ARTÅ, STIL, COSTUM

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României Adina NANU Art~, stil, costum text: Adina NANU Manual avizat de Ministerul Educa]iei [i cercet~rii nr. 1592, luna XI, 2006 ed.: Noi Media Print, 2007 ISBN: 978-973-7959-75-1

ADINA NANU

ARTÅ, STIL, COSTUM

CUPRINS
p.10 Arta, stilul [i moda în decor [i costum
p.12 p.13 p.14 p.15 p.17 p.18 Decor [i costum Mesajul social [i politic al costumului Idealul uman, ]el al artei costumului Stil [i mod~ Individualitate [i spirit colectiv Mijloace artistice de expresie în costum

p.21 I Costumul în preistorie [i antichitate
p.22 Costumul în preistorie / Bl~nuri în grote p.22 Epoca pietrei cioplite p.23 Epoca pietrei [lefuite p.24 Epoca bronzului p.24 Epoca fierului p.21 Costuma]ia popoarelor primitive / Pictura direct pe piele p.27 Costumul în Egiptul Antic / Silueta piramidal~ p.30 Costumul în Mesopotamia / R~sucirea [alului [i a turnului zigurat p.31 Costumul sumero-akkadian p.31 Costumul asiro-babilonian p.33 Costumul în Creta [i Micene / P~r cârlion]at [i spirale de bronz p.36 Costumul în nordul Europei în epoca bronzului / Mini-jupa din mormântul de stejar

p.38 Costumul în Grecia antic~ / Construc]ii necimentate [i ve[minte necusute p.38 Epoca homeric~ p.38 Epoca arhaic~ Stilul doric Stilul ionic p.42 Epoca clasic~ p.45 Epoca elenistic~ p.46 Pe teritoriul României p.47 Costumul în India / Temple din sculpturi [i îmbr~c~minte din bijuterii p.49 Costumul etrusc / Italia înaintea Romei p.51 Costumul în Roma antic~ / Curba arcului în faldul togii p.56 Costumul în afara Imperiului Roman / Pantaloni [i coarne în p~durile transalpine p.56 Costumul popoarelor de strep~ p.57 Costumul dacilor [i al daco-romanilor p.60 St~pânirea roman~ în Dacia

p.63 II Costumul în Evul Mediu
p.64 Costumul Imperiului bizantin / Luciul m~t~sii [i al mozaicului p.70 Pe teritoriul României p.71 În Rusia p.72 Costumul european feudal / Mantii ca ziduri de incinta p.72 Costumul în secolele VI-IX, stilul carolingian p.74 Costumul în secolele X-XII, stilul romantic p.79 Pe teritoriul României p.80 Costumul în stil gotic / Nervuri de piatr~ [i pantofi ascu]i]i p.90 Pe teritoriul României p.91 Costumul popoarelor islamice / Arabescuri cioplite [i brodate p.91 Costumul Imperiului Arab p.91 Costumul de[ertului arabic p.92 Costumul califelor islamice p.92 Costumul indo-persan p.94 Costumul Imperiului Otoman

p.97 III Costumul în epoca Rena[terii
p.98 p.102 p.105 p.107 p.109 p.112 p.114 p.118 p.121 Costumul Costumul Costumul Costumul Costumul Costumul Costumul Costumul Costumul în Italia secolului al XV-lea / Revenirea idealului antic în stilul Rena[terii italiene din secolul al XVI-lea / Fibre musculare în plus german în epoca Reformei / Ferestruici [i crevase spaniol în perioada Contrareformei / Palatul m~n~stire [i corsetul de fier din ¥~rile de Jos în secolul al XVI-lea / Dansul ]~r~nesc francez în vremea Rena[terii / Fa]a în form~ de inim~ în Anglia secolului al XVI-lea / Broderii elisabetane românesc în secolele XV-XVI / Caftanele ctitorilor din America precolumbian~ / ßarpele cu pene

126 Costumul în cadrul stilului baroc / Ziduri ondulate [i mantii fluturânde p.164 Costumul englez din secolul al XVIII-lea / Haina de c~l~rie pe fotoliul Chippendale p.176 Costumul în ¥~rile Române în secolul al XVIII-lea [i începutul secolului al XIX-lea / Giubele [i cepchene .147 Costumul în Japonia / Flori pictate pe kimono p.153 V Costumul în secolul al XVIII-lea p. în Anglia.144 Costumul tradi]ional în China / Case de por]elan [i haine de m~tase p.154 Costumul în stil rococo / P~stori pudra]i în p~duri aurite p. în America p.125 IV Costumul în secolul al XVII-lea p. în Fran]a.140 Costumul în ¥~rile Române în secolul al XVII-lea / Rozete cioplite în piatr~ sau cusute cu fir p.p.136 Costumul în stil clasic francez / Pere]ii de oglinzi pentru peruca Regelui Soare p.169 Costumul francez în stilul Ludovic al XVI-lea / Peruca cu cor~bii p.133 Costumul la jum~tatea secolului al XVII-lea / Fustanela olandez~ p.175 Costumul Imperiului Otoman în secolul al XVIII-lea / Turbane [i [alvari p.128 Costumul burghez olandez în secolul al XVII-lea / Case curate [i gulere scrobite p.131 R~spândirea costumului olandez.161 În alte ]~ri p.

181 VI Costumul în secolul al XIX-lea p.193 Costumul \n ¥~rile Române \n prima jum~tate a secolului al XIX-lea / Jos i[licul. sus p~l~ria p.206 Costumul în România în a doua jum~tate a secolui al XIX-lea / Jobenul [i malacof-ul p.187 Costumul în cel de-al doilea sfert al secolului al XIX-lea / Suflete romantice în saloane Biedermeier p.p.210 Costumul Africii Negre / Fuste [i acoperi[uri din frunze p.212 Costumul pieilor ro[ii / Scalpuri pe haine [i pe cort p.181 Costumul european în primul sfert al secolului al XIX-lea / De la neoclasicism la empire p.215 Costumul eschimo[ilor / Cu hanoracul în caiac .201 Costumul în ultimul sfert al secolului al XIX-lea / Impresionismul [i turnura p.196 Costumul în al treilea sfert al secolului al XIX-lea / Cupola metalic~ [i crinolina p.

230 p.258 p.245 p.291 p.218 p.302 Bibliografie . Pop [i Hippies Costumul între 1970 .1970 / Cosmonau]i.1940 / Paris sau Hollywood? Costumul în epoca celui de-al doilea r~zboi mondial (1939-1945) / Întrecerea pe toate fronturile Costumul între 1950 .1980 / Punck [i Kitsch Costumul între 1980 .274 p.235 p.1914 / Rochia sac [i p~l~ria lighean Costumul în epoca primului r~zboi mondial 1914-1918 / Pr~bu[irea prejudec~]ilor Costumul între 1920 .268 p.253 p.1930 / B~ietana în stil cubist Costumul \ntre 1930 .2000 / Stres [i relaxare Costumul la începutul mileniului al III-lea / Sfâr[itul modei Cum vor ar~ta nepo]ii nepo]ilor no[tri? p.282 p.238 p.217 VII Costumul în secolul al XX-lea p.p.250 p.1960 / New look [i Rock’n Roll Costumul între 1960 .1990 / Postmodernii erei postindustriale Costumul între 1990 .295 Costumul la 1900 / Linia serpentin~ Art-Nouveau [i cea dreapt~ Modern Style Costumul \ntre 1900 .

Vermeer de Delft. Londra. National Gallery .Tân~r~ la virginal 1675.

STILUL ßI MODA ÎN DECOR ßI COSTUM .ARTA.

\n secolul al XVII-lea \n Spania eticheta nu \ng~duia s~ se vad~ nici m~car pantofii unei femei. costumul depinde de nevoile materiale [i spirituale ale societ~]ii. pe când azi. \n dezvoltarea ei istoric~. de comunicare. estetic~ . ci integrat stilului din care face parte. iar pictura prinde fiin]~ \n culoare. De la tatuaj la alegerea unei cravate. costumul are o func]ie practic~. 2001. deosebindu-se de toate celelalte vie]uitoare? În primul rând pentru a comunica. oglinde[te cel mai prompt ne\ncetata evolu]ie a civiliza]iei. 12 realizat~ prin mijloace plastice specifice. Practic. s-a invocat ca motiv pudoarea. este ar~tat buricul). – a doua piele – \n acord cu ambientul vie]ii sale – al treilea \nveli[. Vom parcurge pe scurt istoria artelor.) Ne propunem \n acela[i timp s~ prezent~m costumul nu izolat. pe strad~. Dup~ cum sculptura nu poate exista decât cioplit~ \n lemn sau \n piatr~ sau turnat~ \n bronz. o no]iune al c~rei \n]eles a variat \ns~ foarte mult \n timp [i spa]iu (istoric [i geografic).). po]i citi locul ocupat de purt~tor \n colectivitatea din care face parte (de la coroan~ la [apc~ etc. Rezultat al prejudec~]ilor impuse de clasa dominant~. rolul pe care \l joac~ \n organizarea [i ierarhia comunit~]ii. care laolalt~ alc~tuiesc cadrul vie]ii omului. Lucrarea de fa]~ \ncearc~ s~ priveasc~ imaginea uman~ din alt punct de vedere decât cel cotidian. La fel cu toate celelalte obiecte de art~. atr~gând aten]ia cuvenit~ asupra aspectului „artistic“ al crea]iei vestimentare. Ca [i arhitectura. mobilierul. În acest caz. Atunci de ce se \mbrac~ oamenii. [i pe care \l ilustreaz~ la fel de bine ca [i un monument. recreându-se prin \mbr~c~minte. textilele etc. prin aspect. culoare [i celelalte mijloace de expresie plastic~.). Dar chiar \n ]inuturile calde. cum a remarcat de mult \n]elepciunea popular~. Editura Compania. \n domeniul costumului „haina face pe om”. corectându-[i eventual imperfec]iunile. pe orice treapt~ de civiliza]ie. impermeabilelor etc. prin amploare. o func]ie de comunicare [i una estetic~. vestimenta]ia redus~ la minimum nu lipse[te. este un „creator“. morala a condamnat de fiecare dat~ dezvelirea acelor p~r]i ale corpului care erau acoperite cu ve[minte \n acel moment (de exemplu. \mbr~c~mintea r~spunde nevoii de ap~rare a corpului de intemperii (prin purtarea bl~nurilor.Bucuria culorilor: femeie din Turcana-Kenya DECOR ßI COSTUM Orice om. Privind o p~l~rie. ne\ndeplinind un rol practic. rupt de ambian]a general~ \n care s-a n~scut. \n Arta pe om. a[a cum s-a \nf~]i[at acesta pe sine. Modificarea \nf~]i[~rii fizice a omului se ob]ine prin utilizarea mijloacelor artistice comune Cele trei func]ii ale decorului [i costumului: utilitar~. Suferind prin purtare o uzur~ mai rapid~. Prin aceste straturi ocrotitoare [i totodat~ expresive se produce o comunicare vizual~ cu semenii. ritm. uneori chiar mai direct~ [i mai conving~toare decât prin cuvinte. a[ezând \n prim-plan costumul sau mai bine-zis chiar omul fiec~rei epoci. costumul se schimb~ cel mai repede. (Am \ncercat un studiu sistematic al aplic~rii acestora. procesul de crea]ie este acela[i: fiecare \ncearc~ prin hainele sale. \ntr-un domeniu pasionant: propria imagine. uneori f~r~ s~-[i dea seama. un tablou sau o sculptur~. s~-[i modeleze o \nf~]i[are cât mai apropiat~ de idealul pe care dore[te s~-l reprezinte \n via]~. ceramica. o pies~ de mobilier.

De atunci [i pân~ acum. apoi \n Republica Burghez~ Olandez~ de la \nceputul secolului al XVII-lea – era preferat tipul omului activ. costum etc.sculpturii [i picturii. nepermi]ând decât anumite mi[c~ri (prin strâmt~ri. de fapt. de care \ncerca s~ se apropie \n \nf~]i[area exterioar~ prin mijlocirea tuturor procedeelor de \mpodobire: machiaj. corset. culoare nobiliar~: Sf. \nve[mântat \n haine practice [i comode. tren~. : Ro[u. Acela[i rol \l aveau unghiile excesiv de lungi [i picioarele legate ale 13 . Înc~ din preistorie. Dimpotriv~. coafur~. Astfel. [i \n general tuturor imaginilor vizuale. p. la fel cum trecerea de partea eroilor zilei a fost afi[at~ prin adoptarea genului de \mbr~c~minte al acestora. Moda dominant~ a fost.7). Martin împ~r]indu-[i mantia cu un s~rac. Geschichte des Kostüms. co[ sus]inând fusta). secolul al XII-lea. viguros. \n epocile de suprema]ie aristocratic~ – \n Burgundia secolului al XV-lea sau \n Fran]a secolului al XVIII-lea – ideea de maxim~ frumuse]e [i elegan]~ era legat~ de fine]ea [i delicate]ea corpului cu ]inut~ gra]ioas~.) sau al vr~jitorului. Muzeul Vich MESAJUL SOCIAL ßI POLITIC AL COSTUMULUI Costumul reflect~ cel mai direct condi]iile [i raporturile sociale. \n toate timpurile moda dominatorilor (E. De aceea. rolul [efului de grup (trib etc.Thiel. Costumul demonstra independen]a fa]~ de munca fizic~. v~luri. Spania. \n epoci de izbând~ a unor idei democratice – de exemplu \n Italia Rena[terii. imaginea uman~ [i-a atins ]elul de comunicare extraverbal~ cu atât mai impresionant [i mai conving~tor. chinezoaicelor din nobilimea feudal~. Catalonia. Prestigiul politic a fost \n toate timpurile exprimat prin \nf~]i[area fizic~ a reprezentan]ilor puterii. Fiecare genera]ie [i-a impus concep]iile estetice [i idealul propriu despre om. cu cât s-a apropiat mai mult de valoarea operei de art~. apartenen]a la o anumit~ comunitate sau alta erau marcate prin semne grafice sau pete de culoare simbolice organizate în compozi]ii expresive. nu e posibil~ \n]elegerea costumului de la un moment dat f~r~ cunoa[terea coordonatelor istorice [i politice din ]ara [i epoca respectiv~.

Fidias [i \ntreaga pleiad~ de arti[ti care au adus gloria Atenei antice. de obicei. s~ se impun~ [i prin mijloacele dreptului [i moralei. p. Londra. Printre revendic~rile care au pricinuit r~zboiul ]~r~nesc german din 1525 figura [i cea de a se putea \mbr~ca \n ro[u. Faraonul egiptean era supradimensionat prin tiara \nalt~ [i prin mantia larg~. National Gallery 14 . [i-au datorat Eroul ideal al Rena[terii: Michelangelo.183). scria Baudelaire (Curiozit~]i estetice. Portret de b~rbat (1506). Distan]area st~pânitorilor de masa poporului s-a f~cut [i pe linie economic~. ca [i. \i rotunje[te sau \ndreapt~ ]inuta [i. În apusul Europei. a c~rui \nf~]i[are [i fizionomie moral~ a fost descris~ \n literatur~ [i teatru [i a fost reprezentat~ concret \n picturile [i sculpturile marilor mae[tri. ]~ranilor le erau interzise culorile vii. se insinueaz~ subtil \n tr~s~turile chipului. mai târziu. cu timpul. stabilind privilegii de rang [i interdic]ii sanc]ionabile prin pedepse (legi condamnând \nc~lc~rile rangurilor pot fi citate \n mai toate epocile). emi]ând legi [i regulamente vestimentare. avu]ii folosind materiale scumpe ca [i forme des re\nnoite (moda). Omul sfâr[e[te prin a fi ceea ce ar vrea s~ fie“. ¥EL AL ARTEI COSTUMULUI „Ideea pe care omul [i-o face despre frumos se \ntip~re[te \n toat~ g~teala lui. Mu[chi sugera]i prin ve[minte: Tizian. David (1512). ca [i Michelangelo sau Ti]ian \n Rena[terea italian~.IDEALUL UMAN. regii prin coroana [i pelerina de hermin~. Floren]a Costumul a ar~tat \ntotdeauna dimensiunile relative ale oamenilor pe scara social~. Cei afla]i la putere au \ncercat. Fiecare cultur~ [i-a conturat chipul unui erou preferat. mai ales ro[ul. \i bo]e[te sau \i scrobe[te haina.

suple [i unduioase \n evul mediu gotic. Imaginile create de mâna omului au variat \n decursul istoriei la nesfâr[it. animate doar de coliere din bijuterii artificiale. creativ. tivit~ pe margini (unde se toce[te) cu un material contrastant. Ea a r~mas \n istoria costumului mai ales prin taiorul cu fusta dreapt~ [i jachet~ larg~.d. r~mânând pân~ la ei inaccesibile. Trupurile par s~ fi fost modelate de haine [i nu invers. practice. dar nu la \ntâmplare. unele opere de art~. STIL ßI MODA Stilul anilor ‘20: Le Corbusier. cu forme simple. când femeile intrau \n profesiuni Stilul anilor ‘20: Coco Chanel (1928) 15 . un scaun sau un vas. ne\ncheiat~. 2. din jerse suplu. create de arti[ti. planturoase \n Rena[terea italian~ [. se pot distinge mai multe sensuri ale termenului stil. termenul „stil“ define[te expresia artistic~ a unei epoci. ca David de Michelangelo. a purtat mereu ve[minte comode. fiecare genera]ie exprimând un nou crez.a. Poissy (1929) succesul \ntrup~rii depline a unor imagini pe care contemporanii lor le presim]eau numai. stilul define[te expresia artistic~ unitar~ a unei singure personalit~]i creatoare. original [i de o oarecare calitate. ca [i \n artele plastice [i decorative. adic~ o imagine \nf~]i[ând o idee cu sens generalizator. A avea stil \nseamn~ s~ fii capabil s~ realizezi un ansamblu al \nf~]i[~rii individuale. Începându-[i cariera dup~ primul r~zboi mondial. [i \n costum. liber. 1.Este foarte interesant de comparat nudurile considerate ideale \n fiecare epoc~: atletice \n antichitatea greco-roman~. Astfel. Astfel. au dobândit semnifica]ia unui manifest. ei au cristalizat \n siluete concrete p~reri ce „pluteau \n aer“. orice cunosc~tor putând lesne stabili c~rei faze de civiliza]ie. În sens restrâns. formularea concret~ a unui ideal estetic colectiv. Scaun (1927) Istoria artelor plastice ca [i istoria costumului nu au cunoscut repet~ri. Într-un sens mai larg. devenit~ prin \ns~[i \ntruparea ei concret~ o for]~ de mobilizare a aspira]iilor mul]imii c~tre ]elul de perfec]iune propus de artist ([i imitat prin costuma]ie). au devenit ceea ce Henri van Lier numea „imagine-idee-for]~“. credincioas~ modului ei de via]~ activ. Stilul anilor ‘20: Mies Van der Rohe.m. Gabrielle „Coco“ Chanel (1883-1971). Vila Savoye. c~rui stil [i c~rei regiuni \i apar]ine un anumit ve[mânt.

f~r~ a-i stânjeni libertatea de mi[care. remodelându-l \n forme geometrice regulate. Se poate vorbi [i de un stil na]ional. Moda ar fi. barocul. Coco Chanel a [tiut s~ preia experien]a de un veac a „costumului“ masculin. fie doar manifest~rile unei singure personalit~]i – se desf~[oar~ lent. specific~ artei franceze dintotdeauna. [i \n epocile unor mode extrem de feminine. dup~ al doilea 16 r~zboi mondial. câmpul de experimentare din care se aleg elementele statornice ce vor contura stilul unei epoci (cazul Coco Chanel). Pentru aceasta. Paris alt~dat~ rezervate b~rba]ilor. care ascunde trupul. dup~ ideile lui Dali. Via]a modei cunoa[te dou~ momente: . Crea]ia lui Coco Chanel a marcat astfel stilul \ntregului secol al XX-lea. „ new look-ul “ lui Dior revenea la femeia-floare. 3. p~l~ria suprarealist~ \n form~ de pantof. \n acest caz determinat tocmai de o structur~ clasicizant~. pe când cele ale Elsei Sciaparelli se \nscriau \n curentul anticlasic al suprarealismului. când Elsa Sciaparelli crea. Într-un sens [i mai larg. prin re\nnoirea \nf~]i[~rii umane. a unor forme artistice a c~ror principal~ calitate este noutatea.Moda mereu nou~. În aceast~ accep]iune costumele realizate de Coco Chanel ]ineau de clasicism. ca \n anii ‘30. sau \n 1947. care au definit stilul modernist al anilor ‘20. un ideal formal general. deseori unilateral~. un curent artistic. aplicabil eventual mai multor epoci. inspirat~ din trecut: Pierre Cardin. au fost purtate mai departe [i \n anii urm~tori. Moda e o reac]ie fireasc~ \mpotriva tocirii aten]iei datorit~ obi[nuin]ei. gra]ioas~ [i fragil~. Linia lansat~ de Coco Chanel se \nscria \n ambian]a func]ionalist~ a arhitecturii [i mobilierului „cubiste“. cum ar fi clasicismul sau opusul acestuia. Toate aceste exemple relev~ caracterele permanente ale unor manifest~ri artistice. astfel. care – definind fie o schem~ formal~. moda reprezint~ succesiunea rapid~. ea \nregistreaz~ cu sensibilitatea unui seismograf tendin]ele [i preferin]ele elementelor celor mai active pe plan estetic ale societ~]ii. 1975. Parada. Costumele cu eticheta CC au supravie]uit \ns~ demod~rii. produse de [coala Bauhaus sau de Le Corbusier. istoric sau na]ional. 4. Spre deosebire de stil. „stilul“ define[te o schem~ stilistic~. când.

Pierre Cardin a organizat \n 1975 o parad~ de mod~ alc~tuit~ numai din relu~ri din secolele trecute. Costumul comunic~ prin form~ [i culoare. costumul a fost manevrat \n decursul timpurilor cu toate nuan]ele cu care cochetele \[i ascundeau sau \[i ar~tau zâmbetul de dup~ evantai. te faci remarcat doar cât [i când vrei“ (Vingt leçons sur l’art. altfel interpretate. \n acela[i timp \ns~ s~ nu ie[i prea tare din comun. 13 martie 1988 . pag. ci s~ p~strezi m~sura. 124). iar uniformizarea treze[te pofta de altceva nou. \n fiecare sezon s-au ad~ugat pe poale col]uri. \nvior~toare. explicat prin integrarea voluntar~ a omului \ntr-o colectivitate. De exemplu \n perioada amintit~. ultimele costumele c~lug~rilor. Filozoful Émile Chartier-Alain spunea: „Moda este un ad~post din care ie[i \n diverse moduri studiate. Între ostenta]ie [i lipsa total~ de originalitate sunt posibile nenum~rate atitudini. \n secolul al XIX-lea spre cânt~re]ele de oper~.1 – crearea unei inova]ii frapante. ci s~ alegi ce-]i st~ mai bine. al cincilea picioarele legate din 1914. pentru ca fusta s~ salte \n noul dans „charleston“. Solu]ia ideal~ g~sit~ de cei mai serio[i participan]i la aceast~ etern~ controvers~ a fost \ntotdeauna cam aceasta: s~ nu te iei dup~ nimeni. ve[mintele s~ fie pe placul fiec~ruia. Senza]ionalele nout~]i ale modei nu sunt de fapt decât alte combina]ii ale acelora[i forme „retro“. a personalit~]ii (\n sensul unui nivel ridicat cultural [i artistic) [i a posibilit~]ilor de crea]ie original~. dup~ primul r~zboi mondial fusta s-a scurtat pân~ sub genunchi. Valentino Boutique. În 1923 dezgroparea [i expunerea mumiei faraonului Tutankamon a generat o mod~ trec~toare a ornamentelor egiptene. 2 – imitarea inova]iei pe scar~ larg~. Primul model este inspirat din evul mediu. Cu aceste considera]ii \ns~ discu]ia se deplaseaz~ numai cu un pas mai departe. pân~ când aceasta devine banal~. Inovatorii trebuie s~ ocupe pozi]ii culturale privilegiate pentru a sluji drept modele [i celorlalte categorii sociale. evocând asimetria coloristic~ a secolului al XV-lea. \n secolul al XX-lea spre stelele de cinematograf sau vedetele muzicii u[oare etc. iar c~utarea celei mai bune dintre ele a stârnit \n toate epocile discu]ii \nfl~c~rate. de pild~. Scriitorul Baldesar Castiglione. Chiar atunci când sunt preluate elemente din trecut. relata p~rerile curente ale umani[tilor italieni: „cu condi]ia s~ nu contravin~ obiceiurilor [i s~ nu se opun~ profesiunii purt~torului. A[a. În decursul timpului au fost experimentate mai toate posibilit~]ile de modificare a imaginii umane. franjuri etc. În secolele trecute privirile tuturor se \ndreptau c~tre aristocra]ie. Grazia. f~r~ a se \ncheia. astfel \ncât istoria costumului poate fi folosit~ ca o surs~ inepuizabil~ de idei. pentru a nu atrage aten]ia (]inuta „incognito“) [i pân~ la vedetism sau frond~. punându-]i \n valoare personalitatea. \nainte de a \n]elege cu cine avem de-a face. al patrulea cercurile crinolinei. al doilea adaug~ unui costum de lucru atemporal man[ete surprinz~toare. comun~. descriind \nf~]i[area eroului ideal al Rena[terii \n cartea sa Curteanul (publicat~ \n 1528). care aduce nota excitant~ de fantezie necesar~ pentru a fi perceput~ ca fiind ceva nou. ele sunt lansate cu titlu de noutate [i integrate unor noi ansambluri. Moda \nseamn~ \mprosp~tare. ca o retragere prudent~ \n anonimat. Arta în costum. al treilea arboreaz~ jacheta mini [i gluga gotice. INDIVIDUALITATE ßI SPIRIT COLECTIV Copierea servil~ a modei este un fenomen invers propor]ional cu dezvoltarea gustului individual. de pild~. deoarece \n fiecare ]ar~ [i epoc~ gustul \n art~ ca [i \n materie vestimentar~ s-a schimbat necontenit. O anumit~ \ncadrare \n moda curent~ e \ns~ un fenomen legitim. De la anonimatul absolut al m~[tii (purtat~ curent pe strad~ la Vene]ia \n secolul al XVIII-lea) sau la pierderea voit~ \n mul]ime. cum \i st~ mai bine“.

f~r~ a putea fi urm~rite \n toate etapele dezvolt~rii lor. exist~ [i p~c~leli [i travestiuri. ßi \n costum propor]iile de ansamblu ale siluetei. Astfel.) Desigur. inevitabil. culoare [i prin materialele în care se întrupeaz~. coloritul s-a stins. iar natura s~lbatic~ p~rea a cotropi \ntreg cadrul vie]ii. realizat prin catifele groase. Inv~luire sau dezv~luire: Issey Miyake. La fel de sugestive sunt culorile cu care oamenii s-au \mpodobit \n toate timpurile. drept bufon sau nebun. spre a trezi reac]ii emo]ionale. câteva exemple ilustrând aspectele artistice ale crea]iei vestimentare. [colare sau ale taxatorilor. spiritualizat~. Crea]iile unor popoare de pe alte continente au fost incluse doar \n m~sura \n care au \nrâurit la un moment dat moda european~. primare. Vogue. Pentru realizarea practic~ a idealurilor de frumuse]e uman~ prin costum. iar utilizarea culorilor \n machiaj sau haine pentru a ob]ine anumite efecte. În paginile care urmeaz~ au fost alese. \n Rena[tere silueta tindea c~tre blocul compact. exprimându-[i starea sufleteasc~. urmând s~ fie expus~ pe larg \ntr-un alt volum. cât [i crea]iile vestimentare exprimau raportul dintre om [i univers de tip clasic (omul era plasat \n centrul crea]iei. alb [i auriu. trupurile aveau suple]ea unor lujere. integrate \n unele dintre stilurile europene cele mai cunoscute. Vestimenta]ia de pe teritoriul României este doar pomenit~ \n treac~t. a capului prin coafur~ ]ine de arta sculpturii. femeile ca [i b~rba]ii purtau haine \n culori vii. contraste de lumin~ [i umbr~ care modeleaz~ formele. contururile ca [i detaliile \nf~]i[~rii umane sunt stabilite prin desen. redus~ la un contur alungit. de la bl~nurile din preistorie [i pân~ la ]es~turile sintetice actuale. efilat~. ca Ti]ian. sau ale pictorilor. În gotic sau \n stilul 1900. care deosebesc pe func]ionari de studen]i sau sportivi etc.) sau neoficiale (ale hainelor civile. dominând natura). fie sferic. \n care for]ele firii ap~reau covâr[itoare. Pentru a g~si un \ndreptar \n confuzia modelor. Atât operele sculptorilor. iar silueta uman~ era diminuat~. prin anun]uri oficiale (ale uniformelor militare. Dimpotriv~. s-au folosit de-a lungul istoriei felurite materiale. curajo[i. ca Michelangelo. fiecare epoc~ alegându-[i din ceea ce avea la dispozi]ie ce i se potrivea. reflexele lumân~rilor p~rând a smulge din \ntuneric doar fe]ele prelungi cu ochii mari (ca \n portretele lui El Greco). hârtie. din nesfâr[ita istorie a costumului. mai ales ro[u-aprins (ca \n portretele lui Rafael). Remodelarea volumelor trupului prin ve[minte. fie cubic. creatorii \n diferite domenii ale artelor plastice au folosit \n toate epocile – ca [i azi – prilejul costum~rii pentru a-[i exercita fantezia [i a experimenta variate „compozi]ii plastice“. \n epoci de domina]ie a misticismului. martie 1999 . redus la negru. de la trainicele zale de fier la rochia de 18 romantic. În Rena[tere. atr~gând aten]ia c~ oricât~ valoare ar avea un om. personalului medical etc. Acest raport era r~sturnat \n arta de tip MIJLOACE ARTISTICE DE EXPRESIE ÎN COSTUM Toate artele vizuale se exprim~ prin: desen. \n care erau pre]ui]i oamenii activi. apar]ine artei picturii. Baldesar Castiglione sf~tuia \n lucrarea citat~: „Gândi]i-v~ \n ce fel dori]i s~ fi]i stima]i [i alege]i-v~ costumul \n consecin]~“.\n ce categorie mare de oameni se \ncadreaz~ individul respectiv. dac~ va \mbr~ca ve[minte \n carouri multicolore va fi luat. epoc~ vital~ prin excelen]~. unduind \n curbe dinamice. v~tuirea sau \mbl~nirea hainelor.

Scenografa Alina Herescu \n Costum 1910.Bl~nuri [i p~l~rii cu pene s-au purtat întotdeauna. 19 . colec]ia Adina Nanu.

Hr.Tronul lui Tutank Amon. secolul al XIV-lea î. Muzeul Cairo-Egipt .

COSTUMUL ÎN PREISTORIE ßI ANTICHITATE .

asigurându-[i existen]a din cules [i vân~toare [i ad~postindu-se \n adâncul unor pe[teri \ntunecoase. ungerea corpului cu gr~simi pentru a-l ap~ra de frig. negrul [i ocrul pân~ la ro[u. probabil simboluri ale fertilit~]ii. (probabil legat~ de practici magice). 3500 î.000 î. Cadrul artistic • Cu gândul mereu la lupta cu fiarele. alc~tuind un ideal de frumuse]e.Hr. piele. poate din necesit~]i de cult sau pentru c~ se \nf~]i[au chiar a[a \n lupte sau la vân~toare. ei \ncercau s~ fixeze imaginea animalelor pe pere]ii grotelor sau pe buc~]ile 22 Megali]ii din Stonehenge. Idealul uman • Într-o vreme când oamenii tr~iau culegând ce g~seau [i depinzând de norocul luptelor cu fiarele. desigur. \n preluarea de c~tre om a unor \nsu[iri ale fiarelor r~puse. folosind materialele ob]inute prin cules (plante) [i vân~toare (blan~. dar care puteau s~ le aduc~ [i moartea. În picturi. ca rujul de buze. coarnelor sau penajului etc. 30. Ti-n-Tazarift. În paleoliticul superior oamenii ar~tau probabil ca eschimo[ii de azi. De timpuriu. deseori grava]i. obicei continuat \n Egiptul antic de preo]i. care trebuiau s~ le asigure hrana [i bl~nuri calde.Simbol al fertilit~]ii: Venus din Willendorf. cu volume exagerate (Venus Steatopige). Naturhistorisches Museum de os sau de corn de ren pe care le foloseau drept unelte sau arme. soare sau insecte. COSTUMUL ÎN PREISTORIE Blænuri în grote EPOCA PIETREI CIOPLITE (Paleoliticul superior. s-ar putea ca depozitele de gr~sime s~ fi fost \nsemnul bun~st~rii. Modul sincretic al cunoa[terii determina. penaj). oamenii erau deseori reprezenta]i goi. la fel ca [i ast~zi \n anumite regiuni ale Africii sau Australiei. cele mai frecvente fiind albul. prin purtarea bl~nii. ca [i ornamentarea pictural~ a pielii prin desen [i culoare.) [i coad~ era \mbr~cat~ de vr~jitori. aproximativ 40000–10000 \. cioplite \n os sau piatr~. os. În ]inuturile mai calde bl~nurile acopereau doar unele p~r]i ale corpului sau erau \nlocuite cu fibre vegetale. având probabil un sens magic [i simbolic.Hr. ca [i azi \n unele triburi africane unde so]ia e cump~rat~ la greutate.Hr. Întreaga blan~ cu cap.Hr. Printre reprezent~rile umane erau figuri feminine. . În pe[teri s-au g~sit vopsele \n batoane. pictur~ rupestr~. \n 17 culori diferite. al superiorit~]ii râvnite. Africa. gheare Arca[ii. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Se crede c~ \n preistorie se practica.. Wiltshire. Tassili. ace[tia au recurs \ns~ probabil la \mbr~c~minte. \nfofoli]i \n bl~nuri \ncheiate cu nasturi de os. cca. Anglia. credin]ele \n posibila fuziune dintre regnuri. care se distingeau prin bl~nurile lor de leopard. O realizare \nsemnat~ a fost arg~sirea pieilor – probabil cu tanin din plante Se presupune c~ str~mo[ii no[tri tr~iau \n cete. 2000 î. Viena.

mileniul IV î. prin agricultur~ [i cre[terea vitelor domesticite. ca \n „Gânditorul“ de la Cernavod~. interpretate de unii arheologi drept tatuaje. dar executat~ din materiale ]esute) sau fusta compact~ din blan~. (ultima s-a transmis [i \n epoca bronzului cu aceea[i form~. Spania Gânditorul [i Femeia [ezând. abstractizat~. oase. necesare socotirii timpului. vârste. Omenirea a cunoscut prima revolu]ie tehnic~.) Neolitic [i epoca bronzului. cu semnifica]ie religioas~ sau funerar~. din pânz~ de in sau stof~ de lân~. din piatr~ cioplit~. Bucure[ti. Din scoici. r~z~toare. g~uritoare. cu urechi fine pentru p~r de cal – ca [i urmele unor \mpletituri din ierburi sau [uvi]e din piele formând plase de prins pe[te. \mpodobite cu motive incizate sau pictate. Num~rul [i frumuse]ea acestora a crescut pe m~sura dezvolt~rii schimburilor comerciale. \nchis~ \n fa]~ cu be]i[oare \n form~ de T. familii. Piesele principale de \mbr~c~minte erau: pe cap. la \nceput ]esute \n fâ[ii \nguste. \nceputul st~pânirii naturii de c~tre om. r~zboi de ]esut. dar mai ales \n func]ie de organizarea social~. ]es~tur~ – pentru a deveni mai suple. \nf~[urate pe trup. ca [i capa r~scroit~. dar mai ales menhirii [i dolmenii. Aten]ia pentru ritmuri. au \nsemnat \nceputul arhitecturii. locuin]ele lacustre. numere [i dimensiuni. iar fibrele vegetale sau animale au fost ]esute cu dungi [i figuri geometrice la r~zboaie rudimentare. pe trup. Cernavod~. plasa [i probabil c~ciula de blan~. a[a cum apare \n picturile rupestre din Cogul-Lerida. lân~ sau fâ[ii din piele etc. Ariège. par a indica mai 23 . Ve[mintele cunoscute erau probabil bonete [i c~me[oaie. S-au g~sit unelte pentru prelucrarea bl~nurilor – ciocane f~r~ coad~. Cadrul artistic • Create de mâna omului. Muzeul Na]ional de Istorie Idealul uman • Paralel cu dezvoltarea gândirii abstracte. Paleolitic: Vr~jitor în piele de ren. Noile activit~]i [i stabilizarea grupurilor umane au determinat alc~tuirea unor colectivit~]i complexe.Hr.EPOCA PIETREI ßLEFUITE (Neoliticul. matriarhale. pietre se f~ceau amulete [i podoabe. (Pirenei) Fran]a Costume din blan~ din Cogul Lerida [i Secans Teruel. br~]~ri etc. diademe. rotunjit~. u[or rotunjit~ \n fa]~.. ace din oase. func]ii [i ranguri. Inciziile de pe unele statuete. 7000–2500 \. Pe[tera Trois Frères. p~strându-[i coada. plase de ]inut p~rul [i ve[minte. Spania. coliere. Pentru p~strarea grânelor sau a cenu[ii mor]ilor au fost modelate cu mâna vase de ceramic~. din]i. statuet~ de la C\rna. [or]ul sau fusta cu franjuri din frunze sau fibre vegetale.Hr. f~când necesare deosebiri vizibile \ntre grupuri. a dus la stilizarea [i schematizarea imaginilor. reprezent~rile umane sau animaliere din sculpturi sau picturi au evoluat c~tre o stilizare mai sintetic~.

Hr. simbolice sunt indicate podoabe la gât. aflate pân~ nu demult \ntr-un stadiu asem~n~tor de civiliza]ie. Roma. din Sardinia. pe man[ete [i pe piep]i. Pentru reconstituirea decorului [i a costumului din preistorie s-a \ncercat compararea modului de via]~ al oamenilor din trecutul \ndep~rtat cu cel al unor popula]ii primitive. instituind patriarhatul. (ca broboada r~sucit~ \n jurul bra]elor din Creta sau Micene) sau pantalonii similari celor din India (dhoti). Începe [i în sudul Europei istoria scris~. cele ceremoniale lungi [i largi. EPOCA BRONZULUI (mileniul II \. ca [i cing~toarea bogat ornamentat~. 24 . Leg~turile sunt atestate de prezen]a unor podoabe de chihlimbar nordic \n sudul Europei [i a unor scoici mediteraneene \n nord.Hr.degrab~ drapaje. E frapant~ asem~narea cu costumul popular b~n~]ean. purtate de preferin]~ de b~rba]i (mii de scoici erau \n[irate de la centur~ pân~ la genunchi. s-au g~sit multe statuete de bronz cu forme foarte simplificate [i surprinz~tor de expresive. din Caucaz \n Anglia etc. catarame). Muzeul Preistoric Odat~ cu dezvoltarea armelor (s~bii. În morminte s-au g~sit [i numeroase podoabe din scoici sau din]i de animale. o mam~ cu fiul ei \n bra]e etc. b~rba]ii r~zboinici au preluat conducerea. ap~rut~ în unele p~r]i ale lumii înca din mileniile 2-3 î. Pe siluete feminine foarte stilizate. Podoabele (br~]~ri. scrierea chinez~). Pentru nevoile ]~rilor lipsite de metal s-au dezvoltat transporturile (cu vase sau care cu ro]i) [i nego]ul (din Danemarca \n Creta. c~[tilor [i pieptarelor din metal dur. pictografia egiptean~. dar [i ornamentele armelor aveau ca motiv dominant sârma de bronz r~sucit~ \n melc sau spiral~.) Statuete de bronz Nuraghi. reprezentând r~zboinici cu c~[ti \mpodobite cu coarne. EPOCA FIERULUI (mileniul I \. (cuneiformele mesopotamiene.) O nou~ revolu]ie tehnic~ a fost determinat~ de descoperirea metalelor [i a metalurgiei.Hr. PE TERITORIUL ROMÂNIEI din epoca bronzului s-au p~strat figurinele de lut de la Cârna (studiate de arheologul Vladimir Dumitrescu). fusta \n form~ de c~trin]~ \n fa]~ [i opreg cu franjuri la spate. \n cet~]i cu ziduri rotunde. În Sardinia. pumnale. \ntr-un mormânt aproape de Menton. \ncepând cu aurul [i bronzul (din cupru [i cositor).). Fran]a). o preoteas~ cu gest de ofrand~. broderii pe mânecile c~m~[ii. În picioare erau \nc~l]ate opinci din piele. Ve[mintele lupt~torilor erau practice. s~ge]i) ca [i a scuturilor. scurte.

\n vremea faraonului Amenophis al IV-lea. America de Sud (locuitorii ¥~rii de Foc) sau Australia. În Egiptul antic. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Specific~ unui stadiu primitiv de civiliza]ie pare s~ fi fost \ntotdeauna nu atât vestimenta]ia. schimbarea coloritului natural prin pictare. Australia . Forma capului era modificat~ pân~ de curând la unii indieni americani. prin Femeie din Noua Guinee Papua[ din Insulele Solomon 25 . \ncrustarea podoabelor direct \n carne. de exemplu. legând [i strângând craniile copiilor \ntre scânduri de lemn. erau folosite procedee similare pentru a da capului forma ]uguiat~ care indica apartenen]a la p~tura st~pânilor. anumite colectivit~]i din Africa de Sud (bo[imanii). remodelarea lui prin automutilare. pictura corporal~ ca [i masca neputând fi concepute \n afara dansurilor [i cântecelor rituale. \n unele triburi australiene corpul indigenilor era acoperit cu p~r lipit cu sânge. Idealul uman exprima dorin]a de a dobândi prin mimare [i travestire puterea unor fiare vânate sau a unor for]e necunoscute. cât modificarea aspectului trupului \nsu[i.Picturi pe piele din Noua Zeeland~. ¥ara de Foc. ceea ce explic~ asem~n~rile modului lor de via]~ [i ale crea]iei artistice cu cele din preistorie. Cadrul artistic • Calitatea imaginilor era de obicei asociat~ unei semnifica]ii simbolice. Sculptural • Remodelarea corpului prin automutilare era o modalitate de a demonstra de]inerea unor privilegii ([i totodat~ pre]ul ob]inerii acestora). imitând un bivol. au r~mas timp \ndelungat dependente de clim~ [i de resursele naturale.deformarea capului. a mu[chilor COSTUMA¥IA POPOARELOR PRIMITIVE Pictura direct pe piele CONDI¥II DE DEZVOLTARE Izolate geografic. ca [i nu demult \n unele triburi africane.

vârsta). ca o barier~ magic~ \mpotriva duhurilor rele. Ca o afirmare a bog~]iei. ßi \n secolul nostru. asigurând suprema]ia. \[i legau coatele [i genunchii cu ajutorul unor br~]~ri de metal. culoarea ro[ie a fost mereu folosit~ pentru a inspira teroare du[manului [i a masca v~rsarea de sânge. primitivii \[i integrau valorile propriului trup: nasul era g~urit pentru a atârna baghete sau inele din aur sau argint sau a \ncrusta pietre pre]ioase (ca [i \n India). când rasa arian~ era privilegiat~. la fel ca papua[ii din Noua Guinee. cu lobul l~]it [i str~b~tut de o gaur~ prin care se putea trece bra]ul. ci din cauza machiajului. Congo imposibilitatea de a c~ra greut~]i pe cap. p. sau fixarea unui desen \n piele prin tatuaj. comandan]ii de o[ti victorio[i erau purta]i \n triumf picta]i pe fa]~ [i pe piept cu ro[u.14). La unele triburi africane. pentru a deveni sclave \n haremuri. arabii practicând s~rutul. se vopseau \n alb. S-au utilizat [i adaosuri \n relief – lut. la fel cum se \mbr~ca armata finlandez~ pe timp de iarn~ \n cel de-al doilea r~zboi mondial). unii p~rin]i se pare c~ au \ncercat s~ modifice forma capului copiilor lor (Broby Johansen. La unii negri din Zambezi urechile atârnau pân~ la umeri. Pentru a p~rea mai voinici. Body and clothes. sexul. precum cercurile pictate \n jurul gurii sau al ochilor. Femei-girafe din Mandalay . dintr-o regiune \nz~pezit~. Mul]imea cercurilor de metal purtate \n jurul gâtului de frumoasele femei-girafe din Mandalay determina extensia patologic~ a coloanei vertebrale [i o rigiditate a ]inutei care dovedea dreptul de a nu munci fizic. grâne sau pene lipite pe piele. indienii americani. necunoscut \n triburile de culoare amintite. Pictural. gura cu buze l~]ite. la romani. Contribuind la deosebirea taberelor vr~jma[e \n lupte. fibre vegetale. provocând umflarea bra]elor [i a picioarelor. erau menite s~ sprijine lupta omului \mpotriva for]elor cunoscute sau necunoscute. Rolul \nsemnelor [i al ornamentelor era \n primul rând de a indica locul [i rolul fiec~rui individ \n colectivitate (rangul. Interpretarea afectiv~ a culorilor nu a fost \ns~ mereu [i peste tot aceea[i: de pild~. Alteori. 26 B~[tina[ii din Noua Caledonie ]ineau \n urechi obiecte. ca \ntr-un buzunar. La fel. La unele triburi din India sudic~ sau la papua[i str~pungerea lobului urechii era o ceremonie religioas~ asem~n~toare cu botezul la cre[tini. ca platouri. activitatea.Femeie Saros. În r~zboi. toate popoarele primitive au practicat vopsirea trupului \n diverse forme [i culori aplicate direct sau prin [tampilare (ca aztecii). \n timpul regimului nazist \n Germania. Indienii americani erau numi]i „piei ro[ii" nu din cauza culorii lor naturale. culoarea slujea uneori [i la camuflare (b~[tina[ii din ¥ara de Foc. \n tribul Athuabo din Africa r~s~ritean~ culoarea bucuriei era negrul. La kaffiri cerceii erau rezerva]i doar b~rba]ilor. iar urechile erau perforate pentru purtarea cerceilor. se presupune c~ era o m~sur~ de ap~rare a vie]ii fetelor amenin]ate s~ fie r~pite de arabi. Obiceiul a fost p~strat de marinari pentru ca trupurile lor s~ poat~ fi identificate dup~ naufragiul cor~biei.

Faraonul se distingea prin basmaua (klaft) din pânz~ v~rgat~ sau mitra format~ din coroana alb~ a Egiptului de Jos (bonet~ \nalt~) [i coroana ro[ie a Egiptului de Sus (borul). bizar. ceva mai lung la spate. simple. netulburat~ de pasiuni p~mânte[ti. simetric. tronconic~. c~r~miziu. Egipt.Hr. Pictural. for]a [i permanen]a statului erau reprezentate plastic de palatele. Barba era ras~. valea Nilului oferea condi]ii prielnice de via]~. necesar~ apari]iei \n public. \n compozi]ii clare. Luvru COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. Sculptural. al faraonului – care f~cea parte din lumea zeilor. Imperiul Vechi COSTUMUL ÎN EGIPTUL ANTIC Silueta piramidalæ CONDI¥II DE DEZVOLTARE Între mare [i de[ert. dar pentru ceremonii faraonul purta o barb~ fals~. 1300 î. prin tiare sau peruci voluminoase. sclavii ap~reau \n sculpturi [i picturi m~run]i. ve[mintele modelau trupul \n volume mari. costumul faraonului realiza \n~l]area staturii.Hr. p~rul negru. Materialele folosite erau ]es~turile din fibre vegetale (in). ]inut~ solemn~ – fixat~ de legea frontalit~]ii – expresie de lini[te. Imperiul Nou.Hr. cre] era tuns scurt. albastru. cu volume compacte. echilibrul suprem erau \ntrupate \n figurile faraonului [i a sorei-so]iei lui. lâna fiind considerat~ impur~ [i interzis~ \n templu. \nviorat de pete vii. Cadrul artistic • M~re]ia. având ca principale calit~]i: propor]ii de \not~tor. colorat~. de verde. nobili [i preo]i) [i mul]imea sclavilor. Costumul sublinia m~re]ia prin supradimensionare.Piramidele de la Gizeh. Stabilitatea orânduirii din mileniile III – I \. Tipul uman ideal • Armonia cosmic~. de extraterestru. Paris. cu drapajul masat \n fa]~. robe largi. Sculptura [i pictura fixau aspectele durabile ale \nf~]i[~rii omului. a determinat [i pe cea a tipurilor vestimentare. templele [i mormintele cu forme geometrice regulate. statice. contrastante. folosind materiale trainice. stilizate cu linii drepte [i curbe regulate. compozi]ie simetric~ [i bog~]ia decora]iei. 27 . reda]i realist. Muzeul din Cairo Zei]a Hathor [i faraonul Seti. dar costumul oglindea diferen]ele sociale din imperiul sclavagist oriental dintre clasele st~pânitoare. Peruca albastr~ sau verde completa aspectul artificial. Faraonul [i aristocra]ii purtau peruc~ lung~ din p~r sau fibre vegetale. Scaun egiptean. având ca fundal albul pânzei. Clima cald~ nu cerea \nvelirea corpului.1300 î. privilegiate (faraon. Prin contrast. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Îmbr~c~mintea strâns~ pe corp punea \n valoare silueta elegant~. Gândit pentru a fi v~zut de la distan]~. coloritul era franc. ca piramidele. mulând formele. cu atitudini [i gesturi fire[ti de munc~.

dar dintr-un dreptunghi cât de dou~ ori \n~l]imea omului. principalele podoabe erau pectoralul.Hr. COSTUMUL FEMININ Pe cap. Roba era alc~tuit~ la fel. Luvru semnificând st~pânirea asupra \ntregii ]~ri. machiajul scotea \n relief formele mari ale chipului. br~]~rile [i inelele cu forme geometrice. iar ca \nsemne ale puterii cârja (harponul). opac~ sau fin~. Gulerul-pelerin~. ar~ta ca [i azi gandura arab~. dar mereu cu amploarea strâns~ \n fa]~. putând fi din pânz~ dreapt~ \ntins~. apretat~ cu ap~ de orez [i uscat~ la soare. perucile mai bogate decât cele masculine. Acesta avea forme variate de pantalon scurt sau de fustanel~. Natura divin~ a faraonului [i a familiei sale era indicat~ de ornamente simbolice. iar pentru aristocra]i. din piele cu pl~ci din metal emailat. [oimul [i globul zei]ei Isis .Akhenaton [i Nefertiti. ]esut sau brodat. prins \n cordon. cu sau f~r~ cordon. mantie. se purta doar cu [enti sau peste rob~. constituind \mbr~c~mintea obi[nuit~ a sclavilor. În picioare. cu [li] \n fa]~. fusta [i tiparul ei Con de parfum. Pe trup. Lucrat~ din pânz~ groas~. dar [i a aristocra]ilor \n lupte sau la vân~toare. sus]inut~ \n talie de un cordon din pânz~. rigid~. O panglic~ sau o diadem~ legat~ orizontal. fiul lui Osiris. secolul al XIV-lea î. ureus. Preo]ii aveau ca semn distinctiv o piele de leopard pe um~r. Ca accesorii. Paris. pentru sclavi. s~ trag~ poalele \n sus la mijloc. ochii erau contura]i cu negru \n form~ de pe[te [i cu umbre verzi pe pleoape. email sau pietre semipre]ioase. m~ciuca [i crucea cu bucl~ (anc). Broboada-klaft. se purta cusut~ sau liber~ pe p~r]i. semnul soarelui ata[at \n frunte la o diadem~ orizontal~ (la fel ca azi lampa medicilor oreli[ti) sau [oimul indicând descenden]a din zeul Horus. \mpodobite uneori cu aur [i email. coif de r~zboi Diferite forme de [enti Mantie-guler-[enti. biciul. drapat~ sau plisat~. transparent~. emblema Egiptului de Sus [i nuf~rul. tiparul ei. regulate. C~ma[a. un [tergar \nnodat peste [ale ([enti) era 28 piesa de baz~. cu aplica]ii de metal. tiparul mantiei. aducând faldurile \n centru. cum era cobra (ureus). \mbr~cat~. al Egiptului de Jos. fiul Soarelui. cu email [i pietre semipre]ioase. El ]inea \n mâini papirusul. r~scroit pentru cap mai jos de jum~tate. din aur. faraonii purtau sandale \mpletite din fibre vegetale. costum preo]esc Silueta feminin~. ßalul mare era drapat pe umeri. marcat cu numele st~pânului scris \n hieroglife. tiara cu pene de stru]. dreapt~ sau plisat~. pentru ca. pe când sclavii umblau descul]i. o tunic~ necroit~. tiara Egiptului de Sus [i de Jos. r~scroit~ rotund la gât. P~rul era tuns scurt sau lung pân~ la umeri.

So]ia faraonului purta coroana de pene a zei]ei Isis.). Era completat~ deseori de gulerul rotund.Hr. având aceea[i larg~ \ntrebuin]are [i acela[i rol ca [i [enti-ul. Egipt. În Imperiul Nou (1580 – 950 \. rafinamentul \ntregii culturi s-a exprimat [i \n costum.. În Imperiul Mijlociu (2065 – 1660 \. Roba. rob~). Aegyptisches Museum \nnodat~ la spate. ptolemeic~ 332 – 30 \. (perioada sait~ 655 – 332 \. New York. \n perioada marilor piramide. era din ]es~tur~ dreapt~.Hr. Pe trup. fie strâns~ de un [nur trasat prin tivul de sus sau de un cordon.Hr. cca. dup~ care Egiptul. Sandale de aur.. str~ine. Metropolitan Musseum Sandale din paie.). cu capul ]uguiat.. Berlin. \nf~[urat~ \n jurul trupului pân~ sub sâni. gâtul lung. invadat de forme Fata vân~torului.1420 î. avea prinse pe frunte cobra sau o floare de lotus.Hr. o pas~re ([oim sau erete) a[ezat~ pe cre[tet. umerii l~sa]i. sub]ire. triunghiul regulat stând la baza structurii compozi]ionale. ca o cap~.). tunic~. tipul ideal de frumuse]e s-a schimbat \n favoarea unei siluete fragile. apoi drapate savant.EVOLU¥IA COSTUMULUI În Imperiul Vechi memfit (2780 – 2280 \.). de franjuri [i culori stridente etc. cu aripile deschise [i coborâte sau o mitr~ rigid~ (ca de exemplu. a adoptat \n parte vestimenta]ia cuceritorilor. podoabele [i sandalele erau la fel cu cele b~rb~te[ti.Hr.Hr. a pierit [i originalitatea costumului. fusta. lat.Hr.).Hr. costumul era sobru.Hr. La sfâr[itul Imperiului Nou. Mormântul lui Menna. cu o cap~ peste tunic~. fie ]inut~ de una sau de dou~ bretele. Un con a[ezat pe cre[tet con]inea o unsoare parfumat~ care se topea \ncet. [alul.). costumul s-a complicat suprapunându-se mai multe straturi ([enti. mai ales \n epoca lui Amenophis al IV-lea (1361 – 1340 \. Nofretete). ¥es~turile fine ale ve[mintelor erau plisate. secolul al XIV-lea î. Teba Nofretete. o dat~ cu pierderea libert~]ii [i cu decaden]a artistic~. unduioase. Muzeul din Cairo 29 . devenind provincie roman~ (30 \.

mereu \ntrerupt~ de inunda]ii sau r~zboaie. asirian (secolele XIV-VII \. cu expresia fioroas~ dat~ CONDI¥II DE DEZVOLTARE Ca [i Nilul. cu musculatura brutal reliefat~. materialul de baz~ era lutul (c~r~mida). \n toate cazurile.). secolul al VIII-lea î. dar ren~scând de fiecare dat~. mileniul III î. cubic. f~r~ a atinge.Hr. masive. machet~ de sprâncenele \mbinate deasupra ochilor bulbuca]i. Luvru . ceea ce explic~ relativa stabilitate a culturii [i a costuma]iei.Hr.Hr. Cl~dirile erau acoperite la suprafa]~ cu c~r~mizi sm~l]uite \n culori str~lucitoare.). masivitatea trupului. care a impus turnurilor 30 Întruchiparea idealului uman: Taurul înaripat din Khorsabad. Cadrul artistic • În ora[ele puternice. cu capul masiv. nasul [i buzele groase. creând condi]ii prielnice pentru apari]ia unora dintre primele civiliza]ii ale umanit~]ii. costumul sublinia. Tigrul [i Eufratul asigurau fertilitatea p~mântului \n „]ara dintre râuri“. femeia ducând o existen]~ retras~. cu tr~s~turi accentuate. Luvru Intendentul regelui din Mari. adus~ de invadatorii din nordul mai friguros. costumul mesopotamian a evoluat adoptând cele dou~ solu]ii fundamentale de \mbr~care: drapajul. fondul popula]iei locale a r~mas constant. dup~ care teritoriul a intrat \n componen]a Imperiului persan (secolele VI-IV \. puternic dezvoltat \n l~]ime. În Mesopotamia s-au succedat statele sclavagiste sumero-akkadian (\n mileniul III \. mai cu seam~ datorit~ traficului comercial intens. alc~tuindu-i prin fusta COSTUMUL ÎN MESOPOTAMIA Ræsucirea øalului øi a turnului zigurat zigurate forma specific~ de piramid~ \n trepte.Hr.. ap~rate de ziduri groase. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI N~zuind c~tre \mbinarea virtu]ilor umane cu \nsu[irile fiarelor.Turnul zigurat al lui Marduk din Babilon.Hr.Hr. De[i mereu alte popoare cuceritoare [i-au impus st~pânirea. compunând costumele specifice asiro-babilonienilor. cu privirea fix~. Paris. Pe primul plan era b~rbatul. folosit de popula]ia din sudul c~lduros. Începând din mileniul al II-lea cele dou~ procedee s-au combinat.Hr. neobabilonian (\n secolele VII-VI \. cu care costumul se acorda prin tonuri vii [i bijuterii sclipitoare din aur [i pietre scumpe. [i croiala. f~lcos. iar st~pânii impuneau prin etalarea ostentativ~ a bog~]iei. Regiunea a avut o dezvoltare sacadat~..). permanen]a din valea Nilului. desigur. secolul al XI-lea î.). care se reg~se[te [i \n turbane. ca \n imaginarii tauri \naripa]i cu cap de om. sumerienii purtau la \nceput pelerine sau fuste din blan~ sau din ]es~turi imitând blana (kaunakes). Paris. Regii [i \nal]ii demnitari apar \n statui cu trupul scund.). Apoi.Hr. dar robust.. Sculptural. Idealul de frumuse]e • Via]a plin~ de lupte cerea for]~ fizic~. babilonian (\n mileniul II \.

la \nceput se \mbr~ca doar o fust~ din blan~. Pe cap. elementul constant al costumului mesopotamian. secolul al VII-lea î. cap~. intens colorate. Materialul folosit era \n special lâna. ¥es~turile s-au perfec]ionat [i diversificat. strâns \n fileu. corpul era acoperit de un [al din lân~. strâns~ \n cordon. stabil~. Costumul militar • Comandan]ii purtau casc~ de aur. topoare. În picioare. s~bii. coliere [i inele de aur. cre[tetul era ras. \n schimb barba era lung~. producându-se stofe de lân~ [i pânzeturi somptuoase. având la spate coada animalului. Regii [i demnitarii purtau toc~ plisat~. Ninive etc. ca parura din Înnisiparea deltei a mutat centrele comerciale spre nord. demnitar. cu franjuri [i aplica]ii din discuri (paiete).Hr. doar demnitarii \nc~l]au sandale. a paietelor [i m~rgelelor. suli]e. Pe trup. Sub influen]a muntenilor veni]i din nord a ap~rut croiala tunicii (cu mâneci. Metropolitan Museum . ca [i buclele m~runte ale p~rului sau ornamentele arcuite ale bijuteriilor creau sugestia unei energii \ncordate.) COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. apoi.Hr.) lung~ \n clopot o baz~ larg~. rege. Pictural. Assurnasirpal cu coif cu coarne. pentru ambele sexe) peste care se drapa [alul asimetric. solda]ii bonet~ de piele [i o band~ lat~ de piele b~tut~ \n ]inte. cre] era ondulat ca [i barba lung~. cca. impresiona bog~]ia culorilor stofelor ca [i str~lucirea podoabelor metalice. New York. Londra. Pe trup erau acelea[i piese de \mbr~c~minte: fust~.. dând consisten]~ drapajului.COSTUMUL SUMERO-AKKADIAN (mileniul al III-lea \. cu motive ]esute sau brodate cu cercuri. British Museum Costumul masculin asiro-babilonian: osta[.Hr. COSTUMUL FEMININ Silueta nu diferea mult de cea masculin~. um~rul stâng [i spatele. cercei mari. unde au \nflorit ora[e ca Babilon. 2500 î. preot. p~rul lung. m~rgele de aur sau de aram~ etc. COSTUMUL ASIRO-BABILONIAN (mileniul al II-lea – jum~tatea mileniului I \. p~trate sau rozete. cu urechi [i coc. COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. mormântul reginei ßubad din Ur (2500 \. turban din band~ r~sucit~ (amintind turnurile „zigurate“) sau tiar~ cilindric~. Doar podoabele erau mai bogate. Regii [i demnitarii purtau fes conic cu 31 Cunun~ mesopotamian~ din frunze de aur. regele Asurbanipal. ap~rând pieptul. pe când liniile curbe ale drapajului sau ale bonetelor r~sucite \n spiral~.Hr. în picioare sandale. formând mantie [i fust~.Hr. p~rul lung era piept~nat cu coc [i coade.) din aur cu email alb [i albastru. Armele erau scuturi. sub form~ de blan~ sau ]esut~ \n stofe cu motive variate. alc~tuit~ din cunun~ de frunze de plop. preluat de \nving~tori de la \nvin[i. drapat. bogat ornamentate.

ca [i de bijuterii. drapat de jos \n sus. cei diviniza]i tiara semisferic~ sau cilindric~. cercei lungi.. Luvru mesopotamian s-au f~cut sim]ite \n costumul purtat de per[i. baston. talismane.Hr. alc~tuiau un contrast izbitor cu simplitatea [i suple]ea costumului grecesc din aceea[i vreme. Pe trup.. Universitatea Na]ional~ de Arte. barba [i p~rul buclat. Arma civil~ era pumnalul prins de centur~..Hr. cu rozete. trecut peste um~r. Înc~l]~mintea consta din sandale cu inel pe degetul mare sau pantofi \nchi[i. evantai. 2150 î. adu[i de munteni. coliere \n mai multe [iruri. tunic~ [i caftan. contemporani cu civiliza]ia Greciei antice. pantaloni lungi [i cizme – per[ii au adoptat o ]inut~ de gal~ tot atât de somptuoas~ ca [i aceea din vechiul Babilon.Hr. ci prin l~rgimea unor robe croite. Costumul era completat de elegante accesorii: umbrel~. COSTUMUL FEMININ Avea acelea[i componente: tunica [i pelerina sau [alul. bandouri cu rozete de metal pe frunte. Paris. br~]~ri multe. a fost men]ionat obiceiul acoperirii fe]ei \n public. unde purtau haine specifice popula]iei de step~ – bonet~ frigian~.Hr. preluat mai târziu de mahomedani. Veni]i ca [i mezii din regiunile muntoase ale Turkestanului. care au dominat comer]ul \n primul mileniu \. Amplificarea siluetei nu era \ns~ realizat~ prin [aluri r~sucite. ca [i unele piese ca pantalonii lungi [i pantofii [nurui]i. cu poale trase \n sus \n fa]~ (probabil prin deplasarea spre fa]~ a r~scroielii gâtului) [i cu mâneci plisate \n evantai. Fenicienii. ¥inuta solemn~. bog~]ia ]es~turilor viu colorate. cca. st~pânitorii locurilor \ntre 540 330 \. inele. lan] cu cilindru-pecete. Bucure[ti . EVOLU¥IA COSTUMULUI Ultimele ecouri ale sistemului vestimentar Exerci]iu: descifrarea drapajului feminin din Tello. Din 1200 \. cu franjuri.ciucure lung pân~ la talie. peste tunica strâns~ pe corp. având coarne de metal prinse cu panglici pe frunte. au r~spândit produsele mesopotamiene \n lumea Mediteranei. regii [i preo]ii \mbr~cau [alul lung. Drapaj feminin neosumerian din Tello. \mpodobite cu motive \n rozete.

Creta. singura \mbr~c~minte era un [enti de pânz~. eventual de o re]ea cu perle. sugera silueta uman~ CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Ve[mintele conturau siluete de dimensiuni mai reduse. etern [i inaccesibil. ascensor etc. Creta. prin]ii purtau coroane de flori sau pene. \ntre 1500 – 1100 \. Coloana]~ru[. un centru comercial [i cultural \nsemnat \ntre 2000 – 1400 î. ci \[i g~sea perfec]iunea \n tinere]e. documentele oferite de picturile murale redau costume cu o cromatic~ vie.). [i era prev~zut cu instala]ii asigurând confortul (sistem de \nc~lzire. Tipul uman ideal nu mai tindea s~ \ntrupeze imaginea zeului. o form~ triunghiular~ cu un col] ascu]it \n fa]~. fresc~. care avea. ca \n Egipt. ca de viespe. tras \n jos de greut~]i. gra]ie [i elegan]~.Hr. COSTUMUL ÎN CRETA ßI MICENE Pær cârlionflat øi spirale de bronz COSTUMUL ÎN CRETA CONDI¥II DE DEZVOLTARE Insula Creta. \n decora]ie domina linia \n spiral~ din podoabele de sârm~ de bronz r~sucit~. ca un corset. Coloristic. Dup~ erup]ia vulcanic~ distrug~toare din insula Santorini.Palatul din Cnossos. Drept bijuterii. Africa [i Asia. a fost o verig~ de leg~tur~ \ntre continente. Muzeul din Phaistos COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. la Tirint [i Micene. civiliza]ia cretan~ a fost transplantat~ pe solul european \n Peloponez. fiind asimilat~ de civiliza]ia grecilor pe la anii 1000. Vârsta preferat~ era mai aproape de adolescen]~. spre deosebire de cel egiptean. Importan]a sporit~ a femeii \n societatea cretan~ (ea putând fi [i preoteas~) explic~ dominanta feminin~ a costumului. Talia era strâns~ \ntr-un cordon lat din piele. Palatul din Cnossos. avea propor]ii pe m~sura omului. (\n vremea Imperiului Mijlociu egiptean [i a celui babilonian). [i \n cârlion]ii coafurilor. subliniind mi[carea. (vi[iniu [i albastru ca marea). stând pe vârful picioarelor. cum era cel din Cnossos. Muzeul Heracleion Vas de Kamares. bra]ele [i picioarele goale erau \mpodobite cu br~]~ri colorate. \n [uvi]e ondulate. accentuat~ de pozi]ia cambrat~. cca. peste p~rul negru lung. iar calitatea principal~ era agilitatea gimnastului. spre deosebire de imensitatea zdrobitoare a construc]iilor egiptene. acoperind [alele. Sculptural. 33 . reg~sit~ [i \n decorul vaselor de ceramic~.. Cadrul artistic • Cl~direa tipic~. Pe trup. fixate \n cing~toare [i l~sând coapsele descoperite.Hr. palatul. 1450 î. cu bucle pe frunte. Creta. corpul era sub]iat prin talia strangulat~.Hr. sub]iat~ la baz~. [i putea fi alc~tuit din dou~ piese separate. la distan]~ egal~ de Europa. Pariziana.

Creta. Piesa 34 .Hr. secolul al XIV-lea î. un [enti r~scroit pe coapse d~dea efect de [or]. Cnossos. Muzeul din Heracleion COSTUMUL FEMININ Pe cap. ornament.Hr. tipic~ era fusta larg~. COSTUMUL ÎN MICENE În cetatea cu ziduri ciclopice. Pe trup. Cuta vertical~ a fustei. femeie Zei]a cu [erpi. a f~cut pe unii cercet~tori s~ cread~ c~ este vorba de o fust~-pantalon. prins~ \n talie cu cordon-corset. ca \n Egipt. adaptate condi]iilor climaterice mai aspre. având doar spate [i mâneci scurte. Cnossos.Costume cretane Prin]ul cu flori de crin. locuitorii purtau costume de tip cretan. rezultat~ probabil din \mp~turire. Costum micenian: osta[. Ochii mari. uneori aceasta era \nlocuit~ de tunica de origine asirian~. erau foarte farda]i. dar mai groase. bustul era uneori dezgolit. vesta format~ dintr-o broboad~ necroit~. probabil volane sau fuste suprapuse. apropia]i. din mijlocul fe]ei. Deasupra. p~rul era piept~nat cu cârlion]i rotunzi pe obraji (accroche-coeur).. secolul al XVI-lea î. cu benzi orizontale.

fresc~. Palatul din Cnossos. Creta. cca. 1450 î..Hr. Muzeul din Heraclion 35 .Tauromachia.

Sculptural. un strat de haine era mulat pe corp. din lipsa imaginilor reprezentând pe cei care au tr~it pe atunci. Halle Landesmuseum fur Vorgeschichte 36 . \n Mesopotamia domina Babilonul. [i ulterior acoperite de mla[tini. nordicii erau pricepu]i \n lucrarea lemnului. strânse pe trup [i variind dup~ sezon. Îndeletnicindu-se \ndeosebi cu naviga]ia. l~sând libertatea mi[c~rilor. cre[terea vitelor.COSTUMUL ÎN NORDUL EUROPEI. conferind totodat~ prestan]~. case [i morminte. primind \n schimb scoici. care le-au asigurat conservarea pân~ \n secolul al XX-lea. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Clima mai aspr~ cerea \nvelirea cu ve[minte mai groase. Idealul uman e greu de reconstituit. iar civiliza]ia micenian~ se afla la apogeu. Se presupune existen]a unor schimburi comerciale cu regiunea mediteranean~. al doilea. despicate. \n Danemarca [i Germania s-au p~strat costume \ntregi \n morminte din trunchiuri de stejar. ÎN EPOCA BRONZULUI Mini-jupa din mormântul de stejar CONDI¥II DE DEZVOLTARE Între 1500 – 1200 \. În schimb. larg. când au fost g~site. vân~toarea. cioplindu-[i cor~bii. Podoabe din sârm~ de bronz. silueta era u[or \ngro[at~ prin \mbr~c~minte. podoabe de bronz spiralate de tip cretan [i poate [i anumite forme de \mbr~c~minte.Hr. scobite ca albii. \n nordul Europei tr~iau popula]ii \n stadiul epocii bronzului. asigura un plus de c~ldur~. apoi \nchise ermetic [i izolate de aer cu p~mânt [i pietre. c~reia ace[tia \i furnizau chihlimbar.. \n timp ce \n Egipt \nflorea Imperiul Nou.

sau alt~ fust~ de iarn~ – lung~ (maxi). [i o fust~ de var~. Capul era acoperit cu o bonet~ \nalt~. Printre piesele de \mbr~c~minte din morminte mai figura un [al \ngust. de croial~ ingenioas~. împodobindu-se ulterior cu pietre semipre]ioase [i asortându-se cu celelalte podoabe.de baie era r~sucit~ o tunic~ necusut~. vârât~ \n opinci [nuruite. turtit~ \n v\rf. prins~ de femei pe piept sau la cing~toare. Pe trup. scurt~. pomezile [i cu]itele de ras g~site \n morminte dovedesc \ngrijirea p~rului [i raderea b~rbii. COSTUMUL BÅRB ÅTESC Pieptenii. strâns~ \n talie cu un [nur de lân~. costum b~rb~tesc. tiparele lor (mijloc). ca [i laba. Ca \nc~l]~minte. hainele erau \n al II-lea mileniu \. ca un scut bombat. din blan~ sau ]es~tur~ de lân~ mi]oas~. bonete [i opinc~ (jos) africani. Materialele folosite erau groase. Pe trup. [i paftaua. imitând blana.Hr. catarame. Principalele accesorii erau podoabele-bijuterii din sârm~ de bronz \n spirale. COSTUMUL FEMININ Pe cap. Statens Museum for Kunst Pictural. \nchis~ pe un um~r cu o curea de piele [i nasturi de os sau de bronz. c~ciul~. f~cute din piele sau blan~. Copenhaga. f~cut~ din [nururi prinse sus [i jos. 37 . ciorapii-obiele [i opincile de piele erau ca [i cele b~rb~te[ti. \mpodobite cu cus~turi sau \mpletituri. se folosea plasa din p~r de cal sau boneta \mpletit~. unele flau[ate. din ]es~turi de lân~. Deasupra se purta o pelerin~ oval~. lâna era probabil vopsit~ cu esen]e vegetale. \mpodobit~ cu dantele cro[etate. ca un p~trat \ncre]it \n frunte [i la ceaf~. amintind fusti]a de fibre vegetale purtat~ de Costum feminin mini. r~mas~ pân~ azi \n costumul popular din nordul Europei. costum de iarn~ (sus). inele etc. despre culorile costumului se [tie prea pu]in. cordonul [i acele scufiei. la \nceput croite din bl~nuri. formând guler-[al. (mini) r~sucit~ de dou~ ori \n jurul taliei. Copenhaga. se \mbr~ca o bluz~ kimono. peste pantalonii scur]i ca ni[te chilo]i Costum feminin de var~. mai ales \n brun [i galben. br~]~ri. Statens Museum for Kunst Costum b~rb~tesc din Trindhoj. Drept \nc~l]~minte. Aceasta s-a p~strat în costumele din nordul Germaniei ajungând pân~ în Transilvania o dat~ cu migra]ia sa[ilor. pulpa piciorului era \nvelit~ \n obiele.

Hr. ca \n Egipt sau Mesopotamia.Hr. s-a diferen]iat portul regiunilor vestice de al celor estice (redat \n detaliu pe vasele de lut cu siluete negre). stârnind admira]ia datorit~ armoniei depline a tuturor p~r]ilor componente.Hr. robuste. ca [i statuile Greciei antice nu impresionau prin dimensiunile zdrobitoare. Costume în stil doric . \ncepând din secolele IX – VIII \. grecii purtau haine simple dar viu colorate. frumuse]ea era asociat~ structurii compozi]ionale clare. potrivite tenului mediteranean [i soarelui puternic. animate pictural de culoarea motivelor decorative ]esute \n materialul suplu. Floren]a. Costumul a urmat fidel evolu]ia general~ a stilurilor grece[ti. secolul al VI-lea î. Atena. ioniene). costumul modela volume cilindrice. element fundamental al civiliza]iei europene. civiliza]ia elenic~. al Greciei antice. COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. coborând pe frunte.) Din Iliada [i Odiseea reiese c~. era rulat \n coc sau \mpletit \n coad~ [i prins cu cordelu]~ sau panglici.. EPOCA HOMERIC Å COSTUMUL ÎN GRECIA ANTICÅ Construcflii necimentate øi veøminte necusute (secolele IX–VIII \. mai târziu \n Macedonia – s-a constituit.Hr. p~rul lung. coasta de vest a Asiei Mici [i sudul Italiei. Sculptural. reflectând dezvoltarea concep]iei generale antropocentrice. ci doar acoperit de haine. STILUL DORIC Trupul s~n~tos nu era ascuns. \n condi]iile de via]~ rudimentare din epoca r~zboiului troian.. Evolu]ia societ~]ii grece[ti spre democra]ia sclavagist~ a redus pr~pastia dintre extremele sociale. p~strând doar pe cea dintre cet~]enii liberi [i sclavi. realizate prin draparea ]es~turii necroite. \n statuile arhaice s-a cristalizat noul ideal uman. \n cadrul ordinului doric. Museo Archeologico Ca urmare a mi[c~rilor popula]iei (acheene. ci erau cl~dite mai pe m~sura omului. CONDI¥II DE DEZVOLTARE Pe teritoriul grecesc – \n Peloponez. secolul al V-lea î. insulele M~rii Egee. \n special \n sudul peninsulei italice. \n ambian]a cl~dirilor cu volume masive. bazat~ pe ra]iune. mai mult decât bucuriilor tactile stârnite de 38 EPOCA ARHAICÅ (secolele VII–VI \. al stofei de lân~ gen homespun. doriene. uneori foarte sumare. dar gros.Hr. barba era \nsemnul vârstei mature.) Femei în peplos doric. Vasul François. În Apus. bogat. iar ocupa]iile principale – naviga]ia [i p~storitul – cereau haine comode. Parthenonul. Acropole material. Cadrul artistic • Templele. armonios construit.Templu în stil doric. \n diferitele ei etape. ca \n Orient. În contextul culturii grece[ti. statice. Clima relativ blând~ din aceste teritorii \ng~duia acoperirea sumar~ a corpului.

Luvru În est. Atena COSTUMUL FEMININ Pe cap. corespunzând ordinului ionic de pe coasta Asiei Mici. Paris. gen [enti). ßi \mbr~c~mintea era mai luxoas~. secolul al V-lea î. f~r~ chiton. Muzeul de pe Acropole Costum b~rb~tesc în stil ionic . mai ales cea feminin~. Peplos-ul (similar chitonului b~rb~tesc) era de l~rgime dubl~ (pentru plisare) [i ridicat \n talie printr-un cordon ascuns.Hr.Hr. \mpodobit~ cu motive decorative (dedesubt se purta. Pelerina (himation) avea dimensiuni de [al mic sau de broboad~ mare. STILUL IONIC Pe trup. prins~ pe umeri cu ace (spatele peste fa]~). stând mai ]eap~n~. mai mic~ pentru militari sau mai mare pentru civili (hlamida) era purtat~ [i singur~. drapat~ liber. Vasul Hercule. Pelerina (himation) de aceea[i form~. \n form~ tubular~.. tunica (peplos) era o ]es~tur~ dreptunghiular~. În picioare cet~]enii liberi \nc~l]au sandale. r~sucit~ \n jurul trupului. era scurt~ pentru uzul zilnic [i lung~ pentru ceremonie. probabil. pe când sclavii umblau descul]i. formând un fald ca o basc~ (kolpos).. secolul al V-lea î. Pe trup. cu unele influen]e orientale. destul de strâmt~ [i rigid~. mai pu]in mulat~ pe corp. prins~ pe um~r. Cele dou~ ace-bro[e erau legate \ntre ele cu un l~n]i[or. arhitectura [i decora]ia aveau forme mai elegante [i delicate. Cor~.Hr. o leg~tur~ pe [ale. p~rul bogat era strâns \n coc la spate sau era l~sat \n [uvi]e ondulate pe umeri.Templul în stil ionic dedicat Victoriei f~r~ aripi. marginea r~sfrânt~ formând un ilic. 520 î. mai bogat ornamentate. din pânz~ sub]ire apretat~ [i plisat~ cu unghia. coloana sub]ire cu caneluri fine [i capitel cu volute fiind uneori \nlocuit~ de cariatid~. tunica (chiton) dreptunghiular~. Atena..

.Hr.Friza Parthenonului. detaliu 40 . Atena. secolul al V-lea î.

detaliu 41 . secolul al V-lea î. Atena..Friza Parthenonului.Hr.

Hr. ca \n costumul din cadrul stilului doric. nu jucau prin mimic~. Atena EPOCA CLASICÅ (secolele V – IV \. la culesul strugurilor sau m~slinelor.) Odat~ cu formarea stilului clasic grecesc. c~zând \n falduri verticale \n pozi]ie dreapt~ [i formând pliuri oblice la cea mai mic~ mi[care. f~r~ scobitur~ \ntre ochi. Materialul folosit era stofa din lân~. Atena. de asemenea. iar nasul grecesc. Între etajele fe]ei era. p~rul era tuns scurt. Simetria perfect~ dintre partea dreapt~ [i cea stâng~ d~dea fe]ei statuilor clasice o lips~ de expresie. sau boneta frigian~. Zeus sau Atena de Fidias.. ca \n templul Parthenonului. Pictural. secolul al V-lea î. cu bor. \n continuarea frun]ii. Pe trup. arti[tii plastici au formulat antropometria clasic~ greac~. Chitonul scurt era \mbr~cat zilnic [i de sportivi sau 42 . Sclavii mai purtau. redat fidel de figurinele de Tanagra. Se purtau p~l~rii din piele sau fetru. formând un fel de slip. sublinia atitudinea trupului. eventual. Pornind de la observarea direct~ a nudului pe terenurile de sport. ca aceea a lui Hermes (petasos). ca o jum~tate de sfer~ (pilos) sau \nalte. [i nici maxilarele. ca de pild~ Doriforul de Policlet. cu mo] spre fa]~ (\ntâlnit~ [i azi \n Portugalia sau Italia). Muzeul de pe Acropole era ras~. nefiind exagerate nici fruntea. pe când b~trânii sau demnitarii aveau barb~ (ca Zeus [i Pericle).Friza Parthenonului. la Atena s-au contopit ordinele doric [i ionic \n construc]iile Acropolei. exprimând for]a. Atena. rotunde. un [tergar \nnodat. \n epoca mi[c~rilor patriotice. purtând masc~. plin de for]~ [i demnitate. Aceasta ar putea fi explicat~ probabil [i prin modelele actorilor din teatru care. ca \n pasul schi]at de cariatidele Erechteionului. dar mai sub]ire [i mai u[oar~. [i nu de statuile de marmur~ alb~. Acropole Simetria fe]ei: Capul blond. era singura \mbr~c~minte a sclavilor la muncile câmpului. templul Erechteion. fa]a tinerilor Cariatid~. prins~ doar u[or pe umeri [i \n cordon. secolul al V-lea. rezultat dintr-o armonioas~ dezvoltare psihofizic~. Idealul de frumuse]e cel mai \naintat al societ~]ii de democra]ie sclavagist~. vizibile mai ales \n draparea liber~ a hainelor pe corp.Hr. descoperind \n rela]iile dintre p~r]i [i dintre acestea cu \ntregul o armonie organic~.Hr. contopea etajul superior (cerebral) cu cel median legat de sim]ire. asociat~ cu activitatea intelectual~. \n bucle. o impasibilitate inuman~. \n costum s-au accentuat tr~s~turile locale. l~sând mâna dreapt~ liber~. secolul al V-lea î. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Dup~ r~zboaiele cu per[ii. COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. f~r~ bor. ]es~tura supl~. un raport echilibrat. coloritul era intens [i variat. ci doar prin gesturi vizibile de la distan]~.. un chiton scurt prins pe amândoi umerii sau doar a[ezat pe um~rul stâng. a fost \ntrupat de sculpturi. Sculptural.

COSTUMUL MILITAR Pe cap.I \. Pentru ceremonii. cu c~rare la mijloc [i coc Statuet~ de Tanagra. Armele erau: sabia cu teac~ dreptunghiular~.Hr. cu diploidion [i colpos. Ca s~ cad~ bine. putea fi a[ezat~ oblic pe um~rul stâng.. ap~rând de sabie coloana vertebral~. COSTUMUL FEMININ Pe cap. acoperea umerii. ro[ie-brun~. coafurile puneau \n valoare p~rul bogat. l~sând libere mi[c~rile..Hr. secolul IV . demnitarii [i oratorii. pumnalul [i scutul circular bombat. În picioare se purtau sandale. Antiquarium 43 . cu colpos.Drapaje grece[ti în epoca clasic~: chiton-peplos simplu. sau se putea \mbrobodi pân~ la b~rbie. acoperind tot trunchiul. Pelerina (himation) era drapat~ f~r~ a fi prins~. Pelerina scurt~ (clamis) din lân~ c~lduroas~. scurt. himation masculin [i feminin me[te[ugari. Ea se purta [i f~r~ chiton. avea greut~]i cusute la col]uri. l~sând um~rul drept gol. Berlin. Muzeul Luvru Statuet~ de Tanagra. piept~nat simetric. era \mbr~cat~ cuirasa ca un pieptar. lancea. Paris. alungit~ antero-posterior. cu diploidion. secolul IV . Pe trup.I \. peste chitonul de lân~. dar [i actorii [i muzican]ii se \nve[mântau \n chiton lung pân~ la glezne. coiful metalic se deosebea prin creasta ca de coco[. din piele sau pânz~ cu pl~ci de metal. completat~ de ap~r~toare pentru bra]e (brasarde) [i picioare (jambiere).

Atena.Templul Victoriei Aptere. ca o bluz~. tunica (peplos) larg~..Hr. Mantia (himation) era obligatorie pe strad~. drapat~ era piesa principal~ purtat~ prin cas~. acoperind capul [i l~sând s~ se vad~ doar ochii [i nasul.Hr. Culoarea preferat~ era blond-ro[cat (de exemplu coafura „lampadion“).. Pe trup. formând mâneci prinse cu nasturi din loc \n loc. capul era acoperit cu basma r~sucit~ [i legat~ la spate sau cu p~l~rie de pai cu co[ule]. peste himation. Atena . [i era despicat~ pe dreapta sau cusut~. L~rgimea ]es~turii putea fi l~sat~ de pe umeri pe bra]e. Cu timpul. secolul al V-lea \.Atena cu casc~. Pe strad~. permis~ [i sclavelor. 44 Victorie legându-[i sandaua. volanul r~sfrânt (diploidion) a devenit o pies~ separat~. ci doar borduri colorate. Muzeul de pe Acropole sus]inut de panglici sau e[arf~ lat~. În picioare se \nc~l]au sandale. Nu mai avea motive ]esute. secolul al V-lea \.

Mesopotamia. alc~tuite din piese mici. În Egipt. exerci]iu Universitatea Na]ional~ de Arte Bucure[ti Sofocle. [i suple. ajungându-se la supradimension~ri \n arhitectur~ [i decora]ie (ca de exemplu \n mausoleul din Halicarnas). fiind. „coan“. aceasta având rolul de a fixa [i accentua tr~s~turile personajelor interpretate doar de b~rba]i [i de a dirija vocea ca o pâlnie. br~]~ri. tradi]iile grece[ti s-au \mbinat cu cele orientale. formând coliere. p~strând efectul de ansamblu al siluetei. \n insula Cos se ]esea un nou material foarte sub]ire. mascând propor]iile.– cultura [i-a pierdut treptat caracterul democratic. ca [i faldurile mobile ale ve[mintelor. Costumul de teatru avea rolul de a contura personajul \n condi]iile scenei \n aer liber. articulate cu l~n]i[oare..Ca accesorii.Hr. de aceea. Museo Laterano . P~l~rii grece[ti necusute EPOCA ELENISTIC Å (secolele III .) În noile state-monarhii orientale sclavagiste – \nchegate pe ruinele imperiului lui Alexandru cel Mare din secolul al IV-lea \. Roma. secolul al V-lea î. iar arta m~sura uman~.Hr.Hr. Figura era amplificat~ prin masc~ (n~scut~ \n serb~rile dionisiace). cercei. S-au introdus \n Grecia bumbacul [i m~tasea. bijuteriile erau m~runte. ßi \n costum au p~truns mode asiatice cerute de luxul curtean. corectând prin supradimensionare efectul de emaciere a luminii. Rhodos etc. putând fi v~zute doar de aproape. Executat~ din pânz~ Draparea peplosului. Principiul frumuse]ii ob]inute prin perfecta armonizare a formei a fost \nlocuit cu predilec]ia pentru o ornamentare str~lucitoare. rochiile erau brodate cu fir de aur [i argint. bijuteriile erau mai complicate. Pergam. bogat~.I \.

Supradimensionarea era ob]inut~ prin peruca \nalt~ (oncos). PE TERITORIUL ROMÂNIEI Grecii au \ntemeiat colonii pe ]~rmul M~rii Negre. lucrate aici. desigur. redau fidel costuma]ia purtat~ \n aceste centre. secolul al II-lea î. \n elenism. v~tuirea costumului. la grimas~. de la surâs stereotip arhaic la lini[te clasic~. masca a evoluat \n pas cu sculptura. Histria etc. Sanda greceasc~ Stilul lui Scopas: Grecoaic~ pe strad~. Statuetele din lut colorate de tip Tanagra. strâns~ cu curele.Hr. schimburi continue.Coafuri [i bijuterii din Grecia antic~ apretat~. apoi. N. cu care localnicii getodaci aveau. Callatis (Mangalia). \mpodobit cu ornamente mari [i intens colorate. la Tomis (Constan]a). Metropolitan Museum 46 . cu talpa groas~ pân~ la 30 de centimetri (coturni).. ca [i prin \nc~l]~mintea special~. modelat~ [i pictat~.Y..

din secolele VI–VIII).) era la \nceput pomenit \n imaginile sacre doar aluziv – \n fa]a tronului s~u gol se vedeau pe jos doar urmele t~lpilor lui. apoi cu lumea mediteranean~ (prin campaniile lui Alexandru cel Mare) au permis unele interferen]e. exprimat~ atât de arhitectura templelor cu forme prolifice Cuplu. cu volume expansive. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Clima cald~ nu cerea acoperirea corpului. Tourane.Templul lui Lakshmana din Khajuraho.Hr. de vegeta]ie exotic~ (de exemplu cele de la Mavalipuram sau Ellore. neted.. Vietnam. cât [i de sculptura [i pictura reprezentând oameni sau animale. prin form~ [i culoare (vizibile \n special \n 47 Apsara din Tra-kien. Campa. India COSTUMUL ÎN INDIA Temple din sculpturi øi îmbræcæminte din bijuterii CONDI¥II DE DEZVOLTARE Civiliza]ia Indiei. siluete unduioase. secolul al XI-lea. Buddha a fost reprezentat \n drapajul specific acestora.Hr. s-a afirmat cu deosebit~ originalitate \n epoca de \nflorire a Greciei antice. India Buddha (care a tr~it \n secolul al V-lea \. \n prima jum~tate a mileniului I \. prezent~ [i \n imaginile care \mpodobeau templele. dar cu un aspect mai conven]ional. Leg~turile cu celelalte state ale Orientului Antic. cu gesturi gra]ioase de dans. secolul II . Idealul de frumuse]e \n India a fost \ntotdeauna impregnat de o fireasc~ senzualitate. rotund. Din evolu]ia milenar~ a costumului indian se desprind câteva constante.IV. ca [i cele din Egipt sau China. vizibile atât \n artele plastice. când brahmanismul ca [i budismul consemnau aspra stratificare social~ a statului sclavagist. relief din Nagarjuniconda Amaravati. \n schimb nevoia unor distinc]ii sociale foarte complicate a dus la diferen]ieri costumare. ale c~rei \nceputuri dateaz~ din mileniul al III-lea. Dup~ incursiunea grecilor. Musée Archéologique . trupul se \nf~]i[a ca o plant~ plin~ de sev~. Semnele lui distinctive sunt protuberan]a din vârful capului (simbolizând \n]elepciunea) [i urechile mari cu lobul alungit de purtarea cerceilor \n vremea cât a tr~it princiar (sugerând c~ aude tot ce se petrece \n lume). Cadrul artistic • Arta Indiei s-a distins \n toate timpurile printr-o luxuriant~ vitalitate. cât [i \n costum.

bumbacul (ca m~tasea \n China. Muzeul de Arheologie cu pantaloni de tip dhoti. Pe aripa nasului era prins un inel sau era \ncrustat~ o piatr~ pre]ioas~ (d~ruit~ de logodnic [i menit~ s~ stea mereu „sub ochi“). În aceast~ perioad~ arta Indiei a fost cunoscut~ mai ales prin circula]ia unor obiecte de art~ decorativ~ ca armele damaschinate sau [alurile de Ka[mir. lan]urile [i colierele atârnate la gât. trecând oblic peste piept [i putând fi tras pe cap \n prezen]a str~inilor. br~]~ri strângeau \ncheieturile mâinilor [i gleznele. Sculptural. prin[i cu cing~toare. Picioarele erau goale. uneori cu barb~. rar negru). COSTUMUL FEMININ Pe cap. familie (cel mai frecvent era alb [i ro[u. putând avea toate culorile curcubeului. Bijuteriile erau bogate. COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. asemenea celor grece[ti. \n ]es~turi sub]iri. Bijuteriile de aur sau de argint cu pietre pre]ioase constituiau o component~ \nsemnat~ a costumului. reconstituirea autorului marea varietate a turbanelor) ca [i prin averea etalat~ \n mul]imea bijuteriilor. India. mantie. turbanul era purtat de hindu[i. era drapat principalul ve[mânt. peste dou~ sute. turban). inul. India a fost ocupat~ treptat de musulmani. Pictural. sect~. Dintr-o bucat~ mai mare de ]es~tur~ r~sucit~ \n jurul fiec~rui picior puteau fi drapa]i pantalonii lungi (dhoti). ]inuta de ceremonie fiind cu bustul gol – ca \n Creta – mai târziu o bluz~ scurt~ cu mâneci scurte ([oli) acoperea doar pieptul. p~rul negru. dar drapate \n linii [erpuite. trupul era pus \n valoare. Diferite moduri de a drapa sariul indian [i draparea pantalonului dhoti. cast~. Coloritul cuno[tea o infinit~ bog~]ie de nuan]e. \n antichitate. Pe trup. str~vezii. indienii \[i investeau averea \n bijuteriile so]iilor lor. un v~l dreptunghiular (sari) acoperind [oldurile. EVOLU¥IA COSTUMULUI În evul mediu (secolele X – XV). \n cadrul c~rora intervenea. bogat. Picioarele erau goale sau cu sandale. Materialul principal al ve[mintelor era \n India . reliefând volume mari. deseori gol. acestea erau unificate de pete mari de culoare. marcând deosebiri de religie. În perioada st~pânirii islamice. secolul al II-lea. iar inelele \mpodobeau degetele de la mâini [i de la picioare. Mathura. strâns mulat de drapaj. urechile erau perforate de jur \mprejur de câte zece g~uri pentru cercei. decorul imprimat sau brodat ca [i lic~rirea bijuteriilor. precum [i de musulmani mai târziu. l~sat pe ceaf~. eventual \nlocuit~ Femeie în sari. sferice sau cilindrice. deoarece musulmanii cuceritori erau opri]i de a lua ceva de la femei. Pe trup. Fa]a era ras~. \n Mesopotamia). ca o vibra]ie m~runt~. \n talie. pe coapse [i la \ncheieturi alc~tuind uneori singura \mbr~c~minte a personajelor sacre [i a dansatoarelor. Peste o fust~ lung~. mai multe coliere erau petrecute dup~ gât [i \n jurul taliei. rezultatele asimil~rii creatoare a artei islamice fiind vizibile mai ales \n epoca urm~toare Rena[terii europene (secolele XVI – XVII). plasate pe \ntreg corpul. \n Egipt sau lâna. Ve[mintele de baz~ erau necroite (pantalon. peste [ale era \nnodat doar un [tergar. era strâns \ntr-un coc mare.

dar [i de cele orientale. secolul al VI-lea î. cu trupul mai bine legat.Flautist. Roma. au format principala popula]ie \n centrul peninsulei italice. creând premisele artei romane (de exemplu Apollo din Vei.Hr.. prin costum se urm~rea alungirea siluetei (cu ajutorul bonetei \nalte [i al pantofilor cu vârful ascu]it). amintind statuile zâmbitoare grece[ti. Idealul de frumuse]e uman~ era mai robust decât cel grecesc.). picturile reprezentând dansuri din Mormântul leoparzilor etc. cu mâneci.Tarquinia sculptur~ [i o pictur~ remarcabile prin vigoare [i ritm.. Etruria având un rol similar cu cel al Cretei \ntre Egipt [i Europa. drapat~ liber.Hr. înaintea Romei CONDI¥II DE DEZVOLTARE Arta. o 49 . veni]i din Asia Mic~ la \nceputul primului mileniu \. Tarquinia COSTUMUL ETRUSC Italia. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Îmbr~c~mintea pornea de la cea de origine mesopotamian~.Hr. secolul al V-lea î. care va deveni toga. Etruscii.Hr. Mormântul leoparzilor. ca [i costumul etrusc. \n sensul statuetelor filiforme g~site \n morminte. fortificat~. ca [i de la cea greceasc~. roman~. Osta[i etrusci. \ntre fluviul Arnus la nord [i zona Pompei la sud. au format veriga de leg~tur~ \ntre tradi]ia precedent~ greceasc~ [i cea urm~toare. cu c~ma[a croit~. etruscii au creat o arhitectur~ proprie. p~strând cele dou~ straturi. Cadrul artistic • Influen]a]i de civiliza]ia [i arta Greciei arhaice. Vila Giulia Ofranda cupei.. Mormântul baronului. dar acordând o mare importan]~ himationu-lui. atingând apogeul culturii \n secolele VI – V \. care l-au inspirat pe Giacometti.

cu vârf ascu]it [i ridicat. deseori \n culori contrastante. prin draparea mantiei pe lat.Dans. În toate cazurile. Materialele folosite par s~ fi fost foarte diverse. era pliat~ pe diagonal~ [i a[ezat~ \n diferite feluri: pe spate. Caere. prin lungirea extremit~]ilor. Paris. sarcofag. la fel cu cea b~rb~teasc~. . \nchis~. Muzeul Na]ional Sculptural . vizibile \n picturile funerare. Pe trup. ca cizma. iar p~rul era prins deseori \ntr-o plas~. iar p~l~ria era \nalt~. secolul al V-lea \.Hr.. Luvru Umbr~. cutele curbe ale drapajului prefigurau toga. Pelerina purtat~ cu sau f~r~ chiton era \ns~ piesa cea mai important~. acoperite cu pelerina larg~. Pictural. era alungit~ la c~lcâi (ca [i cea a hiti]ilor din Afrodita. secolul al V-lea \. COSTUMUL B ÅRB ÅTESC Capul era \n~l]at de boneta de forma unui stup.Hr. coafura era \n~l]at~ de diademe. Muzeul Etrusc Asia Mic~. Paris. Luvru Pe trup era \mbr~cat un chiton drapat sau o tunic~ strâns~ pe corp. cât [i pe orizontal~. chitonul doric [i ionic au fost preluate pe rând. secolul al VI-lea î. Napoli. eventual cu borduri contrastante. ca [i tunica mulat~ pe trup. costumul \ncerca s~ amplifice trupul atât pe vertical~. ca o pelerin~. etruscii preferau culori tari. majore. sau \n fa]~ cu capetele aruncate peste umeri sau \nf~[urat~ ca o fust~ lung~. deseori cu perle. Înc~l]~mintea era ca [i cea b~rb~teasc~. Pereche. a[a cum va reapare \n gotic) sau \mbr~când gleznele. Volterra. ¥es~tura dreptunghiular~.. colorat~. dup~ originea lor european~ sau asiatic~. Mormântul din Ruvo. Înc~l]~mintea. COSTUMUL FEMININ Pe cap.Hr.

Hr. Galia. \n cel roman \mbr~c~mintea b~rb~teasc~ – potrivit~ func]iilor publice – s-a deosebit de cea Împ~ratul Octavian Augustus. destul de asem~n~tor pentru ambele sexe. dar mai vânjos decât cel grecesc. independente de mi[care. Casa Vetti Cadrul artistic • Pentru administrarea vastului teritoriu. Roma a cucerit ]~rile din bazinul Mediteranei. Atrium roman. romanii au construit [osele. bazilici [i temple de mari dimensiuni. istorici [i prozatori decât poe]i..Hr. Sculptural • Pe când costumul feminin a r~mas mai departe de croial~ greceasc~. costumul a devenit \n imperiu modalitatea diferen]ierii b~rba]ilor de femei. realizat~ \n modelele Greciei clasice.. Museo delle Terme feminin~. apeducte. destinat~ vie]ii retrase \n interior. secolul I. alc~tuind cel mai mare imperiu al Europei antice \n secolele I – IV d. la afirmarea superiorit~]ii rangului prin forme m~re]e [i bog~]ie ostentativ~. Peninsula Balcanic~ [i Asia Mic~ \n secolele II – I \. cu mai multe etaje. Pictural. iar costumul amplifica ponderea [i prestan]a. gâtul mai gros. \n Spania. Roma.. a cet~]enilor liberi de sclavi sau a romanilor de str~ini (ca un mijloc de discriminare). cu ziduri masive [i deschideri \n arcuri semicirculare. romanii erau mai pu]in \nclina]i s~ caute frumuse]ea atemporal~. secolul I. de la armonioasa echilibrare a tuturor \nsu[irilor umane. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Pornind de la o vestimenta]ie sobr~ \n vremea republicii.Hr. pre]uind mai degrab~ virtu]ile utile statului: for]a de convingere a oratorului. cel masculin a dezvoltat drapajul etrusc \n tog~. În compara]ie cu costumul grecesc. Idealul de frumuse]e feminin a evoluat. Tipul preferat era sportiv. cum sunt cele de la Colosseum [i au amplificat locuin]ele. b~rb~]ia [i st~pânirea de sine a militarului. secolul I. de asemenea. cu umeri mai la]i. Roma COSTUMUL ÎN ROMA ANTICÅ Curba arcului în faldul togii CONDI¥II DE DEZVOLTARE Constituit~ ca republic~ la finele secolului al VI-lea \. deseori cu planuri rotunjite (ca Pantheonul). cu o remarcabil~ civiliza]ie [i cultur~. amplificând silueta [i mascând \n parte corpul prin pliurile curbe. I d e a l u l u m a n • Mai mult ingineri decât arhitec]i. apreciate \n Roma republican~. Experien]a popoarelor lumii antice [i \n special civiliza]ia [i arta Greciei au fost r~spândite \n Europa datorit~ \ntinderii statului roman din Italia pân~ \n Anglia. au cl~dit stadioane. pe Coastele M~rii Negre [i \n Iran. prezente [i \n elenism [i reluate \n Roma imperial~. culoarea \n \mbr~c~mintea b~rb~51 . Pompei.Colosseum.

când mul]i str~ini au p~truns \n administra]ie – ajungând chiar \mp~ra]i – toga. Muzeul Na]ional de Istorie . vârsta etc. iar f~r~ cordon era semn de mare del~sare sau s~r~cie. sold~]e[ti. marcând rangul. draparea togii pe tiparul ei teasc~ avea semnifica]ii sociale precise. În c~l~torie se purtau p~l~rii asem~n~toare celor grece[ti sau glugi. iar \n \ntregime purpurie (de la ro[u la bleumarin) pentru consuli [i \mp~ra]i. urmând ca la sfâr[itul imperiului. ve[mintele având fa]a [i dublura de tonuri diferite. blocând bra]ul stâng. Gala]i. (ve[mântul pre]ios apar]inând statului). p~rul lung [i barba. (purtat~ sub tog~ [i dup~ dispari]ia togii). Cea din purpur~ cu aur (picta) era purtat~ de generali \n triumf. Prin \nn~direa pe vertical~ a mai multor fâ[ii de pânz~ \ngust~ (]esut~ la r~zboi de cas~). pentru a se putea mi[ca liber. Bucure[ti. Cununa de laur. de magistra]i [i preo]i. [i-a pierdut importan]a. Toga din stof~ de lân~ (de dimensiuni de aproximativ 5 x 3. Sclavii [i str~inii purtau mantia dreptunghiular~ greceasc~ (pallium). Sanda roman~ cu c~lcâi Pe trup. g~sit la Poiana. ßi toga putea fi \mpodobit~ cu benzi (clavi) de purpur~ (pretexta. COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. Materialele folosite erau ]es~turi din lân~ mai groase pentru hainele b~rb~te[ti. era \nsemn al triumfului. la \nceput mai pu]in ampl~. folosite ca semne distinctive sociale. o dat~ cu cre[tinismul. mai târziu croit~ cu mâneci dup~ model oriental. o c~ma[~ din lân~ alb~. În ultima perioad~ a istoriei Romei. \nso]ite de multe bijuterii. Cele de purpur~ erau late (tunica laticlavia) pentru senatori.Evolu]ia tunicii. costumul feminin era mai variat. cu sau f~r~ tog~. simpl~. Toga mai putea fi cenu[ie-brun~ (sordida) pentru delincven]i sau neagr~ \n semn de doliu. secolul I. pliat~ \n dou~ pe lungime [i drapat~ de mai multe ori \n jurul corpului. f~r~ mâneci. din primele secole. nemaiavând rolul de a-i deosebi pe cet~]enii romani de cei str~ini. sub]iri [i fine pentru cele feminine. supradimensionat~. [i d~dea o \nf~]i[are masiv~. \nguste (angusticlavia) pentru cavaleri. func]ia. constituia \mbr~c~mintea cet~]enilor obi[nui]i. Toga \n culoarea natural~ a lânii. EVOLU¥IA COSTUMULUI Toga. jud. adic~ pre]esut~ dinaintea croirii). „clavi“. indicând func]ii oficiale. din frunze naturale. Felul cum era strâns~ cu centura deosebea st~rile sociale: solda]ii o ridicau cel mai sus. bordurile colorate (cum sunt marginile galbene ale pânzei din care se fac c~m~[ile ]~r~ne[ti la noi) formau dungi. tunica. era purtat~ de oricine.. apoi din aur. fiind albit~ (candida) pentru func]ionarii publici [i b~trâni. au fost \nlocuite \n epoca clasic~ de p~rul scurt [i fa]a ras~ care conveneau vie]ii practice. s~ revin~ barba.5 m) era u[or rotunjit~ la col]uri. mai scurt~. fiind p~strat~ doar de Inel cu camee. Tunica din purpur~ brodat~ cu aur (palmata) \ntov~r~[ea „toga picta“ a \mp~ra]ilor. prins~ pe umeri ca un chiton. apoi numai de \mp~ra]i. s-a l~rgit la maximum \n epoca imperial~.

53 . 30.Femei romane.Hr. Pompei. î. Vila Misterelor.

Mantaua dreptunghiular~. cu sau f~r~ glug~. cizmarii fiind grupa]i \n una din principalele bresle – colegii – . Roma b~trâni [i r~mânând la urm~ numai ve[mânt de \nmormântare. solda]i. ca un clopot. dar cu creasta mai mic~. tunica. purtat~ de \mp~ra]i. apoi de or~[eni. secolul I. cu pl~ci tari din talp~ sau metal aplicate pe umeri [i torace. prinse cu curele. \ncepând cu Diocle]ian. \n func]ie de starea social~. era mai scurt~ decât a civililor. Osta[i romani. ruginie. Paveze din metal sau din piele ap~rau bra]ele [i gambele.sclavilor. ca [i toga. COSTUMUL MILITAR Pe cap. iar pentru ofi]eri. fiind permise [i . practic. eventual din p~r de cal sau pene. Pantalonii. Înc~l]~mintea era important~ \n costumul roman. lungi pân~ sub genunchi (bruch sau cracae) au fost adopta]i [i de civili din secolul al III-lea d. Costumul militar. din pantofi (calceus) cu [ine de metal b~tute pe t~lpi (caliga sau caligula). Armele constau din s~bii. În aceea[i epoc~ [i mantia de blan~ a fost preluat~ de Roma. potrivit vie]ii active prin noile piese introduse de la popoarele nordice. prins~ pe um~rul drept cu fibul~. mai scurt~. ca [i pantalonii pân~ sub genunchi. pe când pe strad~ se purtau pantofii (calceus) care se deosebeau. \n cas~ se purtau sandale (solae). Treptat. La ]ar~. toga a fost \nlocuit~ pentru uzul zilnic cu piese mai practice. s-a r~spândit cu timpul. sau din anouri (zale). dup~ culoare: din piele brun~ pentru cet~]enii Romei. prelua]i de la gali. Pe trup. pentru solda]i (sagum). dar se importau [i papuci orientali (dreptul [i stângul la fel). având \n vedere distan]ele care trebuiau parcurse pe jos. Columna lui Traian. formând baza costumului european din perioada evului mediu. sau numai cu inel pentru ag~]at \n timpul mar[ului.Hr. ca mantaua sold~]easc~. casca din piele [i metal sau numai din metal era de tip grecesc. din lân~ de culoare \nchis~. se \nc~l]au bocanci. diferea dup~ dimensiuni: mai lung~ pentru comandan]i (paludamentum).Hr. iar pentru costumele de ceremonie cu c~ma[a lung~ [i foarte larg~ (dalmatica). care se desc~l]au la mas~. apoi din secolul al IV-lea [i de clericii cre[tini. Cuirasa (lorica segmentata) era din piele. numai pe vreme rea. \mbr~cat~ de ]~rani. pe drumurile noroioase. negri pentru senatori [i ro[ii pentru patricieni. fiind permis~ chiar senatorilor din secolul al III-lea d. din stof~ de lân~ mi]oas~ sau piele (paenula). s-a extins \n rândul popula]iei civile. Pelerina semicircular~. de la germani. La Roma se producea \nc~l]~minte \n mare cantitate. 54 sclavi. Înc~l]~mintea consta din sandale \nalte cu c~lcâi compact. suli]e [i catapulte cu care se aruncau pietre peste ziduri.

cu glug~. Supradimensionarea era ob]inut~ prin crearea unor coafuri \n diadem~. ca [i peplosul grecesc. pantofii (calceus) erau mai variat colora]i. cu bucle artificiale sau cozi false. Pe trup. numit la Roma pallium. Roma g~lbui etc. Bijuteriile. bumbac sau m~tase \n culori deschise (verde ca marea. din benzi drepte de pânz~. putând fi \nlocuit~ cu pelerina de c~l~torie (paenula).COSTUMUL FEMININ Pe cap. secolul I.) deseori cu broderii la tiv. verzi. echivalentul togii. galbeni etc. cu dublur~ de alt~ culoare. ro[ii. Museo Capitolino doar pentru ritualuri. de obicei din ]es~turi sub]iri. vizibile de la distan]~: cercei mari. albi. Capul nu era mereu acoperit (ca \n Grecia). denumit la Roma peplum. iar pe strad~ cu p~l~rii de soare (petasos) sau pentru c~l~torie. era lung~ pân~ la p~mânt. coafura de tip grecesc. sau prin peruci \ntregi din p~rul sclavelor nordice (de unde moda p~rului blond). din lân~. era ca [i himationul grecesc. Poetul Ovidiu scria despre coafuri \n Arta iubirii: „Sunt felurite frizuri. \mpodobite cu ace. cu mâneci sau f~r~. atingând apogeul \n epoca imperial~. O alta / [i l-a legat \n panglici strâns peste tâmple [i lins. câte jivine-s \n Alpi. \n form~ de [erpi. Mantia (palla). Alegând-o pe cea potrivit~. erau \n epoca imperial~ mari. fibule ca mari agrafe etc. sus]inând sânii. din lân~. Era strâns~ cu cordon [i uneori [i cu bretele încruci[ate. secolul I. br~]~ri cu multe cercuri. Moda le schimb~ mereu“. cu coc. cu cap de animal. Rochia (stola). transparente. Br~]ar~ [arpe. dreptunghiular~. / Una \[i prinde \n p~r. co pricepere fin~. a ap~rut un al treilea strat (tunica intim~) din pânz~ sau m~tase [i un chilot [i un fel de sutien. ci Femeie cu peruc~. camee sau pietre colorate t~iate f~r~ fa]ete. agrafe / Alta \n plete a iscat lene[e valuri de m~ri / \ns~ cum nu po]i num~ra nicidecum \n via]~ / Câte albine-s \n roi. la \nceput sobre. inele cu pecete. c~ci \n oglinzi sunt idei… / p~rul prelung [i bogat \i st~ uneia bine. Roma. cu un v~l. / Cere]i oglinzilor sfat. perle etc. eventual cu tren~. / Nu voi putea num~ra numeroasele voastre tertipuri / De-a v~ friza uimitor. a fost dezvoltat~ [i complicat~. 55 . (purtate singure de sportive). Ca \nc~l]~minte.

mantii de blan~ [i. Zealand. coliere r~sucite purtate la gât de b~rba]i (torques). mai aproape de natura s~lbatic~ [i de lumea fiarelor. \n stepele Asiei. cuprindea piese croite. sau c~tre sud – spre India. Considerate de romani ca o dovad~ a lipsei de civiliza]ie. galii [i germanii. care au migrat \n diferite etape atât \n vest – spre Mesopotamia [i Europa. br~]~ri. din piele. cercei. coifuri cu coarne. acelea[i cu cele cunoscute pe aria de origine a popoarelor nomade. Practicile vestimentare folosite \n nordul Europei erau. mai ales din pricina obiceiului inciner~rii mor]ilor. Cadrul artistic • Locuind \n corturi – cum sunt [i ast~zi iurtele mongolilor – [i transportându-[i din loc \n loc gospod~ria. cât [i \n est – spre China. ei au folosit drept obiecte uzuale. [aluri etc. cu fa]a ras~. Colan torques celtic. nasturi din aur sau argint. 56 . vasele din lut sau metal [i ]es~turile din lân~ (covoare. blan~ sau stof~. purtând must~]i [i plete.Hr. dându-le o form~ artistic~. romanizându-se treptat. haine [i pantaloni strâm]i. de fapt. Muzeul Na]ional al Danemarcei COSTUMUL POPOARELOR DE STEP Å CONDI¥II DE DEZVOLTARE În stepele din centrul Asiei tr~iau \n mileniul I d. ele au fost adoptate totu[i pe rând de armatele de ocupa]ie care. sarma]ii. sci]ii. potrivit unei clime mai reci. strânse pe corp. au transmis cuceritorilor unele sugestii vestimentare. mereu pe cal. Landesmuseum COSTUMUL ÎN AFARA IMPERIULUI ROMAN Pantaloni øi coarne în pædurile transalpine CONDI¥II DE DEZVOLTARE Roma \[i \ntinsese imperiul \n cea mai mare parte a Europei. cu coral sau emailuri. figurin~ de bronz din Naestved. \n lupt~. Spre deosebire de romani. secolul al II-lea î. nordicii aveau o \nf~]i[are „barbar~“. cu spirit practic. Din portul propriu-zis al acestor popoare s-a p~strat foarte pu]in.).R~zboinic viking. puternic [i suplu. |n afara scuturilor [i a coifurilor cu coarne au mai r~mas doar podoabe metalice. La nordul Alpilor. le-au recunoscut utilitatea. Stuttgart.. supunând popula]iile locale.Hr. Costumul. drapa]i \n faldurile togii. catarame. popoare de p~stori nomazi: hunii. agrafe (fibule). Idealul uman • St~pânul stepei era c~l~re]ul.

pentru c~l~rie. hain~ [i pantalon. COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. cel Cavaler trac. caftanul. u[or alungit prin boneta ]uguiat~ [i vârfurile \ntoarse ale cizmelor. sonore. ca [i climei aspre. dar fiind bine \nchise la extremit~]i \n vederea izol~rii termice. Acesta era. costumul sci]ilor [i al per[ilor din primele secole dinaintea erei noastre. \n principiu. Sculptural. Caftanul s-a r~spândit atât \n Extremul Orient. British Museum resursele p~storitului. cu calota ]uguiat~ [i deseori cu limbi coborând pe urechi.). chiar pe primul coif.Tulcea. etc. \nvelind trupul cu piese croite separat. peste o tunic~ de blan~ sau de piele se \mbr~ca o hain~ deschis~ \n fa]~. a tehnicilor de decora]ie [i a felurilor de mâncare învelite (sarmale. cu varianta japonez~ a kimonoului. acesta era desigur la început la fel de ]uguiat ca [i cel de argint g~sit la Agighiol. având l~rgimea necesar~ c~l~ritului. Londra. Pictural. Îl reg~sim astfel în China în îmbr~c~mintea ambelor sexe. p~storii r~zboinici purtau bonete din fetru sau blan~. cum este coiful de aur de la Poiana Co]ofene[ti. cât [i \n Apus datorit~ migra]iilor. trupul era compus din volume cilindrice. pentru a se fixa \n sc~ri. confec]ionat din materiale scumpe pentru curtea imperial~ [i prela]ii ortodoc[i. atestat [i de vestigii. . jud.Costum scitic. regele Darius [i arca[ persan din Susa [i tiparele hainelor CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Ve[mintele erau adaptate acestui mod de via]~. culorile erau vii. Urm~rind tr~s~turile comune din marea diversitate de costume ale popoarelor stepei. detaliu de pe coiful de la Poiana Co]ofene[ti. provenite din Scut celtic din bronz.Hr. Pe corp. Materialele folosite erau \n primul rând pielea [i blana sau ]es~turile din lân~. Avariat. persan. De altfel. secolul al V-lea \. Turcii l-au preluat o dat~ cu modelele edificiilor arhitecturale.Hr. se remarc~ adaptarea lor func]ional~. Înc~l]~mintea consta din cizme din piele moale cu vârful \ntors \n sus [i deseori cu toc. ieftine pentru oamenii de rând. COSTUMUL DACILOR ßI AL DACO-ROMANILOR CONDI¥II DE DEZVOLTARE Poporul tracic al ge]ilor era pomenit documentar din secolul VI \. strâns \n talie cu cing~toare [i cr~pat \n p~r]i pentru c~l~rie. apoi în Imperiul bizantin. secolul I. f~r~ cus~turi pe umeri. influen]ei bizantine ca [i expansiunii turce[ti. precum [i cel al popoarelor migratoare. Piesa caracteristic~ a costumului era \ns~ pantalonul lung [i larg.

pielea [i blana. ca [i asemånarea vestimenta]iei. Bucure[ti.Hr. 58 Cadrul artistic • Dacii locuiau în ora[e-cet~]i. în armonie cu încål]åmintea cu vârful alungit. stofa de lân~. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Principalele documente asupra costumelor. Dup~ r~zboaie \ndelungate. sanctuare [i fortifica]ii. dacii. cum erau cele din mun]ii Or~[tiei. ve[mintele \nv~luind formele f~r~ s~ le muleze.Coiful de aur (avariat) de la Poiana Co]ofene[ti. pus~ \n valoare de ve[minte simple. Dacia a fost cucerit~ de romani. Urma[ii lor. . lipsesc documentele indicând culorile costumului. Prahova. decente. Materialele folosite erau pânza de in sau cânep~. silueta se contura cilindric~. Tezaurul de la Pietroasa. iar provincia a suferit un puternic proces de romanizare. atestând înrudirea idealului uman cu cel al etruscilor contemporani. Pictural. Înve[mânta]i în zale. nu indic~ prea mari deosebiri de rang. \ntins [i puternic mai cu seam~ \n secolul I \. Sculptural. au constituit un stat centralizat. decora]ia cl~dirilor ca [i a obiectelor fiind alc~tuit~ mai cu seam~ din motive abstracte. – secolul I d. Bucure[ti. pe pår]ile laterale care acopereau urechile. cuprinzând locuin]e. lipsite de podoabe ostentative. comode.. cu suprafe]e lini[tite. apar în relief cavaleri sacrificând berbeci. sub regii Burebista [i Decebal.Hr.Hr. Muzeul Na]ional de Istorie Coiful de aur [i bra]ara de argint. plasate pe \n~l]imi. \n 106. reliefurile Columnei lui Traian de la Roma [i cele ale monumentului Tropaeum Traiani de la Adamclisi (Dobrogea). ei poartå coiful ascu]it. Acesta se deduce din imaginile datorate sculptorilor romani care au consemnat \n reliefuri istoria r~zboaielor daco-romane. jud. Idealul de frumuse]e pare s~ fi fost silueta robust~. Muzeul Na]ional de Istorie de aur. secolul al V-lea î.

I]ari pân~ la glezne. În picioare. 3). C~ma[a. umbla cu capul descoperit. destul de strâm]i completau costumul. Pe cap. Muzeul Na]ional de Istorie Aplice de aur de harna[ament din tezaurul de la Cucuteni B~iceni. Bucure[ti. care se încre]esc pe picior formând falduri orizontale. Bucure[ti. Pe metopele de la Adamclissi se v~d de pild~ i]arii foarte lungi din pânz~. 59 . ca un burlan. Muzeul Na]ional de Istorie genunchi. ]inand de cald prin straturile de aer pe care le formeaz~. Ia[i. III. croit~ din panouri rupte pe fir. jud. a[a cum s-au p~strat în portul b~trânesc din Vrancea. \mbr~cau o c~ma[~ mai lung~ de Ritonul de aur de la Poroina Mare. care scria: „F~r~ puteri m~ consum r~t~cit printre neamuri pletoase“ (Tristele. secolul V . pân~ \n zilele noastre. despicat~ \n p~r]i.IV î. Deasupra. O pies~ care a disp~rut era mantia-pelerin~ scurt~. III. 10). Pe vreme rea. opincile de form~ specific~ erau croite din talp~. strâns~ la brâu cu o curea. nobilii (pileati) purtau o c~ciul~ ]uguiat~ din blan~ sau pâsl~. ner~scroite cu foarfeca [i-a p~strat forma în costumul popular românesc de-a lungul secolelor pân~ ast~zi în portul de lucru ca [i de s~rb~toare. Mehedin]i. dacii purtau un cojoc cu blana pe din~untru sau pe dinafar~.Hr. Doar fentele laterale au disp~rut.COSTUMUL BÅRBÅTESC Dacii purtau plete [i barb~. iarna. Ovidiu scria: „Trec b~[tina[ii \nfofoli]i \n mi]oasele bl~nuri“ (Tristele. probabil apanaj al nobililor. jud. pe când poporul de rând (comati).. Toate aceste ve[minte s-au p~strat aproape neschimbate \n costumul popular românesc. fapt atestat de poetul Ovidiu. prins~ pe um~r cu o fibul~. exilat la Tomis. strânse cu noji]e. to]i foloseau gluga. Pe trup.

Descifrarea acestui mod de drapaj îmbog~]e[te cu înc~ o solu]ie inedit~ multiplele feluri de a[ezare pe trup a ]es~turii în antichitate. S~tenii au r~mas. cu capul descoperit. amfiteatre. pe trup cu c~ma[a de cânep~. monumentul Tropaeum Traiani. ca [i de omul politic cu silueta ampl~. Roma. monumentul Tropaeum Traiani. dând amploare costumului. ca [ubele de blan~. care [i-a p~strat structura neschimbat~ [i \n secolele urm~toare. Cadrul de arhitectur~ [i decora]ie • S-au construit [osele. \nnodat~ la spate [i \n fa]~. cl~diri noi. Adamclisi. locuitorii ora[elor au adoptat \n mare m~sur~ vestimenta]ia cuceritorilor: b~rba]ii tunica [i toga cet~]enilor romani. secolul I Daci. cu mâneci scurte (lungirea lor va fi impus~ de cre[tinare). 109 d. .Hr. alc~tuind fondul costumului popular pân~ \n zilele noastre. STÅPÂ NIREA ROMAN Å ÎN DACIA (106–271 d. \ntr-un mod simetric. reprezentat \n Dacia mai ales de osta[ul puternic. ca [i \nc~l]~mintea specific~. 109 d. C~ciulile mi]oase. Decebal. iar \n textile inul. \n timpul migra]iei popoarelor. voinic. mai ales \n capitala Ulpia Traiana. diversele mantii care au \nlocuit treptat toga. dar [i \n ora[ele noi \n stil roman. cu ziduri masive. f~r~ \ndoial~. Dobrogea. Pe monumentul de la Adamclisi sunt reprezentate ]~r~nci \n costum de var~. pe cap. relief. din miel au fost unul din elementele cele mai constante. În Dacia roman~. din foi ner~scroite \ncre]ite la gât cu sfoar~.Hr. Columna lui Traian.) CONDI¥II DE DEZVOLTARE În urma cuceririi romane a avut loc un proces intensiv de romanizare. pe trup. arcuri semicirculare pe stâlpi [i coloane corintice. bine legat. necroit~ ca în Grecia [i Roma antic~ [i mantie drapat~. Dobrogea. potrivite climei mai reci. rochie larg~. (a[a cum se \ntâlnesc [i azi \n Moldova). Adamclissi. Idealul uman era cel al cet~]eanului Romei. supradimensionat~ de toga cu forme circulare. A fost introdus~ ceramica de tip roman.Hr. Pe Columna lui Traian se observ~ câteva femei din clasa privilegiat~. iar femeile stola [i palla. s-au ridicat multe ora[e [i s-a impus limba latin~. p~strând \ns~ to]i [i unele piese vestimentare locale. relief. credincio[i vechiului port.COSTUMUL FEMININ varia \n func]ie de clasele sociale. Daci. cu p~rul lung acoperit cu n~fram~ legat~ la spate. rezistent.

Columna 61 . sacrificarea taurilor. basorelief. din Ion Micle. Scene din Columna lui Traian.Costume dacice.

Cartea de rug~ciuni a ducelui de Berry. detaliu. secolul al XV-lea.Fra]ii de Limbourg. Muzeul din Chantilly .

COSTUMUL ÎN EVUL MEDIU .

timpul (mi[carea) [i spa]iul (volumul. cunoscând epoci de maxim~ \nflorire artistic~ \n vremea \mp~ratului Justinian (secolul al VI-lea). materialele scumpe. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI ¥inuta de la curte era reprezentativ~ pentru bog~]ia imperiului prin fastul oriental. \n pictur~ 64 Împ~ra]ii Constantin [i Elena. de trei ori \n tors etc. influen]ând toat~ lumea contemporan~. \ntre secolele lV – XV (de la oficializarea cre[tinismului de c~tre \mp~ratul Constantin. a \mp~ra]ilor Macedoneni [i Comneni (secolele IX – XII) [i Paleologi (secolele XIII – XV). [i pân~ la cucerirea Constantinopolului de c~tre turci. dar \n acela[i timp s~ slujeasc~ bisericii. p~trate. reliefarea trupului. În epoca lui Justinian (secolul al VI-lea). Al~turi de tradi]ia antichit~]ii greco-romane. Berlin. Cadrul artistic • Pe când \n Imperiul roman de Apus se perindau popoarele barbare. secolul al VI-lea COSTUMUL BIZANTIN Luciul mætæsii øi al mozaicului perspectiva era inversat~). Stratificarea social~ era precis indicat~ prin semne ierarhice: dungi. a fost treptat neglijat~ \n favoarea unei reprezent~ri simbolice.).. Staatliche Museen executarea picturilor biserice[ti (\n manualul pictorului de la Muntele Athos fa]a intra de nou~ ori \n lungimea trupului. \n Imperiul roman de R~s~rit arta era chemat~ s~ ilustreze m~re]ia cezarului [i a cur]ii sale. pus~ \n valoare printr-un drapaj liber. exaltând valorile vie]ii spirituale. filde[. secolul al VI-lea. care separa sufletul divin de trupul p~c~tos. costumul a evoluat paralel cu arta statuar~. costumul bizantin a atins \ntreaga sa splendoare. lipsit~ de relief. Sculptural. Idealul de frumuse]e • Modelul greco-roman „mens sana in corpore sano“ s-a modificat potrivit concep]iei teologice. cercuri. Ravenna . broderii etc. \n 313 d. secolul X . \n 1453). str~lucitoare.Biserica San Vitale. Sofia din Constantinopol sau San Vitale din Ravenna au r~mas exemplare. Determinantele vie]ii terestre. la alc~tuirea artei bizantine au participat puternice \nrâuriri orientale. Biserici ca Sf. interesul pentru armonia propor]iilor trupului a disp~rut. de o bog~]ie fabuloas~. \n forme Jil]ul din filde[ al episcopului Maximian. În art~. reducându-l la o schem~ abstractizat~. fiind \nlocuit cu re]ete practice pentru CONDI¥II DE DEZVOLTARE Imperiul bizantin a durat peste un mileniu.Hr. preponderente \n artele decorative. adâncimea) erau anulate \n arta care vorbea despre sufletul nemuritor (sculptura s-a aplatizat [i a disp~rut. Ravenna.XI. punând accentul pe chip asupra ochilor [i mascând corpul prin ]es~turi rigide.

iar pe ve[minte de m~t~surile ]esute cu fir. Ve[mântul \nal]ilor prela]i era lung pân~ la p~mânt. dar p~strând volume mari. ]inuta militar~ r~mânând la \nceput asem~n~toare. iar \n costumul imperial ajungea pân~ sub genunchi. toate tivurile [i cus~turile erau \nt~rite cu broderie. Pe cap. ca Costume bizantine [i tiparele lor 65 . brodate. \ncrusta]ii cu pietre scumpe sau perle. apoi lung~. odat~ cu [tergerea reliefului. Pelerina militar~ scurt~. picturi. pe când ve[mintele pentru ceremonii au evoluat treptat. cu modele mari. tunica avea mânec~ lung~. Washington D.Evolu]ia togii: etrusc~. Pe trup. cu dou~ rânduri de pietre mari [i uneori pandelocuri (bijuterii atârnate de lan]uri). imperial~. Muzeul de Art~ [i deplasând centrul aten]iei asupra ochilor. Împ~ratul purta coroan~ de aur. Pictural. ceva mai lungi pentru civili. Imperiul bizantin abstractizate.C. \ntr-o vreme când \n apusul Europei migra]iile popoarelor f~ceau s~ se piard~ tradi]iile me[te[ug~re[ti din vremea romanilor. ca pe umerii solda]ilor (purtând lance). brodat la guler. emblema Paleologilor). filde[.. orizontal~. din linii drepte [i planuri seci. COSTUMUL BÅRBÅTESC Îmbr~c~mintea bizantin~ continua pe cea roman~. monumentale. la \nceput. Deoarece m~tasea se de[ira u[or. ascunzând maxilarele Împ~rat. Ve[mintele deveneau [i mai ]epene prin ad~ugarea de broderii. iar barba. la genunchi (pentru rug~ciune) [i \n coate se aplicau petice ornamentale. la specularea luminii r~sfrânt~ pe pere]i de luciul marmurii sau al mozaicului. poale scurte pentru militari. cu borduri late. lei sau dragoni \naripa]i adosa]i sau afronta]i sau vulturul cu dou~ capete. b~tute cu pietre pre]ioase. Lâna [i pânzeturile erau utilizate doar ca lenjerie. Constantinopolul fiind centrul mondial al produc]iei de lux. se purta ras~. Se preferau ]es~turile rigide. de influen]~ sirian~. man[ete. m~tasea (adus~ din China) fiind produs~ la Constantinopol doar pentru curtea imperial~. secolul al XII-lea. tiv. sugerând imaterialitatea. Materialele folosite erau deosebit de scumpe. cu motive animaliere fantastice (\n cercuri ap~reau p~s~ri. rigid~. Roma republican~. simetrice. hieratice. s-a recurs. Pe zonele supuse tocirii. figuri geometrice regulate. p~rul era tuns scurt.

secolul al VI-lea. mozaic. Ravenna 66 .Împ~r~tul Justinian [i curtea lui. biserica San Vitale.

Împ~r~teasa Theodora [i curtea ei. secolul al VI-lea. Ravenna 67 . biserica San Vitale. mozaic.

apoi semicircular~. Pe cap. egret~ [i cu pandelocuri foarte lungi. de ceremonie.Împ~ratul Theodor Metokites. p~rul era mereu acoperit de n~fram~. de a elimina din compozi]ia fe]ei maxilarele – obrajii resim]i]i ca prea tere[tri – [i a pune \n lumin~ 68 Împ~r~teasa Theodora. Pantaloni lungi. dreptunghiular~. [i fibula cu trei l~n]i[oare cu pandantive. Acestea aveau rolul. acopereau picioarele pân~ la glezne. cu tunica pentru interior [i pelerina (paenula) pentru strad~. 1315 . de purpur~ pentru \mp~rat). Istanbul [i cea lung~. Împ~ratul purta pelerina de purpur~ (hlamida) cu câte un dreptunghi auriu \n fa]~ [i \n spate. detaliu din mozaicul de la biserica San Vitale. prins~ pe um~rul drept cu fibul~. Demnitarii aveau pelerin~ lung~. prinzând pelerina pe um~r. COSTUMUL FEMININ Îmbr~c~mintea provenea din cea a Imperiului roman târziu. la fel cu centura lat~. Mån~stirea Chora. Principalele accesorii erau gulerul lat. cu dou~ rânduri de pietre. orizontal~. uneori brodat~ cu scene biblice. Înc~l]~mintea consta din sandale cu curele (un fel de opinci) sau pantofi (negri pentru demnitari. ca [i broboada. era la \nceput de tip grecesc. strâm]i. brodat cu pietre. cu tablion purpuriu. Ravenna .1320. Coroana imperial~ era rigid~.

peste c~ma[a care nu se vedea. iar b~rba]ii purtau p~rul lung [i fa]a \n parte ascuns~ de barb~. În picioare. La femei. strâmte. Corpul era total acoperit. Mantie (echivalent catolic pluviale) 16. Cârje 12. umbri]i. prima rochie era o tunic~ lung~ pân~ la p~mânt. devenind mereu mai seac~ [i ]eap~n~ prin dispari]ia drapajului [i folosirea ]es~turilor rigide. la o simpl~ band~ dreapt~ din m~tase brodat~. completau ]inuta de gal~. cusut~ cu perle [i pietre. pantofii erau din piele colorat~. cu mâneci strânse la \ncheieturi. cruci etc. Sacos (echivalent catolic dalmatica) 13.2 ochii mari. cu motive ornamentale geometrice regulate. Pe trup. cu mâneci scurte. [i broda]i. tivit~ cu broderii de forme geometrice. de la toga care amplifica silueta prin faldurile rotunjite. cu cordon. p~trate. rigid~ (saccos). al c~rei model se g~sea \n icoane. Stihar (echivalent catolic alba) 2. \nf~[urat~ \n talie [i pe umeri [i ]inut~ pe bra]ul stâng. costumul bizantin a suferit o prefacere lent~. Cruce pectoral~ 17. atârnând vertical \n fa]~. \ncerc~na]i. Nasul lung [i sub]ire [i gura mic~ întregeau expresia grav~. Episcop. sau o fust~ prins~ \n talie o l~sa s~ se vad~ pe cea de dedesubt. Accesoriile. aurite. Patriarh) COSTUMUL CLERULUI ORTODOX 1. EVOLU¥IA COSTUMULUI În secolele urm~toare. Epitrahil sau patrafir 7. Doamnele purtau uneori [i turbane orientale. cercuri. anteriu (echivalent catolic sutan~) 5. Engolpion (echivalent catolic relicvar) 69 . silueta s-a emaciat \n continuare. cu mâneci lungi. pe care putea fi brodat chipul \mp~ratului. Principalul ve[mânt era roba lung~.Camilafca (potcap cu vål) 10. brodate cu pietre. o band~ brodat~ cu perle [i pietre era \nf~[urat~ pe umeri. Brâu 6. Mitr~ 15. Bederni]~ sau epigonation (echivalent catolic manipulum) 14. gulerul-pelerinu]~ [i cordonul. Ras~. cea imperial~ din purpur~. Semnificativ~ apare evolu]ia mantiei drapate. Mânecu]~ 4. eventual cu purpur~ imperial~. Omofor (echivalent catolic pallium) 11. a doua rochie. sutan~. Pelerina era semicircular~. Felon (echivalent catolic casula) 8. Stilul bizantin s-a p~strat aproape neschimbat de-a lungul secolelor \n \nf~]i[area preo]ilor 2 4 3 3 1 1 Diacon Preot 7 8 7 3 6 3 5 6 8 1 Preot slujind 9 14 11 10 12 17 15 16 3 13 5 Arhiereu (Mitropolit. capul era \mbrobodit. peste ea. deseori cu tablion. ascetic~. Culion sau potcap 9. având doar rolul unui ornament simbolic. ampl~. Orar 3.

cu mâneci \n pâlnie (grana]a).Biserica Sf. guler [i tivuri late brodate cu fir. Nicolae Domnesc – Curtea de Arge[ sau biserica m~n~stirii Cozia. negru [i aur. costumul bizantin a fost modelul neegalat al \ntregii lumi europene. cum erau grana]a asirian~ sau caftanul persan care. 1600 . \mbr~când un marcat caracter na]ional \n Rusia. 70 . doamnele [i copiii lor. Ieremia Movil~ [i familia lui. ca din [ireturi \mpletite). În secolul al XV-lea – dup~ cucerirea Constantinopolului de c~tre turci – arta bizantin~ [i-a continuat dezvoltarea mai departe \n regiunile de rezisten]~ \mpotriva otomanilor. simetrice. perle [i pietre pre]ioase. Cadrul artistic • Aflate \n aria de influen]~ a Imperiului bizantin. O a doua hain~ de origine oriental~. ca [i Mircea cel B~trân \n biserica de la Cozia. purtat mai \ntâi de doamne [i Ctitori. ¥~rile Române au cunoscut tipurile de construc]ie [i decora]ie ale edificiilor de cult ortodoxe. [i prin ve[mintele suprapuse. Costumul popular de Muscel. prin folosirea vechii experien]e a artelor populare (ex. ¥~rilor Române. caracterizat~ prin p~rul lung. Pân~ \n secolul al XII-lea. În perioada urm~toare. cu ornamente cioplite \n piatr~. din catifea cu motive mari. poart~ pecetea spiritualit~]ii bizantine. Aceasta s-a p~strat ca ve[mânt de \ncoronare [i \n secolele urm~toare. tivite cu benzi brodate cu perle [i pietre pre]ioase [i completate cu mantii semicirculare. apare ca o relicv~ a cur]ii din Câmpulung. a oferit cadrul unei vie]i publice [i a unei costuma]ii \n rândul celor europene contemporane. M~n~stirea Sucevi]a. au fost transmise mai departe ]~rilor din r~s~ritul Europei – Rusiei. remodelându-le \ntr-un stil propriu. domnitorii. (ca Alexandru cel Bun pictat \n m~n~stirea Sucevi]a) erau \nf~]i[a]i \n costume imperiale. Idealul uman. Costumul bizantin a primit printre alte influen]e orientale [i modelele unor haine de ceremonie. auster~. ]~rile baltice ca [i la noi.: biserica Sf. atârnând pe spate. În picturile votive. agrafate \n fa]~ sau pe um~r. În astfel de costume apar Nicolae Basarab Voievod. \ntrupat de portretele ctitorilor din biserici. CONDI¥II DE DEZVOLTARE Constituirea ¥~rii Române[ti [i a Moldovei ca state independente. venit~ prin filier~ bizantin~. \n secolul al XIV-lea. secolul al XIV-lea. capitala ¥~rii Române[ti din secolul al XIV-lea. purtând mantia larg~ pân~ \n p~mânt. sl~vind virtu]ile suflete[ti [i ascunzând trupul pieritor. Ve[mintele de ceremonie erau executate din m~t~suri cu motive geometrice. \n biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Curtea de Arge[. ca [i barba. Nicolae Domnesc. cu silueta elegant~ de coloan~ [i acordul rafinat de alb. cu despic~turi pentru trecerea bra]elor. prelucrate \n spiritul specific Bizan]ului. \n viziunea bizantin~. stilul gotic apusean va influen]a \n costum pe cel bizantin. Curtea de Arge[ ortodoc[i. \nc~ de la \nceputul cre[tinismului.1606 PE TERITORIUL ROMÂNIEI Costumul românesc cult [i popular s-a \ncadrat. Bulgariei. era caftanul cu mâneci foarte lungi.

al]ii caftanul peste alt ve[mânt. vizibile în biserica Vasile Blajenâi. \nchis pân~ \n talie cu nasturi [i legat cu cing~toare. sobru. Unii domnitori \mbr~cau \nc~ grana]a. remodelarea siluetei c~tre cilindru. domni]a Ruxandra. hr~nit~ de r~d~cini orientale. . provenit~ din arhitectura de lemn (ca o sec]iune de butoi. Forma de coco[nichi. ca Neagoe Basarab \n biserica m~n~stirii Curtea de Arge[ [i Petru Rare[ \n biserica M~n~stirii Humor. talie fin~) fac parte din tr~s~turile distinctive ale portului din toat~ România. ca Maria de Mangop. estompând diferen]ele regionale (nu se poate imagina costumul popular românesc cu mâneci [i pantaloni scur]i). decent (f~r~ elemente de atrac]ie. ascunderea p~rului sub tulpan. Biserica Vasile Blajenâi. broderii de tip bizantin erau aplicate pe ve[minte largi. Moscova ÎN RUSIA Înrâuririle Imperiului bizantin ortodox s-au grefat pe o art~ local~ de mare vitalitate. dar arborate [i în ]inutele curtene ca un semn distinctiv al identit~]ii na]ionale. anteriul. 71 Costum de Muscel. secolul XVIII . f~când trecerea de la spa]iul navei la cel mai restrâns al turlei). decolteu. plete. la fel de lung. \n biserica episcopal~ din Curtea de Arge[. În secolul al XVl-lea ve[mintele de gal~ ale cur]ii \[i p~strau monumentalitatea [i gravitatea bizantine. Costumul popular. ridicat~ la Moscova în cinstea eliber~rii ]~rii de t~tari în secolul al XVI-lea. Muzeul Satului de boieri \nc~ de la sfâr[itul secolului al XV-lea. \n pictura de la Moldovi]a sau. secolul al XVI-lea. L~sarea la vedere doar a fe]ei.XIX.\n secolul al XVI-lea. Bucure[ti. ßi \n Transilvania. dar cu poale mai scurte. de exemplu \n portretele ctitorilor Cânde[ti din Biserica Strei Sângiorgiu sau ale jupânilor Vladislav [i Micl~u[ din Biserica Sfântul Nicolae din Ribi]a. se reg~se[te în diademele p~strate în costumele populare. a trupului sub haine. Despina Doamna [i fiica ei. \n portretul ei brodat [i doamna Elena.

pe teritoriul Imperiului roman de Apus s-a instaurat domina]ia popoarelor germanice. În anul 800. Idealul de frumuse]e pornea de la cel bizantin. Danemarca. Mormintele din epoca merovingian~ au p~strat ve[mintele de gal~ ale unor capete \ncoronate. Viena. Paris. [ub~ de blan~. În via]a zilnic~ \ns~ se purta o \mbr~c~minte practic~. organizate \n mai multe regate. cum e cea din Aixla-Chapelle.IX STILUL CAROLINGIAN CONDI¥II DE DEZVOLTARE Dup~ ce tulburarea migra]iilor s-a mai lini[tit. Schatzkammer . apoi a Carolingienilor \n secolele VIII – IX.). secolul al XII-lea COSTUMUL EUROPEAN FEUDAL Mantii ca ziduri de incintæ COSTUMUL ÎN SECOLELE VI . Suedia. Carol cel Mare s-a \ncoronat ca \mp~rat roman. pânz~ sau blan~ etc. secolul al IX-lea. iar hainele erau cusute \n cas~ din materiale produse \n gospod~rie (]es~turi din lân~. Galia [i Germania actuale. pelerin~ cu glug~. Un deosebit nivel de civiliza]ie a atins regatul francilor \n timpul dinastiei Merovingienilor \n secolele V – VIII. Luvru M~nu[~ [i pantof. amplificându-[i sculptural silueta pe vertical~ prin tiare \nalte. secolul al IX-lea. manta dreptunghiular~. pantaloni. dar de propor]ii mai reduse [i cu solu]ii func]ionale proprii. \n cadrul Rena[terii carolingiene a \nceput din nou s~ se cl~deasc~ \n piatr~ re[edin]e regale [i biserici. Italia. care era \mbr~cat~. Norvegia. pe orizontal~ prin drapaje largi [i c~utând s~ impresioneze prin coloritul viu al materialelor scumpe [i prin pre]iozitatea ornamentelor.Castel fortificat din Rochester.570). Cadrul artistic • Pe lâng~ modeste construc]ii din lemn. Anglia. privilegiul st~pânitorilor r~zboinici [i al mai-marilor bisericii cre[tine. Pentru ceremonii nobilii recurgeau la o costuma]ie somptuoas~ dup~ modelul prestigiosului Bizan]. \ntr-un fel de uniune european~ bazat~ pe aceea[i religie cre[tin~ [i având limba latin~ comun~. exprimând puterea [i bog~]ia. peste c~ma[a din pânz~ fin~. Germania. ghete). cum era regina Arnegonde (550 . v~dit \nrâurite de arta bizantin~. cu o rochie din m~tase violet~ peste care avea un Carol cel Mare. Fran]a. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Constituirea orânduirii feudale impunea deosebiri marcate ale st~rilor sociale prin aspectul exterior. \n Anglia. la care se ad~ugau garnituri mai scumpe din m~tase sau broderie. opinci) cu cele ale Costume feminine romanice [i tipare armatei romane de ocupa]ie (tunic~ de pânz~. rezultatul combina]iei ve[mintelor popoarelor germanice (tunic~ de piele. unind principalele domenii ale Europei de apus din Italia.

domul din Halberstadt Carol cel Mare. secolul XII . o tunic~ cu mâneci tivit~ cu aur. Luvru 73 . deasupra o hain~ constantinopolitan~ din brocart ]esut cu elefan]i \n cercuri. Mihail din Hildesheim. peste care o pelerin~ semicircular~. 1001 Biserica Saint Benoît sur Loire.50 m) de pânz~ [i alte culori decât negru [i cenu[iu. cing~toare lat~ [i un v~l prins cu o bro[~ de aur [i email. cu noji]e \nf~[urate pe gamb~. Germania. iar pantofii erau din piele neagr~. din Paris. Paris. cât [i prin legi vestimentare. pantalonii pân~ la genunchi [i \nc~l]~rile din piele \ntregeau ]inuta cu care e \nf~]i[at \mp~ratul [i \n statueta ecvestr~ \n bronz din muzeul Luvru. peste ea o dalmatic~. \n verde. Dulap de sacristie. secolul al XII-lea. pe trup o c~ma[~ din pânz~ sau lân~. purtând chiar unele piese importate din Bizan]. de pild~ cea din anul 808 care interzicea ]~ranilor s~ foloseasc~ mai mult de [ase co]i (3. cuprindea: o coroan~ de aur cu pietre pre]ioase [i email. era \n schimb mult mai simplu [i adaptat vie]ii active: pe cap. Costumul obi[nuit al lui Carol cel Mare. era asem~n~tor \mp~ra]ilor r~s~riteni. peste p~rul scurt. era prins~ pe um~r cu o bro[~. [i alta din brocart de aur cu motive \n p~trate. [i pantofi din piele ro[ie broda]i cu aur [i b~tu]i cu smaralde.Biserica Sf. g~sit \n mausoleul din Aix. vara sub]ire. Fecioara cu Pruncul. Auvergne. tivit~ cu m~tase colorat~ [i strâns~ cu cordon cu cataram~. \n costum de gal~. descris de secretarul s~u Eginhard. 1210. albastru [i aur. Majoritatea popula]iei de plugari lega]i de p~mânt era ]inut~ departe de luxul privilegia]ilor atât datorit~ posibilit~]ilor materiale reduse. Costumul s~u de \nmormântare. o bonet~ rotund~ cu margini brodate. iarna \mbl~nit~. cu mâneci largi. fiecare cu câte un rubin \n centru.XIII mantou din m~tase ro[ie. apoi o tunic~ (gonelle) pân~ la genunchi. |n picioare.

COSTUMUL ÎN SECOLELE X-XII STILUL ROMANIC În secolele X-XII. Reluând tradi]ia roman~ din fostele provincii ale imperiului. arhitectura cet~]ilor era caracterizat~ de zidurile pline. care se reg~sesc [i \n ornamentele mobilierului. conturându-[i un puternic stil original. pe plan bazilical. c~l~toreau negustori [i crucia]i. Munchen. altoit~ cu influen]e orientale [i experien]e populare locale. Pe când ace[tia din urm~ au p~strat neschimbat~ orientarea artelor vizuale c~tre figurarea nev~zutelor. Staatsbibliothek 74 . Între mo[iile r~spândite \n vest [i marile imperii r~s~ritene. de mare efect decorativ. Evangheliarul din Bamberg. vestul Europei [i-a reg~sit resursele activit~]ii constructive de amploare. cu gesturi [i mimic~. masive. st~pânitori ai domeniilor [i ai satelor de iobagi. Împ~ratul Otto al III-lea \ntre un episcop [i un cavaler. ceea ce a dus la re\nflorirea sculpturii [i la reprezentarea \n pictur~ (în fresce sau miniaturi) a ac]iunilor. \n prima etap~ a feudalismului dezvoltat. putând concura cu cel estic. \n Europa apusean~. la 1054 catolicii din apusul Europei s-au separat de ortodoc[i. bizantin [i arab. citadele ad~postite ale culturii. cu multiple fa]ete. arti[tii [i me[te[ugarii lucrau mai ales pentru seniorii feudali. desf~[urat~ \n timp [i spa]iu. secolul al X-lea. Pu]in dup~ ce la anul 1000 lumea a[teptase \nsp~imântat~ Judecata de Apoi. aveau deschideri mici. Bisericile. \mbr~cau aspecte fantastice. Cadrul artistic • Dup~ secole de stagnare. \n arcuri semicirculare sprijinite de colonete. sau pentru m~n~stiri. figurând imaginile mitologiei cre[tine. Sculptura [i pictura. Principalele cl~diri erau castelul \nt~rit [i biserica. asigurând ap~rarea [i dând prestan]~ [i monumentalitate edificiilor. bizantin: stilul romanic din secolele X – XII. catolicii [i-au \ndreptat privirea c~tre via]a credincio[ilor. asigurând circula]ia ideilor [i formelor.

3. ci [i celor civile de gal~. pantofii [i m~nu[ile erau brodate [i \mpodobite cu pietre pre]ioase. casula 7. deosebindu-se doar prin \nsemnele puterii lume[ti – coroana. dup~ sp~lare. tiara 12. pallium 9. 2. iar peste toate acestea o a doua band~ simbolic~. drapat \n falduri moi. ¥es~turile scumpe erau imitate \n m~n~stiri prin broderii de mân~. costumul feudalilor modela prin faldurile ample volume compacte. apoi o tunic~ mai larg~ [i scurt~ (dalmatica) colorat~. \mbr~ca]i \n culori stinse. COSTUMUL BÅRBÅTESC Potrivit strictei ierarhii feudale. ca [i must~]ile [i barba. 10. amintind corporalitatea cl~dirilor. iar pe trup acelea[i ve[minte suprapuse: dedesubt tunica alb~. 1. doar \ncre]ite [i cusute \n diferite feluri. majoritatea pieselor fiind necroite [i doar asamblate. de bloc. garnisit~ cu ]es~turi mai scumpe sau bl~nuri rare. bogat \mpodobit~ constituia privilegiul nobililor feudali [i al înaltului cler. ¥~ranii continuau s~ utilizeze doar pânzeturi [i stofe de cas~. peste ea stola. Krimhilde cosea c~m~[i). \n plus stola [i dalmatica. În ]inuta \mp~r~teasc~ se suprapuneau tunica alb~ \ncins~ cu cordon (zingulum). globul p~mântesc. amintind vechea mantie roman~. sceptrul. 5. era mai suplu \n compara]ie cu rigiditatea mantiilor bizantine. alba 5. rezultate din \mbinarea portului local popular cu influen]ele romane aduse de militari. stola Episcop 4. Universitätsbibliothek 75 . pluviala [i tiparul ei Idealul uman corespundea concep]iei teologice dominante. Tehnica execu]iei \mbr~c~mintei era relativ rudimentar~. [i pe bra] o fâ[ie (manipulum) pentru apucat obiectele sacre. cârja 11. Prestigiul social era semnificat printr-o impun~toare prezen]~ \n spa]iu. scurte. Heidelberg. manipulum 8. preo]ii. 11. apoi dalmatica [i pelerina circular~. peste care era \ncruci[at~ o fâ[ie simbolic~ cu capete atârnând \n fa]~ (stola). cu bor \ntors. brodat~ cu m~tase [i aur. pe când iobagii continuau s~ foloseasc~ ve[minte practice. zingulum [i manipulum. t~iat~ adeseori \n dou~ col]uri. deseori purtat~ [i sub coif sau sub p~l~ria de vân~toare. p~rul era l~sat lung. Sculptural. \n frunte cu \mp~ratul. \nt~rit~ de broderii [i pietre pre]ioase. punând – ca [i \n lumea bizantin~ – accentul pe figur~. Împ~ratul avea acelea[i ve[minte ca [i episcopul. Pe cap. din m~tase ]eap~n~.9. mitra Papa 10. 3. diaconii doar tunica alb~. \ng~lbenit~ cu [ofran. costumul romanic. p~mântii. coloritul viu al stofelor [i mai ales str~lucirea podoabelor scumpe f~ceau vizibil~ suprema]ia st~pânitorilor asupra ]~ranilor. Acoper~mântul cel mai frecvent era scufia sub form~ de bonet~. COSTUMUL ECLEZIASTIC CATOLIC Preot 1. Ciorapii de m~tase. Episcopul catolic purta pe cap mitra cu dou~ col]uri. destinate nu numai ve[mintelor liturgice. 6. miniatur~. strânse pe trup. de form~ dreptunghiular~. 4. sabia. Cavalerul Schenk von Limburg. cotta 3. dalmatica 6. Având ca material principal stofa de lân~. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Îmbr~c~mintea lung~ [i larg~. de glug~ cu mo] sau de scufie legat~ cu bride. ca [i cele ale clerului. Costumul civil al cavalerilor feudali accentua for]a [i prestan]a. [i \n sfâr[it o mantie semicircular~ (paenula) de m~tase purpurie. asemenea celei frigiene. sutana 2. Pânza alb~ era. c~tre anul 1000 au fost fixate costumele principalilor suzerani. secolul al XIII-lea. Hainele erau lucrate \n cas~ chiar [i \n familiile nobile (\n Cântecul Nibelungilor. contribuind la amplificarea siluetei. Pictural. masiv~ ca un bastion inexpugnabil. din materiale textile ]esute la r~zboi. [i acoperind trupul considerat impur. oglinda sufletului. Rangurile biserice[ti inferioare \mbr~cau doar straturile de dedesubt. 8. \mpodobit~ cu cruci (pallium). 12. 7. \ncins~ cu zingulum.

76 .

secolul al XI-lea. Muzeul din Bayeux .Broderia de la Bayeux.

lega]i cu curelele \nc~l]~mintei sau vârâ]i \n cizme scurte. uneori m~rginit~ cu blan~. se purta casca metalic~. Spre deosebire de nobili. În costumul romanic au fost. strâmte. secolul al XII-lea. func]ional. cu func]ie util~. cruciadele au favorizat o p~trundere masiv~ a costumelor orientale \n Europa. ferind zalele s~ se \ncing~ la soare. sau \nvelind [i gâtul (gorget). Picioarele erau ap~rate de zale. în vremea cruciadelor. integrate \ntâi ve[mintele de acela[i tip. \mp~ratul Baudouin I a intrat \n Ierusalimul cucerit \mbr~cat cu un burnus ]esut cu aur. \n plete sau coade. va evolua ca [i acestea c~tre arcul frânt. [i \n picioare aveau ciorapi largi [i opinci. cu o singur~ rochie peste c~ma[~ [i basma pe cap. \n 1192. care era de fapt o bijuterie. În 1100. Pelerina. amintind \n 78 . mai larg~. Henri de Champagne purta mantii [i turbane d~ruite de sultanul Saladin. p~rul era. pân~ la jum~tatea gambei. accentuând prin contrast sub]irimea mijlocului. retezat. Pe trup. croi]i pe m~sur~. ca [i inelele sau colanele de la gât. peste o tunic~ v~tuit~. a fost completat~ cu o plac~ nazal~. suli]a. \mpodobit cu coroni]e de flori. dreptunghiular~. dar [i reprezentativ~. t~iat~ \n fir drept. Armele erau: arcul cu s~ge]i. peste c~ma[~. tunica cu mâneci avea poalele mai lungi decât \n trecut. COSTUMUL MILITAR Pe cap. reluate [i de cuvertura calului. \nchis~ pân~ la gât. dar ceva mai lung. ascunzând pantalonii. La \nceput de form~ semisferic~. cu mâneci largi. Muzeul din Bayeux contur bol]ile semicirculare din arhitectura romanic~. cu mâneci lungi. P~stori. pantofi gro[i sau cizme. sabia [i scutul rotund sau \n form~ de zmeu. una dedesubt (cotte) strâmt~. transportarea zalelor. ¥~r~ncile p~strau portul vechi. Pe trup. Principalele accesorii erau cordonul din argint aurit. Fran]a Pe trup. era \mbr~cat~ c~ma[a de zale (haubert). Solda]ii de rând purtau \n afara hainelor obi[nuite ]~r~ne[ti c~ciul~ din lân~ [i pieptar din piele. Catedrala din Chartres. dar \n costumul feminin au \nceput s~ se caute metode de mulare a rochiei pe trup. \ncepând din secolul al XII-lea. În picioare. Cu timpul. amortizând frecarea [i loviturile. [i peste aceasta o hain~ larg~ din stof~. Pelerina era semicircular~. Era \nceputul unei revolu]ii costumare ce avea s~ se \mplineasc~ \n etapa urm~toare. ciorapii din stof~. desigur. iobagii aveau p~rul mai scurt. erau viu colora]i. la tinerele fete.Broderia de la Bayeux. aceasta a fost r~scroit~ lateral \n talie [i [nuruit~. peste c~ma[~ erau \mbr~cate dou~ rochii suprapuse. Înc~l]~mintea era simpl~: pantofi de forma unor balerini. dar acoperit la femeile m~ritate cu basma legat~ \n jurul b~rbiei (barbette). apoi cu o masc~ pentru fa]~. ogival. largi [i lungi. Pe cap. [i ea mai lung~ [i mai larg~. drapat~. l~]ind silueta r~zboinicului [i dezv~luindu-i identitatea prin \nsemnele heraldice [i culorile proprii. ceva mai scurt~. era prins~ cu fibul~ pe um~r sau pe piept. secolul al X-lea. iar pe trup tunic~ scurt~ [i pantaloni din stof~ dreptunghiular~. COSTUMUL FEMININ La \nceputul perioadei amintite era foarte asem~n~tor cu cel b~rb~tesc de ceremonie. piept~nat cu c~rare la mijloc. dând cavalerilor o \nf~]i[are \nsp~imânt~toare. alta deasupra (surcot). EVOLU¥IA COSTUMULUI În secolul al XII-lea. cu perfora]ii pentru ochi [i nas.

vedere general~ 79 . portal în stil romanic Biserica din Cisn~dioara. cu ziduri masive [i bogat~ decora]ie sculptat~ \n piatr~. Sa[ii au construit începând din acest~ perioad~. (Hunedoara) \mbinau tr~s~turile bizantine cu cele romanice venite din Apus. \n Transilvania din secolele X–XIII bisericile ortodoxe Densu[. Strei etc. cu plete [i ve[minte lungi [i largi (ale cavalerului. ceva mai scurte). originalele lor fortifica]ii s~te[ti ca ansamblurile de la Prejmer [i H~rman. Pe când Muntenia [i Moldova r~mâneau fidele stilului bizantin. Stilul romanic slujea ritului catolic al ungurilor [i sa[ilor (stabili]i aici \ncepând cu secolul al X-lea [i al XII-lea) \n bisericu]e de sat cum e cea din Cisn~dioara (Sibiu) sau \n catedrale impun~toare. cioplit~ \ntr-unul din blocurile zidului. Pereche. catedrala de la Alba-Iulia Biserica din Cisn~dioara.PE TERITORIUL ROMÂNIEI S-au construit cet~]i \nt~rite \n toate provinciile. cum este cea din Alba-Iulia. cele trei ziduri succesive din jurul bisericii de la Biertan sau numeroasele l~ca[e de cult prev~zute cu galerie de straj~ [i pu] cu ap~ în interior pentru caz de asediu. se \nf~]i[eaz~ \n costumele timpului. „Perechea \mbr~]i[at~“.

. potrivite vie]ii active (cum era caftanul iranian purtat cu pantaloni pe picior). Musées Royaux des Beaux Arts zidurilor \nt~rite. secolul XIV-XV. ca [i \n asem~narea portretelor). 80 Dierk Bouts. vizibile \n arhitectur~ \n constituirea sistemului de echilibru al catedralelor \n stil gotic. ca [i \n costum (\nc~lcând ordonan]ele care-i interziceau purtarea unor ]es~turi [i bl~nuri scumpe sau a unor anumite culori). se ridicau prim~riile [i casele breslelor. au devenit focarele vie]ii noi. dar [i de p~l~rii fantastice (cum erau cele chineze[ti cu coarne). secolul XIV . integrându-le \ns~ pe toate unui ansamblu artistic de o des~vâr[it~ unitate – stilul gotic. ora[ele–municipii medievale. ultimul bastion al culturii medievale. vizibil [i \n conturarea trupului viu prin ve[minte. europenii aflaser~ \n Orient metode utile construc]iilor \n \n~l]ime – arcul frânt – ca [i modele de haine scurte. Al~turi de nobilime. În secolul al XV-lea. meseria[i [i negustori. Prin colaborarea me[te[ugarilor asocia]i \n bresle s-au \nregistrat \nsemnate progrese \n toate domeniile tehnicii. for]ele artistice s-au refugiat \n ducatul Burgundiei (st~pânind provincii din r~s~ritul Fran]ei [i ¥~rile de Jos). Germania În secolele XIII – XIV. Fran]a CONDI¥II DE DEZVOLTARE În etapa urm~toare a civiliza]iei europene.Strad~ din Ulm. ad~postind cet~]eni liberi. 1475. Cadrul artistic era format nu atât de castelele nobiliare. Extinzându-[i orizontul cunoa[terii prin c~l~torii comerciale sau cruciade. \ns~. strânse pe trup. care nu mai era cusut \n cas~. iar catedralele \[i \n~l]au c~tre cer turnurile ca dantele de piatr~. cât de ora[ele \n care. or~[enimea a \nceput s~-[i spun~ cuvântul \n art~.XV. dar [i \n costum. o dat~ cu afirmarea puterii centrale a regalit~]ii franceze \n dauna f~râmi]~rii feudale. \n spatele COSTUMUL ÎN STIL GOTIC Nervuri de piatræ øi pantofi ascuflifli Biserica Saint Ouen din Rouen. Fran]a fiind pustiit~ de r~zboiul de 100 de ani. ci executat de speciali[ti – croitorii. strâns~ de obicei \n jurul cur]ilor regale. \n art~ se exprima [i noul interes pentru cercetarea realit~]ii (\n redarea minu]ioas~ a frunzelor capitelurilor. Bruxelles. În acela[i timp. Parisul a devenit centrul culturii [i al elegan]ei. Proba focului.

1385 81 . aproape de adolescen]~.Vârsta preferat~ era foarte tân~r~. iar cele late erau ascunse sub falduri (umerii b~rbatului sub mâneci bufante. talia. orga domului din Strasbourg. f~r~ a o masca \ns~. costumul sub]ia silueta. vitraliu. dimpotriv~. Idealul de frumuse]e uman~ sugera spiritualizarea prin efilarea siluetei. beneficiind din copil~rie de venituri [i privilegii. Biserica Saint Denis. bazinul femeii sub pliurile fustei). [i \n vremea Rena[terii. odat~ cu stilul gotic. din secolul al XX-lea. Prin repartizarea centrelor de interes \n compozi]ia imaginii. cu fusta lung~ ca un clopot. pentru care Fran]a a oferit cele mai frumoase modele. de deplasare \n spa]iu. Paris Costumul european a evoluat. privitorului \i erau ar~tate \n primul rând zonele cele mai sub]iri ale trupului: gâtul. secolul al XII-lea. ci. Desvelirea picioarelor a \nsemnat afi[area unei noi libert~]i de mi[care. echivalând moda „mini“ din costumul feminin al anilor ’60. \n timp ce so]iile lor. din ultima perioad~ a goticului flamboaiant persistând \n unele ]~ri europene. f~cându-o vizibil~. dematerializând-o. ca \n epoca precedent~. Senza]ional~ a fost scurtarea hainelor b~rb~te[ti. 1450. ca \n toate epocile de domina]ie a nobilimii. Cei trei magi. ca Germania. Schemele figurilor umane desenate de Villard d’Honnecourt erau alc~tuite din unghiuri ascu]ite. cucerit~ \n secolele XIV – XV de c~tre b~rba]ii din ora[e. au continuat s~ reprezinte stabilitatea familiei. dar mai ales de independen]~. Strâns pe trup. Costum nobiliar. \ncheieturile mâinilor [i picioarelor. Dam. Amsterdam Trompet. integrat~ prin verticalitate stilului gotic. de la compozi]iile mai simple [i echilibrate de \nceput. \n stilurile bizantin [i romanic. pân~ la desf~[urarea exuberant~ de forme dinamice din moda burgund~.

Pictural . terminate prin ascu]imi care p~reau c~ se dizolv~ \n spa]iu. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Deosebirile sociale erau subliniate prin aspectul exterior. ca [i prin mul]imea v~lurilor. 1434. mai bogate. National Gallery 82 . mânecilor atârnânde. ca un turban. ca [i mo]ul. l~sând gâtul la vedere. pe de alta cea a or~[enilor liberi. sau atârnau pe umeri. costumul se \nscria \n viziunea goticului prin volumele sub]iri. utilizând elasticitatea ]es~turilor. gluga a fost \mbr~cat~ [i invers. Londra. practic~ [i comod~. p~rul era scurtat pân~ la ureche. Gluga (chaperon). pe de o parte elegan]a nobiliar~. prelungind orice mi[care. Sub influen]a modei orientale. fie foarte sub]ire (liripipe). influen]ându-se reciproc. mo[tenit~ din secolele trecute. pre]ioas~ [i incomod~. purtat de or~[enii de rând. COSTUMUL BÅRB ÅTESC Pe cap. iar pelerina. ro[u. prin urmare. tras~ pe cre[tet. erau drapate \n chip de turban. ca Jan van Eyck. putând fi \nf~[urat \n jurul frun]ii. Croiala pe corp a ve[mintelor era facilitat~ de a[ezarea stofelor cu firul oblic (de bie). elansate. iar fa]a era ras~ juvenil. Sculptural.În costumul gotic s-a exprimat. fie mai lat. trenelor. doar cei care nu trebuiau s~ munceasc~ fizic putând \mbr~ca hainele cele mai strâmte. P~l~riile \n~l]au statura. pentru fa]~. Materialele folosite de nobili erau m~t~suri [i catifele ]esute cu motive. cea mai simpl~ era fesul ]uguiat. era croit~ cu mo]ul din ce \n ce mai lung. \n culori deschise. peste 1 m. lumina colorat~ a vitraliilor [i perfec]ionarea vopselelor au dus la intensificarea cromatic~ a costumelor. pe când or~[enii se \mbr~cau \n stofe de culori uni [i pânzeturi. bl~nuri scumpe [i bijuterii complicate. cu deschiderea mai mic~. Giovanni Arnolfini [i so]ia sa.

Pe trup. doar cu [li] la gât [i fente pe poale. cu guler mic. În secolul al XV-lea au p~truns \n nordul Europei [i unele influen]e din Italia. cu cordon \n talie. fa]a croit~ dintr-o singur~ bucat~. obi[nuit. la fel cu caftanul oriental. gipon sau dublet) cu pieptul v~tuit [i poale cutate. Persoanele venerabile prin rang. dou~ straturi de haine: dedesubt o tunic~ scurt~ [i sub]ire (cotte. cr~pate. deasupra alta (cotte hardie. prins pe mijlocul unei benzi lungi de ]es~tur~. ca un fular. formând pelerin~.\n B~rbatul cu inel . altele aveau mâneci largi. croit~ de bie. ridicat. de care se legau ciorapii. de obicei tivit~ cu blan~. pictate sau cusute cu blazoane. ca [i cea de dedesubt. ca o rochie tras~ pe cap (houppelande). Deosebit de comod~ era haina f~r~ mâneci. ultima mod~ de acas~. turbanul a fost simplificat. Negustorul italian Giovanni Arnolfini apare \n portretul pictat de Jan van Eyck cu o p~l~rie cu bor lat. cu cercul pe spate [i \nnodat~ pe piept. de obicei. [i mâneci largi. erau \nchise pe um~r ca [i cele destinate turnirurilor sau altor ceremonii. ca o pelerin~ despicat~ pe laturi (huque). când turbanul era scos de pe cap. invizibil~. Apoi. 1450. care putea fi \nf~[urat~ \n jurul capului sau. erau \mbr~cate. uneori spintecate (l~sând s~ se vad~ mânecile de dedesubt). pân~ peste genunchi. necusut~ \n p~r]i. Viena. Kunsthistoriches Museum 83 . pourpoint). În secolul al XV-lea a ap~rut \n Europa [i jacheta \nchis~ \n fa]~ [i petrecut~. fiind f~cut dintr-un sul circular ca un colac. legat~ de-a curmezi[ul toracelui. Unele din aceste h~inu]e scurte (tabard). func]ii sau vârst~ purtau haina de deasupra lung~ fie \nchis~. peste c~ma[a din pânz~. cu sau f~r~ mâneci. Haina de deasupra avea. cu [li] la gât [i guler montant. Arnolfini are un astfel de ve[mânt din stof~ neagr~ \n portretul pictat de Van Eyck. bro[~. pornit~ pe calea Rena[terii. fie Pereche. de Van Eyck.

iar talia strâns~ foarte sus mic[ora bustul. [i ajungând ca o cutie închis~. bra]e [i picioare. strâm]i. presupunem proiectat de Jan van Eyck [i executat de bijutierul din tabloul nostru. \n~l]ând silueta [i degajând. când era confec]ionat~ din o]el. [a sau coarne. iar vârfurile pantofilor erau la fel de lungi ca [i cei civili. armura de zale fiind acoperit~ treptat cu piese metalice pentru trunchi. alt~dat~ vizibil la tinerele fete. de la scufi]e la p~l~rii pe sârm~ \n form~ de cornet. de ciorapi lungi. rochia surcot avea Jan van Eyck. de tipul caftanului deschis \n fa]~. ad~ugându-li-se un triunghi \n fa]~ (braye) pentru a da l~rgime (nefiind elastici). uneori acestea erau aduse [i prinse cu l~n]i[oare de glezn~. era ascu]it~ \n cre[tet. brodat~ la gât. lancea) erau mari [i grele. aveau botul de o lungime corespunz~toare rangului. punga pentru bani [i m~run]i[uri era ag~]at~ de centur~. Urmând moda. lucrat~ pe m~sur~. ca ordinul Lânei de aur ini]iat de ducele Burgundiei. Armura metalic~ a atins maxima perfec]ionare la mijlocul secolului al XV-lea. turban din glug~. gâtul sub]ire. cu decolteu rotund sau p~trat. p~rul. COSTUMUL MILITAR FEUDAL A evoluat paralel cu armele de foc. cu v~luri fluturânde. decoltat~ \n fa]~ [i \n spate \n unghi. În secolul al XIV-lea. peste c~ma[a din pânz~ fin~. putându-se \ns~ demonta pentru mersul pe jos. având [i o greutate relativ mic~ (\n jur de 25 de kg. COSTUMUL FEMININ Pe cap. era ridicat [i strâns \n cre[tet. B~rbatul cu inel. Armele (sabia. gravat~ cu motive heraldice. colac cu fular. Calul era [i el blindat cu acela[i sistem de pl~ci metalice articulate. Prin croiala de bie. totodat~. Pe lâng~ acestea. denumi]i poulaines sau crackoves (ceea ce ar presupune o origine polonez~). se \mbr~cau cele dou~ straturi obi[nuite. Pe m~sura scurt~rii jachetei. era acoperit~ de rochia de deasupra (surcot) larg~. secolul al XV-lea. Pe trup. Mi[carea era posibil~ prin articularea pl~cilor (ca la coada racului). Rochia de dedesubt (cotte). ascu]i]i. cu viziera mobil~. apoi au fost cusu]i unul de cel~lalt. p~l~rie peste scufie. Picioarele erau acoperite. pelerina (tradi]ional~ \n costumul regal [i preo]esc) mai era folosit~ [i \n c~l~torii. Sibiu. utile la lupte sau la vân~toare. gluga îmbråcatå invers. ]es~tura c~dea \ntins~ pe bust. Fiind destul de greu de circulat pe jos cu astfel de vârfuri (care ajungeau pân~ la 30 de centimetri). devenind ciorapi-pantaloni (ca [i dresul din secolul al XX-lea). la \nceput. Pentru mersul pe str~zile insalubre ale ora[elor medievale erau necesari galen]i de lemn. [i era \nvelit cu bonete de formele cele mai variate. bustul [nuruit în fa]~ [i mâneci lungi strâmte.Calot~. continuau s~ fie o completare a ]inutei elegante. formând falduri crescânde pe poale. croi]i din stof~ sau piele [i ag~]a]i de centur~. lungind picioarele. Însemnele ordinelor cavalere[ti luau forma unor bijuterii din aur cu email [i pietre pre]ioase. iar m~nu[ile. Muzeul Bruckenthal 84 . casca masiv~. iar scutul era ag~]at de gât cu lan] [i pictat cu blazonul cavalerului. pe corp. glug~ chaperon. Pantofii. glug~ cu mo]ul turban.). ca un arc frânt. Ca accesorii. ciorapii s-au lungit.

albastru. numite de morali[ti „ferestrele iadului“. de evaziune \ntr-o lume de basm. În special \n domeniul p~l~riilor au ap~rut cele mai mari extravagan]e. devenite \nsemne ale zânelor din basmele medievale. mâneci largi. iar accesoriile erau asem~n~toare (punga. 1430.Scen~ de dragoste. \ntre capul voluminos [i gâtul sub]ire. alc~tuiau o ambian]~ ireal~. Pentru c~l~torie se \mbr~ca [i o pelerin~ larg~ cu tren~. pantofii erau ascu]i]i ca [i cei b~rb~te[ti. \n form~ de S. l~sând s~ se vad~ cotte. Siluetele elegante erau exagerat de sub]iate. cu v~luri. \ntre umerii la]i masculini [i talia strâns~. \ntre poalele \nvoalte [i pantofii \ngu[ti [i alungi]i. Croielile de mai sus. În compozi]ia costumelor se accentuau contrastele. de obicei. uneori tivit~ cu blan~. Tr~s~turile modei nobiliare burgunde erau imitate [i adaptate modului de via]~ al burgheziei \ndestulate din ora[ele ¥~rilor de Jos. eventual spintecate. doar bijuteriile erau mai numeroase [i mai delicate. din pliseuri. trene \n coad~ de p~un. Victoria and Albert Museum . În picioare. Poala prins~ \n brâu l~sa s~ se vad~ dublura [i rochia de dedesubt. m~nu[ile). conturau siluete mai robuste. cca. la fel cu celelalte ve[minte. uni. Rochia avea. pene sau flori [i cornetele lungi [i ascu]ite. Din jocul fanteziei ap~reau coafe \n form~ de fluture. tapiserie din Arras. Londra. ajungând filiforme. l~rgite [i prelucrate spre a asigura comoditatea mi[c~rilor. ro[u). mâneci \naripate. \n culori \ntunecate (verde. create pe gustul aristocra]iei cavalere[ti. amintind ornamentele ca flac~ra din arhitectura goticului flamboaiant. Pantof gotic. EVOLU¥IA COSTUMULUI Costumul gotic a atins punctul culminant \n ultima sa etap~ din secolul al XV-lea când arta [i moda burgunde. \n culori contrastante. bijuterii emailate \n nuan]ele florilor. negru. Paris. mai apropiate de idealul de frumuse]e promovat de italieni \n perioada de \nceput a Rena[terii. pân~ mai jos de mijloc. transpuse \n stofe groase. Luvru uneori \n locul mânecilor r~scroieli adânci. atitudinile unduioase. variind \ntre bonetele \n form~ de inim~.

David Aubert. Bibliothèque de l’Arsenal 86 . Paris.1470. 1462 . Nunta lui Renaut de Montauban cu Clarice.

1470. Paris. Bibliothèque de l’Arsenal 87 . Maugis D’Aigremont luându-[i r~masbun de la Renaut [i de la regele [i regina din Acre.David Aubert. 1462 .

p~l~rii \nalte cu bor. \mbr~cau de asemenea rochii strânse pe talie. huque. Dac~ ]~ranii lucrând la câmp erau \nf~]i[a]i \n miniaturile timpului doar \n c~ma[~. detaliu. Schema lui Villard d’Honnecourt. cu sabo]i sau cizme scurte. jachete scurte. dar mai groase. pourpoint (fa]~ [i mânec~) Ciorapi gotici. ciorapi-pantaloni. Femeile. Bibliothèque Nationale 88 . miniatur~. Paris. Semnal~m persisten]a \n unele costume populare din secolele XVIII – XX a unor forme gotice. dar cu decolteul acoperit decent de c~ma[a de pânz~ [i cu [or] \n fa]~. cu bustul [nuruit. Amintirea coafelor \nalte s-a p~strat \n bonetele ruse[ti din Galich–Kostroma (secolul al XVIII-lea) sau \n cele din Tambov (secolul al XIX-lea). ca ni[te fosile. hoppelande / tipare de ciorap. Pourpoint.Martin [i Gheorg. Cluj-Napoca Armur~ [i c~[ti. secolul al XV-lea. doar mai pu]in strân[i. cu capul \mbrobodit. ca [i micii me[te[ugari. Sfântul Gheorghe. \n zilele de s~rb~toare purtau [i ei. secolul al XV-lea Chiar [i costumul oamenilor din popor tindea c~tre formele dominante ale goticului. huque.

Berlin. Staatliche Museen 89 . 1470. Portretul unei tinere.Petrus Christus.

[i pantofi ascu]i]i. secolul XIII . Cluj etc. mai ales cei din Transilvania. ro[u [i verde. sub]iind picioarele. ap~reau \n haine de mod~ gotic~. În mormântul lui s-a g~sit paftaua din aur ilustrând legenda regineileb~d~. secolul al XIV-lea. De castelanele de odiniaoar~ amintesc [i lan]urile cu zeci de chei ale înc~perilor palatelor ca [i inelele (acum nu din aur ci turnate în metal ieftin). dar mai ales \n originalele biserici \nt~rite s~se[ti. domnitorul ¥~rii Române[ti. autorii statuii Sf. cu jachete scurte strânse pe trup. vizibil \n aspectul catedralelor din ora[e (Sibiu. În secolul al XlV-lea [i al XV-lea – \n epoca elegan]ei cavalere[ti – [i la noi domnitorii [i boierii. contopite \n stilul bisericilor ridicate \n vremea lui ßtefan cel Mare. PE TERITORIUL ROMÂNIEI Stilul gotic din apusul Europei a p~truns mai cu seam~ \n Transilvania.XV având mânecile [i ciorapii-pantaloni colora]i asimetric. Dup~ cum a observat Tancred B~n~]eanu „ceapsa“ lor e o reducere a cornetului cu v~luri la o bonet~ mic~ din stof~. 90 Martin [i Georg. Curtea de Arge[. dar [i din ¥ara Româneasc~ [i Moldova. Gheorghe aflat~ la Praga (o replic~ la Cluj).Castelul Huniadi din Hunedoara.). atârnate la brâu de ]~r~nci. Basarab I e pictat \n Biserica Sf. Biserica Episcopal~ din Curtea de Arge[. Muzeul Na]ional de Art~ Bucure[ti . pentru ca prin greutatea lui s~ nu trag~ în jos ceapsa. Nicolae Domnesc. de care este prins un [tergar alb din pânz~ groas~. secolul al XVI-lea. care atârn~ pe spate [i peste care. care provine din atelierul sculptorilor Martin [i Georg din Cluj. fresc~. La Curtea de Arge[. Unele ecouri ale goticului au ajuns [i \n Moldova. Vestigii ale costumului gotic s-au p~strat \n portul popular al P~durencelor din Mun]ii Apuseni. biserica Sf. Muzeul Na]ional de Istorie Bucure[ti Mircea cel B~trân (1398-1418). Pafta. este \mbr~cat pieptarul. ciorapi-pantalon. Nicolae Domnesc \mbr~cat dup~ moda gotic~.

ca apoi s~ transpun~ unele din formele acesteia \n ambian]a civilizat~ a ora[elor [i palatelor din imperiul arab. persane. tras~ pe frunte. De la faza de cucerire [i expansiune. Izvorât~ din crea]ia popular~ a p~storilor nomazi – de la ulcica de lut sm~l]uit [i covorul de lân~ colorat~ – arta musulman~. nordul Africii [i. arta islamic~ a reflectat atât unitatea de ansamblu. Împodobite cu arcuri \n potcoav~. era ]inut~ de un Costum arab. indiene etc. ajungând \nc~ din secolul al IX-lea la remarcabile realiz~ri. li s-au al~turat popoare cu veche tradi]ie. COSTUMUL BÅRBÅTESC Capul era acoperit de una sau mai multe calote din fetru. luxul cur]ilor orientale a adus pe primul plan elegan]a. broboad~ [i turban / aba. care au \mbog~]it civiliza]ia [i arta musulman~. Iran. Luvru COSTUMUL POPOARELOR ISLAMICE Arabescuri cioplite øi brodate COSTUMUL IMPERIULUI ARAB CONDI¥II DE DEZVOLTARE Religia musulman~. din Peninsula Arabic~. silueta era amplificat~. \mprumutând senzualitatea indian~ \n conturarea rotunjimilor trupului ca [i \n str~lucirea bijuteriilor./ haic îmbr~cat [i draparea pe tiparul lui. cuprinzând [i scrierea arab~. trase pe ochi. tobe CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Potrivit celor dou~ faze istorice amintite. constituit~ din secolul al VII-lea. când a tr~it profetul Mahomed \n Arabia. c~zând \n falduri largi. Doar ve[mintele de dedesubt erau \nviorate de ro[u. cât [i particularit~]ile regionale ale imperiului arab. Cadrul artistic • Prelucrând modele bizantine. apoi pânza groas~. Triburilor nomade. Spania [i Sicilia. putând fi prelungite la infinit ca [i cântecul oriental. tiparul burnusului. s-a extins \n Imperiul arab. costumul a cunoscut mai \ntâi ]inuta adaptat~ func]ional vie]ii \n de[ert. lumea arab~ musulman~ a trecut la cea a cre~rii unei civiliza]ii [i culturi originale. cl~dirile erau acoperite cu arabescuri. musulman. burnus drapat. \nf~[ura]i \n mantiile lor albe. galben sau albastru-intens. dârjii lupt~tori arabi aveau o \nf~]i[are aspr~ [i impun~toare. \ntr-o perpetu~ metamorfoz~ f~r~ \nceput [i f~r~ sfâr[it. COSTUMUL DEßERTULUI ARABIC [i-a p~strat pân~ azi rostul de a izola de soarele arz~tor prin multe straturi de ]es~turi. secolul al XX-lea 91 . ap~r~tor de c~ldur~. \mpletind figuri geometrice sau florale. Paris.XIII. acoperind tot corpul. Costum arab: siluet~. \n arc frânt sau acolad~. a creat un decor feeric \n palatele califilor. Coloristic domina albul. pân~ la ochi. aerate. slujind \n moschei credin]ei mahomedane. cuprinzând Orientul Apropiat [i Mijlociu. r~zboinice. Odat~ cu instaurarea califatelor. dar inform~. cu colonete [i stalactite. temporar. Materialele folosite erau \n primul rând lâna (cea mai rea conduc~toare de c~ldur~) din p~r de c~mil~. largi. secolele XII .. Sculptural.Platou ceramic. Idealul de frumuse]e uman~ • Înfruntând c~lare pe c~mil~ c~ldura torid~ [i usc~ciunea de[ertului. peste care o mare basma triunghiular~. tipar de aba.

Biblioteca Gulistan COSTUMUL INDO-PERSAN al clasei privilegiate corespundea mai pu]in modului de via]~ activ al b~rbatului. bumbac sau m~tase era drapat~ asem~n~tor cu himationul grecesc sau cu sari-ul indian. Pereche. toate brodate cu fir de aur. o mantie dreptunghiular~ (haic) din lân~. persanii p~straser~ tunica [i pantalonii c~l~re]ilor din step~. Un nou Sultan Ali. ca [i arhitectura sau artele decorative. era subliniat~ gra]ia. Din r~sucirea ]es~turii \n jurul capului a rezultat turbanul. 1513. de un deosebit prestigiu politic. decât celui al femeilor. alte ve[minte s-au r~spândit pe tot \ntinsul imperiului arab. \nchis~ la gât. a c~ror vestimenta]ie a devenit preponderent~ \n lumea islamic~ a evului mediu. alc~tuit~ din fâ[ii \nguste. tradi]iile popoarelor supuse. miniatur~ persan~. acoperite pentru ceremoniile curtene de ve[mintele largi din m~t~suri orientale. cusute laolalt~ vertical pentru corp. tol~nite pe perne moi sau dansând cu mi[c~ri unduioase. delicate. r~zboinic. val de influen]~ asiatic~ a p~truns \n statele islamice odat~ cu mongolii. o deosebit~ splendoare au atins costumele \n imperiile islamice ale Persiei sefevide [i Indiei mogule. practic necusut~ pe laturi. Sculptural. cât [i nuan]e rare. Dac~ aceste piese au r~mas legate de Peninsula Arabic~ [i nordul Africii. cultural [i artistic se bucurau persanii. \nchise \n haremuri. Tipul preferat era m~runt [i gr~su]. cu mâneci foarte largi. Teheran. O variant~ a acesteia se mai \ntâlne[te la tribul musulman tuareg. [i \n Persia (un bubu deschis în fa]å). peste o c~ma[~ din lân~. diafane. coloritul era bogat. Din antichitate. Dintre acestea. cu mâini [i picioare mici. de la ]es~tura de lân~ de Ka[mir la m~tasea sub]ire [i la v~luri transparente. din vestul Saharei: o mantie (tobe) la fel de larg~. ca de pild~ mantaua larg~ (aba) croit~ ca o c~ma[~ 92 Costume persane din secolul al XVI-lea. \n schimb. ca [i pelerina roman~. a c~ror st~pânire se \ntindea \n secolul al XIII-lea din Caucaz pân~ \n China. croite pe corp. ca de dansatoare. \nm~nunchind atât culori curate.f~r~ mâneci. Materialele erau de o mare diversitate. c~l~re]. [nur din p~r de c~mil~. În perioada corespunz~toare Rena[terii europene. orizontal pentru mâneci. purtat~ [i \n Siria. caftan . dar. dar lat~ pân~ la \ncheietura mâinii. Pe trup. [i acoperind mai bine gâtul. COSTUMUL CALIFATELOR ISLAMICE A contopit. Pictural. Acela[i efect de drapaj era ob]inut prin \nf~[urarea unei mari pelerine semicirculare (burnus) cu glug~. prin talia strâns~ [i fusta evazat~. complementare. ]esute din bumbac. care au fost cunoscute \n Europa \n secolele urm~toare prin intermediul turcilor.

ienicer Dansatoare. marcând mai ales portul albanez [i grecesc – cu fustanel~ plisat~ peste pantalonii strân[i pe picior. bustul r~mânea descoperit sau era acoperit de bluza scurt~ ([oli). Pe trup. de obicei cu unghi \n frunte. alc~tuiau \mbr~c~mintea de baz~. costum feminin [i b~rb~tesc din India mogul~. turbanul. strâns \n talie cu cing~toare \nnodat~. Istanbul Cupol~ pe pandantivi. strâns pe picior. ve[mântul de gal~ era un caftan (halat) str~veziu. Bijuterii bogate. r~sucit~. Peste acestea. completau ]inuta.Înc~l]~mintea pentru c~l~rie consta din cizme. Fa]a era \mpodobit~ de musta]a mic~. secolul al XVII-lea 93 . pe picior. Moscheea Albastr~. 1609 . dup~ sistem mongol. dezvelind doar fa]a. iar ]inuta cea mai elegant~ era destinat~ intimit~]ii. cu mâneci lungi strâmte [i pantalonul lung. Istanbul COSTUMUL BÅRB ÅTESC Pe cap. În India. musulmanele se ascundeau cu totul \nd~r~tul unor drapaje lungi [i largi. Acest tip de costum a p~truns \n Europa datorit~ expansiunii altei frac]iuni musulmane. Pe trup. care [i-a \ntins domina]ia din secolul al XIV-lea asupra unei p~r]i \nsemnate a Peninsulei Balcanice. ca [i bijuteriile bogate. caftanul str~veziu cu fust~ plisat~. COSTUMUL FEMININ Fa]~ de str~ini. siluet~. jacheta \nchis~ pe um~rul drept. femeile \[i \ng~lbeneau u[or pielea cu [ofran [i \[i \nro[eau unghiile cu coloran]i vegetali. plisate. principalul \nsemn islamic. l~sând vizibil pântecele pân~ la pantalonul lung. toate cu vârful \ntors \n sus. brodate. Papucii din picioare. lungi coliere de perle [i pietre pre]ioase. br~]~ri peste cot [i la \ncheietura mâinii sporeau str~lucirea costumelor integrate \n ambian]a de lux fabulos a palatelor indiene sau persane. uneori [i de barb~. brodat. pentru interior din papuci f~r~ spate. marinar. puternic machiat~ cu negru la ochi [i la sprâncene. moscheea ßehzade. Ve[mântul de gal~ era asem~n~tor celui b~rb~tesc. demnitar cu anteriu [i caftan. cu poale largi. cea a Imperiului otoman. secolul XVII. era drapat \n forme determinate de tradi]ia local~. Costume turce[ti. lung pân~ la jum~tatea gambei. Pe cap. v~luri u[oare acopereau p~rul. ceva mai lung~. la care se ad~uga un [or] lung [i \ngust.1614. cu capete lungi.

[alvari cu ilic [i entari. 1530. [i \n al doilea rând cel al militarului. \nt~rit~ cu un cerc metalic pentru a ocroti ceafa de sabie. secolul al XIX-lea. dând o ]inut~ solemn~. sedentar [i greoi. drepte. impun~tor prin volumul mare pe care \l ocupa \n spa]iu. [alvari [i croiala lor ßalvari feminini [i poturi b~rb~te[ti 94 . Muzeul Municipiului Bucure[ti Pereche în gr~din~.COSTUMUL IMPERIULUI OTOMAN A avut cel mai mare r~sunet \n Europa mai cu seam~ dup~ cucerirea Constantinopolului. Pentru a se deplasa mai u[or. \nfiin]a]i \n secolul al XlV-lea. tubular~. multiplicând motivul cupolei bisericii Sfânta Sofia – . care tr~ia ascuns~ de ochi str~ini. miniatur~ din Nurhan Atasoy. turcii s-au deosebit prin prelucrarea tradi]iilor bizantine atât \n arhitectur~ – ca \n Moscheea Albastr~. ]inut~ \n sus pe frunte de o pan~ [i o lingur~ [i atârnând la spate pân~ la umeri. din 1453. cât [i \n costum – \n preferin]a pentru mantii lungi. Ienicerii. matur. ducând o via]~ activ~ de mi[care fizic~. solda]ii \[i prindeau \n brâu poalele hainei. oglindind st~pânirea absolut~ a b~rbatului asupra femeii. În ansamblul lumii islamice. Costum feminin turcesc. purtau pe cap un chipiu din ]es~tur~ alb~. Costumele principale erau [i la turci cele b~rb~te[ti. Idealurile de frumuse]e ce se desprind din efigiile vremii sunt \n primul rând cel al \naltului demnitar. Costume turce[ti: feregea feminin~ cu tiparul ei. A garden for the sultan.

Suleymanname. Curteni în Topkapi Sarai. A garden for the sultan . din N. miniatur~. 1558. Atasoy.

Sandro Botticelli. National Gallery . cca. Venus [i Marte. 1480. Londra. detaliu.

COSTUMUL ÎN EPOCA RENAßTERII .

ca \n frescele din biserica San Francesco din Arezzo de Piero della Francesca. Frumuse]ea conceput~ ca armonie [i echilibru era exprimat~ prin forme geometrice regulate. El a suferit transform~ri la Floren]a (vizibile \n picturile lui Masaccio sau Fra Angelico) devenind mai practic [i mai confortabil [i adaptându-se complet viziunii italiene c~tre sfâr[itul secolului. albastru-deschis etc. trupul ap~rea ceva mai masiv. mai blând~.Benedetto da Maiano. Italia a \nceput s~ concureze \n elegan]a vestimentar~ moda burgund~. sau 98 Fra Angelico. ca Floren]a. \n tonuri majore [i luminoase – cire[iu. uniforme. ca \n Gattamelata de Donatello. silueta sub]ire fiind apropiat~ de cea burgund~. renun]ându-se treptat la col]urile ascu]ite. pornind de la exemplul statuarei grecoromane. ßi coloristic volumele erau mai lini[tite. Clima mediteranean~. burghezia liber~ [i puternic~ impunându-[i gustul \n crearea noului stil artistic. secolul al XV-lea. M~n~stirea San Marco. ca \n capela Pazzi de Brunelleschi sau \n palatul Strozzi de Benedetto da Maiano. se urm~rea exprimarea echilibrat~ a for]ei fizice [i psihice. Producând m~t~suri [i catifele exportate \n toat~ Europa. ca atare. cu propor]ii \n func]ie de cele umane. 1489. Propor]iile trupului se reg~seau \n coloanele gracile. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Costumul burgund era purtat. au devenit focare ale culturii umaniste. Materialele folosite. amplificat prin faldurile mantiilor drapate. din produc]ia local~ de CONDI¥II DE DEZVOLTARE Îmbog~]ite prin comer] [i manufactur~. care se bucura de cel mai mare prestigiu. Buna Vestire. Cadrul artistic • Stilul ambiental al Rena[terii timpurii a revenit la tradi]iile antropocentrice ale antichit~]ii greco-romane. cât [i \n sculptur~. Vârsta preferat~ \n secolul al XV-lea era \nc~ juvenil~. care-[i p~stra ascendentul. \n prima parte a secolului la cur]ile princiare. Floren]a . sau \n mobilier. Idealul de frumuse]e uman~ era opus celui gotic. stabile. prin petele mari cromatice. Palazzo Strozzi. opunând verticalit~]ii gotice dominantele orizontale [i reluând frontoanele [i arcurile semicirculare pe coloane. vizibile atât \n arhitectur~. mai ales \n nordul Italiei (prezent \n desenele lui Pisanello). favoriza reducerea num~rului [i a grosimii ve[mintelor. ora[ele-state italiene. Floren]a COSTUMUL ÎN ITALIA SECOLULUI AL XV-LEA Revenirea idealului antic \n pictur~. Sculptural.

prelungit de decolteul ascu]it la spate. c~ma[a se vedea la gât. panglici. f~r~ s~ le sub]ieze (ca [i cei negri din nord). Staatliche Museen 99 .m~t~suri florentine sau catifele vene]iene. dar cu margini netede. era purtat~ de demnitari sau de magistra]ii \n vârst~. Inteligen]a [i cultura. cu guler ridicat. cele dou~ straturi (gamurra sau cotta dedesubt [i cioppa deasupra) se reduceau la o Domenico Veneziano. COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap se purta fie calota simpl~. de diferite forme. Bellini etc. Berlin. fie turbanul gotic. dar mai ales p~l~ria cu bor mare. ca \n costumul popular. Roba larg~ [i lung~ pân~ la p~mânt. iar pantofii aveau botul u[or l~]it. 1465. Portret. de diverse dimensiuni.). ciorapii-pantalon albi sau colora]i conturau volumele. c~ma[a era uneori vizibil~ la gât [i la fentele mânecilor rochiei. Aportul arti[tilor era \nsemnat atât \n \ntruparea vizibil~ a noului ideal uman. iar tunica scurt~ era deseori mic~. cu cozi r~sucite. Linia general~ a modei era respectat~ prin degajarea gâtului sub]ire. cereau \n~l]area frun]ii prin epilare [i pensare a sprâncenelor. COSTUMUL FEMININ Pe cap. din stof~ groas~. re]ele cu perle etc. noile calit~]i apreciate la femei. spre deosebire de obiceiul de peste Alpi de a acoperi complet capul. cât [i \n proiectarea unor modele pentru ]es~turi sau piese de \mbr~c~minte (Pisanello. cusute \n cas~. ¥~ranii [i or~[enii s~raci \mbr~cau ve[minte mai simple. dând efect de drapaj antic. ori de tip huque. Pe trup. legate cu [ireturi de corsaj. Pe trup. strâns~ \n talie [i cu poale cre]e. \n Italia p~rul era vizibil. În picioare. Deseori. ori ca o jachet~ \nchis~ \n fa]~. erau pline. cu mâneci foarte largi. pus \n valoare prin coafuri complicate. care erau demontabile. numit~ aici giuberello. cu motive regulate (de rodie \n re]ea).

biserica San Francesco din Arezzo. Legenda crucii. 1459 100 . fresc~. Regina din Saaba [i suita ei. fragment.Piero della Francesca.

Bijuteriile evoluau [i ele c~tre compozi]ii mai ample. odat~ cu cristalizarea noului ideal de frumuse]e uman~. basma [i [or]. care sub]iau [i alungeau trupul. Procesul se va încheia în secolul urm~tor. cu rochia larg~. Spre deosebire de elegantele so]ii ale bancherilor sau ale marilor negustori. Ti]ian etc.singur~ rochie cu mâneci din alt material. a c~ror form~ sferic~ perfect regulat~ avea s~ devin~ idealul stilului artistic al Rena[terii italiene mature. u[or de schimbat. cu corsaj [nuruit peste c~ma[~. c~tre vârfuri mai pu]in ascu]ite. din vremea Rena[terii timpurii. Andreea Mantegna. de tip clasic. Palatul ducal din Mantua. În picturile lui Masaccio. 1474 . conform idealului aristocratic nordic. fiind din ce \n ce mai mult preferate perlele. femeile muncitorilor din ora[e se \mbr~cau asemenea ]~r~ncilor. Familia Gonzagua. masive (mai ales \n medalioane suspendate sau bro[e). Piero della Francesca sau Andreea Mantegna se vede cum se transform~ costumele burgunde. Pantofii urmau evolu]ia general~. al Rena[terii depline. mai democratic. odat~ cu conturarea eroilor din sculptura [i pictura italiene create de Michelangelo.

În art~. Pictorii [i sculptorii puneau \n valoare vitalitatea. 1545. Floren]a. a omului format. sau Venus Rafael Sanzio. cu mi[c~ri largi. secolul al XVI-lea Ti]ian. realizat. Roma. urm~rind amplificarea prin haine bogate. stilul creat \n Italia \n secolul precedent a atins stadiul Rena[terii depline. era invocat~ ca un argument de prestigiu [i luat~ drept model. Pasiunea pentru matematic~ se \ntrupa \n geometria regulat~ a construc]iilor (de exemplu Sfântul Petru din Roma. ca [i \n compozi]ia picturilor \nscrise \n cercuri [i p~trate sau \n volumele piramidale ale sculpturilor. Michelangelo. Pietro Aretino. Cadrul artistic Deplina claritate a frescelor lui Rafael. dând comoditate [i libertate \n mi[c~ri. mul]umeau ra]iunea prin echilibrul [i armonia liniilor [i culorilor. costumul eviden]ia propor]iile [i articula]iile fire[ti ale corpului. Idealul de frumuse]e era \ntrupat \n lucr~ri ca David sau Moise de Michelangelo. gusturile [i aspira]iile \n mare parte a Europei. nobile (grandezza). [i-a impus \n secolul al XVl-lea concep]ia despre lume. vigoarea trupeasc~ [i for]a gândirii creatoare. Sculptural. Luvru . cea a Italiei Rena[terii avea tr~s~turi democratice. lini[tite.COSTUMUL ÎN STILUL RENAßTERII ITALIENE DIN SECOLUL AL XVI-LEA FIibre musculare în plus de Ti]ian. care ilustrase o concep]ie antropocentric~ asem~n~toare umanismului. Paris. Vârsta preferat~ era cea adult~. Catedrala San Pietro. plin de prestan]~ [i \ncredere \n sine. drapate larg. În crea]iile Rena[terii arta se \mpletea cu [tiin]ele vremii: spa]iul era sugerat cu ajutorul perspectivei geometrice. Arta antic~ greco-roman~. de Palladio) [i a mobilierului. bogat~ care \mpinsese mai departe hotarele lumii cunoscute. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI În compara]ie cu moda aristocratic~ de tip burgund sau spaniol. mature. iar formele corpului omenesc erau cunoscute datorit~ anatomiei artistice. cutreierând cu \ndr~zneal~ oceanele pân~ pe coastele Indiei sau Americii sau explorând universul [tiin]elor exacte. luminoase [i net conturate. Arti[tii c~utau \n armonia propor]iilor umane corespondentul perfec]iunii cosmice. Galeria Pitti CONDI¥II DE DEZVOLTARE Or~[enimea liber~. 1515. dat \n via]a zilnic~ de ve[mintele ample. prin supradimensionarea siluetei generale [i prin efectul de bloc masiv. de Bramante [i Michelangelo sau Villa Rotonda. Baldesar Castiglione.

accentuând masivitatea capului. sau prin fentele mânecilor. d~dea siluetei o form~ general~ dreptunghiular~. l~rgu]i. Parmigianino. efectul de mas~ al volumelor era realizat prin utilizarea unor stofe uni sau cu motive mari. cu mâneci largi decorative sau cu fente. erau lungi pân~ la genunchi. catifele sau m~t~suri pline. era rezervat~ \nv~]a]ilor sau b~trânilor. l~sat pe umeri. În picioare. Floren]a. decoltat~ mai ales p~trat. Madona cu gâtul lung. p~rul era tuns scurt. \ntors. \ncadrând fa]a ca o aureol~. tivit~ cu blan~. COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. cu corsajul pe corp. Pe cap. \mbl~niri etc. uneori ]inut \n plas~. [nuruit. Pictural. Materialele folosite erau groase. putea fi f~r~ bor sau cu bor despicat. Jacheta (zimarra). Bereta plat~. a[ezat~ orizontal. cu mâneci strâmte. era decolorat blond-vene]ian. Pe trup. COSTUMUL FEMININ Unele piese (bereta. Galeria Uffizi 103 . Amorul sacru [i amorul profan. \mbl~nite sau matlasate. decolta]i.Ti]ian.) erau masculine. Pe trup. Rochia era t~iat~ \n talie la loc normal. Galeria Borghese revere late. pantofii etc. ca un semn de relaxare a rela]iilor sociale. accentuând masivitatea siluetei [i mascând gâtul. sugerând fibrele musculare \n plus repro[ate de anatomi[ti statuilor michelangele[ti. nefragmentate prin t~ieturi sau pliseuri. c~ma[a se vedea la gât [i la man[ete. Vesta era croit~ pe corp. cu botul lat. p~rul bogat. Turbanul accentua sfericitatea capului. ca [i aceea a lui Baldesar Castiglione \n portretul pictat de Rafael. ca [i la umeri. 1515. 1535. barba lat~. ro[cat. pantalonii. dar \n ansamblu aspectul era foarte feminin. \ncre]it~.. Bereta cu medalii [i perle putea fi purtat~ orizontal sau aplecat~ pe spate. se \nc~l]au ciorapi gro[i [i pantofi comozi. Mantaua lung~ pân~ la p~mânt. Roma. de obicei scurt~ pân~ la jum~tatea coapsei. c~ma[a \ncre]it~ se vedea la decolteul oval sau p~trat. cu revere late.

secolul al XVI-lea 104 . Italia. pentru a evita noroiul (\n locul galen]ilor) [i pentru a contribui la supradimensionarea staturii.Paolo Veronese. de forme regulate. Fusta larg~ era \ncre]it~ f~r~ pliuri. mai ales [iraguri de perle. m~nu[ile. Treviso De obicei redus~ la un singur strat. Costumul era \mpodobit cu bijuterii mari. Maser. evantaiul de pene [i batista. fresc~. Vila Barbaro. [i completat cu accesorii ca blana liber~ la gât. În picioare se purtau pantofi cu talp~ groas~. având un buton ]inut \ntre din]i. grele. pe atunci o noutate. sugera dou~ straturi prin mânecile demontabile. prinse la umeri cu [iret [i având uneori crevase. secolul al XVI-lea Costume masculine [i feminine din Rena[terea deplin~. sus]inut~ de pantaloni bufan]i lungi pân~ la genunchi. Masca. Fotoliu. 1561. din materiale [i \n culori contrastante. ap~ra de razele soarelui [i de priviri indiscrete. masive.

Prado exager~ri ale formelor. 1498. asimetric. p~trunzând influen]e . ca r~zboiul ]~r~nesc german (1525). Decorul pitoresc. sugerând for]a st~pânit~ prin compozi]ii statice. Idealul de frumuse]e uman~ • Spre deosebire de idealul italian. 1514. idealul german apar]inea \nc~ viziunii gotice asupra frumuse]ii. al goticului tardiv alc~tuia fundalul firesc al costumului. bazat pe echilibrul armonios al propor]iilor. Staatliche Gemäldegalerie COSTUMUL GERMAN ÎN VREMEA REFORMEI Ferestruici øi crevase CONDI¥II DE DEZVOLTARE În centrul Europei. ob]inut~ prin Crevase: Lucas Cranach cel B~trân. prin asimetria decorului [i a coloritului (ciorapi de culori diferite pentru fiecare picior). ale Rena[terii italiene. ca \n pictura lui Grünewald. lupta \mpotriva orânduirii feudale s-a manifestat atât pe plan ideologic. cât [i prin violente antagonisme de clas~. [i cele ale burgheziei protestante.Albrecht Dürer. Cadrul artistic • În majoritatea provinciilor Imperiului german. bogate [i preten]ioase. dispropor]ii sau striden]e coloristice. Autoportret. \n Reforma ini]iat~ de Luther. Henric cel Pios [i so]ia sa. Costumele nobililor constituiau o adaptare a modelelor italiene la viziunea gotic~. cu multe detalii. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Puternicele deosebiri sociale au determinat [i mari contraste \ntre costumele curtene. exprimat~ prin agita]ia formelor. Madrid. f~râmi]at \n zeci de st~tule]e feudale. de o voit~ sobrietate. ca Nürenberg sau Augsburg. Dresda. manifestate \n conflicte armate. \n]eleas~ ca expresivitate maxim~. dup~ model antic. \mbuc~t~]ite prin dungi sau aplica]ii. persista stilul gotic adaptat necesit~]ilor vie]ii or~[ene[ti. doar \n pu]ine centre.

osta[ii imperiali au trecut la despicarea sistematic~ a ve[mintelor. la fel cu cavalerii sau \nv~]a]ii. 1564. mam~ de familie. trupul dobândind \ns~ o nou~ robuste]e. La brâu atârnau cheile c~m~rii [i un cu]it \n teac~. În aceast~ epoc~ de r~sturn~ri ale valorilor statornicite. pantof . din stof~ neagr~ [i lenjerie alb~. a a[a-numi]ilor „Landesknechte“. COSTUMUL FEMININ Burghezia protestant~ exterioriza virtu]ile morale printr-o costuma]ie sobr~. capturate de elve]ieni de la burgunzi \n 1476. de altfel. Jakob Schwytzer cu so]ia sa Elsbeth. În timpul r~zboiului ]~r~nesc german. beret~. Femeia ideal~ era gospodina. cea a „crevaselor“ (fente sau cr~p~turi). Aristocra]ia arbora ostentativ podoabe grele de aur. Ajungând la sate. ca [i rochiile cu corsaj [nuruit. cu o fantezie specific german~. ajungându-se s~ se produc~ metraje cu fente \n ]es~tur~ sau arse cu fierul ro[u. armur~. cu noji]e legate pe picior) ajunsese. cât [i cromatic. ca gulerul \ncre]it.Tobias Stimmer. unele piese vestimentare din Rena[tere. dup~ cum se vede din desenele [i picturile lui Dürer [i Cranach. s-au p~strat \n multe costume populare germane. Efectul se \nscria \n viziunea gotic~ prin vibra]ia suprafe]elor. din pricina mânuirii armelor. \mp~ratul Maximilian le-a dat \ns~ \ncuviin]area. Pornind de la cr~parea accidental~. Dând libertate mi[c~rilor. spintecându-[i pân~ [i beretele [i pantofii. a hainelor strâmte de tip gotic cavaleresc. costum masculin [i feminin cu dungi [i crevase. strângând p~rul. simbolul luptei pentru libertate a ]~ranilor. Silueta sinuoas~ a doamnelor nobile continua linia supl~ din stilul gotic curtean. Vechea opinc~ (\nalt~ pân~ la glezne. ]~r~nimea a p~strat o vreme mai \ndelungat~ formele [i croielile deceniilor trecute: hainele scurte pe corp [i ciorapii-pantofipantaloni. având ca atribute vestimentare caracteristice boneta \n form~ de scufi]~ (Haube). Moda s-a r~spândit. oficializat~ \n 1530. mânec~. Solda]ii [i-au scandalizat contemporanii prin exager~rile lor. franceze etc. decolteul decent acoperit cu un gulerpelerin~ (Goller sau Koller). lan]uri groase [i o mul]ime de inele. Se pare c~ lor li s-a datorat lansarea unei mode cu larg r~sunet \n secolele XVI – XVII. specific~ Rena[terii. ca \n portretele lui Cranach. fragmentate atât ca form~. [or]ul indicând activitatea menajer~. mai ales la \ncheieturi. Basel Kunst Museum COSTUMUL BÅRBÅTESC O categorie special~ a constituit-o vestimenta]ia armatelor de mercenari imperiali. cu croial~ simpl~. italiene. se realiza totodat~ [i o ornamentare prin contrastul de culoare dintre stofa t~iat~ [i 106 c~ma[a sau dublura de dedesubt. nici vechile legi costumare nu mai erau respectate ca alt~dat~. r~scula]ii din Langensalza au pretins dreptul de a purta mantale ro[ii. Landesknechte. Costumul ]~r~nesc • Mai departe de centrele modei [i mai s~rac~.

plate [i rigide ale \nc~perilor [i mobilierului. mascat de costum. Sculptural. toc~. plin~ de fast. au afi[at o sever~ austeritate. ca [i ale costumului – cu nevoia de impresionare a vulgului. de Llano. \ndeosebi triunghiulare. catolicii. R~mas~ profund Vargueño (Cabinet cu plac~ de scris). costumul de curte spaniol continua de fapt tradi]ia modei cavalere[ti burgunde. Prado ca o armur~. Siluet~ [i rochii. umbri]i. sârme [i fire metalice [i determinând o ]inut~ solemn~. armurilor [i armelor ca bijuterii de aur [i argint. 1584. Palatul Escorial. abstractizat prin geometrizare. cuprinzând chiar pl~ci. ca odinioar~ \n arta bizantin~. Spania COSTUMUL SPANIOL ÎN VREMEA CONTRAREFORMEI Palatul mænæstire øi corsetul de fier CONDI¥II DE DEZVOLTARE Marele prestigiu politic al Imperiului spaniol – cuprinzând sub Carol Quintul Germania. Muzeul Arheologic medieval~. cu privirea arz~toare. În \ntreg cadrul vie]ii se \mbina \ndemnul c~tre ascetism – \n formele simple. umeri . În portretul Cavalerului cu mâna pe piept de El Greco. Supunerea \n fa]a autorit~]ii reunite a regalit~]ii [i Bisericii era sugerat~ de ansamblul de arhitectur~ al Escorialului. Cadrul artistic • Într-o prim~ etap~. Aceste manifest~ri artistice au fost \ncadrate \n curentul manierist din secolul al XVI-lea. trupul era stilizat \n forme geometrice plate. statuilor. Infanta Isabela Clara Eugenie.de Herrera. Madrid. Costumul era conceput ca o carapace.de Toledo [i J. Belgia [i Olanda de azi. Spania era sediul reac]iunii feudale catolice \mpotriva culturii umaniste. prin etalarea bog~]iei. Idealul de frumuse]e uman~ se opunea celui renascentist prin pre]uirea sufletului [i dispre]ul pentru trup.J. palat-m~n~stire [i mormânt al regilor Spaniei. prin \mpodobirea fa]adelor bisericilor [i palatelor. dar \ntr-o atmosfer~ de severitate [i gravitate. inflexibil~. propagat~ de c~lug~rii iezui]i [i ap~rat~ de inchizi]ie. critica]i de reformi[tii-protestan]i pentru luxul [i fastul lor. sudul Italiei. ca [i coastele Americii descoperite de Columb – a impus lumii un ideal de frumuse]e opus celui al Rena[terii italiene. secolul al XVI-lea. aproape la fel F. / guler. ini]iind mi[carea Contrareformei. / corset metalic [i jupon cu sârme. cu ziduri de cetate. dar ad~postind comori de art~. secolul al XVI-lea. aten]ia este concentrat~ asupra ochilor. Madrid. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Menit s~ fac~ vizibile deosebirile de rang social.

avea mâneci scurte. tiparul corsajului [i al pelerinei. \nchis~ pân~ la b~rbie. Pantofii ascu]i]i erau ca [i cizmele pentru c~l~rie din piele de Cordoba. ciorapii lungi. El Greco. \nchis pân~ la gât. v~tuit~. mânecile lungi. umerii v~tui]i. Figura era modelat~ c~tre triunghi prin barba tuns~ ascu]it. din m~tase. c~ma[a nu era vizibil~. f~r~ talie. Prado nefiind permis. Pe trup. 1580. corsajul era drept. cu p~r de cal. gulerul [i man[etele fiind apretate [i plisate \n forma unor talere rotunde. iar gulerul [i man[etele erau apretate [i plisate. pantof. p~rul era strâns [i ridicat. aur. stilizat \n forme geometrice rigide (ca format din dou~ triunghiuri). completat~ cu must~]i mici [i p~rul scurt (impus [i de gulerul montant). Picioarele nu era permis s~ fie v~zute. ca nasturi. devenind toc~. se mai foloseau doar unele piese metalice ca pieptarul sau coiful \n form~ de p~l~rie rotund~ (cabasset) sau cu creast~ [i bor \n nacel~ (morion). sub]iau. \nlocuit~ curând de unghiul prelungit al „bur]ii de gânsac“. având în fa]~ o scânduric~ din lemn. pieptul. sidef sau argint (rareori un corset metalic) turtind pieptul. rigide. Pictural. Armurile mercenarilor erau \nnegrite (arse cu ulei de in). Tot de la armur~ pare s~ fi provenit [i punga suspensor. colane etc. ca un buzunar prev~zut \n dublura fustei. erau piese de lux. costum de curte. Mantoul larg. uneori sus]inute cu sârme. armur~. m~tasea de deasupra putea s~ aib~ cr~p~turi sau s~ fie dispus~ \n benzi sau panglici. \nnodat \n fa]~. Pentru osta[ii de rând haina v~tuit~ era singura pav~z~. gama cromatic~ era redus~ la lumin~ [i umbr~: alb. ajungea aproape la fel de rigid~ ca o armur~. Fiind sus]inu]i de perne cu p~r de cal. ve[mintele ascunzând p~rul. Capa avea forma de pelerin~ scurt~. corecta]i de suluri. Madrid. COSTUMUL FEMININ Trupul era. a[a cum s-au p~strat \n costumul popular olandez. apoi de cercuri de lemn din vergele (verdugo) sau din metal. sau p~l~rie din m~tase cu bor \ngust. toc~. din catifea cu pana[. Când doamna se a[eza. acoperit cu toc~ mic~. guler . În picioare. avea o form~ triunghiular~. Confec]iona]i de la jum~tatea secolului din tricot de m~tase. mai ales negri. C~ma[a nu se vedea. decolteul Siluet~. p~l~rie. 108 COSTUMUL MILITAR Armura devenind inutil~ prin perfec]ionarea armelor de foc (ca tunul [i archebuza sau pu[ca cu amnar). ca s~ nu mai trebuiasc~ s~ fie lustruite. iar batista era de dantel~. Bijuteriile erau fixate pe rochie. \n degete se purtau inele mari peste m~nu[i. negru. le ascundea \ntr-o cut~ orizontal~. rigid. ca [i firele de aur [i pietrele pre]ioase ale podoabelor cusute pe ve[minte. cioc. bereta era \n~l]at~.V~tuit~. bufante sau lungi [i despicate. Pantalonii. cu talia \n unghi. de asemenea. strâmte erau uneori acoperite cu altele despicate. În afara cur]ii. dat~ de umerii corecta]i prin suluri aparente [i de talia \n unghi. Rochia avea corsajul strâmt. m~t~surile lucioase r~sfrângând lumina. Materialele folosite contribuiau la sugestia de dematerializare. Vesta strâmt~. Pumnalul prins la cing~toare era arm~ [i podoab~. acestea erau \nlocuite de un sul v~tuit. pân~ deasupra genunchilor. COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. Pe trup.. erau bufan]i. Cavalerul cu mâna pe piept. [oldurile [i [tergând orice feminitate. filde[. burt~ de gânsac. de unde [i denumirea de „burt~ de gânsac“. Fusta era sus]inut~ la \nceput de un jupon de pânz~ tare. Pe cap.

la fel de rigide \n armur~ ca [i \n costumul civil. Dans sub spânzur~toare. E uimitoare precizia cu care Bruegel \nf~]i[eaz~ ve[mintele. c~ma[~ [i [or] din pânz~ alb~ scrobit~.COSTUMUL DIN ¥ÅRILE DE JOS. \n culori vii. „pe care soarele nu apunea niciodat~“. neidealiza]i. Hessisches Landesmuseum 109 . fervent catolic. Dar comunic~ [i mesajul de speran]~ [i \mb~rb~tare al artistului. mul]i [i m~run]i. ¥~ranii [i or~[enii. Tablourile lui Pieter Bruegel cel B~trân redau crâncena opozi]ie dintre st~pânitori [i supu[i. prin adaptarea [i prelucrarea tradi]iilor gotice locale. potrivite noilor mode ale Rena[terii. \ndemnul s~u de a tr~i via]a cu bucurie. se mi[cau liber \n haine comode. aveau o or~[enime harnic~ [i bogat~. dar plini de vitalitate. Darmstadt. indicând cus~turile [i materialele ca un profesionist \n ale croitoriei. COSTUMUL FEMININ prezint~ varia]ii pe tema gospodinei burgheze. cu coaf~. cu trupuri zdravene. neerlandezii. sunt prezenta]i realist. care populeaz~ tablourile sale. 1568. COSTUMUL BÅRBÅTESC subliniaz~ [i el func]ionalitatea. ¥~rile de Jos. mai ales protestant~. ÎN SECOLUL AL XVI-LEA Dansul flærænesc Bonete din picturile lui Bruegel St~pânite politic de \ntinsul Imperiu spaniol. surprinzând primele semne ale conflictului care avea s~ izbucneasc~. restrânse ca \ntindere [i popula]ie. Spre deosebire de aristocra]ii spanioli cu siluete sobre. Pieter Bruegel cel B~trân.

1566. detaliu.Pieter Bruegel cel B~trân. afar~. . Institute of Art. Detroit. Dans la nunt~.

Viena. 1568. Kunsthistorisches Museum 111 . Dans ]~r~nesc.Pieter Bruegel cel B~trân.

cu sculpturi figurative.. iar produc]ia artistic~ s-a concentrat \n jurul cur]ii regale. Sculptural. regulate. Luvru Cadrul artistic • În statul francez. ci erau sau foarte scur]i sau lungi pân~ la genunchi [i strâm]i pe picior. corespunzând \nc~ gustului gotic de ornamentare vibrat~ a suprafe]elor. Paris. cerut~ de via]a de la curte. Crusta rece a m~t~surilor [i podoabelor de pre] l~sa s~ se vad~ totu[i ceva din trupul viu – gâtul [i decolteul. iar mersul femeilor era mai degajat. gra]ios. ceramic~ etc. cu contur rotunjit. secolul al XVI-lea. s-au construit \ndeosebi palate (castelele de pe râul Loara. costumele erau ceva mai colorate decât \n Spania. gotic.Castelul Chambord. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Costuma]ia cur]ii franceze tr~da oscila]ia acesteia \ntre reprezentarea rangurilor \nalte prin costumul de tip spaniol aristocratic [i exprimarea liber~ a vitalit~]ii sugerat~ de moda italian~ a Rena[terii. pantalonii nu erau sus]inu]i pe perne. 1565. \n secolul al XVI-lea. cel francez se deosebea printr-o \mpodobire mai bogat~. Fran]a COSTUMUL FRANCEZ ÎN VREMEA RENAßTERII Fafla în formæ de inimæ CONDI¥II DE DEZVOLTARE În Fran]a. Mobil~ francez~. În compara]ie cu stilul Rena[terii italiene. sus]inute. \n volume largi. Materialele folosite erau de obicei m~t~suri [i catifele italiene. palatele de la Fontainebleau [i Luvru). la fel ca \n Spania. atribuit~ lui Jean Goujon. f~r~ a ascunde pantofii. secolul al XVI-lea. cunoscut \n nordul Alpilor prin lucr~rile arti[tilor manieri[ti. prin alungirea trupului [i sub]ierea \ncheieturilor (Diana. trupul era modelat ca [i \n Italia. nimfele pictate de François Clouet). Rena[terea a ap~rut ca un fenomen mai tardiv. Idealul de frumuse]e era cel al Rena[terii italiene. grefat pe cel tradi]ional. reliefuri m~runte ca o dantel~ pe fa]ade ca [i pe mobilier. Nudurile din picturile [i sculpturile [colii de la Fontainebleau puneau \n valoare nu robuste]ea. cu tonuri deschise. cunoscut~ direct prin campaniile militare din peninsul~. Paris. dar cu suprafe]e mai rigide. de corset [i de sârme. Valea Loarei. \n care tradi]ia artei medievale na]ionale franceze s-a \mbinat cu unele sugestii italiene antichizante. Luvru Pictural. \n care regalitatea \[i continua opera de centralizare. devastat~ \n secolul al XV-lea de R~zboiul de 100 de ani. de floare. ci elegan]a [i gra]ia. Jean Clouet. folosind experien]a Italiei. COSTUMUL BÅRBÅTESC Erau evitate exager~rile spaniole. . Regele Carol al IX-lea.

Luvru . Regele Francisc I. cca. Paris.Costume franceze din secolul al XVI-lea COSTUMUL FEMININ Fa]a femeilor avea form~ de inim~. 1574. cca. Chantilly Jean Clouet. 1528. conturat~ de rulourile p~rului \mbinate \n unghi pe frunte sau de scufia mulat~ \n acela[i chip. [i apoi de fusta sus]inut~ pe [olduri de un cerc de sârm~ \n form~ de roat~. Corneille de Lyon. Gabrielle de Rochechouart. apretat. Muzeul Condé. ridicat la spate \n jurul decolteului. Mi[carea era reluat~ de gulerul \nalt.

purta pecetea unor caractere dârze [i reci. Idealul uman. Portret. dar N. Wollaton. ca [i fusta pe schelet \n form~ de roat~. Greenwich. Hilliard –. cca. Chatsworth Armura ducelui de Cumberland. era alungit~ nefiresc. Eworth dup~ H. Holbein cel Tân~r. s-au dezvoltat atât portretul – cu Holbein. alc~tuind principala podoab~ a interioarelor [i a costumelor. distan]area social~ fiind subliniat~ prin ve[mintele-bijuterii. Talia. Victoria and Albert Museum H. 1572. miniatur~. ca Henric al VIII-lea sau Elisabeta I-a. iar \n costumul feminin gulerul de dantel~ scrobit~ era enorm. Pornind de la miniaturile manuscriselor. dar laic~. Cadrul artistic • Relativ izolat~ de continent. \n unghi. Acceptând moda european~ \n forma ei curtean~. de fapt a[ezat~ pe un scaun \nalt. \n vremea reginei Elisabeta l-a. Muzeul Metropolitan CONDI¥II DE DEZVOLTARE Prosper~ [i puternic~. Anglia s-a impus pe plan politic mai ales c~tre sfâr[itul secolului.Robert Smythson.1590. \ntrupat de reprezentan]ii unei regalit~]i autoritare. Londra. În cazul portretelor reginei Elisabeta acest efect ar putea fi dat de pozi]ia ei. primind pu]ine sugestii str~ine pentru realizarea l~ca[urilor de cult anglicane. prin victoriile asupra Spaniei. aristocra]ia englez~ punea mai pu]in pre] pe armonia formelor. Regele Henric al VIII-lea. Devonshire. 114 . 1539. \ncât au trebuit l~rgite fotoliile \n Parlament. Y. str~lucind [i \n domeniul literar prin opera lui Shakespeare. a interpret~rii franceze. disimulat sub fust~. Anglia [i-a manifestat spiritul practic. f~când s~ par~ picioarele scurte. secolul al XVI-lea. Anglia COSTUMUL ÎN ANGLIA SECOLULUI AL XVI-LEA Broderii elisabetane ajungând la dispropor]ii [i supradimension~ri. Hilliard. cât [i broderia. col. În costumul masculin pantalonii erau atât de bufan]i. a castelelor nobiliare sau a locuin]elor or~[ene[ti. N.

1588. bonete sau m~nu[i broderii de mân~ cu motive figurative inspirate din miniaturile de manuscrise. Victoria and Albert Museum p~rând \n picioare. pres~rate f~r~ simetrie sau repeti]ie. Tân~rul între trandafiri. În locul catifelelor [i m~t~surilor italiene sau spaniole. pentru a-i obliga pe curteni s~ nu ia loc [i s~ scurteze audien]ele. Regina Elisabeta I. miniatur~. brodate pe mânec~ sub um~r. Hilliard. \n Anglia se foloseau pentru rochii. haine. Hardwich Hall. cu flori. Londra. p~s~ri. cu motive ]esute. cu varietatea [i pitorescul ornamentelor gotice. Un rol \nsemnat \l jucau [i \nsemnele heraldice purtate ca bijuterii. de la ordinul Jartierei (\n colan [i la picior) la \nsemnele diferitelor confrerii.N. Derbyshire 115 . gâze [i alte viet~]i. Anonim. secolul al XVI-lea.

Anonim. secolul al XVI-lea. Derbyshire .Broderii [i bijuterii. Regina Elisabeta I. Hardwich Hall.

Sir Walter Raleigh. Victoria and Albert Museum . 1616. Londra.Flori în pår [i dantele: N. Hilliard.

pe când \n Muntenia. respectând propor]iile fire[ti [i \nv~luind decent formele. \n restul timpului costume europene. le-au dat staturi nu prea \nalte [i le-au 118 Jean Fouquet. Cadrul artistic se \mbog~]ea cu monumente str~lucite. Regele Carol al VII-lea cu p~l~rie coroan~. pe când poporul de rând \[i producea \n cas~ pânzeturile sau stofele necesare. Costuma]ia curtean~ era lipsit~ de ostenta]ie chiar \n aspectele ei cele mai luxoase. pare a avea drept calit~]i principale echilibrul \ntregii fiin]e [i demnitatea. [i \n primul rând din portretele votive. pe când ]~ranii \[i p~strau portul. COSTUMUL BÅRBÅTESC Costumul de \ncoronare era solemn. Paris. domnitorii [i boierii \mbr~cau tradi]ionala mantie bizantin~. iar \n lupte armuri. ca [i stofe flamande. bl~nuri moscovite. ve[mintele se a[terneau pe trup \n suprafe]e netede. cehe. COSTUMUL ROMÂNESC ÎN SECOLELE XV-XVl Caftanele ctitorilor ¥~rile Române rezistau presiunii turcilor datorit~ vitejiei unor domnitori ca ßtefan cel Mare [i Vlad ¥epe[. cca. broderia epitrahilului de la Staraia Ladoga . \nf~]i[ându-i \n atitudini calme [i re]inute. germane. Materialele pentru ve[mintele de curte erau m~t~suri [i catifele scumpe italiene sau turce[ti. Sculptural. trenelor sau vârfurilor de la pantofi) [i f~r~ amplific~rile de volume realizate prin v~tuiri sau suprapuneri de straturi (ca \n costumul turcesc. mai potrivit~ vie]ii practice. sculptat~ ca o dantel~ \n piatr~. de obicei calde. cus~turile fiind subliniate prin tivuri sau broderii. cu turban [i [alvari baloniformi). f~r~ oroarea de vid oriental~. 1444. turce[ti sau ungure[ti aduse de negustorii genovezi. În croial~. ai miniaturilor [i broderiilor care p~streaz~ efigiile celor din trecut. ca bisericile moldovene cl~dite dup~ victorii de ßtefan cel Mare [i \mpodobite de Petru Rare[ cu picturi exterioare. rigid [i somptuos. lioveni. structura era eviden]iat~ \n toate cazurile. sibieni sau bra[oveni. Me[terii picturilor murale. Pictural. 1429. În via]a zilnic~ se impunea concep]ia burgheziei europene din epoca Rena[terii asupra frumuse]ii. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Pentru ceremonii. Idealul uman care se desprinde din documentele iconografice. secolul al XV-lea cuprins chipurile \n contururi rotunjite. decorul alternând cu pauze. Compozi]ia era bazat~ pe un ritm regulat. subliniind vigoarea trupeasc~ prin haine largi.Biserica mån~stirii Moldovi]a. comode. evitând striden]ele. lini[tite. acordurile cromatice erau restrânse la câteva culori. Luvru Alexandru cel Bun cu acela[i tip de p~l~rie coroan~. Neagoe Basarab supraveghea ridicarea de c~tre Me[terul Manole a bisericii m~n~stirii Curtea de Arge[. f~r~ supradimension~rile pe vertical~ urm~rite de aristocra]ia apusean~ (prin alungirea exagerat~ a bonetelor.

apare pe un epitrahil (de la Staraia Ladoga) purtând pe cap o astfel de p~l~rie. miniatur~. pe care sabia nu o putea p~trunde“. a [tiut s~ foloseasc~ cu pricepere mijloacele de reprezentare ale R~stignirea. aveau obiceiul s~-[i prind~ aripi. portretizat de Jean Fouquet \n 1444. \n sus]inerea rolului s~u politic. Proclamând independen]a ]~rii sale fa]~ de turci. secolul al XIX-lea. Muzeul Satului 119 . La sfâr[itul secolului erau \mbr~cate curent ve[minte \n stil italienesc. osta[ii români. mai ales \n partea umerilor [i pân~ la coate. op. tivite cu blan~. larg r~scroit~ [i bordisit~ cu blan~ alb~. 1473. \n secolul al XV-lea sub]iri. tunica scurt~ [i cizmele. ceea ce le permitea mi[c~ri rapide.133 ). Bundele portului sucevean. pantofii cu botul lat (Despot Vod~ pe moneda din 1562). ca [i cei polonezi. amintind pe cele din portretele lui Van Eyck. reiau croieli [i ornamente din costumul italian al Rena[terii timpurii. ap~rându-se de loviturile vr~jma[ilor doar prin haine v~tuite „de in. Mihai Viteazul. dovad~ turbanele boierilor moldoveni reprezenta]i pe ferec~tura raclei Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.ßtefan cel Mare. Grosul armatei era \ns~ format din ]~rani \n portul lor obi[nuit. cu vârfuri ascu]ite la casc~ [i la pantofi. tot \n distan]~ de un deget [i jum~tate. comandan]ii purtau armuri. cu haina scurt~. Carol al Vll-lea. asem~n~toare cu aceea a regelui Fran]ei. Detaliu reprezentând portretul lui ßtefan cel Mare în costum de încoronare costumului. unind cele trei ¥~ri Române. Bund~ moldoveneasc~. Evangheliarul de la Humor. În lupte. cu[ma cu pana[. Mån~stirea Putna La \nceputul secolului al XV-lea moda burgund~ \[i mai p~stra prestigiul. Armurile comandan]ilor de o[ti erau cizelate ca bijuterii. ad~ugând uneori [i plato[a. Domnitorul Moldovei.1432). ßtefan cel Mare era \nf~]i[at \n miniatura evangheliarului de la Humor \nve[mântat ca [i florentinii picta]i de Uccello sau Mantegna. dup~ cum relateaz~ [i cronicarul Miron Costin \n Letopise]ul ¥~rii Moldovei: „Mul]i \[i pun aripi tocmite din pene de vultur sau de alte p~s~ri mari“. p. f~r~ mâneci. cu cus~turi [i i]e dese. el a arborat semnificativ costumul de tip apusean. Alexianu. broderie (1500). maghiari sau turci. \n secolul al XVl-lea cu pieptul mai bombat. dup~ cum relateaz~ episcopul Verancius (Al. luând \nf~]i[area unor p~s~ri fantastice. În lupte. cit. \mbr~cat \ntr-un ansamblu din catifea vi[inie vene]ian~. poalele evazate. \ncepând cu p~l~ria cu bor (cu care este reprezentat Arnolfini). brodat~ cu coroan~. de bie. umplute cu bumbac \n grosime de 3 – 4 degete. formate dup~ mod~. La \ncheierea secolului. pe când osta[ii erau ap~ra]i doar de c~m~[i de zale sau pieptare de piele cu pl~ci metalice. Bucure[ti. Alexandru cel Bun (1400 .

\mbl~nit. Curtea de Arge[. Influen]a costumului spaniol a p~truns doar \n unele detalii. strânse \n man[ete. de care atârnau lungi pandelocuri cu ciucuri de aur [i pietre pre]ioase. Ea era acoperit~ de o bluz~ brodat~ \n p~trate pe piept [i cu râuri pe mânecile foarte largi. secolul al XIX-lea. cum era cel al Despinei Mili]a [i al fiicei sale Ruxandra. cu mâneci lungi. tivit cu galon. ca un pieptar f~r~ mâneci. reprezentate \n picturile bisericii episcopale de la Curtea de Arge[. pe un cal alb. Bucure[ti. conte[ul. devenit ve[mânt de \ncoronare. Muzeul Satului COSTUMUL FEMININ Un costum de o deosebit~ originalitate [i frumuse]e era cel al Doamnelor din ¥ara Româneasc~. despicate avea g~ici din galon [i mul]i nasturi \n fa]~ [i la fentele mânecilor. c~zând moale peste hain~. era a[ezat~ coroana bogat~. secolul al XVI-lea Costum popular din Arge[. Sub aceea[i influen]~. din c~ma[a de m~tase ro[ie se vedea doar gulerul mic. gulerul era doar plisat. el a \n]eles s~ apar~ la ceremonia \ncoron~rii ca un erou cu \nf~]i[are simbolic~. Corsajul rochiei.accentuând aspectul militar (ca \n pictura lui Frans Francken al II-lea). Pe trup. atârna liber sub cing~toarea strâns~ \n talie. dar nu scrobit. caftanul din m~tase sau catifea. Toca a devenit c~ciul~ cu . caftanul era deseori \nlocuit de mantaua cu mâneci scurte. Dobromir din Târgovi[te. Pe umeri. amintind pe cele din picturile lui Cranach. pana[. peste fusta din ]es~tur~ de lân~ plisat~. Din lumea germanic~ venea moda lan]urilor lungi [i groase din aur. \n secolul al XVI-lea. Doamna Ruxandra. \nve[mântat tot numai \n alb. Pe cap. Curtea de Arge[ Biserica episcopal~. Pentru a marca momentul solemn al unirii printr-o imagine vizual~ de neuitat. cu forme moi. peste p~rul prins \n plas~ din fir de aur [i acoperit de un v~l. ve[mintele r~mânând \n general ample. biserica episcopal~. secolul al XVI-lea.

121 . ca zeul-[arpe. cu cele ale aztecilor \n nord [i inca[ilor \n sud. culminând. statui cioplite sau picturi reprezentând divinit~]i. Mexic Statuet~. [i palate \mpodobite cu reliefuri. Cadrul artistic • Pe dealurile [i mun]ii \mp~duri]i ai Americii Centrale se ridicau uria[e temple din piatr~. elemente caracteristice ale civiliza]iei autohtone precolumbiene au reap~rut mai târziu \n diferite sectoare ale artei [i culturii.Piramida din Chichen Itza. cu forme regulate ca [i piramidele egiptene. simbolizând [arpele cu pene. Din aceste imperii agrare. Yucatan. p~strat [i azi \n costumul popular. Motivul ornamental principal era zigzagul \n scar~. colec]ia Universit~]ii COSTUMUL DIN AMERICA PRECOLUMBIANÅ Øarpele cu pene CONDI¥II DE DEZVOLTARE În regiunile mexicane [i peruviene s-au succedat din mileniul al II-lea \. numeroase civiliza]ii. bazate pe cultura porumbului.Hr. Dup~ cucerirea spaniol~. \n vremea debarc~rii lui Columb. Mexico. Idealul de frumuse]e al popula]iilor r~zboinice. au r~mas construc]ii din piatr~. civiliza]ia Tajin. obiecte de orfevr~rie din aur [i cupru.

pe când poporul m~runt se mul]umea cu o bucat~ de ]es~tur~ aruncat~ pe umeri. Într-o m~sur~ mai redus~. poncho cu fust~. Materialele erau [i ele un mijloc de diferen]iere a st~rilor: ]~ranii foloseau ]es~turi din bumbac sau fibre de agave \n nord. din lân~ de lama \n sud. d~dea purt~torului un aspect fantastic. Podoabele pentru frunte. Un conchistador spaniol descria: „o hain~ din pene ro[ii \mpodobit~ cu motive din pene mici \n multe culori. ornament [erpuit [i bonetå cu pene zapotece. \n care celui care era trimis la zei i se scotea inima pe viu.Preot aztec purtând pielea unui sacrificat. lucrate la r~zboi \ngust. cusute cu migal~. minerale (albastru de cupru) sau animale (purpuriu. / Diferite forme de poncho / Zei]a P~mântului încununat~ cu [erpi. V~zând o colec]ie de podoabe aduse de cor~bieri. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Vestimenta]ia marca deosebirile dintre cei care locuiau \n palate de piatr~ [i cei din colibe de lemn. [i silueta oamenilor din popor era l~]it~ de „poncho“ sau „sarape“ a[ezat pe umeri. era dominat de for]~ [i cruzime. preotul \mbr~ca pielea unei victime anterioare. cu cap~tul atârnând \n fa]~ ca un [enti egiptean. cu aplice de metal. pene. exprimate [i de tr~s~turile distinctive ale fizionomiei localnicilor. Obiceiul cerea ca aristocra]ii s~ \mbrace o singur~ dat~ aceea[i hain~. \mbr~c~mintea era foarte viu colorat~ cu vopsele vegetale (brun. acela[i „poncho“ purtat [i mai târziu de localnici [i cunoscut \n zilele noastre pe tot globul. Oaxaca. cu cristal de roc~ sau jad. Pictural. Costumul preo]esc Pentru ceremoniile cerând sacrificii umane. col. [nuruit la spate. supradimensionarea era asigurat~ de coroane de pene [i pelerine lungi [i largi. Pentru aceste ve[minte erau crescute \n captivitate pas~rea-paradisului [i alte specii. potrivit~ pentru munc~: b~rba]ii lucrau la câmp doar cu un [tergar \nnodat peste [ale. din melci) [i \mpodobit~ cu motive geometrice ]esute sau pictate \n tonuri contrastante. [i cu podoabe din aur. iar pe fa]~ purta chipul victimei ca pe o masc~. acoperindu-[i trupul. de c~tre me[teri speciali[ti. m~turând podeaua“. din licheni). cu un orificiu pentru cap. Sculptural. \mpodobindu-se cu penaje. locuind \ntr-un cartier separat din capitala aztec~. de o splendoare [i o fantezie \nc~ ne\ntâlnite de europeni. cu pleoape bombate [i nas proeminent. \n fâ[ii prinse una de alta. legat~ la spate. Solomon Hale ca aztecii. Pentru impresionarea supu[ilor. [i având pe piept cus~tura inciziei. pietre pre]ioase. R~zboinicii \ncercau s~ semene cu mari p~s~ri divine. pe când mantiile de gal~ ale aristocra]iei erau alc~tuite din pene multicolore de p~s~ri rare. colec]ie particular~ . fust~. Pe cap. [i \n p~rul uns cu sânge \[i \nfigea flori. cu o pelerin~ dintro bucat~ de ]es~tur~ de form~ dreptunghiular~ sau rotunjit~. Urn~ funerar~ din teracot~ cu reprezentare uman~. cu un franj din pene mari montate pe pânz~. Femeile \mbr~cau poncho peste una sau mai multe fuste. Mexic. pictorul Albrecht Dürer scria: „nimic nu mi-a bucurat \ntr-atât inima ca uimitoarele obiecte de art~ din aceste p~mânturi \ndep~rtate“. nas erau bijuterii din aur. iar penele erau cusute ca un mozaic. Mexico. de frig. Costumul aristocrat de ceremonie era somptuos. ca pe un maiou colant. timp de ani de zile. Trupul era \nv~luit \ntr-o manta din pene colorate. urechi. st~pânitorii etalau un lux orbitor. Oamenii de rând aveau o \mbr~c~minte redus~. [or]. Costume din America precolumbian~. În picioare to]i purtau sandale. tiara de forme foarte variate.

Mexico Costume populare cu sarape. Mexico 123 . Muzeul Na]ional de Antropologie. 1400?.Evantai din pene de papagal [i colibri. Cultura Aztec~ Mexica (1500). insula Jaina. Statul Oaxaca B~rbat cu p~l~rie. statul Campeche. Cultura Maya. Muzeul Na]ional de Antropologie. Zapoteca.

cca. Paris.Anthonis van Dyck.1635. Carol I la vân~toare. Luvru .

COSTUMUL ÎN SECOLUL AL XVII-LEA .

1609-1610. distante [i inaccesibile. a fl~c~rii sau a crengii care cre[te în S cu volute 126 Diego Velazquez. lemnul parc~ redevenea plant~ vie. din m~t~suri [i catifele scumpe. – prestigiul capetelor \ncoronate. sculptura plin~ de patos a lui Bernini. Costumul b~rb~tesc european a suferit \ns~ \n mare m~sur~ influen]a modei burgheze. În mobilier. baroce. în buclele coafurilor ca [i în detaliile broderiilor de mân~ [i a dantelelor. M a t e r i a l e l e bogate erau ]esute cu fir. ca [i pictura lui Rubens urm~reau impresionarea privitorilor prin efecte spectaculoase de mi[care. Prado P. \n aur. a c~rui incomoditate proclama privilegiul de a nu munci. corsaj cu baghet~ rigid~. Idealul de frumuse]e era cel al unei fiin]e superioare prin har divin. Alte Pinakothek Aspectul cel mai somptuos era atins de ]inuta feminin~ de curte. determinat~ de Olanda. În picturile lui Velazquez infantele par cople[ite de carapacea imens~ a perucilor [i a rochiilor rigide \n form~ de clopot. supradimensionat la scara interioarelor. ßi la celelalte cur]i europene se \mbr~cau costume de tip spaniol. culorile erau rafinate. care schimb~ aspectul. Infanta Margareta.Rubens. ca prin minune. brodate cu perle [i pietre pre]ioase. dar pref~cut. München. Pictural.). Endymion Porter. nobilimea se distingea de vulg prin m~rimea nefireasc~ a siluetei realizat~ prin costum (bonete \n~l]ate cu pana[. Forma dominant~ era cea a valului m~rii. CONDI¥II DE DEZVOLTARE În ]~rile apar]inând blocului feudal catolic – Spania. Acesta se reg~se[te în curbele siluetelor supradimensionate. Flandra COSTUMUL ÎN CADRUL STILULUI BAROC Ziduri ondulate øi mantii fluturânde inegale. forme [i culori nea[teptate. Biserica St. împodobite cu dantele [i bijuterii. ca [i cel al aristocra]iei. van Hees. era sus]inut prin desf~[urarea unui lux inaccesibil poporului de rând [i printr-o art~ m~rea]~ [i ira]ional~. Flandra etc. secolul al XVII-lea. diplomat englez la Madrid. Sculptural. dar interpretat~ în materiale pre]ioase. Michel din Louvain. Autoportret cu Isabella Brant. . de o bog~]ie imens~. fuste cu cercuri pe sârm~ etc.P. \n care omul ap~rea cople[it de for]ele de nest~pânit ale Divinit~]ii. Italia. purta ca panglic~ la p~l~rie colierul de diamante al so]iei sale. Cadrul artistic • Arhitectura ca un decor de teatru creat~ de Borromini. (detaliu). cu crengi [i frunze. Madrid.P. 1660.

(detaliu).Diego Velazquez. Prado 127 . 1656. Meninele. Madrid.

Amsterdam. practice. În casele mici de ora[. cât [i mobilierul sau tablourile aveau contururi drepte. National Portrait Gallery Silueta masculin~. a crescut importan]a militarilor. Bruxelles. 1640. potrivit unui om obi[nuit. sociale [i religioase care au agitat Europa. Cadrul artistic • În Olanda burghez~ s-a dezvoltat o art~ pe drept numit~ antibaroc~. Musees Royaux des Beaux Arts (viitoarea Oland~). activ. jacheta larg~. ajungând cea mai mare putere maritim~ [i financiar~ a continentului. iar costumului i se cerea s~ fie comod. bel[ugul [i confortul.Jan Vermeer van Delft. Henry Rich. ca [i via]a terestr~. \n interioarele sobre. practic. 1658. vizibil~ [i \n moravuri [i \n costum. ca muschetarii imortaliza]i de A. guler. compozi]ii ordonate. Willem van Heythuysen. În aceast~ epoc~ de r~zboaie. Rijksmuseum COSTUMUL BURGHEZ OLANDEZ ÎN SECOLUL AL XVII-LEA Case curate øi gulere scrobite CONDI¥II DE DEZVOLTARE În prima jum~tate a secolului al XVII-lea. Era din nou apreciat corpul cu formele lui fire[ti. haina. func]ionale. curate. Idealul de frumuse]e uman~ era cel al burgheziei [i \n primul rând al militarilor. geometric regulate. m~nu[i. \n culoarea natural~. ofereau solu]ii noi. provinciile de nord ale ¥~rilor de Jos Frans Hals. tiparul jachetei largi pe cel al pelerinei. pelerina. Olanda se deschidea \n schimb influen]elor extrem-orientale aduse de \ndr~zne]ii ei cor~bieri (vizibile. cizm~ . precum cel de 30 ani. Dumas. tiparul hainei. ca [i mesele sau dulapurile de rufe. cu suprafe]e plane cu motive \ncrustate. atât pere]ii. opuse fanteziei spectaculare a barocului. s-au proclamat prima republic~ burghez~. Londra. a[a cum apar în tablourile lui Vermeer de Delft [i Pieter de Hooch. p~l~rie. din lemn lucrat la strung. din c~r~mid~ [i piatr~. Scaunele cu sp~tar scund. \n ceramica de Delft). de pild~. cu forme simple. tulburând rigida stratificare feudal~ [i determinând o relativ~ democratizare. care s-au ridicat pe scara social~ prin merite ost~[e[ti. pantof. \n vâltoarea conflictelor na]ionale. Evitând modelele baroce ale fo[tilor opresori spanioli. Strad~ din Delft. cca 1637. Atelierul lui Daniel Mytens.

1660. Gemäldegalerie 129 .Vermeer van Delft. Berlin. Paharul cu vin.

\nlocuind linia rigid~ [i formele geometrice. brune. cu timpul. Ca materiale erau preferate ]es~turile u[oare din lân~ sau tafta \n culori uni. coafur~. ca un gest de frond~. influen]ând-o pe cea feminin~. linia determinant~ a conturului era curba larg~. bonet~-guler. guler-bonet~ cu sârme. hainele revenind la propor]ii naturale. adoptând \ns~. mai ales sub influen]a armurilor. 1663. 130 Pictural. Silueta aducea v~dit cu cea a unui coco[ pintenat. seci ale costumului spaniol. Rijksmuseum COSTUMUL BÅRBÅTESC Silueta masculin~ domina. Costumul militarilor de tip olandez tr~da. potrivit personalit~]ii. cu bor mare. dou~ rochii. plebeu. adaptare a p~l~riei ]~r~ne[ti. verzui. p~strându-se o vreme pieptarul. man[ete [i ciorapii r~sfrân]i peste cizme. culori metalice. mai ales prin negrul stofelor de lân~ [i albul pânzei scrobite. fanteziei. dantelele aglomerate la guler.Pieter de Hooch. proclama fraternizarea din timpul luptelor de independen]~. boneta pe coc . adaptate trupului voinic al omului matur. formate mai ales din voluntari or~[eni [i ]~rani. f~r~ modele care s~ fragmenteze suprafe]ele. pânz~ alb~. Sculptural. Burghezia olandez~ protestant~ impunea la \nceputul secolului o ]inut~ sobr~. rochie cu fusta în buzunare. \[i p~strau \n r~zboi portul civil. bonet~. ca \nsemne ofi]ere[ti. prin penele p~l~riei [i e[arfele fluturânde. p~l~rie. Nu exista \nc~ uniforma obligatorie (doar unele regimente o impuseser~ par]ial). coloritul era ceva mai viu [i mai variat (\n compara]ie cu cel de o gravitate auster~ al costumului spaniol) [i a[ezat \n pete mari. apoi doar coiful [i gulerul. Ea se putea fasona dup~ voie. costumul punea \n valoare volume puternice „de butoia[”. pe lâng~ pl~cerea confortului [i aprecierea bun~st~rii. Pe cap. Amsterdam. dar [i dispozi]iei suflete[ti de moment a purt~torului (de aceea era numit~ „respondent“) [i era \mpodobit~ cu pene de stru]. Silueta feminin~. ob]inut prin v~tuiri sau carcas~ rigid~. scrobit~ [i dantelele solide locale. [i armatele. Dulapul de haine. grizate. alb~strii. pântecos (ca eroii portretelor lui Frans Hals). p~l~ria moale. Trebuie remarcat~ descheierea nasturilor de pe burt~. Evolu]ia armamentului f~când inutil~ armura. [i dorin]a – etern militar~ – de \mpodobire ostentativ~. P~rul se purta CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI A disp~rut aspectul de carapace al \mbr~c~mintei spaniole. aceasta a disp~rut treptat.

care ini]ial sus]ineau pantalonii. 1636. Gemäldegalerie lung pân~ la um~r. când s-a generalizat gulerul drept. de la Muzeul Na]ional de art~ din Bucure[ti). Pe trup. c~ma[a era vizibil~ la guler [i la man[ete. apoi cu mâneci – era piesa principal~. coapte. c~zând liber doar pe l~turi. b~rb~teasc~. umflate. aplatizat pe cre[tet. pline. RÅSP ÂNDIREA COSTUMULUI OLANDEZ ÎN FRAN¥A. pentru purtat \n cas~ de diminea]~. o hain~ lung~ de trei sferturi cu mâneci lungi. ca \n castelul Balleroy de arhitectul François Mansart). cu sau din dantel~ (\n 1632. La \nceput. cu poale largi (\ntâi din fâ[ii. croit~ pe corp. Fusta c~dea liber pe mai multe jupoane. se înc~l]au pantofi \n genul celor b~rb~te[ti. Rochia avea mâneci trei sferturi. Vesta – la \nceput f~r~. Pantalonii. c~ma[a era par]ial vizibil~ \n [li]urile mânecilor. În talie ap~reau deseori un [ir de funde ca ni[te rozete ornamentale. cu umeri c~zu]i. Barbi[onul [i must~]ile ascu]ite completau aspectul caracteristic. \n prima jum~tate a secolului al XVII-lea. tipul descris anterior a suferit o interpretare curtean~. erau lega]i sub genunchi cu benti]e [i rozete. bufan]i flasc. p~rul. Cadrul artistic • Fran]a monarhic~ era receptiv~ atât la influen]ele olandeze (vizibile \n simplitatea [i regularitatea cl~dirilor sau mobilierului. când poalele erau fâ[ii. o decorare mai abundent~ erau vizibile [i \n costum. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Cre[terea fastului curtean pretindea o ambian]~ aristocratic~. era tras pe spate. integrându-se stilului Ludovic al XIII-lea (1610 – 1643). descheia]i pe pântece. sau cizme cu toc [i pinteni. Jacheta. Boneta din pânz~ scrobit~. de Rembrandt). cu nasturii \nchi[i doar pe piept. cu talia ridicat~. ca \n palatul de Justi]ie din Rennes. cu margini de dantel~ r~sfrânte peste cizme. ca o tunic~ cu poale deschise. ca [i sulul v~tuit. cu multe dantele la guler [i la man[ete. fie ca o pelerin~ plat~ din pânz~ transparent~ (ca \n Portretul de femeie de Rembrandt. deseori strangulate la cot cu panglici. e[arfapelerin~ acoperind decolteul. Sub influen]a moralei burgheziei protestante. o a doua. la un bal la Augsburg. uneori cu mâneci largi [i [li]uri. din stofe pre]ioase. [i-a d~ruit gulerul frumoasei Jacobine Lauber). În picioare. pân~ c~tre 1630. gulerul \ncre]it. de culoare \ntunecat~. disp~rând scheletul de sârme. spaniol. [i adunat pe spate \n coc ridicat. COSTUMUL FEMININ Tipul de frumuse]e preferat era cel al femeii robuste. de preferin]~ [iruri de perle la gât. ßi la pantofii de model olandez se purtau rozete de dantel~ extrem de scumpe. la lucru. [or]ul indicând activitatea domestic~. la guler [i man[ete. cu forme mai elegante. lat. Olanda a lansat moda jachetei scurte din catifea sau m~tase. sus]inut~ de fire de metal. datorit~ hainelor mai strânse pe corp. asemeni capei spaniole. era \nlocuit~ uneori de p~l~ria cu pene. se purta uneori drapat~ fantezist pe umeri. f~r~ perne. costumul punea \n valoare virtu]ile gospodinei prin atributele caracteristice: boneta strângând p~rul. cu dantele (ca \n Autoportretul lui Rubens cu Isabella Brant). O palet~ mai bogat~ [i str~lucitoare. era purtat nescrobit (ca \n Lec]ia de anatomie a doctorului Tulp. p~strat~ \n costumul na]ional olandez. cât [i la cele baroce italiene sau flamande (prezente \n unele ornamente. apoi compacte).\nchis~ cu nasturi mul]i. Bijuteriile erau mari. ¥inuta era completat~ de sabia atârnat~ la cing~toare. cu [li]uri. Pe trup. principele german Gustav Adolf. de Salomon de Brosse). l~sând fruntea degajat~. . În picioare se purtau ciorapi de m~tase [i pantofi montan]i cu rozete. de obicei. gata s~ fie oricând mânuit~ cu virtuozitate \n spectaculoasele dueluri. 131 Rembrandt [i Saskia. cu man[ete expunând \ncheietura mâinii. Dresden. cu guler mare. m~rginit~ cu blan~. diferit de cel olandez prin silueta mai fin~. \ngusta]i treptat \n jos. Pe cap. zburlit. Peste fusta de dedesubt era \mbr~cat~. formând dou~ baloane. \n p~r etc. de forme regulate. gulerul era fie b~rb~tesc. sub care se \mbr~cau ciorapi de pânz~ sau jambiere tubulare (canons). Muschetarii imortaliza]i de Alexandre Dumas au r~mas figuri emblematice.

COSTUMUL BÅRBÅTESC O coafur~ masculin~ era „cadenette“. ducele de Buckingham a arborat un costum \mpodobit cu diamante \n[irate pe a]e. or~[enimea puritan~. Îmbr~c~mintea burghez~ era mai simpl~. conduse de Cromwell. Sibiu. ÎN AMERICA. poalele mantoului ridicate peste fust~. \n stânga lung. Paris. m~t~suri lucioase. ÎN ANGLIA. Luvru când costumul popular p~stra vechile forme medievale [i renascentiste (ca \n tablourile lui Georges de la Tour sau Louis le Nain). pe care le rupea pe rând pentru a-i vedea pe curteni \nc~ierându-se s~ adune pietrele scumpe. p~l~rie apretat~. COSTUMUL FEMININ Pe cap. evita luxul. iar femeile etalau atributele gospodinei – boneta. cu talia mai sub]ire. 1640. doamna de Sevigné descria. cu bor. Carol I cu so]ia sa. \ntr-o scrisoare. Muzeul Bruckenthal . [or]ul. pe 132 A. secolul al XVII-lea. Prin contrast. Pe trup. curtea regal~ se purta dup~ moda european~ de tip francez (ca \n portretele regelui Carol I [i al reginei Henriette de France. Se foloseau ]es~turi mai luxoase. unde a d~inuit pân~ \n secolul al XIX-lea. modeste.van Dyck. Familie de ]~rani. b~rba]ii \[i tundeau p~rul scurt (de unde denumirea de „capete rotunde“) [i purtau haine simple. îmbr~c~mintea feminin~ era mai elegant~. opus~ cur]ii. \n bucl~ sau codi]~ \mpodobit~ cu panglici sau bijuterii d~ruite de doamne („faveurs“) de unde porecla cavalerului francez Cadet la Perle. multe dantele. decolteul mai mare. pe vremea lui Benjamin Franklin. dar cu o not~ ostentativ~: la nunta regelui. coafura olandez~ „de oi]~“ (à la moutonne). broboada. uneori vârâte \n buzunare. quakerii au dus moda englez~ \n lumea nou~.Louis le Nain. cu p~rul tuns la dreapta pân~ la ureche. \n timpul revolu]iei burgheze. de Van Dyck).

chiar [i atunci când cizmele erau \nlocuite de pantofi cu funde. cu multe panglici. l~sând s~ se vad~ c~ma[a [i gulerul r~sfrânt ca o carte deschis~. cu mâneci cr~pate. [i \n grupuri \n dreptul genunchilor. rhingrave. forma conic~ general~ era reluat~ [i Pompeo Batoni. pantof COSTUMUL LA JUMÅTATEA SECOLULUI AL XVII-LEA Fustanela olandezæ COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. ca o adaptare la via]a de interior. p~l~ria era ]eap~n~. 1766. la rhingrave [i la gacii din Oa[ 133 . Principala podoab~ a costumului o alc~tuiau franjurii din funde a[ezate \n friz~. \n dou~ variante: fusta-pantalon sau fusta peste pantalon. Pe trup. Materialele erau uni. jacheta s-a mic[orat. r~sfrânte sub genunchi. de man[etele ciorapilor. Sco]ia Gerard Ter Borch. \n genul kiltului. 1673. / p~l~rie. Sculptural. silueta p~rea conic~. dar utiliza materiale mai scumpe: satin sau atlaz lucios [i bl~nuri fine. Portret. Pictural. din clopote suprapuse. Evolu]ia de la pledul sco]ian la kilt. Rheingraf von Salm. cu calot~ \nalt~ [i bor mic. domina negrul. Paris. În picioare.Silueta masculin~. olandez. regele Fran]ei Ludovic al XIV-lea. Colonel William Gordon of Fyvie. Luvru CONDI¥II DE DEZVOLTARE Odat~ cu \mbog~]irea peste m~sur~ a Olandei [i cu aspira]ia noului ei patriciat c~tre grandoare [i ostenta]ie./ rhingrave-pantalon [i jupon. \n talie. de la numele trimisului diplomatic al Olandei la Paris. costumul de tip olandez a evoluat c~tre o ]inut~ de salon cu forme excesiv de ample [i rigide. Pe strad~ se purta o ampl~ pelerin~. ca \n portretul de b~rbat de Gerard Ter Borch. \n contrast cu albul c~m~[ii. care a fost adoptat~ la toate cur]ile europene. Piesa cea mai neobi[nuit~ era \ns~ pantalonul-fust~. COSTUMUL FEMININ P~stra formele anterioare. r~mânând ca un bolero scurt. guler. numit „rhingraves“.

secolul al XVII-lea 134 . gravur~.Abraham Bosse. Balul.

Abraham Bosse. secolul al XVII-lea 135 . Concertul.

ci prin supradimensionarea capului cu peruca leonin~. 80 de metri sala oglinzilor) [i prin bog~]ia materialelor. haine de efect. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Dac~ nobilimea \[i etala privilegiile \n bog~]ia baroc~ a ve[mintelor. \ncadrau [i ordonau ornamentele baroce necesare pentru a ilustra m~re]ia Fran]ei [i splendoarea cur]ii monarhului absolut. masivitatea volumelor se asocia cu gra]ia unor contururi u[or curbate. coloane) [i prin armonia ansamblului. ca \n dulapurile [i comodele din lemn de esen]e scumpe. Cadrul artistic • Str~dania c~tre un ideal de A. secolul al XVII-lea COSTUMUL ÎN STIL CLASIC FRANCEZ Pereflii de oglinzi pentru peruca Regelui-Soare rigoare [i claritate ra]ional~ exprimat~ \n gândirea lui Descartes sau \n picturile lui Poussin se reg~sea \n planurile construc]iilor. Luvru . cu aplice din bronz aurit. În artele decorative. Boulle. Rolul de „c~petenie“ era semnalat nu de coroan~ (ad~ugat~ persoanei) ca \n trecut. tocuri. atitudini studiate. ansamblul cel mai reprezentativ al stilului Ludovic al XIV-lea. \n structura fa]adelor [i a interioarelor. castelul de la Versailles. femeia ap~rea mai pu]in spectaculoas~. se \nscria \n viziunea clasic~ prin puritatea volumelor cubice. În compara]ie cu b~rbatul. chez~[ie a cârmuirii \n]elepte. Fran]a s-a impus lumii \n a doua jum~tate a secolului al XVll-lea [i prin cultura [i arta ei clasice. Versailles. Forme geometric regulate. care juca un Galeria Oglinzilor. Comparat cu soarele sau cu zeul Marte [i considerându-se el \nsu[i primul actor pe scena istoriei. ritmul echilibrat al orizontalelor [i verticalelor (brâie. Paris. secolul al XVII-lea CONDI¥II DE DEZVOLTARE Prosper~ [i puternic~. burghezia. Dulap în stil Louis XIV. simetrice.Louis le Vau. Idealul de frumuse]e uman~ era \ntrupat de figura maiestuoas~ a monarhului absolut. C. Castelul Versailles. ca [i \n cea a gr~dinilor. \n fa]a publicului regele uza de mijloace teatrale: peruc~. fotolii cu sp~tare supra\n~l]ate [i tapiserii. ca p~uni]a pe lâng~ p~un. stâlpi. Impresionând prin dimensiunile monumentale (800 de metri fa]ada.

nobil. gravur~ din Personnages de qualité 1680-1715 . tocurile pantofilor. Sculptural . marcând gesturile largi – cu mâna eventual sprijinit~ de baston. combinate pentru a da un efect somptuos. jabou. cu m~tase [i fir. [i-a impus punctul de vedere \n structura ra]ional~ a costumului. \n tonuri majore. tipare de juste-au-corps [i de corsaj feminin. era ob]inut~ prin peruc~. pentru a face persoana vizibil~ \n spa]iile imense ale s~lilor. Dup~ \ntemeierea manufacturilor franceze de dantele de la Alençon (la care colaborau creând modele Siluet~. tricorn. Costume de iarn~. Mai cu seam~ hainele b~rb~te[ti au evoluat c~tre forme mai sobre [i mai confortabile. man[etele voluminoase. dantel~. dominat~ de ro[u [i aur. Elegan]a liniilor u[or curbate ale siluetei era realizat~ prin croial~. Materialele folosite erau variate: catifea. supradimensionarea volumelor. ofi]er. variante de fontange Bonnart.rol \nsemnat \n administra]ia statului. doamn~ la curte. ca [i a \ntregii culturi. Ca mijloace picturale se recurgea la o cromatic~ sonor~. intrate chiar \n ]inuta de curte. ve[mintele dobândind str~lucire prin ]es~turile lucioase. galoane etc.

P~l~ria tare avea borul \ndoit. gulerul a fost masat \n fa]~. ca semne distinctive ale armelor [i gradelor. dantelele au invadat tot cadrul vie]ii curtene. ad~ugându-i-se. Ludovic al XIV-lea. care avea mâneci. Cravata a ap~rut la sfâr[itul secolului al XVII-lea. Pe de-o parte ]inuta civil~ a fost adaptat~ cerin]elor ost~[e[ti. n-au apucat s~-[i fac~ fundele). COSTUMUL NOBILIAR BÅRBÅTESC Noul stil s-a conturat mai ales dup~ 1670. când \ntre costumul civil [i cel militar s-au stabilit interinfluen]e. abunden]a p~rului era sugerat~ de peruca enorm~. formând tricorn [i era \mpodobit~ cu pan~ mic~ de stru]. Pe trup. Rigaud. galoane [i nasturi [i stabilindu-se culoarea stofei [i a dublurii. În cas~ era \nlocuit~ cu un turban sau cu boneta de noapte. devenind jabou. vizibil~ la guler. Dup~ 1677. man[ete [i eventual la poalele \ntoarse ale hainei.pictori ca Le Brun sau Berain). când panglica a fost doar \nnodat~ simplu (numele provenind de la un regiment croat \n serviciul francez. atât \n forma jachetei pe corp. Pe cap. c~ma[a era vizibil~ la guler [i man[ete. uniforma militar~ a \nrâurit \mbr~c~mintea civil~. surprin[i \n b~t~lia de la Steinkerque. Luvru 138 . lung~ pân~ la genunchi. \ncre]it vertical [i prins cu o fund~ [i o bijuterie. Pe de alt~ parte. exista [i un jurnal de mod~. ai c~rui ofi]eri. din p~r de om sau de cal. cu dantel~. Paris. 1701. odat~ cu instituirea uniformelor armatei na]ionale permanente. cât [i \n decorul ei alc~tuit dintr-o mul]ime de nasturi [i butoniere. \mpodobind din bel[ug gulerele [i man[etele. era de H. Spre a nu fi acoperit de peruc~. dar \nrâurind [i motivele ]es~turilor de m~tase produse la Lyon [i ap~rând [i \n decorul vaselor [i platourilor de ceramic~ de Rouen etc. Le Mercure gallant. Vesta. uneori mai lung~ pe um~rul stâng. pe când fa]a era ras~.

dar era realizat din materiale mai solide [i \n culori mai \nchise (stofe de lân~ brun~ sau neagr~). de preferin]~ din diamante. Pe trup. O podoab~ caracteristic~ era „fontange“ (ini]iat~ de favorita regelui. Pe trup. buzunare mari. Iarna nu era necesar~ alt~ hain~. Atitudinea obi[nuit~ era u[or aplecat~ \nainte. Caracterul func]ional al hainelor masculine. deseori cu volane orizontale (falbalas). atârnând. În Caracterele lui La Bruyère. aristocratic~ – cu silueta alungit~ prin coafur~. prins de bonet~. lung~ pân~ la jum~tatea coapsei [i strâns~ la brâu cu o curea. dar f~r~ a neglija farmecele feminine – dezv~luite prin decolteu [i mânecile trei sferturi. se purta tren~. Pantof b~rb~tesc de curte. inele etc. Pantalonii largi acopereau genunchii [i erau continua]i de jambiere. În picioare se \nc~l]au ghete groase sau sabo]i. Pe trup. dar numai ca podoab~. ar[i de soare. baston. Muzeul de Art~ . locuind \n bordeie. Ca accesorii se purtau m~nu[i. Uneori rochia avea un [or]. dedesubt „jupe“. tren~. bro[e.M~tase de Lyon cu motive de dantel~ aceea[i form~ [i lungime ca [i jacheta. Jacheta brodat~ cu fir putea fi purtat~ doar cu permisiunea regelui (à brevet). Jacheta era lung~ pân~ la genunchi. de mod~ olandez~. ornamentatå cu nasturi [i g~ici. coborât~. ca \ntr-un \nceput de plec~ciune. mai numeroase. croit~ pe corp (numit~ juste-au-corps). p~l~ria cu bor era v~lurit~ de ploaie. Accesoriile erau cele masculine. c~ma[a se vedea m~rginind decolteul. Cizmuli]ele pân~ la glezne sau pantofii aveau limb~ [i funde \n aripi de moar~ [i tocuri late p~trate. era strâns~ în corsajul [nuruit peste o scânduric~ triunghiular~ învelit~ în ]es~tur~ brodat~. dup~ regiuni. Pe cap. cusut~ \n cas~. ]~ranii erau prezenta]i slabi. practice pentru munc~. descul]i [i \n zdren]e. dar neapretate [i pantalonii moi ale costumului de curte proveneau de fapt din mediul burghez. din broderii sau dantele. boneta de pânz~ alb~ avea diferite forme. mânecile pân~ peste cot. pantofii aveau tocul ceva mai înalt. la o vân~toare regal~. f~r~ podoabe. Costumul ]~r~nesc p~stra mai departe formele medievale. [i-a prins p~rul cu o panglic~). Decolteul mare era oval. man[on legat \n talie cu panglic~. fie n~frama din pânz~.. Tablourile fra]ilor Le Nain (p. Costumul feminin. În picioare. unele ridicate pe cre[tet. Talia. l~sa s~ se vad~ la gât fie gulerul alb al c~m~[ii. Pentru ceremonii. deasupra „manteau“ deschis \n fa]~. se \mbr~ca pelerina cu glug~. tocurile ro[ii fiind un privilegiu al aristocra]iei. c~ma[a avea gulerul deschis peste haina din stof~ aspr~. fiind [i ea brodat~. \ncruci[at~ pe piept.128) sau ale lui Georges de la Tour sunt pre]ioase documente cu privire la aspectul ]~ranilor. cu mâneci tubulare [i man[ete voluminoase. [i cu [li] la spate. În picioare. bijuteriile. un pliseu din pânz~ [i dantel~ scrobit~ a[ezat vertical pe cre[tet. altele lungi. cu fusta \ncre]it~. COSTUMUL ¥ÅRÅNESC BÅRBÅTESC Pe cap. Costumul burghez imita forma celui curtean. l~sând s~ se vad~ „jupe“ sau ridicat bufant. cu jacheta [i vesta groase. fusta \n dou~ straturi. COSTUMUL FEMININ Pe cap. influen]at în detalii de mod~. aceea[i \nc~l]~minte solid~ ap~ra de noroaiele drumurilor. tocuri. mai modest era cel al gospodinei. la fel de masive. zbârlit. ca [i la man[ete (engageantes). Barcelona. m~nu[ile [i bastonul pentru plimbare. doamna de Fontanges care. accentuând [oldurile. rochia groas~. solemn~. gulerul [i man[onul de blan~. COSTUMUL FEMININ ¥inuta de curte era ceremonioas~. Deasupra se \mbr~ca jacheta asem~n~toare cu cea b~rb~teasc~. p~rul era tuns \n [uvi]e inegale. p~rul era ordonat \n bucle. Pe strad~. ciorapii erau tra[i peste pantalonii care erau pân~ la genunchi. În picioare. Bijuteriile erau nasturi. \n unghi.

În timpul lui Matei Basarab [i Vasile Lupu. Bucure[ti. apoi \n vremea lui ßerban Cantacuzino. \n plus.Palatul brâncovenesc de la Mogo[oaia. Biblioteca Academiei Române COSTUMUL PE TERITORIUL ROMÂNIEI. În ultimul sfert al secolului. Constantin Brâncoveanu [i Dimitrie Cantemir. 1702 Matei Basarab [i doamna Elina. ÎN SECOLUL AL XVII-LEA Roze cioplite în piatræ sau cusute cu fir CONDI¥II DE DEZVOLTARE În secolul al XVII-lea. din Liturghierul lui Radu Sârbu. Cadrul artistic • Construc]iile moldovene[ti oglindeau luxul curtean. ca biserica Trei Ierarhi din Ia[i. [i presiunilor militare [i politice ale Imperiului habsburgic. acoperit~ cu o veritabil~ dantel~ de piatr~ aurit~. cultura [i arta româneasc~ au atins un \nalt nivel. pe la jum~tatea veacului. iar Transilvania. stilul brâncovenesc. ¥~rile Române trebuiau s~ reziste agresiunilor Imperiului otoman suzeran. 1654. sintez~ a artei culte [i populare 140 . ca din g~ietane \mpletite [i flori brodate.

Muzeul Satului . cu unele \nrâuriri ale Rena[terii apusene. cu fente pentru mâini. Departe de hieratismul impus de Contrareform~ ]~rilor catolice. \nchis~ cu nasturi [i cu ceaprazuri pân~ la brâu. COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap se purta c~ciula de blan~ fie cu forma \nalt~. peste care se purtau în picioare papuci. ca [i cea a Regelui Soare din Fran]a contemporan~. oferea modele de elegan]~. mai ales pentru via]a zilnic~. a excelat prin propor]iile echilibrate ale M~n~stirii Horezu sau ale Palatului Mogo[oaia. Caftanul era uneori \nlocuit de conte[ul cu mâneci scurte [i largi (ex. \n ve[minte lipsite de exager~ri. ca [i nasturii din noduri de fir (numite mai târziu „brandenburguri“). Ia[i. cu fente. Muzeul Mitropoliei Moldovei Costum b~trânesc de Vrancea. Remarcabil~ era la caftane [i bog~]ia cheotorilor \ntinse de-a lungul pieptului. ve[mântul tradi]ional de ceremonie era caftanul cu mâneci lungi. sub caftan. cioplite \n piatr~. Dintre ]~rile vecine. dar umane. desprins din portretele domnitorilor.Idealul uman . cu mâneca r~sucit~. primind. Deseori. p~strat~ de la Mihai Viteazul. În vremea lui Constantin Brâncoveanu caftanul avea aspectul unei mari pelerine. \mpodobit~ cu egret~ prins~ cu o bro[~ scump~. Biserica Trei Ierarhi. Ia[i române[ti. cel al lui Simeon Movil~ de pe broderia de mormânt). „à la Schiavone“. cizelate \n argint aurit sau brodate \n m~tase [i fir. ca [i de supradimensionarea sferoidal~ caracteristic~ Imperiului otoman. de care erau cusu]i ciorapi de piele (me[i). accentua \n primul rând for]a moral~. \ncheiat pân~ la brâu cu nasturi. cu flori \nalte de un deget. a c~rei aristocra]ie str~lucitoare se \nrudea deseori cu boierimea moldovean~. despicat \n frunte. iar pentru c~l~rie cizme. domnitorii purtau \ns~ ve[minte de tip apusean: tunica scurt~ pân~ mai sus de genunchi. siluetele eroilor români se profilau bine legate. era din postav ]esut cu aur. ca [i prin ornamentele florale. din catifea \nflorat~ [i \mbl~nit. [i [alvari. broderie. dar [i pe cea fizic~. dispuse la distan]e regulate. ca ni[te benzi din \mpletitur~ de fir. Sub caftan se \mbr~ca anteriul la fel de lung. detaliu Doamna Tudosca. Bucure[ti. Cel al lui Vasile Lupu. fie ca o bonet~ mai joas~ care putea avea [i bor. \nrâuriri ale hainelor apusene. 1640. Pe trup. descris de Stanislas Oswiecin. pantaloni pe picior [i cizme. Ia[i. mai cu seam~ Polonia. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Costumul domnesc [i boieresc din ¥~rile Române p~stra \n continuare ve[mintele de ceremonie de tip bizantin. Biserica M~n~stirii Sfin]ii Trei Ierarhi. dublat~ cu hermin~.

Voievodul Constantin Brâncoveanu. biserica mare a m~n~stirii Hurezi. fiii [i fiicele lor.Constantinos. Vâlcea . jud. Doamna Maria.

Spre deosebire de Moldova. din catifea cu flori. r~sucite (cu croiala p~strat~ [i azi \n costumul popular din Vrancea). În picioare. caftan. asem~n~toare celor r~mase \n portul popular.Ieremia Movil~. cu mâneci brodate. avea un costum asem~n~tor. Floare brodat~ cu fir. doar cu un v~l. Doamna era \mpodobit~ cu multe bijuterii. f~r~ str~lucirea florilor de aur. Contemporana ei din ¥ara Româneasc~. cu calota brodat~ cu perle. iar la urechi cu dou~ roze din aur sub care atârnau cerceii. Istrate-lemnarul sau Pârvu Mutuzugravul. doar la gât avea un guler \ncre]it. ca [i femeile de rând. unde reprezentantele protipendadei purtau \n mod obi[nuit p~l~rie. boieroaicele acoperindu-se. So]iile micilor boierna[i de ]ar~ ca [i or~[encele purtau fote sau vâlnice \ncre]ite. r~sucite \n jurul trupului (mo[tenite probabil din secolul trecut). Pe trup avea o bluz~ pu]in vizibil~ la gât. doamna Elina a lui Matei Basarab. cu toc mic. dup~ moda spaniol~. secolul al XVII-lea Boierii rivalizau \n lux cu domnitorii. apoi o rochie din brocart cu flori. Chiar [i boierii mai mici sau me[te[ugarii ca Vuca[inpietrarul. \nchis pe piept cu nasturi [i cheotori lungi. ¥ara Româneasc~. [iraguri de perle [i lan]uri foarte mari [i lungi. care lucrau pentru Constantin Brâncoveanu. [i cu bl~nuri ieftine. spaniol~. decoltat~ [i un conte[ cu mâneci foarte largi. Costume de \ncoronare: granata. Uniforma ost~[easc~ exista \n al doilea deceniu al secolului. înc~l]~rile erau cele europene. \mpodobit~ cu egreta prins~ \n agrafa cu pietre scumpe. era \nf~]i[at~ pe broderia mormântului purtând peste p~rul strâns dup~ moda apusean~. doar executate din materiale mai modeste. broderie. Pe cap so]ia lui Vasile Lupu. \ntinse orizontal pân~ la umeri. \n ¥ara Româneasc~ aceasta era un privilegiu al doamnei. ap~reau \n picturile votive \nve[mânta]i \n haine de aceea[i croial~. Tudosca Doamna. o p~l~rie \nalt~. din stofe. conte[ [i mantie 143 . Muzeul m~n~stirii Sucevi]a COSTUMUL FEMININ Costumele doamnelor erau de o deosebit~ splendoare.

care [i-a g~sit un suport pre]ios [i pe evantaie. pantalon. iar etajarea \nsemna suprapunerea lor cu acoperi[ cu tot –. ve[mintele croite pe fir drept nu se mulau pe trup. folosind toate mijloacele artelor [i ale costuma]iei. China \[i sus]inea prestigiul prin splendoarea ceremoniilor. [i de b~rba]i. Caftanul. \nchizându-se \n fa]~. sex. Hunan COSTUMUL TRADI¥IONAL ÎN CHINA Case de porflelan øi haine de mætase ansambluri riguros stilizate. Gâtul era acoperit de fular. costum feminin din nord. Idealul de frumuse]e uman~. În antichitate imperiu sclavagist. [i suprapuse \n mai multe straturi. p~l~rie de bambus. pantof imitând piciorul legat Scaun din lemn l~cuit. Audley pe um~r. mandarin. ca [i \n ve[mintele ample [i impun~toare ale cur]ii imperiale. Croiala de baz~ a hainelor era cea a caftanului. nici o hain~ nu se tr~gea pe cap. sculptat cu dragoni [i l~cuit. s-a r~sfrânt [i asupra costumului: m~t~surile [i broderiile au \mprumutat liniile [i culorile picturii. folosit atât de b~rba]i cât [i de femei. integrând acute observa]ii realiste \n 144 Siluet~. era marcat pe de o parte de setea de \n]elepciune spre dobândirea lini[tii depline. China a fost timp de cinci milenii focarul de civiliza]ie. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Costumul chinezesc. chiar [i mâinile erau ascunse de man[ete de m~tase alb~ (pe care [i azi actorii operei clasice le las~ sau le ridic~ cu gesturi sacadate). f~r~ cus~tur~ CONDI¥II DE DEZVOLTARE Al~turi de India. folosind nu atât culorile primare. Ve[mintele oficiale indicau func]ia. Ca [i \n restul Asiei. anotimp. ci toate se \mbr~cau pe mâneci. printr-o evident~ uniformitate \n linie [i structur~. evantaie. de[i foarte diferen]iat \n func]ie de clasa social~. prin \mbr~carea mai multor haine una peste alta. Coloritul viu [i variat. Este interesant de remarcat principiul multiplic~rii elementului de baz~ atât \n arhitectur~ – \n care palatul. Splendoarea artelor plastice [i decorative. cât [i \n vestimenta]ie. cât mai ales nuan]ele intermediare . col. ca [i evantaiul. Cadrul artistic • Solemnitatea palatelor [i templelor ap~rate de ziduri groase se reg~sea \n mobilierul somptuos. transmi]ând \n r~stimpuri ecouri [i Europei. ca [i pantalonul erau purtate [i de femei. \n Evul Mediu stat feudal cu strict~ organizare ierarhic~. ca [i templul. se constituiau din succesiunea unor pavilioane simple identice. Sculptural. ci \l mascau. cultur~ [i art~ cu cea mai mare \nrâurire asupra \ntregii Asii. / ilice. pantof pentru picior legat. alc~tuind \n acela[i timp [i un paravan pentru purt~tor. caftan. Londra. / calot~ [i p~l~rie de mandarin. armele de metal au fost cizelate cu art~ etc.Pavilion. fiind largi. neajustate prin \ncre]ituri sau pense. vârst~. \ntrupat \n figurile zeilor ca [i \n cele ale \mp~ra]ilor. afirma \n acela[i timp unitatea locuitorilor imperiului. Templul Kung-Tse din Chang-sha-fu. de tip poncho. din sud. iar pe de alt~ parte de conven]iile vie]ii sociale.

) sau broderii figurative stilizate.). ßi piept~n~tura era \n China feudal~ un semn de distinc]ie social~. \n condi]iile climaterice foarte diferite ale \ntinsului imperiu: dac~ \n regiunile sudice. vernil. ap~rând de soare. Materialul de baz~ al ve[mintelor a fost \n estul Asiei. COSTUMUL BÅRBÅTESC Capul p~rea relativ mic propor]ional cu corpul. dinastia ¥in – galbenul-[ofran). M~tasea a p~truns [i \n Europa. cu panglici. Împ~r~teasa Chinei. fiecare dinastie domnitoare având o culoare emblematic~ (de exemplu. regulate (flori de lotus rotunde etc. În evul mediu cavalerii \[i strângeau p~rul lung \n cocuri. Xiao-Jing-Xian. tropicale se purtau haine sub]iri din m~tase. dar oamenii de vaz~ purtau must~]i sub]iri. în costum oficial 145 . Caracterele proprii costumului chinezesc au provenit \n mare m~sur~ din utilizarea ]es~turilor de m~tase. dar [i de ploaie. de milenii. simetrice. p~l~rii cu bor r~sfrânt sau p~l~rii din bambus. Fa]a era de obicei ras~. [i cioc mic. slujea de asemenea ca distinc]ie social~. m~tasea – echivalent al lânii sau inului din bazinul mediteranean. \nalte.(roz. Pe cap purtau calote sau tichii de forme foarte variate. de la col]urile gurii. ca [i fiecare grad \n func]iile civile sau militare. iar slujba[ii \mpletit \n coad~ lung~. portocaliu etc. Decora]ia consta din motive ]esute. sau prin v~tuirea unor ve[minte (bumbacul era folosit doar pentru astfel de c~ptu[eli). \n zonele friguroase izolarea termic~ era ob]inut~ prin suprapunerea mai multor straturi. transportat~ de caravane \n Grecia antic~. l~cuite (sprijinite pe un co[ule] \mpletit care asigura circula]ia aerului \ntre cap [i p~l~rie). pân~ la 13 – 14. apoi a fost produs~ \n atelierele Bizan]ului. iar mai târziu \n cele ale Floren]ei sau ale altor ora[e italiene.

Ca recompense. 146 care \nf~]i[a pentru civili. Alt semn distinctiv era umbrela de o anumit~ culoare [i de o m~rime propor]ional~ cu gradul. Evantaiul era utilizat curent [i de c~tre b~rba]i. coral. gâ[te s~lbatice etc. diferit prin material (pietre pre]ioase. cu mâneci strâmte [i fular. Însemnul distinctiv era \n primul rând mo]ul bonetei sau p~l~riei. ace (acul lung de argint fiind \nsemnul logodnei. rangul II – ro[u din piatr~ inferioar~. secolul al XIX-lea. Pe trup erau suprapuse mai multe straturi cu aceea[i croial~ de caftan ca [i cele b~rb~te[ti: c~ma[a scurt~. p~rul piept~nat \n coafuri complicate era \mpodobit cu flori. rochia lung~ (haol). iar militarii. Pantalonii largi [i lungi erau aproape invizibili.). fie cizme. iar pentru militari. eventual \mbl~nite. ca inelul european). largi. panglici. sticl~) [i mai ales prin culoare (rangul I cl. ro[u. eventual un [or] [i papuci de pâsl~. femeile erau supuse schingiuirii picioarelor prin legarea acestora cu fe[i \nc~ din copil~rie.). având fiecare un costum strict reglementat. Muncitorii [i ]~ranii se legau pe frunte cu o batist~ [i purtau doar un caftan scurt peste pantaloni. Pe trup. Înc~l]~mintea consta din ciorapi croi]i [i cusu]i [i. \ncins~ cu o centur~ cu agraf~. \nchise \ntr-o parte. fie pantofi din pâsl~ sau catifea (stângul la fel cu dreptul). jacheta scurt~ pân~ sub genunchi (ma-cual). În costumul tuturor oamenilor cu stare se suprapuneau ve[minte cu croiala de caftan. o coad~ de vulpe. lungi sau scurte. cu mâneci largi [i man[ete acoperind mâinile. Artele Chinei au influen]at puternic stilul european rococo din secolul al XVIII-lea (chinoiseries). slujba[i de stat civili sau militari (care \[i ocupau postul prin concurs). comozi. erau expu[i pantofii logodnicei. func]ionarii primeau o pan~ de p~un la p~l~rie. Hain~ imperial~ brodat~. jacheta putând fi \nlocuit~ cu o vest~ scurt~. \n timpul negocierilor c~s~toriei. cl. ca un bumb. negru d~dea fe]ei aspect de por]elan. Pe cap. Iarna se \mbr~cau mai multe haine. clasele V–VI – alb. \ncheiat~ de p~rin]i f~r~ ca so]ii s~ se vad~.Asiei centrale. III–IV – albastru. patrupede (lei. tigri etc. valoarea social~ [i comercial~ a femeii fiind apreciat~ dup~ micimea picioarelor. f~r~ mâneci. Pantalonii. erau orândui]i \n grade ierarhice. p~s~ri (fazani. deasupra o alt~ jachet~ mai scurt~ (ma-cual) sau un ilic scurt. clasele VII–IX – auriu). cl. proveni]i ca [i caftanul de la popoarele nomade din stepele . nu se vedeau de sub poale. II – ro[u din coral. iar femeile m~ritate \[i r~deau p~rul deasupra frun]ii. acoperind mâinile (haol). peste un caftan lung mandarinii \mbr~cau un altul mai scurt. protejate de teci de argint. Nobilii demonstrau dreptul de a nu munci prin unghiile excesiv de lungi. Berlin. Accesorii. Museum fur Volkerkunde Mandarinii. În decursul timpului aceste piese au fost suprapuse \n diferite variante. Ca o dovad~ de rang \nalt. COSTUMUL FEMININ Machiajul \n alb. I – \l avea ro[u din piatr~ pre]ioas~. cu guler–pelerin~ [i având pe piept o imagine brodat~ sau pictat~. peste c~ma[~ se purta o hain~ cu mâneci largi [i lungi. dar [i de total~ aservire b~rbatului.

\ntreaga natur~ era evocat~ printr-un detaliu redat cu sensibilitate [i fantezie. Pentru a nu se deranja \n timpul somnului. Cadrul artistic • În arhitectur~. militari). s-a generalizat obiceiul de a dormi cu gâtul sprijinit pe o capr~ mic~ din lemn sau pe o c~r~mid~ \n loc de pern~. negrul sprâncenelor. Kyoto . Sculptural. date de coafur~. cu cocuri prinse cu panglici [i ace. ca [i \n China. ca o trestie. p~rul era piept~nat \n coafuri complicate. Înrâurit~ la \nceputul evului mediu de exemplele Chinei imperiale. templele se \n~l]au cu acoperi[uri suprapuse. Având aceea[i croial~ Templul Daigoji. fie c~ erau din m~tase cu scumpe broderii fie din bumbac ieftin. lipsit~ de proeminen]e de baz~ ca [i caftanul chinezesc. femeia cu silueta plat~. dându-i consisten]~ [i modelând-o \ntr-un volum general cilindric. dar pere]ii erau alc~tui]i din panouri u[oare ca urmare a deselor cutremure. preo]i. atingând apogeul \n secolele XV–XVIII. pictat~ sau brodat~ cu motive geometrice sau florale. [i muncitori (negustori. Pe vreme rea capul era acoperit cu o broboad~. \n Japonia. kimonoul japonez se deosebea prin mâneca deta[at~. sau bumbacul. ca [i a buchetelor de flori sau \n pictura pe m~tase. cu o fizionomie deosebit~ \n ansamblul Extremului Orient prin laconismul formei [i vioiciunea expresiei. agrementat de evaz~ri ca ni[te aripi de fluture. marinari) f~r~ arme. trasate.Vila imperial~ Shugakuin. la fel cu podoabele de pe cap. Chiar [i cruzii samurai \[i mânuiau spadele cu mi[c~ri unduioase de dans. ornamentat prin tehnica mai ieftin~ a imprim~rii. 1650 (cu panouri glisante) (sâni. cu spatele drept. putând fi oricând deschis c~tre gr~din~. ]~rani. Forma riguroas~ era \nviorat~ pictural de accentele vii de culoare dispuse asimetric. Interiorul ap~rea astfel compus din planuri dreptunghilare glisante. templul Ginkakuji. având dreptul s~ poarte una sau dou~ s~bii. Materialele folosite erau m~tasea. Idealul de frumuse]e uman~ punea \n valoare mai ales agilitatea [i gra]ia. ca [i \n China. ascunzându-l. mâneci etc. [i \mpodobit cu flori [i bijuterii. \n tu[e spontane. Ca [i ve[mintele Imperiului chinez. Japonia [i-a conturat un stil original \n art~ ca [i \n costuma]ie. ca \ntr-un poem din câteva cuvinte (haiku). Totu[i. ci \l \nveleau decent. În aranjarea parcurilor. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Societatea feudal~ japonez~ era \mp~r]it~ \n st~ri privilegiate (nobili. COSTUMUL FEMININ Pe cap. accentuând albul pielii. hainele lungi [i largi suprapuse \ngro[au silueta firav~. 147 Ashikaga Yoshimasa. me[te[ugari. [olduri) \[i p~stra linia [i datorit~ a[ez~rii pe podea. iar cele feminine difereau prea pu]in de cele b~rb~te[ti. ca [i \n pictur~. formând un buzunar. ve[mintele tuturor aveau aceea[i form~. Kyoto COSTUMUL ÎN JAPONIA Flori pictate pe kimono CONDI¥II DE DEZVOLTARE Insulele arhipelagului japonez au ad~postit o civiliza]ie bimilenar~. nici cele ale insulelor nipone nu se mulau pe trup. cu culori delicate. mai ales dup~ secolul al X-lea. Condi]ia femeii era de total~ subordonare. Fa]a era machiat~.

\n vechime. l~cuit~. ca agrafe (f~r~ cercei. pe când \n mâneci se ]ineau doar batistele din hârtie. servind drept suport moale copiilor purta]i \n cârc~. lung. slujea ]~ranilor drept umbrel~ de soare [i de ploaie. pe când p~l~ria de pai. pe plaj~). secolul al XIX-lea. pe rogojini. Accesoriile obi[nuite erau evantaiul [i umbrela. COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. care la femeile m~ritate avea la spate funda \nnodat~ peste o pânz~ pliat~. dup~ stare. Netsuke. boneta \nalt~ era apanajul st~rilor privilegiate. Kunstmuseum Harunobu. legat \n coc. Pe trup erau suprapuse mai multe chimonouri lungi. coliere sau br~]~ri). Hamburg. din m~tase sau bumbac. \n cing~toare puteau fi \nfipte diferite obiecte (evantai etc. stamp~. Kimonoul neavând buzunare. Bijuteriile erau purtate pe cap. pentru a face loc curelelor sandalelor (purtate [i azi \n Europa. Înc~l]~mintea. iar p~rul era. l~sându-se s~ se vad~ câte pu]in din gulerul fiec~ruia. ca [i fruntea. Pentru a se feri de noroi se \nc~l]au galen]i de lemn pe dou~ [ine. Barba era ras~.ro[ul gurii mici. se umbla \n ciorapi de bumbac. secolul al XVIII-lea 148 .). Peste ultimul kimono era legat un brâu lat (obi). Îndr~gosti]i în z~pad~. În cas~. iar din]ii erau \nnegri]i pentru a masca imperfec]iunile. croi]i cu degetul cel mare separat.

tipar de kimono. Muncitorii purtau un singur kimono scurt sau suflecat. puteau fi suprapuse. b~rba]i în kimono. briceagul.. În costumul oamenilor de vaz~. ultimul fiind legat \n talie cu un cordon sub]ire. pantalonii scur]i [i foarte largi nu se vedeau de sub mantia lung~. cioplit~ din filde[. Dou~ fete pe verand~. strâm]i. singurul ve[mânt al ]~ranilor la lucrul câmpului. femei în kimono. numit~ netsuke. os. o leg~tur~ de pânz~ peste [olduri. ca s~ nu 149 . netsuke. de cordon se ag~]au punga cu bani. reprezentând animale sau oameni. Ca accesorii. ciorap la suirea pe tron. Înc~l]~mintea era aceea[i pentru ambele sexe. ca [i \n Egipt. Ghei[å. cutia cu medicamente sau cu tutun. f~r~ asperit~]i. În func]ie de rang [i de anotimp. sanda.Utamaro. kimonoul neavând buzunare. mai multe kimonouri (pân~ la 12. Purtate din secolul al XV-lea. permi]ând mi[c~rile [i l~sând s~ se vad~ pantalonii lungi. peste 30). stamp~. aceste mici sculpturi erau adev~rate opere de art~. 1750 Pe trup. stamp~. ca [i \n costumul feminin. 1790 Harunobu Suzuki. lemn etc. Coafuri. atârnate de câte un [nur de m~tase petrecut pe sub cing~toare [i terminat cu o bil~ perforat~. \n compozi]ii compacte. ca un slip. era. iar \mp~ratul.

erau de uz curent. din metal sau lac. erau prinse pe bra]e [i pe picioare. era viu colorat pentru a distrage aten]ia adversarului. dup~ gustul s~u. era \nfipt \n du[manul r~pus. cât [i pedestru. ca [i evantaiul. manevrate fiecare cu câte o mân~. Pe trup era \mbr~cat un slip din pânz~ \nnodat~. Kyoto Armur~ de samurai. ca [i umerii. la spate [i pe l~turi. lupt~torii japonezi purtau m~[ti cu grimase exprimând violen]~ [i cruzime. templul Ginkakuji. un kimono [i un pantalon larg. Costumul militar Samuraii. p~rul era ras pe frunte [i legat cu mo] \n vârful capului. Îmbr~carea costumului de samurai Gard~ de sabie. iar pe fa]a ras~ erau l~sate doar must~]i mici la col]urile gurii [i un cioc sub]ire. din acela[i material. r~zboinici feudali. paveze \n form~ de aripi. Pe cap. Muzeul Na]ional de Art~ legate \ntre ele cu [ireturi de m~tase. [i un pantalon larg. cu un motiv comandat de fiecare r~zboinic. bufant. secolul al XVIII-lea. marcat. dobândind o \nf~]i[are fantastic~. dar putea fi folosit [i pentru a-l lovi \ntre ochi. Garda metalic~ de la teaca sabiei era lucrat~ artistic. Armura propriu-zis~ era din be]e dure [i impermeabile din bambus sau din hârtie l~cuit~. formând pl~ci articulate. permi]ând o mare mobilitate \n lupt~ atât c~lare. acoperind trunchiul \n fa]~. apoi un alt kimono scurt. Armele erau arcul lung cu s~ge]i [i dou~ s~bii. 150 . erau \narma]i [i \mbr~ca]i \n costume de protec]ie asem~n~toare cu cele ale cavalerilor europeni îns~ foarte u[oare. ca o jachet~ cu mâneci \ncre]ite la \ncheietur~. Bucure[ti. Înc~l]~mintea era din blan~. Evantaiul de r~zboi. Urm~rind s~-i \nsp~imânte pe adversari. atotst~pânitori prin secolele XV–XVIII. din baghete de fier. Ap~r~toare rigide. una lung~ [i alta scurt~. secolul al XVIII-lea. legate tot cu [ireturi. Umbrela. cu p~rul \n afar~. ca o isc~litur~ a \nving~torului. c~[ti cu coarne. Un ac mare.se aga]e m~tasea hainei.

pictur~ pe m~tase. Nara 151 .C~lug~rul Jion-daishi. Yakushi-ji.

Jean-Antoine Watteau. Îmbarcarea pentru insula Cynthera. detaliu 1717. Paris. Luvru .

COSTUMUL ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA .

Muzeul de Arte Decorative CONDI¥II DE DEZVOLTARE În Fran]a. încheieturi) cu evaz~ri (poale învoalte. atât în costumul feminin cât [i în cel masculin. efeminat în tr~s~turi [i statur~. fragil. se luau din vreme m~suri de mascare a ravagiilor timpului: înc~run]irea era prevenit~ de pudrarea p~rului sau perucii. oboseala fe]ei era ascuns~ de machiaj. aristocra]ia francez~. Sculptural . prin materialele scumpe [i mai ales prin rafinamentul acord~rii ansamblului. Ludovic al XIV-lea. M~tase în stil Ludovic al XV-lea .). subliniind privilegiul inactivit~]ii (corset. folosind cea mai pre]uit~ calitate a aristocra]iei cultivate. cabinet de lectur~. În picturi de Boucher (Diana) sau de Fragonard (Leag~nul) ca [i în statuetele de por]elan. tocuri. Înc~perile mici (salon. gât. Cadrul artistic • Dup~ moartea Regelui Soare. schelete de sârm~. Supradimensionarea [i pompa solemn~ a stilului precedent au fost înlocuite cu un decor de propor]ii mai reduse. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Costumul de la curte urm~rea marcarea hot~rât~ a deosebirilor sociale prin forme incomode. silueta era format~. iar calitatea cea mai pre]uit~ era gra]ia pus~ în valoare în dans. Paris. Pentru a p~stra iluzia tinere]ii. somptuos [i grav. în acela[i timp îns~ burghezia în ascensiune a recurs mai ales la experien]a Angliei. extremit~]i efilate. peruci etc. care a devenit preponderent~ în moda de la sfâr[itul secolului. volume gracile. budoar etc. gustul. beneficiind din na[tere de privilegii [i rente. în culori pastelate. clasic. Ludovic al XV-lea. p~r~sind via]a public~ de la Versailles. Fotoliu în stil Ludovic al XV-lea. [i cel urm~tor. ]inuturi exotice sau idile din antichitate. femeia ap~rea minion~. secolul al XVIII-lea. statuete sau ceasuri evocând via]a câmpeneasc~. Paris COSTUMUL ÎN STIL ROCOCO Pæstori pudrafli în pæduri aurite Prestigiul Fran]ei a continuat s~ se men]in~ în moda cur]ilor regale pân~ la Revolu]ia Francez~. aproape de adolescen]~.Hotel Matignon. trupul era men]inut de corset [i de fusta pe cercuri. cu tr~s~turi baroce. epoca Regen]ei lui Filip de Orlèans (1715–1723) a constituit în artele plastice [i decorative o perioad~ de tranzi]ie între stilul precedent. prefigurând tutu-ul clasic al dansatoarelor. cu motive sinuoase de inspira]ie vegetal~. ridurile gâtului de „zgarda“ din panglici sau dantele. de fic]iune literar~ – ca în Hotel de Soubise sau Hotel Matignon din Paris. picturi. cu cap rotund [i expresie de candoare afectat~. Idealul de frumuse]e uman~ • Ca în toate epocile de domina]ie a aristocra]iei. cu propor]ii de copil sau de p~pu[~. În vremea domniei regelui Ludovic al XV-lea (1715 – 1774) a ajuns la apogeu stilul rocaille sau rococo. ilustrând tendin]a de evaziune din realitate într-o lume de vis. mobilier aurit. man[ete). din alternarea contrastant~ de sub]ieri (talie. s-a refugiat în intimitatea micilor re[edin]e particulare împodobindu-le cu tot rafinamentul unui gust format de secole. cu contururi curbe. B~rbatul era adolescentin. cu umeri [ter[i.) aveau pere]ii orna]i cu baghete u[oare. membre cilindrice. vârsta preferat~ a elegan]ilor zilei era foarte tân~r~. pe care l-a prefigurat în mare m~sur~. singura inaccesibil~ burgheziei îmbog~]ite.

Luvru . 1739. / bonet~. coc catogan. Materialele folosite pentru ve[minte erau m~t~suri u[oare. / panier. Dejunul. garofi]a). în nuan]e deschise. pene. perle. COSTUMUL B ÅRB ÅTESC P~strând piesele costumului francez precedent. În acord cu aluziile câmpene[ti sau exotice din artele plastice [i decorative. Capul era mic. dulci. acesta [i-a pierdut severitatea [i demnitatea. croiala accentuând gra]ia. coad~ Fr. Rochie Watteau. blan~ etc. tricorn.Pictural . uni sau cu motive florale la dimensiuni naturale (de preferin]~ flori de câmp ca m~ce[ul. Boucher. legate în buche]ele cu panglici sau pres~rate pe un fundal de linii sinuoase. de c~l~rie. machiajul era vizibil. catifelate. Paris. costum b~rb~tesc de salon. tiparul jachetei b~rb~te[ti. rochie pe panier. costumul cuprindea [i el podoabe evocatoare: flori. feminin. coloritul costumului rococo era pastelat.

Fragonard. Wallace 156 . Leag~nul.H. col. 1767.J. (detaliu) Londra.

Staatliche Schlosser 157 . Declara]ia de dragoste.F. 1731.J. de Troy. (detaliu) Berlin.

strâns la spate [i legat cu o panglic~ de m~tase (crapaude) sau prins într-un s~cule] de m~tase. Ca accesorii. provenit~ din costumul de c~l~rie (riding-coat). Costumul militar avea aceea[i siluet~ ca [i cel civil. Sankt-Petersburg. cu tenul foarte alb [i obrajii ro[ii. pân~ la genunchi. Muzeul Ermitaj Jachet~ b~rb~teasc~. secolul al XVIII-lea. fiind îns~ realizat din stofe trainice [i în culori vizibile. ciorapii acoperi]i cu jambiere. detaliu. pecetea [i brelocurile sun~toare. cu poale evazate. COSTUMUL FEMININ Capul p~rea mic propor]ional cu trupul. r~sucit lateral în bucle paralele (aripi de porumbel). detaliu. Pardesiul a ap~rut pe la jum~tatea secolului. Muzeul Ermitaj Jachet~ b~rb~teasc~. sub influen]a englezeasc~. iar pantofii aveau toc mic. Sankt-Petersburg. dar mai scurt~ [i mai u[oar~. Muzeul Ermitaj p~rul. Vesta cu mâneci. cu poale evazate. era brodat~. pudrat alb. albi. sus]inute prin v~tuire cu p~r de cal sau cu hârtie. strâns~ pe corp (închis~ ca [i vesta doar la nasturii din talie). strâm]i. De exemplu. cu jaboul brodat cu dantele. detaliu. secolul al XVIII-lea. Pe trup. erau r~suci]i peste pantalon. în forma redingotei. cravata era ca o band~ încheiat~ la spate. Pantalonii (culottes). c~ma[a era vizibil~ la guler. Machiajul era artificial (cel natural fiind considerat vulgar). r~sfrânte [i prinse cu ace. haine albastre c~ptu[ite cu ro[u. care era modelat~ ca o hain~ feminin~. detaliu. secolul al XVIII-lea. închi[i cu nasturi. apoi cu balene. Muzeul Ermitaj . P~l~ria – tricorn – se purta mai ales sub bra] ca s~ nu se ia pudra de pe p~r. limb~ rotund~ [i cataram~. la brâu atârnau ceasul. Sankt-Petersburg. cheile. Jachet~ b~rb~teasc~. iar venele erau conturate cu albastru. [i la man[ete. era lins pe cre[tet.Jachet~ b~rb~teasc~. regimentul de gard~ avea tricorn cu cocard~ [i pana[. Sankt-Petersburg. ciorapii. În picioare. ca [i jacheta (juste-au-corps). secolul al XVIII-lea. erau netezi.

mâneca pân~ la cot. împodobit cu panglici. iar afar~ p~l~ria de pai a p~stori]elor (bergère) sau tricornul mic pentru c~l~rie. Pantofi. Rochia avea corsajul strâns pe talie. f~r~ talie (negligé). cu decolteu larg. la început din cercuri de lemn care scâr]âiau (criardes). Aluni]ele din m~tase neagr~ (mu[te). Muzeul Bally Fr. cu spatele cutat de pe umeri. Corsetul [nuruit strângea talia. Boucher. ca „rochia Watteau”. care c~deau liber pe panier. Maurice de Rotschild 159 . Fusta învoalt~ era sus]inut~ de un co[ (panier). apoi din oase din gura balenelor [i în sfâr[it din sârme. alta deasupra (manteau) deschis~ în fa]~. c~ma[a era vizibil~ la decolteu [i la man[etele tivite cu dantele. legate cu panglici.pentru a sugera sub]irimea pielii. un adev~rat limbaj. Gâtul era prins în coliere-zgard~ din panglici. dup~ locul unde erau plasate. În cas~ se purta bonet~ mic~ din pânz~ [i dantele. flori sau bijuterii. ßalul ]inea frecvent loc de pardesiu. [tiut doar de îndr~gosti]i. Coafura era strâns~. „adrienne” etc. una dedesubt (jupe). l~sând s~ se vad~ prima. cu man[ete late. În cas~ se mai purta [i jacheta scurt~ olandez~. perle etc. p~rul pudrat cu alb. iar fusta era format~ din dou~ straturi suprapuse. lipite pe obraz pentru a masca imperfec]iunile. col. pene. Pentru a permite o ]inut~ de interior mai comod~. cu dantele. sau alte variante numite „innocente”. 1745. s-au creat diferite modele de rochii [i halate largi. Pe trup. f~r~ corset. Schonenwerd. a[ezate asimetric. ca în China sau în Japonia. au ajuns s~ alc~tuiasc~. Doamna de Pompadour.

Sala Oglinzilor. Cuvillies cel B~trân. deoarece în panier înc~peau buzunare adânci. Evantai. din stof~ sau m~tase. „Louis quinze”. ca un mosor plasat sub bolta piciorului. broda]i cu pietre. ascu]i]i. broda]i cu aur [i argint. aveau toc înalt. jartiere cu panglicu]e. Ca accesorii. instrumentul nelipsit al jocurilor cochet~riei de salon. pietre sau ascunzând un medalion cu portret. secolul al XVIII-lea Fr. Dresda. cu dantelu]e. München Intrarea Palatului Zwinger. foarte decolta]i. uneori în form~ de papuc. geanta nu era necesar~. 1734.În picioare. secolul al XVIII-lea . cu contururi curbe. ciorapii erau colora]i. în schimb. evantaiul extrem-oriental era. Amalienburg. Nymphenburg. Pantofii.

cca. împodobite cu oglinzi de Murano [i por]elanuri. 1740. Viena. la curtea lui Frederic cel Mare. Pe când b~rba]ii aveau masca pân~ la gur~. ßi la Vene]ia. b~rba]ii. Kunst und Gewerbe Museum 161 . se purta moda francez~. femeile o preferau pe cea oval~. lâng~ Dresda. Muzeul de Arte Decorative ADAPTÅRI ÎN ALTE ¥ÅRI În Germania. de unde numele german al stilului rococo – Zopfstil. n În Prusia . tricornul [i o cap~ larg~ din m~tase sau dantel~ alb~ sau neagr~. frecventat~ de str~ini. acoperind toat~ fa]a. locul cocului luându-l coada împletit~ pe spate. 1765. vestit~ prin târguri [i carnavaluri. cu un buton ]inut între din]i. cu guler („bauta”. costumul masculin avea un aspect mai milit~resc. numit~ mai târziu „domino”). masca. Hamburg. Figurine. Kändler. la orice or~. îmbr~cau pe strad~. produse prima dat~ în Europa la Meissen. ca [i femeile. por]elan de Meissen. cu nasul coroiat ca un cioc de pas~re. Palatul Zwinger din Dresda sau cel din Nymphenburg din München erau cadre de basm. Pentru a circula f~r~ a bate la ochi.Ceas.

Dentistul.Pietro Longhi. 1759. Muzeul Brera . Milano.

Rinocerul.Pietro Longhi. 1751. Ca Rezzonico . Vene]ia.

Enciclopedi[tii francezi. prima putere naval~ [i comercial~ a Europei. rochie englezeasc~. la dimensiunile unui om normal. Redingot~. a existat o ac]iune concordant~ a marii burghezii [i a nobilimii (care continua s~ conduc~ politice[te). pentru a promova expansiunea colonial~ [i comercial~ a Marii Britanii. ascensiunea burgheziei s-a f~cut în Anglia gradat. Londra. la o îmbr~c~minte [i înc~l]~minte comode. secolul al XVIII-lea. Jurnalul de mod~ s~pt~mânal The Lady’s Magazine avea s~ dureze din 1770 pân~ în 1837. Solu]iile practice ale costumului burghez din a doua jum~tate a secolului al XVIII-lea au fost furnizate lumii de c~tre Anglia – care în aceast~ perioad~ a influen]at toate ]~rile Europei. trainice. dar [i de concep]iile estetice ale iluminismului. impus de orânduirile sociale nedrepte. Ca un argument de prestigiu pentru sus]inerea legitimit~]ii noilor preocup~ri era invocat exemplul antichit~]ii. de ritmul activit~]ii Fotoliu Chippendale. urmat de The Gallery of Fashion [i altele. determinat de necesit~]ile practice. diferite croieli de frac Sir Thomas Lawrence. ca în Fran]a. activ~ [i întreprinz~toare. frac. Westminster COSTUMUL ENGLEZ DIN SECOLUL AL XVIII-LEA Haina de cælærie pe fotoliul Chippendale CONDI¥II DE DEZVOLTARE Odat~ cu înt~rirea burgheziei. Luvru . robust. când confrunt~rile dintre monarhie [i parlament se încheiaser~ cu îngr~direa autorit~]ii regale. care va deveni preponderent de-abia în timpul Revolu]iei Franceze. Malahide Castle productive. în moda neoclasic~. dup~ 1700. Aceast~ situa]ie a dus la o relativ~ [tergere a deosebirilor sociale prin costum. Dimpotriv~. 1790. mantou-redingot~. În Anglia. costumul or~[ean s-a impus în Europa. pornind de la pre]uirea naturii [i urm~rind înl~turarea a tot ce e nefiresc. au contribuit la crearea unui nou ideal uman [i a unui nou punct de vedere asupra costumului. Julius Angerstein cu so]ia sa. Paris. burghezia comercial~ [i financiar~ se manifestase ca o for]~ activ~ înc~ din secolul al XVII-lea. Dublin. f~r~ a se mai ajunge la revolu]ie. devenit~. sus]inând revenirea la propor]iile naturale ale siluetei. În secolul al XVIII-lea.Locuin]e în Queen Anne’s Gate.

gotic~ sau chinez~. subliniate în înf~]i[area personajelor. de arhitectul John Wood. din Bath. Gainsborough. National Gallery . iar dorin]a de elegan]~ prin profilurile inspirate din arta rococo. Ajunsese chiar o mod~ ca tinerii avu]i s~ se îmbrace asem~n~tor cu servitorii lor. Energia. r~spândit pe continent. de altfel. mul]umea spiritul practic prin formele robuste.Cadrul artistic • În contrast cu stilul rococo. Costumul d~dea corpului libertatea necesar~ vie]ii active (în aer liber. 1748. în Anglia. El continua în mare m~sur~ tradi]ia costumului burghez olandez (transmis. Hogarth conturau un ideal de frumuse]e propriu societ~]ii engleze. Mobilierul lucrat de me[teri ca Thomas Chippendale. o anumit~ inflexibilitate puritan~ erau calit~]ile cele mai pre]uite. Domnul [i doamna Andrews. silueta general~ era construit~ din 165 T. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Mo[ierul (land-lord-ul) interesat de furnizarea lânii ]es~toriilor.. Reaburn. ca în ansamblul locuin]elor din pia]a Circus. direct Angliei prin strânse leg~turi politice [i comerciale înc~ din secolul al XVII-lea). contururi drepte. Londra. majoritatea portreti[tilor englezi ca Reynolds. ale c~ror tr~s~turi nu erau deloc idealizate. sau în cel din Queen Anne’s Gate. arhitectura [i decora]ia p~strau o linie clasic~. Londra. simetrice. Westminster. Romney. ci voit opuse artificialit~]ii aristocratice. la c~l~rie. din lemn de mahon în culoare natural~. Sculptural. compozi]ii clare. (detaliu). în ora[). volume lini[tite. era practic. de exploat~rile miniere etc. Idealul de frumuse]e uman~ • Dac~ în unele tablouri pictori ca Gainsborough confereau personajelor noble]ea [i elegan]a modelelor franceze din picturile lui Watteau. participa la aceste întreprinderi [i recurgea la acela[i tip de vestimenta]ie ca [i industria[ul asociat. c~lduros [i rezistent. robuste]ea.

1744. Hogarth. Contractul nup]ial. Londra. National Gallery 166 . Din C~s~toria la mod~.W.

1735. Londra. Orgie la han. Sir John Soane’s Museum 167 . Hogarth. Din Cariera unui destråbålat.W.

Boneta se purta mai ales în interior. Londra. purtat de burghezia european~. National Gallery curbe libere. lat. Costumul în stil englez. a[ezat~ la locul firesc [i marcat~ de un cordon sau o e[arf~ lat~.dreapt~. COSTUMUL COPIILOR Pân~ în secolul al XVIII-lea copiii erau îmbr~ca]i aidoma ca adul]ii. J.). s-a r~spândit în lumea nou~. franceze (de exemplu. cenu[ii sau negre). înlocuia tricornul. c~ma[a nu se vedea deloc. dar f~r~ nota milit~reasc~. întunecate. Vesta constituia un element de fantezie. avea cus~tur~ în talie. W. cizme moi sau pantofi cu cataram~. s-a creat pentru copii o îmbr~c~minte mai comod~ (costumul gen marinar pentru b~ie]i. nu din m~tase. Emile etc. f~r~ corset. Hogarth. larg~. avea o croial~ simpl~ [i comod~. dobândind tr~s~turi distinctive (datorate mai ales solu]iilor practice adoptate) în epoca luptelor pentru independen]a Statelor Unite ale Americii. 1804 168 . la început o hain~ de c~l~rie. încre]it~ moderat. mâneci tubulare. comod~. guler mic cu rever. neagr~. Din C~s~toria la mod~. pentru a ap~ra de soare. u[or. Svinin. p~rul destul de lung era l~sat liber (rar cu peruca aristocratic~). Gânduri despre educa]ie. Quakeri. Odat~ cu dezvoltarea pedagogiei. uneori guler dublu. Rochia. din pichet. de o elegan]~ mai sobr~. Era de obicei din bumbac alb. pantalon negru. p~rul natural. cu r~spândirea scrierilor unor gânditori care puneau probleme noi de educa]ie (de exemplu John Locke. confec]ionat~ din stofe rezistente.J. pe câmp sau pe strad~ peste bonet~. era piept~nat cu bucle lungi sau conci plat l~sat pe ceaf~. rafinate. ca pe vremea muschetarilor. bastonul civil înlocuia sabia militar~. Pantalonul ajungea pân~ sub genunchi. P~l~ria rotund~. acordurile cromatice majore se opuneau celor minore. 1744. croiala perfect~ [i cur~]enia impecabil~ a hainelor. cu [li]uri laterale [i la spate. cea clasic~ era alb~. învârtit~ de dou~-trei ori în jurul gâtului [i înnodat~ sub b~rbie. c~ma[~ alb~). În picioare se înc~l]au ciorapi albi sau negri. COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. u[urând mersul. mai lat~. Distinc]ia social~ era realizat~ prin materiale de bun~ calitate. p~strând deseori culoarea natural~ a lânii sau bumbacului (rochii din stofe albe. Pe trup. Pantofii aveau toc jos. nepudrat. Rousseau. putea fi îns~ din materiale [i culori diverse. mai simpl~. dup~ 1770). iar p~l~ria – de pai sau fil] – cu boruri largi.P. Pe trup. frac ro[u. Pictural . Ca accesorii. [i fust~ P. Jacheta (frac). se purta c~ma[a [i cravata alb~. corsaj lejer [i poale rotunjite. COSTUMUL FEMININ Pe cap. Pardesiul (great coat) avea form~ de redingot~. într-un singur strat.

1778 . Regina Maria Antoaneta era îmbr~cat~ de Interior \n stil Ludovic al XVI-lea. practicate în Fran]a de c~tre enciclopedi[ti. cl~tinând din temelii vechile prejudec~]i [i preg~tind prefacerile viitoare. (1774-1789) liniile drepte [i formele clare. Ecourile rigorii ra]ionale. Gallerie des Modes. regina încerca s~ se impun~ vizual prin etalarea celor mai scumpe bijuterii.J. Determinând noul stil Ludovic al XVI-lea. care a desferecat gândirea. desen satiric. Gabriel sau în urnele de por]elan de Sèvres etc. întreaga Europ~ a fost str~b~tut~ de curentul iluminismului. ve[mintele curtene erau îns~ din m~tase. Idealul elegan]ei era îns~ monopolul regalit~]ii [i al nobilimii [i avea s~ dispar~ odat~ cu acestea. odat~ cu Revolu]ia Francez~. Gabriel. 1762.A. de „riding coat“. încadrând ornamentele florale aliniate în [iruri m~runte. În acela[i timp.1787 [i fustei. sem~nând cu ni[te baloane monstruoase care aveau s~ piar~ ca baloanele de s~pun. mai accesibile unor sugestii func]ionale. nest~vilit. au p~truns [i în ambian]a de elegan]~ pre]ioas~ a artei curtene. ca [i prin umflarea volumelor capului Le Clerc. în siluetele mobilelor sau în motivele ]es~turilor din m~tase. Folosind croielile practice engleze.A. 1789 . în costumul de curte feminin din vremea reginei Maria Antoaneta au izbucnit. erau înglobate stilului aristocratic (ca în Micul Trianon de arhitectul J.). Cadrul artistic • Exemplele antichit~]ii clasice. Versailles COSTUMUL FRANCEZ ÎN STILUL LUDOVIC AL XVI-LEA Peruca cu coræbii CONDI¥II DE DEZVOLTARE În a doua jum~tate a secolului al XVIII-lea. Micul Trianon. regulate au început din nou s~ domine în compozi]iile fa]adelor ca [i în decora]ia interioarelor. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Tendin]a general~ de îmbinare a structurii riguroase cu decorul curtean s-a manifestat în vestimenta]ie mai cu seam~ în hainele b~rb~te[ti. brodate de mân~. pe m~sur~ ce justificarea acestei superiorit~]i se dovedea mai [ubred~ în ochii contemporanilor. determinând o atenuare a fanteziei rococoului. Versailles Coafura cu corabie. cele mai arogante preten]ii de suprema]ie social~. cunoscute prin s~p~turile de la Herculanum [i Pompei.

co[ule]e. flori. evazat~ mai ales lateral. cu nasturi cu email. de la un „toupet” pe frunte (dup~ 1760) pân~ la e[afodaje întrecând de 3–4 ori m~rimea capului. bonet~ “à la nouvelle paysanne”. de frac (frac à la française). P~rul era pom~dat [i apoi pudrat cu f~in~ sau cu cret~. iar redingota.Rochie polonez~. f~când necesare sc~rpin~tori (ca ni[te andrele terminate cu mânu]e). tân~r pe atunci. continua s~ se îmbrace ca [i în secolele precedente. ci [i cu borul drept în fa]~. . distingând armele [i regimentele. Costumul militar avea acelea[i piese [i aceea[i croial~ ca [i cel civil burghez. nasturi. ace [i ornamentate cu panglici. pl~ci metalice pe piept ca însemne ofi]ere[ti etc. cu ve[minte largi din ]es~turi de cas~. Pe trup. era alungit în fa]~. argint [i paiete. prea multe bagaje cu haine (M. m~tase cu broderii. nu numai în tricorn. Toate aceste ve[minte erau îns~ executate din 170 G. p~strându-[i în ]inuta de curte ]es~turile pre]ioase [i coloritul delicat. picta]i cu portrete etc. 1758. Corsajul cu talia ]eap~n~. Fashion marketing. Conflictul dintre haina ginga[~ de m~tase [i cea aspr~. care s-a bucurat de prestigiu interna]ional. În picioare se purtau aceia[i pantofi sau cizme. Pe trup. doar în c~ma[~ [i bonet~ de pânz~. dantele. rochia de gal~ „à la française” era. Drouais. spre e[afod. din stof~ întunecat~. ]~r~nimea. ca pe vremea infantelor pictate de Velazquez. Luvru COSTUMUL FEMININ Pe cap.Constantin. alt~dat~ pardesiu. Materialele folosite erau pre]ioase [i delicate: satinuri. 9). sus]inute cu vat~. ridicat la spate (à la valaque) etc. pe corset. a[a cum a schi]at-o în fug~ pictorul. catifele. p~l~rie. p~l~ria era modelat~ în diferite forme. chiar utilizarea în timpul nop]ii a unor plase de sârm~ împotriva [oarecilor. M~tase în stil Ludovic al XVI-lea prima creatoare înregistrat~ de istoria costumului. Majoritatea poporului. COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. f~r~ talie marcat~. brodate cu aur. „maimu]~ otr~vit~”. ca o ]~ranc~. / schelete (panier) sus]inând fusta. iar fusta era bogat ornamentat~ cu volane. când a fugit. iar nuan]ele subtile erau denumite de poe]i „coaps~ de nimf~”. p~pu[ele etc. „spinare de purice” etc. a început s~ fie folosit~ drept jachet~. Croiala relua modelele engleze. Louis David. dantele. realizat îns~ în culori anumite. boneta ”dormeuse” m~tase. / coafur~. avea s~ izbucneasc~ îns~ de-abia în anii Revolu]iei Franceze. Contele de Vaudreuil. p. caraco. datorit~ circula]iei p~pu[ilor-manechine. Trei saloane la Versailles erau pline cu garderoba reginei [i se presupune c~ ea n-ar fi ajuns la ghilotin~ dac~ nu ar fi luat cu ea. costum de curte feminin [i masculin. Rose Bertin. în unghi exagerat de lung. iar. extrem de greu de între]inut. hainele erau mai sobre decât înainte. în Anglia. sus]inut~ de co[ (panier). [i fiind împodobit cu g~ici. când Maria Antoaneta a fost purtat~ pe str~zile Parisului. perucile s-au în~l]at treptat. cor~bii. panglici [i ghirlande. care-i purtau modelele în dimensiuni reduse.

Prado 171 .Fr. Umbrela. 1777. Goya. Madrid.

În via]a zilnic~ panierul era înlocuit fie de draparea pe [olduri a mantoului. fie de acumularea la spate a l~rgimii fustei. o pern~ dorsal~ („cul de crin” sau „cul de Paris”) în rochia „à l’anglaise”. continuat de un volan) sau s-a redus la dou~ fragmente laterale (considerations). ca strapontinele. Tatton Park 172 . unele dintre ele pliante. pe panier.detaliu.S. Cheshire. sus]inut~ de ultimul vestigiu al panierului. 1741. dar f~r~ corset (négligé). detaliu. Stockholm. „à la polonaise”. Chardin. 1739. cum erau rochia larg~.B. Muzeul Na]ional Influen]a costumului burghez s-a manifestat prin adoptarea unor croieli mai comode. cu poalele vârâte în buzunare sau încre]ite cu dou~ [nururi. Chardin.J. panierul s-a scurtat pân~ la genunchi (demi-panier. pentru a u[ura intrarea pe u[~. Dup~ ce a atins lungimea maxim~. S.B. Guvernanta. J. Toaleta de diminea]~.

numit~ de obicei „caraco”. mare.S. 1740 Paris. spre deosebire de cea olandez~ din secolul al XVII-lea. cu poale cutate la spate. mai larg~. cu revere pe piept [i mâneci lungi. Pe cap. 1789 J. a[a cum apar în picturile lui Chardin. [i [or]ul de pânz~ apretat~. p~rul natural era strâns în coc sau l~sat în bucle lungi. Se purta mult [i jacheta scurt~. mantoul imita redingota. Maria Antoaneta spre e[afod. Rug~ciunea la mas~. Luvru . cravat~. îmbr~cat fie deschis. prelua amploarea [i complica]ia coafurilor. era strâns~ pe corp. corespunz~toare celei b~rb~te[ti. ¥inuta de c~l~rie imita pe cea b~rb~teasc~: vest~ [i redingot~.Costumul feminin burghez era mai practic [i comod. broboada acoperind decolteul. cea francez~. dup~ moda englez~. În mediile me[te[ug~re[ti erau obi[nuite piesele de costum tipice gospodinei: boneta. detaliu. iar p~l~ria de pai. fie închis cu nasturi pân~ jos. Louis David. Pe trup. cu panglici [i pene. p~l~rie [i baston. Chardin.B.

Atasoi. 1730. miniatur~.Levni. „A garden for the sultan” . Sultanul Ahmed al III-lea. detaliu. din N.

dup~ cum scria Dimitrie Cantemir. gra]ia mi[c~rilor. pe broderiile cu fir auriu pe catifea vi[inie ap~rând buchete de roze [i lalele. \n interior se purta un entari lung cu croial~ de caftan. sporind efectul de mas~ prin culoarea uniform~ a unor suprafe]e \ntinse. ornamentat cu dantel~ lucrat~ cu acul (oya sau bibil). secolul al XVIII-lea. iar afar~. cu croial~ de caftan. cizme.Turbane turce[ti de padi[ah. Peste aceast~ ]inut~ sumar~. umflat ca un balon. iar obrazul era acoperit cu un v~l de muselin~ alb~ (ya[mac). turce[te. ca [i muncitorii [i ]~ranii aveau o siluet~ mai tinereasc~. ca pe rochiile de nunt~ p~strate în costumele populare. mov. permi]ând a[ezarea pe jos. Paleta coloristic~ era dominat~ de tonuri dulci de floare: roz. c~pitan de ieniceri. ofi]er al g~rzii de onoare.). unde \ntreaga ]inut~ exalta caracterele specific feminine: p~rul lung. prin cas~ se \nc~l]au papuci f~r~ spate. volumele erau modelate c~tre sfer~ (atât \n turbane. Materialele scumpe slujeau la deosebirea st~rilor privilegiate. pede[trilor sau marinarilor p~stra formele dominant sferoidale \n turbanul de pe cap [i \n [alvarii bufan]i. Musée des Anciens Costumes Turcs 175 . Înc~l]~mintea pentru [ederea pe canapea consta din ciorapi de piele cusu]i de pantaloni (me[i). ¥inuta intermediar~ a unor ofi]eri consta din suprapunerea mai pu]in obi[nuit~ a unor haine scurte peste altele lungi. verde. iar pentru strad~. mai lungi sau mai scurte (c~ma[~. În costumul demnitarilor supradimensionarea era realizat~ pe vertical~ prin amplificarea capului cu ajutorul turbanului care anun]a func]ia. mare vizir. sânii. djupeh. Pe trup erau suprapuse mai multe ve[minte largi. Costumul p~stra formele tradi]ionale. peste care. din Brindisi. supradimensionat. COSTUMUL BÅRBÅTESC Acesta depindea de func]ie [i rang. rotunjite de faldurile libere ale bluzei [i [alvarilor. [oldurile. rotunjite era de a l~]i por]iunea gâtului. ca jacheta cepchen peste caftan. bini[. mai strâns pe corp decât cel b~rb~tesc. peste acesta se punea un altul – bini[. Ofi]er [i marinar turc. feregea sau giubea –. pe când \ncheieturile erau sub]iate prin \ncre]irea la extremit~]i a mânecilor [i a pantalonilor. Costumul militar al c~l~re]ilor. Ve[mintele puneau \n valoare opulen]a formelor. bleu. se afla în declin. Idealul de frumuse]e era cel al st~pânitorului. cât [i \n [alvarii bufan]i sau \n mantiile largi). subliniind [i p~r]i mai sub]iri ale trupului: gâtul (vizibil prin lipsa b~rbii) [i mijlocul (strâns \n brâu). Ornamentele turce[ti au suferit unele influen]e rococo. Sculptural. doar pentru comandan]i. pe când rolul b~rbii mari. Solda]ii. conturate de curbe largi. de sub care nu se vedeau aproape deloc [alvarii foarte largi. entari. COSTUMUL FEMININ Costumul musulmanelor oscila între extreme: ascunderea total~ în public prin feregea [i desvelirea în intimitate. dar. marcând deosebirea musulmanilor de lumea apusean~. caftan etc. general al arsenalului COSTUMUL IMPERIULUI OTOMAN ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA Turbane øi øalvari CONDI¥II DE DEZVOLTARE Imperiul Otoman st~pânea înc~ sud-estul Europei.

proveni]i din Peninsula Balcanic~. cât [i portul constantinopolitan. Contribu]iile. 1843.1716 [i pân~ la 1821). având ca urmare o tot mai accentuat~ exploatare a celor dou~ ]~ri. de negustor cu pern~. / calpac de mare ban. Cadrul artistic • În Transilvania. Transilvania. i[lic de mare logof~t. înglobat~ din 1699 Imperiului habsburgic. p~trunderea acestora [i în ¥~rile Române. În ¥ara Româneasc~ sau în Moldova. evoluând c~tre simplificare în stilul neoclasic (de exemplu palatul Teleky din Cluj). în tobå de boier de starea a II-a. a fost larg deschis~ curentelor artei apusene. Bucure[ti în 1841.COSTUMUL ÎN ¥ÅRILE ROMÂNE ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA ßI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA Giubele øi cepchene stânga sus Ch. Boierul Iordache Filipescu. de negustora[ . pe canapele cu covoare [i Domnitor fanariot. gravur~ CONDI¥II DE DEZVOLTARE În secolul al XVIII-lea (dup~ 1711 . Cur]ii [i organelor administrative le era impus atât modul de via]~. boieroaic~ din secolul al XVIII-lea. iar garda 176 domneasc~ era format~ din mercenari arn~u]i (albanezi). domni]~. Banffy din Cluj sau Bruckenthal din Sibiu). pentru traiul tihnit. prin leg~turile cu ]~rile surori de peste Carpa]i. barocul întârziat era bogat reprezentat de numeroase catedrale. feregelii [i cepchenului. numi]i de cârmuitorii Imperiului turcesc. în ¥ara Româneasc~ [i în Moldova au domnit principii fanario]i. gravur~ Ch. boier. / croiala anteriului. arn~ut începutul secolul al XIX-lea. ca [i de palate (cum era cel episcopal din Oradea. s-au cl~dit unele case în stil turcesc. ca o dovad~ a adeziunii politice. În tot acest timp. presta]iile [i darurile c~tre puterea suzeran~ [i demnitarii ei cre[teau periodic. greci cre[tini din Istanbul. în epoca fanariot~. Doussault. Doussault. înlesnind. cu cuib de rândunic~ de boier de starea I.

comod [i practic. haine ample suprapuse. în cele ale surugiilor care mânau diligen]ele. caftanul [i sabia. arn~u]i. protipendada cultiva idealul de frumuse]e otoman. Erotocritul. secolul al XVIII-lea. pân~ la înlocuirea lor cu calea ferat~. sportiv.). peste c~ma[~. cu [nururi [i cu galoane aurii. Portul boierilor: Pe cap. erau cusu]i ciorapi de piele. provinciale. unele f~r~ mâneci. Bouquet. uzând de machiaj. rafinat~. erau brodate neasemuit de bogat cu fir. prin închiderea cu geamuri a pridvorului. Muzeul Municipiului Bucure[ti de blan~. 1848 Pung~-ciorap pentru bani. rezultând galerii de sticl~. Idealul uman • Pe teritoriul ]~rii noastre se înfruntau concep]iile diametral opuse ale R~s~ritului [i Apusului. iar armele erau încrustate cu argint [i filde[. Transilvania cuno[tea mai îndeaproape unele modele apusene. potrivite inactivit~]ii fizice [i a[ez~rii pe perne turce[ti. Pe trup se suprapuneau. cca. De pantalonii bufan]i ([alvari). ca [i pentru desf~tarea sub umbrare sau chio[curi. turbanul era de obicei înlocuit cu i[licul din blan~ lipit~ pe carton. În ¥ara Româneasc~ [i Moldova. Cabinetul de Stampe perne moi. într-o form~ popular~. din garda domnitorilor purtau pe cap turban (cealma). Academia Român~. pe trup. sub cizme. Slatina. Târgovi[te. În secolul al XVIII-lea. care puteau fi închise cu nasturi sau l~sate s~ fluture în vânt. ilice [i jachete scurte. dup~ obiceiul oriental. Ecourile idealului de frumuse]e neoclasic au ajuns [i pe meleagurile noastre în ultimii ani ai secolului. (de exemplu. cu guler lat [i tivuri A. COSTUMUL BÅRBÅTESC La suirea pe tron. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Silueta domnitorilor [i boierilor era impun~toare [i greoaie. Doroban]i din Romana]i. dup~ moda apusean~. În stilul tradi]ional au fost ridicate edificii domne[ti somptuoase. (cepchen). (ca în Casa Melic din Bucure[ti). apoi mai târziu. îmbr~când costume de c~l~rie [i rochii simple de lân~. pe când burghezia prefera stilul englez. cu înf~]i[are pre]ioas~. (albanezi. domnitorul primea de la Înalta Poart~ cuca cu pene în evantai (asem~n~toare cu p~l~ria cu coad~ de p~un din costumul popular din Bistri]a-N~s~ud).1787. 177 . ctitorii boiere[ti sau negustore[ti. purta]i în picioare prin cas~ în papuci sau c~lare. Grigore Alexandru Ghica [i Alexandru Moruzi îmbr~cau peste anterie haine cu mâneci pân~ la cot. cu silueta supradimensionat~ sferoidal prin turban.Logof~tul Petrache. în ve[mintele mili]iei na]ionale rurale a doroban]ilor. [i deasupra altele mai lungi cu mâneci mai scurte. tivite cu hermin~. portretul baronului Bruckental). Osta[ii mercenari. cu form~ [i culoare diferite dup~ rang. cea a doamnelor supl~. arhitectura brâncoveneasc~. [alvari. în continuare. în parfumul de trandafiri [i chiparoase (Casa Hagi Prodan din Ploie[ti). în mediile aristocratice fiind apreciat idealul stilului rococo. care produceau pentru toat~ Peninsula Balcanic~. corsete etc. Deosebit de original~ a fost adaptarea la via]a citadin~ a stilului popular. jambiere [i pantofi r~scroi]i (iminei). [i biserici mici. bulgari etc. Unele croieli [i motive decorative au fost p~strate. ro[ii. În zonele rurale s-au ridicat case boiere[ti interpretând. ca M~n~stirea V~c~re[ti. Costumele lor. [alvari strân[i pe pulpe (poturi) sau fustanela plisat~. artificial~. peruci albe. mai ales prin refugia]ii [i dasc~lii francezi. confec]ionate în ateliere speciale. sârbi. oriental~. altele cu mâneci despicate. mai multe haine lungi [i scurte îmbl~nite. Bucure[ti.

Muzeul Municipiului Bucure[ti . acoperite cu haine mai lungi sau mai scurte din brocart sau catifea. închise cu nasturi în fa]~. cu v~l drapat pe piept. secolul al XIX-lea. care. Muzeul Municipiului Bucure[ti Hain~ cu cepchen. iar arn~u]ii veneau cu echipamentul confec]ionat în ateliere albaneze [i macedonene. neavând func]ii publice erau receptive fa]~ de moda apusean~. credincioas~ vechiului port [i care i-a asigurat permanen]a. num~rul costumelor stråine era restrâns fa]~ de majoritatea popula]iei. îmbl~nite. Purtau pe cap c~ciuli]e rotunde de blan~. [i în picioare pantofi cu toc. secolul al XVIII-lea. croite pe corp [i cu man[ete late. Dac~ domnitorii str~ini ai ¥~rilor Române [i cei din preajma lor purtau ve[minte aduse din Turcia. Costum de domni]~. pe trup rochii decoltate din m~tase.COSTUMUL FEMININ Deosebit de elegante erau costumele doamnelor [i boieroaicelor.

portul s~tenilor a acceptat.Gorj.COSTUMUL POPULAR Criticul ßtefan Neni]escu explica. biserica Cornetu-Schela. în 1929. evocând trecutul. mai ales alb~. preferând s~ copieze straiele din b~trâni. în spiritul geometriz~rii [i abstractiz~rii specifice întregii noastre arte decorative. fenomenul conserv~rii specificului na]ional în arta popular~ româneasc~ a secolului XVIII-lea prin refuzul ]~ranilor de a accepta modelele orientale impuse de Imperiul otoman domnilor fanario]i [i demnitarilor. Transpunerea modelului hainei turce[ti (aflat~ la Muzeul Municipiului Bucure[ti) în portul popular românesc (ctitor. Bucure[ti. înc~rcate de amintiri. cilindrice [i transformând broderiile turce[ti cu volute moi. ca giubeaua. Bistri]a N~s~ud. Muzeul Satului 179 . Asimiland influen]ele. func]ionând ca ni[te stindarde. Transpunerea în materiale locale. de tip baroc oriental. din repertoriul otoman doar pu]ine croieli ale unor haine suplimentare. Oltenia) P~l~rie cu coad~ de p~un. 1856. jud. [i înlocuirea firului auriu cu lâna sau bumbacul colorate au determinat o inversare a raporturilor cromatice. secolul al XIX-lea. remodelându-le îns~ sculptural c~tre volume lini[tite. astfel. pânza de in sau cânep~ sau stofa de lân~ de culoare natural~.

David. 1804.L. detaliu. Încoronarea lui Napoleon.J. Luvru . Paris.

COSTUMUL ÎN SECOLUL AL XIX-LEA .

Conversa]ie misterioas~. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Influen]a artei antice. Antonio Canova îl înf~]i[a pe Napoleon. peste noapte. democratice ale Romei republicane. vesta [i pantalonii albi). dar [i modele de frumuse]e robust~. C O S T U M U L Î N T I M P U L R E V O L U ¥ IEI DE LA 1789 A ap~rut pe scena istoriei o nou~ ]inut~. uneori cu fular. [i-a impus stilul vestimentar (de tip englez – frac negru. gravur~ din Modes et Manieres du Jour. aceasta fusese adus~ la Paris de marinarii revolu]ionari în 1792). Noul ideal al revolu]ionarilor. purtat la început de matelo]i [i muncitori (numele vine de la personajul Pantalone din Comedia italian~). zbârlit.). printre m~surile revolu]ionare. sculptorii îl reprezentau nud sau cu ve[minte care nu trebuiau s~-l ascund~. c~ma[a era deschis~ la piept. ci s~-l arate. purtându-[i cu gra]ie jacheta de satin brodat~ cu aur. burghezia. preg~tit în epoca iluminismului de genera]ia enciclopedi[tilor. nu putea s~ ]in~ mult~ vreme. iar eroul zilei a devenit cet~]eanul obi[nuit care arbora cu mândrie cocarda tricolor~ pe bluza de lucru. numit de obicei 182 . 1798 . natural~. disparate. contrastau puternic cu elegan]a aristocra]iei detronate. În picioare se înc~l]au deseori sabo]i ]~r~ne[ti. Sans-culottes au lansat moda „neglijent~” (sau „sans façon”) care. apoi jacheta (fie redingota brun~. a încetat s~ mai fie admirat nobilul pudrat. ca [i pe sora acestuia. În focul revolu]iei. ca pe zeii antici. de subordonare a intereselor personale celor ale patriei. cât [i pentru realizarea costumului: Debucourt. Sans-culotte COSTUMUL EUROPEAN ÎN PRIMUL SFERT AL SECOLULUI AL XIX-LEA De la neoclasicism la empire COSTUMUL PLEBEU Pe cap. Adunarea Na]ional~ a desfiin]at diferen]ierile costumare pe st~ri. În Lupta Hora]ilor cu Curia]ii era oferit~ privitorilor nu numai o pild~ de virtute cet~]eneasc~ [i eroism. Se descoperea frumuse]ea trupului pe care. cunoscut~ mai ales prin statuara greco-roman~.1808 CONDI¥II DE DEZVOLTARE Poate c~ niciodat~ schimb~rile vestimentare nu au fost mai rapide [i mai radicale decât în Fran]a la finele secolului al XVIII-lea. [i peste ea se îmbr~ca vesta scurt~. ca [i veste sau ciorapi tricolori. datorit~ ascendentului ei politic. fie haina militar~ cu nasturi de metal. de ]~ran-soldat. cilindric. COSTUMUL BURGHEZ Când. potrivit principiilor umaniste. Tricolorul era arborat cu ostenta]ie: uniforma G~rzii Na]ionale era tricolor~ (jacheta albastr~ cu revere ro[ii. Pauline Bonaparte. fie bluza ]~r~neasc~). a fost întrupat în opere de art~ ca picturile lui Louis David.„sans-culotte” (purtând în locul pantalonilor scur]i pân~ la genunchi – culotte – pantaloni marin~re[ti lungi [i largi). se purta cocard~ tricolor~ la costumul civil. Pe trup. în sensul dezvolt~rii armonioase de ansamblu a întregii fiin]e. cea a republicanului plebeu. p~l~rie rotund~ etc. bicornul era deseori înlocuit de boneta frigian~ ro[ie (semn distinctiv al sclavilor din galere. a devenit hot~râtoare atât pentru structura corpului în propor]ii [i dimensiuni. cu p~rul natural lung. Ve[mintele sale s~r~c~cioase. la acea dat~. deseori. iar pantalonul era lung.

fiind exagerate în costumele elegan]ilor zilei. artistul mul]umindu-se s~ creeze costuma]ia figuran]ilor la serb~rile publice organizate în cinstea revolu]iei. [al. Paris. De origine englez~. COSTUMUL BÃRBÃTESC Silueta unui „incroyable” se opunea celei aristocratice. [i cizme sau pantofi decolta]i „escarpins”. ridica]i. p~l~ria rotund~ cu boruri mari a evoluat c~tre cilindru. – [i un voit aer de brutalitate – dat de p~rul zburlit. Vestele erau vizibile prin reverele imense. Hercule. COSTUMUL ÎN STIL ”DIRECTOIRE” Între 1795-1800. COSTUMUL FEMININ Îmbr~c~mintea unei ”merveilleuse” punea în valoare silueta sub]ire ca o coloan~.îmbog~]i]i de r~zboi. Robespierre. care în ace[ti ani [i-au cucerit independen]a (M. printr-o carur~ masiv~ – ob]inut~ prin v~tuiri. Pantalonii pân~ sub genunchi (încheia]i jos cu nasturi). de asemenea. în care toga antic~ se asocia cu penele [i cizmele secolului al XVIII-lea. Proiect de costum pentru cet~]eanul francez. „à la Titus”. Pardesiul sau capa putea avea. sugerând neglijen]~. Principalul accesoriu era bastonul ca o bât~. alt~dat~ semn distinctiv al repudia]ilor (lepro[i sau pu[c~ria[i) sau subalternilor (vesta lacheilor) au venit la mod~. fiind arborate [i pe steagul SUA. pân~ la bizarerie [i caricatur~. erau ridica]i pân~ la subsuori. pulpe false (cu bure]i sub ciorapi) etc. pe când cea b~rb~teasc~ adopta forme herculeene. mai târziu scurt. În picioare se purtau ciorapi. care arborau cele mai îndr~zne]e inova]ii. Muzeul Carnavalet L. ca la statuile romane. gulerul pân~ la urechi. Bicornul enorm era a[ezat diagonal sau lateral. prin drapajul din ]es~turi albe. Anonim. turban). bastonul cu noduri etc. Fracul sau redingota lung~ avea umerii v~tui]i. suprapunerea mai multor veste cu gulere r~sfrânte pe piept. c~ma[a se vedea doar la cele dou~ col]uri ale gulerului. În 1793. Ca urmare a r~sturn~rilor sociale. de obicei albi. folosind draparea unor ]es~turi u[oare (în rochie. nu a prins îns~. Fraternitate”. iar haina era încheiat~ strâmb. [i cizme scurte. ]es~turile în dungi. împinse pân~ la gur~ de cravata ca un [al r~sucit de [ase ori în jurul gâtului. din piele g~lbuie sau stof~ de culoare mai deschis~ decât haina. David. triunghiulare. idealul masculin pentru Incroyable 183 . Biblioteca Na]ional~ silueta feminin~ tindea s~ semene cu cea a unei statui de marmur~ a zei]ei Venus. [i de aceea erau numi]i „incroyables” (sau „invisibles“) [i „merveilleuses”. Paris. elegante [i gra]ioase. transparente. Pentru cet~]enii obi[nui]i el a desenat o jachet~ ca o redingot~ larg~. la început lung. f~r~ deosebiri de rang. peste pantaloni lungi. mulând corpul. [i o caschet~ cu cozorocul ridicat [i cu un smoc de pene. Capul ap~rea voluminos prin p~rul tuns neregulat. singura podoab~ fiind e[arfa brodat~ cu deviza „Libertate. L’Etoffe du diable). tendin]ele antichizante semnalate au atins punctul culminant. dou~-trei gulere-pelerin~. Egalitate. în „urechi de câine”. pe care îl îngro[a acoperind fa]a (invisibles). Louis David a primit comanda s~ proiecteze costumele noii societ~]i franceze. Cei cu func]ii oficiale aveau [i o manta lung~. dar nepractic~. era ieftin~. Pastoureau. Pe trup. Ideea uniformei. 1792. strâm]i.

sau era acoperit cu o peruc~ blond~ . p~rul era coafat cu coc în stil antic sau tuns „à la Titus”. ca [i [alul oriental. COSTUMUL ÎN STIL „EMPIRE” Acesta a reprezentat faza urm~toare de evolu]ie a tipurilor de mai sus. idealul feminin [i silueta unei merveilleuse Prudhon. Doamna Recamier apare în portretele pictate de Louis David [i de Gerard cu picioarele goale. man[onul [i umbrela. Paris. lega]i cu panglici r~sucite [i încruci[ate pe gambe.Accesoriile erau br~]~rile [i inelele la mâini [i la picioare. poplin sau tul. Luvru. detaliu Pe cap. Mânecile lipseau sau erau foarte scurte. cu bor în fa]~ ca un cozoroc (asem~n~toare caschetei de jockey englez). împodobit cu panglici sau diademe. rochia-tunic~ era sub]ire. avea pe poale o fent~ pân~ la genunchi. geanta în form~ de urn~ antic~. m~nu[ile peste cot. Madame Recamier. 1805. Luvru . dar [i prin aerul de severitate milit~reasc~. Pe trup.. mai ales dup~ campania armatelor napoleoniene în Egipt. inspirându-se din arta Romei imperiale (ca în Arcul de Triumf din Place de L’Étoile. de arhitectul Chalgrin) [i cu unele sugestii egiptene (ca în interioarele Palatului Beauharnais sau de la Malmaison. În picioare se purtau sandale sau balerini f~r~ toc. în noile condi]ii ale Imperiului Napoleonian. Cadrul artistic • În arhitectur~ [i decora]ie. Talia ridicat~ era marcat~ de o panglic~. 1800. P~l~ria era redus~. Paris. Turbanul era la mod~. pentru a proteja pielea „marmorean~” a obrazului.L. Joséphine. de arhitec]ii Percier [i Fontaine). „Moda dezbr~cat~” predispunea deseori la r~ceal~. str~vezie. denumit~ în Germania „Musselinkrankheit” (boala muselinei). Junona.à la Berenice”. stilul „Empire” se distingea prin dimensiunile colosale [i bog~]ia ornamentelor de la curte. David. batist. alb~ din muselin. Uneori. 184 J. mulându-se pe corpul f~r~ corset (se purta deseori peste un tricou de culoarea pielii). ßalul de ca[mir ro[u completa ]inuta.

c~ma[~ cu jaboul de dantel~. în]eleas~ ca rezultat al asort~rii unor Chalgrin. Costumul obi[nuit s-a adaptat vie]ii active. J. realizate din m~tase grea cu broderii din fir. COSTUMUL BÅRBÅTESC În costumul „Empire” domina uniforma. aceia[i arhitec]i au desenat uniformele de gal~. denumit~ „spencer”. putea fi prins~ în talie cu nasturi [i montat~ în anticamer~. dar de mare sobrietate. Peste rochie se îmbr~ca o jachet~ scurt~. Napoleon în uniforma regimentului de gard~ Camera Împ~r~tesei Joséphine la Malmaison.B. cu mâneci. [i pantaloni pân~ la genunchi. cu guler mare de dantel~ scrobit~. dar ve[mintele erau rigide. renumit pentru pre]urile sale excesive. lucra [i pentru împ~r~teasa Joséphine. 1806. erau îmbr~cate de case de mod~. nedrapate. iar în picioare ciorapi albi [i pantofi sau cizme. ca Madame Sans-Gène. l~]ind silueta. ]inuta de gal~ împrumutând unele elemente costumului curtean prerevolu]ionar. din atlaz alb. stil „Empire“ 185 . seara scurte [i bufante. deseori de origine modest~. iar pictorul Isabey rochiile doamnelor. de o mare bog~]ie. mânecile. furnizând [i toate accesoriile. Pe cap se purta bicornul a[ezat frontal. Mantourile preluau sugestii masculine în redingote (capote sau douillete) eventual îmbl~nite (poloneze). brodate. Paris Costume \n stil „Empire” CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Pentru ceremonia încoron~rii. ve[minte de bun~ calitate [i irepro[abil croite. Prevala concep]ia englezeasc~ asupra elegan]ei. îl purtau antero-posterior. Napoleon a impus cur]ii sale un costum de ceremonie reprezentativ. COSTUMUL FEMININ Se p~stra silueta de coloan~. folosit~ drept [al. talia ridicat~. pe când englezii. Creatorul Leroy. La începutul secolului al XIX-lea a revenit la mod~ catifeaua. deloc b~t~toare la ochi. Arcul de Triumf al Stelei. albul a f~cut loc culorilor saturate (ca vi[iniul). cu paiete [i pietre. tubulare. rochiile aveau mâneci lungi etc. se folosea stofa mai groas~. erau în restul zilei lungi. ca Wellington. Isabey. pân~ la talia ridicat~. Pe trup.Femeile. [i chiar parfumul. Trena. vest~ lung~ [i jachet~ cu guler înalt.

Familia regelui Carol al IV-lea.Fr. Madrid. Goya. Prado 186 . 1800.

1805. Paris. Luvru 187 . Doamna Rivière.Ingres.

[i locuin]a ca [i îmbr~c~mintea sa [i a familiei sale erau într-adev~r de o simplitate ce contrasta frapant cu fastul regal al secolului al XVIII-lea. cu unele tr~s~turi barocerococo. 1838. Parlamentul din Londra. ascu]ind sensibilitatea în fa]a naturii. Paris.C. Ilustrând [i de ast~ . Delacroix. ca [i a scurgerii neîncetate a timpului. spunea Victor Hugo. Scaun Biedermeier. Mobila. Stilul burghez propriu-zis s-a cristalizat în decora]ia de interior din ]~rile germanice în stilul Biedermeier. cultului antichit~]ii. Denumirea. Luvru Londra sau cel de la Budapesta. Ridicându-se împotriva a tot ce era static. ca Anglia sau Germania. prin care dorise s~-[i statorniceasc~ definitiv domina]ia. definea o ambian]~ pl~cut~. în 1815. era din lemn de esen]e mai ieftine. firesc. promovate de imperiu. f~r~ aplica]ii de bronz. 1846). genera]ia romanticilor se opunea. cu pu]ine excep]ii. tân~ra genera]ie. dat~ la început în derâdere. exprima [i în literatur~ sau în muzic~ izbucnirea for]ei creatoare în lupta cu constrângerile vechilor legi sociale [i sisteme de gândire. ca Parlamentul din E. În locul sentimentului de automul]umire clasic~ se trezea fiorul în fa]a imensit~]ii firii. viziunii clasice. confortabil~. În arhitectur~ se imitau exemple gotice [i renascentiste. Cadrul artistic creat în acest timp a exprimat opozi]ia împotriva anticomaniei. cel al burgheziei. iat~ dublul stindard care une[te. romantismul deschidea asupra lumii o perspectiv~ nou~. libertate în societate. destinat~ în primul rând vie]ii de familie din mediile or~[ene[ti îndestulate. în frunte cu arti[ti ca Delacroix. tot tineretul de azi”. înlocuit~ cu admira]ia pentru formele trecutului na]ional. a declan[at pe plan european o reac]ie general~ împotriva stilului imperial francez. În epoca în care în toat~ Europa se ridicau construc]ii m~re]e în stil gotic. dup~ Congresul de la Viena. înghe]at [i în]epenit în vechile orânduiri. redescoperit în sursele evului mediu sau ale Rena[terii. alc~tuind „stilul trubadur” (de exemplu biserica Sainte-Clotilde din Paris. moda a fost lansat~ de fo[tii adversari ai Fran]ei. proclamând frumuse]ea ideal~ ca etern~. cu contururi curbe. 1840 COSTUMUL ÎN CEL DE-AL DOILEA SFERT AL SECOLULUI AL XlX-LEA Suflete romantice în saloane Biedermeier CONDI¥II DE DEZVOLTARE C~derea Imperiului napoleonian. fiind doar perfec]ionat~ în atelierele pariziene. colec]ia autorului Romantismul a însemnat în primul rând lupta pentru libertate: „Libertate în arte. Barry. Luptând pe baricadele Parisului la 1830. Pledând pentru intensa tr~ire a vie]ii cu toate resursele de pasiune [i imagina]ie ale sufletului. În Fran]a. unii sugerau [i crearea unor costume inspirate din cele ale cavalerilor medievali (ca Ernst Moritz Arndt). În modelarea cadrului ambiental a ap~rut un nou ideal de via]å. regele Ludovic Filip era supranumit regele burghez. Chopin. ajuns~ deabia acum s~-[i impun~ gustul. pe cele din întreaga Europ~ la 1848.

1830 orizontale [i maxilare puternice.Femeia romantic~ era „un suflet f~r~ trup”. bonet~ greceasc~ din catifea brodat~. pelerin~. Lamartine. curentul romantic a marcat [i viziunea asupra omului. o înf~]i[are original~: Balzac scria în halat benedictin. cu [uvi]e de p~r în vânt. frac. reluau curbele fustelor învoalte. urm~rind s~ scandalizeze burghezia. cu fe]e În fa]a oglinzii.” Între anii 1830-1834. buze contractate de dispre]ul pentru specia uman~. în viziunea romantismului. to]i. era determinat~ în primul rând de o intens~ via]~ spiritual~. cerute de mod~. byronian~. pretinzând stofe trainice [i croieli purtabile. pictorul Gavarni a publicat Journal des gens du monde la care au colaborat Alfred de Vigny [i Alexandre Dumas. iar costuma]ia urm~rea s~ transforme fiin]a vie într-un vis f~r~ substan]~. cu pantaloni ro[ii. Anglia proclama ca regul~ suprem~ de bun-gust simplitatea cerut~ de ritmul vie]ii active. habit. Eroul romantic era îns~ deseori un înfrânt.Coafur~ [i p~l~rie feminin~. el delimita un spa]iu gol ca pentru a servi nu unui om real. care nu trebuia s~ bat~ la ochi. Frumuse]ea b~rb~teasc~. ochi mari [i încerc~na]i de veghe. sublim~. fatal~. de tigru (ca Robespierre sau Danton). costum de c~l~rie. pus~ în valoare printr-o relativ~ fragilitate fizic~. George Sand umbla îmbr~cat~ ca un b~rbat. Idealul de frumuse]e • Manifestându-se în literatur~. [i crea]iile fanteziste ale arti[tilor. De fapt. cu drapaje suprapuse. Arti[tii d~deau tonul pentru o vestimenta]ie extravagant~. pelerin~. vaporoase. netapisat. Musset. sensibili [i pasiona]i. în vremea luptelor de eliberare na]ional~ [i social~ din 1830–1848 primele roluri par s~ fi fost jucate de vizionari ai viitorului. în anii tinere]ii ca ni[te apari]ii îngere[ti. a[a cum era descris de Chateaubriand: „imaginea unui nefericit [i bolnav. muzic~ sau artele plastice. privirea adânc~. pe care costumul a urm~rit s~ o realizeze practic. care transmisese cu un secol mai devreme stilul land-lordului întregii or~[enimi europene. cu figuri prelungi [i înguste. sp~tarul Biedermeier imita rotunjimea umerilor [i talia sub]ire. De asemenea. rochie de bal. tonul modei îl d~deau ]~rile cu veche tradi]ie burghez~. înecat~ în dezgustul [i misterul existen]ei. r~t~cit~. banal [i cel artistic romantic. gata s~ se sacrifice în numele unui ideal de libertate. care-[i g~sea aplicarea mai ales în baluri mascate sau în ]inuta de interior. Musset purta pantaloni de ca[mir ro[u [i halat de cas~ din m~tase verde brodat~ cu aur. papuci chineze[ti 189 . ca Anglia. b~trân~ cu mantil~. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Moda oscila în aceast~ epoc~ între dou~ limite extreme: concep]ia englez~ asupra elegan]ei. Chateaubriand ar~tau. perdelele de tul de la ferestre. feti]~. p~l~rie tare [i p~l~ria moale a pa[opti[tilor dat~ mularea scaunului dup~ forma trupului [i a costumului. între gustul burghez care punea accentul pe aspectul comun. redingot~. un înger. Dac~ în anii sângero[i ai Revolu]iei Franceze scena istoriei fusese dominat~ de oameni duri. Fiecare î[i crea un tip. ci unei fantasme. Victor Hugo. gravur~ de mod~. inima plictisit~. Poe]ii Fran]ei. Câ[tigând [i mai mult prestigiu dup~ înfrângerea napoleonian~. rod al fanteziei.

Anglia. tonuri pastelate: bleu-pal. În epoca romantismului.glezne fine). F. Costumul romantismului contrazicea natura.mâneci umflate . în care to]i membrii purtau o vest~ cu nasturi la spate. iar Lord Byron prefera hainele brodate albaneze [i turbanele turce[ti.). a deschiderii spre orizonturi noi. a fondat o comunitate.gât sub]ire .[i fuma ]ig~ri spaniole. contrastele de volume se accentuau prin strangul~ri [i evaz~ri (coafur~ învoalt~ . necunoscute pân~ atunci [i descoperite cu încântare de arti[ti (Marocul pictat de Delacroix. se preferau culori evanescente. Pictural. un discipol al acestuia. [tergea linia fireasc~ a articula]iilor. la Menilmontant. argintiu. lansa moda ecosezurilor sco]iene. modelând o siluet~ voit diferit~ de cea antichizant~ (de coloan~). desen de mod~. ca un simbol al ajutorului fr~]esc de care are nevoie fiecare om. 1834 Chateaubriand 190 . Era [i aceasta o manifestare a exotismului. lavand~. a utopiilor lui SaintSimon. Prosper Enfantin.fust~ larg~ . Sculptural. gri-verde. prin romanele lui Walter Scott. Spania maur~ evocat~ de Victor Hugo etc. Materialele folosite erau u[oare. Gavarni. pe care nu [i-i puteau încheia singuri.talie strâns~ . Grecia descris~ de Lord Byron.

Gh. alb~ sau neagr~. colorat~. din fetru sau m~tase. P~l~ria era voluminoas~. iar fa]a era ras~ [i juvenil~. silueta masculin~ era efeminat~ într-o oarecare m~sur~. 1833 191 . Modele din Journal des Dames et des Modes. Bucure[ti COSTUMUL BÅRBÅTESC Oglindind sensibilitatea sufleteasc~. din fil]. dar evazat în partea superioar~ [i strâns la panglic~. Vesta. 1851. (În 1853 Liszt a avut un conflict cu poli]ia din pricina unei astfel de p~l~rii d~ruite de Wagner). fiind considerat~ de autorit~]i un semnal politic. redând acelea[i evaz~ri [i strangul~ri ale volumelor. Cravata imens~. contrasta cu jacheta. amintind coafura feminin~. cu bor. eventual cu favori]i. la origine cea a ]~ranilor. Pe cap. ca un cilindru. c~ma[a alb~. imaculat~ era principalul semn de distinc]ie social~. era r~sucit~ de mai multe ori în jurul gâtului. proclama pactizarea revolu]ionarilor cu ace[tia. P~l~ria moale. care îngustau figura. p~rul era buclat în cre[tet [i pe urechi. Pe trup.Tattarescu. Nicolae B~lcescu. gra]ia mai mult decât for]a fizic~.

N. Muzeul Na]ional de Art~ 192 . 1837. Familia poetului Vasile Alecsandri. Bucure[ti. Livaditti.

Redingota avea umerii c~zu]i. 115). ascuns). Se preferau tonuri întunecate (albastru ca pruna. (eventual cu toc mic. buclele fiind strânse pe cre[tet în coc [i grupate lateral. buche]ele. neoclasic (ca biserica Frumoas~ din Ia[i sau Palatul Ghica-Tei. a avut loc ie[irea ¥~rilor Române din sfera de influen]~ turceasc~ [i angrenarea lor în evolu]ia ]~rilor europene. din 1821. coafura consta din evaz~ri [i strangul~ri succesive. sus pælæria ÎN PRINCIPATELE ROMÂNE. reinstaurarea domniilor p~mântene. cus~tura um~rului cobora pe bra]. maro). nasul [i gura r~mânând mici. [i s~ aud~. mai ales în ]inuturile germanice. Pantalonii lungi. Pantalonii în tonuri deschise. cu volan jos. Pardesiul era croit pe talie. sufletul Revolu]iei de la 1848. cu benzi sub pantofi (supieuri). ea trebuie s~ se împodobeasc~ spre a fi pre]uit~” (Curiozit~]i estetice. Turcia. pân~ la roz sau de culoarea oului de ra]~. Pe trup. [i-a pierdut treptat autoritatea asupra ¥~rilor Române. Idealul uman • La noi. ve[mintele contrafåceau anatomia. spiritualitatea chipului consumat parc~ de o tr~ire prea intens~. s~ vr~jeasc~. mai pre]ioase [i cu formele exagerate. marcate de revolu]ia de la 1848. P~l~ria avea boruri largi. Fusta era evazat~. s~ uimeasc~. 1830 COSTUMUL ÎN ¥ÅRILE ROMÂNE ÎN PRIMA JUMÅTATE A SECOLULUI AL XlX-LEA Jos iølicul. toaletele cele mai elegante. P~l~rie în care nu vezi [i nu auzi. uneori sus]inut~ de corset. [i condi]ia subordonat~ în care aceasta se afla înc~. capul mânecii încre]ite coborând în jos pe bra]. Pe cap. apoi a so]ului. iar mânecile gigante. ortopedic. cu pelerin~ sau guler-[al rotund. Machiajul punea în valoare ochii umbri]i. erau arborate atributele gospodineimam~ de familie: boneta. silueta romantic~ a p~truns masiv odat~ cu adoptarea de c~tre tinerii progresi[ti de prin anii ’30 a costumului apusean. talia strâns~. sus]inute de sârme [i vat~. albe. p. De la decolteul oval (en bateau) sau pelerina care îl acoperea. sub]iind [i mai tare fa]a. scutite de munca fizic~. În mediile mic-burgheze. ascunzând articula]iile. stânjenind mi[c~rile. În deceniile urm~toare. De asemenea. Barba scurt~ [i must~]ile estompeaz~ linia obrazului. funde etc. ca scriitoarea George Sand. [tergând carura. socotit~ slab~ [i neajutorat~ [i legat~ de c~min. fini (mic[orând picioarele). Deasupra rochiei se purtau [aluri indiene sau pelerine. din Bucure[ti). prin formele lui incomode. îngu[ti. ca ni[te [unci (en gigot) sau ca urechi de elefant. pictori]a Rosa Bonheur sau Doamna Dieulafoy care participa cu so]ul ei la cercet~ri arheologice asiriene. balerini. r~mâne Nicolae B~lcescu. umflat~ pe jupoane de muselin~. Boneta de dantel~ era purtat~ de femeile în vârst~. lungi. erau încre]i]i în talie. Baletul Gisèle e tipic. dup~ r~scoala lui Tudor Vladimirescu. erau vizibili la feti]e. Charles Baudelaire. nu erau accesibile decât privilegiatelor din marea burghezie. izbe[te privirea arz~toare. renun]ând la monopolul comercial [i a fost silit~ s~ admit~. în declin. cu podoabe asimetrice. Codul lui Napoleon interzicea femeilor costumul masculin. pe care domin~ bolta frun]ii [i arcadele umbrite. Talia de viespe era strâns~ în corset. poate cea mai poetic~ din toate timpurile. mascau cotul. Cadrul artistic • Au început s~ r~sar~ importante construc]ii în stiluri apusene. prin[i cu panglici. verde. 193 . Cele care doreau s~ poarte pantaloni trebuiau s~ ob]in~ o autoriza]ie special~ a prefecturii. pe urechi. sub tutela tat~lui. aduse lâng~ fa]~. În picioare se înc~l]au ciorapi cu floricele [i pantofi mici. ca o declara]ie public~ a pozi]iei lor anticonservatoare CONDI¥II DE DEZVOLTARE În secolul al XIX-lea. „femeia are dreptul [i chiar datoria s~ par~ magic~ [i supranatural~. idol fiind. costumul epocii 1830 tr~da totodat~. broboada-pelerinu]~ [i [or]ul. În picioare se purtau pantofi u[ori. COSTUMUL FEMININ Dup~ cum se exprima unul dintre cei mai perspicace scriitori ai vremii. împiedicând pe purt~toare [i s~ vad~. strâm]i la glezne. În toate portretele pictate de Negulici sau Tattarescu. Exprimând aceast~ viziune asupra femeii. iar mai târziu [i neogotic (ca Palatul Administrativ de la Ia[i). în sensul deplin al cuvântului. cea mai romantic~ figur~.

Bucure[ti. costumele de stil oriental au coborât treptat pe scara social~. unde majoritatea pa[opti[tilor î[i f~cuser~ studiile (denumi]i. Concomitent. gravur~. Adep]ii revolu]iei arborau haina la mod~ [i p~l~ria moale cu pana[. de aceea. Revolu]ionari la 1848. în[i[i domnitorii îmbr~când ]inuta de comandant militar de tip apusean. În acela[i sens au fost schimbate în 1831 [i uniformele armatei române. 1848 CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI În perioada Revolu]iei de la 1848.Pa[optist. O mod~ specific local~ pare s~ fi fost în aceast~ vreme acoperirea capului or~[encelor cu cuviincioasa n~fram~. tinerii au trecut f~r~ rezerve la moda apusean~. C. [i „bonjuri[ti”). cunoscut~ în Fran]a. în stil romantic. detaliu. legat cochet în frunte cu fund~. doar negustorii [i dasc~lii. [i în urm~ doar l~utarii înve[mântându-se ca boierii de odinioar~. dar r~sucit~ în jurul cre[tetului ca un turban (denumit „tulpan”). Academia Român~ 194 . iar costumul falnicilor arn~u]i ajungând s~ fie purtat de simpli vale]i. pe când b~trânii boieri continuau s~ poarte vechiul costum oriental. Petrescu.

de c~tre burghezia progresist~ de la 1848. Luvru 195 . Acestuia i se datoreaz~ de fapt aspectele caracteristice cele mai originale ale costumului din ]ara noastr~. adunând în jurul s~u tot neamul. Libertatea conducând poporul.În istoria costumului românesc. ca [i mai târziu în timpul R~zboiului de independen]~ când era considerat la Curte ca ve[mânt oficial. ci a fost arborat ca un steag de lupt~. 1830. Delacroix. portul popular nu a fost niciodat~ îmbr~cat numai de ]~rani. E. Paris.

Paris protipendadei pentru a o distinge de plebe. Crinolina ]inea la distan]~. Courbet a [ocat oficialit~]ile. prin urmare. cei doi ap~rând ca prototipuri ale modei. de o c~utat~ bog~]ie [i elegan]~) [i realismul („o expresie direct~ a vie]ii. ornamentarea. amestecate f~r~ scrupule. stiluri apuse. în compozi]ii înc~rcate. f~r~ mare grij~ pentru func]ionalitate. hiperbolizarea costumului burgheziei bogate. cl~dirile se deosebeau dup~ rang: primul loc îl ocupau edificiile cu rol reprezentativ. a ]~ranilor t~ind porci sau a femeilor cernând grâu. eclectismul ajungând curentul dominant. necesar sus]inerii prestigiului politic al Fran]ei. pentru care frumos însemna scump.) îndeplineau cerin]ele utilit~]ii. dar m~rite [i îngreunate. dansatorii neputând s~ se ating~ decât cu vârful degetelor. În 1853 a avut loc c~s~toria împ~ratului Napoleon al III-lea cu Eugenia de Montijo. Garnier. Cadrul artistic • În a doua jum~tate a secolului al XIX-lea. 1861-1875 COSTUMUL ÎN AL TREILEA SFERT AL SECOLULUI AL XIX-LEA Cupola metalicæ øi crinolina practic (fabrici. Costuma]ia cur]ilor europene nu era îns~ decât exagerarea. ca Charles 196 . ßi pentru înfrumuse]area ma[inilor de cusut sau de g~tit. urm~rind impresionarea mul]imii (biserici. reprezentare exact~ a societ~]ii”. cum îl numea Castagnary). evocând. folosind toate mijloacele artei. Pentru a eviden]ia continuitatea st~pânirii imperiale din Fran]a [i Anglia cu regalitatea dinastic~. Stilurile istorice (baroc. pe când construc]iile cu rol Marele salon Napoleon al III-lea din Palatul Luvru. Centrul elegan]ei masculine era Anglia epocii victoriene. depozite. erau copiate mobile în stilurile secolului precedent. clasicism sau gotic) erau invocate ca ni[te citate de prestigiu. În prima categorie. Sculptura [i pictura erau chemate s~ împodobeasc~ edificiile de vaz~. din nou. f~r~ preocupare pentru aspectul estetic. evocând reliefurile complicate de pe fa]adele caselor. de Curtea francez~ a celui de-al doilea Imperiu. de un lux exorbitant. a sobelor etc. g~ri etc. cl~diri oficiale de stat). În artele plastice de asemenea coexistau academismul (ca o component~ a eclectismului. problema principal~ era. la fel de anacronic. ca semn al bog~]iei [i puterii. entuziasmându-[i privitorii mai ales prin lipsa înfrumuse]~rii conven]ionale. la fel cum volanele [i dantelele se aglomerau pe ve[mintele Scara Operei din Paris CONDI¥II DE DEZVOLTARE Între 1850–1870 moda era dictat~. se recurgea la încrusta]ii sau aplica]ii turnate în metal. Opera din Paris. Perechea imperial~ atr~gea aten]ia întregii lumi. Comentatorii artelor plastice erau deseori preocupa]i de crea]ia vestimentar~.Ch. prin înf~]i[area brutal~ a muncitorilor sp~rgând pietre.

La Curtea Fran]ei.F. spiritualizate. Dresda. pe când costumul masculin evolua G. pozi]ia social~ asigurat~ de avere. femeia trebuia s~ apar~ pl~pând~. a creat rochiile împ~r~tesei Eugenie [i a împ~r~tesei Austriei. mai ales pentru confec]iile în serie. c~tre aspecte severe. înc~rcat cu multe detalii. respectabilitatea. cel feminin devenea mereu mai somptuos. ca Henry Poole. Pre]uirea valorii comerciale a investi]iei ducea la aglomerarea exagerat~ de drapaje. în cronica sa din ziarul Le Figaro. În ceea ce prive[te pe acesta din urm~. creatorii de mod~ erau englezi. calit~]ile majore erau onorabilitatea. Executarea aplica]iilor [i broderiilor la mod~ a fost facilitat~. cea mai potrivit~ „respectabilit~]ii” afi[at~ de oamenii de afaceri. Materialele folosite erau de o mare varietate. care era mascat de îmbr~c~minte ca de o carapace. slujea doar la etalarea averii b~rbatului. 1857. Rug~ciunea de sear~. Muzeul de Art~ J.Baudelaire care. aducând cu ei elegan]a gentlemen-ilor (ca Beau Brummel). subordonat~ familiei. chiar a solemnit~]ii C. sobre. ci de contul în banc~. indiferent de meserie. Millet. Courbet. noile culori de anilin~ alc~tuiau o palet~ mai contrastant~ ve[mintelor feminine. de perfec]ionarea ma[inii de cusut (brevetat~ de Singer în 1851). Idealul uman p~rea s~ se maturizeze treptat. de moda burghez~ din Anglia. camuflându-se [i luând culoarea mohorât~ a mediului industrial. Sissi. antrenat de angrenajul economiei capitaliste. Le peintre de la vie moderne. Sp~rg~torii de piatr~. nu mai interesa armonia trupului. supus~ b~rbatului puternic [i ocrotitor. volane. Toat~ Europa era dominat~. fondând la Paris casa de mod~ care a durat [i în secolul al XX-lea producând „haute couture”. broderii etc. Paris. Brodrick. cu volume enorme (crinolina). a adoptat uniforma civil~ a celor care fac bani. Sculptural. bancheri etc. lua ap~rarea elegan]ei [i a machiajului Idealul de frumuse]e • Pentru a corespunde concep]iei vremii. de fapt. Alt englez. a genera]iei romantice. 1863 Worth. Bursa de grâne din Leeds. Pictural. Luvru . COSTUMUL BÅRBÅTESC În aceast~ epoc~ s-a pierdut treptat amintirea siluetei juvenile. cerând mult~ munc~. s~ ating~ vârsta gravit~]ii. cu forme geometrice rigide. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI În deceniile care au urmat s-a accentuat tot mai mult deosebirea dintre înf~]i[area b~rbatului [i cea a femeii. În epoca în care garan]ia era oferit~ nu de mu[chii tari. pe când femeia. pe când negrul [i albul domneau aproape în exclusivitate în cele b~rb~te[ti. croieli [i ornamente. B~rbatul.

scheletul crinolinei.1870. [i-a pierdut treptat motivele de fantezie. un medalion cu vreo fotografie drag~ [i uneori cutiu]a cu tabac de tras pe nas. Pardesiul avea forma jachetei. cât [i prin gulerul tare. de diminea]a pân~ seara. b~rbat cu jachet~ [i cilindru. nu se vedeau. p~l~rie-basma [i p~l~rie impératrice exprimat~ prin forme severe. O mazurc~ la Mabille. rochie pe crinolin~. de argint. à la Gambetta. apoi. costumul celor înst~ri]i devenea tot mai uniform [i mai auster. cu barbi[on-pana[ (numit „imperial“) [i must~]i sub]iri. de baga ori sidef. amintind co[urile de fabric~ atât prin p~l~ria „]ilindru”. eventual cu dou~ volane. fiind doar mai lung. ca melonul semisferic sau p~l~ria de pai „canotier”. orizontale sau à la Franz Joseph. Thiers sau Alfred de Musset.miroir de la mode. chiar tinerii purtau barb~ [i must~]i tunse dup~ modelele personalit~]ilor la ordinea zilei. cel mai des de form~ tubular~.Costume din 1850 . Uneori. 1855-1867 . ci se prelungea înl~untrul lui cu o lam~ de stilet. s-a îngro[at în talie. Accesoriile obligatorii erau m~nu[ile [i bastonul sau umbrela. Bettannier. Ciorapii. ghetele se închideau cu nasturi sau cu elastic. Vesta. tabachera cu tutun [i „]igaretul“ de filde[. „baston cu [i[”. dup~ cum relata un cronicar al vremii. vivandier~ în armata român~ în 1865. în tonuri oricât de re]inute. f~r~ dung~. Pantalonii au adoptat forma de burlan. „Din ]inuta domnilor mai f~ceau parte: ceasornicele cu capace. Pe trup. cu forme ]epene. Putea avea guler de catifea [i bordiseli din galon de m~tase. de filde[. Jacheta. Amelia Bloomer. pardesiu scurt. ßi p~l~ria joas~ a evoluat c~tre forme ]epene. nemaifiind fixa]i nici jos de supieuri. Negrul era culoarea dominant~ a hainelor. între amici. Izmenele din pânz~ erau lungi pân~ la glezne. P~l~ria era rigid~. cu pieptul c~m~[ii înt~rit în scrobeal~ [i lustruit. care se purtau în buzunarul vestei [i cu l~n]i[or petrecut prin cheotoarea nasturilor de la piept pân~ la buzunarul opus. unde la cap~tul lan]ului se punea un creion metalic. de abanos sau de sidef [i în sfâr[it. mantil~. În picioare. litografie din Paris . la început strâns~ pe corp. de chihlimbar. neîncovoiat [i cu mâner de aur. mânerul nu era fixat de baston. silueta masculin~ [i cea feminin~. bastonul. negri. Gulerul [i man[etele rigide ca din carton erau prinse în nasturi pentru a fi schimbate. la început colorat~ sau cadrilat~. modelând fa]a c~tre p~trat prin c~rarea la mijloc [i favori]ii care accentuau maxilarele. Fracul [i jacheta erau hainele cele mai r~spândite. de pild~ à la Napoleon al III-lea. cravatei sau m~nu[ilor. Piesele mai legere. ca [i cele colorate. Pe chip. iar mânecile s-au l~rgit uniform. Odat~ cu cre[terea industriei capitaliste. urm~rind s~ arate mai maturi. asortându-se la pantaloni. 198 ruf~ria se purta numai alb~. dac~ nu chiar de un crâmpei de corn de cerb. Pelerina s-a p~strat. luminat~ doar de albul vestei. mânecile [i pantalonii tubulari. numit~ „cilindru”. impun~toare. erau admise doar în intimitate.

dac~ va fi desprins. la început. se purta din nou m~tasea. Bucure[ti. Renoir. se îmbr~ca rochia cu corsajul ajustat. coloritul era puternic. Pe când b~trânele p~strau înc~ boneta de dantel~. Pe trup. cu mânecile strâmte la um~r. p~rul strâns. care asigura. s~ nu cad~ s~ se sparg~” (G. Silueta era stilizat~ într-o schem~ piramidal~. sever~. amantele bog~ta[ilor. legat~ sub b~rbie. crinolina). cu decolteu larg pentru sear~. pe 199 A. 1868. Wallraf-Richards Museum . lipsit de armonie. pelerina. care trebuia îns~ manevrat~ cu pruden]~. folosea costuma]ia ca pe un însemnat mijloc de seduc]ie. care a devenit principala distinc]ie a rangului social: crinolina. peste lenjeria bogat~ (c~ma[a.O. respectând conven]iile sociale. Köln. Numele provine de la crin (p~r de cal). Pictorul Sisley cu so]ia sa. coafura simetric~. se prefera taftaua „changeante”. încadrând ovalul prelung. S-a f~cut apropierea între scheletul metalic al noilor construc]ii [i suportul fustelor. cu fusta învoalt~. cu dantele). cu volane orizontale. Capul era mic propor]ional cu restul siluetei. iar la rochiile din tul se aplicau de la 25 la 100 de volane.Ochelarii se purtau prin[i doar de spinarea nasului [i aveau la dreapta un [iret ce se prindea de cheotoarea hainei pentru ca.Costescu. prins în coc [i cu câteva bucle lungi. pe linii orizontale. netezit în bandouri. ziua acoperit de pelerina „berthe”.297). vechiul regat. tinerele la mod~ arborau p~l~ria „impératrice” sau p~l~ria-basma. rigiditatea fustei. Modelele de elegan]~ erau prin]esele. care juridic trecea de sub tutela tat~lui sub cea a so]ului. COSTUMUL FEMININ Femeia. Pe strad~. cânt~re]ele de oper~ [i demimondenele. cu c~rare la mijloc. principala arm~ a sexului slab. l~rgindu-se la încheietur~. corsetul cu butoniere metalice [i pantalonii lungi. ca din clopote suprapuse (p~l~ria-capote. p.

jiletca sau ]igara. Ma[ina de cusut fiind folosit~ mai intens. Bijuteriile erau abundente. pantofii sau botinele cu tocuri „Ludovic al XV-lea”. Art Institute E. la be]e de bambus. Miss Amelia Bloomer. ca alt~ dat~ în secolul al XVII-lea. ajungându-se în cele din urm~. 200 În picioare. mari cantit~]i de ve[minte confec]ionate au fost lansate pe pie]ele europene [i americane. cercei lungi). arti[tii prerafaeli]i. Art Institute îns~[i cu o fust~ crea]~ pân~ la genunchi [i cu pantaloni lungi. unde au sfâr[it îns~ ridiculizate pe scenele teatrelor de revist~. îmbr~cându-se ea Seurat. O americanc~. pentru a permite [ederea doamnelor cu crinoline. Dup~ 1848. grupa]i în Confreria Arts and Crafts. nu de vreo schimbare în structura costumului. În Anglia. . amintind stilul renascentist. Chicago. Corot. prin 1856. ziua – scurte. a c~ror prezen]~ era atacat~ de cronicile mondene. Deasupra rochiei. afi[at~ [i prin costum. la oase de pe[te. încurajau ve[mintele confortabile. Tendin]a masculinizant~ s-a continuat [i în deceniile urm~toare în unele detalii. cum erau cele create de William Moris pentru so]ia sa. [alul se purta în continuare în cas~ ca [i pe strad~. î[i f~cuser~ loc [i primele proclama]ii ale egalit~]ii femeii. portretizat~ în 1868 de D. Ca accesorii. „pouf”. s-a l~rgit produc]ia de confec]ii (se vindeau fuste împreun~ cu materialul pentru corsaj). industriale.G. numite de public „blumeriste”. m~nu[ile erau obligatorii pe strad~. seara – lungi peste cot. În anii ’60. 1885. mereu înc~rcat [i nepractic. O dat~ cu cre[terea volumului fustei. Luvru care nu mai ajungea s~ o sus]in~ doar juponul apretat din anii preceden]i. în vârtejul ideilor noi de libertate. 1885. cca. Era vorba numai de capricii pasagere ale modei. s-au experimentat noi moduri de solu]ionare practic~ a problemelor produc]iei vestimentare. 1874. înc~l]~mintea era pu]in vizibil~. apoi în al XVIII-lea.C. la un schelet din 10 cercuri de metal legate între ele cu panglici din pânz~. acum s-au inventat taburete speciale. Degas. bufan]i. nici acesta nu a fost de ajuns [i s-a recurs. mari. a dus o adev~rat~ campanie în favoarea unei vestimenta]ii mai ra]ionale. au ap~rut [i la Paris. uneori ca o cazac~ îmbl~nit~. Paris. Pardesiul era larg [i lung sau scurt. ciorapii din bumbac albi. mijloc evident de distan]are social~. Imitatoarele ei. Duminic~ pe malul Senei. medalioane. Femeia în albastru. la fel ca în construc]iile utilitare. Rosetti. În a doua jum~tate a secolului al XIX-lea. ßi la fel cum alt~dat~ fotoliile Ludovic al XV-lea î[i modificaser~ bra]ele pentru a face loc fustei. kasawekas. ca p~l~ria. atârnând ([iraguri de perle. Modista. Chicago.

Monnet. datorit~ sc~derii greut~]ii cercurilor. Crinolina a cunoscut perioada de glorie între 1850 – 1860. a devenit ieftin~ [i u[or de purtat.COSTUMUL ÎN ULTIMUL SFERT AL SECOLULUI AL XIX-LEA Impresionismul øi turnura CONDI¥II DE DEZVOLTARE Dup~ r~zboiul din 1870 dintre Fran]a [i Germania a urmat „la belle epoque“ de pace [i prosperitate. a disp~rut treptat: întâi cercurile au coborât sub genunchi. inspirându-se direct din natur~ [i preg~tind stilul „Art-Nouveau“ 1900. dând fustei o form~ piramidal~ (se prefera 201 Dante Gabriel Rossetti. Helmscott Manor . so]ia devenea. crinolina. Rochia albastr~ de m~tase. Renoir s-au concentrat asupra luminii [i culorii. ca [i calea[ca sau vitrina din salon. pentru c~ adev~rata manier~ de a-[i alege un b~rbat este de a p~rea c~ are gusturi simple…” Dup~ c~s~torie. gl~suie[te mai departe codul citat. publicat la Bucure[ti în 1870. Între 1860 – 1870. fabricat~ la scar~ industrial~. Degas. Prea mult~ simplitate ar trece în ochii lumii de avari]ie [i prea mult lux s-ar lua drept vanitate [i dezordine în echilibrul afacerilor familiei”. Ea s-a r~spândit foarte mult. [i-a pierdut rolul de distan]are social~ (era purtat~ [i de jupânese) [i. mijlocul de afi[are a rangului social al so]ului: „toaleta unei femei prudente. scria c~: „Toaleta unei demoazele urmeaz~ a fi mai modest~ decât a unei femei m~ritate. ca urmare. COSTUMUL FEMININ În Codul toaletei civile. Costumul deosebea net st~rile sociale. Pictorii ca Manet. 1868. trebuie a fi în armonie cu averea [i pozi]iunea ce ocup~ în lume. London.

Între 1867–1868. ornamente à la grec. coafur~ Rochie cu turnura drapat~.Siluete cu turnurå 1870 . într-un drapaj bogat. Fusta ro[ie. noua mod~. rochie [i turnura ei. Poala. care nesus]inut~ suficient r~mânea mai lung~. de influen]~ antic~ – talie sus. 1886 (din Hamilton. dou~ rochii 1880. 1886 iar croiala „princesse”. c~tre 1868. f~r~ t~ietur~ în talie). cu multe bucle. fusta a devenit plat~ în fa]~. formând „tournure”. prinse fiecare separat. Coafura era în armonie cu silueta complicat~. pân~ la glezne. incomod~. amploarea fustei era masat~ în spate. l~sând s~ se vad~ fusta de dedesubt. Prin r~sucirea capului. 1886. cu mai multe fa]ete atractive. deplasând la spate drapajul [i podoabele (funde [i flori pe buclele p~rului [i pe turnur~). 1869. cu cizmuli]e ro[ii. rochie cu pernu]~”strapontin”. rochie polonez~. Apoi. care se cerea privit~ de jur împrejur. camee.1900. considerat~ „genre canaille”. moda era „nouvel Empire”. pus~ în valoare de coafura Tiparul rochiei cu turnurå. a dat siluetei o prezen]~ în spa]iu mai divers~. era uneori suflecat~ [i prins~ cu benzi. în culori contrastante (vederea pantofilor constituia un fapt senza]ional). era arborat~ mai ales de demimondene de felul Damei cu Camelii. Ap~rut~ în epoca de sporit~ valoare artistic~ a „impresionismului”. ca o statuie de Rodin. cu tren~ triunghiular~ din profil. într-o mi[care asem~n~toare faldurilor fustei cu „tournure”. cu m~nunchiuri de zulufi lungi la ceaf~. Dup~ 1870. turnurå 1875. Hill) .

veston la dou~ rânduri de nasturi. fe]ele de mas~ [i abajururile l~mpilor etc. alc~tuind compozi]ii în spiral~. sus]inut~ de o pernu]~. care aminteau perdelele cu ciucuri de la ferestre [i u[i. 1862. 1850. la un rând. prin îns~[i prezen]a drapajelor grele din mul]i metri de ]es~tur~. în 1875 [i 1885. Turnura era purtat~ la toate vârstele. favori]i à la Franz Ioseph. când mai redus~. Costumul se încadra în ambian]a interioarelor. „strapontin”. Autoportret cu p~l~rie melon Canotier din pai. sau 203 . joben. 1880. sau a trupului urmat de tren~. mi[carea era conturat~ [i amplificat~. melon. ea a evoluat când mai ampl~. Nu întâmpl~tor aceast~ mod~ vestimentar~ a fost denumit~ „style tapissier”. Muzeul Municipiului Bucure[ti atârnând~. canotier Cezanne.Silueta masculin~ în a doua jum~tate a secolul al XIXlea. / tipare de redingot~ [i de jachet~. / musta]~ [i barbi[on à la Napoleon al III-lea. jachet~.

Budapesta. Janne Duval.Ed. Manet. Muzeul de Art~ 204 .

evazate. se încal]au în continuare ghete. cu poale lungi. prin 1880. declarându-se de p~rerea unui deputat din Viena care propusese instituirea unui impozit asupra trenei. pân~ la jum~tatea coapsei. Pe trup. COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. Claude Monet. Paris. medicul român G. redingota (Rock) la un rând. „La dernière mode” care a durat [apte numere (E. 50). pantalonii scurtându-se uneori pân~ sub genunchi. a p~strat p~l~ria tare. canotier. ßi în aceast~ perioad~. devenit dup~ 1860 func]ional. melon.indicat~ discret prin câteva cute plate.Thiel. urmând s~ dispar~ definitiv doar o dat~ cu conturarea noului „stil 1900”. el acoperea tot corpul. pentru toat~ ziua. mai conservator. cambrat~ pe talie. O inven]ie senza]ional~ a fost lansat~ pe pia]~ prin 1870: „clac”-ul.Bercar scria în volumul s~u Îmbr~c~mintea femeii din punct de vedere igienic [i estetic. Künstler und Mode p. O variant~ era gherocul (Gehrock) închis la dou~ rânduri. dup~ 1870. Fracul a devenit hain~ de gal~. Poetul Mallarmé a publicat din 1874 un jurnal. mul]i arti[ti erau preocupa]i de mod~. În acest timp. prev~zut cu arcuri pentru a fi strâns ca o armonic~. În picioare. la o palm~ deasupra genunchiului. au ap~rut primele costume de sport – cum era costumul de tenis în Anglia. dar se mula pe corp. Muzeul Orsay 205 . spre sfâr[itul secolului se purta.5): „E imposibil s~ umbli în urma unei doamne când va fi colb”. Femei în gr~din~. C~tre sfâr[itul secolului. s-a strâmtat nemaiînchizându-se în nasturi [i l~sând s~ se vad~ vesta. cu [li] la spate. (p. un joben înalt din pâsl~ sau m~tase neagr~. cu poale evazate. sau costumul de baie. 1867.

I. capturate în R~zboiul de Independen]~. C. gheroc. înzorzonat~ cu multe ornamente din stuc. În Codul manierelor elegante din 1870 scria c~ pentru un b~rbat „a se prezenta la un superior în redingot~. Casa Vernescu. Cadrul artistic • Principalul ]el al culturii secolului al XlX-lea a fost st~pânirea mijloacelor de comunicare europene (limba francez~. Tattarescu în 1864. era pre]uit~ elegan]a vestimentar~ în func]ie de bog~]ia podoabelor. [i nu în frac. P~l~ria tare. Un exemplu de manifestare spontan~ [i exuberant~ a fanteziei populare în crea]ia vestimentar~. purtau c~rarea într-o parte. La fel. cu grilaje din fier forjat. COSTUMUL BÅRBÅTESC Rela]iile sociale cereau respectarea unor conven]ii stricte. de pe Calea Victoriei din Bucure[ti.C. la fel ca împ~ratul Franz Ioseph sau cancelarul german Bismark. Pentru încoronarea regelui Carol I. 1889. de munca [i banii investi]i. pe când Carol l de Hohenzollern [i curtenii lui se piept~nau cu c~rare la mijloc [i-[i potriveau favori]ii pentru a încadra fa]a în form~ p~trat~. adaptat~ func]ional unei activit~]i moderne. cilindric~ era numit~ la noi „joben”.Mincu. Bucure[ti 1900 COSTUMUL ÎN ROMÂNIA ÎN A DOUA JUMÅTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA Jobenul øi malacoful pictorul Theodor Aman a proiectat coroana din o]elul tunurilor turce[ti. foto .E. must~]ile drepte [i barbi[onul în pensul~ lansate de împ~ratul Napoleon al lll-lea.Paul Gottereau. era o grosier~ lips~ de polite]e”. b~rbii [i must~]ilor era revelatoare pentru alian]ele politice: Alexandru Ioan Cuza ca [i mini[trii s~i. ßi la noi era considerat~ frumoas~ doar o locuin]~ în stil eclectic. Bucure[ti Pictorul Gh. Tunsoarea p~rului. de la numele negustorului francez Jobin. arta [i literatura în stilurile apusene). campionii vitezei în circula]ia vremii. a fost apari]ia portului surugiilor. jachet~ ori pardesiu. precum Kog~lniceanu. mânând caii Idealurile Revolu]iei de la 1848 au fost în mare parte înf~ptuite prin Unirea Principatelor în 1859. în 1881. apoi prin cucerirea Independen]ei în r~zboiul din 1877.

În toat~ Europa. o vreme. Aceste costume ar~toase au mai împodobit apoi. prin broderiile multicolore cu care erau acoperite costumele lor strânse pe corp. Muzeul Na]ional de Istorie. Uniformele militare erau de tip apusean. croit~ ßtefan Luchian. 1881. pantalonii evaza]i. de la instaurarea transportului în comun. ca [i mantalele cu glug~.Coroana regelui Carol I. mili]ia rural~ a doroban]ilor. ¥inuta diferitelor ranguri militare corespundea claselor sociale: pe când ofi]erii se recrutau din mo[ierimea [i burghezia avut~. ca [i în România. Între uniforma strâns~ pe trup. cenu[iu sau brun. Ro[ior. pe lâng~ bleumarin. Epoca lor de glorie a durat. (în 1880). negru. Costumele ofi]erilor superiori mai p~strau ceva din elegan]a ]inutei curtene a deceniilor trecute: epole]ii cu franjuri de fir. Muzeul Municipiului Bucure[ti 207 . [i vizual. cu cai. Bucure[ti tr~surilor de po[t~ cu pocnituri de bici [i chiote s~lbatice [i atr~gând aten]ia. dominat de ro[u (ro[iori) [i albastru. coloritul era viu. (din 1850) [i pân~ la înlocuirea acestuia cu drumul de fier. solda]ii erau ]~rani.

pantalonii [i picioarele goale.impecabil. Nicolae Grigorescu a p~strat imaginea monumental~ a gornistului cu cu[ma de miel cu pana[. plin~ de fireturi a generalului [i mantaua aspr~. zdren]~ros. din stof~ fin~. cea a saloanelor sclipind de oglinzi [i cea a cocioabei cu p~mânt pe jos. 1895 Copii din familia Storck. Doamna Elena Cuza. îmb~trânit înainte de vreme”. având pe el doar o c~ma[~ de pânz~ groas~. ¥~ranul român descris de un c~l~tor str~in în 1867 era „slab. gravur~. Erau obi[nuite pe str~zile ora[elor figuri cum era cea a sacagiului bucure[tean. vl~guit. Din r~zboiul de Independen]~ al României din 1877. foto. palid. Bucure[ti. Muzeul Storck 208 . s~r~c~cioas~ a infanteristului în opinci era pr~pastia dintre dou~ lumi diferite.

la noi. lansat~ de americanca cea mai progresist~. Academia Român~ Ornamente în stil eclectic. „malacof”. Crinolina era numit~. care au fost pe front în 1877 în R~zboiul de Independen]~. Miss Bloomer. iar jacheta scurt~ era ca]aveica. aveau fusta pân~ la genunchi. Este interesant de remarcat promptitudinea cu care ajungeau la noi ultimele nout~]i: vivandierele armatei române. în 1855. 1875. Frusina Racovi]~ Stamatopol. 1897 Bucure[ti 209 . doar câ]iva ani mai devreme. Bucure[ti. foto. peste pantaloni. de la bastionul de ap~rare a Sevastopolului (Crimeea) cucerit de trupele franceze.COSTUMUL FEMININ Costumul citadin era la curent cu moda parizian~.

în toate cazurile. precum m~[tile. Zurich.. ori slujea practicilor religioase. cu o puternic~ tonalitate emo]ional~. Studer COSTUMUL AFRICII NEGRE Fuste øi acoperiøuri din frunze CONDI¥II DE DEZVOLTARE În trecutul nescris în cronici al Africii negre s-au succedat civiliza]ii. tipul negroid a fost invocat în secolul al XX-lea ca argument împotriva conven]iilor estetizante. în favoarea libert~]ii de crea]ie (Picasso). ca stâlpii cu chipurile str~mo[ilor. Congo. începând din preistorie (dovad~ picturile rupestre sahariene sau cele din zona estic~) [i continuând cu cele din mileniul I î. Prin împletirea fibrelor vegetale s-au creat. sculptura a redat sensibil întreg orizontul cuno[tin]elor. 210 Pereche din Congo func]ie utilitar~. cum sunt greut~]ile pentru cânt~rit aurul sau sprijinitoarele de cap etc. Idealul uman era diferit fundamental de cel european (ale c~rui prototipuri fuseser~ stabilite de arta greco-roman~). sau Zambezi). Camerun. de asemenea. . Benin. sau datorit~ cor~bierilor portughezi.Cas~ Bamileke. calitatea principal~ a artei africane fiind. cât de proeminen]e. colec]ia A. a Egiptului. [i civiliza]ia ei a început s~ fie în]eleas~ de-abia la sfâr[itul secolului al XIX-lea. din Africa. Africa neagr~ a fost cercetat~. Africa Cadrul artistic • Dac~ arhitectonic au r~mas relativ pu]ine monumente. (nigeriene) sau din secolele XII – XVII (din Ife. Astfel. având rol simbolic.Hr. ritmul viu. sau Sprijinitoare de cap Ba-luba. Admirat în r~stimpuri de arti[ti care pre]uiau mai mult expresia decât armonia propor]iilor (ca Dürer). marcând puternic arta mondial~ a secolului al XX-lea. apoi a statelor arabe. În decursul secolelor au existat leg~turi cu Europa fie prin intermediul zonelor mediteraneene. ca enigmaticele ruine de la Zimbabwe. caracterizat~ nu atât de contururi fluide. spanioli sau olandezi. exprimat sonor în muzica tobelor [i vizual în mi[c~rile dansului. cât [i prin siluet~. atât prin culoare. statuara a alc~tuit principala bog~]ie artistic~ african~. compozi]ii decorative.

secolul al XVII-lea. cât [i de b~rba]i [i r~spândite acum în lumea întreag~. executat~ direct pe piele. motivele decorative fiind dispuse mai târziu pe pânzeturile imprimate de o infinit~ varietate. bra]elor [i picioarelor. trupul era el însu[i vizibil (în afara deghizamentelor cu m~[ti pentru dansurile rituale). în urechi. iar costuma]ia slujind exclusiv scopurilor de reprezentare social~. purtate în Africa atât de femei. sau coliere din scoici. Sculptural.CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Sub soarele puternic al zonei ecuatoriale. Londra. Nigeria. în jurul gâtului. Pictural. ap~rat de pigmen]i. prin urmare. trupul. a bra]elor sau picioarelor. preluate de moda european~ a ultimelor decenii. nudul fiind starea natural~. Podoabele erau r~spândite pe tot corpul: inele metalice prinse în nas. coliere [i br~]~ri) amplificau mi[carea. [i tenul bronzat. nu avea nevoie de învelire. iar franjurii mobili (fuste. cât fibrele vegetale. pendulând [i prelungind traiectoriile în spa]iu ale trunchiului. acela[i ritm de mare vioiciune era realizat prin contrastele violente dintre pictura în culori tari. pietricele semin]e etc. British Musseum 211 . suspendate în franjuri. nu atât ]es~turile. folosite mai cu seam~ în regiunile musulmane. în moda tineretului. din]i.. Materialele utilizate în ve[mintele specifice erau. Cap din Benin.

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Întreaga înf~]i[are era alc~tuit~ din semne cu caracter simbolic. piept~nat cu c~rare la mijloc [i strâns în coade sau cu coc la spate. ca [i franjurii hainelor. flutura în goana calului. ornamentate cu picturi [i ]es~turi cu motive mari geometrice. Ca podoabe. având rolul de a indica tribul [i rangul. au adoptat haine de piele cu franjuri [i înc~l]~minte de sport în genul mocasinilor. costum feminin. La ornamentare foloseau ace de arici. în locul trofeelor. ca [i mocasinii. Mantaua. ca araucanii. era legat~ o band~ orizontal~. ajungând în secolul XX printre constantele costumului cele mai durabile. Idealul de frumuse]e consta în îmbinarea calit~]ilor umane cu cele ale vulturului. bucurându-se de libertate mai bine de trei secole. ca [i de a comunica performan]ele la vân~toare sau în luptele cu du[manii. Alte smocuri de p~r erau daruri sau amintiri. Folosind calul adus de spanioli. întreg trupul erau pictate cu figuri simbolice. Podoaba cea mai de pre] era scalpul unui adversar (o [uvi]~ de p~r împreun~ cu pielea aferent~). peste p~rul lung. Inspirându-se din ve[mintele tradi]ionale ale pieilor ro[ii. pân~ ce expansiunea lumii civilizate a redus rândurile popula]iei de b~[tina[i la un num~r restrâns de dezr~d~cina]i. peste pantalonii lungi era îmbr~cat~ o rochie din piele alb~. pelerinå din pene. pionierii americani au practicat „patchwork” (îmbinarea unor buc~]ele din materiale diferite. Pentru vân~toare sau r~zboi fa]a sau la unele triburi. mam~ araucan~ COSTUMUL PIEILOR ROßII Scalpuri pe haine øi pe cort CONDI¥II DE DEZVOLTARE Dup~ debarcarea europenilor. la gât. strâns~ în talie cu cordon [i împodobit~ cu broderii [i franjuri. Pe trup. pieile ro[ii din est. California. din profil. apoi penajul. îngr~di]i în rezerva]ii. inegalat în în~l]imea zborului. în care puteau fi înfipte pene. [i ale c~rui pene alc~tuiau principala podoab~ de cinste a r~zboinicilor. Toate acestea au fost transmise urma[ilor din întreaga lume. Femeie în rochie de piele . Materialele folosite erau ob]inute prin vân~toare [i lupte: în primul rând pielea de bizon. 212 Sculptural. COSTUMUL FEMININ Pe cap. [i mai târziu m~rgele de sticl~ aduse din Europa. atr~gând aten]ia prin accente vii. silueta era în~l]at~ prin penajul de pe cap. în cus~turi geometrice). întreg costumul ca [i pielea serveau drept suport pentru un bogat decor pictat. Pictural. care. La unii indieni. ducând o via]~ nomad~. într-o sanie sus]inut~ de o band~ prins~ de frunte. mamele î[i ]ineau pruncii în spate. erau la fel cu cele b~rb~te[ti. triburile pieilor ro[ii au tr~it din vânarea bizonilor s~lbatici. Cadrul artistic • Pe când popula]iile din nordvestul Americii î[i construiau case din lemn împodobite cu stâlpi totemici. chipul vulturului prin nasul acvilin [i privirea încordat~. nedemodabile. femeile purtau coliere din pietre semipre]ioase. locuitorii Americii de Nord s-au retras în prerii.C~petenie din prerie. asimetrice. COSTUMUL BÅRBÅTESC Capul evoca. locuiau în corturi din piele. deseori cu o platc~ lat~ atârnând peste bra]e ca mâneci.

C~ma[a ca [i mantia erau brodate cu fâ[ii colorate din ace de arici [i cu m~rgele. împodobitå cu ace de arici [i m~rgele. f~r~ zgomot al indienilor. ran~ primit~. era acoperit~ de picturi înf~]i[ând scene glorioase din via]a acestuia. pe când al]ii î[i r~deau capul. Pipa din lut (tomahawk) putea fi în acela[i timp [i topori[c~. p~r de cal în vârful penei: victorie.. cum haina nu avea buzunare.U. din piele de bizon. un punct ro[u pictat pe pan~ o ran~ primit~ etc. secolul al XIX-lea. care puteau fi forma]i doar din craci separa]i lega]i de brâu. topoarele din piatr~ [i l~ncile. Pe frunte era de obicei legat~ orizontal o band~ din piele de bizon sau din pânz~. pan~ t~iat~: t~ierea gâtului unui du[man. Musée de l’homme . Unii b~rba]i nu-[i tundeau p~rul niciodat~.Semnifica]ia penelor: pan~ vertical~: doborârea unui adversar prin for]a pumnilor. Pe lâng~ scuturile din piele. l~sând doar o [uvi]~ s~ creasc~ mai lung~. erau [i ei broda]i cu ace de arici [i m~rgele. Pe trup. so]ia î[i a[teapt~ so]ul victorios (din Karl May) indicând apartenen]a tribal~. de care puteau fi prinse [i [uvi]e de p~r uman. [irokee gata de lupt~. în care [efii de trib [i r~zboinicii înfigeau una sau mai multe pene de vultur. Iarna gro[i. gheare [i vârfuri de urechi de urs cenu[iu. unii tineri î[i fixau la c~lcâiele mocasinilor câte o blan~ de dihor. pan~ crestat~: scalparea unui du[man. Winnipeg. Dup~ felul în care erau a[ezate penele se putea vedea de departe rezultatul luptei. dar [i cine a atacat primul sau dac~ a fost cineva r~nit: o pan~ cu vârful t~iat însemna moartea unui du[man. din piele (mocasini) asigurau mersul suplu. purtat~ la gât de tineri. cu pat~ ro[ie: ran~ primit~. o c~ma[~ din pânz~ sau din piele de cerb [i pantaloni din piele de antilop~. mai pu]in trofee de lupt~. Ca accesorii. Drept arme slujeau arcurile cu s~ge]i. Mantia din piele de bizon alb. Hainele celor din clanul Ursului Brun (Grizzli) erau împodobite cu motive totemice. Canada. Caii erau [i ei picta]i [i împodobi]i cu pene. S. moi. pan~ cu pat~ neagr~: uciderea unui du[man. nu numai num~rul vr~jma[ilor uci[i sau scalpa]i. ve[mintele constau dintr-un fel de slip. ca un cordon. ci de obicei d~ruite de rude sau apropia]i. Manitoba. Piele Ro[ie. de brâu erau ag~]a]i s~cule]i. Pentru ceremonii. chipuri [i ochi de urs. îmbl~ni]i pe din~untru [i pe dinafar~. Semnifica]ia picturii faciale: uciderea unui du[man. trupul era ap~rat [i de o plato[~ din oase de bizon. deseori prelungite la vârf cu un smoc din p~r de cal. apar]inând unui [ef de trib sau unui r~zboinic de seam~. de care era prins~ din fa]~ [i Mocasini. Musée de l’homme pân~ la spate o band~ lat~ de circa 30 de centimetri. rangul sau diferite evenimente din via]~. pantofii comozi. vara sub]iri din piele de elan. ca punga din blan~ de dihor pentru tutun sau o pung~ din pielea primului animal mic vânat.A. invocarea ploii. Pe laturi pielea era t~iat~ în franjuri. În picioare. Paris. Principalele podoabe erau trofee de vân~toare: coliere din din]i.

Hain~ din lân~ de capr~, unisex, clanul Ursului Brun Grizzli, Canada, Vancouver, colec]ia rev. T. Crosby

Amulete de [aman, din filde[, Canada, Ottawa, Muzeul Na]ional al Omului

214

Idealul eschimo[ilor ursul polar, costum b~rb~tesc, feminin, de copil, armur~ din piele, impermeabil din intestine, hanorak fa]~-spate, pantalon, ochelari de soare din os, m~nu[~, [o[oni

COSTUMUL ESCHIMOßILOR
Cu hanoracul în caiac

CONDI¥II DE DEZVOLTARE În regiunea arctic~ din America de Nord [i Groenlanda, pân~ în Siberia, eschimo[ii de origine mongol~ au înfruntat ghe]urile, dezvoltându-[i de milenii o civiliza]ie original~. Tr~ind din pescuit [i vân~toare, ei s-au deplasat mereu dintr-o regiune într-alta, c~l~torind pe z~pad~ cu sania tras~ de reni sau de câini, pe ap~ cu barca (caiac), poposind vara în corturi din blan~ [i piele, iar iarna în colibe din ghia]~ (iglu) luminate de l~mpi cu ulei. Cadrul artistic • Armele [i uneltele cioplite din lemn sau os erau decorate cu incizii reprezentând animale sau scene de vân~toare, iar obiectele din piele erau brodate în motive geometrice, cu p~r de ren, fâ[ii din piele colorat~ [i m~rgele. Idealul uman consta în imitarea vie]uitoarelor cel mai bine adaptate climei aspre, împrumutându-le blana cald~ [i impermeabil~ pentru a se feri de umezeal~ [i vânt.

CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Tr~ind în mici triburi pa[nice, eschimo[ii nu au sim]it nevoia marc~rii unor deosebiri de rang social prin aspectul exterior; de asemenea, modul de via]~ nomad a estompat deosebirile dintre vestimenta]ia b~rbatului [i cea a femeii. Sculptural, corpul înf~[urat în întregime în bl~nuri dobânde[te formele sferice ale ursului alb, iar pictural culoarea dominant~ e albul z~pezii, înveselit de cus~turi cu m~rgele colorate. Materialele folosite provin din vân~toare, bl~nuri de vulpe, lup, câine, piele de foc~ sau ren, iepure sau vidr~, piele de pas~re, toate prelucrate de femei. COSTUMUL BÅRBÅTESC ßI CEL FEMININ În cas~, îmbr~c~mintea se reduce la pantaloni din piele, bustul r~mânând gol. Afar~, peste o c~ma[~ din piele de pas~re se trage „hanorac”-ul, o bluz~ cu glug~ din piele tivit~ cu blan~ de vulpe, lup sau câine, cu o singur~ deschidere la gât, [nuruit~. Pantalonii, lungi pân~ sub genunchi, pentru a da libertate mi[c~rilor, sunt vârâ]i în ciorapi din blan~ de iepure [i în cizme croite dreptul la fel cu stângul [i având o talp~ dubl~ umplut~ cu fân.

Vân~torii poart~ un costum dintr-o singur~ bucat~, ca o salopet~, de care sunt cusute etan[ [i gluga, [i m~nu[ile, [i ciorapii, asigurând o perfect~ izolare de mediu. La propor]ii reduse, tot astfel este lucrat~ [i îmbr~c~mintea copiilor. Cei mai mici sunt purta]i de mame în cârc~, vârâ]i în hanorac. Haine perfect impermeabile sunt executate din intestine de foc~ sau de ren, translucide, ca din material plastic, cusute cu împuns~turi speciale, în grosimea ]esutului, f~r~ perfora]ii prin care ar trece apa. Hainele [i cizmele sunt împodobite, cu migal~, cu broderii din fâ[ii din piele [i m~rgele colorate, în motive geometrice, destul de asem~n~toare celor din America Central~.

Costume de eschimo[i din nordul Canadei

Pablo Picasso, La oglind~, 1932, N.Y.Museum of Modern Art

COSTUMUL ÎN SECOLUL AL XX-LEA

Daniel Renard, Cazinoul din Constan]a, 1907

COSTUMUL LA 1900 ÎN STIL ART NOUVEAU ßI MODERN STYLE
Linia serpentinæ øi cea dreaptæ

deseori teme picturii (Verhaeren, Jules Laforgue, Albert Samain, Rodenbach), se cufunda în adâncurile necercetate ale vie]ii suflete[ti, cultivând reac]iile instinctuale, senzorialismul.

Suport de lumån~ri. Coperta volumului L’Objet 1900 de Maurice Rheims

CONDI¥II DE DEZVOLTARE În ultimul sfert al secolului al XIX-lea [i pân~ la primul r~zboi mondial, Europa a cunoscut o perioad~ de pace [i de relativ~ bun~stare, ,,la belle époque”. Ca urmare a progresului tehnic, ambian]a citadin~ a marcat prefaceri mai ales în preajma anului 1900: lumina electric~, tramvaiul electric, telefonul, cinematograful dateaz~, toate, din ultimul deceniu al veacului al XIX-lea. Pericolele noii energii (ascunse pân~ atunci în natur~) stârneau o surd~ angoas~. În acela[i timp, Freud descoperea în adâncurile sufletului zonele neb~nuite ale subcon[tientului, în care fierbeau (dintotdeauna) nemul]umirile refulate, ca lava vulcanic~, izbucnind prin locuri nea[teptate. Spaimele „ucenicului vr~jitor“ explic~ zvârcolirile specifice curentului numit de francezi „Art nouveau“. Cadrul artistic • Poezia simbolist~, care oferea 218

STILUL ART NOUVEAU - SERPENTIN P~r~sind amestecul de citate din trecut, al eclectismului, pentru a se elibera de cli[ee, arhitec]ii [i decoratorii, ca spaniolul Gaudi sau francezul Guimard, s-au inspirat direct din natura s~lbatic~.

Victor Horta, Scara Casei Tassel, 1893, Bruxelles

Primele semne ale noii viziuni artistice ap~ruser~ în tablourile impresioni[tilor (în experien]ele de laborator ale picturii de [evalet), ca în peisajele lui Claude Monet, în care personajele par flori risipite în iarb~, apoi în lucr~rile post-impresioni[tilor, ca Gauguin, Van Gogh etc. Noul stil a luat în Fran]a numele de Art Nouveau, Nouille (t~i]ei), Jules Verne, Coup de fouet (lovitur~ de bici), în Austria de Secession, în Germania de Jugendstil, Lilienstil, Wellenstil, întinzându-se în Belgia, Italia, Spania, Danemarca, Statele Unite, ca stil Liberty, Floreale, Yachting Style etc. Ira]ionalismul era vizibil în invadarea orizontului vie]ii de c~tre o natur~ s~lbatic~, în mi[care, în perpetu~ metamorfoz~. Construc]iile, ca [i obiectele, p~reau a se preface, trecând în regnul vegetal sau animal. Balcoanele metalice, rampele sc~rilor, mobilele sugerau plante cu tije lungi, curbate, care se transformau în balauri sau din care se desprindeau siluete feminine.Costumul feminin a ilustrat cel mai bine Art Nouveau.

L. Sullivan, Wainwright Building, 1890, St. Louis, S.U.A.

MODERN STYLE – GEOMETRIC REGULAT Al~turi de noul stil, frapant, pre]ios, de esen]~ romantic~, s-a dezvoltat paralel – la început în umbr~ – [i opusul s~u clasic, ra]ional, începând cu blocurile geometrice construite de arhitectul

E. Macintosh, Scaun, 1903, Paris, Muzeul Orsay

american Sullivan, apoi de austriacul Hoffmann, oferind solu]ii practice, f~r~ str~lucire, dar care erau destinate viitorului. În designul [colii din Glasgow, de Ernie Macintosh, domina linia dreapt~. Costumul b~rb~tesc s-a integrat acestui stil. Idealul uman • B~rbatul era clasic, femeia romantic~. În societatea capitalist~, de cel mai mare prestigiu se bucura figura ]eap~n~ a financiarului respectabil [i impun~tor, care trebuia s~ inspire demnitate [i integritate, prin formele geometrice regulate ale întregii siluete, afi[ând, prin aspectul s~u solemn, importan]a firmei lui. Trupul sedentar [i greoi era cu grij~ ascuns sub carapacea rigid~ a hainelor întunecate, cu guler tare [i p~l~rie „cilindru“, amintind co[urile fabricilor. Sobru în propria înf~]i[are, omul de afaceri î[i etala, în schimb, luxul în toaletele doamnei sale, cu bijuterii, bl~nuri, broderii de mân~. Mai liber, receptiv nout~]ilor modei, costumul feminin a devenit un domeniu de manifestare însemnat al stilului serpentin. Femeia sl~vit~ de arti[ti era o fiin]~ de vis, o divinitate inaccesibil~, fatal~, surâz~toare [i misterioas~ (deseori reprezentat~ în pictur~ cu ochii închi[i), abandonat~, dar distant~. Într-o conferin]~ publicat~ în 1891 la Bârlad, doctorul G. Bercar proclama, ca un adev~r [tiin]ific unanim acceptat: „Caracterele distinctive ale femeii sunt sensibilitate, mobilitate, nervositate“ – desigur necontrolate, nest~pânite, ad~ug~m noi, amintindu-ne de izbucnirile, lament~rile [i le[inurile coanei Joi]ica. ßi doctorul Bercar deducea mai departe: „Aceste calit~]i singure ar fi suficiente pentru a demonstra c~ modul de îmbr~c~minte trebuie s~ fie variabil, colorat, elegant“. Capriciul era, prin urmare, tolerat cu îng~duin]~, singura arm~ a sexului slab fiind viclenia.

Vârsta beneficiarilor modei era cea matur~, impunând o siluet~ greoaie, pe care o imita [i tineretul. Fetele doreau s~ îmbrace, pe la 14-15 ani, prima rochie lung~ [i s~ ias~ la bal, unde dansau supravegheate de mame [i de m~tu[i, pân~ se m~ritau (cât mai repede) [i intrau sub tutela so]ului, iar b~ie]ii de-abia a[teptau s~ arboreze musta]a, p~l~ria [i bastonul. Copiii purtau costume mai confortabile, de marinar, [i bereta cu panglici, ca Domnul Goe. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI La 1900, îmbr~c~mintea semnala, de la distan]~, rangul [i averea, sexul, vârsta [i neamul. P~l~riile înalte [i împodobite ale
F. von Reznicek, Costum de automobilist, din „Simplzissimus“, 5/1904 din E. Thiel, Geschichte des Kostüms

1908 .Juan Cardona. Restaurant à la mode. „Jugend”.

Museum of Art . Dans la Moulin Rouge. 1890.H. Philadelphia. de Toulouse Lautrec.

de pai (canotier). era înalt~. rigid~. apoi. Uniforma civil~ a or~[enilor. (Francezii credeau c~ „un baiser sans moustache est comme un dîner sans fromage“). inconfortabil. acoperind tot corpul. Putea fi. P~l~ria. ea va fi punctul de plecare al evolu]iei viitoare a vestimenta]iei moderne. Costumul complicat. La începutul secolului se folosea înc~ un echipament complicat [i f~r~ suple]e. ridicându. Englezul la Moulin Rouge. cea masculin~. cu c~rare la mijloc. denumit~ la noi joben. silueta b~rb~teasc~ era cilindric~. c~ma[~. Metropolitan Musseum 222 . semisferic~ (melon) sau plat~. chiar pentru ]inuta de diminea]~. Muncitorii purtau c~ma[~ colorat~ [i [apc~. ca [i barba dup~ o anumit~ vârst~. În contrast cu silueta baroc~ a femeii. ca [i cea militar~. C~ma[a putea fi cu plastron tare sau plisat. joas~. dup~ 1905. lan]ul de la ceas). scrobit. luminat doar de albul c~m~[ii.Y. cu multe accesorii. cu unele accente lucioase (reverele fracului. jobenul de m~tase. Moda feminin~ venea de la Paris. cea a b~rbatului apare clasic~. era exteriorizarea prestigiului legat. iar materialele erau sobre. COSTUMUL BÅRBÅTESC Sculptural. din m~tase sau din pânz~ v~rgat~. într-o parte. Aparent mai [tears~. Pe trup se purta lenjerie mult~. Pe cap. la plastron [i man[ete). flanel~ de lân~ etc. p~rul era tuns scurt. de Toulouse Lautrec. iar must~]ile erau nelipsite. de asemenea. în ochii clasei dominante. r~spundea nevoii de a masca [i remodela trupul prin înveli[uri rigide. înalt. pentru dineu. pictural domina negrul. de bog~]ie [i de putere. cu gulerul alb deta[abil. N.. mate. stabil~. de la Londra. 1892.protipendadei sem~nau cu foi[oarele [i cupolele care le încununau casele.se deasupra celor din jur. cu H. ]eap~n~ (de la joben la gulerul tare. Aceasta putea fi [i pliat~ (clac).

foto de familie Botine cu jambiere. Muzeul Municipiului Bucure[ti 223 .Copii în costume de marinar. foto de familie Avocatul Chiri]~ Vasilescu. 1905.

pân~ la jum~tatea coapsei. Musée de la Mode. Palais Galliera vârfuri îndoite. Cravata era alb~ pentru sear~. iarna. Costumul de baie masculin era [i el cu 224 Costum bucure[tean. Paltonul era din stof~ groas~ sau din blan~. neagr~ ziua. cu guler [i man[ete de catifea. de la cel de diminea]~. pentru recep]ii fracul era obligatoriu. mare. scurt. Jacheta depindea de ocazii: pentru diminea]a la slujb~. pichet. Accesoriile obi[nuite erau monoclul. incomod. pietre scumpe. era din tweed. Pardesiul avea diferite forme. inelele. putea avea nasturi din aur. foto de familie . asortat~ cu haina. Paris. jad. În picioare se purtau ciorapi negri sau albi [i botine montante cu butoni sau [ireturi. cu pelerin~.René Lalique. m~tase. bastonul de bambus sau umbrela neagr~. bro[~. vara din serj sau pânz~ (albastr~ la pantalon alb de flanel~). m~nu[ile. cu poale lungi. Libelul~. Elegant~. croit~ la dou~ rânduri. ceasul la brâu. dar din material diferit – ca[mir. Vesta era scurt~. pân~ la cel de sear~. 1900. lapislazuli etc. cu mâneca raglan (Burberry). negru. iar ca bijuterii erau acul de cravat~.

pantaloni pân~ la genunchi. Pentru popor se f~ceau haine de gata. P~l~rie din revista La nouvelle mode. Doucet. Pe cap. care lucrau la comand~. Tenul alb. ridurile gâtului erau mascate de gulerul montant sau de panglica legat~ ca o zgard~. trebuiau s~ exprime inocen]~ [i modestie.. Pân~ la adolescen]~ erau permise ve[minte tip marinar. iar trupul era sus]inut de corset. p~rul era tapat. (cu plumb. cu care nu puteau ]ine pasul decât cei care tr~iau pe picior mare. p~rul lung era sus]inut de un sul [i strâns coc în cre[tet. se brodeaz~. Pe scen~. misterioase. folosindu-se rulouri posti[e sub coc. Pictural. Arta 1900). „electrice“ (Paul Constantin. pudic ascunse sub faldurile m~t~sii creponate. an I. iarna cu haine [i bonete din catifea bordisite cu dantele sau puf. înc~rcat~ cu roze. nemachia]i. copiii mici erau costuma]i fantastic. încol~ci]i în jurul gâtului frumoaselor vremii.Casele de mod~ pariziene. nr. tonuri reci. transparent. arsenic etc.) [i pudr~ de orez. prin talia strangulat~. 1. Pe trup. Sarah Bernhardt se a[eza r~sucindu-[i în spiral~ trena rochiei. marin~resc. În materialele folosite pre]ul ve[mintelor era ostentativ demonstrat atât prin cantitatea [i calitatea ]es~turilor. Femeia-floare avea ve[minte la fel de incomode ca [i o armur~ medieval~. se cresteaz~. o doamn~ elegant~ era incapabil~ s~ se deplaseze f~r~ tr~sur~. deseori nocive.Stofele se întrebuin]eaz~ rar în starea lor natural~. 28 octombrie 1900 225 . pene [i panglici. corsetul foarte Coafuri. Strâns~ în corset. luminoase. concep]ia coloristic~ a artei 1900 era st~pânit~ de tente pale. din dantel~ sau muselin~. lenjeria comporta multe piese suprapuse [i complicate: c~ma[~. jupon. P~l~ria. cu ghete cu nasturi. era ea îns~[i o metafor~. Pentru a ascunde ravagiile timpului. se ajureaz~. 1899). Ochii. iradiante. s~ se aplece sau s~ se îndoaie. COSTUMUL FEMININ Sculptural. Bucure[ti. [erpuind ca [i acei „boa“ din pene. cu fuste lungi pân~ la glezne. schimbau moda într-un ritm rapid. La începutul secolului. cu efecte opalescente. cum erau cele ale lui Worth. Trupurile ap~reau ca liane suple. cu p~l~rii scrobite. foto de familie pantaloni pân~ la genunchi [i maiou v~rgat. Redfern. silueta 1900 amintea. Un cronicar al timpului remarca: . se încrusteaz~ cu dantel~. se acoper~ cu aplica]iuni de toate felurile“ (Moda Universului. era ob]inut cu pomezi. cu poalele fustei m~turând praful. cât [i prin prelucrarea lor care cerea o mare investi]ie de munc~. cu p~l~ria plin~ de flori [i de pene într-un echilibru instabil pe cocul înfoiat. de ceasul cu nisip.

1877 Hamburg Kunsthalle 226 . 20 oct.Corset din La nouvelle mode.1900 Ed. Nana. Manet.

Portretul cu dungå verde. 1905. pelerinå circular~ ¥inut~ de var~ din revista La nouvelle mode. 1905. Copenhagen. Matisse. 1909 pelerin~ oval~. 28 octobrie 1900 227 . Statens Museum for Künst Siluetå de clepsidr~. tiparul pelerinei circulare.H. costum 1895.

Strângând nu numai abdomenul. În picioare. amintind feroneriile balcoanelor sau ale balustradelor. cu singurele rotiri îng~duite de fusta lung~ [i de corset. [i comprimând organele interne. strâns s~lbatic cu [ireturi. nes~n~toas~. care nu se vedeau. Se pare c~ suspendarea ciorapilor de un cordon în talie. 20 octombrie 1900 lung în fa]~. imprimând corpului o pozi]ie aplecat~ înainte. corsetul provoca deform~ri osoase. ciorapii erau negri sau cu broderii colorate. cu suita[. lung~. [i mai ales dispozitivul de prindere erau inven]ia inginerului Jean Eiffel. Ornamentele sinuoase. fie la încheietur~. În saloane. ]inu]i cu jartiere circulare. sub]iind talia. în]ep~tor. Rochia avea guler ridicat.Modele din La nouvelle mode. cambrat~. seara – boa de pene sau guler [i man[on de puf de barz~ (marabou). importante. umbrel~ [i m~nu[i scurte. m~rgele sau aplica]ii. seara avea tren~. ziua se purtau geant~ suspendat~ cu lan]. autorul celebrului turn parizian. aproape ca [i cei b~rb~te[ti (botine). Bijuteriile sau cataramele de metal aveau forme sinuoase. în form~ de lalea sau de rochi]a rândunicii. perechile încercau dulcea ame]eal~ a valsului romantic. Idealul era s~ por]i drept cordon gulerul b~rbatului. dar [i toracele. bufante (de episcop). Parfumurile preferate erau lavanda [i paciuliile. ziua închis pân~ la gât). pentru care doamnele obi[nuiau s~ poarte în pung~ un flacon de s~ruri cu miros puternic. erau neinteresan]i. evantai [i m~nu[i lungi. se înscriau în stilul „Art nouveau”. corsajul în form~ de V atât la decolteu (foarte larg seara. Pantofii. erau umflate fie la um~r (în pulp~ de miel). vegetale. cât [i în talia strangulat~. ca [i tulbur~ri func]ionale care d~deau st~ri de r~u [i le[inuri frecvente. Fotografiile de epoc~ sunt toate retu[ate. Ca accesorii. fie la cot. strâns ca o zgard~. Pentru c~l~toria cu 228 . Mânecile. Fusta larg~. cusute pe rochii.

Casa Lahovary sau Bufetul de la ßosea dezvoltau modelul conacului de ]ar~ cu foi[or [i pridvor. pe când în Bucure[ti arhitectul Ion Mincu pe de-o parte construia re[edin]e elegante. Muzeul Municipiului Bucure[ti Pelerinå brodat~ cu m~rgele. neagr~ sau ecosez. detaliu I. 229 . Modelul ei era urmat de principesa Maria [i de doamnele de la curte. cu motive mari. pe de alta se str~duia s~ adapteze tradi]ia autohton~ medieval~ [i popular~ cerin]elor or~[ene[ti. 1900 Bucure[ti. Mincu. Sportul era o raritate. halate lungi.Pelerin~ brodat~ cu m~rgele. în stilul „Art Nouveau” au fost construite cl~diri mai ales în Transilvania. dar [i la curtea regal~. Tenul alb era ocrotit de umbrelu]a de soare alb~. cu fusta pân~ la glezne. cu broderii [i dantele. pe piloni. Costumele populare erau îmbr~cate curent la ]ar~. cusute cu fir de aur [i paiete. suferind amplific~ri [i interpret~ri ca [i decorul neoromânesc. Bucure[ti. iar ßcoala Central~ de fete relua planul unei m~n~stiri cu galerie \n jurul unei cur]i centrale. ÎN ROMÂNIA. în stil fran]uzesc (Casino Vernescu sau actuala Cas~ a scriitorilor). ßoseaua Kiseleff primele automobile (care ar~tau ca ni[te tr~suri f~r~ cai). Costumele de baie (care se îmbr~cau la mare în cabine speciale. Regina Elisabeta apare \n fotografii cu ii [i fote brodate abundent. Costumele citadine urmau moda din marile capitale europene. spre deosebire de cea mare. departe de ochii indiscre]i ai celor de pe plaj~) erau ca ni[te rochi]e cu mâneci [i pantaloni peste genunchi. p~l~rii cu voaluri [i ochelari ap~rau de norii de praf ai drumurilor de ]ar~. 1889. Pentru biciclet~. primele fuste-pantalon arborate de elegantele timpului f~ceau senza]ie. ilustrând „stilul românesc“. Se juca tenis. ca un simbol na]ional. Bufetul de la ßosea. de ploaie. în leg~tur~ direct~ cu Viena.

Henry van de Velde. 1913. ca Matisse. cel mai bogat în idei noi: aproape tot ce s-a realizat în domeniul artelor vizuale în decursul urm~toarei sute de ani a fost anun]at în ace[ti ani ini]iali. în zilele ploioase. futuri[tii au sugerat mi[carea. la sfâr[itul secolului al XIX-lea. Poalele au început s~ se scurteze treptat. cum a fost Kandinsky. Severini purta un pantof ro[u [i altul verde. f~r~ îndoial~. întâi în America. cubi[tii. era mai pu]in reliefat [i s-a mers c~tre suprafe]e plane [i metode de stilizare geometric~“. Isadora Duncan. În 1914 Balla a semnat manifestul futurist al modei masculine propunând culoare [i asimetrie. asem~n~toare cu cele ale arhitecturii. apoi s-a impus costumul taior. \n via]a zilnic~ au fost preferate din ce în ce mai mult fusta [i bluza. recompunând-o în forme geometrice. 1914 . unde. Théâtre des Champs Elysées. Ca urmare. Pentru femei. croitori. ca Théâtre des Champs Elysées. ca [i imita]ia naturii. cât [i în costuma]ia secolului al XX-lea. p. Model futurist pentru costum de baie. abstrac]ioni[tii. medici.III. închis~ la gât. formele alungite [i decorurile florale contorsionate au f~cut loc liniilor drepte. 445). adaptându-se noilor cerin]e de func]ionalism [i continuând mi[carea ”modern style”. În acela[i scop s-au creat asocia]ii. în Germania s-a lansat rochia-sac (Reformkleid) de purtat f~r~ corset. s-au Balla. modelând o siluet~ cilindric~. din pricina noroiului din ora[ele noi. cu picioarele goale. la scara redus~ a artei de [evalet. lung~ pân~ la p~mânt. G. croit~ simplu. Pu]in câte pu]in. În atelierele lor. pentru a comunica numai prin 230 elemente vizuale nefigurative. în care ornamentul. profesor la ßcoala de Arte Decorative din Weimar a scris o carte despre principiile constructive ale îmbr~c~mintei. muncitorii [i femeile pretinzând drepturi sociale. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Dup~ 1900 lupta împotriva corsetelor a început printr-o mare campanie de pres~. urmând lui Cezanne. Semnificativ pentru modificarea idealului uman. au înl~turat subiectele literare. C~ut~rile înnoitoare mergeau în consens cu industrializarea. „Treptat nu s-a mai considerat ma[ina fatalmente antiestetic~. a revenit în aten]ie frumuse]ea natural~ a trupului. Loïe Fuller [i Mata Hari dansau pe scen~ drapate în v~luri u[oare. au descompus imaginea realit~]ii.Auguste PERRET. [i s-a ini]iat editarea unui jurnal de mod~ pentru femeile muncitoare. arti[tii au experimentat noi formule expresive. Evitând excesele decorative. f~r~ complica]ii [i aplica]ii. Auguste Perret a ridicat la Paris edificii moderne. ca Picasso. au folosit culoarea pur~. înaintând în toate direc]iile stilistice posibile: fovi[tii. mai discret. Cadrul artistic • Primul deceniu al secolului al XX-lea a fost. reunind arti[ti. Paris SILUETA CILINDRIC Å 1900 – 1914 Începutul eliberærii CONDI¥II DE DEZVOLTARE La originea profundelor schimb~ri atât în stilul arhitecturii [i decora]iei. a stat industrializarea [i urm~rile ei. remarca René Huyghe (în L'art et l'homme vol.

adoptat fuste practice, dezvelind glezna, numite „margarete de ploaie“, care au fost importate apoi în Europa. Nevoia de înnoire a formelor, în sensul unor solu]ii simple [i practice, a f~cut ca moda european~ s~ devin~ receptiv~ [i pentru influen]e orientale [i extrem-orientale. A[a se explic~ succesul kimonourilor japoneze. Baletele ruse[ti, prezentate la Paris în 1910 de Diaghilev, cu costume de Leon Bakst [i Alexander Benois, au ac]ionat ca o explozie de ritm [i de culoare. Parizianul Paul Poiret s-a inspirat din ambele repertorii, creând modelele sale senza]ionale, cu decolteu ascu]it, mâneci kimono, cu o mini-jup~ evazat~ marcând [oldurile peste o maxi-jup~ strâns~ pe picioare. Pentru casa de mod~ Poiret, deschis~ din 1904,

Eugen Spiro, Rochie Reform (sac), 1902, din Jugend

Loïe Fuller, dansând cu v~luri

231

pictorul Raoul Dufy a desenat motive de ]es~turi, iar spaniolul Mariano Fortuny a creat m~tasea plisat~, supl~ [i fluid~, dup~ model grecesc antic, denumit~ „delphos“. Prezent~rile de mod~ la Poiret erau adev~rate spectacole la care a dansat [i Isadora Duncan; el crease, de altfel, [i costume de teatru, de pild~ pentru Sarah Bernardt. Cronicarii observau îns~ c~ Poiret o aserve[te din nou pe „femeia liber~“ prin haine strâmte, incomode,

înc~rcând-o cu bl~nuri [i bijuterii ca pe cadânele din O mie [i una de nop]i. Mergând împotriva curentului func]ional [i social, el r~spundea nevoii protipendadei de a se distan]a de vulg prin crea]ii unicat, „haute couture“. COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe la 1900, b~rbatul trebuia s~ fie doar „ceva mai frumos decât dracu’“. Defini]ia cuceritorului de la începutul secolului al XX-lea era, vorba cântecului Bel Ami, „nicht schön doch charmant, nicht klug doch galant“ (nu frumos, ci fermec~tor, nu inteligent, ci curtenitor). Costumul de afaceri era smoking-ul (tuxedo) cu jacheta dreapt~, pantaloni reia]i [i papion negru. Pe cap se men]inea frizura cu c~rare [i p~l~ria tare, joben, melon sau canotier. Pe trup, pantalonii s-au strâmtat [i s-au scurtat la glezne, dup~ 1908 („peg-top trousers“, corespunzând costumului feminin cu fusta strâns~ jos), p~strând pliuri pe [olduri, iar dunga nu mai era lateral~, ci frontal~ (rezultat~ din împ~turire). A început s~ fie folosit~ cureaua în loc de bretele. În picioare se purtau ciorapi negri sau albi [i botine montante cu butoni sau [ireturi, cu vârf rotund, ca de buldog, pân~ prin 1910, apoi cu vârful ascu]it, acoperite de ghetre gri, bej sau albe. Costumele de sport erau speciale pentru automobilism, pentru golf [i pentru ciclism ([apc~, haine cadrilate [i pantaloni „golf“, trei sferturi, bufan]i), pentru înot (costum de baie v~rgat, cu mâneci scurte [i pantaloni pân~ la genunchi). De prin 1910, beneficiind de orientarea general~ spre simplitate, [i copiii au început s~ fie îmbr~ca]i cu rochi]e [i pantalona[i scur]i, producându-se [i imprimeuri speciale, pantofi sau sandale [i [osete mai atractive.
Costum bucure[tean, 1914, foto de familie

P. Poiret, Model, desen de Lepape, cca. 1910

232

COSTUMUL FEMININ Pe cap, ca o compensare a descre[terii în volum a ve[mintelor, [i mai cu seam~ pentru a marca deosebirile de rang, a crescut dimensiunea p~l~riei, ajungând, prin 1910, de forma [i m~rimea unui lighean, înc~rcat~ cu pene [i flori. Pe trup, mai ales în jurul anului 1910, s-a conturat evolu]ia pardesielor [i jachetelor c~tre o linie mai supl~ [i mai comod~, cu apropieri de costumul b~rb~tesc. Paralel, a evoluat [i fusta, care s-a strâns treptat pe corp, desenând u[or picioarele la genunchi (în lalea, evazat~ jos „morning-glory“, 1908), apoi a fost drapat~ pe [olduri [i strâns~ pe gambe, reliefându-le de la genunchi în jos (silueta „peg-top“ – de ]~ru[). Pentru a limita pa[ii se legau picioarele sub genunchi. Feminitatea a fost subliniat~ prin atragerea aten]iei asupra bazinului printr-o fust~ scurt~ [i larg~, „în abajur“, peste o fust~ lung~ [i strâmt~. În 1911 a apårut fusta cr~pat~, „tango“. În picioare, o consecin]~ a ie[irii la iveal~ a pantofilor a fost noua aten]ie acordat~ formei lor (ascu]it~, cu barete, benti]e), iar ciorapii au luat culoarea pielii. Ca bijuterii, pariziencele extravagante purtau br~]~ri cu pietre pre]ioase [i pe glezne. În aceast~ epoc~ au ap~rut mai multe costume de sport , pentru automobil, pentru tenis sau biciclet~ (fusta-pantalon), sau pentru patinaj. În 1913, Coco Chanel (1883 - 1971) a lansat, la cursele de cai de la Deauville, primele ansambluri din jerse, folosit pân~ atunci doar pentru lenjerie. Pentru înot se purta costummarinar cu guler [i man[ete tighelite, cu pantalon pân~ la genunchi, deseori [i cu ciorapi, [i boneta de baie crea]~ cu volan.

P~l~ria lighean [i jobenul, foto de familie

233

ÎN ROMÂNIA , arhitec]ii se str~duiau s~ dezvolte mai departe ,,stilul românesc“, inspirându-se din arta medieval~ [i popular~. Petre Antonescu a început, în 1906, Palatul Ministerului de Construc]ii (azi Prim~ria Capitalei), în 1912 N. Ghika-Bude[ti construia Muzeul de Art~ Popular~ (azi Muzeul ¥~ranului Român), Grigore Cerkez începea Institutul de Arhitectur~ cu aspect de cetate, iar în 1914 Cristofi Cerkez ridica Vila Minovici în stil popular. Regina Elisabeta, doamnele de la Curte [i aristocratele se îmbr~cau la festivit~]i în port de Muscel sau de Arge[, ca [i domni]ele de alt~dat~, dar [i zilnic la conace, încurajând pe ]~rani s~-[i p~streze tradi]iile. Costumul citadin ]inea pasul modei apusene, datorit~ atelierelor de croitorie, p~l~rierilor, modistelor [i cizmarilor de lux, care-[i expuneau cu succes produsele [i la expozi]iile interna]ionale de la Paris sau din România, cum a fost cea din 1906. Ministrul înv~]~mântului, Spiru Haret, a interzis din 1902, printre primii în Europa, purtarea corsetului în [coal~ (B. Fontanel, p. 74). Doamnele arborau prin 1910-1912 p~l~riile mari impodobite cu flori, fructe, pene sau p~s~ri \ntregi a[a cum apar \n jurnalele de mod~ bucure[tene sau \n fotografiile de familie. |n 1914 \naintea izbucnirii Primului R~zboi Mondial Cecilia Cu]escu Storck [i Olga Greceanu au \ntemeiat prima asocia]ie a femeilor „pictore [i sculptore“ din România, \nc~ o dovad~ a existen]ei unui spirit artistic care s-a implicat desigur [i \n crea]ia vestimentar~ a timpului. Copiii erau \mbr~ca]i \n continuare \n costume de marinar, chiar si fetele pân~ la vârsta adolescen]ei.
Cecilia Cu]escu-Storck, 1912 Elegan]~ la b~ile S~rata Monteoru, 1910

234

COSTUMUL ÎN EPOCA PRIMULUI RÅZBOI MONDIAL 1914 – 1918
Præbuøirea prejudecæflilor

„1914 a r~sturnat totul: lumea veche a fost sf~râmat~, comprimat~, îngropat~“ (Le Corbusier). În timpul r~zboiului din 1914 – 1918, s-au impus restric]ii [i economii de materiale, determinând g~sirea unor solu]ii practice în toate domeniile, inclusiv în cel al costumului. Admira]ia tuturor mergea, pe atunci, c~tre
Osta[i români, 1916

eroul militar c~lit de via]a de campanie [i spre sora de caritate, care constituiau idealurile de simplitate [i demnitate uman~ ale epocii. COSTUMUL BÅRBÅTESC Cu diferen]e pe na]ionalit~]i, costumul ofi]erilor era, ca linie, adaptarea celui civil (cu cascheta cilindric~, umerii mici, talia strâns~, pantalonii pe picior), pornind de la ]inuta de ora[ (redingot~) [i adoptând unele elemente ale costumelor de sport (buzunare cu clape, cizme, pelerine etc.). Culorile cele mai frecvente erau albastrul-deschis, albastrul-închis, cenu[iul, brunul. Costumul civil era influen]at de cel militar, adoptând o linie mai simpl~. Trenchcoat-ul (haina de tran[ee) s-a p~strat pân~ azi practic neschimbat, unisex.
C~pitanul Mircea Vasilescu, erou, 1917

COSTUMUL FEMININ ¥inuta de infirmier~ consta din rochie lung~ cu [or] [i basma alb~ tras~ pe frunte. Cel mai mult s-a simplificat îns~ costumul obi[nuit, îmbr~cat de curajoasele surori [i mame, intrate în slujbe în locul celor pleca]i pe front. Pentru prima dat~ în istorie o femeie putea ap~rea pe strad~ f~r~ p~l~rie [i m~nu[i. P~rul era fie strâns în cre[tet, fie tuns scurt, doar tinerele fete mai purtau o coad~ pe spate. La sfâr[itul r~zboiului, ca o mare noutate, p~rul, scurtat, era încre]it ca un tufi[. Ultimul refugiu al fanteziei erau p~l~riile cu flori, pene etc. sau cu pana[ în frunte ca al militarilor. Silueta tindea s~ devin~ tubular~, ve[mintele preferate fiind fusta [i bluza sau costumul taior, care avea s~ se impun~ în deceniile urm~toare.

235

Surori de caritate în 1916 - 1918

Regina Maria în costumul de încoronare, 1922

ROMÂNIA a ie[it din primul r~zboi mondial întregit~. Încoronarea Regelui Ferdinand [i a Reginei Maria la Alba Iulia a amintit Unirea de la 1600, înf~ptuit~ de Mihai Viteazul. N~zuin]a de a proclama, prin imagini, identitatea na]ional~ a României [i perpetuarea unui trecut pre]ios a dus la r~spândirea, în anii urm~tori, a „stilului românesc“ în arhitectur~ [i decora]ie. În coroana [i pe mantia de \ncoronare a Reginei Maria, proiectate de pictorul Costin Petrescu, se reg~sesc podoabele domni]elor de alt~ dat~, devenite prototip pentru parura mireselor cu [iruri de beteal~.

236

Olga Greceanu [i so]ul ei în 1914

În perioada r~zboiului, \mbr~c~mintea citadin~ era extrem de sobr~ [i se purta mult negru, de doliu. În fotografiile de epoc~ doamnele apar cu bluza alb~, cu gulerul r~sfrânt peste jachet~ neagr~ [i cu fusta lung~ pân~ la glezne. Doar unele detalii de croial~ sau p~l~riile cu pana[, amintind c~[tile militare, atest~ faptul c~ România a fost mereu \n pas cu moda european~.

Model din Le Journal des Dames, 1914

237

Tatlin. Gropius. folosite pentru localul-manifest al [colii Bauhaus (între 1919 – 1933) ca [i pentru „Cetatea radioas~“ a lui Le Corbusier. . Cadrul artistic • Odat~ cu industrializarea. potrivit libert~]ilor vie]ii sociale [i adaptat ambian]ei. autorul proiectului monumentului Interna]ionalei a III-a. Ca [i arhitectura sau pictura cubiste sau abstracte.R. Muzeul Rus Începea epoca modernismului. supravie]uitorii dorind s~ tr~iasc~ frenetic. Salopet~. Proiecte de confec]ii. Kunstler und Mode) Idealul de frumuse]e era opus celui antebelic. ca [i sculpturile sau picturile cubiste sau abstracte experimentate un deceniu mai devreme (de exemplu. Lamanova. se pretau la volume geometrice. Thiel. În arhitectur~.S COSTUMUL ÎNTRE 1920 – 1930 Bæietana în stil cubist Dup~ primul r~zboi mondial. ieftine. articulate între ele. M. 1923. Malevici. reduse la esen]ial. În Rusia. Rodcenco. Rochie suprematist~. U. poe]i ca Maiakovski sau Esenin. dansând în ritm de jazz.R. 1925. arti[ti plastici ca Malevici au visat o art~ [i o imagine uman~ pure. Mobilierul nou din stinghii drepte sau ]eav~ metalic~ [i obiectele de interior erau destinate produc]iei industriale. Dessau A. Mies van der Rohe. ßcoala Bauhaus. 1925. (din E. K.W.1927 Vera Muhina [i M. betonul armat [i sticla. cinea[ti ca Eisenstein.S.S. via]a [i-a reluat cursul. de serie. scaun Bauhaus din tub de o]el. Mondrian sau Malevici). în primii ani de entuziasm de dup~ Revolu]ie. purificat~ de ornamente inutile. Moscova. determinat~ de func]iune.S. naturale]ei candide din timpul r~zboiului i-a urmat gustul pentru artificialitate. U. s-a apreciat frumuse]ea formei simple. 1925. desenul de mod~ descoperea geometria.

femeile. Era la mod~ salopeta. Paris Match. Tristan Tzara cu [al suprematist. [i care a fost produs în serie într-o fabric~ din Leningrad. Art Deco. Aceasta a mers împotriva curentului general modernist. c~rora le t~iase gulerul uzat (a[a cum apare îmbr~cat într-o fotografie [i profesorul Johannes Itten). ca [i b~rba]ii. func]ionalist [i industrial. care a publicat împreun~ cu sculptori]a Vera Muhina un album de mod~. [i afirmându-se independent ca avocate. Ele î[i afi[au ostentativ.pleca]i pe front. care s-a r~spândit larg. în salonul s~u de mod~. scurtându-[i fusta. Moda. ianuarie 1924 Sonia Delaunay. Raoul Dufy câ[tiga mai mult ca designer vestimentar decât ca pictor. 1922 . Arhitectul Gropius. Produc]ia de lux francez~ a reac]ionat prin organizarea la Paris. în 1925. î[i continuau emanciparea. pentru prima dat~ în istoria omenirii. unde îmbr~ca actri]e ca Gloria Svanson. a condus o larg~ mi[care înnoitoare cu deviza „pentru cine. Robert Delaunay. experien]a egalit~]ii în drepturi [i îndatoriri. numit~. 1928. pe scurt.1923 [i-a creat [i cusut singur un costum de lucru cu mai multe dubluri. În acei ani. aviatoare sau exploratoare. detaliu func]ionaliste. medici. care puteau fi înlocuite. noua libertate. dup~ ce în timpul ostilit~]ilor înlocuiser~ în activit~]ile cele mai diferite pe cei 239 . beneficiind de studii superioare. Pictori]a Sonia Delaunay aplica teoriile so]ului ei. Sexul slab încerca. Proiect de mantou cu contraste simultane. era simpl~ [i practic~. Nadejda Lamanova. a Expozi]iei de Arte Decorative. datorit~ costuma]iei reduse [i croielilor simple ale Elegante. în vederea produc]iei de serie mare. i-a preocupat [i pe principalii creatori europeni. directorul [colii Bauhaus. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Cele mai revolu]ionare au fost schimb~rile siluetei feminine. Vârfurile capitaliste c~utau s~ se distan]eze prin lux [i sofisticare. 1923. expunând unicate pre]ioase create de arti[ti. din ce [i în ce scop se creeaz~ ve[minte?“ Logica cercet~rilor Robert Delaunay. totu[i. a început prin a realiza uniforme pentru studen]i din efecte militare r~mase din r~zboi. [i în aspectul exterior. folosind cu prec~dere produc]ia industrial~ de serie.

flanelul. diferen]ele sociale erau mai pu]in marcate decât pân~ atunci. erau preferate tonurile de bej. cu ochii lui umbri]i [i gura mic~. frumoasele zilei fåceau gimnasticå [i se hr~neau cu l~mâie [i o]et. furou.Pictural. mai conservatori. lavabil~. [i era purtat~ la pantaloni golf. costum. Pe trup. În picioare. care a fost exclus din ordinul Legiunii de Onoare din pricina lui. din pâsl~ iarna Silueta-scândur~. ieftin~. jacheta s-a l~rgit cu cute pe spate. pulover. iar fa]a pudrat~ Actorii Elvira Godeanu [i V. acoperi]i cu ghetre-jambiere. f~r~ pense. s-au mul]umit s~-[i l~rgeasc~ pantalonii – denumi]i [i ei „charleston“. pantofii au luat locul ghetelor. Domnii respectabili purtau musta]~ mic~ tip Chaplin sau Hitler. suple: jerseul. / fust~ plisat~. hainele de sear~ erau tradi]ionale: frac. gri. Materialele folosite erau u[oare. brun. Înf~]i[area sexului tare era. Valentineanu în filmul „Povara”. Toat~ îmbr~c~mintea pentru dans a unei femei cânt~rea câteva sute de grame. pom~dat. compus~ din fragmente tubulare. cu contururi drepte. / pantofi „charleston”. Prin 1927 – 1928 s-a definitivat silueta de „b~ietan~“. pieptul aplatizat prin croiala în fir drept. Atributele feminine erau voit mascate: p~rul tuns scurt. 1928 dup~ b~rbierit. smocking. silueta era geometrizat~. crêpe-de-Chine. u[or feminizat~. p~rul era lins. care puteau fi lucrate în cas~. prin compensa]ie. mantou. 240 . era imitat [i de actorii no[tri. cordonul coborât pe [olduri. p~l~rie-castron Costume din Bucure[ti. pentru a nu marca talia. rochie sport. COSTUMUL BÅRBÅTESC B~rba]ii. tunsoare „garçonne”. u[oar~. Rudolf Valentino. rochie de sear~. purtând taior (Greta Garbo). Cele de zi au evoluat c~tre o ]inut~ mai lejer~ [i sportiv~. Pe cap. m~tasea artificial~. Sculptural. 1927 rochiilor. Pentru a ob]ine o siluet~ mai supl~. Denumirea „La garçonne“ era titlul unui roman publicat în 1922 al scriitorului Victor Marguerite. ca o scândur~. Tipul feminin preferat era cel al adolescentei cu corpul b~ie]esc.

uneori [i fruntea. ]inut~ dezinvolt între degete. o singur~ c~m~[u]~ minuscul~ ]inut~ de bretele sau combinezonul-chilot (prima apari]ie a body-ului de azi) înlocuind numeroasele straturi precedente. drept. lenjeria se reducea la minimum. acoperea tot p~rul. Pe trup. ochii contura]i cu negru. cusu]i cu dung~. f~r~ nasturi. aveau de obicei baret~. cu port-]igaret foarte lung. gura mic[orat~. cu motive cubiste. Singurele podoabe erau m~rgelele lungi. Pardesiul era larg. iar pantofii cu toc solid în form~ de mosorel. cu unghiile l~cuite. uneori cu o cordelu]~ orizontal~ legat~ pe frunte. ßi costumele de baie sau de sport l~sau s~ se 241 . cu cordon pe [olduri. dar mai ales Max Factor (machior la Hollywood) începeau s~ se afirme în industria cosmeticelor. era de rigoare de prin 1925. cu gulerul l~rgit (tiparul a fost folosit [i la bl~nuri pân~ prin 1930). Erau preferate rochia-sac sau fusta [i bluza. lucio[i. f~r~ talie. cu p~rul tuns scurt. ¥igareta. fuste scurte pân~ peste genunchi plisate drept. pictat~ cu ro[u-închis. COSTUMUL FEMININ Capul era mic. la spate b~ie]e[te. mai ales prin machiajul „intoxicat“. artificializat~. drepte. În saloane. încerc~na]i. P~l~ria. îndesat~ strâns. cu ajur la glezne. formând o linie curb~ la spate. În picioare. conturând capul ca o bil~. acordeon. cu mâneci lungi sau deloc. imaginea sportiv~ a b~ietanei era îns~ denaturat~.Modele din Journal des Ouvrages de Dames. Helena Rubinstein. fa]a pudrat~ alb. mic~. Se purtau mult jersee [i pulovere tricotate. ciorapii erau vizibili. deseori ridicat în fa]~. S-au p~strat ca accesorii bastonul [i umbrela. cu sprâncenele pensate. Elisabeth Arden. 481 / 1928 sau pânz~ vara.

în 1927. Dansurile la mod~. rochiile scurte aveau fusta din [aluri cu col]uri de diferite lungimi sau erau completate la tiv cu volane de bie sau franjuri care s~ltau în ritmul zvâcnit. Seeling. Îmbr~c~mintea devenea „dezbr~c~minte“ (cum se exprima un protest intitulat „Perversiunile modei de azi“. aviatorul Lindbergh a traversat prima dat~ Atlanticul. Valentina. mai 1926 vad~ trupul. Ion~[escu). aterizând în Fran]a. Datorit~ radio-ului. în care se dansa frenetic toat~ noaptea. puneau în lumin~ marea noutate: gambele la vedere. D. prin mi[c~rile din genunchi [i glezne. muzica de jazz se r~spândea cu iu]eal~ din barurile Americii în cele europene. Fashion Benito. ca charleston-ul. Dr. iar pantofii erau închi[i cu barete cu nasturi. odat~ cu [iragurile de m~rgele lungi atârnate la gât. semnat A. 242 . americanii au botezat un dans „Lindy-Hop“. din Ch. Coperta revistei Vogue. G. Seara. ca s~ nu sar~ din picioare.Dansul charleston. pierzându-[i mânecile [i volanele în favoarea maiourilor decoltate ale marinarilor [i a short-ului. Când.

Ansamblu. Costume Institute . din ]es~turi suple. Grigore Cerchez. ca jerseul. foto de familie Odat~ cucerit. cca. care pot [i vor putea fi îmbr~cate oricând. col. drepte [i comode. multe modele fiind reluate de atunci f~r~ a p~rea demodate.1927. Coco Chanel [i-a compus stilul personal în aceast~ epoc~. 1928.Costume de baie. 1912-1927 Coco Chanel. Kyoto. ßcoala de arhitectur~. confortul hainelor anilor ’20 s-a p~strat de-a lungul secolului pân~ azi. devenind celebr~ mai ales prin taioarele ei clasice.

ßi la noi. sculptori]e. adaptându-[i crea]iile vie]ii moderne (în pictur~ Pallady. Arti[tii s-au inspirat din monumentele medievale [i din frescele bisericilor. de asemenea. costume Chanel. ca un fenomen similar vaselor comunicante.) Ornamentele geometrice împletite din arta feudal~ se reg~sesc la capitelurile coloanelor unor edificii publice [i ale multor vile. ca Olga Greceanu sau Cecilia Cu]escu-Storck. Marta Bibescu purta în avion. În costum fotografiile [i filmele au înregistrat circula]ia fireasc~ a modei europene. Tonitza. nevoia afirmårii identitå]ii statului întregit a dus la dezvoltarea stilului neoromânesc. Sabin Popp. ca [i crest~turile populare. în arhitectur~ Grigore Cerchez etc. Muzeul Municipiului Bucure[ti 244 . Rochie cu floricele capsate. Mobilierul din lemn cioplit lua. la aviatoare.Aviatoarea Smaranda Br~escu în anii ‘20 ÎN ROMÂNIA. în contrast cu modernismul cubist interna]ional. la actri]e. arhitectul Grigore Cerkez crease în stil neoromânesc sufrageria de la palatul regal Cotroceni. multe femei s-au afirmat în profesii variate. ca model jil]urile domnitorilor. În 1915. ßirato. Olga Greceanu. pictori]e. ca Mili]a Petra[cu etc. pentru care autoriza]ia de construire se d~dea cu obliga]ia de a se înscrie în acest stil. ca celebra Smaranda Br~escu. ca Marioara Voiculescu. de la doctori]e sau avocate.

care a trimis în [omaj în primul rând femeile. Cecil Beaton etc. care se doreau eterne. În restul lumii se ridicau blocuri luxoase.Zgârie-nori la New York Cadrul artistic • Dictaturile. în URSS de Stalin. Henry Dreifuss. Giorgio de Chirico sau Salvador Dali [i erau ilustrate cu fotografii executate de Man Ray. în Italia de Mussolini. au impus în arhitectur~ stiluri atemporale. Revistele de mod~ ale vremii. aveau coperte create de arti[ti ca Raoul Dufy. cu mici diferen]e na]ionale. apoi de r~zboiul civil din Spania.1933. MODA ANILOR ’30 (1930 – 1940) Paris sau Hollywood? Costume sport. din Femina. cum mai exist~ multe [i în Bucure[ti. ca „Vogue”. Deceniul urm~tor a fost marcat de dictaturile instaurate în Germania de Hitler. neoclasice. eliberând fantezia izvorât~ din subcon[tient Dali a creat bijuterii stranii. iar în ultimul an a izbucnit al doilea r~zboi mondial. 1937 245 . martie 1935 CONDI¥II DE DEZVOLTARE Perioada interbelic~ a fost zguduit~ de marea criz~ economic~ mondial~ din anii 1929 . strivitoare prin supradimensionare. Dintre curentele artistice ini]iate în deceniile precedente a înflorit îndeosebi suprarealismul. Telefon.

fascist~ etc. 1937 precedente. mul]imea florilor au adus un proasp~t suflu romantic. pierzându-[i unele din libert~]ile cucerite.). Kinder – copiii [i Küche – buc~t~ria). au recurs la arma lor secret~ dintotdeauna: seduc]ia. o etalare a luxului. [i-au strâns talia [i [i-au ondulat p~rul. Prin bluza ta de crêpe-de-Chine Cu aplica]ii? P~l~rie-paravan din anii ‘30. Lisa Sciaparelli. ca Greta Garbo. multe cus~turi [i broderii. Via]a femeii trebuia s~ se rezume la cei trei K (Kirche – biserica. P~rul buclat pân~ la umeri. Tineretul era înregimentat în organiza]ii. de detaliile îndr~zne]e [i învior~toare întâlnim îns~ în revistele de mod~ sau în reportajele vremii o agresiv~ ostenta]ie. anii ‘30 . Nazi[tii au luat m~surile cele mai aspre împotriva manifest~rilor personale în art~ (prigonind pictori precum Klee sau Kandinski). reprezentantele „sexului slab“. cum se spunea pe atunci. Înl~turate din slujbe.P~l~rie din anii ‘30. au devenit modele de frumuse]e imitate pe scar~ larg~ [i au fost cunoscu]i cânt~re]i ca Louis Armstrong sau dansatori ca Fred Astaire [i Ginger Rogers (care [i-a desenat singur~ multe costume). Al~turi de noile solu]ii practice [i frumoase. vedetele Hoollywoodului. neagr~ . iar rujul de buze a fost interzis în 1933. fustele învoalte pe jupon de dantel~ de prin 1938. Dup~ formele drepte [i uscate ale modei anilor ‘20 era redescoperit~. prin ve[minte complicate [i incomode. P~l~ria-pantof. dar [i în imaginea vestimentar~. din Marie Claire Idealul uman Datorit~ dezvolt~rii filmului sonor din 1927. Ele [i-au lungit din nou fustele. Reg~sim ecoul acestora [i în poezia lui Topârceanu (Balada unei stele mici): ¥ii minte ce fior str~in Trecu atunci din constela]ii. dar cu scopuri politice militante (la noi era str~jeria). din Marie Claire CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI În statele totalitare apartenen]a politic~ era declarat~ prin culoarea c~m~[ii (brun~ . pelerinele rotunde de prin 1931. unduirea curbelor. cerând o mare cantitate de material. dup~ modelul celei interna]ionale Marlene Dietrich cu sprâncene de femeie fatal~. cu pl~cere. În saloanele de mod~ ale Parisului se încerca o revenire c~tre idealul de frumuse]e de dinaintea primului r~zboi mondial. a cerceta[ilor. borurile savant drapate de prin 1934 – ’35. dup~ o idee de Dali. Interesele industria[ilor de a-[i vinde marfa se întâlneau cu dorin]ele aristocra]iei banului de a se distinge de vulg.nazist~. cu fuste lungi [i largi.

Pe cap. Mae West în „marea rochie alb~” din anii ‘30 Pentru sport – golf. Pe trup. talia rochiei a revenit la locul firesc. care î[i isc~leau crea]iile pe etichetele prinse în interior. biciclet~ etc. c~ma[a alb~. P~l~ria din fetru moale. sus]inut~ de corsetul din fire elastice. Sprâncenele erau sub]iri. apoi s-a scurtat gradat. pantalonii largi cu man[et~. cum erau cele Tango cu rochie brodat~ pe spate. bej. flori. nurc~ etc. formau singurul accent de fantezie permis „sexului tare“. ziua mai deschis la culoare. urcând oblic spre tâmple. cu decolteu adânc sau ornat cu broderii. buclat cu fierul sau pus pe bigudiuri. drapaje care se mulau pe corp. Modelul modei era prin]ul de Wales.). bieuri. labe [i coad~ se purta pe um~r la orice or~. Al~turi de bijuteriile veritabile din aur masiv. sau papionul colorat. ¥~rile anglo-saxone preferau ca ]inut~ relaxat~ jacheta bleumarin cu pantaloni de flanel~ gri. astrahan. din sticl~ sau plastic. pene. Cravata în dungi. bufan]i. dar de t~ria melonului. gri. (abdicat Eduard al VIII-lea). Erau la mod~ tangoul [i fox-trot-ul. Se purta p~rul decolorat platinat. ca un simbol al fanteziei cu care o femeie putea s~ par~ în fiecare zi o alta. genele false. strâns~ pe [olduri. Fracul [i smokingul au r~mas doar seara cu pantofi de lac. l~sând s~ se vad~ juponul din lenjerie. era închis la unul sau la dou~ rânduri de nasturi.COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. cu pietre pre]ioase. marcat~. total nefunc]ionale. pulovere [i mocasini (loafers). Cele mai sofisticate erau îns~ p~l~riile. destul de lat~. în SUA. s-a lungit – prin 1932. COSTUMUL FEMININ Machiajul era vizibil. bluze cu mâneci scurte [i fular colorat la gât. voalete. Împodobite cu panglici. Datorit~ lor. Lisa Sciaparelli a creat p~l~rii suprarealiste în form~ de pantof cu toc. 247 . Vulpea cu cap. care constituiau o investi]ie. sugerând privirea cu coada ochiului. P~l~ria elegant~ era „Eden“. – se purtau pantaloni trei sferturi. Lenjeria s-a scurtat. Mantoul era din materiale somptuoase sau din bl~nuri scumpe (vulpi argintii sau albastre. perle etc. lansat de actri]a Jean Harlow. denumit „scandal“. p~l~riile erau adev~rate opere de art~ ale modistelor. Floarea la butonier~ era elementul cel mai poetic al costumului. avea talia marcat~. a[ezate pe un ochi. tipul femeii fatale. mici. care se dansau perechi. mai pu]in apretat. mefistofelice. Se foloseau croieli dificile. cu pic~]ele sau alte motive imprimate. dup~ idealul lui Verlaine (în poezia Mon rêve familier). de cotlet. Sub influen]a lui Dali. Pe trup. Bucure[ti create de Madeleine Vionnet. cu dungi. p~rul era tuns simplu. ciorapii erau prin[i de jartiere sub genunchi disgra]ioase. A reap~rut rochia de sear~ lung~ pân~ la p~mânt. p~rul era lung pân~ la umeri. dup~ numele unui premier englez. Capa (pelerina scurt~) din vulpi albe marca elegan]a suprem~. Cel bleumarin. Fusta s-a l~rgit gradat prin clini. (Gangsterii il purtau cu c~ma[~ neagr~ [i cravat~ alb~). l~sând s~ se vad~ spatele rochiei. r~spândindu-se [i tehnica ondula]iilor permanente. Marlene Dietrich a încarnat. În 1932 au aparut. uneori cu c~rare într-o parte. Diploma]ii p~strau jacheta brodat~ [i bicornul cu cocard~ [i pana de stru]. în 1939. care atrage [i respinge în acela[i timp. Costumul b~rb~tesc a devenit mai comod. în acei ani. î[i g~seau loc [i cele „fantezi“. pensate [i redesenate cu creionul dermatograf ca linii drepte. o borsalin~ de form~ obi[nuit~. etc. Cea mai modest~ func]ionar~ î[i cump~ra cel pu]in trei p~l~rii pe sezon. cu panglica lat~ era obligatorie toat~ ziua. cu l~rgimea de la genunchi în jos dat~ de clini – în form~ de lalea (Mae West).

primii pantaloni de plajå Coco Chanel în „mica rochie neagr~”. de strad~. dar [i de cochet~rie. complicate. rochii de sear~. Gen]ile plic din piele de [arpe. ca [i a ochelarilor de soare. Costumele de sport au devenit func]ionale. foto de Man Ray 248 . aveau variate închideri metalice. Doar pentru mers la plaj~ sau la dans seara la casino. Era purtat~ de diminea]a [i pân~ seara. a gulerelor. Solu]iile cele mai practice erau [i în aceast~ epoc~ lansate de Coco Chanel. pe malul m~rii. rechin etc. [i mai ales a p~l~riilor.Înc~l]~mintea era cu toc înalt în forme preten]ioase. care erau la fel de negre. „La petite robe noire“. s-a generalizat purtarea costumului de baie. Silueta de lalea. din piele sau cro[etate. putând varia la infinit prin schimbarea accesoriilor. Ea corespundea perfect nevoilor vremii de economie. a [ortului etc. a fost comparat~ cu automobilele Ford. din 1926. lansat~ de ea în anii ‘30.. e[arfelor sau bijuteriilor care o împodobeau. Se purtau m~nu[i de diminea]~ [i pân~ seara. doamnele îmbr~cau pantaloni lungi [i largi din jerse – o mare noutate. jabourilor.

Pantofi. Kotzebue [i I. po[et~ [i cordon expu[i la New York în 1939 Costume de strad~ în anii ‘30. eleva acestuia.1977) Raoul Tabacu. Fekete). dup~ ce î[i cump~ra un costum „din cea mai bun~ stof~ [i cu cea mai îngrijit~ cup~“ îl descosea [i îl ref~cea în întregime cu mâna lui. culminând cu ansamblul de la TârguJiu. povestea cum maestrul.Bucure[ti. Maxy. cu tr~s~turi distincte. paralel cu modernismul interna]ional ilustrat de Victor Brauner. de Brâncu[i. Sculptori]a Irina Codreanu. Campania de monumente ale eroilor se încheia în ace[ti ani cu Statuia Aviatorilor (de L. „ARTA” 1-2. Marcel Iancu. avându-i în frunte pe Pallady [i pe Petra[cu. cât [i cultural. Calea Victoriei în anii ‘30 ROMÂNIA interbelic~ era prosper~ atât economic. declarând: „L-am f~cut a[a cum îmi place mie“ (Interviu de Horia Hor[ia. În pictur~ se afirma [coala na]ional~. din Marie Claire 249 .

de altfel. dar sensibil~. cu umerii l~]i]i [i în~l]a]i de v~tuiri formând unghiuri drepte. Prototipul frumuse]ii fiind eroul militar. care vor servi în perioada postbelic~. de severitate puritan~ [i respectabilitate. Majoritatea fabricilor lucrau pentru armat~. Idealul uman În anii grei de lupt~ cu armele. cu contur net. dar mai ales în spatele frontului – cum a fost rezisten]a francez~ – s-a impus un nou ideal uman. dar [i multe noi materiale sintetice. de dinainte de r~zboi. Costumul civil era cel de lucru sau sport.Adolf Hitler [i ofi]eri germani COSTUMUL ÎN EPOCA CELUI DE-AL DOILEA RÃZBOI MONDIAL (1939 – 1945) Întrecerea pe toate fronturile Nevoia a urgentat cercet~rile [tiin]ifice necesare înarm~rii [i au fost create nu numai instrumente de distrugere. opunând-o zgomotos luxului capitalismului. S-a impus necesitatea camuflajului în timpul bombardamentelor aeriene. p~l~ria. care foloseau înlocuitori ieftini. Exacerbarea na]ionalismului de c~tre nazi[ti se exprima [i prin adoptarea în costumul citadin a portului popular (tirolez etc). sacouri [i canadiene cu fermoare [i buzunare. brun. nesofisticat~. temerile pe chipul expresiv al eroinei întrupate de Ingrid Bergman. de romanticii Chateaubriand sau Lamartine. T-shirturi. cu diferen]ele inerente ]~rilor. cu gulerul ridicat au r~mas în to]i ace[ti ani ]inuta preferat~ a tuturor b~rba]ilor. [i fulgarinul bej. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Regimurile totalitare ale Germaniei [i Rusiei sovietice ac]ionau dictatorial [i asupra modei: Uniunea Sovietic~ impunea austeritatea proletar~ ([apca sau basmaua [i pufoaica). turnat în 1943. COSTUMUL BÅRBÅTESC Costumul militar. ca Humphrey Bogart în filmul „Casablanca“. tras~ pe ochi. Efectul asupra modei a fost de limitare a fanteziei. influen]ând [i moda feminin~. costumul era dominat de linia masculin~. purtat f~r~ a se respecta eticheta anterioar~ (pantalonul [i puloverul sau costumul de schi fiind folosite ca haine de ora[). Restric]iile obligau la o ]inut~ decent~ [i potrivit~ circula]iei cu tramvaiul sau cu bicicleta [i refugierii în ad~posturile antiaeriene. P~l~ria de fetru. în mare m~sur~. în materiale [i croial~. puternic~. natural~. ]es~turile [i piel~ria nu mai ajungeau pentru civili. Femeile î[i reg~seau. kaki. la rândul lor. prin ]es~turi cu pete de verde. sportiv (mai ales în avia]ie sau marin~). bascul înlocuia. [i-au g~sit aplica]ia [i în ]inuta civil~. Figura lui cu tr~s~turi prelungi amintea. era în general practic. al eroului gata de sacrificiu pentru cauza ]~rii sale. Pe cap. de o Humphrey Bogart \n anii ‘40 rigoare exagerat~. imitând cameleonul. Multe piese utilizate pentru uniformele militare. armelor [i gradelor. Osta[i sovietici .

1940 Pe trup. f~r~ buzunare t~iate sau butoniere (pentru a permite întoarcerea stofei). Modele de combina]ii. vesta era deseori suplinit~ de pulover. cu l~rgimea maxim~ de 22 de centimetri. Sergiu Malagamba). 1941 . din Marie Claire. S-au precizat atunci unele m~suri dictate de economie: haina trebuia s~ fie croit~ pe talie. pantofii cu talp~ de lemn sau cauciuc. pantalonii f~r~ man[et~. de la numele [efului unei orchestre de muzic~ u[oar~. f~r~ falduri.Taioare cu pernu]e la umeri. Prin 1942 a avut loc o reac]ie împotriva risipei afi[ate de îmbog~]i]ii de r~zboi. cu multe buzunare. care arborau haine lungi [i largi. ca [i pantaloni cu man[ete late [i pantofi cu mai multe rânduri de talp~ (erau cunoscu]i la noi sub numele de „malagambi[ti“. B~ie]ilor sub 15 ani le erau interzi[i pantalonii lungi.

p~rul era lung. strada oferea o priveli[te cenu[ie. [i care au fost purtate ca o masc~ [i de c~tre „burghezi“ sau „chiaburi“. o form~ a rezisten]ei a fost men]inerea caselor de mod~. Pe cap. Pe trup. 1941 COSTUMUL FEMININ Femeile angajate în serviciile auxiliare ale armatei purtau uniforme cu umeri drep]i pentru epole]i [i grade [i [i-au remodelat silueta [i în via]a civil~. din motive de economie. fiind singura podoab~ ieftin~. bombardamentele [i lipsurile materiale. Hainele de blan~ ale „fo[tilor“ erau t~iate pe la spate.tem~ a revistelor de mod~. Femeile tricotau pulovere [i ciorapi pentru cei de pe front sau de acas~. care aveau cump~r~tori mai ales din ]~rile neutre. dup~ numele atolului unde au avut loc experien]ele nucleare. ca în tot estul Europei. f~r~ nici o pat~ de culoare vie ([i umbrelele erau toate negre). rochia era scurt~ [i strâmt~. ¥inuta era înveselit~ de mici detalii ingenioase (tricotaje cu modele etc. înnodau plase cu care se acoperea p~rul necoafat sau combinau din dou~ rochii vechi una nou~. numit „bikini“. Dup~ 23 august 1944. prin coborârea nivelului de trai la limita s~r~ciei proletariatului. „S~ faci ceva nou din vechi“ era principala 252 ÎN ROMÂNIA. Sunt revelatoare numele parfumurilor lansate în acei ani: „Attente” sau „Malgré tout”. Pantofi cu talpa de lemn sau plut~ . Moda apusean~ nu a mai str~b~tut o vreme „cortina de fier“ decât ca vagi ecouri ale unei alte lumi. prinse cu capse. Efectul asupra întregii ambian]e a vie]ii a fost de uniformizare. În noua Republic~ Popular~ Român~. la nevoie. prin ve[minte ponosite. trist~. Machiajul femeilor era socotit important pentru ridicarea moralului (ca [i tutunul pentru b~rba]i). deseori combinat~ din dou~ materiale diferite sau din dou~ rochii ie[ite din uz. ondulat în cas~ cu bigudiuri sau strâns în coc. suprema]ia URSS a impus la conducere o minoritate obedient~. având efect [i asupra celor din jur. ciorapii erau uneori imita]i prin machiaj (cu cafea din cicoare [i cu dunga desenat~ cu dermatograful). Pentru înot s-a impus costumul de baie din dou~ piese. Culmea elegan]ei o constituiau bluzele [i rochiile de mireas~ din m~tase natural~ alb~ recuperat~ din para[utele americane abandonate pe câmp.). a fost înlocuit~ de [apca [i basmaua înnodat~ sub b~rbie. În picioare. ci [i pentru bluzele din m~tase. iar pantofii aveau talpa din lemn. Rochia de sear~ era înlocuit~. Pernele de la umeri. plut~ sau sfoar~. erau adoptate nu numai pentru jachete. [i acum singurul mod de salvare a fost retragerea în anonimat. în tramvaie. P~l~ria. în al doilea r~zboi mondial (din 1941 pân~ în 1945). „Lupta de clas~“ se exprima [i prin reprimarea oric~rei elegan]e (socotite un apanaj al burghezo-mo[ierimii) sau fantezii vestimentare (semnalând o ie[ire din rând). simboluri ale originii s~n~toase. refugierea multor or~[eni la ]ar~ au redus îmbr~c~mintea la stricta necesitate. de o fust~ lung~ cu bluz~. Ca [i odinioar~ în vremea Revolu]iei Franceze. (Filmele anilor ’40 pot fi u[or datate dup~ forma umerilor). modelând umeri drepti cazoni. în România. În Fran]a. considerat~ suspect~. Cus~tura ciorapilor imitat~ cu creionul Economia [i risipa în costumul b~rb~tesc. iar p~l~ria era înlocuit~ de turbanul înf~[urat dintr-un [al sau de p~l~ria în form~ de turban.

ondulate. panourile din sticl~ alc~tuiau decorul fix. schimbarea st~rii de spirit s-a manifestat. pe când în r~s~ritul ei modelul sovietic era impus ]~rilor satelite. cu forme curbe. dup~ cel de-al doilea r~zboi mondial Charles [i Ray Eames. Euforia construirii unei lumi a progresului [i a democra]iei. talie fin~. fenomen denumit în SUA baby boom. cu umeri mici. pe când automobilele cu forme aerodinamice înviorau aspectul str~zilor. retro Teddy Boy cu silueta sub]ire. 1955 . New York COSTUMUL ÎNTRE ‘50 – ‘60 New look øi Rock’n Roll CONDI¥II DE DEZVOLTARE Dup~ încheierea p~cii. plin~ de nerv. patria modei masculine. pretensionate. pe plan vizual. Pollock). Cadrul artistic Arhitectura. rock’n roll. se înal]~ în spiral~ ca o cochilie de melc etc. impulsul pornit din Statele Unite [i ajuns în mediul rafinat al Parisului [i-a g~sit expresia cea mai deplin~ în silueta denumit~ ini]ial „corole“. Prima floare cu care a început prim~vara modei ren~scute a fost „New Look“. lansa costumul neoedwardian. volume u[oare. dar mai ales prin designerii s~i. amintind sculpturile lui Henry Moore fantezia [i poezia au exprimat revenirea la o via]~ normal~. de arhitectul Le Corbusier. (ca Raymond Loewy). din pl~ci turnate. de F. p~rul blond oxigenat. L. [i care purta frizura cu o me[~ rebel~ pe frunte. Muzeul Guggenheim din New York (1955 – ’59). Statele Unite ale Americii concurau Parisul prin „arta gestual~“ (action painting de J. Muzeul Guggenheim. aeriene. dup~ modelul Statelor Unite ale Americii. mult mai tân~r decât starurile admirate de genera]ia p~rin]ilor. Anglia. În 1947. melon [i umbrel~. dat de tenul luminos. Tineretul american ap~rea în filme ducând o via]~ trepidant~. L. a cuprins Europa apusean~.F. cu acoperi[ul ca o barc~. La fel cum dup~ epopeea napoleonian~. [i la jum~tatea secolului al XX-lea. ondulat larg. a c~ror cercetare înaintase în anii r~zboiului. dansând acrobatic dup~ muzica nou~. Moda sânilor mari a fost explicat~ prin amintirea consolatoare a pieptului matern. sus]inute de cabluri. cu un aer u[or ireal.1959. desf~[urat~ într-un decor sever. printr-un val de ging~[ie. Modelele masculine erau oferite de actori de cinema ca americanul James Dean. ca de exemplu de materialele sintetice. ca [i de rochiile vaporoase [i de bl~nurile albe cu fir lung. reproductibile industrial. Obiectele ambientale. pardesiu. Idealul uman Întruparea „sex-appeal-ului“ american era actri]a Marilyn Monroe. care au creat „visul american“. colorat. S-au n~scut mul]i copii. socialiste. Folosirea unor noi structuri. Elvis Presley era idolul adolescen]ilor care goneau cu Dansul Rock’n roll . 1948. ca [i întreg mediul vie]ii au beneficiat de noile cuceriri ale [tiin]ei [i tehnicii. gra]ioas~. lansat~ de casa de mod~ Dior. talia fin~.‘54). pare modelat~ cu mâna. mobilele din plastic turnat. Fotoliu. Wright. bustul mulat. de organism viu. cu rotunjimi de p~pu[~. „empire”. fusta învoalt~. Ea întrupa dorin]a nostalgic~ de a reînvia femeia ginga[~ de alt~dat~. Capela Ronchamp (1950 . au permis construirea unor edificii cu aspect insolit. Wright. urmase romantismul.

bustul rotunjit. Fetele mici [i sportivele î[i legau p~rul lung în vârful capului Costum feminin [i masculin din anii ‘50 spre spate. COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. mov etc. c~ma[a alb~. Am desenat femei ca ni[te flori. Christian Dior. impecabil~ [i cravata ca o fund~ din panglic~ îngust~. ca [i gulerul c~m~[ii. Pantalonii erau îngu[ti la glezne. La Paris. COSTUMUL FEMININ Pe cap. cu sprâncene naturale groase. umflat pe cre[tet ca un balon [i apretat cu fixativ (în lips~ [i cu bere sau sirop). punând în valoare gâtul sub]ire [i prelungind silueta. de femei cu umeri la]i de boxeri. mirat~. cu umeri v~tui]i. cravata sub]ire. p~rul era tapat [i apretat. Creatorii de mod~ î[i p~strau suprema]ia lans~rii în fiecare sezon a unor nout~]i. dar strâns~ pe [olduri.1947. era c~lcat~ cu fierul electric). cu umerii u[or c~zu]i. dat de haina cambrat~ pe talie. pardesiul cu guler de catifea [i umbrela tradi]ionale. ca s~ stea dreapt~. [i cu ochelari negri. iar p~l~riile de pariziana Claude Saint Cyr). Christian Dior a f~cut senza]ie cu o rochie de dup~-amiaz~ pentru care a folosit 200 de metri de faille. buze c~rnoase. erau preferate nuan]ele dulci de floare. Machiajul crea o expresie ingenu~. u[or. ca nailonul. ridicate. din Dylan Jones. Echivalentul masculin al femeii New Look era la Londra tân~rul neo-edwardian poreclit [i Teddy Boy. Tradi]ia costumului de ceremonie era continuat~ de Curtea Angliei. Rochia de mireas~ era visul tuturor fetelor [i constituia finalul apoteotic al prezent~rilor de mod~. Paris motocicletele. Charles James domina moda american~. ochii sublinia]i cu dermatograf. Doar londonezii [i-au mai p~strat melonul. [i care se piept~nau ca el. pantalonii strâm]i. de copil. Pictural. declara: „Avem în urma noastr~ un trecut de r~zboi. care a fost în aten]ia lumii întregi în 1953 când 254 . dominau contururile curbe. roz. Coafura tapat~ „stup de albine”. difuzate de revistele de mod~ [i urmate întocmai de lumea elegant~. în~l]at în forma unui stup de albine. de uniforme. Haircults Christian Dior. jacheta era larg~. în coad~ de cal (care. p~rul era tapat. în acord cu pantofii ascu]i]i. cu gulerul [i reverele înguste. cu mo] [i cu favori]i. îmbr~ca]i cu haine de piele b~tute cu ]inte. model New Look. Pe trup.. ieftin. arcuite. În S.U. Sculptural. Materialele cele mai la mod~ erau sintetice.A.s-a desf~[urat ceremonia încoron~rii reginei Elisabeta a II-a (toaletele erau create de englezul Norman Hartnell. ne[ifonabil. talia sub]ire ca trestia [i cu fuste învoalte ca petalele“. vopsite cu roz. înc~l]~mintea u[oar~. coda]i la tâmple. cu aspect la fel de retro [i de fragil.

Gabrielle-Coco Chanel trecuse în 1954 de 70 de ani.Elisabeta a II-a. la cele mici. a încercat noi siluete. iar pentru sear~ chiar din m~tase brodat~. [i experien]a ei îndelungat~ 255 . acoperind eventual doar cre[tetul [i urechile (ca receptoarele telefonistelor). albe sau colorate. plic pentru ziua sau din perle pentru seara. care a murit în 1957. ca în secolul al XVIII-lea. pantofii aveau vârf ascu]it. au evoluat de la formele mari. [i sus]inut~ de jupoane apretate. bibi. m~nu[ile lungi din piele. Pentru sear~. croit~ de bie sau ca un cerc. completau ]inuta conformist~ [i destul de artificial~. Ca accesorii obligatorii. ieftin~. apoi A (1955) sau trapez [i chiar rochia-sac. lungi cât rochia. cu pene. Chiar Christian Dior. amintind înc~l]~mintea marchizelor din epoca rococo-ului. dar pentru ocazii „escarpins“ cu toc cui. elastici [i mult mai rezisten]i. denumite H (1954). cu dantel~ de nailon. corsajul ajustat pe sutien rigid („balconnet“). ca [i la cele scurte. cu sârme. pentru mers pe strad~ balerini f~r~ toc. lung~ pân~ la jum~tatea gambei. „soleil“. Ciorapii de nailon erau fini. Mantourile. Aceast~ tendin]~ explic~ [i succesul în epoc~ al taiorului Chanel. [i gen]ile mici. În acela[i timp îns~ cerin]ele vie]ii practice impuneau [i ve[minte mai largi [i mai confortabile. Pe trup. Silueta de balerin~ era subliniat~ de talia sub]ire (strâns~ la nevoie cu corset). eventual plisat~ în raze. de coctail. la încoronare în 1953 P~l~riile cu calot~ adânc~ (s~ încap~ p~rul). permitea dezvelirea complet~ a umerilor – f~r~ bretele – la rochiile lungi. iar mânecile rochiei erau trei sferturi. aveau aceea[i linie. În picioare . în contrast cu fusta „cloche”. regina Marii Britanii.

cum erau cele create de Oldenburg.înfloritoare. taiorul din lenaj lejer. bluza din acela[i material cu dublura jachetei. Au fost numi]i beat. constând mai ales din distrugeri. [i bomba atomic~). Dup~ „genera]ia pierdut~“. beatniks purtau mai ales ve[minte uzate. ini]iind o „contracultur~“. cea urm~toare. fusta dreapt~ pân~ sub genunchi. în 1957. care fac piciorul s~ par~ mai mic. s-a manifestat [i o form~ de opozi]ie împotriva societ~]ii de consum. tocmai acolo unde a fost mai 256 „Sputnik“. alegând via]a boem~ în locul familiei. În artele plastice aveau loc scurtele spectacoleaccident denumite „happening“. alb sau pepit. în latin~ „fericit“ (de c~tre scriitorul Jack Kerouac în On the road. nu s-a mai putut adapta în totalitate ritmului constructiv [i orizontului prozaic. (care însemnase [i Auschwitz. au fost numi]i [i „Beatniks“. a tinerilor. Costumele de sport au evoluat [i ele c~tre forme mai comode. a celor c~zu]i în r~zboi. de la cuvântul care însemna „extenuat“. Coco Chanel în taiorul ei clasic din anii ‘5o . berete. În acest deceniu. la prima c~s~torie Marilyn Monroe în 1955 a f~cut-o s~ lanseze cu un nou succes complet-ul ei nedemodabil. drogul în locul muncii regulate. tr~irea intens~ a prezentului (în concep]ia zen) în locul proiect~rii unui viitor incert.). puritani. conformi[ti. denumite în America ready to wear. în Statele Unite ale Americii. O serie de tineri s-au r~zvr~tit. bleumarin. Tot ea a lansat [i pantofii cu botul [i c~lcâiul mai întunecate. tinzând c~tre figuri geometrice regulate. cu nasturi metalici. Ei au preferat „momentul“. 1957). dar a fost pe urm~ asimilat cu beatus. în Fran]a pret-à-porter. Evitând ]inuta corect~ a omului de afaceri (în costum cenu[iu [i geanta diplomat). negre. Dup~ lansarea satelitului sovietic Brigitte Bardot în rochia de Jacques Esterel. În perioada de dup~ r~zboi. bordisit cu [iret de culoare contrastant~. ochelari negri. fabricile de îmbr~c~minte de gata [i-au sporit produc]ia de confec]ii. pl~cerea efemer~ (cu muzica blues be-bop etc. materialist al adul]ilor conservatori.

Pardesiul sau paltonul din stof~. tradus~ în materiale ieftine pentru uzul zilnic al popula]iei muncitoare. burghezii. Bucure[ti. nivelul de trai Model din Jurnalul Modei. iar intelectualii umpluser~ închisorile. modelul sovietic era considerat de oficialit~]i ]inta aspira]iilor pe toate planurile. Func]ionarii se aliniau la moda interna]ional~ prin „costumul“ care se distingea la sfâr[itul anilor ’50 prin reverele mai late ca [i man[eta pantalonilor (de patru degete). acoperind genunchii (à la Humphrey Bogart). întors în 1955 dintr-o vizit~ în Statele Unite. T. Maicu [i colectiv. Pe la jum~tatea deceniului. Strada ar~ta jalnic atât din cauza tonurilor sumbre ale ve[mintelor s~r~c~cioase. Fabricile de m~nu[i „Bernath Andrei“ sau „Petöffi Sandor“. ca [i Elvis Presley ÎN ROMÂNIA întreg deceniul. pentru care se f~cea coad~. cu jacheta larg~. Gheorghe Gheorghiu-Dej. cenu[ie. popula]ia dobândea [i dreptul de a cump~ra o cantitate limitat~ de ]es~turi sau confec]ii. „Casa Scânteii“. în 1953.1955 În paginile revistei î[i prezentau produsele întreprinderi ca Fabrica de confec]ii „Gh. Fabrica de p~l~rii Timi[oara. ignorând fantezia individual~. Casa Scânteii. ¥~rile socialiste puteau face schimburi de experien]~ prin congrese interna]ionale – limitate la blocul estic. justificau glorificarea populist~ a muncitorului-robot. Gheorghiu-Dej“. mascând talia. cazone. membrii conducerii partidului se purtau îns~ ca boierii de alt~dat~. de mai multe tonuri. (Din memoriile Victoriei Caragea. conducerea de partid a luat unele m~suri pentru machierea imaginii României pentru str~in~tate. ßapca [i basmaua alc~tuiau însemnele uniformei civile. gospodarii mai r~s~ri]i erau muta]i în B~r~gan. ca [i impermeabilul erau lungi. avea s~ fie numit „epoca lui Gheorghe Gheorghiu-Dej“. necesare pentru supravie]uire. pe când conduc~torii politici tr~iau bine într-un cerc închis. dar p~l~ria era ocolit~. o denun]a ca pe un semn politic al du[manilor de clas~. Moda apusean~ era preluat~ cu discre]ie. Bucure[ti. astfel. care avea condi]ii de trai minime. O ]inut~ mai degajat~ era cea cu hain~ din homespun (o stof~ din lân~ groas~. 1951 . „pe puncte“. ca [i prima jum~tate a celui urm~tor. fiind întâmpinat la aeroport de femei legate la cap cu basmale. alc~tuind o emblem~ a epocii. lozincile regimului totalitar. am~râ]i [i suspicio[i. scurt~. cât mai ales datorit~ expresiilor posomorâte ale trec~torilor. construit~ între 1950 – 1955 de un colectiv condus de arhitectul Horia Maicu. cât [i la sate. Mazilu. au avut loc unele tentative de eliberare – ca revolu]ia din Ungaria din 1956 – ceea ce a în~sprit presiunile URSS asupra ]~rilor satelite. Prin na]ionalizarea industriei [i a locuin]elor [i prin colectivizarea agriculturii. cu guler lat [i c~ciul~ de blan~ de astrahan sau lutru. 257 . „Tricotajul Ro[u“. ßi în ]ara noastr~. din 1948. care se realiza din de[euri) peste pantalon uni. În revista de mod~ abundau.) H. „Dictatura proletariatului“ [i „lupta de clas~“.Tony Curtis. costumele din dou~ piese. piept~nat cu creast~. 17 /1960 sc~zuse atât în ora[e. a dispus înfiin]area primului jurnal de mod~ postbelic. directoarea revistei. sau c~m~[ile gri „antijeg“. iar documentarea era asigurat~ de consilieri ru[i. care devenise secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist. Dup~ moartea lui Stalin. în piesa de teatru „P~l~ria de pe noptier~“. secret. Pe cartelele pentru pâine sau ulei. cum erau lodenele de stof~ proast~. imita turnurile Kremlinului. Iarna.

necesare pentru dirijarea aparaturii sofisticate a vehiculului spa]ial. Roland Barthes observa: „S-a n~scut o nou~ clas~. cump~rându[i discuri cu muzic~ rock sau pop. tinerii [i-au impus preferin]ele. de arhitectul Joerne Utzon.U. a fost intrarea în scen~ a adolescen]ilor n~scu]i dup~ r~zboi „baby-boom“. Cosmonautul CONDI¥II DE DEZVOLTARE Deceniul a fost marcat de evenimentul senza]ional al ie[irii omului în spa]iul cosmic (de la primul zbor dincolo de hotarele Terrei al sovieticului Gagarin. s~ fie mame de familie sau s~ practice orice profesiune. Marie Claire. cu antrenamentul fizic al unui sportiv de performan]~. Andre Courrèges. Superman. Ambientul lumii „apusene“ continua s~ se îmbog~]easc~. u[or de înghi]it. Începând cu elevii care. apare ca o proiectare în basm a acestui erou. New York. Pop øi Hippies Eero Saarinen. Sarafan. la primul pas pe lun~. apoi [i îmbr~c~minte. [iau câ[tigat primii bani de buzunar. ca Opera din Sidney (Australia). sugerând în acela[i timp o corabie cu pânzele umflate de vânt. în 1969).COSTUMUL ÎNTRE 1960 – 1970 Cosmonaufli. în 1960. în 1961. a c~rei tr~s~tur~ principal~ era dinamismul. determinând produc]ia. folosind noi tehnici [i materiale. . cu forme suple. septembrie 1969 Cadrul artistic • Modernismul intra într-o nou~ faz~. permi]ând femeilor s~-[i hot~rasc~ singure soarta. tineretul“. lucrând în timpul liber la benzin~rii sau fast-food-uri. Cosmonautul s-a conturat ca un nou ideal uman. science-fiction. sau Aeroportul TWA Idelewild din New York. Adolescentul a refuzat s~ mai fie doar un ucenic subordonat p~rin]ilor [i profesorilor [i [i-a impus drepturi egale cu ale adul]ilor. ca o aspirin~. Al treilea eveniment al deceniului a fost intrarea în uzul curent a faimoasei pilule anticoncep]ionale. f~cut de americanul Armstrong. cursive. cu construc]ii îndr~zne]e. de arhitectul Eero Saarinen. Aeroportul TWA Idlewild. ridicat~ între 1959 – 1972 ca din petale de lotus sau mari scoici sidefii. îmbinând inteligen]a [i st~pânirea datelor [tiin]ifice. Un alt fenomen din S. 1960 Idealul uman.A. Personajul din literatura [i cinematograful de anticipa]ie.

a reac]ionat prompt. dându-le înf~]i[area unor obiecte industriale. 1960 259 . Haute-couture. cu picioare lungi [i Verner Panton.Jean Patou. c~utând s~ dea noilor tendin]e forme artistice rafinate. Opera din Sidney. P~pu[ile Barbie imitau silueta celebrei Twiggy. model din 1966 Joerne Utzon. grupând creatorii de mod~ parizieni.1923) au întrupat în crea]iile lor cel mai artistic. Australia Creatorii de mod~ au remodelat [i ei siluetele umane în forme geometrice regulate. 1959. mai unitar [i mai expresiv noul ideal de frumuse]e.1922) [i Andre Courrèges (n. Idealul uman • Valul stârnit de cosmonau]i în moda anilor ’60 a atins cota maxim~ prin 1965. Pierre Cardin (n. scaun din plastic. vârsta manechinelor a sc~zut pân~ la adolescen]~. În acela[i timp.

vestimenta]ia s-a simplificat la maximum. model 2156.1967 . de aici înainte p~rin]ii vor încerca s~ semene cu copiii lor. Aspectul de ansamblu era artificial. isc~lind unele dintre primele piese. trupul era redus la volume geometrice regulate. rochia Mondrian.fusti]a scurt~. Tân~ra dressdesigner londonez~ Mary Quant a sim]it îns~ pulsul pie]ii. Fusta mini. impersonal. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Pornind de la principiile [colii Bauhaus (din anii ’20) c~ func]ia creeaz~ obiectul. de sfer~. cilindru sau con. Sculptural . eliminându-se aproape total detaliile ornamentale. ap~rut~ întâi pe str~zile Londrei. de robot. Metropolitan Museum Taior. 1965. iarna 1966 . De unde pân~ atunci tinerii sem~nau cu p~rin]ii lor. Yves Saint Laurent. Burda. este considerat~ o crea]ie popular~. New York.

COSTUMUL FEMININ Pe cap. pantalonii erau strâm]i. încerca s~ ]in~ pasul. au ap~rut [i în mod~ materiale ne]esute. Jachetele lor.iarna 1967 . [i atunci doar pentru turism. Pe trup. anii ‘60 Pierre Cardin. sintetice. P~rul era îns~ coafat îngrijit. tubulari. stretch.A. jacheta era închis~ cu fermoar în loc de nasturi. suplu. din colec]ia Espace. Paco Rabanne. eliminând cravata. în stilul lui Mondrian. cu creionul dermatograf maro. care a fost îns~ adoptat de marele public [i la toate vârstele de-abia dup~ câteva decenii. geometrice. Töffler: ßocul viitorului). conturate cu rigla [i compasul. acoperindule funtea pân~ la sprâncene. vestimenta]ia feminin~ pornea de la experien]a celei masculine din evul mediu gotic. rochie metalic~. Creatorii de mod~ lansau colec]ii (cum a fost cea a lui Cardin din 1966) în care încercau s~ intervin~ artistic. f~r~ cus~tur~ la spate. Materialele folosite erau rigide – pielea.) cu p~l~rii ca ni[te cutii rotunde [i cu taioare roz Chanel. COSTUMUL BÅRB ÅTESC R~mânând în linii mari tot cel conven]ional. ¥inuta de feti]~ se potrivea cu p~rul l~sat pe umeri sau strâns în coad~ de cal.U. care afi[a noua libertate fizic~ [i psihic~ l~sând la vedere picioarele mobile. Pe trup. f~r~ guler. ceea ce le-a atras tinerilor muzicieni [i simpatia adul]ilor. Pe fa]~ se pictau pistrui. erau preferate tonurile deschise. Pe cap. Pictural . încât adolescen]ii îi sim]eau de-ai lor. c~ma[a era înlocuit~ de tricouri cu guler rulat. ca pielea sau blana artificiale [i chiar pl~ci de metal articulate (în rochiile create de designerul francez Paco Rabanne). cu bluz~ cu mâneci scurte [i pantaloni scur]i. stofa sau jerseul gros –. se purtau botine. tineretul purta caschete sferoidale.cu suprafe]e netede. ]es~turi uni sau cu compozi]ii mari. dând impresia unor carapace [i f~când ca ve[mintele destinate vie]ii zilnice s~ semene cu hainele de protec]ie. adoptând o linie mai sportiv~. înlocui]i acum de dres-ul tricotat. remodelând siluete în spirit „sciente-fiction”. un aer „antiintelectual“. ceea ce le d~dea o înf~]i[are copil~reasc~. din piele sau stof~. netex (ca hârtia). Courrèges a propus pentru var~ un ansamblu din pânz~ lavabil~.1968 261 . abstracte. P~rul era l~sat mai lung. care pot fi sp~late de dou~-trei ori. erau create de Cardin. cascheta suplinea lipsa p~l~riei. ca pentru motociclet~. nu zburlit. În picioare. materiale noi. cu breton [i perciuni. [i chiar rangul nobiliar oferit de regina Angliei. pe care erau mula]i pân~ sus ciorapii-pantaloni-pantofi. metalice. apoi se arunc~. First lady of fashion era Jackie Kennedy (so]ia pre[edintelui S. Tinerii Beatles erau tun[i cu breton lung. toamna . S-a f~cut chiar o rochie din vinyl turnat într-un tipar. ca realizate industrial. Punând în aplicare previziunile asupra evolu]iei civiliza]iei spre m~rfurile de unic~ folosin]~ (E. La acestea se ad~ugau produse neconven]ionale.

ßi pentru noapte. Marie Claire septembrie 1969 art~ (Rauschenberg. cât [i de b~rba]i. a costumului blue-jeans. îmbr~c~mintea a diminuat. denumi]i în Fran]a „minet“. ca pe scen~. Astfel. REVOLTA RADICALÅ – HIPPIE Continuând mi[carea „beatniks“-ilor. Sfidând convenien]ele. modelul american al cow-boy-ului sa r~spândit pe tot globul. 2. din pantaloni [i geac~ cu ]inte. din ora[ul francez Nîmes – de unde denumirea american~ „denim“ – [i alb~strit~ cu indigo provenit din localitatea italian~ Genes. ca o reac]ie împotriva artei abstracte. care puteau fi purtate atât de femei. „blugii“.. Beagle . concrete. bluz~ sau pulover [i manta maxi. principala urmare a fost adoptarea de c~tre tinerii citadini. salopetele destinate ini]ial c~ut~torilor de aur [i cow-boy-lor au devenit ]inuta zilnic~ a adolescen]ilor [i a tinerilor. Tinerii. Datorit~ lor. o m~tur~ sau cutii de conserve etc. curentul pop-art (de la „popular“) s-a manifestat zgomotos. [i cizme. o parte a Calvin Martens. contestatar~ a tineretului implicând credin]ele religioase. apoi de ambele sexe [i. romantice. fetele se îmbr~cau uneori ca bunicile de alt~dat~. produse industriale (ready-made) au fost scoase din contextul lor obi[nuit [i expuse ca lucr~ri de 262 comodit~]ile societ~]ii de consum. Blue jeans erau confec]iona]i din secolul al XIX-lea dintr-o pânz~ de cort importat~.jeans’’. în dou~ trepte succesive: moderat~-pop [i radical~ hippie. artele plastice s-a manifestat în SUA. inaccesibil~ omului de pe strad~ american. Costumul a devenit astfel „costuma]ie“. Figura tipic~ a acelor ani era cea a actri]ei Brigitte Bardot. de unde vine .Pentru varia]ie. În via]a zilnic~. Coada de cal. ei au fost supu[i din fabric~ unor tratamente inedite: presp~la]i. Cu ea se potrivea p~rul zburlit. Pentru „omul de pe strad~“. ci doreau numai s~ beneficieze de ele în deplin~ libertate. cu floricele mici (granny-look). cizme înalte sau sandale cu platou înalt. mai târziu. în 1882 În picioare. freca]i cu pietre. cu rochii lungi. Ca o urmare fireasc~ a acestei evolu]ii au ap~rut [i ve[mintele unisex. proclamând sloganul care circula pe atunci „este interzis s~ interzici“. din pânz~. exprimare a fanteziei personale. ajungând la c~m~[u]e mini cu pantalona[i scur]i. politica. Pentru a p~rea cât mai uza]i. în culori închise. cu perii de sârm~ etc. joc de transformare a înf~]i[~rii. nu contestau Mineri în blugi de Levi Strauss. de preferin]~ din piele. de emigrantul bavarez Levi Strauss. centur~ foarte lat~ cu cataram~ rotund~. Atitudinea non-conformist~.). lipsit de cultura necesar~. Costumul se purta cu c~ma[~ cadrilat~. blugi petici]i cu art~ din P. de toate vârstele. 1. tinerii au adoptat hainele de lucru ale muncitorilor. Los Angeles. nonconformist. mersul cu picioarele goale [i un comportament relaxat. majoritatea femeilor tinere purtau fust~ mini. Obiecte uzuale. REVOLTA MODERATÅ POP În artele vizuale. numite în Fran]a „nuisettes“.

ducând o via]~ nomad~ sau grupându-se în comunit~]i rurale. sandale marocane. Hippies purtau p~rul lung. Pe trup se asociau piese din diverse costume populare. c~ma[~ popular~ (tunisian~ sau de alt~ origine) [i blugi decolora]i [i rup]i. Johny Halliday \n costum de scen~ Beatles în1963 COSTUMUL BÅRBÅTESC Pe cap. cu croieli simple. dup~ modelul Statelor Unite ale Americii.Brigitte Bardot în blugi. brunul pe buze. sari-urile indiene. numit~ psychedelism. eventual legate cu o cârp~ pe frunte (din ]es~tur~ indian~). În picioare. Socotind via]a citadin~ artificial~. despletit. hippies practicau medita]ia. ¥elurile lor erau: dragostea universal~ („dragoste [i nu r~zboi“). plete. Pentru a redescoperi esen]ialul existen]ei umane. iar obrajii erau picta]i cu flori [i semne ezoterice. în care împ~r]eau fr~]e[te munca. Culoarea preferat~ era rozul. c~m~[i lungi din pânz~ (alese din diverse costume populare) [i picioarele goale sau sandale. încercând s~ ob]in~ intensificarea [i expansiunea tr~irii prin muzic~ (de o calitate special~. ca o incanta]ie). bunurile [i dragostea. ca în trans~. tinerii s-au retras în afara ora[elor. [i întoarcerea la natur~ („flower power“). p~rul era lung. COSTUMUL FEMININ Pe cap. arhaice. p~r~sind domiciliul familiei [i luptând pentru libertate total~. Ei manifestau împotriva r~zboiului din Vietnam. inuman~. cu petice [i inscrip]ii. dezvoltat~ în întreaga lume a Apusului. pentru drepturile civile ale negrilor din America etc. Machiajul psychedelic dând o expresie vis~toare. Ca bagaj. fustele cre]e 263 . cum erau iile române[ti. cu flori risipite sau înfipte în codi]e. în anii ‘60 tineretului s-a r~zvr~tit împotriva modului de via]~ al p~rin]ilor. folosea movul pe pleoape. împodobit cu flori. Pe trup. rucsac [i sac de dormit [i nelipsita chitar~. Tinerii refuzau nu numai principiile [i rigorile. ci întregul mod de via]~ al societ~]ii de consum. must~]i [i barb~. dar mai ales prin folosirea drogurilor (LSD) prin care ajungeau la o exaltare spiritual~.

¥inuta era completat~ de o traist~ mare. cravate sau ciorapi: flower power. pentru mul]i ani. ea [i-a pus amprenta asupra întregii genera]ii. cu aspect barbar. prin visul libert~]ii totale. martie 1985 Hippies 264 . exotice: cercei din argint. În urma lor a r~mas. Pe sub fustele cre]e se vedea deseori un jupon cu dantel~. o dâr~ de flori risipite peste tot. parfum de paciuli. Vogue. cruci [i pandantive legate la gât cu [nur negru. întinse pe un pled. Început~ ca o superb~ revenire la natur~ [i la adev~ratele valori umane. mi[carea hippie s-a stins o dat~ cu tinerii mina]i de droguri. fire[ti. Podoabele erau mari. o carte de ini]iere în medita]ia transcendental~. În picioare se purtau sandale. „Flower power” Kenzo. brodate sau imprimate pe rochii. care s-au bucurat în deceniul 1960 – ’70 de o mare c~utare pe pia]a mondial~. c~m~[i b~rb~te[ti. andrele [i lân~.„gipsy“ sau mantalele afgane. cusute. Prin ]elurile ei idealiste. de la noi sau de aiurea) în care ]ineau: ]ig~ri cu marijuana [i brichet~. flori hippie. un flaut. Acestea erau confec]ionate chiar de hippies. în cursul peregrin~rilor de la un loc la altul. ]~r~neasc~ (provenit~ din Grecia. care le vindeau pe strad~.

265 . În revista „Modern” erau reproduse [i unele modele de la Paris sau din Italia. Unisex.). Vestimenta]ia. pe propria înf~]i[are. la înscrierea la facultate. În toate ]~rile socialiste s-a manifestat. ca [i pentru b~rba]i. blana [i pielea etc. completate de pardesiul cu aspect militar. jurnalele de mod~ înregistrau primele fuste „mini“. Mili]ia avea mereu probleme cu studen]ii de la Arte Plastice. Singularizarea era sanc]ionat~. Începând din 1965. al~turi de cele din Polonia. dar. tendin]a creatorilor de mod~ de a reînvia tradi]ia na]ional~ proprie. taiorul larg sau sarafanul. forme sau armonii cromatice mai îndr~zne]e. un muncitor voinic. [i chiar [i haine de blan~ pentru femei. în radio [i mai ales datorit~ televiziunii (care î[i începuse emisiunile postului na]ional din 1956). subliniind continuitatea gustului local. cu alt~ utilitate [i semnifica]ie („Modern”. blocul ]~rilor socialiste. sugerând o nou~ feminitate [i elegan]~.. cu fusta acoperind genunchii. obedient. rochii lungi de sear~ [i pantaloni evaza]i. ducea o via]~ retras~. Singurele pete de culoare ap~reau în echipamentele sportive. S-au purtat piese autentice din costumul nostru popular (marame [i cojoace brodate. în fiecare an în alt~ ]ar~ (în 1960 la Sofia. departe de moda apusean~. pentru recep]iile diplomatice la care dorea s~ apar~ ca demn~ urma[~ a domni]elor de alt~dat~. iar revistele de mod~ reproduceau exemple din contribu]iile tuturor. unii [i-au mai salvat b~rbile. timp de câ]iva ani a avut loc o oarecare deschidere spre restul lumii. lipsit de personalitate [i de spirit critic. Ungaria etc. B~rba]ii îmbr~cau. a[a c~ toamna. când a ajuns la conducerea partidului [i a statului Nicolae Ceau[escu. care încercau. pânza topit~. Tinerii nu aveau voie s~ poarte barb~. trebuia s~ fie în acord cu idealul „omului nou“ propus ca model maselor. privite cu amuzament de profesorii-complici. b~ie]ii î[i l~sau must~]i enorme. erau obliga]i (prin ordine scrise [i afi[ate) s~ se rad~. potrivite pentru slujb~ sau [edin]e. ca un robot. ca [i crearea unei pie]e de desfacere proprii. Au sporit informa]iile culturale din Apus în pres~. în 1963 la Var[ovia. în acest timp. prin organizarea unor congrese de mod~ ale CAER. obligatoriu. traiste etc. Mamaia. anii ‘60 Elena Ceau[escu cu rochie în stil popular Interesul pentru costumul popular românesc a fost stimulat de succesul de care iile brodate se bucurau în atmosfera „hippie“ din apusul Europei [i America. Într-o vreme. mai ales. dominat de URSS. Pentru c~ în regulament era vorba numai de barb~. controlat~ [i cenzurat~ de forurile politice.). Pe lâng~ taiorul sau blazerul sever pentru slujb~. declarând c~ fac figura]ie în filme istorice. S-a încercat o orientare ideologic~ a crea]iei vestimentare. mutate de la locul lor deplin justificat pe ve[minte cu croieli moderne.). s-au transpus superficial broderii populare. ca Dacii sau Mihai Viteazul. s-au folosit materiale specifice produc]iei s~te[ti (stofa ]esut~ în dungi. care era criticat~ în publica]iile ideologice ca manifestare a capitalismului putred. de ini]iativa care ar fi tulburat ordinea statului totalitar. în 1964 la Moscova etc. Femeilor li se propuneau ve[minte sobre.Nicolae [i Elena Ceau[escu ÎN ROMÂNIA În r~s~ritul Europei. iarna 1970 –’71). ilice.). din piele întoars~. s-au preluat unele croieli (c~m~[a în T sau caftanul etc. eternul „costum“. Cele mai împodobite [i costisitoare crea]ii de acest gen au fost comandate de Elena Ceau[escu.

Dup~ euforia trec~toare ob]inut~ Centrul Pompidou. Beaubourg. Principalele direc]ii c~tre care se îndreptau COSTUMUL ÎNTRE 1970 – 1980 Punck øi Kitsch CONDI¥II DE DEZVOLTARE În decorul înflorit l~sat în urm~ de hippies. a subminat încrederea în ziua de mâine. Erau scoase la vedere structurile constructive în arhitectur~. Rogers. Pe plan sufletesc a fost un timp al decep]iilor. Cadrul artistic era dominat de spectacolul realita]ii crude. Centrul Pompidou. cu parfumul „Opium“ creat de Yves Saint Laurent. a început un deceniu al artificialului. Costum în stil „cosmonaut”. Chiar [i ceasurile de mân~ î[i ar~tau. din plastic. Ie[irea omului în cosmos s-a dovedit plin~ de primejdii. Paris prin droguri.Renzo Piano [i R. Paris André Courrèges. La r~zboiul rece [i teama de bomba atomic~ s-a ad~ugat [i angoasa înstr~in~rii de mediul natural. început~ din 1973. mecanismele prin indiscrete capace transparente. unde fa]ada arat~ ca o mare schel~rie. ßtiin]a [i tehnica au continuat s~ progreseze punând în circula]ie termenul „hight tech“. Beaubourg. degradat prin poluare. iar pere]ii de sticl~ str~vezie par sus]inu]i de ]evile de gaze [i de electricitate. 1982 . ca în Centrul Cultural Pompidou de la Paris. iar criza energetic~. revenirea la realitate a fost brutal~. de asemeni.

de eveniment senza]ional. în care disperarea se manifesta prin violen]a tr~s~turilor de pensul~ (ex. 1970 din J. Era pre]uit~ îndeosebi ac]iunea. spectacole improvizate. care erau invita]i s~ danseze [i s~ chiuie. mi[carea. Fontana). L. Aceste show-uri creau o impresie [ocant~. prin muzica agresiv~. Londra. Hartung) sau prin înjunghierea [i sfâ[ierea pânzei (ex. cu ac]iuni distrug~toare.Dorner Fashion 267 . v~zându-[i chipurile pe mari ecrane care f~ceau parte din spectacol. În marile show-uri de muzic~ u[oar~ se strângea un num~r imens de tineri. prezente în sculptura cinetic~ (ex.Moda la Londra \n anii ‘60 arti[tii erau indicate de arta american~: hiperrealismul (urm~rind reproducerea unor aspecte cotidiene cu obiectivitatea unui aparat fotografic) [i expresionismul abstract. cu sonorit~]i Skinheads. mergând pân~ la sinuciderea artistului (ex. Tinguely) sau în happening-uri. la care participa [i publicul. H. Rudolf Schwartz Kogler).

prea strâmte. rebeli agresivi. care era scuturat [i fluturat în ritmul muzicii. de carnaval. suporterii echipelor adverse b~tându-se între ei. În Anglia. dup~ titlul romanului în multe volume scris de Richard Allen în 1970 – 1977. Ei se distingeau prin ]inuta neglijent~. refuzând romantismul semnificat de p~rul lung. colorat~ ]ip~tor. Manifestarea extremist~ cea mai zgomotoas~. zburlit [i înfoiat.neobi[nuite produse de instrumente electrice sau sintetizatori. iar fetele î[i tundeau p~rul inegal. mergând pân~ la terorism. nemul]umi]i de via]a lor m~rginit~. Punk. î[i desc~rcau agresivitatea mai ales la meciurile de fotbal. cu tivurile descusute. Semnul distinctiv era creasta de p~r ]eap~n~. pantofii nelustrui]i. b~ie]ii î[i r~deau p~rul cu ma[ina electric~. efecte de abur sau fum. pentru a [oca genera]ia p~rin]ilor. cu haine ponosite. era sau din piele neagr~ sau imprimat~ cu motive exotice. Combatan]ii politici de stânga. inspirat~ de muzica rock. în continu~ mi[care. murdare. (de la discotec~). a ap~rut la Londra. Londra 1970 CONTESTATARII În anii ’70 a avut loc o orientare stângist~ a unei p~r]i a tineretului apusean. Factorul comun al acestor cânt~re]i era în primul rând p~rul lung. To]i se îmbr~cau neîngrijit. multicolore. [i-au compus o înf~]i[are teribilist~. tinerii muncitori. „disco”. Îmbr~c~mintea. cu bocanci militari. exponen]i ai societ~]ii de consum. inspirat~ din penele pieilor ro[ii [i sem~nând cu coiful Punk. Ei erau numi]i skinheads. Londra anii ‘70 268 . urât. erau denumi]i în Fran]a baba. burghezi conservatori. africane sau indoneziene. marxi[ti. hainele desperecheate. în mi[carea punk. Un grup de tineri dispera]i. dar [i prin luminile orbitoare. care nu-i mai aprecia nici pe r~sf~]a]ii minet-pop [i nici pe dezertorii hippies. în culori ]ip~toare. dup~ 1975. Idealul uman al tinerilor era vedeta de muzic~ rock. Împotrivindu-se societ~]ii burgheze în ansamblu.

U. Ve[mintele erau în general lejere [i confortabile. Dress-designerii de pe tot globul s-au dezl~n]uit. proclamând. unde mai persista modul de via]~ rural. Oamenii de pe strad~. lan]uri. Ca s~ stea în sus. Prin aceast~ nou~ propor]ionare. Marinescu. punk. Costumele na]ionale au mai r~mas în vigoare doar în unele ]~ri legate în mod deosebit de tradi]ie datorit~ religiei (ca în cele musulmane) sau unor imperative culturale (ca Japonia. diferite reac]ii. În ora[e. inele de perdele etc. din J. deosebirile de alt~dat~ din înf~]i[area trec~torilor.. din catifea în coaste sau stof~ homespun. 76/1972. Femeile preferau taiorul de tip Chanel sau pantalonul (evazat). îmbr~cate direct pe piele. Uniformizarea a stârnit. ca un pom de Cr~ciun. datorate st~rii sociale. firesc. pantofi sport „unisex”. oferind mai pu]in idei sau modele de purtat. p~rul era apretat cu sirop. Costume „unisex”. În via]a zilnic~ . cu perciuni. c~ via]a e Modele anilor ‘70: unisex. cât desf~[ur~ri de inven]ii artistice ingenioase. Bucure[ti Prezent~rile de mod~ au luat înf~]i[area unor spectacole. sau blazerul (jacheta b~rb~teasc~) peste rochie. verzi. jacheta strâns~ pe talie. dar [i a m~rfurilor. [nuruite [i împodobite. a avut drept urmare o asem~nare a îmbr~c~mintei pe tot globul. ace de siguran]~ sau ag~]ate lame de ras. f~r~ ostenta]ie. ca un afi[.Dorner Fashion troienilor. bleu etc. nemaifiind îngr~di]i de gustul sau C. meseriei [i nivelului de trai. roz. B~rb~]ii aveau un aspect u[or feminizat. centrul siluetei s-a deplasat în jos. de la buric spre sex. p~rul mai lung. Machiajul combina masca de clovn cu lividitatea cadaveric~. În urechi erau înfipte. peste pantaloni evaza]i. 1975 269 . dup~ modelul statelor cu cel mai mare prestigiu. cu guler foarte mare.A.Costume de blugi „unisex”. Purtau c~ma[~ strîmt~. cet~]enii obi[nui]i din clasa medie din Europa [i S. apoi era colorat violent în dungi ro[ii. unde kimono-ul este înc~ folosit ca rochie de sear~ sau de ceremonie). sau în zonele restrânse de pe glob. drept cercei. Silueta era alungit~ prin t~lpile înalte ale pantofilor (cu platou) ascun[i de pantalonii evaza]i. Ve[mintele din piele neagr~. au continuat s~ se [tearg~. cu obiecte metalice disparate. circula]ia informa]iei vizuale prin TV. adul]ii conservatori au p~strat [i în acest deceniu o îmbr~c~minte re]inut~. detergen]i. ca [i cele impuse de vârst~ [i chiar de sex – prin hainele unisex. Moda. erau strâmte. Chanel derizorie. past~ de din]i. catifeaua reiat~ concurând cu pânza jeans-ilor – care erau în continuare uniforma civil~ a tinerilor. albu[ de ou sau zeam~ de l~mâie. uni.

cererile practice ale publicului cump~r~tor. învior~toare pentru peisajul întregii lumi. în acest deceniu. opere de art~ pentru care omul-manechin nu mai era decât un suport. în form~ de coarne. Jssey Miyake observa c~ în lumea apusean~ croiala e determinat~ de forma corpului. cu o nou~ libertate. Cea mai interesant~ a ap~rut îns~. au fost la mod~ fesul. br~]~rile [i m~t~niile musulmanilor. kitsch-ul. decorative. fluturi etc. brodându-[i sau împodobindu-[i pantalonii [i geaca cu ]inte. pictându-[i. La Paris. pe când în cea japonez~ de calit~]ile materialului. când lumea arab~ din Orientul Apropiat s-a îmbog~]it exportând petrol. Blugi broda]i. imaginând. fiecare dintre creatori a c~utat s~-[i exprime propria personalitate. P. din P. imitarea ieftin~ [i „dup~ ureche“ a modelelor admirate. agresiv~ a tinerilor. reac]ia popular~ a purt~torilor de blugi din Statele Unite ale Americii. Issey Miyake. perle. Fiecare a încercat s~-[i alc~tuiasc~ o imagine unic~. ca italianca Popy Moreni. pene. ¥~rile socialiste din estul Europei au r~mas [i în acest deceniu marcate de regimul de austeritate impus de conducerea comunist~. flori.Beagle. 1975. Hanae Mori [i al]ii au alc~tuit cu m~t~suri. cu imagini figurative (Adam [i Eva. Japonezii Kenzo. crengi etc. francezii Thierry Mugler. pânze imprimate sau hârtie apari]ii uimitoare. American Denim) Unul din mijoacele de individualizare folosite îndeosebi de negri a fost [i coafura. dezv~luia lipsa culturii artistice. apelând la tradi]ia na]ional~ a neamului s~u [i folosind toate metodele de comunicare vizual~ ale arhitectului. Beagle . m~nu[i. Gaultier. Sonja Rykiel sau J. al~turarea la întâmplare a unor piese disparate. autorul celor mai [ocante combina]ii. pictorului [i sculptorului. 270 Sherry Stevens din Los Angeles. Dup~ 1974.(P. Moda nonconformist~. S-au afirmat [i europeni plini de fantezie. cu aplica]ii din materialele cele mai nea[teptate.) sau abstracte.

Ecourile schimb~rilor învior~toare din moda apusean~ p~trundeau doar sporadic. Cinema. inginer. în loden [i cu basc~. Nicolae Ceau[escu î[i schimba într-una costumele impecabil croite. Apogeul prestigiului în[el~tor al celor doi dictatori a fost atins în 1978 când. au fost primi]i cu onoruri regale [i plimba]i cu calea[ca reginei. alc~tuiau o mas~ inform~. 13 februarie 1971. str~lucea prin luxul vestimentar. cenu[ie [i monoton~. Prima tovar~[~ a ]~rii. intelectuali sau muncitori. [apca cu p~l~ria sau c~ciula de astrahan. odat~ cu nivelul de trai al popula]iei. februarie 1980 Prezent permanent pe ecranele televizoarelor. Muncitori ie[ind de la lucru. academician. Nicolae [i Elena Ceau[escu. beneficiind de materiale de bun~ calitate. Nicolae [i Elena Ceau[escu îmbr~ca]i în vizon [i astrahan. [i la case de mod~. în anii ’70 libert~]ile deceniului trecut au sc~zut treptat. Bucure[ti 271 . dar ap~rea [i la „vizitele de lucru“ din fabrici [i uzine cu bl~nuri scumpe.ÎN R OMÂNIA. princiare. arbora la recep]iile diplomatice rochii somptuoase. Flac~ra. Înal]ii demnitari comuni[ti – nomenclatura – aveau acces la magazine speciale. c~m~[ile cu flanele cu col roulé. întâmpl~tor. care[i atribuia titlurile de doctor. indiferent de func]ie. în vizit~ la Londra. brodate cu fir. clasice sau sportive. To]i ceilal]i locuitori ai ]~rii. Doar cuplul preziden]ial. cu circuit închis.

care p~zea str~zile în timpul trecerii convoiului preziden]ial. în primul rând pentru ve[mintele de gal~. iarna geac~ de fâ[ (impermeabil~) cu bonet~ tricotat~ sau [apc~. pentru rochii simple sau fuste [i bluze. B~rba]ii purtau vara pantalon cu c~ma[~ [i sandale cu ciorapi. Garda civil~. Linia modei era dictat~ în continuare de congresele CAER [i preluat~ de conducerile industriei de confec]ii [i ale produc]iei cooperatist-artizanale. Bucure[ti 272 . îmbr~c~mintea trebuia s~ fie în primul rând practic~. orice excentricitate fiind interpretat~ politic. Mili]ienii se distingeau prin culoarea albastr~ a uniformelor. vest~ tricotat~ sau pulover.Pantofi cu platou. pe vreme rece costum sau hain~ din catifea reiat~. ]inuta de slujb~ în anii ‘70 Îmbrobodiri. Modern. cu centura [i diagonala albe. 40 / 1966. erau principala surs~ de inspira]ie a creatorilor. Femeile se mai descurcau cu croitorese în cas~. Costumele populare tradi]ionale. 1970. atenuate. p~strate în muzee. nout~]ile erau trunchiate. era format~ Haina de homespun. În via]a cotidian~. f~r~ prea mult~ fantezie. foto de familie În revistele de mod~ române[ti filtrate de cenzur~.

nepotrivite cu vârsta lor.. În locul costumelor populare (evitate în timpul comuni[tilor. bazat~ pe suprapunerea unui mare num~r de piese vestimentare de calitate inferioar~. Femeile. [i ace[tia în bocanci sau gumari (galo[i). în satele depopulate prin plecarea majorit~]ii adul]ilor în fabrici [i uzine. chiar dac~ nu erau vechi.Model pentru m~turat cu târnul. scria Zoe Dumitrescu Bu[ulenga în revista „Modern”. „. foloseau acelea[i straturi. iar gumarii plini de noroi ajunseser~ emblema vie]ii la ]ar~. p. tineri orfani crescu]i de partid [i care se recuno[teau dup~ costumele [i pardesiele de adult. mereu îmbrobodite. [i dup~ pantofii lustrui]i. perpetuat~ peste veacuri. peste care se vedeau cel pu]in dou~-trei veste sau pulovere. rarii oameni de cultur~ care se preocupau de domeniul vestimenta]iei ajungeau la concluzia c~ singura cale posibil~ pentru realizarea unei înf~]i[~ri acceptabile era „ie[irea din mod~“. indicator de nuan]e.. pantalonii erau vârâ]i în ciorapi de lân~. 9 / 1970. vara 1971. fusta crea]~ [i [or]ul înflorat. Femeia. B~rba]ii. în spectacolele Cântarea României) ]~ranii ajunseser~ la o formul~ proprie. b~trânii duceau un trai mizer. acela care ne face s~ r~mânem în amintirea [i afec]iunea celor din jurul nostru“. ilustrând prin înf~]i[area lor degradarea culturii s~te[ti. cea mai pre]ioas~ realizare autohton~.deasupra modei [i varia]iilor ei st~ stilul. Bucure[ti din „b~ie]ii cu ochi alba[tri“. . [i folosite doar festivist. pân~ la scurta de deasupra. pentru c~ se legau de starea de chiabur. purtau c~ma[~. În lipsa unei reale [i autentice vie]i a modei. temperator al exceselor. pe cap cu c~ciula sau p~l~ria decolorat~ de vânt [i de ploi.2. expresie a personalit~]ii. Situa]ia cea mai jalnic~ era îns~ la ]ar~.

ca prea simplu. Vitra Design Museum a fost construit de arhitectul Frank Gehry. Idealul uman a încetat s~ mai fie o utopie sau un star inaccesibil. care determinase stilul modernist-cubist al întregului ambient. s~rac. progresul microelectronicii a schimbat atât modul de produc]ie (în postindustrial). Cadrul artistic • Odat~ cu miniaturizarea noii aparaturi. în 1989. În Germania. Au fost imaginate mobile „neterminate”. executat industrial. fotoliu postmodern Bel Air. consumabile efemere. În curtea Muzeului Luvru la Paris. Germania COSTUMUL ÎNTRE 1980 – 1990 Postmodernii erei postindustriale CONDI¥II DE DEZVOLTARE În penultimul deceniu al secolului. Raisa Gorbaciova. în 1988. martie 1985 înf~]is~rii umane ca art~ a dus la alc~tuirea muzeelor costumului în toat~ lumea. cu tradi]ii din toate timpurile. Mondrian. de forma unui morman de cuburi albe. din toate stilurile trecutului. disp~rând vechiul proletariat cu lupta lui de clas~. structurat ra]ional. unisex. O nou~ în]elegere a Moda drapajelor arabe. 1989. ca r~sturnate la întâmplare în iarb~. dar [i a confec]iilor de larg consum pe tot globul. la Weil-am-Rhein. so]ia pre[edintelui URSS. 1982 la esen]ial. uniform [i impersonal. cât [i rela]iile sociale din ]~rile democratice. arhitectul chinez Ieoh Ming Pei a ridicat celebra piramid~ de metal [i sticl~.. Au ap~rut pe pia]~ o sumedenie de obiecte uzuale din plastic. oferite de studioul italian Alchimia. pe care beneficiarul e liber s~ le asambleze [i s~ le decoreze. a postmoderni[tilor. înveselind casa ca juc~rii multicolore. Vitra Design Museum.Frank Gehry. Varietatea infinit~ a imaginilor difuzate de mass-media de pe tot globul. care renun]a la uniformele albastre. l-a invitat pe Pierre Cardin s~ prezinte moda parizian~. au avut ca urmare fenomenul „globalizarii“ culturale. CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI Comunicarea pe deasupra grani]elor a dus la înl~turarea unor bariere politice: în 1985. ci [i p~trunderea unor noi aspecte . Modernismul a fost criticat de genera]ia anilor ’80. cu dezinvoltur~. (Memphis). [i arti[tii au pornit s~ se inspire.lep-top’’ la telefonul mobil. sobru. Perfec]ionarea [i extinderea mijloacelor tehnice de comunicare. a continuat s~ diversifice imaginea tipurilor umane [i în acela[i timp s~ creasc~ asem~narea vestimentar~. nu a mai fost vizibil~ leg~tura dintre func]ie [i form~. ini]iativ~ urmat~ [i de China. de la computerul . Circula]ia imaginilor. Interna]ionalizarea costumului nu a însemnat numai extinderea geografic~ a modei europene [i americane. ad~ugându-le aplica]ii magnetice. Weil am Rhein. a provocat o explozie de fantezie. impuse întregii popula]ii. ca o expozi]ie universal~ a tuturor popoarelor. la pre]ul cel mai mic). Vogue. (redus Peter Shire.

Efectele cele mai surprinz~toare au fost ob]inute prin asamblarea unor materiale sau piese vestimentare alt~dat~ socotite incompatibile. Din punct de vedere sexual. în ace[ti ani. În acei ani p~rea c~ nu mai exist~ principii morale sau reguli de comportare. cu p~rul tuns scurt-perie [i pielea ca din lac lucios. un fulgarin pare un fluture. A ap~rut o diversitate a imaginii rar întâlnit~ în istoria costumului [i s-au amestecat cele mai opuse tendin]e. o rochie din m~tase plisat~ o floare exotic~. erau proclamate în deceniul opt nu numai acceptabile. Noul val. unii b~rba]i ca femeile. inventat~ de un designer. Chiar [i imita]iile ieftine. „new wave”. ba chiar [i p~l~ria. cu figura col]uroas~ [i carur~ de b~rbat. Japonezii par s~-[i fi p~strat îns~. denumite pân~ atunci cu dispre] kitsch [i considerate de prost gust. dar chiar legitime. debusolând [i mai mult marele public. neadaptat („haina furat~ fratelui mai mare“). creatorii de mod~ recomandau blugi cu bluz~ de dantel~. În publicitatea de mod~. printre singurii. Sub influen]a b~rba]ilor travesti]i [i rochiile sau bluzele feminine aveau umeri prea Aglomerarea podoabelor.1993-1994 275 . criteriile artistice în compunerea imaginii. înzestrate cu prospe]imea nout~]ii. Un model semnat de Issey Miyake cuprinde întotdeauna o metafor~ poetic~. de la neopunk la neo-romantism. libertatea devenea îns~ libertinism. s-a impus chipul ambiguu al tulbur~toarei Grace Jones. Femeile au început s~ poarte costumul b~rb~tesc ca atare.din experien]a popoarelor de pe alte continente. iar în cazurile extreme inversarea sexelor era ob]inut~ prin interven]ii chirurgicale [i tratamente cu hormoni. con]inea de fapt mode retro reluate. [apca sau bereta. teni[i din lame [i cu paiete. Diva. manechina de culoare ar~tând ca o creatur~ artificial~. Unele femei doreau s~ arate ca b~rba]ii. Atena.

jachet~. Îmbr~c~mintea „omului de pe strad~“ era departe de fantezia spectacolelor de mod~. În via]a cotidian~. domni serio[i [i doamne distinse. înlocuind îmbr~c~mintea conven]ional~ [i alc~tuind deseori unicul strat. 1990 . în culori neobi[nuite. din stofe u[oare. Lenjeria a fost scoas~ la vedere. croindu-l mai larg. Alteori. costumul era croit în forma clasic~. au renun]at la ve[mântul masculin 276 prin excelen]~. Croielile clasice au fost înlocuite cu altele mai pu]in conven]ionale. se vedea pielea coapselor. neapretat~). purtau la slujb~ costumul („dress to impress” “for success”). largi în axile (pe lâng~ mai vechile croieli kimono sau raglan). nu numai în costumele de timp liber sau de sport. combinat în modul cel mai neprev~zut cu o jachet~ de stof~ groas~ sau cu un pulover de schi. Madonna oferea imagini mereu schimb~toare. ßi în costumele b~rba]ilor s-au experimentat nout~]i. intervenind deasupra cu picturi (Castelbajac). soft (moale. Designer-ul italian G. Dintre materiale. În SUA. pantalonul. imaginând chiar o mini-jup~ din strasuri (imita]ii din sticl~ ale diamantelor) pentru ]inuta de sear~. bluz~. ca Jean-Paul Gaultier. Cei mai îndr~zne]i creatori. dar la fel de [ocante. Madonna în corset de J. permi]ând mi[carea. sus]inu]i de perne (ca în epoca milit~roas~ a celui de-al doilea r~zboi mondial). noua elit~. Gaultier. în moda feminin~ [i-au f~cut apari]ia detalii foarte sexy. Astfel. ca oricare altele. P. În timpul liber ei preferau s~-[i p~streze tricourile [i blugii din timpul studen]iei. în prezent~rile-spectacol sau în paginile revistelor de mod~. deocamdat~ doar la nivel de laborator. Unele propuneri p~strau integritatea costumului. cel mai c~utat era jerseul suplu. Între fusta mini [i ciorapii negri. Colec]ia era completat~ de un [ort din dantel~. tinerii pofesioni[ti care munceau puternic [i se distrau la fel. Rupturile [i tivurile de[irate au încetat s~ mai fie un semn de protest. ci [i în îmbr~c~mintea de strad~ sau de serviciu [i chiar în cea de spectacol. pentru care erau preferate „aripile de liliac“. ne[ifonabil. juponul str~veziu a ap~rut drept fust~. sutienul din dantel~ a înlocuit bluza. În acela[i timp. Armani a readus „costumul“ în moda tineretului. Blugii au continuat s~ domine garderoba tineretului de ambele sexe. dup~ îmbr~c~mintea caracteristic~: 1. în special la mâneci. pantalon sau fust~. conservatorii. care respectau [i p~strau tradi]ia p~rin]ilor. Gaultier a îmbr~cat prezentatorii modelelor sale în fuste mai lungi sau mai scurte. dar mai confortabile. eliminând v~tuiri [i c~ptu[eli. ideal de frumuse]e în anii ‘80 la]i. În 1984. sus]inu]i cu jartiere elastice deasupra genunchilor. denumi]i „yuppies“. francezii deosebeau dou~ categorii de oameni. comod~.Grace Jones. bon genre sau prescurtat BCBG (pronun]at be se be je). acoperit uneori doar par]ial de jachet~. Revistele de mod~ adresate marelui public din toate ]~rile civilizate au înregistrat preferin]a unanim~ pentru o ]inut~ relaxat~. denumi]i bon chic. fiind percepute doar ca ni[te ornamente. Popula]ia activ~ a continuat s~ prefere ansamblul din trei piese. dar din materiale imprimate.

mereu dup~ ultima mod~. p~rând mereu retro sau mai curând atemporali. El. bluz~ [i jachet~). ministrul francez al culturii Jack Lang s-a înf~]i[at la Adunarea 277 . El avea p~rul strâns în coc [i haine foarte largi.Branchés [i BCBG. cu perle la gât [i la urechi [i pantofi escarpin. la rândul ei. tuns corect. eventual pantaloni militari. [i cu mânecile suflecate. dar f~r~ cravat~. 11 aprilie1986 Ace[tia acceptau moda zilei doar în detalii. purta jacheta asortat~ la pantalon. combinând piesele cele mai disparate. Paris-Match. l~sând s~ se vad~ dublura v~rgat~. Oficial îns~ prejudec~]ile s-au men]inut mai departe. Când. cu teni[i [i p~l~ria bunicului. în 1985. doreau s~ arate amuzant. Ea al~tura. se îmbr~ca în taior (sau fust~. categoria celor „pu[i în priz~“ (branchés). o rochie elegant~ cu basc [i ghete cazone. Ea era adepta stilului Chanel. 2.

foto de familie Sharon Stone. deosebindu-se. 1988. o component~ ornamental~ a compozi]iilor vestimentare. unitare. Costumele de sport. Bucure[ti Na]ional~ într-un costum semnat de Thierry Mugler. astfel. î[i tundeau p~rul scurt. a stârnit un val de proteste. Ecologi[tii v~d animalul din blan~. de acestea prin culorile vii sau imprimeurile fanteziste. s-au desf~[urat [i texte mai poetice sau umoristice. automobili[tii pasiona]i î[i înscriau astfel pe cap marca ma[inii preferate – ca de exemplu V [i W suprapuse ale m~rcii Volkswagen. Scrisul a devenit. în acest 278 . care ofereau suprafe]e mari.deceniu. ca blana. Mi[carea contestatar~ era mai pu]in aparent~ decât în trecut. chiar [i domeniul coafurii: tinerii americani. bl~narii au încercat s~ tri[eze vopsind bl~nuri naturale în culori nenaturale. Pe fa]a [i pe spatele tricourilor. au încetat s~ mai reproduc~ fidel forma [i culoarea animalelor luate drept model. La fel. Ecologia a câ[tigat adeziunea multor tineri care au pornit campanii împotriva folosirii pielii [i bl~nii animalelor ucise pentru luxul omului. pentru a le face s~ par~ artificiale. pagini din benzi sau filme de desene animate. Imita]iile sintetice de piele [i mai ales cele mi]oase. extrem de sobru. Noul Cinema. voit. Drept urmare. dar cu haina închis~ pe gât [i f~r~ cravat~. mov sau verde. suporteri ai unor echipe de fotbal. dar [i automobilele de curse sau bicicletele au fost literalmente acoperite de inscrip]ii cu caracter publicitar. Calvin Klein s-a isc~lit pe slipuri b~rb~te[ti care au fost cump~rate [i de femei sau îmbr~cate peste blugi (Michael Jackson). ca de pild~ floarea de crin a ora[ului New Orleans. Aceast~ scripto-manie a contaminat. în culori frapante. apoi î[i r~deau pe ceaf~ emblema echipei favorite.

var~. trimise de rude sau prieteni. 1988 279 . Pentru a suplini lipsa de fantezie a produselor industriale. plasate în fa]~ ca o platc~ sub care rochia era încre]it~. Magazinele Uniunii Arti[tilor Plastici din toate ora[ele ]~rii erau pline de rochii. erau bogat ornamentate. cu priva]iuni (ra]ionaliz~ri la c~ldur~. lumin~. cu sacrificii. curele [i gen]i care se vindeau mai bine decât picturile. Ziarul oficial era „Scânteia“. larg~. dar [i pictorii. aproape tot deceniul. Se crease chiar un stil distinct „Fondul Plastic“: rochiile. iar TV emitea doar câteva ore pe zi propagand~ politic~. mai ales cu aplica]ii sau încrusta]ii de dantele vechi. Rainbow. la acelea[i pre]uri. via]a a continuat s~ se scurg~ în umbr~. [i cine avea cablu putea urm~ri meciuri de fotbal la bulgari. ca s~ se potriveasc~ la orice m~sur~. foarte apreciate mai ales pentru nun]i sau botezuri. În toate magazinele din ]ar~ se g~seau acelea[i m~rfuri. Hainele care veneau din str~in~tate. caricaturistul Mihai St~nescu imprima pe bluze caricaturile [i jocurile sale de cuvinte pline de haz. hran~) care se r~sfrângeau în imaginea mohorât~ a str~zii. nu numai absolven]ii sec]iilor de mod~. erau Mâneca liliac. arti[tii plastici s-au apucat de crea]ie vestimentar~. În ton cu moda. Casa Poporului (ast~zi Parlamentul). denumite „de pachet“. sculptorii sau arhitec]ii imaginau ]inute festive. Se construia îns~. de obicei din catifea. recuperate din l~zile bunicilor. cravate.Moda anilor 1980 ÎN ROMÂNIA. prim~var~ .

amintind Revolu]ia Român~. provenite de la talciocuri sau de la solduri. Pulover de schi. Bucure[ti 280 . To]i cei care. începând cu d~râmarea zidului Berlinului. revolu]ia noastr~ din decembrie s-a petrecut în pulovere. venit din strad~. Din punct de vedere vestimentar. s-au perindat pe micile ecrane. 6 / 1995. Deceniul s-a încheiat cu pr~bu[irea cortinei de fier. Norocul era c~ blugii se purtau oricum uza]i. au ]inut s~ treac~ drept exponen]i ai valului spontan de revolu]ionari.Model de crea]ie Fondul Plastic din anii ‘80 la mâna a doua. în acele zile [i nop]i fierbin]i. indiferent de vârst~. continuând cu Revolu]ia de catifea din Cehoslovacia [i sfâr[ind cu Revolu]ia Român~ din decembrie 1989. arborând pulovere de schi. de la Andrei Ple[u la Alexandru Paleologu. Stefanel.

Începutul Revolu]iei Române. 1989 281 .

Muzeul Guggenheim din Bilbao (Spania). Ecologia nu mai p~rea o utopie.1997. Dr. tinerii ajun[i la majorat în acest deceniu erau copiii celor care prin 1950 – ’60 alc~tuiser~ valul baby-boom. 1995. început în 1991 de arhitectul F. 1998 . 1991 . ceaiuri sau tehnici orientale. într-o lume pacificat~. O. folosindu-se b~i. Fran]a mici pete divers colorate. ca yoga.2000 Stres øi relaxare CONDI¥II DE DEZVOLTARE Ultimul deceniu al mileniului al II-lea a început într-o atmosfer~ agitat~. [i prin plafon se vedea cerul.F. p~rea un pe[te cu solzi din bronz lucitor ie[ind din ap~. reflectat mai departe de oglinzi. fiind denumi]i. scaune Louis ‘20. privirea trecea prin pere]ii de sticl~. libera circula]ie individual~. S-a remarcat c~ niciodat~ pân~ acum nu s-au cheltuit atâ]ia bani [i energie pentru combaterea stresului. de asociere a ]~rilor europene în Comunitatea European~. a început [i o mi[care invers~. de aceea. Mauch. În proiectele arhitec]ilor dominau spa]iile largi. posibil~ [i la domiciliu. masaje. în]eleas~ ca scop ideal în toate domeniile. pilule. prin [tergerea grani]elor [i prin moneda unic~. odihnitoare. de la destinderea reac]iilor politice la binemeritata odihn~ de dup~ efort. asigurând. Gehry. Muzeul Guggenheim din Bilbao. Gehry. Omenirea a început s~ spere c~ în viitor conflictele vor putea fi stinse pe cale diplomatic~. Cuvântul-cheie al acestei etape a fost „relaxarea“. Spania COSTUMUL ÎNTRE 1990 . În timp ce harta Europei se f~râmi]a mereu în Philippe Starck. Cadrul artistic • Ambientul ideal al epocii încerca s~ restabileasc~ rela]ia fireasc~ a omului cu natura. pantofi cu efect de presopunctur~. Computerul a u[urat munca. ¥inutå relaxat~ CARACTERE GENERALE ALE COSTUMULUI În SUA. ca urmare a c~derii zidului care izola ]~rile estice de restul Europei.

mai degrab~ pl~pând. eroul supradimensionat. cu mu[chi de o]el modela]i prin culturism. dar autentic (întrupat pe ecran de actori ca Brad Pitt). Actorii de cinematograf cei mai admira]i ai acestor ani au încetat s~ mai poarte corsete. nici îndârjirea contestatar~ a hippie-lor sau a celorlal]i r~zvr~ti]i. Valentino Uomo. ci aspirau doar la echilibru [i naturale]e. ci omul obi[nuit. Idealul uman al epocii nu mai era Superman. Pentru femei. ci [i-au arborat nep~s~tori chelia [i cicatricele. Ace[tia se bucurau cu non[alan]~ de bun~starea ob]inut~ cu eforturi de p~rin]ii lor. ca ie[it de sub du[. peruci [i talonete pentru a fi conformi standardelor. Vogue Hommes. ca Bruce Willis. martie 1994 283 . Opusul superman-ului. p~rul zburlit.B~rbatul sensibil. perne la umeri. Ei nu mai aveau îns~ idealurile care-i mânau pe ace[tia la ac]iune. 1998. Noul Cinema. Brad Pitt. Bucure[ti boomets.

A devenit evident~ primejdia contamin~rii cu SIDA. spunea Calvin Klein („Vogue”. Ea putea fi evitat~ cel mai eficace prin fidelitatea cuplului. care st~tea sub semnul libert~]ii totale de la inventarea pilulei. chiar la spectacol. nevopsite. Calvin Klein. a crescut peste tot num~rul c~s~toriilor legale (în Fran]a. au dat lovitura de gra]ie musculo[ilor. care pân~ atunci ilustrase reclamele sale cu nuduri sau s~ruturi. Concep]ia asupra atrac]iei. octombrie . Fascino. Parfumul „Eternity”. dar trainice. inul. pielea. nec~lcate. potrivite pe ici. cu accesoriile sau cu pantofii. Moschino a prezentat în 1994 o colec]ie cu titlul „Repetita juvant“. Catolicismul a pornit o campanie organizat~ pentru sus]inerea familiei. pe colo. 1994). Revistele de mod~ de la Paris citau cuvintele lui Cocteau: „Simplitatea cre[te odat~ cu rafinamentul“. 1997 .Calvin Klein. 19 noiembrie 1994 a devenit coafur~ de gal~. de la sfâr[itul secolului al XIX-lea. în loc de nasturi. Madame Figaro. Era normal ca ve[mintele s~ fie largi. dar încheiat~. acceptând c~ „orice merge cu orice”. a fost zdruncinat~ în aceast~ epoc~ de un fenomen major care a ac]ionat ca o calamitate natural~. declara: „Îmi plac hainele pe care le p~strezi mult timp“. Agnes B. a reprodus fotografia unei familii fericite cu doi copii. înso]it~ de urm~torul motto: „Întoarcerea la valorile tradi]ionale de fidelitate. s-au celebrat cu 10000 mai multe c~s~torii decât în 1988). care f~cuse din anii ‘80 peste sute de mii de victime în lume. tricot. De asemenea. În mod~. Efectele acestei st~ri de spirit asupra modei nu au întârziat. începând cu Jean Paul Gaultier. cu modele vechi. chiar dac~ aveau pieptul plat. Creatorii au început s~ se preocupe de „garderoba ideal~“. de monogamie. ca de pild~ o jachet~ Chanel. pentru lansarea parfumului „Eternity“. de dragoste f~r~ sfâr[it“. în haine suple. creatorii. aducând pe podium manechini firavi. l~sând corpul s~ respire.. Au revenit în garderob~ ghetele înalte cu [ireturi. în culoarea lor. S-au schimbat imaginile publicitare. de diminea]~ [i pân~ seara. în 1993. mototolite. iar divele ca Julia Roberts au c~utat s~ str~luceasc~ în primul rând prin firesc. Ca urmare.decembrie 1996 asorteze piesele între ele. nu s-a mai obosit nimeni s~ Nina Ricci. fixând piesele principale din dulapul unei femei. dragostei [i sexului. po[et~ în form~ de telefon. ca ve[minte atemporale. care se purtau iarna [i vara (f~r~ ciorapi). Issey Miyake imagina modele plisate. în 1989. noua cium~ a acestui sfâr[it de mileniu. iar 1994 a fost declarat „anul familiei“. lejere. Minimalismul a alungat pentru o vreme bijuteriile din mod~. iar Agnes B. Erau preferate materialele naturale rezistente: lâna. cazone. cu ace de siguran]~. care s~ nu trebuiasc~ s~ fie schimbate din [ase în [ase luni. „Imperfec]iunea e sexy“.

De ce nu floricele? Vogue Hommes. Vogue Hommes. La început s-au f~cut doar experien]e limitate ale unor dress-designeri de a combina în B~rbat cu sarong. februarie 1993 COSTUMUL BÅRBÅTESC În acest sfâr[it de mileniu. martie 1994 De ce nu pantofi cu tocuri? Elle. prin excelen]~. cele mai senza]ionale înnoiri au ap~rut îns~ în domeniul conservator. r~mas aproape neschimbat timp de dou~ secole. Dolce et Gabbana. februarie 1994 285 . al costumului b~rb~tesc.

Înfrumuse]area a încetat astfel s~ mai fie considerat~ o frivolitate. revendicând în cadrul „drepturilor omului“ o libertate de manifestare necunoscut~ pân~ acum. ci depindea numai de gustul purt~torului sau de calitatea firului. în reviste de avangard~. ca [i a exprim~rii personalit~]ii individuale. fie peste c~ma[a – de obicei colorat~ – deschis~ la gât. fiind îns~ executat din materiale noi. Saloane [i produse cosmetice pentru b~rba]i au devenit obi[nuite. Acesta era îmbr~cat fie pe pielea goal~. dar [i menajer~ – era normal s~ se [tearg~ acele deosebiri din înf~]i[are care marcau pân~ nu demult rolul diferit al fiec~ruia (al b~rbatului muncind [i luptând în afara c~minului. având pictate pe pieptul hainei. determinat~ de cursul firesc al evolu]iei umane. fesieri etc. dup~ ce s-a statornicit o convie]uire pa[nic~ a celor dou~ sexe pe acelea[i terenuri de activitate – productiv~. Schimbarea era îns~ inevitabil~. Jean Paul Gaultier a creat în 1996 un costum [ocant. social~. Guess. . care. recunoscându-se [i pentru „sexul tare“ acela[i drept la împodobire. februarie 1993 Piercing imprimate. ca „Vogue”. La sfâr[itul secolului al XX-lea. Gianfranco Ferre. pe m~sur~. dar [i al c~m~[ii.Haina direct pe piele. care apare cu atât mai [ocant~ cu cât contravine unor obiceiuri mai adânc înr~d~cinate (mai ales în mediile rurale). ca la carnaval. 1998 vestimenta]ia masculin~ câte ceva împrumutat din garderoba feminin~ sau de a readuce în actualitate piese din istoria costumului. Suprapuneri. a fost eliberat~ de prejudec~]i. Kenzo a lansat în 1993 costume clasice. joac~. S-a impus astfel o nou~ concep]ie asupra idealului masculin. mari ghivece cu flori galbene sau ro[ii. pân~ la 286 travesti. al femeii crescându-[i copiii acas~). fie doar peste maiou. Vogue Hommes. f~cut de comand~ la croitor. Croit pe corp. [i atunci î[i ag~]au în ureche [i un cercel sau mai mul]i. a gesturilor de polite]e. înf~]i[area barb~teasc~ a fost scoas~ din tiparele clasice ale masculului puternic [i sobru. costumul î[i p~stra forma clasic~. creatoare. ]es~turi u[oare. v~rgate etc. ca [i corsarii. „Costumul“ prelucrat din deceniul trecut de designer-ul italian G. abdominali. [i nu cump~rat de gata. unii creatori au exagerat costuma]ia. Pentru a sublinia noua tendin]~. Helmut Lang a lansat în anul 1996 bluze [i maiouri masculine din dantel~ cu flori. lucioase. printr-un efect de ha[uri p~rea c~ reliefeaz~ anatomia purt~torului: mu[chii pectorali. B~ie]ii se legau deseori la cap cu basmale. intrând în sfera manifest~rilor artistice. Apoi. Armani era reconsiderat pe gustul tinerilor. schimbare. Lungimea p~rului nu se mai asocia cu r~zvr~tirea. Max. Desigur c~ aceast~ furtun~ care a r~scolit garderoba masculin~ a fost stârnit~ în mare parte de homosexuali.

Comme des Garcons. de tip „Play-boy”). uneori împletit. Smockingul a fost preluat de femei. cea a inelu[elor trecute prin piele nu numai în urechi. era tuns b~ie]e[te. purtat f~r~ c~ma[~ sau cu fust~ (Yves Saint Laurent. de sub rochia decoltat~ se vedea maioul. Paralel a avut loc. detaliu. iar vara teni[i sau sandale japoneze. detaliu. Hanro. ca [li]uri) sau cu blugi unisex. era adoptat [i de unele europence. au fost fixate pe toat~ urechea anouri asimetrice (fiecare alt fel) sau în num~r diferit. mai 1991 Lenjeria la vedere. ca [i de sub blazerul b~rb~tesc. Brigitte. 16 / 1994 287 . dar [i pe alte p~r]i ale trupului (piercing). Vogue. Pe trup. ap~rând reviste ca „For women” sau „Women only” (ca echivalente ale celor pentru b~rba]i. Obiceiul indian al încrust~rii deasupra aripii nasului a unui diamant. lung era l~sat liber sau legat la spate. cu fusta care putea avea toate lungimile (fusta lung~ pân~ la glezne avea cus~turile descusute.COSTUMUL FEMININ Pe cap. p~rul natural. În locul bijuteriilor mobile. În picioare se purtau ghete înalte sau pantofi cu talp~ groas~ din cauciuc de camion. Suprapuneri str~vezii.1996). Îmbr~c~mintea cea mai comun~ era tricoul pentru var~ sau puloverul pentru iarn~. O adev~rat~ mod~ s-a r~spândit printre tineri. Accesorii: rucsacul în locul po[etei. ca o reac]ie. cu rol de inel de logodn~. exacerbarea publicit~]ii „sexy“. Scurt. mereu sub ochi. erau vizibile suprapunerile.

Yves Saint Laurent, Smoking, Marie Claire, 1996

ÎN ROMÂNIA, dup~ 1989 a urmat o perioad~
de „tranzi]ie“ de la orânduirea comunist~ la economia capitalist~, de pia]~. Primele efecte vizibile ale eliber~rii au fost avalan[a de ziare noi [i de buticuri cu chewing-gum, Coca-Cola [i m~rfuri de bazar turce[ti. Unul dintre primele semne ale libert~]ii a fost crucea scoas~ la vedere, ag~]at~ de lan] la gât sau atârnat~ ca cercel. Desfiin]area uniformelor de [coal~ a permis 288

tinerilor s~-[i hot~rasc~ propriul chip, dup~ legi numai de ei [tiute, dar ac]ionând, de fapt, prin imita]ie [i f~r~ vreun criteriu bine definit. Noiiîmbog~]i]i au organizat primele baluri – cu pretexte filantropice – pentru a-[i etala luxul, rochiile scumpe aduse din str~in~tate [i bijuteriile. Concursurile pentru „Miss România“ s-au extins [i în ora[ele din provincie [i s-au inserat [i în competi]iile pe plan interna]ional, mobilizând o armat~ de croitori, coafori [i machiori.

Parade de mod~ au fost desf~[urate fastuos în teatre [i cazinouri, prezentând crea]iile designerilor [i scenografilor. Universit~]ile de Art~ au intrat în competi]ie, relevând aspectele artistice ale crea]iei vestimentare. S-au înfiin]at noi organisme de cercetare, s-au deschis [coli de manechine etc. Particip~rile la manifest~rile României în str~in~tate, interzise în trecut, au devenit curente [i frecvente.

Doina Levin]a, Parada modei masculine, 2002

289

Unda Popp, Spectacol de performing, expozi]ie personal~, 1898, Galeria C~minul Artei, Bucure[ti

290

Mori de vânt în California, S.U.A.

COSTUMUL LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI lll
Sfârøitul modei

Omenirea resimte din plin „[ocul viitorului“ prefigurat acum trei decenii de Alvin Töffler; valul [tiin]ei [i tehnologiei moderne se rostogole[te din ce în ce mai repede, înainte ca adaptarea din mers s~-i poat~ ]ine pasul. „Era Gutenberg“, a transmiterii [i p~str~rii culturii prin cartea tip~rit~ este înlocuit~, în mare m~sur~, de cea a computerelor. Succesiunea rapid~ a informa]iilor ne face mereu mai ner~bd~tori, amatori ai „genurilor scurte“ în toate domeniile artei, de la poezia de tip haiku la video-clipul muzical, derulat într-o vitez~ ame]itoare, ca [i prezent~rile de mod~ televizate. ßtergerea grani]elor comunic~rii [i globalizarea impune inevitabil folosirea unui limbaj comun, în primul rând vizual, ale c~rui conven]ii asigur~ în]elegerea mesajelor, dar care, pentru a transmite ceva nou, trebuie s~ exprime un punct de vedere personal. În costumul purtat, via]a social~ cere înc~ unele uniforme militare sau civile, ascunzând trupul

cu particularit~]ile lui individuale, pentru a eviden]ia doar func]ia. Costumul masculin [i taiorul feminin, completate de tunsoarea clasic~ [i de accesoriile, asortate formeaz~ baza ]inutei militare, CFR-i[tilor, aviatorilor etc. ca [i a celei a func]ionarilor. Pentru ceremonie, fracul sau jacheta, ca [i rochia lung~ [i p~l~ria se mai p~streaz~ doar în cercul cel mai conservator al Europei, la Curtea Angliei, sau în mediile voit atemporale (întâlnite în istoria costumului din toate secolele, cum sunt cele ale orchestrelor simfonice). În unele universit~]i cu tradi]ie se mai îmbrac~ ocazional robe, bonete sau peruci r~mase de la fondarea lor, iar lacheii hotelurilor de lux par apari]ii din alte secole. Chiar [i ve[mintele ordinelor religioase s-au mai simplificat (dup~ Conciliul Vatican II), maicile ordinului St. Vincent de Paul, de pild~, fiind obligate s~ renun]e la coafele din pânz~ alb~ apretat~, cât ni[te cor~bii, cu care nu puteau conduce automobilul.
Donna Karan, N. Y. Vogue, 1996

291

Coapse la vedere, Marie Claire, octombrie 1991

Idealul uman • Într-o lume în continu~ transformare creativitatea este o calitate vital~. Omul ideal este cel care [tie s~-[i exploateze însu[irile personale, care face ce-i place – [i [tie c~ poate face bine –, pentru care munca nu este o pedeaps~, ci o pasiune. Reprezentan]ilor noii elite li s-a g~sit [i un nume: „Bo-bo“ (David Brooks), o îmbinare a doi termeni aparent antagonici, „bourgeois“ [i „bohemiens“, caracterizând pe de o parte munca organizat~, de tip burghez, pe de alta atitudinea indiferent~ fa]~ de lux, caracteristic~ romanticilor. Ei nu mai cump~r~ limuzine, ci automobile de teren, se îmbrac~ simplu, sobru, în tonurile neutre care odinioar~ erau ale s~racilor. Doar sportul mai aduce culori vii, necesare pe stadion pentru a fi vizibile de la distan]~. Cei foarte tineri au propria lor mod~, care pare ie[it~ din actualitate, venit~ din toate timpurile. Ei par s~ se întoarc~, cu gra]ie, într-un trecut
Buricul la vedere, Vogue, octombrie 1996

292

Hublou pentru buric, Louis Vuitton, Expres Magazine, 13 - 19 martie 2003

ideal, la care visau romanticii, într-o lume simpl~ [i în]eleapt~, în acord cu natura, pre]uind bucuriile primordiale. Vanit~]ile însemnelor de rang [i avere au fost [terse de pe ve[mintele lor [i trimise la muzeu. Cu o superb~ dezinvoltur~, b~ie]i [i fete de pretutindeni pot fi v~zu]i c~l~torind cu sacul în spate, dormind pe jos prin g~ri sau aeroporturi. Ei poart~ cu nep~sare acelea[i maiouri sau bluze de bumbac, scoase peste pantaloni sau fuste, acelea[i pulovere largi sau geci; de sub rochia decoltat~ se vede maioul, tivurile sunt inegale, emblema lor e buricul la vedere sau basche]ii dezlega]i la [ireturi. Încetarea dictaturii modei, în]eleas~ ca o schimbare impus~ [i acceptat~ unanim, apare, astfel, ca fenomenul cel mai imporant al epocii noastre (comentat în studii ca Sfâr[itul modei, de Teri Agins). Majoritatea femeilor, alt~ dat~

principalele beneficiare ale frivolit~]ii, adopt~ azi, fa]~ de propria imagine, o rela]ie de tip b~rb~tesc. De unde pân~ nu demult femeile cu stare, dar subordonate social, apelau la casele de mod~ pentru a-[i sus]ine prestigiul rangului, dar [i pentru a-[i ascu]i arma specific~, seduc]ia, acum, st~pâne pe sine [i independente financiar, vor s~-[i decid~ singure aspectul. Tiraniei modei i se opune [i relaxarea general~ a vestimenta]iei. Computerele au introdus munca la domiciliu, unde stai îmbr~cat cum vrei, dar [i pentru birou a ap~rut a[a-numitul „internet-set-look“, ]inuta pentru lucrul „cu ochii pe ecran“, cu haine comode. Nici în lumea afacerilor nu se mai pune peste tot acela[i pre] pe elegan]a care face impresie. În SUA, înc~ din deceniul trecut, s-a permis func]ionarilor s~ nu mai vin~ îmbr~ca]i oficial vinerea, pentru a putea pleca în week-end direct de la slujb~. Din 1991, concernul gigant de aluminiu ALCOA a fost primul care a permis angaja]ilor s~ renun]e total la costumul impus, urmat în 2000 de multe altele. Este, de altfel, u[or de observat c~ lumea de pretutindeni nu se mai „g~te[te“ decât în situa]ii cu totul speciale. Cei tineri nici nu au apucat altceva decât ve[minte, „wash-andwear“. Industria de confec]ii globalizat~ nu mai risc~ s~ produc~ decât piese de baz~, botezate, „simple chic”, care se pot combina de c~tre cump~r~tor dup~ gust, indiferent din ce cultur~ face parte. Ce [i cui mai vând, atunci, designerii de mod~? Ei nu mai vând haine, ci doar imagini virtuale, publicitate. Elegan]a, fantezia vestimentar~ [i podoabele pre]ioase s-au refugiat pe podiumurile prezent~rilor de mod~, care au devenit adev~rate spectacole, continuând happeningurile din deceniile trecute. Creatorii î[i

semneaz~ prototipurile sau unicatele la fel ca [i pictorii pânzele lor, iar manechinele sunt la fel de faimoase ca [i actorii de cinema. Pl~cerea jocului d~ farmec show-ului de mod~, care se desf~[oar~ rapid, pe fond muzical [i cu efecte de lumini colorate sau cu valuri de aburi, amintind clip-ul sau instala]ia. Autorii nu se mul]umesc s~ propun~ noi modele de ve[minte, ci modific~ întreg aspectul uman, creând raporturi de propor]ii insolite, ad~ugând volume sus]inute de adev~rate proteze, modelând deform~ri corporale expresioniste (ex. Paquita Paquin, Phênomènes, „Vogue”, august 1994). Dress-designerii au „deturnat“ deseori materiale

Tinerii dau tonul modei , Vogue Hommes, septembrie 1993

293

î[i . „Vogue Hommes”. Fenomenul principal al evolu]iei vestimentare din secolul al XX-lea a fost. detaliu. R~spunsul nu e simplu. slujind. prin urmare. unei cât mai bune comunic~ri umane. democratizarea pe toate planurile. mesaje poetice. iar alegerea [i combinarea ve[mintelor înseamn~ compozi]ie decorativ~. Junya Watanabe. oferindu-i libertatea de a-[i concepe înf~]i[area ca pe o crea]ie artistic~ zilnic reînnoit~. ca plasticul banchetelor automobilelor. Kosuke Tsumura. Kyoto. fibrele metaloplastice. Comme des Garcons. ce i-a mai r~mas de comunicat? Desigur. Hain~ din nylon [i ziare. socotite pân~ atunci incompatibile. 2000 John Galliano. (Patrick Cabasset. Tissus venus d'ailleurs. spuma de plastic etc. pentru c~ rela]iile umane. detaliu. la Dior. Se pare c~ cei tineri vor s~-i reînve]e pe adul]i s~ se joace. ca [i polite]ea. prozaice. 1996). Azi. Le Nouvel Observateur. odat~ cu nivelarea deosebirilor în ocupa]ii [i ritm de via]~. Privit retrospectiv. s~ vad~ cu ingenuitate omul adev~rat înd~r~tul hainei. îmbr~c~mintea actual~ devine pe zi ce trece mai efemer~ – iar elegan]a mai accesibil~ oricui. în mister.din domeniul industrial. ci se desf~[oar~ într-o multitudine de moduri de expresie personale. compunându-[i înf~]i[area personajului pe care dore[te s~-l întrupeze. [i în conturarea imaginii umane accentul cade tot mai mult pe crea]ia individual~. Colec]ia Institutului de Mod~ ¥es~turi nemaiv~zute. când o rochie valora cât o mo[ie. în cazul costumului. estomparea inegalit~]ilor de pozi]ie social~ sau de avere. ca [i p~streaz~ mobilul profund în subcon[tient. chiar dac~ s-au schimbat. inefabile. dup~ nevoie. pentru a stârni în semeni anumite reac]ii. fiind mo[tenit~ de mai multe genera]ii. Fiecare om î[i dezv~luie personalitatea sau [i-o ascunde. Încetând s~ mai fie o investi]ie a averii. la câteva curente sau [coli dominante. plasa metalic~. secolul al XX-lea pare s~-[i fi îndeplinit menirea de a elibera omul de constrângeri [i prejudec~]i. La fel cum via]a artistic~ actual~ nu se mai limiteaz~. ca alt~ dat~. ca muzica. ianuarie-februarie 2000 a celor de vârst~ [i de sex. ca în evul mediu. Concluzia este c~ pe primul plan va trece calitatea artistic~. s~ pre]uiasc~ mai mult fantezia decât [ablonul. Odat~ ce costumul nu mai sluje[te la transmiterea unor informa]ii precise. orice om trebuie s~ înve]e c~ arta de a al~tura forme [i culori pe propriul chip are acelea[i legi ca [i pictura sau sculptura.

pentru a fi repede neglijate [i uitate ca demodate. va redeveni crea]ie autentic~. Jocurile Olimpice. cultivat printr-o 295 . [i ele „retro“ în felul lor. ne întreb~m cum se va petrece repoetizarea mijloacelor de seduc]ie. croieli [i podoabe au fost transmise de la o genera]ie la alta. pa[nic~ exaltare a culturilor na]ionale. în care se al~tur~ oameni de toate vârstele [i se pun în valoare tradi]ii costumare diferite. Pe când sculptorii Greciei antice [i-au sintetizat observa]iile [i medita]iile în statuile ideale ale zeilor. devenite spectacole mondiale. [i modului de a se mi[ca. ca de pild~ lui Yissey Miyake. ce s-ar mai putea inventa în domeniul costuma]iei? Acelea[i forme [i culori. mereu reluate. pe ecranele televizoarelor se perind~ cele mai diverse tipuri de asiatici sau africani. Point de Vue. armonios dezvoltat. anii ‘90 Peloponez. reînv~luirea lor în misterul necesar pentru a stârni imagina]ia? Ast~zi este greu de conceput un singur ideal uman care s~ polarizeze admira]ia publicului. provinciali. au obi[nuit publicul larg cu vederea trupului atletic. La începutul celui de-al III-lea mileniu dup~ Hristos. î[i vor scoate la lumin~ vechile porturi. etc. statistic c~ în secolul acesta speran]a de via]~ se va prelungi. cum sunt hainele metalizate. Ca [i pe vremuri în Grecia antic~. atât de bine potrivite staturii. plictisi]i de uniformitatea „costumului universal“. Costumul considerat oper~ de art~ va permite manifestarea talentului. pornind doar de la tipurile localnicilor din Thierry Mugler. incitante. omenirea se întreab~. Departe de a deveni monoton. astfel. [i încetând s~ se mai simt~ complexa]i. întrecerile sportive. costumul viitorului. iar num~rul vârstnicilor va fi mereu mai mare. inspirându-i modele inedite. Dup~ ce s-a dezv~luit tot ce se putea dezv~lui. armonizate cu p~rul argintiu.Locuin]~ gonflabil~. f~r~ nici o masc~ sau artificiu deformant. P~l~rie. europeni sau amerindieni evoluând într-un uria[ caleidoscop. coloritului pielii [i p~rului. [i al celui de-al VI-lea de istorie scris~. Pe de alt~ parte. de a merge sau a dansa. „la mod~“. Le Nouvel Observateur. a c~rui arie s-a extins. combinate în noi ansambluri resim]ite ca proaspete. Se prevede. ne putem imagina c~ urma[ii no[tri. Lillehammer. în favoarea altor nout~]i. a descle[t~rii tensiunilor interetnice etc. septembrie 2000 CUM VOR ARÅTA NEPO¥II NEPO¥ILOR NOßTRI? Am p~[it în noul mileniu cu speran]a evit~rii catastrofei nucleare. r~spândit peste tot de mijloacele de difuzare vizuale. Fenomenul a dat de gândit creatorilor. hr~nit de comoara folclorului. practic.. înf~]i[at în mi[care. a rezolv~rii pa[nice a conflictelor. februarie 1998 ¥es~turi mulate. la suprafa]a întregului glob p~mântesc sau m~car peste tot unde a p~truns televiziunea. firesc.

omul însu[i. creatorul propriei sale imagini.Revenirea la flori educa]ie estetic~ la care în zadar a aspirat veacul nostru. armonioas~ [i pre]ioas~. ca un e[antion al ordinii universale. min]ii [i sentimentului. va declan[a în aproapele s~u „tr~irea total~“ pe care o d~ruie[te arta. dar pe care progresul o va impune. prin înf~]i[area sa expresiv~. Astfel. vor recepta mesajul poetic al unui costum. de data aceasta la scara democra]iei. punând în func]iune toate sim]urile. Alexander McQueen pentru Givenchy . bucurie a ochiului. dumnezeie[ti. f~r~ îndoial~. adic~ la îndemâna tuturor. parfumul suav al unui v~l diafan. fo[netul unei taftale. în viitor. Oamenii vor redescoperi pl~cerea pip~itului unui ve[mânt din puf sau din catifea. 296 Revenirea la coarne.

în ora[. fie suspendate pe re]ele. pe munte sau la mare. sau de procesarea chimic~ a de[eurilor. desigur. de form~ [i de culoare ale costumului viitorului vor depinde. Locul lemnului. proiectat de Hundertwasser. fie în aer. care împodobesc peisajul ca un stol de p~s~ri. În schimb. Vogue. elastice. A devenit posibil~ realizarea unei pelicule foarte sub]iri.Schimb~rile de aspect. pe covoare rulante sau înc~l]~ri pe pern~ de aer (asem~n~toare patinelor cu rotile actuale). biblioteci. Costumele vor trebui s~ ]in~ seam~ de deplasarea individual~. cum e cel cu turla ca o sfer~ aurie. de noile sale func]ii. Noile materiale de construc]ie vor permite ca fiecare om s~-[i modeleze. Slujit de ma[in~rii. la mic~ în~l]ime. de pild~ deasupra unui râu. iar locuin]ele la în~l]ime. Au [i ap~rut versiuni moderne ale morilor de vânt. ceea ce ar impune m~suri de protec]ie anti[oc prin ve[minte pneumatice sau spongioase. î[i va muta domiciliul dup~ voie: se prevede realizarea unor unit~]i locuibile ca ni[te rulote. omul nu va mai trebui s~ se deplaseze la slujb~. în formele cele mai fanteziste. a valurilor m~rii sau a vântului. de for]a mareelor. impermeabile [i Philippe Starck. ca ni[te ciuperci sau flori. urbanistica de anticipa]ie plaseaz~ majoritatea cl~dirilor cu func]ii publice în subsoluri (s~li de spectacol. care la rândul lui va fi marcat de modul de producere a energiei. ca [i cuptoare de gunoi care înfrumuse]eaz~ ora[ul. care va intra în vitez~ fie pe sol. parc~ri etc. de aceea.). propria cochilie. putând fi ag~]ate de elicoptere [i mutate oriunde. de integrarea lui în peisaj. arhive. lucrând acas~. la Viena. septembrie 1997 297 . ca [i scoica. c~rbunelui sau petrolului va fi luat nu numai de energia atomic~ ci [i de razele solare. fie ridicate deasupra solului prin tije. termoizolante. Arhitectura va avea grij~ s~ menajeze vegeta]ia.

declan[ând adaptarea automat~ a Fermoare ca ornament.– suprem rafinament – putând s~-[i schimbe culoarea dup~ dorin]~. purtat la mân~ ca un ceas. L~rgirea câmpului vizual pe o suprafa]~ sferic~. br~]~ri sau coliere. ca o vat~ pufoas~. eventual cu o programare prealabil~. umidit~]ii sau radia]iilor. Pentru timpul rece s-au imaginat [i haine. aprilie 2001 Givenchy. sub form~ de cercei. 13 . antenele având rolul ornamental al penelor la p~l~rie sau al florilor prinse în p~r. Mijloacele de comunicare individuale vor continua s~ evolueze. Nu mai este doar o idee [tiin]ifico-fantastic~ nici combinezonul prev~zut cu cili-senzori. capabili s~ preia din mediul exterior sau interior informa]ii asupra st~rii atmosferice. ar permite o . computerului. de jur împrejur.19 martie 2003 costumului. ultraviolete [i infraro[ii. dar în contact cu aerul devin expandate. arat~ ca o folie de hârtie. extinzând acuitatea vederii pân~ la microscop sau telescop [i permi]ând perceperea razelor care dep~[esc spectrul vizibil. care combin~ func]iile telefonului. Rochie peste costum de baie. Vogue. temperaturii. Dior. L’Express Magazine. Butoanele de comand~ a transmi]~torilor [i receptorilor miniaturiza]i vor face parte din costum. care. Ochelarii vor deveni adev~rate proteze. p~strate în dulap sub presiune. faxului [i televizorului. Exist~ deja „palmotropul“.

privindu-le pe îndelete de jur împrejur prin stop-cadru. cu zborul vulturului. întrupat~ de Sfinx-ul egiptean. dinozaurii lui Spielberg au fost integra]i în memoria calculatorului sub forma unor ecua]ii matematice din care au rezultat creaturi verosimile introduse în film printre personajele reale (Jean Gabriel Fredet. desigur. În Jurassik Park. cu viteza calului. f~când vizibile hainele imaginare ale împ~ratului din poveste. sugerând via]a organic~. Deasemenea va fi posibil ca omul s~ se înve[mânteze [i pe sine însu[i în iluzii. Oricine ar putea astfel s~-[i schimbe ambian]a camerei cu un decor de munte sau de mare sau s~ se înv~rte printre eroii unui film sau printre manechinele care prezint~ moda. Vr~jitorii imaginilor. Ar putea fi atins. implantarea acestor imagini virtuale chiar în spa]iul vie]ii cotidiene. Înc~ din anii ’80 ai secolului ‘20 s-a realizat. a[a cum într-o reclam~ publicitar~ pentru benzin~ un automobil 299 . romantice. Urmeaz~. variindu-le prin morphing. astfel. atribuit~ centaurului grecesc. 15-20 decembrie 1994). cu mausul în inelul de la deget. deocamdat~ doar în film sau TV. visul înzestr~rii omului cu însu[irile celorlalte vie]uitoare: cu for]a leului. realizând trecerea într-un mod fluid de la o imagine la alta. proiectarea unor obiecte inexistente în realitate.Robotul japonez ASIMO. este îns~ extinderea trucajului prin proliferarea imaginilor artificiale. „Le Nouvel Observateur”. Scenografii filmelor de anticipa]ie au propus diferite solu]ii de combinare a aspectului tehnic al aparaturii cu v~luri fluide. Cea mai mare inven]ie. propriu geniilor înaripate mesopotamiene sau cu adaptarea subacvatic~ a sirenelor. Le Nouvel Observateur. ale c~rei consecin]e vor ap~rea în mileniul al III-lea.10 ianuarie 2001 orientare în spa]iu superioar~ celei a albinelor. În ochelari ar putea fi integrate [i aparate foto sau computere. 4 . ba mai mult.

Oare cum se vor adapta urma[ii no[tri la aceast~ confuzie dintre vis [i via]~. probabil c~ [i pip~itul [i gustul vor fi p~c~lite într-un viitor nu prea îndep~rtat prin mijloace artificiale pentru a da senza]ia unor tr~iri reale. C~ci s~ nu uit~m c~. tr~ind astfel mai multe vie]i. Givenchy. J. Dac~ v~zul. pe care Calderon de la Barca a intuit-o acum peste trei secole? Nici nu ne putem imagina posibilit~]ile acestor reedit~ri ale basmelor. auzul [i mirosul pot fi [i acum lesne în[elate. Vogue. un tigru care sare. dup~ cum scria Shelley: Oricât~ bucurie sau dureri Ne-a[teapt~. septembrie 1997 Revenirea la colanele africane. (traducere de P.devine. Vogue. John Galliano. f~r~ cap~t e c~rarea ßi mâine pentru om nu-i ce-a fost ieri E ve[nic~ pe lume doar schimbarea.P. septembrie 1997 . Solomon) Revenirea la bijuterii indiene. Vogue septembrie 1997 Revenirea la bl~nuri ca în preistorie. printr-o metamorfoz~ progresiv~.Gaultier. în care un balaur se poate preface într-un F~t-Frumos [i invers.

anii ‘90 301 . Bubu. Gaultier.J. P.

Bucure[ti. 1951. Methuen.Bibliografie 1900 1910 1920 1930 1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000 Costumul masculin de-a lungul secolului XX Agins. Bucure[ti. Charles.. Bucure[ti. Le système de la mode. Buta Ovidiu. München. Handbook of Costume. Carlyle. 1998. Paris. 1997. Bonnart. Brooks. Le livre des costumes. 1958. Ed. Ed. Cecilia. Teora. Beagle. The Romanian National Costume. E.1999. 1969. David. Macmillan. Ed. Ronsdorf. Brooke. Simon & Schuster. Brinckmann. Paidea. New York. London. Meridiane. Histoire du Costume en Occident de l’Antiquité à nos jours. Boehm. Jean-Louis. 302 Bâtc~. Mode en mouvements de mode. Personnages de qualite. SODES. 1986. 2000. Flammarion. Abrams Inc. Ed. Bucure[ti. 1975. Filosofia vestimenta]iei. 1999. Arta popular~ în R. Maria. Teri. Paris. Meridiane. Paris. Max von. American Denim. The End of Fashion. Body and clothes. Ed. Boucher.. 1971.. Reinhold Book Corporation. Alain. Blondez Philippe. B~n~]eanu. Londra. Sport-Turism. 1956. Europäische Kostümgeschichte von 1789 bis 1929. Zlotea. Ed. Alexianu. Tancred. Al. Baudelaire. Besson.P. Bucure[ti. E. François. Paris. 2006. 1996. Ed. 1968. B~n~]eanu. Moda pe în]elesul tuturor. Barthes.. Modische Eleganz. 1977. România . 1973. Arnold. Roland. 1965. Tancred. 2005. Espla. Polirom. Thomas. Janet. Ed. 2000. 1963. Boutin-Arnaud. NY. Paris. Pictorul vie]ii moderne [i alte curiozit~]i. P. 1992.. Meridiane. Institutul European. Paris. Foc[a. 1967. New York. Le vêtement. du Seuil. Departamentul de Informa]ii Publice al Guvernului României. 1925. Braun. Bucure[ti. Mode [i ve[minte din trecut. Harper Collins Publishers. Ia[i. Victima modei. Die Mode. conception.din tezaurul portului popular tradi]ional. G. New York. Harry N. Istoria aranj~rii p~rului. Ed. Margarete. Berchin~. fabrication. Iris English Costume..R. Nathan. . Ionescu. Bucure[ti. Marie et Noelle Tasmadjian. London. Rombaldi. Bobos in paradise. Doina. R. München. Caragea. création. Emile Chartier Un sistem al artelor frumoase. Gallimard. Bucure[ti. Bucure[ti. Broby Johansen. ed. F. Georg DW Callway.

T. La chair de la robe. 1965. Handbook of English Costume. Grümbach. Octopus Book. The Evolution of Fashion. Hamilton Hill. Funda]iei PRO. 1956. 1948. Le costume. 1997 Formagiu. 1998. Müller Florence. The book of Costume.. 1972. Dickson. Les quinze révolutions de la mode. 303 . Paris.S. Ed.A. Deboucourt M. 2002. Rombaldi. Gutkowska-Rychlewska. 1968. Paris. Century. Olive Patricia. Gisèle. Hansen. B. Chapsal Madelaine. de la Martiniere. Ed. Bucknell P. Didier. Deslandres. 1957. Histoire du costume au XX-eme siècle. Wroclow-WarszawaKrakow. Dic]ionar de art~. Erner Guillaume. Paris. Encyclopedie du costume. Deslandres. Hachette. Liliane et Fred.Meridiane. London.W.. Batsford Ltd. image de l’homme. Hedwig-Maria. Albert Morance. 1955. (Madelaine Vionnet). London. Fayard. 1986.. A History from the 18th. Marget. Paris. Prentice Hall inc. Paris. 5000 ans d’elegance.. D’Assailly. edi]ia a VII-a 1981. 1974. Taschen. Fashion. 1951. 1989. Bucure[ti. Hachette. Ed. London. Cottaz.1900 Costumul feminin între 1900-1940 1910 1915 1920 1925 1930 1935 1940 Chambers. 2006 Fashion. Contini. to 20th. Yvonne. 1951. 1966. Ed. Le livre de l’or. Crown publ. 1959. London. Pattern and Cut from 1066 to 1930. Ed. La decouverte / Poche. Portul popular din România. Arts indiens au Canada. 1968. [i P. 1967. Ed. Color and design. Bucure[ti. 1976. Metropolitan Museum of Art. Henni Harald Costume Cavalcade. 1974. London. Mila. Paris. Corsets et soutiens - gorge. Paris. The Collection of the Kyoto Costume Institute. AINC Ottawa Canada. Ed. Artis. Fashion in men’s and women’s clothing.. Maurice. Bernice G. 1998. Le costume et les armes des soldats de tous les temps. Methuen. Cressy Judith. Cunnington. Maria. New York. Jane. Indian costume. Historia Ubiorow. New York. inc. Funcken. Paris. Modes et manières du jour 1789-1808. Istorii ale modei. Fontanel Beatrice. Dorner. Victimes de la mode?. Paris. Bombay. Millia. Davenport. Gurye G. 2001. New York. Tournai. Yvonne. Paris... C. Somogy. Bucure[ti. Albin Michel.

1949.Hollander. Nicolescu. 2001. Berkeley. Moda româneasc~ 1790-1850 între Stambul [i Paris. Penguin Books. Ed. Istoria costumului de curte în ¥~rile Române secolele XIV . Ed. Ed. Compania. Nanu. Brinckmann A-G.. Sex and Suits: The Evolution of Modern Dress. Kostümkunde. Lehnert. Paris. Lamarova. Adina. Corina. Praktische Kostümkunde. London. M. Mod~ [i societatea urban~. Phaidon. Howell. Colin. Thames and Hudson. The Man of Fashion. Paris. 1997. Style in costume. Madsen Axel. Bucure[ti. O.. 1995. Costumes japonais. Thames and Hudson. Artia. Allan. Laurence King. Ed. Lechevalier.d’Art Aurora. Moscova. Berman E. Mc Dowell. Hermé. Paris.1963. ßtiin]ific~. Russki Kostium. Seeing through clothes. Ed. University of California Press. 1926. James. Köhler. Colin. Biermann. Ludmila. Haircults. Le costume en Russie. London. Leloir. Adrian-Silvan. 1985. Herbenova. London. Karl. Braunschweig. F. 1970. costum. 2001. Laver. 2001 Le Musée de la Mode. Musée de l’Ermitage. Bucure[ti. Art&Mode. Assouline. 1978. Adam Biro.Holt and Co. Maurice. Chanel. Adina. Anne. Der grosse Bilderlexicon der Mode. London.M. München. Thames and Hudson. Histoire de la Mode et du Costume. Meridiane. Six Decades of Fashion.M. Dictionnaire du costume. Paris. Müller Florence. Ghertud. Ed. Hachette. Art~. Mc Dowell. Angela et les colaborateurs. Thierry. Ed. Bucure[ti. Nieholdt. 1951. Jones. 2002. Kurbatova E. Emma von Sichart. Ed. Kennedy. stil. Paris. Ionescu. 1990. Dylan. Le Chapeau et la mode. Le chic au masculin. Corinne. NY. James. London. H. Praga. 1976.. Kybalova. 1999. Claridge Press. ed. 1990. Bucure[ti. Klinkhardt u. Paris. 1990. Nanu. Celiv. Ionescu. Le guide du bon chic bon genre BCBG. 1945 Costumul feminin între 1940-1970 1950 1955 1960 1965 1970 304 . 1961. Mantoux. Fashion a concise history. Paris.. Librairie Gründ. London. Ed.XVIII. In Vogue. 2006. Korciunova Tamara. Laver. Buttolph. Adrian-Silvan. 1983. 1994. Eva. 2001.Paideea. Anne. London.I. Kzlinski V. Bucure[ti. 2003. London. 1993. Hollander. Arta pe om. Ed. Georgiana. Leningrad. Oxford University Press. Maiko. 1976.

Wilhelm.1999. 2003. Cluj.. George Alen and Unvin Publishers. Tambini. L’etoffe du diable. Charles Scribners sons. Laffont. Bucure[ti. Reich. Jacques.1963. Saval. Paris. E. Peacock John. The Century of the designer 1900 . Lou. Flammarion. A. Dacia. L’histoire des lunettes vue par les peintres. Turner Wilcox. Pastoureau Michel.du Seuil. Waquet Dominique. Rombaldi.1957. 1984. 1992. Personnages de qualité. Penn Irving. Meridiane. Orientalische Kostüme. Tilke. Marion Moda. Max. Paris. Ed.1975 Costumul feminin între 1970-2000 1980 1985 1990 1995 2000 Obalk. 1959. Thiel. Rombaldi. Taschen.. A. Paris. The complete costume history. La porte.A. Erika. Jonathan Cape. 1979. Ed.. Bucure[ti. Gallerie des modes et costumes francais 1778-1787. Paris. Jacques. 2000. Weigert R. A. Wasmuth. Dorling Kindersley. Modenschau der Jarhunderte. 2003. Seeling.. 305 . London.1984. Petrescu. 1983. The look of the century.A. Oros. Boubée. Könemann. Berlin. Bucure[ti. Hamburg. Bucure[ti. R. 1956. Uniformele armatei române 18301930. Thames and Hudson. Les mouvements de mode expliqués aux parents. Le costume. Geschichte des Kostüms. 1931. 1991. Sronkova.. Fashion. Cologne. Bonnart. Muzeul Militar. 1930. London. Thiel Erika. Pasco. Weigert R.C. 1969. Ed. Ed. Mourning Dress. Portul popular de s~rb~toare în România. Pasche. Adina. Racinet. Taylor. Michael. Costume 1066-1966. Paris. Arta popular~ româneasc~. Pagini din istoria costumului. Corint. Künstler und Mode. Henschelverlag. Rombaldi. Berlin. Istoria costumului. Paris. Praga. Pourpoints et vertugadins. Secosan. Artia. London. Petrescu Paul. Regards the Work of Issey Miyake. Die Mode von der Renaissance bis zum Rokoko. 1960. Weigert R. Tel Aviv. Paul [i Stoica Georgeta. Paris. 1958. Berlin. Ruppert. 1969. 1999. Olga. London. New York. H. The Dictionary of Costume. Michael. Meridiane. 1998. Charlotte.1999.. 1996. Constantin. Blüchert Verlag. Ed. Ed.A. Elena.A. Didactic~. Henschelverlag. London.1923. 1995.

3000 \Hr.. Muzeul de arheologie Valetta Autor Adina Nanu Concep]ie grafic` [i copert` Adrian Sorin Georgescu DTP Roxana Enciu Dana Voiculescu Irina Spirescu Redactare Emil Stanciu Coordonator proiect Arpad Harangozo Ovidiu Morar .Doamna dormind. Malta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful