C.G.

Jung

Analiza viselor

C. G. Jung

ANALIZA VISELOR
Ediă ie critica
Selecăie de texte, introducere si note de JEAN CHIRIAC Ediăia a II-a reva zuta si ada ugita

“ AROPA, 1998-2003, pentru introducere si note ISBN 973-98126-1-9

2

SUMAR: INTRODUCERE Jung si ” visul diagnostic„ p. 4 La muriri preliminate p. 15 ANALIZA VISELOR I. Importanăa viselor p. 20 II. Trecutul si viitorul ı inconstient p. 40 n III. Funcăia viselor p. 57 IV. Analiza viselor p. 84 V. Arhetipul ı simbolismul viselor p. 94 n ANEXA Psihologia visului, de Roland Cahen

p. 122

3

la visele viziune. descriu evoluăia psihica ulterioara a pacientului.INTRODUCERE Jung s i ”visul diagnostică Jung a afirmat adeseori ca visele preludiu. la acele ” vise diagnostic„ de care pomenea Jung. Ma refer. martori ai procesului la untric. Studiul acestor vise ne ofera o serie de informaăii ca niste balize de orientare ı privinăa n sensului pe care ı va ca pa ta viaăa pacientului ı viitor. Exista ı ntotdeauna o schema . un arhetip al evoluăiei noastre spre o plenitudine cu neputinăa de imaginat ı chip constient. la ” visele mari„ . simbolic. ” de faăa „ (constienăi). 4 . ı visele n noastre. l n Adeseori un ” vis mare„ de acest gen ne urma reste din copila rie si numai la maturitate reusim sa -l interpreta m Evoluăia noastra psihica este un proces care debuteaza fa ra stirea noastra ı inconstient si se finalizeaza atunci n cı sı nd ntem prezenăi. desigur. visate la ı nceputul curei psihanalitice. S i daca îceva„ este deja n hota rı ı privinăa noastra nu trebuie sa ne mire ca îdrut n mul„ nostru interior poate fi zugra vit.

Dupa mimica s i gesturile sale contorsionate ı enş leg ca pentru criminal locul detenş este o teribila toriei tura . nalş Sı extrem de contrariat: locul supliciului ı evoca nt mi mai degraba sacralitate s i nu pricep cum i se poate rezerva o asemenea cinste unui pa ca tos vinovat de crima . fixat ı centrul unei fı ni arten ntı ziene. Este un ” vis mare„ . Ca luga rii ı mbra caş i ı rase intoneaza cı n ntece grave religioase. n 1 5 . Iata ı detaliu visul meu pe care l-am visat. Paralel cu conspectarea operei sale ı ı mi ntocmisem un jurnal de vise ı care n ı ncercam sa -mi notez cu scrupulozitate tot ce visez si sa -mi analizez visele ı maniera specifica lui Jung. repet. de tipul celor care descriu evoluăia noastra ulterioara . drumul nostru spre individuaăie. un ” vis diagnostic„ . la n ı nceputul experienăei mele cu psihologia jungiana . suna cam asa: Asist la o ceremonie religioasa . Momentul este de o adı nca solemnitate. Curı ” vehicululŞ ı nd ncepe sa se ı e la cer. intenş ioneaza sa -l ucida pe Marele Maestru. persoana sacra care conduce ı ntregul ceremonial. Brusc s tiu ca unul dintre cei prezenş nu ı i. iar eu ı ncerc sa -mi unesc glasul cu al lor. Am ı nceput sa -l studiez pe Jung prin 1982. Intr-un fel sau altul individul este ı nsa prins s i pedepsit ı ntr-o maniera bizara . El este introdus ı ntr-un soi de vehicul circular sau sferic.Un ”vis diagnostică neelucidat Primul vis pe care mi l-am notat ı jurnalul meu din n momentul ı care am ı n nceput sa -l studiez pe Jung1. mi este clar cine.

” pa catul„ . cum sa fac sa descifrez "mesajul„ sa u obscur? Aceste ı ntreba ri nu si-au primit ra spunsul pe loc. aceste ” explicaăii„ nu au nici o logica . abjecta a Maestrului. unui criminal nu i se poate rezerva loAluzie la mandala.imagini ale Centrului. ca de pilda ” ra ul„ . si ı domeniul experienăelor noastre vizionare. la urma urmei. ra ul este pus ı Centru2 pentru a fi purificat. fa ra ı ndoiala . ale Sinelui ntı sau Totalita ăii psihice. 3 Este interesant de semnalat faptul ca ori de cı ori primim exte plicaăii de ordinul celor pe care le-am primit eu. de necunoscut. n care este sensul confuziei mele finale din vis: nu pricepeam de ce i s-a rezervat locul sacru. Nevoia de conformism social. teama de nou. mi-a spus cam asa: ” Cel care vrea sa -l ucida pe Marele Maestru este ı nsusi Maestrul. In realitate.Care este ı semnificaăia visului? Ce ı nsa ncearca sa -mi comunice el? S i. se exprima . Pentru ca nu aflasem.lucrurile au o logica „ . simăim brusc un sentiment de usurare: ” Ei. Partea teriomorfa . metamorfoza. sa le zicem explicaăii teologale. fı na arteziana„ . Centrul. mai ales. alterego-ul sa u. umbra sa. Ulterior aveam sa aflu ca satisfacăia mea nu ncı avea nici o consecinăa 3. ” purificarea„ etc. studiata de Jung. Aceasta contrarietate era. Ele sı variaăiuni teoretice pe teme arhicunoscute ale ideolont giei crestine. na nd cunoscuta ı ntr-o conjunctura de spiritualitate indiana .ne spunem . n 2 6 . cheia visului. Crima este astfel explicata : Umbra nu accepta de buna voie sa fie convertita !„ Ma rturisesc ca la vremea acestei explicaăii am fost absolut ı ntat. da! . ı fond. odiosului criminal care intenăionase sa -l ucida pe Maestru. De aici si chinurile n groaznice ale celui ce Diavol fiind nu poate ı ndura purificarea. care apare pregnant ı vis: n vehiculul sferic. Logic vorbind. Au trecut mai bine de patru ai pı cı o persoana erudita .

Care sa fie.i-am citat s i cı teva titluri . Ba dimpotriva . Freud!Ş In sensul ca Freud este ie: tartorul psihanalizei. ı special lui Freud. cu trup si suflet. treptat.cul de onoare . psihanalizei freudiene. ı năelesul acestor anomalii care frizeaza cel mai elementar bun simă? Freud s i teoria sexuala In aceeasi perioada ı care am obăinut interpretarea de n mai sus am ı nceput sa ma ocup mai puăin de lucra rile lui Jung pentru a ma dedica.sa ne gı ndim. M-am ie apropiat de masa lui . nfla partizan. Un alt vis ” mare„ : Cinam la un restaurant pe care ı frecventam ı l ntradeva r ı viaş de zi cu zi. am avut impresia ca nu-l agrea deloc pe Jung. despre la comia cu care devoram tratatele lui Jung . s i mi-a zis ı ntr-un tı rziu. M-a privit lung. Aceasta curioasa n schimbare de direcăie o datorez tot unui vis. Doctorul nu a pa rut deloc surprins.m-a invitat sa iau loc . la Iuda si la destinul sa u tragic! Nu exista nici o apropiere simbolica prin care am putea identifica sinuciderea culpabila a ” vı torului„ lui Isus cu soarta insului anonim din visul nza meu. maestrul cu ” mŞ mare pe care ar trebui sa -l studiez.toate acestea pe un ton ı ca rat. de pilda . La un moment dat am obsern a vat la o masa ala turata un domn distins. imaculat. S tiam ca este un doctor apreciat s i simş eam pentru el o veneraş aproape mistica . ” Freud s i teoria sexualita ş .s i am ı nceput sa -i povestesc despre activitatea mea psihanalitica . cu o nedisimulata unda de admiraş ” S i totus i. a ş iiŞ inut 7 . deci. ı mbra cat ı ntr-un halat alb.

Curı am realizat ca pe neba gare de seama ma dedind casem aproape ı totalitate studiului lui Freud. daca i-ar ca dea sub ochi textul visului meu. Am ı nceput sa studiez opera lui Freud cu aceeasi patima cu care ma hra nisem.el sa precizeze. complexul nodal al nevrozei umane. cu cea a lui Jung. Asa am aflat despre complexul lui Oedip. ” Criminalul„ este o ipostaza a fiului. mi-ar zice el. pentru ca stiam ca Jung nu l-a iubit n si pentru ca nu vedeam ce poate fi spiritual ı studiul n sexualita ăii. asa cum a dovedit-o Freud.si fı na arteziana reprezinta iposntı 4 taze ale mamei . pe care ı disl preăuisem ı ascuns. Este evident chiar si pentru amatorii ı ale psihanalizei n ca tema visului meu este oedipiana . dupa pa rerea lui Freud. te iluzionezi crezı ca nu esti atins nd de acest morb! Iata rezistenăele psihice care se ridica ı mpotriva constientiza rii complexului oedipian. 4 8 . ani de-a rı ndul. ” Nimic nou sub soare„ . Mandala . Freud n despre care nu stiusem nimic odinioara . ar exclama un adept freudian. Faptul ca eu asist la scena oedipiana nu l-ar ı ncurca mai mult: ” Dumneata. ” Maestrul„ este un substituit al tata lui. Ipoteza oedipiana Se ı năelege ca am cedat ispitei de a interpreta primul meu ” vis mare„ ajutı ndu-ma de teoria freudiana . datorita simbolismului lor feminin.acea ciudata structura circulara pe care am numit-o vehicul . Toăi sı ntem Visul pare o dramatizare a oedipului realizata cu ajutorul unor impresii reziduale recente.

Jung a avut un vis capital. cei doi titani ai psihanalizei nu ı rta mpa seau aceleasi convingeri privind natura libidoului si rolul vieăii sexuale ı mitologia nevrozelor. As vrea sa -l redau ı versiunea autorului. pe un munte singuratic s i stı ncos. sa nu ma las cucerit de corul adepăilor lui Freud. greu de recunoscut. ı .„ S i ar continua sa turuie pe tema cenzurii morale. cum e de pilda ı nscenarea din visul meu. am avut urma torul vis: ma aflam ı mpreuna cu un adolescent cu pielea ı ntunecata . Meditı la toate aceste posibile argumente admit ca nd am fost la un pas sa ma las convins ca visul meu nu este decı un vis oedipian. Acesta din urma avea planuri mari cu mai tı rul sa u confrate . dar nu toăi admitem deschis acest lucru. Profesional vorbind. a refula rii si refulatului. ma stı t nsa rnea sa caut ı n continuare. un sa lbatic. a supraeului.mai na precis.oedipieni. la ra sa rit. Un vis capital Dupa despa răirea dramatica de Freud5. a ı ntoarcerii refulatului ı ntr-o maniera deghizata . asa cum nu am sucombat nici seducăiilor spirituale ale operelor lui Jung. cerul era deja limpede iar stelele ıncepeau sa se stinga . n 5 9 . n Jung a fost cu siguranăa cel mai important discipol al lui Freud. ı n nsoăit de intuiăiile sale remarcabile: S ase zile mai tı rziu (la 18 decembrie 1913). Ceva. Dincolo de munş ra suna corul lui Siegfried s i i am s tiut ı chiar acel moment ca trebuie sa -l omorım. intenăia de a-l numi succesorul sa u la ” tronul„ ı ra ăiei mpa psihanalitice. Era ı nainte de a se cra pa de ziua . Despa răirea lor are o poveste constienta si una inconstienta .

s i asta cı mai degraba !Ş Un impuls nş t interior nu-mi da dea pace pı la un teribil paroxism ı na n care vocea ı zise: ” Daca nu ı elegi acest vis. la ına lş n imea crestelor muntoase. Am ı a nş ncercat atunci sa adorm din nou. El cobora cu o viteza ameş itoare pe coasta stı ncoasa a muntelui ı ntr-un car fa cut din oseminte. am gı ndit eu. Plin de dezgust s i de remus ca ri ca am distrus ceva atı t de mare s i de frumos. viaş ı i relua cursul. Sca pasem de pericolul de a fi descoperit. exista o cale!Ş . nu-mi mai corespundea. Trezindu-ma dupa acest vis. dar mai ra mı a s nea ı mine un sentin ment intolerabil de vinova ş ie. In acel moment ı ncepu sa ploua cu spume s i s tiam ca ploaia va s terge urmele atentatului. dar o voce la untrica mi-a zis: ” Trebuie sa ı elegi visul. trebuie mi nş sa -ş tragi un glonşı cap!Ş Ori ı noptiera mea exista i n n un revolver ı rcat. am tras ın el s i l-am va zut nd pra bus indu-se atins de moarte.Eram ı narmaş cu pus ti s i ne-am postat ıntr-o ambusi cada pe un drumeag ı ngust. am luat-o la fuga cuprins de teama ca crima ar putea fi descoperita . Siegfried. Am ı nceput sa reflectez din nou la vis s i brusc i-am descoperit sensul: ” Dar visul acesta trateaza o problema care tocmai agita lumeaŞ . as a ı t am fost cuprins de nca ncı spaima . De aceea ar trebui ca el sa pia- 10 . Cı a apa rut la o cotitura . Brusc a apa rut Siegfried ı depa rtare. eroul. adica sa -s i impuna eroic propria lor voinş . Era exact ce ına cercasem eu sa fac. reprezinta ceea ce vor sa realizeze germanii. m-am gı ndit la el dar ı mi era cu neputinş sa -l ı eleg. odata cu primele raze ale ra sa ritului. Dar nu mai era posibil. ” Acolo a unde exista o voinş . Visul ara ta ca atitudinea ıncarnata de Siegfried.

ci al celui care ucide Monstrul. S i totus i trebuia sa pun capa t acestei asema na ri cu idealul eroului.ra . animalitatea constiinăei noastre morale si etice (nu vom supune inconstientul constientului). nu trebuie sa rı vnim sa subordona m. Dimpotriva . p. a Siegfried al lui Jung este o ı ncarnare a mitului eroului. Aceasta ” monn struozitate„ a ı nspa imı ı asa ma sura lumea ı t orice ntat n ncı civilizaăie care se considera ca atare a trebuit sa -si inventeze eroii sa i. cu suferinş pe care o resimte omul atunci cı a nd este constrı sa -s i sacrifice idealul s i atitudinea cons tins enta . Jung a ı ncercat sa formuleze aceasta inimaginabila ra sturnare de valori: nu trebuie sa ı nfrunta m si sa ucidem monstrul din noi. care ı are obı si rsiile ı instinctele crude ale saurin enilor. 6 11 . Dupa ı mplinirea ı vis a acestei fapte. valori ca rora trebuie sa ne supunem6. Gallimard. trebuie sa renunăa m la acest ideal eroic ı ncarnat de siegfriezi si de christosi si sa C. eroi care ı nfrunta si supun componenta animale a personalita ăii umane. pe Satan etc. devorat de Monstru. ” Monstrul„ este un simbol al inconstientului nostru animal. ı ceea ce are mai primitiv viaăa. un mit care domina si cultura noastra crestina .).Souvenirs. ca s i cum as fi fost ı mpus cat eu ı nsumi. am simş o n it compasiune debordanta . dar nu al eroului care se lasa ı nghiăit.G. cu toate consecinăele care decurg. reves et pens´es„ .209-10. ” Ma vie . Jung. Aceasta exprima identificarea mea secreta cu eroul. pentru ca exista valori mai ı nalte decı t voinş eului. (Christos care biruie forăele ra ului.

elucida ri Primul meu ” vis mare„ era ilustrarea aceleasi cutezanăe imperioase ı contextul lumii noastre moderne. trebuie sa piara 7. La muri. ı Tao. In realitate. ı n n n n Nirvana etc. daca vrei sa realizezi Sinele (lit.). nu avem de-a face n cu o bestialitate revansarda . n inspirate lui Jung de visul sa u cu sacrificarea lui Siegfried. Maestrul este una din ipostazele eroului care ı ı l nfrunta pe Monstru. atunci trebuie sa -l ” ucizi„ pe Maestru. ra ul moral si cel metafizic.ı ncerca m sa integra m animalul. 8 Toate aceste idei sı sugerate de simbolismul mandalei din visul nt meu (vezi si nota 2). ci cu o degajare a tensiunilor psihice care se nasc din confruntarea constient-inconstient. asa cum esti ı Dumnezeu. adica . O detasare senina care ia locul crispa rii psiho-somatice atı de familiara omului mot dern. 7 12 . una din faş adele lui Siegfried. sa fii ı Sine8. ı asa fel ı t binele sa nu mai fie bine si n ncı nici ra ul-ra u. Siegfried. Observaăiile mele nu pot fi interpretate ı aceasta viziune. El putea fi tradus astfel: daca vrei sa realizezi individuaş (pleniia tudinea. Totalitatea psihica ). In contextul visului meu el personifica supraeul nostru cultural crestin orientat spre asceza si cultivarea atenta a virtuăilor etico- Ma tem ca ” sacrificarea„ lui Siegfried va sugera cititorului o revansa primejdioasa a animalita ăii fa ra limite. care vrea sa impuna lumii animalice ordinea si disciplina sa puritana . personificarea trufiei n raăiunii dominante. Poate ca visul meu era chiar mai clar. sa obăinem o fuziune de elemente antinomice la modul evocat de filozofia taoista a cuplului yin-yang. S i ı acest sens.

etica de orientare crestina n nsa iata o expresie mult mai fericita . dovedind prin marturii clinice cum se deseneaza. Pulsiunile sexuale si agresive. Niciodata nu am putut sa ma desprind total de Jung si sa ma declar un partizan al lui Freud si viceversa. Global ı . n 9 13 . ı termenii psihologiei experimentale. care au fost intens refulate (si sublimate) ı civilizaăia noasn tra. El a descris pentru prima oara structura aparatului psihic. ı psihicul abisal. o psihanaliza completa nu se poate limita la constientizarea inconstientului freudian si nici nu se poate cantona numai ı orizonturile teoretice.morale9. timp de 17 ani am pendulat mereu ı acesti doi poli esenăiali ai cercetarii ntre adı ncurilor psihicului nostru. ce-i drept fasn In realitate. despre Sine. a adus probe irefutabile ı sprijinul tezei existenăei inconstin entului psihic si ne-a invitat sa exploram acest univers nelinistitor. elementele vitale ale vieăii. supraeul nostru nu este structurat ı ı n ntregime dupa eul sa u biblic. Supraestimarea si valorizarea mistica a sa ra ciei ı crestinismul ortodox este un exemplu de n exagerare morbida a superiorita ăii culturii ı detrimentul naturii. De la Jung la Freud s i viceversa De la Jung la Freud si de la Freud la Jung.opune vieăii instinctive rezistenăe de cele mai multe ori absurde. (plenitudinea) psihica. Pentru ca Jung a vorbit pentru prima oara. procesul rean lizarii de sine. O mulăime de elemente ” pa gı ne„ sı deja nt prezente ı structura sa. El a creat astfel puntea de legatura dintre psihologie si doctrina mı ntuirii. n despre individuaş despre unirea contrariilor si integrarea ie. La drept vorbind. Freud ne-a aratat ce anume trebuie sa integram.

) este calea (vehiculul.se ating. probabil. 14 . odiosului criminal . Un element as mai la muri totusi: ipostaza de vehicul a Sinelui din primul meu vis evoca o concepăie mistica ce s-ar putea rezuma astfel: realizarea Sinelui (adica unificarea contrariilor constient-inconstient.aparente . este acea funcş ie inferioara care aduce cu sine Totalitatea. care ăintesc spre procesul de individuaăie.cinante. Contrariile . Cititorul a ı năeles. urma rind analiza sumara a primului meu vis. ale opticii jungiene. ı maniera familiara lui Jung: amplificarea si analiza n comparata apelı la izvoarele mitologice si religioase. mul N. Centrul.adica ” ra ului„ . de ce i s-a rezervat locul sacru. ı n sens de disciplina care ” conduce„ undeva) ” ı lăa rii la na ceruri„ . nd la alchimie etc.B. ” ra ul„ . Regret ca nu pot extinde aici studiul materialelor mele. se contopesc si concura la realizarea Totalitaăii chiar si ı n tarı metodologiei autocunoasterii. integrarea ” ra ului„ . ceea ce este identic cu ” Viaăa vesnica „ . reevaluarea si asimilarea vieăii instinctive etc. ı sensul amintit n mai sus. El. instinctul la Jung.

titlul ca răii de faăa . Se pare ca publicul ı ı l năelegea ı n ciuda faptului ca opera sa se adreseaza mai ales specialistilor. critica de pe poziăia freudiana este destul de dura .LA MURIRI PRELIMINARE Cu puăine luni ı nainte de a muri. Acest vis a fost punctul de plecare al ca răii. am oferit si o serie de note explicative. Adeseori. de sinteze si aprecieri critice de pe poziăiile freudiene. ultima sa carte: ” Eseu de investigare a inconstientului„ . Am extras din aceasta ultima lucrare cı teva texte care se ocupa ı mod special de analiza viselor si am botezat n aceste fragmente ” Analiza viselor„ . Jung a avut urma torul vis: era asezat la biroul sa u si vorbea unei mulăimi de oameni despre opera sa. ı care el n face efortul de a explica pe ı năelesul tuturor concepăiile sale psihologice. Nu m-am limitat la simpla traducere a acestor materiale. creı senzaăia ca personal ma nd situez de partea lui Freud ı problema controversata a n 15 . In paralel. de nemiloasa .

ı nlocuind. nu a debutat cu Jung. Acest cadru. le ignora sau le refuleaza . a refulatului. transferul etc. topica freudiana . problema refula rii. 2 In realitate.acopera de fapt noăiunea de ” refulat„ . Jung a ı ncercat sa ocoleasca tot ce a stabilit Freud ı teoria si practica psihanalitica . dar care au meritul de a orienta privirea cititorului si spre o alta maniera de abordare Foarte des ı comentariile mele am pomenit cuvı n ntul ” pacient„ tocmai pentru a sugera cititorului ca psihanaliza autentica nu se poate lipsi de funcăia sa terapeutica . Intotna deauna ra mı ceva necunoscut care ne face sa ı ne ntreza rim indeterminabilul. Nimic mai fals. Jung si-a botezat propria sa psihanaliza psihologie analitica . ı sensul freudian al tern menului. pentru a o deosebi de psihanaliza freudiana ). ofera cititorului o viziune mai ampla asupra fenomenelor descrise si interpretate de psihologia abisala . ” Umbra„ . noăiunile freudiene cu propriile sale expresii. 1 16 . Abordarea freudiana nu vine decı sa fixeze cadrul gı t ndirii psihanalitice care. de pilda . Adeseori ı comentariile mele am adus exemplifica ri n de vise interpretate parăial2.care desemneaza la Jung tendinăele pe care acesta le neglijeaza .. dupa cum se stie. unde s-a putut. nici un vis nu poate fi interpretat pı la capa t. atunci cı nu a susăinut n nd ca propriile sale descoperiri merg mai departe de viziunea lui Freud (de altfel. care nu neglijeaza teoria nevrozelor1. la Freud.analizei viselor. Nu trebuie sa ignora m urma torul fapt: de cele mai multe ori ı expunerile sale Jung s-a forăat sa elimine n vocabularul si problematica freudiana a psihanalizei. ci cu Freud.

a visului, care nu evita chestiunile delicate ale vieăii sexuale3. Jung a izolat sexualitatea si dificulta ăile ei mulăumindu-se sa vorbeasca , la modul cel mai general, despre instincte. Dupa pa rerea mea, aceasta atitudine produce un mare prejudiciu deoarece atenueaza impactul ideilor legate de viaăa sexuala (si mai ales de refularea sexualita ăii) asupra mentalita ăii obisnuite4. Daca este adeva rat ca nu trebuie insistat pe problemele sexuale ı mod exagerat, nu trebuie neglijat nici faptul ca miniman lizarea acestor probleme nu aduce nici ea nimic bun. Trebuie sa marturisim ca daca ı năelegem concepăia globala a lui Jung despre Totalitatea psihica , despre omul unificat, despre realizarea Sinelui, este tocmai pentru ca am asimilat ı prealabil problemele ridicate de psihanaliza lui n Freud, ı special cele aflate ı directa atingere cu viaăa noasn n tra sexuala. I domeniul teoriei arhetipurilor inconstientului colectiv n gasim deopotriva exagerari inadmisibile. I ultimul capitol tradus si comentat de mine ı lnim mai n ntı multe afirmaăii hazardate ı legatura cu o serie de vise asan
Regret, desigur, ca dorind sa pa trund mai adı ı miezul viselor nc n interpretate a trebuit sa renună uneori la pudoare si sa spun lucrurilor pe nume. Sper ca cititorii sa ı năeleaga aceasta abatere intenăionata de la normele limbajului decent. 4 Atenuarea acestui impact explica de ce o terapie analitica de orientare exclusiv jungiana nu produce modifica ri notabile ı viaăa celui n analizat. Daca ı vorbim cuiva despre instinct, despre nevoia de a i integra instinctul ı viaăa constienta , dar nu punem degetul pe n rana ca sa ara ta m ı detaliu ce anume trebuie integrat, n ra mı nem la nivelul conferinăelor teoretice de psihanaliza . Adica ı năelegem multe dar nu putem modifica nimic.
3

17

zis arhetipale aparăinı unei fetiăe de cı anisori. Obsernd ăiva vaăiile lui Jung sı deplasate pentru ca ignora, voit sau nu, nt ceea ce ı sare ı ochi unui analist imparăial: aceste vise trai n teaza, cu ajutorul unor materiale simbolice (cu imaginile pe care le gasim din abundenăa ı fabulele si basmele copilarin ei), interese pulsionale care nu au nimic ı comun cu filozon fia, cu mistica sau cu viaăa spirituala. Jung ignora acest aspect si se desfa soara pe pagini ı ntregi ı ncercı sa ne convinga ca visele fetiăei au un cand racter iniăiatic si ca nu sı cu nimic mai prejos decı scent t nariile mitico-iniăiatice ale religiilor antice, decı miturile t crestine sau koan-urile Zen etc. El vrea sa dovedeasca astfel ca viaăa noastra spirituala este o ra bufnire interioara a inconstientului arhetipal, un act natural de care de care lua m cunostinăa prin visele si viziunile noastre. Desigur ca aceasta idee naste o serie ı ntreaga de complicaăii, mai ales pentru ca nu vedem clar ce ar trebui sa ı năelegem prin spiritualitate. Daca identifica m ” viaăa spirituala „ cu activitatea unui instinct specific, o pulsiune transcendentala , ceva ce urma reste unificarea personalita ăii scindate a individului, atunci ne afla m pe terenul psihanalizei, care poate admite existenăa unei funcş psihice totalizante5 si unei fenomeii nologii aferente. Daca ” viaăa spirituala „ defineste fenomene de alt ordin, adica ceea ce Biserica oficiala ne cere sa credem, atunci viziunile jungiene nu mai au nici o relevanăa ! Este absolut necesar sa la murim lucrurile ı aceasta privinăa . n Eu cred ca Jung a oscilat mereu ı ntre o viziune psihica a spiritualita ăii si una teologica . De aici si sentimentul
5

Vezi notele 8 si 9, cap. V.

18

pregnant al oricui citeste opera lui Jung ca , la urma urmei, gı ndirea autorului ra mı oarecum nela murita . ne NOTA : Notele mele nu au atasata nici o extensie. Exista ı nsa cı teva note care provin de la autor (C. G. Jung) pe care le-am subliniat cu extensia ” N.A.„ .

19

C. Simbolul implica ceva vag..N. Desi toate acestea nu au semnificaăie prin ele ı nsele.I.O.N.ANALIZA VISELOR I. un nume sau o imagine care. prin folosirea lor generalizata n sau pentru ca le-am atribuit noi una ı mod deliberat. precum abrevierile. au ca pa tat totusi una (ı ochii nostri).U. nt Ceea ce numim simbol este un termen. ci semne care conduc nt numai la obiectele ca rora le sı asociate. n Totusi acestea nu sı simboluri. U. conăin desenul 20 . Am mai putea ada uga decoraăiile si insignele. U.C. Multe monumente cretane.E. de pilda .N. dar el foloseste si semne sau imagini care nu sı descriptive.F.. Limbajul sa u este plin de simboluri. poseda totusi implicaăii care se adauga la semnificaăia lor convenăionala si evidenta . succesiunile de iniăint ale ca de pilda O. Mai exista si ma rcile cunoscute ca si numele de medicamente. Importanîa viselor Omul utilizeaza cuvı ntul vorbit sau scris pentru a transmite altuia ce are pe limba . chiar si atunci cı ne sı familiare ı viaăa nd nt n cotidiana .S.E. necunoscut sau ascuns pentru noi.

Pe buna dreptate natura exacta a ceea ce simbolizeaza ele ra mı totusi obiectul speculaăiilor si ne controverselor. dar ı acest punct raăiunea noastra n este obligata sa se declare incompetenta . simboluri derivate dintr-o viziune a lui Ezechiel. obiecte care au totusi o funcăie simbolica ı anun mite condiăii.unei tesle duble. utiliza m constant termeni sim- 21 . Imaginea roăii poate sa ne sugereze. ca ci omul este incapabil sa defineasca o fiinăa ” divina „ . nu avem aici decı un cuvı care se poate fonda pe o cret nt dinăa . ea ı lneste idei care se ntı situeaza dincolo de ceea ce poate sesiza raăiunea noastra . nsa Horus cu cei patru fii ai sa i. ca si mulăi crestini. Asadar. n-ar putea spera s-o faca . ca aceste animale sı simbolurile evanghelistint lor. Nici el nu si-a dat seama. dar niciodata pe un dat concret. se n reı ntoarce acasa si povesteste amicilor sa i ca englezii adora animalele pentru ca a va zut vulturi. Nimeni. Pe de alta parte. Sa lua m un alt exemplu. cazul acelui indian care. Deoarece o mulăime de lucruri se situeaza dincolo de limitele ı năelegerii umane. dar noi ignora m implicaăiile sale simbolice. Obiectul ne este cunoscut. Atunci cı mintea ı nd ntreprinde explorarea unui simbol. de pilda . Acest cuvı sau aceasta imagine au un aspect nt ” inconstient„ mai vast. dupa o ca la torie ı Anglia. exista o suma de obiecte cunoscute pretutindeni. care nu s-a definit niciodata cu precizie si nici nu s-a explicat pı la capa t. care are ea ı si o analogie cu zeul egiptean al soarelui. de na altfel. califica m un lucru drept ” divin„ . ca de pilda roata si crucea. n inteligenăei noastre. lei si boi ı n vechile biserici. un cuvı sau o imagine sı simbolice atunci nt nt cı implica ceva ı plus faăa de sensul lor evident si nd n imediat. conceptul unui soare ” divin„ . Cı ı limitele nd.

dupa cum ne putem da seama ı ndata ce reflecta m. respectiv. atinge.bolici pentru a reprezenta concepte pe care nu putem nici sa le definim. Indiferent de instrumentul folosit omul va ajunge mai devreme sau mai tı rziu la limita certitudinii pe care cunoasterea stiinăifica nu o poate depa si. 22 . gusta. sa le atenueze deficienăa. depind de numa rul. Dar aceasta utilizare constienta a simbolurilor nu este decı un aspect al t unui fapt psihologic de o mare importanăa : omul creaza simboluri ı chip inconstient si spontan. Dar informaăiile care ı sı astfel transmise prin va z. Iar ı mintea noastra ele devin realita ăi psin hice a ca ror ultima natura nu este cognoscibila (ca ci psihicul nu poate fi cunoscut de ca tre propria sa substanăa ). Omul. In plus. El poate vedea. n Acest fenomen nu este usor de sesizat. Totusi trebuie sa -l ı năelegem daca vrem sa stim mai mult ı privinăa n modului de funcăionare a minăii noastre. calitatea si de calitatea simăurilor sale. auz. la senzaăii vizuale sau auditive. ı ntr-o anumita ma sura . gustativ. el poate. Acesta este si unul din motivele pentru care religiile utilizeaza un limbaj simbolic si se exprima prin imagini. un amplificator electronic. nici sa le ı năelegem complet. nu percepe niciodata totul. el poate sa -si extinda aria vizuala sau fineăea auzului folosind un binoclu si. auzi. chiar si atunci cı simăurile noastre ntı nd reacăioneaza la fenomene reale. ele au fost transpuse din domeniul realita ăii ı n cel al minăii. Mai ı i. Simăurile omului ı limiteaza percepăia i sa despre lumea care-l ı nconjoara . De pilda . Dar chiar si aparatul cel mai perfecăionat nu poate face mai mult decı t sa -i apropie obiectele ı ndepa rtate si sa faca audibile sunetele slabe. simăul i nt tactil. Utilizı instrund mente stiinăifice. percepăia realita ăii comporta la noi aspecte inconstiente.

S i desi. Ori este tocmai ce n implica aceste presupuneri. ca o gı ndire de mı a doua. Din punct de vedere istoric studiul viselor este cel dintı care a oferit psihologilor posibilitatea de a i ı ntreprinde o explorare a aspectelor inconstiente ale evenimentelor psihice constiente. nu am apreciat importanăa lor emoăionala si vitala . Ei obiectau. ca ci noi nu cunoastem natura ultima a materiei. na Aceasta gı ndire se poate manifesta de pilda sub forma unui vis. Nu e nici o nenorocire 23 . cu toate ca mulăi filozofi si savanăi au refuzat sa creada ı n asa ceva.pentru a exprima lucrurile ı ntr-un limbaj obisnuit . dar noi le-am ı nregistrat subliminal. Putem lua cunostinăa de aceste evenimente ı ntr-un moment de intuiăie sau printr-un proces de reflectare profunda . iniăial. ele ăı snesc mai tı rziu din inconstientul nostru. fa ra stirea noastra . Acestor aspecte inconstiente ale percepăiilor noastre constiente trebuie sa le ada uga m evenimentele de care nu am luat cunostinăa ı chip constient. Ele s-au produs. ci printr-o imagine simbolica . sub pragul constient. fa ra a mai vorbi de faptul ca fiecare realitate concreta ra mı ı ne ntotdeauna necunoscuta ı n anumite privinăe.Iata de ce exista ı fiecare experienăa un numa r indefinit n de factori necunoscuăi. Acestea sı observaăiile care au condus psihologii nt la presupunerea existenăei unui psihic inconstient. naivi. Este ceea ce se produce de obicei: aspectul inconstient al evenimentelor ne este revelat prin vis. care ne ajuta sa ne da m seama post festum ca ele trebuie sa se fi produs.a doua personalita ăi prezente ı acelasi individ. unde se manifesta nu printr-o gı ndire raăionala . ca asemenea presupuneri ar implica existenăa a doua obiecte sau . Ele au ra mas. cumn va.

iar enigma sa este la fel de nema rginita . ı n ma sura posibilului. Rezulta ca noi nu putem defini nici psihicul si nici natura.C. Prin urmare. Nevrozatul a ca rui mı dreapta nu stie ce na face mı stı na nga nu este un caz unic. ı principiu. n In fond. Cel care neaga existenăa inconstientului presupune de fapt ca asta zi noi cunoastem complet psihicul. S i aceasta evoluăie este departe de a se fi ı ncheiat ca ci regiuni vaste ale minăii omenesti sı ı nt nca ı luite ı ı nva n ntuneric. Iar aceasta presupunere este de o falsitate la fel de evidenta ca si presupunerea ca am cunoaste asta zi tot ce este de cunoscut ı privinăa universului fizic. n Psihicul nostru face parte din natura . ı afara observaăiilor acumulate ı cursul cerceta rilor n n medicale exista argumente logice.pentru omul modern ca multe persoane sufera asta zi de aceasta dualitate ca ci. Putem numai sa afirma m convingerea ca ele exista si sa le descriem. Asemenea afirmaăii nu fac decı sa exprime un t 24 .). modul de funcăionare. pas cu pas. Ceea ce noi numim psyche nu poate fi identificat ı nici un caz cu constiinăa noastra n si cu conăinutul ei. cu greutate. ı urma cu circa 4000 de ani n ı . Aceasta dualitate este un fapt normal pe care ı putem observa pretutindeni. ı toate l n epocile. ı cursul unui proces care s-a prelungit de-a lungul a n numeroase secole. Faptul ca nu observa m aceasta dualitate este efectul unei inconstienăe care se constituie ı mostenirea comuna a omenirii.d. omul a devenit constient treptat. ı nainte de a ajunge la stadiul de civilizaăie (al ca rui ı nceput s-a stabilit arbitrar odata cu inventarea scrierii. nu este vorba de n un simptom patologic. care ne incita sa respingem afirmaăii ca ” inconstientul nu exista „ .

un bush soul sau suflet n animal si ca acest suflet animal se ı ncarneaza ı ntr-un animal salbatic sau ı ntr-un arbore care capata atunci un soi de identitate psihica cu individul uman1. sub presiunea criticilor care s-au opus teoriei sale. Ea este fragila. una din tulburarile mentale cele mai frecvente la primitivi este ”pierderea sufletului„. Este un fenomen arhicunoscut ı psihologie n Primitivul resimte anumite componente ale sufletului sau ca participı la o alta ordin. adica teama de ceea ce este nou si necunoscut. 1 25 . La popoarele a caror constiinăa nu a atins ı gradul de nca dezvoltare al constiinăei noastre. ”sufletul„ (sau psihicul) nu este resimăit ca o unitate. Dupa cum remarca antropologii. Exista raăiuni istorice care explica rezistenăa pe care o opunem la ideea unei parăi necunoscute a psihicului.ı n ambele cazuri disocierea psihica este de necontestat si mai ales un fapt natural. Mintea constienta este o achiziăie foarte recenta a naturii. adica o sciziune sau mai degraba o disociere a constiinăei. de manifestare: animala si vegetand la. El ı mpartaseste astfel virtuăile lor sau ”participa„ la excelenăa lor.vechi misoneism. Este ceea ce eminentul etnolog francez Levy-Bruhl a numit participare mistica 2. el a retractat cele avansate anterior. dar eu cred ca adversarii sai greseau. La fel. non-umana. Mulăi primitivi cred ca omul poseda. ı afara de sufletul sau propriu. si ea se afla ı ı stadiu experimental. prin identificare el poate ı mprumuta eficacitatea simbolica sau reala a obiectelor si fiinăelor din lumea ı nconjuratoare. 2 Participarea mistica se ı ntemeiaza pe credinăa ı corespondenăele n dintre lume umana si cea naturala. ameninăata nca n de pericole specifice si usor de vatamat. Mai tı rziu. In virtutea legii corespondenăelor omul poate acăiona asupra naturii imitı sau simulı anumite fenomene pe nd nd care doreste sa le provoace. Totodata eul sau poate sa cada prada unor emoăii inconstiente .

iar altul ca este un n pa ianjen urias care prinde ı pı sa o mulăime de victime omenesti. atunci orice rau facut copacului respectiv se rasfrı automat si nge asupra omului. Daca sufletul animal este identificat cu un animal real. Omul primitiv. animalul respectiv este considerat un soi de frate al omului. fenomene ale naturii si chiar cu obiecte anorganice. un om care ar avea drept frate un crocodil ar putea sa ı noate fara grija ı ntr-un rı infestat cu aceste aniu male. Alt pacient viseaza ca n este un taur care se lupta ı arena cu un matador. el se poate fragmenta ı orice clipa sub socul emoăiilor nen controlate4. De aceea el cauta sa le preı mpine prin diferite mijloace: respectarea riguroasa a tradintı ăiei ı viaăa de zi-cu-zi. se teme de ı mpla rile nepreva zute din viaăa sa care i-ar putea induce emo ăii ntı puternice. desi ı nlanăuite. forme vegetale. consultarea si interpretarea diferitelor n semne divinatorii etc. Unele triburi cred ca omul are o pluralitate de suflete. ı virtutea unei legaturi mistice intime ı n ntre om si copac. Aceasta semnifica faptul ca sufletul individului este departe de a fi definitiv unificat. Daca sufletul animal este asociat cu un copac. Aceasta credinăa exprima sentimentul pe care ı au primitivii l ca fiecare om este constituit din mai multe unitaăi distincte. De pilda. Aceste fapte cu care ne-au familiarizat studiile antropoloIn visele. 3 26 . imposibil de controlat. Un pacient al psihanalizei tra ia obsesia vie ca dupa moartea sa se va transforma ı piatra . Dimpotriva. n nza Cineva a visat la un moment dat ca este un vı de vı rtej nt.posibilitatea individului de a se identifica inconstient cu o alta persoana sau cu un obiect 3. fanteziile si obsesiile omului modern apar adeseori identifica ri cu animale. ca si omul modern de altfel. 4 Este vorba de emoăiile stimulate de evenimentele lumii exterioare. Aceasta identitate poate capata formele cele mai diverse la primitivi.

incapabili sa ne amintim lucruri importante. o caracteristica de mare valoare. Pe de n alta parte. facultatea noastra de a ne domina emoăiile care ni s-ar putea pa rea dezirabila dintr-un anumit punct de vedere . Ea se poate fragmenta foarte usor. Ea este ı vulnerabila si susnca ceptibila de a se fragmenta. fara stirea si consimăamı nostru. Primul proces este o cucerire a fiinăei civilizate . de fapt. unitatea constiinăei ra mı ceva precar chiar si ne ı zilele noastre. Ea ne permite sa ne concentram atenăia pe un singur lucru si sa excludem tot ceea ce ne solicita din alte parăi. Astfel. putem deveni iraăionali. Nu ı ncape ı ndoiala ca pı si ı ceea ce numim un ı na n nalt nivel de civilizaăie constiinăa umana nu a atins ı un grad nca satisfacator de continuitate. culoarea. ca ldura si sarmul relaăiilor umane. Un prieten ar putea spune despre noi lucruri de care noi nu sı ntem constienăi. 27 . deoarece ea ra peste varietatea. Avem doar iluzia ca ne controlam.al doilea corespunde la ceea ce primitivii numesc pierderea sufletului si. el poate fi cauza patologica a unei nevroze.nu mai este o calitate. Aceasta facultate pe care o avem de a izola o parte din psihicul nostru este. ı asa fel ı t sa ne ı n ncı ntrebam ”ce m-o fi apucat?„.gilor nu sı chiar atı de straine civilizaăiei noastre mai nt t avansate. dar controlul de sine este o calitate remarcabila prin raritatea ei. mai aproape de noi. Pretindem ca sı ntem capabili sa ”ne controlam„. care ne privesc pe noi si pe ceilalăi. Putem fi si noi cuprinsi de disocieri psihice Putem deveni prada dispoziăiilor emoăionale si putem fi profund afectaăi de ele. ba chiar ı ntul mpotriva voinăei noastre. Dar exista o diferenăa radicala ı decizia pe care o luam la un moment ntre dat de a da la o parte si de a suprima momentan o parte din psihicul nostru s i o stare ı care fenomenul se produce n spontan.

Ba mai nt mult. De pilda . insesizabile. ı nsela toare. Un al treilea sufera de o paralizie a picioarelor: el nu 28 . El a pornit de la ipoteza ca visele nu sı produsul nt ı mpla rii. comportamentele anormale au ı n realitate un sens simbolic. Sigmund Freud este primul care a ı ncercat sa exploreze empiric fundalul inconstient al minăii constiente. a acestor fantezii imateriale. nesigure. un pacient confruntat cu o situaăie intolerabila poate fi cuprins de spasme ori de cı ori ı te ncearca sa ı nghita : el ” nu poate ı nghiăi situaăia. ca ele au lega tura cu gı ntı ndurile si cu problemele noastre constiente. anumite tulbura ri psihice. La sfı rsitul secolului trecut. un nt.„ In alte condiăii asema na toare un alt subiect va avea un atac de astm: ” atmosfera„ ca minului sa u i se pare irespirabila . vagi. la care ajunsesera neurologi eminenăi (de exemplu Pierre Janet). produse de inconstientul nostru.In acest context este necesar sa examina m importanăa viselor. care ar putea deveni constiente ı anumite ı n mprejura ri. ca simptomele nevrotice sı legate de o experienăa constienta . Ele sı ca si visele. Freud si Josef Breuer au constatat ca simptomele nevrotice. ca aceste simptome ar fi manifestarea zonelor disociate ale minăii noastre. mod de expresie a minăii noastre inconstiente. O asemenea ipoteza nu avea nimic arbitrar. Ea se baza pe concluzia. isteria. Pentru a face sa se ı năeleaga mai bine punctul meu de vedere as vrea sa povestesc cum s-a constituit el treptat ı n decursul anilor si cum am fost determinat sa concluzionez ca visele sı cı nt mpul de explorare cel mai accesibil si cel mai frecvent pentru individul care vrea sa studieze facultatea de simbolizare a omului.

la anumite scheme funn damentale. creata de Freud. curı ı devine relativ usor de descopend. Indiferent de siretlicul folosit pentru a o disimula. Freud a facut aceasta remarca simpla dar penetranta ca daca ı ncurajam visatorul sa-si comenteze imaginile viselor sale si sa exprime gı ndurile sugerate de ele. Aceste probleme se exprima si mai frecvent prin vise. Un al patrulea. As putea cita multe exemple de acest gen. Orice psiholog care a ascultat oamenii ce ı descriu vii sele lor stie ca simbolurile care apar ı vise sı mult mai n nt variate decı simptomele fizice ale nevrozei. Dar daca analistul. nsa. el realizeaza ca visele pot fi reduse. n Psihanalistul vede atı de des cela lalt aspect al lut crurilor ı t este rar departe de adeva r atunci cı ncı nd 29 . altfel spus. el se va trada si va revela fundalul inconstient al tulburarilor de care se plı nge. pitoresti. fie prin ceea ce zice. straine. ca ci ea l-a pus pe Freud ı ma n sura de a lua visele ca punct de plecare pentru investigarea problemei inconstiente de care sufereau pacienăii sa i. fiecare din cuvintele pe care le utilizeaza ăintesc drept ı inima situaăiei. nu nca poate ” digera„ vreun fapt degradabil. Aceasta tehnica a jucat un rol important ı n dezvoltarea psihanalizei. Ele se pret zinta sub forma fantasmelor complexe. confruntat cu acest univers oniric. ı final. utilizeaza tehnica ” asociaăiilor libere„ . La prima vedere. fie prin ceea ce omite sa zica.poate sa mearga. care vomita tot ceea ce ma nı . Dar aceste reacăii fizice nu sı decı una din formele nt t prin care se manifesta problemele care ne tulbura inconstient. nu poate continua sa tra iasca astfel. ideile pe care le exprima visatorul ı pot parea i ilogice. adica gı ndirea sau experienăa dezagreabila pe care vrea sa o suprime. rit ce ı ncearca el sa evite.

ci inconstientul. O idee sugera o alta. lucruri pe care dorise sa le uite si pe care mintea sa le uitase ı ntr-adevar. ı ngropate de mult ı memon ria sa. el a sesizat faptul ca cuvintele stra ine pe care le vedea pe panouri si afise i-au produs o stare de reverie ı care le atribuia tot felul de senn suri posibile. el ı năelese ca aceasta ”asociaăie libera„ trezise ı n sine multe amintiri de odinioara. Eschinca va rile pacientului nu sı ı nt ncerca ri premeditate de a disimula ı faăa n medicului o gı ndire perversa . gı n ndurilor incompatibile cu atitudinea morala a pacientului . Dar. ı t. Printre ele descoperi cu neplacere subiecte dezagreabile.interpreteaza acest amestec de eschiva ri si aluzii drept indicele unei constiinăe ı rcate5. nu constiinăa este ı rcata . n n Desi nu cunostea rusa si era incapabil sa descifreze caracterele alfabetului chirilic. ı chip inconstient. ı aceasta stare de detenta ı ncı n n care se afla. adica experienăe emoăionale refulate. Aceste eschiva ri sı expresia rezisnt tenăelor care se opun. Freud a acordat n o importanăa particulara viselor ca punct de plecare pentru tehnica ” asociaăiilor libere„ . la un moment dat. i Pı aici nu-i putem obiecta nimic lui Freud si teoriei rena fularii si satisfacerii imaginare a dorinăelor ca origine aparenta a simbolurilor care apar ı vise. 5 30 . In realitate. El izbutise sa descopere ceea ce psihologii numesc ”complexe„. Indoielile mele au apa rut cu adeva rat atunci cı nd unul din colegii mei mi-a povestit despre o experienăa care o avusese ı cursul unui voiaj cu trenul ı Rusia. am ı nceput sa cred ca aceasta maniera de a utiliza boga ăiile de fantasme produse de inconstientul nostru ı timpul somnului era totodata ı n nsela toare si insuficienta . Iar ceea ce el sfı nca rseste prin a descoperi ı confirma asteptarile.

ı aceasta privinăa. nu n are o utilitate mai mare sau mai mica ı comparaăie cu orice n alt punct de plecare. (Complexele obisnuite ale individului sı nt punctele sensibile ale psihicului care reacăioneaza cel mai rapid la o stimulare.susceptibile de a provoca tulburari permanente ı viaăa n noastra psihica sau chiar simptomele unei nevroze. Prin nt urmare. cu un sens vizibil. Aceasta ı mplare mi-a revelat faptul ca nu este necesar ntı sa utilizezi visul ca punct de plecare pentru o asociere libera cı vrei sa descoperi complexele unui pacient. as putea afirma pe drept cuvı na nt ca visele au o funcăie proprie. si exprima idei si intenăii subiacente precise. Dar tocmai ı aceasta privinăa am ı n năeles ca . am ı nceput sa ma ı ntreb daca nu cumva ar fi mai oportun sa acord mai multa atenăie formei si conăinutului visului. mai importanta . Pornind din acest moment am ı ncetat 31 . chiar daca sı adeseori suscitate de o bulversant re afectiva ı care sı implicate si complexele obisnuite ale n nt individului. S i totusi visele au o importanăa care le este proprie. de la o meditaăie pe un glob de cristal. desi ı n general acestea din urma nu sı imediat inteligibile. Am putea porni de la alfabetul chirilic. Aceasta idee noua a marcat o turnanta ı evoluăia psin hologiei mele. Adeseori visele au o structura bine definita . ı loc de a ma la sa antrenat de asocierea ” libera „ n si de ı năuirea de idei care conduc la complexele pe nla care le-as putea atinge la fel de simplu prin alte mijloace. Mi-am dat nd seama ca putem atinge centrul prin orice punct al circumferinăei. la o perturbare exogena. de la un rozariu pentru rugaciune. un tablou abstract sau chiar de la o conversaăie ı mplatoare ntı apropo de un eveniment banal: visul. daca am avut dreptate pı acum.) Asadar. am putea sa reducem oricare vis la gı ndurile secrete care ı bull verseaza pe individ daca folosim asociaăia libera.

treptat sa mai urma resc asociaăiile care se ı ndepa rtau prea mult de textul visului. Am decis sa ma concentrez mai degraba asupra asociaăiilor care se raporteaza direct la visul propriu-zis, convins ca aceasta exprima ceva specific pe care inconstientul ı ncearca sa ni-l comunice. Aceasta schimbare de atitudine cu privire la vise a antrenat si o schimbare de metoda . Noua mea tehnica trebuia sa ăina cont de toate aspectele mai vaste si mai variate ale visului. O poveste povestita de mintea noastra constienta are un ı nceput, o dezvoltare si o concluzie. Tot astfel se ı mpla si cu visul. Difera dimensiunile sale ı ntı n timp si spaăiu. Pentru a ı năelege visul trebuie sa -i examinez fiecare aspect, asa cum ai face-o cu un obiect necunoscut pe care ı tot ra sucesti ı mı pı ce fiecare del n na na taliu al formei sale ı va fi devenit familiar. ăi Probabil ca este suficient ce am spus pı acum pentru na a face sa se ı năeleaga cum am fost condus sa ma opun din ce ı ce mai mult la asocierea ” libera „ , asa cum a fost n utilizata ea mai ı i de Freud. Intenăionam sa urma resc ntı ı ndeaproape visul ı nsusi si sa exclud toate ideile si asociaăiile suplimentare pe care le-ar fi putut evoca. Fa ra ı ndoiala ele puteau sa ma conduca la descoperirea complexelor care ı provoaca unui pacient tulbura ri nevrotice, i dar eu aveam ı minte un scop mult mai vast. n Exista multe alte mijloace care permit identificarea acestor complexe: psihologul, de pilda , poate obăine toate cheile care ı sı necesare utilizı testele de asociere i nt nd verbala (cerı ndu-i pacientului sa asocieze la un numa r de cuvinte si sa -i studieze reacăiile). Dar daca vrem sa cunoastem si sa ı năelegem organizarea psihica a personalita ăii totale a unui individ, este esenăial sa ne da m seama ca visele au un rol mult mai important de jucat.

32

Aproape toata lumea stie asta zi, de pilda , ca actul sexual poate fi simbolizat (sau, daca vrem, reprezentat sub o forma alegorica ) printr-un mare numa r de imagini diferite. Fiecare din aceste imagini poate, printr-un proces de asociere, sa ne conduca la ideea de raporturi sexuale, si la complexele specifice care influenăeaza comportamentul sexual al unui individ. Dar putem la fel de bine sa punem ı lumina asemenea complexe graăie unei reverii apropo n de un alfabet rus indescifrabil. Prin urmare, am fost determinat sa presupun ca visul poate conăine un mesaj de alta natura decı simbolul sexual (si aceasta din motive t bine definite). Dau un exemplu: Cineva viseaza ca introduce o cheie ı ntr-o broasca , ca mı nuieste o bı sau ca izbeste ı ta ntr-o poarta cu un berbec. Fiecare din aceste instrumente poate fi privit ca un simbol sexual. Dar faptul ca inconstientul a ales una din aceste imagini mai degraba decı pe celelalte doua are de aset menea o mare importanăa si implica o intenăie. Problema reala este de a ı năelege de ce a fost preferata cheia ı lon cul bı si bı ı locul berbecului6. Adeseori ı tei ta n năelegem
Problema alegerii de catre inconstient a unui simbol sexual mai degraba decı a altuia ăine, de fapt, de impresiile reziduale datı din ziua t nd care a precedat visul. Ele sı reorganizate de procesul de elaborare onirint ca ı asa fel ı t sa capete sensul dorit de inconstient (de dorinăa refulan ncı ta). Iata , de pilda , un pacient viseaza ca cineva, o persoana importanta , i-a dat cadou o sabie de samurai. Visa torul ı aminteste ca deusi na zi a conversat cu soăia pe marginea simbolismului sexual relevı nd faptul ca penisul, ı vise, ar putea fi reprezentat printr-o sabie. Ton tusi, s-ar putea ı ntreba pe buna dreptate Jung, de ce tocmai o sabie de samurai ? Visul ar fi putut alege orice alta sabie pentru a-si atinge scopul - de ce a optat el, oare, precis, pentru o sabie de samurai? Simplu: deoarece ı urma cu puăine zile visa torul s-a ı n ntreăinut cu un
6

33

astfel ca nu actul sexual a fost desemnat ı vis, ci o alta n 7 situaăie psihologica .
prieten pe marginea diferenăelor dintre sabia ” noastra „ si sabia de samurai. Prietenul i-a spus ca sabia de samurai are centrul de greutate asupra mı nerului ı timp ce sabia noastra - asupra lamei. n 7 In realitate, visul prelucreaza si impresii sexuale arhaice chiar daca nu pare sa se axeze pe ele. Este vorba de supradeterminare, de faptul ca un vis poate fi interpretat la mai multe niveluri sau poate reproduce mai multe tendinăe inconstiente, adeseori contradictorii. In visul comentat de mine la nota 6 sabia de samurai este un simbol care condenseaza mai multe aluzii sexuale. Mı nerul sabiei care este centrul de greutate la japonezi - reprezinta sexul masculin, organul viril. Lama sabiei reprezinta sexul feminin - femeia. Faptul ca visatorul primeste ı dar o sabie de samurai evoca dorinăa acestuia ca n persoana care ı ofera sabia - este vorba de un domn care deăine o funcăie i importanta si caruia visatorul ı solicitase sprijinul necondiăionat ı i ntr-o afacere importanta - sa preăuiasca mai mult solidaritatea masculina (cf. importanăa acordata mı nerului la sabia de samurai) decı relaăia sa cu o t femeie - ı speăa soăia sa care s-ar fi putut opune cooperarii dorite ı n n realitate. Lama sabiei mai are si semnificaăie de castrare. Nu este vorba de o castrare genitala: visatorul se teme ca barbatul careia i-a solicitat sprijinul ar putea ”s-o taie„ cu el, adica sa nu-i acorde sprijinul dorit, influenăat de soăia sa. Este interesant de vazut ca toate speranăele si temerile prezente ı vis n ı au obı sau modelul ı copilaria visatorului. Visatorul a avut parte si rsia n de o familie dezbinata. Parinăii sai au divorăat si el a ramas ı sarcina si ı n n ı ngrijirea mamei. Totusi se simăea solidar cu tatal sau - ar fi dorit sa ramı mai departe cu tatal sau. Tatal, ı ı gasise o femeie cu care s-a na nsa, si casatorit ulterior. De aici provine dorinăa visatorului de azi ca binefacatorul sau sa manifeste o solidaritate masculina, adica sa nu ofere prioritate femeii (soăiei) sale etc. Dorinş intense ale copilului de odinioara revin ele asta zi - practic neschimbate - ı visul omului adult, readuse la viaş de n a circumstanş exterioare actuale. e Am spus ca visul are si un caracter sexual asupra caruia nu voi insista ı Ma voi rezuma sa spun ca el evoca si descoperirea fericita a copilunsa.

34

proprie. I n timp ce asocierea ”libera„ ne antreneaza din ce ı ce mai n departe de materialele originale ale visului printr-un demers ı zigzag. Jung refuza sa reduca visul la impresiile sexuale infantile. Prin urmare. Eu ma ı rt ı jurul imanvı n ginii visului si refuz sa ăin cont de tentativele pe care le face visa torul pentru a se ı ndepa rta. Ea reprezinta spiritul de discriminare. asa cum o face Freud. ı cursul practicii mele profesionale. n urma toarea fraza : ” Dar sa revenim la vis. Adeseori am fost ı nclinat sa repet. unul din pacienăii mei a visat o femeie beata .Acest raăionament m-a determinat sa conchid ca numai imaginile si ideile care fac manifest parte din vis trebuie sa fie utilizate pentru interpretarea sa. taios. care ne indica ceea ce raporteaza la el si ceea ce nu-i aparăine. Astfel. Visul poarta ı el ı n nsusi propriile sale limite. In vis se pare ca era vorba de soăia lui de odinioara (visatorul este foarte fericit de darul primit ı vis) ca n poseda un penis ca si tatal sau. Trebuie sa atrag atenăia cititorului asupra faptului ca metoda lui Jung de interpretare a viselor se axeaza pe interesul imediat al visatorului (are un caracter prospectiv). Oare. metoda pe care am conceput-o ne determina mai n degraba sa efectua m un soi de promenada circulara care are ca centru imaginea visului. El are o forma specifica. trecı cu vederea reminiscenăele arhaice nd disimulate de noile situaăii . Dar el ar putea merge chiar si mai departe aratı ca sabia este un nd simbol spiritual. visatorul primeste ı n dar acest spirit de la un maestru asiatic. 35 . care nu este decı o ı t ncarnare istorica a Sinelui arhetipal. Jung s-ar rezuma sa acorde visului interpretat de mine numai sensul sau actual legat de interesele curente ale visatorului. El afirma ı repetate rı n nduri ca este interesat nu atı de complexele inconstiente ale pacienăilor sai cı mai ales de t t ceea ce face inconstientul cu complexele lor. desa năata si vulgara . ce spune el?„ De pilda . care este capabil sa discearna realitatea de iluzie.

Aspectul sau feminin era departe de a fi frumos. In acest caz. I Evul Mediu. a carei condiăie este adeseori deplon rabila. Dar pentru ca proiecăia acestei imagini asupra soăiei era nejustificata si contrazisa de fapte. un dicton afirma ca ”fiecare barbat poarta ı sine o femeie„. Visul l-a tulbun rat si a fost respins de ı ndata pentru caracterul sa u absurd. o anumita maniera interioara pe care o are barbatul de a se raporta la anturajul sau. Acest element n feminin din fiecare barbat l-am numit anima. asadar. Daca ı calitatea mea de medic i-as fi permis visa torului n sa se angajeze ı ntr-un proces de asociere de idei. ı realitate. el ar fi ı ncercat ı mod inevitabil sa se ı n ndepa rteze cı mai mult t posibil de sugestia nepla cuta a visului sa u. el ar fi sfı prin a atinge unul din complexele sale obisnursit ite. maniera pe care o ascunde faăa de ceilalăi si faăa de sine.lui care. Cazul pacientului de care vorbesc este asemanator. Anima reprezinta. ce ı ncerca sa -i comunice inconstientul prin aceasta afirmaăie atı de vizibil falsa ? Visul exprima clar t ideea unei femei degenerate care avea o lega tura strı nsa cu viaăa visa torului. iar noi n-am fi apucat sa stim ceva cu privire la sensul special al acestui vis. Visul lui ı i spunea de fapt: ”I anumite privinăe te porăi ca o femeie n 36 . cu mult ı n nainte ca fiziologii sa fi demonstrat ca structura glandulara confera fiecaruia din noi elemente concomitent masculine si feminine. care n-ar fi avut probabil nici o lega tura cu soăia sa. Chiar si atunci cı nd personalitatea vizibila a unui individ pare normala este posibil ca el sa disimuleze faăa de alăii si de sine ı nsusi ”femeia pe care o poarta ı el„. a trebuit sa caut altundeva ceea ce ar fi putut reprezenta aceasta imagine respinga toare. era complet diferita . Oare.

Mai ı i: interpretarea pe planul subiecntı tului. ceea ce. Anima persond.degenerata„. de pilda . adica un dat colectiv care ăine de ereditatea speciei. Jung ar fi trebuit. de pilda. atracăia ei irezistibila de sef. Este probabil ca soăia. care era ı realitate contrariul unei destrabalate. visul pacientei este expresia aversiunii ei faăa de seful care nu-i acorda decı o atenăie profesionala. Visul aparăine unei femei care asociaza pe marginea ideii de homosexualitate masculina dispreăul feminin faăa de barbatul care ramı ne rece la seducăiile femeii. dorinăa de a-l seduce si aversiunea ei faăa de indiferenăa sefului la farmecele ei. El ı ncerca doar sa contrabalanseze influenăa unei constiinăe false care se ı ncapaăı neaza sa-i repete pacientului ca este un 8 gentleman perfect. oare. (Nu trebuie sa conchidem din acest exemplu ca inconstientul se preocupa de ”porunci morale„. sa se ı ntrebe de unde provine. care recuza ı nclinaăiile erotice.viseaza ca seful sau de la serviciu este un n homosexual. spirituale. nu era departe de adevar . Totusi. Jung ar fi afirmat ca pacienta se poarta ca un barbat. Exemplul utilizat ı scop didactic de Jung nu rezolva ı problema n nsa semnificaăiei visului pacientului sau. In realitate. de fapt. In acest caz. Anima este totodata un arhetip. conceptul de compensaş inconstientul compenseaza prin viie: se atitudinea unilaterala a constiinăei visatorului (ı fond. nifica la barbat sfera sa emoăional-afectiva. n sa fi ”pacatuit„ tocmai printr-un exces de cuminăenie si pudoare. In cel mai bun caz. sociale). adica o orientare personala a interpretarii jungiene care atribuie visatorului aspectele psihice si fizice care apar ı visele sale ca atribute ale persoan nelor din anturajul sau imediat. In al doilea rı Lung introduce conceptul de ”anima„. Cineva. ”beăia„ simăurilor 8 37 . ı nclinaăia morbida a visatorului de a se purta ca o femeie degenerata? El ar fi trebuit sa investigheze natura relaăiei pacientului cu soăia sa. t interpretarea jungiana pe planul subiectului ar fi eludat situaăia sociala specifica a pacientei. Jung ı ncearca sa lamureasca cı din conteva ceptele cheie ale psihologiei sale. Visul nu-i cerea visatorului sa se poarte mai frumos.) In exemplul sau comentat. etice.pacienta avea ı ntr-adevar o conduita masculina pronunăata. interpretarea lui Jung nu ar fi epuizat semnificaăiile visului. Acest tip de interpretare nu este ı operant nsa ı orice condiăii. In fine. Adeseori. a conduitei sale n morale. si de aici socul. o educaăie severa.

Denoel 1964. primitivii au aceleasi reacăii ca si animalul sa lbatic. n interpretarea sa. n 9 Adeseori. Dar omul ” civilizat„ reacăioneaza la fel ı faăa ideilor n noi. adica o teama profunda . Asadar. terapeutul se pripeste cu nd. adica mai accesibila nevoilor sale erotice. visul comentat de Jung ar fi putut ı nsemna cu totul altceva. 38 . Am semnalat deja existenăa la popoarele primitive a ceea ce antropologii au numit ” misoneism„ . Constiinăa rezista natural la tot ceea ce este inconstient si necunoscut. sı binevenite. mai ales atunci nt cı ca si ı exemplul comentat de Jung. superstiăioasa . ” Rezistenăa pe care o opune pacientul interpreta rii analistului scrie Jung altundeva . El ar fi exprimat dorinăa soăului de a avea o soăie mai ”desfrı nata„. Un vis erotic ı sens freudian. excelı ı schimb prin ”curaăend n nie„ excesiva. rezistenăele pacientului. de nou. al stiinăelor sau al literaturii.G. ea indica mai degraba . Vedem aceasta limpede din reacăiile individului confruntat cu propriile sale vise. Fie ca pacientul nu a atins ı nivelul de ı nca năelegere necesar. s-au izbit de conservatorismul ı scut nna al contemporanilor lor. Jung. Psihologia este o stiinăa dintre descatusate de orice interdicăie morala. In faăa evenimentelor dezagreabile. p. refuzul sa u de a admite de-a gata ideile penibile vehiculate de vise. ca ceva nu merge.Este usor de ı năeles de ce visa torii tind sa ignore sau chiar sa respinga mesajul care le este astfel comunicat. 103) . cu siguranăa . ” Essai d…exploration de l…inconscient„ .nu este ı ntotdeauna o reacăie eronata . face din femeie un fel de sfı frigida inaccesibila dorinnta ăelor mult mai pamı ntesti ale barbatului. ridicı bariere psihologice pentru a se proteja ı nd mpotriva socului de a ı nfrunta o noutate. cı ele ı obliga sa admita o gı nd l ndire care ı l 9 surprinde . Mulăi precursori din domeniul filozofiei. fie ca interpretarea lasa de dorit„ (C.

cele mai tinere si se izbeste de o forma extrema de misoneism atunci cı ı nd ncearca sa elucideze ce se petrece ı n inconstient 39 .

aceasta dorinăa este de natura sexuala (a nu se confunda cu erotica genitala). ca ci atunci cı nd vrem sa explora m aceasta facultate pe care o are omul de a produce simboluri visele constituie materialul cel mai important si cel mai accesibil examenului nostru.II. Trecutul s i viitorul ın incons tient Pı acum am schiăat unele principii pe care m-am bana zat pentru a aborda problema viselor. Toate aceste idei 1 40 . Definiăia visului lui Freud comporta ı general urmatoarele aspecte: 1. 3. Jung revine neı ncetat asupra diferenăei dintre metoda sa de interpretare a viselor si cea a lui Freud. Este necesar sa ăinem cont aici de un punct esenăial: visul trebuie tratat ca un fapt ı privinăa ca ruia nu trebuie sa avem n o idee preconceputa . n visul este ı mplinirea deghizata a unei dorinăe refulate (inconstiente). ı afara de aceea ca el are oarecum n un sens. 2. ı fond. fiind o expresie specifica a inconstientului1. ceea n ce respinge Jung la abordarea freudiana este accentul pus pe refularea pulsiunilor sexuale. dorinăa refulata are un caracter infantil (ı sensul ca refularea s-a n operat ı ntr-o perioada arhaica a experienăei individului). S i aceasta pentru ca.

ı acest sens. trebuinăe si aspiraăii sufletesti ce ăin de domeniul atins de obicei de disciplinele spirituale. expresii culturale. teoria jungiana este o transpunere psihologica a itinerarelor spirituale cu care ne-a familiarizat tradiăia. de vreme ce inconstientul sau deăine cheile evoluăiei sale (arhetipurile) si soluăiile salvatoare ale disocierilor psihice. la urma urmei. traumatisme si fixaăii la traume situate. Interpretarea viselor t este unul din adjuvanăii majori ai terapiei psihanalitice. Terapia jungiana este. totalita ăii. e perfect liber sa o faca .Ar fi dificil sa da m acestor principii o expresie mai modesta . ı virtutea n unei educaăii limitate. 41 . In acest din urma sens. In pofida dispreăului pe care ı ara ta m faăa de l inconstient. Interpretarea orientean za terapia. Cı priveste energia arhetipului. Inconstientul se situeaza ı cel mai ra u caz la n nivelul unui pa duche care. de religii. indicı cauza nd inconstienta a afecăiunii de care sufera pacientul. caracterizat nna printr-o energie specifica si. dupa cum am mai spus. si care ı propun unificarea omului prin fuziunea cu divinul. si Dar Divinul ı are locul ı suflet. ı sensul psihiatric al termenilor. El este arhetipul si n Sinelui. ea se traduce printr-o t emoăie numinoasa care calchiaza experienăa mistica a lui Dumnezeu a oamenilor religiosi. Dar daca le priveste ca conduc la consecinăele semnalate ı ı n ntreaga opera freudiana. Daca cineva care a dobı ndit ceva cunostinăe si experienăe ı privinăa viselor n crede ca ele nu sı decı fenomene haotice. ı scut. Ea readuce ı n constiinăa visatorului emoăii si impresii. afirma Jung. printr-o serie de reprezenta ri (fantasme) specifice care capa ta . ı prima copilarie. Un complex psihic colectiv. Pentru Jung o disociere psihica nu se rezuma la o nevroza sau la o psihoza. printre care si aceea ca visul nu are decı o importanăa clinica. mai degraba o forma de stimulare a dezvoltan rii spirituale a individului. se bucura de interesul onest al entomologiei. Disocierea este la Jung expresia n unei unilateralita ăi a constiinăei subiectului care eludeaza . fiecare trebuie sa admita ca el trebuie sa fie explorat. lipsite de nt t sens. efortul de suprimare a simptomelor nevrotice. Jung dezbraca visul de aceasta sarcina pur terapeutica. de-a lungul timpului. concomitent.

dar numele lui va scapa chiar ı momentul ı care urmeaza sa-l pronunăaăi.constiente .evenimente normale (si sı asa ceva). 2 42 . I realitate. Realizaăi subit ca nu va mai reamintiăi ceea ce doreaăi sa spuneăi. de imagini uitate temporar care. de impresii. Sa luam un exemplu familiar pentru toăi. Un gı o impresie.. desi sı nt pierdute pentru mintea noastra constienta . desi ideea fusese perfect clara cu o clipa mai ı nainte. Aceste oscilaăii se datoreaza unei cresteri si descresteri periodice a atenăiei noastre si nu unei schimbari a notei. Un om distrat. S i dupa cum putem revedea aceasta masina mai tı rziu. Dar atunci cı ceva scapa minăii constiente acest lund cru nu ı nceteaza de a exista. O parte din inconstient consista deci dintr-o mulăime de gı nduri. o idee . putem de asemenea sa rega sim gı ndurile pe care le-am pierdut momentan. Sau. N-am fa cut decı n t sa o pierdem din vedere. Dar ascultam o nota continua situata la limita audibilului ni se pare ca sunetul se ı ntrerupe la intervale regulate. sı nteăi pe cale sa-l prezentaăi pe unul din prietenii dvs. trebuie sa presunt puna ca ele au o cauza raăionala sau ma car un scop daca nu chiar ambele la un loc.pot deveni latent nd. Acelasi fenomen se produce la nivelul simăurilor. cum nici masina care dispare la colăul stra zii nu se dizolva ı neant. a carui minte ”a Jung descrie aici ceea ce prima topica freudiana a numit ”preconstient„. inconstiente. Sa privim mai ı ndeaproape felul ı care sı corelate conn nt ăinuturile constientului si inconstientului minăii noastre. ideea a devenit inconstin enta sau cel puăin s-a separat temporar de mintea constienta. Aceasta latenăa presupune faptul ca ele pot reveni ı mintea n constienta daca facem efortul de a ni le reaminti. continua sa o influienăeze2. Pretindeăi n n ca nu vi-l mai amintiăi. pentru a se relua iar.

Exista o serie ı ntreaga de acte reflexe care ne permit sa acăionam fara a mobiliza mintea constienta ı direcăia acăiunii . realizaăi ca habar nu are de ce se ı mpla . Indivizii de acest gen fac cu siguranăa mai multe declaraăii false decı media oamenilor. De fapt. spune. pentru ca mintea lor constienta suporta eclipse imprevizibile datorita unei interferenăe cu inconstientul4 . S i totusi. dar ramı ghidat de ea ı mod inconstient. Asemenea exemple sı atı de nt t ra spı ndite ı t specialistul ı ncı năelege rapid ca conăinutul inconstient al minăii provoaca acelasi comportament ca si cel constient si ca nu putem niciodata sa determina m cu certitudine. gı ndeste. dar ” minciuna „ nu este t termenul cel mai potrivit. S tie. daca ı puneăi i ı ntreba ri. traverseaza o camera pentru a cauta ceva. nt acăiune sı sau nu constiente. Daca observaăi comportamentul unei persoane nevrozate. fa ra a sti3. Exista ı si nsa 3 43 . I l vedeăi oprindu-se. A uitat ce avea de gı sa faca.luat-o razna„. t In descrierea lui Jung este vorba de persoane distrate care acăioneaza reflex ı timp ce gı n ndurile lor se abat de la ceea ce fac. daca un gı un cuvı sau o n nd. n 4 Interferenăa inconstientului ı scurtele momente de eclipsare a minăii n constiente este un fenomen psihic de alt ordin decı cel creionat mai sus. Apoi ı ne n si aminteste ce dorea sa faca. nd Mı inile lui rascolesc obiectele de pe masa ca si cum ar fi prada unui acces de somnambulism. ca ea ntı are altceva ı minte. Vede fa ra a ven dea. o vedeăi fa cı o gra mada de lucruri ı nd ntr-o maniera aparent constienta sau deliberata . Chiar si In sensul ca persoana respectiva nu este atenta la ceea ce face. Ea aude fa ra a auzi. ı acest caz. nt Acest tip de comportamente i-au incitat pe mulăi medici sa respinga ca fiind mincinoase afirmaăiile istericilor. starea lor mentala provoaca o incertitudine a comportamentului. perplex. El si-a uitat intenăia iniăiala.

Prin urmare.senzaăiile lor tactile pot fi marcate de aceste fluctuaăii. situaăii de alta natura. De pilda. 44 . Refulatul care se reı ntoarce s-a numit ”(re)ı ntoarcerea refulatului„. ntı Medicul poate observa clar acest proces atunci cı hipnd notizeaza un astfel de pacient. adica ı loc de a n rosti un bun venit. I amintesc de o femeie care a fost adumi sa la clinica ı ntr-o stare de confuzie totala. Dar ı tot acest n timp pacientul a ı nregistrat inconstient ce i s-a ı mplat. In acest caz. avem de-a face cu un inconstient dinamic care intersecteaza mintea constienta si se substituie ei. putem deduce existenăa ı inconstient a unei tendinăe ostile faăa de ruda respectiva si de n aici urarea noastra nepotrivita. respinsa din mintea constienta. rostim cu totul altceva. In cazul nostru. Insa ostilitatea nu dispare atunci cı este refulata nd (de aceea vorbim de caracterul ei dinamic) si se reı ntoarce ı mintea constin enta cı anumite condiăii ı permit. Conăinuturile acestui inconstient sı de cele mai multe ori imorale si nt respinse pe acest motiv din mintea constienta. nd i Ceea ce s-a refulat Freud numeste ”refulat„. Percepăia senzoriala este atunci imediat stabilita . o persoana isterica va simăi acul cu care ıı i năepa m braăul. spunem ca intenăia noastra constienta a fost substituita de una inconstienta si trebuie sa presupunem ca mesajul nostru nepotrivit corespunde si el unei intenăii (inconstiente). care exprima contrariul. La un moment dat. O zi mai tı rziu. Este usor de demonstrat ca pacientul a ı nregistrat corect fiecare detaliu. I năepatura de ac sau remarca facuta ı timpul eclipsei de constiinăa pot fi n reamintite la fel de exact de parca n-ar fi existat nici anestezie si nici ”uitare„. In clipa urma toare ı ea nu va mai nsa simăi nimic Daca reusim sa -i concentra m atenăia pe un punct dat. Dar aceasta tendinăa ostila contravine respectului pe care ar trebui sa i-l purtam rudei si de aceea este refulata. rezulta o anestezie completa a ı ntregului corp pı cı tensiunea care provoaca aceasta suprimare na nd momentana a orica rei senzaăii se va fi dizolvat. Aceste noăiuni sı fundamentale ı nt n psihanaliza freudiana. atunci cı dorim sa ne aratam bucuria de nd a revedea o ruda apropiata si comitem ”un act ratat„.

este un proces perfect normal ı care n unele din ideile noastre constiente ı pierd energia specifica si pentru ca atenăia noastra este ı ndreptata spre altceva5. Ea mi-a putut spune chiar si ora la care a venit. Ei considera toate aceste manifesta ri ale inconstientului ca un simptom de nevroza sau de psihoza . Sub hipnoza. Acesta este motivul pentru care mulăi din cei care ne critica cred ca inconstientul. A uita. cum a venit la clinica si cine a primit-o. S i totusi. t mai usor de observat tocmai ı virtutea acestei exagera ri. Toate aceste detalii puteau fi verificate. Atunci cı discutam despre aceste probleme. In realitate. ea mi-a povestit cum s-a ı mbolnavit. Ele nu sı de nt fapt decı exagera ri patologice ale fenomenelor normale. Reprezentarile care cad parăial sau total ı uitare sı legate cumva de n nt 5 45 . cu toate manifestarile sale subtile. ea stia cine este. memoria sa era la fel de clara ca si cum ar fi fost constienta tot acest timp. Atunci Jung insista ı continuare asupra caracterului natural al amneziei de n tip isteric. despre refulare si refulat fenomene psihice studiate de Freud si care constituie elemente esenăiale ale psihanalizei freudiene. Dar fenomenele nevrotice nu sı nicint decum produsul exclusiv al unei maladii. trebuie sa nd ne raportam ı general la dovezi extrase din observaăiile n clinice.cı si-a recapatat constiinăa. Jung ı ncearca sa evite iar si iar teoria freudiana despre cenzura psihica. n Simptomele isterice pot fi observate la orice persoana normala . aparăine numai domeniului psiho-patologiei. fa ra raport cu starea mentala normala . ı ele sı atı de firave ı t de obicei nu le nsa nt t ncı observa m. Dar aceasta amnezie nu are nimic din naturalul evocat de autor. ı ntrucı la intrare t exista un ceas. cum sau de ce a venit aici si nici macar data sosirii ei. de pilda. o buna parte a amneziilor noastre au sens si semnificaăie. ı ndata ce a fost hipnotizata. dar nu stia nd nici unde se afla.

ele sı prezentate nt ı ntr-o stare subliminala. sa gusntı ta m lucruri fa ra sa le remarca m. nt 46 . caci constiinăa nu poate conserva decı un mic numar de imagini ı plina claritate. care sı asociate unor tendinăe inconstiente refulate. de unde pot reveni ı mintea noastra ı orice moment. 6 In psihanaliza trebuie fa cuta distincăia ı ntre impresiile subliminale care pot reveni oricı ı mintea constienta si impresiile refuland n te. si ceea ce am numit deja ”refulat„ . la Freud . ı efortul de a constientiza refulatul. totusi. Simptomele nevrotice dispar ı ndata ce pacientul este capabil sa constientizeze tendinăa refulata. Inconstientul. Desi nu sta ı puten rea noastra sa le reproducem voluntar. la Jung. sa auzim. Practica terapiei psihanalitice consta. n Dar ideile uitate nu au ı ncetat sa existe. Este inevitabil. ı t n n acelasi timp. n Astfel se face ca visele. Incercarea lui Jung de a eluda aceste probleme sau de a le minimaliza provine din dorinăa lui de a respinge tot ce este freudian ı psihologia sa. tot asa na cum un proiector lumineaza o noua parte din peisaj lası nd restul ı ı n ntuneric.cı interesul nostru se deplaseaza spre altceva. Nevroza nu este altceva decı o expresie t de compromis a refulatului.decurge din specificul unui pretins limbaj oniric care pare cifrat pentru mintea constienta. si chiar ı acest caz exista fluctuaăii de claritate. fie pentru ca excitaăia transmisa simăurilor noastre este prea slaba pentru a lasa ı n noi o impresie constienta. le-a notat. adeseori n n dupa ani de uitare aparent totala 6.mai este nevoie de o clarificare si reorientare a conduitei pacientului. Sigur n n ca adeseori simpla constientizare nu este suficienta . fie pentru ca atenăia noastra este ocupata altundeva. Dar ni se ı mpla tuturor sa vedem. iar aspectul lor absurd la prima vedere . dedesubtul pragului amintirii. sa simăim. ı mare. Vorbesc aici despre lucrurile pe care le-am va zut sau auzit constient si pe care le-am uitat mai apoi. el lasa ı nd n urma lucrurile de care ne-am preocupat pı acum.aspect pus pe socoteala deformarilor operate de cenzura visului. devin fenomene naturale ale psihicului.

i In tinereăea sa crescuse la o ferma de gı asa ı t ste ncı Inconstientul care ” noteaza „ impresiile noastre subliminale este.aceste percepăii senzoriale subliminale joaca un rol important ı viaăa noastra cotidiana 7. o figura de stil. I n ndata ajuns acolo. care sı puse de parapsihologi pe seama vieăilor nt anterioare. fa ra ı ndoiala . 8 Aici se afla fa ra ı ndoiala sursa fenomenelor catalogate la capitolul ” d´ja vu„ . Ideea ca ı n nregistrarea impresiilor se face ı chip inconstient. Brusc. fa ra stirea noastra . este singura n relaăie. si care era absorbit de o conversaăie serioasa. daca i se permite accesul la mintea constienta (de ca tre cenzura psihica ). Dar. nu exista un inconstient ı n sensul definit de Jung: un soi de banda magnetica pe care se imprima impresiile noastre. 7 47 . el remarca faptul ca firul gı ndurilor sale fusese ı ntrerupt de un val imprevizibil de amintiri datı din prima sa nd copilarie. In realitate. ele n au o influenăa asupra modului ı care reacăionam ı faăa n n evenimentelor si a oamenilor. Privind ı napoia lui realiza ca mersese pe lı o ferma atunci cı i-a aparut prima amintire nga nd din copilarie. memoria si inconstientul sı nt doua noăiuni care nu au nimic ı comun. Fara ca sa ne dam seama. Un exemplu limpede ı acest sens mi-a fost furnizat de n catre un profesor care se plimba la ăara ı mpreuna cu unul din elevii sai. formala . remarca un miros de gı si realiza ı ste ndata ca tocmai acest miros ı declansase talazul amintirilor8. Nimic din ce urma sa spuna nu parea sa aiba vreun raport cu aceste amintiri. Nu exista nici o entitate organica ce ar putea fi asimilata inconstientului. Noăiunea de ” inconstient„ traduce de fapt ideea ca orice pulsiune psihica ı ncepe prin a fi inconstienta si tinde sa se constientizeze. Jung se refera aici mai degraba la facultatea de memorare a minăii noastre. El ı propuse elevului sau sa se reı i ntoarca pı na ı locul unde aparusera aceste fantasme. pe care o putem stabili ı ntre afirmaăiile lui Jung si ceea ce psihanaliza freudiana a numit ” inconstient„ .

un sunet. un miros. atunci cı mı nd ndria noastra este lezata. Totul se petrece ı la un nsa nivel inconstient. de pilda.mirosul lor caracteristic la sase ı el o impresie durabila . departe. Dupa cum a remarcat Nietzche. ea are o migrena acuta si manifesta si alte semne de deprimare. Acest efect pe care ı au percepăiile inconstiente de a del clansa o succesiune de fenomene psihice poate explica apariăia simptomelor nevrotice. La nivelul constientului tı ra nu ı na nregistreaza decı o indispoziăie. ea facuse sa reapara aceste amintiri ”uitate„. si aceasta i-a amintit inconstient mı hnirea pe care i-a produs-o plecarea barbatului iubit. O clipa mai tı rziu. un ı t nceput de deprimare. ar putea lucra ı biroul sau plina n de sanatate si de voie buna. Percepăia fusese subliminala deoarece atenăia sa era angajata altundeva. ale i copila riei. ea a auzit sirena de vreme rea a unui vapor. atunci cı o imagine. O fata tı nara. Cu toate ncı acestea. el ı nregistrase subliminal acest miros si percepăia inconstienta ı amintise experienăele. Fara sa fi remarcat constient. 9 48 . Trecı prin faăa fermei ı cursul plimba rii nd n sale. Aceasta indispoziăie poate fi numita simptom nevrotic. Freud a descris multe cazuri care implica uitarea unor amintiri dezagreabile. dar si a amintirilor benigne. Alaturi de procesul normal de uitare. ne amintesc cirnd cumstanăe trecute. n dar uitata . memoria prefera adeseori sa cedeze. de mult uitate. amintiri pe care vrem sa le uitam. mı hnire pe care ı ncercase s-o uite9. iar excitaăia nu fusese atı de put ternica ı t sa atinga direct mintea constienta. De aceea gasim printre amintire uitate multe fapte ramase ı n stare subliminala si pe care nu le putem reproduce voluntar Sunetul sirenei readuce pe tapet amintirea iubitului si totodata suferinăa sufleteasca datorata despa răirii.

ea raspunde ca a i ”uitat„ sau ca a fost distrata. Este cazul unui pacin ent care urmatorul vis repetitiv: El viseaza ca munceste din greu ı ntr-un atelier tehnic. Confruntat cu vise neplacute de acest gen. mai mult chiar. A te pune ı condiăiile de munca cele mai n 10 49 . asa ı t el nu ncı pomeneste nimic de instanăele psihice aflate ı conflict.”Sa muncesti ı ntr-un atelier. Un exemplu ar putea fi acela al secretarei care este geloasa pe una din asociatele patronului. Rolul refularii ı expunerea lui Jung este. Pentru Jung. dupa cum se vede. Ea nu va admite ı ruptul can pului. motivul autentic al n acestei omisiuni 10.pentru ca sı dezagreabile si incompatibile. Adeseori. atı etica profesionala. nici macar ı forul ei interior. mi se pare absurd„. ”In realitate afirma visatorul . Psihologii nunt mesc aceasta refulare. Dar daca ı atragem atenăia asupra acestui fapt. Sa mai adaugam la etica profesionala si educaăia morala care. care se manin festa prin intermediul visului. ı condiăii mizerabile. In realitate. cı si cea morala pot merge pı la ext t na cese scrupuloase care nu mai au nimic raăional ı ele. desi numele sau figureaza pe lista pe care o utilizeaza. In exemplul sau. secretara uita s-o invite pe asociata patronului pentru ca este geloasa pe aceasta. Freud a lansat doua ipoteze explicative: prima. asa ca munceste practic pe degeaba. A doua si n ipoteza aduce ı discuăie o tendinăa masochista inconstienta. singur cuc. Uitarea este pusa ı legatura cu n gelozia. foarte n vag. de dialectica constin ent-inconstient. ne interzice sa dam curs n ostilitaăii faăa de semenii nostri. numai ı schimbul n de noapte. ı viaăa curenta. refularea este practic identica cu uitarea. mai precizeaza el. ı ntr-o mizerie cumplita. avem aici un conflict puternic ı dorinăa ei erotica de ntre a-si pastra seful numai pentru ea si etica profesionala care ı cere sa execute i ordinele patronului si sa o invite pe asociata. Ea uita ı ntotdeauna s-o invite pe aceasta persoana la conferinăe. Este cazul insului care s-a ridicat de jos si a ajuns pe o poziăie sociala foarte ı nalta iar acum ı savureaza reusita amintindu-si ı vis de unde a plecat. nu se sinchise ste nici de faptul ca nu are un contract de munca.numai un nebun ar putea face asa ceva!„ . noapte de noapte si fara salariu. avem de-a face cu un vis de parvenitism. Cu toate astea este scrupulos ı n n privinăa muncii sale.

Dar trebuie sa ı ăa m sa facem o nva distincăie minuăioasa ı ntre conăinuturile intenăionate si neintenăionate ale minăii. Una este cea pe care am sugerat-o deja: firea individului sau ceea ce am putea numi caractere ereditare. un om care nu este bun. n Inclinaăia morbida de a se minimaliza. n Totusi. Exista anumite caractere sau firi care se n ı nversuneaza tocmai ı ı n mprejurarile de viaăa cele mai mizerabile. ăı n snesc dintr-o sursa care nu este identica cu eul si este inversul sa u. visatorul asociaza la scenariul visului sau ideea ca se comporta ca un nebun? ”Poate ca vreau sa fiu mai catolic decı Papa„. de a-si subestima valoarea. de om lipsit de minte. ca ı expresia ne-bun. Celelalte.care poate merge pı la na manie . oare. provine din doua surse. pacientul este un ins fort midabil de exigent cu sine refuzı ”s-o lase mai moale„ chiar si atunci cı nd nd condiăiile exterioare sı deplorabile. si de aceea are tot timpul sa-si reproseze cı ceva. ı t putem spune ca sentimentul abncı surdului este indiscutabil refulat la pacient. 50 . Pe acest fond. masochist. A doua provine din experienăele nefericite ale copilariei care au lasat urme durabile. Exista tot atı maniere de a tea jalnice ı nseamna a te coborıı ochii tai. Analiza a mai scos la iveala un fapt curios: cuvı ”nebun„ folosit de ntul visator nu trebuie luat ca atare. de ”batut ı n n cap„ etc. adauga el. realizarile indiscutabile. o conduita extrem de scrupuloasa . ı te n compensaăie. n adica nu-e-bun! Visul ı arata pacientului ca se comporta ı viaăa sa ca un i n om ne-bun. el nu indica nimic nici ı privinăa sanataăii n psihice si nici ı sensul figurat de prost.Mulăi oameni comit eroarea de a supraestima rolul voinăei si cred ca nimic nu se poate petrece ı mintea lor n fa ra a fi premeditat. Exista oameni care dau cel mai bun nt randament ı asemenea condiăii. Primele deriva din personalitatea eului. problema pe care o pune visul nostru este de ce. a te umili. Visul nostru implica toate aceste elemente si insista implicit asupra absurditaăii eforturilor visatorului.ı toate domeniile vieăii sale. de auto-subestimare se dezvolta. ı schimb. Exista multe motive care ne fac sa uita m ceea ce am remarcat sau simăit. ”Nebun„ exprima sentimentul inadecva rii. Acest ” invers„ este cel care a incitat-o pe secretara sa uite invitaăia. Altfel spus.

Totusi putem uneori sa ara ta ca ceea ce a scris se aseama na ı ndeaproape cu opera altui autor. I acest context nu cred nd n ca Nietzche ar fi comis deliberat un plagiat. el nu va fi capabil sa va spuna .ne aminti aceste lucruri. o imagine diferita sau o intriga secundara . Am fost convins ca Nietzsche trebuie sa fi citit si el cealalta carte. ı care autorul reprodun ce aproape cuvı cu cuvı un incident consemnat ı nt nt ntr-un jurnal de bord al unui vapor din 1686. inedita . opera pe care crede ca nu va fi va zut-o niciodata . Daca ı ı l ntrebaăi ce a provocat aceasta digresiune. Poate ca nici n-a remarcat ma car schimbarea de direcăie a gı ndirii sale. Am gasit un asemenea exemplu fascinant ı cartea lui n Nietzsche ”Asa grait-a Zarathustra„. mai degraba cred ca acea ı mplare reaparuse inopinat din inconstientul ntı sau cincizeci de ani mai tı rziu. Din ı mplare. In cazurile de acest gen exista ı ntr-adeva r o rememorare a amintirilor chiar daca nu ne da m seama. desi a scris ceva total nou despre care iniăial nu avea nici cea mai mica idee. diferit de al lui Nietzsche. si ea mi-a confirmat ca ea si fratele sau citisera efectiv cartea ı mpreuna cı ea avea 11 ani. pare sa -i fi venit o idee noua . citintı sem relatarea acestui incident ı ntr-o lucrare publicata ı n 1835 (cu o jumatate de secol ı nainte ca Nietzche sa-si scrie cartea). Acelasi lucru poate sa i se ı mple unui muzician care a auzit cı ntı nd 51 . Un autor dezvolta o serie de argumente sau scrie scenariul unei povestiri urma rind continuu un plan prestabilit cı brusc se angajeaza ı nd ntr-o direcăie divergenta .o amintire disimulata . care mai traia ı nca. Un exemplu interesant ne este furnizat de criptomnezie . I-am scris surorii sale. Iar atunci cı am gasit acelasi pasaj ı ”Asa grait-a nd n Zarathustra„ am fost frapat de stilul sau particular. La prima vedere.

alungat.era copil niste cı ntece populare ce i se prezinta la maturitate sub forma unei misca ri simfonice. de percepăii si intuiăii. dupa cum am mai spus. ı mpiedicat sa se constientizeze. Unele din gı ndurile noastre ı pierd energia si efectiva si devin subliminale (adica nu mai primesc aceeasi cantitate de energie constienta) pentru ca nu mai au pentru noi acelasi interes. atı refularea cı si t t uitarea nu sı fenomene psihice premeditare. 11 52 . Oricare dintre aceste fenomene psihice poate deveni parăial. El poate cuprinde o ı ntreaga gama de sentimente. ci pentru ca este respins. de concluzii. dorim sa le ı ndepartam din mintea noastra 11. atunci cı nu nd devine o funcăie psihica de sine sta ta toare sau o entitate mistica . Refulatul nu pa ra seste mintea constienta pentru ca nu mai exista loc pentru el. de impulsuri si intenăii. asa cum este respiraăia sau defecaăia. loc pentru el ı mintea n constienta. asupra ca reia .dupa cum am observat deja . pentru ca nu mai au nici o legatura cu ceea ce ne preocupa sau pentru ca. temporar sau definitiv inconstient. deducăii si premise. Refularea este un act nt mecanic. ca sa spunem asa. dintr-un motiv oarecare. Refularea.Jung nu sta ruie. n Tot ce am spus ı prezent despre inconstient nu este n decı o schiăa superficiala despre natura si funcăionarea t acestei pa răi complexe a psihicului uman. de gı nduri raăionale sau iraăionale. O ideea sau o imagine a retrecut din inconstient ı constient. inducăii. Acest material subliminal poate cuprinde tot soiul de trebuinăe. Schema de inconstient oferita de Jung. este o schema statica . Totusi este posibil ca ea sa ne ajute sa ı năelegem conăinutul materialului subliminal din care se pot produce spontan simbolurile viselor noastre. Acest material a devenit inconstient pur si simplu pentru ca nu mai exista. nu este totuna cu uitarea. inconstientul descris de Jung este preconstientul. Pe de alta parte.

vise. Culianu arata ca asemenea producăii apar ı chip necesar. Analiza comparata a religiilor a scos la iveala anumite scheme care se repeta. nu fara justeăe. ı ntreaga noastra experienăa ar ramı ı stare subliminala. Profesorul Culianu. n noi. arata. care nu au fost niciodata constiente. Putem avea impresia. fantezii. Daca aceasta uitare nu s-ar produce. Acest lucru este ı na n asa masura de cunoscut astazi ı t toăi cei care au habar de ncı ceva psihologie ı recunosc. Descoperirea ca inconstientul nu este doar un simplu depozitar al trecutului nostru. de pilda. a uita este normal si necesar ı aceasta privinăa. noi idei etc. ca ceva este pe punctul de a patrunde ı constient. iar mintea ne n noastra ar fi stı njenita pı la insuportabil. cu caracter colectiv. ca ipoteza jungiana a inconstientului arhetipal nu este necesara pentru a explica producerea unor reprezentari. si fara o influenăa din recta.De fapt. ca el este umplut de asemenea cu germenii situaăiilor psihice si ideilor viitoare. la fel cum conăinuturile constiente ale minăii noastre pot disparea ı inconstient. tot astfel alte conăinuturi. Pornind de la alte premise. Ele se nasc din profunzimile obscure ale minăii noastre ca un lotus si constituie o parte foarte importanta a psihicului subliminal12. ı nu ı nsa ncape ı ndoiala ca pe lı amintirile unui trenga cut ı ndepartat care a fost constient pot aparea din inconstient si idei noi. n deoarece astfel se face loc ı mintea noastra pentru noi impren sii. mitologeme etc. indiferent de spaăiu si timp. a determinat noutatea atitudinii mele proprii cu privire la psihologie. creatoare. Prezenăa acestor paradigme nu poate 12 53 . reputatul savant disparut prematur dintre noi. oriunde descoperim transmiterea orala a unui set de idei care le presupune. Exista un mare numar de controverse ı acest n sens. ca ”ceva pluteste ı aer„. conăinuturi care nu au fost niciodata constiente. pot aparea. ca ”e ceva necurat la n n mijloc„. l Totodata.

mai n degraba . Am avea de-a face cu materiale psihice reziduale n din ziua ı care a precedat visul. Opinia lui Culianu. 13 Freud admite si el ca o serie de preocupa ri din starea de veghe pot apa rea ı vise. Mintea. artisti si chiar savanăi ı datoreaza si unele din cele mai bune idei unor inspiraăii bruste provenind din inconstient13. De pilda. Pretinsa experienăa mistica a lui Descartes care i-a revelat ı ntr-o fi explicate ı ntotdeauna prin influenăele exercitate de o cultura asupra alteia. Mulăi filozofi. mi se pare mult mai apta sa explice apariăia unor materiale psihice ” arhetipale„ ı n visele si fanteziile omului modern. Insa acest proces nu are nimic de-a face cu inconstientul psihanalizei. evident. Facultatea de a atinge un filon deosebit de bogat din acest material si de a-l transforma eficace ı filozon fie. spunea Culianu. spirituale etc. Ga sim n ma rturii evidente ı acest sens ı ı n n nsasi istoria stiinăelor. Totusi. influenăe reductibile la materiale culturale. ı muzica sau ı descoperirea stiinăifica. n n n este ceea ce se numeste ı mod obisnuit geniu. 54 . Jung se refera aici.cum susăine Jung -. Dupa cum am mai spus deja. ci de o ” programare„ culturala a minăii noastre care produce gı ndurile ı funcăie de anumite scheme n de organizare. nu ar fi vorba de o mostenire filogenetica a unei capacita ăi miraculoase de a produce asemenea lucruri . importante descoperiri unor imagini revelatoare bruste aparute din inconstient. care au ca punct de plecare si schema de organizare setul de idei dat. Daca oferim minăii noastre un set de idei oarecare atunci ea produce toate expresiile culturale. artistice. matematicianul Poincar´ si chimistul Kekule datoreaza. ı literatura. Prin urmare. cu anumite amendamente. este un soi de moara care macina fara ı ncetare gı nduri.Gasim exemple ı acest sens ı viaăa cotidiana unde dilen n mele sı uneori rezolvate printr-o reevaluare neasteptata a nt problemei. dupa propria lor marturie. la un soi de inspiraăie creatoare care este. un proces psihic involuntar. Jung atribuie inconstientului virtuăi care nu intra ı domeniul de interes al psihanalin zei clinice.

A. Jung afirma ca o serie de materiale onirice nu pot fi reduse la experienăele tra ite aievea de visa tor.dupa o munca de asociere susăinuta . De pilda . Materialul visului la Freud ı constituie imprel sii din starea de veghe. adica ascunde intenăia ei de a-si procura un alt serviciu. l Voi descrie mai tı rziu. In realitate. mai pe larg.fulgerare ordinea stiinăelor14 releva dintr-un fenomen analog. Obn serva ca troleul este de fapt metrou sau viceversa. S i aceasta pentru ca la prima vedere visa torul nu le poate asocia cu asemenea ı mpla ri. Ea asociaza la ideea de subteran faptul ca ” merge pe burta „ . (N. nd caci experienăa mea profesionala m-a facut sa constat ı repen tate rı nduri ca imaginile si ideile conăinute ı vise nu pot fi n atribuite numai unui fenomen al memoriei. unde ı ga sise actualul post. intenăia ei de a veni la Bucuresti. Romancierul Robert Louis Stevenson a visat povestea care constituie cartea ”Dr. care nu au trecut niciodata pragul constiinăei15. Visul din 1916 ı care Descartes ı n ntrevedea ” arborele stiinăei„ . Dar ” mersul pe burta „ ı evoca si faptul ca multa l vreme a ascuns pa rinăilor ei. Jekyll si Mister Hyde„ dupa ce ani de-a rı ndul a cautat ceva care sa exprime sentimentul profund pe care ı avea privitor la dubla personalitate a fiinăei umane.la ı mpla ri sau gı ntı nduri care au existat cı ndva ı mintea constienta a n visa torului. oameni foarte autoritari si suspiciosi.” ca la metrou„ . o pacienta viseaza ca se afla ı ntr-un subteran .) 15 Aluzia la ” fenomenul memoriei„ se vrea o noua replica la teoria freudiana a visului. Ele exprima gı nduri noi. o structura onirica oricı ntı t de complexa poate fi redusa . De ce si 14 55 . si a-l pa ra si pe actualul.si asteapta un ” troleu„ [sic] care sa o duca ı centru. De aici rolul memoriei. modalitatea ı care n aceste materiale rasar din inconstientul nostru si voi examina atunci forma ı care se exprima ele. Pentru moment ma voi n mulăumi sa remarc ca facultatea pe care o are psihicul nostru de a produce asemenea materiale inedite este semnificativa mai ales atunci cı vrem sa explicam simbolismul viselor. mai comod.

tot pe sine: cablurile electrice)! Aceasta construcăie ciudata . pe de alta parte. ı loc sa o ia prin centru.ci cu o reprezentare plastica a purta rii ei alternative care ı mbraca o forma bizara . la turalnice (m-am uitat curı pe harta si am observat ca locuiesc tocmai la marginea nd Bucurestiului). vehiculul straniu nu-i evoca nimic pacientei. m-a certat ca nu sı diplomata. unde oricum n e mai frumos. metrou-troleu. ca ar trebui n nt sa-l iau de departe pe tata.atı taina ? De teama ca tata l s-ar putea opune. rezulta si din structura ciudatului vehicul oniric despre care pacienta nu poate spune nimic ı stare de veghe: metrou (care merge. pe sine) si ” tron leu„ (care merge la suprafaăa si. Adica. nu avem de-a face cu o idee care nu a existat niciodata ı constiinăa n visa toarei . pe sina tramvaielor. ca sa nu mai aiba nimic de n obiectat. nt Tot despre centru este vorba si ı obiceiul pacientei de a spune cuiva n verde-n faăa.ciudatul vehicul metrou-troleu . subteran. S i tot tatal apare si ı amintirile ei legate de ideea de a merge ı cenn n tru. Aceste atitudini. sugereaza . fara diplomaăie. deci.„ Observa m ca din relata rile pacientei apar doua idei care se bat cap ı cap: pe de o parte. ”nu o ia pe ocolite„. opăiunita lor ei. iniăial. ca de obicei. oarecum. Desi. adica nu se sfieste sa spuna verde ı n faăa ceea ce gı ndeste. contrare. drumurile sı mai bune« „. tot ce gı ndeste. ambivalenăa purta rii pacientei faăa de tata l ei. adica ı ta inuieste n si intenăiile adeva rate de teama unui refuz din partea tata lui. 56 . ea ” merge pe burta „ . analiza minuăioasa a ideilor ei contradictorii a rezolvat ” taina„ lui. Asadar. ı schimb. mama. nu este deloc ” diplomata „ . Cı ndva mama sa i-a reprosat acest lucru: ”Imi gasisem de lucru la Bucuresti si i-am spus-o lui tata ı ultimul moment. Ori de cı ori vine la Bucuresti ca sa o vada : ” tata o apuca cu te masina numai pe drumuri pline de hı rtoape.

In viaăa cotidiana reflecta m asupra a ceea ce vrem sa exprima m si alegem maniera ca mai frapanta de a vorbi. Din nefericire. un vis nu seama na deloc cu o poveste relatata de mintea constienta .III. Funcîia viselor Insist asupra originii vieăii noastre onirice pentru ca ea este solul ı care majoritatea simbolurilor ı ga sesc orin si ginea cresterii lor. Dar visele au o textura diferita . Dupa cum am remarcat deja. daca ne n 57 . este dificil sa ı năelegem visele. stra duindu-ne sa oferim remarcilor noastre o coerenăa logica . nta S-ar putea sa ne para straniu ca mintea inconstienta lucreaza cu materialele sale ı ntr-o maniera atı de diferita t de schemele aparent disciplinate pe care le putem impune gı ndurilor noastre ı stare de veghe. S i totusi. simăul timpului este abolit. o persoana cultivata va ı ncerca sa evite o metafora heterogena pentru ca ea poate deforma efectul spuselor sale. Visa torul este asaltat de imagini care par contradictorii si ridicole. iar lucrurile cele mai banale pot sa ı mbrace un aspect ı nta tor sau ı ncı nspa imı tor. De pilda .

Dimpotriva .da m osteneala sa ne amintim un vis. sensul lor (si importanăa lor afectiva pentru noi) devine din ce ı ce mai imprecis atunci cı n nd le examina m ı ndeaproape. idei aparent disciplin nate. sı mult mai puăin precise decı ne place sa o crent t dem. ı majoritatea ei ostila unei abordari raăionale. apel care lipseste ı cazul n aplicarii metodelor de descifrare populare. adica poate trece ı n inconstient. Probabil ca acest punct va deveni mai clar daca ı ncepem prin a lua cunostinăa de faptul ca ideile care ne preocupa ı timpul vieăii noastre diurne. ci de tradiăia n populara care se ı ncapaăı neaza sa acorde visului o semnificaăie si un sens. nici de maniera ı care el amplin In realitate. Nu-i mai puăin adevarat ca omul profan abordeaza visul ı ntr-o maniera mecanica atunci cı apeleaza la carăile de vise. Ba chiar ceea ce reăinem ı mintea noastra n constienta si putem reproduce dupa dorinăa se asociaza cu ceva inconstient care coloreaza ideea ori de cı ori este te amintita . Dupa logica experienăei diurne normale visele nu au sens si de aceea avem tendinăa sa nu ăinem cont de ele sau sa ne declara m total derutaăi de ele1. Freud a insistat asupra nd interpretarii pornind de la asociaăiile visatorului aratı ca atunci cı ne nd nd dam silinăa sa asociem pe marginea elementelor visului luate separat acesta capata sens . desi nu avem cunostinăa de existenăa acestui sens subliminal. contrastul este frapant. Ceea ce este specific interpretarii psihanalitice este tocmai acest apel la asociaăiile visatorului. Lumea antica a apreciat visul si i-a acordat valenăe divinatorii Freud afirma el ı nsusi ca atracăia pentru vis i-a fost indusa nu de lumea stiinăifica. Motivul este ca tot ce am auzit sau resimăit poate deveni subliminal. si de aici unul din motivele care fac visele de neı năeles pentru omul profan. publicul profan acorda interes viselor ı ciuda aspectului n lor confuz. De fapt. impresiile noastre constiente se ı mpletesc cu elemente inconstiente care au o semnificaăie psihologica pentru noi. 1 58 .

te nt variaăia este imperceptibila si nu joaca nici un rol practic. cu cı difera mai mult experienăa sociala . de pilda . sau cı nd nd comunica m cuiva contemplaăia noastra . Iar variaăiile de sens sı fireste. acest ceva inconstient difera de la o persoana la alta. ci mai ales ı valoarea afectiva care ı este n i atribuita si ı aplicaăia ei. t cate. ” bani„ . descoperim adeseori variaăiile cele mai surprinza toare. religioasa . aceste variaăii sı n nt Variaăia de sens a cuvintelor obisnuite provine din aceea ca ele ra scolesc ı noi. pornesc de la supoziăia ca ele semnifica mai mult sau mai puăin acelasi lucru pentru cei care ma asculta . Motivul acestor variaăii este aceea ca o noăiune generala se integreaza de fiecare data ı ntr-un context singular si ca ea este deci ı năeleasa si aplicata ı ntr-o maniera personala . Dar ı ndata ce o definiăie exacta sau o explicaăie precisa devin necesare. cu atı mai marnt. odata pronunăate. fiecare tra ieste. Fiecare din noi recepăioneaza orice noăiune generala sau abstracta ı contextul sa u mintal propriu si. Ori de cı ori conceptele sı identificate cu cuvintele. o ı năelegere ı ntr-o maniera care ı este particulai ra . o experienăa proprie. prin n urmare. Dar tocmai restricăia ” mai mult sau mai puăin„ importa aici. apusul de soare ra mı un ne apus de soare. emoăional. Atunci cı admira m un apus de soare. Cı utilizez ı nd ntr-o conversaăie cuvinte ca ” stat„ . Cu toate astea. In general.fica sau deformeaza concomitent sensul convenăional. t politica a persoanelor respective2. chiar si atunci cı este vorba de persoane care are acelasi fundal cultund ral. Ceea ce ı confera un relief personal este experienăa i subiectiva . Fireste. complexe personale de coloratura n afectiva . nu numai ı ı n năelegerea pur intelectuala a termenului. ” sa na tate„ sau ” societate„ . 2 59 . Fiecare cuvı are un nt sens usor diferit pentru fiecare persoana .

nt Chiar si conceptul filozofic sau matematic cel mai riguros definit. evident. asa ı t oamenii nu au cunostinăa de ele. Jung atribuie conceptelor noastre raăionale o ” umbra „ inconstienta care reprezinta tocmai acest caracter subiectiv al experienăei personale. ca atare. ı ntreaga existenăa . In fond. ncı Am putea. experienăa individuala a binelui. fiecare concept al minăii noastre poseda propriile sale asociaăii psihice4. la numa r si la operaăiile care se pot face cu numere. Chiar si numerele pe care le folosim pentru a face operaăii aritmetice sı mai mult decı am crede. este subiectiva ı raport cu n ideea absoluta de Bine. 4 Concepăia pe care o dezvolta Jung aici aminteste de teoria platoniciana a ideilor absolute. 3 60 . nt t ele sı si elemente mitologice (pitagoricienii le-au consint derat ca divine). este parăial incognoscibil. Daca asemenea asociaăii variaza ı intensitate (ı funcăie de importanăa relativa a n n acestui concept ı cadrul personalita ăii noastre totale sau n de natura celorlalte idei si chiar de cea a complexelor care Caracterul ” divin„ al numerelor nu trebuie privit ca o particularitate mistica ce le este proprie. de pilda . avem de-a face si aici cu o convenăie. Dar faptul ca ele exista arata ca pı si cele mai pozitive conăinuturi ale minăii constiente na sı incerte. El este un eveniment psihic si. Dar noi ignora m acest aspect atunci cı nd le utiliza m ı ntr-un scop practic3. Pe scurt. In conformitate cu aceasta teorie. despre care nutrim convingerea ca nu conăine decı ce am pus ı el. sa respingem aceste diferenăe considerı ndu-le superflue sau nuanăe de care nu ar trebui sa ne sinchisim pentru ca ele nu au prea mult de-a face cu nevoile vieăii cotidiene.subliminale. Pitagoricienii va d ı numere ceva de n natura divina pentru ca ei reduc ı ntregul univers. este totusi mai mult decı ba t n t nuim.

In acest vis. cum sugereaza Jung. care au mult mai puăina culoare deoarece le-am dezbra cat de majoritatea asociaăiilor lor psihice.ı sı asociate ı inconstientul nostru) este posibil ca ele i nt n sa ajunga pı la a modifica caracterul ” normal„ al conna ceptului. ele devin foarte importante. Imi amintesc de un vis pe care l-am avut si pe care l-am ga sit foarte dificil de interpretat. De pilda . Aspectele subliminale a tot ceea ce ni se ı mpla joaca un rol insignifiant la prima vedere ntı ı viaăa noastra cotidiana . Ba chiar este cu putinăa sa se transforme ı ceva n cu totul diferit. Unul din motive este ca ı n n vis aceste concepte pot exprima sensul lor inconstient. Dar ı analiza viselor. Chiar si ı vis obiectele lumii materiale n care par sa aiba o semnificaăie univoca ı viaăa reala capa ta semnifin caăii speciale pentru visa tor. un Reprezenta rile minăii constiente sı asociate cu alte idei si chiar nt cu complexe inconstiente care explica de ce ele capa ta o semnificaăie aparte de la un om la altul. atunci cı visa m ca am piernd dut trenul. ca ci ele sı ra da cinile. unde n n psihologul are de-a face cu expresii ale inconstientului. 5 61 . Imaginile viselor noastre sı mult mai pitoresti si mai nt frapante decı conceptele sau experienăele care sı corest nt pondentele lor ı viaăa diurna . pe ma sura ce se scufunda mai adı sub nc pragul minăii constiente. De aceea obiectele sau ideile curente pot ca pa ta ı vis o n semnificaăie psihologica atı de puternica ı t noi ne t ncı trezim profund tulburaăi. tra im o emoăie intensa tocmai pentru ca acest tren pierdut semnifica ceva special pentru noi: poate o ocazie pierduta care nu se mai ı ntoarce. In timp ce ı mintea constienta noi ne menăinem ı limitele n n afirmaăiilor raăionale. ale gı ndurilor noastre constiente. nt aproape invizibile. desi am visat ceva foarte banal: o odaie ı ncuiata cu cheia sau trenul pe care l-am pierdut5.

Ideea ca i ”arde gazul de pomana„ ı evoca visatorului faptul ca eforturile sale ı i n direcăia realizarii unui proiect la care ăine foarte mult sı zadarnice. n Cineva viseaza ca ı semineul sau arde un foc de gaze si ca nu se sinchin seste de risipa de gaz. Un vis ı care se punea problema ambiăiilor sale de a i n se descurca pe cont propriu fara ajutorul familiei. Nu stiam nimic despre acest om decı ca n rca t preluase una din remarcile mele si-i deformase sensul pı la grotesc. noi avem interesul sa pa stra m un control constient asupra reacăiilor noastre emoăionale si tocmai acesta era. ı avertizeaza n l ı ca chiria solicitata de proprietar este mai mare decı face. Totusi. Cineva. atı de des ı t nu mi-am mai t ncı dat silinăa sa ma ı ntreb daca acest lucru m-a enervat sau nu. De fapt. mi s-a n rca ı mplat adesea ı viaăa mea profesionala ca cineva ntı n sa -mi denatureze cuvintele. Aceasta dorinăa de emancipare personala aparea atunci ı ntr-o maniera simbolica: visatorul urma sa ı nchirieze o camera la mansarda. faptul ca am redus acest fragment de vis (ı realitate visul este n mult mai lung) la expresia respectiva nu ı epuizeaza sensul. un dicton austriac apa ruse ı vis sub forma sa vizuala . mi Iata un vis asemanator ı care se ilustreaza o zicala foarte cunoscuta. spunı ndu-si ca plata gazelor ı revine proprietarului i apartamentului. n Expresia. Cı nt t priveste aluzia la proprietarul caruia i-ar reveni plata gazelor. semnifica de n rca fapt: ” Puăin ı pasa de pa rerea ta„ 6. O expresie uzuala talmaceste sensul acestui vis: ”a arde gazul de pomana„. mi-am dat seama curı sensul visului meu: nd. acest episod ı evoca un alt vis. Du kannst mir auf den n Buckel steigen (poăi sa -mi sari ı cı ).oarecare ı ncerca sa se apropie de mine prin spate si sa -mi sara ı cı . banala ı Austria. ı vis. Dar nu puteam sa va d nici un raport ı na ntre acest fapt si tentativa de a-mi sa ri ı cı . In actualul nsa t vis apare o inversiune: nu chiriasul (visatorul) va ”plati„ (pentru faptul ca eforturile sale nu sı ı nt ncununate de succes) ci ”proprietarul„. masturbarea (”a arde gazul de pomana„ = ”a o freca„ = masturbare). Totusi. Alte asociaăii ale visatorului evoca. de asemenea. In Biblie se povesteste 6 62 .

S i de vreme ce tu nu ai nici un fel de raspundere n faăa de propria ta viaăa. mai precis. Cı se produce asa ceva . ele nu epuizeaza sensul total al visului.nu e din vina ta. care deformeaza conăinutul latent al ideilor visului. Totul se datoreaza pur si simplu dificulta ăii de care ne izbim ı general ı sesizarea conăinutului n n 7 afectiv al limbajului simbolic . ci indirecta . nu este ı ntotdeauna bine venit. ı ntrucı el nu reprezinta situaăia ı t ntr-o maniera directa . acolo unde apar asemenea expresii verbale. nu atı de complexele sexuale ale visatorului. 7 ” Travestirea„ este o noua aluzie la teoria visului lui Freud.nu este vorba de o travestire deliberata ı mprumutata de vis. ci Dumnezeu. al viselor noastre ar fi opera cenzuri psihice. ca si alte expresii uzuale. Acesta afirma ca aspectul absurd. de ce sa-ăi asumi vina faptului ca esti » neproductivâ ?„ Dincolo de complicaăiile psihice legate de practica masturbarii. 63 . De aici provine ideea de ”plata„. deoarece el este responsabil de viaăa ta. observam ca aluziile sexuale servesc. ideile freudiene despre vise. Accentul pus de Jung pe expresiile familiare. Jung vrea sa evite. complicaăii pe care insista psihanaliza freudiana. deformat. totodata. daca arzi gazul de pomana . Visul pare sa exprime un protest ı mpotriva Proniei si o consolare pentru visator: ”Daca ceea ce faci este zadarnic. ı nd n interpretarea sa. Sau. pentru a-si impune propriile sale opinii. cu ajutorul unei metafore al ca rei sens iniăial ı scapa . ı sensul de ispasire a unei n nesupuneri faăa de Divinitate. Din nefericire. nu tu trebuie sa » platestiâ .Am putea spune ca un asemenea vis este simbolic. ceea ce pretinde Jung atunci cı se arata interesat. Visele nu vorbesc ı ntotdeauna prin proverbe si cuvinte de duh.pare sa spuna el . Inăelegem. dupa cum am mai va zut. de genul celei ilustrate de propriul sau vis. Dumnezeu l-a pedepsit cu năa n asprime. ca ”proprietarul„ este de fapt Dumnezeu. unor idei care nu mai au nimic sexual ı n ele. isprava lui Onan care a refuzat sa se conformeze legii mozaice si si-a risipit samı ı loc de a-si fertiliza cumnata. Numai El poate hotarıı destinul tau. cı mai ales t t de ceea ce face inconstientul visatorului cu aceste complexe.ceea ce se ı mpla mi nd ntı adeseori . parăial. Este.

asta zi. Desigur ca acest cod de reprezenta ri colective poate fi suportul proiecăiilor psihice inconstiente. vede ziua un aceste opinii se traduc prea des prin expresiile nefericire de genul ” dificultatea de a sesiza conăinutul afectiv al limbajului simbolic„ ! 8 Este fa ra ı ndoiala o exagerare sa credem ca primitivul este constient .In viaăa cotidiana trebuie sa expunem lucrurile cı se t poate de precis. si am ı ăat sa ı nva ndepa rta m elementele fanteziei atı din limbaj. Astfel. pierzı concomitent un aspect ce caracterizeaza mentand litatea primitiva . va uita total acest gest atunci cı nu este ı gostita . faptul de a fi constient . nd ndra 64 .ı sensul ı care ı n n năelegem noi. Credinăa ı n maleficitatea pisicii negre care ı taie calea este un exemplu ı acest ăi n sens. Primitivul.de aceste conăinuturi psihice. Urmele acestui cod pot fi ga site si azi ı superstiăii si pren judeca ăi oculte: de pilda . Un ba stinas al junglei africane. al plantelor. si ca nu sı produsul activita ăii sale mantale delint berate. pietrelor. El primeste la nastere si n succesiv ı fazele de iniăiere ı misterele tribului un cod de repren n zenta ri colective convenăionale asociate obiectelor si fiinăelor lumii materiale. tı ra fata na care numa ra petalele florii pentru a avea sau nu confirmarea ca este iubita . ci numai ı momentele de viaăa n caracterizate printr-o constelare afectiva puternica . delirant. persoanele anxioase evoca adeseori caracterul fast sau nefast al animalelor.banale pentru noi .i se impun ı ntr-un mod obsedant. ı ceea ce-l priveste. plantelor. Asa se explica faptul ca nu sı ntem tot timpul afectaăi de superstiăii. 9 Primitivul atribuie obiectelor si fiinăelor lumii materiale anumite ı nsusiri ı virtutea unei programa ri culturale. Cei mai mulăi dintre noi au respins ı n inconstient toate asociaăiile psihice bizare atasate fieca rei idei sau fieca rui lucru. cı si din gı t t ndirea noastra . pietrelor etc. de pilda . puteri care ne par stranii si inacceptabile9. el atribuie nca animalelor. Mai degraba putem spune ca anumite emoăii provocate de unele reprezenta ri sau asociaăiile sale pe marginea unor reprezenta ri . n are ı constiinăa acestor proprieta ăi psihice8.

poate descoperi cu regret ca Mos Cra ciun nu exista si cu toate astea continua sa creada ı existenăa lui. a vra jitorului. de pilda . cap. credinăe sau reprezenta ri. 11 Vezi si nota 2. Indienii din America de Sud afirma ca sı papagalii Aras nt rosii. iar omul va avea impresia ca soarta lor este comuna . ntı Mai degraba putem vorbi de un fenomen constatat ı si azi: nca coexistenăa a doua tipuri de gı ndire. nici aripi si si nici cioc. Gı n ndirea omului adult modern se bazeaza pe discriminarea dintre percepăie si dorinăa (fantezie). 12 Acest univers exterior ” colorat„ afectiv al primitivului este interiorizat la omul modern. iar atunci cı se manifesta spontan crend dem ca se ı mpla ceva anormal.animal nocturn si ı recunoaste ca o ı l ncarnare temporara a vı torului. Copilul. Noi nu mai stim nimic de acest halo ı asa ma sura ı t nu-l recunoastem cı ı descoperim n ncı nd l la alăii. sa -l astepte an de an cu aceeasi emoăie. ntı Mi s-a ı mplat nu numai o data ca persoane cultivate. Sau poate sa -l considere un na suflet animal. La noi. Un copac poate juca un rol decisiv ı viaăa unui n primitiv. Noi tra im ı ntr-o lume ” obiectiva „ pe care am despuiat-o de ceea ce psihologii numesc identitate psihica sau ” participare mistica „ 11. Nu acesta este cazul la copil si la primitiv. 10 65 . antinomice. desi ı dau seama ca nu au nici pene. care nu se exclud mutual. ca si cum ar deăine ı custodie sufletul si vocea n sa. ba chiar si spiritul unuia din stra mosii tribului. aceste fenomene ra mı dedesubtul pragun lui constiinăei. Ele pot fi stimulate ı n nsa de dorinăele refulate ale individului. In universul primitivilor lucrurile nu sı sepant rate de frontiere atı de riguroase ca ı societa ăile noastre t n ” raăionale„ 10. Dar tocmai acest halo de asociaăii inconstiente da aspectul colorat si fantastic universului primitivului12. I. Emoăiile omului modern sı oarecum nt autonome ı raport cu realitatea perceputa .

expus la un soc de acest gen. sinistra . Sı ntem atı de obisnuiăi cu natura aparent raăiot nala a lumii noastre ı t cu greu ne putem imagina ca sncı ar putea produce ceva pe care bunul simă nu l-ar putea explica. In realitate. Ceilalăi. la zei14. ei sı ai diavolului. Va imaginaăi care a fost panica acestui om atunci cı un fenomen asema na tor i s-a ı mplat ” spontan„ lui nd ntı ı nsusi13. acest vis terifiant are o explicaăie foarte simpla : visa toarea citise ı ” Pateric„ ca lupta cu Diavolul este apanajul persoanelor n realizate. mı nd nla inile visa toarei nu ı lnesc nici o ntı rezistenăa . Este suficient sa ı nlocuim ideea de ”raăional„ cu cea de ”familiar„ pentru a ı năelege ca nici primitivul si nici modernul nu ”gusta„ cu placere situaăiile neprevazute. necunoscutul. Ca utı sa o ı ture. Un teolog mi-a spus cı ndva ca viziunile lui Ezechiel nu erau decı simptome morbide si ca atunci cı Moise si ceilalăi t nd profeăi auzeau ” voci„ care le vorbeau ei sufereau de halucinaăii. este si visul unei doamne credincioase. nu s-ar ı ndoi de sa na tatea sa mintala : el s-ar gı la fetisuri. se aseaza n peste ea. Este un vis de ambiăie si parvenitism. imaginaăii sau chiar viziuni care le-au socat adı Ele au nc. visa toarea ı aminteste ca ı asemenea cazuri trebuie sa rostesti o ruga ciune. ı t ntr-un fel sau altul. Panicata . visul pacientei ne evoca tocmai o asemenea nt confruntare. presupus ca asemenea lucruri nu se pot ı mpla omului ntı cu mintea sa na toasa si ca daca avem ı ntr-adeva r viziuni este pentru ca suferim de o afecăiune patologica . ca si cum fa ptura ar fi fost imateriala . si n Gura ı este ı ı i nsa nclestata si nu poate rosti un cuvı nt. de mare ăinuta spirituala. t 13 66 . sa vina sa ma consulte apropo de vise stranii. Ea viseaza ca doarme ı pat si ca o fa ptura nedeslusita . straniul si ı n general o alta ordine socio-culturala decı cea prestabilita.inteligente. 14 In realitate universul omului primitiv este la fel de ”raăional„ ca si cel al omului modern. un adeva rat cosmar. Or. Isus etc. Un fenomen de acest gen. simpli calugari. ndi la spirite. Omul primitiv. nu sı ispitiăi de diavol ı nt ntrucı oricum. la prima vedere total inexplicabil. ca de pilda Moise.

el ı nsusi medic. De fapt. pe care l-am avut ı clinica n mea. Emoăia a ra mas aceeasi. Imi amintesc de un profesor de filozofie care a venit ı ntr-o zi sa ma consulte apropo de o fobie de cancer. Ce-i ba gase ı cap n aceasta idee? Ea provenea dintr-o teama care nu datora nimic voinăei constiente. Intr-o dimineaăa ı care ı ı n l ntrebasem cum ı merge. stiu ca nu am nimic„ . ceva mai grav. dar este un soc considerabil pentru o persoana civilizata faptul de a trebui sa recunoasca ca durerile de care sufera sı datorate imaginaăiei pe care nu dai doi bani. ı spumi se el: ” Dar totusi ar putea fi ceva„ . El suferea de convingerea obsedanta ca avea o tumoare maligna desi nimic de acest gen nu se descoperise ı cursul n zecilor de radiografii. Aceasta este o nevroza sau. doar obiectul ei si-a schimbat numele si natura. emoăiile care ne afecteaza sı la urma urmei nt aceleasi. Influenăa maligna a spiritelor rele este admisibila . i el ı ra spunsese ca -si petrecuse noaptea dezinfectı mi nd cerurile cu clorura de mercur. cel puăin ı cazul unei mentalita ăi primin tive. In loc de Dumnezeu sau de ” teama de Dumnezeu„ ga sim o nevroza sau un soi de fobie. probabil. ” Of. Era mult mai dificil pentru acest om cultivat sa ma rturiseasca asa ceva decı pentru un primitiv de a se declara t bı ntuit de o fantoma . 67 .S i totusi. Atitudinea omului civilizat modern ı aminteste adeseori de un pacient mi psihotic. Gı ndul morbid ı absorbea brusc l si poseda o putere proprie pe care nu putea s-o controleze. dar ca ı cursul acestei n cura ăenii radicale nu ga sise nici urma de Dumnezeu. si aceasta spre mai ra u. nt Fenomenul primitiv al obsesiei nu a dispa rut nicidecum. angoasele care se nasc din edificiul civilizaăiei noastre pot fi mult mai terifiante decı cele pe t care primitivii le atribuie demonilor.

Altfel spus. un ins cultivat.asa cum dorea pacientul despre care vorbesc aici . cı si prin cele din stare de veghe. mai va ta ma toare pentru minte . Se punea ı t nsa ı ntrebarea care este detaliul biografic care justifica aceasta identificare? Ra spunsul nu a fost greu de ga sit.el a ra mas acelasi. care l-a chinuit pı la moarte. se stie ca azi autoanaliza nu este admisa ca ma rturie a unei experienăe analitice temeinice. draga vrem sa folosim o metafora foarte draga scrierilor crestine.analizatul trebuie sa se supuna unei psihanalize didactice. nca Putem conchide ı aceasta faza a interpretarii noastre ca fobia reala de n cancer a pacientului era deplasarea temerii legate de aceasta regresiune. Ca maestru nu mai 15 68 . El a suportat operaăii dureroase succena sive si a trebuit sa poarte o proteza dentara . ca si Freud. citise despre viaăa lui Freud si aflase astfel ca ” pa rintele psihanalizei„ a suferit de un cancer la maxilar. Aceasta fa cea penibil efortul de a vorbi si mai ales de a se hra ni. La prima vedere. Iata un caz de fobie de cancer care nu are nimic din angoasele omului primitiv. Ori. A merge ı napoi ı nseamna a regresa« Identificarea cu Freud la care trimit asociaăiile visului mai are o importanăa suplimentara: ea trebuie sa consoleze visatorul si sa-l asigure ca este un adevarat maestru al psihanalizei. Ca si Freud. Inlocuirea regresiunii cu cancerul s-a realizat conform unei analogii interesante ı aceste doua idei: ı astrologie exista zodia cancerului sau a ntre n racului. In paralel. sub ı ndrumarea unui analist consacrat. evident. n Pacientul. Simbolic. pacientul se identificase cu Freud. Daca vrea sa se dedice practicii psihanalitice . a apa rut si o fobie de cancer care se manifesta ı realitate. pacientul nostru trebuia sa -s i admita noviciatul. Dar este interpretat ı ntr-o maniera di15 ferita . Este vorba de un pacient de psihanaliza care viseaza ı repetate rı n nduri ca i-au ca zut dinăii si ca va trebui sa accepte cu groaza ca fenomenul este ireversibil. ca derea dinăilor visata de pacient exprima tocmai regresiunea psihica de la vı rsta adulta la stadiul sugarului care. pacientul ı ı si ncepuse experienăa psihanalitica printr-o autoanaliza . nu poseda ı dantura . atı prin t simptomele din vis. Iar racul este o creatura despre care se spune ca merge ı ntotdeauna ı napoi. El trebuia sa adopte poziăia pruncului nestiutor care suge de la sı nul mamei sale.

imagini si asociaăii. Ele ı n ntind o punte ı ntre maniera ı care ne exprima m gı n ndirea noastra constienta si un mod de expresie mai primitiv.asa cum voi ara ta nt mai tı rziu . In plus.Am fa cut multe asemenea comparaăii ı ntre omul civilizat si cel primitiv. tocmai ı virtutea caracterului lor ” istoric„ . 16 O noua aluzie la concepăiile lui Freud. mai colorat. 69 . Ele sı esenăiale . Un examen mai profund m-a condus la ideea ca asociaăiile si imaginile de acest gen fac parte integrala din inconstient. mult mai pitoresc. Expresia sugereaza ca ele sı elemente psihice datı nt nd din timpuri ı ndepartate care survin ı mintea omului. are nevoie de noviciat si de regresiune. Am vorbit deja despre contrastul interesant care exista ı ntre gı ndurile ” controlate„ ale vieăii noastre de veghe si boga ăia imaginilor pe care ni le propun visele noastre. Ele nu sı nicidecum reziduuri moarte sau lipsite de sens nt Ele au o funcăie care le este proprie si o valoare particulara . inteligent sau idiot. acest mod de expresie se adreseaza direct sentimentelor si emoăiilor noastre. simbolic.daca vrem sa ı năelegem tendinăa omului de a crea simboluri si rolul pe care-l joaca visele ı acest conn text. ca le ga sim pretutindeni. Aceste imagini onirice au fost numite de Freud ” reziduuri arhaice„ . indiferent de ı nzestrarea visa torului: cultivat sau analfabet. o pubela care recepăioneaza tot ceea ce refuza constientul16). Aceste imagini ” istorice„ sı lega tura dintre universul raăional al nt constiinăei si lumea instinctului. miturilor si riturilor primitivilor. Acest n punct de vedere este caracteristic atitudinii celor care considera inconstientul o simpla anexa a constiinăei (sau. analon gii ale ideilor. Ca ci ga sim ı multe vise.

nd dar ele nu lasa ı noi nici o impresie profunda . Le folosim ı discursurile noastre. 17 70 . La urma urmei. na Doamna trecu pragul si intra « ı ntr-un staul. ca aăi venit.Acum puteăi sa percepeăi un alt motiv al acestei diferenăe: ı lumea noastra civilizata am despuiat atı idei de n tea energia lor afectiva . Intr-o noapte. nsa Sensul visului acestei paciente nu mi se pare deloc simplu. Am fi putut discuta cu ea o noapte ı ntreaga fara rezultat . femeia refuza ı sa admita sensul unui vis care o atingea atı de direct nsa t ı amorul propriu.ea nu s-ar fi sinchisit deloc de discuăie. Este nen voie de mai mult pentru a face sa penetreze ı noi anun mite lucruri. curı mesajul visului a fost ton nd. ı t ele nu mai provoaca ı noi ncı n reacăii. totusi. Dar. Toăi prietenii dvs. Visele ei. Acest limbaj oniric este suficient de simplu pentru a fi ı năeles de mintea cea mai ı ncuiata . Este tocmai ce se ı mpla ı limbajul oniric: simbolismul sa u ntı n are atı energie psihica ı t sı ta ncı ntem obligaăi sa -i da m atenăie. reacăiona m n ı ntr-o maniera convenăionala atunci cı alăii le folosesc. tusi ı năeles. ceva atı de eficace ı t sa ne determine sa t ncı ne modifica m o atitudine sau un comportament. Iata un exemplu: o femeie era ”celebra„ pentru stupiditatea prejudecaăilor ei si pentru rezistenăa ı ncapaăı nata faăa de orice argument rezonabil. Dupa care o conduse pı la usa si o deschise. ea visa ca asista la o importanta reuniune mondena . Gazda o primi zicı ndu-i: ” Vai ce frumos din partea dvs. foloseau un limbaj total diferit. si ea trebui sa -l accepte pentru ca nu putea sca pa de senzaăia ca se minte pe sine ı si17. Iniăial. ı ncapaăı narea si insensibilitatea ei totala la discursul logic se poate explica si altfel. sı aici si va asteapnt ta „ .

Visul o consoleaza spunı ”N-ar trebui nd: sa te simăi inferioara faăa de terapeut si anturaj. Cu cı mintea este mai mult influenăata de prejudeca ăi. In viaăa t n noastra constienta sı ntem expusi la tot soiul de influenăe.Asemenea mesaje ale inconstientului sı de o impornt tanăa mult mai mare decı se crede ı general. Cutare ne stimuleaza sau ne deprima . cu atı mai t mult se la rgeste pra pastia deja existenta pı la disocierea na nevrotica . prin ı ncapaăı narea ei de a accepta discursul logic al terapeutului. Fie ca ne da m sau nu seama. Dar aceasta l ntı supraestimare intelectuala. 71 . Impotriva acestui pericol cauta sa lupte.lucruri care ne poate incita sa ne angaja m pe ca i care nu convin individualita ăii noastre. Ori. evenimentele vieăii noastre profesionale sau sociale ne abat atenăia . Jung nu observa. spirituala sau morala are un efect negativ asupra personalitaăii ei. care risca sa fie anihilata. constiinăa noastra este tulburata constant de asemenea incidente si este expusa aproape fa ra apa rare ı faăa lor. de natura si de adeva r. tocmai acest lucru este pagubitor ı terapie. fara succes. rolul ambianăei existenăiale precise a visatorului ı apariăia visului. de fantasme si de dorinăe puerile. foarte ı ndepa rtata de instinctele normale. din nou. Funcăia generala a viselor este de a ı ncerca sa restabiMai mult ca sigur ca pacienta ı supraestima pe Jung si anturajul l acestuia (pe care visul ı evoca prin ı lnirea mondene). t n care se ataseaza ı ı n ntregime de lumea exterioara . pacienta. El trateaza visul ca pe un soi de profeăie salvatoan re care nu are nimic de-a face cu realitatea existenăiala a visatorului. S i n aceasta cu atı mai mult ı cazul persoanelor extravertite. Caracterul artificial al inn terpretarii lui Jung rezulta si din refuzul visatoarei de a o admite. sau al celor tra iesc un sentiment de inferioritate si au ı ndoieli privind personalitatea lor profunda . t de erori. toăi sı nteăi o apa si un pamı nt„. aducı cu ea o viaăa mai mult sau mai puăin nd artificiala .

Cı nd n nd mi-a povestit visul. s-a va zut depa sind piscul unui munte ı nalt si ca lcı practic ı gol. pentru a-l convinge sa se potoleasca . Individul poate ca dea pe sca ri sau poate avea un accident de masina 18. am va zut ı ndata pericolul care ı l ameninăa si am ı ncercat sa dau multa greutate avertismentului. Intr-un vis. Un nt n astfel de vis de zbor. ca va trebui sa amestece pa rinăii ı afacerile ei personale. Am mers pı la a-i spune ca visul sa u ı prevesteste moartea na i ı ntr-un accident la munte. Este ceea ce numesc funcăie complementara (sau de compensare) a viselor ı constituăia n noastra psihica . are o pacienta care ı si doreste din inima sa se descurce pe cont propriu ı viaăa . In zadar. nt cei care au o foarte buna opinie despre ei ı nsisi sau cei care fac proiecte grandioase fa ra lega tura cu capacita ăile lor reale. n 18 72 .leasca echilibrul nostru psihologic cu ajutorul unui material oniric care reconstituie subtil echilibrul total al ı ntregului nostru psihic. Teama de n ca dere evoca frica ei ca nu ı va putea menăine multa vreme ” platsi forma„ . Un ghid l-a observat atunci cı n nd Visele de zbor si de ca dere sı foarte dese ı zilele noastre. Incerca sa se depa seasca pe sine. la un moment dat. viseaza ca zboara sau ca se pra busesc. Visul compenseaza deficienăele personalita ăii lor si ı avertizeai za totodata de pericolul demersului lor. ca un soi de compensaăie. Imi amintesc de un ba rbat care era prins fa ra sca pare ı niste afaceri necurate. S ase luni mai tı rziu el a pa sit la propriu ı gol. El dezvolta o pasiune aproape n morbida pentru formele cele mai periculoase de alpinism. Aceasta explica de ce cei care sı lipsiăi de realism. Daca nu se ăine cont de aceste avertismente se pot produce accidente adeva rate. ı nsoăit de fobia de ca dere.

I stare de veghe ea era trufasa si autoritara. Fara intervenăia cı n torva 20 persoane care i-au auzit strigatele ar fi fost ucisa. 19 73 . ı cazul citat de Jung. Nu exista nici un fel de magie. Coincidenăa visului cu realitatea. n poate fi pur ı mpla toare. Mai mult ca sigur ca ele exprima dorinăele erotice ale pacientei care ı au ca obiect pe l psihanalist. Brusc.ı mpreuna cu un prieten cobora pe o coarda ı ntr-un loc dificil. visele au devenit tot mai ameninăatoare si pline de referiri la plimbarile pe care avea obiceiul sa le faca singura ı padure. Prietenul sa u pa sise momentan pe un soi de cornisa . Treptat. Moartea ” voluntara „ a visa torului nu trebuie privita ca un soi de fatalitate datorata inconstientului. lası n ndu-se ı voia unor reverii sublime. Ca zu peste prietenul sa u pe care ı antrena ı ca n l n 19 derea sa si murira amı ndoi . el respinse coarda . 20 Daca visele care evocau o situaăie ca cea ı mplata ı realitate ntı n s-au petrecut ı timpul curei psihanalitice. dar ea refuza sa-mi asculte avertismentele. Ea nu implica neapa rat o relaăie cauzala de ntı la vis la accidentul mortal. n Eu am realizat pericolul care o ameninăa. iar visa torul ı urmase. ele trebuie interpretate ı n n funcăie de relaăia pacientei cu psihanalistul ei.dul pa propriile ma rturii ale ghidului . dar n avea vise socante care ı evocau tot felul de lucruri neplacui te. Visele mi-au revelat faptul ca aceasta femeie dorea ı secret sa i se ı mple un asemen ntı nea incident. La puăina vreme a fost atacata salbatic ı padure de un pervers sexual. Visele noastre exprima desigur dorinăele noastre cele mai tainice. asa cum alpinistul cauta inconstient satisfacăia de a gasi o iesire definitiva din dificultaăile sale. Cı ı explicam despre ce e vorba refuza cu indignare sa nd i admita.” ca si cum ar fi pa sit ı gol„ . Dar ici unul. Un alt caz tipic este cel al femeii care ducea o viaăa foarte ambiăioasa. Din nou conjunctura existenăiala explica visul. dar o fac ı chip halucinant si nu ı n n realitate.

nc 21 74 . ci Cresus care. care spune regelui Cresus ca daca va traversa Halys va distruge o mare ı mparaăie. pot uneori sa anunăe anumite situaăii cu mult mai ı nainte ca ele sa se produca. n Ele se nasc ı ntr-o minte care nu este tocmai umana. acest fenomen nu este identic cu visul. sa spunem ca uneori visele sı inspirate de o innt tenăie binevoitoare iar alteori nu. S i numai dupa ce a suferit o ı ngere totala nefericitul a ı nfrı năeles ca ı mparaăia res22 pectiva era a sa. Dar ceea ce scapa minăii noastre este adeseori perceput de inconstient.profetice . a presupune ca ele constituie un fel n de mı binevoitoare care ne va salva la timp nu este deloc na justificat. nt 22 Totusi nu profeăia a fost de vina . nu a cercetat mai adı sensul ei. Noi ne ı ndreptam treptat spre aceste dezastre fara sa ne dam seama de pericolul care se acumuleaza. Profeăiile onirice nu sı vise. El nu se supune legilor psihice care duc la formarea viselor.si a tras o concluzie mai adecvata . orbit de la comie si de dorinăa de glorie. credea el.nici altul nu se astepta sa-si plateasca dorinăele cu un preă atı t de mare. Nu ne putem permite sa fim naivi ı interpretarea viselor. Acesta nu este ı mod n necesar un miracol sau o profeăie. ci se Freud a studiat visele paranormale . Pentru a exprima lucrurile ı ntr-o modalitate mai pozitiva. nu sı de fapt vise. De aceea. asadar.21 Mı misterioasa poata sa na ascunda si capcane.el si-a pierdut viaăa. iar el ne poate transmite informaăii prin intermediul visului. Dar se ı mpla la fel de des sa nu conăina nici un fel de puntı nere ı garda. Multe nenorociri din viaăa noastra au o poveste inconstienta lunga. Ea s-a ales cu cı teva oase rupte . Visele. daca exista transmitere de informaăie privind viitorul ı n vis. Visele ne adreseaza adeseori avertismente de acest gen. Visele profetice. Visele acăioneaza uneori ca si Oracolul din Delfi. nt Altfel spus.

mesajele profetice din visele noastre sı dent terminate de instinctele biologice. Cu alte cuvinte. agresivitatea. Totodata . ci o predispoziăie inconstienta colectiva de a produce structuri simbolice ca cele prezente ı mituri n si religii. conservarea etc. Jung a susăinut ı ca arhetipul nu este o reprezentare colectiva nsa constienta . Dar aceste cuceriri s-au efectuat cu preăul unor enorme pierderi a caror amploare de abia ı ncepem sa o ı ntrevedem. Din fericire. transmisa pe linie culturala .aseamana mai degraba cu un murmur al naturii . Aceste fenomene instinctive pe care nu le recunoastem ı ntotdeauna ca atare caci se manifesta sub o forma simbolica joaca un rol vital ı ceea ce am numit funcăia de compensare n 23 a viselor. Comparaăiile pe care le-am facut. ı ntre mentalitatea primitivului si mentalitatea omului civilizat. Daca am vrea sa caracterizam aceasta minte. nu am pierdut aceste straturi instinctive fundamentale. aveau parăial ca scop acela de a arata cu ce se soldeaza cı stigurile si pierderile. decı limitı t ndu-ne la constiinăa omului modern. O idee cel puăin ciudata daca ı năelegem prin instincte sexualitatea. Ele continua sa faca parte din inconstient si se exprima numai prin limbajul imaginilor onirice. ı final. Omul primitiv era mult mai mult guvernat de instinctele sale decı descendentul sau omul modern. cel t care a ı nvaăat sa ”se controleze„. Nu neg nicidecum marile cuceriri pe care ni le-a adus evoluăia societaăii civilizate. ”raăional„.mintea unei frumoase si generoase dar si crude zeiăe. ne-am apropia de ea mai degraba ı ntorcı ndu-ne la mitologiile vechi sau la lumea fabuloasa a padurii primitive. I procesul civilizaăiei am n ridicat un perete desparăitor din ce ı ce mai ermetic ı n ntre constiinăa noastra si straturile instinctive mai profunde ale psihicului si am desparăit-o. de baza somatica a fen nomenelor psihice. pentru Jung arhetipul echivaleaza pe planul psi23 75 .

iar interpretarea lor ı mboga ăeste sa ra cia minăii. o modalitate de gı n ndire specifica. desigur. In acest sens. I viaăa normala. ci modalitaăile unei pulsiuni care tinde sa se descarce prin accesul la motilitate. ı n năelegerea hic ceea ce biologii si etologii numesc ” patterns of behavior„ . pentru ca sa evolueze paralel24. emisfere cerebrale care ar adaposti chipurile. In aceasta privinăa simbolurile viselor noastre sı mesagerii indispensabili care transmit informaăiile nt dinspre partea instinctiva spre partea raăionala a minăii umane. In realitate.Pentru a salvgarda stabilirea mentala si chiar sa na tatea fiziologica . adica structura comportamentale ı scute. este cı se poate de neinspirata. S i atunci. 76 . nu este cu putinăa sa t legi aceste doua instanăe psihice pentru simplu motiv ca ele desemneaza fenomene de alt ordin. In psihanaliza freudiana. adevarate enigme iniăiatice pentru mentalitatea omului modern. integrarea sensului lor ı n conduita noastra zilnica formeaza ceea ce Jung numeste evoluăia lor (a constientului si inconstientului) paralela. ”legarea„ constientului si inconstientului ar putea ı nsemna o invitaăie la constientizarea si talmacirea ”mesajelor„ interioare. Inconstientul la care se refera Jung exprima dimensiunea ”mitologicofilozofica„ a reprezentarilor noastre curente. trebuie realizata o conexiune integrala ı ntre constient si inconstient. fiecare ı parte. nna 24 Ideea ”legarii„ constientului si inconstientului. constientul si inconstientul nu desemneaza entitaăi. ı n asa fel ı t ea ı ncı nvaăa sa ı năeleaga din nou limbajul uitat al instinctelor. Traducerea acestor ”informaăii„ interioare ı termenii ı n năelegerii noastre curente. Daca apare separare sau ” disociere„ . De pilda. Fireste ca este inevitabil ca oamenii sa se ı ndoiasca de aceasta funcăie ı ntrucı simbolurile sale trec adeseori neobt servate sau nu sı ı nt năelese. Jung vorbeste de constient si inconstient ca si cum ar avea de-a face cu entitaăi organice distincte. a evoluăiei lor ”paralele„. aceste doua identitaăi ar trebui ”legate„ pentru a restabili unitatea gı ndirii care include constient+inconstient. rezulta tulbura ri psihologice.

dar ca erau convinsi ca visele lor nu au sens. aveau o mare importanăa ı ochii lor25. dar ca nd visele lor nu ar avea sens. Pot da ca exemplu experienăa pe care am avut-o ı ntr-un trib primitiv din Africa orientala. ı asumase ı si n ochii lor rolul de a visa aceste vise privilegiate. cı si vraciul pretint t deau ca nu aveau decı vise lipsite de sens. Spre marea mea surprindere. adica funcăionarul n englez ı nsarcinat sa se ocupe de acest trib.viselor este adeseori considerata ca superflua. pur si simplu pentru ca nu-l ı năelege 26. Aceea ca nu toate visele noastre sı importante (pentru colectivitate). pretenăia unui membru ” profan„ al tribului ca visele sale nu au sens poate ascunde si o alta idee. In domeniul politic.. Ei puneau acest t fenomen pe seama epocii ı care englezii venisera sa se inn staleze ı ăinutul lor. sı autorizate. membrii acestui trib negau ca viseaza. na Atunci cı oamenii acestui trib admiteau ca visau. ”Visele oamenilor obisnuiăi nu valoreaza nimic„. de pilda . Numai acestea. Dar chiar si omul civilizat poate remarca cu Aceasta mentalitate este prezenta si la omul modern chiar daca nu ı mod special ı privinăa viselor. accentueaza latura materialista a t 25 77 . ei acăionau ca si omul modern care crede ca visul nu are importanăa pentru el. ı funcăie de n care tribul purtarea pı atunci. nt Diviziunea muncii ı lumea moderna aminteste ı buna ma sura de n n mentalita ăile primitive. S eful districtului. nt 26 Paralela este forăata. n n exista prejudecata ca numai opiniile ” specialistilor„ . Omul modern nu acorda importanăa visului ı ntrucı cultura sa stiinăifica. Ei socoteau ca singurele vise care au importanăa sı cele nt ale sefilor si vracilor. Dar aceasta asema nare este numai formala . Dar ı cursul conversaăiilor n rabdatoare si indirecte am descoperit curı ca ei visau la fel nd ca orice om. susăineau ei. La fel ı economie: tehnocraăii nt n sı chemaăi sa rezolve problemele economice. care priveau prosperitatea tribului. adica ale politicienilor de profesie. n Nenorocirea era ca atı seful tribului. raăionala. In realitate.

ı ntreprinzator nu are vise sau nu se ocupa de vise . incapabil sa integreze tendinăele inconstiente si care se refugiaza ı nevroza . n 29 Asa zisele ” chei de vise„ . limitı ı interpretarea lui la interesele pur terapeutice. Rareori un vis este atı de impresionant sau revine ntı t iar si iar ı t oamenii sa doreasca sa-l interpreteze 27. faptul de a visa. visele lui erau uitate ı ntotdeauna. El era de parere ca preocuparea mea t pentru vise este inutila pierdere de vreme. o minte unilaterala este separata de un inconstient iraăional sau ”dement„ la fel de unilateral. ca acesta ı i modifica favorabil sau defavorabil dispoziăia psihica. insistı asupra viselor.daca o face. este ca si cum s-ar coborıpe sine. El credea ca un barbat activ. Este aici un prejudiciu narcisic ı mpotriva caruia psihicul visatorului mobilizase angoasa. In acelasi context. La un moment dat a avut un vis el ı nsusi si s-a trezit cuprins de spaima. 28 ” Inconstientul dement„ este din nou o expresie neinspirata . a creat o categorie de ”speciand listi ai visului„. Analiza a scos la iveala un fapt un fapt curios: pentru ca era de parere ca a te ocupa de vise. Mi-a cerut sa-l interpretez. a visa este o pierdere de vreme. ca si cum am putea cumpara pur si simplu o lucrare de consultat ı care sa gasim traducerea unui simbol dat29. ı t este foarte periculos sa le interpretezi visele. asa ı t ncı nu le putem pune ı legatura fara precauăii speciale 28. Nu exista nimic ” dement„ ı inconstientul nostru. devenea pentru el ceva degradant. Psihanaliza. Exista oameni atı de dezechilibraăi t mental. I ncı ntrun asemenea caz. n I ansamblu este cı se poate de stupid sa credem ca ar n t exista metode prefabricate si sistematice pentru interpretarea viselor. de a reăine un vis.ocazia unui. fragil. Nici n vieăii. foarte ca utate de publicul cititor. Visul a fost sesizat totusi ı chip subliminal. 27 Este interesanta. Poate exista ı un eu n nsa imatur. nd nsa legate de un pacient care acuza simptome nevrotice. De obicei asa se n ı mpla. nu 78 . ı mplarea unui prieten care afirma n ntı hotarı ca el nu viseaza niciodata. de care nu-si aminteste ı ntotdeauna. ı acest sens. ncı Trebuie sa avertizez aici cu privire la analiza confuza sau incompetenta a viselor.

Este adevarat ca exista vise si simboluri izolate (pe care prefer sa le numesc ”motive„) care sı tipice si revin adeseori. Surprinde ı ca exista persoane n nsa care desi s-au la murit ı aceasta privinăa apeleaza totusi la ” cheile de n vise„ sau la diferitele liste de simboluri gata interpretate. cele ı care te baăi n cu arme inutilizabile sau fara putinăa de aparare. Visul recurent este un fenomen demn de remarcat. visele ı care esti n urmarit de animale salbatice sau de oameni ostili. Un vis de acest gen este ı general un efort penn tru a compensa un anumit defect ı atitudinea visatorului n au. Un motiv ar fi acela ca aceste persoane nu pot admite ca visele au numai un caracter ” profan„ . de pilda . nici o eficienăa . ı sensul ca nu ofera n informaăii profetice. zborul. ca utı sa nd si explice astfel visele. ı care esti n n grabit sau pierdut ı ntr-o mulăime confuza. Dar subliniez din nou ca aceste n ara motive trebuie considerate ı contextul visului si nu ca n niste cifre ale unui cod de valoare universala 30. si ı ncearca sa le ga seasca semnificaăii oculte. ı t este imposibil sa stabilim ı ce masura ncı n am putea clasifica visele si simbolurile lor. cele ı care n alergi fa ra sa ajungi undeva etc. Un vis tipic al copila riei este cel ı care visa torul devine infinit de mic sau infinit n de mare sau trece dintr-o extrema ı alta ca. Exista cazuri de persoane care au avut acelasi vis din copilarie pı na la batrı neăe. 79 . ı acest sens. Trebuie luat ı considerare n ” contextul visului„ . Maniera ı care inconstientul completeaza n sau compenseaza mintea constienta variaza atı de mult de la t un individ la altul. ı care esti n insuficient sau absurd ı mbracat ı locuri publice. la modul absolut. nt Printre aceste motive gasim caderea. 30 Jung insista totusi asupra faptului ca simbolurile onirice nu pot fi interpretate automat.nu exista nici o interpretare determinata si l directa a viselor.un simbol care apare ı vis nu poate fi sustras minăii individun ale care ı viseaza . ı n n Alice ı ş minunilor.

ce ı mi aminteau si ele de visul meu. l Acolo se gaseau mobile vechi interesante. Sau el poate sa se traga dintr-un traumatism care l-a marcat pe individ cu o cicatrice caracteristica. Gasisem un citat. El conăinea un volum ı pergament. ı vis. nt Sı visele caracteristice nevrozelor traumatice. De pilda . Eu ı nsumi am visat mai mulăi ani la rı acelasi motiv ı nd n care descopeream o parte despre care nu stiam nimic din casa mea. Visul poate anticipa. ” Motivele recurente„ nt sı anumite teme. unul nt n n din motivele recurente ale unui pacient este marea. pe care ı primisem mostenire. un eveniment important din viitor 31. ” Visele recurente„ sı impresii tra ite care se repeta cu obstinaăie. iar spre sfı rsitul seriei de vise am descoperit o biblioteca veche cu carăi necunoscute mie.vizavi de viaăa. n nd care era ilustrat cu imagini fascinante. ı ultimul vis. vacanăa la mare. ı vacanăa . I ntrucı redescoperirea princit piilor alchimiei devenise o parte importanta din munca mea Exista . dintr-o opera despre care gı ndeam ca este probabil ı legatun ra cu alchimia bizantina. mai precis. pe care vroiam sa-l verific. La cı teva saptamı dupa visul cu ni cartea necunoscuta am primit un pachet de la librar. datı din secolul al XVI-lea. care revin. totodata. De obicei aceasta aripa necunoscuta a casei mele era un edificiu istoric vechi si uitat.spre marea mea n surprindere . ı care tatal meu . Uneori era vorba de apartamentele parinăilor mei morăi de multa vreme. simbolice. El se viseaza adeseori la mare. vise recurente si motive onirice recurente. n 31 80 . nd Cu puăina vreme ı nainte de a fi avut acest ultim vis comandasem unui librar o culegere clasica din alchimistii Evului Mediu. am deschis una din n n aceste carăi si am gasit o mulăime de imagini simbolice surprinzatoare. Cı m-am trezit inima-mi batea cu putere. ı mod general.avea un laborator ı care studia anatomia comn parata a pestilor. I final. iar mama mea avea un hotel pentru fantome.

ı vacanăa .Am scris un eseu scurt despre simbolismul apei si ı special al n ma rii ı vise. In exemplul citat la nota 31 visa torul viseaza ı n repetate rı nduri ca se afla pe litoral. Vacanăa este pe terminate si ei hota ra sc sa mai dea o ultima raita pe malul ma rii. Numai ca n t la Jung accentul este pus pe interesele constiente ale visa torului. dar visele sale. Interpretarea este nuanăata ı n funcăie de situaăia visa torului ı momentul producerii visului. mai precis seria de si ” motive recurente„ onirice (vezi si nota 31). Din nca acel moment n-am mai visat niciodata acest vis 32. ı n speăa pe preocupa rile sale intelectuale. Marea ı sugereaza visa torului mai multe i lucruri: ” . Casa era. care reduce visele la tendinăe sexuale. motivul visului meu n recurent era usor de ı năeles. Jung ı trateaza propriul vis. Dupa experienăa mea. Iar aripa necunoscuta reprezenta o anticipare a unui cı de mp interes si de cercetari care scapa ı constiinăei mele. Ca si Freud. dar nu datorita polua rii. decı cel freudian. Din nefericire. Visa torul pa seste spre mare si ı baga picioarele ı apa . ca si n cele ale lui Jung. ” motivele recurente„ nu trebuie interpretate ı ntr-o serie cauzala . n ı mpreuna cu familia sa (soăia si pa rinăii). ı vacanăa .ceea ce este. Intr-unul din aceste vise. Jung nu observa mulăimea factorilor care interfereaza ı n existenăa sa si ı imagineaza ca ultimul sa u vis din seria respectiva si nu are nimic mai bun de fa cut decı sa -i prevesteasca un eveniment t intelectual viitor. la fel de dogmatic ca si scoala freudiana . cel puăin ı acest caz. Cu alte n cuvinte. refulate. aceleasi motive onirice capa ta un alt sens ı alte situaăii de n viaăa ca si cum ele ar deveni pa răile unui limbaj specific utilizat de vis pentru a exprima orice. visa torul se viseaza la mare. ne povesteste el. Ciudat lucru nisipul este cenusiu spre negru. imposibil. si n In limbajul stra zii ” a-ăi ba ga picioarele„ este o expresie care denota dispreăul faăa de ceva. fireste. Am descoperit recent ca apa nu se n 32 81 . Jung procedeaza cu visele sale ca si cum si-ar fi asimilat ı totalitate inconstientul .ı calitate de pionier al psihologiei. simbolul personalitaăii mele si al cı mpului ei constient de interese. Reducăionismul interpreta rii jungiene nu este cu nimic mai presus. nu se repeta identic. n evident.

Ultimile momente de bucurie pe aceasta lume vor face loc curı neantului.Vacanş este pe terminate s i mai da m o raita 슏 Ultima zi de vaa canăa este cı se poate de stresanta pentru mine. Am va zut ce regrete te ine apasa atunci cı ı moare cineva drag si descoperi peste noapte ca a nd ăi ı nsemnat ceva pentru tine (acest aspect ı aminteste precis de decemi sul socrului meu care era na scut ı ntr-adeva r ı ntr-o zodie de apa ). Nu este un nisip poluat de scurgeri de petrol sau de alge. Este clar ca raita pe care o mai da m ı mi displace pentru ca ı rzie plecarea acasa . De obicei sı nera bt nt da tor sa ma ı ntorc acasa . spala .Nisipul cenus iu.limiteaza la sensuri legate de descompunere. n . disociere. sa -mi reiau activitatea.de ” Cartea schimba rilor„ . si cealalta ascetica . o lucrare antica chineza pe care a citit-o ı tinereăe. Acolo exista un paragraf care vorbeste despre asfinăitul vieăii. de circa 35 de ani . iar momentele de ra gaz mi se par prea lungi. de filozofie (confucianista ) si un oracol. adica de moarte. fa -ăi de cap. Sı extrem de excitat si nera bdarea ı nt mi provoaca dificulta ăi gastrice. Ea poate fi folosita pentru a investiga viitorul si a stabili conduita care se impune pentru a avea succes. funebra . cu atı mai mult cu cı mama mea t t este ı etate si mı n ine-poimı se va stinge. ne spa la m cu apa de la chiuveta . atunci cı ı pasiona n nd l civilizaăia si cultura Chinei. Purificarea poate fi desigur si morala . ı ntr-un cuvı de moarte. dizolvare. nt In fond.un i ba rbat cultivat. Ceva natural care pare foarte interesant pe malul ma rii. Poate un nisip vulcanic. distreaza -te cı mai ai timp etc. ntı . negru슏 S tiu intuitiv ca am va zut undeva asa ceva. Alte idei legate de apa trimit la anumite persoane care sı nt na scute ı zodii de apa .. Aceasta scurta caracterizare ı aminteste visa torului nostru . 82 . purifica . . cu familia슏 Vara trecuta am fost ı n a ntradeva r la mare ı mpreuna cu familia. Cartea este concomitent un manual de ı năelepciune. nd nimicului. Apa este si cea care cura ăa . In faăa morăii iminente oamenii adopta 2 atitudini se spune: una hedonista . caracterizata prin depret sie si renunăare lenta la bunurile ” acestei lumi„ . la modul ” trage tare pe ultima suta „ .„ Tonalitatea generala a visului pare pesimista . Am mers ı mpreuna pentru ca am redescoperit brusc valorile familie.La mare. ı vacanş.

firea.adica . Dar aceasta viziune este una pur confucianista . omul nobil trebuie sa se adapteze continuu condiăiilor si ı mprejura rilor sale de viaăa care sı determinate de miscarea mistica nt a Cerului.Filozoful din ” Cartea schimba rilor„ nu ı mbra ăiseaza nici una din aceste atitudini. contrazice total aceste viziuni. Interpretarea visului ne va dovedi ı ca tema recurenta este asa cum am spus deja un limbaj nsa oniric. In taoism nu exista nimic asema na tor cu confucianismul. de Tao al cerului. In taoism. Dupa cum se pare.sı sugerate nt 83 . Esenăa taoismului poate fi concentrata ı cuvintele: n ” adaptarea la condiăiile specifice„ . Aceasta explicaăie ne ofera si interpretarea visului. la omenie si dreptate.puritatea si moartea . aceasta ar trebui ntı sa fie atitudinea omului nobil. se zice. sa ne cultiva m mai departe caracterul. Un alt punct de vedere. ca si cum nimic nu s-ar ı mpla. Pentru el ambele sı gresite. iar interesele intelectuale (filozofia chineza . visa torul a adoptat atitudinea taoista : adaptarea la condiăii.cea a vacanăei la mare. Cel puăin.B. Sfatul sa u este sa ne nt perfecăiona m continuu.) sı si ele un suport pentru tendinăele pe care visul le pune nt ı scena . Ambele idei . ı puritate si cura ăenie sau si n n si mai precis ı valorile de omenie si dreptate promovate de un n Confucius. (N.este extrem de atent la om si la valorile umanismului. Cultivarea omeniei si drepta ăii ca valori supreme ale convieăuirii si afirma rii sociale nu are nici o relevanăa . Gestul respectiv are pentru visa tor o singura interpretare: ” sa ma obisnuiesc treptat cu apa„ . ” Cartea schimba rilor„ etc. El reia chiar o tema recurenta . Confucianismul doctrina etica prin excelenăa promovata de Confucius . n Am va zut ca elementul central al visului este momentul ı care n visa torul ı baga picioarele ı mare. Pe de alta parte ” ı baga picioarele„ ı mare . Am sugerat ce ı si n nseamna acest gest ca expresie verbala si am la sat la urma asociaăiile visa torului. Visul analizat aici trebui integrat ı ntr-adeva r ı suma acestor idei n care constituie interesele culturale ale visa torului. Confucius pune ı centru eticii sale omenia si corectitudinea ca elen mente absolute ale cultiva rii caracterului omului nobil sau omului mare. cel al filozofiei taoiste. mai exact cu moartea sau cu ideea morăii cuiva. ı speăa el ı n ncearca sa se obisnuiasca cu apa rece a ma rii.

ba chiar va da frı liber imensei bucurii provocate de ea. El va accepta aceasta moarte. Semnul este ı ntotdeauna mai puăin decı conceptul pe care ı reprezinta . Analiza viselor Am ı nceput acest studiu subliniind diferenăa dintre un semn si un simbol. ne 84 . criminale. Pe de alta parte.IV.) Concluzia care se impune este urma toarea: visul nostru este legat de moartea a ceva sau a cuiva si exprima totodata ı nclinaăia visa torului de a nu da curs omeniei confucianiste. Nu ne mira deci ca ga sim si ı acest vis. dupa un efort de interpretare n pe care l-am scurtat ı relatarea mea. visa torul este asigurat ca nd ra mı un om nobil chit ca nutreste sentimente ostile. Fa cı u nd astfel el nu este mai puăin un om nobil deoarece a ı mbra ăisat filozofia taoista . simboconcomitent de simbolismul apei despre care am vorbit mai sus. o dorinăa de moarte care nu este n inhibata oniric deoarece si supraeul civilizat este satisfa cut. Adeseori visul este o ı ncercare de mediere a conflictului etern dintre constiinăa morala a individului si tendinăele sale instinctuale. Imbra ăisı formal filozofia taoismului. ı timp ce t l n simbolul trimite mereu la un conăinut mai vast decı t sensul sa u imediat si evident.

Nici un geniu. fapte si situaăii simbolice. constituind connd cluzia logica a unui raăionament sau creat deliberat. ele reapar frecvent si aceasta este suficient pentru a dovedi importanăa lor psihologica . nd Sau sfa rı marea inexplicabila a unor obiecte banale ı ntr-o casa ı care unul din locuitori trece printr-o criza afectin va .1 Aceste fenomene atestate si ı literatura parapsihologica sı n nt trecute de Jung la categoria sincronicita ş Personal am asistat la un ii. Exista numeroase ı mpla ri demne de crezut ntı cu pendule care se opresc ı momentul morăii proprietan rului: cum ar fi cea a lui Frederic cel Mare de la SansSouci. Chiar daca scepticul refuza sa creada ı asemenea n povesti. nca In vise. pentru a-i da apoi o forma ” simbolica „ . Ele intervin ı tot soiul de manifesta ri psihice. Oricı de neot bisnuita ar fi expresia pe care i-o da m. ca ci visul este un eveniment si nu o invenăie. Adeseori se pare ca chiar si obiectele inanimate coopereaza cu inconstientul ı crearea formelor n simbolice.lurile sı produse naturale si spontane. nt niciodata . nu aluat o pana sau un stilou zicı ndu-si ” acum voi inventa un simbol„ . simbolurile se prezinta spontan. Ele sı deci sursa nt principala din care ne extragem cunoasterea simbolismului. Nimeni nu poate lua un gı mai mult sau mai puăin raăional. o asemenea idee va ra mı ı ne ntotdeauna un semn atasat la gı ndirea constienta pe care o semnifica si nu un simbol care sugereaza ceva care nu a fost ı cunoscut. n n Exista gı nduri si sentimente simbolice. 1 85 . Alte exemple foarte ra spı ndite sı oglinda care se nt sparge sau tabloul care cade atunci cı survine un deces. Dar trebuie sa subliniez ca simbolurile nu apar numai ı vise.

multe simboluri dintre cele mai importante care nu sı individuale ci colective. ı fantasmele lor sau ı imaginaăia activa . cı si al originii lor. Este adeva rata remarca scepticului ca simbolurile si conceptele religioase au fost de-a lungul secolelor obiectul unei elabora ri minuăioase si constiente. 2 Acest punct este fundamental ı psihologia lui Jung. inconstienta . Toate ren prezenta rile religioase. atı nt t din punct de vedere al naturii. n 86 . Este evident ca daca vom presupune ca un vis este simbolic ı vom interpreta altfel decı persoana l t care presupune ca el ı extrage forăa esenăiala de la si asemenea fenomen care provoaca ı ntotdeauna confuzie si groaza . Credincint osul le atribuie o origine divina si le considera un produs al unei revelaăii. t Acestea sı mai degraba imagini religioase. Aceste vise si nsa t fantasme sı spontane. care nu datoreaza nimic unei intenăii deliberate. Noi nu n n cunoastem ı decı expresia lor elaborata cultural. este adeva rata si convingerea credinciosului ca obı rsia lor este atı de t ı ndepa rtata ı misterul trecutului ı t par sa nu aiba o n ncı origine umana . Dar ele sı de fapt ” reprezenta ri cont lective„ care emana din vise si din imaginaăia creatoare profunda . Scepticul afirma ca ele au fost inventate. are o influenăa directa si importanta asupra interpreta rii viselor. miturile si misterele au existat mai ı i ı ntı n visele oamenilor. provocate de arhetipurile inconstientului nt colectiv prezent ı toăi oamenii.2 Acest fapt. Aceste fenomene pot fi adeseori interpretate ı ntr-o maniera simbolica si sı legate de acumularea psihica . Ambii gresesc. a unei pernt soane. De asemenea. ele sı manifesta ri involuntare. nt spontane. Ca atare.Exista . dupa cum voi explica mai tı rziu. totodata .

Aceste conăinuturi revin ı n ntr-o maniera deghizata ı centrul interesului constient fie sub forma simptomelor n nevrotice . -. fobii. apoi uitaăi totul atunci cı interpretaăi un vis„ . Jung continua sa ignore teoria freudiana despre inconstient si implicit despre conăinuturile psihice refulate. Din acest motiv am spus mereu elevilor mei: ” Inva ăaăi cı mai mult posibil cele referitoare la simbot lism. Am visat ca eram ” la mine„ . n In epoca ı care lucram cu Freud am avut un vis care n ilustreaza bine acest punct particular. este esenăial pentru el sa -i exploreze conăinutul ı ama nunt. o fac pentru a controla talazul propriilor mele asociaăii si relaăii. ” Refulatul„ nu este nicidecum o idee constienta ca reia i se retrage interesul si se scufunda ı inconstient. In fond. Intrucı este de cea t mai mare importanăa terapeutica pentru analist sa sesizeze corect mesajul particular al unui vis (adica contribuăia adusa constientului de ca tre inconstient). fantasme delirante etc. aparent la primul etaj ı ntr-un salon agreabil si Voit sau nu. fie sub forma viselor. ı asa fel ı t sa nu le substitui incern ncı titudinilor si ezita rilor pacientului4. 3 87 . nd Acest sfat este de o asemenea importanăa practica asa ı t mi-am impus dintotdeauna sa -mi zic ca nu ı ncı năeleg suficient visul altuia pentru a-l putea interpreta corect. Deoarece acest conăinuturi nu au fost niciodata prezente ı minte n este necesar sa le aborda m prin analiza simptomelor si a viselor. Exista idei care nu au pa truns niciodata ı n n mintea constienta pentru ca au fost ı mpiedicate sa o faca de instanăele morale (ı speăa supraeul).gı nduri si emoăii cunoscute si travestite ı vis. In acest n din urma caz nu prea ar mai avea sens sa interpreta m visul deoarece nu am ga si ı el decı ceea ce stim den t 3 ja . idei fixe. 4 Exista o derogare de la aceasta regula atunci cı psihanalistul nd jungian practica metoda amplifica rii materialului oniric.obsesii.

Visul era de fapt un rezumat al vieăii mele si mai ales al evoluăiei mele spirituale. iar pereăii pa reau foarte vechi. ceva nt oase si fragmente ceramice. Curiozitatea mea nu ı nceta sa creasca . Am crescut ı ntr-o casa veche de 200 de ani. foarte strı . Daca atunci cı a analizat acest vis Freud ar fi urmat nd metoda mea care consta ı explorarea asociaăiilor referin toare la vis si la contextul sa u. cu mobile masive datı din secolul al XVI-lea sau chiar dintr-o perioada nd anterioara . Am coborı si am descoperit ca oda ile erau mai ı t ntunecate.confortabil ı stilul secolului al XVIII-lea. Am coborı ı pivniăa unde am ga sit o usa dı spre o t n nd scara care ducea la o camera ampla boltita . Dar ma tem ca ar fi minimalizat-o considerı nd-o o simpla tentativa de a sca pa de o problema care era ı rean litate a sa. care ducea la un soi de beci ce mta sema na cu un mormı preistoric si conăinea cranii. cu un mobilier de circa 300 de ani. cu pereăii acoperiăi de lambriuri de lemn. iar intelectual aventura mea spirituala fusese lectura lui Kant si a lui Schopenhauer. Ea era pavata cu pietre mari. In acel moment m-am trezit. el ar fi auzit o poveste pe cinste. Intr-un colă am va zut un inel de fier fixat ı ntr-o dala . Am examinat mortarul si am descoperit ca era compus din fa rı me de ca ra mida . Marele eveniment al zilei era opera lui Charles Darwin. Cu puăin ı nainte tra iam ı ı uninca n versul medieval al pa rinăilor mei ı ochii ca rora lumea si n oamenii erau guvernaăi de omnipotenăa si providenăa di- 88 . Evident pereăii erau de origine romana . Am ridicat-o si am va zut o alta scara . Voiam sa va d ı ntreaga arhitectura a casei. Am fost surn prins ca nu mai va zusem pı atunci aceasta camera si na am ı nceput sa ma ı ntreb cu ce seama na parterul. Surprinderea si curiozitatea mea crescura .

Credinăa mea crestina ı pierduse caracterul absolut prin si descoperirea religiilor orientale si a filozofiei grecesti. Eram fascinat de osemintele omului fosil . ra zbate neı n n ncetat din 5 89 . ca ci experienăa ma ı ăase ca aceste teme ı erau dezagreanva i bile. Dar nu am ı znit sa -i vorndra besc lui Freud de cranii. Sentimentul lui de inferioritate.ı particular de omul din n Neanderthal . care era ı obiectul contronca verselor celor mai violente. El nutrea ideea ca mi-as fi dorit moartea sa prematura . de silenăios si mai ales nelocuit 5. Aceasta lume a devenit brusc arhaica si perimata .ı jurul ca ruia se discuta mult si de craniul n pitecantropului din Dubois. acestea erau asociaăiile reale ale visului meu. Ajunsese la aceasta concluzie ı urma interesului pe n care ı ara tasem pentru mumiile lui Bleikeller din Breme l pe care le-am vizitat ı mpreuna ı 1909. Ma temeam sa nu-i pierd prietenia daca i-as fi revelat lumea mea interioara care i s-ar fi pa rut bizara dupa opinia mea 6. cı intenăionam n nd sa ne ı mbarca m spre America. Astfel se face ca am ezitat sa -mi exprim propriile mele gı nduri deoarece ı urma unei experienăe recente fusesem n frapat de pra pastia de netrecut care separa concepăiile mele de cele ale lui Freud. In faăa patriarhului Freud personalitatea lui Jung pa lea.vina . De fapt. De aceea parterul casei mele era atı de ı t ntunecos. de schelete sau de cadavre. Interesul pe care mi l-a inspirat istoria fusese trezit de studiul anatomiei comparate si al paleontologiei ı timp n ce eram asistent la Institutul de anatomie. Nefiind absolut sigur Totusi nu ı năelegem de ce parterul casei din visul lui Jung este ı ntunecos si mai ales ce corelaăie exista ı ntre parter si credinăa lui crestina ?! 6 Jung se afla ı ntr-o perioada de ” criza de personalitate„ . ı special ı domeniul profesional.

7 Nu stim ce ı năelege Jung prin diferenăa de ” constituăie psihica „ ! Este probabil ca ı aminteste aici despre ambiăiile sale de a constitui si o psihologie ariana . cu atı mai mult cu cı Jung se plı t t ngea mai mereu de lipsa sa de experienăa ı domeniile studiate de Freud. Dar nd este un exemplu bun care ilustreaza dificulta ăile de care ne izbim ı analiza efectiva a unui vis atunci cı nu ăin nd nem cont de diferenăele care exista ı ntre personalitatea analistului si cea a analizatului 8. O ı ncercare sortita esecului. Aici n Jung ı ncearca sa explice pe baze culturale. Indiferent de formaăia culturala si de interesele eului indivizilor dinamica vieăii lor inconstiente este identica . 8 Nu este vorba aici de diferenăe de ” constituăie psihica „ .de psihologia mea. Trebuie sa -l rog pe cititor sa ma scuze ca m-am oprit atı asupra ı ta ncurca turii ı care m-am aflat atunci cı am n nd avut de gı sa -i vorbesc lui Freud despre visul meu. i-am spus aproape automat o minciuna privind ” asociaăiile mele libere„ ı scopul de a nu fi n nevoit sa ı ntreprind sarcina imposibila de a-l face sa ı năeleaga constituăia mea psihica foarte personala si total diferita de a lui 7. 90 . Intotdeauna si pretutindeni ga sim refulare si. ba nuiala lui Freud privind intenăiile agresive ale lui Jung nu este deloc deplasata . ı perioada de cooperare zeloasa . S i aceasta m-a determinat sa -i scrisorile adresate. Dar admiraăia fa ra egal pe care n i-o ara ta lui Freud ascundea o ostilitate o forma certa . exterioare vieăii inconstiente. refularea instinctelor sexuale si agresive. Mi-am dat curı seama ca Freud ca uta ı mine vreo nd n ” dorinăa de nema rturisit„ . o alternativa la psihologia "evreiasca " a lui Freud! Jung a ı ncercat sa realizeze asa ceva ı timpul ascensiunii nazismului n si a fa cut mult pentru a ı nlocui lexicul psihanalizei freudiene cu un vocabular mai adecvat idealurilor naăional-socialiste. De n aici teama de a nu-si pierde ca la uza intelectuala si profesionala . ı speăa . o psihologie naăional-socialista care sa se adreseze germanilor. conflictele sale cu Freud. De aceea. lui Freud. dupa cum vom vedea imediat.

Aceasta supoziăie a avut aprobarea sa. Jung ı nsusi asociaza vizavi de aceste imagini interesul sa u pentru anatomia comparata (o noua aluzie de diferenăiere de natura ” culturala „ ) si. din raăiuni si scopuri care ı erau proprii. Interpretarea osemintelor din visul lui Jung ca expresii ale dorinăei sale de a-si suprima ” pa rintele„ spiritual nu este deplasat. Vezi si notele 7 si 8. conform urma toarelor asociaăii: ” Eram n 10 9 91 . Acest interes tra deaza de fapt ceea ce Freud cauta ı visul lui Jung. In timp ce ca utam un ra spuns convenabil la ı ntreba rile lui Freud am fost brusc tulburat de o intuiăie privind rolul pe care ı joaca factorul subiectiv ı comprehensiunea l n psihologica . Nu era deloc elegant si nici moral. Aceasta intuiăie a fost atı de puternica ı t t ncı nu am mai avut decı ideea sa ies cı mai repede din t t aceasta situaăie ı ncurcata .era visul i meu si i-am ı năeles imediat mesajul10. Intuiăia mea era ı năelegerea brusca si neasteptata ca visul meu ma avea pe mine ı nsumi. faăa de reputaăia si talentul lui. dar eu n-am fost satisfa cut de aceasta soluăie trucata . pentru paleontologie. Nu era visul lui Freud . aversiune care se deplaseaza ı pe planul conflictului superfluu de ” realita ăi„ nsa culturale. viaăa mea si universul meu ca sens. Este vorba de aversiunea faăa de Freud. ceea ce am fa cut prin intermediul facil al minciunii. dar daca n-as fi facut-o as fi riscat un conflict definitiv cu Freud. Problema opoziăiei dintre realitatea mea culturala si realitatea altuia ascunde la Jung ostilitatea pe care el o neaga . opunı realitatea mea unei structuri teoretind ce axate pe o mentalitate stra ina mie9. si nu ma simăeam capabil de asa ceva din mai multe motive. ı n special.sugerez ca craniile pe care le visasem constituiau probabil o referinăa la unii membri din familia mea ca rora le-am dorit moartea dintr-un motiv sau altul.

e vorba evident de Sigmund Freud. Jung ra mı ı tributar ” psihologiei„ sale si nu realizeaza sau nu ne nca admite ı nclinaăiile sale oedipiene care. In acelasi context nu trebuie neglijat faptul ca interesul lui Jung pentru osemintele omului fosil tra deaza .Acest conflict ilustreaza un punct esenăial al analizei viselor. 92 . Ea este mai puăin o tehnica pe care o putem ı nva ăa si aplica urmı reguli. In al treilea rı nd. 11 Freud susăinea ca terapia prin hipnoza nu are rezultate satisfa ca toare pe termen lung. faptul ca Jung se ocupa de soarta operei lui Freud.11 Doream ca procesul de vindecare sa fascinat de osemintele omului fosil . fa ra ı ndoiala .declara Jung . dintre analist si visa tor? Am renunăat sa practic hipnoza din acest motiv precis: nu voiam sa -i impun altuia voinăa mea. ale ca rui teze na steau vii dispute si controverse la acea vreme . pe de alta parte. au stat la baza visului sa u . lucrul cu sugestia hipnotica mascheaza fenomenul transferului. ı jurul ca ruia se discuta mult si de craniul n pitecantropului« care era ı nca obiectul controverselor celor mai violente„ . ea nu este aplicabila orica rui pacient deoarece nu toăi oamenii pot fi hipnotizaăi. ı mpotriva interpreta rii lui Freud. pe de o parte. ca el ı doreste moartea lui Freud . Daca trata m aceasta analiza ca pe o tehnica mecanica . Visul a operat o deplasare de la Freud la omul preistoric.sugerata de ra ma siăele omei nesti. iar problema terapeutica este redusa la aceasta simpla ı ntrebare: care va domina si care va fi dominat.ı particular de n omul din Neanderthal. cı mai ales un schimb diand t lectic ı ntre doua personalita ăi. personalitatea psihica a visa torului ı individualitatea sa nu mai are posibilitatea de n a se manifesta. Este surprinza tor faptul ca desi evoluăia ulterioara dramatica a relaăiilor profesionale si amicale dintre Freud si Jung a confirmat-o. De asemenea. Jung nu sesizeaza acest lucru si se revolta ı mpotriva evidenăei. Sublinierile mele din declaraăia lui Jung scot ı evidenăa n adeva ratul obiect al interesului sa u care era tot om. ı ntr-un fel ” stra mosul„ sau pa rintele sa u.

Scopul meu era de a proteja si de a menăine intacte demnitatea si libertatea pacientului meu. In acest secol de bulversa ri sociale si de schimba ri rapide este de dorit sa stim mult mai mult despre fiinăele umane luate individual. ca ci mult depinde de calita ăile mentale si morale ale fieca reia dintre ele.vina de la pacient si nu din sugestia aplicata de mine. daca vrem sa vedem lucrurile ı justa lor perspectiva . n trebuie sa ı năelegem la fel de bine trecutul omului ca si prezentul sa u. cu atı mai mult ı substituim idei abstracte t i despre Homo Sapiens. ar trebui mai ı i sa cunoastem mai ntı bine fiinăele umane reale cu care avem de-a face. Individul este singura realitate. De aceea comprehensiunea miturilor si simbolurilor este esenăiala . 93 . Din aceasta disputa cu Freud am realizat pentru prima oara ca ı nainte de a construi teorii generale cu privire la om si la psihicul sa u. S i totusi. asa ı t sa -si poata modela viaăa dupa propria sa ncı dorinăa . al ca rei efect ar fi fost pasager. Cu cı ne depa rta m mai t mult de ea. si cu atı mai mult risca m sa ne t ı nsela m.

prin care reacăiile inconstiente sau impulsiile spontane sı transmise la mintea constienta . Aceasta ipoteza implica faptul ca visul este un fenomen psihic normal. care furnizeaza concomitent asociaăiile si contextul imaginilor onirice. Dar cı este vorba n nd de vise obsedante sau puternic ı rcate afectiv. cele ı care o ruda . un bolnav va povesteste n un vis ı decursul unei conversaăii. Aceste ele- 94 . nt Multe vise pot fi interpretate cu ajutorul visa torului. Arhetipul ın simbolismul viselor Am sugerat deja ca visele deăin o funcăie compensatoare. cu ajutorul ca rora ı putem explora toate aspeci tele. Aceasta metoda convine tuturor cazurilor obisnuite. In aceste cazuri trebuie sa lua m ı considerare faptul (pe care n Freud l-a observat si l-a comentat primul) ca ga sim ı n vis elemente care nu sı individuale si nu pot fi extrant se din experienăa personala a visa torului. asocinca aăiile personale pe care le propune visa torul nu sı nt suficiente pentru o interpretare satisfa ca toare. un prieten.V.

preistorica si inconstienta a minăii. 1 95 . Dupa cum corpul omului este o ı mpletire complexa de organe sau fiecare organ ı parte este rezultatul unei n lungi evoluăii istorice. la omul arhaic al ca rui psihic era aproape de cel animal. Dupa cum biologul are nevoie de anatomia comparata. care par sa fie ı scut. adica expresii psihice pe care nu le poate explica nici un incident al vieăii individului. S i prin ” istorie„ nu vreau sa vorbesc de cea pe care o construieste mintea. sı ceea ce nunt meste Freud ” reziduuri arhaice„ . psihologul nu se poate lipsi de o ”anatomie comparata a Freud vorbeste explicit de aceste componente psihice ereditare atunci cı observa ca intensitatea unor afecăiuni nevrotice nu poate nd fi pusa numai pe seama importanăei incidentului traumatic tra it de pacient. originale si connna stituie o mostenire a spiritului uman 1. Ochiul exersat al anatomistului sau biologului ga seste multe urme ale acestui tip iniăial ı corpul nostru. nici mintea n-ar putea fi un produs fa ra istorie. Asa cum nici n corpul.si temele mitologice. atunci cı se refera constient la trend cut.” reprezenta rile colective„ . despre care am vorbit deja. tot astfel trebuie sa ne astepta m sa ga sim ı minte o organizare analoaga . S i n cerceta torul care are experienăa explora rii minăii umane poate vedea analogii care exista ı ntre imaginile mentalita ăii primitive .mente. Ma refer la dezvoltarea biologica . Acest psihic incredibil de vechi este fundamentul minăii noastre. dupa cum structura corpului nostru se fondeaza pe tipul cel mai general de structura a mamiferelor. cu ajutorul limbajului si a altor tradiăii culturale.

reprezentare care poate varia considerabil ı n detalii. Dar acestea din urma nu sı nimic altceva decı reprezenta ri constint t ente: ar fi absurd sa presupunem ca reprezenta ri atı de t variate ar putea fi transmise ca mostenire. t t Punctul meu de vedere privitor la ” reziduurile arhaice„ . ı practica este necesar ca psiholon gul sa aiba o experienăa suficienta a viselor si a celorlalte expresii ale activitaăii inconstiente. Ei nu au ăinut cont de faptul ca daca arhetipurile ar fi fost reprezenta ri originale ale constiinăei noastre (sau mostenite de ea). Daca el nu este echipat astn fel.psihicului„. ar trebui sa fim ı ma sura n sa le ı năelegem. a fost atacat constant de oameni care nu poseda o cunoastere suficienta a psihologiei viselor si a mitologiei. dar motivul ı nsusi ra mı acelasi. nimeni nu poate identifica analogiile importante. nd ” Arhetipul„ este ı realitate o tendinăa instinctiva la fel n de precisa ca si impulsul care ı mpinge pasa rea sa -si construiasca cuibul sau determina furnicile sa se organizeze 96 . Criticii mei au presune pus gresit ca as vrea sa vorbesc de ” reprezenta ri mostenite„ si ı consecinăa au respins ideea arhetipurilor ca n fiind complet falsa . Astfel spus. Se crede adeseori ca termenul ” arhetip„ desemneaza imagini sau motive mitologice definite. de pilda . pe care le-am numit ” arhetipuri„ sau ” imagini primordiale„ . Nu este posibil. multe reprezenta ri al motivului fraăilor dusmani. fa ra a-si pierde schema fundamentala . ı loc sa fim nedumeriăi si derutaăi atunci n cı le aborda m. Exista . Arhetipul rezida ı tendinăa de a ne reprezenta asemen nea motive. sa evidenăiezi analogia dintre un caz de nevroza compulsiva si clasica posedare demonica daca nu ai o cunoastere exacta atı a uneia. dar sa si cunoasca mitologia ı sensul sau cel mai larg. de pilda. cı si a celeilalte.

Imi amintesc de mulăi oameni care au venit sa ma consulte pentru ca erau derutaăi de visele lor sau de cele ale copiilor lor. adica a refulatului ı accepăia freudiana . imaginaăie activa etc. Ceea ce noi numim ” instinct„ este o pulsiune fiziologica perceputa de simăuri. deoarece visele lor conăineau imagini a ca ror origine nu o puteau ga si ı amintirile lor sau pe care erau siguri ca nu le-au n transmis copiilor lor. I amintesc ı mod special de un caz al unui profesor mi n care a avut brusc o viziune si se credea nebun. chiar si acolo unde nu este posibil n sa explici prezenăa lor prin transmiteri din generaăie ı n generaăie. n fantasme. Orint ginea lor nu este cunoscuta . nici prin fecunda ri ı ncrucisate rezultı din nd migraăii2.ı colonii. Ele reapar ı orice epoca si n pretutindeni ı lume. Printre ele existau chiar si psihiatri. Jung conchide ca aceste viziuni se nasc spontan. ei dau din umeri. unele din aceste persoane erau extrem de cultivate. incapabili sa ofere explicaăiile lamuritoare. n bazı ndu-se pe materiale clinice adunate de-a lungul timpului. Am luat din Dezvoltarea teoriei arhetipurilor sau a inconstientului colectiv este una din contribuăiile jungiene cele mai importante la studiul psihicului abisal. reverii. El afirma . deruleaza ı vise. Aceste manifesta ri sı cele pe care le-am numit arhetipuri. ele ı si reveleaza prezenăa numai prin imagini simbolice. fa ra pretenăii culturale. ca indivizii cei mai obisnuiăi. motive arhetipale. S i totusi. Trebuie sa precizez raporturile dintre arhetin puri si instincte. fara contribuăia deliberata a subiectului si provin din inconstientul colectiv. Dar aceste instincte se manifesta si prin fantasme iar. 2 97 . legendelor si miturilor popoarelor. Ei nu ı năelegeau nimic din ele. adeseori. Jung nu se ma rgineste la analiza incons tientului personal. familiare simbolismului religios. Intrebaăi asupra sensurilor acestor motive.

unde se ăine o serbare cu dansuri pagı S i o coborı ı infern. si am ı năeles pe deplin de ce tata l fusese mai mult decı mirat citindu-le. Fetiăa vede picatura plina de ramuri de copac. si astfel soricelul devine uman. unde ı ne.animalele se maresc ı ntr-o maniera ı nspaimı ntatoare si unul dintre ele sfı rseste prin a o devora. de serpi. Era seria de vise cea mai strarsta nie pe care am va zut-o vreodata . Acest vis reprezinta cele patru etape ale originii umanitaăii. Carneăelul conăinea o serie de vise pe care ea le visase la vı de opt ani. Un caz foarte important mi-a fost oferit de un om care era el ı nsusi psihiatru. O urcare la cer. O haita de animale mici o ı ngrozesc pe fetiăa . visele aveau ceva de supranatural si conăineau imagini a ca ror origine era total incomprehensibila tata lui. care ucide si devoreaza toate celelalte animale. Aceasta reprezinta originea lumii. 5. si face sa renasca la viaăa animalele moarte. La care el se aseza pe un scaun. Un soricel este invadat de viermi. el mi-a adus un carneăel manuscris pe care i-l da duse cadou de Cra ciun fiica sa de zece ani. 6. fiind de fapt patru zei. O picatura de apa apare ca un microscop. Un copil rau are ı mı un bulgare de pamı din care n na nt arunca fragmente ı toăi trecatorii. Intr-o zi. un monstru ı forma de sarpe cu n multe coarne. ”Fiara raufacatoare„. Dar Dumnezeu survine din patru colăuri. 4. Iata motivele principale care figurau acolo: 1. socat. Viziunea dvs. n dar revenit la normal. de pesti si fiinăe umane. 2. In ciuda t alurii lor infantile. i-am zis.raft o carte veche de patru sute de ani si i-am aratat o gravura antica reprezentı exact viziunea sa: ”N-aveăi dreptate sa va nd credeăi nebun. Astfel toăi trecatorii devin n 98 . era cunoscuta cu patru sute de ani ı urma„. 3. re n ngerii fac fapte bune.

Dar nu a izbutit. Aceasta stea cade pe fetiăa. 9. luna si toate stelele. 12. dar ı naintea epocii ı care i-a oferit tata lui aceste vise. la un an n 99 . Fetiăa. fa ra ı ndoiala ca n-ar fi constituit mai puăin o provocare la adresa ı năelegerii noastre. ı ntr-un moment de panica. Roiuri de muste ı ntuneca soarele. Prin aceste cuvinte fetiăa lasa sa se ı năeleaga ca ea considera fiecare din vise ca un soi de basm. pe care ar vrea sa -l povesteasca tata lui ca un cadou de Cra ciun. german. Posibilitatea ca aceste vise sa fie produsul unei elabora ri constiente nu poate fi exclusa . desigur. Se degaja vapori. Apare un om care o ucide.rai. Fetiăa vede o bula luminoasa: o stinge. 11. atacaăi de furnici. In textul original. O femeie beata cade ı apa si iese apoi dezmeticita si n ameliorata. asa ı t nici eu nu ma puteam ı ncı ndoi de acest lucru. Ea tra ia n ı stra ina tate si a murit de o boala infecăioasa . ca ci nu pa rea sa conăina nici o asociaăie personala . Tata l a ı ncercat sa explice visele prin contextul lor. unde mulăi oameni se n zvı rcolesc ı ntr-un furnicar. 7. Brusc. fiecare vis ı ncepe cu fraza rituala : ” A fost odata ca niciodata « „ .) In cazul prezent. Scena este ı America. Am cunoscut-o eu ı nsumi pe copila . tata l era convins de autenticitatea viselor. cade ı ntr-un rı u. Un desert pe luna. din pielea ei ies pasari si o acopera complet. 8. mai puăin una. Fetiăa viseaza ca este grav bolnava. ı care fetiăa se scufunda atı de n t adı ı t ajunge ı infern. n Astfel ca nu am putut sa o ı ntreb ı privinăa lor. decı de cinet va care a cunoscut-o suficient pe copila pentru a fi sigur de sinceritatea ei. nc ncı n 10. (Chiar daca erau imaginate.

dupa acest Cra ciun. Visele ei au un caracter special care iese ı evidenăa . n Ideile lor dominante au o natura filozofica marcata . Primul vis, de pilda , vorbeste de un monstru care le ucide pe celelalte animale. Dar Dumnezeu face sa renasca totul printr-o Apokatastasis divina sau restaurare finala . In lumea occidentala , aceasta idee este cunoscuta graăie tradiăiei crestine. Ea este menăionata ı Faptele Apostolilor n III, 21: acel Christos ” pe care trebuie sa -l pa streze cerul pı la timpurile restauraăiei universale„ . Pa rinăii Biserina cii, greci - dintre care Origene, de pilda - au insistat asupra ideii ca la sfı rsitul timpurilor Mı ntuitorul va restaura toate lucrurile ı perfecăiunea sta rii lor originare. Dar n dupa apostolul Matei (XVII, 11) exista deja o foarte veche tradiăie evreiasca care afirma ca mai ı i trebuie sa ntı vina Ilie pentru a restaura toate lucrurile. Rega sim aceeasi idee ı prima Epistola ca tre Corinthieni (XV, 22) ” Ca ci n dupa cum mor toăi ı Adam, tot asa vor retra i ı n n Christos„ . Am putea presupune ca copila a extras aceasta gı ndire din educaăia sa religioasa . Dar ea avea o cultura religioasa foarte limitata .3 Oficial, pa rinăii sa i erau protestanăi, dar de fapt nu cunosteau Biblia decı din auzite. Este cu net putinăa ca o imagine atı de subtila ca cea a t Apokatastasiei sa -i fi fost explicata micuăei.4 Cu siguCeea ce nu o ı mpiedica sa viseze despre infern (cf. viziunea nr. 2). Infernul este un concept religios transmis pe cale culturala - este exclus ca el sa poata fi visat ı mod spontan. n 4 Jung neglijeaza faptul ca conceptul Apokatastasiei nu a fost visat de fetiăa ca atare. Jung este cel care numeste astfel fragmentul de vis. Avem aici o mostra de amplificare ı sensul metodei folosite de n Jung. Dar aceasta amplificare, apelı la cunostinăele analistului, nd
3

100

ranăa ca tata l sa u nu auzise niciodata vorbindu-se de acest mit. Noua din cele douasprezece vise conăin tema distrugerii si a restaurarii4. S i nici unul nu arata urmele unei educaăii sau a unei influenăe specific crestine. Dimpotriva, ele au un raport mult mai strı cu miturile primitive5. Acest raport ns
poate conduce la false dificulta ăi de genul: ” cum a putut visa torul sa stie ı prealabil despre conceptul cutare, de vreme ce nu a avut o n educaăie ı acest sens?„ Visa torul nu a stiut si nu stie nimic despre n conceptul respectiv - analistul este cel care stie si crede ca rega seste ı ntr-un vis acest concept. 4 Tema distrugerii si a restaurarii prezenta ı majoritatea viselor citate, n este amplificata ı chip nepermis de Jung. In fond, aceasta tema evoca n jocul alternanăei pulsiunii agresive care, atunci cı si-a atins scopul, ı nd n vis, se transforma ı inversul ei. Jung pare sa neglijeze faptul ca travaliul n visului organizeaza impresiile preconstiente ale visatorului ı funcăie de n pulsiunea care se cere descarcata (ı speăa, agresivitatea). Conăinutul n imagistic al visului este mai puăin important; la urma urmei - el cuprinde imagini familiare universului copilariei, oferite din abundenăa de basme. Faptul ca fetiăa este ea ı nsasi obiectul agresivitaăii, ca ı fragmentele 3, 10, n 11 se explica simplu daca trecem ı revista destinul probabil al pulsiunilor. n O pulsiune poate fi transformata ı inversul ei, asa cum am vazut mai sus n atunci cı am vorbit de restaurare, sau ı nd ntoarsa ı mpotriva subiectului, asa cum este cazul aici. Visele fetiăei angajeaza o agresivitate psihica clivata care ı apare asti fel, cu totul straina, ca o proprietate a obiectelor exterioare. (De altfel, este curios ca desi Jung ı nsusi observa mai sus ca pulsiunile - instinctele ”se manifesta de asemenea prin fantasme„ sau prin imagini simbolice, el neglijeaza acest aspect atunci cı analizeaza visele fetiăei). nd Faptul ca ı lnim referiri biblice la tema ”distrugere si restaurare„ nu ntı are nimic surprinzator: ı fond, agresivitatea este o componenta univern sala a speciei umane. Ca aceasta agresivitate capata la Parinăii bisericii o expresie religioasa este un fapt secundar . 5 Ceea ce dovedeste odata ı plus ca agresivitatea este o constanta n umana. Sau ca, mai precis, refularea agresivitaăii - cu toate consecinăele ei - este una din condiăiile civilizaăiei umane.

101

este confirmat ı al doilea motiv - ”mitul cosmologic„ n (creaăia lumii si a omului) - care figureaza ı al patrulea si al n cincilea vis. Aceeasi legatura ı moarte si ı ntre nviere - Adam si Christos (moartea si ı nvierea) - figureaza ı Epistola ca tre Corinthieni n (I, XV, 22) pe care am citat-o deja. Trebuie observat aici ca ideea unui Christos mı ntuitor este reluarea unei idei precrestine, raspı ndita pretutindeni, cea a eroului si a salvatorului care a fost devorat de un monstru si reapare miraculos dupa ce a triumfat asupra lui. Unde si cı a luat nastere aceasta tema nd este un mister. Nu stim nici macar cum sa ne conducem investigaăiile. Singura certitudine aparenta este ca acest motiv a fost transmis ca mostenire din vechime de la o generaăie la alta. Astfel am putea presupune fara sa gresim ca originea sa se afla ı ntr-o epoca ı care omul nu era constient de faptul ca n are un mit al eroului, deoarece nu reflecta ı asupra a ceea nca ce zicea. Personajul eroului este un arhetip care provine din timpuri imemoriale6. Producerea arhetipurilor de catre copii este si mai importanta pentru ca putem avea certitudinea ca copilul nu a avut acces direct la tradiăia ı cauza. I cazul prezent, familia n n micuăei nu avea decı o cunoastere superficiala asupra tradit ăiei crestine. Temele crestine, fireste, puteau fi reprezentate de idei ca Dumnezeu, ı ngerii, cerul, infernul si raul. Dar maniera ı care le utilizeaza copila indica o origine total n necrestina.7 Sa luam primul vis, cel cu Dumnezeu compus din patru zei, venind din ”patru colăuri„. Colăuri a ce? Visul nu face
Jung afirma cu alte cuvinte ca viziunile fetiăei au ı spate o iston rie precrestina care se pierde ı negura civilizaăiei. n 7 Vezi si nota 3.
6

102

” cuaternitatea„ . faptul ca funcăia totalizanta a psihicului exista ca pulsiune implica posibilitatea de a fi reprezentata simbolic ı vise. poate fi pur si simplu o indicaăie spaăiala care ar traduce expresia ” de pretutindeni„ .aluzie la nici o camera. Dar toate par sa fie patrun pede. atı la copil cı si la adult. sa nu neglijam faptul ca integrarea psihica a pulsiunii agresive presupune. Ne-am putea pune aceeasi ı ntrebare ı privinăa sarpelui n cu coarne. S arpele cu coarne apare ı alchimia latina a secolului al XVI-lea.ı Apocalipsa. cele ” patru colăuri„ din fragmentul 1. de pilda. este prin ea ı nsasi o idee stranie. dar ea s-a pierdut catre ı nceputul secolului al XVIII-lea si s-a uitat cu desavı rsire de cel puăin doua sute de ani. gasim multe animale cu coarne . In mediul rural ” totalitatea spaăiala „ trebuie sa aiba o reprezentare sferica (vezi ” bula„ din fragmentul 10). ı n ntr-adevar. importanăa data cifrei patru. Pe de alta parte. Oare unde a gasit-o copila? I viziunea lui Ezechiel? n Dar nici o ı nvaăatura crestina nu-l identifica pe Dumnezeu 8 cu serafimii . Dar cine ar fi putut sa auda vorbindu-se de cuaternitate divina ı ntr-o familie aparăinı nd clasei mijlocii de azi? Cuaternitatea era o idee suficient de raspı ndita printre oamenii care studiau filozofia ermetica ı n Evul Mediu. pe care fetiăa banuiesc ca o cunostea deja.totalitatea poate fi exprimata si ea. care de altfel nu s-ar potrivi cu ceea ce pare a fi un eveniment cosmic ı care Fiinăa Universala n intervine ea ı nsasi. I Biblie. In fond. n 8 103 . care joaca totodata un rol important ı multe religii si filozofii. angajarea unei funt t căii/pulsiuni specifice care are un caracter totalizant . desi domnul lor este dragonul al carui nume grec (drakon) semnifica de asemenea sarpe. Ideea acestei totalita ăi spaăiale evocata prin cuaternitatea poate caracteriza o civilizaăie urbana . sub forma spaăiala . Totodata . unde se vorn Problematica ” cuaternita ăii„ este inadecvata aici. simbolic. Aceasta ”cuaternitate„. Crestinisn mul i-a substituit noăiunea de Trinitate.

de pilda . cum s-a creat lumea. Oare. ea nu figureaza la nici un autor. analoage ı ntr-o oarecare ma sura doctrinelor predate tinerilor ı triburile primitive. zeii sau animalele fondatoare. ı momentul iniăierii lor.beste despre quadricornutus serpens. opus Trinitaăii crestine. omul. unde a ga sit n copila o noăiune atı de revoluăionara . Imaginea ı sine este o condenn sare onirica ce aduce laolalta caractere animale opuse . 9 104 . nu este deloc nevoie ca visa toare sa fi cunoscut imaginea sarpelui dintr-o sursa exterioara . In n n acest moment li se spune ce a fa cut Dumnezeu. S i te aceasta fetiăa nu avea nici un mijloc de a o cunoaste9. Dar daca le-am ı ntruchipa la un nivel personal. In al doilea vis apare un motiv care este indiscutabil necrestin si conăin o ra sturnare a valorilor stabilite. demna de geniul lui t Nietzsche?10. dansurile pa gı executate de oameni ı paradis si ne n faptele bune fa cute de ı ngeri ı infern. am putea fi tentaăi sa renunăa m la interpretarea lor datorita dificulta ăilor pe care le ridica . ia 10 Vezi nota 9. am fi putut pe buna dreptate sa presupunem ca ele reprezinta variaăii pe temele filozofice ale morăii. oare. S i aici rı ga sim la lucru funcş sau pulsiunea totalizanta . ı nvierii sau restauraăiei finale. ale originii lumii. cum vor sfı si care este sensul morăii lor. Aceste vise conăin indiscutabil imagini colective. cirrsi De fapt. Dar aceasta referinăa este puăin accesibila. Aceste ı ntreba ri aduc o alta: care este importanăa compensatoare a acestor vise ca rora micuăa le-a atribuit o asemenea valoare ı t le-a da ruit tata lui ca dar de Cra cincı un? Daca aceste vise ar fi fost visate de un vraci dintr-un trib primitiv.care evoca si ele. Exista . simbolic. creaăiei omului si relativita ăii valorilor.cornuteletı toarele . pulsiuni antagonice. simbol al lui Mercur. Dupa cı stiu eu.

ca visele ” sugereaza un dezastru n iminent„ . Atmosfera lor aminteste de vechiul dicton latin dupa care viaăa nu este decı un vis de scurta durata . Motivul era natura particulara a compensaăiei pe care o deducem din simbolismul lor. priveste ı nainte.cumstanăe ı care oferim si noi. si nu la un copil care. n n ı ăa turi similare? Da. Aproape nimic din simbolismul viselor sale nu anunăa debutul unei vieăi normale de adult. multiple aluzii la distrugere si restauraăie. normal. ı civilizaăia crestina . la vremea adolescenăei. Ne-am fi asteptat sa ga sim imagini de acest gen la o persoana ı vı n rsta care priveste ı napoi. Aceste vise ne reveleaza un aspect nou si oarecum terifiant al vieăii si al morăii. si t Jung vrea sa afirme aici ca cele doua momente existenăiale cruciale . n Ori micuăa se ga sea concomitent ı aceste doua situan ăii: ea se apropia pubertate si concomitent de finalul vieăii11. Cı am citit aceste vise pentru prima oara am avut ı nd ntradeva r sentimentul tulbura tor ca ele sugereaza un dezastru iminent12. determina imageria arhetipala prezenta ı visele fetiăei . n 12 Poate ca ı aceasta constatare.pubertatea si moartea -. nt 13 Afirmaăii care trebuie sa ne surprinda pentru ca nu stim de ce nu am putea sa ne astepta m la prezenăa tendinăelor agresive la o fetiăa de 8 ani ? Conduita agresiva este general umana . Oricum ea nu s-a ı ndoit de faptul ca sı preăioase de vreme ce i le-a fa cut cadou de Cra ciun tata lui ei.ea nu ăine de vı rsta si nici de sex. ga sim si ra spunsul la ı ntrebarea lui Jung privind caracterul compensator al viselor fetiăei. 11 105 . ele ı nsele arhetipale. Compensaăia era contrara a tot ceea ce ne-am fi asteptat sa ga sim ı n 13 constiinăa unei fetiăe la aceasta vı rsta . Dar mulăi nva nu se mai gı ndesc la aceste lucruri decı la ba trı t neăe sau ı pragul morăii. ci exista . dimpotriva .

n 15 14 106 .) In crestinism ı nvierea nu este transformarea morăii ı viaăa . ı n n sensul comentat aici de Jung. Pentru ca ne apropie mult mai direct de sursele pulsionale agresive prezente ı aceste materiale. Un koan este o formulare succinta a unui adevar evident care socheaza tocmai prin simplitatea si evidenăa sa. El pare sa fi luat nastere ı afara n tradiăiei culturale istorice. gı ndirea visului. Viaăa acestei copile seama na cu lega mı ntul sacrificiului prima verii14 de care vorbeste poetul.nicidecum veselia si exuberanăa primei tinereăi. ci mai degraba cu mentalitatea primitiva 18. care a fost condiăia paradisiaca a cuplului adamic ı nainte de ca dere. ci cu reinstaurarea Vieăii vesnice. deci transformarea morăii ı viaăa n eterna . analoage basmelor care fac parte din iniăierea primitivului sau koanurilor din buddhismul Zen17. dar ca moartea nu este o neantizare definitiva . o mentalitate format la scoala unei logici formale. El are menirea de a zdruncina mentalitatea discipolului de Zen. Experienăa ne arata ca apropierea neba nuita a morăii arunca o umbra profetica asupra vieăii si viselor victimei. 16 Compensaăia onirica pe care o cauta Jung ı aceste vise ar pun tea consta tocmai ı ideea consolatoare ca toate fiinăele si lucrurile n mor. ci n biruirea morăii. 18 In ma sura ı care ” doctrina crestina „ poate fi asema nata cu o n elaborare secundara . A. Chiar si altarul bisericilor crestine reprezinta pe de o parte mormı ntul. exprimata prin scurte istorioare.15 Iata ideile pe care visul le sugereaza copilei. Moartea este urmata de viaăa .16 Aceste vise erau o prega tire pentru moarte. visul propriu-zis (la fetiăa noastra ) are un caracter primitiv. Acest mesaj nu seama na cu doctrina crestina . Nu avem de-a face cu un ciclu moarte-viaăa . 17 Koan-ul nu are nimic de-a face cu iniăierea ı misterele morăii. ı sensul acordat acestui termen ı interpretan n rea viselor. la izvoarele de mult timp uitate Ver sacrum vovensum. pe de alta ı nvierea. (N.

atunci cı au nd ocazia. majoritatea dintre ele nu-si cunosc pa rinăii si nu au primit nici un fel de ı ăa tura . Nu credem ca fiecare animal care vine pe lume ı cresi eaza propriile instincte ca o achiziăie personala si cu atı t mai puăin ca fiinăele umane inventeaza la nastere comportamentul care le caracterizeaza ca specie. care sı modificate nt considerabil de la o specie la alta desi servesc acelorasi scopuri generale. Dar ele funcăioneaza . ı mod normal n adormite. asa 107 . ı ntr-o maniera mai mult sau mai puăin asema na toare la toăi oamenii. ı ncepı cu epoca istorica . Daca acest caracter ı snna cut al arhetipului surprinde. Desi forma particulara ı care se exprintı n mau ele este mai mult sau mai puăin personala . sa presupunem ca omul ar fi singura n fiinăa vie lipsita de instincte specifice sau ca psihicul sa u nu mai conăine nici o urma a evoluăiei sale?19 19 Poate pentru faptul ca omul nu este un animal specializat. schemele colective de gı ndire la om sı ı snt nna cute si mostenite. Fenomenele afective din care decurg tipurile de gı ndire sı vizibil asema na toare la toata nt lumea. ce sa spunem atunci de insecte si de complexitatea funcăiilor lor simbolice? Ca ci. Oare. au alind mentat speculaăia filozofica si religioasa asupra vieăii si morăii. ı schimb. ı toate n timpurile si variaza ca si instinctele. chiar si la cele care provin din specii diferite. de ce ar nva trebui. Ca si instinctele. la urma urmei. Le ga sim pretutindeni. schema lor generala este colectiva .ale psihicului care. Le putem identifica si la animale. care acompaniaza sau descriu apropierea unei ı mpla ri fatale. Este ca si cum evenimente ı viitoare si-ar proiecta nca deja umbra asupra copilei trezind gı nduri.

ı i acăiona m n ntı si mult mai tı rziu ne preocupa m sa stim de ce am fa cut 21 cutare lucru . 21 In cazul riturilor religioase nu ne mai preocupa sa stim care este semnificaăia lor pentru ca sı ntem ı ncreza tori ı eficacitatea lor n magica . 108 . si ı nceta m sa ne ı t anumite componente ı scute ale bagajului sa u biologic si-au ncı nna diminuat forăa pulsionala . Dar psihicul este mai mult decı t mintea constienta . asemenea reacăii si ı mpulsuri par sa aparăina unei naturi intime. ı general. De fapt. nd Poate ca limbajul articulat . 20 Ceea ce nu dovedeste neapa rat ca am avea de-a face cu manifesta ri ale psihicului colectiv.a fa cut inutila transmiterea ereditara a ı nsusirilor speciei pe calea ” viziunii interioare„ a arhetipului. atunci cı nu au mai fost utile adapta rii. chiar daca nu li se la mureste sensul lor. Primitivii nu fac decı sa repete ordot nanăele tradiăiei. personale.transmiterea informaăiilor culturale prin cuvinte . si ei fac o gra mada de lucruri fa ra sa stie de ce. Constientul animalelor este limitat si totusi multe din reacăiile si impulsurile lor denota existenăa unui psihic. pe care nu o pot explica. A face ceva mecanic nu ı nseamna neapa rat ca acel ceva provine din sferele psihicului colectiv. Inclin sa cred ca . Practicantul se ga seste mereu ı faăa unor n pacienăi altminteri inteligenăi care se comporta ı ntr-o maniera stranie si complet imprevizibila . Veăi constata acelasi fenomen daca ı ı i ntrebaăi pe oamenii civilizaăi sensul real al pomului de Cra ciun sau al oului de Pasti. La prima vedere. Iar primitivii fac o gra mada de lucruri a ca ror semnificaăie le este necunoscuta 20.Fireste ca daca identifica m psihicul cu mintea constienta am putea usor concepe ideea eronata ca omul se naste pe lume cu un psihic vid si ca mai tı rziu psihicul sa u nu conăine nimic mai mult decı ceea ce a ı ăat prin t nva experienăa individuala .

ı stranguleaza fiul mult iubit. dupa o curte ı ndelungata a reusit sa obăina o ı lnire secreta cu doamna pe care o ntı ı ndra gea. mai tı rziu.pentru ca nu a prins nici un nie peste .mai ocupa m de ele ca ci le considera m particulare. Un astfel de om ar putea sa -si l n aminteasca de acest moment toata viaăa. Este si cazul celebru al aristocratului spaniol din secolul al XIII-lea. Raimond Lullus. 22 109 . sa -si fi avut obı rsia ı conn secinăele penibile ale ciocnirilor afective violente. ele se fondeaza pe un sistem instinctual preformat si mereu activ care caracterizeaza omul. sa dea nastere unei religii. Sa lua m. Unele forme de gı ndire. ı scopul ilustra rii acestei teon rii. Diferenăa este ca ı acest exemplu tata l este criminalul si fiul victima. Dar nu ı ncape ı ndoiala ca un soc analog de natura afectiva este adeseori necesar pentru a trezi oamenii si a-i determina sa ia aminte la ceea ce fac. El Aluzie la teoriile lui Freud privind complexul lui Oedip. care. Ea ı descheie ta cuta rochia si ı ara ta sı si i nul mı ncat de cancer. S ocul schimba viaăa lui Lullus. ı ntr-un moment de mı sau de decepăie . n Este puăin probabil ca dintr-un incident izolat ca acesta sa provina ritualuri magice complexe care. proprie omului. daca vreăi. Este chiar de crezut ca originile ı ndepa rtate a acestei faculta ăi reflexive. De fapt. unele gesturi universal comprehensibile si multe atitudini urmeaza o schema stabilita cu mult ı nainte ca omul sa atinga stadiul reflecăiei. apoi este cusi prins de un imens regret privind cadavrul micuăului pe care ı ăine ı braăe.22 Nu putem sti daca o experienăa de acest gen nu a fost cumva cauza iniăiala a dezvolta rii constientului la om. cazul omului primitiv care.

trebuie sa astepta m fie ca visul si sensul sa fie ı năelese. inconstientul nostru si visele sale se ocupa de viitor si de posibilita ăile sale. Pot confirma printrn un vis modern elementul de pronostic (sau de precunoastere) conăinut ı ntr-un vis antic pe care ı citeaza l Artemidor din Daldis. In momentul visului. Un articol pe aceasta tema a fost publicat ı revista de psihanaliza OMEN. Dar ca si gı ndurile noastre constiente. Din Antichitate si pı ı Evul mediu. ı secolul al II-lea dupa Christos. t ncı Intr-un asemenea caz. nr. In antin chitate se stia ca exista vise neimportante care provin din fermentarea unor griji sau dorinăe nefinalizate din ziua care a precedat visul. anumite viziuni sau gı nduri pot sa apara brusc si. ea nu le poate revela cauza. Dar ea este atı de t ı ndepa rtata . fie sa survina un eveniment exterior care sa explice visul. aranjı abil circumstann nd ăele care aduc criza.deveni un eminent teolog si unul dintre cei mai mari misionari ai Bisericii. n 1/1998 (Articolul este semnat de Horia Vasilescu si se intituleaza ”Cheia viselor si psihanaliza„. Unele vise. oricı de minuăioasa t ar fi investigaăia. Toata lumea a crezut multa vreme ca principala funcăie a viselor este de a prezice viitorul23. visele au na n jucat un rol ı pronosticul medical. n Nu toate visele erau considerate importante ı acest sens. In cazul unei schimba ri atı de t bruste putem demonstra adeseori ca un arhetip lucra de multa vreme ı inconstient. Asemenea experienăe par sa demonstreze ca structurile arhetipale nu sı forme statice. un asemenea eveniment poate aparăine ı nca viitorului.) 23 110 . Sı elemente dint nt namice care se manifesta prin impulsuri la fel de spontane ca si instinctele. ı t nu o putem percepe. Asta nu ı nseamna ca aceasta cauza nu exista . atı de obscura .

Un om a visat ca ı vede pe tata l sa u pierind ı fla ca rile l n unei case incendiate. Nu dupa multa vreme, moare el ı nsusi de un phlegmon (un foc24 sau febra mare) datorat, presupun, unei pneumonii. Intı mplarea a vrut ca unul din colegii mei sa fi suferit de o febra cangrenoasa , de fapt de un phlegmon, care i-a fost fatala . Unul din fostii sa i pacienăi, care nu stia nimic despre boala medicului sa u, a visat ca doctorul a murit ı ntr-un foc mare. Era momentul ı n care medicul tocmai fusese internat, iar maladia lui se afla ı stare incipienta . Visa torul nu stia nimic ı afara de n n faptul ca medicul sa u se ı mbolna vise si fusese internat. Trei sa pta mı mai tı ni rziu medicul a murit25.
Din grecescul phlegein - a arde. (N. A.) Visele diagnostic ı adevaratul sens al cuvı n ntului nu au nimic ı n comun cu premoniăia. Pentru medicii antici visul era o sursa de informaăii privitoare la natura maladiei pacientului. Exista chiar un simbolism al visului medical studiat de tamaduitorii antichitaăii ı care corpurile si n organele sale, sı ngele, funcăiile biologice etc. capata expresii materiale, ı mprumutate din elementele lumii reale. Cı priveste visul ı care fiul ı viseaza tatal murind ı t n si ntr-un incendiu, pentru ca la scurt timp sa moara el ı nsusi de o febra mare, credem ca nimic nu indica aici o constelare premonitiva. Visul poate fi interpretat separat de moartea propriu-zisa a fiului. Ca si ı cazul Dora, studiat de n Freud, unde avem de-a face cu un vis de incendiu oarecum asemanator, putem admite ca ı lnim si aici, la fel, pulsiuni agresive scindate, adica ntı evacuare din personalitatea visatorului si autonomizate. Aceste pulsiuni sı asociate unor forăe ale naturii sau catastrofelor naturale: fulger, tunet, nt cutremur, inundaăie (potop), incendiu etc., care pot sluji ca suport dorinăelor refulate ale visatorului. Acest tip de vise de calamitate au avantajul ca elibereaza eul visatorului de culpabilitatea morala care succede exploziei necontrolate de mı Visatorul contempla ı nie. ntreaga scena onirica a dezastrului fara a avea sentimentul ca a provocat-o el. El poate resimăi chiar sentimente contrare, de ı ngrijorare faăa de soarta persoanei calamitate.
25 24

111

Dupa cum arata acest exemplu, visele pot avea un caracter de anticipare sau de pronostic, asa ı t orice perncı soana care intenăioneaza sa le interpreteze trebuie sa ăina cont de acest aspect, mai ales atunci cı visul nu poate fi nd explicat numai prin contextul sa u asociativ. Adeseori un asemenea vis pare ca provine din neant, si ne ı ntreba m care i-ar putea fi cauza. Fireste, daca am cunoaste evenimentul ulterior al ca rui mesaj este visul am putea clarifica si cauza.26 Ca ci numai mintea constienta este ı ignonca ranta - inconstientul pare deja informat si ajuns deja la o concluzie pe care o exprima ı vis. n In fapt, se pare ca inconstientul este capabil sa observe faptele si sa extraga concluzii din ele, la fel ca si constientul. El poate chiar utiliza unele fapte si poate anticipa rezultatele lor posibile tocmai pentru ca noi habar n-avem de asa ceva. Dar atı cı putem judeca dupa vise, operaăit t ile inconstientului, ı acest caz, sı instinctive. Aceasta n nt distincăie este importanta . Analiza logica este prerogativa constiinăei. Proceda m, ı virtutea ei, la o selecăie conforn ma raăiunii si cunostinăelor noastre. Inconstientul, ı n schimb, pare a fi ghidat mai ales de tendinăele instinctuUn asemenea vis de calamitate a avut un pacient ı vı de 27 n rsta de ani. Era ca sa torit cu o femeie nepotrivita si avea un copil. Visul lui arata lumea dupa potop. Resturi de case, construcăii ı ruina , mult n na mol pe stra zi. Apele se retra sesera si se punea problema sa se ia totul de la ı nceput. Acest vis s-a repetat ı cı n teva rı nduri cu mici variaăiuni. La circa 2 ani de la prima sa apariăie a survenit divorăul dintre visa tor si soăia sa. Convieăuirea cuplului devenise imposibila . Ideea de a lua totul de la ı nceput este la murita prin evenimentele care au urmat visului. Eliberat de obligaăiile sale conjugale, visa torul se afla, cumva, ı situaăia ı care fusese ı n n nainte de ca sa torie.
26

112

ale reprezentate de forme de gı ndire corespunza toare, adica de arhetipuri. Un medic ca ruia ı cerem sa descrie i derularea unei maladii va utiliza concepte raăionale ca ” infecăie„ sau ” febra „ . Visul e mai poetic. El reprezinta corpul bolnav al omului ca si cum ar fi casa sa terestra si febra - focul care a distrus-o27. Casa cum arata visul pe care l-am evocat, spiritul arhetipal a rezolvat situaăia ı aceeasi maniera cum o fa cea n pe timpul lui Artemidor. Ceva, a carui natura este mai mult sau mai puăin cunoscuta, a fost sesizat intuitiv de inconstient si supus acăiunii arhetipurilor. Aceasta sugereaza ca spiritul arhetipal s-a substituit gı ndirii constiente si raăionamentelor sale pentru a asuma sarcina pronosticului. Arhetipurile sı nt deci dotate cu o iniăiativa proprie si cu o energie specifica. De asemenea, ele pot furniza concomitent, ı forma simbon lica care le este proprie, o interpretare plina de sens si pot sa intervina ı ntr-o situaăie data cu propriile lor impulsuri si gı nduri. I aceasta privinăa ele funcăioneaza ca niste comn plexe. Ele vin si pleaca dupa bunul plac, adeseori opunı nduse intenăiilor noastre constiente sau modificı ndu-le ı ntr-un chip extrem de deranjant. Putem percepe energia specifica a arhetipurilor atunci cı avem ocazia sa apreciem fascinaăia pe care o exercita nd ele. Ele par sa vrajeasca. Gasim aceeasi caracteristica la
Jung sugereaza aici cele doua tipuri de activitate mentala care caracterizeaza funcăionarea minăii noastre. In speăa, el se refera la gı ndirea dereistica specifica proceselor inconstiente, sustrase controlului mintal constient. Expresiile psihice ale acestui tip de gı ndire sı visele si tot ce nt ăine de oniric (oniroid). Jung nu face nici o distincăie ı ntre ”gı ndirea dereistica„, care se desfasoara inconstient, si inconstientul propriu-zis. Ba mai mult, el atribuie acestei gı ndiri o cunoastere magica care nu se limiteaza la determinarile spaăio-temporare.
27

113

bolile.complexele personale si. nd sacrificii inspira asistenăei emoăii numinoase30 (asa cum ar face-o o vraja magica) si exalta individul pı la un punct ı na n care se identifica cu eroul. ı readuce la viaăa . religiile si filozofiile care influenăeaza si caracterizeaza naăiuni si epoci ı ntregi. de demoni. razboiul. miturile cu caracter religios pot fi interpretate ca un soi de terapeutica mentala dirijata ı mpotriva suferinăelor si angoaselor care afecteaza umanitatea: foamea. rugaciuni. cu un caracter aproape suprauman. se refera ı ntotdeauna la un om foarte puternic sau la un om-zeu care triumfa asupra raului ı ncarnat de dragoni. complexele sociale cu caracter arhetipal au o si ele o istorie. mai exact. Mitul eroului reabiliteaza cumva imaginea acestuia sau. A. Consideram complexele personale o compensare a unei atitudini care izvoraste dintr-o minte unilaterala si pervertita 28. de pilda. de serpi.) n Acest mit este inversul riturilor primitive de purificare prin sacrificiul uman. 30 Sa amintim ca numinosul (din latinescul numen: divinitate) desemneaza ceea ce pare divin.) 29 28 114 . la fel ca si complexele personale. cultul eroului cuprinzı dansuri. macar temporar. ci sacrifica aceasta creatura . Dar ı timp ce complexele individuale nu suscita decı can t pricii personale. moartea. imnuri. (N. de monstri. Eroul nu mai este el ı l nsusi sacrificat unei creaturi divine. eliberı ndu-si poporul de distrugere si de moarte. La fel.29 Nararea sau repetarea rituala a textelor sacre si a ceremoniilor. Mitul universal al eroului. Daca ı ncercam sa privim cu ochii credinciosului poate ca reusim sa ı năelegem cum poate fi eliberat omul obisnuit de neputinăa si de mizeria sa. A. Adeseori. cum poate fi el dotat. o asemenea viziune ı va susăine multa vreme si ı va impune un l i Nu ı sens moral. arhetipurile creeaza miturile. (N.

Dar cuvı nt t ntul ” a inventa„ provine tocmai din latinescul invenire. ca povestile relatate de un cler avid de putere nu sı adeva nt rate. La o scara mult mai mare era crestina ı datoreaza si numele si importanăa sa misterului antic al omului-zeu. aceste mistere exprima esenăa spiritului vechii Grecii. na unde nasterea Domnului este ı mpletita cu secretul pomului vesnic verde.anumit stil de viaăa. care ı are radacina ı mitul arhetipal al lui Osiris-Horus. deoarece ca a fost mirata atunci cı le-a ga sit. si de aici a ga si ” cercetı . de asemenea. C. In cel de-al doilea sens nd„ se sugereaza chiar o anumita intuiăie a ceea ce vei ga si. fa cı ndu-le cadou. Metoda de interpretare a viselor folosita de Jung se inspira din exerciăiul silogismului. Totodata . care poarta lumina ce tocmai s-a na scut (aluzie la al cincilea vis)31. mereu viu. Se spune. Aceste nd idei i s-au prezentat mai degraba ca niste povesti ciudate si neasteptate. El compara tematic visele fetiăei cu miturile si legendele 31 115 . I mpreuna cu oracolul din Delfi. adica ” a ga si„ . ea le-a ridicat pı la nivelul crestin. din si n Egiptul antic. Un exemplu remarcabil ı acest sens ne este dat de n misterele din Eleusis care au fost suprimate ı cele din urma n la ı nceputul secolului al VII-lea d. Mi se pare improbabil ca ea sa le fi ca utat. ca ele nu sı decı simple scorneli. care i s-au pa rut atı de remarcabile ı t sa t ncı le faca cadou tata lui ei de Cra ciun. Dar viziunea poate influenăa chiar si o societate. In general se crede ca ı timpurile preistorice ideile n mitologice fundamentale au fost ” inventate„ la un moment dat de un venerabil si ingenios filozof sau profet si ca un popor credul si lipsit de simă critic le-a ı mbra ăisat cu credinăa pentru totdeauna. Permiteăi-mi sa revin la ideile ciudate conăinute ı vin sele fetiăei.

In al doilea rı nu putem aprecia valoarea mitico-iniăiatica a vind. ar fi ra spuns ei. Restaurarea acestui moment precis. De nt fapt. inclusiv ceea ce lasa sa se ı năeleaga. cı retraim ı amintire. globul din vı . selor fetiăei decı ı ma sura ı care ignora m natura lor compensatoare t n n . bolta ı nstelata.asa cum le avem noi azi . aceasta metoda nu sta ı picioare. gaseste numitori comuni . probabil. cuprinsi de emoăii intense. Pomul de Craciun si lumı narile reprezinta cosmosul.si ne deplasam asupra structurii nd scenariului oniric care aminteste izbitor de elaborari asemanatoare. o elaborare de t tip teologal. Se ı mpla ca si ı crizele de ntı n melancolie. ideologica.steaua magilor care anunăa Nasterea Mı rf ntuitorului si indica locul nativitaăii. ca si unele si altele sı opera inconstientului clarvazator. pa rinăii fetiăei ar fi fost foarte ı ncurcaăi daca ea le-ar fi cerut sa -i explice exact motivul pentru care ei decoreaza un brad cu lumı ri aprinse pentru a sa rba tori Nasterea na Mı ntuitorului.sı rezultatul unor nt elaborari ı ndelungate ı timp.ı speăa. arborele.Desi exista numeroase ma rturii istorice a relaăiei simbolice care exista ı ntre Christos si arbore. care au lasat urme adı ı sun nci n fletul nostru. ı care intervenăia constienta. Evenimentele si intenăiile lor ”crude„ sı ignorate de dragul nt 116 .aluzie facı la agresivitatea clivata . detaliile nd n unor evenimente traite cı ndva ı trecut. Un ra spuns serios ar fi necesitat o disertaăie profunda asupra simbolismului antic al morăii zeului. nu n n este absenta. ideile de distrugere si de restaun rare . lega tura sa cu cultul Marii Mame si cu simbolul sa u. pentru a nu menăiona decı un aspect al acestei t probleme complicate32. Numai si pentru faptul ca miturile n antice. prin ceea ce n n s-a numit ”participare mistica„ (simularea simbolica a evenimentului). nu este decı o amplificare de ordin speculativ. 32 Impodobirea pomului de Craciun este. Tot ceea ce adauga Jung la aceste fapte. o restaurare simbolica a momentului nasterii lui Christos. dar a sta-i un obicei crestinesc„ . antice. se face ı chip magic.si conchide ca aceste vise sı identice funcăional si semantic cu mitunt rile respective. inclusiv cel crestin . ” Oh. cu mari rezonanăe ı sufletul credinciosului crestin.

ale unei dogme). care am tra it de fapt experienăele reamintite. ı naintea timpurilor moderne. Ei traiau si erau inconstient animaăi de semnificaăia lor34. care nu n mai are nici un ecou asupra vieăii imediate. asemenea reamintiri. In exemplul individului care ı trece ı revista propria viaăa . 117 . stie mai multe decı noi! Interesul pentru evenimentul tra it se t deplaseaza astfel ı sfera speculaăiei intelectuale sterile. un savant modern va descoperi ı cutare poveste antica n sensuri care sca pau/scapa naratorului. care reflecteaza asupra simbolurilor sacre care ar fi aceste evenimente. In final. Isi aduce aminte. n-au facut niciodata obiectul cugetarii33. ca el. cum a cunoscut-o pe soăia sa. caracterul sau de eveniment trait. de pilda . si altele la fel. este opera savanăilor care au scapat din vedere eficacitatea reala a mitului. cu atı n t descoperim mai mult un amestec de scheme arhetipale care. n La nivel colectiv. Voi da exemplul unei experienăe pe care am avut-o la primitivii de la muntele Elgon. nu reflecta m asupra simbolismului lor. n 33 ”Amestecul„ cu pricina este opera savanăilor care s-au preocupat mai mult de natura mistica si mai puăin sau deloc de aspectul psihologic. In fiecare dimin unui simbolism care nu mai are rezonanăe ı realitatea traita. 34 Aici se ı mpla ca si ı viaăa de zi cu zi a oricaruia dintre noi. filozofi sau teologi. capa ta noi si noi contururi si valenăe ada ugate cu sau fa ra voie de naratori. ı limbaj ecleziastic. consemnat de mituri. Filozofia omului-zeu. cum s-au ca sa torit si multe alte detandra lii care s-au estompat ı timp. cum s-a ı gostit de ea.Cu cı plonjam mai adı ı originile unei ”imagini cot nc n lective„ (sau. t I realitate. ı Africa. care evoca evenimente cosmice repetate ritual. si n un urmas al lui Jung ne va vorbi despre arhetipurile inconstientului colectiv si va afirma ca noi. de fapt trait. oamenii de odinioara nu reflectau asupra simn bolurilor. Cutantı n re se simte cuprins de nostalgie si retraieste cu emoăie momentele esenăiale ale vieăii sale. Iata de ce noi stim paradoxal mai multe despre simbolismul miturilor decı generaăiile care ne-au precedat.

Cı i-am ı nd ntrebat care era sensul acestui gest sau de ce ı fa ceau. ı fiecare dimin n neaăa . Mungu este.) 36 Daca ne imagina m o gra diniăa de copii ı care. asa cum am ı n ncercat sa demonstrez.ara ăi astfel ca nu ai nimic de ascuns. suflau sau scuipau n si ı mı si le ridicau spre primele raze de soare ca si cum n ini i-ar fi oferit suflul sau saliva lor lui mungu35 . Poate ca ar fi bine sa revenim cı si cı la Mircea Eliade care nd nd afirma cu justeăe ca nu putem cunoaste intenăiile care au condus la creaăia produselor culturale arhaice pornind de la analiza vestigiilor. putem avea o imagine asupra modului cum se ı mpla ı realitate ı cazurile studiate de Jung.neaăa . soarele nu este mungu decı t atunci cı se afla deasupra orizontului. ca nu ai pus mı pe nimic ce nu-ăi aparăine etc. Luna plina evoca si ea na cutare si cutare lucru„ Toate aceste deducăii didactice nu au ı nsa nimic ı comun. care impregneaza totul si pe care o califica m drept divina . Acest termen al limbajului swahili. s-au ara tat total ı l ncurcaăi. (N. pe care ı utilizau pentru a l explica un act ritual. 35 118 . este derivat dintr-o ra da cina polineziana care echivaleaza cu mana sau mulungu. Asa s-a fa cut mereu atunci cı soarele ra sare„ . ı zori. Aceste cuvinte si alăi termeni analogi desemneaza o ” putere„ de o extraordinara eficacitate. se va juca de-a detectivul si va reflecta cam asa: ” Mai mult ca sigur ca faptul de a-ăi expune mı inile la vedere este ı lega tura cu dorinăa de a-ăi dovedi n nevinova ăia. In fapt. A. ra sa ritul soarelui36. Daca totusi el vrea sa -i ga seasca unul. ba chiar si ı absenăa educatoarei care este n eventual ı nlocuita de luna plina . copii sı obligaăi sa -si expuna mı nt inile la inspecăia sanitara . ei ı pa ra seau colibele. Tot ce au ga sit sa spuna a fost: ” L-am fa cut dintotdeauna. daca acest obicei se perpetueaza la infinit fa ra ca cineva sa se mai sinchiseasca de rostul lui.zeului care urca la orizont. Au izbucnit nd ı rı atunci cı le-am sugerat ca o concluzie evidenta ca n s nd soarele este mungu. bunele intenăii . cu semnificaăia obiceiului studiat. ntı n n Desigur ca pentru ochii unui spectator nestiutor acest obicei nu are nici un sens. mai nd precis. Cuvı ntul mungu este echivalent pentru ei cu Dumnezeu sau Alah.

Ele au fost fa cute. Am conchis ca ei ı oferea sufletele lui mungu. gı ndirea este o descoperire relativ tı rzie a omului38. fa ra nici o explicaăie logica . de privitor). arheologice etc. Mai ı i. Ei se mulăumeau sa faca fa ra sa gı ndeasca la ce fac. dar nu si pentru ei. Un alt exemplu este cel al fiului care aspira ultima ra suflare a tata lui sa u muribund cu scopul de a-i lua sufletul. ” Faptele„ nu au fost niciodata inventate. de pilda . De fapt. A sufla sau a scuipa pe ceva are un efect magic. aceasta logica exista (chiar daca este ignorata de executant. Mult mai tı rziu a ı nceput sa reflecteze asupra cauzelor care ı ı l mping.Sensul a ceea ce fa ceau era evident pentru mine. nt 37 Jung insinueaza aici ca manifesta rile rituale. De aceea erau incapabili sa se explice. pentru ca erau si mai inconstienăi de motivele lor si reflectau si mai puăin asupra faptelor lor37. 38 Mai precis gı ndirea speculativa . de genul celor observate de el ı munăii Elgon. el a fost ı ntı mpins sa acăioneze de factori inconstienăi. Este foarte improbabil ca acesti africani. Christos. De altfel. Fa ra ı ndoiala ca i-a trebuit mult timp ca sa Izvoarele materiale. 119 . Faust al lui Goethe spune foarte bine: ” Am Anfang war die Tat„ (” La ı nceput era fapta„ ). pentru ca studiile asupra primitivilor au dovedit existenăa gı ndirii pragmatice ı ntr-o maniera absolut identica cu cea a omului modern. si-a folosit saliva pentru a-l vindeca pe orb. ca ci si suflul (vieăii) si saliva semnifica ” substanăa sufletului„ . sı opace informaăional. stra mosii lor stiau probabil si mai puăin. Primitivul este extrem de inventiv si deloc naiv atunci cı vrea sa ma nı nd nce. chiar ı ntr-un trecut ı ndepa rtat. Ea deriva dintr-o intenăie constienta grefata pe o trebuinăa pragmatica . Dar. sa fi stiut mai mult despre sensul ceremoniei lor. dupa cum o dovedeste ceremonia ı mpodobirii pomului de Cra ciun. s-au impus constiinăei primitivului ı n n mod spontan.

ca anumite persoane ne sı ostile sau ca pricina nefericirii nt noastre trebuie sa fie patologica . spirite. Daca sı conforme dorinăelor noastre. ı n dezvoltarea si evoluăia minăii? Daca totusi arhetipurile au un rol. In mitologia veche. Se pare ca anumite evenimente bruste exterioare. schimba ri accidentale radicale ale ecosistemului. declara m ca nu am avut noroc. t Ideea ca o planta sau un animal s-ar inventa singure ne-ar face sa rı dem. Ele sı ı si azi la fel nt nca de active. acesta nu trebuie absolutizat. Singurul lucru pe care nu vrem sa -l admitem este ca depindem de ” forăe„ care Evoluăia istorica a minăii. pentru ca mintea sa nu putea identifica nici o alta forăa motrica decı a sa proprie.ajunga la ideea absurda ca este ı mpins de el ı nsusi. 39 120 . Asa ı t se pune ı t n ncı ntrebarea care mai este rolul ” forăelor interioare„ . cataclisme naturale.transformarea saurienilor ı mamifere evoluate . produc mutaăii imprevizibile atı ı t n ordinea animala . Daca aceste forăe ne sı nt defavorabile. n Ea a evoluat de-a lungul timpului si continua s-o faca si azi. fiindu-si astfel propriul creator. a ambianăei culturale (la om) etc. cı si ı cea umana -mentala . t Aceste forăe interioare vin dintr-o sursa profunda care nu este alimentata de constient si scapa controlului sa u. De fapt mintea a atins stadiul sa u actual de minte constienta tot asa cum ghinda se transforma ı n stejar. aceste forăe erau numite mana. al arhetipurilor. ca si a modelului ei . vornt bim de inspiraăie sau de impulsuri fericite si ne felicita m pentru ca sı ntem ” isteăi„ . asa cum saurienii s-au transformat ı mamifere. S i totusi mulăi oameni cred ca mintea s-a inventat singura . asa ı t noi sı ncı ntem stimulaăi atı de forăe extet 39 rioare cı si interioare . demoni sau zei.este o concepăie care trebuie cel n puăin amendata .

de alcool. El nu vede ca ı ciuda n raăiunii si eficacita ăii sale. t S i ei ı ăin ı sah prin neliniste. De aceea el se sinchiseste mai puăin de zei si de acăiunile lor. Numai n ca purtau alte nume si erau puse pe seama unor forăe oculte exterioare. El a ı ăat sa -si faca nva treaba eficace fa ra a recurge la incantaăii si la tam-tam pentru a se pune ı stare de hipnoida . De aici si lipsa de actualitate a riturilor de a face propice prezente pretutindeni ı lumea n primitiva si ı antichitate. de superstiăii si de alte obstacole invizibile40. angoasa . ı ultima vreme. de care se poate folosi dupa bunul plac. ” A vrea ı nseamna a putea„ . Este totodata adeva rat ca . El se poate chiar n lipsi de ruga ciunea zilnica prin care implora ajutorul divin. de hrana si mai ales prin proliferarea impresionanta a nevrozelor. In timp ce n primitivul pare sa fie jenat la fiecare pas de temeri. complicaăii psil n hologice. omul cin vilizat a obăinut o anumita doza de voinăa . Zeii si demonii sa i nu au dispa rut cu totul. el este totusi posedat de ” puteri„ care scapa controlului sa u. El a ı nlocuit ordinea juridica divina cu cea omeneasca . o nevoie insaăiabila de pilule. Dar omul contemporan ı susăine credinăa cu preăul si unei evidente lipse de introspecăie. n 41 Nevrozele nu erau mai puăin absente ı lumea primitiva . rezuma superstiăia omului modern. Nu au fa cut decı sa -si schimbe numele. El poate realiza ceea ce a ales sa faca si-si poate traduce ideile ı fapte oarecum fa ra piedica .41 Omul modern a realizat o societate civila care ı garanteaza si i susăine activitatea individuala . de tutun. 40 121 . instanăele ceresti cu cele pa mı ntesti.scapa voinăei noastre.

ANEXA Psihologia visului Utilizarea lui ca mijloc de cunoastere si agent terapeutic de Roland Cahen 122 .

Dar cine este Roland Cahen? Cel mai important traduca tor al operei lui C. opş iunea sa partizana se face simş . Jung ı limba franceza s i cel n mai autorizat.” Psihologia visului .G. ı ntr-un context mult mai larg de abordare. Acest articol are un caracter ilustrativ. ı special ı privinş rezultatului comun obş n n a inut. putem observa cum cele doua metode. In mare ı . articolul sa u nu ita nsa contravine intereselor teoretice ale celor doi corifei ai psihanalizei: Sigmund Freud s i C. G. ı n ciuda divergenş lor mai mult teoretice.utilizarea lui ca mijloc de cunoas tere s i agent terapeuticŞ este un articol semnat de Roland Cahen s i publicat ı ntr-o monografie dedicata visului. se ı elor mpletesc. C. Jung. demonstrativ. Roland Cahen abordeaza problema visului de pe o poziş relativ imparş des i. J. Astfel. G. ı cı ie iala n teva rı nduri. 123 . ilustreaza comparativ modalita ş de interpretare specifice lui C. Am publicat ı Anexa acest articol din doua motive: 1. care vine sa fixeze teoriile visului expuse de Jung ı pan ginile acestei ca rş i. el ne ofera o n sinteza pe puncte a principalelor probleme care incumba interpreta rii onirice. El ı nsus i analist practician jungian. Jung s i lui Sigmund ile Freud. 2.

I. Toăi stim: visul este un fenomen care releva din lumea faptelor.) 1 124 . Fenomenologia visului s i tentativade definire Ce este visul? Nu am nevoie sa -l definesc. visele. Este un dat al experienăei. care merge de la beatitudine si de la sentimentul fericirii supreme1 la angoasa cea mai profunda si la cosmar. Pare paradoxal ca zicem ca visul ne ı nscrie ı n real. In lumea exterioara percepem obiectul. Visul releva dintr-un plan existenăial care s-a impus mai mult sau mai puăin fieca ruia din noi si care ne ı nscrie ı realitate. Acest paradox este totusi pivotul orica rui interes care ne apropie de vis: visul este ı lumea n interioara echivalentul obiectului din lumea exterioara . ı n ntr-o anumita realitate umana si mentala la care trebuie sa participa m. A. (N. 126. la fel. ı n lumea interioara percepem. vom fi ca si cei care viseaza ". Acestea "Atunci cànd Dumnezeu va pune capa t robiei Sionului. Psalmi.

cel puăin la o prima aproximare. s-ar mai constitui el oare fa ra partea sa de visare? Cı spun: "vis". de pilda .si chiar plonjı ndu-l pe cel mai echilibrat. Visul este un dat iraăional. prin n urmare. el a devenit altceva decı tra irea care a fost. contribuie la edificarea realita ăii umane: cuplul uman. fiecare din voi stie la fel de nd bine despre ce e vorba ca si cum as spune: noapte si zi. Adeseori dificil de memorat.din urma au chiar ı economia noastra mentala o n imediatitate mai mare decı percepăiile pentru ca nu t mai au nevoie de intermedierea simăurilor. t Visul este un munte de iraăionalitate si de aparente incoerenăe care. pe cel mai solid dintre noi. atitudinea si reacăia ignoranăei si a ” defenselor„ mele de individ ajuns la raăionalitate ı faăa acestei n 125 . ele le ı nscriu si le fac sa tra iasca ı interior si. Intrucı t visele se refera adeseori la obiectele exterioare. care se deruleaza ı n fiinăa mea mentala si i se impune. ba chiar delirant si sa -l alunga m: ” ceea ce este mai aproape este si mai obscur„ (L´vi-Strauss). este sa -l numim absurd. mai mult sau mai puăin.ı ntr-o lume de iraăional. Povestit. la trezire. el se lasa si mai greu de povestit. Am spus bine "ı fiinăa mea mentala ". S i acest fenomen este ı asa ma sura de derutant ı t n ncı primul gest. vine sa sfideze raăionalitatea noastra . ca orice dat al percepăiei externe sau interne. pe cel mai raăional . vine sa zdruncine cadrele noastre cele mai sigure. cel mai adesea descusute. plonjı ndu-ne de fiecare data . Aceasta este. noapte de noapte. Este o suita de imagini. ca ci visul este ca si o marn fa care nu poate fi exportata .

insondabil si ignorat n al personalita ăii constiente care s-a numit.lumi imaginare. unica ı istoria oamenilor si a ren laăiilor lor. din care s-a desprins cu chiu cu vai raăionalitatea si din care continua sa se desprinda zi de zi. In cadrul acestei ambianăe silenăioase. liniste accentuata de prezenăa noastra indiferenta ı aparenn ăa . cele ale prospect ivului si ale dorinăei na scı nde. Aceasta confruntare este de o originalitate majora si creatoare graăie ” linistii analitice„ . Pentru noi. care este confruntarea analitica . ca s i scamatorul care scoate iepurele din pa la rie. dar vigilenta . visul apare ı ntr-o liniste dubla : linistea nopăilor si linistea acestei situaăii umane speciale. Dar tot asa cum iepurele s-a aflat deja ı n fundul dublu al pa la riei. inconstient. Asadar. materialul sa u oniric. proteiforme. analistii. insondabil si ignorat al personalita ăii constiente a visa torului se iveste.care vor avea nevoie de trei ani pentru a se deversa si a se verbaliza . treptat. la fel erau deja prezente si tonele de psihism . de unde vor apa rea treptat elementele nedigerate ale refulatului. Din acest fund dublu. Daca raăiunea si constientul. fa ra ı ndoiala pentru 126 . iar si iar.ı fundul dublu. visul se iveste ı linistea nopăilor visa n torului si ı linistea analitica ce trimite eul visa ton rului la obscurita ăile aparent insondabile ale vieăii sale interioare. ı lipsa n unui termen mai potrivit. ignorat de gura -casca . noi facem sa iasa la lumina imaginaş persoanelor care ne ofera ıncrederea ia lor. securizante si catalizante.

fa ra ca noi sa o stim. Angajı un curent nd psihic interior si necesita ăile unui program vital ı nscris ı profunzimea fiinăei.pentru Jung visul este o exteriorizare specifica a inconstientului care apare ı constient. nd . simte. la cel mai spiritual al fiinăei .pentru Moreau de Tours tocmai activitatea mentala a visului este responsabila de lumea nebuniei. care n gı ndeste. atunci cı este exagerata . n va fi pentru noi o sursa inestimabila de informaăii variate. II. Dar ar mai trebui sa ne ı ntreba m si ce este ı năelegerea? 127 . Oare ce ı nseamna a vrea sa interpretezi visele? Mai ı i ı ntı nseamna sa le ı năelegi.pentru Freud visul este o confiden ăa . ı ncearca . Poziîia lui Freud s i cea a lui Jung Sa ne oprim o clipa asupra demersului nostru. dar o confidenăa voalata fa cuta ı termeni improprii. n Este bine stabilit azi (si aceasta este si poziăia noastra personala ) ca visul este expresia acestei activita ăi mentale care se manifesta ı noi. si la toate nivelurile .pentru Aristotel visul era activitatea mentala a sufletului omului adormit. numerosi autori i-au subliniat totusi importanăa: . .de la planul cel mai biologic.a se afirma. ı acest context. Astfel ne apare fenomenologia de baza a visului. n . au ı ncercat ı decursul secolelor de n lumini sa minimalizeze visul. visul exprima aspin raăiile profunde ale individului si. speculeaza ı marja actin vita ăii noastre diurne.

certurile dintre s coli. ca n tot ce se deruleaza ı natura „ . E dititons du Mont- 128 . t ca de pilda ı ntre doi indivizi: medic . Aceasta funcăionare se prezinta . Adeseori el se opune acestora. parş ial.si tocmai ı aceasta consta titlul sa u de nobleăe .pacient sau ı ntre raăiunea cerceta torului si natura care trebuie descifrata . aici l-am citat pe n Jung2. adica daca presupunerile. De aici. ” ı năelegerile„ lor difera si ele. care au marcat domeniul nostru s i dincolo de care ıncerca m sa ne situa m. ” Prin urmare. Pr´faces et traduction du Dr.G. Jung: ” L’homme ` la d´couverte de son àme„ . Roland Cahen. Prin urmare. Expresia ” intenăiile noastre„ face sa intre ı fenomenul ı n năelegerii subiectivitatea si particularita ăile psihologice si mentale ale celui care ı ncearca sa ı năeleaga .a definit nd comprehensiunea ca o cunoastere adecvata intenăiilor noastre.Kant . Visul ı ăiseaza o nfa anumita funcăionare care este independenta de scopurile constiente ale eului. de voin ăa sa. referinăele si astepta rile cerceta torilor difera .ca o n » derulareâ lipsita ı aparenăa de intenăionalitate. 6e ´dition.la care este ı ntotdeauna util sa revenim atunci cı avem interogaăii axiomatice . ı psihologie visului prejudeca n 2 C. Daca ” intenăiile noastre„ variaza . de dorinăele si de intenăiile sale. ” Nimic nu e mai gresit decı sa pretinzi sa ext plici visele cu ajutorul categoriilor si psihologiei ı mprumutate de la constient. fenomenul interpreta rii visului nu poate fi decı inter-relaăional si subiectiv la pa trat.

si ı cer scuze de la mi colegii nostri freudieni . Jung. pentru a afisa poziăia mea.ăile teoretic se confrunta cu cele mai violente dezminăiri si se afla cel mai puăin ı largul lor„ 3.are tendinăa sa vada ı vis n o manifestare oarecum perturbata a vieăii mentale sau o forma de activitate psihica care. creatoare.) 129 . se va ı ndrepta spre patologic . A. A. normala . sub forma imaginara si simbolica . Traduction du Dr. de asemenea. In privinăa psihologiei visului. Pr´face et adaption du Dr. sa detecteze ı n vise. mai degraba . Geneve et Buchet-Chastel. El vede ı vis o expresie n spontana . Paris. si ” La gu´rison psychologique„ . (N. s-a interesat de sensul lor.G. idei obsesive si delirante. 1962. Librairie de l…Universit´. Paris. (N. ı cel mai n n bun caz. ca si apropo de multe alte lucruri. S i. ı ochii mei. perturbaăiile complexuale si patologice pe care le-ar putea conăine. Paris. Gallimard. Petite ve Bibliothë Payot. a inconstientului. prea scurt si schematic. 1967. dimpotriva . daca se va agrava. prea puăin sens ı sine si care exprima .simptome isterice. oarecum independent de ele . care au. 1953. Jung: ” Ma vie„ . Roland Cahen. Roland Cahen et d…Yves Le Lay. Freud a ı ncercat. voi spune ca opera lui Jung este. 1966.reducı ndu-le la rangul de simple mijloace de cercetare -. Jung s-a eliberat complet de aceste prejudeca ăi reziduale vizavi de vis.apropo de Freud voi fi mai scurt. n In timp ce Freud . Genë et Hachette.) que 3 C. Jung a criticat si continuat lucra rile marelui sa u predecesor. o tentativa reusita de n Blanc. et 8e ´dition. deci. o dorinăa mai mult sau mai puăin infantila .

cel al 130 . nepla cere). perceptive. ı pare lui Jung absolut inacceptabil. refula ri. ci de a merge dincolo. ı n ochii lui Jung. indifei rent de importanăa sferei sexuale pentru fiinăa . Daca Jung considera ca fundamental valabile unele din datele psihologiei onirice freudiene (presupun ca sı cunoscute fenomenele de condensare. Visul ofera un soi de bilanşinterior. ı special. La urma urmei. care nu au atins n ı nca pragul constiinăei. ci si cele ideative. printre altele. monismul explicaăiei prin dorinăa . la toate elabora rile endogene. la fel de diversa si la fel de polimorfa ca si lumea constientului. nu de a o scurt-circuita. la toate conăinuturile psihice ı devenire.autoreprezentarea si auto-descrierea spontana a unei situaăii constelate momentan si prezente ı inconn stient. pentru Jung lumea viselor este la fel de bogata . pentru ca visul poate face apel. Ca ci ea poate include toate structurile care privesc eul si constientul . nt de aglutinare) el condamn a ı schimb ı n ngustimea si unilateralitatea acestei psihologii.nu numai cele afective (pla cere. la Alfred Adler. n intenăia de a reduce toate visele la un monism oarecare . la Freud.a merge dincolo de opera lui Freud. In aceasta lume onirica si vasta visul poseda . la toate materialele psihice subliminale. percepăii si apercepăii. visul prezinta chiar o diversitate. de pilda .ca si pentru noi . o boga ăie care le pot depa si pe cele ale constientului.fie el sexual. o valoare care nu ar trebui subestimata : el este pentru Jung . nu de a i se opune. amintiri. senzoriale. criptomnezii. sau voluntarist.

iei Daca noi le cerem pacienăilor nostri sa -si noteze visele este mai ales pentru ca visele pacienăilor pe care nu-i cunoastem decı superficial .si cauta imaginea cea mai potrivita si cea mai expresiva pentru ceea ce vrea sa zica . Visul ne apare ca un punct geometric. visul este adeseori tocmai ce este. adica o expresie valabila a vieăii interioare momentan constelate. pertinenta .ma refer la memoria vitala si un conăinut care nu se poate exprima. Departe de a fi cutare sau cutare lucru. nd el merge cu o siguranăa . ı gra dina secreta ı n n n care se ăes dinamismele care au importanăa pentru terapia acestor bolnavi. fa ra nici o stimulare din realitatea constienta . Experienăa a ara tat ca visele pot fi reacăionale la o situaăie ı care tra irea si constientul sı elen nt mentul determinant sau pot fi alca tuite din manifesta ri complet spontane si endogene ale inconstientului. Intre aceste doua posibilita ăi extreme sı pont sibile o mulăime de nuanăe si combinaăii. Astfel. Cı inconstientul vrea sa exprime ceva anume. Aceasta imagine este adeseori frapanta . ea exprima cu o precizie adeseori extraordinara ceea ce ar necesita ı n schimb multe fraze sau chiar perifraze.situaş intrapsihice prezente. Jung nu poate accepta ca generala noăiunea de faăada a visului.e cazul sa -i spunem somnambulica . care cere sa fie luata ı sensul n ei cvasiliteral: fa ra nici o concesie pentru vreo teo- 131 . un loc de intersectare ı ntre o tra ire depozitata ı ntr-un soi de magazie de accesorii .ne cont duc ı gra dina necunoscuta . ba chiar impertinenta .

colective. Faăada visului este proiecăia propriei noastre ignoranăe. ambianăa trecuta si actuala ı care a tra it si ı care tra ieste. oricare ar fi ea. o prima condiăie indispensabila este cunoasterea biografiei visa torului. ca sa torie. de clara si minuăioasa pe cı posibil (romanul t familial. Necesitatea cunoas terii biografiei visa torului Inainte de a ı ncerca o interpretare onirica . generale. de pilda . genul de educaăie. analistul trebuie sa uite tot ceea ce stie.rie. nuanş s i cu ma sura . echilibrul. at IV. la cı teva ipoteze de lucru. profesia exersata . pentru sa na tatea visa torului. iubiri. anamneza medicala . III. formaăie stiinăifica si religioasa . este altceva decı daca n-ar fi fost t 132 . Atitudinea analistului la ınceput Care trebuie sa fie atitudinea analistului ı n practica ? In faăa acestui fenomen extraordinar de schimba tor. bagajul de studii. ca ı acest inconstient se ăes n si se formeaza lucruri importante pentru viaăa. n n drame exterioare. ca de pilda ipoteza ca exista un inconstient. cunoastere suficient de profunda . S i chiar si aceste ipoteze de lucru trebuie folosite ı fiecare n caz aparte cu tact. pe care a fost obligat sa le tra iasca . intime. daca a fost deportat. limitı ndu-se oarecum la cultura sa generala .

Inainte de a ne lansa ı munca de interpretare n onirica trebuie sa cunoastem fisa medicala a visa torului care ne ofera datele privind relaăia cu corpul sa u. planul sa u formativ. un men saj ermetic si incomprehensibil atı pentru visa tor. t cı si pentru analist. de toate impedimentele sale teoretice? Fiind o exteriorizare a psihicului profund. ba chiar si cu moartea. planul profesional. care ne ofera la muriri privind activita ăile sale. care ne ofera raportul cu ” tu„ . planul vieăii spirituale. ca si Champollion. adica cu materialele imaginare. care ne ofera raportul sa u cu societatea. cum va proceda practicianul care a stiut sa se descotoroseasca de toate ipostazele sale de lucru. mai mult sau mai puăin arhaice. care se exprima numai cu vocabularul de care dispune. care ne ofera raporturile sale cu lumea tentaăiilor. Asociaîiile s i incons tientul personal Dupa ce am obăinut informaăiile biografice analiza este mult mai u soara . planul sentimental. planul sa u sexual.etc. analistul se afla t de fiecare data . Intr-adeva r. personale sau colective.statica si dinamica relaăia sa cu boala. nu este totuna daca este bogat sau sa rac. Trebuie sa cunoastem planul sa u social. ı faăa primelor n 133 . care ne ofera raportul cu concretul. schema sa corporala .). ı general. oare. primitive. cu viaăa dorinăelor si cu obsesiile. visul constituie la prima vedere. care ne ofera raportul cu sacralul si cu divinul. Dar. V.

ne-a ı ăat nva sa mı nuim procedeul asociativ cu nuanăe esenăiale: el ne-a ı ăat sa nu ne pierdem ı lanăurile asocinva n ative rectilinii care ating. limbajului oniric. Vedeăi.hieroglife. asociaăiile sı cele care ne permit nt sa ” decripta m„ acest mesaj formulat ı ntr-un limbaj personal si totodata variabil. ca si la Freud. Ei bine. complexele momentan active si constelate ale visa torului. complexe a ca ror prezenăa nu mai este de demonstrat. fundamental prezente ı fiinăa umana . aceste constata ri moderne au dat lovitura de graăie ” cheilor de vise„ stı ngace si banale. vocabularul. lexicul. Dar si aici Jung. daca noi am visat acum 8 zile despre Marcel si mai visa m despre el peste 14 zile. necesar. aceste complexe sı la n nt 134 . oricare ar fi punctul de plecare. a ca ror ma rturie nu mai este de adus: existenăa complexelor este empiric si stiinăific stabilita . Daca ne pierdem ı seriile asociative rectilinii. al unui nt psihic normal. Astfel. la Jung. Marcel nu va mai avea aceeasi valoare asociativa ı primul n si ı al doilea caz. ne n ı mpiedica m fa ra doar si poate de niste complexe care exista ı fiecare din noi. ” Psihicul„ profund este bazat pe complexe personale sau mostenite. desi a acceptat asociaăiile si lea dat toata importanăa pe care o merita . n Prin urmare. asociaăiile sı nt chemate ı ajutor ca sa furnizeze grila care va n permite descifrarea mesajului aparent incomprehensibil. Trebuie sa o spunem mereu. n complexele sı un element normal. Asociaăiile furnizeaza alfabetul personal si ocazional.

trebuie sa reabilita m complexele. trebuie sa ăinem si cont de acest fapt. Acesta a fost unul din punctele de plecare ı divergenăele de n gı ndire dintre Jung si Freud. Numai atunci le remarca m. t n Din punctul de vedere al igienei mentale. daca unul din noi va visa ı n aceasta noapte o masa de conferinăa . Este desigur nedrept ca aceste complexe au o reputaăie atı de proasta ı ochii publicului larg. la fel ca o indigestie stomacala si de aceea au o reputaăie atı de proasta . dar exista si cazuri ı care visa torul n nu are nici un fel de evoca ri asociative. ca ci aceasta masa nu este orice masa . Dar. Trebuie sa ı nregistra m ı chip n concentric detaliile specifice visului daca vrem sa izbutim sa -i capta m sensul si nu sa ne pierdem ı ntr-o ı nsiruire infinita de idei. la noăiuni ca cele de rezistenăa si cenzura (noăi- 135 . Astfel. Aceasta metoda a asociaăiilor are o importanăa capitala pentru tot ceea ce este ” tematism personal„ la visa tor. In loc de a se limita dogmatic.fel de indispensabile unei fiinăe normale ca si o anatomie si o fiziologie corporale normale. daca visul ı da silinăa sa o precizeze. ea este o masa precisa si. t Impiedicı ndu-ne de complexe am putea sca pa sensul unui vis. ca acesta din urma . ca toate lucrurile din natura . deoarece ele sı la fel nt de formative si indispensabile pentru psihic ca si astrele pe cerul ı nstelat: un individ care ar fi lipsit de complexe ar fi un soi de debil mintal sau afectiv. va trebui sa -i cerem asociaăiile privitoare la cuvı ntul masa si cele privitoare la cuvı ntul conferinăa . complexele pot fi calitativ si cantitativ ra u venite.

preexistent planurilor personale.un element. natural. ı chip endogen. Cı nd asociaăiile au fost evocate. Aceasta sa ra cie asociativa a pacienăilor a fost una din temele disputelor dintre Freud si Jung si unul din punctele de plecare care l-au dus pe Jung la celebra noăiune de incons tient colectiv. un element care nu a fost niciodata ı relaăie cu eul si cu constin entul visa torului. fie ca e vorba de un element al sintezelor personale fie. In acest sens le sı nt ntem recunosca tori colegilor nostri din disciplinele ı nveci- 136 . Poate fi vorba de un factor care emana . nu este achiziăia vieăii sale individuale . cı nd toate resursele asociative au fost solicitate cu ı pa ăı nca nare si epuizare fa ra succes. un element al inconstientului colectiv. de un element care. VI. Metoda amplifica rii s i incons tientul colectiv Ce-i de fa cut atunci cınd nu exista asociaş ii? Ajungem la celebra metoda a amplifica rii. probabil. ı multe cazuri ı pa streaza valoan si rea lor fundamentala ). etnografice etc. In acest context stiinăele. aporturile disciplinelor ı nvecinate ne sı extrem de utile. Jung a interpretat aceasta ” sterilitate ideativa si asociativa „ a analizei ca o ma rturie a faptului ca ar putea exista aici. extrase din paralele istorice. din stra fundurile fundamenn tale ale psihicului. desi prezent la visa tor. inconstient. dimpotriva . Jung considera ca analistul este autorizat sa faca un efort asociativ personal pentru a-i oferi pacientului ” elemente de depanare„ .uni care. asadar.

Ea ı pern i mite subiectului sa se confrunte cu problemele generale ale omenirii care depa sesc cu mult anvergura eului sa u constient si a individualita ăii sale. probleme pe care adeseori el nici ma car nu le ba nuieste prezente ı sine. ne ajuta ı practica sa iesim cu bine din impasuri. ba chiar datoria sa aduca o contribuăie de contratransfer intelectual. de simpatie. dar care ı n ncolăesc de ani sau poate chiar 137 . sociologice. dincolo l de elementele de contratransfer afectiv. Paralele istorice. altminteri deschidem poarta abuzurilor si prozelitismelor de tot felul. mitologice. pe care ı asigur prin prezenăa mea. ne permit sa punem ı lega tura conăinutul vin sului lipsit de asociaăii cu patrimoniul psihic si uman general. etnologice. Metoda amplifica rii cere sa fie mı nuita cu cea mai mare rezerva si cu cea mai extrema prudenăa . noăiunea de amplificare intra ı cadrul gen neral al ı lnirii inter-umane care inseparabila de ntı noăiunile de transfer si contra-transfer. Aceasta metoda . extrase din folclor ca si din istoria religiilor. dincolo de contra-transferul spontan. asa ca nu voi insista: cı sı nd nt prezent ı cı n mpul vital al pacientului meu. Jung considera ca analistul are dreptul. exista deja transfer si contratransfer. de devotament. punı la dispoziăia pacind entului sa u stiinăa de care dispune. mı nuita cu competenăa .nate pentru contribuăiile lor importante. Astfel. Cititorul este ı general la curent n cu ceea ce spun aici. Sı perfect constient de faptul ca aceasta innt tervenăie a analistului se situeaza ı cadrul general al n contratransferului.

Metoda amplifica rii se stra duieste sa faca la fel ı privinăa datelor relevı din stratul n nd inconstientului colectiv. este concomitent o metoda de depanare accidentala si ocazionala si o metoda sui generis. religioase. spre aprecieri teoretice si spre teoria cunoasterii. fa ra ca pacientul sa fi depa sit nu stiu ce tabu. Daca analistul se lanseaza ı paralele n istorice neavenite. asociaăiile sale ne-au oferit ı ntregul sa u context asociativ. ı simbolism.de decenii. nu stiu ce conăinut inflamant care nu poate fi verbalizat. fa ra sa fi extras materialul asociativ. care constituie una din originalita ăile esenăiale ale lui Jung si ale scolii sale. Daca analistul se lanseaza cu usurinăa ı consideraăii etnografice. Ajunsi aici. el induce sau risca sa induca pacientului sa u un soi de sechestru mental. Este neı ndoielnic ca unul din lucrurile care risca cel mai mult sa discrediteze scoala lui Jung este apelul usuratic la aceasta metoda a amplifica rii. Metoda ne conduce. sı ntem mult mai bine echipaăi pentru a aborda interpretarea unui vis: ne-am dezba rat deja de cunoasterea noastra teoretica . analizatul nu va fi capabil sa se elibencı reze de conăinutul mental personal pe care nu l-a putut verbaliza. Dar ea nu trebuie folosita superficial. Metoda amplifica rii. 138 . filoz on fice generale. dispunem de biografia visa torului. deopotriva . care a devenit necesara prin existenăa problemelor legate de inconstientul colectiv. In ciuda si tocmai datorita discursurilor sale ı nta toare. el risca sa treaca pe n lı nga o tra ire interioara .

3. analistul l-ar putea ajuta ı ntr-o oarecare ma sura pe pacient: ambii pot coopera pentru a ajunge la o interpretare care sa -i mulăumeasca deopotriva . mai mult sau mai puăin vag. Dar pentru a trece de la punctul 1 la 3 trebuie sa trecem prin: 2. el este memorat cu detalii sau vag . Prima este foarte simpla : visul este un automatism mintal. aăi ghicit. care trebuie sa stie sau sa ı nveăe ı cursul analizei cum s a adune ason ciaăiile cu o receptivitate aproape matern a . analistul si visa torul vor ı ncerca aventura interpreta rii. Colectarea asociaîiilor Munca de interpretare onirica comporta trei faze. care este colectarea asociaăiilor.totusi el exista . 1. de capacitatea de receptare a constientului sa u. care se produc ı momentul trecerii din n starea de somn la starea de veghe.VII. Din cele trei faze cea mai delicata este. a doua. ı n schimb. mai mult sau mai puăin net. n La a treia faza . treapta intermediara . Aceste asociaăii sı adeseori abia schiăate si nt greu de surprins. visul este visat si memorat ı ntr-o oarecare ma sura . Visul este mai mult sau mai puăin clar. Modifica rile visului. trebuie incluse ı travaliul imaginar al visului. el este visat sau nu. Dar ele sınt capitale ı ntrucı ı t n 139 . La colectarea asociaăiilor. analistul nu mai poate fi de nici un ajutor: ambii depind de bunul plac al psihicului asociativ si subiacent eului pacientului. indispensabila .

epoca. expoziăia si personajele sale. Jung este de pa rere ca ele conăin un mesaj psihologic de o asemenea importanăa si urgenăa ı t a ncı fost necesar sa stra punga toate mecanismele protectoare ale somnului pentru a accede la mintea constienta ı speranăa ca nu va fi neglijat. cel puăin pentru tot ceea ce releva din sfera constientului si inconstientului sa u personal. decorurile. indint. 4 VIII.) 4 140 . Visul este ca o piesade teatru ın patru acte Pentru a usura analiza. Aceasta schema de repartiăie ı patru acte este ı n n general foarte la muritoare si valabila . Jung ne sfa tuieste sa considera m visul ca si cum ar fi o scurta piesa de teatru ı patru acte: n 1. deznoda mı detenta . 2. n Roland Cahen: ” Vocation et affectivit´´„ . (N. spre soluăionare. aceasta drama evolueaza spre punctul terminus. A. caăie sau concluzie. peripeăia sau drama. nr.lipsa lor sensul visului ra mı de cele mai multe ne ori litera moarta . 4. In privinăa viselor care ı trezesc din somn pe vil sa tor. 3. Cahiers Laennec. 3. locul geografic. acăiunea care se anunăa si se ı nnoada . 1950.

IX. ı ntr-adeva r . asupra ca reia nu vreau sa insist. ca n la o corabie cu pı nze. prin urmare. Noîiunea de compensare Una din perspectivele cele mai utile ı practica n este noăiunea de compensare. exprimata ı actualitatea misca rii ei de ca tre n vis. nu scapa acestei norme. Mulăumita aportului materialelor inconstiente revelate ı vis se pot crea extensii.ı mpreuna cu ipoteza inconstientu- 141 . tot bion logicul este format din sisteme cu autoreglare. Nu vreau sa ma pierd ı planurile biologice dar. Unilateralita ăile. este pentru ca graăie acestei cunoasteri biografice putem ca uta relaş de complementariia tate dintre situaş cons tienta . s i imaginile visului sa u. ı dimensiunea verticalita ăii sale. Echilibrul psihologic al fiinăei se realizeaza . ea este. tra ita obiectiv de ia ca tre visa tor. psihologicul. ı ntre constient si inconstient. aspiraăiile constientului vor ga si ı imaginile onirice care au fost ı n năelese cum se cuvine o compensare salvatoare si. compensaăii ale n subiectivismelor con stiente. asa cum se stie. defectele. dupa Jung. corecăii esenăiale. Daca avem nevoie de o cunoastere biografica atı de minuăioasa ca aceea pe care am descris-o t mai sus. dorinăele. Aceasta noăiune de compensare. angoasele. ı ntre pı nze si chila . care ăine de biologic la o scara pe care nu vrem sa o discuta m aici. o rela ăie de compensare realmente dinamica . este de o mare utilitate practica . Exista o relaăie de complementaritate. ı ntre planurile sale constiente si cele inconstiente.

ca ci tocmai ın caz de afectivitate alertata sıntem noi consultaş . este asa de mare ı t ideea ncı 142 .unul dintre criteriile pe care le pa stra m ı minte. oare ce vrea el s a compenseze? Noăiunea de compensare este foarte u sor de mı nuit cı vreme avem de-a face cu problemele ta personale ale subiectului. dincolo de monisme. Veăi fi de acord ca compensaăiile care se aud ı aceasta simfonie pe nenuma rate voci ı n ntre constient si inconstient pot fi infinite ca num a r. care trece de obicei neba gata ı sean ma .este ceea ce numesc eu constiinăa mea.daca putem compara fiecare celula cerebrala cu un locuitor al pa mı ntului . aceasta noăiune de legare prin compensaăie este foarte usor de utilizat.ea leaga constientul si inconstientul. n Una din ipotezele care trebuie pa strate ı minte n este aceea de a te ı ntreba.lui . dincolo de schemele interpretative. ” inconstientul„ meu fiind o rezultanta neactualizata . ı caz n de afectivitate alertat a .putem i vedea adeseori cu multa precizie ce element al constientului este compensat de cutare vis. atunci cı te confrunăi nd cu un vis obscur. Dar gı ndiăi-va la cele zece miliarde de celule cerebrale descrise de profesorul Bremer! Acest num a r depa seste de patru ori populaăia globului ı t fiencı care individ responsabil este ca un sef al unui guvern mondial. In caz de conflict. n ı travaliul practic. Noăiunea de compensare este ca si ” bara„ balanăei . In faăa unei afectivita ăi alterate. Complexitatea fa ra limite a compensaăiilor umane posibile. ı ntr-o lume de patru ori mai numeroasa ! Rezultanta murmurului acestor celule .

facultatea reparatorie a compensa ăiei nu este nelimitata . de situaăii sociale. pentru a nu mai pomeni despre limitarea ei de ca tre infinitatea compensaăiilor posibile. Noăiunea de compensaăie este limitata din cauza autonomiei inconstientului. Procesele autonome ale inconstientului pot aduce la suprafaăa lucruri a ca ror semnificaăie ăine de alte planuri. de alte dimensiuni ale reflecăiei. 143 . este posibil ca tentativa de compensare sa fie la fel de dezechilibrata si de dezechilibranta ca si tendinăa iniăiala care trebuia redresata . Compensaăin ile vor contracara defectele si infirmita ăile unei persoane. de situaăii culturale sau de probleme spirituale. ı accelerarea integra rii lor. Poate fi vorba.compensa rii devine dificil de utilizat din momentul ı care nu mai avem de-a face cu probleme practin ce. Compensaăiile spontane care se ivesc de la sine aduc mari servicii oamenilor. de pilda . cu probleme personale. Nu este mai puăin adeva rat ca arta terapeutica a analizei consta ı mare ma sura ı a la sa sa apara n n compensaăiile salvatoare. ı facilitarea constientin za rii lor. imediate. X. Din momentul ı care lucrurile s-au agravat ı n n mare ma sura . Din nefericire. Perspectivele de interpretare O alta ipoteza de lucru pe care trebuie s-o pa stra m ı minte este noăiunea de perspectiva de inn terpretare.

aceste determinante esenăiale ale comportamentului uman. ci si printr-o suita necesara si ineluctabila de sinteze mentale. mai mult sau mai puăin succesive.nu este vorba de excludere .Freud. n Interpretare sintetica . mai mult sau mai puăin parcelate. aceste sinteze treca toare. La interpretarea reductiva sau cauzala el a ara tat necesitatea de a ada uga . afective si libidinale. Din acest punct de vedere. Orice analiza si orice efort analitic sı urmate implint cit si automat de o noua sinteza . trebuie sa spunem chiar ca termenul psihanaliza este unul eronat.o perspectiva prospectiva . dar a atras atenăia si asupra limita rilor ei. ı funcăie de inerăia lor pron prie). asupra insuficienăelor si chiar pericolelor ei daca este folosita cu sectarism si exclusivism. precipitate si premature. (Adeseori analistii nu doresc asa ceva. mai mult sau mai puăin generale. Prospectiva si vizionara nu ı sensul unei profeăii. dupa cum stiăi. Daca psihanaliza nu ar face decı sa analizeze si nu ar sintetiza. ea ar fi o activit tate destinata esecului si care ar provoca mult ra u. Daca visele aduc cu contextul lor asociativ elemente majore pentru analiza reductiva si cauzala 144 . ca ci viaăa mentala procedeaza nu numai prin analiza . sintetica si finala . se folose ste de vise pentru a cerceta instinctele si pulsiunile. Jung a recunoscut ceea ce este valabil ı aceasta perspecn tiva . care se poate manifesta ı vis. n ci ı sensul unei ipoteze de lucru derivate din ca un tarea ” pantei energetice„ . fie ca vrem sau nu. Tipul sa u de interpretare este reductiv si cauzal. vor fi si ele dizolvate si vor sta astfel la originea unor noi obstacole si a unor noi rezistenăe.

n elementele necesare sintezei travaliului analitic si mental care se desfa soara . t In concluzie. de unde provine simptomul. Jung se ı ntreaba care ı este scopul. ada ugata la perspectiva reductiva si cauzala .a unei situaăii prezente sau trecute. interpretarea finala . nga Acum putem preciza ca pentru Jung visele pot fi concomitent: 145 . ne permite adeseori sa discernem tendinăele dinamice inerente autoregla rii si auto-evoluăiei psihice a unui subiect. ele aduc ı acelasi n timp. In fine. ca finalitatea este o ma rime. ce semnifica . Este cı se poate de evident ca aceasta perspectit va prospectiva . ca si mulăi alăii ı naintea sa. cu pertinenăa si subtilitate. Perspectiva de interpretare nu trebuie sa se lipseasca de dimensiunea finalita ăii care releva si ea din stiinăa ca si dimensiunea cauzalita ăii. vieăii psihice. Jung a ara tat. psihologice ii s i mentale. binecuvı ri ale naturii care funcăioneaza dincolo nta de toate stı ciile noastre de analisti. daca Freud se ı ntreaba care este cauza visului. o dimensiune inerenta vieăii biologice. Psihoterapia ı ncearca sa stimuleze prin prezenăa noastra catalitica aceste virtuăi vitale majore care sı nt autoreglarea si auto-evoluăia unei fiinăe. Dimensiunea finalita ş nu ii trebuie sa fie stra ina vieş biologice. ca ea este de asemenea inerenta evoluăiei mentale. ba chiar i ce simbolizeaza si spre ce tinde visul. la momentul dorit. sintetica si finala . iar cauzele nu sı nt adeseori decı un mijloc ca tre scop. ı chip cvasi-organic si cu o consecvenăa fa ra cusur.

un bilană al situaăiei prezente si al compromisurilor dintre tendinăele comportamentale si cele intrapsihice. Problema este ca fiecare s a -si agite drapelul ı chip n loial. bunul simă comun ne invita sa rega sim ı personan jul visului personajul ı carne si oase din viaăa cun renta . n 2. n Sa repeta m pentru a evita orice neı năelegere ca psihologia analitica ı ncearca ı fiecare caz ı parte n n sa concilieze metoda reductiv-cauzala si cea prospectiv-sintetica : aici este vorba de doua perspective ı ngema nate care fac parte din acelasi ansamblu unitar. Visul ar trata astfel relaăia vitala dintre visa tor si persoana din anturajul sa u. o expresie a trecutului tra it. Din aceasta perspectiva . el poate ex- 146 . fie ca trecutul a fost tra it ı realitate.1. Planul subiect. Cı cineva ı viseaza pe unul din apropiaăii sa i nd l sau pe o persoana cu care ı ntreăine relaăii vitale. XI. expresia unei determina ri subliminale a viitorului ı gestaăie. planul obiect Avem aici unul dintre punctele ı care dezacorn dul dintre Freud si Jung ra zbate cu cea mai mare forăa si totodata ı ntr-o maniera revelatoare. a proiectului vital al unei fiinăe. fie ca a fost imaginat. Adeseori trebuie sa spunem: tra iasca divergenăele! Nu este vorba de faptul de a crea o unanimitate suspecta unde nimeni nu mai distinge ce-i aparăine. 3. visul poate fi astfel reflectarea unui dezechilibru relaăional.

proiecte. l Gengis Khan va exprima partea din mine invadatoare. o problema de adaptare reciproca . interpretarea pe planul obiectului si interpretarea pe planul subiectului sı adeseori difint cil de separat. Jung a ara tat ca atunci cı visa torul ı viseaza nd l pe papa Pius al XII-lea. cuceritoare. Dar apropo de un personaj cu care visa torul nu ı ntreăine relaăii importante sau nici un fel de relaăii sau atunci cı e vorba de un personaj istoric. numai prin n tatona ri sau ı funcăie de asociaăiile visa torului n trebuie sa alegem planul clivajului.prima o neliniste.este planul obiectului (ı iau pe prietenul l meu. 147 . cam ca la opera . Nici aici nu avem de-a face cu perspective care se exclud. ba nd chiar de un personaj pur si simplu imaginat sau fantastic. este ca si cum inconstientul ar merge sa caute ı magazia de accen sorii. Astfel. trebuie sa ma rturisim ca perspectiva spontana a bunului simă se arata absolut sterila . adeseori. daca ı visez la noapte pe Gengis Khan. ca fiinăa sau obiect existı ı reand n litate). distruga toare. travestita oportun si exprimata prin figura selecăionata . Iar ı practica . personajul cel mai apropiat si totodata cel mai pertinent pentru a exprima o anumita parte din mine. trebuie sa concepem figura din vis ca fiind expresia unui aspect al visa torului. planul i nterpreta rii corespunza toare situaăiei exterioare. pe scurt este vorba de o problema comportamentala concreta sau de o tensiune interumana . ca atare. ı ncarnarea unei fracăiuni sau a unei ” facăiuni„ din el ı nsusi. pe Napoleon sau pe Gengis Khan.

cı cealalta .extraversiunea .introversiune. care este concomitent suportul si alambicul elabora rilor noastre intime care vor ăı sni la rı ndul lor spre exterior. apropo de aceste doua planuri de interpretare. Cele doua planuri de interpretare constituie astfel prelungirile acestor realita ăi ı n domeniul psihologiei onirice. n Impletirea practica a acestor doua planuri de interpretare continua pı la realizarea lor. Avem cı una din interpreta ri.si realitatea interioara . elaborarea intrapsihica a problemelor pe planul subiectului ar putea contribui substanăial la determinarea si la deciderea unei schimba ri comportamentale. Psihologia onirica trebuie sa oglindeasca neapa rat acest dat fundamental cum ca lumea exterioara nu este decı una din cele doua surse de impresii t care ne asalteaza . Interpretarea pe planul obiectului va oferi indicaăii de comportament obiectiv. noi elabora ri utile pentru maturizarea subiectului si. pund nd tem sa le avem chiar pe amı ndoua ı proporăii si n nuanăe infinite. cugetare . pe de alta parte. Dialectica dintre cele doua 148 . situaăiei intrapsihice a visa torului.imaginii visate. Cealalta sursa este lumea interioara . interpretarea pe planul subiectului va ajuta la elaborarea introspectiva . marile probleme inerente coopera rii a ceea ce s-ar putea numi doua realita ăi: realitatea exterioara . o reajusna tare a comportamentului poate aduce noi reflec ăii. Cele doua planuri de interpretare sı productive nt deopotriva .ı sensul de reflectare. Rega sim.si n intrapsihica a problemelor ı curs.

Cı nd am putea. Intrucı t colegii nostri freudieni ignora aceasta dimensiune a planului subiectului. care se situeaza mai ales pe planul obiectului . Nu ar mai fi nevoie.si interpretarea prospectiv-sintetica . ea ne reproseaza noua . jungienilor.deoarece se cauta o cauza care sa se atribuie la modul concret . cum e cazul la freudieni. cauzala . Pentru ca scoala freudiana ignora planul subiectului.se rega seste pe planul interpreta rii.exterioara si interioara . sa ı ncarna m toate tra irile lui prin 149 . graăie interpreta rii pe planul subiectului. cu atı mai mult ne astepta m ca ea sa nu mai rsta t corespunda . atitudinea noastra nuanăata vizavi de fenomenul transferului. Cu siguranăa ca aăi simăit deja ca exista o relaăie ı ntre interpretarea reductiva . totul trebuie sa treaca . totusi problema este de o importanăa capitala . Cred ca tocmai datorita planului subiectului si obiectului exista atı tea dispute teoretice ı ntre scoala freudiana si cea jungiana . De regula .lumi . pe planul obiectului.mai ales la persoanele tinere . pentru ei. Natural ca aceasta indicaăie cere sa fie ı năeleasa cu multa supleăe. Nu vreau sa insist. deopotriva .pentru a ceda treptat interpreta rii pe planul subiectului si elabora rii intrapsihice a problemelor. Cu cı analizatul este mai avansat ı t n vı . Ei ı ı i ncarneaza bucurosi si pe Lucifer si pe Dumnezeu Tata l. sa ajuta m pacientul sa ı năeleaga ca multe lucruri privesc demonismul si idealismul sa u interior. finala . care se situeaza mai ales pe planul subiectului. la ı n nceputul unei analize domina planul obiectului . ı practica .

(N. ba chiar filozofia sa. cı si divergenăele noastre teoretice vor ı t n5 ceta . Seriile de vise Ceea ce da soliditate si validitate efortului de analiza onirica ı psihoterapie nu este interpretarea n unui fragment de vis. n Cred ca ı ziua ı care colegii nostri freudieni n n vor accepta aceasta noăiune a planului subiectului. Ceea ce-i va oferi siguranăa travaliului de analiza onirica este studiul seriei de vise ale aceluiasi pacient. Nu are nici o relevanăa ı n contextul problematicii onirice.) 5 150 . amintind mai degraba de ghicit. ci studiul si interpretarea unei serii de materiale onirice. erorile sı ı nt ntotdeauna posibile. XII. de altminteri inutile. Tr.transferul ı personalitatea analistului.revelı ” panta evolund tiva „ a pacientului . am face mai bine sa ne schimba m specialitatea! Ca ci ar fi o activitate riscant a . care se ı ntinde pe o perioada mai mare sau mai mica de timp din viaăa pacientului. miturile personale si Urmeaza un scurt pasaj pe care nu l-am mai tradus ı care autorul n se adreseaza direct adepăilor freudieni. In cursul interpreta rii unui vis. dintre scoli. majoritatea discuăiilor.marile teme ale personalita ăii studiate. Studiind o serie de vise pe o perioada mai mult sau mai puăin lunga vom ı lni repetiăii tematice ntı care scot ı evidenăa sub o forma de fiecare data n nuanăata si un pic diferita . Daca nu avem decı un fragment de t vis.

este cı se poate de evident ca aceste t serii de vise sı comparabile cu un film format din nt numeroase episoade de genul celor epocii mute din 1925. cı de fapt seriile de nd vise exprima un talaz vital constructiv si dinamic. o interpretare nu epuizeaza n aproape niciodata sensul si semnificaăia unui vis. infirmı erorile. unde ı tre n fiecare sa pta mı ga sim un nou episod. ı practica . ” mitologemele„ sale individuale. munca analitica poate fi comparata cu o sinusoida care oscileaza si se restrı nge ı jurul axei sale ascenn dente. confuzie alogica .colective. na Nu va fi mica surpriza analistului atunci cı va nd constata coeziunea interioara si coerenăa extraordinara a materialelor. visele ulterioare . Daca comitem erori .vor comenta cumva interpreta rile precedent formulate. La fel. ci se limiteaza la ceea ce pare util. Trebuie sa ne con- 151 . acolo unde pı la Freud si Jung nu na se credea ca s-ar putea afla altceva decı incoerenăa .si uneori ele exista -. daca stim sa -l urma rim si sa -l utiliza m. materialul oniric al unei persoane analizate este atı de abundent. In general. graăie mobiliza rii interferenăelor subtile ı ntre constient si inconstient . ca de pilda ” Le maı de forges„ . ı t se ı mpla sa nu t ncı ntı putem examina complet toate visele din lipsa de timp.graăie mecanismului de compensare despre care am vorbit mai sus. confirmı pertinenăele. t dezordine. In practica . Mulăumita studiului unei serii de vise. nd nd permiăı ndu-ne astfel sa rectifica m a posteriori o ı ndoiala care a subzistat eronat sau o afirmaăie avansata cu prea multa fermitate.

ba chiar periculos. atitudinea oportuna a analistului angajat ı travaliul n oniric este cea pe care a definit-o Freud ca fiind una de atenăie flotanta si distrata . el urmeaza 152 . din acest mot ment. Atitudinea analistului In faăa acestei lumi fascinante si cu multiple faăete. un bun radiolog si ı special cu un bun catalizator al recoltei asociatin ve. ca analistul ” sa aiba dreptate ı den trimentul pacientului„ . nu este ceva ireparabil. Mai ales pentru tratament ar fi eronat. si cred ca analistul este adeseori comparabil cu un bun mamos. Psihiatrul. ı ajuta pe visa l tor sa faca asemenea progrese sau ı deschide asemei nea orizonturi ı t neglijarea unor vise. XIII. n Un vis bine ı năeles. o repet. Nici pentru unul si nici pentru n cela lalt. Marea schimbare. acord ıntre analizat s i analist. Experienăa a ara tat ca daca un lucru important a fost neglijat. ı loc de a fi un soi de pater familias si de aun tocrat. cei doi protagonisti trebuie sa poata sa adere cu toata inima la interpretarea ga sita si propusa ı comun. marea revoluăie psihiatrica ı ncepı cu primele lucra ri ale lui nd Freud este ca din acest moment psihiatrul nu stie mai mult decı pacientul sa u. bine asimilat. Trebuie sa lasi lucrurile sa se deruleze de la sine. se afla la dispoziăia pacientului. O interpretare de vise reus ita constituie un acord.sola m deoarece nu exista aici un inconvenient major. nu poate fi vorba de o confruntare intelectuala . din lipsa de ncı timp. el va reapare ı materialele ulterioare. Nu poate fi vorba de o competiăie intelectuala .

n n Tr. graăie unui moment acut al metabolismului ideativ .indicaăiile acestuia.tremi buie sa ajute pacientul sa simta ın fiinş sa proprie a discursul psihologic al ca rui teatru este el. ı original. In acest sens. Interes practic Interesul practic al travaliului nostru oniric de pı acum este ca visul aduce perspectiva incons tina entului. sa participe emoş ional la acest discurs. visul este un fragment smuls curentului inconstient necurmat. nu face ı n” L…art du silence. ca ci acest lucru ar naste reticenăe si rezistenăe bine fondate ı ntr-un asemenea caz. Nici nu se pune problema ca analistul sa aiba dreptate ı detrimentul pacientului n sa u.) 6 153 . Prin urmare. fie implicita . situı progresiv pacientul ı axa psihicului nd n sa u profund. ceea ce. trebuie sa -l aducem pe visa tor sa tra iasca emoăional afectivitatea si conflictele viselor sale. interpretarea sa fie ca este verbalizata . populata si creatoare„ 6. Este ca si cum analistul . este pentru ca aceasta liniste. peupl´ et cr´ateur„ . XIV. Daca analiza constituie pentru Jung ” arta linistii. (N.daca interpreteaza un vis. Aici se pune problema de a ajuta pacientul sa atinga mai mult decı o ı t năelegere pur intelectuala . de altfel. ı franceza .daca ı permiteăi aceasta imagine . face manifesta perspectiva inconstientului. el este un exponent fragmentar al acestui curent.

In cursul travaliului analitic. care se perpetueaza si se deruleaza ı pron 154 .s-ar insinua ı perspectiva inconstienn tului pacientului pentru a-l ajuta sa simta si sa descopere sau pentru a indica cu voce tare constientului visa torului ceea ce inconstientul exprima ı n imagini. cu cea mai mare grija . numai ăinı cont deopotriva si de perspectiva constiennd tului vom putea avansa spre confruntare si. Constientizarea ne apare asta zi . ca ci daca le-am ca lca ı picioare am distruge si constientul.s i este unul din meritele istorice ale lui Freud de a fi scos ın relief aceasta noş iune de ” luare de cunos tinş Ş . Este si motivul pentru care analizatul este ı nclinat sa -i atribuie analistului s a u puteri ” supranaturale„ . el vor fi urmate de acăiuni consecutive asupra inconstientului. Adeseori. pentru ca pacienăii nostri sı deja pernt soane cu constient fragil. trans-constiente. de aici. parăial. sa menaja m valorile lor constiente. la convieăuire ideo-emoăionala : constientul si inconstientul. asa n ı t nu ar mai exista nimeni care sa fie prezent penncı tru a integra materialele care vor apa rea. spre armonizarea acestor doua planuri majore ale unei personalita ăi care trebuie sa parvina la armonizare. analistul trebuie sa ăina cont si de perspectiva constientului. si celebrul fenomen al transferului. trebuie. Vor rezulta din aceasta procedura lua ri de cunostinăa progresive care se adauga succesiv. adica tocmai acelea din inconstientul sa u. De unde.drept dea tonatorul unei reacăii ı lană care debuteaza la nivel n constient.totdeauna .

la eliberarea sa din simptome si. Iar ı cazul nevrozaăilor pe care ı trata m. Aceasta la rgire a cı mpului constient constituie pentru orice viaăa mentala individuala un fapt major. ” prinde„ semnificaăia.verigi din n care noi nu cunoastem de altminteri decı cı t teva merge ” sa se piarda ı intimitatea silenăioasa a ăesun tului„ . la transferul ei din inconstient ı constient. pentru a folosi frumoasa expresie a profesorului Leriche. Este ceea ce Jung a numit calea integra rii personalita ăii. dupa cum vedeăi. Totul se constituie ı ceea ce Jung a numit calea n individuaş iei. din lană ı lană . care n i au din cauza nevrozei lor un cı constient micsomp rat si restrı aceasta la rgire este de doua ori imns. Atingem aici ı ndeaproape ı si medinsa cina psihosomatica . o viaăa legitim definita ca o integrare integranta . De altminteri.funzimile fiinăei si care. se deschide o noua perspectiva asupra problemei cutare sau chiar asupra vie ăii sale. portanta . n De ı ndata ce pacientul ” ı năelege„ . In fond este vorba de a-i reda cuiva viaăa. analiza viselor. o noua treapta de constiinăa si vor deveni posibile noi sinteze. Astfel. noua pentru el. ı buna n parte. graăie viselor. ı ndata ce el simte. graăie interferenăelor dintre constient si inconstient pe care le declanseaza ea ı n ambele sensuri. va prezida la mobilizarea energiei psihice. un plan al confidenăei. Pentru ca se va atinge astfel.ı sensul mai n larg si nu numai intelectual al termenului -. ı care pacientul se conn 155 . a unui vis. munca analitica se situeaza pe patru planuri: 1.

exponentul unei a funcăii recuperatoare si integratoare a ca rei importanăa nu e cu nimic mai prejos decı cea a circulaăit ei sau a respiraăiei. 2. tulbura ri mentale. un plan de metamorfoza si de transformare a personalita ăii ı care converg si se consolideaza cele n trei planuri iniăiale de acăiune. Visul are deci o importanş vitala . ı ntre constient si memorie. n 3. El face sa dispara din constient tra irea care trebuie stearsa si memorata pentru ca la trezire constientul sa fie din nou disponibil. n Lucra rile experimentale cele mai recente ı n neuro-fiziologia somnului si a visului confirma . 4. pacientul trebuind sa se situeze ı faăa a ceea ce el ı n nsusi a descoperit. El este. dincolo de orice astepta ri. un plan de educare si de auto-educare. dupa circa zece zile. importanăa vederilor asupra visului pe care tocmai le-am expus. (Surmenajul apare atunci cı materialele se acumuleaza ı asa nd n ma sura ı t nu mai pot fi elaborate ı timpul somncı n nului: ele sı cumva dispuse ı nt ntr-o magazie intermediara . iar eu le-am separat numai ı scop didactic.feseaza . De acum stim ca noi visa m ı mai multe faze noapte n de noapte si daca ı mpiedica m un subiect de experienăa sa viseze el reprezinta nervozitate si. In timpul somnului se produce un travaliu mintal si psihic infraconstient care are cele mai mari consecin ăe: 1. asteptı un nd 156 . un plan al analizei transferului care s-a format ı cursul confesiunii. pare-se. Aceste patru planuri se ı mpletesc la nesfı rsit.

sı uitate. ” Uitarea viselor„ . cea mai utila si mai economica cu putinăa . deci . la imaginaăia activa . la preconstient. cea mai puăin vizibila . adeseori mediocra . la urma urmei. la invitaăia analistului. uitarea prea radicala .o ma sura economica de cea mai ı nalta utilitate. nca n nt Daca . atı de des criticata .tempereaza . Munca integratoare inconstienta apare deci ca o ” menajera „ a constientului. Ca ci. la vis. este vizibil ca eforturile analizei si ale psihoterapiei analitice vizeaza sa redobı ndeasca si sa perfecteze ceea ce a fost insuficient sau gresit structurat ı integrarea spontana . dimpotriva . ı lipsa ca ruia constientul s-ar sun praı rca ı loc sa se usureze dispar. 3. aceste detalii ar fi memorate. Nu este reăinut sub forma de vise decı ceea t ce mai este ı nca important pentru constient sau ceea ce trebuie sa fie supus unui nou examen de ca tre constient.ı perspectiva globala al acestui travaliu n integrator . S-a va zut prea mult ı imaginaăie numai aspectul n 157 .moment de acalmie pentru a fi reluate de travaliul integrator si transferate ı memorie). Toate detaliile acestui efort. pare sa t fie. Memorarea. dupa o elaborare insuficienta la acest nivel. a viselor demers care necesita efort si voinăa . redı dispond nibilitatea aparatului mental pentru realul lumii si tra irea de mı ine. n 2. constientul ar fi ı rcat ı loc sa fie usurat. nca n Travaliul integrator se face deci ı maniera n cea mai discreta . n De unde utilitatea metodelor terapeutice care fac deliberat apel la inconstient.

panta unei fiinăe ı lume care con respunde adeva rului sa u si autenticit a ăii sale. timp de secole. analiza onirica este un lucru capital pentru o civilizaăie si pentru spiritul acesteia. sa -si ga seasca panta viitorului sa u. Ca o civilizaăie accepta numai si principiul analizei onirice. Incepı cu psihanaliza nd si mai ales cu aportul lui C. Ajutı ndu-i pe pacienăii nostri sa -si mobilizeze imaginarul. XV. integrator si vital. Pı la revoluăia analitica . Ele ı permit sa se i elibereze dintr-un trecut ı sı n nul ca ruia era ra u structurat. potenăialele iraăionale ale fiinăei si ale 158 . sa tra iasca ı ntr-un prezent mai calm.ar avea un suflet ra mı nea un postulat teoretic sau dogmatic. pentru tra irea fieca ruia.iluzoriu neglijı ndu-se aspectul sa u creator.G. Jung acest post ulat a devenit realitate concreta si posibila pentru fiecare. de la cel mai stra lucitor si mai dotat. Perspectivele generale s i culturale Din punct de vedere general. si aceasta va fi concluzia mea. sa -si situeze propriul eu ı faă a imaginaăiei lor si sa colaboreze cu ea. daca la sa m la o parte mistica.ba rbaăi si femei . afirmaăia ca toăi na oamenii . mai destins si mai senin. aceasta echivaleaza cu suspendarea condamna rii sub care au gemut. pı la cel mai umil si na mai modest. n psihoterapiile analitice fac o lucrare dintre cele mai utile: ele substituie un om unificat omului parcelat care era omul bolnav.

A.fiină elor. sa ca uta m noi scheme de viaăa si de gı ndire. erupăia noăiunii de inconstient ı n vieă ile noastre. Din acest moment iraăionalul este impus de raă ionalul ı nsusi . nt Exemplul pe care l-am ales si pe care vi-l propun este urma torul: unul din pacienăii mei mi-a povestit urma torul vis: ” STAU IN PICIOARE 159 . a zis ca ” sinteza activita ă ii psihice constiente si a activit a ăii psihice inconstiente constituie esen ăa ı si a travaliului nsa mental creator„ .de un raăional care a stiut sa -si depa seasca si sa -si recunoasca limitele si restricăiile . pe de alta parte. profesorul C. Ca ci orice efort care ne apropie de demersul gı ndirii hegeliene declanseaza la nivelul psihologic eliberarea unor foră e extraordinare. ı nsa devine evident din ce ı ce mai mult ı ultima perioada n n ca cheia de bolta este psihicul sa u. Meier. ı chip izolat sau ı n mpreuna . Astfel. dupa cum vedem. omul este o ” bolta„ . Exemplu de interpretare Vom demonstra printr-un exemplu cı se poate t de scurt si concis utilizarea practica a celor 15 paragrafe care sı ca si 15 axe de reflecăie. XVI. si carnea vie si tra irea. dialectica tradiăionala devine un raport triunghiular. Visul si studiul sa u ne deschid orizonturi neasteptate. prin visele noastre. ne obliga pe toă i.ca tranziăie necesara ı ntre cunoasterea logica pe de o parte. Daca vreăi. Cred ca amicul meu.

Daca acn cepta m aceasta cale de abordare vom vedea ca aplicarea paragrafelor urma toare ne va permite. ı năelegerii. refulare. Apropo de exemplul nostru. II. Cu privire la paragraful I: Este sigur ca acest vis derulat ı linistea unei nopăi n arunca o provocare raăiunii. puăin promiăa tor si puăin ı ncurajator. III. dorinăa sexuala . sa ne pa zim de concluzii gra bite. ba chiar tuturor teoriilor. dar sa ra mı nem animaăi de ipoteza de lucru ca inconstientul pacientului nostru are sa ne ı nveăe ceva prin acest mesaj. Sa ne punem pe treaba si sa explica m succesiv cele 15 perspective metodologice pe care le-am descris. nu avem cumva impresia ı faăa exemn plului nostru ca sı ntem ı faăa unui text ininteligibil n si indescifrabil? Faăada sau nu. nu vedem deocamdata cum ar putea una din aceste teorii sa cadreze si sa explice ı chip satisfa ca tor n acest exemplu. La prima vedere aceasta cale regala pare mai degraba un labirint ı ntortocheat. sa elucida m enigma. treptat. trebuie sa considera m problema acestui vis ı toata amploarea ei. exemplu pe care l-am ales tocmai pentru ca este foarte scurt si simplu.INTR-O ODAIE S I TREBUIE SA INGHIT UN PES TE CRUD„ . 160 . Freud a zis ca visul ar fi ” via reggia„ spre inconstient. voinăa de putere. Oare.

venit sa ne consulte pentru o timiditate. . a trebuit sa se agaăe serios de studiile sale pentru a ajunge sa -si realizeze ambiăiile. fa cuse o ca sa torie din dragoste.stau ın picioare: ” nu as ezatŞ . dar se va revela a fi mult mai grava si mai profunda . o rigiditate. In privinăa exemplului nostru: Elementele de care dispunem pı acum ne permit na sa situa m visul astfel: acest vis are cumva un raport cu tratamentul psihanalitic al subiectului. ca sa torit. pentru ca visa torul sta tea ı picioare ı n ntr-o camera care ı i amintea de cabinetul analitic. iata elementele biografice de care dispunem: este vorba de un ba rbat de 30 de ani. In privinăa exemplului nostru.trebuie sa ınghit un pes te crud: ” pes tii sınt locuitorii adıncurilor acvatice. nu prea dotat.Ş VI. Viaăa sa sexuala cu soăia era normala . In general. tata de familie. un fel de blocaj. V.ıntr-o odaie: ” aceasta odaie ımi amintes te de cabinetul analistului unde are loc tratamentul meuŞ . Acest vis se ı nscrie 161 . Ansamblul se reprezinta ca o nevroza difuza si usoara la prima vedere.IV. omul era sa na tos. Faptul ca sınt cruzi ma dezgusta . un randament total insuficient. ca ci el provenea dintr-un mediu modest si. fa cuse studii superioare care-l costasera un efort substanăial. In privinăa exemplului nostru: iat a asociaăiile pe care le-a avut visa torul apropo de visul sa u: . . o apraxie. avea o situaăie sociala satisfa ca toare pentru vı rsta sa si multa ambiăie.

Totusi.deci ı linia generala a tratamentului. Ne ı rtim zadarnic ı nvı mpreuna cu visa torul ı jurul n acestui peste: nici o asociaăie. Visa torul asociaza numai ca pestele este un locuitor al adı ncurilor acvatice. sa reăinem pestele ca simbol falic? Pestele ar evoca atunci sexualitatea si acest vis l-ar pune oarecum pe visa tor ı poziăia de a ı n nghiăi. n Dar pe ce drum sa o apuca m? 1. Oare. asociaăiile visa torului ı lasa pe visa tor si pe analist ı i ntr-o pana totala . la care el ason ciaza "nu asezat". Este ca si cum el ar fi ı nca ı afara . din nefericire. De altminteri. am fi tentaăi ı acest moment sa recurn gem la metoda amplifica rii si sa ca uta m o elucidare ı simbolica generala a pestelui. trebuie sa ne ı ntreba m ce e cu pestele acesta. Sau: 2. si ı n n aceasta privinăa remarcaăi fineăea extraordinara a inconstientului: visa torul sta ı picioare. la untric. ca si cum n el n-ar fi intrat ı nca ı jocul analitic. (Eram cam la a n zecea sedinăa . dar nicidecum ı picioare . amintindu-ne de expresia ” a fi 162 . ceea ce pare sa ı nsemne .) Iar ı aceasta situaăie. adica de a accepta si de a integra sexualitatea sa. sa intre ı tratanca n ment. el trebuie sa ı n nghita un peste crud. oare. Aici. Ar trebui. Am putea avansa ipoteza ca tocmai pentru ca nu a ı nghiăit ı nca acest peste crud procesul analitic nu a ı nceput cu adeva rat.ca n subiectul nu a izbutit ı . Natural.pentru ca un tratament analitic se petrece asezat (la Jung) sau culcat (la Freud).

dar va zı ca nd pacientul meu avea un aer vizibil jenat am insistat din nou. dar orice analist stie ca asa ceva este extrem de dificil si ca necesita un travaliu de sine ı ndelungat . ı n ndata ce piedicile au cedat. Christos simbolizeaza Sinele. pestele? S tiăi desigur ca . 163 . Oare. chiar mai ı nainte de a ne gı ndi sa punem ceva ı loc. cam ca la dentist. era desemnat ı crestinismul primar cu termenul n ” ichthys„ . Fa ra ı ndoiala ca pacientul nostru trebuia sa o realizeze. In fine. si el a sfı rsit prin a zice: ” Ei bine. Vedeăi primejdia: sa ı impunem pacientului o psihoi logie care nu este a sa. actualizı potenăiand lita ăile prezente. exista ceva aici care nu-mi vine sa va spun pentru ca mi-e jena .„ i nt Altfel spus. iar dumneavoastra sı nteăi primul ca ruia ı zic: iata . socrii sa i erau negustori de peste. posibilita ăile creatoare. dupa cum se stie. Ceva ce n-am spus nima nui.ca un peste ı apa „ sa reăinem mai degraba ideile n de adaptare si de arivism ı ndra gite de Adler? 3. ceea ce conteaza este n mai ales ceea ce scoatem. totalitatea. socrii mei s ı pescari. pentru Jung. sa reăinem mai degraba simbolismul general al lui Christos care. sa ne plasa m ı ntr-o perspectiva pla cerenepla cere. ı si nsa natura participa la reconstrucăie. Dar s-a mai zis de acest peste ca este crud. Asa ca eram ı mare ı n ncurca tura . perfecăiunea globala a unei fiinăe. primejdie cu atı mai mare cu cı t t ı psihoterapie. doctore. luı ı considerare senzaăia de deznd n gust? Sau: 4.

Este inutil sa spunem ca daca analistul s-ar fi lansat cu usura tate ı consideraăii psihologice.soăia sa era fiica de negustori de peste. cu un recurs insuficient la alfabetul asociativ personal si la verbalizare.adica freudiene. desi absolut onorabila . iar el se ca sa torise cu ea pentru ca nu avusese ı ncotro. ba chiar jungiene -.structural si dinamic ı viaăa sa . sen xuale sau voluntariste . Este sigur ca unul din lucrurile care risca sa discrediteze cel mai mult S coala lui Jung este apelul mult prea usor la aceasta metoda a amplifica rii.un rol si o importanăa care s-ar n putea compara cu un corp stra in ı ntr-o articulaăie. ı consideraăii etnografice. ren ligioase sau poate ı simbolismul general al pesten lui . Prin urmare. am fi contribuit involuntar la crearea unui sechestru mental ı lumea interioan ra a pacientului care ar fi avut . adleriene. este socialmente vorbind foarte ra u va zuta . pacientul ncı nostru n-ar fi izbutit sa scoata niciodata la iveala acest fapt. un fapt pe care ı ta il nuia faăa de ceilalăi si ı refula pentru sine ı l nsusi.trecı pe lı nd nga acest fapt major care avea pentru economia interna a visa torului o importanăa foarte mare: ideea ca soăia sa era fiica de pescari am fi provocat desigur numeroase neı năelegeri. Ori aceasta breasla . Iata faptul care ı fa cea pe visa torul nostru ” sa nu se simta ı l n apele sale„ . Dupa discursurile noastre ı nta toare. fapt pe care ı ascundea cu grija si la l care refuza sa se gı ndeasca . Dar notaăi ceea ce urmeaza : luminaăi de aceasta revelare biografica a visa torului ı năelegem din 164 . care este astfel blocat a si doare.

circumstanăa care paraliza analiza dar. Daca nu au existat. ea trebuie sa se ı lneasca cu rezultatul obăinut graăie asociaăiilor. Aceste perspective ı nsemnau sa -si accepte socrii si sa se accepte pe sine ı nsusi .acest moment ca el ar fi opus o vie rezistenăa .simbolul lui Christos -.acest sine ı nsusi care ı si alesese niste socri nepotriviăi -. ntı daca au existat asociaăii. ba chiar imn 165 . ntı Ceea ce ni se pare fundamental ı mijloacele de n care dispunem actualmente pentru a interpreta un vis este aceasta convergenş a ca ilor interpretatia ve. ı nghiăirea pestelui ar fi ı nsemnat sa -si accepte crestinismul. Oricare ar fi calea de gı ndire adoptata trebuie sa ajungem la Roma. Pe aceasta cale pacientul ar fi trebuit sa se ı ntrebe ce nu a acceptat la el si la lumea exterioara . 3. Cum o spune ı năelepciunea populara : ” toate drumurile duc la Roma„ . Astfel s-ar fi ı lnit din nou cu problema socrilor s a i. Sau daca pacientul nu mi-ar fi oferit asociaăiile sale si daca am fi reăinut perspectivele amplificatoare ale pestelui . sa -si accepte sexualitatea si situaăia penibila ı care l-a antrenat ea (perspectiva n freudiana ). Daca o amplificare este reusita . suprimata . i-ar fi permis sa ia loc .cı vreme ı ta nghiăirea pestelui ı nsemna: 1. ea trebuie sa remedieze lipsa lor. sa ı nghita . asa cum se exprima el ı ntro maniera imaginara ı chip pertinent. adica la adeva rul interior al visa torului. sa dea dovada cumva de iubire crestina faăa de semeni si faăa de sine ı nsusi. sa domine chiar aceasta situaăie sociala penibila (perspectiva adleriana ). 2.

Nu vrem sa insista m dar credem ca cuvı ntul ” inerăie„ trebuie introdus si el ı terminologia anan litica deoarece are imensul avantaj de a dezintoxica.pertinent. o structura mentala existenta . ı pa ăı nca nare. convenăii. de o asociaăie oferita sau nu! Aceasta dificultate provine din ı si nsa dialectica rezistenş elor. Daca corpurile fizice au calitatea inerăiei. Vedem din exemplul nostru dificultatea care exista atunci cı purcedem la colectarea de asociaăii. ca si un guvern la ı nlocuirea sa cu un altul. recolta- 166 . Inainte de a fi ı nlocuite de alta. nd Mult depinde de un detaliu biografic. inerăia mentala este la fel de mult vinovata ca si rezistenăele inconstiente. Dupa propria noastra experienăa . care este catalizatorul si promotorul lor. rezistenăe la constientizare sau faăa de analist. confruntarea dintre analizat si analist. structurile mentale o prezinta si ele. Cuvı ntul ” rezistenăe„ scoate prea mult ı prim plan analistul si narn cisismul sa u. agravata de comoditate. Adeseori avem de-a face mai puăin cu o rezistenăa faăa de analist. cel puăin parăial . cı mai ales cu o forma de inerş s i de t ie conservatorism care marcheaza toate structurile mentale existente. activa si tra ita ı constin ent opune la fel de multa rezistenăa la ı nlocuirea ei cu o alta. prin imaginea unui vis.ı mintea pacientului si a n neiniăiatului -. Asa cum am va zut din exemplul nostru. De altfel noi nu ı ndra gim acest cuvı ” rezistenăe„ nt care implica ı ntotdeauna ideea de rezistenăa la ceva. VII.

nu t este desigur capitala . In exemplul nostru. In exemplul nostru ni se pare destul de evident ca visul vine sa compenseze refuzul ı care s-a ı n nchis pı acum visa torul. Al doilea act: visa torul sta ı picioare. In exemplul nostru. n unic de altfel. ı ı visele mai lungi si chiar nsa n ı visele care sı un soi de romane fluviu.rea asociaăiilor decurge pe tot parcursul analizei din dialectica dintre progresul constientiza rilor si dificulta ăile (rezistenăe. ı primul act: personajul. ı acest loc foarte specin al al geografiei sale interioare care este cabinetul analistului sa u. VIII. IX. Al patrulea act: lipseste ı visul nostru si absenăa n lui deschide poarta demersurilor interpretative pe care le ı ncerca m. Am va zut n ca aceasta indica pietrificarea momentana ı demern sul sa u analitic. din perspectiva reductiva . visul se reduce la problema socrilor si putem afirma ca aceasta din urma este cauza lui. inerăie) care le fac atı de t dificile. este visa torul. daca povestea pestelui are drept cauza problema socrilor. Al treilea act: peripeăia este marcata de faptul ca el trebuie sa ı nghita un peste crud. na X. Aceasta perspectiva . soluăia pe care si-o propune subiectul pentru a iesi din impas este de a 167 . Dar din perspectiva prospectiva . ea este n nt extrem de utila . ı ntr-un vis atı de scurt.

XI. de a nu continua sa faca din ea o boala a mı ndriei si a orgoliului. Cauza socri este precisa si univoca . s-ar fi putut visa din nou adolescent. Finalitatea ar fi fost alta si imprevizibila : interesul visului este ca el propune un ra spuns pe ma sura . celibatar sau mai stiu eu ce. sintetica s i finala nu vine de la sine. sa reăinem numai ca motivul visului sı socrii si ca panta de dorit sau nt dorita de fiinăa mentala a pacientului este de a-i accepta crestineste. personal si nuanăat. ı schimb nu si n perspectiva finalista . Pentru moment.ı nghiăi situaăia. regresı nd. In exemplul nostru. 168 . dar nu l-am ales decı pe acesta ı t ntrucı t el ofera o "concluzie" pastorala si moralizatoare. corespunza tor stadiului de evoluăie si de maturizare a visa torului ı momentul n visului. planul obiectului care intersecteaza planul cauzal este clar. o disociere persona-umbra . Notaăi cu luare aminte ca aceasta soluş prosie pectiva . adica masca sociala -conăinuturi mai mult sau mai puăin refulate si culpabilizate. Visa torul ar fi putut visa ı n acelasi context cauzal ca a plecat ı America cu n soăia si copiii sau ca a plecat singur ı Australia n sau chiar ca a divorăat. Vedeăi cum un vis simplu a evidenăiat o situaăie fa ra ı ndoiala banala la care pacientul a reacăionat printr-o ı nchidere nevrotica . din motive pe care le vom vedea. As putea sa va dau numeroase exemple ı n acest sens. este vorba de socri care sı desemnaăi ı carne si oase de acest nt n vis. de a nu se sinchisi de ea.

n Iata . ăapi ispa sitori ai problematicii t sale intrapsihice. De altfel. ca toate aceste circumstanăe ar fi fost inventate de visa tor. printr-o neı năelegere trista si atı de frecventa . ca ci el a simăit vibraăia problemelor sale de extracăie si de inferioritate . iar socrii si circumstanăele care ı ı l nconjoara ar ı ncarna o problema personala a visa torului: cea a extracăiei sale sociale pe care o considera mult prea modest a . ca ele sı produsele nt imaginaăiei sale. de relaăie: el a ” externalizat„ drama si tensiunile nevrotice care se manifesta ı el.ı contactul cu socrii sa i . Altfel spus. Ne-am afla atunci pe planul subiectului. de ce pacientul ridica totul la rang de afacere importanta si se ı mbolna veste.probleme jenante atunci cı visezi sa fii un om de nd seama . pentru ca el si-a proiectat propria sa umbra si inferiorita ăile sale asupra socrilor. ca socrii si toate circumstanăele realita ăii nu ar exista. pentru a ı năelege ce vreau sa zic. fa ra ı ndoiala . el i-a investit cu atı t de mult libido negativ. oare. el ı tra ieste ı si n contact cu ei propria sa problema interioara ca si cum ar fi o problema exterioara . Se pare ca tocmai din aceasta cauza . de ce socrii sa i au devenit. socrii ar ı ncarna inferioritatea visa torului. Problema socrilor a devenit o problema afectiva grava care a perturbat serios comportamentul vis a torului si i-a pus ı pen ricol chiar si ca minul. Vedem asadar ca planul obiectului camufleaza adeseori planul subiectului. de ce i-a investit visa torul cu atı ta importanăa ? Sa presupunem.Dar.prilej care daca n 169 .

Interferenăa acestor doua planuri de interpretare apare ı exemplul nostru ı chip limpede. relaăiile sale cu ei se aplaneaza si se dezintoxica aproape miraculos. invers. In viaăa exista o ı mpletire si o ı ntreăesere atı de fina ı t ntre realul obiectiv si 170 . Dar si invers. de pilda . Acest l ucru ne mai permite sa constata m si faptul ca nu exista complex de inferioritate. Dupa cum vedem.ar fi lipsit ar fi fost ı nlocuit de un altul. ı practica si n sa analitica . el va fi ı mpa cat ı viaăa sa relaăionala si ı n mboga ăit pe planurile subiectiv si intrapsihic. daca visa torul ı năelege si resimte tot ceea ce proiecteaza din el ı nsusi si din lipsurile sale asupra socrilor sa i. el va face un progres de maturizare interioara . cu forăarea unor usi deschise. Mulăumita planului obiectului. aceste noăiuni de plan al obiectului si plan al subiectului permit discutarea s i distingerea fina a aparenş elor. Pornind din afara . acceptı ndu-si socrii ı carn ne si oase. Ceea ce desemna m astfel este ı ntotdeauna un complex de inferiosuperioritate (sau. n n Pe planul obiectului. In realitate nu e deloc asa. Intr-o expunere ca aceasta lucrurile sı atı de nt t evidente si de clare ı t cititorul are fa ra ı ncı ndoiala impresia ca autorul ı pierde vremea. ba chiar ale ierta rii si va reflecta ı aceasta privinn ăa . daca neglija m planul obiectului si demara m de pe planul subiectului. nu s-ar mai ı mpa răi ı ntre soă si pa rinăi. visa torul va constata graăie acestei detente eficacitatea virtuăilor crestine ale toleranăei. superio-inferioritate). De unde si numeroasele urma ri asupra ca minului sa u: soăia sa.

2. Faptului ca proiecăia modifica . mintea neaga intrapsihicul proiectat. dar aceast a atitudine curenta ni se pare ca ra spunde la trei motivaăii: 1. dar nu o putem face aici.inconstientul propune acceptarea lor 171 . In exemplul nostru. In exemplul nostru constientul visa torului ı i refuza pe socri .subiectivul proiectat. travesteste. XII. Se pare t n ca nu s-a stabilit deja o relaăie personala de transfer. pe care am descris-o altundeva (” Cahier La¨nnec„ . ı t o persoana chiar foarte ncı inteligenta este incapabila sa o scoata singura la capa t. nr. In faăa atı tor pseudo-obiectivita ăi aparente. analistul nu este prezent decı ı marja . 1950. XIV. A exemplifica aceasta noăiune de serie de vise ar necesita mult loc si expunerea unui material bogat de care dispune din plin orice analist experimentat. Am ales ca exemplu un vis excesiv de scurt. ansamblul proiecăie-percepăie devenind un conglomerat indescifrabil. Una din dificulta ăile acestui tratament este ca pacientul nu trece niciodata printr-o faza de transfer clasic. Faptului rezistenăelor afective active care provin din narcisismul inerent orica rui eu: acesta din urma prefera ı ntotdeauna sa incrimineze pe altul decı pe t sine ı nsusi. XIII.3). 3. Nu vrem sa insista m aici asupra acestui aspect. mai mult virtual si funcăional. atenueaza percepăia. Regula orbirii specifice.

mulăumita exemplului n nostru. un aliment care n na este hra nitor. Acest vis si ı năelegerea lui i-au permis pacientului. t ı ntrucı ea nu antreneaza o izolare sociala ı ra tul t nda pereăilor unei clinici. Nu ın funcş de un imperativ exteie rior lui. devenirea sa.ca exista ı chip iraăional. oare.ca operaăiune fructuoasa atı pentru relaăiile sale. arbitrar. cea mai propice lui ınsus i s i cea mai intima . ı untrul sa u. Acesta este un lucru capital ı ntrucı procedura ı t i indica un demers vital acceptabil si necesar pentru el. la fel de alienanta ca si o disociere-sciziune sau psihoza . o soluăie de conciliere si de sinteza a tendinăelor sale diverse si opuse. Sa nu uita m. Intrucı aceasta prot cedura provine din propria sa tendinş . XV. sa puna punct si sa faca ordine ı acest sector al n personalita ăii sale. cı t t si pentru inserăia sa ı lume sau pentru maturizarea sa n personala . ci ın funcş de tendinş sa cea mai ie a personala . ı fine.ceea ce ı i mai ra mı ı ne nca de ı năeles omului secolului XX . Daca prima este aparent mai puăin intensa decı a doua. Dar. 172 . luı cunostinăa de aceasta tendinăa din nd el. cine nu este purta torul unei porniri nevrotice ı secolul nostru aberant? n In exemplul nostru. dincolo de dezgustul pe care i-l inspira cruditatea sa. visa torul a ı năeles . un echilibru ı ntre mizeriile trecutului si viitorul sa u. ca disocierea-conflict care constituie nevroza pacientului nostru este. ea poate fi a acceptata fa ra sentimentul capitula rii. ca orice nevroza . nu are mai puăine consecinăe pentru celula familiala si pentru anturajul subiectului afectat.

173 . prin mii de labirinturi si avataruri.Tot astfel. se prea poate ca fiinăa contemporana sa ga seasca ı studiul propriei sale nevroze ma duva n substanăiala pe care o cauta cu pasiune. secolul nostru.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful