You are on page 1of 504

CU P RI N S

H OMER

D.M. Pippidi. Introducere ................................... G. Murnu. Cuvântul traducãtorului ............... ODISEEA Cântul I ............................................................... Cântul II ............................................................. Cântul III ............................................................ Cântul IV ............................................................ Cântul V .............................................................. Cântul VI ............................................................ Cântul VII........................................................... Cântul VIII ......................................................... Cântul IX ............................................................ Cântul X.............................................................. Cântul XI ............................................................ Cântul XII .......................................................... Cântul XII .......................................................... Cântul XIV ......................................................... Cântul XV ........................................................... Cântul XVI ......................................................... Cântul XVII........................................................ Cântul XVIII ...................................................... Cântul XIX ......................................................... Cântul XX........................................................... Cântul XXI ......................................................... Cântul XXII ....................................................... Cântul XXIII ...................................................... Cântul XIV .........................................................

4 32 40 74 108 146 210 248 274 300 344 386 430 478 514 548 588 630 666 712 744 788 818 850 888 916

ODISEEA
Traducere de GEORGE MURNU

Studiu introductiv ºi note de D.M. PIPPIDI

Note .......................................................................... 958 Glosar ...................................................................... 1000

Introducere

5

INTRODUCERE*

Vreme îndelungatã, de-a lungul veacurilor celor mai frumoase ale Antichitãþii, problema autorului Odiseii n-a fost niciodatã ridicatã. Ideea istoricitãþii lui Homer era atât de înrãdãcinatã în spirite încât, departe de a pune la îndoialã paternitatea unuia din poemele prin excelenþã „homerice”, se atribuia Cântãreþului orb întreaga moºtenire epicã a trecutului, punându-i-se în seamã nu numai epopei ca Thebaida sau Cypriile, dar încã ºi Imnurile religioase transmise sub numele lui, ori poemul eroic-comic Margites, pe care, la sfârºitul secolului al IV-lea, un gânditor ºi un erudit de talia lui Aristotel îl înscrie cu hotãrâre la activul poetului prestigios1. Primele ºovãieli în privinþa autorului ºi a datei cântãrii rãtãcirilor lui Odiseu se înregistreazã mai târziu, la Alexandria, unde, în tihna celei mai mari biblioteci pe care o vãzuse lumea, laolaltã cu alte discipline pânã atunci necunoscute, avea sã se nascã, din nevoia valorificãrii unui patrimoniu literar imens, ºtiinþa cãreia îi spunem astãzi „istorie literarã” ºi pe care creatorii ei o numeau filologie. Pânã în secolul al III-lea î.Hr., Iliada ºi Odiseea circulaserã în lungul ºi în latul lumii mediteraneene în copii ce n-aveau nimic oficial ºi care se deosebeau între ele în foarte multe privinþe. Întocmite din râvna pentru poezie a locuitorilor diferitelor cetãþi din Grecia metropolitanã sau din colonii, asemenea copii înfãþiºau variante ale unui original desfigurat uneori din ignoranþã, alteori cu ºtiinþã, pentru a satisface vanitatea unei familii sau a unei seminþii, a cãror menþiune într-un pasaj al celor douã epopei constituia în ochii grecilor un titlu de mândrie. Epoca clasicã a cunoscut astfel
* Se aminteºte cititorului cã principalele probleme puse de originea ºi transmiterea poeziei homerice au fost tratate în introducerea la Iliada, al cãrei cuprins e presupus cunoscut.

ediþii ale poemelor lui Homer denumite dupã locul de provenienþã ediþia „cypriotã” sau „cretanã”, „massaliotã” sau „argolicã”, fãrã a mai vorbi de ediþia „atenianã”, faimoasã între toate pentru grija cu care fusese alcãtuitã din iniþiativa ºi sub supravegherea capetelor celor mai luminate ale cetãþii. Întemeietorii bibliotecii alexandrine se gãseau dar înaintea unei multiplicitãþi de variante, fãcutã sã înspãimânte pe cei mai îndrãzneþi, iar primii „filologi”, recrutaþi dintre conservatorii nenumãratelor manuscrise, n-au întârziat sã înþeleagã cã în domeniul poeziei epice datoria lor cea mai de seamã trebuia sã fie îngrijirea unui text al operelor homerice prezentând acele garanþii de autenticitate de care erau lipsite ediþiile anterioare. Sarcina nu era uºoarã, ºi e meritul indiscutabil al unor oameni ca Zenodotos din Efes ºi Aristofanes din Bizanþ (mai târziu al unui Aristarch din Samothrake) de a fi elaborat pentru întâia oarã criteriile complexe pe care se întemeiazã pânã în zilele noastre munca editorului de texte. În istoria culturii, aceasta reprezintã un eveniment considerabil. Confruntând variante ºi clasând manuscrise, eliminând episoadele interpolate ºi supunând unui întreit examen – lingvistic, metric ºi estetic – fiece vers din multele zeci de mii ale textului tradiþional, aceºti precursori ai învãþaþilor moderni au fãcut posteritãþii serviciul de a distinge pentru întâia oarã operele lui Homer din ansamblul ciclului epic, iar, în cuprinsul fiecãreia din cele douã epopei, de a nota prin semne adecvate versurile strãine de versurile inutil repetate, denaturãrile voite de alterãrile rezultate din inexperienþa copiºtilor anteriori. Sârguinþa lor lucidã e la baza textului pe care-l citim al poemelor, ºi folosul ºtiinþific ar fi fost desigur mai mare dacã în ultimele douã veacuri ale erei pãgâne emulii întru filologie ai alexandrinilor, „gramaticii” ºcolii din Pergam, n-ar fi pãrãsit orientarea celor dintâi, reintroducând în studiile homerice preocupãri religioase ºi moralizatoare strãine de rosturile unei adevãrate critici. În istoria textului homeric, momentul alexandrin îmbracã de aceea o particularã semnificaþie, ºi e remarcabil cã unii dintre urmaºii lui Zenodotos – un Xenon, un Hellanicos – împingând

6

D.M. Pippidi

Introducere

7

pânã la ultimele consecinþe efortul lor analitic, par sã fi ajuns pentru întâia oarã la concluzia îndrãzneaþã cã Iliada ºi Odiseea ar fi operele unor poeþi diferiþi. Argumentele de care se slujeau aceºti „Despãrþitori” – Chorizontes, cum au fost numiþi în limba greacã – nu ne mai sunt astãzi cunoscute. Aºa cum s-au pierdut lucrãrile unde-ºi expuneau ideile, s-au pierdut ºi scrierile apãrãtorilor opiniei tradiþionale – Aristarch în primul rând, printre ale cãrui opere citate de contemporani se numãrã un tratat intitulat Împotriva paradoxelor lui Xenon. Sigur e doar cã autoritatea gramaticului din Samothrake trebuie sã fi abãtut spiritele de la calea deschisã de cei doi novatori, de vreme ce, de-aci înainte, îndoiala în privinþa paternitãþii Odiseii nu se mai întâlneºte formulatã cu hotãrâre la nici unul din istoricii literari ai Antichitãþii. Nepotrivirile dintre cele douã poeme, ºi în primul rând deosebirea de ton perceptibilã pentru o ureche exercitatã, aveau sã fie explicate ca rodul unei evoluþii lãuntrice a autorului. Deosebit de caracteristicã din acest punct de vedere e atitudinea autorului anonim al tratatului Despre sublim, a cãrui judecatã, reprezentativã pentru întreaga criticã greacã post-alexandrinã, avea sã rãmânã acea a homerizanþilor din toate þãrile ºi de toate limbile pânã la începutul secolului al XVIII-lea, când, sub înrâurirea aproape simultanã a Conjecturilor academice ale abatelui D’Aubignac2 ºi a reflecþiilor lui Vico din cea de a doua a sa Scienza Nuòva3 , în atmosfera de exaltare a însuºirilor „naturale” ale unei umanitãþi decãzute din perfecþia-i originarã, avea sã se nascã – pentru a dãinui pânã în zilele noastre – ceea ce veacul al XIX-lea a numit „problema homericã”: vastã disputã în jurul originilor ºi dezvoltãrii poeziei greceºti epice, a cãrei concluzie (sau, mai degrabã, al cãrei postulat) avea sã se dovedeascã tãgada istoricitãþii rapsodului pe care din timpuri imemoriale Europa se deprinsese sã-l aºeze la obârºia oricãrei poezii. Catechismul credinþei celei noi, apãrut în 1795, e scris în latineºte4. Autorul – Friedrich August Wolf, profesor la Universitatea din Halle – nu bãnuia probabil în ce mãsurã piatra de el zvârlitã era sortitã sã tulbure apele liniºtite ale filologiei. ªi, totuºi, s-a întâm-

plat cu Precuvântarea la Homer un lucru rareori petrecut în istoria ºtiinþelor: largi cercuri de cititori – eleniºti ºi istorici, dar ºi poeþi ori artiºti, începând cu cei mai de seamã dintre contemporani: un Goethe, un Schiller, în Anglia un Walter Scott – înfruntând paginile aride ºi pasionându-se pentru o tezã ce ameninþa cu pustiirea „grãdina cea mai roditoare din întreg domeniul estetic” (cum se exprimã autorul lui Faust într-o scrisoare cãtre autorul Hoþilor), s-au pornit pe polemici, lãudând sau ponegrind lucrarea ºi pe autor cu o vigoare ce n-avea sã se istoveascã pânã-n zilele noastre. Nu e aci locul sã înºirãm urmãrile importante pe care o asemenea dezbatere (care, în ultimã instanþã, angaja concepþia unei întregi epoci despre artã ºi rostul ei în societate) le-a avut asupra dezvoltãrii culturii germane de la începutul secolului al XIX-lea. Pentru nevoile acestei introduceri va fi de ajuns sã relevãm cã o tezã potrivit cãreia epopeea homericã n-ar fi „o operã conceputã ºi executatã”, ci „a luat naºtere ºi s-a dezvoltat în chip firesc”, de-a lungul unei întregi perioade a istoriei grecilor5, implica, pe lângã inexistenþa unui poet cu numele Homer (cãruia pe nedrept i s-ar fi atribuit meritele unei întregi pleiade de improvizatori anonimi), negarea obârºiei comune a Iliadei ºi a Odiseii, ai cãror autori, indiferent de numele lor, nu mai puteau fi deci aceiaºi, nici numaidecât contemporani. Aceastã din urmã poziþie, care în secolul al II-lea î.Hr. fusese a „Despãrþitorilor” ºi care în cel de-al XIX-lea redevenea a „Analiticilor” – pãrtaºi ai unei metode de cercetare tinzând sã punã în luminã particularitãþile fiecãrui poem în parte, cu scopul de a înlesni înþelegerea chipului cum s-au format ºi a raporturilor lor reciproce – se oglindeºte în producþia imensã, în toate graiurile pãmântului, acumulatã în ultimii 150 de ani fãrã întrerupere. Începând cu limba ori metrica ºi sfârºind cu meteorologia ºi riturile de înmormântare, trecând prin analiza sintacticã ºi examenul aºa-numitelor „realitãþi”, aspectele felurite ale Iliadei ºi Odiseii au fost înregistrate, scrutate ºi confruntate, cu rezultate uneori utile, în cele mai multe cazuri descurajante. Pornitã sã vâneze contra-

8

D.M. Pippidi

Introducere

9

dicþii ºi inconsecvenþe, pentru a întemeia pe ele teorii în privinþa elaborãrii celor douã epopei din cânturi izolate, grupate nu se ºtie cum în jurul unui „nucleu originar” care în cazul Iliadei ar fi fost o Achilleidã, iar în cazul Odiseii un mai puþin precis conturat poem al Întoarcerii eroului – succesiv îmbogãþit cu o Telemachie ºi cu un episod al Rãzbunãrii împotriva peþitorilor Penelopei – critica homericã, aºa cum a fost înþeleasã ºi practicatã vreme de un veac ºi mai bine, s-a fãcut vinovatã de o regretabilã lipsã de înþelegere faþã de natura celor douã epopei, considerate ca opere de artã. Pornind de la convingerea cã, din punctul de vedere al metodei, n-ar exista deosebire între studiul unui poem ºi al celui din urmã ciob ieºit la ivealã pe un câmp de sãpãturi arheologice6, însufleþit de o încredere în propriile capacitãþi care a dat prilej pânã ºi celui mai modest profesor de limbi clasice „sã-l trateze pe Homer ca pe un ºcolar nepriceput, ale cãrui compoziþii ar avea nevoie sã fie corectate”7, „Analiticii” au acumulat contribuþii ºi concluzii a cãror trãsãturã caracteristicã e de a se anula între ele, îndreptãþind reflecþia spiritualã a lui Goethe, care, într-una din convorbirile cu Eckermann, la 1 februarie 1827, observa cu dreptate cã „Wolf l-a putut distruge pe Homer, dar nu ºi poezia acestuia, dãruitã cu miraculoasa putere a eroilor din Wallhala, care dimineaþa se sfârtecã în bucãþi, iar la prânz se aºazã la masã cu toate mãdularele tefere”. Lãsând la o parte obiecþiile mai puþin însemnate ºi observaþiile de detaliu, al cãror examen ar necesita un mare numãr de pagini, argumentele folosite de criticii ultimului veac împotriva tradiþiei care face din Homer autorul deopotrivã al Iliadei ºi al Odiseii se pot rândui în douã categorii principale. E vorba, înainte de toate, de teza dupã care în cele douã epopei s-ar oglindi culturi materiale diferite, cãrora le-ar corespunde forme de organizare a societãþii diferite ºi ele; în al doilea rând, de existenþa unor contradicþii în chipul cum a fost folosit materialul legendar într-un poem ºi în celãlalt. În ce priveºte prima afirmaþie, cu mult cea mai gravã dacã s-ar dovedi întemeiatã, adevãrul e cã tocmai cercetãrile la care au fost supuse epopeile din partea „wolfienilor” mai vechi sau mai recenþi

n-au izbutit sã punã în luminã vreo trãsãturã deosebitoare de oarecare importanþã. Cum e evident pentru orice cititor neprevenit, civilizaþia zugrãvitã în Iliada ºi în Odiseea e o civilizaþie a bronzului. Întrebuinþarea fierului nu e necunoscutã, dar e încã restrânsã. În domeniul uneltelor ºi al armamentului, în materie de navigaþie ºi de tacticã militarã, în modul de construcþie a locuinþelor ºi în mijloacele de locomoþiune, în alimentaþie ºi în îmbrãcãminte, informaþiile oferite de cele douã poeme nu se deosebesc între ele. Dacã Iliada lasã impresia unui mod de viaþã mai aspru, mai puþin evoluat, aceasta se datoreºte nu numai subiectu-lui, care ne pune sub ochi o lume încleºtatã în luptã, ci, mai ales, împrejurãrii cã, oricât de vastã ºi de complexã, o operã de artã nu poate îmbrãþiºa nici pe departe toate manifestãrile vieþii.8 Neþinându-se seama de acest adevãr elementar, s-a argumentat în cele mai multe cazuri ex silentio, presupunându-se cã ori de câte ori poetul nu vorbeºte de o instituþie sau de o nãscocire, am avea do-vada cã nu le cunoaºte. În realitate, tocmai în aceastã ordine de idei ar fi trebuit sã dea de gândit împrejurarea cã singura menþiu-ne a scrisului într-un text homeric se întâlneºte în Iliada9, iar nu în Odiseea, cum ar fi fost de aºteptat din punctul de vedere al cui-va care vede în acest poem o operã cu câteva veacuri mai recentã. În privinþa structurii sociale ori a instituþiilor, lucrurile nu stau altfel. Dacã, aºa cum s-a arãtat în introducerea la Iliada, epoca zugrãvitã în aceastã epopee e o epocã de tranziþie de la societatea organizatã gentilic la societatea împãrþitã în clase10, acelaºi lucru se poate spune despre Odiseea, cu deosebirea cã, în timp ce aspectele înfãþiºate în Iliada sunt mai direct legate de realitãþile rãzboiului, lumea Odiseii e o lume redatã îndeletnicirilor de toate zilele. În amândouã cazurile, cadrele societãþii sunt aceleaºi: începând cu celula organicã a oricãrei polis, care e ginta (în greceºte: genos), trecând prin fratrie, care e o asociaþie de ginþi, ºi sfârºind cu tribul, la rându-i o grupare, mai mult sau mai puþin puternicã, de fratrii. În aceste condiþii ºi pe aceeaºi treaptã de dezvoltare a forþelor productive, formele de organizare politicã nu prezintã deosebiri. Democraþia militarã, despre care s-a spus cu drept cuvânt cã e re-

10

D.M. Pippidi

Introducere

11

gimul politic descris în Iliada, continuã sã fie forma de conducere a oamenilor din Odiseea, în ciuda faptului cã aspectele înfãþiºate sunt altele decât în poemul închinat rãzboiului Troiei. Câtã vreme în ultima epopee, prin natura lucrurilor, importanþa capilor de oºti e subliniatã la fiece pas, ceea ce ne izbeºte mai ales în Odiseea sunt limitele unei autoritãþi care, pentru a se face respectatã, are nevoie de sprijinul unui „sfat”, convocat pentru a delibera în orice împrejurare11, ale cãrui hotãrâri, la rândul lor, sunt supuse unei adunãri a norodului întreg. Asemenea adunãri ne sunt descrise în mai multe rânduri de Odiseea, fie în þara feacilor12 , fie în Itaca, înainte ºi dupã întoarcerea eroului.13 S-a putut deci face observaþia cã în ele rolul oamenilor de rând e mai important decât în Iliada, unde mulþimea chematã sã delibereze se mulþumeºte sã asiste la certurile dintre fruntaºi ºi sã ia aminte la hotãrârile capului oºtii.14 Pornind de-aci, era fireascã presupunerea cã stadiul de organizare politicã oglindit în Odiseea ar fi mai recent decât acel descris în Iliada, trãgându-se concluzii în privinþa vârstei respective a celor douã poeme. În realitate (ºi lãsând la o parte împrejurarea cã în adunãrile itaciene rolul capilor de ginþi e fãcut mai important de lipsa prelungitã a celui ce ar fi trebuit sã convoace ºi sã conducã aceste adunãri), ceea ce trebuie avut în vedere, ºi, ceea ce se uitã de prea multe ori, e cã – fie ºi în ipoteza dupã care unele aspecte ale vieþii obºteºti ar fi mai evoluate în Odiseea decât în Iliada – aceasta nu implicã numaidecât concluzia unei anterioritãþi a ultimului poem faþã de primul. Câtã vreme nimeni nu se gândeºte sã punã la îndoialã faptul cã informaþiile epopeii se întind pe mai multe veacuri, e firesc ca alãturi de aspecte indiscutabil mai vechi fiecare din cele douã texte sã înfãþiºeze stãri de lucruri mai apropiate de vremea când a trãit poetul. Din acest punct de vedere, Iliada nu se deosebeºte de Odiseea ºi, dacã în aceasta din urmã, ca sã citãm un exemplu, proprietatea gentilicã a solului e pe punctul de a face loc proprietãþii individuale, fenomenul nu e fãrã analogii în Iliada, unde, alãturi de tabloul ginþii lui Priam – adãpostitã într-un singur palat ºi muncindu-ºi pãmântul în devãlmãºie15 – nu lipsesc

cazurile în care moartea pãrintelui e urmatã de împãrþirea averii între fraþi.16 Evident, mai puþin lesnicioasã e aprecierea a ceea ce s-a numit „fizionomia spiritualã” a celor douã epopei, ºi înainte de toate a concepþiilor etice ºi religioase oglindite în fiecare din ele. Din acest punct de vedere, o opinie rãspânditã între cercetãtori e aceea dupã care – în raport cu concepþia despre lume a personajelor Iliadei – credinþa eroilor Odiseii s-ar caracteriza printr-o mai mare puritate, printr-un progres pe calea unei eticizãri care ar fi imprimat divinitãþilor „prea-umane” ale poemului despre Ilion un accentuat caracter moral, fãcând din ele paznicii dreptãþii. Acest mod de a gândi nu ni se pare îndreptãþit, în mãsura în care se întemeiazã numai pe unele pasaje ale epopeii, nesocotind cu totul alte texte al cãror înþeles nu se deosebeºte cu nimic de ideile dominante ale Iliadei. Pentru autorul ultimului poem am avut prilejul sã scriem, „existã un neam al zeilor, al cãrui amestec în liberul joc al forþelor omeneºti introduce în acesta un element iraþional. Zeii participã la existenþa oamenilor pentru a-i ajuta sau pentru a-i prigoni, fãrã ca într-un caz sau în celãlalt atitudinea sã le fie îndreptãþitã de purtarea acestora din urmã. Succesul, reuºita în orice întreprindere omeneascã, nu depind în ultimã instanþã de valoarea individualã, ci de sprijinul acordat de nemuritori dupã îndemnuri ce nu cunosc justificare. Mai cu seamã Zeus ne e înfãþiºat ca întruparea unei voinþe atotputernice, dar arbitrare, ale cãrei manifestãri nu pot fi prevãzute, nici evitate. Partea de bine ºi de rãu a fiecãruia e fixatã de el dupã criterii ce n-au a face cu virtutea sau cu dreptatea, ºi aceasta chiar din clipa naºterii, înainte ca bãrbatul ori femeia sã fi avut rãgazul sã-ºi manifeste însuºirile bune sau rele”17. Concepþii asemãnãtoare îºi fac loc în cele mai multe cânturi ale Odiseii, ºi încercarea de a stabili din acest punct de vedere o demarcaþie între cele douã opere se loveºte de mãrturia irecuzabilã a textelor: Nimic mai ºubred pe pãmânt ca omul, proclamã eroul întors la cãmin, în cuvintele pe care le adreseazã lui Amfinomos: Nu crede el c-are sã dea vrodatã De rãu pânã ce zeii-i dau norocul

12

D.M. Pippidi

Introducere

13

Sã-i meargã toate-n plin ºi-i pot genunchii. Iar când trimit rãstriºti asuprã-i zeii, Le rabdã el pe vrute, pe nevrute, Cãci mintea-i se tot schimbã dupã ziua Ce-o lumineazã cel-de-sus.18 În termeni mai puþin metaforici, concepþia despre raporturile cu divinitatea profesatã de Odiseu nu-i alta decât cea exprimatã de Ahile în întâlnirea cu Priam, venit sã rãscumpere leºul lui Hector: Asta e soarta ce zeii croirã sãrmanilor oameni, Viaþa sã-ºi ducã-n durere, iar lor de nimic nu le pasã. Douã butoaie se aflã-n Olimp pe podeala lui Zeus: Unu-i butoiul cu rele, celalt e butoiul de bunuri. Când un amestec din ele cuiva între oameni dã Zeus, Nenorocirea-l aºteaptã, dar are ºi parte de bine. Dacã-i dã însã necazuri, îl face batjocura lumii, Foamea pe sfântul pãmânt îl adulmecã fãrã de milã ªi-umblã sãracul pribeag, oropsit de zei ºi de oameni.19 Aceeaºi melancolicã judecatã asupra fragilitãþii fericirii, pornind de la constatarea nenumãratelor primejdii ce-o pândesc, culmineazã în aceeaºi proclamare a atotputerniciei divine, în afara cãreia nimic nu se îndeplineºte: Ca unul care poate toate cele, Dã Joe bun ºi rãu pe lumea asta…20 Sau, în alt loc: Cãci Dumnezeu ne dã, ori nu, de-a pururi Aºa cum vrea, fiind atotputernic.21 Ideea însãºi cã Zeus distribuie singur partea de bine ºi de rãu a fiecãrui muritor, atât de plastic formulatã în cântul XXIV al Iliadei, se întâlneºte în termeni asemãnãtori în cuvintele de îmbãrbãtare adresate lui Odiseu de Nausicaa, în frumoasa scenã a întâlnirii: Nu pari om rãu ºi nici lipsit de minte,

Dar singur Joe bunurile-mparte, Cum vrea, fieºtecãrui om pe lume, Ori bun ori rãu, ºi el îþi dete aceste Nenorociri – ºi catã sã le suferi.22 Aci ºi în alte locuri ale Odiseii ultimul cuvânt al înþelepciunii e resemnarea – în afarã de cazul când spectacolul unei nedreptãþi se întâmplã sã smulgã chiar celui mai pios un strigãt de revoltã: …Doamne tatã Joe,… Nu-i altul între zei mai crud ca tine! Tu nu te-nduri de oameni ºi eºti totuºi Pãrinte-al lor! Tu-i laºi de-a pururi pradã Nevoii ºi durerilor amare.23 Atitudinea e caracteristicã pentru teodiceea Odiseii ºi a Iliadei deopotrivã, ºi semnificativã e încã împrejurarea cã în fiecare din aceste epopei, alãturi de concepþia care atribuie lui Zeus rãspunderea sorþii muritorilor, se întâlneºte alta, potrivit cãreia lotul de fericire sau nefericire al fiecãrui individ ar fi hotãrât nu de un zeu anume, ci de o divinitate conceputã colectiv, de totalitatea forþelor în a cãror grijã stã mersul lumii.24 O idee mai puþin banalã îºi face drum într-un pasaj al Odiseii unde e menþionatã ceea ce poetul numeºte „Ursita zeilor” – forþã anonimã ºi încã vagã în care suntem înclinaþi sã recunoaºtem prefigurarea unei ordini cosmice, manifestatã ca justiþie divinã. Îndatã dupã rãpunerea peþitorilor, în casa-i regãsitã, Odiseu potoleºte exaltarea bãtrânei Euriclea, transportatã de beþia rãzbunãrii: Taci, doicã, ºi te bucurã în tine, Dar nu mai chiui, cã nu-i a bine Sã te mândreºti cu moartea unor oameni. Cã lor le puse capãt doar ursita Ce-a fost de sus ºi-a lor nelegiuire…25 Moartea tinerilor, rãpunerea lor de cãtre erou sunt aci explicate ca urmãri ale unei hotãrâri a zeilor – moira theon – determinatã de faptele lor ticãloase – schetlia erga. Sub o formã timidã, ceea

14

D.M. Pippidi

Introducere

15

ce mijeºte în ultimele versuri e ideea unei rãspunderi morale, atât de puþin familiarã lumii cântate de poet încât, într-un faimos pasaj al Iliadei, acuzat de greci de a le fi pricinuit suferinþe fãrã numãr prin purtarea-i jignitoare faþã de Ahile, Agamemnon rãspunde: Mã-nvinuirã de multe ori ºi mã mustrarã danaii Cã de la mine-i tot rãul. Nu sunt eu de vinã, ci numai Zeus, Ursita ºi Furia, iasma hoinarã prin umbrã, Care-n sobor mã fãcurã din minte sã-mi ies ca nebunii ªi sã rãpesc lui Ahile rãsplata ce obºtea-i dãduse. Ce puteam eu împotrivã? O zânã le puse la cale Toate, fiica mai mare a lui Zeus, Orbirea duºmanã, Care sminteºte pe toþi…26 Faþã de aceste declaraþii ºi de altele exprimând idei asemãnãtoare27, versurile din Odiseea unde omorul candidaþilor la mâna Penelopei e justificat prin crimele de care aceºtia se fãcuserã vinovaþi reprezintã, fãrã îndoialã, un pas înainte. S-a vãzut deci în ele reflexul unei epoci mai noi decât vremea când a fost compusã Iliada, ºi acestui prim indiciu i s-au adãugat în ultima vreme argumentele scoase din examenul unui pasaj al celui dintâi cânt al poemului. Îndatã dupã prologul în care sunt expuse liniile mari ale cuprinsului ºi se dau amãnunte în legãturã cu soarta tovarãºilor eroului, pe punctul de a ni-l înfãþiºa pe acesta întreprinzând întoarcerea din insula unde zãboveºte, un sfat al zeilor examineazã oportunitatea de a pune capãt lungilor lui rãtãciri. În aceastã împrejurare, cu gândul la lipsa de mãsurã a oamenilor, mai-marele soborului ceresc denunþã deprinderea acestora de a arunca asupra olimpienilor rãspunderea propriilor lor fãrãdelegi: Întâi ºi-ntâi pãrintele-omenirii ªi-al zeilor luã între ei cuvântul Gândind la soarta lui Egist, mãritul, Ucis de tânãrul Orest, vestitul Lui Agamemnon fiu, ºi zise: „Doamne,

Cum oamenii pe zei îi tot defaimã! ªi-nchipuie cã de la noi vin toate Necazurile lor, ci dânºii singuri Cu-a lor pãcate ºi-nrãiesc ursita. Aºa Egist acum, în ciuda soartei, Luã-n cãsãtorie pe femeia Lui Agamemnon ºi-i ucise soþul La-ntoarcerea din Troia, ºi el totuºi ªtia nãprazna ce urma sã fie, Cãci noi îi trimisesem pe-al lui Argus Ucigãtor pândeþ, pe zeul Hermes, ªi-l prevestise el sã nu-l omoare ªi nici sã-i ia soþia, cãci Oreste Pe-Atrid va rãzbuna, când va fi mare ªi jindui-va þara lui pierdutã. Dar sfatul bun el nu vru sã-i asculte ªi toate acum ºi le plãti grãmadã.”28 În originalul grec, ideea redatã de traducãtorul român o datã prin „ºi-nrãiesc ursita”, a doua oarã prin „în ciuda soartei” e exprimatã de adverbul hypermoron, al cãrui înþeles e dublu ºi de a cãrui interpretare depinde în ultimã instanþã semnificaþia eticã a întregului pasaj. Dupã sensul atribuit prepoziþiei cu care începe ºi care înseamnã „peste”, am avea, într-un caz, libertatea pentru om de a-ºi mãri partea de bine ori de rãu hãrãzitã de zei, de a adãuga la vicisitudinile normale ale fiecãrei vieþi vicisitudini noi, decurgând din propria-i voinþã; în cel de-al doilea, o libertate mai larg înþeleasã, putinþa pentru fiecare din noi de a încãlca rânduiala dinainte stabilitã, fie ºi cu preþul unei pedepse de care nu vom scãpa ºi care ne va face sã reflectãm – prea târziu – la binefacerile înfrânãrii. Între istoricii culturii greceºti, ca ºi între specialiºtii problemelor homerice, pãrerile sunt împãrþite. Cu treizeci de ani în urmã, un mare elenist a încercat sã acrediteze opinia dupã care în cuvintele atribuite de poet lui Zeus ºi-ar gãsi expresie un moment hotãrâtor din dezvoltarea unei conºtiinþe etice greceºti.29

16

D.M. Pippidi

Introducere

17

Esenþialã în aceastã interpretare apare intenþia lui Egist, acþiunea nelegiuitã sãvârºitã în cunoºtinþã de cauzã. În apelul la cumpãna lãuntricã, la o voinþã slobozitã din cãtuºele fatalitãþii, ar sta interesul neobiºnuit al textului, ºi aceasta a fãcut sã se scrie despre el cã ar reprezenta „... cea dintâi afirmare a liberului-arbitru în istoria spiritului occidental”.30 Pentru învãþatul cãruia îi împrumutãm aceastã judecatã ºi în ochii cãruia ionianul care a compus pasajul în chestiune s-ar dovedi un gânditor „mai modern decât Socrate” (în mãsura în care, pentru acesta din urmã, „a cunoaºte binele ºi a-l sãvârºi e totuna”), e de la sine înþeles cã autorul primului cânt al Odiseii n-are nimic comun cu autorul celorlalte cânturi, ºi încã ºi mai puþin cu autorul Iliadei. Ne-am gãsi, dupã modul sãu de a vedea, înaintea unui adaos, ºi singurul lucru ce se poate spune despre vremea în care a fost introdus în economia poemului e cã, în jurul anului 600, când Solon îºi scria elegia intitulatã Eunomia, Odiseea trebuie sã fi avut înfãþiºarea pe care i-o cunoaºtem astãzi. Se înþelege cã nu poate fi vorba sã discutãm în acest loc problema raporturilor dintre cântul I ºi cânturile II-XXIV31, dupã cum nu putem discuta nici chestiunea, strâns legatã de ea, a cronologiei. Ceea ce nu ne putem dispensa de a releva totuºi e metoda defectuoasã care întemeiazã concluzii de o atât de mare însemnãtate pe examenul unui text izolat; în al doilea rând, împrejurarea cã, pentru majoritatea cercetãtorilor, între ideile primului cânt al Odiseii ºi concepþia despre pãcat, dominantã în restul poemelor homerice, nu-i nici o deosebire. E uºor de vãzut, susþin pãrtaºii acestei teze, cã în cuvântarea abia reprodusã Zeus nu tãgãduieºte partea de rele ce le-ar veni oamenilor de la zei. Ceea ce þine sã sublinieze e numai cã, la acestea, muritorii se încãpãþâneazã sã adauge „cu-a lor pãcate”, cum traduce G. Murnu, sau „prin nestãpânirea lor”, cum s-ar putea încã reda dativul atasthaliesin.32 Într-o ordine de idei înruditã, s-a fãcut observaþia cã sarcina de împãrþitor al dreptãþii a celui mai mare dintre zei e proclamatã de Iliada în termeni nu mai puþin categorici decât în versurile Odiseii, unde pieirea peþitorilor era justificatã prin „faptele lor urâcioase”:

Nu e-n zadar jurãmântul, nici strânsul de mâni laolaltã, Sângele mieilor ºi închinatele vinuri, chezaºii credinþei. Dacã de asta nu-i bate pe loc împãratul olimpic, Fi-vor bãtuþi mai târziu ºi scump vor plãti-o troienii: Toþi au sã piarã, ºi ei ºi nevestele lor ºi copiii.33 În aceste condiþii, hotãrârea e anevoioasã ºi discuþia ar putea continua, dacã, pentru a dezlega spinoasa problemã a raporturilor dintre cele douã epopei, criticul n-ar avea la dispoziþie incontestabile afinitãþi de plan ºi de tehnicã narativã, a cãror mãrturie ni se pare decisivã ºi asupra cãrora socotim necesar sã ne oprim. Din acest punct de vedere, ceea ce trebuie pus în primul rând în luminã e modul cum Odiseea se leagã de ciclul epic prin subiect ºi prin chipul cum e exploatat subiectul. A spune cã, la fel cu Iliada, poemul rãtãcirilor lui Odiseu reprezintã un crâmpei din legendele prilejuite de rãzboiul Troiei, ar fi exact numai în parte. Fãrã îndoialã, în fiecare din aceste epopei îºi gãseºte expresia un episod al acþiunii care, începutã cu preliminariile expediþiei, expuse în Cyprii, se sfârºea cu moartea lui Odiseu, povestitã în Telegonia. Câtã vreme însã în orice alt poem din ciclu despre care se întâmplã sã avem ºtiri naraþiunea evenimentelor se desfãºura simplu, de la un anumit punct al acþiunii de ansamblu la punctul unde începea acþiunea poemului urmãtor, în Iliada ºi în Odiseea, ºi numai în ele, acþiunile particulare sunt proiectate pe fondul acþiunii generale aºa fel cã – fãrã sã ni se dea amãnuntele ºi fãrã sã se insiste câtuºi de puþin – suntem fãcuþi sã cunoaºtem nu numai antecedentele, dar ºi urmãrile depãrtate ale întâmplãrilor cântate. Orice cititor al Iliadei a putut face observaþia cã, în ciuda restrângerii subiectului la desfãºurãrile câtorva zile din cel de-al zecelea an al asediului Troiei, în cursul naraþiunii, ºi oarecum pe nesimþite, poetul gãseºte mijlocul de a ne informa despre pricinile sângerosului rãzboi – judecata lui Paris, urmatã de rãpirea Elenei – ºi despre împrejurãrile încheierii lui multã vreme dupã sfârºitul epopeii. Acelaºi lucru se poate spune despre Odiseea, cu precizarea importantã cã, o datã cu inserarea poemului în cadrul ciclului întreg, asistãm la o neîntreruptã raportare a acþiunii la acþiunea

18

D.M. Pippidi

Introducere

19

Iliadei, ale cãrei episoade sunt nu numai presupuse cunoscute, dar oarecum continuate ºi adâncite. E de ajuns sã relevãm în aceastã ordine de idei desluºirile din cânturile III ºi IV în legãturã cu numeroase personaje despre a cãror soartã cântãreþul rãtãcirilor lui Odiseu nu era obligat sã vorbeascã34, sau locurile unde eroul se referã la împrejurãri ºi situaþii abia menþionate în Iliada ºi în legãturã cu care ni se dau amãnunte neaºteptate.35 Încã ºi mai semnificativ e faptul cã portretul moral al lui Odiseu – identic în cele douã epopei – e împletit din aceleaºi trãsãturi de caracter ºi cã aceste trãsãturi sunt puse în luminã de-a lungul întregului poem, în ciuda diversitãþii de situaþii la care eroul e adus sã ia parte. În mãsura în care pledeazã pentru unitatea Odiseii, particularitatea de care vorbim pledeazã pentru unitatea de autor a celor douã opere, a cãror asemãnare de tehnicã ºi de structurã gãseºte în felul acesta explicaþia cea mai mulþumitoare. Sub raportul tehnicii povestirii, bunãoarã, trebuie remarcat cã, în loc sã expunã desfãºurarea faptelor în ordine cronologicã, de la izbucnirea ostilitãþilor pânã la cãderea Troiei, Iliada ne introduce în mijlocul acþiunii, mulþumindu-se sã ne punã sub ochi un numãr restrâns de peripeþii grupate în jurul acþiunii centrale, care e cearta lui Ahile cu Agamemnon. Acest mod de a proceda – a cãrui eficacitate artisticã a fost lãudatã în Antichitate de Horaþiu36, dar care nu e cel natural – nu se întâlneºte, cum am avut prilejul s-o relevãm, la nici unul din poeþii ciclului epic, al cãror fel de a nara evenimentele, mai puþin rafinat, începea relatarea conflictului dintre greci ºi troieni cu antecedentele lui cele mai depãrtate. Astfel concentratã, acþiunea propriu-zisã nu dureazã decât un numãr restrâns de zile – 49 în totul –– ºi e o manifestare a abilitãþii autorului faptul cã, prin prelungirile-i spre trecut ºi viitor, acþiunea, în realitate modestã, se amplificã pânã la proporþiile unei drame angajând destinele întregii lumi cunoscute. Trãsãturi ca cele puse în luminã se întâlnesc întocmai în Odiseea, cu adaosul cã unele din ele ni se înfãþiºeazã parcã ºi mai perfecþionate, duse la un nivel de mai mare desãvârºire de arta unui poet stãpân pe mijloacele sale. Abia dacã mai e nevoie

sã amintim, de pildã, cã naraþiunea suferinþelor lui Odiseu începe ºi ea în al zecelea an al rãtãcirilor eroului ºi cã se concentreazã într-un numãr de zile aproape egal cu acel al Iliadei.37 Relatarea acestor suferinþe nu se desfãºoarã însã într-un singur sens, în succesiunea lor fireascã. Printr-un artificiu impresionant, ºi care avea sã fie imitat de Vergiliu în Eneida, pãþaniile eroului pânã în momentul începerii poemului ne sunt aduse la cunoºtinþã abia mai târziu, în cânturile IX-XII, printr-o întoarcere în urmã care opreºte un timp desfãºurarea acþiunii ºi care prilejuieºte – în condiþiile în care are loc, la curtea lui Alcinoos, în atmosfera sãrbãtoreascã a ospãþului – o emoþie abia stãpânitã a ascultãtorilor ºi a povestitorului. Pe aceastã cale, amploarea subiectului e, fireºte, sporitã38, dar mai ales se creeazã un centru de interese al poemului întreg, în raport cu care cuprinsul cânturilor I-VIII slujeºte ca o pregãtire, iar al cânturilor XIII-XXIV ca încheiere. A vorbi, în aceste condiþii, de o Odisee rezultatã la întâmplare din punerea laolaltã a mai multor poeme fãrã legãturã între ele înseamnã a închide ochii asupra uneia din particularitãþile cele mai izbitoare ale artei lui Homer: suverana mãiestrie cu care conduce firele unei acþiuni complexe, desfãºurându-se pe mai multe planuri pânã la împlinirea fiecãreia din ele. Multiplicitatea acestor desfãºurãri de fapte, „sfârºind în chip potrivnic pentru cei rãi ºi pentru cei buni”39, e realizatã, de altã parte, cu o remarcabilã sobrietate de mijloace. În ciuda împrejurãrii cã Odiseea e cântarea întâmplãrilor lui Odiseu, acestea nu ne sunt povestite toate, fãrã discernãmânt, aºa cum nici în Iliada rãzboiul pentru Ilion nu-i relatat întreg. Cum nota cu ascuþime încã din Antichitate autorul Poeticii, „subiectul nu-i unul, cum îºi închipuie unii, întrucât priveºte un singur personaj. Doar multe ºi nenumãrate sunt întâmplãrile putând sã se iveascã în viaþa cuiva, fãrã ca din ele sã reiasã o unitate; ºi tot astfel faptele unui om sunt multe, fãrã ca laolaltã sã alcãtuiascã o singurã acþiune. De aceea greºit mi se pare a fi procedat poeþii când s-au apucat sã scrie care o Heracleidã, care o Theseidã, ori alte poeme de soiul acesta, cu gândul cã, dacã Heracles a fost unul, o operã despre el va fi ºi ea

precum e Zachintul pãduros. Iar tu eºti o zeiþã fãrã moarte ªi fãrã bãtrâneþe. atmosferei saturate de sublim a Iliadei i se substituie în Odiseea o atmosferã mai puþin furtunoasã. . cel care se jertfise fãrã ºovãire pentru a dobândi slava. . idealului de viaþã eroic un altul. în înþelesul dat de noi cuvântului. mai presus de orice. dar ca bunã mamã creºte Feciori voinici. asprã-i Itaca. . Pietroasã. în mãsuri diferite. fie de talentul lui firesc. înfrângând numeroase piedici. . nãzuinþa spre patria regãsitã nu e numai firul ce leagã episoadele Odiseii într-o indisolubilã unitate. Realizatã de-a lungul a nenumãrate peripeþii. . cuvintele Athenei definesc o stare de spirit ce nu se mai schimbã. care exceleazã în atâtea alte privinþe. dragostea de pãrinte ºi amintirea soaþei credincioase: Eu locuiese Itaca. . Pippidi Introducere 21 neapãrat unitarã. dar. . în schimb. tu slãvite. .” Aceastã unicã acþiune de care vorbeºte Aristotel e întoarcerea eroului la cãmin ºi rãzbunarea asupra acelora ce-n lipsa lui îi pãrãduiau avutul. dar de care moartea ne va despãrþi mâine. Tensiunii violente. . sfârºesc cu îndemnul de a gusta în tihnã bunãstarea oferitã de o soartã pânã la urmã binevoitoare. pare a fi vãzut bine ºi aci. la-nfãþiºare Mãreþ. ºi unde împrejur sunt multe ªi-apropiate insule. nu s-a gândit sã cuprindã în ea toate pãþaniile eroului – faptul de a fi fost rãnit pe muntele Parnas. S-ar zice cã în primul poem conºtiinþa dureroasã a precaritãþii lucrurilor. împiedicã pe poet sã se opreascã cu luare-aminte asupra atâtor bunuri pe care astãzi le stãpânim. Dulichiu. Itaca-i cea mai delungatã-n mare ªi scundã spre apus. Mai bine-aº vrea sã fiu argat la þarã. la începutul primului cânt41. orientat spre bucuriile simple ale existenþei. limpezitul Ostrov. sã mã vãd în þarã. în parte cãutate dintr-o sete de necunoscut ce nu lipseºte cu totul din sufletul lui Odiseu44. Same. ajutat fie de o practicã artisticã deosebitã. .43 Anii de rãtãciri în parte impuse. . . de aproape toate personajele fãcute sã vorbeascã. ori simularea nebuniei la adunarea oºtilor.42 Iar în alt loc: Nu-mi bãnui. . dar. κi face drum în ea un soi de înþelepciune practicã întrupatã nu numai de eroul „pãþit” care-i dã numele. De moarte Sã nu-mi dai mângâiere. . . întâmplãri a cãror legãturã nu era de ajuns de strânsã pentru ca una sã urmeze celeilalte în chip necesar ori numai verosimil – ci a compus-o în jurul unei singure acþiuni. Ispite ori plãceri. . .20 D. Cã ºtiu ºi eu deplin cã nu-i ca tine Cumintea mea nevastã Penelopa De mândrã la privit ºi de-arãtoasã. bunãoarã. Însuºi Ahile. dar nu sfâºietoare. . cum nu-i lipseºte nici voinþa de a agonisi printre strãini averea cu care se mândreºte într-un faimos pasaj al cântului al XIX-lea45.M. . Dar eu totuºi Mereu doresc ºi nãzuiesc o datã S-ajung la mine. . . . motivul ce imprimã epopeii atmosfera-i particularã: Dar el ar vrea mãcar ºi fum sã vadã Ieºind din þara lui. e pus sã proclame preþul vieþii în cuvintele de atâtea ori citate: . compunând Odiseea. Într-adevãr. În Odiseea viziunea e mai calmã: melancolicã. iar celelalte Sunt mai spre rãsãrit. . Homer. a caducitãþii vieþii. Cãci ea e o femeie muritoare. zeiþã preacinstitã. ºi aºijderea ºi Iliada40. . ªi-apoi nimic mai dulce Ca þara ei nu pot vedea pe lume. osteneli ºi primejdii – nimic nu izbuteºte sã covârºeascã acest dor de-acasã în care se împletesc poezia peisajului natal. ºi-apoi sã moarã! Aplicate lui Odiseu. pe unde-i muntele Neritul Cu freamãt de pãduri. .

care e tot mai mult al criticii homerice din zilele noastre ºi în care filologii contemporani au fost de altminteri precedaþi de autorul tratatului Despre sublim. cititorul – ca ºi poetul – n-are parcã rãgazul sã gândeascã. . în înºirarea comorilor de care-i plin celarul (descrise cu grijã ºi cu atât mai iubite cu cât au fost dobândite cu mai multã trudã) – privirea poetului zãboveºte de preferinþã asupra aspectelor cotidiene ale existenþei... ... Privesc ºi-n faþa ta. cã n-a fost altul Mai gingaº din pãmânt crescut ca dânsul.. În cântul al IV-lea... Iar de eºti o muritoare De pe pãmânt.. . . în schimb.. în Odiseea. Eu dupã stat ºi faþã ºi fãpturã Te-asemãn foarte cu-a lui Joe fiicã Diana.. ferice sunt de trei ori Pãrintele-þi ºi maica ta ºi fraþii! .”49 Însemneazã cumva.. de aur. Odiseu adreseazã copilei care-l întâmpinã o rugã în care se îmbinã un mare rafinament de expresie ºi de simþire: Te rog. de purtãri alese ºi de cãutare în îmbrãcãmintea ºi-n locuinþele confortabile.. ... De-aramã ºi de chihlimbar ºi fildeº! Doar în Olimp de-o fi cumva la Joe Aºa palat. . la curtea lui Menelau. ... uimit în faþã-i Am stat eu îndelung. femeie.. tu Nestorene. .. prins de vârtejul acþiunii.. .. în cea de-a doua. . În Delos doar vãzui aºa un lujer De finic care fraged rãsãrise Pe lâng-altarul zeului Apollon. la Sparta ori în Pylos – e o existenþã de decenþã exterioarã ºi lãuntricã. domniþã.. . Ce frumuseþi nespuse ªi ce minuni! Uimirea mã cuprinde!47 În cântul al VI-lea.... . Prin sala asta ce frumos rãsunã! Ce strãlucire de argint. . în ceremonialul ospeþelor sau în complimentele pe care ºi le adreseazã mesenii.. . dragul meu. „Aºa fiind – s-a observat cu dreptate într-un studiu închinat lui Homer. cã în fiecare din ele s-ar oglindi însuºirile unor poeþi osebiþi ca mentalitate? Expunerea de pânã aci a înfãþiºat rãspunsul socotit de noi plauzibil.. . cã cele douã epopei ar aparþine unor vremi diferite. . Eºti zânã Ori muritoare? Dacã tu eºti una Din cele care locuiesc Olimpul. În Iliada. în prima parte a poemului transfigurate de dorul întreþinut de depãrtare. „Iliada fiind compusã într-o vreme când spiritul lui Homer se gãsea în culmea puterii – scria Necunoscutul – toatã aceastã operã a cãpãtat un .. când nu luxoase.22 D. .M. în ea rãsunã ecourile unor vremi strãvechi ºi necunoscute.46 Existenþa spre care nãzuiesc protagoniºtii – în Itaca sau la feaci. cãruia-i împrumutãm câteva din trãsãturile puse în luminã în paginile precedente – Iliada e ceva unic în felul ei. . . Cum vãzut-am Mlãdiul copãcel. de bucuria regãsirii. lepãdat de furtunã pe malul ospitalier al Scheriei. Privindu-te. cruzimea ºi acea elementarã tristeþe… sunt caracteristici ce fac din ea o operã ce nu poate fi comparatã cu nici o alta… Odiseea... . ba nespusã mi-e durerea!48 Aiurea – în descrieri de locuri sau de petreceri. Aºa uimit ºi-nmãrmurit..... ... Pippidi Introducere 23 La un sãrac cu prea puþinã stare Decât aci în iad sã fiu mai mare. Monotona ei mãreþie. aºa cum s-a spus ºi s-a repetat pânã într-o vreme recentã50. .. poezia însãºi e o poezie a reflexiunii. . . ºi mã cutremur De tine sã m-ating la rugãminte: Dar mare. uimirea mã cuprinde. încordarea de care e plinã. în genunchi. ... e asemenea multor poeme în care spiritul se înalþã la nivelul unei contemplaþii care e eliberare ºi uitare. Telemah îºi mãrturiseºte entuziasmul: Ian uite. . izvorâtã din frumuseþea pe care aceasta ºtie s-o descopere în lucrurile cele mai umile. .

nici aceeaºi mulþime de pasiuni ce se revarsã unele dupã altele. eroul ºi-ndeamnã tovarãºii sã-l însoþeascã într-o aventurã fãrã precedent: O. protagoniºtii Odiseii se regãsesc într-o serie de opere ale literaturilor mai noi. Caracteristicã pentru toate aceste reelaborãri ale mitului strãvechi e o fundamentalã alterare a figurii eroului.24 D. care e acel al bãtrâneþii.M. nici mila de-un pãrinte bãtrân. totul reducându-se la basm ºi la povestirea unor rãtãciri de necrezut. poarta spre noianul fãrã margini ºi fãrã nume. Aceeaºi trãsãturã e atribuitã fiului lui Laerte de Tennyson în poemul Ulysses – cu cât de puþinã aderenþã la textul homeric abia dacã trebuie s-o subliniem. Polifem ºi Calipso. pe-atunci. de care e þinut departe nu de setea-i de aventurã. ce-ar fi. neastâmpãrul ce nu se satisface ºi nu se istoveºte. Astfel.52 Mai interesantã ni se pare precizarea cã. unde s-au dat amãnuntele necesare în legãturã cu dãinuirea în conºtiinþa europeanã a aceluia pe care Dante îl numeºte undeva „poetul suveran”: …signor de l’altissimo canto che sovra gli altri com’aquila vola. câtã vreme în cea mai mare parte a Odiseii se vãdeºte un caracter narativ. Tiresias – mai presus de toþi ºi de toate Odiseu. Pippidi Introducere 25 caracter dramatic ºi furtunos. el nu mai foloseºte aci un ton ca acel din poemul despre Ilion. în loc sã-ºi întoarcã prora spre mãri umblate. ca-n lumea cea fãr’ de fiinþe noi dincolo de soare-am face-un drum? Voi fii sunteþi ai nobilei seminþe ºi nu nãscuþi spre trai de dobitoc ci-onoare sã cãtaþi ºi cunoºtinþe!54 Martir al setei de a cunoaºte. ale cãrui întâmplãri – pe mare ºi pe uscat – ne sunt înfãþiºate ca urmarea unui incoercibil impuls spre necunoscut: nici dor de fiu. acesta se înfãþiºeazã ca întruparea unei îndrãzneli ce nu cunoaºte piedici. nici întâmplãrile cu ciclopul ºi alte câteva locuri: vorbesc de bãtrâneþe. dar de bãtrâneþea lui Homer…”51 * Despre rãsunetul Odiseii în Antichitate ºi în cultura veacurilor urmãtoare esenþialul a fost spus în introducerea la Iliada. Odiseu prefigureazã pentru autorul Divinei Comedii unul din aspectele cele mai izbitoare ale sufletului uman. dupã cele scrise înainte cu privire la strãdania eroului de a-ºi gãsi cãminul. de care era inevitabil sã rãmânã strãine vlãstarele unei lumi atât de depãrtate de lumea Cântãreþului orb – o varietate de tipuri ce n-aºteptau decât chemarea fantaziei pentru a reînvia sub privirile noastre desfãtate.53 Acolo unde stânca Gibraltarului a însemnat pentru milenii sfârºitul lumii cunoscute. care-ºi pãstreazã mãreþia. Din galeria acestor personaje fac parte Telemah ºi Penelopa. cãrora le-au împrumutat – dacã nu spiritul homeric. nici belºugul de imagini luate din lumea lucrurilor adevãrate. ci de puterea necruþãtoare a unei divinitãþi vrãjmaºe. întocmai cum oceanul se retrage în sine lãsându-ºi þãrmurile goale. Într-adevãr. Spunând acestea. dar e fãrã putere. Pentru modernii cântãreþi ai lui Odiseu. s-ar putea scrie un amplu studiu de lite- raturã comparatã. vedem cã mãreþia scade. într-o mãsurã mai mare decât eroii Iliadei. Circe ºi Elpenor. n-am uitat furtunile din Odiseea. fraþi – am zis – prin mii de mii de grele sosiþi ºi-n cel din urm-Apus acum. Emul al lui . nici înãlþimea de stil mereu susþinutã ºi fãrã cãderi. de la Dante la Joyce. nici dragostea datoare sã curme-al Penelopei plâns fierbinte n-au fost în stare-a-nvinge a mea ardoare sã plec în lume ca sã ºtiu ºi eu ºi-a altor neamuri vicii ºi valoare. trecând peste Tennyson ºi Giraudoux. nici vioiciunea ºi vigoarea ca-n discursurile ce îndeamnã la fapte. ci în Odiseea. neostenit cãutãtor de orizonturi noi. cu privire la ale cãrui variate întrupãri. în Odiseea l-am putea compara pe Homer cu soarele la asfinþit. cu slabul rest al vieþii puþintele ce licurã de-abia pierdutã-n scrum.

Murnu ºi traducerea în hexametri a primelor 12 cânturi de Cezar Papacostea. în aceste condiþii. Atât doar cã interpretarea pe care-o amintim presupune atracþia unui neºtiut de a cãrui vrajã sufletul grec a rãmas strãin.56 Calitãþi asemãnãtoare nu pot fi tãgãduite nici traducerii Caragiani57. Printr-o curioasã întâmplare. nelalocul ei. de altã parte. Odysseu domnedieescu ªi de n-au muritu. precursor al exploratorilor globului – de la Magellan ori Cook pânã la Scott ºi Amundsen – eroul grec ar simboliza. a doua. gimnasiale”. . traducerea în prozã a vornicului Beldiman pare sã se fi bucurat de o destul de mare preþuire printre contemporani. poema epico-traditionaria în 15 canturi dupã Homer59. Între aceste douã limite de timp se situeazã – în ordine cronologicã – traducerea în prozã a lui Ion Caragiani. publicatã în chip de introducere. de Editura Tineretului. începând cu vornicul Alecu Beldiman la începutul veacului al XIX-lea ºi sfârºind cu Eugen Lovíinescu. dacã ne gândim cã versiunea vornicului Beldiman n-a putut sã-i rãmânã necunoscutã. s-a bucurat de douã ediþii. viteaz. Pippidi Introducere 27 Sindbad – cu care a fost nu o datã comparat.60 Chiar traducerea Papacostea. deºi redusã la primele 12 cânturi ºi rãmasã pentru totdeauna trunchiatã prin moartea prematurã a autorului. Odiseea s-a bucurat din partea traducãtorilor de un mai susþinut interes decât cel arãtat Iliadei. dar al cãrui gust pentru risc în realitate nu-l împãrtãºeºte. cu o prefaþã de Tudor Vianu. dragã naturilor romantice. vreme de treizeci de ani tradu- . Pe þãrmuri inospitaliere ori pe marea plinã de primejdii.58 Patru ani dupã traducerea Caragiani.M. care va rãmâne pânã la sfârºitul lumii vechi idealul omului clasic. în ciuda faptului cã – pentru un contemporan al lui Eminescu ºi al lui Creangã – „bine-nutritul” junimist scrie o limbã încã sãracã. Traducãtorul – mai degrabã autorul acestei adaptãri a originalului grec – era Simeon P Simon. cea mai largã rãspândire a avut-o desigur a lui Lovinescu retipãritã de trei ori sub îngrijirea traducãtorului ºi. tipãritã la Budapesta în 1906. mai presus de toate iscusit la vorbã ºi capabil a face faþã celor mai neprevãzute situaþii – bãrbatul rãbduriu cãruia-i era dat sã cunoascã în lungu-i drum „mulþime de oameni. Suficienþa cu care vesteºte cititorilor epopeea „pentru întâia datã tradusã în româneºte” apare. aºa cum a rãmas strãin de ideea infinitului. Fãrã sã fi fost tipãritã. în care. traducerea impunându-se atenþiei prin exactitate ºi printr-o preocupare de formã remarcabilã pentru vremea când a fost fãcutã. la olalta ei traescu! Din cele trei versiuni publicate aproape simultan în ultimele decenii. Murnu. apãrea la Blaj broºura intitulatã Ratecirile lui Odysseu. risipite între diferite biblioteci din þarã. Poate pentru cã destinatã unei mai lesnicioase rãspândiri. ceea ce doreºte Odiseu e întoarcerea între ai sãi. acel „rãgaz în bunãstare”. Întreprinzãtor. În cultura româneascã. poate pentru cã mai puþin întinsã.26 D. traducerea în endecasilabi a lui G. întruparea unui neam care s-a complãcut a vedea în el propria-i imagine înfrumuseþatã. Odiseea a ispitit în schimb un mai mare numãr de interpreþi. se proclamã: S-au telnitu cu Penelope. judecând dupã faptul cã ni s-a pãstrat în mai multe manuscrise. a cãrui dorinþã de a-ºi instrui cititorii merge pânã la întocmirea unei „biografii” a lui Odiseu. de cetãþi ºi de datini” nu-i totuºi mai puþin un remarcabil exemplar de umanitate. postumã. dupã pilda oferitã de numeroase basme. ºi astadi. adaptarea versificatã a lui Simeon P Simon. „studinte . Homer – „dupã care mai cu seamã e tradusã aceastã poema epica”. din 1946. „domnedieulu lotriloru”.55 Þinând sea- mã de împrejurãri. a cãrui versiune – reeditatã în mai multe rânduri – a apãrut în primã ediþie în 1935. pentru cã de vitejia lui depinde mântuirea tovarãºilor ce-l însoþesc. aceastã preþuire nu e nejustificatã. pentru cã nu poate altfel. a cãrei primã tãlmãcire demnã de acest nume e a lui G. Caracteristic e ºi sfârºitul compunerii „epico-traditionarii”. acum în urmã. voinþa de autodepãºire a omului din zilele noastre. cum se poate citi în „prefacia” – are foarte puþin a face cu opera studintelui ardelean. între lestrigoni ºi lotofagi. ºi în care se dezbate chestiunea dacã fiul lui Laerte descindea din Poseidon sau din Hermes. cea dintâi din 1929.

8 ºi urm. tradusã de acelaºi cãrturar61. Napoli. În aceastã ordine de idei. dar operele între toate reprezentative ale simþirii grecilor. pânã de curând cele mai vechi documente scrise privitoare la istoria lumii egeene în mileniul II î. XII. renunþând la hexametru. 1967). Schlegel. sive de operum Homericorum prisca et genuina forma variisque mutationibus et probabili ratione emendandi. 157. primul lor aport la patrimoniul cultural al lumii. punându-ne la dispoziþie un numãr crescând de izvoare documentare din a doua jumãtate a mileniului II. Annales de l’Université de Grenoble. e de naturã sã îmbogãþeascã ºi. VIII. în tabletele din Pylos. XXIV. ca ºi despre cultura ei îndeobºte.. Iliada (E.U. nu constituie desigur o explicaþie. 235-246. 242-250. 519-525. 169. Rãmâne ca ulterioare cercetãri sã precizeze dacã pretinºii robi nu sunt numai persoane dependente ºi dacã. U. 1795. I (Viena. 472-595. în ciuda indiscutabilelor ei calitãþi ºi în ciuda împrejurãrii cã – pânã în acest moment – e unica versiune româneascã în versuri completã. ed. Minor. Iliada. 80-385. Sunt aproape întocmai cuvintele lui Fr.28 D. II. 1715. Paris. urmând la un scurt interval dupã apariþia în aceeaºi colecþie a ediþiei definitive a Iliadei63. D. fervent admirator al lui Wolf: Prosaische Jugendschriften. 71-73. 1730. sã modifice cunoºtinþele noastre despre structura societãþii miceniene. Berlin. 554 ºi urm. la desfãtarea celor în ochii cãrora poemele homerice reprezintã nu numai creaþii excepþionale ale unei literaturi bogate ca puþine altele. VI. Cel puþin aceasta e imaginea pe care ne-o înfãþiºeazã cele douã epopei. e de reþinut împrejurarea cã. Cf. 175-181. 1448 b. Faptul de a fi adoptat endecasilabul. va contribui. cu nota corespunzãtoare. în cântul XVIII. recenta descifrare a scrierii „lineare B”. VI. dat fiind cã tocmai preferinþa acordatã unui vers familiar cititorului modern a fost salutatã de mulþi ca un exemplu vrednic de urmat ºi ca o realizare marcând izbânda literarã cea mai valabilã a traducãtorului.M. 1882). pp. suntem convinºi. Pippidi Introducere NOTE 1 2 3 4 29 cerea Murnu n-a cunoscut un rãsunet pe mãsura Iliadei. XVIII. Prolegomena ad Homerum. VI. 10 ºi urm. IV. totuºi. invazia dorianã n-a însemnat din punctul de vedere al dezvoltãrii relaþiilor sclavagiste o dare înapoi pe mãsura aceleia constatate ºi în alte domenii ale vieþii sociale. prezenta reeditare. von Wilamowitz-Moellendorff.62 Oricare ar fi adevãrul. Cf. XVIII. Conjectures académiques ou Dissertation sur l’Iliade. 30 ºi urm. 409. descrierea scenelor presupuse a împodobi faimosul scut al lui Ahile. II. 170-176. numãrul sclavilor apare mai mare decât o lãsa sã se bãnuiascã textul homeric. 6). VII. Colardeau. Halle.M. aºa cum e probabil. 327-328. 183-189. PIPPIDI 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Poetica.L. V. p. fie de sclavi ai templelor. fie cã e vorba de sclavi „regali”. 1927.Hr. Die Heimkehr des Odysseus. XV. în unele privinþe. Homer. 172.. 1905. . Cum s-a arãtat însã în introducerea la Iliada (ºi mai departe în nota la III. XXIV.

XXVI. Vãzând aceastã frumoasã odraslã. vezi acum ºi M. 62 E. nu cunoaºtem decât o singurã retipãrire. Poetica. 94 ºi urm. 1940). 58 Pentru moravurile literare ale vremii.. 257-261. Jacoby. Iliada. „Subiectul Odiseii. Balmuº. I. Bari. 59 Blasiu. 87-88. 163-164. Pippidi IV. reproducem aci (dupã Lascu. Cãci întru nenorocita mea cãlãtorie. Cf. Cf. Odiseea. Mirarea ce-mi pricinuieºte vederea ta nu este mai micã. 1936 ºi 1946. cât ºi în privinþa traducerei. dupã ce douãzeci de zile am fost întru batjocurã vânturilor ºi valurilor…” 57 Odyssea ºi Batrachomyomachia. pp. 647-652. Saggio su la poesia di Omero. observã Aristotel. 374-399. IX. versurile 160-171): „…cãci mie nu mi s-a întâmplat a vedea un chip aºa de minunat. 1455 b. III.” (Poetica. nu-i lipsit de interes sã semnalãm cã. Caragiani. care pentru mine a fost izvorul nenorocirilor. IX. Tipografia Seminariului gr. IV. Ed. 331-332. pag.I. Lovinescu. O a cincea ediþie. II (Berlin. 1932). 1926. 109) cuvintele lui Odiseu în faimoasa scenã a întâlnirii cu Nausicaa (cântul VI. am trecut o datã prin ostrovul acela. 54 Infernul. VI. 1930. IX. gion. XVII. W. Studii literare. 282-290.30 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 D. M. îmi pare cã vãd o frumoasã odraslã ce am vãzut la Delos aproape de jãrtãvnicul lui Apollo. care n-a apãrut niciodatã: „Fiindcã Iliada. 1453 a. pãtruns de mâhniciune. 1955. I. V. 1876.. 27-38. 94-99. E. 16-29. pp. pag. C. XX. este încã subt presã (sublinierea e a noastrã) ºi în ea expunem tot ce avem de zis în privinþa chestiunei omerice. versurile 148 ºi urm. Editura Teora. 339. Cf. 260-265. VIII. se va spune mai departe. 61 În afara admirabilei ediþii prime (Bucureºti. U. 76. pag. 682 ºi urm. care mã pãtrunde cu mirare. Introducere 31 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 52 Infernul. în aceastã privinþã. „Cultura Naþionalã”. 370-375.) Sunt cuvintele lui Aristotel. XI. IX (trad. Jassy. ne abþinem pânã la ieºirea ei de a vorbi aici ceea ce pe larg spunem acolo”. ruºinea ºi frica m-au oprit a mã apropia ºi a îmbrãþiºa genunchile tale. Der Glaube der Hellenen. Costa. În acelaºi sens. cade asupra vrãjmaºilor. von Wilamowitz-Moellendorff. Bucureºti. 643-690. XXII. Epistola cãtre Pisoni. dupã calculul minuþios fãcut în mai multe rânduri de filologi. Caragiani anunþã tipãrirea iminentã a unei traduceri a Iliadei. se mântuie. Goldner.. având împreunã cu mine armia pe care eu o povãþuiesc. Die Antike. 53 Infernul. 118-119. 159 ºi urm. 45-66. 112-120. 1924). pag. ce stã vultur deasupra tuturor” (trad. 93. a editurii „Cugetarea” (Bucureºti. Pagine meno stravaganti. 499-503. 60 Bucureºti. 652-656. XIII. Tratatul Despre sublim. Turolla. 256-260. Pasquali. 1451 a. întru adevãr m-am pãtruns de mirare. nu-i deloc lung. 1968. Sitzungsberichte der Akademie Berlin. rom. cu titlu de exemplu. ajunge la capãt: se lasã recunoscut de câþiva credincioºi. Geschichte der griechischen Reli. 83-90. singur ºi pândit de Poseidon. Tu vezi pre un om cuprins de dureri. Firenze. XIX. XXVI. 56 Cu titlu de exemplu. I (Munchen. ºi pe ei îi nimiceºte. 609-610. 8-10. în prefaþa la traducerea Odiseii (Bucureºti. 1946). Cf. 409-413. de Liliana ºi D. F. 153-157. 51 . Bãtut de toate vânturile. Câte ceva. Pippidi). IV. IV. pag. 202-231. Lascu. 69 ºi urm. III. în aceleaºi pagini „Cãtre cititori”. 55 Un studiu al lor comparativ. Versurile 385-389. a fost publicatã de aceeaºi editurã în 1966. ieri scãpat de primejdia mãrii. 63 Bucureºti. 732-763. 98-104. a fost publicat de N. care din adâncimea pãmântului deodatã a odrãslit. 1941). Cele trei ediþii anterioare sunt din 1935.-cat. Subiectul propriu-zis e acesta: restul sunt episoade. Coºbuc). îngrijitã de Tr. Finley. Jaeger.M. XIV. cu concluzii neîndoielnice privind paternitatea lui Beldiman.P Nilsson. Un om rãtãceºte prin strãini ani îndelungaþi. 424-427. IV. pp. Tipo-litografia H. 9. G. 16 ºi urm. ªtiinþificã. VIII. 32. Patruzeci. 1935. Iliada. 297-299. 1880. V. 1933. VI. 1999. 1942. Traducere în prozã de I. uºor modificatã). La el acasã treburile merg aºa fel cã peþitorii îi prãpãdesc avutul ºi feciorul îºi vede zilele ameninþate. XIV.M. XI. Lumea lui Odiseu (trad. pag. cap. I. XVI. 95-96: „…domn al cântãrii dulci de lirã. care era proiectatã sã iasã mai nainte.

Din nenorocire (sau din fericire?) Homer n-are stare civilã. potrivnice între ele. anonime. autorul lor e aºa de dumirit de þinta ºi de efectele urmãrite. ar fi fost culese ºi îmbinate astfel încât sã însãileze o unitate de aparenþã viabilã. Unii au socotit cã ele s-au alcãtuit ca o împreunare de petice. Homer se confundã cu opera-i monumentalã.Cuvântul traducãtorului 33 CUVÂNTUL TRADUCÃTORULUI Poetul suveran. Alþii au crezut cã numai nucleul sau scheletul. Tradiþia anticã ne-a împãrtãºit unele date biografice. dar totodatã ºi o pedagogie indirectã. Cântece bãtrâneºti populare. o mentalitate serioasã ºi civilizatã. dacã nu un sacrilegiu. a acestor piramide de granit. care de care mai mioape ºi arbitrare. lucrul ºi adaosul altora. De aici. fireºte. împrãºtiate în popor. tema funda- mentalã a poemelor. pentru a mãrunþi colosul. Voim sã-i cuprindem dintr-o ochire întinsoarea-i epicã ºi ne gãsim în faþa unei mãri neþãrmurite. abstractã. ci ºi atei. A avut detractori ºi-i poate avea oricând. cele douã poeme neasemuite Iliada ºi Odiseea. nu e folclor. Homer – ca ºi oricare distinsã individualitate literarã exponentã a unei pãturi mari de popor – e ºi recreaþie esteticã. Ea înfãþiºeazã o viaþã destul de înaintatã. ziduite ºi rostuite. nu numai cãpãtâiul ºi eterna mândrie a Eladei. caracteristic clasicã. ºcoalã. aºa-zisã artã pentru artã. El nu are numai adoratori. rapsodul nemuritor Homer! Zorile de neîntunecatã strãlucire a poeziei europene. mai uman ºi mai frumos al cuvântului. în orice caz lipsit de experienþa ºi intuiþia ce se cere pentru a-þi da seama de amploarea ºi complexitatea procesului de cristalizare artisticã. meteoricã. prin urmare educaþie. ci ºi piatra unghiularã a templului culturii literare universale. invizibil. ba chiar mai mult decât un sâmbure. dar puþine. Dar. în sensul cel mai larg. adicã destinatã pentru mulþime. vãdit din cuprinsul fantaziei ºi legendei. Îndeosebi se adresa unei elite sociale. care rãmân ca douã minuni ale geniului constructiv poetic al omenirii. Dacã e aici ºi un sâmbure de adevãr. Prin urmare. patriarhul poeþilor. bine chibzuitã ºi turnatã pe de-a-ntregul de un singur gigantic demiurg. de dezmãdulare sau dumicare a poemelor ne pare un atentat. Epopeea homericã nu e o operã naivã ºi popularã. A fost negatã chiar existenþa lui proprie. Mai presus de toate e artã. aici nu e vorba despre el. un bazin în care s-ar fi scurs pâraiele dimprejur. dar nu artã anarhic individualã sau eteratã. aratã o structurã aºa de vie ºi organicã. se datoreºte unui genial creator ºi cã restul ar fi umpluturã sau înnãditurã. clasei domnitoare. unor aluviuni ulterioare – se prezintã aºa de omogen încheiate. despre rostul lui individual. ci o esteticã complexã sau integralã. o cârpiturã de bucãþi disparate – ºi nu ca o lucrare unitar plãmãditã. trâmbiþata-i putere de înãlþãtoare . Puzderii de elucubraþii cãrturãreºti au cãutat sã-i reducã personalitatea pânã la pulverizare. necunoscut. un conglomerat. Au ticluit teorii mai mult formaliste. în genere însã amândouã creaþiile – lãsând la o parte unele excrescenþe datorite. pentru a irosi minunat iscusita încheieturã ºi mãestriturã a acestor clãdiri fruntaºe. pentru desfãtarea ºi alimentarea spiritualã a acelei colectivitãþi conºtiente sau instinctive a cãrei înlãnþuire de solidaritate ºi sãnãtate sufleteascã îi legitimeazã numele generic de naþiune. curþilor princiare ºi regale ale unei epoci de cavalerism asemãnãtor cu acela al Evului mediu. pentru lumea vie ºi frãmântatã de toate nevoile vieþii. încât operaþia aceasta de dezagregare. cum s-ar putea crede. tangenþiale ºi periferice. menitã a satisface o minoritate disparentã de esteþi ºi ultrarafinaþi. sãvârºit de un spirit pospãitor sau exoteric. care nu arareori trece peste starea mijlocie a zilelor noastre. nesigure. sau un stalactit înfiripat ºi crescut dintr-o îndelungatã filtrare de ape felurite. în totul. E impersonal. justificatã printr-o singurã psihologie de ordin artistic.

Cu atât mai mult când aceste mãriri sunt ºi rãmân potenþe per* „Modeºti ucenici ai marelui Homer” (lb. manent actuale. Fantazia elinã. de care toatã antichitatea eleno-romanã nu s-a îndoit niciodatã. adevãratele mãriri ale trecutului nu le scad ºi nu le depreciazã decât numai profanii. disciplineazã. ne-ar trebui o prealabilã ºi anevoioasã propedeuticã. mereu activ potenþialã. Mistral. Toþi marii inspiraþi ai muzelor. de o bucatã de timp începe a pãtrunde ºi a se potenþa o reacþie sãnãtoasã. realã. talentele mãrunte. chiar din cele mai exotice. au salutat în Homer pe pãrintele lor ºi au fost mândri ºi fericiþi de a fi urmaºii lui. cum e cazul cu Homer – îndeosebi pentru ºcoalã ºi scriitorii artiºti. nici o forþã conºtientã de poezie. De altfel. o vedere mai incisivã. a pedantismului ºi criticismului scolastic. ºi cã. respectul ºi admiraþia faþã de tot ce a ilustrat istoria culturii omeneºti. Goethe. cum vedea în toþi eroii ei legendari. cu ajutorul oricãrui nou criteriu de estimare esteticã. despre existenþa pozitivã a nemuritorului aed.34 G. provansalã). acea însemnãtate naþionalã a poeziei lui. În genere însã. apariþie aºa de rarã în viaþa popoarelor. a vãzut în Homer o personalitate realã. le concepe ca atitudini sau manifestãri elementare impuse de imperativul etic pentru continuarea ºi promovarea progresului. Din fericire. omul pãtruns de valoarea ºi demnitatea umanã ca ºi de tot ce-i mare ºi frumos. pânã la apoteozare. Generozitatea. pentru înþelegerea ºi retrãirea lor intensã. peremptorie chiar. Dar noi citim literaturile actuale ºi din trecut. Dante. ªi astfel. Dovada aceasta absolut valabilã. mai ales în epoca elenisticã. ridicarea lui pânã la ipostazã de divinitate. descoperã câte o nouã faþetã de fulgurare a geniului divinator. criteriile noi actualizeazã toatã arta universalã. o specialã aprofundare preliminarã a stãrilor ºi împrejurãrilor sociale din epoca realizãrii. întrucât ar reprezenta o sensibilitate strãinã sau înstrãinatã. zoilii. ca ºi de distanþele temporale ºi spaþiale. dupã Goethe. operele cu adevãrat umane ºi mai ales cele de primul rang sunt refractare ºi rezistã fluctuaþiilor prin care trece spiritul public al vremii. rãmân valori de circulaþie curentã ºi continuã indiferent de reflexele locale ºi etnice. Homer face parte din acele creaþii caleidoscopice sau proteice în care retina noastrã. Personalitatea ºi genialitatea lui n-a dezis-o nici un talent de frunte. întemeiatã nu pe abstracte speculaþiuni istorice sau pe o deplasatã aplicare a datelor de evoluþie biologicã. trãim fiorul lor. dezactualizate sau perimate. Astfel. „homerizi”. Murnu Cuvântul traducãtorului 35 ºi edificatoare inspiraþie. ºi totuºi le înþelegem ºi le apreciem nemijlocit. E drept cã o generaþie are sau poate avea criterii diferite ºi preferinþe în materie de artã. mai largã ºi mai clarã. Nici unul dintre cei care fac onoarea ºi gloria culturalã a naþiunilor n-a trecut uºor peste Homer ºi nu l-a nesocotit. fiind în cea mai mare parte bazatã pe afectele native fundamentale ale sufletului universal . deosebindu-se astfel în concepþia generaþiilor anterioare. de aici. Milton. a ascensiunii noastre spre înãlþimile nãzuite ale idealului unei umanitãþi superioare. fecundeazã ºi poate primeni pânã ºi astãzi productivitatea puterilor noastre creatoare. nu gregarã ºi colectivã. de o vitalitate multilateralã. ci pe consideraþii ºi virtualitãþi de ordin pur estetic. Vergiliu. Homer trãieºte. cum e bunãoarã cea japonezã ºi chinezã. valorile. Eficacitatea lui artisticã rãmâne în vigoare. sau „umble escoulan dou grand Oumero”*. spiritele înguste ºi pãtimaºe. dupã Mistral. omul rãspunzãtor ºi cuminte. constituie cea mai autorizatã ºi categoricã dezminþire a negaþiunii filologice. A înþeles perfect ºi intuitiv cã o asemenea operã mãreaþã ºi covârºitor de impunãtoare nu poate izvorî decât din creierul unei mari individualitãþi temperamentale. simþite ºi proclamate ca atare. izvor neistovit de mituri. sufletele tãvalnice. De aceea corifeii literari din toate timpurile au conceput pe Homer ca o personalitate unicã. Altminteri vede ºi judecã ea produsele predecesorilor. O teorie curentã de o miopie ºi mentalitate de miriapod considerã produsele geniului omenesc din vremile apuse ca dezafectate.

prin contopirea diferitelor idiome. folosindu-mã de o mai bogatã experienþã ulterioarã. Aceastã voinþã ºi dorinþã a mea. am ajuns sã fiu convins de excepþionala ei viabilitate – ºi astfel a încolþit în mine foarte de timpuriu gândul neabãtut de a o rãspica în graiul nostru ºi de a o interpreta pe cât e cu putinþã în cultura noastrã literarã. ca ºi din toate þinuturile locuite de români. al poporului nostru. Murnu Cuvântul traducãtorului 37 omenesc. Un alt cuvânt nu mai puþin hotãrâtor care mã silea sã îmbrãþiºez cu preferinþã ideea de a româniza poemele homerice era prilejul binevenit ce aveam de a contribui astfel din rãsputeri la îmbogãþirea ºi lãrgirea expresivitãþii limbii româneºti. unde am gãsit un tezaur de vocabule noi ºi. ºi care. e poate cel mai variat la care a ajuns verbul românesc. nici o jertfã de timp ºi nici o ostenealã pentru ca. Mai þineam sã umplu un gol în literatura noastrã. din prezent ºi din trecut. desfãºuratã în timp. dacã se poate. întrucât ea e lipsitã de o mare epopee naþionalã. gravã ºi nobilã tonalitate epicã a lexicului elin. ºi chiar din cele mai depãrtate. am revizuit-o în întregime ºi. am continuat munca mea. ªi în adevãr. Mi-am dat prin urmare îndestul seama cã transpunerea lor conºtiincioasã ºi adecvatã în limba noastrã cea mai neaoºã ºi mai curatã cu putinþã era o întreprindere dintre cele mai anevoioase ºi îndrãzneþe. Dar nici ediþia aceasta pânã la urmã nu mi s-a pãrut definitiv încheiatã. în fastuoasa ediþie monumentalã a Iliadei ºi a Odiseii apãrute la „Cultura Naþionalã”. GEORGE MURNU .36 G. Familiarizat cu poezia textelor homerice aproape din copilãrie ºi adâncind-o tot mai mult în decursul vremii. urmãrind fazele multiple prin care a trecut aceastã întreprindere literarã în diferitele reviste ºi volumuri tipãrite ºi retipãrite. De aceea am studiat vreme îndelungatã izvoarele limbii româneºti. am lucrat zi ºi noapte cu o bucurie ºi plãcere unicã. N-am cruþat nici o sforþare. ºi astfel aprovizionat ºi deplin încrezãtor în virtuþile lui miraculoase. sã fie mai bine actualizat decât în orice altã limbã strãinã. am putut s-o cristalizez în forme româneºti care mi se par astãzi un maximum al concepþiei ºi puterii mele interpretative. fãcând tot ce-i omeneºte cu putinþã. Crezusem cã ultimul cuvânt mi l-am spus. mirifica putere sintetic expresivã ºi neîntrecuta bogãþie dialectalã în cea mai armonioasã. o poate constata oricine. sã înfãþiºez un Homer transfigurat aºa încât sã fie al nostru. judecând dupã pãrerea multora. adãugând la aceasta propria mea putere de creaþie. am întocmit un vocabular care. dupã o amãnunþitã ºi stãruitoare cizelare ºi punere la punct a versului. Încercarea mea a fost sprijinitã ºi de alte considerente. aceste douã poeme constituie cele douã mai grandioase monumente în care s-au manifestat pentru întâia datã.

ODUSSEIAS ODISEEA .

netoþii. qÚgater DiÒj.ODUSSEIAS A Cântul I 5 10 15 20 ”Andra moi œnnepe. Din toate aceste spune-ne ºi nouã Ceva. nÚmfh pÒtni' œruke Kaluyè. care pe dânsul 5 10 15 20 25 30 . cântã-mi mie pe bãrbatul Viteaz ºi iscusit. e„p kaˆ ¹m‹n. oÙd' œnqa pefugmšnoj Ãen ¢šqlwn kaˆ met¦ oŒsi f…loisi: qeoˆ d' ™lšairon ¤pantej nÒsfi Poseid£wnoj: Ð d' ¢spercj menšainen O. muzã. închinatã. Calipso care-a vrut bãrbat sã-i fie. d‹a qe£wn. care-ntr-o vreme. Pierirã din pãcatul lor cu toþii. ™n spšesi glafuro‹si. tù oƒ ™peklèsanto qeoˆ okÒnde nšesqai e„j 'Iq£khn. Nemernici amar de ani pe lume ªi cunoscu pe drumul lui tot felul De oameni. Vitejii toþi ceilalþi care scãparã Pe mare ºi-n rãzboi de cruda moarte Acum erau acasã. Doar Ulise. ¢ll' oÙd' ïj ˜t£rouj ™rrÚsato. lilaiomšnh pÒsin enai. afarã numai De-al mãrii domn Neptun. Moàsa. o. Ósoi fÚgon a„pÝn Ôleqron. Öj m£la poll¦ pl£gcqh. tîn ¡mÒqen ge. ¢ll' Óte d¾ œtoj Ãlqe periplomšnwn ™niautîn. De-aceea zeii Se îndurarã toþi. polÚtropon. ¢rnÚmenoj ¼n te yuc¾n kaˆ nÒston ˜ta…rwn. de oraºe ºi de datini. ªi pãtimi aºa de mult pe mare Silindu-se sã scape de primejdii ªi înapoi sã-ºi ducã pe tovarãºi. fiicã de-a lui Joe. El nici atunci nu fu scutit de lupte ªi chiar între ai lui. pÒlemÒn te pefeugÒtej ºd q£lassan: tÕn d' oon. oricât se strãduise. Dar când rotirea vremilor aduse ªi ziua-n care zeii sorocirã Întorsul lui la insula Itaca. qe£. Din boii sacri ai Soarelui. ƒšmenÒj per: aÙtîn g¦r sfetšrVsin ¢tasqal…Vsin Ôlonto. muzã. Dar tot la urmã nu putu pe-aceia Sã-i mântuie. Oprit era-ntr-o peºterã-adâncatã De a zânelor fruntaºã. Când el cu mãestria lui fãcuse Pustiu din ziduri sfinte de la Troia. Deºi cu dor de þarã ºi soþie. o‰ kat¦ boàj `Uper…onoj 'Hel…oio ½sqion: aÙt¦r Ð to‹sin ¢fe…leto nÒstimon Ãmar. n»pioi. o‡koi œsan. nÒstou kecrhmšnon ºd gunaikÒj. ™peˆ Tro…hj ƒerÕn ptol…eqron œperse: pollîn d' ¢nqrèpwn ‡den ¥stea kaˆ nÒon œgnw. œnq' ¥lloi mn p£ntej. ºi-acesta Deºert fãcu întorsul lor acasã. poll¦ d' Ó g' ™n pÒntJ p£qen ¥lgea Ön kat¦ qumÒn. C-au lãcomit a ospãta.

Acolo zeul Se duse sã ia parte la un praznic De-o sutã de berbeci ºi boi. oƒ d' ¢niÒntoj. Cum oamenii mereu pe zei defaimã! ªi-nchipuie cã de la noi vin toate Necazurile lor. `Erme…an pšmyantej. ìj œfaq' `Erme…aj. ªi-l prevestise el sã nu-l omoare ªi nici sã-i ia soþia.” tÕn d' ºme…bet' œpeita qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: „ð p£ter ¹mštere Kron…dh. ci dânºii singuri Cu-a lor pãcate ºi-nrãiesc ursita. tÒn ·' 'Agamemnon…dhj thleklutÕj œktan' 'Oršsthj: toà Ó g' ™pimnhsqeˆj œpe' ¢qan£toisi methÚda: „í pÒpoi. ¢ll' oÙ fršnaj A„g…sqoio pe‹q' ¢gaq¦ fronšwn: nàn d' ¡qrÒa p£nt' ¢pšteise. vestitul Lui Agamemnon fiu.42 OD USSEAIS. Ci-n vremea asta zeul Era plecat departe. cãci Oreste Pe-Atrid va rãzbuna. ¢ntiÒwn taÚrwn te kaˆ ¢rneiîn ˜katÒmbhj. CÂNTUL I Grozav fu îndârjit pân’ la sositul În þara lui. œscatoi ¢ndrîn. toˆ dicq¦ deda…atai. ºi zise: „Vai mie. Aºa Egist acum. tÕn d' œktane nost»santa. la sfat cu toþii. e„dëj a„pÝn Ôleqron. tu. Mai mare peste domnitorii lumii 43 35 25 40 30 45 50 35 55 40 60 45 65 . în ciuda soartei. Dar sfatul bun el nu vru sã-i asculte ªi toate acum ºi le plãti grãmadã. ™peˆ prÒ oƒ e‡pomen ¹me‹j. Întâi ºi-ntâi Pãrintele-omenirii ªi-al zeilor luã-ntre ei cuvântul Gândind la soarta lui Egist mãritul. Luã-n cãsãtorie pe femeia Lui Agamemnon ºi-i ucise soþul La-ntoarcerea din Troia. to‹si d mÚqwn Ãrce pat¾r ¢ndrîn te qeîn te: mn»sato g¦r kat¦ qumÕn ¢mÚmonoj A„g…sqoio. æj kaˆ nàn A‡gisqoj Øpr mÒron 'Atredao gÁm' ¥locon mnhst»n. ªi-n vreme Ce-acolo petrecea în ospeþie Ceilalþi nemuritori la Joe-n salã Se strânserã-n Olimp. pe zeul Hermes. m»t' aÙtÕn kte…nein m»te mn£asqai ¥koitin: ™k g¦r 'Oršstao t…sij œssetai 'Atredao. ™äskopon 'ArgeŽfÒnthn. ™x ¹mšwn g£r fasi k£k' œmmenai: oƒ d kaˆ aÙtoˆ sfÍsin ¢tasqal…Vsin Øpr mÒron ¥lge' œcousin.” Grãi Minerva cea cu ochi albaºtri: „Pãrinte al nostru. œnq' Ó ge tšrpeto daitˆ par»menoj: oƒ d d¾ ¥lloi ZhnÕj ™nˆ meg£roisin 'Olump…ou ¡qrÒoi Ãsan. ÐppÒt' ¨n ¹b»sV te kaˆ Âj ƒme…retai a‡hj. Ûpate kreiÒntwn. ºi el totuºi ªtia nãprasna ce urma sã fie. A ¢ntiqšJ 'OdusÁŽ p£roj ¿n ga‹an ƒkšsqai. Cãci noi îi trimisesem pe-al lui Argus Ucigãtor pândeþ. oŒon d» nu qeoÝj brotoˆ a„tiÒwntai. oƒ mn dusomšnou `Uper…onoj. într-o parte Locuitori spre rãsãrit ºi de alta Spre-apus de soare. când va fi mare ªi jindui-va þara lui pierdutã. ¢ll' Ð mn A„q…opaj metek…aqe thlÒq' ™Òntaj. Ucis de tânãrul Orest. A„q…opaj. ODISEEA. la poporul Etiopean ce stã la capul lumii ªi e-mpãrþit în douã. Saturniene.

FÒrkunoj qug£thr. Öj perˆ mn nÒon ™stˆ brotîn. înþeleptul Ulise. Copila-acestui Atlas Cu sila-l þine-acasã de tot plânge Nenorocitul. a„eˆ d malako‹si kaˆ aƒmul…oisi lÒgoisi qšlgei. Óqi t' ÑmfalÒj ™sti qal£sshj. Óou kr£toj ™stˆ mšgiston p©sin Kuklèpessi: QÒwsa dš min tške nÚmfh. dulci ºi mângâioase Doar va putea sã-ºi uite de Itaca. nÁsoj dendr»essa. t… nÚ oƒ tÒson çdÚsao. pîj ¨n œpeit' 'OdusÁoj ™gë qe…oio laqo…mhn. care-acum de multã vreme Tot suferã nenorociri departe De dragii lui.” t¾n d' ¢pameibÒmenoj prosšfh nefelhgeršta ZeÚj: „tšknon ™mÒn. cutremurãtorul. Zeà. bãtut de valuri. toˆ oÙranÕn eÙrÝn œcousin. ¢nt…qeon PolÚfhmon. toà qug£thr dÚsthnon ÑdurÒmenon katerÚkei. el singur. Tu însã stai cu inima-mpietritã. ”Atlantoj qug£thr ÑloÒfronoj. ¡lÕj ¢trugštoio mšdontoj. qanšein ƒme…retai. dusmÒrJ. Olimpiene. ºi-apoi sã moarã. ¢ll£ moi ¢mf' 'OdusÁŽ dafroni da…etai Ãtor. de zeiþa Toosa. Nu-þi fãcea pe voie Cu jertfele-i Ulise-n larga Troie La tabãrã-ntre-ahei lângã corãbii? De ce l-ai urgisit aºa pe dânsul?” Dar Joe furtunosul îi rãspunse: „Ce vorbã þi-a scãpat din paza gurii. œcei dš te k…onaj aÙtÕj makr£j. Aºa sã piarã pãcãtoºi ca dânsul! Dar pieptul mi se sfâºie de jale Gândindu-mã la bietul. care cunoaºte Adâncurile mãrilor ºi singur Propteºte stâlpii nalþi ce poartã cerul De la pãmânt. po‹Òn se œpoj fÚgen ›rkoj ÑdÒntwn. ºi-l descântã-ntr-una Cu vorbe blânde. Într-un ostrov silhui. pe la mijlocul mãrii. perˆ d' ƒr¦ qeo‹sin ¢qan£toisin œdwke. nu-l iartã Cã de-al lui ochi orbi pe uriaºul Ciclop. pe Polifem. ¢ll¦ Poseid£wn gai»ocoj ¢skelj a„n KÚklwpoj kecÒlwtai. qe¦ d' ™n dèmata na…ei. domn al mãrii. odrãslit din fiica Lui Forchis. a‰ ga‹£n te kaˆ oÙranÕn ¢mfˆj œcousi. A kaˆ l…hn ke‹nÒj ge ™oikÒti ke‹tai ÑlšqrJ. Ój te qal£sshj p£shj bšnqea oden. oÙdš nu so… per ™ntršpetai f…lon Ãtor. æj ¢pÒloito kaˆ ¥lloj Ótij toiaàt£ ge ·šzoi. 'OlÚmpie. cel mai puternic Din toþi ciclopii. ƒšmenoj kaˆ kapnÕn ¢poqróskonta noÁsai Âj ga…hj. Copila mea? Cum pot uita vreodatã Pe acel dumnezeiesc Ulise care E omul cel mai chibzuit ºi-aduse Prisos de jertfe zeilor din slavã? Neptun.44 OD USSEAIS. Dar el ar vrea mãcar ºi fum sã vadã Ieºind din vatra lui. Öj d¾ dhq¦ f…lwn ¥po p»mata p£scei n»sJ ™n ¢mfirÚtV. Ön Ñfqalmoà ¢l£wsen. I-amar pornit asupra lui. CÂNTUL I Egist încalte-avu o moarte dreaptã. oÜ nÚ t' 'OdusseÝj 'Arge…wn par¦ nhusˆ car…zeto ƒer¦ ·šzwn Tro…V ™n eÙre…V. ODISEEA. Ópwj 'Iq£khj ™pil»setai: aÙt¦r 'OdusseÚj. Pe unde ºade zâna cea nãscutã Din Atlas cel avan. care-n fundul unei peºteri 45 70 50 75 80 55 85 60 90 65 95 70 100 105 .

dacã zeilor le place Întoarcerea napoi a lui Ulise. t£ min fšron ºmn ™f' Øgr¾n ºd' ™p' ¢pe…rona ga‹an ¤ma pnoiÍs' ¢nšmoio. nÒston 'OdussÁoj talas…fronoj. Doar nu va cuteza el. e„ mn d¾ nàn toàto f…lon mak£ressi qeo‹si.” tÕn d' ºme…bet' œpeita qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: „ð p£ter ¹mštere Kron…dh. S-alunge el pe toþi ai Penelopei Obraznici peþitori cari avuþia-i Pãrãduie ºi cu nemiluita Înjunghe oi ºi boi cornaci ºi dugleºi. sã-ntrebe acolo. Cu care ea se poartã tot ca vântul Pe apã. ºd' †na min klšoj ™sqlÕn ™n ¢nqrèpoisin œcVsin. Pe vestitorul Hermes sã-l trimitem Sã spunã zânei cea cu mândre plete Nenfrânta noastrã vrere. CÂNTUL I Trãise cu Neptun împreunatã.” ìj e„poàs' ØpÕ possˆn ™d»sato kal¦ pšdila. Sã deie piept cu toþi nemuritorii. unul singur. A ™n spšesi glafuro‹si Poseid£wni mige‹sa. pšmyw d' ™j Sp£rthn te kaˆ ™j PÚlon ºmaqÒenta nÒston peusÒmenon patrÕj f…lou. `Erme…an mn œpeita. aÙt¦r ™gën 'Iq£khnde ™leÚsomai. ¢ll' ¥geq' ¹me‹j o†de perifrazèmeqa p£ntej nÒston. Ûpate kreiÒntwn. ca Ulise Prea-mult-pãþitul sã se întoarne-acasã. pl£zei d' ¢pÕ patr…doj a‡hj. tù d£mnhsi st…caj ¢ndrîn ODISEEA. Saturniene. Ôfra oƒ uƒÕn m©llon ™potrÚnw ka… oƒ mšnoj ™n fresˆ qe…w. feciorul lui Ulise. pe uscat fãrã hotare. nÁson ™j 'Wgug…hn ÑtrÚnomen. e„j ¢gor¾n kalšsanta k£rh komÒwntaj 'AcaioÝj p©si mnhst»ressin ¢peipšmen.46 OD USSEAIS. Sã cheme pe ahei la adunare. Oraºul nisipos. ¢kacmšnon ÑxšŽ calkù. ½n pou ¢koÚsV. grea ºi mare. tu. Mai mare peste domnitorii lumii. E bine. Ôfra t£cista nÚmfV ™ãplok£mJ e‡pV nhmertša boul»n. ™k toà d¾ 'OdusÁa Poseid£wn ™nos…cqwn oÜ ti katakte…nei. Poate-ar afla ceva despre întorsul Iubitului sãu tatã. Dar noi sã chibzuim aici cu toþii. e†leto d' ¥lkimon œgcoj.” Aºa vorbeºte Palas ºi încalþã Sandale dalbe veºnice de aur. Sã mijlocim întorsul lui Ulise. Se va dezmânia Neptun la urmã. 47 75 110 80 115 120 85 125 90 130 95 135 140 100 . ºi-ntre oameni Umblând ar dobândi el bunã vazã. Eu mã rãped la insula Itaca Spre a-ndemna ºi-mbãrbãta mai tare Pe Telemah. éj ke nšhtai.” Adaose sclipind din ochi Minerva: „Pãrinte-al nostru. Ópwj œlqVsi: Poseid£wn d meq»sei Ön cÒlon: oÙ mn g£r ti dun»setai ¢nt…a p£ntwn ¢qan£twn ¢škhti qeîn ™ridainšmen ooj. briqÝ mšga stibarÒn. Benchetuind mereu. De-atunci Neptun nu-l pierde pe Ulise. nostÁsai 'OdusÁa polÚfrona Ónde dÒmonde. Apoi pe dânsul La Sparta-l voi petrece ºi la Pilos. ªi-apucã arma-i cea cu bold de-aramã O suliþã vârtoasã. o† tš oƒ a„eˆ mÁl' ¡din¦ sf£zousi kaˆ e„l…podaj ›likaj boàj. Ci-l poartã-n veci departe de-a lui þarã. ¢mbrÒsia crÚseia. di£ktoron 'ArgeŽfÒnthn.

slujindu-i. Al casei vechi prieten. În jurul lor stãteau. de o parte unii Amestecau cu apã-n oluri vinul. ka… min fwn»saj œpea pterÒenta proshÚda: „ca‹re. xe‹ne. e„domšnh xe…nJ. nãscuta din puternic tatã. Dete-acolo De peþitorii cei trufaºi. t¦ fronšwn mnhstÁrsi meq»menoj e‡sid' 'Aq»nhn. ªi cum sta el pe gânduri Aºa-ntre peþitori. La stâlpu-nalt se duse el ºi lancea O strânse-n toc frumos cioplit. oÙdoà ™p' aÙle…ou: pal£mV d' œce c£lkeon œgcoj. Pe prag la poarta curþii lui Ulise. sã-ºi ieie Din nou domnia ºi stãpân sã fie Pe-averea lui. Când amândoi intrarã-n casa mare.” ìj e„pën ¹ge‹q'. eáre d' ¥ra mnhstÁraj ¢g»noraj: oƒ mn œpeita pesso‹si prop£roiqe qur£wn qumÕn œterpon. S-apropie ºi-l apucã de mânã ªi suliþa-i primind. CÂNTUL I Cu care cete de voinici doboarã Când ea. nemess»qh d' ™nˆ qumù xe‹non dhq¦ qÚrVsin ™fest£men: ™ggÚqi d st¦j ce‹r' ›le dexiter¾n kaˆ ™dšxato c£lkeon œgcoj. t¾n d polÝ prîtoj ‡de Thlšmacoj qeoeid»j: Âsto g¦r ™n mnhstÁrsi f…lon tetihmšnoj Ãtor. oƒ d' Óte d» ·' œntosqen œsan dÒmou Øyhlo‹o. crainici ªi harnici slujitori. Pe oaspe-l vede Telemah întâiul De unde sta-ntre peþitori. e‡ poqen ™lqën mnhst»rwn tîn mn skšdasin kat¦ dèmata qe…h. A ¹rèwn. gândind de-ar fi sã-i vie Cumva viteazul tatã. bÁ d' „qÝj proqÚroio. oÞj œktanon aÙto…. k»rukej d' aÙto‹si kaˆ Ñtrhroˆ qer£pontej oƒ mn ¥r' onon œmisgon ™nˆ krhtÁrsi kaˆ Ûdwr. ÑssÒmenoj patšr' ™sqlÕn ™nˆ fres…n. toˆ d krša poll¦ dateànto. pe unde 49 145 105 150 110 155 160 115 165 120 170 125 175 180 . din palatu-i Sã-mprãºtie pe peþitori. MšntV. Pe prispã Cu toþii petreceau la joc cu zarul ªezând pe piei de boi uciºi de dânºii. ¹ d' ›speto Pall¦j 'Aq»nh. Cã mult stãtuse nepoftit strãinul. strãine! Poftim la masã-ntâi ºi-apoi vei spune Nevoia ce te-aduse. cu suflet Îndurerat. îi zise astfel: „Noroc ºi bun sosit la noi. Taf…wn ¹g»tori. S-avântã-asupra lor înverºunatã. œgcoj mšn ·' œsthse fšrwn prÕj k…ona makr¾n ODISEEA. bÁ d kat' OÙlÚmpoio kar»nwn ¢xasa. to‹s…n te kotšssetai Ñbrimop£trh. stÁ d' 'Iq£khj ™nˆ d»mJ ™pˆ proqÚrois' 'OdusÁoj. ¼menoi ™n ·ino‹si boîn.” Aºa grãindu-i. oƒ d' aâte spÒggoisi polutr»toisi trapšzaj n…zon kaˆ prÒtiqen. zãri pe zâna ªi-ntins la poartã merse plin de ciudã. par' ¥mmi fil»seai: aÙt¦r œpeita de…pnou pass£menoj muq»seai ÓtteÒ se cr». ªi nãvãlind de pe Olimp se duse ªi la Itaca se opri-n cetate. Cu lancea-n mânã ea pãrea cã-i Mentes.48 OD USSEAIS. Ceilalþi spãlau la mese cu bureþii ªi le-aºezau naintea lor în pripã ªi împãrþeau la toþi belºug de carne. tim¾n d' aÙtÕj œcoi kaˆ kt»masin oŒsin ¢n£ssoi. Porni-nainte ºi-l urmã Minerva. domnitorul Poporului din Tafos.

Lãsate de Ulise. O strãlucitã lirã puse-un crainic 51 130 185 135 190 195 140 200 145 205 150 210 215 . ca nu cumva strãinul. ™j d' Ãlqon mnhstÁrej ¢g»norej: oƒ mn œpeita ˜xe…hj ›zonto kat¦ klismoÚj te qrÒnouj te. œnqa per ¥lla œgce' 'OdussÁoj talas…fronoj †stato poll£. œktoqen ¥llwn mnhst»rwn. kalÕn daid£leon: ØpÕ d qrÁnuj posˆn Ãen. dichisul mesei. e‡data pÒll' ™piqe‹sa. Intrarã-apoi ºi peþitorii mândri. cšrniba d' ¢mf…poloj procÒJ ™pšceue fšrousa kalÍ cruse…V. De cântec ºi de joc. p¦r d' aÙtÕj klismÕn qšto poik…lon. A dourodÒkhj œntosqen ™ãxÒou. ªi-apropie de dânsa pentru sine Un scaun împestrit.] oƒ d' ™p' Ñne…aq' ˜to‹ma proke…mena ce‹raj ‡allon. ªi-un bucãtar aduse-apoi friptura De carne feluritã ºi mai puse Pe lângã ei câte-un pocal de aur ªi un paharnic se purta pe-aproape ªi vin le mai turna amândurora. Pe rând ºezurã-n scaune ºi-n jeþuri. Pe un lighean de-argint. molp» t' ÑrchstÚj te: t¦ g£r t' ¢naq»mata daitÒj. ºd' †na min perˆ patrÕj ¢poicomšnoio œroito. par¦ dš sfi t…qei crÚseia kÚpella. ca sã se spele ªi-ntinse-o masã bine geluitã. Cu scãunaº de rãzimat picioare. Iar când de-ajuns mâncarã ºi bãurã Ei mai avurã grijã ºi de alta. to‹si d k»rukej mn Ûdwr ™pˆ ce‹raj œceuan. s‹ton d' a„do…h tam…h paršqhke fšrousa. La masa lui nemulþumit sã fie ªi mai deoparte dânsul pe-ndelete Sã-ntrebe despre dusul sãu pãrinte. carizomšnh pareÒntwn: daitrÕj d kreiîn p…nakaj paršqhken ¢e…raj panto…wn. Iar slujitorii apã le turnarã Pe mâini ca sã se spele. n…yasqai: par¦ d xest¾n ™t£nusse tr£pezan. Cu mânile-ncepurã-apoi mesenii Sã umble la gãtitele bucate. feciorii Ulcioarele cu vin încununarã. Aduse apã de spãlat pe mânã O fatã.50 OD USSEAIS. aÙt¦r ™peˆ pÒsioj kaˆ ™dhtÚoj ™x œron ›nto mnhstÁrej. Øpr ¢rguršoio lšbhtoj. în frumos ibric de aur. o grãmadã. ØpÕ l‹ta pet£ssaj. aÙt¾n d' ™j qrÒnon eŒsen ¥gwn. m¾ xe‹noj ¢nihqeˆj Ñrumagdù de…pnJ ¢hd»seien. CÂNTUL I Erau ºi alte suliþi. to‹sin mn ™nˆ fresˆn ¥lla mem»lei. Stãtu departe De peþitori. [koàroi d krhtÁraj ™pestšyanto poto‹o. De zarvã supãrat între obraznici. în panere Ticsirã pâne roabele. Øperfi£loisi metelqèn. ºi pe zâna O duse ºi-o pofti aci sã ºadã Pe scaun învelit c-o frumuseþe De lãicer cu feluri de podoabe. s‹ton d dmJaˆ paren»eon ™n kanšoisi. Apoi cinstita chelãriþã-aduse ªi-i dete pâne ºi bucate multe ªi-l omeni cu tot ce-aveau pãstrate. kÁrux d' aÙto‹sin q£m' ™póceto o„nocoeÚwn. kÁrux d' ™n cersˆn k…qarin perikallša qÁke ODISEEA.

nu le pasã Cãci din avutul altuia se-mbuibã Nepedepsiþi.” Rãspunse zâna cea cu ochi albaºtri: „Adevãrat îþi voi grãi. Dar spune-mi drept. à toi Ð form…zwn ¢neb£lleto kalÕn ¢e…dein. ™peˆ kaˆ ke‹noj ™p…strofoj Ãn ¢nqrèpwn. E dus de pe pãmânt ºi nu mai vine. ¢ll' ¥ge moi tÒde e„p kaˆ ¢trekšwj kat£lexon: t…j pÒqen e„j ¢ndrîn. Ca nu cumva vrun altul sã-l audã. pÒqi toi pÒlij ºd tokÁej. À e„n ¡lˆ kàma kul…ndei. avutul celui care Va fi pierit. Ój ·' ½eide par¦ mnhstÁrsin ¢n£gkV. †na m¾ peuqo…aq' oƒ ¥lloi: „xe‹ne f…l'. Cum ar dori ei toþi sã fie-ndatã. CÂNTUL I În mânile lui Femiu. ka… moi toàt' ¢gÒreuson ™t»tumon. Sã spuie-oricine-ar fi cã el se-ntoarnã. pîj dš se naàtai ½gagon e„j 'Iq£khn. e„ ke‹nÒn g' 'Iq£khnde „do…ato nost»santa. Te-ai supãra de ce-am sã-þi spun eu þie? Aceºti netrebnici au numai o grijã. poporul 53 220 160 225 230 165 235 170 240 175 245 250 180 . oÙ mn g£r t… se pezÕn яomai ™nq£d' ƒkšsqai.” tÕn d' aâte prosšeipe qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: „toig¦r ™gè toi taàta m£l' ¢trekšwj ¢goreÚsw. nàn d' Ð mn ìj ¢pÒlwle kakÕn mÒron. à kaˆ patrèŽÒj ™ssi xe‹noj. A Fhm…J. ªi el frumos din strune sta sã cânte. Cãci tata-a fost un om umblat prin lume. Sã cânte ºi sã joace. ¢nšroj. ¥gci scën kefal»n. Mšnthj 'Agci£loio dafronoj eÜcomai enai uƒÒj. k…qarij kaˆ ¢oid». ODISEEA. ™peˆ polloˆ ‡san ¢nšrej ¹mšteron dî ¥lloi. Iar Telemah s-apropie cu capul. Ôfr' ™å e„dî. Ðppo…hj t' ™pˆ nhÕj ¢f…keo.52 155 OD USSEAIS. toÚtoisin mn taàta mšlei. aÙt¦r Thlšmacoj prosšfh glaukîpin 'Aq»nhn. ªi zise-aºa Minervei: „Dragã oaspe. iar oasele-i albite Zac putrezind pe undeva-ntr-o þarã Sau sunt rostogolite de talazuri. În groaza lor. de bunã seamã. oÙdš tij ¼min qalpwr». cine eºti? ªi cum se cheamã Oraºul ºi pãrinþii tãi? În care Corabie-ai sosit? ªi cum vâslaºii Te-aduserã-n Itaca? Cine-s dânºii? Cã n-ai venit pe jos. e‡ pšr tij ™picqon…wn ¢nqrèpwn fÍsin ™leÚsesqai: toà d' êleto nÒstimon Ãmar. ªi înþeleptul Anhial mi-e tatã. ¢t¦r Taf…oisi filhrštmoisin ¢n£ssw. Sunt Mentes. oá d» pou leÚk' Ñstša pÚqetai ÔmbrJ ke…men' ™p' ºpe…rou. t…nej œmmenai eÙcetÒwnto. ·e‹'. º nšon meqšpeij. Mai spune-mi una drept ºi fãrã-nconjur. mai sprinteni de picioare Decât bogaþi în aur ºi-n veºminte! Dar el muri acum de moarte crudã ªi nu mai tragem noi nici o nãdejde. De l-ar vedea-n Itaca-ntors pe dânsul. Sunt domnul tafienilor. Cãci voi sã ºtiu de vii întâia oarã Ori eºti prieten pãrintesc? ªi alþii Prea mulþi se perindarã-n casa noastrã. rãspunde-mi la-ntrebare: De unde. p£ntej k' ¢rhsa…at' ™lafrÒteroi pÒdaj enai À ¢fneiÒteroi cruso‹Ò te ™sqÁtÒj te. à ka… moi nemes»seai Ótti ken e‡pw. ™peˆ ¢llÒtrion b…oton n»poinon œdousin. care bietul Cânta silit de peþitori la mese.

Cã-l ºtiu pe el. Dar spune-mi tu adevãrat ºi mie De eºti cumva chiar fiul lui Ulise. nàn d' Ãlqon: d¾ g£r min œfant' ™pid»mion enai. ¥gw d' a‡qwna s…dhron. cã prea-i dibaci ºi vrednic. ¢ll' ¢p£neuqen ™p' ¢groà p»mata p£scein grh sÝn ¢mfipÒlJ. Grozav îi semeni dupã ochi ºi faþã. ODISEEA. ¢ll' ¥ge moi tÒde e„p kaˆ ¢trekšwj kat£lexon. calepoˆ dš min ¥ndrej œcousin. ¥grioi. CÂNTUL I Cãlãtoreþ pe ape. plšwn ™pˆ o‡nopa pÒnton ™p' ¢lloqrÒouj ¢nqrèpouj. despre care Aud cã nu mai calcã prin cetate. sÕn patšr': ¢ll£ nu tÒn ge qeoˆ bl£ptousi keleÚqou. ™n limšni `Re…qrJ. când bietul nu mai poate De ostenit. oÜte ti m£ntij ™ën oÜt' o„wnîn s£fa e„dèj. a„nîj mn kefal»n te kaˆ Ômmata kal¦ œoikaj ke…nJ. e‡ pšr te gšront' e‡rhai ™pelqën Lašrthn ¼rwa. ØpÕ NhJ Øl»enti. Ci stã departe tot jãlind la þarã. Corabia mi-e lângã mal opritã. Dar vãd cã zeii calea i-o curmarã. de la pãrinþii noºtri. sãlbatici Acolo-l þin pe undeva cu sila. în schela Reitron Sub pãdurosul Neion. o† pou ke‹non ™rukanÒws' ¢škonta. A nàn d' ïde xÝn nh kat»luqon ºd' ˜t£roisi. Cãci auzii cã tatãl tãu e-n þarã. eât' ¥n min k£matoj kat¦ gu‹a l£bVsin ˜rpÚzont' ¢n¦ gounÕn ¢lJÁj o„nopšdoio. Þi-ar spune dacã-ntrebi pe moº Laerte. ¼ oƒ brîs…n te pÒsin te partiqe‹. Noi prieteni De mult suntem. ™peˆ polum»canÒj ™stin. tÕn oÙkšti fasˆ pÒlinde œrcesq'. oÜ toi œti dhrÒn ge f…lhj ¢pÕ patr…doj a‡hj œssetai.54 OD USSEAIS. ¢ll' œti pou zwÕj katerÚketai eÙršŽ pÒntJ. xe‹noi d' ¢ll»lwn patrèŽoi eÙcÒmeq' enai ™x ¢rcÁj. Aici cu soþii Corabia mi-am abãtut acuma Cãlãtorind pe-ntunecata mare Spre alte seminþii. dupã aramã De la Temesa ºi duc fier cu mine. dar iatã-þi dau de veste De mai nainte cum mã-nvaþã zeii ªi cum socot cã trebuie sã fie. C-o slujnicã bãtrânã ce-i dã hranã ªi de bãut. dupã ce-abia se trage Prin þarinã ºi-n vie. oÙd' e‡ pšr te sid»rea dšsmat' œcVsi: fr£ssetai éj ke nšhtai. ™peˆ qam¦ to‹on ™misgÒmeq' ¢ll»loisi. Cãci nu e dus de pe pãmânt Ulise. Bunicul tãu viteazul. nhàj dš moi ¼d' ›sthken ™p' ¢groà nÒsfi pÒlhoj. ™j Temšshn met¦ calkÒn. El n-o sã mai rãmânã multã vreme Rãznit de þarã. Venii acuma. Departe de oraº. aÙt¦r nàn toi ™gë manteÚsomai. n»sJ ™n ¢mfirÚtV. Chiar de-o fi cu lanþuri De fier legat. ne întâlneam adese 55 255 185 260 190 265 270 195 275 200 280 205 285 210 . Bãrbaþi haini. oÙ g£r pw tšqnhken ™pˆ cqonˆ d‹oj 'OdusseÚj. e„ d¾ ™x aÙto‹o tÒsoj p£Žj e„j 'OdusÁoj. Într-un ostrov. æj ™nˆ qumù ¢q£natoi b£llousi kaˆ æj telšesqai яw. Eu nu sunt ghicitor ºi nici de semne Tâlcuitor. Ci-i viu. împiedicat pe largul mãrii. va nãscoci un mijloc De-ntoarcere.

c-aºa îmi spune mama. Sunt fiul lui. Cum ei petrec în salã Benchetuind. ™peˆ sš ge to‹on ™ge…nato PhnelÒpeia. œnqa per ¥lloi 'Arge…wn oƒ ¥ristoi œban ko…lVs' ™nˆ nhus…n: ™k toà d' oÜt' 'OdusÁa ™gën ‡don oÜt' ™m ke‹noj. aÙt¦r ™gè ge oÙk od': oÙ g£r pè tij ˜Õn gÒnon aÙtÕj ¢nšgnw. binecuvântatã Fusese casa asta câtã vreme Bãrbatul cel vestit trãia în þarã. Stãpân pe-avere pân’la bãtrâneþe. xe‹ne. m»thr mšn tš mš fhsi toà œmmenai. CÂNTUL I Nainte de plecarea lui la Troia Cu alþi viteji din Argos pe corãbii. cel mai de plâns din toatã lumea Se zice-a fi pãrinte-al meu. Ój tij pinutÒj ge metšlqoi. mšllen mšn pote okoj Ód' ¢fneiÕj kaˆ ¢mÚmwn œmmenai. când ar vedea atâta Neobrãzare. rãmas acasã.” Grãi atunci Minerva: „Dar zeii au fãcut ca neamul vostru ªi-n viitor sã aibã tot un nume. ¢ll' ¥ge moi tÒde e„p kaˆ ¢trekšwj kat£lexon: t…j da…j. îmi par de tot obraznici. ™peˆ oÜ ke qanÒnti per ïd' ¢kaco…mhn. ™peˆ sÚ me toàt' ™ree…neij.” t¾n d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „toig¦r ™gè toi. Cãci nu l-aº fi jãlit aºa de tare. De-atunci eu nu-l vãzui. Dar ºtiu ºi eu? Cã nimeni de la sine Pe tatãl sãu nu-l poate ºti vreodatã. Dar altfel vrurã-acum nemuritorii Cei scornitori de rele. toà m' œk fasi genšsqai.” Iar Telemah cuminte-aºa-i rãspunde: „Þi-oi spune-adevãrat. Dar vai. o‰ ke‹non mn ¥Žston ™po…hsan perˆ p£ntwn ¢nqrèpwn. A pr…n ge tÕn ™j Tro…hn ¢nab»menai. Cãci are Penelopa fiu cuminte. Mai mult decât pe-oricare om din lume.” tÕn d' aâte prosšeipe qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: „oÙ mšn toi gene»n ge qeoˆ nènumnon Ñp…ssw qÁkan. éj tš moi Øbr…zontej Øperfi£lwj dokšousi da…nusqai kat¦ dîma. nemess»saitÒ ken ¢n¾r a‡scea pÒll' ÐrÒwn.” Telemah rãspunse: „Fiindcã-ntrebi ºi mã descoºi. Ön kte£tessin ˜o‹s' œpi gÁraj œtetme. Ôfr' œti ke‹noj ¢n¾r ™pid»mioj Ãen: nàn d' ˜tšrwj ™bÒlonto qeoˆ kak¦ mhtiÒwntej.” t¾n d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „xe‹n'. t…pte dš se creè. nàn d' Öj ¢potmÒtatoj gšneto qnhtîn ¢nqrèpwn. e„lap…nh Ãe g£moj. Sã-þi spun. t…j d Ómiloj Ód' œpleto. Ce-nseamnã lumea asta ªi-acest ospãþ? Ce cautã la tine? E praznic ori e nuntã? Cãci desigur Nu-i cislã-aici. e„ met¦ oŒs' ˜t£roisi d£mh Trèwn ™nˆ d»mJ. Mai bine însã mã nãºtea pe mine Un om mai norocos. strãine. Bogatã.56 OD USSEAIS. ™peˆ oÙk œranoj t£de g' ™st…n. nici el pe mine. m£l' ¢trekšwj ¢goreÚsw. cã pe dânsul Necunoscut cu totul îl fãcurã. Ci lãmureºte-mi mie încã una ªi spune-mi drept. ODISEEA. De-ar fi pierit alãturi de tovarãºi Pe câmpul de la Troia sau la sânul 57 290 215 295 300 220 305 225 310 230 315 320 235 325 . cinstite oaspe. cã asta Voiai sã ºtii. æj d¾ ™gè g' Ôfelon m£karÒj nÚ teu œmmenai uƒÕj ¢nšroj. Venind pe-aici. S-ar mânia oricare om de treabã. ™peˆ ¨r d¾ taàt£ m' ¢ne…reai ºd metall´j.

Toþi aheii Aveau sã-i nalþe un mormânt ºi însuºi Lãsa un nume bun ca moºtenire La fiul sãu. fiindu-i teamã De cei-de-sus. ™pe… ·a qeoÝj nemes…zeto a„n ™Òntaj. dupã ce dânsul Ar fi gãtat rãzboiul. tî kšn oƒ tÚmbon mn ™po…hsan Panacaio…. De-acasã de la Ilos Mermeridul. à d¾ pollÕn ¢poicomšnou 'OdusÁoj deÚV. din Itaca cea pietroasã. ™x 'EfÚrhj ¢niÒnta par' ”Ilou Mermer…dao: – õceto g¦r kaˆ ke‹se qoÁj ™pˆ nhÕj 'OdusseÝj f£rmakon ¢ndrofÒnon diz»menoj. Dar nu-l jãlesc. De s-ar ivi-ntre peþitori acuma. doar tatãl meu îi dete. ea nu poate sã-i respingã ªi nici sã-ncheie-aºa cãsãtorie ªi ei îmi risipesc avutul casei. ™peˆ pÒlemon tolÚpeuse. e„ g¦r nàn ™lqën dÒmou ™n prètVsi qÚrVsi sta…h. din Zachintos Cel pãduros.” tÕn d' ™palast»sasa proshÚda Pall¦j 'Aq»nh: „í pÒpoi. œcwn p»lhka kaˆ ¢sp…da kaˆ dÚo doàre. Doulic…J te S£mV te kaˆ Øl»enti ZakÚnqJ. cu scut. Pe vremea când venea de la Efira. ca el sã puie-o datã mâna Pe-aceºti sfruntaþi de peþitori! Dã. Doamne. ºdš ke kaˆ ú paidˆ mšga klšoj ½rat' Ñp…ssw. ™pe… nÚ moi ¥lla qeoˆ kak¦ k»de' œteuxan. trÚcousi d okon. Ôfra oƒ e‡h „oÝj cr…esqai calk»reaj: ¢ll' Ð mn oÜ oƒ dîken. Cãci prea-l iubea pe el. Aºa Ulise. Dar Ilos nu-i dãdu. to‹oj ™ën oŒÒn min ™gë t¦ prît' ™nÒhsa o‡kJ ™n ¹metšrJ p…nont£ te terpÒmenÒn te. ™moˆ d' ÑdÚnaj te gÒouj te k£llipen: oÙdš ti ke‹non ÑdurÒmenoj stenac…zw oon. din Dulichion. A º f…lwn ™n cers…n. De teamã. Dar azi fãrã mãrire Vântoasele-l rãpirã ºi se duse Necunoscut ºi neºtiut de nimeni. cum þi-ar trebui acum Ulise Cel dus. 59 240 330 245 335 340 250 345 255 350 260 355 360 265 . Cãci ºi acolo merse el cu vasul Umblând dupã otravã pierzãtoare De uns sãgeþi pe boldul de-aramã. ¹ d' oÜt' ¢rne‹tai stugerÕn g£mon oÜte teleut¾n poiÁsai dÚnatai: toˆ d fqinÚqousin œdontej okon ™mÒn: t£ca d» me diarra…sousi kaˆ aÙtÒn. Toþi tinerii fruntaºi de prin ostroave Din Same. cu douã suliþi. ¢ll¦ pat»r oƒ dîken ™mÒj: filšeske g¦r a„nîj: – to‹oj ™ën mnhstÁrsin Ðmil»seien 'OdusseÚj: ODISEEA. ºd' Óssoi krana¾n 'Iq£khn k£ta koiranšousi. CÂNTUL I Prietenilor lui. tÒssoi mhtšr' ™m¾n mnîntai. Ba în curând m-or pierde ºi pe mine. precum ºi toþi mai-marii Din þarã. nàn dš min ¢kleiîj “Arpuiai ¢nhršyanto: o‡cet' ¥Žstoj ¥pustoj.” Se mâniè Minerva-atunci ºi zise: „Vai. Ó ke mnhstÁrsin ¢naidšsi ce‹raj ™fe…h. Óssoi g¦r n»soisin ™pikratšousin ¥ristoi. Cã ºi-alt blãstem mi-au pus la cale zeii.58 OD USSEAIS. Pe loc sã vie ºi sã stea la uºã Cu chivãra. Aºa cum îl vãzui întâia oarã Când bea ºi petrecea în casa noastrã. Pe maica mi-o peþesc ºi-mi toac-averea. nu-l plâng numai pe dânsul. Lãsându-mi mie numai dor ºi jale.

care face Pe oameni ºi mai lãudaþi sã fie. e„ mšn ken patrÕj b…oton kaˆ nÒston ¢koÚsVj. prîta mn ™j PÚlon ™lq kaˆ e‡reo Nšstora d‹on. Ãe kaˆ oÙk…. Dar dac-auzi cã-i mort ºi nu mai este. ¨y ‡tw ™j mšgaron patrÕj mšga dunamšnoio: oƒ d g£mon teÚxousi kaˆ ¢rtunšousin œedna poll¦ m£l'. Sã-i faci o strãlucitã-nmormântare. Ascultã darã ªi ia aminte sfaturile mele. œrceo peusÒmenoj patrÕj d¾n o„comšnoio. Pãrinþii ei au s-o mãrite-acasã ªi au sã-i deie-aºa de multã zestre Cum i se cade fetei lor iubite.60 OD USSEAIS. Óssa œoike. Iar pentru tine am un sfat temeinic. Mai poþi s-aºtepþi un an. Pe-aheii cei viteji pofteºte-i mâne La sfat ºi spune-þi în vileag cuvântul Luând pe zei ca martori. 61 365 270 370 275 375 280 380 385 285 390 290 395 . Întâi te du la Pilos ºi întreabã Pe luminatul Nestor ºi de-acolo La Sparta. Cãci el din toþi oºtenii din Ahaia Sosi cel mai din urmã de la Troia. oŒsin ™nˆ meg£roisi: s d fr£zesqai ¥nwga. Venind napoi. ¼ te m£lista fšrei klšoj ¢nqrèpoisi. A p£ntej k' çkÚmoro… te geno…ato pikrÒgamo… te. kaˆ ¢nšri mhtšra doànai. CÂNTUL I Ce moarte grabnicã ºi nuntã-amarã Le-ar da el tuturor! Dar stã în mâna Celor-de-sus ca el sã vie-n þarã Spre-a-i pedepsi. Deci te îndemn pe tine Sã chibzuieºti cum ai putea din casã Pe peþitori s-alungi. De vrei s-asculþi. cu tot necazul. e„ d' ¥ge nàn xun…ei kaˆ ™mîn ™mp£zeo mÚqwn: aÜrion e„j ¢gor¾n kalšsaj ¼rwaj 'AcaioÝj màqon pšfrade p©si. sã se întoarcã La tatãl ei cel mare ºi puternic. De-auzi cã-n viaþã-i tatãl tãu ºi vine. Sfãtuieºte Pe peþitori la casa lor sã plece Împrãºtiindu-se. sã-i-nalþi mormânt în þarã. nost»saj d¾ œpeita f…lhn ™j patr…da ga‹an sÁm£ tš oƒ ceàai kaˆ ™pˆ ktšrea kterexai poll¦ m£l'. ºi sã mãriþi pe mama. soˆ d' aÙtù pukinîj Øpoq»somai. ½n t…j toi e‡pVsi brotîn. aÙt¦r ™p¾n d¾ taàta teleut»sVj te kaˆ ›rxVj. mhtšra d'. Óssa œoike f…lhj ™pˆ paidÕj ›pesqai. e‡ oƒ qumÕj ™form©tai gamšesqai. ¢ll' à toi mn taàta qeîn ™n goÚnasi ke‹tai. Cum eºti dator. ke‹qen d Sp£rthnde par¦ xanqÕn Menšlaon: Öj g¦r deÚtatoj Ãlqen 'Acaiîn calkocitènwn. ODISEEA. qeoˆ d' ™pˆ m£rturoi œstwn. cã poate Þi-or spune ei ceva ori auzi-vei Vrun zvon purces din slavã.-ntreabã ºi pe alþii De tatãl tãu cel dus de mult. Iar dacã mama Râvneºte-a se nunti. Óppwj ke mnhstÁraj ¢pèseai ™k meg£roio. Alege-þi cea mai bunã Corabie cu douãzeci de oameni ªi pleacã-n lume. ¼ tij ¢r…sth. a‡ ke p…qhai: nÁ' ¥rsaj ™rštVsin ™e…kosin. la bãlanul Menelaos. ½ ken nost»saj ¢pote…setai. À Ôssan ¢koÚsVj ™k DiÒj. à t' ¨n trucÒmenÒj per œti tla…hj ™niautÒn: e„ dš ke teqnhîtoj ¢koÚsVj mhd' œt' ™Òntoj. mnhstÁraj mn ™pˆ sfštera sk…dnasqai ¥nwcqi.

cãci oamenii m-adastã Cu nerãbdare-acolo. oŒa f…loi xe‹noi xe…noisi didoàsi. A‡gisqon dolÒmhtin. când eºti aºa de mare. à toi mn taàta f…la fronšwn ¢goreÚeij. ªi-n urmã la plecare sã te bucuri Primind un dar de preþ ºi foarte mândru. Cu drag mi-ai cuvântat ca un pãrinte ªi vorbele-þi eu nu mai scot din minte. ºi eu pe urmã Sã mã plãtesc precum þi se cuvine. ™peigÒmenÒj per Ðdo‹o. Gândeºte-atunci cum vei putea mai bine Pe-aceºti nemernici sã-i omori în casã Pe faþã sau cu vicleºug.” t¾n d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „xe‹n'. ca…rwn ™nˆ qumù.” Iar Telemah la rându-i zise: „Oaspe.” Aºa vorbi Minerva ºi se duse. kaˆ sÚ. Ó oƒ patšra klutÕn œkta. ™peˆ oÙkšti thl…koj ™ss…. kaˆ oÜ pote l»somai aÙtîn. timÁen. Ôrnij d' ìj ¢nÒpaia dišptato: tù d' ™nˆ qumù qÁke mšnoj kaˆ q£rsoj. cu toatã graba Plecãrii tale. Øpšmnhsšn tš ˜ patrÕj ODISEEA. Mai stai însã puþin. Odor de amintire de la mine Cum se cinstesc prietenii-ndesine. Dar eu te las ºi mã cobor la mare.” tÕn d' ºme…bet' œpeita qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: „m» m' œti nàn katšruke. Mi-l dai la-ntors sã-l duc la mine-acasã. f…loj. kaˆ ™mîn ™mp£zeo mÚqwn. Ca pasãrea zburã pe nevãzute. aâtij ¢nercomšnJ dÒmenai okÒnde fšresqai. Prietene. Ea-i dete lui curaj ºi bãrbãþie ªi-n suflet îi trezi un dor ºi-o jale 63 400 405 300 410 305 415 310 420 315 425 430 320 . à oÙk ¢eij oŒon klšoj œllabe d‹oj 'Oršsthj p£ntaj ™p' ¢nqrèpouj. m£la kalÒn. eºti prea frumos ºi mare ªi deci destul de tare ca urmaºii De bine sã vorbeascã ºi de tine. La vasul meu.” Minerva cea cu lucii ochi rãspunse: „Nu mã sili sã stau. éj te pat¾r ú paid…. Ó toi keim»lion œstai ™x ™meà. m£la g£r s' ÐrÒw kalÒn te mšgan te. pânã faci o baie Sã-þi rãcoreºti ºi inima ºi trupul. Ôfra loess£menÒj te tetarpÒmenÒj te f…lon kÁr dîron œcwn ™pˆ nÁa k…Vj. Tu ai grijã ªi þine minte sfaturile mele. A fr£zesqai d¾ œpeita kat¦ fršna kaˆ kat¦ qumÒn. dupã ce rãpuse Pe-acel viclean Egist care-ucisese Pe tatãl sãu? ªi tu dup-arãtare. kaˆ m£la kalÕn ˜lèn: soˆ d' ¥xion œstai ¢moibÁj.62 295 OD USSEAIS. †na t…j se kaˆ ÑyigÒnwn ™å e‡pV. Iar darul care-þi place sã mi-l dãrui. CÂNTUL I Când isprãveºti ºi pui la cale asta. cã-i zor de ducã. N-auzi tu ce vestit ajunse-Oreste În toatã lumea. ™peˆ œktane patrofonÁa. Óppwj ke mnhstÁraj ™nˆ meg£roisi teo‹si kte…nVj º dÒlJ À ¢mfadÒn: oÙdš t… se cr¾ nhpi£aj Ñcšein. o† poÚ me m£l' ¢scalÒwsi mšnontej: soˆ d' aÙtù melštw. lilaiÒmenÒn per Ðdo‹o: dîron d' Ótti kš moi doànai f…lon Ãtor ¢nègV. Nu-þi ºade Sã fii copil. De este-aºa frumos.” ¹ mn ¥r' ìj e„poàs' ¢pšbh glaukîpij 'Aq»nh. ¢ll' ¥ge nàn ™p…meinon. ¥lkimoj œss'. aÙt¦r ™gën ™pˆ nÁa qo¾n kateleÚsomai ½dh ºd' ˜t£rouj.

oÙk o‡h. Dar mântuie-acest cântec de durere. oƒ d siwpÍ onon pinÒntwn: taÚthj d' ¢popaÚe' ¢oidÁj lugrÁj. oƒ d siwpÍ e†at' ¢koÚontej: Ð d' 'Acaiîn nÒston ¥eide lugrÒn. C-un luciu vãl acoperindu-ºi faþa. Din casa ei de sus luând aminte Dumnezeiescul cântec Penelopa. t… t' ¥ra fqonšeij ™r…hron ¢oidÕn tšrpein ÓppV oƒ nÒoj Ôrnutai. ªi zise-atunci de lacrimi podiditã La înzeitul cântãreþ: „Tu. Isprãvi de oameni ºi de zei. Din ele cântã unul La cei de faþã stându-le aproape. ci întovãrãºitã De douã slujitoare. stÁ ·a par¦ staqmÕn tšgeoj pÚka poihto‹o. per…frwn PhnelÒpeia: kl…maka d' Øyhl¾n kateb»seto oŒo dÒmoio. ¥nta parei£wn scomšnh lipar¦ kr»demna: ¢mf…poloj d' ¥ra oƒ kedn¾ ˜k£terqe paršsth.” Dar chibzuitul Telemah rãspunse: „De ce tu. ¼ tš moi a„n ™nˆ st»qessi f…lon kÁr te…rei. Stãtu pe pragul sãlii mãiestrite. Ön ™k Tro…hj ™pete…lato Pall¦j 'Aq»nh. Nu singurã. slãvite De cântãreþi. Iar ei sã-ºi beie vinul pe tãcute. Ei stau în juru-i ªi-i ascultau cântarea despre soarta Cea jalnicã ce le ursi Minerva Aheilor la-ntoarcerea din Troia.” t¾n d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „mÁter ™m». Ð d fresˆn Îsi no»saj q£mbhsen kat¦ qumÒn: яsato g¦r qeÕn enai. to‹si d' ¢oidÕj ¥eide periklutÒj. de bãrbatul A cãrui veste merse pretutindeni ªi-i rãspânditã-n Argos ºi-n Helada. ªi-n sine socotind. ¹ d' Óte d¾ mnhstÁraj ¢f…keto d‹a gunaikîn. mamã. Cãci nu mai pot de jalea ce m-ajunse. Mai ºtii ºi alte cântece vrãjite. Alãturi stau femeile-i cinstite. nu laºi dupã voie Iubitul cântãreþ sã ne desfete. 65 435 325 440 330 445 450 335 455 340 460 345 465 470 . to…hn g¦r kefal¾n poqšw memnhmšnh a„eˆ ¢ndrÒj. CÂNTUL I De tatãl sãu mai tare ca-nainte. Copila preacuminte-a lui Icariu. toà d' ØperwŽÒqen fresˆ sÚnqeto qšspin ¢oid¾n koÚrh 'Ikar…oio. t£ te kle…ousin ¢oido…: tîn ›n gš sfin ¥eide par»menoj. Mi-e dor în veci ºi tot mi-aduc aminte De sufletul acela. Înduioºatã iese din odaie ªi se coboarã jos pe nalta scarã. uimit rãmase. poll¦ g¦r ¥lla brotîn qelkt»ria odaj œrg' ¢ndrîn te qeîn te. Femiu. dakrÚsasa d' œpeita proshÚda qe‹on ¢oidÒn: „F»mie. A m©llon œt' À tÕ p£roiqen. De-nvinuit doar nu sunt cântãreþii. Simþi cã fuse-un zeu ºi-ndatã merse La peþitori el arãtos ca zeii. oÜ nÚ t' ¢oidoˆ ODISEEA. ™pe… me m£lista kaq…keto pšnqoj ¥laston. ¤ma tÍ ge kaˆ ¢mf…poloi dÚ' ›ponto.64 OD USSEAIS. toà klšoj eÙrÝ kaq' `Ell£da kaˆ mšson ”Argoj. Cum ajunse La peþitori mândreþea de femeie. Iar între peþitori cânta cu lira-i Faimosul cântãreþ. aÙt…ka d mnhstÁraj ™póceto „sÒqeoj fèj.

Dar Telemah aºa le zise-ntâiul: „Voi. †n' Ûmin màqon ¢phlegšwj ¢poe…pw. Cãci oamenii mai bucuros ascultã Cântarea cea mai nouã ce s-aude. mhd bohtÝj œstw. m£lista d' ™mo…: toà g¦r kr£toj œst' ™nˆ o‡kJ. Sã stãm acum la masã sã petrecem În liniºte ºi zarva sã-nceteze.66 OD USSEAIS. to‹si d Thlšmacoj pepnumšnoj ½rceto mÚqwn: „mhtrÕj ™mÁj mnhstÁrej. 67 350 475 355 480 485 360 490 365 495 370 500 505 375 . qeo‹s' ™nal…gkioj aÙd»n. Øm¦ kt»mat' œdontej. ¢ll' e„j okon „oàsa t¦ s' aÙtÁj œrga kÒmize. polloˆ d kaˆ ¥lloi fîtej Ôlonto. Vã pregãtiþi aiurea Ospeþele. Iar mâne toþi sã þinem adunare Ca sã vã spun cuvântul meu pe faþã ªi fãrã-nconjur sã ieºiþi de-aicea. Sã nu ne fie cu bãnat cã Femiu Ne viersuie-a danailor rãstriºte. Îndurã-te ºi-ascultã ºi tu. Suindu-se pe urmã Cu roabele-mpreunã ea în catul De sus al casei. de furcã. kaˆ ¢mfipÒloisi kšleue œrgon ™po…cesqai: màqoj d' ¥ndressi mel»sei p©si. toÚtJ d' oÙ nšmesij Danaîn kakÕn oton ¢e…dein: t¾n g¦r ¢oid¾n m©llon ™pikle…ous' ¥nqrwpoi. ¼ tij ¢ŽÒntessi newt£th ¢mfipšlhtai. Cã nu numai Ulise. ™xišnai meg£rwn: ¥llaj d' ¢legÚnete da‹taj. ODISEEA. care Vã bateþi joc de noi din cale-afarã. ™peˆ tÒ ge kalÕn ¢koušmen ™stˆn ¢oidoà toioàd' oŒoj Ód' ™st…. Cã-i bine s-auzim pe cântãreþul Dumnezeiesc cu viersu-i plin de farmec. Din casa mea. Fãcurã larmã-atunci ºi gurã multã În sala cea umbroasã peþitorii Cu toþii ahtiaþi dupã femeie. nàn mn dainÚmenoi terpèmeqa. stãpânul casei. Øpšrbion Ûbrin œcontej. ci ºi alþii Aºa de mulþi au mai pierit la Troia. CÂNTUL I Ci Joe care-aºa cum vrea ºi-i place În lume fiecãrui parte-i face. De cuvântãri vor îngriji bãrbaþii ªi mai cu seamã eu. soˆ d' ™pitolm£tw krad…h kaˆ qumÕj ¢koÚein: oÙ g¦r 'OdusseÝj ooj ¢pèlese nÒstimon Ãmar ™n Tro…V. f…lon pÒsin. mnhstÁrej d' Ðm£dhsan ¢n¦ mšgara skiÒenta: p£ntej d' ºr»santo paraˆ lecšessi kliqÁnai. ¢meibÒmenoi kat¦ o‡kouj. peþitori ai mamei mele. Dar du-te tu-n cãmara ta ºi vezi-þi De stàtive. pânã ce somn prielnic Pe pleoape lin îi picurã Minerva. mamã. mâncaþi avutul vostru Poftindu-vã pe rând unii pe alþii. Luase-aminte cu ce rost vorbise Bãiatul ei. ƒstÒn t' ºlak£thn te. îºi plângea bãrbatul Cel dus de mult. Ôfra oƒ Ûpnon ¹dÝn ™pˆ blef£roisi b£le glaukîpij 'Aq»nh. ™j d' Øperù' ¢nab©sa sÝn ¢mfipÒloisi gunaixˆ kla‹en œpeit' 'OdusÁa. ºi sileºte Pe roabe ca sã deie zor la lucru. ¢ll£ poqi ZeÝj a‡tioj.” ¹ mn qamb»sasa p£lin okÒnde beb»kei: paidÕj g¦r màqon pepnumšnon œnqeto qumù. ºîqen d' ¢gor»nde kaqezèmesqa kiÒntej p£ntej. A a‡tioi.” Uimitã ea se napoie-n odaie. Ój te d…dwsin ¢ndr£sin ¢lfhstÍsin Ópwj ™qšlVsin ˜k£stJ.

oÙ mn g£r ti kakÕn basileušmen: ay£ tš oƒ dî ¢fneiÕn pšletai kaˆ timhšsteroj aÙtÒj. Tu stãpâneºte-þi casa ta ºi-averea. ke…ret': ™gë d qeoÝj ™pibèsomai a„n ™Òntaj. a‡ kš poqi ZeÝj dùsi pal…ntita œrga genšsqai: n»poino… ken œpeita dÒmwn œntosqen Ôloisqe.” tÕn d' aât' EÙrÚmacoj. A e„ d' Ûmin dokšei tÒde lwteron kaˆ ¥meinon œmmenai. Ci domni mai sunt ºi alþii în Itaca. ka… ken toàt' ™qšloimi DiÒj ge didÒntoj ¢ršsqai. chiar dacã te mânii: Aº vrea sã-mi deie Cel-de-sus domnia.68 OD USSEAIS. Ój tij ™n ¢mfi£lJ 'Iq£kV basileÚsei 'Acaiîn: kt»mata d' aÙtÕj œcoij kaˆ dèmasi so‹sin ¢n£ssoij. Socoþi cã ãsta-i rãul cel mai mare Ce pot sã-l aibã oamenii pe lume? Dar nu e rãu sã cârmuieºti poporul. Dar eu într-ajutor chema-voi zeii. ¢ll' à toi basilÁej 'Acaiîn e„sˆ kaˆ ¥lloi polloˆ ™n ¢mfi£lJ 'Iq£kV. Cu toate cã ai drept la moºtenire. daþi iama-ntr-însa. m¾ sš g' ™n ¢mfi£lJ 'Iq£kV basilÁa Kron…wn poi»seien.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „'Ant…no'. ¢ndrÕj ˜nÕj b…oton n»poinon Ñlšsqai. se þine De zei cine sã fie domn în þarã.” Aºa el se rãsti. Ój t…j s' ¢škonta b…hfi ODISEEA. feciorul lui Polibos. Ca dânºii sã vã dea rãsplatã dreaptã. câtã vreme 69 510 380 515 385 520 525 390 530 395 535 400 540 . iar ei cu toþii. oƒ d' ¥ra p£ntej Ñd¦x ™n ce…lesi fÚntej Thlšmacon qaÚmazon. à fÊj toàto k£kiston ™n ¢nqrèpoisi tetÚcqai. e‡ pšr moi kaˆ ¢g£sseai Ótti ken e‡pw. ¢nt…on hÜda: „Thlšmac'. Grãi-mpotrivã: „Telemah. CÂNTUL I Iar de vã pare vouã mai cu cale ªi cu folos sã irosiþi averea De la un singur om. à m£la d» se did£skousin qeoˆ aÙtoˆ ØyagÒrhn t' œmenai kaˆ qarsalšwj ¢goreÚein. Se minunau cum Telemah rostise Cuvintele-ndrãzneþe. PolÚbou p£Žj. tÕn d' aât' 'Ant…nooj prosšfh. oÛj moi lhssato d‹oj 'OdusseÚj. Cã-ndatã þi se-mbogãþeºte casa ªi eºti mai preþuit de lumea toatã. tîn kšn tij tÒd' œcVsin.” Iar Evrimah. dacã-i mort acum Ulise. La mine-n casã moartea sã v-ajungã ªi nimenea sã nu vã mai rãzbune. m¾ g¦r Ó g' œlqoi ¢n»r. Bãtrâni ºi tineri. à toi taàta qeîn ™n goÚnasi ke‹tai. Dar îndatã Rãspunse Antinou Eupitianul: „De bunã seamã. Telemah. Eu vreau sã fiu aici stãpânul casei ªi-al robilor ce tata-i dobândise. Muºcând de ciudã buzele cu dinþii. Sã nu dea Joe Vreodatã sã fii domn peste Itaca. chiar zeii Te-nvaþã sã ne iei de sus ºi-obraznic Aºa sã cuvântezi. EÙpe…qeoj uƒÒj: „Thlšmac'.” ìj œfaq'. Ö qarsalšwj ¢gÒreue.” Dar Telemah lui Antinou îi zise: „Þi-oi spune verde. ™peˆ q£ne d‹oj 'OdusseÚj: aÙt¦r ™gën o‡koio ¥nax œsom' ¹metšroio kaˆ dmèwn. nšoi ºd palaio…. Ó toi geneÍ patrèŽÒn ™stin. Pãzeascã Dumnezeu pe cine silnic Te va prãda de-avere. Dintre dânºii unul Domneascã.

De-acuma Nu cred în ºtiri. ªi nici nu iau în seamã prevestirea Prorocului la noi chemat de mama ªi întrebat anume. Mšnthj d' 'Agci£loio dafronoj eÜcetai enai uƒÒj. vreau sã te-ntreb de oaspe. oÜte qeoprop…hj ™mp£zomai. Cãzut pe gânduri. când era în floarea vârstei. prwq»bhn œt' ™oàsan. e‡ poqen œlqoi. tù d' ¥r' ¤m' a„qomšnaj dadaj fšre kedn¦ „du‹a EÙrÚklei'. ºi pe care Odatã. ’Wpoj qug£thr Peishnor…dao. A kt»mat' ¢porra…sei'. O roabã-a lui de treabã ce-a fost fiica Lui Op. o. oŒon ¢naxaj ¥far o‡cetai.70 405 OD USSEAIS.” Aºa vorbi. ªi petrecurã pânã pe-nserate.-mprejmuit de-o curte De toatã frumuseþea. ¢t¦r Taf…oisi filhrštmoisin ¢n£ssei. mšnon d' ™pˆ ›speron ™lqe‹n. Evrimah. De unde veni el. ºi-n casã 71 545 550 410 555 415 560 420 565 570 425 575 430 580 .” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „EÙrÚmac'.” Iar socotitul Telemah rãspunse: „E dus pe veci ºi nu se mai întoarce Pãrintele-mi. deoparte Clãdit anume. ÐppÒqen oátoj ¢n»r: po…hj d' ™x eÜcetai enai ga…hj. Óqi oƒ q£lamoj perikallšoj aÙlÁj ØyhlÕj dšdmhto. poà dš nÚ oƒ gene¾ kaˆ patrˆj ¥roura. sã vie de oriunde. fšriste.” ìj f£to Thlšmacoj. t»n pote Lašrthj pr…ato kte£tessin ˜o‹si. Plecarã toþi acasã sã se culce. Preabunule. din care þarã ªi unde-i s-aflã neamul ºi moºia? Þi-aduse ºtire de sosirea tatii? Sau vine dupã treburi de-ale sale? Cum se sculã ºi repede o ºterse ªi n-aºteptã o clipã sã-l cunoaºtem! Pãrea cã-i om de seamã dupã faþã. ¼n tina m»thr ™j mšgaron kalšsasa qeoprÒpon ™xeršhtai. periskšptJ ™nˆ cèrJ. perˆ xe…noio ™ršsqai. are tatã pe-Anhialos Cel ortoman ºi-i domn peste poporul Din Tafos cel cãlãtoreþ pe mare. à ˜Õn aÙtoà cre‹oj ™eldÒmenoj tÒd' ƒk£nei. Dusul oaspe E Mentes. ™eikos£boia d' œdwken. oÙd' Øpšmeine gnèmenai: oÙ mn g£r ti kakù e„j ðpa ™ókei. mãcar cã el ºtiuse Cã-n oaspe a fost zeiþa întrupatã Iar peþitorii iarãºi se pornirã La chef nebun. Telemah se duse Sã doarmã în iatacu-i nalt. xe‹noj d' oátoj ™mÕj patrèŽoj ™k T£fou ™st…. Dar cum îi apucã la chef amurgul. fresˆ d' ¢qan£thn qeÕn œgnw. ¢ll' ™qšlw se. Cu-averea sa Laerte-o cumpãrase Cu preþ de douãzeci de boi. odrasla lui Pisènor. la cântec ºi la jocuri. Dupã dânsul Pãºi cu facle-aprinse Evriclea. à toi nÒstoj ¢pèleto patrÕj ™mo‹o: oÜt' oân ¢ggel…V œti pe…qomai. ODISEEA. œnq' œbh e„j eÙn¾n poll¦ fresˆ mermhr…zwn. CÂNTUL I Itaca-i locuitã! Dar din parte-mi. 'Iq£khj œti naietaoÚshj. ºš tin' ¢ggel…hn patrÕj fšrei ™rcomšnoio. to‹si d terpomšnoisi mšlaj ™pˆ ›speroj Ãlqe: d¾ tÒte kakke…ontej œban okÒnde ›kastoj. oƒ d' e„j ÑrchstÚn te kaˆ ƒmerÒessan ¢oid¾n trey£menoi tšrponto. Thlšmacoj d'.

Ea straiu-mpãturi ºi. bÁ ·' ‡men ™k qal£moio. κi scoase straiul moale ºi-l întinse În mânile bãtrânei pricepute. malakÕn d' œkdune citîna: kaˆ tÕn mn gra…hj pukimhdšoj œmbale cers…n. Culcat sub cerga-i moale de þigaie. netezindu-l. dintre roabe Doar ea-l iubea mai mult. ™pˆ d klh‹d' ™t£nussen ƒm£nti. Iar Telemah acolo peste noapte. Deschise uºa la iatacul trainic. ODISEEA. œnq' Ó ge pannÚcioj. Cu Telemah a mers atunci bãtrâna Cu facle aprinse-n mânã. CÂNTUL I O preþuia la fel cu-a lui soþie. kekalummšnoj o„Õj ¢ètJ. qÚrhn d' ™pšrusse korènV ¢rguršV. ›zeto d' ™n lšktrJ. Visa la drumul ce-i croise zâna. cÒlon d' ¢lšeine gunaikÒj: ¼ oƒ ¤m' a„qomšnaj dadaj fšre ka… ˜ m£lista dmJ£wn filšeske kaˆ œtrefe tutqÕn ™Ònta. pass£lJ ¢gkrem£sasa par¦ trhto‹si lšcessi. cã din pruncie Pe Telemah la sânu-i îl crescuse. êŽxen d qÚraj qal£mou pÚka poihto‹o. În cui pe lângã patul lui îl prinse. ¹ mn tÕn ptÚxasa kaˆ ¢sk»sasa citîna. A sa dš min kednÍ ¢lÒcJ t…en ™n meg£roisin. eÙnÍ d' oÜ pot' œmikto. Pe dãltuitul pat ºezu flãcãul. t¾n pšfrad' 'Aq»nh.72 OD USSEAIS. Dar nu s-apropiè nicicând de dânsa. Ieºi pe urmã din iatac ºi uºa De o verigã de argint o trase ªi de curea împinse-apoi zãvorul. boÚleue fresˆn Îsin ÐdÒn. De teamã sã nu-ºi supere femeia. 73 435 585 440 590 595 .

ªi dupã ce pe dalbele-i picioare Legã frumoase tãlpi. Dar tot pe-acela nu-l uita moºneagul. bÁ ·' ‡men e„j ¢gor»n. Veni ºi el la sfat cu lancea-n mânã. privea uimitã. aÙt¦r ™pe… ·' ½gerqen Ðmhgeršej t' ™gšnonto. pe care-n urmã Ciclopul cel sãlbatic îl ucise În peºterã ºi-l pregãti de cinã În urma celorlalþi ai lui tovarãºi. perˆ d x…foj ÑxÝ qšt' êmJ. ”Antifoj a„cmht»j: tÕn d' ¥grioj œktane KÚklwy ™n spÁŽ glafurù. A doua zi. Crãinirã ei ºi-aheii s-adunarã. e†mata ˜ss£menoj. EÙrÚnomoj. moºneagul Îngheboºat. kaˆ Ð mn mnhstÁrsin Ðm…lei. Ci mai avea trei fii. dÚo d' a„n œcon patrèŽa œrga: ¢ll' oÙd' ïj toà l»qet' ÑdurÒmenoj kaˆ ¢ceÚwn. Egiptiu Deschise vorba cel dintâi. bÁ d' ‡men ™k qal£moio qeù ™nal…gkioj ¥nthn. kaˆ g¦r toà f…loj uƒÕj ¤m' ¢ntiqšJ 'OdusÁŽ ”Ilion e„j eÜpwlon œbh ko…lVs' ™nˆ nhus…n. aya d khrÚkessi ligufqÒggoisi kšleuse khrÚssein ¢gor»nde k£rh komÒwntaj 'AcaioÚj. Cu sabia-ascuþitã se încinse. Un peþitor ºi el. êrnut' ¥r' ™x eÙnÁfin 'OdussÁoj f…loj uƒÒj. oƒ mn ™k»russon. qespes…hn d' ¥ra tù ge c£rin katšceuen 'Aq»nh: tÕn d' ¥ra p£ntej laoˆ ™percÒmenon qheànto. Bãtrânii îi fãcurã loc. ceilalþi acasã Vedeau numai de-a tatãlui moºie. pal£mV d' œce c£lkeon œgcoj. possˆ d' ØpÕ liparo‹sin ™d»sato kal¦ pšdila. ªi porunci la crainicii cu glasul Rãsunãtor sã strige ºi sã cheme Pe aheii cei pletoºi la adunare. Când el s-apropia. exan d gšrontej. to‹si d' œpeiq' ¼rwj A„gÚptioj Ãrc' ¢goreÚein. feciorul lui Ulise Din patu-i se sculã. Nu singur. ieºi din casã Întocmai ca un zeu la-nfãþiºare. ›zeto d' ™n patrÕj qèkJ. oÙk ooj. pÚmaton d' Ðpl…ssato dÒrpon. 5 10 15 20 25 30 . toˆ d' ºge…ronto m£l' ðka. În vremea asta Minerva-asupra-i revãrsa din slavã Un har dumnezeiesc. În jeþul pãrintesc ºezu voinicul. ¤ma tù ge dÚw kÚnej ¢rgoˆ ›ponto. ªi toatã lumea. pe Evrinomos. Cãci fiul sãu plecase în corãbii La Troia sub povaþa lui Ulise. Öj d¾ g»raŽ kufÕj œhn kaˆ mur…a Édh. cã era-nsoþit în urmã De doi ogari fugaci. îºi puse haina.ODUSSEIAS B Cântul II 5 10 15 20 ’Hmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj. Rãzboinicul Antif. de-multe-ºtiutorul. când se ivirã zorii Trandafirii. Iar când apoi era în pãr soborul. tre‹j dš oƒ ¥lloi œsan.

Öj laÕn ½geira: m£lista dš m' ¥lgoj ƒk£nei. nici mi-e gândul Sã cuvântez de treburile obºtii. oÜte ti d»mion ¥llo pifaÚskomai oÙd' ¢goreÚw. t£ca d' e‡seai aÙtÒj. B toà Ó ge d£kru cšwn ¢gor»sato kaˆ metšeipe: „kšklute d¾ nàn meu. Pierdui un tatã bun. pepnumšna m»dea e„dèj. ¢ll' ™mÕn aÙtoà cre‹oj. Ú ti d»mion ¥llo pifaÚsketai ºd' ¢goreÚei. t…na creië tÒson †kei º nšwn ¢ndrîn À o‰ progenšstero… e„sin. oÜte poq' ¹metšrh ¢gor¾ gšnet' oÜte qÒwkoj ™x oá 'OdusseÝj d‹oj œbh ko…lVs' ™nˆ nhus…. cel de-a pururi Ca un pãrinte blând cu toþi supuºii. Óte prÒterÒj ge pÚqoito. stÁ d mšsV ¢gorÍ: skÁptron dš oƒ œmbale ceirˆ kÁrux Peis»nwr. Ö d¾ t£ca okon ¤panta p£gcu diarra…sei. Óte prÒterÒj ge puqo…mhn. prîton œpeita gšronta kaqaptÒmenoj prosšeipen: „ð gšron. pat¾r d' ìj ½pioj Ãen: nàn d' aâ kaˆ polÝ me‹zon. De când plecã mãritul crai Ulise Cu armia-n corãbii. ªi iat-acum un rãu cu mult mai mare 77 25 35 40 30 45 35 50 40 55 60 45 65 . eu sunt doarã. CÂNTUL II Ci-l tânguia ºi-l cãinà de-a pururi. niciodatã Noi n-am avut nici sfat.” ìj f£to. ºš tin' ¢ggel…hn stratoà œkluen ™rcomšnoio. ca‹re d f»mV 'OdussÁoj f…loj uƒÒj. cârmuitorul De-odinioarã-al vostru. Crainicul Pisenor. de rãul Ce-n casã mã lovi în douã chipuri. bãtrân sau tânãr. oÙd' ¥r' œti d¾n Âsto. Ó ti fresˆn Îsi menoin´. Ój pot' ™n Øm‹n to…sdessin bas…leue. Sã deie Domnul Sã fie dupã gândul bun ce-l are!” Aºa vorbi. nici adunare. ™sqlÒj moi doke‹ enai. meno…nhsen d' ¢goreÚein. e‡qe oƒ aÙtù ZeÝj ¢gaqÕn telšseien. voi daþi-mi ascultare. Cãci prea mã doare jalea ce m-ajunse. Deci scoalã-se voind sã cuvânteze ªi merge în mijlocul adunãrii ªi stã-n picioare. ¼n c' ¼min s£fa e‡poi. ¼n c' Ûmin s£fa e‡pw. Ñn»menoj. oÙc ˜k¦j oátoj ¢n»r. iar fiul lui Ulise Se bucurã cã i-a menit a bine. Iar el întâi moºneagului rãspunse: „Bãtrâne. doi£: tÕ mn patšr' ™sqlÕn ¢pèlesa. Ótti ken e‡pw. ODISEEA.76 ODUSSEAIS. De-aceea-nlãcrimat luã cuvântul: „Itacieni. ªi cine-acum ne strânse? Ce nevoie Aºa-l sili pe el. Ó moi kak¦ œmpesen o‡kJ. aci-i ºi-l poþi cunoaºte-ndatã Pe cine-a strâns poporul. oÜte tin' ¢ggel…hn stratoà œkluon ™rcomšnoio. Ca sã ne-adune? Auzi el oare Vreo veste cã oºtirea noastrã vine ªi rãspicat vrea nouã sã ne-o spuie Ca unul care-o ºtie de nainte? Sau despre alte treburi de-ale obºtii Va-nºtiinþa ºi va întinde vorba? Un om de preþ îmi pare cine-aduce Mulþimii un folos. Ci numai de nevoia mea. N-am nici o ºtire despre-ntorsul oastei S-o spun curat aici ca unul care Ar ºti-o de nainte. 'Iqak»sioi. nàn d t…j ïd' ½geire. b…oton d' ¢pÕ p£mpan Ñlšssei. Chitit la minte-i pune sceptru-n mânã.

Cãci prea-i nesuferitã starea asta. o‰ perinaiet£ousi: qeîn d' Øpode…sate mÁnin. tîn ¢ndrîn f…loi uŒej o‰ ™nq£de g' e„sˆn ¥ristoi. Curmaþi. do…h d' ú k' ™qšloi ka… oƒ kecarismšnoj œlqoi: oƒ d' e„j ¹metšrou pwleÚmenoi ½mata p£nta. Cãci nu-i un om precum a fost Ulise Sã-ndepãrteze de la noi blãstemul. oŒoj 'OdusseÝj œsken. 79 70 75 55 80 60 85 65 90 95 70 100 75 105 . e„lapin£zousin p…nous… te a‡qopa onon mayid…wj: t¦ d poll¦ kat£netai. l…ssomai ºmn ZhnÕj 'Olump…ou ºd Qšmistoj. Ój k' aÙtÕj ™ednèsaito qÚgatra. dacã mi-ar sta-n putere. m» ti metastršywsin ¢gass£menoi kak¦ œrga. oÙ g¦r œp' ¢n»r. cãci bieþii Suntem cu totul nedeprinºi la arme. Sã vã-nciudaþi ºi voi. Nãvãlirã Ca peþitori asupra maicii mele ªi-n ciuda ei o tot peþesc feciorii Fruntaºilor de-aici. tîn m' ¢poteinÚmenoi kak¦ ·šzete dusmenšontej. Vã temeþi ºi de-a zeilor mânie. B mhtšri moi mnhstÁrej ™pšcraon oÙk ™qeloÚsV. ¢r¾n ¢pÕ o‡kou ¢mànai. din toatã þara. Sã ne-apãrãm noi nu suntem în stare ªi dac-am face-o. f…loi. M-aº apãra. s-aveþi ruºine. boàj ƒereÚontej kaˆ Ԏj kaˆ p…onaj agaj. Ei nu-ndrãznesc sã meargã la Icariu. prieteni. ¼ t' ¢ndrîn ¢gor¦j ºmn lÚei ºd kaq…zei: scšsqe. à t' ¨n ¢muna…mhn. În numele lui Joe ºi-al dreptãþii Ce întruneºte oameni ºi-i desparte. Mai folosit aº fi eu dac-avutul ªi turmele de voi mi-ar fi mâncate. La tatãl ei ce singur poate fiica Sã ºi-o-nzestreze el ºi s-o mãrite Cu cine-ar vrea ºi i-ar veni mai bine. Ca voi acum sã vã rãstoarceþi rãul ªi sã mã duºmãniþi lãsând în voie ªi pãsuind aºa pe-acei nemernici. oÙd' œti kalîj okoj ™mÕj diÒlwle: nemess»qhte kaˆ aÙto…. ¹me‹j d' oÜ nÚ ti to‹oi ¢munšmen: à kaˆ œpeita leugalšoi t' ™sÒmesqa kaˆ oÙ dedahkÒtej ¢lk»n.-ndârjiþi de-aºa pãcate. În chip înjositor îmi piere casa. Cã vede lumea de prin þãri vecine. e„ m» poÚ ti pat¾r ™mÕj ™sqlÕj 'OdusseÝj dusmenšwn k£k' œrexen ™ãkn»midaj 'AcaioÚj. vai de noi. ™moˆ dš ke kšrdion e‡h Ømšaj ™sqšmenai keim»li£ te prÒbas…n te: ODISEEA. CÂNTUL II Stã casa sã mi-o nãruie ºi-avutul Sã-mi spulbere cu totul. Ca nu cumva. Benchetuiesc ºi beau fãrã mãsurã ªi-n mare parte-averea-i risipitã. Cã nu vã duºmãni preabunu-mi tatã ªi nici un rãu nu vã fãcu vreodatã. ¥llouj t' a„dšsqhte perikt…onaj ¢nqrèpouj. toÚtouj ÑtrÚnontej. ka… m' oon ™£sate pšnqeŽ lugrù te…resq'. o‰ patrÕj mn ™j okon ¢perr…gasi nšesqai 'Ikar…ou. jaful ºi-n cumplita-mi Durere mã lãsaþi sã sufãr singur. Ci-mi tabãrã la noi în toatã ziua ªi-mi taie oi ºi boi ºi capre grase. e‡ moi dÚnam…j ge pare…h: oÙ g¦r œt' ¢nscet¦ œrga teteÚcatai. Pe voi acum sã prindã duºmãnie.78 50 ODUSSEAIS.

LašrtV ¼rwŽ taf»Žon. de nepãsarea voastrã datã. ›wj k' ¢pÕ p£nta doqe…h: nàn dš moi ¢pr»ktouj ÑdÚnaj ™mb£llete qumù. Mai nãscoci ºi-o altã-nºelãturã: La stativele-n casã-i aºezate Ea începu a þese-o pânzeturã Subþire ºi prelungã. t£ca d' esi tštarton. ™peˆ q£ne d‹oj 'OdusseÚj. ™x oá ¢tšmbei qumÕn ™nˆ st»qessin 'Acaiîn. leptÕn kaˆ per…metron: ¥far d' ¹m‹n metšeipe: koàroi. Cã vreau sã fie giulgiul lui Laerte. mšnoj ¥scete. Ca nu cumva femeile-aheene Sã aib-alean pe mine. Tu. kaˆ Øp…scetai ¢ndrˆ ˜k£stJ. mehenghe nentrecutã. Sã nu mi se destrame urzitura. t£c' ¥n pote kaˆ t…sij e‡h: tÒfra g¦r ¨n kat¦ ¥stu potiptusso…meqa mÚqJ cr»mat' ¢pait…zontej. e„j Óte kšn min mo‹r' Ñlo¾ kaqšlVsi tanhlegšoj qan£toio. ¹ d dÒlon tÒnd' ¥llon ™nˆ fresˆ merm»rixe: sthsamšnh mšgan ƒstÕn ™nˆ meg£roisin Ûfaine. cã din parte-mi Fu socrul meu negiulgiuit la moarte. care vorbeºti cu ifos. Când nemiloasa moarte o sã-l culce.” ìj f£to cwÒmenoj. oÙdš tij œtlh Thlšmacon mÚqoisin ¢me…yasqai calepo‹sin: 'Ant…nooj dš min ooj ¢meibÒmenoj prosšeipe: „Thlšmac' ØyagÒrh. nenfrânate. m…mnet' ™peigÒmenoi tÕn ™mÕn g£mon. Dã tuturor nãdejde ºi trimite La fiecare vorbã ºi momealã. CÂNTUL II Cãci poate m-aº alege-apoi c-o platã. e„j Ó ke f©roj ™ktelšsw. B e‡ c' Øme‹j ge f£goite. po‹on œeipej ¹mšaj a„scÚnwn. De voi. ce ne spui palavre Ca sã ne faci de râs ºi de ocarã? De loc nu þi-s de vinã peþitorii.” Aºa vorbi rãstit cu ochii-n lacrimi ªi la pãmânt apoi trânti toiagul. d£kru' ¢napr»saj: oktoj d' ›le laÕn ¤panta. ¢ll¦ f…lh m»thr.80 ODUSSEAIS. Tãcurã molcom toþi. ªi-a fost cuprins de milã tot poporul. m» moi metamènia n»mat' Ôlhtai. Cãci iatã sunt trei ani ºi-acuma patru De când cu ºiretenie ne înºalã. m» t…j moi kat¦ dÁmon 'AcaiŽ£dwn nemes»sV. ™moˆ mnhstÁrej. œnq' ¥lloi mn p£ntej ¢k¾n œsan.-apoi ne zise: «Voi tineri peþitori ai mei. ½dh g¦r tr…ton ™stˆn œtoj. Ci maicã-ta. Doar m-aº þinea de voi prin tot oraºul ªi tot aº stãrui pânã ce-averea De-a binelea mi-ar fi înapoiatã. ¼ toi perˆ kšrdea oden. potˆ d skÁptron b£le ga…V. tinere. Când el agonisise-atâta-avere». p£ntaj mšn ·' œlpei. ìj œfaq'. 81 110 80 115 85 120 90 125 130 95 135 100 140 . cu graiuri aspre Nu cutezã nici unul sã-i rãspundã. ODISEEA. a‡ ken ¥ter spe…rou ke‹tai poll¦ kteat…ssaj. ¹m‹n d' aât' ™pepe…qeto qumÕj ¢g»nwr. Dar astãzi mi-e zadarnicã durerea. soˆ d' oÜ ti mnhstÁrej 'Acaiîn a‡tio… e„sin. Pe când ea are gânduri osebite. acuma Când rãposat e soþul meu Ulise. Sã isprãvesc întâi aceastã pânzã. ™qšloij dš ke mîmon ¢n£yai. Mai aºteptaþi ºi nu grãbiþi cu nunta. Doar Antinou aºa-l primi din gurã: „Hei. ¢ggel…aj proŽe‹sa: nÒoj dš oƒ ¥lla menoin´.

Ea ziua tot lucra la pânza mare. pr…n g' aÙt¾n g»masqai 'Acaiîn ú k' ™qšlVsi. B œnqa kaˆ ºmat…h mn Øfa…nesken mšgan ƒstÒn. Ón tin£ oƒ nàn ™n st»qessi tiqe‹si qeo…: mšga mn klšoj aÙtÍ poie‹t'. CÂNTUL II Aºa ne spuse ºi-o crezurãm. ¥nwcqi dš min gamšesqai tù Óteó te pat¾r kšletai kaˆ ¡nd£nei aÙtÍ. De-aceea ºi silitã de nevoie Þesutul ºi-l gãti pânã la urmã. Dar tu pierzi o grãmadã de-avuþie. ªi nici aiurea pânã ce cu unul Din noi. proºtii. aÙt¦r so… ge poq¾n polšoj biÒtoio. cu cine vrea. la moºie. nÚktaj d' ¢llÚesken. – tÒfra g¦r oân b…otÒn te teÕn kaˆ kt»mat' œdontai. t¦ fronšous' ¢n¦ qumÒn. Iar dacã mult aºa ne va mai fierbe Cu darurile ei ºi cu ºtiinþa Ce cu prisos îi dãrui Minerva –. În anul cel de-al patrulea ne-o spuse Femeia care bine o ºtiuse. kaˆ t»n g' ¢llÚousan ™feÚromen ¢glaÕn ƒstÒn. nu se mãritã. Noi nu plecãm la þarã. ™p¾n dadaj paraqe‹to. ìj tr…etej mn œlhqe dÒlJ kaˆ œpeiqen 'AcaioÚj: ¢ll' Óte tštraton Ãlqen œtoj kaˆ ™p»luqon ïrai. dar iat-acuma. Dar peste noapte la lumini de torþe Ea deºira tot ce lucrase ziua. ¤ oƒ perˆ dîken 'Aq»nh. Cã peþitorii n-or sã cruþe rostul ªi bunurile tale câtã vreme Va face ea cum azi o-nvaþã zeii. kaˆ tÒte d» tij œeipe gunaikîn.” Iar chibzuitul Telemah îi zise: „Cum pot din casa mea sã scot cu sila 83 105 145 150 110 155 115 160 120 165 170 125 175 130 180 . Ea n-a brodit-o bine de-astã datã. e„dîsi d p£ntej 'Acaio…: mhtšra s¾n ¢pÒpemyon.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „'Ant…no'. oŒ' oÜ pè tin' ¢koÚomen oÙd palaiîn. t£wn a‰ p£roj Ãsan ™ãplokam‹dej 'Acaia…. Aºa ne tot prosti trei ani de-a rândul ªi o crezurãm noi. Ôfra ke ke…nh toàton œcV nÒon. Turè t' 'Alkm»nh te ™ãstšfanÒj te Muk»nh: t£wn oÜ tij Ðmo‹a no»mata Phnelope…V Édh: ¢t¦r mn toàtÒ g' ™na…simon oÙk ™nÒhse. †n' e„dÍj aÙtÕj sù qumù. ªi noi am apucat-o ºi-am vãzut-o Cum dânsa deºira frumoasa-i pânzã.82 ODUSSEAIS. ¹me‹j d' oÜt' ™pˆ œrga p£roj g' ‡men oÜte pV ¥llV. oÜ pwj œsti dÒmwn ¢škousan ¢pîsai ODISEEA. ìj tÕ mn ™xetšlesse kaˆ oÙk ™qšlous'. Cu asta dobândeºte mare vazã. e„ d' œt' ¢ni»sei ge polÝn crÒnon uŒaj 'Acaiîn. Alcmena ªi Tiro ºi Micena cea-nstematã. Aºa-þi rãspund prin mine peþitorii: Dã drumul mamei tale ºi-o zoreºte Sã ia de soþ pe cine-o sfãtuieºte Pãrintele-i ºi-i place ei mai bine. De ºtie lucru minunat de mânã ªi-o taie capul ºi-i aºa mãiastrã Cum n-auzim c-au fost odinioarã Frumoasele aheilor. œrga t' ™p…stasqai perikallša kaˆ fršnaj ™sql¦j kšrde£ q'. Dar ca s-o ºtii ºi tu ºi tot poporul. Øp' ¢n£gkhj: soˆ d' ïde mnhstÁrej Øpokr…nontai. ¿ s£fa Édh. Cã n-aveau ele mintea Penelopei –.

B ¼ m' œtec'. Dar eu într-ajutor chema-voi zeii Ca sã vã dea rãsplata cuvenitã ªi-n casa noastrã sã v-ajungã moarte Nerãzbunatã. pat¾r d' ™mÕj ¥lloqi ga…hj. La dreapta o zbughirã prin oraºul Itacian. Se va ruga de-amarnicele Furii. Alãturaþi. ªi când vãzurã-aheii Aceste zburãtoare. ªi dacã vouã vi-i necaz de asta. la plecarea ei de-acasã. Dar când ei pe la mijloc se-arãtarã. ™peˆ m»thr stuger¦j ¢r»set' ™rinàj o‡kou ¢percomšnh: nšmesij dš moi ™x ¢nqrèpwn œssetai: ìj oÙ toàton ™gè pote màqon ™n…yw. din àripi ei bãturã. Nu pot hain sã fiu aºa cu mama. a‡ k' aÙtÕj ˜kën ¢pÕ mhtšra pšmyw. Deasupra adunãrii zgomotoase Rotindu-se. plhs…w ¢ll»loisi titainomšnw pterÚgessin: ¢ll' Óte d¾ mšsshn ¢gor¾n polÚfhmon ƒkšsqhn. CÂNTUL II Pe-aceea care m-a nãscut pe mine ªi m-a crescut. 85 185 135 190 140 195 145 200 205 150 210 155 215 . Plecaþi din casã.” Aºa vorbi voinicul. œxitš moi meg£rwn. të d' ›wj mšn ·' ™pštonto met¦ pnoiÍs' ¢nšmoio. zèei Ó g' à tšqnhke: kakÕn dš me pÒll' ¢pot…nein 'Ikar…J. ke…ret': ™gë d qeoÝj ™pibèsomai a„n ™Òntaj. pregãtiþi aiurea Ospeþele. Apoi ºi tata M-ar pedepsi ºi Dumnezeu m-ar bate. Ømšteroj d' e„ mn qumÕj nemes…zetai aÙtîn. ¢ndrÕj ˜nÕj b…oton n»poinon Ñlšsqai. e„ d' Ûmin dokšei tÒde lwteron kaˆ ¥meinon œmmenai. a‡ kš poqi ZeÝj dùsi pal…ntita œrga genšsqai: n»poino… ken œpeita dÒmwn œntosqen Ôloisqe. ™j d' „dšthn p£ntwn kefal£j. se ciudirã ªi nu se dumireau ce o sã fie. Iar Joe cel cu ochii mari trimite Doi vulturi care zboarã de pe munte. Antinou! Pe urmã ªtim noi cã tata-i mort ºi nu trãieºte Pe undeva? ªi greu e pentru mine Sã dau despãgubire-aºa de mare Bunicului. ¥lla d da…mwn dèsei.84 ODUSSEAIS. Iar de vã pare vouã mai cu cale ªi cu folos sã spulberaþi averea De la un singur om. ¼ m' œqreye. ™peˆ ‡don Ñfqalmo‹sin: érmhnan d' ¢n¦ qumÕn ¤ per telšesqai œmellon. În ochii peþitorilor privirã Pieirea lor vestind. ºi sfâºiindu-ºi Cu ghearele grumajii ºi obrajii. Cãci mama. q£mbhsan d' Ôrniqaj. Ôssonto d' Ôleqron: druyamšnw d' ÑnÚcessi parei¦j ¢mf… te deir¦j dexië ½Žxan di£ t' o„k…a kaˆ pÒlin aÙtîn.” ìj f£to Thlšmacoj. Ei zboarã un rãstimp cum bate vântul. ªi oamenii mã vor huli pe mine. ™k g¦r toà patrÕj kak¦ pe…somai. daþi iama-ntr-însa. ¥llaj d' ¢legÚnete da‹taj Øm¦ kt»mat' œdontej ¢meibÒmenoi kat¦ o‡kouj. cu àripile-ntinse. œnq' ™pidinhqšnte tinax£sqhn pter¦ pukn£. mâncaþi avutul vostru Poftindu-vã pe rând unii pe alþii. tù d' a„etë eÙrÚopa ZeÝj ØyÒqen ™k korufÁj Ôreoj prošhke pštesqai. de-i voi trimite-acasã Cu vrerea mea pe mama. ODISEEA. o.

¢ll£ pou ½dh ™ggÝj ™ën to…sdessi fÒnon kaˆ kÁra futeÚei. e„ d' ¥ge d¾ manteÚeo so‹si tškessin o‡kad' „èn.” Dar Evrimah. Viteazul care printre cei de-o seamã Era mai bun tâlcuitor de semne ªi la ºtiinþa zilelor de mâne. ¢nt…on hÜda: „ð gšron. voi daþi-mi ascultare Sã cuvântez ºi sã vã spun anume Pãrerea-mi despre peþitori. Aproape Fiind el undeva. Doar nu va zãbovi prea mult Ulise Departe de iubiþii lui. Ótti ken e‡pw: mnhstÁrsin d m£lista pifauskÒmenoj t£de e‡rw. B to‹si d kaˆ metšeipe gšrwn ¼rwj `Aliqšrshj Mastor…dhj: Ð g¦r ooj Ðmhlik…hn ™kškasto Ôrniqaj gnînai kaˆ ™na…sima muq»sasqai: Ó sfin ™å fronšwn ¢gor»sato kaˆ metšeipe: „kšklute d¾ nàn meu.” tÕn d' aât' EÙrÚmacoj. CÂNTUL II Dar al lui Mastor fiu. De prin ostrovul limpede Itaca. I-am spus cã dupã multele-i pãþanii ªi dupã ce-ºi va pierde pe tovarãºi. m» poÚ ti kakÕn p£scwsin Ñp…ssw: taàta d' ™gë sšo pollÕn ¢me…nwn manteÚesqai. ºi lasã Pe mine-aici. Cu bun temei aºa-ncepu vorbirea: „Itacieni. Ôrniqej dš te polloˆ Øp' aÙg¦j ºel…oio ODISEEA. Când el cu oastea-i a plecat la Troia. ¢ll' ™å e„dèj: kaˆ g¦r ke…nJ fhmˆ teleuthqÁnai ¤panta. Ba vom pãþi-o ºi-alþii mulþi din þarã. Eu nu sunt ghicitor pe apucate. Ñlšsant' ¥po p£ntaj ˜ta…rouj. ¢ll¦ polÝ prˆn frazèmesq' éj ken katapaÚsomen: oƒ d kaˆ aÙtoˆ paušsqwn: kaˆ g£r sfin ¥far tÒde lèŽÒn ™stin. met¦ dš sfin œbh polÚmhtij 'OdusseÚj. Óte ”Ilion e„sanšbainon 'Arge‹oi. PolÚbou p£Žj. În douãzeci de ani se va întoarce La el acasã neºtiut de nimeni. ¥gnwston p£ntessin ™eikostù ™niautù o‡kad' ™leÚsesqai: t¦ d d¾ nàn p£nta tele‹tai. fÁn kak¦ poll¦ paqÒnt'. cã sunt cu mult mai meºter Ca tine-n prorocire. Mai bine du-te-acasã ºi ghiceºte La fiii tãi. Ci ºtiutor deplin precum aratã Ce-i prevestisem lui Ulise-odatã De-a fir-a pãr cum are sã-i se-ntâmple. feciorul lui Polibos. Deci noi sã chibzuim cu mult nainte Cum s-ar putea sã-i înfrânãm odatã Ori ei sã-ºi curme jaful de la sine ªi asta le-ar fi lor pe loc mai bine. ca nu cumva vreodatã Sã li se-ntâmple vrun necaz. 'Iqak»sioi. le unelteºte Acestor procleþi tuturor pieirea. o‰ nemÒmesq' 'Iq£khn eÙde…elon. Câte pãsãri Nu zboarã-n veci sub soare! Dar nu toate 87 220 160 225 165 230 170 235 240 175 245 180 250 . p£ntessin: polšsin d kaˆ ¥lloisin kakÕn œstai. to‹sin g¦r mšga pÁma kul…ndetai: oÙ g¦r 'OdusseÝj d¾n ¢p£neuqe f…lwn ïn œssetai.86 ODUSSEAIS. oÙ g¦r ¢pe…rhtoj manteÚomai. Aºa se nãpusti la el: „Moºnege. cãci mare E pacostea ce-i paºte-acum pe dânºii. éj oƒ ™muqeÒmhn. ªi toate acestea se-mplinesc acuma. moº Aliterse.

Cãci nu se vor lãsa de loc aheii De greul lor peþit. CÂNTUL II Sunt oamenilor piazã-rea sau bunã. Averea-i vom mânca-o fãrã milã ªi ea va tot scãdea pânã ce-amânã Nuntirea-i cu aheii Penelopa. Ôfra ken ¼ ge diatr…bVsin 'AcaioÝj Ön g£mon: ¹me‹j d' aâ potidšgmenoi ½mata p£nta e†neka tÁj ¢retÁj ™rida…nomen. cr»mata d' aâte kakîj bebrèsetai. sù o‡kJ dîron potidšgmenoj. Nici vrem sã ºtim cumva de prorocia Zadarnicã ce tu ne-o-ndrugi. tÕ d kaˆ tetelesmšnon œstai: a‡ ke neèteron ¥ndra palai£ te poll£ te e„dëj parf£menoj ™pšessin ™potrÚnVj calepa…nein.” Iar socotitul Telemah rãspunse: „Voi. Ca astfel sã te duºmãnim mai tare. Dar eu þi-oi spune una. bãtrâne. m£la per polÚmuqon ™Ònta. oÙd met' ¥llaj ™rcÒmeq'. oÙdš te p£ntej ™na…simoi: aÙt¦r 'OdusseÝj êleto tÁl'. Thlem£cJ d' ™n p©sin ™gën Øpoq»somai aÙtÒj: mhtšra ¿n ™j patrÕj ¢nwgštw ¢ponšesqai: oƒ d g£mon teÚxousi kaˆ ¢rtunšousin œedna poll¦ m£l'. Aºa de greu ca-n suflet sã te doarã Ba chiar sã-þi fie toatã-amãrãciunea. ¿n sÚ. Tu hâtru vechi ºi ºtiutor de multe. Óssa œoike f…lhj ™pˆ paidÕj ›pesqai. §j ™pieikj Ñpuišmen ™stˆn ˜k£stJ. în treaba asta 89 255 185 260 265 190 270 195 275 200 280 205 285 290 . Doar nu ne temem De nime. [prÁxai d' œmphj oÜ ti dun»setai e†neka tînde:] soˆ d. ¢ll' œk toi ™ršw. cã doarã Vei cãpãta vrun dar la tine-acasã Din partea lui. ¼n k' ™nˆ qumù t…nwn ¢sc£llVj: calepÕn dš toi œssetai ¥lgoj. Dar eu pe Telemah în faþa lumii Îl sfãtuiesc pe mama s-o îndemne Sã meargã ea la tatãl ei acasã. Chiar el întâi va pãtimi mai tare ªi tot nu va putea sã-ºi facã voia. oÜt' oân Thlšmacon.88 ODUSSEAIS. bãtrâne. oÙdš ke Thlšmacon kecolwmšnon ïd' ¢nie…hj. nici de Telemah cel gureº. Cã n-ai mai fi putut cobi atâta ªi nu l-ai fi-nteþit aºa cu gura Pe îndârjitul Telemah.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „EÙrÚmac' ºd kaˆ ¥lloi. De dragul ei noi aºteptãm de-a pururi. muqšai ¢kr£anton. qJ¾n ™piq»somen. æj kaˆ sÝ katafq…sqai sÝn ™ke…nJ êfelej: oÙk ¨n tÒssa qeopropšwn ¢gÒreuej. Pãrinþii ei au s-o mãrite-acolo ªi au sã-i deie-aºa de multã zestre Cum i se cade fetei lor iubite. cu care Ni-i dat sã ne-nsoþim fieºtecare. Ne tot sfãdim râvnindu-i frumuseþea ªi nu umblãm la altele. B foitîs'. oÙ g¦r prˆn paÚsesqai яomai uŒaj 'Acaiîn mnhstÚoj ¢rgalšhj. Apoi pe tine te-om globi. peþitori mãriþi. ODISEEA. a‡ ke pÒrVsin. Ulise-acum o fi pierit departe Cum trebuia sã pieri ºi tu cu dânsul. ¢pecq£neai d' œti m©llon. gšron. oÜte qeoprop…hj ™mpazÒmeq'. geraiš. oÙdš pot' sa œssetai. ªi spusa mea va fi îndeplinitã: De-l mai smomeºti ºi-l mai întarþi pe tânãr. ™peˆ oÜ tina de…dimen œmphj. Ósoi mnhstÁrej ¢gauo…. aÙtù mšn oƒ prîton ¢nihršsteron œstai.

o† kš moi œnqa kaˆ œnqa diapr»sswsi kšleuqon. nÒston peusÒmenoj patrÕj d¾n o„comšnoio. el ºade jos pe scaun. pat¾r d' ìj ½pioj Ãen. pe…qesqa… te gšronti kaˆ œmpeda p£nta ful£ssein: Ó sfin ™å fronšwn ¢gor»sato kaˆ metšeipe: „kšklute d¾ nàn meu. De-oi ºti cã el viazã ºi-o sã vie. tiran ºi fãr-de-lege.” à toi Ó g' ìj e„pën kat' ¥r' ›zeto. cu care dânsul A fost aºa de bun ca un pãrinte! Dar nu mi-e chiar de peþitorii mândri. emi g¦r ™j Sp£rthn te kaˆ ™j PÚlon ºmaqÒenta. Ca el sã þie toate-n stare bunã. Cum sunt dator. B taàta mn oÙc Ømšaj œti l…ssomai oÙd' ¢goreÚw: ½dh g¦r t¦ ‡sasi qeoˆ kaˆ p£ntej 'Acaio…. Dar dac-aud cã-i mort ºi nu mai este. Sã-ntreb de vine tatãl meu. care casa-i toatã I-o-ncredinþase când pleca la Troia ªi-orânduise de bãtrân s-asculte. kaˆ ¢nšri mhtšra dèsw. oŒsin ¥nasse. cã poate Mi-ar spune-un om ceva ori auzi-voi Vrun zvon purces din slavã. Óssa œoike. aºa vorbi bãtrânul: „Itacieni. O ºtiu doar cei-de-sus ºi toþi aheii. ¢ll' ¥ge moi dÒte nÁa qo¾n kaˆ e‡kos' ˜ta…rouj. Cãci iatã cum a fost uitat Ulise De toþi supuºii lui. Ój ·' 'OdusÁoj ¢mÚmonoj Ãen ˜ta‹roj. Mai pot s-aºtept un an. à t' ¨n trucÒmenÒj per œti tla…hn ™niautÒn: e„ dš ke teqnhîtoj ¢koÚsw mhd' œt' ™Òntoj. 'Iqak»sioi. mânaþi de cugete viclene. sã mã duc la Sparta ªi la oraºul nisipos. un prieten Al lui Ulise. ei doar îºi pun viaþa 91 295 215 300 220 305 310 225 315 230 320 235 325 . e„ mšn ken patrÕj b…oton kaˆ nÒston ¢koÚsw. voi daþi-mi ascultare Sã cuvântez. mhd fresˆn a‡sima e„dèj. À Ôssan ¢koÚsw ™k DiÒj. Dar daþi-mi mie-un vas sã plec pe mare ªi douãzeci de oameni sã iau drumul Încoace-ncolo. Fac silnicii. îi-nalþ mormânt în þarã ªi-i fac o-nmormântare strãlucitã. to‹si d' ¢nšsth Mšntwr. om cu cap.” Aºa grãind. nost»saj d¾ œpeita f…lhn ™j patr…da ga‹an sÁm£ tš oƒ ce…w kaˆ ™pˆ ktšrea kterexw poll¦ m£l'. De-acum sã nu mai fie Vrun domn stãpânitor pornit spre bine ªi cruþãtor ºi blând ºi cu dreptate. ka… oƒ „ën ™n nhusˆn ™pštrepen okon ¤panta. Napoi venind. cu tot necazul. ½n t…j moi e‡pVsi brotîn. ºi-apoi mãrit pe mama. Ci veºnic rãu. la Pilos. æj oÜ tij mšmnhtai 'OdussÁoj qe…oio laîn. Atunci se scoalã Mentor. Cã ei.90 210 ODUSSEAIS. ¢ll' à toi mnhstÁraj ¢g»noraj oÜ ti mega…rw ›rdein œrga b…aia kakorraf…Vsi nÒoio: sf¦j g¦r parqšmenoi kefal¦j katšdousi bia…wj ODISEEA. CÂNTUL II Eu nu vã rog ºi nici mai stau de vorbã. care face Pe oameni ºi mai lãudaþi sã fie. ¼ te m£lista fšrei klšoj ¢nqrèpoisin. Ótti ken e‡pw: m» tij œti prÒfrwn ¢ganÕj kaˆ ½pioj œstw skhptoàcoj basileÚj. ªi. ¢ll' a„eˆ calepÒj t' e‡h kaˆ a‡sula ·šzoi.

doamnã. яw. Cu greu ne-or bate ºi ne-or da în lãturi De la ospãþ. Ci mi-e de voi ceilalþi. e„ pleÒnessi m£coito: sÝ d' oÙ kat¦ mo‹ran œeipej. toÚtJ d' Ñtrunšei Mšntwr ÐdÕn ºd' `Aliqšrshj. bezmeticule Mentor.” ìj ¥r' ™fènhsen. po‹on œeipej ¹mšaj ÑtrÚnwn katapaušmen. Iar peþitorii spre palat pornirã. oŒon ¤pantej Âsq' ¥new. eÜcet' 'Aq»nV: „klàq… meu. Chiar locului de-ar sta. mnhstÁrej d' ™j dèmat' ‡san qe…ou 'OdusÁoj. ¢ll£ ken aÙtoà ¢eikša pÒtmon ™p…spoi. Ö cqizÕj qeÕj ½luqej ¹mšteron dî ka… m' ™n nh kšleusaj ™p' ºeroeidša pÒnton. Thlšmacoj d' ¢p£neuqe kiën ™pˆ q‹na qal£sshj. œrcesqai: t¦ d p£nta diatr…bousin 'Acaio…. ¢t¦r oÜ ti kaqaptÒmenoi ™pšessi paÚrouj mnhstÁraj katerÚkete polloˆ ™Òntej. ¢ll'. Oricât e dorul ei de mare. tÕn d' oÙkšti fasˆ nšesqai. fršnaj ºleš. de tot poporul. Vã-mprãºtiaþi la treburi fiecare. iar ei o mânã.” Dar Leocrit al lui Evènor zise: „Hainule. e‡ per g£r k' 'OduseÝj 'Iqak»sioj aÙtÕj ™pelqën dainumšnouj kat¦ dîma ˜Õn mnhstÁraj ¢gauoÝj ™xel£sai meg£roio menoin»sei' ™nˆ qumù. dacã luptã Cu noi care suntem mai mulþi la numãr. ci nu mã las-aheii 93 240 330 245 335 340 250 345 255 350 260 355 360 265 . ™lqÒnt'.” tÕn d' EÙhnor…dhj Leièkritoj ¢nt…on hÜda: „Mšntor ¢tarthrš. B okon 'OdussÁoj. Mãcar cã sunteþi mulþi. o† tš oƒ ™x ¢rcÁj patrèŽo… e„sin ˜ta‹roi. Hai dar. nevasta-i De loc n-o sã se bucure de-ntorsu-i. sã-ntreb de vine tata Cel dus de mult. Cã staþi aºa-mpietriþi. Sã vie chiar Ulise Pe mândrii peþitori sã-i afle-acasã Benchetuind ºi sã pofteascã dânsul Din salã sã ne-nlãture.92 ODUSSEAIS. nàn d' ¥llJ d»mJ nemes…zomai. nÒston peusÒmenon patrÕj d¾n o„comšnoio. Tu care ieri venitu-mi-ai acasã ªi m-ai povãþuit pe neagra mare Sã mã pornesc. telšei d' ÐdÕn oÜ pote taÚthn. Minervei s-a rugat: „Ascultã. oÜ kšn oƒ kec£roito gun». ce‹raj niy£menoj poliÁj ¡lÒj. Dar cred cã dânsul. kaˆ dhq¦ kaq»menoj ¢ggeli£wn peÚsetai e„n 'Iq£kV. oameni. Deci vorba ta-i prostie. ¢rgalšon d ¢ndr£si kaˆ pleÒnessi macšssasqai perˆ dait…. La drum pe Telemah grãbeascã-l Mentor ªi Aliters. m£la per catšousa.” El zise ºi pe loc se sparse sfatul. oƒ mn ¥r' ™sk…dnanto ˜¦ prÕj dèmaq' ›kastoj. nu faceþi gurã ªi nu-nfrânaþi odatã pe nemernici. ODISEEA. ei care sunt prieteni Cu tatãl sãu de mult. Dar Telemah s-a dus pe mal departe ªi mânile spãlând în mare-albastrã. Poporul tot se rãspândi pe-acasã. Ce vorbã spui ºi-ndemni sã ne-nfrâneze? Sã fie ºi mai numeroºi bãrbaþii. CÂNTUL II Când zilnic storc averea lui Ulise Gândind cã el e dus ºi nu mai vine. ºi din Itaca Mai aflã ºtiri ºi n-ar mai bate drumul. ¢ll' ¥ge. el acolo Pieri-va miºeleºte. làsen d' ¢gor¾n a„yhr»n. laoˆ mn sk…dnasq' ™pˆ œrga ›kastoj.

oÙd' Ôpiqen kakÕj œsseai oÙd' ¢no»mwn: e„ d» toi soà patrÕj ™nšstaktai mšnoj ºä. Eu cuget c-ai sã duci la capãt lucrul. B mnhstÁrej d m£lista. tî nàn mnhst»rwn mn œa boul»n te nÒon te ¢fradšwn. nšai ºd palaia…: ODISEEA. dacã bãrbata fire A lui Ulise e sãditã-n tine Spre-a fi ºi tu ca el îndemânatic La faptã ºi la grai. Dar cum în viaþã Tu nu vei fi nici prost ºi nici nevolnic. ™lpwr» toi œpeita teleutÁsai t£de œrga. Eu strânge-voi din gloatã Ortaci de drum tocmiþi de bunãvoie. slab de minte. O. fã rostul de merinde ªi-n vase-orânduieºte-þi-le toate. ka… min fwn»sas' œpea pterÒenta proshÚda: „Thlšmac'. CÂNTUL II Sã fac cum vrei. muelÕn ¢ndrîn. oÙdš se p£gcu ge mÁtij 'OdussÁoj prolšloipen. Puþini copii s-aseamãnã cu tatãl. e„ d' oÙ ke…nou g' ™ssˆ gÒnoj kaˆ Phnelope…hj. cãlãtoria Nu-þi poate fi-n deºert ºi fãrã þintã.” ìj œfat' eÙcÒmenoj. De loc n-o sã-ntârzie Plecarea ta pe calea cea croitã. Minerva-atunci asemenea lui Mentor La glas ºi la fãpturã-i se nãzare Pe lângã el ºi-i cuvânteazã astfel: „Tu n-ai sã fii nevrednic. ¢ll' ™peˆ oÙd' Ôpiqen kakÕj œsseai oÙd' ¢no»mwn. dšrmasin ™n pukino‹sin: ™gë d' ¢n¦ dÁmon ˜ta…rouj ay' ™qelontÁraj sullšxomai. Dar dacã nu eºti fiul Penelopei ªi-al lui Ulise. e„sˆ d nÁej pollaˆ ™n ¢mfi£lJ 'Iq£kV. Aºa se roagã. cã n-au ei cap. Deci du-te-acasã La peþitori. soˆ d' ÐdÕj oÙkšti dhrÕn ¢pšssetai ¿n sÝ menoin´j: to‹oj g£r toi ˜ta‹roj ™gë patrèŽÒj e„mi. nici bãnuiesc c-aproape Li-i moartea ºi-n aceeaºi zi cu toþii Vor fi rãpuºi. scedÒqen dš oƒ Ãlqen 'Aq»nh. paàroi g£r toi pa‹dej Ðmo‹oi patrˆ pšlontai. oƒ plšonej kak…ouj. paàroi dš te patrÕj ¢re…ouj. atunci mã tem cã poate Tu nu vei izbândi dupã dorinþã. oÜ se œpeita œolpa teleut»sein § menoin´j. Ba cei mai mulþi sunt mai prejos de dânsul. Cãci eu ca pãrintesc al tãu prieten Voi pregãti corabie ºi însumi Te-oi însoþi la drum. Ój toi nÁa qo¾n stelšw kaˆ ¤m' ›yomai aÙtÒj.94 ODUSSEAIS. Trufaºii peþitori”. Deci nu te mai uita ce pun la cale ªi chibzuie sã facã peþitorii Nesocotiþi. Mšntori e„domšnh ºmn dšmaj ºd kaˆ aÙd»n. kakîj Øperhnoršontej. ÓplissÒn t' ½Ža kaˆ ¥ggesin ¥rson ¤panta. ¢ll¦ sÝ mn prÕj dèmat' „ën mnhstÁrsin Ðm…lei. Ia-n chiupuri vin ºi-n tari burdufuri toarnã Fãinã care-i mana ºi puterea Bãrbaþilor. oŒoj ke‹noj œhn telšsai œrgon te œpoj te. ºi mai ales miºeii. onon ™n ¢mfiforeàsi kaˆ ¥lfita. ™peˆ oÜ ti no»monej oÙd d…kaioi: oÙdš ti ‡sasin q£naton kaˆ kÁra mšlainan. ªi cum în schelã sunt atâtea vase 95 365 270 370 275 375 280 380 385 285 390 290 395 . nici umblã Pe drumul drept. Telemah. Puþini ºi cei mai buni. oÜ toi œpeiq' ¡l…h ÐdÕj œssetai oÙd' ¢tšlestoj. æj d» sfin scedÒn ™stin ™p' ½mati p£ntaj Ñlšsqai.

ªi-n vreme ce de masã 97 295 400 405 300 410 305 415 310 420 425 315 430 320 .” à ·a. ðka d' ™fopl…ssantej ™n»somen eÙršŽ pÒntJ. koÚrh DiÒj: oÙd' ¥r' œti d¾n Thlšmacoj paršmimnen. nÁa kaˆ ™xa…touj ™rštaj. Gãsi pe mândrii peþitori în salã. eáre d' ¥ra mnhstÁraj ™nˆ meg£roisin ˜o‹sin agaj ¢niemšnouj si£louj q' eÛontaj ™n aÙlÍ.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „'Ant…no'. æj tÕ p£roj per. nu stete. peir»sw. Iar Antinou ieºi nainte-i vesel. De mânã-l strânse ºi-ncepu el astfel: „Mai las-o moale. Sã-ntrebi de luminatul tãu pãrinte. mnhstÁrej.96 ODUSSEAIS. De n-am un vas al meu. oÙd' ¡l…h ÐdÕj œssetai ¿n ¢goreÚw. kaˆ ¥llwn màqon ¢koÚwn punq£nomai. Ci se grãbi spre-acasã cu mâhnire. Pleca-voi în corabie strãinã ªi tot zadarnic n-o sã-mi fie drumul. º PÚlond' ™lqën À aÙtoà tùd' ™nˆ d»mJ. ªi nu mai face gurã. peþitori . Telemah bãiete. ¢ll¦ m£l' ™sqišmen kaˆ pinšmen. Pârleau în curte vieri. à oÙc ¤lij. 'Ant…nooj d' „qÝj gel£saj k…e Thlem£coio: œn t' ¥ra oƒ fà ceirˆ œpoj t' œfat' œk t' ÑnÒmaze: „Thlšmac' ØyagÒrh. iar voinicul. éj k' Ümmi kak¦j ™pˆ kÁraj „»lw. Þi-om pune la-ndemânã noi de toate. B t£wn mšn toi ™gën ™piÒyomai ¼ tij ¢r…sth.” Iar Telemah lui Antinou rãspunse: „Dar nu mai pot sã stau cu voi trufaºii ªi sã petrec în tihnã la ospeþe ªi tot cu gura-nchisã. Noi repede-o pornim pe largul mãrii. o. Ci bea ºi ospãteazã ca nainte. ori rãmân în þarã. Ca mai curând s-ajungi la sfântul Pilos. jupeau la capre. taàta dš toi m£la p£nta teleut»sousin 'Acaio…. Când eu sunt mare ºi-nþeleg prea bine Cuvântul celorlalþi ºi creºte-n mine ªi vlaga ºi priceperea. nàn d' Óte d¾ mšgaj e„m…. emi mšn.-am sã caut Asupra-vã sã fulger moarte-amarã. kaˆ ™k ceirÕj ce‹ra sp£sat' 'AntinÒoio ODISEEA. nu fi aprig. Corabie ºi vâslitori pe-alese. CÂNTUL II ªi vechi ºi noi. ™gë d' œti n»pioj Ãa. kaˆ d» moi ¢šxetai œndoqi qumÒj. m» t… toi ¥llo ™n st»qessi kakÕn melštw œrgon te œpoj te.” Aºa-i vorbi Minerva. œmporoj: oÙ g¦r nhÕj ™p»boloj oÙd' ™ret£wn g…nomai: éj nÚ pou Ümmin ™e…sato kšrdion enai. voi cãuta-ntre ele Sã vãd care-i mai bun ºi pregãtindu-l. æj tÕ p£roiqen ™ke…rete poll¦ kaˆ ™sql¦ kt»mat' ™m£. nici lucru. f…lon tetihmšnoj Ãtor. †na q©sson †khai ™j PÚlon ºgaqšhn met' ¢gauoà patrÕj ¢kou»n.” ìj f£t' 'Aqhna…h. Cum auzi al zânei grai. Nu-þi pune-n minte vorbã rea. cã-mi risipirãþi Atât-avere dalbã pân-acuma Cât eu am fost încã un prunc? Dar astãzi. mšnoj ¥scete. oÜ pwj œstin Øperfi£loisi meq' Øm‹n da…nusqa… t' ¢kšonta kaˆ eÙfra…nesqai ›khlon. Ori plec la Pilos. Nu vi-i vouã De-ajuns. de nu-mi daþi oameni C-aºa vã vine vouã mai cu cale. bÁ d' ‡menai prÕj dîma. ™peˆ qeoà œkluen aÙd»n.” Grãind smunci el mâna sa din mâna Lui Antinou.

™lqe‹n. ¿ p£nt' ™fÚlasse nÒou poluŽdre…Vsin. Deci vrea s-aducã dânsul ajutoare Din Sparta sau din Pilos nisiposul. B ·e‹a: mnhstÁrej d dÒmon k£ta da‹ta pšnonto. Ne-am împãrþi avutu-i tot ºi casa-i Am da-o mamei lui ºi celui care I-ar fi bãrbat. Celarul Avea închisã poarta cu canaturi De scânduri groase. ’Wpoj qug£thr Peishnor…dao. din mãnoasa þarã S-aduc-aici otrãvuri pierzãtoare ªi-n vin sã le strecoare ºi cu ele Pe toþi sã ne rãpuie.” Aºa vorbeau flãcãii. o„k…a d' aâte toÚtou mhtšri do‹men œcein ºd' Ój tij Ñpu…oi. ªi ne-ar prii aºa mai bine nouã. Óqi nhtÕj crusÕj kaˆ calkÕj œkeito ™sq»j t' ™n chlo‹sin ¤lij t' eÙîdej œlaion. eÙrÚn. Steteau-nãuntru Înºiruite la perete chiupuri Cu vin curat ºi vechi. ¥krhton qe‹on potÕn ™ntÕj œcontej. Ori vrea s-apuce calea spre Efira. oƒ d' ™pelèbeuon kaˆ ™kertÒmeon ™pšessin: ïde dš tij e‡peske nšwn ØperhnoreÒntwn: „à m£la Thlšmacoj fÒnon ¼min mermhr…zei. ªi-aºa zicea cutare Din tinerii semeþi: „De bunã seamã Gândeºte Telemah sã ne omoare. ½ tinaj ™k PÚlou ¥xei ¢mÚntoraj ºmaqÒentoj. klhŽstaˆ d' œpesan san…dej pukinîj ¢raru‹ai. e‡ ke kaˆ aÙtÕj „ën ko…lhj ™pˆ nhÕj tÁle f…lwn ¢pÒlhtai ¢lèmenoj éj per 'OdusseÚj. À Ó ge kaˆ Sp£rthqen.” Altul zise: „Dar cine ºtie dacã el pe mare Cãlãtorind ºi lãinicind departe De-ai lui nu va pieri ca ºi Ulise. dumnezeiesc.98 ODUSSEAIS. t¾n tÒte Thlšmacoj prosšfh q£lamÒnde kalšssaj: ODISEEA. ™pe… nÚ per †etai a„nîj: º kaˆ e„j 'EfÚrhn ™qšlei. Ca el de-acolo. pãstratã De dragul lui Ulise ca sã beie Când el acasã s-ar întoarce-odatã Sleit de-atâtea suferinþi. cu batjocuri Îl împroºcau. Pe unde zi ºi noapte sta de pazã ªi-avea de toate grijã chelãriþa. Iar Telemah se coborî-n celarul Înalt ºi-ncãpãtor pe unde tata-i Avea grãmezi de aur ºi de-aramã ªi lãzi cu haine ºi de-ajuns în vase Ulei mirositor. ™n d p…qoi o‡noio palaioà ¹dupÒtoio ›stasan. peþitorii Cu vorbe-nfruntãtoare. o bãuturã Cu gust plãcut. oÛtw ken kaˆ m©llon Ñfšlleien pÒnon ¥mmin: kt»mata g£r ken p£nta dasa…meqa. Bãtrâna cea sfãtoasã Evriclèa.” ìj f£n: Ð d' ØyÒrofon q£lamon kateb»seto patrÒj.” ¥lloj d' aât' e‡peske nšwn ØperhnoreÒntwn: „t…j d' od'. ™n d b£lV krhtÁri kaˆ ¹mšaj p£ntaj ÑlšssV. ˜xe…hj potˆ to‹con ¢rhrÒtej. p…eiran ¥rouran. dikl…dej: ™n d gun¾ tam…h nÚktaj te kaˆ Ãmar œsc'. Telemah îi zise: 99 435 325 440 330 445 450 335 455 340 460 345 465 470 . Ôfr' œnqen qumofqÒra f£rmak' ™ne…kV. Pe ea chemând-o. EÙrÚklei'. e‡ pot' 'OdusseÝj o‡kade nost»seie kaˆ ¥lgea poll¦ mog»saj. Cãci prea de tot se zbate dupã asta. þapãn încheiate. CÂNTUL II Se îngrijeau prin casã.

hai ºi scoate-mi în ulcioare Din vinul cel mai bun pãstrat de tine. Ótij met¦ tÕn larètatoj. ¢ll' Ômoson m¾ mhtrˆ f…lV t£de muq»sasqai. ™n dš moi ¥lfita ceàon ™ãrrafšessi doro‹sin: e‡kosi d' œstw mštra mulhf£tou ¢lf…tou ¢ktÁj. Nu trebuie sã suferi tu necazuri Nemernicind pe marea cea pustie. pr…n g' Ót' ¨n ˜ndek£th te duwdek£th te gšnhtai. ÐppÒte ken d¾ m»thr e„j Øperù' ¢nabÍ ko…tou te mšdhtai: emi g¦r ™j Sp£rthn te kaˆ ™j PÚlon ºmaqÒenta. ½n pou ¢koÚsw. ma‹'. nÒston peusÒmenoj patrÕj f…lou. t£de d' aÙtoˆ p£nta d£swntai.” t¾n d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „q£rsei. un zeu îmi dete sfatul. B „ma‹'. kèkusen d f…lh trofÕj EÙrÚkleia. aÙt¾ d' o‡h ‡sqi: t¦ d' ¡qrÒa p£nta tetÚcqw: ˜spšrioj g¦r ™gën aƒr»somai. De va putea sã scape de la moarte. ¢ll¦ mšn' aâq' ™pˆ so‹si kaq»menoj: oÙdš t… se cr¾ pÒnton ™p' ¢trÚgeton kak¦ p£scein oÙd' ¢l£lhsqai. ke‹non юomšnh tÕn k£mmoron. ODISEEA.100 ODUSSEAIS. Vreo douãsprezece umple-mi ºi cu dopuri Astupã-le vârtos ºi în burdufuri Cusute bine toarnã tu fãinã La moarã mãcinatã ºi sã fie De douãzeci mãsuri fãina toatã. Ön sÝ ful£sseij. f…le tšknon. ™nˆ fresˆ toàto nÒhma œpleto. Ci jurã-te cã nu vei spune mamei Nainte de vreo unsprezece zile ªi chiar mai bine pânã ce n-aude 101 350 475 355 480 485 360 490 365 495 370 500 505 . maicã. CÂNTUL II „Mãicuþã. Rãmâi tu darã ªi bucurã-te-n pace de-ale tale. Tu singurã sã ºtii de treaba asta. dèdeka d' œmplhson kaˆ pèmasin ¥rson ¤pantaj.” Dar socotitul Telemah îi zise: „N-ai grijã. pÍ d' ™qšleij „šnai poll¾n ™pˆ ga‹an moànoj ™ën ¢gaphtÒj.” Aºa-i vorbi. vrednicul meu tatã. Ð d' êleto thlÒqi p£trhj diogen¾j 'OduseÝj ¢llognètJ ™nˆ d»mJ. oƒ dš toi aÙt…k' „Ònti kak¦ fr£ssontai Ñp…ssw. Cãci eu de-acolo le ridic disearã Când mama în iatac o sã se suie ªi are sã se culce. Tu singur. iar maica Evriclèa De groazã prinse-a se boci ºi astfel. ™peˆ oÜ toi ¥neu qeoà ¼de ge boul».-ndatã peþitorii Din urmã vor pândi sã te omoare Cu vicleºug ºi-or împãrþi-ndesine Întreagã-averea ta. s-aflu dacã vine. ¥ge d» moi onon ™n ¢mfiforeàsin ¥fusson ¹dÚn. ka… ·' Ñlofuromšnh œpea pterÒenta proshÚda: „t…pte dš toi. nu voi face asta De capul meu. Sã fie strânse toate la o parte. Cu jale tânguindu-se. fiu iubit? Mãritu-þi tatã Pieri-n strãinãtate depãrtatã. fãtul meu. éj ke dÒlJ fq…Vj. Gândind cã poate va veni vrodatã Nenorocitul. Eu plec mâne La Sparta ºi la Pilos nisiposul Sã-ntreb de tata. la asta? ªi unde vrei sã mergi în largul lumii. ªi cum te-i duce. -i rãspunse: „Cum te-ai gândit.” ìj f£to. e‡ poqen œlqoi diogen¾j 'OduseÝj q£naton kaˆ kÁraj ¢lÚxaj. tu.

ªi dupã ce se jurã pe toþi zeii. pe care De la feciorul falnic al lui Froniu. B À aÙt¾n poqšsai kaˆ ¢formhqšntoj ¢koàsai. p£nta d' ™n aÙtÍ Ópl' ™t…qei. ™pe… sfisin Ûpnoj ™pˆ blef£roisin œpipten. Ca nu cumva de plâns sã-ºi strice faþa. când beau vinul ªi cupele luându-le din mânã. Atunci ºi alta mai fãcu Minerva: Se furiºã în casa lui Ulise La peþitori. ½dh mšn toi ™ãkn»midej ˜ta‹roi ODISEEA. stÁse d' ™p' ™scatiÍ limšnoj. Din nou la chip ºi-n glas leitã Mentor. œnq' aât' ¥ll' ™nÒhse qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: bÁ ·' ‡menai prÕj dèmat' 'OdussÁoj qe…oio: œnqa mnhst»ressin ™pˆ glukÝn Ûpnon œceue. iatã 103 510 380 515 520 385 525 390 530 395 535 540 400 . ™n dš oƒ ¥lfita ceàen ™ãrrafšessi doro‹si: Thlšmacoj d' ™j dèmat' „ën mnhstÁrsin Ðm…lei. æj ¨n m¾ kla…ousa kat¦ crÒa kalÕn „£ptV. Mšntori e„domšnh ºmn dšmaj ºd kaˆ aÙd»n: „Thlšmac'. Oprea pe oameni ºi le da de ºtire ªi-i îndemna spre searã sã s-adune La vasul iute-plutitor. De la Noèmon îl ceru. Apoi Minerva cea cu ochi albaºtri. œnq' aât' ¥ll' ™nÒhse qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: Thlem£cJ e„ku‹a kat¦ ptÒlin õceto p£ntV. Iar Telemah apoi se-ntoarce-n salã.” ìj ¥r' œfh.-i zise. dÚsetÒ t' ºšlioj skiÒwntÒ te p©sai ¢guia…: kaˆ tÒte nÁa qo¾n ¤lad' e‡ruse. ºi dânsul Cu drag îl jurui. oÙd' ¥r' œti d¾n e†at'. Când soarele-asfinþise ºi amurgul Întunecase drumurile toate. ea colinda oraºul. t£ te nÁej ™ässelmoi foršousi. Într-asta La altceva se mai gândi Minerva: Asemenea lui Telemah la faþã Schimbându-se. ceirîn d' œkballe kÚpella. perˆ d' ™sqloˆ ˜ta‹roi ¡qrÒoi ºgeršqonto: qe¦ d' êtrunen ›kaston. Iar zâna-nsufleþi pe fiecare. Iar mai în urmã. ºi-ntr-însul Corãbieri se strânserã-mpreunã. Cãdeau de somn ºi nu mai stau la masã. Pofti pe Telemah afarã-n faþa Palatului: „Voinice. pl£ze d p…nontaj. Ea scoate în ulcioare vin ºi toarnã Fãinã în cusutele burdufuri. grhåj d qeîn mšgan Órkon ¢pèmnu.” Aºa el zise. ˜sper…ouj d' ™pˆ nÁa qo¾n ¢gšresqai ¢nègei. aÙt¦r ™pe… ·' Ômosšn te teleÚthsšn te tÕn Órkon. CÂNTUL II Cã eu sunt dus ºi n-o apucã jalea. iar bãtrâna face Un straºnic jurãmânt cã nu-l va spune. Deci ei plecarã prin oraº sã doarmã. ka… ·a ˜k£stJ fwtˆ paristamšnh f£to màqon.102 375 ODUSSEAIS. S-amestecã-ntre peþitori. ¹ d' aâte Fron…oio No»mona fa…dimon uƒÕn Étee nÁa qo»n: Ð dš oƒ prÒfrwn Øpšdekto. oƒ d' eÛdein êrnunto kat¦ ptÒlin. le picurã pe gene Somn dulce-ademenindu-i. aÙt…k' œpeit£ oƒ onon ™n ¢mfiforeàsin ¥fussen. Împinse atunci corabia pe mare ªi-o pregãti cu feluri de dichisuri Purtate de un vas ºi pe la capul Limanului o-nþepeni. aÙt¦r Thlšmacon prosšfh glaukîpij 'Aq»nh ™kprokalessamšnh meg£rwn ™Ý naietaÒntwn.

afarã doar de una. toˆ d' ¤m' ›ponto. Ei ascultau de vorba lui ºi-ndatã Catargul cel de brad îl ridicarã ªi-l împlântarã-n grinda cea scobitã ªi bine-l arcãnirã-n douã laturi ªi-ntinserã pe el vintrele albe Cu bine rãsucitele curele. Apoi intrarã ºi pe bãnci ºezurã. kel£dont' ™pˆ o‡nopa pÒnton. El se sui la urmã-n vas. f…loi. ½Ža ferèmeqa: p£nta g¦r ½dh ¡qrÒ' ™nˆ meg£rJ: m»thr d' ™m¾ oÜ ti pšpustai. Munteanul ce pe-ntunecata mare Sufla ºi ºuiera cu-nverºunare. merindele s-aducem. Iar Telemah.” ìj ¥ra fwn»saj ¹g»sato. ¢kraÁ zšfuron. CÂNTUL II Stau gata-acuma soþii tãi la vâsle. toˆ d prumn»si' œlusan.” ìj ¥ra fwn»sas' ¹g»sato Pall¦j 'Aq»nh karpal…mwj: Ð d' œpeita met' ‡cnia ba‹ne qeo‹o. m¾ dhq¦ diatr…bwmen Ðdo‹o.” Aºa grãi ºi el purcese-ntâiul. [aÙt¦r ™pe… ·' ™pˆ nÁa kat»luqon ºd q£lassan. Sã nu mai zãbovim cãlãtoria. ªi Telemah le zise: „Haidem. ¨n d kaˆ aÙtoˆ b£ntej ™pˆ klh‹si kaq‹zon.” Aºa vorbi ºi grabnicã zeiþa Porni nainte. oƒ d' ¥ra p£nta fšrontej ™ãssšlmJ ™nˆ nh k£tqesan. Nimic nu ºtie mama de plecare. Le-orândui sã puie-acum dichisul. fârtaþi. œmprhsen d' ¥nemoj mšson ƒst…on. Deci haidem iute. æj ™kšleusen 'OdussÁoj f…loj uƒÒj. kat¦ d protÒnoisin œdhsan. Toate le cãrarã ªi-n vasul plutitor le-adãpostirã Cum poruncise fiul lui Ulise. de vânt bãtutã.104 ODUSSEAIS. Aºteaptã sã porniþi. Iar ei din urmã. ¨n d' ¥ra Thlšmacoj nhÕj ba‹n'. Cãci ele stau grãmadã strânse-acasã. Ea alerga ºi drum tãia pe ape. m…a d' o‡h màqon ¥kousen. Minerva Naintea lui ºezu pe dupã cârma Corãbiei ºi Telemah alãturi. Nici roabele. ƒstÕn d' e„l£tinon ko…lhj œntosqe mesÒdmhj stÁsan ¢e…rantej.] dhs£menoi d' ¥ra Ópla qo¾n ¢n¦ nÁa mšlainan ODISEEA.] eáron œpeit' ™pˆ qinˆ k£rh komÒwntaj ˜ta…rouj. t¾n s¾n potidšgmenoi Ðrm»n: ¢ll' ‡omen. Thlšmacoj d' ˜t£roisin ™potrÚnwn ™kšleusen Óplwn ¤ptesqai: toˆ d' ÑtrÚnontoj ¥kousan. B e†at' ™p»retmoi. to‹si d kaˆ metšeif' ƒer¾ Šj Thlem£coio: „deàte. Iar pânza se umfla. Ãrce d' 'Aq»nh. Corãbierii dezlegarã vasul. ªi valu-ntunecat vuia în jurul Grindeiului corãbiei pornite. Iar când spre vas se coborau la mare Pe prund. gãsirã-acolo pe tovarãºi Cu plete lungi. oÙd' ¥llai dmJa…. ¢mfˆ d kàma ste…rV porfÚreon meg£l' ‡ace nhÕj „oÚshj: [¹ d' œqeen kat¦ kàma diapr»ssousa kšleuqon. to‹sin d' ‡kmenon oâron †ei glaukîpij 'Aq»nh. el mergea în urmã. zorind pe-ai lui tovarãºi. Minerva le stârni un vânt prielnic. ›lkon d' ƒst…a leuk¦ ™ãstršptoisi boeàsin. Iar când aºa ei puserã dichisul 105 545 405 550 410 555 560 415 565 420 570 425 575 580 430 . nh d' ™nˆ prumnÍ kat' ¥r' ›zeto: ¥gci d' ¥r' aÙtÁj ›zeto Thlšmacoj.

le‹bon d' ¢qan£toisi qeo‹s' a„eigenštVsin. ODISEEA. ™k p£ntwn d m£lista DiÕj glaukèpidi koÚrV. CÂNTUL II Corãbiei lor repezi ºi smolite. Turnarã vin ºi cu ulcioare pline Fãcurã paos zeilor cei pururi ªi mai ales Minervei cea cu ochii Strãlucitori. B st»santo krhtÁraj ™pistefšaj o‡noio. 107 585 .106 431 ODUSSEAIS. pannuc…h mšn ·' ¼ ge kaˆ ºî pe‹re kšleuqon. Iar zâna peste noapte ªi pânã-n zori cãlãtori cu dânºii.

Doar nu te va minþi.ODUSSEIAS G Cântul III 5 10 15 20 'Hšlioj d' ¢nÒrouse. qeù d' ™pˆ mhr…' œkhan.” Iar chibzuitul Telemah rãspunde: „Dar cum sã merg ºi sã mã port cu dânsul? La grai cu rost nu sunt deprins. kaˆ proÜconto ˜k£stoqi ™nnša taÚrouj. Sã mergi întins la cãlãreþul Nestor. Minerva-ntâi. La fiecare ªedeau bãrbaþii stol câte cinci sute ªi vite aveau în faþã câte nouã. penthkÒsioi d' ™n ˜k£stV e†ato. Iar cãlãtorii traserã de-a dreptul ªi strânserã vintrelele. ªi ea cu graiul i-apucã nainte: „Tu. Ópou kÚqe ga‹a kaˆ Ón tina pÒtmon ™pšspen. cã-i prea cuminte. ¢ll' ¥ge nàn „qÝj k…e Nšstoroj ƒppod£moio: e‡domen ¼n tina mÁtin ™nˆ st»qessi kškeuqe. Sosirã ei cu vasul lor la Pilos. ™nnša d' ›drai œsan. Œxon: toˆ d' ™pˆ qinˆ qal£sshj ƒer¦ ·šzon. sã n-ai acum sfialã Cât de puþin. ™nos…cqoni kuanoca…tV. oÙdš t… pw mÚqoisi pepe…rhmai pukino‹sin: a„dëj d' aâ nšon ¥ndra gera…teron ™xeršesqai.” t¾n d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „Mšntor. Ãrce d' 'Aq»nh. taÚrouj pammšlanaj. lipën perikallša l…mnhn. oÙ mšn se cr¾ œt' a„doàj oÙd' ºbaiÒn: toÜneka g¦r kaˆ pÒnton ™pšplwj. Pe mal aveau pilenii sãrbãtoare Cinstind pe-al mãrii zeu albastru-n plete. Gustau cu toþii fripte mãruntaie ªi zeului ardeau alese buturi. Telemah. Ôfra pÚqhai patrÒj. o. tÕn protšrh prosšeipe qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: „Thlšmac'. [l…ssesqai dš min aÙtÒn. t¾n d' érmisan. -odgonirã Corabia-n liman. apoi ieºirã. A lui Neleu temeinicã cetate. iar Telemah din urmã. Mentor. oƒ d' „qÝj kat£gonto „d' ƒst…a nhÕj ™shj ste‹lan ¢e…rantej. ™k d' œban aÙto…: ™k d' ¥ra Thlšmacoj nhÕj ba‹n'. oÙranÕn ™j polÚcalkon. ca tu sã-ntrebi de tata. Ópwj nhmertša e‡pV:] yeàdoj d' oÙk ™ršei: m£la g¦r pepnumšnoj ™st….” Dar zâna-aºa-l învaþã: 5 10 15 20 25 30 . Buhai murgani jertfeau pe-a lui altare În nouã ºezãtori. De-aceea doar pe mare Cãlãtoriºi. eâq' oƒ spl£gcna p£santo. Tu roagã-te de el sã-þi spuie verde. pîj t' ¨r prosptÚxomai aÙtÒn. Ca sã vedem ce-o fi ºtiind de dânsul. Ce soart-avu ºi ce pãmânt l-ascunse.” Când soarele din strãlucinda mare Ieºi pe bolta cerului de-aramã Spre-a lumina pe zei ºi-orice suflare De pe pãmântul darnic în bucate. pîj t' ¥r' ‡w. NhlÁoj ™ãkt…menon ptol…eqron. Ruºine-i ca un tânãr sã întrebe Pe un bãtrân. †n' ¢qan£toisi fae…noi kaˆ qnhto‹si broto‹sin ™pˆ ze…dwron ¥rouran: oƒ d PÚlon.

dÕj kaˆ toÚtJ œpeita dšpaj melihdšoj o‡nou spe‹sai. El e mai mic. ¡qrÒoi Ãlqon ¤pantej. ¢ll¦ neèterÒj ™stin.” Aºa vorbi. œnq' ¥ra Nšstwr Âsto sÝn uƒ£sin. De-aceea-ntâi þi-l dau potirul þie. ™peˆ kaˆ toàton яomai ¢qan£toisin eÜcesqai: p£ntej d qeîn catšous' ¥nqrwpoi. Stãpânitorului Neptun. ¢mfˆ d' ˜ta‹roi da‹t' ™ntunÒmenoi krša t' êptwn ¥lla t' œpeiron. ™n d' onon œceue cruse…J dšpaŽ: deidiskÒmenoj d proshÚda Pall£d' 'Aqhna…hn. G tÕn d' aâte prosšeipe qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: „Thlšmac'. ™pˆ yam£qois' ¡l…Vsi. prîtoj Nestor…dhj Peis…stratoj ™ggÚqen ™lqën ¢mfotšrwn ›le ce‹ra kaˆ †drusen par¦ daitˆ kèesin ™n malako‹sin. frigeau la cãrnuri ªi în frigãri înfeliau o parte. aÙt¦r ™p¾n spe…sVj te kaˆ eÜxeai. Se bucurã Minerva de purtarea-i Cuminte ºi la locul ei. ªi-i îmbiarã-n rând cu ei sã ºadã. ¥lla mn aÙtÕj ™nˆ fresˆ sÍsi no»seij. p£r te kasign»tJ Qrasum»deŽ kaˆ patšri ú. Tovarãºii alãturi Ospãþul pregãteau. ªi vin turnã într-un potir de aur. La altele vrun zeu. i-aºezã la praznic Pe blãnuri moi peste prundiºul mãrii. strãine. Întâi dar Pisistrat Nestorianul S-apropie ºi pe-amândoi de mânã Cu drag luându-i. Ðmhlik…h d' ™moˆ aÙtù: toÜneka soˆ protšrJ dèsw crÚseion ¥leison. CÂNTUL III „La unele o sã te-ajute mintea. cã-i dete 111 35 30 40 45 35 50 40 55 45 60 65 50 . ¿ qšmij ™st…. ODISEEA.” ìj ¥ra fwn»sas' ¹g»sato Pall¦j 'Aq»nh karpal…mwj: Ð d' œpeita met' ‡cnia ba‹ne qeo‹o. pe unde sta moº Nestor Cu fiii lui. Dar cum vãzurã pe strãini. Iar el pãºi pe urmele zeiþei. Porni nainte repede Minerva. Poseid£wni ¥nakti: toà g¦r kaˆ da…thj ºnt»sate deàro molÒntej. Le împãrþi fripturã. Sosirã ei în toiul sãrbãtorii Pilenilor. Œxon d' ™j Pul…wn ¢ndrîn ¥gur…n te kaˆ ›draj. îi strânserã de mânã. Închinã-te ºi-ureazã cum e data ªi-ntinde apoi ºi soþului paharul Cu vin mieros. cãci nu-mi închipui Cã te-ai nãscut ºi ai crescut pe lume Neocrotit de zei”. cers…n t' ºsp£zonto kaˆ ˜dri£asqai ¥nwgon. Aºa vorbindu-i. De tatãl lui. s-o fi-nchinând ºi dânsul La zei. cãci tocmai La praznicul acestui zeu venirãþi. oƒ d' æj oân xe…nouj ‡don. koÚrhn DiÕj a„giÒcoio: „eÜceo nàn.” ìj e„pën ™n cersˆ t…qei dšpaj ¹dšoj o‡nou: ca‹re d' 'Aqhna…h pepnumšnJ ¢ndrˆ dika…J. ð xe‹ne. de care toþi avem nevoie. ºi i-a-nmânat paharul.110 25 ODUSSEAIS. grãmadã Venirã toþi. Direse-apoi potirul spre Minerva ªi zise-aºa: „Închin-acum. dîke d' ¥ra spl£gcnwn mo…raj. Pe-aproape de-a lui frate Trasimede. ¥lla d kaˆ da…mwn Øpoq»setai: oÙ g¦r яw oÜ se qeîn ¢škhti genšsqai te trafšmen te. de-o seamã-ar fi cu mine.

Nestor Neleiene. ªi zise-aºa: „Tu. 113 55 70 75 60 80 65 85 70 90 95 75 100 80 . qars»saj: aÙt¾ g¦r ™nˆ fresˆ q£rsoj 'Aq»nh qÁc'. ºi nu te pune-n poarã Cu noi cei rugãtori la-ndeplinirea Urãrilor. Pose…daon gai»oce. CÂNTUL III Chiar ei întâi potirul cel de aur. cã-l sprijini Minerva Sã-ntrebe despre dusul lui pãrinte. oaspeþi.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda.” ìj ¥r' œpeit' ºr©to kaˆ aÙt¾ p£nta teleÚta. aÙt¦r œpeit' ¥lloisi d…dou car…essan ¢moib¾n sÚmpasin Pul…oisin ¢gakleitÁj ˜katÒmbhj.112 ODUSSEAIS. t…nej ™stš. mhd meg»rVj ¹m‹n eÙcomšnoisi teleutÁsai t£de œrga. Mã-ntrebi cine suntem. Dar mai întâi de toate Pe Nestor ºi pe fiii lui mãreºte-i ªi pentru marea sãrbãtoare-a jertfei Frumos pe toþi pilenii rãsplãteºte-i. Voi. ™peˆ t£rphsan ™dwdÁj. to… t' ¢lÒwntai yuc¦j parqšmenoi. cine sunteþi ºi de unde Cãlãtoriþi pe-al apei drum? Cu treabã Veniþi la noi sau hoinãriþi pe mare Ca lotri care umblã în poghiazuri ªi-ºi pun viaþa pustiind pe alþii?” Iar chibzuitul Telemah rãspunse Cutezãtor. aÙt¦r ™peˆ pÒsioj kaˆ ™dhtÚoj ™x œron ›nto. oƒ d' ™peˆ êpthsan krš' Øpšrtera kaˆ ™rÚsanto. zguduitorul Pãmântului. ªi nume bun sã-ºi capete-ntre oameni. †na min perˆ patrÕj ¢poicomšnoio œroito. Nšstori mn prètista kaˆ uƒ£si kàdoj Ôpaze. ªi fã ca Telemah. e‡reai ÐppÒqen e„mšn: ™gë dš kš toi katalšxw. o împãrþirã ªi s-apucarã de slãvitul praznic. Deschise vorba cãlãreþul Nestor: „Mai bine acum când toþi se sãturarã. ½ ti kat¦ prÁxin à mayid…wj ¢l£lhsqe oŒ£ te lhŽstÁrej Øpeˆr ¤la. G oÛneka oŒ protšrV dîke crÚseion ¥leison: aÙt…ka d' eÜceto poll¦ Poseid£wni ¥nakti: „klàqi. când ne-om întoarce. eu þi-o voi spune. kakÕn ¢llodapo‹si fšrontej. O traserã din foc. ð xe‹noi. Pilenii rumenirã carnea toatã. cu care dânsul De-asemenea-nchinã dumnezeirii. ODISEEA. pÒqen ple‹q' Øgr¦ kšleuqa. Sã fi-mplinit chemarea pentru care Venirãm pe corabia cea iute. dîke d Thlem£cJ kalÕn dšpaj ¢mfikÚpellon: ìj d' aÜtwj ºr©to 'OdussÁoj f…loj uƒÒj. dÕj d' œti Thlšmacon kaˆ ™m pr»xanta nšesqai. ªi-ndatã pe Neptun rugà fierbinte: „Ascultã-mã. oÛneka deàr' ƒkÒmesqa qoÍ sÝn nh mela…nV. o† tinšj e„sin. to‹s' ¥ra mÚqwn Ãrce Ger»nioj ƒppÒta Nšstwr: „nàn d¾ k£lliÒn ™sti metallÁsai kaˆ ™ršsqai xe…nouj. Sã întrebãm noi cine sunt strãinii. mo…raj dass£menoi da…nunt' ™rikudša da‹ta. mšga kàdoj 'Acaiîn. Neptun. Dãdu apoi lui Telemah potirul Frumos îngemãnat. Iar când de-ajuns mâncarã ºi bãurã. Mândria mare-a neamului ahaic. [ºd' †na min klšoj ™sqlÕn ™n ¢nqrèpoisin œcVsin:] „ð Nšstor NhlhŽ£dh.” Aºa urà ºi-ndeplinea ea însãºi.

CÂNTUL III Venirãm din Itaca de sub Neion ªi nu e vorba de vro treab-a obºtii. ¿n ¢goreÚw. ¿n ™n ™ke…nJ d»mJ ¢nštlhmen mšnoj ¥scetoi uŒej 'Acaiîn. Din auzite ºtim unde-ºi aflarã O moarte-amarã. e‡ pou Ôpwpaj Ñfqalmo‹si teo‹sin. De s-a-ntâmplat s-o vezi cumva cu ochii. Amarnici luptãtori. ÓpV ¥rxeien 'AcilleÚj. în þar-aceea. Ón potš fasi sÝn soˆ marn£menon Trèwn pÒlin ™xalap£xai. Vai.” tÕn d' ºme…bet' œpeita Ger»nioj ƒppÒta Nšstwr: „ð f…l'. oÙ g£r tij dÚnatai s£fa e„pšmen ÐppÒq' Ôlwlen. Ósoi Trwsˆn polšmizon. Eu rogu-te. l…ssomai. Numai el de Joe Menit a fost necunoscut sã piarã. G ¹me‹j ™x 'Iq£khj `Uponhou e„l»louqmen: prÁxij d' ¼d' „d…h. sau chiar pe mare O fi-nghiþit de undele Amfitritei. Ulise multpãþitul. Luase Troia. ™pe… m' œmnhsaj юzÚoj. ¥llouj mn g¦r p£ntaj. Nu poate apriat sã spuie nimeni Unde-a murit. despre care Se zice cã-n rãzboi. peuqÒmeq'. Despre toþi vitejii Ceilalþi care luptarã cu troienii. ºd' Ósa kaˆ perˆ ¥stu mšga Pri£moio ¥naktoj ODISEEA. Sã nu mã cruþi de milã sau ruºine. tu-mi pomeneºti de greul ªi caznele ce-avurãm noi aheii. cãci n-a fost nimeni Nãscut pe lume mai de plâns ca dânsul. ka… moi nhmertj ™n…spej. de tine alãturi. câte iarã Prin harþele din jur de sub cetatea 115 105 85 110 90 115 95 120 125 100 130 105 135 . ºmn Ósa xÝn nhusˆn ™p' ºeroeidša pÒnton plazÒmenoi kat¦ lhd'. À œpoj ºš ti œrgon Øpost¦j ™xetšlesse d»mJ œni Trèwn. câte-am pãtimit pe murga mare Când rãtãceam pe vase dupã pradã Mânaþi fiind de-Ahile. ¢ll' eâ moi kat£lexon Ópwj ½nthsaj ÑpwpÁj. de þi-a fãcut vrun bine Vorbind sau fãptuind viteazu-mi tatã ªi s-a þinut aºa de vorba-i datã Odinioarã-n Troia când nevoia Vã copleºea pe toþi aheii – adu-þi Aminte acum ºi spune-mi adevãrul. a‡ k' ™qšlVsqa ke…nou lugrÕn Ôleqron ™nispe‹n. toÜneka nàn t¦ s¦ goÚnaq' ƒk£nomai.114 ODUSSEAIS. Ci de nevoia casei mele. patrÕj ™moà klšoj eÙrÝ metšrcomai. e‡ q' Ó g' ™p' ºpe…rou d£mh ¢ndr£si dusmenšessin. Óqi p£scete p»mat' 'Acaio…: tîn nàn moi mnÁsai. e‡ potš to… ti pat¾r ™mÒj. Âci ›kastoj ¢pèleto lugrù ÑlšqrJ: ke…nou d' aâ kaˆ Ôleqron ¢peuqša qÁke Kron…wn. Ci spune-aievea ce-ai vãzut ca martor. L-or fi rãpus pe dânsul Duºmanii pe uscat. Umblu Sã aflu ºtiri despre vestitu-mi tatã. ™sqlÕj 'OdusseÚj. oÙ d»mioj.” Iar cãlãreþul Nestor îi rãspunde: „Iubitul meu. e‡ te kaˆ ™n pel£gei met¦ kÚmasin 'Amfitr…thj. d…ou 'OdussÁoj talas…fronoj. Ori auzit-ai povestind-o altul Rãtãcitor cu el. À ¥llou màqon ¥kousaj plazomšnou: perˆ g£r min юzurÕn tške m»thr: mhdš t… m' a„dÒmenoj meil…sseo mhd' ™lea…rwn. ½n pou ¢koÚsw. De-aceea vin ºi-þi cad eu la picioare Sã-mi spui ce ºtii de jalnica-i sfârºire.

¢ll' ›na qumÕn œconte nÒJ kaˆ ™p…froni boulÍ frazÒmeq' 'Arge…oisin Ópwj Ôc' ¥rista gšnoito. ªi-Ahile. Eu ºi Ulise nu ne dezbinarãm Vreodatã-n adunare ºi la sfatul Bãtrânilor. cu vai. e„ ™teÒn ge ke…nou œkgonÒj ™ssi: sšbaj m' œcei e„sorÒwnta. aÙt¦r ™peˆ Pri£moio pÒlin diepšrsamen a„p»n. Pe vremea-aceea-n tabãrã nici unul Nu sta sã se mãsoare cu Ulise În agerimea minþii. e„n£etej g£r sfin kak¦ ·£ptomen ¢mfišpontej panto…oisi dÒloisi. însã zeii Ne-mprãºtiarã ºi ne-a fost întorsul Nenorocit. Acolo zace ªi Antiloh. ursit aºa de Joe. Ósa ke‹qi p£qon kak¦ d‹oi 'Acaio…: pr…n ken ¢nihqeˆj s¾n patr…da ga‹an †koio. œnqa d' 'AcilleÚj. ™peˆ m£la pollÕn ™n…ka d‹oj 'OdusseÝj panto…oisi dÒloisi. mÒgij d' ™tšlesse Kron…wn. à toi g¦r màqo… ge ™oikÒtej. œnqa d P£trokloj. perˆ mn qe…ein tacÝj ºd macht»j: ¥lla te pÒll' ™pˆ to‹j p£qomen kak£: t…j ken ™ke‹na p£nta ge muq»saito kataqnhtîn ¢nqrèpwn. œnq' à toi eŒoj mn ™gë kaˆ d‹oj 'OdusseÝj oÜte pot' e„n ¢gorÍ d…c' ™b£zomen oÜt' ™nˆ boulÍ. œnq' oÜ t…j pote mÁtin Ðmoiwq»menai ¥nthn ½qel'. pe oricine Grozav îl dovedea cu isteþimea Mãritul tãu pãrinte.116 ODUSSEAIS. [bÁmen d' ™n n»essi. Dar când cetatea lui Priam luarãm. ¤ma kraterÕj kaˆ ¢tarb»j. 117 140 110 145 115 150 120 155 160 125 165 130 170 175 . Dar cine poate De-a fir-a-pãr sã le înºire toate? Sã stai ºi cinci ºi ºase ani de-a rândul Sã-ntrebi de toate câte suferirã Sãracii cãpitani ahei la Troia. 'Ant…locoj. Nici n-ai crede C-ar semãna un tânãr la vorbire Aºa cu el. Cã tot nainte de-a-ncheia povestea Þi s-ar urî ºi ai pleca în þarã. œnqa d' ™mÕj f…loj uƒÒj. oÙd' e„ pent£etšj ge kaˆ ˜x£etej param…mnwn ™xeršoij. Uimit mã uit la tine Cum dupã vorbã-i semeni. ºi Dumnezeu la urmã. cã pesemne Eºti fiul lui. Cãci nouã ani într-una fãrã preget Cercam noi fel ºi chip sã-i dãm de capãt Rãzboiului. CÂNTUL III Cea mare-a craiului Priam. Cu chiu. ªi alte multe Pãþirãm noi atunci. Purceserãm pe mare. oÙdš ke fa…hj ¥ndra neèteron ïde ™oikÒta muq»sasqai. G marn£meq': œnqa d' œpeita katšktaqen Óssoi ¥ristoi: œnqa mn A‡aj ke‹tai ¢r»Žoj. qeÒfin m»stwr ¢t£lantoj. pat¾r teÒj. Cât a þinut rãzboiul. cu mintea ªi chibzuirea ne trudeam s-aducem Oºtirii noastre cel mai mare bine. abia ne-a dat izbânda. voinicul ºi alesul Fecior al meu.] kaˆ tÒte d¾ ZeÝj lugrÕn ™nˆ fresˆ m»deto nÒston ODISEEA. qeÕj d' ™kšdassen 'AcaioÚj. pe unde Cãzurã-apoi vitejii cei de frunte! Acolo zace Aias cel rãzboinic. neîntrecut în arme ªi-n repejunea lui. ºi Patroclu cel de-o seamã Cu zeii de ºoiman. ci tot uniþi.

G 'Arge…ois'. CÂNTUL III Cã n-am fost drepþi ºi-ntregi la cap cu toþii. toà e†neka laÕn ¥geiran. rãmase-acolo Pe lângã-Atride Agamemnon craiul. d…ca dš sfisin ¼ndane boul». 119 135 180 140 185 190 145 195 150 200 155 205 160 210 . Iar ei le-au spus cuvântul pentru care Fu oastea-ntrulocatã. nÚkta mn ¢šsamen calep¦ fresˆn Ðrma…nontej ¢ll»lois': ™pˆ g¦r ZeÝj ½rtue pÁma kako‹o: ºîqen d' oƒ mn nšaj ›lkomen e„j ¤la d‹an kt»mat£ t' ™ntiqšmesqa baquzènouj te guna‹kaj. poimšni laîn: ¹m…seej d' ¢nab£ntej ™laÚnomen: aƒ d m£l' ðka œpleon. Dar nu ºtia cã n-avea el s-o-mbune Nesocotitul. m£y. æj tÕn 'Aqhna…hj deinÕn cÒlon ™xakšsaito. ªi-aheii beþi venirã-n adunare. Fiind þinutã-n loc. dornici De casa noastrã. nu aºa de iute Se mutã gândul zeilor. oÙd tÕ Édh. ™j ºšlion katadÚnta.118 ODUSSEAIS. Iar noi suind în vase-atunci plecarãm ªi vasele pluteau aºa de iute! Noianu-ntins un zeu îl netezise. ªi noaptea învrãjbiþi o petrecurãm. ìj të mn calepo‹sin ¢meibomšnw ™pšessin ›stasan: oƒ d' ¢nÒrousan ™ãkn»midej 'Acaioˆ ºcÍ qespes…V. s-aline Mânia cea urgelnic-a Minervei. ™peˆ oÜ ti no»monej oÙd d…kaioi p£ntej œsan: tî sfewn polšej kakÕn oton ™pšspon m»nioj ™x ÑloÁj glaukèpidoj Ñbrimop£trhj. ™stÒresen d qeÕj megak»tea pÒnton. fiica Puternicului tatã. Cealaltã jumãtate din oºtire. zeilor jerfirãm. Menelaos Povãþuia pe-ahei s-apuce calea Pe largul spate-al mãrii. ªi astfel Rãmase pe a lor ºi se ciocnirã Cu vorbe grele-Atrizii. dorind mai bine În loc sã þie oastea ca sã-nchine Jertfiri de-o sutã de juncani. Cã-i urmãri urgia pierzãtoare A zânei cea cu ochi albaºtri. Cã Cel-de-sus ne-a dat rãstriºte mare. ODISEEA. De-aceea mulþi avurã soartã tristã. Când noi sosirãm în Tenèdos. – màqon muqe…sqhn. ºi aheii Se ridicarã din sobor cu zarvã De negrãit ºi se-mpãrþirã-n douã. aºa cum le-abãtuse. Chemarã ei la sfat pe toþi aheii. œnq' à toi Menšlaoj ¢nègei p£ntaj 'AcaioÝj nÒstou mimnÇskesqai ™p' eÙrša nîta qal£sshj: oÙd' 'Agamšmnoni p£mpan ˜»ndane: boÚleto g£r ·a laÕn ™rukakšein ·šxai q' ƒer¦j ˜katÒmbaj. ¼ t' œrin 'AtredVsi met' ¢mfotšroisin œqhke. Pe negândite. ™j Tšnedon d' ™lqÒntej ™ršxamen ƒr¦ qeo‹sin. Iar dimineaþa traserãm pe mare Corãbiile unii ºi-nluntrarãm Avutul ºi femei frumos încinse. ¹m…seej d' ¥ra laoˆ ™rhtÚonto mšnontej aâqi par' 'AtredV 'Agamšmnoni. care puse La sfadã-atunci pe amândoi Atrizii. Agamemnon Nicicum nu se-nvoia. Ö oÙ pe…sesqai œmellen: oÙ g£r t' aya qeîn tršpetai nÒoj a„n ™Òntwn. ¢t¦r oÙ kat¦ kÒsmon. n»pioj. – oƒ d' Ãlqon o‡nJ bebarhÒtej uŒej 'Acaiîn. të d kalessamšnw ¢gor¾n ™j p£ntaj 'AcaioÚj.

ìj Ãlqon. Dintre noi o parte Sub iscusitul. de-aceea nu ºtiu care 121 215 165 220 170 225 230 175 235 180 240 185 245 . Iar eu spre Pilos Mã îndrumai. Ö d¾ kak¦ m»deto da…mwn. oÙdš pot' œsbh oâroj. Plecã ºi bãtãiosul Diomede Zorind pe-ai lui. ™peˆ g…nwskon. Ôfra t£cista Øpk kakÒthta fÚgoimen. Iar eu. à Øpšnerqe C…oio par' ºnemÒenta M…manta. Porni un vânt ºuierãtor sã sufle ªi repede mânam pe cãi pescoase ªi peste noapte la Gerest sosirãm. kaˆ ºnègei pšlagoj mšson e„j EÜboian tšmnein.120 ODUSSEAIS. Aºa venii ºi n-auzii nimica. Ój ·' œrin ðrse kak¾n œpi deÚteron aâtij. feàge d Tudšoj uƒÕj ¢r»Žoj. aâtij ™p' 'AtredV 'Agamšmnoni Ãra fšrontej: aÙt¦r ™gë sÝn nhusˆn ¢ollšsin. tštraton Ãmar œhn. În ziua cea de-a patra-au fost în Argos Corãbiile ce vâslirã soþii Viteazului. pšlagoj mšga metr»santej. bãlanul Menelaos. scštlioj. Ót' ™n ”ArgeŽ nÁaj ™saj Tudedew ›taroi Diom»deoj ƒppod£moio †stasan: aÙt¦r ™gè ge PÚlond' œcon. ªi ne-ntâlni la Lesbos în rãstimpul Când stam la chibzuri încotro-i mai bine S-o apucãm în lunga noastrã cale: Mai sus de Chios cel stâncos. de cai domolitorul Tidide Diomed. CÂNTUL III Dar încã nu vru Joe sã ne-ntoarcem. Târziu în urma noastrã Plecã ºi el. aÙt¾n ™p' ¢ristšr' œcontej. cã nu slãbi vreodatã Prielnic-adiere ce-o pornise De la-nceput un zeu pe-a noastrã cale. ™j d GeraistÕn ™nnÚciai kat£gonto: Poseid£wni d taÚrwn pÒll' ™pˆ mÁr' œqemen. Ætšomen d qeÕn fÁnai tšraj: aÙt¦r Ó g' ¼min de‹xe. Tu. a† moi œponto. Pornii la drum. f…le tšknon. Nemilostivul. n»sou œpi Yur…hj. ™peˆ d¾ prîta qeÕj prošhken ¢Ánai. ori mai la vale De Chios sã cotim Mimant vântosul? Ceream de sus un semn sã ni s-arate. Ñy d d¾ met¦ nîŽ k…e xanqÕj Menšlaoj. G o‡kade ƒšmenoi: ZeÝj d' oÜ pw m»deto nÒston. simþind cã nu-i a bine. luându-mi stolul meu de vase. oƒ mn ¢postršyantej œban nšaj ¢mfiel…ssaj ¢mf' 'OdusÁa ¥nakta dafrona poikilom»thn. de-a dreptul Spre Psiria ostrovul. oÙdš ti oda ODISEEA. fãtul meu. ªi semnul ni se-nvederã ºi spuse La mijloc sã rãzbatem largul mãrii De-a dreptul cãtre insula Eubea Spre-a ne feri mai iute de nãpastã. À kaqÚperqe C…oio neo…meqa paipalošsshj. ™n LšsbJ d' œkicen dolicÕn plÒon Ðrma…nontaj. vrednicul Ulise Se-ntoarserã napoi cu-a lor corãbii Spre-a mulþumi pe craiul Agamemnon. ºi pe-acesta La stânga sã-l avem. ªi lui Neptun jertfirãm multe buturi De tauri dup-atâta mers pe ape. ðrse d' ˜ta…rouj. ¢peuq»j. ºi aprinse iarã A certei parã. feàgon. ðrto d' ™pˆ ligÝj oâroj ¢»menai: aƒ d m£l' ðka „cquÒenta kšleuqa dišdramon.

CÂNTUL III Dintre ahei pieri sau mai viazã. ¢ll' oÜ moi toioàton ™pšklwsan qeoˆ Ôlbon. feciorul Mãreþ al lui Peant. ka… oƒ 'Acaioˆ o‡sousi klšoj eÙrÝ kaˆ ™ssomšnoisin ¢oid»n. viteazului Ahile. æj ¢gaqÕn kaˆ pa‹da katafqimšnoio lipšsqai ¢ndrÒj. Sã-mi dea ºi mie-aºa putere zeii Sã mã rãzbun pe peþitorii mamei. cum a fost Oreste. Mânaþi de fiul cel slãvit ºi falnic Al marelui.” Chititul Telemah rãspunse: „Nestor. mirmidonii. care însã Amar o mai plãti. Cã prea mã doare-a lor nelegiuire. Cum se vede. f…loj. pÒntoj dš oƒ oÜ tin' ¢phÚra. Cã el s-a-ntors ºi ce hainã moarte I-a dat Egist vicleanul. o† t' ™s£wqen 'Acaiîn o† t' ¢pÒlonto. o‰ fÚgon ™k polšmou. Óssa d' ™nˆ meg£roisi kaq»menoj ¹metšroisi peÚqomai. Þi-oi spune-o drept. Idomeneus Napoi ºi-aduse-n Creta oastea toatã Cât a putut scãpa nevãtãmatã. eâ d filokt»thn.” ODISEEA. kaˆ l…hn ke‹noj mn ™te…sato. aºa cum se cuvine. oÞj ¥g' 'AcillÁoj megaqÚmou fa…dimoj uƒÒj. ¢ll' à toi ke‹noj mn ™pismugerîj ¢pšteisen. da»seai. Ó oƒ patšra klutÕn œkta. †na t…j se kaˆ ÑyigÒnwn ™å e‡pV. te…sasqai mnhstÁraj Øperbas…hj ¢legeinÁj. m£la g£r s' ÐrÒw kalÒn te mšgan te. ¿ qšmij ™st…. ªi tu eºti. A‡gisqon dolÒmhtin. Iar tot ce-am auzit. Prea bine-ºi rãzbunã Orest pe dânsul. aŠ g¦r ™moˆ toss»nde qeoˆ dÚnamin periqe‹en. frumos ºi mare ªi deci destul de tare. Cã el ucise pe omorâtorul Vestitului sãu tatã. dragul meu. éj t' Ãlq' éj t' A‡gisqoj ™m»sato lugrÕn Ôleqron. Cã n-au sã-l uite niciodatã-aheii ªi mare slavã-i vor cânta urmaºii. Deci trebuie sã mã supun nevoii. patr… t' ™mù kaˆ ™mo…: nàn d cr¾ tetl£men œmphj. mãcar cã locuiþi departe. eâ mn MurmidÒnaj f£s' ™lqšmen ™gcesimèrouj. Poi£ntion ¢glaÕn uƒÒn. Cãci nu-nghiþise marea pe nici unul. Asemenea ºi Filoctet.122 ODUSSEAIS. ¥lkimoj œss'. Tu marea fal-a neamului ahaic. G ke…nwn. De-aceea-i bine Ca omul dupã moarte-un fiu sã lase Ca sã-l rãzbune. Se zice c-a fost cu noroc întorsul Lãncerilor destoinici. 'Atredhn d kaˆ aÙtoˆ ¢koÚete nÒsfin ™Òntej. ca urmaºii De bine sã vorbeascã ºi de tine. kaˆ sÚ.” 123 250 190 255 260 195 265 200 270 205 275 280 210 285 . Cum râs de mine-ºi fac ºi pun la cale Blestemãþii! Dar nu ursirã zeii Ca astfel de noroc s-am eu ºi tata. o† tš moi Øbr…zontej ¢t£sqala mhcanÒwntai.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „ð Nšstor NhlhŽ£dh. Iar despre Agamemnon auzirãþi ªi voi. de când mã aflu În casa mea. p£ntaj d' 'IdomeneÝj Kr»thn e„s»gag' ˜ta…rouj. oÙdš se keÚsw. mšga kàdoj 'Acaiîn. poþi ºti-o de la mine. ™peˆ kaˆ ke‹noj ™te…sato patrofonÁa.

Tu. e„pš moi. chiar dupã multe-amaruri. De-ar vrea tot astfel Sã þie ºi la tine. G tÕn d' ºme…bet' œpeita Ger»nioj ƒppÒta Nšstwr: „ð f…l'. Cãci prea e mare vorba ce-ai rostit-o.124 ODUSSEAIS. Dar eu aº vrea. sau urmat de toþi aheii! Sã fii tu drag Minervei cea cu ochii Strãluminoºi. æj 'Agamšmnwn ODISEEA. tî kšn tij ke…nwn ge kaˆ ™klel£qoito g£moio. Nu pot sã-mi închipui Îndeplinirea ei nici dacã zeii Ar vrea cu dinadins aºa sã fie. t…j d' od' e‡ kš potš sfi b…aj ¢pote…setai ™lqèn. ™pispÒmenoi qeoà ÑmfÍ. æj tÒt' 'OdussÁoj perik»deto kudal…moio d»mJ œni Trèwn. Slãvitu-þi tatã. Óqi p£scomen ¥lge' 'Acaio…: – oÙ g£r pw ‡don ïde qeoÝj ¢nafand¦ fileàntaj. Ea mã uimeºte. Sã vãd de-acum urarea ta-mplinitã. fasˆ mnhstÁraj sÁj mhtšroj e†neka polloÝj ™n meg£rois' ¢škhti sšqen kak¦ mhcan£asqai. Cum ºi-ar uita de nuntã peþitorii!” Iar socotitul Telemah îi zise: „Eu nu mai cred. Cã n-am vãzut þiind pe faþã zeii Nicicând aºa cum ajuta Minerva Fãþiº pe tatãl tãu. º ˜kën Øpod£mnasai. À Ó ge moànoj ™ën À kaˆ sÚmpantej 'Acaio…. æj ke…nJ ¢nafand¦ par…stato Pall¦j 'Aq»nh: – e‡ s' oÛtwj ™qšloi filšein k»doitÒ te qumù. sã te-ajute. À ™lqën ¢polšsqai ™fšstioj. boulo…mhn d' ¨n ™gè ge kaˆ ¥lgea poll¦ mog»saj o‡kadš t' ™lqšmenai kaˆ nÒstimon Ãmar „dšsqai. Decât sã pier la-ntorsul meu acasã. de-ngrijea de dânsul La Troia. po‹Òn se œpoj fÚgen ›rkoj ÑdÒntwn.” tÕn d' aâte prosšeipe qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: „Thlšmace. Mai bine sã mã-ntorc la mine-n þarã Sã vãd sositã ziua înturnãrii. cã lesne L-ar izbãvi pe om ºi din departe. þara patimilor noastre. oÜ pw toàto œpoj telšesqai яw: l…hn g¦r mšga epej: ¥gh m' œcei. ™peˆ d¾ taàt£ m' ¢nšmnhsaj kaˆ œeipej. precum a fost Ulise. e„ g£r s' ìj ™qšloi filšein glaukîpij 'Aq»nh. CÂNTUL III La asta-i zice cãlãreþul Nestor: „Iubitul meu. Telemah? Sã vrea un zeu. mãrite doamne Nestor. dã-mi voie de-o-ntrebare. Cum a pierit sãrmanul Agamemnon 125 290 215 295 220 300 225 305 310 230 315 235 320 . ·e‹a qeÒj g' ™qšlwn kaˆ thlÒqen ¥ndra saèsai.” Grãi Minerva cea cu ochi albaºtri: „Ce vorbã þi-a scãpat din rostul gurii. à sš ge laoˆ ™cqa…rous' ¢n¦ dÁmon. oÙk ¨n ™mo… ge ™lpomšnJ t¦ gšnoit'. oÙd' e„ qeoˆ ìj ™qšloien. Fiindcã mi-aminteºti ºi spui acestea ªi-aud cã-n ciuda ta la tine-acasã Ca niºte hoþi se poartã peþitorii Cei mulþi ai mamei tale. spune-mi mie: Te laºi batjocorit de bunãvoie? Sau te urãsc locuitorii þãrii ªi-ascultã spusa vrunui zeu? Dar ce ºtii De nu se-ntoarce tatãl tãu vrodatã ªi nu le va plãti nemernicia Sau singur.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „ð gšron.

Precum se zice. Ci-i drept cã nici chiar zeii Nu pot scuti de moartea cea fireascã Pe cine lor li-i drag. o. spune-mi mie. Pân-acuma Pieirea i-au voit nemuritorii. Nestor Neleiene. Cã-n timp ce noi ne rãzboiam în Troia. Nu-i nimica sigur De-ntorsul lui Ulise. Sã-l fi gãsit acasã În viaþã pe Egist venind din Troia Bãlanul Menelaos. Cãci el cu-nþelepciunea ºi dreptatea Întrece pe ceilalþi. oÙd kš t…j min klaàsen 'AcaiŽ£dwn: m£la g¦r mšga m»sato œrgon. éj tš moi ¢q£natoj „nd£lletai e„sor£asqai. Te rog. ð Nšstor NhlhŽ£dh. ODISEEA. mhkšti taàta legèmeqa khdÒmeno… per: ke…nJ d' oÙkšti nÒstoj ™t»tumoj. cum au fost aieve. e„ zèont' A‡gisqon ™nˆ meg£roisin œtetmen 'Atredhj Tro…hqen „èn. Mentor. Þi-nchipui ºi tu singur Cum s-a-ntâmplat. dacã-l doboarã Neîndurata soartã. Ci câini ºi corbi l-ar fi mâncat pe dânsul. G êleq' Øp' A„g…sqoio dÒlJ kaˆ Âj ¢lÒcoio. cãci el umbla pierdut în lume. nàn d' ™qšlw œpoj ¥llo metallÁsai kaˆ ™ršsqai Nšstor'. ™peˆ per…oide d…kaj ºd frÒnin ¥llwn: trˆj g¦r d» m…n fasin ¢n£xasqai gšne' ¢ndrîn. Soþia lui. à oÙk ”Argeoj Ãen 'AcaiŽkoà. tot adevãrul. ÐppÒte ken d¾ mo‹r' Ñlo¾ kaqšlVsi tanhlegšoj qan£toio. xanqÕj Menšlaoj: tî kš oƒ oÙd qanÒnti cut¾n ™pˆ ga‹an œceuan. CÂNTUL III În cursa lui Egist ºi-a Clitemnestrei. nu þãrâna L-ar fi acoperit pe el la moarte. Copilul meu. tšknon. Deºi ne doare. à toi mn tÒde kaÙtÕj яeai. Dar voi sã-l mai întreb acum pe Nestor. éj ken ™tÚcqh. ™peˆ kt£ne pollÕn ¢re…w.” tÕn d' ºme…bet' œpeita Ger»nioj ƒppÒta Nšstwr: „toig¦r ™gè toi. Ð d qars»saj katšpefne. ¢ll£ oƒ ½dh fr£ssant' ¢q£natoi q£naton kaˆ kÁra mšlainan. De-a cutezat Egist pe crai s-omoare?” Iar cãlãreþul Nestor îi rãspunse: „Þi-oi spune toate. mâna morþii.” Dar socotitul Telemah rãspunse: „Sã nu vorbim. vârste trei de oameni ªi-n faþã-mi pare asemenea cu zeii. t…na d' aÙtù m»sat' Ôleqron A‡gisqoj dolÒmhtij. ¢ll£ pV ¥llV pl£zet' ™p' ¢nqrèpouj. sÝ d' ¢lhqj ™n…spej: pîj œqan' 'Atredhj eÙrÝ kre…wn 'Agamšmnwn. despre asta. O. de-a putut rãpune Pe unul mai bãrbat ca el? Ori poate Din Argosul ahaic Menelaos Lipsea. Zvârlit pe câmp departe de cetate ªi nu l-ar fi jãlit nici o femeie.” t¾n d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „Mšntor. ¢ll' ¥ra tÒn ge kÚnej te kaˆ o„wnoˆ katšdayan ke…menon ™n ped…J ˜k¦j ¥steoj. Cum se stinse Al þãrii domn mai mare Agamemnon ªi unde-i fuse-atuncea Menelaos? Ce moarte i-a urzit lui Agamemnon Egist vicleanul. ¢ll' à toi q£naton mn Ðmo…Žon oÙd qeo… per kaˆ f…lJ ¢ndrˆ dÚnantai ¢lalkšmen. ¢lhqša p£nt' ¢goreÚsw. 127 325 240 330 245 335 340 250 345 255 350 260 355 360 .126 ODUSSEAIS. împãrãþit-a. poà Menšlaoj œhn. Cãci fapta-i fuse prea nelegiuitã.

Dar când eram la sfântul Suniu. ucise Pe unul Frontis. ¹me‹j mn g¦r ¤ma plšomen Tro…hqen „Òntej. La-nceput respinse Mãrita Clitemnestra mârºãvia. sã-ngroape soþul. Ö oÜ pote œlpeto qumù. ¥kron 'Aqhnšwn. poll¦ d' ¢g£lmat' ¢nÁyen. Pe Frontis care-n lume n-avea seamãn La cârmuit de vase pe furtunã. Dar când ºi el cãlãtorind pe mare Cu vasele-i în fuga lor ajunse La muntele cel rãsãrit Malea. ¢ll' Óte d¾ kaˆ ke‹noj „ën ™pˆ o‡nopa pÒnton ™n nhusˆ glafurÍsi Malei£wn Ôroj a„pÝ ODISEEA. ìj Ð mn œnqa katšscet'. pe care-Atride. ¢ll' Óte d» min mo‹ra qeîn ™pšdhse damÁnai. umbla cu vorba Stãruitor sã-nºele pe soþia Lui Agamemnon. G ¹me‹j mn g¦r ke‹qi polšaj telšontej ¢šqlouj ¼meq': Ð d' eÜkhloj mucù ”Argeoj ƒppobÒtoio pÒll' 'Agamemnonšhn ¥locon qšlgesken œpessin. poll¦ d mhr…' œkhe qeîn ƒero‹s' ™pˆ bwmo‹j. ÐpÒte spšrcoien ¥ellai. Cu blândele-i sãgeþi ochind. O ia cu el acasã. t¾n d' ™qšlwn ™qšlousan ¢n»gagen Ónde dÒmonde. Când cei-de-sus menirã-a ei cãdere. œnqa kubern»thn Menel£ou Fo‹boj 'ApÒllwn oŒs' ¢gano‹si bšlessin ™poicÒmenoj katšpefne. Plecând la Troia. f…la e„dÒtej ¢ll»loisin: ¢ll' Óte SoÚnion ƒrÕn ¢fikÒmeq'. 129 265 365 270 370 375 275 380 280 385 285 390 395 . ú pÒll' ™pštellen 'Atredhj Tro…hnde kiën e‡rusqai ¥koitin. fiul lui Onètor. isprãvise. Se-nlimãni acolo Menelaos. ™peigÒmenÒj per Ðdo‹o. CÂNTUL III El huzurind în fundul þãrii Argos Cea cu pãºuni de cai. iatã Febos. ¹ d' à toi tÕ prˆn mn ¢na…neto œrgon ¢eikšj. În vremea asta eu cu Menelaos Ca buni prieteni am plecat din Troia ªi amândoi corãbiam pe mare. Öj ™ka…nuto fàl' ¢nqrèpwn nÁa kubernÁsai. ™ktelšsaj mšga œrgon. Atunci Egist pe cântãreþ îl duce Într-un ostrov pustiu ºi-l lasã-acolo Spre-a fi mâncat de pasãri rãpitoare. Dar la urmã. Multe buturi Mai arse pe-ale zeilor altare ªi închinã la temple multe-odoare De þesãturi ºi aur. Sã-ºi facã cea din urmã datorie. Neaºteptat de dânsul. d¾ tÒte tÕn mn ¢oidÕn ¥gwn ™j nÁson ™r»mhn k£llipen o„wno‹sin ›lwr kaˆ kÚrma genšsqai. Cu toatã graba lui. 'Atredhj kaˆ ™gè. Cãci ea era de treabã ºi asupra-i Veghea un cântãreþ. phd£lion met¦ cersˆ qeoÚshj nhÕj œconta. FrÒntin 'Onhtor…dhn. Apoi voios cã se-nvoi cu dânsa. dinadins îl puse Sã-i strãjuie nevasta. Cârmaciul lui Atride Menelaos. d‹a Klutaimn»strh: fresˆ g¦r kšcrht' ¢gaqÍsi: p¦r d' ¥r' œhn kaˆ ¢oidÕj ¢n»r. Când se þinea cu mânele de cârma Corãbiei ce alerga pe valuri. lucru mare.128 ODUSSEAIS. Øf£smat£ te crusÒn te. Ôfr' ›taron q£ptoi kaˆ ™pˆ ktšrea kter…seien. capul Þinutului Atenei.

˜pt£etej d' ½nasse polucrÚsoio Muk»nhj. m¾ dhq¦ dÒmwn ¥po tÁl' ¢l£lhso. Ó oƒ patšra klutÕn œkta. [A‡gisqon dolÒmhtin. ™j FaistÒn. Ajunserã-n Egipet. ªi pe vremea Când Menelaos dup-averi ºi hranã Cu flota-i colinda strãinãtatea. Ucise pe-Agamemnon ºi supuse Poporul. ligšwn d' ¢nšmwn ™p' ¢ãtmšna ceàe kÚmat£ te trofÒenta pelèria. Nevrednicei lui mame Clitemnestra. kat¦ d' œktane patrofonÁa. ìj Ð mn œnqa polÝn b…oton kaˆ crusÕn ¢ge…rwn ºl©to xÝn nhusˆ kat' ¢lloqrÒouj ¢nqrèpouj: tÒfra d taàt' A‡gisqoj ™m»sato o‡koqi lugr£. ªapte ani domni el peste Micena cea cu aur mult. stârni asupra-i Vijelioase vânturi ºi cât munþii Nãprasnice talazuri. Âci KÚdwnej œnaion 'Iard£nou ¢mfˆ ·šeqra. Dar vasele de stânci le sparse valul.130 290 ODUSSEAIS. iar la stânga Talazuri grele Austrul alungã Spre limba de pãmânt pe unde-i Festos. f…loj. aƒ mn ¥r' œnq' Ãlqon. În anul Al optulea-i veni de sus veleatul: Întors Orest cel nobil din Atena Ucise pe Egist care-omorâse Cu vicleºug pe scumpul sãu pãrinte. m» toi kat¦ p£nta f£gwsi ODISEEA. Un stei de piatrã-n mare. Iar alte cinci corãbii. Pe cât putu sã-ncapã în corãbii. dšdmhto d laÕj Øp' aÙtù. unde locuiau cidonii Pe lângã apa lui Iardan. tù dš oƒ Ñgdo£tJ kakÕn ½luqe d‹oj 'Oršsthj ¨y ¢p' 'Aqhn£wn. kaˆ sÚ. ¢t¦r nÁ£j ge potˆ spil£dessin œaxan kÚmat': ¢t¦r t¦j pšnte nšaj kuanoprwe…rouj A„gÚptJ ™pšlasse fšrwn ¥nemÒj te kaˆ Ûdwr.] à toi Ð tÕn kte…naj da…nu t£fon 'Arge…oisi mhtrÒj te stugerÁj kaˆ ¢n£lkidoj A„g…sqoio: aÙtÁmar dš oƒ Ãlqe bo¾n ¢gaqÕj Menšlaoj. kte…naj 'Atredhn. Egist în þarã sãvârºi urgia. ªi tu. spoudÍ d' ½luxan Ôleqron ¥ndrej. nalt ºi neted. îndelung departe Nu pribegi lãsând acas-avutul 131 400 295 405 410 300 415 305 420 310 425 430 315 . Rãsare La capãtul Gortinei. ºi în douã Curmându-i flota. negre-n ciocuri. sa Ôressin. De apã ºi de vânt fiind purtate. kt»mat£ te prolipën ¥ndraj t' ™n so‹si dÒmoisin oÛtw Øperfi£louj. ªi tot atunci sosi ºi Menelaos Viteazul aducând avere multã. mikrÕj d l…qoj mšga kàm' ¢pošrgei. œnqa diatm»xaj t¦j mn Kr»tV ™pšlassen. tÒte d¾ stuger¾n ÐdÕn eÙrÚopa ZeÝj ™fr£sato. vâslaºii De cumpãnã cu chiu. parte o împinse Spre Creta. iubite. cu vai scãparã. poll¦ kt»mat' ¥gwn. G Œxe qšwn. fãcu înmormântarea Miºelului Egist ºi-a urgisitei. Ósa oƒ nšej ¥cqoj ¥eiran. œsti dš tij liss¾ a„pe‹£ te e„j ¤la pštrh ™scatiÍ GÒrtunoj ™n ºeroeidšŽ pÒntJ: œnqa nÒtoj mšga kàma potˆ skaiÕn ·…on çqe‹. ªi dup-acest omor dãdu un praznic Argiilor. Aci sosirã vasele. CÂNTUL III Strãvãzãtor departe Joe-i dete Un drum nenorocit. ªi valuri mari iezeºte-o stanã micã.

El singur Venit-a de curând de prea departe. Óqen oÙk œlpoitÒ ge qumù ™lqšmen. ai cuvântat. aÙt¦r ™peˆ spe‹s£n te p…on q' Óson ½qele qumÒj. pe jos. apoi se scoalã ªi-nchinã vin. ¢ll' ‡qi nàn sÝn nh te sÍ kaˆ so‹s' ˜t£roisin: e„ d' ™qšleij pezÒj.” ìj œfat'. oÙd œoike dhq¦ qeîn ™n daitˆ qaassšmen. Tu roagã-te sã-þi spunã el ce ºtie. Ôfra Poseid£wni kaˆ ¥llois' ¢qan£toisi spe…santej ko…toio medèmeqa: to‹o g¦r érh. Iar soarele-asfinþise ªi amurgi. à toi taàta kat¦ mo‹ran katšlexaj: ¢ll' ¥ge t£mnete mn glèssaj.132 ODUSSEAIS. Aruncã limbi pe foc. CÂNTUL III ªi oameni desfrânaþi sã nu te prade Averea ta-mpãrþind ºi drum zadarnic Sã baþi în lume. bãtrâne. dacã vrei. cã-i prea cuminte. de la care Nu poate-avea nãdejde de-a se-ntoarce Tot omul care-i abãtut de vifor Pe marele noian pe unde doarã Nici pasãri într-un an nu pot sã zboare. Atunci Minerva zise: „Frumos. o† toi pompÁej œsontai ™j Lakeda…mona d‹an. d¾ tÒt' 'Aqhna…h kaˆ Thlšmacoj qeoeid¾j ODISEEA. ¢ll¦ nšesqai. Din þar-acelor oameni. ½dh g¦r f£oj o‡ceq' ØpÕ zÒfon. Cu vin feciorii vârfuiesc ulcioare. ker£asqe d onon. -ngrozitor noianul.” Aºa vorbi. ci sã ne-ntoarcem. Óqi xanqÕj Menšlaoj. Ori. sÝ d thãs…hn ÐdÕn œlqVj.” à ·a DiÕj qug£thr. Deci du-te tu la el cu-ai tãi pe mare. p¦r dš toi uŒej ™mo…. ¢nist£menoi d' ™pšleibon. ºšlioj d' ¥r' œdu kaˆ ™pˆ knšfaj Ãlqe. Doar nu te va minþi. Óqen tš per oÙd' o„wnoˆ aÙtÒetej o„cneàsin. ca-n urmã Sã ne vedem de somn. G kt»mata dass£menoi. ce-i drept. ™k tîn ¢nqrèpwn. cã-i tocmai vremea. oƒ d' œkluon aÙdhs£shj: to‹si d k»rukej mn Ûdwr ™pˆ ce‹raj œceuan. Ón tina prîton ¢posf»lwsin ¥ellai ™j pšlagoj mšga to‹on. tãiaþi voi limbi de pe altare ªi vin amestecaþi spre închinare Neptunului ºi altor zei. ba te-ajutã ªi fiii mei. p£ra toi d…froj te kaˆ †ppoi. Doar la Menelaos Te sfãtuiesc ºi zic sã mergi. ¢ll' ™j mn Menšlaon ™gë kšlomai kaˆ ¥nwga ™lqe‹n: ke‹noj g¦r nšon ¥lloqen e„l»louqen. Tu ai teleagã ªi cai la îndemânã. ™peˆ mšga te deinÒn te. Iar dupã ce-nchinarã ªi-ºi mulcomirã pofta cu bãutul. †na nhmertj ™n…spV: yeàdoj d' oÙk ™ršei: m£la g¦r pepnumšnoj ™st…n.” Aºa grãi. cãci ei te pot petrece Pe calea ta spre sacrul Lacedèmon Pe unde e bãlanul Menelaos. to‹si d kaˆ metšeipe qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: „ð gšron. Minerva-atunci ºi Telemah zorirã 133 435 320 440 325 445 450 330 455 335 460 340 465 470 345 . C-aºa-i de mare. Ei gustã-ntâi ºi-mpart la toþi potire. Iar crainicii pe mâni le toarnã apã. ºi dânºii ascultarã. veni amurgul ªi la ospãþul zeilor nu-i bine Sã-ntârziem mai mult. l…ssesqai dš min aÙtÒj. koàroi d krhtÁraj ™pestšyanto poto‹o. nèmhsan d' ¥ra p©sin ™parx£menoi dep£essi: glèssaj d' ™n purˆ b£llon. Dar hai. Lumina-apuse acum.

sunt tineri. aÙt¦r ™moˆ p£ra mn cla‹nai kaˆ ·»gea kal£. œpeita d pa‹dej ™nˆ meg£roisi l…pwntai xe…nouj xein…zein. Nestor: „Fereascã Cel-de-sus ca voi sã mergeþi La vasul vostru astfel de la mine Ca de la un calic. toþi de-o seamã Cu inimosul Telemah. El cu tine Sã meargã la palatul tãu sã doarmã. Acolo Dormi-voi în corabie-astã-noapte. †na qarsÚnw q' ˜t£rouj e‡pw te ›kasta. tu. ™peˆ polÝ k£llion oÛtw. œnqa cre‹Òj moi Ñfšlletai. Iar tu pe Telemah. la care Mã cheamã grea ºi veche datorie. dragul meu moº Nestor. Ce n-are-un aºternut.” Aºa vorbi Minerva ªi-apoi zburã deodatã-n chip de vultur. œnqa ke lexa…mhn ko…lV par¦ nh mela…nV. fiindu-þi oaspe. Ba niciodatã n-are sã se culce Pe podu-unei corãbii tocmai fiul Viteazului Ulise. oÜ qhn d¾ toàd' ¢ndrÕj 'OdussÁoj f…loj uƒÕj nhÕj ™p' „kriÒfin katalšxetai. Ój t…j k' ™m¦ dèmaq' †khtai. nàn: ¢t¦r ºîqen met¦ KaÚkwnaj megaqÚmouj em'. Ôfr' ¨n ™gè ge zèw. CÂNTUL III Spre vasul albiat napoi sã plece. oÜt' aÙtù malakîj oÜte xe…noisin ™neÚdein. Trimite-l c-o teleagã ºi cu unul Din fiii tãi. Iar eu la vasul negru mã voi duce Spre-a da curaj la oameni ºi-a le spune Ce trebuie. ú oÜ ti cla‹nai kaˆ ·»gea pÒll' ™nˆ o‡kJ. oÜ ti nšon ge oÙd' Ñl…gon: sÝ d toàton. sãrac cu totul. 135 475 350 480 355 485 360 490 495 365 500 370 . Iar mâne dimineaþã mã voi duce La cauconii cei viteji. G ¥mfw ƒšsqhn ko…lhn ™pˆ nÁa nšesqai: Nšstwr aâ katšruke kaqaptÒmenoj ™pšessi: „ZeÝj tÒ g' ¢lex»seie kaˆ ¢q£natoi qeoˆ ¥lloi. Ôfra ken eÛdV so‹sin ™nˆ meg£roisin: ™gë d' ™pˆ nÁa mšlainan em'. ceilalþi care-l urmeazã Din dragoste. o† toi ™lafrÒtatoi qe…ein kaˆ k£rtoj ¥ristoi. Dar îi þinu.” tÕn d' aâte prosšeipe qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: „eâ d¾ taàt£ g' œfhsqa.134 ODUSSEAIS. aºa luându-i. câtã vreme Eu vieþuiesc ºi am feciori acasã Ce pot primi pe cei ce vin la mine. C-aºa e mai cu cale. ™peˆ teÕn †keto dîma. p£ntej Ðmhlik…h megaqÚmou Thlem£coio. ooj g¦r met¦ to‹si gera…teroj eÜcomai enai: oƒ d' ¥lloi filÒthti neèteroi ¥ndrej ›pontai.” ìj ¥ra fwn»sas' ¢pšbh glaukîpij 'Aq»nh ODISEEA. gšron f…le: soˆ d œoike Thlšmacon pe…qesqai. Se cade Telemah sã mi te-asculte. dã-i caii cei mai sprinteni ªi mai voinici. un þol în casã Spre odihnirea lui ºi-a unui oaspe. pšmyon sÝn d…frJ te kaˆ uƒšŽ: dÕj dš oƒ †ppouj. ¢ll' oátoj mn nàn soi ¤m' ›yetai. cãci între ei eu singur Sunt mai bãtrân. æj Øme‹j par' ™me‹o qo¾n ™pˆ nÁa k…oite éj tš teu À par¦ p£mpan ¢ne…monoj º penicroà.” Grãi Minerva cea cu ochi strãlucii: „Cã bine-ai zis.

Nu poate fi la mijloc decât unul Din zeii din Olimp. tÕn d' aÙtoà ko…mhse Ger»nioj ƒppÒta Nšstwr. ODISEEA. Urmat de gineri ºi de fii. Ajutã-ne. se duse fiecare La el acasã sã se culce. f…lon uƒÕn 'OdussÁoj qe…oio. ºi-acela-i fiica Lui Joe. ¥nass'. ºi cu el alãturi 137 375 505 510 380 515 385 520 390 525 530 395 535 400 . oƒ mn kakke…ontej œban okÒnde ›kastoj. ¢dm»thn. ¢ll' Óte dèmaq' †konto ¢gaklut¦ to‹o ¥naktoj. Când sosirã Cu toþii la palat. tÕn ˜ndek£tJ ™niautù êŽxen tam…h kaˆ ¢pÕ kr»demnon œluse: toà Ð gšrwn krhtÁra ker£ssato. oÜ se œolpa kakÕn kaˆ ¥nalkin œsesqai. ¿n oÜ pw ØpÕ zugÕn ½gagen ¢n»r: t»n toi ™gë ·šxw crusÕn kšrasin periceÚaj. CÂNTUL III Uimiþi vãzurã toþi minunea asta ªi Nestor se mirã vãzând cu ochii. ˜xe…hj ›zonto kat¦ klismoÚj te qrÒnouj te: to‹j d' Ð gšrwn ™lqoàsin ¢n¦ krhtÁra kšrassen o‡nou ¹dupÒtoio. †lhqi. œpoj t' œfat' œk t' ÑnÒmazen: „ð f…loj. Thlšmacon. Iar dupã asta cãlãreþul Nestor. se tot ruga de fiica Celui-de-sus ce-nvolburã furtuna. de bunã seamã fi-vei Bãrbat ales ºi vrednic. qaÚmazen d' Ð geraiÒj. uƒ£si kaˆ gambro‹sin. ºi dã-mi mie. dacã zeii Te însoþesc aºa din tinereþe. aÙt¦r ™peˆ spe‹s£n te p…on q' Óson ½qele qumÒj. Øp' a„qoÚsV ™ridoÚpJ. Numai Pe Telemah. odrasla lui Ulise. ¢ll¦ DiÕj qug£thr. zâna cea biruitoare. ¢gele…h Tritogšneia. Neîmblânzitã ºi neînjugatã ªi polei-voi coarnele cu aur. trhto‹s' ™n lecšessin. ce-l deschisese ªi-abia îl destupase chelãriþa. în ulcior bãtrânul Amesteca cu apã un vin dulce De unsprezece ani. d…dwqi dš moi klšoj ™sqlÒn. soþiei mele Cea vrednicã de cinste. ¼ toi kaˆ patšr' ™sqlÕn ™n 'Arge…oisin ™t…ma. Din el stropind. to‹sin d' ¹gemÒneue Ger»nioj ƒppÒta Nšstwr. e„ d» toi nšJ ïde qeoˆ pompÁej ›pontai. acolo-n salã Pe rând ºezurã-n scaune ºi-n jeþuri.136 ODUSSEAIS. poll¦ d' 'Aq»nV eÜcet' ¢pospšndwn. Iar dupã ce-nchinarã ºi bãurã Cât vrurã ei. Iubiþilor mei fii.” ìj œfat' eÙcÒmenoj. purcese Spre casele lui mândre. stãpâno. ªi cum venirã. ˜¦ prÕj dèmata kal£. koÚrV DiÕj a„giÒcoio. oÙ mn g£r tij Ód' ¥lloj 'OlÚmpia dèmat' ™cÒntwn. Minerva care printre-argii la Troia Cinstea ºi pe viteazul tãu pãrinte. Þi-oi da prinos o juncã latã-n frunte. ¢ll£. Ópwj ‡den Ñfqalmo‹si: Thlem£cou d' ›le ce‹ra.” Aºa urã. G f»nV e„domšnh: q£mboj d' ›le p£ntaj 'AcaioÚj. aÙtù kaˆ pa…dessi kaˆ a„do…V parako…ti: soˆ d' aâ ™gë ·šxw boàn ½nin eÙrumštwpon. slavã naltã. L-opri acolo Nestor ca sã doarmã Pe pat strujit în tinda cea cu boltã Rãsunãtoare. toà d' œklue Pall¦j 'Aq»nh. ºi-l auzi Minerva. Luã de mânã pe fecior ºi-i zise: „Iubitul meu.

¢ll' ¥g' Ð mn ped…ond' ™pˆ boàn ‡tw. p¦r d' ¥ra Thlšmacon qeoe…kelon eŒsan ¥gontej. e‡pate d' e‡sw ODISEEA. Soþia lui. ™l£sV d boîn ™piboukÒloj ¢n»r: eŒj d' ™pˆ Thlem£cou megaqÚmou nÁa mšlainan p£ntaj „ën ˜t£rouj ¢gštw. êrnut' ¥r' ™x eÙnÁfi Ger»nioj ƒppÒta Nšstwr. Dar el murise. Iar Nestor însuºi se culcã în fundul Înaltei curþi. Ôfr' à toi prètista qeîn ƒl£ssom' 'Aq»nhn. Afarã de vro doi. oâroj 'Acaiîn. netezite. to‹si d' œpeiq' ›ktoj Peis…stratoj ½luqen ¼rwj. Ôrcamon ¢ndrîn. 139 540 405 545 550 410 555 415 560 420 565 425 570 . Ôfra boÕj crusÕn kšrasin periceÚV. G p¦r d' ¥r' ™ãmmel…hn Peis…straton. Ôfra t£cista œlqVsin. to‹si d mÚqwn Ãrce Ger»nioj ƒppÒta Nšstwr: „karpal…mwj moi. fecioru-i care singur Mai rãmãsese nensurat acasã. ªi-n urmã altul Sã cheme pe Laerches aurarul Sã poleiascã coarnele la juncã. o† oƒ œsan prop£roiqe qur£wn Øyhl£wn leuko…. Ój oƒ œt' ºqeoj pa…dwn Ãn ™n meg£roisin. A doua zi când se ivirã zorii Trandafirii. copii. steagul Voinicilor. qeÒfin m»stwr ¢t£lantoj: ¢ll' Ð mn ½dh khrˆ dameˆj ”AŽdÒsde beb»kei. ºi ca domn cu sceptrul ªedea acuma Nestor. lãncer destoinic. crãiasa. Ãmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj. lipštw d dÚ' o‡ouj: eŒj d' aâ crusocÒon Lašrkea deàro kelšsqw ™lqe‹n. ºi altul iarã Sã meargã ºi s-aducã de la vasul Lui Telemah pe toþi ai lui tovarãºi. ™k d' ™lqën kat' ¥r' ›zet' ™pˆ xesto‹si l…qoisin. Gerenianul Nestor Din pat se scoalã. perˆ d' uŒej ¢ollšej ºgeršqonto ™k qal£mwn ™lqÒntej. Aduserã ºi-l aºezarã-alãturi Pe Telemah. tškna f…la. Al ºaselea fu Pisistrat voinicul. skÁptron œcwn. krh»nat' ™šldwr. Stratiu ºi Perseu ºi-Aretos ªi ca un zeu de chipeº Trasimede. ¼ moi ™narg¾j Ãlqe qeoà ™j da‹ta q£leian. Le zise-atunci bãtrânul: „Grãbiþi-vã. 'Ecšfrwn te Strat…oj te PerseÚj t' ”ArhtÒj te kaˆ ¢nt…qeoj Qrasum»dhj.138 ODUSSEAIS. La câmp sã meargã unul cât mai iute Sã spunã ca sã mâne-ncoa vãcarul O juncã de jerfit. iese ºi s-aºazã Pe pietrele cioplite. ¢post…lbontej ¢le…fatoj: oŒs' œpi mn prˆn NhleÝj †zesken. sã-mi faceþi voia Ca sã-mbunãm nainte pe Minerva. Nšstwr aâ tÒt' ™f‹ze Ger»nioj. Strãlucitoare marmurã pe care ªedea Neleu cel înþelept ca zeii. CÂNTUL III Pe Pisistrat. turn de veghe Al neamului ahaic. Cã ne-a venit fãþiº la sãrbãtoare. Ehèfron. aÙtÕj d' aâte kaqeàde mucù dÒmou Øyhlo‹o: tù d' ¥locoj dšspoina lšcoj pÒrsune kaˆ eÙn»n. Rãmâneþi voi ceilalþi pe loc ºi spuneþi Femeilor din casã s-aibã grijã De-a pregãti o masã-n toatã sala. Îi pregãti cu toate cele patul. s-au strâns în juru-i toþi feciorii. oƒ d' ¥lloi mšnet' aÙtoà ¢ollšej. Din iatace Ieºind.

fiica Mai mare-a lui Climenos. Veni ºi Palas spre a fi de faþã La jertfele ce-aveau sã-i deie. s-aibã bucurie. Øpšrqumoj Qrasum»dhj. ilãul ªi cleºtele cel tare ºi ciocanul Cu care el putea sã batã aur. Uneltele-i de meºteºug. cu agheasma ºi. venirã ªi cei de la corabia cea iute. ªi-ndat-apoi. cšrniba dš sf' ”Arhtoj ™n ¢nqemÒenti lšbhti ½luqen ™k qal£moio fšrwn. oƒ d' ¥ra p£ntej ™po…pnuon: Ãlqe mn ¨r boàj ™k ped…ou. În stâng-avea un coº cu orz.140 430 ODUSSEAIS. ›draj te xÚla t' ¢mfˆ kaˆ ¢glaÕn o„sšmen Ûdwr. Ãlqe d calkeÝj Ópl' ™n cersˆn œcwn calk»Ža. aÙt¦r ™pe… ·' eÜxanto kaˆ oÙlocÚtaj prob£lonto. aÙt…ka Nšstoroj uƒÒj. Ãlqon d qoÁj par¦ nhÕj ™shj Thlem£cou ›taroi megal»toroj. ca Minerva. Chiuirã-ndatã Nurorile ºi fetele lui Nestor ªi-a lui nevastã Evridice. ˜tšrV d' œcen oÙl¦j ™n kanšJ: pšlekun d meneptÒlemoj Qrasum»dhj ÑxÝn œcwn ™n ceirˆ par…stato. ªi presãrarã orzul. Nestor Dãdu bucãþi de aur lui Laerches. oƒ mn œpeit' ¢nelÒntej ¢pÕ cqonÕj eÙruode…hj ODISEEA. oŒs…n te crusÕn ™rg£zeto: Ãlqe d' 'Aq»nh ƒrîn ¢ntiÒwsa. Tot el bãtu ºi coarnele junincii Le polei cu ele. CÂNTUL III Sã care-apoi ºi scaune ºi lemne ªi apã de spãlat pe mâni curatã. Dupã asta Ei junca ridicând de pe pãmântul 141 575 580 435 585 440 590 445 595 600 450 605 455 610 . gšrwn d' ƒpphl£ta Nšstwr crusÕn œdwc': Ð d' œpeita boÕj kšrasin per…ceuen ¢sk»saj. Trasimede Cel neînfricoºat. el îi frânse Virtutea vieþii. iar din casã-aduse-agheasmã Într-un lighean împodobit Aretos.” El zise. boàn d' ¢gšthn ker£wn Strat…oj kaˆ d‹oj 'Ecšfrwn. Veni ºi junca de la câmp. pe…rata tšcnhj. poll¦ d' 'Aq»nV eÜcet' ¢parcÒmenoj. ªi faurul cu sculele-i de-aramã. când ei sfârºirã ruga. Acolo Veni ºi Trasimede – oºteanul vrednic Cu o secure ascuþitã-n mânã Sã-njunghe vita. zvârli în flãcãri Un smoc de pãr tãiat din capul vitei. ¥kmon£ te sfàr£n t' eÙpo…htÒn te pur£grhn. iar ei toþi se sârguirã. EÙrud…kh. G dmJÍsin kat¦ dèmat' ¢gaklut¦ da‹ta pšnesqai. kefalÁj tr…caj ™n purˆ b£llwn. gšrwn d' ƒpphl£ta Nšstwr cšrnib£ t' oÙlocÚtaj te kat»rceto. boàn ™pikÒywn. PerseÝj d' ¢mn…on ece. làsen d boÕj mšnoj: aƒ d' ÑlÒluxan qugatšrej te nuo… te kaˆ a„do…h par£koitij Nšstoroj. De coarne duse junc-atunci Ehèfron ªi Stratiu.” ìj œfaq'. venind aproape. Cãlãreþul Moº Nestor începu sã facã slujba Cu orzul. iar Perseu sta gata Cu vasul pentru sânge. †n' ¥galma qe¦ kec£roito „doàsa. pršsba Klumšnoio qugatrîn. Izbi în ceafã vita cu toporul ªi coardele rãzbindu-i. Privindu-ºi darul. zeiþei Rostindu-i calde rugi. ½lasen ¥gci st£j: pšlekuj d' ¢pškoye tšnontaj aÙcen…ouj.

G œscon: ¢t¦r sf£xen Peis…stratoj. buturile toate ªi le-nvelirã-n prapuri îndoite ªi puserã deasupra carne crudã. Ôrcamoj ¢ndrîn. karpal…mwj d' œzeuxan Øf' ¤rmasin çkšaj †ppouj. ¢mfˆ dš min f©roj kalÕn b£len ºd citîna. ºezurã ei la masã. o sprijinirã. Iar Pisistrat. ka‹e d' ™pˆ sc…zVs' Ð gšrwn. ™n d gun¾ tam…h s‹ton kaˆ onon œqhken ODISEEA. O înjunghè. ªi-l îmbãie ºi-l unse cu miresme.142 ODUSSEAIS. d…ptuca poi»santej. ™p' aÙtîn d' çmoqšthsan. Iar tinerii þineau frigãri în mânã. Caii repezi În pripã la teleagã-i înhãmarã. aduceþi telegarii ªi înhãmaþi-i. kat£ te kn…sV ™k£luyan. Ardea despicãturi atunci bãtrânul ªi peste ele picurã vin negru. înfeliarã ªi-nfrigãrirã carnea cea rãmasã. Când coapsele-au fost arse ºi gustarã Din mãruntaie toþi. Pe loc o ºi tãiarã-mbucãþind-o Cum se cuvine. Copila cea mai tânãr-a lui Nestor. Trebãluiau în preajmã oameni harnici ªi vin turnau în cupe mari de aur. Iar chelãriþa puse vin ºi pâne ªi udãturã ce o gustã domnii 143 615 460 620 465 625 470 630 635 475 640 480 645 . †na pr»ssVsin Ðdo‹o. ªi de la scaldã el ieºi ca zeii La faþã de-arãtos. Nšstoroj Ðplot£th qug£thr NhlhŽ£dao. ™pˆ d' a‡qopa onon le‹be: nšoi d par' aÙtÕn œcon pempèbola cers…n. Aºa grãi. da…nunq' ˜zÒmenoi: ™pˆ d' ¢nšrej ™sqloˆ Ôronto onon o„nocoeàntej ™nˆ crusšoij dep£essin. Luã cuvântul ºi-ncepu moº Nestor: „Copiii mei. podoaba tinerimii. aÙt¦r ™peˆ loàsšn te kaˆ œcrisen l…p' ™la…J. m…stullÒn t' ¥ra t«lla kaˆ ¢mf' Ñbelo‹sin œpeiron. tÒfra d Thlšmacon loàsen kal¾ Poluk£sth. oƒ d' ™peˆ êpthsan krš' Øpšrtera kaˆ ™rÚsanto. Iar când fu carnea friptã ºi luatã De peste foc. oƒ d' ¥ra toà m£la mn klÚon ºd' ™p…qonto. ¥far d' ™k mhr…a t£mnon p£nta kat¦ mo‹ran. CÂNTUL III Umblat pe multe cãi. êptwn d' ¢kropÒrouj ÑbeloÝj ™n cersˆn œcontej. Au început s-o frigã pe jãratic. Pe Telemah îl duse sã se scalde. to‹si d mÚqwn Ãrce Ger»nioj ƒppÒta Nšstwr: „pa‹dej ™mo…. iar dânºii Cu drag îl ascultarã. œk ·' ¢sam…nqou bÁ dšmaj ¢qan£toisin Ðmo‹oj: p¦r d' Ó ge Nšstor' „ën kat' ¥r' ›zeto. aÙt¦r ™peˆ pÒsioj kaˆ ™dhtÚoj ™x œron ›nto. ªi-l învãscu într-o manta ºi-o hainã. În vremea asta dalba Policaste. ¥ge Thlem£cJ kall…tricaj †ppouj zeÚxaq' Øf' ¤rmat' ¥gontej. ºi grãbiþi-i calea Lui Telemah”. aÙt¦r ™peˆ kat¦ mÁr' ™k£h kaˆ spl£gcna p£santo. l…pe d' Ñstša qumÒj. tÁj d' ™peˆ ™k mšlan aŒma ·Úh. poimšna laîn. apoi se duse ªi s-aºezã pe-alãturea de Nestor. ay' ¥ra min dišceuan. Când sângele-i cel negru Se scurse tot ºi n-avea viaþã-n oase. Când ei de-ajuns mâncarã ºi bãurã.” ìj œfaq'. Þiind apoi frigãrile-ascuþite.

†ppouj t' ™zeÚgnunt' ¢n£ q' ¤rmata poik…l' œbainon. Œxon d' ™j ped…on purhfÒron. ™j d…fron t' ¢nšbaine kaˆ ¹n…a l£zeto cers…. Iar ei voios zburarã pe câmpie. luã în mânã frâul ªi telegarii ºi-i sili cu biciul. ªi cât e ziua hamul clãtinarã. nãscutul din Alfeos. ei înhãmarã caii ªi-n carul înflorat suind. Trecurã prin ogoarele câmpiei ªi drumul pân’la capãt ºi-l fãcurã. plecarã Pe poarta cea cu bolþi rãsunãtoare. CÂNTUL III Din neam de zei. tÕn 'AlfeiÕj tške pa‹da. dÚsetÒ t' ºšlioj skiÒwntÒ te p©sai ¢guia…: ™j Fhr¦j d' †konto DioklÁoj potˆ dîma. Acolo dânºii-ºi petrecurã noaptea. uƒšoj 'OrtilÒcoio. Ð d' ¥ra xein»Ža dîken. dÚsetÒ t' ºšlioj skiÒwntÒ te p©sai ¢guia…. G Ôya te.144 ODUSSEAIS. ªi Pisistrat. ODISEEA. fiul Lui Ortiloh. lipšthn d PÚlou a„pÝ ptol…eqron. La locuinþa lui Diocle. nalta lor cetate. œnqa d' œpeita Ãnon ÐdÒn: to‹on g¦r Øpškferon çkšej †ppoi. oƒ d panhmšrioi se‹on zugÕn ¢mfˆj œcontej. Aºa-i purtau de repezi telegarii. Când soarele-asfinþi ºi orice cale Fu adumbritã. Ôrcamoj ¢ndrîn. [™k d' œlasan proqÚroio kaˆ a„qoÚshj ™ridoÚpou:] m£stixen d' ™l£an. Iar el le dete daruri de-ospeþie. œnqa d nÚkt' ¥esan. care-o ºi zbughirã. ¨n d' ¥ra Thlšmacoj perikallša b»seto d…fron: p¦r d' ¥ra Nestor…dhj Peis…stratoj. Lãsarã Pilos. të d' oÙk ¢škonte petšsqhn ™j ped…on. alãturea de dânsul Suindu-se. oŒa œdousi diotrefšej basilÁej. În vremea asta soarele apuse ªi cãile se-ntunecarã toate. Plesnirã roibii. A doua zi. ajunserã la Fera. când se ivirã zorii Trandafirii. të d' oÙk ¢škonte petšsqhn. Ãmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj. 145 650 485 655 490 660 665 495 670 . m£stixen d' ™l£an. Sui apoi în carul Cel prea frumos bãiatul lui Ulise.

Locuitor în Sparta. feciorul Mezin al lui. tÕn d' eáron dainÚnta g£mon pollo‹sin œtVsin uƒšoj ºd qugatrÕj ¢mÚmonoj ú ™nˆ o‡kJ. ca mireasã Lui Mehapentes cel voinic. Atunci la poarta curþii se oprirã Din cale Telemah ºi al lui Nestor Fecior chipos. ªi nunt-acum puneau la cale zeii. t¾n mn 'AcillÁoj ·hx»noroj uƒšŽ pšmpen: ™n Tro…V g¦r prîton Øpšsceto kaˆ katšneuse dwsšmenai. þara Cea cùncavã ºi plinã de ponoare.ODUSSEIAS D Cântul IV Sosirã ei în Lacedèmon. Cãci n-avu parte de la zei Elena Sã aibã alt copil. Aºa benchetuiau în casa mare ªi petreceau vecinii ºi tot neamul Lui Menelaos. pe unde Era stãpân feciorul lui Ahile. terpÒmenoi: met¦ dš sfin ™mšlpeto qe‹oj ¢oidÕj form…zwn: doië d kubisthtÁre kat' aÙtoÝj molpÁj ™x£rcontej ™d…neuon kat¦ mšssouj. oŒsin ¥nassen. Nimerirã Când el cu oameni mulþi de-ai lui la curte Benchetuia la o-ndoitã nuntã: κi mãrita mândreþe de copilã ªi-o trimitea la fiul lui Ahile Cel rãzbitor de cete. dupã vorba Ce-i dase ºi-i jurase el la Troia. ºi-n vreme ce þinea el hangul. ªi aducea pe fata lui Alector. prÕj d' ¥ra dèmat' œlwn Menel£ou kudal…moio. Ój oƒ thlÚgetoj gšneto kraterÕj Megapšnqhj ™k doÚlhj: `ElšnV d qeoˆ gÒnon oÙkšt' œfainon. 5 10 15 20 25 30 . Într-aceia iatã Un cântãreþ dumnezeiesc cu lira-i Cânta. de când nãscuse Pe Hermiona. fiica-i drãgãlaºã. uƒšŽ d Sp£rthqen 'Alšktoroj ½geto koÚrhn. ThlšmacÒj q' ¼rwj kaˆ Nšstoroj ¢glaÕj uƒÒj. la oraºul Vestit al mirmidonilor. Sulegetã ca Venera de aur. `ErmiÒnhn. El petrecea pe fata lui cu care. ªi poposirã-acasã la slãvitul Rãzboinic Menelaos. to‹sin d qeoˆ g£mon ™xetšleion: t¾n ¥r' Ó g' œnq' †ppoisi kaˆ ¤rmasi pšmpe nšesqai MurmidÒnwn protˆ ¥stu periklutÒn. 5 10 15 20 Oƒ d' Œxon ko…lhn Lakeda…mona khtèessan. Cu telegari departe. mlãdiþa unei roabe. Doi cãluºeri se tot roteau la mijloc. ìj oƒ mn da…nunto kaq' Øyerefj mšga dîma ge…tonej ºd œtai Menel£ou kudal…moio. cu carul lor. ™peˆ d¾ tÕ prîton ™ge…nato pa‹d' ™ratein»n. cu caii. ¿ edoj œce crusÁj 'Afrod…thj. të d' aât' ™n proqÚroisi dÒmwn aÙtè te kaˆ †ppw.

ODISEEA. ªi se grãbi a înºtiinþa stãpânul. Eteoneus. ªi traserã teleaga ºi-o proptirã De-al grajdului scânteietor pãrete. ªi ei privind la toate. ªi dupã ce ºi-au desfãtat privirea. ½ sfwŽn katalÚsomen çkšaj †ppouj. à ¥llon pšmpwmen ƒkanšmen. Când roabele-i lãurã.” ìj f£q'. ¢ll¦ lÚ' †ppouj xe…nwn. toÝj d' ™peˆ oân dmJaˆ loàsan kaˆ cr‹san ™la…J. Ovãzul cu orz alb amestecarã. D stÁsan: Ð d promolën ‡deto kre…wn 'EtewneÚj. Tu nu erai aºa tehui nainte. aÙtoÝj d' e„sÁgon qe‹on dÒmon. doi strãini venirã. ¢n¦ d kr‹ leukÕn œmeixan. Ój ke fil»sV. Orânduieºte Ce-i de fãcut: sã dezlegãm noi caii De la teleaga lor. tÕ pr…n: ¢t¦r mn nàn ge p£Žj ìj n»pia b£zeij. oƒ d' †ppouj mn làsan ØpÕ zugoà ƒdrèontaj: kaˆ toÝj mn katšdhsan ™f' ƒppe…Vsi k£pVsi. el prin conac se duse ªi porunci la slugi ca sã-l urmeze. ¤rmata d' œklinan prÕj ™nèpia pamfanÒwnta. bÁ d' ‡men ¢ggelšwn di¦ dèmata poimšni laîn. Ð d meg£roio dišssuto. ÑtrhrÕj qer£pwn Menel£ou kudal…moio. slujitorul harnic. oƒ d „dÒntej qaÚmazon kat¦ dîma diotrefšoj basilÁoj: éj te g¦r ºel…ou a‡glh pšlen º sel»nhj dîma kaq' Øyerefj Menel£ou kudal…moio. ¥ndre dÚw. ori e mai bine Sã-i îndrumãm în gazdã la un altul?” Dar se rãsti bãlanul Menelaos: „Eteoneus. Bohqodh 'Etewneà. Ei caii asudaþi îi deshãmarã ªi-n grajduri îi legarã de cãpestre ªi le-aruncarã-apoi ovãz în iesle. a‡ kš poqi ZeÝj ™xop…sw per paÚsV юzÚoj. à mn d¾ nîŽ xein»Ža poll¦ fagÒntej ¥llwn ¢nqrèpwn deàr' ƒkÒmeq'. S-apropie de el ºi-i zise astfel: „Mãrite doamne. œj ·' ¢sam…nqouj b£ntej ™ãxšstaj loÚsanto. Dar iat-acuma buiguieºti ca pruncii Nu furãm ºi noi ospãtaþi de alþii De-atâtea ori pân-am sosit în þarã ªi ne-a scãpat apoi de cazne Joe? Dar hai. geneÍ d DiÕj meg£loio œŽkton. Mai-marele-ntre slugile domniei. aÙt¦r ™peˆ t£rphsan Ðrèmenoi Ñfqalmo‹sin. ™j d' aÙtoÝj protšrw ¥ge qoinhqÁnai. fiu al lui Boetos.” Cum auzi. ¢gcoà d' ƒst£menoj œpea pterÒenta proshÚda: „xe…nw d» tine tède. kškleto d' ¥llouj ÑtrhroÝj qer£pontaj ¤ma spšsqai ˜o‹ aÙtù. i-oleirã 149 35 25 40 30 45 35 50 55 40 60 45 65 . p¦r d' œbalon zei£j. Se minunau de curtea-mpãrãþiei. de intrarã ªi se-mbãiarã-n scalde lustruite. Iar pe strãini îi duserã-n palatul Dumnezeiesc.” tÕn d mšg' Ñcq»saj prosšfh xanqÕj Menšlaoj: „oÙ mn n»pioj Ãsqa. ¢ll' e‡p'. sloboade caii lor mai iute ªi adu-i pe strãini aici la masã. Pãrea cã strãluceºte-n tot palatul Luminã ca de soare ori de lunã. Ei furã duºi la baie. Doi oameni care par a fi din viþa Puternicului Joe.148 ODUSSEAIS. diotrefj ð Menšlae. CÂNTUL IV Ieºi nainte ºi-i vãzu pe oaspeþi.

aÙt¦r ™peˆ pÒsioj kaˆ ™dhtÚoj ™x œron ›nto. de aur. zise: „Ian uite. de domni ce poartã sceptru. dragul meu. o puse-n faþã Strãinilor. par¦ dš sfi t…qei crÚseia kÚpella. Pe urmã.” Aºa vorbi. ZhnÒj pou toi»de g' 'Olump…ou œndoqen aÙl». Nestorene. [daitrÕj d kreiîn p…nakaj paršqhken ¢e…raj panto…wn. Un spate gras de bou ce-i sta-nainte. cšrniba d' ¢mf…poloj procÒJ ™pšceue fšrousa kalÍ cruse…V. Apoi cinstita chelãriþã-aduse ªi dete pâne ºi bucate multe Poftindu-le din tot ce-avea pãstrate. œj ·a qrÒnouj ›zonto par' 'Atredhn Menšlaon.150 50 ODUSSEAIS. CÂNTUL IV ªi-i învãscurã-n straie moi de lânã. Aduse apã de spãlat pe mânã O fatã. Øpr ¢rguršoio lšbhtoj. Nestor…dh. Vã întrebãm cine sunteþi. Cu mâna craiul îi pofti ºi zise: „Mâncaþi întâi. D ¢mfˆ d' ¥ra cla…naj oÜlaj b£lon ºd citînaj. cã nu vi-s Pãrinþii dintr-un neam lipsit de vazã. ca sã se spele ªi le întinse-o masã geluitã. carizomšnh pareÒntwn. Iar când de-ajuns mâncarã ºi bãurã. oƒ d' ™p' Ñne…aq' ˜to‹ma proke…mena ce‹raj ‡allon. în frumos ibric de aur. Ca parte-a lui de cinste. Apoi luând friptura. †na m¾ peuqo…aq' oƒ ¥lloi: „fr£zeo. e‡data pÒll' ™piqe‹sa. De Pisistrat apropiindu-ºi capul Spre-a nu fi auzit de alþii.” toà d' ¢goreÚontoj xÚneto xanqÕj Menšlaoj. Pe un lighean de-argint. s‹ton d' a„do…h tam…h paršqhke fšrousa. n…yasqai: par¦ d xest¾n ™t£nusse tr£pezan. De-aramã ºi de chihlimbar ºi fildeº! Doar în Olimp de-o fi cumva la Joe Palat la fel. De bunã seamã sunteþi fii de oameni Purceºi din zei. tu.] të kaˆ deiknÚmenoj prosšfh xanqÕj Menšlaoj: „s…tou q' ¤ptesqon kaˆ ca…reton: aÙt¦r œpeita de…pnou passamšnw e„rhsÒmeq' o† tinšj ™ston ¢ndrîn: oÙ g¦r sfîn ge gšnoj ¢pÒlwle tok»wn. ªi-un bucãtar aduse-apoi friptura De carne feluritã ºi mai puse Pe lângã ei câte-un potir de aur.” ìj f£to. Óssa t£d' ¥speta poll£: sšbaj m' œcei e„sorÒwnta. Ei mâinile-ncepurã Sã-ntindã la bucatele gãtite. Numaidecât feciorul lui Ulise. ka… sfin nîta boÕj par¦ p…ona qÁken Ôpt' ™n cersˆn ˜lèn. Ei s-aºezarã lângã domn pe jeþuri. t£ ·£ oƒ gšra p£rqesan aÙtù. calkoà te sterop¾n kat¦ dèmata ºc»enta crusoà t' ºlšktrou te kaˆ ¢rgÚrou ºd' ™lšfantoj. ™peˆ oÜ ke kakoˆ toioÚsde tškoien. Ce frumuseþi nespuse ªi ce minuni! Uimirea mã cuprinde!” Luã Atride seama când ºoptirã ªi le rosti cuvinte zburãtoare: 151 70 75 55 80 60 85 65 90 95 70 100 75 105 . ka… sfeaj fwn»saj œpea pterÒenta proshÚda: ODISEEA. Prin sala asta ce frumos rãsunã! Ce strãlucire de argint. vã bucuraþi. d¾ tÒte Thlšmacoj prosefènee Nšstoroj uƒÒn. ¥gci scën kefal»n. ¢ll' ¢ndrîn gšnoj ™st diotrefšwn basil»wn skhptoÚcwn. tù ™mù kecarismšne qumù. Când voi veþi fi cinat cu noi la masã.

oƒ d' ¥ndrej sÒoi œmmenai. dÒlJ oÙlomšnhj ¢lÒcoio. oricare vor fi dânºii. ˜k¦j ”Argeoj ƒppobÒtoio. Veþi fi ºtiind ºi voi din auzite De la pãrinþi. din Fenicia. pe nevestite. Tocma-n anul Al optulea venii din pribegia Din Cipru. mi se prãdase Palatul meu cuprinzãtor de multe ªi mari comori . o‰ tÒt' Ôlonto Tro…V ™n eÙre…V. ºi-n Libia. p£ntaj mn ÑdurÒmenoj kaˆ ¢ceÚwn. la cei din Sidon ªi la erembi. prin trãdarea Soþiei lui cea pròcletã. nici pãstorul Nu sunt lipsiþi de brânzã ºi de carne ªi lapte dulce. A„q…op£j q' ƒkÒmhn kaˆ Sidon…ouj kaˆ 'EremboÝj kaˆ LibÚhn. Ci-n vreme ce mi-agoniseam avere Cutreierând meleagurile-acele. Mai bine-aveam acuma A treia parte din avutul casei ªi-n viaþã sã fi fost aceia care Pierirã-atunci cât a þinut rãzboiul Pe câmpul de la Troia. Cã multe-am mai pãþit. à g¦r poll¦ paqën kaˆ pÒll' ™palhqeˆj ºgagÒmhn ™n nhusˆ kaˆ Ñgdo£tJ œtei Ãlqon. ¥llote d' aâte ODISEEA. Ci multe-am pãtimit ºi multã vreme Pe lume-am rãtãcit pânã ce adus-am Averea pe corãbii. º kaˆ oÙk…. te‹Òj moi ¢delfeÕn ¥lloj œpefne l£qrV. ¢nwŽst…. Doar între oameni pot sã fie unii Mai mult sau mai puþin bogaþi ca mine. ba încetez. pe unde La miei le creºte coarnele deodatã ªi oile pe an de trei ori fatã. De-aceea Eu n-am plãcere-a stãpâni averea. ¢ll' œmphj. aºa departe De Argos cel pãscut de cai! Adese Pe toþi mã pun a-i tângui ºi-a-i plânge Când stau în casã singur. Fusei la etiopi. à toi Zhnˆ brotîn oÙk ¥n tij ™r…zoi: ¢q£natoi g¦r toà ge dÒmoi kaˆ kt»mat' œasin: ¢ndrîn d' ½ kšn t…j moi ™r…ssetai. Acolo nici stãpânul. trˆj g¦r t…ktei mÁla telesfÒron e„j ™niautÒn: œnqa mn oÜte ¥nax ™pideu¾j oÜte ti poim¾n turoà kaˆ kreiîn oÙd glukero‹o g£laktoj. ìj oÜ toi ca…rwn to‹sde kte£tessin ¢n£ssw: – kaˆ patšrwn t£de mšllet' ¢koušmen. kecandÒta poll¦ kaˆ ™sql£. Pe frate-meu un altul îl ucise Hoþiº.152 ODUSSEAIS. cãci palatul ªi-avutul lui n-au moarte niciodatã. CÂNTUL IV „Copiii mei. ïn Ôfelon trit£thn per œcwn ™n dèmasi mo‹ran na…ein. KÚpron Foin…khn te kaˆ A„gupt…ouj ™palhqe…j. ¢ll' a„eˆ paršcousin ™phetanÕn g£la qÁsqai. D „tškna f…l'. ba cu plânsul Mã rãcoresc. poll£kij ™n meg£roisi kaq»menoj ¹metšroisin ¥llote mšn te gÒJ fršna tšrpomai. nu-i nici un om pe lume De semuit cu Joe. din Egipet. cã mereu tot anul Sunt alãptate oile ºi mulse. kt»masin. †na t' ¥rnej ¥far keraoˆ telšqousi. cã iute 153 80 110 115 85 120 90 125 95 130 135 100 140 . o† tinej Ûmin e„s…n: –™peˆ m£la poll¦ p£qon kaˆ ¢pèlesa okon eâ m£la naiet£onta. eŒoj ™gë perˆ ke‹na polÝn b…oton xunage…rwn ºlèmhn.

Fulë d' ¢rgÚreon t£laron fšre. ¢cnÚmenÒj per. tù d' ¥ra patrÕj Øf' †meron ðrse gÒoio: d£kru d' ¢pÕ blef£rwn cam£dij b£le patrÕj ¢koÚsaj. tÍ d' ¥r' ¤m' 'Adr»sth klis…hn eÜtukton œqhken. ªi Telemah. când auzise De tatãl sãu. Iar eu în veci sã tot oftez de doru-i. æj ˜nÒj. pe care-l pãrãsise Abia nãscut acasã. Öj œnai' ™nˆ Q»bVj A„gupt…Vs'. ™k d' `Elšnh qal£moio quèdeoj ØyorÒfoio ½luqen 'Artšmidi crushlak£tJ ™Žku‹a. Alcipa un chilim de lânã moale. Fu-nduioºat ºi-l podidirã lacrimi Din pleoape pe obraji. Dar nu aºa ca dupã unul singur. de dorul lui Ulise. ™moˆ d' ¥coj a„n ¥laston ke…nou. merm»rixe d' œpeita kat¦ fršna kaˆ kat¦ qumÒn. Ój tš moi Ûpnon ¢pecqa…rei kaˆ ™dwd¾n. ªi apucându-ºi haina Cea porfirie o trase peste faþã. ÑdÚrontai nÚ pou aÙtÕn Lašrthj q' Ð gšrwn kaˆ ™cšfrwn PhnelÒpeia ThlšmacÒj q'. D paÚomai: a„yhrÕj d kÒroj kruero‹o gÒoio: – tîn p£ntwn oÙ tÒsson ÑdÚromai. PolÚboio d£mar. tù d' ¥r' œmellen aÙtù k»de' œsesqai. L-o fi jãlind bãtrânul Laerte ºi-nþeleapta Penelopa ªi Telemah. Din nalta-i.” Asta zise. mnwomšnJ. De-a cãrui amintire mi-este somnul ªi masa de nesuferit. tÒn oƒ œdwken 'Alk£ndrh.” ìj f£to. Ön œleipe nšon gegaît' ™nˆ o‡kJ. doioÝj d tr…podaj. nÒhse dš min Menšlaoj. miresmata ei cãmarã Veni Elena. cwrˆj d' aâq' `ElšnV ¥locoj pÒre k£llima dîra: ODISEEA. asemenea Dianei Cea cu sãgeþi de aur.154 ODUSSEAIS. ªi tocmai când el cugeta la asta. à prît' ™xeršoito ›kast£ te peir»saito. a lui Polib soþie. Iar Filo un paner de-argint ce-i dase Alcandra. care Sãlãºluiau în Teba din Egipet ªi-aveau în casã mare bogãþie. oÙdš ti ‡dmen. ™peˆ oÜ tij 'Acaiîn tÒss' ™mÒghsen. CÂNTUL IV De vaietul cel fioros te saturi. Ópwj d¾ dhrÕn ¢po…cetai. Pe toþi îi plâng ºi dupã toþi mã doare. Gândi în sine Sã-l lase-a pomeni de-al lui pãrinte Ori sã-l întrebe ºi sã-l cerceteze. Cã-i dus de mult. Menit a fost sã sufere sãrmanul. cãci nimeni Din toþi ai noºtri n-a rãbdat mai multe ªi mai cumplite cazne ca Ulise. Deosebit îi dãrui Elenei Nevastã-sa nepreþuite daruri: 155 145 105 150 110 155 115 160 165 120 170 125 175 130 180 . dška d cruso‹o t£lanta. Óss' 'OduseÝj ™mÒghse kaˆ ½rato. eŒoj Ð taàq' érmaine kat¦ fršna kaˆ kat¦ qumÒn. Óqi ple‹sta dÒmois' ™n kt»mata ke‹tai: Öj Menel£J dîke dÚ' ¢rguršaj ¢sam…nqouj. cla‹nan porfuršhn ¥nt' Ñfqalmo‹in ¢nascën ¢mfotšrVsin cers…. ºš min aÙtÕn patrÕj ™£seie mnhsqÁnai. Iar Adrasta Un scaun bine-fãurit i-aduse. 'Alk…pph d t£phta fšren malakoà ™r…oio. zèei Ó g' à tšqnhken. Polib atunci în dar lui Menelaos Îi dete douã cãzi de-argint ºi douã Tripeduri ºi talanþi de aur zece. Dar craiul îl ghici. Nici nu ºtim dacã dânsul E viu sau mort.

ce obidã De dragul meu a suferit sãrmanul.” t¾n d' ¢pameibÒmenoj prosšfh xanqÕj Menšlaoj: „oÛtw nàn kaˆ ™gë nošw. yeÚsomai à œtumon ™ršw. vestitul Între bãrbaþi. Acelaºi cap ºi tot aceleaºi plete. crusù d' ™pˆ ce…lea kekr£anto. sšbaj m' œcei e„sorÒwsan. Setoºi de crunt rãzboi. De stau crucitã când mã uit! vezi colo Cum el aratã àidoma feciorul Nenvinsului Ulise. Ósa ke‹noj юzÚsaj ™mÒghsen ¢mf' ™mo…. ØpÕ d qrÁnuj posˆn Ãen. Thlem£cJ. fiu al lui Atreus.” Luã cuvântul Pisistrat ºi zise: „Nãlþate doamne. De el acum eu mi-adusei aminte ªi povesteam ce-aleanuri. kšletai dš me qumÒj. aceeaºi uitãturã. ªezu Elena Pe scaunul ce-avea pe sub picioare Un scãunel ºi începu deodatã Pe soþul ei sã-ntrebe: „ªtim noi cine Sunt oamenii care-au venit acasã La noi. tÕn œleipe nšon gegaît' ™nˆ o‡kJ ke‹noj ¢n»r. pe care el. Aceleaºi mâni. ºi faþa el de jale ªi-acoperi cu haina porfirie. kaˆ nàn à toi ™gë memnhmšnoj ¢mf' 'OdusÁŽ muqeÒmhn. o† tinej o†de ¢ndrîn eÙcetÒwntai ƒkanšmen ¹mšteron dî.” Bãlanul Menelaos îi rãspunse: „La fel gândisem chiar acum. Cu tort ticsitã. Întreg de-argint ºi împletit deasupra Pe margine cu aur. æj Ód' 'OdussÁoj megal»toroj uŒi œoike. ªi-un plâns amar purcese atunci din ochii Flãcãului. i-o aduse-acuma ªi-o puse-n faþã Filo cãmãraºa. îl pãrãsise-acasã Abia nãscut. tÒn ·£ oƒ ¢mf…poloj Fulë paršqhke fšrousa n»matoj ¢skhto‹o bebusmšnon: aÙt¦r ™p' aÙtù ºlak£th tet£nusto „odnefj eroj œcousa. cla‹nan porfuršhn ¥nt' Ñfqalmo‹in ¢nascèn. Ót' ™me‹o kunèpidoj e†nek' 'Acaioˆ ½lqeq' ØpÕ Tro…hn. ODISEEA. aÙt…ka d' ¼ g' ™pšessi pÒsin ™ršeinen ›kasta: „‡dmen d». ›zeto d' ™n klismù. Scula asta. oÙ g£r pè tin£ fhmi ™oikÒta ïde „dšsqai oÜt' ¥ndr' oÜte guna‹ka. pÒlemon qrasÝn Ðrma…nontej.156 ODUSSEAIS. ca sã vã bateþi De dragu-unei nemernice ca mine. preamãrite-al meu bãrbate? Mã-nºel cumva? Ori adevãr voi spune? Dar inima-mi dã ghes. cã niciodatã Eu nu vãzui atât-asemãnare La un bãrbat ºi nici la o femeie.” tÕn d' aâ Nestor…dhj Peis…stratoj ¢nt…on hÜda: „'Atredh Menšlae diotrefšj. tu. Menšlae diotrefšj. un paner cu roate. æj sÝ ™skeij: ke…nou g¦r toio…de pÒdej toia…de te ce‹rej Ñfqalmîn te bolaˆ kefal» t' ™fÚperqš te ca‹tai. CÂNTUL IV O furcã de-aur. când voi v-aþi dus la Troia. Lungind deasupra-i furca cea de aur Cu caier stânjeniu. îmi pare mie Cã-i Telemah. femeie. 157 185 135 190 140 195 145 200 205 150 210 155 215 . Ôrcame laîn. aÙt¦r Ð puknÕn Øp' ÑfrÚsi d£kruon ebe. gÚnai. Aºa era întocmai ºi Ulise. D crusÁn t' ºlak£thn t£larÒn q' ØpÒkuklon Ôpassen ¢rgÚreon.

ODISEEA. e„ nîŽn Øpeˆr ¤la nÒston œdwke nhusˆ qoÍsi genšsqai 'OlÚmpioj eÙrÚopa ZeÚj. Ci-i cumpãnit ºi se sfieºte dânsul. Dar fericirea 159 220 160 225 165 230 170 235 240 175 245 180 250 . de-a cãrui cuvântare Ca de un zeu ni se desfat-auzul. aÙt¦r ™m prošhke Ger»nioj ƒppÒta Nšstwr tù ¤ma pompÕn ›pesqai: ™šldeto g£r se „dšsqai. ºi-acolo din Itaca L-aº fi adus pe el cu tot avutul. CÂNTUL IV E drept ce spui. Ôfra oƒ ½ ti œpoj Øpoq»eai ºš ti œrgon. Cã tatãl sãu e dus. care bietul. Cãci prea dorea pe tine sã te vadã. Ca sã-l petrec. ¢n£ssontai d' ™moˆ aÙtù.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfh xanqÕj Menšlaoj: „í pÒpoi. c-aº fi golit în Argos Vreun oraº din prejurimi. Aici fiind aproape. oÙdš oƒ ¥lloi e‡s'. cã multe rabdã În casa lui un fiu al cãrui tatã E dus. Cu fiul lui. din cele Supuse mie. Ne-am fi-ntâlnit adese ºi nimica ªi nimenea n-ar fi putut sã curme Iubirea dintre noi ºi bucuria Pân’ nu ne-ar fi acoperit viaþa Al morþii nor cernit. poll¦ g¦r ¥lge' œcei patrÕj p£Žj o„comšnoio ™n meg£rois'. chiar bãiatul Acelui scump prieten. pe mine mã trimise Pãrintele meu Nestor cãlãreþul. s-a canonit o viaþã ªi care socoteam cã între-ai noºtri Mai scump decât oricare-avea sã-mi fie De ne-ajuta pe noi stãpânitorul De pe Olimp napoi sã ne întoarcem Pe mare în corãbiile noastre.158 ODUSSEAIS. m…an pÒlin ™xalap£xaj. Öj e†nek' ™me‹o polšaj ™mÒghsen ¢šqlouj: ka… min œfhn ™lqÒnta filhsšmen œxoca p£ntwn 'Arge…wn. D ke…nou mšn toi Ód' uƒÕj ™t»tumon. a‰ perinaiet£ousin. când n-are-apãrãtori pe alþii ªi-i singur cum e fiul lui Ulise. ú m¾ ¥lloi ¢osshtÁrej œwsin. o† ken kat¦ dÁmon ¢l£lkoien kakÒthta. æj nàn Thlem£cJ Ð mn o‡cetai. doamne. e fiul lui Ulise. ºi-acum nici unul Nu-l apãrã de rãutate-n þarã. à m£la d¾ f…lou ¢nšroj uƒÕj ™mÕn dî †keq'. ™x 'Iq£khj ¢gagën sÝn kt»masi kaˆ tškeŽ ú kaˆ p©sin lao‹si. Sã nu rosteascã vorbe negândite În faþa ta.” Grãi atunci bãlanul Menelaos: „La mine-n casã-i. nemess©tai d' ™nˆ qumù ïd' ™lqën tÕ prîton ™pesbol…aj ¢nafa…nein ¥nta sšqen. pr…n g' Óte d¾ qan£toio mšlan nšfoj ¢mfek£luyen. Venit aºa cum e de-ntâia oarã. Ca tu sã-i dai un sfat la tot ce are De spus sau de fãcut. ka… ke q£m' ™nq£d' ™Òntej ™misgÒmeq': oÙdš ken ¼meaj ¥llo diškrinen filšontš te terpomšnw te. De dragul meu. æj ¢goreÚeij: ¢ll¦ saÒfrwn ™st…. toà nîŽ qeoà ìj terpÒmeq' aÙdÍ. cu toþi locuitorii Cetãþii lui. ka… kš oƒ ”ArgeŽ n£ssa pÒlin kaˆ dèmat' œteuxa. I-aº fi zidit în Argos o cetate ªi un palat.

Ö kaˆ pepnumšna b£zeij. de frate-sãu. perˆ mšn se brotîn pepnumšnon enai Nšstwr f£sc' Ð gšrwn. Plângea ºi Telemah. Se zice Cã pe-Antiloh nu-l întrecea nici unul În repejune ºi-n rãzboinicie. Ót' ™pimnhsa…meqa se‹o oŒsin ™nˆ meg£roisi kaˆ ¢ll»louj ™ršoimen: kaˆ nàn. tÒn ·' 'Hoàj œkteine faeinÁj ¢glaÕj uƒÒj. ke…rasqa… te kÒmhn balšein t' ¢pÕ d£kru pareiîn. Öj ke‹non dÚsthnon ¢nÒstimon oon œqhken. Pisistrat. care pe bietul Ulise singur nu-l întoarse-n þarã. ·e‹a d' ¢r…gnwtoj gÒnoj ¢nšroj. ªi la dânsul Gândind.” ìj f£to.” Bãlanul Menelaos îi rãspunse: „Iubitul meu. e‡ t… pou œsti. viteazul Neasemuit. DiÕj ™kgegau‹a. ºi n-a fost În oaste cel mai nebãrbat din Argos. Doar o sã vie ziua cea de mâne ªi nu mã supãr dac-atunci jãli-veþi Pe orice muritor care s-ar stinge. kaˆ g¦r ™mÕj tšqnhken ¢delfeÒj. cã-ºi amintise De Antiloh. Eu niciodatã Nu fui cu el ºi nu-l vãzui. CÂNTUL IV Ne-o pizmui un zeu. Ca fiu al unui tatã cum e Nestor. kla‹e d ThlšmacÒj te kaˆ 'Atredhj Menšlaoj. ªi plângea copila Lui Joe-atunci. perˆ mn qe…ein tacÝn ºd macht»n. kaˆ Öj progenšsteroj e‡h: to…ou g¦r kaˆ patrÒj.” Aºa vorbi. toàtÒ nu kaˆ gšraj oon юzuro‹si broto‹si. Deci dacã-i chip. ú te Kron…wn ODISEEA. oÜ ti k£kistoj 'Arge…wn: mšlleij d sÝ ‡dmenai: –oÙ g¦r ™gè ge ½nths' oÙd ‡don: –perˆ d' ¥llwn fasˆ genšsqai 'Ant…locon. toà Ó g' ™pimnhsqeˆj œpea pterÒent' ¢gÒreuen: „'Atredh. rosti cuvinte-naripate: „De câte ori te aminteam pe tine ªi stam de vorbã între noi acasã. Moº Nestor ne spunea. Nu mã mirã. ascultã-acum la mine. cã tu Atride. Doar a pierit ºi frate-meu. ªi toþi cuprinºi de jale Se-nduioºarã. Cu ochii-nlãcrimaþi a fost ºi fiul Lui Nestor. Se vede lesne Vlãstarul unui om pe care Joe 161 255 185 260 265 190 270 195 275 200 280 285 205 290 . Eºti omul dintre toþi cel mai cuminte. p…qoiÒ moi: oÙ g¦r ™gè ge tšrpom' ÑdurÒmenoj metadÒrpioj. fiul Fãlos al Aurorei.160 ODUSSEAIS. Tu cugeþi sãnãtos. Ós' ¨n pepnumšnoj ¢n¾r e‡poi kaˆ ·šxeie. ™peˆ tÒsa epej. Nu-mi place mie bocetul la masã. D ¢ll¦ t¦ mšn pou mšllen ¢g£ssasqai qeÕj aÙtÒj. oÙd' ¥ra Nšstoroj uƒÕj ¢dakrÚtw œcen Ôsse: mn»sato g¦r kat¦ qumÕn ¢mÚmonoj 'AntilÒcoio. ucis de Memnon. to‹si d p©sin Øf' †meron ðrse gÒoio. kla‹e mn 'Arge…h `Elšnh. ¢ll¦ kaˆ 'Hëj œssetai ºrigšneia: nemessîma… ge mn oÙdn kla…ein. Cã pentru bieþii oameni numai una E cinstea cea din urmã: sã-þi tai pãrul ªi pe obraz sã laºi sã-þi curgã lacrimi. Elena argeiana. Ój ke q£nVsi brotîn kaˆ pÒtmon ™p…spV. chiar Menelaos. Vei fi ºtiind-o tu.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfh xanqÕj Menšlaoj: „ð f…l'. grãit-ai tot ce poate Grãi ºi face-un om cu cap ºi-n vârstã Mai naintat ca tine.

kakîn ™p…lhqon ¡p£ntwn. Tihnit sã-ºi ducã greul bãtrâneþii În casa lui ºi feþii lui sã fie Întregi la minte ºi-osebiþi în arme. Öj prˆn ™tÚcqh. A„gupt…h. oÙd' e‡ oƒ prop£roiqen ¢delfeÕn À f…lon uƒÕn calkù dhŽÒJen. ™xaàtij mÚqoisin ¢meibomšnh prosšeipen: ODISEEA. Lãsãm dar la o parte tânguirea Cu care-am început ºi sã ne punem Din nou la cinã. Apã sã ne toarne Din nou pe mâni. Cã-i dete necurmatã bucurie. Atunci Elena-avu o altã grijã: Pe loc prelinse-n vinul lor de masã Un leac ce-alinã orice dor ºi jale. œnqen œpinon. cuvântã Elena: 163 210 295 215 300 305 220 310 225 315 230 320 325 235 . Cãci ei se trag într-adevãr din Peon.162 ODUSSEAIS. tÍ ple‹sta fšrei ze…dwroj ¥roura f£rmaka. Aºa de bune. CÂNTUL IV L-a fericit ca soþ ºi ca pãrinte. Polidamna din Egipet. În ziua aceea nu-ºi uda obrazul Cu stropi de plâns. aÙt¦r ™pe… ·' ™nšhke kšleusš te o„nocoÁsai. to‹a DiÕj qug£thr œce f£rmaka mhtiÒenta. Ð d' Ñfqalmo‹sin Ðrùto. oƒ d' ™p' Ñne…aq' ˜to‹ma proke…mena ce‹raj ‡allon. t£ oƒ PolÚdamna pÒren. poll¦ d lugr£. ba chiar naintea-i Cãdea zdrobit un frate-al lui sau fiul ªi el vedea sfârºitul lor cu ochii. cersˆ d' ™f' Ûdwr ceu£ntwn: màqoi d kaˆ ºîqšn per œsontai Thlem£cJ kaˆ ™moˆ diaeipšmen ¢ll»loisin. Öj tÕ katabrÒxeien.” Aºa vorbi. Când puse leacul ºi-ndemnã sã toarne În cupe vinul. ¹me‹j d klauqmÕn mn ™£somen. nhpenqšj t' ¥colÒn te. De povestit e vreme ªi mâne între Telemah ºi mine. D Ôlbon ™piklèsV gamšont… te geinomšnJ te. mãestrite daruri Avea Elena date de soþia Lui Tonos. „htrÕj d ›kastoj ™pist£menoj perˆ p£ntwn ¢nqrèpwn: à g¦r Pai»onÒj e„si genšqlhj. poll¦ mn ™sql¦ memigmšna. oÙd' e‡ oƒ katateqna…h m»thr te pat»r te. 'Asfal…wn d' ¥r' Ûdwr ™pˆ ce‹raj œceuen. uƒšaj aâ pinutoÚj te kaˆ œgcesin enai ¢r…stouj. Oricine înghiþea din el când vinul L-amesteca cu apã într-o canã. œnq' aât' ¥ll' ™nÒhs' `Elšnh DiÕj ™kgegau‹a: aÙt…k' ¥r' e„j onon b£le f£rmakon. În urmã. Pe unde þãrna darnicã-n bucate Dã multe buruieni de leacuri bune ªi rele laolaltã amestecate ªi oamenii mai mult decât oriunde Sunt iscusiþi lecuitori de boale. oÜ ken ™fhmšriÒj ge b£loi kat¦ d£kru pareiîn. Qînoj par£koitij. Un bàlsam uitãtor de orice rele. dÒrpou d' ™xaàtij mnhsèmeqa. æj nàn Nšstori dîke diamperj ½mata p£nta aÙtÕn mn liparîj ghraskšmen ™n meg£roisin. ™p¾n krhtÁri mige…h. ÑtrhrÕj qer£pwn Menel£ou kudal…moio. ™sql£. sã fi murit chiar mama Ori tatãl lui. ªi dânºii la bucatele gãtite Încep sã-ntindã mânile grãbite. Vindecãtorul zeilor.” ìj œfat'. iar harnica lui slugã Asfalion pe mâni le toarnã apã.

Dar când pusei sã-l spele ºi sã-l ungã. se furiºã-n cetatea Vrãjmaºilor ºi. Eu n-aº putea sã-nºir. când la Troia Ducându-mã departe de-a mea þarã. sã spun anume Ce lupte-a dus netemãtor Ulise. CÂNTUL IV „Nãlþate Menelaos ºi voi fiii Vestiþilor viteji.164 ODUSSEAIS. Astfel Se furiºã-n cetate. iar troienii Nu-l bãnuiau de loc. pr…n ge tÕn ™j nÁ£j te qo¦j klis…aj t' ¢fikšsqai. dar eu în mine Mã bucuram. Ulise Pãrea un cerºetor. polloÝj d Trèwn kte…naj tana»keŽ calkù Ãlqe met' 'Arge…ouj. Dã Joe bun ºi rãu pe lumea asta. ¿n 'Afrod…th dîc'. el s-ascundea isteþul. de bunã seamã. ka… min ¢neirèteun: Ð d kerdosÚnV ¢lšeinen. ªi-l întrebam. De-aceea ªedeþi acum de ospãtaþi în salã ªi vã înveseliþi de o poveste. ODISEEA. când altuia. spe‹ra k£k' ¢mf' êmoisi balèn. ¢ll' Óte d» min ™gë lÒeon kaˆ cr‹on ™la…J. ¢t¦r qeÕj ¥llote ¥llJ ZeÝj ¢gaqÒn te kakÒn te dido‹: dÚnatai g¦r ¤panta: – à toi nàn da…nusqe kaq»menoi ™n meg£roisi kaˆ mÚqoij tšrpesqe: ™oikÒta g¦r katalšxw. prefãcut. Óqi p£scete p»mat' 'Acaio…. unde-avurãþi voi aheii De furcã mult. œnq' ¥llai TrJaˆ l…g' ™kèkuon: aÙt¦r ™mÕn kÁr ca‹r'. Öj oÙdn to‹oj œhn ™pˆ nhusˆn 'Acaiîn: tù ‡keloj katšdu Trèwn pÒlin. ¢mfˆ d e†mata ›ssa kaˆ êmosa karterÕn Órkon. 165 330 240 335 245 340 345 250 350 255 355 260 360 . Cãci potrivite lucruri vã voi spune. ¢ndrîn dusmenšwn katšdu pÒlin eÙru£guian. ¥llJ d' aÙtÕn fwtˆ katakrÚptwn ½Žske DšktV. Ca unul care poate toate cele. cãci m-apucase dorul De-ntors acasã ºi-mi plângeam orbirea Ce Venera-mi dãduse. Óssoi 'OdussÁoj talas…fronÒj e„sin ¥eqloi: ¢ll' oŒon tÒd' œrexe kaˆ œtlh karterÕj ¢n¾r d»mJ œni Trèwn. Ulise-atunci ºi-a dat pe faþã taina. Doar eu pe dânsul Îl cunoscui. aÙtÒn min plhgÍsin ¢eikel…Vsi dam£ssaj. cu totul altul De cum era el la corãbii. ™peˆ ½dh moi krad…h tštrapto nešsqai ¨y okÒnd'. Tot trupul ºi-l sluþise Rãnindu-se ºi îmbrãcat în zdrenþe. m» me prˆn 'OdusÁa met¦ Trèess' ¢nafÁnai. p£nta mn oÙk ¨n ™gë muq»somai oÙd' Ñnom»nw. kaˆ tÒte d» moi p£nta nÒon katšlexen 'Acaiîn. aºa tiptil cum fuse. Óte m' ½gage ke‹se f…lhj ¢pÕ patr…doj a‡hj. oƒ d' ¢b£khsan p£ntej: ™gë dš min o‡h ¢nšgnwn to‹on ™Ònta. Femeile troiene Cu hohot se boceau. Când unuia. o„kÁŽ ™oikèj. D „'Atredh Menšlae diotrefj ºd kaˆ o†de ¢ndrîn ™sqlîn pa‹dej. ¥thn d metšstenon. În chip de rob. ªi-l îmbrãcai ºi mã jurai temeinic Cã nu-l voi da de gol pânã ce dânsul Nu va sosi-ntre corturi la corãbii. Dar iatã una ce-ndrãzni sã facã La Troia. Pe mulþi troieni cu sabia rãpuse ªi se întoarse între-ahei ºi-aduse Atâtea ºtiri. kat¦ d frÒnin ½gage poll»n.

dar nu-mi vãzurã ochii Nicicând un om aºa cum fu Ulise. odinioarã În calul cel de lemn cioplit.166 265 ODUSSEAIS. œnq' ¥lloi mn p£ntej ¢k¾n œsan uŒej 'Acaiîn. În viaþa mea am încercat ºi mintea ªi sfatul multor oameni mari ºi-umblat-am Pe lume mult. Dam zor atunci ºi eu ºi Diomede Sã nãvãlim afarã sau îndatã De-acolo sã rãspundem. vajnicul bãrbat. mai voia sã schimbe Cu tine vorba. ½dh mn polšwn ™d£hn boul»n te nÒon te ¢ndrîn ¹rèwn. alãturi De noi. dar pe loc Ulise Cu mâni vânjoase i-astupase gura ªi ne feri de pacoste.” Mintosul Telemah la asta zise: 167 365 370 270 375 275 380 280 385 285 390 395 290 400 . gÚnai. Ãlqej œpeita sÝ ke‹se: keleusšmenai dš s' œmelle da…mwn. ™k d' Ñnomakl»dhn Danaîn ÑnÒmazej ¢r…stouj. ”Antikloj d sš g' ooj ¢me…yasqai ™pšessin ½qelen: ¢ll' 'OduseÝj ™pˆ m£staka cersˆ p…eze nwlemšwj kraterÍsi. trˆj d per…steixaj ko‹lon lÒcon ¢mfafÒwsa.” Adause la asta Menelaos: „E drept ce-ai spus tu despre el.” t¾n d' ¢pameibÒmenoj prosšfh xanqÕj Menšlaoj: „naˆ d¾ taàt£ ge p£nta. p£ntwn 'Arge…wn fwn¾n ‡skous' ¢lÒcoisin: aÙt¦r ™gë kaˆ Tudedhj kaˆ d‹oj 'OdusseÝj ¼menoi ™n mšssoisin ¢koÚsamen. CÂNTUL IV Mã-nstrãinã de fata mea. dar Ulise Ne-a potolit ºi ne-a-nfrânat nãvala. acolo. Eu care stam la mijloc cu Tidide ªi cu Ulise glasul þi-auzirãm. Ôfra se nÒsfin ¢p»gage Pall¦j 'Aq»nh. de casa ªi de bãrbatul meu. D pa‹d£ t' ™m¾n nosfissamšnhn q£lamÒn te pÒsin te oÜ teu deuÒmenon. þiindu-l Aºa într-una pânã ce Minerva De noi atunci te-a depãrtat pe tine. desãvârºitul De bun ºi de frumos ºi de cuminte. femeie.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: ODISEEA. Anticlos. †n' ™n»meqa p£ntej ¥ristoi 'Arge…wn. Mânatã de vreun zeu ce-a vrut sã deie Troienilor izbânda. Când aduceam troienilor pieire. Venit-ai tu atunci la noi. Atunci tãcurã molcom toþi aheii. s£wse d p£ntaj 'AcaioÚj: tÒfra d' œc'. oÜt' ¨r fršnaj oÜte ti edoj. Öj Trèessin ™boÚleto kàdoj Ñršxai: ka… toi Dhfoboj qeoe…keloj ›spet' „oÚsV. singur. æj ™bÒhsaj. nîŽ mn ¢mfotšrw mene»namen Ðrmhqšntej À ™xelqšmenai À œndoqen ay' Øpakoàsai: ¢ll' 'OduseÝj katšruke kaˆ œsceqen ƒemšnw per. pe toþi fruntaºii Ascunºi în cal ºi îngânat-ai glasul Soþiei fiecãrui dintre dânºii. oŒon kaˆ tÒd' œrexe kaˆ œtlh karterÕj ¢n¾r †ppJ œni xestù. Te-nsoþise ªi Deifob cel arãtos ca zeii. de toþi fruntaºii cei din Argos. poll¾n d' ™pel»luqa ga‹an: ¢ll' oÜ pw toioàton ™gën ‡don Ñfqalmo‹sin oŒon 'OdussÁoj talas…fronoj œske f…lon kÁr. Sã vezi ce faptã mai fãcu ºi alta El. Trèessi fÒnon kaˆ kÁra fšrontej. kat¦ mo‹ran œeipej. De trei ori ocolit-ai matahala Scobitã pipãind-o ºi pe nume Strigat-ai pe danai.

storšsai t' ™fÚperqe t£phtaj cla…naj t' ™nqšmenai oÜlaj kaqÚperqen ›sasqai. dusã mi-e moºia. Elena. Acolo-i duse pe strãini un crainic ªi amândoi în tindã se culcarã. ™j Lakeda…mona d‹an ™p' eÙrša nîta qal£sshj. de-avea Ulise Chiar inimã de fier. Ôfra kaˆ ½dh ÛpnJ Ûpo glukerù tarpèmeqa koimhqšntej. ca noi pe urmã. La mine-acasã miºunã duºmanii 169 295 405 300 410 415 305 420 310 425 315 430 435 320 . Thlem£cJ d par‹zen. Dar hai sã mergem Sã ne culcãm în pat. ¢ll' ¥get' e„j eÙn¾n tr£peq' ¼meaj. S-apropie de Telemah ºi zise: „Voinice Telemah. D „'Atredh Menšlae diotrefšj. ce treabã oare Te-aduce-aici pe largul spate-al mãrii? A ta nevoie ori nevoia obºtii? Sã-mi spui tu asta drept. CÂNTUL IV „Nãlþate-Atrid. ¥lgion: oÙ g£r o† ti tÒ g' ½rkese lugrÕn Ôleqron. Ôrcame laîn.” ìj œfat'. Mâncatã-i casa-mi. stãpânitor de oameni. possˆ d' ØpÕ liparo‹sin ™d»sato kal¦ pšdila. p¦r d' `Elšnh tanÚpeploj ™lšxato. bÁ d' ‡men ™k qal£moio qeù ™nal…gkioj ¥nthn. Iar roabele ieºirã-apoi din salã Cu facle-n mâni ºi aºternurã paturi. viteazul Menelaos Din patu-i se sculã ºi-ºi puse haina. Dormind. perˆ d x…foj ÑxÝ qšt' êmJ. ODISEEA.168 ODUSSEAIS. de-odihnã dulce s-avem parte. êrnut' ¥r' ™x eÙnÁfi bo¾n ¢gaqÕj Menšlaoj e†mata ˜ss£menoj. œpoj t' œfat' œk t' ÑnÒmaze: „t…pte dš se creië deàr' ½gage. Voinicul Telemah ºi al lui Nestor Fecior chipos. E ºi mai dureros cã toate-aceste Pe el de soartã crudã nu-l scutirã. Ôlwle d p…ona œrga. Elena argeiana La roabe porunci sã care paturi În tindã ºi sã-mpãture-aºternuturi Frumoase porfirii. d‹a gunaikîn. tÒde moi nhmertj ™n…spej. Cu sabie-ascuþitã se încinse ªi dupã ce pe dalbele-i picioare Legã sandale dalbe ºi din casã Ieºi leit un zeu la-nfãþiºare. aƒ d' ‡san ™k meg£roio d£oj met¦ cersˆn œcousai.” Cum zise el. dšmnia d' ™stÒresan: ™k d xe…nouj ¥ge kÁrux. Venii sã-mi dai vr-o veste despre tata. ªi nu l-ar fi scutit. stãpânitor de oameni. A doua zi. oÙd' e‡ oƒ krad…h ge sidhršh œndoqen Ãen. când zorile-nzorirã Trandafirii. ThlšmacÒj q' ¼rwj kaˆ Nšstoroj ¢glaÕj uƒÒj: 'Atredhj d kaqeàde mucù dÒmou Øyhlo‹o. 'Arge…h d' `Elšnh dmJÍsi kšleuse dšmni' Øp' a„qoÚsV qšmenai kaˆ ·»gea kal¦ porfÚre' ™mbalšein. ™sq…eta… moi okoj. oƒ mn ¥r' ™n prodÒmJ dÒmou aÙtÒqi koim»santo. Ôrcame laîn. Ãmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj. Thlšmac' ¼rwj. sã-ntindã scoarþe ªi moi velinþi de-acoperit sã puie. Iar fiul lui Atreus Dormi nãuntru-n casele înalte ªi-alãturea de el dumnezeiasca Între femei. d»mion à ‡dion.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „'Atredh Menšlae diotrefšj.” Iar el rãspunse: „Nãlþate-Atrid. cu straiul lung. ½luqon e‡ tin£ moi klhhdÒna patrÕj ™n…spoij.

la fel Ulise-odatã Zdrobi-va pe miºei. l…ssomai. ¢ll' eâ moi kat£lexon. Eu rogu-te. ºi când apoi se-ntoarnã leul La cuibul sãu. Ð d' œpeita ˜¾n e„s»luqen eÙn»n. D dusmenšwn d' ¢ndrîn ple‹oj dÒmoj. Sfruntaþii peþitori ai mamei mele. mhtrÕj ™mÁj mnhstÁrej Øpšrbion Ûbrin œcontej. ìj 'OduseÝj ke…noisin ¢eikša pÒtmon ™f»sei. ¢mfotšroisi d to‹sin ¢eikša pÒtmon ™fÁken. când la sfadã Sãri din loc la Filomelianul. De s-a-ntâmplat s-o vezi cumva cu ochii Ori auzit-ai povestind-o altul Rãtãcitor cu el. Bãrbat aºa de vajnic în putere! Cum dacã cerbul adormindu-ºi puii Sugari în cuibul unui leu puternic Cutreierã pãduri ºi paºte iarbã Pe vãi. mhdš t… m' a„dÒmenoj meil…sseo mhd' ™lea…rwn. à m£la d¾ kraterÒfronoj ¢ndrÕj ™n eÙnÍ ½qelon eÙnhqÁnai ¢n£lkidej aÙtoˆ ™Òntej.170 ODUSSEAIS. e‡ pou Ôpwpaj Ñfqalmo‹si teo‹sin À ¥llou màqon ¥kousaj plazomšnou: perˆ g£r min юzurÕn tške m»thr. ™sqlÕj 'OdusseÚj. Tu. Aºa sã fie când va da odatã De peþitori. Ce moarte fulgeratã 171 440 325 445 330 450 455 335 460 340 465 345 470 . to‹oj ™ën oŒÒj pot' ™ãktimšnV ™nˆ LšsbJ ™x œridoj FilomhledV ™p£laisen ¢nast£j.” tÕn d mšg' Ñcq»saj prosšfh xanqÕj Menšlaoj: „í pÒpoi. ODISEEA. adu-þi Aminte-acum ºi spune-mi adevãrul. ca Ulise Sã fie aºa cum fu odatã-n Lesbos. De-aceea vin sã-þi cad eu la picioare Sã-mi spui ce ºtii de jalnica lui moarte. Doamne Joe. de þi-a fãcut vrun bine Vorbind sau fãptuind viteazu-mi tatã ªi s-a þinut aºa de vorba-i datã Odinioarã-n Troia. Ci spune-aieve ce-ai vãzut ca martor. À œpoj ºš ti œrgon Øpost¦j ™xetšlesse d»mJ œni Trèwn. De se luã la harþã el ºi straºnic Îl zdupui. k¦d d' œbale kraterîj. ºi veseli fur-aheii. Zeà te p£ter kaˆ 'Aqhna…h kaˆ ”Apollon. Palas ºi Apolon. când amarul Vã copleºea pe toþi aheii. æj d' ÐpÒt' ™n xulÒcJ œlafoj kratero‹o lšontoj nebroÝj koim»sasa nehgenšaj galaqhnoÝj knhmoÝj ™xeršVsi kaˆ ¥gkea poi»enta boskomšnh. Doamne. Ópwj ½nthsaj ÑpwpÁj. e‡ potš to… ti pat¾r ™mÒj. aŠ g£r. o† tš moi a„eˆ mÁl' ¡din¦ sf£zousi kaˆ e„l…podaj ›likaj boàj. Sã nu mã cruþi de milã sau ruºine. ka… moi nhmertj ™n…spej. to‹oj ™ën mnhstÁrsin Ðmil»seien 'OdusseÚj: p£ntej k' çkÚmoro… te geno…ato pikrÒgamo… te.” Adânc oftã ºi zise Menelaos: „Hei. Temeinica cetate. cãci n-a fost nimeni Nãscut pe lume mai de plâns ca dânsul. niºte pãcãtoºi ºi fameni Ar vrea sã doarmã-n patul lui Ulise. Dã. a‡ k' ™qšlVsqa ke…nou lugrÕn Ôleqron ™nispe‹n. dã puilor o moarte Nãprasnicã. toÜneka nàn t¦ s¦ goÚnaq' ƒk£nomai. Óqi p£scete p»mat' 'Acaio…: tîn nàn moi mnÁsai. kec£ronto d p£ntej 'Acaio…. CÂNTUL IV Ce-mi tot înjunghe oi ºi boi grãmadã.

tîn oÙdšn toi ™gë krÚyw œpoj oÙd' ™pikeÚsw. l…hn tÒson ºd cal…frwn. cã zeii vor de-a pururi Aminte sã-þi aduci de datorie. E„doqšh: tÍ g£r ·a m£list£ ge qumÕn Ôrina: ¼ m' o‡J œrronti sun»nteto nÒsfin ˜ta…rwn: a„eˆ g¦r perˆ nÁson ¢lèmenoi „cqu£askon gnampto‹s' ¢gk…stroisin.172 ODUSSEAIS. oÙdš ti tškmwr eØršmenai dÚnasai. ð xe‹ne. D taàta d'. minÚqei dš toi Ãtor ˜ta…rwn. æj d¾ d»q' ™nˆ n»sJ ™rÚkeai. ºi-ortacii De foame þi se istovesc. Acolo-i un liman tihnit. e„ m» t…j me qeîn ÑlofÚrato ka… m' ™lšhse. œteire d gastšra limÒj. nÁsoj œpeit£ tij œsti poluklÚstJ ™nˆ pÒntJ A„gÚptou prop£roiqe. de-aceea ea ºi-mi zise: «Aºa copil zãnatic eºti. ¹ dš meu ¥gci st©sa œpoj f£to fènhsšn te: n»piÒj e„j. Pe-acolo douãzeci de zile zeii Mã-mpiedicau ºi nu suflau pe apã Prielnice-adieri însoþitoare Plutirilor pe largul spate al mãrii. Cãci nu le închinasem jertfe-alese De boi întregi. oÙdš pot' oâroi pne…ontej fa…nonq' ¡liašej. ODISEEA. Ãe ˜kën meqie‹j kaˆ tšrpeai ¥lgea p£scwn. Departe de tovarãºi care-n jurul Ostrovului se abãteau cu undiþi ªi pescuiau. ¢fuss£menoi mšlan Ûdwr. Se isprãveau merindele-mi ºi vlaga Tovarãºilor mei. ci toate câte-mi spuse Adevãrat Proteu. bãtrânul mãrii Le-oi spune drept. ™peˆ oÜ sfin œrexa telhšssaj ˜katÒmbaj: oƒ d' a„eˆ boÚlonto qeoˆ memnÁsqai ™fetmšwn. F£ron dš ˜ kikl»skousi. ™n d lim¾n eÜormoj. pe unde Corãbierii se-ngrijesc de apã ªi dau pe mare drumul la corãbii. nimic nu voi ascunde. œnqa m' ™e…kosin ½mat' œcon qeo…. Nimic n-oi ocoli spre înºelare La povestit. Ósson te panhmer…h glafur¾ nhàj ½nusen. Prwtšoj „fq…mou qug£thr ¡l…oio gšrontoj. o† ·£ te nhîn pompÁej g…nontai ™p' eÙrša nîta qal£sshj. de n-avea milã ªi nu mã izbãvea de rãu acolo Copila lui Proteu. Óqen t' ¢pÕ nÁaj ™saj ™j pÒnton b£llousin. A„gÚptJ m' œti deàro qeoˆ memaîta nšesqai œscon. M-oprirã prin Egipet încã zeii. Î ligÝj oâroj ™pipne…Vsin Ôpisqen. zâna Idotea. Deºi doream napoi sã vin încoace. CÂNTUL IV ªi nunt-amarã avea-vor ei cu toþii! Iar despre ce mã-ntrebi ºi-mi faci rugare. oÙk ¨n ™gè ge ¥lla parx e‡poimi paraklidÕn oÙd' ¢pat»sw: ¢ll¦ t¦ mšn moi œeipe gšrwn ¤lioj nhmert»j. ¤ m' e„rwt´j kaˆ l…sseai. strãine? Ori tu te laºi voios ºi-þi place astfel Sã stai tânjind? Cã doar de multã vreme Stai pironit aci-n ostrov ºi nu poþi Sã-i dai de capãt rãului. Prea mult se-nduioºã când mã brodise Pe mal nemernicind pustiu ºi singur.» La asta 173 350 475 480 355 485 360 490 365 495 500 370 505 375 . Departe ca de-o zi cãlãtorie. Pe marea vãluroasã-n dreptul apei Egipetul este ostrovul Faros. tÒsson ¥neuq'. ka… nÚ ken ½Ža p£nta katšfqito kaˆ mšne' ¢ndrîn. înfricoºatul Bãtrân al mãrii.

m» pèj me proŽdën º prodaeˆj ¢lšhtai: ¢rgalšoj g£r t' ™stˆ qeÕj brotù ¢ndrˆ damÁnai. Ój kšn toi e‡pVsin ÐdÕn kaˆ mštra keleÚqou nÒston q'. Când soarele de-amiazi e-n cruci ºi adie Zefirul. nÒston q'. Ce ºtie toate-adâncurile mãrii ªi e supusul lui Neptun. ºi eu zisei din parte-mi: «Aratã-mi mie cum sã pun eu mâna Pe zeul cel bãtrân. Ój t…j m' ¢qan£twn ped£v kaˆ œdhse keleÚqou. ¹ d' aÙt…k' ¢me…beto d‹a qe£wn: [toig¦r ™gè toi taàta m£l' ¢trekšwj ¢goreÚsw.] Ãmoj d' ºšlioj mšson oÙranÕn ¢mfibeb»kV. tÒn g' e‡ pwj sÝ dÚnaio lochs£menoj lelabšsqai. m£l' ¢trekšwj ¢goreÚsw. Ce bun ºi rãu þi s-a-ntâmplat acasã De când baþi cale trudnicã ºi lungã. aÙt¦r ™gè min ¢meibÒmenoj prosšeipon: ™k mšn toi ™ršw. Pândind aici. de poþi sã-l prinzi pe dânsul. Mãrturises cã nu de bunãvoie Rãmân aici. xe‹ne. ìj ™f£mhn. Poseid£wnoj Øpodmèj: tÕn dš t' ™mÒn fasin patšr' œmmenai ºd tekšsqai. D ìj œfat'. qeoˆ dš te p£nta ‡sasin. Ój te qal£sshj p£shj bšnqea ode. pwle‹ta… tij deàro gšrwn ¤lioj nhmert»j. strãine. æj ™pˆ pÒnton ™leÚseai „cquÒenta. mela…nV frikˆ kalufqe…j. ¢ll£ nu mšllw ¢qan£touj ¢litšsqai. cã poate dânsul De mine s-ar feri ºi-i anevoie Un om pe-un zeu sã biruie vreodatã». kaˆ dš kš toi e‡pVsi.174 ODUSSEAIS. Aºa-i vorbii.» Aºa-mi vorbi. ¢q£natoj. a‡ k' ™qšlVsqa. æj ™pˆ pÒnton ™leÚsomai „cquÒenta. Prãsila vederoasei zâne-a mãrii. ODISEEA. ªi focele-n duium adorm în juru-i. Se zice Cã el e tatãl meu ºi nãscãtorul. ¢ll¦ sÚ pšr moi e„pš. de vrei. diotrefšj. Þi-ar lãmuri tot drumul cât de mare-i ªi cum pe apã sã te-ntorci în þarã. Ieºind din hãu ºi rãspândind duhoare 175 510 380 515 520 385 525 390 530 395 535 400 540 . Proteus Egipteanul. ìj ™f£mhn. zeiþã. PrwteÝj A„gÚptioj. CÂNTUL IV Eu i-am rãspuns: «Oricine eºti. ºi ea pe loc rãspunse: «Voi spune drept ºi apriat. o‰ oÙranÕn eÙrÝn œcousin. Colind-aici un zeu bãtrân de mare Nenºelãtor. zeul moº atunci rãsare De unde stã ascuns sub valuri negre ªi merge de se culcã pe sub peºteri. voi fi greºit pesemne Naintea domnitorilor din slavã. Ótti toi ™n meg£roisi kakÒn t' ¢gaqÒn te tštuktai o„comšnoio sšqen dolic¾n ÐdÕn ¢rgalšhn te. tÁmoj ¥r' ™x ¡lÕj esi gšrwn ¤lioj nhmert¾j pnoiÍ Ûpo zefÚroio. strãine. ¼ tij sÚ pšr ™ssi qe£wn. ºi ea-mi rãspunse-ndatã: «Rosti-voi numai adevãr. aÙt¦r ™gè min ¢meibÒmenoj prosšeipon: aÙt¾ nàn fr£zeu sÝ lÒcon qe…oio gšrontoj. ¹ d' aÙt…k' ¢me…beto d‹a qe£wn: toig¦r ™gè toi. mãrite. ìj œfat'. Dar spune-mi – zeii doar ºtiu bine – care Nemuritor mã stânjeni pe mine ªi calea mi-o-ngrãdi ºi nu mã lasã S-o iau napoi pe marea cea pescoasã?» Aºa-ntrebai. æj ™gë oÜ ti ˜kën katerÚkomai. ªi þi-ar mai povesti.

când se ivirã zorii Trandafirii. De cinã mã-ngrijesc ºi peste noapte Culcându-ne dormim pe mal. Luându-ºi chipul ce-l avea nainte. De-acolo. ºi-n foc ºi chiar în apã. Óss' ™pˆ ga‹an ˜rpet¦ g…nontai kaˆ Ûdwr kaˆ qespidaj pàr: Øme‹j d' ¢stemfšwj ™cšmen m©llÒn te pišzein. aÙt¦r ™pe… ·' ™pˆ nÁa kat»luqon ºd q£lassan.176 405 ODUSSEAIS. lšxetai ™n mšssVsi. nomeÝj ìj pèesi m»lwn. aâqi d' œcein memaîta. tÕn mn ™p¾n d¾ prîta kateunhqšnta ‡dhsqe. D ™k d' ™lqën koim©tai ØpÕ spšesi glafuro‹sin: ¢mfˆ dš min fîkai nšpodej kalÁj ¡losÚdnhj ¡qrÒai eÛdousin. mã rog de zei fierbinte ªi iau cu mine trei aleºi tovarãºi. pikrÕn ¢popne…ousai ¡lÕj polubenqšoj Ñdm»n.» Aºa grãind. o† toi par¦ nhusˆn ™ãssšlmoisin ¥ristoi. ea se cufundã-n valuri. Când s-a culcat. Desprindeþi pe bãtrân ºi daþi-i drumul ªi-ntreabã care zeu te prigoneºte ªi cum sã te întorci napoi pe mare. CÂNTUL IV Nesuferitã din strãfund de mare. fèkaj mšn toi prîton ¢riqm»sei kaˆ œpeisin: aÙt¦r ™p¾n p£saj pemp£ssetai ºd ‡dhtai. ODISEEA. dÒrpon q' Ðplis£mesq' ™p… t' ½luqen ¢mbros…h nÚx. d¾ tÒte koim»qhmen ™pˆ ·hgm‹ni qal£sshj. nÒston q'. Eu merg pe prundul de pe mal la vase Cu inima nespus de tulburatã ªi când ajung la vasul meu. e‡resqai dš. Voi. atunci. oŒÒn ke kateunhqšnta ‡dhai. Iar când pe toate Le-a socotit ºi le-a vãzut de-a rândul. to‹oj ™èn. viteze. ìj e„poàs' ØpÕ pÒnton ™dÚseto kuma…nonta: aÙt¦r ™gën ™pˆ nÁaj. kaˆ tÒt' œpeiq' Ûmin melštw k£rtoj te b…h te. Tu alege-þi bine Trei soþi mai inimoºi de la corãbii. ¢ll' Óte ken d» s' aÙtÕj ¢ne…rhtai ™pšessi. El are sã se culce printre ele Ca un pãstor în mijlocu-unei turme. 177 545 550 410 555 415 560 420 565 570 425 575 430 . la mare. ¼rwj. œnqa s' ™gën ¢gagoàsa ¤m' ºÒŽ fainomšnhfin eÙn£sw ˜xe…hj: sÝ d' ™å kr…nasqai ˜ta…rouj tre‹j. p£nta dš toi ™ršw ÑlofèŽa to‹o gšrontoj. Se va preface-n oriºice fãpturã De pe pãmânt. Óq' ›stasan ™n yam£qoisin. Va încerca el fel ºi chip sã scape. kaˆ ™ssÚmenÒn per ¢lÚxai. Sã v-aruncaþi asupra lui cu sila ªi sã-l opriþi din rãsputeri în clipa Când el s-ar repezi ºi-ar da sã fugã. ½Ža: poll¦ dš moi krad…h pÒrfure kiÒnti. Dar când o sã te-ntrebe el pe tine. Sã-þi spun ce-apucãturi are bãtrânul: La început el va umbla-ntre foce ªi le va numãra. A doua zi. pe loc. cuprindeþi-l mai zdravãn. poliÁj ¡lÕj ™xanadàsai. Sã nu-l slãbiþi. æj ™pˆ pÒnton ™leÚseai „cquÒenta. o iau pe prundul mãrii Cea latã-n cãi. qeîn Ój t…j se calšptei. Chiar mâne-n zori de zi te duc ºi-acolo Te pun la pândã. p£nta d ginÒmenoj peir»setai. cum îl veþi vedea lungit acolo. kaˆ tÒte d¾ scšsqai te b…hj làsa… te gšronta.

Ieºirã droaie focele din mare ªi când pe þãrm în ºir se cuibãrirã. eáre d fèkaj zatrefšaj. tÒfra d' ¥r' ¼ g' Øpodàsa qal£sshj eÙrša kÒlpon tšssara fwk£wn ™k pÒntou dšrmat' œneike: – p£nta d' œsan neÒdarta: –dÒlon d' ™pem»deto patr…. Pe toate le colindã. Dãm þipãt noi atunci. sãrim la dânsul ªi-l încleºtãm cu braþele. lškto d' ¢riqmÒn. face seama. oŒsi m£lista pepo…qea p©san ™p' „qÚn. Toatã dimineaþa Rãbdarãm noi acolo ºi-adãstarãm. p©san d' ºo…hn mšnomen tetlhÒti qumù: fîkai d' ™x ¡lÕj Ãlqon ¢ollšej. CÂNTUL IV Pe cei mai îndrãzneþi. b£len d' ™pˆ dšrma ˜k£stJ. 179 580 435 585 440 590 445 595 600 450 605 455 610 460 . ba gligan. eÙn¦j d' ™n yam£qoisi diagl£yas' ¡l…Vsin Âsto mšnous': ¹me‹j d m£la scedÕn ½lqomen aÙtÁj: ˜xe…hj d' eÜnhse. aÙt¦r œpeita dr£kwn kaˆ p£rdalij ºd mšgaj sàj: [g…neto d' ØgrÕn Ûdwr kaˆ dšndreon Øyipšthlon. Dup-aceea Pe rând ne culcã ea în gropi ºi-aºterne Deasupra fiecãrui câte-o piele. Se pune-apoi ºi el pe jos ºi-adoarme. œnqa ken a„nÒtatoj lÒcoj œpleto: te‹re g¦r a„nîj fwk£wn ¡liotrefšwn Ñloètatoj Ñdm»: t…j g£r k' e„nal…J par¦ k»teŽ koimhqe…h. ªezu ºi ne-aºteptã pân’ce venirãm La ea. ºi cu ele Se-ncumetã pe tatãl ei sã-nºele. Ieºi-n amiezi din mare ºi bãtrânul. kaˆ tÒte d¾ par¦ q‹na qal£sshj eÙrupÒroio ½Ža. pe urmã Ba un balaur. Zeiþa. Iar moºul Nu-ºi uitã meºteºugul vicleniei. ¢ll' à toi prètista lšwn gšnet' ºãgšneioj. ¹me‹j d „£contej ™pessÚmeq'. de tot aproape. Ôlesse d k»teoj Ñdm»n. Cã cine poate sã se culce-alãturi De-o lighioan-a mãrii? Dar zeiþa Un mir dumnezeiesc. ¢mfˆ d ce‹raj b£llomen: oÙd' Ð gšrwn dol…hj ™pel»qeto tšcnhj. Cã prea de tot ne otrãvea mirosul Ucigãtor al focelor de mare. nespus de dulce. D Ãmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj. Întâi se face leu bãrbos. din afundul De ape aduse patru piei de foce Abia jupite toate. aƒ mn œpeita ˜xÁj eÙn£zonto par¦ ·hgm‹ni qal£sshj: œndioj d' Ð gšrwn Ãlq' ™x ¡lÒj. ¢ll' aÙt¾ ™s£wse kaˆ ™fr£sato mšg' Ôneiar: ¢mbros…hn ØpÕ ·‹na ˜k£stJ qÁke fšrousa ¹dÝ m£la pne…ousan. p£saj d' ¥r' ™póceto. Ne-aduse ºi sub nasul fiecãrui Ni-l puse ea ºi-mprãºtie duhoarea De la lighioane.] ODISEEA. ™n d' ¹mšaj prètouj lšge k»tesin. care Se cufundase-n mare. ªi dupã ce sãpã în prund culcuºuri. Întâi pe noi ne numãrã-ntre ele ªi nici nu bãnuie-nºelãtoria. poll¦ qeoÝj gounoÚmenoj: aÙt¦r ˜ta…rouj tre‹j ¥gon. Dar groaznic ne-ar fi fost atunci pânditul.178 ODUSSEAIS. ba pardos. oÙdš ti qumù çsqh dÒlon enai: œpeita d lškto kaˆ aÙtÒj. Gãseºte rotofeiele de foce.

El. minÚqei dš moi œndoqen Ãtor. Dar spune-mi drept ºi lãmureºte-mi mie: 181 615 465 620 470 625 475 630 635 480 640 485 645 . ªi totuºi rãspunsei: «De bunã seamã Voi face aºa cum tu mã-nveþi. îl þinem zdravãn ªi cu-ndârjire. kaˆ tÒte d» m' ™pšessin ¢neirÒmenoj prosšeipe: t…j nÚ toi. ¢ll' Óte d» ·' ¢n…az' Ð gšrwn ÑlofèŽa e„dèj. oare cine Din zeii toþi mã-mpiedicã pe mine ªi calea-mi stãvili ºi nu mã lasã La-ntorsul meu pe marea cea pescoasã?» Aºa-i zisei.» Aºa-mi grãi. ¢ll¦ sÚ pšr moi e„pš. Noi nu-l slãbim de loc. ¢ll¦ kaˆ ïj mÚqoisin ¢meibÒmenoj prosšeipon: taàta mn oÛtw d¾ telšw. Doar astfel îþi vor da dorita cale. bãtrâne. mã-ntreabã: «Dar cine. Ca zeu care ºtii toate. toˆ oÙranÕn eÙrÝn œcousi: kaˆ tÒte toi dèsousin ÐdÕn qeo…. ºi-a face Mãreþe jertfe sfinte de o sutã De boi nemuritorilor din slavã. æj d¾ d»q' ™nˆ n»sJ ™rÚkomai. D ¹me‹j d' ¢stemfšwj œcomen tetlhÒti qumù. Egipetul. ODISEEA. aÙt¦r ™mo… ge katekl£sqh f…lon Ãtor. s-a vorbit cu tine Sã stai pândind ºi sã m-apuci cu sila? Ce vrei tu de la mine?» Zic din parte-mi: «Tu ºtii. ìj œfat'. qeîn sumfr£ssato boul£j. qeoˆ dš te p£nta ‡sasin. Ce te faci cã nu ºtii ªi mã întrebi? Cã doar de multã vreme Stau þintuit aci-n ostrov ºi nu pot Sã iscodesc un mijloc de scãpare ªi-mi lâncezeºte inima. aÙt¦r ™gè min ¢meibÒmenoj prosšeipon: osqa. ªi nici conacul. bãtrâne. CÂNTUL IV Ba pom înalt. Atride. Nainte de-a te-napoia la râul Purces din cer. ¿n sÝ menoin´j. iar el pe loc rãspunse: «Tu trebuie-nadins s-aduci lui Joe ªi zeilor ceilalþi frumoase jerfe ªi-apoi sã pleci ca sã ajungi în þarã Mai repede cãlãtorind pe mare. oÙ g£r toi prˆn mo‹ra f…louj t' „dšein kaˆ ƒkšsqai okon ™ãkt…menon kaˆ s¾n ™j patr…da ga‹an. ºi inima-mi se frânse La sfatul lui de-a merge iar pe mare Drum lung ºi-anevoios cãtre Egipet. Doar nu þi-i dat sã vezi pe-ai tãi de-acasã. sãtul la urmã De multele-i nãzdrãvãnii. oÛnek£ m' aâtij ¥nwgen ™p' ºeroeidša pÒnton A‡guptÒnd' „šnai. diipetšoj potamo‹o. ìj œfat'. Dar spune-mi. Ôfra t£cista s¾n ™j patr…d' †koio plšwn ™pˆ o‡nopa pÒnton. pr…n g' Ót' ¨n A„gÚptoio.180 ODUSSEAIS. ba apã curgãtoare. aâtij Ûdwr œlqVj ·šxVj q' ƒer¦j ˜katÒmbaj ¢qan£toisi qeo‹si. gšron: t… me taàta paratropšwn ™ree…neij. dolic¾n ÐdÕn ¢rgalšhn te. gšron. ¢ll' ¥ge moi tÒde e„p kaˆ ¢trekšwj kat£lexon. æj sÝ keleÚeij. 'Atršoj uƒš. oÙdš ti tškmwr eØršmenai dÚnamai. ìj ™f£mhn. tšo se cr». Ój t…j m' ¢qan£twn ped£v kaˆ œdhse keleÚqou. æj ™pˆ pÒnton ™leÚsomai „cquÒenta. Ôfra m' ›loij ¢škonta lochs£menoj. nici a ta moºie. Ð dš m' aÙt…k' ¢meibÒmenoj prosšeipen: ¢ll¦ m£l' êfellej Di… t' ¥llois…n te qeo‹si ·šxaj ƒer¦ k£l' ¢nabainšmen. nÒston q'.

oprit pe mare. Din rãsputeri izbi în stânca Girei ªi-o despicã în douã. cel care pieri cu flota. tÕ d trÚfoj œmpese pÒntJ. De nu rostea cuvinte nenfrânate În marea lui orbire. e„ m¾ Øperf…alon œpoj œkbale kaˆ mšg' ¢£sqh: fÁ ·' ¢škhti qeîn fugšein mšga la‹tma qal£sshj. D À p£ntej sÝn nhusˆn ¢p»monej Ãlqon 'Acaio…. ªi astfel dânsul Pieri-necat în unda cea sãratã. oÞj Nšstwr kaˆ ™gë l…pomen Tro…hqen „Òntej. [ìj Ð mn œnq' ¢pÒlwlen. ºi de talazuri El l-a ferit. Cu toatã ura ce-i purta Minerva. Neptun atunci cum i-auzi trufia. Adânc se cufundã. de-a fost pe urmã Purtat pe valul mãrii nesfârºite.182 ODUSSEAIS. A‡aj mn met¦ nhusˆ d£mh dolichrštmoisi: GurÍs…n min prîta Poseid£wn ™pšlasse pštrVsin meg£lVsi kaˆ ™xes£wse qal£sshj: ka… nÚ ken œkfuge kÁra. Îndatã cu mâni tari luând tridentul. ¢pÕ d' œscisen aÙt»n: kaˆ tÕ mn aÙtÒqi me‹ne. tù ·' A‡aj tÕ prîton ™fezÒmenoj mšg' ¢£sqh: tÕn d' ™fÒrei kat¦ pÒnton ¢pe…rona kuma…nonta. mulþi din ei scãparã. Tu-i ºtii pe cei care cãzurã-n luptã. Mai este unul viu. bucata ruptã. kaˆ ™cqÒmenÒj per 'Aq»nV. ™peˆ pÒlemon tolÚpeusen. eŒj d' œti pou zwÕj katerÚketai eÙršŽ pÒntJ. Iar fratele-þi la-ntoarcerea-i cu flota 183 490 650 495 655 660 500 665 505 670 510 675 680 . ìj ™f£mhn. ªi-ar fi scãpat de moarte. Mã tem cã-ndatã vei începe a plânge Cum auzi-vei toate de-amãnuntul. Se fãlise Cã peste voia zeilor va trece Nevãtãmat ºi sigur largul mãrii. CÂNTUL IV Sosirã-acasã teferi toþi aheii Pe cari în viaþã i-am lãsat la Troia Când am plecat în þarã eu cu Nestor? Ori mai pieri de moarte crudã vreunul La-ntoarcerea-i pe mare sau la sânul Prietenilor lui dupã-ncheierea Rãzboiului?» Iar el aºa-mi-rãspunse: «De ce mã-ntrebi de asta tu. La-ntors murirã douã cãpetenii Din cele mai fruntaºe-ntre aheii Cei ferecaþi în arme de aramã. oÙd daÁnai ™mÕn nÒon: oÙdš sš fhmi d¾n ¥klauton œsesqai. polloˆ d l…ponto: ¢rcoˆ d' aâ dÚo moànoi 'Acaiîn calkocitènwn ™n nÒstJ ¢pÒlonto: m£cV dš te kaˆ sÝ parÁsqa. Pe care-ntâi în marea lui orbire Se împlântase-Aias.] ODISEEA. polloˆ mn g¦r tîn ge d£men. ™peˆ p…en ¡lmurÕn Ûdwr. Atride? Nu-i bine-a ºti ºi a-mi cunoaºte gândul. iar o parte Rãmase tot pe loc. Cã mulþi pierirã. Nãmornicele stânci. Ð dš m' aÙt…k' ¢meibÒmenoj prosšeipen: 'Atredh. E Aias. Ú tij êlet' ÑlšqrJ ¢deukšŽ Âj ™pˆ nhÕj º f…lwn ™n cers…n. ™pe… k' ™å p£nta pÚqhai. oÙdš t… se cr¾ ‡dmenai. t… me taàta die…reai. toà d Poseid£wn meg£l' œkluen aÙd»santoj: aÙt…k' œpeita tr…ainan ˜lën cersˆ stibarÍsin ½lase Gura…hn pštrhn. Întâi Neptun l-apropie de Gira.

ªi multe lacrimi calde-i picurarã Din ochii lui. ¢ll' Óte d¾ t£c' œmelle Malei£wn Ôroj a„pÝ †xesqai. pânã la capul Þinutului. ¢ll' Óte d¾ kaˆ ke‹qen ™fa…neto nÒstoj ¢p»mwn. Óqi dèmata na‹e Qušsthj tÕ pr…n. când el vãzu olatul Dorit al lui. CÂNTUL IV Se smulse într-un fel de la pieire. iar Egist îndatã Urzi cea mai vicleanã cursã. tÒte d» min ¢narp£xasa qÚella pÒnton ™p' „cquÒenta fšren barša sten£conta. ca nu cumva viteazul Pe neºtiute sã pãtrundã-n þarã ªi cu putere de rãzboi sã vie. ˜tšrwqi d' ¢nègei da‹ta pšnesqai: aÙt¦r Ð bÁ kalšwn 'Agamšmnona. éj t…j te katšktane boàn ™pˆ f£tnV. poimšna laîn. kaˆ o‡kad' †konto. D sÕj dš pou œkfuge kÁraj ¢delfeÕj ºd' Øp£luxen ™n nhusˆ glafurÍsi: s£wse d pÒtnia “Hrh. ¢t¦r tÒt' œnaie Questi£dhj A‡gisqoj. Apoi purcese cu alai de care Spre a pofti pe craiul Agamemnon Cu gând nelegiuit. ØpÕ d' œsceto misqÕn crusoà doi¦ t£lanta: fÚlasse d' Ó g' e„j ™niautÒn. o† oƒ ›ponto. ™peˆ ¢spas…wj ‡de ga‹an. m» ˜ l£qoi parièn. Se duse-atunci la domnul sãu iscoada Sã-i dea de veste. -nvolburarea Smuncindu-l. Dar când la urmã Întorsul îi pãru de-acolo sigur ªi vânt prielnic îi suflarã zeii ªi tot sosi cu oastea lui acasã. De tot ofta din greu. îl luã pe-ntinsul apei. aÙt…ka d' A‡gisqoj dol…hn ™fr£ssato tšcnhn: krin£menoj kat¦ dÁmon ™e…kosi fîtaj ¢r…stouj eŒse lÒcon. Dar tocmai când era pe-aci s-ajungã La plaiul nalt Malea. Alese Vreo douãzeci de oameni pe sprânceanã ªi la pândiº i-ascunse. mn»saito d qoÚridoj ¢lkÁj. Dar îl zãri strãjerul Cel aºezat pe foiºor de însuºi Egist vicleanul pentru-a lui pândire ªi cãruia îi juruise platã De doi talanþi. aºa cã el tot anul Stãtea veghind. oÙdš tij 'Atredew ˜t£rwn l…peq'. ¨y d qeoˆ oâron stršyan. tÕn d' ¥r' ¢pÕ skopiÁj ede skopÒj. kaˆ kÚnei ¡ptÒmenoj ¿n patr…da: poll¦ d' ¢p' aÙtoà d£krua qerm¦ cšont'. à toi Ð mn ca…rwn ™peb»seto patr…doj a‡hj. ¢groà ™p' ™scati»n. Cã-l izbãvi Junona cea-nchinatã. Cu drag îºi puse el picioru-n þarã ªi-ºi sãrutã îmbrãþiºând pãmântul. tÕn d' oÙk e„dÒt' Ôleqron ¢n»gage kaˆ katšpefne deipn…ssaj. Ón ·a kaqe‹sen A‡gisqoj dolÒmhtij ¥gwn. ªi nu rãmase nici un om din soþii 185 515 685 690 520 695 525 700 530 705 710 535 715 . ¢eikša mermhr…zwn. ODISEEA. †ppoisin kaˆ Ôcesfin. pe de alta Orândui la curtea lui un praznic.184 ODUSSEAIS. bÁ d' ‡men ¢ggelšwn prÕj dèmata poimšni laîn. L-aduse acasã Pe el care nimic nu bãnuise ªi dupã ospãtare îl ucise Cum cineva ucide-un bou în staul. pe unde mai nainte ªedea Tiest ºi-acum avea locaºul Feciorul sãu Egist.

diotrefj ð Menšlae.» Aºa-mi vorbi. mi se scârbise De viaþã ºi de-a soarelui luminã. cu toþii Pierirã prin palat. D oÙdš tij A„g…sqou. Pe prunduri Lãsându-mã plângeam. Dar spune-mi de celalt care-i pe mare Ori a murit. Ój tij œti zwÕj katerÚketai eÙršŽ pÒntJ [º qanèn: ™qšlw d kaˆ ¢cnÚmenÒj per ¢koàsai. Ð dš m' aÙt…k' ¢meibÒmenoj prosšeipen: uƒÕj Lašrtew. Când fui sãtul de plâns ºi zbuciumare. Atride. Cã n-are vase cu lopeþi ºi oameni Sã-l ducã-n spatele întins al mãrii. nu þi-e scrisa Ca orice om sã mori de moarte-n Argos. ½ ken 'Oršsthj kte‹nen Øpofq£menoj: sÝ dš ken t£fou ¢ntibol»saij. Nu poate-n þarã el napoi sã vie. 'Iq£kV œni o„k…a na…wn: tÕn d' ‡don ™n n»sJ qalerÕn kat¦ d£kru cšonta. aÙt¦r ™mo… ge katekl£sqh f…lon Ãtor. pe unde ºade Bãlanul Radamantis. ìj œfat'. À g£r min zwÒn ge kic»seai. Eu l-am vãzut cu ochi scãldaþi în lacrimi. unde omul 187 720 540 725 545 730 550 735 740 555 745 560 750 565 . Trimis vei fi de zei la capul lumii. ¼ min ¢n£gkV ‡scei: Ð d' oÙ dÚnatai ¿n patr…da ga‹an ƒkšsqai: oÙ g£r oƒ p£ra nÁej ™p»retmoi kaˆ ˜ta‹roi. aÙt¦r ™moˆ krad…h kaˆ qumÕj ¢g»nwr aâtij ™nˆ st»qessi kaˆ ¢cnumšnJ per „£nqh. Deºi mã doare». Óqi xanqÕj `Rad£manquj. ìj œfat'. ”Argei ™n ƒppobÒtJ qanšein kaˆ pÒtmon ™pispe‹n. cãci voi s-aud de dânsul. ™peˆ oÙk ¥nus…n tina d»omen: ¢ll¦ t£cista pe…ra. Ópwj ken d¾ s¾n patr…da ga‹an †khai. Ci cautã s-ajungi mai iute-n þarã: Ori viu gãsi-vei pe Egist ori poate Orest l-o fi rãpus pe el nainte. Pe câmpii Elizèi. în casele zeiþei Calipso. d¾ tÒte me prosšeipe gšrwn ¤lioj nhmert»j: mhkšti. aÙt¦r ™peˆ kla…wn te kulindÒmenÒj te koršsqhn. nÚmfhj ™n meg£roisi Kaluyoàj. – ODISEEA. Mi-a zis neminþãtorul moº al mãrii: «Dar nu mai plânge-aºa mereu.186 ODUSSEAIS. soˆ d' oÙ qšsfatÒn ™sti. ¢ll£ s' ™j 'HlÚsion ped…on kaˆ pe…rata ga…hj ¢q£natoi pšmyousin.» El asta-mi spuse ªi-mi fu zdrobitã inima. polÝn crÒnon ¢skelj oÛtw kla‹'. ªi tu poþi fi de faþã la-ngropare. care-l þine cu de-a sila. ka… min fwn»saj œpea pterÒenta proshÚdwn: toÚtouj mn d¾ oda: sÝ d tr…ton ¥ndr' ÑnÒmaze. Nimica doar nu folosim cu plânsul. Într-un ostrov. Dar þie.] ìj ™f£mhn. kla‹on d' ™n yam£qoisi kaq»menoj. CÂNTUL IV Lui Agamemnon ºi Egist. 'Atršoj uƒš. cu toat-a mea mâhnire. Iar Proteu rãspunse: «E fiul lui Laerte din Itaca. ºi inima-mi bãrbatã Se-nviorã. o† kšn min pšmpoien ™p' eÙrša nîta qal£sshj. preamãrite. oÙdš nÚ moi kÁr ½qel' œti zèein kaˆ Ðr©n f£oj ºel…oio. ¢ll' œktaqen ™n meg£roisin. ªi mai rostii cuvinte zburãtoare: «ªtiu soarta celor doi viteji acuma.

nÁaj mn p£mprwton ™rÚssamen e„j ¤la d‹an. taàta teleut»saj neÒmhn. nu-i nici iarnã lungã. ™n d' ƒstoÝj tiqšmesqa kaˆ ƒst…a nhusˆn ™sVj: ¨n d kaˆ aÙtoˆ b£ntej ™pˆ klh‹si kaq‹zon. ºi peste noapte Culcându-ne. la mare. Cu bine-atunci napoi te voi trimite. ªi iar oprii corãbiile-n apa Egipetului. Þi-oi face parte din frumoase daruri. întâi de pe prundiºuri Corãbiile împinserãm pe mare. ˜xÁj d' ˜zÒmenoi poli¾n ¤la tÚpton ™retmo‹j. Ãmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj. Lopãtarii. ¢ll' a„eˆ zefÚroio ligÝ pne…ontoj ¢»taj 'WkeanÕj ¢n…hsin ¢nayÚcein ¢nqrèpouj. începurã Sã batã cu lopeþi albastra mare. se puserã pe laviþi. poll¦ dš moi krad…h pÒrfure kiÒnti. ªi dupã ce eu astfel Am potolit a zeilor mânie. ¨y d' e„j A„gÚptoio. cã nu-i ploaie ªi nici ninsoare. ªi când sosesc la vasul meu. Ba ºi-un potir frumos. Am movilit mormânt lui Agamemnon Ca numele-i neasfinþit sã fie. diipetšoj potamo‹o. Ôfra ken ˜ndek£th te duwdek£th te gšnhtai: kaˆ tÒte s' eâ pšmyw. aÙt¦r ™peˆ katšpausa qeîn cÒlon a„n ™Òntwn. D tÍ per ·hsth biot¾ pšlei ¢nqrèpoisin: oÙ nifetÒj. Ci pururea suflare linã-adie Din Ocean ºi mângâie pe oameni. œdosan dš moi oâron ¢q£natoi. aÙt¦r ™pe… ·' ™pˆ nÁa kat»lqomen ºd q£lassan. pornii pe mare. ìj e„pën ØpÕ pÒnton ™dÚseto kuma…nonta. Eu merg pe prundul de pe mal la vase Cu inima nespus de tulburatã. tre‹j †ppouj kaˆ d…fron ™äxoon: aÙt¦r œpeita dèsw kalÕn ¥leison. stÁsa nšaj kaˆ œrexa telhšssaj ˜katÒmbaj. †n' ¥sbeston klšoj e‡h. ªi stând acolo-n ºiruri. ceà' 'Agamšmnoni tÚmbon. oÜt' ¨r ceimën polÝj oÜte pot' Ômbroj. Dar hai ºi mai rãmâi la mine-n casã Ca oaspe-al meu. Acestea isprãvind.188 ODUSSEAIS. to… m' ðka f…lhn ™j patr…d' œpemyan. Cãci tu ai pe Elena de soþie ªi ei te þin de ginere-al lui Joe. A doua zi. râu purces din slavã. – oÛnek' œceij `Elšnhn ka… sfin gambrÕj DiÒj ™ssi. Trei cai ºi o teleagã lustruitã. Suind apoi. Catargul ridicarãm la corãbii ªi-ntinserãm vintrele. ªi-acolo închinai jerfiri de-o sutã De boi întregi. douãsprezece zile. el se cufundã-n valuri. sã-nchini cu dânsul 189 755 570 760 575 765 580 770 775 585 780 590 785 . †na spšndVsqa qeo‹sin ODISEEA. aÙt¦r ™gën ™pˆ nÁaj ¤m' ¢ntiqšois' ˜t£roisin ½Ža.» Aºa vorbind. ¢ll' ¥ge nàn ™p…meinon ™nˆ meg£roisin ™mo‹sin. sã se-mplineascã-ncalte Vro unsprezece. Iar zeii vânt prielnic îmi suflarã ªi repede mã petrecurã-n þarã. dÒrpon q' Ðplis£mesq' ™p… t' ½luqen ¢mbros…h nÚx. când se ivirã zorii Trandafirii. De cinã mã-ngrijesc. d¾ tÒte koim»qhmen ™pˆ ·hgm‹ni qal£sshj. dèsw dš toi ¢gla¦ dîra. CÂNTUL IV Trãieºte mai ferice. dormim pe malul mãrii.

ceir… tš min katšrexen œpoj t' œfat' œk t' ÑnÒmazen: „a†matÒj e„j ¢gaqo‹o.” ìj f£to.” La vorba lui zâmbi voios Atride. Un an întreg aº sta voios la tine ªi nu m-ar prinde dor de-ai mei. a† q' ¡lˆ kekl…atai: 'Iq£kh dš te kaˆ perˆ pasšwn.” ODISEEA.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „'Atredh.” Isteþul Telemah rãspunse: „Atride. œrgon d' `Hfa…stoio: pÒren dš ˜ Fa…dimoj ¼rwj. trecând la-ntoarcerea-mi pe-acolo. Lesne o pot face. Ö k£lliston kaˆ timhšstatÒn ™sti. Cã nu-i nici un pãmânt încins de mare Bun de livezi ºi de umblat cu caii. ªi mai presus de toate-aºa mi-i þara. Ci-i loc de pãºunat numai de capre ªi prea-i nãlþime ca sã pascã stave.190 595 ODUSSEAIS. Mi-a dãruit-o Fedim. Iar darul ce mi-l dai. Þi-oi da o canã bine fãuritã. De-argint e toatã. ovãz ºi cimbru ªi orz îmbelºugat. CÂNTUL IV La zeii care-ntorsul meu grãbirã. Sã nu mã þii pe-aici mai multã vreme. dîron d'. Þi-oi dãrui cel mai de preþ ºi mândru Din multele-mi odoare ce-am în casã. Când eu. În gazdã mã primi. gura ei de aur. Lucrarea lui Vulcan. Copilul meu. Nu pot duce caii La mine-n þarã. Cu mâna-l netezi ºi iar îi zise: „Se vede dupã felul cuvântãrii.” Aºa-mpreunã 191 790 795 600 800 605 805 610 810 615 815 820 620 . de-acasã. Ótti kš moi dèVj. dèsw toi krhtÁra tetugmšnon: ¢rgÚreoj d œstin ¤paj. f…lon tškoj. C-aºa mi-e drag s-ascult a ta comoarã De spuse ºi de povestiri. ™n d kÚpeiron puro… te zeia… te „d' eÙrufuj kr‹ leukÒn. keim»lion œstw: †ppouj d' e„j 'Iq£khn oÙk ¥xomai. Cãci tu domneºti pe o câmpie-ntinsã Cu mult trifoi ºi grâu. dèsw. kaˆ g£r k' e„j ™niautÕn ™gë par¦ so… g' ¢neco…mhn ¼menoj. crusù d' ™pˆ ce…lea kekr£antai. Cãci prea m-ai zãbovit pe-aici la tine. dèrwn d'. ™n d' 'Iq£kV oÜt' ¨r drÒmoi eÙršej oÜte ti leimèn: a„g…botoj. cã eºti de viþã naltã. D ¢qan£tois' ™mšqen memnhmšnoj ½mata p£nta. Óq' ˜Õj dÒmoj ¢mfek£luye ke‹sš me nost»santa: ten d' ™qšlw tÒd' Ñp£ssai. Óss' ™n ™mù o‡kJ keim»lia ke‹tai. oŒ' ¢goreÚeij: toig¦r ™gè toi taàta metast»sw: dÚnamai g£r. Schimba-voi darul. nu e vreo livadã. Vreau scula asta Eu þie sã þi-o dau. odor sã fie De pus deoparte. ¢ll¦ soˆ aÙtù ™nq£de le…yw ¥galma: sÝ g¦r ped…oio ¢n£sseij eÙršoj. ú œni mn lwtÕj polÚj. Dar soþii Nerãbdãtori m-adast-acum la Pilos. me…dhsen d bo¾n ¢gaqÕj Menšlaoj. viteazul domnitor din Sidon. Sidon…wn basileÚj. m¾ d» me polÝn crÒnon ™nq£d' œruke.-i voi lãsa la tine Sã fie-aici podoaba þãrii tale. kaˆ m©llon ™p»ratoj ƒppobÒtoio. Iar în Itaca Nu-s mari întinderi. oÙ g£r tij n»swn ƒpp»latoj oÙd' eÙle…mwn. oÙdš kš m' o‡kou ›loi pÒqoj oÙd tok»wn: a„nîj g¦r mÚqoisin œpess… te so‹sin ¢koÚwn tšrpomai: ¢ll' ½dh moi ¢ni£zousin ˜ta‹roi ™n PÚlJ ºgaqšV: sÝ dš me crÒnon ™nq£d' ™rÚkeij.

¢ll£ pou aÙtoà ¢grîn À m»loisi paršmmenai º subètV. ªi astfel dânºii Se îngrijeau de-ospãþul lor la curte. Rugat fiind?” Iar Noemon rãspunde: 193 825 625 830 630 835 840 635 845 640 850 645 855 650 . ºedeau pe jos când fiul Lui Noemon s-apropie de dânºii ªi începu pe Antinou sã-ntrebe: „O. Óqi per p£roj. Antinou. Luã voinici de-ai noºtri Sau robi ºi-argaþi de-ai lui? Cã doar ºi asta Putea s-o facã. Pe unde-ºi lãfãiau neruºinarea. 'Ant…nooj d kaqÁsto kaˆ EÙrÚmacoj qeoeid»j. Iar înaintea curþii lui Ulise Stau petrecând ºi azvârlind cu discul ªi lancea peþitorii pe loc neted.” ìj œfaq'. Fruntaºii peþitorilor. ìj oƒ mn perˆ de‹pnon ™nˆ meg£roisi pšnonto. în vreme ce mesenii Intrarã la conac ºi oi mânarã ªi-aduserã ºi vin din cel mai tare. A lor neveste cu marame dalbe Purtau în coºuri pâni. mnhstÁrej d p£roiqen 'OdussÁoj meg£roio d…skoisin tšrponto kaˆ a„ganšVsin ƒšntej. Ãe ˜kèn oƒ dîkaj. ¢rcoˆ mnhst»rwn. dÚnaitÒ ke kaˆ tÕ telšssai. ºtim noi sau nu când vine Din Pilos fiul lui Ulise? Dânsul Cu vasul meu plecã. Întreabã Antinou Eupitianul: „Dar când plecã ºi care-i furã soþii? Sã-mi spui tu drept. fšron d' eÙ»nora onon: s‹ton dš sf' ¥locoi kallikr»demnoi œpempon. ºi mai spune-mi încã: Cum þi-a luat corabia? Cu sila? Ori i-ai împrumutat-o de la tine. c-am pe-acolo Douãsprezece iepe supte încã De muli nedomoliþi ºi buni de muncã. Ôfr' ™å e„dî. ½ se b…V ¢škontoj ¢phÚra nÁa mšlainan. Ci cã petrece în ostrov la þarã Pe lângã turma lui sau cu porcarul. CÂNTUL IV Vorbirã ei. feciorii Cei mai de neam. ØpÕ d' ¹m…onoi talaergoˆ ¢dmÁtej: tîn kšn tin' ™lass£menoj damasa…mhn. daitumÒnej d' ™j dèmat' ‡san qe…ou basilÁoj. tÕn d' aât' 'Ant…nooj prosšfh. Ûbrin œcontej. ™peˆ prosptÚxato mÚqJ. Vreau sã-mi aduc ºi sã-mblânzesc pe unul. EÙpe…qeoj uƒÒj: „nhmertšj moi œnispe: pÒt' õceto kaˆ t…nej aÙtù koàroi ›pont'. to‹j d' uƒÕj Fron…oio No»mwn ™ggÚqen ™lqën 'Ant…noon mÚqoisin ¢neirÒmenoj prosšeipen: „'Ant…no'. oƒ d' ¢n¦ qumÕn ™q£mbeon: oÙ g¦r œfanto ™j PÚlon o‡cesqai Nhl»Žon. ºi mie acuma Mi-ar trebui cãlãtorind pe mare Sã merg pe la Elida. ™n tuktù dapšdJ. nÁ£ moi o‡cet' ¥gwn: ™m d creë g…netai aÙtÁj ”Hlid' ™j eÙrÚcoron diab»menai. ka… moi toàt' ¢gÒreuson ™t»tumon. à ˜oˆ aÙtoà qÁtšj te dmîšj te. œnqa moi †ppoi dèdeka q»leiai. Doar Antinou ºi Evrimah cel mare. ¢retÍ d' œsan œxoc' ¥ristoi. iar dânºii se mirarã. ½ ·£ ti ‡dmen ™nˆ fresˆn Ãe kaˆ oÙk…. Cãci nu credeau sã fie dus la Pilos.” ODISEEA. ÐppÒte Thlšmacoj ne‹t' ™k PÚlou ºmaqÒentoj. oƒ d' Ãgon mn mÁla.” Aºa grãi. 'Iq£khj ™xa…retoi.192 ODUSSEAIS. D ìj oƒ mn toiaàta prÕj ¢ll»louj ¢gÒreuon.

e„ tossînd' ¢škhti nšoj p£Žj o‡cetai aÜtwj. o ºterse El un copil. D tÕn d' uƒÕj Fron…oio No»mwn ¢nt…on hÜda: „aÙtÕj ˜kèn oƒ dîka: t… ken ·šxeie kaˆ ¥lloj. pe mare-ºi trase nava ªi din popor alese soþi de frunte. ªi-n capul lor vedeam pãºind pe Mentor Sau pe un zeu asemenea cu dânsul.” El zise ªi toþi se învoirã. tù d' aÙtù p£nta ™ókei. Deºi plecase el atunci spre Pilos. de bunãvoie. apoi se duse-acasã La tatãl sãu. oƒ d' ¥ra p£ntej ™pÇneon ºd' ™kšleuon: aÙt…k' œpeit' ¢nst£ntej œban dÒmon e„j 'OdusÁoj. mnhstÁraj d' ¥mudij k£qisan kaˆ paàsan ¢šqlwn. to‹sin d' 'Ant…nooj metšfh. à mšga œrgon Øperfi£lwj ™telšsqh Thlem£cJ ÐdÕj ¼de: f£men dš oƒ oÙ telšesqai. CÂNTUL IV „I-am dat-o eu aºa. tÒte d' œmbh nh PÚlonde. prˆn ¼bhj mštron ƒkšsqai. învãpãiaþi ca focul: „Vai! Telemah fãcu un lucru mare.194 ODUSSEAIS. to‹sin d' ¢mfotšroisin ¢g£ssato qumÕj ¢g»nwr. ca la întorsu-i Eu calea sã-i aþin între Itaca ªi stâncile din Same. calepÒn ken ¢n»nasqai dÒsin e‡h. Dar e ciudat cã ieri de dimineaþã Pe Mentor l-am zãrit din nou pe-aicea. o‰ kat¦ dÁmon ¢risteÚousi meq' ¹mšaj. Cei doi rãmaºi acolo Stãteau miraþi în sinea lor trufaºã. ÐppÒt' ¢n¾r toioàtoj. ¥rxei kaˆ protšrw kakÕn œmmenai: ¢ll£ oƒ aÙtù ZeÝj Ñlšseie b…hn. Ôsse dš oƒ purˆ lampetÒwnti ™kthn: „í pÒpoi. ¢ll' ¥ge moi dÒte nÁa qo¾n kaˆ e‡kos' ˜ta…rouj. Cu ochi aprinºi. o† oƒ ›pont': ™n d' ¢rcÕn ™gë ba…nont' ™nÒhsa Mšntora º qeÒn. Ôfra min aâtij „Ònta loc»somai ºd ful£xw ™n porqmù 'Iq£khj te S£moiÒ te paipalošsshj. ¢cnÚmenoj: mšneoj d mšga fršnej ¢mfimšlainai p…mplant'. Ne-nchipuiam cã nu va fi în stare. Sã fac sã-i fie-amar cãlãtoritul Pe mare dupã tatãl sãu. Fãcurã pe ceilalþi sã înceteze Din joc ºi sã s-adune laolaltã. Însoþitorii lui sunt oameni tineri. cuprins de aprigã mânie. Cã ce-ar putea sã facã oriºicine Când stãruie un om aºa ca dânsul Îngrijorat? Cu greu s-ar da în lãturi. se-ndemnarã ªi-ndatã ridicându-se intrarã În casa lui Ulise. Deci tot mai rãu de-acum o sã ne fie. Penelopa 195 860 655 865 870 660 875 665 880 670 885 890 675 895 . nÁa ™russ£menoj kr…naj t' ¢n¦ dÁmon ¢r…stouj. la strâmtoare. Fruntaºi din obºte-aleºi dintre ai noºtri. Cutezãtor porni la drum pe ape.” ìj œfaq'. ¢ll¦ tÕ qaum£zw: ‡don ™nq£de Mšntora d‹on cqizÕn Øpho‹on. Luã cuvântul Antinou ºi zise Mâhnit. Dar batã-l Cel-de-sus pe el mai bine Nainte de-a-l ajunge bãrbãþia! Voi daþi-mi o corabie fugace ªi douãzeci de soþi. æj ¨n ™pismugerîj naut…letai e†neka patrÒj.” ìj ¥ra fwn»saj ¢pšbh prÕj dèmata patrÒj. În ciuda noastr-a celor mulþi. EÙpe…qeoj uƒÒj. ODISEEA. a„t…zV. koàroi d'. œcwn meled»mata qumù.” Aºa vorbi.

ktÁsin Thlem£coio dafronoj. La voi însã se vede Pornirea ºi miºelnica purtare. Fereascã cel din slavã De-a se-mplini! Pe Telemah ei catã Cu armele-ascuþite sã-l omoare La-ntorsul lui acasã. ¢ll¦ polÝ me‹zÒn te kaˆ ¢rgaleèteron ¥llo mnhstÁrej fr£zontai. C-afarã-n curte le-auzise sfatul Când planul lor ºi-l puserã la cale. ce bunãtate De om a fost Ulise pentru dânºii? Cãci nu nedreptãþi-n popor pe nimeni Vrodatã el cu fapta sau cu graiul Cum fac de obicei stãpânitorii. oÞj mnhstÁrej ™nˆ fresˆ bussodÒmeuon. oÙdš t…j ™sti c£rij metÒpisq' eÙergšwn. urzitã De peþitori. kÁrux g£r oƒ œeipe Mšdwn. sf…si d' aÙto‹j da‹ta pšnesqai. t…pte dš se prÒesan mnhstÁrej ¢gauo…. Mãriþii peþitori? Sã spui la roabe Sã lase orice trebi. Ö m¾ telšseie Kron…wn: Thlšmacon mem£asi katakt£men ÑxšŽ calkù o‡kade nisÒmenon: Ð d' œbh met¦ patrÕj ¢kou¾n ODISEEA. bÁ d' ‡men ¢ggelšwn di¦ dèmata Phnelope…V: tÕn d kat' oÙdoà b£nta proshÚda PhnelÒpeia: „kÁrux. oÜte tin¦ ·šxaj ™xa…sion oÜte ti e„pën ™n d»mJ. pepnumšna e„dèj: „e„ g¦r d». doamnã. ¥llon ke filo…h. oÙdš ti patrîn Ømetšrwn tÕ prÒsqen ¢koÚete.196 ODUSSEAIS. cea mai mare Nenorocire! Dar mai este alta Cu mult mai mare ºi mai grea. cã el dus e Sã-ntrebe despre tatãl sãu la Pilos 197 680 900 905 685 910 690 915 695 920 925 700 930 705 . El nu-ºi fãcu de loc ºi niciodatã Pãcat c-un om. Aºa-l primi cu gura Penelopa: „De ce mi te trimiserã. duºmãnind pe alþii.” Dar cumpãnitul crainic îi rãspunse: „De-ar fi aceasta. bas…leia. oŒoj 'OdusseÝj œske meq' Ømetšroisi tokeàsin. D oÙd' ¥ra PhnelÒpeia polÝn crÒnon Ãen ¥pustoj mÚqwn. De când eraþi copii.” t¾n d' aâte prosšeipe Mšdwn. Öj ™peÚqeto boul¦j aÙlÁj ™ktÕj ™èn: oƒ d' œndoqi mÁtin Ûfainon. N-aþi auzit de la pãrinþii voºtri. Cã n-aveþi mulþumitã pentru bine. Iubind pe unii. m¾ mnhsteÚsantej mhd' ¥lloq' Ðmil»santej Ûstata kaˆ pÚmata nàn ™nq£de deipn»seian: o‰ q£m' ¢geirÒmenoi b…oton katake…rete pollÒn. ke‹noj d' oÜ pote p£mpan ¢t£sqalon ¥ndra ™èrgei: ¢ll' Ð mn Ømšteroj qumÕj kaˆ ¢eikša œrga fa…netai. pa‹dej ™Òntej. o. sã cate numai De masa lor? De n-ar ajunge dânºii Sã mai peþeascã. tÒde ple‹ston kakÕn e‡h. à e„pšmenai dmJÍsin 'OdussÁoj qe…oio œrgwn paÚsasqai. ¼ t' ™stˆ d…kh qe…wn basil»wn: ¥llon k' ™cqa…rVsi brotîn. Medon. sã petreac-aiurea ªi-aici sã fie-acuma cel din urmã Ospãþ al lor! C-aicea vã tot strângeþi ªi tot zvântaþi averea asta multã ªi-mi despoiaþi bãiatul cel cuminte. Cum merse el prin casã la crãiasa Sã-i dea de veste ºi pãºi pe pragu-i. O-nºtiinþã doar bunul crainic Medon. CÂNTUL IV Nu-ntârzie-ndelung pânã sã afle Ce unelteau în tainã peþitorii.

Într-un târziu întreabã: „De ce plecã feciorul meu. ODISEEA. I se umplu De lacrimi ochii. De nu-i gãseºti între danai pereche.198 ODUSSEAIS. tÁj d' aÙtoà lÚto goÚnata kaˆ f…lon Ãtor: d¾n dš min ¢fas…h ™pšwn l£be. perÒwsi d poulÝn ™f' Øgr»n. fetelor iubite. CÂNTUL IV ªi în Lacedemona. Sã-ntrebe dacã tatã-sãu se-ntoarce. Cu inima de leu. Ñy d d» min œpessin ¢meibomšnh prosšeipe: „kÁrux. t…pte dš moi p£Žj o‡cetai. chiar pe pragul Mândreþii de cãmarã ºi se puse Pe vaiet tânguios ºi împrejuru-i Se vãietau ºi roabele din casã. panto…Vs' ¢retÍsi kekasmšnon ™n Danao‹sin.” ìj f£to. l-o fi urnit vrun zeu ori poate. nàn aâ pa‹d' ¢gaphtÕn ¢nhršyanto qÚellai ¢klša ™k meg£rwn. Ci se lãsã acolo. toà klšoj eÙrÝ kaq' `Ell£da kaˆ mšson ”Argoj. ¢ll' ¥r' ™p' oÙdoà Œze polukm»tou qal£moio o‡ktr' Ñlofuromšnh: perˆ d dmJaˆ minÚrizon p©sai. De sine îmboldit. D ™j PÚlon ºgaqšhn ºd' ™j Lakeda…mona d‹an. ¿ prˆn mn pÒsin ™sqlÕn ¢pèlesa qumolšonta. ªi tinere ºi mai trecute. a† q' ¡lÕj †ppoi ¢ndr£si g…nontai. Ósai kat¦ dèmat' œsan nšai ºd palaia…. ™sqlÒn. De nu putu sã ºadã ea pe scaun. ½ t…j min qeÕj êroren. à †na mhd' Ônom' aÙtoà ™n ¢nqrèpoisi l…phtai. Ãe kaˆ aÙtoà qumÕj ™fwrm»qh ‡men ™j PÚlon. Întâi pierdut-am un bãrbat în lege. Crescute mari alãturea de mine. Sã afle despre soarta ce-avu dânsul”. toate. Din greu oftând se plânse Penelopa: „Luaþi aminte. Telegile bãrbaþilor pe mare Ce bat aºa de mult noian de ape. oÙdš t… min creë nhîn çkupÒrwn ™pibainšmen.” Asta-i zice ªi ea slãbeºte-n piept ºi în picioare ªi amuþeºte-o vreme. Ôfra pÚqhtai patrÕj ˜oà À nÒston À Ón tina pÒtmon ™pšspen. Ori vrea sã-i piarã numele din lume?” Dar socotitul Medon îi rãspunse: „Nu ºtiu. Aºa vestind-o. Mãcar cã erau multe prin odaie. të dš oƒ Ôsse dakruÒfin plÁsqen.” ìj ¥ra fwn»saj ¢pšbh kat¦ dîm' 'OdusÁoj. Iat-acum din casã Vântoasele-mi rãpirã ºi pe fiul Iubit al meu ºi slava-i mistuirã 199 935 710 940 945 715 950 720 955 725 960 965 730 970 . qaler¾ dš oƒ œsceto fwn». Medon? Nu-i trebuia sã umble în corãbii. f…lai: perˆ g£r moi 'OlÚmpioj ¥lge' œdwken ™k pasšwn.” t¾n d' ºme…bet' œpeita Mšdwn pepnumšna e„dèj: „oÙk od'. Óssai moi Ðmoà tr£fon ºd' ™gšnonto. o. oÙd' Ðrmhqšntoj ¥kousa. cu-atâtea daruri. Iar crãiasa De-o crâncenã durere fu cuprinsã. i se stinge glasul Înfloritor. el napoi se trase Prin casa lui Ulise. De bun îi merse pomina prin Argos ªi prin Helada. oÙd' ¥r' œt' œtlh d…frJ ™fšzesqai pollîn kat¦ okon ™Òntwn. t¾n d' ¥coj ¢mfecÚqh qumofqÒron. Cum Cel-de-sus mi-a dat necazuri mie Mai multe decât altora nãscute. tÍj d' ¡dinÕn goÒwsa methÚda PhnelÒpeia: „klàte. plecã la Pilos.

dmî' ™mÒn. ¢ll' Ødrhnamšnh. ºi pâne ºi vin dulce. ca nu cumva cu plânsul Sã þi se strice faþa ta frumoasã. Nãscutei sfinte din ceresc pãrinte. ka… moi kÁpon œcei poludšndreon. Óss' ™kšleuse. Hainelor. CÂNTUL IV ªi nu ºtiui când el plecã în lume. ™pist£menai s£fa qumù. Ôfra t£cista LašrtV t£de p£nta parezÒmenoj katalšxV. Dar tu-mbãiatã ºi-mbrãcatã-n straie Curate ºi de ºerbe însoþitã. chemaþi-mi pe moº Doliu. Dar alergaþi. kaˆ ™ssÚmenÒj per Ðdo‹o. sau dupã dânsul M-ar fi lãsat pe mine moartã-n casã. s‹ton kaˆ mšqu ¹dÚ: ™meà d' ›leto mšgan Órkon m¾ prˆn soˆ ™ršein. D scštliai. tî ke m£l' ½ ken œmeine. oÙd' Øme‹j per ™nˆ fresˆ qšsqe ˜k£sth ™k lecšwn m' ¢nege‹rai. ÐppÒte ke‹noj œbh ko…lhn ™pˆ nÁa mšlainan. ¢ll£ tij Ñtrhrîj Dol…on kalšseie gšronta. À œa ™n meg£rJ: màqon dš toi oÙk ™pikeÚsw. ºtiind prea bine Cã el porni spre vasul lui la mare. e„ d» poÚ tina ke‹noj ™nˆ fresˆ mÁtin Øf»naj ™xelqën lao‹sin ÑdÚretai. De-aº fi ºtiut cumva c-avea sã plece. ODISEEA. prˆn dwdek£thn ge genšsqai ½ s' aÙt¾n poqšsai kaˆ ¢formhqšntoj ¢koàsai. Zeiþei Palas roagã-te. îngrijitorul Grãdinii mele cu pomet. Poate dânsul Sã-nchipuie un mijloc ºi sã vie De-acolo sã se jãluie pe faþã La tot poporul care vrea ºi lasã Sã piarã neamul lui ºi-al lui Ulise. cã poate Chiar de la moarte fiul sã þi-l scape. Mai iute Sã meargã el sã spuie-aceste toate La socrul meu Laerte.200 ODUSSEAIS.” t¾n d' aâte prosšeipe f…lh trofÕj EÙrÚkleia: „nÚmfa f…lh. pÒron dš oƒ. sÝ mn ¥r me kat£ktane nhlšŽ calkù. Pe omul meu ce mi-l dãduse tata Când am venit aici. e„ g¦r ™gë puqÒmhn taÚthn ÐdÕn Ðrma…nonta. Te suie-n casa ta de sus ºi-acolo. Ci nu mai amãrî pe necãjitul 201 735 975 740 980 985 745 990 750 995 755 1000 1005 . nici voi n-avurãþi grijã Din pat sã mã sculaþi. e„j Øperù' ¢nab©sa sÝn ¢mfipÒloisi gunaixˆn eÜce' 'Aqhna…V koÚrV DiÕj a„giÒcoio: ¹ g£r kšn min œpeita kaˆ ™k qan£toio saèsai. poþi cu nendurare Sã mã omori sau sã mã cruþi în casã. El negreºit ar fi rãmas la mine. Ón moi dîke pat¾r œti deàro kioÚsV. ½ kš me teqnhu‹an ™nˆ meg£roisin œleipen.” Luã cuvântul maica Evriclea: „Nevastã dragã. Dar mã fãcu grozav sã jur nainte Cã nu þi-oi spune pânã ce n-or trece Aºa ca la vr-o douãsprezece zile Sau pânã ce pofti-vei tu sã afli De dusul lui. o‰ mem£asin Ön kaˆ 'OdussÁoj fqe‹sai gÒnon ¢ntiqšoio. Cu toatã graba lui. ªtiusem toate ºi-i dãdui ce dânsul Îmi porunci. æj ¨n m¾ kla…ousa kat¦ crÒa kalÕn „£ptVj. Eu tot mãrturisi-voi adevãrul. Éde' ™gë t£de p£nta. kaqar¦ cro e†maq' ˜loàsa.

¢ll' ¥ge sigÍ to‹on ¢nast£ntej telšwmen màqon. Nu cred doar ca zeii Aºa de mult sã duºmãneascã neamul Odraslei lui Arcesiu.” Rosti ºi dete-un þipãt de durere ªi rugãciunea i-auzi Minerva. m» poÚ tij ¢pagge…lVsi kaˆ e‡sw. to‹sin d' 'Ant…nooj ¢gor»sato kaˆ metšeipe: „daimÒnioi.” Aºa-i vorbi. mÚqouj mn Øperfi£louj ¢lšasqe p£ntej Ðmîj. Iar Antinou le zise: „Abraºilor. D mhd gšronta k£kou kekakwmšnon: oÙ g¦r яw p£gcu qeo‹j mak£ressi gon¾n 'Arkeisi£dao œcqesq'. Se suie-n casa ei de sus. e„j Øperù' ¢nšbaine sÝn ¢mfipÒloisi gunaix…n. tu. ºr©to d' 'Aq»nV: „klàq… meu. ™n d' ƒstÒn te t…qento kaˆ ƒst…a nh mela…nV. e‡ potš toi polÚmhtij ™nˆ meg£roisin 'OdusseÝj À boÕj À Ԏoj kat¦ p…ona mhr…a kÁe. ODISEEA. Mai întâi dãdurã 203 760 1010 1015 765 1020 770 1025 775 1030 1035 780 1040 785 .” Astfel zise ªi-alese douãzeci de oameni zdraveni. Sã nu vã spuie cineva prin casã. Mai trãi-va Din el vreunul care sã mai þie ªi curtea ºi mãnoasa lui moºie. æj ™tštukto. t¦ d' oÙk ‡san. Ö d¾ kaˆ p©sin ™nˆ fresˆn ½raren ¼min. ™n d' œqet' oÙlocÚtaj kanšJ. se-mbracã în veºminte Curate ºi. κi pune În coºu-i orz ºi-ncepe-aºa rugarea: „Ascultã-mã.” ìj ¥ra tij e‡peske. mnhstÁrej d' Ðm£dhsan ¢n¦ mšgara skiÒenta: ïde dš tij e‡peske nšwn ØperhnoreÒntwn: „à m£la d¾ g£mon ¥mmi polumn»sth bas…leia ¢rtÚei. În vremea asta în umbrita salã Benchetuiau cu zgomot peþitorii.” ìj f£to. qe¦ dš oƒ œkluen ¢rÁj. Mai adu-þi tu aminte-acum ºi scapã Pe fiul meu iubit ºi ocroteºte-l De peþitorii cei haini ºi-obraznici.” ìj e„poàs' ÑlÒluxe.202 ODUSSEAIS. kaqar¦ cro e†maq' ˜loàsa. N-are ºtire C-am pus la cale-a fiului sãu moarte. ¹ d' Ødrhnamšnh. ªi doamn-atunci bocitul ªi-l mulcomi. Dar hai tãcuþi sculându-ne sã mergem Ca noi sã facem cum ne-a fost vorbirea Plãcutã tuturora. de ºerbe însoþitã. fiicã neînvinsã A zeului ce poartã vijelia! De þi-a jerfit vrodatã buturi grase De boi ºi de berbeci Ulise-acasã. a„giÒcoio DiÕj tškoj.” ìj e„pën ™kr…nat' ™e…kosi fîtaj ¢r…stouj. 'Atrutènh. Se scald-apoi. tÁj d' eÜnhse gÒon. mnhstÁraj d' ¢p£lalke kakîj Øperhnoršontaj. dar nu ºtiau sfârºitul Urzirii lor. tîn nàn moi mnÁsai ka… moi f…lon uŒa s£wson. ºi-opri din ochi plânsoarea. CÂNTUL IV Moºneag Laerte. b¦n d' „šnai ™pˆ nÁa qo¾n kaˆ q‹na qal£sshj. feriþi-vã-mpreunã De oriºice cuvinte-ncumetate. Pornirã spre corabia cea iute Pe prundul mãrii. Ó oƒ fÒnoj uŒŽ tštuktai. Zicea cutare din trufaºii tineri: „De bunã seamã-acum ne face nuntã Crãiasa mult-peþitã. scšqe d' Ôsse gÒoio. ¢ll' œti poÚ tij ™pšssetai. nÁa mn oân p£mprwton ¡lÕj bšnqosde œrussan. oÙdš ti oden. Ój ken œcVsi dèmat£ q' Øyerefša kaˆ ¢pÒproqi p…onaj ¢groÚj.” Aºa râdeau.

tânguioasei Penelopa. sorã. Óssa d merm»rixe lšwn ¢ndrîn ™n Ðm…lJ de…saj. ºi-o trimise La curtea lui Ulise ca s-aline Suspinele ºi lãcrimosul vaiet Al tristei. Ðrma…nous'. tÒssa min Ðrma…nousan ™p»luqe n»dumoj Ûpnoj: eáde d' ¢naklinqe‹sa. Trecurã toate vâslele-n curele Pe rând. ¥pastoj ™dhtÚoj ºd potÁtoj. FerÍs' œni o„k…a na…wn. t¾n EÜmhloj Ôpuie. adormind. Ea nu-mbucã ºi nu bãu nimica. Ã Ó g' ØpÕ mnhstÁrsin Øperfi£loisi dame…h. mâhnitã Penelopa? Dar nu te vor lãsa pe tine zeii Huzuritori sã plângi ºi sã te smicuri Cã tot are sã-þi vie-acasã fiul. o femeie Asemenea copilei lui Icariu. stÁ d' ¥r' Øpr kefalÁj ka… min prÕj màqon œeipen: „eÛdeij. Se furiºã-n iatac pe la cureaua De la zãvor.” t¾n d' ºme…bet' œpeita per…frwn PhnelÒpeia. de scapã De moarte fiul ei ori o sã fie Rãpus de peþitorii cei obraznici. koÚrV megal»toroj 'Ikar…oio. D ºrtÚnanto d' ™retm¦ tropo‹s' ™n dermat…noisi [p£nta kat¦ mo‹ran: ¢n£ q' ƒst…a leuk¦ pštassan:] teÚcea dš sf' ½neikan Øpšrqumoi qer£pontej. Øyoà d' ™n not…J t»n g' érmisan. lÚqen dš oƒ ¤yea p£nta. pšmpe dš min prÕj dèmat' 'OdussÁoj qe…oio. oÙ mšn s' oÙd ™îsi qeoˆ ·e‹a zèontej kla…ein oÙd' ¢k£chsqai. tu. Doar nu pãcãtui el cu nimica. se destinse întreagã. ºi-n pat se-ntinse ªi. f…lon tetihmšnh Ãtor. ™k d' œban aÙto…: œnqa d dÒrpon ›lonto. CÂNTUL IV Corabia spre afundiºul apei. Iar înþeleapta Penelopa-n catul De sus al casei se culcã flãmândã. œnq' aât' ¥ll' ™nÒhse qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: e‡dwlon po…hse. Catargul ridicarã ºi-mpânzirã. Ferice dusã pe tãrâm de vise: 205 1045 790 1050 1055 795 1060 800 1065 805 1070 810 1075 1080 . ½ oƒ q£naton fÚgoi uƒÕj ¢mÚmwn. Cum stã îngrijorat un leu când leota De vânãtori vicleni îl împresoarã. ™pe… ·' œti nÒstimÒj ™sti sÕj p£Žj: oÙ mn g£r ti qeo‹s' ¢lit»menÒj ™sti. eŒoj PhnelÒpeian Ñduromšnhn goÒwsan paÚseie klauqmo‹o gÒoiÒ te dakruÒentoj. ¹dÝ m£la knèssous' ™n Ñneire…Vsi pÚlVsin: ODISEEA. stãtu la cap ºi-i zise: „Dormi. lãþirã albele vintrele ªi duserã-ale vasului dichisuri Strãdalnicii nãieri. Cinarã ºi-aºteptarã sã-nnopteze. Minerv-atunci închipui ºi alta: Ea plãsmui o umbrã. Iftima cea-nsoþitã cu Eumelos. ™j q£lamon d' e„sÁlqe par¦ klh‹doj ƒm£nta. Apoi pe mal ei toþi ieºirã. mšnon d' ™pˆ ›speron ™lqe‹n.204 ODUSSEAIS. De grija ce o tot rodea. Oprirã nava Pe larg. Aºa ea se zbãtu pânã ce somnul Cel molcom îi veni.” Rãspunse Penelopa cea cuminte. dšmaj d' ½Žkto gunaik…. Locuitor în Fera. PhnelÒpeia. ÐppÒte min dÒlion perˆ kÚklon ¥gwsi. ¹ d' ØperwJ aâqi per…frwn PhnelÒpeia ke‹t' ¥r' ¥sitoj. 'Ifq…mV.

nàn aâ pa‹j ¢gaphtÕj œbh ko…lhj ™pˆ nhÒj.” t¾n d' aâte prosšeipe per…frwn PhnelÒpeia: „e„ mn d¾ qeÒj ™ssi. iubitã sorã? În casa mea tu n-ai fost înainte. De bun îi merse pomina prin Argos ªi prin Helada. toà d¾ ™gë kaˆ m©llon ÑdÚromai ½ per ™ke…nou. 207 1085 820 1090 825 1095 1100 830 1105 835 1110 840 1115 . toà d' ¢mfitromšw kaˆ de…dia m» ti p£qVsin. Acum plecã ºi fiul Iubit al meu. e„ d' ¥ge moi kaˆ ke‹non юzurÕn kat£lexon. Pall¦j 'Aqhna…h: s d' Ñduromšnhn ™lea…rei: ¿ nàn me prošhke ten t£de muq»sasqai. zèei Ó g' à tšqnhke: kakÕn d' ¢nemèlia b£zein. plecã în vas pe mare. †n' o‡cetai.” ODISEEA. Cu inimã de leu. cu-atâtea daruri.” Rãspunse Penelopa cea cuminte: „De eºti o zeitate ºi-auzit-ai Al zânei grai. CÂNTUL IV „De ce-ai venit aici. À Ó ge tîn ™nˆ d»mJ. ƒšmenoi kte‹nai.” Dar prizãrita umbrã-i zise iarã: „Tu fii pe pace. Un biet copil neînvãþat cu greul ªi nepurtat prin adunãri de oameni. Cãci fiu-þi e-ntovãrãºit în cale De un ocrotitor aºa de mare ªi de puternic. Cã-ntâi pierdut-am un bãrbat în lege. a† m' ™ršqousi kat¦ fršna kaˆ kat¦ qumÒn: ¿ prˆn mn pÒsin ™sqlÕn ¢pèlesa qumolšonta. ™peˆ m£la pollÕn ¢pÒproqi dèmata na…eij: ka… me kšleai paÚsasqai юzÚoj ºd' Ñdun£wn pollšwn. e zeiþa Palas. dÚnatai g£r.206 815 ODUSSEAIS. ½ pou œti zèei kaˆ Ðr´ f£oj ºel…oio. cã-i prost vorbitu-n dodii”. mhdš ti p£gcu met¦ fresˆ de…diqi l…hn: to…h g£r oƒ pompÕj ¤m' œrcetai. ¼n te kaˆ ¥lloi ¢nšrej ºr»santo parest£menai. kasign»th. Ea se-ndurã de plânsetele tale ªi mã trimise-acum sã-þi dau de ºtire.” t¾n d' ¢pameibÒmenon prosšfh e‡dwlon ¢maurÒn: „oÙ mšn toi ke‹nÒn ge dihnekšwj ¢goreÚsw. Cã mulþi duºmani îl pasc ºi-i vor pieirea Nainte de-a sosi la el în þarã. panto…Vs' ¢retÍsi kekasmšnon ™n Danao‹sin. mai spune-mi încã una: Mai vieþuieºte bietu-mi soþ Ulise ªi vede înc-a soarelui luminã? Sau este mort ºi dus pe ceea-lume?” Din nou rãspunse sarbãd-arãtare: „Nu pot sã-þi spun de mai trãieºte-anume Ori este mort.” t¾n d' ¢pameibÒmenon prosšfh e‡dwlon ¢maurÒn: „q£rsei. ori pe mare. D „t…pte. Cã prea de tot departe þi-i locaºul. toà klšoj eÙrÝ kaq' `Ell£da kaˆ mšson ”Argoj. Mã-ndemni sã potolesc în mine-obida ªi multele necazuri ce m-apasã. De-aceea eu ºi-l plâng mai mult pe dânsul Decât pe tatãl sãu. ™sqlÒn. n»pioj. oÜ ti p£roj ge pwlš'. Mã tem ºi tremur Ca nu cumva s-o patã ori în þara Pe unde-i dus anume. À ™nˆ pÒntJ: dusmenšej g¦r polloˆ ™p' aÙtù mhcanÒwntai. De nu-i gãseºti între danai pereche. qeo‹Ò te œkluej aÙd»n. deàr' ½luqej. c-ar dori oricine Sã-l aibã-alãturi. à ½dh tšqnhke kaˆ e„n 'Adao dÒmoisi. n-avea nici o grijã. oÜte pÒnwn eâ e„dëj oÜt' ¢gor£wn. prˆn patr…da ga‹an ƒkšsqai.

Din somn se scoalã fiica lui Icariu Învioratã. CÂNTUL IV Aºa grãind. ODISEEA. messhgÝj 'Iq£khj te S£moiÒ te paipalošsshj. éj oƒ ™nargj Ôneiron ™pšssuto nuktÕj ¢molgù. mnhstÁrej d' ¢nab£ntej ™pšpleon Øgr¦ kšleuqa. Thlem£cJ fÒnon a„pÝn ™nˆ fresˆn Ðrma…nontej. oÙ meg£lh. limšnej d' œni naÚlocoi aÙtÍ ¢mf…dumoi: tÍ tÒn ge mšnon locÒwntej 'Acaio…. Se aflã-ntre Itaca ªi Same cea cu mal stâncos la mijloc Un mic ostrov ce-Asteria se cheamã ªi are el limanuri cu intrare Din douã pãrþi. de-adãpostit corãbii. cã-n puterea nopþii Aºa curat i se sfetise visul. pe la zãvorul uºii Cu-a vântului suflare se strecoarã. Iar peþitorii se-ncorãbiarã ªi apucarã umeda cãrare Voind în cale zilele sã-i curme Lui Telemah.208 ODUSSEAIS. œsti dš tij nÁsoj mšssV ¡lˆ petr»essa. D ìj e„pÕn staqmo‹o par¦ klh‹da li£sqh ™j pnoi¦j ¢nšmwn: ¹ d' ™x Ûpnou ¢nÒrouse koÚrh 'Ikar…oio: f…lon dš oƒ Ãtor „£nqh. 'Aster…j. Pândind acolo-l adãstau aheii. 209 845 1120 1125 1130 .

oŒsin ¥nasse. ªi unde pui cã umblã sã-l omoare. ¢ll' Ð mn ™n n»sJ ke‹tai kratšr' ¥lgea p£scwn. voi fericiþii ªi pururii. oá te kr£toj ™stˆ mšgiston.ODUSSEIAS E Cântul V 5 10 15 20 'Hëj d' ™k lecšwn par' ¢gauoà Tiqwno‹o êrnuq'. Cãci iatã cum a fost uitat Ulise De toþi supuºii lui. de-acum sã nu mai fie Vrun domn stãpânitor pornit spre bine ªi cruþãtor ºi blând ºi cu dreptate. Cãci n-are nãvi. La-ntorsul lui acasã. tiran ºi fãrdelege. æj oÜ tij mšmnhtai 'OdussÁoj qe…oio laîn. o† kšn min pšmpoien ™p' eÙrša nîta qal£sshj. m» tij œti prÒfrwn ¢ganÕj kaˆ ½pioj œstw skhptoàcoj basileÚj. care-l þine cu de-a sila. Atunci fãcurã zeii sfat. nÚmfhj ™n meg£roisi Kaluyoàj. ªi zise-aºa Minerva: „Tatã Joe ªi zeilor ceilalþi. ¼ min ¢n£gkV ‡scei: Ð d' oÙ dÚnatai ¿n patr…da ga‹an ƒkšsqai: oÙ g£r oƒ p£ra nÁej ™p»retmoi kaˆ ˜ta‹roi. ¢ll' a„eˆ calepÒj t' e‡h kaˆ a‡sula ·šzoi. to‹si d' 'Aqhna…h lšge k»dea pÒll' 'OdusÁoj mnhsamšnh: mšle g£r oƒ ™ën ™n dèmasi nÚmfhj: „Zeà p£ter ºd' ¥lloi m£karej qeoˆ a„n ™Òntej. sã capete vreo ºtire La sfântul Pilos ºi-n Lacedemòna. Ci veºnic rãu. în frunte Cu Joe care bubuie-n vãzduhuri ªi nu-l întrece nimeni în putere.” Dar Joe furtunosul îi rãspunse: 5 10 15 20 25 30 . El pãtimeºte rãu ºi zace bietul Într-un ostrov în casele zeiþei Calipso. De nu se poate napoia în þarã. cu care dânsul A fost aºa de bun ca un pãrinte. ci-i tot pãsa de dânsul Cã sta þinut acasã de Calipso.” t¾n d' ¢pameibÒmenoj prosšfh nefelhgeršta ZeÚj: Din patul luminatului Titono Zeiþa dimineþii rãsãrise Spre-a lumina nemuritori ºi oameni. peþitorii Pe fiul lui. ™n d' ¥ra to‹si ZeÝj Øyibremšthj. care s-a dus sã-ntrebe De tatãl sãu. pat¾r d' ìj ½pioj Ãen. mhd fresˆn a‡sima e„dèj. nici lopãtari sã-l ducã Pe spatele cel necuprins al mãrii. Cãci nu uita. Luã Minerva între ei cuvântul ªi începu a înºira mulþimea De suferinþi rãbdate de Ulise. nàn aâ pa‹d' ¢gaphtÕn ¢pokte‹nai mem£asin o‡kade nisÒmenon: Ð d' œbh met¦ patrÕj ¢kou¾n ™j PÚlon ºgaqšhn ºd' ™j Lakeda…mona d‹an. †n' ¢qan£toisi fÒwj fšroi ºd broto‹sin: oƒ d qeoˆ qîkÒnde kaq…zanon.

Thlšmacon d sÝ pšmyon ™pistamšnwj. ¢nt…on hÜda: „`Erme…a: sÝ g¦r aâte t£ t' ¥lla per ¥ggelÒj ™ssi: nÚmfV ™ãplok£mJ e„pe‹n nhmertša boul»n. dÚnasai g£r. mergi ºi spune Zeiþei cea frumos împletoºatã Nestrãmutata-mi vrere. po‹Òn se œpoj fÚgen ›rkoj ÑdÒntwn. ca pãþitul Ulise-acum sã se întoarne-acasã Nepetrecut de zei ºi nici de oameni. CÂNTUL V „Ce vorbã þi-a scãpat din straja gurii. E „tšknon ™mÒn. æj à toi ke…nouj 'OduseÝj ¢pote…setai ™lqèn. tÍ t' ¢ndrîn Ômmata qšlgei. ¢mbrÒsia crÚseia. ìj g£r oƒ mo‹r' ™stˆ f…louj t' „dšein kaˆ ƒkšsqai okon ™j ØyÒrofon kaˆ ˜¾n ™j patr…da ga‹an. Pe picioare-ncalþã Sandale dalbe veºnice de aur Cu care el se poartã tot ca vântul Pe apã. ïn ™qšlei. kaˆ `Erme…an. calkÒn te crusÒn te ¤lij ™sqÁt£ te dÒntej. pe uscat fãrã hotare. éj ke m£l' ¢skhq¾j ¿n patr…da ga‹an †khtai. cã doar poþi.” Aºa el porunci. o‰ ¢gc…qeoi geg£asin: o† kšn min perˆ kÁri qeÕn ìj tim»sousi. pšmyousin d' ™n nh f…lhn ™j patr…da ga‹an. Cãci e menit s-ajungã el sã-ºi vadã Pe-ai lui ºi casa-i naltã ºi moºia. Cu daruri de la ei de-ajuns. S-ajungã-n Scheria.” à ·a. oÜte qeîn pompÍ oÜte qnhtîn ¢nqrèpwn: ¢ll' Ó g' ™pˆ sced…hj poludšsmou p»mata p£scwn ½mati e„kostù Scer…hn ™r…bwlon †koito. e‡ per ¢p»mwn Ãlqe. care eºti pe lângã celelalte ªi vestitorul nostru. uƒÕn f…lon. ºi-unde dânºii Cu drag îl vor primi dumnezeieºte ªi-l vor petrece-apoi c-un vas în þarã. toÝj d' aâte kaˆ Øpnèontaj ™ge…rei: t¾n met¦ cersˆn œcwn pšteto kratÝj 'ArgeŽfÒnthj. cu aur ªi-aramã ºi veºminte. t£ min fšron ºmn ™f' Øgr¾n ºd' ™p' ¢pe…rona ga‹an ¤ma pnoiÍs' ¢nšmoio. Copila mea? N-ai pus chiar tu la cale Ca peþitorii pedepsiþi sã fie La-ntoarcere de mâna lui Ulise? Pe Telemah petrece-l tu acuma Cu iscusinþã. mnhstÁrej d' ™n nh palimpetj ¢ponšwntai. ca teafãr S-ajungã el în þarã ºi cu vasul Din cale-i sã se-ntoarne peþitorii. e†leto d ·£bdon. deopotrivã De fericiþi ca zeii. atât de multe Cum n-ar fi dobândit el niciodatã Chiar dacã neatins venea pe mare Cu partea lui de pradã de la Troia. aÙt…k' œpeiq' ØpÕ possˆn ™d»sato kal¦ pšdila. Fai»kwn ™j ga‹an. lacën ¢pÕ lhdoj asan.212 ODUSSEAIS. ODISEEA. nÒston 'OdussÁoj talas…fronoj. Ia varga lui cu care dupã voie Pe oameni îi adoarme ºi-i deºteaptã Din somn. oÙd' ¢p…qhse di£ktoroj 'ArgeŽfÒnthj.” Apoi el zise fiului sãu Hermes: „Tu. pÒll'. mãnoasa þarã Ce-o locuiesc feacii.” ìj œfat'. éj ke nšhtai. oÙ g¦r d¾ toàton mn ™boÚleusaj nÒon aÙt». Iar Hermes solul Ceresc ascultã. ºi zboarã-apoi deasupra þãrii 213 35 25 40 30 45 35 50 55 40 60 45 65 . Ós' ¨n oÙdš pote Tro…hj ™x»rat' 'OdusseÚj.

Lemne De chedru ºi de tuia ce se taie Uºor. plhs…ai ¢ll»lwn tetrammšnai ¥lludij ¥llh. mireasmã dulce Împrãºtiau departe-n tot ostrovul. îºi moaie Aripa deasã-n sãrãturã. curgea o apã Cu totul limpede. se repezi din apa Cea viorie pe uscat ºi merse La peºtera cea mare. Jãratic mare-ardea în vatrã. unde zâna Sãlãºuia. ¢mfˆ d leimînej malakoˆ ‡ou ºd sel…nou q»leon. astfel ªi Hermes se purta pe mii de valuri. ªi-un zeu putea sã stea uimit în faþã-i Înveselindu-ºi sufletul ºi ochii. œnqa dš t' Ôrniqej tanus…pteroi eÙn£zonto. Acolo stând se minuna ºi Hermes. aÙt¦r ™peˆ d¾ p£nta ˜ù qh»sato qumù. ªi din patru Fântâni zidite-aproape-n ºir ºi-ntoarse Cu faþa osebit. Înfloreau puternici Arinii. lucrând o pânzeturã. thlÒse d' Ñdm¾ kšdrou t' eÙke£toio qÚou t' ¢n¦ nÁson Ñdèdei daiomšnwn: ¹ d' œndon ¢oidi£ous' Ñpˆ kalÍ ƒstÕn ™poicomšnh cruse…V kerk…d' Ûfainen. teq»lei d stafulÍsi. Iar când sosi aproape de ostrovul Cel depãrtat. Intrã de-a dreptu-n peºtera cea largã. tù œni nÚmfh na‹en ™ãplÒkamoj: t¾n d' œndoqi tštmen ™oàsan. ba huhurezi. 215 70 55 75 80 60 85 65 90 70 95 100 75 . Þesea zeiþa-n casã c-o suveicã De aur ºi cânta cu-atâta farmec. ºi o gãsi în casã. Mirositori. plopii. tÍs…n te qal£ssia œrga mšmhlen. pàr mn ™p' ™scarÒfin mšga ka…eto. tot pescuind. œnqa k' œpeita kaˆ ¢q£natÒj per ™pelqën qh»saito „dën kaˆ terfqe…h fresˆn Îsin.-nverzeau alãturi ªi-ntinse umede livezi cu þelini ªi toporaºi. skîpšj t' ‡rhkšj te tanÚglwsso… te korînai e„n£liai. aÙt…k' ¥r' e„j eÙrÝ spšoj ½luqen. œnqa st¦j qhe‹to di£ktoroj 'ArgeŽfÒnthj. Ôfra mšga spšoj †keto. Ba ciori limboase ce trãiesc pe mare. ªi-acolo zburãtoare Se cuibãreau. Iar peºtera-mprejur era cu totul Împãduritã. în vatrã-arzând. ¢ll' Óte d¾ t¾n nÁson ¢f…keto thlÒq' ™oàsan. Iar mai încolo podidea în jurul Boltitei peºteri spornicã-n putere O vie-nstruguritã. ªi dupã ce cu drag privi la toate. E Pier…hn d' ™pib¦j ™x a„qšroj œmpese pÒntJ: seÚat' œpeit' ™pˆ kàma l£rJ Ôrniqi ™oikèj. din slãvi se lasã-n mare ªi-acolo dã o fugã peste unde Ca pescãrelul care-n sânul groaznic Al sterpei mãri.214 50 ODUSSEAIS. La stàtive. ba ulii. chiparoºii negri. CÂNTUL V Pièria. Ój te kat¦ deinoÝj kÒlpouj ¡lÕj ¢trugštoio „cqàj ¢grèsswn pukin¦ pter¦ deÚetai ¤lmV: tù ‡keloj polšessin Ñc»sato kÚmasin `ErmÁj. kl»qrh t' a‡geirÒj te kaˆ eÙèdhj kup£rissoj. krÁnai d' ˜xe…hj p…surej ·šon Ûdati leukù. Privind mândreþea asta. ¹ d' aÙtoà tet£nusto perˆ spe…ouj glafuro‹o ¹merˆj ¹bèwsa. œnq' ™k pÒntou b¦j „oeidšoj ½peirÒnde ½Žen. oÙdš min ¥nthn ODISEEA. Ûlh d spšoj ¢mfˆ pefÚkei thleqÒwsa.

a„do‹Òj te f…loj te. `Erme…an d' ™ršeine Kaluyè. oÙdš tij ¥gci brotîn pÒlij. p£roj ge mn oÜ ti qam…zeij. Cu sil-am fost trimis încoa’ de Joe. ºi-n urmã. Pe scaun luciu scânteios poftindu-l Pe Hermes. †na toi p¦r xe…nia qe…w.216 ODUSSEAIS. [¢ll' ›peo protšrw. El zice cã la tine e bãrbatul Cel mai nenorocit dintre bãrbaþii 217 105 80 110 85 115 120 90 125 95 130 100 135 140 105 . Cu gemet. Calipso-l cunoscu pe el. ¢ll¦ m£l' oÜ pwj œsti DiÕj nÒon a„giÒcoio oÜte parexelqe‹n ¥llon qeÕn oÜq' ¡liîsai. cu dureri. Cãta cu ochii Înlãcrimaþi spre marea cea pustie. De ce-am venit la tine. Când el se-ndestulã cu prânzul. El sta pe mal jãlind ca ºi nainte ªi sfâºiindu-ºi inima cu plânsul. oare ce-ai venit la mine Tu care nu prea vii încoace? Spune-mi Ce gând te-aduce. dacã mi-ai cerut-o. oÙd' ¥r' 'OdussÁa megal»tora œndon œtetmen. d‹a qe£wn. E ºgno…hsen „doàsa Kaluyè. ¢ll' Ó g' ™p' ¢ktÁj kla‹e kaq»menoj. Eu voi spune Tot adevãrul. zeul. Cãci cine-ar sta voios sã umble-atâta Întindere pe apa cea sãratã? ªi nici mãcar nu e pe-aici aproape Vreun oraº cu oameni care-nchinã La zei prinoase ºi jertfiri alese De-o sutã de juncani. Voia ta sunt gata S-o împlinesc. aÜda Ó ti fronšeij: telšsai dš me qumÕj ¥nwgen. o† te qeo‹sin ƒer£ te ·šzousi kaˆ ™xa…touj ˜katÒmbaj. e„ dÚnamai telšsai ge kaˆ e„ tetelesmšnon ™st…n.]” ìj ¥ra fwn»sasa qe¦ paršqhke tr£pezan ¢mbros…hj pl»sasa. zeiþã. fhs… toi ¥ndra pare‹nai юzurètaton ¥llwn. tu mã-ntrebi. kaˆ tÒte d» min œpessin ¢meibÒmenoj prosšeipen: „e„rwt´j m' ™lqÒnta qe¦ qeÒn: aÙt¦r ™gè toi nhmertšwj tÕn màqon ™nisp»sw: kšleai g£r. CÂNTUL V Cum îl vãzu ea. Dar vino Întâi sã te cinstesc ca pe un oaspe. scumpe Hermes cel cu varga De aur. kšrasse d nšktar ™ruqrÒn: aÙt¦r Ð p‹ne kaˆ Ãsqe di£ktoroj 'ArgeŽfÒnthj. oÙd' e‡ tij ¢pÒproqi dèmata na…ei. ZeÝj ™mš g' ºnègei deàr' ™lqšmen oÙk ™qšlonta: t…j d' ¨n ˜kën tossÒnde diadr£moi ¡lmurÕn Ûdwr ¥speton. zeul vestitor. `Erme…a crusÒrrapi. floarea-ntre zeiþe. d‹a qe£wn: oÙ g£r t' ¢gnîtej qeoˆ ¢ll»loisi pšlontai ¢q£natoi. cãci zeii Uºor se pot cunoaºte laolaltã. Mânca ºi bea ucigãtorul Lui Argus. numai de-aº fi în stare ªi dacã s-ar putea-mplini. aÙt¦r ™peˆ de…pnhse kaˆ ½rare qumÕn ™dwdÍ. astfel întrebã zeiþa: „Cinstite. œnqa p£roj per. e„l»louqaj.” Aºa-i grãi ºi-ntinse-o masã plinã De-ambrozie ºi îi direse roºu Nectar. Oricât ar fi cu casa lor departe. zise: „Pe mine. Dar nu-ntâlni nãuntru pe Ulise. ™n qrÒnJ ƒdrÚsasa faeinù sigalÒenti: „t…pte moi. Dar peste voia Lui Joe nici un zeu nu-i dat sã treacã ªi nici sã facã vrerea lui deºartã. ODISEEA. d£krusi kaˆ stonacÍsi kaˆ ¥lgesi qumÕn ™ršcqwn [pÒnton ™p' ¢trÚgeton derkšsketo d£krua le…bwn].

voi. ¼ sfin ™pîrs' ¥nemÒn te kakÕn kaˆ kÚmata makr£.” Se-nfiorã zeiþa ºi-i rãspunse: „Ah. ìj d' aâ nàn moi ¥gasqe. din pizmã Nu-mi pãsuiþi sã fiu cu cine-mi place. ·…ghsen d Kaluyè. Voi. ìj mn Ót' 'Wr…wn' ›leto ·odod£ktuloj 'Hèj. cu blânde Sãgeþi ucise pe-Orion. tÕn mn ™gën ™s£wsa perˆ trÒpioj bebaîta oon. Joe cere-acum din parte-þi Cât poþi mai iute sã-l porneºti pe dânsul. qeo…. cumplite valuri. De-aceea ºi asupra lor zeiþa Porni furtunã grea. tÕn nàn s' ºnègein ¢popempšmen Ótti t£cista: oÙ g£r oƒ tÍd' asa f…lwn ¢ponÒsfin Ñlšsqai. Pe el numai l-aduse-ncoace apa ªi vântul. œnq' ¥lloi mn p£ntej ¢pšfqiqen ™sqloˆ ˜ta‹roi. E tîn ¢ndrîn. tÒfra oƒ ºg£asqe qeoˆ ·e‹a zèontej. La fel acum. cum Joe-a prins de ºtire. Voi cei cu trai tihnit o pizmuirãþi Atâta vreme pânã ce Diana Cea preacuratã ºi cu tron de aur. Ój min katšpefne balën ¢rgÁti keraunù.” ìj f£to. ªi dacã-n anul Al zecelea oraºul cucerirã. ½n t…j te f…lon poi»set' ¢ko…thn. qeo…. ¢ll' œti oƒ mo‹r' ™stˆ f…louj t' „dšein kaˆ ƒkšsqai okon ™j ØyÒrofon kaˆ ˜¾n ™j patr…da ga‹an. Tot astfel Când Ceres cea cu plete mândre-odatã Pe-o þelinã de trei ori rãsturnatã Se-ndrãgosti cu Iasion.218 ODUSSEAIS. pizmaºi fãrã potrivã. o‰ ¥stu pšri Pri£moio m£conto e„n£etej. ›wj min ™n 'Ortug…V crusÒqronoj ”Artemij ¡gn¾ oŒs' ¢gano‹si bšlessin ™poicomšnh katšpefnen. învinsã De dorul ei. œnq' ¥lloi mn p£ntej ¢pšfqiqen ™sqloˆ ˜ta‹roi. Doar eu îl mântuii dupã ce Joe În mijlocul noianului cel negru Trãsnind îi sparse vasul. dek£tJ d pÒlin pšrsantej œbhsan o‡kad': ¢t¦r ™n nÒstJ 'Aqhna…hn ¢l…tonto. ìj d' ÐpÒt' 'Ias…wni ™ãplÒkamoj Dhm»thr. Cãci nu e dat sã piarã el departe De dragii lui. ci e sortit sã-ºi vadã Pe-ai sãi ºi casa-i naltã ºi moºia. m…gh filÒthti kaˆ eÙnÍ neiù œni tripÒlJ: oÙd d¾n Ãen ¥pustoj ZeÚj. zeilor. cruzi sunteþi. brotÕn ¥ndra pare‹nai. zeilor ce nu lãsaþi din pizmã Pe zâne de a-ºi lua de soþ pe-oricare Bãrbat ºi-l pot alege din iubire! Aºa a fost odatã cu-Aurora. ODISEEA. Ochindu-l în Ortigia. d‹a qe£wn. tÕn d' ¥ra deàr' ¥nemÒj te fšrwn kaˆ kàma pšlasse. ºi pe talpa 219 145 110 150 115 155 120 160 165 125 170 130 175 . Când ea cu Orion se însoþise. ka… min fwn»sas' œpea pterÒenta proshÚda: „scštlio… ™ste. dar ei în cale Pãcãtuirã faþã de Minerva. De sus îndatã-l fulgerã pe dânsul. ú qumù e‡xasa. CÂNTUL V Ce nouã ani se rãzboirã-n jurul Cetãþii lui Priam. Se-ntoarserã napoi. o† te qea‹s' ¢g£asqe par' ¢ndr£sin eÙn£zesqai ¢mfad…hn. ™pe… oƒ nÁa qo¾n ¢rgÁti keraunù ZeÝj ™l£saj ™kšasse mšsJ ™nˆ o‡nopi pÒntJ. zhl»monej œxocon ¥llwn.

fiind gata la porunca Lui Joe. tÕn mn ™gë f…leÒn te kaˆ œtrefon ºd œfaskon q»sein ¢q£naton kaˆ ¢g»raon ½mata p£nta. m» moi œt' ™nq£d' ÑdÚreo. L-oi sfãtui voios ºi n-oi ascunde Nimic spre a putea sosi cu bine ªi sãnãtos la el în þarã. ™rrštw.” Hermes Grãi: „Trimite-l chiar aºa. Ea-l gãsi pe mal cu ochii Tot plânºi. kate…beto d glukÝj a„ën nÒston ÑduromšnJ. nu te mai boci ºi viaþa 221 135 180 140 185 190 145 195 150 200 155 205 210 160 . Fereºte-te sã nu-l întarþi pe Joe. Iar cinstita Zeiþã o porni spre inimosul Ulise. Mi-e nu cumva sã tabere pe urmã Asupra-þi. ducã-se pe mare. ™peˆ oÙkšti ¼ndane nÚmfh. Pe el numai l-aduse-ncoace apa ªi vântul.220 ODUSSEAIS. Zâna S-apropie de el ºi-i cuvânteazã: „Sãrace. ™peˆ d¾ ZhnÕj ™pškluen ¢ggeli£wn. DiÕj d' ™pop…zeo mÁnin. mânios fiind pe tine. pšmyw dš min oÜ pV ™gè ge: oÙ g£r moi p£ra nÁej ™p»retmoi kaˆ ˜ta‹roi. ¢ll' à toi nÚktaj mn „aÚesken kaˆ ¢n£gkV ™n spšesi glafuro‹si par' oÙk ™qšlwn ™qeloÚsV: ½mata d' ¨m pštrVsi kaˆ ºŽÒnessi kaq…zwn [d£krusi kaˆ stonacÍsi kaˆ ¥lgesi qumÕn ™ršcqwn] pÒnton ™p' ¢trÚgeton derkšsketo d£krua le…bwn. Tânjind el viaþa dulce ªi-o irosea ºi-ofta de dorul þãrii. Eu nu-l trimit de fel. mhdš toi a„ën ODISEEA. e‡ min ke‹noj ™potrÚnei kaˆ ¢nègei. dar iute. de jale ªi lãcrima cu ochii duºi spre largul Pustiului noian al mãrii. CÂNTUL V Corãbiei plutea Ulise singur. éj ke m£l' ¢skhq¾j ¿n patr…da ga‹an †khtai. cãci n-am corãbii. De când se sãturase de zeiþã. Dar dacã nici un zeu nu poate-nfrânge. plecã ucigãtorul Puternic al lui Argus. De-aceea noaptea s-odihnea de silã ªi peste voie-alãturea de dânsa. Drag mi-a fost ºi i-am dat hranã ªi-am juruit sã-l fac fãrã de moarte ªi fãrã bãtrâneþe cât e veacul. Pe stânci. Pieriserã toþi bunii lui tovarãºi. aÙt£r oƒ prÒfrwn Øpoq»somai oÙd' ™pikeÚsw. ¢ll' ™peˆ oÜ pwj œsti DiÕj nÒon a„giÒcoio oÜte parexelqe‹n ¥llon qeÕn oÜq' ¡liîsai. ¢gcoà d' ƒstamšnh prosefènee d‹a qe£wn: „k£mmore. ºi se topea de dor. m» pèj toi metÒpisqe kotess£menoj calep»nV. pÒnton ™p' ¢trÚgeton. Dar peste zi ºedea pe mal el singur. Cãci ea-l voia în peºtera cea mare.” t¾n d' aâte prosšeipe di£ktoroj 'ArgeŽfÒnthj: „oÛtw nàn ¢pÒpempe. tÕn d' ¥r' ™p' ¢ktÁj eáre kaq»menon: oÙdš pot' Ôsse dakruÒfin tšrsonto. o† kšn min pšmpoien ™p' eÙrša nîta qal£sshj. E tÕn d' ¥ra deàr' ¥nemÒj te fšrwn kaˆ kàma pšlasse.” Aºa zicând.” ìj ¥ra fwn»saj ¢pšbh kratÝj 'ArgeŽfÒnthj: ¹ d' ™p' 'OdussÁa megal»tora pÒtnia nÚmfh ½Ž'. Nici lopãtari cu care sã-i dau drumul Pe spatele cel necuprins al mãrii. Nici poate face nemplinitã vrerea Lui Joe ºi el dinadins o cere Sã plece dânsul.

¼ me kšleai sced…V per£an mšga la‹tma qal£sshj. tu vrei alta ªi nu sã mã trimiþi. d‹a qe£wn. ¤ kšn toi limÕn ™rÚkoi. ªi-l netezi cu mâna ºi-i rãspunse: „Ba te înºeli. éj ke m£l' ¢skhq¾j s¾n patr…da ga‹an †khai. bate-asupra-i scânduri. toˆ oÙranÕn eÙrÝn œcousin. o† meu fšrtero… e„si noÁsa… te krÁna… te. qe£. Ba cuget ºi te sfãtuiesc întocmai Cum aº gândi sã fac ºi pentru mine. ca tu s-ajungi în þarã Cu totul neatins. oŒon d¾ tÕn màqon ™pefr£sqhj ¢goreàsai. ka… min fwn»saj œpea pterÒenta proshÚda: „¥llo ti d¾ sÚ. ·…ghsen d polÚtlaj d‹oj 'OdusseÚj. dacã vor zeii Olimpieni cei mai presus de mine Când judecã ºi pun la cale treburi. Dar iatã. Înfricoºata. care e Stixul. qe£. éj se fšrVsin ™p' ºeroeidša pÒnton.222 ODUSSEAIS. apã ºi vin roºu De-ajuns. om în toatã firea Sã cugeþi ºi sã-mi spui aºa prostie. tu. cel mai mare ªi cel mai straºnic jurãmânt al nostru. dacã-mi spui mie Sã trec pe-o plutã tot adâncul mãrii. aÙt¦r ™gë s‹ton kaˆ Ûdwr kaˆ onon ™ruqrÕn ™nq»sw menoeikš'. zeiþã. groaznica genune. cã alta Tu n-ai de gând sã faci cumva cu mine. CÂNTUL V Nu-þi risipi aici. ¢gallÒmenai DiÕj oÜrJ. ‡stw nàn tÒde ga‹a kaˆ oÙranÕj eÙrÝj Ûperqe kaˆ tÕ kateibÒmenon StugÕj Ûdwr. chiar când bate vântul Cel priitor. Podeºte-o sãnãtos ca sã te poarte Pe-ntunecata mare. oÙd' ¨n ™gè g' ¢škhti sšqen sced…hj ™piba…hn. ¤ss' ¨n ™mo… per ODISEEA. eu mã jur cu dinadinsul Pe cer ºi pe pãmânt ºi chiar pe râul Din iad. ¢ll¦ t¦ mn nošw kaˆ fr£ssomai. 223 215 165 220 225 170 230 175 235 180 240 245 185 . ¢ll' ¥ge doÚrata makr¦ tamën ¡rmÒzeo calkù eÙre‹an sced…hn: ¢t¦r ‡kria pÁxai ™p' aÙtÁj Øyoà. deinÒn t' ¢rgalšon te: tÕ d' oÙd' ™pˆ nÁej ™‹sai çkÚporoi perÒwsin. ca nu cumva pe drum sã suferi De foame ºi de sete. e„ m» moi tla…hj ge. m» t… toi aÙtù pÁma kakÕn bouleusšmen ¥llo. Ba ºi haine Þi-oi da ºi-þi voi trimite dup-aceea Prielnic vânt. zeiþã. Sã juri un straºnic jurãmânt. E fqinštw: ½dh g£r se m£la prÒfrass' ¢popšmyw.” Dar. tÒde m»deai oÙdš ti pomp»n. me…dhsen d Kaluyè. cã eu îndatã Voios te voi trimite. a‡ ke qeo… g' ™qšlwsi. Ia toporul ªi taie lemne mari ºi întocmeºte O plutã largã.” Zâmbi Calipso. Eu nu mã-ncred în plutã Cu voia ta. îngrozit. Ój te mšgistoj Órkoj deinÒtatÒj te pšlei mak£ressi qeo‹si. ceir… tš min katšrexen œpoj t' œfat' œk t' ÑnÒmazen: „à d¾ ¢litrÒj g' ™ssˆ kaˆ oÙk ¢pofèlia e„dèj. Cã alta n-am de gând sã fac cu tine. fala-ntre zeiþe.” ìj f£to. mšgan Órkon ÑmÒssai m» t… moi aÙtù pÁma kakÕn bouleusšmen ¥llo. de nu te-nduri. se-mpotrivi Ulise: „Tu n-ai gând bun.” ìj f£to. e†mat£ t' ¢mfišsw: pšmyw dš toi oâron Ôpisqen. Pe unde nu trec nici corãbii negre ªi cumpãnite. Eu într-însa Þi-aduc bucate.

Œxon d spe‹oj glafurÕn qeÕj ºd kaˆ ¢n»r: ka… ·' Ð mn œnqa kaqšzet' ™pˆ qrÒnou. Deschise vorba-ntâi frumoasa zânã: „Preaiscusite fiu al lui Laerte. tÍ d par' ¢mbros…hn dmJaˆ kaˆ nšktar œqhkan. Cã ºtiu ºi eu deplin cã nu-i ca tine Cumintea mea nevastã Penelopa 225 250 190 255 195 260 200 265 270 205 275 210 280 215 . oÙdš moi aÙtÍ qumÕj ™nˆ st»qessi sid»reoj. din Cel-de-sus purcese.” Ulise priceputul îi rãspunse: „Nu-mi bãnui. Ulise. zeiþã preacinstitã. Cã nu sunt fãrã cale eu ºi nu mi-e Nici sufletul de fier. ci plin de milã. ªi începurã ei atunci sã umble Cu mânile la-ntinsele bucate. CÂNTUL V De-ar fi s-ajung la astfel de nevoie. nÚmfh d' ™t…qei p£ra p©san ™dwd»n. Ce-i drept. polum»can' 'Odusseà. deºi duci dorul Soþiei tale ºi-o doreºti de-a pururi.” t¾n d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „pÒtna qe£. oÙ dšmaj oÙd fu»n. oŒa brotoˆ ¥ndrej œdousin: aÙt¾ d' ¢nt…on Œzen 'OdussÁoj qe…oio. Dar nu mã þiu eu mai prejos de dânsa. oÛtw d¾ okÒnde f…lhn ™j patr…da ga‹an aÙt…ka nàn ™qšleij „šnai. ¢ll' ™le»mwn. to‹s' ¥ra mÚqwn Ãrce Kaluyè. De-ai ºti tu însã cât mai ai sã suferi Nainte de-a sosi la tine-n þarã. Ai sta cu mine-aici în casa asta ªi-ai fi nemuritor. oÙ mšn qhn ke…nhj ge cere…wn eÜcomai enai. Apoi ºezu în faþa lui Ulise ªi zâne roabe harnic o slujirã Pe dânsa cu nectar ºi-ambrozìe. Aºadar vrei acum sã pleci acasã În þara ta? Dar totuºi mergi cu bine. e‡ ge mn e„de…hj sÍsi fres…n.” Aºa vorbi ºi merse ea nainte Pripindu-se. tÁj t' a„n ™šldeai ½mata p£nta. tu. prˆn patr…da ga‹an ƒkšsqai. œnqen ¢nšsth `Erme…aj. ƒmeirÒmenÒj per „dšsqai s¾n ¥locon. o fi ea trupeºã. œsqein kaˆ p…nein. d‹a qe£wn: „diogenj Laerti£dh. E aÙtÍ mhdo…mhn. ™peˆ oÜ pwj oÙd œoike qnht¦j ¢qan£tVsi dšmaj kaˆ edoj ™r…zein. El s-aºezã în scaunul din care Se ridicase Hermes.224 ODUSSEAIS. aÙt¦r ™peˆ t£rphsan ™dhtÚoj ºd potÁtoj.” ìj ¥ra fwn»sas' ¹g»sato d‹a qe£wn karpal…mwj: Ð d' œpeita met' ‡cnia ba‹ne qeo‹o. frumoasã. iar zeiþa I-aduse de bãut ºi de mâncare Din câte feluri gustã muritorii. Iar când la masã pofta-ºi alinarã. oÛneka se‹o per…frwn PhnelÒpeia ODISEEA. ™nq£de k' aâqi mšnwn sÝn ™moˆ tÒde dîma ful£ssoij ¢q£natÒj t' e‡hj. iar el pãºea din urmã. Óte me creië tÒson †koi: kaˆ g¦r ™moˆ nÒoj ™stˆn ™na…simoj. Cã nu se-ncape doar între zeiþe ªi muritoare-ntrecere nici una De frumuseþe ºi de mãreþie. Óssa toi asa k»de' ¢naplÁsai. oƒ d' ™p' Ñne…aq' ˜to‹ma proke…mena ce‹raj ‡allon. m» moi tÒde cèeo: oda kaˆ aÙtÕj p£nta m£l'. sÝ d ca‹re kaˆ œmphj. Când amândoi în peºterã sosirã.

unde se culcarã ªi petrecurã pânã ce-adormirã. par' ¢ll»loisi mšnontej. O cherestea uºoarã la plutire. sÝ d' ¢q£natoj kaˆ ¢g»rwj. Ei merserã în fundul Boltitei peºteri. Îi dete dar un lung topor de-aramã Cu douã ascuþiºuri. kefalÍ d' ™fÚperqe kalÚptrhn. pelškkhsen d' ¥ra calkù.” ìj œfat'. aÙt¾ d' ¢rgÚfeon f©roj mšga ›nnuto nÚmfh. pe unde Erau copaci mai mari. Dar eu totuºi Mereu doresc ºi nãzuiesc odatã S-ajung la mine. arinii. Ulise-ºi puse straiul ªi-ºi trase mantia pe el. tl»somai ™n st»qessin œcwn talapenqša qumÒn: ½dh g¦r m£la poll¦ p£qon kaˆ poll¦ mÒghsa kÚmasi kaˆ polšmJ: met¦ kaˆ tÒde to‹si genšsqw. d‹a qe£wn. aÙt¦r ™peˆ d¾ de‹x' Óqi dšndrea makr¦ pefÚkei. ªi de m-ar bate iar vrun zeu pe mare Eu voi rãbda. Cãci multe am pãþit. ºšlioj d' ¥r' œdu kaˆ ™pˆ knšfaj Ãlqen: ™lqÒntej d' ¥ra tè ge mucù spe…ouj glafuro‹o terpšsqhn filÒthti. ¢ll¦ kaˆ ïj ™qšlw kaˆ ™šldomai ½mata p£nta o‡kadš t' ™lqšmenai kaˆ nÒstimon Ãmar „dšsqai. CÂNTUL V De mândrã la privit ºi de-arãtoasã. În vremea asta soarele apuse ªi se-nnoptã. sã mã vãd în þarã. ™l£th t' Ãn oÙranom»khj. se-ntoarse-acasã. ¹ mn œbh prÕj dîma Kaluyè. per…khla. kl»qrh t' a‡geirÒj t'. dupã ce-i aratã locul Cu arborii cei mari. iar dupã asta Se îngriji de drumul lui Ulise. albã ªi gingaºã. cãlit de multã vreme. ºi lucrul 227 285 220 290 295 225 300 230 305 235 310 240 315 320 . Zeiþa Se învãscu în hainã mare. perˆ d zènhn b£let' „xu‹ kal¾n cruse…hn. leptÕn kaˆ car…en. ¥rmenon ™n pal£mVsi.226 ODUSSEAIS. subþire. Uºor de mânuit. se încinse Cu-n brâu frumos de aur ºi-o maramã κi potrivi pe cap. c£lkeon. ODISEEA. Zeiþa. Cãci ea e o femeie muritoare. ¢mfotšrwqen ¢kacmšnon: aÙt¦r ™n aÙtù steileiÕn perikallj ™l£Žnon. Sã fie ºi-asta una pe deasupra. El începu sã taie-atunci. kaˆ tÒt' 'OdussÁŽ megal»tori m»deto pomp»n: dîke mšn oƒ pšlekun mšgan. cu trunchiul Uscat de tot. aâa p£lai. plopii ªi brazii nalþi pânã la cer. e‡kosi d' œkbale p£nta. Apoi o bardã Cu lemnul bine lustruit ºi-l duse La capãtul ostrovului. Óqi dšndrea makr¦ pefÚkei. Ãmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj. c-o mândreþe De coadã de mãslin vârtos legatã. e„ d' aâ tij ·a…Vsi qeîn ™nˆ o‡nopi pÒntJ. E edoj ¢kidnotšrh mšgeqÒj t' e„s£nta „dšsqai: ¹ mn g¦r brotÒj ™sti.” Aºa vorbi Ulise cu Calipso. doar ºtiu sã rabd necazuri. aÙt…c' Ð mn cla‹n£n te citîn£ te ›nnut' 'OdusseÚj. rãbdat-am multe Pe valurile mãrii ºi-n rãzboaie. aÙt¦r Ð t£mneto doàra: qoîj dš oƒ ½nuto œrgon. Iar tu eºti o zeiþã fãrã moarte ªi fãrã bãtrâneþe. A doua zi când se ivirã zorii Trandafirii. t£ oƒ plèoien ™lafrîj. eâ ™narhrÒj: dîke d' œpeita skšparnon ™äxoon: Ãrce d' Ðdo‹o n»sou ™p' ™scati»n.

e†mat£ t' ¢mfišsasa quèdea kaˆ loÚsasa. ›teron d' Ûdatoj mšgan. iar Ulise Gãti cu meºteºug ºi pânzuitul. Legã tot felul de frânghii. Calipso-i mai aduce pânzeturã De pânzuit catargul. eâ e„dëj tektosun£wn. CÂNTUL V Degrabã-l mântui. kÚmatoj elar œmen: poll¾n d' ™peceÚato Ûlhn. Iar în a cincea din ostrov Calipso Îi dete drumul. Îl pardoseºte bine cu lungi scânduri. Aºa el a fost gata-n patru zile. Ósson t…j t' œdafoj nhÕj tornèsetai ¢n¾r fort…doj eÙre…hj. tÒfra d f£re' œneike Kaluyè. ªi un burduf mai mare plin de apã.228 245 ODUSSEAIS. Cu bunãtãþi gustoase de tot felul ªi-i aburi prielnica ei boare. kaˆ tù tetšlesto ¤panta: tù d' ¥ra pšmptJ pšmp' ¢pÕ n»sou d‹a Kaluyè. ¢rarën qamšsi stam…nessi. d‹a qe£wn. fr£xe dš min ·…pessi diamperj o„sunVsi. ™n dš oƒ Ôya t…qei menoeikša poll£: oâron d prošhken ¢p»mon£ te liarÒn te. Dup-aceea El grãmãdeºte-n fund povarã multã. ƒst…a poi»sasqai: Ð d' eâ tecn»sato kaˆ t£. E xšsse d' ™pistamšnwj kaˆ ™pˆ st£qmhn ‡qune. ªi o traistã umplutã cu merinde. dupã ce-l lãuse ªi miresmate primeneli îi dase. po…ei: ¢t¦r makrÍsin ™phgken…dessi teleÚta. ªi-i face-o cârmã plutei ca s-o mâne ªi cu împletiturã de rãchitã O-mprejmuie de-a lungul ºi de-a latul Ca stãvilar de valuri. ªi funii de slãbit sau strâns vintrele ªi-ºi lunecã pe pârghii pluta-n mare. odgoane. Într-ast-aduse sfredele zeiþa. Ea-i puse ºi o utre cu vin negru. ªi grinzile le sfredeli el toate. ™n d' ƒstÕn po…ei kaˆ ™p…krion ¥rmenon aÙtù: prÕj d' ¥ra phd£lion poi»sato. ™n dš oƒ ¢skÕn œqhke qe¦ mšlanoj o‡noio tÕn ›teron. Pe deºi diregi aºazã podul cârmei. aÙt¦r Ð phdal…J „qÚneto tecnhšntwj ODISEEA. gÒmfoisin d' ¥ra t»n ge kaˆ ¡rmon…Vsin ¥rassen. d‹a qe£wn: tštrhnen d' ¥ra p£nta kaˆ ¼rmosen ¢ll»loisi. ‡kria d st»saj. moclo‹sin d' ¥ra t»n ge kate…rusen e„j ¤la d‹an. Pe cât un maistru rotunjeºte fundul Unei corãbii largi de marfã. atâta De largã-ºi face ºi Ulise pluta. Ciopleºte un catarg cu care-mbinã Aninãtoarea de vintrele albe. ™n d kaˆ Ïa kwrÚkJ. Se pune-apoi la cârma lui ºi-ncepe 229 325 250 330 255 335 340 260 345 265 350 270 355 . ™n d' Øpšraj te k£louj te pÒdaj t' ™nšdhsen ™n aÙtÍ. Voios Ulise pânzele ºi-nvoaltã. Cu totul zece Copaci trânti pe jos ºi cu toporul Îi tot ciopli ºi-i netezi cu barda Ca meºter ºi-i obli cu ciripia. Ôfr' „qÚnoi. Le potrivi pe urmã laolaltã ªi le-nnãdi cu scoabe ºi cãtuºe. tÒsson ™p' eÙre‹an sced…hn poi»sat' 'OdusseÚj. tštraton Ãmar œhn. ghqÒsunoj d' oÜrJ pštas' ƒst…a d‹oj 'OdusseÚj. tÒfra d' œneike tšretra Kaluyè.

poreclitã carul. Dar las’ cã eu i-o fac din nou.” Aºa el zice ªi strânge norii. marea cu tridentul O tulburã. pe unde mai aproape Erau de el. ¼ min ƒk£nei. Ð d' ™cèsato khrÒqi m©llon. s-o simtã Cu vârf ºi îndesat.-ntuneric Se-nalþã pân’ la cer. la Vãcarul care-apune Târziu. pontoporeušmenai ™p' ¢rister¦ ceirÕj œconta. kaˆ tÒt' 'OdussÁoj lÚto goÚnata kaˆ f…lon Ãtor. sÝn d' eârÒj te nÒtoj t' œpeson zšfurÒj te dusa¾j kaˆ boršhj a„qrhgenšthj. d‹a qe£wn. à m£la d¾ meteboÚleusan qeoˆ ¥llwj ¢mf' 'OdusÁŽ ™me‹o met' A„qiÒpessin ™Òntoj: kaˆ d¾ Fai»kwn ga…hj scedÒn. ˜pt¦ d kaˆ dška mn plšen ½mata pontoporeÚwn. La Cloºca. rãscoalã munþi de valuri. kin»saj d k£rh protˆ Ön muq»sato qumÒn: „í pÒpoi. de bunã seamã zeii S-au rãzgândit acum despre Ulise Cât eu am stat la etiopi. plutind pe mare Mai rãu se-ncruntã. dã din cap ºi-n sine. CÂNTUL V Cu dibãcie sã-ºi îndrepte vasul. „Vai. ™t£raxe d pÒnton cersˆ tr…ainan ˜lèn: p£saj d' ÑrÒqunen ¢šllaj panto…wn ¢nšmwn. pãmântul Feacilor. Munteanul vâjâind ºi Bãltãreþul ªi Crivãþul. Dau iureº Austrul. tÕn d' ™x A„qiÒpwn ¢niën kre…wn ™nos…cqwn thlÒqen ™k SolÚmwn Ñršwn ‡den: e‡sato g£r oƒ pÒnton ™piple…wn. ºi-i se pãru cã vede Un scut apãrãtor pe ceaþa mãrii. zice el. Ñktwkaidek£tV d' ™f£nh Ôrea skiÒenta ga…hj Fai»kwn. Din munþi de la Solimi. ºi care singur este Neasfinþit în Ocean. de-aceea La stânga lui povãþui zeiþa Pe cãpitan sã batã drum pe mare. zãrindu-l de departe. mšga kàma kul…ndwn. Nu-i cad o clipã genele-adormite. Óqi t' ¥gciston pšlen aÙtù: e‡sato d' æj Óte ·inÕn ™n ºeroeidšŽ pÒntJ.230 ODUSSEAIS. stârneºte-o vijelie De-ncruciºate vânturi ºi cu norii Uscat ºi apã-nvãluie. Cãci ochii-ºi-are pironiþi la stele. pe unde-i scris sã scape De-amarnica restriºte ce-l apasã. Ñcq»saj d' ¥ra epe prÕj Ön megal»tora qumÒn: ODISEEA. ¿n kaˆ ¥maxan ™p…klhsin kalšousin. Neptun. cãci iatã Cã el s-apropie ºi-acum e-n þara Feacilor. Cãlãtoreºte el vreo zece zile. E ¼menoj: oÙdš oƒ Ûpnoj ™pˆ blef£roisin œpipte PlhŽ£daj t' ™sorînti kaˆ Ñy dÚonta Boèthn ”Arkton q'. care venea de la poporul Etiopean. Vârtelnicul-în-loc ºi ochitorul Lui Orion. sÝn d nefšessi k£luye ga‹an Ðmoà kaˆ pÒnton: Ñrèrei d' oÙranÒqen nÚx. ºi-ntr-a optsprezecea I se ivirã munþi umbroºi. ¢ll' œti mšn m…n fhmi ¤dhn ™l£an kakÒthtoj. o‡h d' ¥mmorÒj ™sti loetrîn 'Wkeano‹o: t¾n g¦r d» min ¥nwge Kaluyè. Slãbi la suflet ºi-n genunchi Ulise Oftã ºi-n sinea lui bãrbatã zise: 231 360 275 365 370 280 375 285 380 290 385 390 295 395 . ¼ t' aÙtoà stršfetai ka… t' 'Wr…wna dokeÚei. Ba încã ºapte. la Ursa.” ìj e„pën sÚnagen nefšlaj. œnqa oƒ asa ™kfugšein mšga pe‹rar юzÚoj.

ºi pluta-i Rãzguduie. ¢ll' oÙd' ïj sced…hj ™pel»qeto.” Abia gândi el asta ºi-un nãprasnic Talaz asupra-i vine cu putere Grozavã nãvãlind de sus. c£rin 'AtredVsi fšrontej. nu poate sã se salte Deodatã de sub valul cel nãvalnic. æj d¾ ™gè g' Ôfelon qanšein kaˆ pÒtmon ™pispe‹n ½mati tù Óte moi ple‹stoi calk»rea doàra Trîej ™pšrriyan perˆ Phlewni qanÒnti. Din gurã-mproaºcã unda cea sãratã Ce-i ºuruie pâraie de pe creºtet. Nu-ºi uitã pluta el. bietul ! Ce-o mai fi cu mine Pân’ la sfârºit? Cã tare mi-este teamã Sã nu fi spus adevãrat zeiþa Cã eu. CÂNTUL V „Vai mie. ka… meu klšoj Ãgon 'Acaio…: nàn dš me leugalšJ qan£tJ e†marto ¡lînai.232 ODUSSEAIS. El e zvârlit departe De plutã ºi din mâni sloboade cârma. cu tot necazul. Îngreuiat fiind de straie. tÁle d' ¢pÕ sced…hj aÙtÕj pšse. deinÕn ™pessÚmenon. S-aþine-n valuri dupã ea ºi-o prinde. tÕn d' ¥r' ØpÒbruca qÁke polÝn crÒnon. trˆj m£karej Danaoˆ kaˆ tetr£kij. Catargu-i sparge la mijloc furtuna Cea vajnicã de-mponciºate vânturi ªi-n mare cade mai încolo pânza ªi beldia-i. o†oisin nefšessi peristšfei oÙranÕn eÙrÝn ZeÚj. t£ oƒ pÒre d‹a Kaluyè. ™t£raxe d pÒnton. Când strãjuiam la trupul lui Ahile! M-ar fi-ngropat. teirÒmenÒj per. Acum mi-e dat sã mor aºa de jalnic. Ñy d d» ·' ¢nšdu. perˆ d sced…hn ™lšlixe. m-ar fi slãvit aheii. o‰ tÒt' Ôlonto Tro…V ™n eÙre…V. ¼ m' œfat' ™n pÒntJ. E „ê moi ™gë deilÒj. nainte de-a sosi în þarã Voi pune vârf durerilor pe mare. de…dw m¾ d¾ p£nta qe¦ nhmertša epen. Dar la urmã el rãsare. darul Zeiþei. moarte grea m-aºteaptã. ¥lge' ¢napl»sein: t¦ d d¾ nàn p£nta tele‹tai. ODISEEA. Vezi ce mai nori împresurã tot cerul. De trei ori ºi de patru ori ferice Danaii care la rãzboi pierirã De dragul celor doi Atrizi în Troia! Muream mai bine ºi-ncheiam veleatul În ziua când sodom venind troienii M-au nãpãdit cu suliþi ferecate. ¼ oƒ poll¾ ¢pÕ kratÕj kel£ruzen. prˆn patr…da ga‹an ƒkšsqai. Stã îndelung sub apã Ulise-atunci. Ce tulburatã-i marea ºi ce vifor Se-nvolburã suflând din patru unghiuri! De-acuma-i gata. ™pispšrcousi d' ¥ellai panto…wn ¢nšmwn: nàn moi sîj a„pÝj Ôleqroj. tî k' œlacon kteršwn.” ìj ¥ra min e„pÒnt' œlasen mšga kàma kat' ¥krhj. Aidoma i se-mplineºte spusa. Se pune la mijlocul ei ºi scapã 233 300 400 305 405 410 310 415 315 420 320 425 430 . stÒmatoj d' ™xšptusen ¤lmhn pikr»n. oÙd dun£sqh aya m£l' ¢nsceqšein meg£lou ØpÕ kÚmatoj ÐrmÁj: e†mata g£r ˜ b£rune. t… nÚ moi m»kista gšnhtai. phd£lion d ™k ceirîn prošhke: mšson dš oƒ ƒstÕn œaxe dein¾ misgomšnwn ¢nšmwn ™lqoàsa qÚella: thloà d spe‹ron kaˆ ™p…krion œmpese pÒntJ.

tÕn d ‡den K£dmou qug£thr. Ba e de Bãltãreþ încredinþatã Munteanului pe luciu sã-i dea goanã. Talazul acum poartã Încoace-ncolo pluta dupã vânturi. tÒde kr»demnon ØpÕ stšrnoio tanÚssai ¥mbroton: oÙdš t… toi paqšein dšoj oÙd' ¢polšsqai. ¢t¦r ce…ressi nšwn ™pima…eo nÒstou ga…hj Fai»kwn. Descinge-o de sub piept ºi-arunc-o-n mare Departe. ¢ll¦ m£l' ïd' ›rxai. rãsare din genune ªi zboarã-n chip de scufundar. CÂNTUL V De cumpãnã. Cã-l vede-orbecãind aºa pe valuri ªi chinuit. pukinaˆ d prÕj ¢ll»lVsin œcontai. ìj t¾n ¨m pšlagoj ¥nemoi fšron œnqa kaˆ œnqa: ¥llote mšn te nÒtoj boršV prob£leske fšresqai. Se-ndurã dânsa. aÙt¦r ™p¾n ce…ressin ™f£yeai ºpe…roio. zeiþa-i dete vãlul 235 435 330 440 445 335 450 340 455 345 460 465 350 . Aºa ºi pluta-i dusã-ncoace-ncolo De vânturi pe noian. s-aºazã Pe vasul bine-ncãtuºat ºi zice: „De ce te urgisi zguduitorul Pãmântului aºa grozav pe tine. ¨y ¢polus£menoj balšein e„j o‡nopa pÒnton pollÕn ¢p' ºpe…rou. ºi ba-i zvârlitã De Austru la Crivãþ ca s-o poarte. urzindu-þi atât de multe Nenorociri? Dar capul nu-þi va pune. lasã S-o ducã vântul pluta. Fã însã Ce-oi spune eu. sã n-ai pe urmã grijã Cã þi se-ntâmplã vreun rãu sau moarte. iar tu-noatã Cu mânile ºi nãzuie spre þara Feacilor. kall…sfuroj 'Inè. ¼ ·' 'OdusÁ' ™lšhsen ¢lèmenon. Sãrmane om. m£la per menea…nwn. cã-mi pari a fi cuminte. t¾n d' ™fÒrei mšga kàma kat¦ ·Òon œnqa kaˆ œnqa. ¥llote d' aât' eâroj zefÚrJ e‡xaske dièkein.] Œze d' ™pˆ sced…hj ka… min prÕj màqon œeipe: „k£mmore. Leukoqšh. Dar ia marama asta Vrãjitã de la mine ºi-o încinge Sub pieptul tãu. t…pte toi ïde Poseid£wn ™nos…cqwn çdÚsat' ™kp£glwj. tÁ dš. Cum toamna duce Crivãþul un maldãr De încâlcit spiniº pe o câmpie. care mai nainte Era o muritoare. Dezbracã-te de-aceste haine. ™n mšssV d kaq‹ze tšloj qan£tou ¢lee…nwn. aÙtÕj d' ¢ponÒsfi trapšsqai. oÙ mn d» se katafqe…sei. dokšeij dš moi oÙk ¢pinÚssein: e†mata taàt' ¢podÝj sced…hn ¢nšmoisi fšresqai k£llip'. pe unde tu scãpa-vei. Ino Leucotea. nàn d' ¡lÕj ™n pel£gessi qeîn ™xšmmore timÁj. Óti toi kak¦ poll¦ futeÚei.” Aºa grãind. ¥lge' œconta: [a„qu…V d' e„ku‹a potÍ ¢nedÚseto l…mnhj. E ¢ll¦ meqormhqeˆj ™nˆ kÚmasin ™ll£bet' aÙtÁj.234 325 ODUSSEAIS. Cu toatã-nverºunarea lui. Îl vede pe Ulise-atunci copila Lui Cadmus.” ìj ¥ra fwn»sasa qe¦ kr»demnon œdwken. ODISEEA. Óqi toi mo‹r' ™stˆn ¢lÚxai. Dar dacã pe uscat vei pune mâna. iar acuma Ea are parte în afundul mãrii De cinstea unui zeu. ¿ prˆn mn œhn brotÕj aÙd»essa. iar tu pleac-apoi încolo. C-aºa e scris. æj d' Ót' ÑpwrinÕj boršhj foršVsin ¢k£nqaj ¨m ped…on. zâna Subþire-n glezne.

rãmân aicea Sã rabd orice durere pân’ce pluta Se þine încã bine cetluitã. Îngândurat Ulise Stãtu puþin. Mã pun atunci sã-not. ¢ll' oÙd' ïj se œolpa ÑnÒssesqai kakÒthtoj. n»xom'. æj d' ¥nemoj za¾j Éwn qhmîna tin£xV karfalšwn. m» t…j moi Øfa…nVsin dÒlon aâte ¢qan£twn. Dar s-apucà Ulise De-o grindã ºi o cãlãri strunind-o Întocmai ca un cal de cãlãrie. Neptun rãpede-asupra lui deodatã O namilã de val boltit ºi negru. e„j Ó ken ¢nqrèpoisi diotrefšessi mig»Vj. deinÒn t' ¢rgalšon te. Ci când o fi sã mi-o destrame vântul. CÂNTUL V ªi s-afundã în marea tulburatã Ca scufundarul ºi sub valul negru Se mistui. kšlhq' æj †ppon ™laÚnwn. ‡de d kre…wn ™nos…cqwn. ™peˆ ˜k¦j Ñfqalmo‹si ga‹an ™gën „dÒmhn. tÒfr' aÙtoà menšw kaˆ tl»somai ¥lgea p£scwn: aÙt¦r ™p¾n d» moi sced…hn di¦ kàma tin£xV. Cum zice. ¢ll¦ m£l' oÜ pw pe…som'. ™peˆ oÙ mšn ti p£ra pronoÁsai ¥meinon. De-aceea fac ce-mi pare Cã-i lucrul cel mai bun. t£ oƒ pÒre d‹a Kaluyè. cã alt nimica Mai bun de pus la cale nu-mi rãmâne. κi scoase haina ce-i dãduse zâna ªi grabnic se încinse cu marama.” Când el aºa se frãmânta cu mintea. Ñcq»saj d' ¥ra epe prÕj Ön megal»tora qumÒn: „ê moi ™gè. Cã tot socot cã n-ai sã te mai saturi De pãtimit nenorociri”. Ó tš me sced…hj ¢pobÁnai ¢nègei.236 ODUSSEAIS. Óqi moi f£to fÚximon enai. ìj tÁj doÚrata makr¦ dieskšdas'. Aºa ºi lemnãria plutei valul O-mprãºtie. 237 470 355 475 480 360 485 365 490 370 495 375 500 505 . aÙt¦r Ð merm»rixe polÚtlaj d‹oj 'OdusseÚj. kathrefšj. kin»saj d k£rh protˆ Ön muq»sato qumÒn: „oÛtw nàn kak¦ poll¦ paqën ¢lÒw kat¦ pÒnton. ¢ll¦ m£l' ïd' ›rxw. aÙt¦r 'OdusseÝj ¢mf' ˜nˆ doÚrati ba‹ne. Neptun îl vede. aÙtÕj d prhn¾j ¡lˆ k£ppese. dokšei dš moi enai ¥riston: Ôfr' ¨n mšn ken doÚrat' ™n ¡rmon…Vsin ¢r»rV. E aÙt¾ d' ¨y ™j pÒnton ™dÚseto kuma…nonta a„qu…V e„ku‹a: mšlan dš ˜ kàm' ™k£luyen. ½lase d' aÙtÒn. ªi-l mãturã pe el.” eŒoj Ð taàq' érmaine kat¦ fršna kaˆ kat¦ qumÒn. mai rabdã Obidã multã pânã ce te-apropii De oamenii cei înrudiþi cu Joe. aÙt…ka d kr»demnon ØpÕ stšrnoio t£nussen. Cum vântul aprig Suflând rãscoalã un mãnunchi de paie ªi-l spulberã pe câmp încoace-ncolo. ðrse d' ™pˆ mšga kàma Poseid£wn ™nos…cqwn. Se dã pe brânci în mare ºi se-ntinde Cu braþele ºi prinde-apoi sã-noate. e†mata d' ™xapšdune. dã din cap ºi zice: „Mai oarbecã pe mare-aºa. cãci eu vãzui cu ochii Cã prea-i departe locul unde-mi spuse Cã voi scãpa. t¦ mn ¥r te dieskšdas' ¥lludij ¥llV. oftã ºi-n sine zise: „Vai mie! Nu cumva-mi întinde iarã O cursã vreun zeu când mã îmbie Din vas sã mã cobor? Mai bine încã Sã n-o ascult.” ODISEEA. ce‹re pet£ssaj. nhcšmenai memaèj.

El tot înoatã Zorind sã-ºi puie pe uscat piciorul. Nemernicì el încã douã zile ªi douã nopþi bãtut de valuri dese. Aºa voios s-aratã ºi Ulise Când vede-n faþã-i rãsãrind uscatul ªi dealuri cu pãduri. meg£lou ØpÕ kÚmatoj ¢rqe…j. koÚrh DiÒj. ªi-i tot pãrea cã-l paºte nenorocul. Iar când era de-acolo depãrtare De-un glas de om. atunci aude dânsul Un clocot de la mal: vuia talazul Izbit de stânci. eŒoj Ö Fai»kessi filhrštmoisi mige…h diogen¾j 'OduseÚj. dhrÕn thkÒmenoj. În vremea asta Minerva mai închipuie ºi alta: Închise drumul vânturilor toate ªi-orândui sã stea pe loc tot vântul ªi-acasã sã se culce. poll¦ dš oƒ krad…h protiÒsset' Ôleqron. ¢sp£sion d' ¥ra tÒn ge qeoˆ kakÒthtoj œlusan. de care zeii Spre fericirea lor îl lecuirã. unde ºi-are el locaºul Palatul strãlucit. kaˆ d¾ doàpon ¥kouse potˆ spil£dessi qal£sshj: – ·Òcqei g¦r mšga kàma potˆ xerÕn ºpe…roio deinÕn ™reugÒmenon. Ósson te gšgwne bo»saj. kaˆ tÒt' œpeit' ¥nemoj mn ™paÚsato ºd gal»nh œpleto nhnem…h: Ð d' ¥ra scedÕn e‡side ga‹an ÑxÝ m£la proŽdèn. Topindu-se de-o boalã ce-o iscase Un duh afurisit. se tot spãrgea cu urlet 239 510 385 515 390 520 525 395 530 400 535 540 . ¢ll' Óte d¾ tr…ton Ãmar ™ãplÒkamoj tšles' 'Hèj. Ulise. stugerÕj dš oƒ œcrae da…mwn. e‡luto d p£nq' ¡lÕj ¥cnV: ODISEEA. paÚsasqai d' ™kšleuse kaˆ eÙnhqÁnai ¤pantaj: ðrse d' ™pˆ kraipnÕn boršhn. Óqi oƒ klut¦ dèmat' œasin. Cum nu mai pot de bucurie fiii Când tatãl lor înzdrãvenit se scoalã Din patul unde-a tot zãcut ºi chinuri De-otravã a suferit de vreme lungã. E ìj ¥ra fwn»saj †masen kall…tricaj †ppouj. æj d' Ót' ¨n ¢sp£sioj b…otoj pa…dessi fan»V patrÒj. †keto d' e„j A„g£j. C-o repede cãutãturã-n faþã Zãri atunci apropiat pãmântul. ìj 'OdusÁ' ¢spastÕn ™e…sato ga‹a kaˆ Ûlh.238 380 ODUSSEAIS. Tãcu vântoaica ºi era pe mare Senin cu totul ºi nevânt. Sãltat puþin pe-o creastã de talazuri. œnqa dÚw nÚktaj dÚo t' ½mata kÚmati phgù pl£zeto. nÁce d' ™peigÒmenoj posˆn ºpe…rou ™pibÁnai. doar pe unul Dezlãnþui. aÙt¦r 'Aqhna…h. prÕ d kÚmat' œaxen. q£naton kaˆ kÁraj ¢lÚxaj. Öj ™n noÚsJ ke‹tai kratšr' ¥lgea p£scwn. Dar când a treia oarã zorii zilei κi rãsfirarã pletele de aur. pe Crivãþul vifornic De frânse valu-n faþa lui Ulise ªi-i înlesni cãrarea spre poporul Feacilor cei iubitori de vâsle. ¥ll' ™nÒhsen: à toi tîn ¥llwn ¢nšmwn katšdhse keleÚqouj. S-ajungã neatins de mâna morþii. CÂNTUL V El biciuie comoºii cai ºi-ajunge La Ege. ¢ll' Óte tÒsson ¢pÁn.

Slãbi la suflet ºi-n genunchi Ulise. Sã ies mã tem. cu oasele zdrobite S-ar fi ales atunci.240 ODUSSEAIS. kaˆ d¾ tÒde la‹tma diatm»xaj ™pšrhsa. Iar lângã þãrm afundã este marea ªi nu pot sã mã þin pe amândouã Picioarele. CÂNTUL V Îngrozitor ºi-nspumega tot malul. ¢gcibaq¾j d q£lassa. cã-n zadar îmi dete Joe Sã vãd pãmânt neaºteptat. Ñcq»saj d' ¥ra epe prÕj Ön megal»tora qumÒn: „ê moi. de…dw m» m' ™xaàtij ¢narp£xasa qÚella pÒnton ™p' „cquÒenta fšrV barša sten£conta. oÙd' ™piwga…. mã tem iarã Sã nu mã ia vârtejul sã mã-ntoarcã Napoi pe larg cu gemet greu din suflet. kaˆ tÕ mn ìj Øp£luxe. tÁj œceto sten£cwn.” eŒoj Ð taàq' érmaine kat¦ fršna kaˆ kat¦ qumÒn. E oÙ g¦r œsan limšnej nhîn Ñco…. Cã prea sunt urgisit de zeul mãrii. kaˆ oÜ pwj œsti pÒdessi st»menai ¢mfotšroisi kaˆ ™kfugšein kakÒthta: m» pèj m' ™kba…nonta b£lV l…qaki potˆ pštrV kàma mšg' ¡rp£xan: melšh dš moi œssetai Ðrm». ¢ll' ¢ktaˆ problÁtej œsan spil£dej te p£goi te: – kaˆ tÒt' 'OdussÁoj lÚto goÚnata kaˆ f…lon Ãtor. Ori nu cumva asupra mea s-asmuþe Vr-o zeitate din afund de mare Vreuna dintre multele dihãnii Hrãnite de-Amfitrita cea slãvitã. ¢mfˆ d kàma bšbrucen ·Òqion. Iar dacã-not pe-alãturi mai încolo Sã cat liman sau vreo aºezãturã Pe mãrgeniºul mãrii. Cãci nu erau limanuri. œnqa k' ¢pÕ ·inoÝj drÚfqh. liss¾ d' ¢nadšdrome pštrh. cã m-ar rãpi talazul ªi m-ar izbi de-o þuguiatã stâncã ªi-mi poate fi zadarnicã-ncercarea. palirrÒqion dš min aâtij ODISEEA. ½n pou ™feÚrw ºŽÒnaj te paraplÁgaj limšnaj te qal£sshj. eŒoj mšga kàma parÁlqe. e„ m¾ ™pˆ fresˆ qÁke qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: ¢mfotšrVsi d cersˆn ™pessÚmenoj l£be pštrhj. Rãsunãtor acolo muge valul. œkbasij oÜ pV fa…neq' ¡lÕj polio‹o qÚraze: œktosqen mn g¦r p£goi Ñxšej. Spre capãtul stâncos îl duse valul. oŒ£ te poll¦ tršfei klutÕj 'Amfitr…th: oda g¦r éj moi Ñdèdustai klutÕj ™nnos…gaioj. Nu-mi pare nicãiri pe þãrm sã fie Un loc pe unde pot ieºi din mare. ºš t… moi kaˆ kÁtoj ™pisseÚV mšga da…mwn ™x ¡lÒj. ™peˆ d¾ ga‹an ¢elpša dîken „dšsqai ZeÚj. Cu trupul rupt. dacã Minerva Nu-i da un gând: cu braþele-amândouã Se prinse el de un colþan ºi-acolo Gemând se grepþinã pânã ce valul Trecu. sã scap de rãul mãrii. e„ dš k' œti protšrw paran»xomai. Oftã ºi-n sinea lui bãrbatã zise: „Vai mie. 241 545 405 550 410 555 415 560 420 565 570 425 575 . ci doar coaste De þancuri ºi de stânci prãpãstioase. ºi el putu sã se dezbare. nici popasuri ªi-acioale de corãbii. sÝn d' Ñstš' ¢r£cqh.” ªi-n vreme ce el astfel socotise. Rãsare-n faþã-mi zid de stâncãrie. cãci tocmai Când strãbãtui acest noian de ape. tÒfra dš min mšga kàma fšren trhce‹an ™p' ¢kt»n.

¢ll' ™lšaire. dorind sã fug de mare. e„ m¾ ™pifrosÚnhn dîke glaukîpij 'Aq»nh: kÚmatoj ™xanadÚj. potoli vârtejul În faþã-i ºi-l adãposti pe dânsul Pe matca de la gura lui. La tine vin ºi-þi cad smerit la unda ªi la genunchii tãi. De nu-l trezea cu sfatul ei Minerva: Rãzbate sus cu capul din talazul Cel nãpustit spre mal ºi-o ia de-a lungul Uscatului ºi cautã el în faþã-i Vreun liman sau vr-o aºezãturã. Aibi milã. ºi pe gurã. 243 580 585 435 590 440 595 445 600 605 450 610 455 615 . ªi-o undã mare-l înghiþi pe dânsul. Cum eu acuma. departe-l azvârli-n vultoare.” ìj f£q'. kaˆ ™pˆ skšpaj Ãn ¢nšmoio: œgnw d proršonta kaˆ eÜxato Ön kat¦ qumÒn: „klàqi.242 430 ODUSSEAIS. fierbinte ªi mult te rog. CÂNTUL V Dar când se nãpusti napoi talazul Rãsfrânt. Doamne. ¢ll' Óte d¾ potamo‹o kat¦ stÒma kallirÒoio Œxe nšwn. thloà dš min œmbale pÒntJ. Precum când caracatiþa se smulge Din cuibul ei. Se roagã-aºa de el: „Ascultã. tÕn d' ™s£wsen ™j potamoà proco£j. Cã-i neted. œnqa ke d¾ dÚsthnoj Øpr mÒron êlet' 'OdusseÚj. E plÁxen ™pessÚmenon. De cinste-i vrednic ªi chiar din partea zeilor tot omul Ce rãtãcind s-ar milogi la dânºii. æj d' Óte poulÚpodoj qal£mhj ™xelkomšnoio prÕj kotulhdonÒfin pukinaˆ l£Žggej œcontai. Cum vede râul curgãtor în faþã-i. În ciuda soartei el pierea sãrmanul. Oricare-ai fi. Ulise Cãzu pe loc de mâni ºi de picioare. I se bolfise trupul. Ótij ™ss…: polÚlliston dš s' ƒk£nw feÚgwn ™k pÒntoio Poseid£wnoj ™nip£j. a„do‹oj mšn t' ™stˆ kaˆ ¢qan£toisi qeo‹sin. prÒsqe dš oƒ po…hse gal»nhn. Ð d' aÙt…ka paàsen ˜Õn ·Òon. æj kaˆ ™gë nàn sÒn te ·Òon s£ te goÚnaq' ƒk£nw poll¦ mog»saj. Ð d' ¥r' ¥mfw goÚnat' œkamye ce‹r£j te stibar£j: ¡lˆ g¦r dšdmhto f…lon kÁr: õdee d crÒa p£nta. tÍ d» oƒ ™e…sato cîroj ¥ristoj.” Cum l-auzi. De ciuda lui Neptun. ferit de vânturi. ìj toà prÕj pštrVsi qrasei£wn ¢pÕ ceirîn ·inoˆ ¢pšdrufqen: tÕn d mšga kàm' ™k£luyen. Sunt rugãtor. nestâncos. ªi-noat-aºa mereu pânã ce-apucã Pe gura unui râu cu ape limpezi. Doamne. se þine de crãcane Pietriº mãrunt. œsce d kàma. stãtu din mersu-i râul. Puterile-i secaserã pe mare. La tine vin. ™j ga‹an Ðrèmenoj. Opri talazul. aºa de colþii stâncii Lipite stau fâºii de piele ruptã Din braþele-ndrãzneþe-a lui Ulise. e‡ pou ™feÚroi ºŽÒnaj te paraplÁgaj limšnaj te qal£sshj. q£lassa d k»kie poll¾ ¨n stÒma te ·‹n£j q': Ð d' ¥r' ¥pneustoj kaˆ ¥naudoj ODISEEA. cer adãpost la tine. dup-atâtea cazne. le‹oj petr£wn. Pe nas þâºnea dintr-însul sãrãturã. ¥nax: ƒkšthj dš toi eÜcomai enai. ¢ndrîn Ój tij †khtai ¢lèmenoj. ªi cel mai bun acolo-i pare locul. nÁce paršx. ¥nax. t£ t' ™reÚgetai ½peirÒnde.

S-abate de la râu atunci Ulise. Când la urmã prinse Sã mai rãsufle ºi sã-ºi vie-n fire. mâncat de fiare. ¨y d' œferen mšga kàma kat¦ ·Òon. Cu brumã din belºug împreunatã. fãrã glas. t… p£qw. Nici ploaie peste tot. Marama zânei de pe el desprinse ªi-o azvârli pe râul scurs în mare. suspinând. glukerÕj dš moi Ûpnoj ™pšlqoi. e„ mšn k' ™n potamù duskhdša nÚkta ful£ssw. aºa socoate-n sine: „Vai mie. t… nÚ moi m»kista gšnhtai. k£matoj dš min a„nÕj †kanen. dãruitor de hranã ªi. E ke‹t' Ñlighpelšwn. oÜte pot' ºšlioj fašqwn ¢kt‹sin œballen. ¢ll' Óte d» ·' ¥mpnuto kaˆ ™j fršna qumÕj ¢gšrqh. ªi socoti mai bine Sã intre în desiºul din pãdurea Crescutã pe un grind de lângã apã. ¥far d' eÙn¾n ™pam»sato cersˆ f…lVsin ODISEEA. Prin papurã se pleacã ºi sãrutã Pãmântul drag. De unde-apoi o strânse Leucotea. aya d' ¥r' 'Inë dšxato cersˆ f…lVsin: Ð d' ™k potamo‹o liasqeˆj sco…nJ Øpekl…nqh. ce-o mai fi pânã la urmã ªi cum sã fac? De voi petrece-o noapte Muncit de griji pe lângã râu. ªi frigul m-ar lãsa ºi osteneala S-am parte de plãcutul somn. CÂNTUL V Acolo. Ñcq»saj d' ¥ra epe prÕj Ön megal»tora qumÒn: „ê moi ™gè. aºa puþinã ªi ºubredã cum e. oÜt' Ômbroj per£aske diamperšj: ìj ¥ra puknoˆ ¢ll»loisin œfun ™pamoibad…j: oÞj Øp' 'OdusseÝj dÚset'. Nici raze de la luminosul soare. m» m' ¥mudij st…bh te kak¾ kaˆ qÁluj ™šrsh ™x Ñlighpel…hj dam£sV kekafhÒta qumÒn: aÜrh d' ™k potamoà yucr¾ pnšei ºîqi prÒ. Viaþa sã-mi rãpuie. aºa prin ramuri Era-ndesit ºi-mpleticit tufiºul Sub care-aci se oploºi Ulise. de zbuciumatã.” Aºa gândi. kÚse d ze…dwron ¥rouran. de…dw m¾ q»ressin ›lwr kaˆ kÚrma gšnwmai. kaˆ tÕ mn ™j potamÕn ¡limur»enta meqÁken. toÝj mn ¥r' oÜt' ¢nšmwn di£h mšnoj ØgrÕn ¢šntwn. De m-aº sui la deal ºi-n umbra deasã Sub tufe m-aº culca într-o pãdure.” ìj ¥ra oƒ fronšonti do£ssato kšrdion enai: bÁ ·' ‡men e„j Ûlhn: t¾n d scedÕn Ûdatoj eáren ™n perifainomšnJ. mi-e teamã Sã nu fiu sfâºiat. e‡ me meqe…h ·‹goj kaˆ k£matoj. e„ dš ken ™j kleitÝn ¢nab¦j kaˆ d£skion Ûlhn q£mnois' ™n pukino‹si katadr£qw. fãrã suflare Rãmase leºinat. nimerise locul Pe unde niciodatã nu rãzbise Nici adiere umedã de vânturi. kaˆ tÒte d¾ kr»demnon ¢pÕ ›o làse qeo‹o.244 ODUSSEAIS. Cellalt sãlbatic. doioÝj d' ¥r' Øp»luqe q£mnouj ™x ÐmÒqen pefuîtaj: Ð mn ful…hj. 245 620 460 625 465 630 470 635 640 475 645 480 650 . mi-e teamã Ca nu cumva rãcoarea cea hainã. din care unul rodnic. Cãci boarea nopþii de la râu e rece. îl copleºise Preamarea-i trudã. Se tupilã aci sub rãmuriºul A doi mãslini. Ð d' ™la…hj. Un val puternic o luã cu sine.

ú m¾ p£ra ge…tonej ¥lloi. †na min paÚseie t£cista dusponšoj kam£toio. cum îl vãzu. tù d' ¥r' 'Aq»nh Ûpnon ™p' Ômmasi ceà'. ™n d' ¥ra mšssV lškto. Aºa Ulise se-nveli sub frunze. Ulise Se tolãni în pituliº la mijloc ªi-asupra-i movili un strat de frunze. Cum uneori un om când n-are-aproape Vecini ºi stã la capãtul de þarã Pe sub cenuºã-ascunde un tãciune Ca sâmbure de foc sã-i fie-n vatrã. Spre-a nu-ºi aprinde focul de la alþii.246 ODUSSEAIS. 247 655 485 660 490 665 670 . f…la blšfar' ¢mfikalÚyaj. De-ai fi putut acoperi cu dânsul Doi oameni. e„ kaˆ m£la per calepa…noi. CÂNTUL V Cu mânile ºi-ncãputã din frunze Un bun culcuº. Ca el sã se întreme cât mai bine De greul trudei care-l istovise. spšrma purÕj sózwn. E eÙre‹an: fÚllwn g¦r œhn cÚsij ½liqa poll». Înviorat. t¾n mn „dën g»qhse polÚtlaj d‹oj 'OdusseÚj. cÚsin d' ™peceÚato fÚllwn. †na m» poqen ¥lloqen aÛoi. Oricât de aspru sã fi fost iernatul. Pe ochi îi picurã atunci Minerva Un somn plãcut ºi pleoapele-i închise. ba ºi trei pe vremea iernii. ODISEEA. cã mult a fost frunziºul Acolo scuturat pe jos grãmadã. ìj 'OduseÝj fÚlloisi kalÚyato. Ósson t' º dÚw º tre‹j ¥ndraj œrusqai érV ceimer…V. æj d' Óte tij dalÕn spodiÍ ™nškruye mela…nV ¢groà ™p' ™scatiÁj.

cu zid oraºu-ncinse. ¼ oƒ Ðmhlik…h mn œhn. staqmo‹Žn ˜k£terqe: qÚrai d' ™pškeinto faeina…. ˜k¦j ¢ndrîn ¢lfhst£wn. Car…twn ¥po k£lloj œcousai. e„domšnh koÚrV nausikleito‹o DÚmantoj. eŒsen d Scer…V. qeîn ¥po m»dea e„dèj. douã gingaºe-odãiaºe De-o frumuseþe datã lor de Graþii. Dar zâna rãzbãtu uºor ºi iute Ca o suflare pân’ la patul fetei. Închise-au fost lucioasele canaturi.ODUSSEIAS Z Cântul VI 5 10 15 20 •Wj Ð mn œnqa kaqeàde polÚtlaj d‹oj 'OdusseÝj ÛpnJ kaˆ kam£tJ ¢rhmšnoj: aÙt¦r 'Aq»nh bÁ ·' ™j Fai»kwn ¢ndrîn dÁmÒn te pÒlin te: o‰ prˆn mšn pot' œnaion ™n eÙrucÒrJ `Upere…V. corãbierul Vestit. ¹ d' ¢nšmou æj pnoi¾ ™pšssuto dšmnia koÚrhj. tÍ min ™eisamšnh prosšfh glaukîpij 'Aq»nh: Aºa dormea Ulise. 5 10 15 20 25 30 . Zeiþa-i zise astfel: „Nausicaa. ºi case ªi-ogoare le-mpãrþi. departe de-acei oameni Iscoditori. deopotrivã Cu zânele la chip ºi la fãpturã. Cu ea dormeau. œnqen ¢nast»saj ¥ge Naus…qooj qeoeid»j. bÁ d' ‡men ™j q£lamon poluda…dalon. Deci Nausitoos. Nausik£a. Într-una-i bântuiau. La creºtet îi stãtu. p¦r d dÚ' ¢mf…poloi. ªi întrupatã Ca fiica lui Dimant. ¢gcoà Kuklèpwn ¢ndrîn ØperhnoreÒntwn. Se furiºã zeiþa în iatacul Bogat-împodobit. nÒston 'OdussÁŽ megal»tori mhtiÒwsa. o† sfeaj sinšskonto. când iatã-n þara Feacilor se coborî Minerva ªi merse în cetatea lor. stÁ d' ¥r' Øpr kefalÁj ka… min prÕj màqon œeipen. Dar el murise ªi-acum domnea cumintele Alcinoos. de-acolo-i duse În Schèria. prietenã iubitã. ¢mfˆ d te‹coj œlasse pÒlei kaˆ ™de…mato o‡kouj kaˆ nhoÝj po…hse qeîn kaˆ ™d£ssat' ¢roÚraj. care mai tari fiind ca dânºii. vecini cu îngâmfaþii Ciclopi. Feacii Nainte vreme locuiau în larga Hiperia. ú œni koÚrh koim©t' ¢qan£tVsi fu¾n kaˆ edoj Ðmo…h. Dumnezeiescul domn. unde-adormise Domniþa Nausicaa. Zidi locaºuri pentru zei. 'Alk…nooj d tÒt' Ãrce. ¢ll' Ð mn ½dh khrˆ dameˆj ”AŽdÒsde beb»kei. kec£risto d qumù. qug£thr megal»toroj 'AlkinÒoio. de-o parte ºi de alta La uºã. copleºitul De trudã ºi nesomn. b…hfi d fšrteroi Ãsan. toà mn œbh prÕj dîma qe¦ glaukîpij 'Aq»nh. cu ea fiind de-o seamã fata Lui Alcinou. La curtea lui se duse-atunci Minerva Voind s-ajute-ntorsul lui Ulise.

Acolo merse Palas dupã sfatul Ce-l dete fetei.” ¹ mn ¥r' ìj e„poàs' ¢pšbh glaukîpij 'Aq»nh OÜlumpÒnd'. Ôfra t£cista ™ntÚneai. De-aceea ºi ferice-acolo zeii Petrec ºi se desfatã ziua toatã. doar cu asta Câºtigi un nume bun în faþa lumii ªi faci ca sã se bucure pãrinþii. feciori de neam ca tine. Pe loc. ªtii bine cã de-acuma Tu multã vreme nu rãmâi fecioarã. ODISEEA. ™peˆ diepšfrade koÚrV. ¢ll¦ m£l' a‡qrh pšptatai ¢nnšfeloj. ¢ll' ¥g' ™pÒtrunon patšra klutÕn ºîqi prÕ ¹miÒnouj kaˆ ¥maxan ™fopl…sai. ªi eu vin sã te-ajut ca tu mai iute Sã isprãveºti. ¼ ken ¥gVsi zîstr£ te kaˆ pšplouj kaˆ ·»gea sigalÒenta. t… nÚ s' ïde meq»mona ge…nato m»thr. Sã mergem darã la spãlat chiar mâne De timpuriu. CÂNTUL VI De ce pe tine-aºa de lãsãtoare Te fãcu mama? Dalbele-þi veºminte Stau nelãute ºi þi-i nunta aproape. †na cr¾ kal¦ mn aÙt¾n ›nnusqai. cingãtori ºi rochii. Óqi fasˆ qeîn ›doj ¢sfalj a„eˆ œmmenai: oÜt' ¢nšmoisi tin£ssetai oÜte pot' ÔmbrJ deÚetai oÜte ciën ™pip…lnatai. †n' ¢gge…leie tokeàsi. C-au început a te peþi fruntaºii Feacilor. Ci nepãtat de nori pluteºte-asupra-i Senin ºi orbitoare strãlucire. leuk¾ d' ™pidšdromen a‡glh: tù œni tšrpontai m£karej qeoˆ ½mata p£nta. Te roagã dar de preamãritul tatã Sã-þi fie gata-n zori de zi cãruþa Cea trasã de doi muli. œnq' ¢pšbh glaukîpij. nici ninsoare. pe unde zeii ªi-au adãpostul lor de veci. sã-þi duci podoaba De-mbrãcãminte. bÁ d' ‡menai di¦ dèmaq'.250 25 ODUSSEAIS. patrˆ f…lJ kaˆ mhtr…: kic»sato d' œndon ™Òntaj. Iute dup-aceea Pe tron de aur zâna dimineþii Ivindu-se.” Astfel Minerva-i zice ªi pleacã spre Olimp. ca…rousin d pat¾r kaˆ pÒtnia m»thr. aÙt…ka d' 'Hëj Ãlqen ™äqronoj. trezi pe Nausicaa. e†mata mšn toi ke‹tai ¢khdša sigalÒenta. t¦ d to‹si parasce‹n. nici ploaie. Óqi toi gšnoj ™stˆ kaˆ aÙtÍ. dânsa merge Prin casã vrând pãrinþilor sã spuie Dorinþa ei. ™peˆ oÜ toi œti d¾n parqšnoj œsseai: ½dh g£r se mnîntai ¢ristÁej kat¦ dÁmon p£ntwn Fai»kwn. Z „Nausik£a. doar prea-i departe de cetate Spãlãtoria. Ca sã le speli la râu. ºi-n salã întâlneºte 251 35 30 40 35 45 50 40 55 45 60 50 65 . kaˆ d soˆ ïd' aÙtÍ polÝ k£llion º pÒdessin œrcesqai: pollÕn g¦r ¥po pluno… e„si pÒlhoj. ¢ll' ‡omen plunšousai ¤m' ºÒŽ fainomšnhfi: ka… toi ™gë sunšriqoj ¤m' ›yomai. ¼ min œgeire Nausik£an eÜpeplon: ¥far d' ¢peqaÚmas' Ôneiron. de-ndatã ce-nzili-va. soˆ d g£moj scedÒn ™stin. pe care Nu-l bate vânt. Când trebuie ºi tu sã-mbraci mândreþe De straie ºi sã dai la fel acelor Care te iau la dânºii. de vis miratã. cã pentru tine-i Cu mult mai bine-aºa decât sã umbli Pe jos. o† kš s' ¥gwntai: ™k g£r toi toÚtwn f£tij ¢nqrèpouj ¢naba…nei ™sql».

Øperter…V ¢raru‹an. cum ºtii. kaˆ t¾n mn katšqhken ™ãxšstJ ™p' ¢p»nV: m»thr d' ™n k…stV ™t…qei menoeikš' ™dwd¾n panto…hn. Doi dintr-înºii Sunt cu femei. ºl£kata strwfîs' ¡lipÒrfura: tù d qÚraze ™rcomšnJ xÚmblhto met¦ kleitoÝj basilÁaj ™j boul»n. pe tata. tocmai când la uºã Ieºea la sfat sã meargã cu fruntaºii Cei mari. De ruºine. œrceu: ¢t£r toi dmîej ™fopl…ssousin ¢p»nhn Øyhl¾n eÜkuklon. oÜte teu ¥llou. †na min k£leon Fa…hkej ¢gauo…. kaˆ d soˆ aÙtù œoike met¦ prètoisin ™Ònta boul¦j bouleÚein kaqar¦ cro e†mat' œconta. Rãspunse fetei: „Scumpa mea copilã. ºi ei. Fata ªi-aduse din cãmarã frumuseþe De-mbrãcãminte ºi o puse-n chelna Cãruþei lustruite. oƒ mn ¥r' ™ktÕj ¥maxan ™ätrocon ¹mione…hn Ópleon ¹miÒnouj q' Ûpagon zeàx£n q' Øp' ¢p»nV: koÚrh d' ™k qal£moio fšren ™sqÁta faein»n. Dup-aceea Ai cinci feciori acasã. Fata S-apropie de tata-i ºi se roagã: „Tãicuþã dragã. oÙk ¨n d» moi ™fopl…sseiaj ¢p»nhn Øyhl¾n eÜkuklon. chemat fiind de dânºii. ™n d' Ôya t…qei.” Aºa grãi domniþa. tre‹j d' ºqeoi qalšqontej: oƒ d' a„eˆ ™qšlousi neÒpluta e†mat' œcontej ™j corÕn œrcesqai: t¦ d' ™mÍ frenˆ p£nta mšmhlen. Robii þi-or gãti cãruþã Naltã ºi-nrotatã ºi cu chelnã. scoaserã-apoi mulii ªi-i înjugarã la cãruþã. Z ¹ mn ™p' ™sc£rV Âsto sÝn ¢mfipÒloisi gunaix…n. oƒ dÚ' Ñpu…ontej. vor tot cu haine Abia spãlate sã se prindã-n horã. ¹ d m£l' ¥gci st©sa f…lon patšra prosšeipe: „p£ppa f…l'. când la sfaturi Stai cu fruntaºii þãrii.” Aºa grãi ºi porunci pe urmã La robi. iar ei gãtirã o cãruþã Aºa cum zise. ODISEEA. cã sunt purtate? Cã doar ºi tu se cade s-ai pe tine Veºmintele curate. †na klut¦ e†mat' ¥gwmai ™j potamÕn plunšousa. n-ai putea tu oare Sã-mi dai cãruþa naltã ºi-nrotatã Ca eu la râu cu ea sã duc podoaba De haine sã le spãl.” ìj e„pën dmèessin ™kškleto. ªi vezi. pe mama stând la vatrã Cu roabele ºi lânã porfirie Torcând. Ea-i dete în ulcior frumos de aur 253 70 55 75 60 80 85 65 90 70 95 75 100 105 . ™n d' onon œceuen ¢skù ™n a„ge…J: koÚrh d' ™peb»set' ¢p»nhj.” ìj œfat': a‡deto g¦r qalerÕn g£mon ™xonomÁnai patrˆ f…lJ: Ð d p£nta nÒei kaˆ ¢me…beto mÚqJ: „oÜte toi ¹miÒnwn fqonšw. dar trei sunt încã tineri Holtei. Ba mai puse ªi mama-i un paner cu demâncare ªi udãturã inimii plãcutã ªi vin turnã într-un burduf de caprã. Iar când copila se sui-n cãruþã. t£ moi ·erupwmšna ke‹tai. tškoj. toˆ d' ™p…qonto. Cu drag îþi dau ºi mulii ºi-orice alta. pšnte dš toi f…loi uŒej ™nˆ meg£roij geg£asin. Dumerit de asta. Nu pomeni pãrintelui de nunta-i Apropiatã. de toate astea eu am grijã. Poþi merge. CÂNTUL VI Pe amândoi.252 ODUSSEAIS.

Ei cu tropot o pornirã ªi-o-ntinserã la drum din rãsputere. Iar când sosirã La râu. pe unde prundul Era de tot albit de valul mãrii. vânãtoarea. œnq' a† g' ¹miÒnouj mn Øpekprošlusan ¢p»nhj.254 ODUSSEAIS. zvârlirã Maramele din cap ºi s-apucarã La joc cu mingea. ˜xe…hj pštasan par¦ q‹n' ¡lÒj. o†h d' ”Artemij esi kat' oÜrea „ocšaira. pe rând ºi câte una Le-ntinserã pe þãrm. polÝ d' Ûdwr kalÕn ØpekprÒreen m£la per ·upÒwnta kaqÁrai. ªi dupã ce spãlarã ªi curãþirã hainele de toatã Mânjala lor. œnq' à toi plunoˆ Ãsan ™phetano…. m£stixen d' ™l£an: kanac¾ d' Ãn ¹miÒnoiŽn: aƒ d' ¥moton tanÚonto. se coboarã Din munþi. La râu apoi ºi ele se scãldarã ªi cu ulei se unserã pe piele ªi la prânzit ºedeau pe malul apei ªi aºteptau a rufelor zbicire La vipia de soare. eŒoj cutlèsaito sÝn ¢mfipÒloisi gunaix…n. sfa…rV taˆ d' ¥r' œpaizon. terpomšnh k£proisi kaˆ çke…Vs' ™l£foisi: ODISEEA. aƒ d' Óte d¾ potamo‹o ·Òon perikallš' †konto. fšron d' ™sqÁta kaˆ aÙt»n. ¹ d' œlaben m£stiga kaˆ ¹n…a sigalÒenta. œrida profšrousai. ªi duserã veºmintele ºi fata Nu singurã. ¢pÕ kr»demna baloàsai. Iar fetele luarã din cãruþã Veºmintele ºi-n apã le-afundarã ªi-n albii le cãlcarã pe-ntrecute Pripindu-se. aÙt¦r ™peˆ s…tou t£rfqen dmJa… te kaˆ aÙt». zâna ce petrece Cu arcul. aÙt¦r ™peˆ plàn£n te k£qhr£n te ·Úpa p£nta. Z dîken d crusšV ™n lhkÚqJ ØgrÕn œlaion. Luã pe urmã Nausicaa biciul ªi frânele ºi asmuþi jugarii Cu ºfichiul. Jugarii ele-acolo desjugarã. kaˆ t¦j mn seàan potamÕn p£ra din»enta trègein ¥grwstin melihdša: taˆ d' ¢p' ¢p»nhj e†mata cersˆn ›lonto kaˆ ™sfÒreon mšlan Ûdwr. De curãþã chiar rufe ºi mai negre. Precum Diana. din Erimant ori din mãreþul Taiget adulmecând voios mistreþii Sau cerbii iuþi ºi la vânat iau parte 255 80 110 85 115 120 90 125 95 130 100 135 140 . Iar când ele Se sãturarã de mâncat. ste‹bon d' ™n bÒqroisi qoîj. e†mata d' ºel…oio mšnon ters»menai aÙgÍ. tÍsi d Nausik£a leukèlenoj ½rceto molpÁj. À kat¦ Thägeton perim»keton À 'ErÚmanqon. ci întovãrãºitã De alte fete slugi. Începutu-l face Chiar Nausicaa cea cu braþe albe. CÂNTUL VI Ulei de uns cu roabele la scaldã. unde Curg ape limpezi ºuruind afarã. aƒ d loess£menai kaˆ cris£menai l…p' ™la…J de‹pnon œpeiq' e†lonto par' ÔcqVsin potamo‹o. oÙk o‡hn: ¤ma tÍ ge kaˆ ¢mf…poloi k…on ¥llai. mândreþe de ºivoi pe lângã Spãlãtorii durate trainic. Âci m£lista l£Žggaj potˆ cšrson ¢poptÚeske q£lassa. Lãsarã pe-amândoi sã pãºuneze Pe lângã mal din iarba lor gustoasã.

éj tš me kour£wn ¢mf»luqe qÁluj ¢ãt». Ãe filÒxeinoi ka… sfin nÒoj ™stˆ qeoud»j. ˜zÒmenoj d' érmaine kat¦ fršna kaˆ kat¦ qumÒn: „ê moi ™gè. ¢gronÒmoi pa…zousi: gšghqe dš te fršna Lhtè: pas£wn d' Øpr ¼ ge k£rh œcei ºd mštwpa. œnq' aât' ¥ll' ™nÒhse qe¦ glaukîpij 'Aq»nh. un chiot Ca de femei. Ele De spaimã lung þiparã. baqe…V d' œmbale d…nV. de zâne cu sãlaºul Pe plaiuri nalte. aƒ d' ™pˆ makrÕn ¥ãsan: Ð d' œgreto d‹oj 'OdusseÚj. Bãtut de ploaie ºi de vânt. ¢ll' Óte d¾ ¥r' œmelle p£lin okÒnde nšesqai zeÚxas' ¹miÒnouj ptÚxas£ te e†mata kal£. ‡doi t' eÙèpida koÚrhn. ™k pukinÁj d' Ûlhj ptÒrqon kl£se ceirˆ pace…V fÚllwn. CÂNTUL VI ªi zânele câmpene. tšwn aâte brotîn ™j ga‹an ƒk£nw. ™n dš oƒ Ôsse da…etai: aÙt¦r Ð bousˆ metšrcetai À яessin ODISEEA. ºi mingea Cãzu adânc în sorbul apei. ¼ oƒ Fai»kwn ¢ndrîn pÒlin ¹g»saito. æj 'OduseÝj œgroito. Dar nu o nemeri pe ea. Z tÍ dš q' ¤ma NÚmfai. sãlbatici Ori primitori de oaspeþi ºi cu teamã De zei? Un glas am auzit.” ìj e„pën q£mnwn ØpedÚseto d‹oj 'OdusseÚj. kalaˆ dš te p©sai: ìj ¼ g' ¢mfipÒloisi metšprepe parqšnoj ¢dm»j. ½ ·' o† g' Øbrista… te kaˆ ¥grioi oÙd d…kaioi. Aºa-ntre roabe strãlucea fecioara. a‰ œcous' Ñršwn a„pein¦ k£rhna kaˆ phg¦j potamîn kaˆ p…sea poi»enta: à nÚ pou ¢nqrèpwn e„mˆ scedÕn aÙdhšntwn.256 105 ODUSSEAIS. Stã mai presus de toate-atunci Diana Cu capul ºi cu fruntea. ale lui Joe Copile. de sub tufiº se trage Ulise. Numf£wn. stãtu îngândurat ºi-ºi zise: „Ah. pe-nverzite pajiºti ªi la izvoarele de râu. ºi Ulise. Minerva Gãsi atunci cu cale sã deºtepte Pe fiul lui Laerte ca sã vadã Pe galeºa lui Alcinou copilã. În vremea asta mingea O repezi domniþa dup-o fatã. unde sunt. Cu care el ºi-ascunse goliciunea. Ca dânsa sã-l îndrume spre oraºul Feacilor. rãi. de se bucurã Latona. æj ·Úsaito perˆ cro m»dea fwtÒj. ¢ll' ¥g' ™gën aÙtÕj peir»somai ºd ‡dwmai. Sau poate Sunt oameni grãitori cumva pe-aproape? Dar hai sã-ncerc sã vãd cu ochii singur. ce þarã-i iar. koàrai DiÕj a„giÒcoio. ·e‹£ t' ¢rignèth pšletai. ªi-ntocmai ca un leu hrãnit pe munte Ce-n sine bizuindu-se purcede. ce oameni Mai sunt pe-aici? Obraznici. Trezit. frânge din desiº cu mâna-i Puternicã o ramurã frunzoasã. cu ochii Focoºi spre o cireadã ori spre turma De oi sau dupã cerbi sirepi. ¢lkˆ pepoiqèj. sfa‹ran œpeit' œrriye met' ¢mf…polon bas…leia: ¢mfipÒlou mn ¤marte. de-o cunoaºte Oricine-uºor. deºi sunt mândre toate. bÁ d' ‡men éj te lšwn Ñres…trofoj. Iar când apoi la jug ea-ºi puse mulii ªi-mpãturi veºmintele frumoase ªi sta sã plece înapoi.” Aºa vorbind. Ój t' es' ØÒmenoj kaˆ ¢»menoj. cã foamea-i 257 145 110 150 155 115 160 120 165 125 170 175 130 .

biruind cu daruri multe De nuntã. ¥nassa: qeÒj nÚ tij à brotÒj ™ssi. s-apuce Din vitele adãpostite. De dragul tãu oricând te vãd pe tine. oraºul sã-i arate. Dar groaznic le pãru. o‰ ™pˆ cqonˆ naiet£ousi. m» oƒ goàna labÒnti colèsaito fršna koÚrh. Eu dupã stat ºi faþã ºi fãpturã Te-asemãn foarte cu-a lui Joe fiicã Diana. Iar de eºti o muritoare Pe acest pãmânt. stÁ d' ¥nta scomšnh: Ð d merm»rixen 'OdusseÚj. domniþã. la genunchii Copilei cea cu ochi frumoºi sã cadã. Când rugãtor i-ar fi cuprins genunchii. Aºa frumos vlãstar. ªi-aºa gândind. e„ de…xeie pÒlin kaˆ e†mata do…h. gãsi c-ar fi mai bine Cu vorbe dulci s-o roage din departe. aÙt…ka meil…cion kaˆ kerdalšon f£to màqon: „gounoàma… se. în genunchi. te-ar lua la el acasã. tršssan d' ¥lludij ¥llh ™p' ºŽÒnaj proÙcoÚsaj. e„ mšn tij qeÒj ™ssi. Dar fata Lui Alcinou stãtu. ke‹noj d' aâ perˆ kÁri mak£rtatoj œxocon ¥llwn.258 ODUSSEAIS. Eºti zânã Ori muritoare? Dacã tu eºti una Din cele care locuiesc Olimpul. ferice sunt de trei ori Pãrintele-þi ºi maica ta ºi fraþii! Ce veseli vor fi ei de bunã seamã. DiÕj koÚrV meg£loio. ìj ¥ra oƒ fronšonti do£ssato kšrdion enai. Deci el rosti cuvânt dibaci ºi dulce: „Te rog. oblu. smerdalšoj d' aÙtÍsi f£nh kekakwmšnoj ¤lmV. De stete-n faþã-i. astfel Era sã deie buzna-atunci Ulise. 'Artšmid… se ™gè ge. gumnÒj per ™èn: creië g¦r †kane. Chiar gol. încât ele Care-ncotro fugirã speriate Pe malul prelungit de stânci. o‡h d' 'AlkinÒou qug£thr mšne: tÍ g¦r 'Aq»nh q£rsoj ™nˆ fresˆ qÁke kaˆ ™k dšoj e†leto gu…wn. S-o milcuie de-aproape. De teamã sã n-o supere pe fatã. Z º met' ¢grotšraj ™l£fouj: kšletai dš ˜ gast¾r m»lwn peir»sonta kaˆ ™j pukinÕn dÒmon ™lqe‹n: ìj 'OduseÝj koÚrVsin ™ãplok£moisin œmelle me…xesqai. de nevoie. o-nsufleþise Minerva dinadins desfricoºând-o. spre fetele cu plete mândre Silit fiind de foame. leussÒntwn toiÒnde q£loj corÕn e„soicneàsan. l…ssesqai ™pšessin ¢postad¦ meilic…oisi. CÂNTUL VI Dã zor sã sarã garduri tari. toˆ oÙranÕn eÙrÝn œcousin. à aÜtwj ™pšessin ¢postad¦ meilic…oisi l…ssoit'. À goÚnwn l…ssoito labën eÙèpida koÚrhn. Ój kš s' ™šdnoisi br…saj okÒnd' ¢g£ghtai. ODISEEA. trˆj m£karej mn so… ge pat¾r kaˆ pÒtnia m»thr. Cãci nu-mi vãzurã ochii o femeie 259 180 135 185 140 190 195 145 200 150 205 155 210 215 . pãºind la horã! Dar cel mai fericit din toatã lumea E cel ce. ori cu graiuri Blajine din departe-aºa s-o roage Sã-i dea veºminte. edÒj te mšgeqÒj te fu»n t' ¥gcista ™skw: e„ dš t…j ™ssi brotîn. trˆj m£karej d kas…gnhtoi: m£la poÚ sfisi qumÕj a„n ™ãfrosÚnVsin „a…netai e†neka se‹o. sluþit cum fuse De sãrãtura mãrii. iar Ulise Se socoti o clipã.

ªi-n schimb cu asta Cei-de-sus sã-þi deie Tot ce doreºti. dã-mi un þol sã pun pe mine. de…dia d' a„nîj goÚnwn ¤yasqai: calepÕn dš me pšnqoj ƒk£nei. ¥gama… te tšqhp£ te. urmat de oameni mulþi. Mi-e doar cã zeii n-au sã înceteze. de care lucru 261 220 165 225 170 230 235 175 240 180 245 250 . D»lJ d» pote to‹on 'ApÒllwnoj par¦ bwmù fo…nikoj nšon œrnoj ¢nercÒmenon ™nÒhsa: Ãlqon g¦r kaˆ ke‹se. cqizÕj ™eikostù fÚgon ½mati o‡nopa pÒnton: tÒfra dš m' a„eˆ kàma fÒrei kraipna… te qÚellai n»sou ¢p' 'Wgug…hj: nàn d' ™nq£de k£bbale da…mwn. ºi soþ ºi casã bunã ªi plinã de-nþelegere. ba nespusã mi-e durerea. ™peˆ oÜ pw to‹on ¢n»luqen ™k dÒru ga…hj. tu eºti întâia De care-am dat în cale dup-atâtea Nenorociri ºi nu cunosc pe altul Din þara ºi cetatea asta. gÚnai. ¥ndra te kaˆ okon. Crãiasã. CÂNTUL VI ªi nici un om cu tine deopotrivã. ™lšaire: s g¦r kak¦ poll¦ mog»saj ™j prèthn ƒkÒmhn. Pe valul mãrii douãzeci de zile M-am zbuciumat ºi ieri abia putut-am Scãpa. ªi-acum încoace m-a zvârlit ursita. Cãci eu. tîn d' ¥llwn oÜ tina oda ¢nqrèpwn. ¢ll' œti poll¦ qeoˆ telšousi p£roiqen. Ca iar cumva ºi-aici sã sufãr bietul.-ndurã-te. ODISEEA. Î d¾ mšllen ™moˆ kak¦ k»de' œsesqai: ìj d' aÜtwj kaˆ ke‹no „dën ™teq»pea qumù. ºi-acolo Umblai. un drum ce-avea sã-mi fie-n urmã Izvor de multe-amaruri. Privesc ºi-n faþa ta.260 160 ODUSSEAIS. Aºa uimit ºi-nmãrmurit. o‰ t»nde pÒlin kaˆ ga‹an œcousin. spre necazul celor Ce-i duºmãnesc ºi multa bucurie A celor buni cu ei. cãci nu e Nimic mai bun ºi mai frumos ca sfânta Unire-n gânduri care leagã soþii În cãsnicie. ¥stu dš moi de‹xon. ºi mã cutremur De tine sã m-ating la rugãminte. dÕj d ·£koj ¢mfibalšsqai. Dar mare. oÜt' ¥ndr' oÜte guna‹ka: sšbaj m' œcei e„sorÒwnta. femeie. ¢ll£. Privindu-te. Z oÙ g£r pw toioàton ‡don brotÕn Ñfqalmo‹sin. În Delos doar vãzui aºa un luger De finic care fraged rãsãrise Pe lâng-altarul zeului Apollon. t¾n ÐdÒn. kaˆ ÐmofrosÚnhn Ñp£seian ™sql»n: oÙ mn g¦r toà ge kre‹sson kaˆ ¥reion. À Óq' Ðmofronšonte no»masin okon œchton ¢n¾r ºd gun»: pÒll' ¥lgea dusmenšessi. polÝj dš moi ›speto laÒj. De la ostrovul Ogigia M-a tot purtat talazul ºi furtuna. Cum vãzut-am Mlãdiul copãcel. æj sš. d»n. Ôfra t… pou kaˆ tÍde p£qw kakÒn: oÙ g¦r яw paÚsesq'. De-i fi adus cu tine-o-nvelitoare. e‡ t… pou e‡luma spe…rwn œcej ™nq£d' „oàsa. uimirea mã cuprinde. Ci au sã-mi deie încã multe rele. ¥nass'. Aratã-mi Oraºul. soˆ d qeoˆ tÒsa do‹en. Ósa fresˆ sÍsi menoin´j. cã n-a fost altul Mai gingaº din pãmânt crescut ca dânsul. uimit în faþã-i Am stat eu îndelung.

De-aceea daþi-i de mâncare ªi de bãut strãinului. Dar singur Joe bunurile-mparte.” Aºa grãi ºi roabele stãturã. s d cr¾ tetl£men œmphj. iar eu sunt fiica Lui Alcinou mãrinimosul. Iar acesta Veni încoace pribegind sãrmanul ªi-acum se cade sã-ngrijim de dânsul. Ori bun ori rãu.” Apoi domniþa Aºa începe sã dea zor la roabe: „Staþi. vei avea ºi haine ªi toate cele care se cuvine Sã aib-un biet pribeag care se roagã. ¥stu dš toi de…xw. Þi-oi arãta oraºul ºi þi-oi spune Cum se numesc locuitorii þãrii. fetelor. Zorindu-se-ntre ele dupã-ndemnul Domniþei. Óq' ™pˆ skšpaj œst' ¢nšmoio. De ce fugiþi din faþa Bãrbatului? Vã-nchipuiþi cã este Vreun duºman? Dar nu-i acesta omul De care sã ne temem. scãldaþi-l La râu. k¦d d' ¥r' 'Odussša eŒsan ™pˆ skšpaj. Lor li-i drag puþinul Ce-l dai. fieºtecãrui om pe lume. e„mˆ d' ™gë qug£thr megal»toroj 'AlkinÒoio.262 185 ODUSSEAIS. loÚsatš t' ™n potamù. ˜k£stJ: ka… pou soˆ t£ g' œdwke. ¢mf…poloi. Z c£rmata d' eÙmenštVsi: m£lista dš t' œkluon aÙto…. ™peˆ oÜte kakù oÜt' ¥froni fwtˆ œoikaj. œscatoi. xe…nJ brîs…n te pÒsin te. oÙk œsq' oátoj ¢n¾r dierÕj brotÕj oÙd gšnhtai. Cã doar trimiºi de zei ne vin strãinii ªi cerºetorii. oÙdš tij ¥mmi brotîn ™pim…sgetai ¥lloj. ºi la noi nu vine Din altã parte nimeni. nàn d'. toà d' ™k Fai»kwn œcetai k£rtoj te b…h te. Ópwj ™qšlVsin. Nu pari om rãu ºi nici sãrac de minte.” Iar Nausicaa i-a rãspuns: „Strãine. ºi el îþi dete aceste Rãstriºti ca sã le suferi cu rãbdare. æj ™kšleuse ODISEEA. oÜt' oân ™sqÁtoj deu»seai oÜte teu ¥llou.” à ·a. à m» poÚ tina dusmenšwn f£sq' œmmenai ¢ndrîn. CÂNTUL VI Ei înºii pot sã-ºi dea mai bine seama. ™sqlo‹s' ºd kako‹sin. cã prea þin mult la dânºii Nemuritorii. ïn ™pšoic' ƒkšthn talape…rion ¢nti£santa. Cum vrea. Ój ken Fai»kwn ¢ndrîn ™j ga‹an †khtai dhŽotÁta fšrwn: m£la g¦r f…loi ¢qan£toisin. care E domn peste feaci. dÒsij d' Ñl…gh te f…lh te. Feaci li-i numele. ba nici unul Nu poate cu rãzboi sã vie-n þara Feacilor. îl poftirã pe Ulise 263 255 260 190 265 195 270 200 275 205 280 285 210 290 . ¢ll' Óde tij dÚsthnoj ¢lèmenoj ™nq£d' ƒk£nei. aƒ d' œstan te kaˆ ¢ll»lVsi kšleusan. pe unde-i loc ferit de vânturi.” ìj œfaq'. ™ršw dš toi oÜnoma laîn: Fa…hkej mn t»nde pÒlin kaˆ ga‹an œcousin. ¢ll¦ dÒt'. tÕn nàn cr¾ komšein: prÕj g¦r DiÒj e„sin ¤pantej xe‹no… te ptwco… te. ™peˆ ¹metšrhn te pÒlin kaˆ ga‹an ƒk£neij. kaˆ ¢mfipÒloisin ™ãplok£moisi kšleuse: „stÁtš moi ¢mf…poloi: pÒse feÚgete fîta „doàsai. o„kšomen d' ¢p£neuqe poluklÚstJ ™nˆ pÒntJ. ZeÝj d' aÙtÕj nšmei Ôlbon 'OlÚmpioj ¢nqrèpoisin. Ci dacã eºti acum la noi în þarã ªi în cetate. locuim noi doarã Departe. cei din urmã pe noianul Bãtut de valuri.” tÕn d' aâ Nausik£a leukèlenoj ¢nt…on hÜda: „xe‹n'.

Aºa zeiþa revãrsã mândreþe Pe umerii. ¥nthn d' oÙk ¨n ™gè ge lošssomai: a„dšomai g¦r gumnoàsqai koÚrVsin ™ãplok£moisi metelqèn. El dupã asta se sui ºi stete Pe malul mãrii strãlucind de haruri ªi frumuseþe. Dar ºerbelor le zise-atunci Ulise: „Staþi. Ba-i deterã ºi-ulei în vas de aur ªi-n râu îl mai poftirã sã se scalde. Ôfr' ™gë aÙtÕj ¤lmhn êmoiŽn ¢poloÚsomai. Întocmai cum turnând argint ºi aur Un meºter mare. aºa mai la o parte Ca sã mã spãl pe trup de sarea mãrii ªi sã mã ung. ¢mfˆ d' ™la…J cr…somai: à g¦r dhrÕn ¢pÕ croÒj ™stin ¢loif». oÙ p£ntwn ¢škhti qeîn. æj d' Óte tij crusÕn periceÚetai ¢rgÚrJ ¢n¾r ‡drij. ìj ¥ra tù katšceue c£rin kefalÍ te kaˆ êmoij. dîkan d crusšV ™n lhkÚqJ ØgrÕn œlaion. aÙt¦r ™peˆ d¾ p£nta lošssato kaˆ l…p' ¥leiyen.” Ferirã ele-nlãturi ªi spuserã domniþei. învãþat de Palas. Cã mi-e ruºine sã m-arãt la fete Neîmbrãcat. ªi capu-ºi curãþi de jegul mãrii. CÂNTUL VI La loc adãpostit. pe capul lui Ulise. k£lleŽ kaˆ c£risi st…lbwn: qhe‹to d koÚrh. Iar Ulise Se coborî la râu cã sã se spele De sãrãtura care-i cotropise Tot spatele ºi umerele-i late. DiÕj ™kgegau‹a. ½nwgon d' ¥ra min loàsqai potamo‹o ·oÍsi.” ìj œfaq'. Dã lucrului sãu frumuseþe rarã. Cu voia unui zeu ceresc bãrbatul 265 215 295 220 300 305 225 310 230 315 235 320 240 . me…zon£ t' e„sidšein kaˆ p£ssona. Ôfra ti e‡pw. am sã vã spun o vorbã. qug£thr megal»toroj 'AlkinÒoio: p¦r d' ¥ra oƒ f©rÒj te citîn£ te e†mat' œqhkan. de mult neuns mi-e trupul. ODISEEA. d» ·a tÒt' ¢mfipÒloisin ™ãplok£moisi methÚda: „klàtš moi. iatã pe ascuns Minerva Mai mare-l face ºi mai plin pe dânsul ªi lasã pãr tufos ºi creþ sã-i curgã Din creºtetu-i ca floarea de zambilã. Ön “Hfaistoj dšdaen kaˆ Pall¦j 'Aq»nh tšcnhn panto…hn. o‰ ”Olumpon œcousi. manta ºi hainã I-alãturar-apoi ca sã se-mbrace. aÙt¦r Ð ™k potamoà crÒa n…zeto d‹oj 'OdusseÝj ¤lmhn. Iar când a fost spãlat ºi uns cu totul ªi îmbrãcat cu hainele ce-i dase Fecioara. k¦d d k£rhtoj oÜlaj Âke kÔmaj. ¢mfˆ d e†mata ›ssaq' ¤ oƒ pÒre parqšnoj ¢dm»j. Z Nausik£a. ¢mf…poloi leukèlenoi. aƒ d' ¢p£neuqen ‡san. Øakinq…nJ ¥nqei Ðmo…aj.264 ODUSSEAIS. car…enta d œrga tele…ei. Se uita miratã La el domniþa ºi la roabe zise: „Luaþi aminte. fetelor. tÕn mn 'Aqhna…h qÁken. stÁq' oÛtw ¢pÒproqen. epon d' ¥ra koÚrV. ›zet' œpeit' ¢p£neuqe kiën ™pˆ q‹na qal£sshj. d» ·a tÒt' ¢mfipÒloisi methÚda d‹oj 'OdusseÚj: „¢mf…poloi. ¼ oƒ nîta kaˆ eÙršaj ¥mpecen êmouj: ™k kefalÁj d' œsmhcen ¡lÕj cnÒon ¢trugštoio.

e de-o parte ªi de-alta un frumos liman. culese toate Veºmintele. Óssoi ¥ristoi. ¢mf…poloi. kalÕj d lim¾n ˜k£terqe pÒlhoj. fetelor. toˆ oÙranÕn eÙrÝn œcousin. sã steie La noi. p¦r d' ¥r' 'OdussÁŽ œqesan brîs…n te pÒsin te. aŠ g¦r ™moˆ toiÒsde pÒsij keklhmšnoj e‡h ™nq£de naiet£wn. ¢ll¦ dÒt'. ð xe‹ne.” Roabele-auzind-o. nàn d qeo‹sin œoike. ODISEEA. Cu pas grãbit sã vii dupã cãruþã Cu fetele. ¨n d' œbh aÙt». hai sã mergem în cetate Ca sã te duc la tatãl meu acasã. eu merge-voi nainte. Întâi pãru cã nu-i un om de seamã. aÙt¦r Nausik£a leukèlenoj ¥ll' ™nÒhsen: e†mat' ¥ra ptÚxasa t…qei kalÁj ™p' ¢p»nhj. înjugã la ea ºi mulii Tari de copitã. CÂNTUL VI Acesta vine-aici între ai noºtri. Acolo se lucreazã la tot felul De scule de-ale vaselor. Dar fã mai bine aºa. Z Fai»kess' Ód' ¢n¾r ™pime…xetai ¢ntiqšoisi: prÒsqen mn g¦r d» moi ¢eikšlioj dšat' enai. sã-i plac-aicea sã s-aºeze! Daþi. cã-mi pari cuminte: Cât om umbla pe câmp ºi printre þarini. le puse în mãestrita Cãruþã. à toi Ð p‹ne kaˆ Ãsqe polÚtlaj d‹oj 'OdusseÝj ¡rpalšwj: dhrÕn g¦r ™dhtÚoj Ãen ¥pastoj. ·uto‹sin l£essi katwrucšess' ¢raru‹a. œnqa dš tš sf' ¢gor¾ kalÕn Posid»Žon ¢mf…j. ªi lacom tot mânca ºi bea pãþitul Ulise. Doamne. intrarea E-ngustã pe uscat. s-am un soþ ca el. Pe drum de-a lungul Sunt trase legãnatele corãbii În câte un ºopron fieºtecare ªi-aici e locul de-adunare-a obºtii Cu templul dalb al lui Neptun alãturi. ka… oƒ ¤doi aÙtÒqi m…mnein. sub zidul Înalt ce-l înconjoarã. cãci de mult el flãmânzise. la pânze 267 325 245 330 250 335 340 255 345 260 350 265 355 . œnqa sš fhmi p£ntwn Fai»kwn e„dhsšmen. Lespeduit cu pietre mari e locul.” ìj œfaq'. œnqa d nhîn Ópla melain£wn ¢lšgousi. strãinului mâncare ªi bãuturã. Dar când ne vom sui-n oraº. ¢ll¦ m£l' ïd' ›rdein: dokšeij dš moi oÙk ¢pinÚssein: Ôfr' ¨n mšn k' ¢groÝj ‡omen kaˆ œrg' ¢nqrèpwn. Dã. aƒ d' ¥ra tÁj m£la mn klÚon ºd' ™p…qonto. pÒlind' ‡men. ªi-acum aratã ca un zeu din slavã. aÙt¦r ™p¾n pÒlioj ™pib»omen. bãuturã. êtrunen d' 'OdusÁa œpoj t' œfat' œk t' ÑnÒmazen: „Ôrseo nàn. se sui ºi dânsa ªi începu sã-nveþe pe Ulise: „Strãine. ¿n pšri pÚrgoj ØyhlÒj.266 ODUSSEAIS. tÒfra sÝn ¢mfipÒloisi meq' ¹miÒnouj kaˆ ¥maxan karpal…mwj œrcesqai: ™gë d' ÐdÕn ¹gemoneÚsw. Dar Nausicaa cea cu braþe albe Gândi sã plece-acum. Cu drag o ascultarã pe domniþã ªi-i duserã mâncare. lept¾ d' e„s…qmh: nÁej d' ÐdÕn ¢mfišlissai e„rÚatai: p©sin g¦r ™p…stiÒn ™stin ˜k£stJ. Sã vezi pe toþi mai-marii noºtri-acolo. xe…nJ brîs…n te pÒsin te. Ôfra se pšmyw patrÕj ™moà prÕj dîma dafronoj. zeàxe d' Øf' ¹miÒnouj kraterènucaj.

Ôfra t£cista pompÁj kaˆ nÒstoio tÚcVj par¦ patrÕj ™mo‹o. CÂNTUL VI ªi la otgoane. ™moˆ dš k' Ñne…dea taàta gšnoito. kaˆ d' ¥llV nemesî. Deci sfatul meu ascultã tu. d»omen ¢glaÕn ¥lsoj 'Aq»nhj ¥gci keleÚqou a„ge…rwn. ¼ tij toiaàt£ ge ·šzoi. tÒsson ¢pÕ ptÒlioj. 269 270 360 365 275 370 280 375 285 380 385 290 390 . poà dš min eáre. to… min mnîntai polšej te kaˆ ™sqlo…. unde curge Fântâna ºi-unde-alãturi e-o livadã ªi înfloreºte þarina. – xe‹ne. m» tij Ñp…ssw mwmeÚV: m£la d' e„sˆn Øperf…aloi kat¦ dÁmon: ka… nÚ tij ïd' e‡pVsi kakèteroj ¢ntibol»saj: 't…j d' Óde Nausik£v ›petai kalÒj te mšgaj te xe‹noj. De vrei sã ai mai timpuriu norocul. oÙ g¦r Fai»kessi mšlei biÕj oÙd farštrh. Ciudã mi-ar fi mie ªi pe-altã fatã care-ar face asta. tîn ¢lee…nw fÁmin ¢deukša. de mulþii Feciori de neam care-o peþesc pe dânsa. ODISEEA. Ba mai bine ªi-ar fi gãsit un mire-n altã parte. ªi poate vrunul mai de rând ar zice De m-ar vedea: «Dar cine-o fi strãinul Chipos ºi mare dupã Nausicaa? Unde-l gãsi? Te pomeneºti cã-l face Bãrbat al ei. depãrtare Cât poate bate-un glas de la cetate. Ci numai de corãbii. Cum dai acolo de dumbrava sfântã De plopi a zânei Palas. Z pe…smata kaˆ spe…raj. sÝ d' ðk' ™mšqen xun…ei œpoj. strãine. ›xei dš min ½mata p£nta. Îsin ¢gallÒmenoi poli¾n perÒwsi q£lassan.» Aºa va zice.268 ODUSSEAIS. Pe unde bate lela. I-o jignire Purtarea-i faþã de feaci. ™peˆ oÜ tinej ™ggÚqen e„s…n: ½ t…j oƒ eÙxamšnV polu£rhtoj qeÕj Ãlqen oÙranÒqen katab£j. sã te-ntorci acasã. Cãci n-avem noi pe alþii mai aproape. ™n d kr»nh n£ei. de vintrele ªi de lopeþi. Pe un pierdut pe mare ªi-o fi adus cu ea din depãrtare. Ósson te gšgwne bo»saj. Mã tem cã ei. fiind cam rãi de gurã ªi prea obraznici unii dintre dânºii. cu care ei de-a pururi Cutreierã voioºi albastra mare. à tin£ pou plagcqšnta kom…ssato Âj ¢pÕ nhÕj ¢ndrîn thledapîn. Sau e vrun zeu care-a venit din nalturi. ca sã-i fie Bãrbatul ei statornic. e„ kaÙt» per ™poicomšnh pÒsin eáren ¥lloqen: à g¦r toÚsde g' ¢tim£zei kat¦ dÁmon Fa…hkaj. ºi-asta pentru mine Ar fi ocarã. naintea nunþii Ar cuteza sã umble cu bãrbaþii. pÒsij nÚ oƒ œssetai aÙtÍ. kaˆ ¢poxÚnousin ™retm£. peste voia tatãlui ºi-a mamei ªi-a celor dragi ai ei. Când.' ìj ™ršousin. Cã nu ºtiu de sãgeþi ºi arc feacii. ¼ t' ¢škhti f…lwn patrÕj kaˆ mhtrÕj ™Òntwn ¢ndr£si m…sghtai pr…n g' ¢mf£dion g£mon ™lqe‹n. M-or cleveti la spate când voi trece. De ea rugat fierbinte. ¢ll' ƒstoˆ kaˆ ™retm¦ neîn kaˆ nÁej ™‹sai. Trimis de tata. ¢mfˆ d leimèn: œnqa d patrÕj ™moà tšmenoj teqalu‹£ t' ¢lJ». moºia Iubitului meu tatã. se cioplesc ºi vâsle. bšlteron.

]” ìj ¥ra fwn»sas' †masen m£stigi faeinÍ ¹miÒnouj: aƒ d' ðka l…pon potamo‹o ·šeqra. Ea stã la vatrã lângã foc. proptitã Cu scaunul de stâlp. Sã treci mai iute-n salã drept la mama.270 295 ODUSSEAIS. la genunchii mamei Aruncã-te cu braþe rugãtoare Ca sã te bucuri c-ai sã vezi mai iute Sositã ziua-ntoarcerii acasã. Z œnqa kaqezÒmenoj me‹nai crÒnon. ·e‹a d' ¢r…gnwt' ™st…. qaàma „dšsqai. Acolo-ntreabã De casele iubitului meu tatã. Ôfr' ¨n †khai mhtšr' ™m»n: ¹ d' Âstai ™p' ™sc£rV ™n purÕj aÙgÍ. cãci n-au feacii Zidite case mari cum este curtea Lui Alcinou viteazul. atunci porneºte ªi vino în cetate. kaˆ tÒte Fai»kwn ‡men ™j pÒlin ºd' ™ršesqai dèmata patrÕj ™moà megal»toroj 'AlkinÒoio. Mãrinimosul Alcinou. kaˆ toˆ klutÕn ¥lsoj †konto ODISEEA. Tu treci pe-alãturi. Alãturea de dânsa ºade tata Pe jeþul sãu cel rãzimat asemeni ªi ca un zeu el stã ºi gustã vinul. CÂNTUL VI Aþine-te pe loc. aƒ d' eâ mn trècwn. eâ d' ™pl…ssonto pÒdessin: ¹ d m£l' ¹niÒceuen. ™lpwr» toi œpeita f…louj t' „dšein kaˆ ƒkšsqai okon ™ãkt…menon kaˆ s¾n ™j patr…da ga‹an. c-ai nãdejde Sã-þi vezi atunci iubiþii tãi ºi casa Frumos ziditã ºi-a ta scumpã þarã. [e‡ kšn toi ke…nh ge f…la fronšVs' ™nˆ qumù. Când vei crede Cã noi vom fi sosit. Dar îndatã Cum nemereºti în casã ºi-n ogradã. Ópwj ¤m' ˜po…ato pezoˆ ¢mf…polo… t' 'OduseÚj te: nÒJ d' ™pšballen ƒm£sqlhn. ¢ll' ÐpÒt' ¥n se dÒmoi kekÚqwsi kaˆ aÙl». Când soarele sfinþise. aºteapt-acolo Cât e nevoie pânã ce sosi-vom La tatãl meu acasã. iar ei în pripã Plecarã de la râu ºi o pornirã Mai repede sau mai pe îndelete. †na nÒstimon Ãmar ‡dhai ca…rwn karpal…mwj. Oricât ai fi tu locuind departe. Se pricepea doar la mânat domniþa ªi-i biciuia cuminte ca sã poatã Urma pe jos cu roabele Ulise. Câºtigã-ntâi pe mama. e„j Ó ken ¹me‹j ¥stude œlqwmen kaˆ ƒkèmeqa dèmata patrÒj. tÕn parameiy£menoj mhtrÕj perˆ goÚnasi ce‹raj b£llein ¹metšrhj. k…oni keklimšnh: dmJaˆ dš oƒ e†at' Ôpisqen. aÙt¦r ™p¾n ¼meaj œlpV potˆ dèmat' ¢f‹cqai. ðka m£la meg£roio dielqšmen. kaˆ ¨n p£Žj ¹g»saito n»pioj: oÙ mn g£r ti ™oikÒta to‹si tštuktai dèmata Fai»kwn. Dar lesne Le poþi cunoaºte: ºi-un copil la ele Te poate îndrepta. dÚsetÒ t' ºšlioj. e„ kaˆ m£la thlÒqen ™ss…. oŒoj dÒmoj 'AlkinÒoio ¼rwj. ei sosirã La falnica dumbravã sfânt-a zânei 271 395 400 300 405 305 410 310 415 420 315 425 320 430 . tù Ó ge o„nopot£zei ™f»menoj ¢q£natoj éj. ºi toarce caier De purpurã de-o frumuseþe rarã. œnqa d patrÕj ™mo‹o qrÒnoj potikšklitai aÙtÍ. ªi-n dosul ei stau roabele-aºezate.” Aºa-i vorbi ºi ºfichiui jugarii Cu biciul sclipitor. ºl£kata strwfîs' ¡lipÒrfura.

Ascultã-mã încalte-acum. dar ea pe faþã Nu îndrãzni a se sfeti. de zeul care Fierbea mereu de ciudã pe Ulise. cãci n-ai vrut Nainte ruga sã-mi asculþi vreodatã.” Aºa-i fu ruga. cãta sã-mi puie capãt vieþii. dÒj m' ™j Fa…hkaj f…lon ™lqe‹n ºd' ™leeinÒn. CÂNTUL VI Minerva. Minerva-l auzi.” ìj œfat' eÙcÒmenoj. ODISEEA. Nainte de sosirea lui în þarã.272 ODUSSEAIS. aÙt…k' œpeit' ºr©to DiÕj koÚrV meg£loio: „klàq… moi. de teama Ce-avea de unchiul ei. Când zeul mãrii. Z ƒrÕn 'Aqhna…hj. †n' ¥r' ›zeto d‹oj 'OdusseÚj. Cu milã de feaci. Fã tu sã fiu primit prieteneºte. 'Atrutènh: nàn d» pšr meu ¥kouson. Tu. unde s-a oprit Ulise ªi-ndatã s-a rugat aºa de fiica Puternicului Joe: „Neînvinso. ™peˆ p£roj oÜ pot' ¥kousaj ·aiomšnou. Óte m' œrraie klutÕj ™nnos…gaioj. cutremurãtorul Slãvit. fiica furtunaticului Joe. a„giÒcoio DiÕj tškoj. 273 435 325 440 330 445 . toà d' œklue Pall¦j 'Aq»nh: aÙtù d' oÜ pw fa…net' ™nant…h: a‡deto g£r ·a patrokas…gnhton: Ð d' ™pizafelîj menšainen ¢ntiqšJ 'OdusÁŽ p£roj ¿n ga‹an ƒkšsqai.

Ulise-o-ntreabã: „Copilo. Ca zeii de-arãtoºi.ODUSSEIAS H Cântul VII 5 10 15 20 •Wj Ð mn œnq' ºr©to polÚtlaj d‹oj 'OdusseÚj. Ea crescuse de copilã Pe Nausicaa. îi rãsãri Minerva În chip de fatã cu ulcioru-n mânã ªi-n faþa lui stãtu. ca nu cumva-ntâlnindu-l Vreun feac mai dârz sã-l ia la vale ªi sã-l întrebe cine-i. t»n pot' 'Ape…rhqen nšej ½gagon ¢mfišlissai. 'AlkinÒJ d' aÙt¾n gšraj œxelon. qeoà d' ìj dÁmoj ¥kouen: ¿ tršfe Nausik£an leukèlenon ™n meg£roisin. Dar în clipa Când el era sã intre în oraºul Plãcut ºi drag. Öj to‹sde met' ¢nqrèpoisin ¢n£ssei. Evrimedusa care fuse-aleasã ªi-adusã de corãbii din Apira Plocon lui Alcinou ca unul care Domnea peste feaci. slãvit de obºte Ca zeii. Iar domniþa Se duse în cãmara-i unde focul I-aprinse o bãtrânã slujitoare. pe-aici stãpânitorul? Eu sunt un biet strãin venit încoace 5 10 15 20 25 . opri în curte. Jugarii slobozirã ºi nãuntru Veºmintele cãrarã. stÁsen ¥r' ™n proqÚroisi: kas…gnhtoi dš min ¢mfˆj †stant' ¢qan£tois' ™nal…gkioi. ¢ll' Óte d¾ ¥r' œmelle pÒlin dÚsesqai ™rann»n. aÙt¾ d' ™j q£lamon ˜Õn ½Že: da‹e dš oƒ pàr grhåj 'Apeira…h. oÙk ¥n moi dÒmon ¢nšroj ¹g»saio 'AlkinÒou. oÛneka p©si Fai»kessin ¥nasse. o† ·' Øp' ¢p»nhj ¹miÒnouj œluon ™sqÁt£ te œsferon e‡sw. mulii Duceau pe Nausicaa spre cetate ªi ea sosind acasã la vestitul Palat. Focul îi aprinse ªi cina-i pregãti acum bãtrâna. kaˆ g¦r ™gë xe‹noj talape…rioj ™nq£d' ƒk£nw Iar pânã se ruga Ulise. ¼ oƒ pàr ¢nškaie kaˆ e‡sw dÒrpon ™kÒsmei. ¹ d' Óte d¾ oá patrÕj ¢gaklut¦ dèmaq' †kane. œnqa oƒ ¢ntebÒlhse qe¦ glaukîpij 'Aq»nh parqenikÍ e„ku‹a ne»nidi k£lpin ™coÚsV. Minerva Prielnicã pe drum sub ceaþã deasã L-acoperi. m» tij Fai»kwn megaqÚmwn ¢ntibol»saj kertomšoi t' ™pšessi kaˆ ™xeršoiq' Ótij e‡h. n-ai vrea sã mã duci la casa Lui Alcinou. koÚrhn d protˆ ¥stu fšren mšnoj ¹miÒnoiŽn. kaˆ tÒt' 'OdusseÝj ðrto pÒlind' ‡men: ¢mfˆ d' 'Aq»nh poll¾n ºšra ceàe f…la fronšous' 'OdusÁŽ. Acolo fraþii. În vremea asta se sculã Ulise ªi o porni cãtre oraº. stÁ d prÒsq' aÙtoà: Ð d' ¢ne…reto d‹oj 'OdusseÚj: „ð tškoj. o-nconjurarã. qalamhpÒloj EÙrumšdousa.

Tu vino dupã mine pe tãcute ªi nu ochi ºi nu-ntreba pe nimeni. qaàma „dšsqai. aÙtîn q' ¹rèwn ¢gor¦j kaˆ te…cea makr£. dÒmoj. Iar el pãºea tãcut în urma zânei. ªi nu-l simþirã lopãtarii meºteri Când el trecu pe uliþi între dânºii. Când amândoi ajunserã la curtea Frumos ziditã. oÙ g¦r xe…nouj o† ge m£l' ¢nqrèpouj ¢nšcontai oÙd' ¢gapazÒmenoi filšous'. Tu du-te drept nãuntru. xe‹ne p£ter. e„ ka… poqen ¥lloqen œlqoi. o‰ t»nde pÒlin kaˆ œrga nšmontai. ™gë d' ÐdÕn ¹gemoneÚsw. d»eij d diotrefšaj basilÁaj da…thn dainumšnouj: sÝ d' œsw k…e mhdš ti qumù t£rbei: qarsalšoj g¦r ¢n¾r ™n p©sin ¢me…nwn œrgoisin telšqei. xe‹ne p£ter. qaÚmazen d' 'OduseÝj limšnaj kaˆ nÁaj ™saj. fiindc-au vase repezi Ca aripa ºi gândul. Nu suferã pe-aici locuitorii ªi nu primesc în gazdã pe strãinii Veniþi din altã parte. de-oriunde ar fi sã vie. ™pe… sfisi dîk' ™nos…cqwn: tîn nšej çke‹ai æj e„ pterÕn º nÒhma. tÕn d' ¥ra Fa…hkej nausiklutoˆ oÙk ™nÒhsan ™rcÒmenon kat¦ ¥stu di¦ sfšaj: oÙ g¦r 'Aq»nh e‡a ™ãplÒkamoj. Cã-n toate cele izbândeºte omul Cutezãtor. Mirat privea Ulise ce limanuri. 277 30 35 30 40 35 45 40 50 55 45 60 50 . Gãseºti la masã pe fruntaºii þãrii. mhdš tin' ¢nqrèpwn protiÒsseo mhd' ™ršeine. strãine taicã. de…xw. Ce loc de adunare. aici e casa De care m-ai rugat sã-þi spun. ce zid mare ªi lung ºi cu pãrcane-aveau feacii! În ochii lui pãreau minune toate. dein¾ qeÒj. Ei ca meºteri Deplin încrezãtori în iuþi corãbii Colindã largul mãrii cum li-i data De la Neptun. ¢ll' Óte d¾ basilÁoj ¢gaklut¦ dèmaq' †konto. ODISEEA. dÒmon. to‹si d mÚqwn Ãrce qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: „oátoj d» toi. Eu merg nainte. Øyhl£. începu Minerva: „Poftim. H thlÒqen ™x ¢p…hj ga…hj: tî oÜ tina oda ¢nqrèpwn. taicã Strãine. ™pe… moi patrÕj ¢mÚmonoj ™ggÚqi na…ei. Ón me keleÚeij pefradšmen. Ón me keleÚeij. n-avea teamã. Ój k' ¥lloqen œlqV. Cãci nu-l lãsa vãdit înfricoºata Minerva bine-mpletoºata. asupra-i Lãþea cu drag un vãl de ceaþã sfântã. nhusˆ qoÍsin to… ge pepoiqÒtej çke…Vsi la‹tma mšg' ™kperÒwsin.” Asta zise Minerva ºi-l cãlãuzi grãbitã.” tÕn d' aâte prosšeipe qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: „toig¦r ™gè toi. skolÒpessin ¢rhrÒta.” ìj ¥ra fwn»sas' ¹g»sato Pall¦j 'Aq»nh karpal…mwj: Ð d' œpeita met' ‡cnia ba‹ne qeo‹o. tu. CÂNTUL VII Din locuri depãrtate ºi pe nimeni Nu ºtiu în þara ºi-n cetatea asta. ¢ll' ‡qi sigÍ to‹on. De intri. ¼ ·£ oƒ ¢clÝn qespes…hn katšceue f…la fronšous' ™nˆ qumù. cã doar craiul ºade-aproape De tatãl meu cel bun.276 25 OD USSEAIS.” I-a zis Minerva cea cu ochi albaºtri: „Þi-arãt eu casa ce doreºti.

Ca pe un zeu o tot grãiesc de bine ªi-o laudã. când trece prin cetate. Dar unul. ™n meg£rJ m…an o‡hn pa‹da lipÒnta. De-aceea Câºtigã pe crãiasa.” Aºa vorbind. Areta se numeºte ea ºi este De-acelaºi neam cu Alcinou. o† per tškon 'Alk…noon basilÁa. de câte ori o vãd pe dânsa. Óte ste…cVs' ¢n¦ ¥stu. e‡ kšn toi ke…nh ge f…la fronšVs' ™nˆ qumù. Dintr-însul odrãslirã Rexènor ºi-Alcinou. Aºa de mult din suflet A fost ºi e de fiii sãi iubitã ªi de popor ca ºi de însuºi craiul. ¢ll' Ð mn êlese laÕn ¢t£sqalon. c-ai nãdejde Sã-þi vezi atunci pe dragii tãi ºi casa Cea rãsãritã ºi-a ta scumpã þarã. cã doarã Pe Nausitoos îl nãscu al mãrii Stãpânitor Neptun ºi Peribea. domnul Feacilor. Neptun ºi Peribea Avurã fiu pe Nausitoos. gunaikîn edoj ¢r…sth. Cea mai chipoasã-ntre femei. ™k d tok»wn tîn aÙtîn. CÂNTUL VII Cum intri-n salã. l…pe d Scer…hn ™ratein»n. Ój poq' ØperqÚmoisi Gig£ntessin bas…leuen. plecã apoi Minerva Din desfãtata Schèria pe marea Pustie ºi sosi la Maratona ªi în Atena cea cu drumuri late 279 65 55 70 60 75 65 80 85 70 90 75 95 80 .-ntâi sã caþi pe doamna. Cãci tare-i cumpãnitã ºi cuminte ªi-mpacã ea în sfada lor pe oameni Când le voieºte binele. copila Mezin-a lui Evrimedonte. Dupã dânsul Rãmase-o fatã.278 OD USSEAIS. oÙ mn g£r ti nÒou ge kaˆ aÙt¾ deÚetai ™sqloà. ºi-asta-a fost Areta Cu care Alcinou se însoþise. Ðplot£th qug£thr megal»toroj EÙrumšdontoj. tÕn mn ¥kouron ™Ònta b£l' ¢rgurÒtoxoj 'ApÒllwn numf…on. oŒs… t' ™å fronšVsi. muri atunci strãpuns de arcul De-argint al lui Apollon. †keto d' ™j Maraqîna kaˆ eÙru£guian 'Aq»nhn. ODISEEA. 'Ar»thn: t¾n d' 'Alk…nooj poi»sat' ¥koitin ka… min œtis' æj oÜ tij ™pˆ cqonˆ t…etai ¥llh. o† m…n ·a qeÕn ìj e„sorÒwntej deidšcatai mÚqoisin. Öj ™n Fa…hxin ¥nasse: Naus…qooj d' œteken `Rhx»nor£ t' 'Alk…noÒn te. ™lpwr» toi œpeita f…louj „dšein kaˆ ƒkšsqai okon ™j ØyÒrofon kaˆ s¾n ™j patr…da ga‹an. craiul De uriaºi semeþi care-ntr-o vreme Pieri ºi el o datã cu poporul Nelegiuit. kaˆ ¢ndr£si ne…kea lÚei. încã Însurãþel ºi nelãsând în urmã Copil. êleto d' aÙtÒj: tÍ d Poseid£wn ™m…gh kaˆ ™ge…nato pa‹da Naus…qoon meg£qumon. Naus…qoon mn prîta Poseid£wn ™nos…cqwn ge…nato kaˆ Per…boia.” ìj ¥ra fwn»sas' ¢pšbh glaukîpij 'Aq»nh pÒnton ™p' ¢trÚgeton. Cã toþi. ìj ke…nh perˆ kÁri tet…mhta… te kaˆ œstin œk te f…lwn pa…dwn œk t' aÙtoà 'AlkinÒoio kaˆ laîn. Cinstind-o cum pe lume nu-i cinstitã Nici o femeie care duce casã Cu un bãrbat. H dšspoinan mn prîta kic»seai ™n meg£roisin: 'Ar»th d' Ônom' ™stˆn ™pènumon. Óssai nàn ge guna‹kej Øp' ¢ndr£sin okon œcousin.

subþire. crÚseioi d' ˜k£terqe kaˆ ¢rgÚreoi kÚnej Ãsan. fiind ei astfel Scutiþi de bãtrâneþe ºi de moarte. perˆ d qrigkÕj ku£noio: crÚseiai d qÚrai pukinÕn dÒmon ™ntÕj œergon: ¢rgÚreoi d staqmoˆ ™n calkšJ ›stasan oÙdù. crÚseioi d' ¥ra koàroi ™ãdm»twn ™pˆ bwmîn ›stasan a„qomšnaj dadaj met¦ cersˆn œcontej. Doi câni stãteau în laturi la intrare. În faþã-i strãlucea ca o luminã De soare ori de lunã tot palatul. Cu-aramã ferecaþi erau pereþii De-o parte ºi de alta. H dàne d' 'ErecqÁoj pukinÕn dÒmon. ™j mucÕn ™x oÙdoà. ¢qan£touj Ôntaj kaˆ ¢g»rwj ½mata p£nta. œnqa d Fai»kwn ¹g»torej ˜driÒwnto p…nontej kaˆ œdontej: ™phetanÕn g¦r œceskon. aƒ d' ƒstoÝj ØfÒwsi kaˆ ºl£kata strwfîsin ¼menai. ¢rgÚreon d' ™f' ØperqÚrion. aÙt¦r 'OdusseÝj 'AlkinÒou prÕj dèmat' ‡e klut£: poll¦ dš oƒ kÁr érmain' ƒstamšnJ. œnq' ™nˆ pšploi leptoˆ ™ännhtoi bebl»ato. cã-n veci aveau de toate. În sala asta Se adunau. prˆn c£lkeon oÙdÕn ƒkšsqai. Iar pânzele þesute Sclipeau parcã era prelins pe ele Ulei. fa…nontej nÚktaj kat¦ dèmata daitumÒnessi. oÞj “Hfaistoj œteuxen „du…Vsi prap…dessi dîma fulassšmenai megal»toroj 'AlkinÒoio. c£lkeoi mn g¦r to‹coi ™lhlšdat' œnqa kaˆ œnqa. de la uºã ªi pânã-n fund. CÂNTUL VII ªi-acolo ea se furiºã-n locaºul Temeinic al lui Erehteu. Lucratã de femei. ca sã vegheze La casele crãieºti. Pe-atâta sunt femeile la dânºii 281 100 85 105 110 90 115 95 120 100 125 130 105 135 . cã doar pe cât întrec feacii Pe toþi la cârmuitul de corãbii. Ulise Spre casele lui Alcinou purcese ªi stete mult pe gânduri înainte De-a trece-al casei luciu prag de-aramã. oƒ£ te fÚlla makednÁj a„ge…roio: kairoussšwn d' Ñqonšwn ¢pole…betai ØgrÕn œlaion. Pe care stau întinse lãicere Din þesãturã gingaºã. Duraþi din aur ºi argint de mâna Mãiastr-a lui Vulcan. Feciori de aur pe frumoase-altare Steteau þiind în mânã facle-aprinse ªi noaptea dau mesenilor luminã.280 OD USSEAIS. Iar în palat erau cincizeci de roabe. œrga gunaikîn. ™n d qrÒnoi perˆ to‹con ™rhršdat' œnqa kaˆ œnqa ™j mucÕn ™x oÙdo‹o diamperšj. Iar de la prag ºi pânã-n fundul sãlii Vedeai înºiruindu-se de-a lungul Pereþilor câte un rând de jeþuri. mâncau ºi beau fruntaºii Feacilor. O parte mãcinau sub piatrã grâul Roºcat. crusšh d korènh. iar alta tot þesea pânzeturi ªi altele torceau. éj te g¦r ºel…ou a‡glh pšlen º sel»nhj dîma kaq' Øyerefj megal»toroj 'AlkinÒoio. pent»konta dš oƒ dmJaˆ kat¦ dîma guna‹kej aƒ mn ¢letreÚousi mÚlVs' œpi m»lopa karpÒn. Din mânã toate Miºcau cu hãrnicie ca frunziºul Pe plopu-nalt. avea chenar albastru ªi uºa spre palat era de aur. Ósson Fa…hkej perˆ p£ntwn ‡driej ¢ndrîn ODISEEA.

™n d dÚw krÁnai ¹ mšn t' ¢n¦ kÁpon ¤panta sk…dnatai. Ba verzi mãslini. CÂNTUL VII Mai pricepute la þesutul pânzei. nu-ºi pierd rodul. ºi vara ªi iarna în tot anul. parte e culeasã ªi strugurii se calcã-n cramã. În ea-nflorea tot felul De pomi frumoºi. afarã de ogradã. œnqa d dšndrea makr¦ pefÚkasi thleq£onta. Cãci dar le dãruise cu prisosul Minerva. Ba dulci smochini ºi meri cu mere mândre. Acolo Vedeai sãditã ºi-o duroasã vie. Ôgcnai kaˆ ·oiaˆ kaˆ mhlšai ¢glaÒkarpoi sukšai te glukeraˆ kaˆ ™la‹ai thleqÒwsai. ¥lla d pšssei. H nÁa qo¾n ™nˆ pÒntJ ™launšmen. ªi lipsã nu-i de el. ºi sã ºtie-a face lucru Frumos de tot ºi vrednice sã fie. din care una Împrãºtie pâraie prin grãdinã. Cealaltã curge-n dreptul casei nalte Sub pragul curþii. 283 110 140 115 145 150 120 155 125 160 130 165 170 135 . ¹ d' ˜tšrwqen Øp' aÙlÁj oÙdÕn †hsi prÕj dÒmon ØyhlÒn. La capãt rânduite în tot chipul Verdeþuri cresc ºi înverzesc de-a pururi. parte-i pârguitã. ™phetanÕn ganÒwsai. ªi tot se trece parã lângã parã. ci la suflarea Zefirului sporeºte ºi se coace. ™pet»sioj: ¢ll¦ m£l' a„eˆ zefur…h pne…ousa t¦ mn fÚei. Mãr lângã mãr ºi strugur lângã strugur ªi o smochinã lângã alta. parte De floare-i scuturatã ºi-are acuma Ciorchina verde. eáre d Fai»kwn ¹g»toraj ºd mšdontaj ODISEEA. œnqa dš oƒ polÚkarpoj ¢lJ¾ ™rr…zwtai. ¥llaj d trapšousi: p£roiqe dš t' Ômfakšj e„sin ¥nqoj ¢fie‹sai. aÙt¦r ™pˆ stafulÍ staful». ìj d guna‹kej ƒstÕn tecnÁssai: perˆ g£r sfisi dîken 'Aq»nh œrga t' ™p…stasqai perikallša kaˆ fršnaj ™sql£j. de-a stat uimit Ulise Naintea lor. ba rodii.282 OD USSEAIS. Óqen ØdreÚonto pol‹tai. Iar dupã ce la toate Privi de-ajuns. Vedeai în faþã o grãdinã mare De patru fãlci. Ôgcnh ™p' ÔgcnV ghr£skei. ºi mari. ba peri. ˜tšraj d' ¥ra te trugÒwsin. œnqa d kosmhtaˆ prasiaˆ par¦ ne…aton Ôrcon panto‹ai pefÚasin. aÙt¦r ™peˆ d¾ p£nta ˜ù qh»sato qumù. to‹' ¥r' ™n 'AlkinÒoio qeîn œsan ¢gla¦ dîra. Iar pomii toþi. ›terai d' Øpoperk£zousin. œnqa st¦j qhe‹to polÚtlaj d‹oj 'OdusseÚj. trecu pe prag ºi-n salã Intrã deodatã ºi gãsi la masã Pe toþi mai-marii ºi fruntaºii þãrii Când ei din cupe închinau lui Hermes. Pe-un neteziº într-un sorin pe-alocuri Se coace via. mÁlon d' ™pˆ m»lJ. tÁj ›teron mšn q' eƒlÒpedon leurù ™nˆ cèrJ tšrsetai ºel…J. Mai sunt douã fântâni. unde orãºenii Tot vin ºi carã apã. Iar lângã poartã. t£wn oÜ pote karpÕj ¢pÒllutai oÙd' ¢pole…pei ce…matoj oÙd qšreuj. sàkon d' ™pˆ sÚkJ. œktosqen d' aÙlÁj mšgaj Ôrcatoj ¥gci qur£wn tetr£guoj: perˆ d' ›rkoj ™l»latai ¢mfotšrwqen. karpal…mwj Øpr oÙdÕn ™b»seto dèmatoj e‡sw. Aºa mândreþe De daruri zeii au fãcut la casa Lui Alcinou.

aÙt¦r ™moˆ pomp¾n ÑtrÚnete patr…d' ƒkšsqai q©sson.” Aºa rostind. CÂNTUL VII Dibaciul pânditor. Cu braþele s-aruncã la genunchii Crãiesei. kaˆ tÒte d» ·' aÙto‹o p£lin cÚto qšsfatoj ¢»r. Öj d¾ Fai»kwn ¢ndrîn progenšsteroj Ãen kaˆ mÚqoisi kškasto. fiic-a preamãritului Rexènor. oƒ d' ¥new ™gšnonto dÒmon k£ta fîta „dÒntej. Ridicã de la vatrã Pe oaspe ºi pofteºte-l pe un scaun Cu þinte de argint ºi zi la crainici Sã toarne vin ca sã-nchinãm lui Joe Fulgerãtorul. ¢mfˆ d' ¥r' 'Ar»thj b£le goÚnasi ce‹raj 'OdusseÚj. zwšmenai. kaˆ paisˆn ™pitršyeien ›kastoj kt»mat' ™nˆ meg£roisi gšraj q'. ucigãtorul Lui Argus. Pe care rog sã-i dãruiascã zeii Cu viaþã norocitã ºi sã-ºi lase Copiilor în casã fiecare Averea lor. Ôfr' †ket' 'Ar»thn te kaˆ 'Alk…noon basilÁa. nu-i bine. sÒn te pÒsin s£ te goÚnaq' ƒk£nw poll¦ mog»saj. la soþul tãu. to‹sin qeoˆ Ôlbia do‹en. Óte mnhsa…ato ko…tou. qÚgater `Rhx»noroj ¢ntiqšoio. Într-un târziu grãi atunci viteazul Moº Eheneu. Zise-atunci pribeagul: „Areto. ¢ll' ¥ge d¾ xe‹non mn ™pˆ qrÒnou ¢rguro»lou ›sson ¢nast»saj. aÙt¦r Ð bÁ di¦ dîma polÚtlaj d‹oj 'OdusseÝj poll¾n ºšr' œcwn. H spšndontaj dep£essin ™ãskÒpJ 'ArgeŽfÒntV. moºia hãrãzitã De obºtea þãrii. Ó ti dÁmoj œdwken. ™peˆ d¾ dhq¦ f…lwn ¥po p»mata p£scw. nici se cade Sã ºadã lângã vatrã pe cenuºã Strãinul. Ulise trece Prin salã tãinuit sub umbra ceþii Lãsate de Minerva. ¼n oƒ per…ceuen 'Aq»nh. iar zeiescul întuneric Se dete-n lãturi. sÝ d khrÚkessi kšleuson onon ™pikrÁsai. Toþi tãcurã molcom. Iar pe mine-acasã Curând sã mã trimiteþi. cãrui dânºii totdeauna La urmã-i închinau. ºezu el în cenuºã Pe lângã vatrã. pân-ajunge La craiul Alcinou ºi la Areta. Eu mult-pãþitul vin ºi cad la tine Smerit. cel mai bãtrân ºi-ntâiul La vorbã-ntre feaci. ú pum£tJ spšndeskon. ºi-nþelepþeºte zise: „Crai Alcinou. care ocroteºte 285 175 140 180 145 185 150 190 195 155 200 160 205 .” ìj e„pën kat' ¥r' ›zet' ™p' ™sc£rV ™n kon…Vsi p¦r pur…: oƒ d' ¥ra p£ntej ¢k¾n ™gšnonto siwpÍ. cã departe De-ai mei de mult nenorociri tot sufãr. oÙ mšn toi tÒde k£llion oÙd œoike xe‹non mn camaˆ Âsqai ™p' ™sc£rV ™n kon…Vsin: o†de d sÕn màqon potidšgmenoi „scanÒwntai. palai£ te poll£ te e„dèj: Ó sfin ™å fronšwn ¢gor»sato kaˆ metšeipen: „'Alk…no'.284 OD USSEAIS. toÚsde te daitumÒnaj. ºtiut la multe ªi de demult. Ñy d d¾ metšeipe gšrwn ¼rwj 'Ecšnhoj. când dupã masã Aveau sã meargã-n pat. Toþi nerãbdãtori adastã Rãspunsul tãu. Toþi tãcurã-n salã Miraþi privindu-l. qaÚmazon d' ÐrÒwntej: Ð d' ™llit£neuen 'OdusseÚj: „'Ar»th. la toþi mesenii. †na kaˆ Diˆ terpikeraÚnJ ODISEEA.

Cu un lighean de-argint. H spe…somen. ridicând de-acolo Pe fiul sãu voinic. Iar dupã ce-nchinarã ºi bãurã Pe voie. uƒÕn ¢nast»saj ¢gap»nora Laod£manta. nàn mn dais£menoi katake…ete o‡kad' „Òntej. Pontonou. Ój q' ƒkštVsin ¤m' a„do…oisin Ñphde‹: dÒrpon d xe…nJ tam…h dÒtw œndon ™Òntwn. Fai»kwn ¹g»torej ºd mšdontej. s‹ton d' a„do…h tam…h paršqhke fšrousa. Mânca ºi bea Ulise rãbduriul. PontÒnooj d mel…frona onon ™k…rna. ceirÕj ˜lën 'OdusÁa dafrona poikilom»thn ðrsen ¢p' ™scarÒfin kaˆ ™pˆ qrÒnou eŒse faeinoà. œpeita d kaˆ perˆ pompÁj mnhsÒmeq'. mai drege vin ºi-mparte-l La toþi în salã sã-nchinãm lui Joe Fulgerãtorul. apoi avea-vom grijã Pe mare sã-l pornim pe noul oaspe 287 210 215 170 220 175 225 180 230 185 235 240 190 . krhtÁra kerass£menoj mšqu ne‹mon p©sin ¢n¦ mšgaron. CÂNTUL VII Pe rugãtorii vrednici de cinstire. Ój q' ƒkštVsin ¤m' a„do…oisin Ñphde‹. Apoi cinstita chelãriþã-aduse ªi-i dete pâne ºi bucate multe ªi-l omeni din tot ce mai pãstrase. iar mâne De dimineaþã noi chema-vom sfetnici Mai mulþi ºi-n sala asta ospãta-vom Pe-acest strãin ºi zeilor vom face Frumoase jertfe. carizomšnh pareÒntwn. Aduse apã de spãlat pe mânã O fatã în frumos ibric de aur.” Aude craiul cel de viþã-naltã ªi pe Ulise-l ia de mânã. Øpr ¢rguršoio lšbhtoj. aÙt¦r Ð p‹ne kaˆ Ãsqe polÚtlaj d‹oj 'OdusseÚj. daþi-mi ascultare Sã spun care mi-e vrerea ºi porunca: Voi duceþi-v-acuma dupã masã La voi acasã sã dormiþi. kaˆ tÒte k»ruka prosšfh mšnoj 'AlkinÒoio: „PontÒnoe. Óson ½qele qumÒj. închinã-ntâiul ªi-mparte-apoi la toþi potire pline. cšrniba d' ¢mf…poloj procÒJ ™pšceue fšrousa kalÍ cruse…V. ca sã se spele ªi-ntinse-o masã bine geluitã.” ìj f£to. t£ me qumÕj ™nˆ st»qessi keleÚei.286 165 OD USSEAIS. Ój oƒ plhs…on Œze.” aÙt¦r ™peˆ tÒ g' ¥kous' ƒerÕn mšnoj 'AlkinÒoio.-l scoalã De jos de lângã vatrã ºi-l pofteºte Pe scaun luciu. aÙt¦r ™peˆ spe‹s£n te p…on q'. Iar Alcinou a zis unui paharnic: „Tu. ºîqen d gšrontaj ™pˆ plšonaj kalšsantej xe‹non ™nˆ meg£roij xein…ssomen ºd qeo‹si ·šxomen ƒer¦ kal£. m£lista dš min filšeske. Alcinou luã cuvântul: „Fruntaºi ºi sfetnici. cã cel mai drag îi fuse. Iar Pontonou un vin mieros în canã Cu apã-amestecând. care ocroteºte Pe rugãtorii vrednici de cinstire”. n…yasqai: par¦ d xest¾n ™t£nusse tr£pezan. Ce-aproape-i sta. e‡data pÒll' ™piqe‹sa. éj c' Ð xe‹noj ¥neuqe pÒnou kaˆ ¢n…hj ODISEEA. to‹sin d' 'Alk…nooj ¢gor»sato kaˆ metšeipe: „kšklute. Ôfr' e‡pw. nèmhsen d' ¥ra p©sin ™parx£menoj dep£essin. †na kaˆ Diˆ terpikeraÚnJ spe…somen. Iar oaspelui s-aducã chelãriþa De cinã din merindele pãstrate. pe Laodamas.

H pompÍ Øf' ¹metšrV ¿n patr…da ga‹an †khtai ca…rwn karpal…mwj. E semn atunci cã pun la cale zeii Ceva neaºteptat. De-o fi cumva strãinul Vrun zeu nemuritor venit din slavã. e„ kaˆ m£la thlÒqen ™st…. Ci seamãn cu oricare om din lume. de-ar fi ca toate Rãstriºtile-mi sã-nºir. ¥llo t… toi melštw fres…n: oÙ g¦r ™gè ge ¢qan£toisin œoika. Óssa ge d¾ xÚmpanta qeîn „Òthti mÒghsa. ªi cum se întâlneau cu vrunul De-ai noºtri cãlãtor în cale singur. Ca nu cumva sã dea în vremea asta De rãu sau de nãpastã pânã-ºi pune Picioru-n þara lui. sã spun tot rãul Ce mi se trage de la zei. mult mai multe-amaruri Eu aº avea de spus. oÙ dšmaj oÙd fu»n. ¥llo ti d¾ tÒd' œpeita qeoˆ perimhcanÒwntai. ¢ll' ™m mn dorpÁsai ™£sate khdÒmenÒn per: oÙ g£r ti stugerÍ ™pˆ gastšri kÚnteron ¥llo œpleto.288 OD USSEAIS. oricât de lung e drumul. ™pe… sfisin ™ggÚqen e„mšn. Mai multe încã. mhdš ti messhgÚj ge kakÕn kaˆ pÁma p£qVsi pr…n ge tÕn Âj ga…hj ™pib»menai: œnqa d' œpeita pe…setai. oÜ ti katakrÚptousin. ™k dš me p£ntwn ODISEEA. el fãrã caznã ªi-alean s-ajungã bucuros în þarã Mai repede. Acolo însã Odatã dus. ¹ d m£l' a„eˆ ™sqšmenai kšletai kaˆ pinšmen. da…nunta… te par' ¥mmi kaq»menoi œnqa per ¹me‹j. deºi mã doare. Cu ei m-aº potrivi în suferinþã. a„eˆ g¦r tÕ p£roj ge qeoˆ fa…nontai ™narge‹j ¹m‹n. Dar mie-mi Daþi voie sã cinez. petrecut de noi. éj per KÚklwpšj te kaˆ ¥gria fàla Gig£ntwn. e„ d' ¥ra tij kaˆ moànoj „ën xÚmblhtai Ðd…thj. ¤ssa oƒ asa kat¦ Klîqšj te bare‹ai geinomšnJ n»santo l…nJ. to‹s…n ken ™n ¥lgesin „swsa…mhn: kaˆ d' œti ken kaˆ ple…on' ™gë kak¦ muqhsa…mhn. Cãci nu-i nimica mai sfruntat pe lume Ca pântecul greþos ce te sileºte Sã te gândeºti la el.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „'Alk…no'. oÛj tinaj Øme‹j ‡ste m£list' Ñcšontaj юzÝn ¢nqrèpwn. ¢ll¦ qnhto‹si broto‹sin. De loc nu se fereau.” Ulise priceputul îi rãspunse: „Nu cugeta la asta. va suferi ce soarta ªi crudele-ursitori îi sorocirã La naºtere. Ba chiar dacã voi ºtiþi niscaiva oameni Mai greu loviþi ºi prigoniþi de soartã. cu tot necazul Nespus ce-l ai ºi jalea care-o suferi 289 245 195 250 200 255 260 205 265 210 270 215 275 280 220 . Nu seamãn eu cu zeii cei din slavã Nici dupã stat ºi nici dupã fãpturã. cãci ei nainte De-a pururea ni s-arãtau pe faþã La strãlucitele jerfiri de-o sutã De boi. fiindcã suntem Cu ei de-aproape-aºa cum sunt ciclopii Cu limba cea sãlbaticã giganþii. ºedeau ºi ospãtau alãturi De noi. CÂNTUL VII Ca. æj kaˆ ™gë pšnqoj mn œcw fres…n. eâq' ›rdwmen ¢gakleit¦j ˜katÒmbaj. Alcinoe. Óte min tške m»thr. toˆ oÙranÕn eÙrÝn œcousin. ¼ t' ™kšleusen ›o mn»sasqai ¢n£gkV kaˆ m£la teirÒmenon kaˆ ™nˆ fresˆ pšnqoj œconta. e„ dš tij ¢qan£twn ge kat' oÙranoà e„l»louqen.

t£ ·' aÙt¾ teàxe sÝn ¢mfipÒloisi gunaix…: ka… min fwn»sas' œpea pterÒenta proshÚda: „xe‹ne. sã uit de suferinþã ªi sã-l îmbuib. aÙt¦r ™peˆ spe‹s£n te p…on q'. Plecarã ei acasã sã se culce. oaspe. k»de' ™pe… moi poll¦ dÒsan qeoˆ OÙran…wnej: toàto dš toi ™ršw. ka… per poll¦ paqÒnta: „dÒnta me kaˆ l…poi a„ën ktÁsin ™m¾n dmî£j te kaˆ Øyerefj mšga dîma. Dar voi pe mânecate Grãbiþi. nu umblã pe la dânsa. Øme‹j d' ÑtrÚnesqe ¤m' ºÒŽ fainomšnhfin. oƒ mn kakke…ontej œban okÒnde ›kastoj. Nici om. H lhq£nei. vã rog. Frumosul port þesut de ea-mpreunã Cu roabele-i. cã prea-mi dãdurã multe Sã sufãr Cei-de-sus. dolÒessa Kaluyè. vajnica. ¢ll' ™m tÕn dÚsthnon ™fšstion ½gage da…mwn ODISEEA. cum vãzu îmbrãcãmintea De pe Ulise. în þarã sã mã duceþi Pe mine bietul dup-atâtea cazne Ce-am pãtimit. Ó m' ¢ne…reai ºd metall´j. sãrmanul. ™peˆ kat¦ mo‹ran œeipen. CÂNTUL VII Cum sufãr eu. Dar voi rãspunde La ceea ce mã-ntrebi ºi vrei sã afli: E un ostrov ce-i zice Ogigia Departe-n mare. éj k' ™m tÕn dÚsthnon ™mÁj ™pib»sete p£trhj. În vremea asta slugile venirã ªi ridicarã tot ce-a fost pe masã. tÕ mšn se prîton ™gën e„r»somai aÙt»: t…j pÒqen e„j ¢ndrîn. kaˆ ™niplhsqÁnai ¢nègei. Rãmase-n salã doar Ulise-aproape De craiul Alcinou ºi de Areta. Óson ½qele qumÒj. când furtuna 291 285 225 290 230 295 235 300 305 240 310 245 315 . dihnekšwj ¢goreàsai. Crãiasa. to‹sin d' 'Ar»th leukèlenoj ½rceto mÚqwn: œgnw g¦r f©rÒj te citîn£ te e†mat' „doàsa kal£. oÙ d¾ fÊj ™pˆ pÒnton ¢lèmenoj ™nq£d' ƒkšsqai. oƒ d' ¥ra p£ntej ™pÇneon ºd' ™kšleuon pempšmenai tÕn xe‹non.290 OD USSEAIS. Nimeni. Iar dupã ce-nchinarã Din cupe ºi bãurã cât poftirã. mãiastra zânã Calipso cea cu plete mândre. Sã-mi vãd odat-averea ªi curtea mea ºi oamenii de-acasã ªi-apoi sã mor!” Aºa vorbi Ulise ªi toþi se învoirã ºi-ndemnarã Sã-l ducã-n þara lui. aÙt¦r Ð ™n meg£rJ Øpele…peto d‹oj 'OdusseÚj. Acolo ºade fiica Lui Atlas. el îmi dã ghes într-una Sã-mbuc. Óss' œpaqon. sã beau. t…j toi t£de e†mat' œdwken. cine eºti? ºi cine-þi dete Veºmintele ce porþi? N-ai spus tu oare Cã ai venit pierdut fiind pe mare?” Ulise priceputul îi rãspunse: „Crãiasã. îl cunoscu ºi zise: „De una-ntâi te-ntreb pe tine.” t¾n d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „¢rgalšon. na…ei ™ãplÒkamoj. mantia ºi haina. 'Wgug…h tij nÁsoj ¢pÒproqen e„n ¡lˆ ke‹tai: œnqa mn ”Atlantoj qug£thr. p¦r dš oƒ 'Ar»th te kaˆ 'Alk…nooj qeoeid¾j ¼sqhn: ¢mf…poloi d' ¢pekÒsmeon œntea daitÒj. Pe mine nenorocul doar mã-mpinse La vatra ei. De unde.” ìj œfaq'. bas…leia. cãci el vorbise Frumos ºi drept.-i greu de povestit de-a rândul Ce-am pãtimit. dein¾ qeÒj: oÙdš tij aÙtÍ m…sgetai oÜte qeîn oÜte qnhtîn ¢nqrèpwn. nici zeu.

êrinen d q£lassan ¢qšsfaton. oÙdš ti kàma e‡a ™pˆ sced…hj ¡din¦ sten£conta fšresqai. aÙt¦r ™gë trÒpin ¢gk¦j ˜lën neÕj ¢mfiel…sshj ™nnÁmar ferÒmhn: dek£tV dš me nuktˆ mela…nV nÁson ™j 'Wgug…hn pšlasan qeo…. dusmÒrJ: à g¦r mšllon œti xunšsesqai юzu‹ pollÍ. În urmã vijelia 293 250 320 325 255 330 260 335 265 340 345 270 350 275 355 . În care ºade vajnica zeiþã Calipso cea cu plete mândre. g»qhse dš moi f…lon Ãtor. t¾n mn œpeita qÚella dieskšdas': aÙt¦r ™gè ge ODISEEA. mi-l sfãrmase chiar pe largul Noianului cel mohorât ºi-acolo Pierirã soþii mei cei buni. ªezui acolo ºapte ani de-a rândul ªi straiele dumnezeieºti ce-mi dase Calipso mi le tot udam cu plânsul. vin ºi pâne. poll¦ d' œdwke. ea mã-ndemnã ºi-mi zise Sã plec. Dar când veni în roata vremii anul Al optulea. œnqa mn ˜pt£etej mšnon œmpedon. H oon. Eu însã. stãpânul mãrii. Cu haine-mpãrãteºti ºi-un vânt prielnic ªi încropit. pšmpe d' ™pˆ sced…hj poludšsmou. Abia atunci mi s-arãtarã munþii Umbroºi de pe cuprinsul þãrii voastre ªi mi se limpezi sãracul suflet. kaˆ tÒte d» m' ™kšleusen ™potrÚnousa nšesqai ZhnÕj Øp' ¢ggel…hj. Ój moi ™form»saj ¢nšmouj katšdhse kšleuqon. Ñktwkaidek£tV d' ™f£nh Ôrea skiÒenta ga…hj Ømetšrhj. t»n moi ™pîrse Poseid£wn ™nos…cqwn. dein¾ qeÒj: ¼ me laboàsa ™ndukšwj ™f…lei te kaˆ œtrefen ºd œfaske q»sein ¢q£naton kaˆ ¢g»raon ½mata p£nta: ¢ll' ™mÕn oÜ pote qumÕn ™nˆ st»qessin œpeiqen. Dânsa Prieteneºte mã primi în gazdã. Dar nu putu deloc sã mã câºtige. CÂNTUL VII Cu fulgerul de foc trãsnindu-mi vasul Cel iute. Dar mai aveam de suferit o groazã Din partea lui Neptun. t£ moi ¥mbrota dîke Kaluyè: ¢ll' Óte d¾ ÔgdoÒn moi ™piplÒmenon œtoj Ãlqe. œnqa Kaluyë na…ei ™ãplÒkamoj. œnq' ¥lloi mn p£ntej ¢pšfqiqen ™sqloˆ ˜ta‹roi. À kaˆ nÒoj ™tr£pet' aÙtÁj. ˜pt¦ d kaˆ dška mn plšon ½mata pontoporeÚwn. Cu braþele-apucându-mã de talpa Corãbiei. Mã omeni ºi mã-ngriji ºi-adese Îmi jurui viaþã fãrã moarte ªi fãrã bãtrâneþe cât e veacul. kaˆ ¥mbrota e†mata ›ssen. dupã vreo veste de la Joe Sau poate cã ea însãºi se schimbase.292 OD USSEAIS. ªi mã porni în plutã cetluitã. Ce vânturi îmi stârni ºi-mi puse stavili În calea mea ºi-mi rãscoli noianul Nemãrginit de ape. De tot gemeam. Nu-mi da valul Rãgaz ca sã mã port în plutã bietul. fui dus vreo nouã zile. ™pe… moi nÁa qo¾n ¢rgÁti keraunù ZeÝj ™l£saj ™kšasse mšsJ ™nˆ o‡nopi pÒntJ. Cãlãtorii pe mare Vreo douã sãptãmâni ºi jumãtate. s‹ton kaˆ mšqu ¹dÚ. oâron d prošhken ¢p»mon£ te liarÒn te. e†mata d' a„eˆ d£krusi deÚeskon. ªi-mi dete multe daruri. Iar într-a zecea noapte neagrã zeii M-apropie de-ostrovul Ogigia.

Mi-a dat cu prisosinþã vin ºi pâne. Mi-am dat rãpez ºi am cãzut acolo. ªi ea mã-ntâmpinã cu-o-nþelepciune Ce n-ai fi aºteptat de la cei tineri. Se-mpotrivi Ulise-atunci: „Viteze. le‹oj petr£wn. ka… me glukÝj Ûpnoj ¢nÁken. ca o zânã. De-aº fi ieºit. dormii întreagã noaptea ªi dimineaþa pân’ la miezul zilei. eádon pannÚcioj kaˆ ™p' ºî kaˆ mšson Ãmar: dÚsetÒ t' ºšlioj. ¼ moi s‹ton dîken ¤lij ºd' a‡qopa onon kaˆ loàs' ™n potamù ka… moi t£de e†mat' œdwke. Deºi-s mâhnit. Cã nu fãcu de fel cum se cuvine Copila mea. ¢lhqe…hn katšlexa. Iatã. Mã deºteptai. taàt£ toi. Iar eu ieºind. Doar ea întâi de tine-a fost rugatã”. Ôfra me ga…V ØmetšrV ™pšlasse fšrwn ¥nemÒj te kaˆ Ûdwr. de-al vostru Hotar m-apropiai. Aici talazul. merg departe. eŒoj ™pÁlqon ™j potamÒn. M-a pus sã mã-mbãiez în râu. ¢mfipÒlouj d' ™pˆ qinˆ teÁj ™nÒhsa qugatrÕj paizoÚsaj. kaˆ ™pˆ skšpaj Ãn ¢nšmoio. oÛnek£ s' oÜ ti met' ¢mfipÒloisi gunaixˆn Ãgen ™j ¹metšrou: sÝ d' ¥ra prèthn ƒkšteusaj. acolo. ¢ll' ¢nacass£menoj nÁcon p£lin. venind cu roabele împreunã. tÍ d» moi ™e…sato cîroj ¥ristoj. Pe sub frunziº. Mã rugai domniþei. v-am spus tot adevãrul. las râul. Frunzã multã Pe mine-adun ºi-un zeu revars-asupra-mi Un somn adânc.294 OD USSEAIS.” tÕn d' aât' 'Alk…nooj ¢pame…beto fènhsšn te: „xe‹n'. venise-amurgul. cãci nu te-aduse acasã La noi. t¾n ƒkšteus': ¹ d' oÜ ti no»matoj ½mbroten ™sqloà. Zãrii pe malul mãrii Mai multe roabe-ale copilei tale Jucându-se. Mã culc între tufiºuri. mi-ar fi dat brânci ºi-odatã M-ar fi izbit de seninãri înalte ªi-n loc afurisit. CÂNTUL VII Îmi risipi ºi pluta. strãine. Fiind nesocotiþi mai totdeauna. ºi-n urmã Mi-a dat ºi-aceste haine. ™k d' œpeson qumhgeršwn. ¢mfˆ d fÚlla ºfus£mhn: Ûpnon d qeÕj kat' ¢pe…rona ceàen. ™n d' aÙt¾ œhn e„ku‹a qeÍsi. Se înserase-atunci. æj oÙk ¨n œlpoio neèteron ¢nti£santa ˜rxšmen: a„eˆ g£r te neèteroi ¢fradšousin.” Rãspunse Alcinou: „Ba cred. à toi mn toàtÒ g' ™na…simon oÙk ™nÒhse pa‹j ™m». un colþ de mal mai neted Cu stâncile ºi-adãpostit de vânturi. Cu suflet trist. ¢cnÚmenÒj per. f…lon tetihmšnoj Ãtor. M-am dat în lãturi ªi iar am prins sã-not pân’ ce ajuns-am La râu. Era ºi dânsa. pe la apus de soare. œnqa kš m' ™kba…nonta bi»sato kàm' ™pˆ cšrsou. H nhcÒmenoj tÒde la‹tma dištmagon. pe unde mi-a pãrut cã-i locul Mai potrivit. œnqa mn ™n fÚlloisi.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: ODISEEA. ªi de-a-notul Adâncul strãbãtui pânã ce vântul ªi apele luându-mã. pštrVj prÕj meg£lVsi balÕn kaˆ ¢terpšŽ cèrJ. Dar dup-amiazi. doamnã. ™pˆ d' ¢mbros…h nÝx ½luq': ™gë d' ¢p£neuqe diipetšoj potamo‹o ™kb¦j ™n q£mnoisi katšdraqon. între ele. 295 360 280 365 285 370 290 375 380 295 385 300 390 .

” ìj f£to. aâqi mšnwn: okon dš k' ™gë kaˆ kt»mata do…hn. CÂNTUL VII Nu-nvinui pe fatã pentru asta. g»qhsen d polÚtlaj d‹oj 'OdusseÚj. cuminte-aºa cum eºti ºi cugeþi La fel cu mine. Dar n-am vrut eu. Sã ºtii tu bine. oŒÒj ™ssi. Zeà te p£ter kaˆ 'Aqhna…h kaˆ ”Apollon. m» moi toÜnek' ¢mÚmona ne…kee koÚrhn: ¹ mn g£r m' ™kšleue sÝn ¢mfipÒloisin ›pesqai.” Grãi la rându-i Alcinou: „Strãine. e„d»seij d kaˆ aÙtÕj ™nˆ fres…n. Acolo ei sosirã. Mã poftise Doar ea sã vin cu roabele-mpreunã. sã te-aºezi în þarã La noi. s-azvârle-n slavã unda mãrii. Ôfr' ¨n †khai patr…da s¾n kaˆ dîma. t£ te fronšwn ¤ t' ™gè per. o sorocii pe mâne. pa‹d£ t' ™m¾n ™cšmen kaˆ ™mÕj gambrÕj kalšesqai. oƒ d' ™lÒwsi gal»nhn. Cum spun ai noºtri toþi care-l vãzurã Când dus-au pe bãlanul Radamantis Spre a vedea pe Titios. sã poþi sã te însori cu fata-mi ªi ginere sã-mi fii! Þi-aº da eu casã ªi-avere. ¢ll' ™gë oÙk œqelon de…saj a„scunÒmenÒj te.” tÕn d' aât' 'Alk…nooj ¢pame…beto fènhsšn te: „xe‹n'. Iar viteazul Se bucurã ºi se ruga: „Dã. Tu poþi atunci sã dormi pe drum în tihnã. to‹oj ™èn. de-ar fi chiar mai departe De locul cel mai depãrtat Eubea.” Aceste-i zise craiul. Cã nimeni sã te þie pe nevrute Nu poate-aici. Doamne. pomp¾n d' ™j tÒd' ™gë tekma…romai. Gai»Žon uƒÒn. Ôfr' ™å e„dÍj. odrasla Pãmântului. Apollon ºi Minerva Ca tu. eÙcÒmenoj d' ¥ra epen œpoj t' œfat' œk t' ÑnÒmaze: ODISEEA. de teamã ºi ruºine Ca nu cumva de asta sã te superi. e‡ per kaˆ m£la pollÕn ˜kastšrw œst' EÙbo…hj: t¾n g¦r thlot£tw f£s' œmmenai o† min ‡donto laîn ¹metšrwn. Sã deie Joe. aŠ g£r.296 OD USSEAIS. e‡ k' ™qšlwn ge mšnoij: ¢škonta dš s' oÜ tij ™rÚxei Fai»kwn: m¾ toàto f…lon Diˆ patrˆ gšnoito. oÜ moi toioàton ™nˆ st»qessi f…lon kÁr mayid…wj kecolîsqai: ¢me…nw d' a‡sima p£nta. 297 395 305 400 310 405 315 410 320 415 420 325 425 330 . Nu-i felul meu zadarnic sã mã supãr Când n-am temei. Cãci omul e pizmaº ºi prepuielnic. m» pwj kaˆ soˆ qumÕj ™piskÚssaito „dÒnti: dÚszhloi g£r t' e„mn ™pˆ cqonˆ fàl' ¢nqrèpwn. întâi-ºi-ntâi dreptatea. Cãci prea e cumsecade. kaˆ mn oƒ œnq' Ãlqon kaˆ ¥ter kam£toio tšlessan ½mati tù aÙtù kaˆ ¢p»nusan o‡kad' Ñp…ssw. H „¼rwj. aÜrion œj: tÁmoj d sÝ mn dedmhmšnoj ÛpnJ lšxeai. Óte te xanqÕn `Rad£manqun Ãgon ™poyÒmenon TituÒn. Pe netrudite calea-ºi isprãvirã Numa-ntr-o zi ºi-acasã se-nturnarã. Ai mei te-or duce-n liniºte pe mare ªi vei ajunge-n þarã ºi la tine ªi-oriunde vrei. Fereascã-ne de asta Cei din Olimp! Trimiterea-þi acasã. Vâslind. Vedea-vei singur tu ce minunate Corãbii am ºi cum îmi ºtiu voinicii. dac-ai sta de bunãvoie. Ósson ¥ristai nÁej ™maˆ kaˆ koàroi ¢narr…ptein ¤la phdù. kaˆ e‡ poÚ toi f…lon ™st…n.

ð xe‹ne: pepo…htai dš toi eÙn». H „Zeà p£ter. Zori atunci Areta Pe roabe în pridvor s-aºeze patul Cu aºternuturi mândre de porfirã ªi cu velinþe ºi cu cergi lãþoase. 299 430 335 435 340 440 345 . kškleto d' 'Ar»th leukèlenoj ¢mfipÒloisi dšmni' Øp' a„qoÚsV qšmenai kaˆ ·»gea kal¦ porfÚre' ™mbalšein storšsai t' ™fÚperqe t£phtaj.” ìj oƒ mn toiaàta prÕj ¢ll»louj ¢gÒreuon. gata-i patul”. êtrunon 'OdusÁa parist£menai ™pšessin: „Ôrso kšwn. ªi el avu plãcere sã se culce. Femeia lui ce-i pregãtise patul. cla…naj t' ™nqšmenai oÜlaj kaqÚperqen ›sasqai. scoal’ ºi vino. aƒ d' ‡san ™k meg£roio d£oj met¦ cersˆn œcousai: aÙt¦r ™peˆ stÒresan pukinÕn lšcoj ™gkonšousai. Ieºirã ele din cãmãri cu facle ªi bine patu-n pripã l-aºternurã. CÂNTUL VII Ca Alcinou sã facã tot ce spuse ªi eu s-ajung în þarã!” Aºa vorbirã Ei amândoi. teleut»seien ¤panta 'Alk…nooj: toà mšn ken ™pˆ ze…dwron ¥rouran ¥sbeston klšoj e‡h. ™gë dš ke patr…d' ƒko…mhn. Apoi mergând poftirã pe Ulise: „Strãine. Iar Alcinou se duse la culcare Nãuntru-n curte-alãturi de crãiasa. p¦r d gun¾ dšspoina lšcoj pÒrsune kaˆ eÙn»n. a‡q'. ìj Ð mn œnqa kaqeàde polÚtlaj d‹oj 'OdusseÝj trhto‹s' ™n lecšessin Øp' a„qoÚsV ™ridoÚpJ: 'Alk…nooj d' ¥ra lškto mucù dÒmou Øyhlo‹o. Ósa epe.298 OD USSEAIS.” ìj f£n: tù d' ¢spastÕn ™e…sato koimhqÁnai. Aºa dormi Ulise în pridvorul Rãsunãtor pe pat lucrat cu dalta. ODISEEA.

Fai»kwn ¹g»torej ºd mšdontej. Sosind acolo. umbla prin tot oraºul Punând la cale-ntorsul lui Ulise. Mãritul Alcinou din pat se scoalã. karpal…mwj d' œmplhnto brotîn ¢gora… te kaˆ ›drai ¢gromšnwn: polloˆ d' ¥ra qh»santo „dÒntej uƒÕn Lašrtao dafrona. ka… ·a ˜k£stJ fwtˆ paristamšnh f£to màqon: „deàt' ¥ge. 5 10 15 20 25 30 . Un har de sus Minerva-i revãrsase Pe faþã ºi pe umeri. Aºijderea se scoalã ºi Ulise. Bãrbat la chip aidoma cu zeii”. Cuceritorul cel de viþã naltã. ¨n d' ¥ra diogen¾j ðrto ptol…porqoj 'OdusseÚj. A doua zi. ¼ sfin par¦ nhusˆ tštukto. to‹sin d' ¹gemÒneu' ƒerÕn mšnoj 'AlkinÒoio Fai»kwn ¢gor»nd'. e„j ¢gor¾n „šnai. tù d' ¥r' 'Aq»nh qespes…hn katšceue c£rin kefalÍ te kaˆ êmoij ka… min makrÒteron kaˆ p£ssona qÁken „dšsqai. aÙt¦r ™pe… ·' ½gerqen Ðmhgeršej t' ™gšnonto. haideþi La sfat ca sã cunoaºteþi pe strãinul Venit acuma proaspãt la locaºul Lui Alcinou. ªi cuvânta de-aproape fiecãrui: „Voi. Gemeau de oameni treptele de piatrã ªi mulþi cãtau la fiul lui Laerte ªi nu-ºi luau privirea de la dânsul. nÒston 'OdussÁŽ megal»tori mhtiÒwsa. dšmaj ¢qan£toisin Ðmo‹oj. Ôfra xe…noio pÚqhsqe. Temut de toþi ºi vrednic de cinstire.ODUSSEIAS Q Cântul VIII 5 10 15 20 ’Hmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj. ºi-l fãcuse Mai plin. Öj nšon 'AlkinÒoio dafronoj †keto dîma pÒnton ™piplagcqe…j. êrnut' ¥r' ™x eÙnÁj ƒerÕn mšnoj 'AlkinÒoio. sfetnici ºi fruntaºi ai þãrii. ei lângã olaltã Pe bãnci de piatrã netedã ºezurã. Porni nainte Alcinou spre locul De sfat ce-aveau lângã liman feacii. Ca tuturora drag sã fie dânsul. Sã biruie la-ntrecerile multe Ce-aveau sã-i puie vâna la-ncercare. în chipul unui crainic Solit de crai. un rãtãcit pe mare. mai rãsãrit la-nfãþiºare. éj ken Fai»kessi f…loj p£ntessi gšnoito deinÒj t' a„do‹Òj te kaˆ ™ktelšseien ¢šqlouj polloÚj. ªi toþi veneau în grabã spre-adunare.” ìj e„poàs' êtrune mšnoj kaˆ qumÕn ˜k£stou. toÝj Fa…hkej ™peir»sant' 'OdusÁoj. când zâna dimineþii Cu degete trandafirii rãsare. Iar dupã ce cu toþii s-adunarã. Minerva-atunci. Aºa fel colãcea pe fiecare. ™lqÒntej d kaq‹zon ™pˆ xesto‹si l…qoisi plhs…on: ¹ d' ¢n¦ ¥stu metóceto Pall¦j 'Aq»nh e„domšnh k»ruki dafronoj 'AlkinÒoio.

¹me‹j d'. Ca voi curând sã-mi pregãtiþi ospãþul. Legaþi la vas lopeþile de laviþi ªi toþi apoi veniþi la mine-acasã. º prÕj ºo…wn à ˜sper…wn ¢nqrèpwn: pomp¾n d' ÑtrÚnei kaˆ l…ssetai œmpedon enai. oÙk od' Ój tij.302 25 OD USSEAIS. naintea lor purcese. [Ôfr' e‡pw. Q to‹sin d' 'Alk…nooj ¢gor»sato kaˆ metšeipe: „kšklute. Cãci nimenea sosind aici la mine Nu zãbovi prea mult ºi nu se plânse. Ceilalþi. la palat. Nici unul Sã nu lipseascã. ªi-un crainic dupã cântãreþ se duse. Urmarã purtãtorii cei de sceptru. kalšsasqe d qe‹on ¢oidÒn. Când de la sine e pornit pe cântec. din lucru-abia ieºitã. Deci hai sã dãm pe mare o smolitã Corabie. Dumnezeiescul cântãreþ. ™potrunèmeqa pomp»n: oÙd g¦r oÙdš tij ¥lloj. Cã nu-l petrecem noi la el acasã. Sã ºtiþi care mi-i voia ºi porunca. în salã Sã-l ospãtãm pe-acest strãin. Fai»kwn ¹g»torej ºd mšdontej. CÂNTUL VIII Luã cuvântul Alcinou ºi zise: „Voi sfetnici ºi fruntaºi ai þãrii mele. Veniþi la mine. t£ me qumÕj ™nˆ st»qessi keleÚei. DhmÒdokon: tù g£r ·a qeÕj perˆ dîken ¢oid¾n tšrpein. Ótij k' ™m¦ dèmaq' †khtai. toˆ d' ¤m' ›ponto skhptoàcoi: kÁrux d metóceto qe‹on ¢oidÒn. sã vie Poftit de voi. Eu tuturor de toate vã fac parte. Ósoi p£roj e„sˆn ¥ristoi. koÚrw d krinqšnte dÚw kaˆ pent»konta ODISEEA. fruntaºii purtãtori de sceptru.” Aºa rostind. koÚrw d dÚw kaˆ pent»konta krin£sqwn kat¦ dÁmon. de la soare-apune Sau dinspre rãsãrit. Luaþi aminte tot ce vã voi spune. ÓppV qumÕj ™potrÚnVsin ¢e…dein. dhs£menoi d' eâ p£ntej ™pˆ klh‹sin ™retm¦ œkbht': aÙt¦r œpeita qo¾n ¢legÚnete da‹ta ¹mšterÒnd' ™lqÒntej: ™gë d' ™å p©si paršxw. Aºa demând vâslaºilor cei tineri. Acest strãin necunoscut de nimeni Ca om pribeag veni la mine-acasã. ¢lèmenoj †ket' ™mÕn dî. Sã desfãteze astfel pe oricine.] xe‹noj Ód'. æj tÕ p£roj per. koÚroisin mn taàt' ™pitšllomai: aÙt¦r oƒ ¥lloi skhptoàcoi basilÁej ™m¦ prÕj dèmata kal¦ œrcesq'. 303 35 30 40 35 45 50 40 55 45 60 65 . Ba ºi Demodocos. cãci muza-i dete darul Sã cânte-aºa frumos ca nimeni altul. cincizeci ºi doi la numãr. Corãbieri sã fie pe sprânceanã Din obºte-aleºi cincizeci ºi doi de tineri. Acum el cere Cu totul înadins ca sã-l trimitem ªi roagã asta negreºit sã fie. ¢ll' ¥ge nÁa mšlainan ™rÚssomen e„j ¤la d‹an prwtÒploon. Iar cei aleºi.” ìj ¥ra fwn»saj ¹g»sato. Noi sã zorim trimesul lui acasã Cum am fãcut nainte ºi cu alþii. ™nq£d' ÑdurÒmenoj dhrÕn mšnei e†neka pompÁj. Ôfra xe‹non ™nˆ meg£roisi filšwmen: mhdš tij ¢rne…sqw. De unde nu ºtiu.

Ei vitele jupirã. æj ™kšleus'. Le pregãtirã bine ºi fãcurã O masã de þi-era mai mare dragul.-l împânzirã. Sosi apoi ºi crainicul ºi-aduse Pe scumpul cântãreþ. Mesenii începurã-atunci sã umble Cu mânile la masã ºi sã guste Bucatele ce stau în faþã gata. 305 50 70 75 55 80 60 85 65 90 95 70 100 105 . d…dou d' ¢gaqÒn te kakÒn te: Ñfqalmîn mn ¥merse. oƒ d' ™p' Ñne…aq' ˜to‹ma proke…mena ce‹raj ‡allon. aÙt¦r ™pe… ·' ™pˆ nÁa kat»luqon ºd q£lassan. Pe el îl puse Pontonou sã ºadã În mijlocul mesenilor pe scaun Cu þinte de argint. p¦r d dšpaj o‡noio. plÁnto d' ¥r' a‡qousa… te kaˆ ›rkea kaˆ dÒmoi ¢ndrîn [¢gromšnwn: polloˆ d' ¥r' œsan. Apropie de el ºi-o masã dalbã ªi un paner cu bunãtãþi ºi-o cupã. Spre-adâncul apei lunecarã vasul. Iar craiul pentru masa tuturora Douãsprezece oi a pus sã-njunghe. Moàs' ¥r' ¢oidÕn ¢nÁken ¢eidšmenai klša ¢ndrîn. ªi dupã ce spre larg oprirã vasul. aÙt¦r ™peˆ pÒsioj kaˆ ™dhtÚoj ™x œron ›nto. ™n d' ƒstÒn t' ™t…qento kaˆ ƒst…a nh mela…nV. bãtrâni ºi tineri. tetÚkontÒ te da‹t' ™ratein»n. Povãþuit de muzã cântãreþul. Ca el sã bea oricând avea plãcere. ºi-ntinserã vintrele. se puse Isprãvile vitejilor sã cânte. kÁrux d' ™ggÚqen Ãlqen ¥gwn ™r…hron ¢oidÒn. Iar când de-ajuns mâncarã ºi bãurã. d…dou d' ¹de‹an ¢oid»n. tù d' ¥ra PontÒnooj qÁke qrÒnon ¢rgurÒhlon mšssJ daitumÒnwn. nšoi ºd palaio…. pe care muza Nespus îl îndrãgise. CÂNTUL VIII Spre mal pornirã toþi dupã poruncã. Luându-ºi lira din cuier. La curte s-au suit.304 OD USSEAIS. pie‹n Óte qumÕj ¢nègoi. ™pˆ q‹n' ¡lÕj ¢trugštoio. Øyoà d' ™n not…J t»n g' érmisan: aÙt¦r œpeita b£n ·' ‡men 'AlkinÒoio dafronoj ™j mšga dîma. Catargul îndreptarã.] to‹sin d' 'Alk…nooj duoka…deka mÁl' ƒšreusen. ºrtÚnanto d' ™retm¦ tropo‹s' ™n dermat…noisi p£nta kat¦ mo‹ran: par¦ d' ƒst…a leuk¦ t£nussan. ODISEEA. Ñktë d' ¢rgiÒdontaj Ûaj. ºi de cuier îi prinse Deasupra-i lira-i dulce sunãtoare ªi-l dumiri cum poate s-o desprindã. Acolo-ndatã Pridvoarele ºi sãlile ºi-ograda Huiau de oameni strânºi. dÚo d' e„l…podaj boàj: toÝj dšron ¢mf… q' ›pon. ªi cum pe prundul mãrii se lãsarã. dar îi dase ªi bun ºi rãu: vederea i-o luase ªi-i dãruise-n schimb vrãjitul cântec. proptit acolo De stâlpu-nalt. nÁa mn o† ge mšlainan ¡lÕj bšnqosde œrussan. prÕj k…ona makrÕn ™re…saj: k¦d d' ™k passalÒfi kršmasen fÒrmigga l…geian aÙtoà Øpr kefalÁj kaˆ ™pšfrade cersˆn ˜lšsqai kÁrux: p¦r d' ™t…qei k£neon kal»n te tr£pezan. Lopeþile legarã de curele Cu ºart pe rând. tÕn perˆ Moàs' ™f…lhse. Opt vieri colþaþi ºi graºi ºi o pereche De boi chiloºi. Q b»thn.

aya d Fai»kessi filhrštmoisi methÚda: „kšklute. Óq' Øpšrbh l£Žnon oÙdÕn crhsÒmenoj. Ulise. ¨y 'OduseÝj kat¦ kr©ta kaluy£menoj go£asken. De care merse vestea chiar în slavã.306 OD USSEAIS. Fiind pe-atunci aproape începutul Rãzboiului dintre ahei ºi Troia Cu vrerea preaputernicului Joe. ªi-acoperea din nou Ulise capul ªi-nduioºat se tânguia cu jale. Ci nimenea nu prepunea cã plânge. ¥nax d' ¢ndrîn 'Agamšmnwn ca‹re nÒJ. d£kru' Ñmorx£menoj kefalÁj ¥po f©roj ›leske kaˆ dšpaj ¢mfikÚpellon ˜lën spe…saske qeo‹sin: aÙt¦r Ót' ¨y ¥rcoito kaˆ ÑtrÚneian ¢e…dein Fai»kwn oƒ ¥ristoi. sã nu-l vadã Cum lacrimile-i picurau din gene. Cu-a lui vânjoase mâni luându-ºi straiul Cel lung ºi porfiriu. Iar Agamemnon. cãci el într-asta Vedea-mplinit ce-Apollon îi menise Proorocind în capiºtea-i din Pito. Dar cum oprea cântarea-i cântãreþul. De unde-i sta pe-alãturea. Se ruºina de oameni. ne‹koj 'OdussÁoj kaˆ Phledew 'AcilÁoj. Cãci auzea cum el ofta din suflet. œnq' ¥llouj mn p£ntaj ™l£nqane d£krua le…bwn. Iar când pornea din nou sã cânte Iubitul cântãreþ dupã îndemnul Mai-marilor cei desfãtaþi de cântec. à toi Óte l»xeien ¢e…dwn qe‹oj ¢oidÒj. ºi zise Feacilor cei iubitori de vâsle: „Luaþi aminte. Destul avurãm parte deopotrivã 307 75 110 80 115 120 85 125 90 130 95 135 140 . fruntea vitejimii. Când el trecuse pragul sã-l întrebe. Cum ei cu vorbe grele se sfãdirã La un bogat ospãþ de sãrbãtoare. ìj g£r oƒ cre…wn muq»sato Fo‹boj 'ApÒllwn Puqo‹ ™n ºgaqšV. éj pote dhr…santo qeîn ™n daitˆ qale…V ™kp£glois' ™pšessin. ™peˆ tšrpont' ™pšessin. pe cap ºi-l trase ªi-acoperi aºa frumoasa-i faþã. Sfãdirea lui Ulise ºi Achile. Doar craiul luã seama ºi-nþelese. Q o‡mhj. El se ºtergea de plâns. taàt' ¥r' ¢oidÕj ¥eide periklutÒj: aÙt¦r 'OdusseÝj porfÚreon mšga f©roj ˜lën cersˆ stibarÍsi k¦k kefalÁj e‡russe. începea sã-nchine La zei. k£luye d kal¦ prÒswpa: a‡deto g¦r Fa…hkaj Øp' ÑfrÚsi d£krua le…bwn. CÂNTUL VIII Înstrunã el atunci vestitul cântec. Povestea asta o cânta slãvitul Mãestru cântãreþ. barÝ d sten£contoj ¥kousen. Ó t' ¥ristoi 'Acaiîn dhriÒwnto. tÒte g£r ·a kul…ndeto p»matoj ¢rc¾ Trws… te kaˆ Danao‹si DiÕj meg£lou di¦ boul£j. Fai»kwn ¹g»torej ºd mšdontej: ODISEEA. tÁj tÒt' ¥ra klšoj oÙranÕn eÙrÝn †kane. iar el. 'Alk…nooj dš min ooj ™pefr£sat' ºd' ™nÒhsen ¼menoj ¥gc' aÙtoà. lua veºmântul De peste cap ºi ridicând potirul Cu douã toarte. Se bucura cã se certau vitejii Din fruntea oastei lui. voi fruntaºi ºi sfetnici.

Ósson periginÒmeq' ¥llwn pÚx te palaimosÚnV te kaˆ ¤lmasin ºd pÒdessin. ¿ daitˆ sun»orÒj ™sti qale…V: nàn d' ™xšlqwmen kaˆ ¢šqlwn peirhqîmen p£ntwn. k¦d d' ™k passalÒfi kršmasen fÒrmigga l…geian. Nauteu ºi Anhialos Ponteu ºi Eretmeu. Gata-i ºi potriva Urgelnicului Marte. DhmodÒkou d' ›le ce‹ra kaˆ œxagen ™k meg£roio kÁrux: Ãrce d tù aÙt¾n ÐdÕn ¼n per oƒ ¥lloi Fai»kwn oƒ ¥ristoi. ¨n d' œstan tre‹j pa‹dej ¢mÚmonoj 'AlkinÒoio. ºi de salt ºi de-alergare. toˆ d' ¤m' ›ponto. CÂNTUL VIII De masã ºi de cântecul din lirã. ¤ma d' ›speto poulÝj Ómiloj. Sosirã ei la locul de-adunare. éj c' Ð xe‹noj ™n…spV oŒsi f…loisin o‡kade nost»saj. Iar crainicul în cui lãuta prinse. Ei la-nceput din fugã se-ntrecurã. ªi trei feciori de-ai craiului sãrirã.” Aºa grãind. Ieºind acum sã ne-ncercãm puterea La jocuri de tot felul. Primneu ºi Anabesineu ºi fiul Lui Polineu cu numele-Amfialos Tectonianul. ODISEEA. Dumnezeiescul Clitoneu ºi Haliu Pe lângã Laodamas pomenitul. roia pe câmp norodul. Voinici se ridicarã o grãmadã. uƒÕj Polun»ou Tekton…dao: ¨n d kaˆ EÙrÚaloj. De la un semn le sta nainte drumul Tipsie-ntins. Ceilalþi urmarã-ndatã dupã dânsul. Cât e de lungã 309 145 100 150 105 155 110 160 115 165 170 120 175 . Stau gata Elatreu ºi Acroneos ªi Ochial. Deodatã ei cu toþii Se repezirã-nspulberând câmpia. Öj ¥ristoj œhn edÒj te dšmaj te p£ntwn Fai»kwn met' ¢mÚmona Laod£manta. Laod£maj q' “AliÒj te kaˆ ¢nt…qeoj KlutÒnhoj. pãºi nainte craiul.” ìj ¥ra fwn»saj ¹g»sato. Apoi luã pe Demodoc de mânã. Evrialos. oƒ d' à toi prîton mn ™peir»santo pÒdessi: to‹si d' ¢pÕ nÚsshj tštato drÒmoj: oƒ d' ¤ma p£ntej karpal…mwj ™pštonto kon…ontej ped…oio. ¢šqlia qaumanšontej. QÒwn 'Anabhs…neèj te 'Amf…alÒj q'. mur…oi: ¨n d' †stanto nšoi pollo… te kaˆ ™sqlo…. Proneu ºi Tòon. Q ½dh mn daitÕj kekor»meqa qumÕn ™shj fÒrmiggÒj q'. tîn d qšein Ôc' ¥ristoj œhn KlutÒnhoj ¢mÚmwn: Ósson t' ™n neiù oâron pšlei ¹miÒnoiŽn. ðrto mn 'AkrÒneèj te kaˆ 'WkÚaloj kaˆ 'ElatreÝj NauteÚj te PrumneÚj te kaˆ 'Agc…aloj kaˆ 'EretmeÝj PonteÚj te PrJreÚj te. Din salã-l scoase ºi-l porni pe calea Pe unde-o apucaserã fruntaºii Feacilor sã stea privind la jocuri. Mai bun alergãtor era-ntre dânºii Mãreþul Clitoneu.308 OD USSEAIS. ca strãinul La-ntoarcerea-i sã poatã spune-acasã Prietenilor lui ce mult întrecem Pe alþii când e vorba de trei jocuri: De trântã. b¦n d' ‡men e„j ¢gor»n. Venirã mulþi. Însoþitorul meselor bogate. ªi Naubolide cel întâi de mare ªi falnic între toþi locuitorii Feaci dupã slãvitul Laodamas. Naubol…dhj. brotoloigù soj ”ArhŽ.

voinicul Laodamas.310 125 OD USSEAIS. Dar mi se pare Cã te pricepi. mhroÚj te kn»maj te kaˆ ¥mfw ce‹raj Ûperqen aÙcšna te stibarÕn mšga te sqšnoj: oÙdš ti ¼bhj deÚetai. ¢ll£ toi ½dh nhàj te kate…rustai kaˆ ™partšej e„sˆn ˜ta‹roi. CÂNTUL VIII O brazdã trasã de un mul când arã. Þi-i trasã doar corabia pe mare ªi soþii tãi sunt gata ºi te-adastã”. skšdason d' ¢pÕ k»dea qumoà: soˆ d' ÐdÕj oÙkšti dhrÕn ¢pšssetai. ce mâni ºi braþe ªi ce vânjos cerbice ºi ce spate ªi zdravãn piept! El nu-i bãtrân. pe…rhsai ¢šqlwn. Iar dupã ce cu toþii petrecurã Înveselindu-ºi inima la jocuri. p£Žj 'AlkinÒoio: „deàte. sã-ntrebãm strãinul. Mai bun trãgaci fu Elatreu cu discul.” tÕn d' aât' EÙrÚaloj ¢pame…beto fènhsšn te: „Laod£man. Ôfra ken Ïsin. Dar la ghiontit îi covârºi feciorul Lui Alcinou. aÙtÕj nàn prok£lessai „ën kaˆ pšfrade màqon. f…loi. oÙ g¦r ™gè gš t… fhmi kakèteron ¥llo qal£sshj ¥ndra ge sugceàai. Ulise-aºa-i rãspunse: „Laodamas. prieteni. e numai Fãrmat de cazne multe. Cã nu s-amânã mult cãlãtoria-þi. 311 180 185 130 190 135 195 140 200 205 145 210 150 . Iar Amfial bãtu la sãriturã. Atât a mers naintea lor ºi dânsul. e„ kaˆ m£la karterÕj e‡h. e‡ tin' ¥eqlon odš te kaˆ ded£hke: fu»n ge mn oÙ kakÒj ™sti. À Ó ti poss…n te ·šxV kaˆ cersˆn ˜Ísin. Deci hai la joc ºi grijile-þi alungã. Ce ºolduri ºi ce pulpi. ¢ll' ¥ge pe…rhsai. xe‹ne p£ter. te zdrumecã. De-i fi deprins ceva. tÕn xe‹non ™rèmeqa. ¢gaqÕj p£Žj 'AlkinÒoio. ºi-i dovedi trântindu-i La luptã Evrial pe toþi aleºii. Q tÒsson Øpekproqšwn laoÝj †keq'. ¢ll¦ kako‹si sunšrrhktai polšessin. Apoi se întrecurã ºi la trânta Cea trudnicã. oƒ d palaimosÚnhj ¢legeinÁj peir»santo: tÍ d' aât' EÙrÚaloj ¢peka…nuto p£ntaj ¢r…stouj. e‡ tin£ pou ded£hkaj: œoike dš s' ‡dmen ¢šqlouj. aÙt¦r ™peˆ d¾ p£ntej ™tšrfqhsan fršn' ¢šqloij. pÝx d' aâ Laod£maj. Tovarãºilor zise Laodamas: „Veniþi. oƒ d' ™l…ponto.” Iar Evrialos Rãspunse: „Bine spui. Doar cinstea cea mai mare A omului în viaþã vine numai Din tot ce-i poate mâna ºi piciorul. vino ªi tu cu noi ca sã te baþi la jocuri. ¤lmati d' 'Amf…aloj p£ntwn proferšstatoj Ãen: d…skJ d' aâ p£ntwn polÝ fšrtatoj Ãen 'ElatreÚj. tu. cãci nimica Mai groaznic decât marea! Cât de tare Sã fii. Cã uite ce legat e la fãpturã. m£la toàto œpoj kat¦ mo‹ran œeipej. Cum l-auzi. De ºtie ºi-a-nvãþat vreun joc ºi dânsul. Dar du-te de-l pofteºte sã ia parte”.” aÙt¦r ™peˆ tÒ g' ¥kous' ¢gaqÕj p£Žj 'AlkinÒoio.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: ODISEEA. to‹s' ¥ra Laod£maj metšfh. se duse Laodamas ªi-i zise-aºa: „Strãine taicã. stÁ ·' ™j mšsson „ën kaˆ 'OdussÁa prosšeipe: „deàr' ¥ge kaˆ sÚ. Laodamas. oÙ mn g¦r me‹zon klšoj ¢nšroj.

când m-apasã Atâtea griji.” Dar Evrialos se rãsti la dânsul: „Ba nici nu pari. Se cheamã Cã eºti nechibzuit. Ój q' ¤ma nh polukl»Ždi qam…zwn. Q „Laod£man.” tÕn d' aât' EÙrÚaloj ¢pame…beto ne…kesš t' ¥nthn: „oÙ g£r s' oÙdš. oŒ£ te poll¦ met' ¢nqrèpoisi pšlontai. ™rcÒmenon d' ¢n¦ ¥stu qeÕn ìj e„sorÒwsin. CÂNTUL VIII Ce mã siliþi ºi mã-mboldiþi pe mine? De joc îmi arde mie. Öj prˆn mn m£la poll¦ p£qon kaˆ poll¦ mÒghsa. o† te prhktÁrej œasi.” Horþiº privind la el. xe‹ne. un meºter La felurite jocuri ce se joacã De oameni dupã datinã strãveche. oÙ kalÕn œeipej: ¢tasq£lJ ¢ndrˆ œoikaj. Iar altul. N-ai mutrã tu de luptãtor la jocuri. t… me taàta keleÚete kertomšontej. oÙdš ken ¥llwj oÙd qeÕj teÚxeie. a„do‹ meilic…V. La-nfãþiºare unu-i mai becisnic.312 OD USSEAIS. ¥lloj d' aâ edoj mn ¢l…gkioj ¢qan£toisin. un pãzitor de mãrfuri ªi bunuri ºterpelite de la alþii. oÛtwj oÙ p£ntessi qeoˆ car…enta didoàsin ¢ndr£sin. ¢ll¦ tù. Aºa ºi tu. ªi nici un zeu n-ar fi putut trupeºte Mai mândru sã te-nchipuie pe tine. Un om ce þine seama la-ncãrcatul Corãbiei. 313 215 155 220 160 225 230 165 235 170 240 175 245 250 . ªi toþi privesc la dânsul cu plãcere Când el nestingherit le cuvânteazã Frumos ºi c-o smerenie plãcutã. Dar e împodobit cu darul vorbei. în urm-atâtor patimi ªi trude ce-am trudit? Eu stau alãturi De voi în adunare-aci. fÒrtou te mn»mwn kaˆ ™p…skopoj Ïsin Ðda…wn kerdšwn q' ¡rpalšwn: oÙd' ¢qlhtÁri œoikaj. eºti falnic la privire. ¢rcÕj naut£wn. În adunãri se bucurã de vazã ªi ca un zeu e-ntâmpinat pe uliþi. Dar vezi cã zeii Nu-i dãruie pe toþi cu-aceleaºi daruri La vorbã. nÒon d' ¢pofèliÒj ™ssi. nàn d meq' ØmetšrV ¢gorÍ nÒstoio cat…zwn Âmai. lissÒmenoj basilÁ£ te p£nta te dÁmon. æj kaˆ soˆ edoj mn ¢riprepšj. ªi rog de-aceea craiul ºi poporul. grãi Ulise: „Nu ºade bine ce spui tu. Dar n-are haz ºi nadã la vorbire. met¦ d pršpei ¢gromšnoisin. Ð d' ¢sfalšwj ¢goreÚei. M-ai supãrat vorbind cum nu se cade. tu. dar dorul Ce-n mine port mã cere-acum acasã. ¥lloj mn g¦r edoj ¢kidnÒteroj pšlei ¢n»r. Dar ce folos cã n-ai temei la minte. k»de£ moi kaˆ m©llon ™nˆ fresˆn ½ per ¥eqloi. la fãpturã ºi la minte. chiar dacã-i chipos ca zeii.” tÕn d' ¥r' ØpÒdra „dën prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „xe‹n'. ¢ll¦ qeÕj morf¾n œpesi stšfei: oƒ dš t' ™j aÙtÕn terpÒmenoi leÚssousin. Te-asemeni cu un om din rândul celor Ce umblã prin corabie în capul Vâslaºilor neguþãtori pe mare. da»moni fwtˆ ™skw ¥qlwn. strãine. oÜte fu¾n oÜt' ¨r fršnaj oÜt' ¢gorhtÚn. ¢ll' oÜ oƒ c£rij ¢mfˆ peristšfetai ™pšessin. êrin£j moi qumÕn ™nˆ st»qessi f…loisin ODISEEA.

prietenos cu dânsul.” à ·a. æj sÚ ge muqe‹ai. Fii dar tu pe pace Mãcar în acest joc. œpoj t' œfat' œk t' ÑnÒmaze: „ka… k' ¢laÒj toi. Mã pun cu voi. De-aceea ºi grãi mai cu nãdejde Feacilor: „Ajungeþi-m-acuma. Dar azi m-au ros nevoile ºi-amarul. Cu mult nainte. Flãcãilor. oricine vrea ºi-i gata 315 180 255 185 260 265 190 270 195 275 200 280 285 205 . bãtut de soartã. Bolovanul Zburând uºor din mâna lui ajunse Departe peste þinta tuturora. Q e„pën oÙ kat¦ kÒsmon: ™gë d' oÙ nÁŽj ¢šqlwn. nšoi: t£ca d' Ûsteron ¥llon ¼sein À tossoàton яomai À œti m£sson. nàn d' œcomai kakÒthti kaˆ ¥lgesi: poll¦ g¦r œtlhn. g»qhsen d polÚtlaj d‹oj 'OdusseÚj. mai zdravãn Ca rotocolul ce-aruncau feacii.” ìj f£to. ™peˆ oÜ ti memigmšnon ™stˆn Ðm…lJ. strãine. peir»som' ¢šqlwn: qumodak¾j g¦r màqoj: ™pètrunaj dš me e„pèn. tÒn ·a peristršyaj Âke stibarÁj ¢pÕ ceirÒj: bÒmbhsen d l…qoj: kat¦ d' œpthxan potˆ ga…V Fa…hkej dolic»retmoi. semnul De mine pus.” Cum auzi. ·…mfa qšwn ¢pÕ ceirÒj: œqhke d tšrmat' 'Aq»nh ¢ndrˆ dšmaj e„ku‹a. Luã un disc mai rotofei. Se bucurã cã vede-n adunare Un soþ mai bun. Am pãtimit doar mult. chiar cu straiul pus pe dânsul. Un semn acolo-i însemna Minerva Întruchipatã ca un om ºi zise: „Þi-ar dibui ºi-un orb. cãci el se osebeºte De toate celelalte ºi e-ntâiul. sÝ d q£rsei tÒnde g' ¥eqlon: oÜ tij Fai»kwn tÒn g' †xetai oÙd' Øper»sei.314 OD USSEAIS. Eu pot sã bat îndatã Din nou cu piatra. l©oj ØpÕ ·ipÁj: Ð d' Øpšrptato s»mata p£ntwn. nausiklutoˆ ¥ndrej. ªi piatra vâjâi. kak¦ poll¦ paqèn. ca…rwn oÛnec' ˜ta‹ron ™nhša leàss' ™n ¢gîni. kaˆ tÒte koufÒteron metefènee Fai»kessi: „toàton nàn ¢f…kesqe. deàr' ¥ge peirhq»tw. ci printre cãpetenii Socot c-am stat de-a pururi câtã vreme Mã bizuiam în vlaga tinereþii ªi-n vârtoºia celor douã braþe. xe‹ne. s-o reped pe-atâta Ori încã mai departe. ¢ndrîn te ptolšmouj ¢legein£ te kÚmata pe…rwn.” Cum zise. cãci m-ai rãnit la suflet ªi m-ai urnit cu vorba ta deºartã. Ba pofteascã ªi toþi ceilalþi. kaˆ aÙtù f£rei ¢naxaj l£be d…skon me…zona kaˆ p£ceton. ¢ll¦ polÝ prîton. diakr…neie tÕ sÁma ¢mfafÒwn. ¢ll' ™n prètoisin яw œmmenai. tîn d' ¥llwn Ótina krad…h qumÒj te keleÚei. am dus rãzboaie ªi-am rãzbãtut amarnicele valuri. Ôfr' ¼bV te pepo…qea cers… t' ™mÍsi. se-nviorã Ulise. CÂNTUL VIII Eu nu-s de fel nepriceput la jocuri Cum mã defaimi. ªi-l azvârli cu brânca lui rotindu-l. stibarèteron oÙk Ñl…gon per À o†J Fa…hkej ™d…skeon ¢ll»loisi. Nu poate nimeni Într-asta sã te-ajungã ori sã batã. ¢ll¦ kaˆ ïj. ODISEEA. Dar ºi aºa cum sunt. ™pe… m' ™colèsate l…hn. Se pitularã Deodatã la pãmânt buimaci cu toþii De repejunea pietrei.

nu resping pe nimeni. Afarã doar de unul Laodamas. e„ kaˆ m£la polloˆ ˜ta‹roi ¥gci parasta‹en kaˆ toxazo…ato fwtîn. oÛnek£ min prokal…zeto tox£zesqai. p£ntwn Fai»kwn pl»n g' aÙtoà Laod£mantoj. ™peˆ oÙ komid¾ kat¦ nÁa Ãen ™phetanÒj: tî moi f…la gu‹a lšluntai. met' ¢ndr£sin Óssoi ¥eqloi: eâ mn tÒxon oda ™äxoon ¢mfaf£asqai: prîtÒj k' ¥ndra b£loimi юsteÚsaj ™n Ðm…lJ ¢ndrîn dusmenšwn. Dar nu þiu seamã De ceialalþi ºi nu mã dau în lãturi. Pe toþi ceilalþi ce mai trãiesc pe lume Pot zice cã-i lãsam cu mult în urmã. Cu lancea bat departe cât un altul Nu poate cu sãgeata. Ój tij xeinodÒkJ œrida profšrhtai ¢šqlwn d»mJ ™n ¢llodapù: ›o d' aÙtoà p£nta koloÚei. Pãcãtuieºte În tot ce-are mai sfânt. Doar cu vitejii de nainte vreme Eu nu mã-ncumetam. oÜ ti mega…rw. Cãci el mi-e gazdã. Doar Filoctet mã întrecea cu arcul Când noi aheii sãgetam la Troia. De-aceea ºi genunchii îmi slãbirã. Cine doar s-ar pune La-ntrecere cu gazda-i? I-un zãnatic ªi de nimic oricine-ar sta sã lupte Cu cel care-l primeºte ca pe-un oaspe Pe un pãmânt strãin. cu Evrit Euhalianul. oÜq' `HraklÁŽ oÜt' EÙrÚtJ O„caliÁŽ. Q À pÝx º p£lV À kaˆ pos…n. Apollon îl ucise de mânie Cã-l tot stârnea la întrecut cu arcul. o‡oisin de…doika posˆn m» t…j me paršlqV Fai»kwn: l…hn g¦r ¢eikel…wj ™dam£sqhn kÚmasin ™n pollo‹s'. ¢ndr£si d protšroisin ™rizšmen oÙk ™qel»sw. Cã-n harþele bãrbaþilor eu nu sunt Cu totul slab. Ci vreau pe ei sã-i cerc în luptã dreaptã. o† ·a kaˆ ¢qan£toisin ™r…zeskon perˆ tÒxwn. ooj d» me Filokt»thj ¢peka…nuto tÒxJ d»mJ œni Trèwn.” ODISEEA. Ei se luau în arcuri ºi cu zeii. Cãci m-am spetit grozav hârºit de valuri ªi nici n-aveam mereu în vas merinde. tî ·a kaˆ ay' œqanen mšgaj EÜrutoj oÙd' ™pˆ gÁraj †ket' ™nˆ meg£roisi: colws£menoj g¦r 'ApÒllwn œktanen. tîn d' ¥llwn oÜ pšr tin' ¢na…nomai oÙd' ¢qer…zw. Sunt meºter sã port arcul Cel lustruit ºi aº putea întâiul Sã nemeresc ochind cu el în gloata Vrãjmaºilor. p£nta g¦r oÙ kakÒj e„mi. ¢ll' ™qšlw ‡dmen kaˆ peirhq»menai ¥nthn. CÂNTUL VIII La orice joc cu mine sã se puie. Cãci prea m-aþi îndârjit. oricât de mulþi tovarãºi Mi-ar sta pe-alãturi gata sã-i sãgete. Óssoi nàn broto… e„sin ™pˆ cqonˆ s‹ton œdontej. Mã tem numai Sã nu mã-ntreacã vrunul din picioare. Óte toxazo…meq' 'Acaio…: tîn d' ¥llwn ™mš fhmi polÝ proferšsteron enai. dourˆ d' ¢kont…zw Óson oÙk ¥lloj tij юstù. ¥frwn d¾ ke‹nÒj ge kaˆ oÙtidanÕj pšlei ¢n»r. Drept care ºi muri Evrit cel mare ªi nu-l ajunse acasã bãtrâneþea. Mã pot întrece Cu trânta ºi la ghionturi ºi la fugã Cu toþi feacii.316 OD USSEAIS. ca bunãoarã Cu Ercul. xe‹noj g£r moi Ód' ™st…: t…j ¨n filšonti m£coito.” 317 290 210 295 300 215 305 220 310 225 315 320 230 325 .

ªi crainicul veni ºi-aduse lira 319 235 330 240 335 340 245 345 250 350 255 355 260 360 . Q ìj œfaq'. cwÒmenoj. ªi crainicul porneºte ca s-aducã Lãuta covãþitã de la curte. Fãcurã neted ºi lãrgirã locul De horã ºi de-ntrecere-ntre dânºii. Ój tij ™p…staito Îsi fresˆn ¥rtia b£zein: ¢ll' ¥ge nàn ™mšqen xun…ei œpoj. Numai craiul zise: „Strãine. pa…sate. S-aducã iute cineva lãuta Lui Demodoc de-acasã de la mine. d»mioi. cântecul ºi hora ªi schimb de haine. mândria horei. cu nevasta. Dar suntem alergaci ºi la corãbii Neîntrecuþi.318 OD USSEAIS. DhmodÒkJ dš tij aya kiën fÒrmigga l…geian o„sštw. le…hnan d corÒn. Aminte sã-þi aduci. la ai lui sã spuie Cã batem noi aºa de mult pe alþii La cântece. Judecãtori ce pun la cale bunã ªi-orânduiesc bãteliºtea ºi jocul. Ca tu când vei petrece odat-acasã La masa ta cu fiii. ¼ pou ke‹tai ™n ¹metšroisi dÒmoisin. a„sumnÁtai d kritoˆ ™nnša p£ntej ¢nšstan. Ne plac întotdeauna Benchetuirea. ¼ toi Ñphde‹.” Aºa demândã Alcinou slãvitul. Voi jucãuºi feaci. Fiind jignit de-aceasta-n faþa lumii. care ni-i puterea ªi ce ni-i dat de Dumnezeu sã facem Mereu din moºi-strãmoºi. Óte ken so‹s' ™n meg£roisi dainÚV par¦ sÍ t' ¢lÒcJ kaˆ so‹si tškessin. ¢ll' ¥ge. Jucaþi ca sã vã vad-acum strãinul ªi-ntors acasã. ™peˆ oÙk ¢c£rista meq' ¹m‹n taàt' ¢goreÚeij. sã spui ºi altor Viteji pe-acolo. éj c' Ð xe‹noj ™n…spV oŒsi f…loisin. Ascult-acum sã-þi spun ºi eu din parte-mi. Ósson periginÒmeq' ¥llwn nautil…V kaˆ possˆ kaˆ Ñrchstu‹ kaˆ ¢oidÍ. oƒ d' ¥ra p£ntej ¢k¾n ™gšnonto siwpÍ: 'Alk…nooj dš min ooj ¢meibÒmenoj prosšeipe: „xe‹n'. tare ne-ai plãcut cu vorba. ¢ll¦ posˆ kraipnîj qšomen kaˆ nhusˆn ¥ristoi. ðrto d kÁrux o‡swn fÒrmigga glafur¾n dÒmou ™k basilÁoj. Fai»kwn bht£rmonej Óssoi ¥ristoi. Se scoalã ºi cei nouã-aleºi de obºte. CÂNTUL VIII Aºa el le vorbi. oŒa kaˆ ¹m‹n ZeÝj ™pˆ œrga t…qhsi diamperj ™x œti patrîn. Ceilalþi cu toþii Tãcurã molcom. Nu stãm în frunte La greul joc al ghiontului ºi-al trântei. kalÕn d' eÜrunan ¢gîna. o‰ kat' ¢gîna ™å pr»sseskon ›kasta. Cu tine însã nu se poate prinde În vrednicie nici un om cuminte. o‡kade nost»saj. oÙ g¦r pugm£coi e„mn ¢mÚmonej oÙd palaista….” ìj œfat' 'Alk…nooj qeoe…keloj. calde bãi ºi patul. Ôfra kaˆ ¥llJ e‡pVj ¹rèwn. ¹metšrhj ¢retÁj memnhmšnoj. a„eˆ d' ¹m‹n da…j te f…lh k…qar…j te coro… te e†mat£ t' ™xhmoib¦ loetr£ te qerm¦ kaˆ eÙna…. Óti s' oátoj ¢n¾r ™n ¢gîni parast¦j ne…kesen. la joc ºi-n alergare Ca ºi la cârmuitul de corãbii. kÁrux d' ™ggÚqen Ãlqe fšrwn fÒrmigga l…geian ODISEEA. æj ¨n s¾n ¢ret¾n brotÕj oÜ tij Ônoito. Tu vrei s-araþi a ta destoinicie. ¢ll' ™qšleij ¢ret¾n s¾n fainšmen.

poll¦ d kaˆ kaqÚperqe melaqrÒfin ™xekšcunto. pšplhgon d corÕn qe‹on pos…n. iar el ieºi la mijloc. ODISEEA. “Hfaistoj d' æj oân qumalgša màqon ¥kouse. Q DhmodÒkJ: Ð d' œpeita k…' ™j mšson: ¢mfˆ d koàroi prwqÁbai †stanto. Ca meºter faur intrã-n fierãrie. Óqi oƒ f…la dšmnia ke‹to: ¢mfˆ d' ¥r' ˜rm‹sin cše dšsmata kÚklJ ¡p£ntV. cum aude vestea otrãvitã. bÁ ·' ‡men ™j q£lamon. jucãuºii. ªi începurã-a tropãi din talpã ªi-a frãmânta pãmântul de la horã. Turbat pe Marte. Dar Soarele-i zãri la drãgostire ªi-ndatã lui Vulcan îi da de ºtire. Cum ei întâi pe-ascuns se întâlnirã În casa lui Vulcan ºi se iubirã. Ó sf' ™nÒhse migazomšnouj filÒthti. oÙd qeîn mak£rwn: perˆ g¦r dolÒenta tštukto. în veci sã nu desprindã ªi dupã ce îºi fãureºte cursa. ªi-n sine se tot minuna privindu-i. qaÚmaze d qumù. A tinereþii floare. ¥far dš oƒ ¥ggeloj Ãlqen “Hlioj. CÂNTUL VIII Lui Demodoc. aÙt¦r ™peˆ d¾ teàxe dÒlon kecolwmšnoj ”Arei. De nici un om n-ar fi putut zãri-o ªi nici un zeu. face lanþuri Ce nu se rup ºi nu se pot desface. Subþire-ntocmai ca pãienjeniºul. Iar dupã ce la pat ºi-ntinse mreaja. kÒpte d desmoÝj ¢rr»ktouj ¢lÚtouj. da»monej Ñrchqmo‹o. Cloceºte-un gând amar de rãzbunare. kak¦ fresˆ bussodomeÚwn: ™n d' œqet' ¢kmoqštJ mšgan ¥kmona. aÙt¦r Ð form…zwn ¢neb£lleto kalÕn ¢e…dein ¢mf' ”Areoj filÒthtoj ™ãstef£nou t' 'Afrod…thj. Pe trunchi îºi pune marea nicovalã ªi bate cu ciocanul. Iar Demodoc porni apoi sã cânte Cu lira lui cântare minunatã De dragoste-ntre Venera ºi Marte. El. Ca. tot ce prind. æj t¦ prît' ™m…ghsan ™n `Hfa…stoio dÒmoisi l£qrV: poll¦ d dîke. aÙt¦r 'OdusseÝj marmarug¦j qhe‹to podîn. Aninã de tavan reþea mãruntã. lšcoj d' Éscune kaˆ eÙn¾n `Hfa…stoio ¥naktoj. Pe unde-ºi are patul ºi-aºternutul. bÁ ·' ‡men ™j calkeîna. în iatac se duce. aÙt¦r ™peˆ d¾ p£nta dÒlon perˆ dšmnia ceàen. Iar Marte-i dete daruri o mulþime ªi necinsti el patul ºi-aºternutul Beteagului Vulcan stãpânitorul. 321 365 265 370 270 375 275 380 385 280 390 395 . Picioarele de pat le împresoarã Jur împrejur cu legãturi le leagã ªi altele mai prinde pe deasupra.320 OD USSEAIS. Cãta la ei Ulise cum se saltã ªi scapãrã picioarele sub dânºii. ºät' ¢r£cnia lept£: t£ g' oÜ kš tij oÙd ‡doito. ªi-n jurul lui se-ncinserã feciorii. cu-atâta isteþime O fãurise el reþeaua toatã. Ôfr' œmpedon aâqi mšnoien.

¢gc…molon dš sf' Ãlqe periklutÕj ¢mfigu»eij. Þipã vârtos. Atunci se înturnã slãvitul meºter Nainte de-a se coborî la Lemnos. Iar eu beteag. Sã ne culcãm în pat ºi sã petrecem. [bÁ d' ‡menai prÕj dîma. Cãci Soarele-i pândi ºi-i spuse-ndatã. La sintienii cei cu grai sãlbatic”. Nu mai putea de dragul Citereii. filšei d' ¢dhlon ”Arha. De Venera cea falnic-înstematã. Dar iatã dimprejur cã se lãsarã Reþelele cu meºteºug ascunse Deasupra lor. Dar cine mi-e de vinã? 323 400 285 405 290 410 295 415 420 300 425 305 430 310 435 . ªi ea gãsi plãcere sã se culce. se dã fãrã ruºine În dragoste cu urgisitul Marte. ™ãkt…menon ptol…eqron. ºi ºezuse Pe scaun în iatac. E dus acuma undeva la Lemnos. deàq'. aÙt¦r ™gè ge ODISEEA. æj ™m cwlÕn ™Ònta DiÕj qug£thr 'Afrod…th a„n ¢tim£zei. tÍ d' ¢spastÕn ™e…sato koimhqÁnai. trape…omen eÙnhqšnte: oÙ g¦r œq' “Hfaistoj metad»mioj. Veniþi încoace sã vedeþi cu ochii Cum Venera-ºi tot bate joc de mine. dragã.322 OD USSEAIS. Adânc mâhnit la curtea lui se duse.” ìj f£to. de nu puteau sã miºte Nici sã ridice braþul ºi piciorul. Deci cum vãzu cã el se depãrtase. „canÒwn filÒthtoj ™ãstef£nou Kuqere…hj. Cã e chipos ºi sprinten de picioare. Cetatea-ntemeiatã cu tãrie ªi þara lui din toate cea mai dragã. Q e‡sat' ‡men ™j LÁmnon. cÒloj dš min ¥grioj Èrei: smerdalšon d' ™bÒhse gšgwnš te p©si qeo‹si: „Zeà p£ter ºd' ¥lloi m£karej qeoˆ a„n ™Òntej. të d' ™j dšmnia b£nte katšdraqon: ¢mfˆ d desmoˆ tecn»entej œcunto polÚfronoj `Hfa…stoio. oÙdš ti kinÁsai melšwn Ãn oÙd' ¢nae‹rai. ¼ oƒ gai£wn polÝ filt£th ™stˆn ¡pasšwn. f…lh. oÙd' ¢laÕj skopi¾n ece crus»nioj ”Arhj. CÂNTUL VIII Se prefãcu cã pleacã-apoi spre Lemnos. f…lon tetihmšnoj Ãtor:] œsth d' ™n proqÚroisi. Dar zeul Marte nu veghea zadarnic. Ó t' oÙkšti fukt¦ pšlonto. Ei se suirã-n pat ºi se culcarã. lšktronde. ¹ d nšon par¦ patrÕj ™risqenšoj Kron…wnoj ™rcomšnh kat' ¥r' ›zeq': Ð d' e‡sw dèmatoj Éei œn t' ¥ra oƒ fà ceirˆ œpoj t' œfat' œk t' ÑnÒmaze: „deàro. De ciudã capiu stete el în tindã. kaˆ tÒte d¾ g…nwskon. ºi iatã Marte Se furiºã ºi-o apucã de mânã ªi începu s-o-mbie: „Vino. †na œrg' ¢gšlasta kaˆ oÙk ™pieikt¦ ‡dhsqe. Cãci eu sunt ºchiop. Cãci nu mai este soþul tãu acasã. Vãzurã dar cã nu mai pot sã scape. zeilor cu toþii. Se duse-n casã la vestitul faur. oÛnec' Ð mn kalÒj te kaˆ ¢rt…poj. chemã pe zei ºi zise: „Pãrinte Joe. æj ‡den “Hfaiston klutotšcnhn nÒsfi kiÒnta: bÁ d' ‡menai prÕj dîma periklutoà `Hfa…stoio. Abia venise zâna de la Joe. Puternicul ei tatã. aâtij Øpostršyaj prˆn L»mnou ga‹an ƒkšsqai: 'Hšlioj g£r oƒ skopi¾n œcen epš te màqon. ¢ll£ pou ½dh o‡cetai ™j LÁmnon met¦ S…ntiaj ¢griofènouj.

Ãlqen d ¥nax ˜k£ergoj 'ApÒllwn. mai gingaºe din fire.” Aºa striga. të m¾ ge…nasqai Ôfellon.324 OD USSEAIS. dîtor ˜£wn. cwlÕj ™èn. oÛnek£ oƒ kal¾ qug£thr. kaˆ m£la per filšonte: t£c' oÙk ™qel»seton ¥mfw eÛdein: ¢ll£ sfwe dÒloj kaˆ desmÕj ™rÚxei. Veni ºi-Apollon lung-sãgetãtorul. Apollon. Rãmaserã pe-acasã de ruºine. e„j ™m¦ dšmnia b£ntej: ™gë d' ÐrÒwn ¢k£chmai. La uºa lui Vulcan stãturã zeii Cei dãtãtori de bunuri ºi-ncepurã Sã râdã-n hohot lung privind la cursa Ce le urzise faurul cuminte. Sã nu mã fi nãscut era mai bine! Ian uite cum în patu-mi se culcarã! În patul meu se drãgostesc miºeii! ªi eu sã-i vãd în faþã-mi ºi sã sufãr. N-ai vrea aºa. Cãci ea-i frumoasã. Veni ºi Hermes. à ·£ ken ™n desmo‹s' ™qšloij kratero‹si piesqeˆj ODISEEA. ¢t¦r oÙk ™cšqumoj. di£ktore. o‰ ”Olumpon œcousi. Zeiþele. Dar nu cred eu sã le mai deie mâna Sã stea mãcar o clip-aºa-mpreunã. e„j Ó kš moi m£la p£nta pat¾r ¢podùsin œedna. darnic în foloase. dar e desfrânatã. Ãlq' ™rioÚnhj `Erme…aj. Cãci am sã-i þin tot astfel în robie Sub lanþul meu pânã ce tata socru Sã-mi napoieze pe de-a-ntregul zestrea Ce datu-i-am pe fata-i cea sfruntatã. ¢ll' Ôyesq'. Veni Neptun ce-mpresurã pãmântul. Iar fiul Lui Joe. qhlÚterai d qeaˆ mšnon a„dҎ o‡koi ˜k£sth.” ìj œfaq'. Oricât ar fi iubirea lor de mare. ¢ll¦ tokÁe dÚw. tšcnVsi: tÕ kaˆ moic£gri' Ñfšllei. oƒ d' ¢gšronto qeoˆ potˆ calkobatj dî: Ãlqe Poseid£wn gai»ocoj. Óssa oƒ ™ggu£lixa kunèpidoj e†neka koÚrhj. darnice de bunuri.” ìj oƒ mn toiaàta prÕj ¢ll»louj ¢gÒreuon: `ErmÁn d prosšeipen ¥nax DiÕj uƒÕj 'ApÒllwn: „`Erme…a DiÕj uƒš. dar el cu meºteºugul Îl mrejui pe zeul cel mai sprinten Din tot Olimpul ºi plãteºte Marte De-acum a preacurviei ºugubinã. †na tè ge kaqeÚdeton ™n filÒthti. Cum cel greoi ajunge pe cel iute! Aºa Vulcan. încãtuºat în lanþuri. Q ºpedanÕj genÒmhn: ¢t¦r oÜ t… moi a‡tioj ¥lloj. întreba pe Hermes: „Tu. cu toatã-ncetineala-i. ªi-aºa ziceau de-aproape laolaltã: „La capãt bun nu duce mârºãvia. Lehamite de pat o sã le fie. Mãcar cã-i ºchiop. çkÚtatÒn per ™Ònta qeîn. oÙ mšn sfeaj œt' œolpa m…nunq£ ge keišmen oÛtw.” Aºa ei laolaltã-au cuvântat. ºi zeii s-adunarã În casa-i pardositã cu aramã. ïde dš tij e‡pesken „dën ™j plhs…on ¥llon: „oÙk ¢ret´ kak¦ œrga: kic£nei toi bradÝj çkÚn. olãcare. CÂNTUL VIII Cei doi pãrinþi ai mei ºi nimeni altul. œstan d' ™n proqÚroisi qeo…. æj kaˆ nàn “Hfaistoj ™ën bradÝj eŒlen ”Arha. 325 440 315 445 320 450 325 455 460 330 465 335 470 . dwtÁrej ˜£wn: ¥sbestoj d' ¥r' ™nîrto gšlwj mak£ressi qeo‹si tšcnaj e„sorÒwsi polÚfronoj `Hfa…stoio.

Ci de Vulcan. ¥nax ˜kathbÒl' ”Apollon. În Tracia se duse zeul Marte. aÙt…k' ¢naxante Ð mn QrÇkhnde beb»kei. E rãu sã stai chezaº unor nemernici. aºa sã fie ºi cu mine Sã mã cuprindã mult mai dese lanþuri. oÙd Poseid£wna gšlwj œce. Dar cum pot eu sã te silesc pe tine. Deodatã amândoi se repezirã. Chiar zeii ºi zeiþele sã-mi vie Cu toþii martori. dupã cum þi-e voia”. CÂNTUL VIII Sã dormi în pat cu Venera de aur?” ªi Hermes lui Apollon îi rãspunse: „Dã. Cum au scãpat de-a lanþului tãrie. ODISEEA. nu cere asta de la mine. te…sein a‡sima p£nta met' ¢qan£toisi qeo‹si:” tÕn d' aâte prosšeipe periklutÕj ¢mfigu»eij: „m» me. unde-i fumegã altarul. În Pafos. e‡ per g£r ken ”Arhj cre‹oj ØpalÚxaj o‡chtai feÚgwn. stãpânul mãrii.326 OD USSEAIS. Aºa vorbi ºi desfãcu el lanþul. De trei ori ºi de patru ori pe-atâtea. Dar nu se învoia vestitul meºter: „Neptun.” tÕn d' ºme…bet' œpeita periklutÕj ¢mfigu»eij: „oÙk œst' oÙd œoike teÕn œpoj ¢rn»sasqai. ªi Graþiile-acolo o-mbãiarã 327 475 340 480 345 485 350 490 495 355 500 360 505 . sã te dezic pe tine”. aÙtÒj toi ™gë t£de te…sw.” tÕn d' ºme…bet' œpeita di£ktoroj 'ArgeŽfÒnthj: „aŠ g¦r toàto gšnoito. desmoˆ mn trˆj tÒssoi ¢pe…ronej ¢mfˆj œcoien. Vulcan rãspunse: „Nu pot. krateroà per ™Òntoj.” ìj e„pën desmÕn ¢n…ei mšnoj `Hfa…stoio.” tÕn d' aâte prosšeipe Poseid£wn ™nos…cqwn: „“Hfaist'. Øme‹j d' e„sorÒJte qeoˆ p©sa… te qšainai. æj sÝ keleÚeij. ™j P£fon. Iar Venera cea galeºã la Chipros. pîj ¨n ™gè se dšoimi met' ¢qan£toisi qeo‹sin. cã eu stau chezaº din parte-mi. e‡ ken ”Arhj o‡coito cršoj kaˆ desmÕn ¢lÚxaj. aÙt¦r ™gën eÛdoimi par¦ crusÍ 'Afrod…tV. Ópwj lÚseien ”Arha: ka… min fwn»saj œpea pterÒenta proshÚda: „làson: ™gë dš toi aÙtÕn Øp…scomai. Pose…daon gai»oce. œnqa tš oƒ tšmenoj bwmÒj te qu»eij. të d' ™peˆ ™k desmo‹o lÚqen. taàta kšleue: deila… toi deilîn ge kaˆ ™ggÚai ™ggu£asqai. Cã tot ce-i drept îþi va plãti el însuºi În faþa noastrã. ™n d gšlwj ðrt' ¢qan£toisi qeo‹sin. De-mi scapã din capcana asta Marte ªi nu vrea sã-mi plãteascã datoria?” Neptun cutremur-de-pãmânt îi zise: „Chiar dacã Marte nu va vrea sã-þi deie Tot ce-i dator ºi va fugi de tine. nici se cade. Nu însã ºi Neptun. Pe Marte se ruga sã-l despresoare ªi-aºa rosti cuvinte-naripate: „Dã-i drumul. l…sseto d' a„eˆ “Hfaiston klutoergÒn. Doamne. ºi-au râs cu poftã zeii.” ìj œfat'. Ca unchi al meu. de preaslãvitul meºter. Atunci avea-vei plata de la mine”. numai dat sã-mi fie Sã dorm în pat cu zâna frumuseþii!” Aºa grãi. Q eÛdein ™n lšktroisi par¦ crusÍ 'Afrod…tV. ¹ d' ¥ra KÚpron †kane filommeid¾j 'Afrod…th. œnqa dš min C£ritej loàsan kaˆ cr‹san ™la…J.

Cu care zeii se-nfrumuseþeazã. Aºa cânta cu lira-i cântãreþul ªi bucuros îl asculta Ulise Cu toþi ceilalþi vâslaºi vestiþi pe lume. fruntaºule-ntre oameni. ºd' ¥r' ˜to‹ma tštukto: sšbaj m' œcei e„sorÒwnta. Deci hai sã-i facem dar de ospeþie Cum ni se cade. Iar Alcinou sili pe Laodamas Cu Halios la joc sã iasã singuri. oŒa qeoÝj ™pen»noqen a„n ™Òntaj. ºmn ¢pe…lhsaj bht£rmonaj enai ¢r…stouj. Cellalt pe urmã. polÝj d' ØpÕ kÒmpoj Ñrèrei. Mândreþe la privit ca o minune. oƒ d' ™peˆ oân sfa‹ran kal¾n met¦ cersˆn ›lonto. Cu mine treisprezece.328 365 OD USSEAIS. ¢ll' ¥ge oƒ dîmen xein»Žon. æj ™pieikšj. Iar dupã ce cu mingea se-ntrecurã Stând faþã-n faþã.” Iar Alcinou se-nveseli de asta. d¾ tÒt' ¥r' 'Alk…noon prosefènee d‹oj 'OdusseÚj: „'Alk…noe kre‹on.” ìj f£to. CÂNTUL VIII ªi-o unserã cu strãlucite miruri. aÙt¦r ™peˆ d¾ sfa…rV ¢n' „qÝn peir»santo. Strãinul mie prea cuminte-mi pare. aya d Fai»kessi filhrštmoisi methÚda: „kšklute. p£ntwn ¢ride…kete laîn. Fiecare Aduceþi-i câte-o manta curatã 329 510 370 515 520 375 525 380 530 385 535 540 390 . o tot prindea uºor din zboru-i Nainte de cãderea ei pe þãrnã. ™pe… sfisin oÜ tij œrizen. taàt' ¥r' ¢oidÕj ¥eide periklutÒj: aÙt¦r 'OdusseÝj tšrpet' ™nˆ fresˆn Îsin ¢koÚwn ºd kaˆ ¥lloi Fa…hkej dolic»retmoi. Cã jucãtorii þi-s prea buni ºi iatã. Voi sunteþi cu toþii Douãsprezece-a obºtii cãpetenii. Uimit mã uit la dânºii. Sãrind. Ñrce…sqhn d¾ œpeita potˆ cqonˆ poulubote…rV tarfš' ¢meibomšnw: koàroi d' ™pel»keon ¥lloi ˜staÒtej kat' ¢gîna. t»n sfin PÒluboj po…hse dafrwn. g»qhsen d' ƒerÕn mšnoj 'AlkinÒoio. ¢mfˆ d e†mata ›ssan ™p»rata. Luarã ei o minge porfirie Frumos de meºterul Polib lucratã ªi unul o zvârlea pânã la nouri Plecându-se napoi. p£roj posˆn oâdaj ƒkšsqai. qaàma „dšsqai. Ceilalþi feciori care stãteau la horã Strigau ºi tropoteau de bucurie ªi rãsuna din gloatã vuiet mare. daþi-mi ascultare. Fai»kwn ¹g»torej ºd mšdontej: Ð xe‹noj m£la moi dokšei pepnumšnoj enai. ªi de cuvânt feacilor le zise: „Fruntaºi ºi sfetnici. dânºii începurã Sã dãnþuie pe roditoarea glie ªi locul înde ei ºi-l tot schimbarã. ªi-n straie desfãtate o-mbrãcarã. Lui Alcinou grãi atunci Ulise: „Te-ai lãudat. S-adeveri. 'Alk…nooj d' “Alion kaˆ Laod£manta kšleuse moun¦x Ñrc»sasqai. porfuršhn. treiskaidškatoj d' ™gë aÙtÒj: tîn oƒ ›kastoj f©roj ™ãplunj ºd citîna ODISEEA. nausiklutoˆ ¥ndrej. t¾n ›teroj ·…ptaske potˆ nšfea skiÒenta „dnwqeˆj Ñp…sw: Ð d' ¢pÕ cqonÕj ØyÒs' ¢erqeˆj ·hŽd…wj meqšleske. dèdeka g¦r kat¦ dÁmon ¢riprepšej basilÁej ¢rcoˆ kra…nousi. Q ¢mbrÒtJ.

p£ter ð xe‹ne: œpoj d' e‡ per ti bšbaktai deinÒn.330 OD USSEAIS. ka… min fwn»saj œpea pterÒenta proshÚda: „ca‹re. Iar Evrial c-un dar ºi-o vorbã bunã Sã vie ºi cu dânsul sã se-mpace. ªi sabia-i va fi nepreþuitã. soˆ d qeoˆ ¥locÒn t' „dšein kaˆ patr…d' ƒkšsqai do‹en. Sã-i dãm mai iute laolaltã toate.” ìj œfaq'. Când soarele-asfinþi. EÙrÚaloj dš ˜ aÙtÕn ¢ress£sqw ™pšessi kaˆ dèrJ. I-oi da din parte-mi Chiar sabia ce-o vezi aici. strãine taicã! De s-a rostit vreun cuvânt mai aspru. f…loj. CÂNTUL VIII ªi-o-mbrãcãminte ºi-un talant de aur.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „kaˆ sÚ.” „Iubitul meu. Aºa vorbi ºi sabia o-ncinse. ¥far tÕ fšroien ¢narp£xasai ¥ellai. ú œpi kèph ¢rguršh. Ôfr' ™nˆ cersˆ xe‹noj œcwn ™pˆ dÒrpon ‡V ca…rwn ™nˆ qumù. koleÕn d neopr…stou ™lšfantoj ¢mfided…nhtai: polšoj dš oƒ ¥xion œstai. cu strãinul Eu am sã mã-mbunez. æj sÝ keleÚeij. tÕn d' aât' EÙrÚaloj ¢pame…beto fènhsšn te: „'Alk…noe kre‹on. cu limba Întreagã din aramã. oƒ d' ¥ra p£ntej ™pÇneon ºd' ™kšleuon. dîra d' ¥r' o„sšmenai prÒesan k»ruka ›kastoj.” Grãi ºi-i dete sabia þintatã Cu þinte de argint ºi totodatã Aºa-i urã: „Noroc.” ìj e„pën ™n cersˆ t…qei x…foj ¢rgurÒhlon. Trimiserã pe crainici dupã daruri. cu teac-abia fildeºuitã. kaˆ ¢mf' êmoisi qšto x…foj ¢rgurÒhlon. aya d p£nta fšrwmen ¢ollša. kaˆ tù klut¦ dîra parÁen. rãspunse-atunci Ulise. Fii sãnãtos. Supus poruncii tale. m£la ca‹re. ™peˆ d¾ dhq¦ f…lwn ¥po p»mata p£sceij. 331 545 395 550 400 555 405 560 410 565 570 415 575 . dÚsetÒ t' ºšlioj. kaˆ t£ g' ™j 'AlkinÒoio fšron k»rukej ¢gauo…: dex£menoi d' ¥ra pa‹dej ¢mÚmonoj 'AlkinÒoio ODISEEA. cu plãsele De-argint. fiindcã suferi Nenorociri departe de prieteni. p£ntwn ¢ride…kete laîn. Pristavii le-aduseserã la curte ªi-acolo le primirã-apoi feciorii Lui Alcinou ºi-n salã le-aºezarã Pe lângã jeþul mamei preacinstite. Ca el la masã. noroc sã-þi deie zeii ªi nu cumva sã te cãieºti pe urmã De darul ce mi-ai dat ºi de-mpãcare”.” Se învoirã toþi ºi poruncirã. Îndatã sã-l ia vântul ºi sã-l ducã! ªi facã zeii ca sã-þi vezi nevasta ªi-n þara ta s-ajungi. qeoˆ dš toi Ôlbia do‹en: mhdš t… toi x…feÒj ge poq¾ metÒpisqe gšnoito toÚtou. dèsw oƒ tÒd' ¥or pagc£lkeon. avea Ulise ªi celelalte daruri lãudate. Mãritul Alcinou stãtu în frunte. avându-le-ndemânã. ™peˆ oÜ ti œpoj kat¦ mo‹ran œeipen. fruntaºule-ntre oameni. Ö d» moi dîkaj ¢ress£menoj ™pšessin. toig¦r ™gë tÕn xe‹non ¢ršssomai. Q kaˆ cruso‹o t£lanton ™ne…kate tim»entoj. Cã nu-i vorbi aºa cum se cuvine.” à ·a. Sã plece cu mai multã bucurie. La rându-i Evrial luã cuvântul: „Crai Alcinou.

aƒ d loetrocÒon tr…pod' †stasan ™n purˆ khlšJ. dait… te tšrphtai kaˆ ¢oidÁj Ûmnon ¢koÚwn. adu-ncoace. Prinoase va-nchina pe-altarul casei. fšre chlÕn ¢riprepš'. ÐppÒt' ¨n aâte eÛdVsqa glukÝn Ûpnon ™ën ™n nh mela…nV. ªi ele pus-au un cazan pe vatrã. ka… oƒ ™gë tÒd' ¥leison ™mÕn perikallj Ñp£ssw. Sã fie vesel petrecând la masã ªi auzind sãrbãtorescul cântec. t…qei d' ™nˆ k£llima dîra. t£ oƒ Fa…hkej œdwkan: ™n d' aÙt¾ f©roj qÁken kalÒn te citîna ka… min fwn»sas' œpea pterÒenta proshÚda: „aÙtÕj nàn ‡de pîma. Q mhtrˆ par' a„do…V œqesan perikallša dîra. m» t…j toi kaq' ÐdÕn dhl»setai. ºi-Areta-a spus la roabe Pe foc s-aºeze cât mai iute baia. g£strhn mn tr…podoj pàr ¥mfepe.332 420 OD USSEAIS. gÚnai. ¼ tij ¢r…sth: ™n d' aÙt¾ qj f©roj ™ãplunj ºd citîna. Ôfra loess£menÒj te „dèn t' ™å ke…mena p£nta dîra. ºi astfel Povãþuia în urmã pe Ulise: „Vezi singur de capac. Într-asta scoase-Areta din cãmarã O ladã care-a fost mândreþe rarã ªi-ntr-însa puse dalbele odoare. ™lqÒntej d kaq‹zon ™n Øyhlo‹si qrÒnoisi. Dormi-vei cufundat în somnul dulce”. când zeilor plecat la rugã. qšrmete d' Ûdwr. cãlãtorind pe vasul negru.” aÙt¦r ™peˆ tÒ g' ¥kouse polÚtlaj d‹oj 'OdusseÚj. Ôfr' ™mšqen memnhmšnoj ½mata p£nta spšndV ™nˆ meg£rJ Di… t' ¥llois…n te qeo‹sin. deodatã-nnoadã-l. ™sqÁta crusÒn te. CÂNTUL VIII Ceilalþi venind ºedeau în jeþuri nalte. Cum auzi Ulise mult-pãþitul. fiind scãldat. ºi mai puse Frumosul strai cu mantia. qšrmeto d' Ûdwr: tÒfra d' ¥r' 'Ar»th xe…nJ perikallša chlÕn ™xšferen qal£moio. Aºterne-ntr-însa o manta ºi-o hainã ªi puneþi apã la-ncãlzit în cadã Ca el. ™n d' ¥r' Ûdwr œceon. t£ oƒ Fa…hkej ¢mÚmonej ™nq£d' œneikan. qoîj d' ™pˆ desmÕn ‡hle ODISEEA. Iar eu îi dãruiesc aceastã cupã Din aur. crÚseon. Turnarã apã-n el ºi grãmãdirã ªi-aprinserã despicãturi sub dânsul ªi flãcãrile-mpresurarã vasul ªi începu sã fiarbã lãutoarea. tu. ØpÕ d xÚla da‹on ˜loàsai. ¢mfˆ dš oƒ purˆ calkÕn „»nate. o ladã Mai dalbã decât toate ºi mai bunã. qoîj d' ™pˆ desmÕn ‡hlon. aÙt…k' ™p»rtue pîma. Iar Alcinou îi zise-atunci crãiesei: „Femeie. Veºmintele ºi aurãria toatã Ce-i daserã feacii. de minune mãiestritã. 'Ar»th d met¦ dmJÍsin œeipen ¢mfˆ purˆ stÁsai tr…poda mšgan Ótti t£cista.” ìj œfat'. Sã nu te prade cineva pe cale Când tu. d» ·a tÒt' 'Ar»thn prosšfh mšnoj 'AlkinÒoio: „deàro.” Aºa vorbi. Ca el de mine sã-ºi aducã aminte Mereu. Capacul potrivi ºi-odatã strânse C-un nod sucit aºa cum învãþase 333 580 585 425 590 430 595 435 600 605 440 610 445 615 . to‹sin d' ¹gemÒneu' ƒerÕn mšnoj 'AlkinÒoio. când o sã vadã Cum stau podoabã în lad-atâtea daruri Aduse de feacii cei de frunte.

Q poik…lon. nètou ¢poprotamèn. kaˆ ™j qrÒnon Œze par' 'Alk…noon basilÁa. ªi-l îmbrãcarã cu manta ºi hainã. Odraslã a lui Alcinou mãritul. kÁrux d' ™ggÚqen Ãlqen ¥gwn ™r…hron ¢oidÒn. Fii sãnãtos! ªi când te-i duce-n þarã. Iar roabele-l spãlarã. Se împãrþirã Bucatele.-l oleirã. cã-ntâi ºi-ntâi tu mie Îmi datoreºti rãsplata pentru viaþã. Sã nu mã uiþi. copilo”. oƒ d' ½dh mo…raj t' œnemon kerÒwntÒ te onon. el porni pe urmã Sã meargã printre bãutori la masã. ™peˆ oÜ ti komizÒmenÒj ge q£mizen. îl ajutã sã ºadã. Cãci tu de moarte m-ai scãpat. CÂNTUL VIII Nainte de la priceputa Circe. Venind apoi ºi crainicul aduse Pe mult iubitul cântãreþ al curþii. qÚgater megal»toroj 'AlkinÒoio. prÕj k…ona makrÕn ™re…saj. ODISEEA. Ieºind din baie.” Viteazul îi rãspunse: „Nausicaa. Ón potš min dšdae fresˆ pÒtnia K…rkh. Sã vãd ºi ziua-aceea mult doritã. Dea Dumnezeu s-ajung odat-acasã. ¢mfˆ dš min cla‹nan kal¾n b£lon ºd citîna. aÙtÒdion d' ¥ra min tam…h loÚsasqai ¢nègei œj ·' ¢s£minqon b£nq': Ð d' ¥r' ¢spas…wj ‡de qumù qerm¦ loštr'. Óti moi prètV zw£gri' Ñfšlleij. Pe Demodoc cinstitul tuturora.” à ·a. În mijlocul mesenilor. se pregãti ºi vinul. C-atunci ºi-acolo pururea la tine M-oi închina ca la dumnezeire. Dar la uºciorul sãlii mãestrite. Oprindu-se. Cãci rareori se îngriji de sine De când lãsase casa lui Calipso. La care fu-ngrijit dumnezeieºte. tÕn d' ™peˆ oân dmJaˆ loàsan kaˆ cr‹san ™la…J.” t¾n d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „Nausik£a. DhmÒdokon.334 OD USSEAIS. proptindu-l De stâlpu-nalt. œk ·' ¢sam…nqou b¦j ¥ndraj mšta o„nopotÁraj ½Že: Nausik£a d qeîn ¥po k£lloj œcousa stÁ ·a par¦ staqmÕn tšgeoj pÚka poihto‹o. ™r…gdoupoj pÒsij “Hrhj. xe‹n'. Iar el gândi cu drag la baia caldã. koÚrh. ™pˆ d ple‹on ™lšleipto. ™peˆ d¾ l…pe dîma Kaluyoàj ºãkÒmoio: tÒfra dš oƒ komid» ge qeù ìj œmpedoj Ãen. lao‹si tetimšnon: eŒse d' ¥r' aÙtÕn mšssJ daitumÒnwn. †na ka… pot' ™ën ™n patr…di ga…V mn»sV ™me‹'. Ulise-atunci tãie o halcã grasã Din spatele de porc – dar mai rãmase 335 450 620 625 455 630 460 635 465 640 645 470 650 475 . Pe loc atunci veni ºi chelãriþa ªi-l îmbie în cadã sã se scalde. qaÚmazen d' 'OdusÁa ™n Ñfqalmo‹sin Ðrîsa ka… min fwn»sas' œpea pterÒenta proshÚda: „ca‹re. Aºa vorbi ºi s-aºezã aproape De craiul Alcinou. o‡kadš t' ™lqšmenai kaˆ nÒstimon Ãmar „dšsqai: tî kšn toi kaˆ ke‹qi qeù ìj eÙcetoómhn a„eˆ ½mata p£nta: sÝ g£r m' ™bièsao. oÛtw nàn ZeÝj qe…h. d¾ tÒte k»ruka prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj. frumoasa Nausicaa Se minuna cu ochii la Ulise ªi-aºa pe dânsu-l agrãi: „Strãine.

d¾ tÒte DhmÒdokon prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „DhmÒdok'. De parc-aieve-ai fost ºi tu de faþã Ori altul þi le-a spus din auzite. lagãrul arzându-ºi. Óss' ›rxan t' œpaqÒn te kaˆ Óss' ™mÒghsan 'Acaio…. Iar când de-ajuns mâncarã ºi bãurã. À sš g' 'ApÒllwn: l…hn g¦r kat¦ kÒsmon 'Acaiîn oton ¢e…deij. Pe când ceilalþi în jurul lui Ulise S-aflau în Troia-nconjuraþi. tÕn 'EpeiÕj ™po…hsen sÝn 'Aq»nV. pe care Epeos îl clãdi cu ajutorul Minervei ºi Ulise în cetate Drept cursã-l duse-apoi. S-au prefãcut cã pleacã pe corãbii. 'Arge‹oi. Ð d' Ðrmhqeˆj qeoà ½rceto. toˆ d' ½dh ¢gaklutÕn ¢mf' 'OdusÁa e†at' ™nˆ Trèwn ¢gorÍ kekalummšnoi †ppJ: ODISEEA. ticsindu-l Cu oameni care pustiirã Troia. kÁrux d fšrwn ™n cersˆn œqhken ¼rJ DhmodÒkJ: Ð d' ™dšxato. ca‹re d qumù. Dar treci acum la alta ºi ne cântã Ce-a fost cu calul cel de lemn. pàr ™n klis…Vsi balÒntej.” ìj ¥r' œfh. Cu tot necazul meu. toàto pÒre kršaj. œxoca d» se brotîn a„n…zom' ¡p£ntwn: À sš ge Moàs' ™d…daxe. pe tine eu te laud Mai mult decât pe-oricare om din lume. Ôfra f£gVsi. aÙt…ka kaˆ p©sin muq»somai ¢nqrèpoisin. o‰ ”Ilion ™xal£paxan. ªi-ncepurã La masã toþi cu mânile sã umble. Cãci muza i-a-nvãþat pe ei sã cânte Tot felul de cântãri. ka… min prosptÚxomai.” ìj f£q'. Q ¢rgiÒdontoj ØÒj. æj oƒ mn ™ãssšlmwn ™pˆ nhîn b£ntej ¢pšpleion. aÙt¦r ™peˆ pÒsioj kaˆ ™dhtÚoj ™x œron ›nto. De-i povesti aºa frumos ºi asta. oÛnek' ¥ra sfšaj o‡maj Moàs' ™d…daxe. stârnit de muzã. Demodoc. œnqen ˜lèn. Mãrturisi-voi tuturor în lume Cã-n adevãr dumnezeiesc þi-i darul. fa‹ne d' ¢oid»n. Lui Demodoc aºa-i vorbi Ulise: „O. Ón pot' ™j ¢krÒpolin dÒlon ½gage d‹oj 'OdusseÝj ¢ndrîn ™mpl»saj. iubiþi fiindu-i. a‡ ken d» moi taàta kat¦ mo‹ran katalšxVj. iar dânsul Se bucurã primind-o. DiÕj p£Žj. oƒ d' ™p' Ñne…aq' ˜to‹ma proke…mena ce‹raj ‡allon. Porni sã cânte ºi-ncepu povestea De unde-aheii. ¢cnÚmenÒj per: p©si g¦r ¢nqrèpoisin ™picqon…oisin ¢oidoˆ timÁj œmmoro… e„si kaˆ a„doàj. Sau muza te-a-nvãþat sau chiar Apollon. DhmodÒkJ.” Aºa grãi. în calul 337 655 480 660 485 665 490 670 675 495 680 500 685 . Cãci prea zici bine tot ce fãptuirã ªi pãtimirã ºi trudirã-aheii. CÂNTUL VIII Mai mult pãstrat – ºi crainicului zise: „Dã carnea asta pentru ospãtare Lui Demodoc.336 OD USSEAIS.” ªi crainicul luã ºi-ntinse carnea În mânile lui Demodoc. æj ¥ra toi prÒfrwn qeÕj êpase qšspin ¢oid»n. ªi el. tÁ d». ¢ll' ¥ge d¾ met£bhqi kaˆ †ppou kÒsmon ¥eison douratšou. qaler¾ d' Ãn ¢mfˆj ¢loif»: „kÁrux. Vreau sã-l cinstesc din parte-mi. cã doar tot omul Se-nchinã cântãreþilor cinstindu-i. éj tš pou À aÙtÕj pareën À ¥llou ¢koÚsaj. f…lhse d fàlon ¢oidîn.

toˆ d' ¥krita pÒll' ¢gÒreuon ¼menoi ¢mf' aÙtÒn: tr…ca dš sfisin ¼ndane boul». À kat¦ petr£wn balšein ™rÚsantaj ™p' ¥krhj. ke‹qi d¾ a„nÒtaton pÒlemon f£to tolm»santa nikÁsai kaˆ œpeita di¦ meg£qumon 'Aq»nhn. ½eiden d' æj ¥stu dišpraqon uŒej 'Acaiîn ƒppÒqen ™kcÚmenoi. El mai cânta pe urmã cum vitejii Ieºind glotiº din cal ºi pãrãsindu-ºi Pândiºul adâncat. d£kru d' œdeuen ØpÕ blef£roisi parei£j. º diatmÁxai ko‹lon dÒru nhlšŽ calkù. Cum vede ea cã el murind se zbate. Dar trei pãreri gãsirã mai cu cale: Sã fie calul spintecat cu arma Sau prãvãlit pe stânci de pe cetate Ori ca un dar mãreþ lãsat sã fie Spre a-mbuna pe zei. În preajma lui steteau atunci duºmanii Nedumeriþi.338 OD USSEAIS. Fusese doar ursit sã piarã Troia Din oara când ar fi cuprins într-însa O namilã de lemn în care-aheii. pe unde. Dând piept în luptã crâncenã. æj d gun¾ kla…Vsi f…lon pÒsin ¢mfipesoàsa. ™p¾n pÒlij ¢mfikalÚyV dour£teon mšgan †ppon. pÒnon t' ™cšmen kaˆ юzÚn: tÁj d' ™leeinot£tJ ¥ceŽ fqinÚqousi pareia…: ODISEEA. aÙt¦r 'OdussÁa protˆ dèmata DhŽfÒboio b»menai. CÂNTUL VIII De lemn ascunºi. taàt' ¥r' ¢oidÕj ¥eide periklutÒj: aÙt¦r 'OdusseÝj t»keto. ªi tocmai asta Din urm-a fost pãrerea cea primitã. sÝn ¢ntiqšJ Menel£J. Óq' e†ato p£ntej ¥ristoi 'Arge‹oi Trèessi fÒnon kaˆ kÁra fšrontej. ko‹lon lÒcon ™kprolipÒntej. la urmã Învinse cu povaþa ei Minerva. când de pieire κi apãrã copiii ºi oraºul. prãdarã Troia ªi care încotro lãþea pustiul. À ™£an mšg' ¥galma qeîn qelkt»rion enai. Aºa cânta maestrul. Fruntaºi de arme toþi. Cum o femeie Cu braþele s-aruncã ºi-ºi tot plânge Bãrbatul care cade-n faþa oastei ªi a cetãþii lui. ¥steŽ kaˆ tekšessin ¢mÚnwn nhlej Ãmar: ¹ mn tÕn qnÇskonta kaˆ ¢spa…ronta „doàsa ¢mf' aÙtù cumšnh l…ga kwkÚei: oƒ dš t' Ôpisqe kÒptontej doÚressi met£frenon ºd kaˆ êmouj e‡reron e„san£gousi. iar Ulise S-a pus pe plâns ºi lacrimi de sub gene Pe-obraji îi picurau. ªi cum Ulise crunt ca zeul Marte Se îndrepta cu mândrul Menelaos Spre casele lui Deifob. troienii doar ei înºiºi Trãseserã în cetãþuie calul. ìj Ð mn ˜st»kei. tÍ per d¾ kaˆ œpeita teleut»sesqai œmellen: asa g¦r Ãn ¢polšsqai. Q aÙtoˆ g£r min Trîej ™j ¢krÒpolin ™rÚsanto. vorbindu-ºi câte toate. ºät' ”Arha. ¥llon d' ¥llV ¥eide pÒlin keraŽzšmen a„p»n. Dar de la spate-o tot þintesc duºmanii Cu lãncile ºi-o duc aºa-n robie Sã sufere-n strãdanie ºi-obidã ªi-i se topesc obrajii de durere 339 505 690 695 510 700 515 705 520 710 715 525 720 530 . Ój te ˜Áj prÒsqen pÒlioj laîn te pšsVsin. steteau grãmadã. Troienilor ducând prãpãd ºi moarte. S-aruncã asupra lui bocind cu vaiet.

N-avem cârmaci ºi cârme noi feacii. 'Alk…nooj dš min ooj ™pefr£sat' ºd' ™nÒhsen ¼menoj ¥gc' aÙtoà. Fai»kwn ¹g»torej ºd mšdontej. oÙ kakÕj oÙd mn ™sqlÒj. Strãinul rugãtor e ca un frate. Q ìj 'OduseÝj ™leeinÕn Øp' ÑfrÚsi d£kruon eben. Ótti kš s' e‡rwmai: f£sqai dš se k£lliÒn ™stin. nu-i lipsit de-un nume. ¢ll' ¥g' Ð mn sceqštw. tokÁej. oÙdš ti phd£li' ™st…. t£ t' ¥llai nÁej œcousin: ODISEEA. Nãscut odatã. Aºa plângea de jalnic ºi Ulise. Ci nimeni nu prepuse cã el plânge. barÝ d sten£contoj ¥kousen. e„p dš moi ga‹£n te te¾n dÁmÒn te pÒlin te. De când ºedem la masã ºi se puse Dumnezeiescul cântãreþ sã cânte. Ôfra se tÍ pšmywsi tituskÒmenai fresˆ nÁej. Ój t' Ñl…gon per ™piyaÚV prap…dessi. ¥lloi q' o‰ kat¦ ¥stu kaˆ o‰ perinaiet£ousin. neamul ºi oraºul Din care eºti. C-aºa-i cu mult mai bine. Sã tacã Demodoc ºi sã petrecem. ™pe… ke tškwsi. CÂNTUL VIII ªi tânguire vrednicã de milã. e‡p' Ônom'. Cum au la vase alþii. daþi-mi ascultare. Iar Demodoc din lirã sã-nceteze.340 OD USSEAIS. oÙ mn g£r tij p£mpan ¢nènumÒj ™st' ¢nqrèpwn. aya d Fai»kessi filhrštmoisi methÚda: „kšklute. Cãci auzi cum el ofta din suflet. de-acasã. t¦ oƒ d…domen filšontej. Pesemne l-o fi copleºit mâhnirea. ™p¾n t¦ prîta gšnhtai. La ai noºtri Chiar vasele ºtiu cugetul ºi gândul 341 725 535 730 735 540 740 545 745 550 750 755 555 760 . DhmÒdokoj d' ½dh sceqštw fÒrmigga l…geian: oÙ g£r pwj p£ntessi carizÒmenoj t£d' ¢e…dei. ci mai bine-i sã-mi spui verde Ce nume ai de la pãrinþi. ori prost. Doar craiul luã seama ºi-nþelese. ¢ntˆ kasign»tou xe‹nÒj q' ƒkšthj te tštuktai ¢nšri. †n' Ðmîj terpèmeqa p£ntej. Cã pentru cine nu-i netot cu totul. De-aceea dar nici tu cu isteþime Sã nu ne-ascunzi nimic la întrebare. ca dus sã fii acolo De-ai noºtri cu pricepere de-a dreptul. De unde-i sta pe-alãturea. Sãrmanul oaspe-a tot gemut cu jale. de neam. ™x oá dorpšomšn te kaˆ êrore qe‹oj ¢oidÒj. oÙ g¦r Fai»kessi kubernhtÁrej œasin. pe lume. Nu place tuturor cântarea asta. Ótti se ke‹qi k£leon m»thr te pat»r te. Mai spune-mi þara. xeinodÒkoi kaˆ xe‹noj. ™peˆ polÝ k£llion oÛtw: e†neka g¦r xe…noio t£d' a„do…oio tštuktai. tî nàn mhd sÝ keàqe no»masi kerdalšoisin. ºi zise Feacilor cei iubitori de vâsle: „Fruntaºi ºi sfetnici. La naºtere-l dau tuturor pãrinþii. ¢ll' ™pˆ p©si t…qentai. ªi cum te cheamã cei de prin cetate ªi din împrejurimi la tine-n þarã? Cã nici un om. Strãine. pomp¾ kaˆ f…la dîra. œnq' ¥llouj mn p£ntaj ™l£nqane d£krua le…bwn. doar de dragul Acestui oaspe vrednic de cinstire Cu daruri scumpe noi am dat ospãþul ªi-am pus la cale-a lui cãlãtorie. ™k toàd' oÜ pw paÚsat' юzuro‹o gÒoio Ð xe‹noj: m£la poÚ min ¥coj fršnaj ¢mfibšbhken.

De-aceea ºi zicea el cã odatã Corabia lucratã cea mai trainic. vrun socru. mšga d' Âmin Ôroj pÒlei ¢mfikalÚyein. vrun ginere. dar asta Va fi sau nu. Sunt mai iubiþi de noi? Ori un tovar㺠Prietenos ºi bun? Cãci un prieten. ªi unde primitori ºi de-omenie ªi temãtori de zei? ªi-n urmã spune-mi. n-au teamã De-o spargere de vas sau potopire. Ori ai pierdut vreo rudã pe la Troia. Ci mai rãspunde-mi tu ºi povesteºte-mi Cu de-amãnuntul. drept. Aºa spunea bãtrânul meu. ½ k' ¢tšlest' e‡h. ¢ll¦ tÒd' éj pote patrÕj ™gën e„pÒntoj ¥kousa NausiqÒou. Öj œfaske Poseid£wn' ¢g£sasqai ¹m‹n. Q ¢ll' aÙtaˆ ‡sasi no»mata kaˆ fršnaj ¢ndrîn. oÛneka pompoˆ ¢p»monšj e„men ¡p£ntwn: fÁ pote Fai»kwn ¢ndrîn perikallša nÁa ™k pompÁj ¢nioàsan ™n ºeroeidšŽ pÒntJ ·aisšmenai. Cã pe strãinii cei pribegi îi ducem Napoi la ei nevãtãmaþi pe mare. Pe ceaþã ºi pe negurã. Ce oameni ai vãzut ºi ce oraºe? ªi unde-s oameni silnici. rãi. La-napoierea-i din cãlãtorie Pe ceaþã ne-o va frânge ºi oraºul Ni-l va-ngropa pe sub un munte mare. ™peklèsanto d' Ôleqron ¢nqrèpois'. gambrÕj À penqerÒj. à t…j pou kaˆ ˜ta‹roj ¢n¾r kecarismšna e„dèj. ca-n urma lor sã fie Un cântec pentru cei care-or sã vie. o† te filÒxeinoi ka… sfin nÒoj ™stˆ qeoud»j. à t…j toi kaˆ phÕj ¢pšfqito 'IliÒqi prÒ. tÕn d qeoˆ mn teàxan.” 343 560 765 565 770 775 570 780 575 785 580 790 585 795 . ÓppV ¢pepl£gcqhj te kaˆ ¤j tinaj †keo cèraj ¢nqrèpwn. vorbind despre mânia Ce-ar fi având Neptun pe noi feacii. †na Ïsi kaˆ ™ssomšnoisin ¢oid». cum vrea stãpânul mãrii. Dar auzii pe tatãl meu odatã. Ój ken ˜ta‹roj ™ën pepnumšna e„dÍ. ºmn Ósoi calepo… te kaˆ ¥grioi oÙd d…kaioi. ™peˆ oÙ mšn ti kasign»toio cere…wn g…netai. sãlbatici. CÂNTUL VIII Bãrbaþilor ºi unde-i o cetate ªi þarinã mãnoasã-a oriºicãrui ªi repede strãbat noianul mãrii. kaˆ p£ntwn ‡sasi pÒliaj kaˆ p…onaj ¢groÝj ¢nqrèpwn kaˆ la‹tma t£cisq' ¡lÕj ™kperÒwsin ºšri kaˆ nefšlV kekalummšnai: oÙdš potš sfin oÜte ti phmanqÁnai œpi dšoj oÜt' ¢polšsqai.342 OD USSEAIS. aÙtoÚj te pÒli£j t' ™å naietaoÚsaj. Pe Nausitou. întrece ºi pe-un frate.” ODISEEA. e„p d' Ó ti kla…eij kaˆ ÑdÚreai œndoqi qumù 'Arge…wn Danaîn ºd' 'Il…ou oton ¢koÚwn. ™sqlÒj. o† te m£lista k»distoi telšqousi meq' aŒm£ te kaˆ gšnoj aÙtîn. éj oƒ f…lon œpleto qumù. Cei care. ¢ll' ¥ge moi tÒde e„p kaˆ ¢trekšwj kat£lexon. Bãrbat ales. De ce tot plângi ºi-adânc oftezi în tine La povestirea soartei care-avurã Danaii la rãzboiul de la Troia? Doar zeii vrur-aºa: ursirã moartea Vitejilor. ìj ¢gÒreu' Ð gšrwn: t¦ dš ken qeÕj À telšseien. ™sqlÕj ™èn. oare pe unde Ai rãtãcit ºi-n care þar-ajuns-ai. dupã rudele de sânge. Când e un om.

5 10 15 20 25 30 . oÙ g¦r ™gè gš t… fhmi tšloj carišsteron enai À Ót' ™ãfrosÚnh mn œcV k£ta dÁmon ¤panta. Ulise iscusitul îi rãspunse: „Crai Alcinou. Mie-mi pare Cã asta-i tot ce-i mai frumos pe lume. k»de' ™pe… moi poll¦ dÒsan qeoˆ OÙran…wnej. pe unde-i muntele Neritul Cu freamãt de pãduri. ka… meu klšoj oÙranÕn †kei. Dar þie-þi place sã mã-ntrebi pe mine ªi vrei sã ºtii necazurile-mi grele. de unde sã încep ºi unde Sã isprãvesc? Cã multe patimi zeii Cereºti mi-au dat sã sufãr. Eu sunt Ulise. qeo‹s' ™nal…gkioj aÙd»n. De bunã seamã e frumos s-asculþi Un meºter cântãreþ precum i-acesta Cu viers dumnezeiesc. Ôfra kaˆ Øme‹j e‡det'. fruntaºule-ntre oameni. Ca tot mai mult sã gem gândind la ele. precum e Zachintul pãduros. limpezitul Ostrov. à toi mn tÒde kalÕn ¢koušmen ™stˆn ¢oidoà toioàd'. soˆ d' ™m¦ k»dea qumÕj ™petr£peto stonÒenta e‡resq'. vai. mšqu d' ™k krhtÁroj ¢fÚsswn o„nocÒoj foršVsi kaˆ ™gce…V dep£essi: toàtÒ t… moi k£lliston ™nˆ fresˆn e‡detai enai. ™gë d' ¨n œpeita fugën Ûpo nhlej Ãmar Øm‹n xe‹noj œw kaˆ ¢pÒproqi dèmata na…wn. deºi mi-e casa Departe de voi toþi. Ôfr' œti m©llon ÑdurÒmenoj stenac…zw. Vã voi spune Întâi ce nume port ca sã-l cunoaºteþi ªi voi. par¦ d pl»qwsi tr£pezai s…tou kaˆ kreiîn. p£ntwn ¢ride…kete laîn. ºi dacã scap cumva de moarte. Same. Eu cred cã nu e Nimic mai drag ºi mai plãcut în viaþã Ca ziua când e vesel tot poporul ªi-n salã ºed mesenii-n ºir ºi-ascultã Pe cântãreþ.ODUSSEIAS I Cântul IX 5 10 15 20 TÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „'Alk…noe kre‹on. Doul…ciÒn te S£mh te kaˆ Øl»essa Z£kunqoj. Dar. oŒoj Ód' ™st…. daitumÒnej d' ¢n¦ dèmat' ¢kou£zwntai ¢oidoà ¼menoi ˜xe…hj. Öj p©si dÒloisin ¢nqrèpoisi mšlw. la-nfãþiºare Mãreþ. ºi unde împrejur sunt multe ªi apropiate insule. Dulichiu. e‡m' 'OduseÝj Laerti£dhj. t… d' Øst£tion katalšxw. t… prîtÒn toi œpeita. N»riton e„nos…fullon. Eu locuiesc Itaca. Prieten sã vã fiu. Laertianul de-ale cãrui fapte ªi mãestrii vorbeºte toatã lumea ªi-a cãrui slavã pân’la cer ajunse. nàn d' Ônoma prîton muq»somai. iar mesele sunt pline De pâne ºi fripturã ºi-un paharnic Aduce vin în casã scos ºi-l toarnã Mesenilor în cupe. naiet£w d' 'Iq£khn eÙde…elon: ™n d' Ôroj aÙtÍ. ¢riprepšj: ¢mfˆ d nÁsoi pollaˆ naiet£ousi m£la scedÕn ¢ll»lVsi.

ucisei bãrbaþii. Ón moi ZeÝj ™fšhken ¢pÕ Tro…hqen „Ònti. iar celelalte Sunt mai spre rãsãrit. Ca pedestraºi. o† sfin ge…tonej Ãsan. la nevoie. trhce‹'. ½peiron na…ontej. nebunii. ca nimeni Sã nu fie lipsit de parte dreaptã. e‡ per ka… tij ¢pÒproqi p…ona okon ga…V ™n ¢llodapÍ na…ei ¢p£neuqe tok»wn. e„ d' ¥ge toi kaˆ nÒston ™mÕn polukhdš' ™n…spw. ªi-acolo lacom beau la vin. tÒfra d' ¥r' o„cÒmenoi K…konej KikÒnessi gegèneun. destoinici La luptã de cãlãri ºi.346 25 ODUSSEAIS. ªi-apoi nimic mai dulce Ca þara mea nu pot vedea pe lume. dar ca bunã mamã creºte Feciori voinici. asprã-i Itaca. Mã tot oprea sã stau la ea Calipso În peºterile ei. toˆ d mšga n»pioi oÙk ™p…qonto. ¤ma plšonej kaˆ ¢re…ouj. ™pist£menoi mn ¢f' †ppwn ¢ndr£si m£rnasqai kaˆ Óqi cr¾ pezÕn ™Ònta. Pietroasã. êlesa d' aÙtoÚj. În vremea asta unii Ciconi fugari în ajutor chemarã Pe alþi ciconi învecinaþi cu dânºii ªi care erau mai mulþi ºi mai rãzboinici ªi locuiau mai spre uscat. œnqa d pollÕn mn mšqu p…neto. poll¦ d mÁla œsfazon par¦ q‹na kaˆ e„l…podaj ›likaj boàj. Le împãrþirãm între noi. d‹a qe£wn. În zori de zi venirã Ei gloatã câtã frunzã. Ósa fÚlla kaˆ ¥nqea g…netai érV. ODISEEA. dorindu-mã bãrbat. vicleana. CÂNTUL IX Itaca-i cea mai delungatã-n mare ªi scundã spre apus. æj m» t…j moi ¢tembÒmenoj k…oi ‡shj. Cã-n lume nu-i nimic mai scump ca þara ªi-ai tãi pãrinþi. Femeile luând ºi-avere multã. ™k pÒlioj d' ¢lÒcouj kaˆ kt»mata poll¦ labÒntej dass£meq'. lilaiomšnh pÒsin enai:] ìj d' aÜtwj K…rkh kater»tuen ™n meg£roisin A„a…h dolÒessa. lilaiomšnh pÒsin enai: ¢ll' ™mÕn oÜ pote qumÕn ™nˆ st»qessin œpeiqen. câtã iarbã 347 35 30 40 45 35 50 40 55 45 60 65 50 . I aÙt¾ d cqamal¾ panupert£th e„n ¡lˆ ke‹tai prÕj zÒfon. Ãlqon œpeiq'. œnq' à toi mn ™gë dierù podˆ feugšmen ¹mšaj ºnègea. 'IliÒqen me fšrwn ¥nemoj KikÒnessi pšlassen. æj oÙdn glÚkion Âj patr…doj oÙd tok»wn g…netai. ¢ll' ¢gaq¾ kourotrÒfoj: oÜ ti ™gè ge Âj ga…hj dÚnamai glukerèteron ¥llo „dšsqai. [™n spšesi glafuro‹si. Dam zor atunci de-acolo sã purcedem La fugã mai curând. aƒ dš t' ¥neuqe prÕj ºî t' ºšliÒn te. ºi turme De oi ºi boi cornaci tãiau pe maluri ªi ospãtau. frumoasa zânã. Dar hai sã povestesc acuma Întoarcerea-mi cu multele-i necazuri Ce-mi dete Joe. 'Ism£rJ: œnqa d' ™gë pÒlin œpraqon. Dorind sã-i fiu bãrbat. ºi-acolo Surpai cetatea. Dar n-au putut în veci sã mã câºtige. chiar dacã þi-este casa Bogatã pe pãmânt strãin departe De-ai tãi. Din Ilion fui dus de vânt spre þara Ciconilor. Ba chiar ºi Circe Mã descânta la curtea ei din Aia Sã stau. pe la Ismar. dar bieþii oameni Ai mei deloc nu m-ascultau. à mšn m' aÙtÒq' œruke Kaluyè. cum plecai din Troia.

pr…n tina tîn deilîn ˜t£rwn trˆj ›kaston ¢àsai. De teama Primejdiei vintrele ºi catarge Lãsarãm jos ºi repede mânarãm Corãbiile spre uscat. Iatã dar cã soartã Cumplitã ne-aºtepta pe noi sãrmanii. cât ziua Era în toi. pânze albe Destinserãm. A treia zi. Acolo Noi douã nopþi ºi douã zile-ntr-una Culcaþi zãcurãm. ƒst…a dš sfin tricq£ te kaˆ tetracq¦ dišscisen Šj ¢nšmoio. ƒstoÝj sths£menoi ¢n£ q' ƒst…a leÚk' ™rÚsantej ¼meqa: t¦j d' ¥nemÒj te kubernÁta… t' ‡qunon. aƒ mn œpeit' ™fšront' ™pik£rsiai. Dar pe mare Stârni un vifor Joe-adunãtorul De nori. Dar mulþumiþi cã noi scãparãm teferi. Ôfra mn ºëj Ãn kaˆ ¢šxeto ƒerÕn Ãmar. CÂNTUL IX Dã-n primãvarã. kaˆ t¦ mn ™j nÁaj k£qemen. Catarge ridicarãm. œnqa dÚw nÚktaj dÚo t' ½mata sunnecj a„eˆ ke…meq'. aÙt¦j d' ™ssumšnwj proeršssamen ½peirÒnde. œnqen d protšrw plšomen ¢kac»menoi Ãtor. nhusˆ d' ™pîrs' ¥nemon boršhn nefelhgeršta ZeÝj la…lapi qespes…V. sths£menoi d' ™m£conto m£chn par¦ nhusˆ qoÍsi. tÒfra d' ¢lexÒmenoi mšnomen plšon£j per ™Òntaj: Ãmoj d' ºšlioj meten…seto boulutÒnde. De trei ori am strigat pe fiecare Din bieþii soþi care-au murit pe câmpul De luptã cu ciconii. ¢ll' Óte d¾ tr…ton Ãmar ™ãplÒkamoj tšles' 'Hèj. copleºiþi de trudã ªi de mâhnire. Iar toþi ceilalþi scãparãm de la moarte. ªi lãnci zburau de-o parte ºi de alta. ªi vasele mergeau pieziº. I ºšrioi: tÒte d» ·a kak¾ DiÕj asa paršsth ¹m‹n a„nomÒroisin. ciconii Înfrânserã pe-ahei ºi-i fugãrirã. Nainte de-a pleca însã pe vase. când plete De aur zorile îºi rãsfirarã. Meniþi sã suferim atât de multe. furtuna Le zdrenþuise pânzele. De dimineaþã la-nceput.348 ODUSSEAIS. de…santej Ôleqron. Ðmoà kam£tJ te kaˆ ¥lgesi qumÕn œdontej. †n' ¥lgea poll¦ p£qoimen. þinurãm piept cu toþii ªi ne-apãrarãm bine de vrãjmaºii Mai numeroºi ca noi. De-acolo naintarãm plini de jale De pierderea iubiþilor tovarãºi. ›x d' ¢f' ˜k£sthj nhÕj ™ãkn»midej ˜ta‹roi êlonq': oƒ d' ¥lloi fÚgomen q£natÒn te mÒron te. ¥smenoi ™k qan£toio. ODISEEA. b£llon d' ¢ll»louj calk»resin ™gce…Vsin. kaˆ tÒte d¾ K…konej kl‹nan dam£santej 'AcaioÚj. La desjugatul boilor. Se-nºiruirã ei ºi s-apucarã De bãtãlie-aproape de corãbii. oÙd' ¥ra moi protšrw nÁej k…on ¢mfišlissai. la vâsle ne-aºezarãm. de-a fost nãprasnicã furtunã ªi-acoperi cu nori pãmânt ºi mare. sÝn d nefšessi k£luye ga‹an Ðmoà kaˆ pÒnton: Ñrèrei d' oÙranÒqen nÚx. o‰ q£non ™n ped…J KikÒnwn Ûpo dVwqšntej. Dar mai spre searã. f…louj Ñlšsantej ˜ta…rouj. În vremea ast-ai noºtri câte ºase Tovarãºi de corabie pierirã. Iar vântul ºi cârmacii mânau flota 349 70 55 75 80 60 85 65 90 70 95 75 100 105 .

Kuklèpwn d' ™j ga‹an Øperfi£lwn ¢qem…stwn ODISEEA. oÙkšt' ¢pagge‹lai p£lin ½qelen oÙd nšesqai. o† tinej ¢nšrej een ™pˆ cqonˆ s‹ton œdontej. Deci soþii mei voiau sã steie-acolo Cu lotofagii spre-a mânca din lotus ªi a uita de-ntorsul lor în þarã. toÝj mn ™gën ™pˆ nÁaj ¥gon kla…ontaj ¢n£gkV. CÂNTUL IX ªi sãnãtos aº fi ajuns în þarã. Smuncindu-i spre corãbii. Ei intrã iute ºi pe bãnci s-aºazã În ºir ºi-ncep vâslind sã batã marea. ¢ll£ sfi dÒsan lwto‹o p£sasqai. œnqa d' ™p' ºpe…rou bÁmen kaˆ ¢fuss£meq' Ûdwr. din lotus. ce-au hrana Din flori. ªi m-abãtu departe de Citera. iar într-a zecea poposirãm În þara lotofagilor. paršplagxen d Kuq»rwn. Iar când de-ajuns mâncarãm ºi bãurãm. ¢ll' aÙtoà boÚlonto met' ¢ndr£si Lwtof£goisi lwtÕn ™reptÒmenoi menšmen nÒstou te laqšsqai. sã ne dea de veste. Eu mi-alesei vreo doi oºteni ºi-un crainic ªi-i trimesei sã cerceteze cine Sunt oamenii cei mâncãtori de pâne În þar-aceea. œnqen d protšrw plšomen ¢kac»menoi Ãtor. Eu însã i-adusei atunci cu sila. Dar lotofagii nu voirã moartea Tovarãºilor mei. tîn d' Ój tij lwto‹o f£goi melihdša karpÒn. Dãdui poruncã Pe urmã celorlalþi iubiþi tovarãºi Sã intre cât mai repede-n corãbii. tr…taton k»ruc' ¤m' Ñp£ssaj. mã respinse Un val puternic rãscolit de Crivãþ. I ka… nÚ ken ¢skhq¾j ƒkÒmhn ™j patr…da ga‹an. ¢ll£ me kàma ·Òoj te perign£mptonta M£leian kaˆ boršhj ¢pšwse. Curând de lotofagi s-apropiarã. o† t' ¥nqinon edar œdousin. aya d de‹pnon ›lonto qoÍj par¦ nhusˆn ˜ta‹roi. De-aici plutim nainte cu mâhnire. Dar care cum mânca din road-aceea Ca mierea de gustoasã. ca s-o guste. nhusˆ d' ™nˆ glafurÍsin ØpÕ zug¦ dÁsa ™rÚssaj: aÙt¦r toÝj ¥llouj kelÒmhn ™r…hraj ˜ta…rouj spercomšnouj nhîn ™pibainšmen çkei£wn. Suindu-ne pe þãrm acolo.350 ODUSSEAIS. Ca nu cumva din lotus sã se-nfrupte Vreunul ºi sã uite de-a lui þarã. œnqen d' ™nnÁmar ferÒmhn Ñloo‹s' ¢nšmoisi pÒnton ™p' „cquÒenta: ¢t¦r dek£tV ™pšbhmen ga…hj Lwtof£gwn. Iute toþi pe urmã Se puserã-a prânzi pe la corãbii. oƒ d' ay' e‡sbainon kaˆ ™pˆ klh‹si kaq‹zon. De-aici turbate vânturi mã purtarã Pe marea cea pescoasã nouã zile Plutind. Luarãm apã. Ei. ˜xÁj d' ˜zÒmenoi poli¾n ¤la tÚpton ™retmo‹j. aÙt¦r ™peˆ s…toiÒ t' ™pass£meq' ºd potÁtoj. Deºi plângeau. Dar când coteam Malèa. ¥ndre dÚw kr…naj. Sub laviþi îi legai. oƒ d' ay' o„cÒmenoi m…gen ¢ndr£si Lwtof£goisin: oÙd' ¥ra Lwtof£goi m»donq' ˜t£roisin Ôleqron ¹metšrois'. n-avea poftã Napoi sã vie. luând cãrarea. m» pèj tij lwto‹o fagën nÒstoio l£qhtai. Sosim în þara unde ºed ciclopii 351 80 110 85 115 120 90 125 95 130 100 135 140 105 . ci-i îmbiarã Din hrana lor. d¾ tÒt' ™gën ˜t£rouj prohn peÚqesqai „Òntaj.

¢ll' ¼ g' ¥spartoj kaˆ ¢n»rotoj ½mata p£nta ¢ndrîn chreÚei. Ci ºed pe culmea munþilor în peºteri ªi fiecare-ºi vede de-a lui casã ªi unora de alþii nu le pasã. nici turme. Nici meºteri de corãbii sã lucreze Frumos podite vase ce colindã Cetãþi de oameni mulþumind atâtea Nevoi. Un mijloc ºi de-mbogãþit ostrovul. o† ke k£moien nÁaj ™ãssšlmouj. oÙ mn g£r ti kak» ge. Cãci el nu-i sterp. nimic la dânºii Nu seamãnã cu mâna lor. Nu vezi în tot cuprinsul Nici arãturi. nici lege n-au ciclopii. oÙd' ¢ll»lwn ¢lšgousi. CÂNTUL IX Cei procleþi ºi trufaºi. nÁsoj œpeita l£ceia park limšnoj tet£nustai. care. Udat numai de ploi ce cad din nouri. Nu tocmai chiar aproape. Cãci n-au ciclopii rumene corãbii. cu totul Încrezãtori în zei. bÒskei dš te mhk£daj agaj. o† te kaq' Ûlhn ¥lgea p£scousin koruf¦j Ñršwn ™fšpontej. Le dã de toate.352 ODUSSEAIS. N-au loc de sfat. oŒ£ te poll¦ ¥ndrej ™p' ¢ll»louj nhusˆn perÒwsi q£lassan: o† kš sfin kaˆ nÁson ™ãktimšnhn ™k£monto. nici arã. Tot ostrovul E nelucrat. fšroi dš ken éria p£nta: ™n mn g¦r leimînej ¡lÕj polio‹o par' Ôcqaj Ødrhloˆ malako…: m£la k' ¥fqitoi ¥mpeloi een: ™n d' ¥rosij le…h: m£la ken baqÝ l»Žon a„eˆ ODISEEA. oÙ g¦r Kuklèpessi nšej p£ra miltop£rVoi. ci ar rodi de toate La vremea lor. Un mic ostrov cu mari pãduri în dreptul Limanului ciclopilor se-ntinde. Cãci nu le-nspaimã umbletul de oameni ªi nici nu intr-acolo vânãtorul Ce-nfruntã greul prin pãduri ºi-aburcã Nãlþimi de plai. oÙdš min e„soicneàsi kunhgštai. Uºor le-ar fi aratul ºi la vreme S-ar secera îmbelºugate lanuri 353 145 110 150 115 155 160 120 165 125 170 130 175 . Pe marginile mãrii Sunt pajiºti umede ºi moi. nici departe. ¢ll' o† g' Øyhlîn Ñršwn na…ousi k£rhna ™n spšesi glafuro‹si. puroˆ kaˆ kriqaˆ ºd' ¥mpeloi. o† ·a qeo‹si pepoiqÒtej ¢qan£toisin oÜte futeÚousin cersˆn futÕn oÜt' ¢rÒwsin. I ƒkÒmeq'. a† ken telšoien ›kasta ¥ste' ™p' ¢nqrèpwn ƒkneÚmenai. ¢ll¦ t£ g' ¥sparta kaˆ ¢n»rota p£nta fÚontai. ga…hj Kuklèpwn oÜte scedÕn oÜt' ¢pothloà. nesãmãnat pãmântul. ka… sfin DiÕj Ômbroj ¢šxei. ºi via Nemuritoare-ar creºte pretutindeni. to‹sin d' oÜt' ¢goraˆ boulhfÒroi oÜte qšmistej. a† te fšrousin onon ™rist£fulon. c-adese oamenii bat marea Cu vasele spre-a se vedea-ntre dânºii. oÜt' ¥ra po…mnVsin katascetai oÜt' ¢rÒtoisin. Øl»ess': ™n d' agej ¢peiršsiai geg£asin ¥griai: oÙ mn g¦r p£toj ¢nqrèpwn ¢perÚkei. ºi hrãneºte numai capre. oÙd' ¥ndrej nhîn œni tšktonej. nesãmãnat ºi vãduv De oameni. ªi capre negre-acolo sunt puzderii. grâu ºi orz ºi via Ce-aduce vin din struguri mari ºi spornici. qemisteÚei d ›kastoj pa…dwn ºd' ¢lÒcwn. Dar nearat.

kr»nh ØpÕ spe…ouj: perˆ d' a‡geiroi pefÚasin. de la corãbii Desprinserãm vintrele. oÜt' eÙn¦j balšein oÜte prumn»si' ¢n£yai. Zgornirã capre negre pentru masa Tovarãºilor mei. nÁej mšn moi ›ponto duèdeka.354 135 ODUSSEAIS. Iar Nimfele. numai mie zece. copilele lui Joe. De-aceea nici ostrovul nu-l vãzurãm Cu ochii ºi nici apa-nvãluratã Spre mal. koàrai DiÕj a„giÒcoio. œnqa kateplšomen. I e„j éraj ¢mÒJen. când zâna dimineþii Cu degete trandafirii rãsare. †n' oÙ creë pe…smatÒj ™stin. ¢ll' ™pikšlsantaj me‹nai crÒnon. aÙt¦r ™pˆ kratÕj limšnoj ·šei ¢glaÕn Ûdwr. De la corãbii Luarãm iute-ncovoiate arcuri ªi suliþi lungi.-apoi ieºirãm ªi noi pe buza mãrii. Dar nu-l puteam zãri. ™k d kaˆ aÙtoˆ bÁmen ™pˆ ·hgm‹ni qal£sshj: œnqa d' ¢pobr…xantej ™me…namen 'Hî d‹an. Acolo þãrmuirãm noi ºi parcã Un zeu ne îndrepta prin noapte-amurgã. e-o peºterã sub care Dintr-o fântânã curge-o frumuseþe De apã ºi-mprejuru-i plopi se-nalþã. CÂNTUL IX Necontenit. cã prea e gras pãmântul. ìj tÒte mn prÒpan Ãmar ™j ºšlion katadÚnta ¼meqa dainÚmenoi krša t' ¥speta kaˆ mšqu ¹dÚ. †na deipn»seian ˜ta‹roi. de-otgoane. oÙd proÙfa…net' „dšsqai: ¢¾r g¦r perˆ nhusˆ baqe‹' Ãn. pânã ce nu ne-nlimãnirãm. oÜt' oân kÚmata makr¦ kulindÒmena protˆ cšrson e„s…domen. în capul Limanului. ka… tij qeÕj ¹gemÒneue nÚkta di' Ñrfna…hn. ™j d ˜k£sthn ™nnša l£gcanon agej: ™moˆ d dšk' œxelon o‡J. di¦ d tr…ca kosmhqšntej b£llomen: aya d dîke qeÕj menoeikša q»rhn. aÙt…ka kampÚla tÒxa kaˆ a„ganšaj dolicaÚlouj eƒlÒmeq' ™k nhîn. De fiecare câte nouã capre La sorþ cãzurã. kate…ceto d nefšessin. Ãmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj. Pot sta pânã ce vor pofti ºi vântul Le-ar bate priitor. cãci pe la vase Era-ntuneric beznã ºi prin luciu Se-ntunecase luna pe sub nouri. agaj Ñreskóouj. Apoi. ODISEEA. nÁson qaum£zontej ™dineÒmesqa kat' aÙt»n. ™n d lim¾n eÜormoj. prˆn nÁaj ™ãssšlmouj ™pikšlsai. œnq' oÜ tij t¾n nÁson ™sšdraken Ñfqalmo‹sin. ºi osebiþi în cete Vreo trei. e„j Ó ke nautšwn qumÕj ™potrÚnV kaˆ ™pipneÚswsin ¢Átai. Ne minunãm cutreierând ostrovul. luarãm caprele la þintã. Curând ne-a dat un zeu vânat de-a volna. Apoi ºezurãm noi ºi cât e ziua 355 180 185 140 190 145 195 150 200 155 205 210 160 . ™peˆ m£la p‹ar Øp' oâdaj. Într-însul poposind corãbierii. Ca ºi de cãngi de-nþepenit corãbii. oÙd sel»nh oÙranÒqen proÜfaine. ðrsan d NÚmfai. A doua zi. Când poposirãm noi. Limanul li-i îndemânat ºi n-are Nevoie de frânghii de prins. Douãsprezece vase mã urmarã. ne culcarãm ªi aºteptarãm zorile sã vie. kels£sVsi d nhusˆ kaqe…lomen ƒst…a p£nta.

Singuratic Stetea cu gând pornit spre cumplitate. oi ºi capre. o† tinšj e„sin. ½ ·' o† g' Øbrista… te kaˆ ¥grioi oÙd d…kaioi. kapnÒn t' aÙtîn te fqogg¾n яwn te kaˆ a„gîn. ˜xÁj d' ˜zÒmenoi poli¾n ¤la tÚpton ™retmo‹j. „aÚeskon: perˆ d' aÙl¾ Øyhl¾ dšdmhto katwrucšessi l…qoisi makrÍs…n te p…tussin „d drusˆn ØyikÒmoisin. oƒ d' ay' e‡sbainon kaˆ ™pˆ klh‹si kaq‹zon. Ój ·a t¦ mÁla ooj poima…nesken ¢pÒproqen: oÙd met' ¥llouj pwle‹t'. auzeam glasuri De oameni. sã dezlege vasul. Sunt oare-nverºunaþi. d£fnVsi kathrefšj: œnqa d poll¦ mÁl'. kaˆ tÒt' ™gën ¢gor¾n qšmenoj met¦ p©sin œeipon: '¥lloi mn nàn m…mnet'. cu soþii-mi Sã vãd ce neam de oameni sunt aceia. Pãºtea el singur turmele departe ªi nu umbla cu alþii. Era o nãmetenie ciclopul. Ãmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj. N-avea seamãn 357 215 165 220 170 225 230 175 235 180 240 185 245 250 190 . Dormeau ºi-aveau o strungã mare Cu-mprejmuire trainicã din stane De piatrã. Culcaþi pe malul mãrii adormirãm. ¢ll' ¢p£neuqen ™ën ¢qem…stia Édh. Ԏšj te kaˆ agej. ™kšleusa d' ˜ta…rouj aÙtoÚj t' ¢mba…nein ¢n£ te prumn»sia làsai. kaˆ g¦r qaàm' ™tštukto pelèrion. ka… sfin nÒoj ™stˆ qeoud»j. œnqa d' ™p' ™scatiÍ spšoj e‡domen ¥gci qal£sshj. dãdui poruncã La soþi sã intre. ØyhlÒn.356 ODUSSEAIS. ªi fumul lor vedeam. Eu strâng pe toþi ai mei ºi iau cuvântul: «Rãmâneþi voi pe loc. de noi apropiatã. Cã chiupuri multe-umpluse fiecare Din noi când cuceriserãm oraºul Ciconilor. œnqa d' ¢n¾r ™n…aue pelèrioj. oÙd ™ókei ODISEEA. iubiþi tovarãºi. Ãmoj d' ºšlioj katšdu kaˆ ™pˆ knšfaj Ãlqe. cu vin dulce. d¾ tÒte koim»qhmen ™pˆ ·hgm‹ni qal£sshj. Dar în amurg. behãit de oi ºi capre. sãlbatici Sau primitori de oaspeþi ºi cu teamã De zei?» Aºa zisei ºi dupã asta Mã înluntrai în vas. I oÙ g£r pw nhîn ™xšfqito onoj ™ruqrÒj. Ne tot uitam spre þara Ciclopilor. Kuklèpwn d' ™j ga‹an ™leÚssomen ™ggÝj ™Òntwn. Doar mai aveam vin roºu la corãbii. ™moˆ ™r…hrej ˜ta‹roi: aÙt¦r ™gë sÝn nh t' ™mÍ kaˆ ™mo‹s' ˜t£roisin ™lqën tînd' ¢ndrîn peir»somai. ¢ll' Óte d¾ tÕn cîron ¢fikÒmeq' ™ggÝj ™Ònta. Ei intrã iute ºi pe bãnci s-aºazã Pe rând ºi-ncep vâslind sã batã marea. ¢ll' ™nšhn: pollÕn g¦r ™n ¢mfiforeàsin ›kastoi ºfÚsamen KikÒnwn ƒerÕn ptol…eqron ˜lÒntej. Un mal de om pe-aici ºi-avea sãlaºul. haini. Vedem cum lângã mare-n fund se-nalþã O peºterã de dafini adumbritã ªi multe vite-acolo. Cã eu mã duc cu vasul meu. A doua zi când se ivirã zorii. CÂNTUL IX De mare pânã-n searã ne-ospãtarãm Cu mult prisos de carne. Când noi sosirãm în þar-apropiatã. De stai crucit privindu-l. de stejari ºi brazi nãmornici.' ìj e„pën ¢n¦ nhÕj œbhn. când soarele-asfinþise. Ãe filÒxeinoi.

358

ODUSSEAIS. I ¢ndr… ge sitof£gJ, ¢ll¦ ·…J Øl»enti Øyhlîn Ñršwn, Ó te fa…netai oon ¢p' ¥llwn. d¾ tÒte toÝj ¥llouj kelÒmhn ™r…hraj ˜ta…rouj aÙtoà p¦r nh te mšnein kaˆ nÁa œrusqai: aÙt¦r ™gë kr…naj ˜t£rwn duoka…dek' ¢r…stouj bÁn: ¢t¦r a‡geon ¢skÕn œcon mšlanoj o‡noio, ¹dšoj, Ón moi dîke M£rwn, EÙ£nqeoj uƒÒj, ƒreÝj 'ApÒllwnoj, Öj ”Ismaron ¢mfibeb»kei, oÛnek£ min sÝn paidˆ periscÒmeq' ºd gunaikˆ ¡zÒmenoi: õkei g¦r ™n ¥lseŽ dendr»enti Fo…bou 'ApÒllwnoj. Ð dš moi pÒren ¢gla¦ dîra: crusoà mšn moi dîk' eÙergšoj ˜pt¦ t£lanta, dîke dš moi krhtÁra pan£rguron, aÙt¦r œpeita onon ™n ¢mfiforeàsi duèdeka p©sin ¢fÚssaj, ¹dÝn ¢khr£sion, qe‹on potÒn: oÙdš tij aÙtÕn ºe…dh dmèwn oÙd' ¢mfipÒlwn ™nˆ o‡kJ, ¢ll' aÙtÕj ¥locÒj te f…lh tam…h te m…' o‡h. tÕn d' Óte p…noien melihdša onon ™ruqrÒn, ›n dšpaj ™mpl»saj Ûdatoj ¢n¦ e‡kosi mštra ceà', Ñdm¾ d' ¹de‹a ¢pÕ krhtÁroj Ñdèdei, qespes…h: tÒt' ¨n oÜ toi ¢poscšsqai f…lon Ãen. toà fšron ™mpl»saj ¢skÕn mšgan, ™n d kaˆ Ïa kwrÚkJ: aÙt…ka g£r moi яsato qumÕj ¢g»nwr ¥ndr' ™peleÚsesqai meg£lhn ™pieimšnon ¢lk»n, ¥grion, oÜte d…kaj eâ e„dÒta oÜte qšmistaj. karpal…mwj d' e„j ¥ntron ¢fikÒmeq', oÙdš min œndon eÛromen, ¢ll' ™nÒmeue nomÕn k£ta p…ona mÁla. ™lqÒntej d' e„j ¥ntron ™qheÚmesqa ›kasta:

ODISEEA. CÂNTUL IX
C-un om de pâne mâncãtor, ci singur De s-arãta, pãrea un vârf de munte Înalt ºi-mpãdurit. Eu poruncit-am Atunci la soþii mei sã stea pe lângã Corabie ºi-acolo sã vegheze ªi mi-alesei din ei vreo doisprezece Mai buni ºi o pornii luând cu mine Într-un burduf de caprã vinul negru Desfãtãtor ce mi-l dãduse Màron Al lui Evantes fiu, care a fost preot Al lui Apollon la Ismar, cã fiul I-am ocrotit ºi i-am cruþat femeia ªi viaþa lui, cãci locuia-n dumbrava Cea deas-a lui Apollon. Scumpe daruri Îmi dase el, talanþi de aur ºapte Lucraþi frumos, un vas de-argint ºi-n chiupuri Douãsprezece vin curat ºi dulce ªi minunat ce nu-l ºtia nici una Din slugile-i din casã; numai dânsul ªtia, nevasta lui ºi chelãriþa. Când ei îl beau acest vin roºu, dulce, În orice cupã plinã, turnau apã De douãzeci mãsuri, un miros straºnic Dumnezeiesc se-mprãºtia din canã, De nu mai putea nimeni dupã dânsul. Umplui cu el burduful meu de caprã ªi mai luai în traistã merinde, Cãci socoteam cã repede-o sã vie Asupra-mi un bãrbat grozav de tare, Înverºunat, nelegiuit, sãlbatic. La peºterã curând ne pomenirãm, Dar nu era în peºterã ciclopul, Ci dupã turmã la pãºune grasã. Intrarãm dar ºi ne uitam la toate

359

255

195

260

200

265

205

270

275

210

280

215

285

360

ODUSSEAIS. I tarsoˆ mn turîn br‹qon ste…nonto d shkoˆ ¢rnîn ºd' ™r…fwn: diakekrimšnai d ›kastai œrcato, cwrˆj mn prÒgonoi, cwrˆj d mštassai, cwrˆj d' aâq' ›rsai: na‹on d' Ñrù ¥ggea p£nta, gaulo… te skaf…dej te, tetugmšna, to‹s' ™n£melgen. œnq' ™m mn prètisq' ›taroi l…ssont' ™pšessi turîn a„numšnouj „šnai p£lin, aÙt¦r œpeita karpal…mwj ™pˆ nÁa qo¾n ™r…fouj te kaˆ ¥rnaj shkîn ™xel£santaj ™piple‹n ¡lmurÕn Ûdwr: ¢ll' ™gë oÙ piqÒmhn, –à t' ¨n polÝ kšrdion Ãen, – Ôfr' aÙtÒn te ‡doimi, kaˆ e‡ moi xe…nia do…h. oÙd' ¥r' œmell' ˜t£roisi faneˆj ™rateinÕj œsesqai. œnqa d pàr k»antej ™qÚsamen ºd kaˆ aÙtoˆ turîn a„nÚmenoi f£gomen, mšnomšn tš min œndon ¼menoi, eŒoj ™pÁlqe nšmwn. fšre d' Ôbrimon ¥cqoj Ûlhj ¢zalšhj, †na oƒ potidÒrpion e‡h. œntosqen d' ¥ntroio balën ÑrumagdÕn œqhken: ¹me‹j d de…santej ¢pessÚmeq' ™j mucÕn ¥ntrou. aÙt¦r Ó g' e„j eÙrÝ spšoj ½lase p…ona mÁla, p£nta m£l', Óss' ½melge, t¦ d' ¥rsena le‹pe qÚrhfin, ¢rneioÚj te tr£gouj te, baqe…hj œntoqen aÙlÁj. aÙt¦r œpeit' ™pšqhke qureÕn mšgan ØyÒs' ¢e…raj, Ôbrimon: oÙk ¨n tÒn ge dÚw kaˆ e‡kos' ¥maxai ™sqlaˆ tetr£kukloi ¢p' oÜdeoj Ñcl…sseian: tÒsshn ºl…baton pštrhn ™pšqhke qÚrVsin. ˜zÒmenoj d' ½melgen Ԏj kaˆ mhk£daj agaj, p£nta kat¦ mo‹ran, kaˆ Øp' œmbruon Âken ˜k£stV. aÙt…ka d' ¼misu mn qršyaj leuko‹o g£laktoj

ODISEEA. CÂNTUL IX
Mirându-ne. Stau coºurile pline De brânzã ºi vuia întreg oborul De iezi ºi miei ce osebite garduri Îi despãrþeau: cei timpurii de-o parte, Cei mijlocani de alta, ºi mezinii Deosebit. Vedeai apoi cum zerul Se prelingea din vase, din ºiºtare ªi cãzi cioplite. Soþii mei sãracii Se tot rugau ca sã luãm brânzetul ªi sã ne-ntoarcem, ba apoi ºi turma De iezi ºi miei spre nava noastrã iute S-o bãrãim ºi s-apucãm pe mare. Eu n-ascultai, deºi era mai bine De-i ascultam. Voiam sã vãd ciclopul ªi ospeþia lui. Dar el, pãgânul, Cu soþii mei cumplit avea sã fie. Fãcurãm foc atunci, întâi jertfirãm, Apoi luând din caº ne ospãtarãm ªi-n peºterã-aºteptãm pânã ce picã ªi el cu turm,-având o grea povarã De uscãturi ca sã-ncropeascã cina. Când le trânti pe-afarã, fãcu troscot, De ne cutremurarãm ºi-ntr-o clipã Ne traserãm în fundul vãgãunii. În peºtera cea largã el îºi mânã Mânzãrile ºi-n strungã lasã numai Berbeci ºi þapi, afarã-n faþa stânii. Apoi luând un stei grozav l-aruncã Pe la intrare ºi o-nchide, o stâncã Ce de jos mai nu puteau urni-o Nici douãzeci ºi douã de cãruþe Cu patru roþi, oricât ar fi de bune; Aºa era pietroiul pus la uºã. S-aºazã el apoi ºi mulge capre

361

220

290

225

295

300

230

305

235

310

240

315

245

320

362

ODUSSEAIS. I plekto‹s' ™n tal£roisin ¢mhs£menoj katšqhken, ¼misu d' aât' œsthsen ™n ¥ggesin, Ôfra oƒ e‡h p…nein a„numšnJ ka… oƒ potidÒrpion e‡h. aÙt¦r ™peˆ d¾ speàse ponhs£menoj t¦ § œrga, kaˆ tÒte pàr ¢nškaie kaˆ e‡siden, e‡reto d' ¼meaj: 'ð xe‹noi, t…nej ™stš; pÒqen ple‹q' Øgr¦ kšleuqa; ½ ti kat¦ prÁxin à mayid…wj ¢l£lhsqe oŒ£ te lhŽstÁrej Øpeˆr ¤la, to… t' ¢lÒwntai yuc¦j parqšmenoi, kakÕn ¢llodapo‹si fšrontej;' ìj œfaq', ¹m‹n d' aâte katekl£sqh f…lon Ãtor, deis£ntwn fqÒggon te barÝn aÙtÒn te pšlwron. ¢ll¦ kaˆ ïj min œpessin ¢meibÒmenoj prosšeipon: '¹me‹j toi Tro…hqen ¢poplagcqšntej 'Acaioˆ panto…ois' ¢nšmoisin Øpr mšga la‹tma qal£sshj, o‡kade ƒšmenoi, ¥llhn ÐdÕn ¥lla kšleuqa ½lqomen: oÛtw pou ZeÝj ½qele mht…sasqai. laoˆ d' 'Atredew 'Agamšmnonoj eÙcÒmeq' enai, toà d¾ nàn ge mšgiston Øpour£nion klšoj ™st…: tÒsshn g¦r dišperse pÒlin kaˆ ¢pèlese laoÝj polloÚj. ¹me‹j d' aâte kicanÒmenoi t¦ s¦ goàna ƒkÒmeq', e‡ ti pÒroij xein»Žon º kaˆ ¥llwj do…hj dwt…nhn, ¼ te xe…nwn qšmij ™st…n. ¢ll' a„de‹o, fšriste, qeoÚj: ƒkštai dš to… e„men. ZeÝj d' ™pitim»twr ƒket£wn te xe…nwn te, xe…nioj, Öj xe…noisin ¤m' a„do…oisin Ñphde‹.' ìj ™f£mhn, Ð dš m' aÙt…k' ¢me…beto nhlšŽ qumù: 'n»piÒj e„j, ð xe‹n', À thlÒqen e„l»louqaj, Ój me qeoÝj kšleai À deid…men À ¢lšasqai.

ODISEEA. CÂNTUL IX
ªi oi pe rând ºi-apleacã-apoi sugarii Din lapte jumãtate îl încheagã ªi-l strânge în panere împletite, Cellalt îl toarnã-n vase ca de-acolo Sã-l bea pe urmã la-ncropitul cinei. ªi dupã ce, grãbit, el face asta ªi-aprinde foc, ne vede ºi ne-ntreabã: «Dar cine sunteþi voi? De unde bateþi Al mãrii drum, strãinilor? Cu treabã Veniþi la noi sau hoinãriþi pe mare Ca niºte hoþi ce umblã în poghiazuri ªi-ºi pun viaþa pustiind pe alþii?» Aºa ne-a zis ºi inima de fricã Ne-a îngheþat, când i-auzirãm glasul Înfricoºat ºi namila vãzurãm. Dar totuºi i-am rãspuns: «Venim din Troia, Suntem ahei ºi drumul rãtãcirãm La-ntoarcerea napoi, fiind sãrmanii Bãtuþi de vânturi pe genunea mãrii ªi apucarãm altã cale; aºa vru Pesemne Cel-de-sus. Noi facem parte Din oastea lui Atride Agamemnon, De care merse pomina pe lume, Doar cuceri puternicã cetate ªi potopi oºtiri nenumãrate. Venirãm sã-þi îmbrãþiºãm genunchii Ca sã ne dai vrun dar de ospeþie Ori altfel sã ne-mbii cu tot ce-i data La oaspeþi. Teme-te de zei, preabune. Noi cerem adãpost la tine. Joe Pe oaspeþi ºi pe rugãtori rãzbunã, El paznicul de oaspeþi cumsecade.» La asta nemilos tunã ciclopul: «Strãinule, nebun eºti ori venit-ai De prea departe, de mã-nveþi sã tremur De zei, sã mã feresc de-a lor mânie?

363

250

325

330

255

335

260

340

265

345

350

270

355

364
275

ODUSSEAIS. I oÙ g¦r KÚklwpej DiÕj a„giÒcou ¢lšgousin oÙd qeîn mak£rwn, ™peˆ à polÝ fšrtero… e„men: oÙd' ¨n ™gë DiÕj œcqoj ¢leu£menoj pefido…mhn oÜte seà oÜq' ˜t£rwn, e„ m¾ qumÒj me keleÚoi. ¢ll£ moi e‡f', ÓpV œscej „ën eÙergša nÁa, ½ pou ™p' ™scatiÁj à kaˆ scedÒn, Ôfra dae…w.' ìj f£to peir£zwn, ™m d' oÙ l£qen e„dÒta poll£, ¢ll£ min ¥yorron prosšfhn dol…ois' ™pšessi: 'nša mšn moi katšaxe Poseid£wn ™nos…cqwn, prÕj pštrVsi balën ØmÁj ˜pˆ pe…rasi ga…hj, ¥krV prospel£saj: ¥nemoj d' ™k pÒntou œneiken: aÙt¦r ™gë sÝn to‹sde Øpškfugon a„pÝn Ôleqron.' ìj ™f£mhn, Ð dš m' oÙdn ¢me…beto nhlšŽ qumù, ¢ll' Ó g' ¢naxaj ˜t£rois' ™pˆ ce‹raj ‡alle, sÝn d dÚw m£ryaj éj te skÚlakaj potˆ ga…V kÒpt': ™k d' ™gkšfaloj cam£dij ·še, deàe d ga‹an. toÝj d di¦ meleŽstˆ tamën Ðpl…ssato dÒrpon: ½sqie d' éj te lšwn Ñres…trofoj, oÙd' ¢pšleipen, œgkat£ te s£rkaj te kaˆ Ñstša muelÒenta. ¹me‹j d kla…ontej ¢nescšqomen Diˆ ce‹raj, scštlia œrg' ÐrÒwntej: ¢mhcan…h d' œce qumÒn. aÙt¦r ™peˆ KÚklwy meg£lhn ™mpl»sato nhdÝn ¢ndrÒmea krš' œdwn kaˆ ™p' ¥krhton g£la p…nwn, ke‹t' œntosq' ¥ntroio tanuss£menoj di¦ m»lwn. tÕn mn ™gë boÚleusa kat¦ megal»tora qumÕn ¥sson „èn, x…foj ÑxÝ ™russ£menoj par¦ mhroà, oÙt£menai prÕj stÁqoj, Óqi fršnej Âpar œcousi, ce…r' ™pimass£menoj: ›teroj dš me qumÕj œruken.

ODISEEA. CÂNTUL IX
Nu vrem sã ºtim de Joe noi, ciclopii, ªi nici de zei, suntem mai tari ca dânºii. Nu frica ce-aº avea de duºmãnia Din ceruri, ci doar pofta mea m-ar face Sã cruþ pe tine ºi pe-ai tãi. Dar spune-mi Pe unde-oprit-ai nava? Aici aproape Ori mai departe, pe la capul þãrii? Eu vreau s-o ºtiu.» Aºa-ntreba ciclopul ªi mã-ncerca, dar n-avea sã mã-nºele Pe mine încercatul. ªi eu una I-am ticluit: «Neptun, zeul Cutremur, Corabia mi-a þãndurit izbind-o De stâncile din capul þãrii voastre, De un colþan, ºi mi-a-necat-o vântul. Doar eu cu cei de-aici ne mântuirãm De moarte-amarã.» Nu mai rãspunse avanul Nimic, sãri cu braþele întinse La soþii mei ºi apucând cu laba-i Dintr-înºii doi, aºa-i trânti pe þãrnã Ca niºte þânci, de li se scurse-ndatã Tot creierul stropind pãmântul. Trupul Le ciopârþi ºi-ºi pregãti ospãþul. ªi prinse sã-i înghiorþãie ca leul Crescut pe munþi. Mânca de-a valma carnea ªi maþele ºi mãduva cu oase, Iar noi plângeam vãzând cruzimea asta ªi mâinile-nãlþam spre cer cu jale, Cãci n-aveam încotro. Dar când ciclopul Grozava burtã-ºi ghiftui cu carnea De oameni ºi se rãcori bând lapte Curat, se tolãni în vãgãunã Colea-ntre oi. În sinea mea bãrbatã Gândeam atunci de dânsul sã m-apropii ªi de la coapsã sabia-mi tãioasã Sã scot ºi sã-i-o-nfig în piept pe unde Eu dibuiam cã-n prapuri e ficatul Învãluit. Dar mã struni o teamã:

365

360

280

365

285

370

375

290

380

295

385

300

390

366

ODUSSEAIS. I aÙtoà g£r ke kaˆ ¥mmej ¢pwlÒmeq' a„pÝn Ôleqron: oÙ g£r ken dun£mesqa qur£wn Øyhl£wn cersˆn ¢pèsasqai l…qon Ôbrimon, Ön prosšqhken. ìj tÒte mn sten£contej ™me…namen 'Hî d‹an. Ãmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj, kaˆ tÒte pàr ¢nškaie kaˆ ½melge klut¦ mÁla, p£nta kat¦ mo‹ran, kaˆ Øp' œmbruon Âken ˜k£stV. aÙt¦r ™peˆ d¾ speàse ponhs£menoj t¦ § œrga, sÝn d' Ó ge d¾ aâte dÚw m£ryaj Ðpl…ssato de‹pnon. deipn»saj d' ¥ntrou ™x»lase p…ona mÁla, ·hŽd…wj ¢felën qureÕn mšgan: aÙt¦r œpeita ¨y ™pšqhc', æj e‡ te farštrV pîm' ™piqe…h. pollÍ d ·o…zJ prÕj Ôroj tršpe p…ona mÁla KÚklwy: aÙt¦r ™gë lipÒmhn kak¦ bussodomeÚwn, e‡ pwj teisa…mhn, do…h dš moi eâcoj 'Aq»nh. ¼de dš moi kat¦ qumÕn ¢r…sth fa…neto boul»: KÚklwpoj g¦r œkeito mšga ·Òpalon par¦ shkù, clwrÕn ™laneon: tÕ mn œktamen, Ôfra foro…h aÙanqšn. tÕ mn ¥mmej ™skomen e„sorÒwntej Ósson q' ƒstÕn nhÕj ™eikosÒroio mela…nhj, fort…doj eÙre…hj, ¼ t' ™kper£v mšga la‹tma: tÒsson œhn mÁkoj, tÒsson p£coj e„sor£asqai. toà mn Óson t' Ôrguian ™gën ¢pškoya parast¦j kaˆ paršqhc' ˜t£roisin, ¢poxànai d' ™kšleusa: oƒ d' ÐmalÕn po…hsan: ™gë d' ™qÒwsa parast¦j ¥kron, ¥far d labën ™pur£kteon ™n purˆ khlšJ. kaˆ tÕ mn eâ katšqhka katakrÚyaj ØpÕ kÒprJ, ¼ ·a kat¦ spe…ouj kšcuto meg£l' ½liqa poll»:

ODISEEA. CÂNTUL IX
Pieream ºi noi aci de moarte crudã, Cãci nu puteam de la intrarea naltã Cu braþele sã dãm în lãturi stânca Ce-o prãvãlise el. ªi cu suspine Noi aºteptam sã vie dimineaþa. A doua zi, când zorile de aur Cu degete trandafirii mijirã, El foc aprinde, mulge mândra turmã, Frumos pe rând ºi-apleacã-apoi sugarii, Iar dupã ce grãbit el face asta, Înhaþã încã doi ºi ospãteazã. Apoi ridicã steiul de la uºã Uºor de tot ºi-ºi mânã turma grasã Din peºterã ºi iar prãvale steiul La locul lui cum ai lãsa sã cadã Uºor pe tolba de sãgeþi capacul. Cu huiet mult ciclopu-ºi mânã turma La deal pe plai. Eu rãmãsei în urmã ªi-n mine chibzuiam ce rãu i-aº face Ca sã-mi rãzbun pe el, sã-mi dea Minerva Mãrire. Unul îmi pãru cã-i planul Mai nemerit. În þarc avea ciclopul O boatã verde de mãslin, tãiatã Ca s-o cãleasc-anume ºi s-o poarte. Privindu-l, noi i-asemãnam ciomagul Cu un catarg de la un vas de marfã De douãzeci de rânduri de lopeþi, Aºa de gros ºi lung era toiagul. Am retezat dintr-însul o bucatã Ca de-un brãþat ºi soþilor am dat-o S-o netezeascã. Ei o netezirã ªi la un capãt eu am þuguiat-o. La focul arzãtor apoi cãlind-o, Am îndosit-o bine sub gunoiul Ce-n peºterã zãcea în mari mormane,

367

395

305

400

310

405

315

410

415

320

420

325

425

330

368

ODUSSEAIS. I aÙt¦r toÝj ¥llouj kl»rJ pepalšsqai ¥nwgon, Ój tij tolm»seien ™moˆ sÝn moclÕn ¢e…raj tr‹yai ™n Ñfqalmù, Óte tÕn glukÝj Ûpnoj ƒk£noi. oƒ d' œlacon, toÝj ¥n ke kaˆ ½qelon aÙtÕj ˜lšsqai, tšssarej, aÙt¦r ™gë pšmptoj met¦ to‹sin ™lšgmhn. ˜spšrioj d' Ãlqen kall…trica mÁla nomeÚwn: aÙt…ka d' e„j eÙrÝ spšoj ½lase p…ona mÁla, p£nta m£l', oÙdš ti le‹pe baqe…hj œntoqen aÙlÁj, ½ ti юs£menoj, À kaˆ qeÕj ìj ™kšleusen. aÙt¦r œpeit' ™pšqhke qureÕn mšgan ØyÒs' ¢e…raj: ˜zÒmenoj d' ½melgen Ԏj kaˆ mhk£daj agaj, p£nta kat¦ mo‹ran, kaˆ Øp' œmbruon Âken ˜k£stV. aÙt¦r ™peˆ d¾ speàse ponhs£menoj t¦ § œrga, sÝn d' Ó ge d¾ aâte dÚw m£ryaj Ðpl…ssato dÒrpon. kaˆ tÒt' ™gë KÚklwpa proshÚdwn ¥gci parast£j, kissÚbion met¦ cersˆn œcwn mšlanoj o‡noio: 'KÚklwy, tÁ, p…e onon, ™peˆ f£gej ¢ndrÒmea krša, Ôfr' e„dÍj, oŒÒn ti potÕn tÒde nhàj ™kekeÚqei ¹metšrh: soˆ d' aâ loib¾n fšron, e‡ m' ™le»saj o‡kade pšmyeiaj: sÝ d ma…neai oÙkšt' ¢nektîj. scštlie, pîj kšn t…j se kaˆ Ûsteron ¥lloj †koito ¢nqrèpwn polšwn; ™peˆ oÙ kat¦ mo‹ran œrexaj.' ìj ™f£mhn, Ð d dškto kaˆ œkpien: ¼sato d' a„nîj ¹dÝ potÕn p…nwn ka… m' Étee deÚteron aâtij: 'dÒj moi œti prÒfrwn ka… moi teÕn oÜnoma e„p aÙt…ka nàn, †na toi dî xe…nion, ú ke sÝ ca…rVj. kaˆ g¦r Kuklèpessi fšrei ze…dwroj ¥roura onon ™rist£fulon, ka… sfin DiÕj Ômbroj ¢šxei:

ODISEEA. CÂNTUL IX
Zorii apoi pe soþi sã tragã sorþii, Sã iasã-aceia care sã cuteze Cu mine ridicând sã-mplânte parul În ochiul uriaºului, îndatã Ce-adoarme el. S-aleserã cei patru Ce eu doream sã fie aleºi ºi-n urmã Al cincilea fui eu. Spre searã dânsul Veni din nou cu oile-i bârsane ªi le zori spre peºtera cea largã. Nici una n-o lãsã din strung-afarã Sau doar cã bãnui ceva ori poate C-aºa vru Dumnezeu. Apoi ciclopul Umflând pietroiu-l pune la intrare, S-aºazã asuprã-i, mulge oi ºi capre Frumos pe rând ºi-apleacã-apoi sugarii. ªi dupã ce degrabã face asta, Mai prinde doi ºi-ºi pregãteºte cina. Atunci de el m-apropii cu o cupã De minunat vin negru ºi-i zic astfel: «Poftim ºi bea dupã-nghiþirea cãrnii De om, sã vezi ce vin era la fundul Corãbiei pierdute. Voiam þie Sã þi-l închin, de te-ndurai de mine ªi mã lãsai sã plec napoi acasã, Dar tu eºti mânios nevoie-mare. Nemilostive, cum sã vie oare De-acum sã caute-adãpost la tine Un om din lumea-ntreagã? Nu faci bine.» Aºa-i zisei. Primi atunci el cupa ªi-o deºertã deodatã. Foarte vesel Era de-aceastã dulce bãuturã ªi mi-a cerut ca sã-i mai dau o datã: «Fii bun, mai dã-mi ºi spune-mi cum te cheamã, Sã-þi dau ºi eu un dar de ospeþie, De care sã te bucuri. Cã ºi þara Ciclopilor e darnicã ºi scoate Vin bun din struguri mari ce-i creºte ploaia.

369

430

335

435

440

340

445

345

450

350

455

460

355

465

370

ODUSSEAIS. I ¢ll¦ tÒd' ¢mbros…hj kaˆ nšktarÒj ™stin ¢porrèx.' ìj œfat': aÙt£r oƒ aâtij ™gë pÒron a‡qopa onon: trˆj mn œdwka fšrwn, trˆj d' œkpien ¢frad…Vsin. aÙt¦r ™peˆ KÚklwpa perˆ fršnaj ½luqen onoj, kaˆ tÒte d» min œpessi proshÚdwn meilic…oisi: 'KÚklwy, e„rwt´j m' Ônoma klutÒn; aÙt¦r ™gè toi ™xeršw: sÝ dš moi dÕj xe…nion, éj per Øpšsthj. Oâtij ™mo… g' Ônoma: Oâtin dš me kikl»skousi m»thr ºd pat¾r ºd' ¥lloi p£ntej ˜ta‹roi.' ìj ™f£mhn, Ð dš m' aÙt…k' ¢me…beto nhlšŽ qumù: 'Oâtin ™gë pÚmaton œdomai met¦ oŒs' ˜t£roisi, toÝj d' ¥llouj prÒsqen: tÕ dš toi xein»Žon œstai.' Ã, kaˆ ¢naklinqeˆj pšsen Ûptioj, aÙt¦r œpeita ke‹t' ¢podocmèsaj pacÝn aÙcšna, k¦d dš min Ûpnoj Èrei pandam£twr: f£rugoj d' ™xšssuto onoj ywmo… t' ¢ndrÒmeoi: Ð d' ™reÚgeto o„nobare…wn. kaˆ tÒt' ™gë tÕn moclÕn ØpÕ spodoà ½lasa pollÁj, eŒoj qerma…noito: œpessi d p£ntaj ˜ta…rouj q£rsunon, m» t…j moi Øpodde…saj ¢nadÚh. ¢ll' Óte d¾ t£c' Ð moclÕj ™l£Žnoj ™n purˆ mšllen ¤yasqai, clwrÒj per ™èn, diefa…neto d' a„nîj, kaˆ tÒt' ™gën ¥sson fšron ™k purÒj, ¢mfˆ d' ˜ta‹roi †stant': aÙt¦r q£rsoj ™nšpneusen mšga da…mwn. oƒ mn moclÕn ˜lÒntej ™l£Žnon, ÑxÝn ™p' ¥krJ, Ñfqalmù ™nšreisan: ™gë d' ™fÚperqen ™reisqeˆj d…neon, æj Óte tij trup´ dÒru n»Žon ¢n¾r trup£nJ, oƒ dš t' œnerqen Øposse…ousin ƒm£nti ¡y£menoi ˜k£terqe, tÕ d tršcei ™mmenj a„e…:

ODISEEA. CÂNTUL IX
Dar ãsta-i din nectar ºi ambrozie.» ªi-i adusei din nou o cupã plinã, De trei ori îi dãdui, de trei ori prostul Goli paharul. Dar apoi, când vinul I se sui la cap, eu cu blândeþe Zisei: «Mã-ntrebi de lãudatu-mi nume, Cicloape? Eu þi-l spun, dar tu drept oaspe Cinsteºte-mã c-un dar cum þi-a fost vorba. Mã cheamã Nimeni. Astfel îmi zic soþii, Pãrinþii mei ºi oamenii cu toþii.» Dar el rãspunse-ndatã fãrã suflet: «Pe Nimeni, dupã soþii lui, la urmã Eu l-oi mânca ºi-acesta þi-o fi darul.» Aºa rostind, el se rãstoarnã, cade Pe spate cu grumazu-ntors ºi somnul Atotdomolitor îl domoleºte. ªi cum e-ngreuiat de bãuturã, Din gurã varsã vin, bucãþi de carne. Atunci eu bag sub spuza multã parul ªi-l las pânã sã ardã. Dau poruncã ªi-mbãrbãtez pe toþi ai mei tovarãºi, Ca nu cumva de fricã sã dea dosul. Când paru-n foc stã gata sã s-aprindã, Mãcar cã-i verde, ºi începe tare A se-nroºi, atunci îl iau din vatrã, M-apropii de ciclop. Ceilalþi alãturi Îmi stau; un zeu curaj nebun ne-nsuflã. Ai mei înºfacã parul, ºi þuguiul Îl afundarã-n ochiul lui. Eu grabnic Mã salt în sus ºi-nvârt. Precum când unul O grindã de corãbii sfredeleºte Cu sfredelul, ceilalþi de jos unealta O-nºfacã de-o curea de ambe laturi ªi repede o miºcã, de se-nvârte Mereu tot sfredelind, aºa ºi-n ochiul Ciclopului roteam noi arzãtorul Tãciune, de curgea în juru-i sânge.

371

360

470

365

475

480

370

485

375

490

380

495

385

500

372

ODUSSEAIS. I ìj toà ™n Ñfqalmù puri»kea moclÕn ˜lÒntej dinšomen, tÕn d' aŒma per…rree qermÕn ™Ònta. p£nta dš oƒ blšfar' ¢mfˆ kaˆ ÑfrÚaj eásen ¢ãtm¾ gl»nhj kaiomšnhj: sfarageànto dš oƒ purˆ ·…zai. æj d' Ót' ¢n¾r calkeÝj pšlekun mšgan º skšparnon e„n Ûdati yucrù b£ptV meg£la „£conta farm£sswn: tÕ g¦r aâte sid»rou ge kr£toj ™st…n: ìj toà s…z' ÑfqalmÕj ™laŽnšJ perˆ moclù. smerdalšon d mšg' õmwxen, perˆ d' ‡ace pštrh, ¹me‹j d de…santej ¢pessÚmeq'. aÙt¦r Ð moclÕn ™xšrus' Ñfqalmo‹o pefurmšnon a†mati pollù. tÕn mn œpeit' œrriyen ¢pÕ ›o cersˆn ¢lÚwn, aÙt¦r Ð KÚklwpaj meg£l' ½puen, o† ·£ min ¢mfˆj õkeon ™n sp»essi di' ¥kriaj ºnemošssaj. oƒ d boÁj ¢ontej ™fo…twn ¥lloqen ¥lloj, ƒst£menoi d' e‡ronto perˆ spšoj, Ótti ˜ k»doi: 't…pte tÒson, PolÚfhm', ¢rhmšnoj ïd' ™bÒhsaj nÚkta di' ¢mbros…hn kaˆ ¢äpnouj ¥mme t…qhsqa; à m» t…j seu mÁla brotîn ¢škontoj ™laÚnei; à m» t…j s' aÙtÕn kte…nei dÒlJ º b…hfi;' toÝj d' aât' ™x ¥ntrou prosšfh kraterÕj PolÚfhmoj: 'ð f…loi, Oât…j me kte…nei dÒlJ oÙd b…hfin.' oƒ d' ¢pameibÒmenoi œpea pterÒent' ¢gÒreuon: 'e„ mn d¾ m» t…j se bi£zetai oon ™Ònta, noàsÒn g' oÜ pwj œsti DiÕj meg£lou ¢lšasqai, ¢ll¦ sÚ g' eÜceo patrˆ Poseid£wni ¥nakti.' ìj ¥r' œfan ¢piÒntej, ™mÕn d' ™gšlasse f…lon kÁr, æj Ônom' ™xap£thsen ™mÕn kaˆ mÁtij ¢mÚmwn.

ODISEEA. CÂNTUL IX
Se pârjolirã pleoape ºi sprâncene, Se mistui a ochiului luminã ªi ochiul sfârâia din rãdãcinã. Precum când un fierar, gãtind un mare Topor sau un hârleþ, în apã rece Înfige fierul ars, cãlindu-l astfel ªi oþelindu-l, sfârâie-atunci fierul Grozav, aºa tot sfârâia ºi ochiul Ciclopului, când rãsuceam noi parul. ªi groaznic el gemu. Boltita stâncã Vui de glasul lui, iar noi de spaimã Ne depãrtarãm iute. El îºi smulse Din ochi þuguiul ud de-atâta sânge ªi, scos din fire, l-azvârli departe. Rãcnea din rãsputeri chemând ciclopii Ce-n peºteri împrejur ºi-aveau sãlaºul Pe culmi vântoase. Glasul auzindu-i, Ei care dincotro venirã-aproape De peºterã ºi-ndatã-l întrebarã Ce-l doare: «Polifem, ce caznã oare Te face sã þipi astfel peste noaptea Tihnitã ºi ne sperii nouã somnul? Þi-o fi rãpind vrun om din strungã turma? Sau te omoarã cineva hoþeºte Ori silnic?» Polifem din vãgãunã Aºa le zise: «Nimeni mã omoarã Hoþeºte, dragii mei, ºi nu cu sila». Dar i-au rãspuns ciclopii: «Dacã nimeni Nu-þi face rãu ºi silã, când eºti singur, De boala cea de Dumnezeu trimisã Nu poþi sã fii scutit. De-aceea roagã Pe tatãl tãu Neptun ca sã te scape.» Grãind aºa, plecarã. Eu în mine Râdeam cã i-amãgi scornitul nume ªi gândul nãzdrãvan care-mi venise.

373

505

390

510

395

515

400

520

525

405

530

410

535

374
415

ODUSSEAIS. I KÚklwy d sten£cwn te kaˆ çd…nwn ÑdÚnVsi, cersˆ yhlafÒwn, ¢pÕ mn l…qon eŒle qur£wn, aÙtÕj d' e„nˆ qÚrVsi kaqšzeto ce‹re pet£ssaj, e‡ tin£ pou met' Ôessi l£boi ste…conta qÚraze: oÛtw g£r poÚ m' ½lpet' ™nˆ fresˆ n»pion enai. aÙt¦r ™gë boÚleuon, Ópwj Ôc' ¥rista gšnoito, e‡ tin' ˜ta…roisin qan£tou lÚsin ºd' ™moˆ aÙtù eØro…mhn: p£ntaj d dÒlouj kaˆ mÁtin Ûfainon, éj te perˆ yucÁj: mšga g¦r kakÕn ™ggÚqen Ãen. ¼de dš moi kat¦ qumÕn ¢r…sth fa…neto boul»: ¥rsenej o‡iej Ãsan ™ãtrefšej dasÚmalloi, kalo… te meg£loi te, „odnefj eroj œcontej: toÝj ¢kšwn sunšergon ™ãstrefšessi lÚgoisi, tÍs' œpi KÚklwy eáde pšlwr, ¢qem…stia e„dèj, sÚntreij a„nÚmenoj: Ð mn ™n mšsJ ¥ndra fšreske, të d' ˜tšrw ˜k£terqen ‡thn sèontej ˜ta…rouj. tre‹j d ›kaston fît' Ԏej fšron: aÙt¦r ™gè ge, – ¢rneiÕj g¦r œhn m»lwn Ôc' ¥ristoj ¡p£ntwn, – toà kat¦ nîta labèn, las…hn ØpÕ gastšr' ™lusqeˆj ke…mhn: aÙt¦r cersˆn ¢ètou qespes…oio nwlemšwj strefqeˆj ™cÒmhn tetlhÒti qumù. ìj tÒte mn sten£contej ™me…namen 'Hî d‹an. Ãmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj, kaˆ tÒt' œpeita nomÒnd' ™xšssuto ¥rsena mÁla, q»leiai d mšmhkon ¢n»melktoi perˆ shkoÚj: oÜqata g¦r sfarageànto. ¥nax d' ÑdÚnVsi kakÍsi teirÒmenoj p£ntwn яwn ™pema…eto nîta Ñrqîn ˜staÒtwn: tÕ d n»pioj oÙk ™nÒhsen,

ODISEEA. CÂNTUL IX
Dar tot gemând ºi copleºit de chinuri, Ciclopul dibuind, de la intrare Ridicã stânca ºi pe ea s-aºazã, Se-ntinde-apoi cu braþele sã prindã Pe vrunul care-ar fi ieºit cu turma, Aºa tehui el mã credea pe mine. Chiteam atunci ºi cãutam un mijloc Mai potrivit sã mântui de pieire Pe soþii mei, pe mine. Urzeam planuri ªi gânduri de tot felul, fiind vorba De viaþã, doar aproape era mare Primejdie, ºi-un gând mai mult ca toate Mi se pãru mai bun. Erau în turmã Berbeci lãþoºi, ºi zdraveni, mari ºi mândri Cu lâna laie. Atunci eu pe tãcute Berbecii, câte trei luând, deolaltã Îi leg cu mlãdioasele curmeie Pe care se culca nelegiuitul Ciclop. Cel mijlociu purta pe unul Din noi, iar alþii doi mergeau alãturi Ferindu-ne de-o parte ºi de alta. Deci trei berbeci cãrau pe câte unul Din soþii mei. Dar mai era ºi-un altul, Berbece ortoman, fruntaºul turmei. Eu l-apucai din spate ºi sub burta-i Miþoasã mã lungii ºi-ntors sub dânsul, Eu grap-aºa mã tot þineam de lâna-i Cea falnicã ºi tot rãbdam în mine. Aºa stãturãm ºi-aºteptam cu jale Sã vie dimineaþa. Iar când zorii Trandafirii în cer se revãrsarã, Zoreau atunci berbecii spre pãºune, Iar oile tot behãiau nemulse Cu ugerii lor ghiolcurã de lapte. Dar schingiuit de cazne-nfricoºate Stãpânul lor îi pipãia pe spate Berbecii toþi care-i treceau nainte

375

540

420

545

550

425

555

430

560

435

565

570

440

376

ODUSSEAIS. I éj oƒ Øp' e„ropÒkwn яwn stšrnoisi dšdento. Ûstatoj ¢rneiÕj m»lwn œsteice qÚraze, l£cnJ steinÒmenoj kaˆ ™moˆ pukin¦ fronšonti. tÕn d' ™pimass£menoj prosšfh kraterÕj PolÚfhmoj: 'kri pšpon, t… moi ïde di¦ spšoj œssuo m»lwn Ûstatoj; oÜ ti p£roj ge leleimmšnoj œrceai o„în, ¢ll¦ polÝ prîtoj nšmeai tšren' ¥nqea po…hj makr¦ bib£j, prîtoj d ·o¦j potamîn ¢fik£neij, prîtoj d staqmÒnde lila…eai ¢ponšesqai ˜spšrioj, nàn aâte panÚstatoj. à sÚ g' ¥naktoj ÑfqalmÕn poqšeij; tÕn ¢n¾r kakÕj ™xal£wse sÝn lugro‹s' ˜t£roisi, damass£menoj fršnaj o‡nJ, Oâtij, Ön oÜ pè fhmi pefugmšnon œmmen Ôleqron. e„ d¾ Ðmofronšoij potifwn»eij te gšnoio e„pe‹n, ÓppV ke‹noj ™mÕn mšnoj ºlask£zei: tî kš oƒ ™gkšfalÒj ge di¦ spšoj ¥lludij ¥llV qeinomšnou ·a…oito prÕj oÜdeŽ, k¦d dš t' ™mÕn kÁr lwf»seie kakîn, t£ moi oÙtidanÕj pÒren Oâtij.' ìj e„pën tÕn kriÕn ¢pÕ ›o pšmpe qÚraze. ™lqÒntej d' ºbaiÕn ¢pÕ spe…ouj te kaˆ aÙlÁj prîtoj Øp' ¢rneioà luÒmhn, Øpšlusa d' ˜ta…rouj. karpal…mwj d t¦ mÁla tanaÚpoda, p…ona dhmù, poll¦ peritropšontej ™laÚnomen, Ôfr' ™pˆ nÁa ƒkÒmeq': ¢sp£sioi d f…lois' ˜t£roisi f£nhmen, o‰ fÚgomen q£naton: toÝj d sten£conto goîntej. ¢ll' ™gë oÙk e‡wn, ¢n¦ d' ÑfrÚsi neàon ˜k£stJ, kla…ein: ¢ll' ™kšleusa qoîj kall…trica mÁla

ODISEEA. CÂNTUL IX
Stând oblu. Dar el nu simþi, netotul, Cã ei erau legaþi prin lâna deasã. În coada turmei o luã spre uºã Berbecele îngreuiat de blana-i Tufoasã ºi de mine care astfel M-am priceput. Dar Polifem pe dânsul Îl pipãi ºi-i zise: «De ce oare, Drãguþul meu berbece, pleci la urmã Din peºterã? tu care niciodatã Nu rãmâneai de oi, ci tot nainte Cu paºii mari mergeai sã paºti din floarea Cea moale-a ierbii? ªi-ajungeai întâiul La râu ºi nãzuiai napoi spre searã La stânã cel dintâi? Acum tu însã Rãmâi de tot în urmã. Ori plângi ochiul Stãpânului? Mi-l scoase un nemernic Cu haita de miºei dupã ce lotrul Cu vinul m-ameþise, acel Nimeni Ce tot nu-l cred scutit acum de moarte. Hei, dac-ar fi sã ai un gând cu mine ªi s-ai tu darul vorbei sã-mi spui unde S-o fi ascuns de crunta mea mânie, Cum creierul, din tidva lui izbitã, Pe jos îl împroºcam în vãgãunã! Mã uºuram atunci de tot amarul Ce mi-l fãcu netrebnicul de Nimeni.» Rostind el ast,-aretului dã drumul. Când eu mã depãrtai puþin de strungã, Întâi mã desprinsei de sub berbece, Pe urmã-i desfãcui ºi pe tovarãºi, Apoi mânarãm turma-aceea grasã ªi iute de picior ºi prin coclauri O tot gonirãm noi pânã ce furãm La vasul nostru. Mult se bucurarã Tovarãºii cã noi scãparãm teferi, Iar pe ceilalþi cu vaiet îi jãlirã. Eu nu-i lãsam sã plângã, ci cu semne

377
575

445

580

450

585

590

455

595

460

600

465

605

610

atunci batjocorindu-l. oÙk ¥r' œmellej ¢n£lkidoj ¢ndrÕj ˜ta…rouj œdmenai ™n spÁŽ glafurù kraterÁfi b…hfi. În peºterã sã te hrãneºti cu carnea Tovarãºilor unui om nevrednic. plhmurˆj ™k pÒntoio. kaˆ d¾ f£men aÙtÒq' Ñlšsqai. Aºa s-au rãzbunat pe tine zeii. e„ d fqegxamšnou teu À aÙd»santoj ¥kouse. care-ndrãzneºti acasã La tine sã îmbuci pe bieþii oaspeþi. n-avuºi parte. Tu trebuia sã-þi ispãºeºti pãcatul. kaˆ tÒt' ™gë KÚklwpa proshÚdwn kertom…oisi: 'KÚklwy.' ìj ™f£mhn.] kratˆ katanneÚwn: oƒ d propesÒntej œresson. aÙt¦r ™gë ce…ressi labën perim»kea kontÕn ðsa paršx: ˜t£roisi d' ™potrÚnaj ™kšleusa [™mbalšein kèpVs'. ™deÚhsen d' o„»Žon ¥kron ƒkšsqai. 379 615 475 620 480 625 630 485 635 490 640 495 645 . Era pe-aci s-ajungã chiar la cârmã ªi clocoti rãzbit de stâncã valul. Dar el tãlãzuit napoi nãvalnic Corabia cãtre uscat împinse. Iar când eram departe cât ajunge Un glas de om. dar el cade-n faþa Corãbii noastre cea cu botul negru. se roagã blând de mine: «Abraºule. Cicloape tu. pe bãnci la rând ºezurã ªi prinserã vâslind sã batã marea. k¦d d' œbale prop£roiqe neÕj kuanopróroio [tutqÒn. Dar soþii mei de-alãturi.» Dar el atunci ºi mai dihai se-ntartã. Sileam ºi îmboldeam pe soþi cu semne Din cap sã se încovãie spre vâsle. scštli'. Miºelule. Eu însã O sprijinii c-o stinghie prelungã. kaˆ l…hn sš g' œmelle kic»sesqai kak¦ œrga. dau iar un chiot Spre uriaº. Oprindu-mã. Ósson te gšgwne bo»saj. ™peˆ xe…nouj oÙc ¤zeo sù ™nˆ o‡kJ ™sqšmenai: tî se ZeÝj te…sato kaˆ qeoˆ ¥lloi.378 470 ODUSSEAIS. ªi ei grabnic Intrarã-n vas. Ca sã ne strecurãm de la nãpastã ªi ei se tot plecau vâslind nainte. Öj kaˆ nàn pÒntonde balën bšloj ½gage nÁa aâtij ™j ½peiron. oƒ d' ay' e‡sbainon kaˆ ™pˆ klh‹si kaq‹zon: ˜xÁj d' ˜zÒmenoi poli¾n ¤la tÚpton ™retmo‹j. †n' Øpk kakÒthta fÚgoimen. De-am zis în noi c-aici ne-o fi sfârºitul. ¢ll' Óte tÒsson ¢pÁn. De smulge þancul unui munte mare ªi ni-l repede. I pÒll' ™n nh balÒntaj ™piple‹n ¡lmurÕn Ûdwr. Ð d' œpeita colèsato khrÒqi m©llon: Âke d' ¢porr»xaj koruf¾n Ôreoj meg£loio. ODISEEA. kaˆ tÒte d¾ KÚklwpa proshÚdwn: ¢mfˆ d' ˜ta‹roi meilic…ois' ™pšessin ™r»tuon ¥lloqen ¥lloj: 'scštlie. t…pt' ™qšleij ™reqizšmen ¥grion ¥ndra. ¢ll' Óte d¾ dˆj tÒsson ¤la pr»ssontej ¢pÁmen. Strigat-am la ciclop: «Hei. De-a fost pe-aci s-o dea de mal. Iar când fãcurãm noi un drum pe mare De douã ori mai lung. de ce tu fiara asta O mai întarþi? Cã el c-o loviturã Din mare spre uscat împinse vasul. ºi-i tot zoream sã-nluntre Cioporul de berbeci ca sã purcedem Curând pe apa-amarã. qšmwse d cšrson ƒkšsqai.] ™klÚsqh d q£lassa katercomšnhj ØpÕ pštrhj: t¾n d' ¨y ½peirÒnde palirrÒqion fšre kàma. oricât eºti de puternic. CÂNTUL IX Din ochi i-opream.

™pe… m' ™dam£ssato o‡nJ. mã face bine. cã doar eu sunt Feciorul lui. œske tij ™nq£de m£ntij ¢n¾r ºäj te mšgaj te. Iar el gemând rãspunse atunci: «Vai mie! Mi-se-mplineºte-o veche prorocie. ¢ll£ min ¥yorron prosšfhn kekothÒti qumù: 'KÚklwy. de-o vrea. Ulise. Sã te cinstesc cu daruri de-ospeþie.' ODISEEA. T»lemoj EÙrum…dhj. Trãia pe-aci un om ales ºi mare. „»setai. oÙdš tij ¥lloj oÜte qeîn mak£rwn oÜte qnhtîn ¢nqrèpwn. 'Iq£kV œni o„k…' œconta. Öj mantosÚnV ™kškasto kaˆ manteuÒmenoj kateg»ra Kuklèpessin: Ój moi œfh t£de p£nta teleut»sesqai Ñp…ssw. aÙtÕj d'. ºi-n vârtute Neînfrânt. el zice cã mi-e tatã ªi singur el.380 ODUSSEAIS. de-aº putea sã te dobor pe tine ªi-n iad sã te rãped cum sigur este Cã zeul mãrii nu-þi mai drege ochiul». a‡ k' ™qšlVs'. 'Oduseà. a‡ kšn t…j se kataqnhtîn ¢nqrèpwn Ñfqalmoà e‡rhtai ¢eikel…hn ¢lawtÚn. I sÚn ken ¥rax' ¹mšwn kefal¦j kaˆ n»Ža doàra marm£rJ ÑkriÒenti balèn: tÒsson g¦r †hsin. Sã rog ca sã te-ajute zeul mãrii Pe drum. Sã zici cã te orbi cuceritorul Ulise-al lui Laerte din Itaca». dacã cineva te-ntreabã De-a ochiului tãu groaznicã sluþire. à m£la d» me pala…fata qšsfaq' ƒk£nei.' ìj f£san. CÂNTUL IX S-audã iar un grai sau o strigare. Puterea-mi domolind cu bãutura. pomp»n t' ÑtrÚnw dÒmenai klutÕn ™nnos…gaion: toà g¦r ™gë p£Žj e„m…. 381 650 500 655 505 660 510 665 670 515 675 520 680 525 . †na toi p¦r xe…nia qe…w. meg£lhn ™pieimšnon ¢lk»n: nàn dš m' ™ën Ñl…goj te kaˆ oÙtidanÕj kaˆ ¥kikuj Ñfqalmoà ¢l£wsen. f£sqai 'OdussÁa ptolipÒrqion ™xalaîsai. un pitic ca tine ªi slab ºi de nimic îmi scoase ochiul. æj oÙk ÑfqalmÒn g' „»setai oÙd' ™nos…cqwn. Trãgaci cum e. ¢ll' ¥ge deàr'. uƒÕn Lašrtew.' ìj ™f£mhn. c-o stanã colþuroasã ªi þeasta ºi corabia ne-ar sparge. ceirîn ™x 'OdusÁoj ¡mart»sesqai ÑpwpÁj. Dar ia mai vino-ncoace tu. ¢ll' oÙ pe‹qon ™mÕn megal»tora qumÒn. Ð dš m' o„mèxaj ºme…beto mÚqJ: 'í pÒpoi. Un zodier neîntrecut. ¢ll' a„e… tina fîta mšgan kaˆ kalÕn ™dšgmhn ™nq£d' ™leÚsesqai. Dar nici un altul dintre zei ºi oameni.' ìj œfat'.» Dar inima ei nu-mi puturã-nfrânge ªi iar strigai la el din rãsputeri: «Cicloape. Neptun slãvitul.» La vorba lui rãspund ºi eu din parte-mi: «Hei. pat¾r d' ™mÕj eÜcetai enai. aÙt¦r ™gè min ¢meibÒmenoj prosšeipon: 'aŠ g¦r d¾ yucÁj te kaˆ a„înÒj se duna…mhn eânin poi»saj pšmyai dÒmon ”AŽdoj e‡sw. dar iatã. Telèmos Al lui Evrimos fiu. De-aceea eu tot aºteptam sã vie Un om chipos ºi mare. care-ajunsese Bãtrân printre ciclopi ºi el îmi spuse Cã toate aceste aveau sã mi se-ntâmple ªi cã Ulise-avea sã-mi ia vederea.

Ð d' œpeita Poseid£wni ¥nakti eÜceto. Ñy kakîj œlqoi. Dar la-mpãrþire mie pe deasupra Tovarãºii mi-au dat pe cel de frunte. îi împãrþirãm. nÁa mn œnq' ™lqÒntej ™kšlsamen ™n yam£qoisin. Apoi ciclopul Luã un stei de piatrã ºi mai mare ªi învârtind îl repezi cu toatã Puterea-i de neînchipuit. ·šxaj mhr…' œkaion: Ð d' oÙk ™mp£zeto ƒrîn. dÕj m¾ 'OdussÁa ptolipÒrqion o‡kad' ƒkšsqai. Öj p©sin ¢n£ssei. ºi-n stare De plâns. Lui Joe.» Aºa-i fu ruga ªi-l auzi Neptun. pat¾r d' ™mÕj eÜceai enai. ce‹r' Ñršgwn e„j oÙranÕn ¢sterÒenta: 'klàqi. ¢ll' Óte d¾ t¾n nÁson ¢fikÒmeq'. nhÕj ™p' ¢llotr…hj. eÛroi d' ™n p»mata o‡kJ. ™pšreise d n' ¢pšleqron: k¦d d' œbalen metÒpisqe neÕj kuanopróroio tutqÒn. tu. œnqa per ¥llai nÁej ™ässelmoi mšnon ¡qrÒai. Pe-altaru-i coapsele-i arsei. ¢mfˆ d' ˜ta‹roi e†at' ÑdurÒmenoi. dar cât pe-aci sã cadã Deasupra cârmei. toà d' œklue kuanoca…thj. Ñlšsaj ¥po p£ntaj ˜ta…rouj. sã-ºi piardã soþii. ™deÚhsen d' o„»Žon ¥kron ƒkšsqai. târziu de tot. 'Iq£kV œni o„k…' œconta. [uƒÕn Lašrtew. ªi berbecii Ciclopului luând. dar jertfa 383 685 530 690 535 695 540 700 705 545 710 550 715 . ¹mšaj potidšgmenoi a„e…. el s-ajungã Pe vas strãin.' ìj œfat' eÙcÒmenoj. sã-l aºtepte Nenorocirile acasã.] mÁla d KÚklwpoj glafurÁj ™k nhÕj ˜lÒntej dass£meq'. [™k d kaˆ aÙtoˆ bÁmen ™pˆ ·hgm‹ni qal£sshj.] ¢ll' e‡ oƒ mo‹r' ™stˆ f…louj t' „dšein kaˆ ƒkšsqai okon ™ãkt…menon kaˆ ˜¾n ™j patr…da ga‹an. ODISEEA. Clocoti dar marea Izbitã de pietroi ºi valu-mpinse Corabia nainte. CÂNTUL IX M-aude el ºi braþele-ºi înalþã Spre cer ºi lui Neptun aºa se roagã: «Cutremur-de-pãmânt Neptun. ¢rneiÕn d' ™moˆ o‡J ™ãkn»midej ˜ta‹roi m»lwn daiomšnwn dÒsan œxoca: tÕn d' ™pˆ qinˆ Zhnˆ kelainefšŽ Kron…dV. Împinserãm pe prund acolo vasul ªi noi pe mal ieºirãm. qšmwse d cšrson ƒkšsqai. Eu închinându-l zeului furtunii. dacã eu þi-s fiul Cu-adevãrat ºi zici cã-mi eºti pãrinte Ascultã-mã ºi fã sã nu ajungã La casa lui Ulise din Itaca! Iar dacã-i scris cumva pe-ai lui sã vadã ªi vatra lui ºi þara. Pose…daon gai»oce kuanoca‹ta: e„ ™teÒn ge sÒj e„mi.382 ODUSSEAIS. Dar când sosirãm La locul unde celelalte vase Steteau grãmadã la popas ºi soþii Ne aºteptau ºi suspinau cu jale. aÙt¦r Ó g' ™xaàtij polÝ me…zona l©an ¢e…raj Âk' ™pidin»saj. zeul Cu plete-albastre. æj m» t…j moi ¢tembÒmenoj k…oi ‡shj. domnului stãpân a toate. ªi-avu din ei tot insul parte dreaptã. ™klÚsqh d q£lassa katercomšnhj ØpÕ pštrhj: t¾n d prÒsw fšre kàma. O clipã numai ªi-avea s-o dea de mal. în dosul Corãbiei. I ìj ™f£mhn.

De aici pornim nainte plini de jale De pierderea iubiþilor tovarãºi. oƒ d' ay' e‡sbainon kaˆ ™pˆ klh‹si kaq‹zon. Ei intrarã Degrabã toþi. d¾ tÒt' ™gën ˜t£roisin ™potrÚnaj ™kšleusa aÙtoÚj t' ¢mba…nein ¢n£ te prumn»sia làsai. ìj tÒte mn prÒpan Ãmar ™j ºšlion katadÚnta ¼meqa dainÚmenoi krša t' ¥speta kaˆ mšqu ¹dÚ: Ãmoj d' ºšlioj katšdu kaˆ ™pˆ knšfaj Ãlqe. Dar în amurg. cu vin dulce. ODISEEA. d¾ tÒte koim»qhmen ™pˆ ·hgm‹ni qal£sshj. A doua zi. ¥smenoi ™k qan£toio. I ¢ll' Ó ge merm»rizen.384 ODUSSEAIS. ne-ospãtarãm Cu mult prisos de carne. Ne-ntinserãm pe mal ºi adormirãm. œnqen d protšrw plšomen ¢kac»menoi Ãtor. ˜xÁj d' ˜zÒmenoi poli¾n ¤la tÚpton ™retmo‹j. pe bãnci la rând ºezurã ªi prinserã vâslind sã batã marea. CÂNTUL IX El nu-mi primi. 385 555 720 560 725 565 . Ãmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj. ci cugeta în ce fel Corãbii ºi tovarãºi sã-mi cufunde. când se ivirã zorii Grãbii pe soþi silindu-i sã se-nluntre ªi vase sã dezlege. f…louj Ñlšsantej ˜ta…rouj. Ópwj ¢polo…ato p©sai nÁej ™ässelmoi kaˆ ™moˆ ™r…hrej ˜ta‹roi. când soarele-asfinþise. cât e ziua De mare pânã-n searã. ªezurãm noi atunci ºi. Dar mulþumiþi cã noi scãparãm teferi.

ªi de fripturi tot fumegã palatul ªi geme de petreceri toatã ziua. C-un lanþ lucios de-argint legã burduful În fundu-unei corãbii. ¢ll' Óte d¾ kaˆ ™gën ÐdÕn Éteon ºd' ™kšleuon pempšmen. kaˆ mn tîn ƒkÒmesqa pÒlin kaˆ dèmata kal£. œnqa d bukt£wn ¢nšmwn katšdhse kšleuqa: ke‹non g¦r tam…hn ¢nšmwn po…hse Kron…wn. El nu se-mpotrivi la asta ªi-mi pregãti plecarea. Noi sosirãm în cetate La mândrul lor palat. Iar eu pe rând îi povesteam de toate. mÁna d p£nta f…lei me kaˆ ™xeršeinen ›kasta. ›x d' uƒšej ¹bèontej. El doisprezece fii avea la curte. -Mi dete-o piele De bou de nouã ani. dîke dš m' ™kde…raj ¢skÕn boÕj ™nneèroio.ODUSSEIAS K Cântul X 5 10 15 20 A„ol…hn d' ™j nÁson ¢fikÒmeq': œnqa d' œnaien A‡oloj `Ippot£dhj. ½mata: nÚktaj d' aâte par' a„do…Vs' ¢lÒcoisin eÛdous' œn te t£phsi kaˆ ™n trhto‹si lšcessi. liss¾ d' ¢nadšdrome pštrh. oƒ d' a„eˆ par¦ patrˆ f…lJ kaˆ mhtšri kednÍ da…nuntai: par¦ dš sfin Ñne…ata mur…a ke‹tai. knisÁen dš te dîma peristenac…zetai aÙlÍ. toà kaˆ dèdeka pa‹dej ™nˆ meg£roij geg£asin. Eol. burduf în care Suflãrile de vânturi mugitoare Le închisese toate. nh d' ™nˆ glafurÍ katšdei mšrmiqi faeinÍ În insula Eolia sosirãm. O lunã-ntreagã Eol mã gãzdui ºi de-a-mãruntul Mã întreba de Troia ºi de flota Danailor. ªi însoþi pe fete cu bãieþii. Dar mã rugai la urmã sã mã lase Sã plec. Ón k' ™qšlVsi. al lui Hipotas fiu. ›x mn qugatšrej. ”Ilion 'Arge…wn te nšaj kaˆ nÒston 'Acaiîn: kaˆ mn ™gë tù p£nta kat¦ mo‹ran katšlexa. œnq' Ó ge qugatšraj pÒren uƒ£sin enai ¢ko…tij. cãci fusese De Joe pus ca domnitor pe vânturi: Le mânã sau le-nstrunã dupã voie. Bãieþi ºi fete-n floare câte ºase. ca dintr-însul 5 10 15 20 25 30 . Ei veºnic ospãteazã lângã tatãl ªi preacinstita mamã ºi-au pe masã Întinse-atâtea feluri de bucate. oÙdš ti ke‹noj ¢n»nato. plwtÍ ™nˆ n»sJ: p©san dš tš min pšri te‹coj c£lkeon ¥rrhkton. f…loj ¢qan£toisi qeo‹si. ºmn paušmenai ºd' ÑrnÚmen. Iar noaptea pe covoare ºi pe paturi Sãpate-n lemn ei dorm cu-a lor cinstite Neveste. acolo Iubit de zei domnea peste ostrovul Cel plutitor ºi-mprejmuit de-a-ntregul Cu ziduri nerãzbite din aramã ªi þãrmuit de stâncã netezitã. teàce d pomp»n. de-ntorsul lor acasã.

Eol îi dete ªi-aceste daruri. Spre largul mãrii. †na m» ti parapneÚsei' Ñl…gon per: aÙt¦r ™moˆ pnoi¾n zefÚrou prošhken ¢Ánai.' ìj œfasan. Nouã zile ªi nopþi plutirãm noi fãrã-ncetare. Eu mã trezesc. partea lui de pradã. poll¦ mn ™k Tro…hj ¥getai keim»lia kal¦ lhdoj: ¹me‹j d' aâte Ðm¾n ÐdÕn ™ktelšsantej o‡kade nisÒmeqa kene¦j sÝn ce‹raj œcontej. daruri de la craiul Mãrinimos Eol Hipotianul. ba desluºim chiar focuri Aprinse de locuitori pe þãrmuri. ïde dš tij e‡pesken „dën ™j plhs…on ¥llon: 'í pÒpoi. ªi-acum. oÙdš tJ ¥llJ dîc' ˜t£rwn. †na q©sson ƒko…meqa patr…da ga‹an: oƒ d' ›taroi ™pšessi prÕj ¢ll»louj ¢gÒreuon ka… m' œfasan crusÒn te kaˆ ¥rguron o‡kad' ¥gesqai. Iar noi care-am fãcut aceeaºi cale Ne-ntoarcem toþi la vetre cu mâni goale. dîra par' A„Òloo megal»toroj `Ippot£dao. tÍ dek£tV d' ½dh ¢nefa…neto patrˆj ¥roura. de dragul lui. Burduful dezlegarã ºi dintr-însul Se nãpustirã vânturile toate. ga…hj ¥po patr…doj. œnq' ™m mn glukÝj Ûpnoj ™pšllabe kekmhîta: a„eˆ g¦r pÒda nhÕj ™nèmwn. ODISEEA. Ca doar mai iute sã sosim în þarã. În vremea asta se vorbirã soþii. Óssoj tij crusÒj te kaˆ ¥rguroj ¢skù œnestin. kaˆ nàn oƒ t£ ge dîke carizÒmenoj filÒthti A‡oloj. cã-ntr-una cârmuisem ªi nu-ncrezusem nimãnuia vasul.» Aºa grãirã-n tainã ªi sfatul rãu învinse pe tovarãºi. Óteèn ke pÒlin kaˆ ga‹an †khtai. Iar într-a zecea ni s-aratã þara Pãrinþilor. ™nnÁmar mn Ðmîj plšomen nÚktaj te kaˆ Ãmar. de-ncepur-a plânge. cum Ulise se tot face Iubit ºi preþuit de toatã lumea În oriºicare þarã ºi cetate! ªi de la Troia duce el grãmadã De mândre-odoare. ¢ll' ¥ge q©sson „dèmeqa. Lãsã numai un vânt uºor. ¥nemoi d' ™k p£ntej Ôrousan. CÂNTUL X Sã nu rãsufle nici un pic de boare. kaˆ d¾ purpolšontaj ™leÚssomen ™ggÝj ™Òntaj. ªi ziserã privind unul la altul: «Vezi. toÝj d' ay' ¡rp£xasa fšren pÒntonde qÚella kla…ontaj. Ótti t£d' ™st…n. ªi eu cel fãrã vinã Gândeam atunci sã fac una din douã: 389 25 35 40 30 45 35 50 40 55 60 45 65 50 . Însã n-a fost Sã fie aºa. Deodatã-i apucã pe ei furtuna ªi-i abãtu departe de-a lor þarã. Sã vedem mai iute Ce bogãþie de argint ºi aur O fi-n burduf. Chiar din prostia noastrã Am fi pierit pe mare. Ôfra fšroi nÁ£j te kaˆ aÙtoÚj: oÙd' ¥r' œmellen ™ktelšein: aÙtîn g¦r ¢pwlÒmeq' ¢frad…Vsin. ªi-nchipuirã cã duceam cu mine Argint ºi aur. æj Óde p©si f…loj kaˆ t…miÒj ™stin ¢nqrèpois'. Atunci somn dulce mã furã pe mine De obosit. boul¾ d kak¾ n…khsen ˜ta…rwn: ¢skÕn mn làsan. Pe vase sã ne poarte. K ¢rguršV. Doamne. aÙt¦r ™gè ge ™grÒmenoj kat¦ qumÕn ¢mÚmona merm»rixa.388 OD USSEAIS. Zefirul.

d¾ tÒt' ™gë k»ruk£ t' Ñpass£menoj kaˆ ˜ta‹ron. cel mai de ocarã! Cã nu mai pot sã îngrijesc de drumul Hulitului de dumnezei. œnqa d' ™p' ºpe…rou bÁmen kaˆ ¢fuss£meq' Ûdwr: aya d de‹pnon ›lonto qoÍj par¦ nhusˆn ˜ta‹roi. Ôfra †koio patr…da s¾n kaˆ dîma. Sã m-ajutaþi. Intrãm în casã ªi stãm la uºa lui pe prag. sten£conto d' ˜ta‹roi. bÁn e„j A„Òloo klut¦ dèmata: tÕn d' ™k…canon dainÚmenon par¦ Î t' ¢lÒcJ kaˆ oŒsi tškessin. ™lšgciste zwÒntwn: oÙ g£r moi qšmij ™stˆ komizšmen oÙd' ¢popšmpein ¥ndra tÒn. prieteni. Tãcurã ei. kaˆ e‡ poÚ toi f…lon ™st…n. 'Oduseà. Ulise? Ce rãstriºte Te nãpãdi? Cã noi avurãm grijã De drumul tãu. Luând un crainic ºi un soþ cu mine.' ìj f£san: aÙt¦r ™gë metefèneon ¢cnÚmenoj kÁr: '¥as£n m' ›taro… te kakoˆ prÕj to‹s… te Ûpnoj scštlioj. Dup-aceea-ndatã Tovarãºii prânzirã lângã vase. CÂNTUL X Ori sã m-arunc din vas sã pier în valuri. Mã duc la curtea lui Eol. [œrr'. ªi-un somn nenorocit. aÙt¦r ™peˆ s…toiÒ t' ™pass£meq' ºd potÁtoj.'] ìj e„pën ¢pšpempe dÒmwn barša sten£conta. Acolo pe uscat ne coborârãm. ™peˆ ¢qan£toisin ¢pecqÒmenoj tÒd' ƒk£neij. oropsitul De dumnezei.' ìj ™f£mhn malako‹si kaqaptÒmenoj ™pšessin: oƒ d' ¥new ™gšnonto: pat¾r d' ºme…beto mÚqJ: 'œrr' ™k n»sou q©sson. om netrebnic. Afarã. Ori pacostea s-o rabd tãcut ºi încã Sã fiu între cei vii. Iar când de-ajuns mâncarãm ºi bãurãm. pe care Îl nimeresc la masã cu nevasta ªi cu feciorii lui. f…loi: dÚnamij g¦r ™n Øm‹n. Înfricoºatul vifor Napoi pe soþi îi duse spre ostrovul Eolia. ¢ll' ¢kšsasqe. cã doar vã stã-n putere. Iar vâslitorii. à mšn s' ™ndukšwj ¢pepšmpomen. à ¢kšwn tla…hn kaˆ œti zwo‹si mete…hn. Apoi de-acolo Mâhniþi cãlãtorirãm mai departe. iar ei oftau din suflet. din prostia noastrã. Tu. œnqen d protšrw plšomen ¢kac»menoi Ãtor: te…reto d' ¢ndrîn qumÕj Øp' e„res…hj ¢legeinÁj ODISEEA. Luarãm apã. ca tu s-ajungi acasã La þara ta ºi-oriunde þi-a fost voia. Tu care-mi vii în casã. M-acoperii acolo ªi mã culcai.» Aºa rãstit îmi zise ªi mã goni din casa lui pe mine Cu tot oftatul meu. ™lqÒntej d' ™j dîma par¦ staqmo‹sin ™p' oÙdoà ˜zÒmeq': oƒ d' ¢n¦ qumÕn ™q£mbeon œk t' ™ršonto: 'pîj Ãlqej. Ój te qeo‹sin ¢pšcqhtai mak£ressin. kaluy£menoj d' ™nˆ nh ke…mhn: aƒ d' ™fšronto kakÍ ¢nšmoio qušllV aâtij ™p' A„ol…hn nÁson. dar tatãl lor s-aprinse: «Din þara mea mai repede te carã. K º pesën ™k nhÕj ¢pofq…mhn ™nˆ pÒntJ.390 OD USSEAIS. iar dânºii Uimiþi la noi se uitã ºi mã-ntreabã: «De ce veniºi.» Iar eu rãspund cu inima-ntristatã: «Tovarãºi fãrã suflet mã pierdurã. ¢ll' œtlhn kaˆ œmeina. 391 70 55 75 80 60 85 65 90 70 95 100 75 105 . Rãbdai mai bine ªi rãmãsei.» Aºa zisei luându-i cu frumosul. Vã rog. t…j toi kakÕj œcrae da…mwn.

pštrhj ™k pe…smata d»saj.-n dreptul zidului cetãþii. œnqa k' ¥ãpnoj ¢n¾r doioÝj ™x»rato misqoÚj. aºa cã omul Neadormit. oƒ d' ‡san ™kb£ntej le…hn ÐdÒn. Cãci nu se mai vedea întorsul nostru. ˜xÁmar mn Ðmîj plšomen nÚktaj te kaˆ Ãmar: ˜bdom£tV d' ƒkÒmesqa L£mou a„pÝ ptol…eqron. Ð dš t' ™xel£wn ØpakoÚei. pe care Din plaiurile nalte spre cetate Cãrau locuitorii lemnãria. tÕn d' ¥rgufa mÁla nomeÚwn: ™ggÝj g¦r nuktÒj te kaˆ ½matÒj e„si kšleuqoi. dã bineþe ºi-i rãspunde Un altul care pleacã. ªi mã urcai pe-o culme prãvãlatã ªi-aici stãtui. ar avea-ndoitã platã. C-abia e noapte ºi se face ziuã. ODISEEA. Î per ¥maxai ¥stud' ¢f' Øyhlîn Ñršwn katag…neon Ûlhn. CÂNTUL X Se chinuiau cu trudnica vâslire. Aleg atunci doi soþi ºi cu un crainic ªi poruncesc sã cerceteze cine Sunt oamenii cei mâncãtori de pâne În þara asta. Ci-i mulcomit ºi limpede de-a pururi. Iar într-a ºaptea furãm la cetatea Lui Lamos. ¥ndre dÚw kr…naj. kapnÕn d' oon Ðrîmen ¢pÕ cqonÕj ¢ssonta. tÕn mn boukolšwn. Óqi poimšna poim¾n ºpÚei e„sel£wn. Ceilalþi tovarãºi toþi împiedicarã Nãuntru legãnatele corãbii. tr…taton k»ruc' ¤m' Ñp£ssaj. oÜte mšg' oÜt' Ñl…gon. koÚrV d xÚmblhnto prÕ ¥steoj ØdreuoÚsV. cu seninãri înalte Înconjurat de-o parte ºi de alta Cu maluri prelungite dimpotrivã La gura lui ºi cu intrare-ngustã. Cãlãtorirãm ºase nopþi ºi zile. œnq' o† g' e‡sw p£ntej œcon nšaj ¢mfiel…ssaj. unde valul Nu creºte niciodatã mic sau mare. œnq' ™peˆ ™j limšna klutÕn ½lqomen. œsthn d skopi¾n ™j paipalÒessan ¢nelqèn: œnqa mn oÜte boîn oÜt' ¢ndrîn fa…neto œrga. Lestrigonia cea naltã. Ei se coborârã ªi merserã pe-un neted ºleau. aÙt¦r ™gën ooj scšqon œxw nÁa mšlainan. pe rând de-ar paºte boii ªi oile. Doar eu oprii corabia-mi afarã La capul schelei ºi-o legai de-o stâncã. leuk¾ d' Ãn ¢mfˆ gal»nh. Thlšpulon Laistrugon…hn. Cu porþi mai depãrtate. ªi-acolo. Îndatã ce intrarãm în limanul Cel minunat. K ¹metšrV mat…V. ™peˆ oÙkšti fa…neto pomp». Ön pšri pštrh ºl…batoj tetÚchke diamperj ¢mfotšrwqen. Dar nu vãzurãm oameni Muncind la câmp. ¢ktaˆ d problÁtej ™nant…ai ¢ll»lVsin ™n stÒmati proÜcousin. d¾ tÒt' ™gën ˜t£rouj prohn peÚqesqai „Òntaj. nici boi la arãturã. Ci numai fum rotocolea pe-alocuri. ¢rai¾ d' e‡sodÒj ™stin. 393 80 110 85 115 120 90 125 95 130 100 135 140 105 . o† tinej ¢nšrej een ™pˆ cqonˆ s‹ton œdontej.392 OD USSEAIS. aƒ mn ¥r' œntosqen limšnoj ko…loio dšdento plhs…ai: oÙ mn g£r pot' ¢šxeto kàm£ g' ™n aÙtù.-n care þarã Pãstoru-ntors pe drum de la pãºune Cu turma. Apoi le otgonirã lâng-olaltã În adâncata schelã. aÙtoà ™p' ™scatiÍ.

¢ll¦ G…gasin. Dânsa Venise dupã apã la fântâna Cu und-aºa de limpede. de…santej Ôleqron. Cât a þinut mãcelul de la schelã. mur…oi. kat¦ d' œstugon aÙt»n. Strãpunºi ca niºte peºti apoi luarã Pe soþii mei ºi-i duserã spre-a-i face La ei greþos ospãþ. të d dÚ' ¢xante fugÍ ™pˆ nÁaj ƒkšsqhn. †n' Øpk kakÒthta fÚgoimen: oƒ d' ¤ma p£ntej ¢nšrriyan. Ój tij tînd' e‡h basileÝj kaˆ oŒsin ¢n£ssoi. t¾n d guna‹ka eáron Óshn t' Ôreoj koruf»n. ¢spas…wj d' ™j pÒnton ™phrefšaj fÚge pštraj ODISEEA. S-apropiarã ºi-ntrebarã dânºii Pe fatã cine-i domn în þar-aceea ªi care-i sunt supuºii. Ea repede chemã din adunare Pe soþu-i cel vestit. oÙk ¥ndressin ™oikÒtej. Ea îndatã Le arãtã palatul unde ºade Pãrintele-i ca domn. Iar ei intrarã La vederoasa curte ºi gãsirã Pe doamna cât un munte ºi-o sfeclirã. ªi-ncepe Un huiet ºi o valmã-ngrozitoare De oameni care mor.394 OD USSEAIS. ci ca uriaºii. ªi nu ca oameni. Ei toþi de frica morþii începurã Sã dea din vâsle ºi sã-mproaºte spumã ªi grabnic de sub streºina de stâncã 395 145 110 150 155 115 160 120 165 125 170 175 130 180 . ¹ d m£l' aÙt…ka patrÕj ™pšfraden Øyerefj dî. tÒfra d' ™gë x…foj ÑxÝ ™russ£menoj par¦ mhroà tù ¢pÕ pe…smat' œkoya neÕj kuanopróroio: aya d' ™mo‹s' ˜t£roisin ™potrÚnaj ™kšleusa ™mbalšein kèpVs'. de vase sparte. copila Lui Antifate lestrigonul. De unde s-adãpa întreg oraºul. Iar el le pregãti o moarte cruntã. ¹ d' ay' ™x ¢gorÁj ™k£lei klutÕn 'AntifatÁa. ¹ mn ¥r' ™j kr»nhn kateb»seto kalliršeqron 'Artak…hn: œnqen g¦r Ûdwr protˆ ¥stu fšreskon: oƒ d parist£menoi prosefèneon œk t' ™ršonto. oƒ d' ™peˆ e„sÁlqon klut¦ dèmata. o† ·' ¢pÕ petr£wn ¢ndracqšsi cermad…oisi b£llon: ¥far d kakÕj kÒnaboj kat¦ nÁaj Ñrèrei ¢ndrîn t' Ñllumšnwn nhîn q' ¤ma ¢gnumen£wn: „cqàj d' ìj pe…rontej ¢terpša da‹ta fšronto. Eu sabia mi-o scot de lângã coapsã. Atunci de pretutindeni nãvãlirã Puzderii lestrigonii cei puternici. Suiþi pe stânci. Öj d¾ to‹sin ™m»sato lugrÕn Ôleqron. K qugatšr' „fq…mV LaistrugÒnoj 'Antif£tao. Pe unu-l prinse ºi-l mâncã degrabã. aÙt¦r Ð teàce bo¾n di¦ ¥steoj: oƒ d' ¢ontej fo…twn ‡fqimoi LaistrugÒnej ¥lloqen ¥lloj. CÂNTUL X Ei dau de-o fatã zdravãnã. Rãtez cu ea frânghii de la corãbii ªi-mbãrbãtez îndatã pe tovarãºi ªi poruncesc sã deie zor la vâsle Ca sã putem scãpa de rãutate. Ön pÒsin. rostogoleau pietroaie Cu greu urnite de bãrbaþi. aÙt…c' ›na m£ryaj ˜t£rwn Ðpl…ssato de‹pnon. În vremea asta. Artachia. Apoi el dete-un strigãt prin cetate. Ceilalþi fugind venirã la corãbii. pe Antifate. Ôfr' oƒ toÝj Ôlekon limšnoj polubenqšoj ™ntÒj.

ka… tij qeÕj ¹gemÒneuen. ka… moi ™e…sato kapnÕj ¢pÕ cqonÕj eÙruode…hj K…rkhj ™n meg£roisi di¦ drum¦ pukn¦ kaˆ Ûlhn. De mine se-ndurã un zeu ºi-n cale Îmi scoase un cerboi cu coarne nalte. œsthn d skopi¾n ™j paipalÒessan ¢nelqèn. ¢ll' Óte d¾ tr…ton Ãmar ™ãplÒkamoj tšles' 'Hèj. ªi stând acolo Pe-un colþ de stâncã. A„a…hn d' ™j nÁson ¢fikÒmeq': œnqa d' œnaie K…rkh ™ãplÒkamoj. e‡ pwj œrga ‡doimi brotîn ™nop»n te puqo…mhn. Dar mulþumiþi cã noi scãparãm teferi. când se ivirã zorii Cu pletele-aurii. Ci. De-aci pornim nainte plini de jale De pierderea iubiþilor tovarãºi. œnqen d protšrw plšomen ¢kac»menoi Ãtor. de prin desiºuri. Tovarãºilor mei sã dau merinde ªi sã-i trimit pe ei sã cerceteze. ™peˆ ‡don a‡qopa kapnÒn. t¾n 'WkeanÕj tške pa‹da. ªi cum zãrii fum negru. dein¾ qeÕj aÙd»essa. Dar la întors. kaˆ tÒt' ™gën ™mÕn œgcoj ˜lën kaˆ f£sganon ÑxÝ karpal…mwj par¦ nhÕj ¢n»Žon ™j periwp»n. K nhàj ™m»: aÙt¦r aƒ ¥llai ¢ollšej aÙtÒq' Ôlonto. Pe mal ieºirãm ªi-ntinºi stãturãm douã nopþi ºi zile. ïde dš moi fronšonti do£ssato kšrdion enai. Ój ·£ moi Øy…kerwn œlafon mšgan e„j ÐdÕn aÙt¾n Âken: Ð mn potamÒnde kat»Žen ™k nomoà Ûlhj ODISEEA. atunci fiind eu singur. unde ªedea frumoasa Circe. o sorã De-un sânge cu sãlbaticul Aietes Care-i nãscut din luminosul Soare ªi de-a lui Ocheanos fatã Persa. Ðmoà kam£tJ te kaˆ ¥lgesi qumÕn œdontej. gãsii ca mai cu cale La vas sã merg nainte. A treia zi. luând o lance ªi-o sabie-ascuþitã-n grabã mare Mã sui de la corabie pe-o culme Sã vãd pe câmp de nu lucreazã oameni. ªi-ajungem la ostrovul Aia. când eu m-apropiasem De vasul meu. S-aud un glas de-al lor. iar celelalte Pierirã acolo împreunã toate. œnqa tÒt' ™kb£ntej dÚo t' ½mata kaˆ dÚo nÚktaj ke…meq'. mi-a pãrut cã iese De pe pãmântul larg. aÙtokasign»th ÑloÒfronoj A„»tao: ¥mfw d' ™kgeg£thn faesimbrÒtou 'Hel…oio mhtrÒj t' ™k Pšrshj. prît' ™lqÒnt' ™pˆ nÁa qo¾n kaˆ q‹na qal£sshj de‹pnon ˜ta…roisin dÒmenai prošmen te puqšsqai. ¥smenoi ™k qan£toio. o zeiþã Cu grai de om ºi-amarnicã. œnqa d' ™p' ¢ktÁj nh kathgagÒmesqa siwpÍ naÚlocon ™j limšna. Un fum prin stejãriº. Ce cobora din pajiºtea pãdurii 397 135 185 190 140 195 145 200 150 205 210 155 215 . ¢ll' Óte d¾ scedÕn Ãa kiën neÕj ¢mfiel…sshj. f…louj Ñlšsantej ˜ta…rouj. CÂNTUL X O ºterse vasul meu. din casa Circei. merm»rixa d' œpeita kat¦ fršna kaˆ kat¦ qumÕn ™lqe‹n ºd puqšsqai. Acolo poposirãm noi cu vasul ªi în liman intrarãm pe tãcute Cãlãuziþi de-un zeu. eu în minte Mi-am pus sã merg sã aflu ce-i pe-acolo. Sleiþi fiind de trudã ºi durere. socotind. kaˆ tÒte t…j me qeîn ÑlofÚrato moànon ™Ònta.396 OD USSEAIS. lângã mare.

Ôfr' ™n nh qoÍ brîs…j te pÒsij te. mnhsÒmeqa brèmhj mhd trucèmeqa limù. oÙ g£r pw katadusÒmeq'. ™peˆ oÜ pwj Ãen ™p' êmou ceirˆ fšrein ˜tšrV: m£la g¦r mšga qhr…on Ãen. K piÒmenoj: d¾ g£r min œcen mšnoj ºel…oio. prˆn mÒrsimon Ãmar ™pšlqV: ¢ll' ¥get'. oricât de mult ne doare. sã ne-ospãtãm noi bine. Ei ºi-aruncarã haina de pe faþã ªi se uitau la cerbul de pe malul Pustiei mãri ºi se mirau cu toþii De-acest vânat. ODISEEA. cãci pe un umãr Eu nu puteam s-o port numai c-o mânã. Spre vasul meu pornii proptit în lance ªi o trântii pe jos naintea nãvii. pe urmã Rupsei la buruiene ºi nuiele. Apoi prinsei a-nsufleþi pe oameni ªi cu blândeþe aºa-i luai de-aproape: «Iubiþii mei. oƒ d' ðka ™mo‹s' ™pšessi p…qonto: ™k d kaluy£menoi par¦ q‹n' ¡lÕj ¢trugštoio qh»sant' œlafon: m£la g¦r mšga qhr…on Ãen. ¢pÕ d' œptato qumÒj. Tot nu pierim. Fãcui o-mpletiturã mlãdioasã Ca de-un brãþat ºi înnodai cu dânsa Picioarele cumplitei nãmetenii. ªi astfel ªezurãm noi atunci.' ìj ™f£mhn. aÙt¦r ™peˆ t£rphsan Ðrèmenoi Ñfqalmo‹si.» Aºa zisei ºi-ndatã m-ascultarã. Ne-ntinserãm pe þãrm ºi adormirãm. œgcei ™reidÒmenoj. 399 220 165 225 170 230 235 175 240 180 245 185 250 . Luând-o-n spate-apoi. Sã nu lãsãm sã ne doboare foamea. e„j 'Adao dÒmouj. El boncãind cãzu în praf ºi viaþa Zburã din trupul lui. deodatã-n spate prin spinare Îl nimerii ºi-l strãbãtui cu lancea. jivin-aºa de mare. pe‹sma d' Óson t' Ôrguian ™ãstrefj ¢mfotšrwqen plex£menoj sunšdhsa pÒdaj deino‹o pelèrou. ¢nšgeira d' ˜ta…rouj meilic…ois' ™pšessi parastadÕn ¥ndra ›kaston: 'ð f…loi. tù d' ™gë ™mba…nwn dÒru c£lkeon ™x çteilÁj e„rus£mhn: tÕ mn aâqi katakl…naj ™pˆ ga…V e‡as': aÙt¦r ™gë spas£mhn ·îp£j te lÚgouj te. tÕn d' ™gë ™kba…nonta kat¦ knÁstin mšsa nîta plÁxa: tÕ d' ¢ntikrÝ dÒru c£lkeon ™xepšrhse. cu vin dulce. Spre amurgit. Iar eu pe dânsul Suindu-mã. bÁn d katallof£dia fšrwn ™pˆ nÁa mšlainan. ìj tÒte mn prÒpan Ãmar ™j ºšlion katadÚnta ¼meqa dainÚmenoi krša t' ¥speta kaˆ mšqu ¹dÚ: Ãmoj d' ºšlioj katšdu kaˆ ™pˆ knšfaj Ãlqe. k¦d d' œpes' ™n kon…Vsi makèn. ¢cnÚmenoi per. smuncii din ranã-i lancea ªi o lãsai lungitã jos. k¦d d' œbalon prop£roiqe neÒj. CÂNTUL X Ca sã s-adape-n vale. Cu ce avem în vasul nostru hranã ªi de bãut. ªi dupã ce privind se desfãtarã. Ei mânile-ºi spãlarã ºi-ncepurã Sã-ºi facã un ospãþ slãvit. la scapãtul de soare.398 160 OD USSEAIS. ce‹raj niy£menoi teÚcont' ™rikudša da‹ta. C-aºa de mare-a fost sãlbãticiunea. d¾ tÒte koim»qhmen ™pˆ ·hgm‹ni qal£sshj. ºi cât e ziua De mare pânã-n searã ne-ospãtarãm Cu mult prisos de carne. Când el din codru Ieºea. cãci fusese De vipie cuprins. de nu ne vine ceasul.

' ìj ™f£mhn. edon g¦r skopi¾n ™j paipalÒessan ¢nelqën nÁson. periskšptJ ™nˆ cèrJ. strânsei pe soþi ºi astfel Le cuvântai: «Tovarãºi. eáron d' ™n b»ssVsi tetugmšna dèmata K…rkhj xesto‹sin l£essi. iar cealaltã Sub Evriloh cel arãtos ca zeii. cãci pe o culme Suindu-mã. ™peˆ kak¦ f£rmak' œdwken. pe-o stâncã prãvãlatã. Vãzui cã-i un ostrov încins de-o mare Nemãrginitã ºi e scund ostrovul. Cu inima zdrobitã-ºi amintirã Isprãvile lui Antifat. Pe-mpreajma lui stau lei ºi lupi sãlbatici. ªi ei. kaˆ tÒt' ™gën ¢gor¾n qšmenoj met¦ p©sin œeipon: ['kšklutš meu mÚqwn. de prin desiºuri. oÙ g¦r ‡dmen ÓpV zÒfoj oÙd' ÓpV ºèj. când coboarã Pe sub pãmânt. noi nu ºtim unde-apune Luminãtorul soare. bÁ d' „šnai.» Aºa zisei. CÂNTUL X A doua zi. Bãrbatul Evriloh. Clãtirãm sorþii într-un coif de-aramã ªi cum ieºi la sorþ cutezãtorul. to‹sin d katekl£sqh f…lon Ãtor mnhsamšnois' œrgwn LaistrugÒnoj 'Antif£tao KÚklwpÒj te b…hj megal»toroj ¢ndrof£goio. toÝj aÙt¾ katšqelxen. tîn d' EÙrÚlocoj qeoeid»j. Iar pe la mijloc fum vãzui cu ochii Ieºind din stejãriº. Gãsirã într-o vale din pãdure Palatul Circei ridicat din piatrã Frumos cioplitã pe-o nãlþime-a vãii. kak£ per p£scontej ˜ta‹roi:] ð f…loi. t¾n pšri pÒntoj ¢pe…ritoj ™stef£nwtai. 401 255 190 260 195 265 270 200 275 205 280 210 285 290 . oÙd' ÓpV ºšlioj faes…mbrotoj es' ØpÕ ga‹an oÙd' ÓpV ¢nne‹tai: ¢ll¦ frazèmeqa q©sson. e‡ tij œt' œstai mÁtij: ™gë d' oÙk o‡omai enai. Sub mine-a fost o parte. ascultaþi-mi Cuvântul meu. Dar mie mi-e cã nu-i. kl»rouj d' ™n kunšV calk»reŽ p£llomen ðka: ™k d' œqore klÁroj megal»toroj EÙrulÒcoio. când auzirã. cruzimea Ciclopului cel mâncãtor de oameni ªi începur-a plânge cu bocire ªi a vãrsa din ochi un râu de lacrimi. aÙt¾ d cqamal¾ ke‹tai: kapnÕn d' ™nˆ mšssV œdrakon Ñfqalmo‹si di¦ drum¦ pukn¦ kaˆ Ûlhn. ¢rcÕn d met' ¢mfotšroisin Ôpassa: tîn mn ™gën Ãrcon. ODISEEA. Iubiþii mei. qalerÕn kat¦ d£kru cšontej: ¢ll' oÙ g£r tij prÁxij ™g…neto muromšnoisin.400 OD USSEAIS. K Ãmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj. porni nainte ªi douãzeci ºi doi de inºi cu dânsul Purceserã plângând ºi ne lãsarã Pe noi în urmã toþi cu plâns ºi jale. aÙt¦r ™gë d…ca p£ntaj ™ãkn»midaj ˜ta…rouj ºr…qmeon. Dar ce putea sã le ajute plânsul? Eu împãrþii atunci în douã cete Pe soþii mei cei cu pulpare mândre ªi orânduii mai-mare câte unul. ¢mfˆ dš min lÚkoi Ãsan Ñršsteroi ºd lšontej. când se ivirã zorii Trandafirii. Deci hai mai iute Sã cãutãm un chip de-ncredinþare. cu tot necazul nostru. ºi nici de unde vine La rãsãrirea lui. kla‹on d ligšwj. ¤ma tù ge dÚw kaˆ e‡kos' ˜ta‹roi kla…ontej: kat¦ d' ¥mme l…pon goÒwntaj Ôpisqen.

Ca ei sã uite þara lor cu totul. ™peˆ ‡don a„n¦ pšlwra. to‹si d mÚqwn Ãrce Pol…thj. mãestritã Ca orice lucru gingaº ºi subþire.402 OD USSEAIS. Ôrcamoj ¢ndrîn. Dumnezeiesc þesut de vreo zeiþã. eŒsen d' e„sagagoàsa kat¦ klismoÚj te qrÒnouj te. de unde dânsa Þesea o pânzã mare. Întocmai cum se gudurã dulãii La un stãpân ce vine de la masã. d£pedon d' ¤pan ¢mfimšmuken. ¢ll' ¥ra to… ge oÙrÍsin makrÍsi perissa…nontej ¢nšstan. Grãi atunci Polit. †na p£gcu laqo…ato patr…doj a‡hj. Frumos mai cântã-n casã. Deci nu se repezirã ei la oameni. Tovarãºul cel mai iubit ºi vrednic De cinste pentru mine: «Dragi tovarãºi. Ój moi k»distoj ˜t£rwn Ãn kednÒtatÒj te: 'ð f…loi. oŒa qe£wn lept£ te kaˆ car…enta kaˆ ¢gla¦ œrga pšlontai. aÙt¦r ™peˆ dîkšn te kaˆ œkpion. Ei toþi prosteºte dupã ea intrarã ªi numai Evriloh rãmase afarã.' ìj ¥r' ™fènhsen. Temându-se de-o cursã. CÂNTUL X Dar îmblânziþi de farmecele zânei. Ieºind zeiþa-ndatã le deschise Lucioasa poartã ºi-i pofti nãuntru. Pe tovarãºi Zeiþa-i duse-n casã. Cã tot le-aduce câte-o-mbucãturã. unde-i puse La rând sã ºadã-n scaune ºi-n jeþuri ªi-apoi le pregãti o torocalã De brânzã. ODISEEA. K…rkhj d' œndon ¥kouon ¢eidoÚshj Ñpˆ kalÍ ƒstÕn ™poicomšnhj mšgan ¥mbroton. œstan d' ™n proqÚroisi qe©j kalliplok£moio. À qeÕj º gun»: ¢ll¦ fqeggèmeqa q©sson. Aºa la ei se gudurarã leii ªi lupii cei cu gheare oþelite. K oÙd' o† g' ærm»qhsan ™p' ¢ndr£sin. toˆ d' ™fqšggonto kaleàntej. ™n dš sfin turÒn te kaˆ ¥lfita kaˆ mšli clwrÕn o‡nJ Pramne…J ™kÚka: ¢nšmisge d s…tJ f£rmaka lÚgr'. æj d' Ót' ¨n ¢mfˆ ¥nakta kÚnej da…thqen „Ònta sa…nws': a„eˆ g£r te fšrei meil…gmata qumoà: ìj toÝj ¢mfˆ lÚkoi kraterènucej ºd lšontej sa‹non: toˆ d' œddeisan. iar ei chemând strigarã. 403 215 295 220 300 305 225 310 230 315 235 320 325 . ºi-n mâncarea asta Amestecã ºi farmece cumplite. œndon g£r tij ™poicomšnh mšgan ƒstÕn kalÕn ¢oidi£ei. dar sã strigãm mai iute. Ci se scularã numai în picioare ªi deterã din coada lor cea lungã. de rãsunã toatã Cãmara ei.» Aºa vorbi. bãrbat de frunte. Pare-o zânã Sau o femeie care stã ºi þese Vro pânzã mare. aÙt…k' œpeita ·£bdJ peplhgu‹a kat¦ sufeo‹sin ™šrgnu. ¹ d' ay' ™xelqoàsa qÚraj êŽxe faein¦j kaˆ k£lei: oƒ d' ¤ma p£ntej ¢Ždre…Vsin ›ponto: EÙrÚlocoj d' Øpšmeinen: яsato g¦r dÒlon enai. de fãinã ºi de miere Cu vin din Pramne. Din casã s-auzea cântând zeiþa Cu viers fermecãtor. Dar soþii îngheþarã când vãzurã Grozavele dihãnii ºi stãturã La poarta zânei cea cu mândre plete.

aÙt¦r noàj Ãn œmpedoj æj tÕ p£roj per. 405 240 330 335 245 340 250 345 255 350 355 260 360 . Ea repede-i bãtu apoi cu varga ªi-i duse ºi-ntr-o còcinã-i închise. Prin stejãriº ºi-n vale nimerirãm Un dalb palat din piatrã netezitã. oÙdš ti ™kf£sqai dÚnato œpoj. Tovarãºii cu strigãt o chemarã.404 OD USSEAIS. dar nu putea din gurã Sã-ndruge-o vorbã. fa…dim' 'Odusseà: eÛromen ™n b»ssVsi tetugmšna dèmata kal¦ [xesto‹sin l£essi. Iar Evriloh. Cu ochii plini de lacrimi Se vãieta. de ghindã ºi de coarne. Ei cu toþii Se mistuirã-acolo ºi nici unul Din ei nu se ivi. gÒon d' çeto qumÒj. dând fuga. Eu multã vreme Stãtui pândind ºi-i aºteptai zadarnic. Cu pãrul ºi cu trupul. Aºa stãteau închiºi plângând sãracii. oÙdš tij aÙtîn ™xef£nh: dhrÕn d kaq»menoj ™skop…azon. ne pofti nãuntru. aÙt¦r Ó g' ¢mfotšrVsi labën ™ll…sseto goÚnwn ODISEEA.' ìj œfat'. uimiþi cu toþii. ªi porci erau cu faþa ºi cu glasul. El se silea.» Aºa grãi. kÁr ¥ceŽ meg£lJ bebolhmšnoj: ™n dš oƒ Ôsse dakruÒfin p…mplanto. ¢mfˆ d tÒxa: tÕn d' ¨y ºnègea aÙt¾n ÐdÕn ¹g»sasqai. ìj oƒ mn kla…ontej ™šrcato: to‹si d K…rkh p¦r ¥kulon b£lanÒn t' œbalen karpÒn te krane…hj œdmenai. ¢ggel…hn ˜t£rwn ™ršwn kaˆ ¢deukša pÒtmon. Mâncare-obiºnuitã pentru porcii Culcaþi pe jos. Zidit acolo pe tãpºanul vãii. ¢ll' Óte d» min p£ntej ¢gazÒmeq' ™xeršontej. K oƒ d suîn mn œcon kefal¦j fwn»n te tr…caj te kaˆ dšmaj. oƒ d' ¤m' ¢Žstèqhsan ¢ollšej. Aci cânta fermecãtor o zânã Sau o femeie care sta-n cãmarã La stative lucrând o pânzã mare. CÂNTUL X ªi dupã ce le-o dete ºi-o-nghiþirã. юs£menoj dÒlon enai.] œnqa dš tij mšgan ƒstÕn ™poicomšnh l…g' ¥eiden À qeÕj º gun»: toˆ d' ™fqšggonto kaleàntej. aÙt¦r ™gë perˆ mn x…foj ¢rgurÒhlon êmoiŽn balÒmhn. æj ™kšleuej. kaˆ tÒte tîn ¥llwn ˜t£rwn katšlexen Ôleqron: 'Éomen. îndatã ne deschise Lucioasa poartã. periskšptJ ™nˆ cèrJ. ¹ d' ay' ™xelqoàsa qÚraj êŽxe faein¦j kaˆ k£lei: oƒ d' ¤ma p£ntej ¢Ždre…Vsin ›ponto: aÙt¦r ™gën Øpšmeina. dupã porunca ta. Iar ea. mšga c£lkeon. Iar Circe le-aruncã atunci nutreþul. Ei toþi orbeºte dupã ea intrarã ªi numai eu mai rãmãsei pe-afarã Temându-mã de-o cursã. aºa era de tare Îndurerat. oŒa sÚej camaieun£dej a„n œdousin. EÙrÚlocoj d' ¨y Ãlqe qo¾n ™pˆ nÁa mšlainan. Ulise. ieºind. Îl întrebau. ne povesti el felul Pieirii celorlalþi ai lui tovarãºi: «Ne-am dus. dar la minte Erau întregi întocmai ca nainte. Se-ntoarse la corabie sã spuie Ce soartã tristã-avurã bieþii oameni. Dar când. ¢n¦ drum£. Eu atârnai de umãr O spadã mare în argint þintatã. ƒšmenÒj per. Grãmezi de jir.

preamãrite. Tot bea ºi-mbucã lângã vasul nostru Afund ºi negru. K [ka… m' ÑlofurÒmenoj œpea pterÒenta proshÚda:] 'm» m' ¥ge ke‹s' ¢škonta. teÚxei toi kukeî. pornii la deal. ci las’ sã stau pe-aicea. Silindu-mã. De lângã vas. oÙdš sš fhmi aÙtÕn nost»sein. CÂNTUL X De-aceea ºi luai cu mine arcul ªi repede-l grãbii sã mã conducã Pe-acelaºi drum. à toÝj lusÒmenoj deàr' œrceai. menšeij d sÚ g' œnqa per ¥lloi. Cã prea de tot nevoia mã sileºte.406 265 OD USSEAIS. prin coclauri? Cã soþii tãi de-aici. Pãrea-ntocmai ca un tânãr Cu barba ºi mustaþ-abia mijitã În cea mai mândrã floare-a tinereþii. ¢ll¦ xÝn to…sdesi q©sson feÚgwmen: œti g£r ken ¢lÚxaimen kakÕn Ãmar. Mai bine luãm fuga Cu-ai noºtri de pe-aci. toà per cariest£th ¼bh: œn t' ¥ra moi fà ceirˆ œpoj t' œfat' œk t' ÑnÒmaze: 'pÍ d¾ aât'. 407 365 370 270 375 275 380 280 385 390 285 395 290 400 . p£nta dš toi ™ršw ÑlofèŽa d»nea K…rkhj. Evriloh. di' ¥kriaj œrceai ooj.» Aºa vorbi. pierdut vei fi cu dânºii. ð dÚsthne. Mi-ieºi nainte Hermes cel cu varga De aur. œnqa moi `Erme…aj crusÒrrapij ¢ntebÒlhsen ™rcomšnJ prÕj dîma.' ìj œfat'. ¢ll' Óte d¾ ¥r' œmellon „ën ƒer¦j ¢n¦ b»ssaj K…rkhj †xesqai polufarm£kou ™j mšga dîma. unde umbli singur. ›taroi dš toi o†d' ™nˆ K…rkhj œrcatai éj te sÚej pukinoÝj keuqmînaj œcontej. numai el putea-va Sã-ndepãrteze-a ta nenorocire. Singur mã voi duce. Neºtiutor de þarã. La casa naltã-a vrãjitoarei Circe. nehn…V ¢ndrˆ ™oikèj. Ia leacul ãsta minunat ºi intrã În casa Circei. aÙt¦r ™gè min ¢meibÒmenoj prosšeipon: 'EÙrÚloc'. Dar eu te voi feri de rãu pe tine. ¢ll¦ l…p' aÙtoà: oda g¦r æj oÜt' aÙtÕj ™leÚseai oÜte tin' ¥llon ¥xeij sîn ˜t£rwn. Doar ºtiu cã nu mai vii nici tu de-acolo ªi nici nu vei aduce pe vreunul Din soþii tãi. trecând prin valea sfântã. Ori poate Tu mergi sã-i scoþi? Nu crede cã de-acolo Te-ntorci napoi. tÒde f£rmakon ™sqlÕn œcwn ™j dèmata K…rkhj œrceu. rãmâi pe loc aicea. El mi-apucã genunchii Cu mânile-amândouã ºi de mine Se tot ruga ºi-mi cuvânta cu vaiet: «Sã nu mã duci acolo. din casa Circei. à toi mn sÝ mšn' aÙtoà tùd' ™nˆ cèrJ œsqwn kaˆ p…nwn ko…lV par¦ nh mela…nV: aÙt¦r ™gën emi: krater¾ dš moi œplet' ¢n£gkh. cèrou ¥Ždrij ™èn.' ìj e„pën par¦ nhÕj ¢p»Žon ºd qal£sshj. Eu mã rãstii la dânsul: «Tu. ¢ll' ¥ge d» se kakîn ™klÚsomai ºd saèsw: tÁ. Când eu s-ajung. balšei d' ™n f£rmaka s…tJ: ODISEEA. Mai este vreme De-a ocoli nenorocirea noastrã. Închiºi au fost ºi stau acum cu porcii În staul bine-mprejmuit. Ó kšn toi kratÕj ¢l£lkVsin kakÕn Ãmar. prîton Øphn»tV. Luându-mã de mânã-mi zise astfel: «Nenorocite. diotrefšj. Dar iatã.» Aºa-i zisei ºi de pe lângã mare.

ÐppÒte ken K…rkh s' ™l£sV perim»keŽ ·£bdJ. [kaloà daidalšou: ØpÕ d qrÁnuj posˆn Ãen:] teàce dš moi kukeî crusšJ dšpv. Cãci nu te lasã leacul bun de pazã Ce eu þi-l dau.» Zise el ºi-mi dete O buruianã smulsã din þãrânã ªi-mi spuse cum e felul ei: o floare Ca laptele. Când Circe asupra-þi Va nãvãli cu varga ei prelungã. eu strigai. bãtut cu þinte. g£lakti d e‡kelon ¥nqoj: mîlu dš min kalšousi qeo…. ™gë d' ™j dèmata K…rkhj ½Ža: poll¦ dš moi krad…h pÒrfure kiÒnti. ODISEEA. Din teacã trage-þi sabia-ascuþitã ªi sai la dânsa gata sã faci moarte. Ea speriatã-atunci o sã te-mbie Cu dânsa sã te culci. ¹ dš s' Øpodde…sasa kel»setai eÙnhqÁnai: œnqa sÝ mhkšt' œpeit' ¢pan»nasqai qeoà eÙn»n.' ìj ¥ra fwn»saj pÒre f£rmakon 'ArgeŽfÒnthj ™k ga…hj ™rÚsaj ka… moi fÚsin aÙtoà œdeixe. Eu trist mersei în urmã. Þi-oi spune de-amãnuntul În ce chip sã te porþi. ¹ d' ay' ™xelqoàsa qÚraj êŽxe faein¦j kaˆ k£lei: aÙt¦r ™gën ˜pÒmhn ¢kac»menoj Ãtor. Ea n-o sã moaie inima din tine ªi-a ta virtute. Ôfra p…oimi. De-argint.408 OD USSEAIS. CÂNTUL X Sã-þi spun eu toatã mãestria Circei: Va face-o torocalã ºi-þi va pune Un leac vrãjit în pâne. Ôfra kš toi lÚsV q' ˜t£rouj aÙtÒn te kom…ssV: ¢ll¦ kšlesqa… min mak£rwn mšgan Órkon ÑmÒssai m» t… toi aÙtù pÁma kakÕn bouleusšmen ¥llo. de vrei ca slobozi Pe oameni sã þi-i lase ºi de tine Sã poarte grijã. Ó toi dèsw. anevoie Sã o dezgroape omul. `Erme…aj mn œpeit' ¢pšbh prÕj makrÕn ”Olumpon nÁson ¢n' Øl»essan. dar cu asta Ea nu te va putea vrãji pe tine. Cã dupã ce te va goli de arme. eŒse dš m' e„sagagoàsa ™pˆ qrÒnou ¢rguro»lou. qe¦ dš meu œkluen aÙdÁj. ™n dš te f£rmakon Âke. Plecã pe urmã Hermes Prin pãduraticul ostrov spre piscul Olimpului. iar eu spre casa Circei ªi inima mi se bãtea pe cale. cã n-o sã mai încerce Vrun pocinog mai rãu sã-þi facã þie. însã zeii Pot oriºice. kak¦ fronšous' ™nˆ qumù. ™ršw d ›kasta. d¾ tÒte sÝ x…foj ÑxÝ ™russ£menoj par¦ mhroà K…rkV ™paxai éj te kt£menai menea…nwn. cu rãdãcinã neagrã. Iar ea mã duse-n casã ºi mã puse Pe jeþ frumos lucrat. K ¢ll' oÙd' ïj qšlxai se dun»setai: oÙ g¦r ™£sei f£rmakon ™sqlÒn. calepÕn dš t' ÑrÚssein ¢ndr£si ge qnhto‹si: qeoˆ dš te p£nta dÚnantai. m» s' ¢pogumnwqšnta kakÕn kaˆ ¢n»nora q»V. Ea m-auzi ºi-ndatã Ieºind deschise poarta lucitoare ªi mã pofti. Tu patul zânei Sã nu-l dispreþuieºti. sub el cu scãunaº de razim 409 405 295 410 300 415 305 420 425 310 430 315 435 . De zei numitã moly. La poarta zânei cea cu mândre plete Stând. Dar întâi sileºte-o Sã jure jurãmântul cel mai mare Al zeilor. ·…zV mn mšlan œske. œsthn d' e„nˆ qÚrVsi qe©j kalliplok£moio: œnqa st¦j ™bÒhsa.

' ìj ™f£mhn. De ce te rogi sã fiu blajin cu tine. oÙd' ¨n ™gè g' ™qšloimi teÁj ™pib»menai eÙnÁj.' ìj œfat'.» Aºa-mi vorbi. De care-mi spuse Hermes cel cu varga De aur. Ea-mi zise: «Du-te-n cocinã acuma ªi culcã-te cu toþi ai tãi tovarãºi». voindu-mi rãu zeiþa. qaàm£ m' œcei. Ea þipã tare. pîj g£r me kšlV soˆ ½pion enai.410 OD USSEAIS. ™k Tro…hj ¢niÒnta qoÍ sÝn nh mela…nV. e„ m» moi tla…hj ge. ¹ d' aÙt…k' ¢pèmnuen. aÙt¦r ™gè min ¢meibÒmenoj prosšeipon: 'ð K…rkh. qe£. chiar acuma Sã juri cu jurãmântul cel mai mare 411 440 320 445 325 450 330 455 460 335 465 340 470 345 475 . pÒqi toi pÒlij ºd tokÁej. aÙtÕn d' ™nq£d' œcousa dolofronšousa keleÚeij ™j q£lamÒn t' „šnai kaˆ sÁj ™pib»menai eÙnÁj. Doar biruie puterea lui pe-oricine De cum îl ia ºi peste dinþi îi trece. cu viclenie Mã-mbii sã intru în iatac la tine. mšgan Órkon ÑmÒssai. à sÚ g' 'OdusseÚj ™ssi polÚtropoj. zeiþo. Sã ne suim în patu-þi. m» t… moi aÙtù pÁma kakÕn bouleusšmen ¥llo. Eu dezarmat fiind. De nu te-nduri. ca tu astfel. æj ™kšleuon. Ón tš moi a„eˆ f£sken ™leÚsesqai crusÒrrapij 'ArgeŽfÒnthj. Þiindu-mã pe-aici. Ój ke p…V kaˆ prîton ¢me…yetai ›rkoj ÑdÒntwn: soˆ dš tij ™n st»qessin ¢k»lhtoj nÒoj ™st…n. aleargã ºi-mi cuprinde Genunchii ºi cu vaiet cuvânteazã: «Ce om eºti tu? ªi unde þi-s pãrinþii ªi þara ta? Uimitã sunt cã n-ai fost Vrãjit de leacul cel bãut de tine. ·£bdJ peplhgu‹a œpoj t' œfat' œk t' ÑnÒmazen: 'œrceo nàn sufeÒnde. Eu trag din teacã sabia ºi tabãr Asupra-i ca ºi când aº vrea s-o spulber. sã faci din mine Un om fãrã curaj ºi bãrbãþie. De patul tãu eu nu vreau sã m-apropii. ™gë d' ¥or ÑxÝ ™russ£menoj par¦ mhroà K…rkV ™p»Žxa éj te kt£menai menea…nwn. lovindu-mã cu joarda. CÂNTUL X Picioarelor.-n care puse Un leac sã beau. Dar hai pune-þi În teacã spada ºi-amândoi alãturi Apoi sã ne suim pe patul nostru. oÙd g¦r oÙdš tij ¥lloj ¢n¾r t£de f£rmak' ¢nštlh. Dar când mi-o-ntinse ºi-o bãui ºi totuºi Fui nevrãjit.' ìj f£t'. cã la-ntorsul lui pe mare Veni-va de la Troia. nîŽ d' œpeita eÙnÁj ¹metšrhj ™pib»omen. Într-un pahar de aur Gãti o torocalã. ¼ moi sàj mn œqhkaj ™nˆ meg£roisin ˜ta…rouj. Ôfra migšnte eÙnÍ kaˆ filÒthti pepo…qomen ¢ll»loisin. Ôfra me gumnwqšnta kakÕn kaˆ ¢n»nora q»Vj. Circe. æj oÜ ti piën t£de f£rmak' ™qšlcqhj. Când tu în casa ta pe-ai mei tovarãºi I-ai prefãcut în vieri ºi-acum pe mine. ¢ll' ¥ge d¾ koleù mn ¥or qšo. Tu singur eºti nebiruit de farmec. Ca dupã ce ne vom iubi-mpreunã S-avem credinþã unul cãtre altul. met' ¥llwn lšxo ˜ta…rwn. iar eu zisei: «O. K aÙt¦r ™peˆ dîkšn te kaˆ œkpion oÙdš m' œqelxe. Pesemne eºti Ulise iscusitul. ODISEEA. ¹ d mšga „£cousa Øpšdrame kaˆ l£be goÚnwn ka… m' Ñlofuromšnh œpea pterÒenta proshÚda: 't…j pÒqen e„j ¢ndrîn.

M-am dus la patul strãlucit al Circei. a† oƒ dîma k£ta dr»steirai œasi. Din ele una aºternea pe jeþuri Covoare dalbe porfirii deasupra ªi dedesubt pânze de in. în frumos ibric de aur. De clocotea într-însul lãutoarea. Ea se jurã degrabã Cum eu cerui. s‹ton d' a„do…h tam…h paršqhke fšrousa. kaloà daidalšou: ØpÕ d qrÁnuj posˆn Ãen: [cšrniba d' ¢mf…poloj procÒJ ™pšceue fšrousa kalÍ cruse…V. kaˆ tÒt' ™gë K…rkhj ™pšbhn perikallšoj eÙnÁj. n…yasqai: par¦ d xest¾n ™t£nusse tr£pezan. g…nontai d' ¥ra ta… g' œk te krhnšwn ¢pÒ t' ¢lsšwn œk q' ƒerîn potamîn. CÂNTUL X Cã nu-mi urzeºti vreo altã rãutate. ¢mfˆ dš me cla‹nan kal¾n b£len ºd citîna. Când fierse apa-n vasul cel de-aramã. ™pˆ dš sfi t…qei crÚseia k£neia: ¹ d tr…th krhtÁri mel…frona onon ™k…rna ¹dÝn ™n ¢rguršJ. Øpšnerqe d l‹q' Øpšballen: ¹ d' ˜tšrh prop£roiqe qrÒnwn ™t…taine trapšzaj ¢rguršaj. De sfinte râuri care curg în mare. carizomšnh pareÒntwn:] ODISEEA. prinse sã mã spele Cu apã din cazan amestecatã Cu cea din cadã. Mã puse-n baie. e‡data pÒll' ™piqe‹sa. eŒse dš m' e„sagagoàsa ™pˆ qrÒnou ¢rguro»lou. kat¦ kratÒj te kaˆ êmwn. o† t' e„j ¤lade proršousi. aÙt¦r ™peˆ d¾ zšssen Ûdwr ™nˆ ½nopi calkù. pe care Punea panere de-aur. t£wn ¹ mn œballe qrÒnois' œni ·»gea kal¦ porfÚrea kaqÚperq'. ca sã mã spele ªi-ntinse-o masã bine lustruitã. Ea mã-nþoli cu-o mantie-arãtoasã ªi cu un strai de pus desubt. Copile de pãduri ºi de izvoare. dulce rãcorealã Pe capul meu.412 OD USSEAIS. Ôfra moi ™k k£maton qumofqÒron e†leto gu…wn. mã pofti pe scaun Cu þinte de argint. Aduse apã de spãlat pe mânã O fatã. œj ·' ¢s£minqon ›sasa lÒ' ™k tr…podoj meg£loio. aÙt¦r ™peˆ loàsšn te kaˆ œcrisen l…p' ™la…J. pe umeri pânã-mi scoase Din mãdulare truda sleitoare. A patra se grãbi s-aducã apã ªi sub cazan un mare foc s-aprindã. Când mã lãu ºi cu ulei mã unse. În vremea asta patru slujitoare Se hãrniceau prin locuinþa zânei. Pe urmã Mã duse-n casã. iar a treia Într-un ulcior de-argint turna vin dulce ªi împãrþea câte-un pocal de aur. qumÁrej ker£sasa.» Aºa-i vorbii. cu flori frumoase ªi cu un scãunaº pentru picioare. ºi numai când jurase ªi încheiase jurãmântul mare. A doua Avea de-ntins în faþ-acestor jeþuri Frumoase mese de argint. ¢mf…poloi d' ¥ra te‹oj ™nˆ meg£roisi pšnonto tšssarej. nšme d crÚseia kÚpella: ¹ d tet£rth Ûdwr ™fÒrei kaˆ pàr ¢nškaie pollÕn ØpÕ tr…podi meg£lJ: „a…neto d' Ûdwr. K aÙt¦r ™pe… ·' Ômosšn te teleÚthsšn te tÕn Órkon. Øpr ¢rguršoio lšbhtoj. Apoi cinstita chelãriþã-aduse 413 480 350 485 355 490 360 495 500 365 505 370 510 . Pe un lighean de-argint.

K…rkh d dik meg£roio beb»kei ·£bdon œcous' ™n ceir…. ¹ dš meu ¥gci st©sa proshÚda d‹a qe£wn: ODISEEA. t…j g£r ken ¢n»r. Ea între dânºii se purtã ºi-i unse C-un leac deosebit pe fiecare. tîn d' ™k mn melšwn tr…cej œrreon. §j prˆn œfuse f£rmakon oÙlÒmenon. stugerÕn dš me pšnqoj œconta. Dar cum vãzu zeiþa cã stau astfel Cu mânile ne-ntinse la bucate ªi copleºit de o mâhnire mare. œgnwsan dš me ke‹noi. ºi mai mari. ªi de pe trupul lor curgea tot pãrul Crescut dupã unsoarea-afurisitã Ce le-o dãduse Circe vrãjitoarea. kak¦ d' Ôsseto qumÒj. qÚraj d' ¢nšJxe sufeioà. Ei pe mine M-au cunoscut ºi m-au luat de mânã ªi i-a pãlit un dor ºi-un plâns cu hohot. sã-i vãd cu ochii. S-apropie cu graiuri zburãtoare: «De ce. brèmhj d' oÙc ¤pteai oÙd potÁtoj. làson. Ei dupã asta-n faþã-i toþi stãturã. o. CÂNTUL X ªi dete pâne ºi bucate multe. Sloboade-mi soþii dragi. De rãsuna vârtos întreg palatul. K ™sqšmenai d' ™kšleuen: ™mù d' oÙc ¼ndane qumù. œfun t' ™n cersˆn ›kastoj: p©sin d' ƒmerÒeij Øpšdu gÒoj. prˆn tla…h p£ssasqai ™dhtÚoj ºd potÁtoj. ¢ll' e„ d¾ prÒfrassa pie‹n fagšmen te keleÚeij. Eu n-aveam chef ºi stam cuprins de grijã ªi mã temeam de altã pataramã. s-ar îndura. ¢ll' ¼mhn ¢llofronšwn. K…rkh d' æj ™nÒhsen œm' ¼menon oÙd' ™pˆ s…tJ ce‹raj „£llonta.414 OD USSEAIS. Cã þi-am fãcut un jurãmânt amarnic. Sã stea de hranã ºi de bãuturã Nainte de-a fi oamenii lui slobozi ªi de-a-i vedea în faþã? Dacã totuºi Mã-mbii cu dinadins sã stau la masã. 'Oduseà. ™k d' œlasen si£loisin ™oikÒtaj ™nneèroisin. tÒ sfin pÒre pÒtnia K…rkh: ¥ndrej d' ¨y ™gšnonto neèteroi À p£roj Ãsan kaˆ polÝ kall…onej kaˆ me…zonej e„sor£asqai. Circe. 415 515 375 520 380 525 385 530 390 535 540 395 545 400 .» Aºa-mi vorbi. Mã omeni cu tot ce-avea-n pãstrare ªi mã pofti zeiþa la mâncare. ¥gci paristamšnh œpea pterÒenta proshÚda: 't…fq' oÛtwj. qumÕn œdwn. Ulise. ¢mfˆ d dîma smerdalšon kon£bize: qe¦ d' ™lšaire kaˆ aÙt». oƒ mn œpeit' œsthsan ™nant…oi. ¹ d di' aÙtîn ™rcomšnh pros£leifen ˜k£stJ f£rmakon ¥llo. prˆn lÚsasq' ˜t£rouj kaˆ ™n Ñfqalmo‹sin „dšsqai. †n' Ñfqalmo‹sin ‡dw ™r…hraj ˜ta…rouj. kat' ¥r' ›zeai soj ¢naÚdJ. Cu varga-n mânã Circe Ieºi din casã ºi deschise uºa Coteþului ºi scoase pe tovarãºi Ce semãnau cu vieri de nouã vremuri. De-o fi om drept.' ìj œfat'. à tin£ pou dÒlon ¥llon яeai. ºi mult mai mândri De cum erau nainte. Iar oamenii deodatã se fãcurã Mai tineri. stai aºa ca mutul. Öj ™na…simoj e‡h. oÙdš t… se cr¾ deid…men: ½dh g£r toi ¢pèmosa karterÕn Órkon.» Aºa zisei. aÙt¦r ™gè min ¢meibÒmenoj prosšeipon: 'ð K…rkh.' ìj ™f£mhn. Strici inima-þi ºi nu te-atingi de hranã ªi nici de bãuturã? Te temi poate De-o cursã iar? Dar n-avea nici o grijã. eu rãspunsei: «Dar cine.

tîn ¥llwn ˜t£rwn kat£lexon Ôleqron. †na t' œtrafon ºd' ™gšnonto: ka… m' ÑlofurÒmenoi œpea pterÒenta proshÚdwn: 'soˆ mn nost»santi. K 'diogenj Laerti£dh. Plângeau duios. ªi-mi cuvântarã cu-ochii plini de lacrimi: «Mãria-ta. Aºa ºi soþii mei. Coboarã-te la vas pe prundul mãrii ªi la iedec întâi sã trageþi vasul ªi-n peºterã v-adãpostiþi avutul Cu toatã zestrea vasului ºi iute Sã vii napoi. Ôfra ‡dhq' ˜t£rouj ƒero‹s' ™n dèmasi K…rkhj p…nontaj kaˆ œdontaj: ™phetanÕn g¦r œcousin. aÙt¦r ™mo… g' ™pepe…qeto qumÕj ¢g»nwr. s-aduci ºi pe tovarãºi». nÁa mn ¨r p£mprwton ™rÚssate ½peirÒnde. ªi mã grãbii spre vas. diotrefšj. æj d' Óte ¥grauloi pÒriej perˆ boàj ¢gela…aj. Plângând spre mine toþi se repezirã.416 OD USSEAIS. ªi nu-i încape-ocolul. Le ies nainte ºi cu toþii zburdã.' ìj œfat'. ™p¾n bot£nhj koršswntai. ¢ll' ¡dinÕn mukèmenai ¢mfiqšousi mhtšraj: ìj ™m ke‹noi. bÁn d' „šnai ™pˆ nÁa qo¾n kaˆ q‹na qal£sshj. Aºa-mi grãi. Pe urmã Daþi zor mai iute sã veniþi cu mine Ca sã vedeþi cu toþii pe tovarãºi 417 550 405 555 560 410 565 415 570 420 575 580 425 585 . aºa ne bucurarãm De-a ta venire.' ìj œfan. Preaiscusite meºtere Ulise. CÂNTUL X De-a fost chiar ºi zeiþa-nduioºatã. dakruÒentej œcunto: dÒkhse d' ¥ra sf…si qumÕj ìj œmen. pe prundul mãrii. œrceo nàn ™pˆ nÁa qo¾n kaˆ q‹na qal£sshj. S-apropie de mine-atunci ºi astfel Îmi zise dânsa. ªi-nchipuiau cã ºi sosirã-n þarã ªi în cetatea þãrii lor pietroase Pe unde se nãscurã ºi crescurã. vãrsau un râu de lacrimi. parcã ne-nturnarãm Napoi acasã pe pãmântul nostru. oƒ d' ðka ™mo‹s' ™pšessi p…qonto: ODISEEA. qalerÕn kat¦ d£kru cšontaj. Dar spune cum ceilalþi ortaci pierirã?» Eu blând le rãspunsei la întrebare: «Întâi pe prund corabia sã tragem ªi-n peºterã sã ne-ndosim avutul ªi toatã zestrea vasului. kt»mata d' ™n sp»essi pel£ssate Ópla te p£nta: aÙtÕj d' ¨y „šnai kaˆ ¥gein ™r…hraj ˜ta…rouj. ™lqoÚsaj ™j kÒpron.' ìj ™f£mhn. Gãsii aci pe dragii mei tovarãºi. aÙt¦r ™gë prosšfhn malako‹s' ™pšessi: 'nÁa mn ¨r p£mprwton ™rÚssomen ½peirÒnde. æj e„ patr…d' ƒko…ato kaˆ pÒlin aÙt¾n trhce…hj 'Iq£khj. æj e‡ t' e„j 'Iq£khn ¢fiko…meqa patr…da ga‹an: ¢ll' ¥ge. Precum viþeii. ™peˆ ‡don Ñfqalmo‹si. ªi inima-mi bãrbatã La-ndemnul ei a fost înduplecatã. când mã vãzurã. p©sai ¤ma ska…rousin ™nant…ai: oÙd' œti shkoˆ ‡scous'. polum»can' 'Odusseà. ìj ™c£rhmen. sar ºi-aleargã Pe lângã muma lor mugind într-una. fala între zâne: «Tu. preamãrite fiu al lui Laerte. kt»mata d' ™n sp»essi pel£ssomen Ópla te p£nta: aÙtoˆ d' ÑtrÚnesqe ™moˆ ¤ma p£ntej ›pesqai. eáron œpeit' ™pˆ nh qoÍ ™r…hraj ˜ta…rouj o‡ktr' Ñlofuromšnouj. când la þarc sãtule De la pãºuni vin vacile la þarã.

când ai noºtri La stâna lui intrarã cu Ulise Cel îndrãzneþ. perˆ d stenac…zeto dîma. 419 430 590 435 595 600 440 605 445 610 450 615 455 620 . Doar Evriloh i-opri pe toþi ºi zise: «Ah.» Asta zise ªi cugetai din teacã. Dar nici chiar Evriloh nu stete-n urmã La mare singur. Cum grãirã. pÒs' ‡men. sÝn d' Ð qrasÝj e†pet' 'OdusseÚj: toÚtou g¦r kaˆ ke‹noi ¢tasqal…Vsin Ôlonto. Sã-mi trag odatã sabia cea lungã ªi capul sã-i rãtez ºi jos pe glie Sã-l las rostogolit. oƒ d' ™peˆ ¢ll»louj edon fr£ssantÒ t' ™s£nta. tù oƒ ¢potm»xaj kefal¾n oâd£sde pel£ssai. kla‹on ÑdurÒmenoi. La sosirea noastrã Pe toþi la masã-n salã-i nimerirãm Benchetuind. bieþii. La curtea Circei sã vã daþi devale? Cã vieri sau lupi ori lei din voi va face. Dar soþii mei se puserã-mpotrivã ªi mã-mpãcarã-aºa cu vorbe blânde: «Mãria-ta. de la coapsã. CÂNTUL X Cum beau ºi ospãteazã în locaºul Zeiesc al Circei ºi-au belºug de toate.] ODISEEA. tÒfra d toÝj ¥llouj ˜t£rouj ™n dèmasi K…rkh ™ndukšwj loàsšn te kaˆ œcrisen l…p' ™la…J. ¹ dš meu ¥gci st©sa proshÚda d‹a qe£wn: ['diogenj Laerti£dh. Cum se vãzurã soþii ªi-ºi spuserã pãþaniile toate. ºi-ndatã m-ascultarã.418 OD USSEAIS. polum»can' 'Odusseà. La curtea ei într-asta puse Circe Sã spele cu-ngrijire ºi sã ungã Cu mirodenii grase pe tovarãºi. aÙtoà p¦r nh te mšnein kaˆ nÁa œrusqai: ¹m‹n d' ¹gemÒneu' ƒer¦ prÕj dèmata K…rkhj. mãcar cã dânsul Era cu mine înrudit de-aproape. K…rkhj ™j mšgaron katab»menai. Cu straie sã-i îmbrace ºi cu mantii De lânã moale. vai de noi sãracii! Unde mergem? De ce voiþi nenorocirea asta. iar pe noi toþi tu du-ne La casa sfânt-a Circei». Óte oƒ mšssaulon †konto ¹mšteroi ›taroi. ¢mfˆ d' ¥ra cla…naj oÜlaj b£len ºd citînaj: dainumšnouj d' eâ p£ntaj ™feÚromen ™n meg£roisin.' ìj f£menoi par¦ nhÕj ¢n»Žon ºd qal£sshj. ¢ll' œpet': œddeisen g¦r ™m¾n œkpaglon ™nip»n. De te-nvoieºti. K EÙrÚlocoj dš moi ooj ™rÚkake p£ntaj ˜ta…rouj [ka… sfeaj fwn»saj œpea pterÒenta proshÚda:] '« deilo…. Ca noi cu sila sã-i pãzim conacul. toàton mn ™£somen. ºi din a lui prostie Pierirã ºi ei. ci veni-mpreunã Temându-se de-ameninþarea-mi cruntã. de vuia palatul.' ìj œfat'. oÙd mn EÙrÚlocoj ko…lV par¦ nh lšleipto. o† kšn oƒ mšga dîma ful£ssoimen kaˆ ¢n£gkV. t… kakîn ƒme…rete toÚtwn. kaˆ phù per ™Ònti m£la scedÒn: ¢ll£ m' ˜ta‹roi meilic…ois' ™pšessin ™r»tuon ¥lloqen ¥lloj: 'diogenšj. spass£menoj tanÚhkej ¥or pacšoj par¦ mhroà. noi sã-l lãsãm pe dânsul Aici pe mal sã privegheze vasul. aÙt¦r ™gè ge met¦ fresˆ merm»rixa. éj per KÚklwy ›rx'. Aºa fãcu ciclopul. Plângeau cu vaiet.» Aºa vorbii. e„ sÝ keleÚeij. La deal o ºi pornirã dinspre mare. ¼ ken ¤pantaj À sàj º lÚkouj poi»setai º lšontaj.

ce necazuri ªi pe uscat duºmanii vã fãcurã. ½dh nàn mimnÇskeo patr…doj a‡hj. aÙt¦r ™mo… g' ™pepe…qeto qumÕj ¢g»nwr.420 OD USSEAIS. ¢ll' ¥get' ™sq…ete brèmhn kaˆ p…nete onon. [mhnîn fqinÒntwn.' ìj œfaq'.] aÙt¦r ™gë K…rkhj ™pib¦j perikallšoj eÙnÁj goÚnwn ™llit£neusa. cu vin dulce. ºd' Ós' ¢n£rsioi ¥ndrej ™dhl»sant' ™pˆ cšrsou. de þi-i menit cu viaþã Sã poþi scãpa ºi sã ajungi odatã La casa ta cea naltã. când soarele-asfinþise. a„n ¥lhj calepÁj memnhmšnoi: oÙdš poq' Ûmin qumÕj ™n eÙfrosÚnV. ìj tÒte mn prÒpan Ãmar ™j ºšlion katadÚnta ¼meqa. ™peˆ à m£la poll¦ pšpasqe. e„j Ó ken aâtij qumÕn ™nˆ st»qessi l£bhte. Circe.» Aºa vorbi. Iar eu am mers la patul dalb al Circei ªi-mbrãþiºându-i rugãtor genunchii Zisei în ascultarea ei: «O. Preaiscusite meºtere Ulise. œnqa mn ½mata p£nta telesfÒron e„j ™niautÕn ¼meqa. ºmn Ós' ™n pÒntJ p£qet' ¥lgea „cquÒenti. e‡ toi qšsfatÒn ™sti sawqÁnai kaˆ ƒkšsqai okon ™ãkt…menon kaˆ s¾n ™j patr…da ga‹an. CÂNTUL X S-apropie ºi-mi zise-atunci zeiþa: «Tu. oƒ mn koim»santo kat¦ mšgara skiÒenta. Dar prin amurg. perˆ d' œtrapon ïrai. Din asprul vostru plai. iubiþii Tovarãºi mã chemarã ºi-mi grãirã: «Nenorocite. [ka… min fwn»saj œpea pterÒenta proshÚdwn:] 'ð K…rkh. perˆ d' ½mata makr¦ telšsqh. ªi eu ºtiu Ce greu aþi dus pe mare.' [ìj œfan.] kaˆ tÒte m' ™kkalšsantej œfan ™r…hrej ˜ta‹roi: 'daimÒni'. Cã nu-ncetaþi aminte sã v-aduceþi De-a voastrã-anevoioasã pribegie. ªi inima bãrbatã De vorba ei ne-a fost înduplecatã. Un an întreg rãmaserãm acolo ªi ne-ospãtarãm cu belºug de carne ªi cu vin dulce. ªi inima cu spusa mi-o muiarã. s-aveþi tãrie ca pe vremea Când voi plecarãþi de la vatra voastrã. Deci hai mâncaþi ºi beþi. qe¦ dš meu œkluen aÙdÁj. dainÚmenoi krša t' ¥speta kaˆ mšqu ¹dÚ: ¢ll' Óte d» ·' ™niautÕj œhn. ¼n per Øpšsthj. ªezurãm noi atunci. Ei adormirã-n sala cea umbroasã. ca iar sã prindeþi Curaj. Când se scurse anul ªi se rotirã vremi ºi luni trecurã ªi zile lungi venirã iar. tšlesÒn moi ØpÒscesin. nu uita de þara Pãrinþilor. preamãrite fiu al lui Laerte. ºi cât e ziua De mare pânã-n searã ne-ospãtarãm Cu mult prisos de carne. Cãci prea v-au fost necazurile multe. o‡kade pemyšmenai: qumÕj dš moi œssutai ½dh ODISEEA. Lãsaþi acum jãlania. oŒon Óte prètiston ™le…pete patr…da ga‹an trhce…hj 'Iq£khj: nàn d' ¢skelšej kaˆ ¥qumoi. 421 625 460 630 465 635 470 640 645 475 650 480 655 . Ãmoj d' ºšlioj katšdu kaˆ ™pˆ knšfaj Ãlqen. dainÚmenoi krša t' ¥speta kaˆ mšqu ¹dÚ. K mhkšti nàn qalerÕn gÒon Ôrnute: oda kaˆ aÙt». ¹m‹n d' aât' ™pepe…qeto qumÕj ¢g»nwr. Acuma sunteþi Lipsiþi de vlagã ºi de bãrbãþie. la moºie».

Zeiþei rãspunsei: «Dar cine oare Mã va povãþui la drum. Óte pou sÚ ge nÒsfi gšnhai. Acolo unde-mpãrãþeºte Pluton ªi Persefona. nici bieþii oameni Ai mei care mã-nconjurã pe mine ªi inima-mi tot frâng cu jãluitul Când tu te depãrtezi».' ìj ™f£mhn. œnq' ¢kt» te l£ceia kaˆ ¥lsea Persefone…hj makra… t' a‡geiroi kaˆ „tšai çles…karpoi. Dar mai nainte catã voi s-o-ntindeþi Pe-o altã cale. ¢ll' ¥llhn cr¾ prîton ÐdÕn telšsai kaˆ ƒkšsqai e„j 'Adao dÒmouj kaˆ ™painÁj Persefone…hj yucÍ crhsomšnouj Qhba…ou Teires…ao. Catargu-nalþã. Sãtul de tânguire ºi de zbucium. ªezui în pat ºi mã pornii a plânge ªi silã mai mi-era mie de viaþã ªi de lumina soarelui.» Aºa vorbi. toà te fršnej œmpedo… e„si: tù kaˆ teqnhîti nÒon pÒre PersefÒneia o‡J pepnàsqai: toˆ d skiaˆ ¢ssousin. ªi inima mi-o frânse. nÁa mn aÙtoà kšlsai ™p' 'Wkeanù baqud…nV.' ìj œfat'. ¹ d' aÙt…k' ¢me…beto d‹a qe£wn: 'diogenj Laerti£dh. Pe când ceilalþi ca niºte umbre zboarã. – aºa îmi zise: «Preaiscusite nobile Ulise. sã intraþi în lumea Cealaltã. Circe? Cã nici un vas cãlãtorind pe mare N-ajunse încã pe tãrâmul morþii. La mine aici cu sila nu rãmâneþi.422 485 OD USSEAIS. K ºd' ¥llwn ˜t£rwn. oÙdš nÚ moi kÁr ½qel' œti zèein kaˆ Ðr©n f£oj ºel…oio. Ca sã-ntrebaþi nemuritorul suflet Al mortului din Teba Tiresias. zâna între zâne. Ea. o† meu fqinÚqousi f…lon kÁr ¢mf' œm' ÑdurÒmenoi.' ìj ™f£mhn.» ªi-ndatã cum vorbii ea-mi zise mie: «Preaiscusite nobile Ulise. aÙt¦r ™peˆ kla…wn te kulindÒmenÒj te koršsqhn. kaˆ tÒte d» min œpessin ¢meibÒmenoj prosšeipon: 'ð K…rkh. ¹ d' aÙt…k' ¢me…beto d‹a qe£wn: ['diogenj Laerti£dh.] m» t… toi ¹gemÒnoj ge poq¾ par¦ nh melšsqw: ƒstÕn d st»saj ¢n£ q' ƒst…a leuk¦ pet£ssaj Âsqai: t¾n dš kš toi pnoi¾ boršao fšrVsin. polum»can' 'Odusseà. t…j g¦r taÚthn ÐdÕn ¹gemoneÚsei. care. Cã nu mai pot nici eu. ¢ll' ÐpÒt' ¨n d¾ nh di' 'Wkeano‹o per»sVj. Deºi e mort. Un vânt de miazãnoapte Corabia þi-o va mâna pe valuri. e„j ”AŽdoj d' oÜ pè tij ¢f…keto nh mela…nV. mhkšti nàn ¢škontej ™mù ™nˆ m…mnete o‡kJ. Prorocul orb ºi-ntreg la minte. la împãrãþia morþii. CÂNTUL X Te rog sã faci aºa cum juruiseºi ªi sã mã laºi sã plec la mine-acasã. o. La vorba asta. ODISEEA.-ntinde pânze albe ªi stai aºa. La urmã. Dar când vei trece râul Oceanul Pe unde-i malul scund ºi-a Persefonei 423 660 490 665 670 495 675 500 680 505 685 690 510 . De cãlãuzã þie sã nu-þi pese. e dat de zâna morþii Tot firoscos ºi înþelept sã fie. aÙt¦r ™mo… ge katekl£sqh f…lon Ãtor: kla‹on d' ™n lecšessi kaq»menoj. m£ntioj ¢laoà. polum»can' 'Odusseà. crâncena zeiþã.

O vacã stearpã. de…rantaj katakÁai. Ôrcame laîn. tÕ tr…ton aâq' Ûdati: ™pˆ d' ¥lfita leuk¦ palÚnein. Piriflegèton ªi braþul apei Stixului. fala turmei voastre. Ój kšn toi e‡pVsin ÐdÕn kaˆ mštra keleÚqou ODISEEA. ¢mf' aÙtù d co¾n ce‹sqai p©sin nekÚessi. prîta melikr»tJ. un berbece-njunghe ªi-o oaie neagrã. metšpeita d ¹dšŽ o‡nJ. éj se keleÚw. d¾ tÒt' œpeiq' ˜t£roisin ™potrànai kaˆ ¢nîxai mÁla. bÒqron ÑrÚxai Óson te pugoÚsion œnqa kaˆ œnqa. sã jurui cã-n Itaca Sosind. ¼ tij ¢r…sth. Întâi sã fie mied. Iar tu de lângã coapsã Sã tragi din teacã sabia-ascuþitã Sã nu dai voie þestelor deºerte A morþilor de sânge sã s-atingã Nainte de-a-ntreba pe Tiresias. capul lor întoarce Spre beznã. Öj m»loisi metapršpei Ømetšroisin. K aÙtÕj d' e„j 'Adew „šnai dÒmon eÙrèenta. ·šxein ™n meg£roisi pur»n t' ™mplhsšmen ™sqlîn. Teires…V d' ¢p£neuqen Ԏn ƒereusšmen o‡J pammšlan'. Peste ele Fãinã albã sã presari. Rugi apoi înalþã Cumplitei Persefona ºi lui Pluton Puternicul. Urcã-te pe-acolo ªi fã aºa cum te-oi-nvãþa. vita cea mai bunã. aÙt¦r ™p¾n eÙcÍsi l…sV klut¦ œqnea nekrîn. Dã zor atunci ca vitele-njunghiate ªi-ntinse jos sã le jupoaie soþii ªi sã le ardã. ¼rwj. ªi pe altar le vei ticsi tot felul De bunãtãþi ºi cã lui Tiresias Deosebit jertfi-vei un berbece Cu totul negru. poll¦ d gounoàsqai nekÚwn ¢menhn¦ k£rhna. apoi vin dulce ªi al treilea tot apã. O stâncã Stã la-mbucarea celor douã râuri Clocotitoare.424 OD USSEAIS. Iar dupã ce te vei ruga de morþii Vestiþi ca oameni. Opreºte-þi vasul pe Ocean ºi du-te Tu singur în locaºul trist ºi umed Al zeului din iad. t¦ d¾ kat£keit' ™sfagmšna nhlšŽ calkù. Acolo curg în Aheront. aÙtÕj d' ¢ponÒsfi trapšsqai ƒšmenoj potamo‹o ·o£wn: œnqa d pollaˆ yucaˆ ™leÚsontai nekÚwn katateqnhètwn. Cocitul. ™lqën e„j 'Iq£khn ste‹ran boàn. œnqa toi aÙt…ka m£ntij ™leÚsetai. cu sãlcii sterpe. le vei jertfi la tine-acasã. Aci veni-vor morþii cu duiumul. ™peÚxasqai d qeo‹sin. œnqa mn e„j 'Acšronta Puriflegšqwn te ·šousi KèkutÒj q'. Öj d¾ StugÕj ÛdatÒj ™stin ¢porrèx. viteze. Pe urmã Sã tot te rogi de þestele deºerte A morþilor. „fq…mJ t' 'AdV kaˆ ™painÍ Persefone…V: aÙtÕj d x…foj ÑxÝ ™russ£menoj par¦ mhroà Âsqai. pštrh te xÚnes…j te dÚw potamîn ™ridoÚpwn: œnqa d' œpeiq'. iar tu du-te mai încolo Spre valurile râului cel mare. 425 695 515 700 705 520 710 525 715 530 720 535 725 730 . CÂNTUL X Dumbravã cu plopi mari. œnq' Ԏn ¢rneiÕn ·šzein qÁlÚn te mšlainan e„j ”Ereboj stršyaj. Sã sapi o groapã ca de-un cot în cruce ªi morþilor sã-nchini într-însa paos. mhd ™©n nekÚwn ¢menhn¦ k£rhna a†matoj ¥sson ‡men prˆn Teires…ao puqšsqai. crimfqeˆj pšlaj.

nici întreg la minte. yÚceoj ƒme…rwn. oÙd mn oÙd' œnqen per ¢p»monaj Ãgon ˜ta…rouj. spre locaºul 427 735 545 740 550 745 750 555 755 560 760 565 765 . perˆ d zènhn b£let' „xu‹ kal¾n cruse…hn. kefalÍ d' ™pšqhke kalÚptrhn. El se rãzni de soþii lui ºi-n casa Cea sfânt-a Circei adormi deoparte Umblând dupã rãcoare. ªi-a zorilor zeiþã Pe tron de aur rãsãri în zare. leptÕn kaˆ car…en. aÙt…ka d crusÒqronoj ½luqen 'Hèj.426 540 OD USSEAIS. Prorocu-ndatã va veni sã-þi spuie Ce cale-ai de bãtut ºi cât de lungã ªi cum va fi întorsul tãu pe mare.' ìj ™f£mhn. cã de-acum avem noi sfatul Mãritei Circe». Aºa zisei. Dar nici de-acolo nu-i dusei cu mine Nevãtãmaþi pe bieþii mei tovarãºi. ºi-ndatã Se-nduplecarã-n sinea lor bãrbatã. K nÒston q'. el se sculã deodatã. to‹sin d' ™pepe…qeto qumÕj ¢g»nwr. Eu dup-aceea Mersei prin casã ºi-ndemnai de-aproape Cu grai blajin pe toþi ai mei tovarãºi: «Destul v-aþi odihnit cu somnul dulce. Sã mergem. Nici prea rãzboinic. aÙt¦r ™gë di¦ dèmat' „ën êtrunon ˜ta…rouj meilic…ois' ™pšessi parastadÕn ¥ndra ›kaston: 'mhkšti nàn eÛdontej ¢wte‹te glukÝn Ûpnon. 'Elp»nwr dš tij œske neètatoj. ¢ll¦ katantikrÝ tšgeoj pšsen: ™k dš oƒ aÙc¾n ¢strag£lwn ™£gh. Ój moi ¥neuq' ˜t£rwn ƒero‹s' ™n dèmasi K…rkhj.» Aºa-mi grãi. Trezit de larma ªi vuietul tovarãºilor care Porneau la drum. CÂNTUL X La tine-atunci. æj ™pˆ pÒnton ™leÚseai „cquÒenta. în vreme ce ea-ºi puse O rochie mare. albã ºi subþire ªi plinã de mândreþe. De sus cãzu în cap ºi-ºi rupse gâtul La-ncheieturi ºi sufletu-i se duse Pe cealaltã lume. Uitã s-o ia napoi pe scara naltã ªi apucând pe-acoperiºul casei. katelšxato o„nobare…wn: kinumšnwn d' ˜t£rwn Ómadon kaˆ doàpon ¢koÚsaj ™xap…nhj ¢nÒrouse kaˆ ™kl£qeto fresˆn Îsin ¥yorron katabÁnai „ën ™j kl…maka makr»n.' ODISEEA. Dar din partea Circei Ni-i datã altã cale. Mai încinse Un brâu frumos de aur ºi-o maramã Ea-ºi potrivi pe cap. Iar zâna mã pofti sã-mbrac veºminte. oÜte ti l…hn ¥lkimoj ™n polšmJ oÜte fresˆn Îsin ¢rhrèj. La plecare Eu cuvântai iubiþilor tovarãºi: «Voi socotiþi cã noi plecãm acasã La noi în þarã. Manta ºi strai. cãci fusese Îngreuiat de vin. fruntaºule-ntre oameni.' ìj œfat'. yuc¾ d' ”AŽdÒsde katÁlqen. ¢ll' ‡omen: d¾ g£r moi ™pšfrade pÒtnia K…rkh. ™rcomšnoisi d to‹sin ™gë met¦ màqon œeipon: 'f£sqe nÚ pou okÒnde f…lhn ™j patr…da ga‹an œrcesq': ¥llhn d' Âmin ÐdÕn tekm»rato K…rkh e„j 'Adao dÒmouj kaˆ ™painÁj Persefone…hj yucÍ crhsomšnouj qhba…ou Teires…ao. Era-ntre ei Elpènor cel mai tânãr. ¢mfˆ dš me cla‹n£n te citîn£ te e†mata ›ssen: aÙt¾ d' ¢rgÚfeon f©roj mšga ›nnuto nÚmfh.

·e‹a parexelqoàsa: t…j ¨n qeÕn oÙk ™qšlonta Ñfqalmo‹sin ‡doit' À œnq' À œnqa kiÒnta. mortul Teban. Când el se poartã-ncoace sau încolo? 429 770 570 775 780 . Cãci cine poate pe un zeu sã-l vadã Cu ochii lui. cu ochii plini de lacrimi. ªi stau pe loc.428 OD USSEAIS. to‹sin d katekl£sqh f…lon Ãtor. de nu vrea însuºi zeul. dar bocetul ºi plânsul Nu foloseau nimic. qalerÕn kat¦ d£kru cšontej. se vãietau ºi pãrul ªi-l tot smulgeau. ¢ll' Óte d» ·' ™pˆ nÁa qo¾n kaˆ q‹na qal£sshj Éomen ¢cnÚmenoi. Ca sufletul lui Tiresias. sã întrebãm. ODISEEA. tÒfra d' ¥r' o„comšnh K…rkh par¦ nh mela…nV ¢rneiÕn katšdhsen Ԏn qÁlÚn te mšlainan. O apucarãm Spre vasul nostru ºi la mal sosirãm Îndureraþi. K ìj ™f£mhn.» Ei auzirã ªi inima de jale li se frânse. CÂNTUL X Cumplitei Persefona ºi-al lui Pluton. care nevãzutã Uºor pe lângã noi se furiºase. ˜zÒmenoi d kat' aâqi gÒwn t…llontÒ te ca…taj: ¢ll' oÙ g£r tij prÁxij ™g…neto muromšnoisin. În vremea asta lângã vasul negru Legã o oaie neagrã ºi-un berbece Zeiþa Circe.

cu ochii uzi de lacrimi. 5 10 15 20 25 30 . Cât e ziua Cu pânzele destinse vãsuirãm. qalerÕn kat¦ d£kru cšontej. ™n d' ƒstÕn tiqšmesqa kaˆ ƒst…a nh mela…nV. ºšri kaˆ nefšlV kekalummšnoi: oÙdš pot' aÙtoÝj 'Hšlioj fašqwn katadšrketai ¢kt…nessin. De dupã vasul cel cu botul negru Cuvântãtoarea. La urmã soarele-asfinþi ºi toate Cãrãrile din lume s-adumbrirã. ¨n d kaˆ aÙtoˆ ba…nomen ¢cnÚmenoi. ne trimise Un vânt prielnic umflãtor de pânze. dÚsetÒ t' ºšlioj skiÒwntÒ te p©sai ¢guia…: ¹ d' ™j pe…raq' †kane baqurrÒou 'Wkeano‹o. Sosind acolo Cu vasul. Circe. unde-i cetatea Poporului cimerian. oÜq' ÐpÒt' ¨n ste…cVsi prÕj oÙranÕn ¢sterÒenta. Cã-n veci nu-l vede luminosul soare. Doar vântul ºi cârmaciul Mânau pe mare vasul. Când el spre cerul înstelat se suie ªi spre pãmânt la vale se coboarã. Soþ bun de drum. œnq' ƒer»Ža mn Perim»dhj EÙrÚlocÒj te œscon: ™gë d' ¥or ÑxÝ ™russ£menoj par¦ mhroà Iar când am fost la vas pe lângã mare. oÜq' Ót' ¨n ¨y ™pˆ ga‹an ¢p' oÙranÒqen protr£phtai. nÁa mn œnq' ™lqÒntej ™kšlsamen. vajnica zeiþã Cu pãr de aur. Ôfr' ™j cîron ¢fikÒmeq'. Iar noi. Întâi pe apã lunecarãm vasul. ¹me‹j d' Ópla ›kasta ponhs£menoi kat¦ nÁa ¼meqa: t¾n d' ¥nemÒj te kubern»thj t' ‡qune. K…rkh ™ãplÒkamoj. Acolo Evriloh ºi Perimede Þinurã cele douã jertfe-aduse. nÁa mn ¨r p£mprwton ™rÚssamen e„j ¤la d‹an. Ajunserãm la capãtul de ape Pe-afundul Ocean. dup-aºezarea Dichisurilor toate-ale corãbiei. ¢ll' ™pˆ nÝx Ñlo¾ tštatai deilo‹si broto‹si. ™k d t¦ mÁla eƒlÒmeq': aÙtoˆ d' aâte par¦ ·Òon 'Wkeano‹o Éomen. Ön fr£se K…rkh. ™sqlÕn ˜ta‹ron. ¹m‹n d' aâ katÒpisqe neÕj kuanopróroio ‡kmenon oâron †ei plhs…stion.ODUSSEIAS L Cântul XI 5 10 15 20 AÙt¦r ™pe… ·' ™pˆ nÁa kat»lqomen ºd q£lassan. de-a pururi Învãluit în ceaþã ºi-ntuneric. Stam liniºtiþi. Ci beznã urgisitã cotropeºte Pe bieþii muritori. œnqa d Kimmer…wn ¢ndrîn dÁmÒj te pÒlij te. Eu sabia-mi trãsei atunci din teacã. Îi puserãm catargul cu vintrele ªi vitele luând apoi intrarãm ªi noi mâhniþi. ™n d t¦ mÁla labÒntej ™b»samen. Ne luarãm Nãmaiele cu noi ºi-o apucarãm Pe lângã Ocean pânã ce furãm La locul unde ne spusese Circe. poposirãm. dein¾ qeÕj aÙd»essa. tÁj d panhmer…hj tštaq' ƒst…a pontoporoÚshj.

bebrotwmšna teÚce' œcontej: o‰ polloˆ perˆ bÒqron ™fo…twn ¥lloqen ¥lloj qespes…V „acÍ: ™m d clwrÕn dšoj Èrei. poll¦ d gounoÚmhn nekÚwn ¢menhn¦ k£rhna. fala turmei noastre. prèth d yuc¾ 'Elp»noroj Ãlqen ˜ta…rou: ODISEEA. ªi ciuruia într-însa sânge negru. vita cea mai bunã. ™lqën e„j 'Iq£khn ste‹ran boàn. Îngãlbenii de spaimã. ¼ tij ¢r…sth. de…rantaj katakÁai. toþi cu arme Însângerate. apoi vin dulce ªi dup-aceea apã. prîta melikr»tJ. metšpeita d ¹dšŽ o‡nJ.432 25 OD USSEAIS. Peste ele Fãinã albã presãrai. Iar când urai ºi mã rugai acolo Noroadelor de umbre. le juruii cã-n þarã Sosind. d¾ tÒt' œpeiq' ˜t£roisin ™potrÚnaj ™kšleusa mÁla. Öj m»loisi metapršpei ¹metšroisi. „fq…mJ t' 'AdV kaˆ ™painÍ Persefone…V: aÙtÕj d x…foj ÑxÝ ™russ£menoj par¦ mhroà ¼mhn oÙd' e‡wn nekÚwn ¢menhn¦ k£rhna a†matoj ¥sson ‡men prˆn Teires…ao puqšsqai. Pe urmã Mã tot rugai de þestele deºerte A morþilor. Atunci din beznã s-adunã mulþime De suflete de morþi. ™peÚxasqai d qeo‹sin. pusei mâna Pe oi ºi le-njunghiai în groap-aceea. œqnea nekrîn. t¦ d¾ katškeit' ™sfagmšna nhlšŽ calkù. care 433 35 30 40 45 35 50 40 55 45 60 65 50 . iar eu de pe la coapsã Scosei din teacã sabie-ascuþitã ªi nu dam voie þestelor deºerte A morþilor de sânge sã s-atingã Nainte ca sã-ntreb pe Tiresias. ·še d' aŒma kelainefšj: aƒ d' ¢gšronto yucaˆ Øpx 'Eršbeuj nekÚwn katateqnhètwn: nÚmfai t' ºqeo… te polÚtlhto… te gšrontej parqenika… t' ¢talaˆ neopenqša qumÕn œcousai. ¥ndrej ¢rhfatoi. ·šxein ™n meg£roisi pur»n t' ™mplhsšmen ™sqlîn. Întâi s-apropie de mine umbra Tovarãºului meu Elpènor. tÕ tr…ton aâq' Ûdati: ™pˆ d' ¥lfita leuk¦ p£lunon. ™llis£mhn. CÂNTUL XI Sãpai o groapã de un cot în cruce ªi morþilor turnai într-însa paos: Nainte fuse mied. le voi jertfi la mine-acasã O vacã stearpã. Moºnegi sãrmani ºi fragede copile Cu pieptul de curând cuprins de jale ªi mulþi strãpunºi de suliþi ferecate. ¢mf' aÙtù d co¾n ceÒmhn p©sin nekÚessi. Teires…V d' ¢p£neuqen Ԏn ƒereusšmen o‡J pammšlan'. neveste. t¦ d mÁla labën ¢pedeirotÒmhsa ™j bÒqron. feciori. Se-mbulzeau spre groapã Roind de pretutindeni cu un vuiet Asurzitor. toÝj d' ™peˆ eÙcwlÍsi litÍs… te. L bÒqron Ôrux' Ósson te pugoÚsion œnqa kaˆ œnqa. Zorii atunci ca vitele-njunghiate ªi-ntinse jos sã le jupoaie soþii ªi sã le ardã. ªi pe altar le voi ticsi tot felul De bunãtãþi ºi cã lui Tiresias Deosebit jertfi-voi un berbece Cu totul negru. rugi apoi sã-nalþe Cumplitei Persefona ºi lui Pluton Puternicul. Bãrbaþi rãpuºi în luptã. polloˆ d' oÙt£menoi calk»resin ™gce…Vsin.

Ci apucând-o pe-nveliºul casei.' ìj ™f£mhn. ¥nax. Ön moànon ™nˆ meg£roisin œleipej: oda g¦r æj ™nqšnde kiën dÒmou ™x 'Adao nÁson ™j A„a…hn sc»seij eÙergša nÁa: œnqa s' œpeita. Acum mã rog de tine În numele alor tãi lãsaþi în urmã ªi care nu-s de faþã. iar el gemu ºi zise: «Mãrite tu. ¢ndrÕj dust»noio. prÒj t' ¢lÒcou kaˆ patrÒj. Culcat fiind. Cãci trupul lui pe loc îl pãrãsisem Neplâns ºi nengropat în casa Circei. CÂNTUL XI Nu fuse încã astrucat sub glie. ¤ssa mo… ™sti. oÙ pareÒntwn. pe care singur Acasã l-ai lãsat. L oÙ g£r pw ™tšqapto ØpÕ cqonÕj eÙruode…hj: sîma g¦r ™n K…rkhj meg£rJ katele…pomen ¹me‹j ¥klauton kaˆ ¥qapton. Sã nu mã laºi napoi la despãrþire Neplâns ºi nengropat. iar sufletu-mi ajunse Pe-acest tãrâm. nàn dš se tîn Ôpiqen goun£zomai. Ó s' œtrefe tutqÕn ™Ònta.' ODISEEA.] «sš me da…monoj asa kak¾ kaˆ ¢qšsfatoj onoj: K…rkhj d' ™n meg£rJ katalšgmenoj oÙk ™nÒhsa ¥yorron katabÁnai „ën ™j kl…maka makr»n. Fã-mi asta. pîj Ãlqej ØpÕ zÒfon ºerÒenta. Necumpãtul la vin ºi nenorocul M-au dat de mal. tù kaˆ zwÕj œresson ™ën met' ™mo‹s' ˜t£roisin. m» m' ¥klauton ¥qapton „ën Ôpiqen katale…pein nosfisqe…j. cã eu ºtiu bine Cã tu plecând de pe tãrâmul morþii Te vei abate în ostrovul Aia Cu vasul tãu frumos lucrat. m» to… ti qeîn m»nima gšnwmai. kaˆ ™ssomšnoisi puqšsqai: taàt£ tš moi telšsai pÁxa… t' ™pˆ tÚmbJ ™retmÒn. Thlem£cou q'. Acolo Te rog sã-þi aminteºti de mine. ¢ll¦ katantikrÝ tšgeoj pšson: ™k dš moi aÙc¾n ¢strag£lwn ™£gh.» 435 70 55 75 80 60 85 65 90 70 95 75 100 105 . œfqhj pezÕj „ën À ™gë sÝn nh mela…nV. Mã prinse mila. ¢ll£ me kakkÁai sÝn teÚcesin. Ð dš m' o„mèxaj ºme…beto mÚqJ: ['diogenj Laerti£dh. lãcrimai zãrindu-l ªi-l apucai cu vorbe zburãtoare: «Elpènor.434 OD USSEAIS. pe soþia. tÕn mn ™gë d£krusa „dën ™lšhs£ te qumù ka… min fwn»saj œpea pterÒenta proshÚdwn: ''ElpÁnor. ™peˆ pÒnoj ¥lloj œpeige. eu mã trezii deodatã ªi nu mã dumirii la coborâre S-o iau napoi pe scara cea înaltã. Cãzui în cap ºi mi se rupse gâtul La-ncheieturi. Fiind siliþi atunci sã facem alta.» Aºa-i vorbii. ºi-n mormânt înfige-mi vâsla Cu care eu vâsleam între tovarãºi. doamne. În casã sus la Circe. cum veniºi pe lumea asta De ceaþã ºi-ntuneric? Tu mai iute Sosiºi pedestru decât eu cu vasul. Pe tata care te crescu pe tine De mic. sÁm£ tš moi ceàai poliÁj ™pˆ qinˆ qal£sshj. ca sã nu superi Pe zei cumva cu asta pentru mine. dibaciule Ulise. polum»can' 'Odusseà. yuc¾ d' ”AŽdÒsde katÁlqe. kšlomai mn»sasqai ™me‹o. Ca soarta mea s-o ºtie ºi urmaºii. Ci sã mã-nscrumi cu armãtura-mi toatã ªi sã-mi durezi mormânt pe malul mãrii. pe Telemah.

†koisqe. polum»can' 'Odusseà. bãgai în teacã arma. Cã nu scapi de Neptun care te paºte În ciuda lui cã i-ai orbit feciorul. 437 80 110 85 115 120 90 125 95 130 100 135 140 105 . Dar ajunse ªi sufletul prorocului din Teba Þiind un sceptru poleit de aur. CÂNTUL XI Aºa-mi grãi ºi-l liniºtii cu vorba: «Voi face tot ce m-ai rugat. a†matoj ¥sson ‡men prˆn Teires…ao puqšsqai. a†matoj Ôfra p…w ka… toi nhmertša e‡pw. fa…dim' 'Odusseà: tÕn dš toi ¢rgalšon q»sei qeÒj. ™m d' œgnw kaˆ prosšeipe: ['diogenj Laerti£dh. O lãsasem În viaþã biata. Aºa schimbarãm noi cuvinte triste. sãrmane». ¥pisce d f£sganon ÑxÚ.] t…pt' aât'. Ulise Preaiscusite. Veni ºi-al mamei suflet dup-aceea. A soarelui luminã ºi venit-ai Sã vezi pe morþi ºi jalnica lor þarã? Dar feri în lãturi de la groapã. ¢ll' ¢poc£zeo bÒqrou. ð dÚsthne. ™gë d' ¢nacass£menoj x…foj ¢rgurÒhlon kouleù ™gkatšphx'. Când peste sânge eu þineam cuþitul Deoparte ºi-mi stãtea-nainte umbra Tovarãºului tot grãind cu mine. pukinÒn per ¢ceÚwn.» Rosti el asta Iar eu cârmind. AÙtolÚkou qug£thr megal»toroj 'Ant…kleia. aÙt¦r ™gè min ¢meibÒmenoj prosšeipon: 'taàt£ toi. Întorsul dulce-n þara ta ºi-acasã.' nîŽ mn ìj ™pšessin ¢meibomšnw stugero‹sin ¼meq'. Ó toi kÒton œnqeto qumù. Dar zeul þi-l va face greu sã fie. ð dÚsthne. crÚseon skÁptron œcwn. kaˆ tÒte d» m' ™pšessi proshÚda m£ntij ¢mÚmwn: 'nÒston d…zhai melihdša. teleut»sw te kaˆ ›rxw. ce-ai lãsat. a‡ k' ™qšlVj sÕn qumÕn ™rukakšein kaˆ ˜ta…rwn. dacã vrei sã birui Dorinþa ta ºi-a soþilor în ziua Când. fiica Lui Autolicos domnul. cu toatã Nespusa mea durere. preamãrite. Mã cunoscu ºi-ndatã el îmi zise: «Mãrite-al lui Laerte fiu. oÙ g¦r яw l»sein ™nnos…gaion. cwÒmenoj Óti oƒ uƒÕn f…lon ™xal£wsaj. ÐppÒte ken prîton pel£sVj eÙergša nÁa ODISEEA. Ãlqe d' ™pˆ yuc¾ mhtrÕj katateqnhu…hj. Ãlqe d' ™pˆ yuc¾ Qhba…ou Teires…ao. Bãu dar el din mohoriul sânge ªi-mi cuvântã din gur-apoi prorocul Neîntrecut: «Tu cauþi. Al rãposatei Anticleea. sãrmane. izbãvit de-ntunecata mare. kak£ per p£scontej. Ôfra ‡dV nškuaj kaˆ ¢terpša cîron. Ci nu putui. când plecai la Troia.436 OD USSEAIS. ™gë mn ¥neuqen ™f' a†mati f£sganon ‡scwn. trage-þi Jungherul ca sã pot sã beau din sânge ªi adevãr sã-þi spun. e‡dwlon d' ˜tšrwqen ˜ta…rou pÒll' ¢gÒreuen. sã dau voie De sânge sã s-apropie nainte Sã-ntreb pe Tiresias. lipën f£oj ºel…oio ½luqej. ¢ll' œti mšn ke kaˆ ïj.' ìj f£t'. L ìj œfat'. Dar cât de mult veþi pãtimi voi totuºi Puteþi ajunge. t¾n zw¾n katšleipon „ën e„j ”Ilion ƒr»n. t¾n mn ™gë d£krusa „dën ™lšhs£ te qumù: ¢ll' oÙd' ïj e‡wn protšrhn. Mã prinse mila ºi-ncepui a plânge Când o vãzui. Ð d' ™peˆ p…en aŒma kelainÒn.

eu îþi menesc pieirea Corãbiei ºi-a celorlalþi tovarãºi. q£natoj dš toi ™x ¡lÕj aÙtù ODISEEA. ªi-n casã vei gãsi nenorocire: Bãrbaþi obraznici care-þi storc averea Peþind ºi înzestrând pe-a ta soþie De viþã-naltã. Öj p£nt' ™for´ kaˆ p£nt' ™pakoÚei. Apoi venind acasã.438 OD USSEAIS. Iar dupã ce din lance vei ucide Cu-nºelãciune ori în luptã dreaptã Pe peþitori acasã. L Qrinak…V n»sJ. e„j Ó ke toÝj ¢f…khai. un berbece ªi un grãsun. Ñlšsaj ¥po p£ntaj ˜ta…rouj. s-ajungeþi în Itaca. o† toi b…oton katšdousi mnèmenoi ¢ntiqšhn ¥locon kaˆ ›dna didÒntej. cu tot amarul Ce-aþi suferi. o‰ oÙk ‡sasi q£lassan ¢nšrej oÙdš q' ¤lessi memigmšnon edar œdousin: oÙd' ¥ra toˆ ‡sasi nšaj foinikoparÇouj. ›rxaj ƒer¦ kal¦ Poseid£wni ¥nakti. Dacã le cruþi ºi cauþi De drumul tãu. De nu le cruþi. Eu þi-oi spune care-i semnul Cel mai vãdit spre-a nu da greº în cale. oÙd' eÙ»re' ™retm£. aÙtÕj d' e‡ pšr ken ¢lÚxVj. o‡kad' ¢poste…cein ›rdein q' ƒer¦j ˜katÒmbaj ¢qan£toisi qeo‹si. ¥ndraj Øperfi£louj. Nici ºtiu de rumenitele corãbii ªi nici de vâsle. toˆ oÙranÕn eÙrÝn œcousi. lui Neptun închinã Frumoase jertfe. sÁma dš toi ™ršw m£l' ¢rifradšj. kak£ per p£scontej. Dar sosind acolo. tÒte toi tekma…rom' Ôleqron nh te kaˆ ˜t£rois'. oÙdš se l»sei: ÐppÒte ken d» toi xumbl»menoj ¥lloj Ðd…thj f»V ¢qhrhloigÕn œcein ¢n¦ faid…mJ êmJ. ka… ken œt' e„j 'Iq£khn. ¢ll' à toi ke…nwn ge b…aj ¢pote…seai ™lqèn: aÙt¦r ™p¾n mnhstÁraj ™nˆ meg£roisi teo‹si kte…nVj º dÒlJ À ¢mfadÕn ÑxšŽ calkù. nhÕj ™p' ¢llotr…hj: d»eij d' ™n p»mata o‡kJ. labën eÙÁrej ™retmÒn. aripele-oricãrei Corãbii. CÂNTUL XI Vei poposi cu vasul în ostrovul Trinàcria. Iar moartea-þi în afarã 439 145 110 150 115 155 160 120 165 125 170 130 175 180 . un taur. ªi singur dacã scapi. †koisqe: e„ dš ke s…nhai. -nfige-acolo În glie vâsla. ia-þi o vâslã Îndemânatã ºi apucã drumul ªi mergi pânã ce-i da de niºte oameni Ce nu-s deprinºi cu marea ºi nu gustã Bucatele din sare potrivite. boskomšnaj d' eÛrhte bÒaj kaˆ ‡fia mÁla 'Hel…ou. kaˆ tÒte d¾ ga…V p»xaj eÙÁrej ™retmÒn. puteþi. La toþi pe rând. Gãsi-veþi voi acolo O turmã de oi grase ºi-o cireadã De boi. Le vei plãti de-ajuns nelegiuirea. Când alt drumeþ te va-ntâlni pe tine ªi zice-va cã ai pe dalbul umãr Lopatã-n loc de vâslã. t¦j e„ mšn k' ¢sinšaj ™£vj nÒstou te mšdhai. Mãreþe jerfe sfinte de o sutã De boi sã-nchini la zeii cei din slavã. ¢rneiÕn taàrÒn te suîn t' ™pib»tora k£pron. p©si m£l' ˜xe…hj. œrcesqai d¾ œpeita. profugën „oeidša pÒnton. t£ te pter¦ nhusˆ pšlontai. avutul Soarelui ce vede ªi-aude tot. Ñy kakîj ne‹ai. te vei întoarce Târziu ºi prost pe vas strãin în urma Prãpãstuirii soþilor în mare.

» Aºa vorbind. cum ai venit în ceaþã ªi pe-ntuneric. Ôfr' ™pˆ m»thr ½luqe kaˆ p…en aŒma kelainefšj: aÙt…ka d' œgnw ka… m' Ñlofuromšnh œpea pterÒenta proshÚda: 'tšknon ™mÒn. Tiresias.' ìj ™f£mhn. aÙt¦r ™gè min ¢meibÒmenoj prosšeipon: 'Teires…h. se trase-n beznã umbra Lui Tiresias domnul. Oricare mort vei fi lãsat sã vie Sã bea din sânge. Àn m» tij œcV eÙergša nÁa.» Aºa zisei. Ea mã ºi cunoscu ºi-atunci cu vaiet Aºa-mi rosti cuvinte zburãtoare: «Copilul meu. Acestea þi le spun pe neminþite. doamne. ascultã darã. Tãcut el ºade-alãturea de sânge ªi nu cuteaz-a se uita în faþã La fiul sãu ºi-a cuvânta cu dânsul.' ìj famšnh yuc¾ mn œbh dÒmon ”AŽdoj e‡sw Teires…ao ¥naktoj. Întâi e Oceanul De netrecut pe jos. Ój kš se pšfnV g»rv Ûpo liparù ¢rhmšnon: ¢mfˆ d laoˆ Ôlbioi œssontai.' ODISEEA. 'WkeanÕj mn prîta.440 135 OD USSEAIS. tÕn oÜ pwj œsti perÁsai pezÕn ™Ònt'. Ð dš m' aÙt…k' ¢meibÒmenoj prosšeipe: '·hdiÒn toi œpoj ™ršw kaˆ ™nˆ fresˆ q»sw: Ón tina mšn ken ™´j nekÚwn katateqnhètwn a†matoj ¥sson ‡men. napoi va merge iarã. pîj kšn me ¢nagno…h tÕn ™Ònta. pîj Ãlqej ØpÕ zÒfon ºerÒenta zwÕj ™èn. Ori vii pe-aici din Troia De-abia acum în urma pribegirii De ani întregi cu soþii tãi. ¥nax. Ð dš toi nhmertj ™n…yei: ú dš k' ™pifqonšVj. Eu însã De loc nu mã urnii pânã ce mama Veni ºi se-nfruptã din sânge negru. t¦ mn ¥r pou ™pšklwsan qeoˆ aÙto…. ™peˆ kat¦ qšsfat' œlexen: aÙt¦r ™gën aÙtoà mšnon œmpedon. dacã eºti în viaþã? Cã-i greu cei vii sã vadã-aceste locuri: Sunt râuri mari la mijloc. à nàn d¾ Tro…hqen ¢lèmenoj ™nq£d' ƒk£neij nh te kaˆ ˜t£roisi polÝn crÒnon. De bunã seamã-aºa menirã zeii. ¢ll' ¥ge moi tÒde e„p kaˆ ¢trekšwj kat£lexon: mhtrÕj t»nd' ÐrÒw yuc¾n katateqnhu…hj: ¹ d' ¢kšous' Âstai scedÕn a†matoj oÙd' ˜Õn uƒÕn œtlh ™s£nta „de‹n oÙd protimuq»sasqai: e„pš.' ìj œfat'. dupã spusul Cuvintelor dumnezeieºti. sunt nespuse Cumplite ape. Iar cel respins.» La asta rãspunsei: «O. drept grãi-va þie. oÙdš pw Ãlqej e„j 'Iq£khn oÙd' edej ™nˆ meg£roisi guna‹ka. Dar spune drept ºi lãmureºte-mi mie: Vãd sufletul iubit al mamei mele. de n-ai vro bunã Corabie. calepÕn d t£de zwo‹sin Ðr©sqai. Cum poate ºti cã eu sunt? Spune-mi. cu vasul? ªi tot n-ai fost în þarã. mšssJ g¦r meg£loi potamoˆ kaˆ dein¦ ·šeqra. El repede-mi rãspunse: «Uºor mi-i sã þi-o spun. t¦ dš toi nhmertša e‡rw. CÂNTUL XI De mare o sã-þi fie prea uºoarã: Muri-vei doar împovãrat de-o lungã ªi verde bãtrâneþe ºi-mprejuru-þi Cu totu-ndestulat va fi poporul. Ð dš toi p£lin esin Ñp…ssw. L ¢blhcrÕj m£la to‹oj ™leÚsetai. nici vãzut-ai 441 185 140 190 145 195 200 150 205 155 210 160 215 .

Eu încã nu m-apropiai de-Ahaia ªi nu cãlcai în þarã. Ön katšleipon.442 OD USSEAIS. º mšnei par¦ paidˆ kaˆ œmpeda p£nta ful£ssei. Ú tij ½dh ¢ndrîn ¥lloj œcei. ODISEEA. pat¾r d sÕj aÙtÒqi m…mnei ¢grù oÙd pÒlinde katšrcetai: oÙdš oƒ eÙnaˆ dšmnia kaˆ cla‹nai kaˆ ·»gea sigalÒenta. §j ™pšoike dikaspÒlon ¥ndr' ¢legÚnein: p£ntej g¦r kalšousi. Iubitã mamã. aÙt¦r ™gè min ¢meibÒmenoj prosšeipon: 'mÁter ™m». De care se cuvine s-aibã grijã Bãrbatul de dreptate-mpãrþitorul. à ½dh min œghmen 'Acaiîn Ój tij ¥ristoj. mamã. ¹ d' aÙt…k' ¢me…beto pÒtnia m»thr: 'kaˆ l…hn ke…nh ge mšnei tetlhÒti qumù so‹sin ™nˆ meg£roisin: юzuraˆ dš oƒ a„eˆ fq…nousin nÚktej te kaˆ ½mata d£kru ceoÚsV. ™x oá t¦ prètisq' ˜pÒmhn 'Agamšmnoni d…J ”Ilion e„j eÜpwlon. ¢ll' ¥ge moi tÒde e„p kaˆ ¢trekšwj kat£lexon: t…j nÚ se k¾r ™d£masse tanhlegšoj qan£toio. ca sã-ntreb doar umbra Prorocului din Teba. ¢ll' Ó ge ce‹ma mn eÛdei Óqi dmîej ™nˆ o‡kJ. ¢ll¦ ›khloj Thlšmacoj temšnea nšmetai kaˆ da‹taj ™saj da…nutai. Nici n-are pat sã doarmã el ca lumea Cu-nvelitori ºi aºternuturi mândre. Dar plânge ºi se stinge de-a ta jale ªi nopþile ºi zilele-i sunt negre. ¢ll' a„n œcwn ¢l£lhmai юzÚn. À œti p¦r ke…noisin ™mÕn gšraj. À dolic¾ noàsoj. Ce fel de moarte crudã te rãpuse? A fost de boalã lungã? Ori Diana Deodatã te trãsni blajin cu arcul? Vorbeºte-mi ºi de tata ºi de fiul. CÂNTUL XI Acasã pe soþia ta?» La asta Întâmpinai: «M-aduse-ncoa’ nevoia. Lãsat de mine prunc: au ei domnia Sau alt bãrbat o þine ºi cred bieþii Cã nu mai vin napoi? Sã-mi spui ce face ªi cugetã nevastã-mea: stã oare Pe lângã fiul ei ºi cu credinþã Pãzeºte tot? Ori e cãsãtoritã Cu vrun bãrbat de-acolo mai de frunte?» ªi-ndatã mi-a rãspuns cinstita mamã: «Ba stã ºi rabdã-n casa ta ºi-adastã. Mãrirea ta n-o are încã nimeni. Dar spune-mi drept ºi dã-mi de ºtire. 443 165 220 170 225 230 175 235 180 240 185 245 190 . Iar Telemah îºi catã de moºie Nesupãrat ºi ºade la ospeþe. L ìj œfat'. sÕn d' oÜ pè tij œcei kalÕn gšraj. ci de soartã Bãtut mereu tot rãtãcesc pe lume Din ziua când urmai pe Agamèmnon Spre Ilion în luptã cu troienii.' ìj ™f£mhn. creiè me kat»gagen e„j 'Adao yucÍ crhsÒmenon Qhba…ou Teires…ao: oÙ g£r pw scedÕn Ãlqon 'Acaidoj oÙdš pw ¡mÁj gÁj ™pšbhn. e„p dš moi patrÒj te kaˆ uƒšoj. Tiresias. Cã toþi îl cheamã. ™m d' oÙkšti fasˆ nšesqai. Taicã-tãu petrece La þarã. El nu calcã prin cetate. e„p dš moi mnhstÁj ¢lÒcou boul»n te nÒon te. †na Trèessi maco…mhn. à ”Artemij „ocšaira oŒs' ¢gano‹si bšlessin ™poicomšnh katšpefnen.

Ôfra kaˆ e„n 'Adao f…laj perˆ ce‹re balÒnte ¢mfotšrw kruero‹o tetarpèmesqa gÒoio. fa…dim' 'Odusseà. Ci dor de-a ta blândeþe. CÂNTUL XI Cu slugile se culcã iarna-n casã La vatrã-n colbãrie ºi se-mbracã Cu prostituri. t… nÚ m' oÙ m…mneij ˜lšein memaîta. nu te-nºalã. prea multa noastrã jale S-o potolim? Ori îmi trimise-o umbrã A morþilor crãiasã. L ™n kÒni ¥gci purÒj. ªi eu gândind în sine.' ìj œfat'. cã doar asta I-a oamenilor stare dupã moarte. ODISEEA. ¼ te m£lista thkedÒni stugerÍ melšwn ™xe…leto qumÒn: ¢ll£ me sÒj te pÒqoj s£ te m»dea. fiica Lui Joe. tšknon ™mÒn. Ôfr' œti m©llon ÑdurÒmenoj stenac…zw. oÜ t… se PersefÒneia DiÕj qug£thr ¢paf…skei. ¢ll' aÛth d…kh ™stˆ brotîn.» Aºa-mi vorbi. s» t' ¢ganofrosÚnh melihdša qumÕn ¢phÚra. ca noi ºi-n lumea morþii Îmbrãþiºaþi. el îºi face Culcuºul lui din frunze aºternute Pe jos. mšga d fresˆ pšnqoj ¢šxei sÕn nÒston poqšwn: calepÕn d' ™pˆ gÁraj ƒk£nei. Sã te cuprind. Cã nu murii din chiar senin atinsã De blândele sãgeþi ale Dianei ªi nici de vreo lingoare care-amarnic Te roade ºi ia sufletul din oase. De trei ori însã ea-mi zburã din braþe Ca umbra sau ca visul. oÛtw g¦r kaˆ ™gën ÑlÒmhn kaˆ pÒtmon ™pšspon: oÜt' ™mš g' ™n meg£roisin ™äskopoj „ocšaira oŒs' ¢gano‹si bšlessin ™poicomšnh katšpefnen. kak¦ d cro e†mata eŒtai: aÙt¦r ™p¾n œlqVsi qšroj teqalu‹£ t' Ñpèrh. Cãci oasele ºi carnea se destramã 445 250 195 255 260 200 265 205 270 210 275 280 215 . tu.' ìj ™f£mhn. trˆj mn ™fwrm»qhn. œnq' Ó ge ke‹t' ¢cšwn. pe câmpul cel mãnos al viei. ¹ d' aÙt…k' ¢me…beto pÒtnia m»thr: 'ê moi. trˆj dš moi ™k ceirîn skiÍ e‡kelon À kaˆ Ñne…rJ œptat': ™moˆ d' ¥coj ÑxÝ genšsketo khrÒqi m©llon. luminate. o. fãtul meu. ªi durere Mai nemiloasã pieptul meu încinse ªi-aºa mã jãluii atunci la dânsa: «De ce nu-mi stai dupã dorinþã. Óte t…j ke q£nVsin. cel mai neferice Din muritori! Crãiasa morþii. ka… min fwn»saj œpea pterÒenta proshÚdwn: 'mÁter ™m». perˆ p£ntwn k£mmore fwtîn. mamã. Apoi când vine vara ªi-i toiul înfloririi. De trei ori mã sãltai spre-a o cuprinde. ªi grija ta m-au toropit pe mine. p£ntV oƒ kat¦ gounÕn ¢lJÁj o„nopšdoio fÚllwn keklimšnwn cqamalaˆ bebl»atai eÙna…. oÜte tij oân moi noàsoj ™p»luqen.444 OD USSEAIS. aÙt¦r ™gè g' œqelon fresˆ mermhr…xaj mhtrÕj ™mÁj yuc¾n ˜lšein katateqnhu…hj. ˜lšein tš me qumÕj ¢nègei. ca mai tare Sã plâng ºi sã mã vaiet dupã tine?» Ci-ndatã mi-a rãspuns cinstita mamã: «Vai. Vrui sã cuprind al mamei mele suflet. ªi-acolo zace necãjit ºi-i creºte Obida de nespus ºi-ºi plânge soarta ªi bãtrâneþea greu îl mai apasã. à t… moi e‡dwlon tÒd' ¢gau¾ PersefÒneia êtrun'. De-aceea doar ºi eu m-am stins în casã.

™pe… ke prîta l…pV leÚk' Ñstša qumÒj. ¼de dš moi kat¦ qumÕn ¢r…sth fa…neto boul»: spass£menoj tanÚhkej ¥or pacšoj par¦ mhroà oÙk e‡wn p…nein ¤ma p£saj aŒma kelainÒn. Öj polÝ k£llistoj potamîn ™pˆ ga‹an †hsi. ¢ll¦ fÒwsde t£cista lila…eo: taàta d p£nta ‡sq'. Óssai ¢rist»wn ¥locoi œsan ºd qÚgatrej. ºd ˜k£sth Ön gÒnon ™xagÒreuen: ™gë d' ™ršeinon ¡p£saj. O-ntunecatã undã Se-ncovãie în jurul lor ºi naltã Ca muntele-i împresurã ºi-ascunse Pe zeu ºi pe femeia muritoare. ¿ f£to SalmwnÁoj ¢mÚmonoj œkgonoj enai. ka… ·' ™p' 'EnipÁoj pwlšsketo kal¦ ·šeqra. œnq' à toi prèthn Turë ‡don eÙpatšreian. aƒ d guna‹kej ½luqon. aƒ d' ¢mf' aŒma kelainÕn ¢ollšej ºgeršqonto.' nîŽ mn ìj ™pšessin ¢meibÒmeq'. Ópwj ™ršoimi ˜k£sthn. ºi ca visul Se-naripeazã sufletul ºi zboarã. kurtwqšn. aƒ d promnhst‹nai ™p»Žsan. ªi droaie s-adunarã În jurul gropii cea cu sânge negru. Ea povestea cã-i fiica Lui Salmoneu cel nobil ºi femeia Odraslei lui Eol. cumplitul zeu Cutremur. †na kaˆ metÒpisqe teÍ e‡pVsqa gunaik…. Iar eu pe toate le-ntrebam de-a rândul. Eu cugetam cum pot sã-ntreb pe toate. La-ndemnul preamãritei zâne-a morþii S-apropiarã-atunci femei ºi fete De oameni mari. O drãgosti Neptun. CÂNTUL XI ªi praf s-alege ea topitã-n focul Puternic arzãtor. yuc¾ d' ºät' Ôneiroj ¢poptamšnh pepÒthtai. Atunci Neptun. L oÙ g¦r œti s£rkaj te kaˆ Ñstša nej œcousin. ªi una-mi pãru mie mai cu cale: Luând de pe la coapsa mea vânjoasã Tãioasa lungã spadã. krÚyen d qeÕn qnht»n te guna‹ka. de cum se duce Din oase albe viaþa. fÁ d KrhqÁoj gun¾ œmmenai A„ol…dao: ¿ potamoà ºr£ssat' 'EnipÁoj qe…oio. Creteu. Se perindarã ele câte una.446 OD USSEAIS. aÙt¦r ™gë boÚleuon. ¢ll¦ t¦ mšn te purÕj kraterÕn mšnoj a„qomšnoio damn´. Leit viteazul Enipeu. ca-n urmã Femeii tale sã le spui acasã. [làse d parqen…hn zènhn. ºi dupã asta 447 285 220 290 225 295 230 300 305 235 310 240 315 245 320 . Dar cautã sã ieºi mai iute-n lume ªi þine minte tot ce vezi. râul Dumnezeiesc. êtrunen g¦r ¢gau¾ PersefÒneia. Descinse-al fetei brâu ºi. Odatã Iubise ea pe Enipeus. kat¦ d' Ûpnon œceuen.] aÙt¦r ™pe… ·' ™tšlesse qeÕj filot»sia œrga. frumos cu ape limpezi Ca nici un altul pe pãmânt: de-aceea ªi se plimba la apa-i curgãtoare. Întâi vãzui pe Tiro cea nãscutã Din tatã-ales. ODISEEA. adormind-o.» Aºa schimbarãm între noi cuvinte. nu dam voie Sã bea din sânge toate dintr-o datã. la gura Acestui râu vârtejitor cu dânsa Se-mpreunã. tù d' ¥ra e„s£menoj gai»ocoj ™nnos…gaioj ™n procoÍj potamoà parelšxato din»entoj: porfÚreon d' ¥ra kàma perist£qh oÜreŽ son.

'AmfitrÚwnoj ¥koitin. Ð d' ¥r' ™n PÚlJ ºmaqÒenti. kal¾n 'Epik£sthn. filÒthti: periplomšnou d' ™niautoà tšxeai ¢gla¦ tškna. Cã nu puteau sã locuiascã dânºii. ™peˆ oÙk ¢pofèlioi eÙnaˆ ¢qan£twn: sÝ d toÝj komšein ¢titallšmena… te. ™peˆ oÙ mn ¢pÚrgwtÒn g' ™dÚnanto naišmen eÙrÚcoron Q»bhn. ¹ d' Øpokusamšnh Pel…hn tške kaˆ NhlÁa. pe Eson ºi pe-Amitaon Cel iubitor de cai. CÂNTUL XI Luându-i mâna glãsui: «Femeie. Pe cei doi crai Neleus ºi Pelias. mhtšra t' O„dipÒdao ‡don. L œn t' ¥ra oƒ fà ceirˆ œpoj t' œfat' œk t' ÑnÒmaze: 'ca‹re. Vãzui ºi pe frumoasa Epicaste. Te bucurã cã te-ai iubit cu mine.448 OD USSEAIS. Tu cautã de-aceºti copii ºi creºte-i. Soþia lui Amfitrion ºi mama Lui Hercule cutezãtor ca leul. ka… ·' œteken dÚo pa‹d'. të kraterë qer£ponte DiÕj meg£loio genšsqhn ¢mfotšrw: Pel…hj mn ™n eÙrucÒrJ 'Iaolkù na‹e polÚrrhnoj. Pe urmã din Creteu nãscu crãiasa Pe Feres. ¿ d¾ kaˆ DiÕj eÜcet' ™n ¢gko…nVsin „aàsai. ¼ ·' `HraklÁa qrasumšmnona qumolšonta ge…nat' ™n ¢gko…nVsi DiÕj meg£loio mige‹sa: kaˆ Meg£rhn. Neleu ºedea în nisiposul Pilos. care întemeiarã ªi-nzidurarã-ntâi oraºul Teba. þine-þi gura ªi nu mã spune nimãnui. 'Aswpo‹o qÚgatra. în larga Tebã. ODISEEA. cã niciodatã Zadarnicã nu-i dragostea cu zeii. 'Amf…on£ te ZÁqÒn te. Iar Tiro de la el nãscu doi gemeni. Pe urmã mai vãzui ºi pe Alcmena. ne-nfrântul în putere. fiica Lui Creon inimosul ºi femeia Lui Hercule. toÝj d' ˜tšrouj KrhqÁŽ tšken bas…leia gunaikîn. Bogat în turme. De n-ar fi fost cu zid împrejmuitã. Doi slujitori puternici ai lui Joe. cã eu sunt Neptun care cutremurã pãmântul. Oricât erau de tari. gÚnai.' ìj e„pën ØpÕ pÒnton ™dÚseto kuma…nonta. Vãzui pe urmã Pe fiica lui Asopos. t¾n œcen 'AmfitrÚwnoj uƒÕj mšnoj a„n ¢teir»j. nàn d' œrceu prÕj dîma kaˆ ‡sceo mhd' Ñnom»nVj: aÙt¦r ™gè to… e„mi Poseid£wn ™nos…cqwn. Antiopa Ce se fãlea cã-n braþele lui Joe Dormise-odatã ºi nãscu pe Zetos ªi pe Amfion.» El zice ºi s-afundã-n valul mãrii. t¾n d mšt' 'AntiÒphn ‡don. Cãci la-ncheierea anului vei naºte Mândreþe de copii. Pe mama lui Edip. t¾n d met' 'Alkm»nhn ‡don. Kre…ontoj ØperqÚmoio qÚgatra. petrecea Pelias Pe-ntinsele câmpii de la Iolcos. Vãzui apoi ºi pe Megara. kraterè per ™Ònte. Dar du-te-acum acasã. o‰ prîtoi Q»bhj ›doj œktisan ˜ptapÚloio pÚrgws£n t'. aceea care Fãcu pãcat grozav pe neºtiute 449 250 325 330 255 335 260 340 265 345 350 270 355 . Viteazul care se trãgea din Joe. A‡son£ t' ºd Fšrht' 'Amuq£on£ q' ƒppioc£rmhn.

ºi pe Hromiu. ªi singur Neprihãnitul ghicitor Melampos Îi jurui cã poate sã le-aducã Rãpindu-le. ¢ll' Ð mn ™n Q»bV poluhr£tJ ¥lgea p£scwn Kadme…wn ½nasse qeîn Ñlo¦j di¦ boul£j: ¹ d' œbh e„j 'Adao pul£rtao kratero‹o. Ój pot' ™n 'Orcomenù MinuhJ fi ¥nassen: ¹ d PÚlou bas…leue. pe Nestor ºi Periclimènos. L ¿ mšga œrgon œrexen ¢Ždre…Vsi nÒoio ghmamšnh ú uŒŽ: Ð d' Ön patšr' ™xenar…xaj gÁmen: ¥far d' ¢n£pusta qeoˆ qšsan ¢nqrèpoisin. El mai domni peste Cadmei în Teba Cea desfãtatã. ™peˆ pÒre mur…a ›dna. toatã-acea urgie Ce vine din blãstemurile mamei. Ea mai nãscu ºi pe voinica Pero. Dar când trecurã luni întregi din anul 451 360 275 365 280 370 285 375 380 290 385 390 . tšken dš oƒ ¢gla¦ tškna. ¡yamšnh brÒcon a„pÝn ¢f' Øyhlo‹o mel£qrou ú ¥ceŽ scomšnh: tù d' ¥lgea k£llip' Ñp…ssw poll¦ m£l'. de durere copleºitã. ªi astfel lui Edip lãsã în urmã Nespuse chinuri. grele de mânat. t¾n p£ntej mnèonto perikt…tai: oÙdš ti NhleÝj tù ™d…dou. Nšstor£ te Crom…on te PeriklÚmenÒn t' ¢gšrwcon. κi prinse-un lanþ amar de-o grindã naltã Din casa ei ºi merse pe tãrâmul Cu porþi de fier pe veci închis al morþii. care-o luase De dragul frumuseþii ºi-i dãduse De nuntã mii de daruri. ci-ndatã despre asta Pe muritori înºtiinþarã zeii. iar dânsul Luã pe mama-i dupã ce ucise Pe tatãl sãu. dar nu vru s-o mãrite Pãrintele-i decât cu cine poate Din mâna lui Ificle din Filaca Sã ia cu sila vacile cornace. Minune de femeie. crãiasã Fiind în Pilos. CÂNTUL XI Luându-ºi fiul de bãrbat.450 OD USSEAIS. ¢ll' Óte d¾ mÁnšj te kaˆ ¹mšrai ™xeteleànto ODISEEA. Óssa te mhtrÕj ™rinÚej ™ktelšousi. Öj m¾ ›likaj bÒaj eÙrumetèpouj ™k Ful£khj ™l£seie b…hj 'Ifiklhe…hj ¢rgalšaj. t»n pote NhleÝj gÁmen ˜Õn di¦ k£lloj. Ðplot£thn koÚrhn 'Amf…onoj 'Ias…dao. Ba mai vãzui ºi pe chipoasa Hloris. qaàma broto‹si. kaˆ Clîrin edon perikallša. Ea. Fruntoase. Fu-mpiedicat el însã Cu voia unui zeu: îl înºfãcarã Vãcari þãrani ºi þapãn îl legarã. de-o peþirã Vecinii toþi. odrãsli podoabã De fii. to‹si d' ™p' „fq…mhn Phrë tške. Fuse fiica Mezinã-a lui Amfion Iasianul Ce stãpânea odatã a lui Minias Cetate. t¦j d' ooj Øpšsceto m£ntij ¢mÚmwn ™xel£an: calep¾ d qeoà kat¦ mo‹ra pšdhse desmo… t' ¢rgalšoi kaˆ boukÒloi ¢groiîtai. mistuit în patimi Cu-a zeilor voinþã pierzãtoare Dar dânsa. Orhomenul. Nepregetat la fire. Femeia lui Neleu.

452
295

OD USSEAIS. L ¨y peritellomšnou œteoj kaˆ ™p»luqon ïrai, kaˆ tÒte d» min œluse b…h 'Ifiklhe…h qšsfata p£nt' e„pÒnta: DiÕj d' ™tele…eto boul». kaˆ L»dhn edon, t¾n Tundaršou par£koitin, ¼ ·' ØpÕ TundaršJ kraterÒfrone ge…nato pa‹de, K£stor£ q' ƒppÒdamon kaˆ pÝx ¢gaqÕn PoludeÚkea, toÝj ¥mfw zwoÝj katšcei fus…zooj aa: o‰ kaˆ nšrqen gÁj tim¾n prÕj ZhnÕj œcontej ¥llote mn zèous' ˜ter»meroi, ¥llote d' aâte teqn©sin: tim¾n d lelÒgcasin sa qeo‹si. t¾n d mšt' 'Ifimšdeian, 'AlwÁoj par£koitin, e‡sidon, ¿ d¾ f£ske Poseid£wni migÁnai, ka… ·' œteken dÚo pa‹de, minunqad…w d genšsqhn, ’WtÒn t' ¢nt…qeon thlekleitÒn t' 'Efi£lthn, oÞj d¾ mhk…stouj qršye ze…dwroj ¥roura kaˆ polÝ kall…stouj met£ ge klutÕn 'Wr…wna: ™nnšwroi g¦r to… ge kaˆ ™nneap»ceej Ãsan eâroj, ¢t¦r mÁkÒj ge genšsqhn ™nneÒrguioi. o† ·a kaˆ ¢qan£toisin ¢peil»thn ™n 'OlÚmpJ fulÒpida st»sein polu£Žkoj polšmoio. ”Ossan ™p' OÙlÚmpJ mšmasan qšmen, aÙt¦r ™p' ”OssV P»lion e„nos…fullon, †n' oÙranÕj ¢mbatÕj e‡h. ka… nÚ ken ™xetšlessan, e„ ¼bhj mštron †konto: ¢ll' Ôlesen DiÕj uƒÒj, Ön ºÚkomoj tške Lhtè, ¢mfotšrw, pr…n sfwŽn ØpÕ krot£foisin „oÚlouj ¢nqÁsai puk£sai te gšnuj eÙanqšŽ l£cnV. Fa…drhn te PrÒkrin te ‡don kal»n t' 'Ari£dnhn,

ODISEEA. CÂNTUL XI
Cel roditor ºi vremile venirã, Îl slobozi Ificle cel puternic, Cãci el ghicise craiului tot felul De ghicitori, de se-mplinise voia Lui Jupiter. Apoi vãzui pe Leda, Nevasta lui Tindar, cu care dânsa Nãscu doi fii cu inima bãrbatã; Pe Castor, de sirepi domolitorul, Pe Polux, luptãtorul bun cu pumnii, Care-amândoi sunt vii pe sub pãmântul Cel roditor. Acolo, chiar de Joe Cinstiþi fiind, o zi trãieºte unul, O zi cellalt ºi mor pe rând asemeni, Dar au de cinste parte ca ºi zeii. Vãzui pe Ifimedia, soþia Lui Aloeu. Ea-mi spuse cã-mpreunã Fusese cu Neptun ºi-avu cu dânsul Doi fii, pe Otos arãtos ca zeii ªi pe vestitul Efialt, vitejii Cei mai înalþi ºi mândri ce-i crescuse Pãmântul dupã Orion slãvitul. La nouã ani erau înalþi de nouã Brãþate ºi de nouã coþi de-a latul. ªi-ameninþau chiar în Olimp cu zeii Sã stea la luptã crâncenã ºi-aprinsã, Cãtau pe-Olimp s-aºeze plaiul Osa ªi peste Osa muntele Pelion Cel pãduros, ca ei sã suie cerul, ªi izbuteau, de-ar fi putut s-ajungã În toiul tinereþii. Însã fiul Lui Joe ºi-al Latonei cea cu plete De aur, Febos, îi zdrobi nainte De-a fi mijit sub tâmpla lor tuleiul ªi-a fi acoperit a lor bãrbie O barbã deasã ºi frumos crescutã. Vãzui apoi pe Fedra ºi pe Pròcris, ªi pe-Ariadna cea frumoasã, fiica

453
395

400

300

405

305

410

310

415

420

315

425

320

430

454

OD USSEAIS. L koÚrhn M…nwoj ÑloÒfronoj, ¼n pote QhseÝj ™k Kr»thj ™j gounÕn 'Aqhn£wn ƒer£wn Ãge mšn, oÙd' ¢pÒnhto: p£roj dš min ”Artemij œkta D…V ™n ¢mfirÚtV DionÚsou martur…Vsi. Ma‹r£n te klumšnhn te ‡don stuger»n t' 'ErifÚlhn, ¿ crusÕn f…lou ¢ndrÕj ™dšxato tim»enta. p£saj d' oÙk ¨n ™gë muq»somai oÙd' Ñnom»nw, Óssaj ¹rèwn ¢lÒcouj ‡don ºd qÚgatraj: prˆn g£r ken kaˆ nÝx fq‹t' ¥mbrotoj. ¢ll¦ kaˆ érh eÛdein, À ™pˆ nÁa qo¾n ™lqÒnt' ™j ˜ta…rouj À aÙtoà: pomp¾ d qeo‹s' Øm‹n te mel»sei.” ìj œfaq', oƒ d' ¥ra p£ntej ¢k¾n ™gšnonto siwpÍ, khlhqmù d' œsconto kat¦ mšgara skiÒenta. to‹sin d' 'Ar»th leukèlenoj ½rceto mÚqwn: „Fa…hkej, pîj Ümmin ¢n¾r Óde fa…netai enai edÒj te mšgeqÒj te „d fršnaj œndon ™saj; xe‹noj d' aât' ™mÒj ™stin, ›kastoj d' œmmore timÁj. tî m¾ ™peigÒmenoi ¢popšmpete mhd t¦ dîra oÛtw crhzonti koloÚete: poll¦ g¦r Øm‹n kt»mat' ™nˆ meg£roisi qeîn „Òthti kšontai.” to‹si d kaˆ metšeipe gšrwn ¼rwj 'Ecšnhoj, [Öj d¾ Fai»kwn ¢ndrîn progenšsteroj Ãen:] „ð f…loi, oÙ m¦n Âmin ¢pÕ skopoà oÙd' ¢pÕ dÒxhj muqe‹tai bas…leia per…frwn: ¢ll¦ p…qesqe. 'AlkinÒou d' ™k toàd' œcetai œrgon te œpoj te.” tÕn d' aât' 'Alk…nooj ¢pame…beto fènhsšn te: „toàto mn oÛtw d¾ œstai œpoj, a‡ ken ™gè ge

ODISEEA. CÂNTUL XI
Lui Minos cel avan, pe care-odatã Tezeu din Creta o ducea spre þara Cetãþii sfinte-Atena, dar de dânsa El n-avu parte, cã-n Ostrovul Dia Nainte-o fulgerã din arc Diana, Cum fuse de la Bacchus mãrturia. Vãzui ºi pe Climena ºi pe Mero, Ba ºi pe urgisita Erifila, Care-ºi vându bãrbatul ei pe aur Nepreþuit. Dar eu cu de-amãnuntul Nu pot sã spun ºi sã numesc pe toate Nevestele ºi fetele de oameni Viteji vestiþi câte vãzui; nainte De-a isprãvi, s-ar scurge noaptea sfântã. ª-apoi acuma-i vremea de culcare Ori stau aici, ori merg la vas cu soþii, Iar voi veþi îngriji de-a mea plecare ªi Cei-de-sus.” Aºa vorbi Ulise ªi-ascultãtorii toþi tãcurã molcom Cuprinºi de farmec în umbrita salã. Dar zise-Areta cea cu braþe albe: „Feacilor, ce fel vã pare vouã Acest bãrbat fãlos la chip ºi mare ªi cumpãnit la minte? El mi-i oaspe. De-aceeaºi cinste parte-aveþi cu toþii. Deci nu grãbiþi plecarea lui, nu-i faceþi Pe jumãtate darurile aceste De care dânsul are-aºa nevoie, C-aveþi voi, slavã zeilor, acasã Destule-averi.” Moº Eheneu viteazul, Cel mai bãtrân feac, luã cuvântul: „Prieteni, iatã, tocmai dupã mintea ªi socotinþa noastrã cuvânteazã Crãiasa cea cuminte, ascultaþi-o. Dar lucrul ºi cuvântul stau în mâna Lui Alcinou.” La asta zise craiul: „Acest cuvânt va fi, cât am eu zile

455

435

325

440

330

445

335

450

455

340

460

345

465

456

OD USSEAIS. L zwÕj Fai»kessi filhrštmoisin ¢n£ssw: xe‹noj d tl»tw, m£la per nÒstoio cat…zwn, œmphj oân ™pime‹nai ™j aÜrion, e„j Ó ke p©san dwt…nhn telšsw. pomp¾ d' ¥ndressi mel»sei p©si, m£lista d' ™mo…: toà g¦r kr£toj œst' ™nˆ d»mJ.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „'Alk…noe kre‹on, p£ntwn ¢ride…kete laîn, e‡ me kaˆ e„j ™niautÕn ¢nègoit' aÙtÒqi m…mnein pomp»n t' ÑtrÚnoite kaˆ ¢gla¦ dîra dido‹te, ka… ke tÕ boulo…mhn, ka… ken polÝ kšrdion e‡h pleiotšrV sÝn ceirˆ f…lhn ™j patr…d' ƒkšsqai, ka… k' a„doiÒteroj kaˆ f…lteroj ¢ndr£sin e‡hn p©sin, Ósoi m' 'Iq£khnde „do…ato nost»santa.” tÕn d' aât' 'Alk…nooj ¢pame…beto fènhsšn te: „ð 'Oduseà, tÕ mn oÜ t… s' ™skomen e„sorÒwntej ºperopÁ£ t' œmen kaˆ ™p…klopon, oŒ£ te polloÝj bÒskei ga‹a mšlaina polusperšaj ¢nqrèpouj yeÚde£ t' ¢rtÚnontaj, Óqen kš tij oÙd ‡doito: soˆ d' œpi mn morf¾ ™pšwn, œni d fršnej ™sqla…, màqon d' æj Ót' ¢oidÕj ™pistamšnwj katšlexaj, p£ntwn 'Arge…wn sšo t' aÙtoà k»dea lugr£. ¢ll' ¥ge moi tÒde e„p kaˆ ¢trekšwj kat£lexon, e‡ tinaj ¢ntiqšwn ˜t£rwn ‡dej, o† toi ¤m' aÙtù ”Ilion e„j ¤m' ›ponto kaˆ aÙtoà pÒtmon ™pšspon. nÝx d' ¼de m£la makr», ¢qšsfatoj, oÙdš pw érh eÛdein ™n meg£rJ: sÝ dš moi lšge qšskela œrga. ka… ken ™j ºî d‹an ¢nasco…mhn, Óte moi sÝ tla…hj ™n meg£rJ t¦ s¦ k»dea muq»sasqai.”

ODISEEA. CÂNTUL XI
Sã poruncesc feacilor, dibacii Corãbieri. Dar oaspele, cu toatã Dorinþa-i de-a se-ntoarce, sã mai rabde, S-aºtepte pânã mâne, când voi strânge Tot darul dãruit. De pregãtirea Plecãrii lui vor îngriji cu toþii. Dar mai cu seamã eu care-s mai mare Peste norod.” Grãi atunci Ulise: „Crai Alcinou, fruntaºule-ntre oameni, De-aþi zice voi un an sã stau pe-aicea Plecarea-mi pregãtind ºi îmbiindu-mi Bogate daruri, eu voios aº face-o, C-aº fi mai folosit dac-aº ajunge Cu mânile mai pline-odatã-n þarã Cãci m-ar iubi ºi m-ar cinsti mai bine Oricine m-ar vedea întors acasã.” Iar Alcinou adaose la asta: „Tu nicidecum nu semeni, o, Ulise, A om viclean ºi-amãgitor ca alþii, Puzderia de oameni ce-i hrãneºte Pãmântul negru rãspândiþi pe lume ªi care ticluiesc aºa minciuna, De n-o mai poþi cunoaºte. Tu ai farmec Pe buza ta ºi cumpãnã la minte, ªi ca un cântãreþ aºa de meºter Ai povestit necazurile-amare Ce-ai pãtimit ºi tu ºi toþi aheii. Dar spune-mi drept, urmeazã mai departe, De-ai dat cumva pe-acolo ºi de alþii Cu zeii deopotrivã, dintr-aceia Cu care ai fost la Ilion alãturi ªi care apoi pierirã. Noaptea asta I-aºa de lungã, e nespus de lungã. ªi nici nu-i vremea de dormit în casã. Minuni de-acestea spune-mi. Pânã-n ziuã Aº sta s-ascult, de-ai vrea tu încã-n salã Sã-mi povesteºti din patimile tale.”

457

350

470

475

355

480

360

485

365

490

495

370

500

375

505

458

OD USSEAIS. L tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „'Alk…noe kre‹on, p£ntwn ¢ride…kete laîn, érh mn polšwn mÚqwn, érh d kaˆ Ûpnou: e„ d' œt' ¢koušmena… ge lila…eai, oÙk ¨n œpeita toÚtwn soi fqonšoimi kaˆ o„ktrÒter' ¥ll' ¢goreÚein, k»de' ™mîn ˜t£rwn, o‰ d¾ metÒpisqen Ôlonto, o‰ Trèwn mn Øpexšfugon stonÒessan ¢ãt»n, ™n nÒstJ d' ¢pÒlonto kakÁj „Òthti gunaikÒj. aÙt¦r ™peˆ yuc¦j mn ¢peskšdas' ¥lludij ¥llV ¡gn¾ PersefÒneia gunaikîn qhluter£wn, Ãlqe d' ™pˆ yuc¾ 'Agamšmnonoj 'Atredao ¢cnumšnh: perˆ d' ¥llai ¢ghgšraq', Óssoi ¤m' aÙtù o‡kJ ™n A„g…sqoio q£non kaˆ pÒtmon ™pšspon. œgnw d' ay' ™m ke‹noj, ™peˆ ‡den Ñfqalmo‹si: kla‹e d' Ó ge ligšwj, qalerÕn kat¦ d£kruon e‡bwn, pitn¦j e„j ™m ce‹raj Ñršxasqai menea…nwn: ¢ll' oÙ g£r oƒ œt' Ãn Šj œmpedoj oÙd' œti k‹kuj, o†h per p£roj œsken ™nˆ gnampto‹si mšlessi. tÕn mn ™gë d£krusa „dën ™lšhs£ te qumù ka… min fwn»saj œpea pterÒenta proshÚdwn: ''Atredh kÚdiste, ¥nax ¢ndrîn 'Ag£memnon, t…j nÚ se k¾r ™d£masse tanhlegšoj qan£toio; ºš sš g' ™n n»essi Poseid£wn ™d£massen Ôrsaj ¢rgalšwn ¢nšmwn ¢mšgarton ¢ãtm»n; Ú s' ¢n£rsioi ¥ndrej ™dhl»sant' ™pˆ cšrsou boàj peritamnÒmenon ºd' o„în pèea kal¦ º perˆ ptÒlioj maceoÚmenon ºd gunaikîn;' ìj ™f£mhn, Ð dš m' aÙt…k' ¢meibÒmenoj prosšeipe:

ODISEEA. CÂNTUL XI
Ulise cel cuminte aºa-i rãspunse: „Crai Alcinou, fruntaºule-ntre oameni E vreme vorba de lungit, e vreme ªi de dormit. Dar dacã vrei ºi-þi place Sã mai asculþi, cu drag þi-aº spune-acestea ªi altele mai triste, cum fu soarta Tovarãºilor mei pieriþi în urmã, Ei care-ntâi scãpaserã-n rãzboiul De vaier plin ce-avurãm cu troienii ªi la întors pierirã din urzeala Unor femei haine. Dup-aceea, Când sufletele-mprãºtie-n tot locul Zeiþa preamãritã Persefona ªi nu se mai vedea nici o femeie, Veni spre mine-ndureratul suflet Al craiului Atride Agamemnon ªi altele-mprejuru-i se-ndesirã, Tot suflete de-a celor care odatã Cu el în casa lui Egist murirã. Bãu din sânge negru ºi-ntr-o clipã Mã cunoscu ºi începu a plânge În hohote, cu ochi scãldaþi în lacrimi, Se-ntinse el dorind sã mã cuprindã, Dar n-avea-n sine vlaga ºi tãria Ce-avuse mlãdiosu-i trup odatã. Cum îl vãzui, eu lãcrimai de milã ªi-aºa-i rostii cuvinte zburãtoare: «Tu, doamne-al nostru, preaslãvite-Atride, Ce moarte te lãþi pe tine? Oare Te potopi cumva Neptun pe mare Stârnind un vifor de cumplite vânturi? Sau pe uscat vrãjmaºii te lovirã Când le rãpeai cirezi ºi turme mândre Ori cãutai sã cucereºti cu arma Cetatea cu femeile-mpreunã?» Aºa-l întreb, ºi umbra lui rãspunde: «Tu, fiu din viþã naltã a lui Laerte,

459

380

510

515

385

520

390

525

395

530

535

400

540

460
405

OD USSEAIS. L 'diogenj Laerti£dh, polum»can' 'Odusseà, oÜt' ™mš g' ™n n»essi Poseid£wn ™d£massen [Ôrsaj ¢rgalšwn ¢nšmwn ¢mšgarton ¢ãtm»n,] oÜte m' ¢n£rsioi ¥ndrej ™dhl»sant' ™pˆ cšrsou, ¢ll£ moi A‡gisqoj teÚxaj q£natÒn te mÒron te œkta sÝn oÙlomšnV ¢lÒcJ okÒnde kalšssaj, deipn…ssaj, éj t…j te katšktane boàn ™pˆ f£tnV. ìj q£non o„kt…stJ qan£tJ: perˆ d' ¥lloi ˜ta‹roi nwlemšwj kte…nonto sÚej ìj ¢rgiÒdontej, o† ·£ t' ™n ¢fneioà ¢ndrÕj mšga dunamšnoio À g£mJ À ™r£nJ À e„lap…nV teqalu…V. ½dh mn polšwn fÒnJ ¢ndrîn ¢ntebÒlhsaj, moun¦x kteinomšnwn kaˆ ™nˆ kraterÍ Øsm…nV: ¢ll£ ke ke‹na m£lista „dën ÑlofÚrao qumù, æj ¢mfˆ krhtÁra trapšzaj te plhqoÚsaj ke…meq' ™nˆ meg£rJ, d£pedon d' ¤pan a†mati qàen. o„ktrot£thn d' ½kousa Ôpa Pri£moio qugatrÕj Kass£ndrhj, t¾n kte‹ne Klutaimn»strh dolÒmhtij ¢mf' ™mo…: aÙt¦r ™gë potˆ ga…V ce‹raj ¢e…rwn b£llon ¢poqnÇskwn perˆ fasg£nJ: ¹ d kunîpij nosf…sat' oÙdš moi œtlh, „Ònti per e„j 'Adao, cersˆ kat' ÑfqalmoÝj ˜lšein sÚn te stÒm' ™re‹sai. ìj oÙk a„nÒteron kaˆ kÚnteron ¥llo gunaikÒj, [¼ tij d¾ toiaàta met¦ fresˆn œrga b£lhtai:] oŒon d¾ kaˆ ke…nh ™m»sato œrgon ¢eikšj, kourid…J teÚxasa pÒsei fÒnon. à toi œfhn ge ¢sp£sioj pa…dessin „d dmèessin ™mo‹sin

ODISEEA. CÂNTUL XI
Preaiscusite, meºtere Ulise, Nici zeul mãrii viaþa nu mi-o stinse Stârnind suflare grea de-nviforare, Nici pe uscat vrãjmaºii mã lovirã, Ci moartea mi-o urzi prin viclenie Egist cu blestemata mea soþie ªi-n casa lui poftindu-mã la masã, Ca pe un bou în staul mã ucise. Aºa murii de moarte ticãloasã ªi soþii-mi furã înjunghiaþi în juru-mi Neîncetat, cum sunt tãiaþi grãsunii De refenea, de nuntã ori de praznic La casa unui om cuprins ºi mare. Te-ai nemerit la moartea multor oameni Uciºi în crunt mãcel ori singuratici, Dar ai fi stat înduioºat mai tare, De-ai fi vãzut cum noi zãceam în salã Morþi între mese pline de ulcioare ªi cum podeaua fumega de sânge. Am auzit sfâºietorul þipãt Al fetei lui Priam, Casandra, care Murea mãcelãritã lângã mine De mâna trãdãtoarei Clitemnestra, Iar eu rãzbit de sabie duºmanã, Din braþe dam pe jos, trãgeam de moarte, Dar ea din faþa mea fugi sfruntata ªi nici nu se-ndurã în clipa morþii Mãcar sã-nchidã ochii mei ºi gura, Cã nu-i nici o fiinþã mai hainã ªi mai neobrãzatã ca femeia Ce-ºi pune-n minte aºa nelegiuire Ca fapta fioroas-a Clitemnestrei, De soþ ucigãtoare. ªi eu bietul Credeam cã la întorsul meu acasã Voi fi primit cu drag de-ai mei, de fiii ªi ºerbii mei. Dar dânsa, suflet negru Mai mult ca alta, nu numai pe sine

461

545

410

550

555

415

560

420

565

425

570

575

430

462

OD USSEAIS. L o‡kad' ™leÚsesqai: ¹ d' œxoca lugr¦ „du‹a oŒ te kat' ascoj œceue kaˆ ™ssomšnVsin Ñp…ssw qhlutšrVsi gunaix…, kaˆ ¼ k' eÙergÕj œVsin.' ìj œfat', aÙt¦r ™gè min ¢meibÒmenoj prosšeipon: 'í pÒpoi, à m£la d¾ gÒnon 'Atršoj eÙrÚopa ZeÝj ™kp£glwj ½cqhre gunaike…aj di¦ boul¦j ™x ¢rcÁj: `Elšnhj mn ¢pwlÒmeq' e†neka pollo…, soˆ d Klutaimn»strh dÒlon ½rtue thlÒq' ™Ònti.' ìj ™f£mhn, Ð dš m' aÙt…k' ¢meibÒmenoj prosšeipe: 'tî nàn m» pote kaˆ sÝ gunaik… per ½pioj enai mhd' oƒ màqon ¤panta pifauskšmen, Ón k' ™å e„dÍj, ¢ll¦ tÕ mn f£sqai, tÕ d kaˆ kekrummšnon enai. ¢ll' oÙ so… g', 'Oduseà, fÒnoj œssetai œk ge gunaikÒj: l…hn g¦r pinut» te kaˆ eâ fresˆ m»dea ode koÚrh 'Ikar…oio, per…frwn PhnelÒpeia. à mšn min nÚmfhn ge nšhn katele…pomen ¹me‹j ™rcÒmenoi pÒlemÒnde: p£Žj dš oƒ Ãn ™pˆ mazù n»pioj, Ój pou nàn ge met' ¢ndrîn †zei ¢riqmù, Ôlbioj: à g¦r tÒn ge pat¾r f…loj Ôyetai ™lqèn, kaˆ ke‹noj patšra prosptÚxetai, ¿ qšmij ™st…n. ¹ d' ™m¾ oÙdš per uŒoj ™niplhsqÁnai ¥koitij Ñfqalmo‹sin œase: p£roj dš me pšfne kaˆ aÙtÒn. [¥llo dš toi ™ršw, sÝ d' ™nˆ fresˆ b£lleo sÍsi: krÚbdhn, mhd' ¢nafand£, f…lhn ™j patr…da ga‹an nÁa katiscšmenai, ™peˆ oÙkšti pist¦ gunaix…n.] ¢ll' ¥ge moi tÒde e„p kaˆ ¢trekšwj kat£lexon, e‡ pou œti zèontoj ¢koÚete paidÕj ™mo‹o ½ pou ™n 'Orcomenù À ™n PÚlJ ºmaqÒenti

ODISEEA. CÂNTUL XI
S-acoperi de veºnicã ruºine, Ci terfeli de-acum cu ea-mpreunã Pe oriºice femeie cât de bunã.» Aºa grãi ºi-i rãspunsei îndatã: «Vai, ce mai urgisit a fost din partea Lui Joe bietul neam al lui Atreus De la-nceput în urma uneltirii Muierilor! Ce mulþi ahei pierirã Din pricina Elenei, câtã vreme Pe tine, când erai plecat departe, Mi te sãpa vicleana Clitemnestra!» Aºa-i vorbii, iar el pe loc rãspunse: «De-aceea niciodatã c-o femeie Sã nu fii de tot moale, niciodatã Sã nu-i descoperi gândurile toate, Ci parte spune-i, parte-ascunde bine. Dar moartea ta, Ulise, n-o sã vie De la femeie, prea-i doar cumpãtatã ªi cumsecade fiica lui Icariu, Soþia ta cuminte, Penelopa. Era nevastã tânãrã pe vremea Când noi plecarãm la rãzboi. La sânu-i Þinea copilul care-acum e-n rândul Bãrbaþilor. Noroc de el! Ca mâne Acasã-i va veni iubitul tatã ªi-l va vedea, iar el o sã-ºi cuprindã Pe tatã-sãu aºa cum se cuvine. Nevasta-mi însã nici mãcar privirea Nu mã lãsã sã-mi satur la-ntâlnirea Cu fiul meu, cãci m-a rãpus nainte. Un sfat eu îþi mai dau, tu þine-l minte. Pe-ascuns ºi nu pe faþã sã-þi apropii Corabia de þara ta iubitã, Cãci nu te poþi încrede în femeie. Dar spune-mi drept ºi lãmureºte-mi mie: N-aþi auzit voi oare de trãieºte Copilul meu în Orhomen sau poate

463
580

435

585

590

440

595

445

600

450

605

455

610

615

464
460

OD USSEAIS. L ½ pou p¦r Menel£J ™nˆ Sp£rtV eÙre…V: oÙ g£r pw tšqnhken ™pˆ cqonˆ d‹oj 'Oršsthj.' ìj œfat', aÙt¦r ™gè min ¢meibÒmenoj prosšeipon: ''Atredh, t… me taàta die…reai; oÙdš ti oda, zèei Ó g' à tšqnhke: kakÕn d' ¢nemèlia b£zein.' nîŽ mn ìj ™pšessin ¢meibomšnw stugero‹sin ›stamen ¢cnÚmenoi, qalerÕn kat¦ d£kru cšontej: Ãlqe d' ™pˆ yuc¾ PhlhŽ£dew 'AcilÁoj kaˆ PatroklÁoj kaˆ ¢mÚmonoj 'AntilÒcoio A‡antÒj q', Öj ¥ristoj œhn edÒj te dšmaj te tîn ¥llwn Danaîn met' ¢mÚmona Phlewna. œgnw d yuc» me podèkeoj A„ak…dao ka… ·' Ñlofuromšnh œpea pterÒenta proshÚda: 'diogenj Laerti£dh, polum»can' 'Odusseà, scštlie, t…pt' œti me‹zon ™nˆ fresˆ m»seai œrgon; pîj œtlhj ”AŽdÒsde katelqšmen, œnqa te nekroˆ ¢fradšej na…ousi, brotîn e‡dwla kamÒntwn;' ìj œfat', aÙt¦r ™gè min ¢meibÒmenoj prosšeipon: 'ð 'Acileà, PhlÁoj uƒš, mšga fšrtat' 'Acaiîn, Ãlqon Teires…ao kat¦ cršoj, e‡ tina boul¾n e‡poi, Ópwj 'Iq£khn ™j paipalÒessan ƒko…mhn: oÙ g£r pw scedÕn Ãlqon 'Acaidoj oÙdš pw ¡mÁj gÁj ™pšbhn, ¢ll' a„n œcw kak£. se‹o d', 'Acilleà, oÜ tij ¢n¾r prop£roiqe mak£rteroj oÜt' ¥r' Ñp…ssw: prˆn mn g£r se zwÕn ™t…omen sa qeo‹sin 'Arge‹oi, nàn aâte mšga kratšeij nekÚessin ™nq£d' ™èn: tî m» ti qanën ¢kac…zeu, 'Acilleà.' ìj ™f£mhn, Ð dš m' aÙt…k' ¢meibÒmenoj prosšeipe:

ODISEEA. CÂNTUL XI
În nisiposul Pilos ori în Sparta Cea largã pe la moºu-i Menelaos? N-o fi murit doar pe pãmânt Oreste.» La întrebare-i rãspunsei: «Atride, De ce mã-ntrebi tu asta? N-am eu ºtire De-i mort sau viu; e prost vorbitu-n dodii.» Aºa schimbarãm noi cuvinte triste ªi stam mâhniþi, cu ochii plini de lacrimi. Veni apoi ºi umbra lui Ahile, Feciorul lui Peleu, ºi-al lui Patroclu, ªi sufletul lui Antiloh ºoimanul, ªi al lui Aias care fuse-ntâiul De mare ºi-arãtos dupã mãreþul Fecior al lui Peleu. Atunci Ahile Cel iute de picior, nepotul falnic Al lui Eac, mã cunoscu ºi-mi zise Cu plâns ºi cu suspin: «Laertiene, Mai e ceva mai greu sã faci, sãrmane? Cum ai putut sã vii tu pe tãrâmul Noptatic, unde ºi-au locaºul morþii Nesimþitori, becisnicele umbre De oameni rãposaþi?» Rãspund eu astfel: «Ahile, fiu al lui Peleu, viteze Fruntaº între ahei, a fost nevoie Sã vin la Tiresias ca sã-mi deie Vrun sfat în ce fel pot s-ajung în asprul Ostrov Itaca. Pân-acum de-Ahàia Eu nu m-apropiai, nu fui în þarã, ªi tot mã zbucium, viaþa mea-i amarã. Ca tine însã norocit, Ahile, N-a fost nici unul, nici o sã mai fie. Cât ai trãit pe lume, noi aheii Ca pe un zeu te preamãream ºi-acuma Tu eºti aici în fruntea tuturora. Deci nu te plânge c-ai murit, Ahile.» Iar el îndatã mi-a rãspuns: «De moarte

465

620

465

625

470

630

635

475

640

480

645

485

650

466

OD USSEAIS. L 'm¾ d» moi q£natÒn ge paraÚda, fa…dim' 'Odusseà. boulo…mhn k' ™p£rouroj ™ën qhteušmen ¥llJ, ¢ndrˆ par' ¢kl»rJ, ú m¾ b…otoj polÝj e‡h, À p©sin nekÚessi katafqimšnoisin ¢n£ssein. ¢ll' ¥ge moi toà paidÕj ¢gauoà màqon ™n…spej, À ›pet' ™j pÒlemon prÒmoj œmmenai Ãe kaˆ oÙk…. e„p dš moi PhlÁoj ¢mÚmonoj e‡ ti pšpussai, À œt' œcei tim¾n polšsin met¦ MurmidÒnessin, à min ¢tim£zousin ¢n' `Ell£da te Fq…hn te, oÛnek£ min kat¦ gÁraj œcei ce‹r£j te pÒdaj te. e„ g¦r ™gën ™parwgÕj Øp' aÙg¦j ºel…oio, to‹oj ™ën oŒÒj pot' ™nˆ Tro…V eÙre…V pšfnon laÕn ¥riston, ¢mÚnwn 'Arge…oisin, – e„ toiÒsd' œlqoimi m…nunq£ per ™j patšroj dî, tî kš teJ stÚxaimi mšnoj kaˆ ce‹raj ¢£ptouj, o‰ ke‹non biÒwntai ™šrgous…n t' ¢pÕ timÁj.' ìj œfat', aÙt¦r ™gè min ¢meibÒmenoj prosšeipon: 'à toi mn PhlÁoj ¢mÚmonoj oÜ ti pšpusmai, aÙt£r toi paidÒj ge Neoptolšmoio f…loio p©san ¢lhqe…hn muq»somai, éj me keleÚeij: aÙtÕj g£r min ™gë ko…lhj ™pˆ nhÕj ™shj ½gagon ™k SkÚrou met' ™ãkn»midaj 'AcaioÚj. à toi Ót' ¢mfˆ pÒlin Tro…hn frazo…meqa boul£j, a„eˆ prîtoj œbaze kaˆ oÙc ¹m£rtane mÚqwn: Nšstwr d' ¢nt…qeoj kaˆ ™gë nik£skomen o‡w. aÙt¦r Ót' ™n ped…J Trèwn marna…meq' 'Acaio…, oÜ pot' ™nˆ plhqu‹ mšnen ¢ndrîn oÙd' ™n Ðm…lJ,

ODISEEA. CÂNTUL XI
Sã nu-mi dai mângâiere, tu, slãvite. Mai bine-aº vrea sã fiu argat la þarã, La un sãrac cu prea puþinã stare Decât aci în iad sã fiu mai mare. Dar spune-mi dacã fiul meu venit-a Cu voi alãturi luptãtor de frunte Sau n-a venit? Mai spune-mi de-ai vreo ºtire Cumva despre Peleu, viteazu-mi tatã. De dânsul mai ascultã mirmidonii? Ori nu mai vrea de el sã ºtie nimeni În Ftia ºi-n Helada, cã-n picioare ªi-n braþe e slãbit de bãtrâneþe, ªi nu-i sunt eu sub razele de soare Într-ajutor precum am stat de tare Odinioarã când, spre apãrarea Danailor, pe câmpul de la Troia Eu seceram a duºmãnimii floare. În starea-aceea de-aº mai merge-acasã La tatãl meu, chiar numai pe-o minutã, Ce-nfricoºat mi-ar fi atunci avântul ªi braþu-mi greu de apropiat naintea Miºeilor ce siluiesc pe tata ªi-l scot de la domnie!» Astfel zise, Eu rãspunsei: «De tatãl tãu Peleus, În toate-alesul, n-auzii nimica. De fiul tãu Neoptolem þi-oi spune Aºa cum vrei, adevãrat în totul. Cãci eu pe mare l-adusei din Schiros La tabãrã-ntre-ahei ºi când în preajma Cetãþii Troia stam la sfat cu toþii, De-a pururi el întâi lua cuvântul ªi nu greºea deloc la cuvântare; Doar eu ºi Nestor îl puteam întrece. Iar când pe câmpul de rãzboi cu arme Dam luptã noi aheii ºi troienii, El nu sta înapoi ascuns în gloatã ªi nici în a bãrbaþilor desime,

467

655

490

660

495

665

500

670

505

675

680

510

685

468
515

OD USSEAIS. L ¢ll¦ polÝ proqšeske, tÕ Ön mšnoj oÙdenˆ e‡kwn: polloÝj d' ¥ndraj œpefnen ™n a„nÍ dhŽotÁti. p£ntaj d' oÙk ¨n ™gë muq»somai oÙd' Ñnom»nw, Ósson laÕn œpefnen ¢mÚnwn 'Arge…oisin, ¢ll' oŒon tÕn Thlef…dhn katen»rato calkù, ¼rw' EÙrÚpulon: polloˆ d' ¢mf' aÙtÕn ˜ta‹roi K»teioi kte…nonto guna…wn e†neka dèrwn. ke‹non d¾ k£lliston ‡don met¦ Mšmnona d‹on. aÙt¦r Ót' e„j †ppon kateba…nomen, Ön k£m' 'EpeiÒj, 'Arge…wn oƒ ¥ristoi, ™moˆ d' ™pˆ p£nt' ™tštalto, [ºmn ¢nakl‹nai pukinÕn lÒcon ºd' ™piqe‹nai,] œnq' ¥lloi Danaîn ¹g»torej ºd mšdontej d£kru£ t' çmÒrgnunto, tršmon q' ØpÕ gu‹a ˜k£stou: ke‹non d' oÜ pote p£mpan ™gën ‡don Ñfqalmo‹sin oÜt' çcr»santa crÒa k£llimon oÜte pareiîn d£kru' Ñmorx£menon: Ð dš me m£la pÒll' ƒkšteuen ƒppÒqen ™xšmenai, x…feoj d' ™pema…eto kèphn kaˆ dÒru calkobaršj, kak¦ d Trèessi meno…na. ¢ll' Óte d¾ Pri£moio pÒlin diepšrsamen a„p»n, mo‹ran kaˆ gšraj ™sqlÕn œcwn ™pˆ nhÕj œbainen ¢skhq»j, oÜt' ¨r beblhmšnoj ÑxšŽ calkù oÜt' aÙtosced…hn oÙtasmšnoj, oŒ£ te poll¦ g…netai ™n polšmJ: ™pimˆx dš te ma…netai ”Arhj.' ìj ™f£mhn, yuc¾ d podèkeoj A„ak…dao fo…ta makr¦ bib©sa kat' ¢sfodelÕn leimîna,

ODISEEA. CÂNTUL XI
Ci alerga naintea tuturora ªi-n arme nu se da bãtut de nimeni. Ce mulþi duºmani în toiul crunt ucise! Nu pot sã spun ºi sã numesc mulþimea De oameni ce-i zdrobi în apãrarea Oºtirii noastre. Între ei de-o pildã Fu Evripil, feciorul lui Telefos, Bãrbat vestit, cu care mai cãzurã Grãmadã-ai lui tovarãºi, chetienii, De dragul unor daruri ce nevasta Lui Evripil primise de la Troia. Neoptolem dupã mãreþul Mèmnon Era la chip bãrbatul cel mai mândru Pe care l-am vãzut. Iar când la urmã Noi cãpitanii am intrat în calul Ce-l fãuri Epeos ºi eu fusem Însãrcinat a-nchide ºi-a deschide Ascunzãtoarea asta-aºa de bunã, Fruntaºii toþi ºi domnii începurã Sã tremure-n genunchi, sã ºteargã lacrimi, Dar nu vãzui îngãlbenind vreodatã A lui Neoptolem frumoasã faþã ªi nici de pe obraz sã ºteargã lacrimi. Ba el se tot ruga de noi fierbinte Din cal sã nãvãlim ºi-umbla cu mâna La suliþã ºi la mânerul spadei De-a pururi gata pe troieni sã-i zvânte. Iar când a lui Priam cetate-naltã O cucerirãm, el luându-ºi partea De plean, un dar de preþ, plecã pe mare Nevãtãmat, cãci nu fusese dânsul Rãnit de suliþi ori atins de-aproape De-o sabie cum se brodeºte-adese La-ncleºtet în rãzboi, cã nu alege Înverºunat-a bãtãliei valmã.» Aºa-i zisei, iar umbra lui Ahile Cu pasuri mari se depãrtã-n livada

469
690

695

520

700

525

705

530

710

715

535

720

725

470
540

OD USSEAIS. L ghqosÚnh, Ó oƒ uƒÕn œfhn ¢ride…keton enai. aƒ d' ¥llai yucaˆ nekÚwn katateqnhètwn ›stasan ¢cnÚmenai, e‡ronto d k»de' ˜k£sth. o‡h d' A‡antoj yuc¾ Telamwni£dao nÒsfin ¢fest»kei, kecolwmšnh e†neka n…khj, t»n min ™gë n…khsa dikazÒmenoj par¦ nhusˆ teÚcesin ¢mf' 'AcilÁoj: œqhke d pÒtnia m»thr, pa‹dej d Trèwn d…kasan kaˆ Pall¦j 'Aq»nh. æj d¾ m¾ Ôfelon nik©n toiùd' ™p' ¢šqlJ: to…hn g¦r kefal¾n ›nek' aÙtîn ga‹a katšscen, A‡anq', Öj perˆ mn edoj, perˆ d' œrga tštukto tîn ¥llwn Danaîn met' ¢mÚmona Phlewna. tÕn mn ™gën ™pšessi proshÚdwn meilic…oisin: 'Aan, pa‹ Telamînoj ¢mÚmonoj, oÙk ¥r' œmellej oÙd qanën l»sesqai ™moˆ cÒlou e†neka teucšwn oÙlomšnwn; t¦ d pÁma qeoˆ qšsan 'Arge…oisi: to‹oj g£r sfin pÚrgoj ¢pèleo: se‹o d' 'Acaioˆ son 'AcillÁoj kefalÍ PhlhŽ£dao ¢cnÚmeqa fqimšnoio diamperšj: oÙdš tij ¥lloj a‡tioj, ¢ll¦ ZeÝj Danaîn stratÕn a„cmht£wn ™kp£glwj ½cqhre, ten d' ™pˆ mo‹ran œqhken. ¢ll' ¥ge deàro, ¥nax, †n' œpoj kaˆ màqon ¢koÚsVj ¹mšteron: d£mason d mšnoj kaˆ ¢g»nora qumÒn.' ìj ™f£mhn, Ð dš m' oÙdn ¢me…beto, bÁ d met' ¥llaj yuc¦j e„j ”Ereboj nekÚwn katateqnhètwn.

ODISEEA. CÂNTUL XI
De asfodel, voios fiind de vestea Cã fiul lui e luptãtor de frunte. Iar celelalte suflete mâhnite Steteau ºi mã-ntrebau fieºtecare Ce le durea. Doar sufletul lui Aias, Odrasla lui Telàmon, sta deoparte, C-avea încã necaz de biruinþa Ce câºtigasem eu la judecata De la corãbii pentru armãtura Cea mândr-a lui Ahile ºi pe care Cinstita-i mamã Tetis o pusese Ca o rãsplatã-a-ntrecerii în arme, ªi judecau Minerva ºi troienii Robiþi de noi. Mai bine-n lupt-aceea Nu biruiam! Cã-n schimb cu-acele arme Pãmântul înghiþi pe-un om ca Aias, Bãrbatul cel mai arãtos ºi vrednic În arme între-ahei dupã Ahile. Eu începui sã-l iau mai cu blândeþe: «Tu, Aias, fiu al marelui Telàmon, Nici mort nu þi-a fost dat sã uiþi mânia Ce ai pe mine pentru armãtura Cea blãstematã, pacostea ce zeii O deterã danailor. Cã iatã Ce turn de pazã pentru ea pierdurã În tine-aheii ºi te plâng cu toþii De-a pururi deopotrivã cu Ahile. Dar nu-i de vinã altul decât Joe, Cãci el grozav mai urgisi oºtirea Danailor ºi moarte-þi dete þie. Dar vino mai încoace, preamãrite, S-auzi mãcar o vorbã de la mine. S-astâmperi supãrarea ºi mândria.» Aºa-i vorbii. Nimica nu-mi rãspunse; Tãcut se trase el napoi ºi merse Spre beznã printre celelalte umbre. Dar el mi-ar fi vorbit cu toatã ciuda

471

730

545

735

550

740

745

555

750

560

755

760

cersˆn œcwn ·Òpalon pagc£lkeon. tÕn d mšt' 'Wr…wna pelèrion e„senÒhsa qÁraj Ðmoà e„leànta kat' ¢sfodelÕn leimîna. DiÕj kudr¾n par£koitin. Când ea mergea la Pito prin oraºul Cel cu frumoase locuri Panopeus. dšrtron œsw dÚnontej: Ð d' oÙk ¢pamÚneto cers…. pišein d' oÙk ecen ˜lšsqai: Ðss£ki g¦r kÚyei' Ð gšrwn pišein menea…nwn. pe Latona cea-nchinatã. Atunci vãzui pe Minos Cel falnic. Doi zgripþori stau alãturi ªi pliscul ºi-nfigeau în mãruntaie ªi-i ciuguleau ficatul. El lung de-o sutã ºi cincizeci brãþate Zãcea pe jos. Titios zaplanul. ¼menon: oƒ dš min ¢mfˆ d…kaj e‡ronto ¥nakta. dar cu mâna El nu putea înlãtura pe zgripþori. În lunca de-asfodel zãrii în urmã Pe uriaºul Orion în goanã Luând sãlbãticiunile. Cãci cum se apleca sã bea bãtrânul Pierea-nghiþitã apa ºi sub dânsul Uscat ºi negru s-alegea pãmântul. Deasupra-i atârnau frunzoase ramuri De pomi înalþi ºi-ndolduraþi de poame. crÚseon skÁptron œconta qemisteÚonta nškussin. vedenii De oameni morþi. Cu sceptru Leit în aur el ºedea pe scaun ªi judeca pe morþi. Ð d' ™p' ™nnša ke‹to pšleqra. Murea de sete. kat' eÙrupulj ”AŽdoj dî. Vãzui ºi pe Tantal care-n picioare Stetea în iaz cu unda pânã-n barbã ªi suferea cumplit. ¢mfˆ d possˆ ga‹a mšlaina f£neske. De nu eram grãbit sã vãd ºi alte Nenorocite suflete. toss£c' Ûdwr ¢polšsket' ¢nabrocšn. Dar n-avea de bãut nimic sã-mpumne. kaˆ m¾n T£ntalon e„se‹don calšp' ¥lge' œconta. œnq' à toi M…nwa ‡don. Ôgcnai kaˆ ·oiaˆ kaˆ mhlšai ¢glaÒkarpoi sukšai te glukeraˆ kaˆ ™la‹ai thleqÒwsai: ODISEEA. ½ ken ™gë tÒn: ¢ll£ moi ½qele qumÕj ™nˆ st»qessi f…loisi tîn ¥llwn yuc¦j „dšein katateqnhètwn. dšndrea d' Øyipšthla kat¦ krÁqen cše karpÒn. iar ei în juru-i Stau în picioare sau ºedeau la curtea Cu poarta largã-a iadului ºi-acolo Cãtau s-audã de la el osânda. Cãci vru sã siluiascã pe soþia Lui Joe. Ga…hj ™rikudšoj uƒÒn. gàpe dš min ˜k£terqe parhmšnw Âpar œkeiron. L œnqa c' Ómwj prosšfh kecolwmšnoj. CÂNTUL XI Ori eu mai stam încã cu el de vorbã. ˜staÒt' ™n l…mnV: ¹ d prosšplaze gene…J. kataz»naske d da…mwn. pe care El însuºi le ucise în coclauri De munte cu-o mãciucã din aramã De nesfãrmat. toÝj aÙtÕj katšpefnen ™n o„opÒloisin Ôressi. kaˆ TituÕn edon. Ba peri ºi rodii. a„n ¢agšj. Ba dulci smochini ºi verzi mãslini în floare. Puqèd' ™rcomšnhn di¦ kallicÒrou PanopÁoj. DiÕj ¢glaÕn uƒÒn.472 565 OD USSEAIS. steàto d diy£wn. 473 765 770 570 775 575 780 580 785 585 790 795 590 800 . al lui Joe fiu. ªi mai vãzui pe fiul Slãvitei Þãrne. meri cu mere dalbe. ¼menoi ˜staÒtej te. ke…menon ™n dapšdJ. Lhtë g¦r ›lkhse.

Asemeni unei nopþi întunecate Þiindu-ºi arcul scos ºi cu sãgeata Pe coardã pusã. Vãzui ºi pe Sisif trudind amarnic: Purta un stei de piatrã uriaºã Cu braþele-amândouã ºi spre-o culme Se încorda din mâni ºi din picioare S-o-mpingã tot la deal. œgnw d' ay' ™m ke‹noj. de încleºtãri ºi harþe ªi-omoruri de bãrbaþi. a„eˆ balšonti ™oikèj. tÒt' ¢postršyaske Krataij: aâtij œpeita pšdonde kul…ndeto l©aj ¢naid»j. l©an bast£zonta pelèrion ¢mfotšrVsin. [pa‹da DiÕj meg£loio kaˆ “Hrhj crusoped…lou. care singur Se bucurã-ntre zei pe la ospeþe ªi þine pe zeiþa tinereþii. cu privirea cruntã Þintea ºi parcã sta sã mai sãgete. ¥rktoi t' ¢grÒtero… te sÚej caropo… te lšontej. cã n-ar fi fost în stare Sã facã alt nimica mai de seamã. Le vântuia spre nori deodatã vântul. à toi Ð mn skhriptÒmenoj cers…n te pos…n te l©an ¥nw êqeske potˆ lÒfon: ¢ll' Óte mšlloi ¥kron Øperbalšein. p£ntos' ¢tuzomšnwn: Ð d' ™remnÍ nuktˆ ™oikèj. CÂNTUL XI Dar cum dedea moºneagul sã le-ajungã. iar viteazul. t¦j d' ¥nemoj ·…ptaske potˆ nšfea skiÒenta. tÕn d mšt' e„senÒhsa b…hn `Hraklhe…hn. o straºnicã tãrie O da napoi ºi-afurisita piatrã Se tot rostogolea pân’ la câmpie. Øsm‹na… te m£cai te fÒnoi t' ¢ndroktas…ai te. Cum mã vãzu. smerdalšoj dš oƒ ¢mfˆ perˆ st»qessin ¢ort¾r crÚseoj Ãn telamèn. L tîn ÐpÒt' „qÚsei' Ð gšrwn ™pˆ cersˆ m£sasqai. kaˆ m¾n S…sufon e„se‹don kratšr' ¥lge' œconta.474 OD USSEAIS. Împrejuru-i oameni Care încotro þipau de spaima morþii Fugind ca niºte pasãri. Mai întâlnii pe urmã ºi-arãtarea Lui Hercule vânjosul. e‡dwlon: aÙtÕj d met' ¢qan£toisi qeo‹si tšrpetai ™n qal…Vj kaˆ œcei kall…sfuron “Hbhn. ™peˆ ‡den Ñfqalmo‹si. †na qšskela œrga tštukto. Fãuritorul Acestui sãbier pusese-atâta ªtiinþã-n el. un sãbier de aur Împodobit cu chipuri minunate De urºi ºi de mistreþi. fiica Lui Joe ºi-a Junonei ce se poartã Cu tãlpi de aur. gumnÕn tÒxon œcwn kaˆ ™pˆ neurÁfin юstÒn. dar când sta gata S-o suie-n vârf. ka… m' ÑlofurÒmenoj œpea pterÒenta proshÚda: ODISEEA. Pe Hebe cea subþire-n glezne. kon…h d' ™k kratÕj Ñrèrei. de lei cu ochii Scânteietori. ªi-avea o-nfricoºatã cingãtoare Pe pieptul lui.] ¢mfˆ dš min klagg¾ nekÚwn Ãn o„wnîn éj. m¾ tecnhs£menoj mhd' ¥llo ti tecn»saito. Iar el zorea ºi-o împingea spre culme ªi tot curgea sudoarea de pe dânsul ªi capul lui plutea în prãfãrie. aÙt¦r Ó g' ¨y êsaske titainÒmenoj. kat¦ d' ƒdrëj œrreen ™k melšwn. Öj ke‹non telamîna ˜Í ™gk£tqeto tšcnV. mã cunoscu viteazul ªi zise aºa cu vaiet cãtre mine: 475 805 595 810 600 815 605 820 825 610 830 615 835 . deinÕn papta…nwn.

mã însãrcinase Sã-ndeplinesc eu munci anevoioase ªi chiar încoace mã trimise-o datã De-aici s-aduc pe fiorosul Cerber. osânda totuºi Mi-era fãrã de margini. Eu tot acolo Stãtui în loc s-aºtept ca sã mai vie Vrun alt viteaz din cei care pierirã Naintea mea. De-aceea eu spre vas plecai în pripã ªi oamenilor poruncii sã intre ªi sã dezlege vasul. el se întoarse-n bezna Lui Pluton înapoi. Nãscutul din Saturn. tÕn mn ™gën ¢nšneika kaˆ ½gagon ™x 'Adao: `Erme…aj dš m' œpempen „d glaukîpij 'Aq»nh. dar roiuri De morþi se-nghesuirã-atunci cu vuiet Asurzitor ºi-ngãlbenii de teamã Ca nu cumva mãrita Persefona Din iad spre mine sã trimitã capul Gorgonei. ka… potš m' ™nq£d' œpemye kÚn' ¥xont': oÙ g¦r œt' ¥llon fr£zeto toàdš gš moi kraterèteron enai ¥eqlon. ªi unda curgãtoare ducea vasul Pe Ocean întâi cu lopãþitul. qeîn ™rikudša tškna: ¢ll¦ prˆn ™pˆ œqne' ¢ge…reto mur…a nekrîn ºcÍ qespes…V: ™m d clwrÕn dšoj Èrei. oÞj œqelÒn per. Un muritor cu mult mai slab ca mine. Qhsša Peir…qoÒn te.476 OD USSEAIS. o‰ d¾ tÕ prÒsqen Ôlonto. Eu cânele înºfãcai ºi din locaºul Lui Pluton îl scosei.' ìj e„pën Ð mn aâtij œbh dÒmon ”AŽdoj e‡sw. Apoi ºi pe-adierea cea mai bunã. slãvite Vlãstare de-ale zeilor. polum»can' 'Odusseà. Supus fiindu-i. CÂNTUL XI «Sãrmane nobil fiu al lui Laerte. Cã nu-ºi închipuia ceva mai trudnic ªi mai primejdios ca truda asta.» Aºa vorbind. t¾n d kat' 'WkeanÕn potamÕn fšre kàma ·Òoio. Ð dš moi calepoÝj ™petšllet' ¢šqlouj. Ei intrarã ªi repede la vâsle s-aºezarã. aÙt¦r ™gën aÙtoà mšnon œmpedon. e‡ tij œt' œlqoi ¢ndrîn ¹rèwn. « de…l'. metšpeita d k£llimoj oâroj. ka… nÚ k' œti protšrouj ‡don ¢nšraj. aÙt…k' œpeit' ™pˆ nÁa kiën ™kšleuon ˜ta…rouj aÙtoÚj t' ¢mba…nein ¢n£ te prumn»sia làsai: oƒ d' ay' e‡sbainon kaˆ ™pˆ klh‹si kaq‹zon. Evristeus. ODISEEA. având povaþã La drum pe zeul Hermes ºi Minerva. L 'diogenj Laerti£dh. à tin¦ kaˆ sÝ kakÕn mÒron ¹ghl£zeij. ªi-aº fi vãzut eu încã Pe Piritou ºi pe Tezeu. prîta mn e„res…V. Preaiscusite meºtere Ulise ªi tu de bunã seamã duci tot greul Ce mi-l purtam ºi eu cândva sub soare. 477 840 620 845 625 850 630 855 860 635 865 640 870 . aÙt¦r юzÝn econ ¢peires…hn: m£la g¦r polÝ ce…roni fwtˆ dedm»mhn. Deºi eram nãscut de tata Joe. ZhnÕj mn p£Žj Ãa Kron…onoj. m» moi Gorge…hn kefal¾n deino‹o pelèrou ™x ”AŽdoj pšmyeien ¢gau¾ PersefÒneia. iazma cea îngrozitoare. Ón per ™gën Ñcšeskon Øp' aÙg¦j ºel…oio.

fitroÝj d' aya tamÒntej. d¾ tÒt' ™gën ˜t£rouj prohn ™j dèmata K…rkhj o„sšmenai nekrÕn 'Elp»nora teqnhîta. prohodul începurãm Cu suflet trist. 5 10 15 20 25 30 . când zorile-nzorirã Trandafirii. aÙt¦r ™peˆ nekrÒj t' ™k£h kaˆ teÚcea nekroà. iar noi ieºirãm Pe mal. disqanšej. ¢ll¦ m£l' ðka Ãlq' ™ntunamšnh: ¤ma d' ¢mf…poloi fšron aÙtÍ s‹ton kaˆ krša poll¦ kaˆ a‡qopa onon ™ruqrÒn. Óq' ¢krot£th prÒec' ¢kt». acolo vasul Îl traserãm pe prund. încã fiind în viaþã V-aþi dus pe ceea lume ºi-aºa murirãþi De douã ori. o‰ zèontej Øp»lqete dîm' 'Adao. ªi-n vreme ce noi îngrijeam de asta. când alþii mor o datã. Pe unde ºade zâna dimineþii ªi soarele rãsare. ¹ d' ™n mšssJ st©sa methÚda d‹a qe£wn: 'scštlioi. A doua zi. Mormântu-i movilirãm ºi deasupra Un stur de piatrã-i puserãm ºi vâsla-i Îndemânat-asupra o-mplântarãm. Durarãm rug de ars. q£ptomen ¢cnÚmenoi. Mâncaþi ºi beþi din nou cât este ziua. Îi arserãm noi trupul ºi-armãtura. Cu pâne. cu fripturi ºi cu vin roºu ªi-oprindu-se-ntre noi aºa ne zise: «Sãraci de voi. ¹me‹j mn t¦ ›kasta die…pomen: oÙd' ¥ra K…rkhn ™x 'Adew ™lqÒntej ™l»qomen.ODUSSEIAS M Cântul XII 5 10 15 20 AÙt¦r ™peˆ potamo‹o l…pen ·Òon 'Wkeano‹o nhàj. ™k d kaˆ aÙtoˆ bÁmen ™pˆ ·hgm‹ni qal£sshj: œnqa d' ¢pobr…xantej ™me…namen 'Hî d‹an. Vã desluºesc în toate. ¢pÕ d' †keto kàma qal£sshj eÙrupÒroio nÁsÒn t' A„a…hn. Óqi t' 'Hoàj ºrigene…hj o„k…a kaˆ coro… e„si kaˆ ¢ntolaˆ 'Hel…oio. Ci hai luaþi bucatele ºi vinul. Óte t' ¥lloi ¤pax qnÇskous' ¥nqrwpoi. tÚmbon ceÚantej kaˆ ™pˆ st»lhn ™rÚsantej p»xamen ¢krot£tJ tÚmbJ eÙÁrej ™retmÒn. nÁa mn œnq' ™lqÒntej ™kšlsamen ™n yam£qoisin. eu trimisei tovarãºi La Circe dupã trupul lui Elpènor. Tãiarãm trunchiuri de copaci îndatã. Cã-n zori de zi la drum porni-veþi mâne. A prins de veste Circe cã venirãm Din iad ºi dichisindu-se. Ãmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj. unde dormirãm pânã-n ziuã. ¢ll' ¥get' ™sq…ete brèmhn kaˆ p…nete onon aâqi panhmšrioi: ¤ma d' ºÒŽ fainomšnhfi Când de pe râul Ocean trecurãm Pe valurile mãrii larg deschise ªi þãrmuirãm la ostrovul Aia. în grabã Veni la noi cu Nimfele-mpreunã. pe unde malul Era mai nalt. cu ochii plini de lacrimi. Dar nu vã temeþi: eu v-arãt ce cale Sã apucaþi. qalerÕn kat¦ d£kru cšontej.

sÝ d' ¥kouson. SeirÁnaj mn prîton ¢f…xeai. CÂNTUL XII Ca nu cumva sã încãpeþi în cursã Primejdioasã ºi sã daþi. a† ·£ te p£ntaj ¢nqrèpouj qšlgousin. Oricine-aproape merge fãrã ºtire ªi cântecul sirenelor aude Napoi acasã nu se mai întoarce ªi nu-ºi mai vede pruncii ºi femeia. oƒ mn koim»santo par¦ prumn»sia nhÒj. Întâi ºi-ntâi sosi-vei la sirene. ¢ll£ te SeirÁnej ligurÍ qšlgousin ¢oidÍ. ¹m‹n d' aât' ™pepe…qeto qumÕj ¢g»nwr. M pleÚsesq': aÙt¦r ™gë de…xw ÐdÕn ºd ›kasta shmanšw. Pe toþi care s-apropie de ele. ™pˆ d' oÜat' ¢le‹yai ˜ta…rwn khrÕn dey»saj melihdša. ¼menai ™n leimîni: polÝj d' ¢mf' ÑsteÒfin qˆj ¢ndrîn puqomšnwn. putrede de oameni. cu vin dulce. Mã întrebã de tot ce eu vãzusem.480 25 OD USSEAIS. kaˆ tÒte d» m' ™pšessi proshÚda pÒtnia K…rkh: 'taàta mn oÛtw p£nta pepe…rantai. luându-mã de mânã. pe mare Sau pe uscat. Deci tu îndreaptã cârma pe de lãturi ªi moaie cearã dulce. m» tij ¢koÚsV tîn ¥llwn: ¢t¦r aÙtÕj ¢koušmen a‡ k' ™qšlVsqa. Atunci mãrita Circe-mi zise mie: «Aºa se isprãvirã toate aceste. ¹ d' ™m ceirÕj ˜loàsa f…lwn ¢ponÒsfin ˜ta…rwn eŒsš te kaˆ prosšlekto kaˆ ™xeršeinen ›kasta: aÙt¦r ™gë tÍ p£nta kat¦ mo‹ran katšlexa. Zeiþ-atunci. Dar tu ascultã-acum ce eu þi-oi spune ªi-un zeu de sus þi-o va aduce-aminte. de vreo nenorocire ªi-amar sã pãtimiþi. Deoparte de popasul lor mã duse Sã ºed ºi-alãturându-se de mine. 481 35 30 40 45 35 50 40 55 45 60 65 . E dus.» Aºa ne zise ªi ne supuse inima viteazã. De trupuri moarte. †na m» ti kakorraf…V ¢legeinÍ À ¡lÕj À ™pˆ gÁj ¢lg»sete pÁma paqÒntej. Când fu amurg ºi soarele-asfinþise. Acele care-ademenesc pe oameni. de unde-ntr-o livadã Stau ele-ntre mormane de-osãminte. sã nu le-audã Nici unul dintre ei. ODISEEA. Numai tu singur Poþi sã le-auzi. tù d' oÜ ti gun¾ kaˆ n»pia tškna o‡kade nost»santi par…statai oÙd g£nuntai. ¢ll¦ parx ™l£an. perˆ d ·inoˆ minÚqousin. Ne puserãm atunci ºi cât e ziua De mare pânã-n searã ne-ospãtarãm Cu mult prisos de carne. nenorocit pe totdeauna.' ìj œfaq'. Ót…j sfeaj e„saf…khtai. éj toi ™gën ™ršw. La palamare soþii mei dormirã. astupã auzul Tovarãºilor tãi. Iar eu în ºir îi povestii de toate. ìj tÒte mn prÒpan Ãmar ™j ºšlion katadÚnta ¼meqa dainÚmenoi krša t' ¥speta kaˆ mšqu ¹dÚ: Ãmoj d' ºšlioj katšdu kaˆ ™pˆ knšfaj Ãlqen. mn»sei dš se kaˆ qeÕj aÙtÒj. Ój tij ¢Ždre…V pel£sV kaˆ fqÒggon ¢koÚsV Seir»nwn. dar dupã ce de dânºii Vei fi legat de mâni ºi de picioare. Cã-l farmecã sirenele cu viersul Rãsunãtor.

e„ dš ke l…sshai ˜t£rouj làsa… te keleÚVj.482 50 OD USSEAIS. Mai chibzuie cu mintea ºi tu singur. M dhs£ntwn s' ™n nh qoÍ ce‹r£j te pÒdaj te ÑrqÕn ™n ƒstopšdV. Rãsar deoparte seninãri înalte. Mai sfârticã din ele câte una De-a pururi stânca netedã. trupuri moarte. Pe-alãturea putu sã se strecoare Venind de la Aietes. Izbitele le cheamã acestea zeii ªi nici o zburãtoare nu le trece. dar Joe Pãrintele trimite-n locu-i alta. ¢ll£ te kaˆ tîn a„n ¢faire‹tai lˆj pštrh: ¢ll' ¥llhn ™n…hsi pat¾r ™nar…qmion enai. Iar dupã ce vã strecuraþi din faþa Sirenelor. ¢ll¦ kaˆ aÙtÕj qumù bouleÚein: ™ršw dš toi ¢mfotšrwqen. ¼ tij †khtai. par' A„»tao plšousa: ka… nÚ ke t¾n œnq' ðka b£len meg£laj potˆ pštraj. Talazurile mãrii ºi un vifor De foc mistuitor de-a valma poartã Rãzleþele lor þãnduri. tÍ mšn t' oÙd potht¦ paršrcetai oÙd pšleiai tr»rwnej. Ôfra ke terpÒmenoj Ôp' ¢koÚsVj Seir»noiŽn. ¢ll' “Hrh paršpemyen. œnqa toi oÙkšt' œpeita dihnekšwj ¢goreÚsw. cum ºtie lumea toatã. œnqen mn g¦r pštrai ™phrefšej. plutitor pe mare. Dar lãmuri-voi ce fel este drumul Pe-o lature ºi ce fel pe de alta. CÂNTUL XII Stând oblu în corabie la trunchiul Catargului cu funiile prinse În jurul lui. Iar de te rogi ºi ceri de la tovarãºi Sã te dezlege. ta… t' ¢mbros…hn Diˆ patrˆ fšrousin. o‡h d¾ ke…nV ge paršplw pontopÒroj nhàj 'Argë p©si mšlousa. ™k d' aÙtoà pe…rat' ¢n»fqw. Ci sã te-nnoade cu mai multe lanþuri. Vestitul Argo. Ca iar sã fie numãrul acelaºi. ¢ll£ q' Ðmoà p…nak£j te neîn kaˆ sèmata fwtîn kÚmaq' ¡lÕj foršousi purÒj t' Ñloo‹o qÚellai. aÙt¦r ™p¾n d¾ t£j ge parx ™l£swsin ˜ta‹roi. ei sã nu se lase. ™peˆ f…loj Ãen 'I»swn. Nici înseºi porumbiþele sfioase Ce-aduc la tatãl Joe ambrozia. De care se izbesc vuind talazuri De-ale Amfitritei cea cu ochi albaºtri. oƒ d dÚw skÒpeloi Ð mn oÙranÕn eÙrÝn ƒk£nei Ñxe…V korufÍ. Din vasele plutaºilor ce-acolo S-apropie nici unul nu mai scapã. oƒ dš s' œti pleÒnessi tÒt' ™n desmo‹si didšntwn. Un singur vas. Junona însã-l petrecu de dragul Lui Iason. tÍ d' oÜ pè tij nhàj fÚgen ¢ndrîn. ÐppotšrV d» toi ÐdÕj œssetai. protˆ d' aÙt¦j kàma mšga ·ocqe‹ kuanèpidoj 'Amfitr…thj: Plagkt¦j d» toi t£j ge qeoˆ m£karej kalšousi. dar ºi dânsul S-ar fi izbit de-acele stânci înalte. Iar de ceealaltã parte Sunt douã stânci din care una-ajunge 483 70 75 55 80 60 85 65 90 95 70 100 105 . ca astfel sã te bucuri De cântecul mãestrelor sirene. eu nu-þi spun de-amãnuntul Ce cale vei avea s-apuci încolo. nefšlh dš min ¢mfibšbhke ODISEEA.

Dihania câinoasã-n faþa cãrei Un om. Un cap spãimântãtor cu trei ºiraguri De dinþi de criþã deºi ºi plini de fierea Cernitei morþi. ba chiar un zeu ºi-ar pierde firea. Într-acolo Mânaþi voi vasul. 'Odusseà. mšssJ d' ™n skopšlJ ™stˆ spšoj ºeroeidšj. skÒpelon perimaimèwsa. Cealaltã stâncã ai s-o vezi mai scundã.484 75 OD USSEAIS. CÂNTUL XII Cu þuguiata-i culme pânã-n slavã ªi-un nor întunecos o împresoarã Necontenit. de parcã-i lustruitã. tÕn d' ›teron skÒpelon cqamalèteron Ôyei. aÙt¾ d' aâte pšlwr kakÒn: oÙdš kš t…j min ghq»seien „dèn. cãci iazma câte unul Cu fiecare cap din vasul negru L-apucã ºi la sine-i duce pradã. M kuanšh: tÕ mn oÜ pot' ™rwe‹. Un om voinic din vas ochind cu arcul Nu poate fundul peºterii s-ajungã. plhs…on ¢ll»lwn: ka… ken dioŽsteÚseiaj. ODISEEA. Amândouã sunt aproape Ca de-o sãgetãturã. s-o coboare Vrun om din lume. puknoˆ kaˆ qamšej. tÍ d' oÜ pè pote naàtai ¢k»rioi eÙcetÒwntai parfugšein sÝn nh: fšrei dš te kratˆ ˜k£stJ fît' ™xarp£xasa neÕj kuanopróroio. Ea trupul pân’ la mijloc ªi-l are cufundat în vãgãunã. În cea din urmã 485 110 80 115 85 120 125 90 130 95 135 100 140 . Nici ar putea s-o suie. care Cu glasul de cãþel grozav mai latrã. oÙdš ken ™k nhÕj glafurÁj a„z»Žoj ¢n¾r tÒxJ юsteÚsaj ko‹lon spšoj e„saf…koito. tÁj à toi fwn¾ mn Ósh skÚlakoj neogillÁj g…netai. falnice Ulise. tÁj à toi pÒdej e„sˆ duèdeka p£ntej ¥wroi. ple‹oi mšlanoj qan£toio. Î per ¨n Øme‹j nÁa par¦ glafur¾n „qÚnete. Iar capetele ºi le þine-afarã Din fiorosul hãu ºi-n jurul stâncii Ea lãcomind tot pescuieºte-acolo Delfini ºi câni de mare ºi tot soiul De peºti mai mari ce cresc în sânul mãrii Cu miile. prÕj zÒfon e„j ”Ereboj tetrammšnon. mšssh mšn te kat¦ spe…ouj ko…loio dšduken. La mijloc are-o peºterã-nnoptatã Ce dã spre-apus. Ulise. oÙd' e‡ oƒ ce‹ršj ge ™e…kosi kaˆ pÒdej een: pštrh g¦r l…j ™sti. ›x dš tš oƒ deiraˆ perim»keej. în beznã. perixšstV ™Žku‹a. Nicicând corãbierii Nu s-au mândrit c-ar fi scãpat acolo Nevãtãmaþi. § mur…a bÒskei ¢g£stonoj 'Amfitr…th. de-ar avea din fire Chiar douãzeci de mâni ºi de picioare. delf‹n£j te kÚnaj te kaˆ e‡ poqi me‹zon ›lVsi kÁtoj. de fiecare. ™n d tr…stoicoi ÑdÒntej. Cãci netedã-i. fa…dim' 'Odusseà. œxw d' ™x…scei kefal¦j deino‹o beršqrou: aÙtoà d' „cqu£v. Acolo stã-ncuibatã Scila. Cãci are câte ºase labe slute ªi ºase guºi prelungi. œnqa d' ™nˆ SkÚllh na…ei deinÕn lelaku‹a. oÙd' e„ qeÕj ¢nti£seie. oÙdš pot' a‡qrh ke…nou œcei koruf¾n oÜt' ™n qšrei oÜt' ™n ÑpèrV: oÙdš ken ¢mba…h brotÕj ¢n¾r oÙd' ™piba…h. Nici toamna culmea-i nu se înseninã. de niciodatã vara. ™n d ˜k£stV smerdalšh kefal».

CÂNTUL XII E-un mare ºi-nfrunzit smochin sãlbatic. ªi soarbe ape negre. Deci tu rãpede-þi vasul cât mai tare ªi strigã-n ajutor pe Crateida. E-un rãu nepieritor. cã-i mult mai bine Sã pierzi dintr-însa numai ºase oameni Decât pe toþi deodatã. fÚlloisi teqhlèj: tù d' ØpÕ d‹a C£rubdij ¢narrubde‹ mšlan Ûdwr. t¾n dš k' ¢muna…mhn. ODISEEA. ˜pt¦ boîn ¢gšlai. O iei de tot aproape De stânca Scilei cârmuind pe-alãturi Corabia de zor. ºi cu nimica Nu-i vii de hac. ¢ll' ¢q£naton kakÒn ™sti. e‡ pwj t¾n Ñlo¾n mn ØpekprofÚgoimi C£rubdin. vro ºapte Cirezi de boi ºi alte ºapte turme De oi bârsane grase. ¹ d' aÙt…k' ¢me…beto d‹a qe£wn: 'scštlie. bwstre‹n d Kr£taiŽn. Àn g¦r dhqÚnVsqa korussÒmenoj par¦ pštrV. câte cinzeci 487 145 105 150 110 155 115 160 120 165 170 125 175 . sãlbatic ªi greu. tÒsouj d' ™k fîtaj ›lhtai. Ea de trei ori Pe zi sloboade apa ºi de trei ori O-nghite groaznic. Când ea va încolþi pe-ai mei tovarãºi?» Aºa-ntrebai ºi ea-mi rãspunse-ndatã: «Abraºule. ¢ll¦ m£la sfodrîj ™l£an.486 OD USSEAIS. Dâns-atunci opri-va Rãpezul ei din nou. Dar fereascã zeii Sã fii acolo când ea soarbe valul. tÒsa d' o„în pèea kal£. Pe-a Scilei mumã ce-a nãscut aceastã Urgie-a lumii. avan. Óte moi s…noitÒ g' ˜ta…rouj. ¹ dš toi oÙ qnht». Mai spune-mi înc-adevãrat. qe£. Sub el stã bala cea din zei. mhtšra tÁj SkÚllhj. Nu poate sã te mântuie nici însuºi Neptun de rãu.» Aºa zise ªi eu o încercai atunci: «Zeiþã. pe unde Pasc vite de-ale Soarelui. De zãboveºti aproape De stânca ei ca sã te baþi cu dânsa. aÙt¦r ™gè min ¢tuzÒmenoj prosšeipon: 'e„ d' ¥ge d» moi toàto.' ìj œfat'. trˆj mn g£r t' ¢n…hsin ™p' ½mati. deinÒn: m¾ sÚ ge ke‹qi tÚcoij. ™peˆ à polÝ fšrterÒn ™stin ›x ˜t£rouj ™n nh poq»menai À ¤ma p£ntaj. trˆj d' ¢narubde‹. nhmertj ™n…spej. M tù d' ™n ™rineÒj ™sti mšgaj. de neînvins. Haribda. Óte ·ubd»seien: oÙ g£r ken ·ÚsaitÒ s' Øpk kakoà oÙd' ™nos…cqwn. ¼ min tške pÁma broto‹sin: ¼ min œpeit' ¢popaÚsei ™j Ûsteron ÐrmhqÁnai.' ìj ™f£mhn. deinÒn t' ¢rgalšon te kaˆ ¥grion oÙd machtÒn: oÙdš tij œst' ¢lk»: fugšein k£rtiston ¢p' aÙtÁj. putea-voi Cumva sã scap cu zile de turbata Haribda ºi sã lupt numai cu Scila. kaˆ d¾ aâ toi polem»Ža œrga mšmhle kaˆ pÒnoj. oÙd qeo‹sin Øpe…xeai ¢qan£toisin. Qrinak…hn d' ™j nÁson ¢f…xeai: œnqa d pollaˆ bÒskont' 'Hel…oio bÒej kaˆ ‡fia mÁla. Mã tem cã ea din nou sãrind la tine Te-ar nimeri cu capetele-i multe ªi þi-ar smunci cu ele mulþi tovarãºi. þi-i iarã de rãzboaie ªi bãtãlii? Nu tremuri nici de zeii Nemuritori? Nu-i Scila muritoare. de…dw m» s' ™xaàtij ™formhqe‹sa k…cVsi tÒssVsin kefalÍsi. Apoi sosi-vei La insula Trinacria. ¢ll¦ m£la SkÚllhj skopšlJ peplhmšnoj ðka nÁa parx ™l£an.

De-þi vezi de drum ºi cruþi aceste vite. Prevãd cã vas ºi oameni tu vei pierde. M pent»konta d' ›kasta.» Aºa vorbi. dein¾ qeÕj aÙd»essa. vajnica zeiþã Cu plete mândre. oÙdš pote fqinÚqousi. departe În insula Trinacria le duse ªi le-aºezã. Doar vântul ºi cârmaciul Mânau pe ape vasul.488 130 OD USSEAIS. d¾ tÒt' ™gën ˜t£roisi methÚdwn ¢cnÚmenoj kÁr: 'ð f…loi. Ñy kakîj ne‹ai. Iar dacã teafãr vei scãpa. Eu într-asta Cu suflet trist ziceam cãtre tovarãºi: «Iubiþii mei. Sosi-veþi voi acasã. De dupã vasul cel cu botul negru Glãsuitoarea. †koisqe: e„ dš ke s…nhai. ne trimise Un vânt prielnic umflãtor de pânze. t¦j mn ¥ra qršyasa tekoàs£ te pÒtnia m»thr Qrinak…hn ™j nÁson ¢pókise thlÒqi na…ein. Sã dezotgoane vasul. t¦j e„ mšn k' ¢sinšaj ™£vj nÒstou te mšdhai. Lampetia ºi Faetusa. aÙt…ka d' Ópla ›kasta ponhs£menoi kat¦ nÁa ¼meqa: t¾n d' ¥nemÒj te kubern»thj t' ‡qune. gÒnoj d' oÙ g…netai aÙtîn. ¤ moi K…rkh muq»sato. ¹ mn œpeit' ¢n¦ nÁson ¢pšstice d‹a qe£wn: aÙt¦r ™gën ™pˆ nÁa kiën êtrunon ˜ta…rouj aÙtoÚj t' ¢mba…nein ¢n£ te prumn»sia làsai. tÒte toi tekma…rom' Ôleqron [nh te kaˆ ˜t£rois'. d‹a qe£wn: ODISEEA. nÚmfai ™ãplÒkamoi. Iar noi dup-aºezarea Dichisurilor toate-ale corãbiei Stam liniºtiþi.'] ìj œfat'. Circe. Soþ bun de drum. Nu fatã ele. oƒ d' ay' e‡sbainon kaˆ ™pˆ klh‹si kaq‹zon. dãdui poruncã Tovarãºilor mei sã intre iute. CÂNTUL XII De capete de fiecare turmã. cu tot rãul Ce-aþi pãtimi. §j tšken 'Hel…J `Uper…oni d‹a Nšaira. ei începurã Cu vâslele sã batã-albastra mare. aÙtÕj d' e‡ pšr ken ¢lÚxVj. [˜xÁj d' ˜zÒmenoi poli¾n ¤la tÚpton ™retmo‹j. 489 180 185 135 190 140 195 145 200 205 150 210 155 215 . Ei intrarã ªi repede pe laviþe ºezurã ªi aºezaþi pe rând. fete De-a Soarelui Hiperion ºi-a zânei Neera care. Eu mã suii pe vas. dupã ce pe ele Nãscutu-le-a ºi le-a crescut. aÙt…ka d crusÒqronoj ½luqen 'Hèj. K…rkh ™ãplÒkamoj. sosi-vei Târziu ºi prost de tot. ca oile ºi boii Cei pãrinteºti sã þie-n veci sub pazã. kak£ per p£scontej.] ¹m‹n d' aâ katÒpisqe neÕj kuanopróroio ‡kmenon oâron †ei plhs…stion. oÙ g¦r cr¾ ›na ‡dmenai oÙd dÚ' o‡ouj qšsfaq'. à t' ¨n œt' e„j 'Iq£khn. Ñlšsaj ¥po p£ntaj ˜ta…rouj. mÁla fulassšmenai patrèŽa kaˆ ›likaj boàj. qeaˆ d' ™pipoimšnej e„s…. ºi zâne Cu pãr de aur pasc aceste turme. dupã pieirea Iubiþilor tovarãºi pân’ la unul. De nu le cruþi pe ele. Napoi purcese din ostrov zeiþa. ºi-ndatã zorii zilei Pe tronul lor de aur se ivirã. nu-i bine numai unul Ori doi sã ºtiþi ce a menit zeiþa. ™sqlÕn ˜ta‹ron. nici nu mor. Fašqous£ te Lampet…h te.

™k d' aÙtoà pe…rat' ¢n»fqw. de stam acolo oblu. †na e„dÒtej º q£nwmen ½ ken ¢leu£menoi q£naton kaˆ kÁra fÚgoimen. ÑrqÕn ™n ƒstopšdV.» ªi-n vreme ce destãinuiam aceste Tovarãºilor mei. Eu voi spune-o vouã Ca sã ne dumerim cum noi putea-vom Pieri pe drum sau sã fugim de moarte. Îmi spuse-ntâi sã ne ferim de viersul Sirenelor dumnezeieºti. Øme‹j d pleÒnessi tÒt' ™n desmo‹si pišzein. Ei pe mine mã legarã De mâni ºi de picioare la catargul Corãbiei cu funiile prinse De-acest catarg. oƒ d' ™n nh m' œdhsan Ðmoà ce‹r£j te pÒdaj te ÑrqÕn ™n ƒstopšdV. ¢nst£ntej d' ›taroi neÕj ƒst…a mhrÚsanto. în pripã-ajunse ªi vasul meu. Ea se muie sub straºnica tãrie La arºiþa de soare. kaˆ t¦ mn ™n nh glafurÍ qšsan. ODISEEA. La insula mãestrelor sirene. ™peˆ kšleto meg£lh Šj 'Hel…ou t' aÙg¾ `Uperion…dao ¥naktoj: ˜xe…hj d' ˜t£roisin ™p' oÜata p©sin ¥leiya. CÂNTUL XII Mãrita Circe. zorit de vânt puternic. ™k d' aÙtoà pe…rat' ¢nÁpton: aÙtoˆ d' ˜zÒmenoi poli¾n ¤la tÚpton ™retmo‹j. ºi cu dânsa Eu astupai auzul fiecãrui Tovarãº. aÙt…k' œpeit' ¥nemoj mn ™paÚsato ºd gal»nh œpleto nhnem…h. Se scularã Tovarãºii. Numai eu singur Cântarea sã le-aud. Iar când eram departe ca de-un strigãt 491 220 160 225 165 230 170 235 240 175 245 180 250 . vintrelele învoalte Le strânserã ºi-n vas le-adãpostirã. Ôfr' œmpedon aÙtÒqi m…mnw. adormise Un zeu vânzolul mãrii. M ¢ll' ™ršw mn ™gèn. oon œm' ºnègei Ôp' ¢koušmen: ¢ll£ me desmù d»sat' ™n ¢rgalšJ. aÙt¦r ™gë khro‹o mšgan trocÕn ÑxšŽ calkù tutq¦ diatm»xaj cersˆ stibarÍsi p…ezon: aya d' „a…neto khrÒj. Atunci deodatã conteni suflarea ªi fu nevânt ºi liniºte.490 OD USSEAIS. ªezurã-apoi pe laviþi ºi-ncepurã Cu vâslele de brad frumos cioplite S-albeascã-n spume apa. ko…mhse d kÚmata da…mwn. oƒ d' ™p' ™retm¦ ˜zÒmenoi leÚkainon Ûdwr xestÍs' ™l£tVsin. Eu într-asta Înfeliai cu un cuþit de-aramã O roatã mare de gãlbuie cearã ªi-o frãmântai cu mânile-mi vânjoase. de lunca Cea înfloritã-a lor. ªezurã-apoi pe laviþi ºi-ncepurã Cu vâslele sã batã-albastra mare. dar voi pe mine Vârtos sã mã legaþi întâi cu funii Încinse de catarg.' à toi ™gë t¦ ›kasta lšgwn ˜t£roisi p…fauskon: tÒfra d karpal…mwj ™x…keto nhàj ™ãerg¾j nÁson Seir»noiŽn: œpeige g¦r oâroj ¢p»mwn. sã stau acolo Lipit de el. dar oblu în picioare. Voi ºi mai mult în lanþuri sã mã strângeþi. Iar de vã rog ºi cer sã mã desfaceþi. e„ dš ke l…sswmai Ømšaj làsa… te keleÚw. Seir»nwn mn prîton ¢nègei qespesi£wn fqÒggon ¢leÚasqai kaˆ leimîn' ¢nqemÒenta.

iar pe mine Mã desfãcurã ºi mã slobozirã.492 OD USSEAIS. t¦j d' oÙ l£qen çkÚaloj nhàj ™ggÚqen Ñrnumšnh. ™peˆ oÙkšt' ™retm¦ pro»kea cersˆn œpeigon. de pleoscãirã Izbite-n apã. nici viersul Sirenelor. cu voia Cereºtilor. nÁa kat£sthson. CÂNTUL XII De om. aÙt¦r ™peˆ d¾ t£j ge par»lasan oÙd' œt' œpeita fqÒggon Seir»nwn ºkoÚomen oÙdš t' ¢oid»n. bÒmbhsan d' ¥ra p£nta kat¦ ·Òon: œsceto d' aÙtoà nhàj. mšga kàdoj 'Acaiîn. polÚain' 'Oduseà.' ìj f£san ƒe‹sai Ôpa k£llimon: aÙt¦r ™mÕn kÁr ½qel' ¢koušmenai. làsa… t' ™kšleuon ˜ta…rouj ÑfrÚsi neust£zwn: oƒ d propesÒntej œresson. aÙt…k' œpeita kapnÕn kaˆ mšga kàma ‡don kaˆ doàpon ¥kousa. Abia de la ostrov ne depãrtarãm ªi-un abur ca un fum vãzui în faþã-mi ªi auzii un clocot de talazuri. M ¢ll' Óte tÒsson ¢pÁmen.» Aºa ziceau sirenele cu viersul Fermecãtor. oricine se desfatã ªi-nvaþã mult. Se-nfricoºarã toþi ºi le scãparã Lopeþile din mâni. Ba Evriloh ºi Perimede. ¢ll' Óte d¾ t¾n nÁson ™le…pomen. Mã strânserã cu legãturi mai multe. iar eu aveam plãcere Sã tot ascult ºi mã rugam de oameni Cu semne din sprâncene sã-mi dea drumul. slava nalt-a neamului ahaic. ¢ll' Ó ge tery£menoj ne‹tai kaˆ ple…ona e„dèj. Óson te gšgwne bo»saj. vino-ncoace. Dar ei se tot plecau vâslind mai tare. ™mš t' ™k desmîn ¢nšlusan. Tu. ay' ¢pÕ khrÕn ›lonto ™moˆ ™r…hrej ˜ta‹roi. pr…n g' ¹mšwn mel…ghrun ¢pÕ stom£twn Ôp' ¢koàsai. dupã ce repede-o pornisem. tîn d' ¥ra deis£ntwn ™k ceirîn œptat' ™retm£. ODISEEA. cã noi cunoaºtem toate Isprãvile ce-au sãvârºit. Cãci nu mai fu împins de zor nainte 493 255 185 260 265 190 270 195 275 200 280 285 205 290 . Stete-acolo vasul. ‡dmen g£r toi p£nq'. ‡dmen d' Óssa gšnhtai ™pˆ cqonˆ poulubote…rV. Ón sfin ™p' çsˆn ¥leiy'. aÙt…ka d' ¢nst£ntej Perim»dhj EÙrÚlocÒj te ple…os… m' ™n desmo‹si dšon m©llÒn te p…ezon. ·…mfa dièkontej. Ba cunoaºtem ªi toate câte se petrec pe lume. mai þapãn mã legarã. Apoi când noi trecurãm mai departe De n-auzeam nici cântecul. -ndatã Sculându-se. ligur¾n d' œntunon ¢oid»n: 'deàr' ¥g' „èn. ªi cum ne-aude. Ós' ™nˆ Tro…V eÙre…V 'Arge‹oi Trîšj te qeîn „Òthti mÒghsan. †na nwŽtšrhn Ôp' ¢koÚsVj. Opreºte vasul sã ne-auzi cântarea. Sirenele corabia-mi vãzurã La cotitura þãrmului aproape ªi viersuirã-aºa cântare dulce: «Ulise lãudate. oÙ g£r pè tij tÍde par»lase nh mela…nV. Cãci nu vâsli vrun om pe-aici cu vasul Vreodatã fãrã sã ne-audã glasul Ca mierea de plãcut din gura noastrã. aheii ºi troienii Pe ºesul larg din Troia. iubiþii mei tovarãºi ªi-au destupat urechile de ceara Cu care le-astupasem.

oÙdš pV ¢qrÁsai dun£mhn: œkamon dš moi Ôsse ODISEEA. Dar eu. ™ntÕj d puk£zoien sfšaj aÙtoÚj. o pereche De suliþi înºfãcai. Mi-era ca soþii De teamã sã nu-ºi lepede din mânã Lopeþile ºi sã s-ascundã-n fundul Corãbiei. Dar nu mai pomenii de Scila. tu sã-mi asculþi porunca. Øme‹j mn kèpVsin ¡lÕj ·hgm‹na baqe‹an tÚptete klhdessin ™f»menoi. SkÚllhn d' oÙkšt' ™muqeÒmhn. doar cumpãna de faþã Nu e mai grea decât acea din vremea Când ne închise-n peºtera-i boltitã Ciclopul cu înfricoºata-i silã. Întâi pândeam acolo Sã vãd ieºind din peºterã pe Scila Ce-ameninþa cu moartea pe tovarãºi. m» se l£qVsi ke‹s' ™xorm»sasa kaˆ ™j kakÕn ¥mme b£lVsqa. M aÙt¦r ™gë di¦ nhÕj „ën êtrunon ˜ta…rouj meilic…ois' ™pšessi parastadÕn ¥ndra ›kaston: 'ð f…loi. nàn d' ¥geq'. cãci la mâna ta e cârma Corãbiei adânci.' ìj ™f£mhn. ¼ moi fšre pÁm' ˜t£roisin. kaˆ tÒte d¾ K…rkhj mn ™fhmosÚnhj ¢legeinÁj lanqanÒmhn. Dar ºi de-aici vã va scuti cu bine Destoinicia.494 OD USSEAIS. ªi ochii mi-obosii cu-adulmecarea 495 295 210 300 215 305 220 310 315 225 320 230 325 . æj ¨n ™gë e‡pw. ¥prhkton ¢n…hn. oƒ d' ðka ™mo‹s' ™pšessi p…qonto. Abate vasul Departe de-acel fum ºi de talazul Învolburat ºi nãzuie spre stâncã. a‡ kš poqi ZeÝj dèV tÒnde g' Ôleqron Øpekfugšein kaˆ ¢lÚxai: soˆ dš. nu suntem la primejdii Neîncercaþi. oÙ g£r pè ti kakîn ¢da»monšj e„men: oÙ mn d¾ tÒde me‹zon œpi kakÒn. De-aceea faceþi voi cum eu voi spune: Sã staþi pe bãnci ºi-n brazda-afundã-a mãrii Sã daþi mereu din vâsle. ™peˆ oÜ t… m' ¢nègei qwr»ssesqai: aÙt¦r ™gë katadÝj klut¦ teÚcea kaˆ dÚo doàre m£kr' ™n cersˆn ˜lën e„j ‡kria nhÕj œbainon prórhj: œnqen g£r min ™dšgmhn prîta fane‹sqai SkÚllhn petra…hn. Pusei eu totuºi Vestita-mi armãturã. Ei m-ascultarã iute.» Aºa zisei. ™peˆ nhÕj glafurÁj o„»Ža nwm´j: toÚtou mn kapnoà kaˆ kÚmatoj ™ktÕj œerge nÁa. pãºind pe podul Corãbiei. À Óte KÚklwy e‡lei ™nˆ spÁŽ glafurù kraterÁfi b…hfin: ¢ll¦ kaˆ œnqen ™mÍ ¢retÍ boulÍ te nÒJ te ™kfÚgomen. care-mi spuse Sã nu mã înarmez. mintea mea ºi sfatul ªi-odatã veþi gândi cu drag la asta. rãul De neînlãturat. ka… pou tînde mn»sesqai яw. CÂNTUL XII De vâsle lungi. Cârmaciule. Atunci uitai de sfatul Anevoios al Circei. ïd' ™pitšllomai: ¢ll' ™nˆ qumù b£lleu. Sã nu dea buzna vasul dimpotrivã Pe nesimþite ºi sã ne primejdui. mã dam lângã tovarãºi ªi-aºa-i povãþuiam cu graiuri blânde: «Iubiþii mei. peiqèmeqa p£ntej. sÝ d skopšlou ™pima…eo. suii podiºul Corãbiei. Ia seama. Dar n-o puteam zãri de nicãirea. kubernÁq'. Poate Joe Ne-ajutã sã ne smulgem de la moarte. m» pèj moi de…santej ¢poll»xeian ˜ta‹roi e„res…hj.

¹me‹j mn prÕj t¾n ‡domen de…santej Ôleqron: tÒfra dš moi SkÚllh glafurÁj ™k nhÕj ˜ta…rouj ›x ›leq'. Ne cãinam ºi strãbãteam strâmtoarea. Cum un pescar pe-o streºinã de piatrã C-o beldie în mare-aruncã cornul De bou câmpean cu nada pentru peºtii Mãrunþi ºi pescuind apoi pe unul L-azvârle pe uscat unde se zbate. aÙt¦r ™peˆ pštraj fÚgomen dein»n te C£rubdin ODISEEA. skey£menoj d' ™j nÁa qo¾n ¤ma kaˆ meq' ˜ta…rouj ½dh tîn ™nÒhsa pÒdaj kaˆ ce‹raj Ûperqen ØyÒs' ¢eiromšnwn: ™m d fqšggonto kaleàntej ™xonomakl»dhn. tÒte g' Ûstaton. se vedea nãuntru Cu totu-nvãlmãºitã ºi pe stâncã Urla cumplit. ¢spa…ronta d' œpeita labën œrriye qÚraze. o‰ cers…n te b…hf… te fšrtatoi Ãsan. ¢mfˆ d pštrh deinÕn bebrÚcei. Oricât am pãtimit umblând pe mare. de Scila ªi de Haribda-nfricoºata. M p£ntV papta…nonti prÕj ºeroeidša pštrhn. iatã 497 330 235 335 240 340 245 345 250 350 355 255 360 260 . Iar când scãparãm noi de stânci. Aºa se zvârcoleau ºi bieþii oameni În zbor spre stâncã. ªi toþi atunci de spaimã-ngãlbenirã. à toi Ót' ™xemšseie.496 OD USSEAIS. ¢ll' Ót' ¢nabrÒxeie qal£sshj ¡lmurÕn Ûdwr. ìj o† g' ¢spa…rontej ¢e…ronto protˆ pštraj. se-nvãlmãºea întreagã ªi clocotea întocmai ca fiertura Într-un cazan de sub o focãraie ªi spumã se lãsa pe cele douã Nãlþimi de stânci. La stâncã ne uitam cu groaza morþii. ¹me‹j mn steinwpÕn ¢neplšomen goÒwntej: œnqen g¦r SkÚllh. Dar când sorbea din apa Sãrat-a mãrii. iar pe deasupra locul Ni s-arãta de sub prundiºul negru. unde la intrare Dihania-i înghiorþãia. p©s' œntosqe f£neske kukwmšnh. lšbhj ìj ™n purˆ pollù p©s' ¢namormÚreske kukwmšnh: ØyÒse d' ¥cnh ¥kroisi skopšloisin ™p' ¢mfotšroisin œpipten. Dar Scila de pe vas rãpi vro ºase Tovarãºi mai voinici ºi mai cu suflet. Nimic mai jalnic Ca asta ochii nu-mi vãzurã-n lume. ce‹raj ™moˆ Ñršgontaj ™n a„nÍ dhŽotÁti. æj d' Ót' ™pˆ probÒlJ ¡lieÝj perim»keŽ ·£bdJ „cqÚsi to‹j Ñl…goisi dÒlon kat¦ e‡data b£llwn ™j pÒnton prohsi boÕj kšraj ¢graÚloio. Óss' ™mÒghsa pÒrouj ¡lÕj ™xeree…nwn. De-o parte-aveam pe Scila. aÙtoà d' e„nˆ qÚrVsi kat»sqie kekl»gontaj. Când eu privirea mi-aruncai spre oameni. ˜tšrwqi d d‹a C£rubdij deinÕn ¢nerrÚbdhse qal£sshj ¡lmurÕn Ûdwr. Ei mã chemau ºi mã strigau pe nume În oara cea din urmã. Din vasul meu vãzui în slãvi deasuprã-mi Picioare de-ale lor ºi mâni zburate. pe de alta Haribda groaznic înghiþea din apa Sãrat-a mãrii. o‡ktiston d¾ ke‹no ™mo‹s' ‡don Ñfqalmo‹si p£ntwn. Øpšnerqe d ga‹a f£neske y£mmJ kuanšh: toÝj d clwrÕn dšoj Èrei. ¢cnÚmenoi kÁr. iar dânºii Cu þipete se întindeau spre mine În zbucium fioros. Când apoi din gurã O revãrsa. CÂNTUL XII Dihaniei pe mohorâta stâncã. cu durere.

M SkÚllhn t'. Ój ·' ˜t£rouj kam£tJ ¢dhkÒtaj ºd kaˆ ÛpnJ oÙk ™£vj ga…hj ™pib»menai. d¾ tÒt' ™gën œti pÒntJ ™ën ™n nh mela…nV mukhqmoà t' ½kousa boîn aÙlizomen£wn o„în te blhc»n: ka… moi œpoj œmpese qumù m£ntioj ¢laoà.498 OD USSEAIS. izvorul De bucurie a lumii. izvorul De bucurie-al lumii. Tu nu-i laºi sã coboare Oleacã pe uscat.' ìj ™f£mhn. oÙdš ti gu‹a k£mneij: à ·£ nu so… ge sid»rea p£nta tštuktai. De parcã eºti de fier în toate cele. to‹sin d katekl£sqh f…lon Ãtor. sã vã spun care-i menirea Lui Tiresias ºi a Circei. aÙt…k' œpeita qeoà ™j ¢mÚmona nÁson ƒkÒmeq': œnqa d' œsan kalaˆ bÒej eÙrumštwpoi. nãprasnic 499 365 265 370 375 270 380 275 385 280 390 395 285 400 . N-ai pereche De inimos ºi nu mai cazi de trudã. Acolo erau boii Cei falnici ºi fruntoºi.» Dar cuvântarea-mi inima le frânse. Departe de ostrov. Încotro fugi-vei De pacoste. zâna Ce-aºa de mult m-a sfãtuit sã-nconjur Acest pãmânt al Soarelui. kak£ per p£scontej ˜ta‹roi. per… toi mšnoj. când viforos. ¼ moi m£la pÒll' ™pštelle nÁson ¢leÚasqai teryimbrÒtou 'Hel…oio. Qhba…ou Teires…ao. Înfricoºate Sunt vânturile noaptea. Ôfr' Ûmin e‡pw mant»Ža Teires…ao K…rkhj t' A„a…hj. Eu încã Eram în vas pe mare când deodatã Am auzit mugind din staul boii ªi turma behãind la stãuinã. œnqa ken aâte n»sJ ™n ¢mfirÚtV larÕn tetuko…meqa dÒrpon. ca în ostrovul Încins de ape sã cineze-n tihnã. Iar Evriloh se ºi stropºi la mine: «Amarnic eºti. dhl»mata nhîn. sunt urgia Corãbiilor. aÙt…ka d' EÙrÚlocoj stugerù m' ºme…beto mÚqJ: 'scštliÒj e„j. n»sou ¢poplagcqšntaj. ªi-mi adusei aminte de povaþa Prorocului din Teba. Deci ocoliþi cu negrul vas ostrovul. ¢ll' aÜtwj di¦ nÚkta qo¾n ¢l£lhsqai ¥nwgaj. ™n ºeroeidšŽ pÒntJ. Ulise. poll¦ d ‡fia mÁl' `Uper…onoj 'Hel…oio. voi luaþi aminte. ODISEEA. Ci ne sileºti zadarnic toatã noaptea Sã orbecãm pe-ntunecata mare. Tovarãºi. ™k nuktîn d' ¥nemoi calepo…. g…nontai: pÍ kšn tij ØpekfÚgoi a„pÝn Ôleqron. K…rkhj t' A„a…hj. 'Oduseà. Tiresias ªi-a zânei cea din Aia ce pe mine Mã sfãtuise-aºa de mult sã-nconjur Ostrovul sfânt al Soarelui. ¼ moi m£la pÒll' ™pštelle nÁson ¢leÚasqai teryimbrÒtou 'Hel…oio: œnqa g¦r a„nÒtaton kakÕn œmmenai ¥mmin œfasken. Tovarãºii tãi nu mai pot de caznã ªi de nesomn. cãci acolo Ziceau cã cel mai groaznic rãu ne-aºteaptã. d¾ tÒt' ™gën ˜t£roisi methÚdwn ¢cnÚmenoj kÁr: 'kšklutš meu mÚqwn. CÂNTUL XII Ne pomenim la insula cea sfântã A zeului. ¢ll¦ parx t¾n nÁson ™laÚnete nÁa mšlainan. Cu mâhnire Zisei atunci aºa cãtre tovarãºi: «Cu tot necazul. oi multe grase De-a Soarelui Hiperion.

o† te m£lista nÁa diarra…ousi. ci paºnic foamea V-astâmpãraþi cu ce vã dete Circe. O. Apoi în zorii zilei Sã ne-ncorãbiem.» ªi cum cerui. Pe nimenea din voi n-o sã-l împingã Pãcatul greu dintr-însele s-omoare Vreo oaie sau vreun bou. sã rãmânem Pe mal lângã corabia cea iute ªi sã cinãm. ei repede jurarã. qeîn ¢škhti ¢n£ktwn. ªi-i plânserã mereu pân-adormirã. Dimineaþa. oƒ d' aÙt…k' ¢pèmnuon æj ™kšleuon. met¦ d' ¥stra beb»kei. t¾n ¢qan£th pÒre K…rkh. deoarece sunt singur. ¢ll' à toi nàn mn peiqèmeqa nuktˆ mela…nV dÒrpon q' ÐplisÒmesqa qoÍ par¦ nh mšnontej: ºîqen d' ¢nab£ntej ™n»somen eÙršŽ pÒntJ. ªi-ndatã ce rostirã jurãmântul. sÝn d nefšessi k£luye ODISEEA. à m£la d» me bi£zete moànon ™Ònta. aÙt¦r ™peˆ pÒsioj kaˆ ™dhtÚoj ™x œron ›nto. Plângeau gândind la dragii lor tovarãºi Rãpiþi din vas ºi-nfulecaþi de Scila. st»samen ™n limšni glafurù eÙergša nÁa ¥gc' Ûdatoj glukero‹o kaˆ ™xapšbhsan ˜ta‹roi nhÒj. ori Munteanul Vâjâitor. ªtiui atunci ce pacoste ne-aºteaptã ªi le rostii cuvinte-naripate: «Voi mã puteþi sili de bunã seamã. Iar când de-ajuns mâncarã ºi bãurã.» Aºa grãi ºi soþii se-nvoirã. ¢ll' ¥ge nàn moi p£ntej ÑmÒssate karterÕn Órkon: e‡ kš tin' º boîn ¢gšlhn À pîã mšg' o„în eÛrwmen. 501 290 405 410 295 415 300 420 305 425 430 310 435 . ™pˆ d' Éneon ¥lloi ˜ta‹roi. ka… min fwn»saj œpea pterÒenta proshÚdwn: 'EÙrÚloc'. oÞj œfage SkÚllh glafurÁj ™k nhÕj ˜loàsa: klaiÒntessi d to‹sin ™p»luqe n»dumoj Ûpnoj. Dar faceþi-mi un jurãmânt puternic ªi toþi juraþi cã dacã nimeri-vom Vreo cireadã sau vro turmã mare. aÙt¦r ™pe… ·' Ômos£n te teleÚths£n te tÕn Órkon. sã tragem vasul Spre largul mãrii. s-o luãm nainte.' ìj œfat' EÙrÚlocoj. Evriloh. À nÒtou À zefÚroio dusašoj.' ìj ™f£mhn. pãmânt ºi mare Acoperi cu nori ºi pânã-n zare Se-ntinse noapte neagrã. De vifor uriaº. M ½n pwj ™xap…nhj œlqV ¢nšmoio qÚella. mnhs£menoi d¾ œpeita f…louj œklaion ˜ta…rouj.500 OD USSEAIS. Când zorile trandafirii venirã. ðrsen œpi za¾n ¥nemon nefelhgeršta ZeÝj la…lapi qespes…V. Iar când a fost a treia parte-a nopþii ªi stelele pãlirã. Soþii mei ieºirã ªi cina cu-ngrijire pregãtirã. Într-un liman afund bãgarãm vasul Spre-o apã dulce. œpeita d dÒrpon ™pistamšnwj tetÚkonto. acele douã vânturi Ce mai grozav pe mare sparg corãbii Nesocotind pe zei? Sã þinem seamã Cã-i noapte-ntunecoasã. Adunãtorul De nori atunci porni un vânt nãvalnic. m» poÚ tij ¢tasqal…Vsi kakÍsin À boàn ºš ti mÁlon ¢pokt£nV: ¢ll¦ ›khloi ™sq…ete brèmhn. Ãmoj d tr…ca nuktÕj œhn. CÂNTUL XII Ori Austrul ar bate. Ö d¾ kak¦ m»deto da…mwn. kaˆ tÒte d¾ g…nwskon.

O lunã-ntreagã Austrul acolo Bãtu mereu. iar dânºii Se-nduplecarã-n sinea lor bãrbatã. De boi sã nu ne-atingem. EÙrÚlocoj d' ˜t£roisi kakÁj ™x»rceto boulÁj: 'kšklutš meu mÚqwn. limù d' o‡ktiston qanšein kaˆ pÒtmon ™pispe‹n. al Soarelui ce vede ªi-aude tot. Gãsesc un loc nebântuit de vânturi ªi dupã ce mã spãl pe mâni acolo. Dar când apoi secãtuirã toate Merindele din vas. poftind din ei sã-ºi facã hranã. Ôfra qeo‹sin eÙxa…mhn.' ìj ™f£mhn. nÁa mn ærm…samen. Iar când mã depãrtasem De soþii mei cutreierând ostrovul. locaº frumos de zâne. Mã rog de zeii toþi. locuitorii Olimpului.» Aºa vorbii. e„ m¾ eârÒj te nÒtoj te. Iar când avurã pâne ºi vin roºu. 503 440 445 320 450 325 455 330 460 335 465 470 340 475 . ce‹raj niy£menoj. ko‹lon spšoj e„serÚsantej: œnqa d' œsan Numfšwn kaloˆ coroˆ ºd qÒwkoi: kaˆ tÒt' ™gën ¢gor¾n qšmenoj met¦ p©sin œeipon: 'ð f…loi. cã boii ªi oile de-aici sunt ale unui Puternic zeu. Öj p£nt' ™for´ kaˆ p£nt' ™pakoÚei. Doar Austrul bãtu ºi Bãltãreþul. e-n corabie mâncare ªi de bãut. CÂNTUL XII Noi vasul într-o peºterã-adâncatã Ni-l traserãm ºi ne înlimãnirãm În peºterã. e‡ t…j moi ÐdÕn f»neie nšesqai. iar ei îmi picurarã Un dulce somn pe pleoape. oÙdš tij ¥lloj g…net' œpeit' ¢nšmwn. Dar ce-i mai jalnic e sã mori de foame. ™n g¦r nh qoÍ brîs…j te pÒsij te œstin. „cqàj Ôrniq£j te. Ãmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj. Mâncau ce le pica în mâni ºi-n undiþi Încovoiate. Din câte vânturi suflã. Într-aceea S-apucã Evriloh sã dea la oameni Un sfat nenorocit: «Iubiþi tovarãºi Bãtuþi de soartã. M ga‹an Ðmoà kaˆ pÒnton: Ñrèrei d' oÙranÒqen nÚx.502 315 OD USSEAIS. kak£ per p£scontej ˜ta‹roi: p£ntej mn stugeroˆ q£natoi deilo‹si broto‹si. mÁna d p£nt' ¥llhktoj ¥h nÒtoj. oƒ d' eŒoj mn s‹ton œcon kaˆ onon ™ruqrÒn. Tovarãºii de loc nu lãcomirã La boi. Ca nu cumva sã o pãþim. Atunci fãcui cu soþii adunare ªi cuvântai aºa la fiecare: «Prieteni. tÒfra boîn ¢pšconto lilaiÒmenoi biÒtoio: ¢ll' Óte d¾ nhÕj ™xšfqito ½Ža p£nta. Óq' ™pˆ skšpaj Ãn ¢nšmoio. gnampto‹s' ¢gk…stroisin: œteire d gastšra limÒj: d¾ tÒt' ™gën ¢n¦ nÁson ¢pšsticon. to‹sin d' ™pepe…qeto qumÕj ¢g»nwr. kaˆ d¾ ¥grhn ™fšpeskon ¢lhteÚontej ¢n£gkV. ºrèmhn p£ntessi qeo‹s'. o‰ ”Olumpon œcousin: oƒ d' ¥ra moi glukÝn Ûpnon ™pˆ blef£roisin œceuan. tîn d boîn ¢pecèmeqa. ei de nevoie Se puserã sã prindã peºti ºi pasãri. Atunci de-a latul eu luai ostrovul Sã rog pe zei ca sã-mi arate drumul Întoarcerii. ¢ll' Óte d¾ di¦ n»sou „ën ½luxa ˜ta…rouj. f…laj Ó ti ce‹raj †koito. ODISEEA. sfatul ascultaþi-mi: E crudã orice moarte pentru oameni. m» ti p£qwmen: deinoà g¦r qeoà a†de bÒej kaˆ ‡fia mÁla. 'Hel…ou. cãci mureau de foame.

Zãpsirã-ndatã boii cei mai falnici Ai Soarelui. fÚlla drey£menoi tšrena druÕj ØyikÒmoio: oÙ g¦r œcon kr‹ leukÕn ™ãssšlmou ™pˆ nhÒj. Dar n-aveau vin sã-nchine peste-arsurã. e„ dš ken e„j 'Iq£khn ¢fiko…meqa. ay£ ken 'Hel…J `Uper…oni p…ona nhÕn teÚxomen. CÂNTUL XII Deci hai sã punem mâna noi pe boii Cei mai aleºi ai Soarelui ºi-ndatã Sã facem jertfã zeilor din slavã. ™n dš ke qe‹men ¢g£lmata poll¦ kaˆ ™sql£. ™pˆ d' Éneon ¥lloi ˜ta‹roi. Îmbucãþirã carnea cea rãmasã ªi-o petrecurã în frigãri.' ìj œfat' EÙrÚlocoj.» Aºa le zise ªi se-nvoirã toþi ceilalþi tovarãºi. ODISEEA. oÙd' econ mšqu le‹yai ™p' a„qomšnois' ƒero‹sin. aÙt¦r ™pe… ·' eÜxanto kaˆ œsfaxan kaˆ œdeiran. cãci nu erau departe De vasul cel cu botul negru boii Cei falnici ºi fruntaºi. aÙt…ka d' 'Hel…oio boîn ™l£santej ¢r…staj ™ggÚqen: –oÙ g¦r tÁle neÕj kuanopróroio boskšskonq' ›likej kalaˆ bÒej eÙrumštwpoi: – t¦j d perist»santo kaˆ eÙcetÒwnto qeo‹si. Stropeau cu apã ºi gãteau fripturã De mãruntaie. bisericã bogatã. mã duc pe malul mãrii. Dar când pãºind m-apropiai de vasul 505 345 480 350 485 490 355 495 360 500 365 505 510 . boÚlom' ¤pax prÕj kàma canën ¢pÕ qumÕn Ñlšssai À dhq¦ streÚgesqai ™ën ™n n»sJ ™r»mV. Într-asta Blajinul somn îmi zboarã de pe gene ªi-o iau spre vas. Sã pier. mhroÚj t' ™xštamon kat£ te kn…sV ™k£luyan. m…stullÒn t' ¥ra t«lla kaˆ ¢mf' Ñbelo‹sin œpeiron. ¢ll' Ûdati spšndontej ™pèptwn œgkata p£nta. decât încet sã mã tot mistui Într-un ostrov pustiu. ¢ll' Óte d¾ scedÕn Ãa kiën neÕj ¢mfiel…sshj. patr…da ga‹an. Sã ridicãm puternicului Soare Hiperion. Cã n-aveau la jertfit orz alb în vasul Frumos podit. ºi-mpresurându-i Rugarã-se de zei. toˆ oÙranÕn eÙrÝn œcousin. În care noi s-aducem o mulþime De daruri scumpe. kaˆ tÒte moi blef£rwn ™xšssuto n»dumoj Ûpnoj: bÁn d' „šnai ™pˆ nÁa qo¾n kaˆ q‹na qal£sshj. Iar dacã vom putea sosi în þarã. Dupã ce pe urmã Ei coapsele le arserã cu totul ªi toþi din mãruntaie se-nfruptarã.504 OD USSEAIS. aÙt¦r ™peˆ kat¦ mÁr' ™k£h kaˆ spl£gcna p£santo. Mai bine-odatã sã mã-nghitã valul. e„ d colws£menÒj ti boîn Ñrqokrair£wn nÁ' ™qšlV Ñlšsai. Iar dupã rugãciune Ei boii înjunghiarã ºi-i jupirã ªi coapsele tãiarã ºi cu prapur În douã-mpãturit le-acoperirã ªi puserã deasupra cãrnii crude. cu frunzã verde De la stejarii nalþi îi presãrarã. ™p' aÙtîn d' çmoqšthsan. Dacã el de dragul Cornoºilor juncani va prinde ciudã ªi va voi sã ne scufunde vasul ªi zeii toþi l-or asculta pe dânsul. d…ptuca poi»santej. ™pˆ d' ›spwntai qeoˆ ¥lloi. 'Hel…oio boîn ™l£santej ¢r…staj ·šxomen ¢qan£toisi. M ¢ll' ¥get'.

eu pe ceea-lume Voi scãpãta ºi lumina-voi morþii. Aceste toate mi le-a spus Calipso Frumos-împletoºata care-mi zise Cã le-auzise de la Hermes. pe muritorii oameni De pe pãmântul darnic în bucate ªi las’ cã eu cu sclipitorul fulger Curând voi sparge vasul lor cel iute În mijlocul noianului cel negru». à me m£l' e„j ¥thn koim»sate nhlšŽ ÛpnJ.' taàta d' ™gën ½kousa Kaluyoàj ºãkÒmoio: ¹ d' œfh `Erme…ao diaktÒrou aÙt¾ ¢koàsai.» Iar Joe nouratecul rãspunse: «Tu. Sã pedepsiþi pe soþii lui Ulise Laertianul. e„ dš moi oÙ te…sousi boîn ™pieikš' ¢moib»n. à toi mn sÝ met' ¢qan£toisi f£eine kaˆ qnhto‹si broto‹sin ™pˆ ze…dwron ¥rouran: tîn dš k' ™gë t£ca nÁa qo¾n ¢rgÁti keraunù tutq¦ balën ke£saimi mšsJ ™nˆ o‡nopi pÒntJ. care. Iar când mã coborâsem La vas spre mare. De bunã seamã grea nenorocire E somnul greu cu care m-adormirãþi. aÙt¦r ™pe… ·' ™pˆ nÁa kat»luqon ºd q£lassan. De care mã tot bucuram în mersul Spre cerul înstelat ori când din slavã Mã coboram spre câmpuri de iznoavã. aÙt…ka d' ¢qan£toisi methÚda cwÒmenoj kÁr: 'Zeà p£ter ºd' ¥lloi m£karej qeoˆ a„n ™Òntej. simþii arsura dulce De carne friptã.506 OD USSEAIS. Soare. oƒ d' ›taroi mšga œrgon ™mht…santo mšnontej.' tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfh nefelhgeršta ZeÚj: ''Hšli'. lumineazã-aici pe zeii Nemuritori. Cum se cuvine. peste seamã Siluitori. cã boii Tãiasem noi. ºd' ÐpÒt' ¨y ™pˆ ga‹an ¢p' oÙranÒqen protrapo…mhn. Strig atunci cu vaiet Spre zeii fãrã moarte: «Tatã Joe ªi voi ceilalþi nemuritori ferice.' çkša d' 'Hel…J `Uper…oni ¥ggeloj Ãlqe Lampet…h tanÚpeploj. I-o grozãvie fapta sãvârºitã De soþii mei care-au rãmas în urmã. Îsin ™gè ge ca…reskon mn „ën e„j oÙranÕn ¢sterÒenta. începui sã mustru Pe soþii mei. M kaˆ tÒte me kn…shj ¢mf»luqen ¹dÝj ¢ãtm»: o„mèxaj d qeo‹si met' ¢qan£toisi gegèneun: 'Zeà p£ter ºd' ¥lloi m£karej qeoˆ a„n ™Òntej.» Grãbit-atunci se duse-n hainã lungã Lampetia spre cer sã dea de veste La Soarele Hiperion. zeul Soliilor. ºi el cuprins de ciudã Pe loc nemuritorilor le zise: «Pãrinte Joe ºi ceilalþi cu toþii Voi zeilor nemuritori ferice. dÚsomai e„j 'Adao kaˆ ™n nekÚessi fae…nw. 507 370 515 520 375 525 380 530 385 535 540 390 545 . o† meu boàj œkteinan Øpšrbion. pe rând pe fiecare. De nu mã vor despãgubi de vite. Ó oƒ bÒaj œktamen ¹me‹j. ne…keon ¥lloqen ¥llon ™pistadÒn. CÂNTUL XII Legãnãtor. îmi cãsãpirã boii. te‹sai d¾ ˜t£rouj Laerti£dew 'OdusÁoj. oÙdš ti mÁcoj ODISEEA.

½cluse d pÒntoj Øp' aÙtÁj. cã boii Erau junghiaþi. ƒstoà d protÒnouj œrrhx' ¢nšmoio qÚella ¢mfotšrouj. ¹me‹j d' ay' ¢nab£ntej ™n»kamen eÙršŽ pÒntJ. ºi catargul Cãzu napoi. Iar când ostrovu-n urmã-ne lãsarãm ªi nicãieri nu mai vedeam uscatul. Ñptalša te kaˆ çm£: boîn d' ìj g…neto fwn». se zgudui ea toatã De trãsnetul lui Joe fulgeratã ªi-o înecã mirosul de pucioasã. Ci numai cer nemãrginit ºi mare. La cârmã grinda se izbi de capul Cârmaciului ºi-i zdrumecã deodatã Întreaga þeastã. CÂNTUL XII Dar nu puteam gãsi noi leac. ˜xÁmar mn œpeita ™moˆ ™r…hrej ˜ta‹roi da…nunt' 'Hel…oio boîn ™lÒwntej ¢r…staj: ¢ll' Óte d¾ ›bdomon Ãmar ™pˆ ZeÝj qÁke Kron…wn. M eØršmenai dun£mesqa: bÒej d' ¢potšqnasan ½dh. Ópla te p£nta e„j ¥ntlon katšcunq': Ð d' ¥ra prumnÍ ™nˆ nh plÁxe kubern»tew kefal»n. Atunci un nour negru-ntinse Joe Deasupra nãvii noastre adâncate ªi marea se întunecã sub dânsul. l…pe d' Ñstša qumÕj ¢g»nwr. ¢ll' Óte d¾ t¾n nÁson ™le…pomen oÙdš tij ¥llh fa…neto gai£wn. se potoli furtuna. ªi-un muget ca de bou le era glasul. d¾ tÒte kuanšhn nefšlhn œsthse Kron…wn nhÕj Ûper glafurÁj. se prãbuºirã-n fundul Corãbiei dichisurile-i toate. ZeÝj d' ¥mudij brÒnthse kaˆ œmbale nh keraunÒn: ¹ d' ™lel…cqh p©sa DiÕj plhge‹sa keraunù. sÝn d' Ñstš' ¥raxe p£nt' ¥mudij kefalÁj: Ð d' ¥r' ¢rneutÁri ™oikëj k£ppes' ¢p' „kriÒfin. înfrigãrite cãrnuri Mugeau la fel. de cãzu sãrmanul Ca un cufundãtor din podul nãvii ªi sufletu-i bãrbat pieri din oase. oƒ d korènVsin ‡keloi perˆ nÁa mšlainan ODISEEA. ™n d qee…ou plÁto: pšson d' ™k nhÕj ˜ta‹roi. to‹sin d' aÙt…k' œpeita qeoˆ tšraa proÜfainon: eŒrpon mn ·ino…. De la catarg frânghiile-amândouã Le rupse vijelia. ¹ d' œqei oÙ m£la pollÕn ™pˆ crÒnon: aya g¦r Ãlqe keklhgëj zšfuroj meg£lV sÝn la…lapi qÚwn. Se ospãtarã-apoi vro ºase zile Tovarãºii cu boii cei mai falnici Ai Soarelui. krša d' ¢mf' Ñbelo‹s' ™memÚkei. Tovarãºii din vas se rãsturnarã ªi-n preajma lui erau purtaþi prin valuri 509 550 395 555 400 560 565 405 570 410 575 415 580 585 . Dar când aduse Joe A ºaptea zi. kaˆ tÒt' œpeit' ¥nemoj mn ™paÚsato la…lapi qÚwn. Noi iute-n vas intrarãm ºi mânarãm Spre largul mãrii ridicând catargul ªi desfãºând asupra-i pânze albe. ¢ll' oÙranÕj ºd q£lassa. ori crude-au fost ori fripte. ƒstÕj d' Ñp…sw pšsen. ªi începurã zeii Îndatã-n urmã semne sã ne-arate: Piei se târau.508 OD USSEAIS. Puþin noi mai departe-naintarãm ªi iat-atunci vâjâitor Munteanul Veni suflând cu mare-nviforare. Tunã ºi Joe ºi trãsni deodatã Corabia. ƒstÕn sths£menoi ¢n£ q' ƒst…a leÚk' ™rÚsantej.

Mã tot þinui pe loc pânã ce dânsa Napoi sã voamã talpa ºi catargul. care lacom Sorbea din unda cea sãrat-a mãrii. qeÕj d' ¢poa…nuto nÒston. CÂNTUL XII Ca niºte ciori. M kÚmasin ™mforšonto. Dar peste grindã o curea de piele De bou era zvârlitã ºi cu dânsa Curând legai grindeiul ºi catargul ªi. nwlemšwj d' ™cÒmhn. tÁmoj d¾ t£ ge doàra CarÚbdioj ™xefa£nqh.510 OD USSEAIS. departe-i fuse trunchiul ªi ramurile-i atârnau departe Prelungi ºi mari umbrind cu totul iazma. Âka d' ™gë kaqÚperqe pÒdaj kaˆ ce‹re fšresqai. Într-însul Eu nu puteam picioarele sã-mi sprijin ªi nici sã-l urc. Eu orbecam cu vasul pân’ ce unda De talpa nãvii desfãcu pereþii ªi singurã ea dusã fu de valuri. cele douã lemne Ivirã-se din pântecul Haribdei. ªi mã-ntristã. Ãlqe d' ™pˆ nÒtoj ðka. katesk…aon d C£rubdin. 511 420 590 425 595 600 430 605 435 610 440 615 620 . Atunci Munteanu-ºi potoli vârtejul. fšrwn ™mù ¥lgea qumù. ¤ma d' ºel…J ¢niÒnti Ãlqon ™pˆ SkÚllhj skÒpelon dein»n te C£rubdin. Veni pe loc un vânt de miazãnoapte. m-agãþ de naltul Smochin ºi mã-ncleºtez de el acolo Întocmai ca un liliac. aÙt¦r ™gë di¦ nhÕj ™fo…twn. Ôy': Ãmoj d' ™pˆ dÒrpon ¢n¾r ¢gorÁqen ¢nšsth kr…nwn ne…kea poll¦ dikazomšnwn a„zhîn. boÕj ·ino‹o teteucèj: tù ·' ¥mfw sunšergon Ðmoà trÒpin ºd kaˆ ƒstÒn. ¢p»wroi d' œsan Ôzoi makro… te meg£loi te. Din talpã smulse volbura catargul. Fui dus pe apã de turbate vânturi. Ôfr' ™xemšseien Ñp…ssw ƒstÕn kaˆ trÒpin aâtij: ™eldomšnJ dš moi Ãlqon. la mijloc. În faptul zilei Mã pomenii din nou la stânca Scilei. ¹ mn ¢nerrÚbdhse qal£sshj ¡lmurÕn Ûdwr: aÙt¦r ™gë potˆ makrÕn ™rineÕn ØyÒs' ¢erqe…j. Ôfr' œti t¾n Ñlo¾n ¢nametr»saimi C£rubdin. tù prosfÝj ™cÒmhn æj nukter…j: oÙdš pV econ oÜte sthr…xai posˆn œmpedon oÜt' ™pibÁnai: ·…zai g¦r ˜k¦j econ. œnq' à toi zšfuroj mn ™paÚsato la…lapi qÚwn. pannÚcioj ferÒmhn. Abia în ceasul când judecãtorul Se scoalã pentru cinã de la sfatul La care el descurcã multe pricini De-a tinerilor. sã mãsur iarãºi drumul Spre-afurisita de Haribda! Astfel Plutii o noapte-ntreagã. ODISEEA. Ôfr' ¢pÕ to…couj làse klÚdwn trÒpioj: t¾n d yil¾n fšre kàma. La voia mea târziu ele venirã. ™k dš oƒ ƒstÕn ¥raxe potˆ trÒpin: aÙt¦r ™p' aÙtù ™p…tonoj bšblhto. mšssJ d' ™ndoÚphsa parx perim»kea doàra. La groaznica Haribdã. aºezat cãlare pe-amândouã. Mã las ºi eu de mâni ºi de picioare De sus din pom ºi pleoscãi în vultoare Pe lângã cele douã grinzi. astfel le luase zeul Pe veci nãdejdea-ntorsului acasã. ˜zÒmenoj d' ™pˆ to‹j ferÒmhn Ñloo‹s' ¢nšmoisin. Dar eu mã salt în sus.

CÂNTUL XII M-aºez pe ele ºi încep vâslitul Cu mânile-mi. De-aici mai rãtãcii vreo nouã zile ªi-abia-ntr-a zecea zi m-ajutã zeii S-ajung la Ogigia. Dar ce sã-þi mai înºir ºi despre asta? Am povestit-o ieri la tine-n casã Soþiei tale vrednice ºi þie.” 513 445 625 630 450 635 640 . Pãrintele-omenirii ªi-al zeilor nu-i dete voie Scilei Pe mine sã mã vadã. la ostrovul În care ºade vajnica zeiþã Calipso. t… toi t£de muqologeÚw. ªi mi-e urât din nou sã spun un lucru Ce limpede fu povestit odatã. œnqen d' ™nnÁmar ferÒmhn. ¼ m' ™f…lei t' ™kÒmei te. ½dh g£r toi cqizÕj ™muqeÒmhn ™nˆ o‡kJ so… te kaˆ „fq…mV ¢lÒcJ: ™cqrÕn dš mo… ™stin aâtij ¢riz»lwj e„rhmšna muqologeÚein.” ODISEEA. Ea mã primi ºi îngriji de mine. cea cu plete mari de aur. cãci altmintreli Eu nu scãpam de crâncenã pieire. M ˜zÒmenoj d' ™pˆ to‹si di»resa cersˆn ™mÍsi. œnqa Kaluyë na…ei ™ãplÒkamoj. SkÚllhn d' oÙkšt' œase pat¾r ¢ndrîn te qeîn te e„sidšein: oÙ g£r ken Øpškfugon a„pÝn Ôleqron. dek£tV dš me nuktˆ nÁson ™j 'Wgug…hn pšlasan qeo…. dein¾ qeÕj aÙd»essa.512 OD USSEAIS. Ce cuvânteazã ca o muritoare.

fšron d' eÙ»nora calkÒn. El însuºi strânse odoarele de-aramã Sub laviþe. tÕn d' aât' 'Alk…nooj ¢pame…beto fènhsšn te: „ð 'Oduseà. Arama. ™peˆ †keu ™mÕn potˆ calkobatj dî. Alcinou.” Aºa le zise Alcinou. aÙtÕj „ën di¦ nhÒj. Te-ntorci la vatra ta de bunã seamã ªi nu mai rãtãceºti de-acum pe mare. Vã dau poruncã ºi vã zic: în lada Cea lustruitã pus-am pentru oaspe Veºmintele ºi-odoarele de aur Bogat-împodobite ºi-o grãmadã De alte daruri. Dar sã-i mai dãm câte-un triped mai mare ªi câte un lighean de fiecare. Oricât ai pãtimit. A doua zi. tî s' oÜ ti p£lin plagcqšnta g' яw ¨y ¢ponost»sein. Dar ia cuvântul Alcinou ºi zice: „Ulise. Cuprinºi de farmec în umbrita salã. La fiecare Din voi care în sala curþii mele Ca sfetnici beþi de-a pururea vin negru ªi ascultaþi pe cântãreþ la masã.” ìj œfat' 'Alk…nooj. to‹sin d' ™pi»ndane màqoj. câte-au fost aduse De sfetnicii feacilor la mine. Ósa Fai»kwn boulhfÒroi ™nq£d' œneikan: ¢ll' ¥ge oƒ dîmen tr…poda mšgan ºd lšbhta ¢ndrak£j. m» tin' ˜ta…rwn Aºa vorbi ºi toþi tãcurã molcom. ca nu cumva pe oameni 5 10 15 20 25 30 . ¹me‹j d' aâte ¢geirÒmenoi kat¦ dÁmon teisÒmeq': ¢rgalšon g¦r ›na proikÕj car…sasqai. Ømšwn d' ¢ndrˆ ˜k£stJ ™fišmenoj t£de e‡rw. ØpÕ zug£. oƒ mn kakke…ontej œban okÒnde ›kastoj: Ãmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj. Le-om strânge noi de la norod pe urmã ªi-om fi plãtiþi. ¢kou£zesqe d' ¢oidoà: e†mata mn d¾ xe…nJ ™ãxšstV ™nˆ chlù ke‹tai kaˆ crusÕj poluda…daloj ¥lla te p£nta dîr'. nÁ£d' ™pesseÚonto. kaˆ t¦ mn eâ katšqhc' ƒerÕn mšnoj 'AlkinÒoio. khlhqmù d' œsconto kat¦ mšgara skiÒenta. umblând prin navã. odatã ce-ai sosit aice În casa-mi naltã ºi cu prag de-aramã. oƒ d' ¥ra p£ntej ¢k¾n ™gšnonto siwpÍ. cã-i greu ca unul singur Sã dãruiascã-aºa de multe daruri. Øyerefšj. ºi dânºii Gãsirã sfatul lui plãcut. în grabã Se duserã la vas sfãtuitorii ªi-aduserã-a bãrbaþilor podoabã. când se ivirã zorii Cu degete trandafirii.ODUSSEIAS N Cântul XIII 5 10 15 20 •Wj œfaq'. Óssoi ™nˆ meg£roisi geroÚsion a‡qopa onon a„eˆ p…net' ™mo‹sin. e„ kaˆ m£la poll¦ pšponqaj. Pe urmã Plecarã toþi acasã sã se culce.

s-aveþi parte De fii ºi de soþii! Sã vã dea zeii Tot binele. ÐpÒte sperco…at' ™retmo‹j: oƒ d' e„j 'AlkinÒoio k…on kaˆ da‹t' ¢lšgunon. Cã iatã E gata tot ce-mi fuse mie voia. CÂNTUL XIII Sã-mpiedice la mersul lor pe mare Când da-vor zor vâslind. Øme‹j d' aâqi mšnontej ™ãfra…noite guna‹kaj kourid…aj kaˆ tškna: qeoˆ d' ¢ret¾n Ñp£seian panto…hn. aya d Fai»kessi filhrštmoisi methÚda. 'AlkinÒJ d m£lista pifauskÒmenoj f£to màqon: „'Alk…noe kre‹on. mÁra d k»antej da…nunt' ™rikudša da‹ta terpÒmenoi: met¦ dš sfin ™mšlpeto qe‹oj ¢oidÒj. æj d' Ót' ¢n¾r dÒrpoio lila…etai. Vã rog dupã-nchinarea de potire Trimiteþi-mã sãnãtos acasã. Dumnezeiescul Alcinou ca preot În cinstea lor jertfi atunci un taur Lui Joe. Ulise întorcea mereu privirea Spre luminosul soare. deºi cade de picioare. to‹si d boàn ƒšreus' ƒerÕn mšnoj 'AlkinÒoio Zhnˆ kelainefšŽ Kron…dV. Öj p©sin ¢n£ssei. ca…rete d' aÙto…. iar dânºii 517 35 25 40 30 45 35 50 55 40 60 45 65 . ú te panÁmar neiÕn ¢n' ›lkhton bÒe o‡nope phktÕn ¥rotron: ¢spas…wj d' ¥ra tù katšdu f£oj ºel…oio dÒrpon ™po…cesqai. pe-aici rãmaºii. Coapsele-i scrumarã. cã poate merge La cinã. t£ moi qeoˆ OÙran…wnej Ôlbia poi»seian: ¢mÚmona d' o‡koi ¥koitin nost»saj eÛroimi sÝn ¢rtemšessi f…loisin. Stãpânul lumii. fruntaºule-ntre oameni.” ODISEEA. ªi-ndatã la feaci rosti cuvântul ªi îndeosebi lui Alcinou îi zise: „Crai Alcinou. Sã dea zeii Sã-mi fie spre noroc ºi la întorsu-mi La mine-acasã sã-mi gãsesc tot bunã Nevasta ºi pe-ai mei voinici ºi teferi! ªi voi. p£ntwn ¢ride…kete laîn. dànai ™peigÒmenoj: d¾ g¦r menšaine nšesqai. Apoi la curte Se-ntoarserã ºi pregãtirã prânzul. pšmpetš me spe…santej ¢p»mona. Precum plugarul poftitor de cinã. cu drag se uitã La soarele-asfinþit. cã prea-i era sã plece. aÙt¦r 'OdusseÝj poll¦ prÕj ºšlion kefal¾n tršpe pamfanÒwnta. ½dh g¦r tetšlestai ¤ moi f…loj ½qele qumÒj. lao‹si tetimšnoj. Când ziua-ntreagã-n þelinã-i trag boii Murgani vârtosul plug. bl£betai dš te goÚnat' „Ònti: ìj 'OdusÁ' ¢spastÕn œdu f£oj ºel…oio. Demodocos. vrând mai iute Sã-l vad-apus. Apoi ºezând se-nveseleau cu toþii La marele ospãþ. N bl£ptoi ™launÒntwn. ªi darurile dragi ºi pregãtirea Cãlãtoriei mele. sã fie tot norodul Ferit de rãu!” Aºa grãi. iar între dânºii Cânta dumnezeieºte cântãreþul Cinstit de tot poporul. Aºa cu drag vãzu atunci Ulise C-a scãpãtat lumina cea de soare. pomp¾ kaˆ f…la dîra. DhmÒdokoj.516 OD USSEAIS. kaˆ m» ti kakÕn metad»mion e‡h. ªi voi cu bine rãmâneþi. zeul norilor cei negri.

Mesenii. ð bas…leia. cum vin la toatã lumea. CÂNTUL XIII Cu toþii se-nvoirã ºi-ndemnarã Pe oaspe sã-l petreacã-ai lor în þarã. Din partea ei Areta Porneºte dupã el mai multe roabe. La vasul lui. iar tu petrece În casa asta ºi te-nveseleºte Cu fiii tãi. aya t£ g' ™n nh glafurÍ pompÁej ¢gauoˆ dex£menoi katšqento. aÙt¦r ™gë nšomai: sÝ d tšrpeo tùd' ™nˆ o‡kJ pais… te kaˆ lao‹si kaˆ 'AlkinÒJ basilÁŽ. alta vin ºi pâne. Când ei la vasul plutitor sosirã. De unde stau pe scaune. toˆ oÙranÕn eÙrÝn œcousin. PontÒnooj d mel…frona onon ™k…rna. †na n»greton eÛdoi. alta-i duce În spate lada. Eu. aÙt¦r ™pe… ·' ™pˆ nÁa kat»luqon ºd q£lassan. oƒ d' ¥ra p£ntej ™pÇneon ºd' ™kšleuon pempšmenai tÕn xe‹non. Aceste toate le primirã-ndatã ªi ca merinde-n vas le-adãpostirã Aleºii-nsoþitori ai lui Ulise ªi-i aºternurã lui pe podul cârmei Un aºternut. t¾n d' ˜tšrhn chlÕn pukin¾n ¤m' Ôpasse kom…zein: ¹ d' ¥llh s‹tÒn t' œferen kaˆ onon ™ruqrÒn. Sculându-se. plec. Din care una-i carã subveºmântul ªi mantia spãlatã. C-aºa de cumsecade cuvântase. Necazul bãtrâneþelor ºi moartea. N ìj œfaq'. kaˆ tÒte k»ruka prosšfh mšnoj 'AlkinÒoio: „PontÒnoe. ODISEEA. t¾n mn f©roj œcousan ™ãplunj ºd citîna. drege vin cu apã ªi toarnã de bãut la toþi în salã Ca sã-nchinãm întâi Celui din slavã ªi-apoi pe oaspe sã-l pornim în þarã”. Iar cu el trimite craiul Pe crainic sã-l petreacã pân’ la mare.” ìj e„pën Øpr oÙdÕn ™b»seto d‹oj 'OdusseÚj. Pontonoe. Ulise sare pragul ªi pleacã. e„j Ó ke gÁraj œlqV kaˆ q£natoj. Ulise Întinse-Aretei cupa-ngemãnatã ªi-aºa-i urã cu graiuri zburãtoare: „Urez. tù d' ¤ma k»ruka proei mšnoj 'AlkinÒoio ¹ge‹sqai ™pˆ nÁa qo¾n kaˆ q‹na qal£sshj. Iar Pontonou amestecã vin dulce Cu apã ºi-mpãrþi pe rând. ¢n¦ d' †stato d‹oj 'OdusseÚj. 'Ar»tV d' ™n cersˆ t…qei dšpaj ¢mfikÚpellon ka… min fwn»saj œpea pterÒenta proshÚda: „ca‹rš moi. t£ t' ™p' ¢nqrèpoisi pšlontai. 'Ar»th d' ¥ra oƒ dmJ¦j ¤m' œpempe guna‹kaj. veºnic sã te bucuri Pân-or veni. cu norodul!” Aºa grãind. pÒsin kaˆ brîsin ¤pasan: k¦d d' ¥r' 'OdussÁŽ stÒresan ·ÁgÒj te l…non te nhÕj ™p' „kriÒfin glafurÁj. 519 70 50 75 80 55 85 60 90 65 95 70 100 105 . Tãcut intrã ºi se culcã viteazul. nèmhsen d' ¥ra p©sin ™pistadÒn: oƒ d qeo‹sin œspeisan mak£ressi. Iar Alcinou pristavului îi zise: „Tu. Ôfr' eÙx£menoi Diˆ patrˆ tÕn xe‹non pšmpwmen ˜¾n ™j patr…da ga‹an. krhtÁra kerass£menoj mšqu ne‹mon p©sin ¢n¦ mšgaron. despre mine.” ìj f£to.518 OD USSEAIS.-nchinarã La zeii fericiþi care-au locaºul În cerul larg. ca el un somn sã doarmã. ™peˆ kat¦ mo‹ran œeipe. crãiasã. diamperšj. cu craiul. aÙtÒqen ™x ˜dršwn.

¢ndrîn te ptolšmouj ¢legein£ te kÚmata pe…rwn: d¾ tÒte g' ¢tršmaj eáde. De vânturi care suflã dimpotrivã. Nãuntru-i stau neprinse de otgoane Corãbiile poposind la locul Opririi lor. zeul cel strãvechi al mãrii. ªi vasul se-ncurca cu totul þapãn ªi sigur. ducând cu sine Pe-acel bãrbat ca zeii de cuminte. aproape-asemenea cu moartea. ìj ¥ra tÁj prÚmnh mn ¢e…reto. Nu l-ar fi ajuns nici ºoimul. ¹ d'. CÂNTUL XIII Iar ei pe rând ºezurã câte unul Frumos pe bãnci. aºa de dulce ªi-adânc. Dar el în tihn-acum dormea. eâq' o‰ ¢naklinqšntej ¢nerr…ptoun ¤la phdù. éj t' ™n ped…J tetr£oroi ¥rsenej †ppoi. E pe pãmântul Itacei un liman ce-i zice schela Lui Forchis. Ój te m£lista œrcetai ¢ggšllwn f£oj 'Hoàj ºrigene…hj. dezotgonirã vasul De piatra bortelitã. p£ntej ¤m' Ðrmhqšntej ØpÕ plhgÍsin ƒm£sqlhj ØyÒs' ¢eirÒmenoi ·…mfa pr»ssousi kšleuqon. uitase În somnul lui de tot ce el rãbdase. qan£tJ ¥gcista ™oikèj. N prumnÁj: ¨n d kaˆ aÙtÕj ™b»seto kaˆ katšlekto sigÍ: toˆ d kaq‹zon ™pˆ klh‹sin ›kastoi kÒsmJ. Öj prˆn mn m£la poll¦ p£q' ¥lgea Ön kat¦ qumÒn. pe‹sma d' œlusan ¢pÕ trhto‹o l…qoio. tÁmoj d¾ n»sJ prosep…lnato pontopÒroj nhàj. Ce-aºa de mult în viaþã pãtimise În harþã cu bãrbaþii la rãzboaie ªi-n zbucium greu cu valurile mãrii. ¥ndra fšrousa qeo‹s' ™nal…gkia m»de' œconta. Ót' ¨n Órmou mštron †kwntai. limšnoj pÒti pepthu‹ai. ODISEEA. câte patru de teleagã. ºi-ntunecat talazul Vârtos rãsunãtor vuia din urmã. Când se ivi luceafãrul deasupra.-ncovoiate peste schelã. Se nalþã-n fundul schelei 521 110 80 115 85 120 125 90 130 95 135 100 140 . Acolo-s douã naintate maluri Râpoase. lelasmšnoj Óss' ™pepÒnqei. ¡l…oio gšrontoj. La joc pe câmp deodatã toþi iau fuga Pocniþi de bici. ¹ d m£l' ¢sfalšwj qšen œmpedon: oÙdš ken ‡rhx k…rkoj Ðmart»seien. Cum caii. n»gretoj ¼distoj. Cea mai uºoarã pasãre din lume.520 75 OD USSEAIS. de saltã-n vânt ºi repezi Bat drumul lor. Îndãtinatul sol al dimineþii. apoi cu vâsla Tot pleoscãiau plecându-se pe laviþi. eât' ¢st¾r Øperšsce fa£ntatoj. ™n d»mJ 'Iq£khj: dÚo d problÁtej ™n aÙtù ¢ktaˆ ¢porrîgej. ™lafrÒtatoj petehnîn: ìj ¹ ·…mfa qšousa qal£sshj kÚmat' œtamnen. S-apropie de insulã ºi vasul Pe mare plutitor. a† t' ¢nšmwn skepÒwsi dusa»wn mšga kàma œktoqen: œntosqen dš t' ¥neu desmo‹o mšnousi nÁej ™ässelmoi. FÒrkunoj dš t…j ™sti lim»n. kaˆ tù n»dumoj Ûpnoj ™pˆ blef£roisin œpipte. Aºa de iute despica noianul În repezeala lui. De-o apãrã de valuri mari de-afarã. kàma d' Ôpisqen porfÚreon mšga qàe poluflo…sboio qal£sshj. Iar lui Ulise-i vine atunci pe pleoape Un somn aºa de lin. aºa din coadã vasul Se tot sãlta.

aºa de vrednici Erau plutaºii care-o repezirã. Iar peºtera-i cu douã porþi. sfinþitã. qaàma „dšsqai: ™n d' Ûdat' ¢en£onta. prˆn 'OdusÁ' ™gršsqai. Cu care din îndemnul inimoasei Minerva. se coboarã oameni. oÙd' ™nos…cqwn l»qet' ¢peil£wn. DiÕj d' ™xe…reto boul»n: „Zeà p£ter.522 OD USSEAIS. desfãtatã. ¢ll' ¢qan£twn ÐdÒj ™stin. œnq' o† g' e„sšlasan. CÂNTUL XIII Cu frunzã deasã un mãslin ºi-alãturi I-o peºterã umbroasã. aºa cum somnul îl pãlise. oƒ d' ™k nhÕj b£ntej ™ãzÚgou ½peirÒnde prîton 'OdussÁa glafurÁj ™k nhÕj ¥eiran aÙtù sÚn te l…nJ kaˆ ·»geŽ sigalÒenti. Pe urmã ei spre þara lor plecarã. t¦j ¢ntiqšJ 'OdusÁŽ prîton ™phpe…lhse. Ieºind din ea pe urmã lopãtarii. ™pelqën dhl»saito: aÙtoˆ d' aâ okÒnde p£lin k…on. k¦d d' ¥r' ™pˆ yam£qJ œqesan dedmhmšnon ÛpnJ. ¢gcÒqi d' aÙtÁj ¥ntron ™p»raton ºeroeidšj. ªi-avutul lui grãmadã-l înºirarã La rãdãcina pomului. ºi-ntrebã pe Joe: „Nãlþate Joe. Acolo sunt ºi ape curgãtoare. aƒ mn prÕj boršao kataibataˆ ¢nqrèpoisin. aƒ d' aâ prÕj nÒtou e„sˆ qeèterai: oÙdš ti ke…nV ¥ndrej ™sšrcontai. Pe ea nu umblã oamenii. ƒrÕn Numf£wn. repezitã. dÚw dš tš oƒ qÚrai e„s…n. spercomšnh: to‹on g¦r ™pe…geto cšrs' ™ret£wn. pe uscat ajunse Cu talpa jumãtate. Întâi din pod luarã pe Ulise Cu aºternut cu tot ºi-l aºezarã Pe prund. N aÙt¦r ™pˆ kratÕj limšnoj tanÚfulloj ™la…h. ca nu cumva trecând pe-acolo Vreun drumeþ sã-i fure din avere Nainte de trezirea lui Ulise. ™n d krhtÁršj te kaˆ ¢mfiforÁej œasi l£Žnoi: œnqa d' œpeita tiqaibèssousi mšlissai. Zeiþelor naiade închinatã. Cea despre Crivãþ. prˆn e„dÒtej. ™n d' ƒstoˆ l…qeoi perim»keej. Cealaltã-i despre miazãzi. m» pè tij Ðdit£wn ¢nqrèpwn. minune mare. Într-însa erau vase ºi ulcioare De piatrã. printre zei eu fi-voi 523 145 105 150 110 155 115 160 165 120 170 125 175 . ™k d kt»mat' ¥eiran. departe De drum. Mai sunt în ea vãtale mari de piatrã La care-aceste zâne þes cu mâna Veºminte porfirii. œnqa te NÚmfai f£re' Øfa…nousin ¡lipÒrfura. Cu care-nfricoºase pe Ulise Întâia datã. ci zeii.-l dãruiserã slãviþii Fruntaºi feaci. pe una. ¹ mn œpeita ºpe…rJ ™pškelsen Óson t' ™pˆ ¼misu p£shj. a‰ NhŽ£dej kalšontai. Ea. când el plecã în þarã. unde roiuri de albine κi lasã-n faguri mierea pentru zâne. oÙkšt' ™gè ge met' ¢qan£toisi qeo‹si ODISEEA. Apoi din vas îi scoaserã ºi-avutul. De-a dreptu-n schela asta cunoscutã Corabia ºi-o-împinserã feacii. ¤ oƒ Fa…hkej ¢gauoˆ êpasan o‡kad' „Ònti di¦ meg£qumon 'Aq»nhn. kaˆ t¦ mn oân par¦ puqmšn' ™la…hj ¡qrÒa qÁkan ™ktÕj Ðdoà. Dar nu-ºi uitã Neptun ameninþarea.

ºi-o s-acopãr Cetatea lor pe sub un munte mare. nàn aâ Fai»kwn ™qšlw perikallša nÁa ™k pompÁj ¢nioàsan ™n ºeroeidšŽ pÒntJ ·a‹sai. e‡ per ¢p»mwn Ãlqe. æj ¢goreÚeij: ¢ll¦ sÕn a„eˆ qumÕn Ñp…zomai ºd' ¢lee…nw. soˆ d' ™stˆ kaˆ ™xop…sw t…sij a„e…. calkÒn te crusÒn te ¤lij ™sqÁt£ q' Øfant»n. preaputernice al lumii Zguduitor? Cã nu te-nfruntã zeii. ba-i dãdurã Puzderie de daruri. lacën ¢pÕ lhdoj asan. oÜ t… s' ¢tim£zousi qeo…: calepÕn dš ken e‡h presbÚtaton kaˆ ¥riston ¢tim…Vsin „£llein. aºa de multe Cum n-ar fi dobândit el niciodatã. de nu þin seamã De mine niºte muritori. to… pšr te ™mÁj œx e„si genšqlhj. Fa…hkej. Crezusem Acum cã numai dupã multe patimi La casa lui se va-nturna Ulise. ce spui. ›rxon Ópwj ™qšleij ka… toi f…lon œpleto qumù.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfh nefelhgeršta ZeÚj: „í pÒpoi.524 OD USSEAIS. Ós' ¨n oÙdš pote Tro…hj ™x»rat' 'OdusseÚj. Iar de te-nfruntã Un om care se bizuie-n putere. mšga dš sfin Ôroj pÒlei ¢mfikalÚyai. œdosan dš oƒ ¢gla¦ dîra. pÒll'. kaˆ g¦r nàn 'OdusÁ' ™f£mhn kak¦ poll¦ paqÒnta o‡kad' ™leÚsesqai: –nÒston dš oƒ oÜ pot' ¢phÚrwn p£gcu. N tim»eij œsomai. Ci azi eu vreau pe marea cea murgie Sã spulber al feacilor vas mândru La-ntorsul de la drum. Ei anevoie-ar cuteza sã-nfrunte Nesocotind pe cine-i mai de cinste ªi mai presus de ei. Cãci tu-i dãduseºi semne dimpotrivã. kelainefšj. zguduitorul Pãmântului: „Aº face eu îndatã Cum spui. Eu nu vrui doar sã-i fac nentoarsã calea.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfh nefelhgeršta ZeÚj: „ð pšpon. ¢ndrîn d' e‡ pšr t…j se b…V kaˆ k£rteŽ e‡kwn oÜ ti t…ei. ™peˆ sÝ prîton Øpšsceo kaˆ katšneusaj: – oƒ d' eÛdont' ™n nh qoÍ ™pˆ pÒnton ¥gontej k£tqesan e„n 'Iq£kV. ™nnos…gai' eÙrusqenšj.” Rãspunse Joe-adunãtor de nouri: „Iubitul meu. Mãcar cã sunt din neamul meu. Tu poþi sã te rãzbuni pe el în urmã. CÂNTUL XIII De tot dispreþuit. Óte me brotoˆ oÜ ti t…ousi. dar veºnic Mã tem ºi mã feresc de-a ta mânie. feacii. cum inima ta cere. ¢poll»xwsi d pompÁj ¢nqrèpwn. Ci-n iutea lor corabie pe mare Îl duserã-adormit pe el feacii ªi-l scoaserã-n Itaca. ºi aramã ªi aur ºi veºminte.” Îi zise-atunci Neptun. sã-nceteze De-a mai trimite oameni.” tÕn d' ºme…bet' œpeita Poseid£wn ™nos…cqwn: „ay£ k' ™gën ›rxaimi. stãpâne-al norilor. Chiar dacã neatins venea pe mare Cu partea lui de pradã de la Troia. ìj mn ™mù qumù doke‹ enai ¥rista: ÐppÒte ken d¾ p£ntej ™launomšnhn prodwntai ODISEEA. oŒon œeipej. †n' ½dh scîntai. aºa îmi pare mie C-ar fi mai bine: când de la cetate 525 180 130 185 135 190 140 195 200 145 205 150 210 155 215 . Deci fã cum vrei. ca ei de-acuma Cu totul sã se lase.” Rãspunse Joe-adunãtor de nouri: „Vai.

bÁ ·' ‡men ™j Scer…hn. s-apropie de dânsa. CÂNTUL XIII Privi-vor toþi feacii cum pluteºte Corabia. ªi sã jertfim vreo doisprezece tauri Pe-alese lui Neptun. mšga d' Âmin Ôroj pÒlei ¢mfikalÚyein. Cãci nu ºtia de unde vine asta. repede mânatã Corabia. Dar hai cu toþii Sã facem cum voi spune eu. plecã degrabã La Scheria. ca sã se-ndure 527 220 160 225 165 230 170 235 240 175 245 180 250 . pe unde stau feacii. †na qaum£zwsin ¤pantej ¥nqrwpoi.526 OD USSEAIS. ªi-apoi oraºul sã le-ngropi sub munte. tu s-o prefaci în stanã Pe lângã mal. feacii. qe‹nai l…qon ™ggÚqi ga…hj nh qoÍ ‡kelon. tÁj d scedÕn Ãlq' ™nos…cqwn. kaˆ d¾ proÙfa…neto p©sa. fÁ pote Fai»kwn ¢ndrîn perikallša nÁa ™k pompÁj ¢nioàsan ™n ºeroeidšŽ pÒntJ ·aisšmenai. oÛneka pompoˆ ¢p»monšj e„men ¡p£ntwn. t…j d¾ nÁa qo¾n ™pšdhs' ™nˆ pÒntJ o‡kad' ™launomšnhn. N laoˆ ¢pÕ ptÒlioj. dar tot un fel sã fie. Privind unul la altul mai de-aproape: „Vai. De-aceea ºi spunea cã el odatã Pe-nnegurata mare ne va sparge Mândreþe de corabie la-ntorsul Din calea ei ºi-o sã ne-ngroape oraºul Sub prãbuºirea unui munte mare. nausiklutoˆ ¥ndrej. Óqi Fa…hkej geg£asin. Óte kšn tij †khtai ¹mšteron protˆ ¥stu: Poseid£wni d taÚrouj ODISEEA. Neptun.” ìj ¥ra tij e‡peske: t¦ d' oÙk ‡san æj ™tštukto. Dar Alcinou îi desluºi: „O. oƒ d prÕj ¢ll»louj œpea pterÒent' ¢gÒreuon Fa…hkej dolic»retmoi. Ziserã-ntre dânºii Plutaºii cei slãviþi de buni.” aÙt¦r ™peˆ tÒ g' ¥kouse Poseid£wn ™nos…cqwn.” Când vorba-i auzi zguduitorul Pãmântului. Cã-i supãrat pe noi Neptun. ªi-acolo aºteptã pânã ce-ajunse De tot aproape. peiqèmeqa p£ntej: pompÁj mn paÚesqe brotîn. to‹sin d' 'Alk…nooj ¢gor»sato kaˆ metšeipen: „í pÒpoi. cãci teferi Îi ducem noi pe toþi la ei acasã. ïde dš tij e‡pesken „dën ™j plhs…on ¥llon: „ê moi. Öj œfaske Poseid£wn' ¢g£sasqai ¹m‹n. Îi dete-un pumn ºi-o prefãcu în piatrã ªi-o-nþepeni pe loc ºi dup-aceea Plecã departe. æj ¨n ™gë e‡pw. ¢ll' ¥geq'. Doamne. De bunã seamã se-mplineºte spusa ªi prorocirea cea de mult a tatei. à m£la d» me pala…fata qšsfaq' ƒk£nei patrÕj ™moà. cine a-nþepenit pe mare vasul Când el se-napoia ºi s-arãtase Pe apã-ntreg?” Aºa zicea tot insul. Ca lumea toatã-n faþã-i sã se mire. œnq' œmen': ¹ d m£la scedÕn ½luqe pontopÒroj nhàj ·…mfa diwkomšnh. Cu dusul Strãinilor sã încetaþi cu totul. ìj ¢gÒreu' Ð gšrwn: t¦ d d¾ nàn p£nta tele‹tai. mšga dš sfin Ôroj pÒlei ¢mfikalÚyai. De s-ar mai pripãºi cumva în þarã. Ój min l©an œqhke kaˆ ™rr…zwsen œnerqe ceirˆ kataprhne‹ ™l£saj: Ð d nÒsfi beb»kei. Aºa spunea bãtrânul ºi-acum iatã Cum toate se-mplinesc.

Ãe filÒxeinoi ka… sfin nÒoj ™stˆ qeoud»j. oƒ d' œddeisan. koÚrh DiÒj. ODISEEA. Împresurând altarul. m» pèj moi ›lwr ¥lloisi gšnhtai. cã mi-este teamã C-ajunge-n mâna altora. Sub prãbuºirea muntelui cel mare. privi în juru-i þara.” ìj œfaq'. ªi lui Neptun stãpânitorul mãrii Cârmuitorii ºi fruntaºii þãrii Feacilor rugarea-ºi înãlþarã. m» min prˆn ¥locoj gno…h ¢sto… te f…loi te. de toþi. Dar nici pe loc s-o las. 529 255 185 260 190 265 270 195 275 200 280 205 285 290 . Nevasta ºi iubiþii lui nainte Ca peþitorii sã plãteascã toatã Obrãznicia lor. a‡ k' ™le»sV mhd' ¼min per…mhkej Ôroj pÒlei ¢mfikalÚyV. ˜staÒtej perˆ bwmÒn.” Aºa le zise. Ój kšn m' ™f…lei kaˆ œpempe nšesqai. Ôfra min aÙtÕn ¥gnwston teÚxeien ›kast£ te muq»saito. Ca nu cumva sã-l afle cetãþenii. a‡q' Ôfelon me‹nai par¦ Fai»kessin aÙtoà: ™gë dš ken ¥llon Øpermenšwn basil»wn ™xikÒmhn. ÑlofurÒmenoj d' œpoj hÜda: „ê moi ™gè. Dânºii se temurã ªi pregãtirã jertfele de tauri. ìj oƒ mšn ·' eÜconto Poseid£wni ¥nakti d»mou Fai»kwn ¹g»torej ºd mšdontej.528 OD USSEAIS. pÍ d¾ cr»mata poll¦ fšrw t£de. tšwn aâte brotîn ™j ga‹an ƒk£nw. ½dh d¾n ¢peèn: perˆ g¦r qeÕj ºšra ceàe Pall¦j 'Aqhna…h. Minerva. Vai mie. nàn d' oÜt' ¥r pV qšsqai ™p…stamai. Atunci viteazul Sculându-se. prˆn p©san mnhstÁraj Øperbas…hn ¢pote‹sai. sã nu ne-ngroape oraºul. ½ ·' o† g' Øbrista… te kaˆ ¥grioi oÙd d…kaioi. pÍ d kaˆ aÙtÕj pl£gxomai. ce oameni Mai sunt pe-aici? Obraznici. rãi. ca sã-l facã Necunoscut ºi-n toate sã-l înveþe. oÙdš min œgnw. õmwxšn t' ¥r' œpeita kaˆ ì pepl»geto mhrë cersˆ kataprhnšss'. toÜnek' ¥r' ¢lloeidša fainšsketo p£nta ¥nakti. ˜toim£ssanto d taÚrouj. sãlbatici? Ori temãtori de zei ºi bune gazde? ªi unde-mi duc averea asta multã. drumuri lungi. ¢trapito… te dihnekšej limšnej te p£normoi pštrai t' ºl…batoi kaˆ dšndrea thleq£onta. oÙd mn aÙtoà kalle…yw. De-aceea darã ªi craiului în faþã-i se pãrurã Strãine toate. N dèdeka kekrimšnouj ƒereÚsomen. Ð d' œgreto d‹oj 'OdusseÝj eÛdwn ™n ga…V patrwV. CÂNTUL XIII De noi. dar n-o putu cunoaºte. Gemu apoi ºi se bãtu în coapse Cu palmele ºi tânguios îºi zise: „Ah. Cã prea de mult lipsise el din þarã ªi negurã lãþise-n juru-i fiica Lui Jupiter. ªi unde sã mã vântur eu? Mai bine Ea rãmânea la cei care mi-au dat-o ªi eu soseam la altul dintre domnii Puternici. Într-aceea Se deºteptã unde dormea Ulise În þara lui. stÁ d' ¥r' ¢naxaj ka… ·' e‡side patr…da ga‹an. care mã primea pe mine ªi înapoi mã trimitea în þarã! Acum eu nu ºtiu unde-oi strânge-averea. unde sunt? Ce þarã iar. limanuri Adãpostoase. þãrmuri rãsãrite ªi arbori înfrunziþi.

CÂNTUL XIII Cã n-au fost oameni buni ºi cumsecade Cârmuitorii ºi fruntaºii þãrii Feacilor.” ìj e„pën tr…podaj perikallšaj ºd lšbhtaj ºr…qmei kaˆ crusÕn Øfant£ te e†mata kal£. t…j dÁmoj. Odoarele sã-mi vãd ºi sã le numãr. luând chipul unui june Pãstor de oi. Purta pe umãr O preafrumoasã mantie-ndoitã ªi-avea sandale-n dalbele-i picioare ªi-o caþã-n mânã. d…ptucon ¢mf' êmoisin œcous' eÙergša lèphn: possˆ d' ØpÕ liparo‹si pšdil' œce. Dar îi veni aproape Minerva. Ój te kaˆ ¥llouj ¢nqrèpouj ™for´ kaˆ te…nutai.” Aºa grãind. oÙk ¥ra p£nta no»monej oÙd d…kaioi Ãsan Fai»kwn ¹g»torej ºd mšdontej. N í pÒpoi. Ziceau doar cã m-or duce Pân’ la Itaca limpede ivitã. cersˆ d' ¥konta. ce bãrbaþi. Mã rog þie Ca la un zeu ºi-þi cad ºi la picioare. Ci haide. tîn mn ¥r' oÜ ti pÒqei: Ð d' ÑdÚreto patr…da ga‹an ˜rpÚzwn par¦ q‹na poluflo…sboio qal£sshj. Dar nu lipsea nimic. fiindcã eºti întâiul Pe care-l întâlnesc în astã parte. panap£lJ. ka… moi toàt' ¢gÒreuson ™t»tumon. Sã-mi fi luat în vas ceva din ele. ™pe… se prîta kic£nw tùd' ™nˆ cèrJ. Ca nu cumva. oÙd' ™tšlessan. când ei napoi plecarã. m» t… moi o‡cwntai ko…lhj ™pˆ nhÕj ¥gontej. ™pibètori m»lwn. o† m' e„j ¥llhn ga‹an ¢p»gagon: à tš m' œfanto ¥xein e„j 'Iq£khn eÙde…elon. pÒll' ÑlofurÒmenoj. ci mântuie-mi averea. t¾n d' 'OduseÝj g»qhsen „dën kaˆ ™nant…oj Ãlqe ka… min fwn»saj œpea pterÒenta proshÚda: „ð f…l'. scedÒqen dš oƒ Ãlqen 'Aq»nh. Ój tij ¡m£rtV. Grãieºte-mi drept ºi-nvaþã-mã tu bine: Ce neam de oameni. oŒo… te ¢n£ktwn pa‹dej œasi. ½ poÚ tij n»swn eÙde…eloj. un om de tot subþire Ca un fecior de crai. de m-au adus pe mine Altundeva. Ú tij ¢kt¾ ODISEEA. ce þarã Vor fi pe-aici? E un ostrov acesta Pe apã limpezit ori malul unui 531 210 295 215 300 305 220 310 225 315 230 320 325 .530 OD USSEAIS. ca‹rš te kaˆ m» mo… ti kakù nÒJ ¢ntibol»saij. Ocrotitorul celor care-l roagã De adãpost ºi poartã grija lumii ªi pedepseºte-orice pãcat. ZeÚj sfeaj te…saito ƒket»sioj. t…nej ¢nšrej ™ggeg£asin. Mã scapã ºi pe mine. s£w d' ™mš: soˆ g¦r ™gè ge eÜcomai éj te qeù ka… seu f…la goÚnaq' ƒk£nw. O vãzu Ulise ªi bucuros s-apropie de dânsa ªi-aºa cu vorbe-naripate-i zise: „Prietene. Pedepseascã-i Joe. Dar n-o fãcurã. ¢ndrˆ dšmaj e„ku‹a nšJ. Plângea pe urmã ªi tot se tânguia de dorul þãrii ªi jalnic se târa pe malul mãrii Cu clocot mult. Fii cu noroc ºi nu-mi ieºi în cale Ca un duºman. Ôfr' ™å e„dî: t…j gÁ. ¢ll¦ s£w mn taàta. de cãldãri ºi de tripeduri ªi aurul ºi mândrele veºminte. el numãrã mândreþe De scule. ¢ll' ¥ge d¾ t¦ cr»mat' ¢riqm»sw kaˆ ‡dwmai.

ºd' Óssoi metÒpisqe potˆ zÒfon ºerÒenta. eºti copil sau vii tu oare De prea departe. a„n ™nˆ st»qessi nÒon polukerdša nwmîn: – „punqanÒmhn 'Iq£khj ge kaˆ ™n Kr»tV eÙre…V. dar nu ºi-adevãrate. N ke‹q' ¡lˆ keklimšnh ™ribèlakoj ºpe…roio. El din belºug rodeºte ªi grâu ºi vin. Cãci mintea-i se rotea iscoditoare: „Mai auzisem eu despre Itaca Din largile þinuturi ale Cretei. CÂNTUL XIII Uscat mãnos ce stã plecat spre mare?” Rãspunse zâna cea cu ochi albaºtri: „Strãine.” Aºa-i vorbi. Cãci el voia sã-mi ieie toatã prada Din Troia. cã-l cunoaºte-o lume Din rãsãrit ºi din apus de soare.” ìj f£to. La fiii mei ºi o pornii de-acolo. Cãci omorâi pe-a lui Idomeneus Fecior. pe Orsiloh. o. koÚrh DiÕj a„giÒcoio: ka… min fwn»saj œpea pterÒenta proshÚda: – oÙd' Ó g' ¢lhqša epe. strãine. Vorbe-naripate Rosti atunci. à toi mn trhce‹a kaˆ oÙc ƒpp»latÒj ™stin oÙd l…hn lupr». pentru care suferisem 533 330 240 335 340 245 345 250 350 255 355 360 260 . À thlÒqen e„l»louqaj. ™n dš te onoj g…netai: a„eˆ d' Ômbroj œcei teqalu‹£ t' ™šrsh. ð xe‹n'. Öj ™n Kr»tV eÙre…V ¢nšraj ¢lfhst¦j n…ka tacšessi pÒdessin. thloà Øpr pÒntou: nàn d' e„l»louqa kaˆ aÙtÕj cr»masi sÝn to…sdessi: lipën d' œti paisˆ tosaàta feÚgw. voinicul care Din fugã dovedea la drum pe-oricine. éj oƒ œeipe Pall¦j 'Aqhna…h. De-aceea ªi numele-i Itaca.532 235 OD USSEAIS. p£lin d' Ó ge l£zeto màqon. ™n d' ¢rdmoˆ ™phetanoˆ paršasi. oÙdš ti l…hn oÛtw nènumÒj ™stin: ‡sasi dš min m£la pollo…. g»qhsen d polÚtlaj d‹oj 'OdusseÝj ca…rwn Î ga…V patrwV. 'Iq£khj ge kaˆ ™j Tro…hn Ônom' †kei. Departe peste mare. de mã-ntrebi pe mine De-acest pãmânt? El nu e doar cu totul Lipsit de faimã. 'Ors…locon pÒdaj çkÚn.” tÕn d' aâte prosšeipe qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: „n»piÒj e„j. Ci iarã s-apucã de scorniturã. ™n mn g£r oƒ s‹toj ¢qšsfatoj. Minerva Palas. tî toi. ªi-i bun de pãºunat de boi ºi capre ªi are-n codri arbori de tot felul ªi nesecate-adãpãtori. oÛnek£ me steršsai tÁj lhdoj ½qele p£shj ODISEEA. Ajunse pân’ la Troia ce se zice Cã-i þarã depãrtatã de Ahaia. t»n per thloà fasˆn 'Acaidoj œmmenai a‡hj. E aspru ºi de neumblat cu caii ªi nu-i deloc sãrac. a„g…botoj d' ¢gaq¾ kaˆ boÚbotoj: œsti mn Ûlh panto…h. e„ d¾ t»nde te ga‹an ¢ne…reai. Se-nveseli Ulise De drag cã-ºi vede þara. ™peˆ f…lon uŒa katšktanon 'IdomenÁoj. xe‹n'. Dar acuma Venii ºi eu cu lucrurile-acestea. de rouã spornicã-n rodire. tot aºa de multe. dupã spusa Copilei viforaticului Joe. Lãsai o parte. mãcar cã nu e Aºa de-ntins. ¢t¦r oÙd' eÙre‹a tštuktai. ºmn Ósoi na…ousi prÕj ºî t' ºšliÒn te. E umed totdeauna De ploi.

Cã neslujind pe câmpul de la Troia Sub tatãl sãu. l£qon dš ˜ qumÕn ¢poÚraj. Îl nimerii c-o lance ferecatã. Deºi de hranã-aveam nevoie mare. tÁj e†nek' ™gë p£qon ¥lgea qumù. cãci n-au vrut sã mã-nºele. ªi-aºa ieºind din vas. De nici la cinã nu mai cugetarãm. ™ggÝj Ðdo‹o lochs£menoj sÝn ˜ta…rJ: nÝx d m£la dnofer¾ k£tec' oÙranÒn. ¢ll' aÜtwj ¢pob£ntej ™ke…meqa nhÕj ¤pantej. Óqi kratšousin 'Epeio…. œnq' ™m mn glukÝj Ûpnoj ™pšllabe kekmhîta. oÛnek' ¥r' oÙc ú patrˆ carizÒmenoj qer£peuon d»mJ œni Trèwn. Pe mine. Dar un vânt puternic Pe ei din Creta i-azvârli departe. ¢ll' à to… sfeaj ke‹qen ¢pèsato Šj ¢nšmoio pÒll' ¢ekazomšnouj. me…dhsen d qe¦ glaukîpij 'Aq»nh. iar eu bietul Fui oropsit cu inima-ntristatã. œnqa per aÙtÕj ™pˆ yam£qoisin ™ke…mhn. Pe cer era o noapte-ntunecoasã ªi nici un om nu se vãzu. aÙt¦r ™peˆ d¾ tÒn ge katšktanon ÑxšŽ calkù. la mândrii Fenicieni ºi mã rugai. oƒ d' ™j Sidon…hn eâ naiomšnhn ¢nab£ntej õcont': aÙt¦r ™gë lipÒmhn ¢kac»menoj Ãtor. ¢ndrîn te ptolšmouj ¢legein£ te kÚmata pe…rwn. îi zise astfel: 535 365 265 370 270 375 275 380 385 280 390 285 395 400 . din prada Plãcutã le dãdui cu stãruinþa Ca dânºii sã mã scoatã ori la Pilos. ceir… tš min katšrexe: dšmaj d' ½Žkto gunaikˆ kalÍ te meg£lV te kaˆ ¢gla¦ œrga „du…V: ODISEEA. trupeºã. unde pe prund eu mã culcasem. lângã drum pândindu-l. cunoscãtoare De lucru mãestrit.534 OD USSEAIS. mã prinse Un dulce somn. Ori la Elida. noi ne culcarãm. N TrwŽ£doj. iar lucrurile mele Luându-le din vas. în tainã Eu zilele-i curmai. aÙt…k' ™gën ™pˆ nÁa kiën Fo…nikaj ¢gauoÝj ™llis£mhn ka… sfin menoeikša lhda dîka: toÚj m' ™kšleusa PÚlonde katastÁsai kaˆ ™fšssai À e„j ”Hlida d‹an. CÂNTUL XIII Aºa de mult trudindu-mã-n rãzboaie ªi-n harþã cu amarnicele valuri. obosit fiind. ei le-aºezarã Pe mal. Apoi intrarã-n vas ºi o pornirã Spre bine-locuitul Sidon.” Aºa vorbi Ulise. oÙdš tij ¼min dÒrpou mnÁstij œhn m£la per catšousin ˜lšsqai. ¢ll' ¥llwn Ãrcon ˜ta…rwn. În ciuda lor. spoudÍ d' ™j limšna proeršssamen. oƒ d cr»mat' ™m¦ glafurÁj ™k nhÕj ˜lÒntej k£tqesan. Când el se cobora de pe la þarã Cu un tovarãº. oÙd' ½qelon ™xapatÁsai.” ìj f£to. eu nu-i fãcusem voia. sfânta þarã unde Domnesc epeii. sosirãm noaptea Pe-aici unde abia-n liman intrarãm. ªi cum pe dânsul Îl ucisei cu ascuþiº de-aramã. Mersei îndatã la un vas. dar Minerva Zâmbi la el ºi-l netezi cu mâna ªi prefãcutã-apoi într-o femeie Frumoasã. tÕn mn ™gë katiÒnta b£lon calk»reŽ dourˆ ¢grÒqen. oÙdš tij ¼meaj ¢nqrèpwn ™nÒhse. ke‹qen d plagcqšntej ƒk£nomen ™nq£de nuktÒj. De-acolo rãtãcind. Ci pe ostaºii mei mânam la luptã.

qe£. †na toi sÝn mÁtin Øf»nw cr»mat£ te krÚyw.-i greu sã te cunoascã La întâlnit un muritor. koÚrhn DiÒj. e‡pw q' Óssa toi asa dÒmois' œni poihto‹si k»de' ¢nascšsqai: sÝ d tetl£menai kaˆ ¢n£gkV. CÂNTUL XIII „Dibaci ar fi în renghiuri ºi-n tertipuri Oricine te-ar întrece-n ºiretenii. Cã tu erai cu mine-aºa de bunã Cât am luptat la Troia noi aheii. e„dÒtej ¥mfw kšrde'. Dar când cetatea lui Priam luarãm 537 405 295 410 300 415 420 305 425 310 430 315 435 . o† toi pedÒqen f…loi e„s…n. zâno. mãriþii Fruntaºi feaci la-ntorsul tãu acasã. Ój se paršlqoi ™n p£ntessi dÒloisi. kaˆ dš se Fai»kessi f…lon p£ntessin œqhka. ODISEEA. poikilomÁta. toàto d' ™gën eâ od'.536 290 OD USSEAIS. Tu însã n-ai ºtiut cã eu sunt Palas Minerva ce-am pe Jupiter de tatã ªi care-n toate treburile tale Te sprijin totdeauna ºi te apãr ªi te fãcui iubit de toþi feacii. l»xein ¢pat£wn mÚqwn te klop…wn. Óti moi p£roj ºp…h Ãsqa. dÒlwn ¥at'. Eu între zei pe lume sunt vestitã De ºtiutoare ºi de iscusitã. nesãþiosule De viclenii.” t¾n d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „¢rgalšon se. Dar nici unui bãrbat sã nu destãinui ªi nici unei femei a ta venire. sã fie Oricât de priceput. mhdš tJ ™kf£sqai m»t' ¢ndrîn m»te gunaikîn. b…aj Øpodšgmenoj ¢ndrîn. ci pe tãcute Tu suferã mulþimea de pãþanii ªi rãutatea oamenilor rabdã. Cã ne pricepem noi la mãestrie. nàn aâ deàr' ƒkÒmhn. ¼ tš toi a„eˆ ™n p£ntessi pÒnoisi par…stamai ºd ful£ssw. la ticluit de vorbe. Sã-þi spun ºi câte patimi ai sã suferi La curtea ta. Abraºule. ™peˆ sÝ mšn ™ssi brotîn Ôc' ¥ristoj ¡p£ntwn boulÍ kaˆ mÚqoisin. C-ai rãtãcit pe drum. gnînai brotù ¢nti£santi kaˆ m£l' ™pistamšnJ: s g¦r aÙt¾n pantˆ ™skeij. cãci tu la faþã Te schimbi în fel ºi chip. eŒoj ™nˆ Tro…V polem…zomen uŒej 'Acaiîn: aÙt¦r ™peˆ Pri£moio pÒlin diepšrsamen a„p»n. oÙk ¥r' œmellej. kaˆ e„ qeÕj ¢nti£seie. De hac nu poate chiar un zeu sã-þi vie. Ósa toi Fa…hkej ¢gauoˆ êpasan o‡kad' „Ònti ™mÍ boulÍ te nÒJ te. ¢ll' ¥ge mhkšti taàta legèmeqa. Cãci tu eºti între oameni fãrã seamãn De bun la sfat. oÛnek' ¥r' Ãlqej ¢lèmenoj. de snoave ªi scornituri aºa de scumpe þie De mic copil? Sã nu vorbim de astea. ™gë d' ™n p©si qeo‹si m»ti te klšomai kaˆ kšrdesin: oÙd sÚ g' œgnwj Pall£d' 'Aqhna…hn. ¢ll¦ siwpÍ p£scein ¥lgea poll£. Acum venii sã mã-nþeleg cu tine ªi sã-þi ascund averea ce þi-au dat-o Cu voia ºi cu sfatul meu. ªtiu însã una. scštlie. p£ntwn. nici chiar la tine-n þarã Tu nu te laºi de-nºelãciuni. N ka… min fwn»sas' œpea pterÒenta proshÚda: „kerdalšoj k' e‡h kaˆ ™p…klopoj.” Ulise iscusitul îi rãspunse: „Pe tine. oÙd' ™n sÍ per ™ën ga…V. Tu du-te de nevoie.

ªtiui ºi niciodatã Nu mã-ndoii c-ai sã te-ntorci în þarã ªi c-ai sã pierzi pe toþi ai tãi tovarãºi.” tÕn d' ºme…bet' œpeita qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: „a„e… toi toioàton ™nˆ st»qessi nÒhma: tî se kaˆ oÙ dÚnamai prolipe‹n dÚsthnon ™Ònta. Dar tu nimic nu vrei sã ºtii de asta. ¼ tš toi aÜtwj Âstai ™nˆ meg£roisin. CÂNTUL XIII ªi înapoi plecarãm în corãbii ªi-un zeu ne-mprãºtie pe noi aheii. Eu nu te mai vãzui ºi nici în vasu-mi Nu te zãrii venind ca sã mã aperi De vrun necaz. oÛnek' ™pht»j ™ssi kaˆ ¢gc…nooj kaˆ ™cšfrwn. Acum mã rog de tatãl tãu. koÚrh DiÒj. †n' ™m¦j fršnaj ºperopeÚVj: – e„pš moi e„ ™teÒn ge f…lhn ™j patr…d' ƒk£nw. Ulise. oÙd' ™nÒhsa nhÕj ™mÁj ™pib©san. Poftim limanul 539 440 320 445 325 450 330 455 460 335 465 340 470 . Pân’ nu-þi vei încerca întâi soþia Ce þi-a rãmas în casã tot aceeaºi ªi zilele ºi nopþile-ºi petrece Jãlind mereu. dupã pribegie Venind în þarã. N bÁmen d' ™n n»essi. Ci pe olat strãin ºi cã din gurã Mã ispiteºti ca sã mã-nºeli pe mine – Sã-mi spui tu drept dac-am sosit în þarã. fiic-a zeului cel mare. ar fi cãtat sã-ºi vadã La casa lui copiii ºi nevasta. care pe tine Se înciudase cã-i orbiseºi fiul. ¢spas…wj g£r k' ¥lloj ¢n¾r ¢lal»menoj ™lqën †et' ™nˆ meg£rois' „dšein pa‹d£j t' ¥locÒn te: soˆ d' oÜ pw f…lon ™stˆ da»menai oÙd puqšsqai. sãrac de tine. eŒÒj me qeoˆ kakÒthtoj œlusan: pr…n g' Óte Fai»kwn ¢ndrîn ™n p…oni d»mJ q£rsun£j t' ™pšessi kaˆ ™j pÒlin ½gagej aÙt». Om bun de gurã. ¢ll£ tin' ¥llhn ga‹an ¢nastršfomai: s d kertomšousan яw taàt' ¢goreušmenai. Ci haide-acuma sã-þi arãt Itaca ªi sã te-ncredinþez. cwÒmenoj Óti oƒ uƒÕn f…lon ™xal£wsaj. Dar nu vrui sã mã pun în duºmãnie Cu unchiul meu. o. ¢ll' ™nˆ qumù Éde'. Ôfra pepo…qVj: ODISEEA. aÙt¦r ™gë tÕ mn oÜ pot' ¢p…steon. ¢ll' ¥ge toi de…xw 'Iq£khj ›doj.” Minerva cea cu ochi albaºtri-i zise: „Tot chibzuit. priceput. Neptun. pânã ce-n þara Feacilor m-ai întãrit cu graiul ªi m-ai adus tu singurã-n cetate. ¢ll' a„eˆ fresˆn Îsin œcwn dedaŽgmšnon Ãtor ºlèmhn. Oricare altul. pr…n g' œti sÁj ¢lÒcou peir»seai. qeÕj d' ™kšdassen 'AcaioÚj. de tine – Cãci eu mã tem cã nu sunt în Itaca. юzuraˆ dš oƒ a„eˆ fq…nousin nÚktej te kaˆ ½mata d£kru ceoÚsV. Pe tine. ªi-am pribegit cu pieptul Mereu cuprins de jale pân’ ce zeii M-au izbãvit de rãu. Ö nost»seij Ñlšsaj ¥po p£ntaj ˜ta…rouj: ¢ll£ toi oÙk ™qšlhsa Poseid£wni m£cesqai patrokasign»tJ.538 OD USSEAIS. oÜ s' œt' œpeita ‡don. acelaºi eºti. cuminte. Deci nu pot sã te las. nàn dš se prÕj patrÕj goun£zomai: –oÙ g¦r яw ¼kein e„j 'Iq£khn eÙde…elon. Ópwj t… moi ¥lgoj ¢l£lkoij. Ój toi kÒton œnqeto qumù.

” Aºa-i grãi. Zeiþelor Naiade închinatã. De-aramã ºi veºmintele frumoase Ce-i deterã feacii. De-ar fi cu noi sã fie bunã fiica Lui Joe. †na per t£de toi sÒa m…mnV: aÙtoˆ d frazèmeq'.” tÕn d' aâte prosšeipe qe¦ glaukîpij 'Aq»nh „q£rsei. Se bucurã Ulise ºi fu vesel De þara lui ºi sãrutã pãmântul Dãruitor de hranã. koàrai DiÒj.” ìj e„poàsa qe¦ dàne spšoj ºeroeidšj. Vã bucuraþi acuma De cuvioase rugi. Eu altã datã Vã voi aduce ºi prinoase vouã. ƒrÕn Numf£wn. ¼de d' ™pˆ kratÕj limšnoj tanÚfulloj ™la…h: [¢gcÒqi d' aÙtÁj ¥ntron ™p»raton ºeroeidšj. CÂNTUL XIII Lui Forchis. oÜ pot' ™gè ge Ôyesq' Ümm' ™f£mhn: nàn d' eÙcwlÍs' ¢ganÍsi ca…ret': ¢t¦r kaˆ dîra didèsomen. Odoarele-þi s-adãpostim mai iute.” ìj e„poàsa qe¦ skšdas' ºšra. crusÕn kaˆ ¢teirša calkÕn e†mat£ t' eÙpo…hta. Ópwj Ôc' ¥rista gšnhtai. fiica Lui Joe. kaˆ t¦ mn eâ katšqhke. fiice ale Preanaltului. tot jurul Desnegurã ºi se vãzu meleagul. Iatã Mãslinul înfrunzit în capul schelei ªi peºtera umbroasã. Ca ele sã-þi rãmânã neatinse. e‡sato d cqèn: g»qhsšn t' ¥r' œpeita polÚtlaj d‹oj 'OdusseÝj ca…rwn Î ga…V. puse-o stanã la intrare. ªi-apoi bine Le-orândui pe jos. kÚse d ze…dwron ¥rouran. Apoi sã chibzuim noi împreunã Cum poate fi mai bine pentru tine”. Mai iatã ºi Neritul Cel pãduros.540 345 OD USSEAIS. Boltita vãgãunã-n care-adese Tu aduceai jertfiri de vite alese Zeiþelor. sã mã lase Pe mine-n viaþã ºi sã-mi creascã fiul. N FÒrkunoj mn Ód' ™stˆ lim»n.” Minerva cea cu ochi albaºtri-i zise: „Fii liniºtit ºi n-avea grija asta. l…qon d' ™pšqhke qÚrVsi ODISEEA. ¡l…oio gšrontoj. æj tÕ p£roj per. Ei s-aºezarã apoi la rãdãcina Mãslinului cel sfânt ºi plãnuirã 541 475 350 480 355 485 490 360 495 365 500 370 505 . eu nu credeam vrodatã Sã vã mai vãd. a‰ NhŽ£dej kalšontai:] toàto dš toi spšoj eÙrÝ kathrefšj. œnqa sÝ poll¦j ›rdeskej NÚmfVsi telhšssaj ˜katÒmbaj: toàto d N»ritÒn ™stin Ôroj kataeimšnon ÛlV. maiomšnh keuqmînaj ¢n¦ spšoj: aÙt¦r 'OdusseÝj ¥sson p£nt' ™fÒrei. iar Ulise I-aduse-aproape-odoarele de aur. m» toi taàta met¦ fresˆ sÍsi melÒntwn: ¢ll¦ cr»mata mn mucù ¥ntrou qespes…oio qe…omen aÙt…ka nàn. iar Palas. aÙt…ka d NÚmfVs' ºr»sato ce‹raj ¢nascèn: „NÚmfai NhŽ£dej. Aºa zicea ºi-n peºterã zeiþa Cãta ascunzãtoare. t£ oƒ Fa…hkej œdwkan. a‡ ken ™´ prÒfrwn me DiÕj qug£thr ¢gele…h aÙtÒn te zèein ka… moi f…lon uƒÕn ¢šxV. Apoi cu braþe Întinse-ndatã se rugã de zâne: „Zeiþelor Naiade. desfãtatã. Ci hai în fundul minunatei peºteri. zeu strãvechi al mãrii. -nvingãtoarea.

] ¢ll' ¥ge s' ¥gnwston teÚxw p£ntessi broto‹si: k£ryw mn crÒa kalÕn ™nˆ gnampto‹si mšlessi. ODISEEA. cea cu ochi albaºtri. Peþind pe-a ta nevastã în fãpturã Ca zânele ºi dãruindu-i daruri De nuntã. Pe când ea are gânduri osebite. qe£. ¢ll' ¥ge mÁtin Ûfhnon.” tÕn d' ºme…bet' œpeita qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: „kaˆ l…hn toi ™gè ge paršssomai. ªi mulþii peþitori ce-þi storc averea Cu sângele ºi cu stropitul creier Din þeasta lor vor întina pãmântul. Grãi Minerva cea cu ochi albaºtri: „Nãlþate fiu al lui Laert. e„ m» moi sÝ ›kasta. Ópwj ¢pote…somai aÙtoÚj: p¦r dš moi aÙt¾ stÁqi mšnoj poluqarsj ™ne‹sa. tu. mnèmenoi ¢ntiqšhn ¥locon kaˆ ›dna didÒntej: ¹ d sÕn a„eˆ nÒston Ñduromšnh kat¦ qumÕn p£ntaj mšn ·' œlpei kaˆ Øp…scetai ¢ndrˆ ˜k£stJ. tu. polum»can' 'Odusseà. pÒtna qe£.” t¾n d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „í pÒpoi. à m£la d¾ 'Agamšmnonoj 'Atredao fqe…sesqai kakÕn oton ™nˆ meg£roisin œmellon.” Ulise iscusitul îi rãspunse: „Vai. nu te-oi pierde-o clipã Din ochii mei la sãvârºirea faptei. ¢ggel…aj proŽe‹sa. Óte moi prÒfrass' ™par»goij. Dar ea tot jãlind. kat¦ mo‹ran œeipej.” Iar Minerva La asta-i zise: „Eu de bunã seamã Voi fi cu tine. Socoate tu cum vei lovi mai bine Pe-acei sfruntaþi care la tine-n casã De-anþãrþ stãpâni cu totul se fãcurã. të d kaqezomšnw ƒerÁj par¦ puqmšn' ™la…hj frazšsqhn mnhstÁrsin Øperfi£loisin Ôleqron. a‡ kš moi ìj memau‹a parasta…hj. De nu mã-nºtiinþai de toate-aceste. oŒon Óte Tro…hj lÚomen lipar¦ kr»demna. koÚrh DiÕj a„giÒcoio. Zbârci-voi pielea-þi netedã pe trupul Cel mlãdios ºi te-oi cheli cu totul 543 510 375 515 520 380 525 385 530 390 535 540 395 . Dar hai sã fac sã nu te ºtie nimeni. N Pall¦j 'Aqhna…h. o† toi b…oton katšdousin. Dã tuturora vorbã ºi momealã. Nãlþatã dumnezeie. o‰ d» toi tr…etej mšgaron k£ta koiranšousi. era sã am eu soarta Lui Agamemnon ºi sã pier acasã. oÙdš me l»seij. De-aceea ºi pe toþi înºalã. ÐppÒte ken d¾ taàta penèmeqa: ka… tin' яw a†mat… t' ™gkef£lJ te palaxšmen ¥speton oâdaj [¢ndrîn mnhst»rwn. De-ai vrea sã-mi stai alãturea tot astfel Nepregetând. Deci hai croieºte-mi planul Cu care sã-mi rãzbun pe ei. negreºit. ka… ke trihkos…oisin ™gën ¥ndressi maco…mhn sÝn so….542 OD USSEAIS. to‹si d mÚqwn Ãrce qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: „diogenj Laerti£dh. glaukîpi. Ulise. Zeiþã. fr£zeu Ópwj mnhstÁrsin ¢naidšsi ce‹raj ™f»seij. CÂNTUL XIII Pierzarea peþitorilor obraznici. Chiar cu trei sute de bãrbaþi m-aº bate Proptit ºi însoþit cu drag de tine. aºteaptã Sã vii. Alãturi Sã-mi stai ºi tu ºi mult curaj în mine Sã pui ca mai demult când noi la Troia Surpam ale cetãþii turnuri mândre. nÒoj dš oƒ ¥lla menoin´.

Pe fiul tãu care se duse-n largul Lacedemòn. Ðmîj dš toi ½pia ode.544 OD USSEAIS.” tÕn d' ºme…bet' œpeita qe¦ glaukîpij 'Aq»nh: „m¾ d» toi ke‹nÒj ge l…hn ™nqÚmioj œstw. pe la fântâna Ce-i zice Aretusa. Frumoºii ochi þi-oi înroºi. ca ºi la Penelopa.” t¾n d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „t…pte t' ¥r' oÜ oƒ œeipej. sã se îngreþoºeze. dorind sã-i facã felul 545 400 545 550 405 555 410 560 415 565 570 420 575 425 580 . N xanq¦j d' ™k kefalÁj Ñlšsw tr…caj. Ôfr' ¨n ™gën œlqw Sp£rthn ™j kalligÚnaika Thlšmacon kalšousa. e‡ pou œt' e‡hj. Întâi ºi-ntâi vei merge la porcarul Eumeu. aÙtÕj d prètista subèthn e„safikšsqai. †na klšoj ™sqlÕn ¥roito ke‹s' ™lqèn: ¢t¦r oÜ tin' œcei pÒnon. la craiul Menelaos. Pe Telemah sã-l chem aici. ca astfel Sã te arãþi schimonosit cu totul La peþitori. b…oton dš oƒ ¥lloi œdwsi. Ca el. aÙt» min pÒmpeuon. Sã stai acolo ºi ºezând cu dânsul Sã-ntrebi de toate pânã ce m-oi duce La Sparta. unde sunt femei frumoase. teÕn f…lon uƒÒn. pe lângã turmã La Stana Corbului. œsqousai b£lanon menoeikša kaˆ mšlan Ûdwr p…nousai. unde porcii S-adapã-n apa neagrã ºi cu ghindã Gustoasã se hrãnesc ºi tot se-ngraºã. CÂNTUL XIII De pãrul tãu bãlai ºi peste tine Voi pune doar o zdreanþã. Sã afle veste despre tine. la fiul. knuzèsw dš toi Ôsse p£roj perikallš' ™Ònte. Ulise. æj ¨n ¢eikšlioj p©si mnhstÁrsi fan»Vj sÍ t' ¢lÒcJ kaˆ paid…. Nemeri-l-vei La staniºtea de porci. E drept cã-i stau la pândã peþitorii În vas smolit. t£ q' Ûessi tršfei teqalu‹an ¢loif»n. pa‹d£ te sÕn filšei kaˆ ™cšfrona PhnelÒpeian. par¦ d' ¥speta ke‹tai. Ój toi Øîn ™p…ouroj.-l petrecui eu însãmi. la nevasta. Ó ken stugšVsin „dën ¥nqrwpoj œconta. ¢ll¦ ›khloj Âstai ™n 'Atredao dÒmoij. Soþia ta cuminte.” Rãspunse-atunci Ulise: „De ce nu-i spuseºi tu care ºtii toate? Ai vrut ºi el sã pãtimeascã bietul. La fiul tãu. umblând pe-acolo. ™nˆ fresˆ p£nta „du‹a. Pe care i-ai lãsat la tine-acasã. ¢mfˆ d la‹foj ›ssw. De loc nu se trudeºte. dacã Tu mai trãieºti. ODISEEA. à †na pou kaˆ ke‹noj ¢lèmenoj ¥lgea p£scV pÒnton ™p' ¢trÚgeton. tÕn ™n meg£roisin œleipej. d»eij tÒn ge sÚessi par»menon: aƒ d nšmontai p¦r KÒrakoj pštrV ™p… te kr»nV 'AreqoÚsV. ca oricine Vãzându-te. sã s-aleagã C-un nume bun. Ci-n tihnã la palatul lui Atride Petrece ºi-are din belºug de toate. 'Odusseà: Ój toi ™j eÙrÚcoron Lakeda…mona p¦r Menšlaon õceto peusÒmenoj met¦ sÕn klšoj. œnqa mšnein kaˆ p£nta par»menoj ™xeršesqai. Sã-i stoarc-averea alþii?” Iar Minerva La asta-i zise: „Aºa grozav de dânsul Sã n-ai tu grijã. care-þi pãzeºte þie porcii ªi-þi este binevoitor ºi þie. à mšn min locÒwsi nšoi sÝn nh mela…nV. Tot pribegind pe marea cea pustie.

o† toi b…oton katšdousin.” ìj ¥ra min famšnh ·£bdJ ™pem£ssat' 'Aq»nh.-i înroºi cu totul. yilÒn: dîke dš oƒ skÁptron kaˆ ¢eikša p»rhn. N ƒšmenoi kte‹nai.” Aºa vorbi ºi dete-n el cu varga. Dar nu cred asta. mai curând pãmântul Îi va-nghiþi pe unii dintre dânºii. Iar dupã ce-mpreunã Ei astfel se vorbirã. de cerb fugarnic ªi-i dete un toiag ºi-o prãpãditã Rupturã de desagã înnãditã Cu baiere. spre þinutul Dumnezeiesc. jerpelitã ºi-nnegritã De fum greþos. Fãcu ca trupul lui întreg sã fie Brãzdat ca de bãtrân moºneag ºi ochii. pukn¦ ·wgalšhn: ™n d strÒfoj Ãen ¢ort»r. CÂNTUL XIII Nainte de-a ajunge el în þarã. tè g' ìj bouleÚsante dištmagen: ¹ mn œpeita ™j Lakeda…mona d‹an œbh met¦ pa‹d' 'OdusÁoj.546 OD USSEAIS. ·wgalša ·upÒwnta. xanq¦j d' ™k kefalÁj Ôlese tr…caj. Nemernicii care-i mãnânc-averea. knÚzwsen dš oƒ Ôsse p£roj perikallš' ™Ònte: ¢mfˆ dš min ·£koj ¥llo kakÕn b£len ºd citîna. kakù memorugmšna kapnù: ¢mfˆ dš min mšga dšrma tace…hj ›ss' ™l£foio. Zbârci pe dânsul netezimea pielii ªi capu-i dezgoli de pãrul galben. ODISEEA. 547 585 430 590 435 595 440 600 . Lacedemonul. L-acoperi c-o zdreanþã ºi c-o hainã Slinoasã. Pe urm-asupra-i puse O blanã rarã-n pãr. ¢mfˆ d dšrma p£ntessin melšessi palaioà qÁke gšrontoj. prˆn patr…da ga‹an ƒkšsqai: ¢ll¦ t£ g' oÙk яw: prˆn ka… tina ga‹a kaqšxei ¢ndrîn mnhst»rwn. zâna Purcese dupã fiul lui Ulise. k£rye mšn oƒ crÒa kalÕn ™nˆ gnampto‹si mšlessi. Frumoºi odatã.

porcarul Mai-mare-ntre pãstori. oÞj œqreye subèthj. ™peˆ proalle subèthj a„eˆ zatrefšwn si£lwn tÕn ¥riston ¡p£ntwn: oƒ d trihkÒsio… te kaˆ ˜x»konta pšlonto. ºi-n tot coteþul S-adãposteau câte cincizeci de scroafe Cu godãcei. stauroÝj d' ™ktÕj œlasse diamperj œnqa kaˆ œnqa puknoÝj kaˆ qamšaj. Î oƒ 'Aq»nh pšfrade d‹on ØforbÒn. Le trimitea porcarul Mereu pe cel mai gras din toatã turma ªi-n totul mai erau la numãr încã Trei sute ºi ºaizeci. œntosqen d' aÙlÁj sufeoÝj duoka…deka po…ei plhs…on ¢ll»lwn. ºi-nchipui coteþe Douãsprezece-n staul lâng-olaltã. Pe lângã turmã Vegheau mereu ca niºte fiare patru Zãvozi care-i crescuse Eumeu. periskšptJ ™nˆ cèrJ. kal» te meg£lh te.ODUSSEIAS X Cântul XIV 5 10 15 20 AÙt¦r Ð ™k limšnoj prosšbh trhce‹an ¢tarpÕn cîron ¢n' Øl»enta di' ¥kriaj. oÞj kt»sato d‹oj 'OdusseÚj. t£mnwn dšrma bÒeion ™ãcrošj: oƒ d d¾ ¥lloi Pornind de la liman. Culcuºuri pentru porci. Cu gard de spini. Ceilalþi ai lui trei oameni 5 10 15 20 25 30 . aÙtÕj d' ¢mfˆ pÒdessin ˜o‹j ¢r£riske pšdila. per…dromoj: ¼n ·a subèthj aÙtÕj de…maq' Ûessin ¢poicomšnoio ¥naktoj. mare Pe loc învederat. œnqa oƒ aÙl¾ Øyhl¾ dšdmhto. p¦r d kÚnej q»ressin ™oikÒtej a„n ‡auon tšssarej. Îl nimeri-n pridvorul lui. cu stane mari de piatrã El staulu-ºi fãcu. rotatã. q»leiai tok£dej: toˆ d' ¥rsenej ™ktÕj ‡auon. Spre culmea unde zâna-i semnuise Cã stã porcarul ce-avea grijã mare De-avutul lui mai mult decât oricare Din robii care dânsu-i dobândise. bãtu în juru-i Uluci de pari mai deºi. Ó oƒ biÒtoio m£lista k»deto o„k»wn. eÙn¦j sus…n: ™n d ˜k£stJ pent»konta sÚej camaieun£dej ™rcatÒwnto. tÕ mšlan druÕj ¢mfike£ssaj. Dupã plecarea Stãpânului ºi fãrã de-ajutorul Lui moº Laerte ºi-al stãpânei sale. În vremea asta vierii Mâneau pe-afarã mai puþini la numãr. pe unde Durase el acioalã-mprejmuitã Cu zid înalt. Acuma dânsul Se încãlþa croind frumoasã piele De bou. nÒsfin despo…nhj kaˆ Lašrtao gšrontoj. pollÕn paurÒteroi: toÝj g¦r minÚqeskon œdontej ¢nt…qeoi mnhstÁrej. mândrã. tÕn d' ¥r' ™nˆ prodÒmJ eár' ¼menon. tãiaþi din miezul Stejarului. ·uto‹sin l£essi kaˆ ™qr…gkwsen ¢cšrdJ. sui Ulise Pe un colnic de piatrã prin pãdure. Se-mpuþinau fiind mâncaþi la mese De peþitori. Ôrcamoj ¢ndrîn.

Ulise. ca‹re d' 'OdusseÚj. oƒ mn kekl»gontej ™pšdramon: aÙt¦r 'OdusseÝj ›zeto kerdosÚnV. e‡ pou œti zèei kaˆ Ðr´ f£oj ºel…oio. De nu da fuga din pridvor porcarul ªi nu se repezea. CÂNTUL XIV Plecaserã care-ncotro cu turma. Sã-mi spui de unde eºti ºi câte patimi Ai suferit. X õcont' ¥lludij ¥lloj ¤m' ¢gromšnoisi sÚessin. Al patrulea era trimis de dânsul Un vier sã ducã silnic în cetate La peþitori. mšga kaˆ dasÚ. Dar hai.” ìj e„pën klis…hnd' ¹g»sato d‹oj ØforbÒj. Ôfra kaˆ aÙtÒj. skàtoj dš oƒ œkpese ceirÒj. Era pe-aci zãvozii sã te rupã ªi sã mã faci cu totul de ruºine. Ôfr' ƒereÚsantej kreiîn koresa…ato qumÒn. rãu ar fi pãþit-o. s…tou kaˆ o‡noio koress£menoj kat¦ qumÒn. ¥lloisin d sÚaj si£louj ¢tit£llw œdmenai: aÙt¦r ke‹noj ™eldÒmenÒj pou ™dwdÁj pl£zet' ™p' ¢lloqrÒwn ¢ndrîn dÁmÒn te pÒlin te. De-o fi trãind cumva ºi de mai vede Lumina soarelui. Nutresc ºi-ngraº eu porcii Ca sã-i îmbuce alþii. Sã-ndestuleze pofta lor de carne. oƒ tre‹j: tÕn d tštarton ¢poprošhke pÒlinde sàn ¢gšmen mnhstÁrsin Øperfi£loisin ¢n£gkV. à Ñl…gou se kÚnej diedhl»santo ™xap…nhj. ka… kšn moi ™legce…hn katšceuaj. kaˆ dš moi ¥lla qeoˆ dÒsan ¥lge£ te stonac£j te: ¢ntiqšou g¦r ¥naktoj ÑdurÒmenoj kaˆ ¢ceÚwn Âmai. ÐppÒqen ™ssˆ kaˆ ÐppÒsa k»de' ¢nštlhj. œnqa ken ú p¦r staqmù ¢eikšlion p£qen ¥lgoj: ¢ll¦ subèthj ðka posˆ kraipno‹si metaspën œssut' ¢n¦ prÒquron. bãtrâne.” Aºa grãind porcarul Porni-nainte ºi-n sãlaº îl duse ªi-ngrãmãdi pe jos frunzoase ramuri ªi peste ele i-aºternu o blanã De caprã neagrã. Stau toatã ziua De mã bocesc ºi-mi cãinez stãpânul Dumnezeiesc. lãsând sã-i cadã Din mânã pielea. mare ºi lânoasã. priceput. Ð d prosšeipen ¥nakta: „ð gšron. toÝj mn Ðmokl»saj seàen kÚnaj ¥lludij ¥llon puknÍsin liq£dessin. Dar am pe cap eu de la zei destule Pãcate ºi nevoi. Se nãpustirã ºi lãtrau la dânsul. skÁptron dš oƒ œkpese ceirÒj. œpoj t' œfat' œk t' ÑnÒmaze: ODISEEA. gšron.550 25 ODUSSEAIS. eŒsen d' e„sagagèn. Ótti min ìj Øpšdekto. Chiar aºternutul lui. klis…hnd' ‡omen. ·îpaj d' Øpšceue dase…aj. la staul. e‡pVj. ªi când te-i sãtura de vin ºi pâne. ™xap…nhj d' 'OdusÁa ‡don kÚnej ØlakÒmwroi. tu vino Sã mergem în coliba mea. ¢ll' ›peo. ªi-a fost Ulise Voios c-aºa-l primi pe el ºi-i zise 551 35 30 40 35 45 50 40 55 45 60 50 65 . Totuºi La el. pe jos se puse ªi bãþu-ºi lepãdã din mânã. Se rãsti cu þipãt La cânii lui ºi-i alungã degrabã Cu pietrele care-ncotro ºi zise Apoi cãtre stãpânul sãu: „Moºnege. Iar cum zãrirã cânii pe Ulise. iar el bietul Flãmând o fi nemernicind pe lume Prin þãrile ºi-oraºele strãine. ™stÒresen d' ™pˆ dšrma „onq£doj ¢gr…ou a„gÒj. ca dânºii sã-l înjunghe. aÙtoà ™neÚnaion.

iar darul nostru. O duce-ndatã în frigãri fierbinte 553 70 55 75 60 80 65 85 90 70 95 75 100 105 . Óti me prÒfrwn Øpšdexo. Ót' ™pikratšwsin ¥naktej oƒ nšoi. Chiar altul mai nenorocit ca tine. †na Trèessi m£coito. strãine.-i taie ºi-i pârleºte ªi-mbucãþindu-i în frigãri îi trece.” ìj e„pën zwstÁri qoîj sunšerge citîna. a„eˆ deidiÒtwn. plãcut li-i lor. xe‹non ¢timÁsai: prÕj g¦r DiÒj e„sin ¤pantej xe‹no… te ptwco… te. unde-o droaie De porci erau închiºi. œnqen ˜lën dÚ' œneike kaˆ ¢mfotšrouj ƒšreusen. qeÕj d' ™pˆ œrgon ¢šxV. eásš te m…stullšn te kaˆ ¢mf' Ñbelo‹sin œpeiren. cã multã lume Mai potopi. Ótti m£list' ™qšleij. dÒsij d' Ñl…gh te f…lh te g…netai ¹metšrh: ¹ g¦r dmèwn d…kh ™st…n. Dar el se duse.” Adause-atuncea Eumeu porcarul: „De-ar fi sã-mi vie oaspe-aci. tî kš me pÒll' ênhsen ¥nax. oÜ moi qšmij œst'. Pãmânt ºi o femeie mult-peþitã Cum dã stãpânul voitor de bine La sluga ce la lucru-i plin de râvnã ªi-a cãrei trudã Cel-de-sus o face Cu spor sã fie tocmai ca ºi mie În strãduinþa asta-n care stãrui ªi pentru care foloseam atâta De la stãpânul meu. Ñpt»saj d' ¥ra p£nta fšrwn paršqhk' 'OdusÁŽ ODISEEA. de-aveam norocul Sã-mbãtrânesc-aci. Ój ken œm' ™ndukšwj ™f…lei kaˆ ktÁsin Ôpassen. xe‹ne. oÙd' e„ kak…wn sšqen œlqoi. mi-ar fi dat casã. CÂNTUL XIV Urându-i astfel: „Joe ºi cu zeii Ceilalþi nemuritori sã-þi deie þie Tot ce pofteºti mai cu-nadins. ªi rumenind apoi friptura toatã. à g¦r toà ge qeoˆ kat¦ nÒston œdhsan. Pieri – mai bine-ar fi pierit sãmânþa Elenii de istov. Cã zeii Împiedicã-nturnarea celui care M-ar fi iubit din inimã pe mine ªi m-ar fi înstãrit. Tot nu mi-e dat sã-l nesocot din parte-mi. ú ™pim…mnw. okÒn te klÁrÒn te polumn»sthn te guna‹ka. EÜmaie subîta: „xe‹n'.552 ODUSSEAIS. e„ aÙtÒq' ™g»ra: ¢ll' Ôleq'. X „ZeÚj toi do…h. c-atâta Pot ºerbii care tremurã de-a pururi Când poruncesc stãpânii noi. Cãci el plecã la Troia Sã lupte cu troienii întru cinstea Lui Agamemnon. æj êfell' `Elšnhj ¢pÕ fàlon Ñlšsqai prÒcnu. Óqi œqnea œrcato co…rwn. Cã m-ai primit aºa cu bunãtate. oŒ£ te ú o„kÁŽ ¥nax eÜqumoj œdwken. Luând de-acolo Vreo doi. strãine. bÁ d' ‡men ™j sufeoÚj.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfhj. æj kaˆ ™moˆ tÒde œrgon ¢šxetai. Cât de puþin. Ój oƒ poll¦ k£mVsi. ™peˆ pollîn ¢ndrîn ØpÕ goÚnat' œluse: kaˆ g¦r ke‹noj œbh 'Agamšmnonoj e†neka timÁj ”Ilion e„j eÜpwlon. kaˆ ¢q£natoi qeoˆ ¥lloi. i-aduce. Cãci de la Joe sunt trimiºi strãinii ªi cerºetorii toþi.” Astfel zice dânsul ªi-ºi suflecã pe loc sub brâu veºmântul ªi merge printre cocini.

dèdek' ™n ºpe…rJ ¢gšlai: tÒsa pèea o„în. S-aºazã-n faþã-i ºi. ™n d' ¥ra kissub…J k…rnh melihdša onon. ð xe‹ne. X qšrm' aÙto‹s' Ñbelo‹sin. Ó t' oÙk ™qšlousi dika…wj mn©sqai oÙd nšesqai ™pˆ sfšter'. ke…nou lugrÕn Ôleqron. ™pˆ d' ¢nšrej ™sqloˆ Ôrontai. ba ºi de capre Rãzleþe la pãºuni. Dar zeii nu iubesc ticãloºia. o† t' ™pˆ ga…hj ¢llotr…hj bîsin ka… sfin ZeÝj lhda dèV. Iar aici în capul Ostrovului pasc unsprezece turme De capre-n totul. când tabãrã-ntr-o þarã Strãinã ºi li-i dat de sus s-o prade. De-i seacã vinul. kaˆ mn dusmenšej kaˆ ¢n£rsioi. ™potrÚnwn d proshÚda: „œsqie nàn. de nu vor dânºii Sã umble în peþit pe cale dreaptã ªi nici napoi la casa lor sã plece. Nici douã vite. Beau fãrã mãsurã. tÒssa suîn subÒsia. oÙk Ôpida fronšontej ™nˆ fresˆn oÙd' ™lehtÚn. – kaˆ mn to‹s' Ôpidoj kraterÕn dšoj ™n fresˆ p…ptei: o†de dš toi ‡sasi. zice: „Te ospãteazã. Corãbiile-ºi umplu ºi iau drumul Napoi spre casa lor. Ci-n toatã tihna-i irosesc avutul Cu totul fãrã cumpãt ºi cruþare.554 ODUSSEAIS. însã li-i mare ªi teama de cereasca rãzbunare. ªtiu doarã peþitorii ºi-auzirã Vreo veste de la zei despre Ulise Cã jalnic a pierit. Cã-n orice zi ºi-n orice noapte datã De Dumnezeu nu-njunghe numai una. oaspe. ODISEEA. Dup-aceea Fãinã albã asupra ei presarã ªi toarnã vin desfãtãtor în cupã. Vrãjmaºii chiar. oÜ poq' ›n ƒreÚous' ƒer»Žon oÙd dÚ' oa: onon d fqinÚqousin Øpšrbion ™xafÚontej. Óssai g¦r nÚktej te kaˆ ¹mšrai ™k DiÒj e„sin. qeoà dš tin' œkluon aÙd»n. co…re': ¢t¦r si£louj ge sÚaj mnhstÁrej œdousin. ¢ll¦ ›khloi kt»mata dard£ptousin Øpšrbion. CÂNTUL XIV ªi-o-ntinde lui Ulise. ¢ll¦ d…khn t…ousi kaˆ a‡sima œrg' ¢nqrèpwn. acum din carnea De porc ce-i datã slugilor s-o aibã. cât nu are Nici un viteaz de pe uscatul negru ªi chiar de prin Itaca. aÙtÕj d' ¢nt…on Œzen. Dar eu pot sã le-nºir: cirezi de vite Douãsprezece pe uscat ºi turme De oi ºi porci la fel. oÜt' ºpe…roio mela…nhj oÜt' aÙtÁj 'Iq£khj: oÙd xunee…kosi fwtîn œst' ¥fenoj tossoàton: ™gë dš kš toi katalšxw. N-au atâta Nici douãzeci de oameni laolaltã. Doar avea Ulise Nespus de mult-avere. Ele sunt pãzite 555 80 110 115 85 120 90 125 95 130 135 100 140 . Cãci porcii graºi îi papã peþitorii Netemãtori de zei ºi fãrã milã. Ð d' ¥lfita leuk¦ p£lunen. Ci tot ce-i drept ºi toatã omenia. tÒs' a„pÒlia platš' a„gîn bÒskousi xe‹no… te kaˆ aÙtoà bètorej ¥ndrej: ™nq£de t' a„pÒlia platš' a„gîn ›ndeka p£nta ™scatiÍ bÒskont'. à g£r oƒ zw» g' Ãn ¥spetoj: oÜ tini tÒssh ¢ndrîn ¹rèwn. oÙd' œpi feidè. t£ te dmèessi p£resti. oÙ mn scštlia œrga qeoˆ m£karej filšousin. Le pasc pãstorii ªi simbriaºii. plhs£menoi dš te nÁaj œban okÒnde nšesqai. poftindu-l.

Chiar tu. ™lqën ™j dšspoinan ™m¾n ¢pat»lia b£zei: ¹ d' eâ dexamšnh filšei kaˆ ›kasta metall´. fÊj d' aÙtÕn fq…sqai 'Agamšmnonoj e†neka timÁj. ú per œpinen. dacã-i aºa de mare. aÙt¦r ™gë sàj t£sde ful£ssw te ·Úoma… te ka… sfi suîn tÕn ¥riston ™å kr…naj ¢popšmpw. bãrbatul. Se vaietã ºi-i curg din pleoape lacrimi. nevoiaºi fiind rãtãcitorii. umplu pãstorul cupa Din care bea ºi i-o direse plinã. care te-a cumpãrat pe tine ªi zici cã-n urmã se sfârºi în cinstea Lui Agamemnon? Spune-mi mie. ay£ ke kaˆ sÚ. ïde m£l' ¢fneiÕj kaˆ karterÒj. ™p¾n pÒsij ¥lloq' Ôlhtai. Se duce-ntins la doamna ºi s-apucã S-o-mbete cu palavre. prietene. ZeÝj g£r pou tÒ ge ode kaˆ ¢q£natoi qeoˆ ¥lloi. cã-s om umblat pe lume. Ôrcamoj ¢ndrîn: „ð gšron. ¡rpalšwj ¢kšwn. ¥ndrej ¢lÁtai yeÚdont' oÙd' ™qšlousin ¢lhqša muq»sasqai.” Aºa el zise. zatrefšwn a„gîn Ój tij fa…nhtai ¥ristoj. œpoj paratekt»naio. e„pš moi. Ulise tot mânca din carne ªi lacom bea din vin ºi sta pe gânduri Iscoditor cu mintea-i cum sã piarzã Pe peþitori. komidÁj kecrhmšnoi. El o primi.” ìj f£q': Ð d' ™ndukšwj krša t' ½sqie p‹nš te onon. a‡ kš poqi gnèw toioàton ™Ònta. tot nu-l va crede Nevasta ºi feciorul lui Ulise. CÂNTUL XIV De oameni buni ce carã-n toatã ziua La peþitori o caprã dintre cele Mai grase care-o socotesc mai bunã. Poate Cumva-l cunosc. ca‹re d qumù. Cãci. o‡nou ™n…pleion: Ð d' ™dšxato. t…j g£r se pr…ato kte£tessin ˜o‹sin. Când el mâncã ºi foamea ªi-o potoli. Ea-l primeºte ªi-l ospãteazã ºi de toate-ntreabã. X tîn a„e… sfin ›kastoj ™p' ½mati mÁlon ¢gine‹. e‡ kš min ¢gge…laimi „dèn: ™pˆ poll¦ d' ¢l»qhn. Cum face o femeie care-ºi pierde Bãrbatul în strãini. moºule. Tãcut. De vine vrun pribeag la noi în þarã. Tot mint aºa ºi nu vor drept sã spuie. Cãci ºtie Joe negreºit ºi zeii Ceilalþi de n-aº putea sã-þi dau de ºtire De l-am vãzut. ODISEEA. ka… oƒ ÑduromšnV blef£rwn ¥po d£krua p…ptei. Iar eu aici pãzesc ºi apãr porcii ªi-aleg frumos pe cel mai bun din turmã ªi-l tot trimit la ei. Ai ticlui degrabã o poveste. ka… oƒ plhs£menoj dîke skÚfoj. ¢ll' ¥llwj. bãtrâne. aÙt¦r ™peˆ de…pnhse kaˆ ½rare qumÕn ™dwdÍ. ka… min fwn»saj œpea pterÒenta proshÚda: „ð f…le.556 105 ODUSSEAIS. ¿ qšmij ™stˆ gunaikÒj. se bucurã ºi-i zise: „Dar cine e. geraiš. oricine-acum sã vie ªi-oricât sã fi umblat ºi orice veste S-aducã despre el.” tÕn d' ºme…bet' œpeita subèthj. kak¦ d mnhstÁrsi fÚteuen. Öj dš k' ¢lhteÚwn 'Iq£khj ™j dÁmon †khtai. 557 145 110 150 155 115 160 120 165 125 170 175 130 . æj ¢goreÚeij. De care spui c-atâta-i de puternic ªi-avut.” Mai-marele pãstorilor rãspunse: „Hei. oÜ tij ke‹non ¢n¾r ¢lal»menoj ™lqën ¢ggšllwn pe…seie guna‹k£ te kaˆ f…lon uƒÒn.

Cãci n-oi mai nimeri stãpân ca dânsul De bun la suflet. oÙdš nu tîn œti tÒsson ÑdÚromai. oÜ ti deco…mhn. al cãrui nume Mi-e oarecum sã-l spun. Öj pen…V e‡kwn ¢pat»lia b£zei. qumÕj dš toi a„n ¥pistoj: ¢ll' ™gë oÙk aÜtwj muq»somai. Deºi doresc sã-i vãd. Ori îl mâncarã peºtii Pe mare ºi-osemintele-i acuma Zac pe uscat sub prund acoperite. X e‡ t…j toi cla‹n£n te citîn£ te e†mata do…h. ÐppÒs' ™pšlqw. kaˆ oÙ pareÒnt' Ñnom£zein a„dšomai: perˆ g£r m' ™f…lei kaˆ k»deto qumù: ¢ll£ min ºqe‹on kalšw kaˆ nÒsfin ™Ònta. ‡stw nàn ZeÝj prîta qeîn xen…h te tr£peza ƒst…h t' 'OdusÁoj ¢mÚmonoj. ™cqrÕj g£r moi ke‹noj Ðmîj 'Adao pÚlVsi g…netai. Nu-i plâng aºa pe dânºii. tÕn mn ™gèn. Cinstit îmi e ºi drag. fiindcã tu cu totul Te-mpotriveºti ºi zici cã nu mai vine ªi eºti mereu necrezãtor. sã fiu acolo La mine-n þarã. Ci pe Ulise cânii ªi pasãrile repezi îl jupirã ªi-i sfâºiarã carnea de pe oase ªi-acum e mort. ¢ll¦ sÝn ÓrkJ. deºi mi-e grea nevoia.” Grãi atunci Ulise rãbduriul: „Prietene.” tÕn d' aâte prosšeipe polÚtlaj d‹oj 'OdusseÚj: „ð f…l'. teteÚcatai: oÙ g¦r œt' ¥llon ½pion ïde ¥nakta kic»somai. Ca poarta cea din iad greþos mi-e omul Când minte nevoit de sãrãcie. Mai înainte Eu nu le voi. yuc¾ d lšloipen: À tÒn g' ™n pÒntJ f£gon „cqÚej. ¿n ¢fik£nw: ODISEEA. Chiar de m-aº duce la pãrinþi acasã Pe unde sunt nãscut ºi mã crescurã Sãracii ei. Îndatã sã mã-mbraci cu þoale dalbe. toà d' ½dh mšllousi kÚnej tacšej t' o„wnoˆ ·inÕn ¢p' ÑsteÒfin ™rÚsai. ™pe… ken ke‹noj „ën t¦ § dèmaq' †khtai: [›ssai me cla‹n£n te citîn£ te. Sã-mi dai ºi-un aldãmaº de veste bunã: Cum dânsul va sosi la el acasã. æj ne‹tai 'OduseÚj: eÙaggšlion dš moi œstw aÙt…k'. ™moˆ d m£lista. C-o hainã ºi-o manta. ™peˆ d¾ p£mpan ¢na…neai oÙd' œti fÍsqa ke‹non ™leÚsesqai. e†mata kal£:] prˆn dš ke.558 ODUSSEAIS. cãci mã iubea pe mine Aºa de mult ºi-avea de mine grijã. ìj Ð mn œnq' ¢pÒlwle. Iau martor între zei pe tatãl Joe ªi masa ospãtoas-a lui Ulise. kaˆ m£la per kecrhmšnoj. Óqi prîton genÒmhn ka… m' œtrefon aÙto…. CÂNTUL XIV De-ai ºti cã-þi dã un þol ºi-o hainã Ca sã te-mbraci. oriºiunde-aº merge. f…loisi d k»de' Ñp…ssw p©sin. deºi-i departe. cât mi-e dor de dusul Stãpân al meu Ulise. Ñstša d' aÙtoà ke‹tai ™p' ºpe…rou yam£qJ e„lumšna pollÍ. mãcar cã nu e De faþã el. ð xe‹ne. Aºa pieri lãsând în urmã jale La toþi ai lui ºi mie mai cu seamã. de-aceea Cu jurãmânt ºi nu aºa în dodii Þi-oi spune eu cã va veni Ulise. ƒšmenÒj per Ñfqalmo‹sin „dšsqai ™ën ™n patr…di ga…V: ¢ll£ m' 'OdussÁoj pÒqoj a‡nutai o„comšnoio. oÙd' e‡ ken patrÕj kaˆ mhtšroj aâtij †kwmai okon. 559 180 135 185 190 140 195 145 200 150 205 155 210 215 .

pÒqi toi pÒlij ºd tokÁej. Ôfr' ™å e„dî: t…j pÒqen e„j ¢ndrîn. EÜmaie subîta: „ð gšron. o‡kade nost»saj. De cugetam cã n-o sã fie dânsul Pe lume mai prejos de-al sãu pãrinte. Ópwj ¢pÕ fàlon Ôlhtai nènumon ™x 'Iq£khj 'Arkeis…ou ¢ntiqšoio. kaˆ te…setai. Dea Dumnezeu sã vie el. geraiš. tÕn dš tij ¢qan£twn bl£ye fršnaj œndon ™saj ºš tij ¢nqrèpwn: Ð d' œbh met¦ patrÕj ¢kou¾n ™j PÚlon ºgaqšhn: tÕn d mnhstÁrej ¢gauoˆ o‡kad' „Ònta locîsin. Ön tšk' 'OdusseÚj. X à mšn toi t£de p£nta tele…etai æj ¢goreÚw.560 160 ODUSSEAIS. Dar sã-l lãsãm pe el. ¢ll' à toi ke‹non mn ™£somen. Iar peþitorii cei trufaºi în cale-i Pândesc ºi-adastã-ntorsul lui acasã Spre a stârpi sãmânþa lui Arcesiu Itacianul cel mãreþ ca zeii. cine eºti? ªi cum se cheamã Oraºul ºi pãrinþii tãi? În care 561 220 165 225 170 230 235 175 240 180 245 185 250 . pe care zeii Sã creascã drept ca bradul îl fãcurã. Pe neminþite. ¢ll' ¥ge moi sÚ. t¦ s' aÙtoà k»de' ™n…spej ka… moi toàt' ¢gÒreuson ™t»tumon. De bietul Telemah. kaˆ ¥lla parx memnèmeqa. ka… min œfhn œssesqai ™n ¢ndr£sin oÜ ti cšreia patrÕj ˜o‹o f…loio. toà mn fq…nontoj mhnÒj. Ci spune-mi tu necazurile tale. cã el se duse Sã-ntrebe despre tatãl sãu la Pilos. la care eu vin astãzi. slãvitul. oÜt' ¥r' ™gën eÙaggšlion tÒde te…sw oÜt' 'OduseÝj œti okon ™leÚsetai: ¢ll¦ ›khloj p‹ne. Ori scapã teafãr ocrotit de Joe. moºule. La faþã minunat ºi la fãpturã. Mi-e jale de feciorul lui Ulise. Pe la-nceput ori la sfârºitul lunii Acasã va fi el ºi pedepsi-va Pe oricine îºi bate joc de fiul ªi de soþia lui. ¢ll' à toi Órkon mn ™£somen. Aºa cum eu doresc ºi Penelopa ªi mândrul Telemah ºi moº Laerte! Acuma alt pojar nestins pe mine. Thlem£cou. potirul ªi sã vorbim de altele.” Eumeu rãspunse: „Nici eu plãti-voi buna ta vestire ªi nici Ulise nu mai vine-acasã. toàd' aÙtoà luk£bantoj ™leÚsetai ™nq£d' 'OdusseÚj. nàn aâ paidÕj ¥laston ÑdÚromai. Ój tij ™ke…nou ™nq£d' ¢tim£zei ¥locon kaˆ fa…dimon uƒÒn. aÙt¦r 'OdusseÝj œlqoi. Ópwj min ™gè g' ™qšlw kaˆ PhnelÒpeia Lašrthj q' Ð gšrwn kaˆ Thlšmacoj qeoeid»j. ½ ken ¡lèV à ke fÚgV ka… kšn oƒ ØpšrscV ce‹ra Kron…wn. grãieºte-mi De unde. ODISEEA. Chiar estimp va veni Ulise-ncoace. CÂNTUL XIV ªi vatra lui. C-aºa cum zic o sã se-ntâmple toate. ori cade-n cursã. Dar sã lãsãm deoparte jurãmântul. Ci bea-þi în pace. ÐppÒte tij mn»sV kedno‹o ¥naktoj.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfhj. moºule. mhdš me toÚtwn m…mnVsk': à g¦r qumÕj ™nˆ st»qessin ™mo‹sin ¥cnutai. c-aºa mã doare Când de stãpânul meu mi-aduci aminte. toà d' ƒstamšnoio. tÕn ™peˆ qršyan qeoˆ œrneŽ son. De asta Sã nu mai pomeneºti. dšmaj kaˆ edoj ¢ghtÒn. Dar mintea sãnãtoasã i-o atinse Vrun zeu sau poate-un om.

eu sunt nãscut de-o roabã ªi þiitoare-a lui. dar ca la fiii Cei legiuiþi ai sãi þinea la mine Pãrintele meu Castor Hilachide. ™k mn Krht£wn gšnoj eÜcomai eÙrei£wn. Pe când ceilalþi ºi-or cãuta de treburi. ¢nšroj ¢fneio‹o p£Žj: polloˆ d kaˆ ¥lloi uŒej ™nˆ meg£rJ ºmn tr£fon ºd' ™gšnonto gn»sioi ™x ¢lÒcou: ™m d' çnht¾ tške m»thr pallak…j. Cunoaºte-vei ce spic din el crescuse. Dar mã-nsurai c-o fatã De bogãtaºi. ba-mi luarã ªi casele. mai mulþi. ODISEEA. ca tatã De fii slãviþi. pîj dš se naàtai ½gagon e„j 'Iq£khn.562 ODUSSEAIS. S-au dus acuma bunurile-mi toate. oÙ mn g£r t… se pezÕn яomai ™nq£d' ƒkšsqai. toà ™gë gšnoj eÜcomai enai: Öj tÒt' ™nˆ Kr»tessi qeÕj ìj t…eto d»mJ ÔlbJ te ploÚtJ te kaˆ uƒ£si kudal…moisin. e‡h mn nàn nîŽn ™pˆ crÒnon ºmn ™dwd¾ ºd mšqu glukerÕn klis…hj œntosqen ™oàsi da…nusqai ¢kšont'. cãci eu n-am fost Netrebnic ºi lipsit de vrednicie. Cãci m-au bãtut nespus de multe valuri. t…nej œmmenai eÙcetÒwnto. CÂNTUL XIV Corabie-ai sosit? ªi cum vâslaºii Te-aduserã-n Itaca? Cine-s dânºii? Cã n-ai venit pe jos. ¢ll' à toi tÕn kÁrej œban qan£toio fšrousai e„j 'Adao dÒmouj: toˆ d zw¾n ™d£santo pa‹dej Øpšrqumoi kaˆ ™pˆ kl»rouj ™b£lonto.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „toig¦r ™gè toi taàta m£l' ¢trekšwj ¢goreÚsw. cu-a lui soþie. Ca om bogat ºi norocos. Mi-e tata om bogat din Creta largã. X Ðppo…hj t' ™pˆ nhÕj ¢f…keo. 563 255 190 260 195 265 200 270 205 275 280 210 285 215 . Óssa ge d¾ xÚmpanta qeîn „Òthti mÒghsa. aÙt¦r ™moˆ m£la paàra dÒsan kaˆ o„k…' œneiman. ¥lloi d' ™pˆ œrgon ›poien: ·hŽd…wj ken œpeita kaˆ e„j ™niautÕn ¤panta oÜ ti diapr»xaimi lšgwn ™m¦ k»dea qumoà. ¢ll£ me son „qaigenšessin ™t…ma K£stwr `Ulak…dhj. iar mie Nu-mi darã mai nimica. Puind la sorþi averea-i ºi-o-mpãrþirã Bãieþii lui neobrãzaþi. El a nãscut ºi a crescut la curte ªi alþi copii. ºgagÒmhn d guna‹ka polukl»rwn ¢nqrèpwn e†nek' ™mÁj ¢retÁj. Toþi legiuiþi. de bunã seamã. Dar cred cã tu privind în mine paiul. ºi asta mulþumitã Destoiniciei mele. Abia-ntr-un an aº încheia povestea Pãþaniilor mele care toate Le-am îndurat.” Grãi atunci Ulise iscusitul: „Curat ºi drept þi-oi da rãspuns la toate De-ar fi s-avem noi doi acum în casã Pe multã vreme hranã ºi vin dulce Ca în rãgaz sã ne-ospãtãm la masã. ™peˆ oÙk ¢pofèlioj Ãa oÙd fugoptÒlemoj: nàn d' ½dh p£nta lšloipen: ¢ll' œmphj kal£mhn gš s' яomai e„sorÒwnta ginèskein: à g£r me dÚh œcei ½liqa poll». c-aºa voirã zeii. El care-atunci era privit de obºtea Cretanilor întocmai ca ºi zeii. Dar când l-ajunse moartea ªi se cãlãtori pe ceea-lume.

qeÕj d' ™kšdassen 'AcaioÚj. Dar eu le-am îndrãgit fiindu-mi date De cei-de-sus. ka… moi m£la tÚgcane poll£. aheii. t£ t' ¥llois…n ge katarrighl¦ pšlontai. CÂNTUL XIV Curaj îmi dase Marte. Ci m-aruncam naintea tuturora ªi doboram cu arma pe oricare Vrãjmaº pe care-l ajungeam din fugã. gând hain îmi puse 565 290 220 295 225 300 305 230 310 235 315 240 320 . bãtãlia. Nicicând nu-mi ºovãia bãrbata fire. De nouã ori m-am pus în fruntea oastei ªi-a vaselor în luptã cu duºmanii. ¼ te tršfei ¢gla¦ tškna. ¢ll£ moi a„eˆ nÁej ™p»retmoi f…lai Ãsan kaˆ pÒlemoi kaˆ ¥kontej ™äxestoi kaˆ юsto…. lugr£. ¿ pollîn ¢ndrîn ØpÕ goÚnat' œluse. tîn ™xaireÚmhn menoeikša. kak¦ dusmenšessi futeÚwn. poll¦ d' Ñp…ssw l£gcanon: aya d okoj Ñfšlleto. prˆn mn g¦r Tro…hj ™pib»menai uŒaj 'Acaiîn e„n£kij ¢ndr£sin Ãrxa kaˆ çkupÒroisi nšessin ¥ndraj ™j ¢llodapoÚj. Plecarãm cu corãbiile-n þarã. Dar plugãritul ºi gospodãria Ce creºte vlaste mândre nu-mi plãcurã. cucerind oraºul. ka… ·a œpeita deinÒj t' a„do‹Òj te met¦ Kr»tessi tetÚgmhn. Un zeu însã ne-mprãºtie pe mare. De fui puternic ºi mãrit în Creta. X à mn d¾ q£rsoj moi ”Arhj t' œdosan kaˆ 'Aq»nh kaˆ ·hxhnor…hn: ÐpÒte kr…noimi lÒconde ¥ndraj ¢ristÁaj. Pe care se topi atâta lume. Chiar nainte Sã plece-aheii la rãzboi cu Troia. oÜ potš moi q£naton protiÒsseto qumÕj ¢g»nwr. Sãgeþile ºi suliþele lucii. ¢ll¦ polÝ prètistoj ™p£lmenoj œgcei ›leskon ¢ndrîn dusmenšwn Ó tš moi e‡xeie pÒdessi. aºa de tare Fu glasul obºtii. ªi-aveam noroc din plin sã-mi curgã toate. œnqa mn e„n£etej polem…zomen uŒej 'Acaiîn. Când voinici de frunte Eu mi-alegeam ca sã mã pun la pândã ªi stam sã fac pârjol în duºmãnie. Luam din pradã ce pofteam pe-alese ªi multe-mi mai picau la sorþi în urmã. t£ pou qeÕj ™n fresˆ qÁken: ¥lloj g£r t' ¥lloisin ¢n¾r ™pitšrpetai œrgoij. tù dek£tJ d pÒlin Pri£mou pšrsantej œbhmen o‡kade sÝn n»essi. d¾ tÒt' œm' ½nwgon kaˆ ¢gaklutÕn 'IdomenÁa n»ess' ¹g»sasqai ™j ”Ilion: oÙdš ti mÁcoj Ãen ¢n»nasqai. to‹oj œa ™n polšmJ: œrgon dš moi oÙ f…lon œsken oÙd' o„kwfel…h. bietul. ªi casa mea curând se-mbogãþise. cãci oamenii au daruri ªi gusturi osebite. Ci totdeauna mie dragi îmi furã Vâslitele corãbii.564 ODUSSEAIS. iar în anul Al zecelea noi. ¢ll' Óte d¾ t»n ge stuger¾n ÐdÕn eÙrÚopa ZeÝj ™fr£saq'. Iar mie. Dar când la urmã Joe tunãtorul Ne îndreptã pe calea urgisitã. aÙt¦r ™moˆ t¦ f…l' œske. Pãcate ce cutremurã pe alþii. ODISEEA. Nouã ani pe-acolo Luptarãm noi. calep¾ d' œce d»mou fÁmij. iar Minerva Rãzboinicie. Cretanii m-au silit cu preavestitul Idomeneu sã duc la Troia flota ªi n-aveam încotro.

Strãlucitor Egipetul. Eu soþilor atunci dãdui poruncã Pe lângã nãvi cu arme sã s-aþie Spre paza lor ºi repezii iscoade Sã meargã la vedeli ºi sã vegheze. CÂNTUL XIV Mintosul Joe.566 ODUSSEAIS. ¢ll' ¢skhqšej kaˆ ¥nousoi ¼meqa. sã care Femei ºi prunci ºi pe bãrbaþi s-omoare. Joe tunãtorul Sili atunci la fugã ruºinoasã Pe soþii mei. aya m£l' A„gupt…wn ¢ndrîn perikallšaj ¢groÝj pÒrqeon. sÝn ¢ntiqšois' ˜t£roisin. Cum auzirã zarva. oÙdš tij œtlh ODISEEA. ™pispÒmenoi mšneŽ sfù. egiptenii Din zori de zi venirã ºi tot ºesul Fu plin de cãlãreþi ºi de pedeºtri ªi arme lucii. Dar dânºii ascultarã de trufia ªi de pornirea lor ºi s-apucarã Deodatã sã despoaie frumuseþea De þar-a egiptenilor. A ºaptea zi plecam din Creta largã Pe vânt frumos ºi bun de miazãnoapte. X aÙt¦r ™moˆ deilù kak¦ m»deto mht…eta ZeÚj: mÁna g¦r oon œmeina tetarpÒmenoj tekšessi kourid…V t' ¢lÒcJ kaˆ kt»masin: aÙt¦r œpeita A‡guptÒnde me qumÕj ¢nègei naut…llesqai. œnq' à toi mn ™gë kelÒmhn ™r…hraj ˜ta…rouj aÙtoà p¦r n»essi mšnein kaˆ nÁaj œrusqai. Cãlãtorim ca pe un curs de apã ªi nici o navã nu-mi pãþi nimica. Vreo nouã vase-am pregãtit ºi-ndatã Corãbieri strânsei pe lângã mine. Eu jertfe o mulþime Le împãrþii. æj e‡ te kat¦ ·Òon: oÙdš tij oân moi nhîn phm£nqh. ™nnša nÁaj ste‹la. stÁsa d' ™n A„gÚptJ potamù nšaj ¢mfiel…ssaj. pempta‹oi d' A‡gupton ™ãrre…thn ƒkÒmesqa. ˜xÁmar mn œpeita ™moˆ ™r…hrej ˜ta‹roi da…nunt': aÙt¦r ™gën ƒer»Ža poll¦ pare‹con qeo‹s…n te ·šzein aÙto‹s… te da‹ta pšnesqai. t¦j d' ¥nemÒj te kubernÁta… t' ‡qunon. de nu-ndrãzni nici unul 567 325 245 330 250 335 340 255 345 260 350 265 355 360 . Pe urmã mi-a venit sã plec pe mare Departe spre Egipet. ™k d guna‹kaj ¥gon kaˆ n»pia tškna. Vreo ºapte zile chefuirã soþii Iubiþi ai mei. vesel cã-mi vãd fiii. ÑptÁraj d kat¦ skopi¦j êtruna nšesqai: oƒ d' Ûbrei e‡xantej. ªi larm-ajunse repede-n cetate. Am rãmas acasã O lunã numai. pregãtindu-mi Corãbii cu neîntrecuþi tovarãºi. În zile cinci sosirãm noi la râul. nÁaj ™å ste…lanta. ºi-acolo Oprii încovoiatele corãbii. ˜bdom£tV d' ¢nab£ntej ¢pÕ Kr»thj eÙre…hj ™plšomen boršV ¢nšmJ ¢krašŽ kalù ·hŽd…wj. qoîj d' ™sage…reto laÒj. ™n d ZeÝj terpikšraunoj fÚzan ™mo‹s' ˜t£roisi kak¾n b£len. Nevastã-mea ºi bunurile mele. ca zeilor sã-nchine ªi-ospãþ sã-ntindã ei ºi pentru sine. Ci toþi stãturãm sãnãtoºi ºi teferi ªi ne mânarã vântul ºi cârmacii. aÙtoÚj t' œkteinon: t£ca d' ™j pÒlin †ket' ¢ãt». oƒ d boÁj ¢ontej ¤m' ºÒŽ fainomšnhfi Ãlqon: plÁto d p©n ped…on pezîn te kaˆ †ppwn calkoà te steropÁj.

cãci toþi îmi dau de toate. poll¦ d' ¥geira cr»mat' ¢n' A„gupt…ouj ¥ndraj: d…dosan g¦r ¤pantej. sf…sin ™rg£zesqai ¢n£gkV. ¢ll' Óte d¾ mÁnšj te kaˆ ¹mšrai ™xeteleànto ¨y peritellomšnou œteoj kaˆ ™p»luqon ïrai. ODISEEA. un ºoltic Ce multe rele mai fãcu la oameni. Ôfr' ƒkÒmesqa Foin…khn. œnqa mn ˜pt£etej mšnon aÙtÒqi. care vajnic Se mânie când vede rãutatea. Dar când sosi ºi m-apucã ºi anul Al optulea. Dar mulþi de-ai lui nãval-au dat la mine Cu lãncile ºi-au vrut sã mã omoare. cãci se temea de Joe Ocrotitor de oaspeþi. CÂNTUL XIV Sã þie piept.568 270 ODUSSEAIS. Dar mie-mi dete Joe Un gând – muream mai bine-acolo ªi mã gãsea veleatul în Egipet. à mšn moi m£la polloˆ ™p»Žsson mel…Vsin. d¾ tÒte Fo‹nix Ãlqen ¢n¾r ¢pat»lia e„dèj. œnq' ¹mšwn polloÝj mn ¢pšktanon ÑxšŽ calkù. ªi scutul de pe umere ºi lancea Din mânã lepãdai. iar el de mine Se îndurã ºi mã feri de moarte ªi mã pofti sã ºed în car ºi-acasã Mã duse pe când eu plângeam cu lacrimi. atunci veni la mine Un mincinos fenician. Iar alþii furã duºi de vii la munca Cea silnicã. ƒšmenoi kte‹nai: d¾ g¦r kecolèato l…hn: ¢ll' ¢pÕ ke‹noj œruke. O mulþime De-ai noºtri-au fost uciºi cu lãnci de-aramã. genunchii-i Prinsei ºi-i sãrutai. X me‹nai ™nant…bion: perˆ g¦r kak¦ p£ntoqen œsth. toÝj d' ¥nagon zwoÚj. aºa-i împresurase De pretutindeni rãul. DiÕj d' çp…zeto mÁnin xein…ou. el ticlui minciunã ªi mã sui-n corabie pe mare 569 365 275 370 280 375 380 285 385 290 390 395 . mersei în faþa Telegii împãratului. trèkthj. ™j d…fron dš m' ›saj ¥gen o‡kade d£kru cšonta. Ój te m£lista nemess©tai kak¦ œrga. Acolo Mai petrecui un an întreg la dânsul. dÒru d' œkbalon œktose ceirÒj: aÙt¦r ™gë basilÁoj ™nant…on ½luqon †ppwn kaˆ kÚsa goÚnaq' ˜lèn: Ð d' ™rÚsato ka… m' ™lšhsen. Öj d¾ poll¦ k£k' ¢nqrèpouj ™eÒrgei: Ój m' ¥ge parpepiqën Îsi fres…n. œnqa par' aÙtù me‹na telesfÒron e„j ™niautÒn. Cãci tot nu mã scuti nenorocirea – Din cap scosei îndatã coiful mândru. ªi el. aÙt¦r ™moˆ ZeÝj aÙtÕj ™nˆ fresˆn ïde nÒhma po…hs': –æj Ôfelon qanšein kaˆ pÒtmon ™pispe‹n aÙtoà ™n A„gÚptJ: œti g£r nÚ me pÁm' Øpšdekto: – aÙt…k' ¢pÕ kratÕj kunšhn eÜtukton œqhka kaˆ s£koj êmoiŽn. însã împãratul I-a-ndepãrtat. Óqi toà ge dÒmoi kaˆ kt»mat' œkeito. Eu ºapte ani atunci stãtui acolo ªi printre egipteni avere mare Mi-agonisii. pe unde ªi-avea el casa ºi-ale lui. Nebuni de ciudã. ¢ll' Óte d¾ ÔgdoÒn moi ™piplÒmenon œtoj Ãlqe. mehenghi amãgitor mã duse Cu dânsul în Fenicia. Când zilele ºi lunile trecurã ªi vremile se perindarã-n cursul Acelui an.

Deci cum în urmã noi lãsarãm Creta ªi nu se mai zãrea vro altã þarã. Ópwj œti pÁma fÚgoimi. Acolo Am auzit ceva despre Ulise. -ncleºtându-l Cu braþele. X ™j LibÚhn m' ™pˆ nhÕj ™fšssato pontopÒroio. юÒmenÒj per. œcont… per ¥lgea qumù. Cu toat-a mea durere-mi puse-n mânã Catargul cel nescufundat al nãvii Ca iar sã scap de cumpãnã. Cãci fiul sãu nainte mã-ntâlnise Când eu eram sfârºit de frig ºi trudã. 571 400 405 300 410 305 415 310 420 315 425 430 320 435 . ªi astfel nouã zile Fui dus. ¢n£gkV. œnqa me Qesprwtîn basileÝj ™kom…ssato Fe…dwn ¼rwj ¢pri£thn: toà g¦r f…loj uƒÕj ™pelqën a‡qrJ kaˆ kam£tJ dedmhmšnon Ãgen ™j okon. bãrbatul Fidon. ªi-mi dete de-nvãscut îmbrãcãminte. Dar mie Joe. talazul Cotropitor m-apropie de þara Tesproþilor. ca eu o-ncãrcãturã Sã duc cu el. Manta ºi hainã dedesubt. yeÚdea bouleÚsaj. ZeÝj d' ¥mudij brÒnthse kaˆ œmbale nh keraunÒn: ¹ d' ™lel…cqh p©sa DiÕj plhge‹sa keraunù. aÙt¦r ™moˆ ZeÝj aÙtÒj. CÂNTUL XIV Spre Libia. al cãror crai. dek£tV dš me nuktˆ mela…nV ga…V Qesprwtîn pšlasen mšga kàma kul…ndon. ¢ll' oÙranÕj ºd q£lassa. ke‹qi dš m' æj per£seie kaˆ ¥speton ðnon ›loito. ceirÕj ¢nast»saj. Dar Cel-de-sus îi soroci pieirea. †na oƒ sÝn fÒrton ¥goimi. ½cluse d pÒntoj Øp' aÙtÁj. ƒstÕn ¢maim£keton nhÕj kuanopróroio ™n ce…ressin œqhken. tù ·a periplecqeˆj ferÒmhn Ñloo‹s' ¢nšmoisin. avu de mine grijã fãrã platã. Ôfr' †keto dèmata patrÒj: ¢mfˆ dš me cla‹n£n te citîn£ te e†mata ›ssen. ™n d qee…ou plÁto: pšson d' ™k nhÕj ¤pantej. De nevoie Mersei cu el pe vas. oƒ d korènVsin ‡keloi perˆ nÁa mšlainan kÚmasin ™mforšonto: qeÕj d' ¢poa…nuto nÒston. tù ˜pÒmhn ™pˆ nhÒj. Iar vasul pe vânt bun de miazãnoapte Plutea frumos în larg deasupra Cretei. d¾ tÒte kuanšhn nefšlhn œsthse Kron…wn nhÕj Ûper glafurÁj. ¹ d' œqeen boršV ¢nšmJ ¢krašŽ kalù mšsson Øpr Kr»thj: ZeÝj dš sfisi m»det' Ôleqron.570 295 ODUSSEAIS. Deodatã Joe Tunând trãsni corabia ce-ntreagã Se zgudui lovitã de-al lui trãsnet ªi-o rãzbãtu duhoare de pucioasã. la tatãl sãu acasã. ™nnÁmar ferÒmhn. ¢ll' Óte d¾ Kr»thn mn ™le…pomen. ci doar ca sã mã vândã Pe preþ mai bun pe mine. Ci numai cer ºi mare. iar într-a zecea noapte neagrã. purtat eram de vântul Îngrozitor. oÙdš tij ¥llh fa…neto gai£wn. iatã Joe Un nor întunecos atunci trimise Deasupra nãvii noastre ºi noianul Se înnegri sub el. El mã luã de mânã ºi m-aduse La curtea lui. Mereu rostogolindu-mã. Toþi oamenii se rãsturnarã-n apã ªi-n jurul nãvii duºi erau prin valuri Ca niºte ciori. Aºa fãcut-a zeul Ne-ntoarsã calea lor. œnq' 'OdusÁoj ™gë puqÒmhn: ke‹noj g¦r œfaske ODISEEA. cu tot prepusul.

ªi mai spunea el craiul C-ar fi umblat Ulise la Dodona Sã cerceteze oracolul lui Joe De la stejarul cel cu plete nalte. El porunci la oameni De mine s-aibã grijã. Ósa xunage…rat' 'OdusseÚj. ka… moi kt»mat' œdeixen. M-au dezbrãcat de mantie ºi hainã ªi altele mi-au pus. de mult plecatul. sã mã cufunde-n valul Urgiei ºi mai mult. ·wgalša. Iar când spre searã-au fost aici pe câmpul Ostrovului cel limpede Itaca. ka… nÚ ken ™j dek£thn gene¾n ›terÒn g' œti bÒskoi: tÒssa oƒ ™n meg£roij keim»lia ke‹to ¥naktoj. vistierie Cu care cineva pânã la neamul Al zecelea-ar putea hrãni o casã.572 ODUSSEAIS. aÙt¦r ™moˆ desmÕn mn ¢nšgnamyan qeoˆ aÙtoˆ ODISEEA. œnq' Ó gš m' ºnègei pšmyai basilÁŽ 'Ak£stJ ™ndukšwj: to‹sin d kak¾ fresˆn ¼ndane boul¾ ¢mf' ™mo…. Pe mine-apoi m-au dezlegat chiar zeii 573 325 440 445 330 450 335 455 340 460 465 345 470 . nÁa kateirÚsqai kaˆ ™partšaj œmmen ˜ta…rouj. Ei au ºi pus la cale-a mea robire. Ei se-nvoirã Sã-mi facã rãu. Rupturile ce tu le vezi cu ochii. CÂNTUL XIV Spunea doar craiul cã-l avuse-n gazdã ªi-l ospãtase. De felul cum în þara-i roditoare Sosi-va el. oare Pe faþã sau pe-ascuns? Cu închinare La zei în casã-i se jura el mie Cã vasul fuse tras atunci pe mare ªi oamenii stau gata sã-l petreacã În þara lui. Ôfr' œti p£gcu dÚhj ™pˆ pÁma geno…mhn. êmose d prÕj œm' aÙtÒn. Óppwj nost»sei' 'Iq£khj ™j p…ona dÁmon. Ei cobzã m-au legat c-o rãsucitã Frânghie pe corabie ºi-n grabã Ieºind la þãrm s-au aºezat la cinã. niºte bulendre. dar m-a trimis pe mine Nainte. œnq' ™m mn katšdhsan ™ãssšlmJ ™nˆ nh ÓplJ ™ãstrefšŽ stereîj. ¢mfˆ dš me ·£koj ¥llo kakÕn b£lon ºd citîna. Aºa erau odoarele-i de multe La curtea lui. t¦ kaˆ aÙtÕj ™n Ñfqalmo‹sin Órhai. ¢pospšndwn ™nˆ o‡kJ. cã s-a nimerit sã plece Un vas tesprotian înspre Dulichiu. aramã ºi-aur ªi fier din greu lucrat. Ôfra qeo‹o ™k druÕj ØyikÒmoio DiÕj boul¾n ™pakoÚsai. X xein…sai ºd filÁsai „Ònt' ™j patr…da ga‹an. tÕn d' ™j Dwdènhn f£to b»menai. sã mã poarte La craiul lor Acast. El mi-arãtã averea ce Ulise Pe-atunci agonisise. ªi cum pe mare De-ajuns de mal se-ndepãrtase vasul. ¢ll' ™m prˆn ¢pšpemye: tÚchse g¦r ™rcomšnh nhàj ¢ndrîn Qesprwtîn ™j Doul…cion polÚpuron. ½dh d¾n ¢peèn. aÙt…ka doÚlion Ãmar ™moˆ perimhcanÒwnto. aÙtoˆ d' ¢pob£ntej ™ssumšnwj par¦ q‹na qal£sshj dÒrpon ›lonto. ˜spšrioi d' 'Iq£khj eÙdeišlou œrg' ¢f…konto. calkÒn te crusÒn te polÚkmhtÒn te s…dhron. o‰ d» min pšmyousi f…lhn ™j patr…da ga‹an. À ¢mfadÕn Ãe krufhdÒn. când venea în þarã. Mãnosu-n grâu. ¢ll' Óte ga…hj pollÕn ¢pšplw pontopÒroj nhàj. ™k mšn me cla‹n£n te citîn£ te e†mat' œdusan.

Cã-mi fuse dat sã mai trãiesc pe lume. oÙdš me pe…seij. t… se cr¾ to‹on ™Ònta mayid…wj yeÚdesqai. ¢ll¦ t£ g' oÙ kat¦ kÒsmon. œnq' ¢nab£j. ¢ll' oƒ mn t¦ ›kasta par»menoi ™xeršousin. e„pën ¢mf' 'OdusÁŽ. œpeita d cersˆ di»resa ¢mfotšrVsi nhcÒmenoj. De ce sã minþi degeaba. Uºor m-adãpostirã înºiºi zeii ªi mã luarã apoi ºi mã-ndreptarã Pe-aici la casa unui om cuminte. toˆ mn p£lin aâtij œbainon nhÕj œpi glafurÁj: ™m d' œkruyan qeoˆ aÙtoˆ ·hŽd…wj. ka… me staqmù ™pšlassan ¥gontej ¢ndrÕj ™pistamšnou: œti g£r nÚ moi asa biînai. pe unde Era desiºu-unei pãduri frunzoase ªi-aci mã tupil ºi mã culc. 575 350 475 480 355 485 360 490 365 495 500 370 505 375 . EÜmaie subîta: „« deil xe…nwn. ke…mhn pepthèj. Dar când vãzurã bine cã-i zadarnic De-a mai cãta. Eu deoparte La turme stau ºi nu merg în cetate. Ósa d¾ p£qej ºd' Ós' ¢l»qhj. oƒ d meg£la sten£contej fo…twn: ¢ll' oÙ g£r sfin ™fa…neto kšrdion enai ma…esqai protšrw. Cu grele Suspine ei umblarã dupã mine. яomai. ™gë d' ™å oda kaˆ aÙtÕj nÒston ™mo‹o ¥naktoj. strãine. O iau la deal. dacã-i vine De undeva vreo ºtire. Stãpâna mea-nþeleaptã. De nu cumva mã cheamã Penelopa. Toþi în casã Se pun atunci ºi-ntreabã despre toate. Dar vorba Ce-mi spui despre Ulise-mi pare goalã ªi nu te cred. Ótti min oÜ ti met¦ Trèessi d£massan º f…lwn ™n cers…n. ™peˆ pÒlemon tolÚpeuse. ºdš ke kaˆ ú paidˆ mšga klšoj ½rat' Ñp…ssw. Mãcar atunci aheii I-ar fi fãcut mormânt. Ó t' ½cqeto p©si qeo‹si p£gcu m£l'. ºi slavã mare Putea sã lase el ca moºtenire La fiul sãu. la vas se-napoiarã. à moi m£la qumÕn Ôrinaj taàta ›kasta lšgwn. xestÕn ™fÒlkaion katab¦j ™pšlassa qal£ssV stÁqoj.] nàn dš min ¢kleiîj “Arpuiai ¢nhršyanto. aÙt¦r ™gë par' Ûessin ¢pÒtropoj: oÙd pÒlinde œrcomai. Ót' ¢ggel…h poqn œlqV. Tu om bãtrân? ªtiu bine eu cã zeii Nu suferã cu nici un chip sã vie Stãpânul meu. Cu de-amãnuntul povestindu-mi mie Cât ai rãbdat ºi pribegit. ODISEEA.574 ODUSSEAIS. [tî kšn oƒ tÚmbon mn ™po…hsan Panacaio…. mi-apropii De mare pieptul ºi-o apuc de-a-notul ªi lopãþesc cu braþele-amândouã ªi repede mã depãrtez de dânºii ªi ies pe mal. cã-n luptã cu troienii El n-a cãzut sau n-a murit la sânul Prietenilor lui dupã-ncetarea Rãzboiului. Dar azi fãrã mãrire Vântoasele-l rãpirã. ªi dupã ce cu zdreanþa Mi-acopãr capul ºi de-a lungul cârmei Frumos cioplite mã cobor. Óqi te dr…oj Ãn poluanqšoj Ûlhj. m£la d' ðka qÚrhq' œa ¢mfˆj ™ke…nwn. e„ m» poÚ ti per…frwn PhnelÒpeia ™lqšmen ÑtrÚnVsin. X ·hŽd…wj: kefalÍ d kat¦ ·£koj ¢mfikalÚyaj.” Eumeu îi zise: „Hei sãrac de tine! Cã tare m-ai înduioºat.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfhj. CÂNTUL XIV Uºor de tot.

fÁ dš min ™n Kr»tessi par' 'IdomenÁŽ „dšsqai nÁaj ¢keiÒmenon. ™x oá d» m' A„twlÕj ¢n¾r ™x»pafe mÚqJ. ›ssaj me cla‹n£n te citîn£ te e†mata pšmyai Doul…ciÒnd' „šnai. ci pentru cã mi-e mie De Cel-de-sus care-ocroteºte oaspeþi ªi pentru cã de tine mi-este milã.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosefènee d‹oj ØforbÒj: ODISEEA. Óqi moi f…lon œpleto qumù: e„ dš ke m¾ œlqVsin ¥nax teÕj æj ¢goreÚw.” Eumeu îi zise: 577 510 380 515 520 385 525 390 530 395 535 540 400 545 . Zicea cã vine La varã sau la toamnã împreunã Cu oastea lui ºi-aduce-avere multã.576 ODUSSEAIS. cã dacã se va-ntoarce Stãpânul tãu pe-aici. toˆ ”Olumpon œcousin. ºi sã ne fie martori Amândurora cei din slavã. Pe unde vreau sã fiu. X ºmn o‰ ¥cnuntai d¾n o„comšnoio ¥naktoj. în casa asta. Ój ·' ¥ndra kte…naj poll¾n ™pˆ ga‹an ¢lhqeˆj ½luq' ™mÕn prÕj staqmÒn: ™gë dš min ¢mfag£pazon. pe lângã Idomeneu. Tu mã îmbraci cu o manta ºi-o hainã ªi mã trimiþi pe urmã la Dulichiu. Ca nici un om calic sã nu cuteze Sã umble cu minciuni. gšron polupenqšj. ¢ll¦ D…a xšnion de…saj aÙtÒn t' ™lea…rwn. jãlos moºneag. Dar hai sã facem Prinsoare-acum. Eu îl primii cu drag. dacã te-aduse La mine soarta. Ôfra kaˆ ¥lloj ptwcÕj ¢leÚetai ºperopeÚein. nu cãta pe voie Sã-mi faci minþind ºi amãgind. dacã pe tine Nu-i chip sã te câºtig ºi sã te-nduplec. ªi tu. ™pe… sš moi ½gage da…mwn. cã doarã Nu pentru asta te-oi cinsti ºi-n gazdã Te voi þinea. sã-ntreb pe nimeni De când m-a pãcãlit cu povestirea-i Un om etolian care-omorâse Pe un bãrbat ºi dupã ce pe lume Nemernicise mult. tu pune Pãstorii tãi atunci sã mã rãpeadã La vale de pe stânca asta mare. kaˆ sÚ. CÂNTUL XIV ªi cei mâhniþi de lipsa-ndelungatã A craiului. ºd' o‰ ca…rousin b…oton n»poinon œdontej: ¢ll' ™moˆ oÙ f…lon ™stˆ metallÁsai kaˆ ™ršsqai.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „à m£la t…j toi qumÕj ™nˆ st»qessin ¥pistoj. Însã mie Nu-mi place sã descos.” Ulise i-a rãspuns: „De bunã seamã Eºti prea necrezãtor. Dacã nu vine Stãpânul tãu aºa cum spun. t£j oƒ xunšaxan ¥ellai: kaˆ f£t' ™leÚsesqai À ™j qšroj À ™j Ñpèrhn. e„ mšn ken nost»sV ¥nax teÕj ™j tÒde dîma. poll¦ cr»mat' ¥gonta. unde dregea corãbii Stricate de furtuni. ºi cei voioºi c-au parte Nepedepsiþi de-avere. dmîaj ™pisseÚaj balšein meg£lhj kat¦ pštrhj. Dar el îmi spuse Cã-n Creta l-a vãzut pe crai. m»te t… moi yeÚdessi car…zeo m»te ti qšlge: oÙ g¦r toÜnek' ™gè s' a„dšssomai oÙd fil»sw. oŒÒn s' oÙd' ÑmÒsaj per ™p»gagon oÙdš se pe…qw. zeii Olimpieni. Mãcar cã m-am jurat. veni la mine. sÝn ¢ntiqšois' ˜t£roisi. ¢ll' ¥ge nàn ·»trhn poihsÒmeq': aÙt¦r Ôpisqen m£rturoi ¢mfotšroisi qeo….

strãine. kÒye d' ¢nascÒmenoj sc…zV druÒj. Ca om cuminte nu uitã porcarul De Cei-de-sus. aya dš min dišceuan: Ð d' çmoqete‹to subèthj. Ój s' ™peˆ ™j klis…hn ¥gagon kaˆ xe…nia dîka. Aºa grãi la oameni ªi despicã el lemne cu toporul Tãios de-aramã. X „xe‹n'.” ìj oƒ mn toiaàta prÕj ¢ll»louj ¢gÒreuon. †n' ™n klis…V larÕn tetuko…meqa dÒrpon. ªi-acuma cât viez ºi dup-aceea. când te-am adus în casã ªi mi te-am ospãtat? Cu bunã voie Mai pot apoi sã mã închin lui Joe? Dar iatã-i vremea cinei. ¿n l…pe ke…wn: tÕn d' œlipe yuc». †na xe…nJ ƒereÚsw thledapù: prÕj d' aÙtoˆ ÑnhsÒmeq'. Tãie un smoc din capul Râtanului ºi ca începãturã În foc îl azvârli.578 ODUSSEAIS. un mascur de cinci vremuri. ¤ma t' aÙt…ka kaˆ metšpeita. CÂNTUL XIV „Ce nume bun de om cinstit ºi vrednic Mi-aº cãpãta. ºi-ndatã Se-ntoarserã cu turmele pãstorii.” ìj ¥ra fwn»saj kšase xÚla nhlšŽ calkù: oƒ d' án e„sÁgon m£la p…ona pentašthron. klagg¾ d' ¥spetoj ðrto suîn aÙlizomen£wn. ODISEEA. tÕn mn œpeit' œsthsan ™p' ™sc£rV: oÙd subèthj l»qet' ¥r' ¢qan£twn: fresˆ g¦r kšcrht' ¢gaqÍsin: ¢ll' Ó g' ¢parcÒmenoj kefalÁj tr…caj ™n purˆ b£llen ¢rgiÒdontoj ØÕj kaˆ ™peÚceto p©si qeo‹si nostÁsai 'OdusÁa polÚfrona Ónde dÒmonde. aÙt¦r Ð oŒs' ˜t£roisin ™kškleto d‹oj ØforbÒj: „¥xeq' Øîn tÕn ¥riston.” Aºa vorbirã între ei. sã facem Plãcutã cinã în coliba asta. Aduserã ei porcul Cel îngrãºat. izbi în mascur ªi el rãmase mort. nàn d' érh dÒrpoio: t£cist£ moi œndon ˜ta‹roi een. Îl înjunghiarã 579 550 405 555 410 560 415 565 570 420 575 425 580 . De-ar fi ca asta sã fac eu ºi viaþa Sã-þi curm aºa. oÛtw g£r kšn moi ™ãkle…h t' ¢ret» te e‡h ™p' ¢nqrèpouj. toˆ d' œsfax£n te kaˆ eásan. urã pe urmã La zei pentru întorsul lui Ulise Cel înþelept ºi c-o despicãturã Luatã de pe jos unde-o lãsase Când lemnele-a tãiat. Strigã atunci porcarul la tovarãºi: „Alegeþi vierul cel mai gras din turmã ªi-aduceþi-l ca sã-l înjunghi în cinstea Strãinului din þarã depãrtatã. Sã-l mai gustãm ºi noi care de dragul Acestor porci cu colþii albi ne zbatem Mereu ºi ne-amãrâm de mult. printre oameni. ¢gc…molon d sÚej te kaˆ ¢nšrej Ãlqon Øforbo…. Numai soþii Sã vie-acasã mai curând. t¦j mn ¥ra œrxan kat¦ ½qea koimhqÁnai. o† per юzÝn d¾n œcomen p£scontej Øîn ›nek' ¢rgiodÒntwn: ¥lloi d' ¹mšteron k£maton n»poinon œdousin. dar alþii Se bucurã nepedepsiþi de rodul Trudirii noastre”. ªi porcii ºi-i închiserã în cocini Pe la culcuºul lor ºi vuiet mare Stârni sãlãºuirea lor în staul. aâtij d kte…naimi f…lon t' ¢pÕ qumÕn ˜lo…mhn: prÒfrwn ken d¾ œpeita D…a Kron…wna lito…mhn. ªi-l aºezarã jos pe lângã vatrã.

ªi luând porcarul Bucãþi de pretutindeni. Înfeliarã tot ce mai rãmase. Porcaru-n urmã se sculã s-o-mpartã. Ótti ken ú qumù ™qšlV: dÚnatai g¦r ¤panta. EÜmaie subîta: „œsqie. nÒsfin despo…nhj kaˆ Lašrtao gšrontoj: p¦r d' ¥ra min Taf…wn pr…ato kte£tessin ˜o‹sin. b£llon d' e„n ™leo‹sin ¢ollša.580 ODUSSEAIS. de-a pururi Aºa cum vrea. t¦j d' ¥llaj ne‹men ˜k£stJ: nètoisin d' 'OdusÁa dihnekšessi gšrairen ¢rgiÒdontoj ØÒj. pe care-l dobândise Porcarul singur dupã ce plecase Stãpânul sãu ºi fãrã de-ajutorul Lui moº Laerte ºi-al stãpânei sale: Îl cumpãrã cu banii lui din Tafos. iar el ºezu aproape De-al lui mertic. Le înveli în prapuri ºi fãinã Le presurã ºi le-azvârli în flacãri.” à ·a. spe…saj d' a‡qopa onon 'OdussÁŽ ptolipÒrqJ ™n ce…ressin œqhken: Ð d' ›zeto Î par¦ mo…rV. daimÒnie xe…nwn. Al Maiei fiu. Mai£doj uŒi. m…stullÒn t' ¥ra t«lla kaˆ ¢mf' Ñbelo‹sin œpeiron êpths£n te perifradšwj ™rÚsantÒ te p£nta. urând. EÜmaie. 581 585 430 590 435 595 440 600 605 445 610 450 615 620 . kaˆ ¥rgmata qàse qeo‹s' a„eigenštVsi. kaˆ tšrpeo to‹sde. CÂNTUL XIV Pãstorii ºi-l pârlirã. Le împãrþi din pâne Mesaulios. Se-nvoioºã Ulise ªi zise-aºa: „Eumeu. fiind atotputernic”. palÚnaj ¢lf…tou ¢ktÍ. Le rumenirã-apoi cu toatã grija. s‹ton dš sfin œneime MesaÚlioj. Friptura În ºapte o-mpãrþi pe rând. Le scoaserã felii-felii ºi-n strãchini Ei puserã grãmadã carnea toatã. Vin negru Stropi pe jos ºi-ntinse lui Ulise Potirul plin. kÚdaine d qumÕn ¥naktoj. Grãi el astfel ºi-nchinã-nceputuri De jertfe la nemuritori.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfhj. qÁken ™peux£menoj. ori nu. Porcarul îi rãspunse: „Biet oaspe-al meu. tÕ d' ™£sei. mãcar cã sunt în starea În care sunt”. ODISEEA. f…loj Diˆ patrˆ gšnoio æj ™mo…. X p£ntwn ¢rcÒmenoj melšwn. ªi dupã ce-n frigare le-nþeparã. Fiind un om cu totul drept. iar celelalte Le dete fiecãrui dintre dânºii. carne crudã. cã-mi faci parte De bunãtãþi. Ótti me to‹on ™Ònt' ¢gaqo‹si gera…reij. mãnâncã ºi petrece Cu tot ce-þi stã în faþã la-ndemânã. kaˆ t¦ mn ™n purˆ b£lle. apoi îndatã Îl ciopârþirã. ka… min fwn»saj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „a‡q' oÛtwj. Cãci Dumnezeu ne dã. kaˆ t¦ mn ›ptaca p£nta diemmoir©to dazwn: t¾n mn ‡an NÚmfVsi kaˆ `ErmÍ. ¨n d subèthj †stato daitreÚswn: perˆ g¦r fresˆn a‡sima Édh. urez eu þie Sã fii mereu aºa de drag lui Joe Precum îmi eºti tu mie. Pe musafir cinsti cu lungul spate Al porcului. O parte O prinosi la nimfe ºi lui Hermes. oŒa p£resti: qeÕj d tÕ mn dèsei. Ón ·a subèthj aÙtÕj kt»sato ooj ¢poicomšnoio ¥naktoj. ™j p…ona dhmÒn.

e‡q' ìj ¹bèoimi b…h tš moi œmpedoj e‡h. ¹me‹j mn perˆ ¥stu kat¦ ·wp»Ža pukn£. aÙt¦r ¥h zšfuroj mšgaj a„n œfudroj. Ei aveau porunca. to‹si d' ¤ma tr…toj Ãrcon ™gèn: aÙtoˆ g¦r ¥nwgon. ªi când de-ajuns mâncarã ºi bãurã. phgul…j: aÙt¦r Ûperqe ciën gšnet' ºäte p£cnh. Mesaulios luã rãmãºiþa pânii. oÙk ™pikeÚsw. zãpadã rece De sus ca bruma se lãsa de deasã ªi þurþurii sporeau de peste scuturi. ºi cu toþii Tovarãºi voi ceilalþi. Când cetele mânarãm noi sub Troia ªi le-ntocmirãm ca sã stea la pândã! În frunte-a fost Ulise. pe-mprejurul Oraºului între hãþiºuri dese. ¢ll' ™peˆ oân tÕ prîton ¢nškragon. Sub zidu-nalt. C-aºa de mult se îngrijea de dânsul: „Ascult-acum. Dar când sosirãm noi pe la cetate. cã mã stârneºte vinul Zãlud care ºi pe-nþelept îl face Sã cânte fãrã cumpãt ºi sã râdã Copilãros. Ój t' ™fšhke polÚfron£ per m£l' ¢e‹sai ka… q' ¡palÕn gel£sai ka… t' Ñrc»sasqai ¢nÁke. CÂNTUL XIV Cu mânile-ncepurã apoi cu toþii Sã umble la gãtitele bucate. s…tou kaˆ kreiîn kekorhmšnoi. nÝx d' ¥r' ™pÁlqe kak¾ skotom»nioj: áe d' ¥ra ZeÝj p£nnucoj. ØpÕ teÚcesi pepthîtej ke…meqa. ¨n dÒnakaj kaˆ ›loj. æj Óq' ØpÕ Tro…hn lÒcon ½gomen ¢rtÚnantej. 583 455 625 460 630 635 465 640 470 645 475 650 655 . sã joace ºi sã-ndruge Cuvinte ce mai bine-ar fi tãcute. Ulise-ncepe vorba Voios sã-ncerce pe porcar. aÙt¦r ™peˆ pÒsioj kaˆ ™dhtÚoj ™x œron ›nto. ™sseÚonto. ODISEEA. Ah. s‹ton mšn sfin ¢fe‹le MesaÚlioj. ne tupilãm sub arme ªi ne culcãm acolo. to‹j d' 'OduseÝj metšeipe. kaˆ sakšessi peritršfeto krÚstalloj. Nu pot s-ascund. yucr». sãtui de pitã ºi fripturã. Menelàos ªi eu al treilea. cum nu-s încã tânãr ªi plin de vlagã cum am fost odatã. ¹ge…sqhn d' 'OduseÚj te kaˆ 'Atredhj Menšlaoj. Veni o noapte asprã-ntunecoasã ªi cerul tot ploua fãrã-ncetare ªi vâjâia Munteanul. Iar ei. subètew peirht…zwn. Cu toþii se grãbirã sã se culce. Prin stuhuri ºi prin locuri mocirloase. œnq' ¥lloi p£ntej cla…naj œcon ºd citînaj. EÜmaie kaˆ ¥lloi p£ntej ˜ta‹roi. Am sã mã laud Cu ce-am sã spun. X oƒ d' ™p' Ñne…aq' ˜to‹ma proke…mena ce‹raj ‡allon. ka… ti œpoj prošhken. ™pe… ˜o k»deto l…hn: „kškluqi nàn. Ó pšr t' ¥rrhton ¥meinon. Bãtu un crivãþ ºi veni o noapte De pominã. ¢ll' Óte d» ·' ƒkÒmesqa potˆ ptÒlin a„pÚ te te‹coj.582 ODUSSEAIS. oƒ d' ™pˆ ko‹ton. vânt puternic ªi-n veci ploios. ºleÒj. eÙx£menÒj ti œpoj ™ršw: onoj g¦r ¢nègei. Odatã însã ce-am deschis eu gura. Eumee. sã vadã De scoate el cumva ºi-i dã sumanul Ori va sili pe altul sã i-l deie. e‡ pèj oƒ ™kdÝj cla‹nan pÒroi ½ tin' ˜ta…rwn ¥llon ™potrÚneien. nÝx d' ¥r' ™pÁlqe kak¾ boršao pesÒntoj. un ger.

poimšni laîn. Pe când dormeam. ¢mfÒteron. meºtere Ulise. ¢pÕ d cla‹nan b£le foinikÒessan. Nu-i chip de-acuma sã mai scap cu zile». Cãci nu gândeam de loc sã-mi fie rece ªi-naintai aºa numai cu scutul ªi-ncins cu-a lui curea scânteietoare. Aºa-i zisei. s£kesin e„lumšnoi êmouj: aÙt¦r ™gë cla‹nan mn „ën ˜t£roisin œleipon ¢fradšwj. Acum însã cu toþii 585 480 660 665 485 670 490 675 495 680 685 500 690 505 . l…hn g¦r nhîn ˜k¦j ½lqomen. Sã nu te-audã careva de-ai noºtri ». mã împinse naiba Sã viu aºa-mbrãcat numai c-o hainã. karpal…mwj. X eádon d' eÜkhloi. Eu bucuros iau straiul Lui Toas ºi mã culc ºi-adorm sub dânsul În tihnã pânã-n ziuã.' Ã. Veni la mine. ascultaþi. Deci meargã Sã spuie cineva lui Agamemnon. Preaiscusite.» Cum zise el. ¢ll£ tij e‡h e„pe‹n 'AtredV 'Agamšmnoni. frigul mã omoarã Cãci n-am sumanul. ¢ll' Óte d¾ tr…ca nuktÕj œhn. Eu singur la plecare Lãsai la soþi sumanul meu ca prostul.' ìj ™f£mhn. Cãci tare De tabãrã ne-am depãrtat. Ð d' œpeita nÒon scšqe tÒnd' ™nˆ qumù. ca om destoinic La sfat ºi-n luptã. M-am dus pe copcã. m» t…j seu 'Acaiîn ¥lloj ¢koÚsV. Cum nu-s tânãr ªi zdravãn ca atunci! Mi-ar da. sã trimitã oameni Mai mulþi. iar el. un vis de sus. 'Andra…monoj uƒÒj. ðrto d' œpeita QÒaj. polum»can' 'Odusseà. met¦ d' ¥stra beb»kei. e„ plšonaj par¦ naàfin ™potrÚneie nšesqai. CÂNTUL XIV Dar toþi ceilalþi aveau suman ºi hainã ªi liniºtiþi dormeau cu spete-ascunse Sub pavãzã. Un þol vreun porcar din cei din staul Din dragoste ºi cinste pentr-un astfel De om voinic. Apoi grãi. el m-auzi deodatã: «Tu. filÒthti kaˆ a„dҎ fwtÕj ™Áoj: ODISEEA. vezi bine. kaˆ tÒt' ™gën 'OdusÁa proshÚdwn ™ggÝj ™Ònta ¢gkîni nÚxaj: Ð d' ¥r' ™mmapšwj Øp£kouse: 'diogenj Laerti£dh. oÜ toi œti zwo‹si metšssomai. oŒoj ke‹noj œhn bouleušmen ºd m£cesqai: fqegx£menoj d' Ñl…gV Ñp… me prÕj màqon œeipe: 's…ga nàn. f£e d crusÒqronoj 'Hèj.584 ODUSSEAIS. fiu de viþã naltã al lui Laerte. ¢ll£ me ce‹ma d£mnatai: oÙ g¦r œcw cla‹nan: par£ m' ½pafe da…mwn o„oc…twn' ‡menai: nàn d' oÙkšti fukt¦ pšlontai. grãbit ºi scoate Sumanul porfiriu ºi dã o fugã Spre tabãrã. eu cu cotul Trezind de lângã mine pe Ulise. Dar când fu straj-a treia peste noapte ªi stelele-asfinþirã. Pãstorul oastei. bÁ d qšein ™pˆ nÁaj: ™gë d' ™nˆ e†mati ke…nou ke…mhn ¢spas…wj. f…loi: qe‹Òj moi ™nÚpnion Ãlqen Ôneiroj. ¢ll' ™pÒmhn s£koj oon œcwn kaˆ zîma faeinÒn.' ìj œfat'. kaˆ ™p' ¢gkînoj kefal¾n scšqen epš te màqon: 'klàte. ìj nàn ¹bèoimi b…h tš moi œmpedoj e‡h: do…h kšn tij cla‹nan ™nˆ staqmo‹si suforbîn. Aºa-i zisei. iscodi un mijloc Pe loc ºi-ncet îmi zise: «Taci acuma. în cot proptindu-ºi capul: «Prieteni. ™peˆ oÙk ™f£mhn ·igwsšmen œmphj. ºi sare Toas. Al lui Andrèmon fiu.

X nàn dš m' ¢tim£zousi kak¦ cro e†mat' œconta. anoj mšn toi ¢mÚmwn. toˆ d par' aÙtÕn ¥ndrej koim»santo nehn…ai.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfhj. Dar las’ cã vine fiul lui Ulise ªi el îþi dã ºi sàricã ºi hainã ªi are sã te-ndrepte unde-þi place. nàn: ¢t¦r ºîqšn ge t¦ s¦ ·£kea dnopal…xeij. [aÙt¦r ™p¾n œlqVsin 'OdussÁoj f…loj uƒÒj. Cu care s-apãra de câni ºi oameni. ODISEEA. Dar mâne dimineaþã Din nou rãmâi cu zdrenþele pe tine. pšmyei d'. cã de-avutu-i Cãta porcaru-n lipsa lui de-acasã. Apoi luând o lance þuguiatã. ªi-Ulise-n pat se culcã. tot insul are una. ke‹nÒj se cla‹n£n te citîn£ te e†mata ›ssei. peste dânsul. e†leto d' ÑxÝn ¥konta. vorbit-ai Frumos de tot. m…a d' o‡h fwtˆ ˜k£stJ. Ótti ·£ oƒ biÒtou perik»deto nÒsfin ™Òntoj. oÙ g¦r pollaˆ cla‹nai ™phmoibo… te citînej ™nq£de ›nnusqai. EÜmaie subîta: „ð gšron. se scoalã ªi pe la vatrã aºazã pat ºi-aºterne Deasupra-i blãni de caprã ºi de oaie. Întâi îºi prinse sabia-ascuþitã Pe umerii vânjoºi.” ªi dupã ce vorbi aºa. ¢lex£nemon m£la pukn»n. oÙd subètV ¼ndanen aÙtÒqi ko‹toj. boršw Øp' „wgÍ. Ön katšlexaj. ™n d' яwn te kaˆ a„gîn dšrmat' œballen. nimica fãrã cale ªi de prisos n-ai spus. ¢ll' Ó g' ¥r' œxw „ën Ðpl…zeto: ca‹re d' 'OdusseÚj. departe de-a lui turmã. ¼ oƒ parakšsket' ¢moib¦j ›nnusqai. Aºa dormi Ulise ºi pe-aproape Dormirã ºi ceilalþi pãstori mai tineri. t…qei d' ¥ra oƒ purÕj ™ggÝj eÙn»n. ºi-asupra-i Cojoc de caprã mare ºi-ncãlatã. ¨n d n£khn ›let' a„gÕj ™ãtrefšoj meg£loio. œnq' 'OduseÝj katšlekt'. Avea-vei darã ªi haine ce pofteºti ºi toate cele Ce se cuvin unui sãrman ce vine Jãluitor.586 ODUSSEAIS. CÂNTUL XIV Mã nesocot. Porcarul însã nu vru sã se culce Pe stratul lui. ™pˆ d cla‹nan b£len aÙtù pukn¾n kaˆ meg£lhn. ïn ™pšoic' ƒkšthn talape…rion ¢nti£santa.” Eumeu îi zise: „Moºule. apoi îºi puse Sumanul gros ºi bun la vânt. prîton mn x…foj ÑxÝ perˆ stibaro‹j b£let' êmoij. Óqi per sÚej ¢rgiÒdontej pštrV Ûpo glafurÍ eádon. bÁ d' ‡menai ke…wn. Óte tij ceimën œkpagloj Ôroito. ÓppV se krad…h qumÒj te keleÚei. Øîn ¥po koimhqÁnai. El merse sã se culce unde porcii Dormeau sub stânci. la loc ferit de Crivãþ. ìj Ð mn œnq' 'OduseÝj koim»sato.”] ìj e„pën ¢nÒrouse. Ci merse-afarã înarmat sã doarmã. Se-nveseli Ulise. kunîn ¢lktÁra kaˆ ¢ndrîn. Porcarul zvârle-un þol mai gros ºi mare Ce el l-avea de schimb pe vreme asprã. cãci port rupturi pe mine. Cãci n-avem multe haine-aici ºi sarici De primenit. 587 695 510 700 705 515 710 520 715 525 720 725 530 . ¢mfˆ d cla‹nan ™šssat'. oÙdš t… pw par¦ mo‹ran œpoj nhkerdj œeipej: tî oÜt' ™sqÁtoj deu»seai oÜte teu ¥llou.

Trezit fiind în umbra nopþii nalte De-a tatãlui sãu grijã. Ôfr' œti o‡koi ¢mÚmona mhtšra tštmVj. pa…dwn d protšrwn kaˆ kourid…oio f…loio oÙkšti mšmnhtai teqnhÒtoj oÙd metall´. ºi drumul Þi-ar fi-n zadar. Aflã Cã o silesc ºi tatãl sãu ºi fraþii Sã ia de soþ pe Evrimahos. o. osqa g¦r oŒoj qumÕj ™nˆ st»qessi gunaikÒj: ke…nou boÚletai okon Ñfšllein. kt»mat£ te prolipën ¥ndraj t' ™n so‹si dÒmoisin oÛtw Øperfi£louj: m» toi kat¦ p£nta f£gwsi kt»mata dass£menoi. ªtii cum e femeia.ODUSSEIAS O Cântul XV 5 10 15 20 `H d' e„j eÙrÚcoron Lakeda…mona Pall¦j 'Aq»nh õcet'. ca tot sã mai gãseºti acasã Pe maica-þi neasemuitã. fiindcã E cel mai darnic peþitor ºi-ntrece Pe toþi cu zestrea-i datã. Ój ken Ñpu…V. oÙkšti kal¦ dÒmwn ¥po tÁl' ¢l£lhsai. à toi Nestor…dhn malakù dedmhmšnon ÛpnJ: Thlšmacon d' oÙc Ûpnoj œce glukÚj. Pe Telemah somn dulce nu-l mai prinse. Mã tem cã þi-or mânca averea toatã ªi-or împãrþi-o între ei. ¢ll' ™nˆ qumù nÚkta di' ¢mbros…hn meled»mata patrÕj œgeiren. sÝ d thãs…hn ÐdÕn œlqVj. sã-l îndemne Napoi sã plece-acasã. Mi-e ca dânsa Sã nu-þi ia peste voia ta de-acasã Ceva din bunuri. Telemah. departe De casã sã te porþi. ½dh g£r ·a pat»r te kas…gnhto… te kšlontai EÙrum£cJ g»masqai: Ð g¦r perib£llei ¤pantaj mnhstÁraj dèroisi kaˆ ™xèfellen œedna: m» nÚ ti seà ¢škhti dÒmwn ™k ktÁma fšrhtai. Numai fiul Lui Nestor moleºit dormea în tihnã. Stând aproape. ¢ll¦ sÚ g' ™lqën aÙtÕj ™pitršyeiaj ›kasta. eáre d Thlšmacon kaˆ Nšstoroj ¢glaÕn uƒÕn eÛdont' ™n prodÒmJ Menel£ou kudal…moio. nici îi pasã De rãposatu-i soþ ºi de copiii 5 10 15 20 25 30 . ªi zeiþa Gãsi pe Telemah ºi pe-al lui Nestor Fecior dormind într-un pridvor la curtea Lui Menelau slãvitul. Deci hai mai iute cere Lui Menelau viteazul sã te lase Sã pleci. Minerva cea cu ochi albaºtri-i zise: „Nu-i bine-acum. ¢gcoà d' ƒstamšnh prosšfh glaukîpij 'Aq»nh: „Thlšmac'. Ea cautã mai de folos sã fie La casa celui care-o ia pe dânsa ªi nici nu vrea sã ºtie. sã laºi pe-acolo ªi averea-þi ºi bãrbaþi fãrã ruºine. 'OdussÁoj megaqÚmou fa…dimon uƒÕn nÒstou Øpomn»sousa kaˆ Ñtrunšousa nšesqai. ¢ll' Ôtrune t£cista bo¾n ¢gaqÕn Menšlaon pempšmen. Minerv-atunci se coborî în largul Lacedemòn la fiul lui Ulise Ca sã-i aduc-aminte.

aÙt¦r ™p¾n prèthn ¢kt¾n 'Iq£khj ¢f…khai. nÁa mn ™j pÒlin Ñtrànai kaˆ p£ntaj ˜ta…rouj. sÝ d sÚnqeo qumù. cãlãtoreºte noaptea. e„j Ó kš toi f»nwsi qeoˆ kudr¾n par£koitin. sã ne vedem de cale”. pe ticãloºii Ce-þi toacã moºtenirea. ia seama. nÚkta di¦ dnofer¾n ™l£an: t£ca d' œssetai ºèj. o. grãbit ni-i drumul. ¢ll¦ ˜k¦j n»swn ¢pšcein eÙergša nÁa. oÜ pwj œstin. tu ia drumul ªi du-te mai întâi pe la pãstorul Care-þi pãzeºte porcii ºi þi-e omul Mai credincios. Mai am încã un sfat sã-þi dau. aÙtÕj d prètista subèthn e„safikšsqai. ¥llo dš to… ti œpoj ™ršw. Deci abate-þi Corabia cea bunã de la malul Ostroavelor. Ój toi Øîn ™p…ouroj. ea în Olimp se-ntoarse.590 25 OD USSEAIS. Dar nu cred c-au sã poatã. ODISEEA. Iar Telemah trezi atunci pe fiul Lui Nestor c-o bleandã din picior ºi-i zise: „Scoal’. ¢ll¦ t£ g' oÙk яw: prˆn ka… tina ga‹a kaqšxei ¢ndrîn mnhst»rwn. Nu-i chip sã mergem noaptea pe-ntuneric.” ¹ mn ¥r' ìj e„poàs' ¢pšbh prÕj makrÕn ”Olumpon. Telemah. O dmJ£wn ¼ t…j toi ¢r…sth fa…netai enai. pân’ce zeii Þi-or scoate-n cale vrednica soþie. Curând miji-vor zori. o† toi b…oton katšdousin. prˆn patr…da ga‹an ƒkšsqai. mnhst»rwn s' ™pithdj ¢ristÁej locÒwsin ™n porqmù 'Iq£khj te S£moiÒ te paipalošsshj ƒšmenoi kte‹nai. e„j Ó ke dîra fšrwn ™pid…fria q»V ¼rwj 'Atredhj. CÂNTUL XV Nãscuþi nainte. ºi-nhamã telegarii La carul lor. aÙt¦r Ð Nestor…dhn ™x ¹dšoj Ûpnou œgeire l¦x podˆ kin»saj. Du-te dar ºi-ncrede Averea ta femeii care-þi pare Cã-i cea mai cu credinþã.” tÕn d' aâ Nestor…dhj Peis…stratoj ¢nt…on hÜda: „Thlšmac'. Ðmîj dš toi ½pia oden. dourikleitÕj Menšlaoj. Pe la strâmtoarea cea dintre Itaca ªi stâncile din Samos stau la pândã Fruntaºii peþitori ca sã te-omoare Nainte de sosirea ta în þarã. Ôfra pr»sswmen Ðdo‹o. Corabia ºi oamenii sloboade-i Sã meargã spre cetate. Când vei sosi la malul þãrii tale. œnqa d nÚkt' ¢šsai: tÕn d' Ñtrànai pÒlin e‡sw ¢ggel…hn ™ršonta per…froni Phnelope…V. ka… min prÕj màqon œeipen: „œgreo. Aºa vorbind. ™peigomšnouj per Ðdo‹o. nuktˆ d' Ðmîj ple…ein: pšmyei dš toi oâron Ôpisqen ¢qan£twn Ój t…j se ful£ssei te ·Úeta… te. Aºteaptã darã Întâi s-aducã-Atrid ºi-n car sã-þi puie Din parte-i daruri scumpe ºi cu vorbe 591 35 30 40 35 45 50 40 55 45 60 50 65 . Pisistrat. ¢ll¦ mšn'. Nestor…dh Peis…strate: mènucaj †ppouj zeàxon Øf' ¤rmat' ¥gwn. Rãspunse Pisistrat Nestorianul: „Oricât. ba pãmântul Îi va-nghiþi pe ei. Prielnic vânt îþi va sufla din urmã Un zeu care vegheazã ºi te-ajutã. Petrece-acolo noaptea ªi mânã-l la oraº sã înºtiinþeze Pe buna Penelopa ca sã ºtie Cã tu venit-ai sãnãtos din Pilos”. oÛnek£ oƒ sîj ™ssi kaˆ ™k PÚlou e„l»louqaj.

Iar el rãspunse: „Telemah.” tÕn d' ºme…bet' œpeita bo¾n ¢gaqÕj Menšlaoj: „Thlšmac'. E deopotrivã rãu sã-ndemni pe-un oaspe Sã plece peste voie sau sã-mpiedici Pe cel grãbit cât stã la tine.] ¢ll¦ mšn'. kàdÒj te kaˆ ¢glah kaˆ Ôneiar. ¢gc…molon dš sf' Ãlqe bo¾n ¢gaqÕj Menšlaoj. e„j Ó ke dîra fšrwn ™pid…fria qe…w kal£. Catã Sã þii la oaspe ºi sã-l laºi sã plece Când ar pofti. S-apropie de dânºii Menelaos Sculându-se din pat. pân-oi spune Femeilor s-aºeze ospãþu-n salã Din ce avem de-ajuns pãstrate-n casã. spercÒmenÒj ·a citîna perˆ cro sigalÒenta dànen kaˆ mšga f©roj ™pˆ stibaro‹j b£let' êmoij ¼rwj. CÂNTUL XV Prieteneºti sã te petreacã dânsul. Cum îl simþi. din parte-mi Eu nu te mai opresc aci pe tine.” Abia grãi ºi zorii se ivirã. oÜ t… s' ™gè ge polÝn crÒnon ™nq£d' ™rÚxw ƒšmenon nÒstoio: nemessîmai d kaˆ ¥llJ ¢ndrˆ xeinodÒkJ. `Elšnhj p£ra kallikÒmoio. 593 70 55 75 60 80 65 85 70 90 95 75 100 80 . deipn»santaj ‡men poll¾n ™p' ¢pe…rona ga‹an. sÝ d' Ñfqalmo‹sin ‡dVj. Ôrcame laîn. Iar dacã-þi place Prin Argos s-o apuci ºi prin Helada. e‡pw d gunaixˆ de‹pnon ™nˆ meg£roij tetuke‹n ¤lij œndon ™Òntwn. De vrei sã pleci. de la nevasta-i Elena cea cu pãr de aur.592 OD USSEAIS. f…loj uƒÕj 'OdussÁoj qe…oio:] „'Atredh Menšlae diotrefšj. ™qšlonta d pšmpein. Ci stai pân-oi aduce ªi-n carul tãu voi pune scumpe daruri Ca sã le vezi cu ochii. bÁ d qÚraze. feciorul lui Ulise Pe el îºi puse-o hainã sclipitoare ªi-ºi aruncã pe umerii cei zdraveni Un lung veºmânt. sÒn toi kakÒn ™sq'. merse Spre domnitor ºi-i zise-aºa flãcãul: „Mãrite-Atride Menelaos doamne. tÕn d' æj oân ™nÒhsen 'OdussÁoj f…loj uƒÒj. cinstit ºi-þi prinde bine Sã stai întâi la masã. ieºi de-acolo. Ój ken filÒthta par£scV. parist£menoj d proshÚda [Thlšmacoj. ¢nst¦j ™x eÙnÁj. Ba chiar m-ar prinde ciuda Pe gazda care-n dragoste ºi-n urã E prea pornit ºi n-are vro mãsurã: Mai bine-i când e cumpãnã la toate. Dar e frumos. Cãci oaspele mereu ºi-aduce-aminte De gazda care dragoste i-aratã. ºi pe urmã Sã-ncepi cãlãtoria pe pãmântul Nemãsurat de-ntins. O kaˆ mÚqois' ¢gano‹si paraud»saj ¢popšmyV. œxoca d' ™cqa…rVsin: ¢me…nw d' a‡sima p£nta.” ìj œfat'. Ój t' oÙk ™qšlonta nšesqai xe‹non ™potrÚnV kaˆ Öj ™ssÚmenon katerÚkV. Dã-mi voie ca sã plec de-acum în þarã. aÙt…ka d crusÒqronoj ½luqen 'Hèj. Ój k' œxoca mn filšVsin. e„ d' ™qšleij trafqÁnai ¢n' `Ell£da kaˆ mšson ”Argoj. Grabnic. ¢mfÒteron. [cr¾ xe‹non pareÒnta file‹n. ½dh nàn m' ¢pÒpempe f…lhn ™j patr…da ga‹an: ½dh g£r moi qumÕj ™šldetai o‡kad' ƒkšsqai. Mi-e tare dor sã mã întorn acasã”. ODISEEA. toà g£r te xe‹noj mimnÇsketai ½mata p£nta ¢ndrÕj xeinodÒkou.

o pânzã. nu singur. Cãci el ºi-avea ºederea mai aproape. Öj k£llistoj œhn poik…lmasin ºd mšgistoj. doi telegari. Atrid luã dintre odoare-o cupã Cu douã toarte. d‹a gunaikîn. ªi el se pogorî într-o cãmarã Cu bun miros. ¥stea d' ¢nqrèpwn ¹g»somai: oÙdš tij ¼meaj aÜtwj ¢ppšmyei. uƒÕn d krhtÁra fšrein Megapšnqe' ¥nwgen ¢rgÚreon: `Elšnh d par…stato fwriamo‹sin. pe unde-au fost tot felul De þesãturi. Mã tem cã tot umblând sã-mi cat pe tata. Dintr-însele luã atunci ea. 'Atredhj mn œpeita dšpaj l£ben ¢mfikÚpellon. ¢st¾r d' ìj ¢pšlampen: œkeito d ne…atoj ¥llwn. Elena stete Pe lângã lãzi. Pe dânsul îl grãbi s-aprindã focul. œnq' œsan oƒ pšploi pampo…kiloi. boÚlomai ½dh ne‹sqai ™f' ¹mšter': oÙ g¦r Ôpisqen oâron „ën katšleipon ™pˆ kte£tessin ™mo‹si: m¾ patšr' ¢nt…qeon diz»menoj aÙtÕj Ôlwmai.594 OD USSEAIS. cea mai mare ªi mai frumoasã în alesãturã. ODISEEA. vrun triped de aramã Vrun vas. aÙtÕj d' ™j q£lamon kateb»seto khèenta. Sã frigã carnea. vrun tas de aur. ci-mpreunã Cu fiul Megapent ºi cu Elena. cu mâna ei lucrate. Te duc în lume prin oraºe. O Ôfra toi aÙtÕj ›pwmai. Sosind pe unde-avea el lucruri scumpe. dèsei dš te ›n ge fšresqai.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „'Atredh Menšlae diotrefšj. Ôrcame laîn. CÂNTUL XV Pun ham la cai ºi însumi vin cu tine. ¢nst¦j ™x eÙnÁj. Voi sã mã-ntorn acum la mine-acasã. Cãci la plecare nu lãsai pe nimeni De pazã pentru bunurile mele. tîn ›n' ¢eiramšnh `Elšnh fšre.” Iar chibzuitul Telemah rãspunse: „Mãrite doamne-Atride Menelaos. ¢ll' Óte d» ·' †kan'. Sculat din pat. feciorul lui Boetos. ™peˆ oÙ polÝ na‹en ¢p' aÙtoà: tÕn pàr kÁai ¥nwge bo¾n ¢gaqÕj Menšlaoj ÑptÁsa… te kreîn: Ð d' ¥r' oÙk ¢p…qhsen ¢koÚsaj. 595 105 85 110 90 115 120 95 125 100 130 105 135 . fiului sãu spuse Sã ia un vas de-argint. oÞj k£men aÙt». oÙk ooj. ªi care strãlucea ca un luceafãr ªi se afla sub clit în fundul lãzii. O sã ne dea s-aducem Mãcar un dar. zâna Între femei. ØpozeÚxw dš toi †ppouj. ¢gc…molon dš oƒ Ãlqe Bohqodhj 'EtewneÚj. aÙt…k' ¥r' Î ¢lÒcJ ºd dmJÍsi kšleuse de‹pnon ™nˆ meg£roij tetuke‹n ¤lij œndon ™Òntwn.” aÙt¦r ™peˆ tÒ g' ¥kouse bo¾n ¢gaqÕj Menšlaoj. ½ t… moi ™k meg£rwn keim»lion ™sqlÕn Ôlhtai. Nimeni Pe noi n-o sã ne lase la plecare Nedãruiþi. sau de la mine Din casa mea tot rostul sã nu-mi piarã. sluga se supuse. ¤ma tù g' `Elšnh k…e kaˆ Megapšnqhj.” Cum auzi acestea. ºš tina tripÒdwn eÙc£lkwn º leb»twn º dÚ' ¹miÒnouj º crÚseion ¥leison. Menelaos Nevestei ºi femeilor deodatã Orândui s-aºeze-ospãþ în salã Din ce aveau de-ajuns pãstrate-n casã. veni atunci la dânsul Eteoneu. Sã nu pier însumi eu. Óqi oƒ keim»lia ke‹to.

sã-þi fie Întoarcerea cum o doreºti din suflet! Din câte-odoare am la mine-n casã Þi-oi face darul cel mai scump ºi mândru: Acest ulcior lucrat cu mãiestrie. Aduse apã de spãlat pe mânã O fatã. Telemah. Lucrarea lui Vulcan. Pân-atunci sã steie Pãstrat la maica-þi dulce-n vistierie. îi puse daru-n mânã. cšrniba d' ¢mf…poloj procÒJ ™pšceue fšrousa kalÍ cruse…V. crusù d' ™pˆ ce…lea kekr£antai. Bãlanul Menelaos Pe amândoi feciorii-i duse-n salã. Sidon…wn basileÚj. toàto d…dwmi. Ópwj fresˆ sÍsi menoin´j. în frumos ibric de aur.” ìj e„poàs' ™n cersˆ t…qei. kaˆ p£nta ˜ù qh»sato qumù: toÝj d' Ãge prÕj dîma k£rh xanqÕj Menšlaoj. sÝ dš moi ca…rwn ¢f…koio okon ™ãkt…menon kaˆ s¾n ™j patr…da ga‹an. éj toi ZeÝj telšseien. Luã feciorul Lui Nestor aste bunuri ºi le strânse În coºul de la car privind la toate Înminunat. tšknon f…le. ˜zšsqhn d' ¥r' œpeita kat¦ klismoÚj te qrÒnouj te. ºi-i zise Menelaos: „Dea Dumnezeu. à toi nÒston. fãtul meu. Pe un lighean de-argint. voinicul Megapentes Îi puse-n faþã-i aducând luciosul Ulcior de-argint. ªezurã-acolo-n scaune ºi-n jeþuri. kaˆ t¦ mn ™j pe…rinqa t…qei Peis…stratoj ¼rwj dex£menoj. Ð d' ™dšxato ca…rwn. ODISEEA. eŒoj †konto Thlšmacon: tÕn d prosšfh xanqÕj Menšlaoj: „Thlšmac'. œrgon d' `Hfa…stoio: pÒren dš ˜ Fa…dimoj ¼rwj. poluhr£tou ™j g£mou érhn. ¢rgÚreon: `Elšnh d par…stato kallip£rVoj pšplon œcous' ™n cers…n. când eu trecui pe-acolo La-ntorsul meu. Întreg de-argint cu buzele-aurite. Elena-mbujorata S-apropie de el cu þesãtura ªi-l agrãi: „ªi eu þi-oi face darul Acesta. dèsw Ö k£lliston kaˆ timhšstatÒn ™sti. Cu drag þi-l dãrui þie. mnÁm' `Elšnhj ceirîn. O b¦n d' „šnai protšrw di¦ dèmatoj. Øpr ¢rguršoio lšbhtoj. ca din parte-þi Sã-l dai de ziua nunþii mult-dorite Miresei tale. œpoj t' œfat' œk t' ÑnÒmaze: „dîrÒn toi kaˆ ™gè. spre amintire Din lucrurile mele. CÂNTUL XV Ei merserã prin casã dup-aceea La Telemah. Óss' ™n ™mù o‡kJ keim»lia ke‹tai. Mi-l dete mie Fedim rãzboinicul vestit ºi craiul Sidonului. Óq' ˜Õj dÒmoj ¢mfek£luye ke‹sš me nost»santa: ten d' ™qšlw tÒd' Ñp£ssai. o.” ìj e„pën ™n cersˆ t…qei dšpaj ¢mfikÚpellon ¼rwj 'Atredhj: Ð d' ¥ra krhtÁra faeinÕn qÁk' aÙtoà prop£roiqe fšrwn kraterÕj Megapšnqhj. Urez ca tu s-ajungi cu bucurie La casa ta ºi-n þara ta iubitã. sÍ ¢lÒcJ foršein: te‹oj d f…lV par¦ mhtrˆ ke‹sqai ™nˆ meg£rJ.” Zicând aºa el îi direse cupa Cu douã torþi.” Aºa grãind. El vesel îl primi. ™r…gdoupoj pÒsij “Hrhj. ca sã se spele 597 140 110 145 115 150 120 155 160 125 165 130 170 135 . dèrwn d'.596 OD USSEAIS. dèsw toi krhtÁra tetugmšnon: ¢rgÚreoj d œstin ¤paj.

rãpit de undeva din curte. ™n dšpaŽ crusšJ. Bãrbaþi. onon œcwn ™n ceirˆ mel…frona dexiterÁfi. eŒoj ™nˆ Tro…V polem…zomen uŒej 'Acaiîn. æj ¢goreÚeij. Trecurã-ndatã poarta cu pridvorul Rãsunãtor. toÝj d met' 'Atredhj œkie xanqÕj Menšlaoj.598 OD USSEAIS. stÁ d' †ppwn prop£roiqe. ªi de la dreapta lui zburã un vultur Þinând în gheare-un alb gâscan nãmornic ªi blând. dar el în zbor din dreapta S-apropie de gloatã. Ôfra le…yante kio…thn. ªi stând naintea Telegii lor. care bun ca un pãrinte Mi-a fost întotdeauna câtã vreme Ne-am rãzboit la Troia noi aheii!” Iar cumpãnitul Telemah rãspunse: „I-om spune-aºa cum zici tu. aŠ g¦r ™gën ìj nost»saj 'Iq£khnde kicën 'OdusÁ' ™nˆ o‡kJ e‡poim'. ð koÚrw. ¼meron ™x aÙlÁj: oƒ d' „Úzontej ›ponto ¢nšrej ºd guna‹kej: Ð dš sfisin ™ggÚqen ™lqën dexiÕj ½Žxe prÒsq' †ppwn. A mers cu ei ºi-Atride. cã de la tine Mã-ntorc ºi-avut-am parte de tot felul De semne de iubire ºi-o grãmadã De preþuite-odoare. Poftindu-le din tot ce-aveau pãstrate. urã amândurora: „Noroc. Apoi cinstita chelãriþã-aduse ªi dete pâne ºi bucate multe. kaˆ Nšstori poimšni laîn e„pe‹n: à g¦r ™mo… ge pat¾r ìj ½pioj Ãen. p£nta t£d' ™lqÒntej katalšxomen. CÂNTUL XV ªi le întinse o masã lustruitã. Iar când de-ajuns mâncarã ºi bãurã. Gãsind pe tatãl meu. oƒ d' ™p' Ñne…aq' ˜to‹ma proke…mena ce‹raj ‡allon.” ìj ¥ra oƒ e„pÒnti ™pšptato dexiÕj Ôrnij. Tãie fripturã fiul lui Boetos ªi le-mpãrþi câte-o bucatã. Când vom sosi la el. ca la plecare Sã-nchine paos ei. æj par¦ se‹o tucën filÒthtoj ¡p£shj œrcomai. femei îl urmãreau pe vultur Cu þipete. În dreapta lui þiind o cupã de-aur Cu vin desfãtãtor. [e‡data pÒll' ™piqe‹sa.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „kaˆ l…hn ke…nJ ge. diotrefšj. aÙt¦r ¥gw keim»lia poll¦ kaˆ ™sql£. aÙt¦r ™peˆ pÒsioj kaˆ ™dhtÚoj ™x œron ›nto. Legarã caii Telemah ºi fãtul Lui Nestor.” Asta zise. S-ajute zeii S-ajung în þarã ºi sã pot spune-acasã. ºi-nchinãciune spuneþi Lui Nestor. O n…yasqai: par¦ d xest¾n ™t£nusse tr£pezan. ™k d' œlasan proqÚroio kaˆ a„qoÚshj ™ridoÚpou. carul zugrãvit suirã. dediskÒmenoj d proshÚda: „ca…reton. dete fuga Naintea telegarilor. d¾ tÒte Thlšmacoj kaˆ Nšstoroj ¢glaÕj uƒÕj †ppouj t' ™zeÚgnunt' ¢n£ q' ¤rmata poik…l' œbainon. Voinicii 599 175 140 180 185 145 190 150 195 155 200 160 205 . oƒ d „dÒntej ODISEEA. preamãrite. carizomšnh pareÒntwn:] p¦r d Bohqodhj krša da…eto kaˆ nšme mo…raj: o„nocÒei d' uƒÕj Menel£ou kudal…moio. s‹ton d' a„do…h tam…h paršqhke fšrousa. a„etÕj ¢rg¾n cÁna fšrwn ÑnÚcessi pšlwron. fiul Lui Menelau turnã în cupe vinul. bãieþi.

Iar când apuse soarele ºi-amurgul Umbrise toate cãile. tÕn 'AlfeiÕj tške pa‹da. Rãpi gâscanul cel crescut în curte. dÚsetÒ t' ºšlioj skiÒwntÒ te p©sai ¢guia…: ™j fhr¦j d' †konto DioklÁoj potˆ dîma. ìj 'OduseÝj kak¦ poll¦ paqën kaˆ pÒll' ™palhqeˆj o‡kade nost»sei kaˆ te…setai: º kaˆ ½dh o‡koi. tÕn d' `Elšnh tanÚpeploj Øpofqamšnh f£to màqon: „klàtš meu: aÙt¦r ™gë manteÚsomai. De râvn-aprinºi. care bubuie-n vãzduhuri! Eu þie-atunci m-oi închina acasã Ca la un Dumnezeu. Ãmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj. fiul Lui Orsiloh.” La vorba asta El dete bici la cai.” Grãi la asta Cumintele fecior al lui Ulise: „Aºa sã dea Olimpianul. Óppwj oƒ kat¦ mo‹ran Øpokr…naito no»saj. merm»rixe d' ¢rhfiloj Menšlaoj. sosirã În Fera-acasã la Diocle. A doua zi când zorile-nzorirã Trandafirii.600 165 OD USSEAIS. CÂNTUL XV Se-nveselirã. acasã se va-ntoarce ªi crunt plãti-va. Dar i-apucã nainte Elena cea cu straiul lung ºi zise: „Luaþi aminte. Menšlae diotrefšj. to‹si d Nestor…dhj Peis…stratoj ½rceto mÚqwn: „fr£zeo d». oare nouã Ni-i semnul arãtat de sus. doamne Menelaos. †ppouj t' ™zeÚgnunt' ¢n£ q' ¤rmata poik…l' œbainon. Luã cuvântul ªi întrebã întâi Nestorianul: „O. Óqi oƒ gene» te tÒkoj te. À nîŽn tÒd' œfhne qeÕj tšraj Ãe soˆ aÙtù. æj Óde cÁn' ¼rpax' ¢titallomšnhn ™nˆ o‡kJ ™lqën ™x Ôreoj. ºi ei de-acolo Spre câmp luarã fuga prin cetate. nãscutul din Alfeos. cum vãzurã asta. œnqa d nÚkt' ¥esan. ¢t¦r mnhstÁrsi kakÕn p£ntessi futeÚei. Ð d to‹j p¦r xe…nia qÁken. ori þie?” Stãtu puþin pe gânduri domnitorul Ca el. oƒ d panhmšrioi se‹on zugÕn ¢mfˆj œcontej. kaˆ ™f' †ppoiŽn m£stin b£le: toˆ d m£l' ðka ½Žxan ped…onde di¦ ptÒlioj memaîtej. luând aminte. O g»qhsan. Aºa Ulise.” Ã. ªi prinserã curaj. 601 210 215 170 220 175 225 180 230 235 185 240 190 245 . soþul Junonii. æj ™nˆ qumù ¢q£natoi b£llousi kaˆ æj telšesqai яw. Oare ºi acuma E poate-n casa lui ºi-urzeºte moarte La peþitorii toþi. Cum vulturul ce vine de pe plaiuri Pe unde e nãscut ºi-ºi are puii. Ôrcame laîn. voi ghici cum zeii Mã-nvaþã ºi cum cred c-are sã fie. sã rãspundã Mai nimerit. ei înhãmarã caii ªi carul împestriþat apoi suirã. kaˆ p©sin ™nˆ fresˆ qumÕj „£nqh. dupã multe patimi ªi pribegii. ™r…gdoupoj pÒsij “Hrhj: tî kšn toi kaˆ ke‹qi qeù ìj eÙcetoómhn.” t¾n d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „oÛtw nàn ZeÝj qe…h. ªi cât e ziua hamul ªi-l clãtinarã-n trapul lor nainte.” ìj f£to. uƒšoj 'OrtilÒcoio. ™k d' œlasan proqÚroio kaˆ a„qoÚshj ™ridoÚpou: ODISEEA. Acolo înnoptaserã ºi gazda Le dete daruri scumpe de-ospeþie.

nh d' ™nˆ prumnÍ ™xa…nuto k£llima dîra. Cred cã fãrã tine Nu pleacã el ºi-a ta împotrivire Prea mult l-ar supãra. Doar ºtiu bine Cã inima ºi mintea zice-n mine: Poruncitor ºi aprig cum e dânsul. m» m' Ð gšrwn ¢škonta kat£scV ú ™nˆ o‡kJ ƒšmenoj filšein: ™m d creë q©sson ƒkšsqai.602 OD USSEAIS. Iar Telemah. ™sqÁta crusÒn te.” Grãi. Curând sosirã la cetatea naltã.” ìj f£to. Tu vrei sã-mi juri c-ai sã-mi faci pe voie? Ne lãudãm cã suntem buni prieteni De la pãrinþi ºi-n vârstã deopotrivã. Thlšmacoj d' ˜t£roisin ™potrÚnwn ™kšleusen: ODISEEA. Aici veni-va singur sã te cheme ªi nu te lasã. m» me parx ¥ge nÁa.” ìj ¥ra fwn»saj œlasen kall…tricaj †ppouj ¨y Pul…wn e„j ¥stu. Óppwj oƒ kat¦ mo‹ran ØposcÒmenoj telšseien. Nestor…dhj d' ¥r' ˜ù sumfr£ssato qumù.” Zicându-i asta. t£ oƒ Menšlaoj œdwke: ka… min ™potrÚnwn œpea pterÒenta proshÚda: „spoudÍ nàn ¢n£baine kšleuš te p£ntaj ˜ta…rouj. ¢ll' aÙtÕj kalšwn deàr' e‡setai. të d' oÙk ¢škonte petšsqhn. de veºminte ºi de aur Ce-i dase Menelaos. xe‹noi d diamperj eÙcÒmeq' enai ™k patšrwn filÒthtoj. prˆn ™m o‡kad' ƒkšsqai ¢pagge‹la… te gšronti. oÙdš › fhmi ¨y „šnai keneÒn: m£la g¦r kecolèsetai œmphj. Opreºte Pe-aici ºi nu mã duce mai departe De vasul meu. Zise-atunci aºa la fiul Lui Nestor. ªi Pisistrat gândi în sine Ce fel sã-l poatã mulþumi mai bine. ªi-n mintea lui gãsi el mai cu cale Spre malul mãrii sã-ºi abatã caii Pe unde-i fu corabia ºi-ntr-însa El puse-n partea cârmei frumuseþe De daruri. zoreºte pe tovarãºi Sã pleci pânã ce n-ajung eu acasã Ca sã vestesc pe tata. qoîj d' ¥ra dèmaq' †kane. În Pilos. ¢t¦r kaˆ Ðm»likšj e„men: ¼de d' ÐdÕj kaˆ m©llon ÐmofrosÚnVsin ™n»sei. silindu-ºi 603 250 195 255 200 260 205 265 270 210 275 215 280 . ºi cu vorba Aºa-l iuþi: „Te suie-n vas acuma Nezãbovind. CÂNTUL XV Trecurã-ndatã poarta cu pridvorul Rãsunãtor ºi caii ºfichiuirã. pîj kšn moi ØposcÒmenoj telšseiaj màqon ™mÒn. oÜ se meq»sei. Iar ei zburarã plini de voie bunã. Iar calea ce-o fãcurãm împreunã Ne va-mprieteni mai mult. ¢ll¦ l…p' aÙtoà. Telemah: „Nestoriene. ca nu cumva bãtrânul Acasã peste voie-mi sã mã þie Poftindu-mã sã stau la el ca oaspe. aya d' œpeiq' †konto PÚlou a„pÝ ptol…eqron: kaˆ tÒte Thlšmacoj prosefènee Nšstoroj uƒÒn: „Nestor…dh. ïde dš oƒ fronšonti do£ssato kšrdion enai: stršy' †ppouj ™pˆ nÁa qo¾n kaˆ q‹na qal£sshj. diotrefšj. Asmute caii cei cu dalbe coame Spre Pilos înapoi ºi-ajunge-acasã Numaidecât. Eu trebuie curând s-ajung în þarã. eâ g¦r ™gë tÒde oda kat¦ fršna kaˆ kat¦ qumÒn: oŒoj ke…nou qumÕj Øpšrbioj. O m£stixen d' ™l£an.

t»n oƒ ™pˆ fresˆ qÁke qe¦ dasplÁtij 'ErinÚj. sã ne suim într-însa ªi s-o întindem iute”. Ój oƒ cr»mata poll¦ telesfÒron e„j ™niautÕn ece b…V. Dar el scapã De pacoste ºi turma mugitoare Spre Pilos o aduce din Filaca ªi astfel se rãstoarce de ruºinea Fãcutã de Neleu ºi însoþeºte Pe frate-sãu acasã c-o femeie. Acolo-i fuse Sortit sã se aºeze. Un ghicitor. ODISEEA. Antifates a fost tatãl 605 285 220 290 225 295 230 300 305 235 310 240 315 320 . uŒe krataiè.” ìj œfaq'.604 OD USSEAIS. Luând femeie El ºi-ntemeie casã naltã unde Se nasc doi fii puternici: Antifates ªi Mantiu. ˜ta‹roi. de departe. oƒ d' ¥ra toà m£la mn klÚon ºd' ™p…qonto. peste mulþii Argii sã fie domn. ¢gauÒtaton zwÒntwn. œnqa d' œghme guna‹ka kaˆ Øyerefj qšto dîma. à toi Ð mn t¦ pone‹to kaˆ eÜceto. Iar dânsul pleacã-n altã þarã. mhtšri m»lwn. El se trãgea din casa ªi neamul lui Melampus care-odatã Trãia în Pilos cel avut în turme Ca om cuprins într-o mãreaþã curte. Ce-avere multã pe un an i-oprise Cu sila. pregãtiþi cu tot dichisul Corabia. feÚgwn ™x ”Argeoj ¥ndra katakt£j. domn slãvit ca nimeni altul. m£ntij: ¢t¦r gene»n ge Mel£mpodoj œkgonoj Ãen. CÂNTUL XV Tovarãºii. O „™gkosme‹te t¦ teÚce'. aºa le dã poruncã: „Tovarãºi. †na pr»sswmen Ðdo‹o. care-omorâse-acolo Pe un bãrbat. Stãtu legat în casa lui Filacos ªi pãtimea nespus pentru copila Lui crai Neleu ºi-n marea lui orbire La care-l împinsese-nfricoºata Zeiþ-a rãzbunãrii. qàe d' 'Aq»nV nh p£ra prumnÍ: scedÒqen dš oƒ ½luqen ¢n¾r thledapÒj. ªi-n dosul nãvii Jertfea de drum ºi se-nchina Minervei. nh mela…nV. ”Argoj ™j ƒppÒboton: tÒqi g£r nÚ oƒ a‡simon Ãen naišmenai pollo‹sin ¢n£ssont' 'Arge…oisin. ¢ll' Ð mn œkfuge kÁra kaˆ ½lase boàj ™rimÚkouj ™j PÚlon ™k Ful£khj kaˆ ™te…sato œrgon ¢eikj ¢nt…qeon NhlÁa. patr…da feÚgwn Nhlša te meg£qumon. ge…nato d' 'Antif£thn kaˆ M£ntion. kratšr' ¥lgea p£scwn e†neka NhlÁoj koÚrhj ¥thj te bare…hj. pus în bente grele. Ð d te‹oj ™nˆ meg£roij Ful£koio desmù ™n ¢rgalšJ dšdeto.-n Argos Cel pãºunat de cai. Aºa el se trudea. Dar iat-atunci s-apropie de dânsul Un om fugar din Argos. Dar el apoi la alt popor se duse Fugind de þara lui ºi de Neleus Bãrbatul. kasign»tJ d guna‹ka ºg£geto prÕj dèmaq': Ð d' ¥llwn †keto dÁmon. Voios îl auzirã ei ºi-ndatã Se înluntrarã ºi pe bãnci ºezurã. 'Antif£thj mn t…kten 'OŽklÁa meg£qumon. aÙto… t' ¢mba…nwmen. ¢fneiÕj Pul…oisi mšg' œxoca dèmata na…wn: d¾ tÒte g' ¥llwn dÁmon ¢f…keto. iar el. aya d' ¥r' e‡sbainon kaˆ ™pˆ klh‹si kaq‹zon. Öj prˆn mšn pot' œnaie PÚlJ œni. Aºa le zise.

M£ntioj aâ tšketo Polufe…de£ te Kle‹tÒn te: ¢ll' à toi Kle‹ton crusÒqronoj ¼rpasen 'Hëj k£lleoj e†neka oŒo. ™x 'Iq£khj gšnoj e„m…. QeoklÚmenoj d' Ônom' Ãen.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „toig¦r ™gè toi. Neîntrecut de oameni când murise Amfiarau. Cãci el acum muri de moarte tristã.606 OD USSEAIS. Iar Mantiu a nãscut pe Polifides. cel frumos. ™pe… se qÚonta kic£nw tùd' ™nˆ cèrJ. El avut-a Ca fii pe Amfilohos ºi pe-Alcmèon. de-a fost cumva vreodatã. De unde-apoi ghicea la lumea toatã. cine Eºti tu? Din ce pãrinþi? Din care þarã?” Iar chibzuitul Telemah rãspunse: „Þi-oi spune drept aºa cum e. care bietul. strãine. 607 245 325 250 330 335 255 340 260 345 265 350 270 355 . †n' ¢qan£toisi mete…h: aÙt¦r Øpšrqumon Polufe…dea m£ntin 'ApÒllwn qÁke brotîn Ôc' ¥riston. toà uƒe‹j ™gšnont' 'Alkm£wn 'Amf…locÒj te. viteazul Polifides Proroc a fost orânduit de-Apollon. ka… min fwn»saj œpea pterÒenta proshÚda: „ð f…l'. Pe zeul cãrui te închini. Apoi pe Cleitos.” tÕn d' aâte prosšeipe QeoklÚmenoj qeoeid»j: ODISEEA. aÙt¦r œpeita sÁj t' aÙtoà kefalÁj kaˆ ˜ta…rwn. pÒqi toi pÒlij ºd tokÁej. ¢ll' Ôlet' ™n Q»bVsi guna…wn e†neka dèrwn. ™peˆ q£nen 'Amfi£rhoj: Ój ·' `Uperhs…hnd' ¢pen£ssato patrˆ colwqe…j. O aÙt¦r 'OŽkle…hj laossÒon 'Amfi£rhon. a zorilor zeiþã Pe tron de aur îl rãpi sã-l facã Nemuritor. pat¾r dš mo… ™stin 'OdusseÚj. pe tine. pe care. Feciorul lui numit Teoclimènos Veni acum la Telemah pe vremea Când el pe lângã vas cu închinare ªi cu urãri de drum se pregãtise. CÂNTUL XV Lui Oicleu cel inimos. ªi-aºa-i grãi cuvinte zburãtoare: „Prietene.” Zise Teoclimenos cel chipos ca zeii: „ªi eu din þarã-mi fug ºi vin la tine. Deºi iubit de Joe ºi de-Apollon. Cãci a pierit la Teba dupã darul Primit de-a lui nevastã. De frumuseþe. grãieºte-mi Adevãrat ºi nu-mi ascunde. œnq' Ó ge naiet£wn manteÚeto p©si broto‹si. Dar tot n-atinse pragul bãtrâneþii. l…ssom' Øpr qušwn kaˆ da…monoj. fiindcã te întâmpin Jertfind în acest loc. de unde Se trage Amfiaràos. xe‹ne. te rog pe jertfe. e‡ pot' œhn: nàn d' ½dh ¢pšfqito lugrù ÑlšqrJ. Öj tÒte Thlem£cou pšlaj †stato: tÕn d' ™k…cane spšndont' eÙcÒmenÒn te qoÍ par¦ nh mela…nV. toÜneka nàn ˜t£rouj te labën kaˆ nÁa mšlainan Ãlqon peusÒmenoj patrÕj d¾n o„comšnoio. toà mn ¥r' uƒÕj ™pÁlqe. Mi-e neamul din Itaca ºi Ulise E tatãl meu. De-aceea ºi luând un vas ºi oameni Venii sã-ntreb de dusul tatã. Pe oamenii din jurul tãu. Ön perˆ kÁri f…lei ZeÚj t' a„g…ocoj kaˆ 'ApÒllwn panto…hn filÒtht': oÙd' †keto g»raoj oÙdÒn. m£l' ¢trekšwj ¢goreÚsw. De ciudã pe-al sãu tatã Fugi de-acasã la Hiperesia. e„pš moi e„romšnJ nhmertša mhd' ™pikeÚsVj: t…j pÒqen e„j ¢ndrîn. o† toi ›pontai.

›lkon d' ƒst…a leuk¦ ™ãstršptoisi boeàsi. Ei s-au supus în pripã ªi ridicând catargu-l împlântarã Prin scobitura grinzii de la mijloc ªi-l cetluirã cu frânghii. Vâslaºii dezlegarã Otgoanele ºi Telemah. kat¦ d protÒnoisin œdhsan. S-aºezã spre cârmã Feciorul lui Ulise ºi pe-aproape Teoclimen. ¢ll' ›peu: aÙt¦r ke‹qi fil»seai. Urmeazã-mã. Când soarele-asfinþi ºi orice drumuri Se-ntunecarã. zorindu-i Pe toþi. CÂNTUL XV Cãci am rãpus un om de-ai noºtri. ¥ndra katakt¦j œmfulon: polloˆ d kas…gnhto… te œtai te ”Argoj ¢n' ƒppÒboton. ca pe-un fugar ce-þi cade Milcuitor. þara sfântã 609 360 275 365 280 370 285 375 380 290 385 295 390 . Thlšmacoj d' ˜t£roisin ™potrÚnwn ™kšleusen Óplwn ¤ptesqai: toˆ d' ™ssumšnwj ™p…qonto. Ca vasul sã alerge cât mai iute Sã taie unda cea sãrat-a mãrii.] dÚsetÒ t' ºšlioj skiÒwntÒ te p©sai ¢guia…: ¹ d Fe¦j ™pšballen ™peigomšnh DiÕj oÜrJ. l£bron ™paig…zonta di' a„qšroj. Plutirã aºa de-a lungul pe la Crunos ªi Halchis cea cu apele frumoase. te-om ospãta pe-acolo Cu ce avem. ™pe… nÚ moi asa kat' ¢nqrèpouj ¢l£lhsqai. to‹sin d' ‡kmenon oâron †ei glaukîpij 'Aq»nh. Minerva. ™pe… se fugën ƒkšteusa. O „oÛtw toi kaˆ ™gën ™k patr…doj. mšga d kratšousin 'Acaiîn: tîn Øpaleu£menoj q£naton kaˆ kÁra mšlainan feÚgw.” Aºa-i vorbi ºi lancea Cu vârf de-aramã i-o luã ºi-o-ntinse Pe podul ºovãielnicei corãbii. ªi fug de dânºii Ferindu-mã de-osândã ºi de moarte. Cã-mi pare cã sunt urmãrit. ™n prÚmnV d' ¥r' œpeita kaqšzeto. p¦r d oŒ aÙtù eŒse QeoklÚmenon: toˆ d prumn»si' œlusan. vânt prielnic le trimise ªi-l repezi nãvalnic ea din slavã. Óqi kratšousin 'Epeio….608 OD USSEAIS. ƒstÕn d' e„l£tinon ko…lhj œntosqe mesÒdmhj stÁsan ¢e…rantej. vasu-mpins de vântul Ajutãtor s-apropie de Fea Spre coastele Elidei. ODISEEA. le porunci sã puie nãvii Dichisul tot. [b¦n d par¦ KrounoÝj kaˆ Calk…da kalliršeqron. Mã tem cã m-or ucide. m» me katakte…nwsi: diwkšmenai g¦r яw. ¨n d kaˆ aÙtÕj nhÕj ™b»seto pontopÒroio. ºi ei sunt foarte Puternici între-ahei. Deci ia-mã-n vas.” ìj ¥ra fwn»saj oƒ ™dšxato c£lkeon œgcoj: kaˆ tÒ g' ™p' „kriÒfin t£nusen neÕj ¢mfiel…sshj. ¢ll£ me nhÕj œfessai. oŒ£ k' œcwmen. ºd par' ”Hlida d‹an. Ôfra t£cista nhàj ¢nÚseie qšousa qal£sshj ¡lmurÕn Ûdwr. ºi-are ªi fraþi ºi neamuri multe el în Argos Cel pãºunat de cai. Cã mi-este scris sã pribegesc în lume. Pe urmã se sui ºi el pe vasul Drumeþ pe mare.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „oÙ mn d» s' ™qšlont£ g' ¢pèsw nhÕj ™shj. lãþirã Vintrele albe prinse de curele Vârtos sucite.” Rãspunse Chititul Telemah: „Þi-oi face voia ªi de la vas eu nu te voi respinge. Zâna cu ochi lucii.

ºi-ncercând sã vadã De vrea porcarul sã-l mai þie-n gazdã ªi stãruie-n sãlaº sã mai rãmâie Sau are sã-l îndrume spre cetate. ªi cum ajung la casa Mãritului Ulise. kaˆ ¥lloi p£ntej ˜ta‹roi: ºîqen protˆ ¥stu lila…omai ¢ponšesqai ptwceÚswn. Ia seama tu ºi-ascultã: cu-ajutorul Lui Hermes. CÂNTUL XV Unde domnesc epeii. Ój kš me ke‹s' ¢g£gV: kat¦ d ptÒlin aÙtÕj ¢n£gkV pl£gxomai. sÝ d sÚnqeo ka… meu ¥kouson: `Erme…ao ›khti diaktÒrou. Când ei de-ajuns mâncarã ºi bãurã. Cina pe-atunci Ulise cu porcarul În þara lui ºi-alãturea de dânºii Cinau ceilalþi pãstori. oŒ£ te to‹j ¢gaqo‹si paradrèwsi cšrhej. a‡ kšn tij kotÚlhn kaˆ pÚrnon ÑršxV. Cã eu þi-oi spune una. ™k g£r toi ™ršw. sã nu vã stau povarã Pe capul tuturor.” ODISEEA. ka… ke mnhst»ressin Øperfi£loisi mige…hn. †na m» se katatrÚcw kaˆ ˜ta…rouj. ªi sã mã car. Mi-or da ei poate vro îmbucãturã Din multele bucate ce-au la masã. Dar dã-mi povaþã ªi cãlãuzã bunã-n drumeþie. ay£ ken eâ drèoimi met¦ sf…sin. Ój ·£ te p£ntwn ¢nqrèpwn œrgoisi c£rin kaˆ kàdoj Ñp£zei. subètew peirht…zwn. zeul sol care podoabã ªi cinste pune-n tot ce face omul. Vorbind Ulise. të d' aât' ™n klis…V 'OduseÝj kaˆ d‹oj ØforbÕj dorpe…thn: par¦ dš sfin ™dÒrpeon ¢nšrej ¥lloi. sã duc veste Domniþei înþelepte ºi sã intru În cercul peþitorilor cei mândri. Cã nu ºtia de scapã el sau moare. Le zise astfel: „Ascultaþi. Eu singur de nevoie Voi colinda cetatea sã vãd poate Mi-a-ntinde cineva vrun drob de pâne ªi vrun pahar. Ðrma…nwn. daitreàsa… te kaˆ ÑptÁsai kaˆ o„nocoÁsai. ¢ll£ moi eâ q' ØpÒqeu kaˆ ¤m' ¹gemÒn' ™sqlÕn Ôpasson. sã mânec spre cetate. ½ ken q£naton fÚgoi à ken ¡lo…h. Frumos ºi harnic voi sluji la toatã Porunca lor. ªi de-acolo Trecu pe la ostroave cât mai iute Feciorul lui Ulise dat pe gânduri. Dar mai pe urmã. ½ min œt' ™ndukšwj filšoi me‹na… te keleÚoi aÙtoà ™nˆ staqmù à ÑtrÚneie pÒlinde: „kškluqi nàn. pàr t' eâ nhÁsai di£ te xÚla dan¦ ke£ssai. Ca sã cerºesc.610 OD USSEAIS. Nu-i nimeni sã mã biruie de harnic Când este vorba foc s-aprind ºi lemne Uscate sã despic. ka… k' ™lqën prÕj dèmat' 'OdussÁoj qe…oio ¢ggel…hn e‡poimi per…froni Phnelope…V. Eumee ªi voi ceilalþi tovarãºi! Vreau ca mâne S-o iau la drum. drhstosÚnV oÙk ¥n moi ™r…sseie brotÕj ¥lloj. O œnqen d' aâ n»soisin ™piprošhke qoÍsin. EÜmaie. to‹j d' 'OduseÝj metšeipe. e‡ moi de‹pnon do‹en Ñne…ata mur…' œcontej. Ótti qšloien. aÙt¦r ™peˆ pÒsioj kaˆ ™dhtÚoj ™x œron ›nto. sã-mpart la masã ªi carnea sã o frig ºi vin din canã Sã torn cum fac cei mici slujind în casã 611 395 300 400 305 405 310 410 415 315 420 320 425 430 .

aºa cum e. aÙt¦r ™p¾n œlqVsin 'OdussÁoj f…loj uƒÒj. vorbeºte-mi De mama ºi de tata lui Ulise. O tÕn d mšg' Ñcq»saj prosšfhj. Ótti m' œpausaj ¥lhj kaˆ юzÚoj a„nÁj. EÜmaie subîta: „ê moi. Ori au murit ºi sunt pe ceea lume. Nu se supãrã nici unul Pe-aici de stai. plagktosÚnhj d' oÙk œsti kakèteron ¥llo broto‹sin: ¢ll' ›nek' oÙlomšnhj gastrÕj kak¦ k»de' œcousin [¢nšrej. ke‹nÒj se cla‹n£n te citîn£ te e†mata ›ssei. oÜ toi toio…d' e„sˆn ØpodrhstÁrej ™ke…nwn. Iar când veni-va fiul lui Ulise. Ón tin' †khtai ¥lh kaˆ pÁma kaˆ ¥lgoj. Eumeos! Doar tu-mi puseºi capãt Nemernicirii ºi rãstriºtii grele. EÜmaie. ce-þi veni. Spune-mi dacã Trãiesc ºi vãd lumina cea de soare. nici alt tovarãº. o† moi œasin. à sÚ ge p£gcu lila…eai aÙtÒq' Ñlšsqai. ½ pou œti zèousin Øp' aÙg¦j ºel…oio. Te va-mbrãca în hainã ºi-n cãmaºã ªi te va duce-oriunde þi-ar fi voia. f…loj Diˆ patrˆ gšnoio æj ™mo…. nici eu.” tÕn d' ºme…bet' œpeita polÚtlaj d‹oj 'OdusseÚj: „a‡q' oÛtwj. Nici robii lor nu sunt aºa ca tine. Afurisitul De pântec e de vinã cã necazuri Îndurã bietul om ce-ajunge-n lume Hoinar. Ôrcamoj ¢ndrîn: „toig¦r ™gè toi.” tÕn d' aâte prosšeipe subèthj. e„ d¾ mnhst»rwn ™qšleij katadànai Ómilon. e‡p' ¥ge moi perˆ mhtrÕj 'OdussÁoj qe…oio patrÒj q'.” Ulise mult-pãþitul îi rãspunse: „Fii drag Celui-de-sus cum mi-eºti tu mie De drag. xe‹ne.” Dar supãrat Eumeos Aºa-i grãi: „Vai. xe‹ne. à ½dh teqn©si kaˆ e„n 'Adao dÒmoisi. oÜt' ™gë oÜte tij ¥lloj ˜ta…rwn. o† sfin Øpodrèwsin: ™äxestoi d tr£pezai s…tou kaˆ kreiîn ºd' o‡nou bebr…qasin. t…h toi ™nˆ fresˆ toàto nÒhma œpleto. ¢ll¦ nšoi. Nimic mai rãu decât sã fii un lainic ªi fãrã cãpãtâi. tîn Ûbrij te b…h te sid»reon oÙranÕn †kei. a„eˆ d liparoˆ kefal¦j kaˆ kal¦ prÒswpa. Dar dacã mã opreºti pe-aici ºi stãrui S-aºtept pe domniºorul meu. lovit de soartã ºi durere. Rãmâi dar. strãine? Pesemne-acolo vrei sã-þi laºi tu pielea De umbli sã te-amesteci în mulþimea De peþitori. Au pãrul dres ºi faþa lor frumoasã ªi mesele lor lucii împãnate De pâne ºi de carne ºi de vinuri.] nàn d' ™peˆ „scan£vj me‹na… tš me ke‹non ¥nwgaj. CÂNTUL XV Pe cei mai mari. cla…naj eâ eƒmšnoi ºd citînaj. Pe care la plecare-l pãrãsise Pe pragul bãtrâneþii. m£l' ¢trekšwj ¢goreÚsw. Ön katšleipen „ën ™pˆ g»raoj oÙdù.” Mai-marele peste porcari îi zise: „Þi-oi spune drept. Sunt tineri ºi-mbrãcaþi cu haine bune. ODISEEA. pšmyei d' ÓppV se krad…h qumÒj te keleÚei. strãine. ¢ll¦ mšn': oÙ g£r t…j toi ¢ni©tai pareÒnti.612 325 OD USSEAIS. Mai vieþuie Laert ºi se tot roagã 613 435 330 440 335 445 450 340 455 345 460 350 465 . a cãror semeþie ªi ne-nfrânare pân’la cer ajunse.

Ôfra mn oân d¾ ke…nh œhn. dar zeii Cei fericiþi dau spor trudirii mele. Cã mã crescu-mpreunã cu Ctimena. oÛnek£ m' aÙt¾ qršyen ¤ma KtimšnV tanupšplJ. De când pe casa ei cãzu nãpasta. bãutura ºi prisosul Ce-l dau la oaspeþi vrednici de cinstire. Ci n-am fost mai puþin iubit ca dânsa. Ñl…gon dš t… m' Âsson ™t…ma. leugalšJ qan£tJ. Diˆ d' eÜcetai a„eˆ qumÕn ¢pÕ melšwn fq…sqai oŒs' ™n meg£roisin: ™kp£glwj g¦r paidÕj ÑdÚretai o„comšnoio kourid…hj t' ¢lÒcoio dafronoj. ú ™pim…mnw: tîn œfagÒn t' œpiÒn te kaˆ a„do…oisin œdwka. aÙt¦r ™m cla‹n£n te citîn£ te e†mat' ™ke…nh kal¦ m£l' ¢mfišsasa pos…n q' Øpod»mata doàsa ¢grÒnde proalle: f…lei dš me khrÒqi m©llon. ¥ndrej Øperf…aloi: mšga d dmîej catšousin ¢nt…a despo…nhj f£sqai kaˆ ›kasta puqšsqai kaˆ fagšmen pišmen te. Totuºi Mai tare mã iubea pe mine. sã mai ia mâncare ªi bãuturã. ¢cšous£ per œmphj. A cãrei moarte-i cãºunã otravã De-alean ºi bãtrâneþe timpurie. Doamne. ¼ ˜ m£lista ½kac' ¢pofqimšnh kaˆ ™n çmù g»raŽ qÁken. Nemernicii de peþitori. t¾n Ðplot£thn tške pa…dwn: tÍ Ðmoà ™trefÒmhn. aÙt¦r ™pe… ·' ¼bhn polu»raton ƒkÒmeq' ¥mfw. mezinã. ba ºi sã mai ducã Ceva cu ei la þarã din mulþimea 615 355 470 475 360 480 365 485 370 490 495 375 500 . t¾n mn œpeita S£mhnd' œdosan kaˆ mur…' ›lonto. Copila ei cea trupeºã. tÒfra t… moi f…lon œske metallÁsai kaˆ ™ršsqai.614 OD USSEAIS. œpeita d ka… ti fšresqai ODISEEA. ™k d' ¥ra despo…nhj oÙ me…licÒn ™stin ¢koàsai oÜt' œpoj oÜte ti œrgon. mi-era mie Plãcut s-o-ntreb ºi sã vorbesc cu dânsa. Sã moarã-n casa lui. Cã tare Mai au nevoie slugile sã steie De vorbã cu stãpâna ºi sã-ntrebe De câte toate. nevasta-i bunã. Iar dânsa s-a topit de moarte tristã Tânjind dupã slãvitu-i fiu. În care stãrui ºi de unde-mi vine ªi hrana. qugatšr' „fq…mV. CÂNTUL XV De Cel-de-sus sã-i ia din trup viaþa. Dar nu pot eu s-aud de la stãpâna O vorbã dulce. Sfârºit aºa de crud sã n-aibã nimeni Din cei care mi-s dragi în casa asta ªi-mi fac un bine! Cât a fost în viaþã. nici sã vãd vrun bine. nàn d' ½dh toÚtwn ™pideÚomai: ¢ll£ moi aÙtù œrgon ¢šxousin m£karej qeo…. Cu care am crescut eu împreunã. Grozav mai geme Jãlindu-ºi fiul dus. Pe ea o mãritarã-atunci la Same Luând comori de zestre. iar pe mine Bãtrâna mã-nþoli frumos în hainã ªi în cãmaºã. æj m¾ q£noi Ój tij ™mo… ge ™nq£de naiet£wn f…loj e‡h kaˆ f…la ›rdoi. ™peˆ kakÕn œmpesen o‡kJ. ¹ d' ¥ceŽ oá paidÕj ¢pšfqito kudal…moio. Iar când ne-ajunse draga tinereþe. Acuma De toate aceste sunt lipsit. O Lašrthj mn œti zèei.-mi dete-ncãlþãminte ªi mã trimise-apoi la þarã. Cu toatã-a ei mâhnire. Dã.

ªi-n durere Se bucurã cine-a rãbdat necazuri Prea multe ºi-a tot pribegit pe lume. nîŽ d' ™nˆ klis…V p…nontš te dainumšnw te k»desin ¢ll»lwn terpèmeqa leugalšoisi mnwomšnw: met¦ g£r te kaˆ ¥lgesi tšrpetai ¢n»r. sã plece dupã turma De porci domneºti. º diepr£qeto ptÒlij ¢ndrîn eÙru£guia.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „í pÒpoi. Iar noi. o„noplhq¾j polÚpuroj. Sã mai petrecem pomenind trecutul De suferinþi amare. Ð d' ¥xion ðnon œdwke. e‡ pou ¢koÚeij. à sš ge mounwqšnta par' o‡esin À par¦ bousˆn ¥ndrej dusmenšej nhusˆn l£bon ºd' ™pšrassan toàd' ¢ndrÕj prÕj dèmaq'. Prea lungi acuma Sunt nopþile ºi þi-i destul rãgazul Sã dormi sau sã asculþi ºi sã te bucuri. rãmas tu singur pe la turma De oi sau boi. oŒ£ te qumÕn ¢eˆ dmèessin „a…nei. æj ¥ra tutqÕj ™èn.” tÕn d' aâte prosšeipe subèthj. ™peˆ ¨r d¾ taàt£ m' ¢ne…reai ºd metall´j. EÜmaie subîta. prˆn érh. tîn d' ¥llwn Ótina krad…h kaˆ qumÕj ¢nègei. Rãznitu-te-ai departe de-a ta þarã ªi de pãrinþi ! Dar spune-mi adevãrul: Prãdat a fost oraºul larg în uliþi Pe unde-aveau pãrinþii tãi locaºul? Sau cã. Acolo 617 380 505 510 385 515 390 520 395 525 530 400 535 405 . Poate-auziºi de ea. stricã ªi multul somn. ¢ll' ¢gaq¾ mšn.” Ulise iscusitul îi rãspunse: „Vai cã de mic. Î œni naiet£aske pat¾r kaˆ pÒtnia m»thr. ªi au plãcere. Bogatã-n oi ºi-n vin ºi-n grâu. eÜbooj eÜmhloj. œsti d terpomšnoisin ¢koušmen: oÙdš t… se cr». ODISEEA. Ó m' ¢ne…reai ºd metall´j. pollÕn ¢pepl£gcqhj sÁj patr…doj ºd tok»wn. toàto dš toi ™ršw. Ci-i roditoare ºi-n pãºuni mãnoasã. Nu-i tare locuitã. De-aceea ºi-þi rãspund la întrebare: I-o insulã ce Siria se cheamã. ¢ll' ¥ge moi tÒde e„p kaˆ ¢trekšwj kat£lexon. O ¢grÒnd'. porcarule Eumeos. eØdštw ™xelqèn: ¤ma d' ºÒŽ fainomšnhfi deipn»saj ¤m' Ûessin ¢naktor…Vsin ˜pšsqw. Nu-i bine sã te culci devreme. a†de d nÚktej ¢qšsfatoi: œsti mn eÛdein. ¼menoj. katalšcqai: ¢n…h kaˆ polÝj Ûpnoj. din merinde Luând ceva. Dar mâne dimineaþã. oÜ ti periplhq¾j l…hn tÒson. este deasupra Ortigiei ºi soarele pe-acolo Se dã napoi. aci-n colibã Gustând din bãuturi ºi din bucate. CÂNTUL XV De lucruri care-i bucurã pe dânºii. meargã sã se culce. luându-te-n corãbii Vrãjmaºii te vândurã la stãpânul Acestei case pe un preþ de seamã?” Mai-marele peste porcari rãspunse: „Fiindcã-ntrebi ºi iscodeºti. De vor ceilalþi tovarãºi. Ój tij d¾ m£la poll¦ p£qV kaˆ pÒll' ™palhqÍ. Ôrcamoj ¢ndrîn: „xe‹n'. nÁsÒj tij Sur…h kikl»sketai. sigÍ nàn xun…ei kaˆ tšrpeo p‹nš te onon. 'Ortug…hj kaqÚperqen. Óqi tropaˆ ºel…oio. strãine ªezi liniºtit ºi-ascultã pe tãcute ªi bea voios din vin.616 OD USSEAIS.

à g¦r œt' e„sˆ kaˆ ¢fneioˆ kalšontai. nici vreo boalã Greþoasã nu mai chinuie vreodatã Pe bieþii oameni.' tÕn d' aâte prosšeipe gun¾ kaˆ ¢me…beto mÚqJ: ODISEEA. CÂNTUL XV Nici foamea nu pãtrunde. œske d patrÕj ™mo‹o gun¾ Fo…niss' ™nˆ o‡kJ. Sunt fiica lui Aribas Cel prea bogat. e„rèta d¾ œpeita. c-o navã De jucãrele ºi de fleacuri plinã. mur…' ¥gontej ¢qÚrmata nh mela…nV. suflet moale.618 OD USSEAIS. Acolo sunt douã cetãþi. O pe…nh d' oÜ pote dÁmon ™sšrcetai. d…ca dš sfisi p£nta dšdastai: tÍsin d' ¢mfotšrVsi pat¾r ™mÕj ™mbas…leue.» Iar cel care o-ndrãgi pe-ascuns îi zise: «Întoarce-te cu noi la tine-acasã Sã-þi vezi pãrinþii. ºi toate Le-au împãrþit în douã între ele. Ea îndatã Conacul tatii i-arãtã ºi-i zise: «Mã laud cã sunt din Sidòn. Femeia zise atunci: «Aºa sã fie. trîktai. Venirã-atunci corãbierii meºteri. curtea lor cea naltã. Öj m…sgeto l£qrV: 'à ·£ ke nàn p£lin aâtij ¤m' ¹m‹n o‡kad' ›poio. kal» te meg£lh te kaˆ ¢gla¦ œrga „du‹a: t¾n d' ¥ra Fo…nikej polupa…paloi ºperÒpeuon. Kt»sioj 'Ormen…dhj. tâlharii cei din Tafos Rãpitu-m-au ºi m-au adus încoace ªi m-au vândut acasã la bãrbatul Ce ºade-aicea. pšrasan dš me deàr' ¢gagÒntej toàd' ¢ndrÕj prÕj dèmaq': Ð d' ¥xion ðnon œdwke. t…j e‡h kaˆ pÒqen œlqoi: ¹ d m£l' aÙt…ka patrÕj ™pšfraden Øyerefj dî: '™k mn Sidînoj poluc£lkou eÜcomai enai. t£ te fršnaj ºperopeÚei qhlutšrVsi gunaix…. ªi unul dintre ei. Blajin îi sãgeteazã ºi-i doboarã. hoþi mehenghi. ™pie…keloj ¢qan£toisin. Cã ei trãiesc ºi sunt avuþi acuma».' t¾n d' aâte prosšeipen ¢n»r. ªi prinse-apoi s-o-ntrebe cine este ªi dincotro-i venitã. Dacã prin cetate Îmbãtrâneºte-un neam din ei. ™lqën ¢rgurÒtoxoj 'ApÒllwn 'Artšmidi xÚn. în corabie-o cuprinse ªi-o drãgosti cu dragoste ce scoate Din minþi pe o femeie. Oricât ar fi de treabã ºi cuminte. Fenicienii. Fenicianã mare ºi chipoasã ªi harnicã la lucru de minune. 619 540 410 545 415 550 555 420 560 425 565 430 570 575 . ºi-a plãtit el bine. ªi-asupra lor domnea fãlos ca zeii Pãrintele meu Ctesiu Ormenides. oraºul Avut în bronz. plunoÚsV tij prîta m…gh ko…lV par¦ nh eÙnÍ kaˆ filÒthti. œnqa d Fo…nikej nausiklutoˆ ½luqon ¥ndrej. Când eu de pe la þarã Veneam cândva. Era în casa tatii o femeie. Viclenii negustori o amãgirã. kaˆ ¼ k' eÙergÕj œVsin. koÚrh d' e‡m' 'ArÚbantoj ™gë ·udÕn ¢fneio‹o: ¢ll£ m' ¢n»rpaxan T£fioi lhstorej ¥ndrej ¢grÒqen ™rcomšnhn. œnqa dÚw pÒliej. oÙdš tij ¥llh noàsoj ™pˆ stuger¾ pšletai deilo‹si broto‹sin: ¢ll' Óte ghr£skwsi pÒlin k£ta fàl' ¢nqrèpwn. oŒs' ¢gano‹si bšlessin ™poicÒmenoj katšpefnen. Apollon Venind cu arc de-argint ºi cu Diana. Ôfra ‡dV patrÕj kaˆ mhtšroj Øyerefj dî aÙtoÚj t'. când ea se duse Sã spele.

» Aºa vorbi femeia ºi purcese Spre curtea cea frumoasã. to‹j d' aâtij metšeipe gun¾ kaˆ ¢me…beto mÚqJ: 'sigÍ nàn: m» t…j me prosaud£tw ™pšessin Ømetšrwn ˜t£rwn xumbl»menoj À ™n ¢guiÍ ½ pou ™pˆ kr»nV: m» tij potˆ dîma gšronti ™lqën ™xe…pV. Ea-i sfãtui aºa: «Tãceþi acuma. ÓrkJ pistwqÁnai ¢p»mon£ m' o‡kad' ¢p£xein. naàtai. Un hoþoman. kaˆ dš ken ¥ll' ™p…baqron ™gën ™qšlous£ ge do…hn: pa‹da g¦r ¢ndrÕj ™Áoj ™nˆ meg£rois' ¢tit£llw. eu l-aº duce-n navã. Ð d' юs£menoj katad»sV desmù ™n ¢rgalšJ. Øm‹n d' ™pifr£sset' Ôleqron. Apoi când plinã Corabia va fi cu de-ale gurii. tÕn mn ¥r' ™n meg£rJ dmJaˆ kaˆ pÒtnia m»thr cers…n t' ¢mfafÒwnto kaˆ Ñfqalmo‹sin Ðrînto. Ba chiar v-aº da voios ºi altã platã.' ìj œfaq'. ¤ma trocÒwnta qÚraze: tÒn ken ¥goim' ™pˆ nhÒj. kaˆ tÒt' ¥r' ¥ggelon Âkan. corãbieri. prunc deºtept ce tot cu mine Pe-afarã umblã. sã-mi daþi cuvântul. ¢ll' Óte d¾ ko…lh nhàj ½cqeto to‹si nšesqai. O 'e‡h ken kaˆ toàt'. ¢ggel…h moi œpeita qoîj prÕj dèmaq' ƒkšsqw: o‡sw g¦r kaˆ crusÒn.620 435 OD USSEAIS. Iar dupã ce rostirã jurãmântul. Sã vã juraþi cã-ntreagã ºi neatinsã Acasã mã veþi duce». Sã nu-mi vorbeascã dintre voi nici unul De m-ar gãsi pe drum sau la fântânã. aÙt¦r ™pe… ·' Ômos£n te teleÚths£n te tÕn Órkon. æj ™kšleuen. Gândiþi la asta ºi zoriþi cu strânsul Merindelor de drum.' ¹ mn ¥r' ìj e„poàs' ¢pšbh prÕj dèmata kal£: oƒ d' ™niautÕn ¤panta par' ¹m‹n aâqi mšnontej ™n nh glafurÍ b…oton polÝn ™mpolÒwnto. V-aduc ºi aurul ce-i la-ndemânã. Voi repede sã-mi daþi de ºtire-acasã. Ca nu cumva sã meargã oarecine Acasã sã mã spuie la bãtrânul ªi bãnuind. ªi mult folos avea-veþi de la dânsul. e‡ moi ™qšloitš ge. Negustorii Au stat la noi un an întreg ºi marfã Au neguþat ºi-au încãrcat cu dânºii Corabia. met¦ d' ºlšktroisin œerto. oƒ d' ¥ra p£ntej ™pèmnuon. ½luq' ¢n¾r polڎdrij ™moà prÕj dèmata patrÕj crÚseon Órmon œcwn. el sã mã lege-n lanþuri ªi vouã sã vã caute pierzarea. ªi-apoi când au fost gata De-a se porni. ODISEEA. Vine dânsul. Când o sã-l vindeþi în strãinãtate. ei au trimis pe unul Sã-nºtiinþeze pe femeie. la tatãl meu acasã C-o salbã tot din aur ºi din boabe De chihlimbar. Ótij c' Øpoce…rioj œlqV. ¢ll' œcet' ™n fresˆ màqon. Ð d' Ûmin mur…on ðnon ¥lfoi. ªi roabele ºi mama Umblau cu ea ºi-o cercetau cu ochii ªi-i dau un preþ. Cãci eu la curte-acolo cresc pe fiul Lui Ctesiu. Iar pe tãcute dânsul 621 580 440 585 445 590 595 450 600 455 605 460 610 . Öj ¢gge…leie gunaik…. kerdalšon d¾ to‹on. Aºa le zise ªi cum ceru cu toþii se jurarã. ¢ll' Óte ken d¾ nhàj ple…h biÒtoio gšnhtai. CÂNTUL XV De vreþi. ÓpV per£shte kat' ¢lloqrÒouj ¢nqrèpouj. ™pe…gete d' ðnon Ðda…wn.

à toi Ð kanneÚsaj ko…lhn ™pˆ nÁa beb»kei. toÝj d' 'Iq£kV ™pšlasse fšrwn ¥nemÒj te kaˆ Ûdwr. oƒ mn ¥r' ™j qîkon prÒmolon d»moiÒ te fÁmin. iar eu. ™peˆ ¢ndrÕj dèmat' ¢f…keo poll¦ mog»saj ºp…ou. ¢ll' à toi soˆ mn par¦ kaˆ kakù ™sqlÕn œqhke ZeÚj. Pãºind noi iute. o† meu patšr' ¢mfepšnonto. la liman sosirãm Pe unde-a fost corabia. dÚsetÒ t' ºšlioj skiÒwntÒ te p©sai ¢guia…: ¹me‹j d' ™j limšna klutÕn ½lqomen ðka kiÒntej.622 OD USSEAIS. kaˆ t¾n mn fèkVsi kaˆ „cqÚsi kÚrma genšsqai œkbalon: aÙt¦r ™gë lipÒmhn ¢kac»menoj Ãtor. oƒ mn œpeit' ¢nab£ntej ™pšpleon Øgr¦ kšleuqa. ¥ntlJ d' ™ndoÚphse pesoàs' æj e„nal…h k»x. œnq' ¥ra Foin…kwn ¢ndrîn Ãn çkÚaloj nhàj. eáre d' ™nˆ prodÒmJ ºmn dšpa ºd trapšzaj ¢ndrîn daitumÒnwn. Strãinii Atunci ne înluntrarã ºi bãturãm Noi drum de ape. de cãzu în fundul Corabiei cum cade o corlã-n mare. copil fãrã de minte. ¹ d' ™m ceirÕj ˜loàsa dÒmwn ™xÁge qÚraze. t¾n mn œpeita guna‹ka b£l' ”Artemij „ocšaira. ªi-aºa m-am pomenit în þara asta. ˜xÁmar mn Ðmîj plšomen nÚktaj te kaˆ Ãmar: ¢ll' Óte d¾ ›bdomon Ãmar ™pˆ ZeÝj qÁke Kron…wn.” tÕn d' aâ diogen¾j 'OduseÝj ºme…beto mÚqJ: „EÜmai'. Cerul ne trimise Un vânt prielnic. Gãsi în salã mese ºi pahare. dar acum la adunarea Poporului plecaserã cu toþii. O ðnon ØpiscÒmenai: Ð d tÍ katšneuse siwpÍ. në ¢nabhs£menoi: ™pˆ d ZeÝj oâron ‡allen. œnqa me Lašrthj pr…ato kte£tessin ˜o‹sin. Eumeu. Ei o zvârlirã ca sã fie hranã La foce ºi la peºti. Acolo stau mesenii împreunã Cu tatãl. În vremea asta Veni amurgul. Într-a ºaptea Diana-arcaºa fulgerã cu arcul Pe-acea muiere. De-aici luând în pripã ea trei cupe De aur ºi-ndosindu-le la sân. Ósa d¾ p£qej ¥lgea qumù. CÂNTUL XV Îi face semn femeii ºi-apoi pleacã Spre mare.” Întâmpinã din grai atunci Ulise: „Ce mult m-a-nduioºat a ta poveste. Aici Laert mã cumpãrã cu platã. Mergeam în urma ei. Mã luã atunci de mânã Femeia ºi pe loc mã duse-afarã. à m£la d» moi ™nˆ fresˆ qumÕn Ôrinaj taàta ›kasta lšgwn. ajunse vasul Fenician la insula Itaca. ªi singur bietul Eu am rãmas îndurerat în mine. ¹ d' aya tr…' ¥leisa katakrÚyas' ØpÕ kÒlpJ œkferen: aÙt¦r ™gën ˜pÒmhn ¢esifrosÚnVsi. cu ele Fugi. de toate câte-ai spus ºi câte Ai suferit! Ci Dumnezeu îþi dete Pe lângã rãu ºi bine: dupã multe Nevoi te-ai aciolat aici la casa Unui om blând ce cu bãut ºi hranã 623 465 615 470 620 625 475 630 480 635 485 640 645 490 . oÛtw t»nde te ga‹an ™gën ‡don Ñfqalmo‹si. Purtat de apã ºi de vânt. soarele apuse ªi drumurile toate s-adumbrirã. ªase zile-ntr-una Plutirãm zi ºi noapte. Öj d» toi paršcei brîs…n te pÒsin te ODISEEA.

aÙt¦r ™peˆ pÒsioj kaˆ ™dhtÚoj ™x œron ›nto.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „¥llwj mšn s' ¨n ™gè ge kaˆ ¹mšterÒnde kelo…mhn œrcesq': oÙ g£r ti xen…wn poq»: ¢ll¦ soˆ aÙtù ce‹ron. c-avem de toate pentru oaspeþi. teà dèmaq' †kwmai ¢ndrîn. ‡w. Sosind la þãrm. Luã cuvântul Telemah ºi zise: „Înaintaþi cu vasul spre cetate. eu vã-ntind o masã De bun sosit. aplecarã-apoi catargul ªi tot vâslind înlimãnirã vasul. k¦d d' ›lon ƒstÕn karpal…mwj. disearã Cobor înspre oraº. ¢ll' ¢pÕ tîn ØperwJ ƒstÕn Øfa…nei. la care Bãrbat dintre mai-marii din Itaca? Pot merge eu la maicã-ta de-a dreptul. Dar þie nu-þi poate prii pe-acolo Cã nu sunt eu ºi nu te vede mama. ¢ll£ toi ¥llon fîta pifaÚskomai. Þi-oi spune eu un alt bãrbat la care 625 650 495 655 500 660 505 665 670 510 675 515 680 . ¢ll¦ m…nunqa: aya g¦r 'Hëj Ãlqen ™äqronoj.” tÕn d' aâte prosšeipe QeoklÚmenoj qeoeid»j: „pÍ g¦r ™gè. dupã ce îmi vãd de trebi.” ìj oƒ mn toiaàta prÕj ¢ll»louj ¢gÒreuon. oÙdš se m»thr Ôyetai: oÙ mn g£r ti qam¦ mnhstÁrs' ™nˆ o‡kJ fa…netai. Eu merg pe la pãstorii mei la þarã ªi. ODISEEA. ºîqen dš ken Ümmin ÐdoipÒrion paraqe…mhn.624 OD USSEAIS. În faptul zilei. în pripã dezlegarã Vintrele. ªi când de-ajuns mâncarã ºi bãurã. f…le tšknon. à „qÝj sÁj mhtrÕj ‡w kaˆ so‹o dÒmoio. Gãtirã masa. Cãci zorile curând pe cer mijirã. ™k d' eÙn¦j œbalon. o‰ krana¾n 'Iq£khn k£ta koiranšousin. kaddraqšthn d' oÙ pollÕn ™pˆ crÒnon. da‹t' ¢gaq¾n kreiîn te kaˆ o‡nou ¹dupÒtoio. Cãci rareori se aratã ea prin casã La peþitori. Iar eu dupã-ndelungã pribegire Am poposit pe-aici. dreserã-apoi vinul. to‹si d Thlšmacoj pepnumšnoj ½rceto mÚqwn: „Øme‹j mn nàn ¥stud' ™laÚnete nÁa mšlainan. unde þese pânza. Ón ken †koio.” Atunci Teoclimènos Aºa-ntrebã pe fiul lui Ulise: „Eu încotro s-apuc. aÙt¦r ™gën ¢groÝj ™pie…somai ºd botÁraj: ˜spšrioj d' e„j ¥stu „dën ™m¦ œrga k£teimi. oƒ d' ™pˆ cšrsou Thlem£cou ›taroi lÚon ƒst…a. zèeij d' ¢gaqÕn b…on: aÙt¦r ™gè ge poll¦ brotîn ™pˆ ¥ste' ¢lèmenoj ™nq£d' ƒk£nw. dar puþinã vreme. ci stã departe-n rândul De sus al casei. CÂNTUL XV Te-mbie din belºug ºi bun þi-i traiul. t¾n d' e„j Órmon prošressan ™retmo‹j.” Aºa vorbirã ªi adormirã. ™pe… toi ™gë mn ¢pšssomai. Tovarãºii lui Telemah într-asta. ªi apoi mâne. În casa ta?” Iar Telemah rãspunse: „La casa mea te-aº fi poftit eu însumi Sã mergi. Îl otgonirã ºi-l încãtuºarã. Ieºirã-apoi ºi ei pe malul mãrii. ospãþ frumos de carne ªi vin mieros. kat¦ d prumn»si' œdhsan: ™k d kaˆ aÙtoˆ ba‹non ™pˆ ·hgm‹ni qal£sshj de‹pnÒn t' ™ntÚnonto kerîntÒ te a‡qopa onon. O ™ndukšwj. copile dragã? La care casã pot sã trag.

al lui Clitos Fecior Pireos. CÂNTUL XV Sã mergi. e‡ kš sfin prÕ g£moio teleut»sei kakÕn Ãmar. ¢ll' Øme‹j karteroˆ a„e…. O EÙrÚmacon.626 OD USSEAIS. xe‹ne. ospãteazã-l ºi ai grijã De el pân-oi veni”.-i zise: „Tinere. a„qšri na…wn. Telemah. La asta zise Pireos. s-aibã sceptrul Pãrintelui meu dus. te-ar ferici pe tine. Cinsteºte-l. kaˆ Pe…raion prosefènee. Un credincer al lui : „Tu. De n-or sfârºi-o jalnic ei nainte De nunta lor. O porumbiþã-ncãtuºase-n gheare ªi-o tot smulgea ºi-mprãºtia din pene La mijloc între Telemah ºi navã. Teoclimènos îl pofti pe-acesta Departe de tovarãºi ºi-apucându-l De mânã. strãine! Sã vezi ca mâne ce prietenie.” Ã. Dar ºtie domnul Olimpian. ¢ll¦ t£ ge ZeÝj oden 'OlÚmpioj. feciorul mândru Al bunului Polib. Cãci el e mai de seamã ºi doreºte Mai mult sã ia pe mama. care-n vãzduh troneazã. cã oricine. k…rkoj. Eu l-am vãzut din faþã ºi-nþeles-am Cã e un semn. Ce daruri ai din parte-mi.-acest uliu Cu voia unui zeu din dreapta zboarã. œpoj tetelesmšnon e‡h: tî ke t£ca gno…hj filÒtht£ te poll£ te dîra ™x ™meà. PolÚboio dafronoj ¢glaÕn uƒÒn. Privindu-te. 'ApÒllwnoj tacÝj ¥ggeloj: ™n d pÒdessi t…lle pšleian œcwn. pistÕn ˜ta‹ron: „Pe…raie Klut…dh. la care-acuma Ca la un zeu privesc itacienii.” Aºa vorbi ºi zise lui Pireos.” Abia vorbi ºi-n clipã La dreapta lui zburã atunci un uliu. oÜ toi ¥neu qeoà ½luqe dexiÕj Ôrnij: œgnwn g£r min ™s£nta „dën o„wnÕn ™Ònta. e„ g£r ken sÝ polÝn crÒnon ™nq£de m…mnoij. æj ¥n t…j se sunantÒmenoj makar…zoi.” Iar chibzuitul Telemah rãspunse: „Sã fie-aºa cum ai grãit. Eu grijã am sã-i port ºi nu va duce 627 520 685 525 690 695 530 700 535 705 540 710 715 545 . e„j Ó ken œlqw. cel mai bun tovar㺠Din cei care la Pilos mã-nsoþirã: Pe-acest strãin sã-l duci la tine-acasã.” tÕn d' aâ Pe…raioj douriklutÕj ¢nt…on hÜda: „Thlšmac'. tÕn nàn sa qeù 'Iqak»sioi e„sorÒwsi: kaˆ g¦r pollÕn ¥ristoj ¢n¾r mšmonšn te m£lista mhtšr' ™m¾n gamšein kaˆ 'OdussÁoj gšraj ›xein. sÝ dš moi t£ per ¥lla m£lista pe…qV ™mîn ˜t£rwn. oricât de multã vreme. Vi-i vouã dat sã fiþi mereu puternici. bun lãncer: „De-ar sta pe-aicea. la Evrimah. tÕn d QeoklÚmenoj ˜t£rwn ¢ponÒsfi kalšssaj œn t' ¥ra oƒ fà ceirˆ œpoj t' œfat' œk t' ÑnÒmaze: „Thlšmac'. O casã mai domneascã Nu-i alta cum i-a voastrã în Itaca. O. ODISEEA. o† moi PÚlon e„j ¤m' ›ponto: kaˆ nàn moi tÕn xe‹non ¥gwn ™n dèmasi so‹sin ™ndukšwj filšein kaˆ tišmen.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „aŠ g¦r toàto. Ømetšrou d' oÙk œsti gšneuj basileÚteron ¥llo ™n d»mJ 'Iq£khj.” ìj ¥ra oƒ e„pÒnti ™pšptato dexiÕj Ôrnij. kat¦ d pter¦ ceàen œraze messhgÝj nhÒj te kaˆ aÙtoà Thlem£coio. Sol iute zburãtor al lui Apollon.

sã dezlege Otgoanele. nhÕj ¢p' „kriÒfin: toˆ d prumn»si' œlusan. ¢n£ktesin ½pia e„dèj. ODISEEA. O tÒnde t' ™gë komiî. Dupã asta În navã se sui ºi pe tovarãºi Zori sã se înluntre. ¢kacmšnon ÑxšŽ calkù. CÂNTUL XV Vro lipsã el ca oaspe”. care-ºi iubea stãpânii. Intrarã dânºii iute În navã ºi pe bãnci se aºezarã. feciorul lui Ulise. În vremea asta repede pe-acesta Picioarele-l purtau pânã ce-ajunse La cocina cu mii de porci. pe unde Dormea-n sãlaº porcarul bun la suflet ªi credincios. e†leto d' ¥lkimon œgcoj. Ôfr' †ket' aÙl»n. oƒ d' ay' e‡sbainon kaˆ ™pˆ klh‹si kaq‹zon.” ìj e„pën ™pˆ nhÕj œbh. f…loj uƒÕj 'OdussÁoj qe…oio: tÕn d' ðka probibînta pÒdej fšron. Dezlegarã Otgoanele vâslaºii. Îsi subèthj ™sqlÕj ™ën ™n…auen. æj ™kšleuse Thlšmacoj. 629 720 550 725 730 555 . oƒ mn ¢nèsantej plšon ™j pÒlin. œnqa oƒ Ãsan Ûej m£la mur…ai. ™kšleuse d' ˜ta…rouj aÙtoÚj t' ¢mba…nein ¢n£ te prumn»sia làsai. o pornirã Pe mare spre cetate. Thlšmacoj d' ØpÕ possˆn ™d»sato kal¦ pšdila. xen…wn dš oƒ oÙ poq¾ œstai. dupã vrerea Lui Telemah.628 OD USSEAIS. Iar Telemah legã sandale dalbe ªi þapãna lui lance ferecatã Luã pe podul nãvii.

se gudurarã Pe lângã el. ™k d' ¥ra oƒ ceirîn pšson ¥ggea. pe ochii mândri ªi mânile-amândouã. Se sculã porcarul. dau numai din coadã. ºi olu-n care vinul Amesteca-i picã din mâni ºi-n faþa Stãpânului pãºind. kÚsse dš min kefal»n te kaˆ ¥mfw f£ea kal¦ ce‹r£j t' ¢mfotšraj: qalerÕn dš oƒ œkpese d£kru. calde lacrimi Îi picurau.ODUSSEIAS P Cântul XVI 5 10 15 20 Të d' aât' ™n klis…V 'OduseÝj kaˆ d‹oj ØforbÕj ™ntÚnont' ¥riston ¤m' ºÒŽ. à m£la t…j toi ™leÚsetai ™nq£d' ˜ta‹roj À kaˆ gnèrimoj ¥lloj. Ulise luã seama Cum se codeau dulãii ºi de-aproape Un tropot auzi. tot astfel Pe Telemah îmbrãþiºa porcarul ªi-l sãruta mereu parcã scãpase Din mâna morþii ºi-i zicea cu plânset: „Venit-ai. moànon thlÚgeton. Gãtirã prânziºorul ºi pornirã Cu turma pe pãstori. ™peˆ kÚnej oÙc Øl£ousin. Thlšmace. Telemah. glukerÕn f£oj: oÜ s' œt' ™gè ge Ôyesqai ™f£mhn. ºi iatã cã fecioru-i Stãtu în tindã. Când el s-apropie.” oÜ pw p©n e‡rhto œpoj. Nu-l latrã cânii. to‹s' ™pone‹to kirn¦j a‡qopa onon. æj ™k qan£toio fugÒnta: ka… ·' ÑlofurÒmenoj œpea pterÒenta proshÚda: „Ãlqej. ªi-aud un tropãit. Cum un duios pãrinte Primeºte dupã zece ani de zbucium Pe fiul sãu venit din þãri strãine. khamšnw pàr. Óte oƒ f…loj uƒÕj œsth ™nˆ proqÚroisi. De-aceea-ndatã ªi zise lui Eumeu: „De bunã seamã. Ulise ºi porcarul prin colibã Fãcurã foc la vatrã dimineaþa. Ð d' ¢nt…oj Ãlqen ¥naktoj. tù ™p' ¥lgea poll¦ mog»sV. Thlšmacon d per…ssainon kÚnej ØlakÒmwroi. zãvozii nu-l lãtrarã. oÙd' Ûlaon prosiÒnta: nÒhse d d‹oj 'OdusseÝj sa…nont£j te kÚnaj. æj d pat¾r Ön pa‹da f…la fronšwn ¢gap£zV ™lqÒnt' ™x ¢p…hj ga…hj dek£tJ ™niautù.” El nu rostise Cuvântu-ntreg. œkpemy£n te nomÁaj ¤m' ¢gromšnoisi sÚessi. aya d' ¥r' EÜmaion œpea pterÒenta proshÚda: „EÜmai'. 5 10 15 20 25 30 . Uimit fiind. Pe fiul singur ºi nãscut târziu. per… te ktÚpoj Ãlqe podo‹Žn. Cum îl vãzurã Pe Telemah. ™peˆ õceo nh PÚlonde. tafën d' ¢nÒrouse subèthj. lumina-mi dulce? Eu nu credeam cã te mai vãd vrodatã De când la Pilos ai plecat pe mare. ¢ll¦ perissa…nousi: podîn d' ØpÕ doàpon ¢koÚw. deodatã prinse A-l sãruta pe cap. ìj tÒte Thlšmacon qeoeidša d‹oj ØforbÕj p£nta kÚsen perifÚj. Vrun cunoscut sau vrun tovar㺠vine.

Öj kataq»sei. oÙ mn g£r ti q£m' ¢grÕn ™pšrceai oÙd nomÁaj. 'OdussÁoj dš pou eÙn¾ c»tei ™neuna…wn k£k' ¢r£cnia ke‹tai œcousa. Ð d' aâtij „ën kat' ¥r' ›zeto: tù d subèthj ceàen Ûpo clwr¦j ·îpaj kaˆ kîaj Ûperqen: œnqa kaqšzet' œpeita 'OdussÁoj f…loj uƒÒj. sã-mi spui dacã Mai stã acasã mama ori cu altul S-a mãritat ºi patul lui Ulise Pãrãginit l-acopere pustiul Pãinjeniº. Privindu-te. Ôrcamoj ¢ndrîn: „kaˆ l…hn ke…nh ge mšnei tetlhÒti qumù so‹sin ™nˆ meg£roisin: юzuraˆ dš oƒ a„eˆ fq…nousin nÚktej te kaˆ ½mata d£kru ceoÚsV. Aºa vorbind. Porcarul aºternu pe jos grãmadã De ramuri verzi ºi blãnuri pe deasupra ªi-aici se puse fiul lui Ulise.” Grãi atunci porcarul: „Ba stã ºi rabdã-n casa ta ºi-adastã. sare pragul cel de piatrã. Venii în treacãt numai pentru tine. to‹sin d kreiîn p…nakaj paršqhke subèthj Ñptalšwn.632 25 OD USSEAIS. ¢ll' ™pidhmeÚeij: ìj g£r nÚ toi eÜade qumù. Aci e omul care Mi-aºterne mie. I-alãturã în blid apoi porcarul Friptura lor cea din ajun rãmasã ªi-n grabã pâne mai ticsi-n panere 633 35 30 40 35 45 50 40 55 45 60 50 . Ú tij ½dh ¢ndrîn ¥lloj œghmen. Dar Telemah se pune împotrivã Aºa din grai oprindu-l: „ªezi.” Astfel zise dânsul. s‹ton d' ™ssumšnwj paren»een ™n kanšoisin.” Chititul tânãr Aºa-i rãspunse: „Iatã intru.” ìj ¥ra fwn»saj oƒ ™dšxato c£lkeon œgcoj: aÙt¦r Ó g' e‡sw ‡en kaˆ Øpšrbh l£Žnon oÙdÒn. C-abia întors ai ºi venit la mine. Îi dã Ulise scaunul sã ºadã. El intrã. vino-n casã cât mai iute. Ca sã te vãd cu ochii. Ôfra sš t' Ñfqalmo‹sin ‡dw kaˆ màqon ¢koÚsw. P ¢ll' ¥ge nàn e‡selqe.” ìj f£q'. f…lon tškoj. C-aºa þi-i voia sã priveºti greþosul Duium de peþitori. În tot sãlaºul nostru eu gãsi-voi Un loc sã ºed.” tÕn d' aâte prosšeipe subèthj. xe‹n': ¹me‹j d kaˆ ¥lloqi d»omen ›drhn staqmù ™n ¹metšrJ: par¦ d' ¢n»r. tù d' ›drhj ™piÒnti pat¾r ØpÒeixen 'OdusseÚj: Thlšmacoj d' ˜tšrwqen ™r»tue fènhsšn te: „Âso. ™n d' ¥ra kissub…J k…rnh melihdša onon: ODISEEA. de drag sã-mi satur ochii. Dar plânge ºi se mistuie de jale ªi nopþile ºi zilele-i sunt negre”. îi ia din mânã lancea. Tu nu vii des ca sã ne vezi la þarã Pe noi pãstorii.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „œssetai oÛtwj. ¤ ·a tÍ protšrV Øpšleipon œdontej. ½ moi œt' ™n meg£roij m»thr mšnei. taicã. CÂNTUL XVI Copile. La locu-i merse de ºezu Ulise. stai doar în cetate. strãine. ¥tta: sšqen d' ›nek' ™nq£d' ƒk£nw. ¢ndrîn mnhst»rwn ™sor©n ¢dhlon Ómilon. Ôfra se qumù tšryomai e„sorÒwn nšon ¥lloqen œndon ™Ònta.

mã doare mult ce-mi spui tu mie. copile.” Dar chibzuitul Telemah rãspunse: „Eumeu. pîj g¦r d¾ tÕn xe‹non ™gën Øpodšxomai o‡kJ. oƒ d' ™p' Ñne…aq' ˜to‹ma proke…mena ce‹raj ‡allon. 'Acaiîn Ój tij ¥ristoj mn©tai ™nˆ meg£roisin ¢n¾r kaˆ ple‹sta pÒrVsin. am sã-l îmbrac în hainã ªi-n mantie. dalbã îmbrãcãminte. ¢lhqša p£nt' ¢goreÚsw. Cã rugãtor spre tine se îndreaptã. ›ssw min cla‹n£n te citîn£ te e†mata kal£. fugind pe-ascuns din vasul Unor tesproþi.” Eumeu îi zise: „Þi-oi spune drept aºa cum e. pÒqen toi xe‹noj Ód' †keto. aÙt¦r ™peˆ pÒsioj kaˆ ™dhtÚoj ™x œron ›nto. De unde vine-acest strãin la tine? Cum l-au adus la noi corãbierii? ªi cine-s ei? Cã nu putea în þarã Sã vie el pe jos. dèsw d x…foj ¥mfhkej kaˆ possˆ pšdila.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „EÜmai'. veni la mine-n staul. nàn aâ Qesprwtîn ¢ndrîn par¦ nhÕj ¢podr¦j ½luq' ™mÕn prÕj staqmÒn. tšknon. ªi când de-ajuns mâncarã ºi bãurã Voinicul întrebã porcarul: „Taicã. P aÙtÕj d' ¢nt…on Œzen 'OdussÁoj qe…oio. ªi mama îndoitã stã pe gânduri: Sã stea la mine s-aibã grija casei Cinstind crivatul tatei ºi de teamã De gura lumii? Sau sã ia pe unul Dintre ahei care-o peþeºte acasã ªi-i cel mai bun ºi dã mai multã zestre. Se laudã cã e cretan ºi zice Cã-n pribegie-a colindat prin multe Oraºe-n lume cum îi fuse scrisa ªi-n urm-acum. ¢ll' à toi tÕn xe‹non.634 OD USSEAIS. d¾ tÒte Thlšmacoj prosefènee d‹on ØforbÒn: „¥tta. eÙn»n t' a„domšnh pÒsioj d»moiÒ te fÁmin. dacã mã-nfruntã. EÜmaie subîta: „toig¦r ™gè toi. à m£la toàto œpoj qumalgj œeipej. CÂNTUL XVI ªi vin mieros amestecã în cupã. pîj dš ˜ naàtai ½gagon e„j 'Iq£khn. À aÙtoà par' ™mo… te mšnV kaˆ dîma kom…zV.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfhj. fiindcã-i oaspe La casa ta. fhsˆ d poll¦ brotîn ™pˆ ¥stea dinhqÁnai plazÒmenoj: ìj g£r oƒ ™pšklwsen t£ ge da…mwn. Dar pe acest strãin. t…nej œmmenai eÙcetÒwnto. ™k mn Krht£wn gšnoj eÜcetai eÙrei£wn. aÙtÕj mn nšoj e„mˆ kaˆ oÜ pw cersˆ pšpoiqa ¥ndr' ¢pamÚnasqai. Óte tij prÒteroj calep»nV: mhtrˆ d' ™mÍ d…ca qumÕj ™nˆ fresˆ mermhr…zei. Eu þi-l predau ºi fã ce vrei cu dânsul. ™gë dš toi ™ggual…xw. 635 65 55 70 60 75 65 80 70 85 90 75 80 . Ei mânile-ntindeau la masa gata. oÙ mn g£r t… ˜ pezÕn яomai ™nq£d' ƒkšsqai. ODISEEA. ›rxon Ópwj ™qšleij: ƒkšthj dš toi eÜcetai enai. I-oi da ºi-o sabie ascuþitã-n douã. Cum pot primi eu pe strãin în casã? Sunt tânãr doar ºi-n braþe nu mã bizui Sã-nlãtur un duºman. ™peˆ teÕn †keto dîma. à ½dh ¤m' ›phtai. ªezu pe urmã-n faþa lui Ulise.

™peˆ à polÝ fšrtero… e„si. kaˆ e„ mšga ne‹koj Ôrhtai. pe tovarãºi. à sš ge laoˆ ™cqa…rous' ¢n¦ dÁmon ™pispÒmenoi qeoà ÑmfÍ: à ti kasign»tois' ™pimšmfeai. æj ¨n m» se katatrÚcV kaˆ ˜ta…rouj. Eu straiele-i þi le trimit încoace ªi hranã de tot felul ca sã nu te Îngreuie pe tine. sÝ kÒmisson ™nˆ staqmo‹sin ™rÚxaj: e†mata d' ™nq£d' ™gë pšmyw kaˆ s‹ton ¤panta œdmenai. Când eu v-aud vorbind cã peþitorii Tot uneltesc blãstemãþii la curte În ciuda ta. Poþi sã-l mai þii ºi sã-ngrijeºti de dânsul.” Dar mijloci Ulise mult-pãþitul: „Prietene. oricine. À pa‹j ™x 'OdusÁoj ¢mÚmonoj º kaˆ aÙtÕj œlqoi ¢lhteÚwn: œti g¦r kaˆ ™lp…doj asa: aÙt…k' œpeit' ¢p' ™me‹o k£rh t£moi ¢llÒtrioj fîj. ke‹se d' ¨n oÜ min ™gè ge met¦ mnhstÁraj ™ùmi œrcesqai. cã-i anevoie Ca unul singur. e„pš moi. ¢škhti sšqen toioÚtou ™Òntoj. boulo…mhn k' ™n ™mo‹si katakt£menoj meg£roisi teqn£men À t£de g' a„n ¢eikša œrg' Ðr£asqai. à m£la meu katad£ptet' ¢koÚontoj f…lon Ãtor. De nu intram în casa lui Ulise ªi nu-i zvântam aci pe toþi miºeii! Iar de mai pridideau cu-a lor mulþime. l…hn g¦r ¢t£sqalon Ûbrin œcousi: m» min kertomšwsin: ™moˆ d' ¥coj œssetai a„nÒn. prÁxai d' ¢rgalšon ti met¦ pleÒnessin ™Ònta ¥ndra kaˆ ‡fqimon.” tÕn d' aâte prosšeipe polÚtlaj d‹oj 'OdusseÚj: „ð f…l'. Pe oaspeþi bruftuiþi ºi îmbrâncite 637 95 85 100 105 90 110 95 115 100 120 125 105 130 . aŠ g¦r ™gën oÛtw nšoj e‡hn tùd' ™pˆ qumù. cât ai fi de tare. Sã birui pe mai mulþi. deºi eºti aºa mare. Dar spune-mi: Suferi tu de bunã voie? Sau nu te vrea poporul ºi ascultã De glasul unui zeu? Sau tu învinui Pe fraþii-n care poþi sã te mai bizui Când luptã grea se-ncinge cu duºmanii? Hei. aº fi vrut mai bine Sã mor în casa mea ucis de dânºii Decât mereu sã vãd nemernicia. CÂNTUL XVI Sandale de-ncãlþat ºi l-oi trimite Oriunde va pofti. ÓppV min krad…h qumÒj te keleÚei. Fiind eu singur. P pšmyw d'. xe…nouj te stufelizomšnouj dmJ£j te guna‹kaj ODISEEA.] e„ d' aâ me plhqu‹ damasa…ato moànon ™Ònta. te bat prin numãr. Cu-acelaºi suflet! Sã fi fost acuma Feciorul lui Ulise ori el însuºi Venit din pribegie – cã mai este Nãdejde de-a veni – pe loc atuncea Rãteze-mi capul un bãrbat. Dar inima grozav mi se sfâºie. º ˜kën Øpod£mnasai. de-aº fi fost aºa voinic ca tine.636 OD USSEAIS. Eu n-aº lãsa cu noi sã vie-acolo La curte printre peþitori. cã prea e Nebun-a lor trufie ºi de dânsul Ei pot sã-ºi batã joc ºi-atunci pe mine Prea mult mã va durea. De vrei tu însã. oŒ£ fate mnhstÁraj ¢t£sqala mhcan£asqai ™n meg£rois'. oŒs… per ¢n¾r marnamšnoisi pšpoiqe. e„ m¾ ™gë ke…noisi kakÕn p£ntessi geno…mhn [™lqën ™j mšgaron Laerti£dew 'OdusÁoj. ™pe… q»n moi kaˆ ¢me…yasqai qšmij ™st…n. sã ierþi cã iau cuvântul. e„ d' ™qšleij.

aÙt¦r ™gën aÙtoà menšw. sÝ d' œrceo q©sson. trÚcousi d okon. Eumeu porcarul i-a rãspuns la asta: „ªtiu ºi-nþeleg. xe‹ne. Din Same. Dar spune-mi mie 639 110 135 115 140 145 120 150 125 155 130 160 165 135 . m£l' ¢trekšwj ¢goreÚsw. fronšw: t£ ge d¾ nošonti keleÚeij. De teamã ea nu poate sã-i respingã ªi nici sã-ncheie-aºa cãsãtorie. Povãþuieºti pe unul Ce cugetã la fel. CÂNTUL XVI În chip obraznic roabele prin casã ªi vinul tot secãtuit ºi hrana Zadarnic irositã. ºd' Óssoi krana¾n 'Iq£khn k£ta koiranšousi. EÜmaie subîta: „ginèskw. din Zachintos Cel pãduros.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „toig¦r ™gè toi. Laerte avu pe tatãl meu Ulise ªi el pe mine numai unul singur ªi-acasã mã lãsã ºi n-avu parte De fiul sãu. pe Laerte. Óti oƒ sîj e„mi kaˆ ™k PÚlou e„l»louqa. sã vii încoace.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfhj. ™cšfroni Phnelope…V e‡f'. tî nàn dusmenšej m£la mur…oi e‡s' ™nˆ o‡kJ. iar tu. Nu-i supãrat pe mine ªi nu mã duºmãneºte tot poporul ªi n-am sã-nvinui fraþi care n-ajutã La-ncãierare-n lupta cu duºmanii. kaˆ e„ mšga ne‹koj Ôrhtai. oÜte kasign»tois' ™pimšmfomai. Cã mulþi mã pasc ºi vor a mea pierzare”.638 OD USSEAIS. taicã. din Itaca cea pietroasã. kaˆ onon diafussÒmenon. ºi-asta-ntr-una ªi fãrã capãt. din Dulichiu. oÜte t… moi p©j dÁmoj ¢pecqÒmenoj calepa…nei. ¢nhnÚstJ ™pˆ œrgJ. Tu du-te. tÒssoi mhtšr' ™m¾n mnîntai. ODISEEA. oÙd' ¢pÒnhto. P ·ust£zontaj ¢eikel…wj kat¦ dèmata kal£. mai curând ºi spune La maicã-mea-nþeleapta Penelopa. ïde g¦r ¹metšrhn gene¾n moÚnwse Kron…wn: moànon Lašrthn 'Arke…sioj uƒÕn œtikte. Dar asta de la Cei-de-sus se þine. oŒs… per ¢n¾r marnamšnoisi pšpoiqe. Toþi tinerii fruntaºi de prin ostroave. Eu stau aici. precum ºi toþi mai-marii Din þarã. Ba-ndatã mã vor pierde ºi pe mine. Óssoi g¦r n»soisin ™pikratšousin ¥ristoi. ¹ d' oÜt' ¢rne‹tai stugerÕn g£mon oÜte teleut¾n poiÁsai dÚnatai: toˆ d fqinÚqousin œdontej okon ™mÒn: t£ca d» me diarra…sousi kaˆ aÙtÒn. ªi ei îmi risipesc avutul casei. kaˆ s‹ton œdontaj m¦y aÜtwj ¢tšleston. Doulic…J te S£mV te kaˆ Øl»enti ZakÚnqJ. sÝ d deàro nšesqai o‡h ¢pagge…laj: tîn d' ¥llwn m» tij 'Acaiîn peuqšsqw: polloˆ g¦r ™moˆ kak¦ mhcanÒwntai. Cã-s sãnãtos ºi m-am întors din Pilos. eu vorbi-voi adevãrul Adevãrat. moànon d' aât' 'OdusÁa pat¾r tšken: aÙt¦r 'OdusseÝj moànon œm' ™n meg£roisi tekën l…pen. Cãci Dumnezeu a dat la neamul nostru Câte un singur fiu: strãbunu-Arcèsiu Avu numai pe unul. Pe maica mi-o peþesc ºi-mi storc averea. dupã ce da-vei De ºtire numai ei.” Telemah rãspunse: „Strãine. ¢ll' à toi mn taàta qeîn ™n goÚnasi ke‹tai: ¥tta. De-aceea ºi vrãjmaºii Nenumãraþi îmi miºunã prin casã.

Öj te‹oj mn 'OdussÁoj mšg' ¢ceÚwn œrga t' ™popteÚeske met¦ dmèwn t' ™nˆ o‡kJ p‹ne kaˆ Ãsq'. kaˆ ðrse suforbÒn: Ð d' e†leto cersˆ pšdila. fqinÚqei d' ¢mf' ÑsteÒfi crèj. Eumeu luã în mânã Opincile. Dânsa stete În dreptul uºii. Mârâind. apoi te-ntoarce ªi nu te mai abate pe la þarã Dupã Laert. oÜ pè m…n fasin fagšmen kaˆ pišmen aÜtwj. Aud cã nu mai bea. Vedea de munca de la câmp ºi-n casã Mânca ºi bea cu slugile-mpreunã Oricât poftea. – oÙ g£r pwj p£ntessi qeoˆ fa…nontai ™narge‹j. Eu mi-aº alege-ntâi venirea tatii. e„ kaˆ LašrtV aÙt¾n ÐdÕn ¥ggeloj œlqw dusmÒrJ. dhs£menoj d' ØpÕ possˆ pÒlind' ‡en. le încãlþã ºi-n urmã Purcese spre cetate. e„ g£r pwj e‡h aÙt£greta p£nta broto‹si. knuzhqmù d' ˜tšrwse di¦ staqmo‹o fÒbhqen. Tu dã-le lor de veste. ci ºade. ¢ll' œmphj min ™£somen. ODISEEA. de fricã 641 170 140 175 145 180 150 185 190 155 195 160 200 . ¢cnÚmeno… per. ci spune maicii mele La el sã mâne repede ºi-n tainã Pe chelãriþã ca sã-nºtiinþeze Pe-al meu bunic. prîtÒn ken toà patrÕj ˜lo…meqa nÒstimon Ãmar. S-asemãna la chip cu o femeie Frumoasã. Iar chibzuitul Telemah rãspunde: „E dureros. Ci n-o lãtrarã. Dacã omul singur Ar fi s-aleagã tot ce-ar vrea pe lume. dar nu putu s-o vadã ªi nici s-o simtã Telemah. ¢ll¦ sÚ g' ¢gge…laj Ñp…sw k…e. Acum însã. ™x oá sÚ ge õceo nh PÚlonde. nimic nu-mbucã ªi nu mai umblã pe la câmp. cât era de mare Mâhnirea lui de dragul lui Ulise. din ziua De când spre Pilos ai plecat pe mare. P ¢ll' ¥ge moi tÒde e„p kaˆ ¢trekšwj kat£lexon. Óte qumÕj ™nˆ st»qessin ¢nègoi: aÙt¦r nàn. ¢ll' ¼ ge scedÕn Ãlqe: dšmaj d' ½Žkto gunaikˆ kalÍ te meg£lV te kaˆ ¢gla¦ œrga „du…V.” à ·a.640 OD USSEAIS. CÂNTUL XVI Deschis ºi drept: pot eu cu drumul ãsta ªi bietului Laert sã-i dau de ºtire? Cã el nainte. trupeºã ºi priceputã La lucru de minune.” El zise ºi pãstorul Zori la drum. Ulise doar ºi cânii o vãzurã. ka… ·' oÙc Øl£onto. se ivi doar numai Viteazului. oÙd' ™pˆ œrga „de‹n. – ¢ll' 'OduseÚj te kÚnej te ‡don. Se vaietã ºi plânge ºi suspinã ªi i se topeºte carnea de pe oase”. oÙd' ¥r' 'Aq»nhn lÁqen ¢pÕ staqmo‹o kiën EÜmaioj ØforbÒj. cã zeii Nu tuturora aidoma s-aratã. Iar Minerva Luã îndatã seama cã plecase Porcarul din sãlaº ºi merse-acolo. ¢ll¦ stonacÍ te gÒJ te Âstai ÑdurÒmenoj. dar sã-l lãsãm pe dânsul Cu toatã jalea. mhd kat' ¢groÝj pl£zesqai met' ™ke‹non: ¢t¦r prÕj mhtšra e„pe‹n ¢mf…polon tam…hn Ñtrunšmen Ótti t£cista krÚbdhn: ke…nh g£r ken ¢pagge…leie gšronti.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „¥lgion. stÁ d kat' ¢nt…quron klis…hj 'OdusÁŽ fane‹sa: oÙd' ¥ra Thlšmacoj ‡den ¢nt…on oÙd' ™nÒhsen.

kaˆ cruse…V ·£bdJ ™pem£ssat' 'Aq»nh. Îndurã-te ca sã-þi închin prinoase Plãcute. sunt gata de bãtaie. b…aj Øpodšgmenoj ¢ndrîn. Ulise merse-n casã. †na toi kecarismšna dèomen ƒr¦ ºd crÚsea dîra. ka… min fwn»saj œpea pterÒenta proshÚda: „¢llo‹Òj moi. ™k d' Ãlqen meg£roio park mšga teic…on aÙlÁj. ¨y d melagcroi¾j gšneto. cu varga ei de aur L-atinse pe viteaz. ¹ mn ¥r' ìj ›rxasa p£lin k…en: aÙt¦r 'OdusseÝj ½Žen ™j klis…hn. f©roj mšn oƒ prîton ™ãplunj ºd citîna qÁk' ¢mfˆ st»qesfi. xe‹ne. æj ¨n mnhstÁrsin q£naton kaˆ kÁr' ¢rarÒnte œrchsqon protˆ ¥stu periklutÒn: oÙd' ™gë aÙt¾ dhrÕn ¢pÕ sfîŽn œsomai memau‹a m£cesqai. Minerva-l agrãi: „Laertiene. ºi fiul κi sãrutã. tarb»saj d' ˜tšrwse b£l' Ômmata. tetugmšna: fe…deo d' ¹mšwn. strãine. ulmã Ulise.” Ã. polum»can' 'Odusseà. à m£la tij qeÒj ™ssi. De bunã seamã eºti un zeu din slavã. Zeiþa dupã asta Se-napoie. odoare de-aur. Alãturi fi-voi Curând ºi eu. Doar cruþã-mã. Destainã-te ºi nu te mai ascunde De fiul tãu. tÕn d prosšeipen 'Aq»nh: „diogenj Laerti£dh. dšmaj d' êfelle kaˆ ¼bhn. ½dh nàn sù paidˆ œpoj f£o mhd' ™p…keuqe. Iar fiul sãu se buimãci vãzându-l ªi de cutremur se uita în lãturi. Acela dupã care-oftezi ºi suferi Aºa de mult nãpãstuit de oameni Necruþãtori.” tÕn d' ºme…bet' œpeita polÚtlaj d‹oj 'OdusseÚj: „oÜ t…j toi qeÒj e„mi: t… m' ¢qan£toisin ™skeij. Ai altã hainã ºi-altã-nfãþiºare.” ìj ¥ra fwn»saj uƒÕn kÚse. stÁ d p£roiq' aÙtÁj.642 OD USSEAIS. ku£neai d' ™gšnonto ™qeir£dej ¢mfˆ gšneion. ºi zise: „Cu totul altu-mi pari acum. gnaqmoˆ d' ™t£nusqen. De teamã sã nu fie un zeu. Pe trup îi puse Veºmânt frumos ºi mantie curatã ªi statul îi mãri ºi tinereþea. 643 205 165 210 170 215 175 220 225 180 230 185 235 190 . De ce m-asemeni Cu zeii? Eu sunt bietul tãu pãrinte.-i curgeau pe faþã lacrimi Ce pân-atunci le tot iezise-ntr-însul. toˆ oÙranÕn eÙrÝn œcousin: ¢ll' †lhq'.” Aºa vorbi. ODISEEA. ¥lla d e†mat' œceij ka… toi crëj oÙkšq' Ðmo‹oj. f£nhj nšon º p£roiqen. CÂNTUL XVI Se traserã deoparte. Mult iscusite meºtere Ulise.” Rãspunse-atunci Ulise: „Eu nu-s de loc un zeu. P ¹ d' ¥r' ™p' ÑfrÚsi neàse: nÒhse d d‹oj 'OdusseÚj. k¦d d pareiîn d£kruon Âke cam©ze: p£roj d' œce nwlemj a„e…. toà e†neka sÝ stenac…zwn p£sceij ¥lgea poll£. ªi faþa-i iar i se smezi ºi-obrajii I se-mplinirã. q£mbhse dš min f…loj uƒÒj. Din sprâncene Fãcu zeiþa semn. ¢ll¦ pat¾r teÒj e„mi.” Aºa grãind. ca pregãtind sfârºitul ªi moartea peþitorilor sã mergeþi În falnica cetate. Ieºi din casã ºi trecu sub zidul Înalt al curþii ºi-i stãtu nainte. pãrul pe bãrbie I se-nnegri. daruri scumpe. m¾ qeÕj e‡h.

Mã smomeºte Un zeu. Aci milog.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „Thlšmac'. ·hdion d qeo‹si. ba tânãr. Óte m¾ qeÕj aÙtÕj ™pelqën ·hŽd…wj ™qšlwn qe…h nšon ºd gšronta.” Aceasta zise. poll¦ d' ¢lhqe…j. Pe amândoi nevoia Bocirii-i podidi. ¼ tš me to‹on œqhken Ópwj ™qšlei. ca sã suspin. ¢ll' Ód' ™gë toiÒsde. dacã nu vrea Un zeu sã-l facã ba moºneag.” ìj ¥ra fwn»saj kat' ¥r' ›zeto. ºmn kudÁnai qnhtÕn brotÕn ºd kakîsai. ½luqon e„kostù œteŽ ™j patr…da ga‹an. CÂNTUL XVI Dar Telemah tot nu voia sã creadã Cã-i tatãl sãu ºi cuvânta: „Tu nu eºti Pãrintele-mi Ulise. toˆ oÙranÕn eÙrÝn œcousin.644 OD USSEAIS. ¢ll£ me da…mwn qšlgei. ¥llote d' aâte ¢ndrˆ nšJ kaˆ kal¦ perˆ cro e†mat' œconti. paqën kak£. dÚnatai g£r. ºi începurã A plânge-n hohot. Iar ce-ai vãzut o datoresc zeiþei. ºi iat-acuma Eºti ca un zeu locuitor în cerul Nemãrginit. mai duios ºi jalnic Ca pajura sau vulturul cu gheare Încovoiate. când le furã puii Nezburãtori. o‰ oÙranÕn eÙrÝn œcousi. cã-i lesne Ca zeii cei locuitori în cerul Nemãrginit. Erai un om bãtrân adinioarea ªi-n zdrenþe învãscut. pe oameni sã-i înalþe Sau sã-i afunde-n iad. aÙt£r toi tÒde œrgon 'Aqhna…hj ¢gele…hj. cãci poate. Cã-þi vezi pe tata-n casã. Telemah. Apoi ºezu. –oÙ g£r pw ™pe…qeto Ön patšr' enai. Iar Telemah cu vaiet Cuprinse pe-al sãu tatã bun ºi lacrimi Vãrsa din ochi. Ea m-a fãcut aºa cum vrea. aci voinic ºi tânãr ªi îmbrãcat în strai frumos. oÙ g£r pwj ¨n qnhtÕj ¢n¾r t£de mhcanÒJto ú aÙtoà ge nÒJ. Ôfr' œti m©llon ÑdurÒmenoj stenac…zw. ¢mfotšroisi d to‹sin Øf' †meroj ðrto gÒoio: kla‹on d ligšwj. oŒs… te tškna ¢grÒtai ™xe…lonto p£roj petehn¦ genšsqai: ìj ¥ra to… g' ™leeinÕn Øp' ÑfrÚsi d£kruon ebon. ¥llote mn ptwcù ™nal…gkion. – ™xaàt…j min œpessin ¢meibÒmenoj prosšeipen: „oÙ sÚ g' 'OdusseÚj ™ssi pat¾r ™mÒj. ¡dinèteron ½ t' o„wno…. þãranii. nu-þi ºade Sã stai uimit ºi sã te miri atâta. ªi-amurgul serii 645 240 195 245 250 200 255 205 260 210 265 215 270 . oÜ se œoike f…lon patšr' œndon ™Ònta oÜte ti qaum£zein perièsion oÜt' ¢g£asqai: oÙ mn g£r toi œt' ¥lloj ™leÚsetai ™nq£d' 'OdusseÚj. Aºa de trist plângeau ºi de sub gene ªiroaie le curgeau. à g£r toi nšon Ãsqa gšrwn kaˆ ¢eikša ›sso: nàn d qeo‹sin œoikaj. Chiar eu sunt bietul Ce dupã pribegiri ºi patimi multe În anul douãzeci mã-ntorc în þarã. din cuibul lor. fÁnai À a„gupioˆ gamyènucej. sã plâng mai tare. N-o poate fãptui schimbarea asta Un muritor în voie. P Thlšmacoj d'. ODISEEA. Thlšmacoj d ¢mficuqeˆj patšr' ™sqlÕn ÑdÚreto d£krua le…bwn. Nu mai vine Un alt Ulise-aici.” Ulise cumpãnitul Rãspunse-aºa: „O.

” Iar Telemah mirat îi zise: „O. Ôfra ke dusmenšessi fÒnou pšri bouleÚswmen. dar mare Cuvânt mi-ai spus ºi-uimirea mã cuprinde. tatã. vâslitorii Vestiþi de buni. ¢lhqe…hn katalšxw. M-aduserã feacii. ¢ll¦ polÝ plšonej: t£ca d' e‡seai ™nq£d' ¢riqmÒn. De nu-ntreba pe taicã-sãu feciorul: „Pe care vas te-aduserã în þarã Vâslaºii. Tot auzeam de-a ta mãrire naltã.”] tÕn d' aâte prosšeipe polÚtlaj d‹oj 'OdusseÚj: „toig¦r ™gè toi. ¢ll' ¥ge moi mnhstÁraj ¢riqm»saj kat£lexon. Îndatã ºti-vei care Li-e numãrul. à toi se‹o mšga klšoj a„n ¥kouon. kaˆ t¦ mn ™n sp»essi qeîn „Òthti kšontai: nàn aâ deàr' ƒkÒmhn ØpoqhmosÚnVsin 'Aq»nhj. p£ter f…le. t…nej œmmenai eÙcetÒwnto. ªi mã cinstirã Cu daruri scumpe. aur ºi aramã ªi straie din belºug. o† te kaˆ ¥llouj ¢nqrèpouj pšmpousin.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „ð p£ter. P ka… nÚ k' Ñduromšnoisin œdu f£oj ºel…oio. calkÒn te crusÒn te ¤lij ™sqÁt£ q' Øfant»n. Ót…j sfeaj e„saf…khtai: ka… m' eÛdont' ™n nh qoÍ ™pˆ pÒnton ¥gontej k£tqesan e„n 'Iq£kV. tatã? Cine-s ei? Cã doarã Tu nu puteai veni aci pedestru. à kaˆ dizhsÒmeq' ¥llouj. m-aduserã-ntr-o navã ªi mã lãsar-aici. nh se naàtai ½gagon e„j 'Iq£khn. œporon dš moi ¢gla¦ dîra. Nu sunt Nici zece ºi nici douãzeci duºmanii. CÂNTUL XVI I-ar fi gãsit jãlind aºa-mpreunã. ™k mn Doulic…oio dÚw kaˆ pent»konta ODISEEA. e„ m¾ Thlšmacoj prosefèneen Ön patšr' aya: „po…V g¦r nàn deàro. Fa…hkšj m' ¥gagon nausikluto…. Nu pot doi inºi sã lupte doar cu oameni Aºa de mulþi ºi de puternici. Pãstrate toate-s În peºterã-ndosite dupã sfatul Celor-de-sus. care petrec pe mare Pe toþi strãinii pripãºiþi la dânºii.646 220 OD USSEAIS. ½ ken nîŽ dunhsÒmeq' ¢ntifšresqai moÚnw ¥neuq' ¥llwn. Mã sfãtui Minerva Sã vin încoa’ spre a urzi omorul Vrãjmaºilor. Cã eºti rãzboinic ºi-nþelept. Óssoi te kaˆ o† tinej ¢nšrej e„s…: ka… ken ™mÕn kat¦ qumÕn ¢mÚmona mermhr…xaj fr£ssomai. Ca socotind cu inimã viteazã Sã vãd dacã noi doi putea-vom singuri Neajutaþi sã biruim sau poate Sã cerem ajutor ºi de la alþii. ce‹r£j t' a„cmht¾n œmenai kaˆ ™p…frona boul»n: ¢ll¦ l…hn mšga epej: ¥gh m' œcei: oÙdš ken e‡h ¥ndre dÚw pollo‹si kaˆ „fq…moisi m£cesqai.” Ulise mult-pãþitul îi rãspunse: „Þi-oi spune drept. Dar numãrã-i sã aflu Ce numãr sunt ºi cine-s peþitorii. Feciorii din Dulichiu 647 275 280 225 285 230 290 235 295 240 300 305 245 . Pe când dormeam. aºa cum e. [oÙ mn g£r t… se pezÕn яomai ™nq£d' ƒkšsqai. Ci mult mai mulþi. tšknon. Ôfr' e„dšw. mnhst»rwn d' oÜt' ¨r dek¦j ¢trekj oÜte dÚ' oai. copile.

649 250 310 255 315 320 260 325 265 330 270 335 275 . sÝ d sÚnqeo ka… meu ¥kouson.” tÕn d' aâte prosšeipe polÚtlaj d‹oj 'OdusseÚj: „oÙ mšn toi ke…nw ge polÝn crÒnon ¢mfˆj œsesqon fulÒpidoj kraterÁj. Tu du-te-acasã De cum se va crãpa de zi ºi umblã Cu peþitorii. P koàroi kekrimšnoi. CÂNTUL XVI Cincizeci ºi doi din neam ales cu toþii. Iar dacã m-or batjocori prin casã. ™k d ZakÚnqou œasin ™e…kosi koàroi 'Acaiîn. poate-þi vei aduce aminte De-un ajutor. ¢ll¦ sÚ g'. orice-o fi sã sufãr. Ó kšn tij nîŽn ¢mÚnoi prÒfroni qumù. de vrunul care-alãturi De noi ar sta cu drag spre apãrare”. ei au domnia ªi peste zei ºi peste lumea toatã. fr£zeu. Deºi prin nouri Stau sus de tot ascunºi. Mã tem sã nu plãteºti prea scump pedeapsa Pãcatelor ºi-amar sã nu ne fie. când la palatul nostru Va fi sã se aleagã biruinþa Între duºmani ºi noi. sÕn d f…lon kÁr tetl£tw ™n st»qessi kakîj p£scontoj ™me‹o. Socoþi cã nu ne-ar fi de-ajuns Minerva Cu-Atotputernicul de sus ºi-i bine Sã cerem ajutor de la vrun altul?” Rãspunse Telemah: „Apãrãtorii Ce-i aminteºti sunt buni. Ú tin' ¥llon ¢mÚntora mermhr…xw. Dar vezi tu. toþi bãrbaþi de frunte. Îl desluºi Ulise încercatul: „Þi-oi spune eu. m¾ polÚpikra kaˆ a„n¦ b…aj ¢pote…seai ™lqèn. tîn e‡ ken p£ntwn ¢nt»somen œndon ™Òntwn.” Adause la ast-apoi Ulise: „Ei n-or sta mult departe de bãtaia Cea crâncenã. ODISEEA. ›x d drhstÁrej ›pontai: ™k d S£mhj p…surej te kaˆ e‡kosi fîtej œasin. ÐpÒte mnhstÁrsi kaˆ ¹m‹n ™n meg£roisin ™mo‹si mšnoj kr…nhtai ”Arhoj.648 OD USSEAIS. da»mone daitrosun£wn. Mai e ºi Mèdon crainicul ºi Femiu. ¢ll¦ sÝ mn nàn œrceu ¤m' ºÒŽ fainomšnhfi o‡kade kaˆ mnhstÁrsin Øperfi£loisin Ðm…lei: aÙt¦r ™m protˆ ¥stu subèthj Ûsteron ¥xei ptwcù leugalšJ ™nal…gkion ºd gšronti. ka… sfin ¤m' ™stˆ Mšdwn kÁrux kaˆ qe‹oj ¢oidÕj kaˆ doië qer£ponte. kaˆ fr£sai. e„ dÚnasa… tin' ¢mÚntora mermhr…xai. De i-om lovi pe toþi deodatã-n casã. ia seama tu ºi-ascultã. ™k d' aÙtÁj 'Iq£khj duoka…deka p£ntej ¥ristoi. Iar din Same Sunt douãzeci ºi patru. e„ dš m' ¢tim»sousi dÒmon k£ta. Din Zachintos Vro douãzeci de-ahei. ºi din Itaca Sunt doisprezece. Urmaþi de ºase oameni.” tÕn d' aâte prosšeipe polÚtlaj d‹oj 'OdusseÚj: „toig¦r ™gën ™ršw. Tu rabdã-n tine. ºi încã Doi oameni meºteri la-mpãrþit friptura. ½ ken nîŽn 'Aq»nh sÝn Diˆ patrˆ ¢rkšsei. Dumnezeiescul cântãreþ. toÝj ¢goreÚeij. Ûyi per ™n nefšessi kaqhmšnw: é te kaˆ ¥lloij ¢ndr£si te kratšousi kaˆ ¢qan£toisi qeo‹si. Mai târziu pe mine Porcarul mã va duce la cetate În chip de cerºetor bãtrân ºi jalnic.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „™sqlè toi toÚtw g' ™pamÚntore.

œrin st»santej ™n Øm‹n. CÂNTUL XVI Chiar dacã de picior m-ar da afarã ªi m-ar ochi cu arcul. ¢ll¦ katÇkistai. Ca sã le-avem când vom sãri la dânºii. m» pwj o„nwqšntej. Óssa toi ™n meg£roisin ¢r»Ža teÚcea ke‹tai. sÝ d' œpeita no»saj. Cã nu mai sunt cum ele au fost odatã. ¢ll' à toi paÚesqai ¢nwgšmen ¢frosun£wn. Dar ce mai mult mã-ndeamnã este gândul Ce-mi dete Cel-de-sus: mã tem cã poate. privindu-i. tu. ¥llo dš toi ™ršw. cã sosit li-i ceasul. ¢ll»louj trèshte kataiscÚnhtš te da‹ta kaˆ mnhstÚn: aÙtÕj g¦r ™fšlketai ¥ndra s…dhroj. Numai blajin cu graiul Tu roagã-i cu prostia sã-nceteze. sÝ d' ™nˆ fresˆ b£lleo sÍsin: e„ ™teÒn g' ™mÒj ™ssi kaˆ a†matoj ¹metšroio. Dar ia aminte vorba ce þi-oi spune: De eºti aieve-al meu ºi os din mine. Când tata le-a lãsat plecând la Troia. din cap un semn þi-oi face.» Pãstreazã pentru noi vro douã sãbii ªi douã suliþi ºi-ncã douã scuturi. meilic…ois' ™pšessi paraudîn: oƒ dš toi oÜ ti pe…sontai: d¾ g£r sfi par…statai a‡simon Ãmar. S-au înnegrit de-a focului arsurã. Pe ei orbi-i-va Joe ºi Minerva. Buimaci de vin. nici Laerte. Ei n-au s-asculte. Adoarme-i tu aºa cu vorbã dulce: «Le-am scos de-aicea. prÕj d' œti kaˆ tÒde me‹zon ™nˆ fresˆ qÁke Kron…wn. ODISEEA. de la fumul sãlii. sÝ d' ™nˆ fresˆ b£lleo sÍsin: ÐppÒte ken polÚbouloj ™nˆ fresˆ qÍsin 'Aq»nh. Óte kšn se metallîsin poqšontej: '™k kapnoà katšqhk'. æj ¨n ™piqÚsantej ˜lo…meqa: toÝj dš k' œpeita Pall¦j 'Aqhna…h qšlxei kaˆ mht…eta ZeÚj. Sã te-nfrânezi. v-aþi apuca de sfadã Cu armele. Ósson purÕj †ket' ¢ãtm». v-aþi bate laolaltã ªi-aþi ruºina ospãþul ºi peþitul. Cãci armele pe om îl trag la sine. ™j mucÕn Øyhloà qal£mou kataqe‹nai ¢e…raj p£nta m£l': aÙt¦r mnhstÁraj malako‹s' ™pšessi parf£sqai. Nici unul sã nu afle cã Ulise E-n þarã. De-ntreabã ºi le-or cere peþitorii. Tu strânge toate armele din salã. nici chiar a ta mamã. Le-ascunde-n fundu-unei cãmãri înalte.650 OD USSEAIS. nici porcarul ªi nici o slugã. ™peˆ oÙkšti to‹sin ™ókei. 651 340 280 345 350 285 355 290 360 295 365 370 300 . oŒ£ pote Tro…hnde kiën katšleipen 'OdusseÚj. Ia seama dar la ceea ce þi-oi spune: Îndatã ce Minerva luminatã M-ar învãþa. P ½n per kaˆ di¦ dîma podîn ›lkwsi qÚraze À bšlesin b£llwsi: sÝ d' e„sorÒwn ¢nšcesqai. m» tij œpeit' 'OdusÁoj ¢kous£tw œndon ™Òntoj: m»t' oân Lašrthj ‡stw tÒ ge m»te subèthj m»te tij o„k»wn m»t' aÙt¾ PhnelÒpeia.' nîŽn d' o‡oisin dÚo f£sgana kaˆ dÚo doàre kallipšein kaˆ doi¦ bo£gria cersˆn ˜lšsqai. ¥llo dš toi ™ršw. neÚsw mšn toi ™gë kefalÍ.

smolita Corabie de þãrm apropiarã. Miºeii cei de-acasã-n toatã voia Ne vor prãda din gros fãrã cruþare. P ¢ll' ooi sÚ t' ™gè te gunaikîn gnèomen „qÚn. Ce-mi spui. ¿ fšre Thlšmacon PulÒqen kaˆ p£ntaj ˜ta…rouj. îmi pare mie Cã de folos nu poate sã ne fie. tatã. Cum vâslaºii Intrarã în adânc liman. яw. nÁa d' ¢nègei ¥stud' ¢pople…ein. sã ºtim purtarea Femeilor. ¢ll' à to… se guna‹kaj ™gë ded£asqai ¥nwga.652 OD USSEAIS. cãci în vreme Ce tu vei zãbovi umblând la þarã Sã-ncerci pe-ai noºtri sã le vezi purtarea. ºd' Ótij oÙk ¢lšgei. ¢ggel…hn ™ršonta per…froni Phnelope…V. nÁa mn o† ge mšlainan ™p' ºpe…roio œrussan. ¢ll' Ûstera taàta pšnesqai. Dãdurã jos dichisurile-i toate ªi daruri minunate-apoi voinicii I-aduserã lui Clitiu. o. aÙt…ka d' ™j Klut…oio fšron perikallša dîra. sã încercãm ºi care Din robii noºtri ne cinstesc ºi-au teamã De noi. e„ ™teÒn gš ti osqa DiÕj tšraj a„giÒcoio. 653 305 375 310 380 385 315 390 320 395 325 400 330 . S-o facem mai pe urmã dac-aieve Ai semn de sus. teÚcea dš sf' ¢pšneikan Øpšrqumoi qer£pontej. dhq¦ g¦r aÜtwj e‡sV ˜k£stou peirht…zwn. CÂNTUL XVI Noi singuri. eu ºi tu. a† tš s' ¢tim£zousi kaˆ a‰ nhle…tidšj e„sin: ¢ndrîn d' oÙk ¨n ™gè ge kat¦ staqmoÝj ™qšloimi ¹mšaj peir£zein. mai pe urmã Ce fel sunt eu.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosefènee fa…dimoj uƒÒj: „ð p£ter. ºi care nu mai vor sã ºtie ªi te înfruntã cât eºti tu de mare.” Feciorul mândru Telemah rãspunse: „Mã vei cunoaºte. aÙt¦r k»ruka prÒesan dÒmon e„j 'OdusÁoj. oÛneka Thlšmacoj mn ™p' ¢groà.” ìj oƒ mn toiaàta prÕj ¢ll»louj ¢gÒreuon. oƒ d' Óte d¾ limšnoj polubenqšoj ™ntÕj †konto. Fãcu sã vie vasul la cetate. Pe un crainic Trimiserã la curtea lui Ulise Spre a vesti-nþeleptei Penelopa Cã Telemah sosi ºi e la þarã. În vremea asta vasul ce-adusese Pe Telemah cu soþii de la Pilos Ajunse la Itaca. Te rog sã chibzui bine. oÙd' œpi feidè. †na m¾ de…sas' ™nˆ qumù ODISEEA.” Ei astfel îºi vorbirã. ¹ d' ¥r' œpeit' 'Iq£khnde kat»geto nhàj ™ãerg»j. Cã-n mine nu mai zburdã Copilãrii. gnèseai: oÙ mn g£r ti califrosÚnai gš m' œcousin: ¢ll' oÜ toi tÒde kšrdoj ™gën œssesqai яw ¹m‹n ¢mfotšroisi: s d fr£zesqai ¥nwga. Nu iscodi decât numai pe roabe ªi vezi tu care-ºi bate joc de tine ªi care-i fãrã vinã. ºmn Ó poÚ tij nîŽ t…ei kaˆ de…die qumù. ka… kš teo dmèwn ¢ndrîn œti peirhqe‹men. Deocamdatã Eu n-aº vrea sã-ncercãm pe slugi la þarã. à toi ™mÕn qumÕn kaˆ œpeit£ g'. s d' ¢tim´ to‹on ™Ònta. œrga metercÒmenoj: toˆ d' ™n meg£roisin ›khloi kt»mata dard£ptousin Øpšrbion.

Cãci iatã-i. ODISEEA.” ìj œfaq'. mnhstÁrej d' ¢k£conto kat»fhs£n t' ™nˆ qumù. pe uscat dãdurã Corabia. bas…leia. P „fq…mh bas…leia tšren kat¦ d£kruon e‡boi. Sculându-se. bÁ ·' ‡menai meq' Ûaj. lacrimi sã mai verse. Dar hai s-alunecãm un vas pe apã. ¢ll' Óte d» ·' †konto dÒmon qe…ou basilÁoj. dichisurile-i luarã 655 405 335 410 340 415 420 345 425 350 430 355 435 . întors spre mare. limšnoj polubenqšoj ™ntÒj. ¹dÝ d' ¥r' ™kgel£saj metefèneen oŒs' ˜t£roisi: „m» tin' œt' ¢ggel…hn ÑtrÚnomen: o†de g¦r œndon. ¢ll' ¥ge nÁa mšlainan ™rÚssomen. ™k d' Ãlqon meg£roio park mšga teic…on aÙlÁj. ºi lopãtari sã-i punem. Mâhniþi ºi plini de jale peþitorii Ieºirã-atunci din salã prin ogradã ªi-acolo s-aºezarã-n dreptul porþii. oprindu-se-ntre roabe. ªi când solia-ºi isprãvi. oƒ d' ¢nst£ntej œban ™pˆ q‹na qal£sshj. PolÚbou p£Žj. S-apropie de dânsa ºi porcarul ªi-i spuse tot ce-orânduise fiul. Luã cuvântul Evrimah ºi zise: „Prieteni. Noi nu-l credeam în stare. to‹sin d' EÙrÚmacoj. f…loj p£Žj e„l»louqe. vede Pe apa-adâncã din liman o navã Cu oameni care strâng vintrele albe ªi poartã vâsle. aÙt¦r ™peˆ d¾ p©san ™fhmosÚnhn ¢pšeipe.-i zise. aya d nÁa mšlainan ™p' ºpe…roio œrussan. ¼ tij ¢r…sth.” oÜ pw p©n e‡rhq'. Vrun zeu pe dânºii I-a înºtiinþat sau înºii ei vãzurã Corabia trecându-le nainte ªi n-o putur-ajunge. ™ršonte gunaik…. ½ t…j sfin tÒd' œeipe qeîn À e‡sidon aÙtoˆ nÁa parercomšnhn.” Dar încã nu rostise-ntreg cuvântul ªi Amfinom. l…pe d' ›rke£ te mšgarÒn te. strefqeˆj ™k cèrhj. Râde el ºi zice: „Sã nu trimitem dupã ei pe nimeni. kÁrux mšn ·a mšsVsi met¦ dmJÍsin œeipen: „½dh toi.” Asta zise. të d sunant»thn kÁrux kaˆ d‹oj ØforbÕj tÁj aÙtÁj ›nek' ¢ggel…hj. þi s-a-ntors feciorul”. ™j d' ™rštaj ¡liÁaj ¢ge…romen. Ãrc' ¢goreÚein: „ð f…loi. se duse La turmã pãrãsind în pripã curtea. t¾n d' oÙk ™dÚnanto kicÁnai.” Phnelope…V d' epe subèthj ¥gci parast¦j p£nq' Ósa oƒ f…loj uƒÕj ¢nègei muq»sasqai.654 OD USSEAIS. „Crãiasã. Ót' ¥r' 'Amf…nomoj ‡de nÁa. aÙtoà d prop£roiqe qur£wn ˜driÒwnto. Pe cel mai bun. Ca ei sã ducã veste cât mai iute Sã vie-acasã grabnic soþii noºtri. CÂNTUL XVI Ca nu cumva de teamã încã doamna Sã ducã grijã. lucrul îndrãzneþ ºi mare Acuma s-a-mplinit: cãlãtoria Lui Telemah. sunt aici. o† ke t£cista ke…nois' ¢gge…lwsi qoîj okÒnde nšesqai. Cu crainicul se întâlni porcarul Când el veni s-aduc-aceeaºi ºtire. ei merserã cu toþii Spre malul mãrii. ƒst…a te stšllontaj ™retm£ te cersˆn œcontaj. La curtea cea domneascã ei sosirã ªi crainicul. à mšga œrgon Øperfi£lwj ™telšsqh Thlem£cJ ÐdÕj ¼de: f£men dš oƒ oÙ telšesqai.

cã ager e la minte ªi priceput. nici bãtrân. P teÚcea dš sf' ¢pšneikan Øpšrqumoi qer£pontej. Deci hai la lucru. ½mata mn skopoˆ Œzon ™p' ¥kriaj ºnemošssaj a„n ™passÚteroi: ¤ma d' ºel…J katadÚnti oÜ pot' ™p' ºpe…rou nÚkt' ¥samen. ¢ll' ¥gete. cu ciudã Se vor scula-mpotrivã ºi mi-e tare Sã nu ne facã rãu ºi sã ne-alunge Din þarã. †na fqe…swmen ˜lÒntej aÙtÒn: tÕn d' ¥ra te‹oj ¢p»gagen o‡kade da…mwn. mhd' Âmaj ØpekfÚgoi: oÙ g¦r яw toÚtou ge zèontoj ¢nÚssesqai t£de œrga. ºi deopotrivã Sã-l împãrþim. Un zeu doar l-a putut aduce-acasã. N-aºteptaþi ca dânsul Sã cheme pe ahei la adunare. Cum venea amurgul ªi peste noapte. æj tÒnd' ¥ndra qeoˆ kakÒthtoj œlusan. CÂNTUL XVI Corãbierii harnici. EÙpe…qeoj uƒÒj: „í pÒpoi. Luã cuvântul Atunci ºi zise Antinou: „O. aÙtÕj mn g¦r ™pist»mwn boulÍ te nÒJ te. Ei auzind de fapta rea. sã ne pomenim deodatã Înstrãinaþi. Dar noi aici sã-i uneltim pieirea. oÙdš tin' ¥llon e‡wn oÜte nšwn metazein oÜte gerÒntwn. De i-apucãm nainte Sã-l omorâm departe de cetate. ªi nu ne au la suflet Deloc pe noi nici oamenii din þarã. Nu pãsuirã între ei pe altul Nici tânãr. Doamne. ci tot pe mare Umblarãm în corabia cea iute ªi zorile-aºteptarãm tot pândindu-l Pe el sã punem mâna. cã moarte crudã-i Urzirãm noi. Peþitorii Purceserã-n duium spre adunare. sã punem mâna Pe tot avutul lui. Doar casa s-o dãm mamei Lui Telemah. s-o aibã ea-mpreunã 657 440 445 365 450 370 455 375 460 380 465 470 385 475 . o„k…a d' aâte ODISEEA. ¢ll' ™nˆ pÒntJ nh qoÍ ple…ontej ™m…mnomen 'Hî d‹an. Într-însul Va fierbe el. ¹me‹j d' ™nq£de oƒ frazèmeqa lugrÕn Ôleqron Thlem£cJ. Thlšmacon locÒwntej. sã-l rãpunem. va spune. Mã tem cã n-are sã se lase. Cãci nu cred pânã când viazã dânsul Sã izbândim. ¥llwn d' ¢fikèmeqa dÁmon. ¢ll¦ fqšwmen ˜lÒntej ™p' ¢groà nÒsfi pÒlhoj À ™n Ðdù: b…oton d' aÙtoˆ kaˆ kt»mat' œcwmen. La câmp sau ºi la drum. ™ršei d' ™n p©sin ¢nast£j. Naintea tuturor. sculându-se. oÛnek£ oƒ fÒnon a„pÝn ™r£ptomen oÙd' ™k…chmen: oƒ d' oÙk a„n»sousin ¢koÚontej kak¦ œrga: m» ti kakÕn ·šxwsi kaˆ ¼meaj ™xel£swsi ga…hj ¹metšrhj. Sã nu ne scape nicidecum din mânã. prˆn ke‹non Ðmhgur…sasqai 'AcaioÝj e„j ¢gor»n: –oÙ g£r ti meqhsšmena… min яw. ¢ll' ¢pomhn…sei. aÙtoˆ d' e„j ¢gor¾n k…on ¡qrÒoi. laoˆ d' oÙkšti p£mpan ™f' ¹m‹n Ãra fšrousin. Cum zeii l-au ferit de rãutate Pe Telemah! ªedeau pe culmi vântoase ªi schimb fãceau mereu cât este ziua Pândaºii noºtri. ci-n cale nu-l brodirãm. dass£menoi kat¦ mo‹ran ™f' ¹mšaj. nu ne odihnirãm Vrodatã pe uscat. to‹sin d' 'Ant…nooj metšfh.656 360 OD USSEAIS.

prieteni. Ostrov bogat în grâu ºi în pãºune. I-oi pune însumi capul ºi-nteþi-voi Pe toþi ceilalþi. ¢ll' ™k meg£roio ›kastoj mn£sqw ™šdnoisin diz»menoj: ¹ dš k' œpeita g»maiq' Ój ke ple‹sta pÒroi kaˆ mÒrsimoj œlqoi. aÙt…k' œpeit' ¢nst£ntej œban dÒmon e„j 'OdusÁoj. m» oƒ cr»mat' œpeita ¤lij qumhdš' œdwmen ™nq£d' ¢geirÒmenoi. to‹sin d' 'Amf…nomoj ¢gor»sato kaˆ metšeipe. ªezurã ei pe jeþuri ºlefuite. oƒ d' ¥ra p£ntej ¢k¾n ™gšnonto siwpÍ. ODISEEA. ™lqÒntej d kaq‹zon ™pˆ xesto‹si qrÒnoisin. ªi vorba lui plãcu. cã ºtiuse sfatul. domnul din Dulichiu. În fruntea peþitorilor sta dânsul ªi mai vârtos plãcea el Penelopei Cu vorba lui. 'Arhti£dao ¥naktoj. o. e„ d' Ûmin Óde màqoj ¢fand£nei.” ìj œfaq'. Grozav e sã dai morþii Pe-un fiu de domn. însoþitã 659 480 390 485 395 490 400 495 500 405 505 410 510 . paÚsasqai ¥nwga. CÂNTUL XVI Cu cine-i va fi soþul. peÚqeto g¦r oá paidÕj ™nˆ meg£roisin Ôleqron: kÁrux g£r oƒ œeipe Mšdwn.” ìj œfat' 'Amf…nomoj.658 OD USSEAIS. Se duse dar în salã. N…sou fa…dimoj uƒÒj. v-aº sfãtui la asta Sã nu ne mai gândim. sã-l rãpunem Pe Telemah. Cum intrarã. m£lista d Phnelope…V ¼ndane mÚqoisi: fresˆ g¦r kšcrht' ¢gaqÍsin: Ó sfin ™å fronšwn ¢gor»sato kaˆ metšeipen: „ð f…loi. Sã cerem mai nainte Povaþã de la zei. Apoi îndatã Sculându-se. Dar dacã împotrivã Stau Cei-de-sus. aºa le zise: „Eu n-aº vrea. ¢ll¦ bÒlesqe aÙtÒn te zèein kaˆ œcein patrèŽa p£nta. Dacã asta Nu vi-i pe plac ºi vreþi sã mai vieze ªi sã-ºi pãstreze-averea moºtenitã. to‹sin d' ™pi»ndane màqoj. mnhst»ressi fanÁnai Øpšrbion Ûbrin œcousi. cu toþii-naintarã Spre curtea lui Ulise. Aflase doar cã se urzeºte-omorul Lui Telemah la curte.” Atunci luã cuvântul ªi Amfinom. i-o spusese Pristavul Mèdon.” Aºa le zise. oÙk ¨n ™gè ge katakte…nein ™qšloimi Thlšmacon: deinÕn d gšnoj basil»ŽÒn ™sti kte…nein: ¢ll¦ prîta qeîn e„rèmeqa boul£j. fiu mândru de-al lui Nisos Aretiade. El sãnãtos gândind. ¹ d' aât' ¥ll' ™nÒhse per…frwn PhnelÒpeia. Iar dacã astfel Va fi dreptatea zeului cel mare. Crãiasa Penelopa cea cuminte Gãsi atunci cu cale sã s-arate La peþitorii cei semeþi ºi-obraznici. Sã stãm la noi acasã fiecare ªi sã peþim cu daruri pe femeie. Öj ™peÚqeto boul£j. Sã încetãm de-a ne-ntruni pe-aicea ªi-a ne-ndopa din dulcea lui avere. Ea va lua pe cel care-o s-o-mbie Cu zestre mai bogatã ºi-o sã-i fie Sortit ca soþ. P ke…nou mhtšri do‹men œcein ºd' Ój tij Ñpu…oi. e„ mšn k' a„n»swsi DiÕj meg£loio qšmistej. bÁ d' „šnai mšgarÒnde sÝn ¢mfipÒloisi gunaix…n. aÙtÒj te ktenšw toÚj t' ¥llouj p£ntaj ¢nèxw: e„ dš k' ¢potrwpîsi qeo…. Ój ·' ™k Doulic…ou polupÚrou poi»entoj ¹ge‹to mnhstÁrsi. c-a fost mai bun la fire.

Ea începu sã certe Pe Antinou ºi se rãsti la dânsul: „Tu. q£rsei: m» toi taàta met¦ fresˆ sÍsi melÒntwn. ™m d meg£lwj ¢kac…zeij: ¢ll£ se paÚesqai kšlomai kaˆ ¢nwgšmen ¥llouj. toà nàn okon ¥timon œdeij. Te-ncrede-n noi ºi nu mai duce grijã. Îi ceri nevasta ºi-i omori copilul ªi mie sufletu-mi zdrobeºti. Dar furia le-o potoli Ulise ªi-n loc i-opri. dÁmon Øpodde…saj. PolÚbou p£Žj. ïde g¦r ™xeršw. P ¢ll' Óte d¾ mnhstÁraj ¢f…keto d‹a gunaikîn. sã-i prade-averea-i multã. d¾ g¦r kecolèato l…hn. Pe loc þâºni-va Cernitu-i sânge-n jurul lãncii mele. stÁ ·a par¦ staqmÕn tšgeoj pÚka poihto‹o. oÛneka lhŽstÁrsin ™pispÒmenoj Taf…oisin ½kace QesprwtoÚj: oƒ d' ¼min ¥rqmioi Ãsan. Ój ken Thlem£cJ. ea se opri pe pragul Frumoasei sãli. Acum îi spulberi casa necinstind-o. Iar tu. oÙk œsq' oátoj ¢n¾r oÙd' œssetai oÙd gšnhtai. ce‹raj ™po…sei zèontÒj g' ™mšqen kaˆ ™pˆ cqonˆ derkomšnoio. à oÙk osq' Óte deàro pat¾r teÕj †keto feÚgwn. Cum sosi acolo La peþitori. acoperindu-ºi faþa C-un luciu vãl. Nu-i nimenea ºi nu va fi vrodatã Un om care-ndrãzni-va sã s-atingã De Telemah. sfruntate ºi haine. ¢nt…on hÜda: „koÚrh 'Ikar…oio. kakom»cane. kaˆ m¾n tetelesmšnon œstai: ay£ oƒ aŒma kelainÕn ™rw»sei perˆ dourˆ ODISEEA. kaˆ dš sš fasin ™n d»mJ 'Iq£khj meq' Ðm»likaj œmmen ¥riston boulÍ kaˆ mÚqoisi: sÝ d' oÙk ¥ra to‹oj œhsqa. Te rog dar Sã încetezi ºi sã îndemni la bine ªi pe ceilalþi. Antinou.” t¾n d' aât' EÙrÚmacoj. CÂNTUL XVI De odãiaºe. oÙd' Ðs…h kak¦ ·£ptein ¢ll»loisin. mn£v d guna‹ka pa‹d£ t' ¢pokte…neij. Ûbrin œcwn. tÒn ·' œqelon fqe‹sai kaˆ ¢porra‹sai f…lon Ãtor ºd kat¦ zw¾n fagšein menoeikša poll»n: ¢ll' 'OduseÝj katšruke kaˆ œsceqen ƒemšnouj per. zãrghite. Stau gata sã-l omoare ºi sã-l facã Bucãþi pe el. drept mulþumire. t…h d sÝ Thlem£cJ q£natÒn te mÒron te ·£pteij. fiicã înþeleaptã-a lui Icariu. oÙd' ƒkštaj ™mp£zeai. cã se-nhãitase cu tâlharii De tafieni ºi pãgubise neamul Tesproþilor care erau de-ai noºtri. Nu ºtii c-aici la noi al tãu pãrinte S-a oploºit când a fugit de teama Poporului? C-aveau grozavã ciudã Pe el. Cât eu trãiesc ºi-am ochi sã vãd pe lume. Þi-a mers zadarnic buhul cã-n Itaca Tu baþi pe toþi vârstenii tãi cu mintea ªi cu vorbitul. oŒsin ¥ra ZeÝj m£rturoj. Îþi dau aci cuvântul ªi fi-va cum zic eu. m£rge. 'Ant…noon d' ™nšnipen œpoj t' œfat' œk t' ÑnÒmazen: „'Ant…no'. De ce.” Iar Evrimah rãspunse: „Tu. Ba eºti dimpotrivã. sù uƒšŽ.660 OD USSEAIS. nici el sã-þi facã þie. per…frwn PhnelÒpeia. ¥nta parei£wn scomšnh lipar¦ kr»demna. 661 415 515 520 420 525 425 530 430 535 540 435 545 440 . unelteºti omorul Lui Telemah ºi nesocoþi strãinii Adãpostiþi la noi sub ocrotirea Celui-de-sus? Nici nu-i iertat sã cauþi Tu rãu sã-i faci.

663 550 445 555 560 450 565 455 570 460 575 465 580 . De-aceea ªi Telemah mi-e drag ca nimeni altul.662 OD USSEAIS. ODISEEA. ˜spšrioj d' 'OdusÁŽ kaˆ uƒšŽ d‹oj ØforbÕj ½luqen: oƒ d' ¥ra dÒrpon ™pistadÕn Ðpl…zonto. Eumeu. à œti m' aâq' e„rÚatai o‡kad' „Ònta. ½ ·' ½dh mnhstÁrej ¢g»norej œndon œasin ™k lÒcou. P ¹metšrJ. Ce zvon mai e-n cetate? Se-ntoarserã de unde stau la pândã Nemernicii sau mai pândesc ºi-acuma Pe drumul meu spre casã?” El rãspunse: „Eu nici nu m-am gândit sã-ntreb de asta. Dânºii Junghiaserã un porc de-un an ºi-acuma Se pregãteau de cinã. m» ˜ subèthj gno…h ™s£nta „dën kaˆ ™cšfroni Phnelope…V œlqoi ¢paggšllwn mhd fresˆn e„rÚssaito. sã meargã-apoi la doamna Sã-i spuie ºi sã-i dea pe faþã taina. ¹ mn ¥r' e„sanab©s' ØperèŽa sigalÒenta kla‹en œpeit' 'OdusÁa f…lon pÒsin. -l face iarã Bãtrân sã fie ºi-nþolit în zdrenþe. Dãdui în cale De-un vestitor trimis de-ai tãi tovarãºi. Deci nu te teme c-ar putea sã-i vie Omorul de la peþitori. aÙt¦r 'Aq»nh ¥gci paristamšnh Laerti£dhn 'OdusÁa ·£bdJ peplhgu‹a p£lin po…hse gšronta. d‹' EÜmaie: t… d¾ klšoj œst' ¢n¦ ¥stu. EÜmaie subîta: „oÙk œmelšn moi taàta metallÁsai kaˆ ™ršsqai ¥stu katablèskonta: t£cist£ me qumÕj ¢nègei ¢ggel…hn e„pÒnta p£lin deàr' ¢ponšesqai. tî moi Thlšmacoj p£ntwn polÝ f…ltatÒj ™stin ¢ndrîn. mi-a pus în mânã Fripturi ºi vin mi-a dat sã beau. oÙdš t… min q£naton tromšesqai ¥nwga œk ge mnhst»rwn: qeÒqen d' oÙk œst' ¢lšasqai. Ca nu cumva pãstorul sã-l cunoascã Cum l-ar vedea. Se-ntoarse pe-nserate ºi vãcarul La Telemah ºi la Ulise. ªi Telemah îi glãsui întâiul: „Veniºi. tÕn kaˆ Thlšmacoj prÒteroj prÕj màqon œeipen: „Ãlqej. kÁrux. cã moartea Ce vine de la zei nu-i chip s-o-nlãturi. sàn ƒereÚsantej ™niaÚsion. Iar dânsa Suindu-se-n cãmãrile strãlucii ªi-a plâns bãrbatul pânã ce pe pleoape Un somn plãcut îi picurã Minerva. Sã cercetez cutreierând oraºul. lugr¦ d e†mata ›sse perˆ cro.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfhj. Iar Minerva S-apropie de ei ºi cu o vargã Pãlindu-l pe Ulise. Ôfra oƒ Ûpnon ¹dÝn ™pˆ blef£roisi b£le glaukîpij 'Aq»nh. Un crainic iute de picior ce-ntâiul Pe maica ta vesti. ªtiu sigur una. CÂNTUL XVI Cãci ºi pe mine-adeseori Ulise În braþe m-a luat.” Aºa-i vorbi ca s-o mai îmbuneze. æm»rhse dš moi par' ˜ta…rwn ¥ggeloj çkÚj. ™peˆ à kaˆ ™m ptol…porqoj 'OdusseÝj poll£ki goÚnasin oŒsin ™fess£menoj kršaj ÑptÕn ™n ce…ressin œqhken ™pšsce te onon ™ruqrÒn. Öj d¾ prîtoj œpoj sÍ mhtrˆ œeipen. Dar el gândea pieirea lui. tù d' ½rtuen aÙtÕj Ôleqron. Mi-era sã duc mai repede solia ªi sã mã-ntorc napoi.” ìj f£to qarsÚnwn.

aÙt¦r ™peˆ pÒsioj kaˆ ™dhtÚoj ™x œron ›nto. Óqi “Ermaioj lÒfoj ™st…n. Mi s-a pãrut cã-s ei.” Aºa grãi. ko…tou te mn»santo kaˆ Ûpnou dîron ›lonto. grãmadã De paveze ºi lãnci în toatã nava. Fãcurã masa ºi se ospãtarã. oÙdš ti qumÕj ™deÚeto daitÕj ™shj. oƒ d' ™peˆ oân paÚsanto pÒnou tetÚkontÒ te da‹ta.664 470 OD USSEAIS. Óte nÁa qo¾n „dÒmhn katioàsan ™j limšn' ¹mšteron: polloˆ d' œsan ¥ndrej ™n aÙtÍ. P ¥llo dš toi tÒde oda: tÕ g¦r ‡don Ñfqalmo‹sin: ½dh Øpr pÒlioj. Iar ei. da…nunt'. oÙdš ti oda.” ìj f£to. Erau într-însa oameni mulþi. dupã ce lucrul încetarã. Cãtarã de culcuº ºi parte-avurã De darul somnului ºi de odihnã. când odatã vãd cã intrã O navã repede-n limanul nostru. CÂNTUL XVI Cãci am vãzut cu ochii mei: sosisem Aproape de oraº. ci Telemah surâse La tatãl sãu privind cu dinadinsul. Ãa kièn. me…dhsen d' ƒer¾ Šj Thlem£coio ™j patšr' Ñfqalmo‹sin „dèn. 665 585 590 475 595 480 . ¢lšeine d' ØforbÒn. ODISEEA. bebr…qei d s£kessi kaˆ œgcesin ¢mfigÚoisi: ka… sfeaj çsqhn toÝj œmmenai. ªi când de-ajuns mâncarã ºi bãurã. dar nu ºtiu bine. pe unde-i Dealul Lui Hermes. Dar se feri de slugã sã nu-l vadã.

Mã tem cã nu-ºi va conteni ea plânsul Nesuferit ºi lãcrimosul vaiet Pân’ nu mã va vedea. tÕn sÝ keleÚeij. a„nîj g¦r t£de e†mat' œcw kak£: m» me dam£ssV A doua zi când se rãsfirã zorii Trandafirii. à toi mn ™gën em' ™j pÒlin. ¥stude ƒšmenoj. Porcarului sãu zise: „Mã duc. Ð xe‹noj d' e‡ per m£la mhn…ei. pr…n g' aÙtÒn me ‡dhtai: ¢t¦r so… g' ïd' ™pitšllw: tÕn xe‹non dÚsthnon ¥g' ™j pÒlin. Cã prea sunt proaste hainele pe mine ªi-o pat cumva-n rãcoarea dimineþii. 5 10 15 20 25 30 . kaˆ ˜Õn prosšeipe subèthn: „¥tt'. Cã prea sunt necãjit. Cã mie-mi place s-o spun verde. oÙdš toi aÙtÕj ™rÚkesqai menea…nw. De-aceea þie Aºa-þi demând: Ia tu ºi du-n cetate Pe-acest sãrman strãin. éj t' ™piteilamšnJ shm£ntori p£nta piqšsqai. f…loj uƒÕj 'OdussÁoj qe…oio.” Zise Lui Telemah la ast-atunci Ulise: „Prietene. ºi-ncalþã pe picioare Sandale dalbe fiul lui Ulise ªi ia pe urmã lancea potrivitã În pumnul lui ºi spre oraº pornind-o. aÙt…k' ™pe… ke purÕj qeršw ¢lšh te gšnhtai. Eu nu mai sunt acum de vârst-aceea Ca sã rãmân aici pe lângã staul. Dacã strãinul S-ar supãra. cine vrea sã-i deie O pâne ºi-un pahar de vin. Sã mã supun în toate la porunca Unui stãpân. Ó oƒ pal£mhfin ¢r»rei. oÙ g¦r ™pˆ staqmo‹si mšnein œti thl…koj e„m…. e†leto d' ¥lkimon œgcoj. nici eu nu vreau pe-aicea Sã fiu oprit. ¥lgion aÙtù œssetai: à g¦r ™moˆ f…l' ¢lhqša muq»sasqai. ptwcù bšlterÒn ™sti kat¦ ptÒlin º kat' ¢groÝj da‹ta ptwceÚein: dèsei dš moi Ój k' ™qšlVsin. Pe la oraº ca sã mã vadã mama. œcont£ per ¥lgea qumù. Mai bine cerºetorul Cerºeascã prin oraº sau pe la sate. Ôfra me m»thr Ôyetai: oÙ g£r min prÒsqen paÚsesqai яw klauqmoà te stugero‹o gÒoiÒ te dakruÒentoj. cã pe mine Curând mã va cãlãuzi pãstorul Trimis de tine. -ndatã ce la vatrã M-oi încãlzi ºi soarele-o sã vie. cerºeasc-acolo El hrana lui ºi. d¾ tÒt' œpeiq' ØpÕ possˆn ™d»sato kal¦ pšdila Thlšmacoj. pÚrnon kaˆ kotÚlhn: ™m d' oÜ pwj œstin ¤pantaj ¢nqrèpouj ¢nšcesqai. mai rãu i-o fi lui însuºi. Ôfr' ¨n ™ke‹qi da‹ta ptwceÚV: dèsei dš oƒ Ój k' ™qšlVsi.” tÕn d' ¢pameibÒmenoj prosšfh polÚmhtij 'OdusseÚj: „ð f…loj.ODUSSEIAS R Cântul XVII 5 10 15 20 ’Hmoj d' ºrigšneia f£nh ·odod£ktuloj 'Hèj. Mi-ar da fieºtecare dupã vrere. ¢ll' œrceu: ™m d' ¥xei ¢n¾r Óde. Tu du-te. taicã. Eu nu pot Tot natul venetic sã-l port pe spate.

c-abia scãpat-am De moarte crudã. CÂNTUL XVII Apoi aud cã-i drum pân’ la cetate.” ìj f£to. a‡ kš poqi ZeÝj ¥ntita œrga telšssV. kÚsse dš min kefal»n te kaˆ ¥mfw f£ea kal£. pe cap îl tot sãrutã. aÙt¦r ™gën ¢gor»nde ™leÚsomai. de drag cuprinde-n braþe fiul. ¢ll' ¥ge moi kat£lexon. kak¦ d mnhstÁrsi fÚteuen.668 25 ODUSSEAIS. Plângând. m» moi gÒon Ôrnuqi mhdš moi Ãtor ™n st»qessin Ôrine fugÒnti per a„pÝn Ôleqron: ¢ll' Ødrhnamšnh. 'Artšmidi „kšlh º crusÍ 'Afrod…tV. kèea kastornàsa qrÒnois' œni daidalšoisi. Thlšmace. aÙtÕj d' e‡sw ‡en kaˆ Øpšrbh l£Žnon oÙdÒn. Thlšmacoj d dik staqmo‹o beb»kei. glukerÕn f£oj: oÜ s' œt' ™gè ge Ôyesqai ™f£mhn. Iese atunci din casã ªi Penelopa-ntocmai ca zeiþa Diana sau ca Venera de aur. kraipn¦ posˆ probib£j. [e„j Øperù' ¢nab©sa sÝn ¢mfipÒloisi gunaixˆn] eÜceo p©si qeo‹si telhšssaj ˜katÒmbaj ·šxein. R st…bh Øpho…h: ›kaqen dš te ¥stu f£t' enai. porni. De-un stâlp înalt îºi rãzimã el lancea ªi-ntrã în casã peste prag de piatrã. Telemah. Eu mã duc mai iute De-aici la piaþã sã poftesc strãinul 669 35 30 40 45 35 50 40 55 45 60 65 50 . Pe ochi frumoºi. Ôfra kalšssw ODISEEA. aÙt¦r ™pe… ·' †kane dÒmouj ™å naiet£ontaj. pe umeri. kaqar¦ cro e†maq' ˜loàsa. ™peˆ õceo nh PÚlonde l£qrV. ¹ d' ‡en ™k qal£moio per…frwn PhnelÒpeia.” t¾n d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „mÁter ™m». Iar când ajunse la mãreaþa-i curte. tÕn d polÝ prèth ede trofÕj EÙrÚkleia. mamã. lumina-mi dulce? Eu nu credeam sã te mai vãd vrodatã. Ópwj ½nthsaj ÑpwpÁj. Iar Telemah din staul Ieºind. ¢mfˆ d paidˆ f…lJ b£le p»cee dakrÚsasa. Întâi îl vede doica Evriclèa Care-aºternea prin salã blãni pe jeþuri Frumos lucrate.” Iar chibzuitul Telemah rãspunse: „O. Îl înconjoarã ªi celelalte slugi a’ lui Ulise. ™meà ¢škhti. Apoi cu glas duios începe a-i zice: „Venit-ai. Ea cu ochii-n lacrimi Se duse drept la el. Ca doar Fulgerãtorul sã ne-ajute La rãzbunare. ºi-n mersul lui cel iute Duºmanilor chitind urzea pieirea. dakrÚsasa d' œpeit' „qÝj k…en: ¢mfˆ d' ¥r' ¥llai dmJaˆ 'OdussÁoj talas…fronoj ºgeršqonto kaˆ kÚneon ¢gapazÒmenai kefal»n te kaˆ êmouj. Dar mi te-mbãiazã ªi-mbracã-te curat ºi împreunã Cu ºerbele la tine sus te suie ªi juruie cã boi întregi pe-altare Vei prinosi la zeii toþi din slavã. Dar spune-mi mie ce-ai vãzut pe-acolo. œgcoj mšn ·' œsthse fšrwn prÕj k…ona makr»n. f…lou met¦ patrÕj ¢kou»n. nu trezi mâhnirea-n mine ªi nu mã-nduioºa. Cu dragoste-l primesc ºi-l tot sãrutã Pe cap. ka… ·' Ñlofuromšnh œpea pterÒenta proshÚda: „Ãlqej.” Aºa-i grãi. De când pe-ascuns ºi fãr-a mea-nvoire Plecat-ai în corabie spre Pilos Ca tu sã-ntrebi de dragul tãu pãrinte.

ay' Ôtrunon ™mÕn potˆ dîma guna‹kaj. R xe‹non. eÜceto p©si qeo‹si telhšssaj ˜katÒmbaj ·šxein. tÕn kaˆ Pe…raioj prÒteroj prÕj màqon œeipe: „Thlšmac'. tÕn mn ™gë proÜpemya sÝn ¢ntiqšois' ˜t£roisi. Ea nu rosti nici un cuvânt. oÙ g£r t' ‡dmen. a‡ kš poqi ZeÝj ¥ntita œrga telšssV. CÂNTUL XVII Care-a venit cu mine împreunã La-ntorsul meu de-acolo. ¹ d' Ødrhnamšnh. luptãtor vestit din lance. ODISEEA. Telemah în grabã Veni pe lângã oaspe. Mèntor ºi Alitèrses. éj toi dîr' ¢popšmyw. S-apropie de dânºii Pireos. e„j Ó ken œlqw. de se uitau la dânsul Uimiþi cu toþii când venea. ªi-ndatã Se strânserã-mprejuru-i peþitorii ªi-n faþã-i dulce cuvântau. Minerva-asupra-i revãrsã un farmec Dumnezeiesc.” tÕn d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „Pe…rai'. El pe strãin îl duse prin cetate La adunare. ¢ll' †na Mšntwr Âsto kaˆ ”Antifoj ºd' `Aliqšrshj.” El asta zise. porneºte Mai repede pe slugi la mine-acasã Ca sã-þi trimit odoarele ce-Atride Þi-a dãruit. Thlšmacoj d' ¥r' œpeita dik meg£roio beb»kei œgcoj œcwn: ¤ma tù ge kÚnej pÒdaj ¢rgoˆ ›ponto. qespes…hn d' ¥ra tù ge c£rin katšceuen 'Aq»nh: tÕn d' ¥ra p£ntej laoˆ ™percÒmenon qheànto. aÙt¦r Ð tîn mn œpeita ¢leÚato poulÝn Ómilon. o† tš oƒ ™x ¢rcÁj patrèŽoi Ãsan ˜ta‹roi. Ópwj œstai t£de œrga. Pe…raion dš min ºnègea protˆ okon ¥gonta ™ndukšwj filšein kaˆ tišmen. kaqar¦ cro e†maq' ˜loàsa. Dar el de gloatã Se depãrtã ºi merse-acolo unde ªedea Antifos. Ca doar Fulgerãtorul sã-i ajute La rãzbunare. ¤ toi Menšlaoj œdwke. œnqa kaqšzet' „èn: toˆ d' ™xeršeinon ›kasta. Prietenii lui pãrinteºti din vremuri. Telemah din curte Ieºi apoi cu suliþa-i în mânã Urmat de-ogari cu sprintene picioare.” Iar Telemah rãspunse: „Pireos.” ìj ¥r' ™fènhsen. ¢mfˆ dš min mnhstÁrej ¢g»norej ºgeršqonto œsql' ¢goreÚontej. Eu nainte Îl trimesei cu bunii mei tovarãºi ªi la Pireos stãruii sã-l ducã La el acasã. 671 70 55 75 60 80 65 85 90 70 95 75 100 80 105 . De m-or ucide-n tainã pe la curte ªi-or împãrþi averea-mi peþitorii. kak¦ d fresˆ bussodÒmeuon. Ót…j moi ke‹qen ¤m' ›speto deàro kiÒnti. ¢ll¦ paršsth. s-aibã toatã grija Sã-l ospãteze ºi sã-i facã cinste Pân’ la sositul meu. e‡ ken ™m mnhstÁrej ¢g»norej ™n meg£roisi l£qrV kte…nantej patrèŽa p£nta d£swntai. iar Pireos Întâiul zise: „Telemah. nu ºtiu care-o fi sfârºitul. Se duse De se-mbãie ºi în curate haine Se învãscu ºi jurui prinoase De boi întregi la zeii toþi din slavã. ci-n sine Voiau pierzarea lui. Iar ei amãnunþit îl întrebarã De drumul lui.670 ODUSSEAIS. tÍ d' ¥pteroj œpleto màqoj. to‹si d Pe…raioj douriklutÕj ™ggÚqen Ãlqe xe‹non ¥gwn ¢gor»nde di¦ ptÒlin: oÙd' ¥r' œti d¾n Thlšmacoj xe…noio ˜k¦j tr£pet'.

672

ODUSSEAIS. R aÙtÕn œconta s boÚlom' ™pauršmen ½ tina tînde: e„ dš k' ™gë toÚtoisi fÒnon kaˆ kÁra futeÚsw, d¾ tÒte moi ca…ronti fšrein prÕj dèmata ca…rwn.” ìj e„pën xe‹non talape…rion Ãgen ™j okon. aÙt¦r ™pe… ·' †konto dÒmouj ™å naiet£ontaj, cla…naj mn katšqento kat¦ klismoÚj te qrÒnouj te, ™j d' ¢sam…nqouj b£ntej ™ãxšstaj loÚsanto. toÝj d' ™peˆ oân dmJaˆ loàsan kaˆ cr‹san ™la…J, ¢mfˆ d' ¥ra cla…naj oÜlaj b£lon ºd citînaj, œk ·' ¢sam…nqwn b£ntej ™pˆ klismo‹si kaq‹zon. cšrniba d' ¢mf…poloj procÒJ ™pšceue fšrousa kalÍ cruse…V, Øpr ¢rguršoio lšbhtoj, n…yasqai: par¦ d xest¾n ™t£nusse tr£pezan. s‹ton d' a„do…h tam…h paršqhke fšrousa, e‡data pÒll' ™piqe‹sa, carizomšnh pareÒntwn. m»thr d' ¢nt…on Œze par¦ staqmÕn meg£roio klismù keklimšnh, lšpt' ºl£kata strwfîsa. oƒ d' ™p' Ñne…aq' ˜to‹ma proke…mena ce‹raj ‡allon. aÙt¦r ™peˆ pÒsioj kaˆ ™dhtÚoj ™x œron ›nto, to‹si d mÚqwn Ãrce per…frwn PhnelÒpeia: „Thlšmac', à toi ™gën ØperèŽon e„sanab©sa lšxomai e„j eÙn»n, ¼ moi stonÒessa tštuktai, a„eˆ d£krus' ™mo‹si pefurmšnh, ™x oá 'OdusseÝj õceq' ¤m' 'AtredVsin ™j ”Ilion: oÙdš moi œtlhj, prˆn ™lqe‹n mnhstÁraj ¢g»noraj ™j tÒde dîma, nÒston soà patrÕj s£fa e„pšmen, e‡ pou ¥kousaj.” t¾n d' aâ Thlšmacoj pepnumšnoj ¢nt…on hÜda: „toig¦r ™gè toi, mÁter, ¢lhqe…hn katalšxw.

ODISEEA. CÂNTUL XVII
Vreau tu sã le pãstrezi acele daruri, S-ai parte tu mai bine decât unul Din peþitori. Iar dacã lor eu însumi Le vin de hac ºi capãt le voi pune, Tu bucuros sã mi le-aduci la mine, Ca astfel sã mã bucur.” ªi cum zise, Pe bietul de strãin îl duse-acasã. Iar când sosirã-n casele-i frumoase De locuit, veºmintele-ºi lãsarã Pe scaune ºi-n jeþuri, ºi intrarã În netezite scãlzi sã-ºi facã baie ªi dupã ce femeile-i sp