CICLUL KREBS

În 1937 Hans Krebs a propus ciclul acidului citric; a reprezentat una dintre cele mai importante descoperiri ale chimiei metabolice. Se mai numeşte ciclul citric sau ciclul acizilor tricarboxilici. Este un ansamblu de 8 reacţii care se desfăşoară în matricea mitocondrială prin care este oxidat grupul acetil din acetil-CoA în doi moli de CO2 printr-un proces care permite recuperarea energiei libere prin sinteza de ATP. Funcţia principală a ciclului Krebs este producerea de energie. Reprezintă un punct de convergenţă al catabolismului tuturor substanţelor nutritive (glucoza, acizi graşi, aminoacizi, alcool). Este considerat un proces amfibolic deoarece este situat la intersecţia proceselor de catabolism şi a proceselor de anabolism. Substraturile ciclului Krebs sunt Acetil-CoA şi oxalacetatul. Provenienţa acetil-CoA

1

• Catabolismul glucidelor • Catabolismul lipidelor • Catabolismul aminoacizilor • Catabolismul alcoolului • Catabolismul corpilor cetonici Provenienţa oxalacetatului Cu toate că se regenerează prin fiecare parcurgere a ciclului Krebs, oxalacetatul trebuie să fie suplimentat în permanenţă pentru a asigura fluxul intermediarilor. • Transaminarea acidului aspartic sub acţiunea ASAT • Carboxilarea piruvatului sub acţiunea piruvat -carboxilazei Reacţiile ciclului Krebs Ciclul Krebs comportă 8 reacţii: - una de condensare - 2 de decarboxilare - 4 de oxidare - 1 de fosforilare 1. Citrat sintetaza catalizează condensarea acetil-CoA cu oxalacetatul pentru a da naştere citratului. Reacţia este ireversibilă. 2. Aconitaza izomerizează citratul (alcool terţiar greu de oxidat) în izocitrat (alcool secundar uşor de oxidat). Această reacţie decurge în două etape: o deshidratare cu formarea de cis-aconitat şi apoi rehidratarea cu formarea izocitratului. Reacţia are loc în prezenţa ionilor de fier. Reacţia este reversibilă. 3. izocitrat dehidrogenaza oxidează izocitratul la α-cetoglutarat pe baza reacţiei de reducere a NAD+ în NADH. Se elimină primul mol de CO2. Reacţia are loc în prezenţa ionilor de Mg2+ sau Mn2+. Reacţia este ireversibilă. 4. Complexul multienzimatic α-cetoglutarat dehidrogenaza catalizează decarboxilarea oxidativă a α-cetoglutaratului până la succinil-CoA. Această reacţie
2

necesită prezenţa mai multor co-enzime: TPP – tiamin-piro-fosfatul, acidul lipoic, CoASH, FAD, NAD+ şi a ionilor de Mg2+. Are loc reducerea NAD+ la NADH şi eliminarea celui de-al doilea mol de CO2. Reacţia este ireversibilă. 5. Succinil-CoA sintetaza transformă succinil-CoA în succinat. Energia liberă este conservată prin formarea de GTP. GTP poate fi transformat în ATP conform reacţiei: GTP + ADP → GDP + ATP. Reacţia este reversibilă. 6. Succinat dehidrogenaza catalizează oxidarea succinatului la fumarat cu reducerea FAD la FADH2. Reacţia este reversibilă 7. Fumaraza catalizează adiţia apei la dubla-legătură; se formează malatul. Reacţia este reversibilă. 8. Malat dehidrogenaza tranformă malatul în oxalacetat printr-o reacţie de oxidare cuplată cu reducerea NAD+ în NADH. Reacţia este reversibilă. Deşi reacţia este puternic endergonică, ea se desfăşoară totuşi preferenţial spre dreapta, deoarece reacţia puternic exergonică a citrat-sintetazei menţine nivelele intramitocondriale de oxalacetat la valori extrem de joase ( sub 10-6M). Reacţia generală a ciclului Krebs este:

Acetil-CoA + 3 NAD+ +FAD + GDP + fosfat + 2 H2O → 2 CO2 + CoA + 3NADH + 3H+ + FADH2 + GTP
Intermediarii NADH şi FADH2 consţituie substraturi pentru lanţul respirator mitocondrial.

Bilanţul energetic al ciclului Krebs
Prin fiecare parcurgere a ciclului Krebs are loc degradarea unui mol de acetil-CoA şi eliberarea a doi moli de CO2. Substanţele macroergice formate sunt: • Un mol de GTP

3 echivalenţi reducători NADH + H+ care în urma lanţului respirator mitocondrial dau naştere la 9 moli de ATP

3

1 echivalent reducător FADH2 care generează 2 moli de ATP în urma parcurgerii lanţului respirator mitocondrial. Oxidarea completă a unui mol de acetil-CoA formează 12 moli de ATP. Din punct de vedere al randamentului energetic, ciclul Krebs este foarte

eficient deoarece aproximativ 90% din energia chimică a acetil-CoA (228 kcal/mol) se regăseşte sub formă de GTP şi a coenzimelor reduse (care pot elibera 206 kcal/mol).

4

Reglarea ciclului Krebs Modalităţile de reglare a ciclului Krebs sunt: - disponibilitatea substraturilor (acetil-CoA şi oxalacetatul) au acţiune asupra citrat sintetazei. - inhibare prin acumularea unor produşi: reglare alosterică - nivelul energetic

5

Funcţia principală a ciclului Krebs fiind producerea de energie, enzimele acestuia vor fi reglate în funcţie de nivelul de utilizare a ATP în celulele aerobe. Cele mai importante puncte de reglare sunt situate la nivelul enzimelor alosterice izocitrat dehidrogenaza şi α-cetoglutarat dehidrogenaza dar şi malat dehidrogenaza. • Acumularea ADP, respectiv scăderea raportului ATP/ADP, caracterizează un deficit energetic iar creşterea acestui raport caracterizează un bilanţ energetic pozitiv.

Raportul NADH + H+/NAD+ oferă informaţii asupra potenţialului de oxidoreducere al celulei corelat cu nivelul de utilizare al ATP, deoarece regenerarea formei oxidate NAD+ are loc concomitent cu sinteza de ATP în lanţul respirator mitocondrial. Astfel creşterea ratei de utilizare a NADH + H+ în lanţul respirator mitocondrial duce la scăderea concentraţiei formei reduse şi acumularea frmei oxidate ceea ce induce stimularea ciclului Krebs.

3 reacţii sunt ireversibile – cele 3 enzime sunt reglate.

Caracterul amfibolic al ciclului Krebs
Căi metabolice care utilizează intermediari ai ciclului Krebs. Reacţiile care utilizează ca substrat intermediari ai ciclului Krebs sunt numite reacţii cataplerotice. Aceste reacţii servesc nu numai la sinteza unor produşi importanţi ci şi la evitarea acumulării în mitocondrie a unor intermediari peste anumite limite. - acumularea intramitocondrială a citratului duce la transportul său în citosol. În perioadele post-prandiale, în ficat, excesul de citrat este convertit în acetil-CoA, care serveşte ca precursor pentru sinteza acizilor graşi. - α-cetoglutaratul este un precursor al biosintezei aminoacizilor neesenţiali. În ţesutul nervos α-cetoglutaratul este transformat în glutamat şi GABA (neuromediatori). - succinil-CoA intervine ca precursor în sinteza hemului - în perioadele inter-alimentare, malatul este exportat în cotoplasmă unde intră în fluxul gluconeogenezei.

6

- reversibilitatea reacţiei malat-dehidrogenazei permite ajustarea fluxului în ambele direcţii. Acumularea oxal acetatului duce la utilizarea lui la precursor în sinteza aminoacizilor neesenţiali. Regenerarea anumitor intermediari ai ciclului Krebs (reacţii anaplerotice): - regenerarea oxalacetatului prin carboxilarea piruvatului este catalizată de piruvat-carboxilaza, enzimă abundentă în ficat şi ţesutul nervos - conversia reversibilă a glutamatului în α-cetoglutarat sub acţiunea transaminazelor sau a glutamat-dehidrogenazei, reacţie prezentă în majoritatea ţesuturilor dar în mod special în muşchiul scheletic. - conversia propionil-CoA în succinil-CoA este una din principalel reacţii anaplerotice. Este prezentă în aproape toate ţesuturile. Propionil-CoA provine din oxidarea acizilor graşi cu număr impar de atomi de carbn sau din catabolismul lanţurilor hidrocarbonate ale unor aminoacizi (valina, izoleucina, metionina). - conversia altor aminoacizi în fumarat sau transformarea aspartatului în oxalacetat au loc în special în ficat.

7

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful