Legea

i
duina






[Titlu original: The Law and The Promise, 1961]

Neville Goddard
... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ..

Legea si Fgduin(a
de Neville Goddard


Acum, du-te, scrie acestea pe o tabl si trece-le ntr-o carte, ca s fie pentru
mai trziu mrturie vesnic. ISAIA 30:8

Vreau s-mi exprim sincera apreciere sutelor de brbati si femei care mi-au scris,
spunndu-mi despre cum si-au folosit ei imaginatia pentru a crea un mai mare bine att
altora ct si lor nsisi; pentru a ne putea ncuraja reciproc de credinta celuilalt.
O credint ce a rmas loial realittii nevzute a faptelor lor imaginare.
Limita spatiului nu ne ngduie publicarea tuturor povestirilor n acest volum. n
dificila sarcin de a selecta si organiza acest material, Ruth Messenger si Juleene
Brainard au fost de un ajutor de nepretuit.


NEVILLE


Legea si Fgduinta
de Neville Goddard
CUPRINS


Capitolul
1 - LEGEA: IMAGINAREA CREEAZ REALITATEA ... ... ... ... ... ... ... ... ... 4
Capitolul
2 - LOCUIESTE ACOLO ... ... ... ... ... ... ... ... ... 8
Capitolul
3 - D ROATA NAPOI ... ... ... ... ... ... ... ... ... 14
Capitolul
4 - NU EXIST FICTIUNE ... ... ... ... ... ... ... ... ... 20
Capitolul
5 - ITE ISCUSITE ... ... ... ... ... ... ... ... ... 26
Capitolul
6 - FANTEZIE VIZIONAR ... ... ... ... ... ... ... ... ... 29
Capitolul
7 - STRI ... ... ... ... ... ... ... ... ... 34
Capitolul
8 - PRIN OGLIND ... ... ... ... ... ... ... ... ... 38
Capitolul
9 - PTRUNDE N ... ... ... ... ... ... ... ... ... 44
Capitolul
10 - LUCRURI CARE NU SE VD ... ... ... ... ... ... ... ... ... 47
Capitolul
11 - OLARUL ... ... ... ... ... ... ... ... ... 49
Capitolul
12 - ATITUDINI ... ... ... ... ... ... ... ... ... 54
Capitolul
13 - LUCRURI MRUNTE ... ... ... ... ... ... ... ... ... 58
Capitolul
14 - MOMENTUL CREATIV ... ... ... ... ... ... ... ... ... 62
Capitolul
15 - FGDUINTA: PATRU EXPERIENTE MISTICE ... ... ... ... ... ... ... ... ... 65
CAPITOLUL 1

LEGEA
IMAGINAREA CREEAZ REALITATEA

Omul e n ntregime Imaginatie. Dumnezeu e Om si exist n noi si noi n El...
Trupul etern al Omului este Imaginatia, anume, Dumnezeu nsusi. Blake


Scopul acestei prime prti a acestei crti este de a arta, prin povestiri ntr-adevr reale,
cum imaginarea creeaz realitatea. Stiinta progreseaz prin intermediul ipotezelor testate
experimental si apoi acceptate sau respinse n functie de rezultatele experientei. Afirmatia c
imaginarea creeaz realitatea nu are nevoie de mai mult analiz dect permite stiinta. Se
dovedeste singur n actiune.
Lumea n care trim este o lume a imaginatiei. De fapt, viata nssi este o activitate de
imaginare; Pentru Blake, scria profesorul Morrison de la Universitatea din St. Andrews,
lumea si are originea ntr-o activitate divin identic cu ceea ce cunoastem noi ca
activitatea de a imagina, sarcina lui fiind de a deschide ochii nemuritori ai omului n
interior, spre lumile gndului, spre eternitatea mereu lrgindu-se n snul lui Dumnezeu,
Imaginatia Omeneasc.
Nimic nu apare sau continu s fiinteze prin putere de la sine. Evenimentele se produc
pentru c au fost create constant de activitti imaginative similare si vor continua s fiinteze
numai atta vreme ct primesc un asemenea suport. Secretul imaginrii, scrie Douglas
Fawcett, este cea mai mare dintre probleme, spre a crei solutionare aspir misticul. Putere
suprem, ntelepciune suprem, ncntare suprem toate se gsesc n solutia ndeprtat a
acestui mister.
Cnd omul rezolv misterul imaginrii, el va fi descoperit secretul cauzrii, adic:
Imaginarea creeaz realitatea. Asadar, omul care e constient de ce si imagineaz stie ce
creeaz; realizeaz tot mai mult c drama vietii este imaginar nu fizic. Toat activitatea
este, la baz, imaginar. O Imaginatie trezit functioneaz cu un scop. Creeaz si conserv
dezirabilul si transform sau distruge indezirabilul.
Imaginarea divin si imaginarea omeneasc nu sunt defel dou puteri, ci mai degrab
una. Diferenta autentic ce exist ntre cele numai aparent dou st nu n substanta cu care
ele opereaz, ci n gradul de intensitate al operatorului nsusi. Jucat la tensiune nalt, rolul
imaginar este un fapt concret imediat. Temperat, un rol imaginar se realizeaz ntr-un proces
temporal. Dar fie c imaginatia este sustinut sau domoal, este Realitatea suprem,
esentialmente non-concret, din care obiectele dau buzna ca-ntr-o neasteptat extravagant
[Hermann Keyserling, Conte, Jurnalul de cltorie al unui filosof]. Niciun obiect nu e
independent de imaginare la vreun nivel sau altul.
Totul pe lume si datoreaz caracterul imaginatiei la vreunul din variatele sale niveluri.
Realitatea concret, scrie Fichte, este produs numai prin imaginatie. Obiectele par
att de independente de perceptia noastr asupra lor nct nclinm s uitm c ele si
datoreaz originea imaginatiei noastre. Lumea n care trim este o lume a imaginatiei, iar
omul prin activittile lui imaginative si creeaz realittile si mprejurrile vietile sale;
face asta fie stiind, fie fr ca s stie.
Oamenii dau prea putin atentie acestui dar nepretuit Imaginatia Omeneasc si un
dar este practic non-existent pn ce nu exist o posesie constient a lui si o determinare de
a-l folosi. Toti oamenii au puterea de a crea realitatea, dar aceast putere doarme ca si cum ar
fi moart atunci cnd nu e practicat. Oamenii triesc n nssi inima creatiei Imaginatia
Omeneasc si totusi n-au ntelepciunea de a observa ce se petrece nuntru.
Viitorul nu va fi fundamental diferit de activittile imaginative ale omului; asadar, cel
care poate chema la dorint orice activitate imaginativ doreste si cruia viziunile imaginatiei
sale sunt la fel de reale precum formele naturii, este stpnul destinului su.
Viitorul este activitatea imaginativ a omului n evolutia ei creativ. Imaginarea este
puterea creativ nu numai a poetului, artistului, actorului si oratorului, dar si a omului de
stiint, inventatorului, negustorului si mestesugarului. Abuzul ei n nchipuiri neplcute
nestrunite este evident; dar abuzul ei n reprimri nejustificate duce la sterilitatea care
priveaz omul de adevrata bogtie a experientei. Imaginnd solutii inedite la tot mai
complexe probleme este mult mai nobil dect a fugi de probleme. Viata este solutia continu
a unei succint continue probleme.
Imaginarea creeaz evenimente. Lumea, creat din imaginarea omului, cuprinde
nenumrate credinte contradictorii; asadar, niciodat nu poate exista o stare perfect static ori
stabil. Evenimentele de azi sunt obligate s perturbe ordinea stabilit ieri. Brbatii si femeile
imaginativi tulbur invariabil pacea pre-existential a mintii.
Nu te supune dictaturii faptelor si nu accepta viata pe baza lumii exterioare. Impune-ti
suprematia actelor tale imaginare asupra faptelor si supune-le lor toate lucrurile. Mentine-ti
idealul n imaginatie. Nimic nu ti-l poate lua n afara nereusitei tale de a persista n
imaginarea idealului realizat. Imagineaz numai asemenea stri ce au valoare sau o bun
perspectiv.
A ncerca s schimbi mprejurrile nainte de a-ti schimba activitatea imaginativ
nseamn a te lupta cu nssi natura lucrurilor. Nu poate exista o schimbare exterioar pn
ce nu se produce o schimbare imaginar. Tot ceea ce faci, nensotit de o schimbare
imaginativ, este numai o cosmetizare inutil a suprafetei. Imaginarea dorintei mplinite
aduce o contopire cu starea respectiv, iar n timpul acelei contopiri te comporti n
conformitate cu schimbarea ta imaginat. Aceasta ti arat c o schimbare imaginar va duce
la o schimbare de comportament.
Totusi, alterrile tale imaginare obisnuite, pe msur ce treci de la o stare la alta, nu sunt
transformri, deoarece fiecare dintre ele este foarte repede succedat de alta n directie
invers.
Dar ori de cte ori o stare devine att de stabil nct devine starea ta constant,
atitudinea ta obisnuit, atunci acea stare devenit obicei ti defineste caracterul si este o
transformare adevrat.
Cum faci asta? Lepdarea de sine! Acesta este secretul. Trebuie s te abandonezi
mental dorintei tale mplinite, n adorare pentru acea stare si, fcnd asta, triesti n noua
stare si nu n cea veche. Nu te poti dedica la ceva ce nu iubesti, asadar secretul auto-
ncredin(rii este credin(a plus iubirea. Credinta nseamn a crede ce e de necrezut.
ncredinteaz-te pe tine nsuti sentimentului dorintei mplinite, cu credinta c acest act de
auto-ncredintare va deveni realitate. Si trebuie s devin realitate, fiindc imaginarea
creeaz realitatea.
Imaginatia este att conservativ
1
ct si transformatoare. Este conservativ atunci cnd
si construieste lumea din imagini oferite de memorie si de evidenta simturilor. Este creativ
transformatoare atunci cnd imagineaz lucrurile asa cum ar trebui s fie, construindu-si
lumea din vise generos de extravagante. n procesarea imaginilor, cele care au prioritate
firesc sunt cele ale simturilor. Cu toate acestea, o impresie vizual curent este numai o
imagine. Nu difer ca natur de o imagine din memorie sau o imagine dintr-o dorint. Ceea
ce face o impresie vizual actual att de real concret este imaginatia individului care
functioneaz n ea si gndeste din ea; pe cnd, ntr-o imagine din memorie sau dintr-o
dorint, imaginatia individului nu functioneaz n ea si nici nu gndeste din ea, ci
functioneaz n afara ei si gndeste la ea.
Dac ai intra ntr-o imagine n imaginatia ta, ai ntelege ce nseamn a fi creativ
transformator: atunci ti-ai realiza dorinta; si atunci ai fi fericit. Fiecare imagine poate fi
ntrupat. Dar dac tu, tu nsuti, nu intri n imagine si nu gndesti din ea, este incapabil de a
se naste. Asadar, e culmea nebuniei s astepti ca dorinta s se realizeze prin simpla trecere a
timpului. Ceea ce necesit ocupare imaginativ pentru a-si produce efectul, evident, nu poate
fi ndeplinit fr o asemenea ocupare. Nu poti fi ntr-o imagine si s nu suferi consecintele de
a nu fi n alta.
Imagina(ia este senza(ie spiritual. Intr n imaginea dorintei mplinite, apoi d-i
dinamism senzorial si culorile realittii purtndu-te mental asa cum te-ai purta de ar fi o
realitate fizic. Iat, deci, ce vreau s spun prin senzatie spiritual. Imagineaz-ti c tii un
trandafir n mn. Miroase-l. Remarci fragranta trandafirului? Ei bine, dac trandafirul nu e
acolo, de ce simti mirosul lui n aer? Prin senzatie spiritual adic prin vedere, auz, miros,
gust si pipit imaginare poti da imaginii dinamism senzorial.
Dac faci asta, toate lucrurile vor contribui pentru a te ajuta s culegi roadele si,
reflectnd, vei vedea ct de iscusite au fost itele care au dus spre scopul tu. N-ai fi putut
niciodat nscoci mijloacele pe care activitatea ta imaginativ le-a utilizat pentru a se mplini
pe sine.

1
(Fizic; despre cmpuri de fort) n care se conserv energie (n. tr.)
Dac tnjesti s scapi din fixa(ia sim(urilor tale curente, s-(i transformi via(a
actual ntr-un vis a ceea ce ar putea cu usurin( s fie, trebuie numai s-(i imaginezi c
esti deja ceea ce vrei s fii si s te sim(i asa cum te-ai astepta s te sim(i n astfel de
mprejurri. Precum joaca de-a a unui copil care recldeste lumea dup gustul lui,
creeaz-ti lumea din vise pur si simplu fabuloase. Intr mental n visul tu; f mental ce ai
face n realitate dac ar fi deja mplinit fizic. Vei descoperi c visele sunt realizate nu de ctre
cei bogati, ci de ctre cei imaginativi. Nimic nu st ntre tine si mplinirea viselor tale n afara
faptelor si faptele sunt creatiile imaginrii. Dac ti schimbi imaginarea, vei schimba
faptele.
Omul si trecutul lui sunt o structur continu. Aceast structur contine toate faptele
care au fost conservate si nc opereaz sub pragul mintii sale de suprafat. Pentru el, e
numai istorie. Pentru el pare de neschimbat un trecut mort si ferm ntepenit. Dar pentru
sinele luntric, trecutul e viu este parte a duratei de viat. Nu poate lsa n urma sa greselile
trecutului, fiindc nimic nu dispare. Tot ce a fost nc exist. Trecutul nc exist, si d si
nc d rezultate. Omul trebuie s se ntoarc n memorie, s caute si s distrug cauzele
rului, orict de departe ar fi ele. Aceast ntoarcere n trecut si rejucare n imaginatie a unei
scene din trecut asa cum ar fi trebuit s fie jucat de prima dat eu o numesc revizuire si
revizuirea duce la anulare.
A-ti schimba viata nseamn a-ti schimba trecutul. Cauzele oricrui ru actual sunt
scenele nerevizuite ale trecutului. Trecutul si prezentul formeaz ntreaga structur a omului;
ele poart tot continutul ei. Orice alterare a continutului va rezulta n o alterare n prezent si
n viitor.
Trieste nobil astfel nct mintea s poat pstra un trecut ce merit amintit. De vei
rata s faci astfel, aminteste-ti, primul pas n corectare sau vindecare este ntotdeauna
revizuirea. Dac trecutul e recreat n prezent, la fel va fi si un trecut revizuit recreat n
prezent, ori afirmatia De vor fi pcatele voastre cum e crmzul, ca zpada le voi albi
[Isaia 1:18] e o minciun. Si nu e o minciun.
Scopul comentariilor la povestirile care urmeaz este de a mbina pe ct de clar posibil
temele distincte dar nicidecum fr legtur ale celor paisprezece capitole n care am mprtit
prima parte a acestei crti. Vor servi, sper, ca fir al gndirii coerente ce uneste ntregul n
demonstratia afirmatiei sale Imaginarea creeaz realitatea.
S faci o astfel de afirmatie este usor. A o dovedi n experienta altora e mult mai serios.
S te provoace s folosesti constructiv Legea n viata ta iat scopul acestei crti.
CAPITOLUL 2

LOCUIESTE ACOLO
Dumnezeul meu, am auzit azi c nimeni n-a zidit o locuint mreat n afara celui care a
hotrt s locuiasc acolo. Ce locuint mai mreat dect omul, fr de a crui creatie,
toate lucrurile sunt putreziciune? George Herbert

As vrea s fi fost adevrat n privinta viselor nobile ale omului, dar, din nefericire
zidirea continu, amnarea mutrii este cusurul obisnuit al acestuia. De ce ai zidi o
locuint mreat dac nu ai intentiona s locuiesti acolo? De ce zidesti o cas de vis si nu
locuiesti acolo?
Acesta este secretul celor ce stau treji n pat n timp ce viseaz lucruri nspre realitate.
Ei stiu cum s triasc n visul lor pn ce, de fapt, chiar asta fac. Omul, prin intermediul
visului controlat, treaz, si poate predetermina viitorul. Acea activitate imaginativ, de a tri
n sentimentul dorintei mplinite, l duce pe om peste podul de ntmplri spre mplinirea
visului su. Dac trim n vis gndind din el, si nu la el atunci puterea creativ a
imaginatiei va rspunde fanteziei noastre aventuroase si dorinta mplinit va da buzna peste
noi si ne va lua ca si prin surprindere parc.
Omul este imagina(ie n ntregime; prin urmare, omul trebuie s fie acolo unde este el
n imaginatie, cci imaginatia lui este el nsusi. A realiza c imaginatia nu e ceva legat de
simturi sau ferecat n limitele spatiale ale trupului este de cea mai mare important. Desi
omul se misc prin spatiu prin miscarea trupului su fizic, el nu trebuie s fie att de limitat.
El se poate misca printr-o schimbare n ceea ce e el constient a fi. Orict de real ar fi scena
asupra creia se opreste privirea, omul poate privi asupra celor niciodat nainte privite.
Poate oricnd muta muntele dac i deranjeaz conceptul despre cum ar trebui viata lui s fie.
Aceast abilitate de a se deprta mental de lucruri, asa cum e el fat de lucruri, spre lucruri
asa cum ar trebui s fie lucrurile este una dintre cele mai importante descoperiri pe care le
poate face omul. Descoperim omul ca centru al imaginrii cu putere de interventie care i
ngduie s altereze cursul evenimentelor observate, mutndu-se de la succes la succes
printr-o serie de transformri mentale ale naturii, ale altora si ale lui nsusi.
Timp de mai multi ani, un doctor si sotia lui au visat la locuinta lor mreat, dar,
pn ce nu au locuit n ea imaginar, ei nu au manifestat-o. Iat povestea lor:
Cu vreo cincisprezece ani n urm, dna M. si cu mine am cumprat un teren pe care am
construit o cldire cu dou etaje ce gzduia cabinetul nostru si spatiul de locuit. Am lsat
spatii largi n ideea unui bloc dac si cnd ne permiteau banii. n toti acesti ani am fost
ocupati pltind ipoteca, iar ntr-un final ne-am trezit fr posibilitti pentru blocul pe care
nc l doream tare mult. Era adevrat c aveam un cont bunicel pentru siguranta afacerii
noastre, dar nu puteam pune n pericol aceast sigurant construind blocuri.
Dar acum, nvtturile tale au trezit un nou concept, spunndu-ne ndrznet c putem
avea ce doream mai mult si mai mult prin utilizarea controlat a imaginatiei noastre si
realizarea dorintei devenise mai convingtoare si fr bani. Am decis s punem asta la
ncercare, s uitm de bani si s ne concentrm atentia asupra lucrului pe care-l doream cel
mai mult pe lumea asta un nou bloc de apartamente.
Cu acest principiu n minte, am construit noua cldire asa cum o voiam, schitnd
planuri pentru a ne putea formula mai usor imaginea mental a structurii finisate. Neuitnd
niciodat s gndim din final (n cazul nostru, cldirea finisat si ocupat), am fcut multe
excursii imaginare prin blocul nostru, nchiriind apartamentele chiriasilor imaginari,
examinnd n detaliu fiecare camer si bucurndu-ne de sentimentul de mndrie pe msur ce
primeam felicitri de la prieteni pentru realizarea exceptional. Am adus n imaginatie n
special o amic (i voi spune dna X.), o doamn pe care nu o vzuserm de mult timp si care
renuntase la noi socialmente, considerndu-ne putin ciudati n noul nostru mod de gndire.
n scena noastr imaginar, o duceam prin cldire si o ntrebam cum i place. Auzindu-i
distinct vocea, o fceam s rspund, Doctore, cred c e minunat!.
ntr-una din zile, pe cnd vorbeam unul cu cellalt despre cldirea noastr, sotia mea a
mentionat un antreprenor care construise cteva case prin vecintate. l stiam numai dup
numele care aprea pe indicatoarele din fata cldirilor n constructie. Dar realiznd c, de era
s trim finalul, nu am fi cutat un antreprenor, am renuntat imediat la unghiul acesta de
abordare. Continund s ne imaginm zilnic, dup cteva sptmni am simtit amndoi c
eram de-acum contopiti cu dorinta noastr si triam n finalitate cu succes.
ntr-o zi, n cabinetul nostru a intrat un strin care s-a recomandat ca fiind antreprenorul
al crui nume sotia mea l mentionase cu cteva sptmni n urm. ntr-o manier oarecum
smerit, a spus, Habar n-am de ce am venit aici. n mod normal nu merg eu la oameni, ci ei
vin la mine. A explicat c trecea adesea pe lng cabinetul nostru si se tot ntreba de ce nu
era oare un bloc de locuinte pe terenul din colt. L-am asigurat c ne-ar fi plcut tare mult s
avem o asemenea cldire acolo, dar nu aveam banii pentru proiect, nici mcar cei cteva sute
de dolari necesari pentru schite.
Rspunsul nostru negativ nu l-a derutat ci, din cte se prea, oarecum obligat, a nceput
s schiteze si s plnuiasc mijloace pentru a duce treaba la bun sfrsit, fr ca noi s-i fi
cerut sau s-l fi ncurajat. Uitnd de incident, am fost chiar surprinsi cnd, cteva zile mai
trziu, omul ne-a sunat si ne-a adus la cunostint c devizul era gata si oferta de constructie
era de treizeci de mii de dolari! I-am multumit politicos si nu am fcut absolut nimic. Stiam
c triserm imaginar n finalul unei cldiri finisate si c Imaginatia va ridica perfect
cldirea fr niciun ajutor exterior din partea noastr. Asa c, nu am mai fost surprinsi cnd
constructorul a sunat din nou a doua zi pentru a ne spune c a gsit niste proiecte prin arhiva
lui care se potriveau nevoilor noastre, cu ceva mici modificri. Asta, ni s-a spus, ne-ar scuti
de onorariul arhitectului pentru a ne desena proiecte noi. I-am multumit din nou si tot n-am
miscat vreun deget.
Unii cu gndirea sntoas ar insista c un astfel de rspuns negativ din perspectiva
clientului ar pune definitiv capt afacerii. n schimb, dou zile mai trziu, constructorul a
sunat din nou pentru a ne informa c a gsit o companie finantatoare ce era dispus a acoperi
mprumutul necesar cu exceptia a cteva mii de dolari. Suna incredibil, dar noi tot n-am fcut
nimic. Pentru c, repet, pentru noi, cldirea era finisat si nchiriat, iar n imaginatia noastr
nu am bgat nici cinci bani n construirea ei.
Punctul culminant al acestei povesti sun ca o secvent din Alice n Tara Minunilor,
fiindc antreprenorul a venit la cabinetul nostru ziua urmtoare si a spus, de parc ne oferea
un cadou, Oameni buni, voi tot o s aveti cldirea aia. Am hotrt s finantez mprumutul eu
nsumi. Dac v convine, mi pun avocatul s ntocmeasc hrtiile si mi veti da banii napoi
din profitul net de pe nchirieri.
De data asta am fcut ceva! Am semnat documentele si constructia a nceput imediat.
Mare parte din apartamente s-au nchiriat nainte de a fi blocul gata si toate, cu exceptia
unuia, erau contractate n ziua cnd ni s-a dat la cheie. Eram att de ncntati de
evenimentele aparent miraculoase din ultimele cteva luni nct nu ne-am dat seama pe
moment de aceast scpare din decorul nostru imaginar.
Dar stiind ce am reusit deja prin puterea imaginatiei, am ncropit imediat o alt scen
imaginar si n aceasta, de data asta, n loc s ne plimbm potentialii clienti prin cldire si s
auzim cuvintele l lum, am vizitat, n imaginatie, noi nsine chiriasii care deja s-au mutat
n acel apartament. I-am lsat s ne arate camerele si le-am ascultat comentariile de ncntare
si satisfactie. Trei zile mai trziu era nchiriat si acel apartament.
Scenariul nostru imaginar s-a concretizat n fiecare detaliu, mai putin unul, iar acela a
devenit realitate cnd, o lun mai trziu, amica noastr, dna X., ne-a surprins cu o ndelung
ntrziat vizit, exprimndu-si dorinta de a ne vedea noua constructie. Am condus-o cu drag,
iar la finalul turului am auzit-o rostind propozitia pe care o auzisem n imaginarea noastr cu
attea sptmni nainte, cnd, cu aceeasi emfaz a fiecrui cuvnt, a spus, Doctore, cred c
e minunat!
Visul nostru de cincisprezece ani era realizat. Si stim, acum, c putea fi realizat oricnd
de-a lungul acestor cincisprezece ani de stiam secretul imaginrii si cum s trim din finalul
dorintei. Dar acum era mplinit marea noastr dorint se concretizase. Si nu am contribuit
nici cu cinci bani la realizarea ei. Dr. M.
Prin intermediul unui vis un vis treaz, controlat doctorul si sotia lui au creat
realitatea. Au nvtat cum s triasc n casa lor de vis asa cum, de fapt, triesc n prezent.
Desi ajutorul a venit aparent din afar, cursul evenimentelor fusese determinat, n definitiv,
de activitatea imaginativ a celor doi. Participantii au fost atrasi n scenariul lor imaginar
deoarece acest lucru fusese strict necesar. Structura lor imaginar a solicitat-o.
Toate cele, prin lege divin,
n fiinta altuia contopite.
[ Percy Bysshe Shelley, Love's Philosophy]
Povestioara urmtoare ilustreaz modul n care si-a pregtit o doamn mreata
locuint dormind imaginar n ea sau locuind acolo.
Acum cteva luni, sotul meu a hotrt s ne scoat casa pe piat. Principalul motiv, pe
care l discutaserm de multe ori, era acela de a gsi o cas destul de mare pentru noi doi,
mama si mtusa, mpreun cu zece pisici, trei cini si un papagal. M crezi sau nu, mutatul
era ideea sotului meu, care mi iubea mama si mtusa si spunea c eu oricum eram la ele
acas mai tot timpul, asa c ,de ce nu am locui toti mpreun si plti numai un rnd de
facturi? Mi-a plcut ideea teribil, dar stiam c acest nou cmin va trebui s fie cu adevrat
special n privinta mrimii, locatiei si aranjamentului, cci insistam asupra intimittii din
toate punctele de vedere.
Astfel c, pe moment, eram indecis n privinta vnzrii sau nu a casei pe care o aveam,
dar nu comentam nimic, stiind foarte bine din experiente imaginative anterioare c nu se va
vinde pn ce nu voi fi ncetat s dorm n ea. Dou luni si patru sau cinci agenti imobiliari
mai trziu, sotul meu s-a dat btut n privinta vnzrii si la fel au fcut si agentii. n clipa
aceasta m convinsesem pe mine nsmi c de-acum doream schimbarea, astfel c, timp de
patru nopti, n imaginatia mea, am mers s dorm ntr-un tip de cas pe care mi-ar fi plcut s
o am. n cea de-a cincea zi, sotul meu avea o ntlnire de afaceri acas la un prieten si, acolo,
a ntlnit un strin care din ntmplare cuta o cas pe dealuri. A fost adus imediat, desigur,
s vad casa noastr. De cum a psit nuntru, a si spus, o cumpr. Asta nu prea a fost pe
placul agentilor, dar mie nu prea mi-a psat, fiindc m-am bucurat c pstrez comisionul lor
n familie! Ne-am mutat n zece zile si am stat cu mama n timp ce cutam noua noastr cas.
Ne-am comunicat cerintele fiecrui agent de pe Sunset Strip exclusiv (fiindc nu as
pleca din zona aceea) si fiecare, fr exceptie, ne-a spus c eram nebuni amndoi. Era absolut
imposibil, spuneau ei, s gsesti o cas n vechiul stil englezesc cu dou camere de zi
separate, apartamente separate, o bibliotec si construit pe o colin domoal cu suficient
teren pentru a adposti cini mari si situat ntr-o anumit zon. Cnd le-am spus si ce
pret am fi dispusi s pltim pentru o asemenea cas, i-am ntristat de tot.
Am spus c nu era tot ceea ce voiam. Voiam lambriuri din lemn prin toat casa, un
cmin urias, o panoram magnific si solitudine multumesc, dar fr vecini pe-aproape.
Cnd ajungeam la asta, doamna agent de regul chicotea si mi amintea c nu exista o
asemenea cas, si c, de ar fi existat, ar fi costat de vreo cinci ori pretul pe care eram noi
dispusi s-l pltim. Dar eu stiam c exista o astfel de cas fiindc imaginatia mea a dormit
n ea, iar dac eu sunt imaginatie, atunci eu dormisem n ea.
Pn-ntr-a doua sptmn exasperasem cinci agentii imobiliare iar domnul de la a
sasea pru putin iritat cnd unul dintre partenerii care pn atunci nu deschise gura spuse,
De ce nu le arti locul la de pe Kings Road? . Un al treilea partener din birou rse amar si
zise, Proprietatea aia nici mcar nu e pus n vnzare. Si-apoi, baba v-ar goni imediat. Are
doi acri acolo si stii c n-ar mprti.
Ei bine, nu stiam ce nu ar mprti, dar interesul mi fusese strnit de numele strzii, cci
zona aceea mi plcea mai mult dect toate celelalte. Asa c am ntrebat de ce nu am merge
s aruncm o privire, oricum.
Cum conduceam pe strad n sus si o coteam pe un drum privat, se ivi o cas de dou
etaje din lemn rosu de sequoia si crmid, englezeasc dup nftisare, nconjurat de copaci
nalti si solitar cumva, pe propria ei colin, cu vedere prin multele sale ferestre spre orasul
din vale. Am simtit o ncntare aparte psind spre usa de la intrare si fiind ntmpinati de o
femeie adorabil ce ne pofti cu gratie nuntru.
Nu cred c am respirat vreme de un minut sau dou apoi, cci am ptruns n cea mai
desvrsit ncpere pe care am vzut-o vreodat. Peretii din lemn rosu masiv si crmizile
unui cmin impresionant se nltau cam vreo nou metri, terminndu-se ntr-un tavan boltit,
uniti de grinzi solide de sequoia.
Camera izvora direct din Dickens si aproape auzeam colindtori de Crciun intonnd pe
balconul sufrageriei de sus, ce ddea spre camera de zi. O mreat fereastr de catedral
ddea o vedere asupra cerului, muntilor si orasului pn departe, departe, iar frumosii pereti
de lemn rosu btrn sclipeau n lumina zilei. Eram dusi printr-un apartament spatios de la
parter cu legtur spre bibliotec, intrri separate si curte adiacent. Dou scri duceau n sus
spre un hol ce ddea spre dou dormitoare si bi separate, iar la captul holului era, da, o a
doua camer de zi cu iesire spre o a doua curte strjuit de copaci si gard de lemn rosu.
Constructia fiind ridicat pe doi acri de teren minunat panoramat, am nceput s nteleg
ce voia s spun agentul prin n-ar mprti, cci pe un acru se afla o piscin mare si o csut
de serviciu complet separate de casa principal, dar apartinnd de ea, fr ndoial. Prea,
ntr-adevr, o situatie imposibil, din moment ce noi nu voiam doi acri de proprietate scump
taxabil plus o piscin la un cvartal distant de cas.
nainte de a pleca, am psit de-a lungul acelei camere de zi magnifice, urcnd nc o
dat scrile spre balconul din sufragerie. M-am ntors si, privind n jos, mi-am vzut sotul
stnd lng cmin, cu pipa n mn si o expresie de perfect satisfactie pe chip. Mi-am pus
minile pe balustrada balconului si l-am privit pentru o clip.
Cnd ne-am ntors n biroul agentiei imobiliare, cei trei erau gata s nchid, dar sotul
meu i-a retinut spunnd, Hai s-i facem o ofert, oricum. Poate c va mprti terenul. Ce
avem de pierdut?. Unul dintre agenti iesi din birou fr a spune un cuvnt. Altul a spus,
Ideea este ridicol. Cel cu care vorbisem de la bun-nceput spuse, Las-o balt. sta-i vis de
opioman.
Sotul meu nu se enerveaz cu usurint, dar atunci cnd o face, nu e fiint mai
ncptnat ca el pe tot pmntul. Nu s-a enervat. S-a asezat, a lovit cu mna peste mas si a
rcnit, E datoria voastr s faceti oferte, nu-i asa?. Au admis acest lucru si au promis, n
sfrsit, c vor nainta oferta noastr asupra propriettii.
Am plecat si, n acea noapte n imaginatia mea am stat n balconul acelei sufragerii
si mi-am privit sotul stnd lng cmin. Si-a ridicat privirea spre mine si a spus, Ei, scumpo,
cum ti place noua noastr cas?, la care am replicat, O ador. Am continuat s vd acea
minunat ncpere si pe sotul meu nuntru si am simtit balustrada pe care mi nclestasem
minile pn ce am adormit.
A doua zi, pe cnd luam cina n casa mamei mele, a sunat telefonul si agentul, cu o voce
care i trda perplexitatea, ne-a informat c tocmai am achizitionat o cas. Proprietarul a
mprtit terenul fix n dou, dndu-ne nou casa si acrul pe care era nltat la pretul pe care
l oferisem. ...J.R.B.
...vistorii zac treji ades n pat, visnd vise ntru adeverire.
[aprox., William Shakespeare, Romeo si Julieta"]
Oricine trebuie s adopte fie calea Imaginatiei, fie pe cea a simturilor. Nu e posibil
compromis. Nici neutralitate. Cine nu este cu Mine este mpotriva Mea [si cine nu adun cu
Mine risipeste, Matei 12:30, Luca 11:23]. Cnd omul se identific pn la urm pe sine cu
Imaginatia sa mai degrab dect cu simturile sale, el va fi descoperit n sfrsit miezul
realittii.
Am fost adesea atentionat de ctre realistii de profesie c omul nu-si va realiza visul
numai imaginndu-si c e deja aici, deja mplinit. Totusi, omul si poate realiza visul numai
imaginndu-si c e deja aici, deja mplinit. Asta e exact ceea ce dovedeste aceast colectie de
povestiri; de ar fi numai oamenii gata s triasc imaginativ n sentimentul dorintei mplinite,
avansnd ncreztori n visul lor treaz controlat, atunci puterea imaginrii ar rspunde
fanteziei lor aventuroase si visul mplinit ar da buzna peste ei, lundu-i prin surprindere.
Nimic nu e mai continuu minunat dect lucrurile care i se petrec n fiecare zi omului cu
imaginatia suficient trezit pentru a le realiza miracolul. Observ-ti activittile imaginare.
Imagineaz mai bine dect crezi c ar fi posibil si creeaz o lume mai bun pentru tine si
pentru altii. Trieste ca si cnd dorinta s-a-mplinit, desi e nc pe cale s se mplineasc si vei
scurta perioada de asteptare. Lumea este imaginar, nu mecanic. Faptele imaginare nu
credinta oarb determin cursul istoriei.
CAPITOLUL 3

D ROATA NAPOI
O, las-ti puternica imaginatie s dea marea roat napoi, pn ce Troia dezarde.
[ (Sir) John Collings Squire, The Birds]
ntreaga viat este, de-a lungul veacurilor, nimic altceva dect solutia continu a unei
probleme artificiale continue. H. G. Wells

Starea perfect stabil sau static e mereu de neatins. Finalul atins n mod concret e
ntotdeauna ceva mai mult dect finalul pe care l-a avut individul n vedere la nceput.
Acesta, la rndul su, creeaz o nou situatie de conflict interior, necesitnd solutii inovative
pentru a-l mpinge pe om pe calea evolutiei creative. Atingerea lui e infinit si d cuprins
tuturor sfrsiturilor. [George Meredith, Hymn to Colour]
Evenimentele de azi sunt menite s tulbure ordinea stabilit ieri. Imaginatia creativ
activ tulbur invariabil pacea anterioar a mintii.
Se poate ridica ntrebarea referitoare la cum, reprezentndu-ni-i pe altii ca fiind mai
buni dect sunt ei de fapt, sau rescriind mental o misiv pentru a o face conform dorintei
noastre, sau revizuind scena unui accident, a interviului cu angajatorul si asa mai departe, se
pot schimba cele ce par a fi fapte de neschimbat ale trecutului, dar adu-ti aminte cele
afirmate de mine n privinta imaginrii: Imaginarea creeaz realitatea. Ce face, poate
desface. Nu e numai conservativ, construind o viat din imagini furnizate de memorie
este, de asemenea, creativ transformativ, alternd o tem deja existent.
Parabola ispravnicului nedrept [Luca 16:1-8] ofer rspunsul la aceast ntrebare. Ne
putem altera lumea prin intermediul anumitor practici imaginative ilegale, prin intermediul
unei falsificri mentale a faptelor anume, prin intermediul unei alterri imaginative
intentionate a ceea ce am experimentat. Aceasta se face n propria imaginatie. Este o form
de fals calificat care nu numai c nu e condamnat, dar e chiar aprobat n nvtturile
evanghelice. Prin intermediul unei asemenea falsificri, un om distruge cauzele rului si
dobndeste prieteni, si prin tria acestei revizuiri dovedeste, judecnd dup multele laude pe
care ispravnicul nedrept le-a primit de la stpnul su, c e demn de ncredere.
Deoarece imaginarea creeaz realitatea, putem duce revizuirea pn la extrem si
revizui o scen ce ar fi altfel de neiertat. nvtm s deosebim ntre om care este ntrutotul
imaginatie si acele stri n care poate el intra. Un ispravnic nedrept, privind la necazul
altuia, si-l va reprezenta pe acest altul siesi asa cum ar trebui s fie vzut. De-ar fi fost el
nsusi la ananghie ar fi intrat n propriul vis n imaginatia lui si si-ar fi imaginat ce ar vedea
si cum ar prea lucrurile si cum s-ar purta oamenii de-ar fi toate asa cum ar trebui s fie.
Apoi, n aceast stare, el ar adormi, simtindu-se asa cum ar fi de asteptat s se simt n
asemenea mprejurri.
De-ar fi toti oamenii Domnului ispravnici nedrepti falsificnd mental faptele vietii
pentru a se izbvi fiecare pentru totdeauna. Fiindc schimbarea imaginar merge nainte,
pn ce tiparul alterat se ndeplineste pe de-a-ntregul pe culmile reusitei. Viitorul nostru e
activitatea noastr imaginativ n marsul su creativ. Imagineaz mai bine dect crezi cu
putint.
A revizui trecutul nseamn a-l reconstrui cu nou continut. Omul ar trebui s retriasc
zilnic ziua asa cum ar fi dorit s o fi trit, revizuind scenele, pentru a o face conform
idealurilor sale. De exemplu, s zicem c posta de azi a adus vesti dezamgitoare.
Revizuieste scrisoarea. Rescri-o mental si f-o s se conformeze vestilor pe care ai fi vrut s
le primesti. Apoi, n imaginatie, citeste scrisoarea revizuit din nou si din nou, iar acest lucru
ti va strni sentimentul de naturalete; si faptele imaginate devin fapte fizice de ndat ce ne
simtim natural nfptuindu-le. Aceasta este esenta revizuirii si revizuirea duce la anulare.
Asta este exact ceea ce a fcut F.B.:
La sfrsitul lui iulie am scris unui agent imobiliar despre intentia mea de a vinde o
bucat de pmnt care devenise o povar financiar pentru mine. Rspunsul su negativ a
enumerat toate motivele pentru care vnzrile erau n declin n zona aceea si a prezis o
perioad cenusie de asteptare pn dup prima parte a anului viitor.
Am primit scrisoarea lui ntr-o marti si n imaginatia mea am rescris-o cu vorbe care
indicau nerbdarea agentului de a-mi prelua tranzactia. Am citit aceast scrisoare revizuit
iar si iar, extinzndu-mi scenariul imaginar cu elemente din tema Celor Patru Mari ai
Imaginatiei din cartea ta, Sditul si Culesul Productorul, Autorul, Regizorul si Actorul.
n scena mea imaginativ ca Productor, am sugerat tema Parcela e vndut profitabil.
Ca Autor, am scris aceast scen simpl care, pentru mine, implica ndeplinirea: stnd n
biroul agentiei imobiliare, mi ntindeam bratul spre agent spunndu-i, Multumesc, domnule,
la care el rspundea, A fost o plcere s fac afaceri cu dvs. Ca Regizor, am repetat cu mine
ca Actor pn ce scena a devenit att de vie nct am simtit usurarea ce m-ar fi cuprins dac
aceast greutate mi-ar fi fost cu adevrat ridicat.
Trei zile mai trziu, agentul cruia i scrisesem initial m-a sunat s-mi spun c a
ncasat un depozit pentru parcela mea la pretul pe care l-am specificat. Am semnat hrtiile n
biroul lui a doua zi, i-am ntins mna si i-am spus, Multumesc, domnule. Agentul a rspuns,
A fost o plcere s fac afaceri cu dvs.
La cinci zile dup ce am construit si pus n scen piesa imaginar, a devenit o realitate
fizic si a fost interpretat cuvnt cu cuvnt dup cum am auzit-o n imaginatia mea.
Sentimentul de usurare si bucurie s-a nscut nu att din faptul c am vndut proprietatea
ct din dovada indiscutabil c scenariul meu imaginat a functionat. ...F.B.
Dac lucrul obtinut ar fi fost totul, ce irosire! Dar F.B. a descoperit o putere n sine ce
poate crea constient mprejurri.
Falsificnd mental faptele vietii, omul se deplaseaz dinspre reactie pasiv spre creatie
activ; aceasta frnge cercul recurentei si construieste un viitor cumulativ expansiv. Dac
omul nu creeaz ntotdeauna n ntregul sens al cuvntului e numai pentru c nu e credincios
viziunii sale ori gndete la ceea ce vrea n loc gndeasc din dorinta sa mplinit.
Omul e o att de extraordinar sintez, parte legat de simturi si parte liber s viseze
nct conflictele lui interioare sunt perpetue. Starea conflictual din individ este exprimat n
societate.
Via(a este o aventur romantic. A tri creativ, imaginnd solu(ii inovative la tot
mai complexe probleme, e mult mai nobil dect s te nfrnezi ori s-(i nbusi dorin(a.
Orice este dorit poate fi adus prin imagina(ie n existen(.
S fii oare ntr-un vis, fr ca totusi s dormi? [John Bunyan, The Pilgrim's
Progress]. ncearc s ti revizuiesti ziua n fiecare sear nainte de a adormi. ncearc s
vizualizezi limpede si intr n scena revizuit, care ar fi solutia imaginat a problemei tale.
Structura imaginar revizuit poate avea o mare influent asupra celorlalti, dar asta nu
trebuie s te preocupe. Cellalt, cel influentat n povestirea urmtoare, e profund
recunosctor pentru acea influent. L.S.E. scrie:
n august trecut, mergnd la o ntlnire pe nevzute, am ntlnit brbatul cu care voiam
s m mrit. Se ntmpl uneori, si mi s-a ntmplat si mie. El era ntruchiparea a tot ceea ce
gndisem vreodat ca fiind ideal ntr-un sot. La dou zile dup acea sear magic, am fost
nevoit s-mi schimb locul de domiciliu din cauza serviciului si, n aceeasi sptmn,
prietenul comun care ne-a fcut cunostint s-a mutat din oras. Am realizat c brbatul pe
care-l ntlnisem nu-mi cunostea probabil noua adres si, ca s-o spun pe-a dreapt, nu eram
sigur c-mi retinuse numele mcar.
Dup ultima ta prelegere, ti-am vorbit despre situatie. Desi aveam destule alte ntlniri,
nu-mi puteam lua gndul de la acest anume brbat. Discursul tu se centra pe revizuirea zilei;
si dup ce am vorbit cu tine, am hotrt s-mi revizuiesc ziua, n fiecare zi. nainte de a
adormi n seara aceea, am simtit c eram ntr-un pat diferit, n propria mea cas, ca femeie
mritat iar nu ca tnr muncitoare ce mprtea un apartament cu alte trei fete. Mi-am
trecut o bentit din acelea de cununie imaginar peste mna mea stng imaginar,
spunndu-mi iar si iar, E minunat! Chiar sunt doamna J.E.! si am adormit n ceea ce era cu
numai o clip mai devreme un vis n stare de trezie.
Am repetat aceast scen imaginar timp de o lun, noapte dup noapte. n prima
sptmn din octombrie, m-a gsit. La a doua noastr ntlnire, stiam deja c visele mele
erau ndrepttite. nvtturile tale ne spun s trim n finalul dorintei pn ce acea dorint
devine fapt, astfel c, desi nu stiam cum simte el fat de mine, am continuat, noapte dup
noapte, s triesc sentimentul visului meu mplinit.
Rezultatul?
n noiembrie, m-a cerut. n ianuarie ne-am anuntat logodna, iar n mai urmtor eram
cstoriti. Cel mai drgut dintre toate e, ns, faptul c sunt chiar mai fericit dect visam
posibil; si stiu n inima mea c asa e si el. ...Dna J.E.
Folosindu-si imaginatia ntr-o manier radical, n loc de cea conservativ
construindu-si complet lumea din vise fanteziste, nu folosind imagini furnizate de memorie
a adus ntru fiint mplinirea visului su. Simtul comun ar fi utilizat imagini oferite de
memorie si ar fi perpetuat astfel realitatea lipsei n viata ei. Imaginatia a creat ceea ce ea a
dorit dintr-un vis fantezist. Toti trebuie s trim complet la nivel imaginativ si trebuie s ne
dedicm acestui mod de a crea constient si deliberat.
...ndrgostitii si nebunii au asemenea creiere nfierbntate, asemenea fantezii
miestrite c trebuie mai mult dect rece ratiune pentru a-i ntelege.
[William Shakespeare, Visul unei nopti de var]
De ne-am petrece timpul revizuirii asa cum trebuie, n-am avea a ne face griji n privinta
rezultatelor sperantele noastre cele mai de pret ar fi realizate.
Esti tu, Pmnt, aievea? Sunt eu? n al cui vis existm noi amndoi?...
[aprox., Frank Kendon, The Time Piece]
Nu exist permanent inevitabil n nimic. Att trecutul ct si prezentul continu s
existe numai pentru c sunt sustinute de imaginare la un nivel sau altul; si o transformare
radical a vietii e mereu posibil omului ce-si revizuieste partea ei nedorit.
n scrisoarea lui, dl R.S. pune n discutie acest subiect al influentrii:
n timpul seriei tale actuale de prelegeri, au aprut complicatii n privinta colectrilor
la unul dintre fondurile mele mutuale de investitii. Garantia, o cas si terenul aferent, au
nceput a fi neglijate si se ruinau. Proprietarii si cheltuiau aparent banii prin baruri n timp
ce, cele dou fetite ale lor, de nou si unsprezece ani, erau vizibil lsate n voia sortii. Totusi,
dincolo de aparente, am nceput s revizuiesc situatia. n imaginatia mea, mi conduceam
sotia prin dreptul propriettii si-i spuneam, Asa-i c-i frumoas curtea? E att de curat si
ngrijit. Oamenii stia chiar si arat dragostea pentru cminul lor. Asta e o investitie n
privinta creia nu trebuie s ne facem vreodat griji. Vedeam casa si terenul asa cum voiam
s le vd un loc att de drgut c-mi ddea un fior cald de plcere. De fiecare dat cnd mi
zbura gndul la acea proprietate, mi repetam scena imaginar.
Dup ce am practicat revizuirea ceva vreme, femeia care tria n cas a avut un accident
de automobil; ct a stat prin spital, sotul ei a disprut. Copiilor le purtau de grij vecinii;
eram tentat s-o vizitez pe mam la spital si s-o reasigur de asistent, n caz de nevoie. Dar
cum as fi putut, din moment ce scena mea imaginar implica faptul c ea si familia ei erau
fericiti, prosperi si multumiti, n mod evident? Asa c n-am fcut nimic altceva dect
reviziunea mea zilnic.
La scurt timp dup ce a iesit din spital, femeia si cele dou fete ale ei au disprut si ele.
Pltile erau trimise mai departe n contul propriettii si, dup cteva luni, ea a reaprut cu un
certificat de cstorie si un sot nou.
Cnd ti scriu, toate pltile sunt la zi. Cele dou fetite sunt evident fericite si ngrijite, iar
o camer a fost adugat propriettii de ctre titulari, oferind fondului nostru garantii
suplimentare. A fost grozav s-mi rezolv problema fr amenintri, vorbe proaste, evacuri
sau griji pentru cele dou fetite; dar a fost ceva din imaginarea mea cea care a trimis-o pe
femeie n spital? ...R.S.
Orice activitate imaginativ ce dobndeste intensitate prin atentia noastr concentrat
asupra clarittii finalului dorit tinde s se reverse n zone dincolo de cea n care ne situm
noi; dar trebuie s-o lsm s se regularizeze de la sine. Este minunat de bogat echipat pentru
a se adapta si a-si ajusta mijloacele de a se realiza pe sine. Odat ce ncepem s gndim n
termeni de influent n loc de claritate a finalului dorit, efortul imaginrii devine un efort al
vointei si mreata art a imaginrii este pervertit n tiranie.
Trecutul ngropat se afl de obicei mai adnc dect mintea noastr de suprafat poate
fora. Dar din fericire pentru doamna din cele ce urmeaz, ea si-a amintit si dovedit c trecutul
fcut poate fi si desfcut prin intermediul revizuirii.
Timp de treizeci si nou de ani am suferit de dureri de spate. Acestea cresteau si
slbeau, dar nu m prseau complet niciodat. Conditia a progresat spre punctul n care
foloseam tratament medical aproape constant; doctorul mi lecuia soldul pe moment, dar
durerea pur si simplu nu disprea. ntr-o sear te-am auzit vorbind despre revizuire si m-am
ntrebat dac era posibil s revizuiesti o conditie veche de aproape patruzeci de ani. mi
amintisem c la vrsta de trei sau patru ani am czut pe spate dintr-un scrnciob foarte nalt si
am cam fost bolnav de atunci nainte din cauza unei rni serioase la sold.
Din acel moment nu m-am mai eliberat niciodat de dureri si am cheltuit o avere pentru
a-mi alina conditia, dar n zadar. Anul acesta, prin august, durerea a devenit mai intens si
ntr-o noapte am hotrt s m pun la ncercare si s ncerc s revizuiesc acel accident antic
ce fusese cauza attor dureroase neplceri si costisitoare facturi mare parte din viata mea de
adult. Au trecut multe nopti pn ce m-am putut simti napoi la vrsta jocurilor copilriei.
Dar am reusit. ntr-o noapte m-am simtit chiar n scrnciobul acela, am simtit goana vntului
n timp ce m legnam mai sus si mai n sus. Pe msur ce scrnciobul ncetinea, am srit
nainte, ateriznd hotrt si cu usurint pe picioarele mele. n actiunea imaginar, fugeam
spre mama si insistam s vin s vad ce puteam eu face. Si am fcut-o din nou, srind din
scrnciob si ateriznd n sigurant pe cele dou picioare. Am repetat aceast scen imaginar
din nou si din nou pn ce am adormit fcnd-o.
n dou zile, durerea din spate si sold au nceput s dea-napoi si n dou luni nu mai
exista durere n ceea ce m priveste. O conditie ce m-a terorizat timp de peste treizeci si nou
de ani, care m-a costat o mic avere n ncercarea de a o elimina nu mai era. L.H.
Emondorului
2
revizuirii i datorm cele mai bune roade. Omul si trecutul lui sunt o
structur continu.

2
Foarfece de grdinar; unealt folosit la emondaj (operatie de tiere a ramurilor de pe trunchiurile arborilor n perioada de
crestere, pentru a stimula dezvoltarea lor n nltime; emondare, emondatie)
Aceast structur contine toate cele ale trecutului ce au fost conservate si nc opereaz
sub limita simturilor pentru a influenta prezentul si viitorul acestei vieti. ntregul si duce cu
sine tot continutul; orice alterare a continutului va duce ntr-o alterare a prezentului si a
viitorului. Primul act de corectie sau vindecare este ntotdeauna: Revizuieste!. Dac
trecutul poate fi recreat n prezent, la fel poate fi si trecutul revizuit. Si astfel trecutul revizuit
apare n chiar inima vietii sale actuale; nu Soarta, ci un trecut revizuit i-a adus ei napoi
norocul.
F din rezultate si reusite testul crucial al adevratei imaginatii si ncrederea ta n
puterea imaginatiei de a crea realitatea va creste treptat n urma experimentelor tale cu
revizuirea, pe msur ce vor fi confirmate n experienta real. Numai prin acest proces de
experimentare ti poti constientiza potentialul fortei imaginatiei tale trezite si controlate.
,Ct esti dator stpnului meu? Iar el a zis, , O sut de msuri de untdelemn. Iar el i-a
zis, ,Ia-ti zapisul si, seznd, scrie degrab cincizeci! [Luca 16:5,6]. Aceast parabol a
ispravnicului nedrept ne ndeamn s falsificm mental faptele vietii, s alterm o tem deja
existent. Prin intermediul unor asemenea falsificri, un om si face prieteni [Luca 16:9].
Cum se ncheie fiecare zi, revizuieste ntmplrile vietii si f-le s se conformeze unor
evenimente demne de a fi amintite; ziua de mine va continua pe tiparul alterat si se va duce
mai departe pn ce se va fi realizat pe de-a-ntregul.
Cititorul va gsi c merit s urmeze aceste indicii construirea imaginar a scenelor ce
implic dorinta mplinit si participarea imaginar n aceste scene pn ce dobndesc culorile
realittii. Avem de-a face cu secretul imaginrii, n care omul e vzut trezindu-se ntr-o lume
complet supus puterii lui imaginative.
Omul poate ntelege destul de bine recurenta evenimentelor (construirea lumii din
imagini furnizate de memorie) lucrurile rmnnd asa cum sunt. Aceasta i d un sens al
sigurantei n stabilitatea lucrurilor. Totusi, prezenta nluntrul lui a unei puteri ce se trezeste
si devine ceea ce voieste, schimbnd radical forma, mediul si mprejurrile vietii, inspir n el
un sentiment de insecuritate, o team teribil de viitor.
Acum este chiar ceasul s v trezi(i n sfrsit din somn [Romani 13:11] si s puneti
capt tuturor creatiilor omului adormit.
Revizuieste zilnic.
Las-ti puternica imaginatie s dea marea roat napoi, pn ce Troia dezarde.
[ (Sir) John Collings Squire, The Birds]
CAPITOLUL 4

NU EXIST FICTIUNE
Diferenta dintre ce e real si ce e imaginar nu e una ce poate fi pururi pstrat... toate
lucrurile existente sunt, ntr-un sens inteligibil, imaginare."
John S. MacKenzie

Nu exist fictiune. Dac o activitate imaginar poate produce un efect fizic, lumea
noastr fizic trebuie c e, n esent, imaginar. Pentru a dovedi asta, trebuie numai s ne
observm activittile imaginare si s vedem dac acestea produc sau nu efecte externe
corespondente. Dac o fac, atunci trebuie s concluzionm c nu exist fictiune.
Scenariul imaginar de azi fic(iunea devine realitatea de mine.
De-am avea perspectiva asta mai deschis asupra cauzalittii cea conform creia
cauzalitatea e mental, nu fizic , c strile noastre mentale sunt cauzele efectelor fizice,
atunci ne-am realiza responsabilitatea de creatori si am imagina numai idealul imaginabil.
nchipuirea jucat ca un soi de scenet n minte este ceea ce cauzeaz ntmplrile fizice
ale vietii. Omul crede c realitatea const n obiectele solide pe care le vede n jurul su, c n
lumea asta si are originea piesa vietii, c evenimentele tsnesc brusc n existent, create
clip dup clip de fapte fizice anterioare. Dar cauzalitatea nu se afl n lumea exterioar a
faptelor. Piesa vietii si are originea n imaginatia omului. Adevratul act al devenirii are loc
n imaginatia omului, iar nu n afar.
Povestirile ce urmeaz ar putea defini cauzalitatea ca ansamblul strilor mentale care,
perindndu-se, creeaz ceea ce implic ansamblul.
Cuvntul-nainte la A Night To Remember [O noapte de neuitat] a lui Walter Lord
ilustreaz afirmatia mea, Imaginarea Creeaz Realitatea.
n 1898, un autor obscur pe nume Morgan Robertson a nscocit un roman despre un
transatlantic fabulos, mult mai mare dect tot ce se construise vreodat. Robertson si-a
umplut vasul cu bogtasi si jerpeliti deopotriv si apoi l-a trntit de-un aisberg ntr-o noapte
rece de aprilie. Asta arta oarecum zdrnicia tuturor lucrurilor si, de fapt, cartea era
intitulat Zdrnicie cnd a aprut n acel an, publicat de organizatia lui M. F. Mansfield.
Paisprezece ani mai trziu, o companie naval britanic numit White Star Line
construia un vapor cu aburi remarcabil de asemntor celui din romanul lui Robertson. Noul
transatlantic avea o greutate de 66 000 de tone; cel al lui Robertson era de 70 000 de tone.
Vasul real era lung de 882,5 picioare; cel fictiv, de 800. Ambele puteau duce vreo 3 000
de persoane si amndou aveau brci de salvare pentru numai o fractiune din acest numr.
Dar, atunci, asta prea lipsit de important, fiindc ambele fuseser clasificate ca fiind
de nescufundat!
Pe 19 aprilie, vasul real prsea Southampton pentru cltoria sa inaugural spre New
York. ncrctura sa includea o copie de nepretuit a Rubiyt
3
-ului lui Omar Khayyam si o
list de pasageri ce valorau colectiv 250 de milioane de dolari. De-a lungul rutei, si acesta s-a
lovit de un aisberg si s-a scufundat ntr-o noapte rece de aprilie.
Robertson si-a botezat nava Titanul; White Star Line si-a numit vasul Titanicul.
De stia Morgan Robertson c Imaginarea Creeaz Realitatea, c fictiunea de azi e
actualitatea de mine, ar mai fi scris el romanul Zdrnicie? n clipa tragicei catastrofe,
scrie Schopenhauer, ne devine mai clar ca niciodat convingerea c viata e un vis urt din
care trebuie s ne trezim. Si visul acesta urt este cauzat de activitatea imaginativ a
omenirii adormite.
Activittile imaginative pot fi departe de manifestarea lor si evenimentele neobservate
sunt numai aparente. Cauzarea asa cum e vzut n aceast tragedie este altundeva n spatiu-
timp. Departe de scena de actiune, invizibil tuturor, era activitatea imaginativ a lui
Robertson, ca un savant ntr-o camer de control dirijndu-si rachetele teleghidate prin
spatiu-timp.
Cine picteaz un tablou, scrie o pies ori o carte
Pe care altii le citesc n timp ce el doarme n patul lui
De cealalt parte a lumii cnd ei nu vd
Pagina lui; adormitul ar putea fi si mort;
Ce stie el despre viata lui deprtat simturilor?
Ce stie el despre gndurile pe care gndurile lui le croiesc,
Viata pe care viata lui o d, sau lupta
Din el fleacuri uneori, alteori exaltare?
Si care-i totusi mai viu, cel ce doarme
Ori spiritul lui vioi de-aiurea,
Ori realitatea altor locuri, cele care tin
Atentia fixat si ascuns de goana altora?
Cine e el el, cel ce doarme, sau el
Cel pe care propriul su el nu-l poate nici simti, nici auzi?
Samuel Butler
Scriitorii imaginativi si comunic nu viziunea asupra lumii, ci atitudinea lor ce rezult
din aceast viziune. Cu numai putin timp nainte de a muri, Katherine Mansfield
4
i spunea
amicului su Orage
5
:

3
Poem lung n catrene (rimnd cu aaba), scris de Omar Khayyam, poet si matematician persan din sec. XI-XII. Etimologie, arab,
lit., catrenele < ruba`yat, pl. al ruba`ya, catren, fem. al ruba`, compus din patru < arba`a, patru.
4
Kathleen Mansfield Murry (14 octombrie 1888 9 ianuarie 1923), nuvelist si poet neozeelandez.
5
Alfred Richard Orage (22 ianuarie 1873 6 noiembrie 1934) intelectual britanic, cunoscut n special pentru editarea revistei
The New Age.
n viat sunt tot attea aspecte cte atitudini asupra ei; si aspectele se schimb odat cu
atitudinile De ne-am putea schimba atitudinea, nu numai c am vedea diferit viata, dar
viata nssi va deveni altfel. Viata ar trece printr-o schimbare a nftisrii pentru c noi nsine
am trecut printr-o schimbare n atitudine Perceptia unui nou tipar este ceea ce numesc eu o
atitudine creativ asupra vietii.
Prorocii, scria Blake, n ntelesul modern al cuvntului, nu au existat niciodat. Iona
nu a fost proroc n sensul modern, cci prorocirea lui pentru Ninive a esuat. Orice om cinstit
e un proroc; el si exprim opiniile att asupra problemelor personale ct si a celor publice.
Astfel: dac vei continua Asa, rezultatul va fi Asa. El nu spune vreodat, un astfel de lucru se
va ntmpla de nu vei face ce voiesti. Un proroc este un Vizionar, nu un dictator arbitrar.
Functia prorocului nu este de a ne spune ce este inevitabil, ci de a ne spune ce putem cldi
din activitti imaginative.
Viitorul este determinat de activittile imaginative ale omenirii, activitti n mars
creativ, activitti ce pot fi vzute n visul si vedenia pe care le-ai avut cnd erai culcat n
patul tu [Daniel 2:28]. O, de ar fi toti prooroci n poporul Domnului [Numeri 11:29] n
adevratul nteles al cuvntului, precum acest dansator care, acum, de la nltimea idealului
su realizat, zreste piscuri nc si mai semete ce vor fi escaladate. Dup ce i vei fi citit
povestirea, vei fi nteles de ce este el att de ncreztor c si poate predetermina orice viitor
material doreste si de ce este la fel de sigur c si altii dau realitate la ceea ce altfel ar fi fost o
biat nluc a imaginatiei lor, c totul exist n imaginatie si nimic nu exist n afara ei la un
nivel sau altul. Nimic nu continu s fie dac nu e sustinut imaginativ.
Mintea poate face Substant si popula planete de sine stttoare cu fiinte mai luminate
dect nainte, si da suflu la forme ce pot transcende carnea [Lord G. Byron]
Povestea mea ncepe la vrsta de nousprezece ani; eram profesor de dans cu un
oarecare succes si am continuat n starea asta static timp de nc cinci ani. La captul acestei
perioade am ntlnit o tnr doamn care m-a convins s particip la prelegerile tale. Prerea
mea, cnd te-am auzit spunnd c Imaginarea creeaz realitatea, a fost c ntreaga idee era
ridicol. Totusi, am hotrt s ti accept provocarea si s-ti demontez teoria. Ti-am cumprat
cartea ,Din afara acestei lumi si am citit-o de mai multe ori.
nc nencreztor, mi-am fixat un scop ambitios. Pozitia mea curent era de instructor al
unui studio de dans de-ale lui Arthur Murray si scopul meu era s detin o franciz si s fiu
seful unui studio Arthur Murray eu nsumi! sta prea a fi cel mai putin probabil lucru din
lume, cci francizele se obtineau extrem de greu si, pe deasupra, eram ntrutotul lipsit de
fondurile necesare pentru a demara o asemenea operatiune. Cu toate acestea, mi-am nsusit
sentimentul dorintei mplinite, adormind noapte dup noapte imaginndu-mi c mi
conduceam propriul studio. Trei sptmni mai trziu, m sun un prieten din Reno, Nevada.
Avea un studio Murray acolo si zicea c era prea mult pentru un singur om. Mi-a oferit un
parteneriat si eu eram ncntat; att de ncntat, de fapt, c am gonit spre Reno cu bani de
mprumut si am uitat imediat de tine si de versiunea ta asupra Imaginatiei!
Partenerul meu si cu mine am muncit din greu si am avut un mare succes, dar dup un
an tot nu eram satisfcut, voiam mai mult. Am nceput s m gndesc la modalitti de a
prelua un nou studio. Toate eforturile mele au fost zadarnice. ntr-o sear, pe cnd m
retrgeam, simtindu-m cam fr stare, am hotrt s citesc. Cum m uitam prin colectia mea
de crti, am observat subtirelul tu volum, ,Din afara acestei lumi. Mi-am amintit de
,aiureala la care m-am pretat n urm cu un an cic s am propriul meu studio.
PROPRIUL MEU STUDIO! Vorbele din minte m-au electrocutat! Am recitit cartea n
seara aceea si mai trziu, n imaginatia mea, mi-am auzit superiorul ludndu-mi munca pe
care o fcusem n Reno si sugernd s achizitionm un al doilea studio, cci aceast a doua
locatie era gata pentru noi, dac doream s ne extindem. Am rejucat scena asta imaginar n
fiecare noapte, negresit. La trei sptmni dup prima noapte a piesei mele imaginare, s-a
materializat aproape cuvnt cu cuvnt. Partenerul meu a acceptat noul studio din
Bakersfield iar eu am rmas singur cu cel din Reno. Acum eram convins de adevrul
nvtturilor tale si nu le voi mai uita vreodat.
Voiam s mprtsesc aceast minunat cunoastere despre puterea imaginativ
colectivului meu. Am ncercat s le spun despre minunile pe care le-ar putea nfptui, dar
n-am reusit s conving pe prea multi. Totusi, un incident fantastic a rezultat din eforturile
mele de a spune aceast poveste. Un tnr profesor mi-a spus c el m credea, dar c probabil
se ntmpla de la sine oricum, n timp. Insista c ntreaga tez era o prostie, dar a afirmat c,
de i puteam spune ceva de natur incredibil si s-ar ntmpla mai apoi n realitate si el ar
putea fi martor, atunci ar crede ntr-adevr. Am acceptat provocarea lui si am pus la cale un
test cu adevrat fantastic.
Studioul din Reno e cel mai nensemnat din ntregul sistem Murray, din cauza
numrului mic al populatiei din orasul n sine. Sunt peste trei sute de studiouri Murray n tar
cu populatii mult mai mari, oferind astfel mai mari posibilitti de afaceri. Deci, testul meu a
fost acesta: i-am spus profesorului c peste trei luni, la conventia national a dansului, micul
studio din Reno va fi principalul subiect de discutie. Mi-a replicat senin c asa ceva era de-a
dreptul imposibil.
Cnd m-am retras n seara aceea, m-am simtit stnd n fata unei uriase audiente.
Vorbeam despre imaginare creativ si simteam nervozitatea de a vorbi unui public att de
numeros; dar am simtit si senzatia minunat de a fi acceptat de ctre acel public. Am auzit
vuietul de aplauze si, pe cnd prseam scena, l-am vzut pe dl Murray nsusi venind spre
mine si strngndu-mi mna. Am rejucat acest ntreg scenariu noapte dup noapte. A nceput
s dobndeasc tonurile realittii si stiam c mi reusise din nou!
Piesa mea imaginar s-a materializat pn n cel mai mic detaliu.
Micul meu studio din Reno a fost senzatia conventiei si eu am aprut pe scen exact asa
cum fcusem n imaginatia mea. Dar chiar si dup aceast incredibil dar real ntmplare,
tnrul instructor de dans care mi-a aruncat provocarea a rmas neconvins. Spunea c se
ntmplase prea natural! Si era convins c s-ar fi ntmplat oricum!
Nu m-a mai deranjat atitudinea lui, fiindc provocarea aceasta mi-a oferit o nou ocazie
de a dovedi, cel putin mie nsumi, c Imaginarea chiar creeaz realitatea. Din acel moment,
am continuat cu ambitia mea de a detine cel mai mare studio de dans Arthur Murray din
lume!
Noapte dup noapte, n imaginatia mea, m-am auzit acceptnd o franciz pentru un
mare oras. n trei sptmni, dl Murray m-a sunat si mi-a oferit un studio ntr-un oras de un
milion si jumtate de suflete! Acum, scopul meu e s fac din studioul meu cel mai mare si
mai mret din ntregul sistem. Si, binenteles, stiu c asa va fi datorit imaginatiei mele!
...E.O.L., Jr.
Imaginarea, scrie Douglas Fawcett, poate fi greu de cuprins, fiind ca argintul-viu si
pierzndu-se n fiecare dintre metamorfozele sale si numai asa artndu-si magia
transformativ. Trebuie s privim dincolo de faptele fizice, dup imaginarea care le-a
cauzat. Timp de un an, E.O.L., Jr. s-a pierdut pe sine n metamorfoza sa dar, din fericire, si-a
amintit de aiureala prin care a trecut nainte de a dobndi propriul su studio si a recitit
cartea.
Faptele imaginare la nivel uman au nevoie de un anumit interval de timp pentru a se
dezvolta, dar faptele imaginare, fie c sunt ncredintate tiparului, fie c sunt zvorte la
pieptul pustnicului, se vor realiza de la sine n timp.
Testeaz-te, fie si numai din curiozitate. Vei descoperi c Prorocul e propria ta
imaginare si vei sti c nu exist fictiune.
Nu vom sti niciodat dac nu cumva a fost vreo femeie ce clca prin teasc cea care a
pornit acea schimbare subtil din mintile oamenilor, ori dac patima nu s-o fi nscut n
mintea vreunui ciobnas ai crui ochi s-au luminat pentru o clip nainte ca s-o fi pornit la
drum. William Butler Yeats
Nu-i fictiune. Imaginarea se auto-mplineste n cele ce devin vie(ile noastre. Si
acum v-am spus acestea nainte de a se ntmpla, ca s credeti cnd se vor ntmpla. [Ioan
14:29]
Elinii aveau dreptate: Zeii, asemnndu-se oamenilor, s-au cobort la noi! [Fapte
14:11]. Dar au adormit si nu realizeaz puterea pe care o mnuiesc prin activittile lor
imaginative.
Reale sunt visurile zeilor, si lin le trec
Savoarea, ntr-un lung vis nemuritor. [John Keats]
E.B., o autoare, e deplin constient c fictiunea de azi poate deveni realitatea de
mine. Ea ne scrie:
ntr-o primvar am terminat un mic roman, l-am vndut si am uitat de el. Multe luni
lungi mai trziu abia, m-am asezat si-am nceput s compar cu nervozitate unele ntmplri
din fictiunea aceea cu ntmplri din viata mea! Citeste, te rog, un scurt contur al povestii pe
care am creat-o. Apoi compar-o cu experienta mea personal.
Eroina povestii mele a plecat n vacant n Vermont. n micul oras Stowe, Vermont, ca
s fim precisi. Cnd a ajuns la destinatie a avut parte de un comportament att de neplcut
din partea tovarsului su nct avea de ales ntre a-si continua ntreaga viat dup tiparul
supunerii vointei egoiste a unui tip dominator sau s rup tiparul si s plece.
L-a rupt si s-a ntors la New York. La revenire (si povestea continu), evenimentele au
luat o turnur neasteptat n forma unei cereri n cstorie pe care ea a acceptat-o bucuroas.
Ct despre legtura cu mine n urma unor mprejurri am nceput s-mi amintesc
cele menite de propriul meu stilou si nc ntr-o msur semnificativ!
Iat ce mi s-a ntmplat: am primit o invitatie din partea unei prietene de a-mi petrece
vacanta la casa ei de var din Vermont. Am acceptat si nu m-am mirat, la nceput, cnd am
aflat c acea cas de var se afla n orasul Stowe. Cnd am ajuns, mi-am gsit gazda ntr-o
stare att de nervoas nct mi-am dat seama c fie petreceam o var mizerabil ori m
lepdam de ea si plecam. Niciodat n viata mea nu am fost suficient de puternic pentru a
ignora ceea ce credeam a fi cerinte ale responsabilittii si prieteniei dar de data asta am
Icut-o si m-am ntors n New York ct ai bate din palme. La cteva zile dup ce am revenit
acas, si eu am primit o cerere n cstorie. Dar n acest punct realitatea si fictiunea se separ.
Am refuzat oferta! Stiu, Neville, c nu exist asa-zisa fictiune! ...E.B.
Uituc e verdele pmnt, zeii numai tin vesnic minte dup mretele lor aduceri-
aminte se cunosc zeii. [George Meredith, Ballads And Poems Of Tragic Life]
Finalurile curg firesc spre originile lor imaginare culegem roadele uitatei prguiri. n
viat evenimentele nu apar ntotdeauna unde am aruncat smnta; asa c s-ar putea s nu ne
recunoastem propria recolt. Evenimentele sunt devenirea unei activitti imaginative. Omul
e liber s-si imagineze orice doreste. Iat de ce, n ciuda tuturor fatalistilor si prorocilor
apocaliptici, toti oamenii treji cunosc c ei sunt liberi. Ei stiu c ei creeaz realitatea. Exist
oare vreun pasaj biblic n sprijinul acestei afirmatii?
Da:
,Si cum ne-a tlcuit el, asa s-a si ntmplat. [Geneza 41:13]
W. B. Yeats trebuie s fi descoperit c nu exist fictiune, cci dup ce si-a descris
unele experiente n utilizarea constient a imaginatiei, scrie: Dac toti cei care au descris
evenimente ca acestea nu au visat, ar trebui s rescriem istoriile noastre, fiindc toti oamenii,
cu sigurant oamenii imaginativi, trebuie c tes vesnic farmece, strluciri, iluzii; iar toti
oamenii, n special cei linistiti, care nu au vieti puternic egoiste, trebuie c trec continuu sub
puterea lor. Gndurile noastre cele mai elaborate, obiectivele elaborate, emotii precise, nu
sunt adesea, asa cum cred eu, cu adevrat ale noastre, ci au aprut dintr-odat, ca si cnd ar fi
fost, fie de jos din iad, fie de sus din Ceruri [Ideas of Good and Evil]
Nu exist fictiune. Imagineaz mai abitir dect crezi a fi cu putin(.



CAPITOLUL 5

ITE ISCUSITE
...tot ce vedeti, desi pare Afar, e nluntru; n Imaginatia voastr,
a crei aceast lume a mortii i este umbr numai. Blake

Nimic nu apare ori continu s existe prin fort proprie. Evenimentele se petrec fiindc
activitti imaginare constant asemntoare le-au creat si vor continua s existe n virtutea
sprijinului pe care-l primesc de la astfel de activitti imaginative. Rolul pe care l joac
imaginarea dorintei mplinite n crearea constient a mprejurrilor e evident n aceast serie
de povestiri.
Vei vedea cum relatarea unei povestiri despre folosirea cu succes a imaginatiei poate
servi ca ndemn si provocare pentru ca si altii s ncerce si s se conving.
Un domn s-a ridicat ntr-o sear din rndul auditoriului. A spus c nu are nicio ntrebare
de pus, dar c ar dori s-mi spun ceva. Iat povestirea lui:
Cnd s-a liberat din Fortele Armate dup Al Doilea Rzboi Mondial, a primit un
serviciu care-i aducea 25 de dolari pe sptmn. Dup zece ani, cstiga 600$ pe lun. Cam
n vremea aceea a cumprat cartea mea, Imaginatie trezit si a citit capitolul Emondorul
revizuirii.
Prin practica zilnic a revizuirii, asa cum era descris acolo, a putut spune auditoriului
meu, doi ani mai trziu, c venitul su era egal cu cel al presedintelui Statelor Unite.
n auditoriul meu sttea un om care, dup cum singur mrturisea, era falit. Citise aceeasi
carte, dar brusc realizase c nu fcuse nimic n privinta utilizrii imaginatiei pentru a-si
rezolva problema financiar.
A decis c va ncerca s se imagineze ca fiind cstigtorul sesiunii de pariuri 5-10 pe
cursa hipic de la Caliente. n cuvintele lui, la cursa asta, fiecare ncearc s numeasc
nvingtorii din a cincea pn-ntr-a zecea tur. Asa c iat ce am fcut eu: n imaginatia mea,
stteam, mi sortam biletele si simteam, fcnd asta, c aveam fiecare din cei sase
nvingtori. Am interpretat scena asta de nenumrate ori n imaginatie, pn ce am simtit c
mi se face pielea de gin de-a dreptul. Apoi am vzut casierul dndu-mi o sum mare de
bani pe care o puneam sub cmasa mea imaginar.
Aceasta a fost toat piesa mea imaginar; si timp de trei sptmni, noapte dup noapte,
am interpretat scena asta pn adormeam imaginndu-mi-o.
Dup trei sptmni, am cltorit n realitate spre hipodromul din Caliente si n acea zi,
fiecare detaliu al piesei mele imaginare a fost realizat. Singura diferent a fost c am primit
de la casier un cec pentru suma de 84.000$ n loc de numerar. ...T.K.
Dup prelegerea din seara n care s-a relatat aceast povestire, un brbat din auditoriu
m-a ntrebat de credeam c ar putea repeta experienta lui T.K. I-am rspuns c el singur
trebuie s-si stabileasc mprejurrile scenei sale imaginare, dar indiferent de scen, trebuie
s creeze un scenariu ce i s-ar prea lui firesc si s-si imagineze hotrt finalul, cu toat
trirea pe care o poate aduna; nu trebuie s insiste asupra mijloacelor ce duc la ndeplinirea
finalului, ci s triasc imaginativ cu sentimentul c dorinta i s-a ndeplinit.
O lun mai trziu, mi arta un cec pentru 16.000$ pe care-i cstigase ntr-o nou
sesiune la aceeasi curs din Caliente, cu o zi nainte.
Acest brbat avea si o continuare a foarte interesantei sale repetri a norocului lui T.K.
Primul su cstig i-a fost suficient pentru a-i rezolva dificulttile financiare imediate, dar
voia mai multi bani pentru un viitor sigur al familiei sale. De asemenea, si chiar mai
important pentru el, voia s-si dovedeasc faptul c acesta nu fusese un accident. S-a
gndit c, de l-ar lovi de dou ori norocul una dup alta, asa-zisa lege a sanselor ar fi
infirmat si si va dovedi c structurile sale imaginare produceau ntr-adevr aceast
realitate miraculoas. Astfel c a ndrznit si si-a pus imaginatia la o a doua prob.
Continu el:
Voiam un cont bancar consistent si asta, pentru mine, nsemna s vd un sold
considerabil pe fisa mea bancar. Asadar, n imaginatia mea, am montat o scen ce m purta
prin dou bnci diferite. n fiecare dintre acestea vedeam un zmbet amabil destinat mie pe
fata managerului de ndat ce pseam nuntru si auzeam salutul cordial al functionarului
de la ghiseu. Ceream s-mi vd situatia. ntr-una din bnci vedeam un sold de 10.000$. n
cealalt vedeam unul de 15.000$.
Scena mea imaginar nu se ncheia aici. Imediat dup ce-mi vedeam situatia bancar,
mi ntorceam atentia spre sistemul meu de pariuri la cursele de cai care, printr-o suit de
zece pasi, mi vor creste cstigurile la 11.533$, pornind de la un capital de 200$.
mprteam cstigurile n dousprezece grmezi pe biroul meu. Numrnd banii n
minile mele imaginare, puneam cte 1.000$ n fiecare dintre cele unsprezece grmezi si
restul de cinci sute treizeci si trei dolari n ultima grmad. Totalul meu imaginar se ridica
la 36.533$ cu tot cu soldurile bancare.
Am repetat aceast ntreag scen imaginativ n fiecare dimineat, prnz si sear timp
de aproape o lun si, pe doi martie, m-am dus n Caliente din nou. Mi-am completat biletele
dar, ciudat, fr s mi dau seama, am duplicat nc sase bilete exact dup cele pe care deja le
completasem, dar n a zecea rubric am fcut o greseal si am copiat dou bilete de dou
ori. Pe msur ce se omologau nvingtorii, aveam doi dintre ei fiecare aducndu-mi
16.423$. Mai aveam sase bilete de consolare, fiecare valornd 656,80$. Totalul urca la
36.788$. Suma pe care o numrasem timp de o lun nainte era de 36.533$. Dou lucruri ce
m-a uimit ntr-un mod deosebit au fost c, printr-un aparent accident, am marcat identic dou
bilete cstigtoare si astfel, la captul celei de-a noua runde, care fusese una dintre victoriile
principale, jocheul a vrut s-si retrag calul, dar stewarzii i-au respins solicitarea. ...A.J.F.
Ct de iscusite au fost itele care au dus la atingerea acestui obiectiv? Rezultatele trebuie
s stea mrturie imaginrii noastre, ori altfel nseamn c nu imaginm finaluri defel. A.J.F. a
imaginat credincios finalul si toate lucrurile au conspirat ntru ajutorul culegerii roadelor sale.
Greseala lui n copierea biletului cstigtor de dou ori, la fel, refuzul stewardului de a
da curs solicitrii jocheului au fost evenimente create de piesa imaginat pentru a misca
planul lucrurilor nspre atingerea scopului su.
,Sansa, scria Belfort Bax, poate fi definit ca fiind acel element n schimbarea
realittii anume, n sinteza curgtoare a evenimentelor care este ireductibil legii sau
categoriei cauzale.
Pentru a tri ntelept, trebuie s fim constienti de activittile noastre imaginative sau, n
orice caz, de finalul spre care acestea tind. Trebuie s ne asigurm c este finalul pe care l
dorim. Imaginarea nteleapt se identific pe sine numai cu activitti de valoare, ori ce sunt
promittoare. Orict de mult pare a avea de-a face omul cu lumea material, el trieste de
fapt ntr-o lume a imaginatiei. Cnd descoper c nu lumea fizic a faptelor, ci activittile
imaginative sunt cele care i contureaz viata, atunci lumea fizic nu va mai fi realitatea, iar
lumea imaginatiei nu va mai fi vis.
Coteste drumul mereu spre vrf?
Da, chiar pn n vrf.
Va dura cltoria zilei ntreaga zi?
Din zori si pn-n asfintit, prietene.
[Christina Georgina Rossetti, Uphill]
CAPITOLUL 6

FANTEZIE VIZIONAR
Natura Fanteziei Vizionare, ori Imaginatiei, este foarte putin cunoscut, si natura extern,
permanenta imaginilor sale mereu prezente, este considerat ca fiind mai putin permanent
dect lucrurile Naturii Vegetative si Generative;
si totusi, stejarul moare la fel ca lptuca, dar imaginea si individualitatea sale eterne nu mor
niciodat, ci se nnoiesc prin smnta lui;
la fel, si imaginea imaginativ se-ntoarce prin smnta gndului contemplativ. Blake

Imaginile imaginatiei noastre sunt realitti a cror orice manifestare fizic e numai o
umbr. Dac suntem fideli viziunii, imaginea va crea pentru sine unica manifestare fizic de
sine pe care are drept s o creeze. Vorbim despre realitatea unui lucru atunci cnd vrem s
spunem substanta lui material. Asta e exact ceea ce un imaginator vrea s spun prin
irealitate sau umbr.
Imaginarea e senzatie spiritual. Intr n sentimentul dorin(ei tale mplinite. Prin
senza(ie spiritual prin folosirea imaginar a vzului, auzului, mirosului, gustului si
atingerii tale vei da imaginii tale vitalitatea senzorial necesar pentru a produce acea
imagine n lumea ta exterioar, sau a umbrelor.
Iat povestea unuia ce a fost fidel viziunii sale. F.B., fiind un imaginator autentic, si-a
amintit ce a auzit n imaginatia sa. Astfel, el scrie:
Un prieten ce-mi cunoaste gustul aprins pentru oper a ncercat s procure pentru
mine, de Crciun, nregistrrile complete de Kirsten Flagstad ale lui Tristan si Isolda. I s-a
spus acelasi lucru n peste o duzin de magazine: RCA Victor nu reediteaz aceast
nregistrare si nu mai sunt cpii disponibile de prin iunie. Pe 27 decembrie eram hotrt s-ti
dovedesc din nou principiul obtinnd albumul pe care l doream att de intens. ntins n
propria mea camer de zi, am psit mental ntr-un magazin de discuri muzicale al crui client
mai fusesem si am ntrebat pe singurul vnztor ale crui chip si voce le mai tineam minte,
Aveti Isolda complet de Flagstad?, la care el a rspuns, Da, avem.
Cu asta se ncheia scena si am repetat-o pn ce devenise real pentru mine.
Putin mai trziu n acea dup-amiaz am mers la acel magazin de discuri pentru a
interpreta fizic scena. Nici un singur detaliu oferit de simturi nu m ncuraja s cred c as
putea iesi din magazin cu discurile alea. Mi se spusese nc din septembrie, de ctre acelasi
vnztor, n acelasi loc, aceeasi poveste care i se servise prietenului meu nainte de Crciun.
Abordndu-l pe vnztorul pe care-l vzusem n imaginatie n acea dimineat, am
repetat, Aveti Isolda complet de Flagstad?, la care el a rspuns, Nu, nu avem. Fr a rosti
ceva audibil de ctre el, am murmurat mai mult, Pi, eu nu asta te-am auzit spunnd.
ntorcndu-m s ies din magazin, am observat pe un raft de sus ceea ce am crezut a fi o
reclam a acestui set de discuri si am aruncat vnztorului, Dac nu aveti marfa, n-ar trebui
s-o promovati. Asa e, a rspuns el si, ntinzndu-se s-o dea jos, a descoperit c era de fapt
albumul complet, cu toate cele cinci discuri! Scena nu a fost jucat exact asa cum o
construisem, dar rezultatul a confirmat ceea ce implica scena mea imaginat. Cum s-ti
multumesc? ...F.B.
Citind scrisoarea lui F.B., trebuie s ne punem de acord cu Anthony Eden c O
asump(ie, desi fals, dac se persist n ea, se va concretiza faptic. Fantezia lui F.B.,
contopindu-se cu atmosfera oferit simturilor de magazinul de discuri real, si-a mbogtit
aspectele si a devenit a lui ceea ce a perceput ulterior fizic.
Viitorul nostru este imaginarea noastr n marsul su creativ. F.B. si-a folosit imaginatia
pentru un scop constient, reprezentnd viata asa cum si dorea el s fie si afectnd astfel viata
n loc de a o reflecta numai. Att de sigur fusese el c scena lui imaginar era de fapt
realitatea si gestul fizic numai o umbr nct, atunci cnd vnztorul i-a spus, Nu, nu
avem, F.B. a zis, mental, Pi, eu nu asta te-am auzit spunnd. Nu numai c si-a amintit ce
a auzit, dar auzea acelasi lucru nc! Imaginarea dorintei mplinite e cutarea ce gseste,
cererea ce primeste, baterea la care se deschide. A vzut si a auzit ceea ce dorea el s vad si
s aud; si nu a acceptat Nu, nu avem n ruptul capului.
Imaginatorul viseaz n stare de trezie. El nu e sclavul Viziunii sale, ci stpnul
directiei atentiei sale. Statornicia imaginativ controleaz perceptia evenimentelor n spatiu-
timp. Din pcate, cei mai multi oameni sunt...
Vesnic schimbtori, ca un ochi lipsit de bucurie
Ce nu afl nimic vrednic de abtut...
[Percy Bysshe Shelley, To the Moon]
Dna G.R., si ea, a auzit imaginar ceea ce voia s aud fizic si a stiut c lumea exterioar
trebuie s i-o confirme. Iat povestirea ei:
Cu ceva vreme n urm am dat un anunt publicitar pentru vnzarea casei noastre, ceea
ce ne era necesar pentru a ne cumpra o proprietate mai mare, pentru care depuseserm deja
o ofert. Mai multi oameni ar fi cumprat-o imediat, dar eram nevoiti s le explicm c nu
puteam ncheia nicio ntelegere pn ce nu eram siguri c oferta noastr pentru noua locuint
fusese acceptat. n timpul acesta, ne sun un agent si practic ne implor s-i permitem s ne
arate casa unui client de-ai si care era extrem de interesat de locatia asta si era dispus s
plteasc chiar mai mult dect ceream noi. Le-am explicat situatia noastr att agentului ct
si clientului su; amndoi au spus c nu-i deranja s astepte pn ce vom perfecta noua
noastr tranzactie.
Agentul ne-a cerut s semnm o hrtie despre care spunea c nu ne oblig la nimic, doar
i va oferi lui prima sans de a cumpra imediat ce noi ne vom fi luat noua cas. Am semnat
si ulterior am aflat c, potrivit Legii Imobiliarelor din California, nici c se putea ceva mai
constrngtor.
Cteva zile mai trziu, afacerea cu noua cas a picat, asa c l-am anuntat pe agent si
rspunsul lui verbal a fost Eh, asta e.
Dou sptmni mai trziu ns a intentat proces mpotriva noastr pentru o mie cinci
sute de dolari, valoarea comisionului su. S-a stabilit data nftisrii si am cerut un proces cu
juriu. Avocatul nostru ne-a asigurat c va face tot ce va putea, dar, legea n aceast privint
fiind foarte strict, nu prea vedea cum am fi putut cstiga.
Cnd a sosit data procesului, sotul meu era n spital si nu se putea nftisa alturi de
mine. Nu aveam nici un martor; dar agentul si adusese trei avocati si un numr de martori
mpotriva noastr n sal. Avocatul nostru mi spunea acum c n-aveam nicio sans.
M-am ntors spre imaginatia mea si iat ce am fcut. Netinnd defel seama de cele ce
spuneau avocatii, martorii si judectorul care prea a-l favoriza pe reclamant, gndeam
numai cuvintele pe care voiam s le aud. n imaginatia mea, ascultam anume si auzeam
presedintele juriului spunnd, Gsim prtul nevinovat. Am ascultat pn ce am crezut c
era adevrat. Mi-am nchis urechea mintii la tot ce se spusese n sala aia de judecat si
auzeam numai acele cuvinte, Gsim prtul nevinovat.
Juriul a deliberat de la pauza de prnz pn la patru si jumtate dup-amiaz si pe tot
parcursul acelor ore am stat n sala de judecat si am auzit acele cuvinte din nou si din nou n
imaginatia mea. Cnd juratii s-au ntors, judectorul i-a cerut presedintelui s se ridice si s
dea verdictul. Presedintele s-a ridicat si a spus, Gsim prtul nevinovat. ...Dna G.R.
De-ar fi vise de vnzare,
Ce ai cumpra?
[Thomas Lovell Beddoes, Dream-Pedlary]
Nu ti-ai cumpra dorinta mplinit? Visele tale sunt fr pret si fr bani. Asigurndu-si
sprijinul juriului n imaginatia ei auzind numai ce voia s aud, a adus juriul la unanimitate
n favoarea ei. Imaginarea fiind realitatea a tot ce exist, prin ea si-a obtinut doamna
respectiv mplinirea dorintei.
Afirmatia lui Hebbel conform creia poetul creeaz din contemplare este valabil si
n privinta imaginatorilor. Ei stiu cum s si utilizeze halucinatiile audio-video pentru a-si
crea realitatea.
Nimic nu e mai fatal dect conformarea. Nu trebuie s ne ngduim a ne supune fixatiei
circulare a faptelor. Schimb imaginea si astfel schimbi faptele. R.O. a aplicat arta vederii si
a simtirii pentru a-si crea viziunea n imaginatie.
Acum un an mi-am luat copiii n Europa, lsndu-mi apartamentul n grija servitoarei.
Cnd ne-am ntors n State cteva luni mai trziu, servitoarea si mobila dispruser.
Intendentul cldirii spunea c servitoarea mi mutase mobila la cererea mea. Nu puteam
face nimic pe moment, asa c mi-am luat copiii si ne-am cazat la un hotel. Am reclamat,
desigur, incidentul la politie si am angajat si detectivi particulari pentru caz. Ambele
organizatii au investigat fiecare companie de mutri si fiecare depozit din New York City,
dar n zadar. Prea c nu rmsese nicio urm, att n cazul mobilei ct si al servitoarei.
Epuiznd toate resursele externe, mi-am amintit nvtturile tale si am hotrt s-ncerc
s-mi folosesc imaginatia n aceast problem. Seznd n camera mea de hotel asadar, mi-am
nchis ochii si m-am imaginat n propriul meu apartament, asezat n fotoliul meu preferat si
nconjurat de toate piesele mele de mobilier. Am privit spre pianul pe care mi tineam
fotografiile copiilor. Continuam s-mi tin privirea atintit asupra pianului pn ce ntreaga
camer mi devenea cu adevrat real. mi puteam vedea fotografiile copiilor si simti
tapiteria fotoliului pe care stteam n imaginatia mea.
A doua zi, iesind de la banc, am cotit n directia apartamentului meu gol n loc s o iau
spre hotel. Cnd am ajuns la colt, am realizat greseala si tocmai eram pe punctul de a m
ntoarce, cnd, atentia mi-a fost atras de o pereche foarte familiar de glezne. Da, gleznele
apartineau servitoarei mele. Am psit spre ea si am apucat-o de brat. Era speriat de-a
binelea, dar am asigurat-o c tot ceea ce voiam de la ea era mobila mea. Am chemat un taxi
si ea m-a condus spre locul n care prietenii ei mi depozitaser mobilierul. ntr-o singur zi,
imaginatia mea gsise ceea ce fortele de politie ale ntregului ditamai oras si investigatori
particulari n-au putut afla timp de sptmni. ...R.O.
Aceast doamn cunostea secretul imaginrii nainte de a apela la politie, dar
imaginarea n ciuda importantei sale a fost uitat, dat fiind faptul c atentia era fixat
asupra faptelor. Totusi, ceea ce ratiunea a esuat n a gsi prin fort, imaginarea a gsit fr
efort. Nimic nu persist inclusiv simtul lipsei fr suportul su imaginar. Imaginndu-si
c sttea n propriul ei scaun, n propria ei camer, nconjurat de tot mobilierul ei, ea a retras
suportul imaginar pe care-l dduse simtului pierderii sale; iar prin aceast schimbare, si-a
recuperat mobila pierdut si a revenit acas.
Imaginatia ta este maxim creativ cnd ti imaginezi lucrurile asa cum le doresti a fi,
construind o experient nou dintr-un vis fantastic. Pentru a construi un asemenea vis
fantastic n imaginatia sa, F.G. si-a adus n scen toate simturile vzul, auzul, atingerea,
mirosul, chiar si gustul. Iat povestirea ei:
nc din copilrie am visat s vizitez locuri ndeprtate. Indiile de Vest mi aprindeau
fantezia mai cu seam si m desftam n sentimentul de a fi ntr-adevr acolo. Visele sunt
minunat de necostisitoare si, ca adult, am continuat s-mi visez visele, cci n-aveam bani ori
timp s le fac s se adevereasc.
Anul trecut am ajuns la spital, necesitnd o operatie. Auzisem nvtturile tale si, n
perioada de recuperare, am hotrt s-mi intensific visul treaz favorit, din moment ce aveam
atta timp liber.
Am scris chiar companiei Alcoa Steamship Line, solicitndu-le pliante gratuite de
cltorie si m-am adncit n studierea amnuntit a acestora cu ceasurile, alegndu-mi vasul
si cabina si cele sapte porturi pe care doream cel mai mult s le vizitez.
mi nchideam ochii si, n imaginatie, pseam pe pasarela navei si simteam miscarea
apelor n timp ce marele pachebot si fcea drum prin oceanul liber.
Auzeam zgomotul surd al valurilor lovindu-se de marginile vaporului, simteam cldura
aburind a soarelui tropical pe fat si miroseam si gustam aerul srat n timp ce navigam prin
apele albastre.
Pret de o sptmn ntreag, retinut pe patul de spital, am trit libera si fericita
experient de a fi de fapt pe acel vas. Apoi, cu o zi nainte de a m externa, am mpachetat
pliantele alea colorate si am uitat de ele.
Dou luni mai trziu, am primit o telegram de la o agentie de publicitate ce-mi spunea
c eram cstigtoarea unui concurs. Mi-am amintit vag c pusesem un cupon de concurs cu
cteva luni mai devreme la supermarketul de lng mine, dar uitasem complet de asta.
Cstigasem marele premiu, care minunea minunilor m fcea beneficiara unei croaziere
prin Caraibe sponsorizat de Alcoa Steamship Line.
Dar minunea nu se oprea acolo. Tocmai cabina n care am locuit si prin care m-am
plimbat imaginar ct zcusem pe patul de spital mi fusese repartizat mie. Si, pentru a face o
poveste incredibil si mai greu de crezut, am navigat exact pe nava pe care o alesesem care
a oprit nu n unul, ci n toate cele sapte porturi pe care doream s le vizitez! ...F.G.
A cltori e privilegiul, nu al celor bogati, ci, al celor cu imaginatie. [Stephen Berrien
Stanton, The Essential Life, 1908]
CAPITOLUL 7

STRI
Aceasta e o epoc n care starea hotrste norocul oamenilor,
nu norocul hotrste starea. Sir Winston Churchill

Oamenii si privesc strile mult prea mult ca efecte si nu suficient drept cauze.
Strile sunt activitti imaginative fr de care nicio creatie nu e posibil. Spunem c suntem
fericiti pentru c ne-am atins scopul; nu realizm c procesul functioneaz la fel de bine n
directie invers c ne atingem scopul tocmai fiindc ne-am asumat sentimentul fericit al
dorintei mplinite.
Strile nu sunt numai rezultate ale mprejurrilor vietii noastre; ele sunt si cauzele
acelor mprejurri. n Psihologia emotiilor, prof. Ribot scrie, O idee care e numai o idee
nu produce si nu face nimic; ea actioneaz numai dac e simtit, dac e nsotit de o stare
eficace, dac trezeste tendinte, adic, elemente motrice.
Doamna din povestirea urmtoare a trit att de eficient sentimentul dorintei sale
mplinite, nct si-a transformat starea ntr-un atribut al noptii prins ntr-un vis delicios.
Cei mai multi dintre noi citesc povesti cu zne, dar cu totii stim c fanteziile alea
despre bogtii si noroace nemsurate sunt numai pentru cei foarte tineri. Dar asa s fie, oare?
Vreau s-ti vorbesc despre ceva incredibil de minunat ce mi s-a ntmplat prin puterea
imaginatiei mele si eu nu sunt tnr n ani.
Trim ntr-o epoc ce nu crede n nscociri ori magii, si totusi, tot ce as fi putut vrea n
cele mai fantastice vise ale mele mi s-a dat prin simpla utilizare a cele ce propovduiesti tu
c imaginarea creeaz realitatea si c trirea luntric [simtirea] e secretul imaginrii.
n perioada n care mi s-a ntmplat acest minunat lucru, eram fr serviciu si nu aveam
o familie la care s apelez pentru suport. Aveam nevoie cam de toate cele. Pentru a gsi un
job decent aveam nevoie de o masin de alergat si, desi aveam o masin, era att de prpdit
nct era gata s se desfac n bucti. ntrziasem cu chiria; nu aveam haine potrivite pentru a
merge la interviuri, iar n ziua de azi nu e defel amuzant pentru o femeie de 55 de ani s-si
caute de lucru de orice fel. Contul meu bancar era aproape epuizat si nu aveam nici un
prieten spre care s m ntorc.
Dar participasem la ntrunirile tale de aproape un an si disperarea m-a silit s-mi pun
imaginatia la ncercare. ntr-adevr, nu aveam nimic de pierdut. A fost firesc, cred, s ncep
prin a m imagina avnd tot ce mi trebuia. Dar mi trebuiau att de multe lucruri si ntr-o
asemenea scurt msur nct m-am trezit obosit-gata ntocmind lista si, cnd am terminat,
eram att de nervoas c nici nu puteam s dorm.
ntr-o sear, te-am auzit povestind despre un artist care a prins sentimentul, sau
cuvntul, cum i spuneai tu, de asa-i c-i minunat? n experienta sa personal.
Am nceput s aplic aceast idee n cazul meu. n loc s m gndesc la si s-mi
imaginez fiecare articol care-mi trebuia, am ncercat s captez sentimentul c ceva minunat
mi se ntmplase nu mine, nu sptmna viitoare ci chiar acum. mi spuneam iar si iar,
n timp ce adormeam, Nu-i asa c-i minunat? Ceva fantastic mi se ntmpl chiar acum!. Si,
adormind, simteam asa cum m-as fi simtit ntr-o astfel de mprejurare.
Am repetat acea actiune imaginar nsotit de trirea ei timp de dou luni, noapte de
noapte si, ntr-o zi de nceput de octombrie am ntlnit un amic pe care nu-l vzusem de luni
bune si care mi-a spus c urma s plece ntr-o cltorie spre New York. Trisem n New
York cu multi ani nainte si am vorbit despre oras pret de cteva minute, dup care ne-am
separat. Am uitat complet de incident.
O lun mai trziu, brbatul sta mi sun la us si pur si simplu mi pune n mn un cec
de dou mii cinci sute de dolari pe numele meu. Dup ce mi-am revenit din socul initial de
a-mi fi vzut numele pe un cec cu att de multi bani, povestea care ncepea s se desfsoare
mi prea un vis. Avea legtur cu un prieten pe care nu-l vzusem si de care nu mai auzisem
de peste 25 de ani. Prietenul sta din trecutul meu, aflam acum, a devenit foarte bogat n
acesti douzeci si cinci de ani. Cunostinta noastr comun, cea care-mi adusese cecul, l
ntlnise din ntmplare n timpul vizitei sale n New York cu o lun n urm. n timpul
discutiei, a pomenit de mine si, din motive pe care n-aveam s le cunosc (cci nici pn n zi
de azi nu m-a cutat personal si nici eu n-am ncercat s-l contactez), acest vechi prieten a
hotrt s mpart cu mine un strop din marele lui avut.
Pe parcursul urmtorilor doi ani, am primit lunar, de la biroul avocatului su, cecuri att
de generoase nct nu numai c mi-au acoperit fiecare necesitate a traiului zilnic, dar a mai si
rmas din plin pentru toate celelalte drglsenii ale vietii: o masin, haine, un apartament
spatios si, cel mai frumos dintre toate lucrurile, faptul c nu mai eram nevoit s-mi cstig
pinea de zi cu zi.
Luna trecut am primit o scrisoare si cteva hrtii notariale ce trebuiau semnate, care
certificau continuarea acestui venit lunar pn la sfrsitul vietii mele! ...T.K.
Dac nebunul se ncptneaz n nebunia lui,
El devine ntelept. William Blake
Sir Winston ne ndeamn s actionm n asumptia c deja avem ceea ce cutm, s ne
nsusim o calitate, dac nu o avem [William Shakespeare, Hamlet]. Nu e acesta oare
secretul miracolelor?
Astfel, slbnogului i s-a spus s se ridice, s-si ia patul si s umble s actioneze
mental ca si cnd ar fi fost vindecat [Matei 9:1-8; Marcu 2:1-13; Luca 5:18-25; Ioan 5:1-
17]; iar cnd actiunile imaginatiei sale au corespuns actiunilor pe care le-ar fi fcut fizic de ar
fi fost vindecat el s-a vindecat.
Aceasta este o povestire despre care unii ar spune c s-ar fi ntmplat de la sine,
oricum, dar cei ce o vor citi cu atentie vor afla motive de a cdea pe gnduri.
ncepe cu un an n urm, cnd plecam din Los Angeles pentru a-mi vizita fiica n San
Francisco. n locul fetei mereu fericite pe care o stiam, am gsit una ntr-o suferint
profund. Necunoscnd cauza durerii sale si nedorind s ntreb, am asteptat pn ce mi-a
spus c e ntr-un mare necaz financiar si i trebuiau trei mii de dolari imediat. Nu sunt o
femeie srman, dar nu puteam face rost de atta numerar foarte repede. Cunoscndu-mi fata,
stiam si c nu ar fi acceptat, oricum. M-am oferit s mprumut suma asta pentru ea, dar a
refuzat si, n schimb, mi-a cerut s o ajut asa cum stiam eu se referea la utilizarea
imaginatiei mele, fiindc i-am spus adesea despre nvtturile tale si unele dintre cuvintele
mele au atins-o acolo unde trebuia.
Ne-am pus imediat de acord asupra acestui plan, convenind c m va ajuta s o ajut.
Am hotrt asupra unei scene imaginare pe care o puteam practica amndou si care implica
s vedem bani venind spre ea din toate directiile. Am simtit bani curgnd spre ea din fiecare
coltisor, pn ce ea era n mijlocul unei mri de bani, dar am fcut asta numai cu senzatia
de bucurie pentru toat lumea si nu ne-am gndit defel la cum, numai si numai la fericirea
tuturor.
Ideea prea c a nsufletit-o si sunt sigur c ea e responsabil pentru ceea ce s-a
ntmplat cteva zile mai trziu. Categoric, revenise la starea fericit si plin de ncredere
care i era natural, desi nu exista nicio dovad c ar veni deocamdat vreo lscaie spre ea.
Apoi eu am plecat napoi, spre Est.
Cnd am ajuns acas, mi-am sunat mama (o tnr adorabil de nouzeci si unu de
ani), care mi-a cerut s vin s o vd imediat. Voiam o zi de odihn, dar ea nu mai putea s
astepte; trebuia s vin imediat. Fireste c m-am dus si, dup ce m-a salutat, mi-a pus n mn
un cec de trei mii de dolari pe numele fetei mele! nainte de a putea deschide gura, mi-a dat
nc trei cecuri ce totalizau o mie cinci sute de dolari pentru copiii fiicei mele. Motivatia ei?
Mi-a explicat c a hotrt brusc, numai cu o zi nainte, s dea ce avea lichid celor pe care i
iubea ct nc mai era aici, s cunoasc bucuria lor cnd vor primi!
S-ar fi ntmplat oricum? Nu nu n felul acesta. Nu la cteva zile dup nevoia
disperat a fiicei mele si apoi a transformrii sale bruste. Stiu c gestul ei imaginar a
declansat aceast schimbare minunat aducnd nu numai o mare bucurie celui care
primeste, dar si celui care d.
P.S. Aproape c am uitat s adaug c, printre cecurile cu atta generozitate oferite,
unul era pentru mine, n sum de trei mii de dolari! ...M.B.
Posibilittile nemrginite ce se deschid prin recunoasterea schimbrii directiei
imaginatiei sunt cu adevrat fr msur. Nu sunt limite. Piesa vietii este o activitate
imaginar n care aducem lucruri spre fiint prin strile noastre, mai degrab dect prin
actiunile noastre fizice. Strile att de iscusit cluzesc toate cele spre cele pe care le afirm,
nct se poate spune c ele creeaz mprejurrile vietii si dicteaz evenimentele. Starea
dorintei mplinite este mareea ce ne nalt cu usurint de pe trmul simturilor unde suntem de
obicei ancorati. Dac suntem constienti de stare si cunoastem acest secret al imaginrii,
putem declara c tot ceea ce starea noastr afirm se va adeveri.
Povestirea ce urmeaz este a unei mame ce a reusit s mentin o stare aparent
jucus, ce a dus la rezultate uluitoare.
Sigur ai auzit de leacul bbesc al negilor. Anume, dac un neg e cumprat, va
disprea. Stiam povestea asta din copilrie, dar abia cnd am ascultat predicile tale am
realizat adevrul ascuns n superstitia aia. Biatul meu, un flcu de zece ani, avea multi negi
mari si urti pe picioare ce-i provocau iritatii care l-au chinuit ani de zile. Am hotrt c noua
mea perspectiv ar putea fi folosit n ajutorul lui. Un fiu are mult ncredere n mama lui
din principiu, asa c l-am ntrebat dac i-ar plcea s scape de negi. A zis repede c da, dar
nu voia s mearg la doctor. I-am cerut s joace un mic joc cu mine, adic, eu i voi plti o
sum de bani pentru fiecare neg. I-a convenit de minune; a spus c nu vedea cum ar putea
pierde la jocul sta. Am ajuns la un pret convenabil, a crezut el, si apoi i-am spus, Acuma,
vezi c-ti dau bani buni pentru negii ia; nu mai sunt ai ti. Nu tii ce nu-i al tu, asa c nu mai
poti pstra negii. Vor disprea. Poate lua o zi, dou, ori o lun; dar tine minte c i-am
cumprat si acum mi apartin mie.
Biatul meu a fost ncntat de jocul nostru si rezultatele par a fi ceva ce citesti n crti
de vrji prfuite. Dar, crede-m, n zece zile, negii au nceput s cad si, la captul lunii, toti
negii de pe corpul lui au disprut complet!
E si o continuare a acestei povestiri, fiindc am cumprat negi de la multi oameni. Si ei
au crezut c-i amuzant si mi-au acceptat cei cinci sau zece centi pentru un neg. n fiecare caz,
negul a disprut dar, n realitate numai un singur om m crede cnd i spun c numai si
numai imaginatia lui a ndeprtat negii. Acel om e tnrul meu fiu. ...J.R.
Omul, imaginndu-se pe sine ntr-o stare, ia asupra sa roadele acelei stri. Dac nu se
imagineaz n acea stare, va fi vesnic lipsit de roade.
Marele mistic irlandez A.E. [George William Russell] a scris n The Candle of Vision
[Flacra viziunii]: Am devenit constient de un grabnic ecou, ori rspuns, al propriilor
mele stri n mprejurri ce preau de aici nainte de neschimbat n statornicia lor Puteam
profeti dup aparitia unei noi stri nluntrul meu c, fr s caut, aveam s-ntlnesc curnd
oameni de un anumit caracter si apoi i ntlneam. Chiar si lucrurile nensufletite erau n
puterea potrivirilor acestora.
Dar omul nu trebuie s astepte ca s apar noi stri nluntrul lui; el poate crea stri
fericite la comand.
CAPITOLUL 8

PRIN OGLIND
Un om ce pe sticl priveste,
Pe ea si poate ochiul ostoi;
Ori dac vrea, prin ea pseste,
Si-apoi spre paradis poate privi.
George Herbert [The Elixir]

Obiectele, pentru a fi percepute, trebuie mai nti ca ele s ptrund ntr-un fel n
creierul nostru; dar noi nu suntem din cauza asta mpreunati cu mediul nostru. Desi
constienta e firesc centrat asupra simturilor si de obicei e limitat de acestea, omului i este
cu putint s treac de fixatia simturilor sale ntr-o structur imaginar pe care el o nchipuie
si pe care o ocup n totalitate, astfel nct e mai vie si mai receptiv dect cea asupra creia
simturile sale stau atintite. Dac acest lucru nu ar fi adevrat, omul ar fi un simplu automat
ce reflect viata, fr a o influenta vreodat. Omul, care este n totalitate imaginatie, nu e
chiriasul creierului, ci proprietarul; el nu trebuie s se resemneze n fata aparentei
lucrurilor; el poate trece de la constienta perceptiv la cea conceptiv.
Aceast abilitate, de a trece de structura reflectiv mecanic a simturilor, este cea mai
mare descoperire pe care o poate face omul. Dezvluie omul ca centru al imaginrii cu puteri
de interventie ce-i ngduie s modifice cursul evenimentelor observate, mergnd din succes
n succes printr-o serie de transformri mentale n sine nsusi.
Atentia, vrful de lance al imaginrii, poate fi ori atras din afar, unde simturile stau
atintite, ori directionat voit dinluntru si, prin simturi, s ajung spre dorinta mplinit.
Pentru a trece de la constienta perceptiv, sau lucrurile asa cum par, la constienta
conceptiv, sau lucrurile asa cum ar trebui s fie, imaginm ct mai viu si mai aidoma-vietii
posibil ce am vedea, auzi si face dac am fi prezenti fizic si dac lucrurile asa cum ar trebui
ele s fie ar fi experimentate fizic si participm imaginativ la acea scen.
Povestirea urmtoare vorbeste despre cineva care a trecut prin oglind si a rupt
lanturile care o tintuiau.
Acum doi ani am fost dus la spital, n situatia n care cheaguri de snge mi-au afectat
sever ntregul sistem vascular, provocnd ntrirea arterelor si artrit. Se ntmplase ceva cu
un nerv din capul meu si aveam si tiroida mrit. Doctorii nu se puteau pune de acord asupra
cauzelor acestei conditii si toate tratamentelor lor erau complet neeficiente. Am fost silit s
renunt la activittile mele obisnuite si s rmn n pat cea mai mare parte a timpului. mi
simteam corpul, de la solduri la degete, ca si cnd era strns legat cu srme; nu-mi puteam
pune picioarele pe podea fr a purta ciorapi elastici grei, pn la sold.
Stiam cte ceva despre nvtturile tale si ncercam din greu s aplic din cele ce
auzisem, dar, pe msur ce conditia mea se agrava si nu mai puteam participa la
conferentierile tale, mohoreala mea s-a adncit. ntr-o zi, un prieten mi-a trimis o vedere ce
nftisa o plaj adorabil a oceanului. Imaginea era att de frumoas nct am privit si am
privit pn ce am nceput s-mi aduc aminte de zilele de var din trecut, petrecute cu printii
la mare. Pentru o clip, ilustrata pru a se anima si un suvoi de amintiri cu mine nsmi mi-au
nvlit prin minte. Am simtit atingerea tlpilor mele goale pe nisipul ud si tare; am simtit apa
rece trecndu-mi printre degete si am auzit ciocnirea valurilor ce se izbeau de trm. Aceast
activitate imaginar a fost att de plin de satisfactii pentru mine nct am continuat, lungit
n pat, s-mi imaginez scena asta minunat zi dup zi, cam o sptmn.
ntr-o dimineat, am vrut s m mut de pe pat pe o canapea si am dat s m ridic, cnd,
am fost cuprins de o durere att de crunt c mi-a paralizat ntregul corp. Nu puteam nici s
m asez, nici s m ntind. Durerea asta teribil a durat mai bine de un minut, dar cnd a
ncetat eram liber! Prea ca si cnd toate srmele ce-mi sugrumau picioarele fuseser
tiate. ntr-o clip eram nlntuit; n clipa urmtoare eram liber. Nu gradual, ci
instantaneu. ...V.H.
Cci umblm prin credint, nu prin vedere. 2Corinteni 5:7
Cnd umblm prin vedere, ne cunoastem drumul dup obiectele pe care le vd ochii
nostri. Cnd umblm prin credint, ne ordonm viata dup scenele si actiunile pe care numai
imaginatia le vede.
Omul percepe prin Ochiul Imaginatiei sau prin Simt. Dar sunt posibile dou atitudini
mentale asupra perceptiei, efortul imaginativ creativ, care se ntlneste cu un rspuns
imaginativ, sau fixarea neimaginativ a ochiului, care doar reflect.
Omul are nluntrul su principiul vietii si principiul mortii. Unul este imaginatia
construindu-si structurile sale imaginare din vise generos de fanteziste. Cellalt este
imaginatia construindu-si structurile imaginare din imagini reflectate de vntul rece al
faptelor. Unul creeaz. Cellalt perpetueaz.
Omul trebuie s adopte fie calea credin(ei, fie calea vederii. n msura n care omul
construieste din vise fanteziste, el e viu; si, astfel, dezvoltarea abilittii de a trece prin oglinda
reflexiv a simturilor este mbogtirea vietii. nseamn c, limitnd imaginatia la fixatia
ochiului asupra oglinzii reflexive a simturilor e srcire a vietii.
Suprafata amgitoare a faptelor reflect mai degrab, nu dezvluie, deviind sau blocnd
Ochiul Imaginatiei de la adevrul care-l elibereaz pe om [Ioan 8:32]. Ochiul
Imagina(iei, de nu e nvluit, priveste spre ceea ce trebuie s fie, nu spre ceea ce este.
Orict de familiar ar fi scena asupra creia se opreste privirea, Ochiul Imaginatiei poate
zri ceva nemaivzut.
Numai si numai acest Ochi al Imaginatiei este cel care ne poate elibera de fixatia
simturilor asupra lucrurilor din afar care ne domin complet existenta obisnuit si ne
mentine atintiti asupra oglinzii reflexive a lucrurilor.
Este posibil s trecem de la gndirea la la gndirea din; dar problema crucial rmne
gndirea din, adic, experimentarea strii, cci acea experimentare nseamn unificare; n
timp ce gndirea la este mereu subiect si obiect individul ce gndeste si lucrul la care se
gndeste.
Abandonarea sinelui; lepdarea de sine. Acesta este secretul. Trebuie s ne
abandonm pe sine strii, n dragostea noastr pentru stare si, fcnd asta, s trim viata strii
si nu n continuare starea noastr prezent. Imaginarea pune stpnire pe viata strii si se
ofer pe sine expresiei vietii acelei stri.
Credint plus Iubire nseamn druire de sine. Auto-mputernicire. Nu ne putem drui
pe noi nsine la ce nu iubim. Nu ai fi fcut nimic dac nu l-ai fi iubit [Pentru c iubesti
toate cele ce sunt si nimic nu urgisesti din cele ce ai fcut, c dac ai fi urt un lucru, nu l-ai
fi plsmuit, Cartea ntelepciunii lui Solomon 11:24]. Si pentru a face vie o stare, trebuie s
devenim acea stare. Triesc, dar nu eu, ci Dumnezeu trieste n mine: si viata pe care o
triesc acum n trup o triesc n credinta lui Dumnezeu, care m-a iubit si S-a dat pe Sine
nsusi pentru mine [M-am rstignit mpreun cu Hristos; si nu eu mai triesc, ci Hristos
trieste n mine. Si viata de acum, n trup, o triesc n credinta n Fiul lui Dumnezeu, Care
m-a iubit si S-a dat pe Sine nsusi pentru mine. Galateni 2:20].
Dumnezeu l-a iubit pe om, creatia Sa, si a devenit om n credinta c acest act de druire
de sine va transforma creatul n creator.
Trebuie s fim pastisori
6
ai lui Dumnezeu, ca niste copii dragi [urmtori ai lui
Dumnezeu, ca niste fii iubiti, Efeseni 5:1] si s ne druim la ceea ce iubim, asa cum
Dumnezeu Care ne-a iubit S-a druit pe Sine nou. Trebuie S FIM starea pentru a
experimenta starea.
Centrul imaginrii constiente poate fi mutat si cele ce sunt acum simple dorinte
activitti imaginare discrete pot fi aduse astfel n atentia focalizatoare si ptrunse.
Ptrunderea ne ncredinteaz acelei stri. Posibilittile unor asemenea schimbri ale centrului
imaginrii sunt uluitoare. Activittile implicite sunt pe de-a-ntregul fizice. Mutarea centrului
imaginrii nu se produce prin miscare n spatiu, ci printr-o schimbare a lucrului de care
suntem constienti. Limitele lumii simturilor reprezint o barier subiectiv. Atta vreme ct
simturile observ, Ochiul Imaginatiei este deviat de la adevr.
Nu ajungem departe dac nu lsm s treac. Doamna din cele ce urmeaz a
lsat s treac si rezultatele au fost imediate si miraculoase.
ti multumesc pentru cheia de aur. Mi-a scos fratele din spital, din suferint si
probabil de la moarte.

6
(Rar; depr.) Persoan care pastiseaz. Din fr. pasticheur; PASTIS, pastisez, vb. I. Tranz. (Depr.) A realiza o pastis; a imita,
a copia. Din fr. pasticher; PASTS// ~e f. Creatie artistic, n special literar, n care se imit tematica, stilul si maniera unui
autor (cu renume), copie, imitatie. [G.-D. pastisei] /<fr. pastiche.
Fiindc era n fata unei a patra operatii, cu slabe sanse de recuperare, eram foarte
ngrijorat si ncercam s folosesc ce am nvtat despre Imaginatia mea. Mai nti m-am
ntrebat ce voia fratele meu cu adevrat: Vrea s continue n acest trup sau doreste s se
elibereze de el?, iar ntrebarea s-a tot rsucit n mintea mea si deodat am simtit c ar dori s
continue s-si remodeleze buctria, ceea ce si fcea nainte de a ajunge n spital. Stiam c
ntrebrii mele i se rspunsese, asa c am nceput s imaginez din acel punct.
ncercnd s-mi vd fratele ocupat cu remodelarea, m-am trezit deodat, tinnd de
sptarul unui scaun de buctrie pe care l folosisem de multe ori, c ceva s-a ntmplat,
apoi eram lng patul de spital al fratelui meu. Acesta era ultimul loc n care voiam s fiu,
fizic sau mental, dar acolo eram si mna fratelui meu s-a miscat, a prins strns de a mea si
l-am auzit spunnd, Stiam c vei veni, Jo. Era o mn sntoas cea care m strngea,
ferm si sigur si m-am simtit inundat de bucurie cnd m-am auzit spunnd, Totul e-n
regul acum. Stii asta. Fratele meu nu a rspuns, dar am auzit clar o voce care-mi spunea,
Aminteste-ti aceast clip. Apoi prea c m-am trezit, napoi la mine acas.
Asta s-a ntmplat n noaptea dup ce a intrat n spital. A doua zi m-a sunat sotia lui
zicnd, E incredibil! Doctorul nu poate explica, Jo, dar nu mai e nevoie de operatie. E att
de refcut c l vor externa mine. Lunea urmtoare fratele meu se ntorcea la lucru si e
perfect sntos si n zi de astzi. ...J.S.
Nu faptele ci visele fanteziste ne modeleaz vietile. Ea n-a avut nevoie de busol
pentru a-si gsi fratele, nici de unelte pe care s le mnuiasc, ci numai de Ochiul
Imaginatiei. n lumea sim(urilor vedem ceea ce trebuie s vedem; n lumea Imagina(iei
vedem ceea ce vrem s vedem; si vznd acel lucru, l crem pentru ca lumea simturilor s-l
vad. Vedem lumea exterioar automat. A vedea ceea ce vrem s vedem necesit efort
imaginativ voit si constient. Viitorul nostru este activitatea noastr imaginar n marsul su
creativ.
Simtul comun ne asigur c trim ntr-o lume solid si sensibil, dar aceast lume
aparent solid este de fapt imaginar de-a lungul si de-a latul.
Povestirea urmtoare dovedeste c este posibil ca cineva s transfere centrul imaginrii,
ntr-un grad mai mic sau mai mare, la mari distante, si nu numai s fac asta fr a se deplasa
fizic, dar si s fie vizibil pentru altii care sunt prezenti n acel punct n spatiu-timp. Si, de-ar
fi acesta un vis, atunci,
E oare tot ce vedem sau ni se pare
Doar un vis ntr-un alt vis? [ Edgar Allan Poe]
Asezat n camera mea de zi din San Francisco, mi-am imaginat c sunt n camera de
zi a fiicei mele din Londra, Anglia. M-am nconjurat att de complet cu acea camer pe care
o cunosteam n amnunt, nct m-am trezit c sunt fizic acolo. Fiica mea sttea lng
semineul ei, cu fata n alt parte. O clip mai trziu s-a ntors si ochii nostri s-au ntlnit. Am
vzut o expresie att de uluit si nfricosat pe chipul ei c si eu m-am tulburat si imediat
m-am regsit n propria mea camer din San Francisco.
Cinci zile mai trziu, am primit o scrisoare par avion de la fiica mea, care-mi scrisese n
ziua experimentului meu al cltoriei imaginare. mi scria acolo c m vzuse aievea n
camera ei de zi, ca si cnd as fi fost acolo n carne si oase. mi mrturisea c fusese foarte
speriat si c, nainte de a putea vorbi, disprusem. Ceasul vizitei, asa cum l indica ea n
scrisoare, fusese exact acela la care mi-am nceput actiunea imaginar, tinnd seama de fusul
orar. mi scria c i spusese sotului ei despre aceast experient uimitoare si c el o tinea una
si bun s-mi scrie imediat, fiindc, spunea el, Mama ta trebuie s fi murit sau e pe moarte.
Dar eu nu murisem, nici nu m pregteam de asta, ci eram ct se poate de vie si foarte
ncntat de aceast experient incredibil. ...M.L.J.
Pe legea mea, nimic nu se poate fptui dect acolo unde deja este; unde este, ns?
Thomas Carlyle
Omul este n ntregime Imaginatie. Astfel, omul trebuie s fie acolo unde este el n
imaginatia lui, fiindc Imaginatia lui este el nsusi. Imaginatia este activ n si prin orice stare
de care e constient. Dac lum schimbarea de constient n serios, posibilittile sunt
incredibile. Simturile nsotesc omul ntr-o silit si nesfnt cununie n ceea ce, de s-ar trezi
imaginativ, el ar lsa deoparte. Nu trebuie s ne nfruptm din datele oferite de simturi.
Schimb-ti focarul constientei si vezi ce se-ntmpl. Orict de putin ne urnim mental, vom
percepe lumea ntr-un aspect usor schimbat. Constiinta e de obicei mutat n spatiu prin
miscrile organismului fizic, dar nu trebuie s fie restrictionat de acestea.
Poate fi mutat printr-o schimbare a ceea de care suntem constienti.
Omul manifest puterea Imaginrii, ale crei limite nu pot fi definite. A realiza c
Adevratul Sine Imaginatia nu este ceva ngrdit de limitele spatiale ale trupului e de cea
mai mare important. Povestirea precedent dovedeste c, atunci cnd ntlnim pe cineva n
persoan, Adevratul Sine nu trebuie s fie neaprat prezent n spatiu acolo unde este corpul
su. Arat, de asemenea, c perceptia senzorial poate fi pus n aplicare si dincolo de
mijloacele fizice si c datele oferite de simturi ce rezult sunt de aceeasi natur ca si cele care
se produc n timpul perceptiei obisnuite. Ideea din mintea mamei care a initiat ntregul proces
era una clar, aceea de a fi n locul unde tria fiica sa. Si dac mama a fost ntr-adevr n acel
loc, si dac fiica a fost de fat, atunci ea trebuia s fie perceptibil fiicei.
Putem spera s ntelegem aceast experient numai n termeni imaginativi, nu si n cei
mecanici sau materiali. Mama a imaginat altundeva ca fiind aici. Londra era la fel de
aici pentru fiica ce tria acolo la fel cum San Francisco era aici pentru mama de acolo.
Abia dac ne trece prin minte c aceast lume ar putea fi diferit n esent de ceea ce
simtul comun ne spune c e att de evident. Blake scrie, Nu mi consider Ochiul Corporal
sau Vegetativ mai mult dect o Fereastr atunci cnd vine vorba de Vedere. Privesc prin ea,
iar nu cu ea.
Aceast privire prin ochi nu numai c mut constienta spre alte prti ale acestei lumi,
dar la fel de bine si spre alte lumi.
Astronomii trebuie c ar fi vrut s stie mai multe despre aceast privire prin ochi,
aceast cltorie mental pe care misticii o practic att de usor
Am trecut printr-un tinut al oamenilor,
Un tinut al brbatilor si al femeilor,
Si am auzit si am vzut lucruri att de cumplite,
Cum cltorii de pe pmntul sta rece n-au mai cunoscut.
[ William Blake, The Mental Traveller (Cltorul cu mintea)]
Cltoria mental a fost practicat de brbati si femei treziti nc din cele mai vechi
timpuri. Pavel mrturiseste, Cunosc un om n Hristos, care acum paisprezece ani fie n
trup, nu stiu; fie n afar de trup, nu stiu, Dumnezeu stie a fost rpit unul ca acesta pn la
al treilea cer. [Si-l stiu pe un astfel de om fie n trup, fie n afar de trup, nu stiu, Dumnezeu
stie, c a fost rpit n rai si a auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului s le
griasc.] 2Corinteni 12:2-4 s.u.
Pavel ne spune c el era acel om si c el a cltorit prin puterea imaginatiei sau Hristos.
n aceast scrisoare a lui ctre corinteni, le spune: Cercetati-v pe voi nsiv dac sunteti n
credint; ncercati-v pe voi nsiv. Sau nu v cunoasteti voi singuri bine c Hristos Iisus este
ntru voi? [2Corinteni 13:5]. Nu trebuie s fim morti pentru a ne bucura de darurile
spirituale. Omul este Imaginatie pe de-a-ntregul si Dumnezeu este Om [William Blake,
Annotations to Berkeley]. Cercetati-v asa cum a fcut aceast mam.
Sir Arthur Eddington spunea c tot ce avem dreptul de a spune despre lumea exterioar
este c e o experient comun [pe care o mprtim cu altii]. Lucrurile sunt mai mult sau
mai putin reale n functie de msura n care se pot mprti cu altii ori cu noi nsine cu o alt
ocazie. Dar nu e nimic btut n cuie.
Acceptnd definitia realittii dat de Eddington, de experient comun, povestirea de
mai sus e la fel de real ca pmntul ori ca o culoare, fiindc a fost mprtit att de mam
ct si de fiic. Raza imaginrii e n asa fel nct trebuie s mrturisesc c nu cunosc limite,
de-ar fi, n privinta abilittii sale de a crea realitti.
Toate aceste povestiri ne arat un singur lucru c o activitate imaginar ce implic
dorin(a mplinit trebuie s nceap n imagina(ie, dincolo de eviden(a sim(urilor, n
acea Cltorie ce duce spre ndeplinirea dorin(ei.
CAPITOLUL 9

PTRUNDE N
Dac Spectatorul ar ptrunde n cadrul acestor imagini n Imaginatia lui, abordndu-le din
Caleasca de Foc a gndului su contemplativ, de ar putea face prieten si nsotitor
dintr-una din aceste imagini ale minunii, care ntotdeauna i cer s prseasc lucrurile
pieritoare (dup cum prea-bine stie), atunci el s-ar ridica din Mormntul su, atunci ar
ntlni el Mntuitorul n vzduh si atunci ar fi fericit. BLAKE

Imaginatia se pare c nu va face nimic din ceea ce vrem pn ce nu ptrundem n
imaginea dorintei mplinite. Oare nu seamn aceast ptrundere n imaginea dorintei
mplinite cu Vidul de dincolo de Existent n care, dac se intr, se ncorporeaz n sine si
devine Pntec despre care vorbeste Blake? Nu e oare aceasta adevrata interpretare a
povestii mitice a lui Adam si a Evei? Omul si emanatia sa? Oare nu sunt visele fanteziste ale
omului Emanatia lui, Eva lui n care se nsmnteaz pe sine n toti Nervii ei, asa cum se
toarn un Sot; iar ea devine locul lui de slsluire si grdina de saptezeci de ori roditoare?
[William Blake, The Mental Traveller]
Secretul creatiei este secretul imaginrii mai nti dorind si apoi nsusindu-ti
sentimentul dorintei mplinite pn ce visul fantezist, Vidul de dincolo de Existent, este
ptruns si se ncorporeaz n sine si devine pntec, un loc de slsluire si o grdin de
saptezeci de ori roditoare. Observ bine cum Blake ne ndeamn s ptrundem n aceste
imagini. Aceast ptrundere n imagine o face s se ncorporeze n sine si s devin pntec.
Omul, ptrunznd [n] o stare, o nsmnteaz si o face s creeze ceea ce implic uniunea.
Blake ne spune c aceste imagini sunt Cetoase acelora care nu slsluiesc n ele, biete
posibilitti; dar acelora care le ptrund, par singura substant.
n drum spre Coasta de Vest, m-am oprit n Chicago pentru a-mi petrece ziua cu ceva
prieteni. Gazda mea se recupera dintr-o boal sever si doctorul su l sftuise s se mute
ntr-o cas cu un singur etaj. Ascultndu-l, a cumprat o cas cu un singur nivel pentru noile
sale nevoi; dar acum se confrunta cu faptul c se prea c nu existau cumprtori pentru
uriasa sa cas cu trei etaje. Cnd am sosit, era foarte descurajat. ncercnd s-i explic legea
imaginrii constructive gazdei mele si sotiei sale, le-am spus povestea unei newyorkeze de
vaz care venise s m vad n legtur cu nchirierea apartamentului su. ntretinea un
apartament cochet n oras dar si o cas la tar, dar era absolut esential pentru ea s-si
nchirieze apartamentul de era s-si petreac vara mpreun cu familia la tar. [Neville
Goddard, Puterea Constiintei, Cap. 23, Studii de caz - 5].
n anii anteriori, apartamentul fusese nchiriat fr nicio dificultate nc de primvara,
devreme, dar la vremea cnd venise s m consulte, sezonul subnchirierilor era aparent
ncheiat. Desi apartamentul trecuse prin minile unor agenti imobiliari priceputi, nimeni nu
prea interesat n a-l ocupa. I-am spus ce s fac n imaginatia ei.
A fcut, si n mai putin de douzeci si patru de ore, apartamentul era nchiriat.
Am explicat cum, prin folosirea constructiv a imaginatiei sale, si nchiriase
apartamentul.
La sugestia mea, nainte de a merge la culcare n acea sear n apartamentul ei din oras,
si-a imaginat c era ntins n patul din casa ei de la tar. n imaginatia ei, a vzut lumea din
casa de la tar, si nu din apartamentul ei de la oras. A mirosit aerul rural curat. A dat atta
realism acestei experiente nct a adormit simtind c era la tar de fapt.
Asta a fost ntr-o joi-seara. La ora nou dimineata n smbta ce a urmat, mi telefona
de la casa ei de la tar si mi povestea cum un chirias ideal, care i ndeplinea toate cerintele,
nu numai c i nchiriase apartamentul, dar l nchiriase cu conditia de a se putea muta chiar
n ziua aceea. Am sugerat prietenilor mei s-si construiasc o structur imaginar, asa cum
Icuse acea femeie, si anume, s adoarm imaginndu-si c erau fizic n noua lor cas,
simtind c-si vnduser vechiul cmin. Le-am explicat uriasa diferent dintre a gndi la
imaginea noii lor case si a gndi din imaginea noii lor case. A gndi la este o mrturisire
c nu sunt n ea; a gndi din ea este dovada c sunt n ea. Ptrunderea n imagine d
substant imaginii. Mutatul lor fizic n noua cas va urma automat.
Am explicat c felul n care arat lumea depinde numai de locul din care priveste omul.
Si omul, fiind Imaginatie n ntregime, trebuie s fie acolo unde este el n imaginatie.
Acest concept al cauzrii nu le-a picat prea bine, cci le mirosea a magie ori superstitii,
dar au promis c vor ncerca.
Am plecat spre California chiar n acea noapte si seara urmtoare, conductorul trenului
n care cltoream mi-a nmnat o telegram. Zicea, Vndut casa ast-noapte.
O sptmn mai trziu, mi scriau c n chiar seara n care eu prseam Chicago, s-au
culcat fizic n vechea lor cas, dar mental, n cea nou, vznd lumea din aceasta din urm,
imaginndu-si cum ar arta lucrurile dac asta ar fi fost real.
Au fost treziti chiar n noaptea aceea din somn ca s li se spun c se vnduse.
Abia cnd se ptrunde n aceast imagine, cnd Eva este cunoscut, abia atunci
evenimentul d buzna n lume. Dorinta mplinit trebuie plmdit n imaginatia omului
nainte ca evenimentul s poat evolua din ceea ce Blake numeste Vidul.
Povestirea urmtoare dovedeste c, prin mutarea focarului imaginrii sale, dra M.F. a
ptruns fizic acolo unde struise n a fi imaginativ.
La scurt timp dup cstorie, sotul meu si cu mine am convenit c cea mai mare
dorint comun amndurora era un an n Europa. Acest obiectiv poate prea rezonabil
multora, dar nou constrnsi unei sfere de finante limitat prea nu numai nerezonabil,
dar complet ridicol. Europa putea fi, la fel de bine, pe alt planet. Dar auzisem nvtturile
tale, asa c am struit n a adormi n Anglia!
De ce Anglia n mod special, nu pot spune, poate numai fiindc vzusem un film ce
prezenta zona din jurul palatului Buckingham si m-am ndrgostit pe loc de acea scen.
Tot ce am fcut n imaginatia mea a fost s stau tcut lng marile porti de fier si s
simt barele reci de metal prinse strns n minile mele n timp ce admiram palatul.
Timp de multe nopti la rnd am simtit o bucurie intens de a fi acolo si adormeam n
aceast fericit stare. La scurt timp, sotul meu a ntlnit un strin la o petrecere care, o lun
mai trziu, i intermedia o burs didactic la o mare universitate. Imagineaz-ti entuziasmul
meu cnd am aflat c universitatea era n Anglia!
Constrnsi unei sfere limitate? Dup nc o lun traversam Atlanticul si dificulttile
noastre presupus insurmontabile s-au topit de parc n-au existat niciodat. Am avut anul
nostru n Europa, unul dintre cei mai fericiti din viata mea. ...M.F.
Felul n care arat lumea depinde n ntregime de locul n care st omul cnd priveste. Si
omul, fiind Imaginatie n ntregime, trebuie s fie acolo unde este el n imaginatie.
Piatra pe care n-au bgat-o n seam ziditorii, aceasta s-a fcut n capul unghiului.
[Psalm 117:22]
Piatra este Imaginarea.
ti fac cunoscut acest secret si te las s Actionezi sau s Re-Actionezi.
Asta-i vestita piatr
Ce-a transformat n aur totul:
Cci ce a atins si a trecut pe la Dumnezeu
Nu poate fi mai prejos descris.
George Herbert [The Elixir]
Casa mea e veche, dar e a mea. Voiam exteriorul vopsit si interiorul redecorat, desi nu
aveam bani pentru a ndeplini vreunul din obiective. Ne-ai spus s trim ca si cnd dorinta
noastr e deja realitate, si asta este exact ceea ce am nceput s fac imaginndu-mi vechea
mea cas ntr-o zugrveal nou, nou-mobilat, nou-decorat si tot restul. Am psit, n
imaginatia mea, prin camerele nou-redecorate. Am psit pe-afar, admirnd zugrveala
proaspt; si, la captul actului meu imaginar, am nmnat contractorului un cec pentru plata
imediat. Ptrundeam cu credint n aceast scen imaginar ori de cte ori puteam n timpul
zilei si n fiecare sear nainte de a adormi.
n dou sptmni, am primit o scrisoare recomandat de la Lloyd's of London, care m
anunta c mostenisem sapte mii de dolari de la o femeie pe care nu am ntlnit-o niciodat! i
cunoscusem vag fratele cu aproape patruzeci de ani n urm si i fcusem un mic serviciu
acum vreo cincisprezece ani, cnd acest frate i murise la noi n tar si ea mi scrisese
cerndu-mi s-o ajut cu niste formalitti, ceea ce am fcut pe atunci. N-am mai auzit de atunci
de ea. Acum, iat-m cu un cec pentru sapte mii de dolari mai mult dect suficient pentru a
acoperi costul restaurrii casei mele, plus multe, multe alte lucrusoare pe care mi le doream.
...E.C.A.
Cel ce nu imagineaz n trsturi mai puternice si mai bune, si n lumin mai puternic si
mai bun dect poate vedea ochiul su trector si muritor, nu imagineaz defel.
Blake
Dac individul nu se imagineaz ca fiind altul, sau altundeva, conditiile si mprejurrile
prezente ale vietii sale vor continua s fie aceleasi si problemele lui se vor perpetua, cci
toate evenimentele se rennoiesc singure din imaginile constante ale sale. De el au fost
Icute; prin el vor continua s fie; si prin el pot nceta a fi.
Secretul cauzrii st n montajul imaginilor dar, un cuvnt de atentionare
montajul trebuie s aib nteles; trebuie s implice ceva ori nu va duce la actul creativ
Cuvntul.
CAPITOLUL 10

LUCRURI CARE NU SE VD
...tot ce se vede a fost fcut din lucruri care nu se vd. Evrei 11:3
Istoria umanittii, cu formele ei de guvernare, revolutiile, rzboaiele sale si, de fapt,
ridicarea si declinul natiunilor, poate fi scris n termeni de ridicare si declin ale ideilor
sdite n mintile oamenilor. Herbert Hoover
Secretul imaginrii este cea mai mare dintre problemele spre ale cror solutii aspir
misticul. Puterea suprem, ntelepciunea suprem, extazul suprem stau n deprtata solutie a
acestui mister. Douglas Fawcett

A refuza s recunosti puterea creativ a activittii imaginare, invizibile a omului, e peste
poate de a se comenta. Omul, prin activitatea sa imaginar, literalmente cheam la fiint
cele ce nc nu sunt [Romani 4:17]. Prin activitatea imaginar a omului, toate lucrurile s-au
Icut, si fr aceast activitate, nimic nu s-a fcut din ce s-a fcut [Ioan 1:3].
O asemenea activitate cauzal poate fi definit ca un montaj imaginar al imaginilor
care, odat producndu-se, unele evenimente fizice invariabil apar. E rostul nostru s
montm imaginile unui rezultat fericit si apoi s ne nfrnm de la a ne mai amesteca.
Evenimentul nu trebuie for(at, ci trebuie s i se ngduie s se produc. Dac imaginatia
este singurul lucru care actioneaz sau care este n fiintele omenesti (asa cum credea
Blake), atunci nu vom sti niciodat dac nu cumva a fost vreo femeie ce clca prin teasc cea
care a pornit acea schimbare subtil din mintile oamenilor [William Butler Yeats].
Aceast bunicut calc zilnic prin teasc pentru nepotica ei. Ne scrie:
,sta e unul din acele lucruri care mi determin familia si prietenii s spun, pur si
simplu nu ntelegem. Kim are acum doi ani si jumtate. A fost n grija mea timp de o lun
dup ce s-a nscut si nu am mai vzut-o apoi pn anul trecut, si atunci, numai timp de dou
sptmni. Totusi, de-a lungul acestui ultim an, n fiecare zi o luam n poal n imaginatia
mea si i vorbeam si o dezmierdam.
n aceste actiuni imaginare, treceam peste toate lucrurile minunate despre Kim:
Dumnezeu creste prin mine; Dumnezeu iubeste prin mine etc. La nceput, primeam rspuns
ca de la un bebelus. Cnd am nceput cu Dumnezeu creste prin mine ea rspundea, Eu.
Acum eu ncep si ea completeaz ntreaga propozitie. Un alt lucru care s-a ntmplat, pe
msur ce treceau lunile, cum o luam n imaginatia mea n poal, a tot crescut, mai mare
si mai grea.
Kim n-a vzut nici mcar vreo poz cu mine n tot acest timp. Cel mult, puteam fi
numai un nume pentru ea. Acum, la o anumit or n fiecare zi, dup cum mi spun ai ei, ea
ncepe s vorbeasc despre mine nu cuiva n special doar vorbeste. Uneori o d nainte
timp de vreun ceas; ori merge la telefon si se face c sun. n monologul su sunt chestii de
genul: Dida mea m iubeste. Dida mea vine s m vad n fiecare zi.
Desi eu stiu ce am fcut n imaginatie, m pune si pe mine mult pe gnduri. ...U.K.
Toti oamenii imaginativi tes pururi farmece, iar toti oamenii pasivi, care nu au vieti
puternic imaginative, cad prad continuu vrjilor puterii primilor.
Nu e vreo form n ntreaga natur care s nu fi fost produs si s nu fie sustinut de
vreo activitate imaginar. Asadar, orice schimbare n activitatea imaginar trebuie s rezulte
ntr-o schimbare de form corespunztoare. A imagina o imagine supleant pentru un
continut nedorit ori insuficient nseamn a o crea. De-am strui numai n activitatea noastr
imaginar ideal si de nu am capitula insuficientei, a noastr ar fi victoria.
Cnd am citit n Seedtime and Harvest [Sditul si culesul, de acelasi autor]
povestea profesoarei care, prin imaginatia ei, n revizuirea zilnic, a transformat o elev
dintr-o delincvent ntr-o fetit adorabil, am hotrt s fac ceva n privinta unui biat de la
scoala sotului meu.
A nsira toate problemele mi-ar lua pagini, cci sotul meu nu s-a mai confruntat
niciodat cu un copil att de dificil, cu o situatie familial att de complicat. Flcul era prea
tnr pentru a fi exmatriculat, iar ceilalti profesori refuzau s-l aib la orele lor. Si ca s se
pun la toate capac, mama si bunica acestuia practic au campat pe terenul scolii, cutnd
tuturor numai hart.
Voiam s-l ajut pe biat, dar, n acelasi timp, voiam s-mi ajut sotul. Asa c, n fiecare
noapte, am construit dou scene n imaginatia mea: n una din ele, vedeam un copil perfect
normal si fericit; n cea de-a doua, mi auzeam sotul spunnd, Nu-mi vine-a crede, drag,
dar stii, R. se comport ca un biat normal acum, si e ca-n paradis fr femeile alea dou prin
preajm.
Dup dou luni de struit n jocul meu imaginar, noapte dup noapte, sotul meu a venit
acas si a spus, E ca-n paradis pe la scoal nu chiar aceleasi cuvinte, dar suficient de
pe-aproape pentru mine. Bunica se implicase n ceva ce o purtase departe de oras, iar mama o
nsotise.
n acelasi timp, un profesor nou a acceptat provocarea pe care o reprezenta R. si, sub
supravegherea lui, acesta progresa minunat spre toate cele pe care i le imaginasem. ...G.B.
E inutil s ne agtm de standarde pe care noi nsine nu le aplicm. Spre deosebire de
Portia, care spunea, Pot mai usor s nvt pe douzeci ce e bine s fac dect s fiu unul din
cei douzeci si s-mi urmez propriile mele nvtturi [William Shakespeare, Neguttorul
din Venetia].
G.B. si-a urmat propriile ei nvtturi. E incredibil de usor s iei act de imaginea-
substitut dezirabil si s o accepti, trind n asemnarea ei.
M-a trimis s vindec pe cei cu inima zdrobit, s propovduiesc celor robiti
slobozire si celor prinsi n rzboi libertate Isaia 61:1
CAPITOLUL 11

OLARUL
Scoal si intr n casa olarului si acolo ti voi vesti cuvintele Mele!. Si am intrat eu n
casa olarului si iat, acesta lucra cu roata si vasul pe care-l fcea olarul din lut s-a stricat n
mna lui; dar olarul a fcut dintr-nsul alt vas, cum a crezut c-i mai bine s-l fac."
Ieremia 18:2-3

Cuvntul tradus prin Olar nseamn Imaginatie. Din materialul pe care altii l-ar fi
aruncat ca nemaifiind bun de nimic, o imaginatie trezit remodeleaz lucrul asa cum ar trebui
s fie. Si acum, Doamne, Tu esti Tatl nostru, noi suntem lutul si Tu olarul, toti lucrul
minilor Tale suntem!, Isaia 64:8.
Aceast conceptie a creatiei ca lucrare a imaginatiei, iar Domnul, Tatl nostru, ca
imaginatia noastr, ne va duce mai departe n adncul misterului creatiei mai iscusit dect
orice alt cluz.
Singurul motiv pentru care oamenii nu cred n aceast identitate a lui Dumnezeu drept
imaginatie omeneasc este acela c nu vor s-si asume responsabilitatea pentru teribil de
gresita lor folosire a imaginatiei. Imaginatia Divin s-a pogort la nivelul imaginatiei
omenesti, pentru ca imaginatia omeneasc s se nalte la Imaginatia Divin.
Psalmul 8 spune c omul a fost micsorat cu putin fat de Dumnezeu nu cu putin fat
de ngeri, asa cum gresit traduce versiunea King James [si cele romnesti]. ngerii sunt
dispozitiile emotionale ale omului si astfel, servitorii lui iar nu superiorii si, dup cum ne
lmureste autorul Epistolei ctre evrei [ngerii oare nu sunt toti duhuri slujitoare, trimise
ca s slujeasc, pentru cei ce vor fi mostenitorii mntuirii?] (Evrei 1:14).
Imaginatia este Omul Adevrat si e una cu Dumnezeu.
Imagina(ia creeaz, conserv si transform. Imaginatia este radical creativ cnd
toat activitatea imaginativ bazat pe memorie dispare.
Imaginatia este conservativ cnd activitatea ei imaginar este alimentat cu imagini
furnizate n principal de memorie. Imaginatia este transformativ cnd procedeaz la variatii
ale unei teme deja n desfsurare; cnd altereaz mental un fapt al vietii; cnd las fapte
nafara experientei amintite ori adaug ceva n locul lor dac tulbur armonia dorit.
Prin folosirea imaginatiei sale, aceast tnr artist si-a fcut visul realitate.
nc de cnd am intrat n domeniul artistic, mi-a plcut s fac schite si picturi pentru
camere de copii. Totusi, fusesem descurajat de sftuitori si prieteni care erau mult mai
experimentati n domeniu dect mine. Le plcea munca mea, mi admirau talentul, dar
spuneau c nu-mi voi face nici renume nici avere prin genul sta de art.
ntr-un fel, mereu simtisem c le voi dobndi pe ambele dar cum? Apoi, toamna
trecut am auzit de prelegerile tale si ti-am citit crtile, dup care am hotrt s-mi las
imaginatia s creeze realitatea pe care o doream.
Iat ce am fcut zilnic: mi imaginam c eram ntr-o galerie era o mare doz de
entuziasm n ceea ce m privea iar pe pereti atrna arta mea numai a mea (un vernisaj
exclusiv) si vedeam stelute rosii pe multe dintre picturi. Asta indica faptul c fuseser
vndute.
Iat ce s-a ntmplat: chiar nainte de Crciun, am realizat un pliant pentru o prieten,
care, n schimb, i l-a artat unui prieten de-ai ei care patrona o galerie n Pasadena. Acesta
si-a exprimat dorinta de a m ntlni asa c am luat cteva mostre din lucrrile mele cu
mine. De ndat ce s-a uitat la prima pictur a spus c i-ar plcea s-mi ofere un vernisaj
exclusiv n primvar.
n seara de deschidere, pe 17 aprilie, a aprut un decorator de interioare cruia i-a plcut
ce a vzut si mi-a comandat un colaj pentru camera unui bietel care va aprea si n
numrul din septembrie al revistei Good Housekeeping n ciclul Casa Anului pe 1961.
Mai trziu, n timpul vernisajului, a venit un alt decorator care mi-a admirat munca att
de mult nct m-a ntrebat dac mi poate aranja ntlniri cu decoratorii de interioare care
trebuie si cu patronii de galerii care trebuie, oameni care mi-ar cumpra si prezenta
lucrrile la un nivel superior.
Apropo, vernisajul a fost un succes financiar att pentru proprietarul galeriei ct si
pentru mine. Lucrul interesant n legtur cu asta este c acesti trei oameni au venit la mine
din senin. Categoric, n-am fcut nici un efort n timpul imaginrii mele de a contacta pe
nimeni; dar, acum, am parte de o bun recunoastere si o piat pentru lucrrile mele. Si stiu
de-acum fr umbr de ndoial c nu exist nu atunci cnd aplici serios acest principiu
conform cruia imaginarea creeaz realitatea. ...G.L.
A pus Olarul la ncercare si i-a dovedit creativitatea n executie. Numai mintea lenes
va esua s se ridice la aceast provocare. Pavel afirm, Duhul lui Dumnezeu locuieste n
voi [1Corinteni 3:16, Romani 8:9, 8:11, Iacov 4:5], acum, Cercetati-v pe voi nsiv dac
sunteti n credint; ncercati-v pe voi nsiv. Sau nu v cunoasteti voi singuri bine c Hristos
Iisus este ntru voi? Afar numai dac nu sunteti netrebnici. Ndjduiesc ns c veti
cunoaste c noi nu suntem netrebnici. 2Corinteni 13:5,6
Dac Toate prin El s-au fcut; si fr El nimic nu s-a fcut din ce s-a fcut [Ioan 1:3],
nu ar trebui s fie greu pentru om s se cerceteze pentru a afla cine e acest creator
dinluntrul su. Cercetarea va dovedi omului c imaginatia lui este Acela Care nviaz
mortii si cheam la fiint cele ce nc nu sunt, Romani 4:17.
Prezenta n noi a Olarului e sugerat de ceea ce face El acolo. Nu-L putem vedea acolo
drept Acela, nu noi singuri. Natura Olarului Iisus Hristos este aceea de a crea si nu exist
creatie fr de El.
Fiecare povestire relatat n aceast carte este o simpl asemenea cercetare, din felul
celor pe care le-a cerut Pavel corintenilor s le fac. Dumnezeu cu adevrat exist n om n
fiecare fiint uman. Dumnezeu devine noi n ntregime.
Nu e calitatea noastr, ci Adevratul nostru Sine Imaginatia noastr.
Urmtoarele ilustrri din lumea mineral ne pot ajuta s vedem cum Imaginarea
Suprem si Imaginarea Omeneasc ar putea fi una si aceeasi putere, dar totusi vast diferite n
creativitatea lor. Diamantul este cel mai dur mineral de pe pmnt. Grafitul, folosit la
creioane, este unul dintre cele mai moi. Totusi, ambele minerale sunt carbon pur. Uriasa
diferent ntre propriettile celor dou forme de carbon se crede a fi cauzat de un aranjament
diferit al atomilor de carbon. Dar fie c diferenta este produs de un aranjament diferit al
atomilor de carbon sau nu cu totii suntem de acord c diamantul si grafitul sunt o singur
substant, carbon pur.
Scopul vietii este realizarea creativ a dorintei. Omul, lipsit de dorint, nu ar putea
exista eficient ntr-o lume a problemelor continue ce necesit solutii continue. O dorint este
o constientizare a ceva ce ne lipseste sau de care avem nevoie pentru a ne face viata mai
plcut. Dorintele au ntotdeauna un anume cstig personal n vedere. Cu ct e mai mare
cstigul anticipat, cu att mai intens e dorinta. Nu exist dorint neegoist. Chiar si cnd
dorinta noastr e pentru altul, cutm tot s satisfacem o dorint. Pentru a ne realiza dorinta
trebuie s ne imaginm scene ce implic mplinirea ei si s interpretm scena n imaginatia
noastr, fie si numai pentru o clip, cu o bucurie interioar simtit suficient pentru a atinge
naturaletea. E ca n cazul copilului care se costumeaz pentru a juca Queen. Trebuie s ne
imaginm c suntem ceea ce am vrea s fim. Trebuie s jucm asta mai nti n imaginatie
nu ca spectator ci ca un actor.
Aceast doamn a jucat imaginativ Queen prin a fi unde voia s fie n imaginatia ei.
Ea a fost adevratul actor n acest teatru.
Dorinta mea era s particip la un spectacol-matineu al unui pantomim vestit ce joac n
prezent ntr-unul din marile teatre din orasul nostru. Dat fiind natura intim a acestei arte,
voiam s stau n spatiul orchestrei; dar nu aveam nici mcar pentru pretul unui bilet la
balcon. n seara n care am hotrt s-mi satisfac aceast plcere, n imaginatia mea, am
adormit privind extraordinarul actor. n actul meu imaginar, stteam ntr-un loc central din
orchestr, auzeam aplauzele pe msur ce cortina se ridica si artistul venea pe scen, simtind
cu adevrat entuziasmul intens al acestei experiente.
A doua zi ziua matineului situatia mea financiar nu se schimbase. Aveam exact un
dolar si treizeci si sapte de centi n poset. Stiam c trebuia s folosesc dolarul pentru a
cumpra benzin pentru masin, ceea ce m lsa cu treizeci si sapte de centi, dar mai stiam si
c adormisem cu credint n sentimentul de a fi la acel spectacol, asa c m-am mbrcat de
teatru. Mutndu-mi lucruri dintr-o poset n alta, am gsit o bancnot de un dolar si patruzeci
si cinci de centi n fise ascunsi n buzunrasul rar-folositei mele posete de mers la oper.
Mi-am zmbit singur, realiznd c mi se dduser banii de benzin; asa mi se va da si
diferenta pentru biletul de spectacol. Vesel, am terminat cu mbrcatul si am purces spre
teatru.
Stnd n fata casei de bilete, ncrederea mea s-a risipit uitndu-m la preturi si vznd
trei saptezeci si cinci pentru un loc n orchestr. Cu un sentiment de consternare, m-am ntors
pe clcie si am trecut vizavi la o cafenea pentru o ceasc de ceai.
Cheltuisem deja saisprezece centi pe ceaiul meu nainte de a-mi aminti c am vzut
pretul locurilor de la balcon pe lista din geamul casei de bilete. Grbit, mi-am numrat
mruntisul si am descoperit c mai aveam un dolar si saizeci si sase de centi.
Alergnd napoi la teatru, am cumprat cel mai ieftin loc disponibil, care a costat un
dolar si cincizeci si cinci de centi. Cu numai o moned de zece centi rmas n poset, am
luat-o spre intrare si, rupndu-mi biletul n dou, plasatorul mi-a spus, Sus, la stnga, v
rog. Spectacolul era pe cale s nceap dar, ignornd instructiunile plasatorului, am intrat n
toaleta pentru femei de pe holul central. nc determinat s stau n zona orchestrei, m-am
asezat, mi-am nchis ochii si mi-am tinut privirea interioar pironit pe scen din directia
orchestrei.
n acel moment, un grup de femei a intrat la toalet, toate vorbind deodat; dar eu am
auzit o singur conversatie, n care una dintre ele i spunea tovarsei sale, Dar am tot
asteptat, pn-n ultima clip. Apoi m sun si spune c nu poate veni. As fi dat biletul oricui,
dar acum e prea trziu. Fr s-mi dau seama, am ntins plasatorului ambele bilete si le-a rupt
nainte de a-l putea opri.
Aproape am rs n gura mare. Ridicndu-m, m-am ndreptat spre aceast doamn si am
ntrebat-o dac puteam folosi biletul pe care-l avea n plus, n locul celui de la balcon pe
care-l cumprasem eu. A fost de-a dreptul ncnttoare, invitndu-m cu drag s le nsotesc
grupul. Biletul pe care mi l-a ntins era pentru sectiunea orchestrei, loc central, la sase rnduri
de scen. M-am asezat cu numai cteva secunde nainte de ridicarea cortinei pentru un
spectacol la care participasem cu o noapte nainte chiar de pe acel scaun n Imaginatia
mea. ...J.R.
Trebuie S FIM cu adevrat, n Imagina(ie. Una e s te gndesti la final si alta e s
gndesti din final. A gndi din final, a hotr finalul nseamn a crea realitatea. Actiunile
interioare trebuie s corespund actiunilor pe care le-am face fizic dup ce fi-vor toate
acestea [Edward Thomas, The New House (Noua cas)].
Pentru a tri ntelept, trebuie s fim constienti de activitatea noastr emotional si s ne
asigurm c modeleaz fidel finalul pe care-l dorim.
Lumea e lut; Imaginatia noastr, Olarul.
S ne imaginm mereu finaluri ce sunt de valoare sau promit bine.
Cel ce doreste dar nu svrseste pacoste creste. [ William Blake]
Ce se face curge din ce se imagineaz. Formele dinafar arat imaginrile Omului.
Omul e nava, crei ntortocheat cltorie si prin aceste miraje trecere Dumnezeu i-a
sortit miscare, dar sorocit nicio odihn. [ Henry Vaughan]
Conduc o mic afacere, numai a mea, si acum ctiva ani se prea c ndrzneala mea
se va sfrsi n ruin. Timp de cteva luni, vnzrile au sczut constant si m-am gsit ntr-un
blocaj financiar ca de altfel mii de alti mici oameni de afaceri, acea perioad fiind una de
trecere printr-o mic recesiune la nivel national.
Eram adnc n datorii si aveam nevoie de cel putin trei mii de dolari practic imediat.
Revizorii mei contabili m-au sftuit s-mi nchid usile si s ncerc s salvez ce mai puteam.
n loc de asta, eu m-am ntors spre Imaginatia mea. ti cunosteam nvtturile, dar nu mai
ncercasem niciodat s-mi rezolv vreo problem n modul acesta. Ca s-o spun pe-a dreapt,
eram sceptic n privinta ntregii idei conform creia imaginatia poate crea realitatea, dar
eram si disperat; si disperarea m-a silit s-ti pun la ncercare nvttura.
Am imaginat c firma mea primea patru mii de dolari pe neasteptate n remiteri
scadente. Acesti bani urmau s apar din comenzi noi, deoarece conturile mele debitoare erau
practic inexistente, dar asta prea cam tras de pr, din moment ce nu mai primisem att de
mult din vnzri de peste patru luni, dac nu mai bine. Cu toate astea, mi-am mentinut scena
imaginar n care primeam aceast sum de bani n trei zile negresit. n cea de-a patra
dimineat, devreme, un client de care nu mai auzisem de luni bune m sun si-mi cere s
merg s-l vd personal. Urma s aduc o ofert estimativ pe care i-o mai ddusem pentru
niste utilaje necesare fabricii lui. Oferta era veche de cteva luni, dar am dezgropat-o de prin
hrtiile mele si n-am mai pierdut timpul n drum spre el chiar n acea zi. Am completat
comanda, pe care a semnat-o, dar tot nu vedeam vreun ajutor imediat pentru mine prin
tranzactie, deoarece echipamentul pe care-l voia necesita ntre patru si sase luni pentru livrare
din uzin si, desigur, clientul meu nu trebuia s plteasc pentru acesta pn ce nu l va fi
primit.
I-am multumit pentru comand si m-am ridicat s plec. M-a oprit la us si mi-a dat un
cec pentru putin peste patru mii de dolari, spunnd, Vreau s pltesc marfa acum, n avans
din motive fiscale, ntelegi. N-ai nimic mpotriv, nu?. Nu, n-aveam nimic mpotriv! Am
realizat ce tocmai se ntmplase n clipa n care am luat cecul n mn. n trei zile, scena mea
imaginar fcuse pentru mine ceea ce eu nu fusesem n stare s fac n luni de zile de
mpiedicri financiare. Stiu, acum, c imaginatia mi-ar fi putut pompa n afacere patruzeci de
mii de dolari la fel de usor ca patru mii. ...L.N.C.
Doamne, Tu esti Tatl nostru,
noi suntem lutul si Tu olarul,
toti lucrul minilor Tale suntem.
[ Isaia 64:8]
CAPITOLUL 12

ATITUDINI
Numai Lucrurile Mentale sunt reale; ce se cheam Material, nimeni nu stie unde
slsluieste: acolo, n sofisme, si existenta sa e o impostur. Unde-i existenta n afara Mintii
ori a Gndului? Unde altundeva dect n mintea nebunului? Blake

Memoria, desi imperfect, e suficient pentru invocarea asemnrii. Dac ne amintim
pe altul asa cum l stim, l recrem n acea imagine, si trecutul va fi recunoscut n prezent.
Imaginarea creeaz realitatea. Dac e loc de mai bine, ar trebui s-l reconstruim cu un nou
continut; s-l vizualizm asa cum am vrea ca el s fie, dect s-l facem s poarte povara
amintirii noastre despre el.
Orice cu putint de a fi crezut este o imagine a adevrului. [ Blake]
Povestirea ce urmeaz vine de la cineva care crede c imaginarea creeaz realitatea si,
actionnd n aceast credint, si-a schimbat atitudinea fat de un strin, fiind astfel martor al
acestei schimbri n realitate.
Cu mai bine de douzeci de ani n urm, cnd eram un verde trnus proaspt sosit n
Boston s fac scoal, un boschetar mi-a cerut bani pentru mncare. Desi banii pe care-i
aveam erau jalnic de insuficienti si pentru propriile mele nevoi, i-am dat ce am gsit prin
buzunare. Cteva ore mai trziu, acelasi om, de-acum cltinndu-se de beat, m-a oprit din
nou si mi-a cerut bani. Am fost att de indignat la gndul c banii pe care cu greu mi-i
permiteam se duseser spre un astfel de folos, nct m-am angajat solemn c nu voi mai da n
veci pururi ascultare milogelilor vreunui cersetor.
De-a lungul anilor, mi-am tinut promisiunea, dar de fiecare dat cnd refuzam pe
careva, m cam ntepa constiinta. M simteam att de vinovat nct m-am pricopsit cu o
durere ascutit n stomac, dar de rzgndit, nu m-am rzgndit.
La nceputul acestui an, m-a oprit un om n timp ce-mi plimbam ctelul si mi-a cerut
bani ca s mnnce si el ceva. Fidel vechiului angajament, nu am acceptat. Mi-a primit
refuzul cu gratie. Chiar mi-a admirat potaia si mi-a vorbit despre o familie din statul New
York ce crestea cocker spanieli.
De data asta, constiinta mea m junghia de-a dreptul! Pe msur ce se ndeprta, m-am
hotrt s refac acea scen asa cum as fi dorit s fi fost, asa c m-am oprit chiar acolo pe
strad, mi-am nchis ochii pret de numai cteva secunde si am recreat scena diferit. n
imaginatie aveam acelasi om abordndu-m, numai c de data asta a deschis conversatia
admirndu-mi cinele. Dup ce am vorbit putin, l-am fcut s spun, Nu-mi place s-ti cer
asta, dar chiar am nevoie s mbuc ceva. Am o slujb pe care o ncep mine dimineat, dar
am fost fr serviciu pn acum si seara asta sunt flmnd. Apoi mi-am strecurat mna n
buzunarul meu imaginar, am scos o hrtie imaginar de cinci dolari si i-am dat-o bucuros.
Acest act nchipuit mi-a dizolvat imediat att sentimentul de vinovtie ct si durerea.
Stiu din nvtturile tale c un act imaginar este un fapt, asa c stiam c puteam da
oricui ce mi cerea si, prin credinta n actul imaginar, am consimtit realittii c el primise.
Patru luni mai trziu, pe cnd mi plimbam din nou ctelul, acelasi om m abordeaz si
deschide conversatia admirndu-mi potaia. Ia uite ce cine frumos, zice. Tinere, presupun
c nu-ti mai amintesti de mine, dar cu ceva timp n urm ti-am cerut ceva bani si tu foarte
amabil ai spus nu. Zic amabil, fiindc, de-mi ddeai, as fi cerut bani si-n zi de azi. n loc de
asta, am obtinut o slujb chiar a doua dimineat si acum sunt din nou pe picioarele mele si
am redobndit si ceva respect de sine.
Stiam c slujba lui era un fapt cnd am imaginat-o n acea sear cu vreo patru luni
nainte, dar n-am s neg c am avut o satisfactie imens fcndu-l s-mi apar n drum n
carne si oase ca s mi-o confirme! ...F.B.
Argint si aur nu am; dar ce am, aceea ti dau. Fapte 3:6
Nimeni nu trebuie osndit, cu totii trebuie mntuiti, iar Imaginatia noastr remodelnd
memoria este procesul prin care se produce aceast mntuire. A condamna omul ce si-a
pierdut calea nseamn a pedepsi pe cel deja pedepsit.
Pe cine s milostivesc, de nu pe acel pctos ce a apucat pe-o cale gresit? [William
Blake, Jerusalem]. Nu cu ce a fost omul, ci cu ce poate el deveni trebuie s se ocupe
activitatea noastr imaginar.
Nu-ti aduci-aminte de dulcea Alice, Ben Bolt
Dulcea Alice, ale crei cosite erau att de castanii,
Ce lcrima de plcere cnd i ddeai un surs,
Si tremura cu groaz la ncruntarea ta?" [ George du Maurier]
De nu ne-am imagina mai ru despre cineva dect el singur o face, am trece drept
excelenti. Nu omul perfect, ci imaginatorul ce exerseaz spiritul iertrii e cel ce face
miracolul. Imaginarea unui nou continut a transformat att omul care a cerut ct si omul care
a dat.
Imaginarea nc nu si-a gsit locul meritat n sistemele moralistilor si educatorilor. Cnd
o va face, atunci va fi celor robiti slobozire [Isaia 61:1].
Nimic nu are existent pentru noi dect prin amintirea pe care o avem despre acel lucru,
asadar s ne amintim de el nu asa cum a fost numai, desigur, dac a fost de dorit ci asa
cum dorim s fie.
Deoarece imaginarea e creativ, amintirea noastr despre altul fie l mboldeste fie l
ntrzie si i face urcusul ori povrnisul mult mai usoare si mai iuti.
Nu e tciune de caracter att de stins nct s nu strluceasc si s ard de e numai usor
aprins.
Povestirea urmtoare arat c imaginarea poate face si inele, si soti, si poate muta
oameni n China!
Sotul meu, provenit dintr-o familie destrmat si crescut de bunici iubitori, nu a fost
niciodat apropiat de mama lui nici ea de el. O femeie de saizeci si trei de ani si divortat
de treizeci si doi, era singur si amar; iar relatia mea cu ea era ncordat, eu ncercnd s
fiu la mijloc. Dup cum recunostea ea nssi, marea ei dorint era s se recstoreasc de
dragul companiei, dar credea c asta era cu neputint la vrsta ei. Sotul meu mi spunea
adesea c spera ca ea s se recstoreasc si, dup cum aduga cu patos, s se duc departe,
departe.
Eu aveam aceeasi dorint n ceea ce o privea si, dup cum spuneam eu, s se duc-n
China. Precaut datorit motivului meu personal n legtur cu asta, stiam c trebuia s-mi
schimb sentimentele n privinta ei n scena mea imaginar si n acelasi timp s-i dau ceea ce
voia. Am nceput prin a o vedea n imaginatia mea ca o personalitate complet schimbat o
femeie fericit, vesel, sigur pe sine si multumit n noua relatie. De fiecare dat cnd m
gndeam la ea, o vedeam mental drept o femeie nou.
Cam trei sptmni mai trziu a venit la noi acas n vizit aducnd un prieten pe care-l
ntlnise cu cteva luni mai devreme. Brbatul devenise recent vduv; era de vrsta ei,
asigurat financiar si crescuse copii si nepoti. L-am plcut si eram entuziasmat, deoarece era
evident c si ei se plceau reciproc. Dar sotul meu tot credea c era imposibil. Eu nu.
Din acea zi, de cte ori mi venea imaginea ei n minte, o vedeam ntinzndu-mi mna
stng, iar eu i admiram inelul de pe deget. O lun mai trziu, ea si prietenul su au venit
s ne viziteze si, iesind n ntmpinarea lor, mi-a ntins mndr mna stng. Inelul era acolo,
pe deget. Dou sptmni dup, era mritat si nu am mai vzut-o de atunci. Trieste ntr-o
cas nou departe, departe, iar cum noului su sot i displace s conduc atta drum pn
la noi, putea la fel de bine s se fi mutat n China! ...J.B.
E o vast diferent ntre vointa de a se opune unei activitti si hotrrea de a o schimba.
Cel ce schimb o activitate, actioneaz; pe cnd cel ce rezist unei activitti, reactioneaz.
Unul creeaz, cellalt perpetueaz.
Nimic nu e real dincolo de tiparele imaginative pe care le turnm. Amintirea, nu mai
putin dect dorinta, seamn unui vis cu ochii deschisi. De ce s facem din acesta un cosmar
diurn? Omul poate ierta numai dac-si trateaz amintirea ca pe un vis cu ochii deschisi si l
modeleaz dup gustul inimii lui.
R.K. a nvtat c-i putem priva pe altii de abilittile lor prin atitudinile noastre n ceea
ce-i priveste. El si-a schimbat atitudinea si astfel a schimbat un fapt.
Nu sunt un cmtar si nici vreun investitor, dar un prieten si cunostint de afaceri a
venit la mine pentru un mprumut substantial n vederea extinderii uzinei sale. Dat fiind
prietenia noastr, i-am acordat mprumutul cu rate rezonabile ale dobnzii precum si clauza
rennoirii la finele primului an.
Cnd a trecut primul termen de un an, era n urm cu pltile dobnzii si a cerut o
prelungire de treizeci de zile. I-am acceptat cererea, dar la captul celor treizeci de zile era tot
incapabil de plat si a cerut o nou prelungire.
Dup cum am spus, nu sunt n afaceri ce tin de mprumuturi de bani. n douzeci de zile
aveam nevoie de plata integral pentru propriile mele datorii. Dar m-am nvoit din nou s-i
prelungesc acordul, desi creditul meu personal era de-acum serios amenintat. Firesc ar fi fost
s trec la presiuni de natur legal pentru a-mi recupera banii si acum ctiva ani asta e exact
ceea ce as fi fcut. n schimb, mi-am amintit avertismentul tu de a nu-i priva pe altii de
propriile lor abilitti si am realizat c-mi privasem prietenul de abilitatea lui de a-mi plti
ce-mi datora.
Timp de trei nopti, am construit o scen n imaginatia mea n care mi auzeam prietenul
spunnd c i fusese asaltat biroul de comenzi neasteptate cu atta repeziciune, nct era
acum capabil s-mi plteasc mprumutul integral. n cea de-a patra zi am primit de la el un
telefon. mi spunea c, prin ceea ce el numea un miracol, primise attea comenzi, si nc
din cele mari, nct putea acum s-mi restituie mprumutul cu tot cu dobnzile aferente si, de
fapt, tocmai mi expediase un cec pentru toat suma. ...R.K.
Nu e nimic mai fundamental n privinta secretului imaginrii dect distinctia dintre
imaginare si starea imaginat.
Numai Lucrurile Mentale sunt reale...
Orice cu putint de a fi crezut este o imagine a adevrului.
[ William Blake]
CAPITOLUL 13

LUCRURI MRUNTE
Cunostinte generale nseamn cunostinte vagi; n detalii const ntelepciunea.
Si fericirea. Blake

Trebuie s ne folosim imaginatia pentru a obtine finaluri anume, chiar dac finalurile
sunt lucruri mrunte. Fiindc oamenii nu-si definesc limpede si nu-si imagineaz finalitti
specifice, rezultatele sunt incerte, pe cnd ar putea fi perfect sigure. A imagina un final
specific nseamn a face o deosebire clar. Cum distingem stejarul de fag, calul de bou,
dac nu prin conturul ce-l defineste? [William Blake, Human Form Divine]
Definirea impune realitatea lucrului specific mpotriva generalizrilor fr form ce
inund mintea.
Viata pe pmnt e o grdinit pentru facerea de imagini. Mrimea ori micimea
obiectului de a fi creat nu e important n sine. Regula cea mare si de aur a artei, ca si a
vietii, spunea Blake, e aceasta: cu ct mai clar, ascutit si robust linia conturului, cu att
mai perfect lucrarea de art, si cu ct mai putin ascutit si tioas, cu att mai mare evidenta
unei slabe imitatii. Ce zideste o cas si sdeste o grdin de nu precizia si hotrrea?
Omite linia asta si vei fi omis viata nssi.
Povestirile din continuare privesc obtinerea de lucruri aparent mrunte, ori jucrii,
dup cum le numesc eu, dar ele sunt importante datorit imaginilor clar imaginate care au
creat jucriile. Autoarea primei povestiri este una dintre cei despre care se spune c au de
toate. E adevrat. Are siguranta financiar, social si intelectual. Scrie:
Dup cum stii, prin nvtturile tale si prin practica mea a nvtturilor tale, m-am
schimbat complet pe mine si viata mea. Acum dou sptmni, cnd ai pomenit de jucrii,
am realizat c nu mi-am folosit niciodat imaginatia pentru a obtine lucruri si am hotrt c
ar fi amuzant s ncerc. Ai povestit despre o tnr creia i se oferise o plrie dup ce pur si
simplu purtase acea plrie n imaginatia ei. Ultimul lucru de pe lume de care aveam nevoie
era o plrie, dar voiam s-mi pun la ncercare imaginatia n privinta obtinerii de lucruri,
asa c am ales o poz a unei plrii dintr-o revist de mod. Am tiat poza si am prins-o pe
oglinda msutei mele de toalet. Am studiat poza cu atentie. Apoi, mi-am nchis ochii si, n
imaginatia mea, mi-am pus acea plrie pe cap si am purtat-o iesind pe-afar. Am fcut asta
o singur dat.
Sptmna urmtoare m-am ntlnit cu cteva prietene pentru masa de prnz si una
dintre ele purta plria. Am admirat-o toate. Chiar a doua zi, am primit un colet printr-un
trimis al mesageriei rapide. Plria era n cutie. Prietena care o purtase cu o zi mai devreme
mi-o trimise cu un bilet n care scria c nu-i psa de ea n mod deosebit si nici mcar nu stia
de ce o cumprase, n primul rnd, dar pentru un oarecare motiv, se gndise c mi-ar sta bine
mie si m ruga s o accept. ...G.L.
Trecerea de la vise la lucruri e forta ce mn omenirea.
Trebuie s trim pe de-a-ntregul la nivelul Imaginatiei. Si trebuie s o facem constient si
deliberat responsabil.
Am iubit psrile ntreaga mea viat. mi place s le privesc, ascultndu-le
plvrgeala, s le dau de mncare. mi plac n special vrbiutele. Timp de luni de zile le-am
dat firimituri de pine, seminte pentru psri slbatice si orice m gndeam c-ar mnca.
Si pe tot parcursul acelor luni m simteam frustrat privind psri mai mari n special
porumbei impunndu-si respectul, nfulecnd grosul semintelor si lsnd vrbiutelor mele
numai pleava.
A-mi folosi imaginatia n aceast problem mi prea poznas la nceput, dar cu ct m
gndeam mai mult, cu att mai interesant devenea ideea. Asa c, ntr-o sear m-am apucat
s le vd pe cele mititele venind si lundu-si tot tainul din oferta zilnic si i ziceam sotiei
c porumbeii nu-si mai bag pliscul n oala vrbiutelor, ci si luau portia ca niste
gentlemeni si apoi prseau zona. Am continuat aceast activitate imaginar timp de aproape
o lun. Apoi, ntr-o dimineat, am observat c porumbeii dispruser. Vrbiile si serveau
dejunul singure de cteva zile, cci nicio pasre din cele mari nu-si mai fcea aparitia. S-au
ntors pn la urm, dar nici pn n zi de azi nu-si mai fac de cap n zona ocupat de
vrbiutele mele. Stau toate laolalt, mncnd ce le pun si lsnd cu generozitate micutilor
mei prieteni.
Si stii cred c vrbiutele chiar nteleg; ele nu par s se mai sperie cnd trec printre
ele. ...R.K.
Aceast doamn dovedeste c pn ce inima noastr nu e implicat, pn ce nu ne
imaginm n chiar sentimentul dorintei noastre mplinite, nu suntem acolo cci noi suntem
imaginatie pe de-a-ntregul, si trebuie s fim acolo unde si ceea ce suntem n imaginatie.
La nceputul lui februarie, sotul meu si cu mine eram deja de-o lun n noua noastr
cas un cmin frumos dincolo de cuvinte, cocotat pe o falez solid, cu oceanul drept curte
n fat, vntul si cerul de vecini si pescrusi ca musafiri eram n extaz. Dac ai trit bucuria
si chinul de a-ti construi propria cas, cunosti ct de complet plin de fericire te simti si ct de
complet goal ti-e punga: o sut de lucrusoare zbiar a fi cumprate pentru cas, dar lucrul pe
care-l voiam mai mult dintre toate era si cel mai inutil un tablou. Nu orice tablou, ci o
minunat scen slbatic a mrii dominat de o urias corabie alb cu pnze.
Tabloul acesta fusese n gndurile noastre de-a lungul lunilor de construit si am lsat un
perete al camerei de zi gol tocmai pentru el. Sotul meu a montat felinare decorative de nav
verzi si rosii pe perete pentru a ncadra tabloul, dar tabloul n sine trebuia s mai astepte.
Drapri, mochetri toate lucrurile practice trebuie s primeze. O fi asa, dar asta nu ne-a
oprit pe nicicare dintre noi din a vedea acel tablou, n imaginatia noastr, pe acel perete.
ntr-o zi, hoinrind pe la cumprturi, am trecut pe la o mic galerie de art si, intrnd
pe us, m-am oprit att de brusc nct un domn ce venea n urma mea a czut peste un
sevalet. M-am scuzat, artnd spre o pictur ce atrna pe la nltimea capului n fundul slii.
Asta a fost de vin! N-am mai vzut vreodat ceva att de minunat!
S-a recomandat drept proprietarul galeriei si a spus, Da, un original al celui mai mare
pictor englez de corbii pe care l-a vzut lumea. A-nceput s-mi spun despre artist, dar eu
nu mai ascultam. Nu-mi puteam lua ochii de la minunata nav; si brusc am experimentat un
lucru foarte ciudat. A fost pentru numai o secund, dar galeria de art prea c s-a topit si
am vzut acea pictur pe peretele meu. M tem c proprietarul m-a crezut un pic dus, si
chiar eram, dar am reusit n final s-mi ntorc atentia spre vocea lui cnd a pomenit un pret
astronomic. Am zmbit si am spus, Poate c-ntr-o zi; el a continuat s-mi vorbeasc
despre pictor, dar si despre un artist american ce era singurul litograf n viat capabil s
copieze lucrrile marelui maestru englez. A spus, Dac-ai noroc, ai putea gsi una dintre
reproducerile sale. I-am vzut lucrrile. Perfecte pn la cel mai mic detaliu. Multi prefer
stampele picturilor.
Stampe ori picturi, nu stiam nimic despre valoare unora sau altora si totusi, tot ce
voiam era peisajul la. Cnd sotul meu s-a ntors acas n acea sear, n-am vorbit de nimic
altceva n afara picturii aceleia si l-am conjurat s viziteze galeria ca s o vad. Poate vom
putea gsi o stamp de-ale ei pe undeva. Omul spunea. Da, m-a ntrerupt el, dar stii c
nu ne putem permite tablouri acum. Conversatia noastr s-a oprit acolo, dar n acea sear,
dup cin, am stat n camera noastr de zi si am vzut acel tablou pe perete.
A doua zi, sotul meu avea o ntlnire cu un client pe care nu voia s-l mai pstreze. Dar
ntlnirea a avut loc, iar sotul meu nu s-a ntors acas pn dup ce s-a ntunecat. Cnd a
intrat pe us, eu eram ocupat n alt parte a casei si i-am strigat numai un salut. Cteva
minute mai trziu am auzit lovituri de ciocan si am mers s vd ce fcea acolo. Pe peretele
nostru atrna tabloul meu. n prima clip de nemsurat bucurie, mi-am amintit de omul de la
galerie spunnd Dac-ai noroc, ai putea gsi una dintre reproducerile sale. Noroc? Ei
bine, iat partea de povestire a sotului meu:
n urma programrii, a intrat ntr-una dintre cele mai srccioase si amrte cscioare
n care psise vreodat. Clientul s-a prezentat si l-a condus pe sotul meu ntr-o sufragerie
mic si ntunecat, unde s-au asezat amndoi la o mas goal. Cum si-a pus servieta pe mas,
a privit n sus si a vzut tabloul pe perete. Mi-a mrturisit c a condus un interviu cam
dezlnat, fiindc nu-si putea ochii de la tabloul la. Clientul a semnat contractul si i-a dat un
cec drept depozit despre care sotul meu crezuse, pe moment, c era cu zece dolari insuficient.
Spunndu-i asta clientului, acesta a spus c cecul continea si ultima sa letcaie, dar a adugat,
,Ti-am observat interesul pentru tablou. Era aici cnd am luat casa asta. Nu stiu cui i-a
apartinut, dar nu-l vreau. Dac pui tu cei zece dolari pentru mine, e al tu.
Cnd s-a ntors la birou, sotul meu a descoperit c nu era nicio greseal n privinta
sumei. N-a trebuit s mai pun zece dolari.
Tabloul nostru e pe perete acum. Si nu ne-a costat nimic. ...A.A.
Despre R.L., care ne trimite scrisoarea urmtoare, trebuie s se spun,
Ghidus-ti mai este inima, domnisoar, pe legea mea!
[ William Shakespeare, Mult zgomot pentru nimic, 2-1]
ntr-o zi, n timpul unei greve a transportatorilor, aveam nevoie s merg n zona din
centru si trebuia s merg zece cvartale de la mine de-acas pn la cel mai apropiat autobuz
n functiune. nainte de a m ntoarce, mi-am adus aminte c nu erau piete pe traseul cel nou
si n-aveam de unde s-mi fac cumprturile pentru cin. Aveam cte ceva pentru a ncropi o
mas frugal, dar mi trebuia pine. Dup alergtura de peste zi, cele zece strzi napoi la
linia de autobuz erau tot de ce mai eram n stare si s merg nc si mai departe ca s cumpr
pine era dincolo de orice discutie.
Am stat neclintit pentru un moment si am ngduit unei viziuni a pinii s-mi treac
prin cap. Apoi am apucat-o spre cas. Cnd am urcat n autobuz, eram att de obosit nct
m-am lsat s cad pe primul scaun si era ct pe ce s turtesc o pung de hrtie. Acuma
ntr-un autobuz plin, pasagerii obositi arar se uit direct unii la altii, si, curioas din fire, am
aruncat o privire n pung. Binenteles, era o bucat de pine nu orice fel de pine, ci exact
marca pe care o cumpr eu mereu! ...R.L.
Lucruri mrunte: toate-s fleacuri dar ele-si produc propriul rost mrunt fr nici un
pret. Imaginarea a realizat aceste lucruri fr mijloacele n general necesare pentru asta.
Omul si msoar bogtia ntr-un fel ce nu tine de adevrata ei valoare.
Mergeti si cumprati fr de argint si fr pret vin si grsime.
[vin si lapte n original si n versiunile Bibliei n l. englez] Isaia 55:1
CAPITOLUL 14

MOMENTUL CREATIV
Omul firesc nu primeste cele ale Duhului lui Dumnezeu, cci pentru el sunt nebunie si nu
poate s le nteleag, fiindc ele se judec duhovniceste.
1Corinteni 2:14
Exist un Moment n fiecare zi pe care Satana nu-l poate afla, si nici demonii lui veghetori
nu-l pot afla; dar zelosul gseste acest Moment si l nmulteste odat ce l-a gsit.
Acesta rennoieste fiecare Moment al zilei, de e pus asa cum trebuie. Blake

Ori de cte ori imaginm lucrurile asa cum trebuie s fie, n loc de asa cum sunt, e
Momentul. Cci n acel moment se face munca omului spiritual si toate marile evenimente
ale timpului ncep s modeleze o lume n armonie cu tiparul modificat al acelui moment.
Satana, scrie Blake, este un Re-actor. El niciodat nu actioneaz; el doar reactioneaz.
Si dac atitudinea noastr la ntmplrile zilei este reactiv, nu jucm oare rolul Satanei?
Omul reactioneaz numai n starea lui natural, ori starea Satanei; el nu actioneaz sau
creeaz niciodat, el doar re-actioneaz sau re-creeaz. Un moment creativ adevrat, un
sentiment adevrat al dorintei mplinite valoreaz mai mult dect o ntreag viat fireasc de
re-actionare. ntr-un asemenea moment se face munca lui Dumnezeu.
nc o dat, putem spune alturi de Blake,
Dumnezeu numai Actioneaz si Este n fiintele tritoare, ori Oameni.
[The Marriage of Heaven and Hell, 1793]
Exist un trecut imaginar si un viitor imaginar. Dac, prin reactionare, trecutul e recreat
n prezent la fel actionndu-ne visele fanteziste putem aduce viitorul n prezent.
si-n ast clip simt tot ce va s fie. [ William Shakespeare, Macbeth]
Omul spiritual Actioneaz: cci el, orice vrea s fac, poate face si face imediat n
imaginatia lui si mottoul su e mereu, Acum e Momentul.
Iat, acum e vremea potrivit, iat, acum e ziua mntuirii.
2Corinteni 6:2
Nimic nu st ntre om si mplinirea visului su n afara faptelor. Si faptele sunt creatii
ale imaginrii. Dac omul si schimb imaginarea, el va schimba faptele.
Aceast povestire vorbeste despre o tnr femeie care a aflat Momentul si, actionnd
n visul su fantezist, a adus viitorul n prezent, nedndu-si seama ce fcuse pn la scena
final.
Incidentul relatat mai jos trebuie c apare drept coincident acelora ce n-au luat
cunostint cu nvtturile tale dar eu stiu c am observat un act imaginativ lund form
solid n, probabil, patru minute. Cred c vei fi interesat s citesti aceast dare de seam
scris exact asa cum s-a ntmplat, la cteva minute dup ntmplarea real, ieri-dimineat.
mi conduceam masina spre est pe Sunset Boulevard, pe banda din mijloc, frnnd
usurel pentru a opri la semaforul din intersectie, cnd atentia mi-a fost atras de vederea unei
doamne n vrst, mbrcat toat n gri, alergnd pe sosea n fata masinii mele. Bratul ei era
ridicat, fcnd semne soferului unui autobuz care ncepea s se deprteze de bordur. Era
evident c ncerca s treac n fata autobuzului, pentru a-l ntrzia. Soferul a ncetinit si,
pentru o clip, am crezut c i va ngdui s urce. n schimb, chiar cnd ea a srit pe trotuar,
autobuzul o lu din loc, lsnd-o exact n gestul de a-si cobor bratul. Aceasta s-a ntors si a
luat-o repede spre o cabin telefonic din apropiere.
Cum culoarea mea se fcuse verde si mi puneam masina n miscare, mi-am dorit s fi
fost n spatele autobuzului si astfel s fi fost n stare s-i ofer un dus. Agitatia ei era
evident chiar si de la distanta de la care urmrisem eu totul. Dorinta mea s-a mplinit pe sine
ntr-o scen mental si, conducnd mai departe, fantezia s-a jucat singur astfel:
...Mi-am deschis portiera si intr o doamn mbrcat n gri, zmbind usurat si
multumindu-mi din toat inima. Era cam fr suflu de la atta alergat, dar mi-a spus, Am de
mers numai cteva strzi. Trebuie s m vd cu prietenele si m speriasem c-o s plece fr
mine cnd am pierdut autobuzul. Mi-am lsat doamna imaginar cteva strzi mai ncolo,
ncntat s vad c prietenele ei nc o asteptau. Mi-a multumit din nou si a plecat
ntreaga scen mental s-a ntins ct ti ia pentru a parcurge un cartier la viteza legal.
Fantezia mi-a satisfcut sentimentele cu privire la incidentul real si imediat am uitat de
toate. Patru strzi mai ncolo, eram tot pe banda din mijloc si din nou am oprit la rosu.
Atentia mea era de data asta spre ceva interior despre care nu mai stiu acum, cnd deodat
cineva mi bate n geamul portierei si, cnd m uit, vd o doamn adorabil la nftisare, cu
pr cenusiu, mbrcat toat n gri. Zmbind, m ntreab dac as putea-o lua cteva strzi
mai ncolo, fiindc si pierduse autobuzul. Era fr suflu, ca si cnd alergase, iar eu eram att
de buimcit de brusca ei aparitie n mijlocul unei sosele aglomerate la geamul meu nct, pe
moment n-am putut dect reactiona automat si, fr a rspunde, m-am ntins si i-am deschis
portiera. A urcat si mi-a spus, E att de neplcut s alergi asa, ca apoi s ratezi autobuzul.
Nu v-as fi deranjat n halul sta, dar trebuie s-mi ntlnesc niste prietene cteva strzi mai
departe si de-ar fi trebuit s merg pe jos acum, le-as fi pierdut. Sase strzi mai departe, o aud
exclamnd, Oh, ce bine! nc m asteapt. Am lsat-o s coboare, mi-a mai multumit o dat
si s-a ndeprtat.
M tem c am ajuns la destinatie pe pilot automat, fiindc mi-am dat pe deplin seama c
tocmai observasem un vis cu ochii deschisi prinznd contur ntr-o actiune fizic. Am
recunoscut ce se ntmpla n timp ce se ntmpla. De ndat ce am putut, am scris fiecare
parte a incidentului si am gsit o consecvent uluitoare ntre vis si realitatea ulterioar.
Ambele femei erau n vrst, gratioase n gesturi, mbrcate complet n gri si fr suflu.
Ambele se ntlneau cu prietenele lor (care nu puteau astepta prea mult) si ambele au
cobort la distant de cteva strzi, cnd si-au vzut prietenele.
Sunt uimit, ametit si n culmea fericirii! Dac nu exist coincidente ori accidente
atunci am fost martor imaginrii devenind realitate aproape instantaneu. ...J.R.B.
Exist un Moment n fiecare zi pe care Satana nu-l poate afla, si nici demonii lui veghetori
nu-l pot afla; dar zelosul gseste acest Moment si l nmulteste odat ce l-a gsit.
Acesta rennoieste fiecare Moment al zilei, de e pus asa cum trebuie.
De cum am citit Cutarea ta, am tnjit s experimentez o viziune. Cnd ne-ai spus de
Fgduint, aceast dorint s-a intensificat. Vreau s-ti povestesc despre viziunea mea, care
a fost un rspuns splendid rugii mele; dar sunt convins c nu as fi avut aceast experient
dac nu s-ar fi ntmplat ce s-a ntmplat cu dou sptmni mai devreme.
Trebuia s-mi parchez masina la ceva distant de cldirea universittii unde urma s tin
un curs. ndeprtndu-m de masin, eram constient de linistea din mine. Strada era complet
pustie; nu se vedea nimeni. Deodat, am auzit un glas ce blestema groaznic. M-am uitat
ntr-acolo de unde venea sunetul si am vzut un om nvrtind un baston, rcnind printre
cuvinte dezgusttoare, Te omor! Te omor!. M-am tinut cu firea pe msur ce se apropia,
fiindc imediat m-am gndit, Acum pot verifica ce am ajuns s cred; dac toti suntem Unul,
Tatl, acest amrt si cu mine, nici un ru nu m poate atinge. n acea clip nu aveam team.
n loc s vd un om venind spre mine, am simtit o lumin. S-a oprit din urlat, si-a cobort
bastonul si a psit linistit n timp ce treceam la mai putin de jumtate de metru unul de
cellalt. Punndu-mi credinta la ncercare n acel moment, totul mi prea mai viu dect
nainte florile mai luminoase si copacii mai verzi. Aveam un sentiment de pace si uniune
cu viata cum nu mai avusesem niciodat.
Vinerea trecut am fost la casa noastr de la tar nimic nu era neobisnuit n privinta
zilei sau a serii. Am lucrat la un manuscris si, nefiind obosit, nu am ncercat s adorm pn
pe la vreo dou dimineata. Apoi am stins lumina si m-am lsat purtat n acea senzatie de
plutire, nu somn, ci moleseal, cum i spun eu, pe jumtate treaz si jumtate adormit. Adesea,
n starea asta, fete adorabile, necunoscute, plutesc naintea mea, dar n acea dimineat
experienta era diferit. Un chip perfect de copil mi s-a artat dintr-o parte apoi s-a-ntors si
mi-a zmbit. Strlucea de lumin si prea c-mi umple si mie ntregul cap cu lumin. Arznd
de ncntare, mi-am zis, acesta trebuie s fie Hristosul; dar ceva din mine, fr sunet, a
spus, Nu, acesta esti tu.
Simt c nu voi mai fi nicicnd la fel si c-ntr-o bun zi voi tri Fgduinta. ...G.B.
Visele noastre vor fi toate realizate din clipa n care stim c Imaginarea Creeaz
Realitatea si Actionm. Dar Imaginatia asteapt de la noi ceva mult mai profund si mai
fundamental dect crearea de lucruri: cu adevrat nimic mai putin dect recunoasterea
identificrii sale cu Dumnezeu; c ceea ce face e, de fapt, Dumnezeu nsusi fcnd n si prin
Om, care e Imaginatie pe de-a-ntregul.

CAPITOLUL 15
FGDUINTA
PATRU EXPERIENTE MISTICE

n tot ce am relatat pn acum cu exceptia Viziunii lui G.B. a Pruncului imaginatia a
fost practicat constient. Brbati si femei au creat piese de scen n imaginatia lor, piese ce
sugerau mplinirea dorintelor lor. Apoi, imaginndu-se pe sine ca participnd n aceste piese,
au creat ceea ce sugerau actele lor imaginare. Aceasta e folosirea cu ntelepciune a Legii lui
Dumnezeu. Dar prin Lege, nu se ndrepteaz nimeni naintea lui Dumnezeu, este lucru
lmurit, Galateni 3:11.
Multi oameni sunt interesati de Imaginism ca mod de viat, dar nu sunt defel
interesati de implicatiile sale ntr-ale credintei, o credint ce duce la mplinirea Fgduintei
lui Dumnezeu. Atunci voi ridica dup tine pe urmasul tu, care va rsri din coapsele tale...
Eu voi fi aceluia Tat, iar el mi va fi fiu, 2Samuel/2Regi 7:12;14.
Fgduinta c Dumnezeu va ridica din trupul nostru un Fiu Care nu din snge, nici din
poft trupeasc, nici din poft brbteasc, ci de la Dumnezeu S-a nscut [Ioan 1:13] nu-i
preocup. Ei vor s cunoasc Legea lui Dumnezeu, nu Fgduinta Lui. Totusi, aceast
nastere miraculoas a fost clar afirmat ca necesitate pentru ntreaga omenire nc din cele
mai timpurii zile ale frtiei crestine. Trebuie s v nasteti de sus [sau, din nou], Ioan
3:7. Rostul meu aici este s o afirm din nou si s o afirm ntr-un asemenea limbaj si cu o
astfel de trimitere la propriile mele experiente mistice nct cititorul va vedea c aceast
nastere de sus e cu mult mai mult dect o parte a unei superstructuri dispensabile, c este
unicul scop al creatiei lui Dumnezeu.
Mai exact, rostul meu n descrierea acestor patru experiente mistice este de a arta ce
ncerca Iisus Hristos, Martorul cel credincios, Cel nti nscut din morti (Apocalipsa 1:5)
s spun despre aceast nastere de sus. Si cum vor propovdui, de nu vor fi trimisi?
(Romani 10:15)
Cu multi ani n urm, am fost luat n spirit ntr-o Societate Divin, o Societate a
oamenilor n care Dumnezeu e trezit. Desi poate prea ciudat, zeii se ntlnesc cu adevrat. Si
cum intram n aceast societate, cel dinti care m-a ntmpinat a fost ntruparea Puterii
infinite. A lui este o putere necunoscut oamenilor. Apoi am fost dus naintea Iubirii infinite.
Acesta m-a ntrebat, Care e cel mai mare lucru de pe lume? iar eu i-am rspuns n
cuvintele lui Pavel, credinta, ndejdea si dragostea. Iar mai mare dintre acestea este
dragostea [1Corinteni 13:13]. n acea clip el m-a mbrtisat si trupurile noastre s-au
contopit si au devenit unul singur. Eram unit cu el si l-am iubit ca pe propriul meu suflet.
Cuvintele iubirea lui Dumnezeu, att de adesea o simpl fraz, erau acum o realitate cu un
nteles teribil. Nimic imaginat vreodat de om nu se poate compara cu aceast iubire pe care
o simte omul prin aceast uniune cu Iubirea. Cea mai intim dintre relatiile de pe pmnt
pare o vietuire n celule separate n comparatie cu aceast uniune.
Pe cnd eram n aceast stare de suprem ncntare, o voce din spatiul de afar a strigat,
Jos cu cei cu snge albastru!. La aceast detuntur, m-am gsit stnd naintea celui care
m-a ntmpinat primul, cel care ntrupa infinita Putere. M-a privit n ochi si, fr a folosi
cuvinte ori a-si deschide gura, am auzit ce mi-a spus: E vremea actiunii. Am fost brusc
smuls din acea Societate Divin si readus pe pmnt. Eram tulburat de limitrile mele n a
ntelege, dar stiam c, n acea zi, Societatea Divin m alesese drept tovars si m trimise s-l
predic pe Hristos Fgduinta lui Dumnezeu ctre om.
Experientele mele mistice m-au determinat s accept literal zicerea c ntreaga lume e o
scen. Si s cred c Dumnezeu joac toate rolurile. Scopul piesei? S transforme omul,
creatul, n Dumnezeu, creatorul. Dumnezeu a iubit omul, creatia sa, si a devenit om n
credinta c acest act de druire de sine va transforma omul creatul, n Dumnezeu
Creatorul.
Piesa ncepe cu rstignirea lui Dumnezeu n om ca om si se sfrseste cu nvierea
omului ca Dumnezeu. Dumnezeu devine asa cum suntem, pentru ca noi s putem fi asa
cum e El. Dumnezeu devine om pentru ca omul s poat deveni, mai nti o fiint tritoare,
si apoi un spirit dttor de viat.
M-am rstignit mpreun cu Hristos; si nu eu mai triesc, ci Hristos trieste n mine. Si
viata de acum, n trup, o triesc n credinta n Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit si S-a dat pe
Sine nsusi pentru mine. Galateni 2:20
Dumnezeu a luat asupra Sa forma omului si a devenit supus mortii chiar mortii pe
crucea omului si e rstignit pe Golgota, teasta omului [cptna, cf. traducerilor
Bibliei]. Dumnezeu nsusi intr pe poarta mortii teasta omeneasc si Se ntinde n
mormntul omului pentru a-l face pe om o fiint tritoare. Mila lui Dumnezeu a schimbat
moartea n somn.
Apoi a nceput uluitoarea si de negndit metamorfoz a omului, transformarea omului
n Dumnezeu. Nici un om, neajutat de rstignirea lui Dumnezeu, nu ar putea trece pragul ce
ngduie viata constient, dar acum avem uniune cu Dumnezeu n Sinele Su rstignit. El
trieste n noi ca minunata noastr imaginatie. Omul e imaginatie pe de-a-ntregul, si
Dumnezeu e om si exist n noi si noi n El. Trupul vesnic al omului este imaginatie
anume, Dumnezeu nsusi [Blake]. Cnd Se nalt n noi, vom fi asemenea Lui si El va fi
asemenea nou. Atunci toate imposibilittile se vor topi n noi la acea atingere a exaltrii pe
care nltarea Lui n noi o va mprtsi firii noastre.
Iat marea tain a lumii: Dumnezeu a murit pentru a da viat omului si pentru a elibera
omul, cci, prect de limpede e Dumnezeu constient de creatia Sa, nu nseamn c si omul,
creatul imaginativ, este constient de Dumnezeu. Pentru a svrsi acest miracol, Dumnezeu
trebuie s moar, apoi s Se nalte din nou ca om, si nimeni n-a descris asta mai clar dect
William Blake.
Blake spune ori, mai degrab Iisus spune Pn ce nu mor Eu, voi nu puteti tri; dar
de mor, M voi nlta din nou, si voi cu mine. Ati iubi voi pe unul ce n-a murit vreodat
pentru voi, ori ati muri vreodat pentru unul ce n-a murit pentru voi? Si dac Dumnezeu
n-ar fi murit pentru om si nu S-ar fi dat vesnic pe Sine pentru om, omul n-ar fi putut fi.
Deci Dumnezeu moare ca s spunem asa , Dumnezeu S-a dat de bun voie pe Sine
pentru om. Din proprie voint, El a devenit om si a uitat c e Dumnezeu, n ndejdea c
omul, astfel creat, se va nlta pn la urm ca Dumnezeu. Dumnezeu Si-a dat att de deplin
propriul Su Sine pentru om, nct strig de pe crucea omului, Dumnezeul Meu, Dumnezeul
Meu, pentru ce M-ai prsit? [Matei 27:46; Psalm 21:1]. A uitat complet c El este
Dumnezeu. Dar dup ce Se nalt ntr-un singur om, acel om va spune fratilor si, De ce
stm aici, cutremurndu-ne, strignd la Dumnezeu dup ajutor, si nu la noi, n cei care
slsluieste Dumnezeu? [Blake].
Acest cel dinti om care a fost ridicat din morti este cunoscut drept Iisus Hristos
primul rod al celor ce au adormit, primul nscut din morti. Pentru om a murit Dumnezeu;
acum, printr-un om, a venit si nvierea mortilor. Iisus Hristos si nvie Tatl Cel mort
devenind Tatl Su. n Adam omul universal Dumnezeu doarme. n Iisus Hristos
Dumnezeul individual Dumnezeu se trezeste. Prin trezire, omul, creatul, devine Dumnezeu,
creatorul, si poate ntr-adevr spune, nainte ca lumea s fi fost, Eu sunt [Adon Olam,
dogmatic iudaic]. Asa cum Dumnezeu n dragostea Lui pentru om att de complet S-a
identificat pe Sine cu omul nct a uitat c era Dumnezeu, asa si omul, n dragostea lui pentru
Dumnezeu, trebuie ntr-att de complet s se identifice pe sine cu Dumnezeu ca s triasc
viata lui Dumnezeu adic, Imaginativ.
Piesa lui Dumnezeu care-l transform pe om n Dumnezeu ni se reveleaz n Biblie. E
complet coerent n imagistic si simbolism. Noul Testament este ascuns n Vechiul
Testament si cel Vechi e manifestat n cel Nou. Biblia este o viziune a Legii lui Dumnezeu si
a Fgduintei Sale. Nu s-a intentionat niciodat s nvete istorie, ci mai degrab s conduc
omul n credint prin cazanele suferintei spre mplinirea Fgduintei lui Dumnezeu, s
dezmeticeasc omul din somnul lui adnc si s-l trezeasc ca Dumnezeu. Personajele sale
triesc nu n trecut, ci n eternul imaginativ. Ele sunt personificri ale strilor spirituale
vesnice ale sufletului. Ele indic traseul omului prin moartea vesnic si trezirea lui la viata
vesnic.
Vechiul Testament ne vorbeste despre Fgduinta lui Dumnezeu. Noul Testament ne
spune nu cum s-a mplinit aceast fgduint, ci cum se mplineste. Tema central a Bibliei
este experienta direct, individual, mistic a nasterii Pruncului de care vorbea prorocul:
...Cci Prunc S-a nscut nou, un Fiu S-a dat nou, a Crui stpnire e pe umrul Lui si se
cheam numele Lui: [nger de mare sfat,] Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn
al pcii, [Printe al veacului ce va s fie.] Si mare va fi stpnirea Lui si pacea Lui nu va
avea hotar..., Isaia 9:5-6.
Cnd ni se reveleaz Pruncul, o vedem, o experimentm, iar rspunsul la aceast
revelatie poate fi afirmat prin cuvintele lui Iov, Din spusele unora si altora auzisem despre
Tine, dar acum ochiul meu Te-a vzut [42:5]. Poveste ntruprii nu e fabul, alegorie sau
vreo nscocire iscusit conceput pentru a nrobi mintile oamenilor, ci un fapt mistic. Este o
experient mistic personal a nasterii unuia din propria sa teast, simbolizat n nasterea
unui Prunc, nvelit n fesi si ntins pe jos.
Este o diferent ntre a auzi de aceast nastere a Pruncului din teasta cuiva o nastere
pe care nici un savant ori istoric n-ar putea-o explica vreodat si a experimenta de fapt
nasterea tinnd n propriile tale mini si vznd cu proprii ti ochi acest Prunc uimitor un
Prunc nscut de sus din propria ta teast, o nastere contrar tuturor legilor firii. Problem asa
cum e ridicat n Vechiul Testament, ntrebati si vedeti dac naste vreun brbat? De ce vd
Eu pe toti brbatii cu minile pe solduri, ca o femeie care naste, si fetele tuturor palide?,
Ieremia 30:6.
Cuvntul ebraic chalats, gresit tradus prin coapse, nseamn: a iesi din, a naste, a se
trage pe sine. Tragerea sinelui din propria teast era exact ceea ce prorocul a ntrezrit ca
nastere necesar de sus, o nastere ce-i ofer omului intrarea n mprtia lui Dumnezeu si
perceptie contemplativ asupra celor mai nalte niveluri ale Fiintei. De-a lungul veacurilor,
Adnc pe adnc cheam [ori, Un val cheam un alt val, Cornilescu; Psalm 41:9/42:7];
Desteapt-Te, pentru ce dormi, Doamne? Scoal-Te [si nu ne lepda pn n sfrsit,
Psalm 43:25/44:23].
Evenimentul, asa cum e el nscris n evanghelii, are loc de fapt n om. Dar despre ziua
sau ceasul cnd va veni sorocul individului de a se naste, nimeni nu stie n afar de Tatl.
Nu te mira c ti-am zis: Trebuie s v nasteti de sus. Vntul sufl unde voieste si tu auzi
glasul lui, dar nu stii de unde vine, nici ncotro se duce. Astfel este cu oricine e nscut din
Duhul. John 3:7-8
Aceast revelatie din Evanghelia lui Ioan este adevrat. Iat experienta mea a acestei
nasteri de sus. Ca si Pavel, nici eu nu am primit-o de la om nici nu am fost nvtat. A venit
prin experienta mistic real de a fi nscut de sus. Nimeni nu poate vorbi cu adevrat despre
aceast nastere mistic de sus n afara celui care a experimentat-o. Habar n-aveam c aceast
nastere de sus era literalmente adevrat.
Cine, naintea experimentrii, ar putea crede c Pruncul, Sfetnicul minunat, Dumnezeul
tare, biruitor, Domnul pcii, Printele veacului ce va s fie este ntretesut n propria sa
teast? Cine, naintea experimentrii, ar ntelege c Fctorul su este brbatul su, si
numele Lui: Domnul Savaot [si Rscumprtorul su este, Isaia 54:5]? Cine ar fi crezut c
Fctorul a intrat n creatia Sa, omul, si stia c era El si c aceast intrare n teasta omului
aceast uniune a lui Dumnezeu cu omul a dus la nasterea unui Fiu din teasta omului; care
nastere a dat acelui om viata vesnic si uniunea cu Fctorul lui pentru vecie?
Dac spun acum ce am experimentat n acea noapte, nu o fac pentru a-mi forta ideile
asupra altora, ci pentru a da sperant acelora care, precum Nicodim, s-au minunat cum poate
omul s se nasc, fiind btrn? [Ioan 3:4]. Cum poate s intre a doua oar n pntecele
mamei sale si s se nasc? Cum se poate una ca asta? Iat cum mi s-a ntmplat mie. Asadar,
acum am s scriu vedenia; si o sap cu slove pe table, ca s se poat citi usor; Cci este o
vedenie pentru un timp hotrt; ea se va mplini la vreme si nu va fi vedenie mincinoas.
Dac ntrzie, asteapt-o, cci ea va veni sigur, fr gres. Iat c va pieri acela al crui suflet
nu este pe calea cea dreapt, iar dreptul din credint va fi viu!, Avacum 2:2-4.
n primele ore ale diminetii de 20 iulie 1959, n orasul San Francisco, un vis ceresc de o
mare art a fost brusc ntrerupt de o extrem de intens vibratie centrat la baza testei mele.
Apoi o scen, la fel de real precum cele pe care le experimentam cnd eram treaz, a nceput
s se desfsoare. M-am trezit dintr-un vis pentru a m descoperi complet ngropat n
interiorul testei mele. Am ncercat s-mi fortez iesirea pe la baza acestuia. Ceva a cedat si
m-am simtit miscnd cu capul n jos, prin baza testei. M-am fortat n afar, centimetru cu
centimetru. Cnd aproape am iesit, am apucat ce s-a nimerit a fi piciorul patului si am tras ce
mai era din mine n afara craniului. Acolo, pe podea, am zcut cteva secunde.
Apoi m-am ridicat si am privit la trupul meu de pe pat. Era palid la fat, ntins pe spate
si zgltindu-se dintr-o parte n alta ca cineva care-si revine cu greu dintr-un mare chin. Pe
cnd l priveam, ndjduind c nu va cdea din pat, am devenit constient c vibratia care a
provocat toat scena nu era numai n capul meu, ci acum venea si din coltul camerei.
Uitndu-m ntr-acolo, m-am ntrebat dac nu cumva acea vibratie nu era cauzat de un vnt
puternic, un vnt suficient de tare pentru a face fereastra s vibreze. Nu mi-am dat seama c
vibratia pe care nc o simteam n interiorul capului avea legtur cu cea care prea s vin
din coltul camerei.
Uitndu-m napoi spre pat, am descoperit c trupul meu dispruse si n locul lui stteau
cei trei frati mai mari ai mei. Cel mai mare sttea unde era capul. Al doilea si al treilea
sedeau unde erau picioarele. Nicicare nu prea s fie constient de mine, desi eu eram
constient de ei si le puteam distinge gndurile chiar.
Deodat mi-am dat seama de realitatea invizibilittii mele. Am observat c si ei erau
tulburati de vibratia ce venea din coltul camerei. Cel de-al treilea frate era cel mai intrigat si
s-a dus s investigheze cauza interferentei. Atentia sa a fost atras de ceva de pe podea si,
uitndu-se n jos, a anuntat, E bebeul lui Neville. Ceilalti doi frati, pe cele mai
nencreztoare tonuri, au ntrebat, Cum s aib Neville un bebe?
Fratele meu a ridicat bebelusul nvelit n fesi, dup care l-a pus pe pat. Eu, apoi, cu
minile mele invizibile, am luat pruncul si am zis, Heeei, iubitule!, la care el s-a uitat n
ochii mei, a zmbit si eu m-am trezit n lumea asta s meditez la aceast mreat
experient, una din multele mele experiente mistice.
Tennyson are o descriere a Mortii ca rzboinic un schelet pe un cal negru ca
noaptea, iesind n lume la miezul noptii. Dar cnd sabia lui Gareth i-a retezat craniul,
nuntru era...
...chipul senin al unui bietel fraged ca o nou-nmugurit floare. (Idylls of the King)
Voi relata nc dou viziuni, deoarece ele poart adevrul afirmatiei mele c Biblia este
o realitate mistic, tot ce e consemnat despre Pruncul fgduit n legea lui Moise si a
prorocilor si n psalmi trebuind a fi experimentat mistic n imaginatia individului. Nasterea
Pruncului este un semn si o prevestire, anuntnd nvierea lui David, unsul Domnului, despre
care El spune, Fiul Meu esti Tu, Eu astzi Te-am nscut, Psalmi 2:7.
La cinci luni dup nasterea Pruncului, n dimineata de 6 decembrie 1959, n Los
Angeles, o vibratie asemntoare celei care a precedat nasterea lui s-a strnit n capul meu.
De data aceasta, intensitatea ei era centrat n vrful capului. Apoi a urmat o explozie brusc
si m-am gsit ntr-o odaie modest mobilat. Acolo, rezemat de o us deschis, era fiul meu
David, cel de faim biblic. Era un flcu de putin peste zece ani. Ce m-a izbit n privinta lui
era frumusetea neobisnuit a chipului si trupului su. Era asa cum e el descris n prima
carte a lui Samuel [sau, 1Regi] blan, cu ochi frumosi si plcut la fat [16:12, 17:42].
Nici mcar pentru o clip nu m-am simtit a fi altcineva dect cel care sunt eu acum. Cu
toate acestea, stiam c acest flcu, David, era fiul meu, si el stia c eu eram tatl lui; cci
ntelepciunea cea de sus nti este [curat, apoi pasnic, ngduitoare, asculttoare, plin
de mil si de roade bune,] nendoielnic [si neftarnic, Iacov 3:17]. Cum stteam acolo
contemplnd frumusetea fiului meu, viziunea a slbit si eu m-am trezit.
Iat eu si pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu spre semne si minuni n Israel, din
partea Domnului Savaot, Care locuieste n Muntele Sionului, Isaia 8:18. Dumnezeu mi l-a
dat pe David ca propriul meu fiu. Voi ridica dup tine pe urmasul tu, care va rsri din
coapsele tale Eu voi fi aceluia tat, iar el mi va fi fiu, 2Samuel/2Regi 7:12-14.
Dumnezeu nu e cunoscut n alt fel dect prin Fiul.
Nimeni nu cunoaste cine este Fiul, dect numai Tatl, si Cine este Tatl, dect numai
Fiul si cruia voieste Fiul s-i descopere, Luca 10:22. Experienta de a fi tatl lui David este
sfrsitul peregrinajului pe pmnt. Rostul vietii este acela de a-l afla pe Tatl lui David, unsul
Domnului, Hristosul.
Abner, al cui este tnrul acesta? Iar Abner, a rspuns: Rege, viu fie sufletul tu, nu
stiu!. ntreab dar, a zis regele, al cui fiu este tnrul acesta?. Iar cnd se ntorcea David,
dup uciderea filisteanului, Abner l-a luat si l-a dus la Saul si capul filisteanului era n mna
lui. Atunci Saul l-a ntrebat: Tinere, al cui fiu esti tu?. Si David a rspuns: Fiul robului tu
Iesei din Betleem, 1Samuel/1Regi 17:55-58.
Iesei este oricare dintre formele verbului a fi. Cu alte cuvinte, Eu sunt Fiul cui sunt,
Eu sunt de mine nscut, Eu sunt Fiul lui Dumnezeu Tatl. Eu si Tatl Meu una suntem [Ioan
10:30]. Eu sunt imaginea Dumnezeului nevzut. Cel ce M-a vzut pe Mine a vzut pe Tatl
[Ioan 14:9].
Al cui fiu? nu are de-a face cu David, ci cu Tatl lui David, cruia regele i fgduise
(1Samuel/1Regi 17:25) c-l face liber n Israel.
Observatie: n toate aceste pasaje (1Samuel/1Regi 17:55,56,58), ntrebrile regelui nu
sunt n legtur cu David, ci cu Tatl lui David.
Aflat-am pe David, robul Meu; cu untdelemnul cel sfnt al Meu l-am uns pe el; Acesta
M va chema: Tatl meu esti Tu, Dumnezeul meu si sprijinitorul mntuirii mele. Si l voi
face pe el nti-nscut, mai nalt dect mpratii pmntului, Psalm 88/89: 20;26-27.
Individul care se naste de sus l va afla pe David si-l va cunoaste drept propriu fiu. Apoi
va ntreba fariseii care sunt mereu n preajma noastr Ce vi se pare despre Hristos? Al
Cui Fiu este? Zis-au Lui: Al lui David. Zis-a lor: Cum deci David, n duh, l numeste pe
El Domn?... Deci dac David l numeste pe El domn, cum este fiu al lui?, Matei 22:41-45.
Conceptia gresit a omului n privinta rostului Fiului care e numai un semn si o prevestire
a fcut din Fiu un idol. Fiilor, pziti-v de idoli, 1Ioan 5:21.
Dumnezeu Se trezeste; si omul n care Se trezeste devine tatl propriului su tat. Cel ce
a fost Fiul lui David, Iisus Hristos, fiul lui David, Matei 1:1, a devenit Tatl lui David.
Nu voi mai striga la printelui nostru David, slujitorul [Fiul, n original] Tu, Fapte
4:25. Aflat-am pe David [Psalmi 88/89:20, Fapte 13:22]. El a strigat la mine, Tatl meu
esti Tu, Psalmi 88/89[:26]. Acum m cunosc a fi una cu Elohim, Dumnezeu ce a devenit
om, pentru ca omul s poate deveni Dumnezeu. Si cu adevrat, mare este taina dreptei
credinte, 1Timotei 3:16. Dac Biblia ar fi fost istorie, n-ar fi fost o tain. S astepti
Fgduinta Tatlui, Fapte 1:4, adic, pe David Fiul lui Dumnezeu care ti se va descoperi
ca Tat. Aceast Fgduint, spune Iisus, ati auzit-o de la Mine (Luca 24:44) si spre a ei
mplinire n acel ceas pe care-l va alege Dumnezeu, v va da pe Fiul Su ca si Urmas al
tu, Care este Hristos, Galateni 3:16.
O figur de stil e folosit cu scopul de a atrage atentia spre ceva, subliniind si
accentund realitatea sensului literal. Adevrul e literal; cuvintele folosite sunt figurative.
,Si iat, catapeteasma templului s-a sfsiat n dou de sus pn jos, si pmntul s-a
cutremurat si pietrele s-au despicat, Matei 27:51.
n dimineata de 8 aprilie 1960 la patru luni dup ce mi s-a revelat c sunt tatl lui
David un fulger de lumin din teasta mea m-a sfsiat n dou, din vrful craniului pn la
baza sirei spinrii.
Eram despicat de parc eram un copac ce fusese lovit de fulger. Apoi m-am simtit si m-
am vzut ca lumin lichid aurie urcnd pe sira spinrii mele ntr-o miscare serpuitoare; cnd
am ptruns n teast, a vibrat ca un cutremur.
Toate cuvintele lui Dumnezeu sunt lmurite, scut este El pentru cei ce caut la El
scparea. Nu aduga nimic la cuvintele Lui, ca s nu te trag la socoteal si s fii gsit de
minciun! [Proverbe/Solomon 30:5,6].
,Si dup cum Moise a nltat sarpele n pustie, asa trebuie s se nalte Fiul Omului,
Ioan 3:14.
Aceste experiente mistice vor fi de folos n a elibera Biblia din formalittile istoriei,
persoanelor si evenimentelor, si n a o readuce la importanta sa adevrat n viata omului.
Scripturile trebuie s se mplineasc n noi. Fgduinta lui Dumnezeu va fi mplinit.
Vei avea aceste experiente: mi veti fi Mie martori n Ierusalim si n toat Iudeea si n
Samaria si pn la marginea pmntului, Fapte 1:8.
Cercul tot mai mare Ierusalim Iudeea Samaria si pn la marginea pmntului
este planul lui Dumnezeu.
Fgduinta nc dospeste pn la vremea ei, la vremea rnduit ei, dar ct de lungi,
ntinse si aspre ar fi ncercrile pn ce-l vei fi aflat pe David, fiul tu, care te va revela ca
Dumnezeu, Tatl, e greu de spus; dar se scurteaz ctre sfrsit; nu va da gres. Asteapt deci,
cci nu va fi amnare.
Este oare ceva cu neputint la Dumnezeu? La anul pe vremea aceasta am s vin pe la
tine si Sarra va avea un fiu!, Facerea 18:14.

Sfrsit