P. 1
Psihanaliza - interpretarea viselor

Psihanaliza - interpretarea viselor

|Views: 54|Likes:
Published by Adina Suciu

More info:

Published by: Adina Suciu on Dec 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/06/2013

pdf

text

original

Interpretarea Viselor

Psihanaliza Interpretar ea Viselor’Visele sunt raspunsuri la intrebari pe care nu stim sa le formulam’ Marcio Barrios

1

Interpretarea Viselor
I. Domeniul si istoricul psihanalizei

A) Definitie si domeniu Psihanaliza este metoda instituita de Sigmund Freud care are ca obiect cunoasterea profunda a vietii sufletesti a omului atat in starea de normalitate psihica, cat si de boala, in scopul instituirii in cel de-al doilea caz a masurilor adecvate de terapie. In lucrarea sa Cinci lectii asupra psihanalizei, S. Freud mentioneaza cazul unei bolnave de isterie cu tulburari neurologice si somatice pe care a tratat-o prin hipnoza. Ulterior, in faza posthipnotica, erau rediscutate evenimentele traite in trecut de catre pacienta si care aveau pentru aceasta o valoare psihotraumatizanta, in directa legatura cu tabloul clinic actual. Discutia medicului cu bolnava a realizat, printr-un proces de asociatie si constientizare a acestei legaturi, o amendare completa a simptomatologiei clinice. Bolnava a numit acest procedeu terapeutic neobisnuit tratamentul prin conversatie (talking cure) sau de curatire a hornurilor (chimney sweeping). S. Freud pune la baza acestui proces de vindecare mecanismul de catharsis, un procedeu care goleste sau curata viata psihica a individului de un continut patologic conflictual de factura psihotraumatizanta trait anterior si exprimat actual prin tabloul clinic respectiv. Putem considera ca aceasta observatie clinica reprezinta punctul de plecare al studiilor de psihanaliza. D. Lagache, referindu-se la continutul si obiectivele psihanalizei, face urmatoarea sinteza a problemei: 1) psihanaliza reprezinta o metoda de investigatie a proceselor psihice; 2) psihanaliza este o tehnica de tratament a tulburarilor nevrotice; 3) psihanaliza este o doctrina de cunoastere psihologica, morala si culturala a omului si a societatii, avand virtuti de explicare a semnificatiilor acestor domenii. Metoda psihanalizei nu consta in interogarea bolnavului, ci din analiza discursului sau, unul cat mai liber posibil, neinfluentat si
2

Interpretarea Viselor
nedirijat de catre o alta persoana in scopul obtinerii unei expresii spontane a gandirii subiectului, reprezentand confidentele acestuia. In acest sens, metoda psihanalizei vizeaza urmatoarele obiective: a) Subiectul sa ia cunostiinta de originile reale ale suferintelor sale intime, sa le masoare pe masura ce le evoca, incepand cu cele mai indepartate evenimente ale copilariei sale pana in prezent. b) Sa le retraiasca intr-o situatie actuala concreta impreuna cu analistul, printr-un proces de transfer afectiv. Aceasta reprezinta tehnica liberei asociatii care se completeaza cu analiza viselor pacientului. Evoluand in aceasta directie, psihanaliza a dus la descoperirea unor noi aspecte, deosebit de interesante si anume: a) Sexualitatea infantila; b) Complexul Oedip si relatia sa cu comportamentul sexual al adultului; c) Rolul fundamental al sexualitatii in geneza nevrozelor si psihozelor. Pornind de la datele de observatie practica ale bolnavilor sai, cu ajutorul metodelor mai sus mentionate, S. Freud a creat teoria psihanalizei, care comporta urmatoarele elemente constitutive:
1) Existenta

unei instante a personalitatii denumita inconstient si care este depozitara pulsiunilor sau a tendintelor instinctive primare. Aceste pulsiuni sunt dupa Freud de doua feluri. Unele provin din instinctul de viata (Eros), a carui energie denumita libido reprezinta elanul sexual, iar celelalte provin din instinctul de moarte (Thanatos), care este orientat catre agresivitate si distrugere.

2) Existenta unei instante reprezentata de Eul constient si actual, in relatie directa cu mediul familial( in perioada copilariei) si cu mediul social( in cursul vietii individului) 3) Prezenta intre cele doua instante a unei zone intermediare, denumita subconstient sau preconstient, cu rolul de cenzura, de reglare dinamica a procesului de
3

Freud sunt urmatoarele: 1) Asigura identitatea si autoafirmarea persoanei. formata din cele trei instante: a) Inconstientul. denumita inconstient.. simptome clinice. S. b) Eul constient. pulsiunilor. S. Pornind de la analiza cazului Ana O. reprezentand prima si cea mai veche dintre instantele personalitatii. aparut ca un invelis cortical sub influenta factorilor educationali si a modelului familial in perioada copilariei. 2) Acumuleaza(memoreaza) experientele externe si asigura acomodarea(adaptarea) persoanei la acestea. aceasta este instanta intermediara intre realitatea lumii externe si realitatea psihica a persoanei. viata sa interioara sau sfera inconstientului. conflicte. avand la baza motivatiile fictive ale inconstientului sau pulsiunile acestuia. la care se refera in lucrarea sa Cinci lectii despre psihanaliza . c) Aceste interventii ale inconstientului in sfera constienta se transforma in comportamente si actiuni. Freud construieste o schema generala de organizare a aparatului psihic uman.Interpretarea Viselor exteriorizare a pulsiunilor inconstientului in sfera Eului constient. b) Interventia acestei sfere. 3) Exercita o inconstientului. si ulterior. presiune regland represiva asupra astfel dinamica 4 . sub influenta lumii reale externe. in viata constienta sub forma de complexe. Caracteristicile Eului dupa S. in interiorul caruia individul inmagazineaza propriile sale experinte. este depozitarul tuturor pulsiunilor noastre. Freud ajunge la urmatoarele concluzii cu valoare atat medicala cat si psihoterapeutica: a) Existenta unui psihism inconstient. Pe baza acestor concluzii.

Acestea sunt urmatoarele: • Teoria lui Copernic care a demonstrat ca nu Pamantul ci Soarele este centrul sistemului nostru planetar. Teoria lui Freud care a demonstrat ca nu Eul este fundamentul si motorul vietii psihice. ci inconstientul. sociale. detronand astfel constiinta din rolul sau conducator al persoanei umane si inlocuind-o cu pulsiunile instinctuale. etc). O valoare deosebita pentru intelegerea istoriei psihanalizei o constituie cercetarea fazei prepsihanalitice referitoare la om. Teoria lui Darwin care a demonstrat ca omul nu este creatia privilegiata a lui Dumnezeu. juridice. 5) Eul evita neplacera si cauta sa obtina placerea. ca ultima faza a acesteia. psihanaliza a parcurs un drum istoric lung. dezvoltandu-se in prelungirea Eului sub influenta factorilor represivimodelatori ai modelului socio-cultural extern(valori morale. operand o adevarata revolutie in stiinte. 5 . 6) Cresterea neplacerii se manifesta prin sentimentul de pericol care declanseaza ca un semnal de reactie angoasa. Freud scrie referitor la psihanaliza ca trei doctrine au schimbat profund gandirea europeana. la viata psihica. culturale. c) Supra-Eul este cea de-a treia instanta in cadrul sistemului de organizare a personalitatii. Intr-un articol stiintific publicat in anul 1911. religioase. ci reprezinta rezultatul unei indelungate evolutii pe calea selectiei naturale. • • Pana la constituirea sa intr-o doctrina bine conturata despre om si viata psihica.Interpretarea Viselor 4) Eul este ghidat de impulsurile venite din interior(inconstient) si exterior(lume). el asigurand in felul acesta o stare de echilibru intre placere si neplacere. S.

departe de a clarifica domeniul si obiectul psihologiei. Aceste puncte de vedere care s-au confruntat permanent in istoria stiintelor umane si a psihologiei. cuprinzand creierul si depasindu-l concomitent prin natura acestor instante. Freud incercand sa depaseasca aceasta dilema a naturii vietii psihice. inscrise in seria stiintelor biologice. S. conceptie vehiculata in secolele al XIX-lea si al XXlea de teoriile gestaltiste.Carrier). acela de a fi si de a se infatisa. Freud. behavioriste. Doua directii principale se desprind in sensul acesta: a) Pe de o parte o directie care considera psihologia si psihiatria ca stiinte pozitive. Din punct de vedere istoric au existat doua directii de gandire referitoare la viata psihica: a) Viata psihica era apreciata ca manifestare exterioara pura si exclusiva. prin urmare dimensiunea ontologica a persoanei. 6 . sfarsesc prin a-l face si mai imprecis. idei care ne vin de la Platon si sunt continuate pana la Freud. de nervismul pavlovian si de neuropsihologie. considerandu-se in sensul acesta ca orice fenomen psihic este insotit de constiinta despre el insusi (J. psihologia a identificat viata psihica cu viata constiintei.Interpretarea Viselor Pana la S. b) Viata psihica era privita ca experienta a vietii interioare.P. Freud este ca viata psihica reprezinta expresia functiei unui aparat caruia noi ii atribuim o extensie spatiala si pe care il presupunem format din mai multe parti sau instante. respectiv a creierului?  Viata psihica a individului este in primul rand o manifestare pura a vietii constiintei. atat psihologia cat si psihiatria sunt considerate ca fiind stiinte umane intrucat prin natura obiectului lor ele studiaza un aspect fundamental al stiintelor umane. b) Pe de alta parte. a actelor acesteia? Raspunsul lui S. isi pune urmatoarele intrebari:  Viata psihica este manifestarea unui organ somatic. mai contradictoriu.

mai ales in ceea ce priveste modalitatea in care sunt puse intrebarile. Efectul urmarit este de catharsis. La tragicii greci. Socrate vorbeste despre acele imagini primordiale pe care le pastram in interiorul nostru ca pe niste umbre (arhetipurile). Republica). pe tot parcursul vietii sale. fapt care situeaza tragedia in acelasi plan cu psihoterapia si psihanaliza de mai traziu(D. Discutia trebuie insa condusa cu o anumita abilitate. printr-un anumit exercitiu. ca suferinta interioara. sub forma unor reminesciente(anamnesis) despre care noi nu avem cunostiinta si care. Pentru filosoful atenian toate cunostiintele noastre sunt depozitate in interiorul sufletului nostru. Socrate isi numea metoda maieutica(maieutike. pe care acesta este obligat sa o cunoasca si sa o cultive permanent. spunand ca intocmai unei moase care aduce pe lume copii. pentru a putea conduce interlocutorul catre aflarea adevarului. pe care il numea vocea interioara sau semn divin. Astfel. Este metoda dialecticii. aratandu-i ca sclavul sau stie teorema lui Pythagora. pune bazele psihanalizei. in care. Plecand de la acest fapt.Interpretarea Viselor Istoria psihanalizei se constituie in felul acesta ca o prelungire si concluzie a unei lungi istorii de descoperire si analiza a vietii interioare care incepe cu Socrate si ajunge la Freud(C. el moseste sufletul aducand la lumina idei. Este ceea ce Socrate i-a demonstrat lui Menon. pot fi aduse la suprafata. tragedia ca si psihanaliza isi construiesc solutia terapeutica pe catharsis. Mai mult. participa personaje dramatice. Tragedia. In felul acesta. Existenta vietii interioare i-a fost relevata lui Socrate de prezenta interioara a daimonion-ului sau . primul care pune problema vietii interioare este Socrate. prefigurand in felul acesta existenta inconstientului in mitul pesterii (Platon. In istoria civilizatiei europene. tragedia se constituie ca un veritabil grup psihoterapeutic. D.arta mositului). alaturi de corifeu si cor. Dar Socrate este cel care pelcand de la daimonion-ului sau interior. In sensul acesta. Barrucand afirma ca in toate situatiile. Enachescu). structura dramatica se desfasoara in sensul unui scenariu care urmareste rezolvarea unui conflict. Socrate pune probema vietii sufletesti ca pe o stare interioara particulara a omului. a unei stari de tensiune interioara. catharsisul corespunde unei modificari a structurii personalitatii legata de luarea la cunostiinta a unei stari psihologice 7 . conform preceptului delfic gnothi seauton(cunoaste-te pe tine insuti). Barrucand). implica o solutie purificatoare(catharsisul). constientizate de catre individ in cadrul dialogului cu un altul.

La Rochefoucauld afirma ca ratiunea profunda a actelor noastre nu rezida in motivele nobile care se ofera in mod obisnuit. A. reprezentata prin Supraom(Ubermensch). Fr. Secolul al XIX-lea. avand un caracter pulsional. Nietzsche. considerat in plan doctrinar ca un important precursor a lui S. Maine de Biran vorbeste despre aperceptie si admite existenta vietii interioare. Aceste motive ascund un sentiment reprezentat prin iubirea de sine. Maine de Biran afirma ca Dumnezeu este pentru sufletul uman ceea ce este sufletul pentru corp. Psihologia incepe sa se desprinda de morala si religie. inaugurand in felul acesta un important capitol al psihologiei. El distinge omul exterior care se afla in raport cu realitatea externa si omul interior sau viata spiritului care este Eul ce se manifesta interior. Influentat de doctrina teologica crestina. Plecand de la aceasta teza. de sfera altor discipline in general odata cu Descartes. Freud. viata spiritului. Acesta identifica Eul cu un lucru care gandeste si a carui esenta este de a gandi. Ceea ce este important la Descartes este faptul ca acesta trateaza pasiunile ca pe niste stari sufletesti si nu ca pe nsite trasaturi morale . despreinse de canoanele oricarei morale si pe care o 8 . o dorinta violenta si obscura de a domina lucrurile. esenta a valorilor spirituale pure. inca de la inceputurile sale. Aceasta trasatura specific umana este cea care trebuie cultivata in primul rand. absolut. ajungand sa conchida in acest sens ca omul crede adesea ca se conduce singur.Schopenhauer considera ca exista in fiecare fiinta vie o vointa oarba si subterana a carei dinamica se afla la originea insasi a vietii. Fr. afirma ca mobilurile actelor noastre pun in evidenta cu pregnanta o vointa de putere . persoanele si lumea in general. In aceeasi perioada. independent de factorii rationali. traita de exemplu cu ocazia unei reprezentari dramatice sau a unei psihoterapii. viata umana. Leibniz crede ca viata psihica nu este in totalitatea ei cunoscuta si ca notiunea de inconstient este necesara pentru a putea explica natura umana a instinctului nostru animal.Interpretarea Viselor afective conflictuale refulate. Nietzsche ajunge la edificarea unei tipologii umane cu caracter suprem. aduce contributii extrem de importante si numeroase la edificarea si cunoasterea vietii interioare ca sediu al sufletului. Pentru acesta psihicul se organizeaza in trei instante si anume: viata animala. cand de fapt el este condus de aceasta forta nobila interioara. ca sentiment fundamental. Ea reprezinta factorul care sta la baza tuturor actiunilor noastre.

cea de-a doua jumatate este dominata de figura celebra a lui J. intai la Viena. utilizand in acest sens hipnoza ca pe o metoda de vindecare prin inductie sugestiva a 9 .Interpretarea Viselor reprezinta printr-un proces de identificare proiectiva prin Zarathustra. Efectul era spectaculos. Mesmer. utilizand metoda sugestiei induse in stare de hipnoza. dar si un mit al persoanei lui Charcot. Daca prima jumatate a secolului al XIX-lea este dominata de magnestismul animal a lui Fr. Mesmer este faptul ca acesta descoperise fenomenul psihologic al sugestiei.Charcot prezenta aceste rezultate in celebrele sale demonstratii practice Lecons de Mardi in fata unui auditoriu elevat din Parisul epocii romantice. teoria este ulterior refuzata si abandonata definitiv in urma criticilor aduse de Facultatea de Medicina de la Paris care infirma tezele mesmeriene. o forta psiho-biologica apreciata ca avand efecte terapeutice salutare asupra bolnavilor. inaugurand odata cu aceasta o noua directie in practica medicala si anume psihoterapia. La Nancy.Charcot. Fr. B) Precursorii psihanalizei In secolul al XIX-lea face cariera. Mesmer.M. J. Ceea ce este absolut real si valoros in teoria si practica lui Fr. Din acest moment psihanaliza se poate dezvolta. reuseste sa obtina la pacientele internate in Clinica de la Salpetriere tablouri clinice de isterie de un mare polimorfism. emotional afectiv este extrem de important. Primita initial cu mult entuziasm. Operand separatia valorilor spirituale si sufletesti de valorile oricarei morale. fatorul subiectiv. Mesmer de practici nemedicale. se efectuau studii similare si in alte centre medicale. creandu-se concomitent un val urias de publicitate in jurul acestor demonstratii. el fiind cel care pregateste terenul propice al manifestarii pulsiunilor refulate ale inconstientului. Faptul trebuie retinut intrucat in materie de sugestologie si hipnoza. acuzandu-l pe Fr. Bernheim considera isteria spre deosebire de Charcot ca pe o nevroza. profesor de neurologie la Facultatea de Medicina din Paris. Acesta. apoi la Paris medicul austriac Fr. Prin aceasta el anticipeaza Supra-Eul moral. Nietzsche pregateste transferul vietii interioare in planul psihologiei si al psihanalizei. Concomitent cu studiile lui Charcot asupra isteriei care se desfasurau la Paris.M. mai ales pentru efectele sale spectaculare. descoperitorul magnetismului animal. considerandu-l ca pe imaginea ideala a spiritului uman si fixeaza valorile sufletesti in aceasta instanta a personalitatii de care trebuie sa depinda totul. alcatuit atat din medici cat si din intelectuali de toate formatiile.

In anii 1891 si 1892. creand tablouri clinice prin inductie sugestiva pe cand Bernheim le sugera amendarea simptomelor clinice desfiintandu-le prin acelasi mecanism de inductie sugestiva. Janet afirma ca personalitatea umana comporta mai multe etaje dintre care noi nu cunoastem decat etajul constiintei. Freud si Breuer vor utiliza metoda inductiei hipnotice in scopul stergerii simptomelor clinice. Ambele experimente au pus in lumina faptul ca simptomatologia isterica apare sau dispare numai in conditiile in care constiinta clara a individului este suprimata. in Imperiul Austro-Ungar. Freud. Breuer. in orasul Freiberg din Moravia. fapt ce ridica problema unor stari sau instante psihice diferite de sfera constiintei. In anul 1885 face un stagiu la Paris. mai exact in cursul somnului hipnotic. de data aceasta la Clinica de la Nancy unde ii cunoaste pe Liebault si Bernheim cu care va studia hipnotismul si sugestia in tratamentul simptomelor clinice ale isteriei. Freud comunica rezultatele lor referitoare la isterie pe care le vor publica in 1895 in lucrarea Studii asupra isteriei . trateaza prin hipnoza un caz de isterie utilizand in mod invers metoda lui Charcot. Kretschmer stari hiponoice. Janet denumeste aceste mecanisme si fenomenul care este legat de ele automatismul psihologic. In anul 1889 face un nou stagiu.Janet si studiile acestuia. consacrandu-i vaste si importante studii. Freud se naste la 6 mai 1856. Modul de gandire clinica era absolut contrar celui practicat de Charcot. Concomitent insa il cunoaste si pe P. ulterior numite de E. in stare de hipnoza. S.Charcot de la Salpetriere. P. Aici asista la faimoasele Lecons de Mardi cu demonstratii clinice si discutii asupra isteriei. Breuer si S. C) Rasturnarea Freudiana Cel care a sintetizat cunostiintele anterioare si a definit cadrul psihanalizei a fost S. fundamentand totodata o noua doctrina psihologica si o 10 . la celebra Clinica de Neurologie a lui J. in cazul lui Bernheim inductia sugestiva avea rol psihoterapeutic. inductia sugestiva era patoplastica. In anul 1893 J. La varsta de 5 ani se muta cu familia sa la Viena unde studiaza cursul secundar si apoi urmeaza tot aici Facultatea de Medicina fiind interesat in mod deosebit de studiul sistemului nervos. Charcot le sugera pacientelor aflate in stare de hipnoza simptomele bolii.M. P. In cazul tehnicii utilizate de Charcot. Majoritatea comportamentelor care nu implica o participare a constiintei depind de un psihism cvasiconstient reprezentat prin formele inferioare ale constiintei. care producea simptome clinice prin inductie. impreuna cu J.Interpretarea Viselor simptomelor clinice ale bolii.

Intalnirea dintre S. si cel a lui C. mitologie. Abraham de la Berlin. Intre anii 1895 si 1905. Freud isi expune in mod independent primele sale formulari teoretice referitoare la psihanaliza in lucrari devenite celebre: Interpretarea viselor(1899). sediu al pulsiunilor si dorintelor refulate. iar in jurul lui S. S. Trei eseuri asupra sexualitatii si Lapsusul si relatia sa cu inconstientul(1905). cuprinzand preconstientul si cenzura totodata. Freud imparte pulsiunile in urmatoarele grupe: a) Pulsiuni ale vietii( sexualitate. Apar astfel curente disidente in psihanaliza: cel a lui A.Adler care pune accentul pe rolul agresivitatii si al vointei de putere.Bleuer si C.Jung de la Zurich. K. Este vorba de E. precum si in ceea ce priveste modul de a considera incosntientul. Angoasa si civilizatie c) Psihanaliza postfreudiana 11 .Freud se constituie o echipa de tineri speciliasti care vor ilustra ulterior domeniul psihiatriei. Psihopatologia vietii cotidiene(1901). Freud de acesta . cand publica Introducere in narcisim(1914) si Complexul lui Oedip. Aceste din urma aspecte au dus la separarea unora dintre adeptii lui S.Interpretarea Viselor noua forma de tratament a bolilor psihice. societate.Freud procedeaza apoi la o reevaluare a organizarii sistemului personalitatii sau a aparatului psihic in urmatoarele 3 instante: a) Sinele.Jung care se distanteaza de S. anul mortii sale la Londra. S.Freud si noii sai elevi nu a avut ca efect numai adoptarea si difuzarea psihanalizei ci si ridicarea unor probleme si a unor intrebari din partea acestora referitoare atat la doctrina teoretica cat si la metoda practica. b) Eul.Ferenczi de la Budapesta. boala.Jones de la Londra. Aici. c) Supra-Eul.Freud va mai elabora cateva lucrari care extind sfera psihanalizei asupra stiintelor umane( morala. Eros) b) Pulsiuni ale mortii si agresivitatii( Thanatos) S. libido. Freud prin respingerea pansexualismului acestuia in materie de pulsiuni. cuprinzand constiinta morala pana in 1939. E.G. Moise si monoteismul. Simptom. E. al psihanalizei si al psihoterapiei. etc) si anume: Totem si tabu. Regis si A. arta. S. Dupa anul 1920 asistam la o modificare a teoriei psihanalitice si o extindere a sa operata de insusi S.Freud.G. Psihanaliza va cunoaste o dezvoltare considerabila intre anii 19051920. Inhibitie. aceste aspecte le regasim in lucrarea Dincolo de principiul placerii(1920) . Hesnard de la Paris. S. religie.

Limbajul inconstientului este simbolic si se exprima in mituri. dar si prin modificarile pe care le-a suferit dupa Freud in plan doctrinar si. M. pe pulsiunile agresivitatii si pe dorinta de putere ca forma finala catre care tinde orice comportament. starile de angoasa. reprezentate prin curentele disidente. inconstientul individual ca sediu al experientelor psihologiei personale a individului. Acesta nu poate fi numai sediul exclusiv al pulsiunii sexuale. dar si simptomele clinico-nevrotice ale individului. dar mai ales dupa moartea acestuia.G. ca mod de autorealizare a persoanei. mai cu seama. starile complexuale. Pentru el. W. Ea are o istorie tensionata. A. in planul aplicarii sale practice in psihoterapie si educatie. orice pulsiune a Eului. Rank studiaza psihanalitic etapele vietii individuale punand problema traumatismului nasterii individului ca separare a copilului de mama.Adler si cea a lui C. a fost imbogatita de numeroase contributii. Freud studiaza raporturile Eului cu Lumea si descrie mecanismele de aparare a Eului. legende. inconstientul colectiv. Aici isi au loc arhetipurile. psihanaliza inca din timpul vietii lui S. Dincolo de curentele sale disidente. religii. Acesta cuprinde mai multe instante: inconstientul instinctogen ca sediu al pulsiunilor primare. arta.etc.Interpretarea Viselor Psihanaliza nu a avut o evolutie continua si uniforma. Cele mai importante curente disidente care s-au desprins din psihanaliza ortodoxa freudiana au fost psihanaliza lui A. depozitarul tuturor experientelor ancestrale ale umanitatii sub forma arhetipurilor. adesea zguduita de crize interioare.G. problema sexualitatii si a traumatismului sexual in viata individului. In acest sens nu se poate vorbi de un singur inconstient.Adler pune accentul pe autoritate.Jung revizuieste psihanaliza in special in problema inconstientului caruia ii acorda o valoare esentiala dar al carui continut il extinde. 12 . C. a fixatiilor emotionale din aceasta perioada dar si rolul psihotraumatizant al frustrarilor afective si al carentelor educationale pentru viitorul individ. psihanaliza devine o psihologie abisala avand ca obiect principal inconstientul.Stekel studiaza pulsiunile sexuale. Klein scoate in evidenta importanta primei copilarii. etc O.Jung. A. a dependentei prelungite de aceasta si a consecintelor sale in procesul de formare si maturizare a personalitatii individuale.Freud. experienta psihologica individuala.

ea a sfarsit prin a se impune. Mai mult. Esential este faptul ca psihanaliza s-a impus cu un prestigiu deosebit in arena stiintelor umane si a medicinei.atat in sfera stiintelor umane cat si in psihologie si medicina.Starobinski aprofundeaza aceste analiza semantica aplicata la psihanaliza realizand interpretare a discursului psihanalitic. L. iar referirea la mitul antic este numai un motiv.Freud intelege prin compelxul lui Oedip e un fenomen care nu a fost semnalat decat in aria culturala eurpoeana. compelxe ideoafective sau simptome nevrotice.datorita valorii. J. fiind privita adesea cu rezerva sau chiar respinsa categoric. Cu toate acestea. noutatii si importantei sale practice. Szondy realizeaza o analiza minutioasa a pulsiunilor inconstientului si elaboreaza o metoda de psihodiagnostic al pulsiunilor. ca o forma de gandire de care nu putem sa nu tinem seama si ca un praxis indispensabil. Ea vine sa explice aspectele de cunoastere psihologica a individului si sa dea o noua viziune clinica asupra patologiei psihiatrice. natura persoanei umane este considerata a fi funciarmente bolnava. Horney face studii extinse asupra relatiilor dintre conflict si mediu. Un alt aspect care pare a marca o anumita fragilitate a doctrinei psihanalitice este reprezentat de ceea ce remarca N. intrucat la baza vietii noastre psihice stau pulsiunile care nesatisfacute se convertesc in focare de tensiune psihica ducand la stari conflictuale. ea se infatiseaza ca o constructie care mitologizeaza persoana umana. In al doilea rand. ceea ce S. psihanaliza a fost supusa unor critici vehemente. Prin noua imagine despre om pe care psihanaliza o instituie.Berdiaev si anume ca in conformitate cu spiritul psihanalizei. a rolului si semnificatiei psihotraumatismelor pentru personalitatea individului. oferind in acest din 13 .Interpretarea Viselor K. stadiilor de semnificatiei aspecte prin o veritabila D) Observatii critice Inca de la aparitia sa. J. Lacan procedeaza si el la o analiza minutioasa a dezvoltare a personalitatii individului si concomitent a discursului psihanalitic. axa doctrinei psihanalitice reprezentata de complexul lui Oedip nu pare a rezista la o analiza critica atenta si profunda. O critica a psihanalizei scoate insa in evidenta o suma de aspecte care ridica numeroase semne de intrebare.

dupa S. 14 . II. Principiul constantei sta la baza teoriei economice freudiene. Din motivele mai sus mentionate. In plus mentalitatea psihanalitica s-a impus ca mod de a gandi si interpreta majoritatea fenomenelor familiei. Malinowski. in conformitate cu care neuronii tind sa evacueze complet cantitatile de energie pe care le primesc. in cadrul sau. suma excitatiilor externe si de aparare si descarcare(abreactie) fata de cresterea tensiunii de origine interna. Freud. Ele sunt urmatoarele: principiul constantei. El cauta sa mentina constanta. guverneaza viata mentala. compulsiunea la repetitie. principiul Nirvanei.Interpretarea Viselor urma caz un pretios si eficient instrument terapeutic. conduita si experientele persoanei umane. Constanta este obtinuta pe de o parte prin descarcarea energiei existente. aparand ca reglator al functionarii aparatului psihic. Principiul inertiei neuronale Acesta este principiul de funtionare a sistemului neuronal. principiul placerii/neplacerii. Este un mecanism de descarcare energetica neuronala. Principiul constantei Acesta este principiul conform caruia aparatul psihic tinde sa mentina la un nivel psihic cat mai scazut posibil sau cel putin cat mai constant cu putinta cantitatea de excitatie pe care el o contine. 2. principiul realitatii. Levi-Strauss). principiul constantei se afla intr-un raport strans cu principiul placerii. precum si situatiile conflictuale de factura individuala sau crizele sociale (E. 1. iar pe de alta parte prin evitarea a ceea ce ar putea creste cantitatea de excitatie si apararea impotriva acestei cresteri.Fromm). ale istoriei. principiul inertiei neuronale. societatii. Cl. Principiile psihanalizei Prin principiile fundamentale ale psihanalizei intelegem principiile sau legile cele mai generale care. artei si culturii sau faptele de antropologie(B. dezvoltarii si evolutiei personalitatii.

Principiul realitatii Principiul realitatii impreuna cu principiul placerii reprezinta pentru S. aneantizarea individualitatii. Reiese de aici modul in care raportul placere/realitate pune o problema care este ea insasi dependenta de semnificatia data in psihanaliza termenului de placere. decat sa se descarce. la inceput. Prin placere se intelege satisfacerea unei nevoi. Termenul de Nirvana exprima in primul rand o legatura profunda intre placere si aneantizare. totala.Freud. o stare de liniste si fericire interioara perfecta. Principiul Nirvanei Acest principiu desemneaza tendinta aparatului psihic de a reduce la zero sau macar de a reduce cat mai mult posibil orice cantitate de excitatie de origine externa sau interna. Dupa S. sa se satisfaca pe caile cele mai scurte. Freud de la Fechner (principiul de palcere a actiunii) conform caruia nu numai ca finalitatea urmarita de actiunea umana este placerea dar si actele noastre sunt determinate de placerea sau de neplacerea procurate in prezent de reprezentarea actiunii de indeplinit sau a consecintelor sale. In masura in care neplacerea este legata de cresterea cantitatii de excitatie. prinicpiul Nirvanei exprima tendinta pulsiunii de moarte. Pulsiunile nu cauta. Se remarca la S. Ele se acomodeaza progresiv cu realitatea. Principiul placerii a fost preluat de S. singura care le permite prin deturnari si amanari necesare sa atinga satisfactia cautata. iar palcerea de reducere a acesteia. principiul placerii este un principiu economic. Principiul placerii/neplacerii Acesta este un principiu care guverneaza functionarea mentala. In acest caz. Nirvana desemneaza stingerea dorintei umane. El formeaza un cuplu cu principiul placerii pe care il modifica in masura in care reuseste sa se impuna ca principiu reglator. Principiul placerii este corelat si cu principiul realitatii. ansamblul activitatii psihice avand ca scop sa evite neplacerea si sa procure placerea. cautarea satisfactiei nu se mai efectueaza pe caile cele 15 .Freud cele doua mari principii care guverneaza intreaga functionare a aparatului psihic. Freud existenta unei stranse relatii intre cele doua principii ale placerii si constantei. motiv pentru care el se diferentiaza de constanta sau de homeostazie. 5. 4.Interpretarea Viselor 3.

proprie Sinelui. sau dimpotriva . dincolo de aceste aspecte legate de functionarea vietii psihice. ireductibil in ultima analiza la o dinamica conflictuala.principiul palcerii este pus in serviciul Sinelui. Din punct de vedere dinamic.Bibring distinge urmatoarele doua aspecte principale: o tendinta repetitiva. E. el este definitoriu pentru sistemul preconstient/constient. o tendinta restituitiva proprie Eului. principiul realitatii corespunde unei transformari a energiei libere in energie legata. Din punct de vedere economic. Compulsiunea la repetitie Acest principiu al psihanalizei are doua acceptiuni: a) In sfera psihopatologiei el reprezinta sau desemneaza procesul incoercibil si de origine inconstienta prin care subiectul se plaseaza activ in situatii neplacute repesctand experiente vechi. Din punct de vedere topic. Referitor la compulsiunea la repetitie. fara a-si aminti de prototipul lor. simptomul reproduce mai mult sau mai putin deghizat anumite elemente ale unui conflict din trecutul bolnavului. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul ca principiile psihanalizei specifice acestui domeniu au in primul rand un caracter dinamic si prin aceasta ele exprima un anumit regim de functionare a aparatului psihic uman. principiile psihanalizei sunt in conformitate cu modalitatea de 16 . si anume cu caracterul lor conservator.Interpretarea Viselor mai scurte. ci accepta deturnari si isi amana realizarea in functie de conditiile impuse de mediul exterior. psihanaliza cauta sa fundamenteze interventia principiului realitatii pe un tip de energie pulsionala care e pus cu precadere in serviciul Eului. In plus. intrucat din punct de vedere genetic principiul realitatii ii succede principiului placerii. axata doar pe jocul principiului placerii si al celui al realitatii. Psihanaliza considera in general simptomele ca fiind fenomene de repetitie. acest principiu desemneaza un factor autonom. acesta intrucat in psihanaliza. b) In sfera psihanalizei. 6. subiectul are impresia foarte vie ca este vorba de ceva pe deplin motivat in actualitate. Ea este pusa in mod esential in legatura cu caracterul cel mai generos al pulsiunilor.

Somnul si visele Somnul si viata psihica E. III. fiecareia dintre ele corespunzandu-i principii dinamice diferite. Aceasta experienta interna si imediata este diferentiata prin doi poli: Eul si lumea externa. procesul de exteriorizare si expresie a Eului in lumea externa. starea de hipnoza. isteria. pe cand constientul este instanta psihica supra-adaugata acestuia. Somnul este manifestarea prin care organismul da satisfactie nevoii de repaus a individului. Somnul natural este considerat a fi un mod periodic indispensabil de restaurare psihica care se desfasoara dupa un ritm cotidian. Guardini. Analizand natura proceselor psihice. Pentru autorul citat. conduce la reducerea aproape completa a tensiunilor intrapsihice a persoanei. Kretschmer pleaca in explicarea naturii somnului de la analiza modului de organizare a vietii sufletesti. egal ca durata si desfasurare. Tot ceea ce reprezinta experienta interioara sau Eul este un produs al actiunii reciproce care se exercita intre Eu si Lume. inconstientul este cel care apare primul. directa si imediata a unei persoane. In cadrul acestei relatii. tulburarile intelectuale din cursul schizofreniei). Acest raport este reprezentat prin urmatoarele aspecte:procesul de perceptie a lumii de catre Eu. Kretschmer distinge doua grupe principale si anume: procesele psihice constiente(constiinta) si procesele psihice inconstiente sau hipnotice(visul. prin intermediul sau creandu-se conditii similare acelui 17 . In timpul somnului se realizeaza o stare de relaxare psihica si somatica cu efecte restauratoare. afectivitatea are un rol important. sufletul reprezinta experienta interna. Un somn calm.Interpretarea Viselor organizare a sistemului perosnalitatii in instante specifice. starile crepusculare. In sfera psihanalizei. Acest autor mentioneaza ca din punct de vedere cronobiologic. E.Freud considera somnul ca pe o intoarcere la viata prenatala . sustine R. ea reprezentand o atittudine reactiva a Eului fata de lume. S.

absenta excitatiilor externe. caracterizat prin rarirea undelor alpha pe traseul E.G Stadiul B. Visul: Dificultati si abordari preliminare 18 .E.E. lente si elemente polifazice) Stadiile D si E caracteristice fazei de somn profund cu unde mari si regulate pe E. Fiecare dintre acestea are caracteristici si o dinamica proprie. caracterizat prin aparitia pe E.G.E. In timpul desfasurarii somnului se produce un fenomen psihologic extrem de complex si interesant. sentimentul de protectie. neregularitatea ritmurilor cardiace si respiratorii. reprezentat prin vis. spre deosebire de starile de stupoare sau starile comatoase. miscari rapide ale globilor oculari sau faza R. Din punct de vedere neuropsihologic. somnul este de doua feluri: somnul lent si somnul paradoxal.M (rapid eyes movements).E. se descriu cinci stadii pentru acest tip de somn: • • • Stadiul A. cu imobilitate si relaxare musculara. In continuare vom face o analiza a visului atat din punct de vedere psihologic cat mai ales psihanalitic. intuneric.E.G a unor varfuri de unde ample si a complexelor kappa(unde mari negative. Pe baza electroencefalogramelor (E. caracterizat prin scaderea voltajului traseului E. Somnul apare si ca o atitudine de aparare impotriva unei realitati neplacute sau a unei tensiuni intrapsihice penibile pentru individ. izolare. respiratie calma si regulata.E.G Stadiul C. Aceasta perioada a somnului consta din urmatoarele tipuri de manifestari: miscari globale ale corpului. cu o mare valoare in viata psihica a omului.G) . • Somnul paradoxal apare la un interval de 10 minute de la adormirea individului si se repeta de 3-6 ori pe noapte. Somnul lent corespunde starii de adormit.Interpretarea Viselor tip de existenta reprezentate prin caldura. Caracteristica somnului este reversibilitatea sa.

intrucat ea fie corecteaza fie previne situatii actuale sau viitoare.Freud. C. In cultura. prin continutul sau insolit. Acest fapt se datoreaza naturii speciale a visului care reprezinta o experienta sufleteasca deosebit de acuta. neinteligibile. S. Homer credea ca visele au virtuti oraculare. H. Elementul central al experientelor traite de individ il reprezinta pulsiunile. A. Visul ne apare ca o experienta psihologica.G. SchultzHencke apreciaza ca nu putem intelege majoritatea viselor decat apeland la regulile generale ale experientelor traite care fac parte din antropologia psihologica. Considerandu-le ca fiind trimise de zei.Interpretarea Viselor Visul nu este un fenomen psihic izolat.Jung considera visele ca fiind o autoprezentare a proceselor inconstientului. Vorbind despre vise. alcatuit dintr-o serie de imagini a caror desfasurare constituie o situatie dramatica mai mult sau mai putin completa si coerenta. Cu toate acestea. studiul viselor trebuie bazat pe o anumita conceptie despre om. legata in primul rand de satisfacerea pulsiunilor individuale. de vie si de intens traita de individ. uneori in contradictie flagranta cu realitatea. Intrucat omul si experientele sale apartin antropologiei psihologice. pe care trebuie sa le consideram de fiecare data ca pe o compensare a starii constientului raportandu-le la o situatie existentiala anterioara si particulara a vietii celui care viseaza. chiar absurde.Porot defineste visul ca fiind fenomenul psihologic care apare in timpul somnului. prin care situatii conflictuale sunt rezolvate intr-o maniera deturnata. visul este considerat ca un fel de experienta paralela cu cea a vietii cotidiene.Freud afirma ca acestea reprezinta calea regala de sublimare a pulsiunilor refulate ale inconstientului unei persoane. 19 . motiv pentru care ele vor constitui factorul central al tematicii si al dinamicii viselor. careia trebuie sa i se acorde o importanta deosebita. visul este in viata mentala a fiintelor normale un fenomen obisnuit.Freud. visul a exercitat o atractie puternica asupra omului. Prin natura sa incarcata de mister. fascinandu-l si nelinistindu-l totodata. Visele pot fi confuze. Ca si S. Pentru S. El face parte dintr-un ansamblu de experiente sufletesti intime traite de persoana umana. astfel incat prin ele divinitatea anunta omenirea sau avertiza asupra unor viitoare situatii la care trebuie sa se astepte. individul este inclinat sa admita calitatea de realitate obiectiva a visului.

Acestea sunt visele mari. Observatia este extrem de interesanta intrucat pune in evidenta aspecte functionale si caracteristici de complementaritate intre constient si inconstient sau intre Eu si Sine. pe care H. Acestea sunt visele mici si ele isi au originea in sfera proprie si subiectiva a inconstientului personal. conflictuala sau inchisa pe care este chemat sa o rezolve. bogate in detalii si care se raporteaza la o problema strict personala a individului. doua forme de experienta sufleteasca. Considerand ca visele isi au originea in inconstient.Interpretarea Viselor C.Schultz-Hencke il considera ca pe o dubla imagine in oglinda. cu detalii mai sterse sau chiar lipsite de acestea reprezentand imagini in raport cu marile probleme ale lumii si ale vietii. si experienta visului sau viata inconstientului. constiinta si visul se completeaza reciproc ele neputand functiona separat.G. Pentru el arhetipurile reprezinta materialul din care se construiesc scenele din cursul visului. In cazul viselor mici. Schultz-Hencke merge mai departe cu analiza si interpretarea viselor. Este cazul visului regelui Nabucodonosor cu cele sapte vaci grase si cele sapte vaci slabe. si ele isi au originea in sfera obiectiva a inconstientului colectiv. In cazul viselor mari. In virtutea acestei teze. Este un fapt cert: intre constiinta clara si starea de vis exista un paralelism absolut. 20 . compensarea consta intr-o mai buna adaptare a individului la problemele sale cotidiene. si anume: experienta constiintei sau viata Eului. H. Aceasta vine sa completeze si sa intareasca teza psihanalitica referitoare la vis.G. Vise mai putin clare. in sfera vietii psihice. C. Acest din urma caz este exemplificat prin visele profetice din Biblie.Jung distinge doua categorii de vise si anume: • Vise net conturate. Una se reflecta in cealalta.Jung leaga atat travaliul oniric cat si continutul viselor de temele arhetipale ale sferei inconstientului care sunt exteriorizate in cursul viselor sub forma de imagini si simboluri. In cazul viselor profetice este pusa in actiune functia transcedenta cu ajutorul careia individul gaseste solutii generale la o realitate tensionata. se dau raspunsuri la unele probleme tipic suprapersonale cu caracter universal uman care framanta individul. • Orice vis are un rol compensator pentru individ. afirmand ca de fapt existenta visului pune in discutie.

inclusiv la cei sanatosi. Fenomen obisnuit. in loc de a urma ordinea cronologica. Rezolvarea unor relatii interumane in plan imaginar. cu metafizica. Aceasta a constituit punctul de plecare al tratamentului psihanalitic. S-a presupus atunci ca si visele trebuie sa aiba un sens. Stabilind aspectele urmatoarele functii: • • amintite. In cursul acestui tratament s-a constat ca bolnavii invocau visele in chip de simptome. Viata persoanei lipsite de vis ar fi incompleta. visul devine un obiect de cercetare psihanalitica. ne vom incepe expunerea invers. fenomen caruia i se da putina importanta. Totusi. Aducerea in sfera Eului a pulsiunilor refulate si prin aceasta favorizarea unei descarcari a tensiunii psihice a inconstientului. respectiv luarea la cunostiinta a continutului arhetipal al inconstientului colectiv. Ca pregatire pentru studiul nevrozelor. Sublimarea unor situatii speciale ale vietii sau a unor tendinte individuale. ci si prin aceea ca visul insusi este un simptom nevrotic. libera a universului afectiv uman. Trairea plenara. prezentand pentru noi avantajul inestimabil de a putea fi constatat la toti oamenii. Contributia la maturtizarea individului. H. In acest fel. lipsit in aparenta de 21 .Interpretarea Viselor considerat ca un fragment al trairii umane. vom demonstra sensul viselor. Aceasta rasturnare in ordinea expunerii se justifica nu numai prin faptul ca studiul viselor reprezinta cea mai buna introducere pentru studiul nevrozelor. Stimularea produselor imaginatiei. Schultz-Hencke atribuie visului Retrairea amintirilor uitate de individ ca pulsiuni refulate. cu caracter dramatic ale vietii individuale. Oferirea unor solutii compensatorii la situatiile conflictuale. poate chiar imposibila. • • • • • • • S-a facut intr-o zi descoperirea ca simptomele morbide ale unor nevrotici au sens. Intalnirea individului cu transcendentul.

Ce este asadar un vis? Este greu sa raspundem printr-o definitie. adesea visam cand ne trezim in mod spontan sau cand suntem treziti din somn in chip violent. Mourly-Vold.Interpretarea Viselor orice valoare practica. Ce este somnul? Aceasta este o problema biologica sau fiziologica in care multe lucruri sunt inca discutabile. Este limpede ca visele reprezinta o manifestare a vietii psihice in timpul somnului si ca daca aceasta ofera anumite similitudini cu viata psihica din starea de veghe. au ramas doua mari volume de cercetari experimentale asupra somnului cu referire aproape in exclusivitate la efectele produse de modificarile de pozitie a membrelor. Cand cineva isi expune visul. Iata-ne. In consecinta nu vom incerca sa dam o definitie acolo unde este de ajuns sa indicam un subiect pe care toata lumea il cunoaste. prin urmare. Somnul este o stare in care individul care doarme nu constientizeaza nimic despre lumea exterioara. se prezinta cu contururi bine delimitate. Astfel. Singura contributie pretioasa la cunoasterea visului pentru care suntem datori stiintei exacte se refera la influenta pe care o exercita asupra continutului viselor excitatiile corporale care se produc in timpul somnului. Esentiale vor fi acele caracteristici pe care le vom putea arata ca fiind comune pentru toate visele. de un obiect in legatura cu care cercetatorul nu are nici o certitudine. Aceasta definire o gasim deja la Aristotel. care delimiteaza domeniul nostru. Ar trebui sa reliefam carcateristicile esentiale ale visului. De la un autor norvegian. Este posibil ca intre vis si somn sa existe raporturi inca si mai intime. visul se prezinta investigarii noastre in conditii mai degraba defavorabile. stare in care 22 . condusi in domeniul somnului. Dar de unde la luam? Sunt atatea deosebiri. O idee deliranta. ca si actele ratate cu care are in comun faptul ca se produce la oameni sanatosi. ce ne dovedeste ca el nu-si deformeaza visul in timp ce povesteste. ce ne garanteaza exactitatea naratiunii sale. Dar visul? Cel mai adesea el nici nu poate fi povestit. si in toate directiile. de exemplu. Suntem adesea treziti de un vis. Este vorba in plus despre un obiect de studiu al carui caracter este in opozitie cu toate exigentele stiintei exacte. ca nu adauga detalii imaginare. data fiind incertitudinea amintirii sale? A interpreta inseamna a gasi un sens ascuns. ea este de asemenea particularizata prin deosebiri considerabile. J. Prima dintre caracteristicile comune tuturor viselor este faptul ca se produc in timpul somnului. visul ne apare ca o stare intermediara intre somn si intre starea de veghe.

Tendinta biologica a somnului pare deci sa constea in relaxare. presupunand ca ele corespund diverselor stari intermediare dintre somn si veghe. Daca ar fi insa asa.Interpretarea Viselor interesul sau se afla cu totul detasat de aceasta lume. atunci. singurul care-si merita numele. diverselor faze ale somnului incomplet. apare mai curand ca un accesoriu rau venit. In plus. atunci cand sunt obosit de aceasta lume si de stimulii ei. intr-adevar. unii dintre noi se incovriga si dau corpului lor.Th. in timp ce nu este vorba. In raport cu aceasta lume am venit fara s-o fi dorit. pe masura ce visul dobandeste mai multa valoare. ca nici o a activitate psihica nu ar trebui sa aiba loc in timpul somnului. G. Daca somnul este ceea ce am aratat. poate. din faptul ca avem de transpus imaginile in cuvinte. ar trebui sa ne dam seama 23 . decat de o excitatie care ne tulbura. Se crede ca somnul fara vise este cel mai bun. visul. in parte. Adorm. care sunt activitati ale starii de veghe. Traim in somn multe evenimente in care credem. de impresii furnizate de alte simturi decat de vaz. Procesele psihologice ale somnului difera cu totul de acelea ale starii de veghe. sa suprimam pana si ultimele resturi ale oricarei activitati psihice. V-as putea desena visul meu. in existenta noastra intrauterina. Exista si o a doua caracteristica comuna? Cu siguranta. visul nu ar trebui sa aiba nici o semnificatie. dar totdeauna si pretutindeni domina imaginile. Visele nu ar fi altceva decat aceste resturi si ar parea ca. dificultatea de a povesti un vis rezulta.Fechner formuleaza undeva supozitia ca scena pe care se desfasoara visele este diferita de aceea a reprezentarilor starii de veghe. este tocmai pentru ca nu am reusit sa realizam starea de repaus foet-al. o atitudine asemanatoare cu aceea pe care o aveau in pantecele mamei. insa este mult mai greu s-o intelegem si s-o descriem. S-ar putea incerca explicarea tuturor acestor variatii ale visului. un continut mai bogat si o claritate mai mare. dar n-as sti sa vi-l povestesc. iar caracteristica sa psihologica in stingerea interesului pentru lumea exterioara. Altfel se petreceau lucrurile cu actele ratate. In consecinta. in timpul somnului. de asemenea. Daca survine o activitate psihica. Ma scufund in somn tocmai retragandu-ma din lumea exterioara si luand masuri de precautie impotriva excitatiilor din afara. ne scufundam din cand in cand in starea in care ne gaseam inainte de a veni pe lume. departe de a face obligatoriu parte din el. de idei. ne aflam intr-o asemenea situatie incat nu o putem suporta neintrerupt. Percepem adesea imagini vizuale care pot fi uneori insotite de sentimente. In consecinta. spune adesea persoana care viseaza.

24 . hoinaresc pe camp pana intrun sat vecin . toate trei. in pravalia lui Jean Marie Farina. cu care era legat printr-o multime de aventuri extravagante. inclusiv acelea ale lui Mourly-Vold. spre a incerca. Deci putem spune ca aceasta explicatie nu rezista. apoi incepe sa se miste si deodata sunetele sale devin limpezi si patrunzatoare. cu cartea de rugaciuni in mana. Cunoastem multe cercetari referitoare la aceasta problema. Este singurul aspect de o importanta exceptionala in care psihologia experimentala ne-ar putea da concursul. furnizandu-ne dovada ca excitatiile suportate in timpul somnului transpar in vis. iar el a visat sa se afla la Cairo. In timpul somnului i s-a dat sa miroasa aoa de colonie. caci in visele de acest gen viata psihica se apropie cel mai mult de ceea ce este in starea de veghe. a visat ca se afla in Italia. Din raporturile care exista intre vise si starea de somn. Ceea ce frapeaza in aceste vise provocate experimental ne va aparea poate si cu mai multa claritate intr-o alta serie de vise declansate prin exercitii. Indeletnicindu-ma cu citirea diverselor inscriptii mortuare. El mai sta nemiscat cateva clipe. Pe unele dintre ele Maurry le-a incercat pe sine insusi.Interpretarea Viselor din ce in ce mai limpede ca este vorba despre un vis. ar fi sa atribuim vietii psihice facultatea de a-si modifica profunzimea somnului cu o viteza si cu o usurinta care nu au corespondent in realitate. unde vad locuitorii in haine de sarbatoare indreptandu-se in numar mare spre biserica. transpira din belsug si bea vin alb de Orvieto. am conchis ca visul este o reactie la o excitatie care tulbura somnul. Hildebrandt. si fiecare dintre noi a avut prilejul sa confirme aceasta constatare prin observatii personale. i s-a picurat apa pe frunte. in sfarsit. Sau. Sau a fost ciupit usor de ceafa si a visat indata ceva cu un plasture si un medic care il ingrijise in copilarie. ca sa ma odihnesc intru in cimitirul din preajma bisericii. pornind de la caracteristicile comune tuturor viselor. reactii la zgomotul produs de un ceas desteptator: ’Ma plimb intr-o dimineata de primavara. Este vorba de trei vise comunicate de un observator ager. aud clopotarul suind in clopotnita si zaresc sus de tot clopotul mic care trebuie sa anunte imediat inceperea rugaciunii. A admite explicatia pe care am enuntat-o. trezindu-ma. si care constituie. Este intradevar duminica si curand trebuie sa inceapa slujba. sa le intelegem mai bine. Ma hotarasc sa asist. Vom cita cateva experimente selectate dintre cele mai vechi. Taraia ceasul desteptator’. Vom renunta deocamdata sa cautam sensul visului. insa cum se face foarte cald.

Inainte de a urca. cu o violenta care sfasie brusc panza de paianjen a visului. pana ce haturile dau cailor semnalul de plecare. Dar. a intelege visul ar fi tocmai sa putem explica de ce persoana care viseaza alege tocmai cutare zgomot si nu altul. instalez tava cu jaratic. Tocmai in visele care 25 . sunt deosebit de coerente. spre a interpreta excitatia care provoaca desteptarea. Se mai poate obiecta in legatura cu visele lui Maury faptul ca daca se vede excitatia manifestandu-se in vis. Aceste vise sunt foarte frumoase. ii spun. Persoana care viseaza nu recunoaste soneria ceasului desteptator. In sfarsit. care nu decurge nicidecum din natura excitatiei. Si de data aceasta este vorba pur si simplu de zgomotul soneriei ceasului desteptator. in visele lui Maury vedem adaugandu-se efectului direct al excitatiei o multime de efecte secundare.iata-ma in sanie. cu un zornait inspaimantator. in mana cu o stiva de cateva duzini de farfurii. Este o zi senina de iarna. dar sunt obligat sa astept multa vreme pana sunt anuntat ca sania e in fata usii. ’Ia seama. De ce? La aceasta intrebare nu avem nici un raspuns: s-ar spune ca este vorba aici de ceva arbitrar. vasele fragile cad si se imprastie pe parchet in mii de cioburi. Primesc raspunsul obisnuit in asemenea imprejurari ceea ce nu ma impiedica sa urmaresc cu neliniste servitoarea. ca de exemplu aventurile extravagante din visul care are ca obiect odiocolonul. Strazile sunt acoperite de o patura groasa de zapada. nu se constata precis de ce ea se manifesta sub cutare forma data. ci ea inlocuieste zgomotul acesta prin altul si de fiecare data interpreteaza diferit excitatia care intrerupe somnul. Vedem asadar cum se produce un vis. fac pregatirile de rigoare: imi pun suba. Al treilea exemplu. In afara de aceasta. ci clopotelul unei sonerii. Curand bag de seama insa ca este vorba de un zgomot persistent care nu este propriu-zis un zornait. pline de sens si. Acestia se pun in miscare si zurgalaii incep sa faca sa rasune muzica lor ienicereasca bine cunoscuta. aventuri imposibil de explicat prin aceasta. La trezire constat ca este zgomotul ceasului-desteptator. impiedicandu-se chiar in pragul usii. Vad o fata de la bucatarie indreptandu-se de-a lungul culoarului spre sufragerie. Vraful de portelan pe care il poarta ea mi se pare in pericol de a-si pierde echilibrul. dar aflam totodata ceva in plus.Interpretarea Viselor O a doua combinatie. Trebuie sa fac o plimbare cu sania. intreaga ta incarcatura va cadea la pamant’. Iat-o. Trasatura lor comuna consta in aceea ca situatia se rezolva totdeauna printr-un zgomot care mai apoi este recunoscut ca fiind produs de soneria ceasului desteptator. contrar majoritatii viselor. in adevar. Din nou asteptare.

Nu ne trezim intotdeauna ca urmare a unui vis si cand ne amintim dimineata de visul din cursul noptii. Sa notam totusi o particularitate a viselor pe care o reliefeaza studiul excitatiilor interne. ’doua siruri de baieti frumosi. a insistat indeosebi asupra raportului de la cauza la efect care exista intre excitatiile care isi au sursa in organele interne si vise. care s-a ocupat mult de vise (1861). Cand vede.Interpretarea Viselor provoaca desteptarea apare cea mai mare sansa de a stabili influenta excitatiilor intrerupatoare de somn. Visul nu reproduce excitatia ca atare: el o prelucreaza. Macbeth de Shakespeare este o piesa de circumstanta. numai unele vise permit sa se banuiasca participarea excitatiilor care-si au punctul de plecare intr-un organ intern. apoi separandu-se ca sa revina pe pozitiile lor initiale si luand de la capat lupta’. Cand intreprindem ceva sub imboldul unei stimualari. Din nefericire interpretarea lor este expusa acelorasi obiectii. Trebuie deci sa admitem ca excitatiile interne sunt susceptibile sa indeplineasca acelasi rol cu excitatiile care provin din exterior. citind cateva exemple frumoase in sprijinul tezei sale. stramte. singura aceasta stimulare nu epuizeaza intotdeauna continutul actului savarsit. sinuoase’. de exemplu. excitatia unui organ intern nu explica din vis decat ceea ce corespunde reactiei directe a excitatiei si ne lasa in incertitudine in ceea ce priveste provenienta celorlalte parti ale visului. o indica printr-o aluzie. cum sa mai regasim excitatia care poate ca a actionat in timpul somnului? Schener. prima interpretare care se prezinta este ca sirurile de baieti sunt reprezentarea simbolica a celor doua siraguri de dinti. si putem admite impreuna cu Scherner ca visul tinde inainte de toate sa reprezinte prin obiecte asemanatoare organul care genereaza excitatia. blonzi si cu tenul delicat infruntandu-se intr-o pozitie de lupta. intr-un numar mare de cazuri interpretarea printr-o excitatie interna este incerta sau nedemonstrabila. In sfarsit. atacandu-se reciproc. aceasta interpretare fiind confirmata de faptul ca persoana care a visat a fost nevoita. o pune intr-o relatie. scrisa cu prilejul 26 . Aceasta latura a travaliului care are loc in cursul visului trebuie sa ne intereseze. Nu mai putin plauzibila pare explicatia care atribuie unei iritatii intestinale un vis in care autorul vede ’culoare lungi. deoarece tocmai tinand seama de aceasta vom avea sansa sa ne apropiem mai mult de ceea ce constituie esenta visului. precipitandu-se unii contra altora. ’sa-si extraga din maxilar un dinte lung’. o inlocuieste prin altceva. dupa aceasta scena. intocmai ca excitatia senzoriala exterioara.

a reunit pe crestetul sau coroanele a trei tari. Ar fi un rezultat apreciabil sa putem face asemenea afirmatii despre toate visele. Evenimentele din care se compune visul au cel mai adesea forma vizuala. pentru ca tot va trebui sa-l imbracam din nou in piele’. Visul reproduce o conversatie pe care ea o avusese aproape aidoma cu sotul ei in ziua care a precedat visul.’. Visele sunt adesea lipsite de sens. cu care fac cativa pasi impreuna. Oare excitatiile dau vreo explicatie acestui fapt? In vis este vorba in fond de excitatia pe care am resimtit-o? Dar de ce este visul vizual. Sa ne oprim putin si sa vedem daca nu cumva acestea din urma nu ne permit sa le explicam pe celelalte. poate ca vom reusi mai mult facand apel la deosebirile care le separa. singularitatea lor psihica. iar in ceea ce priveste factorii care determina visele absurde si nebunesti. explica ea grandoarea si enigmele sale? Este posibil ca excitatiile exterioare si interne care actioneaza in timpul somnului asupra omului sa nu serveasca decat la declansarea visului. pe cand excitatie oculara nu declanseaza vise decat in cazuri extrem de rare? Deoarece caracterele comune tuturor viselor nu sunt de nici un ajutor pentru explicarea acestora. al unei doamne. ma intalnesc cu domnul X. cel dintai. Stim numai ca ne aflam in fata unei 27 . ne aflam deocamdata in ignoranta. In majoritatea viselor nu intalnim nici un fapt in legatura cu starea de veghe. limpezi. Doua doamne si un domn se aseaza la masa mea. fara a ne revela nimic din esenta sa. cetoase. La care ea raspunde: ’E inutil. rezonabile. Celalalt caracter comun tuturor viselor. Ma duc apoi la restaurant. Dar aceasta imprejurare istorica epuizeaza oare continutul piesei. Celalalt fragment al visului nu constituie o reminiscenta directa. La inceput sunt contrariat si nu vreau sa-i privesc. iar pe de alta parte nu ofera nici un punct de sprijin pentru cercetari ulterioare. In final ridic ochii si constat ca sunt foarte eleganti. Sotul ei o intreaba: ’N-ar trebui sa acordam pianul?’. Ce concluzii desprindem din aceste doua vise sobre? Ca in anumite vise putem regasi reproducerea unor evenimente din starea de veghe sau a unor episoade legate de aceste evenimente.Interpretarea Viselor suirii pe tron a unui rege care. In continuare vom reda un vis rational care apartine unui tanar : ’Plimbandu-ma pe strada Karntner. este pe de o parte foarte greu de inteles. pe unde trece in mod obisnuit si ca se intalnise intr-adevar cu domnul X. Iata un alt vis de acest gen . absurde. dar se aseamana intr-o anumita masura cu un eveniment petrecut cu cativa ani mai inainte. Autorul visului remarca in legatura cu aceasta ca in seara precedenta el se aflase cu adevarat pe strada Karntner. dar sunt si vise pline de sens.

ca sa spunem asa. ci mai curand de reprezentari: stim ca imaginam. adesea incepand cu a doua copilarie. Dar intotdeauna visatorul in cauza. pe care nu trebuie totusi sa-l utilizam fara precautie.Interpretarea Viselor probleme. primul loc este ocupat de visele erotice. aceste vise nu au nici o legatura cu starea de somn. semnificatia sa este clara. ca nu vedem ci gandim. altele sunt mentinute. limbajul. dezvoltate pana la stadiul unor istorii complicate si adaptate conditiilor schimbatoare ale vietii. Sunt scene si evenimente in care egoismul. fenomene foarte generale care se observa atat la persoanele sanatoase. iar in ceea ce priveste al doilea caracter comun. Dar adesea sesizam si la barbati trebuinta erotica si pe fundalul acesta toate succesele si ispravile erotice ale acestor visatori nu au ca scop decat cucerirea admiratiei si favorurilor femeilor. dar ele persista uneori pana la adanci batranete. ne vine un ajutor dintr-o directie pe care nu am luat-o in considerare. La tineri domina visele de ambitie. Impotriva oricarei asteptari. cu timpul si poarta marca care atesta influenta noii situatii. Ceea ce distinge in mod deosebit aceste productii imaginare este faptul ca au primit denumirea de ’vise cu cohii deschisi’ si efectiv ele nu prezinta nici unul din cele doua caracteristici comune viselor propriu zise. cat si la bolnavi si pe care oricine le poate cerceta pe sime insusi. este eroul viselor sale in stare de veghe. direct sau prin identificare manifesta cu altcineva. 28 . la femei. care isi canalizeaza intreaga ambitie in succesele amoroase. Limbajul care nu datoreaza nimic hazardului. atunci cand. Unele dintre ele sunt abandonate dupa o scurta perioada de timp. ambitia. nici de halucinatii. ci constituie ca sa spunem asa. Aceste vise se observa la varsta care precede pubertatea. nevoia de putere sau dorintele erotice ale persoanei care viseaza astfel isi gasesc satisfacerea. nuvele sau piese de teatru. nu este vorba nici de perceptii. anumite travestiri sau abrevieri autorul operelor de imaginatie creeaza situatii pe care le plaseaza in romane. un sediment al cunostiintelor acumulate. Continutul acestor produse ale imaginatiei este dominat de o motivatie foarte transparenta. Ele constituie materia prima a productiei poetice. Ele tin pasul. si dispar la varsta adulta. Asa cum o arata numele lor. Pe langa aceasta. ca in cazurile pe care le-am prezentat anterior. pentru a fi inlocuite. cunoaste ’visele in stare de veghe’: acestea sunt produse ale imaginatiei. visele in stare de veghe sunt foarte variate si au o soarta variata. caci tocmai imprimandu-le viselor in stare de veghe anumite transformari. dar si de ce si in ce scop reproduce visul cutare eveniment cunoscut intamplat cu totul recent. Dorim sa stim nu numai ce inseamna visul.

Freud).G. Acest mecanism psihologic se realizeaza printr-o elaborare inconstienta a gandirii preconstiente(S. Travaliul oniric consta in transformarile continutului latent in continut manifest sau in imagini onirice.consta in transferul unei incarcaturi afective a unui obiect catre un alt obiect de substitutie sau deplasarea sensului obiectului primar catre un altul. b) Deplasarea.Interpretarea Viselor Acestea si-au primit numele probabil datorita faptului ca.Jung distinge cele doua forme de vis amintite mai sus: visele mici si visele mari. Pentru C.G. Imaginile onirice provin din transformarea figurativ-simbolica a continutului latent al visului(pulsiuni refulate. Freud urmatoarele: a) Condensarea-aglutinarea. Mecanismele care participa la realizarea acestui proces sunt dupa S.consta in formarea unor imagini noi din elemente disparate. 29 . Pornind de la aceste date. Se mai poate ca aceasta asemanare de nume sa se intemeieze pe un caracter psihic pe care inca nu-l cunoastem. cu caracter simbolic. pe care il cautam. nu trebuie considerate ca fiind mai reale decat visele propriu-zise. reprezentat prin imaginile onirice propriu-zise. complexe ideoafective. reprezentand semnificatia continutului manifest . sursa continutului latent al viselor il reprezinta temele arhetipale sau complexele individului.Jung. arhetipuri. sensul imaginilor din cursul visului. iar procesul prin care acestea se transforma in continut manifest se numeste travaliu oniric. Este posibil de asemenea sa fim indreptatiti sa dam prea mare importanta acestei asemanari de nume. in ceea ce priveste raporturile lor cu realitatea. oferite de experienta anterioara a individului. Acest continut al viselor este compus din doua elemente si anume: a) Continutul manifest. etc). Structura visului Orice vis este constituit din imagini care sunt reunite in scenarii de complexitate diferita in raport cu tematica lor de referinta. asa cum i se infatiseaza ele persoanei care viseaza b) Continutul latent. fiind in relatie directa inteligibila cu motivele care stau la baza lor. C.

ireale.Freud spune ca orice vis in curs de formare impune. d) Simbolizarea. ambele constituind o realitate diferita de cea a lumii obiective externe. imagine care are ca rol transportarea tensiunii intrapsihice din inconstient in afara acestuia. neobisnuite. unii autori au emis teza conform careia visul si continutul acestuia se pot apropia din punct de vedere tematic de delir si de continutul gandirii delirante. date de o transformare a personalitatii individului de factura patologica. fie lichidarea unui conflict. fabuloase sau terifiante. Interpretarea viselor in psihanaliza se face dupa mai multe tehnici. Bazandu-se pe considerentele mai sus mentionate. Ceea ce remarca visul este fie satisfacerea unei pulsiuni. 30 . etc. e) Neomorfizarea. pe cand delirul are la origine o alterare a aparatului logic al gandirii in planul organizarii sale manifest-formale si motivatia unui continut latent.Interpretarea Viselor c) Dramatizarea. Este inconstestabil faptul ca atat visul cat si delirul sunt expresia unei realitati sufletesti diferite de cea externa. La baza visului stau pulsiunile. inexistente in realitate dar care exprima formal-concret sensurile noi pe care le exprima starile de tensiune conflictuala ale inconstientului intr-o maniera alegoricosimbolica. fiecare exprimand o anumita conceptie referitoare la om si suflet. cu concursul inconstientului. complexele si arhetipurile inconstientului.consta in crearea unor imagini simbolice noi. Semnificatia si interpretarea viselor S. Nu trebuie insa identificate aceste doua forme de experiente subiective sufletesti. concrete. Ne vom referi in continuare la doua dintre metode si anume: metoda lui Freud si metoda lui Jung. inlaturarea unei indoieli. ceva anume din partea Eului.consta in formarea unei idei abstracte printro imagine cu o mare incarcatura afectiva.consta in extragerea esentialului si in redarea sau reprezentarea schematica sau stilizata a imaginilor onirice.

visul este un tip particular de Gestalt. Din acest punct de vedere am preferat sa deosebim urmatoarele categorii: a) Visele compensatorii.Jung distinge urmatoarele parti ale visului: 1) Expunerea actiunii 2) Personajele 3) Climatul actiunii sau intriga 4) Solutia actiunii onirice Toate aceste elemente ale dramei onirice se desfasoara extrem de rapid si ele impun o observatie si o atentie deosebite din partea analistului. 31 . b) Visele conflictuale sau visele care au o tematica conflictuala legata de situatii de viata ale individului care-l pun in imposibilitatea de a se manifesta liber sau care dimpotriva readuc in prim-plan conflicte pe care acesta nu le poate rezolva si care-l domina. prin metoda liberei asociatii de catre subiectul condus de psihanalist. etc. C. care prin desfasurarea lor refac o situatie dezagreabila sau chiar o experienta esuata din viata individului prin aportul unei reparatii compensatorii. In sensul acesta. continutul manifest al visului apare ca un veritabil limbaj purtator de sens. tendinte refulate. Intelesul acesta este cel care luand forma continutului latent cuprinde conflicte.G.Interpretarea Viselor 1. individuale cat si cele mari. universale. visele se pot decupa in elementele lor componente. 2.G.Freud Metoda lui S. In raport cu continutul lor tematic. Astfel. o totalitate mai mult sau mai putin realizata in intregime analoaga unei drame.Freud de interpretare a viselor consta in descifrarea semnificatiei continutului latent.Jung Pentru C. visele pot fi de mai multe feluri. Metoda lui S. grupandu-le in scenarii dupa schema unei drame clasice. cu caracter simbolic al visului. atat cele mici. dorinte. Metoda lui C. simptome nevrotice.Jung. In consecinta.G.

fiind legate de o problematica supraindividuala. in special in plan moral. Bolnava a dezvoltat o averistate in raport cu tendintele sexuale agresive ale sotului sau. IV. cazul bolnavei L. legate de experiente speciale ale bolnavului psihic sau ale unor persoane cu tulburari clinice latente. Acestea. agresivitate si pericol. torturand persoana si fiind legate in special de trairi anterioare sau de situatii de amenintare. visele bolnavei constituie un material extrem de pretios care ajuta la intelegerea schimbarii personalitatii 32 . e) Visele absurde sunt vise aparent inexplicabile. au o tendinta bizar-terifianta din punct de vedere emotional-afectiv toate avand ca centru de referinta agresivitatea sexuala a sotului bolnavei. cu o puternica incarcatura anxioasa.Interpretarea Viselor c) Visele penibile. alcoolic si psihopat sadic. cu care era obligata sa aiba raporturi sexuale de factura perversa. d) Cosmarele sunt vise terifiante. Separate de simptomatologia clinica mentionata sunt visele bolnavei. pentru a exemplifica aspectele mai sus mentionate. Din punct de vedere psihanalitic. catastrofa. contrare modului de a gandi si de a actiona ale individului . redata intr-o maniera simbolica extrem de complexa si de o mare varietate. Ele sunt legate de situatii conflictuale care au generat stari complexuale. Studii de caz Vom analiza in continuare cateva vise ale unor bolnavi pishici. care a luat tabloul clinic al unei schizofrenii paranoide. de o incarcatura simbolica extrem de complexa si de greu de descifrat. au rolul de a satisface Eul individual si de a descarca intr-o forma sublimata inconstientul de tensiunea pulsiunilor sale acumulate. primejdie. cu caracter anxios. extrem de frcvente. f) Visele profetice sunt vise cu caracter de premonitie care au la baza lor materialul arhetipal ce este depozitat in sfera inconstientului colectiv si care redau intr-o forma simbolica deosebit de complexa framantarile individului sau ale grupului social al acestuia.E. Toate visele. al carei tablou clinic s-a dezvoltat in relatie directa cu conflictele frecvente dintre aceasta si sotul sau. in special de inferioritate sau de culpabilitate.B. indiferent de forma lor. De pilda.

pisica a dat nastere la patru pisoi. deosebit de semnificative in sensul celor mentionate mai sus. A treia scena(3).Interpretarea Viselor acesteia. ne-o prezinta pe bolnava gravida cu pisoii. iar nasterea bucala ca pe un fenomen de conversiune prin care este exprimata starea de dezgust si de repulsie a bolnavei legata tot de perversiunile sexuale ale sotului ei(relatii orale). In cea de-a doua scena(2). Visul este extrem de interesant si cu o mare semnificatie simbolica. Visul intitulat de bolnava Nasterea pisicilor este un cosmar desfasurat in patru scenarii. a trairilor sale legate de traumele sexuale si a reprezentarii onirice a acestora. In cele doua gauri ale sanilor. 33 . acesti patru pisoi au intrat in corpul bolnavei pe care lau traversat. avand ca tema traumatismele sale psihosexuale. care reproduce intr-o maniera simbolica starile conflictuale ale acesteia. care s-au fixat doi in abdomen si doi in regiunea dorsala. Vom prezenta in continuare doua dintre visele bolnavei. bolnava ii expulzeaza pe gura cu suferinta si dezgust. In cea de-a patra scena (4). fixarea acestora in abdomen si in regiunea dorsala cu raportul sexual vaginal si cel anal la care este supusa bolnava de catre sotul ei. In acest cadru identificam pisica cu persoana agresiva a sotului bolnavei. In prima scena(1). dupa maturarea pisoilor. pisoii cu lichidul seminal. cate doi in fiecare san. bolnava dezbracata este atacata de o pisica care ii zgarie si ii devoreaza sanii.

neliniste interioara sub forma unor cenestopatii difuze. Bolnavul acuza cefalee. Acest vis reproduce angoasa bolnavei legata de incest in care concentreaza agresivitatea sexuala si fizica a sotului ei. este internat pentru alcoolism cronic. visul acesta este centrat in special pe obiectul psihotraumatismului. I. Spre deosebire de visul precedent. insomnii. un monstru cu patru maini si patru picioare pe care-l priveste. cu cel de-al treilea picior sa aiba contact sexual cu mama sa. el va dori. Talentat la desen. barbat de 35 de ani.Interpretarea Viselor Nasterea pisicilor Al doilea vis al aceleiasi bolnave este intitulat Monstrul si se situeaza pe aceeasi linie a viselor simbolice cu semnificatie legata de traumatismele psihosexuale si agresivitatea sotului ei. topograf intr-o intreprindere miniera. Planul desenului este impartit in doua sectoare de o linie oblica. somn nelinistit populat de cosmaruri. la care travaliul oniric este organizat in scenarii strict delimitate si cu o succesiune ordonata.. stare permanenta de anxietate. bolnavul a reprodus. in cursul spitalizarii mai multe din visele sale. Acestea redau intr-o forma 34 .M. In zona din stanga a desenului este reprodus monstrul despre care bolnava spune: Copilul incepe sa creasca rapid. In zona din dreapta este prezentata bolnava care a dat nastere pe gura a unui copil anormal. cu nivel cultural mediu.

frica acestuia de alcool si pericolul iminent la care este expus. amenintat de obiectele care simbolizeaza consumul de alcool ( canile). Prima secventa il infatiseaza pe bolnav in interiorul casei sale.Interpretarea Viselor simbolica continutul conflictual legat de starea clinica actuala a bolnavului. Visul intitulat Dezastrul reda cu o mare incarcatura anxioasa. 35 . de care acesta se apara acoperindu-si ochii. A doua secventa exprima sfarsitul inevitabil al acestei experiente patologice: moartea. Visul se desfasoara in doua secvente.

In tabloul clinic al bolnavei se remarca o stare de nesiguranta de sine. este internata pentru tulburari nevrotice aparute in urma unor grave conflicte conjugale cu sotul ei. femeie de 33 de ani. tensiune anxioasa. strapuns de o sageata in inima. Visul Pana-Alba este imaginea simbolica a nevoii de protectie din partea unui partener ideal. fiind expresia unor conflicte psihice profunde legate de traumele psihosexuale.B.Interpretarea Viselor Spre deosebire de visele bolnavei L. In analiza viselor specialistii noteaza o anumita organizare secventiala. complexele dar si elementele compensatorii. visele au caracterul unor cosmaruri al caror obiect este clar exprimat si de al carui pericol bolnavul este terorizat: consumul de alcool. izolare. Aspectul are in vedere gandirea logica. Prin obloanele trase vedeam cum razboinicii se apropie si am inceput sa trag cu prastia. S-a ordonat retragerea. Mi s-a spus ca a cazut eroic. Simteam ca ne paste un pericol. Nu aveam arme si cum pe masa erau niste carti de joc am avut ideea confectionarii unor arme.C. Am taiat fasii numai popii. irational. Visul are numeroase simboluri:  Potecile unei paduri cu vegetatie luxurianta. a spus ca el este Pana-Alba si ca vrea sa ma ajute. Acestea se pot vedea din urmatoarele exemple..viata bolnavei. licentiata in filologie. cu vocea joasa. am impaturit fasiile taiate si cu ajutorul unor elastice am facut un fel de prastie. A indicat un fel de cabana in care mam refugiat. 36 . Dintr-un desis a aparut un barbat frumos. acestea desfasurandu-se sub forma unor scenarii onirice succesive. sentimentul nerealizarii si al esecului in viata de familie. impodobit cu pene multicolore in jurul capului. De fapt visele reproduc in mod secvential conflictele inconstiente ale bolnavului. Bolnava relateaza astfel visul: Mergeam pe potecile unei paduri cu vegetatie luxurianta. Deodata din departare au inceput tam-tamurile si atunci am stiut ca sunt pieile-rosii..E. fara o legatura inteligibila intre ele. Am plecat de la cabana cu convingerea ca nu-l voi mai vedea pe Pana-Alba . Aceste aspecte se regasesc in visele sale Pana-Alba si Pescuitul cu pisica. lipsa de protectie. adesea cu un caracter aparent absurd.. tendintele acestuia. frustrarile. care au o mare incarcatura simbolica. E. cu arcul in mana si care.M. Cel care era lovit in frunte cadea mort. in cazul bolnavului I.

Am aruncat si eu undita cu rama. relatia sa cu barbatul care ii ofera pisica.  Colegul. destindere. Am prins pisica vie de capatul sforii si am aruncat-o in apa. desenator tehnic cu nivel cultural mediu. Ne-am intors si in spatele nostru era un lac.V. salvator.  Lacul.  Pisica.  Cabana. Fericita.rigoarea cotidiana. Asteptam liftul cu mai multi colegi de birou.Interpretarea Viselor  Ne paste un pericol. Era foarte atasata in copilarie de tatal ei.  Pana-Alba.nesiguranta si insatisfactia vietii.  Rama.. a norocului.transferul propriilor probleme asupra adversarului. anularea complexului de inferioritate.  Cartile de joc.imaginea idealizata a barbatului catre care aspira.  Sageata si moartea lui Pana-Alba. protector. care revine.solutia salvarii. constrangerea.realizarea dorintei sublimate a relatiei cu barbatul.  Prastia. Mama era 37 .simbolul agresivitatii. Interpretarea simbolica a acestui vis este urmatoarea:  Liftul. M.  Pestele. femeie de 30 de ani.sacrificarea salvatorului Visul Pescuitul cu pisica are semnificatie simbolica compensatorie in raport cu esecul familial legat de conflictele cu sotul ei.  Pescuitul. Imediat. oferit de salvatorul Pana-Alba. Atunci un coleg s-a oferit sa-mi dea o pisica cu care voi pescui mai multi pesti.spatiu deschis posibilitatilor si surprizelor. pe marginea caruia se gaseau mai multi pescari. Am tras undita si pisica tinea cu dintii si ghearele un peste de toata frumusetea. dar nu am prins nimic.complex de inferioritate. dar fiind multe persoane inaintea noastra ne-am plictisit si cineva a propus sa pescuim.activitate libera.barbat amabil. prezinta importante tulburari nevrotice legate de o situatie oedipiana nerezolvata. am repetat operatia si de fiecare data pisica imi scotea cate un peste. undita a inceput sa trepideze.simbolul sigurantei. obligativitatea.

Mi-a venit atunci ideea sa merg la o baba care stia sa ghiceasca sa o intreb daca mai erau sanse de salvare. Visul este o scena simbolica de regresiune. M-am gandit mult la tatal meu care daca traia si era sanatos. sa fie linistit. Am ajuns la o casa necunoscuta unde era un copil bolnav. atat de suparata incat daca m-ar fi intrebat daca vreau sa mor i-as fi raspuns bucuroasa ca da. echilibrat. legata de o situatie oedipiana nerezolvata a bolnavei. brutalizari fizice. daca va trai acest copil. de repulsie fata de sotul ei. Al doilea vis al bolnavei este in relatie directa cu conflictele sale de ordin conjugal. mi-a cerut un pahar cu bere apoi s-a culcat langa mine in pat si m-a imbratisat. dar pentru tine nu gasesti timp niciodata? Gasesti ca esti prea fericita? De sotul dumitale nu vei scapa niciodata. Eram tare suparata. pe care o refuza. Tematica simbolica a visului este clara:  Rau. legaturi extraconjugale ale sotului. L-am visat pe tatatl meu. frigiditate. Pentru M.Interpretarea Viselor deosebit de severa. fiind perceput adesea ca un complice. El trebuie sa fie ceva care sa semene a parinte-prieten-sot. L-am visat ca a venit la mine si s-a asezat pe marginea patului. declansata de conflictele conjugale cu sotul ei si reintoarecerea compensatorie la persoana tatalui.simbolul drumului in viata.  Copilul bolnav-simbolul situatiei conflictuale din propria casa.. 38 . tandru. de la care are ceva de invatat. Era tare trist. o batea adesea. podul. Am primit urmatorul raspuns: Cum iti gasesti timp sa alergi sa te interesezi de toti. care este decedat.V. Intrebandu-l ce doreste. Tulburarile nevrotice apar la scurta vreme dupa casatorie si sunt legate de conflicte de ordin emotional-afectiv.simbolul familiei sale. Treceam un rau foarte lat peste un pod.  Casa necunoscuta. viata mea ar fi decurs cu totul altfel. Aceste aspecte apar in cateva dintre visele bolnavei. Ma privea cu multa duiosie si afectiune. in timp ce tatal o ocrotea. sotul ideal este un om superior. Fii mai egoista si cauta sa-ti aranjezi singura fericirea in viata. pe care le redam in continuare. Apare o stare de anxietate. respectiv familia sa. asa cum se poate vedea in continuare.

 Fii mai egoista. Visul este reactia din timpul somnului la acest eveniment din starea de veghe. Spre a intelege aceste vise. usor inteligibile si sunt totusi. dupa cum ne este permis sa speram.simbolul Supra-Eului si al cenzurii. Cu toate acestea. drept rasplata. In anumite imprejurari. nici de aplicarea unei tehnici speciale. ni-l explica. Nu trebuie sa chestionam copilul care isi povesteste visul. Prin analiza acestor vise infantile putem foarte usor si cu multa certitudine sa obtinem asupra naturii visului lamuriri care. Durata calatoriei i se paruse prea scurta. Un baietel in varsta de 22 de luni este insarcinat sa ofere cuiva. nu avem nevoie nici de analiza. se vor dovedi decisive si universal valabile. dar si al unui Alter-Ego care se revolta fata de atitudinea bolnavei de acceptare a propriilor situatii conflictuale. in ciuda promisiunii ca el insusi va primi ca recompensa cateva cirese. ea nu vrea sa paraseasca vaporul si se pune pe un plans amar. coerente.compensarea conflictelor prin intarirea propriului Eu. gasim o serie de vise care prezinta un caracter pe care il putem numi infantil si din care putem regasi eventual mostre si la copii mai in varsta. in chip incontestabil. a). Sa citam cateva exemple care vor servi drept baza pentru concluziile noastre ulterioare. In momentul debarcarii. si se cunosc vise apartinand unor copii intre 5-8 ani care prezinta deja toate caracterele viselor de la varste mai inaintate. clare. vise. 1). un cosulet cu cirese. VISELE COPIILOR Visele copiilor sunt scurte. O fetita de 3 ani si 3 luni face prima sa calatorie de mare. chiar de timpuriu. Exista intotdeauna un eveniment care petrecandu-se in ziua care precedeaza visul. dar trebuie sa-l completam printr-o relatare privind viata copilului. b). A doua zi dimineata el povesteste ca a visat ca ’He(r)mann a papat toate ciresele’. daca ne limitam cercetarile la varstele cuprinse intre inceputurile posibil de cunoscut ale activitatii psihice si al patrulea sau al cincilea an de viata. El o face in mod vadit fara nici o tragere de inima. A doua zi 39 .Interpretarea Viselor  Baba care ghiceste. chiar si la persoanele adulte putem observa vise de un tip absolut infantil. Deformarea viselor se observa si la copii. neechivoce.

Ori de cate ori se zarea un munte. Continutul manifest si ideile latente se confunda si coincid in aceste vise. 4). Excursia incepuse intr-o dispozitie vesela. In visele copiilor nimic nu ne indica actiunea unor astfel de excitatii somatice. cu ajutorul ocheanului. Deci el luase parte la excursie in vederea acestei vizite. dar a doua zi dimineata. Un baietel de 5 ani si 3 luni este dus intr-o excursie la Escherntal. Devenea tot mai taciturn pe masura ce primea raspunsuri negative si sfarsi prin a nu mai scoate nici un cuvant. aceste vise ale copiilor nu sunt lipsite de sens: ele reprezinta acte psihice inteligibile. Aceasta nu constituie insa un motiv ca sa abandonam explicatia etiologica a viselor prin excitatie. Ne putem numai intreba cum am omis la inceput ca somnul poate fi tulburat de excitatii nu numai corporale ci si psihice. visele fiind cu totul inteligibile si usor de cuprins dintr-o singura privire. Deformarea nu constituie deci un caracter natural al visului. In ceea ce priveste amanuntele. stingerea 40 . 3). asupra acestui aspect. anume ca pentru a se ajunge la cabana se urca timp de 6 ore o scara in trepte. dar nu stim cu ce rezultat. complete. nevoalata. De la locuinta sa din Aussee se vedea foarte bine muntele Dachstein si. Dupa cum vedem. Stim totusi ca somnul adultului este cel mai adesea tulburat prin excitatii psihice intrucat ele impiedica realizarea conditiei psihice a adormirii. Copilul se straduise adesea sa o zareasca. o dorinta nesatisfacuta. Au crezut cu totii ca este obosit. o tristete. Visul insceneaza realizarea directa. El auzise vorbindu-se ca Hallstatt se afla la poalele muntelui Dachstein. c). el se referi la unul despre care auzise vorbindu-se mai inainte.Interpretarea Viselor dimineata ea povesteste: ’Noaptea eu am fost cu vaporul pe mare’. nici o eroare nu este posibila. copilul intreba: ’E muntele Dachstein?’. refuzand sa ia parte la o mica ascensiune spre o cascada. Visul infantil este o reactie la un eveniment al zilei care lasa in urma sa regret. se putea distinge Simonyhitte. Trebuie sa intregim aceasta povestire. Aceste 3 vise sunt suficiente pentru toate lamuririle pe care le-am putea dori. a acestei dorinte. 2). care il interesa foarte mult. el povesti vesel: ’Am visat ca asta noapte am fost la Simonyhitte’. Visele copiilor nesuferind nici o deformare. in apropiere de Hallstatt. curiozitatea fiind foarte mare. nu cer nici un efort de interpretare. spunand ca acel voiaj durase timp mai indelungat decat sustinea copilul.

dar ceea ce putem afirma inca de pe acum. O alta caracteristica. Gresim crezand ca fara vise am fi dormit mai bine. departe de a fi un factor de tulburare a somnului.Interpretarea Viselor oricarui interes pentru lumea exterioara. ne-ar fi trezit cu siguranta. La copil. In calitate de reactie la excitatia psihica. o deformare a gandirii latente a visului: este transformarea gandului in eveniment trait in vis. realizarea dorintei constituie continutul visului: aceasta este una dintre caracteristicile fundamentale ale visului. sa facem drumul invers al acestei mici transformari. Pornind de aici. fratele meu trebuie sa se restranga. atunci fragmentul de vis: il vad pe fratele meu inchis intr-o lada ar trebui sa fie tradus nu prin fratele meu se restrange ci prin as dori ca fratele meu sa se restranga. fara ajutorul visului nu am fi dormit deloc. pe care il apara impotriva a ceea ce este susceptibil sa-l tulbure. In interpretarea visului. atat de simple. este data de dorinta nesatisfacuta la acre el reactioneaza prin vis. Din cele doua caracteristici generale ale visului pe care le-am reliefat. As dori sa calatoresc pe mare : aceasta este dorinta excitant a visului. Calatoresc pe mare: acesta este continutul visului. in realitate. persista deosebirea intre ideea latenta si continutul manifest. Daca ar fi adevarat ca apare aici una din caracteristicile cele mai generale ale visului. prin scandalul lor nocturn. Adultul nu adoarme deoarece exita sa-si intrerupa viata activa. aceasta va lasa insa intacta cealalta caracteristica a visului. El nu poate evita sa ne prilejuiasca anumite tulburari. 5). Deci pana si in visele copiilor. asa cum i se reproseaza. Numai ca urmare a unor cercetari aprofundate si cuprinzand un material faptic abundent vom putea demonstra ca excitantul visului trebuie sa fie intotdeauna o dorinta si nu o preocupare. 41 . perturbatoare de somn. aceasta excitatie psihica. 6). activitatea sa legata de lucrurile care il intereseaza. visul este protector al somnului. consta in aceea ca visul nu exprima simplu un gand. trebuie intai de toate. asa cum paznicul de noapte este obligat sa faca el insusi zgomot urmarindu-i pe acei care. Tocmai lui ii datoram putinul somn de care ne bucuram. visul trebuie sa aiba drept functie indepartarea acestei excitatii. un proiect sau un repros. nu mai putin constanta. Prin ce mijloc dinamic se achita visul de aceasta functie? Este un lucru pe care inca il ignoram. Dorinta este excitantul visului. ci reprezinta o dorinta realizata sub forma ueni manifestari psihice halucinatorii. in asa fel ca somnul sa poate continua. vom ajunge la drumul cel mai scurt la concluzii asupra functiei visului. cea de a doua are sansa cea mai mare de a fi acceptata fara opozitie.

7). al caror continut manifest nu prezinta nici un raport cu persistenta unei dorinte din timpul zilei. asadar cu dorinta care tinde staruitor la satisfacerea sa: de fapt pana in prezent nu cunoastem alta excitatie psihica susceptibila sa tulbure somnul. Avem o satisfacere partiala si o suprimare partiala a ambelor componente. posibile in conditiile starii de somn. nu apartin in realitate decat unei anumite categorii si unui anumit numar de vise. o epuizeaza printr-un fel caracteristic de traire. Deci si visul ar rezulta dintr-un compromis. Insusi limbajul curent pare a presupune faptul ca principala caracteristica a viselor consta in satisfacerea unor dorinte. Deci este vorba de a sti daca caracteristicile generale pe care ni le ofera visele copiilor sunt mai stabile. incercam o dorinta care se cere a fi satisfacuta. La acesta din urma distingem o tendinta perturbatoare si o tendinta perturbata. o inlocuim cu excitatia psihica. aceste impliniri de dorinte sunt numai ganduri si nu iau niciodata forma de fenomene halucinatorii ale vietii psihice. Satisfacandu-ne dorinta. ca daca evenimentele traite in vis nu sunt decat reprezentari transformate. carora am inceput prin a le atribui o importanta generala. Asemenea vise au suferit o deformare considerabila. Daca n-ar exista decat vise infantile. aceste vise in stare de veghe nu sunt altceva decat impliniri ale dorintelor ambitioase si erotice dar desi viu reprezentate. este mentinut aici tocmai cel mai putin sigur. din cele doua caracteristici principale ale visului. fara a recurge la asociatia libera. Astfel. daca ele apartin si viselor mai putin transparente. deci vise in stare de veghe nocturne. fara a face sa intervina inconstientul. pe cand celalalt dispare. sarcina noastra dusa la bun sfarsit. fara sa mai fie nevoie sa interogam pe autorul visului. 8).Interpretarea Viselor in loc de a reproduce pur si simplu excitatia. Sa spunem in treacat. Cat despre tendinta perturbatoare. ceea ce nu ne permite sa ne 42 . problema noastra ar fi solutionata. Avand in vedere cele doua caracteristici ale visului putem relua comparatia intre acesta si actul ratat. atunci intelegem ca desfasurarea visului are ca efect suprimarea excitatiei nocturne si satisfacerea dorintei. deoarece epica viselor in stare de veghe implica si ea satisfacerea de dorinte si se manifesta ca atare numai in scopul acestei satisfaceri. In timp ce dormim. continuam sa dormim. Aceeasi schema se aplica visului. In cazul visului tendinta perturbata nu poate fi alta decat tendinta de a dormi. o indeparteaza. iar in actul ratat ca atare vedem un compromis intre aceste doua tendinte. o suprima. el depinzand de starea de somn si nefiind realizabil in starea de veghe. In realitate. S-a constatat in repetate randuri ca acele caracteristici.

Interpretarea Viselor
pronuntam imediat asupra lor. De asemenea, prevedem ca pentru a explica aceasta deformare vom avea nevoie de tehnica psihanalitica de care ne-am putut dispensa cu prilejul obtinerii cunostiintelor referitoare la visele copiilor. Exista totusi un grup de vise nedeformate care, ca si visele copiilor, apar ca impliniri ale unor dorinte. Sunt acele vise care, pe tot parcursul vietii sunt provocate de imperioase trebuinte organice: foame, sete, nevoile sexuale. Ele constituie asadar impliniri de dorinte efectuate ca reactie la excitatii interne. Vom folosi drept exemplu tabloul Visul detinutului al lui Schwind, expus la Galeria Schack din Munchen, care nu poate avea alt continut decat tema evadarea. Ceea ce este excelent sesizat este ca evadarea trebuie trebuie sa aiba loc pe fereastra, pentru ca pe acolo a patruns raza de lumina care a pus capat somnului captivului. Gnomii cocotati unul peste altul reprezinta pozitiile succesive pe care ar trebui sa le ia detinutul spre a ajunge pana la fereastra. In toate celelalte vise, cu exceptia viselor copiilor si a celor de tip infantil, deformarea, asa cum am spus, constituie un obstacol in calea noastra. N-am putea afirma ca si acestea reprezinta impliniri de dorinte, cum suntem inclinati sa credem; continutul lor manifest nu ne dezvaluie nimic in legatura cu excitatia psihica ce le sta la origine si ne este peste putinta sa dovedim ca si ele tintesc la indepartarea sau la anularea acestei excitatii. Aceste vise trebuie interpretate, adica talmacite, deformarea lor trebuie inlaturata si continutul lor manifest inlocuit prin continutul lor latent: numai atunci vom putea sa judecam daca datele valabile pentru visele infantile sunt valabile si pentru toate celelalte vise, fara exceptie. Cenzura visului Studiul viselor copiilor ne-a dezvaluit geneza, esenta si functia visului. Visul este un mijloc de suprimare a excitatiilor (psihice) care tulbura somnul, aceasta suprimare facandu-se cu ajutorul satisfacerii halucinatorii a unor trebuinte. In ceea ce priveste visele adultilor, nu am putut explica decat un singur grup, cuprinzand indeosebi pe acelea pe care le-am calificat drept vise de tip infantil. Cand ne aflam in prezenta unui vis de un alt gen, admitem, ca urmare a diverselor aprecieri si prin analogie cu conceptia despre actele ratate, ca el constituie un substitut deformat al unui continut care ne este recunoscut si la care trebuie sa-l raportam.
43

Interpretarea Viselor
Deformarea operata de vis este ceea ce il face straniu sau incomprehensibil. Vrem sa stim mai multe lucruri in acest sens: mai intai care este originea sa, dinamismul sau; apoi functia pe care o indeplineste si in sfarsit modul in care actioneaza. Putem spune in consecinta, ca deformarea operata de vis este produsul travaliului psihic care se desfasoara in vis. Vom face referire in continuare la visul unei doamne in varsta, foarte cultivata si stimata. Acest vis nu a fost supus analizei. Referenta pretindea ca pentru persoanele care se ocupa de psihanaliza, el nu are nevoie de nici o interpretare. Autoarea visului insasi nu l-a interpretat, dar l-a judecat si l-a condamnat ca si cum ea ar fi fost capabila sa-l interpreteze. Iata de exemplu cum s-a pronuntat ea in aceasta privinta:’si cand te gandesti ca acest vis atat de oribil si de stupid a fost visat de o femeie de 50 de ani, care zi si noapte nu are decat grija copilului sau!’. Si acum iata acum visul referitor la asistenta amoroasa...’Ea se duce la spitalul militar nr1. si ii spune plantonului ca doreste sa vorbeasca cu medicul sef caruia vrea sa-i ofere serviciile sale pentru spital. Spunand acestea, ea subliniaza in asa fel cuvantul servicii incat subofiterul observa indata ca este vorba de servicii intr-ale amorului. Vazand ca are de a face cu o doamna in varsta, dupa ce ezita putin, o lasa sa treaca. Dar in loc de a ajunge la medicul sef, ea nimereste intr-o incapere larga si intunecoasa, in care o multime de ofiteri si medici militari stau in jurul unei mese lungi. Ea se adreseaza cu oferta sa unui medic primar, care o intelege de la primele cuvinte. Iata textul discursului ei, asa cum l-a pronuntat in vis: ’Eu, ca si multe alte femei si fete tinere din Viena suntem gata sa... cu soldatii, ofiterii, fara deosebire...’. la aceste cuvinte ea aude (tot in vis) un murmur. Dar expresia, cand jenata, cand malitioasa, care apare pe fetele ofiterilor, ii confirma ca toti cei de fata o luau cat se poate de serios. Doamna continua:’Stiu ca hotararea noastra poate sa para bizara, noi o luam insa cat se poate de in serios. Soldatul aflat pe front nu este intrebat daca vrea sa nu sa moara’. Urmeaza o perioada lunga de tacere penibila. Medicul primar o ia de mijloc si ii spune: ’Scumpa doamna, se presupunem ca am ajuns la aceasta...’(murmure). Ea se desprinde din imbratisarea lui, gandindu-se ca si el e la fel cu toti ceilalti, si raspunde:’Dumnezeule, eu sunt o femeie in etate si s-ar putea ca niciodata sa nu ma aflu in aceasta situatie. Pe de alta parte totusi, o conditie trebuie indeplinita: va trebui sa se tina seama de varsta, nu va trebui ca o femeie in varsta si un tinerel...(murmure); ar fi
44

Interpretarea Viselor
oribil’. Medicul primar: ’Va inteleg perfect!’. Cativa ofiteri, printre care se afla unul care i-a facut curte in tinerete, izbucnesc in ras si doamna isi exprima dorinta de a fi condusa la medicul sef, pe care il cunoaste, ca sa puna lucrurile la punct. Dar, spre marea ei mirare, constata ca nu cunoaste numele acestui medic. Cu toate acestea, medicul primar ii arata politicos si respectuos, o scara de fier, in spirala si stramta, care duce direct la etajele superioare si ii recomanda sa urce pana la etajul doi. Pe cand urca, se aude un ofiter spunand: ’E o hotarare colosala, fie femeia tanara sau batrana. Toate respectele mele’. Cu constiinta de asi implini o datorie, ea urca o scara interminabila. Acelasi vis s-a repetat de doua ori in interval de cateva saptamani, cu unele modificari( cu remarca doamnei) cu totul neinsemnate si absurde. Acest vis se desfasoara ca o fantezie diurna; el denota o remarcabila continuitate si unele detalii de continut ar fi putut sa fie clarificate, daca s-ar fi aratat vreo grija pentru asemenea lamuriri, ceea ce nu s-a intamplat. Pentru noi cel mai important si cel mai interesant fapt este ca visul prezinta anumite lacune, nu in rememorare, ci in continut. In trei randuri continutul este ca si epuizat; discursul doamnei fiind de fiecare data intrerupt printr-un murmur. Cum visul nu a fost supus nici unei analize, propriu-zis nu avem dreptul sa ne pronuntam cu privire la sensul sau. Exista totusi aluzii, ca aceea implicata in cuvintele servicii intr-ale amorului ,care indreptatesc unele concluzii, dar in special fragmentele de discurs care preced murmurul au nevoie de completare, ceea ce nu se poate face decat intr-un singur sens bine determinat. Procedand la restituirile necesare, constatam ca, spre a-si indeplini o indatorire cetateneasca, autoarea visului este gata sa-si puna propria persoana la dispozitia soldatilor si ofiterilor, pentru satisfacerea trebuintelor lor erotice. Aceasta fantezie nu se exprima insa in vis. Tocmai acolo unde contextul pare sa implice confesiunea, aceasta e inlocuita in continutul manifest printr-un murmur indiscret, ea apare sters sau este suprimata. Uneori cenzura nu se exercita asupra unor pasaje incredintate tiparului. Autorul, prevazand ca anumite pasaje se vor lovi de obstacolul cenzurii, le-a atenuat in prealabil, le-a modificat usor sau s-a multumit sa atinga in treacat sau sa faca pur si simplu aluzie la ceea ce avea, ca sa spunem asa, in varful penitei sale. Ziarul nu apare in acest caz cu spatii albe, insa anumite perifraze si obscuritati va vor dezvalui cu usurinta eforturile pe care autorul le-a facut ca sa evite interventia cenzurii oficiale.
45

Acest sacro egoismo al visului sigur ca nu este lipsit de legatura cu tendinta noastra din somn. omise sau acoperite de murmur. sunt inainte de toate manifestari ale unui egoism fara margini si fara scrupule. indecente din punct de vedere etic. Dar. Aceste dorinte cenzurate si care primesc in vis o expresie deformata. plasandu-ne mai intai din punct de vedere al instantei insasi reprezentate de cenzura. au fost si ele victima unei cenzuri.Interpretarea Viselor Sa retinem aceasta analogie. In acest caz putem afirma ca acestea sunt tendinte blamabile. afirmand ca ori de cate ori ne gasim in prezenta unui element oniric foarte sters. Noi sustinem ca pasajele din discursul doamnei. Cautarea placerii. Putem merge chiar mai departe. aproximatii. libidoul ei fiind in mod incontestabil dirijat catre fiul ei). ca sunt lucruri la care nu indraznim sa gandim sau la care nu gandim decat cu oroare. de naiv am putea spune. tendintele impotriva carora este dirijata cenzura viselor trebuie descrise. le recunoaste ca fiind ale sale. Ori de cate ori continutul manifest prezinta lacune. nu exista vis in care eul autorului visului sa nu joace rolul principal cu toate ca el stie foarte bine a se disimula in continutul manifest. Tendintele prin care se exercita cenzura sunt acelea pe care autorul visului. insa intr-un mod atat de fatis. care consta tocmai in detasarea de orice interes fata de lumea exterioara. De altfel. Cel mai adesea. Dorim sa cercetam prin intermediul caror tendinte si impotriva caror tendinte se exercita cenzura. femeia asupra tatalui si fratelui(visul doamnei in varsta de 50 de ani era si el incestuos. trebuie incriminata interventia cenzurii visului. acelora condamnate de mult de educatia noastra estetica si acelora care contrazic toate regulile de restrictie morala. estetic si social. pe cand altele au lasat amintiri clare si distincte. nedeterminat si indoielnic. simtindu-se de acord cu ele. ca in visul de care ne ocupam aici. Aceatsa se manifesta rar. trebuie sa admitem ca aceasta a suferit actiunea cenzurii. in judecata sa din starea de veghe. Pofte pe care le credem straine naturii umane se dovedesc destul de puternice ca sa provoace 46 . isi alege obiectele fara a intalni nici o rezistenta si isi alege de preferinta obiectele interzise. Eul eliberat de orice piedica morala cedeaza tuturor cerintelor instinctului sexual. ci si obiecte carora acordul unanim al umanitatii le-a conferit un caracter sacru: barbatul isi indreapta alegerea sa asupra mamei si surorii. isi alege nu numai femeia altuia. ceea ce numim noi libido. Ne referim direct la o cenzura a visului. aceasta cenzura se exercita dupa cea de-a doua modalitate. aluzii la gandurile autentice. careia trebuie sa-i atribuim un anumit rol in deformarea operata de vise. impunandu-si atenuari.

simbolurile realizeaza intr-o oarecare masura idealul vechii si popularei interpretari a viselor. Vom spune inainte de toate ca in calitate de talmaciri stabile. Raportului constant existent intre elementul unui vis si talmacirea sa ii dam numele de raport simbolic. iar studiul mai aprofundat al visului ne permite intr-adevar sa constatam ca si alti factori participa pe langa cenzura la producerea acestui fenomen. Dorintele de razbunare. fara a putea spune care sunt acestea. inconstiente. departe de a simboliza orice. liber. Un asemenea tur de forta este magulitor pentru interpret si il impune fata de autorul visului. Cand cunoastem simbolurile uzuale ale viselor. Dar nu ajunge o comparatie oarecare pentru ca acest raport sa se stabileasca. Ele ne permit. Simbolistica este 47 . Nu tot ceea ce poate fi comparat cu un obiect sau proces apare in vis ca simbol al acestui obiect sau proces. Am stabilit ca elementul unui vis este poate fi fata de substratul acestuia ceea ce este partea fata de intreg. ca sa zicem asa. a dori moartea persoanelor celor mai iubite. elementul insusi fiind un simbol al gandirii inconstiente a visului. interpretarile intrepinse in stare de veghe dovedesc ca nici cenzura nu pare a fi destul de severa fata de aceste dorinte. Esenta raportului simbolic consta intr-o comparatie. Ura isi croieste drum liber. Presupunem ca aceasta comparatie cere anumite conditii.Interpretarea Viselor vise. in anumite circumstante. si ca de asemenea poate fi o aluzie referitoare la acest substrat sau reprezentarea sa figurata. surori sunt departe de a fi manifestari exceptionale in vise. el constituie o relaxare binefacatoare fata de efortul penibil la care obliga interogarea autorului visului. visul. il putem talmaci. Simbolistica Visului Am stabilit ca deformarea care ne impiedica sa intelegtem visul este efectul unei cenzuri care isi exercita activitatea impotriva dorintelor inacceptabile. sa interpretam un vis fara a mai chestiona pe autorul acestuia. Dar. fireste. adesea putem interpreta un vis fara nici o dificultate. Simbolistica constituie capitolul cel mai interesant al teoriei viselor. personalitatea autorului visului. Aceste dorinte cenzurate par sa urce dintr-un adevarat infern. frati. Pe de alta parte. care de altfel nu ar fi capabil sa adauge nimic la simbol. nu alege in acest scop decat anumite elemente ale ideilor latente ale visului. nu am sustinut ca cenzura ar fi singurul factor care produce deformarea. parinti. conditiile in care el traieste si trairile care au precedat visul.

copiii. fara a sti nimic in legatura cu ea. ca insusi autorul visului sa n-o cunoasca si sa nu se foloseasca de ea. simbolurile care le desemneaza sunt 48 . goliciunea prin haine si uniforme. normala a persoanei umane ca intreg. frati sau surori. sinistre. Trebuie sa convenim de asemenea ca notiunea de simbol nu este inca net delimitata. moartea. cand angoasa. care dorea sa-i atribuie o importanta de prim ordin . ca ea se confunda adesea cu aceea de substituire. Moartea iminenta este inlocuita in vis prin plecare. Ne aflam aici in fata unei disproportii remarcabile. In afara de acestea. ca ea se apropie chiar si de notiunea de aluzie. care au ca simboluri mici animale. visele in care figureaza parintii se desfasoara intr-o atmosfera de pietate. al organelor genitale. In unele simboluri. Obiectele care isi gasesc in vise o reprezentare simbolica sunt putin numeroase. Parintii au ca simboluri imparatul si imparateasa. nasterea si alte cateva lucruri. Acest fapt a fost recunoscut deja de Scherner.Interpretarea Viselor astfel limitata din toate directiile. ar fi ciudat ca asociatia sa nu ne faca sa o descoperim. al relatiilor sexuale. prin anumite prevestiri obscure. Exista insa altele in legatura cu care suntem obligati sa ne intrebam unde trebuie sa cautam factorul comun. Este domeniul vietii sexuale. fie ca scoatem pe cineva din apa sau ca suntem noi scosi. parintii. Casa este aceea care constituie singura reprezentare tipica. Adesea ne vedem in vis alunecand pe fatada caselor. insecte. Se vede aici cum se pierd pe nesimtite granitele dintre cele doua genuri de reprezentari: simbolurile si aluziile. incercand in timpul acestor descinderi cand placere. In acest fel. cu alte cuvinte ca intre acea persoana si autorul visului exista o relatie paternitate/maternitate. reprezinta femei. Corpul uman in ansamblul sau. de care ne putem agata. daca simbolul este o comparatie. acelea cu balcoane. regele si regina sau alte personaje respectabile. Abandonand aceasta enumerare mai degraba saraca. Nasterea este aproape intotdeauna reprezentata de o actiune in care apa este principalul factor: visam fie ca ne aruncam in apa sau ca iesim din apa. acel tertium comparationis al presupusei comparatii. vom aborda un domeniu ale carui obiecte si continut sunt reprezentate de o simbolistica extrem de bogata si variata. Majoritatea simbolurilor din vise sunt simboluri sexuale. autorul visului sa nu se arate nicidecum dispus sa recunoasca respectiva comparatie atunci cand ii este infatisata. fratii. Pe cand continuturile simbolizate sunt putin numeroase. comparatia care le serveste de baza este evidenta. Casele cu peretii netezi reprezinta barbati. Mai putin tandre sunt visele in care apar copii. al actelor sexuale. ba mai mult. de reprezentare.

adica revolverul. El face din organul sexual insasi esenta persoanei si o pune sa zboare. Visul dispune pentru organele sexuale ale omului. Nu mai putin inteligibila este reprezentarea membrului masculin prin obiecte din care curge un lichid: robinet. umbrele. Printre simbolurile sexuale masculine mai putin inteligibile. Dintre psihanalisti. vom cita reptilele si pestii. a creat reprezentarea simbolica cu ajutorul baloanelor. dar mai ales faimosul simbol al sarpelui. Asemenea obiecte se intalnesc cel mai frecvent in simbolistica viselor si interpretarea lor nu prezinta nici o dificultate. pot patrunde in interiorul unui corp producand raniri: arme ascutite de toate felurile cum ar fi cutite. mult mai expresiv. spade. In ceea ce priveste aparatul genital al barbatului. avand toate aproape aceeasi valoare. in intregul sau. Insusirea deosebita pe care o are acesta de a invinge gravitatia. pilele pentru unghii. In cosmarurile fetelor. urmarirea de catre un om inarmat cu un cutit sau cu o arma de foc joaca un rol esential. Dar visul cunoaste si un alt mijloc. Partea principala a aparatului genital masculin si cea mai vrednica de interes pentru ambele sexe. izvoare tasnitoare ca si prin alte obiecte susceptibile de alungiri. prezinta importanta simbolica indeosebi numarul sacru trei.Interpretarea Viselor extraordinar de numeroase. pistoale si in mod deosebit arma care prin forma sa se preteaza in mod special la aceasta comparatie. creioanele. De ce palaria si mantaua au capatat aceeasi semnificatie? Nu este usor sa ghicim acest lucru. ibrice. stalpi. de a simboliza erectia. adica: bastoane. ciocanele si alte instrumente sunt incontestabil reprezentari simbolice ale organului sexual masculin depinde de o conceptie simpla legata de acest organ. in urma experintelor sale care constau in a da bratelor si picioarelor in timpul somnului pozitii artificiale. ca si penisul. insusire care formeaza o parte a fenomenului erectiei. avioanelor si chiar a dirijabilelor Zeppelin. creioanele cu mina mobila. pumnale. isi gaseste substitutele simbolice mai intai in obiectele care ii sunt asemanatoare prin forma. P. arbori. apoi in obiecte care. dar semnificatia lor simbolica este inconstestabila. in asa fel ca fiecare obiect poate fi exprimat prin simboluri multiple. etc. dar chiar si un experimentator atat de impartial ca Mourly-Vold a ajuns la aceleasi concluzii. sabii sau chiar arme de foc cum ar fi pusti.Federn este acela care a stabilit aceatsa interpretare cu ajutorul unor dovezi cu neputinta de respins. Faptul ca tocurile de scris. cum ar fi lampile cu suspensor. In sfarsit 49 . de o multime de reprezentari pe care le putem numi simbolice si in care cel mai adesea este evident factorul comun al comparatiei.

intre altele prin cantatul la pian. ale coprului feminin.etc. cum ar fi mana sau piciorul. Dintre animale. simbolul acesta semnifica in mod cert castrarea. coborarea brusca. pe cand impozantul mecanism al aparatului genital al barbatului este simbolizat sub forma tuturor felurilor de masini complicate. gropi. chiar si in vis.. paduri. piersici.usa si portal devenind la randu-le simboluri care desemneaza orificiul genital. Aparatul genital al femeii este reprezentat in mod simbolic prin toate obiectele a caror caracteristica consta in aceea ca circumscriu o cavitate in care poate fi introdus ceva: mine. Putem cita. lazi. biserica si capela. cu stanci. gura ca simbol al orificiului vaginal si. Satisfactia sexuala obtinuta fara concursul unei persoane de sex opus este simbolizata prin tot felul de executii muzicale. cum ar fi lemnul si hartia. Mai au semnificatie simbolica anumite materiale. fructe in general. mai mari. ca raportandu-se la aceasta categorie. persoanei iubite. extractia unei masele. ca de exemplu faptul de a fi zdrobit de un automobil. Unele simboluri ca dulapuri. dintre edificii. privita ca o pedeapsa pentru masturbare. activitatile ritmice ca dansul. vase si sticle.Interpretarea Viselor ne putem intreba daca substituirea organului sexual masculin printr-un alt membru. cuptoare si mai ales camere se raporteaza mai degraba la uter decat la aparatul genital propriu-zis. Trebuie considerati ca facand parte din aparatul genital sanii care. dulciurile servesc adesea la simbolizarea palcerii sexuale. echitatia. smulgerea unei ramuri sunt reprezentari subtil simbolice ale onanismului. Topografia complicata a aparatului genital al femeii determina adesea reprezentarea acestuia sub forma unui peisaj. melcii si scoicile sunt incontestabil simboluri feminine. greu de descris. ascensiunea ca si accidentele violente. ca si obiectele facute din aceste materiale ca masca si cartea. Sa mai citam dintre organele corpului. pesteri. isi afla reprezentarea simbolica in mere. buzunare. apa. Simbolul camera se include aici in acela de casa. Alunecarea. Simbolurile destinate sa reprezinte in mod special raporturile sexuale sunt mai putin numeroase in vise decat s-ar crede. ca si celelalte emisfere. cufere. trebuie considerata de asemenea ca fiind simbolica. 50 . O reprezentare cu totul deosebita este caderea unui dinte. al unui tufis. Vaporul face si el parte din aceasta serie. Pilozitatea zonelor genitale la cele doua sexe este reprezentata in vis sub aspectul unei paduri. Un alt simbol interesant al aparatului genital al femeii este reprezentat de ladita cu bijuterii: giuvaer si comoara sunt dezmierdarile adresate.

In limba 51 . cutia sunt exceptate de utilizarea simbolica bisexuala. Or. care inseamna materie. completand aceasta cercetare cu cateva consideratii referitoare in special la simbolurile al caror factor comun ramane obscur. Si una si alta comporta multe aspecte care contrazic asteptarile noastre. Incepand nu cu ceea ce reprezinta simbolul. mantaua serveste la desemnarea unui barbat. Lenjeria alba. Alteori. Cuvantul german Holz( lemn) ar avea aceeasi radacina cu cuvantul grecesc óɕŋ. Un simbol obscur de acest gen este palaria. hainele. formele corpului. ci cu simbolul insusi. apoi a instinctelor rele. Toate acestea raman de neinteles atat timp cat nu suntem la curent cu dezvoltarea reprezentarilor sexuale ale oamenilor. materie bruta. este in chip manifest un simbol masculin. nume care i-a fost dat de portughezii care au descoperit-o. stanca sunt simboluri ale organului sexual masculin. un simbol masculin desemneaza o parte a aparatului genital feminin. Dar adesea se intampla ca un cuvant generic sa sfarseasca prin a desemna un obiect particular. ca reprezentare a aparatului genital al femeii. de altfel simbolurile cele mai frapante. Fructul nu desemneaza copilul. dar uneori si feminina. uniformele sunt simboluri destinate sa exprime goliciunea. vom trece in revista domeniile din care au fost imprumutate simbolurile sexuale. si invers. daca nu chemam in ajutor lingvistica comparata. Muntele. poate orice acoperamant de cap in general. papucul desemneaza simbolic organele genitale ale femeii. o fetita sau un baietel. gradina un simbol frecvent al organului sexual feminin. arma. Animalele salbatice servesc la reprezentarea in primul rand a oamenilor pasionati. nu vom reusi sa intelegem ratiunea care a facut din el un simbol al maternitatii. Tot asa. cu toate ca adesea dintr-un alt punct de vedere decat cel sexual. Mugurii si florile semnaleaza organele genitale ale femeii si in special virginitatea. deoarece ea era pe atunci acoperita de paduri. ci sanul. Multe simboluri desemneaza un organ genital in general: acesta este cazul simbolurilor in care apare un copil mic. a patimilor. constatam faptul incredibil ca deosebirile sexuale sunt adesea abia schitate in reprezentarile simbolice. In ceea ce priveste lemnul. pantoful. Am mentionat deja peisajul. cu semnificatie in gen masculina. In consecinta. panza sunt in general simboluri feminine. exista in Atlantic o insula numita Madera. Cravata care atarna pe piept si care nu este purtata de femei. al feminitatii.Interpretarea Viselor Utilizarea si talmacirea acestor simboluri sunt mai putin simple decat sar crede initial. In anumite cazuri aceasta ambiguitate a simbolurilor poate sa nu fie decat aparenta. ca buzunarul.

aceasta ultima calatorie a mortului a devenit o realitate. si care la randu-i inseamna materie in general. fiecare mamifer. pe de alta parte. descind din animale acvatice. facem din aceasta persoana mama. exista obiceiul de a i se raspunde. Fiecaruia dintre noi. In miturile privitoare la nasterea eroilor. fara a sti poate ca s-a folosit astfel de un simbol sexual. mama. mama. Cand visam ca ne-a salvat o persoana de la inec. Mai sunt apoi numeroasele exemplare din cartea mortilor care. ceea ce vrea sa spuna ca te nasti sau esti nascut. supuse de O. marturiseste a fi chiar mama acestuia. o persoana care a salvat un copil din apa. Cartile sfinte ale evreilor sunt intesate de expresii imprumutate din simbolistica sexuala. In Noul Testament se spune: femeia este un vas fragil. Etimologistii sunt aceia care au facut verosimila presupunerea ca vaporul este o reprezentare simbolica a femeii: substantivul Schiff (vapor) care servea initial pentru 52 . expresii care nu au fost intotdeauna intelese exact si a caror interpretare a facut loc multor neintelegeri. fie si numai o singura data in viata. analoage acelora care se manifesta in vis. Toti cunoscatorii vechilor mituri stiu cat de importanta era reprezentarea unei calatorii in imparatia mortii in religia Egiptului antic. scufundarea in apa si salvarea din apa joaca un rol predominant. Deci tocmai aceasta straveche conceptie s-a perpetuat in folosirea simbolului lemn pentru femeie. De altfel. ca ea a plecat intr-o calatorie. i s-a intamplat. Plecarea simbolizeaza in vis moartea.Interpretarea Viselor portugheza Madeira inseamna tocmai lemn. Simbolistica sexuala nu este nici ea proprie doar visului. Naterea este cu regularitate exprimata in vis printr-o relatie cu apa: te scufunzi in apa sau iesi din apa. sa mearga cu impolitetea pana acolo incat sa trateze o femeie drept lada batrana . Rank a stabilit ca este vorba aici de reprezentarile simbolice ale nasterii.Rank unei analize comparate. De cand locurile de ingropaciune au fost separate de locuinte. adica in lichidul amniotic din uterul mamei si a se naste inseamna pentru el a iesi din apa. fiecare om isi petrece prima faza a existentei sale in apa. Materia din care e facut un lucru este ca un fel de mama a acestuial. inclusiv stramosii omului. Recunoastem in cuvantul madeira cuvantul latin materia usor modificat. Or cuvantul materia este un derivat de la mater. Acest simbol poate fi considerat ca punand in evidenta o dubla legatura cu adevarul transformismului: pe de o parte toate mamiferele terestre. daca este vorba despre o persoana raposata. insotea mumia in acest voiaj. sau pur si simplu o mama. in mit. atunci cand un copil cere vesti despre o persoana pe care n-a mai vazut-o de mult. ca un Baedecker.

Melissa. simbolistica din toate celelalte domenii nu este in mod necesar si exclusiv sexuala. expresie voalata. prin caderea sau scoaterea unui dinte: intr-adevar. nimic nu este mai putin indicat decat sa ataci intreaga problema pornind de la vis. antropologia ne ofera un pandant la aceasta reprezentare. este reprezentarea onanismului. In al treilea rand. dupa ce si-a ucis din gelozie femeia iubita. amintindu-i lui Periandru ca el isi bagase painea intr-un cuptor rece. citim ca in unele regiuni ale Germaniei se spune despre o femeia care a nascut: i s-a surpat cuptorul. moarta si-a dezvaluit prezenta.S. publicata de F. nu corespunde numai semnificatiilor vulgare ale acestui act. iar simbolistica viselor nu este decat un mic sector al acestuia. potrivit istoricului Herodot. pe cand alte triburi.Interpretarea Viselor a desemna un vas de argila. sau mai curand a castrarii considerate ca pe o pedeapsa pentru acest pacat. De unde provine cunoasterea acestor raporturi simbolice? Limbajul curent nu ne furnizeaza decat o parte infirma a acesteia. In Anthropophyteia. destinata sa desemneze un act pe care nici o alta persoana nu-l putea cunoastea. ci are si numeroase analogii mitologice. sau nu le regasim decat ici-colo. stim ca unele triburi primitive de pe continentul african practica circumciziunea ca ritual al puterbatii (spre a celebra intrarea tanarului in varsta virilitatii). Domeniul simbolicului este extrem de intins. In al doilea rand aceste raporturi simbolice nu apartin propriu-zis autorului vislui si nu caracterizeaza doar travaliul care are loc in cursul viselor. pe cand in vise simbolurile servesc 53 . ca reprezentare simbolica a onanismului. Numeroasele analogii pe care le pot oferi alte domenii sunt cel mai adesea ignorate de autorii viselor. multe dintre ele nu le regasim in alte domenii. Smulgerea unei ramuri. Cand. In plus. a conjurat umbra acesteia sa-i dea vesti despre sine. tiranul. pandant pe care putini il cunosc. nu ar fi in realitate decat o modificare a cuvantului Schaff (strachina). cat despre simbolurile din vise. Dar ceea ce este cu totul deosebit. chiar vecine cu cele dintai. Multe simboluri folosite in alt mod nu se manifesta in vis sau nu apar decat rareori. Faptul ca cuptorul este simbolul femeii si al uterului ne este confirmat de legenda greceasca privitoare la Periandru din Corint si consoarta sa. inlocuiesc circumciziunea prin extractia unui dinte. prin care aceste raporturi ajung sa se exprime.Kraus si care constituie o mina de informatii fara egal pentru ceea ce priveste viata sexuala a popoarelor.

Trebuie insa sa retinem ideea ca exista raporturi deosebit de stranse intre simbolurile veritabile si viata sexuala. spre a se fixa definitiv in domeniul muncii. cuvantul s-a detasat de semnificatia sa sexuala. chiar si daca cenzura viselor nu ar exista. Interesul sexual s-a transferat astfel in domeniul muncii. Este evident ca nu putem raspunde acestor intrebari cat timp nu ne ocupam decat de simbolistica viselor. Acelasi lucru s-a petrecut si la generatiile ulterioare care. prezinta atatea simboluri legate de viata sexuala. Un lingvist. Munca era efectuata in comun. prin trecerea de la reprezentarea simbolica la alta forma de reprezentare.Interpretarea Viselor aproape in exclusivitate la exprimarea obiectelor si raporturilor sexuale. l-au aplicat unui gen nou de munca. S-ar spune ca omul primitiv nu s-a resemnat sa munceasca decat facand din aceasta echivalentul si substitutul activitatii sexuale. acre pastreaza ceva din aceste vechi conditii de viata. Primele sunete articulate au servit la comunicarea ideilor si la chemarea partenerului sexual. ale carui lucrari sunt independente de psihanaliza. In acest fel cuvantul lansat in cursul muncii in comun avea doua sensuri. de o importanta contributie. obiectele care au purtat altadata aceleasi nume ca obiectele legate de sfera si viata sexuala ar aparea astazi in vise in calitate de simboluri din aceasta sfera si din aceasta viata. dezvoltarea ulterioara a radacinilor limbii a insotit organizarea muncii in comunitatea umana primitiva. pentru ca si in acest caz am avea de rezolvat problema talmacirii limbajului simbolic al visului in cel al gandirii noastre din starea de veghe. Am spus ca. Cel de-al patrulea punct de vedere ne readuce la punctul de plecare si ne orienteaza in directia care ne este trasata. dupa ce au nascocit un cuvant nou cu semnificatie sexuala. 54 . a sustinut ca trebuintele sexuale au jucat un rol dintre cele mai importante in geneza si dezvoltarea limbii. celalalt munca activa. Beneficiem de curand.Sperber( din Upsala). Simboluri initial sexuale vor fi capatat ulterior o alta utilizare. Daca ipoteza pe care am schitat-o este exacta. Raportul simbolic ar fi supravietuitorul vechii identitati de cuvinte. care fusese asimilata cu acest act. Acest lucru nu este nici el usor de explicat. cu privire la aceste raporturi. ea ne deschide o posibilitate de a intelege simbolistica viselor. de ce in general armele si uneltele slujesc de simboluri masculine. viosul nu ne-ar fi mai inteligibil. de a intelege de ce visul. fiind acompaniata de cuvinte si expresii ritmic repetate. unul acre exprima actul sexual. pe cand tesaturile si obiectele casnice sunt simboluri feminine. aceasta schimbare de destinatie antrenand degradarea lor treptata. H. Putin cate putin.

complicarea raporturilor intre elementele visului latent si acelea ale visului manifest.Interpretarea Viselor Simbolistica este deci un al doilea factor de deformare al viselor. totusi cenzura isi are aici partea sa de contributie. Condensarea mai are ca efect tulburarea. de exemplu prin alegerea expresiei verbale pentru o idee data. Condensarea se efectueaza printr-unul din urmatoarele trei procedee: 1) Unele elemente latente sunt pur si simplu eliminate. in asa fel ca putem obtine o interpretare aparent satisfacatoare a unui vis. un element manifest poate sa corespunda simultan mai multor elemente 55 . Am putea sa-i atribuim mai degraba cauze de ordin mecanic sau economic in procesul oniric. Efectele condensarii pot fi absolut extraordinare. Cu toate ca condensarea obscurizeaza visul. Putem insa presupune ca este confortabil pentru cenzura sa se slujeasca de simbolistica. decat fragmente din anumite 3) Elementele latente care au trasaturi comune se regasesc fuzionate in visul manifest. nu avem totusi impresia ca ea ar fi un efect al cenzurii. Procesul de elaborare oniric este puternic angrenat in producerea acestor structuri compozite. Condensarea poate uneori lipsi. Elaborarea Visului Primul efect al procesului de elaborare al unui vis consta in condensarea acestuia din urma. adica niciodata nu se intampla ca visul manifest sa fie mai intins decat visul latent si sa aiba un continut mai bogat. independent de cenzura. avand prin aceasta si posibilitatea unei interpretari de ordin superior. In acest fel. fiind usor de demonstrat ca trasaturile comune care constituie conditia formarii lor sunt create in mod intentionat acolo unde acestea lipsesc. Nu se observa niciodata contrariul. 2) Visul manifest nu contine ansambluri ale visului latent. aceasta urmarind acelasi scop: sa faca visul bizar si de neinteles. dar ea in general exista si de aceea este considerabila. Vrem sa spunem prin aceasta ca continutul visului manifest este mai redus decat acela al visului latent. ca el reprezinta in consecinta un fel de traducere abreviata a acestuia. Ea face posibila reunirea intr-un vis manifest a doua serii de idei latente cu totul diferite.

Un al doilea efect al procesului de elaborare onirica consta din deplasare. Dar deplasarea prin aluzie care are loc in vis se sustrage acestor doua limitari. stim . situatie in care reliefam un element in dauna multor altora: ne aflam a ceva cu totul diferit si mult mai complicat. ci prin ceva mai indepartat. Constatam de asemenea. pe ambiguitatea de sensuri pe care o are un cuvant. Cenzura viselor nu-si atinge scopul decat daca izbuteste sa faca de negasit drumul ce duce de la aluzie la substratul ei. nici o selectie calauzita de o anumita regula. intre altele. nici ceea ce s-ar putea numi o inlocuire prin reprezentare. el inlocuieste aceasta asociatie de continut prin una exterioara putin uzitata. in consecinta ea este cifrata. fara a respecta conditia asociatiei intre continuturi. trase de par. un element latent este inlocuit nu printr-unul din propriile sale elemente constitutive. Inlocuirea printr-o aluzie exista si in gandirea noastra in stare de veghe. ca atunci cand nu reproducem decat consoanele unui cuvant omitand vocalele.Interpretarea Viselor latente. Aici aluzia nu prezinta decat rapoturi cu totul exterioare si foarte indepartate de elementul pe care il inlocuieste. In gandirea in stare de veghe aluzia trebuie sa fie usor inteligibila si trebuie sa avem intre aluzie si gandirea veritabila un raport de continut. Travaliul de elaborare onirica opereaza deci o transcriptie cu totul neobisnuita a ideilor viselor. dupa cum un element latent poate participa la mai multe elemente manifeste: este vorba deci despre un fel de incrucisare. si cand vrem sa ajungem la elementul vizat. o transcriptie care nu este nici o traducere cuvant cu cuvant sau semn cu semn. cuvantul de spirit si-ar rata total efectul daca nu am putea parcurge fara dificultate drumul de la aluzie la obiectul acesteia. dar cu o anumita diferenta. mai putin important. Deplasarea se exprima in doua feluri: in primul rand. Din fericire. 56 . etc. Cuvantul de spirit se serveste adesea de o aluzie. ca ideile care apar in legatura cu un element manifest nu trebuie utilizate treptat. Adesea trebuie asteptat ca intregul vis sa-si fi gasit interpretarea. deci printr-o aluzie. in ordinea succesiunii lor. in cursul interpretarii unui vis. in asa fel ca visul apare altfel centrat si straniu. interpretarea aluziei lasa impresia unui cuvant de spirit ratat sau a unei explicatii fortate. El respecta totusi in mod riguros conditia inteligibilitatii. accentul psihic este transferat de pe un element important pe un altul. in al doilea rand. bazata pe o similitudine tonala. despre aceasta avem unele cunostiinte prealabile. ca acest fenomen este in intregime opera cenzurii viselor.

multe idei isi conserva forma proprie si apar ca atare sau in calitate de cunostinte in visul manifest. ele sunt exclusiv efectul cenzurii si trebuie 57 . Este evident ca acest rezultat nu este usor de obtinut. imaginile vizuale nu sunt singura forma pe care o imbraca ideile in vis. In ceea ce priveste persoanele si obiectele concrete despre care este vorba in articolul propus. Spre a va face o idee de dificultatile pe care le prezinta. In general.Interpretarea Viselor Deplasarea de accent constituie un mijloc mai neobisnuit de exprimare a gandurilor. Al treilea efect al procesului de elaborare onirica este. anume daca un element dat s-a manifestat realmente in vis. va va fi usor si poate chiar comod sa le inlocuiti prin imagini. Ne servim adesea de acest mijloc in gandirea din starea de veghe. din punct de vedere psihologic. visul ar fi absurd pentru ca activitatea psihica al carei efect este acesta si-a pierdut orice capacitate de a formula o judecata critica. visul devine absurd de indata ce este exprimata critica cuprinsa curpinsa in insesi ideile visului. Aceasta parte a procesului de prelucrare onirica este cea mai constanta. Urmarind confruntarea intre ideile latente ale viselor si visele manifeste care le inlocuiesc. ca insasi absurditatea viselor are semnificatia sa deosebita. aflam o multime de lucruri la care nu ne asteptam. potrivit conceptiei noastre. Aceasta nu inseamna ca toate elementele constitutive ale ideilor onirice ar suferi aceasta transformare. cel mai interesant. Se poate afirma ca asupra acestei chestiuni opozitia dintre conceptia medicala si conceptia psihanalitica despre vis atinge culmea acuitatii. Nu este insa mai putin adevarat ca imaginile vizuale joaca un rol esential in formarea viselor. daca este exact elementul invocat sau presupus si nu altul. in acest fel aflam. inchipuiti-va ca ati preluat sarcina inlocuirii unui articol de fond politic printr-o serie de ilustratii. adica sa treceti de la scrierea cu semne grafice la scrierea prin semne figurative. spre a produce un efect comic. etc. dar va veti lovi de mari dificultati de indata ce veti aborda reprezentarea concreta a cuvintelor abstracte si a partilor de vorbire care exprima relatiile dintre idei: particule. El consta dintr-o transformare a ideilor in imagini vizuale. pe de alta parte. In cursul activitatii de interpretare aflam. de asemenea. de indata ce s-a formulat judecata ’e absurd’. ceea ce corespunde indoielilor si incertitudinilor atat de des exprimate de autorul visului. conjuctii. nimic din ideile latente ale visului nu corespunde acestor indoieli si incertitudini. Potrivit celei dintai.

insotindu-se cuvantul cu o imagine care reprezenta un om stand in picioare. partial izbutite. inlocuirea a ceva prin contrariul acestuia. Ken insemna initial tare si slab. sunete oranduite intr-o ordine rasturnata. de refulare. insotindu-se cuvantul cu o imagine care reprezenta un barbat chircit. Iata cateva exemple extrase din comparatia intre limbile engleza si germana: Topf (vas. numai dupa intelesul general putem sa decidem alegerea noastra in ceea ce priveste interpretarea. tocmai iepurele il fugareste adesea pe vanator. pentru acelasi sens. Pentru a se evita neintelegerile ce pot rezulta din folosirea unor cuvinte atat de ambivalente. In vis. ca si in alte limbi mai noi. in vis se produc inversari de situatii. In afara de aceasta. 58 . In vechea limba egipteana. in vechea limba egipteana. hurry ( a se grabi)ruhe (odihna). in limbajul vorbit s-a recurs la o intonatie si la gesturi care variaza cu sensul dat cuvantului. Una din constatarile cele mai uimitoare este aceea referitoare la modul in care procesul de elaborare onirica prelucreaza opozitiile care exista in cuprinsul visului latent. antonimele puternicslab. boat (ambarcatiune)-tub. ca si cum totul s-ar petrece intr-o lume rasturnata. capabil sa exprime contrariul sau. Se scria deci Ken-tare. este posibil sa semnifice numai acest contrariu. Cunoastem deja inversarea sensului. de raporturi intre doua persoane. Inversiunile de acest gen se produc in vis in mai multe feluri. Stim deja ca elementele analoage ale materialului latent sunt inlocuite in visul manifest prin condensari. Aceasta explica de ce nu apare in vis reprezentarea. etc. adesea se intampla ca acelasi cuvant sa prezinte. dupa cum se scria Ken-slab. care caracterizeaza procesul de elaborare onirica. mare-mic sunt exprimate prin aceeasi radacina. univoca cel putin a lui ’nu’. isi gaseste o fericita analogie in dezvoltarea limbii. clar-obscur. de suprimare. Contrariile sunt tratate in acelasi fel ca si analogiile si sunt exprimate de preferinta prin acelasi element manifest. un element al visului manifest. iar in scriere cuvantul era insotit de un ’determinativ’. Acest mod ciudat de a opera. oala)-pot. adica de o imagine care. O alta particularitate a procesului de elaborare onirica isi gaseste pandantul in dezvoltarea limbii. Astfel. Multi lingvisti au constatat ca in limbile cele mai vechi. sau sa exprime ambele sensuri simultan. insa nu era destinata pronuntarii.Interpretarea Viselor considerate ca fiind expresia unei tentative. Astfel.

Acesta ar fi asadar travaliul de elaborare a viselor. in cursul acestei regresiuni. ele trebuie interpretate incepand cu finalul si sfarsind cu inceputul. visul seamana mai curand cu un mozaic facut din fragmente de diferite pietre cimentate intre ele. dar asezand materialul intr-o ordine adesea absolut incomprehensibila si completand-o acolo unde acest lucru pare necesar. in realitate. mai inante ca in culise sa fi rasturnat focul de arma care trebuia sa-l ucida. in asa fel ca figurile care rezulta nu corespund deloc contururilor originare ale acestor fragmente. de a transforma in imagini concrete. din imagini-amintire privind aceste impresii. a condensa. a supune apoi totul unei 59 . pe de alta parte. toate ideile noastre au ca punct de plecare imaginile concrete. in asa fel ca seria antecedenta sau cauzala ia locul aceleia. unde eroul cade mort teapan. Spre a incheia. Nu trebuie. Ele sunt de asemenea inerente vechilor sisteme de exprimare. Or. ideile latente concepute verbal. Activitatea sa se epuizeaza in efectele pe care le-am enumerat. fazele lor preliminare sunt constituite din impresii senzoriale. sau mai exact. vechilor limbi si scrieri. a efectua o reprezentare plastica. ca si cum visul ar fi conceput ca un tot coerent si ar dispune de o reprezentare pragmatica. materialul lor primar. Procesul de prelucrare onirica imprima deci ideilor o tratare orientata regresiv. o prelucrare secundara a viselor care isi asuma sarcina transformarii intrun tot aproape coerent a datelor celor mai imediate ale visului. sa formulam cateva consideratii suplimentare. Sunt apoi vise in care ordinea elementelor este total intervertita. a deplasa. cu elemente intercalate. nici sa-i acordam o incredere fara rezerve. Aceste particularitati ale procesului de elaborare onirica trebuie considerate drept trasaturi arhaice. evident. si care prezinta aceleasi dificultati in legatura cu unele observatii critice. trebuie sa ne ferim de a incerca sa explicam o parte a visului manifest prin alta. In majoritatea cazurilor. care trebuie sa urmeze in mod firesc. Exista. In procesul de elaborare este vorba. Numai ulterior cuvntele au fost atasate acestor imagini si constituite in idei. Este ca la teatrul de balci. o evolutie retrograda si.Interpretarea Viselor Succesiunea evenimentelor sufera de asemenea o inversiune. in asa fel incat daca cineva vrea sa gaseasca sensul acestora. In general. de preferinta de natura vizuala. sa exageram importanta procesului de elaborare onirica. trebuie sa dispara tot ceea ce dezvoltarea imaginiloramintire si transformarea lor in idei au putut aduce ca achizitii noi.

’In cazul in 60 . acelea pe care le gasim in visul manifest sunt cel mai adesea juxtapuneri de numere. Cat despre femeia care figureaza in a doua imagine. nu a comis niciodata si nu ar fi capabil sa comita un asemenea pacat. Analiza unor vise 1. discursurile auzite sau pronuntate in vise sunt ecouri sau juxtapuneri de discursuri auzite sau pronuntate in ziua in care a precedat visul. concluziile formulate in vise nu sunt niciodata efectele travaliului de elaborare. aparente de calcul. deplasari. Calculele scapa. Procesul de elaborare nu poate compune nici discursuri. suntem tentati sa stabilim intre cele doua imagini o relatie de dependenta temporala. Dar care? Cum el exclude categoric realitatea actului unchiului sau. O femeie im saruta si il mangaie ca pe copilul ei. Desigur exista o legatura intre aceste doua imagini sau idei. cum ar fi evolutia limbii si a gandirii. autorul visului (care este evreu) ne spune ca unchiul sau. cu toate ca este intr-o sambata. Judecatile. de asemenea. prin analogie cu procesul de elaborare onirica. Aceste condensari. In afara de cateva rare exceptii. nu sunt decat rareori expresia unei reflectii asupra visului: cel mai adesea sunt fragmente de idei latente care trec in visul manifest. uimirea. aprecierile critice. om pios. transformari regresive de idei in imagini sunt noutati a caror cunoastere constituie principala recompensa a eforturilor psihanalitice. aceasta este tot ce poate acest proces sa realizeze si nimic in plus.Iata un vis alcatuit din doua imagini succinte: Unchiul celui care viseaza fumeaza o tigara. Travaliul de elaborare onirica este un proces de un ordin cu totul particular. nu-i vine in minte decat mama sa. aceste discursuri fiind introduse in ideile latente in calitate de materiale sau in calitate de excitatii ale visului. ’Visul’ nu este altceva decat rezultatul procesului de elaborare onirica. el este deci forma pe care acest proces o imprima ideilor latente. putem constata raporturi care leaga studiile psihanalitice de alte domenii. caruia nu-i cunoastem inca ceva analog in viata psihica.Interpretarea Viselor elaborari secundare. In legatura cu prima imagine. competentei procesului de elaborare onirica. Pe de alta parte. dupa ce au suferit anumite modificari si o oarecare adaptare reciproca. Este ciudat ca s-a putut abuza de datele psihanalizei pentru a se face aceasta confuzie. total lipsite de sens sau simple copii de calcule existente in ideile latente ale visului.

Numai ca in visul manifest tanara nu apare. ca insasi aceste idei sunt reduse la stadiul de materiale brute si ca sarcina interpretarii este sa reconstituie aceste relatii disparute. 2. altadata el este pe jumatate 61 . cu toate ca este mort. ca sa desparta cainii incaierati.Interpretarea Viselor care unchiul meu. In fata mea stau asezate doua domane in varsta care ma privesc cu un aer batjocoritor. 13 iulie 1910: Spre dimineata am urmatorul vis: Cobor pe bicicleta o strada din Tubingen. in care apar compromisurile cele mai uimitoare intre certitudinea mortii si nevoia de a-l reinvia pe cel decedat. 3. caci imi plac mult animalele si cred ca am surprins cu placere acelasi sentiment si la dansa’. Atunci ma trezesc si. de catva timp indragostit de o fata pe care n-o cunosteam decat din vedere. Mai aflam ca fata de care ii placea era vazuta intotdeauna in tovarasia acelui caine de rasa. pe cand daca ar sti acest lucru el ar muri numaidecat. ma asez pe o treapta si incep sa ma apar impotriva animalului care latra cu turbare. Se poate ca doamnele care radeau de el sa fi fost evocate in locul fetei. intalnind-o adesea pe strada. Simbolurile ne-ar fi aici de putin ajutor. Lamuririle sale ulterioare. chiar in momentul trecerii la starea de somn la cea de veghe. nu sunt suficiente pentru clarificarea acestui aspect. Acesta inseamna ca mangaierile schimbate cu mama constituie un lucru la fel de putin permis ca si faptul de a fuma sambata pentru un evreu pios. Ceva mai departe sar de pe bicicleta. fara a fi avut vreodata ocazia sa ma aproprii de ea. cand un baset negru se precipita indaratul meu si ma musca de calcai. Dar autorul visului ne aduce la cunostiinta urmatoarele: ’Eram. s-ar decide sa puna tigara in gura sambata. fiind mentinut doar cainile care o intovarasea. Cand cineva pierde o ruda pretuita. este ca si cum m-as lasa dezmierdat de mama’. cucernicia intruchipata. As fi fost foarte fericit ca aceasta ocazie sa-mi fi fost data de baset. Am afirmat anterior. caci nu stie ca este mort. lucru care mi s-a intamplat de multe ori. Urmatorul vis apartine unui student la medicina din Munchen. continua sa traiasca. visul imi apare in toata limpezimea. are multa vreme vise ciudate. El adauga ca adesea i s-a intamplat sa intervina. cu multa indemanare si spre marea uimire a spectatorilor. Cateodata disparutul. (Nici muscatura. ca in cursul procesului de elaborare toate relatiile dintre ideile visului sunt suprimate. nici scena care urmeaza nu ma fac sa traiesc vreo senzatie neplacuta). Faptul ca se vede in vis mergand pe bicicleta constituie reproducerea directa a situatiei de care isi aminteste: n-o intalnea pe tanara si cainele ei decat cand era pe bicicleta.

daca in visul manifest a rezultat ceva absurd. atunci cand s-a intors de la inmormantarea tatalui sau.Interpretarea Viselor mort si pe jumatate viu si fiecare din aceste stari se distinge prin semne particulare. Unde sa gasim in general acea tertium comparationis care a facut posibila condensarea pe care o constatam in visul manifest? Trebuie totusi sa avem aici un raport intre tata si dinte. pentru ca nu tot ce tine de dinte se poate aplica tatalui. (Aici visul trece la alte lucruri. in aparenta foarte indepartate). El se lauda ca a dovedit intotdeauna fata de tatal sau un sentiment de piepate conforma cu preceptele religioase. nu s-a plans niciodata. Dar autorul visului relateaza ca. Autorul visului a operat in acest caz o condensare. ca sa-ti extrag leacul’. In continuare. vom fi cu atat mai mirati sa regasim aceasta tema in spatele tututor celorlate fragmente ale continutului visului. trebuie sa ai rabdare. Dar acesta i-a spus: ’Nu face sa-ti scoti dintele. El continua sa traiasca dupa dezgropare si autorul visului face tot posibilul ca sa nu observe aceasta. Nimic surprinzator. Are el dreptate? Nu intru totul. Tocmai aceasta extractie. si s-a dus la dentist. vom reda visul unui om care si-a pierdut tatal de mai multi ani. Dezgroparea sa nu corespunde realitatii. ci partea sa devitalizata. Iti voi pune in dinte ceva care va ucide nervul. deoarece nu dintele trebuie extras. Tata a murit. deoarece autorul visului ne marturiseste ca el stie ca atunci cand visezi ca iti cade un dinte. In consecinta. facand sa fuzioneze la un loc tatal mort si dintele ucis si totusi pastrat. n-a exprimat niciodata dorinta de a vedea terminate toate acestea. ca si despre atitudinea sa fata de acesta. a incercat o durere de dinti. n-a manifestat niciodata nici cea mai mica nerabdare. Boala tatalui a durat mult. tratamentul si ingrijirile l-au costat pe fiu o multime de bani. Autorul visului incepe sa povesteasca despre boala si moartea tatalui sau. corespunde dezgroparii. Si totusi. spune deodata autorul visului. fiul. Tata a murit:o stim. ca 62 . scoate-l’. El voise sa trateze dintele bolnav dupa prescriptia religiei mozaice: ’Daca un dinte te face sa suferi. el. dar el a fost dezgropat si este prost dispus. cum nu corespund realitatii niic detaliile ulterioare ale visului. Stim ca aceasta interpretare populara este inexacta sau ca nu este exacta decat intr-un sens special adica in calitate de butada. Revino peste trei zile. Avem insa aici una din acele numeroase impreciziuni care se constata adesea in vise. aceasta inseamna ca vei pierde pe cineva din familie.

spune sa nu te plangi de cheltuieli si de necazuri. in virtutea unei inversiuni operate de procesul de elaborare. ’El este in viata’ : aceasta idee corespunde tot atat de bine dorintei de reinviere. visate de o tanara femeie in cursul aceleiasi nopti. Dar aceasta propozitie poate ca se raporteaza si la proasta dispozitie prin care copilul care a atins varsta pubertatii isi tradeaza sau se teme sa nu-si tradeze preocuparile sexuale exagerate. Ea traverseaza salonul din apartamentul sau si se loveste cu capul de lustra care atarna de plafon. Lamuririle pe care ea le furnizeaza ne indica cu totul o alta directie. de aceasta data. este deosebit de rafinata avand drept scop sa ne sugereze concluzia ca el este mort. dar in privinta carora se pune intrebarea: de ce visam lucruri atat de indiferente? Vom cita un exemplu de acest gen: trei vise legate unul de altul. capul tau va fi mainepoimanine gol ca o poponeata’. dureroase si costisitoare a acestuia. Dar fraza ’autorul visului face tot posibilul ca (tatal) sa nu observe aceasta’. adica daca ar fi dorit ca moartea sa puna capat existentei inutile. nici o amintire referitoare la vreun eveniment realmente petrecut anterior. Fata de tata voia de asemnea sa procedeze dupa legea care. daca merge tot asa. ca si asigurarii dentistului ca dintele va putea fi conservat. fiind cu totul de inteles faptul ca tanarul face tot ce-i sta in putinta spre a ascunde tatalui viata sa sexuala.Interpretarea Viselor intotdeauna s-a conformat cu strasnicie legii mozaice. proasta dispozitie pe seama tatalui sau. a). Nici o reminiscenta. in continutul visului manifest. Analogia intre cele doua situatii ar fi fost insa mai deplina daca fiul ar fi dovedit fata de tata aceleasi sentimente ca fata de dinte. Fata de dinte el voia sa procedeze dupa legea mozaica. sa suporti cu rabdare incercarea si sa-ti interzici orice intentie de aversiune fata de obiectul care constituie cauza durerii. mi-a spus ieri mama. Capul apare aici drept reprezentare a 63 . Am incercat in repetate randuri sa abordam acele vise sobre si banale care nu contin nimic absurd sau straniu. El a identificat dintele cu tatal. Rezulta o plaga sangeranda. Nu fara o anumita usurare pentru sine a transferat autorul visului. ’Stiti voi in ce hal imi cade parul. Celelalte detalii ale visului manifest se explica prin complexul onanismului. Singura concluzie semnificativa decurge totusi din complexul onanismului. care porunceste sa-l smulga de indata ce acesta este o cauza de durere si de nemultumire. ’Este prost dispus’: aceasta poate fi foarte bine o aluzie la cuvintele dentistului ca nu este imbucuratoare perspectiva pierderii unui dinte din acel loc. Copila mea. 4.

prin faptul ca insusi autorul sau a talmacit toate simbolurile. c). stie. In legatura cu aceasta ea observa ca copacul insusi lipseste. vis remarcabil si convingator. Stie ca urmele raporturilor sexuale sunt usor de recunoscut si s-a temut multa vreme de aceasta dovada. b). este ca orice sertar. ca si de rezultatele la care ajunsese si de care era. 5. teorie sexuala care numara multi adepti printre fetele care nu au atins inca varsta maturitatii. cutie sau caseta. foarte mandra. dar nu da catusi de putin explicatia care i se cere. caci se vede rotonda si inaintea acesteia o mica ridicatura de care este atasat un balon captiv care pare destul de dezumflat. de o sangerare a partii inferioare a corpului. alba. provine din scoaterea unui copac. pe atunci. Ar fi vorba deci. fara sa posede nici cea mai neinsemnata cunostinta teoretica cu privire la interpretarea viselor.Interpretarea Viselor partii opuse a corpului. Tatal ar vrea 64 . ca urmare a unei vatamari pricinuite de penis. intrebarea il mira. Ea da in vis peste un sant adanc care. Crede a nu fi vazut copacul in vis. in vecinatatea Dunarii. al carei continut ii este atat de familiar incat isi da numaidecat seama de cel mai neinsemnat amestec al unei maine straine. Acest vis se raporteaza in special la o alta conceptie sexuala infantila. Ar putea fi posibile inca multe alte sensuri. Semnificatia simbolica a lustrei este evidenta: toate obiectele alungite sunt simboluri ale organului sexual masculin. Sertarul biroului. dar intreaga sa fraza slujeste exprimarea unei alte idei care reveleaza semnificatia simbolica a faptului. Inca un vis care trebuie interpretat cu ajutorul simbolurilor. Interesul susciat de aceste trei vise consta indeosebi in cunostiintele de care da dovada autoarea viselor: ea isi aminteste de perioada investigatiilor sale infantile asupra misterelor vietii sexuale. Ea sta in fata sertarului biroului ei. deschis pentru public din anul 1766. din ordinul imparatului Iosif al II-lea). Tatal sau il intreaba la ce servesc toate acestea. alte lamuriri date de autoarea visului ne arata ca este vorba despre credinta ei potrivit careia menstruatia ar fi provocata de raporturile sexuale cu barbatul. potrivit careia fetele ar avea la inceput aceleasi organe sexuale ca si baietii si ca numai in urma castrarii (smulgerea copacului) organele sexuale ale femeii ar avea forma cunoscuta. Sosesc apoi intr-o curte in care se intinde o mare placa de fier. reprezentarea simbolica a organului sexual al femeii. circumstanta cu totul exceptionala ale carei elemente nu le cunoastem cu exactitate. ’El se plimba impreuna cu tatal sau intr-un loc care cu siguranta este Praterul(vestit parc situat in partea estica a Vienei.

in viata reala. dar. insa autorul visului ne da el insusi o alta explicatie: aceasta semnifica onanismul. Tatal voia sa desprinda o bucata din placa de metal alb: putem vedea foarte bine in aceasta intentie reprezentarea necinstei comerciale. trebuie s-o faca pe fata. Tatal nepunand niciodata. Lucrul acesta il stim de multa vreme. sa ajunga la vigoarea de altadata.. a fost inca din prima zi socat de incorectitudinea procedeelor prin care in general se castiga bani. el m-ar fi inselat asa cum isi inseala clientii’..Interpretarea Viselor sa desprinda o bucata mare. in plus. Primul sant. 65 . era urmat de o lunga platforma la capatul careia incepea un alt sant: aici este vorba de detalii biografice. Curtea in care se afla intinsa placa de fier alba nu trebuie considerata ca fiind esentialmente un simbol: ea face parte din localul in care isi exercita tatal negotul. ne spunea autorul visului. La capatul acestui sant se afla o lunga platforma. Sa traducem mai exact toate acestea: rotonda este regiunea fesiera pe care copilul o socoate in general ca facand parte din aparatul genital. Autorul visului.. o scara duce intr-un sant ai carei pereti sunt capitonati ca de exemplu un fotoliu din piele. mica ridicatura din fata acestei rotonde reprezinta testiculele. Dupa ce a avut catva timp raporturi sexuale normale frecvente. care isi ajuta tatal in afaceri. Autorul visului da el insusi urmatoarea interpretare: ’Rotonda reprezinta organele genitale. In vis. daca vrea sa ia o bucata de metal alb. dar priveste in jurul sau ca sa vada daca nu-l observa cineva. cerand ingaduinta paznicului). autorul visului se afla actualmente in dificultate in ceea ce priveste savarsirea actului sexual din cauza unor inhibitii si spera ca. aceasta interpretare se acorda cu faptul ca secretul onanismului este exprimat prin contrariul sau (fiul care ii spune tatalui ca. gratie tratamentului. Din curtea aceasta. dupa care incepe un alt sant’. tatal il intreaba ce inseamna toate acestea. De aceea trebuie sa dam ideii despre care am vorbit mai sus urmatoarea dezvoltare: ’Daca i-as fi cerut tatalui meu lamuriri. trebuie sa consideram aceasta idee a visului ca pe o dorinta sau sa nu o acceptam decat in mod conditionat: ’Daca as fi cerut tatalui meu lamuriri cu privire la organele sexuale. asemenea intrebare. cu alte cuvinte care este scopul si functia organelor genitale.’. iar balonul captiv nu este altceva decat penisul meu a carui capacitate de erectie este diminuata de catava vreme’. El ii spune atunci ca ar fi de ajuns sa anunte paznicul: va putea in acest fel sa ia cat va voi.

Astfel. insa daca ti-e intr-adevar sete. Admitem in aceasta situatie ca procesul de elaborare onirica nu si-a atins scopul. Trebuie sa spunem: Ut desint vires. pentru cosmaruri. ne aflam pentru prima oara in fata problemei sentimentelor in vis. asadar. Poti sa visezi bauturi. Prima: se poate intampla ca procesul de elaborare sa nu fi reusit pe deplin sa creeze o realizare a dorintei si un reziduu de afecte penibile sa treaca din continutul latent in visului manifest. in esenta. Sub acest aspect. dintr-o transformare de idei in trairi halucinatorii. in 66 . numai decat se pune intrebarea: dar in definitv. nu ar trebui sa avem in vis senzatii penibile: in aceasta privinta criticii profani par a avea dreptate. intre altele. intocmai cum nu ne potolim setea atunci cand visam ca bem. fara a tine seama de realizarea dorintelor. oamenii manifesta o aversiune instinctiva pentru noutatile intelectuale. inainte de a fi inteles sa le interpretam. prin realizarea unei dorinte. Aceasta aversiune se manifesta intre altele prin faptul ca fiecare noutate este de indata redusa la cele mai mici dimensiuni ale sale. Aceasta intrebare este semnificativa: ea a devenit. procesul de elaborare onirica nu reuseste decat cu greu sa le schimbe sensul. Daca dorinta nu a fost satisfacuta. intrebarea criticilor nostri profani. Dupa cum se stie. Aceasta transformare constituie un fapt enigmatic.Interpretarea Viselor Realizarea Dorintelor Procesul de elaborare a viselor consta. Nu am putut spune acelasi lucru despre deformarea viselor. Dar sunt trei situatii complexe la care acestia nu au reflectat. Contribuie la aceasta faptul ca afectele fiind adesea extrem de rezistente. Daca visul este o realizare de dorinte. analiza ar trebui sa demonstreze ca ideile latente sunt mult mai penibile decat acelea din care se compune visul manifest. In ceea ce priveste noua teorie a viselor. Visele infantile ne-au dovedit ca procesul de elaborare onirica tinteste sa suprime. problema care ar merita sa fie studiata pentru ea insasi. condensata intr-un cliseu. intentia nu ramane mai putin laudabila. cum stam cu aceasta realizare? Fireste ca va trebui sa gasim explicatii pentru atatea vise cu continut penibil si in special pentru vise angasante. Aceste cazuri de nereusita sunt departe de a fi rare. o excitatie care tulbura somnul. tamen est laudanda voluntas. Afirmanduse ca visul este o realizare de dorinte. cu realizarea dorintelor despre care pretindeti ca este scopul procesului de elaborare onirica?’. In acest caz. tocmai realizarea dorintelor reprezinta acest cliseu. In mod sigur v-ati intrebat adesea ’Ce se intampla. Am supus interpretarii o serie de vise. trebuie sa te trezesti ca sa bei.

pe scurt nu vrea sa auda de ele. se exprima sub forma angoasei. Deci realizarea lor nu-i poate aduce placere. pentru ca se afla in stare de izolare. departe de a fi bine-venita.Interpretarea Viselor alternativa in care procesul de elaborare onirica a izbutit sa transforme in realizare de dorinta continutul penibil al ideilor latente. El le respinge. Iar experienta ne arata ca acest contrariu. Putem in acest caz afirma ca visul infantil reprezinta realizarea fatisa a unei dorinte admise si promovate. insa sudate prin elemente comune intime. ca ea s-a realizat sau este pe cale sa se realizeze in pofida cenzurii. Angoasa care insoteste aceasta realizare apare in locul cenzurii. La aceasta absurda observatie vom raspunde ca tocmai in astfel de vise tendinta de realizare a dorintelor se vadeste cel mai clar. Realizarea unei dorinte ar trebui sa fie in mod indubitabil o sursa de placere. In visele manifeste de acest gen exista deci dezacord intre sentiment si continut. Dar pentru cine? Fireste ca acela care traieste dorinta. In atitudinea cu privire la dorintele din visele sale. iar visul deformat obisnuit reprezinta realizarea deghizata a unei dorinte refulate. neintelegand ca cel dintai poate fi modificat fara ca aceasta sa aduca vreo atingere exteriorizarii sentimentului corespondent. iar criticii nostri sunt in drept sa afirme ca visul este atat de putin realizarea unei dorinte incat chiar si un continut inofensiv este aici intovarasit de un sentiment penibil. este una refulata. Angoasa este un indiciu ca dorinta respinsa s-a dovedit mai puternica decat cenzura. este urmatoarea. Afectul de angoasa pe care il incercam astfel in vis este angoasa in fata fortei acestor dorinte pe care. care isi mai asteapta inca explicatia. noi stim ca atitudinea autorului fata de dorintele sale este o atitudine cu totul deosebita. O alta solutie complexa. de care profanul nu tine seama. mult mai importanta si mai profunda. Ceea ce este adevarat despre cosmarurile nedeformate trebuie sa fie si despre acelea care au suferit o deformare partiala si despre alte vise neplacute ale caror senzatii penibile se apropie probabil. dar a unei dorinte care. respinsa. Eroarea provine din faptul ca acei care nu sunt edificati asupra nevrozelor isi imagineaza ca intre continut si sentiment exista o legatura indisolubila. pana la un moment dat am reusit sa le reprimam. Cosmarul este adesea o realizare nevoalata a unei dorinte. mai mult sau 67 . pe cand cosmarul nu poate fi definit decat ca o realizare fatisa a unei dorinte respinse. ci dimpotriva. le cenzureaza. se intampla ca sentimentul penibil care insoteste aceste idei sa treaca ca atare in visul manifest. autorul de vise aoare astfel ca sumarea a doua persoane. Or.

orice manifestare exterioara. ea se serveste de ultimul mijloc pe care-l are la indemana. in favoarea singurei dorinte a visului. de angoasa. in legatura cu aceasta. Tocmai acestei diminuari a cenzurii din timpul noptii isi datoreaza dorintele interzise posibilitatea de a se manifesta. Daca. Ca aceasta suprimare a cenzurii nu constituie o grosolana lipsa de prevedere. Starea de somn paralizeaza intreaga noastra motilitate. cat si de cenzura. deplina sa realizare. Ne spunem. Am comparat visul cu paznicul de noapte. aceste dorinte sunt supuse unei riguroase cenzuri care le interzice. atunci cand el se simte prea slab ca sa indeparteze singur factorul perturbator sau pericolul. in loc de deformare. Cum se explica ca dorinta este destul de puternica incat sa scape cenzurii? Aceasta poate sa depinde tot atat de bine de dorinta. impotriva cenzurii. visul si-a ratat functia. In timpul zilei. Cosmarul este in general urmat de trezire. la un moment dat dorinta poate dobandi o intensitate excesiva.Interpretarea Viselor mai putin. ca multe alte functii ale vietii psihice. Remarcam. In aceste cazuri. fiecare element fiind tratat cu o severitate de un grad de asemenea variabil. nu pot realiza nimic 68 . Putem acum sa adaugam ca aceasta variabilitate prezinta un caracter mult mai larg si ca cenzura nu se aplica intotdeauna cu aceeasi vigoare aceluiasi element care trebuie reprimat. acela care are sarcina de a ne proteja somnul impotriva factorilor de perturbare. chiar in cazul in care intra in actiune. Stim de acum ca intensitatea cu care se manifesta cenzura variaza de la un caz la altul. Frica de vise si frica de urmarile acestei slabiria cenzuriiii impiedicau sa adoarma. Din motive necunoscute. ca nu stim de ce dorintele reprimate se manifesta tocmai in cursul noptii spre a ne tulbura somnul. este usor de vazut. Nu putem solutiona aceasta problema decat tinand seama de natura starii de somn. Ni se intampla totusi sa ne continuam somnul chiar si atunci cand visul incepe sa devina suspect si sa ne nelinisteasca. facand sa intervina somnul cu cosmar. avem insa impresia ca cel mai adesea cenzurii ii datoram aceasta schimbare in raporturile reciproce ale fortelor care interactioneaza. si continuam sa dormim. intentiile noastre nepermise. Se intampla paznicului sa-l trezeasca pe cel care doarme. fara ca natura sa sa fi fost modificata. este suprimata sau cel putin considerabil diminuata. cel mai adesea somnul ne este intrerupt inainte ca dorinta reprimata a visului sa-si fi atins. Dar in timpul noptii. in general. cenzura. Exista nevrotici suferind de insomnie care au marturisit ca insomnia lor a fost la inceput voluntara. in timp ce dormim: ’Nu-i decat un vis’. intr-un caz dat. i se intampla sa se arate neputincioasa fata de o dorinta pe care cauta sa o suprime.

asemanator unei pedepse. este o caracteristica constanta. practic. Incertitudini si Critici 1. Aceasta aditiune indispensabila nu este altceva decat dorinta. iar aceasta situatie linistitoare isi gaseste expresia in remarca cu totul rezonabila a celui care doarme. Nu avem dreptul sa ignoram acest lucru in teorie. dar sudate intre ele. interpretarea este lasata cu totul la chemarea interpretului. in pofida aplicarii corecte a tehnicilor. observatie care face parte din viata nocturna. deoarece lucrurile folosite in calitate de simboluri nu inceteaza din acest motiv sa fie ceea ce sunt. de asemenea inconstienta. Observatia analitica ne arata totodata ca procesul de elaborare onirica nu se margineste sa le dea acestor idei expresia arhaica sau regresiva pe care o cunoasteti: el adauga acestora cu regularitate un plus ce nu face parte din ideile latente ale zilei. dar constituie ca sa spunem asa forta motrice a formarii visului.Interpretarea Viselor altceva decat visul care. rezultatele furnizate de munca de interpretare a viselor sunt incarcate de atatea incertitudini incat o reducere sigura a visului manifest la ideile latente devina imposibila. Daca. ca urmare a juxtapunerii contrariilor efectuata de procesul de elaborare. Pe langa aceasta. in al treilea rand va reamintiti analogia pe care am stabilit-o intre autorul visului luptand impotriva dorintelor sale si personajul fictiv alcatuit din doua individualitati distincte. cu toate ca suntem obligati sa-l neglijam in unele situatii practice. este inofensiv. Fiind numai un vis. cealalta poate varia. realizarea dorintei. Singurul element esential al visului este constituit de procesul de elaborare care actioneaza asupra materialului reprezentat de idei. caz in care visul reprezinta o dorinta latenta actuala. Una dintre caracteristici. In sprijinul opiniei dvs veti spune ca mai inainte de toate nu se stie niciodata daca cutare element dat al visului trebuie sa fie inteles in sensul propriu sau in sens simbolic. dar care nu apartine visului:’Nu-i decat un vis’. realizata cu ajutorul unei dorinte inconstiente. ea poate fi tot o dorinta. nu stim niciodata sigur daca cutare element dat al visului trebuie sa 69 . Se poate sa fi avut impresia ca. iar continutul visului sufera o transformare care are ca scop realizarea acestei dorinte. sa-l lasam deci sa-si faca mendrele si sa ne continuam somnul. veti constata lesne ca exista un alt motiv pentru ca realizarea unei dorinte sa aiba un efect extrem de dezagreabil. Si cum asupra acestui aspect nu dispunem de nici un criteriu de decizie obiectiva.

In al treilea rand. O alta serie de obiectii se leaga strans de impresia de care nici dvs nu ati scapat. 2. ci ca insuficientele interpretarii noastre decurg din inexactitatile conceptiilor si ipotezelor noastre. daca trebuie considerat ca fiind el ca atare sau ca fiind contrariul sau: un nou prilej pentru interpret de a actiona potrivit vointei sale. deci deplasate si adesea chiar comice. arbitrariul interpretului se poate exercita intr-un spatiu excesiv de vast. a putut enunta ca ele erau sufiecient de asemanatoare ca sa justifice increderea in rezultatele obtinute si certitudinea unor noi progrese. considerand toata aceasta cercetare drept sarlatanie. le displac. interpretului ii este ingaduit sa considere ca inversiune oricare fragment al visului. Gradul de inteligibilitate reala a visului nu poate fi determinat decat prin exercitiu si experienta. in plic sigilat. a carui intindere pare incompatibila cu certitudinea obiectiva a rezultatelor. Iar concluzia dvs va fi ca. Publicul profan.Interpretarea Viselor fie inteles in sens negativ sau in sens pozitiv. Aceasta determinare poate fi impinsa destul de departe. artificiale. Rawlinson. in aceste conditii. avand in vedere frecventa inversiunilor in vis. trase de par. A fost o vreme cand opinia publica a mers pana acolo incat sa taxeze drept mistificatori pe cei care au descifrat inscriptiile cuneiforme. Fox Talbot si Oppert ca sa-i trimita. Hincks. In sfarsit. 70 . patru traduceri independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocm ai fusese descoperita si dupa ce a comparat cele patru texte. se complace sa opuna un scepticism dispretuitor dificultatilor si incertitudinilor unei contributii stiintifice. Probabil ca putini dintre dvs ignora faptul ca o situatie analoaga s-a produs cu prilejul descifrarii inscriptiilor babiloniene. veti invoca faptul de a fi auzit spunandu-se ca rar putem afirma cu certitudine ideea potrivit careia interpretarea data este singura cu putinta: ne pandeste astfel riscul de a trece pe langa interpretarea cea mai verosimila. Sau mai puteti presupune ca eroarea nu tine de vis. neascultand decat de prima lor impresie. anume ca multe dintre solutiile pe care suntem obligati sa le acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par fortate. chiar daca are preocupari stiintifice. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti specialisti. Este cu adevarat amuzant sa vezi graba si increderea de sine cu care oamenii se pronunta asupra unei probleme spinoase a psihologiei inconstientului. In 1857 insa. iar rezultatele obtinute de analisti avand o instruire buna confirma acest lucru. Royal Asiatic Society a intreprins o proba decisiva. Lor interpretarile li se par cautate si fortate.

aceasta afirmatie nu este nici noua. iar toata aceasta munca de interpretare nu are nici o valoare. se impune de la sine cun un fel de necesitate. ca ea. Nici o clipa nu le trece prin minte ideea ca ar putea exista o ratiune ca interpretarile sa serveasca drept argument impotriva caracterului concludent al interpretarilor noastre privind visele. Autorul visului este acela care fie ne furnizeaza dintr-o data talmacirea. departe de a cere o sagacitate deosebita. In masura in care ea isi propune sa caracterizeze viata psihica inconstienta din care fac parte ideile latente ale visului. in afara de pregatirea viitorului. nu le-am gasit noi insine solutia. cand comice. nici completa deoarece activitatea psihica inconstienta se ocupa.Interpretarea Viselor deci ele sunt false. Veti fi. foarte impresionati afland ca impotriva conceptiei noastre despre vis au adus obiectii chiar si unele persoane care. de multe alte lucruri. nu tine cont de procesul de elaborare onirica. sunt in mod firesc inerente tuturor sistemelor de exprimare primitive. gratie unei idei care ii vine direct in legatura cu visul. aluzii carora este greu sa le gasim substratul si care se leaga de acest substrat prin asociatii exterioare foarte singularizate si adesea cu totul bizare. 3. Situatia de care ne ocupam caracterizeaza indeosebi rezultatele deplasarii care constituie mijlocul cel mai puternic de care dispune cenzura viselor. in calitate de psihanalisti. se apropie mult de conceptia medicala a visului. in general. elementul manifest dat ne ramane pentru totdeauna incomprehensibil. gratie carora solutia. fie ca ne furnizeaza suficiente materiale. cand ingenioase in aparenta. s-au ocupat vreme indelungata de interpretarea viselor. Am aratat deja ca aceasta afirmatie se bazeaza pe confuzia intre vis si ideile latente ale visului. fara indoiala. Tocmai prin intermediul acestui mijloc cenzura onirica creeaza structuri substitutive pe care noi le-am desemnat ca aluzii. prin inexactitatea lor. Pe o confuzie si mai suparatoare se bazeaza afirmatia ca in spatele fiecarui vis 71 . Admitand ca intre un element latent al visului si substitutul sau manifest pot exista legaturi dintre cele mai neasteptate si singulare. prin urmare. nu facem decat sa ne conformam numeroaselor experiente furnizate de exemplele carora. Acestea sunt insa aluzii greu de recunoscut ca atare. Ar fi fost de mirare ca o sursa atat de bogata de noi erori sa fi ramas neutilizata si astfel confuzia de notiuni si generalizarile nejustificate la care s-au pretat unii in legatura cu aceasta au generat afirmatii care. Daca autorul visului nu ne vine in ajutor prin unul sau altul din aceste doua mijloace.

Daca cuvintele si sugestiile medicului au dobandit pentru pacient o anumita importanta. termenul semnifica o regenerare morala) (W.Interpretarea Viselor gasim ’clauza mortii’. sa furnizeze visului excitanti psihici si sa actioneze asemenea celor somatici care il influenteaza in timpul somnului pe cel ce doarme. Faptele pe care se intemeiaza aceasta obiectie sunt cu totul de inteles si nu aduc nici un prejudiciu teoriei visului. Ca exemplu de generalizare nejustificata operata pe baza catorva exemple autentice. Aceasta obiectie pierde insa din valoare. Ca si ceilalti agenti excitatori ai viselor. dar este imposibil sa actionam asupra secventelor visului. Resturile diurne care declanseaza visul provin din preocuparile intense ale vietii in stare de veghe. Putem sugera autorului visului tema visului. 4. Stekel). daca ne referim ca oamenii au visat inainte de a fi fost inventat tratamentul psihanalitic in stare sa-i ghideze si sa le dirijeze visele si ca subiectii supusi astazi tratamentului aveau obisnuinta sa viseze inainte de a fi fost tratati. dar presupunem ca ea decurge din confuzia care se face intre vis si personalitatea integrala a autorului visului. Silberer). In acest fel obiectia de care ne ocupam aici si care ar dori sa puna la indoiala obiectivitatea cercetarilor asupra visului este 72 . vom cita afirmatia potrivit careia ar fi susceptibil de doua interpretari: interpretarea zisa psihanalitica si interpretarea zisa analogica. S-a incercat compromiterea valorii obiective a cercetarilor asupra visului. Nu stim exact ce poate sa insemne aceasta formula. care face abstractie de pulsiuni si care vizeaza reprezentarea functiilor psihice superioare (H. ele se intercaleaza in ansamblul resturilor diurne si pot. altii vise legate de vointa de putere. Mecanismul procesului de elaborare si dorinta inconstienta a visului scapa oricarei influente din afara. Examinand excitatiile somatice ale visului am recunoscut ca particularitatea si autonomia vietii onirice se dezvaluie in reactia prin care visul raspunde excitatiilor corporale si psihice pe care le primeste. inca nesatisfacute. iar altii vise de palingenezie (pretinsa nastere a sufletului dupa moarte. invocandu-se faptul ca subiectii supusi tratamentului psihanalitic isi ajusteaza visele in conformitate cu teoriile preferate de medicii lor. profesata de filosofia idealista. intocmai ca si celelalte interese afective ale zilei. la randu-i. In mod figurat. unii pretinzand ca au indeosebi vise sexuale. ideile provocate de medic pot sa apara in visul manifest sau sa fie descoperite in continutul latent al visului.

adaugam rapiditatea transformarii care face din autorul visului un om in stare de veghe si cu judecata. 73 . 2) are un ritm independent de conditiile externe. Trebuie multe luni si chiar multi ani de munca asidua ca sa dovedim ca simptomele unui caz de maladie nevrotica poseda un sens. deoarece izolarea de mediul inconjurator este departe de a fi completa chiar in stadiile cele mai profunde ale somnului. Dimpotriva. capatam certitudinea ca si nevroza se bazeaza pe o alterare a raporturilor care exista in mod normal intre diferitele forte ale vietii psihice. Somnul . slujesc o intentie si se explica prin datele biografice ale persoanei suferinde. 1991). nu avem nevoie decat de efortul catorva ore spre a obtine acelasi rezultat fata de un vis care la inceput ni se prezinta confuz si neinteligibil. prin faptul ca in acest timp functiile mintale dispar. Astfel. Conceptia veche aseamana somnul cu moartea.Interpretarea Viselor intemeiata la randu-i pe o confuzie care echivaleaza visul cu materialele visului. Pieron afirma ca somnul are trei caracteristici: 1) este periodic necesar. la mecanismele la care se supun acestea si la tendintele ce se manifesta prin intermediul acestor procese. Iar daca la perfecta analogie care exista intre formarea unui vis si aceea a unui simptom nevrotic. desi outputul neuronilor motori este inhibat in mod activ (Kelly. Nu exista un alt domeniu in care studiul sa ne convinga mai repede de exactitatea tezelor psihanalizei. Exista doua conceptii cu privire la somn. Cealalta conceptie sustine ca somnul si starea constienta reprezinta forme speciale ale activitatii mintale. Hesiod considera somnul ca un „frate al mortii”. impulsurile senzoriale periferice penetreaza ariile corticale in timpul somnului iar comenzile corticale motorii pot ajunge la neuronii motori alfa din maduva spinarii in timpul unor stadii specifice ale acestuia. Abordarea Somnului din Perspectiva Neuropsihologica. dobandind astfel o confirmare a tuturor ipotezelor psihanalizei cu privire la inconstientul proceselor psihice. 3) in timpul acestuia se produce o intrerupere completa a functiilor senzoriale si motorii care leaga creierul de mediul inconjurator. Astazi se stie precis ca cea de-a treia caracteristica nu este corecta.

peptidele delta inductoare de somn. autorul a extras lichid cafalorahidian de la cainii tinuti treji cateva zile pe care l-a injectat apoi in sistemul ventricular al altor caini. Printre acestia includem: neuramil peptidele. la care s-a indus somnul prin stimulare electrica talamica. Schoenenberger si Monnier au izolat din sangele iepurilor. cu ajutorul noilor tehnici de biochimie. Majoritatea cercetatorilor au demonstrat ca aceasta peptida usor hipnotica traverseaza lent si cu dificultate bariera hematoencefalica. Pana in anul 1950. Deoarece administrarea acestei peptide (Trp-Ala-Gly-Asp-Ala-Ser-Gly-Glu) in ventriculii cerebrali a marit frecventa undelor EEG lente de tipul delta caracteristice somnului si a redus activitatea locomotorie. ea a fost numita peptida inductoare de somn delta. Pieron sugera ca activitatea fizica si mintala din timpul zilei produce substante chimice care induc somnul si ca. factorul necrotic tumoral. obtinand adormirea pentru o perioada de 2-6 ore. la copil apare un pattern bifazic caracterizat prin somnul de dupa amiaza. acesti produsi chimici sunt distrusi. lipopolizaharidele. iar la adult ciclul circadian este monofazic. In afara accentuarii somnului. in potentarea somnului. in timpul somnului. interleukina-1. aceste substante mai actioneaza si asupra temperaturii corpului precum si asupra raspunsului imun. Astfel. prostaglandinele. o monopeptida.Interpretarea Viselor Cu toate acestea definitia lui Pieron este interesanta prin faptul ca ne atrage atentia asupra ciclului somn-veghe. In ultimii 20 de ani. peptidele vasoactive intestinale si serotonina. in anul 1977. In 1913. s-a reusit sa se descopere si sa se caracterizeze multi factori care induc somnul. somnul are o anumita periodicitate: la nou nascut exista un ciclu somn-veghe polifazic. Pentru a demonstra acest fapt. In timpul vietii. somnul era considerat ca un fenomen pasiv. prezinta importanta mai mare doua peptide. Datorita acestui fapt. Cealalta peptida a putut fi concentrata de catre 74 . a fost emisa teoria conform careia o importanta functie auxiliara a somnului este aceea de optimizare a proceselor antiinfectioase. una izolata din sange si alta izolata din lichidul cefalorahidian. Totusi. Intre 1950 si 1960 cercetarile au revolutionat teoriile cu privire la somn prin recunoasterea caracterului activ al acestuia si a succesiunilor sale ciclice controlate de sisteme neurochimice strans corelate.

cert este ca debutul acestuia este indus in mod activ. In anul 1936.Interpretarea Viselor Pappenheimer si colab (1975) prin filtrarea lichidului cerebrospinal prelevat de la caprele private de somn. Pe preparatele de encefal izolat (transsectiune efectuata intre bulb si maduva spinarii) autorul a inregistrat la nivelul telencefalului un ciclu somn-veghe normal. dupa care a obtinut o stare continua de somn a telencefalului. Exista date care demonstreaza ca serotonina si muramil peptidele formeaza legaturi atat pe macrofage cat si in creier. Aceasta relatie agonista dintre neurotransmitator si un anume imunomodulator prezinta interes prin faptul ca afinitatea pentru receptorii serotoninici este marcat alterata in cazul privarii somnuli. Ipoteza anterioara. Ca urmare a acestor experiente. Fiecare muramil peptida cu proprietati somnogene s-a dovedit a fi pirogenica si imunoactiva. Acest factor. Acest fapt este contracarat complet de muramil peptide. similara celei din creierul izolat. cu privire la rolul sistemului reticular ascendent in producerea somnului. in timp ce encefalul izolat pastreaza inputurile senzoriale ale nervilor cranieni. Pentru sustinerea acestei ipoteza. Bremer a tras concluzia ca telencefalul izolat din preparatul de creier izolat doarme in permanenta din cauza insuficientei inputurilor senzoriale de trezire. Bremer a demonstrat pe cale neurofiziologica ca somnul este o functie cerebrala pasiva. Astfel. paraclorofenilalanina care blocheaza sinteza serotoninei inhiba somnul. Analizele chimice au aratat ca factorul respectiv este un peptidoglycan care contine un rest de acid muramic. Efectuand preparate de creier izolat (sectionarea mezencefalului intre coliculii superiori si inferiori) Bremer a observat aparitia unor trasee EEG tipice de somn. cerebral sau din LCR). cu greutatea moleculara mai mica de 500 mareste durata somnului cu unde lente si diminueaza activitatea locomotorie a subiectilor care o primesc. Muramil peptidele actioneaza asupra somnului prin intermediul sistemului serotoninergic. in particular a trigemenului si acusticovestibularului si prin urmare si ciclul somn-veghe normal. Indiferent de factorul care provoaca somnul (sanguin. 75 . face parte din conceptul de somn pasiv. Bremer a sectionat nervii senzoriali ai trunchiului cerebral din preparatul de encefal izolat.

in timp ce trunchiul cerebral caudal are neuronii necesari pentru somn. autorii au ajuns la concluzia ca proiectiile ascendente ale formatiei reticulate alimentate cu colaterale din sistemul senzorial specific au o activitate tonica. In anul 1949. fie de nucleul tractului solitar. In acelasi timp.. In schimb. Moruzzi si Magoun au mai constatat ca in cazul sectionarii trunchiului cerebral la nivel mediopontin. sunt esentiale pentru inducerea somnului normal.Interpretarea Viselor Bremer a afirmat ca stimulii care trezesc in mod natural telencefalul sunt transmisi rostral prin caile senzoriale normale. care simulau un somn natural la pacientii cu leziuni hipotalamice posterioare (Davison si colab. la cativa milimetri caudal de sectiunea mezencefalica a lui Bremer. Datele de mai sus sunt relevante pentru intelegerea comelor aparute ca urmare a lezarii trunchiului cerebral.. duceau la aparitia unui comportament stupuros si a unui traseu EEG cu unde delta caracteristice somnului. Astfel. care afectau proiectiile rostrale ale formatiei reticulate. 76 . care intrerupeau caile senzoriale ascendente directe. Astfel. Moruzzi (1959) a demonstrat ca si acesti neuroni apartin formatiei reticulate. pisicile nu puteau sa doarma. Lipsett si colab. Aceasta a sugerat ca formatia reticulata rostrala contine o populatie neuronala a caror activitate este necesara pentru trezire. Studiile recente sugereaza ca regiunea trunchiului cerebral care induce somnul poate fi reprezentata fie de nucleii rafeului (colectie de celule serotoninergice aflate pe linia mediana a bulbului ).care activeaza cortexul cerebral si mentin treaz telencefalul. Moruzzi si Magoun au efectuat leziuni partiale in mezencefalul pisicilorin urma carora au constatat ca leziunile tegmentale laterale. au fost descrise cazuri de somnolenta si coma la bolnavii cu leziuni mezencefalice precum si stari de hipersomnie cu trezire. 1962). Aceasta ipoteza de somn pasiv produs prin deaferentarea functionala a sistemului reticulat activator ascendent a dominat cercetarea somnului pe o perioada de multi ani. Ulterior. care apartin hipotalamusului si portiunii telencefalice adiacente bazale. Cel putin doua arii. aria preoptica si nucleul suprachiasmatic. 1946. Astazi putini sunt cei care accepta aceasta concluzie. Diminuarea acestei activitati duce la aparitia somnului. nu modificau semnificativ balanta dintre somn si veghe. leziunile mediane.

In faza de trecere de la somnul cu unde lente la REM. neuronii rafeului isi inceteaza activitatea. (1989). Marcarea retrograda a fost prezenta intr-o larga retea din trunchiul cerebral care includea nucleii cu si fara neuroni colinergici cunoscuti. Prin conjugarea carbacolului cu microsfere fluorescente. S-a sugerat ca acest pattern se datoreaza suprimarii de catre acesti neuroni a varfurilor ponto-geniculo-occipitale (PGO). inputurile lor au fost delimitate de Quattrochi si colab. ramanand in aceasta stare in toate episoadele REM. care utilizeaza transmitatori diferiti. Desi aceste arii de activare a somnului REM nu au nici un neuron colinergic. Printre ultimii se numara aglomerarile celulare aminergice din rafeul dorsal si din locus ceruleus. In initierea somnului cu miscari oculare rapide (REM) sunt implicate regiuni distincte din trunchiul cerebral. Amestecul de agonisti colinergici format din muscarina si nicotina (carbacolul) s-a dovedit a fi eficace in atragerea somnului REM. Populatia de celule din trunchiul cerebral implicata in inducerea sau mentinerea somnului REM secreta acetilcolina sau este sensibila la acest neurotransmitator. Microinjectiile de agonisti colinergici efectuate in tegmentul pontin al pisicilor prelungesc somnul REM. iar inactivitatea din timpul somnului cu miscari oculare rapide indica terminarea inhibitiei. Ambele efecte pot fi atenuate prin aplicarea prealabila a tratamentului cu paraclorofenilalanina (Kelly. Acest fapt demonstreaza ca somnul REM apare ca rezultat al activitatii unor grupe neuronale diferite. 1991). Distructia ariei preoptice la sobolan duce la aparitia unei insomnii abrupte. Jouvet si Delorome (1965) au demonstrat ca acesti neuroni inhiba activitatea REM. Majoritatea neuronilor serotoninergici din nucleii rafeului dorsal si din substanta cenusie periapeductala au o activitatea maxima in timpul trezirii si una drastic redusa in timpul somnului REM. 77 .Interpretarea Viselor Aplicarea directa a serotoninei pe aria preoptica si stimularea electrica a acesteia pot induce unde lente de somn. s-au remarcat proiectiile anatomice neuronale la locul de injectare si s-a putut inlocui o stare comportamentala de trezire cu una REM.

in emotii si in unele stari psihocomportamentale este de necontestat. ci a activitatii motorii per se. importanta functiei hipotalamice in reglarea somnului. Reglarea somnului reclama participarea obligatorie a hipotalamusului. O populatie de celule colinergice situata in campul tegmental gigantocelular actioneaza rapid si intr-o maniera fazica in toate perioadele somnului REM. Hess (1924). acest somn sau o stare asemanatoare pot fi produse de stimulari chimice si electrice in variate structuri ale trunchiului cerebral. deoarece stimularea bilaterala a acesteia la o pisica cu comportament alert provoaca somnul. 78 . Ulterior. folosind metoda excitatiei punctiforme a aratat ca in hipotalamus ar exista o zona dinamogena (mediala si posterioara) si o zona trofogena (antero-laterala). (1975) sa afirme ca patternul intrinsec de alternare a activitatii celulelor colinergice cu cele noradrenergice poate fi luat in consideratie si in ciclicitatea dintre somnul REM si cel cu unde lente. (1975) au atras atentia asupra rolului acetilcolinei in somnul REM si a monoaminelor in somnul cu unde lente. Siegel si Mc Ginty au constatat ca descarcarea celulelor tegmentale gigante coreleaza strans cu miscarile alerte ale animalelor treze. Ei au delimitat doua populatii neuronale interconectate care pot fi activate sau inhibate in timpul somnului REM. cu miscarile oculare rapide si cu contractiile musculare. Unii cercetatori se refera la zona de la baza creierului situata rostral de chiasma optica ca la o arie sincronizatoare importanta a prozencefalului. Ea coreleaza cu varfurile PGO. Reglarea somnului. O alta populatie de celule monoaminergice din locus ceruleus si din nucleii rafeului au o activitate scazuta in timpul somnului REM. De fapt. sistem de alerta si de mentinere a starii de veghe. nereprezentand o caracteristica a somnului REM. autorul a putut induce somnul la animalele de experienta. Somnul ar fi o rezultanta a depresiunii activitatii sistemului reticulat activator ascendent. Aceste caracteristici l-au determinat pe Hobson si colab. In cazul excitarii celei de-a doua zone. ceea ce dovedeste ca nu exista un centru al somnului. Totusi.Interpretarea Viselor Hobson si colab.

cu pastrarea formatiunii mezencefalice adiacente. da hipersomnolenta si sincronizare EEG. Datorita acestui fapt. a ariilor preoptica si supraoptica. Distructia hipotalamusului posterior. precum si a variatelor regiuni ale trunchiului cerebral. nemaiputand determina activitatea celorlalte circuite neuronale sau a cortexului si deci. stupoarea si coma. Astfel. nucleul suprachiasmatic si pineala. in timp ce distructia hipotalamusului posterior la animale si la om da somnolenta. Observatia conform careia stimularea precisa a hipotalamusului posterior produce desincronizare EEG si trezire a fost reprodusa la om 79 . Invers. in timp ce structurile hipnogene rostrale aflate sub influenta celor doua sisteme reticulate ascendente (activator si inhibitor) sunt legate de somnul lent sau sincronizat. Ciclul somn-veghe are ca substrat sistemul reticulat activator si inhibitor ascendent. a complexului amigdaloid. chiar dupa aplicarea unor stimuli puternici. a nucleilor talamici intralaminali. a capului nucleului caudat. distructia hipotalamusului anterior la animale induce insomnia. ca in starile de somn si coma initiala. Formatiunea reticulata pontina si nucleii rafeului constituie centrii inferiori legati de producerea somnului paradoxal. Mai tarziu. somnul a fost privit ca o forma a unei necesitati fiziologice data de participarea activa a sistemului reticulat inhibitor din punte si hipotalamus. iar ulterior Nauta (1940) a postulat ca hipotalamusul anterior este centrul somnului. White (1940) si Kaufman (1970) au aratat ca stimularea hipotalamusului anterior produce la om si la animale un comportament ireprosabil si ca excitatia hipotalamusului posterior la animale provoaca trezirea. Ranson (1939) a considerat hipotalamusul posterior centrul trezirii. somnul sau un comportament de somn a putut fi indus de stimularea a numeroase arii corticale. odata cu elucidarea influentei sistemului reticulat ascendent. Coma apare ca rezultat al pierderii activitatii sistemului reticulat activator sau al intreruperii conexiunilor acestuia cu telencefalul. nici trezirea.Interpretarea Viselor Teoria potrivit careia somnul este un proces activ a fost din ce in ce mai mult acceptata. a hipocampului. Trezirea generala data de hipotalamusul posterior si de tegmentul mezencefalic cere un nivel mai scazut de activare a sistemului reticulat activator ascendent decat este necesar pentru a mentine o activitate mintala pe deplin constienta. a elementelor sistemului limbic.

Ca rezultat noi ne reamintim numai visele de dimineata. Ratiunea conform careia visele erau considerate rareare in vedere faptul ca ele nu erau bine evocate (Hobson. par a fi mai intinse si slab localizate. 1978). Lezarea hipotalamusului anterior produce trezire prelungita si hiperkinezie. 1954). miscari oculare rapide. fapt masurabil prin frecventa evenimentelor fazice (varfuri PGO. Ciclul somn-veghe cunoaste o normalizare mai rapida dupa leziunile hipotalamusului posterior decat dupa leziunile mezencefalice (Plum si colab. (1970). care duc la modificarea ritmului somnveghe sau la inversarea lui. Leziunile mici stereotaxice ale hipotalamusului posterior produc la om o hipersomnolenta temporara. de a caror buna functionare depinde normalitatea ciclului somn-veghe. leziunile hipotalamice posterioare si mezencefalice rostrale in timpul studiilor sale asupra encefalitei letargice. Visele si fiziologia somnului. Descoperirea corelatiei stranse dintre somnul REM si visele vizuale la om a dus la schimbarea multor notiuni cu privire la vise.. Pana la descoperirea neurotransmitatorilor se considera ca ciclul somn-veghe normal este determinat de centrul inhibitor din hipotalamusul anterior si de centrul excitator al trezirii din hipotalamusul posterior. La animale. Probabilitatea reamintirii unui vis scade la zero in timpul episoadelor cu unde lente care au loc la 8 minute dupa somnul REM. prin decerebrare mediocoliculara. probabil legate de ramanerea in functiune numai a sistemului reticulat activator. dar studiile de fiziologie moderna au aratat ca fiecare individ viseaza in cicluri regulate de mai multe ori in fiecare noapte. Anterior se credea ca visele sunt rare. Leziunile hipotalamice.. Acesti centri sunt conectati prin intermediul sistemului reticulat activator si inhibitor cu alti nuclei asemanatori din trunchiul cerebral.Interpretarea Viselor de catre Sano si colab. care sunt cel mai vechi si cel mai emotional continut psihologic (Kelly. intensitatea fiziologica a succesiunii perioadelor REM se accentueaza. In timpul unei singure nopti de somn. tulburarea ciclului somn-veghe dureaza mai multe saptamani (Genovesi si colab. prin contractia muschilor urechii 80 . Von Economo (1930) a fost primul care a facut asociatia dintre somnolenta. 1988). 1991).

Visele bogate in evenimente sunt asociate cu perioadele REM mai frecvent decat visele inactive. 4) parasomniile. In acest sens pledeaza afirmatia conform careia miscarile oculare sunt in relatie cu imageria viselor. In anul 1979. iar miscarile oculare sunt probabil activate fazic de catre acelasi mecanism neuronal care sugereaza imageria viselor. In tarile industrializate. neregularitatile cardiorespiratorii si prin spasmele In reamintirea continutului viselor un rol important il are cresterea paralela a succesiunii perioadelor REM. Aceasta clasificare include patru categorii principale: 1) tulburarea initierii si mentinerii somnului (insomnia). Dupa cum am vazut. In plus.Interpretarea Viselor medii. ambele tind sa fie sincronizate (Hobson. Prin urmare. Lungimea narativa a unui vis coreleaza pozitiv cu durata somnului REM (Dement. 3) tulburarea programului de somn-trezire manifestata prin disruptia sistemului. Tulburarile somnului. somnul nu este un proces unitar deoarece este constituit dintr-o multitudine de fenomene biologice. 1965). legate de experienta perceptiva din starea de veghe. Cei cu orbire congenitala au vise auditive iar cei ce-si pierd gradat vederea pierd si abilitatea viselor vizuale. intensitatea tonusului emotional si interventia imageriei vizuale. Somnul nu reprezinta un comportament izolat. starilor sufletesti si chiar asupra intregii vieti. 2) somnolenta excesiva sau hipersomniile (apneea somnului sau narcolepsia). Visele sunt in primul rand vizuale. datorita faptului ca tulburarile sale se reflecta asupra performantelor. asociatia pentru studierea psihofiziologiei somnului si a tulburarilor acestuia (Association of sleep disorders centers and the Association for the psychophysiological study for sleep) a publicat prima clasificare completa a tulburarilor somnului si trezirii. aproximativ 15% din populatie are probleme cronice serioase cu somnul. prin musculare). alti 20% 81 . 1988).

caldura. exprima o stare caracterizata printr-o nevoie subtila si irezistibila de a dormi. Al treilea simptom al narcolepsiei este paralizia somnului. degetele lasa sa le scape orice obiect. tulburari de ritm cardiac. caracterizat prin disolutia tonusului de postura si prin inhibitia completa a motilitatii voluntare. In anul 1957. gura se intredeschide. accese de ras. prezenta semnului lui Babinsky si a unui reflex fotomotor lent. pacientul narcoleptic poate sa-si piarda brusc tonusul muscular. Autorii care au putut face un examen neurologic au observat abolirea reflexelor miotatice. miscari involuntare. Atacul cataplectic. descrisa de Gelineau in 1880. fapt ce deosebeste acest fenomen de caderea brutala hipertonica din epilepsie. In cazul pacientilor internati in serviciile de psihiatrie proportia ajunge pana la 70%. descoperind ca in afara atacurilor de somn. In marile accese cataplectice. pleoapele se inchid. persoana ramane imobila si incapabila de orice miscare. etc. paloare sau vasodilatatie. oboseala intensa. genunchii se pliaza. care apare in cursul zilei dupa o senzatie de curbatura si constrictie cefalica si care se produce la intervale din ce in ce mai apropiate. este brusc si uneori previzibil datorita semnelor premonitorii cunoscute de bolnav (constrictie. obligand persoana sa cada sau sa se intinda fara a-si pierde cunostinta. pescuitul. iar bolnavul se prabuseste murmurand ceva sau pronuntand cateva cuvinte neinteligibile. sincopa denumita cataplexie. Narcolepsia. etc). bratele cad de-a lungul corpului. Brusc. Narcolepsia.Interpretarea Viselor acuza insomnie intermitenta. iar caderea este lenta fara a provoca raniri. Yoss si Daly au descris simptomele ce caracterizeaza narcolepsia. stimularile senzitive. midriaza cu reflex fotomotor absent. inexcitabilitate electrica totala la muschii fetei. Cataplexia nu este legata in mod obligatoriu de narcolepsie. Inhibitia tonusului de postura are o intindere si o intensitate variabila. Toti autorii au fost frapati de existenta unui factor declansator de natura emotionala (rasul. Disolutia tonica este progresiva. mandibula se lasa. capul se inclina cu barbia in piept. joaca. Acest episod de inhibitie musculara apare in timp ce persoana sta intinsa in 82 . disolutia tonusului este generala. etc). In aceste conditii. de obicei de scurta durata.

al carei atac se caracterizeaza printr-o cadere brusca de scurta durata fara convulsii. Constient.cu ictusul laringian al lui Charcot . la care lipseste factorul emotional declansator si care se asociaza cu tulburari de constienta ce persista. Al saselea semn al narcolepsiei se refera la diminuarea latentei somnului voluntar. este considerat ca simptom de diagnostic al narcolepsiei (Honda.cu paralizia familiala periodica. pacientii narcoleptici pot intra aproape direct din starea de veghe in somnul REM. Al patrulea simptom este constituit din halucinatia hipnagogica auditiva sau vizuala. Cele patru simptome reflecta imixtiunea proprietatilor inhibitoare normale ale REM in starea de trezire (atacul de somn sau cataplexia) sau in tranzitia dintre veghe si somn (paralizia somnului si halucinatiile). in care diskaliemia nu da simptome rapide si scurte ca in catalepsie.cu derobarea partiala a membrelor inferioare. 1991). . la care caderea brusca se asociaza cu pierderea cunostintei. (1976) au constat ca narcolepticii nu pot dormi la cerere mai mult decat subiectii normali. Paralizia somnului si halucinatiile apar la putini narcoleptici. Kryger si colab. . cu senzatie de instrainare si dezorientare si cu amnezie mai mult sau mai putin complexa. al cincilea simptom definitoriu. -si cu crizele de akinezie partiala (Andre Thomas). . Ambele simptome pot fi legate de activarea masiva a sistemului inhibitor descendent din trunchiul cerebral unde isi 83 . in care bolnavul constient cade pentru scurt timp. Ea apare numai la debutul somnului de zi sau de noapte. 1988. 1989).. debutul somnului REM. aspectul REM apare la narcoleptici in 10 minute de la debutul somnului.Interpretarea Viselor pat si se lasa dusa de somn sau se trezeste. Diagnosticul diferential se face cu: maladia lui Unverrich. dar incapabil de a se misca sau vorbi. in timp ce subiectilor normali le trebuie un interval de aproximativ 15 minute ca sa adoarma. precedate de chinte de tuse si furnicatura laringiana. De fapt. Un narcoleptic poate adormi la cerere in 2 minute. niciodata intalnite in cataplexie.cu tulburarile circulatorii vertebro-bazilare. Ca rezultat. La aproximativ 50% din cazuri. dar cu pierdere de cunostinta. Hishikawa si colab. -cu epilepsia statica a lui Ramsay Hunt. dar prezinta hemiclonii ale corpului. Cataplexia si paralizia somnului narcolepticilor pot avea cauze comune (Kelly. pacientul are adesea o respiratie superficiala. .

Pierderea tonusului muscular in timpul somnului REM nu se extinde la ochi si nici la muschii urechii medii. Un studiu asemanator cataplexiei poate fi indus la animale prin injectarea directa de carbacol (agonist colinergic) in formatiunea reticulata pontina dorsala (Miler si Dement. corespunde foarte bine ariei pontine. Clinic. 1984). narcolepticii au un interval de timp REM mai scurt decat normalii si o arhitectura perturbata a somnului. Somnul REM este frecvent intrerupt. Paralizia somnului se manifesta prin incapacitatea de a mobiliza membrele. capul si de a respira cu o amplitudine normala asociata cu o angoasa importanta. semnale anormale pontine la pacientii cu narcolepsie. In timpul atacului cataplectic si al paraliziei somnului pacientii pot misca ochii. Ondze si colab.. 1989). Guilleminault si Anagnos (1998) au comunicat primul raport in care releva. (1998) au avut ocazia de a inregistra la un subiect narcoleptic de 48 de ani internat pentru cataplexii frecvente 5 episoade paroxistice. In general. In ciuda abilitatii de a adormi rapid si a intra imediat in prima perioada a REM.Interpretarea Viselor are originea si care ajunge. fara somn REM. narcolepticii prezinta deviatii excesive ale stadiilor somnului. manifestate in special in intervalul de la somnul REM la stadiul 1 al somnului cu unde lente (Scwitch. in timpul stadiului de somn REM. subiectul avea 84 . Cel mai adesea. in special puntea. narcolepsia idiopatica implica o combinatie de factori genetici si de mediu. la neuronii motori spinali. dar in narcolepsia simptomatica secundara intervin leziuni cerebrale (tumori cerebrale) si leziuni care afecteaza trunchiul cerebral. 1974). Parasomniile somnului paradoxal ale subiectilor narcoleptici. a carei distructie duce la somn REM fara atonie ( Kryger si colab. Regiunea de inducere a starii respective de atonie. semn narcoleptic cunoscut sub denumirea de fragmentare a somnului REM. din care 3 in cursul noptii si 2 in cursul unui test iterativ de latenta a adormirii (TILA) care a urmat polisomnografia nocturna. Tulburarile de comportament in somnul paradoxal (TCSP) se caracterizeaza prin pierderea intermitenta a atoniei in cursul somnului paradoxal (SP) si prin aparitia unei activitati motrice elaborate asociata cu o activitate onirica. prin imagerie cu rezonanta magnetica.

Concluzia lui Ondze si colab (1998) releva incapacitatea de a se ridica in timpul paraliziei somnului. Hipersomniile. Polisomnografia a notat descarcari musculare. iar al treilea a avut loc cu 11 minute inaintea terminarii SP. s-au reliefat diferentele dintre somnul normal si cel patologic. in care se inglobeaza diverse tulburari ale constientei. prin bruschetea aparitiei si imposibilitatea de a se sustrage influentei sale. reflecta activitatile separate ale populatiilor neuronale (Mendelson si colab. Initial. Acest fapt sugereaza ca simptomele narcolepsiei. Stimulentele de tipul d. dar nu au nici un efect asupra atacului de somn. Aceasta tulburare a aparut la pacientul lui Ondze si colab (1998) in forma intermediara intre PS si TCSP. “nu”. “mi-e teama” . Prin urmare. care blocheaza reabsortia norepinefrinei si serotoninei de catre terminalele presinaptice. medicamentele eficace in tratarea atacului de somn au un efect slab asupra cataplexiei si invers. 1983 si 1984). previn cataplexia. 1982.amfetaminei favorizeaza controlul somnolentei si al atacurilor de somn prin sintetizarea transmitatorului la terminalele nervoase. 85 . s-a considerat ca hipersomnia nu se distinge de somnul normal decat prin profunzimea si durata sa. ce merg de la somn pana la coma. ca si componentele fiziologice ale somnului REM. Narcolepsia are o puternica componenta ereditara. unde teta si in dinti de fierastrau. Primele 3 episoade s-au produs in al 3-lea ciclu al somnului. primul debutand la 27 de minute dupa SP. miscari oculare rapide. Al 4-lea si al 5-lea episod s-au produs in timpul celei de-a doua si a treia sesiuni a TILA. . dar nu au nici un efect asupra celorlalte simptome ale narcolepsiei.Interpretarea Viselor secuse ale capului si miscari ale buzelor cu bomanituri si cuvinte inaudibile sau de tip “nu pot”. atonia musculara incompleta. miscarile corporale si aparitia lor in timpul somnului paradoxal sugereaza mai mult TCSP. Drogurile care accentueaza transmiterea la nivelul sinapselor centrale catecolaminergice afecteaza diferentiat si diferitele simptome ale narcolepsiei. chiar daca debuteaza tardiv in decada a doua. Antidepresivele triciclice. Ulterior. etc. Cu toate acestea.

trezire placuta. la care in afara semnelor descrise anterior autorii au semnalat debutul in copilarie (3 cazuri). Aceasta dualitate electrica corespunde celor doua tipuri de hipersomnii. Aceasta atipire putin profunda. durata. fapt pentru care sunt raportate ipotetic la unele perturbari functionale. Somnolenta este o stare intermediara intre veghe si somn. 86 . imediata si rapida a somnului constituie criterii de diferentiere a somnului fiziologic de sincopa.Interpretarea Viselor Somnul patologic este insotit de anomalii electrice sau de o activitate electrica comparabila cu somnul fiziologic. zile. In descrierea sa initiala autorul distinge forme polisimptomatice caracterizate printr-un episod principal de somn de lunga durata. saptamani. o mare dificultate de trezire. Altele nu au la baza modificari anatomice decelabile. o somnolenta diurna mai mult sau mai putin permanenta si sieste tipice de durata lunga neodihnitoare. profunzimea precum si reversibilitatea completa. Hipersomnia idiopatica a fost descrisa pentru prima data in anul 1976 de catre Roth. Modul de instalare. Forme polisimptomatice ale hipersomniei idiopatice. desi nu se instaleaza brutal. in afara cazului cand este vorba despre un somn compensator. sau luni. depinde de localizarea si intinderea leziunii cerebrale. Un somn care depaseste 10 ore la adult si 12 ore la copil poate fi considerat ca anormal. somnolenta diurna permanenta sau recurenta si sieste mai mult sau mai putin odihnitoare. o durata care atinge mai multe ore. (1998) au raportat 12 cazuri de insomnie idiopatica polisimptomatica. Hipersomniile simptomatice prelungite au. spre deosebire de cele paroxistice din cadrul narcolepsiei. cu episoade de somn cu durata normala sau lunga. hipnoza. bolnavul poate intelege cuvintele rostite cu voce tare si poate raspunde cu o oarecare luciditate. narcoza. absenta epileptica. In acest timp. Gradul tulburarilor de constienta. In concluzie. care merg de la somnolenta la coma. in care pierderea cunostintei nu este completa. si forme monosimptomatice mai prost caracterizate. Unele se sprijina pe date anatomoclinice ce arata ca leziuni encefalitice provoaca diverse tulburari ale starii de constienta. autorii arata ca hipersomnia idiopatica polisimptomatica se caracterizeaza printr-o durata maxima de somn in decursul celor 24 de ore. Dauvilliers si colab. in adolescenta (7 cazuri) si la varsta adulta (2 cazuri). de neinvins. narcolepsia si coma. este penibila. ce merg de la somn la coma.

dar se diferentiaza de aceasta prin absenta tulburarilor neurovegetative grave si prin posibilitatea unei treziri tranzitorii printr-o stimulare forte. insomnie si sindrom narcoleptic. hipersomnia este profunda si poate dura mai multe saptamani sau luni. dupa care readoarme. endocrine) pe care le vom aminti in continuare. paraliziile oculare si prostratia complexa reprezinta un tablou clinic care denota o atingere mezodiencefalica. Letargia este o tulburare de vigilenta sau reglare a starii somnveghe. Acestea nu sunt decat simptome clinice ale numeroaselor afectiuni (infectioase. Clinic. tripanosomiaza realizeaza o serie de stari intermediare intre vigilenta normala si un somn profund sau coma. tumorale. ani. bolnavul poate fi trezit prin excitatii slabe. zile. Perioadele de somnolenta sunt intrerupte si urmate de faze de excitatie. Cand debutul este brutal. Initial.Interpretarea Viselor In absenta stimularilor exterioare. Instalarea letargiei se face brusc sau progresiv. Uneori. bolnavul se trezeste pentru nevoi fiziologice sau pentru a bea si manca. Uneori. luni. Ea duce la o perturbare 87 . iar durata este de ore. metabolice. Adesea. dar adoarme cand are un moment de liniste. obnubilare sau terpoare. aceasta este provocata de hipnoza sau de produsi anestezici (narcoza). In formele severe. ca si la somnolenta. bolnavii in plina sanatate simt o invincibila nevoie de a dormi. ea poate fi confundata cu coma. Evolutia merge catre disparitie sau coma. apare inversarea ritmului nictemeral. Somnolenta si letargia pot exista izolat sau asociate cu confuzii mintale. de insomnii sau delir. Astfel. Starea intrerupta de o excitatie violenta conserva un grad cert de obnubilare si torpoare intelectuala. In forma ambulatorie a encefalitei epidemice bolnavul poate lucra. al carei tablou clinic dominant este hipersomnia diurna de profunzime variabila. somnolenta se instaleaza din nou. vasculare. Maladia somnului este o alta boala infectioasa. Exista si o forma insomnica a encefalitei epidemice. traumatice. Encefalita letargica (Cruchet si Von Economo) sau epidemica realizeaza cele mai pure hipersomnii continui. asociata uneori cu insomnie nocturna. culcandu-se oriunde. Febra. Sechelele se pot manifesta prin somnolenta. continua sau paroxistica.

somnolenta intretaiata de perioade de agitatie. Astfel. in cadrul encefalitelor sau a meningoencefalitelor constatam o atingere selectiva a substantei cenusii de la nivelul calotei mezencefalice si a regiunii hipotalamice posterioare. cu apatie si indiferenta afectiva. provocata mai frecvent de alcoolism. In concluzie. situate in partea superioara a trunchiului cerebral periependimar. 88 . generator de hipersomnii. Hipersomniile din cursul proceselor expansive intracraniene formeaza.Interpretarea Viselor profunda de organizare a somnului cu rasunet asupra fazelor I si IV. dar poate fi trezit. dar se asociaza cu o stare de torpoare. obnubilare intelectuala. realizand o vascozitate a gandirii de intensitate variata. Encefalitele virale cu virusi neurotropi se insotesc de cele mai multe ori de hipersomnii. constituind uneori unicul semn. uneori insomnie. Ea este atribuita unei carente de vitamina B1. Encefalitele melitococice constituie o complicatie a brucelozei iar hipersomnia este o manifestare a unei afectiuni cerebrale. hipersomnia poate fi intalnita in toate sindroamele de hipertensiune intracraniana. Encefalopatia Gayet-Wernicke are ca simptome dominante tulburari de constienta. timp in care bolnavul doarme toata ziua si toata noaptea. In tumorile de trunchi cerebral apar sindroame clinice determinate de lezarea acestuia si de viteza cu care se dezvolta blocarea LCR. somnolenta sau letargie. respectand stadiul miscarilor oculare. care evolueaza catre o stare confuzionala cu crize de agitatie si delir. poate avea o localizare diversa. care comprima regiunea hipotalamica posterioara. infundibulo-tuberiana si mezencefalica. Tabloul dominant este constituit din torpoare. Encefalitele vaccinale dau de obicei forme letargice. de asemenea. Insomnia sau inversarea ritmului nictemeral sunt rare in cursul encefalitelor si apartin formelor delirante. interesand nucleii nervilor oculomotori. lentoare si saracire a ideatiei. o categorie distincta. o deteriorare intelectuala progresiva. cresterea presiunii intracraniene si a hidrocefaliei. In afara hipertensiunii sau hipotensiunii cerebrale. hipersomnia poate fi un simptom insotitor al tumorilor cerebrale. Procesul expansiv. Afectiunea este determinata de leziuni cu caracter hemoragic. paralizii ale nervilor oculomotori si tulburari de echilibru.

Hipersomniile simptomatice din cursul afectiunilor psihiatrice sunt mai putin frecvente. Uneori. nevrozele angoase. catalepsia si moartea aparenta isterica. Dally (1974) a observat o tendinta irezistibila la somn dupa socuri psihice. sindroamele korsakoviene acute. Ele se datoreaza unei contuzii cerebrale. De interes deosebit sunt leziunile localizate in trunchiul cerebral care infiltreaza substanta reticulata. akinezia si oftalmoplegia bilaterala sunt adesea revelatoare de tulburari circulatorii in partea superioara a trunchiului cerebral. atingeri oculare si tulburari de somn. letargia simpla sau complicata cu contracturi. Hipersomniile de origine traumatica sunt mai putin studiate. Astfel de insomnii sunt interpretate ca un fel de protest impotriva evenimentelor neplacute care vin sa afecteze cursul existentei sau ca o maniera de sustragere de la consecintele penibile ale unui eveniment. in special a trunchiului cerebral superior sau a unui hematom intracranian. starile maniacale. Distinctia este data de absenta rezolutiei musculare. Se admite ca aceste leziuni vasculare ale trunchiului cerebral localizate in teritoriul pedunculo-protuberential posterior pot uneori realiza integral semiologia nevraxitei epidemice cu agitatie psihomotorie. 89 . melancolice si catatonice sunt insotite de veritabile hipersomnii si adormiri spontane. Somnul hipnotic echivaleaza cu o stare de somn fiziologic indus. Sunt de semnalat si somnul. existenta miscarilor palpebrale. reactia la stimulii nociceptivi aplicati pe piele si pe mucoase. mioclonii.Interpretarea Viselor Hipersomniile de origine vasculara cerebrala (ischimie sau hemoragie) se asociaza cu paralizii oculare sa cerebeloase ce constituie semne de mare valoare diagnostica. Tulburarile de vigilenta si somn. leziunile traumatice ale trunchiului cerebral superior sunt susceptibile de a antrena hipersomnii prelungite. Somnolenta este un semn important al hemoragiilor din calota pedunculara. contractia membrelor si a maxilarului. Sindromul hemoragic din partea superioara a pedunculilor este frecvent si se caracterizeaza clinic printr-o oftalmoplegie disociata sau completa. tendinta de conservare a atitudinilor. asociata cu perturbari de coordonare motrica si mai ales de somn. care prin intermediul unei hernii temporale comprima trunchiul cerebral. dupa disparitia unei fiinte dragi. De asemenea.

oboseala psihica. intre 10 si 30 de ani. La acesti bolnavi se presupune posibilitatea existentei unei anomalii a chemoreceptorilor chemoreceptorilor fata de presiunea O2 si CO2. tulburari de comportament de tipul agitatiei. Acestea sunt asociate cu miscari partiale. care pot persista multe zile dupa perioada de somn. care a fost precizat de Levin in 1936. care alunga somnul si antreneaza trezirea. 2) Sindromul Klein-Levin. cu insuficienta respiratorie prin hiperventilatie. globale sau mioclonii care pot ajunge pana la crize convulsive. Dupa cataclisme poate aparea la supravietuitori o stare de stupoare sau de somn irezistibil. relevat prin pauze de 20-40 s este urmata de o inspiratie profunda. care apar la persoane tinere obeze. poliglobulie si insuficienta cardiaca dreapta. Debutul poate fi progresiv relevat prin perioade de foame sau senzatie de frig.Interpretarea Viselor Hipersomniile reactionale pot aparea in unele situatii afective sau conflictuale importante. sunt cunoscute si studiate doua tipuri de hipersomnii a caror explicatie fiziopatologica nu este inca elucidata. descris de catre Burwell si colab (1956). La acestea se adauga o foame excesiva (bulimie) si tulburari de comportament de tip depresiv sau de expresie confuzoonirica. 1) Sindromul Pickwick. Hipoxia si hipercapnia par sa joace un rol esential in aparitia acceselor de somn. se traduce prin accese de somnolenta. Este bine cunoscuta aparitia somnului consecutiv unei sarcini dificile sau a unor situatii de analiza a activitatii. a caror durata poate varia de la 1 la 3 saptamani. 90 . confuziei sau hiperexcitabilitatii sexuale. In clinica. Somnul nocturn este agitat din acelasi motiv al aparitiei anomaliilor respiratorii cu pauze care duc la numeroase treziri. Modificarea ritmului respirator. ce antreneaza hipoxemie cu hipercapnie acidotica. iar faza de somn cu miscari oculare poate sa nu se produca. Sindromul apare la persoane tinere. se caracterizeaza prin aparitia unor perioade lungi de somn. cianoza. de sex masculin. Faza de somn lent profund este rar atinsa.

Imediat dupa incident. somnambulismul. Parasomniile. care sunt exagerate de somn sau apar exclusiv in timpul diferitelor stadii ale somnului. perioadele de trezire au o durata de 5-9 ore si sunt insotite de o foame devoranta care duce la o crestere rapida in greutate. s-a observat o perioada de somn agitat urmata de cateva secunde de liniste. curata mesele. se duce la baie. etc) care depind in mare parte de dereglarile diencefalice si hipotalamice. este dificil de trezit pacientul din somn. de fapt ca si aparitia sa. cum ar fi: enurezisul nocturn. de cistite. mormaie sau vorbeste 91 . enurezisul nocturn nu este cauzat de vise. irezistibile. tulburari schizofrenice. Somnambulismul se manifesta prin coborarea din pat si printrun mers initial instabil. stare confuza.Interpretarea Viselor In timp nictemerului. Pe an apar aproximativ 3 astfel de episoade. dar ea se asociaza cu degenerari ale functiilor de baza (foame. Enurezisul idiopatic sau esential. clarificand astfel unele mecanisme ale biologiei somnului normal. tulburarea comportamentului REM. etc). 1991). Prin urmare. Cand comportamentul somnambulului devine mai complex si mai coordonat (evita obiectele. Studiile de laborator au evidentiat ca putine episoade enuretice (3 din 22) au legatura cu somnul REM (Kelly. temperatura. de diabetul zaharat sau insipid si de epilepsie. este corelat cu diminuarea capacitatii vezicii urinare si cu intarzierea maturarii controlului nervos respectiv. a carui cauza nu este cunoscuta. Ocazional. cosmarurile si groaza. Enurezisul nocturn al copiilor si al tinerilor apare independent de stadiul REM cu vise. sete. cu ochii deschisi si cu o fata inexpresiva. Parasomniile se caracterizeaza printr-o gama larga de comportamente normale. mai rar la sete exagerata si la iritabilitate confuza. se produce fara o cauza aparenta. hiperactivitate. Aproape toti autorii insista asupra importantei semnelor psihice din acest sindrom (iritabilitate. Intr-un episod enuretic tipic. iar disparitia sindromului. acesta fiind confuz si incapabil de a-si aminti visele atunci cand se trezeste. senzatii de depersonalizare. enurezisul poate fi determinat de anomaliile tractului urinar. dupa care se produce enurezisul. Fiziopatologia acestui sindrom nu este cunoscuta. teroarea nocturna.

Interpretarea Viselor incoerent). sa clarificat ca somnambulismul apare exclusiv in timpul somnului cu unde lente. uneori serios. 92 . Unii pacienti cu tulburari ale comportamentului REM prezinta leziuni de trunchi cerebral identificabile sau alte probleme neurologice. In tulburarea comportamentului REM paralizia normala din acest stadiu al somnului lipseste. devine clar ca starile somnambulice cu pasi lenti nu pot aparea in timpul episoadelor REM (Jacobson si colab. uneori raspunde monosilabic la intrebari. 1965. Tulburarile comportamentului REM apar la pisici in cadrul anumitor leziuni de trunchi cerebral. somnambulismul apare aproape intotdeauna in stadiul 3 sau 4 al somnului cu unde lente. majoritatea celor cu somn violent nu au simptome de agresivitate in timpul zilei. pacientii raspund bine la medicamentatia anticonvulsivanta (clorazepam.. somnambulismul apare mai mult la copii decat la adulti si se diminueaza cu varsta. Cauza nu este cunoscuta. Aceasta tulburare inconstienta debuteaza in cursul varstei de 17-20 de ani si se mentine. cel mai frecvent in prima treime a noptii cand predomina stadiul 3 si 4. cu remisiuni spontane in jurul varstei de 40 de ani. Ca si enurezisul. 1991). In starea de veghe 50-60% din aceste persoane nu prezinta nici un deficit evident. iar 44% lovesc partenerul de pat. Astfel. In astfel de situatii. fapt datorita caruia persoanele sar din pat si actioneaza conform visului. In timp ce majoritatea parasomniilor sunt inofensive. Bruxismul nocturn caracterizat prin frecarea involuntara si energica a dintilor in cursul somnului afecteaza 15-20% din populatie. De fapt. cosmarurile cu miscari violente ale acestor stari sunt adesea amenintatoare pentru partenerul de somn si periculoase pentru cel care viseaza. iar la trezire isi reaminteste putine despre activitatile nocturne sau despre vise. Mendelson. 1987). Intr-un studiu efectuat de Mahowald si Schenek (1989) se arata ca 85% din persoanele cu somn violent sufera leziuni . carbamazepin) (Kelly. Datorita inhibitiei intense descendente a neuronilor motori spinali si a paraliziei din timpul somnului REM. Din fericire. Daca este lasat in pace. ele apartin somnului REM fara prezenta paraliziei normale. somnambulul se reintoarce in pat. benzodiazepine. dar ipotezele fiziopatologice evoca rolul unor anomalii dentare sau al unui mecanism neurologic central. In laborator.

tulburarile somnului cu unde 93 . copilul se ridica brusc din pat. La adulti. dupa perioada copilariei timpul somnului REM nu poate fi modificat in mod apreciabil si nici nu poate fi suprimat cu medicamentele respective. care reduce in mod selectiv somnul delta. expresie faciala fixa. care dureaza 1 sau 2 minute. Atacurile de teroare nocturna (pavor nocturnus) ale copiilor sunt cel mai bine caracterizate. aceste episoade REM infricosatoare se refera si la cosmaruri. mai frecvent la copii si mai rar la adulti. Clinic. ce nu au putut fi masurate direct la om. dilatare pupilara si dificultate respiratorie. atinteste cu ochii mari unele obiecte imaginare. teroarea nocturna se diminueaza cu varsta de-a lungul somnului delta. majoritatea viselor REM terifiante apar la primele ore ale diminetii. Patternul evocarii fragmentare reprezinta o caracteristica a somnului cu unde lente (stadiul 3 si 4). fata se acopera de transpiratie iar respiratia se ingreuneaza. ea poate fi complet inlaturata cu ajutorul benzodiazepinei. Visele inspaimantatoare apar in perioadele REM normale ale persoanelor de toate varstele. Adesea. asemenea episoade sunt rare si se caracterizeaza prin oprimare respiratorie. Diazepamul poate suprima teroarea nocturna. anxietate. amintirea visului este rara si fragmentara iar in dimineata urmatoare nu-si mai aminteste nimic despre acel episod. transpiratie. Prin urmare. fenomenele de vis cu grad inalt de anxietate care apar in timpul perioadei REM pot fi deosebite de cele care apar in timpul stadiilor somnului cu unde lente (Dement si colab. In contrast. din punct de vedere fiziologic. paralel cu declinul stadiului 4 al somnului cu unde lente (unde delta). Deoarece somnul REM este mai extensiv si mai intens decat somnul continuu.. la 30 de minute de la adormire. Aceste vise tulburatoare au adesea caracteristici fiziologice si psihologice exagerate. In timpul zilei. Imediat dupa atac.Interpretarea Viselor Teroarea nocturna. cosmarurile si visele terifiante apar in stadiul somnului cu unde lente si REM. Ca si celelalte tulburari cu unde lente (enurezisul si somnambulismul). 1975). pacientii respectivi prezinta anxietate care depaseste limitele normalului. nu se asociaza cu deprimarea respiratiei si include varfuri pontogeniculo-occipitale. tipa. Medicamentos. Aceste vise infricosatoare care contin imagerii complexe. Astfel. paralizie partiala.

Interpretarea Viselor
lente si visele terifiante din perioadele REM trebuie tratate in mod diferit.

Apneea din timpul somnului. O alta tulburare a somnului se caracterizeaza prin perioade frecvente de pauze respiratorii denumite apnei ale somnului. Gastaut si colab. (1963) au descris un grup de pacienti cu apneea somnului care nu-si mai amintesc frecventele perioade de trezire nocturna si care acuza un somn prea accentuat sau indelungat. Acestia au fost incadrati in sindromul de apnee cu hipersomnolenta. Ulterior, Dement si colab. (1975) au descris un alt grup de pacienti cu tulburari asemanatoare, dar care acuzau insomnie prin faptul ca nu adormeau imediat dupa perioada de apnee. Ei reprezinta aproximativ 10% din pacientii cu apneea somnului. Apneea somnului afecteaza toate varstele, indiferent de sex. Totusi, aceasta tulburare este intalnita mai frecvent la varstnici. Ea a fost acuzata ca fiind unul din factorii sindromului de moarte brusca la copii. Unii cercetatori au constatat ca aproximativ 30% din persoanele de peste 65 de ani au apneea somnului, dar multe dintre acestea sunt asimptomatice, neinsotindu-se de alte degradari. Totusi, este greu de crezut ca apneea este singura tulburare. Uneori se asociaza cu suprimarea activitatii centrului respirator medular, timp in care diafragmul si muschii intercostali raman imobili (Kales si Kales, 1973). In perioada de apnee care dureaza 15-30 de secunde, oxigenul din sange scade, iar dioxidul de carbon creste, fapt care duce la stimularea centrului respirator si la reluarea functiei muschilor amintiti (Kelly, 1991). Adesea, plamanii nu se umplu cu aer din cauza colapsului muschilor orofaringieni aparut in contextul relaxarii muschilor corpului din timpul somnului cu unde lente. Dupa 1 minut, concentratia excesiva de dioxid de carbon din sange provoaca trezirea persoanei care doarme, dupa care tonusul muscular revine la normal. Dupa cateva secunde, individul adoarme iar ciclurile respective se pot repeta de aproximativ 1000 de ori pe noapte. Tulburarile neuropsihologice care apar la bolnavii cu apneea somnului pot fi secundare hipoxiei nocturne sau fragmentarii somnului. Kales si colab. (1985) si Pochat si colab . (1993) insista in mod
94

Interpretarea Viselor
particular asupra depresiei si asupra tulburarilor de memorie, de gandire, de invatare si de comunicare. Greenberg si colab. (1987) si Bacque si colab. (1996) au observat tulburari de atentie, tulburari ale eficacitatii motorii, ale abilitatilor grafice si constructive. Pentru a explica ansamblul acestor simptome, autorii de mai sus evoca posibilitatea existentei unor leziuni subcorticale. Simptomele de deteriorare corticala , afazia, apraxia si agnozia sunt in general absente. Sepala si colab. (1991) afirma ca dificultatile principale ale acestor pacienti vizeaza somnul, lucrul,aptitudinile mintale si in special sentimentul de a avea o sanatate proasta. Persoanele astfel afectate sunt in general obeze, hipertensive si cu tulburari de ritm cardiac, astfel incat primul act terapeutic se refera la cura de slabire. Perturbatiile psihologice ale acestui tip de boala se manifesta prin depresie cronica, anxietate, insomnie si acuze somatice (Bacque si colab. 1996). Somnolenta diurna si adormirile incoercibile aparute dupa pranz pot impiedica reluarea lucrului. Adormirile sunt direct responsabile si de accidentele rutiere care in acest caz se multiplica cu sapte (Findley si colab. 1988). Medicamentele pentru tratarea apneei somnului nu exista dar cand acest sindrom este provocatde obstructia cailor aeriene superioare poate fi incercat un tratament mecanic sau unul chirurgical. Tratamentul mecanic se refera la fixarea unei masti si la administrarea sub presiune a aerului in scopul mentinerii deschise a cailor aeriene ale gatului intre respiratii. Aceasta ventilatie cu presiune pozitiva ofera rezultate absolut eficace cu conditia sa fie tolerata in toate noptile. Tratamentul chirurgical (faringoplastia) are in vedere largirea cailor aeriene superioare prin ablatia uvulei si inlaturarea mucoasei si tesutului limfoid. Aceasta da rezultate bune la 50-60% din cazurile serioase (Kelly, 1991).

Insomnia. Insomnia este un simptom caracterizat prin imposibilitatea mentinerii duratei si calitatii somnului necesare activitatii normale din timpul zilei. 30% din cei care se prezinta la consultatie se plang de
95

Interpretarea Viselor
insomnie si de alte tulburari neintelese inca in mare parte. Pentru diferentierea tipurilor de insomnie, este necesara cunoasterea perioadelor somnului normal. Astfel, unii pacienti cu insomnie subestimeaza somnul real din timpul noptii. S-a constatat ca unele persoane care acuza insomnie dorm si viseaza normal dar somnul lor de dimineata este de calitate proasta si neodihnitor. Dement si colab. (1975) au examinta somnul la 127 de indivizi cu insomnie si au constatat ca timpul mediu de adormire este de 15 minute iar durata somnului este de 7 ore. Autorii au estimat ca 10-12% din persoanele cu insomnie au un somn fiziologic normal. Formal, acesti indivizi au fost incadrati in sindromul de pseudoinsomnie sau de agnozie a somnului. Alti 30% din indivizii examinati sunt mentiuni in stare de trezire de catre unele evenimente fiziologice involunatare, cele mai comune fiind spasmele periodice stereotipe, cunoscute sub denumirea de mioclonii nocturne. O alta conditie care duce la intarzierea debutului somnului se datoreaza impulsului irezistibil de miscare a membrelor, denumit sindromul picioarelor agitate. Prin urmare, 50% dintre persoanele cu insomnie dorm normal, dar somnul lor este tulburat de evenimente fizice de care nu-si dau seama. Studiile polisomnografice efectuate la pacientii cu insomnie cronica si acuze severe au relevat prezenta unor disfunctionalitati moderate ale somnului (scurtarea somnului, trezirea intermitenta, eficacitatea scazuta a somnului). La acestia, continuitatea din timpul stadiului cu unde lente este mai importanta decat desfasurarea timpului total de somn. Alte insomnii sunt determinate de diminuarea somnului delta, cel mai profund stadiu al somnului cu unde lente, in timp ce altele au la baza o temperatura mai ridicata a corpului, temperatura masurata rectal. Anticiparea insomniei poate juca un rol major la cel putin 15% din cazuri. Ea este clasificata in randul insomniilor psihofiziologice (Lydic si Biebuyck, 1988). Aceasta insomnie conditionata de locuinta si de mediul inconjurator dispare cand individul doarme la hotel sau in alta parte. Astfel, aproximativ 30% din insomnii se datoreaza tulburarilor emotionale, anxietatea fiind legata de dificultatea adormirii iar depresia de trezirea timpurie.

96

Din 97 . cu ajutorul unei metodologii riguroase constatand din interogatorii standardizate. de unele activitati de afacere. Ondze si colab. In societatea moderna disruptia ritmului circadian normal este determinata de calatoriile pe distante mari cu avionul. de lucrul in schimburile de noapte. de numarul fuselor orare traversate si de capacitatea de adaptare. Daca investigatiile si tratamentul pacientilor cu somnolenta diurna excesiva sunt oarecum precizate. (1998) au urmarit 100 de insomnici cronici. mioclonii si coma care duce la deces. etc. insomnie la adormire si frecvente treziri nocturne in special in a doua parte a noptii. Insomnia familiala fatala este o boala ereditara rara. Latenta normala pentru somnul REM este de 8090 de minute. La batrani. Insomnia temporara este consecinta naturala a alterarii ritmului circadian. examene clinice. Insomnia familiala fatala. agenda trezirii si a somnului.Interpretarea Viselor Kupfer si Foster (1972) au constat ca pacientii depresivi prezinta o scurtare a intervalului dintre debutul somnului si faza REM. Somnul batranilor. testul de personalitate MMPI. Acest sindrom este tranzitor avand o durata de 214 zile in functie de varsta pacientului. Progresiv sindromul se complica cu disfunctie neurovegetativa . problemele somnului se amplifica datorita faptului ca stadiul 4 al somnului cu unde lente diminueaza sau este virtual eliminat in decada a saptea de viata. Ulterior pacientii au fost urmariti prin consultatii timp de 3 luni pana la un an. la 5-15 minute de la dormire. Sindromul schimbarii rapide a fusului orar (Jet-Lag) determinat de schimbarea meridianelor se caracterizeaza prin somnolenta diurna excesiva. Unul din cei mai semnificativi determinanti ai somnului persoanelor normale este varsta. Patogenia acestei distructii talamice este insuficient cunoscuta. de regimul din armata. dizartrie. chestionarul Pittsburgh. provocata de degenerescenta bilaterala a nucleilor anterior si dorsomedian din talamus. chestionarul de topologie craniana si un examen polisomnografic pe timpul uneia sau a doua nopti. abordarea si tratamentul subiectilor insomnici este imprecisa.

carbolina actioneaza direct asupra somnului normal reducandu-l. din care adesea se trezesc. Cele mai multe medicamente utilizate pentru reducerea somnului (amfetaminele) provoaca alterari profunde ale activitatii motorii si ale altor comportamente. dar piroteala normala de dupa amiaza este mai pronuntata la persoanele in varsta. batranii isi restabilesc cu dificultate ceasornicul biologic in cazul traversarii unor zone intinse. Kryger si colab.Interpretarea Viselor aceasta cauza. fara a determina modificari 98 . mult timp considerat ca fiind stadiul cel mai odihnitor. In societatea noastra ritmul circadian al somnolentei este bifazic. In momentul de fata tratamentul medicamentos utilizat este cel cu benzodiazepine. Benzodiazepinele ajuta pacientii sa aiba un somn mai mult continuu decat unul mai lung. iar naoptea au un somn fragmentat. Pacientii cu maladie Alzheimer dorm adesea in timpul zilei. prezenta unui antagonist al receptorilor benzodiazepinici (3 hydroxymethyl-βcarboline). cel mai utilizat in insomnii. Mendelson si colab. care sunt implicati si in fiziologia reglarii somnului normal. fara a cauza modificari majore in activitatea motorie. Persoanele cu insomnie au in timpul somnului o temperatura corporala mai mare. Aceste proprietati fac ca medicamentele respective sa fie eficace atat in tratamentul insomniei cat si in tulburarile somnului delta. Studiile polisomnografice au aratat ca flurazepamul. ele dau obisnuinta iar la intreruperea brusca a acestora apar simptome extrem de dezagreabile. Daca se va dovedi ca β. reducerea somnului cu unde lente (nu si a activitatii REM) si o trezire persistenta. la sobolani. varstnicii consacra mai mult timp stadiului somnului cu unde lente. duce la cresterea stadiului 2 al somnului cu unde lente.iar benzodiazepinele le-o scade. 1987. 1989). deoarece ele imbunatatesc calitatea somnului si suprima somnul cu unde lente. care induce cresterea dozei dependenta de latenta somnului. Mecanismul de inducere a somnului prin flurazepam implica receptorii neuronali benzodiazepinici. Mai mult. Scurtarea marcata a timpului de somn este adesea secundara si altor probleme de sanatate intalnite la varstnici. fapt care se reflecta pozitiv asupra somnului cu unde lente (Sewitch. (1982) au constatat. desi benzodiazepinele sunt mai sigure decat barbituricele. din ratiuni inca putin cunoscute. Cu toate acestea.

Interpretarea Viselor comportamentale motorii majore. Stadiile 1-4 ale somnului cu unde lente caracterizate EEG prin frecvente din ce in ce mai lente si cu voltaj mai inalt corespund starilor de somn din ce in ce mai profund. In stadiul 3 si 4 domina undele lente de somn (somnul delta). 99 . Inregistrarile facute in stadiul 2 contin numeroase explozii caracteristice fusurilor de somn cu durata de 1-2 sec. Metoda principala de monitorizare a stadiilor somnului uman este electroencefalograma (EEG). iar motilitatea gastrointestinala creste. Acesta ar putea fi folosit in tratamentul bolnavilor cu somnolenta excesiva. in timp ce altii reactioneaza astfel la fiecare 5 minute (Mc Ginty si Szymusiak. Stadiile somnului normal . In timpul somnului cu unde lente muschii se relaxeaza. Cei care dorm normal executa ajustari posturale majore. Urmatoarele 4 stadii ale somnului cu unde lente reprezinta stadii cu profunzimi succesive. 1990). atunci medicamentul respectiv ar putea fi considerat ca un foarte bun somnolitic. Voltajul EEG cel mai scazut este inregistrat in stadiul 1. iar la revenire parcurge aceleasi stadii in ordine inversa. Stadiul 3 si 4 al somnului cu unde lente ocupa aproape 15% si are loc in prima jumatate a perioadei de somn. dar activitatea somatica nu este absenta. Cand o persoana adoarme. EEG inregistrata in stare de veghe este constituita din unde cu voltaj scazut si activitate rapida. catre dimineata. In timpul parasimpatica. Ele apar in prima treime a noptii si dispar adesea complet mai tarziu. EEG trece progresiv prin toate cele 4 stadii ale somnului cu unde lente intr-o perioada de 30-45 de minute. Stadiul 1 al somnului non REM poate fi deosebit de stadiul 1 REM numai cu ajutorul electrooculografiei si a electromiografiei. aproximativ la fiecare 20 de minute. somnului cu unde lente predomina activitatea Frecventa batailor cardiace si tensiunea arteriala scad. Stadiul 2 al somnului cu unde lente ocupa aproximativ o jumatate din somnul total. in aceeasi perioada de timp.

Cel care doarme pierde la un moment dat si abilitatea reglarii temperaturii corpului. Nucleii talamici reticulati. Autorii au ajuns la concluzia ca stimularea nucleului talamic VIM este selectiva si nu modifica fusurile somnului. oscioarelor urechii medii si respiratiei.Interpretarea Viselor Pragul pentru trezirea din somnul cu unde lente variaza invers cu frecventa EEG. Generatorul neuronal al ritmului teta este localizat in patura celulelor piramidale ale campului CA1 din girusul dintat si din cortexul entorinal. rapid. miscarile oculare rapide (REM). Un alt semn este reprezentat de contractia severa a pupilelor (mioza). implicati in geneza fusurilor somnului. Inregistrarile facute pe animale au relevat ca desi activitatea corticala este desincronizata. In 1957. Scapa de aceasta paralizie generalizata numai muschii scheletici care controleaza miscarile ochilor. in special cand EEG corticala are o desincronizare maxima. somn activ si somn desincronizat. Acest fapt se datoreaza suprimarii activitatii simpatice. Proprietatea dramatica si fundamentala a acestui stadiu al somnului este reducerea homeostaziei (Kelly. asemanatoare dar nu identica cu cea a starii de trezire. dar peste acestea se suprapun si izbucniri de miscari oculare rapide. Acest stadiu activ al somnului a fost numit somn REM. EEG hipocampica este inalt sincronizata cu unde teta (4-10 Hz). (1998) au studiat efectul stimularii VIM asupra genezei fusurilor de somn si au constatat ca arhitectura si calitatea somnului nu se modifica prin stimularea respectiva. Aceasta stare de somn a fost denumita somn paradoxal.. arnulf si colab. Multe miscari oculare din timpul somnului REM sunt lente si oscilatorii. Dement si Kleitman au descris in timpul somnului cu desincronizare EEG. Ritmul teta hipocampic este observat in starea de trezire. EEG devine desincronizata cu voltaj scazut. Acest pattern cerebral activ este cuplat cu pierderea tonusului muscular din intregul corp. Stimularea continua cu frecventa inalta a nucleului talamic ventrointermediar (VIM) este eficace in tratamentul tremuraturilor severe. sunt adiacenti nucleului VIM. La 90 de minute dupa debutul somnului apar numeroase modificari fiziologice abrupte. Stadiul 4 al somnului cu unde delta este cel mai dificil de intrerupt. modificand-o in directia temperaturii ambiante. Miscarile oculare rapide si activitatea fazica a muschiilor urechii medii coincid cu activitatea 100 . 1991).

impreuna cu perioada mai lunga a REM au loc de preferinta in a doua jumatate a noptii. in timp ce lungimea fiecarui episod REM tinde sa creasca. ce dirijeaza multe evenimente fazice ale somnului REM. Stadiile REM apar la intervale regulate si se succed de 4-6 ori pentru o durata de somn de 8 ore. Stadiile mai usoare ale somnului cu unde lente. este formata dintr-o lunga perioada de somn cu unde lente si dintr-o perioada REM de scurta durata. Aceste unde monofazice ascutite ce se propaga rostral de la punte. In general. rata batailor cordului si fluxul sanguin coronarian (Kirbi si Verrier. De fapt.modificarile respiratorii. nu survine niciodata la debutul somnului de noapte. cu o durata de aproximativ 2 ore. In acelasi timp. Prima parte a somnului. Dupa prima perioada REM intervalele dintre celelalte perioade REM ale unei nopti scad. Dupa criteriul intern al trezirii. puntea. astfel incat orele de dimineata se asociaza in mod normal cu treziri mai frecvente. profunzimea somnului nu reprezinta un parametru unitar. un om sau un animal care doarme se poate trezi spontan din somnul REM mult mai usor. au capatat denumirea de varfuri ponto-geniculo-occipitale (PGO). fazica inregistrata la animale din diferite structuri ale trunchiului cerebral (partea dorsala a puntii. In timpul somnului REM creste pragul de trezire la stimulii mediului inconjurator astfel incat REM este considerat ca cel mai profund stadiu al somnului.Interpretarea Viselor electrica brusca. in timp ce durata somnului cu unde lente este de 6 ore. In timpul unei nopti tipice de somn. adultul normal prezinta perioade de somn cu unde lente si perioade de somn REM. adica de 20-25% din durata totala a somnului. trigemenului si facialului). Prin urmare. care precede si care urmeaza unui stadiu REM este un somn superficial care face parte din stadiul 1 sau 2. in timp ce mai putin de jumatate din cele trezite din somnul cu unde lente nu raporteaza nici o activitate mintala. Stadiul 4 al somnului 101 . Somnul cu unde lente. REM este cel mai usor stadiu al somnului. 1989). Durata totala a somnului cu miscari oculare (REM) este in medie de o ora si jumatate pana la 2 ore. generatoare a activitatii fazice. adica 75-80% din ansamblul somnului. ale talamusului (nucleul geniculat lateral) si ale cortexului auditiv si vizual. Stadiul 4 din somnul cu unde lente si somnul REM au caracteristici distinctive pentru fiecare individ. nucleul motor al oculomotorului. este considerata ca un pacemaker. In fine. spasmelor musculare. majoritatea persoanelor trezite din somnul REM isi amintesc rapid visele. in care includem activitatea muschilor urechii medii. fiecare somn REM este precedat de o perioada de somn lent si in mod normal.

Prin urmare. in timp ce somnul REM este mai putin afectat de acesta.Interpretarea Viselor cu unde lente este mult mai influentat de timpul anterior fara somn. 1989). Privarea selectiva de somn REM pentru o perioada de 16 zile nu duce la aparitia unor tulburari psihologice serioase.. stadiul 4 al somnului cu unde lente poate fi redus de benzodiazepine intr-o masura mult mai mare decat somnul REM (Kelly. Patternul somnului se afla sub influenta diferitilor determinanti ontogenetici si filogenetici. Necesitatea somnului REM incepe in uter. iar ciclurile de somn se modifica progresiv. Somnul REM si stadiul 4 al somnului cu unde lente sunt afectate diferentiat de anumite medicamente. La om necesarul de somn zilnic scade in perioada copilariei si adolescentei. a carei expresie variaza in cursul noptii. dar in special alcoolul si barbituricele suprima somnul REM. se egalizeaza la varsta medie. Multi agenti psihoactivi. somnul REM scade abrupt la 30-35% din timpul 102 . Dupa perioada neonatala. La varsta de 2 ani. dupa care se diminueaza din nou la batranete. Cu alte cuvinte. Cu cat privarea este mai lunga. ciclul de somn constituit dintr-o perioada de somn cu unde lente si dintr-o perioada de somn REM poate fi considerat drept “unitate de somn”. cu atat si reboundul REM este mai lung si mai larg. Cea mai evidenta modificare produsa odata cu maturarea patternului de somn uman implica numarul stadiilor REM si stadiul 4 al somnului cu unde lente.. de prelungirea sa si de cresterea frecventei perioadelor REM. in timp ce stadiul 4 raspunde mai putin la aceste droguri si mai mult la altele (Kryger si colab. De ex. somnul REM al nounascutului umple o jumatate din timpul normal de somn zilnic de 16 ore. astfel incat la varsta de 3-4 ani ritmul somn-veghe este bine instalat. somnul si veghea devin progresiv stabile. Inevitabilitatea tulburarilor semnificative de somn la varstnici nu este inca destul de clara. 1991). Existenta unui mecanism compensator de recuperare a somnului REM pierdut sau suprimat sugereaza ca somnul REM este necesar din punct de vedere fiziologic. Somnul REM ocupa aproximativ 80% din totalul timpului de somn al unui nou nascut prematur cu 10 saptamani si 60-65% din timpul de somn al unui nounascut prematur cu 2-4 saptamani. Scurtarea somnului REM timp de cateva nopti este urmata de initierea sa precoce.

In ceea ce priveste somnul cu unde lente. 1984. Declinul stadiului 4 al somnului cu unde lente la batrani coreleaza cu cresterea numarului de treziri normale spontane si in ultima instanta cu revenirea la un pattern circadian bifazic de somn (aceasta echivaleaza cu atipirea de dupa amiaza). marcata indeosebi prin frecventa trezirilor nocturne. au sugerat ca somnul REM joaca un rol important in dezvoltarea sistemului nervos. somnul cu unde lente traducandu-se prin unde lente continue si generalizate. Aceasta teorie are in vedere faptul ca somnul REM provoaca o activitate intensa a circuitelor neuronale si ca substanta cerebrala consuma in cursul somnului REM mai mult oxigen decat in timpul oricarui exercitiu fizic sau mintal din timpul perioadei vigile.5-1. Prin urmare. Ritmul cardiac este instabil. dupa varsta de 2 ani. la 1. A doua parte a noptii este mai stabila. Studiile unor cercetatori au aratat o reducere marcata a somnului REM la subiectii mai tineri. miscarile respiratorii sunt neregulate. s-a postulat ca somnul REM reprezinta o 103 .Interpretarea Viselor de somn. Astfel. Apoi. nuctes= noapte. Curran si Franza. Nux. La batrani somnul prezinta o anumita dezorganizare sau involutie. la grupul de subiecti mai varstnici s-a relevat o distributie frapanta a stadiului 1 spre ultima treime a noptii. Astfel. stadiile 3 si 4 aparand mai ales in prima treime a noptii. In aceasta perioada apar bufeuri de unde lente. 1988). rol asemanator cu cel al exercitiilor fizice in dezvoltarea muschilor. iar la 10 ani se stabilizeaza la 25%. Aceste modificari respiratorii pot realiza ritmuri de tip Cheyne-Stookes (Krueger si Karnovsky. prin multiplicarea ciclurilor de somn nocturn si prin facilitarea atipirilor diurne. iar complexul K si fusurile de somn sunt putin frecvente si imprecis conturate. hemera= zi) stabil. 1972). In anul 1966 Roffwarg si colab. de multe ori intalninduse perioade de apnee de 10-20 de secunde ce alterneaza cu perioade de tahipnee.75 ore la debutul pubertatii (Campbell si Tobler. Stadiul 4 al somnului cu unde lente scade exponential in tot timpul dezvoltarii si in perioada varstei mijlocii. disparand adesea dupa 60 de ani. durata absoluta zilnica din somnul REM scade brusc de la 8 ore la nastere. 1987). In aceasta perioada ritmul cardiac si cel respirator sunt stabile (Popoviciu. de amplitudine mijlocie (25-50µV). numarul ciclurilor de somn se diminueaza progresiv odata cu varsta si cu instalarea unui ritm nictemeral (gr. se poate remarca faptul ca adormirea se produce adesea cu dificultate.

patternul instinctiv motor se formeaza la animalele tinere in timpul comportamentului de joc manifestat in stare de veghe. furie. Din aceasta cauza. Totusi. 1983). Intreruperea puternicei inhibitii motorii a starii REM releva la pisica un comportament lipsit de paralizie in timpul somnului REM. Miscarile din timpul starii REM sunt strans legate de explozia varfurilor PGO din timpului somnului REM. care ulterior se adauga repertoriului creierului matur (Gaillard. 1984). pentru punerea in practica a comportamentului instinctiv exista si alte posibilitati situate in afara somnului REM. Totusi. De fapt. Leziunile progresive si mai intinse ale formatiei reticulate pontine duc la desfasurarea progresiva si mai elaborata a comportamentului in timpul somnului REM. reglarea comportamentului motor din timpul somnului REM depinde de locul si marimea leziunilor experimentale din trunchiul cerebral.Interpretarea Viselor sursa potenta de stimulare interna necesara maturarii propriului creier. pregatire si explorare (Borbely si Valarx. comportamentul agresiv a fost observat in timpul REM numai in cazul in care leziunile au fost extinse in partea rostroventrala a mezencefalului. 1991). anticiparea acestei relatii a sugerat lui Morrison ca pisicile respective nu actioneaza in afara viselor. Dupa studiile lui Morrison (1988) asupra somnului REM fara atonie. In anul 1965. Jouvet si Delorma au descoperit ca paralizia care apare in timpul somnului REM poate fi eliminata selectiv prin lezarea puntii. fuga. Acest comportament specific fiecarei specii se manifesta prin atac. circuitele neuronale care controleaza secventele comportamentului instinctiv pot fi organizate in timpul somnului REM conform programului genetic. aceasta teorie nu explica de ce visele continua si dupa dezvoltarea completa a creierului (Kelly. in special a locus-ului ceruleus. Somnul REM al tuturor animalelor poate fi programat genetic. 104 . Astfel. Din aceasta cauza.

Bucuresti. Ed.Interpretarea Viselor Bibliografie • Constantin Enachescu (2003). Introducere in Psihanaliza. Tratat de neuropsihologie. Mihai Golu (2000). Leon Danaila. Psihopatologia Vietii Cotidiene. Iasi. Medicala. Prelegeri de Psihanaliza. Didactica si Pedagogica. Ed. studiu introductiv si note: Dr. Tratat de Psihanaliza si Psihoterapie. Bucuresti. Leonard Gavriliu) (1990). Sigmund Freud (Traducere. Ed. • • 105 . Polirom.

Interpretarea Viselor 106 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->