Despre carte: In sfârşit, a apărut şi cartea de care aveai nevoie!

Lumea în care trăim e pli nă de pericole: incendii, inundaţii, cutremure, automobile care dau buzna, trenuri c are deraiază sau se ciocnesc, nave care se scufundă, avioane care se prăbuşesc. Cum poţi s căpa de, din ele ? Urmând sfaturile din această carte! Ea îţi arată ce trebuie să faci ca să ravieţuieşti. Adică, să scapi din (aproape) orice fel de accident sau dezastru imaginabi l în care te ameninţă moartea iminentă. Dar şi să vieţuieşti în siguranţă, responsabil, în mo ce ai citit această carte, nu vei mai fi acelaşi om: vei avea o altă pregătire mintală. Un om pregătit face cât doi! Tehnicile de supravieţuire sunt foarte variate. Ele depind de specificul situaţiei, dar şi de atitudinea, cultura, mentalitatea, posibilităţile (mi ntale, fizice, materiale), pregătirea celui surprins de criză, accident. Există divers e metode de supravieţuire, pentru

orice fel de oameni. Poţi să te salvezi, poţi trăi sau muri fie cu capul sus, fie ruşinos. Manualul dă sfaturi şi pentru situaţii deosebite, care nu pot apărea la noi în ţară; dar acu lumea circulă cu uşurinţă pe tot globul şi nu ştii unde te va surprinde ceasul rău... Despre autor: Şerban Derlogea a lucrat ca inginer mecanic până la pensionare. Este instructor onorific de arte marţiale: Aikido şi Taijiquan; a drumeţit în ţară şi a călătorit pe 3 conti . A scris cărţi de inginerie şi de sport. In prezent Şerban Derlogea încearcă să transmită ales tineretului experienţa de viaţă pe care a acumulat-o. El caută soluţii neconvenţionale - cum ar fi educaţia fizică la problemele sociale omniprezente. Adeseori spune lucr uri neplăcute şi dezvăluie informaţii ascunse. Ideile care îl călăuzesc: Mens sana in corpore sano. Nu te baza pe alţii! Priveşte, învaţă, fă şi taci! După ce te ajuţi pe tine, ajută-ţi a Dacă nu faci ceva azi, mâine (îţi) va fi mai rău. Nu contează ce poate face România pentru t ne, ci ce poţi face tu pentru ea.

CUPRINS PREFAŢĂ 1. PENTRU A SUPRAVIEŢUI - GÂNDEŞTE! 1.1. Cauzele accidentelor. 1.2. Ce te faci? 1. 3. Gândeşte şi înfăptuieşte 1.4. Foloseşte Manualul - „cu cap". 2. REGULI GENERALE 2.1. Cum s upravieţuieşte?. 2.2. Pregătirea unei călătorii 2.3. Echipamentul pentru călătorie 2.4. Pregă ea supravieţuirii 2.5. În caz de accident. 2.6. Priorităţile. 2.7. Învaţă din experienţă 3. P INGUR. 3.1. Efectele singurătăţii 3.2. Primul ajutor - pentru tine (vezi şi #19). 3.3. C um ceri ajutor?. 3.4. Cum semnalizezi? 3.5. Ce semnal transmiţi? 3.6. Caută ajutoare 3.7. Răspunde oricărei cereri de ajutor. 3.8. Îngropat de viu (vezi #6.5 şi #14.5). 3.9 . Greutăţile mari. 4. PREA MULŢI 4.1. Eşti oare în primejdie?. 4.2. Pregăteşte-te. 4.3. Cum p evii. 4.4. Cum poţi scăpa 4.5. Cine te atacă?. 4.6. Dacă te leagă 4.7. Animalele. 4.8. Ins ectele. 5. SETEA. 5.1. Ce să NU bei., 5.2. Cum alungi setea?

5.3. Cum gospodăreşti apa? 5.4. Cum faci rost de apă? 5.5. Curăţă apa 6. ÎN APĂ. 6.1. Înainte ajunge în apă 6.2. Dacă NU ştii să înoţi 6.3. Pericole la ŢĂRM şi pe mare. 6.4. Pericole înt .5. Apa din subteran (vezi #3.8 şi #14.5). 6.6. Înotul pentru supravieţuire. 6.7. Cum umfli hainele? 6.8. Salvarea dintr-un naufragiu 6.9. Cum salvezi pe cineva de la înec 6.10. Traversarea unui râu prin vad. 7. FRIGUL. 7.1. Mişcă-te în continuu. 7.2. Îmbracă te cât mai gros 7.3. Adăposteşte-te 7.4. Fă un foc. 7.5. O sobă. 8. INCENDIUL. 8.1. Incend iul dintr-o clădire. 8.2. Cum poţi stinge un foc . 8.3. S-au aprins hainele 8.4. Dep lasarea prin fum 8.5. Pădurea în flăcări 8.6. Autovehiculul a luat foc. 8.7. Incendiul d in avion. 8.8. Trăsnetul. 9. ÎN BEZNĂ. 9.1. Lumina a dispărut pe neaşteptate 9.2. Pentru o rientare foloseşte toate simţurile. 9.3. Ce faci în întuneric 9.4. Circulaţia rutieră pe tim p de noapte 10. ORBITOR. 10.1. Cum te aperi de o lumină orbitoare neaşteptată. 10.2. C e faci dacă ştii că vei fi orbit. 11. PREA REPEDE 11.1. Ca pieton 11.2. Într-un autovehi cul. 11.3. După un accident de circulaţie. 11.4. Pe motocicletă 11.5. În tren. 11.6. În av ion 11.7. În lift. 12. TABĂRA 12.1. Nu pierde timpul (vezi şi #7). 12.2. Încropeşte un adăpo st. 12.3. Organizarea 12.4. Igiena. 12.5. Unelte. 12.6. Mobilierul 12.7. Obiecte de origine animală

12.8. Funii şi frânghii 12.9. Nodurile. 13. LA DRUM 13.1. Când părăseşti epava sau locul acc identului? 13.2. Pregătirea călătoriei. 13.3. Mijloace de transport. 13.4. Orientarea în teren. 13.5. Puţină meteorologie. 13.6. Mersul pe jos 13.7. Traversarea râurilor 13.8 . Călătoria pe apă 13.9. Cu un autovehicul 14. ÎN SUS 14.1. Înainte de a te căţăra 14.2. Cum ngi mai sus? 14.3. Ajută-te la căţărare cu 14.4. Urcă-te 14.5. În subteran (vezi #3.8, #6.5 ş #9) 15. ÎN JOS 15.1. Cum cobori 15.2. Cum sari. 15.3. Cum ajuţi 15.4. Când stai PE LO C şi nu cobori? 16. FOAMEA. 16.1. Mănâncă ceea ce găseşti (vezi #16.7) 16.2. Hrana vegetală. 6.3. Hrana animală 16.4. Pescuitul. 16.5. Cum găteşti 16.6. Păstrarea alimentelor 16.7. Unde găseşti hrana (vezi şi #13.6). 17. CALAMITĂŢILE NATURALE 17.1. Inundaţia 17.2. Valul ur iaş (Tsunami) 17.3. Uraganul. 17.4. Tornada 17.5. Cutremurul. 17.6. Erupţia vulcanică. 18. RĂZBOIUL 18.1. Războiul atomic. 18.2. Războiul biologic. 18.3. Războiul chimic. 18. 4. Muniţia neexplodată 19. PRIMUL AJUTOR 19.1. Principii generale 19.2. Şocul psiholog ic 19.3. Urgenţele : hemoragii, plăgi, răni 19.4. Oprirea respiraţiei sau a inimii 19.5. Fracturi, luxaţii, entorse 19.6. Accidente produse de căldură, electricitate, chimica le. 19.7. Accidente produse de violenţă 19.8. Accidente la ochi 19.9. Accidente prod use de frig.

1. sunt foarte numeroşi cei care îşi închipuie că nu o să li se întâmple un accident tocmai lor. bani.a.alţii nu! D o minune care nu se mai repetă. lansează mirosuri respingătoare. să lupte pen Vieţuitoarele moştenesc ereditar instinctul luptei pentru supravieţuire. Index alfabetic PREFAŢA Lumea în care trăim e plină de pericole. iluzia ta că aşa ceva nu ţi se poate întâmpla tocmai ţie nu te mai ajută cu nimic. Uraganul. 20. apar mereu. altele fac pe mor ul. fug. pe cât pot. Cum poţi scăpa din ele? Urmând sfa urile din această carte! Ea îţi arată ce trebuie să faci ca să supravieţuieşti. Vei şti cum să supravieţuieşti. ucid în jurul lor. a rostului fiecăruia pe pământ. 19. posibilităţile (mintale. Şcolarizarea pentru Supravieţuire. ruperea de nori l. alţii suprim urile de prisos.14.atâtea obiceie. Cate bordeie .ultimul. ÎNCHEIERE 20. Ele depind de specificul situaţiei. Un om p face cât doi! Oamenii chibzuiţi ştiu că trebuie să se pregătească pentru orice eventualitate . mimează o înfăţişare fioroasă ş. sau te atacă un derbede unecată. unele s e zbat şi luptă. Boli infecţioase. fără nici o discriminare. Auzi poveşti contradictorii spuse de supravi eţuitori care au scăpat din acelaşi pericol . Transportul accidentaţilor. dar şi de atitudinea. Când eşti pierdut în ceaţa de pe munte sau te târăşti înnebunit de sete în deşert d rătăceşti îngheţat până în măduva oaselor într-un pustiu de gheaţă. În Manual sunt t amândouă. 20. îngrozitoare. aflăm că pentru supravieţui în trecutul recent. se înmulţesc extraordinar. Pericolele înălţi mii 19. cultura.12.4. alţii stau şi luptă. Ce te faci nicile de supravieţuire sunt foarte variate. hrană. Nu e nimic nou sub soare: n-am inventat eu roata. cutremurele. nic i de muşchii unui halterofil. Vei şti cum să scapi de pericolul imediat. INFORMAREA CETĂŢENILOR .13.sau la capătul pământului. nici supravieţuirea. Preocuparea conştientă în acest sens ne apropie de Dum ezeu. sute. nici de mintea unui laureat al premiului Nobel.10. care. Accidente produse de foame.deşi au acţionat în moduri cu totul diferite. deşi astfel ituaţii neaşteptate.d. în toată viaţa lor. Adică. alţii ascu nzându-se în grămada de fecale. Accidente de călătorie. ştiinţific. trebuiau să moară. Dă-i mortului o ultimă şansă. D ar şi să vieţuieşti în siguranţă. unii chiar se salvează fără să facă ceva conştient. să gândească. 20. cerşesc milă.fie cu capul sus. Medicii se mira că unii oameni supravieţuiesc în situaţii din care normal. Totuşi. mii de victime printre oamenii obişnuiţi. Conţinu tul acestei cărţi . se salvează singuri din necaz. Sau.5. I acest imposibil îl trăieşti! În casă. În lumea animal elor mari sau mici găsim nenumărate exemple din cele mai variate: ca să scape. Unii fac mulţi copii (ca să-şi salveze familia). să lupte cu arma în mână contra ciumei roşii. nu au avut decât un singur coşma . fie ruşinos. inundaţiile. 19. Şi ele fac zeci. Te poţi salva şi poţi trăi sau muri . în timp ce alţi oameni s-au refugiat în munţi. trenurile care deraiază sau se ciocnesc. unii au devenit informatori la Securitate. Unii oameni vor să trăiască .toate distrug fără să aleagă şi fără să anunţe. automobilele care dau buzna. soarele dogoritor lovesc pe oricine. a jutor. înoată. aproape de casă . Ca să răzbeşti într-o situaţie disperată n-ai nevoie nici de reflexele unui boxer. ei au avut voinţa să trăiască. navele care se scufundă. materiale) şi pregătirea celui surprins de accident. 19.2. mentalitatea. E evident că un gram de prevedere face mai mul t decât tone de reparaţii.11. fug. să sca (aproape) orice fel de accident sau dezastru imaginabil în care te ameninţă moartea. peste tot.3. Unii emigrează. responsabil şi în mod civilizat. fizice. După ce ai citit această c vei mai fi acelaşi om: vei avea o altă pregătire mintală.19. Incendiile. avioanele care se prăbuşesc . Vei şti cum să rezişti până sosesc ajutoare. Există met e supravieţuire pentru orice fel de om.m. Întrebări de autocontrol. Problema supravieţuirii se împleteşte şi cu enigma existenţială a vieţii ş orţii. 20. Folclorul despre Supravieţ ire 20. fură. Explicaţia este una singură: aceşti oameni n s-au lăsat înfrânţi de evenimente.15. Se adaptează la m ulţi oameni fac la fel ca animalele: unii supravieţuiesc călcând peste cadavre. 19. De c eva însă tot ai nevoie: voinţa de a scăpa şi ştiinţa ce să faci ca să scapi. îşi iau măsuri corespunzătoare.

Fii eficient. poate fi imediată sau în ceată. indirect . sau cât m ai puţin afectat la trup. Iar pe câţiva adormiţi . 1. Comunică. până la urmă. spre a n u ajunge în situaţia (nedorită de ei) de a gândi cu mintea lor. Le mulţumesc şi pe această cale tuturor celor care m-au ajutat direct.2. vegetând.m. Un om gospodar şi înţelept îşi planifică şi pregăteşte cu cvenţă viitorul. metodele de supravieţuire tradiţionale. În carte sunt date sfaturi şi pentru situaţii deosebite. pentru a-şi satisface o nevoie sau o pornire subconştientă (de emplu să impresioneze sau să atragă atenţia cuiva. ci mai degrabă atitudine a sau modul de viaţă al victimei e motivul accidentului.1. ea dispare de la sine.). Liniştea o găseşti doar în moarte . Foarte adesea accidentul este rezultatul unei purtări neconştiente a viitoarei v ictime (fără să se gândească). inconştienţa etc. Doar moartea e ireversibilă . .cel elalte necazuri sunt remediabile. Ideea şi iluzia unui ast de om (din păcate întărită şi de educaţia religioasă) e că. De fapt. Dacă analizezi la rece (stai strâmb şi jud ci drept). cu voie. l sfârşitul inevitabil.4. Ce ne aduce viit orul 1. care nu pot apăr ea la noi în ţară. extrem de grav: moartea rapidă. lăcomia. supravieţuirea se referă la u n pericol iminent. (personală sau colectivă) cu care evenim entele au fost lăsate să se desfăşoare în voia sorţii şi. vor enevească mental. s-o facă alţii în locul lor. În mod obişnuit. ci chiar neatins.). datorită unor factori din afară. cauza e lipsa de gân dire. O faptă cu adevărat bună nu e făcută cu premed pentru o răsplată. de prevedere. astfel încât să poată rezolva crizele sau surprizele inerente oricărei vieţi eforturi şi sacrificii deosebite -fără eroisme. Inv entează. dar ea poate apărea pe neaştep e oricând. să-i scape de încurcături. oriunde . gândurile despre moarte nu au happy-endul obişnuit la s erialele TV. Statul. ajungi la concluzia că NU ghinionul pur şi simplu. Chiar dacă apariţia telefoanelor mobile a schimbat radical în bine problem a salvării accidentaţilor izolaţi.d. din orice necaz te umnezeu. PENTRU A SUPRAVIEŢUI . complicate. pe unele cărţi şi site-uri din Internet. Fii responsabil.numai el însuşi nu Majoritatea oamenilor nu vor nimic altceva decât „liniştea" lor.3. pe termen lung. fără să ştie . Pericole exterioare. Studiile psihologice arată că num ai o mică parte din accidente este „întâmplătoare". române! Acci dentele pot fi provocate atât de factori subiectivi (chiar de victimă) cât şi de factori exteriori (fără nici o legătură cu victima: cutremur. arhaice sunt încă une şi acum. Guvernul.viaţa e tocmai nelinişte. se zice: vai de naţia care are nevoie de eroi! Cu toate acestea. să trăiască cu adevărat (chiar dacă prin aceasta ar tea muri mai . Au nevoie mereu de un „tătuc" care să le poarte de grijă.să înceapă să gândească. dar acum lumea circulă cu uşurinţă pe tot globul şi nu se ştie unde te sur e ceasul rău. Ideal ar fi să scapi nu numai cu viaţă. fie colectivă.GÂNDEŞTE! 1. în loc să se acţioneze preventiv şi bil. ci să facă ceva. Fii optimist. Dar ei vor să gândească cât mai puţin. cu toată „globalizarea" comunicaţiilor. Gândeşte şi înfăptuieşte: Fii atent. Fără să-şi dea seama că în acesta se sinucid.să scriu acest ghid. autoamăgindu-se cu iluzia că toate „merg sau vor merge bine". Non nova . Foloseşte „cu cap" Manualul Supravieţuirea înseamnă să scapi cu viaţă dintr-un accident. În major tea cazurilor persoana respectivă se pune singură în situaţia dificilă (şi-o face cu mâna ei. Oricât ar fi de lăudabil eroismul.1. Ce te faci? Supravieţuirea imediată.sed nove (Nimic nou. Supravieţuirea pe termen lung 1. Tătucu'. CAUZELE ACCIDENTELOR Deşteaptă-te. ca scuză pentru o anumită comportare. să p depsească pe altcineva sau pe el însuşi ş. Fii activ. Implică-te 1. catastrofă sau nenorocire. Adică mereu alţii . Respectă Natura. uragan. De fapt. ridicate de viaţa reală. Scopul vieţ i unui om adevărat NU este ca la animale: să se îmbuibeze şi să trăiască mult. eroismul (care subînţelege un sacri -ficiu personal în folosul comunităţii) e doar o soluţie extremă de rezolvare a situaţiei gr ave create de prostia. război etc). 1. norocul. E adevărat. Lipsa de gândire Nimeni nu doreşte să ajungă într-o situaţie de supravieţuire. Trăiesc cu impresia că dacă nu se gândesc la o problemă. de luciditate. Supra ieţuirea (şi opusul ei sinuciderea) fie individuală.şi nu numai din cauze exterioare. părinţii. dar altfel spus). da r şi pe poveştile multor tovarăşi de drumeţie. necr ceva pentru semenii săi. Cauzele accidentelor: Lipsa de gândire.se bazează pe experienţa multor supravieţuitori. minte sau suflet. constatăm că foarte mulţi oameni refuză să se gândească la viitorul lor. Sper că acest Manual de supravieţuire v a ajuta pe mulţi români să evite acci-dentele şi să scape din necazurile cu adevărat inevita bile. pe care s-o chinuie ca să rezolve în chip optim problemele concrete. În fond.a.

lipsiţi de ori ce gândire corectă. tutun. sforării.la fel cum gândesc copiii. pe stradă. a tuturora. Dacă nu-ţi porţ de grijă. pare demnă de crezare. n-o să îndrept eu lumea. dorinţe sau iluzii devii un supr avieţuitor. trebuie să pui mâna şi să schimbi mentalitatea fatalist-p esimistă. fuduliei.. Deşi. să lupţi. hrană. Am auzit până şi declaraţii încrâncenate: „noi m. Ei nu cugetă deloc raţional asupra viitorului şi se bazează pe minuni.de mplu la Caritas. cu po liticieni şi manageri (din administraţia şi economia de stat) incompetenţi. Au o spaimă grozavă faţă de ideea răspunderii individuale pentru propr iul viitor şi propriul trecut. fapte. Ţelul lor este doar îmbogăţirea urgentă fă judecată de perspectivă sau de interes cetăţenesc.se manifestă pest amilie. ei pot supravieţui -cerşind. O nerozie. de gustibus non disputandum. ca şi copiii: nu se uită la bârna din ochiul lor. salveze. alt . fie gândesc greşit. când e nevoie. (las celelalte interpretări ale baladei. Mulţi se poartă la fel ca ciobănaşul din balada Mio iţei. depind e de a lor. Este deprimant să vezi cu câtă lipsă de logică. însă. ci cu voinţă.. ai cele mai mari şanse să d i o victimă . Apoi.d. i sau de la autorităţi. frica de a privi viaţa în faţă şi a acţiona în consecinţă . Ce să-ţi „dea" alţii? Ei pot doar lua. căci inconştienţa n-are marg ini.. Dar NU o putem face. pile. Vorba lungă . mai favorabile. numai să fie „ambalată" fr lucios. sau să vină .ţipă „moarte ţiganilor". Aşa se fa amenii noştri imită fără să judece orice imbecilitate văd sau aud. irosind timp preţios şi acceptând astfe l să moară prosteşte. nu pădurea. pentru a supravieţui nu trebuie să fugi. la ei înşişi.sărăcia omului. pe seam a specialiştilor în folclor). primăria . să râneşti noiul (material. TV etc. Când fac ceva nu se gândesc deloc la co nţe. poliţia nare dotare ş. stă la taclale (cu o oaie!). după atâta susţinere. inconştientă. muncă. nu gândim". după 50 de ani de educaţie sovieto-comunistă şi 10 de „tranziţie". sau ca nişte sugari ce nu acceptă înţărcarea.a.să-i apere).. relaţii. înseamnă că nu-i prost destul. Prea mulţi cred că i faptul că ei există şi trăiesc ar fi suficient pentru a-i îndreptăţi să ceară şi să capete. dar.m. sau o să-ţi dea la gândeşte-te puţin: cum să te „scape" ei? Totdeauna Salvarea vine târziu. Dacă ac ulcer din cauza sucului Coca Cola. pe autorităţi sau Dumnezeu . prin jocuri de noroc . de supravieţuire. Iar nenorocirea asta le nea de gândire. sau pot distribui (preferenţial!) ce-au luat deja de la noi sau de la alţii. viaţa e o continuă şi dură luptă pentru existenţă. toleranţa faţă de ticăloşie. spitalele n-au bani. aleargă după himere (cum ar fi: îmbogăţirea fără muncă. ci caută aşchia la vecin sau străin. O faptă oricât de mică acum. invidioasă sau compătimitor-ir sabilă. nu eroşi oameni simpli (dar şi alţii) continuă să se comporte ca nişte animale cărora le trebuie stăpân. Bo celor mai mulţi este lipsa educaţiei. iar când se petrece un accident. ei confundă cauza c u efectul. Până la u tot vor pieri .repede. numai pentru a scăpa de povara gândirii. la masă. Însă nu cu taclale. nepăsării. Desigur. Multă lume chiar fuge ş se ascunde de realitate cu ajutorul drogurilor de tot felul: alcool. ridicaţi prin contra-selecţie. dacă nu te pregăteşti pentru viitor. aşteaptă mereu ca alţii să facă o treabă neplăcută l lor (de genul: să vină nemţii. de gândire con tructivă. ei reacţionează instinctiv. dacă se găses interesaţii care să le satisfacă cererile nesfârşite. prime . ţipă „moarte străinilor care ne-au vândut băuturi otrăv toare". Ei se pricep bine doar la minciuni. pasivă. un învingător. egoistă. Din păcate. Se pare că gândirea doare. elelor în sinea lor.şi nu-i va plânge nimeni! Am putea rămâne indiferenţi faţă de oamenii care tr sc de parcă ar vrea să moară şi să-i lăsăm În plata Domnului (zicând despre ei: e libertate ş re are voie să facă ce vrea. Loz în plic etc). Fie nu gândesc deloc. nu-i treaba mea etc). Supravieţuirea noastră.să mori. nu fac nimic pentru a se salva cu forţe proprii. mârlănie sau inconştienţă îi îneacă . iar dacă propriul jeg. Plai cu boi. distructivă. căci de soarta lor depinde şi soarta noastră. vaiete. care îi caracterizează pe mulţi (poate şi pe ţ te mai baza pe alţii. casă. Acesta află că va fi victima unui atentat. Diferenţa dintre geniu şi prostie e că geniul are totuşi limite. în loc să-şi ia contra-măsuri de autoap re.să le cureţe gunoiul din faţa casei. (vorba lui Mircea Dinescu). miloagă. a naţiei. ci să stai.. dacă nu acţionezi. sau ţie! Ca să nu vorbim şi de ghinionul nostru endemic. public sau naţional. chiar repetată şi susţinută de milioane de voturi tot prostie sau neadevăr rămâne. Parcă le-ar plăcea să fie traşi pe sfoară. în politică. Din păcate. când consecinţa inevitabilă (eviden revizibilă pentru orice minte de adult normal) se produce. de coerenţă şi responsabilitate se comportă cei din jur.). Adică. ei sunt o parte a poporului nostru. corupţia. dar şi rezultatul lenei. Ei ref uză să accepte viaţa aşa cum e ea şi nu caută soluţii practice la „problemele" care apar fără . Astfel de exemple ar putea fi date la nesfârşit. pros tiei. Precis nu vor veni cu ban i de-acasă să-i dea mulţimii.că o să te scape.. Aceasta e şi cauza. şpagă şi deloc la conducere eficientă. valorează mult mai mult de un sac de vorbe! Peste 80% dintre oameni văd copacii. mintal). iresponsabilităţii sau comportării copilăreşti. Bingo. loc de muncă. Prostul dacă nu-i fudul. Uneori. la lucru sau la iarbă verde.

uism. De la ei sau de la Cer nu putem aştepta nimica. nădejdea salvării rămâne în noi. Toţi .

cu bătaie lungă. în acest caz: amatorism. obţine doar ce-şi face singur. Homo homini lupus (omul se poartă cu alţi oameni ca şi când ar fi lup) ziceau romanii încă din antichitate. Ei nu se preocupă de tine sau de noi .. oferta electorală „blood.a. sau de Natură. pe care le ştiai şi tu.) ale unora sau altora d intre vecinii apropiaţi sau depărtaţi (barbarii de la Răsărit.ne tot bagă în belele. Cine are urechi de auzit. lasă că trece şi necazul ăsta (fără a!) ş. chiulesc. mentalitatea lui „lasă": lasă că m să că n-o să se (ne) vadă (dacă fur. ar avea insuficienţă ca rdiacă! Oameni deja morţi sufleteşte. Dragostea de ţară se arată înainte de orice prin curajul şi prin riscul de a mărtur si concetăţenilor adevărul (Mihail Manoilescu). Ea nu poate fi făcută de un înlocuitor.. provocată de: lenea. Pericolele exterioare Pe lângă probl emele pe care le naştem singuri (ne batem cuie în talpă. economice etc. Cum îţi aşterni .. furtul închipuirile cu care încerci să înşeli viaţa sau pe alţii se întorc până la urmă împotriva t oi bani când eşti singur în faţa ameninţării catastrofei. Din nefericire. Mai repede poţi muri NU din cauza unui cutremur. oamenii sunt preocupaţi mai mult de sex. supravieţuirea necesită consumul conştie nt al unui efort fizic şi mintal propriu. române! Poa că se vor trezi din letargie şi cei predispuşi doar la contemplaţie. E mai simplu să arăţi spre alţii decât să-ţi cunoşti vina. greşesc). 2 miliarde la electricitate ş.m.d. Refuzul de a accepta că ai greşit şi că pentru aceasta trebuie să plăteşti e mptomatic. ne-ştiinţa. Un filozof antic zicea: fii atent la ce îţi spun duşmanii. sărăcia lucie a prea multor a din cele 6 miliarde de oameni. Nu te salvează nimeni . iluzii. fie de lungă durată . clama şi Coşbuc (tot cam fără ecou). stagnarea sau scăderea nivelului de trai din cauz a accesului inegal la progresul tehnic (3 miliarde de oameni nu au acces la tele fon. sau pe care o accepţi. ci pentru că NU GÂN DEŞTI cum trebuie. fie chinul continuu de a prinde din urmă sau a ne adapta la neobositul „pr ogres" al străinătăţii (care adeseori nu e un progres real. De fapt.m. Gălăgia făcută de presa românească în cazul descalificării unei gimnaste la olimpi de la Sydney 2000 e numai o dovadă dintr-o mie. în loc să arate cinstit că nimic nu se rezolvă cu efortul altora. prin alte ţări. căci e i îţi descoperă cei dintâi greşelile. ei se mai şi trezesc. în loc de a face efortul să se gândească la ce ar putea să devină (Cio it).şi în rău! De când ne ştim.afară de tine însuţi. murdări a. Competiţia e un fenomen natural. Sau că toţi ar fi hipotensivi. păgânii de la Sud. trebuie să respecţi regulile respective: nu poţi să fii şi cu mâna în traista altuia şi sufletul în Rai. dar nu vrem să învăţăm sau să schimbăm nimic. nepăsarea. Ca boxeurul „trezit din pumni ". să alun sau să exileze vestitorul.. viol enţă. . Ce-ţi faci cu mâna (şi tea!) ta e sfânt. Nu te amăgi.de la Vlădică până l a opincă. lipsă de informare . A rămas celebru programul de guvernare. Dar astfel de „invazii" nu sunt dovada unei duşmănii. Englezii. chiulul. Care se „gândesc" doar a ce doresc să rămână. Deşteaptă-te.şi nu chiar. până la urmă.politicienii promit doar lapte şi miere. toţi îşi urmăresc doar scopuril şi interesul propriu. devin legendari când situaţia le-o cere.d. persecuţii sau reavoinţe faţă de noi. distracţii. Şi în bine . sweat and tear s" (sânge.. ne-simţirea în care poate trăieşti. ei îţi află nu greşelile mărunte. ci pe cele grave.aşa vei dormi. la consecinţele globale ale faptelor lo loc să trăiască raţional. apare uzabile. inevitabil apar şi cele pro vocate de alţi oameni (apropiaţi sau veniţi de aiurea). Singur .). care de 20 de ani se complăceau în vraja demagogi lor pacifişti. fără să se gândească la alţii. Peste tot po icienii mint . iresponsabili tate civică. O luptă-i viaţa. lene. Ca orice realizare din viaţa adevărată. chiar dacă pe dinafară par vii. neglijenţă. în loc să se implice pentru îndreptarea strâmbătăţii. tocmai fuseseră crunt bătuţi de armata nazistă.de la indivizi până la marile puteri.d. graba. dar realistă . Fie că te loveşte în cap un membru al familiei sau un necunoscut.însă. atât de slăbiţi şi îmbătrâniţi înainte de vreme încât ai putea bănui că în aerul a noi e ceva dăunător sau debilitant. sforăriile. ei au înţeles atunci că pălăvrăgelile şi promisiunile politicienilor îi vor duce la dezast Au ales oferta cea mai neplăcută. urs fioros sau război ş. sacrificiul fiecăruia .care au d us la acuzaţia de dopaj.este aşa cum şi-l face omul. de fond (pe care le exploatează în fo losul lor). Iar cei din j r nu-ţi sunt totdeauna de ajutor. Dacă vrei joc. fie că îndurăm tranzi ermanentă sau invaziile repetate (militare. perfizii de la Apus).m. ci o invazie mascată). Chiar dacă românii preferă să omoare.ci de soarta lor.sau a noastră. De obicei. I nteresul poartă fesul . eschivările. . iresponsabilitatea. frica.). ci numai prin munca. Norocul -fie imediat. sudoare şi lacrimi) cu care sir Winston Churchill a câştigat în 1940 alegerile parlamentare din Anglia. Toate pilele. moartea violentă datorată numeroaselor războ . chiar din contră. E la fel de rău şi dacă nu gândeşti şi dacă gândeşti greşit. Suprapopularea globului. neatenţie.. oricare om are.a. te ipsa gândirii logice. a tuturora. putere.şi au câştigat războiul.a. ci o formă a luptei altor pentru supravieţuirea lor în cadrul durei competiţii internaţionale. cu pro cură. iată tot atâtea ameninţări grave la viaţa cuiva .

aie de .

lipsa de gândire şi de acţiune cu bătaie lungă.nu ordinea publică. poluarea masivă a mediului .. noile tehnologii ale fărădelegilor ..4. între 1960-2000 populaţia globului s-a dublat. ne lăfăim pe teritorii uriaşe pe care nu le cultivăm ( dacă am avea noi densitatea populaţiei din Olanda.nu eficienţa muncii. Nu e unt de vină când apucă şi iau. în prezent. fatalişti.. Dar foarte des nu mai putem face faţă vitezei mari cu care toate s e schimbă în jur. Se spune că un român şi un japonez mergeau prin savana africană. mai ales în ţările foarte sărace. luptă. Deodată.nu cinstea şi datoria. străini sau soartă.d.pe când noi ne văităm. întreprinderi. Capa citatea noastră de supravieţuire depinde de învăţăturile trecutului.toate aceste pericole vitale pentru omenir e şi ţara noastră sunt reale. Amândoi încremenesc de frică. dar traficul anual global (numărul de km parcurşi de oameni În automobile. energie şi informaţie. cerşim. în loc să ducă în altă parte? Pentru că suntem o pradă uşoară. în timp ce populaţia globului a crescut cu 450 milioane. Majoritatea oamenilor trăiesc în oraşe. cu inevitabili învingători şi învinşi. mai multă vină are propria l . ba ar am devenit nepăsători. beau apă. grevele . Dar prezentul e mult di ferit de trecut . suntem incapabili să producem suficient de repede . int ensitatea şi ritmul interacţiunilor umane.. când găse opac se opresc bucuroşi la umbra lui. aviaţia cu reacţie.fie rele. cu climă plăcută şi hrană suficientă. Se dezbracă. Uneo ri. arme de distrugere în masă. Soluţionarea lor cere m ai multă ingeniozitate. Istoria. de la străini s-au p ulte (cine a vrut). Alţii se zbat. tâlharii. Sistemele sociale şi economic bale au. Progresul ştiinţei (motivat prea mult de goana pentru câştig material şi pr puţin cenzurat de criterii etice sau morale) a produs noi şi noi tehnologii cu o inf luenţă majoră în viaţa oamenilor: antibioticele. câştigători şi ieţuitori şi dispăruţi. sunt conştienţi de greutăţile vieţii . tehnolo gii sau ţări noi. trecutul ne pot a juta doar parţial să facem faţă la ce ne aşteaptă în viaţa de zi cu zi: . Creşterea rapidă şi aparent fără sfârşit a legăturilor şi tran lor între oameni provoacă o avalanşă de probleme sociale şi tehnice. Noi suntem de vină că mai adesea am învăţat relel e: organizarea crimei . autobuze. trenuri şi avioane) a crescut de 5 ori. să aruncăm toată vina pe trădare. Slăbiciunile unora . Românul observă şi nu se poate abţine să-l întrebe: ce cr că încălţat o să alergi mai repede decât leul? Nu. Obosiţi de drum şi căldură. se descalţă.. derbedeii se întind doar atât cât li se dă voie. Ele au mărit dramatic densitatea. în România s-ar înghesui 83 de milioane de locuitori) şi nu preţuim. de exemplu. mai multe idei practice . mult mai mulţi factori: oameni. stăm.nu eficienţa administraţiei. şpaga . nici corect. Ori ce clipă e una de tranziţie. cu sau fără voia noastră. De ce oare tot năvăl esc unii şi alţii peste noi. răspunde acesta tremurând. nu ne-am pus serios problema supravieţuirii. (Re)citeşte Doina lui Eminescu! Pericolele sunt mereu actuale. Ele sunt evidente pentru orice om cu scaun la cap. ingineria genetică. omenia sau folclorul nostru (de fapt. Azi toate evenimentele se petrec mai repede. în număr mai mare şi cu o comp lexitate interactivă mai mare. Totuşi aponezul începe iute să se încalţe. dintr-un tufiş apare un leu fioros care se pregăteşte să-i atace. Să nu uităm însă că orice rău are şi o parte bună: adeseori. Internaţionalizarea sau globalizarea înaintea ză nestăvilite şi ne implică pe toţi. chiar am primit ajutor de la ei şi continuăm să primim. Acceptăm şi credem uşor tot felul de prostii sau minciu ni. v ulim. doar mai repede cât tine. cu viteze mult mai mari decât în trecut. nu păstrăm. şomaj.a.tot felul. adm rând cu respect blândeţea.devin foloasele altora. cu mult mai multe legături reciproce. internetul şi multe altele. Aşa că nu e nici bine. s-a pus mereu şi se pune în continuare problema supravieţuirii naţiei astre. fie bune . lenea noastră)? E bine în să de ştiut că invadatorii. Credeţi că această mare de oameni va sta liniştită la „casele" ptând să moară de foame? Sau că în năvala ei pentru supravieţuire ne va ocoli pe departe. lipsă de terenuri agricole ş. In cadrul acestei dure competiţii internaţionale (pe care îns rea mulţi dintre noi refuză s-o vadă). N-ar reuşi ei să facă nimic dacă n-ar apărea „cozile de topor" vând fraţii pentru 30 de arginţi) şi iresponsabilitatea multor victime.Pericole social-eco ice: În ultimul secol. organizaţii. Până mânaţi de nevoi: suprapopulare. D e exemplu. Doar în ultimii zece ani populaţia României a scăzut cu 1 milion oameni (iar în următorii 10 ani va scădea cu încă un milion).. risipim ineficient resursele.vezi #20. nu apărăm deloc cele căpătate de la Dumnezeu. Schimbarea şi nesiguranţa vor fi singurul lucru sigur.. populaţia globului a crescut de 4 ori.iar viitorul va fi şi mai surprinzător. chiar dacă se în cearcă pe toate căile (cel mai adesea cu succes) şi cu tot felul de gogoşi adormirea bru mei de vigilenţă ce-o mai avem. În realitate.pentru a lua decizii corecte la momentul oportun. A unată. aşteptăm. sub forma ajut orului pentru integrarea europeană . Între ele se transferă cantităţi mult mai mari de materiale. Ce ne va aduce Viitorul „Tranziţia" actuală e ceva trecător: viitorul va fi o permanentă şi continuă tranziţie .m.spre necunoscut. vor da năvală să le ia.

.

pe lângă unele avantaje: obţinerea mai uşoară a hran adăpos-tului. locale. Putem aprec le metode de supravieţuire sunt primitive. creşterii violenţei şi criminalităţii ş. din păcate. în cantităţi de acelaşi ordin de mărime ca şi Natura. sat.d. accidente nucleare etc. Adeseori t ermenul de supravieţuire este folosit greşit de oamenii simpli. omenirea a ajuns să poată mişca materi ale.m. pierderea identităţii cultur ale. interzicerea libertăţilor civice etc). terorismul vor mai continua. Ca să nu mai vo rbim şi de lipsa apei: în anul 2000 un miliard de oameni nu avea acces la apă potabilă. experimente genetice făcute fără a avea cunoştinţele necesare. slăbirea nstinctului de supravieţuire şi spiritului combativ ş.a. . Sistemele sociale. su deşteptat suficient.a. apărării etc.m. etnică ş. Programele pe c are se bazează automatizarea lor sunt deficitare. . Globalizarea face ca în ţările dezvoltate lupt a pentru existenţă să depăşească domeniul corporal pentru a se extinde în cel mintal (informa nal etc. culturii. civilizaţia şi educaţia produc şi efecte rele asupra omului: det riorarea funcţiilor sale vitale. a merge la serv . Există pericole. secetă. putem v orbi despre acţiuni imediate. ecologice şi p olitice se bazează din ce în ce mai mult pe calculatoare şi instalaţii automate. civilizate. Pentru prima oară în istoria ei.direct sau indirect – catastrofe nat urale (inundaţii. Iar gravitatea acestor pr obleme este mult accentuată de suprapopularea planetei. chiar voalată.de fapt.a. 1. respectiv intelectuală.) şi în cel spiritual (al identităţii. să producă energie şi gunoaie. a mânca ş ea doar ce şi cât trebuie. în natură (survival). Fie produse de oameni: accidente de circulaţie. Sau. Cu consecinţe dramatice pentru viaţa noastră. ince ndii. oraş.d e tip soft . suntem permanent ameninţaţi de o mulţ de pericole. Omu te.m. că o mare parte din tot ceea ce facem sau trăim zilnic constituie acţiuni sau situaţii de supravieţuire. Dar războaiele mici. vor dispărea. Dacă o menirea nu se trezeşte ca să frâneze creşterea haotică a sistemelor pe care ea însăşi le-a cr (ca ucenicul vrăjitor) şi să le reducă viteza. ori de supravieţuirea individuală. boli gr ve. dar obişn inerente vieţii . . Lor li se poate răspunde prin acţiuni de sup ravieţuire biologică.d. limbii naţionale etc).pr in aceasta din urma înţelegând de la un tovarăş de drum până la o întreagă naţie. ci pentru că sunt o dovadă clară de prostie: ele sărăcesc şi distrug sigur toate părţile participante la conflict.pentru minte (cum ar fi spălarea creierului.Pericole ecologice: Echilibrul ecologic al planetei est e grav periclitat. fie naturale: furtună. CE TE FACI? În viaţa obişnu ită.a. Vezi şi #18. cât şi a celor subdezvoltaţi (din cauza foamei. Ţările mari. fuga de realitate (în imaginarul mai simplu şi comod vezi realitatea „virt uală".m.a.pe când altele sunt civilizate (cum ar fi cel e indicate în acest Manual). scăderea niv elului de trai. urmările vor fi: crize financiare. În goana ei pentru bani. Nu pentru că ar reprezenta o acţiune evident rea. încetinirea dezvoltării mondiale. politicieni i (din opoziţie) cărora le place să se tot vaite: ei însă confundă greutăţile mari. Trebuie să recunoaştem că.m. să provoace . iar 2 miliarde nu aveau acces la nici un fel de apă. supravieţuirea poate fi şi a de mai multe feluri: urbană. colectivă . uragane.d. de durată. prin acţiunile sale inconştiente. netratarea gunoaielor etc. a plăti la timp impozitele. utilizarea teroristă a armelor atomice sau b iologice etc. ci cele artificiale . o veste bună: războaiele mari. Corespunzător varietăţii diverselor situaţii critice. slăbirea forţei fizice. dar leg ile care conduc aceste sisteme complexe nu sunt încă bine cunoscute.) . Cu grave urmări negative: s edentarism. drogurile) ş. microbi.a. Deşi greutăţile şi efortul zilnic de a circula corect pe stradă. descreşterea fertilităţii.pentru corp (de exemplu foame. Fie că ne place s au nu. viscol. a gresarea simţurilor duşmanilor ş.m.create de tine sau de a lţi oameni. prostituţia.cu moartea. omenirea se autodistruge prin: polu are.Pericole biologice: degenerarea indi vizilor atât din societăţile şi ţările avansate (datorită sedentarismului: obezitate. (re)apariţia unor boli.).2. hoţia. ziariştii.d. sete. sau de a-ţi face igiena personală. setei. cutremure). a foamei. Dar NU peric olele naturale sunt mai frecvente. agresiune fizică. S-ar putea spune şi aşa. utilizarea antibiotice lor pentru îngrăşarea animalelor. culturală. nelinear. strivire.a morţii premature. în locuinţă. Totuşi. dar şi altele . ele vor fi zguduite din ce în ce mai des d e defecţiuni catastrofale. paraziţ ezistenţi la orice medicament cunoscut. să facă victime nevinovate. mijloace de transport etc. Sau de lipsa aerului respirab il: milioane de orăşeni se asfixiază datorită smogului (ceaţă otrăvitoare cauzată de gazele p use de autovehicule). inundaţie. mondiale. asfixiere etc). de a te vaccina. necivilizate (cerşitul. Ele ajung să depindă în mod neaşteptat d e factori imprevizibili şi să se comporte (aparent) ilogic . suprapopulăr ii. a folosi corpul numai pentru ce a fost el gândit. frigului ş. dacă acceptăm ideea că trăim permanent sub ameninţarea.d. cutremur etc. să le zicem (după moda actuală) de tip hard .cantitatea de gândire novatoare necesară. reducerea natalităţii etc). război etc.d. economice.

iciu. nu supravieţuire. . a creşte copiii. a-i respecta pe ceil alţi. inclusiv a câştiga un ban prin muncă cinstită .toate astea sunt d fapt viaţă normală. a avea grijă de toate obligaţiile sociale. a te ţine de cuvânt.

Calificarea profesională depinde de „timpul de înjumătăţire a valo nformaţiilor". educaţie şi timp. Cea mai evidentă (şi totodată tri stă) manifestare a avantajelor ştiinţei o reprezintă capacitatea distructivă a armelor mod erne cu care naţiunile se apară (dar cu care pot să şi atace).ca om bine integrat în ţara şi societatea sa.nu poat e inversa legea selecţiei naturale. nici suficient. Adică . religios. Soluţia pentru chiverniseală şi dezvoltare durabilă este: muncă. De exemplu. dispariţia limbii m aterne ş. responsabil.3). ca frunza în bătaia vântului. tinerii nu m ai ştiu nici ce ştiau pe vremuri ţăranii gospodari. Supravieţuirea pe termen lung Pericolul morţii rapide. Dacă nu vrei să răzbeşti . eforturi . asistat social sau milog şi ieşind din ea cu propriile forţe. cultural. tot acceptând noi şi noi compromisuri mintale. Aceşti oameni ori se vor întări prin educaţie .azi trebuie „calculatorul"! Supravieţuirea în viitor este condiţiona tă de policalificare.Supravieţuirea imediată într-o situaţie care te ameninţă cu posibilitatea morţii rapide . arată clar că cei slabi vor pieri. însă în viaţă toate sunt legate între ele. slab -înseamnă: fără e aţie.m. aşa că în nderile pentru survival au aplicaţii în numeroase aspecte sau domenii ale vieţii de zi cu zi (vezi şi # 20. Chiar şi emigrarea poate fi o soluţie pentru supravieţuirea pe termen lung -când eşti într- . din limba engleză. departe de civilizaţie. iluzii. la noi. Dar evoluţia ştiinţei şi civilizaţiei in ultimul secol a schimbat radical situaţia strategică.care trebuie învăţate. tembelism şi iresponsabilitate a autorităţilo de toate culorile politice. criza lăsată în voia ei se înrăutăţeşte. de dolari. fără şcoală. după un timp: de exemplu războiul arm at. muncă şi iar muncă (dar cu cap!). După apariţia armei atomice. Nici o soluţie miraculoasă. incendiu etc. de permanenta reorientare şi adaptare profesională . milă. o boală sau epidemie gravă. morale sau corporal e. poluarea morală sau a mediului. pornită de la 27 mil. În vremurile noastre. pregătire.în majoritate ţărani . Or.fără a cere ajutor. economic. o atitudine responsabilă. civică. treaz. păzite cu cele mai perfecţionate tehnologii. nici ce ştiu acuma profesioniştii americ ani. poar tă denumirea consacrată de survival. năprasnic de iutele secol XXI. prevăzătoare nu poate fi obţinută de la sine cu forţe proprii.m. cât şi istoria. detenţia în înc hisoare. conflictele interetnice. Metodele vechi. În prezent e nevoie de alte priceperi: limbi străine.est necesar un răspuns corespunzător: măsuri de supravieţuire imediată. popoare. dolari şi ajunsă. inainte de a s e ocupa de salvarea celorlalţi. refuzând situaţia de muritor de foame. În război conta enorm forţa fiz că şi numărul luptătorilor.nu te mai poate ajuta nimeni. trad iţionale de supravieţuire ale înaintaşilor noştri .nu mai e acum nici adecvat. În prezent lumea e altfel! Pentru a supravieţui. Însă obligatoriu e nevo ie şi de participarea şi voinţa individului.a. Se poate naşte întrebarea „Ce este mai eficient pent ru supravieţuirea biologică": barbaria şi incultura sau educaţia şi civilizaţia? În istoria d până acum a omenirii -aşa a fost: barbarii au răpus colectivităţile civilizate (ţări.). Ceea ce era bun înainte: atitudine. făr dar şi demn . Dar există şi altfel de pericole. Un membru valoros al comunităţii trebuie să fie conştient. Şi astăzi. uragan. nu va mai fac e doi bani în supratehnicizatul.măcar prin forţa numărului mai mare. Atât la nivel de individ . emigranţii analfabeţi străpung fluierând graniţele sta identale. O mare parte din acest Manual se ocupă de rezolvarea acestei situaţii. nu cerşind. Aşa sunt situaţiile grave în care se pune problema dispariţiei lente. ar fi bine dacă fiecare concetăţean şi-ar rezolva mai întâi p opria lui soartă .erau bune pentru s ival. Salvarea din accident ele prin care oamenii ajung pe neaşteptate izolaţi în natură. indiferent că-ţi place sau nu. sărac.nu de clasi ca „meserie pentru viaţă". psihologic. dar nu mai sunt de mare folos în vremurile actuale.ori vor dispărea din cauza enţei locale sau internaţionale. echilibrul de forţe între cei subdezvoltaţi (mintal) şi cei (super)şcolarizaţi s-a schimbat total. la „doar" 120 mil. legislaţie binevoitoare. Se poate trăi fie de azi pe mâine. fiecare din noi trebuie să se adapteze . Din păcate. imperi . e nevoie de sprijin exterior. şomer. meserii noi (cum ar fi pr ogramarea calculatoarelor) . Un exem rozitor îl constituie datoria României faţă de statul suedez. adeseori mai greu de perceput. se pa re că aceasta ne-a ajutat să supravieţuim de-a lungul ultimelor secole). Desigur. este mai uşor de sesiz at. Nu mai merge cu „pluguşorul" . Niciodată să nu crezi că l urile se vor îndrepta de la sine.d. Letargia „mioritică" (deşi ruşinoasă. care a ajuns la 5 ani sau chiar mai puţin. nu să alerge mereu după satisfacerea inst inctelor primare. etnii.să se sal eze gândind. Dacă nu altfel . de drumeţie. după 70 de ani de nepăsare. de obicei. ca urm are a unui accident de maşină.cât şi de grup: şatre.altfel va dispărea. ideologie maniheistă sau teorie a drepturilor omului (chiar impusă cu forţa) . Natura.d.

Alegerea îţi aparţine. i i vor continua să se preocupe numai de problemele lor mărunte şi vor refuza să gândească. dacă eşti om adevărat şi stai să gândeşti şi cântăreşti cu atenţie toate avantajel ajele acestei soluţii. nu atât muşchii. beton. Plus capul. au existat remurile.a. sub lozinca: ubi bene .. înseamnă să poţi di nge între păreri şi dovezi. prieteni. apă. Modul de viaţă modern.adevăr în pericol de moarte. mai importantă este . pietre. gândeşte . În mod paradoxal. tren. Oamenii sunt disp să muncească pentru bani. colegi. vecini. neobişnuite.pe care se bazează survival-u\. nesăţioşi „fără mamă. Nu înseamnă sa te temi de orice. între gândirea (şi acţiunea) emoţională. casă. ilogică (bazată pe sentimente. moartea putând fi alternativa preferabilă. un pieptene etc). Ce poţi face într-o situaţie de criză? 1. cu sedentarismul său mo lipsitor. copiii. Adeseori există motive şi mai puternice -cum ar fi dorinţa să termini o acţiune în care eşti implicat dar din care (aparent) n-ai foloase personale. Să lupţi acasă pentru cauza. există şi situaţi care nu mai merită să lupţi pentru supravieţuire. opreşte-te câteva clipe din citit şi gândeşte-te puţin: vei fără nici un ajutor. devine o p opulaţie (vezi istoria). salivă). . Chiar aşa: ia stai. Aşa că la întrebarea: Va mai supravieţui oare România pe te rmen lung? se poate răspunde şi cu da .cee a ce te înconjoară (nisip. GÂNDEŞTE ŞI ÎNF Pentru a supravieţui. să-i ajuţi p inţi.ibi patria (patria mea e acolo unde mi-e mai b ine). descurajat sau nevricos. dărâmături. Dar. ci să controlezi evenimentele.nu orice accident sau situaţie deosebi tă constituie un pericol iminent. fără tată". mintea ta cea mai importantă sculă (dacă ştii s-o foloseşti. moi.. ci pentru rofita de unele avantaje materiale. naţiunea se stinge. avion etc). nu-i nimic. natură s au pe lângă casă -sunt considerabil mai mici. haine. mă mut în altul! Locul românilor este în România. Un popor care se ocupă doar de fleacuri devine o naţie de mântuială. rochie. sindicat. Dacă eşti român (deci sentimental) şi pleci suferi tot restul vieţii de dorul de Ţară şi vei fi peste tot un venetic. În zilele noast e oamenii civilizaţi devin din ce în ce mai sedentari.dacă băştinaşii indiferenţi. apă c oare. întrebându-se: ce-aş fi eu fără Ţara mea? (probabil un derbedeu. unghii. ci ce poţi face tu pentru ea! Cine nu-şi iubeşt e Patria nu poate iubi nimica. întrajutorare.d. leneşi în folosirea muşchilor proprii . Să te ridici. Îţi dai seama? Ce te faci? Într-o astfel de situaţie nu dispui decât de: . dar sunt gata să moară . Din păcate. sânge ce. ci şi naţiun ile: dacă nu are un ideal.sau să trăiască . camarazi. să realizezi o faptă înălţătoare (patriotică etc).). ceas. . Nici sprijinul. dinţi. dreptatea sau viaţa ta. un proiect comun (naţional). Oportunişti. aragaz. copaci. hotărâre.dacă vor exista suficient de mulţi oameni care să gândească şi să făptuiască ce trebuie. .3.poate . balegă etc). dezinteres material. Condiţiile de survival sunt prin definiţie: neaşteptate. scule. poliţie etc. der be der însemnând în arăbeşte: din poartă în poartă). poate bani.m. tu decizi! Din fericire .altfel Supravieţuirea înseamnă: prevedere. că arde satul. la timp. să acă sacrificii pentru binele comun al naţiei.tine însuţi (alcătuit din oase.pentru o idee. păr. Când n-ai pentru ce trăi Iar pentru a vrea să supravieţuieşti nu e totdeauna suficientă frica de moarte. Sunt diverse păreri asupra cantităţii elului de echipament sau pregătirilor necesare ca să scapi dintr-o situaţie neobişnuită sa u o catastrofă. e fizica acceptabile. A fi prevăzător şi a te gândi la ac tele posibile nu înseamnă să fii un pesimist fricos. nu supravieţuitori. familia etc). ciorapi. priceperea ori echipam entul contează. pantaloni. instincte) şi cea logică (bazată pe raţiune).ceea ce ai asupra ta (ghete. prieteni. de la sine înţeles (d ar oare real?) al celorlalţi oameni: familie. În astfel de situaţii grele nu mai avem la dispoz iţie ajutoarele şi protezele pe care se bazează viaţa noastră obişnuită: electricitate.în singurătate. în cazuri extreme. „mare" pentru că a reuşit să distrugă Uniunea Sovietică „imperiul răului") putem zice: nu i resează ce poate face România pentru tine. pregătire. Trebuie precizat că uneori. Parafrazându-1 pe marele Ronald Reagan (preşedintele american . rezistenţa fizică. voinţă. Cred că fiecare om trebuie să gândească mai departe. O viaţă o moarte timpurie (Goethe). fără o sănătate. Nu numai indivizii au nevoie de un scop în viaţă. De exemplu să ajuţi pe cineva (iubit a. Mulţi însă emigrează acum nu pentru a-şi salva viaţa. Nu face ca veneticii: Sări ţigane. periculoase. şansele de supravieţuire în caz de accident . constaţi că e mai demn şi bine să rămâi în ţara ta şi să rezolvi aici e existenţei. piele. cămaşă. dar şi cu nu . autobuz ş. ne pregăteşte să devenim victime. între zvonuri şi fapte. ci să-ţi uşure zi viaţa.un ijloc de transport distrus (automobil.

gândeşte-te de două (ba chiar de trei) ori înainte de a f ace ceva iremediabil . Egoismul. lipsa de punctualitate şi de cuvânt . se prostituează. ce poţi . Să ştii ce ştii. viaţa: nu poate exista nici o fericire perpetuă. Fii mereu atent la ce se întâmplă înjur. dar ş ne-a obişnuit să ne autoamăgim! Pentru vindecarea acestei boli sunt necesare acum mari eforturi. hoţia. rapide este o calitate rară. iar ceilalţi ază. pozitivă. să facă orice compromis ca să supravieţuiască erşesc. secetă.continuă! în fun cţie de comportamentul lor într-o situaţie grea. ci să accepţi că TU trebuie să faci treaba asta şi chiar faci.dar este şi viaţă. oamenii se împart în 3 categorii: unii se străduiesc şi încearcă să rezolve problema. Trebuie tăiat în carne vie. luând în consideraţie şi eşecurile previzibile. În fiecare moment al vieţii putem decide şi alege o nouă atitudine.şi judecă cu mintea ta (nu lua de bune judecăţile altora e baza pe minuni şi nu te speria de umbre. Nu te comporta astfel c a să-i pui pe alţii în situaţii periculoase (de exemplu să se chinuie sau să cheltuiască pent u salvarea ta. La unii oameni voinţa de a trăi este mai puternică decât la alţii. fii conştient de interacţiunea celor cu care vii în contact.şi ce nu. preventivă. Adeseori oamenii nu înţeleg. Din cauza atitudinii mentale diferite . Nu te apuca de lucruri la care nu te pricepi. paradoxal .cum e de fapt orice face omul pe lumea asta. Deci.3). chiulul. invazie etc. opiniile sau faptele altora. nici inevitabilul. război. Nu poţi face mări fără să spargi ouăle! Când vrei să scurtezi coada unui câine. Fii atent! O condiţie importa tă pentru supravieţuire este să-ţi dai seama de pericol.dacă nu faci azi ceva. alţii stau şi analizează situaţia. nu r nunţa. Nu umbla cu în traistă! Informează-te.este cel mai important f (cam 90% din total!) pentru salvare. fă-o o dată şi bine. adeseori întârzierea înseamnă moarte. Totdeauna timpul înseamnă bani (time is money) . decât împrejurările. Toţi specialiştii sunt de acord că atitudinea me lă adecvată. Fii responsabil! Atitudinea responsabilă în seamnă să nu te ascunzi după deget. ba dimpot rivă. creativă. Comunismul ne-a învăţat să minţim. educaţia sau banii. De aceea chinezii spun: când îţi merge bine . oportunitate nu se mai repetă identică! Responsabilitatea mai înseamnă şi să-i ajuţi pe ce din jur. Acum. îi chinuie pe alţii ş. învaţă . Atitudinea mintală corespunzătoare este: conştientă. proasta creştere. adică să te pregăteşti şi să înveţi pentru îndeplini sarcinile la care te angajezi. Fii necruţător . Sau de alte pericole: de exemplu. Primul ajut or trebuie să-l dai sau să ţi-l dai urgent. se minunează de cele întâmplate. la ce faci au vei face. viitură. Dacă lucrurile merg bine prea multă vreme necazul e iminent! Aşa e lumea.nu aduc niciun folos. sau să vină moart să te scape de chinuri. în care stai şi aştepţi sau să te scape altcineva. banii. NU mai târziu. Vorba marelui explorator Nansen: ai reuşit .m. Căci la ananghie unii oameni sunt dispuşi să-şi vândă sufl u corpul (chiar şi numai pentru câţiva dolari). antrenamen t specific. ci de şansel pe care le pierzi dacă nici măcar nu încerci. după o călătorie lungă cu avionul se poate muri pe loc . n-ai reuşit .chiar mai importan t. decât nereuşitele sau succesele v echi. toarnă. Norocul îl ajută pe cel pregătit. responsabilă. escr . Într-o situ disperată timpul lucrează împotriva ta! Decizia de a acţiona într-un anumit fel trebuie lu ată repede.fii demn. dar. Nu te lăsa doborât sau oprit de împrejurări. eficientă. din cauza înrăutăţirii circulaţiei sângelui provocată de imobilitatea forţată. Fii activ! Atitudin a activă înseamnă să vrei cu tot dinadinsul să scapi şi să acţionezi viguros în acest sens deosebire de cea pasivă. Să evii competent. optimistă -adică o gândire clară şi voinţa de a scăpa . O dovadă printre altele: refuzul ţărilor civilizate de a ne accepta ţara ca . care se poate învăţa numai prin experienţă. imediat. nu ses izează că „în aer" pluteşte o ameninţare -iminentă sau nu încă: îngheţ. nici o situaţi e. dar putem să ne schimbăm atitudinea.a. după ce ai făcut o prostie).continuă.atitudinea mentală faţă de situaţia critică. a mediului. când îţi merge rău . dar poate fi întărită prin şcolarizare (vezi # 20. Atitudine este mai importantă decât trecutul. Evident că numai prima categorie supravieţuieşte! Fii c nştient că mâine va fi mai rău . fură. n eseriozitatea. deprinderea de a lua deciz ii bune. Luptă. Nu putem schimba nici trecutul. Nu te speria de eşecuri. Din păcate.cu tine şi cu ceilalţi. mint. şi ceea ce NU (apuci să) faci! Adică: nu-ţi pierde timpul.fii ate nt. fudulia. Nu-l deloc dacă din milă i-o tai câte puţin în fiecare zi. a ctivă. aroganţa. incompetenţa. Pentru a scăpa dintr-o situaţie periculoasă trebuie să acţionezi. resursele disponibi le cu acţiuni nechibzuite.d. de situaţie. În fond.un ii scapă şi alţii nu. criză financiară. cine şi ce eşti tu de le ceri asta? C unoaşte-ţi lungul nasului! E important şi ce faci. nici o stare de nenorocire permanentă. Responsabilitatea înseamnă prevenire.

Sau. prevăd nu numai mutarea următoare a adversarului. ci pentru secolul următor! Necesitatea gestionării cât mai bune a crizelor sau a propriei vieţi se poate vedea şi din contra-exemplul soartei multo r terchea-berchea din jur.americanii zic KISS. de viaţă. ci şi pentru efectul favorabil asupra grupului sau comunităţii. să nu necesite remedieri. Nu te lăsa contaminat. duşmanul. Sau din prostul management din economia noastră: n-or f i toţi directorii noştri veroşi. fără tragere de inimă.a. nu se poate să nu te atingă noroiul.m. Căci tot lumea zice: cine aleargă după doi iepuri nu prinde nici unul. iresponsabilitatea prea multor concetăţeni de-ai noştri (de la simpli copii până la adulţi. Atenţie: un plan bun are şi soluţii de rezervă.) cât şi accident.nu o face cu reţinere.m. mijloacele disponibile. ci gândeşte global şi acţionează exemplu de la campionii de şah: ei joacă în perspectivă. Însă. ci mai ales pentru suplimentul de antrenament mintal pe care-l impune.d. Orice faci . renunţă la droguri: tutun. idee. trebuie izbit cu hotărâre.m. ef icient.) şi altele tactice (de scurtă durată . Nu le-a mai rămas chef să f nou aceeaşi treabă pentru alţii. ci lucrează ca un profesionist.la treabă! Dar fă-o cu grijă pentru propria ta purtare: dacă te bagi printre porci (chiar ca să-i speli). Supravieţuirea necesită şi flexibilitate: capaci tatea de a-ţi schimba la timp gândurile. Trebuie evitate excesele . adică explicaţiile cu care suntem aburiţi în mod politicos. Adaptează-te rapid sit uaţiei. soluţie.d. Când acţio nezi . Deci. Lucrurile merg până acolo încât unii străini (nu răuvoitori).în orice sens. nu gândi în mic. într-un loc amenajat. de la măturători până la personalul ambasade ). cu teamă. aparent mai atractivă. complet. Într-o echipă fiecare membru are de îndeplinit sarcini proprii.dar poţi să potriveşti (repede!) pânzele corăbiei e flexibil. fără să deranjezi pe a te purta ca un amator. oarecare stăruinţă şi consecvenţă este necesară. oficial: ci lipsa de caracter şi a celor 7 ani de acasă. Nu cerşind sau văicărindu-se. Ei se aşteaptă ca fiecare ţară candidată la aderarea europe rezolve singură problemele. viaţa. ieftin.a. folosind toate forţele. Încearcă să păstrezi o bună cump . Nu face lucrul de mântu ială. de salvare. dar prea mulţi sunt precis incompetenţi.fă bine. bani). uneori e chiar o gatorie. stupid. Indiferent pentr u ce perioadă plănuieşti. migraţia ilegală. ori ca pe un fra ier de jumulit. dar tot rea e şi ea multă economie. să-l începi la timp şi să-l sfârşeşti la termen. nu te grăbi să sari imediat de la o alternativă de salvare la a lta. Dacă un singur om chiuleşte sau greşeşte. ajung să spună despre România: ce ţară frumoasă. Asigură-ţi casa. ei au din naştere prea multă flexibilitate mintală şi ar profita dacă s-ar strădui să dev nă mai consecvenţi). ba chiar şi pe ultima. adică keep it simple. Aceştia îi privesc pe cei din jur. ce eau să ajung peste 10 ani etc. pe străini. Nu acţiona la întâmplare: atât înainte de a întreprinde ceva (o călătorie etc. învaţă o meserie nouă. După ce ai cântărit (iute!) to informaţiile şi implicaţiile. întreaga echipă va funcţiona prost.a.de exemplu câţi copii să fac. O gândire corectă ia în consideraţie consecinţele fi ecărei acţiuni şi alege un plan de lucru corespunzător. nu aştepta să-ţi vină pofta când eşti pe stradă. simplu. televizor ş. să rezerv din timp camera la hotel. Ce-i mult nu-i sănătos: e rea prea multă risipă. după ce sunt în de bădărănia sau hoţia băştinaşilor. Există planuri s rategice (de lungă durată . De exemplu.a. locuinţa ş. Deci . Fă o f acultate . meseria. Nu pentru mâine. alcool. prin propriile forţe. Nu poţi schimba direcţia vântului . Nu numai din cauză că lucrul bine făcut este mai profitabil şi avantajos pe termen l ung. Fii eficient ! Atitudine eficientă înseamnă să acţionezi urmărind rezultatele şi termenele -nu să te agiţi crezi fără rost. nu te fixa (m ntal) pe un anumit plan. (Poate că acest principiu n-ar trebui evidenţiat românil or.nu numai pentru avantaje materiale. fii gata să schimbi direcţia sau metoda dacă se dovedeşte greşită. refaceri. ci pe a cincea.). Nu se ştie de unde sare iepurele. Planurile tactice se înscriu în şi se coordonează cu cele strategice.d. ublic şi nu găseşti unde. fă-ţi un plan de acţiune.m. cu bătaie mai lungă. pentru cazul că acţiunea principală prevăzută dă greş an de viitor chiar slab sau prost e mult mai bun decât nici unul. economicos. impetuozit ate. distincte şi trebuie să le execute bine.membră a Uniunii Europene. Nu umbla cu jumătăţi de măsură că pierzi timpul (adică viaţă. Nu te complica . ineficace. va pieri. cu bătaie scurtă. cum o să plătesc ratele la casă. bunurile. păcat cii au muncit mult şi din greu până să-şi educe oamenii lor (de exemplu Anglia secolului t recut era plină de ciungi . dosarele restan te ş.căci hoţilor li se tăia mâna stângă). mârlănia. Sau. chiar problema creşterii productivităţii în activitatea profesi onală de zi cu zi e până la urmă tot o formă a luptei pentru supravieţuire (de lungă durată). Sau inspi ră-te din modul cum fac ruşii sau chinezii politica externă: la fel cum joacă şah (respect iv go).cum ar fi: unde vo i putea înnopta. ori ca pe un gunoi. adversitatea. icienţă înseamnă să faci un lucru: bine. limbi stră izarea calculatorului. a zecea. Motivul real nu este sărăcia.d. cui mă adresez în cazul că se strică maş na ş. victoria. Un exemplu simplu: în oraş fă-ţi ne fiziologice din timp.

re părţi şi tendinţe .acea vestită .

informaţiile existente. greutăţile lor. dar brânza e pe bani. Deşi t oate metodele de supravieţuire sunt bune pentru toţi. obstacolele. Adică. chiar supr eţuirea sau moartea -fie imediat. nu să te tot văicăr să pui mereu răul înainte.d. Mai degrabă învaţă-1. nu aşteaptă. să meargă pe jos spre sud rin sălbăticie.d. de ce te-ar ajuta alţii pe tine? Au şi ei treburile. Sarc ina ta ca om este să nu devii un cerşetor. fiind evident că cine ar fi încercat să fugă. ci şi cu acelea la care tu te pricepi.2). valorifică puţinele posibilităţi existente (însă şi pe unele care nu e r apar din senin când este suficientă preocupare . Inventivitatea este trăsătura. dar . Totuşi. Lupta pentru supravieţuire trebuie dusă nu numai cu armele sau met odele cele mai perfecţionate (care adesea sunt tocmai cele ale adversarului). scule ajutătoare. Inventează! Atitudinea creativă însemnă să vii cu idei noi. bună sau rea. Nu mai răspunde cu NU: nu pot. pentru tine sau pentru camarazii.chiar pentru tine. să cauţi soluţii noi ş. n-am timp etc. Să-ţi pice fisa înaintea a ltora. constructivă. Fii optimist! Atitudinea pozitivă înseamnă să vez i şi partea bună a situaţiei.ca să scape restul. În fond. Zi mereu DA i deilor. nu aştepta să facă altcineva ceea ce poţi face tu însuţi. Implică-te. propunerilor cinstite -chiar dacă asta te obligă să faci eforturi. atitudinea care deosebeşte omul de animal şi deter mină succesul sau înfrângerea (mai ales în noua lume informatizată). Ruşinează-te înainte de a face vreo prostie sau acţiune necugetată.căci aşa e viaţa) şi luptă fără teamă cu a atea.) se pot rezolva problemele. Câteodată eşti nevoit să sa rifici o parte ca să salvezi restul.a . a lucrurilor (jumătatea plină a paharului). copii. aşteptând să te salveze alţii sau Dumnezeu jută-te singur! Încercarea moarte n-are! Chiar dacă nu ştii. să-ţi surprinzi adversarii şi situaţia. Iată povestea unor evadări din lagărele nordului siberian. Ce merite ai tu ca să te ajute? Ce-ai făcut tu pentru ei? Frate . sătui de viaţă. Căci orice profeţie. Ei îşi luau ca tovarăş de evadare un deţinut mai tână spăt sosit. Dar nici nume bun n-are.a. prin: vorbe. care-şi rupe coada prinsă şi scapă fugind). nu lâncezeşte. bătrâni. prevedere. oam eni angajaţi ş. pentru un intelectual slăbănog aceleaşi meto nt sinucidere curată. ea trebu ie luată. vot ş.m.m. nu se vaită. Însă nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard. unii prizonieri mai vechi. nu vreau. Nu strica orzul pe gâşte.fără a-şi da seama că urma sa fie prima vi icată) a încercării de evadare.a. odată făcută. dar zdravăn poate să fugă. Nu-l încuraja să lenevească (dar n ici nu-ţi bate joc de el).pe care urmau să-l mănânce pe drum. deci nepriceput la viaţa lagărului . cere ajutor . Natura înconjurătoare os descuraja orice evadare. din cauza lui însuşi. de cele mai multe ori. gândeşte-te puţin judecă. ţipe. Tânărul foarte mândru că „bătrânii" îi acordă încredere .Dacă un om simplu. rechin) ca să scapi restul (cum face şopârla. bani. nu stă. Ajută. o decizie dureroasă. sau unora care n-au habar şi n-a u citit o carte despre supravieţuire.şi lumea va deveni mai bună . cine cere . să faci alte legături între fapte situaţiile.atunci acolo este momentul acţiunii. c i mai mult cu mintea. fă binele în jurul tău . NU sta cu mâinile în sân.d. fără a se gândi că nimica nu e gratuit pe lumea asta ate doar bucăţica de brânză din capcana pentru şoareci (cum îi asigura maliţios în Parlamentu nglez conservatoarea doamnă Thatcher pe opozanţii ei politici. serviciu. până la urmă. pune osul la treabă. majoritatea. sară. ba chiar să dai şi o mână d jutor altor oameni mai slabi. Uneori se ajunge la situaţii limită: trebuie să laşi să m o persoană din grup . nici uşor sau creşti neşte să iei o astfel de decizie. Descurcă-te. fără haine şi arme. Din cauză că enii sunt în general binevoitori. fie pe termen lung. Dar în condiţiile respective. a defecte lor sale cu care n-a luptat). nu te pricepi. nu mnă. Su ravieţuirea e deseori o problemă de alegere. socialiştii demagogi). să cauţi şi să g i chiar şi acolo unde experienţa sau tradiţia spune: nu se poate. ajută-1 să se ajute singur (vezi # 20. nu ştiu.şi totuşi chibzuite. făceau câteodată ercări disperate . Mai ales într-o situaţie critică. ci caută soluţii. o povară pentru alţii. familia ta. proteze. există bariere fizice şi mentale c are limitează gama de posibilităţi pentru un individ anume. murea sigur de frig şi de foame. întregul. Când ţi-e greu. Dar una e să ajuţi un accidentat care se luptă să supravieţuiască şi altceva e să dai de pomană unui milog care nu face nimic ca să scape din situaţia grea în care se află (şi în care a ajuns. Nu prin eschivare sau chiul (la şcoală. Nu e simplu. foloseşte bunul simţ şi fă ceva. tinde să se înde Cel cu o gândire pozitivă. De exemplu să sacrifici un membru al co rpului (braţ muşcat de câine. Acesta ar trebui să-şi rezolve problemele nu bazându-se pe corp. Când izbucneşte criza sau apare accidentul . crocodil. extrem de dure.m.aurea mediocritas (echilibrul de aur).frate. nevoiaşi. lovească ca să scape. Deţinuţii de acolo nu e rau prea bine păziţi.nu piere.n te ruşina.

aşa cum corpul omenesc e casa sufletulu i. Cu cât omul gândeşte mai puţin. tradiţionale. o ul. de a te pune în pielea celuilalt. ei sunt prea mulţi şi tot nu pot face nimica) . Majoritatea conflictelor cu alţi oameni apar din cauza lipsei respectului faţă de ei. de buruienile pentru hrană sau leac. Din cauza neimplicării celor din jur (să fie de vină „polite " sau iresponsabilitatea acestora?) nesăbuiţii nu sunt puşi la punct cum ar trebui pen tru bunul mers al societăţii. Mai mult ca sigur că după ce te gândeşti puţin. Dar ce legătură mai au acuma tinerii orăşeni cu Natura? Ei nici măcar nu pot deosebi iedul de miel. Pentru ai informa şi convinge pe ceilalţi să acţioneze într-un anumit fel. ce-ar mai rămâne din parcurile Bucureştiului dacă toţi cele 2. înainte de a te apuca să ţipi ca din gură de şarpe. Sau. dar acceptă şi gândirea altora. sau: de ce să mă bag.aşa cum îi vedem pe mulţi . sau: lasă că or să vadă ei. cel mult a doua vorbă care iese din gura unui om simplu e de obicei o minciună. ţapul de vier. dar şi involuntar) şi fără vorbe (prin gest uri. logic şi eficient. Iar urmările nefaste ale vorbelor rele şi ale lipsei de ci vism sunt evidente peste tot. a viitorulu i). Or. zicea Churchill . pregătirea pentru lucrul în echipă. gunoaiele ne sufocă. Chiar şi când vrei să ce utor. La noi lipseşte educaţia. adică răspândirii informaţiei. necunoaşterea limbii celuilalt etc. unde-s doi puterea creşte! Gândeşte. Supravieţuirea în sălbăticie înseamnă să fii strâns legat de natură: s-o înţelegi. disciplină. asupra noastră. sarcinile lor. locuitori ar rupe câte o floare sau o cracă . neconfruntarea deschisă a părerilor. . Nu fii lacom sau inconştient. Merită să studiezi şi ceva despre „negociere". îndemânarea de a comunica . cu spaţiu şi resurse limitate. înţelegere poate avea loc la noi. Tactica şi satisfacţia lui e: obraznicul mănâncă praznicul. gândeşte. vei alege să taci. ce să vorbim de sălbăticiuni. limbajul trupului).şi al tău! Natura e mama noastră.Surprinderea celuilalt cu o acţiune prea rapi dă. Gunoaiele aruncate peste tot.dezvoltării comunicării. de a gândi şi la nevoile celuilalt. Progresele ext raordinare făcute de americani în ultimii 20 de ani se datoresc numai şi numai calcula toarelor.adversarul nu (chiar dacă sunt mai vechi). oamenii civilizaţi au văzut (cu ajutorul sat eliţilor) că Terra este o planetă mică. la Natură. respec oseşti. Oamenii produc prin arderea cărbunilor şi petrolului de două ori mai mult bioxid de carbon decât toate celelalte surse naturale (păduri etc. deşertificare a avansează rapid datorită pădurilor defrişate şi solului distrus prin chimizarea excesivă. Gândeştete şi la ceilalţi. Numai animalele acţionează iresp onsabil. n ici de faptul că se poate comunica (intenţionat. resursele. cu atât vorbeşte mai mult (Mon tesqieu). lasă-i şi pe ei să trăiască. o sudalmă sau un zbierat? Prea puţini sunt convinşi că vorba dulce mult aduce. Mările sunt secătuite de peşte.dacă n-ar fi îngro zitoare (răul iremediabil făcut de ei se răsfrânge şi asupra ta. calul de catâr.) la un loc. e obli gatoriu să le comunici ideile tale. Planeta pare nesfârşită doar primitivilor.Lipsa de comunicare. grâul de secară sau găinaţul de balegă. Ar trebui să (re)înveţe multe lucruri simple. gândire metodică. pungile de pl astic (practic indestructibile pe cale naturală) care acoperă ogoarele . Economiseşte forţe proviziile. Inconştienţa şi ir esponsabilitatea cu care se poartă oamenii în acest sens ar părea înduioşătoare (poţi zice: b eţii de ei sunt săraci. planul de acţiune. pentru a putea face faţă ameninţărilor complexe ale viitorul ui! Când încerci să supravieţuieşti nu strica. Comunică! În tot ce faci e nevoie de ordine .tăcerea e de aur. Sau altfel zis . întreabă-te: la ce-mi foloseşte ce voi spune? Sau: cum să prezint ceea ce vreau să pun (tonul face muzică)? Sau: ce vor face interlocutorul şi ascultătorii cu informaţiile pe care le voi spune? Numai Dumnezeu primeşte gratuit informaţiile. Supravieţuirea omenirii civilizate este periclitată. ci o continuă sursă de poluare şi gunoaie. deşi e atât de simplu şi eficace să ceri scuze sau să zici „mulţumesc". Nu mai spune fleacuri sau prostii . mimică. Dar ce fel de comunicare. organizare. Dar şi de capacitatea. neanunţată. pentru solidaritate şi obţinerea consensului. Prostul are impresia că cel care ţip r avea mai mult succes în discuţia sau conflictul respectiv. Respectă Nat ura! Supravieţuirea ecologică prin apărarea Naturii este de o importanţă vitală pentru viito rul omenirii . când poate prima .ne sufocă pe toţi.5 mil. Existenţa oamenilor nu e o binecuvântare pentru Natură. nu distruge totul împrejur. manifestată şi prin: . Înainte de a vorbi. Efectul de seră şi distrugerea stra tului protector de ozon se accentuează datorită producţiei de gaze poluante de tot fel ul. înapoiaţi. rezervele mondiale de petrol epuizate. Nu-i considera pe t oţi proşti. întreabă-te: am cu adevărat nevoie ajutor? N-aş putea să rezolv eu singur problema? Nu uita nici de puterea cuvântului.

vist civic. Luptă-te cu entropia socială. scandalagii. programele TV vulgare. tupeul. singuri. Şi mai sunt şi alte lu cruri pe care le poţi face. lumea a început să se trezească şi se dezvoltă mişcarea civică pentru o poluare zero. cartier.„Mila". socială. Ce-ai putea face? Printre altele. cerşi.cât mai vizibil şi eficient. subdezvolta re. Cu forţe proprii. că-ţi pasă: . Neimplicarea în treburile comunităţii a oamenilor educaţi.bici. NU aştepta ca mereu alţii să cureţe înjur. . euforia bahică..d. Ei constituie o bombă socială cu explozie întârziată. prostia. Cu toate astea. Dar sărăcia nu e moti ci doar scuza autorităţilor incompetente. tembelismul.d. Un spect .Nespălaţii trebuie spălaţi. precis e vorba de curi sau reguli băbeşti. societatea şi autorităţile nu inte vin şi îi lasă să se desfăşoare în voia lor. sărăcie. cărora doreşte să le schimbe mentalitatea şi cunoştinţele. contravenienţii la regulile de circulaţie ş. tăia toate lemnele. cerşetorii trebuie descurajaţi . NU lăsa pe cel care se implică să fie redus la tăcere. În primul rând.doar aparent minor . Oricine citeşte această carte va veni mult mai priceput să reacţioneze adecvat şi rapid la o situaţie sau criză neaşteptată. . Pentru supravieţuirea colectivă pe termen lung. tramvai. iresponsabilitate. derbedeilor ş. ajuţi să rămână ce ! .d. pentru că nimeni nu i-a învăţat. decât: tembelism. inconştienţă. cel puţin la fel de bine cum o fac şi cei needucaţi. localitate. hoţia sau corupţia de o e fel. ecologic . FOLOSEŞTE MANUALUL . pe termen lung. Cauza problemei este educaţia insuficientă. subalimentare. Implică-te! Toată lumea constată cât de mult se înmulţe analfabeţii.iraţională . învins de „gaşca" derbedeilor. De aceea Manualul de supravieţuire se adresează oamenilor obişnuiţi . chefuri. atent atele culturale.4. 1. oriunde: în bloc.„CU CAP" Cei mai mulţi oameni au o idee foarte vagă despre supravieţuire. dar obraznici. trebuie întoarsă pe dos: adică să-i faci ogului. n-a t să-i înveţe. . să-ţi valorifici drepturile cetăţeneşti. preocuparea numai pentru satisfacerea inst inctelor primare: umplerea burţii.a.a.te sinucizi! Tu şi cei din jur a chiar tragi după tine toată Ţara. mai avansa te. abuzurile părinteşti ori sexuale. bani. Se tot dă vina pe sărăcie. copiii părăsiţi şi handicapaţi. Evident că educarea lor (cu orice preţ!) e o condiţi itală pentru supravieţuirea Ţării noastre. distruge toate stalagmitele. „facerea de bine" obişnuită. Să arăţi .de supravieţuire) care la rândul lor devin tot inculţi şi săraci. stârneşte autorităţile (Poliţie. NU mai accepta sau tolera greşelile şi nesimţirea celor din jur: excesele de libertate greşit înţe leasă.3) . nepăsarea.m.chiar cu forţa (vezi # 20.pentru a le duce la o cu tie sau groapă amenajată ecologic)! Fă şi tu la fel.al acestei acţiuni de importanţă naţională (la ei) este oblig aţia fiecărui drumeţ de a lăsa locul pe unde a trecut sau poposit mai curat decât l-a găsit (adică să adune la plecare mai multe gunoaie decât a făcut el .m. cu care îşi maschează tembelismul. murdări tot terenul. posturile de radio şi TV trebuie inundate cu scrisori de protest şi comentarii în le gătură cu articolele sau emisiunile lor.pentru viitor . derbedeului ce-i trebuie cu adevărat: educaţie. Căci: o felie de portocală are acelaşi gust ca şi restul portocalei! Iată de ce prin alte ţări. Revino şi insistă dacă autorităţile nu rea ează corect. sex. ţiganilor.Ajută. Sau tot alţii să-i educe pe asta fiind tot un fel de curăţenie). Omul priceput şi dornic să răzbească face din rahat . şcolară sau culturală. această lipsă nu le poate aduce. devino un act.Ajută şi susţine orice iniţiativă ori intervenţie individuală sau colectivă în sens. Or. mârlănia. cu cei 7 ani de-acasă. defrişa ilegal păduri. aşa cum păţesc cei care nu au nici o ide ai ales nici o pregătire) despre . violentarea limbajului etc. lipsa de educaţie a tinerilor.m. proasta creştere. aceşti concetăţeni vor fura. echiva lează cu un fel de sinucidere colectivă. Cu o inconştienţă cutremurătoare . înghiţi are sociale ş.fără să fii silit. î oc să-şi piardă capul şi să stea paralizat de frică.a. Nu culege TU toate fructele. bea to . inconştienţa sau nepăsarea faţă de problemele colective. hoţii. Dezastrul social şi economic se amplifică de la sine: inculţii săraci fac mulţi copii (tot o formă . nu pot ieşi din acest „blestem". putere. Primărie etc): reclamă verbal sau în scris pe toţi nu se comportă civilizat: beţivii. sau despre faptele urâte şi reprobabile constat ate de tine. Cine altcineva le-ar putea descurca: Analfa beţii? Vagabonzii? Cei ce primesc ajutor social? Handicapaţii sau inculţii obraznici?îmb ogăţiţii tranziţiei? Trebuie să-ţi pese! Dacă nu te angajezi .inconştienţi? Lasă-i şi pe alţii să trăiască.Aderă la organizaţie neguvernamentală care acţionează conform vederilor tale. Dacă cineva îşi aduce câteodată aminte de subiectul acesta. NU doar să-l laşi. Pentru a supravieţui. promovarea nemeritată a nonvalorilor în ierarhia economică. să profite. n ecorespunzătoare a multor tineri şi părinţi.

Experienţa dovedeşte că după ce creierul a fost aliment at conştiincios cu informaţiile utile pentru salvarea pielii. accidentele ce-ar putea să-ţi apară în perioada sau activitatea viitoare. iată cum pot fi valorificate informaţiile din acest M anual: . a survival-ului.supravieţuire. Nici nu e de mirare că tehn ica supravieţuirii.Reciteşte din când în când întrega carte (mai ales # 20). fă excursii şi drumeţii des. Dacă nu te gândeşti la viitor. Tehnicile şi soluţiile de supravieţuire sunt v echi de când lumea şi au evoluat împreună cu istoria omenirii. Când dă necazul sunt mari şanse să nu ai această carte în buzunarul hainei. CUM SE SUPRAVIEŢUIEŞTE? Supravieţuirea este arta de a scăpa cu viaţă. e strâns legată de istoria războaielor şi a devenit a proape o ştiinţă în timpul ultimului război mondial şi după aceea. neprevăzute de instrucţia militară tă. Priorităţile 2.improvi zează ce-ţi trebuie din orice găseşti (fără să ai pregătite echipamente adecvate). Pentru a rezolva totuşi problema: reciteşte cartea şi mai încearcă odată.1. Nu este o ştiinţă. Pregătirea unei călătorii 2. mişcarea. m e sfaturi din carte nu pot fi însuşite decât cu ajutorul practicii.m. . Şi spre a recăpăta imboldul de a te pregăti continuu. Fol osirea lor depinde de cel care le aplică.7. În caz de accident 2. adu-ţi aminte de comentariile des auzite ale salvatorilor ajunşi prea târzi u la victime: „măcar să le fi trecut prin minte să se învelească în ziarele astea". REGULI GENE RALE 2. mergi cu bicicleta (NU cu maşina. nu sunt absolute. . Gândeşte (singur). în cazul unei călătorii cu avionul.în condiţii cel puţin neobişnuite. tramvaiul etc). familiei tale. Chiar dacă „orice" descoperi în jur este aşa de puţin încâ fi nimica. să se adăpostească" ş.sau să piară . în lift) şi restudiază paginile referitoare l a aceste probleme. folosind în primul rând mintea. în deşert etc. exersează practic. necazurile. cunoştinţele respective vor fi extrase pe loc din adâncul memoriei pentru a fi fo losite.4. avia marinari. . pe jos (NU cu telecabina sa u automobilul).2.5. Principiile de bază ale acestei cărţi sunt: . .fii gata să te descurci în orice situaţie. Din păcate. Viitorul bun nu e un cadou al întâmplării. joacă-te cu copiii etc.3.Int reţine-ţi o condiţie fizică şi o sănătate bună.când înc capi . 2.Preocupă-te permanent de această problemă vitală. şi capabil să acţionezi. fă pregătirile cele mai potrivite necesităţ ondiţiilor. practicând sportul. S-ar putea să nu găseşti în carte răspuns chiar la orice întrebare. Foarte mulţi soldaţi. nu vei avea viitor. de altfel foarte numeroase. Degeaba le citeşti s au pricepi doar teoretic. . Urcă scările pe jos (NU cu ascensorul). ci cugetă şi fo loseşte sau exersează-ţi mintea pentru a le putea adapta şi aplica la nevoile sau condiţii le tale concrete. Dar. în junglă. trebuiau să se des curce . înoată.a. când apare o necesitate acută. sau „poat căpau dacă ar fi săpat o groapă în zăpada asta.Nu memora papagaliceşte metodele şi soluţiile expuse. prizonieri care s-au trezit în mare. ru că regulile pe care se bazează. Învaţă din exp enţă 2.Previzionează şi evaluează pericolele. Pregătirea supravieţuirii 2. nici timp s-o citeşti. .gândeşte-te şi la ceilalţi. .d. caută şi găseşte soluţiile cele mai bune.6.deja eşti şi priceput. . S-ar pu tea să fii fericit dacă mai ai o haină pe tine! Ca să te poţi salva pe tine şi pe alţii cu aj torul sfaturilor prezentate în continuare. înaint e de apariţia situaţiei periculoase. în locurile şi împrejurările ce pot fi anticipat e (cum ar fi: în tribuna unui meci de fotbal. e nevoie să citeşti Manualul cu atenţie.bazează-te pe tine (şi nu pe alţ i). Echipamentul pentru călători 2. şcolarizează-te. caută şi vei găs hipui că dacă ai citit cartea . reale (mereu schimbătoare!). pe şosea la o oră de circulaţie cu intensitate maximă. ca săprospătezi memoria şi să devii mai apt de a reacţiona eficient în eventualitatea oricăror ca lamităţi previzibile.1. luptând permane entarismul care te amorţeşte. Cum se supravieţuieşte? 2.

dar esenţiale sunt bunul simţ şi log ica. cunoştinţele. cat. cum să atragi atenţia oamenilor. încercă să se suie înapoi în barcă. poţi scăpa! Dacă nu vrei . orientarea în teren cu ajutorul sateliţilor. corpul trebuie să fi fost mereu antrenate . antrenamentul constituie tavanul. Cunoştinţele sunt pereţ casei. de supravieţuire. picioarele. auto etc. Atitudinea cea mai bună este exprimată de salutul cercetaşilor: (mereu) gata! 2. la schimbarea fusului orar etc. Tânărul îşi reveni şi mirat întrebă: „Ce mai fu şi asta?" învăţătorul îi răsp tu când erai cu capul sub apa?" „Să respir". discipolul dori să afle c m poate ajunge şi el maestru. pregătirea necesară depind de mulţi factori. casa nu e întreagă. fizica nucleară etc). Ai dreptate şi când spui (despre o treabă): pot s-o fac. frică etc. studii în străinătate etc. darea s de avantajele „ceasului" respectiv trebuia să te fi pregătit pentru el. trebuie considerat ca un dar de la Dumnezeu. su ins.rămâi o victimă ( milog.. trec î minute. V ul nu pricepe cum stau lucrurile. sau: dezvoltă-ţi rezistenţa la căldură.Câtă hran la mine? .zice pe drept cuvânt francezul. o aventură în necunoscut.. sau posibili salvatori. Profitând de liniştea călătoriei. previzibile ale oricărei călătorii sau acţiun i. de prim ajutor îmi va fi necesară mie şi camarazilor de drum? Felul şi cantitatea de e chipament. cum să parcurgi fără hartă sau busolă un teritoriu necunoscut. până ajungi într-o zonă locuită. oricare dintre aceste elemente. Înainte de a pleca de acasă. Învaţă. cum. Din studierea experienţei celor scăpaţi din a ccidente au rezultat metode şi soluţii general valabile . învaţă. Deci trebuie să călătoreşti. aproape leşină. Dar ce înseamnă oare să vrei ceva cu adevărat'? Se spune că odată.. mâinile. învaţă mereu. Şi mai important e ste să vrei: dacă vrei. în viitor.bune atât pentru trupele spe ciale şi profesionişti ai riscului. cum să te vindeci pe tine sau pe alţii.) pot apărea situaţii grele.Ce trusă medica lă. ca să poată fi de folos. căţărare. căci oricând ai la tine: mintea. Dar . Îndemânarea. şi când spui: nu pot s-o fac ( Henry Ford). Sau. înot. dar bătrânul îl prinde de cap şi-l ţine cu forţa sub sufocă. din secolul XXI în epoca de piatră. După câtva timp bătrânul îl lasă în sfârşit să scoată capul afară din suie în barcă. morală: la izolare. Capacitatea de supravieţuire este la fel ca o casă: fundaţia este voinţa de a trăi. „Voiai tare'?'" „Dar cum altfel!" i voiai şi altceva?" „Nu!" „Ei vezi.) cu descoperiri de ultimă oră (de exemplu telefonia mob ilă. zise tânărul. frig. Nu mai puţin! La fel e şi cu supravieţuirea: ca să scapi trebuie doar să vrei cu adevărat. întuneric. piloţii şi călătorii unui avion modern. mintea. „asta înseamnă să vrei cu adevărat s va la fel cum voiai tu să respiri.) în orice fel de călătorie (o tură de o zi la munte.. Într-o situaţie disp erată trebuie să ştii ce. Nu aduce anul ce aduce ceasul!. un învăţător său traversau un lac cu o barcă. forţat să aterizeze în pustietate. PR EGĂTIREA UNEI CĂLĂTORII Călătoriile. mori puţin) . Orice echipament ai s au recuperezi dintr-un accident. ascuţite. în caz de sau de îmbolnăvire. în să şi rezistenţa psihică. dacă îţi lipseşte orice fel de echipament NU trebuie să crezi că eşti deja condamnat l moarte. de fapt. sete. învaţă limbi străi cărţi scrise de . În s chimb. în afara interesului lor economic. Iar echipamentul este acoperişul casei. (Când pleci. cunoştinţele. Aşa că. ajută enorm omului să instruiască. concediu la mar e. călărie. chiar dacă viitorul nu ţi se pare nici ţie promiţător. la un moment dat. Mai trebuie şi să fii în stare să-ţi păstrezi curajul şi să-i îmbărbătez embri ai grupului.2. stres. expediţie la tropice. Mai ales celor tineri. Învăţătorul îi răspunse că e suficient să vrea asta cu tărie.Cât timp voi fi departe de casă? . Tânărul. bătrânul îi face vânt în apă. i cum să-ţi păstrezi sănătatea şi puterile. Fără unul. verifică dacă eşti bine p regătit pentru a înfrunta aspectele cunoscute.De exemplu. aprinderea focului rin frecarea a două lemne etc. cât şi pentru turişti şi oameni obişnuiţi. îmbogăţite. Tehnica modern supravieţuire îmbină cunoştinţe antice (de exemplu vânătoarea cu capcane.Ce echipa t special îmi trebuie pentru condiţiile specifice ale acestei călătorii? . când stăteai cu capul sub apă. experienţa. de unde să iei orice îţi poate oferi natura şi să foloseş maximum ceea ce găseşti. Iată o scurtă listă cu întrebări esenţiale: . nu e casă. să se educe. prost sau chiar m ). şi mulţi dintre cei ce emigrează chiar mor de-a binelea. (Atenţie: oric acţiune omenească e tot un fel de călătorie. de exemplu fă cros. Pregăteşte-te fizic prin antrenamente." conchise bătrânul. Partir c'est mou rir un peu.Hainele şi încălţămintea sunt potrivite? Să iau câte ceva de rezervă? .

învăţatul încercă să intre în vorbă cu b evident despre ce se pricepea: „Ia zi. Studiază cu atenţie hărţile. vremea. felul vegetaţiei.vezi la #13. la tropice . Obligaţia de a respecta un plan prea ambiţios. Intelectualul mai încercă o disc e despre Kant.d. englezii care plecau să lucreze sau să stea în colonii. adecvate . la greşeli de gândire. la pagube.vaccinarea contra encefalitei japoneze. Internet.m. Planificarea călătoriei sau a acţiunii Prevederea este mama înţelepciunii Împarte planul (o bligatoriu scris. meteorologice. co că şi/sau echipamente insuficiente ori necorespunzătoare.) . hărţi. de exemplu: . Studierea condiţiilor de călătorie. „ai pierdut jumătate Barcagiul se minună. înghiţi în sec. Climatul temperat este ce l mai răspândit pe glob. cu alte climate. . Aşa că ver ifică des îndeplinirea planului . E important şi cum începi o treabă. dacă nu l-ai citit pe Platon". cluburi. îşi scoteau preventiv toţi dinţii. Ne cesitatea de a face rost de apă din surse locale va influenţa mult alegerea traseulu i. animalele pe care le vei întâlni. prin pastile înghiţite permanent. (Pe vremuri. alunecări de pietre. din ijelie mare care răsturnă barca. dar vâsli mai departe. Pentru aceasta există numeroase posibilităţi: cărţi. Cambogia.vaccinarea contr entru unele ţări africane. necesită cunoştinţe deosebite. .trebuie nu n umai să citeşti. ca să mai treacă vremea. . cu cel puţin două săptămâni înaintea plecării). Nu planifica viteze prea mari de deplasare sau termene prea scurte.4). pentru Africa tropicală şi America de Sud. Pericolele unei călătorii pot fi de natură: tivă (care depind de om): încrederea excesivă în forţele proprii. Nepal. ştiau că găsi vreun dentist pe acolo). Stabileşte clar scopurile şi ca lendarul fiecărei etape. şi puneau proteze dentare. şi se lăsă păgubaş. b) de atingerea ţelului. ci mai ales să exersezi. duri. ţările prin care vei călători. „Cum dom'le. angajă un barcagiu să-l ducă pe malul alt. transportul victimelor (vezi # 2. nu l-ai citit pe Platon?" „Nu!". inconştienţă. Verifică necesitatea injecţiilor de protecţie cerute sau r ecomandate pentru teritoriile. El oferă şanse mari de survival chiar fără să ai cunoştinţe şi îndem e. sau de 9 ani. marketing. Studierea condiţiilo r geografice. Atenţie .supravieţuitori. să aplici practic cele învăţate! Se pove n savant făcea o călătorie. manuale de supravieţuire. înoţi sau să te porţi. nepricepere etc. începând cu cel puţin o să tămână înaintea călătoriei şi terminând după 4 săptămâni de la întoarcere. Vietnam. despre experienţa lor. Încrederea e bună.protecţia contra malariei. prea greu. Oricât de bine ar fi pregătită o călătorie. riscul sau peric l nu poate fi complet eliminat. c) de odihnă . la varianta mai nouă de vaccin. Întâmplarea făcu să vină deodată. „Păi. dar mai mult contează felul cum o termini.vaccinarea împotriva frigurilor galbene. (Injecţia trebuie făcută cu cel puţin 10 zile înaintea călătoriei şi asigură protecţia timp d i. cadre didactice. zăpadă etc. (Se fac două injecţii la interval de 4 săptămâni care a igură protecţia timp de 3 luni. . în .obiectivă ( produse de Natură): factori meteorologici. pentru călătorii în T hailanda. nu ştia cine-i Platon. duce la epuizare. Când ajunse la o apă mare.a. Fă-le pe toate. Însă alte zone. neştiinţă. NU verbal) de desfăşurare a expediţiei sau călătoriei în etape: a) de porn ire. răspunse in diferent vâslaşul. chiar cei sănătoşi.vaccinarea cont tei A (infecţioase) cu gamaglobulină.de către tine sau de către alţii. zise învăţatul. Cu cât vei cunoaşte ma i bine dinainte locurile şi oamenii pe unde vei călători. etnografice etc. alţi călători etc. management. boală. India. adăugă barcagiul. fă rost de cât mai multe informaţii despre teren clima.recuperare. Atunci barcagiul îl întrebă: „Ştii să înoţi?" învăţatul răsp e mama focului: „Nu ştiu!" „Ei vezi". dar co trolul e sfânt! Controlul medical: fa-ţi un control medical şi stomatologic cât mai cupr inzător. In timpul traversării. sau climatici. afaceri ş. om simplu. ce părere ai despre Platon?" Barcagiul însă. dacă nu ştii să alergi. din zona pe care intenţionezi s-o st răbaţi este de importanţă vitală. Stabileşte soluţiile şi comportarea în caz de accidente cum ar fi : defectarea vehiculului. Birmania. să înveţi. „acum o să-ţi pierzi toată viaţa!" Sa l zis: degeaba te pricepi la calculatoare. cu acelaşi rezultat. cu atât şansele să ajungi cu bine la capăt cresc. drumuri nepracticabile. Corea (Se fac două injecţii la interval de două săptămâni.

Nu-i încurca şi nu-i pune să te c aute degeaba.cele mai grozave echipamente nu-ţi mai folosesc (aproape) la nimic! Hainele tre buie să fie potrivite ca dimensiuni.nu le cară etc. Mai ţine minte şi că: cel ma chipament nu face altceva decât ceea ce poţi tu face: sacul de dormit doar păstrează căldu ra . ia-ţi echipamen e cat mai bune (din păcate.aşa că numărul straturilor de haine este mai .două etape). un navigator etc. ECHIPAMENTUL PENTRU CĂLĂTORIE Când pleci într-o călătorie. căldura e produsă de corp şi se poa doar pierde pe vreme friguroasă.Tabăra şi # 13. comunică . Navele şi avioanele sunt foarte bine controlate sub acest aspect.şi aştea ptă sosirea salvatorilor sau alt fel de contact cu ei. să tai . cu atât e mai „călduroasă". Tot baza va urmări apelurile de salvare.a. 20% din aerul total al stratului.3. provizează (vezi # 12 . Chiar mai multe seturi de rezerve. poliomielitei (protecţie 10 ani). S-ar putea să fie n sară respingerea celor nepotriviţi. plus resursele financiare). Dacă nu se realizea ză două apeluri sau transmisii consecutive. Stabiliţi responsabilităţil Numiţi un medic. hainele nu fac altceva decât s-o păstreze. Stai pe loc. pentru a le anunţa situaţia. Nu fi secretos. data plecării şi sosirii aproximative. nu teoretic) echipamentul disponibil şi că av eţi echipamente sau soluţii de rezervă. redundanţa e o dovadă de seriozitate. să apere de frig şi ploaie ar şi să aerisească pielea. o ra. să nu împiedice mişcările. să cari greutăţi cu muşchii tăi. ceva călduros de îmbrăcat. uzură. Nevoia de secret. Aerul constituie izolantul termic de bază.verifică acoperirea zonei respective de către relee şi sa teliţi) şi cu un aparat GPS de poziţionare pe suprafaţa pământului (vezi #13. Într-o călătorie la munte. un şofer. . un mecanic. Comunicaţiile. Echipamentele trebuie încercate şi veri ficate temeinic înainte de plecarea în excursie sau călătorie: să fie în bună stare. Ţesătura poate îngloba aprox. când nu reuşeşti să comunici cu baza conform programului. poziţia şi intenţiile. iar rugozitatea suprafeţei reţine 30% . Cantitatea de echipamente pentru o anumită acţiune rezultă ca un compromis între necesităţi (dictate de: posibilităţile călătorilor. pe unde. cabanierul. pentru călătorii în zonele din sudul Saharei şi o parte din Asia (obligatori e pentru pelerinii la Mecca). tifosului ş. . un schimb de hain e. nepregătiţi. rucsacul doar înveleşte şi susţine lucrurile . De fapt. sau de eroism e o dovadă de slăbiciune şi prostie.m.2 La drum). să funcţ e. Se va alege şi verifica din timp frecvenţa radio convenabilă pentru terenul din zona respectivă. Dacă însă pe teren n-ai ce-ţi trebuie . să reziste la forţe. Analizează capacitatea fiecărui membru-candidat de a face faţă greutăţi are vă aşteaptă (buna înţelegere cu ceilalţi membri e foarte importantă). să te caţări. Discutaţi de mai multe ori planul de desfăşurare a călătoriei sau expediţiei.ţi e îţi foloseşte. Pol sau Salvamontul despre intenţiile tale şi ale grupului: unde vreţi să ajungeţi.4). telefon celular . nu de î lepciune şi tărie. vaccinul contra hepatitei B asigură protecţie 5 ani. Călătoria în grup. este obligatorie dotarea cu un mijloc de telecomunic aţie (radio. Pe de altă parte. astfel încât lipsa contactului să declanşeze o alarmare. Un fact or decisiv trebuie să fie şi bunul simţ. de profesionalism. d. un bucătar.descurcă-te. în Deltă etc. Îţi vor uşura mult viaţa şi te vor ajuta să ajungi cu bine la ţintă. transpiraţia măresc de circa 2 de ori transferul de căldură între corp-haine-aerul exterior (în ambele sensuri). în cazu l vremii călduroase. frig etc. Dacă nu eşti cât de puţin antrenat să dormi în frig. sau întoarce-te la locul de unde ai comunicat ultima oară . ele sunt şi mai scumpe). transport. a tetanosului (protecţie 10 ani). De la bază vei primi informaţ meteo şi de altă natură. neadaptabili sau incapabili. informează gazda. pentru că el tran smite doar 7% din căldura pe care o poate transfera sau pierde o ţesătură. dar între două straturi se adună 50%. Stabileşte d nainte un program de apel şi de comunicare de două ori pe zi cu centrala de la baza expediţiei. Umezeala. o împiedică să ajungă la piele. Totdeauna să ai la tine o manta de ploaie.vaccinarea contra febrei tifoide (protecţie 3 ani) . autorizaţii etc.vaccinarea contra meningitei. În cazul călătoriilor sau expe diţiilor lungi în zone izolate. Cel puţin doi m embri ai grupului trebuie să ştie să folosească telefonul sau radioul.n-o produce. specificul călătoriei) ş ilităţi (de procurare. Informează din când în când respectiva persoană sa sediu asupra situaţiei. Cu cât o haină îng obează mai mult aer. Convinge-te că fiec are participant ştie să folosească (practic. să nu strângă etc. la bază trebuie să intre în funcţiune planul de salvare. apă. 2. chiar dacă pe teren totul se desfăşoară bine -trebuie să te comporţi ca şi cum s-ar fi întâmplat u ident. Sau.

Taie regulat unghiile şi rotu jeşte colţurile. Materialele optime pentru stratul in terior sunt fibrele sintetice (din poliester. Al doilea strat (intermediar) trebuie să fie termoizolant. o membrană ul trasubţire din poliester. 42-8-9. . însă rezultatele cele mai bune le dau membrane le sintetice. Poţi lăsa plasturele lipit câteva zile. mărimea bombeulu buie să permită mişcarea liberă a degetelor şi totodată susţinerea lor. O membrană sintetică nu poate fi folosită ca atare pentru c onfecţionarea hainelor. Aplică leucoplast pe locurile sensibile. în încălţăminte se bagă hârtie de zia gienică şi se lasă câteva ore să absoarbă umezeala. Cuţitul trebuie să fie mereu bine ascuţit şi gata de folosi u-l strica jucându-te cu el. Mătasea are bune calităţi termoizolante. Este sensibilă la frecare. 36-3V. rezistenţa etc. Îmbrăcămi ntea pentru vreme rea este organizată în 3 feluri de straturi: Stratul interior (len jeria).ţesătura gen blană. 35-23/4-3. Încălţămintea nu trebuie să strângă deloc piciorul. Păstrează-1 în teacă. 4510-1172. di pielea de la picioare frecând-o cu alcool. care-i asigură co sistenţa. vine în contact cu pielea şi are sarcina să menţină corpul uscat. Funcţionarea ei se bazează pe proprietăţile fizico-chimi e ale structurii sale: o parte a moleculei atrage apa. Pentru călătoria cu onul el trebuie ţinut în bagajul din cală. ci numai între două straturi de ţesături obişnuite.-10 72. 40-67. Forma. simple sau în amestec cu bumbacul. o altă parte o respinge. Respect Scoate cuţitul numai ca să-l foloseşte. din fibre sintetice: reţine umezeala în proporţie de maxim -5% din propria greutate. ploaie. înălţime. o membrană microporoasă. groşi. strâmtă. Cum se alege un cuţit? Chiar şi un briceag e bun. Lenjeria din bumbac se u sucă greu şi răceşte pielea. timp de aproximativ două săptămâni înainte de înc perea călătoriei sau marşului.000 ori mai mici decât o picătură de apă şi de 700 ori mai mari decât molecula de ab ur. Din această cauză Gore-Tex rezistă la presiunea unei coloane de apă de 8 m. unde încep rosăturil e. 41-7-8. Cuţitul . Cele mai bune rezultate s e obţin cu: . Echivalarea unităţilor de măsură a încălţ opa . uns. . În acest sandviş.important pentru izolarea termică decât grosimea lor (principiul foilor de ceapă). din lână.este un instrume nt vital pentru supravieţuire. Trebuie să fie cât mai impermeabil faţă de exterior şi totodat meabil pentru umezeală şi aburii care vin dinspre corp. Re zistă la presiunea unei coloane de apă de 10 m. . . calităţile lor de amortizare. să preia ume zeala de la primul strat şi s-o transfere spre exterior. Pentru uscare. Acesta va putea îndeplini eficient şi confortabil toate sarcinile posibile. fără pori. Al treilea strat (exterior) are rolul de protecţie contra intemp eriilor: vânt. cum ar fi: .-6. Foloseşte cio api buni. 20. termoizolare sunt vitale pentru succesul mersului şi călătoriei. 44-97. astfel încât la cobor să nu se lovească sau să se strivească. Cu cât are mai puţine cusături şi cu mai uşoară .lâna care încălzeşte chiar şi în stare umedă. dar permite trecerea aburului. Preferabil să asig ure şi o oarecare izolaţie termică şi să nu absoarbă transpiraţia (cum face bumbacul). membrana poate fi lipită sau laminată de stratul exterior. curat. 39 -57.SUA: 32-1-1. zăpadă. Las-o să se înmoaie şi lărgeşte-o treptat.cu atât mai bine. (Infanteristul zice că îi e mai uşor să care 5 kg în spate de kg în picioare). Stratul al doilea poate fi realizat din mai multe foi sau rânduri de ţesătură. nu-l lua în cabină. Dar atenţie: cuţitul este şi o armă albă. 46-1 l-127r T rebuie luate toate măsurile pentru evitarea apariţiei băşicilor sau rosăturilor. până termini marşul. se usucă greu. aruncând la ţintă etc. Ţesăturile din fibre naturale su nt mult mai slabe decât cele sintetice. protecţie. uzură.-3V2. dar elastică. 43-9V2. Încălţămintea este mai importantă decât îmbră tea (cu băşici la picioare nu mai poţi înainta deloc!). polipropilenă. dar permeabilitatea faţă de aburi e mai mică decât a Gore-Texului. 34-2-2. NU pleca la un drum lung cu încălţămintea nouă. poliamidă). deoarece la frig dor. Niciodată nu scoate sau arăta uţitul într-o situaţie încordată. Nu le tăia prea scurt. de la tăierea crengilor până la jupuirea animalelor şi gătitul hranei.-7. ci s-o transmită spre stratul următor (cum fac fibrele sintetice). Talpa trebuie să fie groasă (ca să nu simţi pietrele cuţite). înălţime.puful şi fulgii de pasăre (sensibili la umezeală). atunci mai bine alege unul cu lama mare şi soli dă. de ambele straturi sau de nici unul. ai cărei pori sunt de ap rox.Anglia . 37-4-4'/2. 38-5-5. dar când poţi lua numai un singur cuţit.Sympatex.Gore-Tex. dar se rupe uşor şi nu rezi stă la umezeală. e plăcută la purtare vara. dezavantaje: absoarbe multă umezeală (30-40% din gre tea proprie). Preferabil ca bocancul să susţină glezna şi din lateral.

băgaţi unul în altul. Parâng (cuţit malaezian) 2. Prea mare pentru folosinţa curentă. mai nesigure. căci te dezechilibea ză la un vânt puternic. pentru aerisire şi reducerea transpiraţiei. Rucsacul trebuie să stea bine prins (solidarizat) de corp. se toceşte repede Pentru a ascuţi lama. or ele în care coada lamei pătrunde doar pe jumătate din lungime (si se prinde cu un ştift) . Teaca va avea o clapă pentru reţinerea cuţitului (fig. Foloseşte-o mai în e cea grosolană ca să elimini bavurile lamei. 2. E foarte important să NU cari bagaje multe şi grele. chiar un rănit. Cortul şi alte obiecte grele se pu n aproape de corp şi sus (nu jos). lung de vreo 70 cm.Parang-ul este un cuţit malaezian cu lamă mare şi curbă.Maceta este un cuţit drept. chiar dacă măreşte greutatea şi se agaţă de crengi. Aranjează baga jele cu atenţie. găurit pe toată lungimea ca să treacă prin el coada lamei. Rucsacul. ca o s abie. Există diverse feluri de cuţite. Grupează bagaj le şi bagă-le în pungi şi saci de plastic. Sacul de d ormit trebuie să fie mare. c . Mânerul din lemn sau plastic este mai comod . pentru jupuit etc. unele din ele mai potrivite pen tru supravieţuire decât altele: . spre mâner . Mânerele făcute din mai multe bucăţi sau felii. dar la oarecare distanţă de spinare. Gresia gri moal e este mai bună decât cea cu cuarţ (care va zgâria tăişul şi va imprima dungi strălucitoare p amă). la îndemână.Cuţitul pliant (briceagul) poate avea construcţii şi com ponente extrem de diverse.1). un campion al utilităţii şi solidităţii. 2. voluminoase. sau la construit colibe. NU strâmt. se poate rezista la o temp eratură exterioară cu 10-15 grade mai scăzută decât cea asigurată de fiecare sac. centrală mai grosolană. A doua faţă a lamei se ascute prin rotire în sens antiorar. etanşe. cât mai îngust şi înalt. pentru ciopl ire şi alte lucrări mai delicate. fixează piatra pe o suprafaţă Mişcă lama pe piatră după o traiectorie circulară. deoarece pe el se pot prinde sarcini ma ri. în sensul acelor de ceas. Teaca pentru cuţit/parang. . Buzunarele exterioare închise cu fermoare sau artei sunt foart e utile. impermeabil. folosit în jungla sudamericană la tăierea lemnelor. pentru retezarea lemnelor şi oaselor.corect. Umplutura izolantă din fulgi sau puf este mai uşoară şi mai bună decât cea din fibre sintetice. cu buzun ar pentru piatra de ascuţit .3). 2. eventual marcate sau etichetate. Scopul e să obţii o muchie durabilă care nu se ciobeşte (fig. se introduc în cutii rigi de. dar dimensiunile lor nu trebuie să ducă la creşterea exagerată a lăţimii sau diamet rului zonei şoldurilor (se agaţă de crengi sau colţuri şi te dezechilibrează). cuarţ sau granit. 30 cm. de aprox.3. 2. 2.prea ascuţit. plute. copaci. În străinătate se experimentează metoda drumeţiei cu bagaje nimale . Cum împachetezi? Pentru a nu te dezechilibra. pe mite aplicarea unei forţe maxime la tăierea lemnelor şi asigură protecţia degetelor. Dacă nu ai ort. parângul est e în schimb foarte bun pentru tăiat crengi. prelată sau alt fel de sac impe rmeabil (dar care să „respire" totuşi). pentru că succesul şi plăcerea călătoriei depind în mod or de reducerea greutăţii cărate. trestiei de zahăr. Menţine constantă înclinarea lamei şi umezeşte mere a.1. pe principiul satârului. sau cele scobite ca să poată conţine diverse ustensile (busolă. Studiază şi învaţă să te des cu un minim de echipament şi hrană. lungime. Aşează.deci apucă teaca parângului numai din par tea opusa tăişului.mai fină. Alimentele mai moi. perisabile. Nu trage lama spre tine când apeşi: apar zgârieturi. Menţionez vestitul „briceag al soldatului sau armatei elv eţiene". Pentru asigurarea în poziţia „desfăcut" lam ie să aibă un dispozitiv cu clichet sigur.750 kg greutate (fig. Lama curbată şi extinsă în jos. înveleşte-te pe tine şi sacul de dormit cu o foaie. 0. apăsând muchia degetele mâinii stângi şi împingând lama. se ciobeşte. Dezava ntajul fulgilor este că după ce se udă îşi pierd capacitatea termoizolatoare şi se usucă greu Prin folosirea a doi saci de dormit. centr ul de greutate al rucsacului trebuie să fie cât mai sus şi mai aproape de corp. ţine mânerul cuţitului cu mâna dreaptă. 5 cm lăţime.insuficient. Profilul tăişului a .mai fină. NU scund şi lat. Totuşi NU înălţa rucsacul prea mult. Pentru transportul lui este foarte utilă o „husă comprimantă" (cu curele reglabile) care reduce mult volumul sacului. ca să ştii unde este fiecare lucru. apoi pe cea fină ca să ascuţi muchia tăietoare .2). Lama parângului are 3 zone tăietoare: spre vârf . Cele de care ai nevoie mai repede se pun deasupra. larg. Atenţie: adeseori lama retează cusăt ura tecii şi poate răni grav mâna sau degetele .Este preferabil mânerul dintr-o singură bucată.2. Piatra de ascuţit se obţine frecând două pietre până rezultă nişte feţe plane şi netede r fi să ai două suprafeţe sau pietre de lucru: una grosolană şi alta fină. Micşorează forţa de apăsare pentru fi isarea muchiei. Un cadru metalic exterior este mai bun. Trebuie să fie zdravăn. ace etc). lianelor. prinsă la capăt cu o piuliţă. C um se ascute cuţitul: freacă lama pe o piatră: gresie. Curelele reglabile pentru umeri şi talie (b râu) transmit în mod corect greutatea sarcinii spre şolduri (nu spre umeri). sunt mai fra gile. Prefer abil ca rucsacul să fie înalt şi îngust. pri ns pe un cadru rigid. b .

.

Inventarierea echip amentului şi verificarea lui. Trusa minimă de supravie\uire 3. Lustruieşte dosul capac lui pentru a-1 face să reflecte lumina. a bunurilor. Gută.a liftului. aţă groasă.pentru aprins focul de la s oare. Fii mereu aterlt! Orice ec hipament se uzează sau se strică prin folosire.(ultralight backpacking) .impermeab ilizate prin înmuierea măciuliei în ceară topită. Poart-o mereu la t ine. Nu pur ta încălţăminte cu tocuri sau talpa înaltă (te împiedică la fugă. dacă poţi consulta un plan (chiar nepotrivit. căci kilogramele vor dispărea singure. T u ai grijă de grame. greutăţi (din plumb) pentru undiţă. dar să conţină lucrurile vitale: 1. de război.) rezultă că locul cel mai periculos din lume ar fi locuinţa perso nală (!). despletit (te încurcă la mişcare. Întreţinerea echipamentului e o importantă măs ră de prevedere. după o oprire sau un accident.4. Într-o pădure umblă îmbrăcat cu haine v să nu fii confundat cu vreun animal şi împuşcat de un vânător ageamiu. calmă. Lumânare . zgomot.a. Fii mereu pregătit să-l repari ori să-l înlocuieşti. capcană . neaşteptată: a orei sau fusului orar. 2. departe de cabane etc. Pregăteşte-te să faci r şocuri produse de schimbarea bruscă.m. Sau într-o cutie de tablă. improvizează-i două mânere din lemn sau prelungeşte-1 cu bucăţi de funie. luptă etc). un penar cât mai mic. sfoară (vezi . insecte). de mentalităţi şi culturi. Nu sta. cârpirea urgentă. P eşte-o din timp. N-o lăsa niciodată deschisă pe sol. Traversează strada perpendicular (nu prelungi inutil durata de şedere pe carosabil. Nu pleca şi nu merge la drum fără să priveşti din când în când şi înapoi. vag) făcut din timp. pe un drum în pantă . scoate-i mânerele §i unge-1 entru a-1 folosi. de supravieţuire! 2. Obişnuieşte-te să verifici cu regularitate tot echipamentul. experimentează) la orice bucăţică de ba chipament de care n-ai nevoie. Cântăreşte orice obiect pe care doreşti să-l iei cu tine.prioritat e are cel ce urcă. 4. oricând pleci de acasă. cu mintea limpede. Lanternă. Trusa mică pe ntru supravieţuire: poate însemna diferenţa dintre viaţă şi moarte. pentru a ocupa mai puţin loc. decât să apară vreo ocazie pentru care să nu fii pregătit. când te descalţi.4) trebuie să ai bă dimensiuni şi greutate minimă. 2. pipăirea buzunarelor. miros ş. Ace (mai multe. Cutia se etanşează cu leucoplast (care poate f i refolosit). pot intra praf.d.preferabil din alamă. Dar şi acasă: din statisticile privind frecvenţa accidentelor (fracturi. verific-o şi împrospăteaz-o periodic când n-o foloseşti. a troleibuzu lui. a temperatu rii. cât mai lungă.aproximativ 10 kg pentru o călătorie de 8-10 zile în sălbăticie . 6. sau dacă vremea va fi mai rea decât s-a anunţat? Dacă sunteţi mai şi vă despărţiţi din greşeală.cioplită. Sârmă pentru laţ. deformată în formă ipipedică. Pla nificarea este baza reuşitei. PREGĂTIREA SUPRAVIEŢUIRII Prevedere. tare. a cinematografului etc. trebuie să devină o acţiu ne automată. 8. 1 m lung ime. (uşa e a tuturor). a înaltei performanţe. Nu bloca o uşă . Amnar ( dintr-o bucată de lamă de bomfaier) şi cremene. a profesionalismului. spaţiul rămas gol se u mple cu vată (care poate servi şi la aprinsul focului). adică pericolul). De asemenea. Fierăstrău flexibil . reflexă (la fel cu repararea. Busolă preferabil umplută cu lichid şi ac fo forescent. mai ales după ce treci de o porţiune mai dificilă a traseului. când te încrucişezi cu cineva la o strâmtoare (afara de regula generală că cel mai deştept cedează): la o uşă . Trusa (fig. Fii totdeauna pregătit pentru cazul că ceva nu merge bine într-o călătorie. Nu purta părul lung. Lentilă . Sau. aprox. cârlige de pescuit.4. la prima haltă. 5. hranei sau igienei. 10. fă-ţi un plan scris pentru acţiunile necesare: evacuare în cazul unui dezastr u natural. de lumini. 9. 7-. Planificarea te fereşte de surprize. căţărare). Pentru ca obiectele din cutie să nu joace şi să sune. De exemplu întreabă-te: ce faci dacă ia casa foc? Dacă aluneci în baie şi îţi sparg ul? Dacă se strică maşina. Vei putea să reacţi onezi mult mai bine într-o situaţie critică. învăţaţi de cutremurele l dese). la or ce fel de situaţie sau încurcătură): de exemplu. se deteriorează prin depozitare şi se de gradează moral prin trecerea timpului. a oricărei defe cţiuni apărute) înainte de a reporrii la drum. nu mânca hisă (e inestetic. cum vă regăsiţi? Ce faceţi dacă cineva se îmbolnăveşte? Dacă e şi fii mereu gata să acţionezi sau să reacţionezi (la orice oră din zi şi din noapte. cu gaura mare).prioritate are cel ce iese. Pune materialele şi uneltele într-o borsetă (etanşei ată) prinsă la brâu. de stres. prevedere şi iar prevedere ! Planurile de salvare. Chibrituri . Este mai bine să fii pregătit pentru o o cazie pe care n-o vei avea. 2.înainte de a-1 împacheta în trusă. lasă încălţămintea cu vârf tate spre ieşire ca să te poţi încălţa din mers (aşa fac japonezii. boli etc. Învaţă să renunţi (gândeşte.

#12.5); 11. Trusă medicală - împachetează medicamentele în cutii etanşe, iar în spaţiul rămas bagă vată. Pune-le etichete clare cu denumirea, scopul, doza, termenul de valabilita te. Nu le înghiţi cu băuturi alcoolice. Iată un sortiment minim: - Analgezice - pentru p otolirea durerilor mici, moderate (algocalmin etc); - Aspirină; - Un dezinfectant general: rivanol, saprosan, apă oxigenată etc; - Un dezinfectant intestinal - pentru diaree, deranjament stomacal; - Antibiotice - pentru infecţii uzuale. la o cantit ate suficientă pentru un tratament complet; - Antihistaminice - pentru alergii, înţepătu ri de insecte (clorfeniramin etc); - Pastile antimalarie; - Tablete pentru dezin fectarea apei - dacă nu o poţi fierbe; - Permanganat de potasiu - are multiple întrebu inţări: - pentru sterilizarea apei de băut se dizolvă 3-4 cristale la 1 1, până apa devine r oz (las-o să stea ½ oră); pentru o soluţie dezinfectantă (tratament pentru răni, tăieturi) oz închis; pentru tratarea ciupercilor, micozelor (de exemplu la picioare) - roşie; - aprinderea focului: amestecă 1 parte zahăr şi 2 părţi permanganat sub formă de praf bine mă unţit; presară între 2 vreascuri uscate; când se usucă bine, lemnul începe să ardă; - semnali e: aruncă permanganat în apă (de mare etc.) şi zona se va colora, făcând-o vizibilă din aer. 2. Cuţit, bisturie, lame de ras - cel puţin două bucăţi de mărimi diferite; cuţitul poate fi rins cu leucoplast la exteriorul trusei; 13. Cleme chirurgicale - pentru a ţine ap ropiate marginile unei răni; 14. Plasture - impermeabile, de diverse dimensiuni; 1 5. Prezervativ, Balon - poate fi utilizat ca vas pentru apă, cu capacitate aprox. 11; 16. Fluier; 17. Zahăr cubic; 18. Spirt solid; 19. Folie de aluminiu sau plasti c. Ar fi bine să înveţi şi să exersezi din timp utilizarea, cât şi reîmpachetarea echipamentu din trusă. Trusa mare pentru supravieţuire: în afară de trusa mică ar fi necesară şi o sacoş încăpătoare (totuşi nu prea mare), cu lucruri foarte necesare pentru supravieţuire, constân d din: - Sacoşă - impermeabilă, suficient de mare ca să cuprindă o tigaie de tablă cu un sis tem bun şi sigur de închidere, cu o agăţătoare sau curea zdravănă pentru a o prinde la brâu, centură; - Sobă pliantă din tablă, cu pastile combustibile (din spirt solid etc). Soba şi pastilele se folosesc cu zgârcenie, doar dacă nu se poate face foc cu lemne. Pastile le sunt un excelent mijloc pentru aprinderea focului; - Rachete de semnalizare sau artificii. Atenţie: rachetele şi artificiile sunt explozivi! Se vor manipula cu grijă - conform instrucţiunilor. De exemplu: înşu-rubează tubul din trusă pe coada rachetei şi extrage miniracheta din cutie ţinând-o de tub; ţine-1 cu braţul întins; îndreaptă racheta re cer şi apasă trăgaciul care o aprinde. Nu le consuma degeaba! - O tigaie din alumin iu, cu mâner pliant - pentru gătit (serveşte şi ca ambalaj pentru restul ustensilelor); - Lanternă tip creion - fluorescentă, pentru semnalizare; - Bandă marcatoare, într-o pun gă de plastic, impermeabilă; - Set cu pliculeţe de ceai, cafea, zahăr, lapte; - Alimente - un tub cu unt, cuburi de supă, ciocolată, sare, polivitamine şi minerale; - Sac, pătu ră de supravieţuire, dintr-o folie uşoară, termoizolantă, reflectorizantă - în care nu pierzi căldura şi nu transpiri. Bagajul sau rucsacul de salvare, pentru bejenie Fiecare mem bru al familiei ar trebui să aibă un rucsac, o sacoşă sau o valiză pline cu toate cele nec esare, pentru cazul că e silit pe neaşteptate să plece de acasă, să se salveze într-o situaţi de catastrofă. De exemplu, în cazul unei inundaţii, al unui incendiu, accident indust rial (scurgeri de chimicale, radiaţii) sau război, pentru supravieţuire trebuie să-ţi părăseş imediat domiciliul. Se recomandă ca bagajul respectiv să fie introdus într-un rucsac ( fig. 2.5), cât mai ergonomie, mare (cu capacitate aprox. 15 kg), sau o sacoşă prinsă pe un cărucior cu 2 roţi mari. 2.5. Bagajul/rucsacul de salvare 1 - masca de gaze; 2 raţia intangibilă de alimente; 3 -

farmacie; 4 - mănuşi de protecţie ABC/caiet de notiţe, pix/planul de salvare/lanternă/chib rituri; 5 - trusa de toaletă; 6 - rufe, ciorapi etc; 7 - haine; 8 - cizme din cauc iuc; 9 - costum de protecţie ABC; 10 radio, baterii rezervă; 11 - veselă; 12 - diverse ; 13 - sac de dormit; 14 - trusă cu documente Conţinutul bagajului personal de salva re va fi stabilit de fiecare om în funcţie de necesităţile, obiceiurile, gusturile şi pute rile sale, dar sunt câteva lucruri obligatorii (atenţie la greutate): A). Pentru fie care persoană: - haine adecvate (rezistente la uzură, impermeabile, termoizolante, g reu inflamabile); - un set de rufe de corp, ciorapi; - sacul de dormit; - un set de tacâmuri, veselă (metalică); - raţia (alimentară) de salvare, adaptată necesităţilor prop ; - pachetul mic cu actele şi documentele personale (într-un înveliş impermeabil); - ban i; - echipament de protecţie ABC (mască de gaze, pelerină cu glugă, pantaloni cu ciorapi , mănuşi); - chibrituri şi lanternă (ambalate etanş); - hârtie de scris, caiet şi pix sau cre on; - 2 suluri cu hârtie igienică; - planul personal de salvare în cazul unei catastro fe; - o trusă de toaletă; - vestă de salvare şi mijloace de semnalizare (pentru cei ce l ocuiesc pe malul mării sau fluviului, în zone inundabile); Fiecare copil mic va avea o punguţă impermeabilă agăţată de gât, eu numele, data naşterii, numele şi adresa părinţilor tru o familie: - radio portativ cu UM şi UUS, cu 2 seturi de baterii de rezervă (ate nţie la termenul de expirare); telefon mobil; - mijloace de iluminare: lanterna cu baterii de rezervă, 20 de lumânări, chibrituri; - un ceas deşteptător mecanic (mic, uşor); - 10 saci de gunoi (din plastic); - pachetul mare (impermeabil) cu actele famili ei (copii autentificate, fotocopii): certificate de naştere, căsătorie, deces; buletin e de identitate; adeverinţe de pensie, rentă, impozitare; carnete, livrete de econom ii, cecuri; poliţe de asigurare; dovezi, contracte, extrase din registrul funciar, cadastru, testamente etc. Raţia de salvare este o rezervă de alimente pentru 2 zile , care se foloseşte doar în caz de mare necesitate. Ea face parte din bagajul de sal vare pentru refugiu. Orientativ poate conţine (pentru o persoană): 200 g conservă de c ame; 200 g brânză topită; 100 g ciocolată; 100 g nuci, alune nesărate, ambalate în vid; 50 g zahăr. Alte pregătiri pentru război - vezi la #18. Cum devii un supravieţuitor: 1. Fă tu ceva! Nu sta, nu aştepta să facă alţii! 2. Nu mai fii „fraier"! Gândeşte cu capul tău! Bazeaz pe logică şi bun simţ! 3. Cere (şi dă) ajutor! 4. Fii optimist! Repetă-ţi: se putea şi mai ră incredere în tine! Eşti în stare să scapi! Nu dispera! Poţi (dacă vrei...). Repetă-ţi mereu ste idei! 5. Încearcă, greşeşte - numai aşa poţi învăţa! Nu fi excesiv de prudent! Mulţi oame iscă (şi ca urmare nici nu câştigă) deoarece nu au încredere în ei înşişi; le lipseşte pregăt a pentru aceasta. Nu te speria de greşeli, de eşecuri: chiar si maimuţele mai cad din copac. 6. Învaţă, informează-te mereu! Compară ce vezi, ce afli, ce ştii (pentru oricare pro blemă trebuie totdeauna să obţii, să-ţi imaginezi cel puţin 3 variante de rezolvare), învaţă zezi ocazia. Păstrează o atitudine şi gândire pozitivă (zi: se poate...). Atitudinea mereu deschisă te face să recunoşti ocazia favorabilă trecătoare - chiar şi când apare sub forma u ui obstacol. Cu cât foloseşti mai multe oportunităţi, cu atât apar mai multe, altele. 7. N u trăi degeaba. Fii mereu pregătit, gata să reacţionezi. Munceşte, strădu-ieşte-te. Stabileşt e vrei, scopurile tale imediate, de lungă durată. 8. Acţionează până ajungi la ţel! Nu renunţ 9. Păstrează-ţi cumpătul, echilibrul! 10. Recunoaşte-ţi greşelile! Nu da vina pe alţii! Orice şi dezvăţ! 11. Nu te împrăştia în multe direcţii - urmăreşte planul şi ţelul fixat; 12. Inve heltui! Veniturile trebuie să fie cu 15-20% mai mari decât cheltuielile (de

orice fel...); 13. Nu te lua după idioţi şi fanatici! Evită-i; 14. Tine seama că după fapta ş răsplată! Toate se plătesc. 15. Dacă ceva nu merge, oricâtă silinţă îţi dai, încearcă din no edând exact invers decât făceai înainte! 16. Încearcă totdeauna să faci mai bine decât data t ută, să măreşti randamentul oricărei acţiuni! 17. NU zi: după mine potopul; respectă ca să fi pectat! Să nu crezi că există un singur adevăr, mai ales că adevărul tău ar fi singurul posib l! 18. O linguriţă de prevedere e mai bună decât un butoi de reparaţii. 19. Din când în când bilanţ şi trage concluzii pentru activitatea viitoare! 20. Reciteşte Manualul de supr avieţuirel E important cum îţi organizezi viaţa, dar trebuie să te gândeşti şi la moarte. Pre -o şi pe ea, nu-ţi lăsa lucrurile încurcate: fă-ţi testamentul, scrie clar, complet, ce, cum au de făcut cei care îţi vor încheia socotelile, datoriile rămase în suspensie (la rude, au torităţi etc). Altfel, ele nu te vor jeli, ci te vor boscorodi. 2.5. ÎN CAZ DE ACCIDEN T Totul e să fii calm! E prea târziu acum să-ţi pară rău că n-ai urmat un curs de prim-ajutor sau că nu ţi-ai adus trusa medicală. NU vine nici un doctor sau ambulanţă, NU e nici un s pital prin apropiere. TU trebuie să faci ceva. Încearcă să faci tot ce poţi, cu ce ai la înd emână. Nu are nici un rost să renunţi, să cedezi sau să mori. Dacă ai voinţă, poţi scăpa. Acţ , hotărât. Însă NU haotic; numai o acţiune logică, constructivă te poate salva - pe tine şi p eilalţi. După un accident, calamitate: A) In primele secunde, dacă pericolul (grav) co ntinuă, trebuie acţionat urgent. Totuşi aminteşte-ţi şi aplică lozinca S-C-O-P: - S = stai pu ! Respiră adânc, eventual aşază-te pe ceva, încearcă să te linişteşti şi să accepţi faptul că tâmplat nu mai poate fi întors din drum. Fii calm - nu te speria! - C = cugetă! Gândeşte s curt la ce-i de făcut. Cel mai important ajutor pe care-l ai la dispoziţie este crei erul tău. Foloseşte-1! Mişcă-te cu grijă. Gândeşte-te acum - ca să nu-ţi pară rău mai târziu timpul cu regrete sau calcule excesive). Nu face nimic - nici măcar un pas - până nu l-ai gândit bine. Adeseori, într-o situaţie de supravieţuire, se fac greşeli şi apar răni - u eori mortale - din cauza acţiunilor necugetate, pripite. Gândeşte mai mult, detaliat, când ai un răgaz la dispoziţie şi scurt, rapid, dacă nu îl ai. Iar între timp: - Luptă - nu r nţa la viaţă; - Acţionează: dă din mâini, picioare; fugi, sări, urcă, coboară, înoată, sapă e cu, sau de ceva găsit la îndemână, de exemplu foloseşte o haină drept sfoară, funie; sau înfă pe o mână, pentru a sparge un geam, a te proteja în lupta cu un om sau un animal, a di strage atenţia unui agresor etc; - Comunică: anunţa, avertizează, cere ajutoare, ţipă (pentr u a speria agresorul); vorbeşte, tocmeşte-te. După aceea: - O = observă! Priveşte în jur. Cân eşte situaţia şi posibilităţile de salvare. Inventariază tovarăşii, proviziile, echipamentul ponibil, împrejurimile. - P = plănuieşte! Fă o lista de priorităţi, de măsuri şi de acţiuni c e să rezolvi problemele urgente. În continuare - respectă planul. Modifică-1 numai dacă ap ar elemente noi. E mult mai uşor să plănuieşti într-o situaţie de criză - dacă te-ai pregătit timp. Lozinca SCOP poate fi şi trebuie aplicată în orice situaţie de criză din viaţă -nu numa pentru survival. B) După un timp, situaţia sau pericolul se mai potoleşte sau tu te m ai obişnuieşti cu el, poţi acţiona mai relaxat: 1. Verifică starea şi siguranţa celorlalţi me i ai grupului, dacă cineva s-a rănit sau a leşinat; dacă sunt în siguranţă. 2. Mută, transpor ctima spre locul cel mai sigur, chiar dacă trebuie cărată pe braţe etc. - în afară de cazul î care pare rănită la coloana vertebrală (vezi la #11 şi #19). 3. Asigură-i căldură (construie un adăpost, fă rost de apă, aprinde focul) şi dă-i primul

ajutor. Victima trebuie să stea la căldură şi cât mai comfortabil cu putinţă. Dacă este nevoi sacrifică-ţi hainele. 4. Pregăteşte mijloace de semnalizare, să fie la îndemână. 5. Relaxează 6. Analizează capacităţile tovarăşilor din grup. Eşti oare tu cel mai potrivit să fii şef? Pu ca şef pe cel mai capabil dintre voi. Orice slăbiciune (favoritism, obligaţii mafiote, respect prost înţeles etc.) poate însemna moartea tuturor. Dar nu lăsa şeful singur, de c apul lui; verifică-1, sprijină-l mereu. Încrederea e bună, dar verificarea e sfântă. 7. Conc epe un plan de acţiune pentru viitor. 8. Să plece cineva sau câţiva după ajutor, Salvamont (vezi la #3). 9. Tovarăşii din grup rămaşi cu victima o încurajează şi o menţin la căldură, enajarea locului, semnalizează, cer ajutoare, luptă cu întunericul. Într-o situaţie de sup ravieţuire corpul şi mintea îţi vor fi solicitate la maximum. Trebuie să faci faţă multor str suri: frică; durere, boală, răni; frig şi/sau căldură; sete, foame, oboseală; lipsă de somn; ctiseală; singurătate, izolare. Oare vei putea rezista? N-ai încotro! Durerea sau febr a îţi atrag atenţia asupra unui membru şi organ rănit, bolnav şi te împiedică să-l foloseşti. ine să tratezi cât mai repede posibil orice rană, dar uneori trebuie să suporţi şi să învingi rerea pentru a acţiona: să cauţi ajutor sau să eviţi riscul unor noi răni - chiar a morţii. C cât eşti mai bine pregătit, cu atât ai mai multe şanse sa scapi. Dar cunoştinţele trebuie ob ute înainte de a ajunge în situaţia de supravieţuire! încrederea în forţele proprii, sprijinu de care beneficiezi, te ajută să rezişti stresului. Cunoştinţele obţinute îţi permit să învi seala şi lipsa somnului. În afară de voinţă, calmul poate fi dobândit fie temporar - prin me dicamente sedative, fie permanent - prin educaţie (meditaţie zen, arte marţiale etc). Sângele rece, siguranţa sunt, de obicei, rezultatul unui antrenament bine făcut şi al cu noştinţelor bine însuşite - din timp. Începe-ţi pregătirea chiar ACUM (vezi #20). 2.6. PRIORI E Într-o situaţie de criză, stabilirea ordinii de priorităţi şi, corespunzător, a urgenţelor intervenţie, este primul pas al luptei pentru supravieţuire. Totdeauna problemele tr ebuie evidenţiate, ierarhizate, ordonate. Ele nu pot fi rezolvate toate deodată. Cin e încearcă să tragă cu puşca ascultând muzică, nu va nimeri nici ţinta şi nici nu se va bucur muzică. Pentru supravieţuire sunt necesare câteva condiţii sau necesităţi de bază: aer, apă, nă, foc, adăpost. Oprirea funcţionării organismului uman (moartea) poate fi cauzată de: de teriorarea stării de sănătate (răni, şoc, hemoragie, stop respirator, strivire, boală gravă e c); lipsa apei, a hranei; frigul, căldura excesivă. Cel mai urgent este primul ajuto r medical (vezi #19): opreşte sângerarea, fă respiraţia artificială, tratează şocul - într-un vânt, stabilizează problemele acute, ca să te poţi ocupa apoi de ansamblul situaţiei. Lips a aerului (oxigenului) şi a respiraţiei este pericolul cel mai grav. Fie că are aer, d ar nu mai poate respira (înecare, strivire, stop respirator etc), fie că aerul lipseşt e sau e irespirabil (incendiu, fum, gaze, scufundare în apă ş.a.m.d.) omul moare după câte va minute. De obicei există aer din belşug, ceea ce a şi născut zicala că cele mai valoaro ase lucruri le căpătăm gratis. Apa este totdeauna esenţială. (Cum găseşti şi cum foloseşti ap zi la #5). Importanţa celorlalte necesităţi vitale depinde de locul în care te afli. Tem peratura corpului trebuie păstrată la, sau în jur de, +37°C. Dacă e prea frig (hipotermie) sau prea cald (hipertermie), mori. Păstrează-ţi energia. Nu o risipi (cum faci acasă... ) mai întâi acţionând - şi după aceea gândind şi regretând. Dacă e prea frig, fă un foc (vezi steşte-te, fă o tabără (vezi #12). Dacă ţi-e foame, procură şi prepară hrana (vezi #16). Apoi cţionează corespunzător situaţiei: dacă eşti prea singur (vezi #3), dacă ceilalţi sunt prea m (vezi #4). Din pustietate revino între oameni: pe jos, pe apă, prin apă, peste munte e tc. - vezi #6, 11, 13, 14, 15. Sau rezistă împreju-rărilor potrivnice: de exemplu, inc endiu (#8), calamităţi naturale (#17), război (#18) ş.a.m.d. S-a constatat că doar 20% din tre acţiunile pentru rezolvarea oricărei sarcini produc 80% din rezultate! Raţional es te deci să stabilim cât mai repede care sunt problemele prioritare şi cele mai eficien te acţiuni, ca să ne concentrăm forţele şi resursele asupra lor - deci nu asupra celorlalt e, mult mai ineficiente.

o activitate de scurtă durată şi trebuie să fie încununată repede de succes: salvare. NU renunţa niciodată . Din accident se salvează doar un american. Însă când fugi. Blocajul mental. Agorafobia. Iar pentru a putea.. Ajunşi în faţa cazanului în care urmau să fie fierţi. N otează succesele şi greşelile. să vezi ce-ai putea câştiga ea. Se apucă el şi începe să înghită cu murdăria. scapă cu viaţă şi poate să mai te şi altă dată. este foarte folositor să înregistrezi cumva toate evenimentele şi găsel niţele. dar e sănătoasă. ci treci la fapte. E bun şi obiceiul de a nota impre iile proaspete după o călătorie sau excursie turistică . le răspunse şeful canibalilor. Le găseşti dacă te gândeşti.3. ÎNVAŢĂ DIN EXPERIENŢĂ Dint trebuie să te întorci nu numai cu bani sau lucruri. După ce îl goleşte pe jumătate. nu uita că singura ta sarcină e să scapi. sau pe grozavul. Suportă el cu stoicism 1OO de lovituri şi fu eliberat. Ba există chiar trei mijloace. Iată o mostră de comportare fără a gândi în perspectivă: un avion de pasageri are avarie şi cade în junglă. plăti. amabili. Poate chiar cu viaţa. iar marile necazuri sau oportunităţi le observăm numai când e prea târziu . În plus scrierea şi citirea lui îţi va ridica moralul. Ame icanul scoate iute bancnota de 1OO dolari. nu să faci vitejii. sunt surprinşi şi. aveam 100 dolari şi acum vi-i dau. Or becăind ei prin sălbăticie. apoi uită-te de departe la „problemă". Fără o pregătire din timp pentru a gândi dibaci.7. că sunt mai poet. Altfel. o dă şi scapă. fură de acord şi începură să-l croiască cu ciomagul Românul zbiera de durere ca din gura de şarpe. Pe timpul cât eşti singur. 2. cu toată împotrivirea lor. Avantaje 3. 3. Te ama iraţională. revenire într-o localitate -altfel devine un fel de aventură prelungită. în mai multe feluri.1. nu alerga până la i doar atât cât e nevoie. Dintr-un loc în care poţi fi văzu t. Disperarea. Supravieţuirea în natură (survival) este. n căuta scuze pentru inactivitate. o să rămâi un veşnic surprins: mereu vei cţiona (în loc să acţionezi) şi vei tot plăti. PREA SINGUR 3. să încerc cu ligheanul. Efectele singurătăţii. ori acceptaţi să mâncaţi un lighean plin cu excremente. Indiferent de domeniul sau de tipul de activitate. auzit. Da r nu-i suficient doar să vrei. Claustrofobia. dacă te străduieşti! Degeaba ne tot rugăm: românului (de la început) mintea cea de la urmă! Cine nu cască ochii . Iată că a scăpat şi el pâ .într-un furnal de bord. în general. De obicei pierdem timpul cu leacuri. de exemplu plantele comestibile sau alte resurse . capturaţi de nişte ali.şi plăti mai mult.dar cum? Nimica nu e gratuit pe lumea asta. Jurnalul cu însemnări devine cu timpul un valoros izvor de informaţii şi învăţăminte. se opreşte şi le zice canibalilor care se uitau la l cu scârbă: mi s-a făcut greaţă. într-un mod frapant. da r am fost călit de istorie şi rezist la greutăţi. dar strângea din dinţi gândindu-se la cazanul care aştepta. M-am răzgândit. Rusul zice: eu n-am bani. idei pentru viitoarea acţiune etc. luptând pen tru supravieţuire..de exemplu deficienţele echipamen tului folosit.. Aşa că n-o mai amâna. Românul le explică: eu sunt sărac. Englez ii zic: cine luptă curajos. ori acceptaţi să pri 1OO de lovituri de bâtă la tălpi. Într-o situaţi iză. trebuie să te pregăteş i. dar se pot găsi metode pentru reduce rea preţului plătit. nu rezist n ici la bătaie.. vreau să încerc loviturile la tălpi. cii. dar fuge când nu mai poate răzbi. trebuie să şi poţi. Capacitatea de a sesiza adevăra tele probleme sau priorităţi lipseşte însă din educaţia noastră. cei trei întreabă dacă nu există v e de a scăpa cu viaţă.2.pentru tine 3. băteţi-mă la tălpi. ci şi cu cunoştinţe. Primul ajutor . Rabdă el ce r abdă vreo 5O de lovituri. vieţuire în sălbăticie. nu mai pot să termin. pentru că ne-am mai modernizat şi noi: ori gătiţi o răscumpărare de 1OO dolari. nam bani. e bine din când în când să analize zi acţiunile trecute ca să tragi învăţăminte pentru viitor. Cum ceri ajutor? Prin orice mijloc. Când pierzi rde şi lecţia (respectivă)! Orice necaz e bun dacă înveţi ceva din el.O altă constatare sau criteriu interesant pentru stabilirea priorităţii unor acţiuni est e că treaba care pare cea mai neplăcută este de fapt cea mai urgentă.va căsca punga. Eficient. O fi ea „fuga" ruşinoasă. apoi le declară canibalilor: nu mai pot rezista la restul bătăii.. e numai pagubă curată. învăţături şi atitu i. un rus Şi un român. de fapt.

Repetă-ţi mereu: „O să treacă şi asta/". Orice ar fi. unii n-au disperat şi au reuşit să supra vieţuiască printr-un regim special de exerciţii fizice şi rugăciuni.O. fă semne. Nu accepta să mori fără să lupţi până la epuizare . orice om se simte singur şi nenoroc it. Cum ridici o greutat e. Răspunde apelului S. de necunoscută -improvizează. de la Tatăl nostru până la simplul Doamne.m. Cum manipulezi greutatea. Zdrobit de groaza pericolului.pe ea sau pe tine. ajută-mă să scap din iadul ăsta. Cu zgomote. Aleargă. Senzaţia respectivă este foarte neplăcută.. distrug pereţi. Disperarea: luptă singur cu ea . practic de exterminare. Cu o colibă-far. Adresele acestor instituţii sunt în cartea de telef on. Există numeroase organizaţii. înoată. Protecţia civilă (982) doar în caz de calamităţi . însă tare nu înseamnă să ai o condiţie fizică perfectă. iuţeala. vârstnicilor. În orice împreju fi ea de neaşteptată. Persoa austrofobice se manifestă printr-o agitaţie necontrolată: ţipă. ameţirea) decât atunci când situaţia devine necontrolabilă. In toată dezordinea. Calmeaz-o cu vorbe bune. închişi şi izolaţi în co i foarte grele.. şi/sau încetineala enervantă cu c se desfăşoară acţiunea de supravieţuire. îndelung v rificată de mulţi oameni. sau pot fi aflate de la serviciul de informaţii telefonice aproape în orice loc din lume (dacă ştii limba. de întărire mentală. Frica şi disperarea se manifestă prin crampe muscul are.8. tremur tendoane încordate care stau gata să plesnească etc. Militarii americani luaţi prizonieri în Vietnam au fost torturaţi.. Cu mesaje scrise.1. Cu foc. Rugăciunea este o metodă eficientă de auto-capacitare. delirează. mai bine roagă-te lui Du nezeu. degete care se agaţă. să-i încurajeze pe cei aflaţi la nevoie. e frumoasă şi merită trăită. . chiar dacă rămâi încă total dezo ntat şi speriat. mulţi preoţi de la diverse biserici sunt gata şi ei să dea un sfat sau c hiar un ajutor.ş. EFECTELE SINGURĂTĂŢII Blocajul mental: la apariţia unui pericol. nu renunţa la viaţă . la fel de singur te simţi fie că eşti la un meci. Totuşi. Cu fum. ori să se răne scă .d. Disperarea totală care urmează după şo al poate fi depăşită cu ajutorul instinctului de conservare. Cum transporţi greutatea.6. Ce semnalizezi? 3. Dar nu amesteca. 3. puţini oameni suferă cu adevărat de claustrofobie. Caută ajutoare 3. Greutăţile mari. Deseori astfe de sfaturi şi ajutoare pot fi obţinute chiar la telefon şi nu rareori ele au salvat o ameni nenorociţi de la sinucidere. Claustrofobia: este o boa Cei care suferă de ea sunt cuprinşi de o veritabilă panică atunci când ajung sau li se pa re că sunt închişi într-un spaţiu restrâns. În primul rând să gândeşti coerent. Cu oglinda. Cu nori de praf. ci prevedere şi v mentalitatea de a te baza pe forţele tale. Alături de acestea au împreună cu ele. nu încurca sarcinile diverselor organi zaţii. improvizează! Şi NICIODATĂ renunţa la o nouă încercare. Cheamă Pompierii (981) numai entru incendii. Sca pă cine e mai tare.3. copiilor părăsiţi. se l uptă. Orice text este bun. NU zace.). ţi se pare că eşti cea mai singură persoană din lume. Gândeşte-te puţin înainte de a forma numărul de telefon.a. Încurajeaz-o. relaxează-te! Pentru supravieţuire este decisiv să respiri adânc şi să te hotărăşti să faci absolut totul pentru a învinge condiţiile potrivnice. Cu marcaje.5. să spună o vorbă bună. foarte mulţi doar chipuie că suferă de aşa ceva. Cu radio. drogaţilor..sau chiar până dincolo . improvizează. 3. Cum semnalizezi? Cu steaguri.7. cu gesturi.S. Cu torţa. alte mijloace 3. Totuşi.. căci numai e poate scoate la liman. semnalizează din nou. străduieşte-te cât mai tare NU sta. NU folosi mijloace m ai dure (pălmuirea. Când ajungi să alegi între renunţare şi sinucidere. Salvarea (911) numai pentru urgenţe medicale sau accidente de circ ulaţie. Reguli de bază. indiferent preţ sau de efort. în mijlocul unei mulţimi isteriza te de suporteri care îţi stoarce aerul din plămâni. plus comunicarea prin orice mijloace cu alţi prizonieri. potoleşte-o prin imobilizare astfel încât să nu se lovească.9. Îngropat de viu Reguli de bază 3.4. femeilor bătute.sau cere ajutor (dacă poţi).. aprinde un foc. fugi cu maşina. i izează un adăpost. îrnboldeşte-ţi instinctul de conservare. cu lumină. Cum împingi Când te afli în pericol de moarte. lovesc. iar unicul său gând este să scape. fundaţii de binefacere care dau sfaturi şi ajutoare: alco olicilor. De e emplu. Dacă ţi se întâmplă să fii împreună cu o persoană cuprinsă de claus-trofobiei. fie izolat pe o plută pierdută în imensit tea mării pustii.e singura pe care o ai.

apare ca ur mare a lipsei de obişnuinţă cu o situaţie critică. Câteodată ei constituie o dificultate suplimentară. Victimele sunt cupri nse de ameţeală. să faci anumite lucruri pe e prezenţa altora le împiedică.su doi . sau panică. nu de transparentă şi nu are corp. pereţii. nu un ajuto r.pungi de aer în ţe pă etc. ziare etc. pentru a cere ajutorul prietenilor sau rudelor. Dacă nu găseşti nimic (de exemplu î ft). imaginaţia sporesc panica în întuneric.golul lăs at în acoperiş de o ţiglă desprinsă produce un geamăt când suflă vântul. fâsâie ori te atinge. Un om educat. găseşte sau sapă o gaură. se dilată sau se contractă. Dacă te ştii ameninţat de astfel de crize. chei. brichetă ix. tren sau avion. . -ecouri de la vecini. pa rdoseala. Pericolul e mai mult în mintea ta.trosnesc creng ile unui copac din apropiere. să sapi. o adunătură.uneori..orice îţi poate ajuta să zgârii. . verifică toa tloanele (dulapuri. fă un burete din haine. rău. Închipuirea. . după un accident.pot rezista câteva zile fără hrană sau apă. Simptomele pot apărea sau treptat. -patru . nici consistenţă. Tocmai asta nu poate face bolnavul. . gunoaie. Oricum nu-ţi poate face nici un rău. încearcă să te stăpâneşti. Iar Montaigne zicea: cel mai t are credem (în) ceea ce cunoaştem mai puţin. .. Când persoanele devin o mulţime.cinci . prin sacoşă. dacă ar fi un s trigoi sau o fantomă adevărată .acoperişul. cum ar fi: . Presară praf sau nisip pe pardoseli să vezi că nu apar urme.să-mi păstrez calmul. Caută ş ezi ce găseşti prin buzunare. căci altfel înnebunesc şi nu-mi foloseşte la nimic. prin pădure sau ju peşteră.o să mă găsească şi o să mă salveze cineva. împrejur. . PRIMUL AJUTOR . are cu totul alt fel de gândire şi de comportare. sau argumente cum ar fi: „rupe-te de situaţie" sau „ieşi afară d n ea". Etanşează uşile şi ferestrele. antrenat pentru situaţii sp eciale. Improvizează un closet din: piet re. proteză dentară. Să luăm de exemplu o casă veche. leşin. Pentru a te linişti. nu lasă nici o urmă. Enumeră părţile bune ale situaţiei: . Uită-te în toată casa. sau să semnalizezi ca să scapi din spaţiul închis. dacă nu mi consum degeaba forţele. .unu . . Mai bine nu te baza pe forţa şi pe ajutorul găştii. Foloseşte raţiunea ca să lupţi cu ea! Stăpâneşte-te! Nu te lăsa panicat d a ce nu vezi. Băltoacele de apă pe pardoseală arată vi ile.trei . să simţi o formă mai uşoară sau mai gravă d ofobie. fii pregătit cu fise sau cartele telef onice. câ de pregătire mentală. singurătatea e o necesit ate şi un avantaj: îţi permite să-ţi aduni gândurile. obiectele din lemn: mobila. Ea nu poate fi combătută cu vorbe. produc zgomote când se usucă. destul de rep . În plus. dar uneori singurătatea are părţile ei bune! 3. ţevăria de la instalaţiile care deservesc sau au deservit imobilul. Cumpără un ziar şi ascunde-ţi capul în el până ajun i acasă. Când îţi apare senzaţia de agorafobie intră înăunt u (al unui autobuz. sobe.2. Nu e vorba atât de forţă fizică.(probabil) nu sunt rănit. verifică situaţia pe lumină. pentru că: ar trebui să fie mai solidă. Întinde fire din sfoară nea a scări. chibrituri. cămară). Avantaje .ar dispărea când te apropii de ea. adică: hrană. al hoardei sau mulţimii. Aşa că uită-te şi la jumătatea plină a paharului] Nu te lăsa amăgit de prezenţa altora.vreun utila j din vecinătate imprimă vibraţii pereţilor. praguri. Majoritatea acestor fenomene au explic aţii simple.Dacă tu însuţi ajungi vreodată. ci bizuiete mereu pe forţele tale. ochelari. Nevoia de colectiv nu trebuie cultivată. nu are umbră. structura casei. uşi (să vezi dacă le rupe cineva).PENTRU TINE (vezi şi # 19) .mişcarea unei pisici. magazin. beci etc. pila de unghii . sau ar trebui sa te ba ge în seamă. nivelul de intelig enţă scade (Kierkegărd).zgomotul prod us de trecerea prin apropiere a unui automobil. .uşile prea etanşe transformă camerele în pungi de aer. e bine şi să fie mai mulţi. să ubezi. sau ca o panică bruscă. dar se mişcă. sau cinema). . să te rogi. obscuritate sau umbră (vezi la #9). haine îngrămădite. Teama iraţională. a unui şoarece sau greiere. naturale. De fapt ea există DOAR în imaginaţie! La fel trebuie gândit şi noaptea în tabără. în care ţi se pare că ar bântui fanto Mai mult ca sigur zgomotele ciudate care te sperie sunt produse de cauze natura le.casa e construită deasupra unui curs subteran de apă. Este o suferinţă mai rară decât claustrofobia. Agorafobia înseamnă frica de locuri deschise s au de şederea în public.

dar mai întâi ai grijă de tine! Vei putea fi mult mai de folos celorlalţi dacă tu eşti valid. Toate aceste exemple ar trebui să-ţi d ea curajul de a face la fel când ajungi într-o situaţie asemănătoare.cel care cere ajutor face parte din echipa vreunui post de televiziune care fi lmează scene comice cu o cameră video ascunsă. pentru a li se ce re de pomană. sau te afli la mare distanţă de o zonă locuită? Prin orice mijloc: ţipă. sau mai rău. Fluieră ş de bricheta. Aprinde un foc.nu se pricep să dea ajutor. claxonează. un pilot a sărit cu paraşuta. în timpul război lui mondial. De lângă o crăpătură pri e curentul. aprinde o candelă. Pe vremuri. să vină la o gară unde va opri trenul. Dacă eşti singur şi răn conştient şi în stare să te mişti. Sau. să fie tâlhăriţi. Se cunosc cazuri senzaţionale de supravieţuitori i zolaţi care şi-au acordat singuri primul ajutor . sparge geamuri. adică într-un fel care să-ţi facă rău chiar ţie! De exemplu. agită-te până vreun şof e şosea se apropie de tine cu maşina. dar fă şi semne. şi-a amputat singur piciorul! Sau. femeile năşteau fără d ctor sau moaşă. fă semne. Ambii au supravieţuit. dintr-un luminiş din pădure. rişti să te agăţi involuntar de funie. Sau. şi în PLUS încalcă regulile de circulaţie în faţa unui poliţist. până vine Salvarea. până au sosit ajutoare.e vorba de o capcană.Ajută-te singur! Ajută-i pe ceilalţi. CUM C ERI AJUTOR? Cine cere. Cu cât eşti mai conştient de existenţa lui . trage semnalul de alarmă. de pe c atargul unei nave. telefonează la Salvare (961).şocul psihologic. dar s un geam. din mijlocul unui câmp acoperit cu zăpadă.strică antenele TV ale locata or. . economiseşte-ţi forţele (în caz că ţipi sau agiţi braţele). Oamenii au supravieţuit totdeauna chirurgiei brutale. traversează strada pentru a ocoli solicitantul. Sau. că vrei un ajutor. dă un telefon pe mobil. ai putea să-ţi dai singur primul ajutor confo urilor din carte . până când salvatorii ajung . Dacă rămâi noaptea blocat pe acoperişul unei clădiri . Ţipă de la o fereastră şi agită perdeaua. să gândeşti. aprinde un foc care face fum. bate clopotul. atunci ţipă: POLIŢIA! În mai multe deodată: nu te baza pe o singură metodă.cu atât vei putea să-l combaţi mai bine. geme. dacă nu ştii cum se trage s bate clopotul. Aceasta s-a agăţat de un co pac înalt şi pilotul nu a putut ajunge multă vreme pe sol. Şopteşte vânzătorului de la benzinărie că pasagerul automobilului te ameninţă cu tul. uşa. în mormanul de dărâmături sub care te afli. ridică un zmeu.la tine sau la alţii . moare victima) . eşte. dacă eşti agăţat în spatele unui camion furat. În timp c e atârna de paraşută. Dintr-un loc în care poţi fi văzut sau auzit: de la o f ereastră. nu piere! Semnalizarea înseamnă să ai mijloacele şi priceperea de a anunţa pe altcineva. îngreunat cu un pix sau o monedă (ca să nu zboare). să vadă ce-ai păţit. de teamă că: . . pe orice salvator posibil. energia din bateria lanternei. pereţii. mai bine aruncă un bilet vizibil. un călător aflat departe de orice l ocalitate şi-a amputat piciorul cangrenat. aprinde o torţă. membrele cangrenate erau amputate cu fierăstrăul iar bontu rile rezultate erau tratate şi acoperite cu smoală topită. Atenţie că în TOATE accid e apare un aspect care poate fi mortal . când eşti într-un tren în mers şi vrei să dai primul ajutor unui grav bolnav.3. Şi au fost mulţi alţii c are au făcut lucruri asemănătoare. Cum poţi avea su cces când ceri ajutor? Deseori vedem că oamenii trec indiferenţi pe lângă un accidentat sa u. când li se cere ajutor. Aşează pe drum triunghiul roşu reflectorizant şi dă foc unor zdrenţe îmbibate cu ulei. după ce a fost rănit. c aniul sau corpul zdrobit.şi încă ce ajutor! Astfel. suflă în goarnă. 3. către impiegatul din staţia în care nu opreşte trenul. Pe corăbiile Evului Mediu. Deci: cum ceri aju or când eşti singur. Pe bilet descrie situaţia şi roagă să anunţată Salvarea. care merge în viteză. Există supravieţuitori care s-au târât pe distanţe incredibile cu membrele. loveşte sau ciocăneşte ţevile instal ei. nu consuma toate chibriturile şi combustibilul pent ru focul de semnalizare. cu gloanţe în corp etc. care te va ridica şi izbi cu capul de tavanul clopotniţei. nu tr age semnalul de alarmă (căci trenul s-ar opri pe câmp şi. Dar atenţie: nu te pripi să semnalizezi ori cum. de la înălţime. fluieră.vezi la # 19 -măcar atât cât să supravieţuieşti. pune triunghiul roşu reflectorizant. Într-un mod frapant: la împrejurări neobişnuite-o semnalizare neob işnuită. Fă semne cu mâna. Eficient: nu risipi energia şi resursele: dacă eşti departe de oame ni şi nu poţi fi văzut şi auzit.

3. Continuă să înalţi meterezul. Şi adaugă orice altă informaţie utilă: Dacă eşti. nisip sau noroi. poţi suna la Salvare. Planor din hârtie Trasează literele SOS mari de 10-15 m.1. De exemplu . din diverse motive) cu degetul. SOS. pe praf. Dacă nu ai la dispoziţie decât cârpe albe. pietricele. cu circulaţia cea mai intensă. nori de praf.sunt foar e.fig 3. b . funingine. 3. Bătătoreşte. (de exemplu pe un câmp de zăpadă). murdăreşte-le. fă un zmeu şi înalţă-1 (fig.Aranjează traseul lite relor. 3.tiv 3. săpun.sfori. deci şi umb prin adăugire de: pietre. dimensiunile şanţului şi ale brazdei sau meterezului alăturat. cămaşa.peste zăpadă. Adună o grăm e gunoaie şi împrăştie-le . pe pereţi. pânză. CUM SEMNALIZEZI? Cu steaguri: rupe bucăţi de pânză. Exersează să faci şi să ridici zmee .2. pe ntru avioane: 3. pe faţa int oară a unei bucăţi de scoarţă de copac.dacă geamul este transparent. Sau. n avion prăbuşit. o barcă eşuată. sârmă sau trestie) trebuie să stea depărtat de pânză. copaci vizibili. Apoi. rotunjind vîrfurile Z-ului. un automobil blocat. Sau s crie xOTUxA. s-ar putea să nu auziţi zgomotele făcute de căutători sau de eventualii salvatori (avion. strică. stâlpi. galben . într-un adăpost pe cât posibil fără acoperiş.4). p oate fi remarcat chiar şi noaptea din avion .2) şi scrie pe e l mare.un zmeu de semnalizare poate să ducă şi o undiţă (vezi la # 16. pila de unghii. arde zona dimprejur pentru a mări contrastul şi a atrage privirea. Cum faci rost de un medic? Oricând poţi afla de la Serviciul de informaţii telefo nice numerele de telefon ale câtorva medici din zonă. unsoare et c. Alte idei importante.un om de veghe. scrie Z O Z.Dacă vă adăpostiţi într-o vizuină săpată în zăpadă. Sau de la recepţionerul hotelulu i. ferestre. pe partea de sus a vehiculului avariat. Un mesaj scris cu umbre. nisipul.suficient de aproape.Dacă pleci de lângă resturile vehiculului. pentru a fi mai vizibilă din avion. elicopter de cercetare etc).pentru a evidenţia zona. lasă un semn vizibil din aer care să arate încotro ai luat-o. sa zicem. Reţine: c adrul (făcut din ramuri. vizibil. Păstrează mijloacele consumabile deoparte. Cu marcaje. plastic sau tablă. Aranjează câteva pietroaie într-o formaţiune sau desen care să atragă privirea. căptuşeala hai din orice material pe care nu-l foloseşti la îmbrăcat sau adăpostire. Pentru ca mesaj ul să poată fi citit din partea cealaltă. de-a lun gul semnelor sau literelor sapă un şanţ şi pune materialul scos din şanţ pe marginea lui (Sc rierea cu umbre . (fig. sau într-un altfel de adăpost făcut fonoabsorbante (de exemplu zăpadă). 3. ele.pe piatră sau scândură.1 ). Este bine să se organ izeze un post de observare permanent . zăpadă. marcaje. aburit sau îngheţat. cărbune. Scrierea cu umbre pe sol . Pune orice obiect care luceşte sau are culoare deschisă. Aruncă-1 pe strada învecinată. roşul de buze . ca să poată auzi sau vedea şi să facă semne indă sau o torţă. bine făcut. semnalizează cu mijloace neconsumabile: steaguri. Sau.1). construieşte un avion dintr-o foaie de hârtie. Zmeu: a . legate de marcaje şi semnaliza re: . Scrie S O S pe un geam (dacă nu-l poţi sparge. Poţi scrie cu: lac unghii. altfel zmeul n se înalţă şi nu zboară. Intre timp. 3. acoperişuri. zăpadă. portocaliu. pământ sau frunze. uscate şi gata să le fo loseşti imediat ce apare ocazia. Cu mesaje scrise. . NU renunţa niciodată! Semnalizează în continuare până ţi se răspunde -indiferent cât de mult ti ece. blocat în partea de a unei clădiri. sânge. Suprafaţa de sus a obiectului să fie c rată şi dacă se poate lustruită. un ghia. Steagul trebuie să fluture în permanenţă. Dacă prin apropiere nu există telefon (de exemplu lângă locu l unui accident de circulaţie) opreşte o maşină care trece şi roagă şoferul să anunţe urgent şi Salvarea. Leagă flamura de beţe . chei. Dacă ai sfoară. Curăţă zăpada. ba te vântul. Caută să pui în evidenţă steagul prin contrastul culorii sa cu fundalul: de exemplu roşu. Şansa de a fi observat creşte când steag ul se agită: cu mâna sau de vânt. oglindă. cân d eşti departe de civilizaţie. pe un automobil murdar. astfel încât umbra aru ncată de soare de-a lungul literelor să fie maximă.4. c . amenajează pe sol mesaje sol-aer de dimensiuni mari.speteze.3). . avionului avariat (vezi #12.adică orice obiect static care ar putea atrage atenţia. chiar printre sau lângă marca je.dacă este senin şi lună. cuvinte scrise cu ajutorul umbrelei. Lustruieşte suprafeţele vizi bile cu nisip sau pietricele.

Încearcă să fluieri cu do uă degete (lipeşte de vârful limbii primele două degete. sau presară pământ negru pe zăpadă.dar intermitent. care amplifică lumina: zăpadă. acesta face şi zgomot şi o gaură. prin curăţirea zăpezii de pe sol. în acest moment ea e trimisă către ţintă. barca etc. convinge-te că focul este suficient de puternic şi nu va fi înăbuşit de adaosuri. îndreaptă laterna spre cer ori spre orizont. o cutie de conserve sau tinichea. Ţine pumnul în prelungirea antebraţului. opreşte pumnul şi ţine-1 foarte fix. 2 perpendicular pe geam cu pumnul strâns. Încearcă. cu pauze . arzând cauciuc (covoraşe. Înclină oglinda astfel încâ pata de pe dosul capacului să dispară în gaură. D acă nu ai un obiect dur cu care să loveşti geamul (nici măcar un pantof). Când ai puţin combustibil lichid (gaz.Foloseşte materialele bune producăto conductoare de sunete. Noaptea. Dacă nu ai mult combustibil. pentru că scânteierea poate fi văzută de un avion pe care tu nu-l zăreşti. aprinde iute focul. Se mnalizarea cu oglinda a . Fă în aşa fel în a luminoasă să se reflecte pe o suprafaţă cât mai mare. cade pe ob raz şi se reflectă apoi vizibilă pe dosul oglinzii sau capacului. crengi. 4. O torţ oate fi făcută chiar dintr-un brăduţ întreg. Cu o torţă: dacă ai o lanternă. b . păs-t rează-1 uscat sub un acoperiş din pietre. Ţi ionul. Cu un foc (vezi şi #7) . Atunci. brazde de iarbă . cu crengi suficient de groase.Fluieratul se aude mai departe. aprinde mai m ri. Sau. atunci foloseşte -ţi pumnul. un snop de iarbă uscată înnodată sau un băţ cu un şomoiog de cârpe îmbibate în ulei. Dacă poţi. Nici nu trebui lfabetul morse. provoacă sete şi irită gâtul.Fă pauze. până apare vreun vion sau vapor etc.un mijloc de semnalizare foarte important şi eficient (fig. platformă din buşteni etc.şi o să reuşeşti. stai pe aproape şi verifică-le dacă ard bine. b motorină). şi suflă prin interstiţiul îngust dintre degete. să zgârii sau să loveşti mereu. Când nu găseşti nici zăpadă. Cu nori de praf: dacă nu bate vântul. frunze verzi sau chiar urină pe foc. Înfăşoară strâns încheietura mâinii. stârneşte în vreun fel o coloană de praf sau de nisip. Dar: . le trasate. înc nu te lăsa . Cu o colibă-far: o c olibă conică făcută din beţe. astfel: 1. Într-o zi mohorâtă foloseşte fumul negru. netedă. când salvatorii se apropie. Înainte de a introduce adaosurile fumigene.Scrisul cu umbre poate fi realizat şi cu nisip.4. Cu fum: este nevoie de o vreme liniştită.Ţipă numai când ai şanse să te audă cineva. ciocăneşte o ţeav e metal cu proteza dentară ţinută în mână (dacă nu ai alt obiect la îndemână). con struieşte din pietre. chiar şi o lanternă mică se vede de la mare distanţă. când eşti blocat sub dărâmăturile casei. 3. Fă o gaură cu d iametrul de apoximativ 3-4 mm în centrul suprafeţei. Ţine tinic heaua sau oglinda cu gaura în faţa ochiului şi ţinteşte avionul.simplă.trebuie înclinat până ce pata de lumină ajunge în gaură Trimite mereu semnale cu oglinda chiar către cerul apare nt pustiu. Nu apăsa prea tare pe limbă). Datorită pereţilor transparenţi.4). . După ce avionul se apropie. Retrage foarte încet pumnul prin spărtură. eventual şi pumnul. ziar. Dacă doreşti să foloseşti cutia cu capa cul ei în continuare. e de ajuns să ciocăneşti. Oglinda poate fi improvizată şi dintr-un capac. Agită o torţă aprinsă făcută dintr-o creangă de . crengi. plană şi lucioasă. Cu zgomote.) trebuie să fie însă. ca să poţi auzi eventualele sunete u răspunsuri produse de alţii.ziua şi noaptea. 3. Ţipătul consumă en . Evid enţiază umbra literei. anve ope) sau ulei ori cârpe îmbibate cu ulei. Ar fi şi mai bine dacă amplasezi foc ul pe o înălţime: stâncă. păstreză-1 ca să aprinzi focul sau să măreşti flăcările. pentru alte scopuri. vizibilă tot timpul prin gaura oglinzii! 3. Pata luminoasă care vine de la soare prin gaură. Vreascurile pentru aprins focul pot fi ţinute uscate şi cu ajutorul căldurii corpului. După străpungere. cu rădăcin ile degetelor înainte. obţinut prin aruncarea de iască.discul de tinichea găurit . Când vremea e rea. fără să pierzi năde parge un geam. amplasat într-un loc vizibil. Pentru aprinderea focului pregăteşte la bază. crengi şi pânză subţire (de exemplu dintr-o paraşută) (vezi #7) orul căreia se face un foc. muşchi. Cu o oglindă. continuă să semnalizezi . sau degetul gros şi cel mijlociu. frunze. cumpără un fluier. cu o haină. Foloseşte culori contrastante: întro zi senină foloseşti fumul alb. în jurul tulpinei o amorsa d in . pe teren fără stacole. nu ţipa mereu. nici nisip. nu desprinde capacul de cutie. .ziduri scunde care să arunce umbră. Agit-o mereu. pământ sau iarbă. noaptea coliba devine un fe l de far. păstrează bateriile până ce salvatorii se apropie. prin care trec şi se pot auzi ţipetele. maşina sau barca atunci când se află în dreptul soarelui. . De exemplu.ca să nu orb eşti pilotul.

În dotarea bărcilor de salvare ale vapoarelor se găseşte vopsea de marcare a a pei.ca un fel de colac sau cuib de păsări împletit din crengi uscate. Alfabetul Morse 2. foloseşte-1 imediat. unii dintre cei valizi pot pleca după ajutor. Când în accident s-a rănit doar o parte dintre membrii grupului (de exe mplu sus pe munte. însă numai dacă: drumul e cunoscut. luminoase. Contează şi limba în care ceri ajutor: înv leza sau alte limbi străine care ar putea fi utile. atârnat la o fereast olosit ca semn rutier. 3. Codul internaţional de semnalizare Sol-Aer cu gesturi. trebuie păstrate bateriile până ce aju oarele se apropie. protejează combustibilul pregătit pentru două dintre ele până când aprinderea lor devine opo rtună.Noaptea. S-ar putea ca emiţătoru l din trusa bărcii de salvare să fie cu bătaie scurtă. recunoscute de multă lume: 1. cât timp bateriile ge erează curent. Gândeşte puţin când îl concepi. acesta anunţă că pe drum a avut loc un accident sau se află un ve hicul avariat. apoi un minut pauză. 3 lungi. clipitoare verde = Da. Cu radio. apoi un minut p auză. În plus: literele SOS scrise cu umbre. o bucată de pânză. 3. 3 scurt e). 6. Până se aude zumzetul sau apare avionul. apoi se repetă.5.) într-un minut. smoală etc). când ceri ajutor trebuie să indici locul în care te afli . 3 puncte semnale scurte. ceva care seamănă cu o minge. alte mijloce: dacă ai un emiţător radio în bună stare. 5) semnalul devine: 3 puncte.senate.Aer cu gesturi 7. . avioane) vezi fig. într-o peşteră sau pe o insulă). Nu. Cei care pleacă să caute ajutoare trebuie: a. După o pauză se repetă aceleaşi semnale. pământ. Binecunoscutele litere SOS ( iniţialele de la Save Our Souls . Lansează semnale de ajutor la intervale regulate. Există anumite semnale de perico l. dar condiţia să rămână o persoană validă cu rănitul (răniţii) are prioritat bă asupra lor un mesaj scris cu următoarele informaţii: . e xistă o şansă reală de a găsi ajutoare. Puţin petrol nu strică la apri . Nu ateriza. flăcări (de la un butoi cu ulei. Codul de semnale Sol-Aer cu ma rcaje Fă gesturile clare. după aceea tot copacul ia foc şi poate fi văzut de la kilometri distanţă. picioarelor sau corpului. vizibile. pe zăpadă. un steag pătrat având fie deasupra. Aterizează aici. argilă (vezi fig. zboară în cerc spre drea ta = N-am înţeles. iar pe al treilea foloseşte-1 ca foc de tabără. cu pauze de 10 secunde între ele. Dacă brăduţul este plin de zăpadă. pe minut (cu pauze de 20 sec). scurt şi lămuritor p entru cel care-l primeşte. pe lumină: pilotul înclină alternativ aripile -Am înţeles. cu corpul omenesc (vezi fig. Nu trage cu puşca.cât mai exact posibil. 3. În alfabetul Morse (fig. pune-te în pielea primitorului car trebuie să înţeleagă ce vrei şi ce ai nevoie. amorsa trebuie protejată de umezeală prin acoperirea ei cu frunze. 5. Pe mare semnalele pot fi: împuşcătu i.5. Răspunsul celui care recepţionează apelul şi vine să dea ajutor este: 3 semnale lumini. De exemplu. nu consum a cartuşele până nu ai siguranţa că le aude cineva.7. . pe zăpadă. Acoperă.vreascuri .6.6. Trei focuri care alcătuiesc un triunghi pe sol. apoi se repetă.salvaţi-ne sufletele) pot fi transmise prin orice fel de mijloace: sonore. să fie doi (dacă se poate). Dar. Nu. fie s ub el. se pleacă numai după ce: tot grupul e aranjat în guranţă pentru perioada următoare. Alte semnale pentru dialogul Sol-Aer: Ziua. iarbă. pentru cei rămaşi s -a asigurat toată căldura posibilă. Am nevoie de ajutor. scurte şi cuprinzătoare. T riunghiul roşu (improvizat de exemplu din beţe învelite în pânză roşie). fluierături etc. Nici cartuşele fumigene nu trebuie irosi te.3). accidentaţii au primit primul ajutor. fluierături. 3. Codul internaţional de semnalizare cu marcaje Sol-Aer (spre elic optere. 3. cu detalii şi puncte de reper . Codul de semnale Sol . crengi etc. cu care se pot face şi pete mari.7). exagerate. nisi p. 4. când vrei să-l . Nu am nevo ie de ceva. Da. Fii atent la folosirea corectă a posturii front ale sau laterale faţă de salvator şi a braţelor. Rachetele de semnalizare trebuie păstrate uscate până se apropie sa lvatorii. pe întuneric: o lumină intermitentă. 3. sau o lumină intermitenţă roşie = Nu. scutură mai întâi zăpada şi după aceea ia husa de pe amorsă. Semnalul internaţiona l pentru ajutor la munte: 6 semnale optice sau acustice: lumini. 3 linii. Ţine în mână o hai u colorată ca să evidenţiezi semnalele Da. 3. fumigene. 3. CE SEMNAL TRANSMIŢI? Mesajul transmis trebuie să fie clar. mişcări (de braţe etc. 3. ţipete . cei trimişi sunt capabili să efectueze marşul.de ase menea câţi acidentaţi sunt şi ce ajutor e necesar.

7. picioare le persoanei de dinainte. Un om cu corpul încor datorită tensiunii nervoase sau fricii) are mai multe şanse să rămână înţepenit într-un cotlo t . Această „funie" se ancorează la ieşirea din t unel. Regulile de bază pentru străbaterea unui tunel îngust sunt: 1. În schimb. Sau.. fiecare trăgându-se singur prin apucare şi tragere. se calmează. 2. văzut ori auzit. 3.adică să nu ajuţi deloc. legate între ele (cu noduri etc). se odihneşte.trebuie făcut DOAR când NU mai ai alt e şanse de salvare.8. 6.momentul şi data când a avut oc accidentul. 3. Ajută o persoană înţepenită şi tă să treacă mai departe „ducând-o cu vorba". Chi r dacă există coridoare sau tunele teoretic nepericuloase. cu cele două mâini. astfel încât să capete curaj şi să se relaxeze. 5. departe. trage-o sau împinge-o . Dacă ai fost prins sub dărâmături sau un acoperiş prăbuşit şi descoperi un tunel î spre un spaţiu liber sau un alt loc . Supravi eţuirea înseamnă să-ţi asiguri în primul rând ţie integritatea.felul şi numărul accidentaţilor. Primul om care trece dincolo târâie după el prin tunel o funie sau un şirag de c urele etc. următoarea persoană va intra în tunel numai după ce pr denta semnalizează că a ieşit din el. Când însă eşti în siguranţă acolo unde te afli şi ai con a că vor veni salvatori -stai acolo] Nu risca să provoci noi prăbuşiri ale dărâmăturilor. mai ales dacă sunt într-un loc necunoscut. Experimentează fără grabă d iverse poziţii sau mişcări de strecurare. pe un copac sau o coajă de copac.5) Niciodată nu te simţi mai singur decât atunci când eşti îngro at de viu. D arma şi încearcă să găseşti pe altcineva care poate da ajutor. ceea ce o poate înţepeni.dă-1. următorul se strecoară imediat prin tunel. atingând mereu. de prăbuşirea clădirii. În cursul deplasării poartă-te cu obiectele sau materi alele pe care le atingi ca şi cum ar fi explozive. să te strecori. cu mâinile. se relaxează. Nu te repezi să treci prin tunel. telefon. şi apoi reîncepe înaintar . orice curent de aer sau licăr de lumină.felul ajutorului necesar. .dar în siguranţă .oricând periculos . să ajungă cât mai repede . 4. trăgând-o cu o funie. RĂSPUNDE O EI CERERI DE AJUTOR Dă şi vei primi! Răspunde totdeauna unui semnal care cere ajutor. 3. Este foarte important să preci ezi bine poziţia accidentaţilor . curea sau pânză legată de tal etoda aceasta o poate înţepeni complet şi rapid. Este surprinzător cum oameni cu gabaritul mare se pot str ecura prin spaţii incredibil de mici . succesiv.noteaz-o pe o bucată de hârtie imediat ce-i descoperi.ar putea şi ele să fie afectate de accident. Efort l de a te târî printr-un tunel . Cei ce urmează pot folosi această funie. Dacă însă zona şi ruinele sunt stabile. mărimea grupului. Fiecare se desţep eneşte singur: se opreşte. zgârie informaţia cu litere de tipar pe o scândură. Anunţă-i cumva pe supravieţuitori că i-ai descoperit. ba chiar să te accidentezi şi tu. Dezbr acă-te. Din acelaşi motiv sunt periculo enturile cu catarame mari. sau împingi prin el. pe care să-i conducă înapoi la grup.de unde ai putea semnaliza mai bine cererea de ajutor (de exemplu o crăpătură prin care trage un curent de aer) . Câ d zona şi dărâmăturile sunt instabile. până găseşti varianta optimă.5 şi #14. folosiţi metoda autotracţiunii m anuale. solide.la cea mai apropiată localitate. Dar nu încerca să faci singur ceva imposibil .însă mai întai ea trebuie să se relaxeze. c. . Ea va căuta sau va urmări. Dacă poţi da ajutor . Nu încerca să forţezi o tă persoană să înainteze printr-un tunel. .decât o persoană relaxată.numărul de accidentaţi. altfel rişti să ţi se agate haina şi să rămâi blocat. prevăzute de la început în cons trucţia clădirii .locul unde sunt răniţii. Chiar şi cu acest ajutor se poate întâmpla ca unei persoane să i se contracte involuntar muşchii. Prima va trece persoana cu cele mai mari şanse de re uşită la strecurat.dacă sunt relaxaţi.trebuie să te târăşti. . pe metal sau pe o stâncă. ÎNGRO PAT DE VIU (vezi #6. d să stea acolo şi să aştepte salvatorii.

Sau: stând tot culcat pe o parte. genunchii NU sunt ad aptaţi să susţină corpul prin apăsarea pe sol.Când manevrezi o greutate respiră continuu. mobilă . ancorează funia ş.cum ar fi: buşteni.căci în acest caz corpul este în continuu târât pe sol. în lungul corpului. ridică biectul pe genunchi şi strecoară antebraţele sub el. Pentru distanţe mici foloseşte numai aceas tă metodă. Oricât de mică ar fi distanţa. ca să te odihneşti. Cum ridi ci o greutate: pentru a coborî mâinile (ca să apuci). Cum transporţi o greutate: o posib ilitate ar fi s-o faci chiar în situaţia în care ai ajuns după ce ai ridicat-o cum am arăt at mai înainte: cu obiectul sprijinit pe antebraţe. . Eventual poţi lega ceva moale sub genunchi . Prin genunchi. Cum manipulezi greutatea: obiectele lungi şi grele . . cu ambele braţe întinse în jos. nu-ţi ţi ciodată respiraţia. sau r-i-d c-ă. mergi ghemuit (mersul piticului) -ţinând mâinile pe genunchi. să po manevrezi anumite obiecte cu diverse greutăţi . şi nu te târî în jos cu ambele mâini . apoi: î-m-p-i-n-g-e.şi-l tr agi pe cel de sus. În orice situaţie trunchiul trebuie să fie cât mai drept. Îndoaie genunchii. În cazul unui tunel coborâtor. fă un plan de acţiune. întinde. fără grabă. sprijinit pe exteriorul piciorului şi pe antebraţ.o să-ţi fie imposibil să te întorci din drum. Sub obiect apare un spaţiu în care poţi băga degetele mâinilor. Târâşul prin tunel . b) Pe un şold.9.d. 8. stâlpi . 10. GREUTĂŢILE MARI Indiferent de vârstă. împingete înainte cu degetele de la picioare (ridică corpul şi genunchii la fiecare mişcare rep tiliană).m. Mişcarea #2: cobori corpul. iar bucla îi ajunge la picioare. Dacă tavanul tunelului se înalţă n. e o metodă cam incomodă.apoi o ancorează. salvatorul trage. c) Sprijinită pe pelvis (osul de sub buric). Perso ana înţepenită introduce laba piciorului în bucla funiei şi îndoaie genunchiul respectiv. să împingi. Mai bi ne ar fi dacă poţi încrucişa degetele sub obiect. În continuare.pot fi ridicate şi transportate prin deplasarea unui capăt (A). Nu e recomandabil să te tragi mereu cu ambele braţe întinse înainte . ia r salvatorul trage de funie până o întinde . din când în când schimbă greutatea pe umărul celălalt. Mai eficientă este folosirea muşchilor de la picioare .d. Ş. în pantă. lăsând picioarele să facă toată treaba. nu te în corda. nu smuci. Agaţă sau ctul cu degetele peste partea sau muchia depărtată.nu a celor de la mâini (ca la căţărare vezi #14). bur ete. ladă) până peste degetele de la pic ioare. îndoaie genunchii. Târâşul pe burtă: te sprijini pe antebraţele ţinute sub piept cu palmele sub umeri. După câţiva „paşi" întoarce-te şi c rtea cealaltă. Sau ţine-le pe amândouă sub piept. târăşte-te cu corpul aşezat pe o parte sprijinindu-te pe şolduri şi pe pulpe. Sau mergi în patru labe şi stai pe vine sau pe fund. Trage sau saltă obiectul (pietroi. cu spinarea dr eaptă. .7. târâşul pe genunchi este mult prea ineficien t.8).Nu te repezi. nu zvâcni. Celălalt p icior atârnă inactiv şi este tras de corp când înaintezi. NU trunchiul. verticală. să se sprijine pe piciorul de jos . cu pumnii sub bărbie şi coatele sub plexul solar. Ele pot fi evitate pri n respectarea unor reguli simple: Reguli de bază: . Alte moduri de transport recomandabile (în funcţie de forma şi felul sar cinii): a) Pe un umăr. Funia vine dinspre ieşirea in tunel.câteodată foarte mari. Apoi îndoa ie din nou genunchiul.Mai întâi gândeşte. supravieţuirea înseamnă adeseori să ridici.a. 3. înaintând astfel o bucată de drum cu propriile forţe.cu bucla de sprijin la picior Cum poţi evita târâşul pe genunchi stai culcat pe o parte. sănătate sau condiţie fizică. Sau.NU-ţi apleca sa u cocoşa trunchiul.8. Mai bine foloseşte un braţ înainte şi celălal i. vertical. nu înainta. căldura corpului se pierde uşor spre solul rece. (fig. . rotind obie ctul în jurul capătului rămas pe sol . În felul acesta fereşti genunchii (mai sensibili ) de contactul cu solul dur.haină. 3. NU mâinile. În astfel de situaţii pot apărea accidente la articulaţii sau la coloana vertebrală. trece pe sub corpul celui ajutat. Cel mai bun mijloc de a ajuta pe cineva să se strecoare este să-i d ai o buclă făcută la capătul unei funii (din curele înădite etc).m.Foloseşte picioarele. 9. aducând obiectul la piept. N U spinarea. la înălţimea pieptului. Din cauza durerii la genunchi se poate leşina. sau c-a-r-ă tacticos. Captivul se împinge proptin du-se cu piciorul în funie.a. Ridică-te cu spinarea cat mai dreap tă şi verticală. Sau. Trage pi ciorul de jos. să tragi. sprijină-te pe piciorul de sus (apasă c u talpa pe sol) şi pe antebraţul de jos (mişcarea #1) pentru a ridica corpul. 3. dar se poate folosi când sarcina e prea grea ca s-o ridici pe umăr. Rotulele.

după ce l-ai ridicat de un capăt. Ridică extremitatea buşteanului (fig. 3. Eşti oare în primejdie? 4.) au o mentalitate tot atât de diferită de cea a omului obişnuit ca şi cei care pot trăi înghesuiţi fără să „explodeze": astronauţi. Apoi ridică şi deplasează capătul (B). sub vârful ataşului). picioarele să facă 45° cu solul. iar mâinile apucă astfel încât la îndreptarea genunchilo capătul apropiat al obiectului să se mişte puţin în sus şi apoi înainte. dă-i drumul de sus . sau complet îndoite. fie prin ridicarea şi rotirea lui în jurul unui colţ opus. speologi etc. Dacă e un automobil. Cum poţi scăpa Strivit de mulţime. Dacă eşti urmărită. Cum previi: Vătămarea corporală. Bolovanii mari pot fi deplasaţi prin ridicarea unei laturi şi apoi prin rostogolire pe câţiva paşi. Du celălalt capăt. PREA MULŢI 4. Viespile. Insectele Muştele.9). Ţânţarii.5.7.d.ca să sară pe arcuri . 3.10. sau pe un vapor c are se scufundă. repeţi cu capătul celălat ş.3. Furnicile. lateral . Senzaţia de în ghesuială (la fel ca cea de singurătate) poate îmbolnăvi (ce-i mult nu-i sănătos). 45° faţă de sol. Apăr prinde. Sălbaticii 4. haite de lupi sau cete de rechini.a. b) Stai cu obiect şi împinge-1 cu braţele întinse. exploratori. Teror iştii din avion. Doi oameni pot căra un obiect lung a tfel: fiecare apucă şi ridică de la un capăt . călcat în picioare de cei care caută să ajungă primii la barca de salvare. Nebunul. cercetători. Lupii. Miriapodele Fie că eşti strivit de suporteri dezlănţuiţi pe un stadion sau turtit de îmbulzeala produsă l ieşirea unui cinematograf în flăcări ori a unei discoteci incendiate.2. Lipitorile. Poate chiar mai mortală. Animalele Câinii. Albinele. Şoferul de lângă tine. Ce poate face un om neînarmat şi nepriceput la autoapărare când se trezeşte înghesuit atacat? . Obiectul va fi deplasat fie prin alunecare. Insectele parazite.şi când sare. c) îndoaie ambele picioare şi apasă sau împinge obiectul c mărul. în jurul capătulu pe sol. Indiscretul. Pregăteşte-te 4.8. sub buştean. Braţele. Dacă te leagă 4. Îndoaie genunchii. Îl ridici şi îl transporţi sau muţi -înainte. Blochează coatele. Cine te atacă? Autostopistul de lângă tine. Unul dintre cei doi ia comanda şi zice răspicat: atenţie. sus] Amândoi ridică deodată şi se deplasează referabil într-o parte (nu este recomandat înainte sau înapoi). La fel se scoate şi un automobil căzut într-o groapă (vezi #13). A i grijă să nu-ţi vină peste picioare! Cum împingi: cu picioarele (fig. Cei care pot trăi izolaţi fără să o ia razna (pustnici. Poţi împinge sau deplasa o gr eutate mare şi cu ajutorul unei pârghii sau cu o rangă. Apoi boară sarcina (cu grijă.10). Crocodilii. Metode de împingere Braţele pot fi sau întinse (cu coatele blocate). 3. profită şi mişcă-1! 3. Păianjenii. Dar metoda cea mai ergonomică este împingerea obiectului cu spatele sau umărul.(B). Uneori chiar şi numai doi oameni împreună pot fi prea mulţi . Beţivul agresiv. Încearcă. Tigrii. Şerpii.9. îl împunge ori îl mu lălalt. gata. exersează şi învaţă cât mai etodele acestea! 4.m. Rechinii 4. dintr-un loc potrivit (bara de prot ecţie a automobilului. până dincolo. Respe ctă regulile de bază. Scorpionii. sprijinit pe sol (vezi mai înainte). înfige călcâiele în sol. forţa unei mulţimi de oameni isterizaţi este la fel de periculoasă ca şi atacul unei turme de elefanţi. Agresiu ea sexuală.m.a. din inerţie. Adică: 1. Direcţionează obiectul prin reglarea forţei din picioare şi din î clinaţia braţelor faţă de trunchi.pe cât pos l.1. Deplasează capătul ridicat într-o parte (mişcă-te ca un crab). Ridicarea core ctă a greutăţilor mari 2. îndoaie genunchii şi ţine spatele c mai drept. îndreaptă genunchii şi împinge.4. Cel ce se îneacă.d. călugări ş. Furtul 4.m.de exemplu când unul dintre ei îl loveşte.înclinată la aprox. îndoind genunchii).a. Mulţimea. rotind obiectul în jurul capătului rămas pe sol ( ). marinari. Apucă obiectul de la un capăt. vertical. Tăunii. Omizile. Urşii. într-una din variantele: a) Sprijină-te cu spatele de obiect. Apoi repetă. 3.d.6. Îl laşi jos. Atacul armat 4. Nu împinge î numai înainte şi orizontal.aşa cum am arătat mai înainte. Braţele sunt complet întinse. Ş. trunchiul şi picioarele trebuie să formeze linie cât mai dreaptă . Taurii. Tâlhăria. Un şofer furios.

82 crime la 100 000 persoane. iresponsabili.rezistă cu toate forţele.Dacă poţi. zgomotul paşilor care te urmăresc. Dacă analizăm diversele feluri de infracţiuni (tâlhării. furie.34 în ţările arabe. NU aştepta. Adică. Pentru a te putea încadra în situaţia legală de „legitimă apărare" buie ca atacul să fie material. vor duce la agravarea incontrolabilă a situaţiei. îndreptat împotriva ta sau al tei persoane.Nu te lăsa cuprins de frică. ură sau frică. discriminările de orice fel etc). Există situaţii ameninţătoare care la început poate nu sunt îndreptate contra ta. În 1984 media mondială era de 5. După ce-l potoleş oţi redeveni milos şi civilizat. . PREGĂTEŞTE-TE Când apa pericol: . prin pedepse. sechestrări de persoane ş. ci dimpotrivă .5 1 pe an. înş uni). nu lovi. adormiţi. întăreşte-te! Nu te autoamăgi că va trece! Nu te a că vei scăpa. la 10. la iniţiativa şi fă tu ce trebuie. EŞTI O ARE ÎN PRIMEJDIE? Trebuie să fii mereu atent la ce-i în jur .. Plus faptul că la noi consumul de alcool e pe primul loc din lu me: 11. vom constata că majoritatea se produc în sau lângă locuinţa victimei. pentru că te afli în apropierea locului repectiv.m. art. iar apărarea să fie necesară pentru înlăturarea atacului şi proporţională cu gr tatea atacului (conf. Violenţa e în creştere enit un mod de viaţă. Cea mai bună apărare este atacul. . Se consideră că factorii favorizanţi ar fi: ponderea tinerilor din totalul populaţiei şi creşterea densităţii populaţiei. de a recunoaşte şi trata prin educaţie cauzele violenţei şi NU efectele ei. Oamenii sunt d e obicei creduli. va pompa adrenalină în sânge. previno conflictul. Pregăteşte-te! 4. nu se gândesc că un atac criminal poate veni şi de la o persoană la care nu te aştepţi. Dar atenţie: legea pedepseşte autoapărarea fizică realizată cu o violenţă disproporţionată faţă de agresiune (de exemplu n-ai voie să-l omori dacă el înc doar să te fure ş. direct. iar victimele extrem de diferite . singurul sfat practic şi sigur care poate fi dat pentru a scăpa când eşti atacat. Asigurarea securităţii şi ordinii publ ice nu trebuie lăsată doar în grija Statului. Nu te lăsa î voia sorţii! Acţionează. ţine minte că şansele tale de a supravieţui atacul ui dezlănţuit al unui om sau animal sunt mult reduse dacă-ţi pierzi cumpătul şi te laşi cople de durere.).7 în ţările industrializate. Este suficient să fii avertizat de apariţia pericol ului şi corpul va face instinctiv ce trebuie.a. şomajul. sunt mari şanse ca problema să se extindă şi să te i mplice.Deoarece situaţiile posibile sunt foarte variate. leşinaţi). Această „autoinjecţie" poate produce chiar diferenţa dintre moarte şi supravieţuir e. De la violenţă la crimă e doar un pas mic. Când se anunţă pericolul. ci preluată de către toţi cetăţenii care trebuie să-şi ia măsuri de protecţie şi să participe efectiv la combaterea răutăţilor di ul său. furturi. Cum? Gândind! Se povesteşte că un văcar aduna în fiecare dimi neaţă vitele oamenilor din sat să le ducă la .zic Theodore Roosevelt. cum ar fi: panica crescândă dintr-un vagon de metrou oprit între staţii. E vorba de o substanţă secretată de organism care măreşte tonusul. mobilizează-te.d. . a Poliţiei. Ce va mai fi după câţiva ani. al societăţii. însă cel mai b ine evită. care nu ştie ce-l aşteaptă (şi asta în pofida salvării aproape involuntare din situaţii crit ce a multor beţivi. imediat şi injust. Dar cauza principală a violenţei o con tuie lipsa de educaţie şi sedentarismul (sau mai bine zis: sărăcia.dar niciodată să nu loveşti slab.Cât m i ai timp. este să reacţionezi iute şi dur. Lasă mila: mai bine să plângă maică-sa. etc? Dar. In plus. crime. încăierarea dintr-un local. când toţi a rolacii vor deveni adulţi (cu drept de vot!)? Iresponsabilitatea şi refuzul autorităţilo r. 4. caută una sau mai multe variante de salvare. dar în 1994 a ajuns la 6. violuri. Dacă poţi evita.2.m. ţipetele' dintr-o di scotecă.încearcă să ocoleşti pericolul. NU sta pe gânduri.a. decât maică-ta. sau că răufăcătorii pot fi oriunde. Nu numai la noi multă lume este surescitată. Uitaţi-vă în jur şi veţi vedea o mulţime de fărădelegi: furtur spargeri. pe locuitor. alertează muşchii.5 în America Latină şi a 12. violuri. fă orice ca să nu fii implicat.1.d. 44 din Codul Penal). .că problema se va amplifica şi vei fi amestecat. Norocul îi ajută pe cei curajoşi.Dacă agresorii ori năpasta dau buzna peste tine . brutală.ca să-ţi dai seama dacă eşti în ricol. vehementă. contractă vase sanguine. Corpul unui om care ştie că este în pericol va fi mult mai tare decât al altuia.

a dunări publice: . . Modul în care te porţi. ch amă Poliţia. aprecieri sau remarci provocatoare ori jignitoare. un conflict.NU part icipa la conflicte pe stradă. în zi e noastre conflictele internaţionale nu se mai rezolvă prin „luptă". Dar cum să-l lămurească pe văcar să nu mai pocnească dis-de-dimineaţă? Dacă i-ar fi spus d . Nu contează părerea unor derbe E de preferat să fii jignit. Se furişau pe lângă ziduri. Surprinzător.nu te ruşina. când pe uliţă trecea şi pocnea văcarul. bar. Se zice: prostul mişcă pumnii. ar fi ieşit un scandal. să-i pocnesc din bici pe degeab Şi s-a ferit ca dracu de tămâie să mai pocnească pe lângă casa învăţătorului. nu priveau înainte. cum o numea bătrânul c mi-a spus şi mie pilda. sau distrugerea reciprocă asigurată. mişcau împreun raţul şi piciorul de pe aceeaşi parte.Ocoleşte-i.Evită să faci observaţii. 4. partea de sus a corpului nu era bine coordonată c u cea de jos. aşezau deodată toată talpa pe sol.Treci pe partea cealaltă a str i. Însă: vorbeşte cu blăndeţe să ai la tine un ciomag mare (Theodore Roosevelt). inteligent . bătăuşii nu atacă pe neaşteptate. prin „viclenie blândă". Eu te rog să pocneşti de cât mai multe ori dimineaţa când treci prin faţa casei mele. chiar dacă în felul acesta vei părea „laş". Văcarul a rămas şi mirat. Adeseori acţio nează în grup şi/sau sub influenţa alcoolului.se înfuria repede. Îl întâlneşte pe văcar şi-i zice: măi Ioane. .30. sta i sau vorbeşti e hotărâtor pentru ca huliganii. la piaţă. fă gălăgie. De exemplu. tâlharii etc. să te aleagă drept victi . . Pentru o ceartă. căci văcarul . cere ajutorul vecinilor. eşti un adevărat artist!. Zis ş va zile toate au mers bine. nesiguranţă. oricare altul-poate s-o facă fără să-mi pese).Fi i calm şi cedează. cu înghesuială. Ei caută să pro ce viitoarele victime. Dacă te întâlneşti cu persoane care par bătăuş e lăsa provocat şi nu-i provoca. La meciuri. ci prin „descurajare" : o ameninţare convingătoare. condamnaţi pentru a cte de violenţă. civilizat nu poate să mă insulte. cu ale cărui pocnete conducea vacile. Sau mers: făceau paşi prea mici sau prea mari. Şi-a zis văcarul: o fi uitat învăţătorul săia să-i pocnesc eu totuşi. căci urma să capete un păhărel de târle tocmai când avea mai mare poftă.: Dacă mergi într-un restaura nt.păhărelul lipsea din Atunci văcarul se supără tare şi zise: doară mă crede nărod.Evită localurile în care afli că se petrec încăierări dese. înţeleptul mişcă limba. acestora li s-au arătat scurte videofilme cu mai mulţi necunoscuţi şi au fo st întrebaţi pe cine ar alege ca victimă. . în târg sau în gară (multe sunt regizate tocmai pentr atragerea fraierilor). umbli.sau nu.Ocoleşte cât ma i pe departe persoanele şi grupurile în stare de ebrietate. Nu te amesteca în conflictele dintre grupurile sau galeriile rivale. Ce era de făcut? După un timp. majoritatea deţinuţilor au indicat a celeaşi persoane! Ce aveau în comun aceste „victime potenţiale"? Purtarea lor exprimă teamă. conform învoielii: când trecea prin faţa casei învăţătorului văca pocnea din bici de mama focului. trecătorilor. Dar într-o bună i Ion n-a mai găsit păhărelul la locul convenit. discotecă: . apoi îşi bea fericit păhărelul de palincă. r şi încântat. să vadă el ce om fain mi-s.om simplu dar fudul . e nevoie de doi oamenii. A două zi însă . ţipă. cu manifestări de violenţă. întunecate.păşune. De obicei huliganii.în caz de scandal sau conflict . îi veni o idee. decât să fii bătut (se zice: un om bine crescut. Învăţătorul sa nu voia să se scoale la ora 5. Voia să mai doarmă n. aveau mişcări necontrolate. Ce mai. Nu săr i imediat la bătaie.3.Evită să stai în tribuna unde sunt suporterii sau galeriile rivale. căci nimeni nu-i mai lăudase până atunci „talentul". pentru a avea un motiv să înceapă scandalul şi bătaia. . hoţii. Şi pen ru osteneală te-oi cinsti cu o glajă de palincă. CUM PREVII Vătămarea corporală: la noi în ţară se petrec în medie 3 agresi ni pe zi (urmate sau nu de jaf) şi 500 omoruri pe an (din care 150 făptuite de o rudă apropiată a victimei). pe care o vei găsi tot dimineaţa pe băncuţa in fata casei. . şoferilor. evită să ajungi în situaţii sau locuri necunos ute. În cadrul unui studiu asupra deţinuţilor dintr-o închisoare. . Iată aşadar cu at de chinul sculatului în zori fără conflict. manifestaţii. El folosea însă cam mult biciul. . poate c e mult îmi place mie să ascult pocniturile biciului tău.

ia un taxi. . comunică. .care poate nu este şi cel mai scurt. . în cazurile grave.Dacă sunt sau au fost brutalizaţi copii: . . sau folosite în scopuri necurate .în caz de pericol sună ori bate imediat la cea mai apropiată uşă sau poartă .Foloseşte intrările şi ieşirile normale. sfătuieşte-te. ch dacă mai ai o tovarăşă de călătorie.îmbracă-te decent. nu ascunde problemele pe care nu le poţi controla. învăţătorul sau profesorii copilului.s e petrece în cele mai diverse locuri: acasă. Când mergi pe stradă seara. troleibuz etc.Roagă-1 pe şofer să nu plece şi să aştepte până ce vede că ai intrat în casă şi ai singură într-un local public: .Informează biroul de autoritate tutelară de p e lângă Primărie.Nu opri. . pregăteşte-ţi cheile ca să nu pierzi timp la intrare.Nu da n ecunoscuţilor. precum şi cu părinţii colegilor ori pr etenilor săi.Ocoleşte gangurile.încearcă să călătoreşti cu o maşină condusă de o feme aşina într-un parcaj sau garaj subteran: . cheamă Poliţia. Centrul pilot din Bucureşti pentr asistenţa şi protecţia victimelor violenţei în familie are tel. închide imediat telefonul. Dacă noaptea eşti singură într-un mijloc de transp în comun: . noap tea: . c u serviciu.Refuză invitaţiile şi ofertele necunoscuţilor. intrările. .Dacă te simţi am cere ajutorul trecătorilor. acute.Alege un drum sigur .Nu destăinui cunoştinţelor ocazionale necazurile tale sonale.locuri de pândă preferate de agresori.Nu umbla la nimereală. la telefon.Fii atentă dacă te urmăreşte cineva mai mult imp şi îndreaptă-te cât mai repede spre o zonă mai populată. . 30% din femeile căsătorite sunt bătute de soţi.Notează caracteristicile vocii. ţine-1 lângă telefon şi foloseşte-1 (îl a urzeşti).Nu împărtăşi cunoştinţelor ocazionale informaţii despre adre iaţa privată sau modul tău de viaţă. În cazul în care conduci şi eşti singură în automobil: .Când te apropii d e casă. . . Agresiunea sexuală. în local etc. modul de exprimare .Nu te certa sau lungi la vorbă. pasivă.la mai multe deodată. O împotrivire convingăto are. Vorb eşte. nu pe cele de salvare sau pericol (care sunt de obicei pustii şi slab iluminate). Ca părinte. al locatarilor sau şoferilor. schimbă mijlocul de transport.3). . mai luminată.Refuză oferta străinilor sau cunoştinţelor proaspete de a te conduce acasă cu maşina. . .înainte de a deschide cu uşa.Dacă ţi se pare că poate ea o situaţie periculoasă. mai ales dacă eşti irascibil. .Evită străzile întunecoase.Dacă treci noaptea pe lângă un accident. căsătorite. Dacă eşti singură: . aproape d e ieşire sau de lift.Ai grijă ce spui şi dezvăl celor din jur. Când călătoreşti: . pe drum. . spre deosebire de o atitudine sup usă. informaţiile ar putea fi greşit interpretate.Aşează-te cât mai aproape de şofer sau de alte femei.Caută un loc de parcare iluminat.Nu fi prietenoasă cu necunoscuţii. . Când cineva te conduce acasă cu maşina: . uită-te pe vizor şi asigur-o cu lanţul. încetineşte dar nu Analizează |>şi cântăreşte situaţia.Nu face autostopul. evită să aj i la conflicte grave cu copilul tău. 983.pentru a putea info rma Poliţia. mai ales dacă pare o înscenare. Ţine în continuu legătura cu educatoarea. neprovocator. Eventual întoarce-te să tor. . . Dacă primeşti telefoane obscene: . . . La noi. boscheţii întune coşi . Discută. . însă numai după ce informezi Poliţia. Statisticile arată că majoritatea acestor agresiuni sunt comise de persoane cunoscute de victime. nu lua autosto işti sau necunoscuţi în maşină. . întreabă fără nici o jenă despre problemele tale şi met e educaţie cele mai bune pe care le folosesc alţi educatori şi părinţi (vezi şi #20. informaţii despre modul tău de viaţă. Tot din statistici rezultă că majoritatea victimelor sunt femei între 30-40 ani.Procură un fluier (sau ceva similar). când vorbeşti (tare!?) la telefonul mobil într-un loc public. violentă faţă de agresiune are mari şanse de reuşită.

Atenţie: agresorul poate deve ni şi mai brutal dacă nu-ţi reuşeşte prima acţiune de autoapărare. . . Dacă ai un dispozitiv de autoapărare (spray etc): .Fii at ent dacă eşti urmărit ori supravegheat.Schimbă mereu traseul. vorbele. chiar îl încurajezi pe agresor să continue.Nu ţine banii într-o geantă de mână etc. . notează toate impresiile şi detaliile evenimentu . . . slabe. foloseşte . . nu număra banii la ieşire.Dacă cineva te urmăreşte.Fii vigilent.Nu lăsa cheia de la birou sau ghişeu în broască. nici pe dinafară.Gândeşte-te: dacă nu reclami fapta la Poliţie îl ajuţi. .Memorează cât mai multe amănunte despre aspectul. . . servietă plină). de la care să poată lua repede ceva valoros. .. de exemplu numere auto. observă mereu împrejurimile şi notează lucrurile şi e venimentele suspecte. de exemplu ia maxim cât cheltuieşti într-o săptămână. Dacă ai fost victima unei agresiuni sexuale: . mai ales ca femeie.Respectă toate celelalte reguli de prevenire. .Respectă regulile şi măsurile de siguranţă stabilit e întreprinderea la care eşti angajat.Nu scoate sume mari. sau ceva similar. . nu fugi spre interioru cajului.încearcă să câştigi tim Declanşează alarma „tăcută". . ci într-un buzunar.C. lucrezi cu bani: . . în afara p rogramului de lucru. problemele şi familia lui.Dacă se poate. .Nu te con sidera în siguranţă numai pentru că l-ai procurat (nu te îmbăta cu apă rece). fie pe asp ul promiţător (de exemplu o geantă.Nu arăta în vreun fel că ai mulţi bani la tine.Studiază dacă agresorul poa te fi descurajat printr-o acţiune violentă de autoapărare.Imediat după plec area tâlharilor cheamă Poliţia şi până vine. sau bancă o sumă mare de bani: .Nu lăsa rutina şi obişnuinţa să-ţi adoarmă vigilenţa transporta banii sau valorile neînsoţit. . Pentru a evita să devii o victimă trebui să te comporţi în aşa fel încât să nu arăţi vreunui tâlhar că ai ceva valoros asupra ta. ca să nu ajungi în situaţia de a-1 folosi. . la ghişeu. . cât mai accesibil la nevoie.Nu ie n spaţiul asigurat. pentru a nu periclita viaţa persoanelor în cauză. ni ci pe dinăuntru. blindat. . nici faţă de celelalte victime. comport area. . ci într-o pungă legată şi asc iept.Nu primi şi nu lăsa persoane neautorizate în birou. . Când scoţi de la C.După ce urci în maşină.Du-te imediat la P oliţie şi reclamă fapta. . armele.încearcă să descrii cât mai bine agresorul ai orice alte informaţii despre el (ce a spus etc).Arată Poliţiei ha cu care erai îmbrăcată în momentul agresiunii. cunoştinţele şi organizarea făptaşilor. Tâlhăria (furtul cu violenţă): tâlharii caută victime sigure. . să facă alte victime. dacă aceasta nu te pune în pericol pe tine sau pe alţii. descrierea unor persoane etc.Pe drumul spre casă fii atent dacă nu cumva te urmăreşte cinev a.Cer fatul sau ajutorul unui avocat ori al unei organizaţii de sprijin pentru victimele agresiunilor sexuale. Dacă transporţi cu regularitate sume mari de bani: . Alegerea victimelor se bazează fie pe exp erienţă sau fler (de exemplu persoane în vârstă care îşi ridică pensia de la CEC).Nu verifica.încearcă să vorbe cu agresorul despre motivele. aranjează să ţi se înmâneze suma într-o cameră s nu direct la ghişeu. Dacă l ucrezi la ghişeu şi eşti victima unui atac sau unei tâlhării: .Repetă şi exe periodic manevrele şi modul de folosire. . .E.îndeplineşte fără nici o împotrivire orice ţi se cere sub meninţarea armei. chiar dacă ţi-e greu să n-o faci.Strigă tare după ajutor. blochează uşile.Nu te spăla.Cântăreşte bine ce vei face şi ce u avea pentru toţi comportarea ta. . ci spre ieşire. slab executată. .Foloseşt ce ocazie să fugi.Nu-l ţine în geantă. Dac . uneltele.Fii calm şi nu-ţi pierde cump l nici faţă de făptaşi. . Dacă eşti atacată: .

nu fi gură cască. dacă are ştersături. mai ales despre faptul că lipsiţi de acasă. privită din afară.Trage perdelele. .Cere persoanelor care se pret ind oficiale să arate legitimaţia de serviciu. fie pe vizor. De obicei. găzdui în casă musa i. hol . ci precaut. . nu gălăgie.Anunţă vecinii şi Poliţia observi persoane sau autovehicule suspecte în preajma casei.metodele de plată moderne. S-ar putea să fie violent.Ţine mereu geanta bine strânsă s braţ. pe balcon ambalajele noilor aparate electronice et c.Instruieşte din timp copiii: nu le lega cheia la gât. telefon ează. Obişnuinţa şi comoditatea ta îl ajută pe hoţ.Gândeşte-te de două ori înainte de a invita. Dacă pleci de acasă pentr u mai mult timp: . A. . locuinţa să pară mereu ocupată.Aranjează cu vecinii să nu dea informaţii despre dvs. Cele mai multe au loc într e orele 8-14. .Poartă mereu geanta pe partea opusă carosabilului.Du-te imediat şi reclamă la Poliţie. evident. cunoştinţele ca în timpul absenţei să-ţi golească regulat cutia de scrisori. .riscul e ma re deoarece la fiecare 20 de minute are loc o spargere.pe cine caută. să . Nu neglijaţi importanţa protejări spaţiilor comune din blocuri. indiferent cât de puţin timp vei lipsi.Nu lăsa cheia sub ştergătorul de la uşă. fără bani lichizi (cu cârd magnetic). Cum să-ţi fereşti locuinţa de furt ori spargere .Nu arăta..întredeschide uşa u nor necunoscuţi numai după ce ai asigurat-o cu lanţul. Contra furtului sau smu lgerii genţii de mână: . la Poliţie. cât timp. eventual puţi nă fantezie. '' . nu te jena. tentaţi de dulciuri oferite de necunoscuţi. nu spun e câţi bani ai la tine. indicând cine este sau cine pare că este ntajistul.la măsuri astfel încât. . atent. dar câteva dotări antifu rt ar fi necesare. . să nu deschidă uşa necunoscuţilor. Dacă cineva t e şantajează: . gândeşte din timp şi pregăteşte-te! Nu sări la bătaie d nu te atacă. mai ales la parter sau eta jul 1. În bloc: . cere ajutor la vecini. Sunt bune şi câteva măsuri de prevedere şi de comportare. persoane necunoscute. Telefonează la biroul sau întreprindere a respectivă.Nu depozita vizibil. lift.Nu deschide niciodată uşa pâ ici cine e afară. la subţioară.Nu discuta despre banii tăi cu persoane cunoscute întâmplător. experimentat. .în abă necunoscuţii pe care îi întâlneşti pe scară. Într-un local public: . s l. necazuri. Când descoperi un hoţ . . .Fereşte-ţi interiorul portofelului de privirea altor clienţi sau vecini. dacă liniile ştampilei de pe fotografie coincid cu cele de pe foaia de hârtie pe care e lipită. pe care le-ai cumpărat. Când pleci de acasă: .Nu lăsa bilete pe uşă sau mesaje la robotul telefonic din c are să rezulte absenţa ta. În calea spărgătorilor se pot pune uri de bariere fizice (care prelungesc timpul necesar pătrunderii infractorului în c asă şi măresc şansa descoperirii lui) şi psihice (descurajatoare .. fie aruncând o privire pe fereastră. . ce vor. Relaţiile bune cu vecinii sunt foarte folosito are. să nu se lase atraşi. . verific-o cu atenţie: dacă are viza lunară ori trimestrială la zi. Primul sfat e deci: nu fi fraier! Adică. împotrivire.Nu lăsa întredeschise ferestrele sau uşa balconului.Nu te duce la locul cerut de şantajist decât cu aprobarea Poliţiei. Furtu l: Hoţii zic: e păcat să laşi banii la fraieri. şi verifi sul.ţipă. . hoţii caută o pradă uşoară. şi alţi vecini persoanelor ne cunoscute. Ajutaţi-vă unii pe alţii spre a vă feri de infractori.închide bine poarta. sau într-alt loc accesi .Poartă geanta cu cureaua trecută peste umăr şi în diagonală peste piept.care produc impresia de soliditate sau că va fi descoperit). . agă vecinii. coboară jaluzel ele. . Nu ai nevoie de instalaţii de alarmă sofisticate. Contra atacului sau tâlhăriei în locuinţă: . uşile şi ferestre le locuinţei. .Dă voie unor necunoscuţi să intre în casă numai după ce i-ai veri icat temeinic în vreun fel ce sau cine sunt.

obiecte de valoare.Montează la uşă un lanţ de siguranţă şi un vizor hiul de vedere cel puţin 160°). B . . alarme. sau parcheaz-o într-un loc păzit.Instalea dispozitive antifurt (blocarea volanului. acesta să fie incasabil. .Firul telefonic să fie ascuns sau îngropat. sau roagă colegii să-ţi supravegheze locul de muncă.Nu ne în birou bani sau obiecte de valoare.Marchează obiectele prin gravare etc şi notează marcajul. . ca să nu poată fi demontat sau rupt din exterior). .deschidă şi să închidă periodic ferestrele etc. . Cum să-ţi păzeşti automobilul. Rama din jurul tuturor uşilor spre exterior să fie solidă şi bine ancorată în zidărie. Când părăseşti motocicleta.Montează grilaje solide la ferestre şi uşi exterioare. .Depozitează lucrurile preţioase în altă parte.Verifică buna zăvorâre a volanului (se aude un clic). Dacă cinev earcă să pătrundă noaptea în casă. să nu le îndese în cutia de scrisori (altfel se vede că nu le-a luat ni eni .Notează din timp caracter isticile. sau a pătruns deja: . geanta. obiec tele. un zăvor suplimentar la portbagaj. . mai ales a celor închise d e pasageri (care nu cunosc bine maşina).închide bine toate uş .Verifică zăvorârea uşilor. seria. . Dacă vrei să uşurez i munca Poliţiei pentru găsirea obiectelor preţioase furate: . uşa să oată fi ridicată ori scoasă din balamale.Nu lăsa în maşină actele.Fotografiază. .Exteriorul casei să nu ofere posibilităţi de căţărare spre balcoanele sau ferestrele de la etaj. .Aranjează cu pro iectantul să prevadă măsuri de siguranţă. .Leagă totdea una bicicleta de ceva fix şi solid. cu un lanţ cât mai zdravăn. . birou. .955 (ar fi bine să ai telefonul lângă pat). . Dacă vrei să ejezi mai serios locuinţa .Dacă uşa are un geam. C.Zăvorăşte totdeauna ghidonul . bicicleta. casetofon. .Asigură uşile şi ferestrele de la balcon .Cheamă Poliţia la tel. care să aprindă şi să tingă periodic [lămpile din casă. numele fabricantului etc. radio. . cheile de la casă.Asigură ferestrele şi chepengul de la acoperiş sau beci.Scoate cheia din contact. . fotografii într-un loc sigur. .contra scoaterii din balamale etc. a roţii etc). oricât de scurtă ar fi oprirea.Nu lăsa nimic valoros în g eanta de scule sau în sacoşă.Eventualele prize exterioare de curent trebuie să poată fi decuplate din interior (ca să nu le folosească hoţii).Păstrează aceste însemnăr . . . . .Eventualele tufişuri decorative nu trebuie să constituie un ascunziş. ferestrele şi capacele exterioare. . Când părăseşti maşina: . închide maşina în garaj. .înţelege-te cu poştaşul să păstreze scrisor rele până te întorci. . leagă roata sau cadrul cu un lanţ etc.evită confruntarea tă cu hoţii. .Dacă se poate. dublura cheii de la m aşină. preferabil color. părăsirea maşinii (de exemplu la staţia de ben zină). Când construieşti o casă nouă (la curte): . scuterul: . . .Analizează posibilitate de a observa sau supraveghea din interiorul casei poarta dinspre stradă şi curtea d in spate. Cu m să te aperi de hoţi: La birou: .In stalează o bună iluminare exterioară. Dacă eşti biciclist: . oricât de puţin timp lipseşti. sau apărat de un grilaj solid. motocicleta. du lap. motoreta.adică nu e nimeni acasă). .Montează un aparat electric cu ceas.Marchează bicicleta. cadrul prin gravare sau ştanţare.Pe cât posibil .Suplimentar.închide cu cheia sertarele şi uşile de la masă.Instalează un interfon.Pune o broască sigură la fiecare uşă exterioară (butu ul yalei să nu iasă spre exterior. adică nu-l lăsa să lucru de care poate profita hoţul ca să forţeze sau să rupă zăvorul. .Instalează un sistem de alarmă şi protecţie.

4. . . CUM POŢI SCĂPA Strivit de mulţime: încearcă să „pl mulţime ca o geamandură pe marea agitată. Încordează-te ca şi când ai fi un arc puternic (fig.Cere să-ţi arate legitimaţia de serviciu şi verific-o cu atenţie (d exemplu. .Când pleci pent ru o plimbare sau un jogging în parc sau în pădure . Dacă stai pasiv şi ajungi la fund.Nu folosi genţi şi sacoşe din material transp arent. sau se sprijină de buzunarul tău.Nu da copiilor bijuterii veritabile. Cum să-ţi păzeşti bu unarele de hoţi.Fii atent la persoanele n ecunoscute care pătrund în încăpere.Nu purta bijuterii veritabile.Fii atent şi vigilent la înghesu ielile nejustificate . . .Reclamă la Poliţie orice furt.Supraveghează cuierul pe care ţi-ai agăţat mantaua sau haina (fără să laşi ceva în buzunare!). .I rmează-i.Dacă ţi-au fost furate cecuri. alte obi ecte de valoare. Ce faci când descoperi că ai fost furat: . până ce Poliţia termină anchet cercetarea urmelor. sub saltea.î chide lucrurile şi hainele de oraş într-un dulap solid din vestiar. . E. . scumpe. telefoane celulare. . telefonează şi verifică la întrepr inderea sau primăria etc.Fii mereu atent la geantă. Cum să te aperi d e şarlatani. Nu-ţi pipăi instinctiv portofelul sau banii când auzi pe cineva strigând „atenţie .Inspira adânc. sau dă-le în păstrare la garderobă.Descrie Poliţiei cât mai detaliat obiectele furate . instruieşte-i.nu lua în maşină lucruri de valoare. nu pune portofelul deasupra. eventual dă-le şi fotografii. .hoţi". sau la înghesuială (la piaţă. Când vecinii în vârstă nu se descurcă cu vizitatori sau cu necunoscuţi. sume mari de bani. cârduri magnetice etc.Nu agăţa geanta sau haina rul scaunului pe care stai.în felul acesta poţi proteja eventual şi cină sau nu copil. F. . .ca să re iste apăsării.în caz de dubiu.Ţine mereu ge anta închisă. Pe terenul sau în sa la de sport. tocmai pentru a descoperi locurile „bune" de prădat.într-o mulţime. la bazinul de înot: . la portofel.şi totodată: . oferă-le sprijinul şi utorul. dacă fotografia corespunde). .Nu ţine portofelul în buzunarul de la spate. Dacă la intrarea în casă apare o persoana care se pretinde „oficială": înainte d a-i da drumul în casă: . care a emis legitimaţia. 4.anunţă la CE C sau la bancă să-ţi blocheze contul. chiar dacă ţi se pare că „nu rită". bijuterii. . . umerii.Nu lăsa geanta şi portofelul nesupravegheat e la vestiar. ci într-un loc unde să le vezi mereu.Nu u mbla.Reclamă imediat la Poliţie. .Determină-i să nu ţină sume mari de bani în casă.. .Nu lăsa cheile de la sertare sau uşi pe masă sau în broască. . . . Dacă ai rude sau cunoştinţe în vârstă: .Lasă acasă sumele mari de bani. la urcarea şi coborârea din au sau tramvai. 4.1) . spatele . .mai ales dacă cineva se ţine. într-un curent foarte puternic. „tot nu se rezolvă nimic" etc. La restaurant. schimba poziţia lucrurilor. de marca de la vestiar. .Nu lua la tine decât obiectele strict necesare.Ai grijă de cheia de la cabină.încordează bicepşii. S ar putea să fi strigat chiar hoţul. lasă-le aşa cum le-ai găsit. D. garderobă. . vei fi sufocat şi strivit. cantină: . pe care i le „indică" viitoarele victime. la un meci): . dând exemple din ziare etc asupra pericolului la care sunt ex puşi din partea şarlatanilor.Adună braţele în faţa stomacului .

luptă-te ca o leoaică.Acţiunea să fie cât mai continuă. . gata de contrătac) trebuie să fie cât mai neprovocatoare şi neevidentă. bariere. aşa că nu folosi jumătăţi de măsură. cu cheile ieşite printre degete. Adeseori ţipetele sunt suficie entru descurajare. Ea se aplică împotriva unui atac în curs. . . Pune mână pe orice obiect ai sau găseşti la înd seşti drept armă.Nu respecta nici o regulă sau regulament sportiv: acţion ează fără milă. Autoapărarea într-o înghesuială: a . Se constată însă că 95% dintre problemele şi agresiunil fizice încep cu sau rezultă din atacuri verbale. . să potoleşti agresiunea prin mai multe mijloace neviolente.Nu-l apuca de mâini. pe jumătate ieşită afară înspre degetul arătător. Dacă te atacă. după schema: e sau eschivă-atac-atac-atac.Stai cât mai aproape de adversar. Poziţia de gardă ( tare vigilentă. nu trebuie să-ţi li eşti palmele sau să-ţi împleteşti degetele în faţa corpului. La primele semne că mulţimea se va transforma într-o buluceală.Când loveşti.Contrătacul sau loviturile trebuie să fie în serie: duble. care se agită în coace şi încolo. unghiile ascuţite. sau picior.sprijină-te pe cei din jur . pixul.O umbrelă . .Inelul cu chei . încearcă să-i ajungi în sp ate. . triple.) un întreg arsenal . nu asupra altora. b .arcuieşte corpul. . stâlpi. . Dacă e prinde.încearcă să te deplasezi oricând ai o posibilitate.Poţi pulveriza sprayul de păr în ochi gresorului. Răspunsul trebuie să fie gradat şi corespunzător gravităţii atacului sau pericolului.nu numai celor fizice. garduri. Dar dacă el nu se lasă. .4. fă-ţi un plan de acţiune.Loveşte tu primul . ca şi când descoperi un ajutor neaşteptat etc.pluteşte în mulţime . . Aşa că ar fi bine să te pregăteşti pentru a face faţă (cu vorbe) şi agresiunilor verbale . o privire aruncată peste umărul lui. cu lovi tare tâmpla agresorului. .d intre cele enumerate mai sus. Dacă paşii continuă să se ţină de tine: fugi. de exemplu mână-mână picior. spre a te depărta de cen trul înghesuielii. Cam ast a ar fi tot ce poţi face .dar ca să fie îndreptăţită. Câteva monede ţinute între degetele strânse în pumn. o falsă lovitură de mână. ace le de siguranţă. murmu-rarea uno r vorbe neinteligibile.ca să te ridici şi să pluteşti .dar numai DUPĂ ce ai încercat să calmez .ţinută în pumn. Când descoperi că eşti urmărită. mânerul periei de cap etc . îndepărtea te de obiectele rigide sau fixe cum ar fi: pereţi. şi legală. pasibilă de pedeapsa legală). Principiile de b ază pentru autoapărarea fizică: . nu-i întoarce spatele.de la pantofii cu t curi ascuţite până la acul de păr: . nu-ţi pierde cumpătul şi rezistă-i cu tot ce ş ce. . haine (pierzi timp şi libertatea de mişcare). Dar între timp pregăteşte-ţi pe ascuns un mijloc de represalii . acele de păr. Bănuiala că va urma un atac nu poate constitui justificarea unei „autoapărări" (care într-un asemenea caz va fi de fapt o agr esiune.Poşeta ţinută de cureaua înfăşurată pe ra mâinii poate fi folosită ca o armă. cât mai evidente pentru martori. laba piciorului şi testiculele. încearcă să domoleşti panica strigând comentarii liniştitoare. Dacă mulţimea nu este prea mare exemplu o înghesuială la ieşirea pentru caz de pericol a unui teatru sau cinema.foloseşte orice metodă ca să scapi: loveşte-1 tare cu genunchiul în testicule. De asemenea. Scopul tău este să-ţi salve i viaţa. . picioare.ca o minge pe valuri.Ridică arele de la sol . efectuat contra regulilor de convieţuie socială.cu care poţi să împungi. un ţipăt putern ic. Dacă eşti urmărită: când auzi paşi care te urmăresc: mergi mai repede. dos). apără-te prin eschive şi sărituri repetate.Pieptenul . nu asupra avutului agresorului). . foloseşte forţa şi gre tea întregului corp (nu doar muşchii braţelor sau picioarelor).înainte de a lovi. Dacă u rul începe şi el să fugă: ţipă.în mijlocul unei mulţimi isterizate şi speriate. Dacă eşti acostată pe nepregătite de un bărbat şi nu a să fugi. VORBEŞTE cu el. sau îi poţi sufla pudra de faţă în ochi. NU te lăsa surprins cu mâinile în buzunare. Doar porţi cu tine (în poşetă etc. greu de auzit.ţinut în pumn.cu ai i dinţi (ca un fierăstrău) poţi freca partea de jos a nasului adversarului.pot fi folosite l a lovit sau împuns.1.Cutia de c hibrituri sau bricheta . distrage-i atenţia prin: gesturi făcute cu mâna. . .în prima urgenţă încearcă să loveşti articulaţiile şi părţile care-l susţin i (faţă.Numeroase obiecte: pila de unghii. Apără-te . . glumeţe. o acţiune cor ebuie aplicată numai asupra persoanei sau persoanelor care deja atacă (NU doar ameni nţă. glezne.Păstrarea calmului şi sâng elui rece valorează cel puţin tot atât cât loviturile sau apărarea fizică.

* îţi prinde încheieturil nilor sau antebraţele: ideea este să scapi din prindere prin rotirea bruscă a antebraţel or.fă IUTE şi fără milă. cu sticla. între mâinile agreso-rului şi continuă mişcarea părtându-i-le . apă. 4. *Te împinge cu palma pe pie pt: apasă hotărât ambele palme peste palma lui şi lipeşteţi-o strâns pe piept. apoi lansează cu forţă piciorul pe orizontală. Distrage-i IMEDIAT atenţia câ d eşti atacat: „ia-i minţile".sau fugi. suceşte-1 IUTE înapoi. dacă aveai mâinile jos şi te apucă de încheietur . lovind cât mai tare. după care îl ataci . este cap degetele groase Dar. o variantă de represalii ar fi să ridici piciorul şi să-l loveşti cu talpa pa ntofului peste fluierul piciorului. spre agresor e în sus. scrumieră. Sau: . pe care vrei să-l scapi) apasă insistent sub nasul agresorului cu muchia palmei dinspre degetul mic (ţine palma rigidizată.3). imediat contact. * Te strangulează din faţă: apucă-i oricare deget şi îndo -1. dacă împ rejurările permit. De la mică distanţă. pahar. * Cand te apucă de haină sau de revere: urmează să-ţi tragă o lovitură cu capul peste faţă. Dacă nu merge astfel . Cum scapi dintr-o apucare * Te îmbrăţişează de la spate: IMEDIA T dă-i degetele peste cap. cu lama de ras) nu folosi o mişcare amplă. Dar dacă vrei şi poţi să-l loveşti cu piciorul de la o distanţă mai mare (de exemplu con ra unui atac cu cuţitul. sau să se apere şi să te dezechilibr eze. dacă te apucă cu două mâini de o singură încheietură. loveşte-1 cu cotul. peste faţă. cu dinţii tocmai bine depărtaţi la distanţa orbitelor lui. * Te îmbrăţişază din faţă: svâcneşte un braţ în sus. de la spate: apucă cu ambele mâini oricare degete şi dă-i-le peste cap. DINCOLO de ea.dar IUTE. înainte de a-şi putea consolida prinderea. mănuşă. Dar orice faci .pentru a-i rupe prinderea. calea-i cu tocul pe laba p iciorului (fig. t are şi fără milă.Bagă-ţi degetele în ochii agresorului: ţine degetul arătător şi cel m iu întinse ca să formeze un V. apoi smuceşte-le împreunate. loveşte înapoi cu dosul capului. desprinzându-i şi depărtându-i astfel mâinile. Sin salvare este să fii mai rapid ca el şi să loveşti tu primul cu capul. apoi apleacă-t inte şi dă-i palma peste cap. Totul .loveşte-1 tare cu genunchiul în testicule şi la coborârea piciorului. adică să-l nimereşti pe te nas . celelalte strânge-le în pumn (semnul victoriei) şi obţii o fu rcă. antebraţe. .2. silindu-1 să cadă pe burtă de durere. Sau: Introdu ambele braţe (lipite) cu o smucitură. Loveşte aşa: mai întâ ridică genunchiul sus la piept. .2). 4. ca să-l atingi tare peste gură sau nas. depărtându-le totodată.Pentru a-1 sili pe agresor să dea drumul unei prinderi oricât de put ernice (eventual aplicată altcuiva. Dacă aveai palmele sus aperi faţa şi el te apucă de încheieturi. cu degetel e întinse şi lipite). loveşte-1 peste glez nă. fie în jos după cum te-a apucat: mereu împotriva degetelor lui mari.mai a degetul mic. retrage instantaneu piciorul şi pune-1 jos.3. Calea-i pe laba piciorului cu tocul. . 4. Ori. loveşte-1 cu pantoful peste f luierul piciorului. ca la f otbal: poate fi sesizată de la un kilometru şi deci evitată de agresor. roteşte antebraţele cu o zvâcnitură în jos şi spre onând tot împotriva degetelor lui mari. * Te strâng e de gât. r dacă ţi se pare că atacul se desfăşoară atât de repede încât n-ai nici o şansă de apărare. de jos în sus. ca să-l surprindă. în sau sub rotulă. pe dinafară braţului a barbă şi dă-i capul pe spate . făcută în aşa fel încât să apeşi pe degetele lui mari (fig. 4. sar u mâncare sau scuipă-1. Notă: după ce scapi de strangulare (sau chiar ca să scapi). încearcă să apeşi tare (răsucind) cu vârf le degetelor îndoite (pumnii strânşi) pe dosul palmelor lui. calea-i tare cu tocul pe laba piciorului. iar la coborârea piciorului să-l calci cu tocul pe labă. Dacă te-a apucat deja bine.Dacă eşti suficient de apr oape. mâna dreaptă.Apucă-i două degete vecin e cu câte o mână şi trage-i-le. utilizând acelaşi principiu. Sau. aruncă-ţi iberă printre braţele lui ca să apuci mână captivă. cu mâna liberă loveşte-1 tare pe agresor în plex. apoi smu lge-i mâinile tragându-1 de degete. atunci zvâcneşte braţele în sus şi spre afară. sau întoarcei degetele pe dos .iute. izbeşte-1 cu capul sau cu fruntea. apoi dă-i degetele pe spate. ci prin.izbeşte-1 tare cu muchia tălpii pantofului sub genunchi. apoi să continui mişcarea lovindu-1 cu genunchiu l în testicule. la stomac. Când te-a apucat p este braţe. Aruncă-i în faţă o batistă. NU STA ca o momâie: * Te strangulează de la spate cu o mână: este de presupus că folosind . va avea şi piciorul drept lângă piciorul tău (şi invers când se f seşte de mâna stângă). răsucind tot odată laba piciorului în jos şi căutând să loveşti nu ţinta. de exemplu. lovitura cea mai eficientă este cu genunchiul (în sticule) deoarece adversarul nu are cum să-l apuce.

unele chiar răsuflate: de exemplu să priveşti peste umărul ag resorului.atunci încearcă să-i iei arma. iar pe adversa imidează. Împunge cu . În cazul oricărui atac este avantajos să ţipi. practică un stil de a rte marţiale. Răsturnarea antebraţului -împotriva atacului de sus 4.acesta e prioritatea: apucă baza craniului cu mâinile împletite. Dar ţipă şi când contrătaci! Expiraţia şi zgomotul te întăresc.Dacă vrea să-l arunce spre ine. 4. nu ai pe unde să scapi.variantă mai ineficientă. tejarea capului şi rinichilor când eşti lovit la sol 4. situaţie în care trebuie să acţionezi după inspiraţie .operaţie care te avertizează şi-ţi dă o clipă de răgaz.4).5. Iată trei metode rapide . . spre spatele lui. Apucă-i antebr aţul. sub coaste. Dacă însă atacu rmat este numai pentru distracţie.7.învăţătură de nu lua autostopişti. pune încheieturile peste urechi şi tâmple. După aceea simplu. Nu-l lăsa pe agresor să apuce cu celaltă mână (liberă) obiectul cu care te aperi.s-ar putea să te creadă şi să se întoarcă să vadă ce e. 4. să te apleci sau să parezi cu mişcări de corp. de obicei există indicii prem ergătoare (dar ca să le sesizezi trebuie să fii mereu atent). Vezi cum ţine cuţitul: . Dacă te loveşte cu pumnul sau cu pic orul: încearcă mai întâi să fentezi.. Nu merită riscul. picioar e. Poate fi foarte eficace! Atenţie: toate procedeele de autoapărare descrise mai sus nu pot avea succes dacă sunt aplicate pentru prima oară într-o situaţie reală. apărând cu braţele zonele lovite. te excită. Regula nu se aplică în cazul unei arme de foc. CINE TE ATACĂ? Autostopistul de lângă tine . chiar dacă sunt mai mulţi agresori. Problema p rincipală e arma . Pot avea succes şi truc urile cunoscute din filme. Nu uita: dacă alte încercări de potolire a spiritelor au dat greş.6. Mai ales când o şi încasezi (eşti trântit la pământ it cu picioarele). S-ar putea ca agresorul înarmat cu o armă de foc să se simtă atât de stăpân ituaţie încât să devină neglijent. Solidaritatea oamenilor instiţi e cea mai bună apărare a societăţii împotriva nedreptăţii. de criză.5. 4. nu ai chef să fugi .vorbeşte sau distrage-i atenţia în general aprobă-1.Cuţitul ţinut cu lama în sus indică intenţia de lovire de jos în sus. Răul poate birui numai cu rul nepăsării celor din jur. evită aceste situaţii. Dar trebuie să joci credibil: des chizi ochii surprins.împotriva at acului de jos .5. mai ales în cazul unor bătăi cu sau între beţivi .nu te lăsa impresionat sau distras de alte ameninţări: pumni. caută sau provoacă o ocazie de a ataca prin surprindere. Totodată această priză arată că agr pricepe la mânuirea cuţitului.4. Foloseşte un scaun. Blocarea cotului. ca şi când vine cineva. Ridică genunchii la gură şi încrucişează gleznele .6. ţipete. .profită! Dar. Protejează totdeauna capul . Dacă eşti obligat să scapi (de exemplu afli că vrea să te etc).contrătacă imediat. Pe cât posibil. 4.Cuţitul ţinut cu lama în jos arată intenţia de lovire de su în jos . deoarece hiul se mişcă mai repede decât braţele. mai pe riculoasă întrucât intră mai uşor în abdomen. * Dacă eşti trântit la pământ şi te loveşte cu picior să te rostogoleşti. Nu te apăra când agresorul vrea doar să te fure. nu folosi mişcări circulare (sunt prea lente)..7. Ţine agresorul la dis tanţă. Partea cea mai pe riculoasă a întregii acţiuni este prinderea încheieturii mâinii care ţine cuţitul. însuşite din timp! Indiferent de vârstă. Atacul armat: rareori vine ca o surpriză totală.ca să protejezi nele genitale (fig. Simpla apariţie a altei perso ane şi strigătele acesteia îi poate speria şi alunga pe răufăcători. căci lama are şanse să alunece peste coaste şi să nu pătr orp. din plăcere . nu te arunca asupra unui cuţit. intră şi roteşte-te contra împingerii din faţă Ajută victima: nu ezita să intervii când o persoană este atacată.dar trebuie să loveşti TARE şi iute. până apar posibilă scăpare. lipeşte coatele.dar fă-o scurt şi ta ezitarel Această lovitură are avantajul că poţi sta la o depărtare mai mare decât ajunge el cu cuţitul. 4. Metodele cu care îi poţi lua arma sunt foarte n umeroase şi variate. 4. Agresorul se potoleşte mai repede dacă i se pare că victima e în agon ie. O astfel de priză ar putea arăta că agresorul nu este foarte priceput la lupta cu cuţitul (dar nu poţi fi sigur de asta). o lopată. un topor .cu vârful frunţii .fig. vorbe. Dacă n-ai spaţiu de man evră. trebuie să schimbe priza .orice obiect solid ai la îndemână. Atunci . apoi te faci că nu e nimica . 4.zvâcneşte piciorul în testicule . Ele trebuie exersate. să icneşti şi să gem ai mult decât ar trebui: mimează durerea.

sinucigaş.Mimează că-ţi-a v t rău: eşti diabetic şi ai nevoie de insulina. Vezi şi la (#11. Beţivul agresiv. Închid blochează uşile.şi care te ajunge din urmă la următorul stop. Mulţimea . Uniformele. cu inişorul. e mai bine să pleci şi tu din locul acela. Apoi.de exemplu semnalizează cu farurile către maşina Poliţiei etc. Sau. mai ales noaptea pe şosea. până apreciezi că eşti în siguranţă . un copac. opreşte maşina. ai o criză de apendicită te apuci cu mâinile de abdomen. . nu ieşi afară din maşină.ori ieşi din maşină şi fugi. până la un grup mare de oameni isterici care vor sânge. Sau . sau contrătaci şi-l rezolvi expeditiv. Nu ataca indignat astfel de oameni.NU opri imediat. frânează brusc. sprijinindu volan: îl arunci cu capul în parbriz. Poţi chiar voma cu adevărat dacă îţi bagi (pe ascuns) două degete pe gât. să aranjezi scrumiera. Aminteşte e şoferii care au stat cuminţi şi până la urmă tot au fost împuşcaţi sau înjunghiaţi.scapă la timp. . far c. te avertizează că ţi s-a stricat ceva la maşină: un cauciuc. fugi în zig-zag către cel mai apropiat adăpost. Cel ce se îneacă: stai departe de el. Dacă nu reuşeşti . NU STA pe scaun aşteptând un pumn în nas . fii atent că beţivii apucă şi ţin neaştepta cu mâna. Oricum. dacă ţi se pare că cel sau cei care te-au oprit pentru verificare nu inspiră încreder e. Nu te lăsa tras din maşină şi agresat. .de exemplu te întinzi ca să şt ergi parbrizul. Forţa unui astfel de om poate fi de circa trei ori mai mare decât a unui om normal.Dacă agresorul stă pe scaun ul din faţă lângă şofer şi nu este legat cu centura de siguranţă. Dacă reuşeşte să deschidă uşa.retrage-te cu spatele la un zid. Dacă te-a apucat (de exemplu cu ocazia naufragiului unui vapor). Fug i . ieşi pe cealaltă uşă. Un şofer furios. procedează cum se arată la #4. Loveşte-1 puternic în stomac: i se face rău şi renunţă. nu ieşi afară. Nu deschide fereastra da că bate cineva în ea.). Mai mergi o bucată de drum.condu foarte repede (dacă eşti în stare ) astfel încât să-l sperii şi să-l faci să nu te atace cât timp conduci. . Nebunul. Foloseşte un pr etext potrivit ca să creezi o ocazie de lovire cu cotul . cu binişorul. propune-le să vă deplasaţi cu toţii până la prima secţie de Poliţie.Strică cev a la maşină. să deschizi geamul.) şi te lasă să ieşi din maşină singur înştiinţează pe furiş vânzătorul de la staţi situaţiei şi cere-i^ ajutor. Încearcă să-l îmbu cu vorba .1) (când şoferul este beat.ia-1 cu vorb a. când ieşi din maşină FUGI (în caz că a mă de foc. represalii ori răzbunare. fă-te că vomiţi şi nteriorul maşinii. ieşi şi fugi. aflaţi în zonă. depinde de împrejur Dacă nu ai avut ocazia să reacţionezi rapid când pasagerul s-a transformat în agresor. ori îl i mobilizezi . încearcă să faci ceva —iar ce anume. în bord.ia-1 cu vorba.de exemplu trage şocul. săr repede. chiar spectaculos pe primul agresor. Nu sări afară la privitor. l-ai depăşit etc. Dacă totuşi începe o altercaţie.9. apoi explică-i agresorului că defecţiunea apă ută necesită oprirea maşinii şi inspectarea motorului. Ca şofe atu-uri în mână.sau altceva şi mai rău. chiar bătut de şoferul furios că i-ai tăiat calea. sau ascunziş). deoarece în astfel de situaţii individul se agaţă de tine cu o forţă de luptă excepţională (vezi cum poţi a să-l salvezi . sar putea ca celorlalţi să le scadă avântul.de-abia atunci poţi ieşi să verifici de Sau. Iată câteva manevre ce pot avea succes: . fă-te că cedezi şi condu mai departe. . te prăbuşeşti peste volan. ar putea striga să ceară ajutorul altor tov arăşi de „distracţie". De obicei simplul fapt că l-ai descoperit este suficient pentru a-1 dezgusta şi pleacă. .Când agresorul rămâne cu un ostate soţia etc.Dar dacă ai luat şi răul se petrece. Dacă transporţi o în oroasă şi cineva te opreşte. ţi-e rău de la inimă. Ţine la îndemână o lanternă iucă.la #6. Dacă te a peri. sau urmă Indiscretul: dacă eşti într-un automobil parcat într-un loc izolat şi vezi o faţă la geam tai înăuntru.4. însemnele umentele sunt uşor de falsificat şi greu de verificat.dar nu slăbi vigilenţa şi fii g ata.încalcă o regulă de circulaţie. Nu uita: cotul este o armă grozavă dacă îl înfigi c coastele neprotejate ale celui de alături (imediat deasupra taliei).poate fi de la câţiva trecători adunaţi ca să vocifereze sau să privească un ident (minor) de circulaţie. cazi într-o parte. fă manevre incorecte chiar în unui poliţist .adeseori obţii rezultate bune în felul acesta . Şoferu l de lângă tine: când eşti singură cu un şofer care îşi dă arama pe faţă. Dar nu-ţi face iluzii şi gândeşte-te la o acţiune. Uşile ar trebui să fie blocate şi ferestrele închise. la motor . deoarece nu ştii n c despre posibilităţile lor de apărare. sau că mai încolo e un accident .

bine intenţionat. De exemplu. toată lumea . toaletele nu vor funcţiona. după ce teroriştii îşi leapădă masca de pasageri obişnuiţi. eventual cu ajutorul lor.dacă te atacă. primitivi. apa va lipsi. aşteaptă-te la ce-i mai rău. .6. fă schimburi. Încearcă să-ţi p atea şi forma fizică. ieşi cât mai repede din avio Sălbaticii . Într-o zonă de deşert ziua e f oarte cald. Fă exerciţii izometrice (contracţii musculare fără deplasarea membrelor . împuşcătu etc. Cam un pasager din 4000 a trecut printr-o astfel de situ aţie. Fii atent şi nu repeta ga-fele care produc o consternare evidentă. Fă-te mic. s-ar putea să te ducă la satul lor. . Încearcă să nu atragi atenţia.încearcă să le câştigi încrederea. Încearcă să l înveţi limba. lasă ceva atractiv.încadrează-te. întinzând mâinile spre ei. Când simţi că cineva te urmăreşte în ju mijlocul oricărui luminiş sau poiană şi lasă-te văzut. sau aerul condiţionat (din lipsa combustibilului).bazată pe principiul „să-i faci (mai repede) acelaşi lucru pe care ţi l-ar face şi el ţie". Nu refuza astfel de s arcini.încearcă să te vezi cu şeful tribului sau a satului. participă la activităţile lor. Nu fi agresiv.şi colibele.dar încearcă să faci în aşa f această izolare (pentru motive de sănătate) să nu bată la ochi. De asemenea. Alte sfaturi: . c i mereu la pericol. vei putea contribui la pregătirile pentru eliberarea celorlalţi ostatici). agitaţi. Spune-i orice ai nevoie. Situaţia se înrăutăţeşte mult dacă omori sălbatici. Dormi. Fierbe-ţi apa. Nu răspunde decât atunci când plouă cu să e). Iar în acest caz . Nu te ridica până nu se anunţă că s-a terminat. Dă cadouri. Ascunde sau aruncă posesiunile per onale care i-ar putea interesa pe terorişti (documente militare etc). sau avutul lor. Amestecă-te pri tre ei. O să te înţelegi cu el prin semne şi gesturi. nume. în locuri evidente şi du un timp du-te să verifici dacă au fost luate sau nu. . După un timp. arată în toate direcţiile că ai mâini Dacă prin asta nu te-ai liniştit încă. Încearcă să memorezi cât mai multe detalii despre terorişti şi despre situaţie: număr.este într-o stare de maximă agitaţie care ar putea provoca teroriştii la acte de violenţă.trage cu arma spre ei. Nu te grăbi. nu pretinde. Pentru a face faţă situaţie . a băuturilor. Dacă îi provoci. . La început. resursele de hrană şi de apă. dar ţinteşte deasupra capetelor. Zâmbeşte. la acordarea primului ajutor. supravieţuirea va depinde în mod esenţial de felul cum reuşeşti să rezolvi relaţia dintre tine şi ei . la curăţenie etc. Surprinzător. cadouri. . armament. DACĂ TE LEAGĂ Când nişte ici te leagă de un copac sau un tâlhar îţi intră în casă în timp ce dormi şi apoi . fugi şi te adăposteşte. situaţia se calmează. încearcă să-ţi păstrezi calmul şi să rajezi pe ceilalţi pasageri. pot crea chiar unele legături cu teroriştii. Ara te prietenos. corect . copiii stau mult mai liniştiţi decât ne-am aştepta. Nu te enerva dacă fac glume pe seama ta. Strecoară-te între scaune. găseşte-ţi o ocupaţie care să te facă să uiţi: dezleagă cuvinte încrucişate. nu mai vorbesc. S-ar putea ca pe durata şederii pe aeroport să se întrerupă încă zirea.învaţă to ce poţi despre modul lor de viaţă. Bea cât de multă apă poţi. Nu loc ui în colibele lor (poţi să te molipseşti de vreo boală). joacă cărţi. Dacă situaţi a se prelungeşte (aterizări pe diverse aeroporturi etc). despre orice ţi-ar putea fi de folos. calm. Când nu sunt siguri de tine sau de intenţiile tale. femeile.p echipaj .Teroriştii din avion: în fiecare an au loc în lume aproximativ 20 de deturnări de avioan e cu luare de ostatici. Nu cere . Nu e bine să fii mână spartă. După aceea.Respectă-le obic le . ci construieşte-ţi una nouă pentru e. Respectă promisiunile făcute. într-o astfel de situaţie mulţi oameni se comportă ciudat: unii devin deprimaţi. alte echipamente (dacă faci parte dintre cei eliberaţi într-o primă tra nşă. . s-ar putea ca teroriştii să ceară ajutor la pregătirea şi distribuţia hrane i.Acţionează după inspiraţie sau situaţie. iar noaptea aproape ger.Nu fi prea generos când dai în schimb ori când plăteşti cu obiecte. 4. găteşte-ţi singur .Ai grijă să nu ţi se fure avutul. aruncă-te pe pardoseală şi stai acolo. fără să vrei intri în panică. Vor fi explozii. Spune-leprin semne ce nevoi ai. faci acţiuni necontrolate. semne particulare. Nu intra în discuţii despre opiniile politice ale teroriştilor. Sunt şanse să apară un fel de relaţii de colaborare între terorişti şi ici. sex. alţii devin nervoşi. Dacă avionul este atacat de trupele antitero. monede sau hrană pentru ceea ce primeşti. De asemenea află despre duş ii lor. Când te întâlneşti cu sălbaticii arată-l nu eşti înarmat.

Poţi să scapi mai uşor legat. relaxează-te ş ca să scapi .8. nu provoca animalul să te atace. cel mai bine ar fi chiar în momentul realizării lor. ajută-te la dez are cu dinţii. Încearcă să îndoi braţele: simulează dur tabile la subsuori şi pretinzând că te freci în locurile dureroase.te leagă de un scaun. apoi lucrând la legături până ce spiră se lărgeşte atât de mult încât poate trece peste degete şi palme. În practi că sunt mari şanse ca el să ajungă într-un sat fără să vadă nici un animal periculos. Dacă nimereşti faţă în faţă cu un l mare. cât mai largi. Dacă te leagă la glezne. Gleznele pot fi dezlegate chiar cu mâinile legate . . până în dreptul unei adâncituri. Încordează-te contr funiei. sau altor părţi de corp. aplicate în diverse puncte . Dacă nodurile sunt într-o poziţie convenabilă. îngheaţă pe loc. Totuşi. accesibilă.nu cum vor ei. vânătoare. printr-o apăsare pe acelaşi obiect a alte i.ap trage de funie ca so slăbeşti cât mai mult.cum e scoarţa copacului. de obiectul fix.ci mai ales să acţionezi dibaci şi preventiv: în timp ce te leagă.8). aproape inexistent. Multe animale. încearcă să te „ " pe ascuns. pentru ca legăturile rezultate să fie cât mai slabe. Încordează-te şi inspiră când te leagă. chiar numai cu 15 mm. genunchii. ajută-te apăsând vârfurile degetelor şi vice-versa. lanul). cu ajutorul cărora spira lărgită se poate tre ce şi peste mâini.de exemplu. 4. oferă adeseori o posibilitate de slăbire a legăturii prin aducerea ei.d acă reuşeşti să îndoi picioarele astfel ca mâinile să ajungă la glezne şi la nodul respectiv. Multe animale mici au dinţii ascuţiţi şi atacă cu ferocitate (râsul. piept. Folosind astfel de contra-presi uni. Atenţie: suprafeţele neregul ate . ci şi în multe alt uri: parc public. sau să e că cele pe care le vede se feresc. fer eşte-te din calea lor! Nu-ţi face adăpostul sau tabăra pe o potecă de animale. încrucişează braţele . cangurul). apasă vârfurile labelor şi arcuieşte picioarele. pândă. O frânghie compusă din fire subţiri mai uşor de tăiat decât o sfoară groasă. El iberarea se va putea face relaxând mâinile şi încheieturile. braţe. de exemplu la drum.7. când îţi leagă coapsele şi pulpele. 4. pe câmp. Încordează şi îndoaie braţele contra legăturilor.depărtează piept ul de copac. De exemplu te leagă peste piept de un copac .orice proeminen Te leagă de un copac. uneori animalele devin peric uloase . încordează-t ontra legăturilor oricând. u. când sunt surprinse. Vorbeşte-i calm. Ţine mint e că slăbirea legăturii ori cât de puţin. sau rezervaţii cu animale mari.pentru a depărta călcâiele. urmărind să depărtezi . agăţând-o cu un deget în perioada când cel ce te gă nu-ţi vede manevra (fig. sau încheieturile mâinilor: încordează-le contra funiei. chiar înfăşurat cu o singură funie lungă. decât în cazul mai multor legături cu sfori rte. pe stradă. ANIMALELE Atacul unui animal nu poate fi pre văzut. pericolul e mult mai mic. excursii în parcuri. pulpele şi gleznele contra legăturilor. Animalele sălbat ice ataca rareori omul. o mobilă . lovesc puternic cu picioarele ( de exemplu struţul. Sunt însă şi unele care atacă fără să fie provocate. Animale agresive se pot întâlni nu numai în junglă. Retrag e-te cu mişcări foarte încete.îţi leagă mâinile. la munte sau la mare. rezervaţie. fug de el. cablului electric sau sârmei. stâlp sau scaun: aplică acelaşi principiu. ne căluş la gură: încearcă să te eliberezi frecând faţa de un zid. Sau. Cimpanzeii şi alte maimuţe pot deveni foarte rele. De obicei teama provine din im aginaţia şi cultura supravieţuitorului aflat pe un teren necunoscut.ca iluzionistul David Copperfield d e la TV . Trage mult umerii în spat e. Când te leagă. frecându-le de orice proeminenţă ascuţită. sprijinindu-te de copac cu pulpele şi capul. dar cele mari pot fi periculoase. împinge contra legăturilor.partea d p peste care trece funia. apasă-ţi vârfurile pantofilor şi genunchii între ele . Cele cornute te pot ataca şi împunge mult mai repede de cât ai scoate tu o armă. nişte spire care se suprapun la legare pot fi mai târziu manevrate să se descalece şi să slăbească legătura. încheieturile mâinilor. 4.D acă te leagă cu braţele lipite de corp: trage mult aer în piept. opreşte-te. încetul cu încetul. Adică: . O altă soluţie: roade sau e legăturile. neobişnuit. nu numai copitatele. încolţite sau au pui. joa că teatru şi fă-i pe agresori să te lege aşa cum vrei tu . sâr găturii. Un astfel de pericol apare mai ales când omul caută sau surprinde animalul. Altf el. Evită să faci mişcări . Ca să berezi . Pentru a te elibera nu e nevoie să fii un superexpert . Sau ajută-te cu orice proeminenţă ascuţită găseşti în preajmă. la vânătoare.îţi leagă pic nele: încordează coapsele. Adeseori poţi slăbi legăturile şi mai mult: de exemplu. poate permite eliberarea p rin metodele expuse mai jos. nici lângă un oc de adăpare.relaxează picioarele. ai avea mare nevoie să ştii câte ceva din „arta dezlegării". În sălbăticie. şi oricum poţi.glezne.oricât de puţin . Controlează-te. Această operaţiune po i mult ajutată de degetele mari de la mâini.

Când te urmăreşte un animal.animalele şi reptilele au mulţi i în gură.bruşte şi nu uita că animalele pot mirosi frica . Când un animal se repede la tine. Nu uita: fără milă! Nu încerca niciodată să-l apuci de picioare. le muşcă şi smulg. mulţi vânători s-au scăpat în p aloni şi în felul acesta s-au demascat. mers clătinat. Principala cauză a accident elor şi deceselor o constituie neglijenţa. Loveşte imediat ceafa câinelui cu cealaltă mână (cu pal jos) şi împinge cu o mişcare bruscă şi hotărâtă antebraţul muşcat. Câteva metode ca să scapi: . vânează victime slabe. evidentă . 4) Strânge-1 cât poţi de tare cu genunchii peste coastele infer ioare (fig. Lupii se orientează spre membrele victimei. (fig. altfel s-ar putea să te zgârii şi să stai acolo. Încremeneşte pe loc dacă nu te-a zărit încă. Neglijată.m. dar are mirosul foarte dezvoltat. . pălărie). Sunt mari şanse ca taurul să se oprească să-l cerceteze cu c nte de a reîncepe urmărirea. De obicei atacă în haită. Dacă te trezeşti cu una în sacul de dormit sau pe aşternut: păstreză calmul .nu sunt câi ci doar înrudiţi cu aceştia.deci o altă cale de scăpare este să sari într-un râu. Obţii astfel un răgaz. 4.ciobăneşti. 4. de pază sau vagabonzi . Dacă te atacă unul sau mai mulţi câini. Poţi alunga câinii folosind pocnitori. dar există şi dispozitive cu ultrasune te.Taurilor nu le place să intre în apă . aleargă în zigzag (dacă nu ajul să stai nemişcat sau să te dai la o parte). 2) Dă-i să-ţi apuce un braţ şi împinge-1 spre fundul botului. vorbeşte-le pentru a-i potoli (de exemplu prin răcnete ca ale ci obanilor). cu efect similar. el doar 40-50). mai ales dacă nt turbaţi.Aruncă în calea taurului un obiect ţinut mai întâi în mână (haină. scoţân odată încă o haină. Se sperie de foc. Semnele turbării sunt: ochi lucioşi. .apoi încearcă să-i rupi gât l aşa cum am arătat mai înainte pentru câine (deşi gâtul lupului se rupe mai greu). 4.Taurii au tendinţa să atace oric e culoare deschisă. muşcătura lor poate avea urmări mortale. Coloana vertebrală seamănă la cele două animale.de exemplu. în cursul căruia continui să fugi. Ce poţi face dacă te atacă un singur lup : 1) Loveşte-1 peste nas. Ţăranii car unosc metoda intră pe câmpul taurului înarmaţi cu un sac.Rupe-i gâtul: dă-i să-ţi apuce şi să muşte un antebraţ (preferabil înfăşurat într-o h ucă. pentru că ai putea fi blocat acolo multă vreme. aruncă pietre ca să-i ţii la distanţă. Dă-te o parte! Unele animale (de exemplu rinocerul) au vederea sl abă sau atacă numai în linie dreaptă. mergi pe la margine ai bine ocoleşte prin afara gardului.9. Fă tot ce poţi ca să rămâi calm. Dacă eşti obligat să străbaţi un câmp împrejmuit pe care e un taur. aşternutul şi echipamentul ca să descoperi eventuale rept ile sau insecte. liniştit şi arunc-o. Animalele nocturne d pradă văd excelent noaptea. alimentate de la baterii.ceea ce îl va face să se retragă instinctiv . sus. Curăţă bine orice muşcătură . spume la bot. Dacă poţi. În cazul în care te atacă un singur du lău mare.) . Căţăratul în copac este ultimul mijloc de sa vare pe care să-l alegi. Lupta cu un lup . Alte metode recomandate: apl acă-te şi stai în 4 labe. încrucişează-le la spatele lui şi doboară-1 la pământ (tu ai 70 80 kg.sunt tot al imprevizibili. poţi încerca următoarele manevre de apărare şi salvare: . dar disting prost culorile.nu neapărat roşie. ca să-i dai capul pe spat i gâtul. Fii atent la orice taur adult liber. zarva s-ar putea să n animal de pradă. ar putea fi din cauză că îi blochezi drumul de scăpare. îndeasă-i-1 spre fundul botului. pentru ca deodată să atace. Părţile lor slabe: nasul şi coastele dinspre burtă.d. multă vreme. mişcă-te încet. 3) Cu rinde-i corpul cu picioarele. Ţipetele. pe care o arunci când taurul se apropie ş.9. Câinele nu vede bine la distanţă mare (peste 30 m). familiaritatea şi dispreţul manifestat de vic timă. rufăria. lac sau canal. de lumină. rana se poate infecta ori produce tetanus sau turbare. Câinii . dar lupul are în plus un guler protector de blană i ar vertebrele gâtului sunt mult mai zdravăn încastrate în muşchii cefei. Taurii .10). pe părţile ale. înco tr-o situaţie foarte dureroasă. Ei pot alerga în linie dreaptă şi coti mai repe de decât orice om. Învaţă-te să ver fici regulat hainele. Lupii . Acoperă deci cât mai bine orice culoare de acest fel (inclusiv pielea).a. S-au văzut tauri care o bucată de timp n-au băgat în seamă intrusul. Ele nu pot vedea bine obiec tele nemişcătoare.Loveşte-1 peste nas tare iute. .sunt peri Pe jumătate înfometaţi sau sălbatici. alege un copac fără ghimpi.

Urşii se vor apropia însă de tabără pentru a căuta hrană (mai ales cei obişnuiţi hrana în gunoaiele menajere). de cort sau de ad (vezi # 4. d că te trânteşte la sol. Şerpii de obicei nu atacă. singurul mod are-l poţi domoli este să te agăţi cu toată hotărârea de inelul din nas (dacă are aşa ceva). Ţ nteşte gâtul. tufişuri. NU-i întoarce spatele. Nu te apropia de urşii „blânzi" şi nu-i încuraja să se apropie . Şerpii . Majoritatea muşcă or de şarpe sunt provocate de surprinderea reptilei care se apără. Agaţă-le de crengile înalte ale unui copac (la o înălţime mai mare decât poate ajunge un om) . Chiar şi în acest caz. încearcă să faci pe mortul. e dificil şi periculos de omorât. Dă din mâini. Când în tabără sau chiar în cort apare un urs. călcatul cu copitele sau cu genunchii.deşi există 2000 de specii. stânci. În cazul (foarte rar) că devine agresiv . Vorbeşte-i calm. Nu arunca resturile ursul le va mirosi şi le va găsi.7. păstrează-ţi calmul şi retrage-t încet. sau de ursoaica cu pui . până la 1. NU fugi (el a leargă mai repede). Loveşte cu un băţ înainte de a pe posibilele culcuşuri de şarpe: buşteni. nordamerican (specii carnivor e) care dau târcoale taberei improvizate sunt foarte curioşi. nuă răsucirea şi revino cu faţa în jos. Să vadă că nu eşti un alt urs. Un astfel de urs trebuie împuşcat . Într-o zonă unde pot fi şerpi.asta dacă ai scăpat de împunsul cu coarnele.Dacă te surprinde împreună cu familia (situaţie posibilă numa i când eşti iresponsabil). leoparzi sau lei. inima. ca să-l opreşti (vezi mai înainte: Taurii). spre deosebire de noapte. carpatin (omnivor) nu atacă omul ziua d ecât provocat sau rănit. Dacă plec i din tabără. Şerpii nu tre buie surprinşi prea de aproape.mută-ţi tabăra.5 km. priveşte înjur şi întreabă-te: nu cumva EU am fost neglijent şi în felul acesta l-am invit t să vină? Tigrii .îşi va face singur o uşă. N-are nici vederea. nu atacă. ţipă şi răcneşte cât de tare poţi. iar cu această ocazie va distruge şi latrina. aşa că pe întuneric luminează drumul cu o torţă sau lanternă şi ajută-te cu un bă u dormi pe pământ. Iată câteva: stai nemişcat ca o stană de piatră. dar miroase foarte bine . Cum scapi de un taur .de exemplu. Întăreşte şi îngroaşă încălţămintea uşoară în turi de pânză.în timp ce femeile şi copii fug în direcţii diferite.goneşte-1 făcând zgomot: ţipă. hrana. dacă nu are pe unde să intre . Urşii . Pregăteşte şi consumă hrana la cel puţin 50 m de cort. Sau stropeşte-1 în ochi cu un spray cu pulbere de piper. . fă mult zgomot. Ursul poate uşor să omoare un om.periculo asă oricând. Găteşte şi mănâncă în alte haine decât cele cu care dormi. lasă cortul larg deschis: ursul e curios şi va inspecta cortul. ci evită oamenii. şi caţără-te într-un copac . nu e sigur ce va face taurul şi după cine va alerga. loveşte două vase sau obiecte m ce. bolovani. Poartă cizme. la fel şi alte feline mari nite din întâmplare. nă cu urşi. Ursul alb. Urşii înoată bine şi pot apărea chiar pe o insul izolată. Şerpii sunt animale de noapte. în junglă găseşti peste tot cel puţin o specie veninoasă. Câteva lovituri peste nas s-ar putea să-l alunge. Ai grijă pe ce pui mână goală.dar atenţie. Sau aruncă-i o haină.pot tot atât de bine să fugă sau să te atace. d a şi agită braţele (pari mai mare). în cort. Nu găti folosind cond imente aromatice. În tabără păstrează curăţenia: arde orice resturi de mâncare. declanşează bliţul (aparatului fotografic). oameni neînarmaţi au scăpat fol ot felul de metode. el miroase şi va găsi orice aliment pe care-l ascunzi: dulciuri etc. Faţă în faţă cu tigri. pustie. gâtul.constituie un pericol în o rice parte a lumii. majoritatea (90%) n u sunt veninoşi. mai înainte de a te supăra p l. stai pe loc şi atrage taurul spre tine agitând o haină . distanţă. Dacă refuză să plece sau devine agresiv . sau ca să fotografiezi alături de familie etc.şi foarte per iculoşi.dar ai grijă să nu fie prea vizibile: foloseşte sfori şi pungi de culoar e închisă. Dacă dai nas în nas cu un urs. imediat lângă umăr. cu faţa spre el. metodă de salvare care a avut succes: prefă-te că eşti mort . Pericolul e ste mai mult pentru cei desculţi. adică ea muşcă fără a injecta venin. rucsacul. legate pe deasupra cu o sfoară (nu prea strânsă). încearcă să ţii orice miros de mâncare cât mai departe de tine.4. abdomenul de muşcături. pieptul. Sun se mari să nu mori de la o muşcătură de şarpe. beregata. Dar în Africa.). Un vânător singur este foarte expus repres liilor crâncene ale ursului rănit. Sau. Dacă taurul te ajunge şi te trânteşte la pământ. nici auzul prea bune. insistenţi .10. NU lăsa alimente îndemâna ursului: pe jos. Ursul brun. polar sau ursul grizzly. fixează-1 cu o privire dominatoare.încearcă să lupţi cu el. Chiar şi cei veninoşi nu sunt eficienţi. Respectă anunţurile din locuri precum parcuri şi grăd ini zoologice. răsucindu-te pe burtă şi încrucişând mâin entru a feri faţa. Dacă te răsuceşte cu faţa în sus.oferindu-le de mâncare.la cel puţin 6-8 m înăl earcă să NU te apropii de el .

b anhii sau bot.5 km. aflaţi în apă şi confruntaţi cu peşti periculoşi i. doar cu ochii deasupra apei. Crocodilii . b) Când rechinul se apr pie. Supravieţuitorii fără plută. încearcă să omori şarpele . opriţi sângerarea şi trataţi-1 de şoc rile pot să-i sperie. e) Plesneşte suprafaţa apei cu palma. Nu te d de barcă. Dacă te-a apucat. faceţi pluta. Aşa că în apele cu rechini. stând cu faţa spre exteriorul cerc ului şi să bată apa cu mişcări puternice şi regulate.Nu te lua de şerpii mari. băţ ori armă de foc. Ca să-l omori. Dacă te atacă. simt vibraţiile produse de un peşte rănit sau de un înotător până la până la 25 de m. Pentru a te feri de r oiurile de muşte. Dacă moare cineva. c apare rechinul. Dacă eşti pe o plută şi vă atacă un rechin: toată lumea se aşează spat să poată observa de jur împrejurul plutei (dacă marea e agitată. In astfel de cazuri consideră totdeauna că SUNT crocodili în apă. peşti sabie. Dacă alergi în zig-zag poţi scăpa (relativ) uşor. loveşte-1 în ţeastă cu alt băţ sau ciomag. Stai liniştit pe plută sau în barcă.luate de la ţânţari). Sau cu o momeală (carne) în care ai ascuns un băţ ascuţit la cele două capete . d) Ţipă sub apă. Dacă ai. Crocodilii mai mici pot fi prinşi cu o capcană . trageţi-l pe plută. legaţi-vă unul de altul). nu te întoarce ca să te depărtezi de el. Când te ata rechin singur. Dacă a apărut un rechin în apropierea bărcii sau plutei.astfel ca să i se proptească între fălci.la fel ca şi colţii.8. Veri fică cu mare atenţie zona înainte de a intra în apa adâncă.unde poate fi omorât.vezi la # 19. Dar dacă descoperiţi o aripioară triung ră deasupra apei şi rechinul încă nu v-a observat . Stai liniştit. îi înde ază. Omoară captura cu o lovitură zdravănă între ochi. nu ţipa. apucă-1 de coadă şi du-1 să-l arăţi doctorului sau spitalului pentru ca a esta să poată stabili ce fel de venin acţionează asupra victimei. membrele goale. să împingă barca sau să se frece de ea. Dacă nu apare ceva care să semene a hrană. împroaşcă apa. c) Când eşti aproape încearcă să-l loveşti peste tot cu pumnul. Nu agita obiecte strălucitoare. cu vâsla etc. fie la râu. Crocodilii sunt foarte rapizi pe uscat. Rechinii atacă fără nici ent. alte insecte: . Nu te apropia de un şarpe până nu eşti sigur că e mort! Pentru siguranţă mai dă-i una în cap. (nu loviţi lateral) în ochi. Lovitura de coadă e foarte periculoasă . Dacă poţi.nu mai mişcaţi. pi rul. Rec d în apă până la 1. loviţi-1. încearcă să-l loveşti re cu pumnii şi picioarele peste bot sau ochi.cu un bolovan. Unii mimează excel fi morţi! Dacă ai fost muşcat şi tu sau tovarăşii tăi reuşiţi să vă păstraţi prezenţa de spi e se naşte după accident. aruncaţi noaptea corpul în mare şi îndepărtaţi-vă repede de cul respectiv. î bracă haine de culoare închisă şi acoperă pielea. Şarpele aflat în ate fi lovit cu ciomagul ca să cadă pe sol . înoată cu mişcări liniştite şi regulate. Nu lăsa să-ţi atârne mâini sau picioare din barcă în apă. foloseşte substanţele speciale care. Ei sunt atraşi de mişcările agitate. înoată brusc spre el. ţânţari. împungeţi cu cuţitul. Vâsleşte ca să te îndepărtezi de sânge esturile de peşte sau excrementele care plutesc pe apă. 4. dizolvate în apă. fii gata căci urmează să ciocne scă. şi real pentru supravieţuitori îl constituie molipsirea cu vreo boală transmisă de insecte (cum ar fi malaria sau frigurile galbene .c a să nu poată rupe sau muşca din nou. nu bate ori împroşca a pa. De aseme departe de bancurile mari de peşti şi peştişori -căci ele constituie o altă atracţie a rechin lor. căci asta îi iri ai mult. lac sau golf din zonele tropicale şi subtropicale. f) Dacă ai o armă. Ei constituie un mare pericol la traversarea prin vad. INSECTELE În zonele nelocuite. căci îi atrage albul mişcăt u sări dintr-o barcă mică în apă dacă n-ai verificat bine împrejurimile şi sub barcă. trebuie să formeze un cerc. Rechinii atacă şi în apele cu adâncime foarte mică. înot sau pe plută a ori cărei ape. Nu te amăgi că crocodilii s-ar sp a dacă arunci cu pietre în ei. sau barcă. în gât. Ocoleşte pe departe astfel de locuri periculoase. ţine-i strâns fălcile . pericolul cel mai mare.lângă pă. dacă ştii să înoţi poţi încerca să scapi cu manevrele următoare: a) Stai cu f rechin şi înoată pe o parte. Dup asiguri că e mort.zac adeseori în apă nemişcaţi ca nişte buşteni. Nu face zgomot. Nu pescui lângă rechini. Dacă cineva e rănit. Pe unul mijlociu sau mic îl poţi prinde de sub cap cu un băţ având o furcă la capăt. împinge-1. dar nu sunt agili. fugi REPED E. Dacă totuşi unul s-a apropiat prea mult. baracude. sunt mari şanse să se pli ctisească şi să plece.7. împ 1 în ochi sau branhii. Tratamentul .

alimentate de la baterie sau de la soare. în interiorul încălţămintei. înfăşoară o pânză sau coajă de copac în jurul picioarelor şvi . Atenţie la trezire: miriapozii se ascund şi caută căldura în zonele ge itale ale corpului. Ziua. orice adăpost închis. Fereşte-te de insectele care dau buzna: agaţă hainele şi încălţămintea deasupra s i.a) Acoperă-ţi tot corpul cu haine. stai câtev inute nemişcat. la drum este foarte important să-ţi acoperi bin e picioarele şi extremităţile.etc. Ochii pot fi apăraţi cu ochelari (de ski. dintr-o cămaşă. indiferent de eforturile necesare sau chinuri le îndurate. .etanşează-le cât mai bine cu materialele pe care le găs de exemplu. Albinele. Evită contactul cu omizile păro ase: dacă ajung pe pielea ta.d. apoi îndepărtează-te cu mişcări lente (viespile atacă ţintele mobile). în colibă . Pentru a împiedica intrar ea insectelor în adăpost. Insectele parazite: dezbracă-te adesea şi controlează-te .rămân înfipte în piele resturi iritante de fire care îţi produc mâncărime. cu poalele băgate sub gulerul hainei .Locuri adăpostite. Oricând ai posib ilitatea. care e o linie dreaptă. viespile. şerpii. ca să te apere de lipitori. Dacă ai de-a face cu invazia sa u marşul unei armate de furnici. Există şi dispozitive cu ultrasunete contra ţânţarilor etc. Adăpos eşte-te cât mai repede într-o casă. îngroapă-le. alege un loc înălţat şi bătut de vânturi. Apoi fă vânt cu o haină sau o frunză mare pentru a scoate afară pe uşă fumul şi ectele. Amenajează pentru dura ului un mic acoperiş deasupra părţii superioare a corpului. moci . Nu te apropia de: . umede. Protejează în orice alt fel zonele care nu pot fi îmbrăcate: a) Mânjeşte-ţi cu n i faţa. da r fumul unui foc este şi mai bun. .Mlaştini.fugi (preferabil prin tufăriş)! Nu arunca nici un bagaj . extremităţile şi partea de sus a corpului etc. gândaci ş. Poţi găsi căpuşe. din pânză sau frunze.mai ales în zori şi la amurg.mai ales când mergi prin zone ierboase. Ele caută sarea şi se vor re pezi asupra oricărei zone de piele cu sudoare. frecţie contra ţânţarilor. mută-ţi tot bagajul (dar fă-o din timp!) în afara drumulu i lor. îmbracă două rânduri de haine. Nu arunca resturile de mâncare aiurea.a. astfel ca scorpionii. Bagă crăcii pantalonului în ciorapi. susţinute de un băţ. la o bucată din acest amestec fumigen şi du-1 î dul colibei. cu şireturi. Nu intra într-o apă. f) S-ar putea ca insectele să te ocolească dacă te ungi pe faţă şi pe mâini cu ule soare sau noroi. tăunii: dacă ai deranjat un cuib sau roi de albine ori v iespe (amplasat de obicei în copaci. li ori. Este foarte important să alegi un loc bun. coarde de viţă. la înălţimea de 3-10 m) şi eşti în apropiere.căci n-o să mai vrei să te înt rci după el. inclusiv mâinile. d) Dacă poţi. Atenţie: ţânţarii sunt atraşi de două ori mai mult de culoarea albastră decât d e culori. Fumul de ţigară alungă insectele dinăuntru. ferigi sau muşchi până ce fumegă zdravăn. Insectele atacă orice bucată de piele descoperită. îndepărtează-le prin ştergere în sensul lor de înaintare. Aprinde afară un foc puternic şi pune peste el frunz iş. accidentate. astfel încât să-ţi proteje ceafa. de motocicletă). b) încropeşte o pălărie cu boruri larg c) Improvizează o apărătoare sau o glugă în jurul capului. căci e insecte sunt pricepute: stau şi aşteaptă să scoţi capul afară! Furnicile: evită muşuroaiele otecile furnicilor. bălţi. Leagă capetele Cracilor de labe. Fumul alungă insectele.m. dacă i în sens invers . gâtul. Apără-ţi subţiorile şi pubisul împotriva insectelor înţepătoare atrase de are.Terenuri joase.din orice fel de ţesătură. vestă sau maiou pu prejurul şi deasupra capului. Dacă t că . Apară-ţi subţiorile şi zona dintre picioare de înţepăturile dureroase. potrivit pentru tabără. miriapode. sfo ră. Sau mai bine ia o bucată de pânză lată de vreo 50 cm şi lungă cât să-ţi înfăşori c c-o în fâşii verticale care să atârne de o margine sau de o bandă. r infecţie. alte insecte. cu pânza paraşutei sau cu haine. păianjenii să nu se strecoare în ele. Examinaţi-vă unul pe celălalt. g) Foloseşte mijloacele disponibile din tru sa de prim ajutor: unsoare contra muşcăturilor de insecte. Improvi zează o plasă de ţânţari în jurul patului . Bagă manşetele cămăşii sub mănuşi (eventual improvizează mănuşi din şoset zbrăca niciodată înainte de culcare. Fii atent când te caţeri pe copacii tropicali. c sau jambiere făcute dintr-o bucată de pânză înfăşurată în spirală urcătoare. Noaptea acoperă-te complet. Fii atent când îţi bag mâna într-un buzunar. căci furnicile care muşcă trăiesc la diverse înălţimi: la nivelul solului şi mai sus. un cort. Uită-te unde stai şi unde lci. de la glezne spr i (moletiere). pastil e contra malariei.

s-ar putea să li se rupă fălc sau cleştii şi să rămână în piele.4. este cea mai periculoasă. sau lovindu-le cu bobârnace.2. O altă spec oate mai vestită . * Păduchii se îngroapă sub unghiile de la picioare sau sub piele. Înainte d e a te încălţa şi îmbrăca . Curăţă apa Apa e vitală pentru buna funcţionare a minţii şi a corpului . Din ouă apar larve cu capul mai ma re decât coada. funcţionării şi metabolismului. pe timp de . Nu trage de ele dacă sunt deja înfipte în piele . Cum faci rost de apă? Ploaia. bobâmace. Dar. Apa de la suprafaţa solului. nu există tratament) şi meningoencefalita de primăvară (există un vacc preventiv). dar produc e dureri. dar nu doare. Căpuşele transmit div boli. Inevitabil însă.3.tarantula . transpiraţie şi respiraţie. Nu te încinge. Nu mânca 5. verifică hainele şi aşter nutul înainte de a le folosi. iar capul rămas produce infecţie . ori prin încălzire cu o ţigară aprinsă. dintre care mai grave sunt: borelioza (eritem. dar numai 3-5 zile făr n corpul omenesc este apă şi pentru buna lui funcţionare această cantitate trebuie să rămână stantă. Înţepătura lui este foarte dureroasă. Cazanul solar. orice om are nevoie zilnic de 2-3 1 de apă pe vreme rece şi cam de 4-5 1 pe vreme călduroasă. Plantele. * Strechea e un fel de muscă. Tr usa de desalinizare 5. Dacă noaptea simţi că se târăşte vreunul pe tine . Scorpionii mici au o otravă mai puternică decât cei mari. devine agitat şi se auto-înţeapă mortal. Noroiul. Dar dacă a capul înfipt sub piele.* Căpuşele pot fi îndepărtate prin periere. Ce să NU bei 5.mai ales un copil. excremente. Zăpada.iar de funcţionarea ambelor depinde viaţa ta. Păianjenii trebuie evitaţi: nu scotoci. transmit boli. Mai întâi fă-le să dea drumul la fălci prin aplicarea de tinctură de iod sau spirt medicin al. În mod obiectiv. ciupesc. datorită muşcăturii sau numai înţepăturii cu o otravă care atacă sistemul nervos. care depune ouă sub pielea omului. Într-un loc cu climă caldă. Fii precaut. produce vomă şi poate omorî un om . nu încape nici o tocmeală. nu pipăi cu mâna pe sub bolovan i. Verifică aşternutul îna .este relativ inofensivă dacă o comparăm cu „Văduva". înroşirea pielii pe o suprafaţă mar e în jurul muşcăturii. însă randamentul îi scade mult. buşteni sau în găuri. având ca sem distinctiv o clepsidră roşietică desenată pe burtă. Cum alungi setea? Înşeal-o: suge ceva. pentru a -şi depune ouăle. nu-i atinge cu mâna goală când lucrezi printre buşteni. la tropice există încă multe alte specii de insecte care de care mai agresive şi mai periculoase: se îngroapă în piele. Cum gospodăreşti apa? Rezerva existentă. Roua. Dacă torni câteva picături de lich ior pe un scorpion. Dar le poţi îndepărta presărând pe cool ori apropiind de ele o ţigară aprinsă. Gheaţa. Nu-i deranja. 5. Primul ajutor pentru muşcături. Ei pot fi îndepărtaţi cu un vârf de cuţit sterilizat (prin încălzire în fla terilizat. datorită organelor.5. o flacără. După aceea urmează moartea . nu trage de corp căci se rupe. Miriapodele: sunt animale de noapte. Sc larvele cu un ac şi dezinfectează locul înainte de a se infecta. în un container cu banane din import. Nu te agita. apoi ia-le şi extermină-le. Un om poate suporta aceasta pierdere cam 3-4 zile. bolovani sau prin nisip. un tăciune aprins. sulă sterilizată.1. În afară de paraziţii deja menţionaţi. De la această necesitate vitală nu se poate face rabat.căci apar infecţii grave. R ezerve noi 5. Glandele otrăvitoare sunt în coadă şi în labele mari cu cleşti trava lor atacă sistemul nervos. corpul pierde zi nic 1. ciorapii. Lipitorile pătrund prin orice haină. De obicei muşcătura de păianjen nu omoară. Ele se desprind singure după ce se sat ură de sânge. ştiinţific.scutură încălţămintea.vezi la # 19. Specia Văduva Neagră. O persoană adultă poate trăi 3 săptămâni fără hrană. Cei păroşi produc o iritaţie puternică a pielii.lasă-1 să tr u încerca să-l arunci. La extragerea larvei fii atent să nu i se rupă capul şi să rămână sub piele . chiar mortală. Dar păianjenii pot trăi în multe alte locuri: de exemplu. dacă pe vreme călduroasă nevo ia de apă este evidentă. care mănâncă din carnea ta înaintând spre interiorul corpului. producând o infecţie. SETEA 5. Adaptează îmbrăcăm ntea. Scorpion ii: stau în locuri întunecate. lovituri uşoare cu degetele. nu căuta. hainele. i . Alambicul improvizat. Apa subterană.5-2 1 de apă prin urină. stânci. ca să poată funcţiona eficient. Muşcătura lor e scârboasă. Stai la umbră. După care aplici tinctură de iod sau rivanol.

ochii holbaţi. însă numai la: răcorirea corpului încins. micşorează transpiraţia (redu activitatea din timpul zilei şi lucrează sau călător noaptea) . După o lipsă mai îndelungată de apă. . Se zice: a respira p e gură este ca şi cum ai băga mâncarea în nas. filtrată.va muri delirând. Şi la urma urmelor.conţine prea multe săruri. şi bea (poate chiar accidental). Nu fuma. lichid antigel din radiatorul maşinii sau apă de mare.Pe cât posibil nu bea decât apă fiar infectată. . au nevoie de multă apă. iorează. Setea de dinainte de a bea.NU apa. Do lţii au băut tot felul de lichide . 5. NU aştepta! 5 E SĂ NU BEI Omul lipsit de apă face orice ca să bea. sau mănâncă tia consumă apa din corp). Cum poţi reduce pierderile şi reţine apa p: . Apa de mare poa te fi folosită. Ele extrag apa d in organele vitale pentru a se digera. Sau ca să-ţi încălzeşti piele e ger. fie cu apa conţinută în hrană. Sucuri extrase din plante sa u animale: dacă sunt lăptoase. Foloseşte-o la îmbibarea unei cârp re să te ştergi pe corp pentru a te răcori pe vreme călduroasă. Respiră pe nas. Saramura îl răcoreşte. dar caută de la început o sursă de apă. .m. oricât de puţin alcool poate provoca şi acţiuni nechibzuite sau periculoase în situaţiile critice de supravieţuire. Şi din nou.NU se beau.şi be ou. la în ea câte puţin. . adâncimea ş. îl alină şi uşurarea pare că durează un timp. CUM ALUNGI SETEA? . cu gust de săpun .acum rău bolnav. sau din apropierea l or. creşte acum la dimensi uni de neînchipuit. nu pe gură. Suc de peşte: mu lte lichide extrase în acest fel sunt periculoase. poate nu va păţi nimic dacă bea apă sărată. Alcool . ambele otrăvitoare.deşi ispita va creşte şi tot creşte. sărate. pielea albastră. excepţiile (de exemp lu laptele nucii de cocos) sunt enumerate la #16. . inconştient . . Fă rost de apă proaspătă înainte de terminarea proviziilo r.înce arcă să bei mai ales seara. în aceleaşi zone se găsesc de obicei izvoare. te face să percepi greşit distanţa.Nu sta pe solul fierbinte sau pe su prafeţe încălzite.dar nu raţionaliza apa. nici un fel de băuturi alcoolice. . mai caută. . înălţimea. Chiar dacă a la îndemână lichide ce par bune de băut.Controlează şi raţionează transpiraţia . Când ai apă destulă.a. NU bea apă de mare . Toate pierderile trebuie înlocu ite fie cu apa băută.frig setea se ascunde: s-ar putea să-i simţi ghearele când e prea târziu. el poate ajunge să înghită chiar benzină. stăpâneşte-te şi nu te repezi să bei orice! Reguli ză: . Mai ales grăsimile se digeră greu. cea acoperită cu o pojghiţă uleioasă sau lăptoasă. vaselor cu o crustă de sare pe ele. Dar nu renunţa. Şi nechibzuitul . clătirea huselor.Evită încălzirea. fie ce-o fi . care se scurge la vale. Stai la umbră. bea mai multă decât simţi când n-ai.Nu bea apa cu miros sau gust rău. A din acumulatorii cu plumb conţine acid sau plumb. naufragiatul chinuit de sete începe să gândească tot felul de năzbâtii: poate că el este altfel decât ceilalţi oameni.Nu te epuiza. Îţi măreşte setea. La început i se pare că a câştigat. . recipienţilor. oricât era de mare. Pierderea prin respiraţie şi transpiraţie creşte direct proporţional cu intensitatea efortului şi cu tempe ratura ambiantă. În plus.Nu bea cu înghiţituri mari. limba umfl ată. până ce i se face din nou sete . Odihneşte-te. cea în care sunt cadavre. Voma şi diareea măresc şi ele pierderile. pâraie sau ochiuri cu apă curată. când se anunţă o ploaie şi vrei să aduni apă cu cât mai puţină sare în ea. Alcoolul red uce capacitatea de efort.şuvoiul de apă topită din zăpada sau gheaţa de pe munte. Dacă nu găseşti paravan sau un acoperiş.nu bea niciodată.. cu pulsul accelerat.Nu mânca. surd.Nu vorbi. Dar să nu bei niciodat are! Urină . Apa din topirea zăpezilor .şi au supravieţuit. comprese răcoritoare pentru ochii orbiţi de soare.2. conţine impurităţi ezultate din sfărmarea şi măcinarea pietrelor. improvizează tu unul. Păstrează şi economiseşte rezervele. Înnebunit de sete.d. Oricâte sfaturi sau ormaţii ar fi primit.

Dacă eşti silit să te depl zi. În bătaia soarelui poart ne albe. într-o barcă de salvare. organizaţi lucrul prin rotaţie. solului sau stâncii. fără să aştepţi apariţia senzaţiei de sete. o stâ nă de nisip. Nu risipi ap a din corp. la adunatul lemnelor.3. Acoperă-ţi picioarele şi capul (vezi la #10). Dar. dulciuri. Nu se recomandă să sugi zăpadă sau gheaţă (îţi măreşte setea şi î că totuşi eşti silit s-o faci. Ai p utea să te răcoreşti şi să te simţi bine doar dacă reuşeşti să pierzi repede transpiraţia. Odihneşte-te cât mai des.de exemplu: marşul. improvizează unul orice ai la tine: pânză. când e cald şi nu ai şi nu găseşti apă. Dacă pe vreme caniculară eşti foarte activ. ca într-un film dat cu încetinitorul te agita. respectiv prin îmbrăcarea. moale şi care nu absoarb e lichid. urină sau alcool. Folosirea raţională a apei presupune şi un a ent (pentru ca în timpul efortului să consumi o cantitate redusă de apă sau alte lichide ). de dezbrăcându-te. astfel ca unii să se odihnească în timp ce un număr minim de persoane îşi îndeplinesc norma.temperatura e cu câteva grade mai s căzută la 30 cm. pentru a controla ast fel evaporarea transpiraţiei. . Poate că nu va f comod. gâtul. Izolează-te de sol cu ori ce material găseşti.dacă raţia de apă este de doar 1 b) Proteine (ouă. Dormi poţi. noaptea poţi să parcurgi un număr dublu de kilometri faţă de timpul zilei.dar pe de altă parte usucă gura mai rău decât celelalte soluţii. o frunză sau gumă de mestecat. ci aşează-te pe ceva ridicat . apa poate fi consumată (în fun cţie de nevoie) fără restricţii. alege ceva mic. Pe timp călduros. Păstrează umezeala. atunci ţine apa topită în gură până se dezmorţeşte şi se încăl ra. la adusul gheţii şi zăpezii de topit pentru apă . dar şi respectarea unor reguli. la haină. de exemplu o cămaşă albă peste o haină neagră. mâinile cu o cârpă pa de mare. daptează îmbrăcămintea: pe vreme caniculară trebuie acoperit corpul. Foarte potrivită ar fi o pr ună. strângerea lor la loc .. folosind pentru construcţie fie principiu l rezemării (obţii un paravan). biscuiţi. deasupra nisipului cald. gândeşte-te mereu cum să păstrezi apa în corp. şi dacă n-o ai.lângă un automobil. Indiferent ce fa ci. Nu te a: când n-ai apă destulă. Sau o bucată de ceapă. plante. Dacă ţi-e frică să nu înghiţi obiectul p (pentru că ar fi prea tare ori prea mare). Încearcă şi o să vezi că merge. Deci. s tropeşte-ţi hainele cu apă de mare. foloseşte orice umbră găseşti . dar în felul acesta razele soarelui se reflectă şi nu mai evaporă sudoarea. peşte. De asemenea. încheierea. Mănâncă fructe. În acest caz micşorează gradul de tran spiraţie prin slăbirea hainelor strânse. Pe vreme rece eşti nevoit să munceşti mult: la construirea unui adăpost. deschise la culoare. În cazul unui grup de supravieţuitori. mişcă-te încet.Înşeal-o: suge ceva.dar chiar şi atunci încearcă să transpiri cât mai puţin (vezi şi #7). Pe vreme caldă orice adăpost t rebuie să aibă găuri sau deschideri prin care să poată circula aerul. Şederea la umbră rezolvă şi problema conservării sudorii şi potolirea acceselor e sete care se accentuează în timpul marşului. Încheie-ţi nasturii la guler. fără a exagera. CUM GOSPODĂREŞ A? Consumul raţional al apei înseamnă să bei câte puţin. Şi sub Suprafaţa solului este mai răcoare. munca. un copac. nu fugi. o pietricică. În loc să scoţi haine . Nu sări în mare (pericol de rechini. nu te c ulca direct pe sol. Ar fi mai bine să înghiţi şi puţină mâncare împreună cu apă proaspăt dezgheţată.mai pune pe tine. Nu mânca: a) Nimic . în mod sistematic. la manşete. noaptea . s-ar putea să nu te mai poţi urca în barcă din cauză că eşti prea slăbit sau obosit). Apa pierdută prin transpiraţie trebuie înl ită. dezbrăcarea gradată – la începerea mersului sau lucr lui. echipament. Pe vreme friguroasă sudoarea te poate îngheţa. când soarele te frige. nevoia de apă creşte în ritm ameţitor. Şi ţigările ajută . Dacă nu găseşti un adăpost. 5. scopul principal este să transpiri cât mai puţin. Pe o plută. o astfel de plăcere ar fi un lux mare. haine. fie al cortului (acoperiş). te doboară şi te înspăimântă. cum ar fi: după efort. Nu te încinge: pe vreme călduroasă răcoreşte-te umezind faţa. lapte.dacă dispui de maxim 5 1 de apă/zi -căci digestia p oteinelor necesită multă apă. în schimburi. ai nevoie de o cantitate de două ori mai mare de apă decât la umbră. la intervale regu ate.când te opreşti (vezi la #7). nu reci. brânză) .. Activitatea. nu te speria. O nucă. ca să pr l. mişcarea princi pală trebuie făcută la umbră. ţinând-o în corp sau măcar pe piele. Stai la umbr că este cald şi stai în bătaia soarelui. este preferabil să bei băuturi calde. dacă soarele dogoreşte.

Pentru a dizolva coaja de sare depusă pe husele şi pânzele bărcii. foarte bine. Dacă e timp.tot numai două zile rezişti. Majorita tea materialelor pot fi impermeabilizate prin frecarea lor cu o lumânare. frunze etc. Căci importantă este apa pe care o ai în tine. cu înghiţituri mici şi de-abia după câteva minut e a doua ş. zăpadă şi gheaţă topite. care să -un vas (fig 5. Culegerea apei de ploaie din copac Roua . clăteşte-le în m . Foloseşte scorb urile din copaci sau jgheaburile formate de stânci. Ploaia. Scurge roua în vase. prelată sau plastic. dintr-un râu sau o oază. Fi rul de apă de ploaie care se scurge pe trunchiul unui copac înclinat sau pe o ramură g roasă poate fi dirijat şi captat cu ajutorul unui soi de fitil lung. în zonele unde apa lipseşte sau e ste greu de procurat. Foloseşte or ice poate să împiedice scurgerea apei spre solul care e la fel de însetat ca şi tine. Ma reme sau mai târziu . Dar până la urmă .mult mai mult decât ai nev oie. suge roua cu bureţi sau cârpe. ia provizii de apă cât mai m ri posibile . sau bucăţi din carcasa autoturismului. Transportă apa în vase închise.fii atent la s e de schimbarea vremii.poate să cadă în can itate mare chiar în deşert. Sau. Sau cu hârtie uleiată. Apa poate fi procurată din: surse existente la su prafaţa pământului (râuri. dacă rămâi rară apă.tot două zile. Chiar dacă pe ele mai rămâne ceva. sau cutii de conserve. consumul ei trebuie să fie organizat. Cel mai bine este puţin şi des. Umple bine corpul cu apă. Construieşte (din timp) capcane de rouă: supr afeţe strălucitoare cum ar fi dosul foliei termoizo-latoare (care se aşterne pe pământ pen tru a dormi pe ea în excursie). S-ar putea depune şi pe pietrele s au plantele din apropiere. construieşte un mic baraj care să conducă şuvoiul de apă apărut spre o adâncitură din stâncă. bea mai mult decât ai nevoie. Nu este admisibil ca c ineva din grup să rămână pasiv.în special pe timpul efortului sau imediat după aceea. Scoală-te devreme şi verifică. va fi prea puţină ca să-ţi facă rău. Rezerva existentă . Nu-ţi fie te amă că bei prea mult. Bea oricând ţi-e sete. Aceeaşi treabă poţi s-o faci şi cu frunze mari de copaci. rezişti 6 zile dacă nu te mişti şi nu consumi energie. controlează-te. când apare apă mai multă u o ploaie) nu face excese: bea încet şi câte puţin. la +10°C poţi rezista cel mult 5 zile. Chiar şi cu unu au doi litri . CUM FACI ROST DE APĂ? Drumeţul rătăcit poate lupta cu setea sugând o f unză verde (deşi această acţiune nu-l ajută fiziologic .el trebuie să găsească apă. Fii pregătit pentru căderea ploii: curăţă vasele murdare.cu gândul că ele îţi vor ajunge să trăieşti 50 d ai apă deloc. Cu 2 litri.1. Când bei. pâraie. cu unt s au ceară. Dacă umbli în deşert.chiar când nu simţi setea. ori . Nu te prosti să împărţi singura cană de ap nibilă în 50 de porţii de câte o linguriţă . mai ales pe vreme rece . gura şi l înainte de a înghiţi. 5. la fel ca în situaţia temperaturil or ridicate.d. În condiţiile căl in deşert corpul elimină această cantitate în două ore numai prin sudoare.ori completezi necesarul de apă din corp. surse subterane (as cunse sub un strat subţire de pământ.când apa după care tânjeşte este disponibilă. este dăunător să-l chinuieşti . În timpul marşului bea des şi câte puţin. 5. Când temperatura este de +50°C. Ca să aduni apa de . rouă. După o perioadă cu apă puţină la dispoziţie. nu bea apă în prima zi (dacă it. Toţi trebuie să caute apă. în locuri aride. plante. trebuie s-o facă bună de băut. . heleştee. fructe. Rezerve noi. să aştepte. Dar apa trebuie raţionalizată pentru ca fiecare membru al grupului de supravieţuitori să capete o porţie corectă.chiar în dauna altor bagaje şi echipamente (vezi la #13).a. Corpul are oricum nevoie de apă şi. Faptul că te-ai umplut cu apă de la început o ie de mare folos mai târziu. în zone umede.4.nu te abţine!). De-abia cu 5 litri poţi să mai rezişti încă o zi în această căl ozitoare.bea oricând ţi-e sete. Când eşti uscat de sete şi dai de apă te repezi. bazine). vomă. mai pier zi apa şi prin urină. sapă o groapă în pământ şi c -o cu o foaie de pânză.întinde hainele. izvoare. Ş găsit-o. excremente. peşteri. sau capacul de la roata autoturismului.vezi mai înainte) sau controlându-şi tensitatea transpiraţiei (aceasta îl ajută). în deşert poţi trăi fără apă ce uă zile. nu uita să umezeşti buzele. înainte de a pleca mai departe.m. mai bea odată . Oricine poate înghiţi 2-3 litri de apă fără probleme. Înainte de a pleca la drum. Chiar şi cu jumătate de litru de apă . fântâni. Adună. alte surse (de exemplu sub nisipul din albia unor cursuri de apă în aparenţă secate. Când rezervele de apă sunt com tate de ploaie. ploaie etc). canaluri. grote).1). Dacă ide ea că faci economie de apă îţi măreşte optimismul. Bea suficientă apă. realizat dintro bucată de ţesătură (ruptă dintro haină) înnodată în jurul trunchiului sau ramurii. bea o cană încet. În plus.adio viaţă. diferite gropi săpat e pe loc.

T opeşte puţin şi vezi ce gust are. cât de sărată este. înfăşurându-le (direct pe copac. vitelor. de persoană! Zăpada poate fi topită şi lmă . orăcăitul b roaştelor. D ar nu consuma prea multă transpiraţie pentru această scormonire. Iar când termini de băut. nu-l bea (vezi #5. Culegerea apei de condensare de la plante Vieţuitoarele in dică apa: Mamiferele .7. Roua se poate aduna pe ele şi apoi s e scurge pe fundul gropii. Alege un fir. Zăpada . sau dă o gaură deasupra fiecărui nod.îmbibă o pânză.5). Judecă situaţia. duc spre apă. cercetează-le. 5. de o banchiză . în general. Zdrobeşte-le.şi pune în e.dar cu pericolul unor degeraturi. Caută o ază. Apoi reteaz-o jos şi adună într-un vas zeama ce se scurge din ea (nu băga capătul tulpi nii în gură ca să sugi din ea. După ce se îmbibă. Ca să topeşti zăpada. de la suprafaţa solului. chiar la altitudine mai mare. cărările făcute de animale sălbatice care. a sălciei. Dacă ai şi altă sursă. Din tija de bambus se poate face un vas foarte bun pentru apă.pe care o căptuşeşti cu o prelată.dacă provine din gheaţă veche. Trebuie făcută distincţia într veche din mare şi cea nouă. taie. Se va folosi numai cea veche. nu toată deodată. iar spărtura este unghiulară. scoşi din nisipul deşertului. 5. un şanţ etc.poate se scurge un lichid sau o zeamă mai vâscoasă. nu umple vasul sau cutia d e conserve de pe foc. Dar atenţ e: dacă lichidul obţinut este lăptos. vezi #16. cu o piatră . Când întâlneşti una sau mai te găuri în pământ. plantele căţărătoar . Gheaţa .se topeşte neeconomicos.2). Cu sau fără cuţit. Încearcă-le pe toate. o liană şi reteaz-o cât mai sus posibi l. bambusul galben şi crăpat a adunat în inte rior apă de ploaie. un loc în care să se adune apa: un colţ de sac lăsa mai jos. Apa din băltoacele de pe banchiză est e de obicei bună de băut . sau tăiate) cu un sac sau o pungă de plastic (fig. caprelor. Zăpada de la a cime este mai compactă şi se topeşte mai bine decât zăpada proaspătă. Ar fi şi mai bine dacă vasul ar ave de la început puţină apă pe fund. aşezate pe o cârpă neagră întinsă pe o stâncă. Balta de lângă mal conţine apă săra valuri. Apa se evaporă din frunze şi se condensează pe folie. apoi stoarce-o. a p lopului etc. acolo s-ar putea să fie un mic rezervor subteran. folosind bunul simţ. afânată de deasupra. Ele există (întinzându-se radial până la 15 m de tulpină) ebuie să fii sigur că le vei găsi. Existenţa unor plante nu înseamnă automat că pe acolo este apă la suprafaţă. Şi gustă apa. prezenţa stufului. sau bolovani curăţaţi. chiar dacă aparent este fixat într-un câmp. sau pe lângă copacii din deşert ca să cauţi la suprafaţă rădăcinile ce conţin apă.deoarece gheaţa de sub apă se topeşte mai repede decât cea de deasupra. stropi.păsări agitându-se în d Sau păsări rotindu-se deasupra a ceva. tulpina (ca o trestie groasă) de ba bus verde conţine adeseori un lichid potabil. a trestiei. De exemplu. Oricum. direcţia de zbor a păsărilor în timpul serii. Sursele de apă pot fi descoperite prin indicii cum ar fi: potecile oilor. Nu apa care provine din zăpada îmbibată cu apă de mare. oricât de uscat şi pergame ntos le-ar fi aspectul. nu o be -ţi consuma energia scotocind prin tufişurile. Despre extragerea laptelui din nuca de cocos.au nevoie de apă. lasă în vas puţină apă pentru ur pire. sunt foarte bune. pentru că este mai puţin sărată. Îndeasă mereu zăpada în vas şi agită vasul în cursul topirii. ascuţită. Ierbivorele nu stau departe de apă (trebuie să bea în zori şi .este o sursă bună de apă. Sau ia apa din frunze. dar nu este recomandabil să te apropii de el căci se poa te răsturna. stoarce cârpa înt mai bine topeşti zăpada când găteşti: cu acelaşi foc rezolvi toate treburile. Plant ele din familia cactusului sunt utile şi merită să fie adunate. Sau drumurile bătătorite. Iar necesarul este de 2-3 l/zi. Cea nouă are culoare gri lăptos. De obicei oazele sunt legate prin drumuri bătute de caravane. s-ar putea să faci o iritaţie la gură sau pe piele).şi se obţine puţină apă. nu are apă bună de băut.adeseori conţin apă. o basma sau un burete în noroi. cu mult combustibil . solul trebuie cercetat la 1-2 m de copac.Sapă o groapă pentru rouă . Gheaţa veche e albastră. nu irosi combustibilul ca să topeşti gheaţa. Pune câte puţină. Bucăţile de zăpadă pot fi la soare. De exemplu . Dacă auzi clipocind înăuntru. Şi viţele. Dacă însă este lăptoasă. Gheaţa ată dintr-un aisberg este bună. Aranjează o pantă.2. o tulpină groasă. Noroiul . se sparge şi a lţuri boante. prezenţa unor rţiuni cu iarbă deasă de culoare verde închis. pânză sau plastic . taie-le vârful şi stoarce-le. Mai caută şi alte semne. Plantele din junglă pot conţine apă proaspătă. Plantele .

Opreşte săpatul şi aşteaptă. odihnindu-se des. Insectele . În timpul sezonului ploios apar izvoare pe fundul unor văi seci sau pe pantele l aterale ale unor înălţimi învecinate. timp. dar uneori poate produce chiar mai mult de 0.5 km de stup sau de apă. Întrun loc neumbrit sapă o groapă tronconică având la partea de sus diametrul de aprox.nu sunt bune indicatoare de apă. pe s uprafaţa foliei se . şi suficient de adâncă ca să încapă în ea o găleată (sau orice alt vas cu gura mare).caută apa la baza pereţilor calcaroşi. mai ale s dacă şi solul este umed: a) Peşterile dintr-un ţinut calcaros (vezi la #14 şi #15). c) Văile pot avea izvoare. În terenurile stâncoase apa subterană poate fi găsită pe unde este calcar. Pune capacul la loc. unelte de săpat. sunt şanse să se u e cu apă. izvoarele. locul respectiv devine un izvor. 5.) nu stau departe de apă (beau în zori şi la apus). locurile umede.mai ales sub o faleză. Urmele animalelor converg spre apă. Alambicul solar Soarele va încinge foarte tare aerul şi pereţii gropii de sub plastic . unde sunt semne că uneori. Caută d e sus zonele cu vegetaţie mai abundentă sau mai verde. şi-o iau din corpul prăzii. terenurile argiloase oferă adeseori apă dacă sapi în ele .dacă ai o buca tă de aprox. dinspre fundul văii sau pe lângă ac esta. 5. Păsările . d) O înălţime of ntajul unui punct de observaţie bun. 1 m. deasupra urmei lăsate de nivelul maxim al mării. mai bine păstrează-ţi energia şi transpiraţia. Da . băută câte puţin. dacă nu sunt semne sau dovezi concrete că ar exis ta apă. Dar nu te omoară nici apa e. e grozav. cu apă scurgându-se pe pereţii laterali.. Alambicul improvizat . un puţ sau o baltă. Găleata sau vasul cole ctor va avea gura cam la 5 cm sub vârful conului (fig. Eventual sapă mai multe gropi . ca să-i reducă evaporarea.5 l/zi. Când zboară în linie dreaptă şi pe jos . După ce dai de apă. N-are rost să cauţi. băştinaşii . Meto da nu dă rezultate oricând. e) Albiile râurilor uscate pot avea apă în punctul ce l mai de jos al exteriorului oricărui cot. urmăreşte-le spre vale.albinele su nt foarte bune indicatoare. Majoritatea muştelor nu se depărtează mai mult de 90 m de o apă.se îndreap apă. În zonele cu lavă (tufuri) vulcanică. după o ploaie. f) Şisturile. În centrul foliei pune o piatră. vegetaţia prezentă pe un teren arid. Oamenii. Întind icul peste groapă şi fixează-i marginile cu pământ sau pietre (scoase din groapă). dar plan şi orizontal. 6. S-ar putea ca sursa de apă să fie acoperită cu cren gi sau pietre. Anumite forme de relief indică existenţa apei. lângă plantele sau copacii c u nevoie de multă apă. pe partea opu să mării.vegetariene (porumbel etc. h) Pe insulele uscate şi aride adeseori poţi găsi apă dacă sapi găuri în depresiunile aflate la circa 30 m depărtare de mal. 80 x 80 cm de folie din plastic. Dacă ştii să simţi şi să descoperi (cu pendulul sau nuiaua) apa ascunsă. nu ne dă mari speranţe de găsire a apei. poţi încerca să „mulgi" solul din deşert. în urma fluxului.urmele şi potecile lor duc spre un izvor. chiar dacă uneori solul la s prafaţă pare uscat. Nu săpa niciodată cu frenezie şi la întâmpla ită să sapi: într-un teren cu iarbă verde şi deasă.chiar şi în zona aflată deasupra urmei l de nivelul maxim al mării. pâraie sau băltoace care apa r în diverse locuri şi condiţii: de exemplu. care-i va da o formă de con cu vârful în jos. Apa subterană rezultă din ploi sau zăpezi care se infiltrează la mare adâncime în pământ. nu sunt bune indicatoare pentru apă. nu mai adânci groapa .3). Când aerul de sub plastic se saturează cu vapori de apă. Procurarea apei de la adâncime necesită: efort. Şi dacă sunt umede.s-ar putea să ajungi la apa sărată. groh otiş. Ele se depărtează la max. rocile sedimentare. De asemenea. între dune. băltoacele. din care se vede o suprafaţă mare de teren. g) în nisip pe plaja de la malul mării: încearcă în punctul cel mai de jos. de flux. de umezeală. Carnivorele nu au nevoie de apă. Pe de altă parte. pe falezele având aspectul unor ţ vi de orgă. Nu-ţi cheltui energia într-un loc cald şi arid.ceea ce va forţa evaporarea apei din pământ. Reptilele . Păsările de apă ş e de pradă nu beau des. La întoarcerea de la apă zboară din copac în copac.3.seara). pot avea apă terasele amplas ate deasupra albiei uscate. sub o pantă. de obicei şiroieşte apa. căutând fără succes apa care s-ar putea să f (sau nu) în subsol. b) Falezele . crăpătu ile din stânci. Furni cile depind de apă: o coloană de furnici care se caţără pe un copac probabil se îndreaptă spr un mic rezervor de apă. Apa adunată va fi mai bună spre suprafaţă şi mai sălcie şi bea apa de la suprafaţă cu o scoică mare (e bună şi la săpat). Sapa un şanţ sau o groapă la baza zonei cu plante verzi şi aşteaptă. acolo unde valea traversează o fâşie de lavă sau o adâncitură într-un teren nisipos.

5. ca să-ţi permiţi riscul de a face ca ei. Nu ai decât să sugi. Se păstrează dezumflat. Atenţie: unele locuri. vars-o sau vântur-o d intr-o cană în alta. Există diverse metod e de purificare a apei: a) Filtrează toată apa printr-o ţesătură sau batistă împăturită .vezi la #2. viruşi etc). sau pe lângă o stână. Trusa de des nizare . 6. Dacă ai şi un furtun.cu sau fără voia t a (de exemplu te-ai adăpostit în cazul pericolului unei explozii atomice) . Dezinfectează şi margine vasului. Chiar apa (aparent) foarte curată poate fi contaminată. îl umfli până ia forma de sferă. amplasamente. Ea f uncţionează şi ca o capcană: broaştele. nisip. dar vezi ca suprafaţa foliei să rămână curată. şerpii. e) Gustul apei poate fi îmbunătăţit adăugându-i puţină sare. leagă-le bine şi pune-le pe mare pentru a obţine cât mai multă apă de băut. Totul este să ai răbdare. iar urmările prea grave. chimicale (metale grele.d. iar folia este rece. Vei putea suge apa cu ţeava. apa din băltoacă prin gaura curată. căci folia este mai rece decât aerul de sub ea. Vasul pentru fiert poate fi confecţionat dintr-o trestie de bambus. CURĂŢĂ APA Orice apă găseşti trebuie s-o consideri po pă se pot găsi: impurităţi solide (anorganice. Lasă să stea aşa cam 1. poţi să-i înfigi un capăt în găleată. halog eni). bagă-ţi degetul în ureche. Dacă sunt disponibile mai multe astfel de mingi. căci s rde o cantitate de apă. scurgând peste ea şi clătind-o cu puţină apă tratată.poţi găsi bălt oace cu apă. fără a mai demonta p l. coajă de copac (salcie) . sau vânturând-o dintr-un vas î Sau. rugină. dizenterie. să nu atingă pereţii gropii. c . pericolul irii cu holeră. şi mai aşteaptă un timp. o cutie de conserve. alt filtru improvizat: bagă într-o pungă de plastic. Picăturile cad în vas. Adaugă-i un vârf de sare. plus câte 1 minut pentru fiecare 300 m înălţime faţă e nivelul mării).este un echipament aflat în dotar ea bărcilor de salvare care serveşte la fabricarea apei de băut. nisip. Din când în când verifică plasticul. Ceara va rupe tensiunea superficială a stratului cu plumb. febră tifoida. c) Toarnă în vas puţină tinctură de iod în soluţie 10% (5 picături la un litru de 10 picături .condensează picături. Un loc bun poate da 1 l/zi timp de lună. sunt mai producti ve decât altele. respectând instrucţiunile de pe cutia lor . d. straturi succesive (grosime de circa 3 cm) de pietriş (jos). ca o minge. organisme vii (bacterii. Sau permanganat de potasiu . cutie din hârtie. foarte otrăvitor. După filtrare apa trebuie dezinfec tată cu una dintre metodele b . Când produ pe să scadă pregăteşte-te să muţi alambicul în altă parte. praf. Dar jumătatea de litru de apă pe zi se obţine chiar şi în locurile proaste. când vremea este sen ină. Instalaţia colectează şi apa de ploaie. dar 2-3 bucăţi te pot ajuta să scapi. Cazanul solar. Iar pârâul ispititor de la munte poate a trecut deja printr-un sat. Păstreaz-o ca rezervă dacă ai cazane s olare în funcţiune sau dacă plouă. d) Foloseşte tablete pentru tratarea apei (având ca substanţe active clor. Apa fiind distilată are un gust stătut. sau peste un animal mort. DAR ele au la suprafaţă un strat din praf de plumb. Filtrarea nu dezinfectează! b) Fierbe-o bine cel puţin un minut (mai bine 10 minute.a.m. Freacă faţa de jos a foliei cu nisip şi picăturile de apă formate vor curge m i uşor pe ea. 5. apoi înfige dege băltoacă. argint). cărbune pisat. Distilarea apei de mare se face cu ajutorul căldurii de la soare. O singură i stalaţie nu produce apă suficientă pentru supravieţuirea unei persoane pe vreme canicula ră. IN APA . în mod asemănător cu funcţionarea alambicului -d escrisă mai sus. apărută acolo unde a fost degetul.2 ore.dacă apa este tulbure). apoi las-o să-şi depună toate suspensiile. căci solul este cald.ca uspensiile de rocă. Nici să nu atingă vasul sau găleata. Pentr u a face rost de apă curată. o ţeava sa stie.poate exista în dotarea bărcii de salvare.v ezi la #16. alte animale mici care se strecoară înăuntru i pot scăpa şi îţi completează hrana. se poate vedea condensarea picăturilor. un ciorap (curat). Dacă plasticul este transpare nt. O gaură făcută în sol deasupra unui strat de stâncă seacă repede. Deşi unii supra vieţuitori au băut cele mai jegoase lichide fără să le cureţe şi nu au păţit nimic. chist hidatic ş. Cân d ai nevoie de el. iod. un caz mai special: dacă ai nimerit într-o (veche) mină de plumb . De la robinet curge apă poluată. este prea ma re. mânjeşte-1 cu ceară. Sau. organice). Instalaţia funcţionează şi noaptea. enterită.4.

care ştie să înoate. Înainte de a ajunge în apă 6. sufocându-se. 6. Pentru a putea face faţă acestor situaţii învaţă să înoţi şi să salvezi o persoană de la în profesor competent. Obiecte care cad. Cu trunchiul vertical şi faţa în sus: ţine capul dat pe spate şi faţa deasupra apei. Hainele pe care le-ai dezbrăcat . . nu te zbate. Mai braţele în apă .Când gura îţi iese deasupra apei. . Cârcelul. Poţi alege una dintre următoarele poziţii: 1.1. Apoi expiră (cam 70% din volumul de aer din plămâni) după care. Barca d e salvare se răstoarnă. . el se scufundă trăgând la fund şi pe cel care î a să-l salveze: căci omul speriat de moarte. Pericole într-un râu Prag urile sau cascada. pijamaua. Dacă NU ştii să înoţi 6. Nu încerca să înoţi. rochia.8.trage în piept o gură zdravănă de aer (vezi şi # 15. cutii goale etc. .Scoate şi aruncă hainele: strâmt e.4.înaint a intra în apă . . Apa din subteran 6. . Cum foloseşti flotoarele 6. sau răsucit de un vârtej. Ce să mai zicem despre un ne-înotător: scos din mediul lui obişnuit şi băgat în apă. în mijlocul al unui lac întins sau al unui fluviu. Totuşi. Dar rămâi îmbrăcat cu cămaşa. ai încre dere în el.Aşteaptă să fii rid icat la suprafaţă de principiul lui Arhimede (cel cu plutirea corpurilor în apă).2). Luntrea se răstoarnă.Ocheşte şi agaţă-te ice obiect din jurul tău care pluteşte pe apă.trebuie să le ei cu tine (în braţe) ca să improvizezi cu ele perne de aer. . Vei reuşi să pluteşti numai dacă eşti c nu te sperii. Valorifică orice obiect care poate pluti: scândură. Crengile atârnate deasupra unui cur ent iute 6.9. Apa foarte rece. Automobilul se scufundă în apă 6. fă ce fac o sticlă goală: NU te agita. nu te zvârcoli. să înaintezi. Barca năvăleşte peste ti ne. Stâncile din mijlocul albiei. bolborosind. grele.de exem plu un impermeabil . din lână. Avionul coboară pe apă. scoate mai întâi gura afară din apă. . are o forţă uimitoare . Valurile mari. DACĂ NU ŞTII SĂ ÎNOŢI Poţi încerca să să respiri satisfăcător câtva timp . . pantalonii.2.nu le ridica în sus.7. Înotul pentru supravieţuire 6. Nu există altă soluţie. Traversarea unui râu prin vad Oricât de bine antrenat ar fi un înotător.Când te scufunzi rânge bine din dinţi şi nu respira. oricine trebuie. ÎNAINTE DE A AJUNGE ÎN ai ai timp: .5. Chiar dacă nu ştie să înoate. Nu uita că găleţile. Pericole la ţărm şi pe mare C e trage spre larg. Ţine-ţi respiraţia cât poţi de mult. Respiră cât mai rar -umple e aerul în piept cât poţi de mult (ca o sticlă goală).6. Gâfâind. apăsând în jos cu palmele imediat sub supr apei. chiar şi cel fără o pregătire bună n-ar t să piardă orice speranţă. Bagă î are şi sub haine oricât de multe obiecte care plutesc: sticle goale din plastic. aşa cum se arată mai jos .Scoate cizmele.vezi la # 6. sau scuturat de marea dezlănţuită. ghetele sau pantofii.3. cum e cel care se îneacă. Umflarea hainelor. roată de rezervă. Iar când un obişnuit.nu lupta. bluza. ca meră auto. Salvarea dintr-un naufragiu Nava se scufundă. şi poate să facă ce în apă şi să încerce să scape cu viaţa.Nu te lăsa cuprins de frică. .2. scaun de automobil. Cân i să respiri.7. 6. el se poate totuşi îneca dacă e izbit de valul un ei revărsări de ape. şansele să iasă viu la mal sunt foarte mici.până când se apropie o barcă.1. dar nu are antrenament. Malul cu faleză 6.6.10. ajunge fără voie în apă. expiră şi inspiră. cizmele sau vasele întoarse cu fundul în sus. deasupra apei. pl utesc şi ele.Stai liniştit.Apucă orice vestă sau colac de salvare. min gi. moare mai mult de frică. Cum salvezi pe cineva de la înec 6. un salvator etc: . Ieşirea din apă pe stânci. Cum umfli haine le? Cum te dezbraci în apă. Încercarea moarte n-are.

banchiză. ia c orice obiect plutitor pe care-l întâlneşti pe drum şi pe care-l poţi remorca: butoi. Când apare un cârcel: a) în laba piciorului .3.fără pauză. bate apa sau înoată încet. frigul te asfixiază. Adăposteşte-te imediat în haine uscate. Tăvăleşte-te în zăpadă . S-ar putea să constaţi că fundul e la o adâncime mult mai mică decât credeai. Dar. Fă pluta pe spate consumând cât mai puţină en ergie. Ideea este să ieşi din calea lui.aceasta a şi te usucă. Pierzi controlul asupra muşchilor. îndreptându-te pieziş spre mal. barcă. Încearcă să atragi atenţia celor de pe mal sau din barcă. încearcă să economiseşti energia şi căldura. Cârcelul: Accesele de durere anunţă dinainte apariţia cârcelului. căci te va ajuta să supravieţuieşti. ci altul la o oarecare distanţă de primul. Concluzia: învaţă cât mai repede să înoţi. ridică faţa deasupra apei şi împinge în jos cu mâinile şi picioarele. lasă corpul să coboare şi faţa să intre în apă. Nu-ţi risipi forţele. cu bucăţi de gheaţă. După un timp repetă ş.d. încearcă să întinzi pulpa trăgând vârful labei spre genunchi şi împingând călcâiul psă . Determină în ce direcţie te trage curentul. Cu trunchiul înclinat şi faţa în jos: a din spate a capului e deasupra apei. dacă nu se poate agă ceva care pluteşte.a. Nu încerca să ieşi la mal prin locul în care t în apă. fără pauză între ele iraţie ţine aerul în piept. Nu sc oate hainele. 6. Ca să respiri.ai foarte puţin timp la dispoziţie.2. fie lipsa de calci u sau săruri din corp.lângă genun i ţinuţi cu amândouă mâinile. Re ele când vrei să respiri din nou (vezi fig. într-o poziţie stabilă. să vâsleşti cu braţele.îndreaptă g enunchiul. astfel încât nu te răstorni. ca să economiseşti forţele pentru revenirea la mal. Pentru respiraţie.m. capul este sub apă . 2. Ieşi din apă cât mai repede. Dar dacă fost prins într-o astfel de capcană. Când apare un astfel de avertis-ment. .apucă degetele de la picior şi încearcă le apropii de fluierul piciorului. Niciodată nu înota împotriva curentului. ca să verifici adâncimea apei. viguros spre ceva care te-ar putea scoate din apă: s cară. amorţeşt După 15-20 minute de şedere în apa cu gheaţă mori. Înoată în stilul care-ţi convine şi când oboseşti. ta . nu?! Sunt însă mari şanse ca o persoană care nu ştie să înoate şi nu a exersat niciodată e măcar „pluta". pl veşte în jur. şi strigând (vezi la # 3). degetele nu mai au forţă să apuce. chiar după ce curentul te-a dus la o distanţă ma re de mal. foloseşte sprijinul plutitor pe care obiectul res pectiv ţi-l oferă. NU contează vârsta.m. durata depinde de rezistenţa organismului şi de temperatura apei. În continuare ţine-ţi respiraţia şi stai liniştit câtva timp. stai liniştit. până ajungi într-o zonă mai sigură. Cu trunchiul orizontal. restu ri de la naufragiu etc.îndoaie genunchiul şi întinde coapsa. şocul termic te doboară. Nu te lăsa atras să prinzi o minge. dar nu chiar atât încâ produs de frig să te ameţească. Nu lupta pieptiş contra curentului. te omoară! Când int i în ea îţi taie răsuflarea. să se sperie foarte tare când ajunge accidental în apă. Agaţă-te de rămăşiţele plutitoare ale naufragiului. înoată repede. 3. Înoată perpendicular pe direcţia cure ntului. Practic .! Pentru cei care ştiu să înoate: 6. Mai întâi expiră. După un timp respiră din nou ş. ci îndreaptă-te în diagonală faţă upă ce lămureşti încotro şi cât de iute te duce. un vârtej etc: îndepărtează-te de pericol înotând repede. Dar REZISTĂ! Acţion ează. costumul de baie. îţi ta ate puterile. PERICOLE LA ŢĂRM ŞI PE MARE Curentul te trage spre l arg: nu te speria şi nu te zbate. stai în continu umai pe ea. Totul este să nu te sperii . judecata se tulbură. sexul. agitând chiloţii. o jucărie plutitoare sau o saltea pneumatică l uată şi dusă de curent spre larg: mai bine pierzi o minge decât să-ţi pierzi viaţa. b) în pulpă . Dacă eşti pe o saltea pneumatică. faţa în jo s şi genunchii ghemuiţi la piept: spatele stă afară din apă. maieul. odihneşte-te cât de des. Când apa e rece. Scufundă-te cal. opreşte-te şi întinde imediat membrul sau muşchiul respectiv. NU te speria. scoate faţa din apă. Cât timp mai poţi. Cauza este fie oboseala.). Apoi bagă capul în apă. Fă pluta. expiră inspiră. dispare. În apa foarte rece. După ce durerea slăbeşte.s lu. făcând mişcări ente (în afara cazului în care vezi că în apropiere pluteşte ceva pe care să te urci). NU spre locul de unde ai plecat. funie. cu picioarele în jos.d. apoi inspiră repede. inspiră viguros. ridică-ţi capul. dă laba piciorului peste cap. Dacă salteaua este îngustă. masează muşchiul până c dur se topeşte. Obiecte care cad.a.

încearcă să te adânceşti: ridică braţele cu palmele în sus. Îşi pot schimba caracterul în câteva cli înotătorul neexperimentat care credea că locul este puţin adânc şi fără pericole poate fi ur t ameţit. pe plajele publice se foloseşte un sistem de avertizare pentr u semnalizare. Apropie-te înotând încet. Păstrează-ţi forţele ca să te agăţi de stâ . Mai bine scaldă-te în zona de plajă permisă. încearcă să alungi flăcările de lângă cap sau n aruncarea apei etc). Fă pluta sau calcă apa până când soseşte Salvamarul sau alt înotăto un colac de salvare. Valurile mari (brizanţii): nu te pripi (mai ales la începutul concediului) să te repezi în apă. Îndreaptă corpul. mici.scufundă-te prin el.pentru a nu fi tras de curent spre larg. steguleţe distanţate = na dintre ele este permisă intrarea în apă (fiind patrulată de bărcile Salvamarului). Înoată încet sub apă folosind stilul b un amestec de mişcări . marcată cu guleţe. În cazul petrolului aprins pe suprafaţa apei înoată bras contra vântului. Apoi scufundă-te cât mai adânc. Dar iată câteva reguli generale pentru deplasarea eficientă sub apă: .După o împingere cu picioa rele. Baia. După ce valul s-a retras (până la valul următor). sau ameţit. când e xistă pericolul unor obiecte sau obstacole de care să te loveşti (fundul apei. oamenii. de exemplu: steguleţe încrucişate = nu intraţi în apă.cu braţele ca în stilul bras şi cu picioarele forfecând ca în stilul craul. în mare.9. După ce ajungi sub apă. Brizanţii sunt violenţi şi periculoşi. Verticalizează labele. înotul în zona brizanţil or izolaţi poate fi mortală. cu picioarele în jos . Împinge tare cu picioarele în jos şi ieşi mult afar in apă. Evită locurile în care ap sparge de mal explodând. spre uscat. poate chiar sute de metri. apleacă-te şi înoată orizontal. Cum? a) Vertical. b) Vertical. Un înotător tr urent e silit să parcurgă o distanţă mare. înoată spre mal în valea dintre două valuri. Ridică un braţ afară din apă ca să semnalizezi că eşti die. b) Ridică-te şi „încalecă" pe creasta unui val mai m hiar în momentul când începe să se răstoarne şi să se spargă . sigură. atunci fereşte capul. po lângă coapse până deasupra capului -ca şi cum ai ridica apa.Barca sau vaporul năvăleşte peste tine Scufundă-te. pentru a nu fi tras sau doborât de cu rentul invers.bras . lovit şi epuizat. Iar dacă ai fost aspirat de curentul apei ce se retrage şi dus spre larg: 1. .Fă mişcări exag rat de ample. ieşi la suprafaţă şi continuă să înoţi spre mal. După ce ajungi la adâncimea maxi necesară sau posibilă. Ieşirea din apă pe un mal stâncos: îndreaptă-te spre zona în care apa se ridică liniştită.vezi la #6. Pent ru a afla semnificaţia semnelor-citeşte panourile cu anunţuri sau întreabă administraţia pla jei. până scapă din curentul de retragere a valurilor şi poate reveni la mal (dar la un kilometru şi chiar mai mu lt de locul în care a intrat în apă). Adeseori copiii cad victime valurilor mari. Când se apropie un nou val. Înoată în diagonală faţă de direcţia în care te trage. înainte de a verifica dacă este SIGURĂ. Nu încerca nic iodată să te împotriveşti loviturilor unor valuri puternice sau antrenării tale întrun curen t rapid. După trecerea valului. fugi cât poţi de repede spre mal.sau pe o parte: a) înoată paralel cu malul. scufu ndă-te şi agaţă-te cu degetele de nisip sau de fund. Când ai f ost prins de valuri lângă mal şi lovit. stai liniştit şi înainte de a face următoarea mişcare de braţe. lipeşte picioarele. „Calcă" apa. care se îndreaptă spre ţărm. 2. Salvar ei persoane prinsă de valuri . 2. Păstrează-ţi calmul. epave etc). lângă un debarcader sau pe o plajă. Din poziţia orizontală a corpului cu faţa în jo . Înfige degetele în nisip . fâsâind printre stânci. picioarele înce să se mişte numai după ce au ajuns sub apă. cu capul în jos. indiferent de tehnica şi de stilul folosit. Încearcă să pluteşti. Nu lupta contra lui. apleacă-te cu trunchiul vertical şi înoată spre adâncime cu braţele (bras). alunecă un timp cu braţ pe lângă corp. c) în caz rilor mari. Multe acc dente se petrec în zona valurilor mari care se sparg la ţărm. stanei. Dacă însă nu vine nici un ajutor: Mai întâi: nu te speria! Înoată econom cos . singu a şansă de salvare este să procedezi astfel: 1. folosind prima variantă. Notă: ambele metode sunt la fel de bune. În unele locuri. Pentru a supravieţui în valurile mari este nevoie de o anumită tehnică. până ajungi în zona valurilor nor male. 3. Dezumflă vesta de salvare. să călăreşti pe deasupr or care vin.

Dacă tu eşti acela: . iarba de mare liniştesc apa.8 şi 4. b) Nu există altă soluţie şi singura salvare este să traversezi zona înotâ sub apă. curele sau cămăşi legate. Şi mai bună ar fi o frânghie sau coardă adevărată. 6. Străduieşte-te să aj adâncă.4. Lungimea trebuie să f e suficientă ca să acopere distanţa.rămâi în ea. De e xemplu: . cel ce asigură nu trebuie să fie şi el smuls. el îşi trece funia peste spate şi începe s-o tragă. Ajută barca să scape şi să înainteze. Crengile atârnate nui curent iute: nu te duce spre ele. spumoasă (culoare care arată prezenţa stâncilor sub apă). Dacă eşti într-o barcă. ba chiar să-l poată trage şi salva pe asigurat. Pipăie drumul. bine convenite. Dacă poţi. având funia legată de talie (cu o sfoară). te-ar ridica şi lipi de tavanul coborât. eve ntual improvizată din curele. scufundă-te spre fund .pregătit să se întoarcă înapoi dacă n trece. 6. o persoană solidă şi bine ancorată de stâncă va e eptat şi controlat funia. Dacă ieşi la suprafaţă prea repede.apoi îndepărtează-te pe sub apă de zona agitată (fig. o pivniţă sau un pasaj inundat tavanul coboară şi atinge apa . cravate sau haine înnodate. la vale ai bună metodă pentru a stabili traseul cu adâncime maximă. Dacă barca este târâtă cu latul spre crengile copacului. ghetele sau sandalele (pentru aterizare). Asigurarea de pe mal a celui care înoată se face la fel ca la căţărare (vez a #14). pe o plută sau într-un avi şi vrei să debarci sau să înoţi spre mal.1). ul că eşti în apă. de la o stâncă la alta.Aeriseşte. improvizează o funie din prosoape. APA DIN SUBTERAN (vezi #3.pentru ca tălpile să intre primele în contact cu stânca şi să amorti zeze şocul. Bucata de funie dintre asigurat şi asigurător trebuie să stea mereu întinsă uşor. sunt produse de obicei de curentul rapid care loveşt e apa adâncă şi liniştită .înainte de scufundare respiră adânc (de mai multe ori). rămas în spate. trăgând de ramuri. Stai vertical în apă. să coleşti. astfel ca forţa curentului să lovească în fundul ei rotund şi nu în partea ei de sus. ce apar la capătul zonei în V. sau s-ar agăţa şi te-ar bloca acolo. Dacă n-ai reuşit la prima încercare. iar pe partea cealaltă este sp aţiu liber şi aer.Caută să ajungi la stâncă după coama unui val mai mare. din zona gurii V-ului sau în apa liniştită aflată după stânci. fără praguri. Valurile de forma brazdelor de fân cos t. Înotul peste prag şi pe sub val Stâncile din mijlocul albiei: dacă eşti într-o barcă . . ci mai mult târăşte-t e printre ele. Nu înota pe deasupra lor. PERICOLE ÎNTR-UN RÂU Pragurile sau cascada: când apa în care înoţi trece pe un prag. Traseul bun va fi de obicei printre zonele de apă „albă". într-un tunel. Primul pleacă cel mai bun înotător din grup . Păstrează pe tine n strat de îmbrăcăminte şi mai ales pantofii. Dar asta o faci numai dacă: a) Eşti sigur că lungimea de parcurs pe sub apă este limitată şi se datorează unei coborâri locale a tavanului. vârtejul născut l erea apei după prag sau baraj te va prinde şi te va scutura ca pe o minge. iar pentru salvare eşti silit să înoţi înaintând in fluxul care creşte. Cel mai bun înotător al grupului pleacă primul.acolo unde curentul este liniştit . apleacă-te şi înclină barca vale. înoată cu mâinile şi aşteaptă următoarea cio petă. apucând şi trăgând de fire.1. Vesta de salvare este cel mai bun ajutor pentru acostarea sau aterizarea pe stânci (vezi şi # 9. cu faţa spre ma cu genunchii la piept . Plantele. ţinând-o bine întinsă. Trebuie păstrat neîncetat contactul cu cel plecat. 6. Malul cu faleză: dacă nimereşti pe un ţărm format din stânci înalt rupte fără acces sau terase la nivelul apei. Înoată sau vâsleşte cât poţi de tare ca să le eviţi. înoată în acelaş sens şi împreună cu curentul. prin orice limbă de apă lin vea forma unui V cu vârful spre vale).5.scu fundă-te. semnalizându-se cu ajutorul unei funii. 6. fără praguri.3). pentru asigurarea ur ui înotător. dezumflă sau scoate orice haină care datorită aerul ui ar putea pluti. înţelese şi exersate înainte de plecare. îndreaptă-te spre stâncile sau insuliţele din mare.deci traversează-le înotând hotărât şi viguros. este să priveşti al râului de pe o înălţime sau de pe vârful unei stânci. Dacă înotătorul este luat de un val. La celălalt capăt. După ce înotătorul înaintaş ajunge sau pe o insuliţă.5) Când. Semnalizarea se face prin smucituri uşoare şi distincte. se ancorează bine acolo. Cu picioarele bine sprijinite şi încordate. nu-ţi scoate pantofii şi păstrează cel puţin un st haine.

nu o arunca. CUM UMFLU HAINE LE? Hainele dezbrăcate pot fi umflate cu aer ca să te ajute la plutire. apoi: a) Scoate cămaşa ca pe o haină. Păstrează-ţi forţele şi odihneşte-te des.tu doar ţine gura şi nasul deasupra.). Dar ajutorul unei perne de aer sau al unui plut itor improvizat din haine umflate cu aer e oricând binevenit. dar niciodată direct contra fluxului. rochiile. ar face bine să încerce să umfle mantaua. La fel şi pălăria. Sau. Chiar şi cei care nu ştiu să înoate. Trei smucituri = dă d rumul la (ceva) funie. . Patru smucituri = am ajuns. c) O altă variantă de scoatere a cămăşii ar fi s-o tragi în jos. Dacă însă vreuna din haine poate f osită ca plutitor. NU ceda deloc. Nu te extenua înotând continuu. Dar. ci ţineo aproape. adică nu o ridica peste c p. Dacă vesta e de tipul care se umflă cu două cartuşe d e bioxid de carbon (ca de sifon). Închiderea se poate face prin strâ ea chiar a bucăţii respective de haină. a curentului sau a vântului: înaintea ză în diagonală contra lui. b) Rupe. Dacă nu ai alte preferinţe. Conti nuă. Scapă şi de încălţăminte.7. cămăşile de noapte. să pregăteşti din timp (şi să exersezi acasă. adică să te ţină la suprafaţă (principiul lui A ) . ţinute cu mâna cu fundul în sus. d) împinge cât mai jos pantalonii.2. pe o parte. inspiră adânc. 6. colac sau vestă de salvare. ciorapii. ÎNOTUL PENTRU SUPRAVIEŢUIRE Se foloseşte un stil care economiseşte forţele: bras. lângă manşetă şi încheie şliţul. De exemplu. descarcă la început un singur cartuş. trebuie să înoţi într-un mod adecvat . se golesc rapid de aerul care trece prin ţesătură. Dacă apa este agitată. b) Trebuie să fie manipulate cu gri jă: dacă sunt îndesate prea mult în apă. folosind o mişcare unduită u ambele picioare. Înoată încet şi regulat.2). la un alon: înnoadă crăcii jos. Hainele ideale pentr u improvizarea flotoarelor sunt: cămăşile. umflând pungi de plastic etc). Când sunt ude. devin flotoare. bumbac sau plastic. Înotul în marea agitată Sau. Aceste pluti toare improvizate: a) Trebuie să aibă fundul în sus. de exemplu. Dar n u te dezbrăca de tot: hainele ajută la păstrarea căldurii corpului. se po t folosi pe rând aceste tehnici. pe spate. Trebuie să scoţi numai h ainele care pot fi transformate în flotoare. Rezistă. Pregătirea: înnoadă. jart ierele. iar cu mâinile vâsleşte uşor la suprafaţa apei. Dacă sunt valuri. Două smucituri = trage de funie. peste p cioare -dar atenţie să n-o scapi la fund. bluza et c. despică de sus pâ u o cămaşă dacă e croită astfel încât să nu se deschidă complet sau dacă nasturii sunt alunec de deschis sub apă.oricând ai faţa degajată din (fig. In apa sărată se poate plu ti ore în şir chiar fără vestă de salvare. sau imediat sub ea. cureaua. mişcă picioarele ca în s ilul bras. c a să le poţi umfla.2.O singură smucitură = totul e OK. poate că stilul cel mai potrivit este pe o parte (se respiră mai uşor). ca la înotul în stil fluture.cel mai bine ar fi să exersezi. 6. fă pauze. ca pernă pneumatică. făcând-o să plutească ajutorul aerului reţinut în cutele ei. dar sunt siliţi de împrejurări să sară în apă fără a avea la n ajutor. Cum te dezbraci în apă: scapă de hainele grele. respiră adânc . Ca să scoţi o haină. bluzele. pe care o poartă ca s-o transforme în flotor. cu miş puternice. Umflarea hainelor. 6. dar nu uita că cizmele pline er.6. Dar las-o pe ea să facă mai multă treabă. desfă fermoarele. din ţesătură rară. 6. Da apa este agitată fă pluta cu faţa în jos (vezi #6. înc heie sau închide haina scoasă. pijamalele ţesute din in. ceea ce te va stânjeni la înot. din cauza pericolului că ţi se va înfăşură şi agăţa peste faţă. sau cele cu găuri mari. în orice ordine convenabilă. sau legând-o cu cravata. Două cartuşe deoda tă vor umfla vesta foarte mult. O vestă de sa lvare prelungeşte durata de plutire. nastur ii şi copcile. Fă pluta pe spate ori de câte ori se poate. astfel încât să aibă o singură gaură liberă. aceste ţesături reţin bine aerul. calc pa. strâmte. apoi inspiră adânc şi bagă capul la fund când scoţi complet picioarele din ei.

a. Apoi scufundă-i gura sub apă şi ţine-o bine (fig. Apucă gulerul cu o mână şi poalele cu cealaltă. pe cei speriaţi să şi-o pună şi ei. Ţine-o apoi agăţată cu mâinile. Even tual leagă-i de corp. apoi. şef de grup.d. sau strânge-o î re. aru să prindă aer.fig.4. astfel ca poalele să reţină un volum de aer.bagă aer sub apă şi lasă-1 să scape din palmă sub haină. sprijină băr fundul V-ului. ţine-i la subţioară cu braţul băgat printre crăcii verticali. fo-loseşte braţele ca să umfli ltă haină.dintr-o parte în alta . Îna e de a sări. Sau. Plutitor din pantaloni sau o rochie umflată 6. Iar sângele rece poate fi păstrat chiar şi în cele mai îngrozitoare situ aţii (vezi la #4). Haina se umflă ca un balon.S pieptul între craci şi înoată bras ori vâsleşte cu mâinile şi împinge cu picioarele.de zbrac-o. SALVAREA DINTR-UN NAUFRAGIU Totul depinde de păstrarea calmulu i (vezi la #2. . f pe spate ţinând pantalonii umflaţi între picioare. ţine-i cu mâinile agăţate de brăcinar pe care îl strangulezi cu cureaua. Alte ex emple: • fustă . impermeabil . 6. reînc aintezi.3.4. pe care o ţii în jos şi sub suprafaţa a c) Cu palma făcută căuş . • cămaşa . 6. când oboseşti o umfli din nou ş.Sau. Plutitor di ntr-o cămaşă Nava se scufundă: respectă instrucţiunile de salvare date de echipajul vasului.Umflarea se face cu o mişcare rapidă a hainei prin aer: deschizătura. cum se încheie capsele lor. ci chiar să le luaţi în serios) trebuie să memoraţi: unde sunt ţinute ves e de salvare.peste cap.Sau.ţine-i umflaţi cu crăcii în sus (ca pe o crăcăna de praştie). eventual o strângi şi o răsuceşti ca să se închidă. Vorbeşte-le şi calmează-i pe oamen ructajul şi exerciţiile preventive de salvare care se fac de obicei cu pasagerii sun t foarte utile.ca şi cum ai vrea să prinzi cu ea fluturi. nodul la cravată. înotând repede . poate v silit să sari: îndepărtează-te imediat de vas. Înnoadă-i gâtul şi mânecile.5). C merizarea forţată este iminentă. pantofii cu tocuri înalte. sau gura merge m ai întâi prin aer şi ajunge sub suprafaţa apei. a) Deschide gura hainei şi c-o prin aer. Cu ocazia acestor instructaje (la care vă recomandăm insistent nu nu mai să participaţi. Avionul coboară pe apă. pregăteşte-te: desfă-ţi gulerul la cămaşă. Îmbracă vesta şi ajută-i pe c ei tineri sau bătrâni. ochelarii. drumul de parcurs. . apoi sari pe lângă ele Odată ajuns în apă.). D e la locul de adunare indicat de responsabilul grupului tău. proteza dentară. De exemplu.înnoadă-i mânecile. Cum foloseşti flotoarele: pot fi mai multe feluri de utilizare a unei haine umflate cu aer.ca să nu te tragă vârtejul c re când nava se duce la fund şi ca să nu-ţi cadă în cap alte persoane care sar în apă după ti ar. Ţine bine gura h ainei sub apă.m. câte şuierături ale sirenei vaporului.păstreaz-o îmbrăcată şi fă pluta pe spate. umflă haina cu aer ca să te susţină în perioada de odihnă. cum se leagă şireturile. eventual. leag-o de talie şi remorcheaz-o. • manta. . În continuare. . reprezintă anunţ l unei catastrofe. fii mereu atent să descoperi resturile plutitoare. trage-1 sp apoi aruncă-1 prin aer ca şi când ai vrea să-ţi acoperi genunchii. Umfl-o. fie vertical din spate . 6. 6. şi îndoită în jos ca să strângă brăcinarul. obiectele ascuţite sau fragile. iar oamenii sar în apă ţipând de frică. Căpitanul va împărţi pasagerii în grupuri şi va fi numai câte un responsabil. Fii gata pentru ciocnire (vezi şi #11. în timp ce cu celălalt braţ înoţi sau vâsleşti. strânge-i repede marginile . adună cât mai multe obiecte sau resturi pentru a înjgheba cu ele o plută (vezi la #13). te caţări şi eşti tras într-o barcă de salvare. fie cu o mişcare orizontală ca la coasă . • rochie .5). Dacă apare o învălmăşeală.procedează la fel ca şi cu cămaşa: va rezulta o pernă mai mare. Ridică tivul din faţă. unde este locul de adunare pentru grupa de pasageri din care faci parte. Trage în jos tivul sub apă eventual strânge1 sau îndoaie-1. sau câte semnale de clopot. şi înainte şi după ce sari în apă. cân d te opreşti din înot.ca şi cum ai umfla un balon.8.3. • pantalonii . aruncă în apă obiectele plutitoare de care ai făcut rost. când e nevoie mai completează aerul : b) Bagă capul sub apă şi suflă aer în gaura hainei. marcaje le şi semnele de recunoaştere până la locul de adunare (de exemplu săgeţi roşii pictate pe pa doseală).în jos . d u gura direct în gaura hainei .şi obţii o pernă de aer cu două baloane alungite mânecile) .

fricii. Când ajungi afară din avion. căci zgomotul produs de gaz l a declanşarea cartuşului ar putea să-l sperie. un om din apă se agaţă de o margine. Aprinde toate luminile . În acest caz aruncă sfoara peste fundul bărcii.dacă valurile sau curentul vă duc spre un pericol şi m ai mare: stânci. nu încăleca pe ea. Eşti mult mai vizibil împreună cu ea. încercând să dirijezi barca în aşa fel încât să nu se l . Dacă nu . la poziţia optimă pentru a suporta ciocnir a şi stai aşa până ce avionul se opreşte. Luntrea se răstoa rnă: rămâi lângă ea. o plută. Răsturnarea unei bărci pneumatice Urcarea în barcă se face alunecând cu burta peste capătul sau bordul mai gros. dacă vesta se umflă cu cartuşe de CO2 . parchează vehiculul paralel cu malul. Semnele care existenţa unui pericol mai la vale: bubuit ca de tunet. O astfel de sfoară de redresare se po ate improviza din curele. Dacă te răstorni şi eşt prins într-o zonă de praguri sau într-un curent violent: a) Agaţă-te de capătul din amonte al luntrei şi înoată în josul râului. Da că nu poţi . Automobilul se scufundă în apă.e în ordine. . Vor fi mai multe zguduituri. respectiv pe cele salvate (vezi şi # 13). o coardă specială.5. Dacă barca este mare. Cel mai adesea maşina se scufundă rapid acest timp nu se poate face nimic. 2.5). Dar nu o umfla în interiorul avionulu i. recife. apoi se ază şi cere ajutor. îmbracă vesta de salvare. Aşa că aşteaptă să se oprească (pe fundul apei) şi pe urm cât mai multe dintre următoarele acţiuni: 1. surprizei).pune frâna de mână şi schimbătorul de viteze în poziţia de mers înapoi. va transmite semnale radio pentru a cere ajutoare. 4. cravate sau funie. Dar îndepărtează-te de ea la timp . apoi înoată în jurul bărcii până de cealalt . agaţă-te de ea pur şi simplu. Trage-o sau împinge-o la mal. tot el verifică dacă toat e bărcile de salvare conţin provizii şi truse de prim ajutor . Ades ori fundul are pe centru un mâner de care poţi trage ca să răstorni barca. datorită şocului. Ridică geamurile . Unele bărci pne umatice au o sfoară. Căpitanul sau locţiitorul va repartiza pasa gerilor şi membrilor echipajului locurile din bărcile de salvare. chiar dacă în acest timp curentul te duce la vale. Iar uşi e nu pot fi deschise cât timp cabina nu se umple aproape complet cu apă . Este extrem de greu să te salvezi când apa năvăleşte pe ferestre.ca semnal SOS de catastrofă. apucă de capătul sforii. iar maşina pluteşte cu roţil e în jos. căci volumul ei mărit te va încurca la mişcări. Autovehiculul va pluti mai mult timp dacă g urile sunt închise. 5. Barca de salvare se răstoar nă: rămâi lângă barca (pneumatică). Nu încerca să de schizi uşile. coboară geamul şi strecoară-te iute afară. şosea.stai în apă. o barcă pne matică răsturnată .umfl-o înainte de a îmbrăca copilul. o linie argintie de-a curmezişul râului (arată coama unui prag).Când echipajul dă comanda. Plutele şi bărcile de salvare cu fundul plat pot fi redresate uşor dacă acţionezi calm: te urci pe fundul bărcii şi te întinzi spre bordul opus. Dacă poţi să acţionezi înainte ca apa să ajungă la nivelul ferestrei (c ea ce e greu de crezut. Agaţă-te. dig. picături de apă care plutesc în aer. ază vâsla. 3. acolo o goleşti de apă şi o redresezi. după ce orientezi barca astfel încât să te u u vântul în spate. atârnă-te .cu pasageri cu tot . părăseşte-o din timp şi înoată repede spre mal. apuci de funia (care merge împrejurul bărcii sau pe marginea ei) şi trăgând de ea te scufunzi din nou în apă peste bordul pe care te-ai căţărat. va lua conducerea bărcilor. Notă: întotdeauna opreşte. Dacă ştii să redresezi o barcă de salvare.din cauza presiunii exterioare. În felul acesta barca se răstoarnă cu fundul în jos.deşi în timpul acesta apa năv e pe ele. Apoi: a) Dezleagă centura de siguranţă. unor praguri sau stânci spre care se îndreaptă lunt rea fără a mai putea fi oprită. 6. b) Sau: înoată direct.o s-o găsească altcineva.iar la nevoie redistrib uie rezervele existente. Aşteaptă ca apa să umple cabina. nu numai una îngrozit oare. legată cu un capăt de bord şi celălalt lăsat să atârn . umflă vesta de salvare. chei. pod. Dacă poţi. nu încerca să o redresezi în apă. Nu te urca. 6. Legarea i de siguranţă măreşte şansele de salvare în apă. Nu te preocupa de vâslă . Dacă mai la vale apare pericolul unui vârtej. Este mult mai vizibilă şi pluteşte mult mai bine decât un om. iar ceilalţi se caţără în barcă peste bordul Dacă eşti singur. perpendicular că re mal. b) Procedează conform indicaţiilor echipajul ui. propteşte picioarele pe marginea bărcii şi trage de sfoară: barca se ridică şi apoi cade în poziţia normală (fig. Înoată spre unul etele bărcii. În cazul copiilor. te caţări pe la coada bărcii. Ţine mâna pe clanţa uşii.după ce a căzut de pe mal.

cauciuc de rezervă (susţine chiar 8 persoane!). În timp ce aştepţi ridicarea nivelului apei în maşină (ceea ce nu durează încearcă să te lămureşti asupra poziţiei maşinii. Dacă nu reuşiţi. multă îndemânare sau pri cepere la înot şi cunoştinţe temeinice de tehnica salvării. Până ajungi aproape de el. ai înţeles riscurile explicate mai sus . deschide uşa. Dacă uşa nu se deschide. Uită-te şi caută repede ceva primprejur. După ce nivelul apei aj e la bărbie. încearcă altă uşă sau coboară geamul şi strecoară-te afară prin fereastră. o prăjină. poţi încerca i victima apucând-o în apă. pe care o folosesc inconştient ca să se agaţe de orice .atunci scoţi numai hainele grele sau strâmte. Înoată economicos. Apropie-te cu unul din capete. ieşi din maşi ată spre suprafaţă. atunci poţi plonja şi cu capul înainte.9. atunci veţi ieşi toţi pe aceeaşi uşă. culcă-te cu faţa în jos pe mal şi întinde-i mâna.şi totuşi te hotărăşti să intri în apă pentru a salva un om car e îneacă. strigă-i să se agăţe de el şi apoi t e-1 spre mal. exceptând cazul în care vict ima e la mică distanţă . preferabil plutitor. pasagerii trebuie să deschidă uşile şi să iasă toţi odată. sau aruncă-i funia c. Băţul tre buie să fie suficient de lung pentru ca cel care se îneacă să NU poată pune mâna pe salvator . Această rezervă de aer t e va ajuta şi în cazul în care trebuie să forţezi ca să deschizi uşa. Stai departe de victimă. 6. o nie sau vreun obiect plutitor pe care să-l apuce şi apoi să se salveze singur: minge.de care el poate să se apuce şi cu care să-l tragi. remorchează victima la mal prin intermediul obiectu lui. Ate nţie: NU te apropia de victimă cu latul bărcii. suflă puţin aer şi urmăreşte bulele de aer. căci. . Dacă ştii precis că apa e adâncă ş . dar nepricepuţi îşi pierd viaţa prin înec. Dacă ap bure şi nu mai ştii încotro este suprafaţa. Multe lucruri plutesc. Apropie-te vâslind: într-o barcă. pe un ponton mic . mai bine foloseşte metoda de salvare cu ajutorul unui băţ sau a unui obiect (vez i mai sus) solid. Dezbracăte de majoritatea hainelor. Faptul că ve de apropiindu-se o barcă îi dă victimei curajul necesar să lupte ca să nu se scufunde. în continuare se va ridica mult mai lent. S-ar putea ca traseul în linie dr eaptă să nu fie cel mai rapid.Trage. fără a o lăsa să te apuce cu mâna. în jos ( vezi la #15).Aruncă-i ceva: un băţ.e mai bine să NU te bagi. cum se va deschide uşa. Dacă eşti înotător bun şi instruit. căci s-ar putea să se agăţe cu disperare de b rd şi să răstoarne barca. picioare şi formaţi un lanţ . pentru că în loc de o sigură victimă aproap e sigur veţi fi două. ajungi la el mai repede mergând decât înotând. Dacă eşti un înotător bun dar neinstruit asupra tehnicii de salvare. împingând cu picioarele. cum vei ieşi. păr. oferindu-i numai capătul crengii.7). scândură. prăjina pe care i-o duci poate să te ajute la înaintarea pri n apă (vezi #13. cutie. pe o plută. la totuşi cu tine şi o prăjină.şi astfel devin o ameninţare serioasă pentru salvator. nu te forţa să ajungi la victimă. un obiect plutitor pe care să-l oferi victimei. Pentru as ul de altul de mâini. ia-te le. înco e suprafaţa apei. să se demobilizeze. E a le sporeşte mult forţa. Iar dacă nu te pricepi să salvezi pe cineva de la înec . Contează mult iuţeala ntervenţiei. pe care victima să-l apuce de un capăt. un scaun din lemn. Apucă-1 de mână şi fă-1 şi pe el să ţi-o a ceva mai departe decât o lungime de braţ. Sări în apă cu picioarele înainte. fără a o atinge. întinde-i un băţ. Nu încerca să-l sui în barca. FRICA este cea mai mare problemă a oamenilor aflaţi la ananghie. roată auto. Atenţie: la victimă trebuie să ajungi având încă mu rgie. . Când nivelul apei îţi ajunge la bărbie: ia o gură mare de aer. scaun de automobil.victima poate fi ajutată chiar de cineva care nu ştie să înoate: . atunci renunţă la luptă ş ce la fund.dacă găs i. În felul acesta poţi ajunge mai repede la o victimă aflată departe de mal. o scândură sau o crea rice găseşti . dacă victima nu te mai ved e şi crede că ai părăsit-o.astfel încât să nu se închidă ocheze pe cineva înăuntru.chiar dacă eşti neinstruit: Mergi pe fundul apei: când adâncimea e mică. bucată de gard. CUM SALVEZI PE CINEVA DE LA ÎNEC În fiecare an o mulţime d e indivizi curajoşi. al băţului sau prăjinei şi stri gându-i acesteia să-l apuce. poate să se sperie. Salvarea de pe mal . haine. Când trebuie deschise mai multe uşi (adică 2. Dar nu te duce să cauţi prea departe. încercând să salveze pe altci Pentru a salva pe cineva de la înec ai nevoie de o gândire rapidă. 3 sau 4).6. Întinde-i prăjina. Ridică-ţi capul în punga de aer de deasupra apei. Dar iată şi alte moduri în care poţi lvarea victimei din apă .Apucă-1: dacă victima este aproape de mal.

întărirea focului. în unel e ierni sunt geruri straşnice cu pericole asemănătoare celor pe care le înfruntă explorato rii polari. alpiniştii la 7 . să te îmboldească să acţionezi pentru a te încălzi. apoi să intri în apă şi puci victima. Cu ce aprinzi focul: Cu c hibrituri. căci adeseori frigul atacă pe ascuns. picheri. dar elibereaz e scurt şi hotărât dacă te apucă ea. îngheţ. reducerea pierderii de căldură din corp şi împiedicarea frigului exterior să a ungă la corp. s-ar putea să găseşti e fund o coamă. Îmbracă-te cât mai gros Foloseşte mai bine ceea ce ai. O so bă Frigul poate ucide oriunde. iar mama sau salvatorul nu găseşte nici un obiect cu care să-l agaţe sau pe care să i-1 arunce ori copilul e prea mic.2.5. Stai la oarecare distanţă şi caută o ocazie bună s-o apuci.vezi la #4.a. pietoni obişnuiţi. În general.3. chiar moarte. Combustibilul. Să nu uităm însă că în viaţa normală frigul aduce şi unele fo e organismul. un sugar.a. când soseşte dusă de curent. soldaţi. în apă. atunci: a) O mamă care nu ştie să înoate va intra în apă şi va face pluta pe o parte.m. Frigul puternic poate omorî prun cul din leagăn. Adăposteşte-te 7. Fă un foc Amorsele pentru aprinder ea focului. p dai seama despre ce e vorba când începi să tremuri sau îţi clănţănesc dinţii. TRAVERSAREA UNUI RÂU PRIN VAD Vezi# 13.1. izolaţie. Cum poţi scăpa într-o l de situaţie? Foarte importantă este sesizarea şi înţelegerea pericolului în care te afli. Cum se face asta? 7. ca să scap geraturi.3. Acest semnal d corp trebuie să te trezească. Dacă victima are nevoie de respiraţie artificială. FRIGUL 7. poţi respira în apa agitată. Prin frecarea lemnelor . b) Dacă mama ştie să înoate . chiar fără pregătire sau cunoştinţe speciale de luptă cu frigul.4. slăbeşte microbii. 7. Cu cremenea şi amnarul.7. fa e protejată.d. de guler sau de păr şi ţine-o . Lupta cu frigul constă în creşterea intensităţii activităţi utoîncălzire). întinzând spre copil braţele şi picio . fă ceva să te încălzeşti: mişcă-te . Dacă fundul apei e nisipos. Cu bricheta. MIŞCATE ÎN CONTINUU Pe vreme geroasă NU sta până începi te zgâlţâi de frig (deşi tremuratul este normal şi inerent).m.d.atâta timp cât nu eşti împiedicat. Nu e nevoie să-i ridici faţa deasupra apei când îl remorchezi.1. Nu tran pira. Cu o lentilă. Ai grijă de echipament 7. Numai un salvator experimentat. cu braţul întins. Alt stil recomandabil este pe spate. căldură. pentru a scurta distanţa de parcurs î ot. Dar dacă eşti atent. Cum te eliberezi dintrcare . adultul nimerit accidental într-o cameră frigorifică. cu faţa copilului ţinută dea apei. e bine să alergi pe mal spre vale. Vreascurile. Cu arma de foc. o ridicătură pe care să mergi prin apă.În cazul unui curs de apă. Cum aprinzi focul. Chiar în ţara noastră. Apucă victima pe la spate. cu un braţ care trage (de prăjină) şi al tul care vâsleşte. Cu acumulatorul. insidios: mai întâi amorţeşte sau adoarme vigilenţa sim ilor. un râu. astronauţii. bine antrenat poate să se descurce la mică : distanţă. Un îno tător experimentat ştie sau îşi dă seama ce tehnică de remorcare a victimei ar fi mai conven abilă. poţi să i-o faci imedia ce-l scoţi din zona valurilor mari (vezi la #19). Vetre pentru foc 7.10. cu o victimă înnebunită de frica morţii. 6. Viscolul poate ucide sau mutila orice om aflat pe teren desco perit: poştaşi. liniori. turişti. înotul pe o parte este suficient de rapid şi economicos pe distanţe mar i.8000 m înălţime. susţinând copilul pe antebraţe şi piept. bătrânul dintr-un dorm itor neîncălzit ş. Salvarea unui prunc: când un copi l mic cade în apă. Nu mai aştepta . Dar fii foarte atent când te apropii de victimă şi ia toate măsurile ca să nu te poată e a atinge sau agăţa. Mişcă-te în continuu 7.îl va apuca pe copil de cap cu câte o mână de fiecare parte a i şi va înota pe spate. Protecţia împotriva frigului î amnă: adăpost. păstrează alimentele ş. nu numai la Pol sau în Siberia. iar tehnica e simplă: poţi schimba înclinarea sau braţele.

când frigul este mare. păr de animal între haine. Termo izolaţia creşte prin înmulţirea numărului de straturi de îmbrăcăminte.două minute. Capul. până nu se topeşte acest strat gheaţă. Încheie to de la haine. O pungă mare sau un de hârtie tras pe cap. bate-te cu mâinile şi cu pumnii pe corp. În acest caz rostogoleşte-te până ajungi la zăpada „uscată" (af poi ridicăte şi scutură-te de zăpadă. Strâmbă-te . Munceşte. Strâmbă-te (fig.ridică-le în sus şi ţine-le aş nu . Când stai un timp mai lung în umezeală rig. g enunchii şi gleznele sunt extremităţi care pot pierde căldura din corp. Lasă şireturile largi. Cât timp mergi şi în ghete e numai ap heaţă!). dezdoaie. de îngheţ (vezi #6. nu folosi această reţetă. pentru buna adaptare a corpului la situaţie trebuie asigurat contactul gâtului cu aerul exterior. aşternuturilor.Te aşeza direct pe zăpadă.Atinge cu pielea neprotejată. când eşti pe o plută . După ce te-ai încălzit. de buze. .2.1. pe palme. Fii atent ca îmbrăcămintea de orice fel u fie prea strânsă pe corp. fără oprire. 7. Prea mulţi ciorapi îndesaţi în ghetele . caută să-ţi fie totuşi picioarele cât mai uscate.). Iată şi o metodă radicală pentru impermeabilizarea încălţămi ie pe rând fiecare gheată în apa îngheţată. . Strânge şi desfă pumnii. cu două găuri pentru ochi. deşi are numai 6-7% din suprafaţa totală). Usucă ciorapii şi încălţămintea în fie .m. huse de la scaune.devenite astf el strâmte . ÎMBRACĂ-TE CÎT MAI GROS Recupere epavă prosoape. în ciorapi. nu e pericol să degeri. Căzătura sau scufundarea în apă amestecată cu gheaţă şi zăpadă este un perico nent. pe ger puternic.e bun orice fel de înveliş. Foloseşte mai bine ceea ce ai: acoperă-ţi corpul c ai multe straturi de îmbrăcăminte şi caută să reţii cât mai mult aer lângă corp. degetele. înfăşoarăe exemplu genunchii. stivuite sub sau peste corp. de exemplu o husă de protecţie a cri cului auto ş. Îndoaie labele picioarelor. în ghete nu mai pătrunde altă apă.1) Acoperă-ţi faţa cu mâinile. aprinzi focul sau îngrijeşti un bolnav. Trage-te de urechi.3. încheieturile mâinilor.d. şoldurile. 7. Ziarele înfă corpului. Roteşte umerii. mişcă-te cu vioiciune până ajungi la adăpost. O circulaţie slabă a sângelui = degerătură. Lipiţi-vă unii de alţii. Confecţionează nişte opinci. Dacă încălţămintea s-a rupt sau nu ai ciorapi uscaţi de schimb pentru noapte. la căldură.deci.Freca pielea dintr-un loc dureros (îngheţat). pături. În gât sunt senzorii pentru temperatura exterioară. improvizează eva -vezi #13. muş hârtie.ca să nu-ţi îngheţe faţa Lărgeşte hainele prea strânse pe corp. Sau loveşte-te.Băg a în buzunar mănuşile pline de zăpadă. Iar după aceea . Tropăie. piept s u spate. Dar nu bloca circulaţia sângelui când legi învelişul.căci ele măresc mult pe olul de îngheţ. 7. dacă stai pe ei când sapi.2. Dar în felul acesta le va scădea capacitatea de termoizolaţie . perdele. . .locul cel mai expus al corpului . Hidroizolaţia creşte dacă freci hainele cu gră e animală. Bagă iarbă uscată. În continuare. cu seu.a. Acoperă-le. Roteşte gleznele.fi nt în continuare. . saci -căci orice fel de ţesătură sau ma terial poate fi folosit la confecţionarea hainelor.mereu. Verifi că des dacă apare vreo amorţeală în picioare sau labe. mâini. mişcă degetele de la mâini şi de la picioare. Ţipă.Stropi sau umezi pielea c u produse petroliere.dau rezultate mai rele decât fără nici un ciorap. iarna fereşte parbrizul de îngheţ). Atenţie la vânt şi la ploaie . Repetă tot aşa e tot şi umezeala a fost absorbită de zăpada uscată. Dacă te d r degetele de la picioare . Pentru a opri pierderea de căldură prin pielea capului . Dacă ai apă în bocanci şi afară este foarte fri nu te descălţa. devine o cagulă care păstrează căldura nec sară supravieţuirii. picioare sau gât. menţine-te în această stare mu zic). Din nou tăvă-leşte-te în zăpadă uscată. Îndoaie.de exemplu. până ce la exterior se formează un strat subţire acest timp mişcă degetele şi arcuieşte laba). un obiect d in metal. (Capul pierde ca m 30% din căldura corpului. sunt un excelent izolator termic. ci mergi aşa până ajungi la un adăpost. adăpostului. (învelişul din ziare păstrează mâncarea caldă. de nas. Buna circulaţie a sâng i mai ales la picioare este vitală. Bagă mâinile sub haine (în pantal sau la subţiori). Dar NU: . Suflă în pumni. căci necazurile nu s-au sfârşit încă.

Iar o haină uscată. haine. Când te opreşti din activitate. îmbrăcat invers .exceptând caz care e viscol şi sapi cu frenezie să faci un adăpost. trage pest pi pungi de plastic. dar s igur şi eficient -afară de cazul când sapi contra-cronometru pentru a construi un adăpos t. a îngheţului. ba chiar şi altele dacă ţi-e frig. cu o centură strânsă pe talie sau cap şi vei avea o fustă sau o glugă.nu căldura. Lasă hainele exterioare afară din adăpost pentru că înăuntru gheaţa de pe el se topeşte şi hainele se vor uda. Când lucrezi. Dacă poţ scutură hainele sau bate-le cu un băţ. iar restul hainelor lasă-le deas upra. pot îngheţa).nu contează cum: capsează sfâşieturile. de exemplu: aşternut. dacă îl foloseşti ca brâu.5). coase împreună ici. Hainele curate asi gură cea mai bună izolare termică.ADĂPOSTEŞTE-TE Când ţi te frig. chiar îngheţată.cu un ac şi aţă improvizată (pentru sugestii vezi la # 12. Fă rost de el . Slăbeşte cureaua şi şireturile. Poate că manevrele acestea ţi se par un deranj inutil. nu sta pe loc. În felul acesta hainele nu te mai încurcă la mişcări. Dă jos stratul superior de haine. proaspăt ucis. Leagă fâşii lungi de frunze sau fibre. la cabană agaţă hain us . Câteodată e sufi cient doar să deschizi gulerul. întinde-le afară. bagă sub el ce şi cât încape. nici o bucată de îmbrăcăminte nu trebuie aruncată ori desconsiderată. la căldură. Supraveghează-ţi ritmul de lucru. obială. ele vor îngheţa şi te vor proteja ca o armură (etanşe). pcticeşte găurile .Când te odihneşti. Repară hainele rupte . sau cât mai puţin (sudoarea şi um ezeala distrug izolaţia termică a hainelor. crăcii pantalonului pot fi le aţi cu sfoară la glezne. După fiecare repriză de lucru de 30 minute fă o pauză de 5 minute. În cazul unui ger năpraznic. dar ele sunt absolut necesare pentru mărirea randamentului organismului şi e vitarea degeraturilor. iarbă uscată.sub centură. pe urmă şterge. Munceşte încet. Înnădeşte. mănuş pot deveni ciorapi. pe burtă şi bagă mâna sau piciorul cât mai adânc în el. semnalizare. un fes mare devine costumaş de copil. ca să le cureţi de zăpadă. Schimbă destinaţia diverselor obiecte: un şal decorativ devine un articol utilitar. Leag-o la talie sau coase-i marginile. Îmbrăcămintea murdară. puloverul băgat sub cămaşă reţine mai bine căldura. O pelerină poate fi improvizată dintr-o foaie sau un sac de plastic ori din bu căţi mari de coajă de mesteacăn.acolo unde se adună aerul cald. se scorojesc. 7. . trebuie să găseşti cât mai repede un adăpost! înainte de a căuta.3. coase nasturi i. . Lasă transpi raţia să condenseze şi apoi să îngheţe. dosul pielii nu reţine zăpa da. Dacă afară este foarte focul nu mai poate usca bine -deci nu ţine hainele prea aproape de flacără. În adăpost. Aşeaz-o cu talpa în sus. Ciorapii pot fi mănuşi.oferă o bună protecţie contra vântului rece din faţă. să descoperi capul şi să desfaci manşetele cămăşii. încâlcită lasă căldura să re spre corp.fie că e unul cu pereţi de piatră sau un simplu sac de plastic. la muncă. pune-le deasupra pe cele su bţiri: maioul şi chiloţii. un taior decoltat. Oricând i poate găsi o utilizare. cele mai bune şi călduroase mănuşi sau ciorapi sunt interio rul unui animal mic sau mare. chiar şi următorul strat. Ai grijă de echipame nt: îmbrăcămintea trebuie ferită şi îngrijită. pune-ţi la loc toate hainele pe care le-a i scos. Păstrează . Da brâul nu e suficient de larg. Spintecă-1 pe piept. Este de im portanţă vitală să nu transpiri. Aruncă stratul exterior al cojii şi pune stratul interior s ub haina exterioară. Mişcă-te mereu! Nu transpira: deloc. Scutu reacă sau răzuieşte hainele înainte de a intra în adăpost. condiţiile înconjurătoare. fă-ţi mănuşi din pungile de hârtie. gândeşte repede şi ma de: starea sănătăţii tale. găurită. Blana purtată spre interior oferă o termoizolaţie mai bună. nu te îmbrăca cu toate hainele . rămurele. uneltele disponibile. În caz de frig şi umezeală. condensează pe piele. fular sau turban. periază sau curăţă hainele cu crengi. Dar nu uita că EBUIE un adăpost . Chiar dacă frigul nu ţi se pare prea tare sau a prea gravă. desfă ile şi gulerul. Taie o gaură în mijlocul unei pături sau covor şi obţii un poncho. Când trebuie să îmbraci haine ude. Usucă îmbrăcămintea oricând ai ocazia. o ma nta. Dacă vremea este uscată. După ce le răcat. Bagă puloverul. murdărie sau sudoare. Încălţămintea se pune la uscat departe de bătaia flăcării. este mai bună şi mai itoare decât una udă. pardesiul . Umple-o şi îndeasă în ea hârtie igienică. căci se pârles c.

. ferigă. S-ar putea să ai n de această îndemânare mult mai repede decât te aştepţi.Vreascurile: adună-le de peste tot şi păstrează-le la căldură.ÎNAINTE de: lăsarea întunericului. came din buzunar. . Mintea funcţionează mai bine. . ca la nge de badminton). buşteni. înainte de a se congela în motor). ulei de la motor (dacă nu ai vreun vas .Pre găteşte şi adună mereu. * Cu ce faci focul: . Mai lasă câteva şi pentr u următorul foc. sau într-o gaură în pământ . iarbă uscată. sau bucăţi de metal. Completează-ţi şi sporeşte-ţi mereu rezerva de amorse pentru aprind rea focului: iască.Alege cu grijă locul unde faci primul foc. Ori de câte ori poţi. aşchii. la uscarea hainelor.Totdeauna amenajează. între care să stai ghemuit.îl scurgi di rect pe sol. sfoară despletită. ele pot fi încălzite sau us cate cu căldura corpului. Sau. crenguţele. o sticluţă sau în portofel. capace de la roţi auto. Ch ar dacă sunt ude. aşchii uscate ciocănite între două pietre. căldura sau flacăra. a te cuprinde panica. câteva bucăţi de tablă.în jurul foculu folosit la prepararea hranei amenajează nişte pereţi care să reflecte şi să concentreze căld ra. Cealaltă jumătate o face scânt eia. Pune lemnele şi aprinde-le pe o vatră din pietre. Semnalizezi. . rumeguş uscat. cârpe. . Te înc . Usuci hainele. frunze de palmier. când ai la dispoziţie alte metode. Foloseşte orice mat rial: hârtie (bani). plută fărâmiţată. Nu foarte aproape de automobil.Mult mai bine te încălzeşti cu 2-4 focuri mici. La care adaugi 1-2 picături de gaz (petrol pant) .4. Nu încerca să aprinzi focul pe vreme rea. crengi. Nici sub o stâncă care abia se ţine la locul ei. rădăcini. Poartă acest combustibil fragil şi loros într-o cutie. adică: o scânteie sau o flacără + amorse + vreascuri. pregăteşte locul în care faci focul. De exemplu.Chiar dacă ai un foc sau chibrituri .Nu consuma inutil chibriturile încercând să aprinzi un foc rău pregătit sau ca să aprinzi ţigări.sau vreodată. plus că re-flectă căldură. e mai avantajoasă cantitatea unor focuri succesive mai mici. resturi de avion. decât atunc d eşti silit de situaţie. Păzeşte-le cu grijă. Sau fă focul lângă un perete. ace de pin. 7. FĂ UN FOC Este foa te important să aprinzi un foc. Păstrează-le uscate. cu ajutorul unui reflector amenajat din pietre. bo ovani pot constitui o vatră minunată pentru foc. Când vrei cu tărie ceva -poţi găsi oricând şi oriunde o soluţie (vezi la # 12. . bucăţi de crenguţe cojite (astfel ca fâşiile de coajă să se onduleze în afară.Nu face un foc prea mare: va consuma inutil prea mult combustibil . scame. pe crengi verz i. Scopul e să fie foarte uscate (ca tutunul). tufe răşinoase. aşchii de lemn. focul poa te fi inutil: uneori dă atât de puţină căldură încât ca să te încălzeşti va trebui să stai de te bagi în el . plută. . crenguţe.2. cel de mâine.Totdeauna aprinde focul înainte de lăsarea întunericului. pune-le la soare să se suce. resturi d e hrană. Deşi uneori ar putea fi bun: la semnalizare. se vor usca la focul pe care-l vei face. . pânză. Ori găteşte deasupra găurii sau vetrei din sol în ai făcut focul.Păstrează şi economiseşte vre ascurile. Plus gândire . epuizarea forţelor.NU direct pe sol. Cu el poţi încălzi mâncarea şi băutura. .). .Amorsele pent ru aprinderea focului/ac jumătate din treaba chibritului. coaj e copac. praf de la carii de lemn. Să nu fie sub u n copac plin de zăpadă. alt combustibil. Îţi dă curaj. . decât de la un singur foc. chiar dacă îl aprinzi şi vremea este foarte rece. rămurele. fire de lână.dacă ai. pene. chiar de la început. fire din bumbac. NU aprinde focul în cort. Sau. Oala poate să se rezeme pe pietroaie puse în picioare. acte de identitate. bucăţi din cuiburi de pasăre. învaţă şi antrenează-te să aprinzi focul fără chibrituri (vezi mai jos). expune-le la altă sursă de căldură. Mai al condiţii foarte grele. vreascuri. Iată şi alte sfaturi utile: . aşchiile. lemne.şi răbdare. pene. cetină. resturi de hârtie (ambalaje). . Flăcările şi căldura pot fi dirijate spre adăpostul semideschis în ca stai. Atenţie: NU folosi toate vreascurile pentru focul acesta. întâmplare. aşchii de lemn. o stâncă. Pentru aprinderea focului ai ne voie de combustibil + oxigen (aer) + temperatura de aprindere.şi-ţi pârleşti hainele. Oricum. decât calitatea unuia singur mai mare. scame de la fese sau bandaje. uscate. Dar e bine să ştii din capul locu ui că s-ar putea să nu reuşeşti să aprinzi focul! La primele încercări . cuiburi de pasăre. combustibilul şi chibriturile. fotografii.Nu aprinde focul dacă nu ai nevoie de el. orice fel de praf.

E nevoie de antrenament! Încearcă să faci la fel cum aprinzi chibritul: între palm e. grămăjoara devin e jăratic. poţi aprinde imediat un foc zdravăn. ast încât praful de lemn aprins să cadă pe grămăjoara de amorse. Cel mai bine e să suprapui două lentile . Loveşte cu bucata de oţel ţinută în mâna dreaptă. iar unele (cele divergente) nu a prind deloc. lemn putred. Înainte de aprinderea focului: stropeşte combustibilul cu gaz (petrol lampant). Fereşte-le de vânt. Un chibrit umed trebuie lovit oblic pe cutie -nu frecat în lungul ei. să se sfărâme. . Dar niciodată NU turna sau arunca gaz. Dificultatea constă în găsirea pietrei potrivite apoi în prinderea şi utilizarea s teii. Nu folosi chibriturile sau brich eta dacă ai la dispoziţie alte mijloace. să vezi dacă arde. bălegar. . De asemenea. sau cel mai bine o lumânare. iar cealalată în rucsac. Chibriturile trebuie păstrate într-o învelitoare imperme abilă.când e ciocănită cu o bucată de oţel: pix. aprinzându-le în spaţiul dintre pa me. Sunt bune lentilele de la ochelarii persoanelor presbite (cu dioptr ii „plus"). benzină etc. cuţit. După ce torni o cană peste o grămadă de lemne. benzină sau spirt.Cu ta (de buzunar. Poţi să spintec i un chibrit în lungime ca să faci mai multe. Pentru aceasta. . Orice fel de combustibil trebuie mai întâi mărunţit la dimensiunile necesare. care începe să ardă deasupra amorsei. lniţă etc. . Încearcă să foloseşti drept combust l orice material găseşti. cuarţ) care nu se spar ge sau zgârie uşor.3).Prin frecarea a două lemne: o metodă foarte dificilă ajoritatea oamenilor n-o pot folosi deoarece: nu au experienţă. Stropeşte vreascurile. Din frecarea lemnelo r apare un rumeguş fin. găinaţ. Prin manevrarea arcului încoace şi încolo. uscat. buşteni. Dacă scânteia prinde.2. poate produce scântei . usucă-le prin ştergere cu părul. tufişuri. În poziţia „B" obturatorul rămâne deschis cât timp se apasă pe butonul declanşator (fig. pusă mai jos. Cu ce aprinzi focul: Când călătoreşti departe de civilizaţie. .4). Cum aprinzi şi aperi chibritul contra vântului 7. e obligatoriu să ai la tine cel puţin do«4 metode de a ap inde focul: una asupra ta. dar astfel încât să nu se frece. Anumite lentile (converg ente) dau rezultate mai bune. nerăşinos). Sălbaticii. nu au lemne cu calit atea necesară. altele mai slabe. iarbă. vânătorii sau exploratorii ca re folosesc această metodă au o trusă specială. putre Lemnele verzi ard când sunt băgate în foc puternic. Ţine piatra între degetul mare şi arătătorul mâinii stângi. Dar mai întâi încearcă o cantitate mică. Ţigăril e se vor aprinde altfel: de exemplu de la soare. cea mai bună amorsa este o bucată de pânză (ruptă din cămaşă) şi împăt cât scânteile să ajungă în centrul ei. ciocnească sau să se autoaprindă.poţi aprinde amorsa şi vreascurile de la razele soarelui.. Geamul de la ceas este prea puţin convex. cu o lentilă. sau cu dosul aparatului fotografic deschis. Dacă s-au umezit. nu concentrează suficient razele soarelui. contra vântului.Cu o lentilă convexă . vreascuri uscate. cu măciulia în jos -astfel ca eventualul curent care pătrunde printre degete să împingă flacăra în sus spre băţ (fig. În cazu e e bun. rupt. căzătu de copaci. Lemnul uscat. nu încerca să aprinzi cu el direct focul. Lentilele binoclului sau lunetei de la puşcă sunt foarte bune (pentru a prinderea focului ele trebuie demontate). 7.Cu cremenea şi amnarul: orice rocă dură (cremene. cioplit este mai bun decât cel căzut pe sol (umed. su acăra.fie de la aceeaşi pereche de oche lari.Combustibilul: adună o rezervă imensă (de două ori mai mult decât apreciezi la început) di n orice material care poate arde: crengi. într-un foc sau pe flăcări. Când aprinzi un astfel de chibrit subţire. oase. Pune 2 picături pe am orse. fie de la două perechi (de la două persoane). condiţiile de lucru sunt proaste. iar amorsa de c în palma stângă. foloseşte-1 mereu.Cu chibrituri: pentru a valorifica mai bi ne fiecare chibrit. plante. ţăruşul (din lemn tare) se roteşte cât mai repede în lemnul de bază (moale. Deschide diafragma la maxim.3. lemne sau cărbuni aduşi de apă pe ţărm. de la automobil): foloseşte-o numai pentru aprinderea focului. 7. şi mai bună e o combinaţie de 4 lentil e suprapuse. parafină şi spirtul solid pot să pornească bine focul. pe care o poartă la ei ca pe o cutie de ch ibrituri (vezi fig. despicat (cu o pană din piatră ascuţită). uleiul. Aprinderea focului cu lentila ap aratului foto . 7. necăzut pe pământ care poate fi doborât. Vârful ţăruşului trebuie rotit la marginea crestăturii din scândurica de bază. componente din vehic ul. 7. Prin suflare.2). copăcei. apasă-i măciulia pe cutie cu degetul. convenabile. sau fr u-le puternic între palme (cu măciulia în afară). ci aprinde mai întâi o torţă fabricată din hârtie. îngheţat. Încearcă şi cu obiectivul fotografic demonta t.

acolo un de este golul. scorbura din piramidă. Nu se ştie când v ei mai avea nevoie de el. răsfirate. în mijlocul unor materiale uşor inflamabile. Dacă vântul nu bate deloc. Dacă roteşti în aer mingea ţinută de sfoară vei obţine un bulgăre de foc.şanţ în cruce (fig. apără flacăra de vânt. NU pune în foc sau lângă acesta pietre ude. Sau: . . jarul (acoperit cu cenuşă) se păstrează un timp îndelungat. zdrenţe uleiate. Focul incipient. Dezavantaje: dă o c ntitate mai mică de căldură.amenajază o vatră . 7.Focul între pietre . formându-se interstiţii prin care să poată circula aerul şi flăcări e. pr ecum şi majoritatea pulberii (nu arunca nimic. menţinerea acesteia şi după stingere . Pune flacăra. Peste pulberea rămasă în tubul cartuş bagă un dop de cârpă uscată cu marginile zdren Nu o îndesa. Două lemne.6. tr ie protejat de vânt. Totodată.. suficient de rigidă pentru a u cârpa aprinsă şi a-ţi aprinde mâna sau mâneca. Dar atenţie . deasupra solului să rămână capetele de . pentru ai ce aprinde cu ea.încearcă-le mai înainte prin lovire (sună a gol).Se ating două chei fixe (sau alte obie cte metalice asemănătoare) care fac contact cu bornele bateriei.şan plu (fig. pentru a obţine scânteile cât mai departe de motor (fig. Forma gropii poate fi un: . înclinate. din mat erial poros .La bornele b ateriei se leagă două cabluri sau sârme (de exemplu sârmă ghimpată) care se duc în afara caro eriei maşinii.).de la un covo r de cauciuc până la o haină. căci vaporii de benzină sunt alături. Avantaje: se economiseşte combustibil (ard e mai încet). crengi sau beţe se înfig paralele în pământ. 7.Cu o armă de foc: puţin praf de puşcă amestecat cu amorse de foc pornesc bi ne focul. f lacăra se poate obţine pornind de la o amorsa incandescentă introdusă într-o minge de iarbă uscată. 7.Focul cu a limentare înclinată . Aprin derea focului prin frecarea lemnelor 7. puse acolo dinainte: hârtii etc. 7. lasă goluri pri n care să poată circula aerul (tirajul).). Pietrele pot fi folosite şi ca suport pentru vase. o grămăjoar vreascuri. .trunchi de con cu vârful în jos. Mingea trebuie legată la capătul unei sârme sau sfori. NU folosi pentru construcţia vetrei pietre moi. hârtii. După ce v ile se aprind. Acoperă preventiv motorul cu orice fel de învelitoare . Beţele dintr-un strat vor fi orientate perpendicular pe c ele din stratul inferior. . Bagă în foc bucăţile mari numai după ce focul este ficient de puternic şi nu se mai poate înăbuşi. Pentru a obţine o flacără. resturile păstrează-le pentru alte util izări!). În principiu. Lemnele mari se bagă în foc aşezate în straturi. d e la scânteia acumulatorului Nu exagera cu descărcarea acumulatorului. sârme sau bare meta lice. baterie descărcată cântei pe motor. * NU face focul pe o suprafaţă plană . Pentru nerea unor scântei se pot folosi două metode: . Foarte important: pregăteşte totul foarte bine. iar lemnele se aşează înclinat pe marginea acestuia unul lângă altul. adaugă bucăţi mici de lemn.chiar dacă autovehiculul. Se recomandă când nu ai mult co mbustibil.7.4.dă mai multă căldură. 7. Cârpa este ţinută legată cu o sârmă răsucită în spirală. flacăra nde şi se întinde de la un vreasc la altul. dinspre vânt. Aprinderea unei cârpe îmbibate cu benzină. Şi acoperă-1 bine. în preajmă. mic. Avantaje: posibilitatea diri jării căldurii spre un loc anume.lungeşte durata arderii (fig.ca urmare a radiaţi ei produse de pietrele supraîncălzite. motocicleta sau şalupa nu are un aprin zător electric pentru ţigări. E păcat să obţii cu greu o flacără şi după aceea s-o pierzi. Scânteile pot fi prinse cu o cârpă pe care s-a picurat puţină be nzină.5). Cârpa va cădea aprins -o şi aprinde cu ea amorsa şi vreascurile.5. ca o praştie. Lasă goluri pentru ti raj.se foloseşte de r gulă pentru încălzirea şi prepararea hranei.Focul în groapă sau şanţ . pe care se pot frige (coace) diverse produse.în pământ (sapă un şanţ) sau de lului. Suflă în foc fără violenţă. . 7. Atenţie la manipularea prafului de puşcă! * Cum aprinzi focul. ca să nu fie stins de un curent prea puternic. cu combustibil mai (fig.Cu acumulatorul . . ca şi cum ai fi un chi rurg înainte de operaţie. Când foloseşti o amorsa de foc. Iată câteva feluri de vetre pentru foc: .).pot exploda şi-ţi scot ochii. Construieşte o semi-piramidă din vreascuri. Încarcă arma cu cartuşul astfel modificat şi trage în aer.8. boţul de jerat ec se introduce în gaura de la baza grămezii de vreascuri. Pregăteşte din timp. Nu îndesa lemnele prea tare. taie tubul cartuşului şi scoate glonţul sau alicele. la o adâncime 20-30 cm şi la o depărtare de 40-50 cm unul de altul.nimeni nu doreşte: mâini arse.9. torţa sau lumânarea la partea de jos a grămezii.). cu goluri interne .

2. .acestea ard mai bine într-o sobă decât la foc deschis. un piton etc. b . Închide ventilul sobei.pentru un foc mic.9.8. 7. un cuţit. . Pompează. Pentru această operaţie foloseşte sculele disponibile: bo lovani. Av ntaje: focul în stea are un consum mic de combustibil. Fasonează cutia ca în fig. în cupa pentru spirt. totodată fereşte-te şi fă un pas î tă câteva reparaţii. Incendiul dintr-o clădire Cheamă pompierii. dă căldură suficientă şi usucă progres v lemnele. Sau cu o piatră sau o bucată de metal.1. În centr ul vetrei poate fi făcută o mică adâncitură unde se aşează amorsele de aprindere şi vreascuri Pe măsură ce capetele dinspre centru ard. un boţ de grăsime animală agăţat deasupra ei cârpe aprinse (untura se topeşte.5. Ele constituie stâlpii de susţinere pe care se aşează. pietre. lemnele pentru foc. izolaţia unui cablu electric . Focul contra focului. unde ard).aproximativ 70-80 cm. 7. În felul acesta lemnul arde complet.10 prin tăierea. cauciuc. N U turna petrol. benzină. Cum poţi stinge un foc Udă-1! înăbuşe-1! Bate-1! îngrădeşte-1! Teme-te de foc! 8. pământ sau pietriş îmbibat cu motorină. mai ales dacă sunt umede.Dispozitivul care lăţeşte flacăra poate fi înl ocuit cu o cruce (făcută din două dispozitive de desfundare. Sursa de căldură poate fi: o lumânare (în acest caz nu te mai osteni să tai partea superioară a cutiei de conserve.Focul în stea . iar picăturile cad pe cârpă. fără a fi nevoie să-l mărunţeşti dinainte.4. Vatra de foc săp ată în cruce 7. benzină. Traversează flăcările . chingă). unsoare. 7. înfăşoară strâns un sul din hârtie răsucită urul tubului arzătorului.cu nisip îmbibat cu benzină etc. metal (ca la candelă). gaz sau alt combustibil lichid într-o sobă deja aprinsă. îndoite împreună) care se aşează asupra arzătorului. spirt aie de ulei în care stă fitilul (realizat din muşchi.5.6.Garnitura ruptă sau uzată de la pompiţă poate fi reparată prin ungerea ei cu unt.Dacă nu mai a spirt denaturat (folosit pentru pornirea sobei). Aprinde hârtia şi aşteaptă să se amorseze şi încălzeas oi deschide treptat ventilul şi pompează cât e nevoie pentru a aduce flacăra la parametr ii normali. se aşează ra dial 5-7 bucăţi de lemn uscat cu un capăt spre centru şi cu celălalt spre exterior. nisip. Între capetele lemnelor este suficient spaţiu ca să aşezi vase. susţinut în axa cutiei un suport din sârmă. adaugă câteva vreascuri şi suflă în ele. Depozitează lemnele lângă foc. ulei. Chiar aprinde rea unei sobe cu petrol lampant este o operaţie destul de periculoasă: aşteaptă până chibrit ul arde bine şi apoi aruncă-l în sobă (NU-I băga cu mâna). Dep asarea prin fum 8. lemnele se împing radial pe vatră spre centru ] focului. turtirea răsucirea unor petale de tablă. ca să reaprinzi focul: dezveleşte je-ratic ul. Luptă cu focul 8. Vatra de foc săpată simplu în sol 7. cârpă.7. . Lângă foc se pot aşeza oa vase cu diferite destinaţii. suprapuse. O SOBĂ Poţi improviza o sobă dintr-o cutie conserve goală şi un izvor de căldură. ulei.Un picior rupt al pirostriei (care ţine oala deasupra flăcării) poate fi înlocuit cu una sau mai multe pietre aranjate lângă sobă. improvizaţii ce pot fi făcute unei sobe cu combustibil lichid (spirt. La nev oie. Pădurea în flăcări Pleacă! îngroapă-te! Stai în maşină! Stingerea foculu . Dispozitivul poate fi folosit şi în interiorul adăpostului.3.cu fitil susţinut de o sârmă 8. Peste noapte întreţi ne focul fie alimentându-1 mereu cu combustibil. după care se remonte ază cu grijă înapoi la locul ei. A doua zi dimineaţa. ceară. petrol) la presiune (tip Primus): . fie acoperindu-1 cu buşteni sau fru nze peste care pui pământ. să frigi sau co ci alimentele. parafină. La alte tipuri de sobe (cu gaz comprimat etc. Va ţâşni co bustibil şi va îmbiba sulul de hârtie.) poţi interveni în mod ase mănător. Gândeşte şi improvizează! 7. Vatra din pietre -cu coş . stâlpii înclinaţi pot fi susţinuţi cu alte lemne sau proptele. este suficient doar să-i dai câteva găuri). S-au aprins hainele 8. INCENDIUL 8. Vatra cu alimentare automată şi reflector de căldură obă din cutie de conservea .

Rezervele de petrol sau alte materiale combustibile ori lichidele uşor inflamabile se vor evacua din casă şi se vor păstra în magazii. ba uneori poate fi chiar combătută. În perioade cu situaţii mai speciale. obiectele uşor inflamabile ca: perdele. INCENDIUL DINTRCând observi începutul unui foc într-o clădire. lămpile cu petrol sau cu gaze. Uşile deschise ajută şi la răspândirea flăcărilor şi fumului. butoaie cu apă. . Orice curent de aer măreşte imediat focul şi-l transformă în vâlvăt . să spargă uşa unei camere cuprinse de flăcări. O uşă închisă întârzie trecer uţin 20 . conform inst inctului de conservare.Prezenţa aerului (oxigenului) necesar arderii. Dacă nu a fost instruit să facă ce trebuie. Închi e şi ferestrele dintr-o clădire incendiată. ia imediat măsuri: -NU TE SPERIA. într-u n loc bun pentru a striga după ajutor şi pentru salvare.a. E nevoie numai de puţină responsabilitate. el va acţiona orbeşte. acţiunea comandată de instinct este greşită şi duce la epuizare. de exemplu după declanşarea „Stării de război .1. ieşi pe fereastră. Focul s-ar putea s-o ocolească şi să n-o atace imediat. să arunce apă pe benzina sau pe uleiul prins etc. verificarea periodică a bunei lor stări de funcţionare. iar dacă rezistenţa planşeului permite. Sări pe geam NUMAI dacă eşti la parter (vezi l a #15). De obicei. Ori de câte ori locuinţa rămâne nelocuită. Pentru aceasta treb uie să-ţi păstrezi sângele rece şi să te ocupi mai întâi de priorităţi. de preferinţă ubterane. pentru prevenirea şi s tingerea focului. D acă una din aceste două condiţii nu este îndeplinită. De exemplu. de exemplu să sară în gol de la o înă toare. cărţi. De exemplu. un rezervor sau un bazin cu o capacitate de cel puţin 250 mc. .m. Pentru a ieşi din clădire foloseşte „s ara de evacuare" prestabilită. trebuie stins focul din sobe. Dar sunt şi cauze acci dentale aproape inevitabile. topoar răngi. chiar la incinerare. focul poate fi aprins în timpul secetei. În locurile cele mai periculoase din punctul de vedere al apariţiei incen diilor se vor instala lăzi cu nisip sau pământ afânat.Evacuează oamenii şi animalele: adună familia şi oamenii cât mai departe de foc. Încearcă să nu urci -caută să scapi pe la parterul c irii.6. chiar şi pentru un timp scurt. din candelă etc. pardoseala podului se va acoperi cu un stra t de nisip sau pământ afânat gros de 5-10 cm. Frica de foc este foarte puternică . lopeţi. vor fi depozitate în dula puri sau lăzi. -Alarme ază toţi oamenii: ţipă cât de mult şi de tare poţi: FOOC! Dacă există o alarmă de incendiu. O măsură de pregătire importantă pentru lupta cu focul este asigurarea unor surse s uplimentare sau alternative de apă.îndepărtarea materialelor combustibile din locuinţă sau de lângă ea.Dacă eşti blocat. căldura excesivă poate fi totuşi controlată un timp suficient de lu ng pentru a reuşi să te salvezi. 8. amplasarea lor la îndemână. Dacă uşile de la parter sunt blocate. Incendiul din avion 8.30 minute. se poate amenaja din timp un heleşte u. .8. de razele soarelui care trec printr-o bucată de geam având întâmplător o formă de lentilă con ergentă ş. Evacuează toate persoanele di n camera incendiată. a o. în exterior. asfixiere.închide toate geamurile şi uşile dintre foc şi tine. şi întreru pt iluminatul electric. . arderea nu poate avea loc. Multe incendii se nasc din neg lijenţa cu care sunt manevrate ţigările sau chibriturile aprinse. . care va contribui la stingerea rapidă a in cendiului. Antrenarea şi organizarea tuturor locuitorilor. tablouri etc. Indiferent că este produ de flăcări sau de vreme.la om şi la celelalte vieţuitoare. Autovehiculul a luat foc 8.7.încălzirea materialului respectiv până o anumită temperatură de aprindere.îndeasă sub ea covorul sau aşternutul de pat. Trăsnetul În casă.d.8. Căldura insuport abilă poate împinge un om să facă tot felul de greşeli. Din podul casei se vor evacua materialele care s-ar putea aprinde uşo r. pentru a contribui la potolirea sau înăbuşirea f ocului prin lipsă de aer. . stai pe loc. apoi scoate-le afară din clădire. Etanşează uşa . a vecinilor. găleţi. Orice ardere este condiţionată de: .Procurarea mijloacelor de stingere a incend iilor. situat la o dista nţă de 300 m de locuinţă. arsuri. Cea mai b ună protecţie împotriva incendiului este prevenirea lui prin: . în automo bil. NU liftul.

de o cornişă. Încrede-te şi fă ce zic ei. foloseşte uşa ca pavăză şi deschide-o doar câ degete. Cu puţină răbdare şi sânge rece. . . aerul e mai curat şi rece).întrerupe curentul electric şi gazele de la întrerupătorul. fii atent.Stropeşte-ţi bine îmbrăcămintea.Gândeşte-te la o soluţie alternativă de salvare. chiar dacă flăcările te silesc să ieşi pe fereastră. Sau îţi vor strigă să sari pe o prelată ţinu mai mulţi oameni. . Un foc mic. Nu uita că toate necazurile mari au fost la început mici. r espectiv de la robinetul principal de racord al casei la reţea. Dacă îndărătul uşii focul e mare.sau foarte mare. Cineva trebuie să stea mereu la fereastra deschisă şi să strige după ajutor. fum şi panică vor fi împiedicate să ară pe fereastră. Propteşte un picior pe p rdoseală şi opreşte cu el uşa care se deschide spre tine. Nu te speria. Chiar dacă eşti surprins de flăcări. . poţi să-ţi salvezi viaţa sau să scapi de schilodire sesc Pompierii s-ar putea să fii la 30 m înălţime. chiar dacă focul pare prea mic pentru a-i deranja.Dacă poţi.Cum (lămureşte-te despre ce e vorba) ? . viguros ncentrat la baza flăcărilor. în genunchi sau târâş (jos. abia aprins. .Strigă după ajutor. De exemplu. Persoanele speriate sau slăbite de căldură. astfel în cât trecătorii sau vecinii să fie avertizaţi de pericol. pentru cazul în care cei din afară nu pot ajunge suficient de repede la voi (vezi l a #15). 8. . CUM POŢI STINGE UN FOC Dacă focul este m ic. Focul trebuie combătut printr-un atac hotărât. nu te panica. . de la o înălţime mai mare decât etajul doi . Li se va impune să stea pe jos.Cheamă pompierii. de evacuare sau de coborâre. Dacă apare un fir de fum pe sub o uşă.Leagă o umedă peste gură şi nas. Dacă vrei să v ezi care este situaţia dintr-o cameră suspectă. Ei îţi vor trimite scara te lescopică şi te vor îndruma cum să cobori pe ea. Dacă te afli întro zonă izol ţară. Cheamă TOTD AUNA Pompierii. încearcă să-l stingi .2.trei. Ghemuieşte-te când deschizi uşa entru ca eventualele gaze calde şi flăcări să-ţi treacă pe deasupra. s-ar putea să stingi incendiul înainte de sosirea pompierilor. Focul se întinde cu vit eză crescătoare. Încearcă să analizezi calm situaţia după următoarea schemă de : .Lângă foc sau prin e l mergi aplecat. lângă sol.Unde (arde)? . î o imediat. În nici un caz să NU sari sau să cobori pe per eţi netezi. stai lângă ea şi ţipă pentru a a colo. un burlan de scurgere ori de balcon. . . . .Cât (de mare e)?. a la întâmplare. Cheamă Pompierii: sună la telefonul 981 sau s trigă la altcineva să-i sune. încearcă să stingi focul sau să l zi incendiul. deschide o fereastră. aleargă până la cea mai apropiată locuinţă şi împrumută o o maşină sau o căruţă cu care să ajungi la un telefon.şi lămureşte-i.Nu te speria.Ju mătăţile de măsură nu folosesc deloc. NU deschide larg uşa. ca să spargi geamurile unei clădiri. un brâu de zidărie. ale unui tren sau ate lier în flăcări. Iată câteva reguli şi p incipii generale de acţiune: .printr-o intervenţie cât mai urgentă.încearcă să stabileşti unde este focul din clădire.Ce e de făcut? Apoi anunţă Pompierii . e mult mai uşor de stins decât unul mare. când tu eşti împiedicat să o faci.Acţionează rapid. Pregăteşte o funie pentru coborâre (improvizată din cearceafuri înnodate) şi aruncă s ltele pe care să cazi dacă sari pe fereastră. în afară de cazul în care nu m ai nici o altă scăpare. . Dacă eşti foarte departe de telefon (de exemplu într-o pădure).NU arunca pietre din afară. iar pompierii să fie chemaţi şi să v mai repede. În dosul uşii focul poate fi mic . nu s ci stai agăţat pe o streaşină.Ce pericole sunt? . .Ce (arde)? . Atenţie când clanţa este caldă. iar cineva mai solid va sta la ferea stră să blocheze trecerea.

poţi folosi metoda bătăii flăcărilor. Caloriferele. Dacă acţionezi cu delicateţe şi timiditate. o saltea. Dacă însă nu s-a putut opri curentul . Încearcă să le cojeşti. Foloseşte orice obiect care poate ţine şi căra apă: o găleată. o uşă. trebuie să afli din timp unde se găseşte cea mai apropiată sursă de apă. mătură sau creangă. Atenţie: când te duci să umpli găleata cu apă şi te înto u ea s-o arunci pe foc. Calc-o cu pic . stropeşte-1 cu apă. grăsimi sau lichide aprinse. Înăbuşe-l: scoate-ţi haina cea mai ma care eşti îmbrăcat. închide de fiecare dată toate uşile prin care treci. pământ sau gunoi. pentru a-1 potoli şi îngrădi. O carpă udă poate l aprins dintr-un vas. să zgârii sa cureţi cu . arunc-o peste foc şi apas-o în jos cu mâinile sau cu picioarele. . După ce focul pare stins. Stropeşte zonele învecinate focului. un panou. Focul. Apoi. Bate-1: Dacă focul e prea mare şi nu ma i poate fi înăbuşit. E de ajutor chiar şi o pompă de mână (tip seringă) pent ru umflarea cauciucurilor de maşină. mobilă. până la foc. . Nu stropi cu apă motorul aprins al unui automobil. benzin otorina plutesc pe apă şi ard). . un covor sau o perdea dintro ţesătură deasă. sobele cu (ba ie de) ulei pot fi răcite cu apă.Stinge focul pornind de jos în sus. covor sau un panou de le n . sau c u praf uscat (bune pentru orice fel de foc). poate opri focul mic ce ia naştere într-o pădure sau potoli picăt urile zburătoare care sar dintr-o tigaie aprinsă. -Atenţie la materialele inflamabile (be nzină. În loc de cârpă. Din spatele ei poţi arunca sau stropi cu apă direct spre rădăcina f ocului. o pătură din lână (chiar uscată). o cutie sau o pălărie. Acţion pid. fi er de călcat . afară de c azul în care flăcările au cuprins: ulei. întoarce-le pe dos. grăsimi sau lichide combustibile. sau cu o cârpă udă. într-un bazin sau cu zăpadă. udă cârpa . o fântână sau un robinet. Dar metoda devine periculoasă şi inapli când focul s-a înteţit şi nu te mai poţi apropia de el. Dacă găseşti şi dacă funcţionează. Foarte eficient este şi lanţul de oameni care îşi trec din mână în mână e la un pârâu. fosfor). verifică peste tot. ori o saltea. Apa poate fi aruncată cu un va s. Nu îndrepta un jet de apă s ulei. . Apasă pe gura furtunului sau extinctorului cu degetul gros ca să transformi jetul în stropi. grăsimi sau lichide aprinse.Inundă focul cu apă. Teme-te de foc: nu te juca cu focul.chiar şi după ce s-a stins până ce grinzile sau clădirea s-au răcit. pentru înăbuşirea focului poate folosi nisip. Mută mobila şi textilele cât ai departe de flăcări.se opreşte singur după întreruperea curentului electric. stropeşte flăcările e . Caută puncte incandescente şi tăciuni arzând mocnit: dă deoparte resturile arse. căci ar picături care antrenează şi răspândesc în jur bucăţi de materiale arzânde (în plus. Oriunde ai fi: la rude. cât timp focul este mic.Focul de la un aparat electric: TV. Turteşte flacăra. nu să străpungă flăcările. Stai la o distanţă convenabilă de calorifer. revino imediat cu jetul gros spre centru.nu îndrepta jetul de apă spre locuri în care ar putea să fie sârme electrice n eizolate.cu spumă (acestea NU se folosesc la incendiul unei instalaţii electrice!). Dar un ar fi un hidrant sau un furtun. aragaz etc. asup ra zonelor fierbinţi. Pentru a înăbuşi flăcările provenite de la ulei. Im bătător din orice găseşti: haină.. dar mai poate fi încă stăpânit. Acestea pot fi răcite prin stropirea cu o ceaţă de p icături fine care să acopere. covor. la o cabană.) sau pirogene (electron. Stropeşte cu apă tăciunii şi du jăraticul afară di . Sau fo loseşte în acest scop o pătură. Îngrădeşte-1: strânge covorul aprins şi fă-1 grămadă în mijlocul camerei dacă pardoseala es gresie sau marmură.Udă la rădăcina lăcărilor. ţesătura poate să s prindă. ru a-1 împiedica să se răspândească. ia găleata cu apă sau extinctorul şi aruncă apă sau spumă pe rezervorul de ulei şi pe zona învecinată apri O stropire cu picături este mai eficientă decât una cu jet gros. maşină de spălat. pe care îi dirijezi sub formă de cercuri asupra zonei din jurul focul ui.la un robinet. NU încerca u să scoţi afară din casă un vas sau o tigaie cu grăsime aprinsă.Supraveghează mereu focul! Udă-1: arma de bază este apa. într-un hotel sau la o gazdă. acoperă-le cu un capac de oală.udate bine cu apă. o masă întoarsă. incendiul trebuie întotdeauna supraestimate. Supraveghează mereu incendiul . În felul acesta focul nu se poate răspândi. Improvize ază cât mai aproape de foc o pavăză antiflăcări din saltele. Dacă poţi. Dacă după deconectar ea curentului focul continuă totuşi să ardă.

3. Ea NU reţine gazele otrăvitoare. DEPLASAREA PRIN FUM Fumul gros este un pericol mortal. bate sau înăbuşe focul cu o haină.scapă cu fuga. doar turtit. verifică t oate colţurile ascunse. Lemnele arse parţial trebuie oricum suspectate. Să nu subapreciezi nic odată viteza de răspândire a unui foc în pădure. S-ar putea să f să treci prin flăcări. pe o mirişte. sau acolo unde un foc de tabără în epe să se extindă din neglijenţă. chiar dacă nu mai au culoarea roşie aprinsă. incendiul se apropie repede. 8. cu c limbă (din fâşii de talpă din cauciuc sau crengi). Focul nu trebuie lovit repede cu bătătorul. Orice om care ia foc trebuie trâ t iute la sol de persoana vecină şi învelit sau acoperit cu o haină. . Luptă cu focul. pervazele. NU te mişca şi: . Alege un traseu. ia lăcările îţi vor înconjura capul şi faţa.4. Mergi cu f aţa spre vânt.Dacă m voie. Stai puţin şi gândeşte-te.afară de cazul în care flăcăr sunt atât de aproape că nu mai ai de ales. Verifică terenul d in jur precum şi direcţia de înaintare a vântului şi a focului. vei remarca o compo rtare neobişnuită a animalelor pădurii . Încearcă să te înfăşori prin rosto -un covor. În întuneric mergi întotdeauna pe lângă rginile camerei sau scărilor (vezi la #9) şi pipăie-le. Vei inspira fumul. Atenţie la schimbarea bruscă a direcţiei vântului. primul semn că se apropie un foc este mirosul de fum. 8. o direcţie pe care să mergi. mai întâi găseşte-ţi un partener de nădejde cu care să intri în foc.Stinge sau înăbuşe flăcările prin acoperire cu o cuvertură (udă).Stinge focul cu apă sau cu extinc (fereşte faţa). turteşte.dar cu capul afară. într-un lan de cereale. S-AU APRINS HAINELE Deşi hainele aprinse îţi provoacă durere şi o reacţie de şoc.dar NU o lua imediat la fugă îngrozit . În ţările civilizate. salvatorul se va întinde deasupra pentru a acoperi persoana aprinsă. Dacă vântul bate dinspre foc spre tine. nişele şi rafturile. probabil vei a uzi zgomotul făcut de foc înainte de a vedea flăcările. Ea va reţine particulele de funingine şi va preveni tuşea. Dacă stai în picioare devii o torţă. dar mer eu cu vântul din spate. o pătură sau un covor. Flăcările pot sări peste spaţii mari. Acestea au o formă de mătură sau lopată. Dar în caz de opărire. Atenţie să nu rămâi şi tu prins în incendiu. Direcţia vântului este arătat fum. Deci udă-ţi hainele ca să nu ia foc. Însă nu te amăgi că ac pă ar rezolva totul. Lasă-te în jos şi umblă pe pardoseală atru labe. pe mirişte sau în stufăriş. ale contra vântului. Nu ştii ce gaze otrăvit oare pot fi în locul sau în zona aceea (de exemplu oxid de carbon). Sau. gros cam de o palmă. Dacă dau semne că se usucă. Depărtează-te de foc . prima ta mişcare ar trebui să fie înăbuşirea şi stingerea l o pădure. Totdeauna lângă duşumea este un st rat de aer curat. pe lângă pereţi. lambriurile. o pătură sau o haină . Dacă este împins prielnic. Jos fumul este mai rar şi aerul mai curat.ceva ascuţit (de exemplu: cuţit. focul poate înainta mai repede decât viteza cu care aleargă un om. Stropeşte orice fla cără intermitentă cu apă din belşug. . o p mătura sau cu o creangă cu frunze mari. Pipăie. Încearcă să ocoleşti focul. 8. Încearcă să tingi focul: dacă nu ai altceva la îndemână. stro e din nou. Nu dezbrăca hainele lipite de arsuri. PĂDUREA ÎN FLĂCĂRI Dacă eşti de incendiu în pădure.5. De asemenea. Dacă încerci să salvezi pe cineva dintr-o clădire în flăcări. Atenţie: scările şi pardoselile vor fi slăbite de foc. Apoi. muchie metalică sau topor). Într-un as tfel de caz nu mai încerca să lupţi cu focul . Ţine o cârpă udă peste n as şi gură. schimbă imediat îmbrăcămintea umezită de răn Persoana cu arsuri va fi imediat tratată contra şocului şi dusă la spital (vezi la #19). Nu fugi . de-a lungul drumurilor fore stiere poţi găsi rastele cu „bătătoare de foc". U grijă numai pe la margini.înainte de a afla care este motivul ei. Cu ele se poate bate sau înăbuşi un foc m c sau un început de incendiu. piatră. trânteşte-te pe sol şi rostogoleşte-te cât mai mult.

udă-ţi hainele. Ai grijă să stabileşti core direcţia vântului ! Dar atenţie: vântul ar putea să producă vârtejuri. pe pământul deja ars. căci curentul d e aer produs întăreşte flăcările (vezi #8. acestea nu mai au ce arde şi se opresc. cablul (gros) de legătură a acumulatorului cu instalaţia electrică şi decon ează1. Împreunează-ţi palmel şi a nasului. cu putere. Dacă focul te surprinde într-un vehicul.dar lucrul a nu este posibil totdeauna.crengi sau frunze uscate . Există î să şi pericolul exploziei rezervorului de benzină. Când flăcările trec peste tine. o pătură. ai la dispoziţie 7-8 min ute până ce automobilul începe să ardă cu vâlvătăi. căci îţi vor proteja corpul şi vor slăbi forţa radia căldură. Aprinde farurile şi stai înăuntru. Opreşte ventilaţia şi dansează prizele de aer. o cârp sip. Nu subestima viteza de înaintare a inc endiului. Înăuntru poţi rezista până ce geamurile încep topească . Lungimea zonei va fi perpendiculară pe direcţia vântului. Călătorii se vor depărta la peste 8 . fără copaci sau tufişuri în apropiere şi sapă o groapă cât poţi de mare. o râpă adâncă. sau tirajul incendiulu poate să creeze propriul său vânt. decât afară din vehicul. Condiţia este ca zona arsă de tine să fie suficient de mare şi de lată. Adică e nevoie de un timp suficient pentru ca zona arsă de tine să se întin dă destul de mult până soseşte incendiul principal. dar nu te dezbrăca de ele. nici să ocoleşti vâlvătăile. Dar într-o poiană sau pe o mirişte. Ingroapă-te: măcar jumătate de corp dacă poţi să-l scufunzi într-o băltoacă. Apoi zbugheşte-o la fugă. înainte ca incendiul principal să a ungă la ea. tot e decât deloc. respiră printre degete. În rialul combustibil . Atenţie . Dacă ţi s-au aprins hainele. iar tu te adăposteşti dincolo de ea.15 m.dar până atunci sunt mari şanse ca focul să fi trecut dincolo de vehicul.3). un râu sau o viroagă. Dacă e nevoie sparge geamurile. aşa că locul de trave rsare trebuie bine ales. Unii au scăpat în felul acesta. dar va răcori şi filtra întrucâtva aerul plin de scântei şi fum. Taie contactul electric şi evacuează pasagerii: deschide uşile şi feres trele. aşa că există şi riscul de a fi nevoit să străbaţi propri rdea de flăcări.cum ar fi de exemplu o poiană ma i mare. În zona aprinsă de tine tot combustibilul se va consuma până la sosirea celorl alte flăcări. Deci . încearcă piraţia.nu aprinde tu încă un foc decât atunci când eşti şi disperat . Cea mai buna întrerupere este un râu. adăposteşte-te sau re orice zonă ştii sau vezi că va putea întrerupe focul . Apucă cu mâna protejată de o pă sau o maanuşă. Încearcă să ocoleşti focul .spre înălţimi . chiar dacă îngust şi flăcările pot să-l sară. în apă vei fi mai în siguranţă. cât şi a lipsei de oxigen. Dacă incendiul este încă d eparte de tine şi nu poţi scăpa în alt fel. hotărăşte şi porneşte fără nici o întârziere. a adânc.cablul este foarte fierbinte! înăbuşe flăcările cu o haină. Nu trebuie să te grăbeşti. Când însă nu găseşti nici un adăpost natural. Asta nu măreşte cantitatea de oxigen. Lucrul acesta nu poate fi făcut însă când focul este foarte puternic şi a eră o zonă întinsă.6. Traversează flăcările: uneori. Bate- . Practic trebuie să apri nzi focul pe o zonă cât mai lungă şi cu lăţimea de peste 10. Dacă se poate. ai putea fugi prin flăcări ca să te r i dincolo.focul înaintează mai repede la deal.atât din cauza căldurii. căci într-o pădure incendiul înaintează pe un front de câţiva ki ometri. Cu focul contra focului: adeseori „cui pe cui scoate". 8. Dacă ai apă.din vecinătatea gropii. Carcasa autovehiculului asigură o protecţie contra radiaţiei calorice. cea mai bună soluţie de salvare poate fi traversarea în fugă a flăcărilor. deşi riscul este mare . părul şi pielea neacoperită. Acoperă cât mai mult din pielea descoperită lusiv capul) cu o pătură sau haină. de pădure. nu te speria şi opreşte imediat maşina pe ma rginea drumului. poţi încerca să te salvezi folosind un alt foc. D nte umezeşte o cârpă şi pune-o peste nas şi gură. AUTOVEHICULUL A LUAT FOC Dacă şofezi şi vezi fum n gru sau simţi un miros greţos de plastic ars. Întinde-te în groapă cu faţa în jos şi acoperă-te trăgând haina cu pământ peste tine. Vegetaţia deasă arde bine. Analizează şi alege. Dacă nu poţi nici să te îndepărtezi. Poate ai impresia că hain ză mişcările. nu mai fugi. parchează într-o zonă fără copaci. mai există soluţia să te îngropi î treacă focul peste tine. chiar 100 m lăţime. Închide bine ferestrele. C m? Aprinde tu o zonă sau o fâşie de vegetaţie. nu o bloca. Dar şansele de scăpare sunt mult mai ma ri înăuntru.şi sigur de s cces.10 Deschide imediat capota maşinii şi caută începutul de incendiu. aruncând pământul pe o haină. Stai în maşină: nu încerca să conduci maşina pr gros. Ieşi cu maş afara drumului. dar nu o împotmoli. Pentru asta caută un loc mai izolat. pentru ca flăcările ncendiului principal să nu o poată sări când ajung la marginea ei.

Pe pământ c ad aprox. precum şi la o aterizare forţată (când s-ar putea găuri rezervoarele de combustibil şi apărea scântei electrice sau mecanice). dar poate şi să carbonizeze o casă. apoi . de fapt curentul electric. aşa că ieşi cât poţi de repede la aer cu Nu uita: ţine la îndemâna stingătorul de incendiu al autovehiculului! Dar nu în portbagaj. Dacă v ehiculul se aprinde într-un spaţiu închis. Aces tea persistă chiar după ce flăcările au fost stinse. prima se aprinde o conductă de combustibil neprotejată şi de la ea focul ajunge la rezervorul de benzină s au motorină. Vezi că maşina se va mişca cu smucituri violente. o foarfecă c sau ţiuie. ieşi pe oricare fereast ră. .le. Dar pentru asta nu intra î aşină. dar dacă nu poţi .în cabină. În felul acesta s-ar putea ca trăsnetul. căci acolo este unul din c le mai ferite locuri (dacă maşina nu este decapotată. inclusiv manevrarea volanului. În aer liber: poţi fi trăsnit mai ales când stai pe o înălţime. Rezervorul gol e mai periculos decât cel plin: gazele şi vap orii se aprind mai uşor. încăperea se va umple foarte repede de fum şi gaze toxice. fără ca locat eva. Scopul intervenţiei este să stingi focul înainte de a ajunge la rezervor. Cere ajutorul altor şoferi care trec pe drum. Dacă poţi. Dacă se poate. Peric olul cel mai mare este aprinderea rezervorului de combustibil. căci din cauza ciocnirii se poate strâmba sau bloca capota şi nu mai poţi scoate stingăto rul. INCENDIUL DIN AVION Aeronavele sunt dotate cu instalaţii automate de sti ns focul (la motoare etc. om. Dar nu porni motorul de-abinelea. o bucată de metal pusă în contact cu o lopată. Mai întâi încearcă să stingi focul. Pericolul de incendiu este mai mare înainte de decolare (din cauza vaporilor de combustibil). face scântei. Dacă vezi un foc mocnit sau flăcări . să aleagă drumul mai scurt şi mai uşor şi să treacă prin braţe. Trăsnetul este o scânteie produ să de descărcarea electricităţii statice între un nor şi un obiect proeminent mai înalt de pe suprafaţa pământului: copac. Şansa medie de a fi lovit de trăznet este de 1 la 2.75 mil ioane. El este una din forţele naturii cu o com portare dintre cele mai ciudate şi imprevizibile. împin ge sau trage maşina afară. ca să nu se întindă incendiul şi la restul clădirii. Întinde-te urgent pe sol. Foloseşte extinctorul maşinii. Când călătoreşti cu avionul eamă sau anunţă însoţitorii de bord imediat ce bănuieşti că ar fi un incendiu. în garaj. L a o maşină avariată s-ar putea ca uşile sa fie blocate.7. stai în casă şi: scoate televizorul din priză. Dacă focul apare în interiorul maşinii stinge-l cu stingătorul sau înăbuşe-l cu un covor ori o pătură. Poate să lovească un om în câmp deschis şi să-l ardă fără să mai rămână nimic din el. stai spre centrul camerei -această zonă este ferită şi sigură aproape 100%. Dacă eşti în picioare. De obicei. casă. sau sparge şi scoate parbrizul dându-i o lovitură. Uneori loveşte de mai multe ori în acelaşi loc (de exemplu unii zgârie-nori sunt trăs niţi de câteva ori pe an). Nu crea pan ică printre pasageri. TRĂSNETUL Fulgerul este o scânteie elec trică între doi nori. mai în chind şi sprijinindu-te cu palmele pe sol. lichidul benzina sau motorina . El poate ajunge până la 30 km lungime. Ori bagă maneta într-o viteză mică sau în mers înapoi şi foloseşte rul pentru a mişca autovehiculul.înăbuşe-l imediat cu o haină sau o pătură. sau când tu constitui obiectul el mai înalt din jur.scoate vehiculul a din încăpere. Materialele plastice utiliz ate pentru tapiţeria interiorului ard repede cu fum gros şi produc gaze toxice. un târnăcop. 8 8. Câteodată poţi simţi că urmează să te lovească trăsnetul: ai furnicătur părul se zburleşte.) şi cu stingătoare portabile în cabină. 8. ocol pieptul (scapi de stopul cardiac şi de asfixie).se aprinde mai greu. paratrăsnet. Stai în automobil . nu adormi cu ţigara aprinsă etc. Riscul poate fi micşorat dacă respecţi sfaturile următoare: Semne prevestitoare: apropierea furtunii. Respectă instrucţiunile echipajului : nu fuma. bagă cuţitele şi foarfec un sertar. rotind cu mişcări scurte şi repetate cheia de contact. Pe glob sunt anual cam 20 de milioane de furtuni. dacă nu are vreun cauciuc spart). aruncă-te imediat la pământ. Fă tot ce trebuie din afara ei.prăpădul. 100 trăsnete/sec. Echipajul ştie unde sunt stingătoarele şi cum trebuie folosite. închide toate ferestrele (sticla este un foarte rău conducător de electricitate şi deci de trăsnet). nu sta în faţa ferestrei. Trebuie interv t imediat. Dacă ia foc.

fisuri sau scobituri din stânci. instinctul şi reflexele te vor ajuta să eviţi ciocnire a directă. de zidărie. Du-te spre un loc sigur: dar dacă eşti în siguranţă .2. prăjindu-te între electrozii acestei „bujii". cadrul rucsacului sau bidon de apă). NU sta în apropierea unei construcţii metalice mari. coama dealurilor sau copaci (mai ales sub stejari. grupul e un concentrator de potenţial electric.. În câmp deschis st i pe orice suprafaţă netedă şi orizontală. frontală cu . NU staţi grupaţi. unda de şoc produsă de ae rul încălzit poate dăuna plămânilor. în pădure 9. de p arbrizul devenit dintr-o dată opac. Încearcă să-ţi păstrezi echilibrul şi nu te spri i cu mâinile pe sol..gh muieşte-te şi ţine capul aplecat (fig. o cascadă. substanţele ch vărsate. Nu-ţi pierde cumpătul 9. un incendiu într-o sală de distracţii.vezi #2.1. Foloseşte toate simţurile: Vederea. unor goluri subterane (de exemplu: peşteri. Pe apă. Hambarele şi şurile sunt adăposturi destul de bune. Lumina a dispărut pe neaşteptate. rămâi calm şi opre . Dacă nu găseşti ceva care să te izoleze de sol: lungeşte-te pe jos şi stai cât poţi de întins şi turtit. sau te-a su rprins căderea nopţii. deci nişte căi preferate de o descărcare electrică. În mod normal. zăpadă sau pământ'. 8. Mirosu l. Adeseori gol urile şi crăpăturile mici în stâncă sunt de fapt capătul unor fisuri mai adânci. praful de piper. ridică tălpile de la sol şi adună-ţi toate extremităţile. Rachete de semnalizare. altfel stai pe vârfuri. ci răsfiraţi la intervale de minim 2-3 m unul e altul.sau alte pericole care nu pot fi recunoscute şi verifi cate pe întuneric. Ce faci dacă se stinge lumina pe neaşteptate? Cum apuci. în tai pe ceva uscat care să te izoleze electric de sol. LU DISPĂRUT PE NEAŞTEPTATE După un accident . un gaz lacrimogen. căci trăznetul poate izbucni între ma ii şi sol. Dacă întunericul sau orbirea apare când conduci maşina. Dacă porţi încălţăminte cu talpă de cauciuc poţi jini pe toată talpa. trage genunchii la piept. Circulaţia rutieră pe timp de noapte Deodată.3. simţi. târăşte-te. plopi) tufişuri. căpiţe . Depărtează-te şi de construcţiile cu goluri. o streaşină naturală de stâncă. coşuri înalte. prin care se urge apa. ceaţa. o încăpere necunoscută. cum ar fi: i metalice. o stâncă izolată. NU sta pe ceva umed.stai pe loc.deoarece aerul ionizat din interiorul lor poate atrage trăsnetul). Sau . Un adăpost excelent pe timpul fur tunii este interiorul unei peşteri adânci. un vehicul în viteză. o fisură verticală). nu mai vezi nimic. Stai liniştit şi suportă ploaia.Când apare pericolul unui trăznet nu mai ţine în mână obiecte metalice (umbrela etc. dar nu pe una înclinată. te îndrepţi în întuneric? Cum te lupţi cu frica care te paralizează? 9. Postura de protecţie c ontra trăsnetului 9. praful de la nişte dărâmături. Judecă situaţia. o mare zbu iumată. Du-te spre un loc sigur. de întreruperea curentului electric. apa adâncă. chiar pe o terasă mică. piolet. Dar nu arunca echipamentul dacă rişti să-l pierzi de tot (de ex emplu cade într-o prăpastie). ulmi. colac de coardă.) şi stai departe de construcţiile sau de gardurile metalice.1. un câmp de heaţă care trosneşte. sau stropii de acid. o pădure plină de zgomote ciudate. crevase . sau ai fost speriat ori surprins de becul ars pe neaşteptate. Foloseşte-ţi memoria ca să alegi un traseu ce va evita răbuşirea dărâmăturilor instabile şi va ocoli cablurile electrice. Dacă nu eşti. NU te adăposti sub o surplom bă. Dacă nu poţi să te îndepărtezi de obiectele înalte. bâjbâi. Auzul 9. IN BEZNA 9. Pe munte. În întuneric Cercetează încăperea. 8.4. Poate te-a orbit strălucirea zăpezii sau explozia unei bom be. cu solul sau cu obiectele metalice (pitoane. ha ine (uscate!). E o senzaţie înspăimântătoare.1. evitând derapajul. P e zăpadă. trage-te pipăind drumul spre cel m piat loc în care vei fi în siguranţă. Memoria. Apleacă capul. pardoselile slăbite . carabiniere. Nu vă împrăş . stricând astfel izolaţia deja realizată. Dar stai la cel puţin 3 m de intrare şi la ce l puţin 1 m de pereţi.5. e agăţi.1). suprafeţele verticale (perete de stâncă. deoarece la trecerea trăznetului prin ea. Un topor sau piolet cu coada u scată nu este periculos. pipăi. Pipăitul. Fără a mai vorbi că în acelaşi timp p şi alte pericole: un ger năpraznic. Pe timpul unei furtuni NU sta lângă şi îndepărtează-te de: crea vârful. fumul. ch iar dacă n-o atingi. Evită orice contact cu stânca. Aşează-te c u picioarele încrucişate pe un suport izolant aşezat pe sol: rucsac. pe zid sau pe perete. R e-te pe un teren jos şi neted.

Păstraţi mereu o distanţ ngerea vecinului. 5 . jucăria sau robotul care scânteiază. Fă scântei prin lovirea pietrei cu blacheurile ghetel or. vederea nu mai foloseşte la nimic. liliecii care zboară. bre tele. Aprinde chibritul. Foloseşte orice sursă de lumină alimentată u baterii: proiectorul pentru diapozitive.2. nu te deplasa dacă nu eşti silit de împrejurări. apa care gâlgâie (într-o peş apa care cade sau curge poate suna la fel ca o voce). vântul care geme.auzul.Imediat ce lumina se stinge înaint ează. împrejurimile . Un fitil se obţine )rin răsucirea unei fâşii de tie lată de 2-3 degete. Efectul psihologic al zgomotului e mai puternic d ecât al întunericului. Deşi vor fi multe motive de sp imă: apariţia unor obiecte fosforescente (de exemplu. Nu frâna brusc dacă drumul era liber în faţă (ultima imagine văzută e te păstrată în memorie încă 1/20 sec). 4 . cât de slabă. Rememorează împrejurimile. Amână aprinderea fitilului până când flacăra phib ui începe să se stingă. Dacă cineva din grup trebuie să plece singur.chiar dacă tocmai a sta îţi vine să faci.Aprinde lumina (chibritul sau lanterna). Economiseşte lumina chiar şi atunci când o ap rinzi. De aceea. pietre sau monede. Atenţie: ieşirea în afara drumului. 3 . picăturile de apă car e cad. când mergi pe un drum sau pe teren cunoscut şi sigur. Gândeşte-te la cea mai bună cale de salvare: prin ieşirea de urgenţă. astfel: 1 . Ascultă. trasul pe dr eapta (pe stânga în Anglia). ajută-te cu toate simţurile. luptă cu spaima prin vor be sau strigăte. dacă întunericul durează mai mult. ca stimulent pentru întărirea îora-lului. Nu te îngrozi . aprinde fâşii sau fitile de hârtie. foşnetul ierbii. ascultă radio ori roagă-te cu voce tare lui Dumnezeu. Fă orice pentru a-ţi păstra luciditatea.4). de exemplu. Antrenează-ţi ochii să vadă noaptea cu pupilele dilatate. Dar nu co ma multă lumină. 3 -mem oria. Nu vă împrăştiaţi. Ordinea aproximativă de preferinţă este: 1 . vehicul staţionat) pe care nu le mai vezi. lanterna sau torţa pentru perioade scurte şi fo loseşte capaci-itea de memorizare a ochilor. sau să reapară lumina. putregaiul din buştenii căzuţi în jung lă sau în pădure). ORICE luminiţă. de exemplu procedând în felul următor: Ca să nu consumi chi brituri. şanţ. ţipetele păsărilor şi animalelor.pipăitul. pustietatea deşer-tului sau a câmpului de gheaţă. ochii păianjenilor care lucesc la lumina lanternei.vederea (când se poate). Lumin a lanternei consumă bateriile şi beculeţul. )acă faci ce trebuie. cercetează terenul aruncând înainte beţe. Declanşează bliţul aparatului de fotografiat. mormăitul animalelor. Vederea: poate fi folosită dacă aprinzi un f oc oricât de mic (vezi la #7.poate găseşti vr o sursă de lumină. Poţi provoca un accident din cauz a situaţiei sau a obstacolelor de la marginea drumului (copac. e suficientă lumina dată de lună sau de cerul înstelat. 9.chiar şi cadranul fosforescent al unui ceas. pregăteşte-te de zi la #11). De exemplu. Fă :onomie cu orice preţ. Începe şi freacă înainte ji înapoi colţul unei fâşii. cravate. C u acest prilej ţi se vor ascuţi şi celelalte simţuri. pe fereastră. păstraţi contactul cu el cu ajutorul unei funii fabricate din orice material la îndemână: curele. fă-ţi un plan de acţiune. 2 . Alteori auzul te poate ajuta mai mult. fă câţiva paşi bazându-te pe memorie. nu consuma lanterna sau torţa lăsând-o să ardă con tinuu. Când ai şanse mari să fii vat. umbre mişcătoare. îţi dă curaj . Această ordine poate fi schimbată de situaţia concretă: da că ai de-a face cu un fum gros. ea va începe deodată să se rostogolească în diagonală ub forma unui sul subţire şi foarte strâns. prosoape.vehiculele care vin din sens contrar. Cu puţină practică o astfel de fâşie poate fi transformată prin răsuc într-o sârmă rigidă. stai pe loc şi aranjează-te confortabil. nu e lipsit de riscuri. în plus slăbeşte sau chiar distruge capacitatea de vedere pe timp de noapte. foloseşte numai strictul necesar. Dacă există pericolul unei ciocniri. PENTRU ORI ENTARE FOLOSEŞTE TOATE SIMŢURILE Ca să te descurci în întuneric. rezervorul (de WC) care se umple. când nu poţi vede a. umezite. 2 . cu degetul gros ş stângi. Nu aprinde [îhibrit de la chibrit.Priveşte împrejur şi memorează. După câteva . Judecă situaţia: verifică buzunarele sau poşeta. ascultă şi interpretează sune ele produse de căderea sau ciocnirea lor. în schimb pipăitul de vine prioritar. prin geamlâc. În caz că trebuie să treci pr foc sau prin apă. Încearcă să găseşti o metodă bună pentru a semnaliza nevo jutor. printr-o crăpătură din zid sau stâncă. Nu-ţi pierde cumpătul (vezi şi la #3). Miroase. foloseşte rar. Păstrează lumina artificială. Dacă nu sunt şanse să vi ajutoare.mirosul.

ci numai cu ele întinse şi încrucişate în faţa piep . Deplasează-t odic (fig. Este mai id. din cauza reflexelor. monezi sau gunoaie în direcţia necesară. salvându-ţi viaţa. nu distinge . foloseşte un băţ. însă zgomotele lor par a veni de la o singură sursă. gropile sau canalele din sol. mai )ine stai în picioare şi pipăie pereţii de jur împrejur.a.. Este aproape imposi bil să apreciezi corect o distanţă în întuneric. Orbii dobândesc n al 6-lea simţ. coboară şi mergi î e (dacă poţi). 9. Anumite pericole ar putea fi identificate prin . Auzul nu este selectiv. coboară. spre a putea auzi tu orice zgomot. Sunt însă şi situaţii când poate fi de folos.m. Dar cu mare tenţie când sunt şanse să dai peste fire electrice neizolate. Dar când încăperea este plină de fum. Dar atenţie. Când nu există altă soluţie. Sau ţipetele unora care cer ajutor. ci fii cât mai silenţios. Cealaltă mână va pipăi peretele sau dru sonda înainte. Auzul: zgomotul este totodată şi înşelător şi folositor. nu cânta pentru a da sau prinde curaj (de fapt nici nu fa ce!).el îţi dă o imagine aproximativă despre împrejurimi. 9. Ţipetele continui ale păsărilor pot indica locul de cuibărit. mai )uţin obositor. nu pipăi cu faţa palmelor . La ce ţi-ar folosi? Chiar şi fără să numeri îţi ama dacă e periculos. Pipăie pereţii până dai de o uşă sau de o fereastră. un obiect mişcător: automobil. Păstrează mereu contactul cu toţi ceilalţi din grup. ca pe buzunarul tău o iau razna. astfel ca doar să „şteargă" v eun fir electric neizolat. de călcâie (dacă vă târâţi). Într-o cameră întunecoasă nu te pezi dintr-un loc în altul. care se pare că foloseşte reflexia sunetelor pe obiectele apropiate sau pe spaţiul gol (ca liliecii). nu te baza pe ea.adică nu se pot detecta cu ea scările. întru marcarea unui loc important dintr-o încăpere întunecoasă fereastra.repetiţii o să-ţi reuşească mult mai bine. mătură cu ele un spaţiu cât mai mare. După ce ai găsit un traseu sau o ieşir e salvare . V erifică senzaţiile tale despre acest al 6-lea simţ. Dar atenţie -această metodă nu poate fi folosită la înălţi mică .de exemplu uşa unei camere plină cu fum stai lângă ea şi aşteaptă să treacă toate oanele mai depărtate. Cu cât locul este mai z omotos. Nu înainta braţele larg desfăcute. mai sigur. căci jos ae ul este mai curat şi mai rece. Tând nu foloseşti bateriile ţine-le lipite de corp. Şi aşa mai departe. Adică.cum fac ochii.1). uşa de ieşire din vagonul de tren pare uşa de la toaletă ş. În întuneric. un tac de biliard sau o creangă. Dar unele sunete sunt de mare ajutor. cu rădăcina unui deget. Ţineţi-vă ni. accidentată.. Foloseşte eco ul ca să te orientezi . tren. Coboară şi când suprafaţa terenului sau a pardoselii este f oarte neregulată. în plan vertical şi orizontal. Sau poate fi folosit ca punct de reper. aruncând pietre. căci căldura r egenerează o )aterie chiar uzată. adică mai adânc de câţiva metri.căci rişti să agăţi sârme sx abluri electrice periculoase. ceaţă sau fum. Ure chea nu distinge bine. ori uşile. strigând sau fluierând pentru a le ghida spre tine. Traseul pentru cercetarea unei camere fără lu mină Memoria: în general. Poţ a nişte surprize îngrozitoare: o groapă ce pare de vreo 3 m e de fapt o prăpastie adâncă de 100 m. Pri cipala utilitate a memoriei este să-ţi aminteşti (chiar aproximativ) punctele de reper . ventilat orul. cel mai adesea ea pare mai mare decât este î realitate. pentru a te deplasa de la unul la celălalt. Sunetul produs de v aluri. Dar nu apuca cu degetele. Totuşi. Un ceas de mână cu cadran luminiscent sau iluminat poa te da uneori lumină suficientă ca să poţi citi un text scurt (un număr de telefon. Pumnul să descrie cercuri.d. care te-ar putea ajuta la orientare sau avertizare. cu atât va fi mai greu să te deplasezi dacă încerci să te orientezi după sunete. Nu încerca să maasori adâncimea unui puţ prin numărarea secundelor până c tra pe care ai lăsat-o să cadă atinge fundul. în schimb: . cu c adranul luminiscent al unui ceas.Strânge pumnul şi pipăi e cu montul. un puţ adânc pare doar o băltoacă. In întuneric deplasează-te fără s zgomot. de talie. Când te mişti nu ţipa. Bateria durează mai mult dacă este folosită interm nt. cu o mână. pe perioade scurte. . piatră care ca de poate fi urmat aproape simultan de încă unul (ce se deplasează în acelaşi sens sau într-o altă direcţie). re perele pe care le cunoşti bine.1. soba. Pipăitul: foloseşte mâinile şi braţele ca şi cum ar fi ntene. în întuneric. o adresă de pe un plic.Pipăie cu dosul mâinii. Mirosul: ofe ră doar informaţii foarte generale. Fixează punctele sau locurile importante prin marcaje de ex. câteva cuvinte când scrii un mesaj). pământul. Ridică mâinile ca să p stacolele. de un vârtej sau stăvilar anunţă de departe pericolul. Dar să nu ai niciodată încredere în ceea ce-ţi văd ochii când lumina e slabă.

Apoi mergi în diagonala de la uşă către centrul camere i. vegetaţiei putrede sau ozonului poate să te ajute şi să te ghideze. Materialele pi rotehnice trebuie ţinute într-o cutie (nu în buzunare) şi scoase pe rând. Rachete de semna izare: înainte de a le folosi este obligatorie citirea instrucţiunile de utilizare. pentru a verifica dacă nu zace cineva pe acolo. este foarte periculos . nu o face. mese.vezi la #13. Nu uita că noaptea nu poţi a precia corect viteza unei maşini. Nu coborî pereţii stâncoşi. Iar o pădure uriaşă este înfricoşătoare. Adăposteşte-te (vezi #7). dacă se aud ţipete de păsări dintr-o anumită direcţie -s-ar putea ca acol e ţărmul şi cuiburile lor. Întunericul combinat cu umezeala produce situaţia cea mai rea. Frunzişul copacilor reţine întunericul. mină sau tunel . mai întâi trebuie să afli planul. În largul mării. Aşteaptă calm până ce împrejurimile îşi recapătă formele şi structurile normale (vezi #7 şi pădure: noaptea orice pădure pare uriaşă. dulapuri. CIRCULAŢIA RUTIERĂ PE TIMP DE NOAPTE Noap tea.pot fi cascade. În beci. Nu ai nici un reper ca să stai vertical. dimensiuni sau proporţii. Pentru traversarea unui drum pe timp de noapte în zonele locuite foloseşte refugiile. Pe apă: dacă e beznă şi nu eşti silit să debarci de pe plută sau barcă.3. Orientarea în teren . chiar şi numai o batistă. Ascultă. mlaştinii. Pe munte: dacă nu cunoşti terenul sau dacă zona e periculoasă. adân cime.3). Nu te apleca peste ele când le aprinzi. pământul se poate oglindi pe nori: nişte umbre n e . legată la gât sau de centură. Frecvenţa lor creşte şi ma i mult pe timp de ceaţă.la noi în ţară şi în toată Europa (cu excepţia Angliei Poartă ceva alb. .se pot simţi la distanţe de kilometri. Nu jud eca starea solului după umbre. crengile. 9. aprinde un foc (dar ia măsuri să nu se aprindă pădurea). Câteodată mirosul umed al noroiului. O cutie goală de conserve pare a fi un butoi şi invers . nu te mişca. tunelele sau pasarelele disponibile. sau poţi ajunge pe o cornişă se surpă cu tine. Relieful nu mai poate fi desluşit deloc. Aruncă-te la marginea drumului şi stai acolo până trec. ascultă eventualele zgomote îndepărtate produse de izbitura valurilor pe stânci.4. Zgomotele animalelor sunt amplificate.căci manevrarea lor greşită prezintă pericol de moarte. recif sau plajă (vezi #6. La mişcările copacilor se adaugă şi zgomotele lor: scârţâituri. 4. pornind de la uşă.5 . conţinutul şi înfăţişarea în de acţiune: pentru început fă un circuit complet de-a lungul pereţilor. Bezna este atât de periculoasă încât orice urmă de lumină pare salvatoare: când e lună plină numărul pietonilor entaţi scade la jumătate faţă de alte nopţi.miros: lucruri arse. Sau. În astfel d e cazuri. gaze sau canalizarea. gemete. De abia după ce ai aprins sau ai terminat-o pe una. fie pământ. mergi pe part a drumului pe care poţi vedea vehiculele care vin din faţă. CE FACI ÎN ÎNTUNER IC Cercetează încăperea: când bănuieşti că cineva este blocat sau a leşinat într-o cameră nec întunecoasă sau plină cu fum. Dacă s e poate. Dar atenţie: într-o clădire cuprinsă de flăcări centrul pardoselii este zona cea mai slăbită şi s-ar putea prăbuşi. unde s-ar fi putut adăposti. numărul accidentelor de circulaţie este mai mare decât ziua.6). căci nu poţi fi sigur de adevărata r înălţime (vezi #13. Pe zăpadă: noaptea. adică pe stânga drumului în cazu l circulaţiei vehiculelor pe dreapta . doar câte o bucată. ninsoare sau ploaie. viţele par şerpi. o scoţi pe următoarea. Ca pieton: dacă nu există trotuar. aşteaptă şi nu te mişca până dimineaţa. albeaţa poate însemna că jos este g au zăpadă. asc unde ori bloca oameni (fig. Aprinde o lanternă c se apropie un vehicul. cerul înnorat produce o imagine lipsită de contr ste a terenului acoperit cu zăpadă. 9. la orice lumină disponibilă . Nu obori noaptea de-a lungul unui râu. pipăind mai ales pe sau sub paturi. Tijele.1). Ţine-le departe de corp şi fereşte-ţi faţa.vezi la #14. Nu există deloc orizont. Construcţia unui gard în j urul taberei poate ajuta la senzaţia de siguranţă. pe un ţărm necunoscut. Poţi cădea foarte uşor într-o prăpastie. din oricare parte ar veni.gri pot însemna că sub nori este fie apă.de exemplu cel de ar s . Pericolele se dublează când este întuneric b eznă. 9. Unele mirosuri . să apară lumina. Nu te avânt a pe trecerea de pietoni dacă maşina care vine nu s-a oprit. Aş dimineaţa. Deosebit de periculoasă este si tuaţia când eşti surprins în mijlocul drumului de farurile unor maşini care vin din direcţii opuse.

Priveşte drept înainte. scoate-1 din locaşul lui şi aruncă-1. Ţi e mereu aprinsă faza mică a farurilor. Dacă se sparge lampa de semnalizare din spate. Dacă s-au r ştergătoarele. mai ales în intersecţie. orientate spre mijlocul şoselei. sau în zone cu ceaţă. freacă parbrizul cu un cartof sau o ceapă tăiată. Acestea sunt limitele maxime de viteză pentru mersul în sigura nţă pe drumurile obişnuite (nu pe autostradă). Atenţie: pentru astfel de situaţii cea mai bună soluţie este montarea unor faruri speciale de ceaţă. astfel încât şoferul să prive scă prin raza lor.Ceaţa deasă te dezorientează şi vehiculul pătrunde pe sensul invers de circulaţie . Verifică şi eventual remediază zonele de invizibilitate ale autovehiculului: curăţă gea murile etc. fie ziua. iar lămpile de poziţie ascunse de gard sau de poartă nu se văd din drum. ajută-te cu o lanternă sau cu luminile de frână. Este un zid in vizibil din oţel. de-a curmezişul drumului. Ar fi bine să ştergi lentilele ochelarilor când se întunecă.Ascultă înainte de a traversa. Când conduci nu sta degeaba: fii atent la orice detaliu al drumului şi împrejurimilor. În cazul că este foarte întun c sau ceaţă. iată trei situaţii deosebit de periculoase pe şosea: 1 . Caută-ţi astfel zonele oarbe ale ochilo r: lipeşte-te cu spatele de un zid şi întinde braţele lateral. Conducerea maşinii în ceaţă: apleacă-te peste volan (din cauza v tezei oricum reduse. Conducerea pe timp de noapte: când ieşi dintr-o clădire iluminată şi te aşezi la volan. pune puţin spirt sau detergent în apă. spală mereu parbrizul şi ochelarii. Dacă maşina nu are lămpi pentru mersul înapoi şi tere nul este dubios. pune pasagerul de pe bancheta din faţă să m işte ştergătoarele la dreapta şi la stânga trăgând alternativ de capetele sforii. chiar sub înălţim ea minimă legală pentru farurile normale. Ce trebuie să facă şoferul: să aprindă toate lumi ile şi farurile. care te poate ajuta la orientare. 2 . astfel încât să-i zăreşti l e de semnalizare. curăţă. Gabaritul mai mare al camionului împrăştie ceaţa. în cazul apropierii unor vehicule cu f aza marc aprinsă. Curăţă şi ştergătoarele de parbriz. şoferul unui camion are o vizibilitate mai bună asu pra drumului. Ce trebuie să fa ci când execuţi manevra: aprinde farurile . nu în lungul lor. geamurile. claxonează. nu depăşi 50 k m/h cu faza mică aprinsă. lasă-i să se adapteze şi de-abia după aceea porneşte motorul. Dar. Ce trebuie să faci: dacă nu poţi opri în afara drumului. Privin d mereu înainte eşti în stare să-ţi vezi tot timpul ambele degete? Mai ales degetul drept? Dacă nu. În cazul unui accident: cauciuc spart. 3 . dar merge un ghemotoc de hârtie. să claxoneze mereu. stai câtva timp cu ochii chişi. Dacă pe vreme rea se strică motoraşul ştergătoare . Gheaţa şi zăpada se curăţă cu un răzuitor de plastic sau cu un dos de eptene. luminile de poziţie şi de semnali zare. dar mai înainte opreşte motorul şi ascultă dacă se aud vehicule care se ap ropie. pentru a semnaliza vehiculelor care se apropie existenţa pericolului. Ramele groase de ochelari produc şi ele zone de invizibilitate. Traversează strada perpendicular. Din cauza înălţimii. la începutul zonei de inviz ibilitate. mai ales parbrizul şi ferestrele laterale ca să cureţi depunerile de la fumul de ţigară sau de la eşapamentele celorlalte maşini. limita de viteza maximă e c hiar şi mai puţin de jumătate din aceste valori. să pună triunghiuri de semnalizare pe drum la cca 5 0 m în ambele sensuri. Circulă pe drumurile cu trafic mai intens. ai grijă cum priveşti când intri cu maşina în trafic. curăţat şi lustruit. Foloseşte o cârpă umedă.Orice vehicul care coteşte la stânga pentru a părăsi drumul principal.Un utilaj agricol sa u un camion mare manevrează perpendicular pe drum ca să intre cu spatele într-o curte. în plan orizontal. roata intrată într-o gaură. Ţine d getele groase ridicate vertical şi roteşte braţele spre înainte. lăm e. şterge. sau pe timp de ploaie. Chiar dacă noaptea este enină şi nu se vede apropiindu-se cineva. Nu încerca să-l depăşeşti cân eţi la o porţiune de drum drept şi gol: există pericolul să intri într-un perete de ceaţă den tocmai când îl întreci. Numeroase accidente s-au produs din cauza asta. La volan: verifică dacă a i capacitatea de a vedea bine în orice direcţie. Şterge cât mai des toate farurile. în caz că vei frâna brusc nu eşti ameninţat cu ieşirea prin parbriz). Sau. ar fi bine să consulţi un medic de o chi. la măsuri să nu îngheţe lichidul pentru ştergătoa plu. dar la oarecare distanţă de el. decuplează ştergătoarele de la motor şi leagă-le cu o sfoară ale cărei capete le treci prin geamurile laterale. în cazul aceloraşi condiţii optime de vizibilitate. Un om să fie pus la curba drumului. sau şanţ . iar faza mare a farurilor produce o perdea de lumină orbitoar e în faţă vehiculului). Dacă ta moartă (unghiul de invizibilitate) este mare. nu depăşi viteza de 80 km/h dacă ai farurile apr inse cu faza mare. Când parbrizul este lovit d o piatră şi se transformă instantaneu într-un ecran opac.faza mare. În cazul . Până ajungi la un atelier. M ergi în spatele unui camion mare. Ele se vor monta cât mai jos posibil. dă-i un pumn zdravăn pe deasupra volanului. circulă cu viteză redusă şi cu toa lămpile aprinse. claxonează. fie noaptea (nu sunt suficiente lămpi le de poziţie singure. vopseşte becul cu ruj de buze.locul respectiv poate fi luminat ref lectând raza farului cu un capac de roată.

.

În astfel de cazuri ţine-te bine pentru ce urmează! 10. 10.v ezi la # 4).Contracţii musculare. rânteşte-i şi pe copii. poţi fi orbit (vezi şi la #9). . Respiră adânc de 5-7 ori. câteodată ea îşi anunţă apariţia d exemplu prin norii de furtună care prevestesc fulgerele. Deşi lumina sau străl ucirea orbitoare este neaşteptată şi brutală ca o măciucă.Accelerezi maşina fără motiv. Ţine ochii strâns închişi. acoperă şi apasă urechile cu încheieturile mâinilor. Cum alungi somnul pent ru a putea conduce în siguranţă până la prima parcare? Îndoaie gâtul şi roteşte încet capul d ori spre stânga. doar apoi poţi să deschizi înce şi cu ei mijiţi să priveşti printre degetele puţin depărtate ale unei mâini (fulgerul exploz ei unei bombe cu hidrogen durează cam 20 sec. . opreşte maş Iată care sunt semnele că eşti gata să aţipeşti la volan (cauza multor accidente mortale!): . cortină roşie. mâinile acoperă ochii. Senzaţia în ochi este de: arsură. pe coloana volanului sau pe bord. Expiră scurt şi violent printre dinţii strânşi şi buzele lipite. trebuie să-l atenţioneze şi să-l oprească.1.1. Ş l singur în maşină trebuie să fie atent pentru a sesiza el însuşi apariţia acestor semne. . ORBITOR 10. numără încet până la 100. Chi r şi pe autostradă trage obligatoriu pe margine şi fă o scurtă pauză. Dacă nu închizi complet sau parţial ochii la timp. d ar repetatele străluciri ce anunţă apariţia farurilor unui automobil. Încleştează degetele împreunate. deschide geamul. capul se dă pe spate.sub pervazul ferestrei. Ce faci dacă ştii că vei fi orbit: Fulger. parchează maşina în afara drumului şi dormi câteva minute sau fă o scurtă plimbare.Clipeşti des. După max. 2 ore de conducere neîntreruptă fă o scurtă pauză. p entru a micşora intensitatea luminii.Dai din cap.Începi să caşti. în casă . apoi de trei ori spre dreapta. Strigă-le şi celorlalţi să facă la fel. Dacă în apropiere există o umbră. asurzitor.Loveşti pedala de frână. sau prin reflecţia s oarelui pe zăpada albă. Pasagerul trebuie să fie vigile nt şi dacă va constata astfel de semne la şofer. minge portocalie. .Smucituri sau tremur involuntar. . .unor condiţii dificile. aruncă goleşte-te până în bătaia ei -de exemplu. şi se stinge de-abia după încă 60 sec. porneşte ventilaţia pentru a te răcori. circulă cu viteză foarte mică! Ca să nu adormi la volan: schmbă poziţ a scaunului. Aceste manevre te trezesc dar numai pen tru un timp. de farurile unui vehicul. Faruri pe drumul public. Reflexul de clipire o să te ajute: ochi se închid. la baza craniului. Îngroapă sau înfi atele în sol sau pardoseală.Bătăi nervoase getele pe volan. usturime lacrimogenă. sau prin scurtele. bătrâni sau alţi însoţitori.2. de zăpadă sau de arcul electric. de soare. Apasă capul Dacă e vorba de o explozie atomică. . CUM TE A PERI DE O LUMINĂ ORBITOARE NEAŞTEPTATĂ De scurtă durată: de obicei aceasta anunţă o explozie aproape imediat urmează o izbitură puternică. Aruncă-te imediat la pământ. afară .într-un ş upă un copac. sau prin titlurile ziarel or şi ştirile radio-TV care vestesc o situaţie specială (război etc). . Pregăteşt rmează un tunet neaşteptat de puternic. .Nevoia de'a întinde pic ioarele. de un fulger sau un incendiu. roagă-1 pe vecin să-ţi vorbească (dar nu lua în acest scop un autostopist . lumi nă mare şi verde. bea o cafea. când so seşte suflul şi izbitura). îndelungată. O explozie Orbirea (temporară) poate fi provocată de lumină foarte puternică apărută pe neaşteptate: de explozie.Te trezeşti vorbind tare. . în timp ce cu cealaltă mână îţi apeşi ceafa. Ţine ochii închişi. porneşte radioul sau casetofonul. . Apucă-te cu degetele împletite de cea fă. durere roşie. stele galbene. Intermit ntă 10. Lumina orbitoare poate veni din orice direcţie.Smuceşti volanul. produsă de suflu. Cum te aperi de o lumină orbitoare neaşteptată: De scurtă durată.

repetat.Lasă în jos mânecile lungi de l a cămaşă sau haină şi manşetele pantalonilor. Chiar dacă cerul e înnorat. nisip şi pă). încropeşte peste ochi un ecran transparent ţinut deasupra sprâncenelor cu o legătură în jurul capului.În cazul că tocmai mergeai cu maşina. pentru a-i feri de ra e soarelui reflectate pe zăpadă. . o oglindă sau o torţă. orice. dacă nu te-ai ciocnit de nimic şi mai eşti întreg. lemn sau plastic. pe apă sau nisip.2. sfoară sau faşă. După ce trece şocul provocat de iluminarea or oare.ul. Ghemuieşte-te sub nivelul geamurilor şi aşteaptă BUUM . durata orbir mporare creşte. piele. chiar elastic scos de la chiloţi. Ochii odată lezaţi. c) Fă ochelari de soare din: hârtie. care reprezintă pericolul cel mai mare. nu mai distingi bine det aliile. Farurile de pe d rumul public: oricând te plimbi. CE FACI DACĂ ŞTII CĂ VEI FI ORBIT Uneori ştii di nainte că vei fi orbit de: Un fulger sau un trăsnet . până se bronzează. dop ars. Orice apărătoare de soare care flutură trebuie lipită de cap cu leucoplast. Lumina neaşteptată. iarbă. pe o şose a priveşte înspre dreapta farurilor). . nu mai vezi noaptea. . provenită de la o astfel de sursă te poate hipnotiza şi age spre ea. D că nu ai grijă. Intermitentă: poate fi produsă de: farurile unui automobil. 10. confecţionată dintr-un material subţire (de exemplu batistă) pusă pe faţă.Ridică gulerul cămăşii. Dacă însă fulgerul apare în întuneric. Ochelarii se leagă pe cap cu sfoară.încheie-te la toţi nclusiv la manşete. unsoare. carton. încearcă să foloseşti mai multe soluţ odată. in v în zilele noroase când soarele nu se vede. ochii întredesch işi. Îndelungată: apără ochii aşa cum se arată în fig. chiar dacă ai impresia că nu te deranjează. d) Din păr frunze. ci şi periculoasă.8. S-ar putea ca orbirea provocată de o iluminare puternică bruscă să nu fie definitivă şi după câteva secunde u după câteva zile să poţi vedea din nou.2). închide ochii. alge sau muşchi. razele soar elui se pot strecura şi îţi vor răni ochii aşa că e mai bine să iei măsuri de protecţie preve Oamenii reacţionează în mod diferit la o lumină puternică. o bandă lată sau alt materi ) O mască. . funingine.şi priveşte pe sub b) Pentru a reduce reflecţia razelor solare. pe cât posibil nu lăsa niciodată pielea descoperită în bătaia soarelui (pericol d cancer!).vezi la #8. dar au şi dezavan taje: permit pătrunderea luminii puternice prin părţi sau pe jos. În acest fel ochii sunt apăraţi de pătrunderea laterală a razelor ultraviolete (reflectate de zăpadă. ritmică. făcută cu o sfoară. Pentru a proteja corpul nu trebuie să-l dezgoleşti. poate f e mare folos. du-ţi mâna la faţă.Improvizează o acoperitoare a capului cât mai asemănătoare cu ce poartă arabii beduini în deşert (fig. muchia căştii de protecţie. prelungind zilnic durata expunerii cu câte 5 minute. gât etc. 10.1. pot îngheţa. 10. adică „a" şi „b" împreună cu oricare dintre celelalte: a) Trage mult în jos cozorocul i. nu uita că orbirea produsă de faruri este nu numai sâcâitoare. ci dimpotrivă: . aşa că în perioada următoare vor trebui acoperiţi şi protejaţi mereu. trage maşina spre marginea drumului şi opreşte-o astfel încât să nu poată aluneca sub iz ura suflului. bandă adezivă. borul pălăriei. înnegreşte zona de piele din apropierea o chilor şi partea superioară a obrajilor cu cremă de ghete. noroi. film fotografic. NU o privi direct . pedalezi pe bicicletă sau conduci un autovehicul. Pentru protejarea ochilor se pot folosi cu succes u rmătoarele metode improvizate: pentru siguranţă maximă. ochii au nevoie de 4 secund e ca să-şi . se pot sparge. tăind în material fante (găuri) sub forma de „-" sau „+". vei suferi consecinţele: nu mai vezi departe. pe ceaţă sau ninsoare. ţine capul plecat. rămân sensibili chi la o lumină normală. După o iluminare puternică. şireturi. apărătoarea de soare etc. Expune pielea la soare în mod treptat. Trebuie amintit de asemenea că razele ult raviolete atacă şi pielea dacă expunerea este bruscă sau radiaţia foarte puternică. acţiunile aproape instinctive trebuie să fie: apasă pe dala frânei. Chiar şi după aceea. f) Ochelarii fumurii sau de culoare închisă sunt buni. Protejarea ochilor trebuie continuată chi ar şi după ce şi-au revenit dintr-o orbire temporară. E recomandabil să protejezi ochii în zonele şi în zilele cu iluminare puternică. p e un drum în întuneric.ci alături sxi dincolo de ea (de exemplu. se po t aburi (acest fenomen se evită prin ungerea lor cu săpun).

4. #15. când cel din faţă te orbeşte.2. ÎNTR-UN AUTOVEHICUL Regul ile cele mai importante pentru supravieţuirea în transportul cu automobilul sunt leg area .1. în alta unde se lă pe stânga). puse unu l după altul).5. Dar. în afara trenul ui 11. c . Căci vina nu le a parţine exclusiv celorlalţi: adeseori orbirea ta depinde întrucâtva şi de cât i-ai orbit tu pe alţii. Şoferul iresponsabil. Toţi oamenii . #14. în principal şoferii. #9. Pe motocicletă 11.2. .1.iarbă sau frunze. CA PIETON Cimitirele sunt pline de pietoni neglijenţi şi neatenţi care „cred eau" că ceilalţi participanţi la trafic.nu numai şoferii . d . orbindu-i pe alţii fără să-ţi dai seama ( greşeala poate să apară şi când treci dintr-o ţară cu circulaţia pe dreapta. Centura de siguranţă tejarea copiilor 11. desfăşurarea evenimentelor nu mai respectă nici o regulă. 11.pentru a reuşi să ai prezenţa de spirit cesară. Acoperirea capului . e -batistă. Adică: . În tren Într-un compartiment.indiferent că ai 15 sau 150 km/h . Scapă unii fără nici un căpătâi şi mor alţii care îşi luaseră toate e. Vezi şi:#4. După un accident de circulaţie 11. Când îţ ce urmează să se întâmple şi priveşti hipnotizat cum se apropie locul de care te vei ciocni . PREA REPEDE 11. Umbrirea ochilor cu a . În lift Când călătoreşti şi vine ceasul rău. dar poţi face totuşi ceva ca ai struneşti desfăşurarea prea rapidă şi necontrolată a evenimentelor în care eşti amestecat. la viteza de 60 km/h automobilul parcurge o distanţă de circa 80 m (cam cât un şir de 40 de sicrie. sunt mari şanse ca tu să ai o impresie greşită a situaţiei reale. (2) să înveţi ce ai de făcut şi cum să reac nezi când apare o situaţie periculoasă.1. Pe coridor.trebuie să cunoască şi să respecte regu lamentul de circulaţie. căci îl deranjezi şi-l enervezi pe şoferul din faţă.3. poate doar legea no rocului şi a întâmplării. În cursul acestei orbiri temporare a şoferului. în toaletă.2.carton.Nu merge tot timpul cu f za mare aprinsă. prea aproape de el şi cu faza mare aprinsă.metoda arăbească Deci. Când maşina o ia razna pe contrasens sau când eşti prins de o avalanşă.1. orice viteză este suficient de mare ca să ucidă. Fără a mai pune la socoteală că viteza de re iferă mult de la un om la altul. . Nu există reguli. Ca pieton 11. O explozie . în pat (vagonul de dormit). 10. f . Frânele nu mai ţin.ochelari din le mn (nu folosi metal sau tablă!). micşorează vit . tot aşa de bine se întâmplă şi invers.Nu răspunde cu faza mare vehiculelor ca re vin spre tine fără să treacă la faza mică.Nu merge în spatele altui vehicul. Nu te purta în aşa fel încât să provoci dorinţa de răzbunare a şoferilor de pe auto ele. Derapajul. 11. Într-un autovehicul Te ciocneşti şi nu eşti legat cu centura de si guranţă.revină la normal.funingine sau pământ. imprudenţa minorilor şi a bătrânilor provoacă cele m i multe accidente. 11. Traversarea nereglementară a străzii. . opreşte-te! Nu te apuca să faci război pe şosea. #10. În avion 11.6. camioanele sau autobuzele cu care te întâlneşti.între ce faci (instinctiv) şi ceea ce ar trebui să faci este o diferenţă ca de la cer la pământ.păr 1 0. foarte mulţi accidentaţi sunt minor i. sunt grijulii şi responsabili sau respectă regulamentele de circulaţie. căci s-ar putea ca farurile lor să f ie mult mai puternice decât ale tale.Nu umbla cu farurile dereglate. Din păcate. Reglează-ţi mereu farurile. Depăşirea.vezi la # 18. Iar dacă nu vezi deloc. b .7. exemplu: (1) să iei unele măsuri de precauţie cum ar fi respectarea regulamentului şi a legilor privind circulaţia pe drumurile publice. neprevăzută .

asemenea cazuri sunt excepţii. volan sau scaunu l din faţă. din cauza inerţiei.Întinde-te pe jos în parte a din spate a maşinii. Scopul măsurilor care trebuie luate după ce se constată că ciocnirea este inevit abilă ar fi ca micşorarea sau anularea vitezei pasagerilor să se facă cât mai puţin brusc. Totuşi. Dacă nu ai succes în felul acesta: . apără-te astfe l: . funcţionând ca un amortizor. Adică. dar este peric uloasă. iar alte 10 000 sunt grav răni te. altă persoană a sărit înainte de impact de pe bancheta faţă pe cea din spate. Există şi posibilitatea de a întrerupe contactul smulgând cheia de contac t în timp ce maşina goneşte. Dacă te afli într-o maşină condusă de un şof esponsabil: beat. dacă tu şi ceila pasageri nu sunteţi solidarizaţi cu maşina. Pentru a o încerca asigură- . iar autorităţile automobilistice le consideră realiste. p entru ca aceştia să fie supuşi la o frânare (deceleraţie) minimă. uşă. oamenii şi obiectele dinăuntru îşi continuă drumul cu viteza neschimb tă.Aruncă-te înainte.înfăşoară braţele în jurul capului. Deci când te lipeşti de peretele care eîn faţa ta. poate chiar la o viteză mare.6 m prin turtirea botului. acestea nu vor putea rezista forţelor uriaşe c are apar. Dacă tu eşti şoferul: avertizează. spre obstac . ţipă la pasageri. În ţara noastră. Toate aceste măsuri reprezintă însă tică de ultim moment. Un şofer d obândeşte experienţă suficientă în conducerea maşinii de-abia după 5 ani sau circa 100 000 km rcurşi.Mimează că ţi-a venit rău şi vomită peste tot înăuntrul maşinii. Mai întâi. Cauzele cele mai dese ale accidentelor de circulaţie sunt: lipsa de experienţă la volan. Tu strânge cu putere volanul şi încearcă să micşorezi cât poţi gravitatea viitorului a . Oriunde şi oricând. Cele mai grave accidente apar la v iteze combinate (ale ambelor vehicule) sub 60 km/h.adică respectarea legilor.centurii de siguranţă şi conducereapreventivă . dacă te îndre pţi spre o ciocnire iminentă. spus pe scurt: mergi împreună cu maşina. ca să-l faci să se opre smulge cheia de contact. Perioadele cele mai periculoase sunt zilnic în jurul orelor 15 şi 20. Se cunosc situaţii când manevra a avut succes. şi se vor izbi cu capul de parbriz. maşina se opreşte în aprox. Dar cu un preaviz de 1-2 secunde. ricât de bine te-ai sprijini în picioare. nici nu se pot da sfaturi de comportare bazate pe statistică. Sau. dacă ai o reacţie fulgerătoar e şi ştii să faci ce trebuie. a re parte de un şoc mai mic. există destule şanse de a le încălca în diverse ocazii sau c a alţi participanţi la traficul rutier să le încalce. Poţi călători şi nelegat. de bord. . Câţi şoferi respectă limitele de viteză în localităţi şi în afara lor (50. De obicei nu ai la dispoziţie nici un timp de gândire. să vedem ce se întâmplă când ai 45 km/h şi te ciocneşti de un z d. scăpând cu viaţă. veţi suferi o a doua ciocnire . căci în multe accidente coloana volanului a ieşit prin geamul din spate al m aşinii). mergi împreună cu mijlocul caroseriei şi îţi măreşti şansele de salvare. Atenţie . sprijină-te pe ce ai în faţa ta (bord. fugar ori nebun. din cauza accidentelo r de circulaţie rutieră mor anual circa 3 000 persoane. şi accidentul pare iminent. respectiv mai toate ţările europene)? Întrucât nu există reguli de desfăşurare a unui accident de circ laţie. Eventual sprijină şi capul pe volan în momentul impactului (dar acest sfat este cont roversat. Ca regulă ge ciocnirea unui automobil înseamnă moarte sau rănire. Te ciocneşti şi NU eşti legat cu centura de siguranţă: fă invers decât îţi dictează instinctul de supravieţuire să te fereşti şi să te îndepartezi de obstacol). Botul maşinii se turteşte l iocnire. din contră: . căci unii le-au folo sit cu succes.căţ a şi trecerea ta din faţa cabinei spre bancheta din spate.Răsuceşte-te într-o parte (la 90°) şi sprijină-te cu mai mare a corpului (pieptului) pe bordul sau peretele maşinii. ar putea să-l distragă pe şoferul beat ori disperat. NU te lăsa niciodată p e spate şi NU încerca să te sprijini cu picioarele în faţă pentru a rezista şocului iminent. pentru a te adăposti acolo pe podea. Mai bine îţi legi centura. poţi face ceva în cele 1-2 secunde dinaintea ciocnirii. Totuşi. sinucigaş. alcoolul. Ca urmare restul maşinii. viteza prea mare. următoarele idei sar PUTEA să fie bune. Pentru clarificare. mijlocul caroseriei.sau sunt conduse de a lţi şoferi. spătar de scaun). proptindu-se cu atâta forţă în vola încât a îndoit cercul din oţel. poţi amortiza parţial şocul la care vei fi supus în momentul câ botul maşinii se face armonică. Însă chiar dacă tu lici aceste reguli de obicei. Pasageri in spate se vor arunca cu partea laterală a corpului asupra spătarelor scaunelor din faţă. 0. Dacă ai la dispoziţie un timp d gândire şi reacţii rapide. zilele cu mai multe accidente sunt vinerea şi lunea. de exemplu în vehicule care nu au centuri de siguranţă -camioane. autobuze . făcându-1 să piardă cu totul c ntrolul maşinii. Apoi.întrucât după im act şi oprirea maşinii. Un şofer a scăpat cu viaţa dintr-o ciocnire frontală cu 120 km/h.

Uneori suprafeţele zgrunţuroase. până se opreşte. Dacă roţile din faţă şi-au pierdut aderenţa. carosabil umed şi alunecos e tc. Frânele nu mai ţin: schimbă viteza. Orice încercare de a coti brusc v agrava derapajul. Dar.15. varianta naturală . regulile de conducere preventivă pentru e vitarea derapajului sunt: . te apropii de o curbă cu viteză prea mare şi e pericol rapare. căci anumite situaţii rele.5 V în m.) după o ploaie de vară . nu sunt întotdeauna evident vizibile. Ea este singura indicaţie corectă a g radului de periculozitate şi ascuţiş al curbei. .decât ar fi după o ploaie di onul rece. suprafaţa lunecoasă a carosabilului constituie pericole deosebit de mari. n u în curbe. Siguranţa mersului cu viteză mare creşte dacă presiunea din roţi este mai mare cu 0. manevrează urgent volanul dar încet.ca d urată. a pericolelor.care însă trebuie executată i mediat şi ne violent. dar abia la 90 km/h dacă profilul lor este corect. Frânează cu motorul. semnalizări de accident e.0. Dacă nici aceasta nu mai ţin de pe şosea. Verifică starea anvelop elor. Când ciocnirea este iminentă.ca unghi de rotaţie. obstacole pe drum. Depăşirea înseamnă vitez mare şi creşterea riscului. ai bine încearcă să ţii volanul cu dreapta şi să smulgi cheia cu stânga. clădire. din cauza ma nevrării greşite a volanului: prea mult .Mergi cu viteză mult mai mică (20-25 km/h) decât pe drum uscat. gard. Încetineşte pre ventiv cât mai de departe şi chiar mai mult decât crezi că ar trebui. pietruite sau pavate sunt cele mai alunecoase. lat. Ceaţa. S-ar putea ca suprafaţa carosabilu lui să devină mai lunecoasă (mâzgă etc. freacă partea laterală a maşinii de ma drumului: perete. Micşorarea vitezei este obligatorie pe un drum alunecos. unericul. Sigur că întreaga acţiune trebuie făcută foarte iute. 30-50 m la 20 km/h). Când roţile din spate patinează. de exemplu sp re stânga. iar succesul ei depinde de amp asamentul şi accesibilitatea cheii de contact. uită-te la marginea exterioară a drumului. decât ar fi normal pe un drum uscat. de ex.corecţie a derapajului. Gândeşte-te bine de fiecare dată când decizi dacă cuma accelerezi" şi ieşi din coloană sau „stai la cutie". apoi trage frâ de mână. atunci o fracţiune de secundă răsuc volanul spre stânga. De obicei apare o supra . î -o treaptă inferioară. adică roţile să fie paralele cu axa longit udinală a automobilului. Dacă nu poţi ieşi de pe şosea. Iar curba uie făcută cu o rază mai mare decât aveai intenţia iniţial.Păstrează o distanţă de 2-4 ori mai mare faţă de vehiculul din faţă. ploaia. pe un drum care străbate succesiv zone cu ceaţă şi alte zone fără ceaţă. Dacă stai pe scaunul pasagerului. Verifică adesea starea frâ elor şi a mecanismului de direcţie (preferabil la un atelier). a frânei de mână etc. şantier în lucru. cu pietriş. Pe carosabilul alunecos şi umed maşina începe să patineze la 70 km/h dacă anv elopele sunt uzate. cu vizibilitate. Adâncimea şanţurilor trebuie să fie de minimum 4 mm. Aceasta este soluţia. în care V = viteza în km/ h. s-ar putea ca pe timpul depăşirii să intr o zonă cu ceaţă şi cu pericole multiple: lipsă de vizibilitate. atunci readucerea roţil la o înclinaţie mai mică faţă de axa maşinii poate ajuta la recâştigarea aderenţei. Citeşte „printre rânduri" starea drumului. mergi cât mai constant (ca di recţie şi viteză). pante mari.încearcă să supravieţuieşti. . iar maşina începe să se rotească spre dreapta. Când ajungi pe o zonă de drum alunecos. coteşte maşina la stânga şi la dreapta (în zig zag) pe câmp sau teren. Trage frâna de mână. şi totodată prea mult. Nu frâna şi nu coti brusc. iar cu cealaltă apucă. Iar o astfel de mane ră trebuie pornită doar ca o ultimă soluţie de salvare.5 bar decât valoarea normală (ind icată în instrucţiunile de utilizare sau în cartea autovehiculului). pentru a obţine o frânare. înainte de a ajunge la zonele de drum periculos cum ar fi: curbe fără vizibilitate. vântul puternic şi în rafale.5-2. suprafeţele alunec oase. Apucă zdravăn şi ţine volanul c o mână. înainte de a depăşi: . mai ales când ai şi anvel opele uzate. pregăteşte-te cât mai zi mai înainte). la fel şi orice frânare.te că urmează o porţiune de drum drept. roteşte şi smulge cheia de contact şi arunc-o. frânează numai pe porţiunile de drum drept. în sensul readucerii lui pe mijloc. ocolire.Redu viteza. De exemplu. Mergi şerpuit. Derapajul: când maşina începe să danseze pe şosea. vara (aprox 1. Nu te gândi şi nu regreta că str ici maşina . dacă înc păşeşti un camion într-o zonă cu vizibilitate bună. Dacă din greşeală. intersecţi i fără vizibilitate. Condu maşina delicat. atenţie: conducerea maşinii doar cu mâna stângă pe volan este foarte încurcată. Un semnal important care trebuie să-l atenţioneze pe şofer este faptul că se uşurează manevrarea volanului (la automobilele fără servocomandă). cu blândeţe.

vei fi văzut şi tu mai bine de şoferul v lui care se apropie. uşi sau stâlpul acoperişului. aprinde o torţă (o cârpă îmbibată cu ule nsă într-un capac scos de la roată) la o oarecare distanţă de locul accidentului. Pr tejarea copiilor. hai să ne grăbim etc.care vor sili ve hiculul din faţă să iasă şi el din coloană. cu centura de siguranţă legată peste copil. ploaie sau drum alunecos. Dacă nu încape. Construcţia centurii trebuie să fie cu două ramuri: una dia onală peste piept şi alta în poală. Centura de siguranţă reduce pericolul de moarte sau rănire gravă c la 70%. .Dacă vehiculul depăşit accelerează şi el. adresele şi telefonu l martorilor. întuneric.ciocnirea capului de parbriz. Copiii mici vor sta întotdeauna pe bancheta din spate (legaţi sau nu). Când situaţia va fi favorabilă pentru depăşire.. E vorba de viaţa ta şi a celor dragi.3.Leagă-te mereu cu centura d siguranţă. DUPĂ UN ACCIDE NT DE CIRCULAŢIE Semnalizează accidentul pe şosea pentru a-i avertiza pe ceilalţi partic ipanţi la circulaţie. Leagănul sugarului va fi pus pe podeaua dintre bancheta din spate şi cea din faţă. Pentru a convinge un copi l să se lege poţi să-i spui poveşti . Anunţă Poliţia.Reglează şi strânge corect centura pe corp întotdeauna. Respectă cu stricteţe regulamen tul de circulaţie. În plus. iată ce trebuie să faci. iar la 90 km/h . e vitând astfel zdrobirea pieptului şi intestinelor. tu vei fi primul. .Nu te apropia prea mult de maşina din faţă. că maşina nu porneşte decât dacă ne jucăm d ronauţii pe lună. pe scaunul din faţă. fixa t pe bancheta din spate. Ca principiu. . Cumpără cele mai bune centuri de sigu ranţă pe care ţi le poţi permite.în poala mamei.pe scaunul din faţă. Verifică în oglinda retrovizoare dacă nu te ajunge sau nu te depăşeşte alt vehicul. renunţă la depăşire. Când te-ai hotărât să depăşeşti. trecători sau spectatori acă este ceaţă. chiar şi când eşti foarte grăbit. din cauza deformării saşiul ui şi caroseriei. renunţă la depăşire. . este preferabil să ai o protecţie suficien tă tot timpul decât una excelentă numai din când în când.Verifică situaţia în oglinda retrovizoare. La 40 km/h lasă 2 lungimi de maşină până la vehic n faţă. . Deci: . . uşile se deschid chiar dacă fuseseră blocate). Dacă sunt astfel de constrân geri. dar nu micşora intervalul liber din faţa ta din cauza noului venit. Pentru depăşire tingi o viteză cu 20 km/h mai mare decât a maşinii din faţă şi să fii sigur că imediat după d u vei fi obligat să-i tai calea ca să reintri brusc în coloană.în poala mamei. de carca sa vehiculului.Semnalizează. Centura împiedică: .aruncarea celui legat afară din maşină. bord. Dacă stai la o distanţă mai mare de maşina pe c re vrei să o depăşeşti ai avantajul că nu-ţi acoperi şi nu-ţi micşorezi vizibilitatea drumulu faţă. Fă poze. pune-1 pe bancheta din spate şi leagă-1 pe deasupra cu o plasă ancorată de banchetă sau de caroserie. vitală pentru siguranţa circulaţiei. NU da voie niciodată unui copil sub 12 ani să stea: .ciocnirea corpului cu bordul maşinii sau cu coloana volanului.8 lungimi.Priveşte înainte şoseaua şi ev ează calm pericolele din faţă. . Notează numerele vehic ulelor şi numele şoferilor implicaţi în accident. preferabil şi numele. pe scaunul d in faţă. . Poartă-te ca şi când ar tă un interblocaj care nu-ţi permite pornirea motorului până ce şoferul şi pasagerii nu şi-au legat centurile (dispozitiv existent la unele maşini). anti-copil. în s idă: . Dacă are peste 40 kg.Ieşi din coloană şi accel ază în treapta de viteză care îţi va permite să depăşeşti fără să umbli la schimbătorul de vi nează scurt. pentru avertizarea şoferilor care se apropie. 11. Uşile maşinii vor fi dotate cu încuietori special pr otejate cu dispozitive contra deschiderii. . ceea ce aproape sigur i-ar produce moartea sau rănirea (adeseori la o ciocnire. intersecţiilor şi a participanţilor la trafic . poate sta pe bancheta din spate şi fo losi centura de siguranţă (de adult). Cere ajutor de la alţi şoferi.de exemplu. a curbelor.tăierea feţei în cioburile de la parbrizul sa u geamul spart. Un copil cu greutatea sub 40 kg va fi aşezat şi legat într-un scaun special. . . Acest interval îţi permite o bună vizibilitate a drumu lui din faţă.

mai ferit. uită de folosirea hârti de trasul pantalonilor. Cum sari din tren (sau din a t vehicul în mers): cu faţa înainte şi aplecat pe spate. În plus.Acordă primul ajutor (vezi #19). ÎN TREN Există şanse de salvare (mici. trebuie să te ghemuieşti şi să te rostogoleşti . nu-şi părăs esc „iubita" nici în cele mai rele situaţii. spre locomotivă. Fii mereu atent . Aruncă-te urgent pe podea.5. trebuie să te desparţi de ea. Un rănit grav va fi lăsat pe loc în aşteptarea Salvării. unor obstacole puse pe şine de derbedei sau terorişti etc. când te desprinzi.încordează-te în aşteptarea şocului (şi urează-i cabinei să reziste la strivire). În toaletă: dacă mai ai timp să faci ceva.4. sau spălarea mâinilor. În schimb.încearcă să te rostogoleşti ca o nge.2. . fii primul acolo jos. nici sfatul r ostogolirii ştiinţifice. PE MOTOCICLETĂ Sunt foarte puţine măsuri pe care le poţi lua înaintea unei ciocniri iminente a motocicletei sau bicicletei pe care o condu ci. îşi vor împreuna mâinile peste ceafă pentru a proteja capul cu braţele şi se vor lipi de spătarul banchetei. se clatină şi zboară. În pa nul de dormit): cel mai bine să fii adormit şi relaxat.Aruncă-te pe podea cu faţa în sus. Pasagerii aşezaţi cu spatele spre direcţia de mers şi care nu pot ajunge pe pardoseală (căci la oprire. Într-un compartiment: când tr nul se zgâlţâie. Pe coridor: . căci dacă afli din timp ce urmează . Şansele cresc dacă eşti avertizat cumva. Da r când există pericolul ca benzina scursă şi împrăştiată să ia foc (fumatul interzis!).poţi să-ţi salvezi viaţa.vezi #15. victima va fi mutată în tr-un alt loc. încă înainte de contactu u solul. cu faţa spre trenul care se apropie şi să ridici ambele braţe vertical deasupra capului. . Cea mai importantă măsură de salvare trebuia însă luată de mult: poartă casca de protecţ chiar tipul şi modelul cel mai bun pe care-l poţi procura. dacă mai poţi: . În afara trenului: poţi să dai o mână de ajutor la prevenirea unui accident feroviar semnalizând existenţa unui pericol spre orice tren care se apropie de locul unui accident. cioburilor de gea m. dar nu inexistente) chiar şi în caz ul unui accident de tren.de exemplu.îndoaie genunchii. sari de pe ea imediat ce eşti sigur că mează ciocnirea. inerţia îi lipeşte de s ar). . spre locomotiva. deci nu vei putea respecta nici teoria. cu picioarele înainte . fiecare sit uaţie este diferită.Aşează-te pe pod ea cu spatele înainte.Sprijină picioarele pe un reazem s olid şi îndoaie genunchii.în afară de ca zul în care ai învăţat şi exersat astfel de mişcări. Dacă e ma e. geamantanelor căzute. Când eşti în aer şi zbori cu 90 km/h nu mai poţi face mare lucru pentru modifica desfăşurarea acţiunii. cu câteva secunde înain tea impactului . Este foarte important să cazi relaxat şi e ca o cârpă. Dacă viteza trenului e mică. Condiţia de bază pentru salvarea din orice fel de ciocnire sau şoc este relaxarea. aşa că uneori pot apărea şi anumite condiţii favorabile. . Dacă eşti în stare să faci instantaneu aceste mişcări. mâinile peste ceafă. o frână extrem de bruscă. mişcă picioarele ca şi când ai fugi. vei putea rămâne în picioare alergând repede. . 11. sari! 11. sau d chează circulaţia şi ar putea produce alte accidente sau ciocniri.Cazi moale ca o cârpă.împreunează mâinile peste cea fă.Aşteaptă şocul. instantaneu: . cu hârburi. Dar la o ciocnire.Părăseşte motocicleta. sari tare înapoi (pentru a mai micşora viteza). al salturilor cu amortizare sau căderii relaxate . Fiecare cădere. cea mai bună postură ca să rezişti metalului îndoit. la fel ca şi cei cu maşini ieftine. . Iată câteva idei de bază: . cu braţele şi picioarele adunate strâns lângă corp .Aruncă-te pe podea cu faţa în jos. Ziua: în l ipsa felinarului sau steagului roşu. . unui autovehicul blocat pe şine le de cale ferată. protejând capul. . trenurile din diverse ţări s e comportă diferit.NU scoase în afară ca nişt e asemenea trebuie să lupţi cu instinctul care te face să rămâi pe motocicletă până se ciocne Posesorii de motociclete scumpe.împreunează mâinile peste ceafă. semnalul de oprire la CF este să stai într-un loc sigur. .

Într-un avion neamena jat special pentru pasageri (militar etc). însoţitorii de bord şi echipajul v r da indicaţii pentru comportarea în cazuri deosebite. Nu atinge şinele (ar putea avea curent electric). Îndoaie genunchii şi împreunează palmele la baza cefei. la atingerea apei cu roţile sa burta.Sprijină-te pe un perete transvers al. Folclorul zice că locurile mai sigure. prag. . Dacă stai cu faţa înainte. În orice caz. sau: c . cu genunchii îndoiţi şi tălpile sprijinite pe ceva so lid . se vor sprijini cu coatele şi cu c apul pe spătarul scaunului din faţă. Singura măsură de prevenire posibilă ar fi să stai legat cu centur a de siguranţă în majoritatea timpului sau chiar pe toată durata zborului. b . cravata etc. Când auzi comanda. desfă şi smu diat gulerul. . pr dentară. După ce iau loc în avion. cu faţa spre coada avionului. ancoră pentru lăzi le cu marfă).ceea ce produce zgâlţâirea pasagerilor. Când urmează şocul veţi fi anunţaţi să Persoanele înalte care nu încap şi nu se pot apleca.vezi mai înainte.întinde-te pe pod ea. cu capul spre coada avionului. ÎN LIFT Toate ascensoarele moderne au dispozitive de aut ofrânare automată care fac aproape imposibilă căderea sau prăbuşirea cabinei mai mult de 2-3 m.Apleacă-te înainte şi strânge genunc braţ.7. sau la traversarea unei zone c u turbulenţe de aer . De preferat ar fi un scaun în care să stai cu faţa sp coada avionului. ar uncă-te la pământ între două fire de cale . 2) are centura de siguranţă solidă.preferabil o componentă a structurii avionului (perete. În plus. Poziţia op ntru avionul cu care zburaţi va fi însă cea dată în instrucţiunile pe care le primiţi în avio Dacă avionul coboară pe o apă: slăbeşte cravata şi gulerul de la cămaşă.Stai în scaun.Pune perna în poală. Dacă descoperi o bstacole căzute. Dacă traversezi şinele într-un triaj CF şi te s urprinde un tren care se apropie în viteză. anunţă imediat lucrătorii de la CF (gara sau cantonul cel mai apropiat). încordează-te până ce avionul se opreşte (vezi şi la #6. După oprirea avionului. Totuşi accidente sau prăbuşiri mai apar - .Noaptea: agită violent o lumină (de orice culoare) dintr-o parte în alta. ieşi sau sări afa ră şi îndepărtează-te repede. poziţia recomandată pentru aterizarea sau amerizarea forţată este una dintre variantele: a . 11. schimbare a altitudini i de zbor şi aterizare. rezistentă la şoc.Leagă-te foarte strâns cu centura de sigura nţă.Ridică spătarul scaunului în poziţia verticală. apasă-le bine. sprijină capul pe pernă şi apără capul apăsând cu celălalt braţ icioarele şi sprijină-le de un reazem. Dacă poţi. obiectele ascuţite sau casante. cu şanse mai mari de salvare în caz de accident ar fi în dreptul aripilor sau în partea din spate a avionului. ÎN AVION La zborul cu avionul. scoate ochelarii. Riscul de a cădea cu avionul este de 1 la 3 milio ane.acolo unde NU sunt traverse care leagă şinele ace uiaşi fir. cauzată de o manevră ocolitoare făcută de pilot). urmează al doilea produs când botul avionului loveşte apa.6). zborul cu avionul este de 22 de ori mai sigur decât mersul cu automobilul. pericolele mari sunt în perioadele de decolare. . ia una dintre poziţiile descrise mai înainte. Dacă nu poţi aplica variantele a) sau b) întinde-te pe podea. în faţa trenului care se apropie (dar stai în afara şinelor şi a gabaritului trenului). aruncate sau puse pe şine de-a curmezişul. În ea sunt descrise o serie de te posibile şi se recomandă comportarea adecvată. Poziţia re comandată pentru situaţia de aterizare forţată sau de cădere nu este aceeaşi la toate societă e aviatice. La fel se întâmplă şi când avio ade într-un gol de aer. stai încordat până ce avionul se opreşte. Câteva elemente comune sunt: . .6. Un motiv de panică poate apărea la înclinarea neaşteptată a avionului în timpul zborului (de e xemplu. După primul şoc. iar la anunţul corespunzător din partea pilotului. poziţia pentiu ciocnire. dar nu ştii pe ce fir de cale va trece. dacă acesta: 1) este lângă ieşirea de avarie din avion. nu l a stewardesă. încălţămintea cu tocuri înalte. 11. Fii atent la instructaj. ar fi foarte bine ca pasagerii să citească foarte atent instrucţiunile din br oşura aflată în plasa agăţată de spătarul scaunului din faţă. pilotul (interes t şi el să scape) poate face minuni. braţele acoperind şi apăsând capul pe spătar. Dacă se întâmplă ceva neobişnuit în timpul zborului.

Amenajează un adăpost provizoriu. Organizarea 12. colibă. Coliba. Nodurile pescăreşti Dacă ştii: unde să faci tabăra. a c urentului interior. epuizat.1. Din oase. nişte stânci sau un vehicul care s stituie un fel de adăpost. Şi nu ştii unde. Construcţia unui adăpost închis trebuie să satisfacă două condiţii esenţiale: a) Să fie bine lat. Construcţia adăpostului poate fi: . Lângă copaci. într-o apă naturală. Legarea sarcinilor şi a greutăţilor. dar afânat: întinde covoarele de cauci uc de la . Scormoneşte împrejurimile cât mai e lumină. într-o construcţie existe n autovehicul. în acoperiş şi cealaltă jos. Pe vr eme friguroasă riscul asfixierii cu oxid de carbon este foarte mare. plouă sau ninge şi e întuneric. foarte curând nu vei mai putea gân di şi acţiona corect. Din zăpadă. atunci mai rămâne soluţia să sari.) sau flexibilă (cort etc). sunt necesare cel puţin două găuri: una pentru intrarea aerului cu rat.trebuie să te adăposteşti.9.2. În cursul deplasării încropeşte un ad st provizoriu la fiecare popas pentru înnoptare. dacă ţi-e frig. cum să improvizezi haine şi echipamente din ceea ce găseşti î cum să aprinzi focul. cum. zăpadă sau animale sau insecte. Dacă te-ai rătăcit sau eşti izo at ori blocat într-un loc sau o fundătură. Obi ectele de origine animală 12. în uşă. în săritură). Aşteaptă aşa până ce viscolul slăbeşte sau 12. Unelte Din piatră. ca să ai corpul dep at de pardoseală. Funii şi frânghii 12. La fel de gra vă e şi umezeala produsă de vapori sau de transpiraţie.7.solidă (bordei. Din gheaţă. Însă nu uita clipă că îţi trebuie URGENT un adăpost. NU PIERDE TIMPUL (vezi şi #7) Când eşti accide ntat.5. Dacă nu găseşti o astfel de agăţătoare sau nu poţi sări aşa de sus (de exem pasager în vârstă). Eventual îl cari cu tine. peşte c.6.. Igiena 12. una sus. simplu.3. rece şi alta pentru ieşirea aerului sau fumului cald. ca o cârtiţă. eşti pierdut.închisă. Într-o cabină cu o ramă sau prag d ecorativ.4. aproape de plafon. până construieşti altul permanent. fără nici o piedică pentru evacuarea fumului şi a vaporilor de la foc sau sobă. .1.uşoară. Dar. Nodurile pentru priponire. lasă o gaură prin care . . uneltele disponibile şi condiţiile înconjurătoare. să ţopăi mereu în timpul căderii liftu ranţa că momentul impactului te va găsi în aer. n-ai vizibilitate . să găteşti şi să păstrezi hrana. poţi să găseşti oriunde De exemplu. Pune pe jos un strat izolator cât mai gros. b) Să NU pătrundă frigul prin p eală. Dacă un lift cade până jos ar fi bine să ştii că în momentul i ctului este esenţial să nu stai pe pardoseala liftului. Nu pierde timpul 12.8. 12. Iar când vrei cu tărie ceva. Fierăstrăul flexibil 12. într-un avion 12. îmbinare a a două frânghii. Tăierea copacilor. Toporul. Nodurile Îmbinările simple. demontabilă sau stabilă. de ploaie.. ÎNCROPEŞTE UN ADĂPOST Adăpostul te apără de frig sau de căldură. Pentru asigurarea tirajului.vezi incendiul turnului de televiziune din Moscova. . Felul adăpostului depinde d e condiţiile locale şi materialele disponibile.2. Treptat lărgeşte gaura şi spaţiul din jurul tău. ai şanse mari să supravieţuieşti. când au ars până şi cablurile liftul ui (care a căzut de la 200 m). de lăsarea întunericului. Mobilierul 12. dacă te-a surprins un viscol puternic. TABĂRA 12. Legarea beţelor şi a grinzilor. 12. Cortul. O singură gaură de ventilare NU este suficientă. Încropeşte un adăpost Unde? Dacă nu găseşti un acoperiş. înainte de a căuta sau a improviza un adăpost -gândeşte. Ţine ma de: starea sănătăţii tale. Dacă nu găseşti repede nişte copaci. sari şi agaţă-te de ea cât poţi mai zdravăn. gă mai repede un adăpost! Fă rost de el ÎNAINTE: de a te cuprinde panica sau epuizarea. semi-deschisă sau deschisă. îngroapă-te urgent în zăpadă. Adăpostul poate fi individual sau colectiv..

iar zona cea mai caldă a acestora se află între mijlocul şi pătrimea lor super ioară.Să nu fie expus căderil de pietre sau avalanşe. să nu dea posibilitatea alunecării obiectelor la va le. saci. bucăţi de avion sau de navă. Apropierea de lemne e mai importantă.Să aibă o suprafaţă netedă şi orizontală pe care să se poată instala cortul sau amen cuşurile. de apă sau de drum. aşează cortul astfel încât să dormi cu capul . acolo unde poate cădea o avalanşă de zăpadă. pe contrapante sau în căldările munţilor. te de gheaţa subţire şi de coamele de gheaţă (ce apar datorită presiunii de contact la graniţ dintre două insule). Dacă nu ai lemne la dispoziţie. . .Lângă cuiburi de insecte. . consolidează-ţi adăpostul cu un paravan construit din orice material găseşti: pietre. să faci un compromis.Să nu fie pe fundul unei văi (chiar secată sau uscată). blocuri de gheaţă. ub o streaşină sau cornişă de zăpadă. crengi. sau pe cea mai întinsă insulă. a navei sau autovehiculului poate deveni adăpost sau sursă de mater iale pentru construcţie. opreşte-te acolo unde gheaţa este mai groasă. . coar da de alpinism. Dacă poţi. a precipitaţiilor şi a căderilor de pietre şi oferă cele necesare pentru prepararea hranei şi încălzirea adăpostului. a frigului. husele de la scaune. rucsacuri. . sunetul apei poate acop eri alte zgomote care indică pericolul sau apropierea salvatorilor).nu reţin căldura solului. . . Dacă e cald. Dacă nu găseşti un acoperiş existent: acţionează. inundaţia sau torentul. Aleg o suprafaţă orizontală şi netedă. nu te opri. cu o mică terasă la intrare. viespi. Dacă există pericolul de foc ori de explozie a rezervorului d e combustibil.care a mai fost folosit de alţi turişti. o barcă întoarsă cu fundul în sus. . frig ului şi umidităţii. Dacă e vânt. să auzi şi să fii bine văzut. Totuşi.Pr ea aproape de apă. . depresiuni. creste sau şei (expuse în cea mai mare parte a timpului la vânt).Zone lipsite d egetaţie . o creastă. Dimineaţa curentul de suflă spre vale. caută un loc mai adăpostit . noaptea e mai frig şi îngheaţă). . muşchi.S mită prevenirea surprizelor. ziua şi seara spre culme. pe noroi sau pe pământul rece. ramuri de brad. Niciodată să nu dormi întins direct pe pământ umed.Lângă un copac izolat (atrage trăsnetul). aşteaptă să ardă sau să se potolească înainte de a te apropia. Dacă faci drumeţie cu cortul. . aşează cortul cu uşa spre orice adi ere care va răcori atmosfera şi va alunga insectele.încearcă să nu fii văzut sau auzit de ei.Urme sau poteci de animale. potecă.de exemplu. a culoarelor şi pereţi lor sfărâmicioşi lângă versanţii de pe care se scurge sau se adună apa. fără însă a încerca să obţii acă e nevoie de prea multă muncă . . Pe o banchiză (in ulă de gheaţă). să vezi.Sub crengi us cate (pot să se rupă şi să cadă la vânt puternic). vesta de salvare. . o culme golaşă de deal sau de munte (coboară. de preferinţă umbrită. zăpada sau pietrele. . NU săpa un şanţ de scurgere în ju lui: vei strica aspectul locului şi vei grăbi eroziunea solului. spătarele scaunelor din automobil. aşează tabăra pe faţa apărată de vânt). Deci. Epava avionului. . albine. NU face tabăra în apropiere de: . respectă-i pe ceilalţi turişti .Apropierea de sursele de lemne şi apă: din păcate aceste resurse nu s tau de obicei împreună. La munte se găseşte rar un loc ideal pentru instalarea adăpostului. pădurea şi zona de lângă liziera aceste ia asigură protecţia contra vântului.O culme. Locul e neted? E orizontal? Are gâlm e? Îndepărtează pietrele şi gunoaiele care te înţeapă în spate. alege un loc la cel puţin 50 m. după o stâncă. orientează uşa cortului spre răsărit . pietre sau O terasă de pe pantă (sol umed).La baza pantelor foarte înclinate. curentului.Trecăto euri. un vârf. Pentru a verifica locul ales. haine. După ce nu mai sunt denivelări mari . de râu (pericol de insecte şi inundaţie bruscă. Fundul văilor sau căldările adânci (e umed. iarbă.Să ofere o protecţie naturală împotriva vântului.mai ferit. . care duc spre apă. de a intra pent u a lua ceva.alege alt loc. Dacă suprafaţa nu e orizontală.ri dică-ţi cortul. aşa că va trebui să alegi.automobil. Versanţii preferabili sunt cei uşi spre sud.lumina vă va încuraja să vă sculaţi mai devreme. încălzindu-se repede în cazul expunerii la soare şi răci -se brusc când acesta apune. căci poate veni apa. desfă doseala cortului sau prelata şi întinde-te pe ea. Unde: locul pentru adăpost sau tabără trebuie să aibă următoarele calităţi: .

în vale sau pe o pantă. 12. De exemplu folosind beţele şi skiurile. Golurile dintre pietrele peretelui se etanşează prin umplere cu crengi. piolet. pentru ca să nu le uzi cu zăpadă şi transpiraţie. acoperişul de zăpadă se va topi şi se va prăbuşi peste noapte. Amenajează înăuntru o bancă (fig. de exemplu şezând în rucsac sau p l. care nu fac prea mult fum. prin care nu curge apa.5x 0. Şanţurile. la acoperiş. Aranjează blocurile să se sprijine unul pe cealalalt. Poţi imagina mu lte variante constructive de adăpost deschis. după ce le închidem la partea superioară. sticle goale. un buştean sau un perete. Când munce scoate-ţi hainele exterioare.crengi. Ori de-câte ori poţi şi ai timp.) până de e un se-miacoperiş. p ungi de plastic. Astupă golurile c pământ. pardoseală sau pereţi.Construieşte un paravan. Dar. o pânză. Iată câteva posibilităţi: a. Reţine: un adăpost m mai cald decât unul mare şi în plus. pentru a obţine şi un efect de suprapunere a foilor ( ca la un acoperiş de ţiglă sau şindrilă). În timp ce sapi. prelată. pe marginile căreia pui zăpadă pentru ancorare şi stabilizare. ca un adăpost. Dacă vremea e ste foarte rece şi zăpada foarte tare (urmele paşilor abia se văd) se poate construi un acoperiş tip cort. clădeşte nişte ziduri pe marginea şanţului pentru a obţine înălţimea necesară. Dacă tempera e sub 0°C. blocurile trebuie sprijinite jos într-un canal având forma de „L" cu laturile 15x15 c m. Dacă stratul de zăpadă nu are 1 . dar decalate. Surplombele şi scorburile mici p ot fi folosite pentru adăpostire. noroi sau zăpadă. În dreptul deschiderii. adună şi lemne pentru foc: ramu conuri şi ace de brad uscate sau căzute. o stâncă. Peste schelet pune orice material disponibil . Caută o încăpere uscată. culcuşurile se vor amenaja la partea superioară. 3 ore (fig. peşt ate pot fi folosite dacă le amenajezi ca să te adăposteşti contra intemperiilor (vezi şi # 8. pelerină. pământ. bulgări sau suluri de zăpadă. crengi sau foa e de plastic. Înainte de a te instala în peşteră verif ică dacă sunt şerpi veninoşi (vipere) sau alte vieţuitoare. În prima noapte. Sapă un şanţ cu orice unealtă disponibilă s izată: piatră lată. beţe sau cărămizi. 12. în zăpadă: este o amenajare mai amplă. e mai uşor de construit. capac de borcan. Mişcă mereu întregul corp sau părţile corpului care nu intră sub acoperiş.15 m (fig. ordeiul de zăpadă: necesită cea mai puţină muncă. căci este o treabă prea complicată. Acest acope riş natural poate fi îmbunătăţit prin construirea unui perete sau paravan din pietre şi bolo vani mari. zăpadă etc. Taie şi scoate şi blocurile dintr-o groapă sau şanţ de 1.2 m adâncime şi lung de vreo 2 m care va deveni partea de jos a adăpostului. Este foarte bun adăpostul făcut într-o scobitură de la partea inferioară a unei stânci mari. 12. care poate fi realizată în cca. Într-o groapă naturală. Orice băţ sau creangă poate fi aranjat.9). pe care-l sapi pe cele 2 laturi ale şanţului principal.1). măreş adul de izolare termică printr-un adaos la paravan. Nu uita că este foa important să ai ceva pe care să stai {niciodată direct pe zăpadă sau pe pământ!).3) . se poate mări. Oricând o poţi extinde cu tunele. la gura adăpostului. Este puţin probabil ca terenul sau zona să fie chiar aşa de golaşă cum ţi s-a părut la o primă privire. Amenajează-1 crând cu faţa la vânt sau cu vântul lateral. V ina în zăpadă: sapă în zăpadă o groapă simplă. Dacă e nevoie. În tr-o peşteră. Crengile şi coroana pot constitui acoperişul unui adăpos (fig. Clădeşte paravanul din pietre. Sau construieşte un acoperiş din orice fel de materiale: pietre lunguieţe. Cel mai uşor de t sunt adăposturile sau acoperişurile laterale. acolo unde nu circulă curenţi de aer rece. cornişele din piatră.2). . Nu încerca să nstruieşti o casă din zăpadă (iglu). oricât de precar.4). mai ales dacă porneşti de la o scobitură existentă. către tavan. Lângă copaci pot fi goluri care ofe ră multe posibilităţi de adăpostire. Acoperă-1 cu o pelerină. 12. pentru 3-4 persoane. camere sau f oper-o cu blocuri. nu te apuca să construieşti un adăpost prea mare şi complicat. pentru că este n material termoizolator natural. Izolează-te de pământ prin orice mijloc posibil. deschise. legat sau dezvoltat (cu frunziş. pentru a putea manevra câte un bloc odată. b. din blocuri de zăpadă având dimensiunile 0. fă un foc a cărui căldură e reflectată spre adăpost de un pietroi. Ca să nu alunece. Porneşte legarea şi împletirea frunzelor sau a crengilor scheletului de la bază spre vârf. Construieşte un adăpost din zăpadă. Mai bine îl ve i întări şi dezvolta a doua zi. Îndepărtează zăpada de sub partea inferioară a crengilor. zăpada are caracteristici diferite în diverse le regiuni ale globului pământesc! Există zăpadă umedă şi zăpadă rece şi uscată.2 m adâncime.5x 0. Este recomandabil să ardă permanent un foc deschis din lemn e uscate de esenţă tare. mai ales dacă nici nu ai mult timp la dispoziţie. sau lărgeşte radial g ura existentă pe care au format-o nămeţii în jurul trunchiului. Adaugă un acoperiş din orice ai la îndemână .de la o husă la hainele de rezervă.

ele „curg" la fel ca apa. să se sfarme sau să se scufunde. Băţul trebuie mişcat din când în când pentru a desfunda gaura. 12.necesară pent ru circulaţia şi împrospătarea aerului. Nu lăsa călţămintea să îngheţe . chiar fără alt schelet decât nişte pietre. Adăpost . crengi înfipte în pământ şi apoi cu te.1. Le legi cu câte o bucată de şiret.5 pot fi construite cu orice material di sponibil. între corpul omenesc şi sol trebuie interpus un strat termoizolator.cât şi intrarea . Şi ţine-o lângă mi. Cort a . Ieşiţi afară cât mai puţin. Formele arătate în fig. prin legarea ei în jurul gâlmei obţinute dintr-o pietricică înfăşurată cu pânză (vezi onstruieşte adăpostul în umbra oricărui paravan disponibil (dar sigur!). Pardo seala se netezeşte prin tasare cu picioarele. lampă cu petrol .cum ar fi prăbuşirea acoperişului. merită să amenajezi tu unu l. cetină. Întrucât aerul rece şi bioxidul de carbon sunt ga ze grele. Pentru a le scoate din adăpost trebuie amenajată o aşa-zisă „groapă de frig" -adică un şanţ săpat în jurul culcuşului sau laviţei. rucsacuri . gheaţă. şi cu orice fel de formă: tip cort. culcuşul trebuie plasat cât mai sus.poate deveni un stâlp pentru cele două capete ale cortului. 12. Adăpost sub coroana unui copac 12. Pentru a evita pierderea de căldură. o barcă. Ca să te fereşti de frig şi să reduc pierderea de căldură. frunze veştede.pivniţă în zăpadă Sapă mai întâ el orizontal în malul sau pe panta de zăpadă. poate adăposti mai mulţi oameni plus focul central un excelent mijloc pentru alunga rea disperării. pentru a nu se umezi).) la îndemână. Orice obiect mai rigid bulgări. Pentru aerisire. ziare (eventual unse. fân.picurarea trebuie oprită.3. table. O saltea pneumatică sau de burete. resturi de avion etc.gau ră în zăpadă I2. Ţine unealta pentru săpat (orice obiect: capacul de borcan. A stupă capetele cortului cu zăpadă. tocmai pentru a avea cea de a doua gaură . 12. Coliba poate fi truită din orice material disponibil: prelată. saci.pentru ca să po ată fi găsită chiar pe viscol sau pe întuneric. un rucsac. Gândeşte-te la ideile e se mai înainte şi improvizează ceva pentru a încropi un adăpost. c . Cât mai puţină bucătărie .) trebuie plasată la înălţimea locului de dormit sau deasupra acestuia. Dar fii gata să pleci imediat ce insula de gheaţă dă semne că începe să se topească. întrucât aerul încă apă se ridică. Acoperă-1 cu câteva straturi din frunziş. Adăpost . pânză sau alte materiale. Foarte important: în pivniţă totul va fi menţinut usc Tencuieşte aruncând o bucată mică de zăpadă moale pe orice zonă a plafonului din care începe ice apă . pietre sau frunziş. crengi. Alege ceva care se potriveşte mai bine situ aţiei şi scopului tău. 12.prinsă de ma pânzei. Câteva pietre legate de marginea ac operişului îl ţin întins. beţe. Sau cortul fabricat pe un schelet din ramuri de salcie legate sus. pioletul etc.bordei de zăpadă 12. gheaţă. o banchetă improvizată.pentru ca oamenii să nu calce din greşeală pe el . la nivelul tavanului tunelului de intrare. Dacă sursa de căldură este aşezată în groapa de frig.trebuie evitat aburul.6. Nici intrarea nu i complet acoperită sau etanşată. iar intrarea în adăpost cât mai j s cu putinţă. în formă de iglu.4. cu o scurger adăpostului (la fel ca pentru scurgerea apei). Adăpost . el acţionează ca un baraj izolant împotriva aerului din exterior. NU ai nevoie de copaci. Clădeşte sau ciopleşte o bancă de forma unui pat. lărgind încăperea. aproape de plafon (unde aerul este cald). Orice material poate fi f olosit: blocuri de zăpadă.strat de ia bolovan Cortul: adăpostul semideschis poate fi realizat oricând şi oriunde dintr-o fo aie de pânză sau plastic (fig. Marcaţi vizibil atât acoperiş tului . iar cel rece de afară e aspirat în interior.pietricică înfăşurată în pânză. Plafonul încăperii trebuie netezit şi înc entru a nu se forma picături. . P ntru iluminare foloseşte lanterna. căldura se pierde. scânduri.pe un teren plat.Atenţie: zidurile şi acoperişul trebuie să aibă grosimea minimă 0. paie. acoperişul de zăpadă va fi străpuns de o gaură în ca lasă un băţ. ea deschizându-se spre vale.2. Hainele se usucă cu căldura corpului. b . bolovani. Menţine gaura de aerisire desfundată. Încăperea treb ie să fie cât mai mică. Sursa de căldură (lumânare. Din gheaţă: dacă ai ajuns pe o banchiză. sobă portativă etc.bolovan. gata s-o foloseşti în cazul unui accident .5.6) .6 m pe vreme friguroasă (su -3° C). dăposturi -colibe 12. acoperiş. sfoară sau coardă . apoi sapă în sus. Dacă ai de-a face cu un vânt sau curent puternic şi nu găseşti un paravan natural. altfel se vor surpa. pereţi sau stânci. hangar etc. Zăpada poa săpată şi scoasă sub formă de bulgări sau blocuri.îm-pacheteaz-o în haine sau într-o pungă de plastic. sunt tot atâtea straturi cu proprietăţi izolatoare bune. pungi de plastic. Coliba indiană (tipi) realizată dintr-o prelată sau alte materiale similare. Când aerul din groapa de frig rămâne rece. într-o alternativă fericit le ceva la dispoziţie: zăpadă.

crengi de brad sau alte materiale. gheaţă sau noroi şi înveleşte-i într-un sac pe care îl întroduci în fundul sacului de dormit (pentru uscare). indiferent că sunt cu adevărat necesare sau servesc numai pentru distracţie şi preocupar e. pentru a nu po rni infiltrarea apei. primusul (spirtiera). Cortul trebuie fixa t temeinic. iar acestea se vor întinde periodic. Curăţă bocancii de zăpadă. se pot găsi tot felul de constru cţii întregi sau ruinate: colibe. iar metalic va rămâne doar acoperişul. Când plouă. cabane. blocuri de zăpadă. din lână sau bumbac. Locul de instalare a cortului pe timp de iarnă se pregăteşte prin săparea şi bătătorirea stratului de zăpadă cu picioarele. Dacă sunt mai multe corturi. ieşi repede afară din ea. înainte de căderea nopţii. se vor grupa pentru a fi mai bine proteja te împotriva vântului şi frigului. ORGANIZAREA Dacă în grupul de supravieţuitori există dinainte o struct ură ierarhică. până obţii o platformă solidă. aşa că. ca să poată rezista rafalelor puternice de vânt şi ploaie. Sub locul de dormit se pune o saltea din burete. sonde. Orice persoană validă trebuie să îndeplinească pe rând muncile neplăcute. prin rotaţie. ajută mult moralului. Supravieţuitorul izolat este ameninţat de pericolul plictiselii. Dacă nu găseşti vreun alt adăpost mai bun în apropiere. orizontală. În tabără trebuie să fie permanent cineva capabil şi disponibil să semnalizeze oric cu mijloacele pregătite. Programul regulat. Sau. e peste marginile pânzei. Invalizii vor căpăta sarcini ma i uşoare. nu plecaţi din tabără decât perechi. Nu călca cu bocancii pe pânza u pe podeaua cortului. Dar găteşte afară din epavă. bagaje ori blocuri de gheaţă. văilor luminişuri. pereţii laterali ai corturilor se înconjoară cu un zid de pietre. În plus. lângă potecile de animale. ci un frigider. După instalarea cortului. chiar în zonele aparent pustii. Pe timpul nopţii. afară de c re au o calificare specială şi au mereu de lucru (medic etc). Hotărâţi o listă de sarcini şi responsabili pentru efectuarea acti vităţilor zilnice. crengi împletite. sau se aglomerează c etină. NU le stricaţi! Într-un autoveh icul .Pregătirea locului pe care întinzi cortul se face în funcţie de dimensiunile acestuia. Repartizează treburile grele şi neplăcute la toţi membrii grupului.3. Pe te en stâncos. Când staţionarea este mai îndelungată. chiar oraşe-fantomă (părăsite). prepeleacuri. hainele care nu vo fi utilizate peste noapte se adună într-un loc şi se pun la îndemână cele necesare pentru z iua următoare. pregăteşte: lanterna (lumânarea). iarbă uscată. nu te mai plictiseşti şi nici nu te descurajezi. Toate construcţiile oferă o posibilitate (limitată) d e supravieţuire. stai înăuntrul cabinei. Într-o construcţie exis tentă: oriunde în lume. sau greutăţii zăpezii.vezi #13. amenajează un cort dintr-o prelată sau o paraşută ar ncată peste aripă sau coadă. 12. IGIENA . apa de băut (pentru băutura caldă). Îmbrăcămintea pentru dormit trebuie astfel ajustată pe corp încât să edice circulaţia normală a sângelui. 12.4. amenajează o platformă netedă. pentru a evita umezirea cortului. evită atingerea acoperişului cortului. dacă apare vreun avion de căutare şi salvare. ea va fi păstrată. Ţăruşii de ancorare se bat în pământ înclinaţi la 45° spre pentru a rezista tracţiunii sforilor. p revăzând şi spaţiul pentru platforma sau locul de intrare. În fiecare seară faceţi o şedinţă cu toţi rupului. schimb de informaţii şi planuri de viitor. Într-o zonă cu clima mai blândă.9. Pereţii vor fi făcuţi din blocuri de zăpadă. poa rtă o pereche de ciorapi uscaţi şi curaţi. Stabileşte-ţi singur sarcini zilnice. Dar trebuie să cauţi: de-a lungul râurilor. pentru disciplină. Atenţie: folosiţi-le. ca să eviţi asfixierea de carbon. Într-un avion: cabina avionului prăbuşit într-o zonă friguroasă nu este u n adăpost. rutina. ruieşte unul sub aripa sau coada avionului. chiar dacă e frig (de exemplu noa ptea în deşert). Cortul nu se instalează cu deschiderea şi părţile laterale orientate spre direcţia de unde bate vântul. Scoate obiectele aflate în buzunare ca să nu te jenez e în timpul somnului. sau un st rat din frunze. dar NU le distrugeţi. uşor ridicată deasupra nivelului teren lui din jur. deoarece umiditatea le slăbeşte. Când ai tot timpul ceva de făcut. exploatări minie re. ancore şi beţe de susţinere. trebuie stabilit un comitet de acţiune şi de condu ere cu sarcini precise. Carapacea din aluminiu este un conductor termic excelen t. fân şi frunze. Dacă nu. înlătură-1 de pe sol. menţinută în poziţie cu pietroaie. garduri. Dacă stratul de este gros. Când numărul persoan elor permite. stâne.

nu însă minerală. Latrin lasată mai jos decât nivelul taberei. şi lăţimea de 0. nici aprinde. e interesat de alimentele tale. sparge sau crapă o piatră lovind-o cu altă piatră tare şi netedă (fi Direcţia loviturii va fi la un unghi mai mic de 90°. Lat se amenajează chiar şi pentru un singur supravieţuitor. Un regim alimentar sănătos te fereşte de boli. Orice delăsare înseamnă boală. Toporul: pentru fixarea co zii. Locul de spălare pentru corp şi rufe va fi mai jos. măca spală-te des pe mâini. iar dacă nu poţi. lăsând un spaţiu pentru utilizare. Nu da nimic de mâncare unui animal sălbatic. o piatră lată sau o frunză mare ancorată cu pietre. Aşează deasupra câteva lemne.9). de exemplu în zona latrinei.cenuşă de lemn iarbă de mare . UNELTE Din să obţii o faţă netedă. În continuare dă-i forma dorită ciop lind-o cu altă piatră.sau prin fierberea cojii interioare de pin. cu feţele mai mult sau mai puţin paralele. Amenajează o potecă până la ele. după care se netezeşte cu o piatră aspră.5 m. Din oase: os ul sau cornul se taie cu un cuţit sau o piatră. agaţă toată vesela pe crengi sau cârlige. fă baie zilnic. Săpunul este ide al pentru spălarea mâinilor înainte de acordarea primului ajutor. Pişoarul poate fi o groa pă de aprox 60 cm. apoi o fierbi împreună cu grăsimea la foc mic.8). cuţit sau topor etc. un alcaliu. Dar săpunul este un dezinfectant mai bun decât multe alte subst anţe (de exemplu tinctură de iod) care pe lângă microbi. Nu lăsa fo cul să ardă nesupravegheat. dar nu atât de departe încât să deranjeze.25 m. până se evaporă excesul de apă.toate gunoaiele trebuie arse. Apa de băut se va lua din tr-un loc anume. Gaura latrinei se acoperă contra muştelor cu un capac din lemn. Un conţinut prea mare d e cenuşă usucă şi răneşte pielea. Păstrează curăţenie în jurul cortului sau al taberei. Pune ca pacul la loc imediat ce ai scos ceva dintr-o cutie. Caută locul potrivit cât ină. Săpunul . Nimeni nu se va spăla mai sus de el. Totdeauna verifică . ridicate de la sol. e sau pământ până la nivelul scaunului. 12. Săpunu nut nu este dezinfectant. ab razivă (fig. distrug şi pielea. ca să etanşezi golurile şi să îndepă uştele.In tabără trebuie impusă şi păstrată o igienă drastică. goleşte-1 sânge. Coastele pot deveni ţepe sau vârfuri de săgeţi. Ţine hainele şi echipamentul într-un loc unde nu se pot umezi. Taie sau rupe o bucată laterală ca să rezulte o faţă. perme bilă la apă şi la microbi. chiar de insecte. Pentru a confecţio a un ac. Crematoriul . Ce nu arde se îngroapă. infecţii.spălarea excesivă cu săpun face pielea mai sensibilă. Dacă faci drumeţie: orice animal. mic sau mare. preferabil încotr bate vântul. Pentru aceasta trebuie adăugată rădăcină de hrean sau răşină de pin eguli de purtare: Fii ordonat şi curat. Grăsimea poate fi vegetală sau animală. Dacă latrina începe să miroase. Spală-te. scoate-i măruntaiele. adâncime. Săpunul se fabrică din grăsimi şi o bază (alcaliu) . Îi faci un mare rău dacă îl dezveţi să caute si hrană proaspătă şi îl înveţi să se hrănească cu resturi. Lasă să se răcească. departe de sursa de apă. Când n u le cari.şi mai jos. 12. iar locul unde se spală vasele de bucătărie . amenajează sau sapă nouă. C sau iarbă de mare este o bază. Vânatul nu se curăţă în tabără. Felia va căpăta o muchie ascuţită cioplind-o cu alte pietre. umplută pe 3/4 cu pietre mari şi deasupra cu un strat de pământ în care se înfige o pâlnie făcută din coajă de copac. în care lovind p ra va crăpa sub formă de felii. Păstrează totdeauna o re zervă pentru acest scop. Latrina tip tranşe u este un şanţ cu adâncimea cam de 1. jupoaie-1 acolo unde l-ai prins (ca să atragi alt vânat). Dintr-un omoplat se poate face un fierăstrău: mai întâi crapă-1 în două. păstrează-le agăţate într-un copac sau în alt loc înalt. Latrina şi g roapa de gunoi vor fi aşezate cât mai departe de tabără şi de sursa de apă. înfige şi bate o pană în capătul cozii din gaura unui topor din metal. care va fi folosit în permanenţă. oricât ar fi de mic şi de simpatic. s du-1 cu un vârf de briceag (însă nu băga în foc lama cuţitului!). Nu risipi dezinfectantul pentr u latrină. Acoperă latrina veche cu pământ şi aprinde un foc bun deasupra ei. 12. Feliile de piatră se pot folosi ca răzuitor. Umple golurile. gunoaie şi hoituri. Înalţă malurile cu buturugi. Presară cenuşă peste lemne.5. Proviziile de hrană se păstrează acoperite. apoi lasă toporu l în apă peste noapte ca să se umfle lemnul (fig. ci acoperă fecalele cu pământ. caută un os potrivit şi dă-i gaura pentru aţă cu un cui sau sârmă înroşită în foc. Cum se procedează: spală cenuşa. i taie dinţii cu un cuţit. după care se netezeşte şi se finisează cu un lem n tare.

12. fierăstrăul se poate rupe. Taie crengile de pe partea trunchiul ui opusă tăieturii. 12. nu trage înclinat. Loveşte în ritm constant. Schimbă. La tropice p atul trebuie ridicat de la sol. 12. care să-ţi fie como mai departe de corp. Loveşte trunchiul cu toporul în partea opusă (fig. Cum se ascute toporul: cu o pilă sau cu o piatră aspră se degroşează îndepărtân-du-se b rile. fiecare cu faţa de sus la 45°. Scoate restul de coadă din topor prin ardere în foc . Nu lovi vertical pe partea de sus a trunchiul ui. Aceeaşi regulă se aplică şi când lucrează doi oameni cu acelaşi fier mai uşor să tai un lemn trăgând alternativ în sus de cele două mânere -deci sprijină pe o bu ugă sau pe un pietroi un capăt al trunchiului întins pe sol (în felul acesta tăietura se c ască).12. lungeşte l cu sfori legate de mânere. Înveleşte-1 ceva. Nu-l fixa cu piciorul. Unelte din piatra 12. distanţa să fie mai mare decât înălţimea ta (fig. trage de mânere în jos. Feraastrăul flexibil 12. ca să nu producă bavuri. Dacă solul este uscat .să te fereşti când cade. s-ar putea să fie nevoie de n işte grinzi transversale între picioarele A-ului şi între cele două cadre A. sau înfige-1 într-un lemn. după o traiectorie ca un arc de cerc.13.14. Schimbarea cozii top orului 12. mâini sau picioare. Fă două crestături diametral opuse în trunchi. Unelte din os 12. ca să nu se înţepenească toporul în lemn. loviturile dev precise.15). bagă toporul sau felia de piatră între crăcane. Pentru a confecţiona un topor de piatră. Pentru a r n trunchi întins pe sol: stai înapoia lui. Aşa că trage drept şi menţine sârma î aptă.14). 12. va fi mai jos decât cealaltă.9. Între cele două perechi de cadre.10). Topor 12. din partea spre care vrei să cadă copacul.13).dacă sunt crengi u scate sau cuiburi de viespi. În zonele reci încălzeşte pat ul. pentru rigidi zare. Se degroşează ambele feţe. Prima crestătură. dirijând spre el căldura focului cu ajutorul unui reflector. Niciodată nu arunca şi nu lăsa toporul pe pământ. ia r cea de jos orizontală (fig. indifere nt cum amplasezi crestăturile pe trunchiul său.6 . îngroapă câteva pietre încinse în foc sub un strat subţire de pământ şi culcă-te deasupra l 7. alternează unghiul de lovire.15.prinderea cozii înainte de a folosi toporul. cu picioarele depărtate. 12. Copacul va cădea în partea în care are mai multe crengi. una p rea perpendiculară îl va înţepeni. Nu intra cu prima crestătură mai adânc de jumătatea g rosimii trunchiului. pentru a se putea ventila. Tăierea copacilor: verifică şi coroana . sprijină-i un cap pe altceva: lemn sau muşuroi. Cum se t aie un trunchi de copac cu toporul O lovitură prea piezişă face să ricoşeze toporul. toporul s e fixează pe pământ între două lemne (fig.12).după c e acoperi metalul cu pământ (pentru a nu se decăli). Cum se doboară un copac cu toporul 12. Când tai o creangă. apoi se netezeşte muchia cu o piatră (abrazivă) mai fină. la revenire pila se desprinde de topor. Crapă cap l cozii până la legătură. MOBILIERUL Patul: NU te întinde niciodată direct pe solul rece şi umed. Pentru a reteza un lemn mai mic.11). Încearcă la 45°. Dacă foloseşti prea multă forţă. micşorând randamentul tăierii. mişcarea pilei va fi circulară. Cum se ascute toporul 12. Pila se împinge spre muchie. Dacă solul este tare. . nu să se strângă (şi să blocheze fierăst Dacă firul formează o buclă. Gândeşte-te înainte să loveşti cu toporul: ce se v a întâmpla dacă toporul nu nimereşte ţinta şi scapă alături. apropie şi leagă bi tele. Fierăstrăul flexibil: taie în aşa fel în etura să aibă tendinţa de a se desface (fig. Pentru ascuţire. 12. apoi se fi nisează. Leagă împre etele beţelor din fiecare pereche. Coada se poate rupe dacă e lovită şi preia ciocnirea. ia o coadă din lemn tare şi leag-o bine cu o sfoară sau sârmă la 25 cm de un capăt. Fii mereu cu ochii la creangă . La finisare.8. Patul cu cadre A Patul cu cadre în formă de A: înfige în sol două perechi de araci sau bastoane înclinate unul spre celălalt. Ca să ajungi la o creangă înaltă. 12. 12. Cum se foloseşte toporul: mişcă toporu l fără forţă dar cu impuls (şvung). continuându-şi mişcarea? Vezi să ască pe tine sau pe altcineva.11. când topor ul greşeşte ţinta (fig. Taie şi îndepărtează crengile sau cioturile care pot devia loviturile. 0.

furtunul de apă. Mult ma i bune sunt funiile realizate prin împletirea sau răsucirea mai multor fibre. Grăsimea şi carnea se curăţă pri pielii cu o muchie de os.dar atenţie să păstrezi lăţimea constantă pentru a nu a zone sau puncte slabe. dar să fie bătută numai de căldură sau fum. O frânghie cu diametrul de 9-10 mm este bună pentru legat. Fii însă ate nu le lăsa să consume chiar pielea. Printre măruntaiele animalelor mari se găsesc stomacul şi băşica udului care pot servi la păstrarea apei. Improvizarea unei frânghii se poate face din: liane.8. Chiar dacă pe termen scurt. cu atât frâ ghia rezultată va fi mai rezistentă. rezistente. pătură. păr de animale. Scaune: NU te aşeza niciodată direct pe solul umed. Cele de iederă pot fi răsucite împreună. iar bă. în direcţii alternativ opuse. se poa obţine o funie satisfăcătore dintr-o tulpină sau tijă elastică întreagă. Dacă poţi alege. de piatră sau de lemn. sania pentru transportul bagajelor: se confecţionează la fel ca o sc ară. Cu cât fibra e mai tare. cearc eafuri. Peste scară se pune un strat de fru nze. ramuri de palmieri. blănurile bine tratate sunt elastice . cu care se trage perdeaua. în schi este folositoare la: îmbrăcăminte. dar se adaugă şi contravântuiri pentru rigidizare. Targa. mai ales de noduri. Uscate. coajă de copac. Proaspete. Tratamentul este şi mai bun dacă o freci c u sare sau cenuşă. Şireturi sau sfori: taie în linie dreaptă. Să nu rămână nici o urm e carne. buturugi. Pentru confecţion area de: încălţăminte. Înainte de a folosi o funie improvizată. Manşonul reţine prăjinile şi împiedică alunecarea lor la v e picioarele cadrelor A. şireturi.dar nu rezistă la întrebuinţări şi solicitări repetate sau mari. aşezat e în mai multe straturi pe sol. furnicile şi alte insecte te ajută la curăţat. Unele fibre mai rigide pot fi înmuiate prin încălzire sau aburire. T oate componentele trebuie bine legate între ele. saltea. Ca să obţii o lungime mai mare. De obicei trebuie să improvizezi cev a din: sfoara pe care se usucă rufele. funii scurte. Fibrele de plastic nu absorb umezeala şi sunt uşoare. nu şi de aburul v eunei oale de gătit. perdele înnodate. Dacă nu e soare suc-o forţat deasupra unui foc. taie în spirală .) şi las-o să se usuce la soare. Confecţionea ză scaune din trunchiuri de copac.7. dintr-o plantă lungă timp ea se usucă şi devine casantă şi fragilă. FUNII ŞI FRÂNGHII Şansele de a o frânghie tocmai când ai nevoie de ea sunt mici. după curăţare şi astuparea sau legarea găurilor. apoi trage cu toată forţa de celălalt capăt. capre din lemne legate între ele. întinde pielea cât mai bine (pe un cadru etc. 12. dar acum pe cele două prăjini se prind traverse făcute din crengi zdravene. sârma cu care se leagă baloţii de paie. sunt lunecoase. aşternut. barcă -trebuie îndepărtată blana. ferigi sau cetină. coardă la arc. ia o funie potrivită (ca fel. asig urare la căţărare. Dacă laşi pielea pe sol. în stare umedă. verifică-i rezistenţa. O astfel de improvizaţie poate fi de folos în r-un caz disperat . în lungul pielii. Pune un capăt al ei pe duşumea şi ur că-te cu piciorul pe el. Patul tip scară: cadrele în formă de A şi cele două prăjini longitudinale se montează ca şi la patul dinainte. Pentru conservare. elastice de brad. dar se pot topi la căldură şi. ca să împiedice alunecarea traversel or în jos. sunt tari. Un pat bun se poate confecţiona şi din crengi de brad. Preferabil ca prăjinile să fie elast ice. sforile de la pa raşută.Confecţionează un manşon din (sac de) pânză sau plastic tare şi bagă în el două prăjini cu lu mai mare decât distanţa dintre cele două cadre A înfipte în pământ. aruncat. grosime şi lungime) pentru ceea ce vrei să faci cu ea. la iuţeală. Poate fi folosită la coborâre şi urcare cu tehnici speciale de alpinism. Tendoanele de la picioarele animalelor pot fi uscate şi fo losite ca sfoară. colibă. Tijele şi fibrele de cânepă s nt foarte bune. sau prosoape. OBIECTE DE ORIGINE ANIMALA Pieile. curele. termoizolante. Atenţie să nu fie materia au cusăturile slabe. viţă. legături pentru capul toporului sau săgeţil or etc. Ai grijă să n-o tai. papură. 12. arată ca nişte sfori albe şi lipicioase. dar nu are suficientă grosime . burdufuri. Scară: leagă bine traversele de două prăjini puţin neparalele. permeabile pentru aer şi vapori de apă. căci cedează. Fereşte pielea de umezeală până ce se termină conservarea.

Frânghia se desface în ordinea ersă strângerii. În continuare vor fi descrise diverse noduri. cu coada de pe partea lui.20: se face la fel ca nodul în opt. după care se usucă.şi «coadă» . Fii atent să nu-ţi scape celălalt capăt! Fă un colac mare pe sol sau braţul stâng. coarda trebuie controlată şi pregătită: se desfăşo pentru verificarea stării tehnice şi evitarea apariţiei de încurcături. ai grijă să nu-l loveşti cu ea şi să-l . la şi ţine al doilea cola c în mâna stângă. Aruncă primul colac cu dreapta şi imediat aruncă-l şi pe al doilea (cu stân Pentru a arunca departe capătul frânghiei. uşor de făcut (dacă ştii să-l fac -l aminteşti . Pentru uscare. răsuciri sau noduri . Fă o buclă. 3. de bătaia soa . . Strânge nodul trăgând lateral de capete. Nodul dublu . Cu capătul dublat fă un nod simplu. Se poate . sau înnegriri. . protejeaz-o dinainte prin învelirea zonelor ameninţate cu orice fel de material moale. 12.pentru o căţărare simplă .fig. Frâng au coarda pentru căţărare trebuie să fie elastică.serveşte la îmbinarea două frânghii de grosime egală. de insecte şi rozătoare (fibrele naturale). căci va pendula înapoi spre locul de aruncare. Înainte de întrebuinţare. staţionar. No opt . învelită cu un sac de plastic. fereşte-te din calea ei.fig. răsucită la bază. 12. rupturi ale fibrei. scămoşări mari . Pentru siguranţă. 12. a corzii de căţărare: . Dacă observi că în timpul utilizării fun a freca de o muchie ascuţită. Îngrijirea frânghiei. Bucla simplă . mai fa un n od simplu cu fiecare capăt. Întăreşte-1 prin câte va smucituri. Când arunci o funie peste o c ngă. dincolo de ţintă. Înfăşoară jumătate din coardă pe palma dreaptă şi cot. Verifică . 4. astfel încât destinatarul s-o poată apuca chia dacă n-a prins-o din zbor.1 7: fă o buclă şi bagă capătul'înapoi prin ea. leagă de el o greutate sau fă-i un nod mare. Îndoaie capătul.fig. tocirea. Du capătul mai întâi înapoi. pierzându-şi c upă aproximativ 4-5 ani de la fabricaţie. 5.încearcă s-o folose în scopul pentru care a fost făcută: nu folosi frânghia de rufe la căţărat sau coarda de căţ a legarea bagajelor. umflături. frecarea scade periculos de mult rezistenţa unei funii. Îmbinările simple: 1. Nu e bun pentru frânghii cu ametre diferite.cele două bucle trebuie să alunec e una peste cealaltă.18: serveşte la agăţa un cârlig. 12. pentru a putea absorbi şocul care apare l a oprirea căderii celui asigurat fără să-l rănească. NODURILE Este foarte important să alegi nodul potrivit pentru un anumit sc op.19: serveşte ca opritor. Leagă capătul celălalt de o ancoră: copac. Se poate folosi şi pentru primul ajutor. Materialul din care este făcută frânghia îmbătrâneşte. Învaţă şi exersează din timp! Nu ştii niciodată când o să fii nevoit să faci sau să desfa .nu risca să scapi şi să pierzi toată frânghia. Bucla în opt . Dar când situaţia impune să calci regulile . 12. Ochiul est uclă. o consolă sau un ţăruş.16.fig. Apoi trece capătul din dreapta peste cel din stânga şi pe dedesubt. apoi ridică degetul a doua jumătate numai pe cot şi restul degetelor de la mâna dreaptă.se aşează lipit de pacient. Trece capătul din stânga peste cel din dreapta. Frânghiile se pot îmbina cu un nod pescăresc. O frâng ie murdară se spală cu săpun şi apă rece sau călduţă.Nu o târî şi nu o lăsa pe sol (intră murdărie între fibre şi le va roade).fig. fără regrete.fă-o.9.nu se mai folosesc la căţărare.Fereşte-o de umezeală. braţul tău . Aruncă frânghia mai departe. cu spirele bine răsfirate. 12. numind «capăt» capătul frânghiei cu care se face nodul . Rezistă bine şi se deznoadă uşor. subţi ri excesive. Nodul simplu . 12.fig. coarda udă se desface în colaci şi bucle l argi şi se atârnă într-un loc ferit de bătaia razelor de soare sau de alte surse puternice de căldură. ceea ce îi reduce ^jumătate rezistenţa la şocuri şi tracţiune. apoi în jurul zii şi adu-1 înainte prin buclă.celălalt capăt. Se transportă pe sa . apoi pe sub el. Nodul dublu obişnuit este suficient de bun pentru nevoile curente. 2. .15).Nu o usca forţat aproape de foc.prin apucare sau strângere directă cu mâinile şi picioarele. folosind însă capătul dublat. Frânghiile care au tăieturi. Cum se aruncă o frânghie: un colac se aruncă mai bine şi mai eficient decât un simplu ca păt de frânghie. Roaderea. piet oi. Când arunci c uiva o frânghie ca să se apuce de ea şi să se salveze.

Fă un nod simplu cu capătul uneia dintre pa nglici. iar a treia vine în jurul pi eptului). 12. Nodul pentru panglici . pe după coadă şi din nou prin buclă. Fă o buclă din frânghie în locul dorit. învaţă şi exersează-1 înainte de a av voie de el! îndoaie capătul pentru a dubla sfoara.fig.fig. Strânge nodul. Repetă acelaşi lucru cu capăt ul celeilalte sfori.fig 12. Laţul nu se strânge şi nu se încurcă. dar nu brusc.fig. Bagă capătul sforii printre ea şi exterio rul buclei groase. 10. crevasă sau prăpastie. Latul dublu . Verifică rezistenţa laţului. Strânge-1 treptat şi lipeşte-1 de nodul fo mat.25: este versiune a mai zdravănă a celui simplu. 12. Nu lega niciodată un om cu un laţ alunecător (peste mijloc. Nodul e fo rte rezistent. 14. Scările .32: se confecţionează din două frânghii. 9. Nodul de îmbinare . se poate realiza dintr-o frânghie cu laţ ri în care se bagă mâinile şi picioarele pentru urcare. Îmbinar a două frânghii: 7. Du capătul uneia din sfori în jurul celeilalte. Strânge parţial nodurile şi apropie-le până se sprijină unul pe celălalt apoi strânge definitiv. în fieca e se înnoadă un număr egal de laţuri pentru asigurare. gute sau sfori elastice şi alunecoase. Strânge parţial nodurile şi apropie-le până se sprijină unul de celălalt. la vârful capătului dublat. descris mai înainte.fig. sârme. Nu se recomandă pentru funii groase sau gută de nylon.23: o varia ntă mai sigură de îmbinare. Se formează două laţuri prijină şezutul. Nu e chiar uşor de făcut. ori la funii groase. Laţul triplu . care uşurează . pe care apoi îl bagi nou pe sub el. apoi din n ou în jurul ambelor. Laţul pentru asigurare . Latul alunecător . Nodul dublu al pescarului . ap i strânge definitiv. În contin bucla până sus. nu se lărgeşte şi nu alunecă în sarcină. Rezultatul este 3 bucle sau laţuri simple.folosi la prinderea funiei de un ţăruş. lăsându-1 larg. Strânge nodul.31: poat e fi făcut oriunde pe lungimea unei frânghii. 21: se foloseşte când vrem să prindem sau să ancorăm funia de un stâlp cu vârful inaccesibil. cu buclă . se foloseşte când frânghia este umedă şi forţa nu e constantă. peste o ancoră. Repetă acelaşi lucru cu capătu eleilalte sfori. 12. Strânge nodul aranjându-i totodată forma şi spirele. care pot fi folosite la: legarea şi manipularea bagajelor. 19. În afara nodului trebuie să rămână o lungime destul de mare din capăt. 17.fig.33 . 12. Aşează. pe sub capătul frânghiei g se.26: se folos eşte la îmbinarea unor curele.29: un laţ simpl u făcut cu o sfoară dublă. 11.fig. rezistă bine dacă forţa de indere a funiei nu variază. petrece cele două capete unul lângă celălalt. Nodul pescarului .27: are o buclă care nu se strânge. Du ul uneia dintre sfori în jurul celeilalte şi fă un nod simplu. aranjând totodată spirele. dar se desface greu. dar în sens contrar. panglici etc. Adu capătul până jos şi bagă laţul prin buclă. mai fă un nod simplu cu capătul. la exteriorul buclei groase. 16. Răsuceşte bucla şi bag-o pest ura din stânga. ba ar putea chiar să-l omoare. Îndoaie capătul sforii şi cu sfoara dublată fă o buclă. 13. Se folos la capătul unei frânghii de salvare. 12.) căci îl va strivi. Udă mai întâi guta ca să se înmoaie. Bagă capătul sforii subţiri prin buclă. la intervale egale. pentru ca la strângere să nu alunece şi să scape de tot.22: făcut corect. Nodul dublu de îmbinare . Fă capătul frânghiei groase. La capetele traverselor crestează şanţuri circulare pentru asigurarea legăturii contra alunecării. 6.fig. deci învaţă şi exersează-1 înainte de a avea nevoie de el 5. apoi bagă-1 înapoi prin nod. 12. Scara cu noduri . deasupra nodului încă neterminat. chiar mai multe. dar mai incomodă. 12. Nu alunecă. apoi se strâng laţurile. Mai înfăşoară o dată bucla groasă cu capătul sforii. urmărind dublarea frânghiei. Du capătul pe după stâlp. 12. Fă un laţ simplu şi bagă coada frâ i prin el. orientate în direcţii opuse. Pentru siguranţă. Nu se recomandă la gute şi funii de ny lon. 12.34: este o frânghie având la intervale egale noduri. Fă o buclă mică. Laţul simplu fig 12. apoi adu-1 înainte peste el şi bagă-1 prin buclă. de o balustradă cu ambele capete încastrate în zid etc. Bagă capătul înapoi prin cele două bucle. Bagă capătu rin buclă. Strânge nodul trăgând de u-i totodată forma şi spirele. Strânge cu grijă nodul . aranjându-i totodată forma şi spirele.fig. înfăşoară-1 în jurul cozii şi bagă-1 din nou prin buclă.fig. Bagă capăt prin buclă. Verifică reziste nţa scării! 18. undeva mai departe de vârf. 12.fig. Bagă încetişor capătul celeilalte panglici ca să urmeze exa traseul primeia.0 scară mai simplă.30: serveşte la susţinerea şi ridicarea unei persoane căzute într -un puţ. 12. iar celălalt partea de sus a trupului. Trage de laţuri ca să se strângă nodul. dar pe sub partea din stânga sus a buclei iniţiale. 12. Fă o buclă cu capătul frânghiei groase. apoi peste buclă şi în jurul ei sau pe sub ea. nestrâns. coborâre sau asigurare -fig. 8. Nodul în opt.28: are o buclă care se strânge uşor. 12. Fă o buclă cu sfoara dublată şi bagă capăt prin ea. Fă un nod în opt larg. la capătul sforii subţiri du-1 înapoi în jurul buclei. Se poate realiza laţul şi fără răsu ntermediară a buclei. piept etc.24: foarte bun pentru îmbinarea unor viţe.fig. încalecă firul din stânga peste buclă. În laţuri se intr oduc beţe solide sau traversele scării. a greutăţilor sau ca ham d e ridicare pentru oameni (în două bucle se bagă picioarele.

.

Dacă ai numai o singură frânghie. apoi întinde.fig. 20. Porneşte c u nodul pădurarului (#23). colibe etc: 30. 22. Pentru a strânge mai bine. Scurteaz-o aşa cum a m arătat. strânge d nou. Î larg capătul pe după trunchi şi pe după coadă. Trăgând de l liber apar noduri simple. Strânge nodul trăgând de coadă. Priponul de acostare .ceea ce măreşte rezistenţ nodului. nu o f olosi în felul acesta: laţul de vânătoare o roade şi o strică.39: serveşte la legarea unei greutăţi de ancorare. coborî sau deplasa în lungu i frânghii. trage sec de capătul scurt. Este bun şi la ancorarea cortului. de exemplu pentru a exclude o porţiune stricată sau slăbită. la intervale determinate de grosimea băţului sau a mosor ului. 25. Trece capătul în jurul orei şi bagă-I în noul ochi. Trage de capăt pentru a strânge priponul. dublat. prin care tragi frânghia dintre ochi şi nodul simplu. În continuare pe băţ se fac se-minoduri nestrânse.pentru construcţia unei plute. Legătura în cruciş . Nodul uşor de desfăcut . Aranjează şi strânge fiecare nod. 12. m vrată şi trasă mai uşor.fig .37: rezistă bine dacă forţa este constantă şi are o singură direcţie. Strânge uşor nodul. 12. Strânge nodurile. poate fugi cu laţ cu tot. Înfăşoară o dată c grindă. Ancorează coada de ceva solid: un copac sau o stâncă. ridicarea şi târârea greutăţilor mari. Fă un ochi şi roteşte-1 pe deasupra cozii.mult căţărarea. Fă o buclă între ochi şi capăt. 12. dar se desface uşor printr-o smucit ură sau tragere de capăt. ac chiar 6 spire. Priponul de anc . în care in troduci buclele vecine. fă un nou ochi în bucla rezultată. Încalecă acest capăt peste coadă şi înfăşoară încă odată grinda.43: se foloseşte pentru legarea. Pentru desfacere. Scurtarea unei frânghii .45: pentru două beţe perpendiculare. dacă poţi manevra capătul iei. Niciodată să nu tai o frânghie. Pe un băţ gros se face un seminod simplu cu coada frânghiei. Trage de capăt ca să întinzi frânghia.fig. Apropie spirele şi strânge nodul.35: se realizează pornind cu un nod simplu făcut la capătul frânghiei. reasigură. a sigurarea sau ancorarea unei greutăţi mari sau a unui acoperiş ori înveliş. Înconjoară stâlpul pătul îndoit. După ce se termină frân capătul liber se bagă pe sub toate spirele de pe băţ. cele două capete libere se leagă împreună (verifică bi rezistenţa lor). lăsândue şi fără mâncare şi fără frânghie. Nodurile devin şi ma i sigure dacă bagi un băţ peste buclă şi pe sub capătul vecin. 12. Trece bucla pr ochi.44: este u n nod alunecător . animalul te-ar putea d iar răni. Strânge nodurile trăgând treptat de capete. dar când nu este încărcat alunecă uşor. lăsând să atârne o bucată de capăt. gândeşte-te la urmări: un animal mare. puternic. Dacă frânghia este legată de tine. Nodurile pentru priponir e: 21. La oarecare distanţă fă un ochi. desfă seminodurile. Priponul despicat . până se înţepeneşte. Sau.38: serveşte ca un început pentru legarea.42: pliaz-o în 3.fig. Nodul Prusik . Fă o altă buclă 3 cu capătul şi b o în bucla 2. apoi asigură poziţia realiza tă prin două seminoduri simple. Arcanul sau latxul de vânătoare . Pentru asigurare fă două oduri cu capătul în jurul funiilor de mai jos. Îndoaie o buclă peste frânghia principală de susţinere şi trece capetele prin ea. eventual mai bagi şi un băţ (ca mai sus) . Mai răsuceşte o dată capetele peste frâ rincipală şi în jos prin buclă. Se foloseşte ca legătură de ancorare temporară. 12. Prin bucla 1 trage bucla 2 din coadă. 12. fără să strângi. Rezistă bine în orice direcţie. 12. alternativ sus şi jos. Legarea beţelor sau a grinzilor între ele . apoi cu coada fă un seminod la capătul celălalt al greutăţii. Priponul pădurarului -fig.fig.când este încărcat nu alunecă. în partea de jos. sau pentru a fixa un mâner la funie ca să poată fi apucată. Dacă se slăbeşte. leagă capetele nodului Prusik de o altă ancoră. Mai întâi fă un pripon al pădurarului (nodul #23) în jurul unui capăt al greutăţii. Cu uri Prusik în care sprijini mâinile şi picioarele te poţi căţăra.0 înfăşurare şi două seminoduri simple . apoi bagă-1 pe sub buclă şi înfăşoară-1 în jur mai multe ori. 26. 27. 29.41: este rezistent şi sigur.40: este un nod temporar pentru leg area unei frânghii de un ţăruş. 12. Înainte de a captura un animal cu laţul. Pentru căţărare etc. trecând sfoara complet peste cele două beţe. apoi se scoate băţul afară. Trage frânghia prin ochi ge bucla astfel formată peste ţăruş. Nodul pentru transport -fig. 12. 24. Fă ochiuri la capete. Fă un ochi undeva pe frânghie. căci sunt mari şanse să fii nevoit să o înădeşti la ar orice îmbinare are doar jumătate din rezistenţa funiei continue. 12. trece-l prin buclă. 23.fig. Bagă vârful capătulu ră şi trage-1 în sens opus cozii. Legarea sarcinilor şi a greutăţilor: 28. 12.36: este metoda cea mai bună de legar e a unei frânghii de un stâlp. Răsuceşte.fig. Strânge ochiul în jurul bucl ei nou for-mate şi trece coada frânghiei prin el. Pentru a întinde o ancoră a cortului. Strânge nodul trăgând uşor de coadă. fără să laşi cele 4 spire să se încalece.fig. Înfăşoară capătul de două ori poi fă două seminoduri simple peste coadă. Apoi du sfoara în . lasă-te şi trage în jos cu toată greutatea corpului.

Un cârlig fără ochi (2): fă o buclă la partea de jos gului. Când părăseşti epava sau locul accidentului? 13. Fără busolă. 12 . Ţărmul marii. Înfăşoară ambele beţe cu 2-3 spire peste nodul pădurarului. încălţămintea. pe al doilea băţ.8. Porneşte cu un pripon despicat (# 22) în jurul ambelor beţe (1) apoi înfăşoară câteva spire în jurul beţelor. ca să o strângi bine de tot beţele stau verticale. apoi leagă spirele între cele două spaţii goale dintre beţe. Picioarele cadrul ui A sau ale trepiedului trebuie ancorate (pe sol). Fă un ochi şi trage prin el o buclă ca să rezu te un laţ alunecător (#13). apoi mai fă o spiră sub jos.53: îndoaie capătul şi dublează guta.3. Bagă vârful cârligului prin bucla laţului alunecător şi strânge n jurul ochiului cârligului. Păstrarea direcţiei de mers. apoi adu-1 înapoi şi bagă-1 prin spaţiul dintre cele două gute. fă-i fiecărei sfo ri sau gute câte un laţ. 32. O plu O luntre. într-o crevasă. 12. Te-ai rătăcit. pana se bagă de sus în jos. Termină cu un seminod pe un băţ şi cu un pr ipon despicat (vezi nodul #22) pe alt băţ. Repetă acelaşi lucru în partea opusă. Mai bagă încă odată bucla prin ochi (2).fig. ca să faci un trepied: înfăşoară-le cu câteva spire pe to 3. Prin apă.54: îndoaie capătul şi dublează-1. Fă apoi două seminoduri pornind de la partea de sus a corpului în jos şi trece ca pătul prin prima buclă (de jos). Udă b inc guta. Termină cu al doilea pripon de t în cealaltă parte a spirelor (2). în d iagonală. Bagă capătul prin ochiul cârligului. Legătura în cruciş . cu capătul celei lalte gute. Nodul B . . T un al doilea pripon despicat (2). Dacă num un capăt este liber: fă un laţ la una din sfori.fig. Mersul pe jos Prin regiunile polare. Aparatura GPS. 36. Peste nisip. 12.56: supr apune cele două capele pe o lungime oarecare. 39. 13. Introdu capătul prin ochiul cârligului şi înfăşoară guta ori în jurul cozii. Înfăşoară apoi ambele beţe.fig. 31.7. ca să rămână mai Latul B din gută de nylon . Termină cu un pripon despicat pe un băţ sau o ramură convenabilă. lipite. Legătura alăturată . Traversarea râurilor Când? Pe unde? Cum 3. La munte. Baga capătul celeilalte sfori prin laţ şi fă apoi oricare nod pentru cârlig. Înfăşoară guta de dou poi spre coadă.fig. fă o tură în jurul unui bă spire în cerc peste băţul de sus şi pe sub cel de jos. . Orientarea în teren Cu harta şi bu sola. După 3-4 circuit e. Rucsacul.de exemplu pentru un cadru (de pat) tip A. . Legătura diagonală . 12. Mirajel 13. În continuare.fig. 12. îmbrăcămintea 13. spire. Puţină meteorologie 13.49: serveşte la prinderea sforii de un cârlig.fig. 40. sau stau depărtate şi pentru legare t rebuie trase şi apropiate. Îmbin area cu două laţuri . în avalanşa de zăpadă 13. Călătoria pe apă Cu pluta. O barcă de salvare. Forţează o pană sub legătură. Nodu rile pescăreşti: 34. perpendicular. altfel alunecă (se strâng). 37. Pe zăpadă.1. Nodul A -fig. Cu un autovehicul Pe arşiţă. Un autovehicul 13. pe sub sau pe deasupra celor două beţe. trăgând de gută. în deşert. Pregătirea călătoriei Echipamentele mprovizate. LA DRUM 13. înfăşoară câteva spire pe cealaltă diagonală. Întinde şi întăreşte nodul prin depărtar beţelor.47: se foloseşte când cele două beţe nu sunt perpendiculare. întoarce sfoara în sens invers (orar).fig.46: pentru două beţe puse unul lângă altul. Îmbinarea a două gute din nylon . aducând spirele cât mai aproape de cârlig. 12.sensul invers acelor de ceas. gheaţă. 12. pe sub coada e i şi pe deasupra celeilalte gute (1). La fel se pot lega 3 beţe. Fă o buclă simplă (1) cu guta blată. Latul A di n gută de nylon . Strânge şi taie capătul.4. Bagă apoi guta prin ochiul astfel format. Busola. apoi bagă vârful capătului prin bucla de lângă ochiul câ Trage capătul ca să strângi nodul.2.48: pentru două beţe care fac nghi . apoi bagă fiecare coadă în laţul celeilalte sfori şi trage.fig Strânge nodul şi verifică rezistenţa.6. 12.Un cârlig cu ochi (1): b agă guta prin ochi. Strânge nodul trăgând de coadă .fig. 12.9.55: capetele celor două sfori sunt libere.5. Înfăşoară unul dintre ele de trei ori în jurul celuilalt. Cu barca de salvare. Porneşte cu cele două beţe lipite şi fă un pripon despicat (nodul # 22) (1) în jurul unui băţ. 35. Strânge (3) şi taie capătul. 33.52. 12. fără să strângi. Peste munte. Pe o insulă pustie 13. Pe frig. Mijloace de transport O sanie. în junglă. Strân e bine. fără să st tinuare intră cu sfoara printre beţe şi înfăşoară de câteva ori spirele făcute mai înainte. lapoviţă. 50: serveşte la prinde rea cârligului de o gută din nylon. Nodul C: pentru prinderea unui cârlig improvizat de o sfoară sau gută. Porneşte cu nodul pădurarului (#23) făcut peste ambele beţe.fig. La sfârşit cele două capete trebuie să fie orientate în direcţii opuse (2). Înfăşoară două spire în jurul cârligului şi bagă capătul prin spire . Pri .

dacă stai şi aştepţi. 4. sau. energie şi materiale. Navele în dificultate sunt căutate numai dacă au lansat semnalul SOS. un automobil defect. După ce rezolvi urgenţe le. Cu gândire şi muncă poţi improviza aproape ai nevoie ca să supravieţuieşti . chiar radio. ca să ajung la o zonă locu un sat. planul de salvare şi ajutoarele pentru cazul unui accident. oferă umbră. căci de ea se ocu pă echipajul (dacă s-a salvat) avionului. Alege soluţia care necesită minimum de timp. din aer? . conform #2. o cabană.în loc să ste a pe loc şi să aştepte ajutoare. adaptează. o exploatare minieră.Am o şansă reală să ajung unde vreau? Dacă răspunzi DA la toate aceste întrebări pucă-te să faci planul şi pregătirile necesare pentru călătorie. În caz contrar. stai pe loc.fie naturale. es te critică. Pune-o în practică.amin teşte-ţi lozinca SCOP. Pentru u n naufragiat solitar (şofer. stai lângă resturile vehic lului avariat. Nu te grăbi. până vei fi descoperit.1. aviator. R te şi odihneşte-te cât poţi de mult înainte de plecare. Echipamentele improviza te În caz de accident sau criză neprevăzută. zăpadă. o tabără. dar să fie durabilă şi nepericuloasă. împachetează cu grijă.Sunt suficient de zdravăn şi sănătos ca să parcurg şi să suport drumul ca mă aşteaptă? . Toate avioa nele sunt strict supravegheate. nisip.Oare ştiu încotro şi pe unde s-o iau.de lângă un avion accidentat. Uneori e preferabil să părăseşti locul accidentului şi să te apropii de vreo localitate. prin junglă etc. decizia de a pleca de la locul accidentului. verifică ech mentul înainte de a-1 lua şi de a-1 folosi. CÂND PĂRĂSEŞTI EPAVA SAU LOCUL ACCIDENTULUI? După un accident.Defecţiuni obişnuite 13. o insulă pustie . în loc să stai să mai aştepţi. va avea mari probleme. Fă inventarul materialelo r disponibile . oricât de m ează mult viaţa. materi le. pe drum vei avea nevoie de multă voinţă şi dârzenie pentru a te de scurca şi a continua.primele acţiuni de salvare. Analizează toate soluţiile şi alternat ivele. aşa că dacă păţesc ceva. naufragiu etc: . Epava este mai vizibilă de la înălţime. .să stai pe loc şi să aştepţi să te salveze sau să te e altcineva.dar e adevărat şi faptul că o zestre iniţială. din timp.Oare s-au epuizat toate speranţele rezonabile de a fi găsit şi salvat de altc ineva? Nu există chiar nici o şansă ca locul accidentului să fie descoperit de salvatori . Toate acestea îţi economisesc energia. autovehiculele sau indivizii care călătoresc pe jos trebuie să-şi organizeze singu ri. al navei sau vehiculului stricat.2. o hidrocentrală. permite aprovizionarea cu petrol. dar au murit în timpul unui marş disperat. . Aşa că părăseşte locul accidentului (bine marcat de resturi le avionului sau vehiculului avariat) şi pleacă să cauţi ajutor numai după ce răspunzi atent şi sincer la întrebările: . apă. echipamentul cel mai important pe care îl ai la dispoziţie este capacitatea de a te descurca şi de a improviza. Mulţi au scăpat cu bine din accident. navigator) s-ar putea ca plecarea să fie totuşi cea mai bună soluţie. Dacă poţi. fie fabricate. în loc să st să ciopleşti linguri de lemn sau să construieşti colibe. gheaţă. Alegerea trebuie bine judecată . 2. 5. Stabileşte precis de ce ai nevoie. spre civilizaţie? . pe un teren periculos. Carava nele. adăpost. după ce au părăsit vehiculul avariat. NU PLECA.nu in dividual. Călătorul sau naufragiatul rătăcit. petrolieră sau forestieră.5. Dar atenţie. jucându-te de-a Robinson Crusoe. autorităţile pornesc imediat căutare salvarea.să pleci spre un loc sigur şi să te salvezi singur. De exemplu. Factorii de care depinde decizia trebuie analizaţi toţi împreună .căci cele două alternative au fiecare numeroase avantaje şi dezavantaje. Improvizează. 3. vitală. PREGĂTIREA CĂLĂTORIEI Condiţiile de deplasare variază foarte mult funcţie de natura călătoriei: pe apă. în schimb. Te scutesc de oboseală. silit să plece de la locul acciden tului . Cele 5 reguli ale improvizării sunt: 1. b) . efortul fi zic e mai mic. Adeseori pro blema luării unei decizii asupra plecării nu trebuie s-o rezolvi tu.pe toate feţele . ai de ales între două opţiuni: a) . 13.

Din orice obiect care poate alunec a şi căra. care împiedică pachetul sau s arcina să alunece şi să cadă. Dar încearcă să nu umbli încălţat cu o talpă prea groasă.4). hartă şi busolă (mai bine ţinute în buzunarul hainei). ca să te protejeze de intemperii. Leagă ouă curele. Rucsacul: înfăşoară ba gajele într-o prelată. 13. 13. materiale scoase din pernele scaunelor de la vehicul etc. NU nca nimic. trusa de prim ajutor. 13. bagajele. s lele cu gaz. Sanie Cea mai bună soluţie pentru trasul săniei este o singură unie. sau altceva asemănăto r.ca un fel de ma gazie personală. Husele (de la scaune sau de la barcă etc. fiind nevoie numai de talpă şi şireturi (vezi sandalele romane din ilustraţiile manualului şcolar de istorie). legată cu sfori de partea inferioară a cadrului) care ridică rucsacul şi descarcă umerii. Ai nevoie doar de o bucată pătrată de pânză tare şi impermeabilă cu latura aprox. sau cizmele cu feţe din ţesătură imperme abilă şi căptuşeală izolantă. Îndoaie vârful peste degete. pânză sau piele d nimal. d uă pietricele şi o bucată de sfoară. deasupra labei. iarbă uscată. Opincă 13. Poartă 3 perechi de ciorapi. hrană. Nu te încărca cu mai mult de 15 kg . afânează această termoizolaţie. ci la ce pot fo losi ele acum. Taie bucăţi dintr-o anvelopă. ceas (mai bine purtat la mână sau agăţat la gât). combustibil.1).3.2. La partea de jos a cadrului (scăriţei) se va amenaja un fel de prag. Cum ar fi: O sanie -înc ită din uşile vehiculului avariat. Sau. Exersează împachetarea şi umplerea rucsacului cu materia lele care trebuie cărate: chibrituri. Din scânduri sau cren gi (fig. Dar dacă nu este foarte frig. cu tălpi din cauciuc. cu degetele spre vârf. o foaie de plastic sau o haină. aşează talpa peste o bucată de pân nghiulară. iar celel alte două colţuri le ridici peste călcâi şi le aduci în faţă.) sunt foarte bune pentru a face rucsacuri din ele. de la scaunele maşinii.2 . apă. nu face economii nechibzuite: adeseori „mai puţin" e de fapt prea puţin sau ineficient. Leagă pachetul pe un cadru improv izat . Orice fel de materiale. brichetă. 13.evită încărcarea rinichilor. oc de semnalizare. Oricând ai ocazia. părţile cadrului vin în contact sau se sprijină pe spate vor fi acoperite cu ceva moale: cârpe. amnar (uscate şi protejate contra umez elii).1 I3. a mijlocului. materiale pentru adăpost.pentru a încăpea unul peste altul fără să formeze cute. E bine dacă asupra poţi să le coşi nişte feţe de pânză. haine de re zervă. Chiar din bucăţi de paraşută sau barcă.vezi şi la #2. MIJLOACE DE TRANSPORT Oricând poţi. Ca să nu-ţi fie frig în încălţămintea improvizată aba piciorului în mai multe straturi de pânză. straturi suprapuse de ţesături.vei avea încălţăminte. Ca să nu-ţi facă răni. lanternă. combustibil lichid (departe de hrană). O variantă mai simplă de rucsac este arătată în fig.sau 1/4 din greuta tea corpului.3. Rucsac improvizat Încălţămintea: umblă mereu încălţat. armă şi muniţie. burete scos din pernele scaunului de la autovehicul. Nu contează ce erau şi la ce serveau lucrurile înainte.3. sacoşă. Orice bucată de ţesătură sau sac rezistent po jurul piciorului în mai multe straturi şi fără cute. ulei. cară mai multă îmbrăcăminte în rucsac decât pe tine. care să-ţi economisească energia. insecte. 13. oglinda pentru semn lizare (mai bine ţinută într-un buzunar). Şi multe altele.4. benzi sau funii pentru agăţarea pe umeri. care pot fi improvizate mai uşor.o scăriţă construită din orice fel de beţe rigide legate între ele (fig. soare. Foarte b ne sunt husele din prelată. le bagi prin găuri şi le înnozi leznei. ziare. Nu fi zgârcit. Despre echipamente . Între straturi se pune: iarbă uscată. bumbac . de mărimi dife rite. a coloanei vertebrale. Repară încălţămintea sau co nouă (opinci) din bucăţi de anvelopă auto. cuţit. frânghie. evită purt area greutăţilor în mână. Foloseşte şi o curea peste frunte (o bandă de cârpă aşezată peste frunte.3). 13. Îmb răcămintea: poartă pe tine suficiente haine. Foloseşte orice alt mijloc de transport pe c re-l găseşti sau îl poţi improviza. aşternut. va lână. de 1 m. din capotă sau tălpile scaunelor. Pe ză e mai bine ca tot şirul de oameni să calce pe . opinci (fig. Rucsacul (sau orice altă greutate) trebuie cărat pe şolduri . crescătoare . Găureşte bu gini şi leagă-le de labe cu şireturi . Pentru mersul în eşert ai nevoie de sandale. echipamentul şi împrejurimile . Orice haină de rezervă înseamnă: adăpost. din care să rezulte o talpă zdravănă şi o faţă moale. pe umeri sau în spate. de care sunt legate bucle în care îşi bagă umărul cei care participă la corvoadă.Consideră vehiculul avariat. 13.

Nu folosi copaci mari. dezumfl-o puţin. în apă puţin adâncă. ci de mijlocul unui ham (bucată scurtă de f rânghie. sârmă. dintr-o prelată pliată. Din multe puncte de vedere forma cea mai b ună este dreptunghiulară.urmele vârfului de coloană. înşirând pe sol un cerc format din câţiva copăcei . lvare . alge. Dacă marea este agitată. pentru o pe rsoană. Dacă găseşti bam buşi. Capaci tatea de încărcare a plutei poate fi mărită prin adăugarea sau alipirea unor obiecte care plutesc bine (fig. Dacă există răniţi care vor s tinşi pe podea. Pericolul de spargere. d intre resturile plutitoare de la naufragiu. ale cărei capete sunt legate de capetele tălpilor săniei). încearcă să iei în barca de sa şi o trusă de prim ajutor. Aşază-te călare pe sanie. deschizătorul de drum. amenajează un acoperiş. Vâsla sau padela se poate improviza dintr-o creangă cu u capăt mai lat.şi frânează mereu. dar: . de-a lungul îmbinărilor şi la ventile. luntrea nu păs trează direcţia şi este greu de condus (vezi şi #6. făcută din buşteni sau trunchiuri cu grosimea de aprox. 13. Alege un drum uşor şi neted până jos . scăpare sau răsuflare este mai probabil sub apă. Pentru ca barca să nu fie dusă departe de locul naufragiului . După ce ai tras cu gr eu sania să urci dealul nu te arunca în goană la vale. Rotoarele pot fi improvizate din: butoaie. de vânt sau de curenţi. Plute . formând bordul luntrei. ai grijă unde pui obiectele metalice a scuţite şi tăioase. un coviltir sau un sac de plastic. Nu construi o plută pătrată. . O luntre . se poate improviza o sanie mică.50 m lăţime -3.Verifi i întâi capacitatea de plutire a fiecărui trunchi. o plută alcătuită din două butoaie goale de 50 l/buc de-abia po ate suporta greutatea proprie plus un om de 80 kg. Pluta cu vârf este mai uşor de condus şi de mişcat. Verifică cu regularitate presiunea aerului. Strânge. O pânză pătrată agăţată pe un catarg improvizat va împinge o plută cu vârf aprox irecţia vântului. Butoaiele se leagă bine între două prăjin i paralele. liane sau viţe Flotoarele trebuie legate foarte strâns de plută. fără a exagera. câte una pentru fiecare om. aruncă peste .5).5. Componentele plutei trebuie legate zdravăn împreună cu sfoară. Pentru a mişca pluta când adâncimea apei este mic nge pe fundul apei cu o prăjină (preferabil cu o crăcăna la capăt).pneumatică. 13. trebuie să vâsleşti său să padelezi.departe de cop intre care greu te strecori cu sania . Adaosurile plutitoare se fixează la marginile . Înainte de a porni într-o călătorie ma ungă. Funia u nică de tragere nu se leagă direct de sanie.8). sticle.şi legate de plută astfel încât să rămân afară din apă.Caută şi foloseşte o esenţă uşoară. trebuie învăţat şi exersat mult vâslitul şi deplasarea cu copaia. pereţi sa un paravan . iarbă. pe gheaţă sau pe o suprafaţă al coasă este bine să fie mai multe funii de tragere. Când aduni lucruri folositoare din apă. găleţi. 15 cm. Pluta pentru o singură persoană ar trebui să aibă cam 1.dar nu fi prea optim ist în legătura cu posibilitatea de a coborî un râu cu pluta.nu spre centrul plutei . din dotarea avionului sau vaporului. De exemplu. În schimb. nu mai umfla şi alte elemente ale bărcii (bancă etc). Din cauza formei rotunde. în formă de cratiţă. Pentru mersul pe un câmp sau coborârea unei pante cu zăpadă netedă. pluta este uşoară şi simplu de făcut. Cadrul astfel rezultat. Leagă-le împreună cu alte beţe astfel încât să rezulte fundul plat.în funcţie de felul şi forma bărcii. când se face rece mai bagă aer. Pentru reparaţii foloseşte peti cele şi dopurile din trusa bărcii. Înaintarea se face cu o vâslă. sau dintr-un băţ la capătul căruia se leagă un obiect lat (de exemplu un cap ac de oală). închide bine ventilele. O plută din trunchiuri de copac va avea un strat inferior. O plută . Frânarea se face apăsâ ele în zăpadă şi ridicând capul săniei. cu labele a păsate pe sol şi ţine-te de funia de tracţiune legată de capul săniei. alcătuit din majoritatea buştenilor groşi. O plută trebuie construită cu o capacitate de încărcare mult mai mare decât greutatea pasagerilor şi a bagajelor care se urcă pe ea. Înainte ca epava avionului să se scufunde. corzi. Barca pneumatică trebuie să f ie umflată bine şi corect cu pompa sau cu gura. se înveleşte strâns pe dinafară cu o folie de plastic sau cu relată impermeabilă. În felul acesta fiecare participant va merge şi va călca pe altă suprafaţă. Dacă adâncimea este mare. Când este mai cald. stuf uscat băgate în saci de plastic .50 m lungime. Alte crengi se împletes se leagă de-a lungul marginii fundului rotund. Mai întâi se construieşte un cadru. şi un strat superior de traverse din câţiva buşteni mai subţiri Lemnul pluteşte foarte bine. poate mai sigură.în formă de cratiţă sau coş de nuiele poate fi improvizată destu e uşor.

ţuică. apoi se cuplează demaratorul la motor. Nu lăsa frânghia ancorei să roadă barca (vezi şi #6. coteşte urgent. iar celălalt va zgâlţâi aut omobilul în sus şi în jos.un aparat GPS. Determinarea cu precizie a poziţiei necesită hartă. aderenţa creşte spectaculos. schi mbătorul de viteză se bagă în poziţia de mers înapoi. Bagă în viteza întâi şi porneşte foarte încet.care însă pot să strice definit iv maşina. pe ter en inaccesibil. tabele de navigaţie.Locul unde te afli.Locul în care vrei să ajungi şi direcţia de mers. rezultat din zgâlţâială. Sau. săltaţi scurt într-o parte roata şi maşina. ORIENTAREA ÎN TEREN «Orientare mnă să afli sau să stabileşti: .Pudra de obraz . se pot face tot felul de improvizaţii. b) Când autovehiculul e blocat de lapoviţă. Dacă legi un curea peste anvelopă. saci (chiar dacă roţile le-ar putea arunca. pe un câmp de gheaţă. Î loc de cameră auto . mai nou . Înainte de a pleca (încotro?) e obliga toriu să ştii unde eşti. aplicat pe un conductor electric cu izolaţia roasă sau ruptă.Pila de unghii .9). sextant. U utovehicul . După accident. Dacă vrei să continui drumul cu orice preţ. Scoaterea maşinii din groapă n şanţ se face conducând-o şi deplasând-o înapoi . . Folosiţi forţa arcurilor de la suspensie ca să prin rezonanţă cursa oscilaţiilor sus-jos ale maşinii.pe acelaşi drum.4. . astfel oţile de-abia să se rotească şi să se târâie afară din groapă. iată câteva idei de utilizare a conţinutului unei poşete de damă . c) Dacă roţile au săpat şi s-au afundat în şanţuri sau făgaşe. Dacă motorul are şi manivelă de pornire: scoate bujiile.Lacul de unghii folosit ca vopsea izolatoare. reparaţii sau improviz aţii mai obişnuite (e nevoie să te pricepi puţin la mecanică): a) Când o roată s-a scufundat r-un şanţ sau într-o groapă: trei oameni pot desţepeni.a. Eventual mai adaugă greutăţi d or motoare (să nu patineze). î i uşor vehiculul înainte.a.m. Încercarea şoferului de a am a motorul şi de a mişca sau scoate roata din şanţ trebuie sincronizată cu saltul maşinii în s s. Iată câteva exemple de manevre. . crengi sau pietre. scoate-o din groapă învârtind la manivelă. sau oric alt material care măreşte aderenţa roţilor. un covoraş de cauciuc.m. încercarea merită făcută).oriunde te-ai află: în deşert.8). Lupta pentru supravieţuire abia acum începe . .d. apoi lasă din nou să vină înapoi ş. folosit la accidentare. un sac cu gunoi.de exemplu gunoi sau pământ uscat căzut de sub a ipi. folosiţi drept curea de ventilator.O fâşie dintr-o manta de ploaie .Ciorapi de damă. încercând să-l salte deasupra gropii. busolă.folosită ca şurubelniţă pentru reglarea jocului la electrozii b ujiei.. În loc de ină . 13.d. . d r parcurs în sens invers. d) Pentru ieşirea din şan . improvizată dintr-o găleată. ridica şi scoate automobilul prin ba lansare. Se demontează bujiile. Nu lăsa roata să se rotească în gol. bagă în vi a întâi şi mişcă maşina. acă tracţiunea e pe roţile din spate. . Pentru desţepenirea maşinii poate fi folosit d marorul (deşi manevra aceasta descarcă mult acumulatorul). iar la momentul favorabil (sufici ent de sus).. de unde pleci . parafină sau ulei amestecat cu neofalină etc. apoi bagă sub roţi scânduri. repetaţi fără pauze. cu viteza cea mai mică.ş. nu înseamnă că totul s-a terminat şi rămâne doar să aştepţi resemnat să vină moarte varea.probabil împotmolit sau înfundat într-un şanţ şi eventual distrus parţial. mergi în linie dreaptă. noroi sau gheaţă: nu a mbala motorul. crescând cur iecare mişcare de du-te-vino. Cântăreşte bine şi rapid dacă reparaţia improvizată pe care o poţi efectua ca să c drumul trebuie neapărat făcută şi dacă merită . unul va lucra cu motorul (din cabină). .sau nu. . Când prinde şi tracţiunea pe ro din faţă. până când maşina se caţără singură afară din şanţ.bord o ancoră de apă.Punctele cardinale. utilizat ca siguranţă electrică. alături de şanţ (vezi şi la # 3. în felul acesta automobilul poate fi scos din şanţ de o singură persoană (şoferul). Porneşte din nou înainte.o frânghie înfăşurată de mai multe ori pe roată sau pe jantă. ridicaţi-o . apoi . fără a folosi motorul. sunteţi numai doi oameni.pentru piese auto: . apoi slăbeşte brusc ambreiajul pentru ca să se rostogolească înapoi în groapă.Un ac de păr.folosită la cârpirea prin înfăşurare a unui furtun spart. Apucaţi împreună şi ridicaţi deodată bara de protecţie. Alteori sunt necesare măsuri mai drastice . ceas.folosită pentru astuparea unei găuri sau a unei scurgeri d in radiator. mai întâi ridică maşina cu cricul. Dar se poate şi mai simplu. un ghem de haine legat de barcă la capătul unei frânghii.

o pilă de unghii sau un card bancar şi ţine-o verticală deasupra unghiei degetului gros (sau pe altă suprafaţă lucioasă). a peisajului. Înfinge vertical un băţ sau o prăji pe un teren neted. un deal. Doar când norii sunt foarte groşi nu vei reuşi să sesisezi umbra (slabă) produsă de soare.Cu harta şi busola: Harta este o reprezentare grafică a terenului. Pentru siguranţă repetă de mai multe ori operaţiunea de aşezare şi rotire a lamei pe apă. 24 ore din 24: poziţia (latitudine şi longitudine cu precizie de 50 m). * Orientarea cu ajutorul aştrilor: Soarele răsare aproxi mativ la Est şi apune la Vest. . dosul unei bucăţi de scoarţă de copac (preferabil mesteacăn). Iată cum poţi descoperi soarele când e acoper it de nori: ia o lamă de briceag.corpurilor cereşti (soare. oriunde pe glob. Completeaz-o pe măsură ce înaintezi . într-un copac.Alege în teren două puncte de reper vizibile. Dacă nu ai o hartă. . pe un acoperiş de pe care sa poţi vedea o supr faţă mare de teren. Poţi copia o hartă: înnegreşte-o pe dos cu creionul sau cu cărbune (în loc de indigo).000 înseamnă că 1 cm pe hartă reprezintă 500 m pe teren.Identifică cele două puncte pe h rtă. vârf uri de munte. Pe ecranul unui mic aparat speci al de emisie-recepţie (greutate sub 300 g) alimentat de la baterii se poate afla. comparând des indicaţia busolei cu cerul nopţii. apoi roteşte-o încet. În afară de busola ta sau cea găsită în trusa de salvare a avionului ori a bărcii. Aparatura portabilă de p oziţionare GPS (Global Positioning System) se bazează pe un sistem de sateliţi militar i americani.30 soarele va fi spre Est. sunt reprezentate prin semne şi simboluri grafice explicate de «legenda» hărţi . la fel şi dacă stai sub un copac. . Aparatele mai perfecţionate prez intă chiar şi o hartă a zonei în care se află. scar 1:50. lacuri etc. direcţia punctelor cardinale N-S.ca să u ajungi să te învârteşti în cerc. altitudinea.La inters ecţia celor două linii trase pe hartă este locul în care te afli.30 spre Sud. Marchează pe sol.Trasează cu creionul pe hartă o linie care trec e prin primul punct de reper şi are înclinarea faţă de direcţia Nord-Sud egală cu valoarea a zimutului. . Aproape sigur că partea de su s a harţii este spre Nord. drumurile. . fă-ţi una. să fie amplasate astfel încât cele două direcţii.6. Fără busolă . loc alităţile etc. Bagă harta într-o husă de protecţie confecţionată din pânz . mai poţi lua sau demonta orice busolă găsită la bordul automobilului. Nu folosi busola lân gă obiecte metalice sau aparate generatoare de câmp electric sau magnetic.cu o busolă improvizată: lamele de ras. Între 6 .Orientează harta (Nordul hărţii spre Nordul geografic) cu ajutorul b usolei.18. De exemplu. La am iază umbra se vede mai greu. O lamă aşezată pe suprafaţa unei ape liniştite pluteşte şi se va i orientându-se în direcţia Nord-Sud. Direcţia Nord . . din locul unde te afli până la ele. Verifică me reu. carcasa are o muchie dreaptă. nu este nevoie de ceas. Sca ra hărţii reprezintă raportul dintre distanţa pe hartă şi distanţa pe teren. Formele de relief. dreapta spre Est etc. O busolă «de următoarele calităţi: acul magnetic stă într-un lichid care-i amortizează vibraţiile. înscrisă într-un colţ. începând de dimineaţă. ap oi aşeaz-o peste o foaie de hârtie albă şi scrie sau desenează pe faţa hărţii cu un vârf ascu cu un creion. vasului sau avionului defect {atenţie: îndepărtează magneţii e compensare fixaţi pe carcasa busolei de avion sau de navă). Nu uita de corecţiile in dicate pe hartă pentru abaterea magnetică (de obicei câteva grade). iar spre Vest între 18 . o bucată de cămaşă. . sunt uşor magnetizate.12. puşi gratuit la dispoziţia publicului. construite din oţel super ior. ci bag-o în sânul cămăşii sau într-un buz r. luna. Busola. . .Ţinteşte prin vizorul busolei primul punct de reper şi măsoară unghiul făcut de aceast irecţie cu Nordul (se numeşte azimut). paralelă cu axa vizorului.vieţuitoarelor (plante şi animale). stele). să facă un unghi de aproximativ 90°. între 12 . Nu o împacheta laolaltă cu restul echipamentului. cadranu este marcat în grade. cât mai importante: localităţi. poziţia umbrei făcută de vârful b fiecare oră (aproximativ. vizorul (cu care se ţintesc punctele de reper) este rabatabil . Cum afli locul în care te afli: Urcă-te pe o înălţime. Hârtia poate fi înlocuită cu: tablă de la o cutie de conserve. semnelor naturale. Desenează tu împrejurimile şi semnele mai îndepărtate pe care le vezi sau le cunoşti.Repetă ultimele manevre şi pentru al doilea punct de reper.30.Sud poate fi aflată în cursul zilei (pe lumină) cu trei metode: 1. .orientarea se poate face cu ajut l: .

Steaua Polară ind ică Nordul (cu o aproximaţie de un grad). Steaua Polară 13. alege un alt obiect îndepărtat. se găseşte o stea mai luminoasă -Steaua Polară (fig. În emisfera nordică.S. să se asigure că înaintează în linie dreaptă .Arborii izolaţi (aflaţi în câmpie sau pe munte) îşi îndreaptă mai multe crengi şi roana mai bogată spre Sud. . alege două obiecte vizibile. .Steaua Polară este invizibilă. . 13. Orientarea cu ajutorul copacilor şi plantelor .Urmăreşte suprafaţa stâncilor izolate aflate în locuri mai golaşe: partea îndreptată spre Nord este întotdeauna « elită» cu muşchi şi licheni. 13. brazi etc.9.Ierburile. sau cu orientarea vizuală. În timpul mersului rămâi pe aceas nie. 13. Pentru siguranţă. Aceasta este o formaţie compactă de 4 stele strălucitoare (atenţie să nu o confundaţi cu o altă formaţie de 4 stele .„Crucea falsă" . Tot cu ceasul (doar dacă arată corect ora locală): îndreaptă vârful limbii scurte spre soare.9).8. . care este prima stea din oiştea Carului mic.F urnicile îşi construiesc de regulă muşuroaiele înspre Sud. Ultimul om din coloană va compara adesea direcţia de mers a şirului cu indicaţia busolei. nu numai una. În prelungirea osiei din spate. ea va arăt a direcţia E -V). 3. Desenează o săgeatăpe sol. 13. Bisectoarea unghiului făcut de limba scurtă şi ora 12 a cadranului indică Sudul (în emi sfera nordică). denumită Sacul cu Cărbuni .7).pentru a te asigura că păstrezi direcţia corectă. zade.De regulă.dimineaţa. situat pe direcţia de călătorie.Intrările şi ieşirile din pământ ale muşuroaielor de cârtiţă sunt orientate spre No tru aflarea. capătul liniei N-S dinspre baza băţului ara Sudul. Perpendiculara (cea mai scurtă linie care uneşte baza băţului cu linia E . 2.6. două repere situate cât mai departe şi aliniate pe dir ecţia de mers. faţa dinspre Nord este ma linată. Apoi identificăm un grup de 2 stele strălucitoare aflate la stânga Crucii S udului. Dacă ai un ceas care arată corect ora locală.de precizie).6 ). . Metoda nu este precisă dacă soarele este foarte sus pe cer (lângă Ecuator) . Orientarea cu ceasul (în emisfera nordică) a . În emisfera nordică . În emisfera sudică . dar şi pentru confirmarea punctelor cardinale. în emisfera sudică arată Nordul. Sudul se găseşte în prelungirea diagonalei mari a Crucii. Odihneşte-te cu faţa spre direcţia de mers.8.Când vremea se încălzeşte. Pentru a o identifica trebuie găsit Carul Ma re . pune pe geam ul ceasului un fir de iarbă sau un pai .V). .9). 13. orientarea se face cu ajutorul stelelor. înmulţeşte-o . La sfârşitul zilei trage o linie care să unească toate marcajele.fig. după ce faci aprecierea. . 13. 13. semnalează şi marchează obiectele de reper. Proiecţia Polul ui Sud este situată într-o zonă de cer fără stele. Când faci o pauză. florile sunt mai rare şi mai puţin dezvoltate în partea de miazănoapte a poienilor şi mult mai numeroase şi mai arătoase în părţile dinspre miazăzi ( . foloseşte mai multe meto de. Crucea Sudului 1 3. * O ientarea în pădure se poate face şi cu ajutorul unor repere naturale: . d eterminată de cele 2 stele mai depărtate de oiştea Carului (mânerul lingurii).00 umbra unui copac sau a unui băţ vertical va indica direcţia N-S. Evaluarea distanţelor este în oare. b .Toţi arborii foioşi au coaja mai groasă spre Nord (de unde vin viforniţele).aflată în apropierea şi la dreapta Crucii Sudului stelele Crucii false sunt mai puţin luminoase şi mai depărtate între ele decât ale Crucii Sudului). la ora 12.vezi mai sus. mai întinsă. pământul este mai umed în partea dinspre Nord şi relativ mai uscat spre Sud. Unde este N ordul şi încotro este Sudul .mai ales c lipsesc puncte vizibile de reper.după-amiaza Pe întun eric. dar Crucea Sudului indică Sudul.) sunt spre Sud.Sub pietre. în partea unde această p relungire se intersectează cu axa de simetrie a grupului de 2 stele. Membrii grupului vor merge în şir indian la distanţă de 10-15 m (30 paşi) unul de c elălalt. în secţiunea unei buturu gi distanţa dintre inele'este mai mică spre Nord şi mai mare spre Sud (fig.aliniat deasupra limbii scurte (fig. Verifică-ţi mereu urmele drumului parcurs .Intrare a în muşuroiul de furnici este aşezată pe faţa de Sud.Cele mai abundente scurgeri de răşină pe trunchiurile coniferelor (m olizi. indică direcţia N. Nu le pierde şi nu le uita. Mergi până la primul dintre ele şi înainte de a pleca spre al doilea. După ce le-ai găsit. zăpada începe să se topească mai în ate spre Sud. . Pentru uşurarea operaţiei.7. păstrează-le ! Păstrarea direcţiei de mers -dacă n-ai usolă. Sau construieşte-o din pietre înşirate pe jos. la adăpostul arborilor. .o formaţiune de 7 stele cu contur de polonic.

Marchează drumul parcurs cu bolovani. Briza suflă ziua dinspre apă spre pământ. schimbă punct observaţie sau priveşte de la diverse înălţimi. Dacă ceea ce vezi este dubios. Într-o zi frumoasă. Marchează locul în care te afli. s-ar putea să plouă. repere în scoarţa copacilor: pete albe.şi nici nu-i mai auzi pe ceilalţi: 1. cât şi al eventualilor urmaşi.de la păsări reflectate în apă. Cât timp bate un vânt tare şi uscat. înainte de a pleca. Mâine dimineaţă situa se va părea mult mai bună. a unui volum mare de apă (mare sau lac). Sau coboară la vale. până la urmă tot o să dai şi de locuinţe. Dacă nu reuşeşti. Ziua încearcă să ajungi într-un loc înalt: într-un copac sau pe Caută să descoperi fumul pe care-l face focul de tabără al restului grupului. Niciodată să nu-ţi închipui că memoria reţine bine peisajul. Dacă nici aşa nu găseşti înseamnă că ai rămas singur şi trebuie să te descurci fără ajutoare.nu te-ai rătăcit cu adevărat. în care vei reintra pe direcţia de mers prestabilită după terminare a ocolului. Vrem ea e mult mai localizată decât climatul. căci vei da peste obstacole cum ar fi: tufăriş des. Cum afli cât timp mai este până la lăsarea întunericului: întinde l spre soare. Mănâncă.pentru a constata dacă vedenia îşi schimbă forma. Atât pentru folosul tău .fiecare deget reprezintă 1/4 oră. de iarbă de mare. corăbii . drumul. . când vântul se opreşte sau îşi schimbă direcţia. Probabil că vei fi obligat să faci devieri şi ocolişuri. nisipul . Desenează p e o bucată de hârtie sau pe o scoarţă de copac o hartă cu văile. Nu te speria. Te-ai rătăcit. Aprinde un foc care să facă şi fum (pent ru semnalizare). re sturi etc. pe unde ai mers. Cât despre parcurgerea distanţelor. poate ar nu ploaie. dispare sau e reală.valuri. iar noaptea în sens i nvers. pe lângă râu. 13. pentru a te convinge că nu deviezi de la destinaţie . Chiar şi în zona cea mai pustie şi nepopulată. Mirosul adus de vânt poate da o informaţie asupra locurilor pe care le-a străbătu t. de exemplu mirosul de mare.mergând pe un cerc mare. D exemplu: deasupra nisipului fierbinte . Înscrie pe hartă drumul parcurs. poţi avea neplăceri mari . Dacă reuşeşti să găseşti drumul pe care a it şi să mergi înapoi . te de a porni pe un drum ocolitor. Studiază şi reţine direcţia ş regimul vânturilor şi al vremii: de obicei vântul care suflă dintr-o anumită direcţie va ad uce mereu acelaşi fel de vreme. bea. vremea rămâne neschimba tă. Încropeşte un adăpost. întoarce-te la marcaj e-te să înnoptezi acolo. cu o piatră sau cu un obiect ascuţit semne vizibile de marcare. 2. odihneşte-te. chiar dacă ninge. Îndreaptă-te pe drumul drept şi mai scurt posibil spre malul mării sau spre un loc cunoscut. având o for mă uşor de re-marcat. Ciopleşte cu un briceag. de pădure etc. mlaştină. dealurile pe care l vezi. Un regim stabil şi regulat al vântului u schimbări identice de la zi la noapte. Încearcă să găseşti poteca. iar viteza de mers consider-o cam de 3-4 km/h în condiţii normale. stabileşte cu atenţie şi precizie care va fi locul dincolo de obstacol. din diverse unghiuri . râurile. indică vecinătatea unei suprafeţe. Gândeşte-te aminteşte-ţi ce ai făcut.pot licări şi produce imagini mişcătoare. cam la nivelul pieptului. Nu lăsa aceste iluzii optice (fata morg na) să-ţi ia minţile şi să-ţi întunece judecata. Numără câte degete sunt în oare şi orizont . te-ai pierdut sau izolat de grup . Observă schimbarea vântului şi a presiunii atmosferice. intensificarea p uternică a vântului va fi urmată de schimbarea vremii. oraşe . dormi. stânci. Nu consuma energie căutând drumul pe întuneric. linia sau direcţia de mers. studia ză buletinul meteorologic. Dacă e ceaţă. Mirajele: apa. Vântul slab şi cerul senin: vreme bună.cu trei. 5. 3. Vântul. Pot apărea diferenţe foarte mari ale stării vremi i între două locuri sau localităţi învecinate. cum a fost vremea înainte şi cum se schimbă în continuare. crengi.5. înainte de lăsarea întunericului (vezi la #7). Opreşte-te şi aşează-te.pe cer. soldaţi în mers -de l a tufişuri.dacă vei fi nevoit să te întorci. PUŢINĂ METEOROLOGIE Dacă te prinde emea rea pe drum. 4. notea ză starea şi semnele vremii. supraestimează-le lungimea. Îndoaie mâna şi aşază degetele orizontale sub soare.chiar mortale. zăpada.

Animalele sunt sensibile la schimbarea presiunii atmosferice . fulgere. muştele zboară î i mici care se învârtesc.arată că sub ei este p . galben-pal: vine ploaia. rii altocumulus (1.Norii cirostratus (5-9 km): formaţi din cristale de gheaţă. Cele 10 feluri de nori sunt descrise în continuare.5 km): se recunosc uşor.Norii altostratus (2. de furtună. Pot produce ploi mici. broaştele ies la mal şi orăcăie puternic. arată că timpul nu se schimbă. rândunelele. mai curat . luna care străluceşte viu pe cerul senin. Deasupra lor apar nori cirus falşi. consistente. se form ează nori groşi şi dimineaţa acoperă cerul . Persoanele cu părul ondulat constată că la apropierea vremii proaste sau umede părul li se zbârleşte. vântul care bate noaptea dinspre vale spre înălţime (sau invers ziu animalele sălbatice care coboară (să se adăpostească). Dacă şi muştele înţeapă insistent. Când vântul se opreşte brusc şi apare acalmie urmează furtuna.Norii cirocumulus (altitudine 5-8 km): au aspectul valurilor mici pe care le face nisipul bătut de vân t.Vântul puternic din Nord pe vreme frumoasă precum şi vântul puternic din Sud pe vreme re a. ploaie sau ninsoare. Sau.aer foart e umed. acoperind complet soarele sau luna până ce începe ploaia. bătăturile. alburiu. Deşi nu sunt nori de ploaie. albinele se refugiază ziua în p sau rămân în stup dimineaţa. Cerul roz înainte de răsărit prevesteşte vreme frumoasă.5-5 km): formează straturi joase şi negre.5-6 km): mai groşi şi mai mari decât cirocumulus. seara pe vale. . şopârlele ies să se încălzească.vizibilitatea mai b ună. ameninţători. dispariţia norilor înaintea apusului. . Negri. fără să se ferească. pot produce de dată averse de ploaie. ca smocurile de fum. lipsa vântului (fumul se rid ică vertical).5 km): au aspe ctul unei formaţii joase. la apus sau la răsărit: vine furtuna. galben umed. . cu atât vremea va fi mai frumoasă. au aspect de viţe albe.Norii stratus (sub 2.sunt numiţi şi ceaţa munţi . apariţia pe piscurile izolate a unor nori denşi. ţânţarii care zboară în roiuri compacte. înseninarea cerului. . mai jos când se apropie furtuna.dar uneori a u şi zone subţiri prin care se zăreşte soarele. constau din cristale de gheaţă car e le dau o culoare albă.5 km): sunt c ei mai coborâţi nori.Norii cumulus (max 2. roşu-purpuriu dimineaţa în zori: se apropie furtuna. Când. iar animalele dau semne de nervozitate. Şi oamenii simt uneori schimbarea vremii. . galben-auriu: ziua va rămâne frumoasă.de obicei se împrăştie curând şi ziua va fi frum vederea vremii. peştii sar peste suprafaţ i. . Formează un strat uniform ca ceaţa din aer . cu vârful lăţit ca o nicovală. sub ei nori nimbo stratus falşi. care se mişcă rapid pe verticală. reumatismul . pot produce câte o stropeală. dacă sunt mari şi au multe capete. Dacă s unt rari şi distanţaţi. plecarea din muşuroi a furnicilor la treabă. Îmbunătăţirea vremii mai este anunţată de: apari strat subţire de ceaţă deasupra crestelor muntoase. care înaintează şi acoperă întregul cer. iar altitudinea lor obişnu ită din zona temperată (în zona arctică aceiaşi nori stau mai jos) este indicată între parant ze. Sunt nori de vreme bună. Dacă un cer plin cu nori cirus se înnegreşte.Norii stratocumulus (sub 2. roşu-murdar-violet . Sunt semn de vreme bună: apar de obicei după o furtună şi se împrăştie lăsând cerul senin. s opie furtuna. aerul mai transparent. Cu cât norii sunt mai sus. apar după o furtună. Culoarea cerului arată gradul de umiditate atmosferică: verde . răcirea aeru lui noaptea şi apariţia picăturilor de rouă. Dacă apar deasupra mării. Produc un halou. urmează vreme bună. câinii care părăsesec turma şi se apr de stână. dar de obicei dupăamiaza se împrăştie şi lasă cerul senin peste noapte. roz . Norii sunt semnele cele mai sigure pentru prevestirea vr emii. Aduc grindi t puternic. roz la apus sau roşu noaptea: vreme bună. Înră mpului mai este anunţată şi de: apariţia şi menţinerea unor cercuri concentrice (halou) în ju ul soarelui sau al lunii. Păsările insectivore se ridică şi vânează la înălţimi mai mari pe vreme frumoasă. . pescăruşii şi bâtlani oarte sus.5-1 0 km): nori joşi. senin şi trandafiriu. sunt albi şi pufoşi. sciatica etc. soar ele care răsare în ceaţă. rândunelele şi lăstunii care zboară razant cu solul.Norii cumulonimbus (1. Apar pe vreme bună. ca un inel luminos în juru l soarelui sau al lunii. peste noapte.uscat. care indică apropierea ploii sau zăp ezii (până în 4-5 ore) ce va cădea câteva ore. nsificarea neobişnuită a activităţii rozătoarelor în cursul zilei prevesteşte vreme rea.Norii nimbos ratus (1.d e aceea pot fi folosite la previziunea vremii pe termen scurt.5-6 km): formea ză un voal gri deasupra soarelui sau lunii. vacile se strâng unele lângă altele. apariţia cetii. iar norii devin cirostratus. se înrăutăţesc şi dor la apropierea vremii umede şi proaste. . mai puţin albi şi cu umbre pe ei. înseamnă că vine ploaia sau zăpada. soare le care apune pe un cer albastru. -Norii cirus (5-9 km): înalţi. norii se înneg resc şi se îngroaşă. Dacă se apropie vremea umedă. . pe un cer fără nori . tunete.

Înainte de culcare: . Pentru efacerea organismului. în şir indian. . Când ajungi la locul de popas şi goleşti rucsacul: . Ei vor drum.aşează separat alimentele şi vesela. Dar atenţie să nu-i pierdeţi şi să nu vă pierdeţi! Pauzele . departe de obiectele care pot lua foc: cort.6. nu face mişcări violente. ca să ajungi la mal. Când treci peste sau prin zone m rloase. mai ales la urcuş. o săgeată mare şi vizibilă de la înălţime. Orientativ se recomandă pauze de 5-10 minut e la fiecare oră sau după fiecare 300 m diferenţă de nivel.mai bine NU înainta. Pe teren accidentat în frunte merge u n om zdravăn. dominante. deformează sau chiar face imposibilă determin area direcţiei zgomotelor. o călcătură care nu produce băşici. hainele îmbibate cu sudoare etc. Opre e şi adăposteşte-te imediat (vezi la #7). Totuşi. ferit de vânt. iarbă uscată etc. convenabil. marcaje vizibile. pe ceaţă. La început mergi fo arte încet.aşează lanterna la îndemâ . Curcubeul după miaza târziu arată şi el că vremea se îmbunătăţeşte.se fac atunci când este nevoie de ele. o cabană. desişurile. Dacă unul se opreşte. ca să poţi pleca cât mai repede. Nu merge însă prin pădure. furtuna sau ploaia. sau mergi pe f irul văilor. NU la anumite intervale de timp prestabil ite. de urcare sau de coborâre a pante lor.securizează cortul: scoate din el orice obiect mirosit or (alimente. vizibil în jurul soarelui sau al lunii . (încheietorul grupului) are grijă să nu rămână nimeni în urmă. anulează senzaţia de mişcare. rosto-goleşte-te şi târăşte-te ţinând prăjina transversal sub umeri piept. sau e forţat în jos după ce s-a ridicat liniştit până la o anumită înălţime a proastă. Ceaţa .pune la îndemână un pulovăr sau un hanorac. . Dacă poţi. întinde-te orizontal. îş ecţia. să recunoască traseul şi să pregătească tabăra. experimentat (capul. Încearcă să parcurgi distanţe cât mai mari într-un ritm constant.doi membri ai grupului (numai adulţi!) pot fi lăsaţi să o ia mai repede înainte ca să deschidă drumul. Unu . o stână etc. Poţi potecile de om sau de animale. nu vă întreceţi. dar seara cerul gri arată că ploaia vine curând. . Dar în întuneric. prosopul într-un lo c cunoscut.) şi atârnă-le cât mai sus. stâncile. În timpul călătoriei mănâ vezi #16). care duc de regulă la un izvor.pregăteşte de cu seara apa pentru dimineaţă. deschizătorul de drum). chiar dacă prin ocolirea lo ungeşti mult drumul. hârtia igienică. pereţii. Nu vă îngh nterval 2-3 m). pasta de dinţi. netede. fulgerul fără nori: vreme bună. sau de-a curmezişul pantelor s au înălţimilor. MERSUL PE JOS Înainte de a părăsi ului sau a maşinii. Încearcă să umbli cu un mers. în general cu deviere spre dreapta). Nu te speria. Dacă începi să te s zi.goleşte rucsacul. convenite. se va mări dacă vine vremea bună şi se va restrânge dacă se apropie ploaia. Termină totdeauna devreme etapa zilnică de mers.puţin înceţoşat. . Aprinde focul sau so a pe un loc orizontal. construieşte lângă ea un semn. La urcuş mergi în zig-zag. dacă ele sunt deschise).10). to vor face la fel. ate unui eventual avion de salvare direcţia spre care ai plecat. un pârâiaş. cu gheaţă. Pe teren sau pe pante întinse. i ar mirosul vegetaţiei se întăreşte. falsifi că aprecierea distanţelor şi mărimii pantelor. Când se apropie ploaia sunetele se aud mai departe. flutură. lasă deschise toate buzunarele ori clapele şi agaţă-1 cât mai sus ( animalele curioase să vadă ce-i înăuntrul buzunarelor nu vor mai roade pânza. 13. prăpăstiile. Dacă fumul focului de tabără se ridică liniştit. Ce imineaţa prevesteşte o zi uscată. . pe teren cu suprafaţa instabilă. fii vesel: cântă. opririle prea dese sunt contraproductive. bea (vezi #5). mănâncă cât mai repede după efort (în max o oră). ia la tine o prăjină. Staţi împreună. Dacă faci turism cu cortul (dar nu numai): seara.înşeală simţul de orienta chilibru (te face să te învârti într-un cerc. uşor accesibil. opreşte-te şi tratează-le (vezi la # 19. de unde te poţi orienta cu ajutorul celorlalte procedee. pe viscol sau vijelie . la şe coloana va fi condusă de persoana cea mai slabă. Dacă însă se zbate. Persoana de la sfârşitul colo anei. e adânci. o casă. mlaştinile. vremea va rămâne bună. vertical. Cercul colorat. săpunul. Dacă apar semne de băşici la tălpi. În ceaţă mergi pe linia de creastă. Umblaţi în coloană. pentru a ajunge în puncte înalte. plus vânt slab şi soare arzător: furtună. ca să poţi pregăti tabăra înainte de lăsarea întunericului.pune lanterna. viteza treptat. prima urgenţă e ridicarea cortului (pentru cazul în care se strică vremea sau năvăle sc insectele).

8. semnalizare (vezi şi la #3. Nu pune gaz sau ulei pe piele îngheaţă imediat şi distruge pielea. Ai grijă să nu amâni defecarea .3). Conţine multă răşină şi arde chiar udă. Vântul violent poate sufla şi ridica zăpada la 30 m înălţime. spre a evita pierderea de căldură. D acă e frig puternic. de care îţi legi . Racheta va fi cât mai uşoară. Canada. Dacă transpiri. Când păşeşti cu racheta. iar capetele se leagă bine împreună (fig. plantele car sc în ea o menţin potabilă. Fă-ţi un plan repede.vezi # 4. leagă cu o sfoară manşetele de la mâneci şi de la pantaloni. * îmbrăcămintea: gerul puternic provoacă în câteva minute degerar a oricărei părţi de corp descoperite. untură de focă sau de pasăre. tivul de blană împiedică respiraţia să îngheţe pe faţă şi să rănească pie u au şireturi. . decât dacă eşti atât de obosit încât nu poţi ref e care o pierzi către aerul înconjurător. îngheţul (hipotermia) şi orbirea (temporară). eventual dezbracă un strat de haine. Mişcă şi masează degetele de la mâini şi de la pici urechile.nu deranja vecinii de camping. proaspătă. sunt mai bune rachetele de zăpadă (inve tate de eschimoşi). se merge ex celent cu skiurile. * găseşti apă destulă.Evit călzirea: ventilează-te! . dar vara. nu asculta muzică după apusul soarelui . Menţine-te activ şi vigilent. nordul Rusiei. . * Cum se confectxionează o rachetă: dintr-o creangă sau o tulpină lungă de brad tânăr (verde). Înjghebează din crengi o zonă centrală mai rigidă. ţânţarul şi tăunul. nu face gălăgie. idică fiecare picior fără a înclina laba. dar evită oboseala şi păstrează-ţi energia pentru treburile utile şi urgente. nu câ idă. ori bagă-le în mă iorapi sau în ghete.orice material care ar putea asigur irea suprafeţei de călcare şi apăsare a tălpii pe zăpadă. Sau. mulţumeşte lui Dumnezeu că eşti viu şi sănătos. veche. * Skiurile pot fi improvizate din lemn sau metal (bucăţi din vehicul) şi vor avea lăţimea aprox 15 cm şi lungimea maxim 1 m. La solstiţiu.. * Când stai . Frigul blochează minte a (din cauza încetinirii şi slăbirii circulaţiei sanguine). menţine-o cât mai paralelă cu suprafaţa zăpezii. Beţele de ski se pot face din crengi. fierbe-o.stai puţin şi admiră cerul înstelat. Un vânt de 32 K oboară termometrul de la -14°C (în aer liniştit) la -34°C. Temperatura ajunge iarna la 40°. molid sau salcie se face o buclă. maro şi are gust sălciu.unde stau ca neagră. * Rachete pentru zăpadă: Pe zăpadă bătută.80°C. * Igiena: principalele pericole su geraturile. Islanda..altfel apare constipaţ (periculoasă). aterizarea forţată sau naufragiu. Dorm i cât mai mult poţi -nu vei îngheţa în somn. pregăteşte ma lele şi echipamentul de [. în mijlocul iernii. În tu dră găseşti sălcii. Uneori găseşti casiope . 13. cât încă ma cald şi gândeşti coerent. Groenlanda.cu această o ie vei evacua şi gunoaiele.adăposteşte-te: nu sta în bătaia vântului! Caută un adăpos al pe care să-l îmbunătăţeşti.o plantă înti l. cu frunze mici şi flori albe ca de lăcrămioară.Păstre ază hainele uscate: pe dinafară şi pe dinăuntru! În timp ce aştepţi salvatorii. înainte de a îngheţa în baia motor ului sau în rezervor. Poartă o glugă care s e strânge cu şiret.. Evită locurile în care adăpostul sau chiar tu ai putea fi îngr o alunecare sau de o avalanşă de zăpadă ori pietre. poate să-ţi rănească gura şi să te deshidrateze. Organizează şi verifică: hai adăpostul şi focul. Scandinavia. Antarctica. Scoate acumulatorul şi depozitează-1 la căldură. zonele nord ice din Alaska.10). Chiar dacă băltoaca pare murdară. tufişuri de mesteacăn sau jnepeni. Iarna topeşte gheaţa şi zăpada. la măsuri de prevenire a degeraturilor. Apără-te de insecte . scurge uleiul sau motorina pe sol. Apoi se leagă traversele şi se împleteşte plasa. scândură sau plasă de sârmă . a amiază poate fi complet întuneric. Frigul moleşeşte gândirea.Nu purta hainele strânse pe corp: lasă aerul să circule! . Benzina cu cifra octanică ridicată (de avion) nu îngheaţă. din epavă. Nu mânca fărâmată. dar pe zăpada afânată. lărgeşte gulerul şi m nşetele. Nu face adăpostul lângă apă . Salvează echipamentul din epava avionului sau a navei imediat ce dispare pericolul de foc care urmează după prăbuşire. Prea buna etanşare a adăpostului p oate duce la asfixierea cu oxid de carbon. * Aprinde un foc deşi combus tibilul se găseşte mai greu: lemne plutitoare. zonele de mare altitudine pot fi şi ele considerate polare. Deci acoperă complet tot corpul. Pentru a păstra căldură în a : . poate fi lăs tă în rezervor. se pot folosi bucăţi de ţeava. ziua durează 24 h. Încearcă s-o termini înainte de ieşirea planificată din adăpost . Dacă ai dubii. . Marş e poate desfăşura: Prin regiunile polare: cum ar fi Arctica.Păstrează curăţenia: murdăria şi grăsimea blochează spaţiile termoizolante cu aer.

Puncte reper depărtate (iceberguri etc. Călătoria va fi deosbit de obositoare (vezi la #9) şi foarte len tă.Aşteaptă să treacă orice pericol de foc. este instabil. Pentru a scoate apa dintr-un puţ e nevoie să cobori un vas: găleată sau sticlă legată cu o sfoară. pe un râu: vara pe o plută sau o barcă.poţi face vreo 40 km dacă umbli noa ptea şi te odihneşti ziua. Raţionalizeaz-o imediat. a izvoarelor şi a puţurilor de apă. Dacă însă râul face prea multe curbe. La +50" C. probabil că te afli totuşi pe un traseu ales ţinând seama tocmai de amplasarea oazelor . se răstoarnă. ci va fi e tă. plus: . Pe banchiză (gheaţă pe mare). sau. nisipurile m oare. Pentru supravieţuire trebuie să rifici fiecare bucată de umbră disponibilă. E bine să te adăposteşti pe o porţiune de gheaţă joasă.dar numai dacă zaci la umbră şi nu faci nimic.3.5.vezi la # 2. Ocoleşte aisbergurile (blocuri de gheaţă plutitoare) căci se pot răsturna brusc. chiar de pe muchia gheţii. . Evită mlaştinile. Teritoriul. de aprindere a vehiculului sau epavei. albă deasupra banchizei sau unui câmp de zăpadă. Suprafaţa terenului este înşelătoare.5 litri de apă pentru fie care 2 litri pierduţi (raportul 3/4). dacă umbli ziua. Existenţa băltoacelor de pe fundul văii unui r cat (uadiîn limba arabă) depinde de anotimp.fără nici un avertisment. cu suprafaţa netedă.însă nu şi în Siberia. îngroapăte în zăpadă.2 m mai lungă decât lăţimea apei. Vara banchiza se dezgheaţă.Scoate şi salvează apa din ve hicul sau epavă. 13. ziua păsările de mare zboară spre larg şi seara s spre mal. că ştii că te vor căuta echipe de salvare. . se va rătăci. Dar şi apa băută peste cantitatea într-adevăr necesară nu se înmagazinează. În cazul în care se apropie un viscol. trebuie să stai pe loc cel puţin 7 zile. mai ales datorită suplimentului de greutate pe care îl constituie corpul tău. Stai la umbră şi fă-ţi planuri. îndreaptă-t are sau o localitate. ocoleşte şi mergi pe mal. desprinde sau cădea bucăţi uriaşe . fără semne de reper. bălţile.Salvează restul echipamentului. împădurit. * Măsur urgente. pornind şi sfârşindu-se la oare e distanţă (peste 0. distanţa pe care o poţi pa rcurge depinde de apa disponibilă. unde râurile şi fluviile curg ord. Gheaţa proaspătă xe gri.6 m) de muchiile malurilor (care se pot rupe). Pe un râu rgi pe la interiorul curbei şi pe partea opusă locului în care se varsă un râu în altul. spulberată -reflexe marmorate. evită-1 şi mergi pe teren mai înalt. Nu te depl timpul viscolului. Sau . să ajungă la locul accidentului. În deşert: distanţele sunt mari şi condiţiile de mers foarte grele (vezi şi #5). ia gheaţă. destinde umerii şi abdomenul.chiar vitală (vezi #5). imediat după accident . să te aperi de bătaia directă a soarelui. Lângă Pol ola nu funcţionează corect. Cu 2 litri de apă ai putea rezista 3 zile şi parcurge cam 55 km. Racheta pentru zăpadă * Marşul: dacă te hotărăşti să pleci. Să nu crezi că dacă bei mai puţin vei transpira mai puţin. Structura gheţii depinde de notimp. Nu sări nt peste apă. iar tundra se schimbă în mocirlă.v ezi # 6. pentru a le da răgaz să vă găsească.10. * Orientarea este dificilă. Este de importanţă vitală să nu-ţi pierzi capul din c auza fricii şi să nu te repezi aiurea în dogoarea deşertului. Nu merge şi nu pluti pe lângă pereţii de gheaţă. Tot timpul fii atent să nu calci pe gheaţă subţire.încălţămintea. adică folosită fără rost. Trebuie să bei 1. până treci mult dincolo de confluenţă. Fără apă vei rezista 2 zile la +50° C . Supravieţuirea depinde în mod hotărâtor atât de apa de băut disponibilă cât şi de capacitatea ori de îndemânarea de a erde apa din corp. . Apa rece omoară . Partea de jos a norilor pare neagră deasupra mării deschise şi deasupra pământul ui fără zăpadă. adăposteşte-te. Căl reşte noaptea ca să te poţi orienta după stele. Fii gata pentru situaţii neaşteptate: insula sau blocul titor de gheaţă se sparge.Relaxează-te: stai jos. Încearcă să călătoreşti pe apă. iar banchiza şi zăpada troienită. Săritur trebuie să fie cu vreo 1-1. Verifică şi compară indicaţia busolei cu orientarea stelelor. vei leşina după 8 km. mai ales în teren împădurit. să eviţ ranspiraţia şi să reduci activitatea în timpul căldurilor de peste zi. peisajul polar vor fi o câmpie cu aspect foarte monoton.) pe un câmp de gheaţă nu sunt sigure (se mişcă mereu) şi da cineva rămâne în urmă. . Urmăreşte cursul râu ilor: coboară pe o plută sau pe gheaţă . respiră adânc de 10 -15 ori. * Apa: este extrem de importantă . fără apă . de pe o bucată sau insulă de gheaţă pe alta. Rachetele de zăpadă sau ski le sunt strict necesare. se pot sp e. nu lăsa pe cineva mult în urmă. Dacă trebuie să umbli ca să ajungi într-un loc sigur. Dacă în cursul traversării unui deşert ţi se strică maşina şi r . Urmăreşte zborul păsărilor: la vremea dezgheţ păsările de uscat se îndreaptă spre pământ.

Când vine neori după ani de secetă deplină .puţină. c ierde apă prin transpiraţie. Nu căra bagaje cu greutatea totală mai mare de 15 kg. Nu sta întrun vehicul sau o epavă metalică (ziua o să te coci). Înainte de-a te odihni. umbra d e sub aripa avionului căzut. poţi să te adaptezi bine şi să eviţi multe pericol ecvent apar constipaţia şi dificultatea de a urina. prin menţinerea lor cât mai curate şi uscate. Pantalonii lungi apără mai bine picioarele de soare şi de insecte.1. * Adăposteşte-te: caută imediat umbra. cu un strat de aer între ele. Balega arde şi ea. Dacă nu găseşti alt combustibil. poţi încerca să sapi un puţ. a beduinilor. face fum (pentru semnalizare ). Hainele trebuie să fie uşoare şi largi.ca să fluture şi să ajute la ventilaţie. * Aprinde focul: îţi dă căldură noaptea. Alte pericole sunt: cârceii datoraţi li i de sare şi căldurii. Noaptea în schimb ancor ează-le cu pietre. Noaptea înfăşoar-o peste faţ nă cald. răcoarea serii construieşte un adăpost. fie prin văile dintre ele. între picioare. Extrage ghimpii şi ţepii cât mai repede. Umblă fie pe coama dunelor de nisip. p e căldură stai şi odihneşte-te la umbra acoperişului făcut din două straturi ale foii de mate ial disponibil (vezi şi la #7). te v or apăra de soare şi de nisip. * Îmbrăcămintea reduce pierderea de apă. Deasupra sandalelor deschise improvizează nişte jambiere prinse pe picior. ridică patul. Pune pe cap o pălărie sau o şapcă cu o bucată de p atârnă la spate. * Igiena: majoritatea bolilor posibile sunt cauzate d e expunerea excesivă la soare şi la căldură. cu schimbări neaşteptate ale vremii: ba vânt. . care pot provoca epuizarea. * încălţămintea: nu umbla cu picioarele goale până ce pielea şi talpa n se întăresc.vezi #10. Călăto u de cărat în principal apă. Lasă marginile de jos ale acoperişului sau prelatei mai ridic ate de la sol şi nefixate .cât mai aproape de costumaţia arabilor. Acoperă capul şi labele picioarelor. fă acoperişul din două straturi sau foi suprapuse. Tufişurile care cresc în deşert sunt uscate şi ard bine. pune basmaua peste batistă. Evită infecţia zonelor umede ale corpului: subţiori. Valorifică pereţii vă ui râu secat (exceptând cazul în care poate veni o inundaţie bruscă sau un torent). Foloseşte-1 ca suport pentru un acoperiş. scoate-ţi încălţămintea şi ciorapii ( răţă-le des de nisip). Bandajează orice tură sau crăpătură cu o faşă sau o cârpă curată şi trateaz-o cu ce ai la dispoziţie. Pentru răcorirea spaţiului de dedesubt. hrană . Orice cră ură a pielii din talpă creşte rapid şi devine dureroasă. ceva îmbrăcăminte. ceea ce prov oacă o iritaţie neplăcută a pielii denumită spuzeală. 10. pielea desco perită pierde şi multă apă prin evaporare. fierbe apa. infarctul. Această basma asigură spaţii de aer şi apără de nisip. altfel se va arde şi va face băşici. înainte de a fi absorbită rapid de sol. plus apă suficientă. Învaţă şi antrenează-te să vezi noaptea. Transpiraţia abundentă combinată cu ha inele strânse care ating şi freacă corpul pot bloca glandele sudo-ripare. Nu uitaţi lanterna întrucâ ia se face numai pe timpul nopţii (iarna se poate călători şi pe lumină). însă numai o c nistră cu apă are deja 5 kg (chiar asta e problema şi pericolul călătoriei în deşert). Ele pot fi evitate dacă îţi acoperi mereu capul corpul şi stai la umbră. cu latura lungă spre faţă şi leag-o cu o sfoară împrejurul capului (f g. Printr-o creştere treptată a duratei de expunere la soare şi a in tensităţii efortului. îngheţ. Pe cât posibil ocoleşte zonele cu nisip mişcător. Nu sta direct pe solul cald. pe ceafă. * Marşul a probabil pe un teren frământat. În timpul zilei. pe căldură. aplică alte metode . între degetele de la picioare. În deşert. S-ar putea ca ochelarii de soare să nu protejeze suficient ochii. În afara pericolului de insolaţie şi de arsuri datorită soarelui. pe care nu ştii dacă o vei putea înlocui. amestecat cu nisip într-u n vas. sau copiază moda arăbească: împătureşte de câteva ori o batistă ş creştetul capului. plus: o pânză mare (o bucată de prelată sau plastic) pentru umbr r. apoi ia o basma de pânză cu latura 120 cm şi îndoai-o pe diagonală. apără de soare şi de insec încălzeşte pe timpul nopţii. Nu lăsa descoperită partea de deasupra lab lor. Dar nu în timpul zilei. insolaţia şi arsurile de p iele. motorina sau uleiul de la motorul maşinii. echipament pentru orientare. oţi arde benzina. de exemplu.Adeseori ele sunt acoperite de băştinaşi cu o piatră sau cu crengi. În felul acesta transpiraţia e ste mai eficientă (produce o răcire mai bună). cu mult aer între ţesăt e . ca să circule aerul pe d edesubt.ploaia poate avea un caracter torenţial şi produce inun daţii bruşte.pantele neaş tate sunt mai abrupte decât par. Înainte de a te apuca de orice treabă judecă şi compară pierderea sigură de lichid cu câştigul posibil.2). sau foloseşte. împiedicând mersul. Umblă cu corpul cât mai bine acoperit. Când eşti departe de ori ce sursă cunoscută de apă. ceaţă o căldură de te topeşti. Atenţie când mergi pe întuneric . rana cea mai mică s e infectează dacă nu este tratată imediat. Îngrămădeşte pietre ca să faci un paravan.

o macetă sau parâng. în zona de acţiune a mareei. Verifică pericolul de inundaţie. Împărţeala depinde şi de totalul rezervelor disponibile. În cazul unei furtuni de nisip. ci la oarecare înălţime. Me e dificil. Dacă furtuna te surprinde neadăpostit. Tufişurile şi arbuştii cresc cu până la 3 m/an. vieţuitoare de apă. Aceşti cop u rădăcini foarte dezvoltate. totul complet acoperit cu o pânză (de paraşută).Mlaştinile de apă sărată se găsesc la malul .are noaptea temperaturi de + 20.Trebuie să-ţi faci un plan de mers către o destinaţie bine stabilită. Acop eră-te bine contra furnicilor şi ţânţarilor. Noaptea e frig.11.11) sau pe un pat înălţat (morman e crengi). uscat . De obicei trebuie mers pe jos. dar nu vei duce lipsă de hrană: peşti. excepţie fac zonele aflat e la înălţime. iar în celălalt anotimp sos eşte musonul. ceea ce îngreu ează mult înaintarea. Un acoperiş simplu de bivuac (vezi la #12. dar uneori există canale suficient de late pentru a putea folosi o plută. Este relativ răcoare şi prea puţină vegetaţie măruntă ca lasarea oamenilor. O schemă simplă ar fi un pat cu 4 araci la colţuri. Curăţă complet vegetaţia din zonă. plante din belşug. ori de mici.Pădurea subtropicală se întinde până la 10° latitudine spre Nord şi sp d de Ecuador. * Adăpost ul. O parte din an sunt ploi puţine. fluviilor etc. semnalizarea către salvatorii din avion trebuie amplasată în luminişuri sau poieni (aflate adeseori lângă coturile râurilor) sau mai bine pe o plută. . crocodili. frumos colorate). Mediul este ostil omului: lipitori. Cresc păduri de mangrove cu înălţimea până la 12 m. Hamac şi acoperiş .coboară reped e spre poalele muntelui. copacii sunt piperniciţi şi strâmbi. Apa e în general bună de băut (curată din cauza depăr ii de civilizaţie) dar hrana se găseşte mai greu (numeroase plante sunt otrăvitoare. Într-o mlaştină toate putrezesc repede . ca să nu pătrundă nisipul. Orice fel de protecţie e binevenită . ziua e cald şi ceţos. unde vegetaţia măruntă se dezvoltă intens. atunci cei care pleacă vor lua cu ei mai multă apă (pe cap de om) decât le rămân celor care stau. moluşte. apără de înţepături. Aici prosperă toate formele de viaţă. . lent. Cresc copaci pereni. Dacă eşti obliga poseşti într-o mlaştină. În schimb vizibilitatea este redusă. Încheie hainele. umiditatea te apasă. oază) . În junglă . fiind uşor să te rătăceşti. sunt dest ule canale navigabile şi suficiente materiale din care să poţi construi o plută.nu te dezbrăca. În astfel de zone cu vegetaţie densă. în mijlocul râului.Liziera jungl ei este fâşia cu vegetaţie mai mică şi mai rară de la marginea pădurii sau a junglei dese. Nici even ualii salvatori din avion nu au condiţii favorabile de vizibilitate: victimele unu i accident pot fi descoperite doar cu mare greutate .nu moale şi umed. traversarea zonei se face cu greutate .Mlaştinile de apă dulce apar în zonele joase d in interiorul uscatului. După ce ai luat o hotărâre.Pădurea din munţi se găseşte la o altitudine de peste 1000 m. Crengile joase împiedică mersul. fiind nevoie de tăierea unei poteci prin vegetaţie cu un cuţit lung. într-un hamac (fig. Îmbrăcămintea. află care e nivelul cel mai ridicat al fluxului (după linia de sare şi resturile depuse pe trunchiul copacilor) şi constru-ieşte patul deasupra lui. ca să nu te îng pe. aşa că nu vei i obligat să stai sau să mergi tot timpul prin apa până la piept. întinde-te pe sol cu picioarele spre vânt. în pădurea tropicală.. Supravieţuirea este dificilă . nu o schimba. În regiunile tropicale şi subtropicale temper icată. chiar secetă. b) Culcănu pe sol. Copacii ating înălţimi de 60 m.afară de cazul în care eşti foarte aproape de e l. Alege ca ţintă o linie . Furtuna de praf sau nisip reduce vizibilitatea. Când alegi locul de tabără a jă să fie deasupra nivelului inundabil. .probl ema o constituie numărul foarte mare de probleme de tot felul care te sâcâie şi pe care nu le poţi ierarhiza. Trebuie l uate imediat măsuri pentru etanşarea tuturor orificiilor din adăpost şi din îmbrăcăminte. Evită să ai crengi u scate deasupra. . şosea) şi nu un punct (localitate. Dacă hotărâţi să va împărţiţi în două grupe: unii să stea pe loc şi să aştepte salvatorii după ajutor. . adăposteşte-te cum poţi (vezi şi # 13.30°C.sau deloc. Vegetaţia este relativ rară. Supravieţuirea însă nu e grea.2) este bun în orice oca zie. Adeseori se găsesc insuliţe. Din când în când rostogoloşte-te. Spre sfârşitul verii pot apărea furtuni violente. De asemenea. Frunzişul des al copacilor împiedică razele solar şi căldura să pătrundă până la sol. ploile puternice sunt frecvente.caută pentru foc lemne sănătoase. muşcături şi pişcături. Se găseşte de-a lungul malurilor râurilor. Razele soarelui pătrund până la sol. cu ploi torenţiale. Vizibilitatea este redusă. folosind copacii uscaţi sau veştezi care stau în picioare. . iar tufişurile sunt foarte dens e. care împiedică mersul şi red uce vizibilitatea. Sunt pline de vegetaţie cu ghimpi.9). . chiar udă de la transpir e. inclusiv microbii şi paraziţii. Pentru tabără: a) Alege un teren solid. 13. împletite atât deasupra cât şi sub nivelul apei.Pădurea ecuatorială . Fă focul pe o platformă amenajată tot deasupra a . deşi sunt atrăgătoare. 13.

ia imediat măsuri şi acţionează pentru regăsire (vezi #13. Întreţine focul aprin tă noaptea. Mai ales când sunt acoperiţi cu zăpadă sau gheţa i şi prezintă pericol de avalanşe. Bea tot timpul şi îngh ite săruri. Din beţe de bambus sau tre stie se poate face o undiţă.Spaima. ghete zdravene. Acoperă-ţi organele şi nu urina în apă. construieşte acoperişul din două straturi de frunziş sau pânză. între ele cu un spaţiu de a de 20-30 cm. Ei semnalizează existenţa unei mlaştini.5 cm lungi me) şi transparent din zona fluviului Amazon.pe cât posibil evită să prin sau peste munţi (vezi #7. Atenţie la Candiru . Dacă potecile pe car eşti sunt folosite de animale şi reptile. Evită buturugile. căci frunzişul copacilor împiedică eventualii salvatori să vă vadă şi descop din avion sau elicopter şi acoperă semnalele de ajutor pe care le faceţi. tiparul electric. Când dai de o apă atenţie la crocodili. d) Presară cenuşă de la foc pe un cerc. S-ar put să dai peste indigeni (vezi la #4. Din frunze se poate face un acoperiş de colibă.Bolile. defileuri sau prăpăstii. Faceţi cât mai mult zgomot. ot răvirea (vezi #16).un peşte răpitor minuscul (2. panica (vezi# 3 şi #4).6). Seara.c) Dacă ţi-e teamă. Înveleşte-te bine contra frigului. macetă. opreşte-te din timp. Zona înaltă. În junglă eşti mereu ud. priveşte adesea în sus şi fii atent la crengile uscate. căci adăpostesc căpuşe.5). În junglă se pot imp multe lucruri din lemne şi frunze mari. Staţi mereu împreună! Atenţie la copacii cu răd ramificate. mlaştină sau râpă. Luptă cu epuizarea produsă de căldură (vezi la #19. Vei pierde în continuu umiditatea şi sărurile vitale din corp. Bambusul uscat şi cuiburile de termit e constituie de asemenea amorse bune pentru pornirea focului. Dar verifică şi busola. stuf sau iarbă se pot fabrica funii. Loveşte cu un ciomag trunchiurile copacilor: astfel de zgomote străbat mai departe decât ţipetele.Epuizarea datorită căldurii (vezi #19.8. şerpii uriaşi şi indigenii sălbatici sunt mult mai puţin pericu decât alte ameninţări. Mersul direct prin junglă sau de siş este foarte anevoios. Satele lor sunt aşezate pe malurile râurilor. Dacă nu ai bus olă. crengile putr ede. pe creastă. acoperită permanent de zăpadă. o dâră tă de o palmă în jurul taberei. animalele care ţi-ar putea cădea în cap. hamac şi adăpost. care trebu ie ocolită. ca peştele pirania. Animalele d e pradă. Totul va fi umed. trusa de p rim ajutor. Dacă temperaturile sunt mari şi adăpostul este bătut de soare . Dacă te rătăceşti sau te p de grup. Când găseşti un drum . Călătoriţi în c oloană. #14 şi #15). Odihneşte-te adesea. construieşte un gard din mărăcini în jurul taberei. buştenii. pentru a av ertiza animalele (de exemplu: lovind cu băţul peste trunchiurile copacilor). peste zi se ridică prea sus pe cer şi nu poate da indicaţii utile. liane. calcanul c u ţepi. nu merge pe ele noaptea. păianjenii veninoşi.5). nucile de cocos. trestie. La munte . Busola este mai sigură decât harta. prin comparaţie cu cerul înstelat. * Focul. Dar ace st gen de accident NU trebuie să se întâmple. Unde ai putea da peste un drum? La traversări de râuri (vaduri). Alege totdeauna t raseul cel mai uşor. folosind ca instrument doar un cuţit sau pie tre ascuţite. Din viţă. lângă torenţi.mergi pe el. Căţărarea şi mersul pe gheţari necesită . febra. nu cel mai scurt. Se spune că e în stare să urce prin jetul de urină al unui om care se uşurează în apă şi intră pe uretră. ca să împiedici insectele să dea năvală. crocodilii. În majoritatea zonelor tropicale se găsesc destu le materiale de construcţie. jupoaiele şi foloseşte coaja pentru aprinderea focului. primul om deschide drumul cu maceta. Nu deranja cuiburile de iespi. nu oferă nici nici adăpost. pe poteci de animale sau de oameni. la o trecătoare între doi munţi sau două dealuri. un harpon sau mobilă. Culege tot timpul lemne uscate. rogojini etc.6). Sunt şi peşti neagresivi. chei. De asemenea. . astfel încât tabăra să fie pregătită înainte de lăsarea întunericului. busolă. ca: . Însă nu umbla prea aproape de firul apei. * Pericole: atacul insectelo ezi la #4. urmăreşte cursul unei ape. În râuri trăiesc diverse vieţuitoare agresive. . căci foarte adesea conduce la cascade. Fii atent tot timpul. Ocoleşte orice desiş. * Marşul este obosit or. dar periculoşi din cauza aripioarelor cu ţepi ascuţiţi. unde rămâne blocat cu aripioa a mai putea ieşi. de la ploaie şi de la sudo are. Ba gajul cu echipamentul de bază pentru călătoria prin junglă constă din: apă (umple recipienţii imediat ce apare o ocazie). Încearcă să găseşti un drum mai degajat: de-a lungul cursurilor de apă (chiar secate). dar necesar. Soarele poate fi folosit pentru orientare numai dimineaţa devreme şi seara. multiple ca o caracatiţă.

Cea m ai mare parte a efortului căţărării trebuie preluat de picioare. dar adeseori pe parcursul lor se ascund zone cu praguri sau alte surprize îng rozitoare. . ai tot atâtea şanse să scapi întreg cât şi dintr-o nire cu un camion în viteză! Nu coborî pe întuneric. La mersul cu paşi normali faţa este orientată în sensu l mersului. caută alt r eazem mai sus.4). Dacă-ţi pierzi echil porneşti la vale alunecând cu viteză mare. Dacă n-ai altă soluţie şi eşti silit să te caţări nu numai cu picioarele. terase sau scări care oferă un drum vizibil până sus.vezi #14). Stai pe loc şi aşteaptă până poţi vedea bine la cel puţin 50-10 Caută orice fel de adăpost printre stânci sau în epava avionului cu care ai căzut. Încearcă să te apropii de o muchie a pantei şi să priveşti în jos. . dar nici prea depărtat. fie lateral.până când ajungi la o săritoare sau la o prăpastie. convenabil amplasa te etc. Dacă nimereşti accidental nte şi este exclusă sosirea unor ajutoare.O porţiune de urcuş sau coborâş se parcurge mai întâi cu l şi apoi cu pasul. de perete (vezi fig. Nu încerca să urci sau să cobori o stâncă înaltă. ş pregătit şi pentru posibilitatea de a reveni la baza stâncii coborând în bune condiţii. Î dreaptă-te spre zonele cu platforme. Când nu ai încotro: mergi dimineaţa devrem când zăpada şi gheaţa sunt îngheţate. Pe teren stâncos. umede) şi va avea prize bune (curate. cu paşi de lungime constantă. cât şi la coborârea pantelor. tare . ţinând ul orientat fie spre direcţia de mers. cât mai pe departe. Alege cu privirea drumul optim. 14. Cu cât panta e mai mar e. Dacă te blochezi. a ocoli prăpăstiile. hornurile crează o senzaţie de siguranţă datorită spaţiului înc tit. Pantele cu grohotiş sunt înşelăt oare. foarte atent când cobori o pa ntă înzăpezită pe care n-o cunoşti. Corpul va fi puţin aplecat înainte şi genunchii uşor îndoiţi. stâncile stratificate (fărâmicio ascadele. respectă următoarele reguli: . coboară spre vale ziua. . Dar uneori muntele coboară abrupt. Fii foarte. Acoperă-t e cu haine şi pături scoase din epavă. pentru permite o apăsare uniformă şi rulată pe toată talpa sau pe colţari. * Pentru căţărare pe pereţii de stâncă alege locurile unde panta este mai mică. În gener pectul părţii depărtate a văii (vizibilă) poate sa îţi dea o idee despre ceea ce e lângă sau ine (invizibil). picioarele calcă cu tălpile depărtate la lăţimea umerilor. Fii foarte atent după ce soarele.Se preferă urcarea şi coborârea pe linia de cea mai mare pantă. Căţărarea şi coborârea pe stânc e cu o frânghie sau coardă sunt foarte periculoase (vezi #14. Greutatea corpului se schimbă cât mai continuu de pe un picior pe celălalt. tari. într-un ritm constant.dormi pe burtă. S-ar putea să aibă săritori ascunse. n-o accepta drept singura posibilă şi inevitabilă. pantele înzăpezite.cunoştinţe care nu pot fi învăţate decât într-o şcoală de alpinism. începe să topească zăpada de pe pantele muntelui (pericol de alunecare şi de avalanşe). imediat sub tine fiind un tere n total diferit de ceea ce poţi vedea mai departe. priveşte cu atenţie panta pe care vrei s-o urci. loveşte.un picior. priveşte. dacă u mai poţi urca. pe ceaţă. Evaluarea dificultăţii terenului se f ace într-o pauză de mers. apoi înaintarea piciorului dinainte în direcţia de mers.este prea periculos. studiază şi alege dinainte drumul cel mai uşor. când vizibilitatea e căzută . în timp ce membrul al 4-lea (mână sau picior) sapă. pe lumină . . la fiecare pas talp a se ridică suficient pentru a evita târârea. pereţii de gheaţă. Văile. Evită pantele acoperite cu zăpadă tare sau gheaţă. mergi calm şi atent. Mersul are doi timpi: aducerea piciorului din urmă lângă cel dinainte.1). Judecă mereu situaţia. Pentru păstrarea echilib ului ajută-te la mers cu un băţ pe care-l sprijini pe sol mai sus de tălpi. are prize şi poate fi urcată.de exemplu coardă sau piolet pentru fiecare persoană şi un ghid experi mentat -ocoliţi munţii înalţi. în vale. Mersul cu paşi adăugaţi se poate folosi atât la urcarea. Mersul cu paşi mici este mai avantajos. Când pregăteşti căţărarea pe un traseu dificil trebuie să te gândeşti. cu atât popasul va fi mai scurt. care va ocoli zonele periculoase (sfărâmicioase. E mai bine să aştepţi sosirea Salvamontului (de exemplu în cazul c unui avion). Înainte de a porni. noaptea. . par continui . nu prea apropiat. ridicat sus pe er.în orice m oment al căţărării trebuie să existe cel puţin trei membre în contact cu panta pe puncte fixe sigure de sprijin. aparent solide. Când cobori e greu să poţi vedea şi evalua zona sau sa vezi ce urm ează mai la vale. . al unecoase. coboară (vezi la #15) şi încearcă prin altă parte.acolo poţi găsi hrană şi adăpost. la vârf. * Când poţi. pantele foarte abrupte sau grohotişul. Un sac de plastic poate fi folosit ca sac de do rmit. crăpăturile. ci şi ile.Corpul se ţine vertical . Căţărarea se realizează mutând alternativ o mână . Dacă nu aveţi echipa ente adecvate . pe teren înclinat dormi cu capul în sus şi picioarele spre vale.

o tufă. acoperită cu zăpadă moale. . privind printre picioare sau lateral. Distanţa dintre pa va fi egală cu lăţimea şoldurilor. . se merge în erpentine (zig-zag). verifică orice punte. te caţări săpând locaşuri de sprijin pentru vârful labelor (lovind. Echilibre ază-te agitând mâinile învelite cu mănuşi sau haine călduroase. Respectă me reu regula celor 3 puncte de contact permanent cu panta. Se calcă pe toată talpa.Prizele de mână trebuie folosite pentru sprijin şi mai puţin pentru tracţiune şi apucare. cu cât pic ioarele sunt mai depărtate. Dacă însă înclinaţia este mare (pantă abruptă). . săpân botul gheţei) şi prize pentru mâini (sapi cu degetele). lasă să lucreze greutatea piciorului care loveşte. pe care cei ce urmează nu trebuie să o surpe. pentru formarea treptelor se poate întrebuinţa atât laba. evitându-se înclinarea re pantă (vezi #14). cât şi genunchiul (ap at înainte). . un cablu. Nu încorda inutil muşchi i.Când mer i lateral sau orizontal . Când panta este abruptă sau lungă. . . balustradă peste o apă sau o prăp astie. În cazul unei pante cu zăpadă mo le şi adâncă. relaxat şi fără salturi.înainte de a folosi ca punct de sprijin o c reangă. La vârful zig-zagului sapă trepte mai mari. Capul coloanei trebuie să păşească în aşa fel încât între tă zăpadă nebătătorită. zăpadă etc. pe care te sprijini. În zăpada îngheţată şi tare.nu încrucişa mâinile sau picioarele. fiind în gene ral mult mai dificilă decât urcarea.Bocancul se aşează pe sprijine cu vârful.Fii foarte atent la rafalele de vânt. un lanţ sau o balustradă . La coborârea pantelor aco perite cu zăpadă şi gheaţă. Pe suprafeţele lunecoase (iarbă umedă. iar corpul puţi nat înainte. sapă trepte pentru picioare.Nu merge pe m arginea unei prăpăstii sau pe o bârnă îngustă .când bate un vânt puternic sau s-a lăsat ceaţ adult valid urcă o diferenţă de nivel de aprox 300 m/oră şi coboară cam 500 m/oră. Urcarea unei pante de zăpadă se face la fel ca a unei roci sfărâmicioase. nu umbla pe sub cornişele sau pe lângă coamele de adă care se pot prăbuşi fără nici un avertisment. Pe terenuri accidentate şi în condiţii meteorologice grele v iteza de mers scade la 3. * Mersul pe zăpadă şi gheaţă necesită unele cunoştinţe şi deprinderi deosebite. Alte sfaturi: . poţi improviza ceva dintr-o piatră alungită. În plus. Pe orice pantă muntoasă e să eviţi pericolul de avalanşe. podeţ. Pantele cu înclinaţie medie se coboară cu faţa spre vale.) se foloseşte a tălpii. . poziţia corpului este influenţată de înclinaţia şi de lungimea pa antă cu înclinaţia mică.3). La fel.Coborârea unui pasaj di ficil se face cu faţa la perete. Nu face paşii prea mari.Căţărarea trebuie să se facă ritmic. Pe supraf aţa unei trepte trebuie să încapă cel puţin jumătate din talpa bocancului. grohotiş. care te p ot dezechilibra şi scoate de pe prize. fiind extrem de necesa ră şi pentru a te opri dacă aluneci pe pantă (vezi mai jos). Stai vertical. .Viteza ormală la şes este de 4 km/oră. mai late. a prizelor sau a găurilor în gheaţă.Prizele de mână şi de picior nu se aleg prea sus s au prea în lateral. Treptele trebuie să fie uşor înclinate spr e susul pantei şi să constituie puncte sigure de sprijin pentru toată talpa.toată talpa. Corpul se menţine cât mai vertical. .. spre muntelui. pentru ita epuizarea şi a păstra un ritm constant de mers pe toată distanţa. coboară cu faţa spre pantă.Pe un perete de rocă stratifi cată eu panta mare. Dacă n-ai piolet pentru săpar eptelor. Te poţi ajuta şi de un piolet s au de un toiag. prizele t rebuie verificate din punct de vedere al rezistenţei şi curăţate de eventualele murdării. un sau un briceag.în general. pe un traseu în zig-zag. având genunchii uşor îndoiţi.5 . ele trebuie să formeze un triunghi.verifică-i solidit atea (vezi # 14. Pe un strat adânc de zăpadă proaspătă. . Trep tele de sus pot fi întrebuinţate drept prize pentru mâini. pe cele tari . cu labele picioarelor desfăcute. cu respiraţia cât mai lejeră . treptele se sapă înfigând sau lovind cu vârful ori ea bocancului. . săpând şi scobind prin lovire trepte sau prize. talpa trebuie aşezată pe sol astfel încât suprafaţa de cont ct să fie maximă. un arbust.înainte de utilizare. se coboară cu faţa înainte (spatele spre cu picioarele întinse. .2 km/oră.Genunchii şi coatele nu se folosesc ca sprijin. înfigând bine călcâiele. calcă vertical. a colţarului sau a pioletului. o piatră. Loveşte. O astfel de unealtă trebuie oricum procurată. cu atât trebuie folosită mai mult rama interioară.

* Pericole la e: dacă te-ai rătăcit. dar începe şi se termină cu vârful bocancilor. iarbă alunecoasă. Adu ţăruşul la piept. săritori sau praguri. cu oameni pricepuţi şi e perimentaţi. acoperită cu zăpadă tare. cascadă. Dacă este prea întuneric. pe un drum marcat etc. nu te repezi la vale . cântăreşte mai întâi alternativele şi analiz bine priorităţile. se poate folosi o frângh ie. Respectă marcajele. Într-o astfel de situaţie. iar vizibilitatea e bună. ul de gheaţă pe o stâncă este subţire şi are o lungime mică (1 -2 m). poate fi curăţat sau ci cu o bucată de piatră. însă l a orice coborâre trebuie să te aştepţi că vei face o greşeală şi vei cădea. coborârea se poate executa şi prin alunecare voită . Nu subestima perico lele muntelui. în acest fel. spre înălţime şi pi e depărtate. un ciocan. NU prin sau spre panta apărată de vânt. pregăteşte-te să înnoptezi acolo (vezi la #7). Deci: 1. rafalelor de vânt sau neatenţiei. . În acest caz se vor respecta următoarele reguli: pioletul se ţine pe partea piciorului din spate. Nu uita de peri eraturilor (vezi #7). Frânarea alunecării se realizează în principal numai prin înfigerea progresivă a ciocului ţăruşului sau pioletului în zăpadă. chiar într-o excursie aparent uşoară (de o zi.în picioare.adică o prăpastie îngustă într-un gheţar. nu coborî pe lângă el. Poţi călca pe ele şi te prăbuşeşti în gol (târându-i lţii cu tine).COBOARĂ. Ace stă metodă de frânare poate fi adaptată şi la pante acoperite cu altfel de materiale alune coase: noroi. imediat după ce cazi. se realizează trepte orizontale în zăpada întărită şi bătătorită. un club organizat. Învaţă şi exersează din timp. Orice munte e periculos. fă-o numai împreună cu un tovarăş. Anunţă unde mergi. Înfinge-l treptat în zăpadă. vitez a alunecării se menţine şi se reglează prin apăsarea călcâielor în zăpadă. iar în sensul alunec o jumătate de pas. busolă. departe de creasta muntelui. ier. Când cobori folosind urmele vechi. Pentru această ev tate fiecare persoană trebuie să aibă pregătit un ţăruş improvizat pe care să-l înfigă în sol ca să se agate. Fii prudent . înfige călcâiele şi ridică v e bocancilor. 13. ghete cu talpa profil ată. prăpasti e.nu super ambiţio s şi încrezut. vreun punct de sprijin. Încălţămintea va fi legată de corp cu şireturile sau cărată în mână.şi nu te mai poţi o ri. se evită coborârea se menţin la o distanţă în plan transversal egală cu lăţimea şoldurilor. Verifică mai întâi buletin orologic. eşti epuizat. având capul în sus. apoi zona respectivă poate fi parcursă cu picioarele băgate doar în ciorapi. Ţăruşul poate fi improvizat din chei. * Cum te fereşti de accidente -când faci drumeţie la m unte. un cuţit (mare). vine furtuna sau se apropie noaptea coboară în vale. adeseori invizibilă că este acoperită cu un capac subţire de zăpadă. să frâneze şi să se oprească. mâzgă. praf.c eşte drumul bun: a) Nu urmări firul apei. Nu mai pierde vremea . o creangă sau un băţ (fig. se sfârşeşte lin. invizibile (prăpăstii. b) Nu intra în hornuri.12. c) Nu fugi. pietriş. călcătură trebuie să fie uşoară pentru a evita surparea treptelor. Într-o crevasă . Când panta este uniformă. bolovani) . nu numai Himalaya sau Aconcagua: potecile Bu cegilor (adevărate „bulevarde") sunt străjuite de numeroasele cruci ale inconştienţilor. fisuri sau viroage între pereţi de stâncă. Ţăruşi pentru zăpadă Indiferent de cum aluneci pe panta ac operită cu zăpadă sau gheaţă. datorită ezitărilor. apoi pioletul sau toiagul înfipt în zăpadă la nivelul pieptului. pierderii echilibrului. Răsuceşte-te cu faţa în jos şi apasă ol. pante cu grohotiş. ţ şi ţăruşul sau pioletul în poziţia de oprire. Dacă exis formă.Pantele foarte mari se coboară în trei timpi: doi paşi. grohotiş fin. hrană de rezervă. o piatră. 2.poţi nimeri peste multe pericole ascunse . indicatoarele turisti ce şi recomandările cabanierilor sau ale Salvamontului. 3. Mergi totdeauna prin zona bătută de vânt. pelerină. o şurubelniţă. un piolet. un grup. c are înainte de a pleca de acasă nu s-au gândit deloc la ce-i aşteaptă.12). folosind greutatea corpului. pe coama muntelui. Coborârea prin alunecare pe zăpadă poate fi executată atât voit cât şi ac ental. corpul trebuie rotit şi dirijat în poziţi mai potrivită pentru frânare: culcat cu faţa în jos. * Dacă te-ai rătăcit . sau terenul este prea accident at şi nu poţi coborî. de exemplu stânci. nici prin defileu. Nu porni la un drum prea greu.) şi ia totdeauna cu ţine în rucsac: haine călduroase. d) Fereşte-te de cornişe (streşini de zăpadă): adeseori nu îţi dai seama când mergi sau s ezi pe deasupra lor. Pe pantele fără urme. De obicei pe zăpadă sau pe gheaţă nu găseşti puncte de ancorare. 13. Ţine-1 la gata oricând de folosire. hartă. fluier. lanternă.

Adeseori o culoare albăstruie a gheţii arată că dedesubt este o gaură adâncă. . În avalanşa de zăpadă: pe orice pantă muntoasă trebuie evitat p lul de avalanşă. Fii mereu foarte atent la drum şi la pericolul u nor crevase. există sus două puncte de ancora re pentru cele două frânghii (pioleţi. Condiţiile care favorizează pornirea unei avalanşe sunt: . dar în continuare îşi măreşte amploarea şi antre ză din ce în ce mai multă pulbere de zăpadă.caută ajutoare. care la capătul de jos are un laţ. plane. jnepenişuri. stâlpi sau colţi de gheaţă).dacă cel căzut era legat de doi tovarăşi. 13. în stare să pa ticipe la salvare. ajutând victima.Apoi se duce la funia A (cea legată de talia victimei) şi t rage de ea. nou căzută fie pe o crustă tare.După încălzirea bruscă şi a centuată a vremii zăpadă devine umedă. Totul continuă astfel că persoana de sus trage (fără să facă un e t mare) şi ancorează alternativ cele două frânghii A şi B. dar uneori sunt acoperite şi netezite de zăpada ve che. dar sprijinindu-se alternativ în talie (când încarcă frânghia A şi descarcă frânghia B) şi în talpă (încarcă B şi descarcă două persoane treaba merge mai repede. care se topeşte. impuls. Când se opreşte. 3 zile). nu se aşează şi nu se compactează ediat. Dar această soluţie reprezintă o ultimă alternativă. dar însoţite de vânt. grea [cauza avalanşelor de primăvară. veche.13. ajungând la viteze foarte mari. O întreagă zonă se desprinde şi porne alunecând pe deasupra stratului compact vechi. poate apuca o a doua frânghie (B). Dacă ai dubii asupra unei porţiuni.S lvatorul coboară frânghia B.înclinarea pantei 20°-55°. sau de gheaţă. folosind piciorul sprijinit în ochiul frânghiei B. convexe sau c oncave.Salvatorul trage coarda B. viroagele.După ninsori reduse cantitativ. Victima se poate ridica şi singură pe hia A. . Căţărarea cu 3 nodur rusik (autoblocante) Însă cel mai bine -evită situaţia periculoasă: ocoleşte şi NU traversa g eţarii. dacă: victima era asigurată şi legată cu una din frânghii (s-o numim A). Stratul superior de zăpadă moale p sigur şi solid dar orice perturbaţie. . 13. o întinde şi o a corează de ancora nr. . adunând în mersul ei co stânci într-un strat foarte adânc. * Avalanşa de zăpadă udă: p orneşte de obicei într-o perioadă de topire.Salvatorul de sus îşi înfige picioarele lângă ancora nr. iar victima se ridică de fapt sin gură.Pantele lungi. afiniş. * Avalanşa aeropurtată din zăpadă prăfoasă (pulver): p de zăpada proaspătă. . Când victima este inconştientă sau nu poate să apuce şi să folosească frânghia B . Mai ales pe o pantă aparent nevinovată. . care devine ea însăşi un . la fel ca stratul de zăpadă veche şi tare.13). . dar cu înclinaţia mai mare de 14°. 2. mai ales zonele cu crevase. Se mişcă mai încet decât avalanşa aeropurtată.Primele 2-3 zile după ninsori abundente. s c). Există mai multe feluri de avalanşe: * Alunecarea unui strat ele zăpadă moa le: zăpada proaspătă (max. dar pentru victimă efortul este oricum foarte obositor. conştient.Cel căzut într-o crevasă poate fi ridicat cu ajutorul a două frânghii de un singur om. pantele cu copaci. moale. şoc sau zgomot puternic poate rupe coez iunea superficială care îl ţine lipit pe stratul vechi. . 1. . Cum se procedează e ancorează frânghia A (cu care era asigurată victima) sau ambele corzi A . din zilele însor ). Verifică drumul din faţă cu o prăjină sau aruncă pietroaie.For a văii în formă de V. care se ridică singură îndreptând genunchiul şi împingând cu pic ul sprijinit în frânghia B. Important: coboară frânghia B cât mai repede posibil pentru a uşura victima d e strangularea taliei. stânci. apărată de vânt deseori sub o cornişă sau într-o vale. după o ninsoare urmată de o creşte rapidă a temperaturii. Poa porni ca o avalanşă de strat (vezi mai SUS).Victima bagă laba picior ului în laţul frânghiei B şi ridică genunchiul. blocuri de stâncă sau denive-lări în trepte reţ n zăpada şi sunt mai puţin periculoase. ocoleşte-o cât mai pe departe. văile cu zăpadă mare. aflat dedesubt. tufişuri. de încălzire. Între strat ul proaspăt şi cel vechi se formează o legătură instabilă. produsă de frânghia A. În aceste condiţ victimele mor din cauza asfixierii produsă de inhalarea zăpezii. folosind metoda celor 3 ochiuri de frânghie cu noduri alunecătoare (Prusik) ( fig. . prăbuşindu-se ca un castel din cărţi de jo c. fie pe vreme rece şi uscată. .Plăcile stâncoase şi feţele cu iarbă (chiar şi o pătură de ienupăr pitic. ea îngheaţă în întregime aproape instant eea ce îngreunează foarte mult salvarea victimelor.

Aruncă. Avalanşele se pot repeta în acelaşi loc. distrugerea sau pierderea unui echipament. până la marginea avalanşei. De exemplu: sărind în sus .Dacă vremea este ne abilă (temperatură ridicată sau foarte coborâtă.Aruncă-te spre o zonă mai bună pentru salvare. .Aranjează şi desfă legăturile rucsacului. .cu tine îngropat în ea. nemişcătoare. ceaţă. ează numai cât timp avalanşa se mişcă: imediat ce s-a oprit.inclusiv dacă e prins de avalanşă. . vânt puternic. expusă avalanşei. sau lateral. purtarea unui emiţător (Pieps. iar covor de zăpadă o ia la vale: . Dar această senzaţie optimistă este înşelătoare. .în câtev unde vei fi băgat la fund şi rămâi acolo dacă nu faci nimic. Alte măsuri preventive pentru uşurarea descoperirii victimelo r: o lanternă legată cu o sfoară de corp. cu miros. grupul se opreşte şi face tabără. stâncă ieşită din zăpadă. Tot secretul pentru salvarea dintr-o avalanşă este să ai o sit uaţie bună încă dinainte de pornirea ei.încearcă să te rostogoleşti ca o minge. Pentru asta pregăteşte-te: . stai întins şi înoată în stilul craul ca să te menţii la suprafaţă. va fi parcursă pe rând. evitând prin ocolire tăierea orizontală sau oblică a pantelor. pentru atragere a câinilor. Foloseşte un fe pe spate. Dacă apar bulgări de zăpadă care se ro la vale .Se merge cu prioritate pe cr eastă. .încearcă să-ţi întârzii pornirea şi alunecarea la vale prin o e mijloc. care să indice şi spre ce capăt al ei este corpul tău. insolaţia. Sfoara pluteşte şi rămâne de obicei l uprafaţa avalanşei conducând salvatorii spre purtător.Toţi vor călca cu paşi mari pe aceleaşi urme (NU se face o potecă-şanţ). ninsoare. dar nu mai mult de limita vederii. . spre marginea suprafeţei pornită la vale. NU te lăsa dus . leagă-ţi de talie o „sfoară de avalanşă" improvizată. telefonul mobil. sări într-o pa rte.şi alte lucruri care te pot încurca. ploaie etc. ceilalţi vor sta în afara z onei periculoase şi-l vor supraveghea . cu capul în sus. latura sau baza avalanşei. zona expusă va fi urcată pe linia de cea mai mare pantă şi cât mai aproape de creastă.Slăbeşte şi pregă egăturile skiurilor să fie gata de desprindere.dacă eşti aproape de zăpada rămasă stabilă. Scoate mâinile din curelele beţelor de s ki sau cureaua pioletului. .pat de avalanşă pentru noul strat de zăpadă. de fiecare membru al grupului. Sau. of talmia. Uneori s-ar putea să mai poţi re pira chiar când eşti îngropat sub zăpadă. În timp ce el traversează zona. . dacă ai noroc şi nimereşti la fund în golul dintre tânci. . cu zgomot de explozie înăbuşită. . .Verifică urgent unde te afli: la vârful. Sau.este semn rău. îngheţul. mijlocul. asigurat sau nu cu o coardă. încearc-o ma i întâi aruncând pe ea pietroaie şi bulgări de zăpadă. scapă imediat de skiuri. . în linişte şi în ritm constant. cu marcaje din metru în metru.adică apare o are începe deodată să şerpuiască de-a curmezişul pantei. în strat apare o presiune gigan tică care compactează şi îngheaţă instantaneu toată masa de zăpadă .Zona pe riculoasă. Arva) care permite localiza rea purtătorului până la 100 m. încotro te vei îndrepta dacă avalanşa porneşte. singur .înainte de a intr a pe o pantă periculoasă. . . deschizătorul de drum îşi va lăsa rucsacul altui tovarăş. dacă nu se poate. . Când totuşi trebuie să traversezi o pantă cu pericol de avalanşe. Nu există o regulă clară de urma că să rămâi stăpân pe situaţie.în timpul mer sului nu trebuiesc neglijate nici alte pericole majore: căderea. Este vorba de o sfoară colorată. .!.Dacă rişti sa fii cioc e de zăpadă solidă .înoată: încearcă să înoţi spre o margine sau în lateral. magneţi introduşi în talpa bocancului pentru a fi descoperiţi cu detectorul de metale.Pentru a se mişca mai uşor şi mai în guranţă. Sau. sau eşti aproape de vârful avalanşei. rucsac . piolet.Se măreşte distanţa dint i grupului. căderea de pietre. cu atât va fi mai puţină care să te acopere şi groape mai târziu. când stratul nou nu s-a tasat şi nu s-a «sudat» de bază. pentru uşurar operirii şi salvării tale. ceară de ski specială. agaţă-te de vreun copa cablu. Cu cât e mai puţină zăpadă de supra ta pe pantă. adică spre untelui. * Când avalanşa te-a prins şi te-a scufundat în ea . beţe.dacă avalanşa te prinde de glezne.) u la căderea întunericului. Ocoleşte as tfel de zone. rătăcirea unui m embru al grupului etc.ci acţionează! Când avalanşa porneşte .N insorile abundente cu zăpadă uscată (pulver).Studiază zona şi fă-ţi e un plan cu ce vei face. . după un interval foarte scurt. spatele spre vârful muntelui şi picioarele spre vale.Grosimea stratului de zăpadă peste 30 cm. . . împietrit de groază.. uşor.

Dacă eşti aproape de suprafaţ ii care caută. . Forţeazăte deci să rămâi calm.Se acordă pri mul ajutor victimei găsite.pentru pr eîntâmpinarea unui nou pericol. Ghemuieşte-te. Dar dacă râul are nivelul normal ş semne că vine ploaia. pe linia direcţiei lor (mai sus şi mai jos). ieşi din orice haină sau echipament care te poate împiedica la mişcări. imediat restul membrilor din grup trebuie să devină salvatori.Păstrează-ţi forţele pentru ultimele clipe ale av . Amână traversarea. locul de oprire. Cel mai important factor din punctul de vedere .în multe cazuri (zone turistice.decât în zăpada prăfuită uscată. mărunţicaa de la po .riscul este atât de mare încât nu ai voie să intri în apă. Atenţie: râurile scurte şi cu panta mare se pot umfla sau pot scădea repede.7. TRAVERSAREA RÂURILOR Sute de accidente se petrec în fiecare an. Şansele de oprire (găsire) a victimei sun t mai mari la schimbarea pantei (unde se termină panta mai abruptă şi începe zona mai li nă). în toa tă lumea. atunci poate reuş să sari pe un bloc şi să rămâi pe el până jos. Victimele sunt deseori căutaţi foarte eficient cu ajuto rul câinilor special dresaţi. .Şi NU deschide gura . Sigur că treaba asta este uşor de zis şi greu de făcut. . deşi îngro paţi şi complet blocaţi în zăpadă. Sau cu ocazia mersului prin apă. care ar putea afecta viaţa salvatorilor. cu distanţa de 75 cm. sau în vârful avalanşei ( mul val). . să respiri liniştit.. gropi. vâlcele. Când? întreab e: oare nivelul apei va creşte sau va scădea în perioada următoare? Dacă în regiune sunt inu ndaţii. Pro babilitatea lor de supravieţuire descreşte rapid cu trecerea timpului. Însă groaza creşte rit respirator şi consumă oxigenul. cele late şi cu panta mică îşi variază nivel ul foarte încet. Dacă zăpada se fragmentează şi rămâne sub formă de blocuri mari compacte.Vor urmări vizual traseul omului antrenat în avalanşă şi pe cât il. 13. Se cunosc destule cazuri de supravieţuitori care. Adică: .Vor căuta victima prin ascultare. cu ocazia traversării prin vadul râurilor mari. sau până se opreşte. acţionează ca şi cum ai fi deja în primej Mai ales când sunt şi alte motive de îngrijorare sau pericole care te ameninţă. Păstr ază forţe ca să poţi ţipa când auzi oameni sau salvatori pe deasupra. căutare a şnurului de avalanşă sau a echipamentelor indicatoare. Întreabă-te totdeauna: este oare obligatorie traversarea acestui râu prin vad? Nu e xistă altă soluţie. Strecoară-te. Când simţi că avalanşa se încetineşte şi începe să se aşeze.NU te lăsa c ins de panică. Tactica de auto-s e descrisă mai sus este valabilă pentru o avalanşă din zăpadă curgătoare. în adânciturile terenului: denivelări. . Pe unde? Este o problema de importanţă vitală. un pod? Dacă răspunsul este NU. până la adâncimea de 1 m.Un om trebuie să asigure numai supravegherea zonei . să se opre aţele în jurul capului pentru protejare împotriva lovirii şi pentru crearea unui spaţiu li ber în zona feţei. . excursie în gr p) salvatorii sosesc repede. ai mai multe şanse să termini îngropat aproape de s uprafaţă în cazul zăpezii umede . au mai trăit încă multe ore. . în fine: . cât mai mult timp.multe victime au murit asfixiate de zăpada ajunsă în plămâni. cu beţele de ski întoarse cu mânerul în jos (pentru a nu răni vic a cu vârful ascuţit). deşi şansa de a fi auzit de ei este mică. Acoperă nasul şi gura pentru a nu înghiţi zăpadă. trepte. Întâi se face o sondare sumară în zo a cea mai probabilă. între punctele de sondare sau 2-3 puncte/m2 . De exemplu. După fiecare oră şa nsele se reduc cu 50%. iar tu ai mare nevoie de el. ţipă după ajutor. Fiecare secundă conte ază pentru victimă. Fă un efort disperat ca să ieşi la suprafaţă ursul acestui ultim efort nu ştii unde este susul. dacă riscul unei no i avalanşe nu este iminent. După ce o persoană este p anşă. În momentul opririi avalanşei cei acoperiţi sunt vii. Sa pă imediat în jurul tău un gol cât poţi de mare. iar după oprire întinde picioarele ca să creezi un gol. O acţiune de succes într-o dă prăfuită poate să nu aibă nici un efect într-alta cu zăpadă consistentă. Există şi multe di de la o avalanşă la alta. Căutarea se face mai întâi în apropierea obiectelor rămase la supra faţă. Două lucruri sunt de importanţă covârşitoare: să ai un spaţiu cu aer înaintea feţei şi să f aproape de suprafaţă. cineva pleacă să anunţe echipa Salvamont. sondare. scuipă şi du-te în direcţia opusă salivei . săpare. atunci treci repede pe malul celălalt.Vor coborî la locul de oprire al avalanşei.Dacă divizarea grupului nu crează vreun pericol. sau dacă pe apă plutesc tot felul de obiecte şi resturi mari .

a. iar 1 şi 3 îl gură ş. Viteza plutei este oricum mică.Traversarea in dividuală simplă. deplaseaza te imediat în partea opusă pentru a echilibra pluta. pe post de al treilea picior.14). 13. Umblă încălţat pentru a putea că şi avea priză pe bolovani.14.căci l-ar putea băga sub apă şi sufoca. pietre ascuţite sau în găuri. Persoana mai slabă este la mijlocul şirului. e) Adâncimea cât mai mică. cu faţa spre malul ţintă.al siguranţei de trecere este locul. cât şi în zona mai la vale de ea. Înaintează numai în timpul ei. Dar. zgo mot. cade. ceaţă. c) Zona să nu aibă buşteni înţepeniţi. Când curentul este foarte puternic. să fie tare. Deci alege o zonă de albie lată. Dacă încărcătura alunecă. celelal e o susţin. Nu trece dacă e frig. ca să poată fi apucată când se trece pest i. Pentru a e chilibra greutatea altor pasageri. încercând totodată şi să remediezi incid ntul. formaţi un şir de oameni solidarizaţi atât prin încrucişarea braţelor. căci poate să facă burtă şi jutat să ajungă sub apă. şi pereţi ne tezi. târâ talpa pe fundul apei. încrucişaţi coatele şi formaţi un rând cu persoana mai slabă la mijloc. ţineţi-o sus. pot ave a şi un efect ajutător de plutire .15.dacă te împiedici şi cazi. fără obstacole. Sau mai bine. Caută: a) Maluri joase. In cazul unui râu lat. o linie argintie de-a curmezişul apei. nu p a rucsacul în spate. Sau acolo unde râul cur ge prin mai multe braţe. neted. cea mai tare est e la capătul dinspre deal. trave rsând spre malul opus într-o direcţie diagonală.asigurarea de către două persoane (fig. Dar aveţi grijă ca locul ales pentru traversare să aibă malurile suficient de degajate.iar dacă lucrurile dinăuntru sunt dibaci aranjate. dacă vei cădea sub el şi nu te mai poţi ridica.Traversarea individuală cu sprijin pe o prăjină zdravănă. 13. Cei de pe mal nu trebuie să tragă de funie înapoi şi contra curent ului . deplasează-te cu faţa spre vale. După ce 1 ajunge dincolo. a vadului optim. pe pendicular pe acesta. .15): cel care trece primul (notat cu 1) va fi legat la mijlocul unei frânghii suficient de lungi (de peste 2 ori lăţimea râului). aşează-te la margine.schema de asigurare cu frânghii Sau . Traversarea se face diagonal spre vale. Mergi perpendicular pe maluri. se împiedică sau leşină. Ascultă.Traversarea în grup: dacă grupul are şipersoane mai slabe sau mai neaju torate. Dar pregăteşte-i curelele ca s poţi scoate uşor. într-un mod asemănător cu manevrele din cazul coborârii unui perete. Nu intra în văile cu maluri înalte. fii atent la pericolele care apar din faţă. Nu adormi. Dacă cel din apă cade. nu per pendicular pe maluri. dar să nu fie largi. 13. nu este timp pierdut. Cel care traversează poate fi asigurat de tovarăşii din grup cu o f rânghie. . nefiind rigidă. Şi repetă. Dacă persoana mai slabă alunecă. în aval: stropi.rn. apoi ţine-te de ea şi mergi până dincolo de punctul de sprijin. s-ar putea să constaţi că prod probleme decât foloase. Înfige capătul prăjinii ceva mai în faţă şi mai în amonte de tine pe fundul r . Nu merge contra curentului.8. Sprijină-te de stâncile ieşite deasupra apei sau aflate puţin sub oglinda ei. ale cărei c apete vor fi ţinute de tovarăşii 2 şi 3. S-ar putea să ai de înotat. adânc şi umflat nu se foloseşte funia. Când traversezi înot. Curentul va apăs prăjina în jos. fundul râului. El va fi leg at de talie cu capătul unei funii. când direcţia în care vrei să mergi este aceeaşi cu a vântului. 13. 13. pânză e utilă. sau dacă apa e prea rece. vâ stânci sau alte primejdii -atât în porţiunea traversării. are o serie de neajun suri. degajate.d. Dacă vrei să foloseşti forţa vântului şi înalţi o pânză. ci opreşte-te pe mal şi studiază traseul ce .te ajută stabilitate şi echilibru .cu susţinerea unui invalid Pentru sprijini re se poate folosi şi o funie sau o coardă care. cu paşi mici. Ac estea oferă loc suficient pentru odihnă şi recuperare . Poartă rucsacul în spate . el va putea să se sprijine în funie şi să revină la mal. CĂLĂTORIA PE APĂ Cu pluta: greutatea înc ii trebuie distribuită în mod egal pe toată suprafaţa plutei. Un tovarăş va da drumul treptat frânghiei (vezi la #1 4). d urentul apei să fie cât mai slab. Adaptează următoarele metode la situaţia în care te afli: . în amonte. Dacă e utilizată ca balustradă. Timpul consumat pentru alegerea locului de tr ecere.dacă vei da de bucluc. pentru asta ai însă nevoie de spaţiu suficie t pentru mişcare. 2 se leagă. Traversarea prin vad . Deci nu te grăbi. cât şi printr-o prăjin oată lumea (fig. b) Vadul. Cum? Ca să nu fie frig păstrează ceva haine pe tine. Traversarea prin vad . apoi legată bine.

Foloseşte ancora de apă. praguri. săritori. Când te apropii de ţărm noaptea. pentru a descop eri eventualele spărturi. Se leagă pupa unei bărci de prova alteia ş. Bărcile or lega împreună cu o coardă de vreo 7 . epavele de la mal.Pregăteşte materialele şi dispozitivele de semnalizare .Ţipetele păsărilor. . Nu staţi pe tubul inelar ce formează bordul bărcii. Nu vă ridicaţi în picioare. Du-te spre o zonă cu valuri cât mai mici şi mai liniştite.Aruncă ancora de apă. astfel ca la o eventuală rafală neaşteptată de vânt să i se poată de drumul mediat . peste pragurile s au obstacolele pe care le-ai descoperit. Ca regulă. Încearcă să acostezi urcat pe coama unui val. Apropierea pământului este anunţată uneori de: . .sau veţi construi o plută nouă acolo unde reapare apa liniştită. Dacă pierzi cumva ancora de apă. . Când apar ape învolbura te. resturile care plutesc în apropiere (daratenţie la vârfurile metalice şi muchii le care ar putea să găurească sau să sfâşie fundul sau bordul bărcii de cauciuc). Nu încerca să foloseşti forţa vântului.Apropie-te de alt e bărci de salvare şi staţi împreună. Tot ea va inspecta periodic barca. . o cascadă.Acordă primul ajutor. O pânză poate fi improvizată din materiale disponibile.Vâsleşte pentru a fugi de nava care se scufundă. cu valuri mici. Toată lumea va vâsli spre ţărm. iar pasagerii se vor aşeza cât ai jos pe podea şi vor fi repartizaţi astfel încât să stabilizeze bordul dinspre vânt şi valu i. pe un cer senin. care trebuie ţinută mere eventual trăgând-o cu mâna. Când se face lumină alege cu grijă locul de debarcare: îndreptă barca spre partea insule i sau peninsulei adăpostită de vânt. Persoana care face de gardă se va lega de ba rcă cu o coardă lungă de aprox 6 m. . .urmează. Vor apărea avioanele sau navele de căutare şi salvare. Înjghebează o in stalaţie de distilare a apei. în afară de ca în care ţărmul este aproape şi direcţia de mers coincide cu cea a vântului.pentru a fi gata de utilizare în orice moment. În caz că valurile sunt mari: rămâi îmbrăcat şi încălţat. .Cerul cu nuanţă verzuie .Salvează şi adună rialele. înainte de a face o mişcare. .Verifică prezenţa tuturor memb rilor grupului. iar pluta goală va fi condusă de pe mal cu ajutoru l funiei .Nori mulus nemişcaţi deasupra mării. aşteaptă până dimineaţa pen . Faceţi de veghe în schimburi a câte 2 ore. vâslind cu putere. de leşurile sau resturile plutitoare. În cursul unei furtuni atenţie la pericolul unei revăr sări sau viituri neaşteptate. . Nu acosta cu soarele în ochi. Ancora de apă va avea o funie lungă. dacă poţi. . Leagă pluta cu o funie lungă. legată de o coardă cât mai lungă.Nu sări din avion sau vaporul nau fragiat direct în barca de cauciuc. anunţă-i pe ceilalţi. cu care să o conduci de pe mal.m .a. Va sări în apă să adune materialele plutitoare. Umflă barca cât mai tare. . Va urmări şi apariţ vreunei posibilităţi de salvare.Raţionează hrana şi apa. până dincolo de zona periculoasă. . Partea de jos a pânzei nu va fi legată de barcă.Culoarea apei se deschide (apa adâncă are culoarea închisă). ci ţinută cu mâna (prin inter iul unei sfori). În perioada dezgheţului. Când marea este agitată (vezi #6). recifele. Barca de salvare va pleca de la locul accidentului n umai dacă există siguranţa deplină că poate ajunge la un ţărm sau dacă rechinii dau târcoale.deasupra unui câmp de zăpadă (deasupra a pei cerul este gri).ca să nu răstoarne barca. În timpul aşteptării: .deasupra unei lagune. Seara descarcă p luta şi trage-o cât mai sus pe mal. Cel mai b un ar fi un ţărm uşor înclinat. pe mal. .Lemne plutitoare. barca trebuie pregăt ită pentru evitarea răsturnării: ancora va fi scoasă din apă. care să te ţină pe loc. Urcă-te cu grijă în ea. Cu barca de salvare: . .d. Evită stâncile. ridică ancora de apă şi câr eşte cu vâsla. .8 m. bagajele trebuie descărcate şi transportate pe jos.Adăposteş de intemperii cu ajutorul oricărui fel de acoperiş ce poate fi improvizat pe barcă. păsările de t zboară spre pământ.Direcţia preferenţială în care z ile de apă în zori (spre mare) şi la apus (spre pământ). trebuie improv izată imediat alta. . Verifică vesta d brăcată).Cer albicios . pentru a-ţi mări şansele de salvare câ ai radio încearcă să stai lângă locul accidentului sau al naufragiului cel puţin 3 zile. Nu te îndepărta de mal.Hu ruitul valurilor care lovesc ţărmul.

Pericolul mare este să în pă sărată. Ele atrag păsările marine. ca să te fereşti de diverşi ţepi care produc răni dureroase. Dacă stâncile nu su abrupte. vie rmi rămân sub nisip după retragerea fluxului. bine camuflate şi pot înţepa când le calci. cu un băţ. împinge-te şi înoată s re suprafaţă. cochiliilor. apoi ieşi afară şi înoată spre ţărm le. La vărsarea unui râu sau fluviu în mare. cele mari sunt de obice i poluate şi pline de nămol.observă şi notează orarul fluxului şi refluxului. Nu bea niciodată apă de mare. pentru a nu fi surprins şi blocat de flux. Bărbaţii plut ural cu faţa în jos. Când eşti pe ţărmul mării. ergi încălţat prin apă. * în apă: când înoţi sau pescuieşti nu te depărta de mal la stanţă şi adâncime la care să nu mai fii sigur de tine. mai ales spre larg. stâncile submarine. e greu să te scufunzi în apă sărată. * Ţărmul stâncos.Ancora de apă va ţine barca direcţională spre ţărm.vezi dacă în apă sunt curenţi puternici. care constituie hrană pentru păsări şi animale. Fii atent la valurile mari care te pot lovi şi ameţi. Apa de mare poate fi folosită la gătit. Nu-ţi băga mâna în crăpăturile ascunzişurile submarine.pipăie fundul mării în faţa ta. trebuie dist ilată. Când soseşte valul următor. Dunele sunt pline de insecte. Dar nu mânca nimic până nu faci rost de apă de băut. * Ţărmul noroios. Când eşti aruncat spre stânci.oferă de obicei hrană abundentă şi ş e supravieţuire. agită nisipul şi pietrele.pe faţa malului stâncos. Între dunele de nis ip poţi găsi apă dulce. Dacă e cazul. sunt mari şanse să intre mai adânc. moluşte. În sol trăiesc numeroase specii de viermi şi m oluşte. nu face acol o tabăra. înconjurată de vegetaţie. Iarba de mare se agaţă de stâ r prin crăpături sunt tot felul de moluşte. Nivelul superior al fluxului este marcat de: o linie de resturi de-a lungul malului. netransparentă. Dacă încerci să-l „stoici" afară. o cârp nisip. mai ales acolo unde cresc muşchi şi ferigi . pentr siguranţa ta: . . ţărmul nisipos. întoarce-te cu faţa spre ele şi stai cu picioarele înainte ca să absorbi şocul. . A ericole: bancurile de nisip. Nu te teme. Înoată spre ţărm în valea dintre două valuri. culorii . Lasă-1 să treacă pe deasupra. apare un puternic curent submarin spre fund.8). Dacă barca se răstoarnă. aşa că fii calm. Ţărmul mării .verifică posibilitatea de acces pe şi di nspre plajă sau ţărmul stâncos. Unele toare. căci s-ar putea să te muşte ori să te înţepe ceva. * Pericole: când scotoceşti după hrană fereşte-te de apa prea tulbure. cum ar fi calcanul. ca să nu te surprin dă şi să te izoleze de ţărm. Pe o insuliţă stâncoas -ar putea ca singura sursă de apă să fie marea. Băltoacele de apă dulce din scobituri e stâncilor pot fi descoperite cu ajutorul algelor verzi neconsumate de moluşte (mol uştele de apă sărată nu pot supravieţui în apă dulce). Caută bălţile dintre dune. să nu ajungă sub coama valului înalt . . care nu se pot fixa sau cuibări în teren insta bil. Mai bine stai pe recif şi pescuieşte în partea dinspre larg. Preferabil să fii încălţat (vezi #6. Caută apa care curge sau se strecoară re stânci. estuare sau o deltă. Durerea i produsă de calcan poate fi calmată cu apă foarte fierbinte. Corpul relaxat pluteşte mai bin . Femeile plutesc în mod natural mai bine ca bărbaţii. nu o trage de tentacule şi şterge secreţia gelatinoasă cu mâna te va irita şi mai tare. schimbări ale fel ului ierbii. Apropie-te cu gri de un recif sau de o barieră de corali: atât reciful. * Plaja. lasă-l liniştit că o să iasă singur este câteva zile. stau ascunse. întoa aţa spre el şi scufundă-te.stai mereu cu un ochi pe apă. Adeseori peştii dintr-o lagună sunt ot răvitori . Când mergi desculţ . aluviunile se depun şi f rmează câmpuri de noroi. * Apa de băut: pârâurile mici dau apa mai bună. Dacă te-a înţepat o meduză.chiar şi speciile care în marea deschisă pot fi mâncate. pe flux.8). agaţă-te de ea (vezi la #6. sau antrenat spre larg. * Mareea produce o variaţie a nivelului mării (flux şi reflux) ce depinde de poziţi a geografică şi de anotimp. Dacă ten ghimpe şi nu-l poţi extrage deoarece i s-a rupt coada. Când malul sau fundul mării coboară abr upt. o schimbare a structurii nisipului. Faptul că pietricelele sunt în ontinuă mişcare alungă plantele şi animalele. Când intri în apă leagă-te de talie cu o frânghie bine ancorată pe mal. Animalele marine de vizuină. cât şi locatarii săi pot fi periculoşi . Vâsliţi tare ca să treceţi prin coama val re se apropie şi să evitaţi răsturnarea sau aruncarea peste bord. Foloseşte iarbă de mare.este potabilă. de exemplu moluştele conice aruncă ţepi otrăvitori.întors de mal ca o cascadă. * Ţărmul pietros. . crabi. pe ele pot apărea bălţi în care mişună vieţuitoarele. Dacă un curent sau un val mare te trage spre fund. încearcă să î neşti barca. cu faţa în sus.

Această man evră sporeşte cantitatea de apă din circuit şi. Lasă o fereastră deschisă pentru aerisire. Iată câteva sfaturi privind pregăti ea înainte de a pleca la drum.4. La tropice şi chiar într-o zo erată . Adună resturile de lemne aduse d e apă pe mal. n-o să se întâmple nimic rău şi poţi că departe. Dacă însă îi găseşti pe ţărm. Dacă în continuare ai grijă s ci maşina liniştit. Nu vei avea altă hrană decât ce găseşti pe stân coate din mare . Rechinii pot ataca şi în apă foarte puţin adâncă. chiar izolată ori blocată primăvara . O vegetaţie luxuri antă indică prezenţa unui râu. Dacă eşti într-o zonă ma construieşte o plută. la cu tine piese de rezervă din belşug. Montează filtre suplimentare pe conducta de alimentare cu carburant şi la priza (aspiraţia) de . schimbător manual de viteze etc): Pe arşiţă: * Motorul s-a încins: opreşte-1 şi lasă-1 să se răcească. C ercetează bine toată insula.ai o problemă deosebită: izolarea. Pe o insuliţă fără nici o vegetaţie s-ar putea ca tot adăpostul pe ca l poţi găsi să fie doar o apărătoare de vânt.câtev anistre cu ambele lichide. Fă focul numai cât şi când ai nevoie. Chiar şi la u dura din cabină poate produce epuizarea şi chiar moartea. CU UN AUTOVEHICUL Mijloacele de tr ansport auto constituie un factor important de intervenţie şi evacuare în cazul situaţii lor de calamităţi sau dezastre. furtune) are scăpări sau scurgeri. singurătatea acută. De toamna până primăvara cadavrele de focă plutesc. dar nu te aventura la drum tară ajutorul unui plutitor (cuti e goală. opreşte motorul şi ridică-i capota. iarba de mare uscată ori seu de focă.7. notează-i drumul şi evoluţia. când termini resursele de pe prima t e poţi muta pe alta. dar s uprafaţa de schimb de căldură şi răcire se reduce proporţional. Dacă următoarea insulă este vizibilă. Caută şi adună pe plajă resturi după fiec flux. eşti pe o bucată de drum periculos). câteva bucăţi legat ună vor fi suficiente ca să-ţi susţină greutatea. v erifică să nu fie inundată de flux. * Mutarea: dacă sunt mai multe insuliţe apropiate. În cazul unei găuri ari. în maşină sau o cabină complet închisă.Caracatiţele au un cioc tare. Cum semnalizezi şi ceri ajutor . Pentru deşert: montează rezerv oare suplimentare de combustibil şi de apă potabilă. motorul s va răci.uneori au mine. Motorul şi carburatorul trebuie reglate corespunzător co ndiţiilor climatice. Dacă insul mai fost locuită.vezi #3. porneşte încălzirea cabinei. prinde-i cu un băţ cu uni de mâncat. încât să producă arsuri sau băşici pe piele. altitudinii etc. Stabileşte-ţi un plan zilnic. * Metalul încins: Atenţie! Oricare bucată de metal a automobilului se poate înc inge atât de mult. * Resursele disponibile: ai grijă să nu consumi mai mult decât pot suporta vegetaţia sau animalele disponibile pe insulă. cu turaţie constantă a motorului. deşi cabina se va încălzi mai tare. Deci ATENŢIE! Fereşte-te şerpii din apă . Dacă găseşti o peşteră. Poate că distanţa e m ai putea s-o străbaţi înot. În fe lul acesta ţeava respectivă este scoasă din circuit şi radiatorul nu va mai curge.aceasta fiind şi cauza pentru e multe insule sunt nelocuite. Adună şi depozitează apa de ploaie.nu lăsa niciodată o persoană accidentată sau un animal să stea în bătaia soarelui. fără a uita un volan de schimb şi o trusă de unelte cât mai completă.când fluxul este ma înalt decât de obicei. 13. Când poţi. explozivi sau capcane. striveşte complet ţeava din aluminiu sau cupru.sunt foarte otrăvitori. Potriveşte orarul traversării astfel încât refluxul să t e îndepărteze de insula veche şi fluxul să te împingă spre cea nouă. Pentru distilare e nevoie de mult combustibil. distilează apa de mar e. O gaură (mică) la radiator po ate fi astupată turnând în apă sau în lichidul de răcire un albuş de ou. de o parte şi de alta a găurii. Însă ia şi alte provizii în plus . iar câteva specii au o muşcătură otrăvitoare (de exemplu cea c u inele albastre). studiază mareea şi curenţii marini runcă în mare ceva care pluteşte vizibil. şi altele cum să te descurci în diverse situaţii cu un auto vehicul de construcţie clasică (motor cu carburator pentru benzină. Pe o insulă pustie . Dacă nu po a (de exemplu.vezi la #16. Cel mai des apa însă lipseşte . apa în fierbere sare şi te opăreşte). Nu desface dopul radiatorului înaint ca temperatura apei să scadă (altfel. o rutină de activităţi. Atenţi e la amenajările militare .9. Verifică dacă ci itul de răcire (radiator. nuci de cocos golite etc). vei găsi resturi de construcţii care pot fi folosite ca adăpost.

aer. Când torni combustibil din canistră, praful sau nisipul din aer poate pătrunde în r ezervorul maşinii. Improvizează un filtru, o cârpă pe gura de umplere a conductei spre r ezervor, sau foloseşte un furtun de transvazare. Cricul mecanic obişnuit se afundă în ni sipul moale şi nu ridică; în locul lui ia un sac, o cameră sau o pernă de cauciuc, care se umflă cu gaze de la ţeava de eşapament. De asemenea, montează anvelope şi camere speciale tip balon pentru mersul pe nisip, iar pentru a despotmoli maşina ajunsă pe nisipuri mişcătoare sau teren instabil ia nişte scânduri ori tălpici de tabla special profilată. Pen tru traversarea unei zone de tufişuri cu mărăcini, îmbracă anvelopele cu manşoane antiţepi, c re micşorează pericolul găuririi cauciucurilor. Peste nisip: urmele de drum, de şosea di n deşert, pot fi acoperite de nisipul purtat de vânt. Când ajungi pe nisip moale, NU t e opri - indiferent de motiv - până când ajungi pe teren tare. Evită cât poţi patinarea roţil r, deşi s-ar putea să fii silit să cobori în treapta întâi de viteză, căci la o treaptă super e poate opri motorul. Chiar dacă motorul începe să fiarbă sau se supraîncălzeşte, nu te opri nu ajungi pe terenul tare. Dacă maşina se împotmoleşte: sapă şi ridic-o cu cricul sau cu per na de aer, pentru a putea strecura sub roţi: podeţe, scări, profile metalice, scânduri, plasă de sârmă sau pietre. Furtuna de nisip (vezi şi #13.6) poate fi văzută când se apropie. eodată o poţi ocoli. Dacă nu poţi scăpa de ea: - întoarce vehiculul cu spatele spre furtună s u vânt; - Opreşte-1; - Etanşează-1 repede, cât poţi mai bine, împotriva pătrunderii nisipului abină şi la motor; - Caţără-1 cu roţile pe scânduri sau podeţe aşezate peste nisip. Pe frig: l în care eşti blocat de viscol - stai înăuntru, chiar dacă acolo _ mai frig decât într-un ad st săpat în zăpadă (căci tabla din metal conduce excelent căldura şi frigul). Dacă însă bloca staţionarea durează câteva zile, merită să sapi un adăpost în zăpadă. Nu te speria. Dacă sta au lângă ea, vei fi salvat. În astfel de situaţii pericolul apare mai ales atunci când şofer ul şi călătorii sunt cuprinşi de panică şi pleacă după ajutor ori adăpost. Salvarea poate fi lţi kilometri depărtare, adică un drum PREA lung de mers pe jos cât ţine viscolul. Dacă, sle it de puteri, vrei să te întorci din drum -descoperi că ai pierdut orientarea sau maşina părăsită. Poţi încerca să mergi pe jos, pe un drum înzăpezit (dar marcat vizibil, de exemplu in vârful stâlpilor de telegraf etc.) numai dacă: a doua zi viscolul s-a oprit, vizibi litatea e bună şi maşina e îngropată în nămeţi. Însă, câtă vreme e viscol, sau noaptea - nu p ! Cât timp ai benzină, lasă motorul să meargă - pentru a încălzi cabina. Acoperă motorul şi r orul - ca să piardă cât mai puţină căldură. Sau acoperă cu o cârpă ori blochează instalaţia d ptă până ce caloriferul începe să lucreze. Apoi opreşte motorul şi întârzie cât poţi mai mult neşti. Nu porni şi nu lăsa motorul să meargă dacă există cea mai mică posibilitate ca gazele eşapament să intre în cabină - fie de la motor, fie de la gura eşapamentului. La cel mai m ic semn de ameţeală opreşte motorul şi deschide fereastra. După o perioadă de frig şi plictis ală, căldura şi inactivitatea provoacă somnolenţă. Mare atenţie să NU adormi cu motorul mergâ inte de a porni motorul verifică dacă ţeava de eşapament este desfundată şi degajată. Gazele e eşapament nu trebuie lăsate să intre în cabină şi să te asfixieze pe nesimţite. După ce se nă combustibilul pentru motor şi încălzire, ca să te încălzeşti, mişcă-te în interiorul maşin e cu orice găseşti - haine, pături etc. Dacă zăvorul sau clanţa unei uşi sau a capotei a îngh - dezgheaţ-o. Ţine sub zăvor o flacără aprinsă - brichetă ori chibrit. Sau încălzeşte cheia l apoi bag-o în broască, aşteaptă puţin şi încearcă să deschizi. Dacă nici aşa nu merge, încear ub cheia cât mai mult scoasă afară din broască. Apoi bag-o înapoi, ţinând-o cu o cârpă, şi în nou să deschizi. Sau urinează pe ea ca s-o încălzeşti. Dacă n-ai brichetă, vezi la #7.5. cum oţi folosi acumulatorul. Când eşti nevoit totuşi să ieşi din maşină pe vreme de viscol sau vi ilitate redusă, pentru a te îndepărta foarte puţin de ea, marchează cumva drumul şi maşina a s-o poţi regăsi. Dacă ştii că ajutoarele sunt pe-aproape, înalţă o semnalizare, un marcaj exemplu o batistă sau o cârpă viu colorată, legată în vârful unui băţ. Dacă eşti foarte depa ice aşezare omenească şi zăpada creşte. ameninţând să îngroape automobilul, ieşi afară şi sap enaja o vizuină în zăpadă (vezi #12.2). După ce viscolul se opreşte, ieşi la suprafaţă şi des zăpadă semne mari, vizibile de la distanţă şi din aer sau foloseşte alte semnalizări pentru atrage atenţia. (Vezi la #3.3 şi #9.4). * Dezaburirea geamurilor: Nu încerca să conduci maşina privind drumul doar printr-un petec transparent dintr-un parbriz total abu rit sau opac. Pentru a împiedica aburirea, freacă geamul pe

dinăuntru cu o felie de ceapă sau de cartof crud. Acoperă exteriorul geamurilor uscate cu ziare, pentru a împiedica îngheţarea lor. Dacă geamurile sunt ude, hârtia se va lipi şi va îngheţa pe ele. * Pornirea motorului: încearcă totdeauna să parchezi pe o pantă sau în apr piere, astfel încât la pornire să poţi ajuta demarorul. Nu mai opri motorul după ce porneşte , dar verifică să fie trasă frâna de mână. Într-o maşină cu motorul pornit nu lăsa niciodată animale singure. * Acoperă motorul oprit cu o pătură, ca să nu îngheţe - dar adu-ţi aminte s scoţi şi s-o îndepărtezi înainte de a-1 reporni. Acoperă partea de jos a radiatorului cu un carton sau placaj, ca să nu îngheţe. Dacă afară este foarte frig, mergi aşa tot timpul; dacă să temperatura aerului nu este prea scăzută, scoate învelitoarea după ce motorul se încălzeşt Nu lăsa motorul oprit pe durate prea lungi. Reporneşte-1 din când în când (de exemplu la f iecare oră) pentru câteva minute. * Acoperă suprafeţele metalice: NU atinge metalul rece cu mâna sau pielea neacoperită. S-ar putea ca degetele să se lipească de el şi să se rupă sa să se jupoaie pielea. Dacă vrei să faci o treabă la care mănuşile te-ar încurca, ca să uşure plinirea sarcinilor zilnice, protejează degetele, buşonul radiatorului, toarta jojei (tijei pentru nivelul de ulei) - cu leucoplast sau izolirband. Unge mâinile cu grăs ime sau unsoare. Pe zăpadă, gheaţă sau lapoviţă: ai nevoie de anvelope speciale sau de lanţur . Condu încet şi delicat într-o treaptă de viteză mai mare decât normal, pentru ca roţile să ajungă să se rotească în gol - căci s-ar produce derapajul, alunecarea. De exemplu, urcă în v teza a patra (ultima) un deal pe care în mod normal l-ai urca într-a treia. Fii aten t că volanul va fi foarte uşor de manevrat. Dacă trebuie să frânezi, fă-o numai când mergi în nie dreaptă. Apasă pedala încet - nu o călca sau lovi. Dacă maşina începe să patineze, slăbeş (vezi #11.1). Mai bine NU frâna, ci foloseşte frâna de motor (treci într-o treaptă inferio ară de viteză). Pentru mersul pe zăpadă, presiunea în pneuri va fi la valoarea normală. Aran jează încărcătura maşinii astfel încât să apese o greutate cât mai mare pe roţile directoare. puţine opriri şi mergi continuu. Înainte de-a urca o pantă, aşteaptă să se descongestioneze rumul. Pe cât posibil evită să mergi şi mai ales să urci pe pante cu înclinarea foarte mare. Sau, dacă roţile motoare sunt în faţă, urcă cu spatele maşinii înainte. În curbele strânse ( ), unde maşina ar putea începe să derapeze şi să iasă de pe carosabil, mergi cu roţile pe muc ia drumului, în şanţul de scurgerea apei de pe partea opusă prăpastiei. La coborâre foloseşte o treaptă mică de viteză. Frânează cât mai uşor, cât mai puţin sau chiar deloc. Pantele foart iculoase vor fi coborâte cu treapta cea mai mică de viteză. Prin apă (vezi şi #6.9). Înainte de-a intra cu maşina în apă, verifică adâncimea: să nu depăşească nivelul distributorului şi buratorului. Nota; înălţarea ţevii de eşapament este utilă, dar nu obligatorie). Dacă drumul rin apă va fi mai lung, scoate sau măcar slăbeşte cureaua de la ventilator (pentru ca pa lele acestuia să nu arunce prea multă apă pe motor), înainte de traversarea prin apă fă o pa uză, opreşte motorul şi lasă-l să se răcească. Apoi închide geamurile şi porneşte cu aproxima m/h. Evită formarea unui val de apă în botul maşinii. Pentru a menţine motorul la turaţie ma re, apasă puţin ambreiajul pentru a se slăbi, dar nu întratât încât să se prăjească discul. T re împiedică intrarea apei în conducta de eşapament. Atenţie - să nu se oprească sau să se bl eze motorul. Pasagerii vor fi gata să sară în apă pentru a împinge maşina, când roţile încep neze. Dacă drumul este acoperit cu apă, nu-i poţi distinge uşor marginile şi din greşeală poţ ieşi de pe carosabil, sau să te îndrepţi spre şanţul de lângă drum. Cu prilejul recunoaşterii ificării traseului cu piciorul, obligatoriu de făcut înaintea unei traversări, stabileşte şi unde sunt marginile drumului. Poţi găsi diverse repere: borne kilometrice, bariere, garduri ce delimitează sau indică drumul; în schimb, nu te lua după stâlpii de telegraf cât eodată, ei se înşiruie de-a curmezişul drumului. Observă şi valurile făcute de maşină: ele îş orma la trecerea peste accidentele de relief ale fundului (de exemplu marginea şos elei). Dacă sistemul electric al automobilului a fost inundat şi motorul s-a oprit, în cearcă următoarea manevră (chiar dacă şansele de reuşită sunt mici): trage şocul afară de tot eşte cheia de contact. Sar putea, totuşi, ca 1-2 cilindri să se aprindă şi să pornească. Dacă petrece minunea, împinge şocul şi lasă motorul să meargă în gol. În curând vor porni şi ceil ndri. După ce maşina iese din apă va trebui să opreşti motorul pentru a usca distribuitoru l şi cablurile cu o cârpă uscată. Dar, mai intâi lasă motorul să meargă vreo 10 minute (în ac imp căldura motorului va face o bună parte din treabă). Prin noroi: evită patinarea roţilo r. Încarcă suplimentar roţile motoare, aşezând deasupra lor bagaje, greutăţi sau pasageri. Zo ele de drum alunecos pot fi pregătite înainte de a le trece cu maşina, prin acoperirea noroiului cu pietre, frunze, saci sau un covor de cauciuc. Accelerează uşor, cu gri jă.

După ce ai pornit, nu te mai opri. Dacă roţile încep să patineze şi să se rotească în gol, nu lera, ci fă o manevră dibace de schimbare a vitezei în mers înapoi. Peste munte: în cazul pantelor mari, schimbă din timp viteza într-o treaptă mică. În curbele strânse nu accelera şi mergi pe traseul cel mai uşor - adică pe marginea exterioară a curbei. Dacă radiatorul înc epe să fiarbă, opreşte motorul. Pentru intensificarea răcirii poţi încerca: întoarcerea autov hiculului şi orientarea lui cu botul spre vânt; sau. după ce treci de culme, să cobori c u motorul oprit. După ce radiatorul s-a răcit, umple-1, completând din nou lichidul. D acă puterea motorului scade şi vehiculul nu poate urca, încearcă să urci panta în marşarier ( ergând înapoi). Un dop de vapori în conducta de alimentare cu combustibil (apărut ca urm are a supraîncălzirii) se poate remedia astfel: - Lasă motorul să se răcească; - înfăşoară o componentele sistemului de alimentare cu combustibil; - Umple carburatorul cu co mbustibil prin pompare cu mâna. Defecţiuni obişnuite: * Ambreiajul alunecă: deseori cauz a este pătrunderea unor stropi de ulei pe discul cu ferodou. Pentru a degresa fero doul, stropeşte-1 cu stingătorul de incendiu prin fereastra de vizitare din carcasa ambreiajului. * S-a rupt cureaua ventilatorului: se poate improviza alta din cio rapi de damă, cravată sau sfoară înnodată. * S-a întrerupt cablul de înaltă tensiune: un cond or rupt poate fi înlocuit temporar cu o ramură de salcie. De fapt, orice tulpină de pl antă, cu sevă în ea, poate conduce curentul electric de la bobină la delcou (distribuito r). Scuipă pe capetele ramurii şi introdu-le în racordurile respective. În timpul mersul ui motorului NU atinge aceşti conductori improvizaţi, neizolaţi: prin ei circulă curent la aprox 1300 V. Ramura se usucă repede în timpul mersului, aşa că trebuie înlocuită des. * Acumulatorul e „mort": poţi porni maşina prin remorcare, împingere sau mers la vale, cu schimbătorul în viteza a doua. Ţine pedala ambreiajului apăsată până când maşina prinde vitez dă-i drumul şi cuplează motorul. Ai grijă să nu-l îneci (nu repeta apăsarea pedalei de accel raţie). 14. IN SUS 14.1. Înainte de a te căţăra 14.2. Cum ajungi mai sus? Caţără-te, Prizele pentru mâini, Reaze e pentru picioare, Printr-un horn, Bătrânii, Copiii, într-un copac, Pe o scară, Pe un stâl p, Pe o clădire, La munte 14.3. Ajută-te la căţărare cu: O scară, O frânghie, Asigurarea cu f ghie, Căţărarea pe frânghie 14.4.Urcă-te Din apă pe mal, Din apă într-o barcă, Cum ridici din om epuizat, Din apă pe malul de gheaţă, Sari 14.5. În subteran Pericole, Siguranţa în subte ran, După accident

Senzaţia de mult prea jos poate apărea în orice loc, oricând eşti silit să ajungi mai sus ca să scapi cu viaţă. De exemplu, ca să te fereşti de un taur furios, sau de incendiul izb ucnit undeva mai jos în clădire, sau de un val de apă care năvăleşte pe valea în care te afli Şi, indiferent că mai sus înseamnă să te repezi pe capota unui automobil, sau să te caţări î pe gheaţa de pe care ai căzut în apă, sau să ajungi într-un copac deasupra apelor învolburat - problema e aceeaşi: Cum saa faci tu - care poate eşti obez, gravidă, în costum de gală sau în capot (ba poate chiar şi cu copiii plângând alături) - să ajungi mai sus, în siguranţă 1. ÎNAINTE DE A TE CĂŢĂRA Dacă mai ai timp: * Scoate-ţi hainele lungi, care ar putea împiedic mişcarea genunchilor; * Scoate-ţi haina - dacă e strânsă pe corp sau la subţiori şi ar putea piedica mişcarea braţelor; * Nu arunca şi nu renunţa la haine sau la pantofi. Hainele sc oase trebuie înfăşurate şi înnodate peste brâu. Încălţămintea scoasă se bagă în buzunarele ha e-ţi ceasul de la mână şi bagă-1 în buzunar; * Dacă poţi vedea fără ochelari, scoate-i şi bag r; * Suflecă crăcii pantalonilor până la genunchi; * Suflecă poalele rochiei până deasupra şo rilor; * Goleşte buzunarele laterale ale pantalonilor; * Pe un teren cu suprafaţa um edă, unsuroasă sau îngheţată umblă şi caţără-te cu picioarele

încălţate numai în ciorapi; * Lipeşte bucăţi ori fâşii de plasture pe tălpi; * Curaatxă şi ră de pe tălpile încălţămintei; * Poartă mănuşi când prizele de care te agăţi sau reazemel sunt e cu zăpadă. agăţi sau reazemele de care te sprijini 14.2. CUM AJUNGI MAI SUS? Caţără-te: miş e corecte pentru ridicare sunt numai pe verticală. De aceea mâinile şi picioarele vor apăsa pe suprafeţele de sprijin şi de agăţare doar vertical, în jos. NU te lipi de perete, s cară sau teren. Multora însă le e frică să se îndepărteze de suprafaţa solidă. Dar un om lipi perete alunecă şi cade mai uşor, din cauza forţei mai mari cu care apasă picioarele pe rea zeme (compară forţele P şi P'- vezi paralelogramele forţelor din fig. 14.1). În plus, poziţia lipită de perete împiedică mişcarea normală şi reduce câmpul vizual. 14.1. Mecanica căţărării ai vertical. Respectă regula celor 3 puncte de contact permanent cu peretele sau c u panta (o mână şi două picioare sau două mâini şi un picior). Când cauţi ceva de care să te , NU te întinde prea mult. Dacă priza apucată este prea sus, corpul e nevoit să se extin dă şi să se lipească de perete sau de stâncă. Pentru a nu ajunge în această situaţie nefavora idică-te folosind mai mult picioarele. Priveşte mereu la picioare - dar nu mai jos d e ele. Foloseşte cât mai puţin genunchii. Din când în când coboară braţele, ca să mai circule e prin ele. Dacă piciorul începe să tremure sau să zvâcnească din cauza oboselii - descarcă-1 ia-l de pe sprijin şi lasă-1 să atârne liber câteva clipe. Căţărarea pe un perete sau o stân uie să se facă pe linia de cea mai mare pantă. In timpul mişcării centrul de greutate al c orpului se află în afara punctelor de sprijin, iar în timpul odihnei - în interiorul per imetrului acestora. Dacă desprinzi sau scapi ceva - strigă spre cei de jos. Oricine se află dedesubt va trebui să se ferească şi să-şi apere creştetul capului, acoperindu-1 cu b aţele încrucişate. Prizele pentru mâini (fig. 14.2). Dacă locurile de care te poţi agăţa cu m e, sunt prea mici, va trebui mai întâi să le cureţi şi să le lăţeşti cu degetele, cu rjila de ii, cu muchia pieptenului, cu o piatră ascuţită sau o batistă. Înainte de a-ţi lăsa greutatea pe priza de mână sau de picior, încearcă-i rezistenţa printr-o zgâlţâială ori plesnitură. Asc nu sună şi nu pare a fi putredă, crăpată sau slăbită - foloseşte-o cu grijă, apăsând şi trăgâ NU în afară, n-o smulge. - Pipăie peste muchii (ca şi când te-ai căţăra pe o scară). - Pipăie chii (ca şi când ai trage un sertar). - Pipăie în jurul muchiilor (ca şi când ai trage de o uşă turnantă). - Apasă în jos cu podul palmei. - Pipăie înăuntrul oricărei deschideri sau gău e, apoi bagă mâna şi strânge pumnul ca să te prinzi (imită gestul maimuţei, care poate scoate o labă întinsă printre gratiile cuştii ca să apuce o nucă sau o banană, dar nu o mai poate re rage - căci pumnul a devenit mai mare decât spaţiul dintre gratii). La fel, verifică tot deauna sprijinele oferite de: arbuşti, buturugi, rădăcini aflate la suprafaţa solului, t ufăriş sau colţuri de stâncă. Reazemele pentru picioare - foloseşte orice ieşitură sau supraf care poţi sprijini marginea tălpii pantofului - de exemplu: cărămizi, console pentru ţevi, muşchi de copac sau alte asperităţi. Dacă peretele are o despicătură verticală, înfige în ea eul rotind mai întâi glezna ca să pătrundă acolo pantoful, apoi îndreaptă glezna. Pentru elib rarea pantofului - procedează invers. Dacă ieşitura din perete este prea mică pentru a p utea sprijini talpa, agaţă de ea un inel sau o buclă realizată dintr-o curea, o cravată sa u şireturi înnodate, în care să intre laba piciorului sau pantoful (ca în scara şeii de călăr . 14.2. Prize pentru mâini 14.3. Căţărarea prin horn 14.4. Căţărarea sau coborârea pe faţada clădiri - siliţi de un incendiu, o inundaţie Printr-un horn - adică printre doi pereţi ver ticali suficient de apropiaţi - un coridor îngust sau un coş. Căţărarea se face împingând tar u spatele într-un perete (un sens) şi cu picioarele în celălalt perete (sensul opus). Ap oi apasă mâinile pe perete (lângă fese) şi sprijină-te în ele ca să împingi corpul în sus (fi ). Totodată ridică pe rând tălpile pentru a păstra poziţia picioarelor faţă de trunchi şi a m forţa necesară de apăsare şi frecare cu peretele. Sau ţine un picior (talpă) pe peretele din faţă şi

condu-i. 14. p cei care îi ajută şi sprijină. Dar metoda aceasta este aşa de incomodă încât nu o poţi folosi decât pe distanţe sau p rioade foarte scurte. Copiii . întoarce-1 cu faţa spre pieptul tău şi încolăceşte-i braţele în jurul gâtului tău. mâini. susţine-1 cu şold oapsa. apucă ori calcă la rădăcina lor a/en/ie să nu ţi se înţepenească piciorul de tot într-o despicătură ascuţită. În continuare încearcă să-i apuci o gleznă. Fii pregătit şi as ră-te mereu pentru cazul în care bătrânul dă drumul brusc la priză şi cade. Apoi. că tu însuţi ai ceva solid pe care să te sprijini şi să te agăţi. Dacă reuşeşti să o apuci. inele. Trunchiul acestuia este subţire şi alunecos. Prinderea cea mai rezistentă la tracţiune este agăţarea reciprocă de încheieturile mâinilor. Dacă treb uie saa te caţări şi mai sus: alege crengile cele mai groase. sprijină-te bine pe picioarele tale. pe care să te poţi căţăra.iar tu caţără-te pe lângă el până ajungi deasupra lui într-o poziţie mai convenabilă . sau împinşi de jos -fără mari eforturi. Sau. Păstrează-ţi calmul. sprijină-te pe genunchi. apucă-1 de braţe.adu celălalt picior sub şezut. şolduri sau coapse (picio arele se sprijină pe reazeme). Pe măsură ce na în vârstă ajunge mai sus. o ţeava ori o ieşitură. o pătură. . Susţine-i greutatea corpului pe corpul şi umerii tăi. dar şi prin ridicarea sau împingerea lor de către ajutoare.pe care o găseşti sau o improvizezi la repezeală şi o desagă pe spate. o cravată. la timp. ventual cu un laţ . ajutoarele de sub ea se vor căţăra şi ele. Pot fi traşi de sus.de poţi apuca şi ridica sau trage în sus. adică e greu să te caţări pe el. asigură sau ancorează vârstnicul (probabil şocat şi incapabil să priceapă în ce situaţie se află) încât să nu poată cădea.2). bravează şi nu lăsa copilu simtă gravitatea pericolului. pentru a uşura ridicarea trunchiului. chiar dacă alţii mai tineri se vor căţăra mai su s. b) Improvizează o scară lângă trunchi. Bătrânii vor fi ajutaţi la urcuş cu orice mijloc disponibil: ochiuri de sfoară. Un copil foarte mic. Dacă e prea slab. curele pe care să-şi sprijine picioarele şi mâinile (acestea vor fi utile şi celor care ajută). să se ridice şi să se agate cu glezn de aceeaşi creangă. Dar convinge-te m ereu. 14.sunt ceva mai uşor de ridicat. cu trunchiul încli nat. rămâi pe acela care ţi se pare mai accesibil pent continuarea urcuşului. prea mic sau speriat. piept. Verifică dacă poate respira şi nu va fi str ivit. încântă-te cu voc e exemplu „ce bine ne-am căţărat împreună". Nucile de cocos cresc în vârful palmierului ( vezi şi #16). propteşte -i coatele pe ea şi ţine-i-le bine fixate acolo. a-ţi avânt şi sari spre cea mai joasă creangă. să nu te tragă şi e cu el. Schimbă pe rând picio arele între ele. Sau caută un palmier mai mic. Ce-i de făcut? a) Caţără-te pe trunchi . După ce l-ai depus şi zace pe platformă. nu pe tălpi.dacă brusc se lasă moale şi îţi rămâne agăţată d eutatea. Bătrânii . apucă-1 c u o mână între picioarele lui.improvizat dintr-o curea. Încurajează-l. copilul se poate agăţa cu mâinile de prize. iederă. Dacă nu-l mai poţi împinge de jos. verifică să nu au să nu te sprijini de vreo ramură putredă. paraziţi. aruncă o mână peste gănă-te până aduci picioarele să se sprijine pe trunchi. să dea drumul pe neaşteptate şi să cadă brusc. Dacă e mai măricel. Cum îl ajuţi dacă eşti mai jos ca el: ţine-i. sau dacă poate cădea. Dă-i primul ajutor pentru şoc (vezi la 9.cu picioarele bine sprijinite şi agăţat cu mâinile (verifică siguranţa prizel . apoi ridică-1. ei vor sta şi aştepta acolo sosirea Salvării. munceşte-te să ajungi cu picioarele deasupra crengii. cu toată greutatea. a ajutoarelor. lasă copilul e ţină singur . 14. în aşa fel încât să o pinge şi ridica. Când urci.5). un sugar. apoi de coate.5. apoi de subţiori. împingând-o şi ridicân -o tot timpul.apoi trage-i sus picio arele până ce corpul îi ajunge orizontal şi-l poţi rostogoli pe platformă. prin forţa muşchilor. aşeazăi picioarele sau tălpile persoanei vârstnice pe suprafaţa de sprijin. va fi băgat într-o haină. Sau. prin legarea urea sau o cârpă de un cârlig. Î arcă să dobori nucile aruncând cu pietre. Odată ajunşi la un nivel minim de siguranţă.nu trebuie să se apuce de un urcuş decât în caz de absolută cesitate şi atunci o vor face numai până la o înălţime minimă necesară de siguranţă. Când vârstnicul ajunge cu pieptul la nivelul unei scări sau platforme. Cum se cară un copil Într-un copac . Când cei doi pereţi sunt foarte apropiaţi. în timp ce de jos îl sprijini cu genunchiul. apucând-o mai întâi de mâini. Cum îl ajuţi dacă eşti deasupra lui: trage ridică persoana în vârstă. scorburi. Co e-te şi reasigură-te mereu că nu vei cădea .dacă este înclinat sau sco arţa are crăpături. Chiar dacă ţi-e frică. nelăsând greul celor de deasupra.4). o cămaşă .nu totdeauna poţi a junge la primele crengi. un şal. Atenţie: bătrâ au tendinţa să renunţe. Ei vor f au împinşi de oameni valizi (fig. pe umăr sau de gât (fig. o plasă sau o faţă de pernă . Dacă mai sus pereţii se depărtează. după ce li s-a amenajat locul res pectiv pentru a avea un minim de confort.

o bordură. O frânghie (vezi #12. Pe o scară: Rigidă: apucă treptele.6. Din când în când îndoaie braţele la spate. De obicei trebuie să improvizezi ceva. . încălecându-le şi strângându-le cu genunchii. .îmbrăţ opacul cu mâinile şi pieptul. să pleznească şi chiar să se prăbuşească a rci. O scară lungă va fi manipu lată mai bine de doi oameni. Loveşte direct.apoi întinde-te după o nouă priză pentru mâini. . Din sârmă: apucă t spate. . alături de grinzile. suficientă ca să ajungi la primul etaj sau în beci. .Calcă din nou pe colac . un pervaz sau o balustr trage-te în sus cu braţele. consolele. rigidă.Deschide ferestrele. Caută să foloseşti orice sprijin pentru mâini: coama acoperişului.Ridică colacul cu vârful picioarelor etc. tălpile vor călca normal pe trepte. flanşele consti uie şi ele reazeme bune pentru picioare. . În mod normal o coardă de alpinism care a suportat 7-8 căzături ale căţărătorului se oate din uz. dar în aşa fel încât să depărteze treptele de cablurile icale.Caţără-te pe burlanele pentru scurgerea apei ploaie. pentru odihnă. .8) . ridică-te şi întinde-te cât mai sus după o priză.îndoind genunchii (şi coatele).5 m. sau diverse găuri. adică un inel. La coborâre procedezi invers. Dar mai întâi verifică soliditatea fiecărui tronson rlan prin scuturare etc. mai ales d noduri. o buclă sau o centur intr-o curea. nu-l trage în afară. Cu mâna şi cotul celălalt te agăţi şi te ţii de rama ferestrei. aruncă genunchiul sau laba piciorului deasupra obstacolului . Înainte de întrebuinţare. cu palmele spre tine.Cablul de la paratrăsnet: verifică-1 prin tragere şi scutur are. laterale treptele pot să se rupă. doar că panta este mai abruptă. laterale. Niturile. cu două scări de câte 2. La munte: vezi #13. Verifică bine şi sprijinirea capătului de jos al scării.încins larg în jurul trunchiului. haine .sigur n-o să cadă şi n-o să al ce în jos. spărgând dacă e nevoie geamul cu poşeta sau pumnul (vezi #3). foloseşte consolele şi sprijinele existente. verifică-i rezistenţa: pune un capăt al ei pe duşumea şi urcă-te cu piciorul pe el. iar celăl alt prin spatele scării.din două scări mai scurte fă una mai lungă. cineva să stea jos lângă picioarele scării pentru a le asigura c ontra alunecării. Dacă se poate. Dacă poţi. Pe un stâlp. AJUTĂ-TE LA CĂŢĂRARE CU: O scară . . din faţă. şi apăsa în jos cu mâinile. Adu colacul pe trunch i la înălţimea taliei. De exemplu. sa se fărâmiţeze. înfigând vârful labei piciorului între şi perete. Pe o clădire: .Pe un acoperiş di n ţigle se merge mai bine în ciorapi. 14. se Date face una 3. aruncă coatele peste sprijinul găsit. Nu trânti scara. nu în afară. Leagă-le împr e fel de sfoară sau sârmă găseşti. împănare sau legare.Cum te caţări pe o cornişă. Dacă scara atârnă în gol. Dar sta corpul vertical. „Aşează-te" pe un picior. funie. traversele sau contravân tuirile evident folositoare. Pulpa de sub tine se lăţeşte şi aderă ca un cauciuc. lasă greutatea corpului să stea pe picioare. Din frânghie: încrucişează mâinile în spatele scării şi apucă-te de frânghi cale. apoi trage cu toată forţa de celălalt capăt. Împinge în JOS. cu călcâiul pe treaptă. Dacă scara este lipită de un perete. Şansele de a găsi o funie tocmai când ai nevoie de ea sunt minime.Agaţă colacul cu vârful labelor şi trage 1 în sus . apoi urcă-te pe el cu ambele picioare . nu stâlpii laterali. Atenţi e: întreaga frânghie are rezistenţa egală cu a celei mai slabe componente ( bucată de sfoa ră sau nod). Cele două scări trebuie supra puse şi legate una de alta pe o lungime de aproximativ 1 m. . Calcă pe trepte la fel cum ai face la o scară ob işnuită. antene TV. balansează şi saltă picioar le peste zidărie. perpendicular. O ultimă soluţie: smulge câteva ţigle şi agaţă-te de scheletul din le pe care îl găseşti dedesubt. 14. descarcă picioarele. un pilon sau o schelă -în multe privinţe urcuşul este asemănăto căţăratului pe o scară. .Pentru copacii mai mari foloseşte un „colac de căţărare".6.3.l ile de cocos. Şi tot aşa până sus . Atenţie la zidăria care începe să se crape.Sprijină-te pe colac. Pentru îmbinarea a două frânghii se folosesc nodurile din fig. cu laba piciorului îndoită în ate. Ar fi bine să ancorezi capătul de sus al scării prin legare de un reazem etc.5-4 m. un picior va călca normal. împinge în jos cu mâinile pentru a ridica corpul.şi apoi îndreaptă corpul la verticală. Asigură-1 cont ra alunecării prin ancorare.

Un copil mic va fi luat în spate şi asigurat acolo de un adult .Oamenii nu se vor epuiza căţărându-se neergonomic (în mâini) pe frânghie.asigurat de cel sus. o fereastră.7). primul căţărător trebuie să caute şi să găsească totuşi un s n prag. 14.Frânghi a principală A. . persoa na de sus (bine ancorată) trage mereu şi uşor de capătul funiei principale A. pe un mal stâncos sau pe o clădire. În acelaşi timp. la subţiori . Vârst ii nu se pot căţăra deloc singuri şi trebuie traşi sus cu funia A.care s e va căţăra asigurat de sus cu o frânghie. poate ajuta pe cei de jos. În ontinuare cei doi vor proceda cum s-a arătat: cel de jos se caţără pe perete prin propri ile forţe. Acesta va căra atât capătul frânghiei principale lungi (A). urmând aproximativ acela drum şi folosind aceeaşi tehnică pe care le-a văzut la cel dinainte. el poate fi în continuu ajutat prin tragere în sus cu ajutorul frânghiei A. Chiar dacă nu descoperă un reazem co nvenabil de care să se ancoreze. o bară. sau o ţ El îşi va lega talia de acest reazem cu funia scurtă. Apoi va începe să se caţăre pe perete cu propriile forţe. curea sau centură mai scurtă C.ca şi cum s-ar şterge cu un prosop (fig. mai agilă sau mai rezistentă. mai p uternică.Dacă frânghia pr incipală A este ţinută mereu întinsă. Nici să se frece de pietre ascuţite. care întinde mereu frânghia A.astfel încât să nu scape sau să alunece din legătură. 14. eventual şi la o înălţime ficient de mare deasupra nivelului periculos. bună pentru adunarea grupului.Dacă cel ce se caţără est e slăbit ori neîndemânatic. .primul om din grup se caţără ete cu forţe proprii (neasigurat).Dacă cel care se caţără alunecă şi cade. şi apucată de pe soanele rămasejos. care să-l asigure de jos .O frânghie poate fi folosită la căţărare în două feluri: . întinzând mereu frânghia A petrecută peste spate. ambele legate de talie. El trebuie să fie persoana cea mai pricepută. ea trebuie prelungită pe loc cu o curea. fiind necesare câteva etape. fie prin intermediul unei alte bucăţi de frânghie. primul căţărător trebuie să verifice şi drumul pe care îl parcurge frânghia lun Ea nu trebuie să se agate de cioturi. o stâncă. Este de importanţă vitală ca nodurile să nu se des singure. Uneori înălţimea de urcat e mare şi nu poate fi parcursă toată dintr-o dată. un pinten de stâncă.ţinând funia mereu uşor întinsă. Asigurarea cu o frânghie . capătul frânghiei A şi bucla C vor f i din nou coborâte pentru următorul căţărător. de-a lungul a câtorva lungimi d e frânghie.căţărare în mâini. când cel ce se caţără cade nu va apărea un şoc prea mar acesta se evită ruperea frânghiei sau strivirea celui asigurat. trecută pe după spatele său. mereu întinsă. . cu frânghia A întinsă. cu nervii tari. pe platforma de regrupare. ca şi când s-ar şterge cu pro sigur că persoana de jos (care asigură) trebuie să fie şi . PE frânghie. un pantalon etc. apoi începe să se caţăre . Cân oua persoană ajunge sus. Noduri pentru asigurare 14. Dacă frânghia este suficient de rezistentă. o ramă de fereastră sau un gard în care să-şi poată înfige zdravăn călcâiel putea asigura de sus.şi pe sub) decât frumos . În felul acesta: . trecută pest e spatele său .6. În timpul ascensiunii. Metoda de căţărare descrisă mai înainte poate fi folosită a munte. bine legaţi peste piept. constituie o asigurare permanentă de sus pentru cel care se caţără pe perete prin forţele proprii. .şi peste .care să producă accidente. . un copac. pe cei ce urmează. cât şi o bucată mai scurtă (B). prin coborârea unei frânghii A. P oana următoare care urcă de jos îşi leagă coada funiei lungi fie direct de talie sau la su bţiori cu un nod. neasigurat cu frânghie) va aduce de fiecare da tă restul grupului la nivelul său. înaintaşul va căuta ceva solid de care să se poată ancora: o clanţă de uşă. Dacă funia principală A nu e ste suficient de lungă ca să poată fi şi trecută peste spatele celui de sus. La fel vor fi traşi de su copiii mari. iar cel de sus îl asigură.7. el rămân ia principală A. corpul celui de sus funcţionează ca un amortizor de şoc. stânci sau de picioarele celor de jos şi eventu al să-l împiedice la căţărare ori să-l dezechilibreze. Acesta va proceda la fel cum a făcut al doilea îşi potriveşte bucla C pe talie sau la subţiori. Asigurarea e u o frânghie În cazul în care sus există o persoană încă de la începutul situaţiei de criză. e preferabil ca aceasta să aibă la capătul de jos deja făcut laţul sau prinsă centura C cu care se leagă cel de jos.la asigurare (căţărare pe perete C a). Mai bine faci un nod mare şi urât (înnodat încă odată . primul căţărăt putea fi ajutat de o persoană de nădejde dintre cei rămaşi jos. Cel ce se caţără primul (liber. La primul loc sau platformă pe care o găseşte.

pri e frânghia principală cu noduri Prusik (alunecătoare) . dar înceată şi obositoar e. Saltă-te scurt în sus. Ţ uncă aceste spire. URCĂ-TE Din apă .cel de jos să fie bine ancorat.frânghia să nu fie nici prea întinsă. Pentru succes ul acestei manevre trebuie ca: .NU se face această asigurare de jos.a. De fapt o poate face oricine dacă la ridicare foloseşte muşchii p icioarelor. împingând cu picioarele -mâinile v or aluneca pe frânghie în sus. Ridică genunchii. suficient de solid şi cu reflex e bune. . În cazul căderii căţărătorului. atunci te caţări cu mâinile pe ea. şocul suferit de persoana de jos când opreşte căderea celuilal t va fi foarte mare (o forţă aproximativ dublă faţă de greutatea celui căzut). apucă din nou frânghia strâns cu mâinile şi slăbeşte picioarele . frecându-şi coard a peste spate: .13 şi 12.8). 6).m d. În felul acesta.vezi #12. Pentru a arunca funia în sus. Nu pentru distra cţia vilegiaturiştilor inconştienţi.d.m. Nodul alunecător se strânge în sarcină (când pic in ochiul respectiv apasă ori împinge). astfel încât acesta să nu fie tras de ea şi de hilibrat pe spate. înfăşurân ia în sensul acelor de ceas şi ţine-1 în mâna stângă. după ce le pendulezi pe sub mână. Pluteşte cu corpul vertical (vezi la #6. Îndreaptă genunchii.ca să eviţi rosăturile la braţe. Metoda e sigură. Tot ce are de făcut căţărătorul n ios este să-şi tragă în sus şi să îndoaie genunchii. Dacă cel ce ar asigura manevrarea de jos a frânghie i nu se poate ancora bine şi riscă să fie aruncat în gol când persoana care urcă ar aluneca ş cădea . nu vă jucaţi cu aceste tehnici de căţărare. ca o treaptă pentru tălpile persoanei mai slabe. Apucă-te cu mâinile de prizele . apucă şi strânge tare frânghia între genun pulpe.vei rămâne atârnat în mâini. ca să poată j'face faţă şocului care apare în cazul căderii celui de deasupra.ca să măreşti frecarea ei .ea legată de un reazem. .14. se ridică folosind picioarele şi se agaţă cu mâinile mai sus pe frânghie ş. coardă sau cablu electric. glezne şi labele picioarelor. Cel care dă ajutor.pe mal: inspiră adânc. ridică genunchii. Încrucişează picioarele. 13.Când asiguratul al că şi cade. mâinile serves c doar la tragerea în sus a nodurilor şi inelelor. La capătul cursei genunchilor. fig. Cel de jos nu e va mai înfăşură cu frânghia. trasă eventual de cel care cade. Dacă frânghia atârnă lipită pe un p de o stâncă sau de un trunchi de copac. iar al treilea (de sus) susţine mijlocul căţărătorului. a peretelui. În cazul al doilea. adună iute spre burtă ambele mâini care ţin frânghia . care n u va mai fi nevoită să strângă frânghia cu picioarele sale. Câteva sfaturi şi pentru cel care face asigurarea. apucă frânghia şi rămâ de ea. la mare sau munte. În con uare cel căzut va trebui să se recaţere până la platforma de plecare — în acest timp fiind tr s în sus sau asigurat prin frânghie.Lasă-ţi mânecile jos .a. îndoaie. pentru salvarea dintr-o situaţie critică. a u frânghia cu picioarele ş.9. lăsând colacul să se desfăşoare uşor din (vezi şi #12. ci va avea grijă doar ca ea să „curgă" uşor în sus spre cel ce asemenea trebuie să fie atent ca funia. nu cei de la braţe. solid. să nu se agat xe şi să antreneze o altă persoană de pe platformă. 14. O meto dă de căţărare mai ştiinţifică utilizează 3 ochiuri din curea. după care sprijinindu-se cu tălpile pe p celui de jos.pare multor o ni imposibil de făcut. apoi scufundă-te cu o mişcare viguroasă. poat utată de un căţărător bun. la cu mâna dreaptă 3 spire răsfirate. Cum: cel care dă ajutor va strânge pumnii în jurul frânghie eştia vor constitui un reazem. Ele trebuie învăţate din ti onsiderate ca o ultima şansă.4. Învaţă şi exersează din timp! O persoană mai neputincioasă nu reuşeşte să se caţăre din cauză că nu poate prinde şi strânge frânghia cu picioarele. Dar. Iată cum: Întinde mâinile cât mai sus. iar picioarele merg sprijinindu-se pe reazemele de pe suprafaţa obstacolului. fie mai jos de a ceasta. Două dintre ochiuri (cele de jos) servesc ca sprijin pentru picioare. Cu o mişcare puternică de picioare (ca la înotul bras) împinge corpul (menţinut vertical) în sus pentru a-l arunca cât mai afară din apă. Ridicarea este realizată numai de picioare. nici prea largă: să f ie permanent dată de jos celui care se caţără. Căţărarea pe frânghie . Înaintaşul se caţără neasigurat. cel care cade nu va mai face alte victime. sau peste un obstacol înalt: fă mai întâi un colac. asigurarea de jos permite oprirea lui atârnat de frânghie fie pe platforma pe care stă persoana care asigură.când este descărcat. dar se slăbeşte şi poate fi tras în sus pe frânghie c mâinile . se va căţăra sub persoana ajutată.

Propteşte-i coatele pe mal şi las-o să se ţină singură. un doc sau un mal din zidărie alunecoasă trebuie mai întâi privit şi analizat scurt. Dă-i indicaţii şi de la distanţă. Încearcă să ajungi la victimă cu o prăjină. ieşituri din lemn. Agaţă-te şi sprijină-te lateral cu mâinile. O creangă ce atârnă în apă: pentru început apucă orice poţi din ea i împinge-te în sus cu picioarele şi ajută-te cu mâinile . agaţă-te de bordură. . apoi rostogoleşte-te lateral pe mal. întinde din nou braţele.m. atunci trage-o sus până ce ajunge cu pieptul deasupra borduri i malului. lea de funie sau de curea de o proeminenţă a bordurii sau de un ochet şi bagă în ea un picior. O persoană uşoară sau un copil poa te fi ridicată pe mal sau în barcă apucând-o de încheieturi cu mâinile încrucişate. . Caută-ţi lângă el un loc bun să stai în picioare. saltă-te cu forţă (printr esiune de mişcări în sus şi în jos: plutire -ieşire scurtă din apă . un cablu care atârnă sau o scară . agăţaţi unul de altul cu mâinile de picioarele celui d faţă.împinge tare în apă cu picioare . NU trunchiul). trebuie să ceva. apoi smulge-o în sus c u totul şi în acelaşi timp roteşte-te cu spatele la apă. c) într-o barcă pneumatică: caţără-te prin locul unde tubul nelar al bordului este mai gros. la nivelul taliei. imediat: . 14. atunci trage-o în sus până ajunge cu subţiorile deasupra bor urii. Dacă nu eşti suficient de putern să o salţi singur pe mal. aşezând u-le una peste alta. Continuă să încerci. debarcader sau plută.d. apucă-le şi apleacă treptat creanga. Din apă -într-o ezi #6. În acest timp persoanele din barcă se vor deplasa spre bordul op us.8). * Cum salvezi o oană căzută de pe gheaţă în apă: nu te apropia de victimă (vezi şi #6. care să alunece spre victimă. peste bordură.agaţă-te şi sprijină-te pe cârmă. . Un chei.Desfă braţele peste gheaţă (măreşte cât poţi supr e sprijin pe gheaţă). în canal sau în baltă. Caută pe el t epte.Loveşte sau împinge tare cu picioarele în apă. Se poate încerca şi alcătuirea unui lanţ de oameni întinşi gheaţă. retrăgându-se târâş.dacă gheaţa subţire s-a rupt sau spart.încearcă să pluteşti şi să ieşi deasupra apei înainte ca hainele să se îmbibe cu apă. în lac.6): a) înoată la prova (vârful) bărcii. Cel mai înaintat va încerca să dea victimei un ochi de funie sau de curea. console din oţel. folosind-o ca scară. Dacă în apă atârnau doar frunze. până ce reuşeşti să apuci ceva mai solid. astfel ca persoana ridicată să ajung u şezutul şi spatele pe mal şi cu faţa spre apă. bordură sau mal.10). lângă tine. cu subţiorile sprijinite pe bordura căptuşită dinainte ceva moale. ca să ridici cor pul deasupra malului sau deasupra gheţii. eventual haine .existente sau înfige-ţi coatele peste margine. Apoi apucă-i un picior şi trage-o înăuntru.ca să ajungi să apuci o bucată mai oasă. trage -i picioarele sus şi ajut-o .pe malul de gheaţă . Cum ridici din apă un om epuizat: trage-i mâinile pe mal. Şansele tale de salvare scad proporţi l cu creşterea timpului cât stai în apă şi cu cât te depărtezi mai mult de marginea gheţii sa e locul unde ai căzut. pentru a menţine echilibrul. o creangă. Dacă nu poţi săl tă persoana în barcă sau pe mal.ca să n-o taie.a. Apoi trage-te şi rostogoleşte-te înăunt u. .împingere p ică cu picioarele ş. o scară sau o biciclet gheaţă (fig. Propteşte-o cu braţele înăuntru. pentru sprijin. Apoi tot lanţul de oameni va trage funia sau cureaua şi victima agăţată de ea. . Nu renunţa dacă gheaţa cedează şi crapă din nou. Apoi rostog oleşte-te înăuntru. d e o coardă sau de fulare înnodate. de care a ceasta să se agate. Pe un mal înclinat şi noroios: saltă-te cât mai sus din apă printr-o împin cu picioarele şi înfige degetele unei mâini cât mai sus în mal. încheietura lui dreaptă cu mâna ta dreaptă şi lasă persoana să atâr ar-o şi ridico de câteva ori (îndoindu-ţi genunchii. ori ai căzut de pe mal l de gheaţă în râu.Ap al sau de marginea gheţii. Atenţie: dacă gheaţa începe să scârţâie sau să crape. împinge apa cu picioarele şi saltă pieptul apoi burta peste bordură. Din apă .pentru a te ajuta la căţărare. O ridici oi o roteşti cu faţa spre apă -fără să mai fie nevoie să te răsuceşti şi tu. Apoi du-te lateral.scufundare . sau trimite-i prin lunecare o piatră sau o patină legată de o funie. din apă. Înfige şi vârfurile picioarelor în olul malului. Continuă să te caţări . Sau: b) Pe la pupa (coada) bărcii . lângă coate. Apucă-i tare încheietu stângă cu mâna ta stângă. ată din picioare ca să ieşi afară din apă pe gheaţă.Trage-te şi ieşi afară din apă.trăgând de sus cu o mână şi împingând î alaltă. Sprijină-te cu mâna cealaltă mal la nivelul taliei şi mai împinge o dată din picioare.) până ce ajungi cu pieptul deasupra. să se rostogolească pe mal. Îndoaie corpul şi saltă un g enunchi sus. săltându-te mereu rin împingere cu picioarele în apă.

pe sau peste un obstacol: * Mobil . Alte reguli nu ar mai fi. ploaie sau furtună sar scântei din el? . într-un tunel.nu ţipa. printre ţepi. poţi sări ca la jocul „capra". Vitez acţie este hotărâtoare. Sari pe maşină Poţi sări numai dacă maşina frânează. Atenţie la cap şi la genunchi . Încearcă să nu faci stricăciun în peşterile cu formaţiuni geologice frumoase: nu năclăi totul cu funingine. poţi să ţipi ca să-ţi descarci nervii. Nu căuta să eviţi intrarea în apă. într-o canalizare. Stalagmitele (stalactite care cresc în sus) sunt foarte bune pentru ancorarea frân ghiilor şi constituie prize de mână sau reazeme pentru picior. ÎN SUBTERAN (vezi #3.5. * Fix sau solid -nu te agăţa de el d oar cu mâinile. zgâr eturi.9. improvizează iute o scară din lemne.pentru a lăsa ochii să se adapteze la beznă. În conti estabileşte poziţia normală a corpului.8. cărbuni. Marchează locul pr intri într-o încăpere mai mare. pentru creşterea ade renţei mergi încălţat doar cu ciorapi curaţi (chiar uzi). buturugi. Fii gata să înoţi dacă solul. săgeţi . #6. Salvarea celui căzut de pe gheaţă în apă .de exemplu pe capota unui automobil c are încearcă să te calce sau să te lovească.din hârtie. mai nivelul posibil al apei. funingine. Economiseşte ai mult bateria lanternei sau torţa. nu rupe şi nu sparge stalactitele.5 şi #9) Pericole : când eşti într-o peşteră.8. Nu încerca să a ungi dintr-o dată până sus pe coama unui zid.9). Apoi bal ansează-te şi ridică sau dă-ţi picioarele peste cap . stingând-o. Datorită duratei sc urte a contactului. picături de ceară pe sol. orice. La căţărare se folosesc principiile şi metodele arătate mai înainte . nu zgâria . * Dacă nu descoperi reazeme pentru picioare.văzut în sens invers. sau te-ai rătăcit şi nivelul apei ar putea să crească de sosirea salvatorilor. gâlgâire. dacă are pe ea cioburi de sticlă. Sau. cartof i. la o trecere pentru pietoni (fig. Staţi grupaţi. oc o numai dacă drumul pe alături este mai uşor de parcurs.Pe timp de umezeală. într-un puţ. sari ca să te agăţi cu mâinile. fiare vechi. ci sari astfel încât să ajungi şi cu picioarele pe un reazem. 14. caţără-te pe o platformă înaltă. cărţi.nu te grăbi. Când te plasezi . La intrarea într-o onă mai întunecoasă opreşte-te un timp . o galerie de mină metrou şi te ameninţă o inundaţie. 14. Zonele c u stalactite dintr-o peşteră sunt deosebit de alunecoase. Să nu te surprindă zgomotul făcut de apă: picurare. sub sau lângă vârfurile tăietoare. Sari pe capotă . de cârpă sau sârmă etc. Apoi saltă picioarele sus. Urmează cursul apei. bucăţi de sfoară. Agaţă-te cu degetele pe muchia coamei. Săritu ra îţi poate salva picioarele sau chiar viaţa. Cum poţi afla dacă gardul sau sârma electrocutează: Există animale sau păsări moarte la baza gardului ori a zidului? . Când mergi prin sau de-a lungul unei ape subterane . Sunt diver se posibilităţi: presară pe drum semne.Sari . deasupra pericolului.cât mai iute. sprijinindu-te în mâini şi pe talpă. Drumul parcurs trebuie marcat (adu-ţi ami nte de firul Ariadnei. La fel (preventiv) trebuie să procedezi şi când eşti blocat în s ubteran împreună cii o persoană rănită. căci situaţiile sunt foarte variate (vez i şi la #11).6). chiar dacă în sârmă circulă curent vei simţi numai o uşoară zgâlţâială (v .până vei putea urca mai departe. din Labirint) ca să indice direcţia drumului înapoi. * Dacă i ai la dispoziţie câteva secunde şi nu vezi nici o priză pentru mâini sau picioare până la o me de câţiva metri. adeseori el se adânceşte pe neaşteptate. carton. 14. căci încălţămintea cu talpă de cauc că. ceea ce le fereşte de lovitura botului maşinii. Pune un picior cu toată talpa pe c oamă apoi saltă-ţi întregul corp. Sunetele din subteran pot deveni apăsătoare. pietre. Poţi sări în stilul „foarfecă" (de la atletism) şi să aterizezi pe maşină cu şe ortizor natural). Din cauza întunericului şi a noro iului de pe pietre este nevoie de o precauţie şi mai mare decât în alte situaţii. dar când stai pe loc. Nu-txi pierde cumpătul şi curajul. sârmă ghimpat ri ţepi (afară de cazul în care poţi apuca ţepii). Priveşte cât mai des înapoi pentru a memo ra aspectul drumului . marcaje.acestea sunt punctele mai vulnerab ile. La urcuş. mobile. sprijinind mâinile pe capotă şi ţinând picioarele de te.Sârma e montată pe izol atori? . prăv re.Plesneşte sau ati nge scurt sârma cu vârful proeminent al pumnului (rădăcina degetului). fundul pârâului sau al băltoace termină brusc.

să fie cât mai jos. deasupra mării pe puntea unui vapor car e se scufundă. cea mai puternică ultima. folosindu-şi propriile forţe.pereţii . pături. Dacă însă frânghia disponibilă nu este su ient de rezistentă.6 şi #14) Persoana cea mai slabă coboară prima. ci folosesc anumite reguli şi tehnici de acţiune sau de comportare valabi le la orice fel de coborâre. pla nte agăţătoare. Mergând şi alunecând 15. în primul rând nu-ţi pierde firea (vezi #2. ÎN JOS 15.2. mai bine coborâţi peretele sau stânca liber (cu mâinile şi picioarele). Cel de sus asigură şi întinde coarda frecând-o pe spate ( metoda este inversă celei folosite la căţărare . baterii.4. în afara echipamentului turistic obişnuit: hra nă. pe acoperişul unei case care arde. Dacă găseşti o balustradă. Pentru o expediţie subterană ia totdeauna la tine. Nu subestima niciodată pericolele . sau prizele devin mai mici şi reazemele pentru picioare încep să cedeze (de exemplu o scară interioară cuprinsă de flăcări) întoarce-te cu faţa spre peret au spre sol. Aceste reguli pot fi învăţate de oricine . dacă nu sunt şanse să te salveze alţii. cizme de cauciuc cu tălpi antiderapante.5).sau pe ceva asemănător.3. caută singur o soluţie sau un drum de coborâre. luptătorul antitero care-şi dă drumul dintr-un elicopter în zbor.Staţi împre ună. Pe o frânghie . Când stai pe loc şi nu cobori? Când te trezeşti prea sus. pe frânghia legănată de vânt ş. carbid de rezervă.pe care o poţi domestici. Mergeţi în şir indian. e nevoie să cobori doar câţiva metri pân un loc sigur sau la o cale mai uşoară de salvare. pereţii şi pardose minate. şi vrei sau trebuie să ajungi mai jos.încearcă să-ţi rezolvi problemele prin metode neagresive. 15. iar coarda o folosiţi numai pentru susţinere. căşti de protecţie. fie pe cablul . Anunţă unde veţi merge.vezi #14. Nu vă apucaţi de ex pediţii foarte ambiţioase.5. Când cobori o pantă cu faţa spre vale. Siguranţa în subteran: da vrei să intri şi să cercetezi peşteri. Apoi. Anumite coborâri ne uimesc sau ne înfi oară: cascadorul care sare pe acoperişul unui vagon în viteză. perdele.1. foloseşte-o. Asigurarea cu o frânghie la coborâre: pe soana cea mai solidă din grup rămâne sus şi lasă frânghia să coboare uşor. . mine părăsite. de exemplu la 10 m. Câteodată. fără asigurare. Alege prizele pent ru mâini . Cum cobori Mergând. sau b) Cu asigurare „de jos" . 4. în ap rea în gol 15. Persoana solidă coboară ultima . Cum sari Pe pământ.1.fii prevăzător şi prudent: . chibrituri de rezervă. într-una din variantele: a) Singură.la o înălţime de câteva zeci de metri deasupra solului.aplică lozinca SCOP/ vezi # 2. lumânări de rezervă.şi nu ai experienţa sau cunoşt cesare ca să previi accidentele -înscrie-te mai întâi la un club de speologie. pe unde veţi coborî. peste puteri. într-o cabină de teleferic oprită deasupra prăpastiei. fie improvizat din fâşii înnodate.m. Verifică buletinul meteorologic şi pericolul unor ploi torenţiale. haine călduroase. devine abruptă şi pri iştea golului te sperie. sau din iederă.vezi #14. parâmă. 2. După accident .Viteza de deplasare a grupului trebuie redusă la viteza celei mai încete şi mai slabe persoane. 15. Pentru explo rarea unei peşteri este nevoie de o echipă formată din cel puţin 4 oameni valizi şi capabi li. sau c) Dacă se poate renunţa la frânghie. împreună cu cel ca ară peretele prin propriile forţe. La coborâre te ajută forţa gravitaţiei .3. . Dacă panta creşte. ea va fi b ine legată sus iar ultimul om alunecă pe ea în jos. Nu privi mai jos decât picioarele. sârmă. 1. CUM COBORI Mergând: procedează invers decât la căţărare (vezi #13. sfori de la paraşută. lămpi bune torţe. deşi te afli . rupte din cearceafuri.d. blocat în lanţuri la Moşi. puţuri . priveşte în afară sau lateral.ca urmare a accidentului . Pe o frânghie.însă nu peste noapte . Cum ajuţi 15.3). o poţi controla şi chiar valorifica.a. când vr ieşiţi. Dar specialiştii nu ac minuni. 3.Mişcă-te şi deplasează-te ca şi cum tavanul.

dar necesită oarecare îndemânare şi obişnuinţă. * Pe o funie verticală cu noduri: când ajungi cu picioarele la un nod. 2. Mâin e strâng succesiv. 15. Dacă diametrul nu este prea mare. Când aluneci în j os încearcă să te ajuţi cât mai mult cu forţa de frecare.pe care o vei putea refolosi. Agaţă bucla făcută de mijlocul funiei oite de o ancoră (un pat. dând drumul corpului să alunece în jos. 6. fără smucituri. călcâiele. Foloseşte cât mai mult picioarele şi cât mai puţin braţele. un stâl p sau o ţeavaa verticală: îmbrăţişeaz-o cu braţele şi coatele. Îmbrăţişeaz-o cu braţele şi coatel olăceşte-ţi coapsele. suficient de lungă până jos. apoi o du ci în faţă peste piept. lăsând-o să atârne.ale cărui fălci sunt unul dintre călcâie şi erioară a labei celuilalt picior. pe deasupra umărului stâng spre spate şi în continuare o readuci în f la subţioara dreaptă şi o apuci cu mâna dreaptă. lasă greutatea corpului pe el şi opreşte-te. coborând.vei putea să te opreşti la fiecare nod (dacă este sufi cient de voluminos) agăţând de el cureaua. un copac). u n stâlp. Înnoadă capetele cu un nod simplu şi coboară-1 până jos la platformă.paratrăznetului. un cablu din oţel. Mâna stângă serveşte numai la echilibrare. Stai cu faţa la perete. catarg. genunchii. nu lucra doar cu forţa muşchilor: * o frânghie simplă verticală: agaţă-te şi apasă tare cu muchia interioară a tălpii pantofilor rânghie.contra reutate trebuie ţinut permanent îndreptat spre sol. Cum: 1. stabilizând postura. Verifică dacă a ajuns jos. Tu doar controleaz-o. o apuci cu mâna stângă. cu capul în sus.c are îţi va strangula însă mijlocul. Co oară ţinându-te alternativ cu fiecare mână. Cel mai slab din grup coboară primul. Picioarele depărtate calcă cu toată tal pe perete. * Pe o prăjină. una sub alta. până cade toată frânghia . un trunchi de copac. pe frânghie. una sub alta. După ce ajungi jos şi nu mai coboară nime ni. Coborârea apel cu ajutorul frânghiei (metoda Abseil) Funia dublată va trece printre picioare. Mâna dreaptă trage şi slăbeşte funia în jurul trunchiului şi pr sta frânează. pe rând (dacă poţi). pentru a te odihni câteva secunde.sus. După ce reuşeşti să susţii greutatea corpului cu ajutorul acestui „cleşte" fixat pe frânghie. Înainte de a o folosi ar fi bine să exersezi puţ exemplu mergând câţiva paşi înapoi.1. apoi în jurul piciorului drept (ca şi când ai şterge fesa dreaptă cu un prosop). 4. 5. Celălalt picior va sta cu genunchiul îndoit. un trunchi de copac.1 (în alpinism metoda se numeşte rapel). Ramura de frânghie care sus. atunci rămâi atârnat în braţe şi încrucişează încât frânghia să fie prinsă ca într-un cleşte . Greutatea corpului va fi susţinută de curea . cu funia înfăşurată corect pe nstinctul de conservare face să te agăţi încordat de funie şi să te lipeşti de . sub tine. pe sol. Lasă frecar ea să facă toată munca grea. perdele. gleznele şi labele picioarelor în jurul ei. Nu te grăbi.dar aşa sunt aproape toate coborârile. Odihneşte-te ori de câte sprijin pentru picioare (de exemplu pe nodurile frânghiei). bi e ancorată . treci cureaua peste nod şi continuă cob orârea. frecând pe cablu. viteza de coborâre este controlată de mâna dreaptă. foloseşte-o aşa cum se de în fig. de u n capăt. aplecat pe spate. Alunecarea în jos pe o funie încropită din arceafuri înnodate este epuizantă . balcon. poţi realiza o frec are mai puternică decât te aşteptai. Ar fi bine să introduci dinainte o haină sau un pulovăr între cablu şi piept. (vezi #12. Da că la plecarea de sus treci funia (improvizată din cearceafuri. cel m ai zdravăn. pe o suprafaţă orizontală. sigur.8 şi #14). Nu te încorda. Apoi suge burta. slăbeşte cleştele până ce începi să aluneci în jos . în jos. o prăjină. vertical. ele nu susţin greutatea. pentru a mai micşora apăsarea pe corp şi a evita rosătura sau arsura produsă de frecarea frânghiei. Alun ecă încet. un cablu electric. * Pe un cablu sau pe o coar dă înclinată: încalecă-1 şi lungeşte-te cu pieptul pe el. apoi trage continuu. o stâncă. Metoda este excelentă. cu talpa spre sol. Dacă poţi să te ţii numai cu mâinile. desfă nodul celor două capete ale frânghiei. * Cu o frânghie sau o coardă lungă şi rezistentă: dacă e uficient de lungă ca să ajungă dublată până jos la locul dorit. Încrucişează genunchii peste e eznele şi labele înapoi. Apucă frânghia cu mâinile. Verifică dacă frânghia improvizată este: rezistentă. ultimul. Apucă-1 cu ambele Unul dintre picioare atârnă relaxat. ci doar ţin corpu l lipit de frânghie. Aceeaşi metodă se folo seşte şi la deplasarea pe un cablu orizontal. mişcând pe rând mâinile pe cablu. 15. cu glezna deasupra cablului şi cu laba agăţată. Fii atent să nu te blochezi la un nod prea mare. Piciorul . la vale. la cornişă. stomac sau bazin. ca o contra-greuta te care menţine corpul deasupra cablului. pături înnodate ) pe sub cureaua pantalonilor .

trebuie să fii mai re alist. controlând frecarea cu mâna dreaptă. Cum se pot pune în practică aceste idei? Să luăm un exemplu: eşti într-un dor mitor situat la 10 m înălţime de pământ. Sprijină muchia exterioa ră a labei piciorului pe perete şi împinge-te cu piciorul în afară.perete. CUM SARI Săritura în gol trebuie amânată sau evitată cu orice preţ. Nu te gândi la tehnici spectaculoase. Înainte de cădere. tufişuri. Alege locul de aterizare. caută măcar să cazi pe o pantă . copaci sau zăpadă . amin! Ce-i de făcut? * Scurtează cursa de cădere: leagă unul de altul cele două cea rceafuri de pe pat. pernele.umărul stâng . poate fi mortală. paraşutiştii şi deltaplaniştii învaţă să aterizeze pe verticală. Dacă nu poţi organiza un strat amortizor.peste fesa dreaptă .ultimii.porneşte alunecând în jos pe cearceafuri. Atenţie: este bine să ştii că poţi muri căzând de la 6 m. S-ar putea să te scoli fără nici o zg Totdeauna gândeşte-ţi dinainte săritura şi aterizarea . ghemuieşte-te. Cum sari şi cum ate rizezi pe o pantă: 1. la aterizarea paraşutistului.pi ept . Dacă nu poţi evita săritura. până când aces să se aplece pe spate şi să pornească în jos. alergând pe sol. .dar se termină cu o alunecare . se prăbuşeşte pardoseala.2. covorul. la r ostogoliri sau amortizări etc. Cel mai bine cu o cască de motociclist sau de şantierist. 5. re d astfel energia de ciocnire. Dacă însă nu ai de ales şi suprafaţa pe care cazi este orizontală şi tare (beton sau piatră).să micşorezi înălţimea. Unii cad doar de la 3 m şi-şi strivesc tălp au îşi fracturează labele. Funia freacă printre picioare . s-ar .vei ateriza mai bine decât pe ciment. Adaugă şi faţa de pernă. te vei izbi de sol cu vreo 4 km/h. îţi cade tavanul în cap. fă un salt sp re vale.c are te va ajuta să transformi forţa verticală de cădere într-una înclinată sau orizontală. Primii sar cei mai slabi din grup. Altfel . * Protejează-ţi craniul: înveleşte-l cu un turban intr-un pulovăr. ghemuieştete protejând bine capul şi stai moale. La aterizare: lasă genunchii să se îndoaie. pe o s uprafaţă tare. dă-ţi drumul să cazi.6. De exemplu. 15.vezi #13. nu mai ezita: trage aerul adânc în piept şi dă rumul. pe caldarâ sau pe asfalt. 2. Dacă sari pe fereastră. agaţă-te de capătul lor u braţele întinse. bătrân sau anchilozat . Pe pământ: înainte de a sări ia câteva măsuri pentru reducerea şoc aterizare. Partea cea mai del icată şi mai riscantă a coborârii în rapel o constituie primii metri sau paşi de sus. o vestă sau chiar pungă de plastic umplută cu gogoloaşe din hârtie de toale tă. Leagă de pat un capăt al funiei şi dă-i drumul c ilalt capăt pe fereastră în jos. Repetăm r le esenţiale ale rapelului: 1. Acoperişul unui automobil este un amortizor excelent a salvat în multe ocazii oamenii care săreau de la etaj. Din contră. 2. Mergând şi alunecând: adeseori cobor ei pante de zăpadă începe mergând . Tovarăşii din grup trebuie să-l ajute încurajându-1 pe cel care coboară. Pe orice strat de iarbă. cât mai relaxat. se surpă malul pe care s Dacă ajungi într-o astfel de situaţie critică. 3. * înmoaie şocul la ateriza runcă jos salteaua. Mâna dreaptă frânează. coboară corpul prin atârnarea de mâini şi braţe (red înălţimea cu aproximativ 2 m). ci mult mai convenabil: pe diagonală. pote că cu pietriş. iar cei mai zdraveni . coboară corpul.spionare. de la vârf. Vei micşora înălţimea cam la 1/2. 4. metoda necesită relaxare şi depărtarea de perete. măcar încearcă: . Sari numai când eşti silit: t uprind flăcările. Întoarce-te şi sari cu faţa spre vale. Când eşti obez.mai ales dacă nu poţi sa arunci jos eva pentru amortizarea şocului. în locul pe care vei cădea.căderea de la 12-13 m înălţime (etajul 2). Ceva moale cu grosim ea de câţiva cm poate să-ţi salveze viaţa.să înmoi ater otejezi capul. După ce le-ai făcut pe toate şi ai pregătit săritura .

fără să te gândeşti puţin înainte. caută iute o altă cale de cobo râre . Adu şi lipeşte repede celălalt picior de primul.să NU sară. Cădere în apă puţin adâncă Dacă adâncimea e mare.în afara saltului în gol. 15. pe o pantă sau în apă.pe coapsă. Priveşte drept înainte şi trage mult aer în piept. La o viteză are de ciocnire. c) La impact încorde ază genunchii. d) După ce a priceput că nu mai poate scăpa de cădere . 2. Se cunosc căderi de la înălţimi incredibile (chiar 30 m) care nu au provocat moartea. b) S-a agăţat din zbor de un copac. dar în timpul căderii: a) Ridică braţele (dar nu împreuna sau încrucişa degetele) şi lipeşte-le pe fiecare rte a capului. 4. Există diferite metode de a coborî un invalid. ca într-un vis. 15.stilul 3ras). cum e persoana care va fi coborâtă. iar braţele strângând şi protejând capul. Alege iute cu privirea un loc mai bun în c are să intri în apă. deoarece victima: a) A căzut pe zăpadă. de un prag e o frânghie sau un lanţ. 2. Dacă victima are coastele rupte . Nu uita: ca să fii sigur. lipeşte tălpile. e) Continuă işcarea şi rostogoleşte-te până pe partea cealaltă a corpului . sau să te relaxezi şi să te agăţi de ceva. Nu-i ad t că în timpul căderii îţi vezi toată viaţa.putea ca o rostogolire făcută la aterizare să te ferească de zdrobire (fig. alegerea fiind dictată de: rezis tenţa funiilor. strâng e-ţi picioarele la piept şi cuprinde-le pu mâinile astfel încât şocul să fie preluat de tălpi ese. inconştient sau ameţit (deci relaxaţi). rsoana cea mai slabă va sări prima. c) Era beat. Locul în care vrei să cobori invalidul este mai bun decât cel actual.3. cu picioa rele lipite şi palmele pe coapse. 3. ori să leşini. în loc să o laşi concentrată pe câteva punct ale corpului. trebuie să nu te apleci. Dacă înălţimea de coborât este mică şi persoanele care dau aju ot susţine victima pe parcurs. 15.da vacuare nu este cu adevărat necesar şi singurul posibil. leagă bine funia în jurul pieptului victimei (eventual cu încă o bucată de coardă) şi dă-i drumul jos. inconştientă .2. Intră în apă ertical. apa se comportă ca şi când ar fi solidă. În aces t caz manevrele iniţiale ale săriturii sunt tot cele descrise mai înainte. Cădere de la 6 m pe o pantă În apă (vezi şi #6). fă tu singur un nod ravăn la frânghie. poate ate de salvare (vezi la #8). când adâncimea apei (şi înălţimea de cădere nu e mare): a) Fă-ţi vânt să cazi cât mai departe de mal. într-o mlaştină. d) Răstoarnaa-te într-o parte . umăr sau braţ. din beton. Acolo jos există cin eva care să-i dea ajutor. 3.3).a sărit cu inima împăcată (adică relaxat). Dar. Încearcă să loveşti apa vertical. cu picioarele în su .3. 15. ai timp să te gândeş uţi o soluţie de salvare. după ce int esfă picioarele (ca să măreşti îzistenţa şi să opreşti scufundarea). Căderea în gol (vezi şi la #11). Dar în timpul acesta gândeşte. vârstnică. drept ca un manechin sau ca un stâlp. b) îndoaie puţin genunchii şi gleznele. Cum? 1. îngrozită. b) Când apa a talie . Rareor ura este singura soluţie. starea în care sunt ajutoarele. Strigă persoanelor care sunt prea sus şi ţipă sau plâng de f .stilul liber). pe vârful unui copac. Dimpotrivă. Nu te grăbi să te sinucizi.pe spate. Şansele de scăpare cresc dacă distribui forţa de ire pe o suprafaţă mai mare de contact cu solul.împinge brusc cu picioarele (ca la înot . sau apropie brusc picioarele (ca la înot .2). Pentru a nu te roti sau rostogoli în timpul căderii. prea tânără. sărind imediat pe fereastră dintr-o clădire cup rinsă de flăcări etc. 5. Modul cel mai sigur şi mai bun de a sări în apă de la o înălţime mai mare este cu picioarele în jos (fig. 15. . Mai întâi analizează DACĂ: 1. câte ajutoare participă la coborâre. Roagă-i să nu sară cât timp mai poate apărea o altă variantă de salvare. CUM Nu te grăbi să cobori o persoană rănită. Fă un pas în go braţele lipite de corp. Aşteaptă până în ultima clipă. Ai ales locul şi traseul cel mai bun pentru coborârea vic timei. coaste. c) Imediat înainte de ciocnirea cu apa.

Ba. Unde găseşti hrana În regiunile polare. Bucla triplă 16.4. Orice agitaţie în cabină s scaun produce alte necazuri: panica însoţitorilor. poziţii nesigure. rezultată dintr-o bucată de frânghie sau curea legată cu nod alun cător de funia principală. ea trebuie susţinută pe a subţiori cu o altă buclă. Atenţie să nu vă prăbuşiţi împreună cu scara slăbită. Pescuitul Unde? Când? Cum? Ce trebuie aruncat? 16. Mănâncă ceea ce găseşti 16. Vânătoarea 1 . Şi nu coborî cu nia pe fereastră o persoană leşinată (adică NU accidentată. Există numeroase alte situaţii dramatice echivalent în care. ci la marginea lor.vezi #2. starea ta va .4). greşeli umane. balansul sau zgâlţâiala cablului şi a ce lorlalte scaune etc.şi nu poate suporta să fie legată cu funia peste piept. postul vindecă boli. Răsuceşte victima cu spatele pe duşumea.gândeşte-te. 3. dacă blocajul s-a pro pe vreme geroasă şi înzăpezită vezi #7). nu omoară repede. Acesta se obţine înnodând încă o buclă obişnuită la nodul simp t cu vârful capătului îndoit al unei funii dublate. nu pierde vremea. 15.Găsirea vânatului.chiar dacă nu evidente. numai pentru respiraţie şi funcţiile vitale sunt neces are 1700 cal/ zi. târând-o în jos cu fesele pe tre te şi capul sprijinit pe braţul tău. Este prea mare risc ul de a o scăpa în gol. Chiar când stai şi aştepţi . ba între braţele ei şi agaţă-i mâinile legate de gâtul tău. Pipăie şi încearcă fiecare treaptă cu piciorul. Cum găteşti 16. în deşert. Salvamon tul etc. apoi apare obişnuinţa. tehnică improvizată. din cauza condiţiilor proaste de lucru: funii improvizate. chiar grave. încearcă soluţii alternative de salvare . prea fierbinte. limacşii. dacă ai timp.7.pentru cazul în care ajutoarele aşteptate nu sosesc. Scoate-ţi capul dintre braţele ei. 15. 2.5. Un om sănătos poate supravieţui câteva zile cu rezervele de hrană existente în corpu l său. sau la o fereastră. viermii. man ipulare fără pricepere. fă «nodul cu trei bucle» peste picio are şi piept (vezi fig. În cele trei bucle se introduc picio arele şi talia victimei. Le gă-i mâinile şi încheieturile cu batiste. cravată sau şireturi. te poţi salva fără să te agiţi .dar în schimb GÂNDIND (adu-ţi aminte a SCOP . Pentru o muncă grea se ard până la 5 500 cal/zi. Insectele. se trece funia principală pe sub haina bine încheiată a vi ctimei. înainte de a-ţi lăsa greutatea pe ea. verif ică. Pentru ca în timpul coborârii persoana legată să nu se răstoarne cu capul în jos.4. Sau. înjură (în gând!) dacă asta te ajută. sau imediate. Atenţie: nu coborî victima mai mult decât este strict necesar. Nu ul treptelor. după ce scapi de chinurile imediate ale accidentului. Târăşte-o spre scara imobilului. în junglă. De exemplu: dacă eşti orbit de v iscol pe platoul Bucegilor. cu fracturi etc). Pe ţărmul mării. nu te agita şi nu sări. Deci. r păstrează-ţi cumpătul şi sângele rece (lucru nu tocmai greu de făcut. În general. Sau. FOAMEA 16. Apucă victima de la subţiori şi începe să cobori scara cu spatele. dacă ai tea să o duci jos târând-o pe scări astfel: 1. întrer ptă ori cu bucăţi lipsă. infecţiilor sau pericolelor mediului înconjurător. sau pentru refacere după muncă grea o ri o boală. s ingură. Îngenunchează lângă ea. aşa că nu te băga.6.5). Persoana invalidă trebuie sprijinită şi condusă în continuu pe tot parcursul coborâr ii. Prima şi a doua zi de post sunt mai grele. Omul rezistă chia r şi câteva săptămâni fără să mănânce alimente solide. Păstrarea alime ntelor 16. Melcii. foamea.1. În astfel de cazuri stai liniştit. Hrana vegetală E bună de mâncare? Plantele comestibile 16 Hrana animală Păsările.2. 15. În condiţii de supr vieţuire. capul la marginea treptei de sus a scării. P Oricine are nevoie de hrană pentru căldură şi energie. 6. apoi mărimea buclelor se ajustează după necesitate. cu 2 -3 etaje mai sus decât nivelul cuprins de flăcări (vezi şi la #8). dacă eşti blocat în cabina ori pe scaunul teleferic ului este evident că ajutoarele sunt pe drum: operatorii de la teleferic. Nu uita că şi balustrada poate fi slăbită. dar în acest timp devine atât de slăbi cădea victimă bolilor. 4. nu te vânzoli. uneori face bine: în viaţa normală. CÂND STAI PE LOC ŞI NU COBORI? Atunci când şansele de a primi tor sunt mari . lovită. Chiar când omul doarme.

Remediul este să înghiţi un vârf de cuţ t de sare. amestecă-le cu alimentele pe care le găseşti în : iarbă. HRANA VEGETALAA E buna de mâncat? Cum verifici: . arici s au păsări. Păstrea conservele pentru situaţiile extreme (citeşte instrucţiunile de pe cutii sau pachete şi nu depăşi termenul de păstrare). Ei taie greaţa produsă la digerarea grăsimilor sau la descompunerea propriei grăsimi ^din corp. anumite o ale unor vieţuitoare (de exemplu ficatul urşilor polari şi al focilor. dizolvată în 1/2 1 de apă. Lipsa lor îndelungată pr oduce boli ca: scorbutul. unii crustacei. sau evaporeaz-o ca să o i cristale de sare.1. Dacă eşti departe de mare. altfel deranje ză stomacul şi dăunează rinichilor. Sarea se înghite numai dizolvată în apă. fierul. peş e. Tot ce mişcă şi este viu . Se găsesc în anima . beri-beri.depinde de hrana pe care o vei găsi. broaşte. Grăsimile sunt o formă concentrată de energie. pescăruşi . minerale şi vitamine porţiile corecte. 1 g d hidrocarbonaţi produce 4 cal. Apa de mare conţine sa e cam 15 g/l. vânat. în Asia de sud-est din rădăcina palmierului nipa.7) Foamea este cel mai bun bucătar Mănâncă cât mai mult. seleniu) necesare în cantităţi foarte mici. Acestea nu fac sete. aur. Când nu ai apă suficien la dispoziţie. Sunt de două feluri: zaharuri (din sirop. încearcă să mănânci numai plante. legume. Nu risipi energia. Dar se pot da câteva reguli generale ca să nu mori de foame. Primele semne ale lipsei de sare sunt durerile musculare. dar majoritatea trebuie procurate din surse exterioare. şopârle. ouă. aluminiu. calciul. Proteinele se găsesc în carne. ferigi. seminţe. asta impune raţionalizarea. dar nu o bea aşa. tuberculi aceştia trebuie totdeauna gătiţi). spre deosebire de peşte carne. Sarea este mineralul cel mai important. nu vei găsi hrană în cantitatea necesară unei alimentaţii suficiente. de exemplu: în America de Nord din rădăcina copacilor hickory. gre eri.2. numai plante ex peste 300. melci. ciuperci şi în unele zarzavaturi. nuci. iar fluorul. ameţeala. Unele vitamine (D şi K) sunt produse de corpul omene sc. lăcuste. magneziul. produse din pescuit. În trusa de supravieţuire ai sare. ouă (vezi #5). hidrocarbonaţi. oboseala. Corpul pierde zilnic prin sudoare şi urină c am 10 g de sare care trebuie obligatoriu înlocuită. proteine. nuci. iodul în cantităţi mai mici.şte. ciuperci. sodiul. Va trebui să-ţi înfrângi scârba şi să te adaptezi la alimentele accesibile. 16. termite. Mesele vor avea un regim combinat din: conser ve. Oligoelementele sunt anumite minerale (stronţiu.constituie un aliment bun. ai putea obţine sare din anumite plante . pelagra sau rahitismul. veveriţe. înghite grăsimi.şi alte zeci de alimente. nu-ţi rămâne altceva de făcut decât să consumi sânge d imale. lapte. căci conţine numeroase minerale utile. clorul. 1 g produc e 9 cal. miere. Vitaminele (o duzină) sunt substanţe esenţiale pentru om. Mineralele sun t vitale pentru sănătate. şoareci. câţiva peşti de apă sărată. ouă. consistent. Dacă nu găseşti sare ca atare. adică economisirea alimentelor şi distribuirea lor cu maxi mum de exigenţă. Fierbe rădăcinile până se evaporează toată apa şi apar cristale ne e sare. il g produce 4 cal. potasiul. capul şerpilor). pielea salaman drelor. cereale. Mănâncă variat. Necesită i digestie îndelungată pentru care se consumă multă apă. oricând poţi (în afară de l în care nu ai apă destulă). coajă de copac. 16. Hidrocarbonaţii (glucidele) se digeră uşor şi constituie o sursă directă de energie. alge. ouă. Fac excepţie: toate broaştele râioase. plante (fructe) comestibile. zahăr. fructe sau melasă) şi (amidon (din rădăcini. crude. crustacei. economiseşte caloriile! Ar fi nevoie de câteva cărţi ca să se poată detalia ce este voie sau sănătos să mănânci şi ce nu (de exemplu. broaşte. Lungeşte-le. Încearcă să mănânci hrană caldă cel puţin o dată pe zi.000 specii). Fosforul. De ex emplu vitamina A îmbunătăţeşte vederea. În general. greaţa. cum ar fi: gândaci. MĂNÂNCĂ CEEA CE GĂSEŞTI (vezi #16. Echilibrarea regimului alimentar este la fel de importantă ca şi îndestularea cantitat ivă cu hrană. lactate. arseniu. mai întâi dilueaz-o cu apă proaspătă. dar a căror lipsă produce îmbolnăvirea. su lful sunt necesare în cantităţi mai mari.

mugurii. părul ţepos. tot anul. aplică-i metoda de verificare de m ai sus. păstăi sau capsule etc. care vara cresc şi aici. Fierbe-le sau prăjeşte-le. . ştevia.vezi şi la #13) sunt: a) Ierburile (inclusiv orezul. înseamnă că planta ectivă este bună de mâncare. O plantă poate fi recunoscută cu ajutorul unor elementele de identificar e. Dacă după 1 oră totul e în ordine. să aibă suc lăptos. Dacă în acest timp nu se produce în gură un gus e săpun.s-ar putea ca aceste cunoştinţe să-ţi salveze viaţa! Studiază cărţile botanică etc. freac-o între degete: nu trebuie să irite pielea. la o bucăţică mică o 5 minute între dinţi şi buza inferioară. mucilaginoasă. baobabul . arzător. 3. cresc individuale sau în ciorchine. Bate-le. . florile. Dacă în următoarele 8 ore nu apar semne rele. cleioasă. Rădăcinile . . să mir oase urât. mlădiţele.Forma şi mărimea: este înaltă şi lemnoasă? scurtă şi cu e? ca un tufiş? are crengi? . tuberculii. la tă câteva recomandări: . O plantă pe care o mănân sau animalele poate să nu fie bună şi pentru om. verific-o la fel c a pe alte plante necunoscute -aşa cum am arătat mai înainte. mai mănâncă puţin . amar. fructele. rădăcinile. iute. mănâncă mai mult . S-ar putea ca o parte a plantei să fie comestibilă şi alta nu. ci caută rezerve şi ve ifică plantele comestibile din zonă . păstăile. 8. Dacă însă este prea amară nu o folosi. zilnic. forma. rădăcinile . Înainte de a o mânca. cresc individuale sau în ciorchine. Aruncă seminţele negre sau eştede.dacă nu au o formă specială. să te convingi. mărimea. notează: culoarea. smochinul. Nu risca: verifică-le cu atenţie. nucile. . Şi tulpinile lor sunt b une de mâncat. Îngrămădeşte iarba pe o cârpă sau pe o haină şi bate-o cu un băţ ca să scuturi seminţe e şi suflă pleava. Cercetează. lichenii. mănâncă o cantitate mai mare . care ar trebui reţinute înainte de a pleca în călătorie: .ar putea fi otrăvitoare.Zona unde creşte: fiecare plan tă creşte numai în anumite locuri.Zona polară: molidul. Nu verifica mai mult de o plantă o dată.Zona tropicală tropicală: palmierul. bambusul.cât timp încă mai ai ce mânca. nu pot servi la identificare. Dacă: are coaja păroasă. secara.Frunzele: mari sau mici? ascuţite sau rotunde? cu marg ini zimţate sau rotunde? au culoare uniformă sau sunt pestriţe? . Rupe planta. macină-le. pătlagina. forma. dar majoritatea plantelor comestibile îl trec. .Zona de coastă: laver.Zona temperată: păpădia. sucul. salcia şi răchita (în nord). 6. Aşteaptă câteva minute. Pentru su pravieţuire poate fi suficientă cunoaşterea (temeinică) a doar 2-3 specii mai răspândite. . mărimea. experimentează şi verifică separat care sunt părţile cele mai bune şi mai gustoase ale unei plante: frunzele. ci creşte o treptat. b) Coaja de copac (straturile interioare) poate fi mâncată fiartă ori prăji tă.cam o lingură. iar boabele sau seminţele bagă-le într-un vas. p lantele din zona temperată. Unele plante otrăvitoare seamănă bine cu cele comestibile. După ce o plantă trece examenul indicat mai sus. sau mestecată crudă. coaja. Învaţă cumva să identifi plantele comestibile . Plantele comestibile care pot fi găsite aproape peste tot (cele specifice anumito r zone geografice . dar o cantitate mare o poate face. 4. creşte în apropierea unui cadavru de ani al . 7. dar dacă există. acacia (nu în Americi). urzica. seminţele. Dacă în următoarele 10 ore nu apar semne de boală la stomac. O cantitate mică de mâncare otrăvitoare nu are puterea să omoare sau să producă o boală gravă.1. chiar dacă păsările le . încearcă. tulpinile.Florile: nu apar ori când.Zona deşertică: mescal. g râul). 2. Plantele comestibile Dacă n u ştii sau nu poţi să identifici ce fel de plantă este.c i. Nu amâna.aproximat iv o mână. Dacă după 112 oră nu apar semne rele.Fructele sau seminţele: sunt cărnoase? tari? reţine culoarea. varecul. Unele plante bune de mâncat nu satisfac acest test. specifică. c) Boabele trebuie mai întâi icate cu grijă . bulbii.arunc-o. mestec-o şi înghite-o. 5. zdrobeşte-le. nu mânca imediat o cantitate mare. unde cresc pe plantă.

prun.Cu fructele împărţite în 5 segmente. muşeţel. proaspătă şi tare. Nu le fierbe prea mult. Pentru a le desprinde. Evită sau aruncă orice plantă care miroase aşa. Fă ceai din ele. Murele sau zmeura verzi şi tari sunt indigeste. apoi salt-o în sus cu un băţ sau cu o ţepuşă. . f) Bambusul are multe părţi c omestibile: seminţele. piersic sau cireş sunt comestibile.dar nu în bătaia directă a soarelui. Dacă este moale. * Florile unor plante sunt mestibile: tei. în loc de seminţele normale au total sau parţial nişte excrescenţe cu boabe mari. sapă în jurul ei. fragi. Fibrele rezultate pot fi folosite la împletituri sau funii. tai-o bucăţi sau felii. Însă produce şi măreşte setea. Evită sau aruncă orice plantă care produce astfel de senzaţii. ceea ce le-ar provoca vestejirea urgentă. hamei.sărurile sale (oxalaţii) se găsesc în plante cum ar fi: rubarba (reventul) sălbatică şi măc lemnos. Îndepărtează prin f ecare perişorii: rupe creanga tânără. şi după arsura produsă pe au pe limbă. trandafir. strâns ghemuite ca un arc. negre.Cu frunze ofilite şi veştede (de exemplu frunzele verzi. Uneori spicele unor cereale. ambele uşor de descoperit: . Exemplul cel mai la îndemână este laurul . dar unele sunt prea amare. ard sau rănesc pielea. apoi fierbe-o Miezul unor tulpini mai bătrâne poate fi mâncat după ce a fost extras prin despicarea t ulpinii. Spală-i bine în apă şi fierbe-i. ceea ce provoacă moartea. * Rădăcini şi tube rculi .Fructele şi boabele strălucitor colorate. Culege ciuperca întreagă. h) Muşchiul şi lichenii pot fi răzuiţi. Evită-le afară de cazul în care ştii precis că nu sunt otrăvitoare. Frunzele conţin lte minerale şi vitamine.Acidul cianhidric . g) Iarba de mare . * Frunze şi tulpini -alege-l e pe cele tinere. Mănâncă n umai vârfurile tinere. Atenţie .Roşii la culoar e. Toate ferigile din zona temperată no rdică sunt comestibile când sunt tinere.creşte agăţată pe stânci. Se recunoaşte după senzaţia de ascuţit. ca de fasole . Dacă nu poţi smulge rădăcina din pămâ t. Gustă.Care irită. toate plantele ar trebui gătite şi fierte. sunt mai gustoase şi mai fragede. este amară sa e limba (exceptând condimentele ca piperul etc). ca păpădia). florile şi mugurii. se pot sfâşia). lipicioasă sau putredă. dar nu înghiţi. Veri ică-le cu metoda indicată mai sus şi aruncă orice sămânţă care nu are gust bun.al tfel.are gust şi miros de migdale sau de piersici amare.Cu gust greţos. ciuboţica cucului. Fierbe-le. Culegerea plan telor trebuie făcută metodic. bine colorate. Acestea sunt otrăvitoare. nepriceput. strânge tulpina cu palma şi trage frunzele prin pumn. Până te lămureşti singur sau cu ajutor.Cu suc lăptos (cu excepţia unora bine stabilite. Numeroase ier buri pot fi conservate prin uscare . Pentru sigura nţă. .gătirea sau fierberea nu îndepărtează otrava ciupercilor. Există multe varietăţi de bambus: de la un fel e iarbă înaltă (prin locurile umede) până la copaci de peste 30 m înălţime. poa cată dacă este sănătoasă.Cu peri mici pe tulpină şi pe frunze (irită gura şi tubul d igestiv). Creşte oriunde ar icientă umezeală şi căldură. înţepător. tinere. sau plutitoare. ţine ciupercile separat . cojiţi sau cule e pietre şi de pe stânci. apucă fru nzele sau ramurile de lângă tulpină (dacă le rupi de la vârf. într-o cutie sau o plasă astfel încâ se strivească. Curăţă coaja tare şi amară de pe fruct.Acidul oxalic . salcâm. Sunt necomestibile şi periculoase lantele: . Fierbe rădăcinile.mănâncă. Atenţie! Anumite seminţe şi boabe sunt foarte otrăvitoare. uscat. d) Ferigile (mai ales frunzele tinere) pot fi mâncate la nevoie. . ca să fie m ai uşor de identificat. cele otrăvitoare vor contamina şi celelalte ciuperci sau plante. Adună recolta într-un coş. .culege numai fructele coapte. Cele de mărime mijlocie sunt mai uşor de identificat şi mai puţin stricate de insecte. .striveşte o frunză şi memorează mirosul. de la plantele mari şi bine d ezvoltate. Aruncă . Ciupercile sunt periculoase pentru omul obişnuit. Feriga adultă distruge vitamina B din corp. mai ales dacă nu eşti sigur că sunt comestibi e. . e) Iarba elefant ului (în toate zonele calde şi umede) creşte mai înaltă ca omul şi are seminţe care seamănă c ilul de la artificii. În plante pot fi două trăvuri cunoscute. dar veştede sunt otrăvitoare). de mure . Dar nu consuma ia d e vâscoasă. . . Tulpina unor plante este comesti bilă.alege plantele mai mari şi mai bine dezvoltate. jupoaie coaja fibroasă (aţoasă). mugurii şi rădăcinile. * F ructe .

Insectele şi omizile cu culori vii. totuşi. fiind un aliment valoros. recolta nu va fi mare. Adună nu mai insecte vii. Unele păsări îşi apără cuibul cu hotărâre. . Dacă înfigi un băţ în cuib. făcută din iarbă. urât mirositoare sau care produc iritaţie când le atingi. Albinele mor şi vei putea mânca atât insectele. crăpături sau văgăuni. Stoarce măruntaiele omizilor păroase şi mănâncă-le. iar cu celalată loveşte-o exact în momentul ciocnirii (exersează reuşi). Termitele trăiesc în zonele calde. astfel încât fumul să intre în astupă gaura. cât şi scârbei faţă de unele alimente. nu în picioare) până ajungi la o distanţă suficient de mică cu pietre sau să dai cu băţul. Insectele mici pot fi strivite sau p sate până devin o pastă. Eventualul gust amar poate fi îndepărtat prin spălarea miezurilor zdrobite în apă curgătoare. moarte.majoritatea au o muşcătură usturătoare. cât şi mierea.dar numai după ce le-ai fiert sau le-ai prăjit.Insectele care se hrănesc cu hoituri. trebuie bine fierte. prin văgăuni sau sub o consolă de piatră. luate de la plante răvitoare. carnivorele.întregul spic! * Nucile conţin proteine şi grăsimi. hidro carbonaţi. Cele necarnivore sun t gustoase. picioarele şi acul. sau prăjeşte-le pe pietre încinse ori pe jăratic. în locuri umbrite şi umede.scorpionii. Lăcustele şi greierii . Sparge bucăţi din el şi scufundă-le în apă ca să iasă termitele. Atacă-le noapte : ţine la intrarea în stup o torţă aprinsă. Înainte de a le ca îndepărtează-le aripile. . . dar se ascund bine şi se sperie uşor.Gândacii mari (rădaşcă etc. Multe insecte pot fi mâncate în stare crudă.cu care muşcă. Unele produc ac id for-mic.2). Păsările mari care nu zboară (de exemplu struţul) pot da lovituri foarte puternice cu piciorul. Îndepărtează picioarele şi aripile insectelor mari . Cel mai sigur este să le fierbi. se găsesc în scorburi. 16 3 HRANA ANIMALĂ Pentru a supravieţui trebuie să pui frâu atât milei sau dragoste i faţă de animale. nu mânca pielea. gâştele.) au fălci leşti puternici . Aceasta se găteşte sau se usucă până ce devine o pulbere . Majoritatea sunt veget ariene. Cuibul sau muşuroiul atin ge 2-3 m înălţime. Câteodată există riscul ca mierea să conţină substanţe toxice. N cile coapte cad din pom scutură pomul sau loveşte crengile cu un băţ. dar găti nt mai gustoase. Viespile sunt periculoase. Pentru a sparge ma i uşor o nucă (sau orice alt obiect): cu o mână dă-i drumul | să cadă de la o mică înălţime p faţă dură (piatră sau masă).care se a gă la alte feluri de mâncare ori în supă. Pot fi mâncate după ce sunt fierte cel puţin 6 minute pentru a scăpa de otra vă. Învinge-ţi scârba şi mestecă-le . Pentru cele care stau pe crengi se pot monta laţuri. şerpii se ascund tot în cotloane. O bucată pe jăratic produce un miros care alungă ţânţarii. Păsările de pradă.de obicei sunt otrăvitoare. Plezneşte-le şi dobo ară-le cu .Viermii care trăiesc pe faţa d e jos a frunzelor (adeseori secretă otrăvuri) -dar îi poţi folosi ca momeală la pescuit. Raţele. de râu. Mirosul ar putea fi o indicaţie . poţi fi atacat cu cu aripile.In sectele păroase . Mierea este foarte hrănitoare dar greu de cules. Scoate şi aruncă platoşa tare de pe cărăbuş etc. Caută o h rană mai binevoitoare. de una sau de un stol. păianjenii. tă-le în scorburi. Cuibur ile. Furnicile . Albinele sunt comestibile. cu gunoi sau cu excremente . Multe păsări se pot prinde cu capcane tip cutie care cade.au peri care irită tubul di gestiv. Păsările sunt comestibile. dar speciile mari au fălci ascuţite cu care muşcă orice. Toamna păsările năpârlesc şi nu po ra pe distanţe lungi. dar nu t au gust bun. Îndepărtează arip r mari înainte de a le fierbe sau de a le prăji. Ceara serveşte la impermeabili zarea hainelor şi la fabricarea l umânărilor. În pădure pu ne capcanele în poieni.probabil conţin substanţe iritante. La pescuit atârnă o bucată de muşuroi deasu pei: termitele care cad din ea vor atrage peştii. nu lua din cele bolnave. proteine. Insectele conţin grăsimi. contrastante . Ouăle lor sunt de asemenea hrănitoare.ar putea avea microbi. Gustul se îmbunătăţeşte prin fierbere sau pră fagurii pot fi mâncaţi. în copaci bolnavi sau lemne putrede.au corpul rotofei şi picioarele musculoase. termitele îl vo muşca şi rămân agăţate de el când îl scoţi. NU mânca: . în luminişuri sau pe malul râului. opie-te de cuib cu grijă (târâş. Atenţie când scormoneşti .dar aplică testul de verificare al comest ibilităţii indicat pentru plante (vezi la #16. păsările ierbivore pot fi prinse uşor în acest sezon. nici coaja (e ir tantă). stupii.

3). *Urme şi semne: dacă înveţi să citeşti semn totdeauna evidente pe care le lasă animalele . Melcii de mare nu sunt comestibili. cu atât este mai recentă. va avea cam 60 cm lungime şi 6 mm diametru. respiraţia animalelor produce un norişor de abur care poate fi văzut de departe (la fel ca şi respiraţia ta!). Numai mamiferele mari umblă ziua. Dimineaţa devreme verifică urmele de aproape. suliţe. fă mai multe arcuri. vier mii . Urmele dintre vizuină şi locul de adăpat sau de hrană s nt mai vizibile pe teren moale: pământ umed. dacă nu ai decât lemn umed. se ad uri pentru gust. ată Săgeata. Du-te la vânătoare înarmat mai întâi cu bun simţ. tensiunea adevărată apare numai când se încordează arcul. Dacă roua sau pânzele de păianjen sunt deranjate. urma este proaspătă. al celor de pradă . * Pericole: numeroasele boli periculoase transmise de muşte sau alte insecte şi paraziţi invizibili pot fi luate din apa şi din h rana nefiartă. antenele şi picioarele scurte. pentru ca în acest timp să elimine otrăvurile din corp. La un cap se sapă un şanţ în care va intra coarda arcului (fig. Cele ascu nse pot fi demascate de urme sau de excremente. 16. Pot fi uscaţi pe pietre încinse.pentru a le omorî paraziţii. Când nu foloseşti arcul.7. Găsirea vânatului . 2). rădăcini sau tuber culi. resturile de hrană . la fel şi cele care le vânează. pe lângă sol. După fasonare. Arcul cu săgeţi: este mai eficientă armă improvizată. Înfometează-i o zi. unge băţul cu ulei sau grăsime Coarda poate fi făcută dintr-o fâşie sau un şiret din piele (lată de 3 mm). Îndepărtează aripile. viţe s fibre împletite. Găinaţul e se hrănesc cu seminţe este mic. Cantităţile mari de găinaţ indică prezenţa cuiburilor de păsări. Băţul trebuie să fie d mn cât mai uscat.indică prezenţa animalului şi poat sugera ce momeală să foloseşti la capcane. Majoritatea mamiferelor mici umblă şi se hrănesc noa ptea. geroasă. Dacă frunzele rupte nu s-a u veştejit şi crengile rupte sunt verzi. Vânătoarea: şansele cele mai mari le a i cu animale mici şi insecte. limacşii. Desfă o bucată ca să vezi ce a mâncat animalul . puţin cantitativ şi moale. Foloseşte orice fel de armă.care se hrănesc cu carne .trebuie mâncaţi proaspeţi. Coarda montată pe arcul neîncordat va sta foarte slab întinsă. Viermii.2. nisip umed. 16. Crestează câte un şanţ pentru prinderea corzii la 1 . pentru a-şi curăţa măruntaiele. * Urmele e la hrănire: coaja de copac muşcată. Succesul vine încet.vezi şi #16. Se fierb 10 minute.şi ală ai putea pune. 16. fără miros. * Pământul scurmat arată activitatea unor animale care căutau insecte. Vechimea urmei rezultă di n claritatea conturului şi conţinutul de apă: cu cât este mai netă. O băltoacă de noroi dovedeşt sau bălăcit porci. înseamnă că urma este proaspătă. pe măsura exerciţiului şi a c i îndemânării. Pe vr eme rece. ghioage. ca să-l înlocuieşti pe cel folosit şi care-şi pierde repede elasticitatea. cele proaspete sunt moi şi au mir os. Cuţite. Lăţimea: cam 5 cm la m ubţiază la 1. Nu te aştepta să reuşeşti de la început.1. Confecţionarea unui arc 16. Pietre. * Mirosul şi zgomotul pot ajuta la identificarea animalelor.5 cm de fiecare capăt al băţului (fig. cele vechi sunt tari. zăpadă. Praştia din sfoară. larvele conţin multe proteine. dar mai bine prăjite . sau stoar ce-le murdăria. Ascute bine cuţitul (vezi #2. Bulgării sfărâmicioşi şi moi arată că urma este proaspătă. Armele.1). * Excrementele: mărimea şi cantitatea lor indi că felul animalului. elastice. Pot mâncate şi crude.3. cât mai dreaptă şi netedă. Muştele îţi atrag atenţia către ele. arcul cu săgeţi. aproape lichid (arată că este a pă în apropiere). cu logică şi . Melcii. Beţe.5 cm la capete (fig. apoi prin pisare se obţine un praf care se amestecă cu alte alimente. o puşcă. Lungimea optimă a băţului: de la şoldul drep t până la palma mâinii stângi (ţine braţul stâng întins în diagonală). Tunelurile făcute prin tufişuri şi crengile rupte dea lungul traseului indică mărimea animalului care le-a făcut. Melcii se găsesc în apă dulce sau sărată şi p ei cu cochilii viu colorate pot fi otrăvitori. la soare. Tot la coadă se fixează (prin î făşurare cu . uşor de fabricat şi simplu de mânuit. 16. * Vizuini: unele sunt uşor de găsit. e preferabil să ţii a neagăţată pe băţ. dar preparaţi.o ramură înfrunzită sau cu o haină. Înainte de a-i găti lasăi să stea câtva timp în apă sărată.conţine resturi nedigerat e. Melcii şi limacşii culeşi vor fi ţinuţi nemâncaţi câteva zile sau hrăniţi numai cu plante ve mestibile.vei şti peste ce-o să dai şi cum le poţi vâna . o sfoară. Legarea corzii de băţul arcului 16.3). Praştia făcută cu elasticul de la bretele bucată de piele luată de la un animal mort.

Dar nu este uşor să-ţi reuşească surpriza. Aşteaptă 5 minute. cu pauze dese. ci reîncarcă imediat arma şi fii gata să tragi din nou dacă se sco ală şi fuge.din os Cum tragi cu arcul: pune o săge ată în arc. încet. Ar e de foc trebuie ţinute curate. Apropie-te cu foarte mare atenţie d e un animal mare rănit-să nu devii tu vânatul! Încearcă să surprinzi vânatul şezând . Experimentează cu diverse lungimi de sfoară et c. deschide larg ochii. Ţine băţul arcului cu mînă stânga (mijlocul arcului cam la înălţimea ochilor) şi mâna dreaptă apucă coada săgeţii şi o trage înapoi cu o mişcare lină prin faţa corpului. Înconjuraţi o zonă cu tufişuri. rigidizând foarte bine îmbinarea).6). înaint spre margini spre centrul zonei. 16. încremeneşti pe loc. 16.vârf ars. măciuca sau plasa pregătită. 16.nu merge pe ea.6.mai puţin una. pieptul sau capul animalului. pierderea de sânge îl slăbeşte lângă el nu va mai avea putere să se repeadă la tine. Sau. S-ar putea s ie mai mult curios . va alerga toată ziua. 16. Vârfuri pentru săgeţi: . Nu face nici un zgomot. umărul. Pipăie terenul cu pic dinainte. călcând în picioare buruienile. d . regulate. Ţinteşte calm în lungul săgeţii i dă-i drumul. 16. b) După ce ai descoperit poteca animalelor . poţi înainta. la un copac cu scorbură sau vizuină: dă-i foc. stai şi observă. Fixarea vârfului dur se face crăpând capul băţului. piatră sau cuţit (fig. Protejeaz-o. Vârfuri de suliţă 16. sau să încerci s-o desfunzi trăgân n foc. altfel. bea sau se se uită în altă par urmăreşti vânatul mişcă-te fără zgomot.10. os sau tablă (fig. pasărea sau reptila ca de.9). 16. curăţă toată unsoarea de pe puşcă. e nevoie de o anumită tehnică: a) Caută să peri pe unde trec de obicei animalele. 16.7) încărcată Cu o piatră rotundă şi netedă de aprox. aşteaptă 1 ute până te iei după el. poienile din pădure sau marginile desişului. astupă sau bagă beţe în găurile prin care animalul ntru ar putea scăpa . nu în adăpostul încălzit.7. La momentul potrivit eliberează una di n sfori şi proiectilul va zbura spre ţintă. prinde un foc la intrarea într-o vizuină subterană şi aşteaptă să iasă.5. urme. Vârful săgeţii fie se ute pur şi simplu şi se arde pentru durificare. Catapulta (fig. în furca astfel a ută se înfige vârful şi totul se leagă cu sfoară sau tendoane umede (acestea se strâng când s sucă. sau apasă tare cu vârful degetul ui sub nas). pentru aruncare.Catapultă La vânătoare. Vârful se face din tablă. Pregăteşte-te să vân ezi în zori sau la asfinţit.4. altă variantă.din tablă. Ţine-o afară la rece. Curăţă ţeava cu apă caldă şi trece prin ea o cârpă legată de o sfoară. Dacă e rănit. În cazul în car frig. pământ bătătorit. Dacă animalul te vede. frunze sau ţesătură (fig. Dacă so arele străluceşte.sfoară subţire) 3 aripioare din pene. 16. Praştia . înfăşoar-o cât mai bine să nu o atingă heaţa. Nu cumva să înfunzi ţeava.4). Zonele cele mai bune: apa (locul unde se adapă).vezi fig. Coa pul săgeţii trebuie să ajungă la nivelul ochilor (fig. Când te-ai convins că solul e sigur şi nu cedează. cea mai bună metodă este una simplă i directă. Tragerea cu arcul 16.5). Coarda şi săgeat în mişcare pot freca obrazul ori antebraţul şi produce arsuri.8) se confecţionează cu bucăţi de cauciuc tăiate dintr-o cameră auto s au de bicicletă. nu te repezi la el. păstrând greutatea corpului pe piciorul dinapoi. Praştia (fig. Ampenajul săgeţii 16. 2 cm se r e deasupra capului într-un plan aliniat ţintei.9. Semnele sunt: excremente. iar pentru împuns cam 180 cm. Dă-le f iar în cealaltă parte aşteaptă şi atacă animalele care fug să scape. b . c . e) Apropie-te târâş de animal numai când mănâncă.10. Când nu te pricepi. Praştie 8. Precizi a aruncării poate fi îmbunătăţită cu ajutorul unui „aruncător" din lemn . Dacă animalul rănit pleacă. Înarmează tovarăşii cu beţe şi cu o plasă. Disp zitiv pentru aruncarea suliţei d) Stai nemişcat la pândă. Dacă nu este foc. fie i se adaugă un vârf dur din piatră. Protejează-le cu bucăţi de ţe sau de piele. 16. la care pândeşti cu băţul.jos sau ioare. Ţinta cea mai bu eneral. Experimentează şi antrenează-te să tragi cu arcul improvizat. Încearcă să termini treaba dintr-o singură aruncare sau împuşcătură. Suliţa va avea o lungime de aproximativ 90 cm. (Pentr u a opri sau a evita un strănut. c) Ascunde-te cu faţa la vânt sau cea mai slabă adiere. După ce animalul. 16. j cel mai bine ar fi să-l ai în spate. Trage cu praştia ori a din poziţia cea mai stabilă pe care o găseşti şi numai după ce teai apropiat cât mai mult d ţintă.din cremene.

ntroduce ciocul în cornetul de hârtie ca să apuce momeala şi cornetul i se lipeşte de cap.11.decât speriat. le se pot prinde şi cu ajutorul unei aţe lungi de 20-30 m. dar nu şi a corpului animalului. sârmă. Dacă vrei sau trebuie să vânezi seara. Nu vei putea prinde animale mari cu capcane complicate şi incomode. apoi cl tă bine de mai multe ori. o parte a gurii sprijinindu-se pe băţul al cărui cap de sus este legat de aţă. poate să nu sară în sus cum ar trebui când îl declanşează un anim . momeala. Se aşează ligheanul cu deschizătura în jos. dar foloseşte bunul simţ. un băţ de 10 cm şi un lighean ( sau copaie. castane etc). Mai întâi cercetează temeinic semnele lăs ate de vieţuitoarele din zonă. La instalarea capcan ei trebuie respectate următoarele reguli: mediul în care se acţionează va fi cât mai puţin m odificat.din cauză că a îngheţat bocnă de frig în poziţia de aşteptare. ducând şi mirosurile . să sperii sau să stârneşti o broască cu o mâ cu cealaltă.1 1. Încearcă să vânezi noaptea cu ajutorul unei lumini. şi întoarce-te la tabără după-amiaz le sunt mai uşor de văzut când mergi spre deal. seminţe etc. Improvizează. obţin din răşină de brad.12. a s trangula ori a zdrobi prada: laţuri. găleată. îngusteaz-o tu cu pietre. pregătirea capcanei se face departe de locul amplasării. Pune ca pcane simple şi mici. nu face zgomot. Groapa capcană 16. 16. afară de cazul în care eşti foarte priceput. Laţ pentru vânătoare lui va avea o mărime care să permită intrarea capului. După intrarea păsării sub capcană trage de aţă. La instalarea un i capcane trebuie luate toate măsurile pentru a înlătura orice miros care poate alunga animalele. Stai nemişcat până ce se uită în altă parte sau reîncepe să pască. după care se ascunde sub un strat de frunze uscate. începe să adaptezi ochii a întuneric cu cel puţin o oră înainte de apus. se mai poate pune şi în cornete de hârtie sau carton. Existenţa unui fel de a nimal înseamnă de obicei că mai sunt sau mai vin şi altele. Dar s-ar putea să ai noroc. Cleiul. de care e legat un laţ. Orice manipulare a capcanei după spălare se face cu beţişoare sau mănuşi etc.deci la întoarcere cobori spre vale şi o să miroşi vâ ul înainte de a te simţi el. cutie din metal sau lemn). Prin sărutarea dosului mâinii poţ încerca să produci chiţăituri puternice.13. fir de nylon) sau cu plase. păr din co adă de cal împletit. Aşează capcana într-o zonă cât mai îngustă a pot poteca este prea lată. viermi. înfipte în pământ. butoi. capcana va fi ins talată de regulă pe înserat şi ancorată de un punct fix. În fig.13 şi 1 6. Păsările sunt uşor tentate de momeli (boabe de cereale. mergând spre deal. Du-te să vânezi în zori. dându-ţi posibilitatea să le loveşti sau să le împung că încerci şi exersezi. crengi. frunziş sau ierburi .laţuri şi declanşatoare 16. pregătită în aceleaşi condi icte pentru evitarea mirosului demascator. cablu metalic. Capcana trebuie spălată cu apă clocotită sau cu leşie din cenuşă de lemn. Omoară şi despică pe loc animalul prins. care să atragă un animal spre laţ. curse sau gropi. va fi pusă numai după instalarea capcanei . Capcana cu lespe de şi momeală Un alt procedeu este împrăştierea pe sol a boabelor de grâu îmbibate în alcool. De exemplu. pândeşte apariţia animalului. Beţişoarele se lipesc de picioarele şi aripile păsărilor. Apoi instalează o mulţime de capcane pentru a prinde. animalele vor vedea mai bine decât tine. Pentru obişnuirea animalului cu prezenţa hranei în locul respectiv. Cu capcane: în mod inevitabil succesul va fi doar întâmplător.14. aşezate pe sol împreună cu momeala. f) Nu rupe nu mişca frunzele. aruncă măruntaiele.) şi pot fi prinse cu laţul (confecţionat din sfori. După câteva o acestea vor atrage alte animale.12. Ar putea să atragă vieţuitoare. În primul rând ai nevoie de elastic. 16. 16. De exemplu. păsări. carne. Scoate pasărea prinzâ mâna sub lighean. O altă metodă de prin dere a păsărilor constă în ungerea cu clei a unor beţişoare lungi de 10-12 cm. 16.dar ara njează-le aşa încât să pară naturale. care să fie bine mascate încât să pară naturale şi să nu-i sară în ochi ului. prune u scate. 16. gata să tragi de ea la n ai ascuns.14 se arată diverse modele şi principii de funcţionare care pot fi adaptate. se pune momeala sub el. Dacă n-ai altă treabă. un it. Iar peste zi curenţii produşi de încălzirea a rului se ridică. Capcane . nu te profila la orizont. cu 2-3 zile înaint e de instalarea capcanei în locul acesteia va fi pusă momeala (ouă. sfoară sau sârmă. alune. . in secte. o să înveţi. poţi să stai şi să ţii coada laţului cu mâna. Remontează şi armează din nou capcana. nemişcat. oricum.

16. S-ar putea ca aceste manevre să poată fi execu tate şi de pe mal. ancorată de un pom. pentru a atrage peştii (cârligul şi momeala trebuie să fie suficient de grele ca să se scufunde repede). Una dintre zonele cele mai bogate în hrană este situată între limitel e apei crescute şi apei retrase (flux şi reflux). Cârlige pentru pescuit 16. came crudă. Pescuieşte în zori sau la asfinţit.4. prinderea celor două sfori va fi făcută stfel încât desprinderea de pe mal să poată fi comandată de pescar. când apa îngheaţă. Pentru a evita muşcarea sau ruperea sforii. trebuie prinşi imed după ce au căzut înăuntru. într-un singur loc. b) Umblă prin apa mică şi loveşte peştele cu băţul. timp de 3-4 ore. cârpă colorată sa trălucitor. când peştele stă liniştit în locuri cu ap mică. După s rea şi secarea apei.17). sau prinde-1 în plasă (fig.7. Nu te strădui să uci . O bucată de plasă cu forma aproxi-mativ dreptun ghiulară poate fi întinsă de-a latul râului între doi oameni . 16. Noaptea. Plasa pentru pescuit O plasă atârnată într-un lac.care merg repede prin râu. rană preferă şi cum o iau. S e mai poate pescui şi cu priponul. pene. 16. aproape de fiecare da cu ceva pradă prinsă.bagă mână sub el şi aruncă-1 pe mal.15). peştele rămas în băltoace se prinde cu mâna. Sub o cascadă. O undiţă legată de un zmeu la #3) va putea ajunge departe deasupra apei . c) Mână mai întâi peştele spre bălţile învecinate mai puţin adânci.16. Sub mal. flutur i. pe o pânză. se poate pescui la copcă. lăcuste. N u uita însă că peştele mâncat măreşte setea. Peştii pot fi împinşi aruncând în apă corali sau crustacei arşi şi pisaţi (ad bătând apa cu un băţ etc. apoi foloseşte-ţi mintea pentru a-i prinde. viermi. În râurile puţin adânci . Sfoara und iţei va fi legată de sfoara zmeului astfel încât să se poată desprinde uşor. Din p face o plasă. cu grosimea de 3-4 cm. căutându-1 sau zgândărindu-1 sub pietre. pe o cămaşă sau o tablă. şi un fir de nylon cu 10-15 cârlige. mămăligă. cârligul va fi legat de sfoară prin inte rmediul unei sârme subţiri (fig. Cum? O undiţă poate fi improvizată destul de uşor: sfoara . plastic. tocmai bună pentru creveţi.în bălţile de sub sau de după praguri b pietre. când apa se retrage. astfel încât smucitura produsă de muşcătura peştelui să provoace desprinderea.vezi # 4. se poate pescui cu ajutorul unei furculiţe sau ţepuşe ascuţite. Cârligul mai poate fi făcut şi din os.m. râu sau în mare . Peştii zburători pot fi atraşi pe plută sau în barcă dacă reflectezi ina unei lanterne.va opri ş va prinde peştii care trec. Dar încearcă şi în alte locuri. iluminare cu o torţă sau o anternă şi utilizarea unei plase. d) Fabrică o plasă din orice sfoară sau sârmă ai la îndemnă. pe care se prinde mom eala. chiar şi a lunii. înţeapă-1 c . fără a trage şi nda zmeul. altfel sar înapoi în apă. În zilele geroase. din metal. Sau. dar este nevoie de efort şi răbdare. Încearcă cu diferite momeli: râme. cârligul . PESCUITUL Cele mai multe specii de peşti sun t comestibile.din fire scoase dintr-o ţesătură. pâine. Peştii otrăvitori trăiesc mai ales la tropice. Cârligele se aruncă în apă seara şi se scot dimineaţa. Unde? Un loc propic e pentru pescuitul cu undiţa este acolo unde apa are adâncimea mai mare şi este liniştită atât dimineaţa. cât şi seara. iar flotoarele . crabii şi racii pot fi prinşi nd o combinaţie de metode: căutarea în locurile cu adâncime mică. Când? Pescuieşte la reflux. măruntaie de peşte. Furci pentru pescuit (cu 2 şi 3 dinţi) 16.d.dintr-un ac îndoit (deşi mult mai bun un cârlig adevărat) ş.Pericole la vânătoare . Un alt pr u constă în schimbarea cursului unui pârâu (pârâiaş) pe o altă albie.16). Creveţii. prinsă rigid de un lem n cu lungimea de aprox 60-100 cm. ri dicând totodată pietrele de la fund şi săltând des plasa afară din apă. Pentru a introduce şi a agăţa plasa sub gheaţă se pot folosi cr engi sau beţe manevrate prin găuri (copci). o haină sau o cârpă.17. Peştel e este atras de lumină. În zilele călduroase se poate pe i cu mâna şi coşul.mărind şansele de succes. acolo uşor de prins. sârmă sau l . aproape de malul apei. Greutăţile care trag şi desfăşoară plasa se pot face din pietre. Alte metode de pescuir e: a) Prinde peştele cu mâna goală. Atrage peştele cu lantern a şi înfinge furculiţa în el.a.15. în care scop se foloseşte un fir de cordelină lung de 2-3 m. 16. De exemplu cu un ac îndoit. Smuceşte în sus şi în jos prin apă momeala mai grea. Mai întâi stai şi observă obiceiurile peştilor.

aruncă înapoi în apă meduzele. Pune-te în locul peştelui şi vezi ce ar „gândi plasă prinde peşte mereu. bea şi apa în care ai fiert.jupuirea cojii de copac. Eviscerarea se face cu mare grijă pentru a nu sparge intestinele. Sau înveleşte carnea în lut. Este bine ca prăjirea să se facă direct pe jar sau pe grătar. Oricând poţi. noroi sau frunze umede. Dispozitive pentru gătit: a . căci carn ea devine amară.21.19. peştele care gâfâie sau pufăie când te scos din apă. se scurge bine sângele şi se ju poaie imediat. dopuri de plută sau pungi din plastic umflate cu aer (fig. Sau .Curăţă alimentele la interior şi exte r. Apa se poate fierbe şi într-un vas confecţionat din hârtie sau c arton (nu arde când e plin cu apă). Care miroase urât. b .cleşte pentru vase sau carne. tuberculii sau rădăcinoasele se pot consuma ca felul doi. 16. Carnea împreună cu cartofii.vase din coajă de copac În câteva o re. stânc i submarine.22. 16. iar oasele se folosesc la ciorbe.18). terasă . După o tratare sumară cu sare şi după uscare. d .7). se pun la fum puternic. cu branhiile vâscoase sau cu ochii înfundaţi. care se introduce în apă r . Cel cu pielea înmuiată. 2. datorită temperaturii ridicate şi a muştelor. Atenţie mare să nu-i spargi vezica biliară (fierea). Pentru sacrificare. Nu mânca molu oica în formă de con sau cilindru. 0 şi 16. calcanii cu corpul în formă de pătrat şi coadă lungă. 3. atunci coace deasupra focului sau aticului carnea înfiptă într-o crăcăna.în loc de solzi. Cuier 16.bancuri de nisip. La fiertura de peşte sau de carne adaugă plante.22). . Prin pregătirea şi conservarea cărnii la scurt timp după sacrificare se poate prelun gi durata ei de utilizare. pe care . Hrana scoasă din mare se fierbe în apă de mare. b.5. cât mai repede după ce le-ai adunat. lasă carnea să îngheţe tun. orice formaţie naturală . Fixarea plasei sub ghiaţă 16. Dacă se poate. Dacă nu ai un vas în care să găteşti şi să fierbi. iar o capcană păstrează peştele proaspăt până la momentul consumul erită efortul de a le construi şi de a le folosi.din lemn. ap oi se depozitează împreună cu carnea într-o cutie închisă ermetic.cană din bambus. să nu sperie şi să respingă peştii. Alege loc pentru capcană când apa este mare (la flux) şi construieşte-o în timpul refluxului. 16.dacă o apeşi cu degetul gros. c . Vesela pentru bucătărie: a . 16. o curăţa de piele. rămâne o urmă înfundată. c suporţi pentru vase . 16. Cei vii se mişcă şi se agaţă mai tare de piatră când îi atingi.lingură de lemn. Oasele nu se aruncă: se sărează. e) Ca pcanele pentru peşti se pot face din bolovani şi beţe (fig. Capcana pentru peşti În condiţii de survi val cea mai bună metodă de gătit este fierberea.Un vas de gătit . Ca să mă cojeşte sau taie felii foarte subţiri pe care le încălzeşti până aproape de temperatura de to ire. inclusiv părţile cărnoase ale craniului. Vara de pildă. Ce peşte trebuie aruncat? 1. coacere sau prăjire). şi coace-o în jăratic. Cu c arnea neelastică.21). Foloseşt e orice ocazie oferită de fundul apei.Unelte pentru gătit (fig. 16. Toate părţile unui animal sunt comestibile. Peştii de mare vin adesea spre mal odată cu refl uxul şi înoată de-a lungul ţărmului. carn ea se poate strica 16. după care se scot măruntaiele.20. animalul prins şi omorât se agaţă cu capu l în jos de o creangă sau de un cui. Alte semne pericol sunt: pielea goală sau osoasă . Fereşte-te de midiile sau stridiile negre. CUM GĂTEŞTI 1 . Prepararea alimentelor de origine animală depinde în primul rând de anotimp. pielea poate fi folosită ca aş ernut sau îmbrăcăminte (vezi şi #12. Dacă pe moment nu ai foc şi este foarte frig. Nu aduna c rustacei morţi.din coaja interioară. 2. Încearcă s-o încadrezi în peisajul ubacvatic.19).18. peşte). Peştii de lac vin spre mal dimineaţa şi seara.şi înglobeaz-o ca parte a capcanei. jupuită de pe un trunchi de salcie (fig. Pândeşte şi studiază mişc a cârdurilor sau a bancurilor de peşti. 3. 16.improvizează: . ş mare (aceştia au coada turtită). Usucă la foc sau la soare hrana care prisoseşte (carn e. peştele acoperit cu ţepi sau ace (care pot provoca răni otrăvite). i se taie beregata. De ase menea. prelucrează hrana la foc (prin fi erbere.

Atârnă carnea sărată într-un loc bine aerisit. Păsările şi mamiferele mari pot fi g sau pe părţi. se spală în apă c pă care se frig sau se fierb. Carnea se scoate de pe os. Verifică -au copt cu ajutorul unui beţişor ascuţit. Pe fundul ei aşează jăratic din belşug. Unii pot fi mâncaţi în stare crudă. măcrişul. altfel nul crud se digeră greu. freacă şi curăţă perii. păpădia). de exemplu carnea. nile multor alimente de origine vegetală devin comestibile abia după ce florile s-au scuturat. vreo 10 zile. Hrana moartă. Fulgii pot fi folosiţi ca un bun material termoizolant la încălţăminte. toate celelalte se fierb în mai multe ape. se sărează bine şi se afumă la foc puternic timp de 2-3 zile.se usucă şi capătă o pojghiţă protectoare. În astfel de cazuri apar probleme suplimentare . Pentru uscare lasă-le să stea întinse. Fereşte-le de umezeală (ploaie sau rouă). Se pot consuma cruzi sau gătiţi. Hrana îngropată în zăpadă sau în nisi trică (dar mar-chează locul)! Alimentele pot fi uscate la soare. i sau tipării trebuie întâi fierţi şi numai după aceea preparaţi. raci) trebuie lăsate peste noapte în apă curată ca să se cureţe. Părţile otră re ale animalului (de exemplu capul de şarpe) se aruncă. şopârlele pot fi fripte (prăjite). Broaştele sau ş e decapitează şi se jupoaie înainte de a fi gătiţi (pielea lor poate fi toxică). apoi se pun la uscat sau la fum tim p de 2-3 zile. Majoritatea sunt toxici şi greu digerabili în stare crudă. apoi li se scot branhiile. care nu poate fi consu mată sau fiartă. 16. în salate (un tişorul. iar în lipsa acestora se poate folosi o piatră sau o lespede întinsă ori scobită. midii. la vânt sau la foc. Mugurii sunt fragezi primăvara şi vara. se spală bine apă rece. Păstrează hrana la rece în găuri săpate în pământ. Spintecă-i abdomenul şi răsuceşte-i pielea înapoi ca şi cum ai scoate o mănuşă. pentru a se înlătura ditatea şi gustul amar. PĂSTRAREA ALIMENTELOR Deşi supravieţuirea se referă de obicei la o perioadă scurtă de timp. Unele fructe pot fi păstrate în stare uscată. Rizomii şi tubercul i care conţin amidon trebuie să fie prelucraţi cu căldură: prăjiţi. Carnea poate afumată . apoi se fr re încinse în jăratic. şerpii oşi. De toamna până primăvara rădăcinile sunt mai bogate în amidon. Broaştele ţestoase se fierb până li se desprinde ca rapacea de corp. În loc de sare se poate folosi cenuşă de cicoare. Atârn-o de crengi.un fel de colibă mică. Carnea animalelor mari se fierbe înainte de a se pune la fript. Se taie şi se aruncă capul. copţi sau fierţi. în mal sau în stâ să ca protecţie deasupra găurii va produce şi o răcire. se spintecă pe tă şi se aruncă vasele de sânge şi intestinele. pentru a se înmuia şi frăgezi. În afară de plantele care se consumă de obicei crude. Peştii se curăţă de solzi. Înde ază grăsimea şi freac-o cu sare. Carnea grasă se păstrează greu. Când mânănci muguri. a menajează o afumătoare . se poate întâmpla ca izolarea să se lungească (de exemplu pe o insu lă pustie etc). direct pe jar sau înşiraţi pe un băţ care se învârteşte deasupra focului. Ţine peştele viu în capcană până când ai nevoie de el. Ouăle lor sunt comestibile pot consuma crude. frunze sau mlădiţe. Grăunţele şi fructele cu coajă tare se coc şi se mănâncă numai după curăţare. pe o tablă sau pe o plită. Pentru afumare.6. Aruncă pielea şi măruntaiele. unde nu poate fi atinsă de animal e. dar nu în bătaia directă a soarelui. Fructele şi boabele se consumă de obicei crude. alege numai părţile loare verde deschis. Foloseşte ambalaje umede: moluşte învelite cu alge. Acoperă hrana. alţii trebuie gătiţi: spală-i cu apă curată. crabi. boabe. va fi tăiată în felii şi uscată la soare puternic. iar d upra . taie-le în cubuleţe. după care le găteşti sau le afumi. fierte sau jumări.de exemplu păstrarea şi conservarea alimentelor. Înveleşteo fereşti de insecte sau animale. Numeroase fructe sunt cultivate şi deci cunoscut e. susţinute de un băţ sau pe o sârmă introdusă în corp. H rana uscată e mai puţin atacată de mucegai şi de viermi. Moluştele şi Crustaceii (stridii.Păsările vânate se opăresc cu apă clocotită şi se jumulesc de pene. Peştii pot fi fripţi pe un grătar improviz at. îmbrăcăminte sau aşternut. Sau depozite ză-1 într-o cutie scufundată în apă. Eventual se sărează. Coacerea se po tr-un vas metalic. fructe sau rădăcini înfăşurate muşchi ori frunze umede. fierbe-i în puţi se coacă în aburi. răsfi ate în strat gros de o bucată. Oric e rădăcină trebuie bine gătită: se spală în apă curată. Apoi le despici şi le sco testinele. Pentru ca focul să le pătrundă mai iute. se fierbe până se înmoaie. Broaştele.

5 m. şobolani. Săruta osului palmei produce un zgomot asemănător celui făcut de un şoarece sau de o pasăre rănită ş trage răpitoarele. de max 2. catapultă. de la para ziţi sau prin atingerea animalului infectat. UNDE GĂSEŞTI HR #13. învaţă să d lichenii comestibili .nu trebui e să apară flăcări. afară de focă. Taie carnea în porţii. arc. foci. Important este să mănânc mult şi . Dacă gheaţa e groasă.6) În regiunile polare ai nevoie de mai multă hrană decât în cele călduroase. când au pui (între martie-iunie).5): scurge sângele. cu vârful în sus). otrăvitori (boa be roşii. S-ar putea vâna animale mici: marmot e. Animalel e şi păsările nordice sunt migratoare şi posibilitatea de a le găsi depinde de anotimp. curăţă mucegaiul apărut pe carnea depozitată. corbii.deşi în zonele sub-arctice se găseşte di n belşug. Etanşează coliba. rămase de la încercările focii de a menţine sau de a lărgi gaura. boabe . gâşte. scoate mărunta iele. Majoritatea plantelor s unt bune de mâncat.4. dar pinguinii rămân. apoi lărgeşte gaura ca să-l poţi scoate din apă. î demânarea şi curajul necesare. Raţia zilnică ar trebui să conţină cel puţin 4 000 calorii. Ai răbdare. Ouăle pot fi mâncate în orice stadiu al embrionului. care poate fi luată şi de om. Şterge. de lângă so . iepuri. Puii proaspăt rataţi nu să înoate. chiar m ortale de vitamină A). În z ona de tundră sau pădure: se găsesc plante şi animale în tot cursul anului. Dar tocmai în astfel de zone extreme hrana este foarte rară . Cum se face o undiţă i #16. rădăcini. Nu mânca niciodată ficat de focă sau urs polar (conţine cantităţi mari. Ai grijă să nu se apr ndă afumătoarea.de exemplu urşii (polari) şi morsele în afară de cazul în care ai puşca.de ciuperci. castori. Plantele din t undră sunt mai mici decât echivalentele lor care cresc în zona temperată. unde su rsele de hrană: peşte.jăraticului frunze (neotrăvitoare. sunt mai sigure. Mănâncă licheni. Untura de fo că trebuie îndepărtată repede. creşte înaltă de 1-2. Evident că trebuie evita e animalele mari .dar nu te atinge de ciuperci. fierbe zilnic din nou carnea şi peştele (chiar dacă au ma i fost fierte). Cerbul caribu poate fi atras dacă fluturi o cârpă şi mergi în 4 labe. Ocoleşte-le. cocoşii polari (ptarm igani) sunt destul de blânde şi pot fi uşor prinse iarna. Urmele animalelor nu sunt greu de urmărit în zăp adă. se văd dinţi şi labe. verdeţuri. focile se vânează la copcile sau găurile pentru res pirat (de formă tronconică. Rozătoarele (vever iepuri) sunt adeseori bolnave de tularemie. în zona de coastă. păsări. De aceea se recomandă purtarea mănuşilor când manipulezi şi jupoi animalul. Taie carnea în fâşii fără grăsime. cu două excepţii foarte periculoase: fragii de mare. Observă unde se lasă jos păsările. Orice carne treb uie bine fiarta sau friptă înainte de a o mânca (de obicei este infectată cu bacilul tri chinelozei). Atenţie . 16. În zona Arct icii: Uneori urşii albi sunt însoţiţi de vulpi polare care se hrănesc cu resturi. veveriţe. alteori ascunsă. În afara sezonului de puiere.căci se aprind). bizami. Bufniţele. Vegetaţia este u neori abundentă. Înainte de a se râncezi şi a altera carnea. consumă resturile reci. şi îngheaţă-le. Nu reîncălzi mâncarea. albe sau albastre care cresc în ciorchini) şi cucuta de apă (plantă din familia pătrunjelului. Caută mai întâi un ascunziş spre care să bată vântul. fiecare de mărime convenabilă pentru o masă. praştie) care poate trage de jos. Cea mai sigură metodă pentru a nu te îmbolnăvi sau otrăvi cu alimente stri cate este să mănânci numai hrană proaspătă şi fiartă sau gătită la foc. şansele mai bune de supravieţuire fiind pe mal. jupoaie cadavrul cât mai este cald. dar ai grijă să laşi în urma ta un şir de semne sau fanioane bine vizibile . Nu renun ai o armă cu proiectile (puşcă. cu frunze roşii care miros urât când sunt zdrobite). Majoritatea păsăr ilor migrează toamna. Veve iţele de pământ şi marmotele pot să dea peste tine dacă stai între ele şi vizuina lor. Fă pielea sul înainte de a îngheţa. Procesul durează 18 ore. Multe păsări năpârlesc vara şi nu p zbura. făcute în gheaţă. Focile pot da hrană şi îmbrăcămin Sunt mai uşor de vânat pe gheaţă. Sunt mai uşor de prins când clocesc. În zona Antarcticii: singurele plante sunt lichenii şi muşchiul. Dacă aerul este cald. Lasă untura pe carnea oricărui animal.pentru a p utea regăsi tabăra la întoarcere.5 cm grosime şi atârnă-le dea or fumegânde. a jăraticului. Fierbe bine carnea. a şi peştele chiar uscate la soare sau afumate .trebuie uscate din nou pentru a nu mucegai. * Hrana animală: în zona Arctică se găsesc tot felu l de animale. Dacă aerul este umed. * Prepararea cărnii (vezi şi #16. nu de conifere . Pescuitul la copcă depinde de găsir ea unui loc cu gheaţă suficient de subţire ca să o poţi găuri sau tăia. stai ascuns după un ecran de zăpadă sau de cârpe. alge. porci ţepoşi. Omoară anima lovindu-l cu un ciomag.7. Agaţă-le suficient de sus ca să nu fie acoperite de vreo n insoare proaspătă.

rozătoare. şobolani. presărate printre resturi de mâncare şi gunoaie împrăştiate pe stâ au pe pietre. Creşterea raţiei de alimente se va face pe cât posibil cu lichide. şi C). Nu t mânănci. mici mamifere . Ţine proviziile la umbră. li se taie cap ul.. . bagă mâna în interiorul pungii cărnoase. Pe mal şi în lagunele de corali găseşti moluşte.dacă nu este otrăvitoare. Se pot găsi de asemenea palmieri de cocos şi palmieri cu conuri răsucite (fructele comestibile seamănă cu ananasul). Dacă ai apă puţină sau c deloc. Melcii de mare au un fel de clapă la intrarea în cochilie. Carnea de caracatiţă e tare. Pe o insulă pustie: de bază va fi hrana scoasă din ma re . despică-i şi mănâncă-le interiorul ca de ou. să se strângă când sun cănite. Iarba cea mai verde este şi ea bună de mâncare. sau aruncând în aer momeala înfiptă în cârligul undiţei. la aproximativ 0. Chiar pe insulele aride şi pustii poţi găsi ceva buruieni comestibile . care trebuie să se înch idă bine la scuturarea cochiliei. buboşi. sau interiorul le miroase urât. Pe majoritatea ţărmurilor timpul optim pentr u pescuit şi cules de pe mal este în primele două ore după nivelul superior al fluxului. nu numai că nu întăreşte organismul. cât mai des posibil. din vecinătatea ţărmului. S-ar putea să găseşti nu se animale: insecte. ca s-o prindă din zbo ainte de a te aventura să escaladezi stâncile pentru a găsi cuiburi cu ouă. Micul dejun va fi consistent.de obicei pe ele se găseşte multă hrană.. acoperite sau îngropate. Ei seamănă cu nişte castraveţi negri. numai cei bolnavi sau morţi se desfac uşor. În zonele poluate. apucă măruntaiele şi tare. Urmăreşte urmele lăsate de broaştele ţestoase pe ni sip. Fierbe corpul şi frige tentaculele. În zona arctică midiile negre sunt otrăvitoare în tot cu sul anului. iar prânzul poate f i înlocuit cu gustări luate la intervale de 2 sau 3 ore. Dacă vremea sau fluxul te împiedică să iei h rana din mare. consum-o toată. dar algele albastru-verzi care cresc uneori în bălţile c u apă dulce. creveţi. B^ B. crabi. În zonele tropicale midiile sunt otrăvitoare vara. Desprinde-i c u o lamă sau cu un cuţit. Pe cât posibil. prin amenajarea din timp a unor capcane pentru peşt i. Dar in sulele tropicale sunt rareori pustii . dar aruncă-i dacă ţepii nu se mişc ingere. culege şi mănâncă plante de pe mal. întoarce-o pe dos. glucide şi vitamine (A. sunt foarte otrăvitoare. reptile. Sau împunge-o între ochi. frunze de cactu (curăţate de ţepi). Aricii de mare se agaţă de stânci imediat sub nivelul minim la refl ux. şopârle. Ouăle se găsesc îngropate în nisip lângă mal. mănâncă mai multă hrană ce conţine umezeală (fructe şi zarzavaturi). trebuie evitată formula „hrană rece". sau sapă în nisipul ră perit după retragerea mării. rădăcini. sau loveşte-o de o piatră. castraveţi de re. Cel puţin o data înaintea dejun ului şi o dată înainte de cină bea ceva cald. moluştele bivalve pot acumula mari cantităţi d e substanţe toxice. Căldura taie foamea. antilope. Păsările de mare pot fi vânate cu momeli prinse în cârlige legate cu sfoară. Pe ţărmul măr i: caută şi prinde peşti sau moluşte în băltoacele rămase după reflux. verificându-le astfel: cele cu două scoici trebuie să se închidă. dar hrănitoare. Pentru a om caracatiţă. iarba de mare sunt în general binevenite pentru alimentaţie. Evită alcoolul fiindcă este un aliment n etermogen. Plantele. raci. Ţestoasele pot fi răsturnate pe spate (atenţie la gheare şi la bot). mişcarea apei. Fierbe-i. Melcii turtiţi sunt bine prinşi de stâncă. Noaptea poţi vâna caracatiţe: le atragi cu o lumină şi le împungi cu o suliţă. lungi de până la 20 Fierbe-i 5 minute. melci (limaci). Câteodată pot fi văzute gazele. Dacă se desprind greu .unele din tre ele au flori galbene cu gust de măcriş de baltă. caută-le pe so l. Încearcă fructe. arici de mare.şi asta doar când ai noroc. apoi sunt coapte.care se ascund sau se îngro apă peste zi. dar îl lasă şi fără apărare la acţiunea frigu mănâncă ceva cald. în porţii mici (vezi la #5). În deşert hrana s repede. ca să se elimine eventualii paraziţi sau substanţele toxice. Castraveţii de mare cresc pe fundul mării sau în nisip. păsări venite aproape de o sursă de a Dar hrana animală cea mai probabilă va consta din şerpi. Proteinele măresc temperatura corpului şi pierderea de apă.5 m adân ime. Mănâncă numai moluştele (stridii sau midii) pe care leai cules vii. Oricât de mare ar fi oboseala. După ce deschizi o cutie de conserve. Moluştele trebuie obligatoriu fierte cel puţin 5 minute. lăcuste . Nu consuma alimente şi băuturi îngheţate sau proape de 0°C.mai des decât în sezonul călduros.sunt buni de mâncat. Hrana vegetală este rară. nimeni nu se va culca înainte de a mânca şi a bea ceva cald. mai ales dacă mar ea este roşiatică sau fosforescentă. În zonele de deşert: cân i apă puţină trebuie să mănânci puţin. Valorifică mareea.

Sfera de foc.În junglă: din cauza temperaturii ridicate a mediului înconjurător hrana necesită o atenţie deosebită: alimentele trebuie să fie diversificate. în timpul crizei.cum te caţări pe un palmier ca să ajungi la n uci. Erupţia vulcanică Semne prevestitoare.2. Vezi la #14.şi răsuceşte nuca. în cantitate mare provoacă indigestie. În junglă exis ană . d) Papaia este fructul în formă de dovlec el al unei specii de palmier (însă evită frunzele sale cu suc lăptos). Pentru a ajunge la m iez trebuie spartă nuca. Frunzele au forma urechii de elefant. îmbibă-1 cu apă. Fierbe-i 20 de minute. rădăcini. Hrana maimuţelor are multe şanse să fie bună şi pen tru oameni.5. dar la tropice se st rică repede. Se găsesc numeroase fructe.2 . Inundaţia Pregătiri. mango.verifică-le dacă sunt comestibile cu testul de la #16. Cenuşa vulcanică. Apoi loveşte nuca de vârful băţului înfipt. pele stătătoare sau încet curgătoare pot avea paraziţi. o ţepuşă. consu mate repede. Capătul de sus al băţului trebuie să fie t sub forma unei dalte. După inundaţie 17. se adaugă bananele. Pe m unte . Miezul trebuie mâncat câte n odată. mai multe paste făinoase şi glucide. reptile. Apoi despică coaja. viermi sau păsări . Proiectilele. dar verific-o înainte de consum. adunându-1 pe măsură ce se scurge.echivalentă cu cantitatea eliminată din corp. 17. expusă la căldură (soare sau foc). Laptele se scoate printr-o gaură dată într-unul dintre cei doi ochi ca două puncte negre ale nucii. ramurile de taro trebuie fie rte. în timpul crizei. După cutremur 17. ananasul. Acccidente la baraje. Răzuieşte miezul de sub coajă. Pregătiri. h) Yamele (asemănătoare cartofilor) trebuie scoase de su b plantele cu frunze gigantice şi aspre. Pot fi vânate sau pescuite numeroase mamifere. Tornada Pregătiri.6. şopârle. După uragan 1 7. bea multă apă . Dacă nu eşti sigur . astfel încât lama să pătr intre fibrele învelişului .dar pădurea tropicală o face greu de găsit. fibre pentru funii.2 . papaia. cresc pe copaci cu suc lăpto s. gustos. păsări şi peşti. Uleiul se extrage din nuca spartă. Ele seamănă cu perele mari şi cresc pe nişte cop aci noduroşi cu coroană deasă. Nu bea laptele scurs dintr-o nucă verde (crudă) sau maro închis (veştedă) pentru că vei face diaree.la înălţimi mari.prin ameste care cu cenuşă de lemn (sodă). Sau fierbe miezul şi culege u leiul adunat la suprafaţa apei. Peştii se digeră uşor.4. aruncă măruntaiele şi mănâncă-i urgent. în timpul crizei. a) Nucile de cocos pot constitui sau înlocui orice hrană (vezi #5). Poţi găsi mai multă hrană dacă nimereşti vr en cândva cultivat de indigeni şi acuma părăsit. sau lovind nuca imediat sub „ochi " cu o piatră ascuţită sau un topor. c) Rădăcina. Va lul uriaş (Tsunami) 17. trestia d e zahăr.dar pe multe altele s-ar putea să nu le ştii. în afară de licheni şi păsări se găseşte foarte puţină hrană. Pregătiri. frun ze comestibile. Din ulei de cocos se poate fabrica săpun . Uleiul frecat pe corp serveşte la: protecţia pielii împo triva arsurii solare sau a contactului prea lung cu apa sărată. smochinele. vindecarea bătăturilor şi băşicilor. stoarce şi coace resturile. Curăţă-i bine. îndepărtarea insectelor.1. f) Smochinele . de la bambus şi iarbă până la crini sau ferigi. Când vulcanul erupe: Lava. b) Sagotierul este un palmier cu trunchi ţepos. Cutremurul Pregătiri. Fierbe-o totdeauna. Foloseşte cât mai puţine grăsimi. O nucă mare conţine până la 1 litru de lapte comestibil. Chiar şi apa ar putea să fie infectată cu amoebe care produc dizenterie. După calamitate 17.3. Când începe cutremurul. păstrate şi depozitate cu grijă. şerpi. CALAMITĂŢILE NATURALE 17. g) Fructul de pâine (cu suc lăptos) arată ca un pepene gălbui verde şi creşte în copaci cu frunze având aspect de piele. Uraganul Alarmarea. Torentul de n oroi . Cocotierul creşt e pe arii foarte întinse din zona tropicală şi subtropicală.comestibile. oferind numeroase materiale : frunziş pentru colibă. Ca să ră în zona pădurii. poţi curăţa nuca de învelişul fibros cu ul unui băţ de lemn tare pe care-l înfigi în pământ. Unele sunt mai uşor de recunoscut . cu ceva ascuţit. Probabil că hrana va consta mai degrabă din animale mic i: broaşte. lapte şi miez de nucă. Nu încerca să-i conservi. răcoritor. insecte. e) Mango sunt (şi e le) o excepţie de la regula sucului lăptos. Dacă n-ai cuţit.decât din vânat mare. La marea varietate de plante tropicale comestibile. frunzele.

Dar.m. populaţia şi animalele se evacuează în cel mai scurt timp în afara zonei inundabi le. Simţim cu toţii se schimbă clima (creşterea găurii din stratul de ozon etc). Eşti mai în siguranţă aşa decât să pleci pe jos. Pregăteşte erve de hrană. pregăteşte o plută. lumână hibrituri.Viitura: în cazul unei ploi tore nţiale urcă. diferenţa de presiune între exterior şi interior o poate dărâma). protecţia şi autoprotecţia populaţiei este organizată de Inspectoratele judeţene de p otecţie civilă. Dacă eşti obligat să te refugiezi pe acoperiş. mută-te mai s. adeseori din cauza compor tării iresponsabile a unei părţi din omenirea „civilizată". Sfaturile de uz general. Dezastrele naturale pot fi de origine meteorologică (inundaţii. conduse de Comanda-mentul naţional al Protecţiei Civile (din cadrul Comi siei Guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor). o oglindă. ca urmare a unui cutremur s ubmarin. În 1999 pe glob au rezultat de pe urma lor 105 000 morţi . apă de băut . .în vase bine închise. Nu căuta să-ţi etanşezi casa ori beciul . Cel mai bun lucru este să pleci din zona ameninţată.Pe ţărmul mării: de obicei inundaţia este produsă de o combin aţie de valuri şi flux mare. împreună cu o sobă de gătit portabilă. la înălţimea genunchilor. Părăseşte casa numai în caz de absolută necesitate. cârpe colorate pentru semnalizare. amplificate de un vânt puternic. Cetăţenii trebuie să acţioneze cu calm. În timpul crizei: . Poluarea şi dezastrele n aturale nu cunosc graniţe. incendii de păduri ş. N ca să traversezi o apă curgătoare sau stătătoare decât atunci când eşti sigur că adâncimea ei u va depăşi jumătatea roţilor. Victimele vor primi pr imul ajutor. nici în timpul ploii. care însă nu-şi dă seama cât de strâns legată e upravieţuirea ei de soarta celorlalţi locuitori ai planetei). noi lăsăm cu nesăbuinţă lucrurile în voia soarte .pentru rezistenţa construcţiei e mai bine să păt dă apa (altfel. un flu . Dacă autovehiculul se blochează. secetă. 35 % din toate resur ele naturale consumate pe glob (superputere.într-o clădire: dacă apa în creştere te surprinde într-o clădi stai acolo. iar asistenţa sanitară pentru populaţie va interveni pentru evitarea unor epidemii. SUA are doar 4 % d in populaţia planetei. vulcani). Dacă nivelul apei continuă să crească. Oricum. Pagubele respective ating 5-10 mlrd dolari/an. nu facem nimic pentru a le îndrepta. a unui lac . nu . pe neaşteptate. Pregătiri: vezi #2. alunecări de teren. a. de ruperea unor baraje sau diguri.. leagă toate persoanele de un coş sau alt re azem solid.Auzim mereu despre inundaţii. Cu toate acestea. Dacă nu ai frânghii. Dacă apa creşte. pe un teren coborât. Pentru traversarea unei ape foloseşt etodele indicate la #13. furtună. La nivelul autorităţilor din R omânia. Apa te poate mătura cu maşină cu tot. Mai nou . cutremure. nu numai pe fundul văii. amenajează acolo un adăpost. provocate de oameni (vezi #18). La părăsirea locuinţei se vor lua numai obiectele de val oare şi cele strict necesare.pentru a ne salva. fiecare fel de calamitate are şi caracteristicile ei deosebite (adeseori acestea sunt asemănătoare urmărilor unui război .d.1. ci şi mai sus. Sau . alteori poate fi prevăzut. Dacă acoperişul este înclinat. Însă autorităţile vor lansa din timp avertismente şi alarma. ştiind că au suficient timp la dispoziţie entru salvare (vezi #6 şi #14). uragane. nu instala ta băra lângă un râu. uneori căzute de parte de locul revărsării. nici după acee a.a.vezi #18).în afară de numeroşii răniţ sau cei rămaşi fără adăpost.4. Organizaţiile ecol ogice (gen Greenpeace) nu au nici un sprijin de la români.. indicate în celelalte capitole. pe reastă. . de revărsarea mării. ci pe un pinten de deal. Dacă nu eşti silit să pleci tai în casă sau pe ea până ce apa scade sau se retrage. 17. INUNDAŢIA Poate fi produsă de revărsarea unui râu. La recepţionarea semnalului de alarmă. tornade ş.d) sau geologică (cutrem ure. Adună o lanternă.şi artificiale. Opreşte gazul şi curentul elect Urcă la etajul superior sau în pod. Câteodată torentul sau valul năvăleşte pe neaşteptate. r earceafurile. cu inconştienţă şi neruşinare. dar consumă anual.7. nu sta pe fundul văii sau pe malul apei. Acccid ente la barajele hidrotehnice: în teorie.m. Şuvoaiele de apă amestecată cu noroi şi tot felul de materiale pot să te prindă oriunde. haine călduroase. De exemplu. autorităţile vor declanşa alarma (un semnal de sirenă care durează 2 minute şi se întrerupe de 3 ori) pentru calamitate naturală şi vor înş nţa prin telefon şi radio toate localităţile din zona ameninţată. în locurile dinainte stabilite pentru astfel de situaţii.ca urmare a unor ploi puternice. Fugi! Refugiază-te spre înălţime. se aplică şi în situaţia unei calamităţi natu ale. părăseşte-1. a oceanului.

fugi din calea uraganului.2. urmată de o coborâre la fel de rapidă. Marea Caraibelor. tai/un (În Marea C hinei). Dacă nu poţi fugi. neadăpostit. 17. când temperatura apei din ocean este foarte ridicată. o creştere anormală a presiunii atmosferice.uita să întrerupi alimentarea casei cu gaze. refugiază-te. restu ri. pe mal.aş că fii atent la toate comunicatele. Apare în zonele tropicale şi poartă diverse denumiri: hurricane (în Atlanticul de nord. vântul şi ploaia pot intra înăuntru şi distrug totul acţionând din int . apă de la reţea. răsărit şi apus foarte colorate.nord sau sud. Când apa se retrage. Nu există apărare împotriva i perete mişcător de apă. URAGANUL Este un vânt cu viteza foarte mare (peste gradul 12 pe scara Beaufort) care poate distruge construcţiile mai slabe şi aduce ploi torenţiale. adică o serie de valuri uriaşe cu înălţimea până la 30 m. Zona centrală. Uraganul apare şi se măreşte deasupra oceanului. Când interiorul casei este accesibil intemperiilor. Călătoria prin uragan este . În caz că te s urprinde apa. d epărtează-te de coastă (peste 1 km) şi caută un loc mai ridicat. Forţa unui uragan slăbeşte deasupra uscatului cu cât se depărtează de mare. Nu pleca. străbat distanţe imense şi produc pagube îngrozitoare pe ţărmurile lovite. VALUL URIAŞ (Tsunami) Un cutremur submarin poate produce fenomen ul numit Tsunami. fierbe şi dezinfectează oric e apă înainte de a o folosi. aşa că ai destul timp pentru evacuare. dar pot apărea şi în alte pe rioade ale anului. Pacificul de nord şi sud-vest). 17. Dacă simţi vibraţii în sol. Unele produse vegetale pot scăpa şi pot fi bune de mâncare. care ar pu tea fi aspirat sau săltat de vânt.3. Golful Bengal. fâşii dense de nori cirus adunându-se spre centrul furtunii care se apropie . care se mişcă cu m/h. Ancorează orice obiect rămas afară. Pentru băut foloseşte apa de plo aie şi fierbe apa din alte surse. după trecerea primului val. Poate mai vin şi alte viituri sau furtuni. Sensul vârtejului este antiora în emisfera nordică şi orar în cea sudică. Rezistenţa unei clădiri la solicitarea uraganului est e determinată de rezistenţa şi de integritatea carcasei. smuls sau o fereastră e spartă. Fugi cât mai ai timp! Nu încerca să vezi un Tsunami . este linişt ită. Apa de băut poate fi mai greu de găsit. dar oricare cutremur poate să o facă. nu poţi fi surprins de un uragan. Stai departe de ţărmul mării. După inundaţie: vezi #2. Vântul are viteza maximă pe partea dinspre Pol a ochiu lui. sudul Oceanului Indian). curent electic. ci o serie de valuri. contaminată. l a fel păsările. Tsunami nu este un singur val. căci cea din apropiere este murdară. ca un miez în urul căruia vântul se roteşte cu viteze de până la 300 km/oră. Hrana nu va fi greu de găsit. consolideaz Acoperă ferestrele cu scânduri. Dacă eşti pe ţărmul oceanului şi nu ai radio. cu un diametru de câţiva km. nu umb la până ce nu eşti sigur că pericolul a trecut. lasă în urma ei distrugeri.5. de ocean. Alarmarea se face de obicei cu 24 ore înaintea sosirii lui. stai înăuntru. cadavrele victimelor. poţi preve ea apropierea uraganului după următoarele semne: creşterea valurilor. Umple rezervorul maşinii cu benzină şi pleacă din zona periculoasă. Dacă acoperişul e rupt.doar dacă te afli pe o înălţime s de mare şi solidă deasupra lui. Pot apărea boli sau molime. Dacă te afli într-o clădire so teren mai înalt. Apa rămasă este poluată. apoi începe să se deplaseze spre Polul mai apropiat . Pregăt iri: vezi #2. În m normal. căci s-ar putea să te distrugă al doilea sau al treilea. Atenţ e însă: animalele speriate de apă pot deveni periculoase. pentru că şi animalele se vor refugia tot spre înălţime. willy-willy (în nord-vestul Australiei). A larmarea: autorităţile şi meteorologii supraveghează uraganele şi anunţă apropierea lor. unele uragane se mişcă fără nici o regulă . Aerul încălzit de apă formează o coloană cu presiune joasă.4.căci dacă-i p edea înseamnă că eşti atât de aproape. Puterea vântului este maximă la o distanţă de 16de centrul (ochiul) uraganului. Dacă poţi. Nu toate cut remurele produc Tsunami. urcă-te pe o clădire rezistentă. încât nu mai scapi . de depresiuni şi de malurile râurilor. De obicei uraganele apar la sfârşitul verii. Deci nu te întoarce la locul periculos. Nu mânca ni ci un cadavru sau alte resturi (arde toate mortăciunile). pregăteşte un adăpost. Dar. la trecerea uraganului apar diferenţe de presiune care saltă acoperişul şi dărâmă pereţii. ciclon (în Marea Arabiei.

dacă în apro piere este un adăpost mai bun . înt pe sol şi acoperă-ţi capul cu mâinile. Tornada face un zgomot de motor ambalat la maxim. energie electr ică sau alte utilităţi.4. Cutremure mici se petr c pe toată suprafaţa globului. Fugi. Adeseori clădirile se prăbuşesc ca urmare a diferenţei de presiune între erior şi exterior. Nu merge cu automobilul prin uragan. De enea egalizezi presiunile din interiorul şi exteriorul casei. sau pregăteşte un adăpost. Un cutremur de gradul 5 degajă o energie echivalentă cu expl ozia a 10 kt explozibil.dar suflând în sens opus.fugi acolo. După calamitate: vezi # 2. C aroseria nu te poate proteja de vântul puternic şi de obiectele zburătoare. un cutremur cu un anumit grad (7) este de 10 ori mai puternic decât altul cu un grad imediat inferior (respectiv 6). Închide toate uşile şi ferestrele pe partea casei de unde vine tornada şi deschide-le pe cele din partea opusă. sub o scară interioară. Târăşte-te spre partea ferită de vânt a oricărui obstacol mai solid din calea vijeliei: un pinten de stâncă. urmate de o linişte (pauza seismică). Adeseori zgâlţâiturile prevesti toare nu sunt simţite de oameni. Distrugerile t enorme. Fă provizii de apă potabilă şi fă-ţi rost de un radio cu bat S-ar putea ca furtuna să distrugă reţelele publice de alimentare cu apă. mută-te pe partea c ealaltă a peretelui de piatră sau a perdelei de copaci după care te adăposteai.Adăposteşte-te: cea mai bună protecţie este întrniţă. Dar nu sta sub mobila g rea sau sub biblioteca de la etajul de deasupra. Viteza vântului în vârtej atinge 600 km/oră. CUTREMURUL Cutr emurul vine pe neaşteptate. cu liniştea sa temporară. sau adăposteşte-te sub o mobilă solidă. Stai lângă un pere te exterior sau în zona întărită a casei (dacă există). După uragan: vezi #2. Înainte de a pleca din casă întrerupe toate alime ntările de apă. lungeşte-te pe sol . Fugi perpend icular pe direcţia ei aparentă de mişcare. care poate fi auzit până la 40 km distanţă. În schimb. . Ieşi din calea ei. În l crizei: dacă te-a surprins. TORNADA Tornada este un fel de uragan cu diametr ul trombei (vârtejului) la nivelul solului de numai 25 -50 m. p e o navă: coboară pânzele. întro cameră mica.ca să fii mai ferit de obiectele zburătoare. căci furtuna o poate aspira. închide şi blochează chepengurile. În schimb. du-te în centr rterului. să salte acoperişul. energie şi gaze. Pregătiri: vezi la # 2. Este fenomenul atmosf eric cel mai violent şi distructiv pe o suprafaţă mică (fâşia măturată pe sol). Anual pe glob se petrec cam 140 cutremure put ernice. Vijelia te poate aspira şi ridica în aer .extrem de periculoasă. Nu pleca! In mai puţin de o oră uraganul va reveni. În afara construcţiilor cu structură extrem de solidă. Când eşti în aer liber. În timpul crizei: . Dacă te surprinde pe câmp descoperit şi adăposti altfel. Locul cel mai sigur este într-o pivniţă. 17. o perdea lată de copaci zdraveni. Nu t e adăposti lângă un horn .1). Adăposteşte-te într-un şanţ. Dacă locuieşti într-o construcţie şu tr-una solidă (într-un adăpost de uragan).căci s-ar putea să se dărâme. adăposteşte-te în construcţia cea mai solidă pe care o poţi găs Preferabil într-un beci amenajat special pentru furtună (vezi #18. întro depresiune. Înaintea unui cutremur puternic se petrec de obicei câteva tremurături mai slabe. tornada aspiră şi ridică în tot ce întâlneşte.4. rulotă sau maşină. dar tromba se deplasează cu max 50-65 km/oră. poţi auzi şi vedea tornada care se apropie. El nu poate fi (încă) prevăzut de ştiinţă. sălta şi arunca în ae er liber poţi fi lovit de obiectele zburătoare. În felul acesta împiedici vântul să intre în casă. leagă şi ancorează toate echipa le. Când vântul slăbeşte înseamnă că a sosit ochiul . dar cele puternice sunt limitate la anumite zone geog rafice predispuse la seismicitate. Conform acestei scări. 17. Nu sta într-o baracă.5. Stai departe de ferestre. A două preferinţă este un şanţ sau un tranşeu. de gradul 6 pe scara Richter sau peste.5. Dacă nu există subsol. Fereşte-te de gardurile şi de copacii pirpir ii .5. cu vânturi la fel de puternice .căci pot fi smulşi sau doborâţi de vânt. Pe mare. ferind-o de explozie .

Nu încerca să fugi. cob oară obiectele grele de pe rafturile mai înalte.animalele se comportă neobişnuit în ajunul unui cutremur: devin foarte atente. Acesta ar putea declanşa chiar dărâmarea construcţiei deja fisurate. Stai depa e geamuri. gata să se dărâme. urcă mai sus. întrerupe sau închide racordu rile de alimentare principală cu gaze. de rafturile mari şi înalte cu mărfuri. gata de fugă. subsol sau în pivniţă. dar stai înăuntrul ei . fixează obiectele grele şi mobilele car e ar putea cădea. aşteaptă să vezi ce se întâmplă la o eventual n nou cutremur. periculoase care s-au vărsat. explozive sau toxice. Înainte de a folosi closetele verifică dacă sistemul de canal izare este întreg şi în stare de funcţionare normală. nu folosi lift ul. est e la fel de mare ca şi cel produs de cutremurul propriu-zis. la colţ rile încăperii. Nu coborî în metrou. Dar imediat ce se opreşte cutremurul. se cunosc şi excepţii: persoane care s-au făcut ghem şi s-au rostogolit pe sol. Nu aprinde chibrituri. După ce se termină cutremu rul. Scările ar putea fi pline de persoane îngrozite. cum ar fi: cabluri electrice rupte şi căzute. Pantele prezintă pericolul pornirii unei alunecări de teren -din care să nu mai poţi scăpa. Îngroapă toate cadavrele de oameni şi animale. „plutind" pe pământul ce aluneca. Totuşi. posibile ca urmare a distrugerii canalizării sau a conta-minării apei şi descompunerii cadavrelor prinse sub dărâmături. Stinge incendiul. pri e ruine. Pe drum nu bloca circulaţia rutieră. Nu fugi pe scări. Dacă e nevoie. Filtrează şi fierbe toată apa. Ascunde-te sub un birou. dulapurilor sau sertarelor s-ar putea să cadă luc ruri dinăuntru. în golul uşii (mai ales dacă deasupra lui este o grindă puternică). construite din module. Nu lua cu tine lucruri inutile. coşurilor. o masă rezistentă etc). îndepărtează materialele inflamabile.4. mai ales de ferestrele mari. Nu sări pe geam sau de la balcon. Îmbracă-te corespunzător anotimpului. Scările se prăbuşesc primele. Nu părăsi imediat clădirea .verifică d rumul e sigur.6. În aer liber: întinde-te pe sol. Închide gazele. Dezastrul unei molime. Nu mai e timp să-i organizezi sau săi iei cu binişorul pe ceilalţi. slăbi te de cutremurul principal (precedent). Fereşte-te de căderea tencuielii. crăpat. sau la diversele pericole nou apărute. Alege din timp locurile în care teai put ea ascunde şi proteja (sub o grindă. o lanternă. S-ar a să fii trântit sau să nimereşti într-o crăpătură apărută în sol. Când începe cutremurul: f calm şi acţionează imediat! Într-o clădire: stai înăuntrul clădirii.căci vei fi apărat de obiectele care cad. Pe un deal e bine să urci spre vârf. Păstrează-ţi calmul şi gândeşte-te (repede!). Evită aglomeraţia. Construieşte un adăpost din resturi. Locuri bune de stat sunt: un colţ al camerei. posibil tot aşa de puternice ca şocul iniţial. el ectricitatea. S-ar putea să apară un val submarin (tsunami) mult mai periculos decât orice replică a c utremurului principal. un stingător de incendiu. La deschiderea uşilor. 17. electricitate şi apă de la reţelele comunale. După cutremur: vezi la # 2. la parter. nu fugi afară. Nu aler de clădirile şi copacii înalţi. Dacă te-a surprins într-un magazin: îndepărtează-te de galantare . Fii pregătit că pot urma replici ale cutre murului. hrană. Curăţă substanţele chimice. încordate . drumul sau un pod slăbit. toxice. Ghemuieşte-te sub nivelu l banchetei şi vei fi mai apărat dacă pe acoperiş cade ceva greu. o trusă de prim ajutor. apa.5. amplasaţi în zonele geografice cele mai expuse şi la . ornamentelor de zidărie. în clădire. aparatele electrice dacă este posibilă o scurgere de gaze. Într-un autovehicul: opreşte maşina cât mai repede. Pregătiri: ascultă comunicatele de la radio. Nu sta lângă mob e. crăpături sau găuri în sol. Plajele care nu sunt mărginite de faleze sau maluri înalte sunt destul de sigure pentru început. căci s-ar putea surpa şi chiar prăbuş te grăbi să intri imediat în casă. Acţionează pentru asigurarea igienei personale şi a colectivului. fii atent la obstacolele căzute pe drum. pregăteşte trus le mici şi mari de supravieţuire . ERUPŢIA VULCANICĂ Pe glob su nt peste 1500 de vulcani activi. Nu te adăposti în clădiri avariate. bricheta.vezi #2. de oglinzi. în subteran sau în tunel. Nu folosi un foc deschis. foloseşte forţa ca să-i duci la loc sigur sau să-i trânteşti la sol. Ascunde-te sub o masă sau altă mobilă solid e oferă protecţie şi asigură un spaţiu de aer în cazul prăbuşirii tavanului. Fă provizii de: apă. Ci rculă încălţat. o uşă. Când porneşte cutremurul viteza de acţiune este esenţială pentru supravieţuire.

Torentul de noroi: erupţia vulcanică poate topi gheaţa şi zăpada de pe munte. încălzirea râuril or. acoperă-ţi capul cu o pălărie groasă sau o cască de protecţie. membranele sensibile. Împreună cu gaz le toxice. „Râul" se amestecă cu pământul antrenat şi formează un şuvoi de noroi denumi har". vibraţiile solului. Alarmarea populaţiei. Acoperă-ţi faţa. 18. nu din cei obişnuiţ bracă-te cu haine groase. a căderilor de cenuşă şi a ploii care o însoţeşte de obicei. grea. îţi rămâne o singură şa are: să te scufunzi sub o apă şi să-ţi ţii respiraţia 1/2 -l minut. popoarelor sau civilizaţiilor. chiar dacă nu o blochează. s-ar putea să mai fie obligatorie evacuarea. În afară de vulcanii activi. Diferenţa între mentalităţile oamenilor. n a cu o mască improvizată dintr-o cârpă udă. zgomote puternice din vulcan sau din interiorul pământului.de exemplu în cazul unui vulcan adormit.1. Accidentele chimice (industriale. economic. dezbracă-te şi spală cu multă ea expusă şi clăteşte ochii cu apă curată. Războiul chimic Protecţia. Este su ntă o ploaie puternică şi barajul se rupe . incand escentă. volumul şi greutatea ei pot cauza p răbuşirea acoperişului caselor. blocarea căilor de comunicaţie şi râurilo . După atacul biologic 18. Pregătiri: când apar sem nele prevestitoare .Mexic.de exemplu Vezuviul. precum şi inega lităţile de resurse materiale disponibile. Când vulcanul erupe: Lava (rocă topită. La Soufriere . Mount Rainier . Dacă te afli mai departe de vulcan. Apa rezultată se acumulează uneori îndărătul unui baraj natural de gheaţă.Franţa. Când ajungi la adăpost.Italia. Când fugi din apropierea un ei erupţii. traficul va fi aglomerat. Evită drumul care merge printr-o vale -în care ar putea să apară şi un torent de noroi. minicutremure.SUA. Etna . au dus şi pot duce oricând la . poate afecta plămânii copiilor. care se rostogoles c la vale pe pantele vulcanului cu viteze de peste 150 km/oră. în fiecare an câteva zeci de vulcani consideraţi „adormiţi" (inactivi timp de 50-10000 ani) se activează pe n eaşteptate .ca cei de ski.cutremure. î tr-un nor de abur şi gaze. RĂZBOIUL 18. Dar lava reprezintă pericolul mai mic pentru oameni.4. Persoanele sănătoase se pot intoxica numai în imediata apropiere a craterului. Abrazivă. semilichidă) striveşte şi îngroapă orice întâlneşte în drum. unde concentraţia gazelor toxice este mai mare. mai bine cu o mască industrială de praf. producând un torent glaciar. După explozia atomică 18. care pot ajunge la distanţe arte mari de crater. ploaia acidă (pişcă la nas.de la mărimea unei pietricele până la bucăţi uriaşe de lavă. piele). Nu aştepta . Auvergne . Cenuşa vulcanică poate acoperi o zonă chiar şi mai mare decât proiectilele. Po ochelari de protecţie etanşaţi pe faţă. dar şi de educaţie.) 18 .Guadelupa.2. Sfera de foc: ca urmare a erupţiei pot apărea „mingi" u riaşe alcătuite din gaze incandescente amestecate cu praf sau cenuşă. care produce însă căldură suficientă ca să top că zăpada. Semne prevestitoare sunt: mirosul sulfuros.dând naştere unui torent. El curge cu viteze de până la 100 km/oră.3 . Orice om valid poate fugi mai repede decât majoritatea scu rgerilor de lavă incandescentă. Proiectilele aruncate de erupţie au dimensiuni variabi le . P regătiri. Lava îşi continuă mersu unge la fundul unei văi. social) şi mai „aglomerată" (datorită înmulţirii populaţiei. Războiul biologic Protecţia. bătrânilor. Dacă te afli în calea u nei sfere de foc şi nu te poţi refugia iute într-un adăpost subteran. cu o concentraţie suficientă pentru a iri ta sau chiar arde pielea. cunoscuţi şi bine supravegheaţi.fugi. Cenuşa vulcanică rezultă din fărâmiţarea rocilor aruncate prin crater. iritantă. ochii. Popocatepetl . în siguranţă. sau până se răceşte şi se solidifică. suferinzilor de boli respiratorii . distrugând şi acoperind tot ce întâlneşte în Pericolul apariţiei unui torent sau unor torenţi de noroi continuă să existe chiar şi după terminarea erupţiei principale. Vulcanii îşi înteţesc activitatea îna intea unei erupţii majore. strivirea recoltei. vizi ilă . ale culturilor.mai târziu vor apărea probleme de t ransport. Un torent poate apărea chiar şi fără o erupţie violentă. Dar cenuşa vulcanică amestecată cu apă poate pr oduce o ploaie de acid sulfuric şi alţi acizi. Ce faci după avertizare. Războiul atomic Explozia atomică. când mingea trece peste t . ca prote e contra gazelor otrăvitoare. Atenţie când te evacuezi cu automobilul: cenuşa fa ce şoseaua alunecoasă. în jurul ochilor . tatelor şi grupurilor de interese) apariţia confruntărilor este inevitabilă. de transport etc. Muniţia neexplodată Ce poate fi mai îngrozitor decât războiul? Într-o lume din ce în ce mai „instabilă" (din punc ul de vedere politic. trâmbele de abu ri. îndepărtează-te.

populaţia civilă poate fi expusă şi altor feluri de arme noi. islam . oamenii nu învaţă nimic din istoria lor sau a altora.su net modulat de două minute cu periodicitate de 4 secunde. psihotrope. sau . n-ai nici o şansă. dar atacul es te oarecum anunţat.. înain irea clădirii se va întrerupe alimentarea instalaţiilor şi utilajelor cu gaze. Cum sunt cele actuale. . curent electric. metrou. în denivelări ale terenului.a. cred toate în acelaşi Dumnezeu). cu microunde. La recepţionarea semnalului de alarmă cetăţenii sunt obligaţi să înc teze orice activitate.în ciuda (sau poate din cauza?!) tuturor progreselor ştiinţei. Anual pe glob mor 0. lăcomie. războaie mici. Aşa se face că.d. lipsa respe tului faţă de individ şi proprietatea privată. Alarmarea populaţie i se va face cu mijloace speciale .care.calamitate naturală . . fie că e vorba de unul clasic (cu arme albe.).. limbă.m. motosirene).cu arme ADM (de distrugere în masă). chimice). regionale. optice şi de alt fel (clopote. meteorologice. nu te lăsa în grija altora! Ei f ac doar ce pot.d. individualismul. mijloace improvizate de protecţie. Nu e nevoie de un război mondial ca să mori sau să fii schilodit. d e foc ş.şi vor epuiza toate celelalte posibilităţi. cu radiaţii dirijate. invidie. mondiale. fluiere cu abur. loca le sau mari. În cazul unei acţiuni teroriste momentul şi felul atacului sunt neaşte ptate.) şi Vest (unde primează omul . Fiecare cetăţean este obligat să cunoască modul de folosire a acestor mijloace individuale. cu pauze de 12 secunde. despotismul etc. sofisticat). teroriste. Cineva spunea: nu ştiu cu ce arme se vor lupta oamenii în al treilea război mondial.alarmă chimică sau radioac tivă .m. co stumul de protecţie. ca tolicism. Se vorbeşte şi de arme noi. mai ales în spatele frontului. Se şi zice. mocnite. Pentru l calcul ul capacităţii unui adăpost se consideră că . Populaţia civilă este expusă pericolelor războiului modern total.5 milioane de persoane datorită războaielor locale. După aceea însă. să-şi f că rezerve de apă şi în funcţie de felul alarmei să se adăpostească sau să se evacueze. Statul român a organizat apărarea şi protecţia teritoriului şi a populaţiei otriva pericolelor ce apar într-un război. p urtate cu arme uşoare. poate lua forma ABC (atomic-bacteriologic-chimic) . Numărul ţărilor care dis pun de arme nucleare creşte încet dar sigur. Adăpo stirea se face în adăposturi de protecţie civilă. între aşa-zisele: rd (ţările bogate) şi Sud (ţările sărace). de „impunerea păcii" etc.Religii (ortodoxie. Dar. dar deseori ele se transformă uşor în confruntări violente.activismul civic sau politic a dat rezultate.a. care pot provoca catastrofe „natu rale": geofizice (geoclimatice.d. neletale: orbit oare.5 sunete a 16 secunde fiecare. frică etc. culmea. rasă. dar în al patrulea sigur cu ciomege.d. Un război de tip ABC nu poate d ura prea mult (vreo 10 zile maxim după care se continuă în varianta clasică) aşa că pe momen t ai şanse să scapi cu viaţă. ?şi ame najate sunt echipate cu instalaţii de ventilaţie şi filtrarea aerului. Mânaţi de foame. cu pauze de 10 secunde.acustice (sirene electrice. paralizante (cu infrasunete. Ce poţi face tu? Pregăteşte-te din timp.sun et continuu de 2 minute. Uneori ciocnirile s unt paşnice. Din păcate. anticul dicton latinesc si vispacem para bellum (ca să ai pace pregăteşte-te de război) nu a fost nicicând mai actual şi mai respectat . n econvenţionale. de apărare. Conducerea şi coordonarea acestei acţiuni naţio nale este făcută de Comandamentul Protecţiei Civile. Pentru alarmare sunt stabilite următoarele semnale acustice: .conflicte de clasă. cu un zâmbet amar amenii şi naţiunile vor acţiona raţional de-abia după ce vor încerca practic . care. de manipulare informaţională. fără o pregătire adecvată. 1999). dinamice cu aer comprimat. seismice). tehnic. .alarmă aeriană . tru pace. galerii | sau alte lucrări subterane. În caz de război. sonerii et c).a. de agresiune. convenţionale. cu impuls electromagnetic (nucleare).m. aparate şi măşti izolante. arcur i şi săgeţi. genetice etc. Oricât ar fi de nebuni oam enii şi autorităţile . mijloacele de agresiune sosesc de obicei pe c alea aerului cu avionul sau racheta (vezi criza din Kosovo.a.de cei care gânde sc. Mereu şi mereu se comit aceleaşi măceluri inutile. sau . pentru interzicerea şi distrugerea armelor ADM. să-şi ia echipamentul de prim ajutor şi protecţie individuală. cu frecvenţă ultra-în altă.Est (unde domină: colectivismul.3 sunete a 32 secunde fiecare. Echipamentul individual de protecţie împotriva efectelor armelor convenţion ale şi de nimicire în masă constă din: masca contra gazelor. oamenii vor continua să se poarte ca barbar ii .). trusa sanitară anti-chimică. democraţia. subsoluri. Toate spaţiile special construite.încetarea alarmei . în pofida vorbăriei despre dispariţia războiul din viaţa internaţională. declarate. Într-un răzb oi viitor.m. credinţă ş. Sfaturile şi id eile din acest Manual sunt valabile şi aplicabile fie că ai de-a face cu un război mod ern (economic. cu grafit (pentru blocarea reţelelor electrice) ş. Oricine poate deveni oricând victima nevinovată a unei confruntări locale. apă. libera iniţiativă ş.

.

căldură.poţi să supravieţuieşti. D eci NU vei mai avea electricitate. . Într-un adăpost trebuie respectate următoarele reguli: Nu introduce animale şi materiale inflamabile. cu speranţa că o să nimereşti nei centrale. Dacă în momentul exploziei nu ai posi bilitatea să intri în adăpost.5 mp/persoană.Nu părăsi adăpostul decât la încetarea alarmei. iar în 2 săptămâni la 1. când radiaţia dur ază secole).explozie la sol: efecte momentane şi de lungă durata de maximum un minut. pe acest spaţiu toţi factorii distructiv i au efecte maxime. sau chiar sub un birou. Chiar fără fulger şi undă de şoc (cum explodează o bombă cu neutroni sau o centr tomică). Forţa suflului este uri aşă: dezrădăcinează copaci. după unda de lumină a exp loziei atomice vine sudul. Explozia atomi că are mai multe efecte (fig. apă. radioul. Dacă te pregăt . „numai" căderile radioactive şi radiaţiile pot provoca ravagii sinistre . felinare. să fii victima unui accident de la o centrală atomoelectrică . nu vei mai putea folosi telefonul. periculoase . ascunde-te în cea mai apropiată denivelare de teren. . iar unda de şoc şi orice obiect zburător te poate stri Într-o localitate te poţi adăposti după ridicături din teren. coşurilor de fum. că radioactivitatea slăbeşte î câteva zile până la un nivel suportabil (în 2 zile scade de la 1500 R/h la 15 R/h. că la Nagasaki şi Hiroshima viaţa a continuat după supravieţuire. Adăpo steşte-te. aruncă oamenii în aer. ori tunelurile tehnologice. .. b . într-un coridor fără ferestre. lumânări.Acordă primai ajutor. zdrobeşte clădiri. Re partiţia energiei unei explozii atomice a . Într-o clăd ire aşează-te: lângă peretele dinspre explozie. Cin priveşte o explozie atomică de la mai puţin de 60 km orbeşte definitiv. unele sfaturi nu strică.ve zi Cernobâl.Păstrează ord inea şi curăţenia. Suflul: tot aşa de inevitabil ca tunetul după fulger. alimente.adică la peste 50 km de explozia atomică. Efectul e ca de uragan (vezi #17. ghemuieşte-te numai după obstacolele naturale sau construcţii solide de beton armat. Explozia un ei bombe atomice sau nucleare umple atmosfera cu foc şi fulgere orbitoare.2. . indiferent de neajutorarea ta aparentă. Ce s-ar mai putea face în faţa unei pu i distructive atât de mari? După o explozie în apropiere . . Întinderea pe care acţi ul depinde de mărimea şi puterea bombei.nu se mai poate face nimic.unda de şoc.căci te expui cu o suprafaţă mult mai mare d ecât în poziţia culcat cu faţa în jos. cu sufl u distrugător şi căderi radioactive. în spaţiul gol al uşii de pe peretele de rezi tenţă. în primele două secunde după ce ai obs ervat sfera de foc (n-o privi direct!).Să tine: masca de gaze.Nu fuma şi nu folosi lămpi cu flacăra deschisă. unda de şoc . Sau.de la îmb olnăvirea până la distrugerea oricărei forme de viaţă. c . Măsurile pregătitoare îţi alva viaţa. lanterna.radiaţii momentane 18. NU te adăposti în spatele unor obstacole care se pot prăbuşi. o masă. Unda de şoc par urge în primele două secunde 1 km. de înălţimea la care explodează etc.. 1 .aproape imediat. fără urmări radioactive de durată. ziduri solide. într-o uzină sunt bune şi golurile di fundaţiile unor utilaje mari.explozie în aer: efecte momentane. Nimeni nu este nici ferit -nici direct ameninţat de o explozie atomică. lângă b ile trotuarelor. Nu sta în picioare .2): Valul de lumină şi căldură (vezi #8 şi #10).radiaţii persist ente. sau cu o întârziere 18. S-ar putea ca o bombă sau o rachetă să-şi greşească ţinta şi să cadă înt nsiderat „sigur". iritante. b . documente de identitate. Ai obligaţia morală să-ţi iei măsuri de precauţie. d . Dar înainte . în pasajele de trecere subterană. Totuşi. telecomunicaţiilor etc. Trebuie să te adăposteşti repede.necesarul este 0. 18. pentru a te încuraja la o atitudine mai optimistă. Efectele bombei atomice în funcţie de înălţimea exploziei a .a. despre care nu se ştiu prea multe secret m ilitar) va întrerupe funcţionarea oricărei centrale electrice. Stai ghemuit cu faţa în s în . în rigolele şoselelor.exceptând cazul în care bomba a fost cu plutoniu. explozibile.1. În acest timp.1 şi 18. Nu se ştie.DA. T V ş.m. Impulsul electr omagnetic (un fel de explozie invizibilă.1. trusa sanitară.5 R/h . ledicament e. merită subl iniat că efectul maxim al unei explozii atomice durează puţin. RĂZBOIUL ATOMIC După terminarea „războiului rece" în 1990 se pare că pericolul armelor a tomice nu mai e atât de mare.3).d. În plus.

Alarma „gri": poţi să te trezeşti într-o zonă contaminată chiar fără să vezi explo leară şi fără să-i simţi efectele directe .) din dotarea armatei. Fereşte-te să te surprindă explozia într-o construcţie şubredă: cort. braţele sub cap. Dacă eşti surprins . Alarma gradul 3 („neagră"): căderile radioactive vin imediat: sirenele emit litera D a alfabetului MORSE: linie-punct-punct (sunet lung-scurt-scurt). În blocurile cu mai puţin de 4 etaje numai parterul este sigur. scoate-o şi las-o afară a intrare. baracă. Totodată adună provizii. dozimetre etc. într-o zi poţi realiza foarte multe în acest scop. În continuare redăm câteva informaţii privind alarmarea populaţiei civile în unele st ate occidentale şi regulile de comportare respective. Efectele iradierii: vezi la #19.) te poţi ascunde după o ridicătură de teren ori taluzul şoselii. picioarele către explozie. oameni. gazul. Adăpostul ar trebui să aibă acoperişul şi p i groşi. îmbolnăvi sau omorî tot ce are viaţă: plante. s-a considerat că nici nu vom fi ata caţi în felul acesta. revine pe sol. . deoarece neavând arme atomice pe teritoriul ţării. Etanşează . corectează măsurile de protecţie la graj casă prin acoperire şi etanşare. Când faci inspecţia .1). iar parterul şi etajele de sus (mai ales mansarda) sunt nesigure. întrerupt. eficient. oficialităţile vor da anunţuri specifice prin toate mijloacele audiovi zuale. laboratoarelor şi serviciilor s pecializate.locul pe care l-ai găsit şi acoperă capul cu braţele. Dacă însă intrăm în NATO situaţia se va schimba. Stai aşa 1520 de secunde. iar când reintri în adăpost. TV . casă de lemn. fii calm. înainte de trecerea orei după care va începe căderea prafului radioactiv.5).înceterea alarme i . Prezenţa şi mărime adiaţiilor nu poate fi sesizată ori măsurată decât cu aparate speciale (contoare Geiger-Mu ller. Ce faci după avertizar aflat ştiri proaste. Dacă supravieţuie xploziei. În teren deschis (parcuri. apare ameninţarea exploziei: amenajează locuinţa. ca să slăbească pe cât posibil puter diaţiilor. Căderile radioactive. şi de direcţia vântului în perioada respectivă. animale. şi b) reducerea acţiu nii radiaţiei emise de praful radioactiv şi asupra organismului. Etajele mijlocii din blocurile înalte sunt cele mai sigure. Un prim semn că situaţia d evine periculoasă ar putea fi ştirile din presă. Dacă apare pericolul de război sau de accident la o centrală atomică.Alarma gradul 2 („gri"): căderile radioactive peste aproximativ o oră: sirenele emit un sunet constant. Suflul transformă ruinele în praf. deplasează-te repede. să fie cât mai ignif ugă (vezi la #10 şi #8) şi cât mai rezistentă la suflu (vezi #17). devenit radioactiv.legate de escaladarea încor dării sau conflictului internaţional. verifică imediat orice pericol de incendiu (vezi la #8). iar ferestrele şi uşile bine închise. apa de la întrerupătorul sau robineţii principali de racord. după un timp praful. iar în lip acestora te culci cu faţa în jos. aruncă-te la pământ (vezi la #10. În casă: opreşte electricitatea. radio.dacă norul radioactiv ajunge după un timp deasupr ocului în care te afli. La noi nu s-au făcut pregătiri de apărare la fel de straşnice. Mişcă-te. acoperă-te cât mai bine cu o pelerină. În continuare se arată cum poţi pune în practică aceste principii. Evită cu orice preţ contac tul cu praful radioactiv. . Locatarii acestora din urmă se vor adăposti la familiile sau vecinii de la etajele mijlocii. rep de. etanşate. Acoperă fântâna. Într-o clădire adăposteşte-t a cea mai izolată şi depărtată de exterior. Acolo alarma este gradată în fun cţie de timpul rămas până la momentul estimat al pericolului: . purtate de vânt. câmp etc. Apoi refugiaţi-vă şi înch deţi-vă cu toţii în adăpostul contra căderilor radioactive (vezi la #18. pe care „ciuperc a atomică" îl aspiră şi-l ridică. însă al tele. Dacă munceşti metodic. M r-o casă cât mai solidă. vor mătura o suprafaţă uriaşă de teren. Praful invizibil va iradia. fă rezerve de alimente şi apă.7 Protejarea contra contaminării radi oactive constă in: a) evitarea contactului cu praful radioactiv. poliţiei. Alarma „roşie": cei care nu pot aj unge acasă în câteva minute se vor adăposti în cea mai apropiată clădire. Mărimea şi orientarea suprafeţ festate depind de viteza. Încearcă să ajungi sub un acoperiş bun. O parte dintre căderile radioactive se depun în zona exploziei după aproximativ o oră. sau într-o groapă.Alarma gradul 1 („roşie"): e xplozie iminentă: sunetul sirenelor creşte şi descreşte. departe de o clădire. Alarmarea populaţiei. bagă animalele în grajd.sirenele sună continuu.

cum poţi să mergi şi pentru cât timp. Ca să rezişti ai nevoie de un adăpost! Alarma „gri" nu înseamnă că nu va mai urma înc xplozie. c robinet/hidrant. f . După aceea. Mijloacele de protecţie individuală se pot improviza cu lucruri la îndemână în orice gospodărie. dacă înăuntrul ei se amenajează un adăpost tip sâmbure . Lemnăria nu poate fi tratată în acelaşi fel.(fig. când radioac atea este maximă. sau fixează peste ele. o cameră sau un corido r cu cât mai puţini pereţi spre exterior. este o protecţie fo fig. dar cât mai puţine şi scurte. 2) Reducerea timpului de expunere şi contact. în pod.camuflaj. între care îndesxi pământ umezit. Ascultă ştirile la radio.cu atât mai bine. În afară de văruirea ferestrelor şi îndepărtarea materialelor inflamabile (de exemplu zia re. de exemplu cu o soluţie prepa rată din: 101 de apă. cărţi.5 kg acid boric. Sprijină mobilă grea. i . groasă (fiecare strat de 50 cm grosime înj radiaţiilor). trebuie luate măsuri de precauţie. Cu cât vei sta mai departe d e pereţii exteriori şi de acoperiş . E bună şi zăpada bătătorită. mai sunt necesare şi alte măsuri contra incendiulu i. Demontează ferestrele şi umple sau rile respective cu două rânduri de cărămizi. 18. pregăteşte şi pune masca de gaze pe faţă şi îmbracă mijloa le de protecţie.4).3.ve i mai jos.vezi #8 şi 0. cuie. un tranşeu săpat în (acoperit cu scânduri şi pământ).extinctor. se pot face ieşiri p entru motive importante.de ferestre. 18. butoaie pe dinafar ereţilor adăpostului. 0. Căptuşeşte-i pereţii cu stâlpi şi scânduri. h . o boxă.nisip. ieşirea din adăpost este total interzisă.pe care o lasă la uşă. Blochează ferestrele şi uşile camerelor şi corido arelor care duc spre adăpost. Acoperişul se face din scânduri. Dacă poţi.contaminarea radioactivă este de dura tă. Pentru scăderea radioactivităţii sub doza periculoasă trebuie să treacă două săptămâni.uşile şi ferestrele. Respectă anunţurile şi instrucţiunile utorităţilor despre când. ţesătura nestoarsă se atârnă la uscat. Dacă nu eşti silit de împrejurări. beton. După înmuiere timp de o jumătate de oră în soluţie. unde îmbrăcă haine necontaminte. uşile cu un strat c i gros din orice material: cărămizi. d . Căptuşeşte pereţii. Dacă mai eşti afară.rezerva de apă.ieşire de sigura nţă Efectul prafului radioactiv poate fi slăbit de doi factori: 1) Grosimea stratului de material existent (aer. Adăpostirea într-o clădire reduce de 5 ori expunerea la radiaţii în raport cu norul şi de 20 de ori în raport cu praful depus în exte rior. apoi intr ost. g . Chiar şi o construcţie uşoară poate as ra un oarecare grad de protecţie. A agră". Dar . înainte de a intra în adăpost spală sau curăţă zonele de piele care au fost e căderilor radioactive şi periază sau scutură hainele. aruncă-te în primul adăpost. uşi. pereţi etc. Dacă e cazul.rezerva de apă. 18. la interior şi exterior. pereţi . câte doi pereţi din scânduri.rangă. scoţând hainele exterioare şi lăsând rare.3) .topor. Probabil că într-o astfel de situaţie reţeaua publică de alimentare cu apă va fi oprită. Stai în adăpost până ce Poliţia sau A civilă anunţă că se poate ieşi. hârtii) dintr-o cameră în care le-ar putea lovi şi aprinde raza de căldură (strecurată de exemplu printr-o crăpătură din acoperiş). înalt cât să încapă un om în picioare. Ele se folosesc însă numai pentru o durată scurt treci prin zona contaminată radioactiv.5 kg borax. 0. tiranţi. dezbracă pelerina sau îmbrăcămintea de exterior folosită . În primele trei zile. la TV apar ştiri privind pericolul unui război. 18. tabl i de beton. Într-o clădire adăpostul se poate amenaja într-un beci. unde. Întăreşte şi îngroaşă toţi pereţii adăpostului. saci cu ni . b . u i mult. Una dintre ele este impregnarea ignifugă a ţesăturilor. peste . Cei doi pereţi de scândură a i solidarizaţi unul de altul cu sârmă. tratamentul trebuie repetat periodic.rucsac de salvare.) între victimă şi praf. sau amânarea contactului. cutii cu pământ. Contra valului de lumină şi căldură . încearcă să te fereşti şi de următorul pericol. pământ compactat. Înainte de intrarea în casă: fiecare persoană verifică rapid măsurile luate e ceilalţi membri ai familiei sau grupului şi corectează cât poate deficienţele constatate . R espectă şi instrucţiunile organelor de stat. Pregăteşte şi mijloac pentru stingerea incendiului produs de explozie sau de valul de căldură (fig. La fiecare etaj să fie depozitate cât mai multe găleţi sau vase pline cu apă şi extinctoare . Întrucât după o spălare sau după un t îşi pierd efectul. dar se poate proteja prin acoperire cu o pânză ignifugată.d ar cele mai multe la ultimul etaj. Pregătiri: când în pres io. Adăpostul poate fi amenajat şi în afara dădirii: o groapă. îngrămădeşte saci cu nisip. j . ferestrele.5). e . Amenajarea clădirii pentru apărare pa sivă: a .

In lipsa unui beci se poate săpa un tranşeu sub pardoseală. la câte un sfârşit de săptămână. Dar astfel de exe ciţii pot avea şi alte efecte educative . Viatxa în adăpost. . afişarea şi însuşirea de către toată familia a unui regulament de comportar adăpost. preferabil fără deschidere spre ex terior.solizi. improvizat). . preferabil un planşeu din beton armat cu deschiderea cât mai mică (de la un perete la altul). curăţenia. pereţi) depăşeşte 2 m.8 m.Etanşarea uşilor beciului. asc ultarea radioului. gaze etc. disciplină ş. dacă deschiderea tavanulu i (distanţa între stâlpi. repartizarea sarcinilor (întreţinerea echipamentelor. într-o perioa de criză. . un fel de cort sau acoperiş din uşi sau scânduri. Se reco mandă întocmirea. ierarhia colectivului).Amenajarea unei treceri sau coridor de salvare spre clădi rea vecină. . lângă un zid exterior. Măsuri suplimentare necesare: . cutremur etc.Suprafaţa . cu un val de pământ sau saci de nisip. pot dispărea to te facilităţile pe care le considerăm „normale": comerţ. Rezultă că numai stocul personal de provizii te poate salva de la foame. va naşte mari probleme.m.Să nu fie traversată de cond ucte (gaz. apă. ce pot apărea. Deasupra acestui acoperiş interior se vor stivui saci sau feţe de pernă umplute cu nisip şi pământ până la pereţii şi tavanul adăpostu g. Peste şi lângă adăpost îngrămădeşte cât mai mulţi saci cu nisip sau pământ. . apă. gospodărirea proviziilor. nisip etc). A r putea fi.Dotarea uneia dintre f erestrele pivniţei cu un capac solid şi etanş . care să stabilească o ordine privind: scularea. de exemplu. iar sus între ele. asiguraţi în poziţie. 18.Amplasarea pivniţei la unul dintre colţurile clădirii. Întărirea construcţiei 18. preferabil din beton armat. Pentru asigurarea u rotecţii suplimentare (necesară mai ales în primele trei zile după explozie) ar fi bine să amenajezi în interiorul adăpostului încă o incintă cu înveliş de protecţie (un sâmbure). sete. Nici banii nu mai au valoare. orele de masă. Trebuie luate măsuri ca fiecare persoană să aibă mereu sarcini şi ocupaţii. iar pardosela va fi acoperită cu saci de pământ.d. rezistenţa construcţiei şi vor slăbi radiaţiile. pregătirea. .care se aşează pământ bătut. boală. Peste capacul de scândură sau de metal se adaugă u n strat cât mai gros dintr-un material potrivit (pământ.de exemplu un coridor.Pereţii . serviciul de gardă. violenţă. 18. pe suprafeţe exterioare vizibile. Adăpostul tip sâmbure.6 x 0. cu secţiunea circa 0.6).Consolidarea porţiunii din peretele exteri al beciului.ca ieşire de siguranţă. activităţi diverse. 6. Condiţiile constructive pentru ca o pivniţă ată fi utilizată ca adăpost sunt: .4. Dar afară nu vei putea ieşi decât după 10 zile! Înăuntrul adăpostului vor fi depozitate unelte de săpat e care ar putea fi nevoie pentru dezgropare.Insta larea unor stâlpi suplimentari de susţinere. cu dotări minimale. .Marcarea cu vopsea termorezistentă a uno r săgeţi indicatoare în câteva locuri. alimentaţie.Tavanul să fie solid. igienă.5. curăţenie. de deasupra solului până la nivelul tavanului.s-ar putea prăbuşi din cauza su flului exploziei. . Într-o situaţie de criză: război. servitul meselor. culcarea. O rezervă de . plictiseală. electricitate. Adăpost tip tranşeu în curte tranşeu se va face printr-o gură verticală de acces acoperită cu un capac de canalizare (sau ceva echivalent. aerisirile sau coşurile se astupă. respectiv prin antrenamente şi simulări.Umplerea sau zidirea ferestrelor pivniţei pe toată grosimea peretelui. sprijinite jos de pereţii adăpostului. Se recomandă ca aceste exer ciţii voluntare să fie făcute cu familia de două ori pe an. la ieşire. . amenajată astfel încâ poată fi blocată de dărâmături. . o scară .benefice pentru coeziunea familială. Inevitabil că viaţa mai multor persoane înghesuite într-un spaţiu mic.sub 30 mp. furie. pentru ca adăpostul să poată fi descoperit chiar în caz că se dărâmă. frig.a. Adăpost în casă În felul acesta vor putea înţelege toţi membrii familiei problemele de îng uială. încălzire). instalaţiilor. După 3 zile pericolul cel mai mare trece şi veţi putea părăs dăpostul interior (tip sâmbure) pentru a trăi în restul adăpostului din clădire. O altfel de intra re în adăpost sau tranşeu . Stocul de provizii. Stresul psihologic poate fi însă micşorat printr-o pregăti re corespunzătoare. altfel apar deranjamente psihice: depresiuni.

inutilă. Băutură: apă . . Respectă instrucţiunile autorităţilor. sau alta echivalentă. frunzele sunt strânse şi se acoperă bine unele pe altele. reînnoit. gem . Nu uita că va trebui să trăiţi aco şi nopţi fără nici un contact cu exteriorul. supe. fulgi etc. galoşii. cârlig cu coadă şi prelungitor (serveşte la despr inderea obiectelor care ard mocnit şi la îndepărtarea dărâmăturilor). Nu îngrămădi în adăpost toate lucrurile posibile . Rezerva de alimente.Primul ajutor şi apărarea con tra radiaţiilor: trusă de prim-ajutor auto (1 buc/5 persoane). prelată pentru înăbuşir or (ignifugată).5 kg. Hrana şi apa nu sunt contaminate direct de radiaţii. c antitatea) depinde de gusturile. .4 kg.alimente. medicamente. sunt bile. probabil vor fi . stocul de provizii trebuie permane nt gospodărit.inclusiv încălţămintea.0. Înainte de a desface un vas cu provizii.4 kg.5 kg.42 1.Animalele care au stat afară pe câmp. prelată (1 buc/5 persoa ne). când părăseşti adăpostul. Poartă mănuşi pentru manipularea obiectelor contami uite) . energie pentru aproximativ 14 zile trebuie să existe în fi ecare casă de om gospodar şi responsabil (există şi obligaţii legale în acest sens). zahăr .ma asă şi puţin loc de mişcare. Foloseşte logica.2 kg. peşte. Hrana şi apa vor fi depozitate în vase bine închise. Nu uita un radio cu baterii. D e asemenea. şoşonii. sau altele: . concepţiile fiecăruia. O listă cu toate sortimentele depoz itate şi datele lor de procurare şi de înlocuire obligatorie ajută mult la controlul sit uaţiei. legume . apoi gătiţi.Stingerea incendiilor: hidrant. Alimente uscate : pâine . condimente . Conservele pot fi procurate din comerţ (preferabil în cutii metalice) sau preparate în casă: fierte. Dotarea individuală de salvare şi intervenţie. pentru a se evita atât cheltuielile inutile (supradepozitare) cât şi insuficienţa stocurilor (alimente stricate). şterge-1 bine de praf. biscuiţi. dozimetru. trebuie să întrerupi imediat alimentarea casei cu apă de la reţeaua publică. brânză 1 kg. După explozia atomică. neprotejate de căderile radioactive. sare. cu capac înşurub at. fierăstrău „coadă de şoarece". Când ieşi din adăpost ca de hrană. robineţi . dacă foile. Rezerva de apă potabilă rezultă din necesitatea biologică de consum a 1. Din cauza perisabilităţii alimentelor conservate. masă. nu-ţi va mai strica rezervel e tale. care va umple treptat reţeaua localităţii.Verdeţurile cum ar fi: varza. cu o capacit te corespunzătoare mărimii suprafeţei de stins (pardoseală. protejate de păstăi. daltă la por. Înainte de a ridi ca capacul. ceai. mazăre. Lista acestor provizii (felul. . du lciuri. frânghie (pentru salvare.0. Fiecare locuinţă ar trebui să fie dotată cu ur oarele echipamente. racord pentru furtun. .0. salata.5 kg. marmeladă. dacă ai ghinionul să ajungi. căţărare). Aruncă foile exteri oare şi păstrează miezul. pentru a putea rezolva urgent: A .0. pentru 14 zile: Co nserve: de carne. conserve. cacao -0. bunul simţ. uscat) . toaletă. coborâre.5 kg. şterge bine tot praful de pe capac şi zon a învecinată. ceapa vor fi destul de bune de mâncat. baie. preparate . Adăpostul îţi va fi casă. Poate că toată această muncă şi cheltuială preventivă pare excesivă. rezervor cu apă.2 kg. La reintrarea în adăpost hainele exterioare vor fi oricum lăsate afară . Când se dă alarma „roşie". facilităţile pentru igienă. apa conta minată radioactiv.Peştele va fi probabil bun de mâncat. caută alimente apărate natural sau artificial împotriva contaminării cu praf rad ioactiv.Boabele de fasole. obiceiurile. ulei.25 kg. ci indirect de praful radioactiv care se poate aşeza pe ele. B . Lista orientativă cu proviziile necesare unei persoane. murături. mai ales dacă găinile au fost adăpostite de praful radioactiv. de exemplu nuci. Fă o lis cu toate lucrurile şi echipamentul necesare în adăpost. C . ciocan mare.5 kg.Dezgroparea vic timelor: o cazma cu coada scurtă. apă. Lact ate şi grăsimi: lapte praf. bomfaier. foarfecă (tip cleşte) pentru fier beton. salam .fie înăuntru. lopată pliantă (s rangă cu vârf lat şi ascuţit. ca să poată fi folosită în spaţiu îngust. margarina . Proviziile trebuie să fie suficiente pentru cel puţin 3 săptămâni. Rezerva de apă (mai importantă decât cea alimentară) trebuie să acopere con sumul pentru cel puţin 4 zile în adăpostul tip sâmbure. . dar uit elevizor: buletinele de ştiri sunt pline de situaţii în care. o să fii fericit că ai provizii pregătite. Diverse: cafea. Apa depozitată într-un cazan sau o c adă trebuie acoperită cu un capac din scânduri sau o folie de plastic. fie afară din adăpost.Ouăle sunt destul de sigure. .Cartofii trebuie spălaţi şi cu răţaţi de coajă.0. găleţi a 10 l/buc (4 buc la un robinet).5-2 1/ zi de persoană.fără frigider. acoperiş).1 kg. În acest fel. Constă numai din alimen te uscate şi conserve care să reziste nealterate cel puţin 6 luni în condiţiile posibile d e depozitare autonomă (răcoare. fierţi.

virusuri. Holera se ia numai prin apa şi alimentele contaminate. nedureroasă. apoi vomă. mult mai eficiente. peşteri. . mortale şi extrem de contagioa se sunt cele pulmonară şi septicemică. asupra adversarilor.80 0 dolari. a pielii şi mucoaselor cu ajutorul mijloacelor speciale sau simple de protecţie individuală. Morva ( răpciugă) este o maladie contagioasă cu caracter acut. cu arme nucleare . ca racterizată prin febră. Pe de altă parte. Dar apa depozitată dinainte în puţuri. animalele domestice). Microbii sunt variante îmbunătăţite în laborator ale unor bacterii. Iată cât costă distrugerea unui singu om adversar: cu arme convenţionale aproximativ 2000 dolari. Ap a de la robinet sau cea de ploaie va fi contaminată. mască respirat orie. animale. su b formă de prafuri ori lichide. Principalul pericol al armei b iologice constă în faptul că îmbolnăvirea se poate produce nu numai la persoanele care s-a u aflat în zona infectată ci şi prin: contactul necontrolat cu oamenii sau animalele p rovenite din zona infectată. consuma rea apei şi a alimentelor infectate. este foarte ieftină. soldaţii. După acest interval bubele se usucă şi se cojesc.se poate face prin măsuri de: a) Anih ilarea căilor de transmitere a infecţiilor: . rezervoare acoperite -este probabil pot abilă (până se contaminează şi ea de la apa proaspătă) Boală de iradiere . autocontrolul preventiv al corpului şi îmbrăcăminţii. întreprindere etc. Otrăvurile sunt toxine foarte puternice. . intestinală. după un început bu-bonic sau pulmo ). 18. care în scurt timp devin purulen te. starea generală se agravează din nou pentru 10-15 zile . Fierberea nu îndepărtează radiaţiile. Alte informaţii: Antrax ul (buba neagră) este o boală a animalelor. Protecţia . Ciuma bubonică are o evoluţie mai uşoară. se procedează la fel ca la ori ce epidemie.decontaminarea locuinţ i.protejarea căilor respiratorii. care poate atinge 201/2 4 h. D upă o incubaţie de 12-28 ore apare o diaree bruscă.anunţarea organelor de protecţie civilă în cazul ap ariţiei unor aglomerări suspecte de insecte sau rozătoare. Cele mai importante şi mai cunoscute boli grave care pot apărea în cazul unui război biologic de modă veche sunt arătate în tabel . menţinerea curăţeniei la closete (în special a celor fără apă curgătoare. nerespectarea regulilor de izolare (carantină). Ciuma (pesta) poate avea diverse forme: bubonică (buboaie care apar în urma muşcăturilor de purici infectaţi). decontaminare (spălare. plante. protejarea rezerv elor de alimente. sau să distrugă economia ori agricultura adversarului (plante le agricole. Adică. a surselor de apă şi a alimentelor. produse de microbi sau de animale. iar cu arma biologică .igiena strictă: evitare consumării apei din surse necontrolate de organele sanitare.7. erupţii ale pielii şi mucoaselor. O dată cu apariţia puroiului. a cailor. etanşarea uşilor şi ferestrelor de la locuinţă. neutralizare etc). transmisibilă la om. dezinfectarea şi decontaminarea lor se face cu ciora mină sau var). mai groaznice. .ci să incapaciteze populaţi a. Este arma ţărilor sărace. . pulmonară (microbii pătrund prin căile respiratorii ). RĂZBOIUL BIOLOGIC Deşi Convenţia din 1925 de la Geneva (semnată de 133 de state. Războiul biologic constă în aruncarea unor cutii cu microbi sau otrăvuri. lăsând intactă infrast ructura. igienă. Arma biologică acţionează numai asupra organismelor vii. septicemică (infecţia se răspândeşte în tot organismul.1 dolar. evitarea mâncării neprel ucrate la cald (se va consuma numai apă fiartă timp de 20 minute). Formele grave. Adeseori boala este mortală. adversarii.contaminate. dar nea cceptată de 21 state) a interzis arma biologică. . datorită absorbţiei prin rădăcini a apei şi substanţelor din sol. pulmonară. Plantele vor începe oricum să se contamineze după câteva zile de la depuner ea prafului radioactiv. ciuperci care produc boli grave la oameni . p tele roşii se transformă în vezicule cu lichid limpede. se pare că numeroase ţări au studiat-o şi d ezvoltat-o. care se poate transmite la om pe cale cu tanată.colectarea igienică a gunoaielor. oamenii se pot apăra efic ient şi simplu de armele biologice (cunoscute!) prin vaccinare.vezi la #19. De aceea arma biologică nu este gândită să omoare .dar exi stă şi altele noi încă secrete. Variola (vărsatul): după câteva zile de la apariţie.

iritante. aştern uturi. iar hainele lor vor fi tratate în locuri special amenajat e de către organele de protecţie civilă. aliment sau produs agricol să nu fie scos din zona contaminată. Dar STL îşi pierd capacitatea de distruger e relativ repede (câteva zile). resturi de cutii. digestivă hrană. respiraţie contactul cu animalele infectate sau prod usele acestora febră. bolnavii suspecţi vor fi izolaţi într-o încăpere separată. igiena resurselor de apă. Se consideră contaminaţi oamenii şi animalele aflate în focarul biologic. dar mai slabe febră mare.' b) Creşterea rezistenţei organismului: prin vaccinare. lopeţi etc. După ata cul biologic -o mare importanţă în prevenirea bolilor molipsitoare o au: respectarea n ormelor de igienă individuală şi colectivă. oboseală. Nu atinge obiectele suspecte! Dacă insec tele sau rozătoarele descoperite au tendinţa de împrăştiere. r espiraţie. La primele semne al e bolii trebuie chemat medicul şi anunţate autorităţile. pete roşii care încep să se umfle Stai în adăpost sau în casă până la terminarea decontaminării străzilor.locul respectiv se stropeşt e cu petrol şi se aprinde. dureri abdominale. combaterea insectelo r şi rozătoarelor. hrană. f ormol sau acid fenic. asfixiante. piele. Nu consuma alimentele şi nu folosi obiectele găsite pe câmp. pneumonie 1-3 asfixie câteva la a nimale: avortul epizootie. ci folosind improvizate. iar altele mai puţin timp. vomă.în cantităţi uneori ne rivite locului sau anotimpului respectiv. respiraţie. STL se împart în: neuroparalizante. Simptome până l a deces. la cap. . stare generală proastă ca ciuma. provoacă urgent vătămări grave ar moartea. piele stare generală rea. şoc. păsări . closet etc. psihochimice. dureri de cap. lichidă (picături) şi pătrund în organism prin: aer. Insectele. vomă. Dacă nu este pericol de incendiu . fi ind considerate „persistente". Prin aplicarea carantinei se interzice şi pătrunder ea în zona contaminată a oricărei persoane din afara acestei zone. vomă. Boala Antraxul Durata incubare zile 1-5 Durata bolii. hrană. Ele pot acţiona sub formă de gaze. Unele îşi păstrează capacitatea de acţiune mai mult timp. vor mânca din farfurii şi cu tacâmuri ţinu rat de celelalte vase ale familiei. la îndemână: sape. toxic vezicante. La locul căderii se pot găsi: bucăţi diferite mărimi din bombele biologice aruncate din avion. 1-2 14-21 Cal ea de transmisie Botulismul 2-4 Bruceloza 7-21 Ciuma (pesta) Febra Q Holera Tularemia Variola 1-9 10-20 1-6 3-5 1-4 max 30 piele. sau pe stradă. respiraţie. transpiraţie contact intensă febră. chiar în cantităţi mici. rozătoare. ori au venit în co ntact direct cu oamenii şi animalele îmbolnăvite. terenurilor etc. fără însă a le atinge direct cu mâna. organizaţi pe loc echipe de 3-4 oameni ca să le prindă şi să le distrugă. greţuri. fiind socotite „trecătoare". îndeplinirea indi aţiilor date de organele medicale privind depistarea purtătorilor de microbi. care au consumat alimente sau apă suspecte. sufocant e. RĂZBOIUL CHIM IC Substanţele toxice de luptă (STL). decontaminate cu lapte de var. piele agitaţie.) vor fi decontaminate prin fierbere cu leşie. la om: septicemie cu stare acută şi atenuată. respiraţie grea. Până la venirea medicului. Uneori căderea bombelor biologice poate să treacă neobservată. apă. rozătoarele. D upă efectul asupra oamenilor. Obiectele atinse de aceştia (veselă. precum şi grupuri neobişnuite de insecte. delir dure ri musculare. c) Izolarea sursei de infecţi e: orice persoană cu temperatură mare trebuie izolată şi anunţată la medic. saci. pachet e. obiectele suspecte găsit e lângă locurile unde au căzut bombe vor fi distruse. hrană d iaree. dureri de cap. Toţi cei contaminaţi biologic vor execut a decontaminarea sanitară. în stare solidă. inf ate.3. haine. zile 3-5 febră. vapori. Se vor lua măsuri ca nici o persoană sau animal să nu părăsească zona supusă atacului biologic şi nici un obiect. 18. infectate.

Boala de iradiere 19. Vântul slab sau lipsa vântului întăreşte acţiunea STL. PRIMUL AJUTOR 19. Protecţia oamen ilor şi a animalelor împotriva acţiunii STL constă în evitarea contactului direct cu acest ea prin: adăpostirea în camera de locuit sau adăposturi etanşe. La masca de gaz se pot asamb la diverse cartuşe filtrante. mai devreme sau mai târziu. res tricţii de circulaţie. Dacă desc operi muniţie sau armament de orice fel: . A intr at ceva în ochi.10. Constipaţia. de transport etc). NU le lovi.NU le ridica. măsuri suplimentare de pază şi ordine. adăposturi de protecţie civilă. văi. Rănile. Cum dai primul ajutor. Oprirea respiraţiei sau a inimii Stopul respirator. grenade.7. locurile cu vegetaţie înalt ceea ce le permite să-şi prelungească capacitatea de acţiune. Urticaria. luxaţii. Arsuri produse de substanţe corozive. Accidente produse de viteza excesivă. chimicale.galbenă . Sau minele antipersonal: până în 1997 fuseseră pozate în lume ( ola. viespe. Mozambic. piper. vântul. Sincopa. Luxaţia.4. tran sporta sau depozita în locuinţă. d zgroparea victimelor. micşorându-le eficacitatea. ninsoarea. . Insolaţia.) circa 70-100 milioane de mine -care fac în continuu aproximativ 2000 victime pe lună (majoritatea copii). Evacuarea rănitului 19. Fulger. electricitate.Semnalizează şi ma ează vizibil şi explicit locul. insecte. Naşterea accidentală. C ondiţiile meteorologice cum ar fi temperatura. chiar dacă sunt trecătoare.4. Cele sub formă de gaz sau vapori mai grei ca aerul se acumulează în albiile râurilor. ploile spală terenul contaminat. Vântul p ternic. Şi azi mai apar bombe. Cum ajuţi un nevăzător 19. Afganistan etc. Şocul psiholo gic 19. înecarea (cu un obiect). Paralizia. Criza de inimă. animale.verde (pentru amoniac). ploaia. te ratura ridicată le scurtează persistenţa. autorităţile vor alarma populaţia din zona de acţiune a norului sau a lichidului toxic. 18. de pe obiecte. hidrogenului sulfurat. Accidente produse de căldură. uneori chiar apa din sol le dizolvă şi le neutralizează. violent. îmbră area mijlocelor individuale de protecţie (masca contra gazelor şi combinezonul de pr otecţie a pielii). La apariţia pericolului de răspândire accidentală a unor substanţe periculoase. Asfixierea cu oxid de car bon 19.Persistenţa STL este influenţată de starea vremii şi de natura terenului.8. ferestrele. NU încerca să demontezi focoasele sau alte elemente componente. Bosnia. Stopul cardiac. şanţuri. marcate cu o bandă de culoare: . . Protecţia animalelor se realizează prin izolare în grajduri la care se d ansează uşile. Intoxicaţia respiratorie. întinderea 19. Hemoragia internă. Boala de tranşeu (la picioare). Prec pitaţiile (ploaia. Cetăţenii se vor apăra fie cu mijloacele individuale de protecţie (mască. Igiena obligatorie 19. acoperit cu vegetaţie. Urgenţele: hemoragii.Anunţă imediat Poliţia! 19. a u o influenţă puternică asupra stării zonei contaminate şi duratei de acţiune a STL. Accidente produse de violenţă Muşcăturile produse de: om. Urgenţe şi priorităţi. sau prin evacuare (auto are) temporară. Degeraturile. Ploile puternice spală substanţele de pe sol. Lovitura la cap. şi micşorează foarte mult gradul de contaminare.5. entorse Fractura. MUNIŢIA NEEXPLODATĂ Nebunia unora d evine suferinţa altora. Extenuarea. Pe solul pietros STL au persistenţa mai mică d ecât pe un sol afânat. În zona de acţiune a norului toxic se mai introduc: restricţii de consum a apei şi produselor agroalimentare sau furajelor expuse contaminării. Ento rsa. Cambodgia. pericolul. Insomnia.totuşi radioactiv. Paraziţii. zăpada) nu sunt favorabile STL. Astfel: curenţii de aer împrăştie substanţele sub formă gazoasă sau de vapori. Recent au început să apară şi proiectile din uraniu sărăcit . înecul 19.9.3. în curte sau în grămezi din fier vechi. răni Hemoragia. NU le mişca. pr oiectile rămase din războaiele mondiale.2. Accidente l a ochi Orbirea produsă de: Soare. Ochiul învineţit. Eliberarea. chimicale Arsuri de la flacără. . Principii generale Înainte de a îndepărta victima. fie prin adăpostirea în lo cuinţe (într-o încăpere etanşeizată). Leşinul.NU le atinge. pele-rină etc). Fracturi.albastră (pentru a cid cianhidric). Cangrena 19. ceaţa etc. Stropi de acid.1. Arsuri de la soare. înţepăt ra de albină. Accidente de călătorie Băşici la picioare. Trăsnetul. . măreşte v e evaporare a substanţei toxice). . cu atmosfera nepoluată. păduri. Accidentele chimice (industriale.pentru protecţi e contra clorului. plăgi.6. Răul de ma re. Răni produse de apa sărată. bioxidului de sulf. . Accidente produse de frig Îng eţul (hipotermia). Electrocutarea. slăbeşte acţiunea gazelor (împrăştie şi diluează aerul contaminat.

descarce rare pot fi: . Fiecare om trebuie să fie pregătit. grinzi.Cheamă şi capacitează încă 2-3 persoane d isponibile. Dă-i mortului o ultimă şansă 19. şi . Accidente produse de foame Intoxicaţia alimentară. planşee.Dă primul ajutor .nu lăsa nimic subînţeles. uşi deformate . Pericolele înălţimii Ameţeala. Cineva zicea: aproape toţi oamenii mor din cauza leacurilor.dintre mai mult e răni.15. Salvamont etc. du imediat pacientul într-un loc ferit şi sigur. . Puţină experienţă practică valorează infinit mai mul o tonă de teorie. * Stabileşte urgenţele şi priorităţile: .)? Cine (trebuie salvat primul) ? Cum (se poate ajunge până la victimă: traseul de salvare)? Lucrările de salvare. presopunctură. ziduri. riscă victima: surpare.Buzele crăpate. în următoarea succesiune: mai întâi ca pul şi pieptul. .când sunt mai multe victime . nu poţi deveni instanta neu un salvator priceput şi îndemânatic. a tratamen tului.1).Străpungerea unor pereţi. .cea cu mai multe răni trebuie tratată prima. .altfel moare din cauza şoculu i). şi dă-le indicaţii precise .14. pielea uscată 19. evacuarea din zona periculoasă. Flebita 19.care bl ochează şi împiedică înaintarea. Sinucigaşul. PRINCIPII GENERALE Primul ajutor are două scopur i principale: . rdarea primului ajutor e o îndeletnicire care trebuie învăţată şi exersată dinainte (vezi #20 3). electrocutării etc. ca să-ţi dea ajutor. construcţii metalice. elibe rare. Transportul accidentaţilor 19.Eliberarea victimelor. dar eficient). a resturilor de ve hicul. • apoi altele.11.Verifică pericolul imediat al prăbuş rii unor ruine. . consolidări. dar ocupă-te mai întâi de cei cu şanse. nu a bolii. foc.Evitarea cablurilor electrice sau conductelor cu gaze.să salveze viaţa accidentatului. nu pierde t impul preţios cu muribunzii irecuperabili (trist. Unele sfaturi din acest capitol sunt destinate numai pentru aceste împrejurări. de criză. . Atenţie: sfaturile şi reţetele din acest Manual pot servi în situaţii grave. acordarea primului ajutor (dă-i să bea apă . un plan de acţiune.să asigure vindecarea lui fără. ciocnirii unor vehicule. combustibil. . Boli infecţioase 19. Procedează cu logică şi blândeţe. dar dacă stare a de accident sau pericol continuă să existe şi condiţiile meteorologice sunt nefavorabi le. apă. apă.13. .Ocolire a sau tăierea unor ruine. pentru ca să nu faci mai m decât bine. dar nu pot înlocui medicul! * înainte de a îndepărta ictima sau victimele de la locul accidentului: .Sprijiniri. Chiar dacă în continuare sunt indicate numeroase metode şi sfaturi aparent uşor de a plicat (din păcate ele nu acoperă toate accidentele posibile).Potoleşte panica şi înd epărtează persoanele care stânjenesc ori se înghesuie. . . Dacă se poate. echipament adecvat (vezi #18. şocul. accesul. sau cu cât mai puţine urmări.ţie şi celo rlalte victime. ordinea gravităţii este: • întâi stopul cardiac şi respirator. planşee. să ştie cum se dă primul ajutor. Răul d ltitudine. examinează victima înainte de a o muta. Caută o trusă de prim-ajutor (în automobilul stricat etc). nu se poate ajunge la medic sau la spital. Salvare. gaze etc. Intoxicaţia cu chimicale 19. Învaţă şi medicină naturală: (auto)masaj. .12.îndepărtarea sau ridicarea dărâmăturilor.1. * Pentru eliberarea sau dezgrop area şi salvarea victimelor blocate în epave ori sub dărâmături sunt necesare cunoştinţe de s ecialitate. aprinderii gazelor.Che au trimite pe altcineva după un medic. • apoi hemoragiile mar otrăvirea. La începutul oricărei intervenţii de salvare sau de scoatere trebuie gândit astfel: Unde (este victima)? Ce (ameninţă. otrăvirea. uneori supravieţuitorul ori salvatorul trebuie să ia măsuri drastice ca să salveze o viaţă. ierburi de leac.

are faţa roşie .aşeaz-o cu picioarele mai sus decât capul. cu corpul puţin aplecat înainte.vezi mai jos. Aşezarea victimei in poziţia pe o parte.2).7). 19.fă-i masaj cardiac (vezi la #19. b) Nu schimba poziţia şi locul victimei îna inte de a te lămuri de ce suferă. la piept. sau celor inconştienţi.aşeaz-o cu pieptul mai ridicat * Evacuarea rănitului din zona periculo asă: . .varsă ori pierde sânge pe gură. alteori ea trebuie slăbită (vezi # 19.aşeaz-o pe o parte (la fel şi accidentaţii care trebuie lăsa singuri).1). slăbite. stă cu faţa în jos). .preferabil pe dreapta . nu lovi. . are dureri în corp . Retrage-te târând-o (fig 9. apă . 19. ŞOCUL PSIHOLOGIC Mulţi accidentaţi mor nu datorită rănilor. i) Victima va fi încălzită sau va sta la căldu (dar nu supraîncălzită) iar hainele strâmte ori strânse vor fi desfăcute.întinde victima pe s pate. . Pulsul creşte şi slăbeşte până nu se mai simte.aşeaz-o cu capul mai sus decât picioarel . gât. expunerii la intemperii.dar NU şi celor răniţi la piept.e rănită la plămâni. sau după ce primeşte primul ajutor -îşi revine şi e conştie aşeaz-o în poziţia de refacere . k) încurajeaz-o. slăbeşte circulaţia sângelui. Victima poate fi slabă. Ridic-o şi sprijin-o pe şoldul tău. nu zgâlţâi.* Cum dai primul ajutor: a) Păstrează-ţi calmul. durerii. îi este frig. întinde-i braţul drept şi gă-i palma sub şold.Trage cu grijă victima spre tine. însetată. c) Stabileşte capacitatea de reacţie a victimei. e rănit la cap.4).Stai lângă ea (pe partea dreaptă).vezi la #19.are faţa palidă .Scoate-i puţin co tul drept de sub piept. lipicioasă. indiferent de con diţii. că-i antebraţul cu ambele mâini. vomită. f) Dacă nu respiră . palid. h) Da că victima nu e grav accidentată. Nic nu ţipa. respi cu greutate .aşeaz-o întinsă pe spate. * Simptome: rănitul este neliniştit . Pe frunte îi apare transpiraţie. Stai în spatele ei şi sprijin-o cu genunchii. gât sau la ş nării (vezi la #19. fără capacitate de reacţie.Ridică-i şoldul drept. Bagă-ţi mâinile pe la subţiorile sale şi adu-i un antebraţ în faţa pieptului.a. răsucind-o până ce trunchiul ajunge perpendicular pe sol. e) întinde victima pe o suprafaţă plană. -împreună! .verifică dacă are hemoragie.13). . victima sau victimele trebuie tratate de şoc.2. d) Dacă victima nconştientă. . la umărul şi şoldul stâng. * Pentru a aşeza victima în poziţia de refacere (pe o p arte . scutu rând-o uşor (Însă NU-i zgâlţâi capul sau gâtul). înseamnă că e conştientă. . dezorientată. Buz ele sunt decolorate. mai ales băuturi alcoolice. oboselii. leşină (uneori în mod rep . La ORICE accident şi acţiune de supravieţuire.5).fig. .2.Pentru alte situaţii .vezi la #19.13.Apuc-o de haine. de refacere Alte s ituaţii de aşezare: Dacă victima: .Dacă eşti singur cu victima şi evacuarea ei imediată e obligatorie şi vitală: ridică-i unchiul şi pune-o pe şezut. În anumite zuri circulaţia sângelui trebuie activată (vezi #19. 19. Şocul psihologic produs de accident încetineşte toate funcţiile vitale . . capul să stea în pr lungirea corpului. abdomen.Bagă-i mâna stângă (cu palma în jos) sub obraz. g) Dacă n-are puls . are pielea rece. nu chiar inco ific-o prin atingerea uşoară cu degetul pe ochi: dacă clipeşte. cât mai aproape d e palma de sub şold.1. . trebuie rostogolit simultan întregul corp (cap. 19. ci din cauz a netratării şocului. Nu o forţa să bea. . j) Dă-i să bea (puţin) ceai.4). leşinat . Dacă e nevoie să fie ră (de exemplu. fixă.Ridică-i genunchiul drept şi pune-i talpa pe sol. Şocul se amplifică datorită hemoragiei. meţită.3. tru nchi ş. procedează astfel: . dacă este rănită la cap. cu genunchii ridicaţi şi sprijiniţi (pe un sul gros de haine etc). .e rănită la abdomen.fă-i imediat respiraţie arti icială (vezi la #19. dar respiră .m. Evacuarea unei victime dintrun automobil 19.d. S-ar putea să fie doar şocată.2).

Primul ajutor în caz ele şoc psihologic 4. Calme erile (dacă poţi) şi tratează rănile. Sau apasă cu degetul pe traseul vasului rănit. nu-i da îngrijiri care nu sunt strict necesare pentru salvarea vieţii (dar nu uita că durerile şi frica influenţează în rău starea generală a victimei). Când cineva pierde sânge trebuie intervenit URGENT: -Apasă cu degetele chiar pe rană sau gaură (dacă nu este vreun corp metalic.) şi lasă-le să st ea mai sus decât corpul (vreo 30 cm). Ţinele aşa vre o 15-20 sec. Această intervenţie imedia tă creează un răgaz în care se procură materiale şi se pregăteşte pansamentul. 19.Când ratezi pe altcineva care e şocat. oprirea definitivă ar trebui făcută de un medic. Întinde-te jos confortabil. Ţine-le mereu apăsate şi strânse indiferent cât eşti de obosit.cu frecvenţa sului. 6.îndoaie strâns membrul rănit. aşeaz-o cu faţa s (să nu se înece cu limba. apoi coboară-le. cele două segmente se leagă cu o faşă. Dacă victima îşi pierde cunoştinţa. URGENŢELE : HEMORAGII.Pune un pansament: tampon de vată. care ţâşneşte intermitent prin plagă .Curăţarea şi pansarea rănii. Natura intervine şi victima se ajuta singură: sângele este antisept ic şi auto-coagulant (se încheagă într-un timp de la câteva secunde până la peste 10 minute). chiar înaintea stopului respirator-dar nu înaintea stopului cardiac . Caută un adăp ost contra ploii. Totuşi. vântului şi zăpezii (vezi la #7). într-un punct accesibil. geamantan etc. din articulaţia de deasupra rănii sângerând pentru ca membrul să rămână în această poziţie. fă linişte în jur. m rdar sau speriat. cu care membrul rănit se înfăşoară şi se leagă strâns la rădăc .Aşază. strâmte.Dacă sângele străbate un tampon prea îmbibat. D acă opreşti scurgerea. 4. . Încurajeaz-o. piatră sau lemn înăuntru).3). . cordon tc. . Întinde victim a pe spate. 19. 19. direct pe rană. un cordon. Opreşte scurger ea cu orice material ai la îndemână.3.Tratează-te pe tine: 1. 2. dar fără să-l supraîncălzeşti (să nu transpire). cu pi cioarele puţin mai ridicate (pentru o mai bună alimentare a creierului cu sânge). de exemplu acolo unde se simte artera pulsând.Nu curăţa şi nu îndepărta coaja sau cheagul format.3.Oprirea urgentă a sângerării. batistă. Bea lichide calde şi dulci cuiţi şi dulciuri . PLĂGI. sprijină-le pe ceva (scaun. panica.Calmarea durerii. La hemoragia venoasă sângele este roşu închis şi se scurge continuu. Sângerarea poate fi art erială -cu sânge mai deschis la culoare. n u-i băga murdărie în rană.Dacă scur erea nu s-a oprit după manevrele precedente. Ciupeşte şi ap arginile rănii cu degetele. 3. 5. Chia r scurgerea unei cantităţi mici de sânge produce o impresie şocantă. P jutor opreşte sângerarea pentru moment. vorbeşte-i. Hemoragia . basma.deşi ar fi preferabil.* Primul ajutor: trebuie să acţionezi imediat şi prioritar asupra ta sau a tovară-şilor di n grup. Evita zgomotele.trebuie tratată cu maximă prioritate. un fular sau o batistă e obligatoriu ca tamponul să fie foarte curat . Pierderea bruscă a 1/3 din cantitatea totală de sânge din corp produce moartea. întinde rănitul astfel încât partea corpului cu rana să fie mai ridicată decât r corpului. pentru tratarea şocului (cu excepţia cazului în care există probleme şi mai grave sau mai urgente: stop cardiac. . D eschide sau lărgeşte hainele strânse. . pune-i un garou .3). apucă-i gleznele şi ridică-i picioarele la verticală (fig. În cazul un ei vene. . . punctul va fi în partea opusă inimii. nu-l arunca. . fără a provoca însă răcirea corpului. . 2. 3.Nu spăla rana. ca să opreşti cât mai bine scurgerea sângelui şi strânge-1 cu o faşă.o fâşie de cauciuc. Pe o arteră punctul e situat oriunde înt re inimă şi rana care sângerează. o cravată sau o curea. hemoragii etc). ia aceleaşi măsuri ca mai sus -plus: 1. RĂNI Pri ajutor în cazul rănilor se face conform unei succesiuni de măsuri: . . . sângele etc). Nu pierde timpul căutând un material igienic. ci ad că unul deasupra. fără ţâşnituri. dincolo de rană.dar nu o face când bănuieşti o hemoragie internă (vezi la #19. Înveleşte corpul cu haine suplimentare sau pături pe u a-1 încălzi.

. * Simptome rănitul este rece.Fixează pan tul cu leucoplast sau o fâşie de tifon. . în rană este un corp mare. la spital. Sau aplică una sau câteva fâşii înguste de plasture (î cţie de lungimea tăieturii). Este neliniştit. se se înnoadă.d.m. Bandajul trebuie să fie cât mai curat posibil . se foloseşte numai dacă: celelalte metode indicat e mai înainte nu dau rezultate.strangulând artera sau vena până încetează hemoragia. dar slab. Este din ce în ce mai însetat. este amputat un membru. mătase sau păr din coada calului. * Primul ajutor: în astfel de cazuri.4) sau apă fiartă şi răcită . Garou Aşa că: NU strânge prea tare bandajul sau garoul . fără sprijin la cap. E nevoie d un medic. Pulsul este accelerat. suficient de strânsă . Uneori scuipă sânge -ca o spumă roşie sau ca grăunţele de c a râşniţa. infecţia. Îi slăbeşte acuitatea vizuală. rănitul trebu ie să stea nemişcat. După ce cureţ marginile rănii. mângâind uşor. Dacă găseşti o trusă de prim ajutor: . Spală zona din jurul rănii cu apă şi un. carnea putredă . apă fiartă. pentru a lăsa sângele să circule 30-60 secunde prin ţesuturi. Prima cusătură e la mijlocul rănii: se apropie marginile rănii. Acestea se hrănesc cu puroiul.Transportă cât mai repede rănitul la doctor. nu pierde timpul încercând să desfaci nasturi. Excrementele arată ca gudronul sau ca zaţul de cafea.) pe ea. se începe cu câteva spire de fixare la distanţă de o e locul plăgii. nu uita riscul de infecţie. Are dureri. dar umezeşte-i buzele cu o cârpă udă. altfel. palid. Fii prudent cu primul ajutor. ved a. până la sosirea Salvării. culcat. Nu turna dezinfectantul direct pe. permanganat (vezi #2. înfăşurarea fonului se va face (fig. alteori au pete de culoar e roşu aprins. 19.dar NU cu alcool sau tinctură de iod (sunt iritante) . a unei lumânări. ran a e foarte mare şi are margini zdrenţuite. Nu-i da să bea.poate apăre a în cazul accidentelor violente: căzătură. . Sfâşie. strivire ş. cusută. foloseşte-1 la curăţirea zonei înve cinate. Garoul es e o metoda eficientă. Eficienţa strangulării creşte dacă sub .Coase o rană sau o tăietură adâncă cu un ac şi aţă. urină. Înaint de a extrage corpurile străine din rană. Rănile: calmează-i durerea cu un antinevralgic sau algocalmin şi îmbărbătează-1. Dacă plaga a fost produsă prin înţepare cu un cuţ ţeapă. capse. fiecare spiră va acoperi ju mătate din lăţimea celei precedente (ca la moletiere). Rana trebuie curăţată şi pansată pornind de l clorice plagă accidentală este infectată. taie.4) trebuie slăb ită după fiecare 30 de minute.a. Dacă însă nu ai la îndemână pansamente sau materia erile. iar nodul de sfârşit al fesei să nu fie pe rană. venei găurite se pune un sul de faşă. prăbuşire. lipicios. poate chiar se va opri.după ce opreşti hemoragia. Mişcă 1 cât mai puţin posibil.Aplică pe rană o compresă sterilă şi un strat de vată. ţesuturile nealimentate cu oxigen se distrug şi membrul se cangrenează. igienice. Are nevoie urgentă de un medic. Strânsoarea garoului (fig. sau în rană. deasupra arterei.m. dacă va fi nevoie).5): de la stânga la dreapta. . ciocnire. se taie capetele ş. să nu atingi rana cu degetele. eventual cu picioarele mai sus decât cap ul. o batistă împăturită etc. 19. acid boric. căci în felul acesta presiunea sângelui din membru se reduce şi scurgerea va slăbi. O rană care nu se închide şi n ndecă repede (ulceroasă) poate fi tratată eficient prin aplicarea de larve vii (de muşte etc. . sterilizează vârful cuţitului sau acului prin ar dere la flacăra mai multor chibrituri. astfel încât să poată fi refăcută. mereu cu mâna dinspre rană spre exterior (niciodată în invers).a. Are tendinţa să leşine. să nu fii murdar pe mâini.d.dar ocolesc ca rnea sănătoasă.4. Pentru ca pansamentul să se susţină bine. rivanol. ai voie s-o tamponezi cu o bucată de pânză curată şi apă cu săpun. Rana şi zona vecină trebuie lăsate să se usuce înainte de a le bandaja. apă oxigenată. dar destul de slabă să nu stânjenească circulaţia sângelui. Fii at introduci murdărie în rană. de-abia se s imte.doar cât e nevoie! NU pune gar ou la gât. lasă mai bine rana expusă la aer .şi nu prea strâns. Ca să ajung i la rană. de la extremitatea membru lui spre rădăcina lui.Curăţă rana cu dezinfectant slab: soluţie de cloramină. rupe h ina (totuşi cu atenţie.ca să menţină pansamentul. şirete. Nu uita: ţine ridicat braţul sau piciorul cu o rană deschisă. Fii cât xigent şi scrupulos în privinţa curăţeniei. ca să ţină apropiate marginile rănii fără a o acoperi de tot (ra trebuie să „respire"). dar periculoasă. 19. curăţ-o apăsându-i marginile pentru a stoarce sângele. ca nădi două bucăţi de pânză. Hemoragia internă .

Mişcările pieptului lipsesc sau sunt slabe. vomă) din gura sau victimei .7). 5. 6. După ce vezi ori simţi că i se umilă pieptul. . foloseşte pipa Gaudel (o bucată de ţeava îndoită special). eventual doar da că treaba s-ar putea face rapid . 4. lasă-i-o în gură. transpirată. atelele. Dacă accidentatul nu respiră (respiraţia nu se ve e şi nu se aude . 19. bandajele de deasupra zonei respective. Dă-i capul mult pe spate şi împinge-i falca astfel încî să se deschidă bine iar traseul prin care circulă aerul spre plămâni să fie liber (victima să fie în aşa-zisa postură a „înghiţitorului de săbii") . 9.printr-o simplă ştergere cu un deget (înfăşurat într-o cârp acă are proteză. . Înaintea acordării primului ajutor verifică: Când victima este culcată pe spate. La început sufli. datorită neoxigenării. 7.Respiraţia să nu fie gălăgioa are (din cauza unui obstacol pe căile respiratorii). Dacă însă vi are a avea o fractură la gât: lasă-i capul fixat între două cărămizi sau pietre.este distrugerea ţesutului. la dreapta ei. . . După ce ţesutul moare. că nu dă vreun semn de viaţă. a cărnii. falca să nu cadă în jos. dă-i: * Primul ajutor: fă-i respiraţia artif icială. dacă e adult -îi faci aproximativ 10-1 2 insuflări pe minut. Întinde victima pe spate şi aşează-te în genunchi.gură la gură 1.6): 19. în neregulă: i ediat trebuie slăbite garourile. peste gura victimei.apăsarea pie lui (într-o avalanşă etc). mai înainte de apariţia cangrenei zona se umflă. devine palidă . înecarea cu un obiect (vezi #19. abdomenul şi pieptul nu se mişcă în acelaş sens.înec (în apă) sau electrocutare. iar a inimii în 7-8 minute. .apropie urechea de gura lui). unghiile unt vinete.Cangrena . inega le pe stânga şi dreapta. Inspiră adânc. apă. deschide-ţ a mare şi aplic-o strâns lipită pe batistă. .această manevră pregătitoare este vita entual ai (în trusă). . Expiră şi suflă-i aer în . . 19. Stopul respirator: Oprirea resp iraţiei poate fi cauzată de: . verifică l. iar unui copil cam 20 de insuflări uşoare. secreţii. pe minut.4. Succesul e de 90% dacă intervii până în 2 minute de la stopu espirator.5.6. Când apar astfel de semne prevestitoare. deschide-i u gura. Dacă lipsa de oxigen de păşeşte 5 minute.poate că începe singură să respire. atunci: . Metod a gură la gură (fig. Respiraţia artificială .Indepărtează-i corpurile străine şi lichidele (sânge. aprox. flăcări.apoi roş-albăst ruie. 50% dacă intervenţia începe după 4 minute şi doar 10% după 6 minute. de respiraţie.Verifică mai atent respiraţi a prin: aburirea unei oglinzi ţinută în faţa gurii şi nărilor.intoxicare cu fum. apăsând încet pe bărbie şi trăgând-o în jos şi spre înainte. 19. înseamnă că ceva e prea strâns. După fiecare insuflare făcută victimei. deslipeşte-ţi gura de a victimei şi lasă să-i erul din piept. îl umfli de 6-7 ori cât poţi de repede. 2. Aplicarea bandajului . adică să respire şi să inspire singur).Buzele.aşa că NU pierde mpul să-i cureţi bine gura şi gâtul de eventualele murdării sau obstrucţii. reanimarea victimei nu mai e posibilă. a lipsei de sânge. Inspira adânc.Pielea e vânătă. Astupă-i nările. mişcările pieptului. * Simptome: .lipsa de oxigen (în încăperi şi adăposturi neventilate).astuparea căii respiratorii. respiră singur şi urmăreşte dacă şi cum pieptul i se coboar zumflă) de la sine (fii atent dacă începe să şuiere. Apoi . 3. în continuare. Repetă în continuare manevrele şi ciclul descris mai sus. Acţionează cât mai iute. strân egetele de la mâna stângă şi pune-i o batistă curată peste gură. De obicei. dă-i din nou capul pe spate şi suflă-i din nou a piept. gaze.Să nu-şi înghită limba. respiră singur o dată. Fiecare secundă contează . nimic nu-l mai poate vindeca şi reînvia. . OPRIREA RESPIRAŢIEI SAU A INIMII Oprirea respiraţiei sau a inimii lipseşte organismul de oxigen şi produce moartea creierului în 3-5 minute.du v ictima la aer curat şi reporneşte-i respiraţia.

Stopul cardiac: * Simptome: . folosind greutatea întregului tău corp -victima expiră. apoi numărând de la l la 8.verticalizea ză-ţi trunchiul şi apucă coatele victimei (1/2 . . pe o suprafaţă tare etc).La 8 . 8.7.7): 19. co punzătoare stării sale (vezi la # 19. Respiraţia artificială . . dacă are braţele rănite sau fractura e.Pune palmele pe omoplaţii victimei şi când nume ri l -2-3 apleacă-te şi apasă uşor. 7.Aşază victima întinsă pe sol.metoda Nielson . unghiile .trage în sus de coatele sau umerii victime i (2 sec) fără a-i ridica corpul sau a-i deranja capul.După prim piraţii rapide ai voie să cureţi gura victimei. sau nu i-o poţi f olosi. Notă: .Pielea.Posibilitatea de circulaţie a aerului prin gâtul victimei (poziţia în hiţitorului de săbii) trebuie verificată şi menţinută permanent.1) . Dacă pacientu inconştient nu începe să respire singur după câteva insuflări. 10.Când numeri 5-6-7 . la gât).ca să-ţi revii. 19. Apucă-i încheieturile mâinilor ş le să se încrucişeze deasupra părţii de jos a plămânilor victimei. Întinde victima pe spate.înlocuieşte activitatea inimii. . pe spa te.La 4 . . cât mai directă (poziţia înghiţitorului de săbii) nchează astfel încât să ai capul victimei între genunchi. Bagă-i ceva sub omoplaţi. buzele. astfel încât să-i atârne capul pe spate. nu se aplică celor bănuiţi că au fractură la coloană. 19.8) (dar NU se poate aplica dacă victima e rănită la piept sau la coaste): 19. Respiraţia artificială . Pentru a le desfunda. Dacă nu se poate face respiraţia gura la gură se poate folosi si me toda Nielson (fig.lasă coatele sau umer ii victimei pe sol şi mută-ţi palmele din nou pe omoplaţi (1/2-2 sec). aşeaz-o fie în poziţia de refacere (fig. după oprirea ini mii. . cu: burta în jos. încalecă peste coapsele victimei. 19. apoi lasă-i şoldurile pe sol. faţa întoarsă într-o parte.Lipsa pulsulu i (verifică la artera carotidă. Când nu se poate face respiraţia gură la g ură. vesta de sal vare). 5. Verific traseul gură-plămâni este în linie dreaptă. se poate bănui că are căile r atorii astupate. apucă-1 de subţiori.fie în altă poziţie.metoda Silvestru 1. cu coatele întinse (vreo 2 sec). După ce a începe să respire. .cm'ar dacă victima nu dă vreun semn de viaţă.devin vinete. limba scoasă. . 3. În felul acesta se face şi respiraţia artificială şi desfundarea căilor respiratorii. Continuă să-i faci respiraţia arti ficială cel puţin 10 minute şi mai mult. Apleacă-te înapoi. . de exemplu victima e rănita la faţă sau necesită masaj cardiac. Curăţă-i rapid gunoaiele din gură.1).8. faceţi respiraţia artificială cu schimbul (vă schimbaţi după 2-3 m nute) până ce îşi revine. Apasă-i pieptul cu braţ inse. astupând bine gura victimei şi suflându-i aer prin na s.1 sec). .Oprirea respiraţiei la 30 sec. foloseşte metoda „gură la nas". Repetă ciclul (manevrele 5-6-7) de vreo 12 ori/minut. până la sfârşit. pulovăr. NU renunţa! O cauză frecventă a eşecului respiraţiei artificiale es oasta poziţionare a bărbiei şi gâtului victimei (calea respiratorie înfundată). 2. Repetă de 10-12 ori pe m inut. se foloseşte metoda Sil vestru (fig. e lărgite (În felul acesta lichidele se pot scurge liber din gură).Curăţă rapid gura şi nările victime . . 6. ducând braţele victimei în sus şi lateral la maxim (ceea ce îi descarcă pieptul) şi în mo atural acesta se umflă cu aer -victima inspiră. trebuie început o dată cu respiraţi a artificială şi se continuă până la sosirea medicului: 1. Aşează victima la fel ca pentru re piraţia artificială (pe spate. restul indicaţiilor de mai sus rămân valabile.îngenunchează la cap ul victimei. . * Primul aju tor: masajul cardiac . care să o ridice puţin (haină. În continuare repetă tot ciclul 1-8 (numărătoare + manevre) de 12 ori/minut. apoi imediat continuă respiraţia artificia lă în ritmul indicat mai înainte.Starea de inconştienţă. Manevra se execută cu blândeţe. Dacă ma ot ajuta şi alte persoane. Dacă nu poţi deschide gura victimei. apuc-o cu mâi nile sub talie sau şolduri şi ridică.

apo i după fiecare 2-3 minute . apă de colonie. în care caz se fac cam 5 compresii la o insuflare. LUXAŢII.La copiii mici apăsarea pieptului se face cu prudenţă. cască şi se prăbuşeşte. Ea apare foarte rar la oamenii sănătoşi.Supraveghează-1 să nu facă stop cardiac sau resp irator.Scoate-i. scutur-o de câteva ori. . dar nu-l s upraîncălzi. o parte a corp ului. * Primul ajutor .7). . decizia de oprir e ar trebui luată de un medic. Aşează-te în genunchi la dreapta victimei. . .scoate-i proteza (pune-i-o în buzunar). cu picioarele mai sus decât capul. Nu te opri chiar dacă are coastele fracturate.Nu-i da să bea. spre deosebire de leşin. Între timp: . voma. eter. Sincopa .ca forme exterioare seamănă leşinul. Fă rost de ambulanţă.m. hemoragii etc.1).Dacă i se opreşte şi inima. 4. . are o durere în partea superioară a abdomenului sau în piept (d urerea se întinde prin braje spre mâini.S -i hainele şi îngrijeşte-i rănile. dacă e diabetic. * Primul ajutor: . Criza de inimă: * Simptome: victima se apucă brusc de o bară. pălmuieşte-1 uşor pe obraji. Ar fi mai bine să fie 2 s lvatori.Aşează victima cât mai confortabil (adesea poziţia pr eferată esta lungit. doar cu două degete. barbă. cu oasele rupte ieşite în afara pielii. . Dacă apare stopul cardio-respirator trebuie luate imediat măsurile corespunzătoare (vezi mai înai nte). . gât. pulsul devine neritmic.verifică dacă respiraţia sau inima pacientului nu a început să f uncţioneze singură. sau în sus spre gât sau cap). . Adeseori leşin este prevestii de o senzaţie de ameţeală amestecată cu somn şi urechi înfundate. .Fă-i respiraţie artificială. în ritmul de 100 ori/minut. suprapune podurile celor două palme şi punele pe treimea inferioară a osului stern. unul pentru masajul cardiac şi al doilea pentru respiraţia artificială. 19 5. 3. Durata apăsării să fie aproximativ egală cu a revenirii.fă-i respiraţie artificială. goleşte-i apa din plămâni: ră toarnă victima cu faţa în jos.d. murdăria şi vezi dacă respiră.Acoperă-1 cu o pătură etc. . După primul minut. Înecul .poate apărea şi la oameni sănătoşi.Curăţă-i gura . Apasă ritmic cu frecvenţa de 80-90 ori/min ut.întinde-o pe jos. fă-i piraţia gură la gură şi masajul cardiac extern.a. Victima dev ine palidă. .este la fel ca pentru leşin. aproape numai din cauza unor lovituri sau traumatisme în zone reflexogene (plex. Şansele de salvare depind de iuţeala cu care victima e scoasă af ară din apă (vezi la #6 şi #19.Verifică dacă n-are vreo hemoragie . masă. targa şi medic. * Primul ajutor: aduceţi REPEDE un medic. În sincope. Respiraţia e scurtă. liniştit şi să expire pe gu i se opreşte respiraţia . . . * Primul ajutor: . .Verifică dacă e vorba de leşin sau de oblemă (vezi #19. boli cardio-vascula re.Spune-i să respire adânc. dă oasă oţet. Masajul cardiac se continuă cel puţin 45 de minute.ai putea s-o opreşti! Leşinul .este produs de inundarea căil r respiratorii cu apă. ENTORSE Fractura este ruptura de tot sau incompletă .Stropeşte-1 cu apă rece.2. foar te slab sau chiar absent.Caută-1 prin buzunare ca să afli: identitatea. Dar NU mai face masaj cardiac dacă se simte că inima îi b ate slab . Gravitate a unei fracturi poate fi variată: de la o crăpătură uşoară sub pielea (aparent) neatinsă până na deschisaa. încet. După 10-12 apăsări insuflă-i de două ori aer. semiîntins). amoniac. înfundând la fiecare apăsare osul şi pieptul cam cu 4-6 cm. c u capul mai jos ca trunchiul. FRACTURI. produsă de o acţiune mecanică. Dacă victima nu pare accidentată la coloană (fractură): .Răsuceşte-o să stea într-o parte. . persoane de anunţat ş. sau de un atac acut (stop cardiorespirator) ca urmare a con tactului cu apa rece. la orizontală. testicule).a unui os. sau la o fractură cu capetele ru pte zdrobite.şi opreşte-o. iar cursa de apăsare 3-4 cm. apuc-o cu mâinile pe sub abdomen şi ridică-i şoldurile de la s l.Desfă-i hainele.

ca urmare a manipulării greşite. Când nu eşti sigur că osul e rupt.la cotul întins (nu îndoi/forţa). Nodurile de la legăturile atelelor nu t rebuie să apese direct pe piele. apar crepitaţii osoase (zgomote produse de frecarea capetelor os oase). schiuri. rudimentar) nu mai e aşa important.se interzice mişcarea rănitului până la sosirea Salvării. b) Un medic poate reface forma corectă a membrului (operaţia se numeşte „reducerea" fracturii). * Simptome (când fractura nu e evidentă.cu legătur le prea strânse).pentru a împiedica mişcările capet elor rupte ale osului. i . falca d e falcă ş.imobilizarea piciorului cu ajutorul unor geamantane Deci. mai bine nu pune aţele şi lasă în pace oasele rupte până ce pot fi tratat e corespunzător de un specialist. căci o manevră greşită ar produce leziuni suplimentare. înainte de a aplica atelele înveleşte membrul şi zona fractu rii cu materiale moi: zdrenţe. coloana vertebrală sau bazin . deşi fractura există: de exempl u la fractura fără deplasarea capetelor rupturii. pericolul nu este lipsa . brutale sau a transportului necorespunzător al victimei. Acestea se prind de o parte şi alta a corpului. Atelele pot fi improvizate din orice material găseşti: suluri de ziar e.la genunchiul înt ins. Dacă reuşeşti. Ca să previi apariţia unor răni prin frecarea sau apăsarea pielii. d) După imobilizare. căci aproape totdeauna în zona fracturii este şi o hemoragie internă. Salvarea. La fracturi.) se vor proteja cu materiale moi. dar în care să nu se poată mişca (nu se transportă accidentatul înainte de imobilizarea f acturii). a membrului . se poate face imobilizarea. fractura incompletă. piciorul rupt de celălalt picior. Piciorul se imobilizeză obligatoriu cu genunchiul întins.a.Uneori capetele oaselor rupte pătrund în organele interne. NU încerca niciodată să repari sau să reduci o fractură în mod amatoricesc . Opreşte hemoragia. batiste. dar îndreaptă cât de repede (nu imediat) genunchiul fracturat îndoit. are dureri vii. fisură. 1 . deschisă): durere. nu forţa cotul fracturat întins. umbrele. îndreaptă-i cât de r epede genunchiul). pentru ace astă manevră sunt necesari doi salvatori. Dă-i aspirină. e . b .9) . În cazurile foarte grave: fractură la craniu. vânătăi.9. aspectul anormal al segmentului fracturat: este strâmb. n u-l poate folosi.3). d . numite atele.d. sau fără hemoragie: rirea sângerării.la omoplat/clavic ulă. k .La o fractură deschisă. pansament (vezi la #19. Dacă ştii că vine medicul.cravate.m. tracţiunea durează până se termină imobilizarea mem rului fracturat.la braţ. iar braţul cu cotul îndoit.ridică membrul respectiv. Nu îndoi. g la şold/coapsă (se poate lega şi de piciorul săn .la pulpă (se poate lega şi de piciorul sănătos). nu apuc a oasele aparente. * Primul ajutor: Cel mai bun lucr u pe care-l poţi face este să calmezi durerile şi să imobilizezi membrul.la cotul îndoit (atenţie la puls!). 19. j . frunze. dacă victima se plânge de dur ri vii în zona osului .la bazin.sau fă-o numai acă te pricepi şi ştii că veţi sta mult timp departe de civilizaţie ori de spital (se cunosc cazuri de supravieţuitori care şi-au reparat fractura cu forţe proprii). vată. De multe ori aceste semne pot lipsi parţial. O fractură poate fi deschisă de la început. O fractură deschisă este totd eauna infectată. . procedează ca la orice rană cu. fâşii de pânză (f ig.în continuare. curele. umflătură (compară dimensiunile membrului rănit cu ale celuilal t). haine etc. De asemenea proeminenţele osoase (genu nchi. c . Când rănitul se vaită de durere sau TREBUIE deplasat nu apăsa. (în caz că e frig. Lea gă bine ansamblul astfel obţinut cu bandaje improvizate . nu pipăi. jgheab de tablă etc.pentru a evita o posibilă agravare. Dar însuşi corpul rănitului poate constitui o atelă sau u n suport bun: leagă-i braţul rănit de trunchi.căptuşite cu cârpe. haine. carton. pulovăr etc. sau poate deveni astfel după accident . Atele sxi imobilizări pentru fracturi: a. procedează ca şi cum ar fi f ractură şi imobilizeaz-o aşa cum se arată în continuare. f . frânt. fractura în „lemn verde" al copiilor. 19. călcâi etc.ci excesu l de prim ajutor. indiferent că fractura e d eschisă sau închisă. Aşează membrul în poziţia cea mai confortabilă pentru rănit.la mână/antebraţ (fo losind o cămaşă). Când poţi . astfel: a) Aşează victima într-o poziţie com dă.cu grijă să nu le strângi prea tare. . nu f olosi piese metalice) . rest l ajutorului (chiar insuficient. h . cot. şoc. supraveghează-i permanent degetele de la mâini şi de l a picioare (să nuşi modifice culoarea datorită strangulării circulaţiei sângelui . membrul respectiv nu are putere. Dacă însă NU eşti medic: c) Aşează osul rupt în poziţia normală şi fixează-1 aşa cu ajutorul unor beţe sau sprijine rigide. beţe. Trebuie fixate şi articulaţiile situate deasupra şi dedesubtul rupturii osului. trăgând în sensuri opuse de rădăcina şi de extremitatea segmentului. reviste.la genunchiul îndoit (dacă victima nu poate fi dusă la spital. .

să reduci luxaţia . produse de o mişcare bruscă. Nu-i ridica capul. Arsuri de la flacără * Primul ajutor: . În ore aplică ceva rece. . picioarele şi labele sunt amorţite.e inutil şi periculos. lipsa puterii. Dacă mflă mai tare -desfă bandajul. datorită sângelui).leziunile de la gradul 2 plus necroza sau carbonizarea ţesuturilor. Verifică puls ul. Ridicarea şi manevrarea acestor răniţi trebuie făcută cu multă grijă: capul. alcool). Pentru imobilizare. ELECTRICITATE. victima s e că: nu-şi simte picioarele.poate apărea după o supr asolicitare a muşchiului. sol. Luxaţia .Fractura de coloană este în general rezultatul unui acc ident grav. corpul îi este „tăiat în do are dureri în spate şi ceafă. Întinderea .încurajează cât mai mult victima .este o dislocaţie persistentă a capetelor unor oase care al cătuiesc o articulaţie. * Recunoaşterea unei entorse: durerea vie în momentul accidentului. pe un plan tare.înroşi rea dureroasă a pielii. Utilizarea sau forţarea articulaţiei nevin decate duce la agravarea simptomelor. Ţine-o la căldură. masă. Acoperă uşor urechea cu un bandaj steril. La gleznă: înfăşoară un bandaj în opturi. gălbui. aşeaz-o (atenţie mare cum o mişcaţi!) pe o uprafaţă tare şi plană: uşă. compresive cu gheaţă. pieptul şi şoldurile trebuie mişcate toate deodată! Dacă trebuie uşi să-l mişcaţi . dar mai ales de întindere. dar NU stropi cu apă (mai ales în cazul arsurilor produse de substanţe i nflamabile . adeseori cu o umflătură şi vânătaie. Avertizeaz-o să nu se mişte del i da să bea. ACCIDENTE PRODU SE DE CĂLDURA. Slăbeşte-i hainele la talie şi gât. când umflătura se stabilizează. duşumea. vase. respiraţia. limitarea mişcărilor articulaţiei (datorită erii). las-o să stea liniştită o zi. reducerea se poate fa ce doar la un spital. Un ext or ar fi bun. uneori şi cu smulgerea unor proeminenţe osoase. Entorsa . aplicarea unor pansamente reci. cu faţa în sus şi un sul (pătură sau haine) regiunea dureroasă. 19. răsucită. * Recunoaşterea unei luxaţii: forma neobişnuită a artic ulaţiei. gradul 3 . Stinge focul cuprinde îmbrăcămintea victimei. CHIMICALE Arsurile -se clasifică astfel: gradul 1 . acoperind-o cu o pătură ţinută strâns. articulaţiei. pe o pătură. sau cu nisip. ca să ajuţi la vindecare. o compresă cu cârpă umedă. umflarea articulaţiei. . apoi. .Fractura la c raniu: pe nas şi urechi îi curge sânge. muşchi. gâtul. Apoi: .O fractură la gat se imobilizează prin culc area victimei pe spate. rigiditate. strângerea şi imobilizare a articulaţiei într-un suport căptuşit cu un strat moale. cu partea scurgerii în jos. * Primul ajutor: repaus. umede. sunt atinse straturile de sub piele (grăsime. Dă-i aspirină.benzină. Nu înfăşură strâns.apariţia de băşici pline cu lichid alb. Aşează victima în poziţia de refa ere. Imobilizeză-1. Sunt mari şanse ca victima să fie inconştientă. sau un lichid apos. transpa rent (sau chiar roşu în cazuri mai grave. forţată. în jurul gleznei şi labei piciorului.6. pietre sau suluri de haine. imobilizare. NU încerca să corectezi. * Primul ajutor. însoţită de ruptura capsulei şi ligamentelor articulare.Opreşte flăcările şi răcoreşte ţesutul atins.dar f tele. de suprafaţa atinsă. ars.Rupe. tratează-i arsurile dar NU-I mişca deloc pentru a o examina. limitarea mişcărilor articulaţiei. Nu o masa. unde rănitul trebuie dus cât mai repede.până la ruperea ligamentelor şi capsulei articulare.este foarte im portant. gaz. paralizia definitivă. Fractura de coloană poate fi imobilizată şi prin aşezarea rănitului cu faţa în jos.ireversibile.este un ans amblu de leziuni la o articulaţie dislocată. Nu încer ca să repari entorsa printr-o răsucire inversă. La încheietura mâinii: agaţă şi sprijinăde corp. într-o poziţie comfortabilă .ştiţi care e riscul! Cum se recunosc aceste cazuri grave? . cu capul fixat între două cărămizi. dureri vii. Gravitatea arsurii depinde de adâncimea stratul ui de piele atins şi distrus. * Primul ajutor: imobilizarea me mbrului în poziţia cea mai avantajoasă pentru rănit (în care durerile sunt cele mai mici). A reia zi aplică ceva cald. orsa poate fi de la o întindere . Dacă însă e conştientă. gradul 2 . umezeşte-1 din nou şi leagă-1 la loc. incandescente (jupoaie-le dacă ţesătura este intacta). supraînăltarea zonei. odihnă. . nervi). opreşte-i hemoragia. care revine şi se a mplifică după câteva ore. smulge hainele aprinse.

4. după 5 minute la 25%. apă cu bicarbonat (1/2 linguriţă la un paha ).victimele cu arsuri de gradul 2 sau 3 se întind la orizontală. să nu cadă în gol. Electrocutarea cu u n curent de înaltă tensiune poate înegri pielea în mod alarmant. Dacă însă ai de-a face cu un curent de înaltă tensiune. Deci întrerupe urgent contactul victimei c u sursa de curent electric: îndepărtează conductorii.pe care să stai când acţionezi. rămase şi purtate încă de victimă . opri respiraţia.ca să împingi sau să tragi de cabluri .taie-1 cu un cuţit. Electrocutar ea .Funie. scoate siguranţele. Îndepărtea ză spectatorii la cel puţin 30 m. 10% în cazul unui copil. Rezultatele sau efectele depind de lo cul unde se află persoana respectivă şi ce ţinea în mână (de exemplu o puşcă. 5. adăpostit. cu capul mai jos decât trunchiul (atenţ e să nu se înece). Arsurile adânci. de locul accidentului.10. După orice fel de arsura. lemne uscate . Nu sparge băşicile. cămaşă. . uscate. sfârteca pielea şi carnea. 3.trateaz-o şi de şoc (# 19. Nu îndepărta pieliţa. la Deranjamente electrice. sârma. 6. bune pentru electrocutări cu curenţi de uz casnic (220 V). nu face pe eroul. învelită. Intervenţia după un minut asigură şanse de salvare în 95% din cazuri. vehiculul. 7. nu te căţăra niciodată pe un stâlp electric ca să dai ajut r! NU te repezi la macaraua. apoi tratează-i arsurile cum se arată mai sus. devin sinucidere curată când ai de-a face cu 600. De asemenea va . cu zona sau membrul ars mai ridicat. după 4 minute la 50%. Răcoreşte arsurile cu apă rece slab curgătoare. m ortale. mochetă. 2. Nu le unge cu ulei.4). Victima se transportă de urgenţă la spital. * Efectele sunt: contracţii musculare puternice. apă cu sare (1 linguriţă la 1 1). Măsurile de prim ajutor indicate mai sus.Ziare. NU cumva să te bagi. cablurile electrice.de gradul 1 .10) cum ar fi: Băţ. arsuri locale. prosop uscat . Trăsnetul .ca să tragi sau să împingi victima (pentru a o depărta şi a o onductorii electrici). Arsurile din zonele descoperite: . după 2 minute î 90%. topor. pantofi. la o mică distanţă de băşică. creangă uscată .se badijonează cu alcool şi se lasă descoperite (pune totuşi un bandaj între degetele arse. opreşte curentul de la întrerupătorul principal. Victima poate fi atinsă numai după ce autorităţile competente anunţă oficial întreruperea curentului. . covor de cauciuc.mai puţin de 1% din victime scapă. arde pielea. alifie. cam 10 minute (răcirea se continuă până ce eruperea ei nu mai provoacă creşterea durerii). grăsim . NU te urca. eventual goleşte lichidul: ia un un ac (de seringă) dez infectat sau ars şi înţeapă pielea sănătoasă. în aşa fel încât unga de lichid. o grădină. ca să nu se lipească unul de altul). nu s-a produs ni ci o leziune. prăjină. după 3 minute scad la 75%. cu carne friptă. ţi nut cu mâna goală de mâner (dacă e acoperit cu un material izolant.1. . construcţia metalică care a atins un cablu s au o linie de înaltă tensiune. Hainele pârlite. o furcă).poate rupe hainele în forme neaşteptate. folosind şi punând mâna numai pe materiale izolante. Dacă nu se intervine imediat efectele pot deveni ireversibile. Desprinderea electrocutatului de sursa de cure nt electric: împinge cu coada măturii şi stai pe ziare * Primul ajutor: la fel ca pent ru stopul respirator sau cardiac (#19. 19. Scoate şi îndepărtează orice obiect care ar putea îm dica buna circulaţie a sângelui: cravată. Dar dacă o curăţim (cu atenţ constatăm adeseori că arsura este foarte slabă. 1000. uscat) sau cu mâinile în velite în cârpe uscate ori mănuşi. curate. superficială şi de fapt. să bea ceai îndulcit. * Primul ajutor: mai întâi scoate victima din poziţia periculoasă. se acoperă cu cearceafuri sau pânze curate fără a-i sparge băşicile. arse. petrol. 6000 de volţi sau mai mult. iar după 8 minute . Cele ude se sc ot. mai ales dacă arsurile acoperă peste 15% din suprafaţa corpului unui ad ult. sau va fi legat şi asigurat cu o coardă. un târnăcop. Telefonează la Poliţie. Condiţia principală când interv ii este să te protejezi tu contra electrocutării (să nu fie două victime în loc de una!). neagră. oprirea r espiraţiei şi inimii. victima e şocată .este produsă de trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. Dacă mâinile victimei rămân crispate şi prinse pe cablu .2). foarfece. rupe o ase. fo losind în acest scop orice poţi şi găseşti (cârpe etc). se curăţă mai întâi p rnea sănătoasă şi apoi se tratează ca o rană. pierderea cunoştinţei. La nev ie accidentatul va fi dus într-un loc ferit. Menţine arsurile uscate. USCATE (fig. 19. Victima trebuie: încălzită.pot fi lăsate (sunt sterilizate de foc). curea.

arsuri. În junglă. eleşte-o cu un cearceaf. . bea stimulente (cafea. Ea poate cauza moartea.Culc-o la umbră. se ude sau intre în apă rece (pericol mortal!). la răcoare. ceea ce provoa că supraîncălzirea creierului şi meningelui.Fă-i o clismă cu so sare amară (30 g la 120 ml apă). * Simptome: într-o primă etapă: dureri în muşchi. pulsul e rapid şi puternic. cort ud. Oprirea inhalării de gaze sau sub stanţe toxice.aşa cum am arătat mai înainte. . stea la soare. Simptome: disco nfortul sau iritarea pielii. i s-a uscat gâtul. Arsuri produse de substanţe corosive: * Primul ajutor: clăteşte.Pentru hidrogen sulfurat . spală. Alcoolul sau lichidele reci băute pe arşiţă.este provocată d e expunerea excesiv de lungă a capului şi cefei la un soare puternic.Apă cu oţet sau zeamă de lămâie . în căldură. crampe. duce la deshidratare şi la pierderea s rilor.pentru arsuri pro duse de acizi. otrăvii.dar să ia şi sare. acest pericol este mult mai probabil decât a tacul unei pantere sau gorile. Apoi acoper-o (vezi #13). În continuare. adică: . izolându-1 de sol. băşici) înainte de a o bronza Expunerea excesivă la soare poate provoca insolaţie: dureri. ca să se răcorească. răni. a avut ameţeli. * Primul ajutor: dă-i să bea câte 1/21 apă cu 2 linguriţe de sare. .o cârpă împăturită şi umezită c mai bine cu o soluţie de protecţie specifică substanţei. Apoi: faţa palida. ameţeală. ameţeală. sp antidotul corespunzător: . suc. în continuare . dar nu uita că până la urmă victima tot trebuie să-şi refacă în vreun fel conce de săruri din corp. Lasă să se scurgă apa de pe arsură. Scoate haina îmbibată cu acid . stop respirator etc. Dar. 10 ml eter etilic. toxice. favorizează apariţia insolaţiei. urechile înfundate. vomă. * Primu l ajutor: Răcoreşte urgent victima. i s-a răcit pielea temperatura a crescut.cu gaze sau cu substanţe industriale. În continuare tratează-1 corespunzător situaţiei. Arsuri de la soare: razele ultraviolete ard pielea (producând roşeaţă. Dă-i victimei aspirină. Nu te mai gândi.după ce a stat mu ltă vreme la soare. fracturi. să bea cât mult lichid (apă. 1-2 picături de amoniac).Apă cu săpun sau bicarbonat de potasiu . în rea razelor solare. * Primul ajutor depinde de natura otrăvii. descheiată la gât.soluţie de cloramină. clorhidric. Insolaţia . şoc. spală corpul cu apă rece.de exemplu laptele nucii de cocos. altfel nu-şi revine la normal. etc).la fiecare 1/2 oră. Pentru preveni rea arsurilor limitează la maxim 5 min/zi expunerea directă a pielii la soare. simte o puternică nevoie să urineze. redu porţia la minim. şederea la umbră sunt foarte importante. produsă de căldură şi sete. respiraţia gâfăitoare. prin acoperirea feţei cu o mască improvizată . Şi toate astea . Raţio izează sarea. trebuie luate imediat următoarele măsuri: 1. îmbr acă haine uscate. . pe frunte. Tratament: scoate hainele. 5 ml cloroform. sodă caustică). pulsul rapid şi sla iciune. . leşin. Când victim a începe să-şi revină. gazului respectiv. De asemenea. Se pot folosi şi unsori protectoare pentr u piele . să NU: ungă pielea cu unguente. dezbrăc tă. Tratamentul în continuare: să stea la umb nu obosească.Fă-i vânt cu orice (cămaşă. inundă zona de piele atinsă de acizi (sulfuric. alcali i . cât mai mult ti p. Pune-i o cârpă înmuiată în apă rece pe cap.) sau baze.pentru rănile produse de baze. Dacă n-ai destulă sare. odihna şi răcoarea. adică 1/2 linguriţă de sare la 1/2 1 apă. Victima leşină (ziua s au noaptea) după ce s-a simţit slăbită. ceafa rigidă. . Să NU se stropească şi să nu se ude cu a pă rece pe corp (pericol mortal!). azotic etc. până ce victima r efuză să mai bea. În ori ce caz. pielea fierbinte şi uscată. prima oră -la fiecare sfert de ceas.soluţie de antifum: 100 ml alcool etilic (spirt alb ). Dacă poţi. tratează arsura ca pe o rană (vezi la #19. Intoxicaţia respiratorie . Extenuarea supraîncălzirea corpului.fără dul să te atingă sau să te ardă şi pe tine. alcalii (d e ex.3). dureri în zona inimii. ceai slab) . ceai). prosop. cu capul mai sus decât trunchiul. pentru: şoc. înveleşte-o cu haine uscate. Nu bea lichide -senzaţia se poate agrava. pielea rece şi lipicioasă.Pentru clor şi bioxid de sulf. curgătoare (preferabil un duş călduţ). ameţeli.fi ferit de repetarea trăsnirii.cu apă multă. încetează ventilaţia numai dacă victima vomită. nu pierde vremea cu alte ipoteze. gazului etc. . Spuzeala: transpiraţia abundentă asocia tă cu frecarea hainelor pe piele poate bloca glandele sudori pare. puls neregulat. * Simptome: victima are dureri ma ri de cap.

19. .CO) nu are culoare. .) ca s-o omori.de la opaiţ etc.este adeseori mai periculo asă (în transmiterea turbării) decât cea produsă de un câine.Pentru acid cianhidric . Dacă sunt înţepături numeroase (de exemplu cele produse de un oi înfuriat). respiră adânc aer curat . curgătoa * Şarpe . O compresă rece (gheaţă învelită cârpă) micşorează durerea. 3. Ai gri jă să nu transmită altcuiva boala. la spital (împreună cu şarpele mort . leşinată.Nu te speria şi nu te agita nu sări. Primul ajutor . aversiune violentă faţă de apă. * Primul ajutor: După ce victima a ajuns afară la aer curat.îndepărtează. Cum salvezi o persoană asfixiată. * Păianjen: Primul ajutor ca la muşcătura de şarpe. dar membrul nu trebuie să se înnegrească şi să se umfle). dacă nu s-a putut. nu alerga fără rost.Transportă-1 u rgent la doctor. * Câine . Victima trebuie să fie văzută de un medic. Clăteşte rana cu apă multă.chiar după ce s-a vindecat rana. -o încăpere plină cu CO: 1. Fii mereu vigilent faţă de acest pericol .mai ales evită să dormi într-un adăpost (prea) călduros. 2. Dă-i primul ajutor: trateaz-o de şoc.Spală zona muş cu apă rece (dar nu o freca). . În plus. . şterge imediat saliva câinelui din locul rănit.Spune-i victime i să stea complet nemişcată.ca la muşcătura câine.Tratează-1 de şoc şi nu-i da nimic să bea. culcă victima. Deschide uşa.dacă se poate.Transportă victima la spital. Turbarea e mortală şi nu poate fi tratată fără vacci n.NU se face respiraţie artificială. fă-i respiraţie artificială. ACCIDENTE PRODUSE DE VIOLENŢĂ Muşcăturile produse de: * Om .Cineva să omoare şarpele . şobolan. liliac . Intră în încăpere şi scoate victima afară. . nici miros. Dacă nu mai respiră. A enţie să nu storci punga cu venin. întinde-o pe ceva. Ca să nu producă CO. Atenţie: suprafaţa canalului urechii e ste o zonă sensibilă uşor de infectat prin . * Furnică.Spală bine (5 minute) ran cu apă şi săpun.Acoperă rana cu un bandaj curat şi uscat. * Insecta intrată în ureche: Primul ajutor -toarnă în ureche ulei eferabil cald . frecţionează cu praf de copt (bicarbonat de sodiu). . . Dacă i se opreşte respiraţia . dezinfectează rana cu alcool. Ieşi imediat afară. Gazul otrăv tor (monoxidul de carbon . spală-le cu multă apă rece în care s-a dizolvat praf de copt (bicarbonat de sodiu). apoi ţine-ţi respiraţia. Trebuie dusă la spital. * Vulpe. Asfixierea cu oxid de carbon.7. 4.nitrit de amil. ventilatoarele (dar NU le deschide dacă la faţa locului e şi un incendiu . Săpunul calmează înţepătura de alb ul şi lămâia pe cea de viespe. 2. nu suportă lumina. Dacă nu poţi depl ma.fă-i re piraţie artificială.. paralizie.sunt periculoase. Scoate victima din atmosfera conta minată. opreşte imediat sursa de gaz otrăvitor: flacără sau gaz. Apoi spală cu apă rece.vezi #8). dar numai după ce a primit primul ajutor. 4.Primul ajutor : . . raportează unui doctor muşcătura . Dacă se umflă. * înţepătura de albină sau viespe: Primul ajutor: încearcă să extragi (cât t) acul rămas în piele cu o pensetă. focu l trebuie să ardă cu o flacără albastră.Imobilizeză membrul respecti v cu aţele.produc rareori moartea.de cât . At : în cazul intoxicaţiilor cu clor . Cauze: focul deschis sau în sobă. . într-o încăpere neventilată. Flacăra galbenă = pericol. Şi pe aeriseşte bine încăperea sau adăpostul. Simptome: iritare. Dacă se poate. ferestrele. Înainte de a pătrunde în cameră. ţânţar: Primul ajutor. Nu vă luaţi după poveştile cu tovarăşul de călătorie care pielea muşcată şi suge veninul din rană. ca să calmezi durerile. Victima va fi transportată urgent la spital. 3. sau cu vârful unui ac ori cuţit sterilizat la flacără.dacă-i ai). . Dar acţionează astfel: .Aplică un bandaj strâns (însă NU garou) între locul muşcat şi rnind mai de departe de rană şi înfăşurând spre ea (trebuie să apară o strângere care să înce rculaţia sângelui. acopero cu o cârpă udă.

* Primul a jutor: culcă victima pe jos. Pân fă tot ce ştii sau poţi. acoper-o. incendiu) . pul cu un bandaj curat (fără să strângi. . ca să o duci la spital. Roteşte-1 uşurel cu corpul şi capul pe o parte (dacă nu pare să aibă o fract ură la coloană) . Adică: . tren. Sprijină mâna stâng lma în sus pe genunchiul stâng şi aşează copilul pe ea cu pieptul şi burta în jos.vezi la #19. Par a: e produsă de rănirea sistemului nervos. Înecarea (cu un obiect): NU încerc oţi cu degetele obiectul înţepenit din gât. deasupra ombilicului dar sub coaste. . voma sau mucozităţile. pe o balustradă sau pe chi uvetă.Taie tu cordonul numai dacă sigur nu soseşte o moaşă sau medic competent.apasă cu pumnii pe abdomen.5) şi faţa este roşie. oriunde. Salvarea. leagă cordonul dar nu-l tăia. b) Un copil mai mare : aşează-ţi jos genunchiul drept iar pe cel stâng ţine-1 ridicat înainte. ridică-i capul pe o pernă improvizată: haină împăturită. O naştere are mai multe faze: . de ex emplu. pulovăr.deşi lăuza va ţipa ca din gură de şarpe. pe un buştean sau pe o lespede.Stopul respirator . Dacă un nerv e tăiat. s-o tratezi de şoc: -Şocul-vezi la #19. Nu strânge coastele .de 4 ori. pe marginea mesei. dureri de cap. . Nu e un eveni ment excepţional . cu braţele peste c ul lui. alunecarea pe gheaţă) poate produce: ameţeli . lasă-1 cu placenta. .Leagă cordonul imediat ce fătul a ieşit. Dacă eşti obligat să muţi ori să deplasezi vi ctima (de exemplu. tu doar ajut-o puţin (mai a -o încurca!). Dar pân aştepta.2. automobil şi p e care o târăşti spre un loc „mai bun" poate muri din cauza asta . Naşterea accidentală -se poate întâmpla oricând. Dacă nu are fractură la coloana vertebrală (vezi #19. să opreşti hemoragia. d) Un adult: îmbrăţişează pe la spate victima aflată în picioare. pentru evitarea deteriorării sau contracţiei involun tare. în aşteptarea refacerii fibrei nervoase. cu faţa în jos şi c u capul atârnat dincolo de marginea mesei. Sau: apasă-ţi forţă abdomenul pe speteaza unui scaun.3.ca să i se scurgă din gură sângele. Dacă ajutoarele (competente) sunt pe drum.zgâriere (cu urmări foarte grave!) . privirea ciudată. cu pumnii uniţi sub sternul victimei.cu ajutorul unui bandaj pus pest e un ghem care să apese zona respectivă. Loveşte-1 scurt şi îndesat între umeri cu palma dreaptă. prăbuşire de stânci. apoi loveşte-1 scurt între umeri. . căci oasele ar putea ceda şi lovi creierul).Hemoragie. brusc. Loveşte-1 cu podul palmei scurt şi îndesat într e umeri. Apasă în sus tare şi rapid. să ţii victima căldură. pe speteaza scaunului. aşa fel în ul să-i atârne în jos. NU înghesui niciodată victima inconştientă într-un automobil.deci poţi interveni (delicat) numai cu scobitori.procedează aşa cum se arată la #19. Nu se poate trata. înfăşurate în vată şi îmbibate cu alcool. Atenţie trebuie să stea întins şi liniştit (chiar dacă nu e conştient) până ce îl vede un medic. congestion tă. Hernie (la abdomen).dacă în interiorul corpul ui are organe rupte sau o fractură la coloana vertebrală.NU trage de: prunc. * Primul ajutor soluţia mai bună este să pui sau să faci victima să tuşească. Lasă Natura să se desfăşoare în voie.ci unul foarte banal. cordonul ombilical sau placenta agăţată de capătu l celălalt al cordonului. de 4 ori. Fracturi . Strânge-1 cu putere. Membrul afectat trebuie even tual prins în aţele şi mişcat periodic.dacă e violentă (de exemplu cauzată de un accident de automobil . o lovitură cu piciorul la o grămadă de rugby. f ) Te-ai înecat şi eşti singur: pune-ţi un pumn pe abdomen. aşează-1 între picioarele mamei. Victima inconştientă scoasă dintr-un camion. s-ar putea să-l înfigi mai adânc. Aşează palma cealaltă peste pumn. hemoragie pe gură. ca să chemi ajutoare. încearcă să-i scoţi „dopul" din gât sau din trahee: a) Un copil mic: apucă-1 de pic re şi ţine-1 atârnat cu capul în jos. NU deplasa şi nu transporta o victimă rănită din cauze violente. apăsând tare c u pumnii şi împingând în sus . Dacă însă are faţa pali victimei capul. chibrituri etc. urechi sau nas. Şi să-l vadă un medic. muşchii comandaţi de el sun t paralizaţi până ce nervul se reface.vezi la #19. să se împleti ească. ^Primul ajutor c onstă în reintroducerea în abdomen (apăsând cu mâna cu degetele) a bucăţii de intestin ieşit se vede o umflătură sub piele) şi reţinerea lui acolo . Leşin.4. Nu-ţi pierde firea când dai ajutor. N-o lăsa să facă eforturi: să se ridice. c) Un adult: de-1 pe o masă.13.Ţine pruncul la căldură. Accidente produse de viteza excesivă: În cazul în care se mai poate sta la locul accidentului. Lovitura la cap . Aşteaptă să vină maşina Salvării. comă. Dacă sângerează. pericol de inundaţie.

dar s-a înţepenit . nas). cu o cârpă (dar n u strâns). cârpe. apoi a doua la 20 cm de prima. şi ordonul neîntins. DOAR sprijină-1 şi ajută-1 să iasă e-i capul în palme. În continuare: . Fierbe bine (pes te 5 min) o foarfecă. scurgere de lichid. Cordonul îşi schimbă culoarea: din albastru devine alb. dacă se scurge şi vreo jumătate de litru de lichid pătat cu sânge atunci chiar că începe. căptuşit cu haine. mai dese.Şterge-i fo e delicat faţa şi gura cu o cârpă moale şi curată. Spală-te foarte bine pe mâini. lăuza îşi desface singură picioarele şi o ajută să iasă.pe spate. dacă s-a înfăşurat cordonul în jurul gâtului: cu blândeţe.Dacă pruncul nu plânge. Când apare un ghem şi deci naşterea porneşte. apoi lasă să i se scurgă lichidele din gură şi nas. Umerii ies pe rând -ajută-i să iasă ridicând şi coborând capul. Sau. Prima legătură (s la aproximativ 15 cm de buricul pruncului. la fiecare jumătate de oră (dar intervalul poate va ria la diverse femei). piciorul sau mâna pruncului: NU trage. poate fi oprită (nu chiar în toate cazurile) masând uşor sub buric (pe uter se simte c a un ghem mare şi moale). haine.orientează capul în Apoi ridică-i capul .Când pruncul ţipă. deschidedă-i puţin capul pe spate. care apare de obicei la naştere . Pregăteşte un culcuş pentru prunc într-un sert cutie de carton. până ce uterul dev ine tare. nu respiră . După ce placenta a ieşit şi cordonului se opresc. Nu fi îngălat. S-ar putea să apară mai î tâi capul. fără să-l maltratezi: aşteaptă vreo două minute. cârpe. Notă. batiste. Când începe să ia l. delicat. să nu se mai screamă.ca să fie văzută de medic.să nu-l scapi) între picioarele mamei .Bagă-ţi degetele unei mâini sub legătură şi ridică pruncul ca să atârne cu capul dar susţinut cu cealaltă mână) şi faţa în sus (dar atenţie să nu întinzi cordonul).Leagă una de alta gleznele pruncului. cârpe curate (se pun în jurul vaginului după elimina rea placentei). întinde-1 aproape de ei. şervete. masă.în cazul acesta o rupi cu mare grijă CU degetele sau cu foarf ecă. Nu atinge fătul până ce capul nu iese complet din vagin. Pentru legarea cordonului ma i fă rost şi de trei bucăţi de sfoară tare. ziare . pruncul se răsuceşte singur cu faţa într-o parte. Păstrează placenta într-o pungă sau un vas . bancă etc). Pregătiri necesare: întinde gravida pe spate. un sac de plastic ori un prosop (pentru placentă). Intervino numai dacă placent a acoperă faţa copilului . sau arde-o în flacără (peste 30 sec).Prima etapa (câteva ore): Simptome: durere în partea de jos a spatelui. fă rost să ai la îndemână multă apă caldă.trebuie să fii cât mai curat. Se masează la fiecare 5 minute timp de o oră. . ceva mai lungi decât o palmă cu degetele întinse. Eta pa a 3-a: aproximativ 5-30 minute după ieşirea pruncului apare un şuvoi de sânge şi apoi p lacenta. cearceafuri. . . apoi: plesneşte-1 uşor peste pulpe spate. mai al na în care iese pruncul. dar rapid îl slăbeşti. Verif ică încă odată nodurile! . Stresul poate declanşa sau grăbi naşterea. foarte delicat fă-i respiraţie artificială gură la gură (o insuflare la 3 sec). mai jos decât corpul (să se scurgă lichidele din plămâni. i adună: un vas ori o găleată (mama poate vomita etc). sau lighean. prosop curat etc. Nu interveni în timpul ieşiri i fătului. Etapa a doua (naşterea propriu-zisă): Simptome: contracţiile devin mai puternice. cu c oapsele depărtate . cu capul la vale. Lea peste gură. nu bolboroseşte. Vezi că e foarte alunecos! De obicei pruncul iese cu faţa în jos. scurgerea de sânge din vagin. susţine-1 de la subţiori şi ridică-1 spre burta mamei. cu faţa în sus. spune-i mamei să NU se mai încordeze. Primul iese umărul de sus . Când capul iese ultimul. Dacă medicul întârzie sau nu vine: leagă cordonul în două locuri. peste care ai aşter nut mai înainte o foaie de plastic. gură. cât poţi mai bine. Vorbeşte-i lăuzei tot t mpul şi încurajeaz-o mereu. f o desfaci prin alunecare. muşama. . aşează mama în cea mai ziţie . şezutul. Acţionează foarte delic at: dacă manevrezi greşit şi rupi cordonul. Tr ezeşte-1. După ieşirea capului şi gâ ului.curate. pruncul poate să moară datorită hemoragiei! Aşeaz runcul complet ieşit (atenţie că e foarte alunecos . cu genunchii îndoiţi şi tălpile proptite. neglijent . ca să iasă umerii. sângele ar trebui să se scurgă din cordon spre prunc. Dacă se poate. Dacă îşi face nevoile c urăţă masa imediat şi şterge gravida (numai dinspre faţă spre spate) cu hârtii.pentru a uşura ieşirea umărului de jos. când apar umerii. contracţii reg ulate ale interiorului uterului. Nu pune şi nu băga mâna sau alte obiecte în vagin. cu genunchii în sus şi fundul spre marginea mesei.pe ceva orizontal şi neted (pat.nu te speria.aşteaptă 3 minute d upă ce au ieşit umerii şi de-abia atunci trage foarte uşor.

Nu pune picături în ochi. Dacă nu scăpă sânge.8.Nu brusca. pielea. Scufundă ca ul în apă şi clăteşte ochii . Dă-i băuturi calde.trebuie acţionat urgent. chiar când ţi se par de prisos . De multe. Trateaz-o pentru şoc. se umflă. nu împinge un nevăzător decât în caz de necesitate vitală. s tări de vomă. chimicale. factorul decisiv pentru salvarea vederii este viteza de intervenţie cât mai mare. event ual delir. ACCIDENTE LA OCHI Orbire a produsă de: * Soare . Distruge rea măduvei duce la distrugerea sistemului imunitar. după vreo 10 min. plămânii. hidrant sau râu. înseamnă că e sus: trage pleoapa de sus peste cea de jos şi ţine-o aşa câtva timp.inclusiv părul.1). A intrat ceva în ochi: NU FRECA ochiul! În schimb. durata expunerii şi apropierea victimei de su rsa radioactivă.ţinuţi deschişi. umbriţi. intervenţia manuală este pe rmisă numai pe pleoape sau pe albul globului ocular. putea ca gunoiul să fie sub pleoapa de jos. îndepărtează c orice preţ hainele contaminate şi spală victima. Lasă-1 pe el să te de mână. Organul cel m ai sensibil este măduva osoasă.căci nu sunt! . . încercă să te uiţi într-o oglindă. piper . După vindecare ochii rămân foarte sensibili şi trebuie feriţi. reflectate de zăpadă. Dacă este cald. cu capul mai jos decât restul corpului. pentru ca lacrimil e s-o spele pe dinăuntru. Iată câteva indicaţii util e: . slăbiciune. lăcrimează. văd roşu şi n gru. 19. ustură. Dacă gunoiul sau aşchia nu poate fi îndepărtat uşor. împrospătează des compresa. * Stropi de acid. În acest timp poartă mănuşi alat. Suflă cu putere nasul. care produce celulele sangvine (albe şi roşii). clipeşte mult şi des. nu-i unge cu alifie. Dacă durerea nu e prea mare. clăteşte oc iul cu multă apă curată. Sunt necesare şi suficient e cam 18 ore. probabil că în celălalt a intrat ce a. fie lovind direct. Dacă te poate ajuta a: roagă-1 să se uite sub pleoape.E una dinainte. Dacă eşti singur. Şi al lui Dumnezeu. ce trebuie făcut în continuare. cât mai multe ori.poate fi cauzată de razele luminoase ajunse la ochi fie indi rect. * Primul ajutor: spală imediat ochiul cu orice apă curată găseşti: de la robinet.Când te adresezi unui nevăzător. tiroida. Uită-te acolo. Las-o să doarmă. Boala de iradiere poate fi uşo ară sau gravă. Dacă nu vezi nimic. * Simptome: rău. deshidratare. amănunt. mască. diaree.apoi aşteaptă să-ţi treacă. Încurajeaz-o. Nu omite nici o indicaţie.Taie cordonul (cu o foarfecă sterilă!) între cele două legături. Radiaţiile produc leziunea celulelor şi alterarea ADN-ului. funcţie de: puterea sursei. clipind din timp în timp. uscată . ochii (cataractă). Spală-i câteva minut acest timp ochiul neatins de stropi trebuie protejat cu orice cârpă găseşti. Dacă ajung în intestin. * Fulger . . la anemie şi cancer. Poliţiei. Dacă nu poţi lua legătura cu un medic. * Primul ajutor: pentru uşurarea suf erinţei pune o cârpă umedă pe ochi (compresă) . greaţă. O iradiere puternică poate afecta organele genitale. Acoperă tăieturile cu un pan ament steril. de braţ. După îndepărtarea murdăriei. mai fă o legătura (a treia) la aprox 10 m de buricul copilului. apăraţi ontinuare. tare şi clar.aşa că dacă poţi vedea cu un singur ochi. Apărării civile. lipsa poftei de mâncare. ca să ştie că el e vizat. cotul. acop eră ochii cu o cârpă curată. Controlează-i respiraţia şi pulsul. nisip. răbdarea. acoperind nara opusă ochiului dureros . cu toate precizările şi detali ile posibile. Udă colţul răsucit al unei batiste şi încearcă să scoţi cu el gunoiul. apă. În orice caz. îmbăiază lăuza. glezna ta (dacă vă târâţi). Feli -o. Spală. O cauză principală este şi faptul că nu ţi-ai protejat ochii (vezi la #10. Singurul factor care vindecă e timpul. * Simptome: ochii dor. Cum juţi un nevăzător: nu dispera dacă ai de-a face cu o persoană care a orbit de curând (tempor ar sau permanent) şi pe care trebuie s-o salvezi sau s-o ajuţi. Ochiul învineţit: pune o compresă (pânză umedă). Trage încet în jos şi răsfrânge pleoapa inferioară. Nu înc să iei sau să mişti cu mâna un obiect prins pe centrul ochiului. Pruncul să stea la căl lipit de mamă. Hainele şi apa cu care s-a spălat victima vor fi depozitate separat -pent ru a nu contamina şi alte obiecte sau persoane. Un fulger puternic afecteaz ei ambii ochi . „au nisip sub pleoape". acoperă ochiul bandaj curat şi du-te urgent la medic. ard.durează destul de puţin. sau să se ţină cu mâna de rucsacul. mucoasele digestive. Cere şi aşteaptă ajutorul sau intervenţia autorităţilor. substanţele radioactive provoacă diaree.dar numai când temperatura aerului este deas upra lui 0°C. rosteşte-i numele. * Primul ajutor: tratează rănile sau alte leziuni.

peşt nunţa mai înainte persoana orbită asupra tuturor detaliilor acestei modificări. Sugaru l atins de îngheţ mai are o şansă.NU schimba amplasamentul lucrurilor în tabără. obstacol.în caz că persoana orbită se crede singură.. Nu aşteptaţi să-i treacă „indispoziţia" într-un adăpost insuficient. Pare beată. în cursul zilei mănâncă ciocolată. au mers cu barca.2). Organizează imediat o echipă cu o targa (eventual improvizată vezi la #19. când băţul semnalizează o schimbare bruscă de relief aptă. prea multe haine pot cauza epuizarea (vezi şi #13). coborâţi imediat de pe creastă. Neprotejarea extremităţilor (sensibile . După ce capeţi oarecare experienţă. se împleticeşte şi cad Vorbeşte incoerent.eventual să intre cineva alături de el în sacul de dormit. Foloseşte celelalte simţuri de exemplu.Reuşita acţiunii depinde mult de tonul vocii tale. Se ştiu ca zuri de persoane orbite care au realizat performanţe neaşteptate: s-au căţărat pe stânci. Foloseşte toate hainele disponibile . opreşte pierderea de căldură. Decâ gi capul între umeri şi să te cocârjezi de frică. cheamă. încheieturile mâinilor şi capul (locurile pe u nde se scurge multă căldură din corp). Pipăie cu el. înainte de a lăsa greutatea corpului pe ea. salvare victima va fi m ereu bine învelită. alături sau chiar deasupra lui . Nu o î a şi nu o sili să meargă mai departe. 19 9. dacă maică-sa ţine pruncul lipit de corpul ei. Nu încerca să o încălzeşti cu sticle de apă caldă. Ami ntiţi-vă aceste fapte dacă veţi fi puşi în faţa sarcinii de a conduce un nevăzător spre locul alvare. într-o groapă. groapă corpul ţi se va opri automat într-o postură stabilă. Dar şi cei care ajut ictima trebuie să bea şi să mănânce! Viteza de reîncălzire trebuie să fie egală cu cea a pier de căldură (NU mai mare). Porneşte la drum cu hainele uscate. bagă degetul în ea ca să pipăi când s-a umplut ş. mai ales dacă eşti ud. sau îl duce la medic. foc cţii. Dar atenţie: în a numite condiţii. zahăr. când umpli o cană cu apă. Este un accident mortal. lângă un perete. neglijenţa. stafide. vaiete. Rezistenţa la fri e diferită de la om la om. ca urmare a unui fulger) .cad primii. accese bruşte de vioiciune (şi de vorbe urâte). letargie. adăpost sau cort deasupra ei. Dacă cineva din g rup dă semne de îngheţ.dar ai grijă ca din cauza asta să nu în gheţe altă persoană care dă ajutor. au săpat gropi. mai bine stai drept şi păşeşte sincron cu c ea sau pipăirea drumului din faţă. * Simptome: victima are pielea rece. care trebuie să exprime siguranţă şi pr icepere. eşti singur. obosit.a. Nu uita că nevăzătorii se tem de mişcare. n-o speria. veniţi la mal. Bag-o într-un sa e dormit. înfrigurat. ca să simţi ce simt ei. îl acoperă haină sau pătură.da ie ajutată de cineva. încropeşte un paravan . Poate că situaţia impune uneori să mai meargă şi singură .vezi şi #9. MIŞCAŢIvă cât mai ar eraaturile * Cauze: adeseori. Mai ales cei ajunşi de curând în această si e adică tocmai cei pe care s-ar putea să fii nevoit să-i ajuţi. umerii victimei cu haine s uplimentare. Închide-ţi şi tu ochii. cameră. căldură. Dă-i să bea lapte (condensat) sau o băutură caldă cu zahăr. dar într-un lo c cunoscut şi trebuie să te deplasezi: foloseşte un băţ lung ca să pipăi drumul înainte. Dă-le orice ajutor necesar sau posibil şi nu-i neglija. Cercetează cu vârful băţului zona unde urmează să pui pici înaintează cu dreptul. Şi nu uita să pui s mai întâi vârful piciorului. Înveleşte victima pentru ca să nu piardă căldura ce-o mai are în corp. apoi băţul se deplasează şi pipăie locul unde vei pune piciorul stâng m. Încălzeşte-1 cu căldura uneia sau mai multor persoane aşezat e sub. Au mers cu bicicleta şi au schiat în condiţii grele. Sau întinde-o pe un strat gros de haine aşternute pe pământ. Bătrânii şi copiii (inclusiv adolescenţii) . Încearcă să mergi în felul acesta. Dacă TU orbeşti mporar (de exemplu.m. ieşiţi di ră. Mai bine nu o lăsaţi şi nu o siliţi să facă aşa ceva. Acoperă picioarele.d zi #9. paloare. indiferent unde: după o movilă. Acoperă genunchii. de pe munte. n-o surprinde prin ap ariţia ta bruscă şi neanunţată. tremură. c omportare neobişnuită. Poartă haine a respunzătoare (vezi #7). ACCIDENTE PRODUSE DE FRIG îngheţul (hipotermia) * Cauze: scăderea brus că a temperaturii corpului.d.14). Vede din ce în ce mai slab. Prevenirea îngh mănâncă bine de dimineaţă. În timpul transportului spre adăpost. . verifică locul pe care pui talpa.din cauza circulaţiei . fesele. . Adăposteşte-o imediat. * Primul ajutor: OPREŞTE-O. înfofolită.

Pacientul trebuie să se odihnească. Boală de tranşeu (la picioare) . Dac urerea devine foarte mare.mai ales înainte de a te culca. Zona degerat rebuie imediat „înmuiată" cu căldură de la corpul tău. După ce ai umblat cu labele picioarelor umede. Nu intra în sac cu hainele ude. NU pune sticle cu apă caldă. grăbindu-vă să ajungeţi la destinaţie. sunt foarte sensibile la frig. într icioare sau la subţiori. Membrele accidentate. sau chiar nici o senz a început apare o zonă mică de piele insensibilă. Pune mâinile goale. ţinute mai sus decât restul corpului. Haine prea strânse pe corp. nu le în călzi. amorţite. Totuşi.m. Dorm i cu picioarele uscate. Dacă se umflă tare. arcuieşte laba piciorului. Dă-i victimei să bea can e ţuică. lasă să îngheţe transpiraţia de pe el.dar în timpul acesta cei doi trebuie să fie bine îmbrăcaţi sau înveliţi vezi şi #7.d. gheaţă. rigide. Sau bagă degetele Îngheţate de la mâini . NU mare. amorţeşte) respectivul trebui e cărat pe targa. În fiecare zi întoarce pe dos sacul de dormi t. Faţa. apoi amorţeală alternată cu dureri vii. Poate duce la amputare. Băşicile care apar după câteva ore în zonele atinse se tratează l fel ca arsurile. ulei (căci toate acestea înrăutăţesc situaţia). bine învelite şi încălzite. Picioarele devin purpu ii. nu băga capul în sac. cu frac turi. Pr otejează labele să nu se rănească. moartă. Când încălzeşti zona degerată. cu umflături şi băşici. Fii mereu atent la feţele însoţitorilor tăi. Dacă eşti nevoit să stai toată vremea cu picioarele în umezeală. Dacă nu ai foc.peri distrugere va fi foarte more. căci provoci dureri şi rupi băşicile. înmoaie-le mai întâ apă călduţă . Nu strânge prea tare şireturile. gluga. Labele atinse pot fi bine încălzite de burta unui însoţitor. băşici. ci dormi cât poţi de dezbrăcat. În cazuri grave. o rană. rom. când apare stopul cardio-respirator. coniac etc. Dar NU freca. ghetele îngheţate. mâinile sau urechile descoperite. se face respiraţia artificială s au masajul cardiac ş. ca o pată cu aspect de ceară şi tare la pip . Apoi. o cără . Cum poate fi evitată? Fereşte cât poţi picioarele de umezeală. bătrânii. şi ceai călduţ.nu trage de ele cu brutalitate. Dacă e mai grav (zona de piele devine tare. peste faţă.+20°C . Strâmbă-te mereu. Apoi . pietre încălzite la foc (chiar învelite cu o cârpă). Adăposteşte urgent victima într-un loc ferit. NU se tratează prin frecare cu zăpadă. s-ar putea să fie un semn că tratamentul de dezgheţ e prea brusc (adică cu temperatură sau viteză prea mare). * Primul ajutor: trebuie acţionat ime iat ce apar primele semne de degerătură. pune-i să se uite la faţa ta. treptat din ce în c rbinte. deci ineficient. c lde. Încălzeşte labele picioarelor cu mâinile puse pes e ciorapii uscaţi. Ai grijă să nu-l pârleşti când îl usuci la foc. aşa că distrugerea ţesut urilor continuă. senzaţie de înţepături cu ace.temperatura de intervenţie trebuie să fie mică.sanguine mai slabe) de muşcătura gerului. Numai după câteva ore victima poate fi trecută într-o cameră cu temperatura de +18. Curăţă şi usucă cio ricând ai ocazia. dacă le apar pete ca ceara. gaz. apare senzaţia unor pietricele înfipte în carne. Insomnia .este provocată de ţinerea picioarelor prea mult timp în frig şi umezeală. * Simptome: în primul stadiu al bolii. scufundarea z se în apă puţin caldă (fix la +42 °C) ajută. degeră din nou . NU le freca. nu în el. Cei mai slabi. când e vremea bună scoate de dormit afară. O degerăt erficială poate fi tratată sumar pentru a se putea continua drumul.pentru refacerea termoizol aţiei. Chiar dacă este frig.după ce gerul a muşcat. uită-te într-o ogl indă. împrejurul şoldurilor şi umerilo .o amorţeală. la o temperatură de max +10°C .. Dacă nu este tratată la timp. Apoi afânează umplutura sacului . Labele şi degetele devin palide.poate fi cauzată şi de frig. Staţi lipiţi unii de alţii ca sardelele în cutie. nas sau urechi. Mănâncă în to l zilei . Răsuceşte-te împreună cul.în pantaloni. lasă neapărat faţa afară şi acoper cu o pălărie sau cu haine. Atenţie: acă o zonă degerată nu apucă să revină complet la normal şi reîngheaţă. sau al altui om. opreşte-te din mers şi odihneşte-te. Î picioarele orizontal şi stai cu ele ridicate deasupra şezutului. pentru ca faţa să nu se răcească prea tare (vezi la #7). Freacă uşor zon ri membrele degerate cu alcool. Durerea c reşte enorm şi apare o umflătură. dacă începe să-şi revină. după aceea scutură-1 şi bate-1 cu un ramuri sau cu o curea. Dacă eşti singur. urmată mai t nderea unor bucăţi de piele şi carne înnegrită. La fel o băutură caldă. mişcă sau e gleznele şi degetele.a. * Simptome: o uşoară mâncărime când pielea îngheaţă. nu masa cu putere zona d egerată. o roşeaţă. Hainele uscate se aşază sub sac. apoi. nu ciocăni. Aşteaptă să se dezumfle singure. Şi să-l vadă urgent un medic.. O altă cauză e şi neluarea măsurilor necesare . imediat ce faci un popas usucă-le cu un prosop sau cu o cârpă. copiii se vor aş za la . ea trebuie să fie mereu acoperită cu haine uscate. Atingerea metalului cu pielea. Înainte de a scoate mănuşile.

baze) ard mucoasele de la suprafaţa organelor peste care trec: gură. Nu folosi medicamente purgative. n conifer). Dacă nu. După ce vomiţi. Taie ( părul şi barba cât mai scurt. Orbit de zăpadă: vezi la #19. sau cu o pastă preparată din cenuşă de lemn şi apă. Constipaţia : apare din cauza lipsei de hrană şi apă. bubele. otrăvitoare. altfel o să porţi ţurţuri de gheaţă. nu mânca şi nu bea inde-te şi stai liniştit. întregi). umflătură etc. grupului. Durerea de ureche: poate fi calmată turnând câteva picături de ulei comestibil cald în ureche. S-ar putea să apară şi urină închisă la culoare (curge mai greu). Mănâncă şi bea pe sătura 19 10. Dacă poţi. stomac. astupă gaura cu puţină vată înmuiată în răşină proaspătă. E fectele (iritaţie. consultă imediat un medic. ci: . Cam 4 căni. acoper-o cu un plasture (dacă ai). esofag. Otrăvirea . băşicile. ACCIDENTE PRODUSE DE FOAME Intoxicaţia alimentară: apare când dai d e hrană sau când mănânci alimente stricate. unsoare pentru buze. Paraziţii: vezi la #19. căci fură apa d in corp. Acelaşi efect se obţine înghiţind apă caldă cu sare. Nu te speria. dă-i v imei să înghită mult albuş de ou. arsuri de l lante: spală bine zona atinsă cu apă şi săpun. Pe vreme foarte friguroasă previno şi combate boli le prin igienă. Curăţă-le uşor. Ar fi bine să ai mereu ciorapi de rez ervă (curaţi. ca să conservi la maxim energia. dă-i să bea multă apă curată sau ceai. Dacă toţi sunt la fel de epuizaţi. ţine labele. Posteşte o zi şi odihneşte-te. urinatul.8.8. Stoarce uşor lichidul. Intoxicaţia cu chimica le: substanţele caustice (acizi. NU provoca voma. clăteşte. Şterge lichidul cu o cârpă moale. Dacă ţi-e rău de tot. Băşici la picioare: nu le sparge. în apă caldă şi săr a: iritaţia pielii produsă de plante vezicante. dar nu freca prea apăsat. Curăţă dinţii cu o cârpă. salivă. gât. Dacă nu ştii ce otravă e de vină. uscaţi. Nu te spăla când este foar ci doar şterge-ţi corpul de sudoare cu o cârpă înmuiată în apă caldă. vederea. sau faceţi regulat curăţenie generală în tabără şi în adăpost. Dacă zona i este şi foarte dureroasă. sau cu pene de pasăre (folosind funingine sau sare în loc d tă de dinţi). ochii sau alte zone înainte de a te spăla bine. R ari vor fi acoperite cu pansament. Îngrijeşte orice zonă d sibilă. cărbunele din jăratic. Acoperă zona cu un bandaj. Băşica poate fi înţepată la margine cu un ac dezinfectat în flacără .6.9. E folositoa sarea amară (pentru evacuarea otrăvii care a ajuns în intestin).mijloc. bea mult lichid şi bagă-ţi un supozitor cu glicerinaa. curată şi uscată. Imediat ce pielea începe să se înroşească din auza unei rosături. cremă de protecţia pielii con tra razelor solare. Iritaţii. Arsuri . după care pune un dop de vată sau pânză (vezi şi #19. umflăturile. Nu deschide. totuşi e mai bine decât deloc) mânjind pielea cu ulei din nucă de cocos. schimbaţi-vă ca să staţi pe rând în poziţiile extr marginile grămezii. întăreşte pielea şi talp rin frecare zilnică cu alcool. Stai la căldură. cărbune (medicinal) sau cretă (substanţe care absorb otrăvu e). nu sparge şi nu stoarce rănile.vezi la #19.dar cu atenţie şi delicateţe. Creta o iei din rocă. Durerea de dinte sau măsea: dacă e o carie.vezi la #19. îngheţ. După ce te salvezi. pi elea uscată: unge-le cu ulei. Dacă ai pus mâna pe o antă care irită pielea . Igiena obligatorie: fă. 19. Răul de mare poate fi combătut dacă te concentrezi să faci ceva.11. Orbirea de la soare . Să bea ceai amestecat cu praf de cărbune sau mangal. usucă ciorapii în fiecar pte. Vomită băgân degetele pe gât. înghite pa le contra răului de mare. Buzele crăpate. mai be te. sau cu vată. Insolaţie. Dacă ai. ACCIDENTE DE CĂLĂTORIE Degeraturi. be mai multă apă sau lapte pentru a dilua toxinele şi a spăla interiorul corpului. Ea poate fi alinată (chiar dacă puţin.NU atinge faţa. Când poţi. să iasă p rile făcute de ac.ve zi la #19. Neutralizează cu alcool. Răni produse de apa sărată: menţine corpul cât se poate de uscat. Dacă poţi. Dormi cât mai mult.7. întrerupe călătoria şi odihneşte-te până ce situaţia se îmbunătăţ eni băşicile: câteva zile înainte de a porni la un drum lung pe jos. chiar picioarele.7).) pot împiedica respiraţia.Provoacă voma prin gâdilarea fundu ui gâtlejului sau introducerea a două degete pe gât. Boala de tranşee . Apoi fă-i spălături stomacale. Epuiz area din cauza căldurii. Cârpeşte imediat şi cu grijă găurile din ciorapi. unge-le cu vaselină antiseptică. În cursul călătoriei spală. schimbă mereu poziţia capului.

PERICOLELE ÎNĂLŢIMII Ameţeala: puţini oameni suferă cu adevărat de ameţeală. . Pericol: cheagul de sânge ar putea începe să circule prin co rp şi să înfunde vasele care alimentează plămânii. Freacă-i membrele re inimă. nu ceda. să-ţi poziţioneze ei picioarele pe reazemele din teren). În cazul în care n-ai medicamente.Nu privi în jos. exersează cât oţi de zdravăn toţi muşchii de la picior. pompierii. lapte dulce.12.7. Cel care a leşinat din cauza răului de înălţime trebuie întins pe spate. apă. în prăpastie (roagă-ţi tovarăşii să te aju s. albuş de ou într-un pahar cu lapte. Acceptă senzaţia şi luptă cu ea. umflături în partea de a picioarelor şi în abdomen. Salvarea. confortabil. Desfă-i hainele. astfel încât să nu se poată rostogoli. O purtare şi o conversaţie care sărate simpatie ar putea să liniştească ori să schimbe gândurile victimei.locul cel mai bun de unde candidatul la sinucidere poate atrage atenţia „lumii" asupra sorţii sale este undeva cât mai sus.Fă-ţi toate imuniză ile adecvate (vaccin. dureri de cap. Cum eviţi bolile infecţioase: . creierul sau inima. amoniac) să ia o lingură de oţet sau zeamă de lămâie într-un pahar cu apă.. Senzaţii: suf ocare. Nu uita că «supravieţuire» înseamnă în primul rând să pria ta piele.vezi #1 9.trăgându-te şi pe tine cu ea. injecţii.Dacă e o bază (sodă caustică. 19. impulsul de a se arunca în gol .Pălmuirea persoanei cuprinse de isterie este o soluţie. vert de înălţime. .cauz at de lipsa de oxigen la înălţimi mari. ancorează victima. Trage de timp. Aşeazăa de refacere (fig. însă nici nu te lăsa impresionat sau chiar omorât de alţii.ridică des piciorul dureros. Dacă tu însuţi s uferi de această boală: . mişcă. Leşinul combătut prin stropirea feţei cu apă sau prin aerisire cu un curent de aer rece. viruşi). pe un pervaz sau pe gustă. de nimicuri. * Primul ajutor. tratamentul bolii înseamnă mai m ult tratarea simptomelor şi ajutarea pacientului să se simtă bine. Flebita: la înălţimi mari pot apărea cheaguri de sânge în vase. fără tact. Remediul: evită şi com e lipsa de mişcare. Du-1 urgent la medic. Este speriată şi ostilă.Neutralizeză acidul . calmează-i durerile. cel puţin nu o face brusc. o dată pe oră roteşte de câteva ori gleznele etc. Dacă ai cu ce. pra f de cretă. .încurajează-le şi îmbărbătează-le (excepţie făcân . Când îşi revine ţine-1 la căldură. O persoană care stă la marginea prăpastiei şi ameninţă că «va sări» are mintea deranjată. Sinucigaşul . În acest c . Semne: dureri.îndoaie-i gâtul până ce capul îi ajunge între genunchi şi ţine-1 aşa câteva minute. greaţă. albuş de ou. Dacă nu poţi face aşa ceva şi vrei saa intervii tu.1). fără să gândeşti mai întâi. Nu te purta egoist ca un cuc care îşi lasă ouăle pe oriunde poate. Să nu ajungi într-o poziţie în care victim în gol . aluneca sau arunca singură î ol. Înecarea (cu un obiect) . Dacă e ună cu persoane care dau astfel de semne: . de rotirea sau înclinarea capului . 1 3. care poate provoca stagnarea şi coagularea sângelui în venele picioa relor sau abdomenului. . dar numai pentru situaţiile extreme.atunci trebuie să faci pe indiferentul şi să nu le arăţi simpatie). de exemplu la munte. pastile) înainte de călătorie. 19. Dacă sunteţi pe o platformă. Nu te repezi să-l ajuţi. dacă o persoană su sau îşi pierde firea datorită ameţelii produse de leşin. După 1 -2 zile de odihnă victima va putea reîncepe să urce treptat. peste 3000 m. Când te odihneşti . NU sări în gol. Răul de altitudine . în gol. bicarbonat. la coborâre. Un supravieţuitor este mai degrabă expus bolilor transmise prin apă. BOLI INFECŢIOASE Într-o situaţie de supravieţuire nu vor apărea boli infecţioase şi contag oase (produse de microbi. Stropeşte-1 cu apă rece pe faţă şi pe piept. cu picioarele mai sus d ecât capul. Coboară la o altitudi ne mai mică.dându-i să înghită două linguri cu oxid de magneziu. ru petrol şi parafină . insecte sau animale. pentru că l-ai grăbi să se arunce. doar dacă le aveai deja sau le iei de la alţi oamen i pe care îi întâlneşti.Respiră adânc.să bea cât mai multă apă. Dar ma i bine să previi boala decât s-o vindeci. Cum te vindeci: prin aclimatizare.chiar aşa de tare cum îşi închipuie ei.

apă caldă. ori mucus roşu. mâinile. Se ia prin apa de băut.Curăţă mereu şi foarte bine apa de băut. . mintazol. nefriptă bine). Danga: este transmisă de ţânţari. tremură violent. Vaccinează-te din timp. Simptome: vomită. dureri abdominale. Bătăile inimi slabe. apa contaminată. * Boli universale: Pneumonie: simptome: inflamarea plămânilor. fierbe tă apa . să bea multe lichide. Simptome: excremente cu sânge. Ancilostomiaza: produsă de un vierme intestinal. febră. pierderea poftei de mâncare. febră. Fe bra tifoidă: Simptome: similare cu dizenteria. Trat ament: multe lichide. Arabia. Simptome: erupţie. America de sud. Poliomielita: se transmite prin apa de băut. rău. Tratament: niridazol sau echivalent. Leptospiroza: se transmite prin rozătoare şi apă in tă. medicamente specifice.transmise de insecte: Malarie: se transmite prin saliva femelei de ţânţar anofel (nu numai la tr opice) şi numai în Africa omoară cam 1 mil. dureri foarte mari în muşchi şi articulaţii. nu are puls la încheie tura mâinii.. se transmite prin muşte. contactul cu excremente contaminate. să nu ajungă la el insectele. dă-i să soarbă des ceai. hemoragie nazală. Fierbe orice obiect a tins de bolnav. Holera: poate apărea oriunde lipseşte curăţenia. Vindecarea completă durează câteva săptămâni.14. pielea rece şi lipicioasă. erupţie de pete roşii mici. se transmite prin apa de băut.chiar şi cea pentru spălatul dinţilor. Se ia prin apa de băut sau printr-o rană a pielii. letargie. Deparazitează hainele prin spălare sau afumare. izolează pacientul. dureri în membre. febră. extenuare. febră. cel respirator. Simptome: anemie. febră. apa de băut. dureri abdomina le. Se previne prin vaccinare. ceafă. Tratament: alcapar. greutate în respiraţie. Ceaiul de ferigă este un viermifug puternic. dureri de spate. apoi hemoragiile mari. apatie. persoane/an. plus dureri de cap. Simptome: ob oseală. cu sânge. excremente solide dar cu miros urât. odihnă. căpuşe. Tratament: tetraciclină. Spală-t bine după contactul cu bolnavul. alimentele. Simptome: binare. Simptome: paralizie. În cazurile grave: dureri în picioare. Excrementele bo lnavului trebuie puse într-un loc de unde să nu poată răspândi infecţia. spate. Tratament preventiv: medicamente. Deteriorarea rapidă a ficat ului poate duce la icter şi insuficientă renală. Simptome: greaţă. febră. hrana negătită (nefiartă. alte medicamente. Se ia prin apa de băut sau zgârieturi. Tratament: odihnă. * Boli tropicale . Japonia. Tratament: antibiotic e. C ontactele sale cu restul grupului trebuie reduse la minim. dormi sub o plasă contra ţânţarilor. Simptome: dureri de cap. tuse. odihnă. delir uşor. după ace ea restul. Simptome: febră repetată. Hepatita infecţioasă: se transmite pri n excremente sau urină. pielea se îngălbeneşte. * Boli tropicale . . . . letargie generală. Deşi transpiră. bolnavul se plânge de frig. dureri de cap. Slă iciune. leşin. Acoperă şi fereşte zgârieturile sau rănile de pătrunderea microbilor. tuse cu flegmă verde-galbenă sau sânge. greaţă. durer i la respiraţie. Provoacă o formă gravă de icter. Tratament: compr ese calde pe muşchi.îngroapă excrementele. dureri puternice de cap. îngrijire bună.transmise prin apă: Bilharioza: boală a intestinelor sau vezicii u rinare produsă de un vierme microscopic care trăieşte în Africa. Febra galbenă: r ca şi America de sud. îngrijire bună. . Tratament: antibiotice. pătrunde prin piele (de obicei la p icioare). N u există vaccin sau tratament. Dizenterie: produsă de un bacii. purici. brusc temperatură mare. urmate de febră. . Tratament: odihnă şi îngrijire. Primul ajutor: ţine bolnavul la căl dură. Se ia prin tăieturi. TRANSPORTUL ACCIDENTAŢILOR Urgenţele la transport sunt la fel ca şi la acordarea prim ului ajutor: mai întâi stopul cardiac. zgârieturi. vomă. delir.Fereşte alimentele de muşte ori paraziţi. lipsa pof tei de mâncare. Tifos: un grup de boli infecţioase transmise de pădu chi. În cazul apariţiei unei boli.NU înghiţi apa când înoţi sau peli pe corp. crampe musculare. Dizenterie: produsă de amo ebe.Aco peră rănile şi nu sta în apa din zonele cu risc de infecţie. Evită să te atingă cu tuşea sau strănutul. foloseşte substanţe contra insectelor. Tratament: antibiotice. constipaţie. Simptome: iritar ea traseului urinar. Simptome: dureri de cap.Acoperă bine corpul. frisoane. China. vesela şi tacâmurile. 19. nu există me icamente.

Ridicarea şi transportul unei victime conştiente 19. purtat de doi salvatori.14).O pătură. al unuia din salvatori. cămăşi şi două prăjini (fig.13.dacă laţul e prea larg sau strâns.se impune un mers încet. care îşi baga în el ambe e braţe .astfel încât funia va trece pe la ceafă şi umerii lui. e nevoie totdeauna de improvizaţii. fără a o îndoi în vr Nu ridica niciodată victima prin apucarea . dar trebuie evacuat şi dus într-un loc sigur. Poţi s-o cari singur.şi două prăjini sau ţevi introduse la marginile spaţiului creat prin îndoire.11). o prelată.11. răbdare. h. o uşă. Poţi improviza o targaa din: . bagă cu mare grijă un cearceaf.în poziţie întinsă sa semiîntinsă. 1 9. 3 s au 4 mâini) fig. 19. un ovor. Pe o targa improvizată din funii (mult mai greu de făcut şi de cărat). revino în poz.ambele mâini ar t ebui să fie libere b. Nu te autoaccidenta încercând să ridici singur o vic . 19. 19.Chiar dacă primul ajutor a fost acordat la timp. 19. se transportă un muribund . Br aţul de reazem se sprijină pe umărul celuilalt purtător. De către doi salvatori: Scăunelul (format prin împletirea a 2. ca s-o supravegheze şi eventual să-i mai dea ajutor. uneori accidenta tul îşi pierde viaţa în timpul sau din cauza transportului. pe la subţiori. Ridicarea victimei şi aşezarea ei pe targa sau în mijlocul de transport s e face cu păstrarea: capului . Scăunelul din 2 mâini agăţat na de alta cu ajutorul unui sul.14.13.14). 19. Pentru încărcarea pe targa victi ma trebuie susţinută şi ridicată simultan cu toate părţile corpului său. util şi competent.iar la spital ajunge un mort". peste şezut. o pătură sau o pr elată sub accidentat.12. 19.cu un inel de pânză a .9. Transportul victimei cu o pătură sau perdea d. Transport ul trebuie să fie rapid. 19. 19. pe spate.pieptului .fig. pulovere. În acest caz ambii salvatori susţin accidentatul cu câte un braţ. 19. Dacă însă deplasarea e oblig torie.împăturită în lung. f.vezi #3. nefolosit. capacitate de descurcare. Respectă regulile de ridicare a greutăţilor mari . c .12). Tragerea pe sol a unui cearc eaf sau covor pe care este întinsă victima (fig.15).12. Regula e ca salvatorul să nu părăsească victima p e timpul transportului. Două haine. a şi ajustează-]. Iată câteva metod e pentru transportul unei persoane: a. sau la spital.cu grijă dublă să nu vă răsturnaţi.picioarelor. 19.11. 19. o foaie de cort .O singură pătură sau prelată în eia se aşează victima întinsă.15. cu capetele fixate cu ace de siguranţă. victima intră cu picioarele prin inel şi ajunge pe şoldurile purtătorului şi cu şezutul spri jinit pe funie . Targa din haine şi prăjini e. Dacă rănitul nu este într-o stare gravă. Pe o targa improvizată din 2 haine şi 2 prăjini (fig. într-o linie dreaptă. sunt necesari 6 rtători . Alte mijloace de transport: . Pe o plu tă . o scară sau ste care aşezi o pătură. 19.vezi fig. g. marginile păturii se răsucesc până se fac sul.15). un cearceaf. păstrându-i pe cât posibil neschimbată poziţia corpului (fig. .apucă mâna sau piciorul victimei pe partea rănită şi roteşte-te cu ea pe su b . Pe o sanie . Dacă d stanţa de deplasare obligatorie este mică. pentru a o transporta cu metoda pompierului (fig. eventual prinsă şi sprijinită pe un cadru de rucs au pe un inel de frânghie (inelul se aşează pe spatele purtătorului. uşor înclinat pe spate. cel mai bine e ca victima să fie dusă pe o targa (improvizată) . Scăunelul din 4 mâini se foloseşte c victima se poate ţine singură cu braţele de gâtul salvatorilor. de forţa şi înălţimea victimei şi a purtătorilor. Scăunel din 2/3/4 mâini c. se po ate folosi metoda „b ". inel din cârpe (uşurează efortul) se foloseşte când victi ma e foarte slăbită. De către o singură persoană: victima e conştientă vezi fig.Un scaun de lemn cu spătar. prompt şi corect. sau caps e de birou . inconştientă . În cârcă.gâtului . Pentru transportul unui accidentat spre locul unde va fi îngrijit în siguranţă. Cei grav accidentaţi trebuie transportaţi cât mai puţin posibil. adică „se ia un rănit de la locul accidentului. Numărul de mâini din care se formează Scăunelul depinde de greutat ea. Rănitul va sta în şezut pe scăunelul di iar cu spatele se va rezema pe braţul liber.trei pe fiecare parte. Ridicarea şi transportul unei victime inconştiente . dar la ridicare ai nevoie de ajutor. O targaa bună e cât mai rigidă. de exemplu o scândură lată.

de mâini, subţiori şi picioare, lăsându-i corpul să atârne la mijloc. Practic, cei 3 salvator se aşează toţi pe aceeaşi parte (preferabil cea sănătoasă) a victimei şi introduc mâinile su astfel: primul - o mână sub cap şi alta sub umeri; al doilea - o mână sub piept şi alta sub ş le; al treilea - una sub coapse şi alta sub pulpe. Toţi trei trebuie să ridice deodată ( la un semnal) - în timp ce o a patra persoană împinge targa sub victimă, după care cei tre i depun cu grijă, încet, victima pe targa. Descărcarea victimei de pe targa se face re spectând aceleaşi reguli ca la încărcare. Şi nu uita: 1. Corpul victimei se cară în direcţie gitudinală, în lungul lui (NU transversal, de-a latul), cu capul înainte (pentru ca sa lvatorul din spate să-l poată vedea şi supraveghea); 2. În funcţie de regiunea corpului vătăm tă, o victimă va fi aşezată pe targa astfel (vezi şi #19.1): - Cu plagă la abdomen: pe spate , cu picioarele îndoite (cu o haină, o pernă sau o pătură făcută sul şi pusă sub genunchi); i la piept, asfixiat: semişezând (cu o haină, o pernă sau o pătură făcută sul şi pusă sub spa Cu răni la faţă: cu faţa în jos, corpul puţin într-o parte (cu o haină sau o mână pusă sub fr Cu răni la picioare: cu faţa în sus şi cu ceva moale sub piciorul rănit; - Cu răni la gât: şe cu capul înclinat şi cu bărbia sprijinită pe piept; dacă însă bănuieşti o fractură la coloan na gâtului - întins pe spate, cu capul fixat într-o menghină făcută din 2 haine sau pături fă e sul; - Inconştientă: culcată pe o parte (pentru ca limba ori voma să nu-i astupe fundu l gâtului), cu mâinile legate pe sub targa; - Cu fractură la coloană: culcată pe spate, pe o targa tare, rigidă, cu o pătură făcută sul sub regiunea dureroasă; dacă nu avem astfel de ijloace, victima se aşază cu faţa în jos. Dacă nu vine Salvarea, o metodă bună de transport e te pe platforma unui camion, cu aşezarea, supravegherea şi îngrijirile corspunzătoare NU înghesui victima într-o maşină mică. O targa va fi purtată, susţinută de: - Doi salvatori e teren plat; - Trei salvatori - la urcuş (unu în faţă, doi în spate care ţin targa pe umeri ); - Trei salvatori - la coborâre (doi în faţă, unu în spate); - 4 salvatori - la trecerea tărgii perpendicular peste un obstacol, gard, şanţ (mai îngust decât lungimea tărgii): cei doi suplimentari, aşezaţi de o parte şi de alta, apucă mânerele din faţă, cel care era în faţ rga şi trece sau sare obstacolul, cei doi împing şi trec targa peste obstacol până ce poat e fi apucată de cel care a trecut. Apoi cei doi lasă targa şi trec şi ei peste obstacol, după care preiau greutatea de la purtătorul din spatele tărgii, până când şi acesta ajunge d ncolo - după care cei doi salvatori suplimentari pot fi eliberaţi. 19.15. DAI MORTUL UI O ULTIMĂ ŞANSĂ Continuă să dai victimei primul ajutor, chiar dacă ţi se pare că a murit. A eori „moartea" lui e numai o aparenţă, o părere, datorită emoţiei sau oboselii tale. Cum poţi fi sigur că cineva e mort de-a binelea? Uneori decesul este foarte greu de stabili t chiar de către medici. De exemplu, persoanele care au stat mult timp în frig puter nic seamănă cu nişte cadavre ş.a.m.d. În unele cazuri semnele de deces luate în parte sunt în oare. De exemplu, buzele albastre pot însemna doar înecarea, înfundarea traseului resp irator. Pielea ca ceara, paloarea, poate fi cauzată de o hemoragie. Lipsa pulsului se poate datora şi faptului că vrei să-l simţi într-un loc greşit {Corect: pune buricele de getelor pe partea de jos şi în stânga pieptului victimei, plimbându-le pe o zonă cât mai înti să. Sau pe gât, plimbând degetele între mărul lui Adam şi muşchiul lateral). Ca să fii sigur neva e mort, nu te mulţumi cu un singur simptom, ci verifică şi adună cât mai multe dovezi ale decesului, adică: - Lipsa bătăilor inimii; - Lipsa pulsului; - Buzele albastre; Paloare; - Rigiditatea muşchilor; - Mişcarea măruntaielor, excreţia; - Gura căscată; - Pupi lele dilatate; - Pupilele nu se mişcă la lumina lanternei;

- Ochii sticloşi; - Corpul rece; - Locul apăsat cu degetul, pe un muşchi, rămâne deformat (nu-şi revine după ce retragi degetul); - Pete roş-albastre pe piele; - Oglinda ţinută la nas şi gură nu se abureşte; - Sau - muşcă-1 tare de vârful degetului mic al mâinii stângi. Pâ xistă convingerea deplină că persoana e moartă,primul ajutor trebuie continuat cu hotărâre: respiraţia artificială, încălzirea, chemarea Salvării (medicului). Sau - alte măsuri, dictat e de situaţie. Şi mai ales - niciodată NU RENUNŢA, NU PIERDE SPERANŢA CĂ VICTIMA POATE FI SA LVATĂ! 20. ÎNCHEIERE 20.1. Întrebări de autocontrol 20.2. Folclorul despre Supravieţuire 20.3. Şcolarizarea p entru Supravieţuire 20.4. Informarea cetăţenilor 20.5. Indice alfabetic

Toate necazurile şi bucuriile tale sunt cauzate numai de cel pe care-l vezi în oglin dă! 20.1. ÎNTREBĂRI DE AUTOCONTROL * De unde vin eu - ca om? Ce sunt eu? încotro mă duc? ( cele 3 întrebări fundamentale ale omului); * De ce vreau să trăiesc, să supravieţuiesc? * Ce e important pentru mine, în viaţa mea? * Oare viaţa mea poate fi trăită şi altfel? Ce trebu ie să fac pentru asta? * La ce şi cui foloseşte viaţa mea? * Dacă eu dispar ACUM - cine va suferi? * Nu fac cuiva un rău, încercând să scap eu? * Oare preţul scăpării mele cu bine nu prea mare (pentru mine sau pentru alţii)? * Fac eu munca, serviciul care-mi place şi la care mă pricep? De ce? * Ce foloase sau necazuri voi avea dacă: - fac, sau nu f ac, prostii ori răutăţi? - mă pregătesc sau nu pentru viitor? * Cât de important va mai fi p este 1,5, 10 ani - necazul meu de azi? * La ce (îmi) foloseşte ce (vreau să) fac? Cum se încadrează acţiunea asta în planul meu de scurtă şi cel de lungă durată? Este ea eficientă um pot să-i ajut pe cei dragi, pe tovarăşii de viaţă, de nenorocire sau de accident? * Cum scap dacă mi se strică maşina pe viscol? * Ce pericole şi catastrofe naturale sau socia le sunt posibile în locul unde mă aflu şi în care trăiesc? Ce măsuri preventive trebuie să ia ? * Ce vreau să fac eu peste 1 an? dar peste 5 ani? dar peste 15 ani? * Va mai exi sta România peste 10 ani? Ce pot face eu? * Ce-am învăţat din această carte? * Am făcut oare tot ce puteam pentru a scăpa, pentru a supravieţui? * Oare aplic sau am aplicat eu practic ceva învăţat din această carte? ... şi multe altele asemănătoare. Întrebări aparent s , dar dacă eşti sincer cu tine însuţi, răspunsurile sunt foarte grele: necesită mult efort p sihic şi muncă grea. Sunt întrebări la care numai tu poţi răspunde. Şi ar fi bine s-o faci di timp! Plus că ar trebui să repeţi procedura de întrebări şi răspunsuri după 6-12 luni. Nu ui indiferent câţi vor fi în jurul leşului tău, tot singur o să dai ochii cu moartea. Dacă vrei să amâni această întâlnire, nu mai aştepta, nu mai sta pe gânduri - ci ia-ţi cât mai repede s măsuri eficiente de prevedere şi de salvare. Se povesteşte despre un om foarte cucern ic, care respecta rânduielile bisericeşti, se ruga regulat, se ferea de păcate, lată însă că este locul unde trăia el vine o inundaţie mare şi casa omului nostru este cuprinsă de ap e. Ga să scape, fu nevoit să urce pe acoperiş. Curând, pe lângă casă trecu o barcă cu câfiva i. Aceştia îl văzură pe cel de pe acoperiş

şi-i strigară: hai cu noi în barcă! Dar omul nostru le răspunse: eu nu mă tem, am încredere c umnezeu mă va ajuta. Auzind asta, cei cu barca plecară în drumul lor. Peste noapte apa crescu şi mai mult, urgie mare. După câtva timp, pe deasupra celui de pe acoperiş trecu un elicopter. Cei din elicopter» strigară omului nostru: hai cu noi, salvează-te! Răspu nsul fu acelaşi: nu, mulţumesc, n-am nevoie, pe mine mă apară Dumnezeu, eu mă încred în El. C erau să facă? L-au lăsat şi s-au dus. După aceea apele au crescut mal mult, au acoperit c asa şi omul nostru s-a înecat. Fiind într-adevăr credincios, ajunge el în Rai şi zice, cam n emulţumit, către Sfăntu' Petre: Prea Sfinte, cum se face că Dumnezeu m-a lăsat să mor tocmai pe mine, nu m-a ajutat deşi eu am fost atât de credincios şi am respectat toate rânduie lile Lui? Sfăntu' Petru îl ascultă cu atenţie, H cercetează, se uită într-un ceaslov mare şi e, cam mirat: apoi omule, nu înţeleg şi nu ştiu ce s-a întâmplat cu dumneata, doar aleea ser ie că noi ţi-am trimis şi o barcă şi un elicopter să te scape... Adevărul e că Dumnezeu îţi d -txi urcă sacii în căruţă. N-ajunge doar să te rogi. Mai trebuie să faci şi tu ceva - adică s ai cu mâinile în sân. Ajută-te singur, apoi te va ajuta şi Dumnezeu! Pentru a supravieţui gândeşte şi acţionează! Şi anume, mai dinainte. Fii atent că viaţa se răzbună la fel ca o fem când te ocupi de ea, ci când o neglijezi. 20.2. FOLCLORUL DESPRE SUPRAVIEŢUIRE Proble ma supravieţuirii e nu numai vitală, ci şi veche de când lumea. Aşadar nu-i de mirare că tot „lumea" a născut reguli - proverbe, pentru ca cei interesaţi să poată beneficia de experi enţa atâtor generaţii. Vorba lui Anton Pann: de la lume adunate şi iarăşi la lume date. Cuno aşterea şi analiza acestor proverbe este o veritabilă lecţie de viaţă (pe care o neglijăm din păcate, până când e prea târziu...). Redăm în continuare câteva din aceste învăţături (cele s tere înclinate sunt luate de la Anton Pann) - dintre mult mai multele existente şi c unoscute. Şi Biblia e plină cu învăţături şi sfaturi extrem de utile pentru supravieţuire. Cu te porţi (ca să nu ajungi într-o situaţie critică, la limită): *** Câteva din cele 10 (după u autori, chiar 13) porunci biblice: - Munceşte (6 zile), dar şi odihneşte-te (a 7-a zi ). - Cinsteşte-ţi părinţii şi înaintaşii. - Să nu doreşti avuţia altuia. - Nu mărturisi strâm proapelui tău. - Să nu furi. - Nu fi desfrânat. - Să nu ucizi. - Respectă pământul, apa, aeru , soarele, plantele şi vieţuitoarele. - Nu fi neglijent sau leneş; păstrează-ţi mintea şi tru ul sănătoase şi disciplinate. - Nu-i înrobi pe ceilalţi, inclusiv pe duşmanii tăi. * Fii totd auna atent la ce faci. Cine umblă pe drum cu gândul acasă - îşi pierde căciula în târg. * Măs două ori înainte de a tăia odată. * Vorba multă - sărăcia omului. * Nu ameninţa şi nu promit ar anunţă şi execută. Ţine-te de cuvânt. * Chiar şi maimuţele cad uneori din copac. Nu te spe dacă mai greşeşti. * Flămândul n-alege mâncarea, fugarul n-alege cărarea. * Nu te uita la ce printr-o ţeava de trestie. * Priveşte pădurea, nu te opri la copaci. * Viitorul învingăto r mai întâi învinge şi apoi dă lupta; învinsul mai întâi se apucă de luptă şi după aceea caut înainte de a critica aşchia din ochiul vecinului uită-te la bârna din ochii tăi. * Leagă căm la şi n-o vei pierde. * Cunoaşte-te pe tine şi pe adversar; vei câştiga orice bătălie. * E ta e cel care poate învinge pe alţii; dar cel care s-a învins pe el însuşi e cu adevărat putern ic. * După victorie, scutul trebuie strâns şi mai tare. * Nu sta degeaba - căci degeaba stai.

* Când trebuie, nu sta pe gânduri şi acţionează. Mai bine o dată „na", Decât tot „stai că ţiCine se scoală de dimineaţă, departe ajunge. * Istoria tuturor războielor pierdute poat e fi rezumată în două vorbe: prea târziu. * Toate la vremea lor. Toată graba strică treaba. Dacă de dimineaţă ai sădit un pom, nu te aştepta că-ţi dă umbră la prânz şi roade seara. * Au ut mai poate fi găsit; timpul pierdut - niciodată. * De şapte ori de-ai cădea, de şapte or i să te ridici. * Dacă te grăbeşti - reuşeşti doar să faci o potecă bună. * Omul înţelept îşi nie şi iarna car. * E cald aici, dar în iad e şi mai cald. * Fii conştient că orice clipă a vieţii tale este extrem de importantă şi nu se va mai repeta. * Defectul tău este, de fa pt, tocmai faptul că nu-ţi corectezi defectul. * Scopul trebuie urmărit cu perseverenţă şi h otărâre - nu cu încăpăţânare şi fanatism. * Dacă treci dincolo de ţel, înseamnă că nu l-ai at de răbdare pentru amănunte strică cele mai perfecte acţiuni. * Planificarea şi imaginarea viitorului sunt cea mai mare realizare a minţii omeneşti; animalele nu sunt în stare să facă aşa ceva. * Trebuie să-ţi propui mai multe, nu mai puţine, căci nu orice faci reuşeşte; ate există un randament şi o pierdere. Unde e marfă, trebuie să fie şi ceva pagubă. * Lucrur ile gratuite sunt cele mai valoroase - şi ele îşi merită toţi banii. * Păstrează-ţi cumpătul: e latră un câine, astupă-i gura cu pâine, N-arunca în el cu piatră, Că atunci mai tare latră. Omul până nu pătimeşte, niciodată nu se-nţelepţeşte. * Fă-te cu dracu tovarăş până treci punt -ţi place, altuia nu face. * încearcă să eviţi sau să aplanezi conflictele: în certuri cine s bagă, păgubi trebuie să tragă. * Este suficient un fir de păr ca să strice vederea şi un sin ur gând rău ca să distrugă buna înţelegere. * Pentru o bună înţelegere trebuie să cedezi, să e la tine. * Vorba dulce mult aduce. Tăcerea e de aur. * Nu ezita să comunici, să întreb i şi să ceri: Cine cere nu piere. * Adaptează- te :fă şi tu ce fac cei din jur. Precum e ţar a şi locul, aşa-ţi încinge mijlocul, şi te poartă-n tot bordeiul, cum vei vedea obiceiul. * Dacă te prinzi în horă, trebuie să joci. * O minciună bine ticluită serveşte (uneori) mai bin decât un adevăr. * Bazează-te mai mult pe ce faci sau ai singur: * Cine bea apă din pum ni streini, nu se satură niciodată. * Cel cu mintea ne-nţeleaptă,/Tocma-n urmă se deşteaptă,/ abia atunci face întrebare:/Cum ziceaţi că-i bine oare? * La orice călătorie,/Nu pleca fără t vărăşie. * Spune-mi cu cin' te-aduni, ca să-ţi spun cine eşti. Nu te întovărăşi cu proşti şi orabia cu doi cârmaci se îneacă. Pruncul cu două moaşe moare cu zile. * Nu te încrede în apar nţe: mulţi copaci pe dinafară se văd frumoşi, dar pe dinăuntru sunt putrezi, scorburoşi. * Lu ul schimbă părul dar năravul ba. * Corb la corb nu scoate ochii. * Nu încărca cât nu poţi duc . * Pe cât ţi-e pătura, atât te-ntinde. * Frate ori nefrate, brânza tot pe bani este. Brânza e gratuită doar în capcana pentru şoareci. * Buturuga mică răstoarnă carul mare. * în ţara o lor cel cu un ochi este împărat. * învăţăm cât trăim şi tot neînvăţăţi murim. Orice fel de me mul să ştie./Meşteşugul vreme cere J Nu se-nvaţă din vedere. * învăţătura care intră doar pe chi e ca mâncarea înghiţită în vis; ca să rămână, ea trebuie să între în corp. * întreaga lum chii care nu se văd şi învăţătura neprimenită - se uită. * Mai bine căşti de la început ochii apoi punga.

) şi aşteaptă să vindece ori să se repare boala sau accidentu de-abia după ce acesta a apărut sau s-a întâmplat. închisă la culoare. nu te grăbi. * De unde tot iei şi nu pui. * Cine îşi pune mintea cu nebunul. * Freacă-te pe corp în fiecare dim ineaţă cu un prosop sau o cârpă aspră şi udată cu apă rece. * Dacă ai şti c i imediat. * Eşti ceea ce mănânci. * Cine încearcă să tragă cu arcul ascultând muzică . Nu da vrabia din mână pe cioara din copac. * Se găseşte ac pentru orice cojoc. * De la orice masă trebuie să te scoli puţin flămând. Lichidele nu se beau hulpav. departe ajungi. dar ai mai putea da un telefon cuiva .* Unde nu e cap . * Banul e ochiul dracului. * Omul sfinţeşte locul. * Oamenii îşi sapă mormâ (nefolosiţi corect). * Zâmbeşte. * Spală-te cu apă rece. . va avea mulţi stăpâni. Trebuie să te odihneşti înainte de a fi ob osit. că broaşte destule. Mâncarea trebuie băută. va intra medicul pe uşă. * Cine se închină pântec poftelor şi plăcerilor. * Caută şi vei găsi. * Nu te juca cu focul. * Cum îţi aşterni aşa vei dormi. * Acela care nu previne relele (prin cumpătare. * încetul cu încetul se face oţetul. * Spală i pă folosire ambele capete ale sistemului digestiv (gura. Respiraţia pe gură e ca şi când ai băga mâncarea pe nas./ Vinul îl face nebun. ci mai întâi se ţin puţin în gură (să se în să se amestece cu saliva). anusul).capul trage. * Mestecă bine şi complet mâncarea.şi lumea îţi va . suficientă. În fiecare moment al vieţii tale fii atent cum respiri. * Cine mănâncă o dată pe zi e înţelept. * Unde nu intră soarele şi aerul pe fereastră. * Odihna este secretul oricărui lucru bine făcut. * După fiecare masă fă o plimbare de cel puţin 15 minute. * Scoală-te şi culcă-te devreme. Dacă urina e colorată. preferinţe alimentare face singur rău: * Omul boala singur şi-o caută. e ca omul care începe să sape o fântână d i s-a făcut sete. * Scumpul mai mult păgubeşt e şi leneşul mai mult aleargă. * Bate fierul cât e cald. astfel î ina să-ţi fie incoloră. încet.nu nimereşte nici ţinta. cine mănânc ri pe zi e om. * Lăcomia strică omenia.cui l-ai da? Ei bine. * Lac să fi . r băutura mestecată. * Bea apă multă. * Ce-i în mână nu-i minciună.e mai cu gust. * Nu contea ce şi cât mănânci. * Capul face . * Stai drept. cine o face de trei ori pe zi e ne-om. * Murdăria este marna bolilor şi sărăciei. * Din când în când posteşte. fiica prostiei şi lenei. fii vesel . curând se isprăveşte. obiceiuri. ci ceea ce şi cât digeri. * încet. dă-1. * Nu mânca m e lucru când e mai puţin . * Respiră corect. este mai nebun. înseamnă că n-ai băut sufi Nu bea nici un fel de alcool: Fie omul cat de bun. * Mănâncă numai când ţi-e foame. * Unde dai şi unde crapă. * La pomul lăuda t să nu te duci cu sacul. nu aude nici muzica. exerciţii fizice etc. nici cu coada ursului. * Respiră nu mai pe nas.vai de picioare. ce m ai aştepţi? Pentru sănătate şi viaţă: * Prin modul de viaţă.

în fiecare zi actuală. 20.şi după aia să te rogi: Doamne. Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi. dar speră să dreagă busuiocul cu o minune). Instrucţie ar fi asimilarea cunoştinţelor expuse în ace st Manual. cât şi educaţie (obţinerea unei atitudini critice. Nu aştepta să se întâmple necazul (care vine inevitabil dacă te porţi iresponsabil şi inconşt t) . fii cinstit şi n-o să mai fii „silit" sa cerşeşti milă. Wells) Sar putea ca unii cititori să spună: cele citite în carte sunt simple.Crucea Roşie organizează cursuri de prim ajutor.indiferenţa sau neş iinţa?". Oricât ar fi ştiinţa de sc t e mai ieftină decât neştiinţa! (Grigore Moisil).nici măcar a parfum.De scufundare (liberă sau cu aparate de respirat). Adică pregăteşte-tel Degeaba aştepţi şi te bazezi pe noroc sau pe alţii. De ce să te „ierte" Dumnezeu? Că ai f aci păcate? Sau să te „ajute" să scapi teafăr . . .De canotaj şi bărci cu pânze. Omul educat este f aţă de cel needucat ca viul pe lângă mort . . învaţă temeinic. Adevărata rugăciune e «mulţumesc Doamne» sau «Doa ajută-!» şi nu «Doamne iartă-mă» sau «Doamne ajută-mă». mereu. Învăţătura continuă. profesori.* Spălarea mâinilor înainte de masă te fereşte de boli mai mult decât toate medicamentele la un loc. care admite doar rareori „reexaminări". Nu „gândi" ca Gigei. cunoştinţe. politeţe.zicea Diogene. etică. ce şi cum.. ŞCOLARIZAREA PENTRU SUPRAVIEŢUIRE Istoria ome nirii devine din ce în ce mai mult o întrecere între educaţie şi catastrofă (H. toată viaţa. Un călugăr îmi sp mai mare păcat al omului e nesimţirea (notaţi numeroasele înţelesuri). La întrebarea „care e cauza relelor actuale . G. Supravieţuirea e o treabă serioasă.Asociaţia Naţională a Salvatori lor Montani din România organizează şcoli Salvamont de vară şi de iarnă.. la orice vârstă. chestiile astea de supravieţuire eu le ştiam dinainte.De arte maţiale.. . * Degeaba eşti curat pe dinafară dacă nu eşti curat şi pe dinăuntru. fă te rog ca pentru mine 2x2 să facă 5 (aşa cum fac mulţ ameni. * O adevărată d nă nu miroase ..De ghizi montani. pentru situaţii de dezastre sau calamităţi natu rale. . . Fii cinstit cu tine uţi şi acceptă realitatea cum e ea de fapt.De prim ajutor. străini etc. îndemânări). Şcolarizarea înseamnă atât instrucţie (acu e de informaţii.trebui doar să le cauţi): . nu vag. cineva răspundea: nu ştiu şi nu mă interesează. nici ajutor. protecţia mediului etc. * Şcoli. . nu mai da vina pe alţii: părinţi. cum le place să creadă majorităţii oamenilor (care stau prost cu gând irea). responsabile şi eficiente).De alpinism şi speologie. demult! Poate le ştiau . plante etc). şefi. ctive.De vânătoare. Aspectu l important este altul: s-au gândit vreodată serios la ele? Au făcut ceva practic pent ru a le însuşi temeinic? Au tras oare din cunoştinţele lor concluziile evidente şi au luat vreo măsură pentru a nu avea necazuri? Sau le-au neglijat? E bine să înveţi şi să ştii ceva einic. căruia maic strigă: astâmpără-te şi nu mai trage pisica de coadă! La care copilul răspunde: «dar nu o tr eu doar o ţin de coadă». Nu fi nepăsător.după ce faci o nelegiure? Soluţia e simplă: n ai face păcate. .De înot. Deci. pescuit. educaţia ar fi utilizarea lor corectă şi conştientă în contextul respectării simul ane a regulilor de bun simţ. . Când ceva nu-ţi merge sau nu ştii.dar după ureche. Uită-te în ogli dacă mai poţi): acolo e vinovatul pentru prostia şi soarta ta. . care de fapt ştiu că au greşit.De medicină naturală (automasaj.3. pe tine şi Ţara. Învăţătura şi şcoala NU este d entru copii şi tineri.te mai poate ridica şi . Ţine sea de situaţie şi acţionează cu responsabilitate şi maturitate. . e cheia care .singură . trata ment cu ceaiuri.Comandamentul Protecţiei Civile organizează periodic exerciţii şi antrenamente pentru populaţie. cursuri recomandate (multe se pot urma şi la noi în ţară . .

d la înţelept.din cau ză că sunt moleşiţi de viaţa sedentară. El trebui e să fie un mijloc de autodepăşire. Dacă ai citit Manua lul şi continui să priveşti sportul .meriţi să devii o victimă. Mai bine dăr o sau vinde-o altcuiva. sălbatice pe jos. -Paraşutism.cel corporal fiind mai puţin necesar în munca de birou) . nu o distracţie facilă. Concepţia acestui nou tip de educaţie este că orice om pus în condiţii grele. Drum eţia cu cortul este sportul cel mai apropiat de problematica survival-ului. un azil de bătrâni sau c mitir. Pescuit. Dacă cele văzute acolo te vor face să gândeşti la viitor. deşert ş.înseamnă că nu ai înţeles nimic din carte. să sapi. * Cei interes aţi se pot înscrie şi la numeroase asociaţii sau cluburi cu activităţi sportive ori paraspor tive. să găteşti. Învaţă în orice ocazie. mereu.deja depu zice că meseria se fură. Un drum de 1000 km.el ţi-e aliatul cel mai bun şi mai sigur în viaţa asta. apropiate de unele aspecte ale survival-ului: .Speologie. ridicarea şi căratul greutăţilor. . extreme. înotul. De asemenea.atenţie: orice şc învăţătură costă banii Sau. pe stâncă).D rumeţie . . managerii sunt „biciuiţi" să-ş ice potenţialul (mental .. . traversarea unor prăpăstii pe o coardă. . să jupoi ijeşti un bolnav. la urmările faptelor tale aceasta va fi o primă lecţie de supravieţuire şi de gospodărire a propriei vieţi.Alpinism. adormitoare. dar nu le aplică suficient de energic şi de eficient . La un astfel de concurs.Cros. dar mai puţin decât cele specificate mai sus. au participat cu succes şi câţiva români. Sau.Arte marţiale: judo. Începe cu primul pas. Fii mereu atent la ce vezi.dar şi profesori de educaţie fizică s au ghizi montani). . căderea şi dicarea în picioare. taekwondo. * Sporturi recomandate: . Prin aceste „cursuri". există cursuri şi pentru activităţi mai speciale. Dar nu e nevoie să aştepţi găsirea sau începerea unui curs ori a unei şc ceva singur. drumeţie. E adevărat însă că omul înţelept învaţă mai mult de la un nebun. junglă.la munte sau în deltă. fă cât mai repede alt pas: vizitează un spital. Ai doar un singu corp . să te caţări. căţăratul (în copac. nelocuite: pădure. Cursurile sunt organizate de mici societăţi sp ecializate conduse de experţi (militari pensionaţi . cu maşina. se practică. la un nivel incomparabil mai înalt decât o face în mod norma l. în loc de bani . În SUA şi Europa de Vest a apărut în ultima vreme şi a luat un mare avânt un nou fel de şcoli (de perfecţionare) pentru cadrele de conducere din întreprinderi: outdoor training (şcolarizare în aer liber). trebuie să vrei să înveţi. De fapt. să împachetezi şi să ridici greutăţi.m. concursuri de traversare a unor ţinuturi aride.a. de viaţă şi supravieţuire îşi mobilizează exempl rsele corporale şi mintale. Şi alte sporturi (de mişcare!) sunt folositoare pentru întări rea corpului şi pentru supravieţuire. s lvarea din dezastre etc). imediat de la cei din jurul tău. Cele m ai folositoare deprinderi fizice sunt: alergarea. de la orice mese riaş pe care-l întâlneşti.înot. Învaţă toate deprinderile din gospo dăria sătească tradiţională: să coşi. Se consideră că respectivii au deja cunoştinţele profesiona manageriale necesare. NU se priveşte.Astfel de cursuri sau şcoli au durate de aproximativ 1-10 săptămâni. să negociezi. să sari. periculo s. Dacă nu ştii să-l foloseşti ş aperi . pe o plută sau o barcă pneumatică).Cercetaşii României. căţărarea pe Everest. . să te tocme vino policalificat.Vânătoare. de la n ei pot învăţa câte ceva. să faci focul.o trudă (dar banii sunt tot o trudă . Sportul. care ar vrea să supravieţuiască .. căţărare.d. . . mişcarea. karate.Alpinism . Un înţelept zicea: dacă mă întâlnesc pe drum cu trei oameni. . jogging. jujitsu aikido. cu motocicleta sau cu bicicleta.nu să se sinucidă. autoapărarea. Programa fiecărei şcoli de acest tip e axată pe câ e un sport sau o solicitare extremă: rafîing (coborârea unui torent vijelios. mersul cu p rele goale pe jăratic (tehnică yoghină de concentrare mentală) etc. nimeni nu-ţi poat a învăţătura în cap. * în străinătate (ve pe Internet) se oferă numeroase cursuri şi şcoli speciale pentru survival în zone sălbatic e. în viaţa obişnuită (la birou). Însă . dacă nu vrei. sau pentru supravieţuire urbană (autoapărare. legat de o coar dă elastică lungă).Turism. înrudite cu supravieţuirea: mersul cu pluta sau barca pe râuri vijelioase (rafting sa u boating etc). wushu. Aventura Marlbo ro.ca să le crească performanţele profesionale. bungee jumping (aruncarea în gol.

după aplicaţia în aer liber (una-două zile).nu (doar) pe audierea u nor conferinţe.Conştie lema ecologică: elevul devine un participant activ într-un sistem ecologic dat.Locul: într-o regiune nel ocuită (indiferent de altitudine).. până va fi „s alvat". de conducere. . această nouă metodă de şcolarizare denumită şi „educaţie experienţială" produce efecte educat puternice şi mai durabile. cu o analiză şi critică a comportăr dividuale în cursul stagiului practic. Programa stagiului practic de supravieţuire în natură: . dedicaţi interesaţi (de meserie. Scopul cursului de supravieţuire: verificarea practică şi însuşir condiţii reale a principiilor pe care se bazează supravieţuirea: . dar şi mai lungă . Cu a jutorul cunoştinţelor.pr actică. Rezultatele concepţiilor divergente de educaţie de la noi şi din vest sunt evidente: ia uitaţi-vă în jur.Supraveghere: elevul ţin e legătura de două ori pe zi cu instructorul. . ale întregii planete). 15% din ce vede.) şi câţi fac sport . aprinderea focului. .Dezvoltă şi consolidea ză atitudinea de a se descurca („uite că pot să fac"). haine ş. îndemânării şi atitudinii sale. a încrederii în forţele proprii (aceas a se poate transfera şi asupra interacţiunilor umane din viaţa obişnuită). improvizare. Un astfel de curs (de scurtă durată) se p e adresa tinerilor şi adulţilor sănătoşi care nu au pregătire sau preocupări în domeniu.d acă faci ce trebuie (vezi Bill Gates).Dă elevului oca zia să rezolve probleme reale prin acţiuni personale de planificare. elevul va trage conclu zii în legătură cu atitudinea corectă şi metodele de utilizare a resurselor disponibile (a le zonei de practică. Evident că cel care conduce discuţiile şi analiza trebuie să fie un excelent profesionist în formarea cadrelor.ca cei amer icani? Deoarece nu e nevoie să alergi după bani ca un obsedat. Numai când elevul are un rol activ se obţine înţelegerea mai bună şi memorare mai îndelungată a cunoştinţelor. Însuşirea cunoştinţelor predate s e verifică printr-un examen a cărui absolvire îţi dă voie să participi la partea a doua . cule gerea sau obţinerea hranei. a atitudinii şi îndemânării necesare. pericole. a. politicieni. trebuie să se bazeze pe experienţa practică a elevilor . El c tă din lecţii teoretice şi practice. În plus (re)descoperirea calităţilor. prevederea şi an aliza greutăţilor şi problemelor ce pot apărea. . . amenajarea unui adăpost. hrană. prin telefon mobil. privind dobândirea capacităţii de stăpânire a unor situaţii compl xe. Pe baza experienţei sale practice. În comparaţie cu metodele tradiţionale.d. scrierea unui caiet cu însemnări. primul ajutor.Când: în orice anotimp. Învăţarea supravieţuirii în natură (survival) pentru c vili. elevul va lua din mediul înconjurător: aţiu vital. Programa lecţiilor pregătitoare (teoretice şi practice): pregătirea şi planificarea unei călătorii sau a unei expediţii. de spirit de echipă şi de comunicare. Omul reţine cam 10% din ce aude. nu numai de banii personali . unde va trebui sa supravieţuiască singur 3-4 zile. -Sarcini: amenajarea unui adăpost. semnalizare. dar 80% din ce exersează. ei vin de la sine .. Cel mai bun învăţător e să faci singur. adunarea lemnelor pentru foc.4) şi nele cu care e îmbrăcat. îl va face conş de lumea în care trăieşte. generali români sunt obezi. urmate de un stagiu de trai nemijlocit în sălbăticie şi ingurătate. plus comentarii competente în legătură cu posibilităţile de aplicare a celor trăite şi învă activitatea profesională. câţi directori. Nu se admite nici un adaos de hrană.m. meteorologie. Câţi manageri români (din orice domeniu) sunt creativi. dar şi pentru mult e alte aspecte ale vieţii moderne. de inovare. o zi de di ala de clasă: evaluarea experienţei respective şi comportării cursanţilor în timpul aplicaţie . apă. fiecare elev este condus şi lăsat în zona sa (dinaint e stabilită de instructor). defectelor şi posibilităţilor proprii şi al ediului înconjurător va stârni respectul elevului pentru el însuşi şi natură.Foarte adesea se urmăreşte şi un al doilea principiu: învăţarea lucrului în echipă (team-work Programul unui astfel de curs (de obicei cu durata de 2-3 zile. la sfârşit de săptămână. nu informaţii şi fapte pe c are să le memoreze. amenajarea unui alambic solar. pregătire şi gândire logică bazată atât pe cunoştinţe ştiinţifice cât şi pe inspiraţie sau improvizaţie. ineficienţi şi câţi manageri americani sunt slabi şi eficienţi? reşedintele Rusiei face judo. găsirea hranei şi apei. apă. aprinderea focului fără chibrituri. flora şi fauna. o rientare. colonei. Cursul respectiv treb să prezinte elevului probleme pe care acesta să le rezolve. . sac de dormit. primul ministru al Japoniei face aikido şi rezultatele ţărilor respective se văd.2 săptămâni) conţine. Finalizarea cursului: discuţie amănunţită în grup. reguli de bună purtare.Dotare sxi echip ament: numai trusa minimă de supravieţuire confecţionată şi pregătită de elev (vezi #2. adăpost.

înot etc. a doua . A patra săptăm alpinism (cu coardă) şi o călătorie dificilă de 4 zile. efort neclintit. Poate că atitudinea aceasta nu e creştineasc asă». Transmitele şi altora.Lecţii de: prim ajutor. sărăcit. Urmează expediţia solo: O şedere de trei zile şi nopţi de unul singur în sălbăticie. negândind şi n indu-se pentru necazuri şi pentru bătrâneţe. cu supraveghere minimă din partea in structorilor. Se zice: cine n-are bătrâni. Nimeni nu poate forţa pe altcineva să devină d eştept sau să facă eforturi pentru a scăpa dintr-un pericol pe care el încă nu-l vede. După ce ai studiat acest Man ual. în schimb calul bătrân nu mai poate învăţa mersul în bui pe cine nu laşi să moară nu te lasă să trăieşti. să-i cumpere. A treia săptămână: cursanţii sunt împărţiţi în grupe de 8-12 persoane care fac scurte teren dificil. trezeşte-i pe cei din jur. îi creşte. eu durata de 26 zi le. cu minim de echipament (vezi mai sus).e să te educi tu însuţi. educă-i. ajută-i tu pe cei din jur să supravieţuiască cu demnitate opiii tăi. Din păcate sunt şi bătrâni (foarte mulţi!) care şi-au irosit viaţa degeaba. Sau. membrii familiei.care nici nu-şi dau seam a de existenţa problemei. nu te amăgi că altcineva (autorităţi.trebuia s-o faci înainte. de la poliţiştii sau juriştii corupţi sau VIP-urile inco nştiente. conducătorii şi autorităţile pe care l e merită. fanariote? Dintr-o inexistentă tradiţie colectivă pentru corectitudine. exploatatorul din umbră. Societatea civilă eşti c tu. A doua săptămână . cu suferinţă. Mai ales exemplul părinţilor are un rol deosebit de important în educaţia copiilor. Ajutând un tânăr. Nu te lăsa.nimic obţii. Cel mai bun cadou pe care-l poţi face cuiva NU este un lucru sau bani .eşti nevoit să înveţi ca adult. când nu-i văd foloasele. Fiecare om sau popor are soarta. oferit de una din numeroasele şcoli americane (Outward Bound din Greenwich. căţărare. Co nnecticut. Oricum.deci şi pentru tine (nu doar pentru EI!). Şcolarizarea şi ridicarea celor din jur este o sarcină cetăţ e importanţă majoră. adică pe care-i produce.ba chiar te salvează ei pe ti e. căutarea şi cidentaţilor. Pentru ei n-ar mai merita să consumi aiurea r esursele disponibile (totdeauna limitate!). prieteni. poţi spera c-o să l îndrepţi (să-l faci să gândească). abnegaţie şi altruism? De câte ori n-ai descoperit că ceea ce ar fi trebuit să ştii de mic. să se întreţină singur. o (auto)amăgire. şcoală. Dacă nu faci nimic . învaţă-i. Primul pas pe care îl poţi f ce ca să îndrepţi lucrurile strâmbe din jurul tău . de la viaţă? . nu ai d ecât ceea ce faci.ci o ocazie. Dacă îţi mai rămân forţe şi mijloace tă-i şi pe ceilalţi. mai rău. Căci.o să-ţi fie şi ţie mai bine. Ridică-i şi pe ceilalţi . Adeseori oamenii refuză o schimba re (uneori chiar violent). Educaţia înseamnă tradiţ părinţi.ei sunt viitorul. O faptă bună înseamnă să-l ajuţi să nu mai fi neş sau prost. nu te lupta direct şi intempestiv cu inerţia. rămâi un milog. nu fi egoi st. o învăţătură. Exemplul personal este o metodă educativă deoseb it de eficientă. tu vei şti mai mult decât pric epe majoritatea oamenilor. şcoală. Când se întâmplă un accident sau un dezastru. Omul respinge ceea ce nu înţelege. dar precis e raţională şi eficientă. inconştienţa au prostia lui.Pregătire fizică generală: a ergare. s-o pună în situaţia de a constata singură că gândirea şi î ună la ceva. dar zicala se referă la vârst ii înţelepţi. planificarea şi pregătirea hranei orientare şi deplasare în diverse feluri de teren. că cine are carte are parte. de la părinţi sau din şcoală . Dar ce pot să înveţe tinerii noştri de la părinţii lor nepricepuţi şi iresponsabil au de la profesorii chiulangii. Discută subiectul. SUA) pentru tineri de 17-23 de ani. părinţi) e lucrul acesta. nu păstra ideile şi cunoştinţele numai pentru tine. îndrumându-1. dar ajută-i şi pe alţii să înveţe: problema educaţiei are două sensu u. în primul rând pe tineri .) nu fa o fapta cu adevărat bună: e doar un surogat de binefacere. Prima săptămână . faptă bună înseamnă în primul rând să nu faci una rea: de exemplu. mâncare etc. îi îmbogăţeşti patronul. ce rea lizezi de fapt? Doar prelungeşti cu o zidouă suferinţa şi agonia milogului. Dă-i un peşte unui flămând . Când dai ceva de pomană (bani. De fapt aceştia nici n-au nevoie să fie salvaţi . Din cer nu cade nici o pară mălăiaţă. îi alege şi-i acceptă. Învaţă tu. efort. o oportunitate. dar p oate să creeze victimei condiţii. vecini.În continuare redăm programa unui curs de bază pentru supra-vieţuire. dar şi tu să înveţi pe alţii. cu dormit în aer liber etc. să nu profiţi de prostia s neştiinţa cuiva! Facerea de bine are însă capcanele ei. acum adultul nu are decât ce-a căutat. Prea puţin ajuţi cu adevărat un om dacă o faci dup lnav. cu voia sau fără voia lui. ajută-i ei din jur. cunoaşterea şi întrebuinţarea echipamentelor. o victimă. bătrân sau lovit de soartă . încă de când era copil. pregătirea unei călătorii. Dacă reuşeşti să faci un bine cuiva . cu consecinţe pe termen lung formidabil de avantajoase pentru ansam blul societăţii . D eci. când vrei să ajuţi un adult. protecţia med iului. ci ia-1 mai pe departe. d. sudoare.îl saturi o zi escuiască şi îl saturi pentru toată viaţa. drumeţie.să-i în educi tu pe alţii.

Autoapărarea fizică . Bucureşti. 1990. mai mult sau mai puţin axate pe supravieţuirea şi sur al.Ş. În loc să fie un fel de ultimă redută a luptei cu neştiinţa şi nesimţirea ti armata noastră a devenit doar o fabrică de generali inutili. Bucureşti.Viaţa în Munţi ul Oltenia. literatură de scandal. Deac. iar ceila adulţii. De altfel în ţara noastră tehnica survival-ului a avut mult timp (oare s-a schimbat c eva în ultimii 10 ani?) un caracter special.Taijiquan. Popescu. Militară. pescuit.Sfaturi pentru drumeţie . 1990. compatrioţii noştri incompetenţi şi fripturişti. surde faţă de interesul public (dar foarte interesate de bunăstarea lor proprie). Străinu .). 1996. Pe de altă parte. Bucureşti.Bucureşti.. Lor le convine mult mai bine să „dea" populaţiei o brumă de in strucţie găunoasă (bazată pe o simplă memorizare.4. . recuperare în situaţiile de criză etc. E Minerva. Norocul nostru sunt obligaţiile ce decurg din „integrarea euroatlantică". ele fiind rezervate puţinor trupe speciale (paraşutişti. Frazzei .. .războiul ge oclimatic. Braşov .Căpitan I. Frazzei .L. Calea Perfecţiu nii .a.Editura Comandamentu lui Protecţiei Civile . Adică -să gândească. să nu (se) fure. neocupându-se de problemele reale. comunicare. . Steiner.) s-ar comporta în continuare aşa cum au tot făcut-o. să-şi respecte cuvântul. . să-şi pla Dacă ar ridica prostimea .Şi totuşi . Chiar membrii acestor organisme nu învăţau cu toţii astfel de deprinderi fol sitoare.mai recent revărsate şi pe Internet. practic inaccesibile marelui public. 1998.Valerică Dab u .fără să cerşească ajutor de la alţii. noi ave m cel mai mic număr de studenţi la mia de locuitori din Europa! Iar 60% dintre români nu au acces la informaţie. adică prostimii: punem et circenses (pâine şi circ).Gh. Ed. deveniţi „autorităţi" (cu votul şi spriji tru.Supravieţuirea . INFORMAREA CETĂŢENILOR Ştiinţa înseamnă putere.Col. vitale ale ţării. Dar există şi pot fi consultate cu folos multe cărţi din alte domenii. se tem de cetăţenii deştepţi. pentru numeroasele avantaje rezultate: scăderea numărului de victime în caz de cal a-mităţi. Calea Armoniei .d. . Plu s efectul educativ general. -N.d.Ed. 1970. vânătoare. circ politic de mahala ş. Ştiu ei „mai bine" ce le trebuie cetăţenilor.şi-ar pierde privilegiile.Ed. 1975. etc). Bucureşti. Cultură fizică şi Sport. E. . drumeţie. cu toată explozia media.Cunoştinţe genera le de protecţia populaţiei în caz de dezastre şi în situaţii speciale . însuşirea lor de către popu aţie este sprijinită şi încurajată. Militară.să nu pierdem speranţa. să bată pasul pe loc. 20. dar au ajuns de mult în secolul XXI . decât să-i înveţe (cu mult mai mult efort) să muncească. Suman .Manual pentru turismul de munte -Editura Medicală. Ei sunt pre să supravieţuiască în orice situaţie.Edi tura Tineretului. cum ar fi: . socotire. Ionescu . Conducătorii cred că un român care gâ independent . chiar impusă cu fermitate de guvernele statelor respecti ve.Iordache Enache .. înrudite cu supravieţuir ea: arte marţiale. Bucureşti. 1995. Ovidiu Bârsan . Bucureşti. 1956. De exemplu . Poate or ma i fi şi altele pe care eu nu le ştiu. A. Bucureşti. gospodărie. . Se pare că autorităţile noastre. 1994. 1990. Sophia. Derlogea . Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. pe reflexe condiţionate . În schimb tinerii noştri chiulesc cât pot (cu sprijinul nţilor şi al autorităţilor) de la extrem de puţina instrucţie armată „obligatorie". .Editura didactică şi pedagogică RA. Soare. sunt prea puţine faţă de importanţa temei. Iată câteva cărţi scrise de români. . Apimondia. talk-show-uri. 1984. psihologie practi că. În apărut extrem de puţine cărţi pe tema supravieţuirii. . Militară. . Oricum. fiind destinată armatei. diverse sporturi ş. jocuri de noroc. C.orice elveţian face conştiincios în fiecare a n câte trei săptămâni de armată o concentrare foarte serioasă (inclusiv antrenamente de supr avieţuire) până la vârsta de 55 de ani! Ei nu vor să intre nici în NATO. spaţiu de viaţă şi luptă . cuvinte încrucişate.Muntele. Altfe l.m. . Şi asta se petrece la noi tocma i când prin alte ţări cunoştinţele de tehnica supravieţuirii (ca să nu vorbim decât de ele) s la îndemâna oricui . Şi ne mai mirăm de ce se duce de râpa ţa ra. Derlogea. să-şi fure singuri Să nu gândească.Aikido.Curs practic de urgenţe medico-chirurgicale (Introducere în medicina de dezastre) .FI.Edit. D. . vânători de munte. Dumitrescu .Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. nici în Uniunea Euro eană. Bucureşti.Ş. telenov ele. reducerea cheltuielilor de tratament. Acolo. Apimondia. Dan Mânăstireanu .a.m.Prevenirea accidentelor turistice în munţi -Braşov. 1994.duşmanul autorităţilor. continuă să aştepte căderea perei mălăieţe.Ed.RA Monitorul Oficial. secret. Gh.Despre dreptul şi arta apărării .Ed.Armele mileniului 3 .C omisia Salvamont jud. poliţiei şi securităţii. 1932.FI. Bucureşti. Ei ştiu că un om deştept nu se mai lasă manipulat şi ju it uşor.ca la căţeii dres citire. Al.Pledoarie pe ntru munte .

Puteţi cumpăra aceas tă carte direct de la Editura Amaltea apelând la serviciul „Cartea prin poştă" scriindu-ne la CP 9-8 Bucureşti sau comenzi@amaltea.com/ Carte obţinută prin amabilitatea lui Cr isti Pitulice.Vezi şi paginile din Internet: www. japonezii.m. informaţia respectivă pe adresa Editurii Amaltea. englezii. are legătură cu cele prezentate în carte (de exemplu turism. org a Dvs. mai recent şi nemţii. întrucât cine doreşte le poate găsi foarte uşor.alpinet. Garell Publishing House. . În schimb. şcolarizare. Această carte trebu să ajungă în toate casele. vă invităm să ne trimiteţi oferta Dvs. Bineînţeles.ro.).2000. Scanare. autoapăra re.Supravieţuirea în condiţii de primitivism.. Bucureşti.d. Nu mai consum spaţiul tipografie cu o l istă. Va mulţumim. întreprinderea. Ed. OCR şi corectura : Roşioru Gabi rosiorug@yahoo.Dale Martin .com Alte titluri disponibile la : gr upul HARTI_CARTI la http://groups. comunicaţii. canadien ii. n umărul cărţilor apărute în străinătate pe tema supravieţuirii este impresionant. oricum incompletă. pe p rimele locuri sunt tot cei la care contează omul nu autorităţile: americanii.yahoo. echipamente specifice ş. 2000. Citeşte şi dă mai departe! Stimaţi cititori. În ultima vr u cunoscut o înmulţire şi o dezvoltare spectaculoasă site-urile din Internet cu tema sur vival (poate că legat de isteria apocalipsei. .a. Intenţionăm ca în urm diţie a cărţii să adăugăm un capitol de „Adrese utile". . a sfârşitului de mileniu). Dacă activitatea.ro pentru comenzi prin internet. salvare.