care rolul pricipal il joaca inghetul apei in sol si subsol. alunecari. rauri de pietre. Peleaga Varf in Muntii Retezat . morfologie. Tipurile de forme periglaciar sunt determinate de tipul de climat rece. in care aduna pestii ce-i servesc ca hrana. situat imediat deasupra padurilor.utilizare. de roca si panta topografica. Peneplena Campie usor valurita ce s-a format printr-un indelungat proces de eroziune si care pastreaza din loc in loc reliefuri reziduale care nu au fost nivelate. gheturile plutitoare de pe rauri sau cele marine. Pasune Loc acoperit cu vegetatie ierboasa. referindu-se la sistemul morfogenetic. Pediment Definit obisnuit ca o suprafata de eroziune locala. terasete. iar pe suprafete plane: cercuri de pietre. cu botul lung si turtit. Asa de exemplu. In sens propriu. pe versanti se formeaza: grohotisuri. usor inclinata (1-7%) si dezvoltata pe roci masive. proprietatii. unde pasc vitele. sau etajul alpin din.). Pedologie Stiinta care se ocupa cu studiul solului sub toate aspectele sale (geneza. 2. etc. din muntii inalti. umeri de altiplanatie.

Petrosani ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Petrosani. Permian Ultima perioada a erei paleozoice. constructiilor de masini (utilaj minier) .000-100.soluri poligonale. Pestera Ialomicioara Pestera situata in Muntii Bucegi formata in rocile sale calcaroasa de apele raului Ialomita.Muntii Padurea Craiului. Vezi Paleozoic. Vezi Gelisol. mari de pietre. masurata la linia de plutire. pe Jiul de Vest VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) intre 50. pingo-uri etc. Petrol lampant Gaz. care se gaseste in zacaminte reprezentand o materie prima de baza penrtu industria chimica si o importanta sura de energie. Pestera Topolnita Pestera situata in Podisul Mehedinti. Desene paraglaciare. hidrolacoliti. pe Jiul de Est VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) intre 25. care se hranesc cu pesti. Pestera Dambovicioarei Pestera situata in Muntii Bucegi formata in rocile sale calcaroasa de apele raului Dambovita. Petrila SEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Petrosani. cu picioare palmate. marghile. Pestera Meziad Pestera situata in Carpatii Occidentali.000-50. Pescaj Adancimea de cufundare in apa a unei nave.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria carbonifera Petrol Amestec lichid de hidrocarburi si de alti compusi organici.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria carbonifera. pavaje nivale. Pescarusul Nume dat mai multor specii de pasari acvatice.

Campia Ploiestilor. Placaj Placa de lemn formata prin incleierea unui numar de foi de furnir. adica suprafete usor inclinate cu aspect piemontan. Placi aglomerate din lemn Placi obtinute prin aglomerarea unor deseuri de lemn. Brasov. obitnuit . relativ inalte. Piatra Mare (masiv muntos) Culme muntoasa in carpatii Orientali . Campia Ramnicului). Pietrica Culme deluroasa in Subcarpatii Moldovei. Sibiu) Pietrele Doamnei Stanci calcaroase pe culmea Muntilor Rarau (Carpatii Orientali . La Om. depuse la marginea unei unitati in inaltare de oretea hifrografica cu caracter torential. Culme muntoasa in Carpatii Occidentali . inaltarea Subcarpatiilor Curburii a favorizat formarea unor campii piemontane. Plai 1. lung de circa 70 cm. la contactul acestora cu Campia Romana (Campia Targovistei.Gruap Centrala) care de departe par ruinele unei cetati. Piemont . Exista acumulari de tip piemontan si in depresiuni (depresiunile Fagaras. cu blana cenusiu-galbuie.Piatra Craiului (munti) Culme muntoasa in Meridionali . Culme sau suprafata montana. dar provenite din eroziunea substratului (sedimente pliocene).2303 m. In relieful actual se pastreaza mai bine Piemontul Getic. Pietrosu (varf) Virf in muntii Rodnei (grupa nordica a Carpatilor Orientali) .Grupa Bucegi -2238 m in Vf. prelunga si domoala. Pirita Sulfura naturala de fier..Muntii Apuseni . sau de deal. Pisica salbatica Animal de prada inrudit cu pisica. de altitudine sub 1800 m. un piemont format in perioada Pliocen-Cuaternar prin sedimentarea unor mase mai mari de pietrisuri (denumite "Pietrisuri de Cindesti") la baza unei regiuni de inaltare (Carpatii Meridionali). "piemonturi de eroziune".grupa Sudica. in cea mai mare parte. in continuarea Dealurilor de Vest: Campia de Vest sunt. aceste "campii piemontane" exista si partea de vest a tarii.Piemontana (campie) Piemonturile si campiile piemontane sunt acumulari de sedimente (in general pietrisuri si nisipuri).

3.al caror lemn se foloseste in industria chibriturilor. cu flori grupate in amenti. in subsolul ei s-a descoperit zacaminte de petrol si gaze care se exploateaza. Plante textile Din care se obtin fibre textile. cu corpul turtit lateral. Plesului (culme deluroasa) Culme deluroasa in Subcarpatii Moldovei. canepa etc. care sunt utilizate in alimentatia omului. Platica Peste de apa dulce. lucerna etc. Pleistocen Vezi Cuaternar.cu pasune si cu drum. 2. Plop Nume dat mai multor specii de arbori inalti. echivalenta cu plasa. a furnirurilor. 5. culmi muntoase nivelate de eroziune si inclinate usor intr-o singura directie. In ultimii ani. 4. din care se poate extrage ulei.). fata unui munte sau deal inalt. a celulozei. Plante industriale Plante care se prelucreaza industrial in vederea obtinerii de alte produse: in. Plante uleioase Care contin ulei. Drum pe coasta unui munte. Pliocen Vezi Tertiar. Planor Aeronava fara motor care se deplaseaza cu ajutorul unor curenti de aer. Plante radacinoase Grup de plante cultivate pentru producerea radacinilor. Tinut sau meleaguri (natale). in industrie sau ca furaje. Fosta diviziune administrativa a unui judet de munte. trifoi. Platforma continentala (a Marii Negre) Incepand de la tarm spre largul marii pana la o adancime de 200 m se defasoara platforma continentala. Plante de nutret Pante care servesc ca hrana animalelor domestice erbivore(fan. specifice mai males supraftelor medii carpatice. Campie. . cu pante usor de urcat. cu capul mic si scurt.

si anume: in vest si nord. la est.Masivul Dobrogei de Nord. Podisul Babadagului Component al Podisului Dobrogei-Masivul Dobrogei de Nord. Podis Forma de relief de mare intindere. a placilor de acumulatori. situata la o anumita altitudine. lunca si Delta Dunarii. aproape plana. un tinut mau jos . Podisul Dobrogei de sud Podisul Dobrogei cuprinde doua parti. si anume: in nord. iar in sud. un tinut mai inalt . un tinut mai inalt .. Podisul Getic Podisul care se intinde intre Dambovita si Dunare. spre sud marginindu-se cu Campia Romana. iar in sud. Marea Neagra. Podisul Husnitei Component al Podisului Getic.Podisul Dobrogei de Sud. El este inconjurat din trei parti d regiuni joase.Masivul Dobrogei de Nord. alb-cenusiu intrebuintata la fabricarea tevilor de canalizare.Podisul Dobrogei de Sud. iar spre nord cu Podisul Mehedinti si Subcarpatii getici. Podisul Cotmeana Component al Podisului Getic. a literelor de tipar. Podisul Candesti Componenet al Podisului Getic. un tinut mau jos . Podisul Dobrogei Este cuprins intre Dunare si Marea Neagra. Podisul Arges Component al Podisului Getic. Podisul Mehedinti . Podisul Barladului Component al Podisului Moldovei. Podisul Casimcei Component al Podisului Dobrogei-Masivul Dobrogei de Nord.Plumb Metal moale. si anume: in nord. care din punct de vedre geografic se deosebesc intre ele.. Podisul Dobrogei cuprinde doua parti. Podisul Medgidiei Component al Podisului Dobrogei de Sud. care din punct de vedre geografic se deosebesc intre ele. Catre sud ei se continua pana la granita cu Bulgaria.

Inaltimea sa este de 500-600 m. Podisul Tarnavelor Component al Podisului Transilvaniei. orientate est-vest (mai inalt si mai impadurit spre sud. Podisul Transivaniei Cu o altitudine de 500 . Podisul Barladului. in cuprinsul carora se acumuleaza gazul metan. Podisul Moldovei este alcatuit din urmatoarele unitati principale: Podisul Sucevei. Podisul Oltetului Component al Podisului Getic. Podisul Someselor Este situat in partea de nord-vest a Transilvaniei. Dealu Mare.Acest podis continua braul de dealuri de la vest de Motru. cu relief asemanator de dealuri.600 m. Podragu (lac) Lac glaciar in Muntii Fagaras. cu culmi de 500-600 m. ingropate in depozite noi. Este situat in partea de nord-vest a acestuia. boltite pe alocuri in forma de domuri. o importanta zona agricola. Vaile largi ale Muresului (intre Targu-Mures si confluenta Ariesului) si ale celor doua Somese (intre Cluj-Napoca. sedimentare. intre Carpatii Orientali si Muntii Apuseni. Podisul Oltinei Component al Podisului Dobrogei de Sud. la nord de Mures. Este alcatuit din sisturi cristaline si calcare. Este alcatuit din roci mai tari. avand substrat argilo-marnos si rauri mici. Podisul Someselor. Subcarpatii Moldovei. in mare parte cu culturi agricole. cu iazuri. Podisul Sucevei Component a Podisului Moldovei. la sud de Mures. parte numita Podisul Hartbaciului. din care cauza prezinta si cele mai mari inaltimi din intreg podisul moldovei. Preluca). dincolo de culoarul celor doua Somese. Podisul Negru Voda Component al Podisului Dobrogei de Sud. este alcatuit din strate sedimentare aproape orizontale. unde se numeste Podisul Secaselor). una din principalele bogatii ale tarii. si mai jos in SV. cu dealuri in jur de 500 m. de 500-600 m. Podisul Moldovei Este delimitat de Obcinele Bucovinene. Podragu Mare . Valea Prutului si Campia Romana. Campia Moldovei (Jijiei). In vestul acestei regiuni exista o punte de legatura intre Carpatii Orientali si Carpatii Occidentali. Dej si Nasaud) despart acest teritoriu deluros in trei diviziuni: Podisul Tarnavelor. Campia Transilvaniei. ce apar ca niste insule razlete. sub forma unui sir de munti scunzi (Prisnel.

1374 m in Vf. Podzol (spodosol) Sol nisipos so lutos. privitor la porci. . localitate etc. sarac in elemente nutritive. la Ostrovul Mare. Populatia rurala Populatia care traieste in mediul rural. Podul Calului (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Sudica. intr-o tara.din care se pot extrage mai multe metale. Populatie Toatalitatea oamenilor care locuiesc pe un anumit teritoriu. Denumire data subfamiliei din care fac parte porcii. Podul Bucegilor Muntii Bucegi se infatiseaza cu marginile ca niste ziduri drepte . dar cu culmile netede ca un adevarat podiis . Portile de Fier II Hidrocentrala amenajata pe Dunare in sectorul Portile de Fier-Calaras. Populatia urbana Populatia care traieste in mediul urban.Lac glaciar situat in Carpatii Meridional-Muntii Fagaras.numit de aceea "Podul Bucegilor". Poiana Rusca (masiv muntos) Grupa a Carpatilor Occidentali si culme muntoasa cu acelasi nume. Porcul de carne romanesc Rasa de porci obtinuta in fermele specializata din Romania. Popandaul Mic mamifer rozator de stepa. Polimetale (Geologic: despre minerale. Porcine De porc. minereuri. zacaminte) Care contine mai multe metale. cu blana glaben-cenusie.Padesu. Pomi fructiferi Pomi ale caror fructe sunt comestibile. care isi sapa galerii lungi in pamant. Pomicultura Stiinta care se ocupa de cresterea pomilor fructiferi.

Prahova Rau din grupa sudica care constituie granita intre Carpatii Meridionali si Carpatii Orientali. Predeal ASEZAREA GEOGRAFICA Valea Prahovei VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25. cu frunzele lungi. o regiune pe glob. cu flori albe si fructe negre-vinete. Precambrian Cea mai veche era geologica ale carei terenuri nu au urme de vietuitoare.4000 m. panta continentala. unele dintre ele continuand vai de pe uscat ex. rar atinge 20 gr. este strabatut de vai de tipul canioanelor.: Ind. la subsuara carora cresc stiuletii. Sinonimtaluz continental. Potarnichea Pasare de campie de marimea unui porumbel.. Povarnis continental Panta inclinata cu care se termina platforma continentala. sau prezinta organisme greu de clasat (alge sau celule). care traieste in stoluri mici. Gange).1799 m. Sininim cu algonkian. emisfera etc. Inclinarea sa este cuprinsa intre 3 si 6 gr. In partea superioara este limitata de cambrianul inferior. Se intinde la adincimi de la minus 3000 . continent. prin holde si tufisuri. cu tulpina inalta si groasa. longitudine. astringente. latitudine.000 PROFILUL ECONOMIC . Povarnisul continental cuprinde cca.Portita Deschizatura prin care lacul Razim comunica cu marea.. Porumbarul Arbust din familia rozaceelor. unde se remarca piemontul suboceanic. (15% din suprafata Ocenului planetar). Postavaru (masiv muntos) Culme muntoasa in Carpatii Orientali Grupa Sudica . cand au aparut primele fosile identificabile. 55 milioane kmp. Potaissa Vechiul nume al orasului Turda. Porumb Planta din familia gramineelor. Pozitie geografica Locul pe care-l ocupa o tara. cu ramuri spinoase.

cu ciocul scurt si lat si coada adanc despicata. nisip si argila si imbraca forma unor conuri de dejectie. de culoare bruna. Proluviu Depozit continental cladit la baza versantilor. Se compune din pietris putin rulat. de culoare brun-roscata. Randunica Pasare calatoare insectivora. Prepelita Pasare migratoare din grupa galinaceelor . Pupaza Pasare calatoare cu ciocul lung si curbat si cu un mot de pene portocalii pe cap. cu tulpina inalta. R Raboteza Masina industriala. cunoscute prin cantecul lor. de culoare albastra-inchis pe spate. dupa predominarea unuia sau celuilalt. Proterozoic vezi Precambrian Prut (rau) Prutul are ca afluenti pe Baseu si Jijia (cu Sitna si Bahlui).Turistic: statiune climaterica Preluca Munte scund in Podisul Somesului. transportat de torenti si siroaie. Rapita Planta din familia cruciferelor. Impreuna cu materialele coluviale se ingemaneaza si formeaza trene sau glacisuri proluvio-coluviale sau coluvio-proluviale. la Stinca Costesti exista o amenajare hidrotehnica hidroenergetica. insectivore. care se vaneaza pentru carnea ei gustoasa. Privighetoarea Gen de pasari calatoare. alba-galbuie pe pantece. cu dungi pe spate. Presiune Forta exercitata asupra unei suprafete (apasare) Prisnel Munte scund in Podisul Somesului. cu flori galben-aurii si .

Se poate ajunge la erodarea totala a reliefului anterior. formindu se o peneplena. pe care s-au construit hidrocentrale. prin Depresiunea Hateg. relieful datorat exploatarilor miniere. In Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali au fost identificate alte doua platforme de eroziune.000 . De asemenea. Suprafetele lacustre artificiale. ortiunile vechi ale Dobrogei (Dobrogea hercinica si Dobrogea caledoniana) au fost erodate de a lungul timpului pina la aspectul de peneplena. Relief de modelare ciclica Relieful de modelare ciclica (denumit mai simplu al suprafetelor de eroziune) reprezinta rezultatul modelarii subaeriene indelungate. Rau Mare ( in Retezat) Rau ce strabate Muntii Retezar.000m (platforma . Relief antropic Relieful antropic cuprinde toate transformarile mari datorate omului: Canalul Dunare Marea Neagra. suprafetele de eroziune care se gasesc la altitudini mari si sint sculptate pe sisturile cristaline din Carpati sint interpretate ca o peneplena.semnte mici. Rarau (munte) Culme muntoasa in Carpatii Orientali .2. exercitata de ansamblul factorilor morfogenetici asupra substratului anterior (format din roci si forme de relief). a catui dinamica initiala a incetat. lung de circa 1 m. baraje. caile de comunicatie etc. Rata salbatica Stramosul celor mai multe rase de rate domestice. cu pete negre. in Carpatii Occidentali are altitudini mai coborite. ci corpul acoperit de sozi marunti si cuschelet cartilaginos. se afla situata la 2. Relict Specie de plante sau de animale care constituie o ramasita a unei faune sau a unei flore diparute. cariere. in Carpatii Meridionali se afla la 1. Rechinul Nume generic dat unor pesti marini rapitori. Regresiune marina Proces de retragere a apelor marii de pe portiuni intinse ale scoartei terestre.600m (platforma Riu Ses) si 1. Rasul Mamifer carnivor din familia felidelor. In Carpatii Meridionali aceasta peneplena este mai tipica. diguri (indeosebi in Lunca si Baltile Dunarii). bogate in ulei. cu blana galben-roscata.200 m si a fost denumita platforma Borascu.200-1.Grupa Centrala. si cate un smoc de par in varful urechilor. Sol relict = sol format in trecut . provocata de ridicarea uscatului.

Cindrel. . etc. Surean. din lungul riurilor. interfluvii.). etc. vai. vai. de la Alba Iulia la Lipova). In regiunile de cimpie si dealuri joase sint bine exprimate in relief.pozitiv: munti. bazine oceanice. etc. Pedimentele sint forme de eroziune si acumulare dezvoltate in conditiile unui climat arid. Relief pozitiv Clasificat dupa un plan mediu de referinta. Fagaras.Gornovita). Relief negativ Clasificat dupa un plan mediu de referinta. bazine oceanice. etc. exista o cimpie litorala submersa care formeaza platforma continentala a Marii Negre. Vaile creeaza prin eroziune in adincime culoare de vai (culoarul Muresului. Paring. Aceste pedimente se recunosc in relieful Dobrogei de Nord. Luncile reprezinta albiile majore ale riurilor.pozitiv: munti. iar in Carpatii Occidentali au inaltimi mai mici (cu aproximativ 500m). Ele reprezinta spatiul de acumulare a sedimentelor fine (nisip. Cele mai spectaculoase forme sint in Retezat si Fagaras. in relieful actual se recunosc cicluri glaciare continuate peste praguri cu vai glaciare care au in partea terminala acumulari de morene. defilee (Turnu Rosu Cozia. In Subcarpati sint mult deformate tectonic si inaltate. lagunelor (sistemul Razim Sinoe) si a tarmului inalt (cu faleza) ce caracterizeaza zona litorala de la sud de Capul Midia. Racos). interfluvii. Cheile Nerei.negativ: depresiuni. In cimpiile de susidenta luncile se identifica aproape cu intreaga suprafata a cimpiei (Cimpia Titu Gerghita. Carpatii Curburii) sau chiar unitati de dealuri si podis. Acest tip genetic de relief (suprafete de eroziune) caracterizeaza si alte unitati montane (Muntii Rodnei. dar aici nu sint tipice. datorita indiguirii si desecarii acestora. pe alocuri formeaza chiar suprafata cimpiei (in lungul Dunarii). vai in chei (Cheile Turzii. Forme de relief glaciar exista in Muntii Rodnei. Lunca si Baltile Dunarii nu mai au aspectul unor suprafete inundabile. Cheile Bicazului. Iezer. . etc. Relief fluviatil Relieful fluviatil cuprinde sistemul de vai. Relief glaciar Relieful glaciar s a format pe muntii inalti in timpul racirii climatice din Cuaternar. Lainici. mil). Cimpia Siretului Inferior. relieful poate fi: . continent.). Retezat si Tarcu. Vaile riurilor sint insotite de terase (cu acumulari de pietris). Relief litoral Relieful litoral se intilneste in tara noastra sub forma deltei (Delta Dunarii). lunci. care arata momentele de acumulare si eroziune exercitate de riu. Bucegi. . argila.negativ: depresiuni. terase. ele se dezvolta in jurul unor "munti" insulari (inselberguri). continent. In prelungirea submarina a reliefului litoral. Cimpia Crisurilor etc. Identificarea si denumirea acestor platforme a fost facuta prima oara de geograful francez Emm de Martonne. inundabile la debite foarte mari. relieful poate fi: .

Relieful petrografic cuprinde ansamblul formelor care au un aspect exterior influentat predominant de alcatuirea geologica (petrografica) a rocilor subiacente. Regiunile cu relief sculptat pe roci mai moi (gresii.) este cea mai importanta zona carstica din tara. care sint despartiti prin grabenul Timis Cerna. Zona Padis Scarisoara Cetatile Ponorului din partea centrala a Muntilor Bihor (cu avenul ghetar de la Scarisoara. formele majore (conurile vulcanice) fiind datorate urcarii magmei la suprafata. deci de "structura" lor geologica. . plate. imprimat de duritatea rocilor. dispuse sub forma unor sinclinale suspendate.sistemul Oas Gutii Tibles Birgau. precum si forme mai mici ("brine". Babele). Oltului). Formele structurale dezvoltate pe calcare sint deosebit de reprezentative in Muntii Piatra Craiului. nisipuri) din Subcarpatii si zonele de deal si podis au forme adaptate la structura astfel: suprafete monoclinale (de exemplu interfluviile platformelor Podisul Getic. Relieful structural cuprinde ansamblul formelor care au un aspect exterior determinat in principal de modul de aranjare a stratelor. Valea Salauta si Valea Somesului. doline. forme deosebite. inversiuni de relief (in Subcarpatii Curburii). cu o denivelare mare fata de depresiunea Maramuresului. Muntii Poiana Rusca si Muntii Banatului. Muntii Almajului. ca in cazul Muntilor Bucegi. Pe sisturi cristaline se dezvolta un relief mai masiv. vaile seci din zona Padis.). cueste (mai frecvente in Podisul Central Moldovenesc si in Subcarpati). In mod similar exista forme structurale pe conglomeratele din Ceahlau si Ciucas. inclusiv Pestera Vintului Relief vulcanic Relieful vulcanic este un relief atit structural si petrografic. Hasmasu Mare. argile. deci de "structura" lor geologica. Trascau. despartiti de regiunile mai joase din jur prin denivelari (unele datorate faliilor). acest aspect este usor de observat la contactul dintre Carpatii Meridionali. versantii sint abrupti. dar distruse puternic de eroziune. Jiului. In sectorul nordic al Carpatilor Orientali . o structura de "munti bloc". forme care urmaresc direct structura (Podisul Dobrogei de Sud). marne. relieful carstic cel mai expresiv este dezvoltat pe calcare jurasice. Muntii au. denumit relief carstic. vizibile bine in peisaj. portiuni din Podisul Sucevei etc. conservind suprafetele de eroziune. Sfinxul. pesteri). avene. vaile adincite (defileele Dunarii. aspectul de "munti bloc" apare evident si in cazul Muntilor Rodnei. Un tip foarte reprezentativ este relieful dezvoltat pe conglomerate cretatice. In Muntii Padurea Craiului exista. chei. Relieful dezvoltat pe calcare. in ansamblul lor. cuprinde sisteme subterane (cursuri. polii.Relief structural si petrografic Relieful structural cuprinde ansamblul formelor care au un aspect exterior determinat in principal de modul de aranjare a stratelor. sistemul subteran Cetatile Ponorului etc. interfluviile sint insa netede. care este un sinclinal). aici intilnim o adaptare majora la structura (platoul Bucegilor. de asemenea. In Muntii Metaliferi formele predominante sint conurile vulcanice. cit si un relief de "constructie".

Rezervatia Agigea Rezervatie floristica si faunisticadin Podisul Dobrogei Rezervatia Hanu Conachi Rezervatie de fauna mdin judetul Galati. Retezat (munti) Grupa de munti ai Carpatilor Meridionali si culme muntoasa cu acelasi nume . In sectorul central Calimani Gurghiu Harghita Ciomatu. aspectul lor in peisaj este insa usor de distins si nu poate fi confundat. eruptiile au generat cratere mari. . Rezervatia Ceahlau Rezervatie forestiera in Muntii Ceahlau.2509 m in Vf. Rezervatia Bosanci Rezervate floristica in Podisul Moldovei. platourilor. cu asociatii de neck uri (cum este Creasta Cocosului din Gutii).formele predominante sint de tipul conurilor. Rezervatia Izvoru Rezervatie de fauna din judetul Dambovita. Rezervatia Padurea Slatioara Rezervatie forestiera in judetul Suceava. Peleaga. Reteaua hidrografica Totalitatea vailor prin care se scurg apele de suprafata ditr-un anumit teritoriu. Rezervatia Lacul Sarat . Retezat-Godeanu (grupa munti) Grupa a Carpatilor Meridionali. Rezervatia de flora si fauna in judetul Braila. Rezervatia Piatra Craiului Rezervatie de flora si fauna in judetul Brasov Rezervatia Slanic Moldova Rezervatie de flora si fauna in judetul Bacau. alternanta de materiale vulcanice fluide (lava) si materiale detritice (provenite de la explozii) au creat un sistem de relief vulcanic stratificat (stratovulcani). Eroziunea a distrus partial aparatele vulcanice initiale. terminate spre exterior cu platouri datorate curgerilor de lava. bine pastrate pina astazi (cum este craterul ce cantoneaza lacul Sfinta Ana). Rezervatia Muntele Cozia Rezervatie de flora si fauna in judetul Valcea.

pe care este oprita prin lege orice transformare. Ineul (2279 m). Ricinul Planta oleaginoasa inalta de 1-2 m. Rulment Organ masina constituit din doua inele concentrice. Rezervatie Teritoriu cu plante . Viseul). Rezervatia Matita Rezervatie de fauna in Delta Dunarii. alaturi de el. Rezervatia Valea Lunga Rezervatie floristica in Podisul Moldovei. cu flori rosietice. palmat-lobate. cu frunze mari. de origine vulcanica. . Somesul Mare. Rezevatia Sinaia Rezervatie floristica in statiunea Sinaia. Muntii Rodnei sun muntii cei mai inalti.Rezervatia Frumoasa Rezervatie floriatica in Podisul Moldovei. animale si formatii geologice rare. Leaota si Piatra Craiului. Din Muntii Rodnei izvorasc mai multe rauri (Bistrita. Rezervatie a biosferei Rezervatie care contine elemente de biosfera. Rezervatia Tulghes Rezervatie floristica in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali. Rucar-Bran (culoar) Culoar situat intre Muntii Bucegi. Vezi biosfera. Ele poarta urmele vechilor ghetari in caldarile carora se gasesc cateva mici lacuri. Varfurile cele mai semete sunt Petrosu (2303 m) si. Rezervatia Padurea Bejan Rezervatie forestiera in Muntii Metaliferi. nu numai din grupa nordica a Carpatilor Orientali dar si din intregul lant al Carpatilor Orientali. separate prin bile sau role. care serveste la ghidarea fusurilor de arbori sau de osii. Rodnei (munti) Munti in Carpatii Orientali situati la sud-est de muntii Tibles si constituiti din sisturi cristaline. mai spre est. Roci eruptive Roci din eruptie.

lamelibranhiate. Compus chimic rezultat din reactia dintre un acid si o baza. cu corpul acoperit de solzi mici si cu gura mare. Salinitate Continut in saruri a unei ape sau a unui sol. Sare 1. prevazuta cu dinti ascutiti. Sate cu functii mixte Sate in care pe langa agricultura se practica si alte activitai: miniere. Salcie Numele mai multor specii de arbori si de arbusti cu flori grupate in amenti cilindrici. Sate foarte mari Sate care au peste 4000 locuitori. Sarma Fir subtire de metal avand numeroase intrebuintari. foraminifere. Denumire uzuala data clorurii de sodiu. . 2. Saratura Teren bogat in saruri minerale solubile cu fertilitate redus. Santier naval Santier unde se construiesc si/sau se repara nave. Sarmatian Ultimul etaj al miocenului din sud-estul Europei. prin extensie: pasune care se intinde pe un astfel de loc.S Sadu (rau) Afluent al Cibinului impreuna cu Hartibaciu. Sate forestiere Sate in care activiatea de baza este exploatarea padurilor. Sate adunate Sate in care casele sunt apropiate unele de altele. cu lemnul usor si moale.a. forestiere s. component al grupei de sud a retelei hidrografice. caracterizat prin fauna de gasteropode. Salaul Peste rapitori. lung pana la 70 cm.

precipitarea elementelor dizolvate in apa. etc. Scolopendra Miriapod insectivor. Sate mijlocii Sate cu o populatie de 500-1000 locuitori. Secundara A doua mare era geologica cu viata.2000 locuitori. continentale). Sinonim Mezozoic. chimica sau organica si provine pe urmatoarele cai: dezagrgarea sau alterarea rocilor preexistente. din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni. organice). Sate mici Sate cu o populatie de sub 500 locuitori. acumulari organice.) . Prin comprimare si intarire. care se clasifica divers. lung de 10-12 cm. lung de 30-40 cm. Sate miniere Sate in care ocupatia de baza a locuitorilor este mineritul. cretacic. saline. unde isi depune icrele. A durat cam 160 milioane de ani si cuprinde urmatoarele perioade: triasic. care traieste in locuri umede si intunecoase. dupa compozitia chimica (silicioase. chimice. sedimentele dau rocile sedimentare. dupa origine (detritice. Sediment Depozit petrografic care poate avea origine detritica. Scrumbia albastra Peste de culoare albastra-verzuie. carbonatice. argiloase. Scropoasa (lac de acumulare) Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci.Sate mari Sate ale caror populatie este in jur de 1500 . Scrumbia de Dunare Peste de mare. dupa mediul de sedimentare (marine. Sate risipite Sate in care locuintele sunt imprastiate. Sectorul maritim al Dunarii Intre Braila si Sulina se desfasoara sectorul maritim al Dunarii. Scorpionul Specie de arahnida care are la partea posterioara gkande veninoase ce se deschid in varful unui ac. raspandit in Oceanul Atlantic. juasic. care primavara intra in Dunare. cu solzi albi-argintii. lacustre. lung de 20-30 cm.

Muntii Banatului . Sedimentogeneza Depunere de diferite fractiuni de roci rezultate din eroziunea litosferei. depozite sau sedimente de versant (scoarta de alterare). substanta foflosita in vositorie .14461 in Vf.000-100. ele provin din distrugerea scoartei de catre diferiti agenti de eroziune: rauri (aluviune). batiale (miluri organice). fiind utilizata in industria zaharului si a alcoolului.Sedimentele continentale sunt cele mai importante pentru procesele geomorfologice actuale. Siderurgie Ramura a metalurgiei care studiaza proprietatile fizice si chimice ale fierului si aliajelor lui . ghetari (morene). Sicativ (despre uleiuri) Care se usuca repede. Semenic (munti) Culme muntoasa in Carpatii Occidentali . Sedimentele marine se clasifica mai ales dupa facies. Sfinxul (munte) Stanca in forma de cap urias de om pe Podul Bucegilor. care contine zahar. elaborare si prelucrare a acestora. Sfantu Gheorghe ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Brasov VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) intre 50. Sericicultura Ramura a zootehniei care se ocupa cu crestera viermilor de matase. nisipuri). miluri.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria constructiilor de masini (echipament electric). vant (loess). Ses (munte) (Plopis) Culme muntoasa in Carpatii Occidentali .776 m. respectiv mediul de depunere: litorale (nisipuri. care se adauga uleiurilor pentru a mari viteza de uscare. neritice (miluri. Semanatoare Masini agricole care se folosesc la semanare. Semenic. textila (bumbac) Sfecla de zahar Planta cu radacina cilindrica sau conicaalungita. pietrisuri).Muntii Apuseni -. precum si operatiile de extragere. Sighetu Marmatiei .

Sighisoara Oras situat pe Tarnava Mare. strabatind sccesiv. Moldova (cu Moldovita si Neamt). . Putna (cu Zabala. Tarcau. Trotus (cu Uz. Buzau (cu Bisca. Sist Roca ce are proprietatea de a se desface in foi subtiri dupa planuri paralele. Racova. Afluentii principali sint: Suceava (cu Putna si Sucevita). Sinaia ASEZAREA GEOGRAFICA Valea Prahovei VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25. Birlad (cu Vaslui. Cracau si marea amenajare de la Izvoru Muntelui). Sistem Hidroenergetic Portile de fier I Complex Hidroenergetic contruit pe Dunare. Rimna). Rimnicu Sarat. Silice Nume generic dat diferitelor varietati de bioxid de siliciu. Bistrita Aurie) si in aval cu afluentii sai (Dorna. Silvostepa Regiune de trecere intre o zona de padure si o zona de stepa cu vegetatie formata din arbusti. Culoarul Siretului si Cimpia Siretului inferior. Siriului (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Sudica-1657 m. Oituz. Se pot distinge: . Sist cristalin Vezi Sist. Susita. dupa intrarea in tara. Tazlau). la varsarea in Dunare) aduna apele din Carpatii Orientali si Podisul Birladului.Oras situat in Depresiunea Maramures.sisturi bituminoase (sisturi argiloase impregnate cu hidrocarburi). Bistricioara. Slanic. Podisul Sucevei. Sistem energetic .sisturi cristaline ( sisturi argiloase metamorfozate si deci cristalizate). Slanic si Cilnau). Milcov.sisturi argiloase ( care provin din compresiunea stratelor de argila). pina la Vatra Dornei. Crasna) si Covurlui. la intrarea in tara. Casin.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria constructiilor de masini (mecanica fina) Turistic: statiune climaterica Siret (rau) Siretul cu cel mai mare debit (222 m3/sec. Bicaz. Tutova. Zeletin. . Bistrita (denumita in cursul superior. Neagra.

fluviolacustre sau lacustre. folosit mai ales la spalarea rufelor. Soluri alpine Se intalnesc in zona pajistilor alpine si subalpine din muntii inalti. Sol aluvial Tip de sol format pe depozite recente fluviale. curgere de teren. Soda cristalizata=carbonat de sodiu cristalizat. exces de umiditate. independent (sau slab dependent) de zonalitatea bio-pedoclimatica (ex.: solurile litomorfe.Ansamblul de instalatii organizat unitar in scopul producerii. Ele se numesc spodosoluri (soluri alpine brune acide si podzolice). Soarecele de camp Numele mai multor specii de rozatoare daunotaoare. neevoluate). Sunt indicate pentru culturi de cereale si in special pentru cele de legume si zarzavaturi. cu coada lunga si subtire. roca. Solifluxiune Alunecare lenta a solului.Gruap Centrala. dulce. exces de saruri). Soda calcinata=carbonat de sodiu in stare anhidrica. vaselor etc. pe Valea Slanicului. Soda calcinata Soda=Carbonat neutru de sodiu (cristalizat). hidromorfe. cu botul ascutit. Slanic Moldova Statiune balneo-climaterica situata in Carpatii Orientali. transmisiunii si distributiei energiei electrice. Soluri argiloiluviale Clasa de soluri caracterizate prin acumularea argilei prin iluvuiere. Soluri aluvionare de lunca Soluri fomate din aluviunile depuse in lunci. Smochinul Arbore mediteranean cu flori inchise intr-un receptacul care la maturitate devine un fruct comestibil. halomorfe. de talie mica. Soda caustica Hidroxid de sodiu Sol Stratul afinat de la suprafata Pamintului in care se dezvolta viata vegetala. Sol intrazonal Sol format sub influenta dominanta a unuia din lactorii locali (relief. carnos. .

. Soluri halomorfe Clasa de soluri care grupeaza solurile cu contunut ridicat de saruri solubile.Solonet). care se gasesc in etajul stejarului. Campia moldovei. Campia Transilvaniei. dealurilor si chair in o parte din campii. ajungand pana la 300 . fara solzi. acoperite de paduri de fag apar camisolurile (solurile brune si brune-acide) . diagnostic pentru solul pseudogleic).prielnice culturiolor de pomi fructiferi.se gasesc in Campia Romana. Excesul de umiditate poate proveni din apa freatica la mica adancime (ducand la formarea orizontului gleic. Soluri de silvostepa Sunt cernoziomuri spalate (levigate). la care se adauga afluenti mai mici (Almas.400 kg. Vezi Soluri de padure. Solul halomorf poate fi salin (v. deosebim solurile brun-roscate de padure. cu carnea alba. Sparceta Planta furajera din familia leguminoaselor. format din unirea la Dej a Somesului Mare (cu izvoare in Rodna Suhard si afluentii sai Salauta. In regiunile de dealuri mai inalte. sol gleic) sau din apa stagnata in partea superioara a profilului (ducand la formarea orizontului pseudogleic. sunt soluri sarace. cu Somesul Mic (cu izvoare in Muntii Apuseni. Soluri saraturoase Soluri azonale . castaniu si ciocolatiu. diagnmostic pentru lacoviste. pe tarmul Marii Negre et.Solonceac) sau alcalic (v. prelungit sau permanent de umiditate. Lapus si Crasna).cernoziomuri. cu ungrad scazut de fertilitate. Somnul Peste rapitor din raurile mari. Soseaua "Transfagarasan" Sosea amenajata peste Muntii Fagaras. cu flori rosii. cu diverse varietati: cernoziomul negru-propriu-zis. Somesul Somes.argiluvisoluri. format din Somesul Cald si Somesul Rece). Sieu Bistrita). Soluri de padure Sunt raspandite in zona muntilor.Soluri brun-roscate de padure Argiluvisoluri. Campia De Vest. Dintre varietatile de soluri ale acestei zone. cu corpul masiv. trandafirii. Soluri de stepa Sunt cele mai fertile soluri soluri de la noi. Soluri hidromorfe Clasa de soluri care grupeaza solurile formate in conditiile unui exces temporar. Agrij. foarte apreciata.

Stiuca Peste rapitor de apa dulce. Structura populatiei pe varste Reaprtitia populatiei pe varsta pe o anumita zona. Sticletele Mica pasare cantatoare. Stavrid Peste marin. hidrologia. Strung Masina unealta pentru prelucrarea. prin aschiere. cu ajutorul unei unelte. Spodosoluri Soluri alpine brune acide si podzolice. Spinul Vantului Specie ierboasa ce se gaseste in zona de stepa. geomorfologia. Spor natural Diferenta dintre numarul nascutilor vii si cel al decedatilor in timpul unui an. .Grupa Centrala. Stramtoarea Azov Stramtoarea ca separa MArea Azov de Marea Neagra. Stanisoara (munte) Culme muntoasa in Carpatii Orientali. cu penaj viu colorat. Stejaru pufos Specie de stejar. Speologia fizica cerceteaza: geologia. iar biospeologia se ocupa cu biologia pesterilor. inarmata cu dinti puternici. cu gura mare. Clasa de soluri din sistemul de roman de clasificare corespunzatoare podzolurilor din legenda FAO. lung pana la 150 cm. Structura nationala a populatiei Reaprtitia populatiei pe natiunile conlocuitoare pe o anumita zona. microclimatul. Structura profesionala a populatiei Repartitia populatiei pe profesii pe o anumita zona. prevazuta cu numerosi dinti. cu gura mare in forma de cioc de rata. a suprafetelor unei piese in miscare de rotatie.Speologie Stiinta ce se ocupa cu studiul complex al pesterilor. lung de 13-15 cm. rapitor.

pe malurile raurilor si a lacurilor. Subsidenta Scufundarea lenta si progresiva a fundului unui bazin sau depresiuni. in fibnal. . cand mai lat. Subcarpatii de Curbura si SUbcarpatii Getici. a caror depunere grabita impiedica marea sa patrunda inlauntru depresiunii respective. inecata sub aluviuni abundente. fiind compensata continuu de acumulari venite din exterior. Suceava Oras situat pe Valea Sucevei. Exemple de subsidenta: Campiile Titu-Sarata. Privita pe perioade foarte indelungate subsidenta se face totusi ritmic si sacadat. Initial. Subcarpatii sunt impartiti in trei subdiviziuni si anume. Sturioni Ordin de pesti rapitori din marile si apele dulci ale emisferei nordice. Subcarpatii Moldovei Se intind intre Valea Moldovei si Valea Trotusului. insoteste margine Carpatilor Orientali si Meridionali. care sub forma unui brau. avind corpul acoperit cu placi osoase. Campia Siretului. incepand cu Valea Moldovei pana in Valea Motrului. Subcarpatii de Curbura Sunt cuprinsi intre Valea Trotusului si Valea Dambovitei. ajungandu-se. se definea ca o arie de coborare lenta fara dislocari marginale. cu populatie de peste 114 000 locuitori. inalta pana la 4 m. In prezent se admite ca ariile subsidente pot fi sub nivelul marii.Stuf Planta erbacee din familia gramineelor. un ciclu incepand cu sedimente grosiere si terminandu-se cu altele fine. Suhardului (muntii) Munti situati in Carpatii Orientali (Grupa Nordica). Aceste dealuri au luat nastere intocmai ca si muntii prin incretirea scoartei. Subcarpatii Subcarpatii alcatuiesc un tinut deluros. cuprinse intre 400-800 m si chiar peste aceasta inaltime. in continuarea Muntilor Bargaului. care creste prin mlastini. Subcarpatii Getici Se desfasoara din Valea DAmbovitei si pana in Valea Motrului. la fabricarea celulozei etc. Depresiunea Brasovului. Subcarpatii Moldovei. Subcarpatii sunt formati din dealuri inalte. Suprafata fotografica a zonelor de subsidenta poate ramane perioade intregi la acelasi nivel.. cand mai ingust. pana se realizeaza un echilibru izostatic mai stabil. paralel cu sedimentarea acestora. fiind folosita la acoperisul caselor. la sute si mii metri grosime.

Tarpan Cal salbatic care a trait in Podisul Moldovei. lui Patru.1664 m.Grupa Centrala .000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria lemnului (cherestea).Grupa Parang 2130 m in Vf.Sureanu (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali . Targu Secuiesc SEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Brasov VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25. Tara Motilor Tinutul strabatut de Aries si afluentii sai.2190m. Dealurile Falciului. pana in sec. se afla Depresiunea Brasovului. Tarcului (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali . Uneori . Tectogeneza Procesele interne care duc la crearea structurilor geologice. Targoviste Oras situat in Campia Targovistei. T Taluz continental Vezi Povarnis continental Tara Barsei In nordul Carpatilor Curburii.Grupa Retezat-Godeanu . confectiilor Tarnava Mare Afluent al Muresului. Partea ei vestica este cunoscuta sub numele istoric de "Tara Barsei". Tarcau (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali . cu o populatie de peste 100 000 locuitori.XVII. Taxonomic Stiinta legilor de clasificare a organismelor vii. Tarnava Mica Afluent al Muresului.

badenian. Teiul Denumire data unor specii de arbori cu frunze mari. Include sau nu si cuaternarul. Temperatura medie anuala Media temperaturii inregistrata in timpul unui an intr-o anumita zona. romanian). dacian. limita intre ele nefiind clara (in general se ia ca limita aparitia Omului). in evolutia scoartei terestre. 2. sarmatian) si pliocen (cu urmatoarele varste: meotian. cu viata. in special in sens de orogeneza. roase de agentii externi. acum se formeaza lanturile muntoase alpine. muntii vulcanici contin minereuri de cupru. prin instalatii cu sau fara fir. Temperatura medie a verii Media temperaturii inregistrata in timpul verii intr-o anumita zona. intrebuintate in medicina. formeaza alaturi de Muntii Gutii si Muntii Oas partea nordica a lantului muntilor vulcanici. cu flori albe sau alb-galbui cu miros puternic. plumb. Are ca afluenti Raul rece si Bistra. Spinarile rotunjite ale culmilor nu sunt altceva decat ramasitele fostelor conuri vulcanice. Incepe prin disparitia marilor reptile. Termal Care izvoraste cald din pamant. 70 milioane de ani. zinc.termenul e folosit si pentru nasterea reliefului tectonic. care are doua epoci: miocen (cu urmatoarele varste: aquitanian. Tibles (munti) Munti vulcanici situati in grupa nordica a Carpatilor Orientali. Paleogen (cu doua epoci eocen si oligocen). a unor semnale corespunzand unor sunete. Termoentrala Centrala termoelectrica. burdigalian helvetian. Tertiar A treia era.. In subsol. Termalism Utilizarea proprietatilor apelor minerale si amenajarea statiunilor termale. aur si argint. Telecomunicatiile Transmitere la distanta. ponsian. Neogen. Se subdivide in doua perioade: 1. semne sau imagini. Timis (rau) Rau component al retelei hidrografice-grupa de sud. . Temperatura medie a iernii Media temperaturii inregistrata in timpul iernii intr-o anumita zona. ce a durat cca.

tangenta in nord (62 km) cu afluentii sai din depresiunea Maramuresului. In acest timp are loc extinderea platformei de abraziune (continentale).000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria lemnului (cherestea de rasinoase). chim. Iza si Tur (interceptat in exteriorul tarii). oras asezat in mijlocul Campiei Timisului. Trecatoare Pas. Viseu. etc. O serie de depozite transgresive incepe cu materiale grosiere (pietrisuri.Timisoara Timisoara. iar una locala(cauzata de miscari locale oscilatorii) se cheama transgrsiune marginala. textila. Tisa (rau) Tisa. a materialelor de constructii.) Timisoara este si un mare centru cultural si universitar. materialelor de constructii (extractia de bazalt) Topoclima Clima determinata de conditiile geografice locale (de relief). alimentara. retragerea liniei de tarm. . conglomerate) dupa care urmeaza roci mai fine (argile. Transhumanta Deplasare periodica a pastorilor cu turmele de oi. vara de la ses la munte si iarna de la munte la ses. marine). datorita unei epirogeneze negative sau aunui eustatism pozitiv. O transgresiune regionala se numeste ingrsiune. are o industrie diversificata (industrie electronica. Tismana (rau ) Afluent al Jiului. Toplita ASEZAREA GEOGRAFICA Defileul Muresului VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25. Trecatoarea Bran Trecatoare in Carpatii Orientali . Transgresiune Inaintarea apelor marine peste uscat si respectiv. a mobilei. Trascaului (munti) Culme muntoasa in Muntii Apuseni.ica. strabatut de canalul Bega.Grupa Sudica. Topitorie de in sau canepa Bazine special amenajate unde se pune canepa sau inul la topit.

Grupa Retezat-Godeanu .309 m. Trecatoarea Oituz Trecatoare in Carpatii Orientali Grupa Sudica. Trecatoarea Ghimes – Faget Trecatoare in Carpatii Orientali .Grupa Nordica . Trecatoarea Cozia Trecatoare in Carpatii Meridionali . Trecatoarea Setref Trecatoare in Carpatii Orientali .Grupa Nordica .1099 m. Trecatoarea Merisor Trecatoare in Carpatii Merdionali-Grupa Retezat-Godeanu.Grupa Nordica . Trecatoarea Lainici (Surduc) Trecatoare in Carpatii Meridionali .1201 m.Grupa Retezat-Godeanu .Trecatoarea Bratocea Trecatoare in Carpatii Orientali . Trecatoarea Ciucea Trecatoare in Muntii Apuseni. Trecatoarea Predeal Trecatoare in Carpatii Meridionali . Trecatoarea Izvorul Muresului Trecatoare in Carpatii Orientali . Trecatoarea Buzau Trecatoare in Carpatii Orientali .Grupa Centrala.Grupa Fagars .818 m.Grupa Centrala. .1000 m. Trecatoarea Tihuta Trecatoare in Carpatii Orientali .700 m. Trecatoarea Poarta Orientala (Domasnea) Trecatoare in Carpatii Meridionali .Grupa Sudica.Grupa Nordica .Grupa Bucegi .Gruap Parang 450 m.Grupa Sudica. desparte Depresiunea Petrosani de Depresiunea Hategului. Trecatoarea Poarta de Fier a Transilvaniei Trecatoare in Carpatii Meridionali . Trecatoarea Prislop Trecatoare in Carpatii Orientali .1416 m. Trecatoarea Mestecanis Trecatoare in Carpatii Orientali .866 m.540 m.

Turcana Rasa de oi. Oituz. Trecatoarea Turnu-Rosu Trecatoare in Carpatii Meridionali .Trecatoarea Tulghes Trecatoare in Carpatii Orientali .Grupa Centrala. pe Jiul de Vest VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria carbonifera Ursul Specie de mamifer omnivor din Europa si din Asia. .400 m. cu frunze aripate. Triasic Prima perioada a Mezozoicului. Valea Calugareasca Localitate situata in sudul tarii renumita pentru podgoriile sale (si vinurile). U Ucraina Tara vecina situata la estul tarii noastre. Slanic. Tazlau. acoperit cu o blana negricioasa sau roscata.Grupa Centrala . V Valcanului (munti) Culme muntoasa in Grupa Retezat-Godeanu a Carpatilor Meridionali.Grupa Fagaras . Tripoli Diatomit Trotusul Afluent al Siretului. inalti pana la 35 m. Casin. Ulmul Denumire data unor arbori cu coroana stufoasa. Uricani ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Petrosani. Trecatoarea Tusnad Trecatoare in Carpatii Orientali . Cu corpul masiv. Are ca alfuenti: Uz.

pasloasa.Grupa Sudica.. Vrancei (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali . Vanadiu Metal dur. din cauza ca se afla pe cale de disparitie. Zimbrul Animal salbatic masiv din familia bovinelor. Vatra Dornei Statiune balneo-climaterica situata in Depresiunea Dornelor din Carpatii Orientali. cafeniue-roscata. Drocea. Viseul (rau) Riu ce izvoraste din Muntii Rodnei curgand apoi spre nord. cu corpul acoperit cu o blana deasa. este ocrotit in rezervatii naturale. Vedea (rau) Vedea (cu Teleorman) aduna apele dintre Olt si Arges. Vegetatie Totalitatea plantelor dintr-o regiune. cu coarnele scurte intoarse inafara. Vulcan ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Petrosani. Vidra Mamifer carnivor care traieste pe malul apelor. folosit ca adaos la fabricarea otelurilor speciale. . dintr-o tara etc. cu corpul acoperit de o blana deasa.Valea Tarnavelor (podgorie) Valea celor doua Tarnave (Tarnava Mare si Tarnava Mica) renumita pentru podgoriile sale. cu capul mare si lat. Viseu de Sus Oras situat pe Valea Viseului in Depresiunea Maramures. Vierme de matase Larva unor specii de fluturi care produc gogosile de matase. casant. care astazi. cu gatul si cu barbia acoperite cu par lung. cu greabanul inalt. Zavoi Padurice pe malul apei.000-50. in fata si-n sus. de culoare cenusie. pe Jiul de Vest VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) intre 25.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria carbonifera Z Zarandului (munti) Culme muntoasa in Muntii Apuseni -836 m in Vf.

in zona stepei se deosebesc: a) stepa propriu-zisa. Pe alocuri insa. formata din turfisuri de ienuperi si jnepeni . cu zona alpina. Zona padurilor acopera dealurile joase. cu variatii mici de temperatura si cu vanturi mai slabe decat in stepa. arborii pot creste aici in conditii mai bune. incep sa apara si paduri. dealurile inalte si cea mai mare parte din munti. Deci. la acoperirea unor piese etc. Zona de vegetatie alpina Zona de vegetatie alpina se intinde mai sus de limita superioara a rasinoaselor. Dobrogei situata la malul Marii Negre. din cauza caldurii mari in timpul verii. b) stepa cu paduri sau silvostepa. incet. la intalnirea dintre zona stepei si zona padurilor. In aceasta zona. Aceasta zona cuprinde trei etaje: a) etajul stejarului. unde in timpul verii pasc numeroase turme de oi. Pe suprafete intinse cresc felurite ierburi. pana dispare. De aceea. Zona subalpina (a vegetatiei) Trecerea de la zona padurilor la cea alpina se face prin zona subalpina. ea intra in contact cu zona stepei si silvostepei. iar in partea de sus. b) etajul fagului. Zona de vegetatie a padurilor Aceasta incepe de la inaltimea de 150-200 m si urca pana la 1600-1800 m. ceea ce impiedica cresterea arborilor. c) etajul rasinoaselor. clima este mai umeda. Zona Litoral Parte a Pod.Zincul Metal alb-albastrui intrebuintat in aliaje. Clima este rece. iar vanturile sunt puternice. care formeaza pasunile alpine. Padurea de rasinoase se rareste incet. Zona de vegetatie a stepei Zona stepei ocupa tinuturile de campie si partile joase ale podisurilor. facand loc zonei alpine. formata din turfisuri de ienuperi si jnepeni. in partea de jos. ocupand cele mai inalte culmi muntoase. Caracteristic pentru zona stepei este lipsa padurilor. Acestea nu au conditii favorabile de crestere. De aceea. precum si datorita uscaciunii climei. Trecerea de la zona padurilor la cea alpina se face prin zona subalpina.