Povestea unui Hobbit J.R.R. Tolkien I MUSAFIRI NEPOFTI?I A FOST ODATA un hobbit care locuia într-o gaura în pamînt.

Nu era o vizuina din acelea antipatice, murdare sau umede, pline de capete sau cozi de viermi oi cu miros d e mîl; nu era nici nisipoasa sau lipsita de apa, sau o vizuina în care sa n-ai pe ce sa te aoezi sau pe ce sa manînci; era o vizuina de hobbit, oi asta înseamna confort . Avea o uoa rotunda ca un hublou, vopsita în verde, oi drept în mijlocul ei era o cla n?a ca un buton de alama, galbena oi lucioasa. Uoa dadea pe un culoar în forma de tub, ca un tunel; dar un tunel cît se poate de confortabil, fara fum, cu pere?ii c aptuoi?i cu lemn, cu dale pe jos oi cu covor, cu scaune lustruite oi multe, mult e cuiere pentru haine oi palarii - pentru ca hobbitul era întotdeauna bucuros de o aspe?i. Tunelul oerpuia oi tot oerpuia, patrunzînd pe ocolite pîna în inima Dealului "Dealul", aoa îi spunea toata lumea, cale de mai mul?i kilometri în jur. Tunelul av ea multe uoi mici oi rotunde, întîi pe o parte, apoi pe cealalta. Etaj nu exista. Ao a e la hobbi?i. Dormitoarele, baile, beciurile, camarile (multe camari!), dulapurile (avea încaperi întregi pentru haine!), bucatariile, sufrageriile, toate erau la acelaoi ni vel oi dadeau pe acelaoi culoar. Cele mai bune încaperi erau cele de pe partea stîng a (îndata dupa intrare); erau singurele care aveau ferestre, ferestre rotunde, îngro pate adînc în Perete; dadeau în gradina lui oi în pajiotile care se întindeau dincolo de g radina, coborînd pîna la rîu. Hobbitul de care va vorbesc era un hobbit cu stare oi numele lui era Baggins. Familia Baggins traia pe lînga Deal de cînd lumea oi to?i o considerau foar te respectabila, nu numai pentru ca cei mai mul?i dintre membrii ei erau buni go spodari, dar oi pentru ca nu facusera niciodata nimic neaoteptat; otiai perfect ce va spune un Baggins despre o problema sau alta, fara sa-?i mai ba?i capul sal întrebi. Povestea de fa?a este despre un membru al familiei Baggins care s-a tre zit antrenat într-o aventura, facînd oi spunînd lucruri cu totul neaoteptate, cu care ocazie oi-a pierdut respectul vecinilor oi, în schimb, a cîotigat... ei, o sa vede?i daca, pîna la urma a cîotigat ceva. Mama acestui hobbit al nostru... Dar, de fapt, ce este un hobbit, ma întreba?i? Eu cred ca astazi hobbi?ii au nevoie de o descriere pentru ca ei s-au înstrainat oi au devenit cam scumpi la vedere cu Oamenii Mari, cum ne spun ei noua. Ei sînt (sau au fost) mici de stat, cam jumatate cît noi oi mai mici decît Piticii barbooi. Hobb i?ii nu au barba. Fac vraji pu?ine sau chiar deloc, în afara de cele obionuite, de fiecare zi - care îi ajuta sa dispara repede oi pe nesim?ite cînd oamenii voluminoo i oi neghiobi ca noi apar poticnindu-se oi fac zgomot ca de elefant, care se aud e la un kilome-tru. Sînt cam burtooi, se îmbraca în culori stridente (mai ales verde o i galben); nu poarta pantofi pentru ca le cresc talpi naturale oi o blana de par des, calduros oi negru pe picioare, ca parul de pe cap (care e buclat); au dege te lungi, negre oi îndemînatice, o fa?a binevoitoare oi un rîs gros oi galagios (mai a les dupa masa de seara pe care o iau de doua ori pe zi, atunci cînd reuoesc s-o ob?ina). Acum oti?i destul ca sa ave?i o baza de pornire. Deci, dupa cum spuneam, mama hobbitului nostru, adica a lui Bilbo

Baggins, a fost celebra Belladonna Took, una dintre cele trei fiice remarcabile ale Batrînului Took, capetenia hobbi?ilor, care locuia pe cealalta parte a Apei rîule?ul care curge la picioarele Dealului. Se spunea adesea (în alte familii) ca od ata, de mult, unul dintre stramooii Took oi-ar fi luat drept nevasta o zîna. Aceas ta era, fireote, absurd, dar era clar ca, fa?a de trasaturile hobbi?ilor, clanul Took avea ceva neobionuit oi, din cînd în cînd, cîte unul dintre ei traia o aventura ex traordinara. Disparea discret oi familia ?inea totul în secret; dar era foarte cla r ca familia Took nu era chiar atît de respectabila ca familia Baggins, cu toate c a era, fara doar oi poate, mai înstarita. Nu cumva sa crede?i ca Belladonna Took a trait vreo aventura neobionuita dupa ce a devenit doamna Bungo Baggins. Bungo - adica tatal lui Bilbo - i-a construit (în parte cu banii ei) cea mai luxoasa vizuina de hobbit din cîte au existat vreodata , atît sub Deal, cît oi deasupra sau pe celalalt mal al Apei. ai acolo au ramas toat a via?a Totuoi, e probabil ca Bilbo, singurul ei fiu, cu toate ca arata oi se purta de parca ar fi fost o copi e a tatalui sau, solid oi demn de încredere, avea un "ce" ciudat, care -i venea de la familia Took oi care abia aotepta sa iasa la iveala. Ocazia nu s-a ivit însa decît dupa ce a crescut mare, pe la cincizeci de ani, cînd locuia în frumoasa vizui na construita de tatal lui, pe care v-am descris-o mai devreme, oi dupa ce s-a s tabilit acolo, dupa cîte se parea, pentru totdeauna. Printr-o întîmplare ciudata, într-o diminea?a de demult, în liniotea lumii, pe vremea cînd zgomotul era mai mic oi verdea?a mai abundenta, iar numarul hobbi?ilor oi prosp eritatea lor erau înca destul de mari, în timp ce Bilbo Baggins statea în uoa casei lu i, dupa ceaiul de diminea?a, tragînd dintr-o pipa uriaoa de lemn care îi ajungea pîna aproape de degetele de la picioare, acoperite cu par (frumos periat), trecu pe a colo Gandalf. Gandalf! Daca a?i fi auzit doar un sfert din ce am auzit eu despre el, iar eu am auzit doar o parte foarte mica din tot ce s-ar putea auzi, a?i fi fost pregati?i sa asculta?i poveotile cele mai fantastice. Pe oriunde trecea, r asareau în mod neaoteptat fel de fel de istorii oi de aventuri. Nu mai trecuse de ani de zile pe aici, pe la umbra Dealului - de fapt, de cînd murise prietenul lui, Batrînul Took - aoa ca hobbi?ii aproape ca-i uitasera înfa?ioarea. Fusese plecat din colo de Deal, dincolo de Apa, cu treburi de-ale lui, înca de pe vremea cînd erau cu to?ii copii, hobbi?ei oi hobbi?ele. Singurul lucru pe care l-a vazut în diminea?a aceea încrezatorul Bilbo a fost un bat rîn cu baston. Avea o palarie albastra, înalta oi ascu?ita, o pelerina lunga, cenuoi e, o eoarfa de matase, peste care atîrna barba lui alba oi lunga pîna dincolo de brîu, oi niote cizme negre, uriaoe. - Buna diminea?a! spuse Bilbo. "ai chiar ca e buna", se gîndi el. Soarele straluce a oi iarba era foarte verde. Dar Gandalf se uita la el pe sub sprîncenele lungi oi stufoase care-i ieoeau de su b borul palariei umbroase. - Cum adica? spuse, îmi urezi o diminea?a buna, sau vrei sa spui ca diminea?a e bu na, fie ca vreau eu sau nu; sau vrei sa spui ca te sim?i bine azi, de diminea?a; sau ca e o diminea?a care te face sa vrei sa fii bun. - Toate laolalta, spuse Bilbo. ai mai e oi o diminea?a foarte buna ca sa fumezi o pipa în aer liber. Daca ave?i o pipa la dumneavoastra, va rog sa lua?i loc oi sa va servi?i din tutunul meu. Nu va grabi?i, caci avem toata ziua în fa?a noastra. Dupa care Bilbo se aoeza într-un fotoliu lînga uoa, încrucioa picioarele oi sufla un i nel de fum, frumos oi cenuoiu, care urca, zburînd, fara sa se destrame oi se depar ta, plutind, peste Deal.

- Foarte frumos, spuse Gandalf. Dar eu, azi, n-am timp sa fac rotocoale de fum. Caut pe cineva cu care sa pornesc într-o expedi?ie pe care o pregatesc, dar e foar te greu de gasit un amator. - Cred oi eu. Prin par?ile astea! Noi sîntem cumin?i oi linioti?i oi nu ne plac av enturile. Nuuuuu! Sînt nesuferite, incomode, î?i strica liniotea oi te fac sa întîrzii l a masa. Nu otiu ce-or fi gasind unii la ele, spuse hobbitul nostru, domnul Bilbo Baggins, oi, vîrîndu-oi degetele mari pe dupa bretele, scoase un rotocol de fum oi mai grozav ca primul. Îoi lua apoi coresponden?a de diminea?a oi începu sa citeasca prefacîn-du-se ca nu-l m ai baga în seama pe batrîn. Hotarîse ca nu era de soiul lui oi ar fi dorit sa-l vada p lecînd. Batrînul însa nici vorba sa se miote. Statea sprijinit în baston, fixîndu-l pe Bil bo, fara sa scoata o vorba, pîna cînd hobbitul începu sa se simta stînjenit, ba chiar se oi supara pu?in. - Ziua buna, spuse hobbitul, în cele din urma. Noi nu vrem nici un fel de aventuri pe aici, mul?umesc, încerca?i-va norocul în cealalta parte a Dealului sau dincolo de Apa. Asta însemna, de fapt, ca discu?ia luase sfîroit. - La dumneata "Ziua buna" are mai multe în?elesuri, spuse Gandalf. ai de data asta înseamna ca vrei sa scapi de mine oi ca ziua n-o sa fie buna decît daca plec! - Nici pomeneala, domnul meu, nici pomeneala!... dar sta?i pu?in, mi se pare ca va cunosc numele! - Ba da, dragul meu domn, ba da. ai sa otii ca oi eu îl cunosc pe al dumitale: dom nul Bilbo Baggins. Îmi otii numele, cu toate ca nu-?i aminteoti ca e vorba despre mine. Eu sînt Uandail, oi "Gandalf" e totuna cu subsemnatul. Cînd te gîndeoti ca am tr ait sa-l vad pe fiul Belladonnei Took ca ma ia cu "Ziua buna", de parca ao fi ve nit la uoa lui sa vînd nasturi! - Gandalf! Gandalf! Doamne, Dumnezeule! Nu cumva e vorba de vrajitorul calator c are i-a dat Batrînului Took o pereche de butoni cu diamant fermeca?i, care se prin deau oi nu se mai desprindeau decît la porunca? Nu cumva sînte?i cel care spunea la petreceri poveoti minunate cu balauri oi spiriduoi, oi uriaoi, oi prin?ese salva te, oi norocul neaoteptat al unor fii de vaduva? Sau cel care facea focuri de ar tificii deosebit de frumoase? Mi-aduc oi acum aminte de ele! Le aprindea bunicul Took în ajunul solsti?iului de vara. Erau grozave! Se ridicau ca niote lalele mar i de foc sau flori de gura-leului sau de salcîm galben oi pluteau peste întuneric to ata seara. (Cred ca v-a?i dat seama ca domnul Baggins nu era chiar atît de prozaic cît îi placea lui sa-oi închipuie oi ca, în plus, îi mai placeau oi florile.) Doamne, Dum nezeule, continua el. Nu cumva sînte?i acela care a împins atî?ia baie?i oi fete cumin?i sa plece în lumea larga, sa se vîre în aventuri nesab uite? Sa se ca?ere în pomi, sa se duca în vizita la elfi sau sa navigheze pe vapoare , spre ?armuri îndepartate? Doamne, ce via?a intere... adica, vreau sa spun ca pe vremuri a?i cam încurcat lucrurile pe aici. Chiar destu l de rau, ao zice. Va rog sa ma ierta?i, dar credeam ca v-a?i retras din afaceri . - ai cu ce sa ma ocup? spuse vrajitorul. Ei, dar, oricum, ma bucur ca î?i mai amin teoti de mine. ai ca macar de focurile mele de artificii î?i aminteoti cu simpatie . Asta îmi da oarecare speran?e. De aceea, de dragul bunicului tau, Batrînul Took, o i al bietei Belladonna, o sa-?i dau ceea ce ai cerut. - Ce vre?i sa spune?i? Eu n-am cerut nimic!

Dar am sa ma achit. probabil oi foarte folositoare. . sa aoeze înca o ceaoca oi o linguri?a pe masa. De fa pt. Apoi pleca. Ba da. vreo întrebare. îndesata într-un brîu auriu. . pe trepte. cînd se auzi din nou soneria. Ab ia îoi luase masa de diminea?a. "Pîna la urma tot a?i venit". Ar fi trebuit sa scrie aoa: "Gandalf. adauga: Toc mai voiam sa iau ceaiul. ca sa nu para nepoliticos. ceai . În locul lui. Dar nu era Gand alf. Tocmai cînd sa se faca ora ceaiului. pe cînd Bilbo îoi termina a doua prajitura oi se gîndea ca reuoise foarte bine sa scape de a venturi. ?opaind într-un picior de cum se deschise uoa. de asta data oi mai puternic. dar nu vreau aventuri de nici un fel. Bilbo Baggins.Ba da. Daca nu însemna lucrurile în agenda. dar inten?iile lui erau bune. Dup a un timp însa se apropie oi zgîrie cu cuiul bastonului un semn ciudat pe uoa frumoa sa oi verde a hobbitului. de exemplu. Intra oi el. "Ce mi-o fi venit sa-l invit la ceai?" îoi spuse Bilbo îndreptîndu-se catre camara. Uite. foarte buna pentru tine . vrajitorii ramîn tot vrajitori oi nu e bine sa te pui cu ei. Între timp. Dar în ajun fusese prea nervos ca sa mai noteze ceva. Tocmai era sa spuna: "Îmi pare foarte rau ca v-am facut sa aotepta?i" cînd vazu ca n u era cîtuoi de pu?in vorba de Gandalf. oricînd dori?i. apoi se repezi la uoa. . ai înca de doua ori. cu aerul omului care a fost poftit. raspunse hobbitul. oi cu ochii extrem de stralucitori sub o scufie verde-în chis. foarte nostima pentru mine. domnul Baggins s-a întors oi a intrat grabit pe uoa lui rotunda oi ver de. piticul intra în casa de parca ar fi fost într-ade var invitat. Gandalf continua sa stea în fa?a por?ii. deo camdata. dar fara zgomot.oi. le uita. cînd tacerea care urma deveni stînjenitoare. fara sa va dea nici o explica?ie? N-apucara bine sa se aoeze la masa. asta voia el sa-i spuna lui Gandalf. rîzînd îndelung. Te rog sa ma ier?i. am sa merg pîna într-acolo încît sa te fac sa participi la aventura de care-?i spune am. Dwalin. închizînd-o cît a îndraznit el de iute. c are parea foarte batrîn. sa mai scoata o prajiturica-doua. daca reuoeoti s-o duci pîna la capat.. închinîndu-se: . se afla un pitic cu barba alba oi scufie stacojie. dumneavoastra ce a?i face daca un pitic nepoftit ar veni sa-oi atîrne lucrurile în vestibulul dumnea voastra.oi atunci îoi aminti totul! Alerga sa puna ceainicul pe foc. la urma urm ei. auzi pe cineva sunînd insistent la uoa de la in trare . prea uimit ca sa puna. Dar. de fapt ajunsesera abia la a treia prajitura . A doua zi uitase aproape cu totul de Gandalf. . La uoa se afla un pitic cu o barba albastr a. Îoi atîrna pelerina oi scufia pe primul cuiier oi spuse. va rog sa-mi face?i onoarea sa be?i oi dumneavoastra o ceaoca de ceai cu mine. Nu prea avea ?inere de minte. dar se gîndea ca o prajiturica-doua oi ceva de baut l-ar mai linioti dupa spaima pe care o trasese. spuse hobbitul oi se îndrepta catre uoa. Poate fusese cam ?eapan. De fapt. De îndata ce se deschise uoa. mul?umesc.Sluga dumitale. mîine! La revedere! ai cu asta.Va rog sa ma ierta?i o clipa.ai eu a dumitale.Regret. Nu azi! La revedere! Dar va rog sa veni?i la ceai. Caci. miercuri".

lînga ea. spuse Kili. domnul meu. i-am vazut venind la oarecare distan?a în urma noastra.Dupa sunet. erau fra?i. suspinînd. oi despre jafurile pe care le comiteau balaurii. caci parea u mult prea aventuroase. . gîndi domnul Baggins. spuse Fili. Îi placeau musafirii. par sa fie vreo patru.ai Fili. La întoarcere îi gasi pe Balin oi pe Dwalin stînd de vorba la masa ca niote vechi prie teni.Cu ce va pot fi de folos. oi fiecare dintre ei avea cîte un sac cu unelte oi o lopa ta. nici n-apuca sa se deschida bine uoa ca oi intrara.Sluga dumneavoastra. . daca ave?i. piticii mei? spuse.Vad ca au oi început sa soseasca. facînd cîte o plecaciune. intra?i sa be?i o ceaoca de ceai. ca gazda (îoi cunootea datoria oi o respe cta oricît i-ar fi venit de greu). oi apoi înca o data. Bilbo nici nu se mai mira: . . cel cu barba alba. sa fie pofti?i de el. . zarind scufia verde a lui Dwalin. ai iaraoi. cordoane ar gintii oi barbi galbene. adauga celalalt. dar prefera sa-i cunoasca înainte sa-i vina în casa. deodata. clipind . ding-dong ling-dang. Dar nici vorba! Erau al?i doi pitici. cea stacojie. oi despre probleme pe care l e aveau cu gnomii.A. amintindu-oi la timp de bunele maniere. puternic. prajituri cu graun? e. Dar n-am nimic împotriva sa manînc prajituri.Sluga dumneavoastra. sa-mi vin în fire oi sa beau ceva. atîr nata în cui. ( De fapt. oi aur.. . în timp ce to?i cei patru pitici s tateau în jurul mesei oi vorbeau despre mine. ai amîndoi îoi scoasera scufiile albastre. spre propria lui mirare. se auzi iar soneria d e la uoa. Ar trebui sa ma ao ez o clipa. . sa aiba ce lua ca gustare între mese. Kili. Nu era exact ce trebuia sa spuna. De altfel. într -un col?. cînd. raspunse Bilbo. . ai se trezi oi alergînd la beci sa umple o halba de jumatate de litru. eu ao prefera pu?ina bere. amîndoi cu scufii albastre.Daca nu va e cu suparare. reuoi el sa spuna dupa ce trase adînc aer în piept.Am berechet! se trezi Bilbo spunînd. E cineva la uoa. Îi trecu prin minte gîndul înfiorator ca s-ar putea sa nu ajunga prajiturelele oi atunci el. raspunse Bilbo.Veni?i. Sluga dumitale. de parca s-ar fi straduit un hobbi?el obraznic s-o strice. Balin! spus e. "De data asta e sigur Gandalf!" îoi spuse în timp ce alerga gîfîind de-a lungul coridoru lui." Dar n-apuca decît sa ia o înghi?itura. vad ca Dwalin oi Balin au oi venit. spuse Balin. pe care le copsese chiar în dupa-amiaza aceea. . ?opaind. ai o atîrna pe a lui. oi despre mu lte alte lucruri pe care nu le în?elegea oi nici nu voia sa le în?eleaga. spuse el. apoi la cam ara sa ia doua turte frumoase de graun?e. Sa ne alaturam mul?imii! "Mul?ime. . a i eventual. Nu-mi prea place cum suna asta. dar acest "Au început sa soseasca" îl neliniotise în grozitor. ar fi trebuit sa renun?e sa mai manînce. cu mîna pe inima. apoi se a uzi din nou soneria.) Bilbo trînti halba oi prajitura în fa?a lor.Mul?umesc. spuse unul. spuse.

încît pîna la urma mormai totuoi: "Lasa. care nu fusese cîtuo i de pu?in încîntat sa pice în nas pe preoul lui Bilbo oi sa-i vada pe Bifur. Bofur oi Bombur pe rînd. nu-i nimic!" oi-oi descre?i fruntea. fiind foarte înfumurat. ci poc-poc puternic în uoa cea verde oi frumoasa a lui Bilbo. O adunare foarte vesela! Sper ca a mai ramas ceva de mîncare oi de baut pe ntru cei întîrzia?i. spuse Bofur. mai tare ca oricînd.oi la propria lui palarie. Nici n-apuca sa întoarca bine clan?a ca se oi trezira c u to?ii înauntru.ai mie la fel. . strigara ceilal? i pitici prin uoa. un pitic nemai pomenit de însemnat. Bofur oi Bombur cazînd peste el. Mai ales ca Bombur era foarte gras oi greu.ai racituri de porc cu salata. De fapt.era ce a mai penibila miercuri din cîte-oi amintea sa fi trait vreodata.ai mai multe prajituri.ai fii baiat bun oi mai pune oi niote oua. striga Gandalf.cînd se auzi o bataie puternica în uoa. Ce-i asta? Ceai! Nu.Bietul nostru hobbit se aoeza în hol. într-o clipa. în urma lor. mul?umesc! Mie sa-mi dai pu?in vin roou. Deschise uoa cu o smucitura oi cazura cu to?ii înauntru. Nu soneria. îi chema Dori . oi se întreba ce se întîmplase oi ce se va întîmpla. cu un ciucure lung. oontîc-oontîc. Thorin. oi daca vor ramîne cu to?ii la cina. unul peste altul! Al?i pitici! Al?i patru! ai. uitîndu-se la oirul de treisprezece scufii cele mai minunate scufii de sarbatoare . uourel. lovi turile otersesera oi semnul tainic pe care-l facuse pe uoa în diminea?a din ajun. . sa se alature celorlal?i. spuse Bifur. de altfel. de fapt însuoi marele Thorin Scut-de-Stejar.Uourel. Ori.Sluga! spusera Bifur.Acum sîntem to?i aici! spuse Gandalf. daca nu te superi. spuse Thorin. plecîndu-se oi spunînd "sluga dumitale" unul dupa altul. în timp ce hobbitul p leca. Da-mi voie s a ?i-i prezint pe Bifur. ai. draga Bilbo. al?ii bere bruna. Oin oi Gloin. i ar ei o pornira. . Apoi atîrnara în cuier doua scufii galbene oi una verde oi pe urma oi una azurie. Tocmai aoezase pe plita o cana mare cu cafea . foarte suparat oi complet zapacit . sprijinindu-oi capul în palme. La sase o gramada urme pe uoa cea frumoasa. unul ceru chiar cafea.se terminasera turtele de graun?e oi piticii se pornira sa manînce biscui?i cu unt . . . una cafenie oi una alba. stînd în oir. în schimb to?i cerura prajitur ele. Aceasta din urma fiind a lui Thorin. una cenuoie. . aoa ca un timp hobbitul a fost foarte ocupat. cu mîinile lor mari vîrîte în brîiele de aur sau de argint. Bilbo alerga de-a lungul coridorului. Nu-?i prea seamana sa-?i laoi prietenii în p rag oi apoi sa deschizi uoa cu un pocnet de puoca cu aer comprimat. spuse Bombur. fiindca tot veni vorba. oi cafea. atîrnate toat e în cui. nu erau patru. ci vreo cinci. Unii cerura be re blonda. Dar bietul domn Baggins spuse de atîtea ori ca-i pare rau. spuse. aparura în cuier doua scufii rooii. Bofur oi Bombur.ai marmelada de zmeura oi tarta cu mere. Ci neva batea cu bastonul. . ai între timp scoate friptura rece de pui oi muratur ile. oi mai ales pe Thorin! .ai pateuri cu carne oi brînza. Nori. oi fu nevoit sa alerge sa deschida. Mai venise înca un pitic în timp ce Bilbo se tot framînta singur la intrare. oi bere. Aproape ca se putea spune ca "mul?imea" era formata. . . Apoi se auzi din nou soneria. care statea sprijinit în baston oi rîdea. nici nu se gîndi sa spuna "sluga". de argint. spre camari.

oi ling urile. Sa urli sa se opreasca. se încalzise de tot. chi?aind speriat: "Va rog sa ave?i grija!" ai: "Va rog sa nu va deranja ?i. Gandalf oedea în capul mesei. ai. unde aoternura din nou masa. Sa tai postavul. oi furculi?ele. Cînd ispravi de pus toate sticlel e oi farfuriile. Apoi ieoira fara sa mai aotepte tavile. ron?aind încercînd sa dea impresia ca tot ce o aventura.Blestema?i pitici. oi cît ai zice "peote" înofacara tavile oi cîteva masu?e oi le dusera în salon.sarira în picioare oi aoezara toate lucrurile în gram ezi mari. duca-s-ar naibii! spuse el cu glas tare. oi cu?itele. Dar mai întîi strînge?i masa. Bilbo oedea un biscuit (îi trecuse toata pofta de mîncare) oi se întîmpla era cît se poate de obionuit oi nicidecum tot mîncat. de-a ramas ceva întreg.Îmi închipui ca ramîne?i cu to?ii la cina? spuse el cu tonul cel mai politicos oi ma i pu?in staruitor. Sa-mprooti cu vin în capul oricui. fiecare dintre vrafuri cu o sticla în vîrf."S-ar zice ca otie tot atît de bine ca oi mine ce provizii am în camara". oi u urma s-au sculat de la masa oi Bilbo a facut . se gîndi dom nul Baggins. lînga foc. Pe toate astea sa le-ndeplineoti Pe Bilbo Baggins de vrei sa-nnebuneoti. oi alte fapte Ca: grasime-ntinsa pe covor. oi tot restul pe niote tavi mari. Sa spargi sticle-n lume nu se face. ca n-o sa ispravim treaba decît tîrziu oi tr ebuie întîi sa ascultam niote muzica. Nici macar nu vin sa-mi dea o mîna de ajutor! ai ce sa vezi! în uoa bucatariei stateau Balin oi Dwalin. Sa ba?i cu parul în castroane cîte un cui. pahare sa ciobeoti Sa-ndoi furculi?e. sa-l dai de-a dura. dintr-acelea fioroase. ca el era prea important oi ramasese sa stea de vorba cu Gandalf . care era complet înnebunit oi începuse sa se întrebe daca nu-i patrunsese o aventura. cu cei intr-un fotoliu. în cele din o miocare sa strînga paharele oi farfuriile. leganînd într-o mîna farfurii. zise Thorin. oi paharele. . ai dupa cina. La care cei doisprezece pitici . oi au vorbit oi au tot vorbit. În schimb. . Piticii au mîncat oi au ite aoa a trecut timpul. drept în casa.nu Thorin. treisprezece pitici aoeza?i înjur. oi mîncarurile. . în timp ce Bilbo alerga dupa ei. ca ma descurc eu!" dar piticii nici nu-l bagau în seama.Bineîn?eles. cîntau: Sa crapi farfurii. oi în spatele lor Fili oi Kili. Vase aruncate -n dormitor. îi ardeau obrajii oi e ra foarte enervat. cu?ite sa bo?eoti Pe Bilbo Baggins de vrei sa-nnebuneoti. oi cît te ?i ne gura. Nici pe podea sa arunci lapte.

urcau pe horn sau se duceau în dosul orologiului de pe poli?a caminului sau sub masa. vraji faceau piticii. Focul pîlpîia în soba .îi placeau rotocoalele de fum la nebunie . cu adevarat. încît Bilbo uita de tot restul oi se lasa dus spre locuri misterioase. pu?ina muzica. de rotocoalele de fum pe care le trimisese cu vîntul dincolo de Deal. . ori de cîte ori le poruncea sa plece. Dwalin oi Balin spusera: .daca mai poate fi. departe de Apa oi foarte departe de vizuina lui de sub Deal. în timp ce hobitul se tot învîrtea în mijlocul bucatariei. În peoteri de sub dealurile de lut. cîntec fara muzica: Departe. Bombur aduse o toba din hol. oi cînd o atinse Thorin muzica izbucni atît de brusc oi de armonios. Se întoarsera cu niote viole cît ei de mari oi cu harfa lui Thorin înfaourata într-o pînza verde. cînt cul cu voce joasa al piticilor.ai acum.Scuza?i-ne. oi. începura sa cînte oi din gura.Adu-o oi pe a mea de afara. în timp ce umb ra barbii lui Gandalf se agita pe perete.N-au facut. . Cu dangat greu ciocanul lor cadea Acolo unde dorm fapturile întunecimii. sa u de jur împrejurul tavanului. încercînd sa vada ce fac. focul se stinsese. Bifur oi Bofur ieoira oi ei oi se întoarsera cu clarinetele pe care le lasasera p rintre bastoane. Era o harfa frumoasa. tragînd din pipa. Apoi s-au întors oi l-au asit pe Thorin cu picioarele pe grilajul din fa?a sobei. umbrele se risipisera. spuse Thorin. oi-l trimitea drep t prin rotocoalele lui Thorin. Scoate?i instrumentele.apoi roo i gîndindu-se cît fusese de mîndru. Au cura?at oi au pus totul frumos la loc. Întunericul umpluse toata camera. în ajun. Pe vremuri. Nor i oi Ori scoasera flauturi de undeva. Kili oi Fili alergara la sacii lor oi se întoarsera cu niote viori mici. oi în lumina slaba îi dadeau un aer ciudat oi magic. peste mun?ii fumurii. sub stele ciudate. din buzunare. ai se strînsese în jurul lui un nor întreg de rotocoale. Spre hrube vechi oi ocne adîncate. În zori pleca-vom spre a scormoni Comorile de aur fermecate. bineîn?eles. oi ei continuau sa cînte. rotocolul lui Gandalf se înverzea oi se întorcea sa pluteasca deasupra vrajitorului. Scotea uriaoe rotocoale de fum. întîi unul. de aur. apoi altul. Apoi. dar nu se miocau destul de iute ca sa scape de Gand alf! Puf! Scotea cîte un rotocol mai mic din pipa lui scurta de lut. nici unul dintre ei aceste lucruri îngrozitoare. cît ai clipi din ochi.iar ei continuara sa cînte. în subteranele adînci ale vechilor lor locuin?e. plecau . noi le-am lasat pe ale noastre pe balcon! . Bilb o ramase nemiocat sa se uite . ai deodata. spuse Thorin. iat a un fragment al cîntecului .era aprilie . Dori. Întunericul patrunse în încapere prin ferestruica ce dadea într-o parte a Dealului.

Spre hrube vechi oi ocne adîncate. peste mun?ii fumurii. o dragoste apriga oi geloasa. Departe. Au faurit. Se uita pe fereastra: stelele aparusera pe cerul negru. Se gîndi la giuva . au modelat ei cupe aurii ai harfe. iara pomii Ardeau precum nepamînteoti faclii. Departe. si m?i nevoia sa exploreze peoterile oi sa poarte sabie în loc de baston. pîn-la urma. Apoi se trezira în el instinctele neamului Took oi se sim?i atras de mun?ii cei înal?i oi de murmurul pinilor oi ai cascadelor. Pe salba de argint au înoirat Stelu?e mii. Se-mpraotiau vapai oi flacari. Ca focul mai cumplita. mun?ii fumegau. Sub luna alba. ura balei Ardea clopotni?ele zvelte. cu pricepere oi farmec. Vom merge-n zori oi ne vom lua-ndarat Comorile de-atît amar de vremi uitate. În zori noi vom porni spre a-i smulge Potirele oi harfele de aur! În timp ce cîntau. sub luna. Din hrube au plecat spre zmeul rau. au meoterit oi. ai-au fost strivi?i sub talpa lui. peste mun?ii fumurii. acolo unde nu se-avînta om Au poposit . hobbitul se sim?i patruns de dragoste pentru fel de fel de lucrur i frumoase facute de mîna. Se încovoiau pe munte brazii. au împletit cununa Din flacari de balaur oi-au ?esut Navod din fir de Soare oi de Luna. Spre scorburi stapînite de balaur. În noapte gemea vîntul prin pustii. În vale clopotul batea oi to?i Priveau spre cer cu chipurile trase. Vazind piticii ca nu e a buna.Pentru-mpara?i oi regi de elfi Au strîns acolo frumuse?i gramada. c are exista în orice inima de pitic. Aici. Au prins lumina-n piatra de pe spada. ardea case.oi au cîntat cîntari Ce nu le-aude muritor sau gnom. deasupra copacilor.

e adevarat. dar nu-i prea venea. Aoa ca Thorin continua: . Nimeri însa pe lînga scaun. ne cunoaotem bine scopul. stralucind în peoteri întunecoase. izbucni ca ouierul unei locomotive care ies e dintr-un tunel.din Bag-End. în clipa urmatoare. se ridica o flacara . Daca ar fi fost lasat. Dupa cîte otiu. spuse Bilbo. oi se cutremura. pitici. pe de alta parte. sau poate ca to?i (cu excep?ia prietenului oi sfatuitorului nostru. aparu îngenunchind pe covorul d . ar fi c ontinuat. de sub Deal. apoi. bietul hobbit. nevoie de oarecare mici precizari în legatura cu situa?ia exacta din clipa de fa?a.Rasturna cu zgomot lopa?ica oi vatraiul. Deodata. . tacticile o i schemele. vom porni în lunga noastra calatorie. îoi tot mioca buzele. oi în semn de protest pentru ca fusese numit "cutezator" oi. spusera to?i piticii. Deodata îoi dadu seama ca muzica oi cîntecele se oprisera oi ca se uitau to?i la el.Ne place întunericul. acest hobbit minunat oi cutezator . mititel cum era. .probabil ca era cineva care încerca sa aprinda un foc d e tabara oi se gîndi la dragonii puoi pe jaf care s-ar putea stabili pe Dealul lui liniotit oi i-ar putea da foc. poate. Asta era stilul lui Thorin. Pe de o parte. dar sa spuna celor de f a?a vreun lucru pe care nu-l otiau deja. La vorbele "s -ar putea sa nu ne mai întoarcem". deveni din nou domnu l Baggins .fie ca paru l de pe degetele lui de la picioare sa nu-i cada niciodata oi toate laudele pent ru vinul oi berea lui! Se opri sa-oi traga sufletul oi sa auda o remarca politicoasa din partea hobbitu lui.doar atît . vrînd parca sa se scuze. sa se faca doar ca o ia oi sa se duca sa se ascunda în spatele butoaielor cu bere din beci. iscusitul vrajitor Gandalf) s-ar putea sa nu ne mai întoa rcem. dar. pîna oi-ar fi pierdut suflul. în grilaj ul din fa?a sobei. în padurea din spatele A pei. Mai sînt înca multe ceasuri pîna în zori. cu ochii stralucind în întuneric. domnule Baggins! Ne-am întîlnit cu to?ii în casa prietenului oi tov araoului nostru întru conspira?ie. de exemplu. To?i piticii sarira în picioare.ierele piticilor. cu to?ii. . de uluit ce e ra. dar complimentele facute bietului Bilbo Baggins erau orz stricat pe gîote. Se ridica tremurînd. metodele. întuneric pentru treburi întunecate. probabil. Ne aflam într-o clipa solemna. pe un ton care voia parca sa-i arate hobbitului ca-i ghic ise gîndurile. dupa o clipa. o calatorie din care unii dintre noi. .Ssst! Spuse Gandalf. începuse sa simta ca i se urca un ? ipat din piept oi. mijloacele. Sa-l lasam pe Thorin sa vorbeasca.Ce-ar fi sa fac pu?ina lumina? spuse Bilbo. oi. Curînd. tot aoa. se gîndea sa se duca sa ia lampa. Gandalf facu sa scapere o lumina albastra la capatul nuielei sale fermecate oi. Era un pitic de vaza.Încotro? spuse Thorin. Dar a fost întrerupt cu brutalitate.Gandalf. înainte de ivirea zorilor. Biet ul Bilbo nu mai putea suporta. la Kili oi la Fil i) au. . oi sa nu mai iasa decît dupa ce vor fi plec at to?i piticii. Doar Baggins oi unul sau doi dintre pi ticii mai tineri (cred ca nu ma înoel daca ma refer. ai Thorin începu astfel: .Da. nu-i ieoea nici un sunet din gîtlej. "tovarao întru conspira?ie". aoezîndu-se în graba. în lumina aceea de foc de artificii.Ne-am întîlnit aici ca sa ne discutam planurile. ce e înca oi mai rau. rasturnînd masa.

oi ne vor ucide pe to?i. dintre cei mai buni . Nu pretind sa va în?eleg spusele sau referirile la spargatori. chiar daca ar fi fost vorba de însuoi ras-ras-unchiul Batrînului Took. Bandobras-Raget-de-Taur. pe canapea cu un pahar la îndemîna. Ace sta a atacat rîndurile gnomilor muntelui Gram. l-au dus în salon oi l-au întins. încît putea chiar sa oi calareasca un cal..in fa?a caminului. Cît despre "mititelul care se legana în prag". daca n-ar fi fost semnul de pe uoa. într-o clipa de emo?ie.naprasnic ca un dragon aflat la ananghie. Sîngele Took fusese mai puternic. era doar o figura de stil. ai calcat în strachini". ai iata ce-l auzi spunînd pe Gloin: .. Las' ca v-arat eu! N-am nici un semn pe uoa . da. mai mult sau mai pu?in. în batalia de la Cîmpiile Verzi. aplicata unui hobbit. oi a r etezat capul regelui lor. spuse Gloin. Arata mai degraba a bacan decît a spargator de meser ie. Dar hai sa zicem ca asta e casa pe care o cauta?i. Apoi cazu întins pe podea. baiatu'! spuse Gandalf. Spune?i-mi ce vre?i s a fac oi am sa încerc sa va mul?umesc. împreuna cu toate neamurile lui. Între timp însa urmaoul mai paonic al lui Bandobras îoi revenea în salon. daca din greoeala am auzit niote cuvinte pe care le-a?i ros tit. L-au luat. am început sa am îndoieli. Crede? i ca e bun? E minunat ca Gandalf ne tot spune cît de fioros e acest hobbi?el.oi sînt convins ca a?i greoit casa. dar în ca un ?ipat ca cel de adineauri. De îndata ce v-am vazut fe?ele cara ghioase în prag. a fost inventat oi jocul numit Golf. va pute?i da seama ca aceas ta compara?ie. dar cred ca nu greoesc (asta era ceea ce numea el a fi "demn") cînd îmi închipui ca socoti?i ca nu-s bun la nimic. Capul a zburat o suta de metri prin aer oi a cazut într-o vizuina de iepure. cam neobionuite. Dupa un timp o i dupa un pahar de alcool. ai fost un prost. dupa care s-au întors la trebu rile lor tainice. strigînd fara încetare: "Lovit de trasnet lovit de trasnet!" Multa vreme nu reuoisera sa scoata nimic altceva de la el. ao fi fost convins ca am greoit casa! Cînd a m dat cu ochii de mititelul asta care se legana oi pufaia în prag. am început sa am îndoieli. Daca a?i vazut vreodata un dragon aflat la ananghie.Emotiv. a sforait). Golfimbul. spuse. numai sa fie socotit fioros. chiar de-o fi sa merg de aici pîna la rasarit ul-rasaritului oi sa ma lupt cu dragonii-vampiri care locuiesc în Pustiul cel din urma. oi-l va trezi pe dragon. dintr-o lovitura. aoa a fost cîotigata batalia. . pai ast a mai-mai ca l-a facut intr-adevar fioros". . tremurînd ca un jeleu care se topeote. Mie mi s-a parut ca a sunat mai mult a strigat de spaima decît de emo?ie! De fapt . care era aoa un uriao (pentru un hobbit). Eu vorbeam de . Ulterior i s-a întîmplat de multe ori ca "partea Baggins" a fiin?ei lui sa regrete ceea cea f acut oi sa-oi spuna: "Bilbo.Da.Hm! facu el (într-un fel care aducea. pe cînd îoi reluau locurile.Ierta?i-ma. oi. dar e unul dintre cei mai buni.a fost vopsita acum o saptamîna . Are cîteodata niote cri ze cam ciudate. în aceeaoi clipa. se tîrî enervat pîna la uoa. cu un ba? de lemn. . În clipa aceea domnul Baggins apasa pe clan?a oi intra în camera. Am avut cîndva un stra-stra-stra-stra-unchi pe care-l chema Bandobras-Raget-de-Taur Took oi. Sim?ise brusc ca s-ar fi lipsit de pat oi chiar oi de micul dejun. dar el a trait de mult.

de obicei. aoa cum spun runele. . intrare a secreta. spuse Thorin. spuse Thorin. E un plan al Muntelui. zburlindu-oi sprîncenele stufoase oi facîndu-l pe Bilbo s a-oi închida gura cu un clampanit.Asta a facut-o Thror. nu e exclus.Nu prea cred ca o sa ne foloseasca. Îmi amintesc destul de bine de Munte oi de locurile de prin jur." Aoa se citeote. Eu l-am ales pe domnul Baggi n . .Poate ca a fost odata tainica. sau va fi .Pe munte.oi nu cred ca s-a schimbat. dins pre celelalte rune? Asta înseamna ca e vorba de o trecere tainica spre Salile de J os. . decep?ionat. spuse vrajitorul. bunicul lui Thorin. ai motive foarte s erioase. Mi-a?i cerut sa gasesc pe cel care va fi al Paisprezecelea membru al expedi?iei voastre oi eu l-am ales pe dom-Baggins.oi deci n-ar trebui sa mai discuta?i Daca spun eu ca e bun. . emo?ii tari . daca ajungem vreodata acolo. dupa ce-i arunc a o privire.DUMNEATA. po?i sp une oi "Expert în descoperirea comorilor". unde traiesc dragonii cei mari. sa-mi mul?umi?i cu to?ii într-o zi. S-ar putea. cu toate consecin?ele. ai o tiu unde e Codrul Întunecat oi Landa Veotejita. Doar l-am facut eu. Daca vrei. îl gasim noi oi fara asta. ai acum. dar. remunera?ie rezonabila. ai s a nu îndrazneasca cineva sa afirme ca n-am ales omul potrivit sau casa potrivita. . oi. se întoarse oi se încrunta la el. Uoa e înalta de cinci picioare oi pot intra cîte trei în flanc. Gand alf ne-a spus ca exista pe aici o asemenea persoana. spuse Gandalf. . Unii zic oi aoa. e un dragon desenat cu roou. miercurea asta la ora ceaiului. o bucata de pergament c are semana cu o harta.Sigur ca exista un semn. care cauta urgent de lucru oi ca a aranjat sa ne întîlnim aici. încît piticul se ghemuise iar pe scaun. dar cred ca n-a mai folosit-o de ani de zile. vezi! spuse Gandalf. Sa oti?i ca are inclina?i infinit mai mari decît va închipui?i voi oi chiar mai mari decît îoi închipuie el.Aoa. .. cînd va veni vremea. Bilbo.Exista un lucru pe care nu l-a?i observat.Aoa o fi. Hai sa nu mai discutam. spuse el drept raspuns la întrebarile curioase ale piticilor. fiule. Vede?i runa aceea în partea dinspre apus oi mîna care arata spre ea. semnul. ai te asigur ca pe uoa dumitale e un semn . Noua ne e totuna. dar de unde otim ca mai e oi acum ? Batrînul Smaug traieote de mult acolo oi a avut destul timp ca sa descopere tot ce se putea descoperi în legatura cu Peoterile de Jos. dar Smaug n-ar fi putut sa se strecoare pri . cînd Bilbo încerca sa deschida gura ca sa puna oi el o întrebare.semnul obionuit în meserie . Întinse pe masa. "Spargator cauta slujba buna. ca va las sa ramîne?i treisprezece. adu lampa sa luminam pu?in lucrurile . sau sa va întoarce?i sa s coate?i carbuni din mina. . la lumina unei lampi mari cu abajur roou.De ce? .. Se rastise atît de furios la Gloin.Fiindca e prea mica. . oi anume. e bun. spuse Balin.

mica oi ciudata. ai se întoarse cu o polite?e batjocoritoare catre Bilbo.În multe feluri. îl linioti Thorin. m-am gîndit la o spargere . ao dori sa otiu mai multe despre toate acestea. Iata de ce.ai. din partea de sud a Muntelui. Eu am încercat sa gasesc unul. scuturile au fost trans formate în leagane pentru copii sau în capace de crati?a. Aceasta otire le schimba mult în bine.ntr-o gaura ca asta. nu-i aoa? .Aoadar. iar dragonii se afla la o distan?a confortabila (oi de aceea legendara. mitite l. oi tot aoa pîna la ruinele Oraoului Dale . . sabiile sînt aproape t oate tocite. cu atît mai pu?in dupa ce a în fulecat atî?ia pitici oi oameni din Dale. prin stînca aceea mare. spuse vrajitorul. pe acolo nu e bine. hai sa facem cîteva planu ri.Nu. pe meleaguri departate.. raspunse Thorin. iar eroii sînt rari prin l ocurile astea.Nici o grija.Mult înainte. daca n-avem un Razboinic viteaz sau chiar un Erou. Pe aici.mult prea des. sub jacheta. Pe acolo iese rîul. Lucrurile încep sa para mai promi?atoare. în afara de harta. Dar cum s-a pastrat secretul acestei uoi anume n -o sa otim decît daca ne ducem sa vedem.mai ales dupa ce mi-am adus am inte de existen?a unei uoi laterale.Foarte bine. Dupa cîte arata harta. iata-l pe micul nostru Bilbo Baggi ns. Asta-i metoda obionuita a piticilor. ao crede ca e vorba de o uoa închisa. spuse Thorin. Uita?i. ci doar în materie de vizuini de hobbit).. fara sa -l ia în seama. Nu ma înoel. de la umbra Muntelui.vechi orao din valea acee a. asta e! oi îi întinse lui Thorin o cheie lunga. ca sa nu mai vorbim de dragon? adauga el. cu cerneala rooie Cum de s-a putut pastra taina unei uoi atît de mari fa?a de toata lumea. pe care îoi însemnase plimbarile favorite. nici macar cînd era un dragon tînar. spuse Gandalf. cu crestaturi complicate de argint. facuta sa arate întocmai ca stînca muntelui. Pîna acum nu prea otiam exact ce sa facem. cel asupra caruia ne-am oprit. prinzînd-o de un lan? sub?ire pe care-l purta la gît. oi tot pe acolo iese oi dragonul . Dar nu ne place nici unuia dintre noi ideea cu Poarta P rincipala. daca nu s-au schimbat obiceiu rile. . chi?ai Bilbo (care nu avea nici o experien ?a în materie de dragoni. dar razboinicii sînt ocupa?i sa se lupte între ei. I se trezise din nou interesul oi curiozitatea. Ne-am gîndit s-o luam spre Rasarit. . oi acum. Îi placeau har?ile la nebunie oi în holul lui era atîrnata o harta mare a împrejurimilor . oi deci. pîna la urma. continua Thorin. Dar nu uita?i ca era doar un hobbit mic.De acolo am putea sa urcam de-a lungul Rîului Curgator. Dupa asta vor începe necazurile. . spuse Bilbo. topoarele se folosesc la doborîtul copacilor. . continua Gandalf. dar hotarît deocamdata sa mearga înainte. sau pur oi simplu nu pot fi gasi?i. cam u luit oi tremurînd în sinea lui. ca un adevarat . . dupa cîte otiu eu despre drumurile de Rasarit. . am uitat sa va spun ca. spargatorul.În primul rînd. ?ine-o bine! .Mie mi se pare o gaura foarte mare. . îl întrerupse Gandalf. oi de aceea uita sa-oi ?ina gura. mai exista oi o cheie. pîna ajungem la Lacul cel Lung. în liniote oi cu grija. Ce-ar fi daca expertul-spargator ne-ar da cîteva idei sau sugestii.

oi nu sînt în stare de nici o treaba gospodareasca. chibzuit oi priceput oi sa corespunda recomandarilor lui Gandalf. nici nu prea otiu sa deosebeasca o treaba bine facuta de un a prost facuta. de fapt: "Cu ce m a aleg eu din toate astea? ai am sa ma întorc oare viu acasa?" . au devenit nemaipomenit de boga?i oi de renumi?i. de puternica oi de rea. luînd aerul omului care trateaza o afacere (aerul pe care-l ado pta de obicei cînd încerca cineva sa-i ceara bani cu împrumut) oi straduindu-se sa par a în?elept. din tîmplare. care nu-oi mai gasesc astazi se aman pe lume. au fost zile bune pen tru noi oi chiar oi cei mai sarmani aveau bani de cheltuiala oi mai aveau oi din ce sa dea cu împrumut. Vrea u sa otiu oi care sînt riscurile. Vreau sa zic. oi mai departe. în legatura cu dragonul oi aurul. Thrain Batrînul. aoa ca toate distrugerile oi nenorocirile produse în general de d ragoni deveneau din ce în ce mai cumplite. în timp ce pinii de pe Mun te au început sa scîr?îie oi sa trosneasca în bataia vîntului. oi potire.Bine. pe care o chema Smaug. mi se pare ca au mai gasit oi o gramada de aur oi giuvaiere.ceea ce înseamna. aur oi giuvaiere de la oameni oi elfi. oi bunicul meu a fost din nou facut Regele Tarîmurilor de sub Munte. spuse Thorin. Pe vremea aceea erau o gramada de dragoni în Nor dul Îndepartat. dar. cu toate ca. oi timp sa faca lucruri frumoase pentru placerea sufletului lor. mai ales cu de-ale gurii. În general. oi tot restul. care e remunera?ia oi aoa mai departe . Pe vremuri. Exista o reptila deosebit de lacoma. au început sa sape. iar pia?a de jucarii din D ale era mîndria Nordului. din fericire. oi-oi pazesc bunurile jefuite cît traiesc (ceea ce înseamna aproape veonic. oi oameni mur itori. Regii obionu iau sa trimita dupa fierarii nootri oi îi rasplateau cît se poate de frumos. dupa cum oti?i. oi aurul probabil ca începuse sa se mai rareasca pe acolo. oi pitici.Took ce se afla. De fapt. chiar o i pe cei mai pu?in pricepu?i.în plus. în zilele acelea cladisera ei oi veselul orao Dale. dupa ce s-au întors ai mei. dar nu se bucura de nimic d in ce fura.printre ei eram oi eu. Aoa ca salile bunicului se umplusera încet. bine. Ta?ii ne rugau din suflet sa le luam fiii drept uc enici oi ne plateau bine. oi cui îi apar?ine. aoezarile urcînd spre iz vorul Rîului Curgator. care traiau mai la miazazi oi-oi întindeau încet. Muntele fusese descoperit de un strabun în departat. de cîte ori le gasesc. cu armuri oi giuvaiere. oi s-a întors cu toate avu?iile oi toa te uneltele la acest Munte de pe harta.Ce Dumnezeu! se mira Thorin. îi pur tau mare respect. oi aoa mai departe. din pricina piticilor care fugeau spre munte sau erau ucioi. spuse Bilbo cu încapa?înare. Drago nii fura. N-ai o harta? ai nu ne-ai auzit cîntecul? ai n-am v orbit despre asta ore întregi? . . încet. al Celduinului. cît va trebui sa cheltuiesc din buzunar.Ba da. daca nu sînt rapuoi de careva). Fara îndoiala ca asta e ceea ce a atras oi dragonul. pe care nu ne bateam nicioda ta capul sa le producem sau sa le gasim singuri. În orice caz. pleca?i . cînd traia bunicul Thror. cunosc foarte bine valorile curente ale pie?ei. . oi sculpturi. neamul nostru a fost izgonit de acolo. nici macar sa-oi cîrpe asca un solz desprins din armura. de-a lungul vaii de la umbra Muntelui. sa fac a tuneluri oi sali mai vaste oi ateliere mai mari . încet. o i cum a ajuns acolo. Într-o zi s~a ridicat în aer oi a zbura t spre Munte. din Nordul Îndepartat. ca sa n u mai vorbim de jucariile minunate oi fermecate. dar ao vrea totuoi sa mi se explice totul clar oi precis. în mod obionuit. cît timp du reaza. Cî?iva pitici care erau. Primul lucru pe care l-am auzit fost un zgomot ca de uragan venind dinspre miazanoapte.

oi-i aotepta. Uite. pe dragon. oi bunicul. cu barbile pîrjolite. dar dragonul era acolo. ar trebui sa-mi mul?umeoti oi sa ma proslaveoti.Înainte sa plece la minele Moria. cînd va veni vremea. furioîndu-se prin cea?a. sa locuiasca mai aproape de malul ce l mai departat al Lacului cel Lung. de catre gnomul Azog. Arat au fioros oi au vorbit foarte pu?in. ajungînd de m ulte ori sa facem treaba grea de potcovari sau sa sapam în minele de carbune. . secreta. oi aoa a devastat tot oraoul. spuse vrajitorul. în ziua aceea. Se pare însa ca au facut o harta oi tare ao dori sa otiu cum a pus Gandalf mîna pe ea oi cum de n-a ajuns la mine. ai a nimicit aproape to?i razboinicii . daca-?i aminteoti. Mi-a fost data. .. a fost ucis. oi de atunci nu l-ai mai vazut niciodata. locuin?ele oi pasajele. cum se ins taleaza pe Muntele nostru într-o izbucnire de flacari. . Dupa asta n-a mai ramas acolo nici un pitic în v ia?a oi dragonul oi-a însuoit toate bunurile lor. ici-colo.Ei bine. de la o distan?a buna. Acum îmi dau seama ca trebuie sa fi exi stat o uoa laterala. oi. . pe Poarta Principala. una peste a lta. oi tunelurile. voi afla. . Apoi s-a întors. Bunicul tau. acolo au aparut într-o zi. Probabil ca le-a adunat pe toate într-o gramada mare. bunicul tau i -a dat harta fiului sau. în minele de la Moira. culoarele.obionuita poveste trista. blestemat sa-i fie numele. nu cred ca trebuie sa te superi.Da. sa ne cîotigam pîinea cum ne-am priceput. via?a. dar îmi închipui ca nimeni n u mai îndrazneote sa se mai apropie de Munte. oi acum doarme pe ea. daca am ales eu momentul oi locul în care sa ?i-o dau. oi veonic pe drumuri. lucru care mi-a salvat. spuse Thorin. Cei cî?iva dintre noi care fusesem pleca?i dep arte am stat oi am plîns în ascunziourile noastre oi l-am blestemat pe Smaug. rosti vrajitorul încet oi încruntat. tatal tau. N-am uitat însa niciodata de tezaurul pe care ni l-a furat dragonul.oi. Aoa ca. tatal tau mi-a dat asta sa ?i-o dau ?ie. daca te gîndeoti cît d e greu mi-a fost sa te gasesc. Thror. Apele rîului s -au ridicat în aburi oi un fel de cea?a a cuprins tot oraoul Dale. oi tata.Nu în?eleg. spuse Thorin. ai n-a scap at nici unul dintre cei care au ieoit pe acolo. oi sa vina furio pîna la Dale sa rapeasca oameni. Dupa ce a fost ucis bunicul tau. spuse Thorin. Iar numele tau nu mi l-a spus niciodata. Am vazut.pe vremea aceea tînar oi cutezator. Lamurirea nu parea suficient de lamuritoare. de care nu otiau decît ei. daca putem. oi trecerile. M-am întrebat d e multe ori cum scapasera tata oi bunicul. Cînd mi-a dat hîrtia asta. a plecat pe 21 aprilie . Cînd i-am întrebat cum de reuoisera sa scape. Dragonul a înaintat. . spunînd asta Thorin. mai ales fecioare pe care apoi le mînca. tatal tau nu-oi mai aminte a nici cum îl cheama.. îoi mîngîie lan?ul de aur din jurul gîtului . Aoa sînt apucaturile dragonilor. s-a strecurat pe Poarta Principala oi a scotocit toate salile. . care sînt mootenitorul ei legal. Piticii s-au repezit sa iasa pe Poarta Principala. ca sa fie în siguran?a. deci.N-am "pus mîna pe ea". oi Bilbo sim?i ca acelaoi lucru ar fi vrut sa-l spuna oi el. Nu mai otiu bine ce se petrece acum acolo. Între timp. oamenii au murit sa u au plecat. asta e! spuse întinzîndu -i harta lui Thorin. cît mai departe în inima Muntelui. Dupa asta a m plecat care încotro. ai chiar oi acum.joia trecuta s-au împlinit o suta de ani . m i-au spus sa-mi ?in gura oi ca într-o zi. pe neaoteptate. cînd recunosc ca mai avem oi noi cîte ceva pus deoparte oi n-o ducem chiar atît de pr ost . cînd a ajuns la padure copacii s-au prefacut to?i în vîlvataie. Apoi a coborît povîrniourile oi . .Asta aoa e.tot vrem sa n e luam înapoi ce e al nostru oi. Mai tîrziu a început sa iasa noaptea . sa-l pedepsim pe Smaug. b eciurile.Iar Thrain. la Dale înce pusera sa bata clopotele oi razboinicii îoi pregateau armele. care în zilele acelea se petrecea mult prea des. folosind -o drept saltea.

una mai neplacuta decît alta. nu se poate sa nu v a vina o idee. în cele din urma. ce voiau sa manînce. nu -i aoa? Ce-a?i zice sa ne culcam. de altfel. a facut paturi pe scaune oi divane. îmi place sa manînc ou nca cu oase ochiuri: prajite. se ridicara.Dar dumneata ce cautai în temni?e? întreba Thorin. Am încercat sa-l salvez pe tatal tau. oi a avut gramada de aventuri. . oi Bilbo fu atît de tulbura t încît raspunse: Ceea ce am eu de spus. ai acum. abia am scapat. facu Thorin. în afara de harta oi de cheie . obosit la culme oi nu cine otie ce feric it.Pe gnomii de la Moira i-am facut de mult sa plateasca. o spuse cu voce tare. . peste mun?ii fumurii Sub hrube vechi oi ocne adîncate . acu' treb uie sa ne gîndim pu?in oi la Necromant. ca sa nu m ai vorbim de patrunsul dincolo de uoa? Dar sînt de acord sa ne culcam oi-mi place oi ideea cu masa de diminea?a. nu fierte. deoi nu otiu cum a nimerit acolo. o treab a foarte nesuferita oi periculoasa. .Eu cred ca ar trebui s-o lua?i spre Rasarit.Vrei sa spui sa nu plecam. Pîna oi eu. dupa care s-a bagat în patul lui mic.Ce sa auzim? întrebara to?i. . întorcîndu-se brusc catre el. ca de obicei. Hotarî totuoi un lucru. a fost. Dupa ce to?i ceilal?i comandara. dar era prea tîrziu. fara sa spuna m acar "te rog" (ceea ce îl supara foarte tare pe Bilbo).tatal tau a plecat cu harta sa-oi încerce norocul. Eu l-am gasit prizonier în temni?ele Necromantului. la rîndul lor. . sa nu pleca?i cu stomacul gol. uoa aceea laterala exista oi pe urma probabil ca dragonii mai dorm o i ei uneori. sa vede?i cum stau lucrurile. . oi. Hobbitul a trebuit sa gaseasca loc sa-i culce pe to?i. ai a oa dragonul oi Muntele sînt mai mult decît î?i trebuie. oi to?i piticii se înfiorara.ai ce ai de spus? întrebara. Singurul lucru pe care-l dorea tatal tau era ca fiul lui sa primeasca harta oi sa foloseasca cheia.Nu fi prost! E un duoman mult mai puternic decît to?i piticii la un loc. Îoi pierduse min?ile oi spunea vrute oi nevrute. cutremurîndu-se.I-auzi?i! spuse Bilbo oi. înainte de a porni la drum. oi anume sa nu se chinuiasca sa se scoale prea devreme ca sa le pregateasca masa aceea nenorocita. Apucaturile caracteristice familiei Took începusera sa se mai estompeze oi nu mai era chiar atît de sigur ca va pleca în calatorie a doua zi de diminea?a. . spuse Thorin. din întîmplare. . Daca va aoeza?i în prag oi sta?i mai multa vreme. Gandalf. dar n-a ajuns nici macar în preaj ma Muntelui. a umplut toate camerele g oale. daca ar putea fi iar aduna?i din cele patru col?uri ale lumii. ao îndrazni sa spun ca am vorbit destul pentru o seara. oi uitase aproape totul. a reuoit sa-i caze ze. Nu eoti dumneata specialistul în spargeri? Nu e oare specialitatea dumitale sa te aoezi în pragul uoii. Statea întins în pat oi-l auzea pe Thorin fredonînd singur în dormitorul alaturat. ca sa va trezi?i în zori? Eu am sa va pregatesc ceva bun. cel m ai bun dormitor din toata casa: Departe. ai baga de seama sa nu le spargi.Lasa asta! Descopeream niote lucruri. . La urma urmei. Mie.

cît priveote oferta dumisale de ajutor profesio-nal. sa ia un al doilea rînd de cafea cu lapte oi cu to t tacîmul. erau o cruda realitate.Care bilet? spuse bietul domn Baggins. pîna la oi fara sa depaoeasca a paisprezecea parte din profiturile totale (daca exista).Daca ai fi oters praful de pe poli?a caminului. în schimb. aoa cum sperase.Dragul meu. . lînga fereastra deschisa. la Han . intra în sufragerie. spuse Gandalf. Bilbo Baggins! îoi spuse. tocmai cînd sa se aoeze în sufr agerie. ai iata ce scria: "Thorin oi Compania îl saluta pe Spargatorul Bilbo. care trebuiau spalate. Considerînd ca nu e necesar sa-?i tulburam odihna binemeritata. toate cheltuielile de transport garantate în orice situa?ie. oricum.) Totuoi. Dar. Acolo nu era nimen i. iar uoa de la intrare era deschisa. II BERBEC FRIPT BILBO sari în picioare oi. Dar. într-un fel. Cînd se trezi. Cele mai sincere mul?umiri pen tru gazduire. trecusera de mult zorile. întinzîndu-i o nota (scrisa. tulburat la culme. auzi. ceea ce-l facu sa viseze foarte urît. înainte de a face cura?enie în sufragerie. nu otiu ce ai azi. Bilbo începu sa fluiere de zor. se sim?ea pu?in decep?ionat. sa cura? dupa pais prezece inoi! . n-ai oters de praf pol i?a caminului? . Apoi îoi pregati o masa buna. ai asta îl uimi. puse apa la fiert oi spala totul. cine crede?i ca apare? Gandalf! . ai fi gasit asta chiar sub cea s. Absolut toate oalele oi tigaile lui pareau sa fi fost folosite.Sfin?ii-mei-elefan?i. fireote. chiar pe hîrtia lui). care îl facu sa-oi dea seama ca petrecerea din ajun nu fu sese un vis urît. sau cum vrei dumneata sa-i spui.În zori pleca-vom spre a scormoni Comorile de aur fermecate. stimabile domn. Soarele începuse sa straluceasca. spuse el. pof tind parca în casa adierea calda a primaverii. Bilbo adormi cu melodia în urechi. se sim?i uourat la gîndul ca plecasera to?i fara el oi fara sa-oi mai bata capul sa-l trezeasca. daca e cazul oi lucrurile nu se pot aranja altfel. spuse Gandalf. am procedat dinain te la o serie de pregatiri indispensabile oi vom aotepta. Înt re timp. Condi?iile: bani peoin la livrare. "Nu fi prost. la ora zece oi jumatate! ?i-au lasat biletul fiindca nu te-au mai putut aotepta. ("Dar oi fara sa spuna macar o data mul?umesc". dar luate în graba. iar în bucatarie vrafuri de vase nespalate. fara voia lui. se gîn di el.Ce legatura are una cu alta? Am avut oi aoa destula treaba. punîndu-oi halatul. . la vîrsta ta sa te gîndeoti la dragoni o i la fel de fel de poveoti fantastice de pe alte meleaguri!" Îoi puse deci un oor? ule? dinainte. Vasele astea. cînd ai de gînd sa vii? Cum ramîne cu "sculatul în zori"? Stai liniotit oi-?i iei micul dejun. acceptam plini de recunootin?a. uitînd de seara din ajun. în bucatarie. în camera era o dezo rdine îngrozitoare. cheltuielile de înmormîntare acoperite de noi sau reprezentan?ii nootri. aprinse focurile. gasi urmele unei mese copioase.

lasîn du-oi a doua cafea cu lapte nebauta. coborînd aleea . spunînd poveoti sau cîntînd. daca l-ar fi vazut. vîrî cheile în mîna lui Gandalf o i începu sa alerge cît de repede îl duceau picioarele acoperite cu blana. facu Bilbo din nou.Nici pentru asta! Hai. îl înotiin?a Gandalf. avem onoarea sa ramînem ai dumnea-voastra cu c ele mai adînci sentimente.Dar.Bine.. zdr uncinîndu-se pe calu?ii încarca?i. pac he?ele oi tot felul de boarfe. foar te veseli. Cît despre palarie. Adusese o gramada de batiste oi pipa lui Bilbo. oi n-am nici un ban. la Bywater. dupa cîte se parea.Bravo! spuse Balin. oi gata. gîfîia cumplit oi pe deasu-pra. Bilbo purta o gluga verde-închis (pu?in decolorata de ploaie oi de vînt) oi o manta verde-închis. . plecam! spuse Thorin. destinat. oprindu-s e. oi pe fiecare ponei erau încarcate bagaje. n-am primit nota dumneavoastra decît dupa 10. . Mersera aoa toata ziua. spuse Dwalin. O pornira deci cu to?ii. lui Bilbo. spuse vrajitorul.Sus. Fiind convinoi ca ve?i fi punctual. descoperise oi ca venise fara batista asortata la cravata. tatal lui.Nu fi exact. .45. amîndoi. Thorin oi compania. oi tutun. Calatoreau de pu?ina vreme. împrumutate de la Dwalin. Nici nu îndraznesc sa ma gîndesc ce-ar fi spus Bungo.. Singura lui mul?umire era ca nu putea fi confundat cu un pitic. pachete. u n lucru chiar atît de rau. protesta Bilbo. la urma urmei. Tocmai atunci aparura oi ceilal?i dintr-o cotitura pe care o facea drumul catre sat. ." . Mai era oi un ponei foarte mic. fireote. în pragul lunii mai. conplet nespalat. .Îmi pare extrem de rau.. Erau cam mari pentru el oi îl faceau sa para pu?in caraghios. dar. . pleaca! Bilbo n-a reuoit niciodata sa-oi aminteasca cum de s-a trezit afara. peste apa. doar la orele de masa. fara palari e. dar începu sa se simta totuoi ca aventurile nu erau. Erau calare pe ponei. bani sau alte lucruri pe care le lua de obicei cînd pleca de acasa. Mesele nu erau chiar atît de frecvente cît ar fi dorit Bilbo. De fapt. au parasit cu to?ii hanul. Cînd ajunse la Bywater. ai aoa. oi nu te mai framînta. aproape de ora 11.Nu mai ai timp. . În expedi?ia asta va trebui sa t e descurci fara batista oi fara multe altele. ca sa fiu exac t. spuse Bilbo.ul Dragonului Verde.Asta înseamna ca mai ai zece minute. trecînd de Moara cea mare. care statea în uoa hanului oi-l aotepta. fiindca n-avea barba. baston. într-o diminea?a senina. dar am venit fara palarie oi mi-am lasat ba tista de la buzunarul hainei acasa. Va trebui sa alergi. oi continuîndu-oi apoi drumul doi kilometri sau chiar mai mult. cînd aparu oi Gandalf. eu am în bagaje o manta oi o gluga de rezerva.. . fix la 11 diminea?a. mare? pe calul lui alb. . mai departe.

Dar piticii îoi continuau înaintarea zdruncinata. era aproape noapte. Bleste mate sa fie toate por?ile oi broaotele. o regiune întinsa oi respectabila. vorbise cel mai mult oi se distrase cel mai bine. unde nu mai erau nici oameni. acoperite de copaci negri. . dar. drumul facea peste un pod ve chi de piatra. . dar la început macar fusese uscat. Se stîrnise vîn i salciile de pe mal se plecau. Undeva. mormai Bilbo. cu drumuri bune. apa îi picura de pe gluga în ochi. Piticii pot face foc aproape oriunde. nici hanuri oi unde drumurile erau din ce în ce mai proaste. ai pe urma. care erau deosebit de pricepu?i la aoa ceva. la gura sobei. Pe Meleagurile Singurata?i i poposisera pe unde se nimerise. cu toate ca era mai uscat acolo.Cînd te gîndeoti ca în curînd va fi iunie. P e unele dintre ele erau castele vechi care pareau amenin?atoare. de parca ar fi fost cladite de oameni rai. umflat de ploi. fara sa se întoarca sau sa-l bage în s eama pe Bilbo. plouase toata ziua. oi ici-colo cîte un pitic sau un fermier care treceau pe lînga ei agale. iar ceilal?i. În cele din urma hotarîra ca n-aveau ce sa faca. Trecuse de ora ceaiului. mai buna ch iar decit în poveotile vesele. Din fericire. caci rîul.Tocmai cînd ar fi foarte util sa avem un vrajitor. mormaira oi Nori (care împartaoeau punctul de vedere al hobbitului în legatura cu orele regulate de m asa. un han-doua. printre zdren?ele care pluteau deasupra dealurilor. mantaua era uda leoarca. în spatele norilor cenuoii apusese probabil Soarele. în vizuina mea frumoasa. Pîna atunci facuse drumul cu ei. cobora frumos de pe dealurile oi mun?ii de la miazanoapte. o bucata de vreme. enerva?i la culme. stropind în dreapta oi în stînga cînd înainta anevoios în spatele celorlal?i. Apoi dadura de regiuni unde oamenii vorbeau ciudat oi cîntau cîntece pe care Bilbo nu le auzise niciodata. Se oprira cu to?ii oi Thorin mormai ceva despre cina oi spuse "unde-o sa gasim oare un petic uscat pe care sa dormim? " Abia atunci îoi dadura seama ca Gandalf lipsea. vremea fusese cît se poate de buna în mai. trebuiau sa poposeasca chiar acolo unde se gaseau! Se apropiara de un pîlc de copaci. nu mai scoteau nici o vorba. Cînd au ajuns pe partea cealalta. cu frecven?a oi belougul lor). Dar acum disparuse cu totul. aparu luna calatoare. oftînd. pe un drum desfundat oi plin de noroi. calu?ul obosise oi se tot împiedica de piet re. lo cuita de fiin?e cumsecade. mai ales ca în ziua aceea se cam stricase oi vremea. dar acum se facuse frig oi umed de-a binelea. "ai sînt convins ca ploaia a patruns în hainele uscate oi în sacii cu merinde. nu prea departe . cu aproape orice. vîntul scutura frunzele de ploaie oi pic-pic (lucru cît se poate de suparator ). gata sa fiarba!" ai nu era ultima data cînd avea sa-oi doreasca acest lucru. În fa?a lor. fara sa le spuna însa daca participa la aventura sau le ?ine doar de urît. dar în seara aceea n-au f ost în stare sa-l aprinda nici macar Oin oi Gloin.La început calatorira pe pamînturile hobbi?ilor. Mîncase cel mai mult. îoi spuse Bilbo. Totul parea posomorît. începu sa se întunece. caci în timp ce coborau în valea îm care curgea înca un rîu. cu ceai nicul gata. ploua cu galeata. mai era ceva: parca intrase blestemul în foc. În general. se înal?au din ce în ce mai sus niote dealuri mohorîte. Apoi patrunsera pe Meleagurile Singurata?ii. Vîntul atîrnase norii cenuoii oi sus. oi tot ce are de-a face cu ele! Tot ce-a o vrea eu acum ar fi sa fiu acasa. . fie ca e sau nu e vînt. în drum spre treburile lor.

ceea ce facu sa le ramîna foarte pu?in pentru cina oi înca oi mai pu?in pentru micul dejun. în padure.Apoi. în timp ce înaintau printre copaci. stîrnira foonet oi trosnet. în orice caz . Fili oi Kili aproape ca s-au înecat. pe masura ce înaintezi. Deodata. oi facînd oi ei ce puteau. facuse asta oi de-a lungul calatoriei. aproape tot numai mîncare. Bagaju l era. oi nu cred sa fi facut nici macar o nevastuica sa-oi miote vreun fir de must .Trebuie sa mergi mai departe.deoi nu cred ca dumneavoa stra sau eu am fi auzit ceva pe o noapte cu vînt. Dupa ce se uitara un timp la ea. Bilbo tocmai se gîndea cu triste?e ca aventura nu însemna numai plimbari calare sub Soarele de mai. . în întunericul catran. întoarce-te cum po?i. Al?i i se mirara: "Dar unde o fi Gandalf?" Dupa care repetara cu to?ii întrebarea. ai daca nu po?i. pu?in mai tîrziu. spusera oi ast fel plecara. "Acum e rîndul Spargatorului". Calatorii se abat rareori pe aici. Cît despre Bilbo. înainta spre lumina roo ie. bineîn?eles. bodoganind. "La urma urmei avem un SPARGATOR cu noi". fara sa apuce sa le explice ca nu se pricepea s a ?ipe nici macar o data ca bufni?a oi nici sa sara ca liliecii. ?ipa de doua ori ca o bufni?a oi o data ca o striga. îndreptîndu-oi calu?ii (cu toata grija cuvenita) în direc?ia luminii Ajunsera în dreptul dealului oi. A fost deci silit s-o porneasca. . oi o sa facem noi ce putem. cînd Balin. Unii spuneau ca n-au decît o cina saraca-cioasa. Ajunse la rîu înaint e sa poata fi prins. o lumina!" La oarecare distan?a se afla un deal acoperit cu arbori. lumina rooie straluci puternic printre trunchiurile copacilor. începura sa urce. referin-du-se la Bil bo. a l?ii spuneau ca "da". întoarce-te îndata. absolut fara nici un zgomot . spusera. Iar în mijlocul desioului negru se vedea stralucind o lumina. Unii spuneau ca nu e foc. care ici-colo formau cîte un grup destul de compact. în timp ce Oin oi Gloin continuau sa încer ce sa aprinda focul oi sa se certe între ei din pricina asta. începura sa se certe. ai aoa statura mohorî?i oi uzi. Al?ii spusera: "Locurile astea sînt cam necunoscute oi cam prea aproape de mun?i. hobbi?ii otiu sa se miote fara zgomot prin padure. Bilbo strîm-base de multe ori din nas fa?a de ceea ce numea el "larma piticeasca". dute fuga oi. Asta rezolva lucrurile. unul dintre calu?i se sperie din senin oi o lua la goana. care semana a foc sau a faclii care pîlpîie. Daca nu. Unii spusesera. Apoi ploaia se porni oi mai tare oi Oin începu sa se bata cu Gloin. la o dis tan?a destul de mica. Dar. strîmbînd din nas. dar nu s e vedea nici o carare adevarata. oi scîr?îit (tot mormaind oi înjurînd). acolo. cu cît eoti mai pu?in curios. o masa de d iminea?a oi mai saracacioasa oi haine ude toata noaptea. Hai. daca e vreo primejdie sau totul e în regula. oi pîna reuoira sa-l scoata din nou. iar bagajul pe care-l ducea calu?ul în spate a fost luat de apa. îi spuse Thorin hobbi-tului. "la urma urmei. sa descoperi ce e cu lumina oi de ce au aprins-o . Pe aici abia daca au auzi t de rege oi. din acelea care ar putea duce la o casa sau la o ferma. nici daca toata cavalcada ar fi trecut la doi metri de noi. daca totul e în ordine. Har?ile vechi nu ne mai folosesc la nimic: lu crurile s-au înrauta?it oi nimeni nu mai pazeote drumul. care era cel ce statea întotdeauna la pînda. spuse: "Uite. o lumina rooiatica oi liniotitoare. De altfel. sîntem paisprezece . cu atît rioti mai pu?in sa dai de bucluc".

. chiar în spatele lui William. daca reuoeoti . William bau o noua cana. care. Mai aveau lînga ei oi un butoiao cu bautura buna..fara sa atraga aten?ia nimanui. era cît un geamantan. Bilbo sim?i ca ar fi trebuit sa întreprinda ceva cît mai repede.. oi berea oi so otearga fara ca trolii sa observe nimic. ca asta . Au zind toate astea. a?i halit un sat oi jumatate. nu s-ar fi da t în laturi sa guste oi pitici sau chiar ponei la frigare. se s trecura dupa un copac. Mirosul era îmbietor. Se vedeau cît de colo ca asta erau. oi asta nu era o excep?ie. pentru Bilbo. berbec azi oi sa fiu al naibii daca nu s-arata ca tot berbec mîncam oi mîine. Aoa ca. dîndu-i una peste cot lui Will iam. care avusese o via?a ferita de rele. totuoi nu se putea hotarî sa se întoarca alergînd la Thorin oi Compania cu mîinile goale. chiar oi cei care n-au decît un singur cap. .Taci naibii din gura! spuse dupa ce-oi recapata suflul. cu frigare cu tot. cea mai uooara i se paru totuoi s a le oterpeleasca uriaoilor lucrurile din buzunare. absolut deloc! . fara zgomot. Al?ii. William se îneca. mai practici. Dar erau troli.caci despre foc er a vorba . îoi dadu seama de asta: dupa fe?ele l or mari oi greoaie. Erau multe lucruri pe care nu le vazuse sau le facuse vr eodata. de mare clasa. Ma tem ca aoa se poarta trolii. dupa volumul lor oi dupa forma picioarelor. parasind buzunarul. Bert oi Tom se dusera la butoi. F ie sa se întoarca. chiar lînga foc . luata noaptea Bilbo otia toate astea. ca sa nu mai vor bim de felul în care se exprimau.apoi sa fure carnea de berbec. în timp ce ridica punga cu grija s-o sco ata din buzunar. din buoteni de fag. spuse unul dintre troli.Berbec ieri.. ca sa-oi varieze mîncarea. Dupa care ar fi benchetuit cu lojii.a?a la trecerea lui. fireote. în cele din urma. Un aventurier legendar. numai ca sa-i manînci tu sau Bert. . care nu era deloc civilizat. Frigeau carne de berbec pe frigari lungi din lemn oi îoi lingeau sosul de pe degete. oricum e un început!" ai chiar a oi fost! Pungile trolilor sînt date naibii. William. . înainte ca aceo tia sa-oi fi dat seama ce se petrece. Atunci Bilbo îoi tacu curaj oi vîrî mînu?a în buzunarul uriao al lui William. Bill" pentru o ciozvîrta buna de berbec gras din vale . Pîna oi Bilbo. spuse. oovaind în întuneric. Trei fapturi foarte mari oi grase stateau în jurul unui rug uriao. dar cu mai pu?in orgoliu profesional. "Hei. dezgustat . "Aha. zise oi muoca dintr-un picior de oaie care se frigea la foc.Nici nu mai otiu de cînd nu am mai avut parte de o farîmi?a lucioasa de carne de o m. ai iata ce a vazut. fie sa le arate uriaoil or de ce e în stare. William se întoarse într-o clipa oi-l apuca pe Bilbo de ceafa. Aoa ca a ajuns. dar despre care citise! Era foarte îngrijorat oi. oi-oi oterse gura cu mîneca. ar fi dorit sa se afle la o suta de kilometri distan?a oi totuoi.lucru pe care merita aproape întotdeauna sa-l faci. în acelaoi timp. nu. sa fiu al naibii daca în?eleg ce te-o fi apucat sa ne aduci aici! ai se mai duce oi pileala. Da. De cînd am coborîl din mun ?i. spuse al doilea. ar fi înfipt poate cîte un pumnal în fiecare trol. Mai. Uite. pe c are o beau din ulcioare. cine eoti?" scînci ea. oi sa-oi previna prietenii ca daduse peste trei tr oli maricei oi foarte prost dispuoi care. Doar nu crezi c-o sa s e opreasca oamenii aici. animîndu-se la i deea ac?iunii pe care avea s-o întreprinda. Aoa ca ramase pe loc. care tocmai bea din ulcior. ar fi trebuit sa le go leasca uriaoilor buzunarele . se gîndi el. În buzunar se afla o punga cu bani. Dintre diferite le îndeletniciri spargatoriceoti de care auzise. înainte ca acesta sa se poata ascunde dup a copac. Ce va mai trebuie? Au fost zile cînd a?i fi spus "Saru'mîna.

. nici macar unul! se grabi el sa îadauge. ma rog.Un aventurhobbit? spusera ei. cînd îl scapa Bert pe jos. .Hei dracie. nici unul.ai tu eoti un mitocan. sa vezi ce-am prins! . apropiindu-se. e al meu. . . Zau! Am sa va fac mîncaruri minunate. Mîncase pîna se saturase oi mai bause oi o gramada de bere.Da' nu e mai mult de o înghi?itura. luînd o frigaruie de pe jos. Biata stîrpitura! Da?i-i drumul! . Bill Huhhins. spuse William. mul?i. . ia vino-ncoa'. facu Bilbo. înainte de a-oi aminti ca nu trebuie sa-oi tradeze priet enii.Nu va dau voie. pierzîndu-oi suflul. Bert. Oricum. prin padure. eu l-am prins. iepure prapadit oi nemernic.Sa mor daca otiu! Ce eoti. .Se poate gati? întreba Tom.Eoti un prost mare oi gras. apoi îl ridica de degetele de la picioare oi-l scutura. ?inîndu-l foarte sus. facu Bert. . ce cauta un aventurhobbit în buzunarul meu? spuse William. care mîncase foarte bine oi era satul. Hei.Ce? întrebara ceilal?i.Nu-i dau pîna nu ne spune ce înseamna "mul?i oi nici unul". nu-?i mai ramîne nimic. .Biata stîrpitura! spuse William. ba? .Bilbo Baggins. . spuse bietul Bilbo. mai sînt d-aotia ca tine ascunoi pe-aici.Poate ca gasim mai mul?i pe aici prin împrejurimi oi facem o placinta. îi mai rama . spuse Bilbo. Dupa cum ?i-am mai spus o data . Nu vreau sa ma înjunghie nimeni în somn. . E mai bine sa va gatesc eu cîte ceva d ecît sa ma gati?i dumneavoastra pe mine. domnii mei milostivi! Sînt oi eu bucatar.ai. ai? Unde te trezeoti. . .Cum vine asta? spuse Bert. spuse Bert. tremurînd din cap pîna-n pici oare oi gîndindu-se cum sa scoata ?ipetele acelea de bufni?a înainte sa-l strînga trol ii de gît.Cum spuneam. arzîndu-i lui William un pumn în ochi. Baga-i labele În foc pîna vorbeote. oi înca bun. daca nu ma mînca?i la cina! . Urma o încaierare de toata frumuse?ea. pu?in ului?i. Lui Bilbo. spuse uitîndu-se la blana de pe picioarele ho bbitului.. William. dar de asta data de par. urîtule.Da.Se poate încerca. un aventurhobbit. Trolii sînt înce?i la minte oi tare banuitori cînd vad un lucru nou. spuse Ber t.Mitocan. . asta-seara. Nu. Dupa ce-l jupoi oi sco?i oasele. facu Bert. un mi c dejun cu totul oi cu totul minunat. spuse Bert. spuse William. . oi va rog sa nu ma gati?i.

unul cîte unul. Stau la pînda cu sacul în tufiouri. Piticii auzisera zgomot de la distan? a oi. Pe el îl uitasera cu totul.sese exact atîta minte cît s-o otearga dintre picioarele lor înainte sa se încaiere ca n iote cîini oi sa-oi adreseze urlînd fel de fel de insulte. gîfîind. Thorin a aparut ultimul . oi Fili oi Kili. oi Dori.Pe masura ce aparea cîte un pitic oi se uita la foc.Asta sa le fie înva?atura de minte.Troliii.Ce s-a întîmplat? Cine mi-a maltratat oamenii? . Ridica o crac a mare. aoa cum fac piticii cînd sînt strînoi cu uoa. ai nu aventurhobbi?i.Zau' spuse Thorin. oi Oin oi Gloin. îngramadi?i ca vai de ei. zise Tom. împreu-na. . Asta îl scoase pentru o vreme din lupta. începura. spuse Bert. cît se poate de adevarate o i potrivite. se trezi cu un sac în cap oi doborît la pamînt. Dar bietele lui p icioruoe tremurau oi nu mai avea nici aer în plamîni. înainte ca uriaoii sa se poata repezi asupra lui. gramada. în timp ce Tom îi plesnea pe amîndoi cu o creanga sa-i potoleasca. Ramase la oarecare distan?a în umbra oi spuse: . oi Ori . Tom scoase un urlet. . ca era gros ca un trunchi de copac . aprinsa la un capat. raspunde Bilbo din spatele unui copac. iar în jurul lui se-nvîrtea totul.oi pe el nu l-au putut lua prin surprindere. ca sa-oi dea seama ca lucrurile stau cam rau. oi Nori. Vazîndu-l pe Balin. sa se furioeze catre lumina. Aoa se arata! . spunînd: "Un sac. în timp ce Tom arunca scîntei în ochii lui Thorin. ?inînd în mîna sacii pe care îi foloseau de obicei sa care carnea de berbec sau alte prazi. Caci Bifur oi Bombur le dadusera mare bataie de cap oi se luptasera ca nebunii. ci o gramada de pitici c a asta. "Mul?i oi nici unul" asta e. dar sa ne dam deoparte din lumina.Trebuie sa mai vina oi al?ii. repede!" ai înainte ca Balin sa-oi dea sea ma de ce se întîmpla. Bilbo încerca sa faca oi el ce putea. aparu oi Balin. lînga foc. la ulcioarele rasturnate oi la resturile de berbe c. ceea ce bineîn?eles ca îi înfuria oi mai tare Asta ar fi fost momentul în care Bilbo ar fi trebuit sa dispara. .cum s -a priceput mai bine. Tocmai cînd era bataia în toi. Nu trecu mult oi se trezira încleota?i unul în bra?ele celuilalt. oi doborît la pamînt. rostogolindu-se pîna aproape de foc. Curînd Dwalin treacu lînga Balin. aoa ca a ramas un timp culcat. oi Bert se trezi cu capatul acela în ochi. hop! se trezea din senin cu un sac infect oi puturos în cap.Eu zic ca ai dreptate. spuse Tom. A venit b anuind ca o sa dea de necaz. ai sari catre foc. Bert oi Bill se oprira îndata din încaierare. oi Bifur oi Bofur oi Bombur. L-a apucat pe Tom de picior . . chiar lînga cercul de lumina al focului. Sa nu-mi spui mie pe nume daca n-o fi aoa. Tom. Trolii urasc piticii (cînd nu sînt frip?i oi fier?i). în timp ce se întreba unde o fi Bilbo în toata aceasta agita?ie. dupa ce-l aoteptasera un timp pe Bilbo sa se întoarca sau sa ?ipe ca o bufni ?a. lovindu-se cu picioarele oi înghiontindu-se. Se aoezara la pînda în întuneric. înainte sa p oata sa se dea la o parte. Zis oi facut. ai n-a fost nevoie sa vada picioarele prietenilor l ui ieoind din saci.dar a fost trimis învîrtindu-se în vîrful unor tufi ouri. încercînd sa faca cît mai pu?in zgomot.

lînga trei uriaoi furiooi (doi cu arsuri oi lovituri drept amintire). neagra. Dar tocmai atunci veni oi W illiam pe la spate oi-l acoperi brusc pe Thorin cu un sac. N-avem apa oi pîn'la fîntîna e departe. care avea impresia ca vorbise Bert. În cele din urma hotarîra sa-i toace marunt oi sa-i fiarba. care avea ce avea cu Thorin fiindca-i nen orocise ochiul.Ba tu sa taci! spuse Tom. care discut au daca sa-i prajeasca la foc mic. spuse Bert. sa-i striveasca oi sa-i fia rba mai tîrziu.Eoti un mincinos. sa se aoeze unul cîte unul pe ei oi sa-i striveasca pîna-i fac marm elada. .Cel cu ciorapii galbeni. ca ?ine toata noaptea. . . cazusera cu to?ii de acord. oi-oi scoasera cu?itele la iveala. spuse Tom. spuse o voce care lui B ert i se paru a fi a lui William. . sau . . Avusese impresia ca auzise vocea lui Tom.Pe cine ne aoezam întîi? spuse vocea. Uriaoii tocmai hotarîs era sa friga piticii imediat oi sa-i manînce mai tîrziu .Cel mai bine pe ultimul. . idee a lui Bert. Tocmai atunci s-a întors oi Gandalf. to?i înfierbîntîndu-se mai tare ca niciodata. . Dadusera to?i de mare necaz: erau lega?i frumos în saci. pur oi simplu.Taci! spusera. dupa discu?ii lungi. cu hainele oi pielea sfîoiate. Cine discuta. de frica sa nu fie auzit.Nu mai începe iar discu?ia.Nu e bine sa-i fierbem. va rog sa ma crede?i ca-l facu sa urle serios. neîndraznind sa se miote. Care e? . iar Bilbo statea sus.Nu mai vorbi de unul singur. Sau nu mai ispravim în vecii vecilor. nu-i bine sa-i frigem acum. . hotarîra sa se aoeze pe saci.asta fusese. spuse William. . spuse Bert. ma rog? Cine în afara de tine? . pîna cînd. ai astfel discu?ia începu din nou. caruia i se paruse ca e vocea lui William. spuse o voce. de fapt. Bill. în tufio.Cine di-discuta? spuse William. spuse o voce care semana cu a Iui William. . spuse. Daca vrei sa te aoezi pe ultimul.Cine spune ala e! zise Tom.Aiurea. Dar nu l-a vazut nimeni. cu rîndul. cele din urma. n-ai decît.Eoti un natarau! facu William. din cap pîna-n picioare .Nu. ai aoa se sfîroi batalia. ca atunci chiar ca ?ine toata noaptea. Asta. oi astfel discu?ia porni iar de la început. facu Bert.Tu. ai daca mai spui ceva. cel cu ciorapii cenuoii. sa-i taie feliu?e sub?iri oi sa-i fiarba. . . te d uci singur s-aduci apa.Drept raspuns. Luara deci o oala mare. dar. . Bert o i William îoi închipuira ca e Tom. . Tom se trezi cu craca proiectata în din?i oi pierdu unul din fa?a.

se transforma iar în substan?a muntelui din care au fos t zamisli?i oi ramîn nemioca?i pe vecie. galbeni. . Acuoi trece noaptea. Acum trebuiau sa dezlege sacii oi sa-i elibereze pe pitici. urcînd dealul. ascunda de Soare? Trebuie sa aruncam oi noi o privire pe acolo. spuse Bert. cu toate ca o împinsera cu to?ii. înainte sa se faca stana de piatra. nu fara ca trolii unde sa se Începura sa caute în jur oi curînd descoperira urmele cizmelor de piatra ale uriaoilor . aoa cum stateau oi se uitau la el. ieoind de dupa un copac oi ajutîndu-l pe Bilbo: vocea care îi facuse pe uriaoi sa se contrazica oi sa se certe. . . din fericire. în acelaoi timp. uoa de p iatra se deschise oi patrunsera cu to?ii înauntru Pe jos zaceau o gramada de alime . . dupa o apasare mai puternica. care dadea într-o peot era.Da.Gura! spusera Tom oi Bert. spuse Gandalf. . ceea ce voiam noi era foc oi merinde! .Crede?i ca asta va poate fi de folos? întreba Bilbo. William nu vorbise. oi cu Tom. ai nu se liniotira decît d upa ce-l ascultara de doua ori pe Bilbo povestindu-le ce i se întîmplase. Dar nu era a lui. în locul unde s-au batut uriaoii. Îi cazuse probabil din buzunar. pîna cînd venis era zorile oi îi sfîroisera. iar Bert oi Tom se transformasera în stînci. în cele din u rma. aoa cum se aplecase. Dar nu reuoira s-o deschida. fusese vocea vrajitorului. ca de nu.Cu cine vo-vorbeoti? întreba William. . spuse William.ai asta e ultimul lucru pe care l-a?i fi ob?inut de la ei. zorile s-arata devreme. Caci chiar în clipa aceea aparu o geana de lumina de dupa deal o i din ramuri se ridica un ciripit puternic. Caci t rolii. descoperira o uoa mare de piatra. Am gasit-o. trebuie sa se vîre sub pamînt pîna s a-i afle zorile. ai le întinse o cheie mariooara. spuse Bombur caz. care lui William însa trebuie sa i se fi parut foar te mica oi tainica. singuri-singu rei. pe-aproape.Eu m-am uitat bine. facu Bert? . Dar de ce va pierde?i timpul? Nu va da?i seama trebuie sa aiba o peotera sau o vagauna sapata pe undeva. Aoa s-a întîmplat oi cu Bert. ai aoa au ramas pîna azi. . doar cu cîte o pasare care se aoaza uneori pe capul sau pe umerii lor. de fapt. . sînt galbeni.De ce Dumnezeu n-ai spus nimic pîna acum? ?ipara to?i.Atunci de ce-ai spus ca sînt cenuoii.Tîmpit moment ?i-ai ales sa faci exerci?ii de ciupit prin buzunare. Se luara dupa urme. pierzîndu-se printre copaci. sa-i faca terci sau sa-i taie felii. în orice lupta. Hai sa-i dam drumul! . caci fusese tran sformat în stana de piatra.. Gandalf o apuca oi o potrivi în broasca oi. dupa cum oti?i probabil oi dumnea-voastra.Sa va prinda pe to?i zorile oi sa va faca stane de piatra. în timp ce Ganda lf rostea diverse formule magice. pîna cînd.Minunat! spuse Gandalf. oi c u William. care erau aproape as fixia?i oi foarte enerva?i: nu le placuse deloc sa-i auda pe uriaoi cum faceau p lanuri sa-i friga. ascunsa de tufiouri. cînd. spuse o voce care s una ca a lui William. cînd începusera sa oboseasca oi sa se înfurie de-a binelea.

nte aoezate de-a valma oi fara grija pe jos, gramezi împraotiate de prazi de tot f elul, de la nasturi de alama, pîna la vase pline cu monede de aur, aoezate într -un col?. Mai erau oi o mul?ime de haine aga?ate pe perete, prea mici pentru uriaoi - ma tem ca apar?inusera unor victime - printre ele, mai multe sabii de fabrica? ie, forme oi marimi diferite. Le atrasera aten?ia mai ales doua dintre ele, din pricina tecilor frumoase oi a plaselelor acoperite cu giuvaiere. Gandalf oi Thorin luara fiecare cîte una, iar Bilbo îoi alese un cu?it într-o teaca de piele. Pentru troli ar fi fost cît un briceag, dar pentru un hobbit era ca o sabi e mai scurta. - Par sa fie lame bune, spuse vrajitorul, sco?îndu-le pe jumatate din teaca oi pri vindu-le cu curiozitate. N-au fost facute de troli oi nici de vreun fierar dintr e cei care traiesc acum printre ei, dar vom afla mai multe cînd vom putea citi run ele de pe ele. - Hai sa ieoim din duhoarea asta îngrozitoare, spuse Fili. Aoa ca ieoira, luînd cu ei vasele cu galbeni oi acele alimente care nu fusesera al terate oi pareau bune de mîncat, oi mai luara oi un butoi cu bere, înca plin. Cînd ter minara, sim?ira nevoia sa-oi ia micul dejun oi fiindu-le foarte foame, nu strîmbar a din nas în fa?a merindelor luate din camara uriaoilor. Proviziile lor proprii înce pusera sa se împu?ineze sim?itor. Acum aveau pîine oi brînza, oi multa bere, oi slanina pe care s-o prajeasca pe taciu nii aprinoi. Dupa asta se culcara, caci avusesera o noapte agitata; oi dormira pîna dupa-amiaza . Apoi adusera calu?ii sus oi carara vasele cu galbeni, îngropîn-du-le în taina, lînga p oteca din apropierea rîului, facînd o gramada de semne deasupra lor, pentru cazul în c are s-ar întoarce vreodata sa le ia. Apoi încalecara din nou oi pornira încet, zdruncina?i de cai, pe poteca, înspre rasarit. - Unde fusera?i, daca-mi da?i voie sa-ntreb? îl întreba Thorin pe Gandalf, pe cînd înaintau calare ai ce v-a adus înapoi tocmai la timp? - O privire în urma, spuse. - Exact, spuse Thorin, dar n-a?i putea fi mai clar? - M-am i greu apucat - Asta dus sa cercetez cu aten?ie drumul pe care-l avem de facut. În curînd va deven oi periculos. Doream oi sa refac micul nostru stoc de provizii. Dar n-am sa ajung prea departe cînd am întîlnit doi prieteni de-ai mei de la Rivendell. unde mai e? întreba Bilbo.

- Nu ma întrerupe! spuse Gandalf. Daca avem noroc, în cîteva zile ajunge?i acolo oi af la?i tot ce dori?i. Deci, dupa cum spuneam, m-am întîlnit cu doi dintre oamenii lui Elrond. Fugeau de frica trolilor. Ei au fost aceia care mi-au spus ca trei dintr e uriaoi coborîsera din mun?i oi se stabilisera în padure, destul de aproape de drum oi îi bagasera în sperie?i pe to?i cei de prin împr ejurimi, care o luasera la sanatoasa, oi acum îi atrageau în cursa pe straini. ai at unci am sim?it ca trebuie sa ma întorc. Uitîndu-ma în urma mea, am vazut un foc în depar tare oi m-am îndreptat catre el. Restul îl oti?i. Pe viitor va rog sa fi?i mai aten?i, ca altfel nu mai ajungem nicaieri. - Mul?umesc, spuse Thorin.

III O SCURTA POVESTE În ZIUA ACEEA n-au cîntat oi nici n-au spus poveoti, cu toate ca se facuse vreme fru moasa. ai nici a doua zi, oi nici a treia zi. Începusera sa simta pericolul apropi indu-se din toate par?ile. Dormeau sub cerul liber, cît despre hrana, mai mult mînca u caii decît ei, caci iarba era din beloug, iar traistele lor erau aproape goale, cu toate merindele pe care le luasera de la uriaoi. Într-o diminea?a trecura apa unui rîu printr-un loc mai larg - nu era prea adînc, dar plin de zgomotul spumei oi al apei care se lovea de pietre. Malul celalalt era a brupt oi lunecos. Cînd ajunsera sus, ducîndu-oi calu?ii, vazura ca mun?ii cei înal?i c oborîsera pîna foarte aproape de ei. Li se parea ca nu au în fa?a lor mai mult de o zi de calatorie uooara pîna la picioarele primului munte. Acesta parea întunecat oi mo horît, cu toate ca mai erau oi pete de Soare pe coastele lui cafenii, iar în spatele coamelor luceau vîrfurile acoperite de zapada. - E chiar Muntele acela? spuse Balin. - Asta-i doar primul dintre Mun?ii Ce?ooi oi trebuie sa trecem cumva printre ei sau peste ei, sau pe sub ei, ca sa ajungem în ?inutul Salbatic din partea cealalta . ai de acolo mai e înca o cale buna pîna la Muntele Singuratic, unde sta Smaug aoezat pe comoara noastra. - Aha! facu Bilbo oi chiar în clipa aceea se sim?i mai obosit decît îoi amintea el sa se fi sim?it vreodata. Se gîndi înca o data la fotoliul lui confortabil de la gura s obei, din camera care-i placea cel mai mult în vizuina lui de hobbit. ai la ceaini cul care ouiera. ai asta nu era ultima oara cînd avea sa se gîndeasca la ele! Acum îi conducea Gandalf. - Nu trebuie sa pierdem drumul, ca altfel e vai de noi, spuse, în primul rînd avem n evoie de hrana oi de odihna, într -un loc mai mult sau mai pu?in sigur, apoi e foa rte bine sa face?i cunootin?a cu Mun?ii Ce?ooi mergînd pe cararea potrivita, ca al tfel va rataci?i oi trebuie sa va întoarce?i oi s-o lua?i de la început, daca reuoi? i sa va mai întoarce?i). L-au întrebat unde îi ducea oi le-a raspuns: - Unii dintre dumneavoastra oti?i, probabil, ca am ajuns la marginea Rhovanionului, a ?inuturilor Salbatice. Undeva în fa?a noastra se afla ascunsa fru moasa vale Rivendell, unde traieote Elrond în Ultima Casa Îmbietoare. I-am trimis vo rba prin prietenii mei oi ne aoteapta. Ceea ce le spunea suna frumos oi mîngîietor, dar nu ajunsera înca acolo oi nu era chiar atît de uoor sa gaseoti Ultima Casa Îmbietoare, din stînga mun?ilor. P area ca nu exista nici copaci, nici vai, nici dealuri care sa sparga întinderea din fa?a lor - doar o panta larga care urca oi tot urca lin pîna se întîlnea cu poalele primului munte, o regiune întinsa de culoarea ierbii negre oi a stîncilor farîmicioase, cu pete oi crestaturi verzi ca iarba oi ca muochiul, aratînd unde ar putea sa fie apa. Trecu diminea?a, veni dupa-amiaza, dar în tot deoertul tacut nu gasira nici urma d e aoezare omeneasca. Începusera sa se simta îngrijora?i; îoi dadeau seama ca locuin?a putea fi ascunsa aproape oriunde între ei oi

începutul mun?ilor. Dadura peste vai neaoteptate, înguste, cu maluri abrupte care se deschideau brusc la picioarele lor, oi se uitara în jos, uimi?i sa vada arbori oi ape curgatoare în fundul vaii. Dadura de viroage peste care aproape ca ar fi putu t sari, dar erau foarte adînci oi aveau cascade. Dadura de rîpe întunecate peste care nu se putea sari oi în care nu se putea patrunde. Dadura de mlaotini, unele dintre ele verzi oi placute la vedere, cu flori care creoteau stralucitoare oi înalte; dar, daca un calu? s-ar fi încumetat sa treaca pe acolo cu o încarcatura în spate, n-ar mai fi ieoit niciodata.

Întinderea de la vad oi pîna la mun?i era, într-adevar, mult mai lunga decît ar fi putut sa-oi închipuie ei vreodata. Bilbo era uimit. Singura carare pe care au gasit-o e ra însemnata cu pietre albe, unele mici, altele pe jumatate acoperite cu muochi oi buruieni. De fapt, era destul de greu de urmat, deoi erau conduoi de Gandalf, c are parea sa cunoasca destul de bine calea. Îoi agita capul oi barba încoace oi încolo , în timp ce se uita dupa pietre, iar ei îl urmau; dar cînd începu sa se întunece, îoi dadu a seama ca nu prea pareau sa se fi apropiat de sfîroitul cautarilor. Trecuse de mu lt ora ceaiului oi îoi spusera ca, probabil, aveau sa sara oi peste cina. În jurul l or zburau fluturi de noapte oi era foarte întuneric, pentru ca nu rasarise luna. C alu?ul lui Bilbo începu sa se împiedice de radacini oi pietre. ai, deodata, ajunsera în dreptul unui povîrnio abrupt, atît de brusc, încît calul lui Gandalf aproape ca luneca la vale. - În sfîroit, am ajuns! striga el, oi ceilal?i se strînsera în jurul lui oi se uitara pe ste mal. Departe, la picioarele lor, vazura o vale. De jos venea zgomotul unei a pe care curgea grabita în albia ei de stînca; în aer plutea mireasma pomilor oi dincol o de apa, pe coasta vaii, se zarea o lumina. Bilbo n-a uitat niciodata cum au lunecat oi s-au rostogolit în întuneric, pe cararea abrupta, în zigzag, coborînd în tainica vale din Rivendell. Cobo-rînd, aerul devenea to t mai cald, iar mirosul de pini îl ame?ise atît de tare, încît din cînd în cînd se pomenea mo?aind, gata sa cada de pe cal, sau se lovea cu nasul d e coama lui. Pe masura ce coborau, sim?eau ca le revine buna dispozi?ie. Copacii erau acum fagi oi stejari, iar lumina de amurg crea o atmosfera de tihna. Ultim ele tonuri de verde ale ierbii aproape ca se topisera cînd ajunsera în sfîroit la o pa jiote deschisa, nu prea sus, deasupra malurilor apei. "Miroase a elfi", îoi spuse Bilbo oi ridica ochii spre stelele stralucitoare oi al bastre. Tocmai atunci izbucnira printre copaci sunetele unui cîntec, ce semana a h ohote de rîs: Hei, voi, ce face?i? ai unde va duce?i? Calu?ii nootri au nevoie de potcoave, Rîul curge-n cale Aici jos, în vale. Tra-la-la oi tra-la-la. Aici jos, în vale. Hei, voi, ce cauta?i! ai-ncotro va-ndrepta?i? Bra?ul de vreascuri arde pe foc În timp ce turtele se coc. Valea e plina de veselie

Pe cai încaleca?i. raspunse Thorin cam acru. un elf tînar oi înalt ieoi dintre copaci oi se apleca în fa?a lui Gandalf oi a lui Thorin. Ia privi?i! Hobbitul Bilbo. în vîlcea? Ha! Ha! Oh. Piticii nu fac casa buna cu ei.. Erau. Ramîne?i oi-n noapte va fi veselie. oi mai ales de barba lor. fireote. Bilbo începu sa-i zareasca. calu?ii zburda În padurea surda! Voi vre?i sa zbura?i. calare pe cal! Bravo! Nui minunat9 . vreau sa spun. .Bine a?i venit în valea noastra! spuse. ca?ara?i în copaci. pe masura ce întunericul se înte?ea. Mai sta?i oi-asculta?i-ne cîntecul Pîna se stinge-ntunericul! Da! Da! Aoa rîdeau oi cîntau ei. tri-li-li ai ce mai bucurie! Ha! Ha! Hei.Ei.Oh.A?i cam pierdut drumul. voi. ca Thorin oi pri etenii lui.Minunea cea mai uimitoare! ai se pornira pe un cîntec tot atît de caraghios ca cel pe care l-am notat înainte. oi îmi închipui ca tot acest cîntec trebuie sa vi se para o mare aiureala. ba. tri-li-li. Aici. bravo! spuse o voce. elfi. Nu trecu mult oi. deoi îi întîlnea rar. . dar Gandalf se oi daduse jos de pe cal în mijlocul elfilor oi vorbea vesel cu ei. chiar a r rîde oi mai tare daca le-ai spune-o. îi considera nesabui?i (ceea ce e o idee foarte nesabuita) sau se ener veaza cînd îi vad. ..Va mul?umesc. În c ele din urma. Sau vre?i sa sta?i în padurea mare În care ziua se stinge oi moare? Sa fugi?i ar fi o nebunie. Caci unii elfi îi sîcîie oi rîd de ei. Îi pl aceau mult. nu se otie nicicum Unde va duce?i acum. . Cauta?i ceva. Cu barba în vînt fluturînd? Domnule Baggins oi Balin oi Dwalin! În linie. dar îi era oi pu?in frica de ei. spuse elful. lucru de care lor însa nici nu le-ar pasa. Chiar oi piticii mai cumsecade. în cazul în care va îndrepta?i c . Nu otiu de ce alerga?i tropaind Pe caldura de iunie.

dupa cum . Noapte buna! ai astfel. unul cîte unul. . aoa cum curg pîraiele de munte în serile de vara. e un lucru care nu trebuie pierdut. E ciudat. . Vre?i sa sta?i sa cînta?i pu?in cu noi sau va continua?i drumul? Acol o se pregateote cina.atre singura carare care trece peste apa oi duce pîna la casa din partea cealalta. oi primii oameni ai Nordului. A crescut destul. deoi important. Era nobil oi frumos la chip ca un stapîn al elfilor. în?elep t ca un mag. aoadar. cît ai clipi din ochi sau chiar mai iute. dar rolul lui în marea aventura a lui Bilbo e mic. În zilele în care se petrece povestea noastra. viteaz ca un razboinic. în sfîroit. încet oi cu grija. taticule! îi strigara ei lui Gloin. la lumina stelelor. cel pu?in paisprezece zile. Poveoti cu el sînt multe. oi unii elfi au limba prea vesela oi sloboda. iar Elrond. cît sa poata trece un singur calu?. încît aproape ca ajunsese în patru labe. E oi aoa prea g ras ca sa mai treaca prin gaura cheii. afla tot ce se petrece la toate neamurile de pe acolo. I se parea ca ideile lor despre aventura în care se angajas e ar putea fi interesante. Aoa obosit cum era.unul dintre oamenii aceia ai caror stra buni apar?in poveotilor ciudate. Elfii otiu multe oi sînt grozav de bine informa?i. peste acest pod au trebuit sa treaca oi ei. daca eoti amato r de aoa ceva. . strigara. Au pornit-o.Baga?i de seama sa nu manînce Bilbo toate prajiturile. Au ramas multa vreme în casa aceea primitoare. care sînt pasionante sau te înspaimînta pot alcatui o poveste buna sau. spuse. Simt mirosul focului de lemne la care se gateote.Vezi sa nu-?i moi barba în spuma. dupa ce Soarele a mîngîiat toata ziua zapada care se afla sus. ducîndu-oi caii de capastru pîna au dat de o ca rare buna. la Ultima Casa Îmbietoare oi au gasit-o cu uoile larg deschise. Va ile au urechi. cu to?ii. ducîndu-oi fiecare calu?ul de capastru. Stapînul casei era un prieten al elfilor . dar lucrurile placute oi zilele fericite se povestesc într -o clipa oi n u prea merita sa ascul?i vorbindu-se despre ele. Elfii adusera fel inare luminoase la mal oi începusera sa cînte o melodie vesela. Totuoi. care trecu ultimul. deoi pîna atunci n u le vazuse niciodata. aoa nu mai voiau sa ramîna. despre timpul pe care l-au petrecut acolo nu prea e mare lucru de pov estit. atît de îngust. I-ar fi placut sa mai stea oi pu?in de vorba între patru ochi cu ac este fiin?e care pareau ca-i otiu numele ca oi totul despre el. c er oarecare timp pentru a fi povestite. nu-i nevoi e s-o mai uzi. venerabil ca un rege al piticilor oi blînd ca vara. fara parapet. Va aratam noi pe unde trebuie sa merge?i. Peste apa trecea doar un pod îngust de piatra.chiar daca o dorin?a ar fi putut sa-l întoarca fara nici un necaz în vizuina lui de hobbi t. au ajuns la malul rîului. oameni buni ! ai noapte buna! spuse Gandalf. dar e mai bine s-o lua?i pe jos pîna tr ece?i podul. în cele din urma.Ssst! Sst. Curgea repede oi z gomotos. depa rte. ajunsera. li se p area greu sa mai plece. dinainte de începutul Istoriei razboaielor dintre gnomii cei rai oi elfi. stapînul casei. în orice caz. Bilbo sim?ea ca ar fi vrut sa mai ramîna. oi astfel. care-i înso?i pe pitic i pe cînd treceau de cealalta parte a apei. era conducatorul lor. Bilbo ar fi ramas bucuros acolo pentru totdeauna . pe cînd lucrurile care te supara. Dar piticii ?ineau cu tot dinadinsul sa manînce cît mai repede. Cîntecele elfilor în lun a iunie. care se aple case atît de tare. mai existau înca oameni care se trageau din elf i oi din eroii Nordului.

neamuri de-ale mele.Ce e asta? întreba. ca sa poata trece peste defileurile mun?ilor. sau. . Trebuie sa fi zacut în tezaurul vr eunui dragon sau printre prazile gnomilor.Ce sînt literele lunii? întreba hobbitul. dar eu cred ca trolii vootri au jefuit al? i jefuitori sau au dat peste ramaoi?ele unor vechi tîlharii. Casa lui era desavîroita. oi . Am auzit ca în pu?urile parasite ale minelor din Moira se mai gasesc oi azi co mori uitate de pe vremea razboiului dintre gnomi oi pitici. cinci picioare. în vreo peotera din mun ?i. cît d e curînd. fie ca voiai sa dormi sau sa munceoti. Sabia asta. Dupa cîteva zile petrecute acolo. la mijlocul z orilor. caci chiar daca nu-i aproba in tru totul pe pitici. dispozi?ia oi speran?ele. ca în mun?i ?i se va împlini mai repede decît î?i închipui. În afara de runele simple. Luna. ca re spun: "Înal?imea uoii. a i li s -au dat cele mai bune sfaturi care sa le îmbunata?easca planurile. îi placeau foarte mult har?ile.Am sa pastrez sabia cu respect. caci oraoul a fost distrus de dragoni oi de gnomi. Au fost facute la Gondolin pentru razboaiele cu gnomii. foarte vechi.ve?i vedea manînci. sau o combina?ie placuta a tuturor acestor înd În valea aceea relele nu patrundeau niciodata. dupa care dadu din cap. foarte interesat. in clusiv calu?ii. În diminea?a solsti?iului.Dar ma întreb de unde le-or fi luat trolii? spuse Thorin uitînduse la sabia lui cu un nou interes. Gandalf. pot înainta cîte trei. oi îi placeau oi runele. . Li s-au dres hainele oi zgîrietu rile. pur oi simplu. e renumita. Dupa cum v-am mai spus. un semicerc mare de argint. . s-au sim?it înviora?i oi puternici. Iar asta. sa cîn?i. oi-au apar?in ut Eldarilor. Li s-au umplut rani?ele cu merinde uoor de trans portat. sa stai sa te eletniciri. "Ghioaga-ca-re-ucide-inamici". daca ajungem la sfîroitul ei. spuse.N-ao putea sa-?i spun. ceea ce în vechea limba din Gondolin înseamna "Spintecato-rul-de-gnomi". sau doua-trei cîntece. . Thorin. trebuiau sa plece din nou. La auzul acestor cuvinte. dar datatoare de putere.Pe-astea nu le-a facut mîna de trol. ai aoa s -au trezit în ajunul solsti?iului de vara. zise Elrond. to?i. unul lînga altul". care fusesera cîndva atît de vesele oi astazi erau pîrjolite. Elfilor din Apus. Elrond cunootea runele de orice fel. Pastra?i-le bine! . sa spui poveoti. Ridica harta oi lumina alba trecu prin ea. Tare ao fi vrut sa am timp sa va spun macar cîteva dintre poveotile pe care le-au auzit în casa aceea. Fie ca ea sa spintece iaraoi gnomi. e numita în rune Orcrist. oi de malurile Rîului Curgator. Sînt sabii vechi. sa gîndeoti la lucruri bune.O dorin?a care. vad aici niote litere ale lunii. . Dar acum aratati-mi harta! O lua oi o studie îndelung. ura dragonii oi rautatea lor plina de cruzime oi îl durea cînd îoi aducea aminte de distrugerea oraoului Dale oi a clopotelor lui voioa se. În ziua aceea se uita la sabiile pe care le a dusesera din vizuina trolilor oi spuse: . pe car e a Purtat-o cîndva regele Gondolin. Thorin ramase o clipa pe gînduri. probabil. stralucea deasupra lor. e Glam-Dring.

nici urma de nori oi un Soare care dansa pe luciul apei. acum multa vreme. în sunetul cîntecelor de bun-ramas oi drume?ie. spuse Gandalf. eu sînt urmaoul lui. piticii oi hobbitul o luara pe poteca cea b una care ducea la defileul potrivit. Nu se pot vedea decît cînd straluceote luna în s patele lor. în pragul iernii. de fapt.Nimic care sa se vada la lumina acestei luni.Literele lunii sînt. ."Sta?i lînga piatra cenuoie cînd o ciocani sturzul. . oi primul meu strabun. neamul Barba-lunga. Astea de aici trebuie sa fi fost scrise în ajunul solsti?iului de vara. ca-n vis: un cer albastru. pentru cele mai maiestrite trebuie sa fie luna cu aceeaoi forma oi din acelaoi anotimp ca cea din ziua cînd au fost scrise. poate pu?in ener va?i ca pîna oi Elrond descoperise asta înaintea lor. Dar ma tem ca asta n-o sa ne ajute totuoi prea mult. mai mult înca. care le-au scris cu peni?e de argint. . rune. spuse Thorin.literele. citi Elrond.ai ce spun literele? întrebara Gandalf oi Thorin în acelaoi timp. ele au fost inventate de pitici. oi mai sus. spuse Thorin. IV PE DEAL aI PE SUB DEAL EXISTAU MULTE POTECI care urcau spre mun?ii aceia oi multe defile-uri care trece au peste ei. urcara sus. oi tot mai sus. oi Soarele apunînd va lumina cu ultimele licariri ale zilei lui Durin gaura cheii". A doua zi a fost o diminea?a de solsti?iu senina oi racoroasa. calare. . pîna în ?inuturile din partea cealalta. prima zi a ultimei luni pline a toamnei. Dar cele mai multe poteci erau false. nu duceau nicaieri sau duceau spre locuri duomanoase. cu sufletul deschis spre n oi aventuri oi cunoscînd acum drumul pe care vor trebui sa-l urmeze peste Mun?ii C e?ooi. caci azi nu ne mai pricepem sa ghicim cînd va veni iaraoi ziua aceea.Asta ramîne de vazut. Dar mai scrie ceva acolo? .Durin. . înoelatoare. în timpul ultimului patrar al lunii. spuse Elrond. iar în cele mai multe defileuri te pîndeau necaz uri oi pericole înspaimîntatoare. spuse Elrond oi îi dadu harta înapoi lui Thorin. dupa care coborîra pîna la apa sa vada elfii dansînd în ajunul solsti?iului de vara. cu toate ca pîna atunci nu avuse sera nici o ocazie oi nici n-ar fi avut pîna cine otie cînd. Durin. oi scrisul caligrafic.ai atunci ce înseamna "ziua lui Durin"? întreba Elrond. Ajuta?i de sfaturile în?elepte ale lui Elrond oi de cunootin?ele oi memoria lui Gandalf. Dupa cum ?i-o pot spune oi prietenii tai. În orice caz. .Prima zi a Anului Nou piticesc. . este dupa cum ar trebui sa otie toata lumea. . A fost stramooul stramooilor celui mai vechi neam piticesc. S-au departat . cu toate ca scrisul lui era sub?irel oi foarte marunt. nu te ui?i direct la ele. Multa vreme dupa ce parasisera valea oi lasasera Ultima Casa Îmbietoa-re la kilome tri întregi în urma lor. dar nu le po?i vedea. Noi mai spunem oi azi ca ziua lui Durin atunci cînd ultima luna plina a toamnei oi Soarele se afla în acelaoi timp pe cer.

de cealalta parte a vaii. Se puteau uita în urma lor la locurile pe care le parasisera. fara sa scoata o vorba. Din cînd în cînd se rostogoleau bolovani în galop. c are dadea într-o vale neagra. Totul a mers bine pîna într-o zi în care i-a prins o vijelie . oi Gandalf era un vrajitor destul de în?elep t ca sa otie toate astea. jos. caci ecoul suna nefiresc. de sub p atura. atunci cînd are loc în cîmpie sau într-o vale cu un rîu. în schimb. stîncile se anima oi bubuiturile mari sparg aerul oi se reped rostogolinduse în toate peoterile sau vagaunile.chiar mai mu lt decît o vijelie.trecînd printre ei (cee a ce era îngrijorator). departe. o poteca plina de cotituri. atia ca putea sa se întîmple ceva neaoteptat oi nu îndraznea cîtuoi de pu?in sa spere ca vor trece fara aventuri înspaimîntatoare peste mun?ii înal?i. se izbeau d e copaci sau se faceau buca?ele cu un bubuit puternic. de care vorbisera. jos. Se adapostira pentru o noapte sub o stînca suspendata oi Bilbo zacea sub patura. cînd o furtuna vine dinspre Soare-ra sare oi alta dinspre Soare-apune oi încep sa se încaiere. Gandalf fusese oi otia cît de tare cresc usera oi se înradacinasera raul oi primejdia în ?inutul Salbatic. Daca mergem tot în ritmul asta. ati?i cît de înspaimîntatoa re poate fi o vijelie mare. în timp ce în întuneric se îngramadesc zgomote distrugat oare oi lumini neaoteptate. Piticii nu mai fusesera pe m eleagurile astea de ani de zile. iar tacerea parea ca nu vrea sa fi e întrerupta decît de zgomotul apei. Dar oi mai înspaimînta oare sînt tunetele oi fulgerele noaptea în mun?i. elibera?i de Soarele de amiaza a?intit asupra zapezii . un adevarat razboi de tunete oi fulgere. oi vîntul înainta patrunzator pr intre stînci. cînd îoi luasera ramas-bun de la Elron d. oi ma i mult înca daca se întîlnesc doua vijelii puternice oi se înfrunta. Nu mai Gandalf daduse din cap. prinzîndu-le oi azvîrlindu-le apoi în valea întunecata. Au urmat apoi vîntul oi ploaia. departe. aici sus. Aruncînd totuoi. într-un loc îngust. care se întind eau în spatele lor. di ncolo de hotarele ?inutului Salbatic. Chiar oi planurile bune ale vrajitorilor în?elep?i ca Gandalf oi ale prietenilor b uni ca Elrond se încurca uneori. periculos. Fulgerele se despica pe pi scuri. cu vîrfuri singuratice oi vai unde nu domnea nici un rege. se gîndi Bilbo. atunci cînd porneoti într-o expedi?ie periculoasa. tremurînd din cap pîna în picioare. au sa ajunga sa-oi strînga recolta sau mu rele înainte ca noi sa fi început macar sa coborîm pe partea cealalta. care se stabilisera în taina oi înflorisera dupa batalia de la minele Moira. deoi. coborînd pe coamele mun?il r. unde totul era albastru oi estompat. ai Bilbo otia ca oi mai departe. Nop?ile erau reci oi neprietenoase. vazu. se încarca fînul cosit oi oamenii ies la ia rba verde. Se lasase un frig naprasnic. oi ca vor avea. de cînd dragonii gonisera oameni i de acolo oi locurile ramasesera în stapînirea gnomilor. Bilbo nu vazuse niciodata aoa ceva oi nici nu-oi închipuise ca putea sa existe. de vaietele vîntului oi de trosnetul pietrelor. aoa ca stînca suspend . se întindea propria lui patrie. pe munte. unde jos. cu o prapastie înfricooa-toare într-o parte. poate. unde totul era si gur oi confortabil oi unde se afla oi mica lui vizuina. Nu îndrazneau sa cînte sau sa vorbeasca tare. vîntul plimba ploaia oi grindina în toate direc?iile. poate chiar în primul patrar al lunii de toamna. nesfiroita oi singu ratica. erau plini de speran?a unei dimine?i din miez de vara oi visau cum vor goni a poi calare peste ?inuturile din partea cealalta. parte oi de ziua lui Durin. "Vara continua acolo." Ceilal?i rumegau gînduri tot atît de negre.Era un drum anevoios. ai nici n u trecura. Începu sa dîrdîie. o privire asupra fulgerelor scînteietoare. spre apus. Se gîndisera ca vor ajunge la int rarea cea tainica a Muntelui Singuratic. Se aflau sus. pe uriaoii mun?ilor care ieoisera la aer oi se jucau aruncîndu-oi stînci unii altora . uriaoi.

care otia ca peoterile din mun?i sînt rar eori neocupate. De data asta însa otirile aduse de Fili oi de Kili pareau bune. . dar nu exagerat de mult oi nu avea nimic misterios. în loc sa le auda în jurul lor. Se întorsesera prea repede. oi la lumina ei cercetara peotera de la un capat la altul. . se bucurara sa auda vînt ul oi ploaia afara. Vînt ul urla oi tunetul continua sa bubuie. . fiind cu vreo cincizeci de ani mai tineri decît ceila l?i pitici. dupa primul col?. În spatele ei era o bolta joasa. Asta este. era foarte greu pentru ei sa înainteze. Îoi aprinse bagheta aoa cum facuse. Sigur ca. În cele din urma îi trimisera pe Fili oi pe Kili sa caute un adapost mai bun. deoi toata lumea otia ca nu prea avusesera timp sa se uite. spuse Thorin. unii dintre ei gemînd c hiar de frica. Fili oi Kili se întoarsera repede. ne da un picior oi zburam pîna la cer. ieoita în afara în mijlo-cul cararii. lucrul cel mai periculos cînd e vorba de peoteri. oi sa se simta la adapost de uri aoii cei cu stîncile.Aoa nu merge. ne culege un uriao oi. Nu e prea departe. Aoa ca se ridicara cu to?ii. acolo oi stateau (tare bucurooi de schimbare) sco?înd aburi pe nari oi rum egînd ce aveau în traiste. li se încredin?au întotdeauna asemenea însarcinari (toata lumea îoi dadea seama ca nu servea absolut la nimic sa-l trimita pe Bilbo). de altfel. Dar vrajitorul nu voia sa riote nimic. luîndu-ne drept mingi de fotbal. gata s-o porneasca. Oin oi Gloin voiau sa aprinda un foc la intrare.Da. calu?ii stateau cu capul plecat oi cu cozile între picioare. dupa c e li se scosesera oeile oi încarcatura. gaseoti. putem intra cu ponei cu tot. spusera. Aveau ochi foarte patrunzatori oi. în sufrageria lui Bilbo. Trecînd pe sub bolta. dar nu întotdeauna tocmai ce-ai cautat. .Daca otii vreun loc mai bun. de obicei. daca te apuc i sa cau?i ceva. spusera piticii. mai ales ca erau oi calu?ii. oi-au luat pipele oi au început sa scoata inele de fum carora Ganda lf. nefiind nici el prea fericit de prezen?a uriaoilor. Avea podeaua uscata oi niote vagauni comode. . Dar n-au avut de mers prea departe oi cîteva clipe mai tîrziu s-au trezit în fa?a unei stînci. taiata drept în coasta muntelui. Dar abia au avut loc pe unde sa treaca poneii. Aoa s-a întîmplat oi acum. da. în ziua aceea care parea acu m atît de departata. nu otii cît de departe pot merge în inima muntelui. Auzeau uriaoii hohotind oi strigînd pe toate povîrniourile. . La capat era un loc pentru cai. sa-oi us uce hainele.Am gasit o peotera uscata. dar Gandalf nici n-a vrut sa auda de asta. n-ai decît sa ne duci acolo! spuse Gandalf enervat. Daca vrei sa gaseoti ceva. le dadea diferite culori oi le trimitea sa danseze în tavan. ca sa-i distreze. În scurta vreme se trezira muia?i pîna la os.A?i explorat-o bine? întreba vrajitorul. unde poate duce o galerie secundara sau ce t e aoteapta înauntru.ata nu le-a mai servit drept adapost. daca nu ne înecam sau nu ne loveote trasnetul. Aoa ca oi-au întins lucrur ile ude pe jos oi oi-au scos unele uscate din boccele. fireote. Nu e chiar atît de mare oi nu patrunde prea adînc în inima muntelui. Parea sa fie destul spa?iu. daca va aminti?i. apoi oi-au aoezat paturil e cît mai comod. tîrîndu-se oi ?inîndu-se de stînci în bataia vîntului. cel mai bun lucru e sa-l cau?i (sau cel pu?in aoa le-a spus Thorin piticilor celor tineri). Daca nu ne ia vîntul. înghesuindu-se unul cîte unul.

scuturîndu-oi între timp prizonierii: Zdrang! Se-nchide crapatura neagra. Ha?! Ciupeote oi-apuca oi trage. se împraotie un miros ca de praf de puoca oi mai m ul?i dintre ei cazura mor?i. jos. Abia avu timp sa vada cozile ultimilor calu?i disparîn d pe acolo. nu putea decît sa taca oi sa asculte. pîna Dumnezeu otie unde. drumul cobora tot m ai jos oi aerul era înabuoitor. aparura sarind prin crapatura acee a deschisa niote gnomi. tot mai larga. boccelele. povest ind fiecare ce va face cu partea lui din comoara (cînd vor pune mîna pe ea. A fo st ultima data cînd au mai folosit poneii. Se facea ca în perete le din fundul peoterii se deschide o spartura care se face tot mai mare. fara ca ei sa apuce macar sa zica "peote". ai cînd. n-au aoteptat sa se lamureasca. ceea ce la ora aceea nu parea chiar imposibil). tot mai jos. uitînd de furtuna. sau m ai bine zis sa croncane. oi au tot vorbit. Apoi a visat ca podeaua peoterii cedeaza oi ca el aluneca oi începe sa cada. în afara de Gandalf. dar gnomii otiau drumul aoa cum îl oti?i d umneavoastra pe cel care va duce la oficiul pootal din col?. batînd tactul cu picioarele lor plate pe care le plesneau de piatra. ciupeau chicoteau oi rîdeau cu voci îngrozitoare oi reci ca de piatra. foarte mul?i. înainte sa po?i spune roca oi coca. tot mai jos. gnomi mul?i. Cu racnetul lui. oi astfel adormira unul dupa altul.ai s-au pus pe taclale. în oraoul de gnomi. îi luara pe to ?i. oi au vorbit. cît îi sta unui hobbit în putere. nu reuoea sa strige oi sa faca nici un gest. oricum. silindu-i sa se grabeasca. Scoase. îi înofacara pe to?i oi îi împinsera prin crapatura. traistele. ai deodata. uneltele oi tot c alabalîcul pe care-l carasera cu ei. Gnomii începura sa cînte. Bilbo reuoise totuoi sa faca ceva: sa-l trezeasca pe Gandalf într-o secunda. Iar el. Bilbo se sim?ea chiar mai nefericit decît atunci cînd îl apucase trolul de degetele de la picioare. În fundul peoterii se deschisese într-adevar o spartura. Erau ce l pu?in cîte oase de fiecare pitic oi chiar doi pentru Bilbo. aoa c a. Unde era Gandalf? Habar n-aveau nici ei. în cele din urma. era uimitor pentru dimensiunile lui. un racnet puternic. a reuoit. ai în jos. c eea ce. n-a reuoit multa vreme sa adoarma. ca ac?ionata de un resort. gnomi mari oi hidooi. care se oi trans formase într-o trecere larga. care. nu otiu din ce pricina. bineîn?eles. oi Bilbo cu piticii se tre zira de partea cea rea a zidului. a avut niote vise foarte urîcioase. Galeriile era u încrucioate oi încîlcite în toate direc?iile. Va ducem pe to?i ca pe un singur om! . nici gnomii. în clipa în care venisera sa-l înoface. deoi era foarte speriat. Gnomii erau foarte grosolani. Era un întuneric adînc oi negru. un întuneric în care nu pot vedea decît gnomii care traiesc de mult în inima muntelui. i-au îmbrîn-cit pe Bilbo oi pe pitici. ai nu era ultima data cînd avea s a-i fie dor. Crapatura se închise la loc. ai i se facu iaraoi dor. În noaptea aceea s-a dovedit a fi totuoi un lucru bun ca-l adusesera pe micul Bilb o cu ei. de altfel. În fa?a lor aparura acum licaririle unei lumini rooii. se ridica în peotera o lumina puternica asemenea unui fulger. oi înca ce dor! de frumoasa oi stralucitoarea lui vizuina. În punctul acela se deotepta sarind în sus oi descoperi ca o parte din visul lui era adevarat. Caci.

tot mai jos. ha. oi de faclii de-a lungul pere?ilor. drept înainte.prizonieri oi sclavi care muncesc pîna mor d in lipsa de aer oi de lumina. de asemenea. Ma tem ca a fost ultima data cînd au mai vazut calu?ii aceia minuna?i. printre car e se afla oi unul alb. era un gnom înspaimîntator. Ha.motiv de cearta între gnomi. sabii . instrumente de tortura. piticii se smio rcaiau oi se vaicareau de mama focului. ha! Jos. caci gnomii s cosesera niote bice oi începusera sa-i plesneasca "afichi! Pleosc!" . racnind oi pocnind din bici. mai ales disp ozitivele ingenioase care servesc la uciderea unui mare numar de oameni dintr-un singur foc. securi. Se pricep foarte bine sa faca ciocane. dar de obice i sînt neglijen?i oi murdari. Se prea poate ca ei sa fi fost cei care au nascoci t unele dintre maoinariile care de atunci au tot necajit omenirea. fiindca ei au fost întotdeauna fascina?i de ro?i. în schimb. tîrnacoape. în umbra. pe to?i sa-i ciupeoti! Roc! Poc! Sub pamînt e loc. hai. voinic oi vioi. dadura de o grota mare. mirosite de gnomi. dar pe vremea aceea oi prin locurile acelea salbatice nu prea progresasera (parca aoa se spun e). primejdiooi oi rai la suflet. otiu sa sape tuneluri oi sa extraga minereuri. cînd. motoare oi explozii oi i-a încîntat ideea sa nu munceasca mai mult decît e absolut necesar. Trage. trudeote! Cît stam noi oi dam pe gît. nu te-opri. o i toate traistele oi boccelele lor zaceau rupte oi desfacute. pumnale. dupa care îi tîrîsera în celalalt capat al peoterii. cleoti oi. fac mu lte lucruri ingenioase. Bang!" oi al rîsului lor hidos cînd spuneau "Ha. jos. Sa oti?i ca gnomii sînt cruzi. pe care Elrond i-l împrumu-tase lui Gandalf . pe loc. aoezat pe o piatra mare oi neteda. Era luminata de un foc roou. uriao. ha! Jos. oi magari (sau alte lucruri mult mai cumplite) oi sînt veonic înfometa?i. t ot atît de bine ca oricare altul. placi!" oi al lui "Bing.Plici! Placi! Bing! Bang! Ciocane oi cleoti. calul lui nefiind bun pentru cararile de munte. foarte clar. într-adevar. N-aveau o ura speciala fa?a de pitici. Gnom ii le prinsesera mîinile la spate cu lan?uri oi îi legasera pe to?i unul de altul în o ir. care ardea drept în mijloc. saracul. Dar în clipa aceea prizonierii se gîndeau numai la ei înoioi. Voi va duce?i tot mai jos Sub pamînt. În?elesul general al cîntecului era. înfricooator. Sfielii! Pleosc! Biciul. în spatele lor oi cel ma i aproape de bici) intrara alergînd. Gnomii se hranesc cu cai oi po nei. ha. geme oi jeleote. Pere?ii faceau sa rasune ecoul lui "Plici. înghesui?i într-un col?. nu-i urau mai tare decît ur . Acolo. în afara de piticii cei mai iscusi?i. Nu fac niciodata lucruri frumoase. din pacate. tot m ai jos". munceote.facîndu-i sa alerge cît mai repede. cu micul Bilbo smucindu-se la c apatul oirului. în orice caz. Calu?ii erau deja acolo. sau îi pun pe al?ii sa le faca dupa desenele lor . Bate oi loveote. oi era plina de gnomi de-aia rai. pipaite de gnomi . cu un cap uriao. foarte jos. în timp ce gnomii supraveghetori îi mînau de la spa te. Suna. cotrobaite de gnom i. Rîsera cu to?ii oi batura din picioare oi din palme cînd piticii (cum era Bilbo. iar în jurul lui stateau gnomi înarma?i cu securile oi sabiile încovoiate pe care le folosesc ei de obicei. tot poticnindu-se. Cînd vor.

mîrîielile.Niote pitici. oi "asta"! spuse unul dintre cei care-i mînau. nepoate. ca sînt asasini oi prieteni de-ai elfilor. stralucitor. "Spintecatorul-de -gnomi". înju-raturile oi ?ipetele care au urmat nici nu se pot descrie. Dar în clipa aceea se stinsesera toate luminile din peotera. în ceea ce ni s-a parut o peotera potrivita o i nefolosita. atunci cînd elfii frumooi din Gondolin îi haituisera pe dealuri sau se razboisera cu ei în fa?a zidurilor lor. (Era doar o formula gratuita de polite?e. . Mai m ul?i dintre ai nootri au fost lovi?i de trasnet în Peotera. ce ai de spus? . Num isera sabia Orcrist. dar gnomii îi spuneau pur oi simpl u Strapungatorul. oi sînt mor?i oi ?epeni ca piatra. u i Hm. . Thorin Scut-de-Stejar.Ucigaoi oi iubitori de elfi! striga Marele Gnom. pline de oerpi. lasînd gauri oriunde îi atingeau. oricum. departe de noi gîndul sa ne necajim gnomii în vreun fel sau altul. . cu gura deschisa. o. I-am gasit adapostindu-se în Tinda noa stra de la intrare.E un mincinos. se ridica pîna la tavan. Marele Nostru Gnom! spuse unul dintre suprave-ghetori.Cine sînt aceste fapturi jalnice? întreba Marele Gnom. arzatoare. încet oi de vii. n ca v-ar folosi la ceva. Ei. Asta o spui tu! Pot sa întreb ce cauta?i în general pe munte de unde veni?i oi unde va duce?i? De fapt. atiu oi aoa prea multe despre a tai. dar care nu face part e din aceasta poveste. Ne-am adapostit de furtuna. Pot pune mîna în foc ca sînt puoi pe rele. încît sari de pe scaun oi se rep ezi el însuoi la Thorin. S cînteile îi ardeau pe gnomi. urletele. printre gnomi. oi p rizonierii nu se pot apara. . deodata. mai mult. nepo?i. ca de nu. Marele Gnom scoase un racnet fioros oi to?i solda?ii lui scrîonira din din?i. oi. facu Marele Gnom. împ raotiind scîntei albe. întorcîndu-se catre Thorin. spuse Thorin. Uitîndu-se la ea. care nu prea otia ce sa spuna aoa. c-au vrut sa-mi spioneze oamenii oi treburile lor. iar focul uriao explo da facînd puf! oi o coloana de fum albastru. Racnetele oi vaietele. oi al?i urmaoi ai bunicilor nootri.Thorin piticul. daca o fac prompt oi tainic. am sa pregatesc ceva deosebit de neplacut. sluga dumneavoastra! raspunse el. ar fi facut mult mai pu?ina larma. gnomilor nu le pasa pe cine prind. ai nici n-a explicat ce înseamna asta! spuse. .Ne ducem în vizita la niote rude. ai asta este chiar purul adevar! . Biciui?i-i! Bate?i-i! Zdrobi? i-i! Lua?i-i oi duce?i-i în vagauni întunecate. Pe oamenii lui Thorin însa aveau o pica deosebita din pricina razboiului de care am pomenit. Recunos-cusera sabia d intr-o privire. întinzînd sabia pe care o purtase Thorin. sabie gasita în bîrlogul Trolilor. nu m-ar mira sa descopar ca sînt ho?i. . dar vreau adevarul. erau unele locuri unde niote pitici rai încheiasera chiar alian?e cu ei. oi nu-i mai lasa?i s a vada niciodata lumina Soarelui. O urau oi urau oi mai tare pe oricine o purta.au restul lumii oi mai ales pe cei ordona?i oi prosperi. Ucisese la vremea ei sute de gnomi. Sute de pisici salbatice oi d e lupi frip?i în acelaoi timp. cînd am poftit fapturile astea sa coboare. Era atît de furios. tragînd de lan?ul lui Bilbo oi facîndu-l astfel sa cada în genunchi. veri primari oi de-al doilea oi de-al treilea. care locuiesc pe partea di nspre rasarit a acestor mun?i deosebit de primitori.) Habar n-am avut de toate lucrurile pe care le banui?i sau vi le înc hipui?i. bolboroselile.Ce înseamna asta? zise Marele Gnom. ao dori sa otiu totul despre voi. zanganira din scuturi oi batura din picioare. oi. într-un moment în care era clar ca adevarul-adevarat nu era deloc ceea ce trebuia spus. bombanelile. .

în sfîroit. . ar putea fi oi mult mai bine. atunci cînd e nevoie. oase. mîncare nu. cu rîndul. Unde sînt Fili oi Kili? A.Sîntem to?i aici? spuse înapoindu-i sabia lui Thorin. Bilbo o vazu strapungîndu-l pe Marele Gnom care statea împietrit de furie. sabia Orcrist fusese oi ea salvata. prin urmare. vin hoarde de gnomi înfuria?i. Aoadar. deoi faceau tot ce puteau.asta-i Thorin. dar în clipa aceea era u prea ocupa?i sa-l întrebe cum ajunsese acolo. chiar în inima muntelui. daca se poate spune. înainte. treisprezece oi iata-l oi pe domnul Baggins. . vazînd sabia. Înaintau conduoi de o lumina palida din fa?a lor. dar calma oi. oi care era un tip cumsecade. va rog sa ma crede?i ca. care se afla în spate. ca într-o clipa se aprind iar facliile. Ardea cu o furie care o facea sa scaper e ori de cîte ori se apropia vreun gnom. în timp ce racnetele din sala mare a gn omilor se pierdeau în urma lui. oi. Ponei nu. în gramezi. Ia sa vedem: unu . spuse vocea. pe de alta parte. gnomii se mioca mai repede decît piticii. unsprezece. Bineîn?eles ca era Gandalf. ar putea fi oi mai rau.Urma?i-ma repede! spuse o voce poruncitoare. chiar lînga Bilbo. sa se rostogoleasca pe podea. caci avea mîinile legate. muocînd. piticii auzira oi ?ipetele. înainte ca Bilbo sa p riceapa ce se întîmplase. coborînd noi galerii întunecate. în galeriile prin care trecusera. Atunci Gandalf îoi aprinse bagheta. Îoi scoase din nou sabia din teaca o i din nou luci în întuneric. Poate ca v-aminti?i ca numele ac estei sabii era Glam-Dring. patru. paisprezece! Eh. oi aoa.hotarîra sa-l care în spate. cinci. . se trezi alergînd din nou la trap. la cap atul oirului. . o urau mai mult decît pe Strapungator ul. se oprira. oi gnomii despre care e vorba ai ci mai cunooteau oi drumul (ca doar ei îl sapasera) oi mai erau oi nebuni de furie . Gnomii îi spuneau pur oi simplu Trasnitorul oi. oi racnetele apropiindu-se din ce în ce. Gandalf se gîndea aproape la toate. mai repede. pentru ca n-aveau mîinile libere cu care sa se sprijine. Îl ajuta pe hobbit sa se ca?ere pe umerii lui. trei. Fara nici o greutate taie lan?urile cu care -i legasera gnomii pe prizonieri oi-i elibera pe to?i într-o clipa. Nu trecu mult oi începura sa cada unii peste al?ii. putea face foart e mult pentru prietenii lui cînd se aflau la ananghie. de una singura. As ta îi facu sa grabeasca oi mai tare pasul. înainte! Au mers. oapte. oi cum bietul Bilbo nu putea nici pe de parte sa se ?ina de ei fiindca. de bucurie ca-l ucisese pe Marele Stapîn al peoterii. acum stralucea ca o flacara albastra. pit icii pot înainta rostogolindu-se cu o viteza uluitoare . încît nu-l puteau strapunge cu privirea nici chiar ei. doi. chiar în spatele nostru. "Ghioaga-care-ucide-inamici". Gandalf avea dreptate: începura sa auda zgomot de gno mi oi strigate înfioratoare departe. Totuoi. caci Gandalf o smulsese din mîinile unei s antinele îngrozite oi o adusese cu el. nou a. opt. deoi nu putea face totul. exact unde sînte m nu otim oi.Mai repede.oi fumul care cadea acum din tavan îmbîcsea în aoa hal aerul. Îoi co ntinuara aoa multa vreme drumul oi cînd. aici! Doisprezece. o lu ara la fuga urlînd în întuneric. apoi o pornira cu to?ii la goana. oi astfel. cît putea el de bine. Deodata o sabie luci din propria ei lumina. . în clinchetul de lan?uri oi cu mii de poticneli. Sabia se întoarse în teaca. dar. cît putea de repede. trebuie sa se fi aflat jos de tot.Un minut! facu Dori. dînd din picioare oi luptîndu-se de parca oi-ar fi pierdut cu to?ii min?ile. în urma lor. zece. cu o plecaciune. Cazu mort oi gnomii-solda?i.

cu mii de reflexe. cei din urma lor racnira mai tare oi sarira înapoi. Ve neau în goana de dupa col?. Iata de ce nici Bilbo. dar nu reuoi sa descopere nimic pe perete. în întuneric. ai nicaieri. ca nu vedea nimic. gnomii. chiar nimic. oi au dat de Spintecatorul-de -gnomi oi de Ghioaga-care -ucide-inamici lucind reci. care se afla din nou în urma. nici sus. pîna atinse peretele galerie . cu atît mai mult. Se ridica foarte încet oi bîjbîi în patru labe prin întuneric. ni ci urma de gnomi. oi hobbitul se rostogoli de pe umerii lui. Tocmai o cotisera brusc. piticii începusera sa oboseasca cumplit. cu cît bagheta lui Gandalf emana o lumina slaba. o clipa mai tîrziu. Cei din fa?a scapara facliile din mîna oi scoas era un singur racnet înainte de a fi rapuoi. cei mai mul?i îmbrîncindu-se sa se întoarca pe unde venisera. oi faceau zgomot cam cît fac liliecii. pe cei cu vazul oi auzul cel mai patrunzator. se lovi cu capul de o stînca tare oi uita de tot oi de toate. ah! De ce oi fi parasit eu vizuina mea cea buna? se tînguia bietul domn B aggins. saltînd în cîrca lui Bombur. începu învalmaoeala. Deodata Dori. În tunelul în care înaintau acum. lînga el. Va închipui?i ce spaima l-a cuprins! Nu auzea nimic. într-o expedi?ie a tît de grea? spunea bietul Bombur. . nici jos. . oi nici nu i-au vazut. fu înha?at pe la spate. drept în ochii lor mira?i. Trecu destul de mult timp înainte ca vreunul dintre ei sa mai îndrazneasca sa apara de dupa col?.De ce.Curînd auzira chiar oi plescaitul picioarelor de gnomi. racnind cît îi ?inea gura. Bilbo se întreba daca într-adevar îi deschisese. rasturnîndu-i pe cei care veneau alergînd în spatele lor. În schimb. Între timp. oi. multe. multe picioare care pareau ca se afla chiar dupa col?. în timp ce. În clipa aceea Gandalf ramase în urma cu Thorin. carîndu-l pe Bilbo. îi ved eau. caci era a tît de întuneric. gnomii stinsera facliile. care era gras oi se clatina înaintînd.Stînga-mprejur! striga el. ah! De ce om fi luat cu noi un hobbit mic oi prapadit. îi curgea naduoeala pe nas. nici urma de pitici. Thorin. nu vedea nimic oi nu sim?ea nimic. . ca sa le ara te piticilor calea. în bezna. vedeau sclipiri de faclii rooii. ?ipa oi cazu. scoate sabia! Nici nu era altceva de facut. I se învîrtea capul . piticii o pornisera din nou oi facus era cale lunga în tunelurile întunecate ale împara?iei gnomilor. Cînd descoperira acest lucru. decît p iatra de pe jos.De ce. iar gnomilor treaba asta nu le -a placut deloc. de groaza oi de caldura. nu era nimeni. nici piticii oi nici macar Gandalf nu i-au auzit venind. îoi pusera pantofi moi oi îi alesera pe alergatorii lor cei mai buni. Aceotia înaintau alergînd iute ca nevastuicile pe întuneric. "Strapungatorul !" oi "Trasnitorul!" ?ipara ei. care alergau fara zgomot în urma lor. V CIMILITURI ÎN ÎNTUNERIC CÎND DESCHISE din nou ochii.

Îoi continua drumul. cum s-ar zice. Nu se sparsese oi asta era un lucru bun. Luci palid oi vag în fa?a ochilor. oi nici nu-oi dadea seama ce se întîmplase. sau de ce. daca fusese parasit. Sigur ca pe moment nu i se parea c-ar putea sa-i fie de vreun folos. îoi revin foarte repede dupa cazaturi oi contu-zii oi au rezerve mari de în?elepciune oi de zicale în ?elepte. "Deci oi asta e tot o lama elfeasca. în locul acela îngrozitor. tot bîjbîind. bîjbîind. fie ca le-au uitat de mult. s e gîndi el. Nu otia deloc ce sa faca. Nu foloseote la nimic. S-o iau într-o parte? Imposibil! Sa merg înainte? E singurul lucru de facut. dar atunci n-o otia. se ascund uoor. de teama sa nu ?îoneasca de acolo vreun gnom sau vreo faptura a întunericului. Dar tot raul spre bin e.oi n-avea idee nici macar de direc?ia în care mergeau cînd cazuse. aproape fara sa-oi dea sea ma ce face. pe care majori-tatea oamenilor fie ca nu le-au auzit niciodata. oi m ai observase oi ca asemenea arme faceau mare impresie asupra gnomilor care dadea u brusc peste ele. oi multa vreme ramase aoa. fara sa reuoeasca sa gaseasca nici macar unul. pe jumatate nascocita de mintea lui. oricum. Totuoi. gîndindu-se înca o data. Îl scoase. recunoscu el. co pleoit de o jale cumplita. mereu înainte. pipa. Asta avea sa însemne o cotitura în ca riera lui. Îoi cau ta apoi. Era o fericire sa po?i purta o sabie facuta la Gondolin pentru razboaiele cu gnomii. în clipa aceea era tare amarît. tot bîjbîind. Tot ce otia era ca mergea încontinuu la vale oi în aceeaoi direc?ie. sînt totuoi mai obionui?i cu via?a într-un tunel decît noi oi nu-oi prea pierd sim?ul de orientare cînd se afla sub pamînt mai ales dupa ce -oi revin dintr-o lovitura pr imita în cap. nu mi-ar fi placut sa ma aflu în locul domnului Baggins. daca bîrlogul lor e un loc frumos. deodata. Ici-colo era cîte un pasaj lateral. Apoi. E clar ca Bilbo se afla. dadu cu mîna de plaselele sabiei lui mititele . oi totuoi nici destul de departe nu sînt. Încerca sa ghiceasc a oi se tîrî o buna bucata de drum. Hobbi?ii nu sînt chiar ca oameni obionui?i. de c are îoi dadea seama dupa lucirea sabiei sau pipaind peretele cu mîna. nu-l observasera n ici gnomii. cu totul diferit de galeriile gnomilor. caci îl purta ascuns în pantalonii lui bufan?i. nu-l prinse-sera gnomii. sau de ce fuse se parasit de ceilal?i. chiar daca. care zacea pe jos. Apoi. din cînd în cînd. Cine otie ce s-ar fi napustit asupra lui ?îo nind din gaurile negre. numai ca se grabea cînd trecea pe lînga ele. departe de privirea oi aten?ia tuturor. dadea de cîte o cotitura. oi descoperi ca nu era chiar complet goala. într-un col? foarte întunecat. ai. "Sa ma-ntorc? se gîndi el. mereu la vale. tot p lesnindu-se peste buzunare oi pipaind toate locurile din jurul lui în cautarea chi britu-rilor. înainte!" Se ridica oi o porni în pas saltat.caci stomacul lui sim?ea ca trecuse de mult vremea prînzului sau a cinei. Dar nu le lua în seama. Puse inelul în buzunar. despre care se cîntasera atîtea cîntece. din fericire. cred ca gnomii nu sînt prea aproape. ai mai e ceva! Se mioca fara zgomot. se sim?i mai liniotit. îoi cauta chibriturile." Dar. oi continua sa nu auda nici un s . Nu mai înainta mult oi se aoeza pe pardoseala rece. ?inînd sabia în fa?a lui oi pipaind cu o mîna peretele. Aoa ca. Totuoi. sau macar de ce-l durea atît de tare capul. Se gîndi ce frumos ar fi sa se afle în bucataria lui de a casa oi sa-oi gateasca ochiuri cu ounca . A sta era oi mai bine. Dupa un timp îoi cauta. în timp ce inima lui batea sa se sparga. daca ar fi aprins chibriturile sa u ar fi împraotiat miros de tutun. punga cu tutun. pîna cînd.micul pumnal pe carel luase de la troli oi de care uitase cu totul. Dar gîndi?i-va ca pentru el s trîmtoarea nu era chiar atît de mare cît ar fi fost pentru mine sau pentru dumneavoast ra. ceea ce îi narui toate speran?ele. vesel oi bine aerisit. la urma urmei. dar gîndurile astea nu facura altceva decît sa-l a ma-rasca oi mai rau. Tunelul parea far a sfîroit. la strîmtoare. dadu cu mîna de ceea ce sim?i a fi un mic inel de metal rece. Adevarul e ca zacuse multa vreme în tac ere.

nici peotele. cu ochi mari. balacine-am sufletul. Nu otia sa înoate. Nu. Din cînd în cînd i se facea p fta de peote din lac. Chiar oi în galeriile oi peoterile pe care puses era stapînire gnomii mai traiau oi alte fapturi. care îi spuse ooptind oi sîsîind: . Se opri. înainte. oi mai existau oi al te fapturi mai vîscoase decît peotii. care curgea de-a curmezioul tunelului. care s-ar fi p utut furioa prin apa. oi se mai gîndi oi la niote faptu ri scîrboase oi vîscoase. aoa ca drumul lor se oprise acolo oi nu aveau nici un motiv sa mai mearga vr eodata în direc?ia aceea. Daca se straduia tare. apoi se facusera prea mul?i ca sa-i mai ia în sea ma. Nu otiu de unde venea. dar nu faceau nici cea mai m ica încre?itura. Dar îi plac ea oi carnea. care se furioaser a de afara. în afara de fîlfîitul pe care îl facea cîte un liliac care trecea cînd oi cînd pe lîn echea lui. de mult.unet. o faptura mica oi vîs coasa. care se balabaneau peste marginea barcii. veneau foarte rar. Bilbo nu-l vedea. decît daca îi trimitea Marele Gnom. Nu otia daca era doar o baltoaca în mijlocul drumului sau marginea unui izv or subteran. oi uneori nu mai vedea nici gnomul. chiar la radacina muntelui. nu îndrazni sa patrunda în apa neagra. în afara de cei doi ochi mari. Gollum se urca în barca oi o porni ca din puoca. la capatul drumului oi al puterilor. oi chiar ca mersese oi mai departe. I se parea ca facuse tot drumul pîna la capatul lumii. ca sa zaca aici. Acum îl p rivea pe Bilbo de la distan?a cu ochii lui soalaci?i. adînc oi negru. jos. De fapt. Vîslea cu talpile lui mari. Nu otiu cît a mers aoa. tot înainte. De fapt. daca se apropiau singuri de malul apei atunci cînd umbla el dupa prada. Gollum locuia pe o insula vîscoasa de stînca din mijlocul lacu-lui. fara sa otie. oi descoperisera ca nu pot merge mai depar te. nimeri. "Deci e o balta sau un lac. mare oi adînc. dupa peotii orbi. dar nu un rîu subteran". caci era un lac. Totuoi. caci îoi dadea bine seama ca nu e deloc vorba de un gnom. plici! în apa. Deodata. În bal?ile oi lacurile din inima muntelui traiesc fel de fel de fapturi ciudate: peoti ai caror strabuni venisera înot. pe care-i înha?a cu degetele lui lungi cît ai clipi din ochi.negru ca întuneri cul. el în schimb îoi punea o gramada de întrebari în legatura cu Bilbo. Asta îl opri brusc. care nu facusera altceva decît sa le largeasca oi sa le uneasca prin galerii. nu! Se uita cu ochii lui palizi. furioîndu-se oi adulme cînd în dreapta oi în stînga Aici. caci sim?eau ei ca a colo. sau malul unui lac în inima mu ntelui. îoi spuse. traia batrînul Gollum. bulbuca?i. îngrozit sa-oi continue drumul. Dumnezeu otie cu cî?i ani în urma. unele dintre aceste peo teri se nascusera mult înainte de existen?a gnomilor. sscumpule! Ce massa aleasssa! .Ce noroc pe noi. în timp ce ochii lor creoteau mari. alt zgomot însa nu parea sa mai fie. îi sugruma pe la spate. aparent neputin-ciooi. oi nu mai plecasera niciodata. ca niote telescoape. Sabia abia daca mai lucea. rotunzi oi spalaci?i de pe fa?a lui sub?ire. A vea o barcu?a oi se plimba vîslind în liniote pe lac. Pe de alta parte. lipsi?i de vedere. cînd sapau galeriile la vale. jos. La început îl speriasera. putea auzi picaturi facînd pic-pic-pic! pe cînd cadeau dintr-un tavan nevazut în apa de jos. în timp ce Bilbo statea pe mal. nici cine sau ce era. oi rece. Dar avea mare grija sa nu fie descoperit. Era Gollum . pe masura ce încercau sa strapunga întunericul. Dadusera de lac. sim?indu-se din ce în ce mai obosit. prin unghere neaoteptate. îi pîndeote ceva rau. neotiute de ei. Deodata aparu Gollum. oi ucigator. în adîncuri. neîndraznind sa se opreasc a. Gnomii erau buni oi ei cînd reuoea sa-i înha?e. odata. Brr! Era rece ca ghea?a. com plet buimacit. în întuneric. în timp ce proprietarii lor ini?ia li continuasera sa se afle acolo. lînga apa cea neagra.

tot mai jos. . Probabil ca muntele! . pentru ca nu avea pe nimeni altcineva cu care sa vorbeasca). Pe urma spumega. spuse. odata demult. îna inte sa-oi fi pierdut to?i prietenii oi sa fi fost gonit. pîna afla mai multe despre sabie oi despre hobbit: daca era. atunci noi facem ce vrea. care nu dorea deloc sa-l contrazica pîna nu afla ceva mai mult despre el: daca era singura. în întunericul de sub mun?i. Gollum! oi spunînd Gollum. De acolo îi venea oi numele. deodata.Cine sînte?i dumneavoastra? spuse. era doar curios. de parca ar fi înghi?it ceva. cel pu?in deocamdata.Ce are radacini.Sssss! spuse Gollum oi deveni foarte politicos. cu toate ca el îoi spune a întotdeauna "sscumpule". spuse Bilbo. daca era fioroasa sau înfometata oi daca era prietena cu gnomii. care nu-i prea placea. sscumpule? oopti Gollum (care vorbea întotdeauna cu el însuoi . Pe-urma stau pe loc.Da' assta cine o fi. . facu un zgomot îngrozito r. Sa spuna ghicitori oi uneori sa le ghiceasca. bine? . fara nici o îndoiala. El nu creote nicicum. fiindca nu avusese timp sa se gîndeasca la o ghicitoare. spuse Bilbo. ca orioicare ai urca ssuss. . care nu îndraznea sa-l contrazica oi care îoi storcea creierii sa gaseasca ghicitori care sa-l scape de faptura care voia sa-l manînce: Treizeci de cai albi. altfel ar fi înha?a t întîi oi ar fi ooptit pe urma.Eu sînt domnul Bilbo Baggins. Asta voia sa oi descopere. daca era bun de mîncat oi da ca lui Gollum îi era într-adevar foame. oi tot mai ssuss. Întîi rumega. sscumpule! Daca sscumpul întreaba oi el nu raspunde. . sss! îi aratam pe unde sa iassa. oi totuoi el e mare! . . . Întreba?i dumneavoastra întîi. sscumpule. . Îi plac ghicitorile? Poate ca-i plac! Îi plac? Dorea sa para prietenos. M-am ratacit de pitici oi de vrajitor oi nu otiu u nde ma aflu oi nici nu vreau sa otiu. cu mult. pe-un deal roo. singur. Fusese singurul joc pe ca re-l jucase vreodata cu fapturile ciudate care locuiau în vagauni.Da. Hobbitul aproape ca-oi sari din piele de frica atunci cînd auzi sîsîitul acela la urec he oi vazu. . Ghicitorile erau singurul lucru care îi venise în minte. o lama din Gondolin. vreau numai sa ies de aici. dar nimeni nu le vede. îl manînca! Daca ne întreaba pe noi oi nu raspundem .Ghiceote oare aoa uoor? Trebuie ssa sse ia la întrecere cu noi. nu era prea flamînd. ochii spalaci?i care se holbau la el.Asta-i uoor! spuse Bilbo.Foarte bine. E mai înalt. înainte de a fi coborît furioîndu-se. sspre sstele. . singur. împingînd pumnalul înainte. uitîndu-se la sabie.O sabie.Ssau macar o buca?ica gusstoasa. Poate sstai aici oi sschimbi d oua-trei vorbulisse cu el.Ce o fi avînd în mînussa? spuse Gollum.

de deasupra pamîntului. ss. vine pe urma. Dar tocmai cînd Bilbo începea sa spere ca spurcaciu-nea nu va mai fi în stare s a raspunda. "Ochiul ala e ca mine. aoa ca de data asta încerca ceva pu?in mai greu oi mai neplacut: Nu poate fi vazut. assta în sseamna! Dar aceste cimilituri obionuite. ss. mica oi scîrbo asa". facu Gollurn. "Asta o s-o-ncurce pe faptura subpamînteana. Zboara fara aripi Muoca fara dinte. a doua ghicitoare: Striga fara voce.Rassuflata. Spune ochiu'ntîi. ss.Ss. foarte vechi. mai pu?in ticalos oi scîrbos. nici mirosit. rassuflata! sîsîi el. goale toate. Mormaie fara gura. se gîndise el. sscumpule! spuse. în plus. Umple goluri. Din fericire mai auzise odata ceva asemanator oi. de pe vremea cînd traia cu bunica lui într-o gaura. sigur Ca e vîntul!" spuse oi fu atît de mul?umit încît ticlui o ghicitoa re chiar atunci. îl oboseau. Nici auzit. numai ca eu sînt sus Iara el e jos. . Zace dincolo de stele. Era oi o ghicitoare cam veche oi Gollum otia raspunsul tot atît de bine ca dum neavoastra. ai a sta îl scoase din sarite. Traise prea mult sub pamînt. . Ss. Începuse sa uite lucrurile astea. Zace pe sub dealuri grele. pe loc. Gollum rascoli amintiri foarte. gasi ra spunsul. cotidiene. . adunîndu-oi min?ile.O clipi?ica. Un ochi pe-o fa?a albastra Vede un ochi pe o fa?a verde. Din?ii! Din?ii! Sscumpule! Ssscumpule are doar o ase! Apoi întreba el. Da. Via?a o sfîroeote. Vine-ntîi. ai îi aminteau de vremuri cînd fusese mai pu?in singur. Asta a fost singurul lucru care i-a venit în minte . care tot se mai gîndea cu un sentiment penibil la mînca re. înseamna Soarele stralucind pe paralu?ele din cîmp. "Vîntul. îi mai deschisese oi pofta de mîncare.Nemioca?i. striga Bilbo." . oi nici sim?it. pe malul unui rîu.era cam obsedat de ideea mîncar ii.

încercînd sa coboare din barca oi sa-l înha?e pe Bilbo. care.Ssa fie bun.Mai da-ne pu?in timp. facu Bilbo. I se par ea o ghicitoare foarte uooara oi rasuflata. cran?. . Gollum îoi aminti cum. Gollum începu sa sîsîie de placere. Dupa un timp îoi pierdu rabdarea. fara suflare. . fiindca raspunsul er a un lucru la care el se gîndea mereu.Întunericul! spuse. ai el. adineauri. . spuse hobbitul.. cum s-ar parea ca gîndeo ti. Dar. Bilbo îoi drese de vreo doua. ss.Ei. cînd baga piciorul lung oi palmat în . deodata. Raspunsul nu e "o oala care da în foc". prada cuiburile de pasari oi cum statea sub malul rîului oi-oi înva?a bunica sa bea. ss. Dupa un timp. sau. . în orice caz. Dar în clipa aceea nu reuoea sa gaseasca ceva mai bun.Ei. .Rîsu-l nimiceote. ss. cheie sau capac. oussoare. sscumpule? Ssa fie fraged? Ssa fie bun de ron?ait. raspunsul îl înva luia din toate par?ile. cran?? ai începu sa-l fixeze pe Bilbo în întuneric. se dove di a fi o încuietoare pentru bietul Bilbo. la rîndul lui. poarta zala argintata. sîsîi el. în orice caz. Din pacate pentru Gollum. dar nu reuoi sa gaseasca nici un raspuns. spuse Gollum. cu toate ca nu folosi-se cuvintele o bionuite pentru aceasta ghicitoare. Sete nu-i e niciodata Bea oi cînd înoata. demult. . pîna gasea una într -adevar grea. fiindca fusese foarte enervat de chestiu-nea cu ouale. ss.Trebuie ssa sse grabeassca ss. ca oi mort.Un minu?el. Pentru ca sta?i linioti?i acasa oi pericolul de a fi mînca?i nu va întuneca judecata. dupa zgomotul pe care îl faci. care se afla pe mal. Comoara de aur închide ca-ntr-un sac! Pe aceasta o spuse doar ca sa cîotige timp. Nu s-aude niciodata. n-avea nicioda ta nimic de-a face cu apa. spunîndu-oi: . . cîndva. sînt sigur ca va e uoor sa-l ghici?i cît ai clipi din ochi. sscumpule.Oussoare. assta e rasspunsuul. Adu-?i aminte ca te-am lasat sa te gîndeoti o gramada. ce e ? întreba. hai ssa ne mai dea pu?in timp. ouooti oi mormai cuvin te nedesluoite. O cutie fara balamale. Totuoi. Apoi întreba: Viu. tremurînd. dupa ce-l lasa un timp destul de lung. Dar pentru Gollum se dovedi a fi o încuietoare periculoasa. care-i raspunsul? ai. Rece. Bilbo mai auzise cimilitura. daca nu era silit. Sîsîi catre el însuoi oi nu gasi nici un raspuns. se gîndi ca e o ghicitoare foarte uooara. Cred ca oti?i raspunsul.. trei ori glasul. fara macar sa se scarpine-n cap sau sa-oi puna caciulita gîndi toare.

Caci "timpul" era. dar Bilbo spuse repede o noua ghicitoare. asta era. Bietul Bilbo statea în întuneric. assa. începuse sa se înfurie oi sa se sature de joc. restul era uoor. . Bilbo îi vedea ochii apropiindu-se. facu Gollum. rece oi uda stîn d lînga el. Doua picioare stau alaturi pe trei picioare. dar din gîtul lui nu ieoi brusc decît un ?ipat: Timpu!' Timpu!' Bilbo fu salvat din pura întîmplare.apa. muoca o?elul. Apoi se gîndi ca venise vremea sa întrebe ceva greu oi îng rozitor. nestemate. n-a trec ut timpul!. fiare. dar nici unul dintre ei nu facusera v reodata tot ce spunea ghicitoarea. oi o data ce otiai asta. Asta îl facu pe hobbit sa se simta îngrozitor de rau oi îi întuneca min?ile. aoa c a Gollum trebui sa se întoarca în barca lui. Gollum se sim?i înca o data dezamagit. se scarpi-na. pleo sc! în apa oi vîsli înaintînd catre mal. se ciupi. Peotele. Chiar nimic nu ocoleote. dar nu-i venea în minte. massa.Îîî! spuse. sscumpule. Dar acum cîn d se vorbise de peote "fara de picioare". iar oasele le capata pisica". Pasari. dar Bilbo se grabea. un om sta pe sc aun la masa. Asta-i raspunsul! Gollum era cumplit de dezamagit. Iar patru picioare capata oi ele cîte ceva. Oraoe astazi lumineaza ai mîine. Dar Bilbo nu se mai putea gîndi la nimic. ar fi vrut sa strige: "Mai da-mi pu?in timp! Nu. raspunsul la ghic itoare. Sim?ea ca raspunsul trebuie sa fie cu totul a ltul oi ca ar trebui sa-l otie. . bineîn?eles. gîndindu-se la numele înfioratoare ale tuturor uriaoil or oi capcaunilor de care auzise în poveoti. care -i a?î?ase foarte tare pofta de mîncare. Limba parea s a i se fi lipit în gura.oi astlei ghici.Trebuie sa ne mai puna o întrebare. în plus. Aoa ca spuse: Înghite lacom tot oi toate. ai a sta nu te-ajuta deloc cînd trebuie sa te gîndeoti. raspunsul oi Gol lum îl dadu destul de repede. Razuie oi-un munte mare.Întreaba-ne! Întreaba-ne. el le ruineaza. spuse Gollum. bineîn?eles. Macina oi piatra tare. De asta data n u se mai întoarse în barca. Roade fierul. zace pc-un picior. "Un peote pe o masa mica. sa se gîndeasca: Fara de picioare. Nu era timpul cel mai potrivit pentru ghicitoarea asta. dar nu-i veni nici o idee. un peote speriat sari pe uscat oi cazu pe degetele picioarelor lui Bilbo. Gol lum ar fi gasit greu raspunsul daca ar fi fost întrebat cu alta ocazie. Se aoeza în întuneric lînga Bilbo. e rece oi umed . ai pe regi îi nimiceote. nu era chiar atît de greu de ghicit. oi. . assa. Facu. peotele! Striga el. assa. Înca una ssingura. pipaindu-l cu labele oi înghiontindu-l. . Gollum coborî din barca. cu faptura aceea scîrboasa. începu sa-i fie frica.

ghiceote! spuse Bilbo.S-s-s-s-s! spuse Gollum. Acolo gasi inelul pe care-l ridicase de pe jos din galerie oi de car e uitase. .Ssfoara ssau nimic.Greoit oi una oi alta.Ce am în buzunar? spuse el cu voce tare. ca jocul ghicitorilor era sfînt oi foarte vechi. . sscumpule. o piatra ascu?ita ca sa-oi ascuta col?ii oi alte lucruri la fel de urîcioase.Cussit! spuse el. o buca?ica di ntr-o aripa de liliac. caci strecuras e doua raspunsuri deodata. care-l pierduse pe-al lui. . . ceea ce nu prea era cinstit. se lipi cu spatele de primul perete oi întinse sabia lui cea mica. Mai ghiceote o data. . sa ne întrebe ce are în bussunarelele lui sscîrboase! Bilbo. Încerca sa se gîndeasca la ce aveau al?ii în buzunare . sîsîi el. mai necajit ca oricînd.Greoit! zise Bilbo. . bine. tocmai îoi scoase din nou mîna din buzuna r. Sîsîi oi bolborosi. indiferent daca Gollum ghicea sau nu. spusese asta pentru el.S-s-s-s-s. nu-i ssinstit. care.A trecut timpul. spuse.Bine.Mînussele! spuse Gollutn. sîsîi Gollum. cu cîtava vreme în urma. îoi ?inu sabia strîns cu o mîna oi cu cealalta se scotoci în buzunare. Sari îndata în picioare. oi ca pîna oi fapturile cele mai fioroase se temeau sa înoele cînd îl jucau. sscumpule. . scoici ude. striga Gollum. se legana înainte oi înapoi. . . plesni cu talpile de podea. în cele din urma. facu Bilbo. . .Greoit. din fericire. Trebuie ssa ne dea dreptul la trei raspunsuri. De fapt. dar nu otia deloc cum se va ispravi jocul. fireote. striga Bilbo. Se gîndi la toate lucrurile pe ca re le ?inea el în buzunar: oase de peote. se zvîrcoli oi se suci.Hai. . nu-i ssinstit. spuse Bilbo. vazînd ce s-a întîmplat oi negasind nimic mai bun sa-l întrebe. ca aotept! încerca sa para curajos oi vesel. hai. . din?i de gnom.Ce am în buzunar? spusese el oi mai tare. trei. atia.Bilbo se ciupi oi se palmui. dar nu îndrazni totuoi saoi iroseasca ultimul raspuns. gata. dar Gollum a crezut ca e o ghicitoare oi s-a si m?it foarte neliniotit.Nu-i ssinstit. se men?inu ferm p e pozi?ie. Ultimul raspuns! Gollum era acum într-o stare mult mai proasta decît atunci cînd îi pusese lui Bilbo întreb area cu ouale. . foarte uourat.

oi chiar oi atunci doar pentru ca ?i se zarea umbra. ai. cum ramîne cu fagaduiala pe care mi-ai facut-o? Vreau sa plec. despre care Bilbo nu otia nimic. assa ! Dar ce-o fi avînd în buzunare? Nici ssfoara. tremurînd oi mormaind în ooapta. ce nerabdator e. oi se ducea mereu sa se uite la el. Gollum nu-l ataca imediat. în cele din urma Bilbo sim?i ca nu mai poate aote pta: . spuse. uneori îl mai punea în deget. Era furios acum o i îi era foame. sa scape.Ei. Assta-i ce vrem noi acum. Vazu sabia în mîna lui Bilbo oi ramase nemioc at. sscîrbosul.Vai de mine. Bilbo se înoelase. Gollum avea inten?ia sa se întoarca. nu-l observa nimeni. pîna cînd se saturase de el. La începu t Gollum îl purtase încontinuu. dar grabeote-te! spuse Bilbo. aoa cum facuse adesea în zilele întunericului fara de sfîroit. dupa legile vechi. un os sau d . Se aventura uneori chiar pîna în locuri cu faclii aprinse. îoi va ? ine fagaduiala. vai. care-l faceau s a clipeasca oi-l suparau la ochi. ai era o lepadatura pacatoasa. sîsîi Gollum. Trebuie întîi sa mergem ssa luam nisste lucrussoare. Ce tot spunea Gollum? Ce lucru folositor pastra el oare pe lacul cel negru? De altfel. în vremurile de demult.Ssa fi sspus noi assta sscumpule? Ssa-i aratam micului Bagginss. Probabil ca voia sa gaseasca un pretext sa plece oi sa nu se mai întoarca. foarte frumos oi magic. În orice caz. fagaduiala-i fagaduiala. Vai.Bine. în ooapta. pîna începuse sa-l roada. cînd nu mai putea îndura sa stea despar?it de el sau cînd îi era foarte. trebuie. te faceai nevazut. Insula lui. lucrussoare de care avem ne voie . foarte foame oi se satura de peote. pe unde sa iassa. assta vrem! Îl voia fiindca era un inel cu puteri miraculoase: cînd îl puneai pe deget. se afla destul de aproape oi acolo. într-o gaura de stînca. un inel pre?ios.Un dar capatat de ziua noasstra de nasstere! spuse catre sine. de fapt. Nu putem urca tunelul assa de repede. în cautare de gnomi rataci?i. pe urma îl pastrase într-un sa ule? lipit de piele. Gollum! . nu puteai fi vazut decît în lumina Soarelui. nici nimic. un inel de aur. care era oi ea slaba oi instabila. Un inel. da.Lasa asta. sscumpule. assa. în ascunzatoarea lui. Gollum pastra cîteva vechituri nenorocite oi un lucru foarte frumos. da.Dar sim?ea ca nu poate avea încredere ca faptura asta vîscoasa. Dar trebuie ssa mai asstept e. Dar cine otie cum daduse de acel dar. Trebui e sa-mi ara?i calea. Tocmai îl purtase cu cîteva ore înainte. decît cînd se trezeau cu degetele lui în jurul gîtului. care îoi mai oi facuse un plan. . nu-l vedea nimeni. . strînsa cu uoa. acum îl ascundea pe insula lui.Darul meu! l-am primit de ziua noasstra de nasstere. ce mai chi?aise! Îi mai ramasese de altfel. Totuoi. Va folosi orice scuza. cînd asemenea inele mai erau raspîndite înca prin lum e? Poate nici chiar Stapînul care domnea peste ele n-ar fi otiut sa spuna. Atunci se furioa de-a lungul galeriilor întune-cate. cînd prinsese un gnomioor! vai. sscumpule. da. ultima întrebare nu fusese chiar o ghicitoare adevarata. . sscumpule! Asta era povestea pe care oi-o spusese el întotdeauna. sim?indu-se uourat la gîndul ca Gollum se va departa. spuse Bilbo. .

nu. din întuneric. cautînd oi scotocind în zadar. sscumpule.Ce are în bussunare? Sîsîitul rasuna oi mai tare oi mai patrunzator. Am cîotigat jocul oi mi-ai fagaduit. striga Bilbo. Sspune-ne assta.Unde ssa fie? Unde ssa fie? îl auzi Bilbo. înca nu. Apoi brusc.Nu trebuie ssa ne-ntrebe.Nu. Deodata auzi un ?ipat. Gol lum. Socotind dupa sunet. spuse Gollum.Dar n-a fosst o întrebare cinsstita. Era pe insula lui oi se învîrtea peste tot în patru labe. caci n-avea nic i o idee cum sa gaseasca singur drumul spre ieoire. nu-i! Ss-a duss. cu ssiguran?a. ss-a pierdut. oopti el catre sine. se auzi un sîsîit patrunzator: Ce are în bussunare. . plîngînd. . Gollum.Bine. cîotigase destul de cins tit oi cu riscuri îngrozitoare. striga Bilbo. ?ipa Gollum. de tot! Fir-ao blesstemat! Ssînt ssdrobit. . N -o ssa ne vada.N-ai reuoit.Ce s-a întîmplat. ss-a pierdut. spuse Bilbo. Gollum! . raspunse Bilbo. da. unde va pe aproape Gollum înjura oi se jelea în bezna. spuse Gollum. Gollum. Bilbo tot nu reuoea sa simta vre o mila pentru el oi îoi spuse ca un lucru pe care îl dorea Gollum atît de tare nu poat e fi decît un lucru rau. Oricît de nefericit ar fi parut Gollum dupa voce. Bilbo aotepta pu?in. Bilbo vazu cu îngrijorare doua puncte mici de lumina care îl fixau.Abssolut. sscumpule! Ss-a duss! . . . Pe masura ce-i creotea banuiala în minte. la nimic! La asta se gîndea cu mintea lui ticaloasa cînd luneca brusc de lînga Bilbo oi se întoars e plescaind la barca lui. atunci am pus-o eu pe prima: Ce ai pierdut? Asta sa-mi spui. sscump ule. Nu-i treaba lui. Mintea lui Gollum gasise mai iute raspuns la ghicitori decît el. nu date. Gollum. . Ss-a pierdut.Dar oi eu m-am pierdut. disparînd în întuneric. Dar Bilbo era enervat de faptul ca întîrzia. oi ssabia lui mica oi sscîrboassa nu-i va folosi la nimic. oi cînd se uita înt r-acolo. . Între timp. Dupa cîte îoi dadea Bilbo seama. dar era firesc: G ollum meditase un car de ani numai la asta oi era mereu speriat sa nu fie jefuit .Raspunsurile trebuiau ghicite. ss-a p ierdut de tot. spuse. Întîi sa sspuna oi pe urma. oi vreau sa ma regasesc. raspunse Gollum. n-a fosst! .. nu exista nici un motiv sa nu-i spuna. vino oi ma scoate la lumina! Pe urma n-ai decît sa cau?i mai departe.. Sim?i un fior pe oira spinarii. care se apropia cu mare viteza. Ce-ai pierdut? . lumina din ochii lui Gollum se prefacus e într-un foc verde.Dar n-ai reuoit sa ghiceoti ultima mea întrebare oi mi-ai fagaduit.oua de ros. Gollum îoi aprindea tot mai tare flacara p alida a ochilor. .Ce ai pierdut? starui Bilbo. La urma urmei. Gollum se vîrîse din nou în barca o . sscumpule. dar acum voia ceva mai fraged. Hai. N-a fost o ghicitoare. . daca-i vorba de întrebari obionuite. Trebuie ssa-l cautam.

Fir-ar sa fie! A alunecat. Assa a sspus . N-avea rost sa se întoarca tîrîndu-se pîna la apa lui Gollum. assta e! Cînd am venit aici ultima data oi l-am sstorss pe pacatossul ala tînar care ssschelalaia. o data cu pliciul pe ca re-l facu Gollum cînd sari din barca. . Bilbo vedea lumina ochil or lui. un fel de sîsîit oi de bolboroseala care formau niote sunete îngrozitoare. în timp ce bîjbîia în buzunare.. cu mare grija. asta e!. noi assa gîndim!. Gollum se opri din plîns oi începu sa vorbeasca. foarte rece. Pressupuneri. Bilbo nu era deloc dumerit ma ca totul era pierdut oi e tocmai la timp oi începu ?inîndu-se pe lînga zidul de ca sa pe ce se înfuriase faptura cea jalnica. De altfel.. Sspune una oi crede alta. Nu vrea ssa sspuna ce are în bussunare. în tinm ce înainta împletic u-se. lucind stins chiar oi din spate. Sstie! Sstie drumul pîna aici. chiar. Sim?i inelul. era atît de furios din pricina pagubei suf erite oi a anumitor banuieli. am ghicit. Se întoars alerge orbeote prin galeria întunecata pe care coborîse. apoi. Ss -a ratassit. încerca sa alerge mai iute . Poate. alergînd. A spuss-o. dar e ssmecher. daca-l urma. sa se adune de pe jos sau sa ridice sabia. ce -oi fi avînd?. da.. lunecînd fara efort pe d egetul lui aratator. începea sa în?eleaga. apropiindu-se cît îndraznea el de Gollum. Bilbo ciuli urechile.. darul nosstru pressios. assta e. pîna nu gassim sspurcaciunea oi n-o sstoarcem. Sspurcaciu nea bagareassa. ni ci n-ar fi avut altceva de facut. îl urma pe Gollum. Baga mîna stinga în buzunar. dar îoi dadea sea Gollum voia cu tot dinadinsul sa-l ucida. în sfîroit. Oare ce înseamna asta? Gollum vedea foarte bine în întuneric. care-l pipaia cu mîna stînga. Parea ca discuta în contradictoriu cu el însuoi: . verzi. Îngrozit. înjurînd oi mormaind în ooapta. Blesstemat. Gollum se repezi la el..Fir-ar al naibii. Nu poate iessi pe acolo.Ce are în bussunare? auzi el sîsîitul puternic în spatele lui. O clipa mai tîrziu. de fapt. A pornit-o spre iessirea din spate . ai degeaba. . Bagginssu l assta. o ssa- . cu sabia cea mica sub el. Se întoarse oi vazu ochii lui Gollu m ca niote lampi mici. Da. doar pressupuneri! Nu sstim. Sîsîitul din spatele lui se apropiase oi mai mult. Bilbo se opri facîndu-se aproape una cu pere tele galeriei. "ai. sss. iessirea din sspate. Nu! Doar nu ne amintim de toate loc urile pe care le -am vizitat. Gollum îl va duce. trebuie ssa sstie oi dru mul de iessire. fara sa se uite în urma. Atunci o sa-l prinda gnomii. sspurcaciunea bagareassa. Grabi pu?in pasul. Gollum se aoeza pe jos oi începu sa plînga. Nu sstie oi nu poate ajunge dep arte.. care continua sa înainteze grabit. palida..i vîslea cu disperare spre malul întunecat. Gollum trecu p e lînga el.. sscumpule. al naibii! se vaita Gollum.Nu foloseote la nimic sa ne întoarcem acolo. dupa ani oi ani de zile. fara sa-oi dea seama. sss. sscumpule. dar deodata se lovi cu degetele de la picioare de un ciot oi se întinse pe jos.Darul meu! Fir -ar sa fie! Cum de l-am pierdut. Dar nu otie ce putere are d arul nu-i assa? O sa-l ssina în bussunar. dar daca are darul. Dar înainte ca Bilbo sa poata face ceva sa-oi recapete suflul. Gollum! Deodata. S-a dusss! Ce are oare în bussunare? Ah. . Ss-a duss. dar întorcînd capul dintr-o parte într-alta. pîna într-un loc de unde sa poata scapa. Se ridica cu greu oi vîrî în teaca sabia care lucea acum din nou. Gollum! Gnomii! Da. care urcau panta. sscumpule? Da. sscumpule. am ghicit... fara sa-l bage în seama. atîta tot. îoi spuse Bilbo gîfîind. Nu sstie pe unde sa iassa. al naibii. Bilbo îoi dadu seama de asta dupa pîlpîirea s aba de lumina pe pere?i. Dupa un timp. l-a gasit! Asta e! Darul pe care l-am primit de ziua mea. încît nu-l mai putea înspaimînta nici o sabie din lume. Bagginss-ul îl are în bussunar.

oi ha?! Ne va prinde. ssi o ssa vina furissîndu-sse oi însselîndu-ne . dint r-o parte într-alta. aoa era: Gol lum. Pe-acolo-s gnomi. Bilbo vedea sau. Gollum plici-pliciuind în fa?a. ochii lui aruncau sage?i reci în timp ce-oi legana capul între genunchi. Cu toate ca Gollum era doar o umbra neagra în licarirea propriilor lui ochi. tîroîindu-oi picioarele.. ssi ved em! Se oprira deci locului. Hai! Nu mai e mult! Grabesste-te! Gollum se ridica cu o saritura oi începu sa faca paoi mari. Daca Bagginssul a luat-o pe acolo. Pe masura ce creotea numaratoarea. Gollum statea cocîrjat. în basmele foarte vechi. da! oopti el. Assta e. apoi începu sa tremure oi sa plîng a. ai totuoi. Gollum în?epeni totuoi îndata. furioîndu-se oi facînd chiar mai pu?in zgomot decît un oor icel. Era disperat. Sîsîi încet. Gollum. assteptam pussin. Curînd ajunsera în locuri unde. s . Trebuia neaparat sa scape. Îoi continuara drumul. niciodata. Nici macar ochii nosstri desstepssi n-o ssa-l obsserve. Inelul era deci fermecat: te facea nevazut! Auzise. Gollum! O ssa-l gaseasca. oricum. fireote. Era zapacit de uimire oi spera n?a. În cele din urma se opri lînga o deschizatura joasa chiar în stînga lor. iar el îoi pierduse inelul. îi mirosim. . dar nevassut. ssase la sstînga. dar amenin?ator. Gollum îl adusese totuoi pîna la urma pe Bilbo la ieoire. despre asemenea lucruri. apa se departa din ce în ce. sscumpule.l ia gnomii. Ssi assa mai departe. Gollum! Unul dintre gnomi o ssa-l puna. cu ochii lui stralucitori. dar era în stare de alarma oi avea doua sim?uri pe care i le ascu?ise întunericul: auzul oi mirosul. da. Nu putea sa-l vada pe Bilbo. Aissi e passajul. drept în mijlocul deschiza turii. cu mîinile lui plate desfacute l arg pe jos. sa iasa din acest întuneric cumplit. nu cutessam. trebuie ssa ne ducem repede ssa vedem. trecuse pe lînga el. se deschideau înt r-o parte oi înlr-alta pasaje. da. dar era greu de crezut ca gasise într-adevar un asemenea inel din întîmplare. da. Sss!.. oi ssa ne grabim. Ghemuit cum era. sscumpule. Mulssi gnomi. Gollum începu sa le numere. dupa cum observase Bilbo mergînd în jos. Bilbo se departa de perete. B ilbo alerga dupa el. Se uita atent înauntru oi se dadu înapoi: . sa-l sstrivim! Trebuie sa assteptam aissi. . Asssta e drumul sspre intrarea din sspate. adulmeca oi ochii i se facura verzi. Puteau fi gnomi în jur. N-o ssa mai fim niciodata în ssiguranssa. capul scos în afara oi nasul aproape lipit de piatra.Nu cutessam sa mergem mai departe. O ssa fie de fassa.Unul la sstînga.Ssapte la dreapta. cît mai avea putere. da. încetinea pasul. Gollum! Atunci hai ssa nu mai vorbim. da. Bilbo apr oape ca-oi opri rasuflarea oi în?epeni oi el. da. sîsîind oi bleste-mînd. da. sscumpule. ramînînd în urma lui oi începea sa-i fie frica. doar la un metru distan?a. doua la sstînga . sa-i scoata ochii. cum urcau. da r Bilbo nu putea ajunge pîna acolo. s si n-o ssa-l mai vada nimeni. teama lui cea mare fiind acum s a nu se împiedice de alt ciot oi sa cada cu zgomot. Sse sa fassem? Sa-l blestemam. da. iar Bilbo în spate. o ssa-i desscopere puterile. sa loveasca faptura scîrboasa cu pumnalul. Doua la dreapta. Trebuia sa lupte. parea una cu pamîntul. mergînd cît poate merge de nezgomotos un hobbit. Unul la dreapta. gata sa sara. sim?ea ca e întins ca o coarda de arc. dar tot cu bagare de seama.

Bilbo sim?i ca i se strînge inima. fara sa-oi dea seama ca fusese cît pe-aci sa-oi crape ?easta de bolta joasa a galeriei. era o saritura pe întuneric. îoi pierdu se prada oi mai pierduse oi singurul lucru la care ?inuse vreodata: darul lui sc ump. Galeria. La început auzi sîsîit oi înjuraturi chiar în spatele lui. peote înghe?at. cazînd drept pe picioarele lui puterni ce. dar. nu era o lupta dreapta. inima lui Bilbo se umplu de în?elegere oi de mila amestecata cu oroare: imaginea unor zile n esfîroite. de exterior. galeria o coti oi o porni din nou la vale oi acolo. Trebuie sa bag de seama. De fapt oi ea voia sa-l ucida. Da. în cele din urma. trei metri în fa?a lui oi un metru în aer. Dar lui Bilbo oi tacerea i se paru amenin?atoare. Bilbo clipi. Daca gnomii sînt atît de aproape încît sa-i miroasa. De fapt. "E cam jos tavanul pentru gno mi. cu sabiile scoase din teaca. Gonind cît îl ?ineau picioarele. panta se opri. îl urîm. Erau întarîta?i. îoi spuse Bilbo. dupa un timp. cu mîinile aproape de pamînt. Dar asta nu constituia pentru hobbitul n ostru o dificultate. stînd chiar în dreptul por? ii. miocari pe furio oi vorbe în ooapta. Fie ca fusese un accident sau o ultima . dar amenin?atoare. fara lumina sau speran?a de îmbunata-?ire. Gollum era învins. Sari drept peste capul lui Gollum. pazind cu ochii cît cepele poarta oi galeria care ducea pîna la ea . Auzind ?ipatul. îl vazura. oi pierdut. Gnomi înarma?i pîna-n din?i. pe dinauntru. piatra neînduratoare. Dar. voce a continua sa-l urmareasca: . ai atunci Bilbo începu sa alerge. vazu apa-rînd dupa alt cot o l icarire de lumina. Pierduse. Nu. Gollum n-avea sabie. neînsemnate. ca. trecu de ultima cotitura oi ajunse brusc într-un loc deschis unde. Apoi. lumina paru ca-l orbeote. la capatul unei pante scurte. ci o lumina pa lida. n-ar fi fost o saritura prea mare. Galeria era joasa oi sapata rudimentar. Deodata rasuna un ?ipat plin de ura oi disperare. care pîna atunci coborîse. Gollum se arunca înapoi oi dadu sa apuce hobbitul care zbura peste el. tunelul asta ma va duce la lu cruri oi mai rele. apoi nu se mai auzi nimic. începu s-o ia din nou la deal oi. Pentru un om. De fapt. se gîndi el. daca nu. sari. ca un ecou. deodata. dupa atîta timp petrecut în bezna. dintr-acelea care-?i înghea?a sîng ele în vine. Nu îndraznea sa mearga mai departe. dar prea tîrz iu: mîinile lui prinsera doar aerul oi Bilbo. ai deodata. coborînd tunelul necunoscut. ai era acum nevazut. ai era nenorocit oi singur. împins. parca de puteri nevazut e oi cu hotarîre sporita.-o ucida. Nu se întoarse sa vada ce face Gol lum. cel pu?in pentru cei mari". în orice caz.Hoss! Hoss! Hoss! Bagginss hossul! îl urîm. Nu lumina rooie ca de flacari sau de lanterna. neotiind ca pîna oi cei mai mari mo notri înainteaza cu mare viteza aplecîndu-se pîna jos. Toate aceste gînduri îi trecura prin minte într-o frac?iune de secunda. unii probabil ca i-au auzit ?ipetele oi înjuraturile. dar îoi vazu de drum. gata de orice. într-o alta strafulgerare. o rupse la fuga. sa urce abrupt. în afara doar de faptul ca îoi lovise din nou de cîteva ori biete le degete în pietrele ascu?ite oi urîcioase de pe jos. ai se cutremura. Gollum nu amenin?ase pîna acum sa-l ucida oi nici nu încer-case sa o faca. era doar o raza de Soare care se furioa printr-o intrare ale carei por ?i mari de piatra ramasesera larg deschise. Îl vazura înainte sa-i vada el. îl urîm pentru vessie! Apoi . apoi deodata vazu gnomi i. în stare de alarma. Slaba acum.tacere.

festa a inelului înainte de a-oi prelua noul stapîn, el nu se mai afla în degetul lui. ai gnomii se napustira cu strigate de bucurie.

Bilbo se sim?i cuprins de panica oi de un sentiment de înfrîngere, ca un ecou al nef ericirii lui Gollum, oi, uitînd tot, chiar oi sa-oi scoata sabia din teaca, îoi înfund a mîinile în buzunare. Acolo, în buzunarul lui stîng, dadu de inelul care i se vîrî în dege Gnomii se oprira brusc. Nu mai vedeau nici urma de hobbit. Disparuse, începura sa urle de doua ori mai tare ca înainte, dar de data asta fara bucurie. - Unde e? strigara unii. - S-a întors în galerie, strigara cî?iva. - Pe aici! urlara unii. - Pe acolo! urlara al?ii. - Ave?i grija de intrare, zbiera capitanul. Se auzira ouieraturi, zanganit de armuri oi de sabii, gnomii înjurînd, blestemînd oi a lergînd încoace oi încolo, prabuoindu-se unii peste al?ii, cumplit de furiooi. Se auzi ra apoi strigate, larma oi o agita?ie îngrozitoare.

Bilbo era mort de spaima, dar avu totuoi atîta minte încît sa în?eleaga ce se întîmplase oi sa se furioeze în spatele unui butoi mare, în care era bautura pentru gnomii-paznici , oi sa iasa astfel din calea lor, evitînd în felul acesta riscul sa se împiedice de e l, sa-l prinda atingîndu-l din întîmplare sau sa-l calce în picioare oi sa-l ucida. "Trebuie sa ajung la poarta, Trebuie sa ajung la poarta," îoi tot spunea Bilbo, da r trecu vreme îndelungata înainte sa îndrazneasca sa încerce. Apoi urma un fel de joc de -a baba oarba, îngrozitor, cu gnomi peste tot, alergînd încoace oi încolo; bietul hobbit , care se ferea de ei cînd într-o parte, cînd într-alta, fu rasturnat de unul dintre gnomi care nu reuoi sa-oi dea seama de ce s e lovise, dupa care se departa în patru labe, se strecura tocmai printre picioarel e capitanului, se ridica oi alerga catre poarta. Era întredeschisa; unul dintre gnomi o împinsese oi aproape ca o închisese. Bilbo se l upta, dar nu reuoi s-o miote, încerca sa se strecoare prin crapatura. Se zbatu, se presa oi ramase prins. Era îngrozitor! Nasturii lui ramasesera fixa?i între margine a uoii oi caprior. Se uita afara: cîteva trepte coborau într-o vale îngusta, strajuita de mun?i înal?i; Soarele ieoea din spatele unui nor oi stralucea puternic dincolo de poarta, dar Bilbo nu reuoea sa treaca. Deodata, unul dintre gnomii dinauntru striga: - E o umbra lînga uoa, e ceva afara! Bilbo îoi sim?i inima în gît. Se smuci brusc din toate puterile. Nasturii sarira care în cotro. Trecuse în partea cealalta, cu haina oi vesta rupte, coborînd treptele cu sar ituri de ?ap, în timp ce gnomii, ului?i, tot mai culegeau din prag nasturii lui fr umooi de arama. O clipa mai tîrziu coborîra dupa el, huiduind oi strigînd, oi haituindu-l printre pomi . Dar gnomilor nu le place Soarele: îi ame?eote oi le moaie picioarele. ai, nereuo ind sa-l gaseasca pe, Bilbo care avea inelul în deget oi intra oi ieoea mereu din umbra copacilor, alergînd iute oi fara zgomot oi ferindu-se de Soare, se ntoarsera dupa un timp sa pazeasca intrarea, bombanind oi înjurînd. Bilbo scapase.

VI DIN LAC IN PU? BILBO SCAPASE de gnomi, dar nu otia unde se afla. Îoi pierduse scufia, mantaua, ca lu?ul, nasturii oi prietenii. O lua drept înainte tot mergînd pîna cînd Soarele începu sa coboare la asfin?it, în spatele mun?ilor. Umbrele lor îi taiau calea. Se uita înapoi, se uita în fa?a oi vazu numai creste oi coaste care co borau spre oes oi din cînd în cînd, printre copaci, cîte o farîma de cîmpie. - Sfinte Dumnezeule! exclama el. S-ar parea ca am ajuns de cealalta parte a Mun? ilor Ce?ooi, chiar la hotarul ?arii de Dincolo. Unde, vai, unde or fi Gandalf oi piticii? Doamne fereote sa mai fie tot în mîinile gnomilor.

Îoi continua drumul, ieoind din valea înalta oi îngusta, trecînd peste marginea ei oi co borînd pe partea cealalta; dar în tot acest timp îl framînta un gînd penibil. Se întreba da a nu cumva, acum cînd avea inelul fermecat, ar trebui sa se întoarca în tunelurile ace lea groaznice, groaznice! Sa-oi caute prietenii. Tocmai hotarîse ca era de datoria lui sa se întoarca - deoi se sim?ea foarte nefericit la gîndul asta - cînd auzi zgomo t de voci. Se opri sa asculte. Nu pareau a fi gnomi; aoa ca înainta furioîndu-se cu grija. Se a fla pe o poteca pietruita care cobora oerpuind; în partea stînga a potecii era un pe rete, în partea cealalta pamîntul cobora în panta, oi sub nivelul potecii erau vîlcele a coperite cu arbuoti oi cu pomi. Într-una dintre aceste vîlcele, sub arbuoti, vorbeau niote oameni. Bilbo se apropie pe furio oi deodata vazu un cap cu o scufie rooie rasarind dint re bolovanii mari oi uitîndu-se cu aten?ie înjur; era Balin, care statea de veghe. L ui Bilbo îi veni sa bata din palme oi sa strige de bucurie, dar n-o facu. Continua sa poarte inelul de teama sa nu dea de vreun bucluc pe neaoteptate oi vazu ca B alin se uita drept la el fara sa-l vada. "Am sa le fac tuturor o surpriza", se gîndi el, tîrîndu-se printre tufiourile de la ma rginea vîlcelei Gandalf discuta cu piticii. Vorbeau despre ce li se întîmplase în subte-rane oi se între bau oi dezbateau ce aveau de facut acum. Piticii bombaneau oi Gandalf spunea ca nu puteau în nici un caz sa-oi continue drumul oi sa-l lase pe domnul Baggins în mîini le gnomilor, fara sa încerce sa descopere daca era viu sau mort oi fara sa încerce s a-l salveze. - La urma urmelor e prietenul meu, spuse vrajitorul, oi nu e baiat rau, mititelu l. Ma simt raspunzator de soarta lui. Ah, bine ar fi fost daca nu l-a?i fi pierd ut. Piticii voiau sa otie de ce fusese luat în calatorie din capul locului, de ce nu r amasese cu prietenii lui oi venise cu ei oi de ce nu alesese vrajitorul pe cinev a cu mai multa minte. - Pîna acum mai mult ne-a încurcat decît ne-a ajutat, spuse unul dintre ei, oi daca tr ebuie sa ne mai oi întoarcem în galeriile alea înfioratoare sa-l cautam, atunci eu zic mai bine sa-l ia naiba! Gandalf raspunse furios: - Eu l-am adus oi eu nu obionuiesc sa aduc pe nimeni nefolositor. Ori ma ajuta?i sa-l caut, ori plec oi va las sa va descurca?i cum oti?i. Daca reuoim sa-l gasi

m, sînt convins ca pîna la urma o sa-mi mul?umi?i. Ce Dumnezeu ?i-o fi venit sa-l laoi sa cada, Dori! - L-a?i fi lasat oi dumneavoastra sa cada, spuse Dori, daca v-a?i fi sim?it deod ata apucat de glezna de un gnom, pe la spate oi pe întuneric, daca a?i fi sim?it c a va pune piedica oi va loveote cu picioarele în spate. - Bine, dar dupa aia de ce nu l-ai ridicat? - Doamne, ce întrebare! Gnomii luptau oi muocau pe întuneric, cadeau unele peste alt ele oi to?i se pocneau unul pe altul. Aproape ca mi-a?i retezat capul cu sabia G lam-Dring, în timp ce Thorin înjunghia cu Orcrist tot ce gasea în dreapta oi în stînga oi roata împrejur. Deodata a?i declanoat unul dintre fulgerele acelea orbitoare oi am vazut gnomii chelalaind oi retragîn-du-se în fuga. Pe urma a?i strigat: "Dupa mine, to?i!" ai ar fi trebuit sa va urmeze to?i. Ne-am închipuit, de altfel, ca aoa s-a oi întîmplat. N-a fost timp de numaratoare - asta o oti?i prea bine - decît dupa ce a m ieoit pe poarta de jos, zbughind-o printre paznici oi am venit în mare dezordine pîna aici. ai-acum, uite c-am pierdut Spargatorul, lua-l-ar naiba! - Ba-i aici, spuse Bilbo, coborînd în mijlocul lor ?i sco?îndu-oi inelul. Vai, cum au mai sarit! Au început sa strige de uimire oi de bucurie. Gandalf era tot atît de uimit ca oi ceilal?i, dar probabil mult mai bucuros decît ei . Lui Balin îi striga parerea lui despre un paznic care lasa oamenii sa patrunda p rintre ei fara sa-i previna. Dar oricum, dupa asta, reputa?ia lui Bilbo în ochii piticilor a crescut considerabil. Daca pîna atunci, cu toate asigurar ile lui Gandalf, se mai îndoisera ca ar fi un Spargator de mîna-ntîi, care poate sa pa trunda oriunde, acum se convinsesera. Singurul nedumerit era Balin; dar to?i îi sp usesera ca Bilbo fusese ingenios. Iar hobbitul se sim?i atît de bucuros de laudele lor, încît chicoti în sinea lui pe înfund ate oi nu le spuse nimic în legatura cu inelul; cînd îl întrebara cum a facut-o, spuse: - Eh, m-am furioat oi eu, aoa - cu mare grija oi fara zgomot. - În orice caz, pîna acum nu mi s-a întîmplat sa se furioeze pe sub nasul meu nici macar un ooricel, oricît de mare grija ar fi avut oi oricît de pu?in zgomot ar fi facut, spuse Balin. Eu unul scot scufia oi ma plec în fa?a dumitale. Ceea ce oi facu: Bal in, sluga dumitale! - Al dumitale, Bilbo Baggins, spuse hobbitul. Apoi îl întrebara despre aventurile prin care trecuse dupa ce-l pierdu-sera, oi Bilb o se aoeza oi le povesti totul - în afara de faptul ca gasise inelul. ("Nu le spun chiar acum", se gîndi el.) Ascultara cu mare interes povestea despre concursul de ghicitori oi se cutremurara plini de în?elegere cînd auzira descrierea lui Gollum. - ai cînd l-am vazut cum sta lînga mine, n-am mai reuoit sa gasesc nici ghicitoare, sfîroi Bilbo. Aoa ca i-am spus "Ce am în buzunar?" oi n-a ghicit, deoi l -am lasat sa încerce de trei ori. ai atunci i-am zis: "Cum ramîne cu fagaduiala? Ara ta-mi drumul spre ieoire!" dar el s-a repezit la mine sa ma ucida; am fugit oi a m cazut, însa era întuneric oi m-a pierdut. Dupa aceea l-am urmarit eu, fiindca l-am auzit cum îoi vorbea singur. Îoi închipuia ca eu chiar otiu drumul spre ieoire oi se grabea într-acolo. Pe urma s-a a oezat de-a curmezioul intrarii, blocîndu-mi trecerea; în cele din urma am sarit pest e el, am scapat oi am alergat la poarta. - Dar cu paznicii ce-ai facut? întrebara piticii. Nu era nici unul?

spuse Gandalf. Drept sa va spun. fireote. Dar intrarea lor principala dadea înainte de treca-toare. tocmai cînd sa se închida cu zgomo t. dar i-am pacalit. Pe urma m-am prins în poarta. . oi hobbitul se întreba daca nu cumva ghicise partea din poveste p e care o trecuse sub tacere. oamenii renun?asera sa mai mearga pe drumul acela oi gnomii deschisesera. daca între timp Ganda lf le explicase piticilor totul. La urma urmei. . probabil. de curînd. care era doar crapata. Gandalf îoi daduse seama ce se întîmplase. rîzînd. De îndata ce auzise racnetul lui Bilbo. Poarta e pazita tot timpul oi nime ni n-a reuoit pîna acum s-o blocheze. aoa ca prindeau adesea oamenii pe care -i apuca noap tea lînga intrare. curînd. rîzînd. studii de specialitate în domeniul vrajilor cu foc oi lumini (dupa cum oti?i. Dar pîna la sfîroit tot m-am strecurat oi acum iata-ma-s aici. . aoa ca-i spuse lui Bilbo ca atît el.. iar apoi. De fapt. Profitase de lumina fulgerului care-i ucisese pe gnomii ce tocmai voiau sa-l înha?e oi trecuse înghesuindu-se prin crapatura. n-o sa se mai poata trece del oc peste munte. era o poarta pe care o cunooteau bine to?i cei care umblau pr in par?ile astea ale muntelui. Dar Gandalf facuse. una pe care era mai uoor de mers.Trebuie sa vad daca nu pot gasi un uriao cît de cît saritor care sa blocheze din n ou intrarea. deoi pierdusera mult.Ba da. Urmari garzile oi prizonierii lor pîna la marginea salii mari oi acolo elabora în umbra cea mai eficienta vrajitorie de care era în stare. în vîrful defileului pe care venisera piticii. Restul îl otim cu to?ii. Dupa care îi puse oi el o serie de întrebari vrajitorului. de parca toate astea ar fi fost extrem de uooare sau lipsite de pericol. dar era nevoie de un vrajitor care sa-oi pastreze calmul prin toate galeriile oi care sa-i îndrume în direc?ia cea buna. o noua intrare. întîi ca sa aiba pe unde scapa. aoa ca s-ar putea spune ca deocamdata ieoisera învingatori. daca va fi vreodata nevoie. ca sa iasa spre meleagurile din cealalta parte . Voia sa otie cum reaparu se vrajitorul oi unde se aflau acum cu to?ii. Piticii se uitara la el cu un nou respect cînd le povesti cum pacalise paznicii sa u cum sarise peste Gollum. pentru ca pîna nu demult defileul fusese socotit un loc sig ur. O gramada. Rîsera oi ceilal?i. Dar vrajitorul îi readuse cu picioarele pe pamînt: . Domnul Baggins are mult mai multe resurse decît ?i-ai închipui. unde se tot duc noaptea oi fac mare prapad.Ce va spuneam? zise Gandalf. o vor pazi oi mai b ine. Bilbo nu auzise nimic. . sau cum se strecurase afara.A fost o treaba foarte grea. spuse uitîndu-se cu triste?e la haine le lui rupte. ca altfel. îl ucisesera totuoi pe Mare le Gnom oi pe mul?i al?ii pe de laturi oi scapasera cu to?ii teferi. spuse. adauga el. curînd. vrajitorul era întotdeauna încîntat sa vorbeasca despre inteligen?a lui. spuse. Iar dupa cele petrecute. chiar oi de mai multe ori la rînd. îi arunca lui Bilbo o privire ciudata pe sub sprîncene le lui stufoase. Dupa un timp. oi riscanta.Poarta aceea au facut-o de o veonicie. pîna oi hobbitul îoi amintea de minunatele focuri de artifi cii de la petrecerile solsti?iului de vara date de Batrînul Took). în afara doar de faptul ca Gandalf cunootea poarta din spat e (aoa numeau gnomii poarta de jos) unde îoi pierduse Bilbo nasturii. ai spunînd asta. caci. cît oi Elrond otiau foarte bine ca în partea aceea a muntelui traiau niote gnomi rai. oi am pierdut o gramada de nasturi.

asta rascoli oi buca?i de stînca. oi trandafirii de munte galbeni . ne pot mirosi urmele paoilor ore întregi dupa ce-am trecut.Ei. dupa ce ne-am odihnit pu?in. Nu trecu mult oi tot povîrnioul de deasupra oi de la picioarele lor paru sa se puna în miocare oi se trezira duoi de terenul care luneca. Bilbo se uita în dreapta oi în stînga. curînd dupa aceea. trebuie s-o pornim din nou. De înd ata ce se lasa noaptea.totul disparu oi se tre zira la picioare cu un povîrnio larg oi abrupt de pietre cazute. care îoi daduse brusc seama ca nu mai mînc ase din noaptea dinaintea celei din ajun.N-avem ce-?i face. urmele unor alune cari de teren. cimbrul oi salvia. . În galeriile gnomilor pierzi no?iunea timpului.ca de nu. Azi e joi. care începura sa salte. spuse el ca raspuns la o serie de alte întrebari ale hobbitului. care pîrîiau oi crapau. pietricele oi gunoaie rostogolindu-se pe sub picioarele lor.. ghemui?i unul într-altul într-o învalmaoeala înfricooatoare de bolovani oi de le spezi miocatoare. îoi sim?ea stomacul gol oi uoor oi i se împletic eau picioarele. mul?umesc. Dar nu ne aflam acolo unde ne-ar fi dus încercarea noastra. buca?i mari de piatra sparta o pornira uruind în jos. al?ii (ca micu?ul hobbit) se vîrîra în spatele unui copac pentru a se feri de atacul violent al stîncilor. ies oi ne ataca cu sutele. oi în fa?a noastra se întind niote tarîmuri cam neplacute. Da. peticile de iarba pascuta de iepu ri. Am mers kilometri în lini e dreapta prin inima muntelui oi am ieoit de partea cealalta. Hai sa mergem! . dar am avea pu?ina lumina care sa ne îndru me paoii. cînd îi trecuse emo?ia. atunci trebuie sa stringem cureaua oi s-o pornim chiar daca o sa înaintam greu . în afara de cazul în care vrei sa te întorci oi sa le ceri frumos gnomilor sa te lase sa-?i iei calul oi bagajele-napoi . Continua sa mearga oi sa tot mearga. ca o continuare a padu-rilor mai dese o i mai întunecate ale vailor de jos. trebuie sa punem cî?iva kilometri buni între ei oi noi. Su ntem prea departe. prabuoindu -se apoi cu zgomot în mijlocul unui nor de praf. . dar asta nu prea-i ajuta. avem oi un pic de luna oi asta ar fi un no roc. Înainte sa se însereze.Mi-e îngrozitor de foame. Dar pericolul nu dura . Tufiourile oi buruienile înalte dintre bolovani. sigur.Nu. Ron?ai cîteva boabe de macrio oi bau dintr-un pîrîiao de munte care le taie drumul. oi pe noi ne-au prins luni noaptea sau mar?i diminea?a. leganînd u-se. doar -doar o gasi ceva mer inde. Lunecara pîna la marginea unei paduri de pini ca re se ca?ara pe coasta muntelui spre vîrf. În timp ce înaintau aoa. Nu ca le-ar pasa lor mult de luna. se prinsera de cracile mai joase. la nord. spuse Gandalf. Cararea accidentata disparu. spuse. antrenînd alte buca?i de sub ele. dar murele abia înflorisera oi "neîn?eles ca nu era nici urma de nuci oi nici macar de boabe de gherghina. se vaita Bilbo. acum. Daca cerul ramîne senin. Gîndi?i-va numai ce înseamna asta pentru u n hobbit! Acum. spuse Bilbo. umbrele au oi început sa se lungeasca. Unii apucara trunchiurile copacilor oi. scurtatura grozava. Începura sa coboare povîrnioul.Bine. Îi salvara copacii din fundul vaii. Apoi mînca trei boabe de zmeura salbatica pe care le ga si pe mal. ai mai sîntem înca destul de sus. . ne fac pe noi mîncare oi asta va fi mult mai rau decît sa n-avem no i ce mînca. care le urmara alunecînd oi rostogoli ndu-se la vale.

Nu te po?i lup ta împotriva lupilor nici macar cu inele fermecate . obionuia sa-i imite. în stînga. ce ne facem! începu el sa se jeleasca. . un urlet lung oi înfiorator. alunecarea se opri oi ultimele zgomote slabe de sfarîmaturi se pierdura în de partare.mult. Drept raspuns rasuna alt urlet mai la dreapta. . oi chiar oi gnomii care ne urmaresc vor ajunge cu greu sa coboare linioti?i pîna la noi. Soarele disparuse de mult în spatele mun?ilor. În seara aceea nu era nici un pic de vînt care sa aduca pu?in din suspinele marii printre ramurile copacilor.Bun! Asta ne-a facut sa mai înaintam pu?in. cu toate ca la prima vedere parea ca nu e nimic rau. în vale. lupi care se adunau! Domnul Baggins cunootea zgomotul. picioarele ma dor oi stomacul mi se clatina încoace oi încolo ca un sac gol. Piticii (oi Bilbo) erau departe de a fi ferici?i oi-oi frecau picioarele oi labe le picioarelor vatamate oi umflate.Da. dar ao îndrazni sa spun ca în schimb o sa le fie uoor sa ne aru nce cu pietre în cap.Trebuie neaparat sa mergem mai departe? întreba Bilbo. pe drum. apoi altul o i mai aproape. oi mult mai aproape. alteori. dadura brusc de o poiana unde nu creotea nici un copac. Dar auzi ndu-i aici în padure. lînga vizuina lui. Unul dintre verii lui mai mari (din ramura Took) care fusese un mare calator. Bilbo sim?i ca e prea mult. nu traia nici un lup. Dar deodata auzira un urlet. jos. Lupii de felul asta au un miros chiar mai fin decît cîinii oi nici nu trebuie sa te vada ca sa te prinda. la hotarele Cunoscutului. mormai Bombur.mai ales împotriva haitelor fio roase care traiesc la umbra mun?ilor în?esa?i de gnomi. pe cîmpiile din parte a cealalta. . dar to?i au avut impresia ca locul acela are ceva antipa tic.Prostii! O sa ne departam de aici. . cît puteau de repede. . Luna se urcase pe cer oi-oi trimitea acum razele drept în poiana.Înca pu?in. întunericul padurii se f acu tot mai negru oi tacerea tot mai adînca. coastele molcome mergînd pe o ca rare abrupta tot catre sud. Dar repede. spuse Gandalf. deoi acasa. dincolo de marginea ?inutu lui Salbatic. Coborîra ochiopatînd. printre arbori oi deasupra vîrfurilor negre ale copaci lor care creoteau mai jos. în vale. Erau lupi care urlau la luna. înainta u fara nici un zgomot pe un covor de ace de pin. spuse Gandalf. încît rasuflarea piticilor parea un zgomot p uternic. Nu otiu de ce. departe. ca sa-l sperie. tot se mai vedeau luminile serii. Se facuse atît de întuneric. încît abia mai vedea barba lui Thorin miocîndu-se încoace oi î lo lînga el. cu toate ca departe. Îi fusese descris adesea. sub clar de luna. .Ce ne facem. Dupa ceea ce paru a fi o veonicie. iar liniotea era atît de adînca.Degetele de la picioare mi-s stîlcite oi chircite. Întunericul începuse sa se îngroaoe în juru l lor. în basme. sa ieoim din calea avalanoei. U ita?i-va la lumina. Am scapat de gnomi ca sa ne . Din cînd în cînd se trezeau înaintînd anevoios printr-o mare d e ferigi: frunzele înalte se ridicau pîna deasupra capului lui Bilbo. în timp ce mul?i dintre cei mai mari bolovani rascoli?i coborau saltînd oi în vîrtindu-se printre ferigi oi radacinile de pini. .

spuse Dori. Dar nici chiar wargii cei salbatici (caci aoa li se spunea lupilor haini de dinc olo de marginea ?inuturilor Salbatice) nu se pot ca?ara în copaci. cu barbile atîrnînd în jos oi leganîndu-se. se spune: "Din lac în pu?". d eci. Bofur. Totuoi. Dori nu-l lasa pe Bilbo Aotepta pîna coborî de pe umerii lui oi se instala pe o craca. în ase menea situa?ii neplacute. era cald oi nu batea vîntul. desigur (daca a?i fi fost la o distan?a sigura) daca i -a?i fi vazut pe pitici aoeza?i în copaci.Nu pot cara toata ziua spargatori în spinare. atunci e cu des avîroire îngrozitor. Un lup cauta sa-l prinda de manta în timp ce se salta sa urce în copa c. oi aproape ca reuoi. pe trunchi. era u ca niote moonegi nebuni care s-ar fi jucat de-a copiii. spuse. în siguran?a. uitîndu-se în jos. Da-i repede mîna domnului Baggins oi ajuta-l sa timpul. ca spi?ele unei ro?i. . la picioarele copacului. oi vînt. Oin oi Gloin stateau mai confortabil într-un pin mare cu crengi care ieoeau regulat din loc în loc. Din fericire. gasise un copac în care ceilal?i nu reuoisera sa se ca?ere. cît de sus îi ? ineau ramurile.prinda lupii. Dori era un tip cumsecade. Bifur. spuse Thorin. doar ochii îi luceau în lumina lunii ori de cîte ori arunca o pri vire înjur.Iar l-ai parasit pe Spargator! îi spuse Nori lui Dori. . nici macar dupa ce Dori coborî pîna la ultima ramura de jos oi-i întinse bra?ul cît putea el de mult. lucru care deveni pe data un proverb. apoi sari oi el sa apuce la rîndu l lui o craca. În general. Bombur oi Thorin se aflau într-un alt pin. Dori. tot mai sus. Dori! striga oi.Daca nu facem ceva. Tocmai în clipa aceea lupii se repezira urlînd în luminio. ca un iepure care oi-a pierdut vizuina oi e urmarit de un dulau. Fili oi Kili erau în vîrful unei zade înalte care semana a pom de Craciun uriao. în arborele cel urce! Cu toate ca bombanea tot manînca. Dwalin oi Balin se ca?arasera într-un bra d înalt oi sub?ire cu ramuri pu?ine oi încercau sa gaseasca în frunzioul cracilor din vîrf un loc unde sa se aoeze.Repede. . Ori. caci Dori se afla cel mai aproape de mai potrivit. Dar bietul Bilbo nu reuoi sa ajunga pîna la mîna lui. Ce va închipui?i c-oi fi? Hamal! . cînd cobor galerii sau cîn d ma ca?ar în copaci. un pin mare care se înal?a chia r la marginea luminioului. O clipa mai tîrziu aparu o întreaga haita care începu sa latre în jurul arborelui oi sa sara sus. ai Bilbo? Nu reuoi sa se ca?ere în nici un copac oi alerga de la un copac la altul . Nori . dar cînd mai e oi fri g. cautînd unii care aveau ramurile mai joase sau care se îndoiau destul de uoor ca sa se ca?ere în ei Bineîn?eles ca n-au pierdut nici o clipa: s-au urcat sus. Dori coborî p ur oi simplu din copac oi-l puse pe Bilbo sa i se urce în cîrca. A?i fi rîs. îl au se apropiau din ce în pamînt. Ramurile îl ascundeau cu totul. cu ochi stralucitori oi limbi scoa se. cu toate ca azi. Se repezira deci la copacii din marginea poienii. nu e prea comod sa stai mult timp în copaci nici cînd e vreme buna. un timp. sus. care era mult mai înalt decît ceilal?i. caci între timp urletele care-i înconjur ce. . în copaci! striga Gandalf. Gandalf. Piticii erau. În cele din urma. oi-?i urla oi te pîndesc lupii. Deodata aparusera sute de o chi care-i priveau din toate par?ile.

Erau mul?i asemenea oameni oi erau curajooi oi bine înarma?i. cu lupi de jur-împrejur la picioarele arborelui. Veneau mereu a l?ii oi al?ii. Lupii wargi oi gnomii se ajutau adesea. gn omii nu se prea departau de mun?ii lor. chelalaind îngro zitor. oi oi-a dat seama ca se aflau într-un loc mizerabi l. dupa care sa le povesteasca celor din vale despre pla nurile lor. Gandalf s-a speriat îngrozitor. Lupii venisera sa se întîlneasca cu gnomii dar gnomii era u în întîr-ziere. pe care. aprinse unul dintre conuri cu o vapaie albastra-stralucit oare oi-l arunca vijiind în mijlocul lupilor. În noaptea aceea însa lupii planuisera sa atace cu ajutorul gnomilor cîteva dintre sa tele cele mai apropiate de mun?i. cînd gnomii-solda?i vor fi coborît de mult di n mun?i. Dar pe atunci porneau uneori la atac. venind dinspre sud. cen uoiu. înainte de rasaritul Soarelui. de Bilbo oi de vrajitor. Lupii erau furiooi oi uimi?i sa-i gaseasca la locul lor de întîlnire. unul arzînd cu flacari albastre. Pricina întîrzierii era. Acum în?elege?i de ce. cu toate ca mare lucru nu putea face. În mijlocul cercului se afla un lup uriao. chiar cînd oamenii erau singuri. a doua zi n-ar mai fi existat nimeni acolo. cînd era vorba de rele. Daca oi-ar fi pus planul în aplicare. Acum se parea ca gnomii pregatisera un mare atac chiar pentru seara aceea. la nesfîroit. oi deci gnomii oi lupii sa fie sili?i sa duca o batalie crîncena. ascultîndu-le mîrîitul. apoi altul. Strînse conurile uriao e de pin de pe crengi. ca exprima numai lucruri rele oi urîte. ar fi fost ucioi to?i. G andalf în?elegea acest grai. oameni viteji se întorsesera de curînd acolo. Am sa va spun ce a în?eles Gandalf din ceea ce i se parea lui Bilbo a fi doar o la rma. fara îndoiala. decît daca erau goni?i de acolo oi trebuia u sa-oi caute un nou adapost sau daca se duceau la razboi (ceea ce ma bucur sa v a spun ca nu se mai întîmplase de mult). De obicei. moartea Marelui Gnom oi toate emo iile erau pricinuite de pitici. s . ca oamenii pe cai. unde nici vorba sa fi putut scapa de pericol. în vai oi de-a lungul apelor . Uneori calar eau pe lupi. care începu sa le vorbeasca celorlal?i în graiul nesuferit al lupilor wargi. oi gnomii se pot ca?ara în copaci sau îi pot doborî. dar oi din pricina pericolului care-i amenin?a ac um pe Gandalf oi pe prietenii lui. Era cumplit sa auzi o asemenea discu?ie nu numai din pricina vitejilor padurari. Îoi închipuiau ca trebuie sa fie prieteni de-ai padurarilor oi ca venisera sa-i spioneze. Oricum. probabil. Postrara oi acolo lupi de paza. dar i se paru ca suna îngrozitor. în nic i un caz. oi larma lor înspaimîntatoare aproape la facu pe Bilbo sa cada din pinul în care se urcase. fiind imobilizat într -un pin înalt. Cazura pe pamînt oi explodara în mijlocul lupilor. gnom ii tot îl mai urmareau. mai a les ca sa gaseasca de mîncare sau sclavi care sa trudeasca pentru ei. oi lupul începu sa sara încoace oi încolo. altul cu flacari verzi. a nevestelor oi copiilor lor. Urma alt con.Aceasta poiana înconjurata de arbori era locul de întîlnire al lupilor. altul cu flacari rooii. în loc sa ia prizonieri sau sa înfulece oameni trezi?i pe neaoteptate din somn. Bilbo nu. Cu toate pericolele care existau pe aceste meleaguri îndepartate. în afara de cî?iva pe care gnomii i-ar fi pazit din calea lupilor oi i-ar fi dus în peoterile lor ca prizonie ri. Din cînd în cînd lupii din cerc îi raspundeau oefului lor cenuoiu în cor. oi nici chiar lupi i wargi nu îndrazneau sa-i atace ziua în amiaza mare. în timp ce restul (pareau a fi sute oi sute) formara un cerc mare în poiana. cît era el de vrajitor. dupa care începura sa adulmece în dreapta oi în stînga. taiasera copacii oi-oi construisera case în mijlocul padurilor îmbietoare. Aoa ca l upii nici nu se gîndeau sa plece oi sa lase fapturile din copaci sa le scape. nu era sa-i lase sa-oi faca de cap cum voiau. pîna cî d descoperira to?i copacii în care se ca?arase cîte cineva. Îi lasara pe unii de paza la picioarele pinului în care s e ca?arasera Dori oi Bilbo. oi aoa oi era. Îl lovi pe unul în spate oi într-o clipa b lana lui aspra începu sa arda.

colo. negru. În seara aceea. aprinzîndu-i oi pe al?ii. sa auda urletele oi latraturile care veneau slabe. doua dintre strajile lui. Regele Vulturilor era extrem de curios sa otie ce se întîmpla. Lupii care luase ra foc fugisera în padure oi o aprinsesera în mai multe locuri. urlînd oi tînguindu-se. cu toate ca nu putea sa-i vada pe cei car e se ca?arasera în copaci.o pata mica jos.co?înd scîntei colorate oi fum. Ferigi îngalbe nite. ace de pin aoternute în strat gros oi ici. facîndu-o sa sara zece metri în sus. . N u le placeau gnomii oi nici nu se temeau de ei. copaci usca? . dar de asta data mai era vorba oi de un foc groaznic oi ciudat. Cînd se întîmpla sa-i bage vreodata în seama (ceea ce era rar.Ce-i cu larma asta din padure? întreba Regele Vulturilor. se napusteau asupra lor. ramuri cazute. începea s-o arda cu mare repeziciune o i. ieoind pe poarta. ai bine au facut! Caci acolo jos se petreceau lucruri cumplite. un iepure care se mi oca pe pamînt. daca nu se rostogoleau repede. Dar vulturii din vechiul neam din Mun?ii Nordului erau cele mai grozave pasari d in cîte au existat vreodata: erau mîndri oi puternici. în partea de rasarit a mun?ilor. îi goneau înapoi în peoterile lor. în cercu ri din ce în ce mai mici. catre haita lupilor oi locul de întîlnire al gnomilor. convoca deci mai mul?i vulturi oi împreuna parasira mun?ii. coborîra tot mai jos oi mai jos. Un con deosebit de mare o lovi pe capetenia lupilor drept în nas. ?îonira în sus sa-l urmeze. în lumina lunii. prin padure? Se ridica în aer oi. Nu trecu mult oi luminioul se umplu de lupi care se tot rostogoleau sa-oi stinga blana plina de scîntei. Ba. în ciuda racnetelor pe care le scoteau aceotia . Cum îi atingea vreo scînteie. de la mare distan?a. furioîndu-se pe coastele muntelui oi cotind-o înspre padure. Dar vulturii au ochi patrunzatori oi sînt în stare sa vada lucruri mici la mare dist an?a. Era miez de vara oi aici. oprind astfel orice ticalooie pe care o faceau în c lipa aceea. caci vulturii nu manînca asemenea fapturi). Piticii oi Bilbo strigara oi aplaudara. nu prea plouase în ultima vreme. se acopereau îndata de flacari. Se rotira în aer oi se uitara la cer cul de lupi . dupa care lupul începu sa alerge de j ur împrejurul cercului. repezindu-se chiar oi la ceilal?i lupi oi muocîndu-i de furi e oi de teama. chiar oi în lumina lunii. unii sînt chiar laoi oi cruzi. Aoadar. Gnomii urau vulturii oi se temeau de ei. Aud voci de lupi! S-au apucat gnomii de rele. dar nu puteau ajunge pîna în înal tul lor lacao oi nici nu-i puteau goni din mun?i. coco?ate pe stîncile din dreapta oi din stînga. pîna cînd propriii lor tovaraoi îi gonira facî -i sa alerge în vale sa caute apa. la o mila sub el. reuoi totuoi sa-oi dea seama de agita?ia lupilor sa vad a micile scîntei de foc. Lupii s-au temut întotdeau na de foc. în timp ce lupii acoperi?i cu flacari alergau încoace oi încolo. Vulturii nu sînt pasari prea prietenoase. Statea. oi aveau o inima generoasa. se lipea de blana lor. mare departare. pe marginea dinspre rasarit a m un?ilor. în vîrful unei stînci ascu?ite oi singuratice. Dar furia lupilor era un spectacol înspaimîn tator oi galagia pe care o faceau umplea toata padurea. Regele Vulturilor din Mun?ii Ce?ooi era în stare sa se uite la Soare fara sa clipeasca oi sa vada. în zbor. Mai vazu oi lumina lunii reflectata pe coifurile oi suli?ele gnom ilor în timp ce fapturile astea pacatoase coborau în oiruri lungi. la mare. într -o clipa. Rotindu-se încet.

pe care aveau însa grija sa nu-l lase sa se întinda în afara. dar aflara într-o clipa despre ce e vorba. Al?ii îoi agitara suli?ele oi îoi izbira lancile de scuturi. se aflau lupii. Sa le frigem sau sa le mîncam cu pîine goala? Apoi se oprira oi strigara: . în afara de focul de lînga copacii unde se aflau piticii. al?ii aoezara cîte o claie de ferig i oi de vreascuri în jurul fiecarui pin.Zbura?i. Flacarile începura sa salte de jur împrejurul poienii. înjurînd piticii în graiul lor îngrozitor. arde?i în cu ib. focul începu sa se adune spre centrul cercului pîna cînd atinse c aile îngramadite la radacinile copacilor. Ochii lui Bilbo se umplura de fum oi el în cepu sa simta caldura flacarilor. Dar gnomii nu-l luara în seama oi continuara sa cînte: Arde?i ferigi oi voi pomi pîna va chirci?i O lumina în noaptea încîntarii noastre. aoa ca facura un plan care paru sa-i distreze grozav. încet. Praji?i-i oi coace?i-i. prin fum vedea gnomii învîrtindu-se într-o hora ca o ame-nii în jurul focului de tabara. La început crezura ca e o lupt a cu padurarii. Spuza lor zacînd. Înne-buni?i de furie. Da r lupii-paznici nu parasira copacii.i se aprinsera într-o clipa. fugind oi racnind. pasarele. îl hranira cu frunze. Osînza sa se topeasca. ai copiii care nu-s cumin?i oi se joaca cu focul o pa?esc! Gandalf le spunea asta ca sa-i înfurie oi ca sa le arate ca nu-i este frica de ei. în cinci brazi înal?i. frige?i-i oi pîrjoli?i-i Sa le arda barbile oi ochii sa le luceasca. ce sa facem cu ciudatele fapturi? Sa le prajim de vii sau sa le fierbem în oala. în miez de vara. crengi uscate oi ferigi. oi gnomii. pasarele. Oasele sa li se-nnegreasca. cu toate ca. dimpotriv a. Gno mii nu se tem de foc. cînta?i! De ce nu cînta?i? . alergara în dreapta oi în stîng tot batînd din picioare oi lovind. Pe acesta. sim?eau boarea înfioratoare! Dar aceste pasarele n-aveau aripi ca sa zboare! Ce sa facem. la o distan?a respectuoasa.. foarte frica. Apoi deodata aparura. care stateau oi aoteptau.. Acu nu-i vreme de umblat dupa cuiburi. reuoind sa creeze un cerc de fum oi flacari de jur împrejurul piticilor. cîntînd un cîntec îngrozitor: Cinsprezece pasarele. stateau oi urlau în jurul trunchiurilor. fireote. Iar pielea sa le plesneasca. Sim?eau boarea arzatoare. zbura?i daca pute?i! Coborî?i. le striga Gandalf drept raspuns.Pleca?i de aici. al?ii. îi era. ca de nu. Unii dintre ei se aoeza ra oi începura sa rîda. Cînta?i pasarele. puotilor. Îi auzeau pe gnomi. oi iar batînd pîna cînd stinsera aproape toate flaca rile. . deoi vrajitor. Dincolo de cercul razboini-cilo r care dansau ridicînd suli?ele oi topoarele. într-o haita. Sub cerul blînd. Unii strînsera to?i lupii la un loc. ai parul tot sa li se pîrleasca. în sfîroit. în timp ce le spînzura limba din gura oi ochii le straluceau salbatici oi rooii ca focul.

într-o clipa. Bilbo scapa se tocmai la timp! Lumina incendiului se pierdu. Închise ochii oi se întreba daca va mai putea rezista mult. jos. cînd se uita printre degetele picioarelor lui care se leganau oi vedea pamînturile neg re desfaourîndu-se sub el. Departe. în cercur compacte. A saltul negru al aripilor fîlfiitoare îi arunca pe gnomi la pamînt sau îi goni departe. ca de trasnet. Gandalf se urca în vîrful arborelui. un povîrnio sau un pîrîiao pe cîmpie. bra?ele mele!". Lupii urlara oi scrîonira din din?i. ridicîndu-se tot mai sus. cobormd ca niote umbre mari. Bilbo nu uita niciodata zborul pe care -l facu. ramînînd undeva. ca un trasnet. oi se ridicara pe deasupra larmei oi a focului. Cu toate ca era vara. g hearele pasarilor le sfioiau fe?ele. ca o scînteie mica oi roo ie pe pamîntul întunecat. ultimul pe care îl luara pasarile. oi aruncara suli?ele lor grele în aer. vîrful baghetei lui fulgera o lumina orbitoare. strapungînd umbrele nop?ii.Da. lupii oi gnomii se risipisera prin padure. ca sa nu mai vorbim de copaci (caci pîna acum nu fusese niciodata în si tua?ia sa trebuiasca sa scape de lupi). Pentru ca tocmai atunci Regele Vulturilor coborî de sus. Vulturii se napustira asupra lor. luminate de luna. spre pamînt. Gnomii scoasera un racnet de furie oi de uimire. într-o rafala de scîntei oi de fum. Scoar?a lua foc oi ramurile mai joase începura sa trosneasca. lui Bilbo i se parea ca e foarte frig. Va închipui?i deci cum i se învîrtea capul. o gramada de gnomi cînd s-ar fi prabuoit. gnomii ?ipara oi batura din picioare. în timp ce ei erau în vazduh. înfuria?i. mai-mai sa-oi rupa bra?ele. Gemea întruna: "Bra?ele mele. bietele mele picioare!" Înal?imea îi dadea lui Bilbo ame?eala chiar oi în condi?iile cele mai fericite. Flacarile di n jurul pinilor ?îonira deodata mai sus decît cele mai înalte ramuri care luara foc trosnind. pe cînd se pregatea sa sara în mijlocul suli?elor purtate de gnomi. negre. probabil. Alte pasari zburara catre vîrful copacilor oi îi apucasera pe pitici. colorate ici-colo de razele lunii care luminau cîte o stînc a. Bilbo lega-nînduse în aer. I se f acea rau chiar daca se uita în jos pe o panta foarte lina oi nu-i placusera niciod ata scarile. Ia-hei! ai cu ultimul "Ia-hei". care se ca?ara sera mai sus decît îndraznisera ei vreodata. striga o porunca oi pasarile uriaoe care erau cu el se întoarsera în zbor. Bietul Bilbo era cît pe-aci sa fie iar ui tat. vîrfuri stîncoase. Regele Vulturilor. Dar nu apuca sa sara. Abia reuoi sa se aga?e de picioarele lui Dori. departe. Apoi. cu toate ca ar fi ucis. Hei-hei. jos. a piticilor oaste Sa arda în noaptea Încîntarii noastre. iar Dori îi raspundea. Dar fara rezultat. Crestele palide ale mun?ilor se apropiau din ce în ce. vaicari ndu-se: "Bietele mele picioare. Sarind. flacarile atinsera pinul lui Gandalf. ai deodata. oi-ar fi pus capat zilelor. cuprinsera oi ceilal?i pini. aga?at de gleznele lu i Dori. Ia-hei. aga?at de D . cît mai departe de cîmpul d e lupta pe deasupra caruia tot mai zburau oi se învîrteau cî?iva vulturi. care între timp vorbise cu Gandalf. îl lua în gheare oi disparu c u el.

De fapt.Nu. care vorbea cu Gandalf. Regele Vulturilor nu voia sa-i duca nicaieri unde se aflau case de oameni în aprop iere.ori. vulturii nu sînt furculi?e. în crucea nop?ii. Vulturul se întoarse. ai. nu! Nici gînd sa semene a ounculi?e. care cutreiera adeseori mun? ii le facuse cîndva vulturilor un bine oi le vindecase regele de o rana de sageata . ca un iepure bun de cina. . îl apuca cu ghearele de spatele hainei oi pleca zburînd în graba. Gandalf facea planuri cu regele Vulturilor ca piticii. tremurînd de frica. peste dealurile din vale. Cîteva clipe mai tîrziu Bilbo. Vrajitorul oi Vulturul cel Mare pareau sa se cunoasca pu?in. Aoa ca se trezi spunînd cu voce tare: . pe cînd noi ar fi de sperat sa nu ajungem niciodata. ai mai era oi Regele Vultur ilor. De data asta drumul fu scurt. în mintea lui se amesteca uimirea ca fusese salv at din foc oi teama sa nu cada de pe locul îngust unde se afla. Bilbo îoi dad u seama ca aveau în sfîroit sa scape de mun?ii aceia cumpli?i. doar trecuse în ultimele trei zile prin aventuri îngrozitoare oi nu mîncase aproape nimic. în întunericul adînc ce se întindea în dreapta oi-n stînga lui în clipa aceea avu. ridicîndu-s e în capul oaselor oi uitîndu-se îngrijorat la vulturul care statea coco?at lînga ei. fiindca slanina otie ca la un moment dat ajunge înapoi în tigaie. Curînd aparu zburînd un alt vultur: . Primul vultur îl lua pe Dori în gheare oi zbura pierzîndu-se cu el în noapte oi lasîndu-l pe Bilbo singur. Zborul se ispravi la timp. Bilbo nu va fi mîncat.Ar trage în noi cu arcuri mari de tisa. Gandalf. nu ajungeai decît în zbor. nu otii. Vede?i deci ca "prizonierii" însemna. Într-adevar niote senza?ii foar te ciudate. aoeza?i cu spatele lipit de zidul de stînca. cu el oi cu Bilbo sa fie duoi departe oi depuo i într-un loc cît mai apropiat de ?inta lor. ba chiar sa fie prieteni. facut buca?i-buca?i. spuse. . Acolo îi gasi pe to?i ceilal?i.Nu. Dar vulturul îoi ascu?ea ciocul de o piatra oi îoi potrivea penele oi nu-l baga delo c în seama. Deci. ai-ar închipui ca vrem sa le furam . de fapt. fu de pus pe o stînca ce ieoea din coasta muntelui. Apoi se gîndi ce i s-ar fi întîmplat daca nu ar rezista oi sim?i ca i se face rau . îl auzi pe Dori raspunzînd. pe u rma. Z acu acolo fara sa scoata o vorba. Se întreba ce alte prostii o mai fi spus oi daca vulturul considera cele spuse de el ca fiind nepoliticoase. la rîndu l lui. ca se oi vazu. Bilbo mai avu doar atîta putere cît sa se întrebe: "Ce-o fi vrut sa spuna vestitorul prin prizonieri". Dadu drumu l gleznelor lui Dori icnind oi cazu pe suprafa?a aspra a unui cuib de vulturi. tocmai cînd bra?ele lui erau gata sa cedeze.Regele porunceote sa aduci prizonierii la Marea Stînca! striga el oi pleca din n ou.Acuma otiu ce simte o bucata de slanina cînd e ridicata brusc din tigaie cu furc uli?a oi pusa în raft! . Nu trebuie sa fii nepoliticos cu vulturii cînd eoti de ma rimea unui hobbit oi te afli în cuibul lor. adica furculi?e. spuse Bilbo. Ascultînd discu?ia lui Gandalf. "prizonierii scapa?i din mîinile gn omilor" oi nu "captivi ai vulturilor". Nu se vedea nici un drum pe care sa po?i ajunge pîna acolo. oi nici nu puteai coborî în vale decît sarind peste o prapastie.

în vizuina lui mica. i-ar fi placut mai mult o bucata de pîine cu unt decît buca?elele de carne fripta pe be?iooare. E o diminea?a senina. Dupa asta treb ui sa se pregateasca pentru a porni din nou la drum. Sari în picioare sa se uite la ceas oi sa se duca sa puna ceainicul pe foc . deoi semeni a iepure. Ceva mai tîrziu. spuse vulturul. oi-oi dadu seama ca poate dormi lini otit. dar toata n oaptea îoi visa casu?a oi se plimba în somn prin toate încaperile. Dormi ghemuit pe stînca tare. oi ce e mai minunat decît sa zbori? Bilbo ar fi vrut sa spuna: "O baie calda oi. în jurul culmilor oi vîrfurilor ascu?ite ale dealurilor. se întinsese oi el dupa ce contribuise la aprinder ea focului. locul spre care se îndrept au. VII UN ADAPOST CIUDAT A DOUA ZI diminea?a. Bilbo se sim?i curînd vesel oi satul. Vulturii adusesera crengi uscate pentru foc. Dupa un timp destul de lung. cautînd ceva ce nu pu tea gasi oi nici nu-oi putea aminti cum arata. mul t mai adînc decît dormise vreodata în patul lui de puf. spuse Gandalf. Soarele era înca aproape de limita de rasari t a locurilor. probabil. caci începura sa coboare în spirale mari. Nu ob?inu nici una nici alta. iar vaile oi depresiunile pline de cea?a. pe stînca se ridica un foc mare oi în jurul lui piticii începura sa gat easca. chiar oi de la înal?imea unde se aflau. ai astfel se sfîroira aventurile în Mun?ii Ce?ooi. De asta data i se dadu voie sa se urce în spinarea unui vultur oi sa se ?ina de ar ipile lui. Duce?i-ne unde vre?i oi cît pute?i voi de repede. . în timp ce piticii strigau vorbe de ramas-bun. Cincisprezece pasari mari se ridicara de pe coasta muntelui.Foarte bine. dar se gîndi ca e mai bine sa nu spuna nimic oi sa mai desfaca pu?in strînso area. . nu ob?inu decît friptura rece de miel oi de iepure. Va sîntem oi aoa foarte îndatora?i. Se aoeza deci gîndindu-se cu jind la un duo oi la o perie. car e se îngramadea ici-colo. Bilbo era prea slabit sa-i poata ajuta oi oricum nu se pricepea sa jupoaie iepuri sau sa taie carnea buca?i. dupa aceea. lasînd sa se împraotie un miros de carne fripta.oi-oi dadu seama ca nic i vorba sa fie acasa. Diminea?a era rece. spuse Bilbo cu o voce mica oi slaba pe care n-o auzi nimen i. Închise din nou ochii.Asta s-ar putea drege. vulturii vazura. la drept vorbind. caci Oin oi Gloin îoi pierdusera cutiile de iasca (piticii nu au trecu t nici acum la chibrituri). în cîmpiile dinspre miazazi. ?inîndu-se oi mai strîns. oi nici ceai cu pîine prajita oi slanina la micul dejun. dar nu ne riscam pielea pentru pitici. spuse Regele Vulturilor. Dar în acelaoi timp sîntem lihni?i de foame. . Bil bo deschise un ochi sa arunce o privire oi vazu ca pasarile urcasera foarte sus. fagaduind ca-l vor rasplati pe Regele Vultu rilor daca se va ivi vreodata ocazia. . cu toate ca. fiind obionuit sa i-o aduca macelarul gata pregatita.oile. . ai alta data chiar le-am fura! Nu! Sîntem încînta?i sa-i pacalim pe gnomi oi sa le stricam distrac?ia oi ne-ar parea bine sa ne aratam recunootin?a fa?a de dumn eata.Nu ciupi.Eu sînt aproape mort. Piticii se o cupara de toate pregatirile. un mic dejun luat pe pa jiote". d ar în zadar. Nu-i nevoie sa fii speriat ca un iepure. iepuri oi o oaie mica. Bilbo se trezi cu Soarele zorilor în ochi. ca lumea era departe oi mun?ii se tot retrageau în urma lor.

un vad de pietre mari oi plate te ducea de cealalta parte a apei. . spuse vrajitorul. asta nu e aventura mea. în cele din urma. care cunootea raspunsul potrivit. pajioti întinse oi. Ne aflam acum mult mai departe. iar cele cincispre-zece capetenii al e lui. ori pe unde a?i umbla". pîna la o pajiote. spuse Gandalf. ?îonind ca din pamînt drept în calea rîului care curgea în jurul ei. nici bagaje. cînd ne-om întîlni cu el va parasesc oi va urez. a se fi întîmplat la sfiroitul povestirii noastre. aproape cît un deal de piatra. ai cu toate ca Regele Vulturilor a devenit mai tîrziu Reg ele Tuturor Pasarilor purtînd coroana de aur. se afla o stînca are. oi daca toate merg bine.N-am sa dispar chiar imediat. . decît am avut eu vreodata inten?ia s a vin. dar între timp am niote treburi urgente care ma cheama într-alta pa rte Piticii suspinara întristîndu-se cumplit. oi pe urm a am oi eu nevoie de pu?in ajutor! Nu avem nici merinde. . dar cred ca am oi cîotigat ceva din aurul vostru de dragon daca ve?i pune mîna pe el. Dar otiu pe cineva care traieote pe aici. depunîndu-oi pasagerii în vîrful acestei stînci. oi n-are rost sa-l aoteptam. unul cîte unul. ai astfel se despar?ira. oerpuind printre toate astea. În vîrful dealului de piatra se afla un loc neted oi o carare cu mai multe trepte. ca oi vultu rii: "Drum bun.Am vrut din capul locului sa va vad pe to?i trecu?i cu bine peste mun?ii (daca se poate).Drum bun. de un uriao între uriao i. Mai pot sta o zi-doua cu voi. daca n u cumva au mai venit cî?iva de cînd am fost eu ultima oara prin locurile astea. I-au oferit aur-de-dragon oi argint oi giuvaiere. Bilbo nu i-a mai vazut decît la ba talia celor Cinci Armate. Pe aici traiesc foarte pu?ini oameni. Ar fi chiar foarte periculos. spuse. . care pareau a fi stejari oi u lmi. S-ar putea sa mai apar înainte sa se sfîroeasca. Cred ca va pot ajuta sa ieoi?i din situa?ia grea în care va gasi?i acum.Se învîrtira astfel multa vreme pîna cînd. Dar asta va pot spune eu: sînte?i la cî?iva kilometri înspre nord de drumul pe care ar fi trebuit sa mergem dac a n-am fi parasit defileul degraba. mai degraba. acum cî?iva ani. gulere de aur (din aurul dat de pitici). La sfîroitul treptelor oi lînga capatul vadului pietros er a o mica grota (una curata oi cu prundio pe jos). spuse. (Aoa se spune cînd te afli printre vulturi o i vrei sa fii politicos. . spre rasarit. Ajunsesera sa creada ca Gandalf îi va înso?i tot drumul oi ca va fi întotdeauna lînga ei . hobbitul deschise iaraoi ochi i.O sa vedem! o sa vedem. ori pe unde a?i umbla pîna la sfîroitul calatoriei care va va duce din nou la cuiburile voastre. oi cu iscusin?a oi noroc am izbutit. nici ponei pe care sa calatorim oi nici nu oti?i unde va afla?i. Dar cum as ta pare. cînd au stat însa foarte sus oi foarte departe.Iar vîntul de sub aripile voastre sa va duca unde pluteote Soarele oi hoinareote Luna. sub ei se vedeau copaci. Aici se strînsesera cu to?ii sa discute ce aveau de facut. Dar. strigara ei. în nici un caz ziua. c are cobora pîna la un rîu. ca un ultim avanpost al mun?ilor îndeparta?i sau ca o sculptura modelata în cîmp.) . sa-i ajute cînd dadeau de bucluc. la mul?i kilometri distan?a. Vulturii coborîra repede. dar n-au reuoit nicicum sa-l faca sa-oi schimbe parerea. la urma urmei. Pamîntul se apropiase mult. iar Bilbo începu sa plînga. n-am sa va spun deocamdata mai mult. caci. L-au rugat din suflet sa nu-i paraseasca. un rîu. Trebuie sa mergem sa-l gasim.

cred ca va ajunge atît. domnule Baggin s. El numeote as emenea lucruri carroci. oi stînca asta anume este Carrock. Nu pute?i gasi pe cineva c u o fire mai blînda? N-ar fi mai bine sa ne explica?i lucrurile ceva mai clar? etc . În orice caz. sa se stabileasca în inima dealurilor. pentru Dumnezeu. nu. etc. Unii spun ca urs. asta e! Nu. bra?e uriaoe oi barba lunga. Al?ii spun ca e om oi ca se trage din primii oameni care au trait înainte ca Smaug oi ceilal?i dragoni sa se pripaoeasca prin par?ile astea oi înainte ca gnomii sa vina din Nord. oi s a nu spui nici cuvîntul "covor". sau "pelerina".De ce? . atunci cînd nu le vinde blana drept blana de veveri?a? întreba Bilbo. Carrock. .. Locuieote într-o padure d e stejari oi are o casa mare de lemn oi cînd e om.ai de ce îi spune Carrock? întreba Bilbo. piticii se strînsera cu to?ii în jurul lor. Are mul?i. ai nu se lasa vrajit decît de el însuoi. Dupa ce se uscara la Soare.Da.Aoa i-a spus el. . oi nu-i manînca oi nici nu vîneaza sau manînca a nimale salbatice. dar cred ca adevarul e asta din urma. nu. Cînd e urs. care ardea acum cu putere. care traiau acolo în ainte sa vina uriaoii.Doamne fereote. cu albine mari.o faptura grozava. adica pur oi simplu îoi schimba pielea: uneori e un urs mare oi negru. ca cine otie ce se poate întîmpla. nu putem! ai v-am explicat totul foarte clar. . oi. E un Schimba-piele.. . .. Curînd dupa aceea trecura vadul (cu hobbitul în spate ) oi o pornira cu bra?ele larg deschise. ?ine pe lînga casa vite oi cai. cu parul negru. de fapt. oi e un "Schimba-piele". nu! spuse Gandalf. a proape tot atît de extraordinari ca el. oi se hraneo te mai ales cu smîntîna oi miere. trebuie sa baga?i de seama sa nu-l supara?i. numele lui e Beorn. prin iarba înalta oi verde. sau vreun alt asemenea cuvînt nefericit. mul?i stupi. sau "capa de blana".Acel Cineva de care v-am vorbit . raspunse vrajito rul.Cine-i spune aoa. doi cîte doi. deoi în ca necaji?i oi pu?in înfometa?i. . care nu era prea adînc. înaintînd lînga vrajitor. . nu fi prost. Îoi scoase hainele oi se scaldara în rîu. se sim?ira înviora?i. ca se trage din uroii cei mari oi stravechi ai mun?ilor. Cred ca am sa va prezint pe rînd. dar. asta-i cuvîntul care i se pare potrivit. umbla încolo oi încoace. Auzind ce-i spunea vrajitorul lui Bilbo. de-a lungul o irurilor de stejari oi de ulmi înal?i. sau "manoon" . Te rog.Dupa asta nu mai staruira. cine o cunoaote? . puternic . Poate fi îngrozitor la furie. avea multe pietre oi era limpede în dreptul vadului.Fiindca e singura de lînga casa lui oi o cunoaote bine. Iar daca vre?i sa oti?i mai multe. E foarte pu ternic. Sa fi?i foarte politicooi cînd va prezint. Nu va pot spune mai mult. fioroase. Numai va previn ca se supara uoor. alteori e un om mare. Eu nu otiu. cu toate ca e destul de prietenos cînd e mul?umi t. . Odata l-am vazut stî d singur în vîrful Carrocei noaptea oi privind Luna cum se cufunda . nu cumva sa pronun?i cuvîntul "blanar" cît timp te afli la mai pu?in de doua sute de kilometri de casa lui. suparat. nu e o persoana careia sa-i pui întrebari.Asta-i persoana la care ne duce?i acum? întrebara ei.Ce? Un blanar?! Un om care da iepuri salbatici drept iepuri de casa.

Bombur e cel mai gras oi face cît doi. Vrajitorul oi hobbitul deschisera poarta cea grea. le spuse vrajitorul piticilor. ai o porni de-a lungul gardului. Înaintau cu greu.o sa vede?i pe unde ma duc . cu bra?ele oi picioarele mari oi goale. spuse Gandalf. Curînd ajunsera în dreptul unei por?i de lemn. alb. cu trei pere?i forma?i din casa de lemn oi cele doua aripi lungi ale ei. Dupa un timp ajun sera în dreptul unui brîu de stejari înal?i oi foarte batrîni. Zgomotul albinelor uriaoe. . domnule Baggins! E o poarta prin partea ast a. cu barba oi parul dese oi negre. Hai. încît ar fi mîncat oi ghinde. în partea dinspre miazazi a gardului cel mare. apoi se înd reptara în galop catre cladiri. iar dungile galbene de pe trupurile lor foarte negre luceau c a aurul incandescent. Caii se aflau lînga el oi-oi vîrîsera botul în umarul lui. Abia pe la jumatatea dupa-amiezei au observat ca încep sa apara petice mari de pamîn t cu flori. . Iata de ce cred ca oi el a venit cîndva din mu n?i. oi cînd auz i?i ca strig sau fluier. luînd hobbitul speriat cu el. cu acoperioul în forma de clopot. zburînd înco ace oi încolo oi tîrîndu-se înauntru oi afara. Uneori se opreau sa se odihneasca la umbra copacilor oi atunci Bilbo sim?ea ca îi este aoa o foame. Era îmbracat într -o tunica de lîna care-i venea pîna la genunchi oi se sprijinea d e un topor mare. mult mai lungi. toate de acelaoi fel. În mijloc zacea un trunchi mare de stejar oi lînga el. cu muochii nodur ooi. dar baga?i de seama sa nu veni?i mai mult de doi deodata oi sa treaca cinci mi nute de la o pereche la alta. oi o pornira pe o poteca larga spre casa. unele acoperite cu stuf oi facute din bîrne necioplite: hambare." Erau mai mari decît viespile.S-au dus sa-l anun?e ca au venit niote straini. prin care nu te puteai uita oi pe care nu puteai urca . În interior. Era mai ales trifoi. care scîr?îia. Bilbo oi piticii aveau acum la ce sa se gîndeasca. Mai aveau înca mult de mers. urcînd la deal oi coborînd la vale. oi întinderi mari de trif oi scurt. se gîndi el. înalte oi largi. dincolo de ei dadura de un gard înalt de spini. aoeza?i rînduri-rînduri. aoa ca ar fi bine sa vina singur oi ultimul. o gramada de ramuri taiate. ma umflu de ma fac de doua ori cît sînt. umplea tot vazduhul. oi se uitara la ei cu fe?e foarte inteli-gente. Ajunsera într-o c urte interioara.înspre Mun?ii Ce?ooi. petice întregi de pamînt acoperite cu trifoi c reasta-de-cocoo. oi eu ma voi întoarce". ooproane oi o casa de lemn lunga oi joas a.Cred ca e mai bine sa aotepta?i aici. trîntorii erau mai lungi decît degetul dumneavoastra mar e. care creoteau laolalta de parca ar fi fost cul tivate dinadins. spuse Gandalf. Erau albine care-oi vedeau de treaba! Bilbo nu vazuse niciodata aoa ceva! "Daca ma în?eapa una. . în dosul careia se vedea u gradini oi un grup de cladiri joase de lemn. oi l-am auzit mormaind în graiul uroilor: "O sa vina ziua-n ca re vor pieri. oi z bîrnîit. cu miros dulce de miere. daca ar fi fost destul de coapte sa cada din copac. erau stupii. Se facuse foarte cald. Sîntem la marginea prisacilor lui. .Ne apropiem. Niote cai foarte bine îngriji?i oi cu parul lucios se apro piara în trap. pe iarba. Alaturi de trunchi statea un om uriao. care se legana în vînt. începe?i sa veni?i dupa mine . aoa ca nu mai pusera nici o între bare. grajduri. În aer se auzea un fel de bîzîit zumzait. oi trifoi purpuriu.

s puse omul. oi am auzit de dumneavoastra.Domnul Baggins. Deoi era vara. . facu?i din tru nchiuri întregi de copac. acesta i-ar fi putut uoor trece pr intre picioare. Apoi puse toporul jos oi se îndrepta spre ei. chiar daca dumneavoastra n-a?i auzit de m ine. spuse Beorn. oprindu-se în fa?a lor oi dominîn du-l cu înal?imea sa pe Gandalf Cît despre Bilbo. mîrîi omul. îi strig! .Sau doi? Nu vad decît unul oi pe deasupra mai e oi mic. . continua Gandalf. spuse vrajitorul. Am putea spune ca am cam avut necazuri cu gnomii. Ne-au prins noaptea într-o trecatoare pe unde trebuia sa mergem.Pai. un rîs care i se rostogolea din gîtlej. care locuieote lînga margin ea dinspre miazazi a Codrului Întunecat. . Sînt vrajitor.Drept sa va spun. deci a?i avut necazuri cu Ei! De ce v-a?i bagat în gura lor? . Bilbo facu o plecaciune.Aha. n-am vrut sa va necajesc cu prea mul?i dintre noi pîna nam fost sigur daca sînte?i sau nu ocupat.Tocmai treceam peste mun?i cu unul sau doi prieteni. . . dar poate ca a?i auzit de varul meu bun Radagast. Pute?i pleca! ai începu sa rîda în hohote. acum ca otiu cine sînte?i sau cine spune?i ca sînte?i. Nu avea palarie pe care s-o scoa ta oi îoi dadu seama cu durere cît de mul?i nasturi îi lipseau. spuse vrajitorul. conducîndu-i printr-o uoa întunecata care dadea din curte în casa.Gnomii? spuse omul cel mare.Da. Era aoezata cu fa?a la miazazi. Se aoezara acolo. se trezira într-o sala mare. . ce v re?i? . daca nu dureaza toata ziua. Nu par periculooi. un baiat destul de bun pentru un vrajitor.Fara sa vrem. Aha. Obionuiam sa ne mai vedem din cîn d în cînd.. Trecura prin sala întunecata. drept sa va spun.Atunci mai bine intra?i oi povesti?i-mi cîte ceva. ne-am pierdut bagajele oi aproape ca ne-am ratacit cu totul oi am avea nevoie de ajutor sau macar de un sfat. .. luminata doar de foc oi de gaura de deasupra lui.Cine sînte?i oi ce vre?i? întreba el cu brutalitate. ajungînd într-un fel de tinda sus?inuta de stîlpi de lemn. . caci aproape ca nu vazuse nici una dintre ele vreodata.N-am auzit niciodata de el. Urmîndu-l. cu un camin la mijloc. .Eu sînt Gandalf. cautîndu-oi ieoirea prin tr-o deschizatura din tavan. fara sa plece capul sa se fereasca de marginea tunicii cafenii a omului. Bun. ai cine-i mititelul? spuse aplecîndu-se catr e hobbit oi încruntîndu-oi sprîncenele negre oi stufoase. oi Gandalf îoi începu povestea în timp ce Bilbo îoi legana picioarele uitîndu-se la florile din gradina oi întrebîndu-se care le-or fi numele. în mun?i. spuse Gandalf. uite-i! le spuse cailor. Gradina plina c u flori se întindea chiar pîna la trepte. T ocmai veneam de pe pamînturile de la Apus oi intram pe meleagurile astea! E o pove ste lunga. lemnel e ardeau în vatra oi fumul se ridica spre grinzile înnegrite. mai pu?in ar?agos. spuse Beorn. .. Daca-mi da?i voie. era calda oi plina înca de lumina piezioa a Soarelui care apunea oi îoi arunca razele aurii. apoi printr-o alta u oa mai mica. un hobbit de familie foarte onorabila oi cu o reputa?ie irepro oabila.

va spun. dar. întoroi acasa? .Mul?umesc! Cînd voi avea nevoie de serviciile voastre. hobbitul oi cu mine.Nu. facînd o plecaciune. . de fapt. .Da-i drumul. striga! Aoa ca Gandalf scoase un ouierat lung oi ascu?it oi într-o clipa Thorin veni cu Do ri din spatele casei. . sînt pitici! .La dumneata doi înseamna cî?iva? . Gandalf le spusese sa vina doi cîte doi.ai unde sînt? Ucioi. oti?i. servitorul dumneavoastra. aotia nu-s hobbi?i. dar repede a?i mai venit .Nori. . Se oprira oi facura o plecaciune adînc a. servitorul dumneavoastr a.. erau mai mult de doi.. cînd am fost ataca?i de gnomii cei rai . servitorul dumneavoastra! Dori. cred ca voi ave?i n evoie de ale mele.. ca mi-e ca ne apuca ora cinei fara sa aud sfiroitul. de fapt.Hai. dincolo de Codr ul Întunecat. Tocmai mergeam de-a lungul trecatorii înalte care se afla la miazazi de pamînturile dumneavoastra. ca Nori oi Ori au oi aparut. continua Gandalf. spuse Beorn.. s-a deschis o crapatura în fundul peote rii. care nu era prea politicos din fire.Vor sa viziteze meleagurile stramooilor. ci trei. începura ei. . piticii oi detaoamentul nost ru de calu?i. De fapt.Dupa cîte vad nu e unul. pe aleea din gradina. omule?ii mei pe arcuri.De îndata ce-am adormit. oi ne aflam pe meleagurile dumneavoastra cu totul din întîmplare.ai s-a pornit o furtuna îngrozitoare. ca tovaraoul tau e respectabil oi ca sînte?i duomanii gnomilor oi ca n-a?i venit aici cu gînduri rele. Sta?i jos oi sa continuam povestea. Dar Beorn îi întrerupse: . .Buna ziua.unde va ascundea?i? Hai. pe urma.Pai.Nu. spuse Beorn. . Gandalf fluiera din nou. mînca?i. ne e teama ca sîntem cam mul?i ca sa ne da?i gazduire. .. dar.N-am nevoie de serviciile voastre. nu. oi al?i cî?iva prieteni..dupa cum voia m sa va spun. spune! zise Beorn. gnomii au ieoit pe acolo oi au înha?at hobbitul. Ori servi. da-i drumul. mormai Beorn. spusera cei doi pitici. ap ropia?i-va. ati?i.... ce gînduri ave?i? . departe spre Rasarit. dar nici n-a apucat bine sa fluiere. la di stan?a de cinci minute. Eu pe pitici nu-i iubesc din cale afara. ai. Probabil ca s-au sfiit. spuse Beorn. mul?umesc. . interveni Gandalf. . mai fluiera o data! S-ar parea ca ma aoteapta o societate într eaga. Vad ca n-au venit chiar to?i cînd am fluierat. aoa ca unul sau doi în plus nu mai conteaza. Daca va aminti?i. daca e adevarat ca eoti Thorin (fiul lui Thrain care ni se pare ca e fiul lui Thror).Thorin Scut-de-Stejar. . uriaoii mun?ilor au ieoit sa arunce cu stînc i oi la capatul Trecatorii ne-am adapostit într-o peotera.

. deoc amdata vreau doar numele vostru. continua.Ei. Sau mai ave?i oi al?i maimu?oi care aoteapta sa iasa din cutie? . neîndraznind sa se simta jigni?i. destul! spuse Beorn. pîna cînd. ai pe urma sta?i jos oi nu va mai agita?i atît. care era plina-ochi de gnomi. .. încît barbile lor maturara podeaua de piatra. Hai. Ah.. Doamne. caci oi noi eram mai mul?i de oase oi .Gata.s puse. uite au mai venit înca doi.. Sta?i jos oi tace?i din gura. .. dar piticii se straduira sa fie cît se poate de politicooi. voi doi. chiar oi aoa nu eoti decît dumneata oi zece piti . da. în cele din urma. Era chiar Marele Gnom acolo. Gandalf îoi continua deci povestea pîna ajunse la lupta din întuneric. Am coborît pîna în sala principala. detaoament grozav de comi c Intra?i voinicilor . Fili oi Kili. Hai.. oi acum continua. circ ambulant? Sau cara?i o gramada de bunuri cu voi? Sau la voi oase înseamna un detaoament?! . ce poate face o duzina împotriva unei cete atît de mari?" .Nu! de fapt erau mai mult de oase ponei. .. Fie ca vrei sa spui noua. . spuse Gandalf. uite înca doi! Tocmai în clipa aceea aparura Balin oi Dwalin oi se plecara atît de jos. oi înca .Bun! mormai Beorn.Pai. Tot serveote la ceva sa fii vrajitor. spusera cei doi. înainte sa se închida. Nu mai ramas esem decît paisprezece. cu treize ci sau patruzeci de garzi înarmate oi mi-am spus: "Chiar daca n-ar fi lega?i unul de altul cu lan?uri. chiar ca asta era cuvîntul.oi am intrat pe furio prin crapatura.. da.O duzina? E prima data cînd aud ca opt fac o duzina. cînd îi vazu pe cei doi aparînd oi zîmbind în timp ce tot faceau plecaciuni. descoperirea po r?ii de jos oi spaima lor cînd oi-au dat seama ca-l pierdusera pe domnul Baggins. Gandal f.Am numarat cî?i sîntem oi am vazut ca nu mai era nici urma de hobbit.Dar ce sînte?i. . . . veni?i încoace oi aoeza?i-va! Dar asculta.Detaoament. s a se îndoaie oi sa se plece oi sa-oi fluture scufiile în fa?a genunchilor (dupa cea mai aleasa tradi?ie piticeasca). .Paisprezece? E prima data cînd am auzit ca zece minus unu face paisprezece. parca ei ar fi. oi se aoezar a cu un "buf" oi un aer cam mirat pe podea.Balin oi Dwalin. . Gandalf. continuînd sa dea din cap.. Am ucis unul sau doi gnomi cu un fulg er.Las' sa vina cu to?ii! Grabi?i-va. i se descre?i fruntea oi izbucni într-un rîs plin de veselie: erau grozav de caraghiooi. . îi spuse Bcorn vrajitorului. iata-i! Va rog sa-i ier ta?i ca va necajesc. fie ca nu mi-ai spus înca toate numele celor care alcatuiesc grupul vostru.Unde eram? A.pe voi cum va cheama? Nu-mi oferi?i serviciile acum.E drept ca nu i-a?i vazut pe Oin oi Gloin.. Pe mine nu m-au înha?at. La început omul cel mare se încrunta..

Deoi nu le aratase mai mult interes fa?a de poveste decît avusese inten?ia sa le a rate. "Cincisprezece pasarele coco?ate în cinci brazi"... .Ei. ai acum.Ei. cînd s-au pornit oi gnomii sa coboare de pe dealuri oi sa ne descopere. N-am îndraznit sa vi-i prezint mai devrem e. dar uite c-au venit. va rugam! spusera to?i deodata. S-ar putea. acum sînte?i într-adevar cincisprezece. fireote. Soarele coborîse în spatele Mun?ilor Ce?ooi oi um brele din gradina lui Beorn erau lungi acum. Doisprezece nu-i cincisprezece. De mult n-am mai auzit o poveste atît de interesant a.Da. oi ei o otiu foarte bi ne! . dar asta nu. încîntat sa vada ca povestea lui facea impresie buna. gîfîind în ur ma lor. oi nu invita niciodata la el mai mult de doi în acelaoi timp. . Pu?inii lui prieteni locuiau la mare distan?a. Era gras oi mai era oi furios ca fusese lasat la urma. sau poate ca vrajitorii numara altfel decît restul lumii.ai eu.Mi-a placut povestea! spuse. oi cum îi încercuisera lupii în padure. Vrei sa spui ca gnomii nu otiu sa numere? Au ei pac atele lor. c ontimua-?i povestea. Dar mai erau oi Bifur oi Bofur. spuse Gandalf. Cînd Gandalf povesti cum se ca?arasera în copaci cu to?i lupii aceia la picioare. De fapt. Abia atunci îoi dadu domnul Baggins seama cît de deotept fusese Gandalf. iar povestea îl împiedicase sa alunge piticii din capul locului ca pe niote ceroetori suspec?i. am facut oi eu ce-am putut. Asta nu face decît unsprezece (plus unul pierdut) oi nu pai sprezece. ca totul sa fie o n ascocire. dar povestea merita oricum o masa. Cînd vrajitorul ajunse la sfîroitul povestirii. Întreruperile îi a?î?asera lui Beorn interesul fa?a de poveste. Bifur oi Bofur îoi facusera apari?ia.ci oi hobbitu parasit. . Refuza sa mai aot epte cinci minute oi aparu îndata dupa ceilal?i doi. Au început sa ?ipe de bucurie oi sa cînte cîntece în care îoi bateau joc de noi. m -ar gasi mai blînd fa?a de ei. Daca to?i ceroetorii ar fi în stare sa spuna poveoti atît de grozave. oi cum gnomii otiu sa numere. "ai eu!" spuse Bombur. poate ca ajungem la sfîroitul poveotii fara sa mai fim întrerup?i. Dar.. N u poftea niciodata pe nimeni în casa. pe vremuri. ai într-adevar. cunoscuse bine partea mun?ilor pe care o descria Gandalf. spunînd cum îi salvasera vulturii oi cum îi adusesera pe to?i pîna la Carrock.. Be orn se ridica oi începu sa se plimbe murmurînd: "Tare ao fi vrut sa fiu acolo! Le-ao fi dat mai mult decît focuri de artificii!" . . Dadu din cap oi mormai cînd auzi cum reaparuse hobbitul oi cum coborîsera d e-a buoilea pe panta lunecoasa plina de pietre. ai va mul?umim din suflet! . Stateam acolo.Ce Dumnezeu! mormai Beorn. cu lupii înnebuni?i la picioarele noastre oi cu padurea care începuse sa arda din loc în loc. Beorn începuse totuoi sa se pasioneze de toate astea. ai acum avea cincisprezece straini în tinda. oricum. Hai sa mîncam. îmi închipui ca aotia sînt to?i cei din copaci. decît cînd n-avea încotro.

oi dupa o clipa începura sa cînte. taindu-le drumul spre rasarit.Înauntru. cu exc ep?ia cu?itelor. Acolo îoi luara cina. Unele dintre versur . oi linguri de lemn. rooii. în sala. pe care le aprinsera de la foc oi le înfipsera în niote s uporturi joase. broda ta pe margini cu siluete de animale. În jurul lor pîlpîiau tor?ele oi fl acarile din camin. iar pe masa ardeau doua lumînari înalte. atît de joase. Dupa o clipa aparura ceilal?i ponei. mari oi cu trup lung. oi mai mul?i cîini cenuoii. oi despre lucrurile pe care le faceau. Astea erau singurele sc aune care existau în sala. Focul din mijlocul salii a fost a?î?at cu butuci no i. din ceara de albi ne. pe care le-au continuat vreme îndelungata. ducînd tor?e în gura. Piticii ascultau oi dadeau din barba. Cînd voiau. Dupa ce ispravira masa. Dupa o vreme începu s a mo?aie oi cînd se trezi sarind în sus. se facuse complet întuneric. farfurii oi cu?ite. cîinii se puteau ridica pe picioarele dinapoi oi puteau cara lucruri cu labele din fa?a. Ieoira din nou oi se întoarsera aproape imediat. începura sa spuna poveoti de-ale lor. dar Beorn devenise s omnoros oi nu-i asculta ce spuneau. în afara de mun?i. facliile s-au stins. pe stîlpii care înconjurau caminul central. oi ?ipete de bufni?a. dar lui Bilbo i s-a parut ca aude un sunet de vîn t în ramuri. Apoi se auzira "mee-mee-mee!" oi în sala aparura niote oi albe ca zapada. pentru ca animalele nazdravane sa p oata servi mai uoor. Beorn plecase. Beorn le spuse ceva într-o limba ciudata. Multe. cu picioarele încrucioate. pe sub masa. înal?i oi întuneca?i la vîrf ca pomii dintr-o padure. dar pe Beorn parea ca nu-l intere seaza asemenea lucruri: în sala aceea nu era nimic de aur sau de argint oi. Un ponei împinse lînga mese doua banchete joase. Uoa cea mare scîr?îise oi se crapase. rostogolind buca?i de buoteni ca niote tobe. de papura oi cu picioare mici. cu stîlpii casei în spatele lor. Beorn le -a spus cu vocea lui joasa ca de tunet poveot i ale meleagurilor salbatice de pe partea asta a mun?ilor oi mai ales poveoti di n codrul negru oi periculos la care ajungeai dupa ce mergeai o zi calare oi care se întindea departe. departe. raspunzînd invita?ie i lui Beorn. catre miazazi oi miazanoapte. care semana a sunete de animale transformate în vorbire omeneasca. ol efuite oi lustruite oi destul de joase chiar oi pentru Bilbo. Multa vreme au stat la masa cu canile lor de lemn umplute cu hidromel. un vînt ce scutura capriorii. pentru Gandalf oi Thorin. Una din ele ducea o pînza alba. Piticii stateau pe jos în jurul f ocului. nu mai luasera aoa masa de cînd parasisera Ultima Casa Îmbietoare oi îoi luasera ramas-bun de la Elrond. era pericolul cel mai mare din cîte aveau d e înfruntat înainte sa ajunga la fortarea?a dragonului. caci otiau ca în curînd vor trebui sa se avînte în padurea aceea oi ca. Dar pe ce se aoezara ceilal?i? Nu-i uitara nici pe ei. existau pu?ine lucruri de metal. iar ei au continuat sa stea la lumina flacarilor pîlpîitoare . joase ca oi mesele. Afara se facuse întuneric bezna. Tot timpul cît au mîncat. pe care cîinii le luau iute oi le aoezau pe mesele de pe capriori. multe cîntece. conduse de un berbec mare oi negru precum carbunele. Vorbeau mai ales despre aur oi argint oi giu vaiere. Scoaser a repede niote scînduri oi niote capriori de lînga zidurile laterale oi le instalara în fa?a focului. N u otiu daca a fost vraja sau nu. Beorn batu din palme oi aparura la tra p patru ponei albi oi frumooi. iar la celalalt capat aoeza fotoliul mare oi negru al lui Beorn pe care acesta se i nstala întinzîn-du-oi picioarele mari. scurte oi groase. se aoezara deci cu to?ii la masa: o adunare nu mai avusese loc în sal a aceea de ani de zile. altele purtau pe spatele lor lat tavi cu ca stroane. încît pîna oi Bilbo putea sta comod la ele. late . înfricooatorul Codru Întunecat. Mesele erau foarte joase.

se vaita ca valurile marii. judecînd dupa rasuflarea lor. Vîntul îoi vedea de drum.ile lor sunau cam aoa: Vîntul sufla greu în iarba-nvine?ita. rupîndu-oi legaturile. pe un fel de pla tforma ridicata între stîlpi oi peretele exterior. Lui îi pregatisera o saltelu?a de p aie oi paturi de lîna. Se cuibari sub ele. Crengile gemeau oi codrul tot ofta. aspru. În acel loc. Cu toate ca era vara. Mugea. Gandalf se ridica în picioare: . noi. Lasa omenirea oi-oi lua zborul. Acoperind marilor nop?ii izvorul.E timpul sa ne culcam. Au sîsîit. Frunzele cadeau pe pamîntul cararii. putem dormi bine oi în siguran?a. Vîntul a trecut peste muntele gol oi singuratic. toata. Peste apa-nvolburata oi pe cerurile reci Nourii se-mpraotiara. luna plina. Deodata. Miocarea-n codru. ai stuful a zanganit . fiorul. din tot focul nu mai ram asesera decît vreo cî?iva taciuni aprinoi. piticii oi Ga ndalf dormeau. . fericit. Acolo unde zaceau bolovanii despuia?i ai aerul se ferea de fumul elfesc. spuse. de la apus la rasarit. în cale-i s-a oprit. ce privea prin hornul acoperioului. în sala asta. Vîntul cobora din mun?ii reci ai serii. Se auzea prin mlaotini glasul padurii ce n-a amu?it. salbatic. Stelele s-au aprins. umbre pluteau în zi oi-n noapte. Dar ascu?it. ierburile. focul ar dea mocnit oi Bilbo adormi. Aici. Bilbo descoperi ca se oi facusera paturile într -o parte a salii.iar vîntul oi-a vazut de drum. plecîndu-se ca niote ciucuri. Vie?uitoare negre se furioau prin iarba încîlcita. arunca o pata alb a pe podea. Dar în padure frunza era amu?ita. dar va previn pe to?i sa nu uita?i ce a spus Beo rn înainte sa ne paraseasca sa nu umbla?i pe afara decît dupa ce rasare Soarele ca d e nu. Bilbo începu din nou sa mo?aie. În timpul nop?ii însa se trezi. Aruncîndu-se peste vizuina dragonul ui salbatic. dar cred ca nu oi Beorn. dînd luminii ce venea. Luna oi-a înal?at pînzele de-argint în furtuna. e riscul vostru.

se facuse de mult ziua. servi?i de animalele nazdravane ale lui Beorn. în cele din urma. Piticul era Bofur oi tocmai bombanea despre asta cînd deschise Bilbo ochii.Am sa raspund întîi la întrebarea a doua. Unde e mîncarea? . cele mici ferindu-se oi trecînd prin cele mari. aoa cum îi servisera toata ziua. Eu ao zice ca au fost uroi mici.Am gasit urme de urs. verzi.Afara se auzeau mîrîituri oi un zgomot de parca s-ar fi încaierat niote animale în drept ul uoii lor.Va rog sa pune?i întrebarile pe rînd. oi chioleag) oi bause cel pu?in un litru de hidromel. le facea sa se fugareasca ieoind prin gaura tavanului. cu toate temerile lui. ascunzîndu-oi capul oi. Mi-am dat seama imediat ca Beorn n-ar fi putu t sa faca singur toate urmele. trîntore. În cele din urma.. dupa cina. în cele din ur ma. spuse el în cele din urma.Unde o fi gazda noastra. spuse.Scoala. Dar toata ziua aceea. . azi-noapte. Bilbo sari în sus: . grabindu-se sa gaseasca ceva de mîncare. galbene. pe neaoteptate. îi spusera. raspunsera ceilal?i oi care se agita u prin sala. oi unde ai fost dumneata toata ziua? îi strigara cu to? ii. erau mult prea multe oi mai aveau oi marimi difer ite. spuse Bofur. N-am mîncat nimic de azi-diminea?a. ce noroc! Uite un loc minunat ca sa faci rotocoale de fum! ai. daca nu era cumva Beorn sub alta înfa?ioare oi daca va intra cumva în casa ca urs oi îi va ucide. Cînd se trezi. .Mîncare! striga el. pe podea. rooii. Doamne. alb astre. le dadea fel de fel de forme oi de culori oi. Dar ce-a mai ramas e afara în tinda.A. Au venit aproape din toa . Gandalf dadu farfuria oi cana deoparte mîncase doua pîini întregi (cu o gramada de unt oi miere. în orice caz. . de seara pîna-n zori. unul dupa altul.oi to?i au dansat afara. Bilbo se întreba ce o fi. aparu oi el în sala unde hobbitul oi piticii îoi luau cina. adormi di n nou. Pe Beorn nu-l vazusera oi nici nu auzisera de el din ajun. L-am tot cautat pe Beorn de cînd a rasarit Soarele. apoi îoi scoase pipa: . Tocmai cînd sa ap una Soarele. Unul dintre pitici.Cea mai mare parte.. în stomacurile noastre. pe afara. zacînd în întuneric. unindu-se în forma de opturi oi disparînd ca un cîrd de pasari în departare. era prea ocupat sa scoata rotocoale de fum pe care le trimitea sa se plimbe în jurul stîlpilor salii. oi. De afara trebuie sa f i aratat tare ciudat cum ieoeau aoa. Trebuie sa fi fost o adevarata în trunire de uroi afara. aoa ca începusera sa fie îngrijora?i . ca nu-?i mai ramîne nimic de mîncare. pîna seara. nu vazura nici urma de vrajitor. pe undeva.Unde e Gandalf? întreba Bilbo. dar nici urma de el pe nicaieri. multa vreme n-au reuoit sa mai scoata o vorba de la el. Se vîrî su b paturi. uroi de marime obionuita oi uro i uriaoi . într-adevar. uroi mari. . cazuse peste el oi se rostogolise cu o izbitura de pe platforma. cenuoii. dar. . argintii. cu toate ca am gasit masa pus a de cum am ieoit. mari oi mici.

oi. în direc?ia aceea nu se vedea decît un singur rînd de urme . nu v-a?i . ca le-a spus-o chiar el. iar în partea cealalta a stîncii apa era prea adînca oi prea iute ca sa pot trece. e destul de uoor sa treci de pe malul asta prin vad pîna la Carrock. Patr ulele de gnomi tot mai umblau dupa pitici cu lupii oi erau înnebuni?i de furie ca Marele Gnom fusese ucis. spuse Gandalf în încheiere oi multa vreme nu mai scoase nici o vorba. ai împunse cu degetul jiletca domnului Baggins. dar el era sigur ca mai pregateau oi alte rele oi ca întreaga armata a gnomilor.va da?i deci seama ca se mioca foarte repede. . Dupa cîte vad înca nu te-au mîncat lupii sau gnomii. oi nici n-au trebuit sa se întrebe multa vreme unde fusese sau de ce era atît de dragu? cu ei. în partea de rasarit a Mun?ilor Ce?ooi. Atîta îi spusesera lui Beorn dupa ce îi silise s -o faca. sau uroii cei rai. . unde am av ut mica noastra petrecere cu lupii. da.Povestea aceea a voastra mi-a placut mult. Dupa cum va aminti?i.oi nu urme care veneau. alia?i cu lupii. Apoi. Se trezi apoi cînd dormeau to?i ceilal?i oi auzi acelaoi scîr?îit. Trecuse rîul oi se întorsese în mun?i . Acolo au disparut în rîu.te direc?iile. alaltaieri-noapte. descoperise îndata ca o parte din povestea lor era adevarata. cum nu avea altceva de facut. Credeam c-a?i spus ca nu-i prieten cu ei. dar acum.Ce ne facem. cu o lipsa totala de respect. cînd sînt con vins ca e adevarata. În timp ce piti cii continuau sa cînte. daca ne aduce to?i lupii oi gnomii aici? Ne prind oi n e ucid. Merge au drept înspre padurile de pini. adormi framîntîndu-oi mintea în legatura cu Beorn oi avu un vis cu sute de uroi negri care dansau dansuri încete oi greoaie. parea extrem de vesel oi-i facu pe to?i sa rîda cu poveotile lui caraghioas e. ridicînd hobbitul în bra?e. Se dusera deci cu to?ii cu el la masa. Iepura oul a papat pîine oi miere oi s-a facut din nou gras oi frumos.Aoadar. ci doar urme care pleca u. dar mai descoperise oi altele: p rinzînd un lup oi un gnom hoinarind prin padure. sînte?i înca aici to?i! spuse. Beorn era foarte bine dispu s. începu sa rîda. Va rog sa ma ierta?i ca nu v-am crezut pe cuvînt. îmi place oi mai mult. învîrtindu-se în curte la l umina Lunii. Ajungînd în poiana arsa a lupilor. acelea oi încaierari. îi trezi pe to?i chiar Beorn în persoana.Sigur ca nu e! Lasa prostiile! Ar fi mai bine sa te culci. Le-am urmat pîna la Carrock.peste rîu oi dinspre mun?i. striga el. cel pu?in cîn d avea forma de urs. se culca. A trebuit sa merg kilo metri întregi pîna sa gasesc un loc unde rîul sa fie destul de lat oi de pu?in adînc ca sa pot trece sau înota. a veau de gînd sa dezlan?uie curînd un mare atac pe meleagurile umbrite de mun?i. imediat. chicoti el. aflase o gramada de lucruri. ca s a-i gaseasca pe pitici sau sa se razbune pe oamenii sau pe fapturile care traiau acolo oi care îoi închipuiau ei ca-i adapostesc. ca ?i-e mintea cam adormita. . aceleaoi fornaituri oi mormaituri ca în noaptea din ajun. oi pe urma sa ma întorc al?i kilometri pe partea cealalta ca sa gasesc aceleaoi urme. ai cu asta cred ca v-am r aspuns la prima întrebare. ca mai-marelui lupilor i se arsese nasul oi ca fulgerele vrajitorului ucisesera mul?i dintre supuoii sai cei mai d e încredere. Hobbitul tacu ruoinat. A doua zi de diminea?a. . Daca a?i trai lînga Codrul Întunecat. le spuse Beorn. Dar se facuse prea tîrziu sa le urmez mai departe. Bilbo credea ca otie ce-a vrut sa spuna vrajitorul. De asta data. Hai sa mai manînci pu?in. dar în partea cealalta e un ?arm stîncos care se ridica din albia plina de vîrtejuri. în afara de apus .

ai asta NU T REBUIE S-O FACE?I. sa oti?i ca pentru voi uoa mea e oricînd de schisa. daca va întoarce?i vreodata pe aici.Veni?i sa vede?i! zise Beorn oi ei îl urmara în spatele casei. borcane sigilate cu fructe uscate oi vase rooii de pamînt pline cu miere. aoa cum aveau aproape toate felurile lui de mîncare. nu va mai pot ajuta. dar. Acolo nu gasi?i nici apa. oi p rajituri coapte de doua ori. s -ar putea sa oi t reaca vremea lor) oi nucile sînt. Nu cumv a sa be?i de acolo sau sa va scalda?i în el. Dar aoa stînd lucrurile. ca pentru el. sco?îndu-oi scu fiile oi spunînd: "Supusul dumneavoastra. va rog sa-mi trimite?i calul oi poneii înapoi. Dar tare ma mai îndoiesc ca ceea ce ve?i gasi în Codrul Întunecat ar fi bun de mîncat sau de baut. oi Gandalf se gîndi ca ar fi în?elept sa-i spuna toa ta povestea oi scopul calatoriei lor. Era cumplit sa-l ai pe Beorn drept d uoman. cu cumpatare. . poate. singurul lucru din tot ce creote acolo ca re se poate mînca. pîna ajunge?i în cealalta parte a padurii. oh. continua el. Astea sînt toate sfaturile pe care vi le pot d a. Pu?in dupa orele douaspre zece au mîncat cu Beorn pentru ultima data. batuta în cuie pe un copac. în padurea asta salbati-ciunile sînt tainice. în plus. Nu-i înca vremea nucilor (cu toate ca. stapîn al marilor sali de lemn!" dar c uvintele lui grave îi cam facusera sa-oi piarda curajul oi sim?ira cu to?ii ca ave ntura era mult mai periculoasa decît îoi închipuisera oi. oi erau bune la gust. luîndu-oi ramas-bun de mai multe ori.nuci oi fa na. Va doresc drum bun oi. în pas sus?inut. .În schimb. Am sa va dau burdufuri de piele în care sa cara?i apa oi am sa va dau oi niote arcuri cu sage?i. . la rasarit de pamînturile lui împrejmuit e. sa ma asigur ca sînte?i în siguran?a oi sa va ofer tot ajutorul de care sînt în star e. au cotit-o spre nord. nici de ale gurii. Dar acum le era prieten. ca sa ramîna multa vreme gustoase oi din care sa ajun ga sa manînci cîte pu?in ca sa-?i ?ina multa vreme de foame. la capatul lui îi aotepta dragonul. va trebui sa va bizui?i pe noro cul oi curajul vostru oi pe merindele pe care vi le-am dat. în or ice caz. Capul unui gnom statea înfipt de cealalta parte a por?ii.caci erau o gramada de izvoare oi pîraie pe drum. cu o gramada de plecaciuni oi de saluturi. chiar daca aveau sa învinga toate pericolele de pe drum. ai cînd ajunge?i la in trarea în padure. va pot spune doar ca am alergat acasa cît am putut de repe de. I-au mul?umit. calatoria voastra prin Codrul Întunecat va fi neplacuta. Iata ce le-a fagaduit: va da fiecaruia cîte un ponei oi lui Gandalf un cal. va împacheta merindele astfel încît sa fie cît mai uoor de carat . au ieoit c alare pe poarta lui. E un pîrîu acolo . aveau miere. oi dupa masa s-au urcat pe armasarii p e care-i împrumutasera de la el oi.încrede în cuvîntul nimanui pe care nu-l cunoaote?i ca pe un frate sau chiar mai bine. fireote. ca am auzit ca e fermecat.e negru oi învolburat oi curge de-a curmezioul drumului. sa mea rga pîna la Codru. cu toate ca-?i faceau sete. oi-i va încarca cu merinde care sa le ajunga. De apa nu aveau nevoie pîna la padure le spuse .îl otiu . apoi au mers pe un drum înspre nord-vest. crude oi ciudate. iar pu?in mai departe er a o blana de lup. grea oi pericu loasa. sapta mîni întregi. ai în umbrele negre de acolo nu cred ca o sa pute ?i ucide ceva hranitor sau nehranitor fara sa va departa?i de drum. De acum încolo o sa-mi schimb parerea despre pitici. ca sa ob?ina de la el tot ajutorul pe care putea sa-l dea. Re?eta lor era una dintre tainele lui Beorn. cu nici un chip. te vlaguie ote oi te face sa ui?i de toate. L-au ucis pe Marele Gnom! spuse el chicotind fioros. Toata diminea?a aceea oi-au petrecut-o facînd pregatiri. Urmînd sfatul lui . De îndata ce au trecut de gardurile lui înalte.Ce a?i facut cu gnomul oi cu lupul? întreba Bilbo din senin. Dupa ce intra?i în padure.

lui Bilbo i se paru mereu ca vede. care trecea prin Codrul Întunecat oi îi ducea direct pîna la Muntele Singuratic. nu vor îndrazni sa treaca Rîul cel Mare mai aproape de do ua sute de kilometri la nord de Carrock oi nici sa se apropie de casa mea e bine pazita noaptea . care-i aotepta.Beorn. caci la asta se aoteapta ei cel mai pu?in. oi drumul pîna la voi.dar eu. îoi stabilira o tabara. ducînd la niote mlaotini pe unde nu se putea trece oi unde nu mai existau de mult poteci. nu se mai îndreptara catre poteca principala a padurii. iar ceilal?i adormira agita?i. caci într-un loc. Daca ar fi putut urma Trecatoarea înalta. ao îndemna caii sa alerge. oi pîna seara aoternu aur pe pamîntul din jurul lor. în locul vostru. cu copaci pe mal. sub lumina Luni i. Cînd o pornisera. Totuoi. pusera pe unul dintre ei de veghe. trec rîul la sud oi încep sa cutreiere toata marginea padurii oi în cearca sa va izoleze. un drum i-ar fi dus în j osul unui pîrîu care cobora din mun?i oi se unea cu Rîul cel Mare. Îoi continuara drumul înca doua zile. În punctul acela era un vad adînc. care parea ca umbla dupa prada în a ceeaoi direc?ie cu ei. Bilbo vedea di n cînd în cînd coarnele caprio-rilor ?îonind din iarba înalta. vrajit orul îi raspunse doar: "Ssst. începura iar sa cînte oi sa vorbeasca. liziera Codrului Întunecat se apropia de malurile Rîului cel Mare. Dar Beorn îi prevenise ca pe drumul acela umblau tot timpul gnomii. la început crezuse ca sînt c gi uscate de copac. dupa ce ar fi ajuns în partea cealalta. ca sa va prinda. erau atît de nerabdatori oi se grabeau atît de tare . sînte?i mai în siguran?a daca merge?i spre nord. "Gnomii. oi de pasari. a doua zi de d iminea?a -. le spusese Beorn. noaptea. Era greu s a te gîndeo?ti ca în spatele lor puteau fi gnomi care sa-i urmareasca. A treia seara. va fi astfel mai lung. daca au de gînd sa atace curînd." Iata de ce înaintau acum în tacere. cu Anduinul. Drumul se deschidea la rasarit. galopînd ori de cîte ori gaseau pamînt neted oi acoper it cu iarba: în stînga înso?indu-i mun?ii negri iar în departare aparînd dunga Anduinului. umbrele erau înca lungi cînd o pornira di n nou la drum. mai mu l?i kilometri la sud de Carrock. ai acum pleca?i cît p ute?i de repede. Fa-te ca nu observi". A doua zi de diminea?a însa zorile se ivira stralucitoare oi senine. La nord de Carrock. cu vi se în care-i urmareau urlete de lupi oi ?ipete de gnomi. dar curînd Soare le aparu roou la rasarit oi pîcla se risipi. oi de pomi risipi?i în jur. poteca propriu-zisa a p adurii era acoperita cu balarii oi în partea dinspre rasarit nici nu mai era folos ita. Dar seara. la dreapt a sau la stînga. într-un loc care se afla departe. Cînd începu sa scada lumina. iar. cînd se lasa înt unericul oi vîrfurile mun?ilor pareau înfricooatoare în lumina apusului. nevazînd nimic în afara de iarba oi de flori. la sud de Muntele Singuratic. de tu rme mici de caprioare roocate pascînd sau stînd în miez de zi la umbra. la o distan?a de cîteva zile calare la nord de Carrock. cu toate ca vi s-ar putea parea ca va întoarce?i iar lînga fortare?ele lor. calare. ar mai fi trebuit sa faca un drum lung oi greu înspre nord. . undeva. oi dincolo de el era un drum care ducea în spre padure oi înspre capatul vechiului ei drum. oi cînd se depa rtara la mul?i kilometri de casa lui Beorn. dupa cîte auzise el. care se apropiau din ce în ce. forma întunecata a unui urs mare. ca. Pamîntul era învaluit de o cea?a alba ca de toamna oi aerul era rece. la miazazi de pamînt urile blanarului. încît îoi continuara drumul dupa apusul Soarelui. Beorn îi sfatuise sa aleaga drumul asta. pe alocuri. Soarele abia se în dreptase catre apus. oi. o i sa uite de cararea întunecata a padurii. pe care l-ar fi putut trece daca ar mai fi avut poneii. se a fla începutul unei poteci mai pu?in cunoscute. ceea ce însemna ca. oi cu toate ca aici oi mun?ii cobo rau apropiindu-se de ele.caci Beorn le spusese ca e bine sa ajunga la marginea padurii devreme. Dar cînd îndrazni sa-i pomeneasca lui Gandalf de asta. iar lupii wargi alearga mai iute decît calu?ii mei.

nu mai face mutra asta mohorîta! ai tu. e expe di?ia voastra. de ce n-a?i pomenit ca-l restitui?i? . Acum trebuie sa trimite?i înapoi ca lu?ii aotia minuna?i. Piticii ar fi vrut grozav sa protesteze. caci e un duoman foarte rau. N-are rost sa mai discutam. Bilbo. asta e Codrul Întunecat. cînd am aterizat pe Carrock. cu toate ca avusesera o noapte scur ta. dar nici nu voia sa piarda poneii din ochi. Pe trunchiuri creotea iedera care se tîra apoi pe jos.Dar dumneavoastra n-a?i fagaduit? . ursul nu numai ca va pazea închipui?i oi oricum e mai bine sa va ?in Daca n-a?i vazut seara. dar vrajitorul le spuse ca trebuie sa f ie nebuni: . De îndata ce se facuse lumina. macar pîna mîine diminea?a! Cînd se facu "mîine diminea?a". Dupa cum v-am mai spus. S-ar putea sa ne mai întîlnim înainte s se sfîroeasca toata povestea. oi nici ce vi s-ar întîmpla daca a?i încerca sa intra?i cu ei în padure. de vitejia oi de mintea voastra.Ei.Las' ca am eu grija de asta. Copacii aveau trunchiuri uriaoe oi noduroase crengi rasucite. oi lui Bilbo i se paru ca se aoterne tacere în jurul lor.Beorn nu e chiar atît de departe pe cît va e?i fagaduiala. înveseli?i-va! La urma urmei. cerbii disparura oi nu se mai vedeau nici macar iepurii. am niote treburi urgente în su d. frunze lunguie?e oi întunecate la culoare. în întîmpinare. le spuse din nou acelaoi lucru.Dar atunci. oi voi ceilal?i. dar animalele oi le iubeote ca pe copiii lui. V-am mai spus oi înainte ca are calita?i mult mai mari decît va înch ipui?i. o pornira înainte de a miji zorile. Asta depinde de norocul. Terenul începu sa urce oi sa tot urce. Aoa ca nu le ramases . oi îi apuca disperarea. Nu-i restitui calul fiindca mai umblu cu el. Nici nu va închipui?i ce f avoare v-a facut sa va lase sa-i încaleca?i calu?ii oi sa merge?i cu ei atît de depa rte oi de iute. ca sa spunem aoa. Îl trimit pe domnu l Baggims cu voi. Dupa-masa ajunsera la geana Padurii Întunecate oi se odihnira sub crengile mari ale copacilor din margin e. batîndu-mi capul cu voi. dupa cum s-ar putea fireote sa nu ne mai întîlnim nicio data. vazusera padurea venindu-le. Gîndi?i-va la comoara care va aoteapta la sfîroit oi uita?i de padure oi de dragon. . întreba Thorin. De alt oi va calauzea. înseamna ca domnul Baggins are ochi fel.N-am pomenit.A doua zi. sau aoteptîndu-i ca un zid negru oi încruntat în fa?a. Thorin. ai-am întîrziat oi aoa. . Hai. dupa ce se în la dis-tan?a în lumina lunii oi pîndindu-ne mai patrunzatori ca ai vootri. Dar nimic din ce i-au spus nu l-a facut sa-oi schimbe hotarîrea. un urs mare mergînd cu noi sau stînd tabara. Atunci îoi dadura seama ca Gandalf avea inten?ia sa-i paraseasca taman la marginea Codrului Întunecat. . zise. pe care i-a?i luat cu împrumut. tuneca. Sper ca va place cum arata. cu calul dumneavoastra cum ramîne.V-am mai spus o data toate astea. fiindca nu-l restitui. Cea mai mare parte din-tre padurile de la miazanoapte. . Pasarile începura sa cînte mai rar. care atîrnau deasupra lor. O fi Beorn priete-nu l vostru. curaj. oi curînd o sa le descoperi?i oi voi. spuse Gandalf.

oi atunci ne va parea rau ca traist ele noastre nu-s mai grele. oi atunci nu cred ca eu sau altcineva o sa va mai vada vre odata. La revedere! Daca tot nu vii cu noi. în locul meu. Bilbo.Tare ne mai încurajezi. În cele din urma îoi luara ramas-bun de la ponei oi îi întoarsera cu capul spre casa. Atunci îoi lua ramas-bun de la ei oi Gandalf.e altceva de facut decît sa-oi umple burdufurile cu apa. oi dincolo de ele. Intrase pu?in în padure dupa masa de diminea?a (o masa foarte saracacioasa) oi i se paruse întunecata ca noaptea oi plina de mist er. oi fel de fel de monotri. oi. oriunde v-a?i duce. domnule Baggins. Trebuie sa ai grija de to?i piticii aotia. trebuie. ca se vor uoura fara sa vrem. mormai Thorin. Prin par?ile astea nu exista drumuri sigure. o data cu plecarea calu?ilor. Îoi împar?ira traistele cît mai echitabil. daca vre?i sa ajunge?i în partea cealalta. . ori renun?a?i la ceea ce cauta?i. care sper ca nu va aotea pta. n-am vrut sa ma retrag. raspunse Bilbo.Nu. Ori tr ece?i prin padure. Dar nici ala nu-i prea sigur. Nu va trece mult oi merindele noastre vor începe sa scada. dintre cei mai fiorooi. ceva care semana cu un urs parasi umbra copacilor oi o porni repede în urma lor. a?i putea sa ieoi?i de aici într-o zi oi sa vede?i Mlao tinile Întinse.Exista. la revedere! Drumul v ostru merge acum drept înainte prin padure. îoi spuse în sinea lui. cu toate ca Bilbo se gîndi ca ceea ce avea el de carat era prea g reu oi prea obositor oi nu-i placea deloc ideea sa-oi tîrasca picioarele kilometri în oir cu toate astea în spinare. atunci drum bun. ?ine?i-va de poteca din padure. tîrindu-oi picioare le. oi chiar bun sa fie. unde traieote dragalaoul Smaug. ai n-am sa te las sa te ret ragi tocmai acum. spuse vrajitorul. oi sa descarce calu?ii. trebuie sa intra?i în ?ara Necromantului. oi nici chiar dumneata.Trebuie neaparat sa trecem prin padure se vaita hobbitul.La revedere! îi spuse Gandalf lui Thorin. Nu va sfatuiesc sa va apropia?i de locurile strajuite de Turnul lui Negru. departe. n-ai nevoie de mine ca sa-?i spun ce-i cu vrajitorul asta hain. spuse Thorin. rîzînd. Ca s-o pute?i înconjura pe la miazazi. pe calul lui înalt. . pastra?i-va umorul oi speran?ele. Dar sa nu parasi?i poteca! Daca o para si?i. cu o felie serioasa de noroc. foarte nef ericit oi gîndindu-se ce bine ar fi fost dac -ar fi putut sta oi el lînga vrajitor. sus. daca vrei sa faci un ocol de patru sute de kilometri spre miazanoapte oi de doua ori pe atît spre miazazi. spuse el. Nu uita?i ca a?i trecut de marginea ?inutului Salbatic oi ca va pîndesc fel de fel de distrac?ii. la picioarele voastre. Bilbo ar fi putut jura ca. Am întrebat doar daca exista vreun d rum ocolit. Muntele Singuratic. . n-am ce spune. Ca lu?ii o pornira în trap vesel. . Mi-e ruoine sa vad ca te gîndeoti la una ca ast a. . "Î?i da sentimentul ca ceva sta la pînda oi aoteapta". . spuse Gandalf oi întorcînd calul coborî în .Bine. Nici n-a?i apuca sa înconjura?i Codrul Întunecat dinspre miazanoapte. . . înspre rasar it.N-ave?i nici o grija. care sînt de-a dreptul în?esa?i de gnomi oi paragnomi. ai voua tuturor. mai bine pleaca oi nu mai spune nimic. Bilbo se aoezase pe pamînt. oi v-a?i trez i în mijlocul Mun?ilor Ce?ooi.Da. de la un izvor limpede pe care îl gasira lînga intrarea în padure. parînd încînta?i sa întoarca spatele umbrelor din Codrul Înt necat. nu mai ave?i decît una la o mie oanse s-o regasi?i sau sa mai ieoi?i vreodat a din Codrul Întunecat.

De-a curmezioul potecii însa nu era nici urma. de o parte a cararii. începu sa le zareasca de cîte ori treceau repede poteca oi o zbugheau în dosul trunchiurilor de copaci. în timp ce to?i copacii se aplecau peste ei oi îi ascultau. totul parea întunecat. se cufundara în codru. pu?in mai departe. format din doi copaci mari care se înclinau unul catre celalalt. nu reuoeau sa-oi dea seama daca ramasese libera din cauza animalelor sau a altor pricini. se întoarse oi. Îoi pu sera fiecare bocceaua cea grea oi burduful cu apa pe umar oi întorcînd spatele lumin ii care încalzea pamînturile de afara. la revedere oi ple aca odata!" mormaira piticii. Nu trecu mult oi începura sa urasca padurea cu aceeaoi patima cu care urîsera galeri ile gnomilor. Dupa ce li se obionuisera ochii cu întunericul. întinse d e cele mai multe ori de la un copac la altul sau încîlcite în ramurile joase ale arborilor. reuoira sa vada la o oarecare dist an?a. deasupra lor. cu atît mai furiooi. unul dupa altul. în dreapta oi în stînga potecii. cu fire foarte groase. striga ceva. dar aveau oi mai pu?ine speran?e ca ar putea ajunge vreodata la ca patul ei. Dar asta se întîm pla rar oi. tacerea era atît de adînca. Poteca însaoi era îngusta oi oerpui a pe dupa trunchiurile copacilor. caruia îi placeau gaurile doar ca locuin?a. pierduta: "La revedere. oi al cerului. în urma lor. Mai erau oi sunete ciudate.spre Soare-apune. da r hobbitul. Din cînd în cînd cîte o raza sub?ire de Soare. picioarele lor pareau sa bufneasca. fi?i cumin?i. "Bine. O sim?eau chiar oi piticii. înabuoitor oi încr emenit pentru totdeauna. Cel mai scîrbos lucru din tot ceau vazut au fost pînzele de paianjen negre oi dese.oi NU PARASI?I CARAREA". V ocea ajunse la urechile lor. lumina de la intrarea padurii paru ca ra mîne departe. care dadea într-un tunel întunecat. ca o gaura mica oi stralucitoare. mult dupa ce începuse sa li se faca rau de dorul Soarelui. înaintînd. într-adevar. ducînd mîinile la gura. ai cînd ochii patrunzatori ai lui Bilbo se obionuira cu întunericul. care erau obionui?i cu sapa tul tunelelor oi care traiau uneori multa vreme fara sa vada lumina Soarelui. dar cine oi ce faceau acele zgomote. înceta cu totul. mîrîituri. întunecata. VIII MUaTE aI PAIANJENI ÎNAINTAU ÎN aIR. prea batrîni oi înabuoi?i de iedera oi cu prea mul?i lic heni ca sa aiba mai mult de cîteva frunze înnegrite. ai totuoi trebuiau sa mearga mai departe. cu cît erau. se înfigea sub?ire oi stralucitoare în pamîntul din fa?a lor. plini de spaima ca-l pierdusera. zgomot de încai erare oi de paoi care alergau pe sub arbori oi pe frunzele cazute care zaceau în mormane groase pe pamîntul padurii. încît. un fel de licarire verde. asta nu putea sa vada. Acum începea partea cea mai periculoasa a calatoriei. În padure erau veveri?e negre. era ca un fel de arc. iar nu ca sa-oi petreaca în . oi norocul oi mai mare sa nu se rataceasca printre crengile încîlcite oi printre ramurelele încurcate de dedesubt. ave?i grija d e voi . bine. Apoi se departa în galop oi curînd disparu cu totul. care avea norocul sa se furioeze printr o deschizatura în frunzioul care se afla departe. Curînd. Înainte sa se fi departat prea tare ca sa mai poata fi auzit. Intrarea potecii. oi al vîntului care sa le mîngîie fa?a. Su b acoperioul padurii aerul statea nemio-cat. Dar nu rezista tenta?iei de a avea el ultimul cuvînt.

oi nu mai ramasesera decît stîlpii rup?i lînga mal. dintre to?i. Bilbo încerca sa-oi miote mîna în fa?a nasului. se gîndira do ar cum sa faca sa treaca pe malul celalalt fara sa se ude. dar renun?ara repede. ci o bezna adevarata. striga: . poate ca nu e corect sa spui ca nu vedeau nimic. Chiar oi aoa. Ce bine ar fi fost sa fie de partea asta! . dar putrezise oi cazuse. se gîndi el. Dar ochii care i se pareau cei mai nesuferi ?i erau niote ochi palizi oi bulbuca?i. Le era oi sete. Ce era oi mai rau e ca atrageau mi i de fluturi cenuoii sau negri.ele zilele de vara. Curgea repede. vedeau ochi. fie ele ce-or fi fost. nu ochi de animal. Dormeau to?i s trîns cuibari?i unul lînga altul. pe ramuri. Se facea întuneric bezna . cînd îi veni rîndul lui Bilbo. Noroc ca îi prevenise Beorn ca altfel ar fi baut. dar ochii mei nu mai vad ca acum o suta de ani. descoperira o a pa curgatoare. începura sa fie îngrijora?i. cînd au înfipt-o oi au încercat s-o manînce. parca sînt mult prea mari. dupa cum nu suportau nici lil iecii uriaoi. Nu putem sari pe partea cealalta oi nu cred ca-i bine sa îndraznim sa trecem prin apa cu p iciorul sau înot. încît nu mai puteai sa desluoeoti chiar nim ic. pe masura ce tre ceau zilele oi vedeau ca padurea nu se schimba cu nimic.Zece metri? Eu ao fi zis ca sînt cel pu?in treizeci. oricare i-ar fi fost cul oarea. care le taia drumul. Existase cîndva un pod de lemn. dupa care paleau încet oi dispareau. Oricum. caci între timp îoi dadusera seama ca. . aproape cît mîna. începura chi ar sa scada. sim?i cum treptat. într-o zi. încercara noaptea sa aprinda focuri de tabara. oi îi era mere u foame. perechi de ochi galbeni sau rooii sau verzi. atît de neagra. îngenunchind la margine oi uitîndu-se atent înaintea lui. Apoi. Bilbo. oi drept de-a curm ezioul potecii. . caci îoi dramuiau merindele cu mare grija. De fa pt.Cît crezi ca e pîna acolo? întreba Thorin. pierdura o gramada de sage?i. Dar aoa.nu ceea ce numi?i de obicei be zna. oi asta îl înspaimînta cumplit. Încercara sa traga în veveri?e. u în întunericul care-i învaluia licariri oi. facînd de paza cu rîndul. Merindele nu vor ajunge la nesfîroit. car e îl fixau de la mica distan?a. Focurile pareau sa atraga sute de ochi în jurul lor. dar era destul de îngusta oi era neagra sau în orice caz aoa parea.Pu?in! Cel mult zece metri. e totuna daca sînt zece sau o suta de metri. negri ca un joben: aoa ca renun?ara la foc oi mo?aira noapte de noapte în întunericul adînc oi ireal. Uneori luceau sus. "Ochi de insecta. dar pîna sa ajunga sa doboare una pe pote ca. Cam aoa stateau lucrurile cînd. oi-au dat seama ca avea un gust îngro-zitor. o clipa mai tîrzi u începeau iaraoi sa luceasca în alta parte.atie vreunul dintre voi sa arunce o frînghie? . cu putere. din cînd în cînd. Cel mai rau era noaptea. de fapt. treptat se înabuoa. în umbra. care bateau din aripi o i bîzîiau pe lînga urechile lor. dar nu reuoi s-o vada deloc.E o barca lînga celalalt mal." Cu toate ca nu era înca foarte frig. Asta nu puteau suporta. aoa ca au renun?at sa le mai vîneze. Toate astea continuara un timp care lui Bilbo i se paru o veonicie. chiar dea supra lui. caci nu prea aveau apa oi de cînd intrasera în padure nu vazusera ni ci un izvor oi nici un pîrîu. unii mari. . Bilbo avea ochii cei mai patrunzatori. deoi fapturile. oi oi-ar fi umplut oi cîteva dintre burdufurile goale. aveau grija sa nu li se vada n iciodata trupurile în pîlpîirea slaba a flacarilor.

aoa ca prinse frînghia oi cu o bucata de ba? respi nse barcu?a neagra care se apropia în graba de-a curmezioul apei. trebuie sa vii cu ultima barca. dusa de cu rent.Uourel! Cîrligul e acum pe barca. Ca acu' ai nimerit pe partea cealalta. Dupa ce studie multa vreme locul. Fili trase încet de frînghie oi dupa un timp Bilbo spuse: . împreuna cu Fili oi Balin.Mai încet! spuse Bilbo.Prea aproape. oi bine ca frînghia noastra a fost mai tare. apoi îl arunca de cealalta parte a apei. drept în padure. tocmai în locul unde c oboara drumul pîna la apa. dar Fili trase în zadar. Mai încearca o data. trage binioor. . Fili. ai nu bombani împotriva ordinelor. pleosc! în apa.Cine trece primul? întreba Bilbo. Apoi îl arunca cu putere oi mai mare.La ce bun? Barca e sigur priponita chiar daca reuoim s-o aga?am. spuse Bilbo. oi Balin reuoi tocmai la timp sa prinda barca înainte s-o ia la vale. oi vezi daca po?i zari barca de ca re vorbeote domnul Baggins. "Ajutor!" striga . . spuse Thorin. Au tras oi au tot tras pîna cînd au cazut cu to?ii pe spate . Bilbo însa era cu ochii în patru. îi puse pe ceilal?i sa-i aduca o frînghie. . care. . apoi Oin oi Gloin. e destul de jos. Fili spuse ca da. Bifur oi Bofur.Dori e cel mai puternic dintre noi. Sa speram ca se aga?a de ea.Eu sînt întotdeauna ultimul oi nu-mi place deloc! spuse Bombur. care tot se mai balaba nea. ca sa-oi dea seama de direc? ie. .Eu. deoi la lumina asta nu-mi pot da seama pr ecis. Azi sa treaca altu l la rînd. Aoa cum eoti acum. . încît sa?i faca rau daca atingi pu?ina frînghie uda. Aveau mai multe frînghii oi la capatul celei mai lungi legara unul dintre cîrligele mari de fier pe care le folosisera ca sa-oi prinda rani?ele de curelele de la umeri. dar mie mi se pare ca abia a fost trasa la mal. Fili trase cîrligul înapoi oi-l scoase din apa.. Frînghia se încorda. oi la urma o sa vina Dwalin oi Bombur. oi dumneata vii cu mine. Cîrligul facu. Ia vino-ncoace. Îi veni într-ajutor Kili.Nu cred ca e priponita. baie?i. spuse Bilbo. Înca vreo doi metri oi ai f i nimerit drept în barca. . Frumos a?i tras. raspunse Thorin. dupa ce oovai totuoi o clipa. iar Fili e cel mai tînar oi are vederea cea mai buna. . Ha i. o i pe urma Ori oi Nori. Fili lua cîrligul în mîna. uitîndu-se la bareta rupta.N-ai decît sa slabeoti. îl legana o clipa. Mai mult nu ?ine barca. lucru de care ma îndoiesc . Se aga?a.Deci era priponita. Dupa noi o sa vina Kili oi Oin oi (Glom oi Don. c-o pa?eoti. . Nu cred ca apa e atît de vrajita. cu înca rcatura cea mai uooara. uitîndu-se atent în fa?a lui. spuse el.

Caprioarele se întoarsera oi disparura printre copaci. li se paru ca aud zgomotul unei cete mari de vînatori care trece a pe la miazanoapte.Opri?i-va! Opri?i-va! striga Thorin. Era. au în?eles ca trebuie sa se fi prins de ramuri. oi vai carindu-se ca pierdusera barca fara de care nu se mai puteau întoarce pe celalalt mal sa caute cerbul. încît n-au reuoit în nici un fel sa i-o oi cu toate încercarile lor de a-l trezi. oi cînd totul fost gata. ai din întuneric apa ru deodata un cerb care alerga în goana. Cînd se napustise cerbul asupra lui. împingînd barca de la mal. Thorin era singurul care ramasese în picioare oi-oi pastrase calmul. în fa?a lor. oi. Îi aruncar a repede o frînghie cu un cîrlig. chiar aoa oi era. care. pe carare. ajungînd pe celalalt mal. Dar nu a junse cu bine acolo. îl auzira pe Bilbo sco?înd un vaiet îngrozitor care îi facu sa uite cu desavîroire vînatul. Dar înainte ca piticii sa poata scoate vreun strigat de bucurie. îi dadu jos ca p e niote popice oi se încorda sa sara. Iar altul trebuie sa ?ina cîrligul pe care l-am folosit prima data . oi Bombur ( care continua sa bombane) se pregatea sa-l urmeze. dar prea tîrziu. tot atît de albi. Piticul se împiedicase. Ramasera multa vreme pe loc. albi ca zapada. cu un zîmbet pe fa?a lui rotunda. spuse Fili. bineîn?ele s. Piticii continuara sa trimita sage?i în direc?ia lor. fara sa îndrazneasca sa faca nici o mio-care. dormea adînc oi strîngea frînghia atît de tare. mîinile lui lunecînd pe rada-cinile vîscoase de pe margine. dar auzira sunet de copite care se împleticesc oi apoi se opresc cu totul. oi unul dintre noi sa traga de sfoara care s-a aga?at de copacul de pe malul celalalt. Sari foarte sus oi trecu de partea cealalta a apei cu un salt puternic. Nici una nu paru sa ajun ga la ?inta. Umbrele o înghi?ira. Bombur abia pusese p iciorul pe pamînt. . dar în zadar! . cînd li se paru ca aud un sunet vag de goa rne în padure oi latratul unor cîini în departare. vrînd sa asculte. îoi îndoise arcul oi fixase o sageata. cînd li se întîmpla totuoi un necaz . tot atît de tacu te cum venisera. sa fie preg atit în caz ca ar fi aparut vreun pazitor ascuns al barcii. a aruncat frînghia în întuneric. cît s-a priceput el de sus.N-avem vîsle. Luceau în umbra. Dwalin tocmai se ca?arase pe mal. iar ba rca se departase rotindu-se încet oi în cele din urma disparuse. aparura niote caprioare albe.Mai da?i-mi o frînghie lunga oi înca un cîrlig. Arunca deci o sageata iute drept în fiara saritoare. trei dintre pitici sarisera în picioare oi dadusera drumul la sage?i. Îndata dupa ce debarcasera. O prinse oi piticii îl trasera la mal. Tacura cu to?ii. Cînd îl întinsesera pe ma l. murat de la par pîna la cizme. "A cazut Bombur în apa.. Deodata. ai din pacate. se îneaca'" striga. Cum sa ajungem pe malul celalalt? întreba hobbitul. spu se Fili. dar nu vazura nimic. continua sa doarma dus. în siguran?a. cu frînghia înfaourata pe bra?. Stateau apleca?i asupra lui. pe cît fusese primul cerb de închis la culoare. ai înainte ca Thorin sa poata striga. Piticii stîrni?i îoi irosisera . de fapt o caprioara oi cî?iva cerbi tineri. dupa care se rosto golise în apa neagra. oi cum stateau aoa. dar asta nu era cel mai rau. îl prinde de barca oi voi ce ilal?i o trage?i înapoi. scapa?i de apa ferm ecata. Cînd ajunsera alergînd la mal. ai vazînd ca nu ma i cade la loc. de parca nici nu i-ar fi pas at de necazurile care-i copleoeau. blestemîndu-oi soarta oi lipsa lui de îndemî-nare. sarind peste el. Acum urca?i-va. dupa ce o sa fim în siguran?a pe partea cealalta. ai aoa se trezira curînd cu to?ii pe celalalt mal. se poticni. i se mai vedea doar caciuli?a deasupra apei. Bombur continua sa doarma. Se auzi un zgomot grabit de copite pe cararea din fa?a lor. Se napusti printre pitici.

care erau oi cele mai sub?iri. iar ei obosira cu totul. aj unse la vîrf. d aca ar fi cunoscut-o mai bine. primind tot timpul plesnituri în fa?a.ultimele sage?i. Dar nu otiau nimic din toate astea oi mai aveau oi o povara. n-ar fi reuoit nicio-data sa se descurce. ai daca în ultimele zile traistele lo r n-ar fi devenit atît de uooare. Bietul domn Baggins nu prea avea antrenament la ca?aratul în cop aci. achitîndu-se cu rîndul. era un schimb cam nefericit. sa încerce sa scoata capul pe deasupra oi sa se uit e în jur. În prima clipa s -au bucurat de schimbare. Dar lumina nu le arata altceva decît oiruri nesfîroite de trunchiuri drepte. pe care trebuiau sa-l care cum puteau. frunze ce zburau p este marginea potecii. Înaintînd. dar asta mai departe. ca stîlpii unei sali uriaoe ai întune coase. dar ceilal?i l-au urcat pe crengile de jos ale unui stejar uriao ce creotea drept în mijlocul drumului. amintindu-le ca se apropie toamna. daca oi-ar fi pu tut pastra curajul oi speran?a. aoa ca n-a mai avut încotro oi a trebuit în continuare sa urce cum se pricepea el mai bine. dar îoi recapata la timp echilibrul. oi-ar fi dat seam a ca se apropiau în sfîroit de marginea de rasarit a padurii oi ca. iar cîntecele erau frumoase. în padure nu creotea nimic hranitor. ci. În seara aceea au fost cu to?ii foarte amarî?i. Bineîn?eles ca "cineva" însemna Bilbo. Îoi facu drum printre ramurile încîlcite. La vreo patru zile departare de rîul fermecat ajunsera într-un loc unde aproape ca n u existau al?i copaci decît fagi. ai oricît s -ar fi uitat prin jur. Padurea parea neschimbata. alteori auzeau cîntece. oi curînd dupa a ceea se trezira într-o vale acoperita aproape în întregime cu stejari puternici. mai degraba. se înverz i oi se murdari de la scoar?a batrîna a crengilor mai mari. cîte patru. cu toata puterea care le mai ramasesera. oi s-ar fi gîndit mai mult la în?elesul sunetelor vînat orii oi al apari?iei caprioarelor albe care le ieoisera în cale. arcurile pe care le aveau de la Beorn nu le mai slujeau acum l a nimic. Cîteva f runze cazura foonind. L-au ales pentru ca cel care se ca?ara nu le putea fi de folos decît daca ajungea cu capul deasupra frunze-lor din vîrf. oi în cele din urma. Totuoi. oi pentr u asta trebuia sa fie destul de uoor ca sa-l ?ina crengile din vîrf. aluneca de mai multe o ri. Uneori auzeau rîsete care-i îngr ijorau. Bombur continua sa doarma. iar în zilele urmatoare triste?ea îi cop leoi cu totul. ai în tot timpul asta se . oricît ar fi fost de grele. Cei care rîdeau aveau voci arm onioase.Oare chiar n-are sfîroit padurea asta pacatoasa? spuse Thorin. cenuoii. dupa ce se zbatu cumpl it într-un loc dificil unde nu parea sa existe nici o ramura care sa-i convina. de pe covoarele rooii ale padurii. Era ceva mai mult aer oi un vînt care ouiera. Singura solu?ie e sa alegem copacul cel mai înalt dintre to?i cî?i se apleaca deasupra cararii. dar totul suna a jale. de treaba asta obos itoare. Mai trecura cîteva zile oi ajunsera în situa?ia de a nu mai avea aproape nimic de mîncat sau de baut. caci ai ci nu mai existau arbori oi umbra nu mai era chiar atît de deasa. numai ca sunau sinistru oi ciudat aoa ca piticii nu sim?ira nici o alinare. rascoleau cu pao ii lor frunzele moarte ale unui numar nesfîroit de alte toamne. pe Bombur. Ar trebui sa se c a?ere cineva în vîrful unui copac. . doar ciuperci oi buruieni cu frunze pal ide oi miros neplacut. Mai trecura înca doua zile oi descoperira ca drumul lor o lua în jos. ar fi ajuns curînd la niote copaci mai sub?iri oi niote locuri unde începea din nou sa apara lumina Soarelui. un îndemn de a fugi de prin locurile acelea. în timp ce restul le duceau traistele. nu semanau a gnomi. Trecusera peste rîul fermecat. dar un Bombur adormit oi zîmbitor în locul unor traiste pline cu mîncare. Mai era oi o lum ina verzuie de o parte oi de alta a cararii.

. Încre?ita ici-colo de adierea vîntului. acolo. dar în cele din urma strigatele piticilor. paianjeni. care se înseninase cînd vazuse Soarele oi sim?ise vîntul pe fa ?a. Cînd. ci negru-închis. jos. îi auzea pe pitici stri gîndu-l de jos.Padurea se întinde oi se tot întinde. de marime obionuita. oi peste tot sute de fluturi. Trebuie sa fi fost din specia "împaratul purpuriu" . se afla aproape de fundul unei vai largi. copacul în care se urcase. de mult.întrebase daca nu cumva erau paianjeni în copac oi cum va mai coborî de acolo (altfel decît prin cadere). în diminea?a aceea de mai. zgîriat. Nu le pasa de fluturi nici cît negru sub unghie. pe neaoteptate. în sfîroit. tot ce putea er a sa se ?ina strîns oi sa clipeasca. dupa cum v-am mai spus. Inima lui. Se uita multa vreme la "împara?ii negri" oi se bucura sim?ind adierea vîntului în par oi pe fa?a. oi în întunericul peste care dadu nu reuoi sa vada nimic. din vîrful lui. De fapt. aoa c a primul lucru pe care l-au observat cînd s-au trezit a doua zi de diminea?a. într-adev ar. aoa ca nu se putea aotepta sa vada pîna unde se întindea padurea. Ulti mul lucru de care-oi amintea era petrecerea din casa hobbi-tului. uitase tot ce se întîmplase de cînd o pornisera la drum. i se cufunda iar pîna-n calcîie: nu aveau nici un pic de mîncare. pe care nu puteau s-o simta pentru ca erau prea graoi sa se ca?ere pîna sus.un fluture caruia îi plac vîrfurile copacilor din padurile de s tejar . nu vedea decît întinderi de arbori oi de frunze care se prelungeau la nesfîroit. dar ploaia nu-i ajuta în nici un fel sa oi-o potoleasca. ca sa fie îndemnat sa se întoarca acolo. Aoa oi-au amintit ca pe deasupra li se mai u scase oi gura de sete. oi s-au stradu it mult pîna au reuoit sa-l faca sa creada povestea numeroaselor întîmplari prin care trecusera de cînd plecasera. dar nu putea sa le raspunda. foarte închis. jos. în cele din urma ajunse jos. atunci. vaz u de jur împrejurul lui o mare verde-închis. oi umblau dupa fluturi. N-avea nici cea mai mica idee und e se afla oi nici de ce îi era atît de foame. iar cînd le povesti de adie rea minunata. o sete grozava nu se potoleote stînd sub stejari uriaoi oi aoteptînd sa-?i cada o pica tura de apa pe limba. Dar erau dintre cei mici. În cele din urma scoase capul pe deasupra bol?ii de frunze oi atunci vazu. de altf el. catifela?i oi fara nici un fel de desen pe aripi. nu se aflau prea departe de marginea padurii. se înfuriara de-a binelea. de la Bombur. îi amintira de ceea ce trebuia sa faca. Soarele stralucea puternic oi nu reuoi sa se obionuiasca cu el decît dupa multa vreme. iar al doilea ca ploua oi ca din loc în loc picaturil e cadeau grele de-a lungul cararii. din întîmplare. Ce facem ? ai la ce-a servit sa trimitem un hobbit? strigara to?i. în calzit oi amarît.dar aotia nu erau purpurii. oi iar se întinde. În seara aceea au mîncat ultimele ramaoi?e oi firimituri pe care le mai aveau. aoa ca. Lumina era cît pe-aci sa-l orbeasca. Ceea ce povesti îi facu. Se trezi brusc oi se ridica scarpinîndu-se în cap. de parca ar fi fost vi na lui. Singura farîma de alinare le veni. Dar nu vazu nimic din toate astea oi coborî disperat. într-o clipa oi pe ceilal?i sa devina la fel de trioti ca el. de undeva de departe. ceilal?i copaci pareau ca se ridica de jur-împrejur ca marginile unei strach ini uriaoe. Or icît s-ar fi uitat. o i daca Bilbo ar fi avut mintea sa vada ce era de vazut. în toate direc?iile. a fo st ca tot îi mai rodea foamea. care începusera c hiar sa bata din picioare de nerabdare. reuoi. cu toate ca era înalt. .

Dar.Nici sa nu încerci.De ce m-oi mai fi trezit? striga. în pofida faptului ca fusesera preveni?i. De fapt. daca nu po?i vorbi despre altceva. . ca destul te-am dus noi în spate. Daca nu te-ai fi trezit. Tocmai atunci Balin. n-ai sa te culci! îi spusera ceilal?i. gîfii Bombur. dar cu tor?e aprinse în copaci oi lampi care se legan au atîrnate de ramuri.Cînd auzi ca nu e nimic de mîncare. Continuara aoa toata ziua. cu mare oboseala. sa se furioeze pe lînga lumini oi sa afle ce reprezinta. ai sper sa nu ma mai trezesc niciodata. nimeni nu parea nerabdator sa riote sa se piarda oi sa nu-oi mai gas easca niciodata prietenii.N-ave?i decît sa merge?i mai departe. nici nu se putea ?ine bine pe picioare. pîna cînd în cele din urma cazura de acord sa trimita vreo doua iscoade. dupa saptamîni întregi de por?ii scazute. fara prea mari speran?e ca vor ajunge la capatul drumu-lui înainte sa leoine cu totul d e foame. . cu tot.Nu. Acum nu mai era nimic de facut decît sa-oi strînga curelele în jurul stomacurilor goal e. Dar ceilal?i îoi amintira ce le spusesera atît vrajitorul. . mergînd foarte încet.Ce-a fost asta? Mi s-a parut ca am vazut o licarire de lumina în padure. oi era o mare sarbatoar e. vazura ceva roou licarind în întuneric. te-am fi lasat în padure cu visele tale tîmpit e. Se uitara cu to?ii oi în fa?a lor. daca n-o pot avea altfel. dupa care mai ?îoni în ca una. dupa lumini. oi Bilbo îi dadu întru totul dreptate. se aoeza oi începu sa plînga. Las' mai sim?i oi tu greutatea pe pic ioarele tale. refuza sa mai faca vreun pas oi se arunca la pamînt. . oi cînd. dar ca astea se aflau la o distan?a buna de poteca lor. cam ca asta. cîntau cu to?ii cîntece vesele oi nici nu va pot spune sau enumera cîte mîncaruri sau bauturi minunate erau acolo. ai mai era acolo oi un rege al padurilor. întorcînd-o pe fa?a oi pe dos. . O pornira cu to?ii în graba . în urma lor. caci se sim?ea foarte slabit. sa-oi ia traistele oi boccelele goale în spate oi sa-oi tîrasca picioarele. Discutara multa vreme problema. ma i bine taci. striga: . .La ce ne-ar servi ospa?ul daca nu ne-am mai întoarce vii de acolo? spuse Thorin. nu-i nici o placere sa te care cineva în spinare. . care se afla pu?in mai în fa?a. cît oi Beorn. spuse Bombur. Eu ma culc aici oi dorm. foamea îi facu sa se hotar . Voia sa se repe ada în padure. care se tot prelungea la nesfîroit.S-ar parea ca visurile mele se împlinesc. într -un loc care li se paru destul de departat. daca vre?i.se ridicase chiar oi Bombur . apoi aparu înca o licarire. în timp ce Bombur nu înceta sa se vaite ca nu-l mai duc picioarele oi ca vrea sa doarma. pe de alta parte nu au reuoit sa se hotarasca pe cine sa trimita. spuse Thorin. Totuoi. pe pamînt. oi vi sez mîncare. lînga ea. Visam atît de frumos! Se facea ca ma plimbam p rintr-o padure. Lumina era în fa?a lor oi în stînga potecii. la acelao i nivel cu ea.fara s a le pese ca vor da de troli sau de gnomi. oi focuri care ardeau jos. c u o coroana de frunze pe cap. în cele din urma ajunsera. vazura clar ca sub copaci ardeau tor?e oi focuri. În cele din urma.Dar fara ospa? tot nu mai ramînem multa vreme în via?a.

ai înainte sa aiba timp sa-oi vîre inelul în deget. aoa ca parasira cu to?ii pote ca oi se cufundara împreuna în inima padurii. gata sa cada drept în mijlocul vîlvatailor focului oi tor?elor. Dupa ce bîjbîira înnebuni?i prin întuneric. Cînd ajunsera aproape de ele. în orice caz nu înainte sa treaca multa vreme. Cineva lovi cu piciorul în foc. nici macar n u îndraznira sa caute resturi de mîncare pe jos de teama sa nu se piarda din nou unu l de altul. ieoeau doar treisprezece la numar. Strigara oi-l chemara: "Dom nule Baggins! Bilbo! Hobbit! Hobbit afurisit! Hei! Fir-ai al naibii. fara urma de lumina. ooptind raspicat: .toata padurea pe o raza de cî?iva kilometri înjur. reuoira în cele din urma sa se strînga cu to?ii într-un ma ldar oi sa se numere pe pipaite. sa vorbeasca cu ei. singur ul lor gînd fiind sa ceara de mîncare. oi sînt mai multe ca oricînd. unde eoti?" ai alte asemenea strigate. Dar nu primira nici un raspuns. Am sa-l trimit întîi pe domnul Baggins singur. oricum. N-aveau încotro! Trebuiau sa-oi petreaca noaptea acolo unde se aflau. pe care cazusera sor?ii sa stea primul de veghe. de data asta le-a fost oi mai g reu. . Luminile se stinsesera din nou oi se facu întuneric bezna.Luminile se aprind din nou. într-adevar. cînd Dori. în orice caz pîna diminea?a. dar priveliotea care li se paru cea mai minunata era ca to?i mîncau oi beau. Dar totul se dovedi a fi în zadar. fapturi care aratau ca elfii. Dupa ce se furioara oi se tîrîra o buna bucata de drum. îl împinsera brusc pe Bilbo din spate. încît fara sa mai aotepte sa se consul te unul cu altul. nadajduiesc ca nu-i vor face nici un rau.De data asta nu va mai repezi?i! Nimeni sa nu se clinteasca din ascunzatoare pîn a nu-i spun eu. ai. în mijlocul lor era un foc oi pe cî?iva dintre copacii din jur erau fixate tor?e. De cît e ori se numarau. Bineîn?eles ca între timp uitasera cu desavîroire în ce direc?ie se afla poteca oi erau cu to?ii pierdu?i fara speran?a. oi rîdeau cu pofta. pentru ca Bombur continua sa le tot povesteasca despre toate lucrurile bun e pe care le mîncase el în vis. Dar abia apucasera sa se culce oi Bilbo tocmai începuse sa simta ca-l cuprinde somnul. strigînd oi ?ipînd pîna cînd se trezi . se ridicara cu to?ii oi se repezira în mijlocul cercului. Dupa care focul di sparu cu totul. Pe de alta parte. împiedicîndu-se de buoteni.probabil . De el n-or sa se sperie ("Dar eu de ei?" se gîndi Bilb o) oi. izbindu-se oi zdrel ndu-se de copaci. îmbr acate toate în verde oi cafeniu oi aoezate într-un cerc mare pe butucii rotunzi ai copacilor taia?i. ca niote rachete. fiecare atingînd spatele celui din fa?a. unul dupa altul. la ospa?ul din padure. oi nu reuoira nici macar sa se gase asca unul pe altul. nu reuoira cu nici un chip sa-l gaseasca pe hob-bit. Cînd ajunsera la marginea cercului de lumini. Se apropiara pe furio. se împie-dica oi fa cu un pas.asca. Erau pierdu?i într-un întuneric desavîroit. uite acolo. Mirosul de carne fripta era atît de ademenitor. vazura zeci de lumini sclipi-toare oi a uzira cît se poate de clar vocile oi rîsetele dinainte. Sarira în sus to?i deodata. ca toate luminile se stinsera ca prin minune. Daca le-a fost greu sa se regaseasca prima oara. spuse . din care se ridicara scîntei straluci-toare. se uitara pe furio din spate le trunchiurilor oi vazura un luminio unde se taiasera mai mul?i arbori oi se ni velase pamîntul. În luminio erau o gramada de inoi. T horin spuse: . Dar nici n-apuca primul sa paoeasca bine în poi ana.

Doamne. Elfii îoi treceau niote castroane din mîna în mîna. Ori. oi în c apul unui oir lung de petrecare?i statea un rege al padurilor. obosindu-se fara nici o speran?a ca va putea mînca oi astfel se va putea întrema. Sarira. oi cînd se trezi. la vizuina lui departata. cînd sim?i ca îl atinge ceva. în cele din urma toate zgomotele se potolira oi Bilbo ramase singur. Cîntau clar. veni oi îi trezi din nou pe to?i. se arata foarte mul?u-mit. cu o coroana de f runze pe parul lui auriu. Ia asculta?i cîntecul oi harfele! Dupa ce ascultara un timp. drept la jumatatea unui cuvînt. statea ghemuit oi dormea dus. ai drept în mijlocul ospa?ului. . probabil. iar fe?ele oi cîntecele lor erau pline de veselie. A fost una dintre clipele lui cele mai nenorocite. Oin. Regele asta semana foarte tare cu figura pe care spuse se Bombur ca ar fi vazut-o în vis. Cazu. într-o liniote oi o bezna desavîroite. cu cam arile ei minunate. întinoi pe jos. ochiuri oi pîine prajita c u unt. Mai tîrziu. Bombur. Ochii piticilor se umpl ura de scrum oi de cenuoa. K ili. devenind tot mai slabe. mormai el. Ospa?urile din vis nu-s bune de nimic. Ceva care seamana cu o sfoara groasa oi lipicio . Balin oi Thorin Scut-de-Stejar!" în timp ce niote fapturi pe care nu le putea vedea sau sim?i face au oi ele la fel în jurul lui (strigînd din cînd în cînd oi "Bilbo!"). Dumnezeule! I s-au dus min?ile ca lui Bombur. Flacarile sarira în sus. De data asta rezultatul fu într-adevar dezastruo s. ca pri n minune. Gloin. cînd Dori se împiedica de el. Au trebuit sa-l scuture o gramada ca sa-l trezeasca. spusera. aoadar. aoa i se paru) oi strigînd : "Dori.A aparut o adevarata vîlvataie aici.Visam aoa de frumos! bombani. din pura întîmplare. Petrecerea pe care o vazura era mai mare. Se facea ca manînc un prînz nemaiauzit de bogat. cel pu?in. Se aoeza deci sprijinindu-se cu spatele de un copa c oi începu sa se gîndeasca. mai grozava ca cele dinainte. N ori. ai padurea se umplu din nou de vaietele oi strigatele lor. cu toate ca dupa un timp i se paru ca se schimbasera în ?ipete oi strigate de ajutor. Bilbo se trezi alergînd în cerc (sau. cele mai bune pe care le voi capata vreodata în locul asta pacatos .Tocmai pierdusera orice speran?a. Curînd însa ajunse la concluzia c a nu serveote la nimic sa încerce sa faca ceva înainte sa apara ziua oi lumina oi ca e inutil sa bîjbîie încoace oi încolo. în întuneric. Nu ne vorbi des pre vise. puternic oi frumo s. Se facu o liniote totala. Bifur. . care statea de veghe. visînd ounca. ai se stinsera toate lum inile. îoi dadura seama ca nu pot rezista dorin? ei de a se apropia oi de a încerca înca o data sa ob?ina ajutor. Dar vaietele celorl al?i se departau din ce în ce. Kili. nu pentru ultima oara. iaraoi în picioare. aparu brusc Thorin. la gulere oi la brîie aveau giuvaie-re stralucitoare. Parca s -au aprins deodata. . la mare distan?a. Bofur. transformîndu-se în fum negru. aproape. cu pietre verzi oi alb e. nu le po?i împar?i cu noi. pe deasupra focurilor. întinzîndu-se pe jos lînga pitici oi încercînd sa adoarma din nou ca sa-oi re gaseasca visul. Dar acelea nu fusesera ultimele lumini din padure. Parul lor lucios era împletit cu f lori.Sînt. cînd îmbatrîni noaptea. Fili. Dwalin. Era adînc cufundat în gînduri. peste ceea ce i se paru a fi un buotean oi descoperi ca era hobbitul. sute de tor?e oi zeci de focuri. cîntau din harfa oi din gura. spunînd: .

Pe cînd se apropia. Paianjenul s ari înapoi oi Bilbo avu timp sa taie firele oi sa-oi elibereze picioarele. îoi dadu seama ca fa pturile acelea dezgustatoare vorbeau între ele. Avusese mare noroc ca se trezise la timp. aoa cum e ziua în padure. daca nu cumva îi prinsesera elfii (sau alte fapturi oi mai rele) oi-i facusera pri zonieri. care se grabise sa-l lege pe cînd mo?aia. se sim?i alt hobbit. întrebîn du-se în ce direc?ie o fi drumul oi pe unde s-o ia mai întîi ca sa-i caute. în întuneric. aoadar. iar cînd încerca sa se miote. Bilbo sim?i ca e periculos sa strige oi ramase multa vreme pe loc. mult mai ap rig oi mai viteaz. încerca sa se ridice oi cazu imedi at la loc. ai. Paianjenul zacea mort lînga el oi lama sabiei avea pete negre pe ea. Dupa cum v-am mai sp us. alta deasupra oi încîlcita cu înca una. oi. Fireote ca paian-jenul nu otia ca exista fiin?e care pur tau asemenea ace la oold. Du pa asta cazu oi multa vreme nu-oi mai aminti de nimic. Stînd dupa un copac. una în spate. Se hotarî. . În cele din urma ghici. Vocea lor era ca un fel de sîsîit oi s . ca altfel ar fi fugit mai repede. Acum însa se lupta cu disperare oi scapa. de unul singur. am sa-?i spun "?eapa. dar îi sim?i pic ioarele paroase în timp ce se straduia sa înfaooare firele ei scîrboase în jurul lui. direc?ia din care venisera strigatele de a jutor în timpul nop?ii . strecurîndu-se cît se pricepu el mai bine. Bilbo nu reuoi sa vada decît ochii fapturii.asa oi care se afla chiar lînga mîna lui stînga. de bine de rau. deoi avea inelul în deget. Apoi paianjenul uriao. dar tre buia sa-oi caute prietenii. A trebuit sa respinga cu mîinile faptura care încerca sa-l anihileze cu un fel de otrava. aoeza?i pe crengile de dea supra lui.Am sa-?i dau un nume. începu sa sara oi sa danseze. De ce belea am dat cu to?ii! CU TO?II! Ce bine ar fi sa fim iar împreuna: e cumplit sa fii singur. uc iderea paianjenului uriao. pîna cînd Bilbo îl ucisese cu o noua lovitura de sabie. de ce n-am ?inut minte sfatul lui Beorn oi al lui Gandalf. hobbi?ii se pot mioca fara zgomot. îi spuse el sabiei. era ca o pata a nop?ii care nu s e risipea niciodata. Bilbo îoi mai pusese oi inelul în deget. vazu paianjenii uriaoi oi fiorooi. mai ales prin padure. începu sa tremure de spaima sa nu-l descopere. o tergîndu-oi sabia de iarba oi punînd-o înapoi în teaca. pîna cînd vazu un fel de umbra neagra oi deasa în fa?a lui. însemna mare lucru pentru domnul Baggins. Aoa ca paianjenii nici nu l-au vazut. Deodata îoi aminti de sabie oi o scoase din teaca. cu smucituri îngrozi-toare. Cînd îoi reveni. se vaicari el." Dupa asta începu sa exploreze împrejurimile. se uita multa vreme l a un grup de paian-jeni. fara ajutorul vrajitorului sau al piticilor. cu toate ca-i chioraiau ma?ele de foame. înainte de a o porni la drum. veni din spate oi se repezi asupra lui. descoperi c a picioarele lui erau înfaourate în aceleaoi sfori. vazu ca e vorba de pînze de paianjeni. Bilbo se repezi la e l înainte sa poata disparea oi-l lovi cu sabia drept în ochi. . Într-un fel. aoa cum fac paia njenii cu muotele. înnebunit de furie. s -o ia în direc?ia aceea. Padurea era sinistra oi tacuta. Paianjenul. Dupa as ta se pregati sa atace.oi spre norocul lui (se nascuse cu o por?ie buna de noroc ) ghici mai mult sau mai pu?in exact. lumina era slaba oi cenuoie. sau al altcuiva. oi nici nu puteau fi prea departe. O clipa mai tîrziu n-ar mai fi fost în sta re sa faca nimic. apoi în tacerea oi nemiocarea padurii. nici nu l-au auzit ca vine. neagra chiar oi pentru padurea aceea. în plus. dupa cum ve?i vedea. oi deodata. oi sa arunce cu picioarele în toate direc?iile . Un timp îoi continua drumul pe furio. ai. asta în primul rînd.Vai.

Vre?i sa-l vede?i? ai zicînd asta. Dar tocmai atunci Bilbo ?inti. Bombur tot mai avea vlaga. Nu-l vedeau pe Bilbo. sîsîi paianjenul cel furios. Dupa asta s-a cre at o mare panica în colonia de paianjeni. îoi spuse Bilbo . se mai pricepea înca la o grama-da de lucruri despre care n-am avut timp sa va spun. Nu sînt aoa de graoi cît ar t rebui sa fie N-au mîncat prea bine în ultima vreme.Numai nu-i lasa sa stea prea mult. . facîndu-l sa cada leoinat din copac. Vorbeau despre pitici. în forma de ou.Le pun eu capac la to?i. Bilbo se pricepea destul de bine sa ?inteasca cu pietre oi nu-i trebui mult pîna s a gaseasca una frumoasa. sau alte jocuri paonice. spuse primul. tot îoi mai petrecea o buna parte din timp tr imitînd sage?i într-o ?inta sau aruncînd inele într-un ?aruo. leganîndu-se. ai atîrna-i pe urma. vazu totuoi ca în locul acela e rau multe pietre care zaceau în ceea ce parea sa fi fost un pîrîu. în afara de rotocoale de fum. Nu se putea ca?ara pîna la lighi oane oi n-avea cu ce sa traga în ele. de o craca înalta. alergînd. jucînd po e sau bile. În timp ce hobbitul culegea pietre.Uside-i. Paianjenul se duse la cea mai grasa dintre legaturi . oi pot sa va asigur ca un timp au uitat de pitici. Observîndu-i pentru prima oara balaban indu-se în umbra. muocîn-du-i firele. N-am nici acum. dar reuoi totuoi sa în?eleaga multe dintre cuvintele pe care le roste au. spusera. . cu picioa rele încovrigate. pîna cînd to?i epurii. . . dintr-un somn mi-i-nunat. dar ghiceau din ce direc?ie veneau pietrele. paianjenul ajunses e la Bombur. spuse unul. unul dintre paianjenii graoi alerga pe o sfoara pîna ajunse la vreo zece legaturi atîrnate în oir. aruncîndu-oi . care -l lovi pe paianjen puternic oi direct. chiar dupa ce crescuse. Se auzi un zgom ot ca o lovitura data într-o minge de fotbal dezumflata oi paianjenul furios cazu de pe craca. neteda. hai. Ce piei groase oi nesuferite au! Dar sînt sigur ca trebuie sa fie buni oi zemooi. .Eu sînt sigur c-au oi murit. Se auzi un ? ipat înabuoit dinauntru oi deodata din legatura ?îoni un deget de la picior. spuse al treilea. dar a meritat. Ceilal?i rîsera: ."Trebuie sa fie bietul Bom bur". Uitîndu-se în jur. Piatra izbi paianjenul cu putere în cap. cîteva clipe mai tîrziu ar fi fost mort. curînd. dar care acum secas e. carnea e vie oi loveote. împuocînd vergeaua. toate veveri?ele oi chiar pasarile începusera sa dispara din calea lui cu iu?eala fulgerului ori de cîte ori îl vedeau ca se apleaca. ghicitori o i gatit. Cînd era mic se antrena aruncînd cu pietre spre o anume ?inta.cîr?îit sub?ire. uside-i acum.Ai avut dreptate. Piatra urmatoare zbura vîjîind printr-o pînza mare de paianjen. un pic de barba sau de scufie. ca sa spun aoa. ca?arîndu-se din nou pe craca. Da. Ao a ca se repezira spre hobbit. Tocmai se trezise.Nici gînd! Am vazut adineauri unul care se zbatea. prinzîndu-se în ultima clipa cu propriul sau fir. . Bilbo îoi dadu seama ca venise vremea sa faca ceva. care sa i se potriveasca foarte b ine în mîna. Bilbo se îngrozi cînd vazu un picior de pitic prin capatul unora din tre legaturi sau ici-colo cîte un vîrf de nas. sîsîi al patrulea. facînd u-i vînt paianjenului care statea în mijlocul ei oi pac! ucigîndu-l.oi ciupi tare nasul care ieoea din legatu-ra.A fost o lupta crîncena. iu?i ca fulge-rul. trosc! la pamînt.

paianjenilor nu le-a placut niciodata sa li se spuna "Ghem cu picioa-re". Erau îngrozitor de supara?i. oi-a atins scopul. mai arunca niote pietre în ei oi într-unii care se oprisera în ur ma lor. ghem cu picioare. batrîn. Se gîndea sa încerce sa atraga paianjenii. Blegulea.firele lungi în toate direc?iile. Sa-?i cad oi eu în nada. În timp ce cînta. Iata ce cînta: Un paianjen ?ese-n pomu' înalt Gras. o otiu prea bine. iar "Blegulea" e o insulta pentru oricine. dar paianjenii alergara în grupuri. Ghem cu picioare. Aproap e to?i paianjenii care se aflau de fa?a se luara dupa el. sa-i f aca sa se departeze tot mai mult de pitici. Blegulea. se leganara facîndu-oi vînt de pe un copac pe altul sau aruncînd fire noi peste spa?ii întunecate. batrînul. dansînd printre copaci. pîna cînd aerul paru ca se umple de frînghii fîlfiitoare . dar nu uita?i ca Bilbo a trebuit sa-l nascoceas ca într-o clipa oi înca într-o clipa foarte grea. În orice caz. umflat peste masura. al?ii alergara de -a lungul crengilor. sau cel pu?in asta era inten?ia paianjenilor. în acelaoi timp. Bilbo îoi lua inima în din?i oi înc epu un nou cîntec: Grasul Lob oi tontul Cob Mreje-au început sa-ntinda. Dar Bilbo se furioa îndata în alt loc. Cînd ajunsera vreo cincizeci în locul unde se aflase e l pu?in mai devreme. nervooi oi furiooi. . nu poate sa ma vada. în diferite locuri di n luminioul unde locuiau. continua sa arunce cu pietre oi mai batea oi tactul cu piciorul. începu sa cînte un cîntecel care sa-i înfurie oi mai tare oi sa-i faca pe to?i sa-l urmeze. În cîteva clipe hobbitul avea sa se trezeasca prins într e pînzele groase. oi. Stînd acum în mijlocul insectelor care -l haituiau oi tot ?eseau de zor. Ca sus n-ai sa ma prinzi. oi în acelaoi timp sa-i faca sa devina curiooi. vad eu prea bine. Bilbo alerga spre alt loc. Se napustira în direc?ia cîntecu lui mult mai repede decît se aoteptase Bilbo. Tu te faci ca n-ai habar. Sînt gustos. oi ?eseau acum pînze ca sa închida toate spa?iile libere d intre trunchiurile de copaci. apoi. zau sa otii! Planul nu era poate prea grozav. sa-i faca pe pitici s a-l auda. Ia vino pu?in mai jos. Nu era vo rba numai de pietre. Dar vrei. Unii cazura din copaci . Blegulea. batrîne. tu chiar nu vrei sa vii? Batrîne pîntecos.

cît despre barba. În orice caz. Aoa ca tre buia sa-i sal-veze în mare graba. Voi. pe pamînt oi pe crengi. ca nasurile lungi sînt. ciopîr?i firele oi se departa cîntînd. cu o minte cam înceata oi cam gras la trup. folositoare). Unii aproape ca n-avusesera cum sa respire (vede?i. Sînt aici. cu toate ca era bolnav din pricina otrave i de paianjen oi a faptului ca statuse atîrnat aproape toata noaptea oi toata ziua dinainte acoperit de firele înfaourate în jurul lui. atia ca timpul era pre?ios. Se gîndise sa înceapa ospa?ul în lipsa celorlal?i. Nici unul dintre pitici nu se afla într-o stare mai buna ca Fili. dînd din mîini oi din picioare. buf! la pamînt. Ma tem ca Bilbo începu sa rîda cînd îl vazu miocîndu-oi mîinile oi picioa-rele ?epene. . ci doar oiruri mar i de sfoara-de-paianjen de grosime dubla. "Probabil ca Fili".din fericire. în t ce se balansa pe firul de paianjen ce-i trecea pe sub bra?e. În scîrboasa pînza. Apoi. apoi altul sus pe craca oi s a-i elibereze. bineîn?eles. facînd chiar mai pu?in zgomot decît un ooricel. iar al?ii se otravi-sera cu mplit. care se afla la mare distan?a. Cum? D aca taia firul care-l ?inea spînzurat. Îl urmara prin padure pîna cînd Bilbo ajunse la limita pîna unde îndraznea sa se încume-te. ca nu va trece mult oi paianjenii se vor întoarce la copacii unde îi atîrnasera pe pitici. uneori. musca cea rea. Plecîndu-se peste el. leganîndu-oi picioarele paroase oi apucînd totul cu cleotii oi cu torcatoarele. Înaintînd cu smucituri pe craca (ceea ce îi facu pe bie?ii pitici sa danseze oi sa se balabane ca niote fructe coapte). a trebuit s-o taie aproape pe to ata. se întoarse pe furio de unde plecase. se gîndi el dupa vîrful unei scufii albastre care ieoea în partea de sus. nefericitul se prabuoea. plini de-osînza. Mult prea leneoi sa ma prinde?i. care ramases e sa pazeasca prizonierii oi îi tot ciupise sa vada care era cel mai zemos oi mai bun de mîncat. "Fili sau Kili". Bilbo scoase sabia lui cea mica. lacîndu-l sa semene cu o jucarie caraghioasa care salta pe sîrma. în timp ce ochii li se bulbucasera oi spumegau. Lucrul cel mai greu era sa se ca?are pe craca ce a lunga de care atîrnau legaturile. deduse dupa vîrful unui nas lung care ieoea din pachetul de fire înfaourate. ajunse la prima leg atura. cu toate ca nu cred ca oi-au dat seama ce e. sim?i o împunsatura oi se rostogoli mort de pe craca. Fili aparu în întregim e. prin care nu-i ieoea decît nasul cu care trebuia sa respire. ai cu aceste cuvinte se întoarse oi descoperi ca ultimul spa?iu dintre doi copaci în al?i fusese închis cu pînza . Paianjenii vazura sabia. I-a trebuit o veonicie sa-oi poata scoate scîrbooenia aceea din ochi oi din sprîncene. Bilbo se urca în copac unde dadu nas în nas cu un paianjen batrîn. Pîna la urma reuoi totuoi sa-l ridice pe Fili pe craca. dupa care. Lucrul urmator pe care trebuia sa-l faca Bilbo era sa elibereze un pitic. dar domnul Baggins era grabit. din fericire. cu ajutorul acestui fir . dupa care Fili facu tot ce -i statu în putere sa-l ajute pe hobbit. oi într-o cl ipa toata ceata se napusti alergînd spre hobbit. Nu cred ca ar fi reuoit daca unul dintre paian jeni n-ar fi lasat. iar unii dintre ei se sim?eau chiar mai rau. reuoi sa taie majoritatea firelor tari oi lipicioase. întinse în graba de la un trunchi la altul . cu toate ca i se lipea de mîna oi-l durea. oi înainte ca paianjenul sa-oi dea seama ce se întîmpla. nu una ?esuta serios. aoadar.Dar n-au sa ma prinda. taindu-le firele. sa atîrne un fir pîna jos. începura amîndoi sa ridice întîi un pitic.

numarîndu-l oi pe bietul Bombur. o zi sau doua. iar el se tîrî în patru labe oi cazu din copac drept în mijlocul celor de jos. to?i unsprezece gramada. Lo vea fara mila în toate direc?iile! Lucea încîntata parca. sarira sau cazura pe jos. Dar asta nu putea contin ua la nesfîroit. Îoi scosese inelul cînd îl salvase pe F ili oi uitase sa-l puna la loc. aproape de trunchi. taind firele cu cu?itul. doar patru dintre pitici erau în stare sa se ?ina pe picioare. buf! pe pamînt. Ucise vreo jumatate de duzina înainte ca ceilal?i sa se hotarasca sa se r etraga oi sa-l lase pe Bombur lui Bilbo. ceilal?i pitici se munceau sa elibereze restul pr izonierilor. care zacea pe jos. . Bifur. Situa?ia era destul de disperata. aoa ca începura to?i sa bolboro-seasca oi sa sîsîie. to?i doisprezece. Se strînse-ra. fluturînd sabia. major itatea neputinciooi. mai erau înca cinci pitici atîrna?i de capa tul crengii. dar atunci îi luasera prin sur-prindere oi pe întuneric.Astfel îi scapara pe Kili. Nu mai sta?i aco lo sus. Unii pitici aveau cu?ite. ramînînd întins pe jos. oi nu mai era mult pîna cînd urmau sa fie cu to?ii d oborî?i ca niote muote sleite. Curînd aveau sa fie to?i liberi. în timp ce sute de paianjeni furiooi se holbau la ei de pes te tot. de la un copac la altul. oi-i opri pe cei care încercau sa se ca?are sus. . Bilbo dansa în preaj ma lor.Acum te vedem. iar Bilbo avea pumnalul lui elfesc. care statea sprijinit de o pa rte oi de alta de varul lui. tîrîndu-l acum dupa ei. tîrîndu-se pe crengi deasupra piticilor. în timp ce-i înjunghia. Dori oi Nori. stîrpitura pacatoasa! Las'ca te mîncam noi oi-?i lasam oasele oi pi elea atîrnate de un copac! Îîîîîî! Are un ac. mai rai ca niciodata. Bofur. Bofur. ca va acopera cu plase! Vedea paianjeni care se îngrama-deau pe to?i copac ii dimprejur. oi îl legasera din nou. nu-i aoa? Lasa ca tot îl prindem oi-l atîrnam u-n jos. oi de fratele lui. Bilbo era aproape mort de oboseala. reuoind cu greu sa se ?ina pe picioare. Bifur. Reuoira sa respinga paianjenii o data oi înca o data. din jur oi de deasupra. Deodata Bilbo observa ca mai mul?i paianjeni se strînsesera în jurul lui Bombur.paianjenii îi prin-sesera destul de uoor în noap tea din ajun. în sfîroit .aoa ca se rostogoli pur oi simplu de pe craca oi cazu. Bilbo scoase un racnet oi începu sa ciopîr?easca paianjenii din fa?a lui. De data asta se anun?a o lupta crîncena. Bietul Bombur era istovit. deoi nu era clar ce avea sa urmeze dupa asta . Bilbo se întoarse repede la celalalt capat al crengii.Coborî?i! Coborî?i! le striga el piticilor care stateau pe craca. al?ii be?e oi to?i aveau la îndemîna pietre. Era cel mai gras oi fusese ciupit oi înghiontit fara încetare . Piticii se rostogolira. . Cînd începura sa se întoarca paianjenii. din fericire pe ni ote frunze care se aflau acolo. Sabia lui mica era pentru ei un nou fel de în?epatu-ra. Atunci începu batalia. În timp ce se întîmplau toate astea. Pîna la urma Bilbo nu reuoi sa gaseasca alt plan decît sa le spuna piticilor taina inelului. Aceotia se retrasera iute. Paianjenii începusera iaraoi sa-oi ?easa pînza în jurul lor. dar n-avea încotro. Nu-i prea convenea. oi chiar sa ucida mul?i dintre ei.

dezamagi?i. Dar nu-oi dadeau seama daca era vorba de vreunul dintre focurile pe ca re le vazusera în noaptea din ajun. oi unde. aoa ca avura norocul sa se poata odihni. o sa distrag aten?ia paianjenilor. Strigatele oi cînt ecul care se auzeau departe.paianjenii strîngeau cercul tot mai tare. în stînga. Piticii. sa-oi poata trage sufletul. formînd un manunchi compact oi aruncînd cu pietre c a o grindina. nu îndrazneau sa se apropie decît pîna la un punct. se oprira brusc. Oricu m. Avea alta culoare care nu le placea deloc paianjenilor. Se oprira. parea ca peste locurile acelea pluteot e un fel de vraja. se auzi o voce spunînd "Grasul Ghem cu picioare".Eu o sa dispar. cî?iva paianjeni se oi urcasera în copacii de deasupra lor oi ar uncau fire lungi oi lipicioase înspre ei. paianjenii renun?a ra sa-i mai urmareasca oi se întoarsera. ciopîr?ind fire de paianjen. tocmai cînd Bilbo sim?ea ca nu mai poate ridica mîna nici pentru o singura lovitura. oricît ar fi blestemat-o. nu puteau înainta decît oontîc-oontîc. oi sîsîiau blesteme fioroase. iar Inelul pe care -l gasise îi interesa atît de tare. în colonia lor cea neagra. Erau bolnavi oi obosi?i. piticii îoi continuara drumul. unde era cara-rea. urmarira paianjenii spre stînga oi sparsera cercul.Pleca?i. încît un timp uitara de prop riile lor necazuri. cînd. Asta îi nelinioti grozav pe paianjeni. conduse atacul. bolboroseau ai spumegau. cînd aparuse din nou. oi unii o pornir a în direc?ia vocii. Cam pe acolo treb uie sa merge?i. lumina era aici mai verde oi ramurile mai pu?in groase oi amenin?atoare. înspre stînga. printre copaci. care în?elesese planul lui Bilb mai bine decît ceilal?i. Cînd oi cînd trebuiau sa se întoarca sa lupte cu fapturile car ajungeau din urma. "Ghem cu picioare" îi facu sa se înfurie în aoa hal. Zacura o vreme. spuse. Dupa un timp însa lumina începu sa scada oi atunci întrebarile se schimbara: unde se aflau. cu ghicitorile oi tot restul. ai daca pot. suflînd oi gîfîind. Balin. Dar nu trecu totuoi prea mult oi începura sa puna într ebari. Îoi puse brusc inelul oi. Sperînd cu disperare ca Bilbo nu fusese prins. Îi cerura lui Bilbo sa le explice în cele mai mici amanunte cum se facea neva zut. dintr-o parte. . Apoi Balin. ca sa da?i de locul unde am vazut focurile elfilor ultima data. Lucrurile se stricasera iaraoi cam rau. în urma lor. spre marea uimire a piticil or. mai cu seama. Voi tre buie sa ramîne?i împreuna oi s-o lua?i în direc?ia opusa. prada lor se departa încet. Totuoi. Pu?in mai tîrziu. Bilbo reaparu oi ataca paia njenii ului?i. insista sa i se spuna de mai multe ori povestea cu Gollum. Se repezea înainte oi înapoi. A fost greu sa-i faca sa în?eleaga. departe.. striga el. Dar în cele din urma. tocîndu-le picioa ele oi spintecîndu-le trupurile grase cînd se apropiau prea tare. Aoa ca. Dar nu destul de repede. deodata. dar dupa un timp Bilbo sim?i ca lucrurile nu mai pot suferi amînare . pleca?i. dar sigur. A fo st îngrozitor. disparu. oi cu toate ca mul?i dintre paianjen i se aflau destul de aproape în urma lor. lucrurile au parut sa dureze la nesfîroit. pocniturilor de ba? oi a pietrelor aruncate. Paianjenii se umfl au de furie. ca-i împung eu! ai îi împunse. pe de-o parte din pricina ca erau ame?i?i oi p e de alta. din pricina strigatelor. oi cum gasise Inelul. Piticii vazura atunci ca ajunsesera la marginea unui cerc unde arsesera focurile elfilor. "?eapa" îi sperias e de moarte oi acum. încît îoi pierdura min?ile. unde puteau gasi ceva de mîncare oi ce trebuiau sa faca în continuare? . ghemui?i unul într-altul.

erau numai treisprezece . atiau prea bine ca. de fapt. Thorin fusese prins mult mai repede decît ei. Elfii Padureni. continua sa mormaie oi sa rîda pe înfundate: . oi mai în?elep?i. deci. oi mai înva?a?i. Adîncurilor oi Marilor se duceau acolo oi traiau ani oi ani oi se faceau mai buni. fara sa le auda. l -au laudat într-aoa hal. încît Bilbo începu sa simta ca. cazuse ca o piatra fermecata. Se deosebeau de Eldari. de Elfii Apuseni . caci vazusera ca are totuoi minte oi noroc. Unde era Thorin? Se întrebara ce lucru nefast i s-o fi întîmplat. Multa vreme dupa ce to?i ceilal?i tacusera oi închisesera ochii sa doarma. absolut nimic. ar fi murit deja cu to?ii. în afara de Balin.Repetau aceste întrebari întruna oi pareau ca aoteapta ca micul Bilbo sa le dea rasp unsul. Ei nu sînt fi in?e rele. Într-adevar. îi mul?umi-ra. fusese rîndul lui Thorin sa paoeasca în mijlocul cercului oi. Bilbo. ci erau convinoi ca hobbitul va gasi un p lan minunat care sa-i ajute. domnule Bag-gins? Ah. Statea oi se uita în fa?a lui. la copacii care nu se mai terminau. Deodata Dwalin deschise un ochi oi se uita în jur: .Unde e Thorin? întreba. oi descopereau vraji noi o . Da. Drumul pierdut! În mintea obosita a lui Bilbo drumul devenise o idee fixa. într-adevar. De unde se vede ca îoi schimbasera cu totul parerea despre domnul Baggins o i începusera sa-l respecte cum se cuvine (oi aoa cum le spusese oi Gandalf c-o sa se întîmple).doispre-zece pitici oi un hobbit. îl legasera oi-l luasera de acolo. Va aminti?i ca Bilbo adormise buotea n cînd paoise în cercul de lumina? Apoi. fireote.bo-bo-bo". Dupa care se cufunda-ra unul dupa altul într -un somn agitat . ai multa vreme a domnit o liniote de plina. daca n-ar fi fost hobbitul. Caci cei mai mul?i (împreuna cu neamurile lor raspîndite pe dealuri oi pe m un?i. ?ip etele pe care le scosesera cînd îi prinsesera paianjenii oi îi legasera. oi dupa un timp se cufundara din nou. oi un inel fermecat . Adevarul despre dispari?ia lui Bilbo nu scazu cu nimic parerea lor buna despre el. Dar au un pacat: nu au încredere în straini. în tacere . cînd se stinsesera luminile. nu mai bombaneau. Unii se ridicara ch iar oi se plecara pîna la pamînt. Dupa care adormi. se cutremurara. ai cu toate ca pe atunci vra jile lor aveau mare putere. Fapturile pe care le vazusera petrecînd erau. oi deo camdata trebuie sa-i lasam acolo. cu toate ca ar fi fost mult mai curajos daca ar fi avut parte oi de ceva mîncare. plin de vise înfricooatoare. Dar n-avea nimic. oi nasturii împraotia?i în pragul uoii! Bunul oi dragu?ul Bilbo. în timp ce seara se transforma în noapte neagra. la urma urmei. Dupa care venisera Elfii Padureni. erau foarte circumspec?i. Tot zgomotul pe care-l facusera piticii pierdu?i în noapte. ai cum zaceau aoa pierdu?i în pa dure.toate trei bunuri foarte folositoare. de mai multe ori. ce vraja sau ce monotri întuneca?i dadusera peste el. oi nici unul dintre ei nu era în stare sa se duca sa caute ceva sau sa gaseasca drumul pierdut. To?i. prea bolnavi oi obosi?i sa stabileasca garzi s au sa stea cu rîndul de veghe. are în el ceva de aventurier curajos. Elfii Luminii. cu toate ca efortul îi facu sa pice în nas oi nu mai r euoira multa vreme sa se puna la loc pe picioare. aocul a fost îngrozitor.erau mai periculooi oi mai pu?in în?elep?i. nu-i aoa. se trageau din triburi vechi care nu se duceau nicioda-ta în ?ara Elfilor Ap useni. oi tot zgomot ul bataliei de a doua zi trecusera peste el. cu to?ii. Bilbo .Gollum! Sa fiu al naibii! Deci aoa ai reuoit sa te furioezi pe lînga mine! Acuma otiu! Te-ai strecurat încet pe lînga mine.

pentru ca se învoisera cu Regele Elfilor sa-i lucrez e aurul oi argintul. sub pamînt. Peotera mai servea oi drept temni?a pentru prizonieri. dumneata oi oamenii dumitale. continua.fara prea multa blînde?e. Aceasta grota uriaoa. Cu toate astea erau oi ramîneau elfi. cî?iva kilometri de la marginea Codrului Întunecat.Unde sînt prietenii dumitale acum oi ce fac? . dar cel mai mult le placeau st elele. oi s-a hotarît sa nu scoata nici o vorba despre aur sau de spre giuvaiere. traia pe vremea aceea regele lor cel mai mare. Elfii Padureni se sim?ea u atraoi de amurgul Soarelui oi al Lunii noastre. Locuiau de cele mai multe ori la marginea codrului. Asta o otia orice pitic. voia mereu mai mult. oi aveau case sau colibe pe p amînt oi pe crengile copacilor. acesta îl privi pe Thorin cu severitate oi îi puse o gram ada de întrebari. dimpotriva. dar era mai luminoasa oi mai sanatoasa decît locuin?ele gnomi lor. Dupa ce lucrasera. de pe vremuri. Dar dupa venirea Oamenilor. . intrînd în mlaotinile de la picioarele platourilor înalte oi împadurite. au început sa iubeasca din ce în ce mai m ult amurgul oi umbrele. Supuoii lui nu scotea u din pamînt oi nu prelucrau metalele sau nestematele. De fapt. Ar fi însa drept sa spunem ca piticii sus?ineau. caci nu prea iubeau piticii oi-oi închipuiau ca e u n duoman. în padure. . De fapt.Nu otiu. cotind. în ?inuturi care acuma nu mai sînt. supuoii regelui vînau oi traiau mai mult afara. . oi hoinareau în padurile întinse care creoteau înalte. sa-mi ataca?i supu oii în timp ce petreceau? întreba regele. oi nici nu se prea sinchise au de nego? sau de agricultura. Dar Thorin nu spunea nimic altceva decît ca moare de foame. de unde fugeau uneor i ca sa vîneze sau sa calareasca oi sa alerge pe cîmpiile deschise la lumina lunii s au a stelelor.i o noua arta a îndemînarii. din care porneau nenumarate peoteri mai mici de fiecare parte. Într-o grota uriaoa. ca eram slei?i de foame. oi mai pu?in adînca oi periculoasa.De ce a?i încercat de trei ori. Ne-am dus sa ceroim. raspunse Thorin. Copacii care le placeau cel mai mult erau fagii. În fa?a por?ilor uriaoe de granit era un rîu care venea din înal?imile padurii oi conti nua apoi sa curga. înainte ca unii dintr e ei sa se întoarca în Pamîntul de Mijloc. deoi familia lui Thorin n-avusese nici o legatura cu vechea cearta de care v-am pomenit. oi cu toa te ca avea un tezaur destul de mare. mai ales argintul oi nestematele albe. ca luasera ce li se cuvenea. Aoa ca acolo l-au tîrît pe Th orin . G rota era palatul regelui. regele refuzase sa le mai plateasca. facînd lucruri frumoase oi uimitoare.Ce facea?i în padure? . marea slabiciune a Regelui Elfilor erau lucrurile de pre?. dar cred ca rabda de foame în padure . Aoa ca Thorin s -a suparat din cauza felului în care s-a purtat cu el dupa ce oi-a retras vraja oi el oi-a venit în fire. Cînd îl adusera în fa?a regelui. .Nu i-am atacat. seiful unde îoi pastra avu?ia oi fortarea?a în care se ret rageau supuoii lui cînd voiau sa se apere de duomani. în partea dinsp re rasarit.Cautam mîncare oi bautura. Pe vremuri se razboisera cu unii dintre piticii pe care-i acuzasera ca le furasera comoara. departe. oi asta înseamna "fapt uri cu suflet bun". fiindca nu era înca atît de bogat ca al?i suverani ai elfilor. oi avea multe galeri i oi sali spa?ioase. în Pamîntul de Mijloc. fiindca muream de foame.

în dosul unor uoi solide de lemn.Foarte bine. oi-l lasara acolo. s-au aoezat pe jo s oi au aoteptat . nu lau numarat niciodata pe hobbit.Dar. spuse regele. oricum. cî?i erau. de la distan?a . de fapt.lumina facli ilor cînd îoi duceau prizonierii spre inima padurii. mai bine zis. oricum. Se ridicara oi o pornira clatinîndu-se pe picioare. înainte sa înceapa trecerea peste pod. începu sa se întrebe ce devenisera neferici?ii lui prieteni. pe care i-au luat prizonieri. suparat. cînd deodata în jurul lor ?îoni lumina mai multor tor?e. oi. nici el. care ducea pîna la por?ile regelu i. Nu-i placea deloc cum arata gura peoterii oi nu se hotarî sa-oi urmeze prieten . Acolo. Elfii îl prinsera atunci în chingi oi îl închisera într-una din peoterile lor cele mai asc unse. caci elfi i nu sînt gnomi oi au o educa?ie destul de aleasa chiar cînd e vorba de cei mai mari duomani ai lor. care-oi putea folos i ochii. chiar daca o fi sa aoteptam oi o suta de ani. în temni?a regelui. în direc?ia în care opt din treisp rezece. Era podul peste rîu. acoperite de arbor i. ghicira ca s-ar afla poteca.to?i în afara de Bilbo care oi-a vîrît iute inelul în deget oi s-a da t. Piticii erau cu to?ii lega?i la ochi. IX BUTOAIELE SALVATOARE A DOUA ZI dupa batalia cu paianjenii. Îi dadura mîncare oi bautur a oi chiar daca mîncarea nu era foarte gustoasa. ai nici nu l-au auzit sau l-au sim?it cum urmarea. cînd elfii i-au legat pe pitici într-un oir lun g. n-au gasit sau. de ce a?i venit în padure? întreba regele.. topindu-s e în întunericul nop?ii. dar asta ?ine de capitolul urmator oi de începu-tul un ei alte aventuri. tot nu vedea unde îi duceau. care patrundea în coasta unei vai molcome. De lupta nu putea fi vorba. oi apa pe care i-o dad eau. nu le-ar fi fost de nici un folos împotriva sage?ilor cu care elfii puteau lovi c hiar oi un ochi de pasare în întuneric. dar. fagii înal?i coborau chiar pîna la malul rîului. oov ai. Bietul Thorin zacea deci acolo. Regele le daduse porunca sa se grabeasca. de parca ar fi fost sute de stele rooii. singurele arme pe care le aveau. pîna se hot araote sa spuna adevarul. Bilbo facu toate eforturile sa se ?ina dupa tor?e. oi i-au numarat. care venea în urma lor. în orice caz. . pe furio. încît sa se bucure ca sînt prinoi. Bilbo oi piticii facura un ultim efort dis perat sa gaseasca o solu?ie înainte de a muri de foame sau de sete. Deodata tor?ele se oprira oi hobbitul abia avu timp sa le ajunga din urma. era din beloug. nici ceilal?i nu ot iau locul unde plecasera. Thorin închise gura oi refuza sa mai vorbeasca. Aoa ca au încremenit pe loc. dar nu apucara niciodata sa descop ere daca e aoa. la o parte. Elfii Padureni aparura cu arcuri oi sage?i oi l e strigara piticilor sa se opreasca. n-avea mare importan?a caci pîna oi Bilbo. deoi erau bolnavi oi obosi?i. La celalalt capat erau por?ile unei peoteri uriaoe. Chiar daca piti cii n-ar fi ajuns în starea în care erau. cac i ielele îi sileau pe pitici sa mearga cît mai repede. dar Bilbo. Nu trecu mult oi descoperi. în care hobbitul oi-a dovedit din nou utilitatea. Lua?i-l de aici oi pune?i-l la loc sigur. oi dupa ce mai trecu un timp în care se sim?i plin de recunootin?a pentru pîinea oi carnea. muindu-oi radacinile în apa. cu?itele lor mici. Paianjenii uriaoi erau singurele fapturi fa?a de care nu aveau mila oi pe care nu le cru?au. Elfii îoi împinsera prizonierii peste acel pod. unul în spatele celuilalt. Pu?ina lumina care era în padure începuse iaraoi sa scada. Sub pod apa întunecata curgea iute oi cu for?a. Iata de ce.

ai pe urma. Bietul domn Baggins! Multa oi istovitoare vreme a trebuit sa traiasca în locul acela. chiar cînd ieoea. sa fii prins în gh earele paianjenilor? De ce va înfurie atît de tare uciderea lor? Sînt animalele dumnea voastra de casa. de fapt. chiar oi ghemuit în cele mai ascunse oi îndepartate unghere. ai atunci. Erau morocanooi oi supara?i oi nici macar nu se straduiau sa para politicooi. . Porunci ca fiecare pitic sa fie pus într-alta celula. . n-a?i stîrnit voi paian jenii cu zarva oi strigatele voastre? Dupa toate necazu-rile pe care mi le -a?i pricinuit. Dar nu le-a spus ca Th orin era oi el prizonierul lui. Nimeni din cei aduoi aici n u mai poate scapa prin por?ile mele fermecate. care era cel mai batrîn dintre cei ramaoi. spuse. plecau cînd oi cînd la vînato are sau dupa alte treburi. statea Regele Elfil or.ii decît în ultima clipa. va ?in pe to?i închinoi pîna va vine mintea la cap oi înva?a?i sa va pur ta?i. pe un tron de lemn sculptat. de unde vin. fireote.De altfel. c u stîlpi ciopli?i din piatra vie. complet singur. P rimavara purta coroana din flori de padure.Ce-am facut. cînd se repezi dupa ultimii elfi. Înauntru galeriile erau luminate de flacarile rooii ale tor?elor. favorite? Întrebarea îl înfurie. dar nu re uoi sa scoata de la ei mult mai mult decît de la Thorin. tot nu-i servea la ni mic. în care rasuna ecoul. De mai multe ori a fost cît pe-aci sa fie prins între uoile c are s-au închis brusc dupa ce au trecut ultimii elfi. Grupuri de Elfi Padureni. caci erau slei?i de puteri oi în zdren?e. abia îndraznind s a doarma. le spuse o amenilor lui sa-i dezlege. unde vor sa se duca. iar aerul care le umplea era mai curat. pe rege. reuoea totuoi sa iasa. dar uneori. cu toate ca asta era periculos. caci venise iaraoi toamna. oi elfii care fa ceau de garda cîntau înaintînd prin galeriile cotite oi încrucioate. daca se grabea. Intra rile erau închise cu por?i fermecate. Ca sa faca oi el ceva. Asta a descoperit-o Bilbo. sau de teama sa nu se ciocneasca cineva de el oi sa-l descopere . conduoi uneori de rege. aici nu-i nevoie sa stea lega?i. dar nu îndraznea sa se apropie prea mult din cauza umbrei lui. înainte ca marile por?i ale regelui sa se închida cu zgomot. Într -o sala mare. am oi eu dreptul sa otiu ce va aduce pe aici oi. Îi întreba îndelung oi în amanun?ime ce fac. cu toate ca se uita crunt la ei. îoi lua obiceiul sa se plimbe prin palatul Regelui Elfilor. daca B ilbo se mioca destul de repede. mai rau ca niciodata facîndu-l sa raspunda: . sa i se dea de mîncare oi de b aut. Nu semanau cu cele din fortare?ele gnomilor pentru ca erau mai mici. prin padurile dinspre Soare-rasare. a scunzîndu-se tot timpul. nu i-a?i suparat. neîndraznind sa-oi scoata niciodata Inelul. pe care reuoi se sa le gaseasca. În mîna ?inea un toiag de stejar. sculpt at. Maria-ta? întreba Balin. nici nu otia unde Dumnezeu sa se duca fara ei. coborau ma i pu?in adînc sub pamînt. reuoea sa iasa strecurîndu-se în urma lor.E o crima sa umbli prin împara?ia mea fara aprobarea mea. Uita?i ca va afla?i în r egatul meu oi ca a?i folosit drumul facut de oamenii mei? N-a?i tulburat voi de trei ori liniotea oamenilor mei în padure. oricît ar fi fost de inconsistenta oi de nesigura în lumina tor?ei. Nu voia sa-i paraseasca pe pitici oi. Pe cap avea o coroana de boabe oi frunze rooii. ceea ce nu se întîmpla prea des. E oare o crima sa te rataceoti în padure. Nu reuoea sa ?ina pasul cu elfii-vînatori chiar tot t . sa-?i fie foame oi sete. Prizonierii fura aduoi în fa?a lui oi. daca nu vre?i sa-mi spune?i acum. dar sa nu li se dea voie sa iasa din mica lor închisoare pîna cînd nu se hotaraot e macar unul dintre ei sa-i spuna tot ce voia el sa otie.

într-o clipa ca trebuie sa fie vorba de Thori n. bineîn?eles. oi dupa un timp reuoi sa se orienteze f oarte bine. de bi ne de rau. se apropie de uoa oi avu o lunga convorbire în ooapta cu Bilbo. Poate ca asta era unul din motivele pentru care plecase oi îi lasase singuri. Dar Bilbo nu împartaoea nici pe departe speran?ele lor. aoa ca nu descoperi niciodata drumurile care l-ar fi sc os din padure. sau în orice caz nu înai nte sa le dea Thorin semnalul. lînga un foc bun. zi de zi. în diferite par?i ale palatului. în plus. profitînd de orice ocazie. cu toate ca se aflau acum într -o situa?ie critica oi dragonul era înca în via?a) va suferi serios daca Elfii Paduren i vor avea preten?ia la o parte din ea. într-adev ar. îngrozit sa nu se piarda. vede?i. Cînd ieoea la aer i se mai facea oi foame. aoa ca nu facea decît sa rataceasca disperat. ai astfel Bilbo reuoi sa duca în taina mesajul lui Thorin fiecaruia dintre ceilal? i pitici întemni?a?i. În cele din urma. oi dupa un timp descoperi ca aoa oi era. sa afle ca mai era un pitic închis. "Sînt ca un spargator care. pîndind oi urmari nd garzile. se afla aproape de ei oi ca nici unul nu trebuie sa dezvaluie misiunea lui regelui. la lumina lampi i!" ai ar mai fi vrut uneori sa-i poata trimite vrajito-rului un mesaj în care sai ceara ajutor. dupa o saptamîna sau doua de via?a traita în ascuns. ai mare-i fu mirarea. dar asta era. o data ce-a intrat. capetenia lor. trebuia s-o faca el.impul cît umblau pe afara. În zadar: probabil ca îi despar?ea de el toata întinderea misterioasa a Codrului . îoi spunea. nu mai poate pleca oi trebuie sa c ontinue sa prade în chip jalnic aceeaoi casa. daca era ceva de facut. cînd nu era nimeni prin jur. care statea de partea cealalta. Caci lui Thorin îi venise inima la loc. Aici e partea ce a mai trista oi plicticoasa din toata aventura asta nenorocita. Dupa o clipa însa îoi dadu seama ca nu se poate înoela. cînd auzi vociooara lui Bilbo prin gaura c heii. În cele din urma. oi sa schimbe doua-trei vorbe c u capetenia piticilor. Descoperi toate cele douasprezece celule în care se aflau. îoi dadu foarte repede seama ca. Thorin era prea amarît ca sa mai fie furios de necazurile lui oi începuse chiar sa s e gîndeasca sa-i spuna regelui totul despre comoara oi despre cautarile lor (ceea ce dovedea cît de mult îi scazuse moralul). sa aiba o parere foarte buna) nu va mai reuoi sa gaseasca nici o solu?ie ing enioasa.în timp ce în peoteri reuoea. caci nu otia sa vîneze . obositoare oi pe nibila. ceilal?i pitici au fost cu totul de acord. fireote. se întîmpla tocmai ce spusese Gandalf. ca i-ar da o parte din comoara. aveau toata încrederea în Bilbo. cînd nu era nimeni pr in preajma. de cît atunci cînd extraordinarul domn Baggins cel Nevazut (despre care începuse. domnul Baggins. sa traiasca furînd mîncare din camara sau de pe masa. imposibil. Primind mesajul. într-un loc deosebit de tai nic oi de întunecos. oi era din nou hotarît sa nu se rascumpere prin fagaduieli facute regelui. tragînd într -o zi cu urechea în timp ce stateau nio te paznici de vorba. reuoi sa afle unde era ?inut fiecare pitic în parte. reuoi cu mare greuta te sa gaseasca locul. spunîndu-le ca Thorin. Nu-i placea sa depinda to? i de el oi tare ar fi vrut sa-l aiba pe vrajitor pe aproape. Ghici. S-au gîndit cu to?ii c a partea lor din comoara (caci o socoteau a lor. auzind cum îo i salvase hobbitul tovaraoii de paianjeni. Ao da orice sa fiu din nou în vizuina mea. pîna cînd i se ivea iar ocazia sa se întoarca. singur oi fara aju tor. decît atunci cînd nu va mai fi alta speran?a de scapare. Caci .

oi stînd la pînda oi ascultînd ce spuneau servitorii regelui. Exista u n pîrîu care curgea pe sub o parte din zona cea mai joasa a palatului oi se unea cu Rîul Padurii mai departe. unde se pute a lasa un zagaz drept în albia rîului. caci pe acolo treceau multe marfur i. De multe ori erau doar prinse unul de altul ca niote plute mari. pe apa. apoi deschidea u zagazul oi butoaiele ieoeau plutind oi leganîndu-se pe apa. Bilbo descoperi ceva foa rte interesant: por?ile cele mari nu erau singura intrare spre peoteri. pîna aproape sa-i crape capul. dar nu-i veni nici o idee stralucita. în sus. pe apa. ca trebuie sa scot butoaiele goale din beciuri. . pe cînd tot adulmeca oi se plimba încoace oi încolo. Dar era adesea deschis. Un timp Bilbo statu oi se gîndi la zagaz. era tot uoi un loc unde tunelul trecea pe sub peoteri oi unde tavanul fusese taiat oi ac operit cu chepenguri mari din lemn de stejar. Auzind acestea. spuse. Asta-seara am mult de tras. Îi urma pe cei doi pîna cînd intrara într-un beci mic oi se aoezara la o masa pe care se aflau doua cara fe mari oi pîntecoase. deoi prin par?ile acelea nu creotea vi?a de vie. probabil. Dupa ce le goleau. Bilbo descoperi chepengur ile oi la ce foloseau. fie ca intrau. spuse rîzînd oeful garzilor. de la Lacul cel Lung. dincolo de dealul abrupt unde se afla desc hizatura principala. caci Elfilor Padureni oi mai ales regelui lor le placea foarte mult vinul. de curînd. Din Oraoul Lacului. Daca ar fi intrat cineva pe acolo. spre bec iurile regelui. dupa cum a?i ghicit.Hai cu mine. pîna cînd curentul le du cea într-un loc. s-ar fi trez it într -un tunel negru oi accidentat. dar nu servea la mar e lucru cînd ei erau paisprezece. Tavanul de stînca cobora acolo pîna aproape de suprafa?a apei.Bine. Apoi Bilbo îl auzi pe ch larul regelui spunîndu-i capitanului garzilor "noapte buna". care se afla în apropiere de punctul în care Rîul Padurii se varsa în Lacul cel Lung. departe de rîu. acolo continua sa existe un orao înfloritor al oameni-lor. care patrundea adînc în inima dealului. în locul unde pîrîul subteran ieoea din coasta dealului se afla u n zagaz. pîna la urma t ot a reuoit sa-oi salveze prietenii. în urma lor. fie ca ieoeau. oi iata cum s-a întîmplat. Stînd ascuns în spatele unui poloboc dintre cele mai mari. În beciuri se aflau butoaie. unde malul ieoea afara. ca un mijloc de aparare împotriva duomani lor de tot felul oi mai ales împotriva dragonului de pe Munte. oi împinse cu prajina sau cu vîslele în sus. caci vazu ca norocul e de parte a lui oi ca are imediat ocazia sa-oi încerce planul lui disperat. butoaie oi iar butoaie. la vale. sau de la viile oamenilor de pe meleaguri îndeparta te. legate oi aduse înapo i. Asta-seara e un ospa? oi nu se cade sa servim vin prost. Garzile se departau tropaind pe culoa re. spre rasarit. aproape de margine a cea mai rasariteana a Codrului Întunecat. Vinul oi celelalte bunuri erau aduse de la rudele lor dinspre miazazi. elfii luau butoaiele oi le aruncau prin trape. Într-o zi. sa vad daca vinu-i v rednic de masa regelui.Întunecat. ai atunci Bilbo avu un noroc cu totul neobionuit. sa-?i dau sa bei pu?in din vinul ala nou pe care l-am prim it acum. în cele din urma. Dupa cîte se parea. Nu trecu mult oi începura sa bea oi sa rîda cu pofta. alteori erau înca rcate pe vase. Acolo erau culese. Dar. aoa ca un paharel te ajuta sa munceoti mai bine. întrebîndu-se cum l-ar putea folosi ca sa-oi scape prietenii oi. Se gîndi oi se tot gîndi. ajunse sa conceapa un plan disperat. luînd tor?ele cu ei oi lasînd totul în întuneric. care se deschideau. . Un inel fermecat era un lucru foarte bun. pe apa sau pe uscat. Prizonierilor li se adusese masa de seara. ca sa împiedice pe oricine ar fi vrut sa intre sau sa iasa pe acolo. Bilbo începu sa tremure de emo?ie. butoaiele plecau pe Rîul Padurii. a fla cum se aduceau vinurile oi alte bunuri. în Oraoul Lacului. Elfii Padureni nu se ame?esc decît cu vin . const ruit pe poduri oi patrunzînd departe în apa. am sa gust oi eu un pahar.

pîna cînd numarul celor care-l urmau ajunse la doisp rezece . Daca se afla asta. dar oricît ar fi fo st de fericit sa iasa din camaru?a lui de piatra atît de plictisitoare. dar. în noaptea aceea avea loc în padure oi în salile de sus o mare Petrecere a Toamne i. . apoi puse capul pe masa oi cazu într-un somn adînc. Dupa care se duse din uoa în uoa. voia totuo i sa se opreasca oi sa puna întrebari. imediat dupa ce ieoi piticul de acolo. spre celule. Dar ce facem? Bilbo îoi dadu seama ca venise vremea sa le explice cît de cît ideea. Hai înapo i în celulele voastre frumoase. destul de aproape de beciuri. orice s-ar întîmpla. cu toate ca purta ine lul. sim?i de mai multe ori ca i se taie picioarele de frica. fara sa dea vreun semn ca vazuse ce s -a întîm-plat. Temerile lui se vadira a fi cît se poate de justificate. Dar totul a mers ca pe roate oi n-au întîlnit nici un paznic. De f apt. Aproape to?i supuoii regelui petreceau oi se veseleau. au trebuit sa faca ceea ce le sugerase Bilbo. ca de obicei. Perspectiva era prea îngrozitoare. oi asta e ultima noastra oansa. oi trebuia servit în cupe mici. din cauza întunericului oi a f aptului ca fusesera prea mult timp închioi. Cîteva clipe mai tîrziu oeful garzilor nu mai avea chei. "Naiba so ia de afacere piticeasca". s-ar parea ca eoti un Spar gator de mîna-ntîi . sa gasi?i un alt plan mai bun . apoi. o încuie cu grija la loc.Ia te uita! spuse Thorin. îoi spunea Bilbo în sinea lui. Cînd ai reuoit sa pui mîna pe chei. ci doar ospa?ului regelui. . spuse Bilbo descurajat. sa nu riscam sa ne pierdem unul de altul. În cele din urma. o sa va încui la loc oi o sa sta?i comod. oeful garzilor începu sa mo?aie. Atunci hobbitul intra pe furio în beci. Întîi descuie uoa lui Balin. dupa multe poticneli. Caci ideea nu le-a placut deloc oi începura sa bombane în gura mare. iar Bilbo alerga cît putea de repede pe culoare. spuse hobbitul. dar nu era deloc convins ca piticii o vor primi bine. pentru ca era clar ca nu puteau sa încerce sa g .dar nu cred ca o sa mai pot pune vreodata mîna pe chei. dar. Inima lui Bilbo batea sa se rupa ori d e cîte ori se loveau unul de altul sau morma-iau oi ouooteau pe întuneric. . am crezut ca ai oi un plan inteligent. dar în acelaoi timp oi cam enervat. Balin ramase foarte uimit. dar pu?in mai tîrziu începu sa picoteasca oi el . vinul asta era din recolta îmbatatoare a ma rilor gradini din Dorwi-nion oi nu era destinat solda?ilor sau servitorilor. Fii baiat bun oi nu mai discuta. din fericire. sa otie ce voia sa faca Bilbo oi multe alte le.extrem de tare.N-avem timp acum. nu în carafe mari oi pîntecoas e ca ale chelarului. ori n ici unul. cu toate ca asta era periculos. Chelarul continua un timp sa vorbeas-ca oi sa rîda de unul s ingur. sîntem cu to?ii oamenii dumitale. urmeaza-ma oi-ai sa vezi! Trebuie sa ramînem c u to?ii împreuna. oi o sa ne mai oi înecam.Foarte bine. dupa cît se parea. chia r daca ao fi dispus sa mai încerc. pentru ca nu putea sa împiedice cheile sa zornaie destul de tare din cînd în cînd. cînd îi oopti Bilbo sa iasa sa se alature prietenilor lu i. Pu?in timp dupa aceea. Legatura mare de chei i se parea foarte grea pentru bra?ele lui oi. mormaira. În cele din urma. Sînt convins ca în viitor. ajunsera la temni?a în care se afla Thorin. Ori scapam to?i. Dumnezeu otie unde va mai pune regele. Dupa cum va închipui?i. aoa ca se potolira.nici unul dintre ei nefiind prea sprinten.îi cazu capul pe masa oi adormi sforaind lînga prietenul lui. La o adica. ai asta îl facea sa tremu re din cap pîna-n picioare. Gandalf a spus adevarul. Ideea asta e o nebunie! . cu lan?uri la mîini oi probabil oi la picioare. la mare adîncime sub pamînt.O sa ne izbeasca oi o sa ne faca buca?i.

rînduri-rînduri. oi cîntau frînturi de cîntece. Gasira repede treisprezece butoaie destul de mari ca sa încapa cîte un pitic în fiecar e. cu toate ca Bilbo se stradui sa gaseasca într-un timp atît de scurt paie oi alte lucruri cu care sa-i împacheteze confortabil. chelarul? spuse unul dintre elfi.Scutura-l! Trezeote-l! strigara ceilal?i. se furioase lînga el oi. Galion nu prea era încîntat sa fie scuturat sau trezit oi înca oi mai pu?in sa fie bat jocorit. . care se desfaoura într-una din salile palatului. capitanul. Aoa ca. Bilbo auzi voci care rîdeau oi vorbeau. milos. înainte sa-oi contin ue drumul. în timp ce Balin.A?i auzit. spuse altul. cu vise placute. pîna erau iaraoi prinoi.Aha! se auzi un strigat. mere oi altele. Un minut sau doua dupa ce fixase capacul but oiului lui Balin. în mijlocul încaperii. . urmîndu-l pe hobbit. gata pregatite. A doua zi expresia capitanu lui garzilor probabil ca avea sa fie alta. .Daca batrînul gura-casca întîrzie. Ar trebui sa fie aici acum. Vinul de Dorwinion. da un somn adînc. se furioara în beciurile cele mai adînci. aici jos. cu toate ca Bilbo. Trecura prin fa?a unei uoi prin care îi vazura pe capitanul garzilor oi pe chelar care continuau sa sfora ie ferici?i. Nu era timp de pierdut. cu un zîmbet pe fa?a. sau sa bombane prin galerii. am aoteptat oi-am tot aoteptat. ca sa trecem prin toate uoile încuiate oi sa disparem! Trebuie sa ne punem foarte rep ede pe treaba daca vrem aoa ceva!" Balin a fost pus sa pîndeasca paznicul oi chelarul oi sa dea de veste daca mioca.oi cu astea nu aveau ce face . nerabdatori. ma supar. sa ne arate ce-avem de facut! . . îoi spuse domnul Baggins. uitînd de datorie. Dar printre ele se aflau oi cîteva cu care se carasera alte lucruri în pala tul regelui. Unele erau butoaie de vin . mormai el. Thorin îi facuse mari necazuri oi acum se sucea oi se rasucea în butoi. E cu capul în cana! A facu t oi el o mica petrecere în doi. vîrîndu-se în ele. De fapt. alerga încoace oi încolo. unele erau chiar prea spa?ioase oi. mîrîind ca un cîine mare într un cote? prea mic. Treaba s-a ispravit tocmai la timp. care amasese ultimul. de fapt. facînd ultimele rectificari oi sperînd.aseasca drumul pîna-n salile de sus sau sa se lupte sa iasa pe por?i. piticii se gîndira îngr ijora?i cît vor fi de scutura?i oi de izbi?i. sa-l ajute pe chela r sa împinga butoaiele goale prin trape. Parasisera un ospa? vesel. ca planul lui va reuoi. B ilbo se straduise sa astupe gaurile din par?ile laterale ale butoaielor oi sa fi xeze capacele cît mai bine. cum ar fi unt. cu prietenul lui. Nu l-am vazut servind la masa asta-seara. "Aoa va avea mai pu?ine necazuri. ce-o sa se mai mire cu to?ii! O sa -oi închipuie ca am avut puteri supranaturale grozave. Uite-l pe batrînul pezevenghi. . facea o gramada de mofturi din cauza gaurilor prin care trebuia sa intre aerul. în rîu. cînd acolo sus to?i petrec oi se veselesc. care se închid eau ca prin farmec. Dupa cîte otia Bilbo. îi pusese cheile înapoi la cingatoare. N-am de gînd sa-mi pierd vre mea aici. Vai. oricît ar fi fost de absurd. pentru ca era greu sa le deschizi la capat fara zgomot oi era greu sa le închizi la loc. cî?iva elfi primisera porunca sa coboare curînd. spunînd ca se sufoca înainte chiar sa se fi pus capacul la butoi.Unde-i batrînul Galion. N-a fost om rau oi s-a purtat destul de frumos cu prizonierii. oi acum ramasese din nou singur. oi aote ptau sa li se dea brînci. oi av eau inten?ia sa se întoarca acolo cît mai repede. cel cu trapele. în timp ce voi b ea?i oi va veselea?i. Butoaiele erau. Nu-i de mirare ca am adormit. Ceilal?i s-au dus în beciul alaturat.

în cana. bine. daca le j udeci dupa greutate.Ia apuca?i-va de treaba. va ramîne singur de tot oi va trebu i sa stea ascuns pe vecie. cî?iva metri mai jos. rostogolind butoaiele catre trapa. mormai chelarul. va mai gasi vreod unde se adunau bu le spuna piticilo fi ieoit din pa Pe cînd îi treceau toate aceste gînduri prin minte. dar în altele. fapturi voioase. împachetat cu grija. unele peste altele.Salveaza-ne. plecînd apoi la vale. cazînd apoi în apa rece. Unele dintre butoaie erau. dura. înainte sa ne apucam de treaba.Mi-a fost urît. Pîna cade jos. coboara . Caci. pe gratis. n-a?i fi reuoit sa face?i nici macar cît a facut el.Nu-i de mirare. într-adevar. oi gata! Face?i ce va spun! . pe apa. Galion. hai. caci nu avusese timp sa r tot ce aflase sau ceea ce avusese inten?ia sa faca dupa ce vor dure. Dispar usera aproape to?i prin gaura neagra a trapei. Ia da-ne oi noua o gura din licoarea asta aromitoare. pe apa. începura sa cînte un cîntec în jurul deschizaturii pe unde rîul. Dar nu oi-au pi erdut min?ile cu totul. cum o sa-oi dea seama de greutate ni ote be?ivani care trebuie sa plece. plesnind apa. ciocninduse de pere?ii tunelului sau unul de altul. Jos. Dar sa otii c a tu raspunzi daca poloboacele pline cu unt pentru rege oi cu cel mai bun vin al lui se duc pe gîrla oi ajung la Oamenii Lacului. goale. prin trapa. strigara. Au baut apoi un rînd oi deodata au devenit nemaipomenit de veseli. Plici oi placi.Bine. jos cazura toate. spusera elfii. se afla cîte un pitic. Hai de-a dura. elfii. dura. ai început cheful devreme oi ?i s-au cam încîlcit min?ile Ai pus aici butoaiele pline în loc sa le pui pe cele goale. dar cred ca. . chiar de ar fi putut sa scape în clipa aceea prin por?ile de sus. dar explica?ia e aici. în peoterile elfilor. era foarte pu?in probabil ca ata piticii. pare sa-oi fi luat por?ia . Probabil ca dumne avoastra v-a?i dat seama mai demult oi v-a?i distrat. ca Spargator permanent. Deci ramasese pe afara oi nu era nimeni care sa-l împacheteze. . daca a?i fi f ost în locul lui. în timp ce un butoi oi pe urma altul se rostogolira uruind spre deschiz atura neagra. Se întreba ce vor pa?i fara el. Dupa cum arata. chiar daca ar mai fi avut posibi litatea s-o faca. cade în apa! Aoa cîntara. . Nu-i nevoie sa-l trezeoti pe temnicer. ai deodata Bilbo îoi dadu seama de punctul slab al planului sau. Se parea ca de data asta îoi va pierde într-adevar piticii. Pe uscat nu otia drumul care sa-l duca pîna-n locul toaiele. raspunsera elfii. Oricare le-ar fi masura.

Unde-i Soare oi e zi. ca u n oobolan. Apoi. Unde Soarele domneote. Sa te-ntorci cînd zorii crapa Peste ?arm. uoor ca un dop. singur-sin gurel . chepengurile se închisera cu o bufnitura oi vocile se pierdura. Auzi scîr?îitul zagazului pe care trageau elfii în sus oi descoperi ca se afla în mijlocul unei mase plutitoare de bu toaie oi poloboace. peste rogoz. ai plici! a cazut în apa . du-te dupa stele De pe ceruri reci oi rele.. cu butoi cu tot. nisip oi apa. Cu toate ca avea urechile pline cu apa.o apa rece oi moarta . tot n-a reuoit sa se ca?are pe butoi. Tocmai rostogoleau ultimul butoi spre trape. Peste-a pomilor lumi zboara Spre-adierile de vara. micul Bilbo. De fap t butoiul era gol oi plutea. Vino sus. dar oricîte eforturi a facut. albe. Bilbo se afla într-un tunel negru. Du-te catre miazazi. ai sînt pajioti înverzite. butoiul se rostogolea tragîndu-l din nou pe sub el. scuipînd oi aga?îndu-se de lemnul butoiului. Catre miazazi grabeote! Jos. Peste balarii oi boz.. în apa. Unde pasc cirezi de vite. Lasa coamee-avîntate. hai.Spre ?inuturi de-odinioara! Lasa hrube oi palate. Spre ?inuturi de-odinioara! Unii se dusera sa traga de frînghiile care ridicau zagazul. Unde codru-i des oi negru ai-umbre sure-s în tot locul.caci cum sa te bizui pe niote prieteni împacheta?i în butoaie! Curînd aparu însa în întunericul din fa?a o pata cenuoie. s-a aga?at oi el oi s-a trezit arunc at în trapa. coboara. saracu?ul. pe apa. Apoi a ieoit din nou la suprafa?a. unde-s gradini ai-unde sînt ciorchinii plini. În disperare de cauza oi neavînd altcev a mai bun de facut. plutind în apa înghe?a-ta. Din a mlaotinilor salbe! Du-te. sa poata ieoi butoaiel e de îndata ce erau toate acolo jos. Ori de cîte ori încerca. în apa. deodata. Printre ce?uri ce cresc. care se tot izbeau unele de altele oi se îngramadeau sa treaca . Bilbo auzea elfii care continuau sa cînte în pivni?a de sus.cu b utoiul peste el. Peste stuf.

"Numai de-ao fi înfundat bine capacele". el era foarte uoo r oi butoiul era bun oi mare. Atunci oi-a dat el seama ca n-ar fi fost bine nici dac-ar fi re uoit sa se aoeze calare pe butoi. apele grabite ale Rîului Padurii împinsera toata armata de butoaie oi poloboac e spre malul dinspre miazanoapte. Într-o clipa împinsera cu prajinile oi s trînsera toate butoaiele la un loc. cu toate ca era groaznic de incomod. cu rentul plin de vîrtejuri împinse mai multe butoaie pîna aproape de mal. tot muocînd terenul. ca sa nu fie lovit din toate par?ile oi facut buca?i. în sfîroit. luase oi pu?ina apa. pe sub maluri suspen-date. oi Bilbo îoi spuse ca trebuie sa fie cele în care erau pit ici. fara capastru sau scari. Golful avea un ?arm cu pietrio. în apa joasa. sa-oi poata pastra cît mai bine echilibrul. aoa cum se oi temuse. pe care n-o mai umbrea nimic. Bilbo profita atunci de ocazie ca sa se urce dintr-o parte pe butoiul lui. Rîul Neg ru se facea dintr-o data larg. dupa ce le numarara. în orice caz. coborînd pe apa oi intrînd în ouvoiul principal. unde. într-un loc unde copacii de pe ambel e maluri deveneau tot mai sub?iri. N-a trecut mult oi butoaiele s-au eliberat din nou oi au început sa se suceasca oi sa se rasuceasca. se gîndi el. se întreba cît timp va mai fi în stare sa se ?ina aga?at de butoi oi daca n-ar trebui sa riote sa-i dea drumul oi sa încerce sa înoate pîna la mal. Pe mal erau oameni care priveau cu aten?ie. erau unele care pareau sa atîrne greu în apa. îi venea foarte greu sa se ?ina bine de butoi. Reuoi sa ?ina capul afara din apa . Bilbo îoi dadu seama ca. le legara la un loc cu sfoara oi le lasara sa ramîna aoa pîna diminea?a . încît uita de pitici. domnul Baggins ajunse. Printre butoaiele care înaintasera plutind pe lînga el în întuneric. caci între butoi oi tavanul care cobora brusc în d reptul zagazului nu mai era loc nici macar pentru un hobbit. Se ca?ara ca un oobolan murat oi se lungi deasupra. Era o fîoie de apa luminata. dar nu trecu mult oi starea lu i deveni atît de îngrijoratoare. doar cîteva continuînd u-oi drumul pîna se lovira de digul de piatra. Ieoira de sub crengile care atîrnau din copacii de pe cele doua maluri. Norocul se schimba într-adevar în favoarea lui. era ca oi cum ar încerca sa calareasca. Bilbo s-a ferit cît a putut el mai bine. fiind permeabil. Reuoea sa vada cerul palid printre ei. oi. Pe ?armul c u apa mica. sapasera un golf larg . întrerupta ici-colo de oglindirea norilor oi a stelelor. Apoi. ieoit în afara. dar în cele din urma m ul?imea de butoaie care se înghionteau a început sa se mai împraotie. pu?in mai tîrziu: la un moment dat. Din fericire. Totuoi. unde ramasera un timp blocate de o radacina ascunsa. dar. un calu? burtos.pe sub arcada oi sa ajunga în ouvoiul de afara. oi în capatul dinspre rasarit era întarit de un mic promontoriu de roca tare. în timp ce acesta ramasese în?epenit lînga un altul. suprafa?a ei lunecoasa dansînd. care tot voia sa se rostogoleasca pe iarba. dar tremura de frig oi-oi spunea în sinea lui ca asta îl va ucide înainte ca norocul sa se întoarca în favoarea lui. plutind unul cîte unul pe sub bolta de piatra oi departîndu-se. majoritatea butoaielor se rostogolisera pe uscat. Vîntul era rece. Bilbo se întreba cum s-or fi sim?ind piticii oi daca o fi intrat multa apa în butoai e. mai placut c a apa oi Bilbo spera ca n-o sa alunece brusc de pe butoi cînd s-or porni din nou l a drum. reuoi to tuoi cumva. Tot înaintînd aoa. întîlnindu-se cu apele principale ale Rîului Padurii ca re cobora grabit de la por?ile mari ale regelui. cu mîinile oi picioarele întinse în laturi. oi.

dupa care însa se furioa pîna la niote cocioabe pe care le vazuse lînga mal. aoa ca trebuie sa ne grabim. Într-o clipa. Se cufunda prea mult . adormi chiar pu?in pe niote frunze uscate . cu prajina. Bilbo stranuta din nou. oi d e cîte ori încerca sa se ascunda. pe masura ce intra u în ouvoiul principal oi coborau la vale. situa?ia lui Bilbo era ceva mai buna! Cobori de pe butoi . un burduf cu vin oi niote placinte. Daca le-am fi primit în timpul zilei. îl descopereau din cauza exploziei violente a stranu turilor lui înabuoite. . dar vinul îl ajuta sa suporte frigul oi. se auzea larma oi veselie. ne invitat. care nu er au cîtuoi de pu?in ale lui. . Coborî cît reuoira sa-l duca de repede picioarele lui ?epene oi ajunse tocmai la t imp lînga gramada de butoaie. Restul nop?ii îl petrecu ud oi departe de foc. dar se sim?ea înghe?at din cap pîna în picioare .Încarcatura asta e grea. nu era Soare la ora aceea. lînga rîu. dar ra-mînea de vazut daca ra masesera vii sau erau mor?i. Se trezi din nou. ducea cu el o pîine. înspre lac. tot mai la vale. s-a descurcat la început foarte bine. D upa un timp însa l-au tradat urmele ude ale talpilor oi picaturile de apa pe care le lasa oriunde se ducea sau se aoeza. mormaira unii dintre elfi. trecusera de padure. trecu cu greu prim apa pîna la mal. începuse sa se smiorcaie. în satul de lînga rîu se stîrni o mare agita?ie. Dupa o vreme. scîr?îiau oi se bî?îiau.oi un ele nu par deloc goale. Bi neîn?eles ca. mai întîi încet. x O PRIMIRE CALDUROASA PE MASURA CE ÎNAINTAU plutind pe apa. Sub . oi un foc oi as ta îl atrasese. fara sa-l observe nimeni în agita?ia generala. ugind în padure. Acum nu se mai gîndea de doua ori daca sa ia sau nu. mai mult înca. Din fer icire. Nu mai era ud. Scapasera de temni?ele regelui. mîncarea care-i aparea în fa?a. ca sa arunce umbre stînjenitoare oi din fericire reuoi sa nu mai stranute multa vreme. *** Cred ca nu e nevoie sa va dau prea multe amanunte în legatura cu aventurile lui di n noaptea aceea. oi nu doar interesat în mod politicos de delicatesele unei camari bine garnisite. care erau acum toate legate strîns la u n loc. Era o diminea?a înnourata oi jos. pe care elfii-plutao i aveau s-o duca în curînd la vale. caci hainele lui erau muiate oi zdren?uite oi le sim?ea pe piele r eci oi lipicioase. Butoaiele. ajutat de inelul lui fermecat. caci ne apropiem de sfîroitul calatoriei catre Soare-rasare oi aj ungem la ultima oi cea mai mare dintre aventuri. ziua se facea tot mai lumi-noasa oi mai cald uroasa. am fi aruncat oi noi o privire înauntru. Se facea o pluta de butoaie. era de atîta vreme silit s -o faca! ai otia a cum prea bine ce înseamna sa fii înfome-tat. Zarise. trageau oi împingeau. spre Oraoul Lacului. apoi din ce în ce mai repede. cu toate ca anul se apropia de sfîroit oi aerul era înghe?at.Bie?ii pitici! În schimb. de fapt. pîna trecura de vîrful de stînca unde stateau i elfi ca sa le împinga cu prajina. dar Bilbo scapa. stranutînd deosebit de tare. strigara plutaoii.Acu' n-avem timp. Butoaiele erau împinse cu putere dintr-un loc într-altul. printre copaci. spusera. Elfii stateau în apa joasa. rîul ocoli un umar abrupt de pamînt care cobora în stînga lor. împinge?i! În cele din urma se urnira.

ai Bilbo vazu în fa?a lui o priveliote grozava. în legatura cu între?inerea Rîului Padurii oi a malurilor s ale. cu vîrful lui întune-cat ascuns într-un nor zdren?uit. Mai fusesera oi unul sau doua cutremure (pe care unii erau dispuoi sa le atribu-ie dragonului. Copacii ramasese ra în urma. clipocind oi susurînd . daca ar fi otiut ca Gandalf. Malurile se cufundara. oi ca-i e ra foame. pe partea cealalta. curgea. Cararile disparusera. avea un guturai urîcios. sau se înfundau în mlaotini oi bal?i presarate cu insuli?e de fiecare parte. Dar Bilbo nu otia. pe care-l pomeneau doar cu b lesteme oi cu un semn amenin-?ator cu capul în direc?ia Muntelui). D ar nu se vedeau nici vecinii lui cei mai apropia?i la nord -est. Se schimbasera chiar oi de curînd. îoi ispravea celelalte treburi (care nu au legatura c u povestea asta) oi se pregatea sa vina în cautarea lui Thorin oi a tovaraoilor sa i. care statea tremurînd pe butoaie. rîul îoi strînse toate apele ratacitoare într-un ouvo . oi Muntele se retrase din nou. du pa cum disparusera oi mul?i calare?i oi calatori care încercasera sa regaseasca drumurile pierdu-te. prin mijloc curgea în continua-re. pe masura ce se apropia de el. oi acum. cînd îl vedea. dispareau sau nu mai erau folosite. catre sfîroitul zilei. aju nsese acum sa fie rar folosita oi lipsita de orice siguran?a. Dupa o vreme însa rîul o lua mai spre sud. de fapt. Pamîntul se întindea larg de jur-împrejur. care era departe. pîna la cîmpiile umbrite de mu nte. Ea se sfîroea. un rîu violent. de la ultimele infor ma?ii pe care le primise Gandalf în legatura cu ele. ca se îngrij orase grozav oi ca. aoadar.picioarele lui stîncoase. Locurile astea se schimbasera mult de pe vremea cînd Muntele era locuit de pitici. în cele din urma. un pîrîu adînc. de al tfel. ca pîna la urma Bilbo luase singura cale cît de cît sigura. totuoi. rîul ramasese singura cale lipsita de peri cole de la marginea Codrului Întunecat. Tot ce otia era ca rîul parea sa continue oi sa tot continue la nesfîroit. Se ridica singur oi se uita peste mlaotini înspre padure. avusese totuoi mai mult n oroc decît îoi închipuise. Vede?i. M untele Singuratic! Bilbo venise de departe oi trecuse prin multe peripe?ii ca sa -l vada. Ascultînd ce spuneau plutaoii oi punînd cap la cap frînturile de informa?ie pe care le lasau sa scape. zile de care cei mai mul?i dintre oameni nu-oi mai aminteau azi decît ca de un ba sm pierdut în negura vremii. L-ar fi liniotit poate pu?in pe domnul Baggins. aflase de toate astea. liniotit. nu-i placea deloc cum arata. plin de apele rîului care se risipeau într-o su ta de rîule?e oerpuite. chiar oi de la distan?a asta. îoi dadu repede seama ca avea mare noroc sa-l fi va zut chiar oi atît. nu-i placea Muntele asta care parea ca se încrunta oi-l tot amenin?a. malurile se facura stîncoase. Oricît ar fi fost de jalnica întemni?area de care tocmai scapase oi oricît de neplacuta i-ar fi fost situa?ia act uala (ca sa nu mai vorbim de bie?ii pitici de sub el). Discu?iile se refereau la marfa care venea oi pleca pe apa oi la creoterea circula?iei pe rîu. la miazanoapte. pe care-o urmasera piticii prin padure la sfatul lui Beorn. oi. Iar departe se zarea Muntele. Inunda?ii mari oi ploi umflas era rîurile care curgeau înspre rasarit. iar rîul era pazit de Regele Elfilor. care d uceau spre Codrul Întunecat. la marginea de rasarit a padurii. pe masura ce drumurile dinspre rasarit. se mai refereau o i la certurile dintre Oamenii Lacului oi Elfii Padureni. costioa se micoora. formînd o costioa interioara. oi. Deodata. Cararea elfilor. nici pamîntul rav aoit care îi lega de el. Mlaotinile oi m ocirla se întinsesera tot mai mult de o parte oi de alta.

O prinsera acolo. care se întindea spre Mumte nici nu se mai vedea. Continuau sa se îmboga?easca de pe urma nego?ului cu bunuri. la umbra Muntelui îndepartat al dragonului. oi era atît de lung. din neamul lui Durin. încît capatul dinspre miazanoapte. pe lînga cascade. adînca oi stîncoasa. ci un orao omenesc. oi despre venirea dragonului oi prabuoirea Seniorilor din Dale. pentru ca apoi butoaiele sa se întoarca în amonte pîna în locul unde-oi aveau casa Elfii Padureni. Ar fi fost uimi?i sa vada ce s-a întîmplat pe mal. La capatul dinspre miazazi. oi. Bilbo a taiat întîi oi întîi sfoara care ?inea primul butoi. oraoul de la miazanoapte. Bilbo otia doar de pe harta ca acolo sus. Dar aceast a legenda placuta nu prea le influen?a îndeletnicirile de fiecare zi. în cascad e înalte. iar elfii se d usesera cu luntraoii sa chefuiasca în orao. deoi unii mai cîntau cîntecele vechi d espre regii pitici de pe Munte. A poi se aruncara frînghii. Între timp. de lemn se întindea pîna într-un loc. cîndva o vale mare. oi avusesera loc razboaie oi fapte de vitejie care acum devenisera legenda. oi niote voci îi salutara pe plutaoi. care patrundea cu vîrtejuri în lac. fusesera boga?i oi puternici oi avusesera liote întregi pe apa. împreuna cu Rîul Padurii um plea cu ape adînci ceea ce fusese. De îndata ce zarira pluta de butoaie. cînd Dale. cu toate ca erau oi acolo cîteva cocioabe oi chiar cîteva cladiri. altele cu razboinici în armura. o seama de barci ieoira dinspre gramada de c ladiri ale oraoului oi se apropiara de ea. se împinsera vîsle oi pu?in dupa aceea pluta fu scoasa din o uvoiul Rîului Padurii oi priponita de pintenul înalt de stînca. probabil. unele pl ine cu aur. În aerul liniotit al serii. nu era un orao de elfi. atunci cînd nu e vorba de mare. oi ca toata regiunea aceea se va umple iar de cîntece oi de veselie. aproape de capatul dinspre mal al marelui pod. în care via?a pulsa din plin. oi se vazura înaintînd cu mare viteza. Lacul cel Lung! Bilbo nu-o i închipuise niciodata ca. cu prundio îngramadit la picioarele lor. Unii mai cîntau oi ca Thror oi Thrain se vor întoarce cîndva oi ca aurul va curge rîuri-rîuri prin ecluzele Muntelu i. În barba lui uda leoarca se amestecasera fire ude de p aie. unde pe stive uriaoe de copaci din padure se construise un orao de lemn. Înauntru s-au auzit niote mîrîieli oi un pitic. pe care apoi l-a împins pe mal oi l-a deschis. Un pod mare. cotind-o din nou înspre rasarit. departe. care acum putr ezea. în micul golf din Oraoul Lacului. poate exista o apa atît de în tinsa. zgomotul cascadelor se auzea ca un muget îndepartat. ai cînd apele scadeau. oi goneau grabite catre meleaguri necunoscute. unde sclipeau stelele Carului. Dar oamenii îoi aminteau pu?in din toate astea. îl dureau atît de tare bra?ele .i adînc oi iute. Nu se afla pe mal. cît se poate de amarît. era construit pe suprafa?a lacului oi era aparat împotriva rîului. era bogat oi înfloritor. pe vreme de seceta. de un promontoriu de piatra care forma un golf liniotit. s-a tîrît afara. pîna în oraoul lor. Rîul Padurii navali în Lacul cel Lung. Thror oi Thrain. apele umflate peste masura se revarsau iaraoi. Lacul era atît de lat încît malurile opuse pareau mici oi îndepartate. dupa ce au plecat oi s-au lasat u mbrele nop?ii. Rîul avea acolo o gaura larga de varsare oi în fiecare parte ecluze stîncoase ca niote terase. de-a lungul malurilor. care veneau de la miazazi pe Rîul cel Mare oi erau apoi transportate cu caru?a. Rîul Curgator se varsa în lac venind din Dale. Curînd aveau sa vina oameni de la miazazi sa ia cîteva butoaie oi sa umple altele cu bunu ri aduse de ei. Nu prea departe de gura Rîului Padurii era oraoul ciudat despre care vorbisera elf ii în pivni?a regelui. s e mai vedeau înca. cladirile unui orao mare. butoaiele fusesera lasate sa pluteasca. cei care mai îndrazneau sa locuiasca aici. dar în vremurile bune de demult. Soarele apusese cînd.

dom-nule Baggins. mai eoti în închisoare? Sau eoti liber? Daca vrei de mîncare oi v rei sa continui aventura asta absurda . Avea o privire salbatica oi hamesita. La ora asta ao fi în stare s a manînc orice pe lume. mîncase mai mult. au ieoit destul de zîmbitori. dupa ce a mai mormait de cîteva ori. dormea sau cazuse în nesim?ire. aveau doar cîteva vînatai oi în?ep eneala le-a trecut într-o clipa. Bifur oi Bofur erau mai pu?in învine?i?i oi mai usca?i. Trecu destul de mult timp pîna sa fie în stare sa se poarte macar politicos cu hobbitul. deocamdata. Ciocanind oi strigînd. oi ciucurele de argint care-oi pierduse toata stralucirea. . Oin oi Gl oin erau complet uzi oi pareau pe jumatate mor?i. Bineîn?eles ca n-aveau de ales! Aoa ca. unde s-au aoezat ori s-au întins gemînd oi bodoganind. pe mal. aoa ca. ca î?i sîntem fo arte îndatora?i. da-mi voie sa-?i mai spun înca o data. Grasul Bombur. spuse Bilbo. . culoarea scufiei albastre ca cerul. al lui Thorin oi al lui Bilbo descop erira. ce facem? . seama de în?elepciunea vorbelor lui Bilbo. nici n-avem de ales. Ori. Uitase probabil ca el. sa-?i freci picioarele oi s a încerci sa ma aju?i sa-i scot oi pe ceilal?i din butoaie acum. . lasîndu-i pe ceilal?i. Am impresia ca ar trebui sa mul?umim sor?ii oi domnului Baggins. ce. Fili. În schimb Fili oi Kili.Eu va propun Oraoul Lacului. ca un cîine legat în lan? oi uitat în cuoca de o saptamîna. Butoiul meu era plin de el. I-au despachetat oi i-au ajutat sa ajunga la mal. fireote. s-a ridicat oi s-a apucat sa-l ajute pe hobbit. dar nu mai putea fi recunoscut decît dup a lan?ul de aur. fusese liber sa -oi foloseasca bra?ele oi picioarele oi. de fapt. de ?epeni oi de plini de vînatai. nu-i a mea . dar s-au întins pe jos oi au refuzat sa se mai miote. restul piticilor oi îi scoasera din butoaie.ar fi bine sa te plesneoti pu?in peste bra?e. Era Thorin.Hotaraote-te.La urma urmei. sau sa mul?umeasca pentru asta cum se cuvine. Cu ajutorul binevoitor al lui Fili oi Kili.orice. saracul. Aoa ca au trebuit sa fie lua?i oi cara?i unul cîte unul oi întinoi. Erau atît de uzi.Iata-ne. . Dar. dupa ce vom mînca oi ne vom reveni. Nori. cu to?ii. în nesim?ire. încît abia reuoeau sa-oi dea seama ca fusesera elibera?i. Dar. eoti viu sau mort? îl întreba Bilbo. cînd abia po ?i sa te mioti oi ?i-e frig. în afara de mere. spre deosebire de pitici. cu toate ca ao fi preferat sa ne fi organizat o calatorie mai plac uta. sa gaseasca butoaiele care-i interesau. . cît mai e timp! Thorin oi-a dat. aoadar.oi picioarele oi era atît de în?epenit. suparat. ore în oir . spuse Thorin. Dwalin oi Balin erau printre cei mai amarî?i oi nu servea la nimic sa le ceri vreu n ajutor. cît s-a priceput el mai bine. încît abia daca putea sa mai stea în picioare sau sa treaca împleticindu-se prin apa mica oi sa se întinda. în cele din urma. Totuoi. Era foarte greu oi neplacut.la urma urmei e aventura voastra.Sper sa nu mai simt în via?a mea miros de mere! spuse Fili. care erau tineri (pent ru niote pitici) oi care fusesera împacheta?i cu mai multa grija oi cu mai multe p aie. în întu-neric oi zbatîndu-se în a pa rece. Thorin. Sînt sigur ca are tot dreptul sa se aotepte la mul?umi rile noastre. în plus. ai fara îndoiala ca-?i vom exprima recunootin?a noastra aoa cum tre buie. forrnaind. acum murdara oi zdren?uita. în butoaie mai mici. se bucurase de o por?ie mult mai mare de aer. pe mal. Dori. Po?i sa-?i pierzi min?ile tot mirosindu-?i a mere la nesfîroit. au descoperit doar vreo oase pitici care le-au raspuns. de lovit oi plin de vînatai. oi-?i vine rau de foame.

oi n-au auzit zgomotul d espachetarii piticilor sau paoii celor patru iscoade. ca de nu. mul ?i dintre tinerii oraoului se îndoiau fa?io de existen?a vreunui dragon al Muntelu i oi rîdeau de "barbile carunte" oi de bataliile în care spuneau ca-l vazusera zburînd prin vazduh. pe care se con struisera casele mai mari. pîna în pia?a oraoului. nu e de mirare ca paznicii beau oi rîdeau în jurul focului. Capitanul garzilor fa cu un pas înainte. Bilbo avea la el sabia cea scurta. dar nu au pomenit despre asta nimic. caci trecuse prea multa vreme de cînd fusese într-adevar nevoie sa fie cu ochii în patru. spuse capitanul. cît despre dragon. fiu al regelui Thror de sub munte! spuse piticu l cu o voce puternica . spuse capitanul. ai nici n-am putea lupta cu atît de m ul?i. Intrara oi ramasera clipind în lumina. dupa cum spun batrînii. Aoa stînd lucrurile. în ghereta lor. doar din cînd în cînd se mai iscau certuri în legatu-ra cu taxel e rîului. fiul lui Thrain.Nu avem arme! spuse Thorin. cu cheiuri lungi de lemn. îi conduse. urma?i-ma. în ciuda hainelor lui rup te oi a scufiei tîrîte prin noroi. oi mai avem oi niote tovaraoi bolnavi. oc hii lui erau negri oi adînci. de parca s-ar fi aoteptat ca Muntele sa se prefaca în aur.Eu sînt Thorin. M-am întors. . intra pe uoa. Elfii Padureni le luasera cu?itele oi marea sabie Orcrist. Ceilal?i oameni erau departe.Kili oi hobbitul o pornira pe mal. . tovarao de calatorie în drumul pe care l-am facut de la Soare-apune. Scut-de-Stejar. Aoa ca grabi?i-va oi lasa?i vorba. în tinere?ile lor de mult trecute. Sîntem obosi?i oi mor?i de foame. lasa?i armele. . . La intrarea pe pod se aflau niote paznici. care însa nu erau foarte aten?i. cu multe trepte oi scari ca re coborau pîna la suprafa?a lacului. N-avem nevoie de arme. era adevarat. Vreau sa-l vad pe Stapînul oraoului vostru.oi chiar parea a fi toate astea. pîna la marele pod. cînd ne întoarce m în sfîroit la ai nootri. t recînd peste pod oi intrînd pe poarta. La gît oi la talie avea lan? de aur stralucitor. dar asta se întîmpla rar. oi. Într-una din cladiri vazura o feerie de lumini stralucitoare oi auzira zgomot de voci. . O parte dintre cei mai slabi de înger ieoira alergînd di n cocioaba. una peste alta. .Daca veni?i cu gînduri paonice. oi toate apele lacului sa se îngalbeneasca într-o clipa. . s-ar putea ca Stapînul vostru sa va cam ia la întrebari. oi.Atunci.ai aotia cine sînt? întreba el aratînd catre Fili oi Kili. în miez de no apte. "Pia?a" era un cerc mare de apa liniotita. De aceea mare le-a fost mi rarea cînd Thorin.Stapînul benchetuieote. pe care tot ritualul asta îl scotea din sarite.Cine sînte?i oi ce dori?i? strigara paznicii sarind în picioare oi pipaind sa-oi c aute armele. oi Bilbo. Fili oi Kili. din neamul Durin.O pricina în plus ca sa ne duci la el. izbucni Fili. Cu Elfii Padureni erau prieteni. Duce?i-ne la Stapînul vostru.Fiii fiicei tatalui meu. spuse capitanul. înconjurat cu stîlpi înal?i. înconjurîndu-i cu oase oameni. raspunse Thorin. dupa drumul lung pe car e l-am facut. . . oi d omnul Baggins. Se isca o agita?ie grozava. ui .

boga?ii. nu-i sup ara cîtuoi de pu?in faptul ca cel care se întorsese era nepotul lui Thror.tîndu-se la niote mese lungi la care erau aoeza?i o gramada de oameni. . de încarcaturi de marfuri oi de aur. daca asemenea persoana e xistase vreodata cu adevarat. Codrii se vor legana pe munte. Stapînul oovai oi se uita de la unul la altul. To?i sarira în picioare. Iarba-nalta pe cîmpii. despre întoarcerea Regelui de sub Munte. În pîraie oi în rîuri Vor fi aur. Salile vor rasuna De cîntarea-i maiestrita. Regele Elfilor era foarte puternic prin locurile acelea oi Stapînul nu voia sa fie în duomanie cu el. Îoi va pune iar coroana. i se parea mult mai verosimil sa creada ce spun luntraoii decît ca s-ar fi întors Regele de sub Munte. sau cam aoa. Iar oraoul asta nu face parte di n regatul Elfilor Padureni. Ma adresez Stapînu-lui din Oraoul Lacului. fiul lui Thrain. Nimeni nu va oti de jale Cînd se-ntoarce el în vale! Aoa au cîntat ei. ai cîntecul fu preluat de al?ii oi rasuna puternic. S-au furioat prin padure oi ne -au necajit oamenii. Dar nimeni nu a fost mai uimit decît luntraoii elfilor. De fapt. Lacurile vor luci. doar ca totul era mult mai lung oi se mai auzeau oi strigate oi muzica de harfe.Sînt prizonieri ai regelui nostru care au scapat. înainte ca oeful garzilor sa poata scoate o vorba.E drept ca am fost atraoi în cursa din greoeala oi întemni?a?i fara vina de Regele Elfilor. . Stapînul oraoului sari din fotoliul lui mare.E adevarat? întreba Stapînul. Apele vor curge vesel. Pîna oi Elfii Padureni începura sa se minuneze oi chiar sa se . . pe cînd ne întorceam acasa. fiu al Regelui Thror de sub Munte! M-am întors! striga de la uoa Thorin cu o voce puternica. Rege-al stîncilor sculptate ai-al argintatelor ciomele. Dar nu erau to?i de parerea lui oi problema fu repede rezolvata fara el. nici cel mai batrîn bunic nu-oi mai amintea sa fi cunoscut vreodata ora oul o asemenea emo?ie. Într-adevar. Dar nici lacat.Eu sînt Thorin. rostogolindu-se deasu pra Lacului: Domnitorul de sub munte. oi nu luntr aoilor regelui. înghesuindu-se în fa?a mesei Stapînului. Unii începura chiar sa cînte frînturi din cîntecele vechi. oi nu Thr or însuoi. Pe cheiuri se auzi o îngramadeala de talpi grabite. oi viori. care se amestecau cu vocile. pitici vagabonzi oi nomazi. îndeletnicire careia îi datora situa?ia pe care o avea. care stateau la celalalt capat al salii . el ocupîndu-se mai cu seama de comer? oi de vami. atirile ieoira pe uoile cladirii oi în afara ei. raspunse Thorin. ca re n-au reuoit sa explice cum trebuie ce-i cu ei. nici gratii n u pot împiedica întoarcerea propovaduita din batrîni. V a va aduce iar dreptate. Harfa îi va fi-nstrunita. oi nici nu prea a vea o parere prea buna despre cîntecele vechi. strigara: .

îoi dadu seama ca nu putea face altceva decît sa se supuna protestelor general e. N-ar fi servit la nimic sa las e lucrurile sa se raceasca pentru ca le amînase. Apoi. dar. fireote. Chiar oi lui Bilbo i se dadu un loc la masa mare oi. dupa care se isca o mare agita?ie în palatul regelui. Totuoi. o mare greoeala. cel pu?in pentru moment. bine! Las' c-o sa vedem noi! N-o sa treaca nici o comoara prin Codrul Întun ecat. oi în plus avea oi un guturai revoltator. în îngramadeala generala . aveau barbile bine tunse oi pieptanate oi umblau un pas ?an?o o. ao îndrazni sa spun ca lucrurile mai mult s-au ghicit decît s-au aflat cu ad evarat oi. Nu otiau. continu a sa se gîndeasca la dragon. în orice caz. Lui Thorin oi tovaraoilor lui li s-a dat o casa mar e. iar Bilbo a avu t grija sa nu se faca niciodata nevazut. Curînd dupa aceea fura aduoi oi ceilal?i pitici în orao. aoa ca se îngraoara iute. oi chiar oi dupa aceea discursurile lui la banchete se limitara la: "Mul?umesc foarte mult". Unele dintre cîntece erau chiar vechi. dupa cum spusese oi el. erau mul?umi?i. Thorin arata oi umbla de parca oi-ar fi recîotigat deja regatul oi Smaug ar fi fost tocat buca?i-buca?ele. dînd loc unor scene de entuzi asm uimitor.extrem de bine oi de satisfacator. Timp de trei zile ramase în casa stranutînd oi tuoind. oi aot epta. cît de aproape de Munte au vrut ele sa mearga. Îoi trimise iscoadele pe malul l acului oi spre miaza-noapte. cum scapase Thorin oi începura sa creada ca regele lor facuse. hrani?i. nici pe departe. N-am reuoit sa aflu niciodata ce s-a întîmplat cu ca petenia garzilor oi cu chelarul. Aoa ca îi ceda propriul lui jil? oi îi aoeza pe Fili oi pe Kili lînga el. pe de alta parte. la loc de o noare. în orice caz. Cît despre Stapîn. cu toate ca nu avea înt ru totul dreptate. oricum. poate. elfii plecasera cu încarcatura în susul Rîului Padurii. nu credea în pitici care sa lupte oi sa ucida dra goni ca Smaug oi banuia ca vor încerca o spargere sau ceva asemanator . Între timp.ceea ce do vedeote ca era un în?elept. îl bateau pe spate oi faceau mare caz de el. recîotigîndu-oi p uterile.teama. nici despre butoaie. oi îoi spuse: "Bine. Trebuia sa încerce sa cap ete ajutor. Era obsedat de imaginea Muntelui. Beau în sanatatea lui. domnul Baggins a ramas un fel de mister. bunavoin?a piticilor fa?a de hobbit devenea din ce în ce mai mare. Thorin începu sa se gîndeasca la plecare. erau îmbraca?i acum în haine din stofe fine. dupa cum vom vedea pîna la urma. mai în?elept decît oamenii oraoului. ceea ce era foar te bine. oi aoa le oi trebuie!" El. Într-o saptamîna se restabilira total. Dar eu cred ca vor sfîroi rau cu to?ii. Dupa doua saptamîni. Acestea din urma erau în mare parte inspirate de Stapîn oi nu prea le placea piticil or. fara sa-mi spun oi eu cuvîntul. caza?i oi rasfa?a?i . Au fost cu to?ii doftorici?i. altele însa erau noi de tot oi vorbeau cu încre dere despre moartea subita a dragonului oi despre încarcaturi de daruri bogate car e coborau pe rîu pîna la Oraoul Lacului. Fireote ca în tot timpul cît au stat piticii în Oraou l Lacului nu s -a pomenit nici despre chei. iar afara mul?imea statea oi cînta to ata ziua sau izbucnea în urale daca vreunul dintre pitici îoi arata chiar oi numai vîr ful nasului. sau îoi închipuia ca o cunoao-te. li s-au pus la dispozi?ie barci oi vîslaoi. fiec are în culorile lui. nu întreba nimeni ce legatura avea el cu toate astea. oi sa pretinda ca e convins de ceea ce spune Thorin. caci nu prea era bine dispus. regele c unootea acum misiunea piticilor. deoi nici un cîntec nu se re ferise la el. cît timp mai dura entuziasmul din orao. Încetasera sa se mai vaite sau sa bombane. Aoa ca .

trei barci mari parasira Oraoul Lacului. el oi tovaraoii lui. dar nimeni dintre oamenii din orao n-a vrut sa r amîna atît de aproape de umbra Muntelui. în afa ra de poneiul pe care-l calareau. care coborau pîna la suprafa?a lacului. La sfîroitul zilei a treia. la cî?iva kilometri în sus pe rîu. dar spuse: . Ramele albe se cufundara în apa oi stropira pornin d-o înspre miazanoapte. ceea ce le scazu foarte mullt moralul. cu toate ca toamna înaintase acum mult catre iarna oi vînturile erau reci. Ceilal?i se aflau în fa?a. cu noi provizii oi obiecte de prima nece sitate. dupa cum spun batrînii! O sa va dam t ot ajutorul oi ne bizuim pe recunootin?a voastra dupa ce va recîotiga?i regatul. Singura persoana întradevar nenorocita era Bilbo. sa vada cum îi primeote!" s e gîndi.îi spuse Stapînului oi sfetnicilor sai ca în curînd vor pleca. XI ÎN PRAG VÎSLIND DOUA zile la rînd. Curentul era puternic oi înaintarea lor. În locurile astea salbat ice credeau mai uoor în dragon decît în Thorin. Între?inerea loc costa bani mu l?i oi sosirea lor transformase totul într-o lunga sarbatoare. adica cel dinspre Soare-ap une. într-adevar. care mai devreme sa u mai tîrziu vor fi descoperi?i oi alunga?i. care se repe zea spre miazazi venind parca spre ei. I ar a doua zi pornira din nou la drum. în care afacerile încet asera cu totul. se apropiara de malul stîng. mai duceau înca unul de cap astru. Thorin era. Stapînul fu uimit oi speriat. caci nu existau carari. încercînd sa desluoeasca dru mul. O pornira spre nord-vest departîndu-se piezio de Rîul C urgator oi apropiin-du-se din ce în ce de un mare pinten al Muntelui. încarcate cu vîslaoi. proviziile lor erau în tot ala siguran?a. fiu al lui Thrain. ajunsera pîna la capatul Lacului celui Lung oi intrara în Rîul Curgator. iar frunzele cadeau repede. ridicîndu-se înalt oi fioros în fa?a lor. Încarcara tot ce s-a putut pe calu?i. nu înainte sa se adevereasca cîntecele". "Las' sa se duca sa-l piseze pe Smaug. Thorin. nepotul regelui de sub Munte .oi nici nu va pute ?i închipui ce îndrazneala poate avea oi ce poate face un pitic. domnul Baggins oi o gramada de merinde . înceata. într-o zi. pentru prima data. atunci cînd e vorba s a-oi razbune onoarea sau sa recapete ceea ce e al lui. Balin oi Bilbo încheiau procesiunea oi. oi ponei pe care sa calareasca. Petrecura noaptea în frig oi în pustietate. coborînd în goana apele rîului oi luînd-o pe drumurile care veneau catre ?arm. Atunci. împovarat cu merin-de. pitici. Greoea. puteau sa vada acum Muntele Singuratic. nici macar o noapte. iar restul îl depozitara sub un cort. era convins ca sînt niote escroci. caci regiunea era goala oi pustie. Oamenii cîntau pe ch eiuri oi la ferestrele caselor. Caii oi calu?ii fusera trimioi pe cai ocolite sa-i aotepte la locul stabilit p entru debarcare. oi debarcara. Stapînul oi sfetnicii lui îoi luara ramas-bun de la ei stînd pe trept ele mari ale Primariei. ai astfel.Sigur. oh. oi se întreba daca Thorin e ra într-adevar urmaoul vechilor regi. fiu al lui Thror! Trebuie sa te duci sa redobîndeoti ceea ce e al tau. ai într-adevar. Dar Stapînul nu era deloc nemul?umit sa-i vada plecînd. "În orice caz. Aoa ca înso?itorii lor îi parasira . . cu toat e ca se lasa noaptea. Acolo gasira cai trimioi în întîmpinarea lor. în ultima etapa a lungii lor calatorii. zisera. Nu-oi închipuise nicio-data ca piticii vor îndra zni sa se apropie de Smaug. A batut ceasul. la o oarecare distan?a. catr e Munte.

A fost o calatorie istovitoare, facuta în tacere oi pe furio. Nu auzeau nici rîsete, nici cîntece, nici sunet de harfa, oi mîndria oi speran?ele care se stîrnisera în inima lor cînd cîntasera cîntecele vechi, pe malul lacului, se topira într-o triste?e apasato are. atiau ca se apropie de sfîroitul calatoriei oi ca acest sfîroit putea fi groazn ic. Pamîntul din jurul lor deveni mohorît oi sterp, cu toate ca odata dupa cîte le spu sese Thorin, fusese verde oi frumos. Iarba era rara oi curînd nu mai vazura nici arbuoti, nici copaci, doar buturugi înne grite, ce aminteau de copacii care existasera odata. Se aflau în Pustiul Dragonului oi la sfîroitul anului. Ajunsera totuoi la marginea Muntelui fara sa dea de vreun pericol sau de vreo ur ma a dragonului, în afara de pustiul pe care-l semanase în jurul vizuinei lui. Munte le statea tacut oi încruntat ridicîndu-se tot mai înalt. Instalara prima lor tabara pe partea dinspre apus a marelui pinten de la miazazi care se termina cu o culme numita Dealul Corbilor. Acolo fusese cîndva un punct d e straja, dar înca nu îndrazneau sa se ca?are pîna acolo, pentru ca era prea expus. Înainte sa porneasca sa cerceteze pintenii dinspre apus ai Muntelui, în cautarea int rarii secrete pe care se bizuiau toate speran?ele lor, Thorin trimise o expedi?i e în recunoaotere, sa vada ce se întîmpla în partea dinspre miazazi unde se afla Poarta Principala. Îi alesese în acest scop pe Balin, pe Fili oi pe Kili, oi cu ei se duse oi Bilbo. Înai ntara sub stîncile cenuoii, pîna la picioarele dealului Corbilor. Acolo, rîul, dupa ce cotea facînd o bucla larga peste valea Dale, se departa de munt e, repede oi zgomotos. Malul lui era sterp oi stîncos, înalt oi abrupt deasupra apei ; oi privind de acolo, pe deasupra apei înguste, care spumega oi împrooca printre o puzderie de bolovani, vazura în valea larga, umbrita de bra?ele Muntelui, ruinele cenuoii ale unor case, turnuri oi ziduri vechi. - Acolo zace tot ce a mai ramas din Dale, spuse Balin. Pe vremea cînd mai bateau c lopotele în orao, coastele Muntelui erau acoperite cu paduri verzi oi toata valea aceea ferita era vesela oi bogata. Spunînd toate astea, fa?a lui lua o expresie trista oi în acelaoi timp neiertatoare: fusese unul dintre tovaraoii lui Thorin în ziua în care venise dragonul. Nu îndraznira sa urmeze cursul rîului mai departe, înspre Poarta, dar îoi continuara drumul dincolo de capatul pintenului dinspre miazazi, pîna cînd, deoi a scunoi în spatele unei stînci, au reuoit sa vada, tragînd cu ochiul, deschiderea neagr a, ca de peotera taiata într-un perete mare de stînca, între bra?ele Muntelui. De acol o ?îoneau apele Rîului Curgator; oi tot pe acolo ieoeau aburi oi fum negru. În tot pus tiul nu mioca nimic, în afara de vapori oi de apa, oi din cînd în cînd cîte o cioara neagr a, care croncanea ca o piaza-rea. Singurul sunet era sunetul apei lovindu-se de pietre oi, din cînd în cînd, croncanitul aspru al unei pasari. Balin se cutremura. - Hai sa ne întoarcem! spuse. Aici nu putem face nimic bun. ai nu-mi plac pasarile astea negre; arata ca niote iscoade ale raului! - Deci dragonul continua sa fie în via?a; oi sta probabil în peoterile de sub munte - sau aoa-mi închipui eu dupa fum, spuse hobbitul. - Nu te lua dupa asta, spuse Balin, cu toate ca eu cred ca ai dreptate. Dar fum oi aburi pot ieoi prin Poarta chiar daca ar fi plecat un timp sau daca ar zacea la pînda pe unul dintre povîrniourile muntelui: toate peoterile dinauntru trebuie sa fie pline de duhoarea lui respingatoare. Cu asemenea gînduri sumbre în minte, urma?i tot timpul de ciori croncanitoare care l

e zburau pe deasupra capului, se întoarsera istovi?i în tabara. Luna iunie, cînd fuses era oaspe?ii lui Elrond în casa lui frumoasa, nu era chiar atît de departe oi cu toa te ca toamna se tîra acum catre iarna, vremurile acelea placute pareau sa se fi pe trecut cu mul?i ani în urma. Erau singuri în pustiul plin de primejdii oi n-aveau ni ci o speran?a de ajutor. Se aflau la sfîroitul calatoriei oi totuoi pareau a fi ma i departe de ?inta ca niciodata, îoi pierdusera în acea noapte tot entuziasmul, în afara de domnul Baggins, oricît de ciudat ar parea acest lucru. Lua mereu harta de la Thorin, o st udia oi medita la rune oi la mesajul literelor Lunii pe care le citise Elrond. E l a fost acela care i-a facut pe pitici sa înceapa cercetarile periculoase pe povîrn iourile dinspre apus, ca sa gaseasca intrarea secreta. ai-au mutat apoi tabara într-o vale lunga, mai îngusta decît marea vîlcea de la miazazi unde se afla Poarta Rîului, oi înconjurata de un zid de culmi mai joase ale Muntelui Doua asemenea culmi se întindeau spre Soare-apune, sub forma de creste lungi, cu margini abrupte, care pareau sa cada jos, tot mai jos, catre cîmpie. Pe partea asta, dinspre Soare -apune, se vedeau ma i pu?ine urme ale labelor cotropitoare ale dragonului, oi mai era oi ceva iarba pentru calu?ii piticilor. De aici, din aceasta tabara, umbrita toa ta ziua de o costioa oi de un perete de stînca, pîna cînd Soarele începea sa coboare cat re padure, plecau în fiecare zi în grup, caznindu-se sa gaseasca poteci care sa urce pe panta Muntelui. Daca harta era buna, undeva sus, deasupra costioei, la capat ul vaii, se afla intrarea secreta. Dar zilele treceau oi ei se întorceau în tabara f ara nici un succes.

În cele din urma gasira ceea ce cautau, pe neaoteptate. Fili oi Kili, oi hobbitul se întorsesera într-o zi în vale oi începusera sa caute în patru labe printre stîncile prab oite în partea dinspre miazazi. Pe la prînz, furioîndu-se de-a buoilea în spatele unei p ietre mai mari care statea stinghera ca un pilon, Bilbo dadu de ceea ce pareau a fi niote trepte rudimentare, care mergeau în sus. Urcîndu-le cu sufletul la gura, d escoperira urmele unei poteci înguste care ducea în vîrful crestei de la miazazi oi ca re disparea cînd oi cînd, apoi iaraoi reaparea, ducîndu-i în cele din urma pîna la o teras a oi mai îngusta, care o cotea spre miazanoapte, de-a curmezioul, pe fa?a Muntelui . Uitîndu-se în jos, vazura ca se afla în vîrful costioei din capatul vaii oi ca acolo jos, la picioare, era propria lor tabara. În tacere, ?inîndu-se de peretele stîncos din dreapta lor, înaintara de-a lungul terasei, unul în spatele celui lalt, pîna cînd dadura de o deschizatura în peretele stîncos oi se trezira într-un fel de nioa calda oi liniotita, cu pere?ii abrup?i oi cu iarba pe jos. Deschizatura car e dadea spre nioa nu putea fi vazuta de jos din pricina marginii proeminente, oi nici mai departe, pentru ca era atît de mica încît parea doar un fir negru oi atît. Nu era peotera - era deschisa catre cer; la cel alalt capat se ridica un perete plat, care, în partea de jos, aproape de pamînt, era neted oi drept, de parca l-ar fi facut o mîna de zidar; dar n-avea nici o încheietu ra sau crapatura la vedere. Nu era nici urma de uoa, prag sau uscior, de zavor s au ourub, de gaura de cheie: oi totuoi nu se îndoira ca în cele din urma gasisera intrarea. Batura, o împinsera oi o îmbrîncira, o implorara sa se miote, rostira frînturi de farmec e care deschideau multe uoi, dar de data asta ramase totul neclintit. În cele din urma, obosi?i, se odihnira pe iarba de la picioarele peretelui, oi sea ra începura coborîoul lung care îi ducea înapoi la tabara. În noaptea aceea toata lumea din tabara a fost în mare fierbere. Iar diminea?a s-au pregatit de plecare. Nu ramasesera în urma decît Bofur oi Bombur, sa pazeasca poneii oi rezervele pe care le adusesera cu ei de la rîu.

Ceilal?i coborîra valea, apoi urcara cararea proaspat descoperita oi astfel ajunse ra la terasa aceea îngusta. Pe aici nu puteau cara boccele sau baloturi, caci era atît de îngusta, încît î?i taia rasuflarea; riscai oricînd sa cazi de la o suta patruzeci o cinci de metri, pe stînci ascu?ite; dar se încinsera bine oi strîns în jurul mijlocului cu o sfoara oi astfel, pîna la urma, ajunsera cu bine la deschizatura cu covor de iarba. Acolo îoi stabilira ei a treia tabara, tragînd în sus, cu sforile, tot ce aveau nevoie . Pe aceeaoi cale cobora din cînd în cînd unul dintre piticii mai iscusi?i, cum ar fi de exemplu Kili, pentru a schimba pu?inele nouta?i pe care le aveau sau pentru a participa jos la straja, în timp ce Bofur era urcat la tabara de sus. Bombur, în sc himb, nu vrea sa urce nici pe sfoara, nici pe poteca. - Sînt prea gras ca sa merg ca musca, spuse. Risc sa ame?esc, sa ma calc pe barba, oi iar ramîne?i treisprezece. Sforile cu noduri sînt prea sub?iri pentru greutatea mea! Din fericire pentru el, asta s-a dovedit a nu fi adevarat, dupa cum ve?i vedea. Între timp, cî?iva dintre ei explorara marginea de dincolo de deschiza-tura oi desco perira o carare care ducea sus, tot mai sus, pe Munte; dar nu îndraznira sa se aventureze prea mult în direc?ia aceea, oi de altfel nici nu le fol osea la mare lucru. Acolo, sus, era o liniote pe care n-o întrerupea nici o pasare , nici un sunet, altul decît vîntul prin sparturile din stînca.

Vorbeau încet, nu chemau, nu cîntau, caci pericolul îi pîndea de dupa fiecare stînca. Între timp, cei care se ocupau de taina uoii n-aveau nici ei mai mult succes. N-aveau rabdare sa-oi mai bata capul cu rune sau cu literele Lunii; cautau fara încetare s a descopere, pe suprafa?a neteda a stîncii, unde era ascunsa uoa. Adusesera tîrnacoa pe oi fel de fel de alte unelte din Oraoul Lacului oi la început încercasera sa le f oloseasca. Dar cînd izbira stînca, mînerele se facusera buca?ele oi le lovisera bra?el e cu violen?a, iar capetele de o?el se rupsera sau se îndoisera de parca-ar fi fos t de plumb. Era clar ca uneltele de mineri nu foloseau la nimic împotriva vrajii c are ferecase uoa; oi se mai înspaimîntara oi de zgomotul care se raspîndea prin ecou. Îl gasira pe Bilbo aoezat în pragul intrarii, trist oi abatut - nu exista, fireote, nici un prag, dar aoa numeau ei, în gluma, micul spa?iu, acoperit cu iarba, dintre perete oi deschidere, oi îoi amintira cuvintele pe care le rostise Bilbo cu multa vreme în urma, la petrecerea neaoteptata din vizuina lui, cînd le spu sese ca n-au decît sa se aoeze în prag pîna gasesc o solu?ie. S-au aoezat deci oi s-au cufundat în gînduri sau au început sa se plimbe încoace oi încolo fara rost, devenind din ce în ce mai mohorî?i. La început, cînd descoperisera drumul, se mai înseninasera pu?in, dar acum moralul le coborîse pîna în cizme; oi totuoi nu voiau sa renun?e oi sa plece. Hobbitul încetase sa fie "mult mai deotept decît piticii". Nu voia sa faca altceva decît sa stea cu spate le catre peretele de stînca oi sa se uite în zare, spre Soare-apune, prin deschizatu ra, pe deasupra crestei, peste pamînturile întinse, la zidul negru al Codrului Întunec at oi la întinderile de dincolo de padure, unde i se parea uneori ca zareote Mun?i i Ce?ooi, mici oi îndeparta?i. Daca piticii îl întrebau ce face, raspundea: "A?i spus ca va trebui sa st au în pragul uoii oi sa ma gîndesc, ca sa nu mai vorbim de faptul ca va trebui sa pa trundem oi înauntru, aoa ca stau oi ma gîndesc". Dar ma tem ca nu se gîndea la ce avea de facut, ci la ceea ce se întindea dincolo de zarile albastre - meleagurile liniotite de la apus, oi dealul sub care se afla

mai ales de cînd a plecat Vrajitorul. Hobbitul ramase nemiocat lînga piatra cenuoie. În clipa aceea auzi în spatele lui o pocnitura puternica. Apoi. o raza rooie de Soare scapa ca un deget printr-o spartura a norului. . O data cu întoarcerea Soarelui catre apus. în timp ce li se naruiau toate speran ?ele. Bilbo vazu mingea portocalie a Soarelui coborînd pîna la nivelul ochilor lui. pe neaoteptate". în timp ce piticii o priveau cu nerab-dare. Bilbo auzi toate astea . în zare. saracu'. Bilbo se grabi sa le explice despre ce era vorba. spuse Thorin într-o zi. Cei care se aflau mai aproape s -au repezit poticnindu-se peste stînci. Uitînd de pericol. Batrînul st . jos." În noaptea aceea se sim?i foarte nefericit oi abia reuoi sa adoarma. . fireote.. oi barbile noastre vor creote pîna vor a tîrna peste mal oi vor ajunge jos.piticii stateau aoeza?i pe stînci. Melcilor parea sa le placa nioa asta închisa.Mîine începe ultima saptamîna a toamnei.ai dupa toamna vine iarna. deasupra pamîntului. cu pieptul galben-deschis. . Bilbo statu toata ziua mohorît în nioa cu i arba. sub?ire. începu se sa se întunece. presarat cu pete închise. chiar deasupra nioei u nde se afla el . ceilal?i au strigat sa fie traoi în sus cu frînghia (cu excep?ia lui Bombur care. oi aici tot n-o sa se întîmple nimic. Daca ridica pu?in capul. pîna la el. erau mul?i oi foarte mari. Pe piatra cenuoie din iarb a se afla un sturz uriao. putea zari padurea îndepartata. oi se tîrau încet. spuse Dwalin. azi. spuse Bifur. oi Bilbo se tot uita încruntat la ea oi la niote melci mari. întrebîndu-s e ce Dumnezeu s-o fi întîmplat. Soarele cobora din ce în ce mai jos. "Poate ca vrajito rul se va întoarce. în vale. pi ticii se raspîndira care încotro. piticii mîrîir a.oi-oi spusese: "Vai de mine. dormea). era o luna noua . de parca lumina ar fi prins în raza ei ultimele frunze pa lide. sa-i scap de necaz. aparu o licarire galbena pe vîrfurile îndepartate ale copacilor. al?ii ratacira pe povîrnioul muntelui. palida oi neputincioasa. Poc! Prinsese un melc oi-l izbea de piatra. Curînd. Avea senza?ia ciudata ca aoteapta ceva. Poc! Poc! Deodata Bilbo în?elesese.. Luna mica aparu la orizont. To?i amu?ira. clatinînduoi barba. cu pere?ii e i de stînca rece.ai dupa asta anul viitor. departe. cînd îoi pierdusera orice speran?a. strigînd oi gesticulînd. Tot mereu cade beleaua pe mine. ca sa nu mai vorbim despre Poarta cu aburi!. o raza de lumina care intra drept prin crapatura stîncii în nioa. unii se apucara de antrenament cu poneii. Doamne. deodata. s -a aoezat pe marginea stîncii oi a începu t sa-i cheme pe pitici. Se apropie de crapatura oi acolo. deci asta au început ei sa gîndeasca acum. În mijlocul ierbii era o piatra mare. gîndi el. ai cu ce ne ajuta Spargatorul nostru? Daca tot are un inel care-l fa ce nevazut oi a venit momentul sa-oi arate iscusin?a. uitîndu-se fix la piatra sau prin crapatura îngusta. încep sa cred ca ar trebui s a intre pe Poarta Principala oi sa miroasa pu?in cum stau lucrurile. Nu cred c-ao avea inima sa mai vad o d ata trista vale a oraoului Dale. aproape negru ca taciunele.vizuina lui de hobbit. cenuoie. dar Bilbo continua sa stea aproape nemiocat. în va le. apoi de-a lungul marginii. lasînd o dîra lipicioasa p e laturile ei. În cele din urma se scufunda într-un brîu de nori rooca?i oi disparu. A doua zi. Ce sa fac? Ar trebui sa-mi închipui ca pîna la urma o sa mi se întîmple ceva îngrozitor. oi cazu pe fa?a neteda a peretelui.

li se întindea în fa?a ochilor. se deschise încet spre interior. Întunericul paru ca se revarsa ca un abur prin gaur a care se facuse în peretele muntelui. spuse el s uparat. aparu o gaura. . Repede. cît mai e timp! Thorin se ridica oi scoase cheia de pe lan?ul din jurul gîtului. . dar Bilbo n-avea rabdare. Fili oi Kil i pareau stînjeni?i oi stateau într-un picior.urz. care nici nu erau prevazute în contract. Luna disparu oi întuneric ul ?îoni spre cer. oi care i se parea ca avusese loc cu secole în urma . O aochie de stînca se desfacu de perete oi cazu.A venit clipa în care distinsul domn Baggins . Soarele asfin?i. cu ochii ca margelele.a venit deci clipa sa îndeplineasca sarcina pentru care a fost cooptat în societatea noastra. O întoarse! Trosc! Lumina se topi. creasca-?i-ar barba oi mai lunga. o parte din peretele de stînca ceda. tremurînd sa nu piarda momentul. cam la un metru de la p amînt. Cheia care înso?ea harta. piticii se repezira la stînca oi împinsera în zadar. cînd ple case de acasa. o gura cascata care ducea în jos. Unde e Thorin? Thorin se apropie în graba. oi deodata. s-ar putea sa refuz. mare. fiu al lui Thrain. care privise scena coco?at undeva. Începura sa împinga to?i deodata oi încet. aoa ca n-am sa va mai citez în continua re. încearc-o acum. Scut-de-stejar. oi.cred ca n-am sa refuz. Thorin. Apoi se auzi o trosnitura puternica. Dar cine vine cu min e? Nu se aoteptase la un cor de voluntari. o. V-am scos pîna acum din doua încurcaturi. Dar cum toate cele bune sau rele sînt trei aoa obionuia sa spuna tata . Un întuneric dens. sus. ao adauga. cu un noroc ce-a depaoit cu mult ra?ia o bionuita . scoase deodata un tril.care în drumul nostru lung s-a dove dit a fi un bun tovarao oi un hobbit viteaz oi plin de resurse care-au depaoit c u mult dimensiunile lui. cheia! striga Bilbo. fara îndoiala.Daca te gîndeoti ca e de datoria mea sa intru primul în pasajul secret. în care nu se putea desluoi nimic. între timp. fara nici un zgomot. ajunsese sa-l cunoas-ca foarte bine pe Thorin oi otia unde vrea sa ajunga.se referea la primavara trecuta. care apoi se largira formînd conturul unei u oi înalte de un metru oi jumatate oi lata de un metru. ceilal?i nu încercau nici macar sa pret . care. Apa rura niote crapaturi lungi oi drepte. . Poate ca am început sa ma încred mai mult în norocul meu ca pe "vremuri" . ca sa scapam de-o grija. deoi a continuat multa vreme sa vorbeasca. Se pot rivea.aoa ca am sa ma duc probabil s-arunc o privire.Cheia! urla Bilbo. Ocazia era. Cunoaote?i stilul lui Thorin în ocazii mari. clipa în care sa-oi cîotige recompensa. XII INFORMA?II DE CULISE MULTA VREME PITICII au ramas în fa?a uoii tot contrazicîndu-se în întuneric pîna cînd. spre inima mu ntelui. Thorin spuse: . spune odata oi gata! De fapt. O vîrî în gaura. Aoa ca ao zice ca oricum mi s-ar cuveni o oarecare rasplata. încet. aoa ca n-a fost decep?ionat. în cele din urma. cu capul apl ecat într-o parte.Cheia.

aoa ca Thorin oi Compania lui. Hobbitul îoi puse atunci inelul oi. printr-un artificiu al ecou-rilor. de jos. ai . care duceau în panta l ina oi dreapta. se strecura în liniote oi întuneric. Asta era situa?ia: piticii nu sînt eroi. pe vecie! Ce bine ar fi sa ma trezesc oi sa descopar ca în loc sa ma aflu în tunelul asta blestem at. dadu dovada de cel mai mare . coborînd tot mai jos. erau cumsecade. începu sa-i pulsese în urechi un fel de zgomot. ci fapturi calculate cu o parere foar te buna despre valoarea banului. ai cînd o porni mai departe. Nu mai avusese batista de buzunar de secole. Era o lumina rooie ce devenea din ce în ce mai rooie. oi acum trebuie s-o dreg oi sa mai oi platesc pent ru asta. pîna cînd n -a mai vazut nici urma de uoa în spatele lui. eoti în sflroit în miezul lucrurilor. Ceea ce se poate spune în apararea piticilor e ca inten?ionau sa-l pla-teasca foar te bine pe Bilbo pentru serviciile lui. Tremura de frica. s trînse cureaua oi-oi continua drumul." Dar fireote ca nu s-a trezit. Balin îi ura lui Bilbo "Noroc!" oi se opri într-un loc de unde mai put ea vedea conturul vag al uoii. îoi spuse. Era un tunel sapat de pitici. oi începu sa naduoeasca. în plus. la nivelul averii oi pric eperii lor: drept ca o rigla. sa auda mu rmurul vocilor celorlal?i care ouooteau afara. Doamne. ce nerod am fost oi mai sînt oi acuma! spuse partea din el care s emana mai pu?in cu neamul Took. în lumi na rooie din fa?a lui. oi ao la sa-o pe toata aici. la intrare. Rotocoale de aburi zburau pe deasupra o i pe lînga el. ci oi-a continuat drumul înainte. sînt în vestibulul meu de acasa. îl luasera sa faca o treaba primejdioasa o i n-aveau nimic împotriva daca hobbitul. ame stecat cu un fel de uruit care semana cu torsul unui motan uriao. ai pe masura ce Bilbo înainta. cu podeaua oi pere?ii netezi. pîna departe. de acolo. Bilbo Baggins. fara sa-oi ia macar o batista asortata în buzunar. stelele rasareau în spatele lui pe cerul palid. Cînd hobbitul se strecura prin uoa fermecata oi patrunse în interiorul Muntelui. sfatuit de ecouri sî aiba chiar mai multa grija sa nu faca zgomot decît are un hobbit de obicei. Era. se facea tot mai mare oi mai mare. Era complet singur. Asta nu era nici intrare de gnomi oi nici peotera a spra a Elfilor Padureni. Era cu totul alt hobbit decît cel care plecase cîndva de d in Bag-End. jos. tot înainte. pîna cînd s-a l amurit despre ce e vorba. acolo. Toate astea se dovedira a fi sforaiturile unui animal gigantic. daca nu aveai preten?ii prea mari de la ei. oi soi rau. nu e un fel de vapaie?" se întreba. gata sa strige dupa ajutor daca va fi nevoie. cînd nici macar nu aveau motive speciale sa-i fie recunoscato ri. îoi aoeza mai bine pumnalul în teaca. aoa cum facusera în povestea cu trolii. fara varia?ii. "Oare ceea ce mi se pare ca se apropie în fa?a mea. În noaptea aceea cînd cu petrecerea. am zbîrcit-o. era oi foarte cald acum în tunel. în întunericul de jos. Nu-mi trebuie comoara pazita de dragon. A mers m ult mai uoor decît îoi închipuise. unii sînt vicleni oi perfizi. zgomotul unui lichid care clocoteote într-un cazan mare pe foc.inda ca s-ar oferi . cel care facea de paza oi îl iube a pe hobbit. Spuse ca în orice caz va intra cu el oi poate ca-l va oi înso?i o bucat a de drum. oi. al?ii îns a. dar fe?iooara lui avea o expre sie îndîrjita oi lnverounata.cu excep?ia batrînului Balin. ai atunci Bilbo se opri. Dupa un timp. dar ar fi sarit cu to?ii sa-l scoata din bucluc. voia s-o faca. "Acum. la început ul acestei aventuri. Curînd dupa aceea i se paru ca începe sa se încalzeasca. În acelaoi timp. saracu?ul. cu dungi negre. care dormea.

sub coada lui imensa oi încolacita. în dreptul unei deschizaturi cam de aceeaoi forma oi marime cu uoa de m ai sus. Inima lui era plina. Era aproape bezna.oi pe cît era de încîntat. Era miezul nop?ii oi stelele erau acoperite de nori. acolo unde pere?ii se aflau cel mai ap roape de el. " ai nici n-au mai spus-o. Dragonul îl domina. capul lui mic. Inima îi batea repede oi picioarele îi tremurau mai rau decît atunci cînd coborîse. în timp ce hob bi?elul se straduia cu greu sa urce tunelul lung care ducea înapoi la uoa. În spatele lui. Smaug zacea cu aripile îndoite. uitînd aproape de paznicul cel fioros. care s e gasea chiar la baza Muntelui. zaceau teancuri de obi ecte pre?ioase . dar locul era slab cind dormea. maxilarele lui clan?a neau necontenit oi narile scoteau fîoii de fum. în tinzîndu-se departe pe podea pîna unde nu se mai vedea nimic. sin gur. Bilbo mai auzise poveoti s au cîntece despre comorile dragonilor. era o lum ina puternica. fascina?ia oi splendoarea lor. e ra totuoi cumplit oi amenin?ator. pe vremea cînd pamîntul era minunat. Bilbo apuca un potir mare cu doua toarte. astfel în cît hobbitul putea sa-i vada par?ile de dedesubt. pentru ca zacuse atîta v reme în culcuoul lui pre?ios. pîna la marginea mormanelor de com ori care se aflau cel mai aproape de el. Auzi: "mai degraba seamana a bacan decît a spargator"! Nu zau! n-o sa mai spuna fraza asta niciodata. sub membrele lui. deoi zacea adormit. Lumina lui Smaug! Dragonul cel uriao. În fa?a lui se întindea pe tera mare. zacea acolo oi dormea dus. umplute cu boga?ii pe care nici nu mai puteai sa le socoteoti. nestemate oi bijuterii. aproape împotriva voin?ei lui. dar ?inea tot uoi potirul oi se gîndea: "Am facut-o! Asta o sa-i înve?e minte. Su b el. a i tot acolo se aflau oiruri de recipiente oi vase mari. ca un liliac uriao. ridicîndu-se în partea stînga a pardoselii stîncoase. oi aproape ca nici n-a observat emo?ia piticilor sau laudele pe care i le aduceau. Adevarata batalie a dus-o în tunelul acela. Dar dragonul nu se trezi .curaj din via?a lui. burta lui lunga oi palida. zacînd acolo. în peotera pe care o cotropise. oi se gîndea la dorin?a piticilor. dar pîna acum nu-oi daduse niciodata seama de stralucirea. la aer. încet. oi arunca o privire speriata în sus. argint patat cu roou în lumina rumena. îoi continua drumul! ai vi-l pute?i închipui ajungînd la capatul tunelului. Comparate cu asta. Smaug mioca o aripa. care-i paru o veonicie. respirînd din greu oi bucurîndu-se ca simte iaraoi aer c urat. Îl ridica pe Bilbo în bra?e oi îl scoase afara.aur împodobit oi neîmpodobit. de hobbit. dar Bilbo zacea cu ochii închioi. Patrunsa de încînt are. pe atît era de uimit.se muta doar în alte vis e de lacomie oi violen?a. atît d e greu încît abia îl putea duce. întors pu?in pe o parte. caoti. Dupa un scurt popas. roou-auriu. Prin ea îoi vîrî Bilbo. desfacu o gheara oi începu sa sforai e pe alt ton. fixa zapacit aurul care era dincolo de orice pre? sau posibilitate de calcul. dar.temni?a subterana a piticilor de altadata. Bilbo o lua la goana. lucrurile înspaimîntatoare care s -au întîmplat mai tîrziu au fost floare la ureche. cea de jos de tot . încrust ata cu nestemate oi frînturi de aur care se lipisera de el. sa se furioeze din umbra intrarii. înainte sa se simta atras. Balin a fost în culmea fericirii sa-l vada din nou . Nu exista cuvinte pentru a exprima uluirea lui. Privi un timp. sabii oi suli?e atîrnate în cui. sau ca-l mîngîiau pe spate oi ca se declarau supuoii lui împreuna cu familiil . aoa ca n-a putut sa-i ghiceas ca marimea decît vag. Înainte sa vada pericolul care-l aotepta. A spune ca lui Bilbo i s-a taiat rasuflarea e mult prea pu?in. peste tot în jurul lui. se vedeau vag camaoi de zale. pentru ca oamenii au schimbat limbajul pe care lau înva?at de la elfi.înca nu! .

Furia lui depaoi orice imagina?ie . dar în principiu o cunosc în cele mai mici amanunte. ai atunci îoi dadu sea ma ca-i lipseote potirul. dar de care n-au avut niciodata nevoie oi pe care nici nu l-au folosit. care au mai mult decît le trebuie. sînt jos. dar posedînd o sabie cum plita oi mult curaj) la mo?aiala oi de la mo?aiala la o totala stare de veghe în p eotera lui mirosea a ceva strain. sub ei.e lor de atunci pîna în vecie. sa-l sfîoie oi sa-l c alce în picioare. I se paruse de curînd ca prinde ecourile vagi ale unei lovituri. Singurul lui gînd era sa scotoceasca Muntele. daca n-ar fi intervenit din nou Bilbo: . Trecuse de la un vis agitat (în care figura în mod cît se poa te de neplacut un razboinic.era o furie dintr-acelea ca re nu apar decît atunci cînd bogataoii. ai Smaug nu era o excep?ie. pierd deoda ta un lucru care e în posesia lor de multa vreme. în vale! . sa scape de ochii fiorooi ai dragonulu i care-i cauta. care facura pamîntul de sub ei sa t remure. mai ales dup a ce au fost în posesia ei vreme îndelungata. cu totul neînsemnat ca marime. se auzira ecou rile înfioratoare ale unor mugete oi tropaituri. sperînd. Se trezi de tot oi întinse gîtul sa adulmece. încercînd sa-l vîre prin gaura aceea mica. Piticii uitara atunci de toata bucuria oi mîndria încrezatoare pe care o sim?isera c u pu?in timp în urma oi se chircira unul într-altul de frica.Repede! Repede! spuse cu rasuflarea taiata. departe. Nu e bine sa elimini un dragon viu din calc ulele tale. care coborîsera prin gaurica pîna în vizuina lui. se repezi din vizuina lui adînca. Uoa din spatele lor a fost facuta buca?i oi bl ocata cu o piatra.apele se ridicara. de jos. dragonii nu prea au pe ce sa-oi c heltuiasca averea. prin poarta cea mare. Bombur oi Bofur! I-am uitat. î tr-o tromba de flacari verzi oi purpurii. rasuna un bubuit îngrozitor. Piticii înca îoi mai treceau potirul din mîna în mîna oi sporovaiau încînta?i despre redobîndirea comorii lor cînd. deodata. sus. apoi. cu toate ca era foarte mica. Sigur. Smaug nu trebuia pierdut din vedere. facîndu-s e mici pe sub bolovani. sa prinda ho?ul. ca oi cum ar fi fost vorba de un vulcan car e s-ar fi hotarît sa erupa din nou. împrooca foc în jurul lui.Verii mei. ouierator se avînta ca focul în aer oi se opri în vîrful Muntelui. Sa fi patruns oare mirosul prin gaurica aceea? Nu-i placuse niciodata prea mult. Ieoi pe Poarta . umplu sala de fum oi zgîl?îi Muntele din temelii. încolacindu-oi trupul cît era de lung oi bubuind ca tunetul sub pamînt. ieoind în tunelurile uriaoe ale muntelui-p alat oi urcînd apoi catre Poarta Principala. împinse în zadar capul. ai acolo i-ar fi ucis pe to?i. întrebîndu-se de ce n-o blocase. oi acum se uita la ea crunt oi cu banuiala. daca traieoti în preajma lui. din adîncuri. iar de-a lungul tunelului. Piticii auzira vîjîitul groaznic al zborului sau oi se ghemuira pe lînga pere?ii terasei cu iarba. Ho?ii! Foc! Crima! Asemenea lucruri nu se întîmplasera niciodata de cînd se stabilise în inima Muntelui. transformate într-un abur salbatic. cînd Bifur scoase un strigat: . în inima Muntelui. erau cît pe-aci sa se furioeze în tunel. Uoa! Tunelul! Nu e bine sa ramînem a ici! Îndemna?i de aceste cuvinte. într-un fel.

pîrjolindu-i aoa cum zaceau ei ascunoi. Dragonul se întoarse. unde sînt fringhiile? Hai. aici trebuie sa ramînem. Fili oi Kili dragonul n-are sa aiba part e de pitici. oi Smaug sta la pînda. totul era înca liniotit. rupsera frînghia cu ca re erau priponi?i oi o luara la fuga. se auzea în scobiturile stîncilor. lînga marginea pantei periculoase. calu?ii fugisera sau fusesera ucioi. facu Thorin. tragînd de sfori cu d isperare. pîna cînd zorile palide începura sa patrunda prin crapatura uoii. ca venisera oameni de pe rîu oi de pe lac oi ca urcasera povîrnioul Muntelui. dar uoa rezistase ochilor lui iscoditori. O data cu venirea dimine?ii.Prostii. Rasuf larea lui fierbinte ofili iarba din fa?a uoii oi intra prin crapatura pe care o lasasera în urma lor. Apoi ajunse oi Bombur. Din fericire. drumul. Cînd oi cînd. ai nu putem face nimic! .. care dadea în valea unde fusesera priponi?i poneii. pîna cînd zorile îi înghe?ara furia. cu toate ca era cald oi înabuoitor. Poneii nechezara de spaima. maturînd povîrniourile muntelui cu flaca ri oi batînd din aripile lui mari. nu mai scapa! Sîntem aici. Nu era o perspectiva prea placuta! Intrara mai adînc în tunel oi zacura acolo dîrdîind. pîna cînd Smaug îoi slabea destul aten?ia ca sa poata ei îndrazni sa strabata o cale atît de lunga pe jos. apoi trecea mai departe oi se pierdea. repede! Au fost poate clipele cele mai grele din cîte traisera pîna atunci. cu un zgomot care semana a ouierat de vînt. oi voi. lucrurile continuau sa fie destul de calme . oi ni oa aceea mica. O sa-i aducem de acolo. reuoi sera sa salveze destule merinde ca sa le mai ajunga pu?in. Daca Smaug a apucat sa v ada un lucru. Mai trasera în sus oi ceva scule oi legaturi cu merinde. dezlan?uite de furia lui Smaug.O sa-i ucida oi pe ei oi pe calu?i. oti?i. e lung oi descop erit. rotindu-se în jurul Muntelui Ghicise. departe. dar îi dadea mîna sa aotepte. ai nici nu puteau sa ple ce. cu ziduri înalte. daca nu cumva exis ta vreun amator care vrea s-o ia pe jos pîna la rîu. Se auzi un uruit. ar fi putut în orice clipa sa coboare în flacari sau sa zboare rotindu-se în jur oi sa-i gaseasca acolo. Nici vorba sa uite sau sa ierte furtul. O lumina rooie atinse vîrfurile stîncilor neclintite. Ecoul sunetelor în grozitoare. în timp ce dragonul tot cauta ceva. ge mura ceilal?i. dar ca nu era cazul sa renun?e la ceea ce cautau. în?elesera ca asemenea per icole erau inevitabile cînd aveai de-a face cu un custode ca asta. sus. oi atunci se napusti oi pericolul asupra lor. Flacarile pîlpîitoare sari ra în sus oi umbrele negre ale stîncilor începura sa danseze. Balin. înghesuind oi tragînd bocce-lele dupa ei. Dupa cum le atrasese oi Thorin aten?ia. se napusti în urma lor o i disparu. în timp ce sforile scîr?îiau. domnule Baggins. zgomotul creotea. oi se întoarse la c lcuoul lui de aur ca sa doarma oi sa cîotige noi puteri. Apoi Smaug se departa di n nou oi întunericul învalui totul. dupa ponei oi dupa urmele taberelor pe care le descoperise. Cauta multa vreme în zadar. dar nu ajunsera la nici o solu?ie care sa-i scape d . Venea dragonul. . se auzea vîjîitul pe care-l facea dragonul cînd zbura prin întuneric. Se furioa deci încet oi tacut în vizuina lui oi închise ochii pe jumatate. oi oricum trebuiau sa mai aotepte un timp. Abia au avut timp sa se repeada în tunel. voi ceilal?i hai. oi tu. recîotigîndu-oi demnitatea. îi ferise pe pitici de flacarile lui cele mai napra snice.S-a sfîroit cu bietele noastre dobitoace! spuse Thorin. Bofur ajunsese sus. Discutara îndelung ce sa faca. gîfiin d oi pufaind. scazu oi spaima piticilor. Intra?i. oi-o sa ne pierdem oi toate proviziile. nici daca într-o mie de ani s-ar fi preschimbat într-o piatra stinsa. cînd Smaug aparu ca fulgerul de la miazanoapte.

ei pot pastra jumatate de oc . Piticii acceptara.Deocamdata n-am nici o idee . Apoi. care era aproape închisa. pe masura ce cobora. dupa cum obionuia sa sp una tata. poate. oi chiar azi. dupa cum se întîmpla adesea cu cei care nu mai otiu ce sa faca. Nu ma îndoiesc ca reputa?ia bunicului dumitale nu are decît de cîotigat. nu-i placea ideea. fireote. daca ar fi otiut mai m ulte despre dragoni oi despre purtarile lor viclene. Mi-ar trebui sute de am ca s -o ridic toata. începura sa-l bombane pe Bilbo.Lasa asta. oi pe cînd se apropia de capatul tunelului. . ar fi fost. cînd otia mai mult sau mai pu?in ce-l aotepta. re prooîndu-i ceea ce la început îi bucurase atît de mult: faptul ca adusese potirul oi ca declanoase atît de iute mînia lui Smaug.daca va referi?i la transportarea comorii. sa ne mai aprovizionam pu?in.e Smaug ceea ce fusese din capul locului punctul slab al planurilor lor. eu am fost ang ajat sa recuperez o comoara. Poate ca n-o sa treaca mult oi o sa putem alege pe unul sau doi dintre noi c are sa se întoarca la rezervele noastre de lînga rîu. La amiaza. acasa. . Ajunsesera sa-l respecte pe micul Bilbo. ai totuoi. Eu n-am fost angajat sa ucid dragoni. în tunel era bezna ca noaptea oI lum ina de la uoa. cum zici sa facem. daca e vorba de bombanit. Bilbo!" Uitase sau nu auzise niciodata despre sim?ul mirosului la dragon i.ai-atunci. îoi spuse ca poate ca ar fi cazul sa s e simta pu?in mîndru de el. Cînd o porni.cred ca atunci e momentul sa vad ce gînduri are. mai speriat oi n-ar mai fi tras nadejd ea sa-l gaseasca pe numitul Smaug mo?aind. . azi? . Facea atît de pu?in zgomot. deocamdata! Ce facem acum. Poate ca se ive ote ceva. Devenise. asta-i treaba de razboinic. ai acum am sa va propun ceva. Nu ma poate vedea oi n-o sa ma auda. afara Soarele stralucea. V-a?i a oteptat. Nu se desluoea decît o lumina foarte vaga. Stîrpirea dragonilor nu e specialitatea mea. în schimb. sa luam pu?in a er. ao avea oi eu dreptul sa bomban. ai pentru început am facut oi eu ce-am putut. domnule Baggins? întreba Thorin. Dar mari speran?e n-am oi tare ao vrea sa ma vad din nou lini otit. politicos. "Batrînul Smaug e ostenit oi doarme. nu unul. personal. adevaratul conducator al expedi?iei. Ziua cred ca nu e prea periculos sa ne furioam pîna afara. Asta depinde daca se schimba roata norocului oi scapam de Smaug. Curaj.Daca vre?i într-adevar sfatul meu. cred ca nu putem face altceva decît sa stam und e sîntem. ai mai era ceva neplacut: daca au vreo banuiala. Da r noaptea toata lumea trebuie sa stea ascunsa cît mai bine. probabil. încît l-ai fi putut compara cu fumul împins de o adiere blînda de vîn . la urma urmei. "Fiecare dragon îoi are punctul lui vulnerabil". Bineîn?eles ca dupa asta piticii i-au cerut cu to?i iertare. dar nu po?i pretinde ca mi-ai explicat vreodata clar cît de mare i-a fost averea. începuse sa a iba idei oi planuri proprii. Ar fi trebuit sa aduce?i cinci sute de Spargatori. dupa cu m se sim?i Bilbo dator sa sublinieze.ai ce crede?i ca trebuie sa faca un Spargator? întreba Bilbo. chiar daca ao fi de cincize ci de ori mai înalt oi Smaug ar fi blînd ca un iepurao. Fara îndoiala. sa ma întorc alergînd oi carînd toata comoara lui Thor în spate! ai. îoi spuse. furios. disparu curînd. . în tunel. la prînz. dar nu era chiar atît de înfricooatoare acum . dar am sa fac tot posibilul sa gasesc o solu?ie. ma furioez pîna jos cînd îoi fa ce Smaug siesta . propunerea cu entuziasm. în sfîroit. se pregati de o noua calatorie în inima Mu ntelui. Am inelul acela. cu toate ca eu sînt convins ca n-a cunoscut nici un dragon.

caruia începuse sa-i placa vorbitul asta în dodii. Se prefacea doar ca doarme! Pazea intrarea tunelului! Bil bo facu repede un pas înapoi oi binecuvînta norocul de a fi avut inelul. oi mai sînt oi Calare? de butoaie. cea mai Grozava Napasta! raspunse Bilbo. taietorul pînzelor de paianjen.Minunate titluri! rînji dragonul. vii. Nu exista dragon care sa . ai-am mers oi prin aer. sco?înd un sforait care era ceva mai mult decît pufaitul unui abur nevazut.Eoti destul de bine crescut. o. . Dar vezi sa nu ?i-o ia imagina?ia razna. i se parea. ca doarme du s. pentru un tîlhar oi un mincinos. . continua Bilbo. am vrut doar sa ma uit la tine oi sa vad daca eoti într-adevar atît de grozav. Sosesc din fundul unui sac.Descoperitorul de urme. daca-mi dai voie sa te întreb? . Pa ri sa-mi cunooti numele. mult sub realitate. . foarte în?elept).Sînt prietenul uroilor oi oaspetele vulturilor. de la intrare.Se poate!? Vin de sub Deal oi drumul meu a trecut pe sub dealuri oi pe deasupr a lor. chiar daca dorm. Smaug înfricooatorule! raspunse. Bineîn?eles ca ao a trebuie sa vorbeoti cu dragonii cînd nu vrei sa-?i dai numele adevarat (ceea ce e în?elept) oi nici nu vrei sa-i înfurii cu un refuz catego ric (ceea ce e. . cînd deodata observa o raza sub?ire oi patrunzatoare care ieoea de sub pleoapa cazuta a ochi ului stîng al lui Smaug. oi îi îneaca.Toate astea nu prea par vrednice de lauda. Cine eoti oi de unde vii. vino! Mai serveote-te o data. Ca eu n-am crezut. aproape mort oi învaluit în întuneric. spuse Smaug. . de asemenea. Dar care î?i este numele? . oi îi scoate iaraoi. tîlharule! Te miros oi te simt! î?i aud rasuflarea. spuse Smaug. mul?umesc. în schimb. Bilbo îi arunca o noua privire. Am fost ales Numarul Norocos. da! spuse Smaug. Dar Bilbo nu era chiar atît de neotiutor în ceea ce priveote obiceiurile dragonilor. ca ai de unde. . . . N-am venit pentru daruri. Atunci Smaug vorbi. zau.Asta aoa-i . oi daca Smaug sperase ca va fi uoor sa-l faca sa se apropie. o. dar eu.Aoa. dispre?uitor. cea mai Marea?a. Eu sînt acela care umbla nevazut.hi deschis oi pot sta de veghe. . spuse dragonul. . Musca cea cu ?eapa. nu-mi amintesc sa te fi mirosit vreoda ta. cu toate ca nu credea nici o v orba din ce auzea. . într-adevar.Nu.ai acuma crezi? zise dragonul. Smaug.Eu sînt cel care-oi îngroapa prietenii de vii. cît se spu ne în basme. Tocmai se pregatea sa faca un pas înauntru. oarecum magulit.Basmele oi cîntecele sînt. dar nici un sac nu mi-a fost tras pe cap. d in apa. Sînt Cîotiga inel oi Poartanoroc.Ei. se înoelase. Hai. Dar numerele norocoase nu ies întotdeauna cîotigatoare.

De cîte ori îl strafulgera ochiul ratacitor al lu i Smaug. Hai.Aha. tremura oi sim?ea o dorin?a nejust ificata sa intre în peotera. nu-i aoa? Dar cu livrarea ce face?i? . aseara oi n-o sa treaca m ult oi-o sa-i prind oi-o sa-i manînc oi pe ceilal?i. pe care Smaug nu le în?elesese deloc (deoi îmi închipui ca dumneavoastra le în?elege?i . Smaug cel Puternic. ha! ai te-ai gîndit vreodata la cîotig? Îmi închipui ca trebuie sa fie a paisprezecea parte din întreg. o i asta era mirosul de hobbit. Oamenii de pe lac . . dar lui i se parea ca în?elesese destul oi chicotea în sinea lui. ca eu cunosc mirosul (oi gustul) piticilor . dar.oi totul pentru ei? ai crezi c-o sa-?i dea o parte buna? Nici vorba! Ai noroc scapi cu via?a! Începuse sa se simta foarte stînjenit. sa-oi dezvaluie identitatea oi sa-i spuna dragonului tot adevarul. Umbli tu nevazut. rînji Smaug De ce nu spui "to?i paisprez ece" oi sa ispravim. spune drept. Dar nu i-a spus lui Bilbo ca exista un miros pe care nu-l putea dibui nicicum. Ha. asta a fost învoiala.reziste fascina?iei pe care o exercita vorbirea enigmatica oi care sa nu piarda vremea s-o priceapa. În cazul asta. Calare?-de-butoaie-tîlhar. vorbi d in nou. .Nu-mi spune mie! zise Smaug.p entru ca oti?i totul în legatura cu aventurile la care se referise Bilbo). .treaba care v-ar lua suta de ani sau chiar mai mult . am sa-?i dau oi eu un sfat care sa-?i prinda bine: nu te încurca cu pitici i mai mult decît trebuie. nu intra în sfera lui de experien?a oi îl scotea din sarite. azi-noapte? continua el. spuse. Sa otii ca am mîncat oase calu?i. ai îmi închipui ca stau ascunoi pe afara. Dar luîndu-oi inima-n din?i. Sa nu-?i închipui ca pot mînca un calu? pe care a calarit oda ta un pitic. deoi era destul de gras. nu merge! ai nici prin padure. dar n-ai ve nit pe jos tot drumul. o. sau aoa ceva. era în mare pericol sa se lase ade menit de acea fascina?ie magica a dragonilor. zîmbind. Nu otiu daca va da?i seama. deci recunooti ca ai spus "aduoi". ai luat? Nimic? Ei. îoi spuse el. chiar ca s-ar pu tea sa va pierde?i timpul degeaba. Erau foarte multe lucruri.Îmi închipui ca ai luat un pre? bun pe potir. asta le seamana leit.tot n-a?i putea sa-l duce?i departe? Pe coasta Muntelui. Poate ca Butoi e numele calu?ulu i tau: sau poate ca nu e. iar tu trebuie sa faci toata treaba periculoasa oi sa iei tot ce po?i cînd nu ma uit . care îl cauta cotrobaind prin întuneric. .un plan pacatos al amarî?ilor de pe lac. N-am venit aici aduoi numai de aur. sa ma fac eu oopîrla daca n-am dreptate! N-am mai fost acolo de o veonicie oiun an! Dar schimb eu toate astea. . "Aoa mi-am închipuit eu înca de aseara. chiar daca a ?i putea sa fura?i aurul farîma cu farîma . Domnule Numar Norocos? Ma bucur sa aud ca în afara de aurul meu a?i mai avut oi alte interese. negustorii de poloboa ce.Pitici?! spuse Bilbo. N-am nimic împotriva sa te întorci la ei sa le spu i asta din partea mea. spuse el cu voce tare. Calare? de butoaie.Nu otii tot. . fara sa-mi dau seama. O sa sfîroeoti rau daca te înhaitezi cu asemenea fapturi. ai în schim-bul acestei mese gu stoase. curînd!" Foarte bine. De fapt. din ceea ce spusese hobbitul. prefacîndu-se ca e uimit.mai bine ca orice pe lume.O.

adevarate. . Pîna acum îoi concentrase toate gîndurile oi toata energia ca sa ajunga pîna la Munte oi sa gaseasca intrarea. Sînt blindat oi pe deasupra oi pe dedesubt cu solzi de fier oi nestemate dure. Bilbo ar fi trebuit. iar eu i-am mîncat supuoii cum manînca lupul oile. pieptului. facînd un efort sa le ramîna credincios prietenilor oi sa-oi ?ina fruntea sus. Unde sînt neamurile lui care îndraznesc sa umble dupa razbunare? Girion..Trebuia sa-mi închipui. oocul pe care-l produce coada mea e ca o lovitura de trasne t. ca re în tinere?ea lui se numise Esgaroth.V-am mai spus.un sunet pustiitor. inchipuindu-oi ca hobbitul îoi gasise brusc oi cumpli t sfîroitul. dar bietul Bilbo ramase. pitici i se înghesuira unii într-al?ii. Am venit peste deal oi p e sub deal.Informa?iile sînt depaoite. în timp ce departe. Razbunare! Regele de sub Munte a murit. tot drumul pîna la Fundul Sacului-de-S ub-Deal. Nu se întrebase niciodata cum va fi scoasa comoa ra de acolo oi sigur nu se gîndise niciodata ca partea care ar putea sa-i revina l ui.Am crezut întotdeauna. în tunel. spuse el scurt. . aripile mele dezlan?uie uragane oi rasuflarea mea ucide! .Dar cu carauoia? Dar cu garzile înarmate oi cu taxele Vamale? oi Smaug rîse cu pofta . Seniorul Impenetrabil. mai trebuia oi adusa înapoi. sa bage de seama. Grozav trebuie sa fie sa ai o jiletca de diamante fi ne. ca succesul ?i-a cre at niote duomani în verouna?i. ca la aur ne -am gîndit mai tîrziu. o. Dragonul înceta brusc sa se mai laude. cu toate ca banuia ca oamenii de pe lac erau cei care urzisera planu rile oi ca cea mai mare parte a prazii avea sa ramîna acolo. puternic! Tîlharule din umbra! spuse el fioros. în mare parte. puternic. Armura me a e de zece ori mai groasa decît un scut obionuit. sa n-aiba nici o încredere. fireote. oi al?ii ca ei nu mai exista în toata lumea. uluit. stapînul orao ului Dale. spuse Bilbo cu un chi?ait speriat. la împar?eala. din?ii mei sînt ca sabiile. mai ales în regiunea. spuse Bilbo. Pe atunci eram tînar oi plapînd. O banuiala urîta începu sa-oi faca loc în mintea lui: uitasera oare oi piticii acest p unct important sau îoi batusera tot timpul joc de el? Asta e efectul pe care îl au v orbele de dragon asupra celor lipsi?i de experien?a. cu gînd de RAZBUNARE.. Auzind asta. Nu ma poate strapunge nici o sabie. Nu ma-ndoiesc ca-?i dai seama. ghear ele mele-s harpoane. Am trîntit la pamînt razboinicii din alte vremuri.Razbunare! sforai el oi ochii i se aprinsera luminînd sala de la podea la tavan. pe vînt oi pe val. sus. a murit. ca un fulger stacojiu. unde sînt fiii fiilor lui care îndraznesc sa se apropie de mine? Eu ucid unde vreau oi nimeni nundrazneote sa se împotriveasca. . dar Smaug avea o personalitate destul de copleoitoare. Poate ca n-o sa ma crede?i. . Avea o inima haina oi vicleana oi otia ca presupunerile lui erau. ca dragonii sînt mai moi pe dedesubt. Chiar ca nu exista seaman pe lume pentru Sm aug. Smaug-cel-fara-de-limite. în oraoul de pe mal. Acum sînt bat rîn oi puternic. zise Bilbo. dar fara îndoiala ca o faptura atît de puternica s-a gîndit oi la asta. într-adevar. Smaug începu într-adevar sa rîda . care-l facu pe Bil bo sa se cutremure din creotet pîna-n talpi. .

urcîndu-l în goana. dar trecu multa vreme înainte sa-i creasca din nou. . Dar hobbitul era suparat oi neliniotit.Fir-ar al naibii de sturz! spuse Bilbo furios. o i erau nerabdatori sa-i auda povestea. fusese pîrlit oi totul sfîrîise pîna la piele. sau sa va opresc de la chiar atît de uoor sa prinzi poneii.. prostule!" îoi spuse. .Uluitor de frumos! Perfect! Fara de cusur! Ame?itor! exclama Bilbo cu voce tar e. ai ca sa va da?i seama în ce toane rele era Bilbo. E un neam fermecat oi cu via?a lunga o i asta ar putea fi chiar unul dintre cei care traiau pe aici. spuse Thorin. Trage cu urechea. mergea la deal oi nu ajunse nici pe depar te unde trebuia. dupa-amiaza înce puse sa se transforme în noapte. într-adev ar. ceea ce era. între timp. dar narile lui trimisera fla cari oi vapori în urma lui Bilbo. în primul rînd. trimi?îndu-i la oamenii de pe lac sau. acum vreo doua sut e de ani sau chiar mai mult. Zmeul se rostogoli într-o parte. Priveote! zise. prietenii lui se straduira din rasputeri sa-l mai înveseleasca. cu capul plecat într-o parte oi asculta tot ce vor beau. oi ca ardea de nerabdare sa se uite mai de aproape. Mare?ia-Voastra! spuse. sa afle de ce facuse dragonul zgomotul acela îngrozitor oi cum scapase Bilbo. Locuitorii din Dale otiau cum sa le în?eleaga graiul oi îi foloseau drept mesageri. . Din fericire. prin alte par? i. Nu otia ca hobbitul vazuse pu?in din învelioul neobionuit de pe burta. A fost o idee nefericita sa spuna asta. Cînd ieoi din nou la aer. de asemenea. Fusese destul de mul?umit de conversa?ia lui abila cu Smaug. oricît s-ar fi grabit. Gîndindu-se din nou la ceea ce facuse.Dar nu trebuie sa va mai odihna binemeritata. parul de pe ceafa oi din calcîie. la prima vizi ta.Da. ridica o piatra oi o arunca spre sturz. aoa ca le-a fost foarte greu sa scoata o vorba de la el.Lasa-l în pace. singura idee a domnului Baggin era sa plece. foarte batrîn oi poate ca e ultimul care a ramas din neamul cel vechi care loc uia pe aici. goala ca un melc fara casa!" Acum. oi cum trebuie. hobbitul înainta cu mare greutate oi teama. destul de neobionuit oi de frumos. "Eoti departe de s fîroitul aventurii". îmblînzit de tata oi de bunicul. Ce spui de asta? . împleticindu-se. foarte adevarat. cu o mul?umire absurda. orbit. adauga el. na reuoit sa-oi înghesuie tot capul oi falcile înauntru. nici Spargatori! adauga el ca o lovitura de despar?ire. sa se dea la o parte oi sa se aoeze apoi iaraoi la loc. oi nici nu-mi place mutra lui. începu sa regrete unele lucr uri pe care i le spusese dragonului oi nu-i prea venea sa le repete. . facîndu-l sa revina la realitate. transformîndu-se apoi în proverb. Batrînul stur z statea pe o stînca. Sturzii sînt buni oi prietenooi. iar asta e. dorind. în timp ce în sinea lui spunea: "Ce batrîn neghiob! Are o pata mare în scobitura dins pre partea stinga a pieptului. mai tîrziu asta deveni un a dintre zicalele lui favorite. Piticii îl readusera la via?a oi îi îngrijira arsurile cum se pricepura ei mai bine. poticnindu-se oi cazînd lat în "pragul uoii". caci dragonul începu sa arunce flacari uri aoe în urma lui oi. pentru a se sim?i în siguran?a înainte ca Smaug sa-oi fi împins mutra înfricooatoare în deschizatura tunelului. care nu facu altceva decît sa bata din aripi. spuse Smaug. "Sa nu rîzi niciodata de dragonii vii. oi aproape ca îl doborî. în apropiere. din motive cunoscute doa r de el. dar greoeala de la urma îl zgudui. Nu e dupa ce îi pui pe fuga! ai întorcîndu-se în tunel oi re?in.

oi calu?ii îl facusera pe dragon sa ghiceas ca mai mult decît era cazul.Eh. oi a venit noaptea.Sînt convins ca aici sîntem în mare nesiguran?a. Ce e facut e bun facut oi e greu sa nu greoeoti cînd vor beoti cu dragonii. oi acum poate ca aoteapta pîna dupa vînatoarea de asta-seara.în orice caz. Povesteote mai departe. de ce n-a blocat capatul de jos? N-a facut-o. oi am o presim?ire îngrozitoare ca urmatoarea lui miocare va fi într-acolo.Sînt convins ca otie ca venim din Oraoul Lacului oi ca locuitorii lui ne-au ajut at. în orice caz. piticii au facut ce le-a spus. . nu otiu . ai nu vad de ce am ramîne. În cele din urma îi întrerupse: . nu te mai necaji. eu zic ca ai facut foarte bine c e-ai facut .Dar ce s-a întîmplat? strigara piticii.Ai gînduri foarte negre.Lasa. oi asta nu prea li se întîmpla celor care apuca sa schimbe o vorb a-doua cu cei de soiul lui Smaug. facu Balin. de aici. Ce D umnezeu m-o fi apucat sa-i spun ca sînt Calare? de butoaie? Chiar oi un iepure chi or. spuse Bil bo. tare ao vr ea sa nu mai discuta?i. . ar fi ghicit ca e vorba de oamenii de pe Lac. Parea atît de convins. Parerea generala era ca nu e chiar atît de simplu sa prinzi un dragon cînd mo?aie. Smaug trebuie sa iasa dintr-o clipa într-alta oi singura n oastra speran?a e sa ne vîrîm cît mai bine în tunel oi sa închidem uoa. . . Bilbo devenise tot mai amarît avînd presim?iri din ce în ce mai rele. spuse Thorin. ai tot pe cînd vorb isera de li se lungisera umbrele. dar cînd au început sa a para stelele. încît. lovi?i. va fi cu atît mai mul?umit. Asta îl facu sa schimbe discu?ia oi sa înceapa sa vorbeasca despre rapunerea dragoni lor din punct de vedere istoric oi legendar despre diferitele feluri în care fuses era înjunghia?i. oi-a întins în tacere aripile oi s-a îndepartat în zbor. Dra gonul a pîrjolit toata verdea?a care era tare placuta. Daca ma întrebi pe mine. dornic sa-l linioteasca. daca asta vrea. Cu toate ca nu cred c-au mai ramas acolo oameni care sa-oi bata capul cu lim ba sturzilor. dar au întîr iat sa închida uoa . decît un atac frontal. Tot timpul cît au vorbit. caci nu otia nimeni daca oi cum vor ma i putea s-o deschida dinauntru oi gîndul de a fi închioi într-un loc de unde nu se putea ieoi decît trecînd prin vizuina dragonului nu le . Simt pîna în maduva oaselor ca locul asta va fi iaraoi atacat. ca îl auze am. cel pu?in aoa mi s-a spus întotdeauna. spuse. o sa aiba otiri destule sa duca în Oraoul Lacului.. Smaug otie cum am coborît pîna la peotera lui oi pute?i fi convinoi ca a ghicit unde se afla celalalt capat al tunelului oi. . Daca Smaug vrea atît de mu lt sa nu mai putem intra. daca e nevoie. ca sa ne blocheze intrarea oi daca ne face oi pe noi aroice cu aceasta ocazie. ai descoperit ceva foarte folositor oi te-ai întors oi viu acasa.Nu otiu.probabil pentru ca la început a vrut sa încerce sa ma momeasca sa intru din nou. ai s-ar putea sa fie un noroc oi o binefacere ca otim de peticul descoperit din vesta de diamante a batrînului Vierme.planul parea disperat. cur ajos. împunoi în burta oi despre diferitele oiretlicuri oi stratage me care fusesera folosite în acest scop. Aoa ca Bilbo le spuse tot ce-oi aminti oi le împartaoi sentimentul suparator ca vo rbirea lui enigmatica oi taberele lor. domnule Baggins. va face partea asta a Muntelui buca?i. în cele din urma. sturzul a stat oi a ascultat. sau nu vrea sa-oi distruga iatacul daca nu e neaparat nevoie. încercarea de a-l înjunghia sau de a-l împunge p e cînd dormea se putea mult mai uoor sfîroi cu un dezastru. oi e fr ig.

Se întrebau daca mai zaceau acolo. ca ploaia pe luna. ridicîndu-se. compus din cinci sute de smaralde verzi ca iarba. Închide?i uoa cît mai e timp. Stînca bubuia. Discu?ia ajunsese la vorb ele ticaloase pe care le spusese dragonul în legatura cu piticii. Întunericul se îndesi oi Bilbo deveni din ce în ce mai agitat. Piatra Ark. domnule Baggins. cît oi la capatul dinauntrul tun elului. aoa cum nu se mai facuse niciodata. . dupa care în cepura cu to?ii sa împinga oi uoa se închise cu o bufnitura oi cu un zanganit. deschisa pe jumatate.Închide?i uoa! îi ruga el. în sala de jos. departe. Thorin se scutura de visele lui oi.locurile astea n-au devenit mai pu?in salbatice între timp. lanci care nu mai apucasera sa fie predate sau platite.Piatra Ark. orice ecou care ar fi rasunat dincolo de murmurul piticilor. o rice zgomot cît de mic care ar fi venit de afara oi. intacte: lancile care fusesera meoterite pentru armatele regelui Bladorthin (mo rt de mult). Mi-e frica de dragonul asta. oi au continuat sa discute. de parca ar fi fost sfarîmata de niote berbece din stejari întreg i de padure. minunat încrustata cu aur . oi sîntem convinoi de asta oi acum. ca apa la Soare. Piatra lui Thrain. marea cupa de aur a lui Thror. de puterea oi rezisten ?a o?elului triplu. oi cred ca dupa ce vom învinge va fi destul timp sa ne gîndim la ce vom fac e. ai ni ci urma de broasca înspre partea lor. Dar Bilbo nu mai sim?ea acea atrac?ie fermecata pentru tezaur. încet. Erau încuia?i înauntrul Muntelui. Îmi pare rau ca eoti îngrijorat de problema transportului oi recunos c ca greuta?ile sînt mari . visator. Statea cel mai aproape de uoa. pere?ii se crapara oi din tavan începur . aveau vîrf forjat de trei ori oi coada lunga. cînd panta muntelui fu nimic ita de o izbitura. acum. pe de alta parte. scuturi. ci. Dar totul parea liniotit atît afara. cu doua mînere. Nici n-apucara sa coboare bine în tunel. Era ceva în vocea lui care îi nelinioti pe pitici. meoterita de pitici. dadu la o parte cu piciorul piatra care fixa uoa.atiam ca va fi o aventura periculoasa. împinoi de uriaoi. oopti Thorin în întuneric. Piatra Ark. ca zapada la lumina stelelor. Dar cel mai frumos lucru dintre toate era giuvaierul mare oi alb pe care -l gasisera piticii sub radacinile Muntelui: Inima Muntelui. Era ca un glob cu o mie de fa?ete. mai degraba.placea deloc. jos . invers .dar vom face tot ce se poate pentru dumneata oi la vremea potr ivita ne vom lua fiecare partea. pe care îl primisera cînd îl înarmaser a pe primul lui nascut cu o platooa din verigi. . spuse Thorin. cu barbia sprijinita d e genunchi. atent sa auda. sculptata cu pasari oi flori cu ochi oi Petale de nestemate. Asculta discu?ia doar cu o ureche. stralucea ca argintul în lumina foc ului. sau orice urma de miocare. nu prea departe de uoa de sus. caci era lucrata din argint pur. . facute pentru razboinici care odihneau de mult în pace. Cît despre partea dumitale. ca vreme destul de lunga au stat în tunel. Stapînul oraoului Dale. Era oi timpul. Aoa. armuri de nep atruns din zale aurite oi argintate. pe de o parte. N-ai decît sa ma crezi sau nu! Apoi discu?ia se concentra asupra marelui tezaur oi asupra lucrurilor pe care oi le mai aminteau Thorin oi Balin. pîna-n maduva oaselor. colierul lui Girion. Bilbo se gîndea ca ar fi preferat sa nu le fi auzit niciodata sau sa fi fost convins ca piticii er au absolut sinceri. cînd îi spuneau ca nu se gîndisera la ceea ce avea sa se întîmpl e dupa ce vor fi cîotigat comoara. te asigur ca-?i sîntem mai mult decît recunoscatori oi ca ai sa alegi singur a paisprezecea parte de îndata ce vom avea ceva de împar?it. Linio tea asta îmi displace mult mai mult decît zarva de azi-noapte.

ei te-au ajutat. ferici?i ca mai erau înca în via?a. coborînd pe aripile vîntului catre partea dinspre apus a Muntelui. mor.Sa încercam uoa! spuse. dar nu puteau ramîne acolo la nes fîroit. cînd începusera sa se înabuoe oi sa ame?easca din lipsa de aer. O sa pierim aici! . în vale.Sîntem prinoi în cursa. Facea stîn cile buca?i. Dupa ce-oi dadu astfel frîu liber furiei. cu speran?a de a prinde pe cineva sau ceva acolo . Ce se întîmplase fusese rezultatul accesului de furie provocat de faptul c a nu gasise pe nimeni oi nu vazuse nimic. ca nu-l va mai necaji nimeni din partea aceea. piatra sturzului. În cele din urma. Acum or sa ma vada o i-or sa-oi aminteasca cine e adevaratul Rege de sub Munte. oi nu e nici o îndoiala c-ai venit pe apa. oi de a descoperi supapa de ieoire din pasajul pe care îl folosi se ho?ul. înconjura?i de o tacere totala. a ara. Thorin vorbi: . în sinea lui. Nici nu vreau sa ma gîndesc la ce s-ar fi întîmplat daca uoa ar fi ramas deschisa. "Calare? pe butoaie. terasa îngusta oi tot r estul disparura într-un iureo de ?andari oi o avalanoa de pietre crapate se praval i peste costioa în jos. se ridicase fara zgomot în aer. ca o cioara monstruoasa. A?ipeau oi se trezeau tot în întuneric oi în tacerea care continua sa-i înconjoare. Dar trebuia sa-oi continue razbu narea. de fapt. sforai el. Mîncau oi beau foarte pu?in. în orice caz. Smaug îoi parasise ho?eote vizuina. nestingherita. zidurile acoperite cu melci. picioarele tale veneau dinspre malul rîului . în timp ce în spatele lor. piticii stateau în întuneric. în fuga. Asta-i sfiroitul. se sim?i mai bine oi se gîndi. se vaitara. Dar descoperira ca în partea aceea tunelul fusese distrus oi blocat cu stînci sfarîmate. pe nepregatite. apoi plutise încet oi greoi prin întuneric. Se temeau ca tacerea asta sa nu fie cumva rezultatul uneia dintre cruzimile lui iscusite. si m?ira ca nu mai pot îndura. Nu-?i otiu mirosul." Se ridica înconjurat de flacari oi o porni spre sud. zdrobind pere?i oi costioe cu plesniturile cozi' lui uriaoe. catre Rîul Curgator. ieoirea. se auzeau racnetele oi zarva pe care o facea Smaug în culmea furiei. caci ooaptele lor trezeau ecoul oi frematau în tunel. XIII PLECAT DE ACASA ÎNTRE TIMP. N-aveau cum sa socoteasca trecerea timpului oi abia înd razneau sa se miote. Nici o cheie oi nici o formula magica nu o vor mai de schide vreodata. . oi acolo unde banuia ca trebuie sa fie . Coborîra tunelul. dupa un timp care li se paru a fi zile în tregi de aoteptare. Mai bine sa ma zdrobeasca Smaug în aer liber decît sa ma sufoc aici! Dupa care. Daca nu simt curînd vîntul în obraz. mai mul?i pitici se ridicara oi se dusera bîjbîind pîna acolo unde fusese uoa.a sa le cada în cap pietre. Mai-mai ca ar fi fost ferici?i sa auda sunete venind d e jos oi vestind întoarcerea dragonului. pîna cînd iarba arsa. dar daca nu eoti unul dintre oamenii de pe lac.

S-ar putea sa nu mai fie nici un Smaug acolo. Lumina! striga el. dar nu se otie niciodata. Piticii nu se puteau compara. dar. nu otiu cum. Bilbo sim? i o uourare ciudata în suflet. întunericul era desavîroit oi. fara sa îndrazneasca sa se ridice oi nici maca r sa rasufle. Dar nu auzi nici o miocare. cu sau fara inel. le spu se hobbitul în ooapta. Bilbo se ridica oi descoperi ca nu otie încotro s-o apuce. cînd nu otiu ce ma aoteapta. dar nu se auzi nici un raspuns. fa pu?ina lumina oi pe urma manînca-ma. Cu timpul. cu toate ca duhoarea fiarei u mplea toata încaperea oi Bilbo sim?ea gust de abur pe limba. chiar acolo unde îi l asase el. fireote. oi cu toate ca asta îl ajuta pe . pst! sîsîira ei cînd îi auzira vocea. spuse. de jos nu se auzea nici un zgomot. singura cale spre ieoire e pe jos oi cred ca de data asta ar fi mai bine sa ma întovaraoi?i cu to?ii! Dispera?i. Nu e bine sa riscam inutil. ce-o fi) nu e acasa. eco ul amplificînd îngrijorator sunetele. daca ma po?i prinde.Hai. dupa care îoi vazu mai departe d e drum. în întuneric.Dar va rog din suflet sa baga?i de seama. încît Bilbo ajunse la deschizatura pe neaoteptate . tocmai cînd piticii se perpeleau în culmea deznadejdii. adica la capatul tunelului. cu fa?a în jos. cînd otiam precis c-am sa dau de dragon.Pst. încuviin?ara oi Thorin fu primul sa o ia înainte. speriat. . Poate cineva sa faca pu?ina lumina? Piticii fireote. tot mai jos.în afara doar. dupa cum i se paru cînd în cele din urma ridica încet capul. Nu era nici cea mai mica raza de lumin a . se speriasera grozav cînd se împiedicase Bilbo de treapta oi cazuse cu o bufnitura în peotera. Piticul cît traieote spera. Eu mai COBOR o data pîna la capatul tune lului. sa face?i cît mai pu?in zgomot. ma rog. Dar sigur nu era scînteie de foc de dragon. lasa?i! facu el. De fapt. Aproape de capatul tunelului. departe. Ecouri vagi alergara în jurul peoterii nevazute. Bilbo îoi puse inelul în deget. O pornira în jos. Zacu acolo. ai daca Oin oi Gloin nu oi-au pierdut cutiile cu iasca . oi "toate cele bune sau rele sînt trei". cu hobbitul în arta de a se mioca pe furio oi de aceea gîfîira oi îoi tîroîira picioarele cu zgomot. . dadu cu mîna de gol. dupa cum obionuia sa spuna tat a. sa asculte. poate ca facem pu?ina lumina oi ne uitam prin jur pîna nu se întoarce norocul împotr iva lor . pe podea. aoa ca risc oi a treia vizita. de parca i s-ar fi luat o mare greuta-te de sub jil etca: .Dar. bezna era atît de adînca. domnul Baggins sim?i ca nu mai poate. Nu te mai juca de-a v-a ?i ascunselea. dup a cîte îoi dadu el seama. Am fost de doua ori acolo. se împiedica oi se rostogoli cu capul înainte. în peotera. deoi Bilbo se oprea din cînd în cînd. tot nu se vedea nim ic. . de o lic arire palida oi alba deasupra lui. Eu cred ca azi (sau asta-seara sau. alaturi de Bilbo. . Oricum.Ma întreb ce joc o fi jucînd Smaug. Dar nu avea nevoie de inel.Vierme blestemat oi nenorocit! striga el cu voce tare. ramasesera înghesui?i unul într-altul.

ca o aureola alba în ca re se revarsau luminile curcubeului. la c e era de partea cealalta a por?ilor oi vazu niote galerii mari oi conturul nedes luoit al capatului unor scari largi. nu puteau exista doua asemenea giuvaiere nici macar într-un tezaur atît de grozav ca asta. nu imed iat. care -l urmareau. "Acum sînt într-adevar Spargator. dar nu reuoi sa-i convinga pe pitici sa le aprinda oi pe celelalte sau sa vina pîna unde fusese el. în mod oficial domnul Baggins conti nua sa fie expertul lor în materie de spargeri oi cercetari. cînd o forma neagra se napusti asupra lu . atunci cînd îi spusesera sa aleaga. dar care aproape ca-i stinse lumina. Lumina tot sca dea pe masura ce Bilbo înainta în peotera cea mare. oi. Se uita pe furio. Dar mîna lui mic a nu-l putea cuprinde. cînd se împiedica de cîte un obiect de aur. Bilbo tocmai voia sa fa ca stînga împrejur oi sa se întoarca la pitici. Bilbo îoi dadu seama ca e vorba de ea. apoi începu sa se ridice. atras ca de un miraj. Deodata. închise o chii oi îl baga în buzunarul lui cel mai ascuns. Dar probabil ca va trebui sa le spun oi pi ticilor .Bilbo sa descopere unde se aflau. acolo dadu de un curent de aer care îl racori. care urcau pierzîndu-se în întuneric. Dar de Smaug. schimbînd-o în zeci de mii de scîntei. În cele din urma. se referise-ra oi la acest giuvaie r minunat. se gîndi. ?inînd mica lui t or?a sus. Marele Giuvaier stralucea la picioarele lui. absorbea toata lumina care cadea pe el. Era Piatra Ark. treaba lui! Ei vor aotepta însa în tunel sa le dea raportul.mai era înca destul de aproape . departe. Aoa ca ra masesera lînga intrare. lua tor?a. Îoi continua drumul coborînd pe cealalta parte a maldarului oi stralu-cirea tor?ei l ui disparu din cîmpul vizual al piticilor. În orice caz. cînd Bilbo începu sa bata cu piciorul în pod ea oi sa strige "lumina" cu toata puterea vocii lui ascu?ite. cînd era lînga ea. aprinsa. vazu ca la supra fa?a avea scîntei pîlpîitoare de mai multe culori. tai at oi olefuit de piticii care îl scosesera cîndva din inima Muntelui. la mare distan?a: Bilbo traversa peotera. semn ca se întorceau. bra?ul lui Bilbo se întinse spre el. au spus ca-mi pot alege ce vreau.piticii vedeau cîte o scîntei sau auzeau cîte un clinchet. Pe cînd urcase. emanînd o lumina interioara. în cele din urma pleca privirea spre ea oi i se taie rasufla rea. oi eu cre d ca ao alege asta. da r îoi continua drumul. Oin ?inea în mîna o tor?a mica de pin. Încet ul cu încetul se facuse tot mai mare. într-adevar. urmarindu-l cu privirea. Bilbo se duse repede la uoa. îl ridica totuoi. dar nu oi-au dat seama de ce. Inima Muntelui. dupa descri erile pe care i le facuse Thorin. Acum. oi sim?ea ca asta ar putea isca neplaceri. nu era foart e convins ca. Silueta mica oi întunecata a hobbitului o porni deci prin peotera. De fapt. dansînd în a er. Dupa un timp aparu di n nou. pîna ajunsese sa arate ca un glob de lumina. Pu?in mai tîrziu ajunse în vîrf. lucise în fa?a lui ca un fulger atragîndu-i aten?ia. caci giuvaierul era mare oi greu. Thorin ceda oi îi trimise pe Oin oi pe Gloin la boccelele lor din celalalt capat a l tunelului. trecu oarecare timp înainte sa poata sa-i faca s a mai scoata vreun sunet.la un moment dat. nici daca ai fi cautat în lumea întreaga. Bilbo se ca?ara pe mormanul mare de giuvaiere. sub bra ?. Dupa cum le explica Thorin cu mare grija. Continua sa înainteze pîna ajunse la por?ile mari din partea cealalta. Daca voia sa riote sa faca lumina. nici urma. reflectate oi despicate de lumina s chimbatoare a tor?ei. Din cînd în cînd . Apoi îl vazura oprindu-se oi aplecîndu-se o clipa. Dupa un timp aparu o raza pîlpîitoare. în sinea lui. iar Gloin un pachet de asemenea tor?e. cu sfiala. chiar daca iau ei tot restul!" dar.

ce ar fi spus. nu e nici un pericol. zau. ordona Thorin. dar de ocamdata nu voia sa spuna nimanui despre asta. Fili oi Kili erau aproape veseli acum oi. "Sper ca e doar un liliac. Începura sa vorbeasca cu glas tare oi sa se strige unul pe altul. dupa care ieoira furioîndu-se unul dupa altul oi înai ntara în graba de-a lungul peretelui. Cu toate ca li se luase o piatra de pe inima. ai cred. ce pacatooenie sau ce minune s-o mai fi întîmplat iar? spuse Thorin. sari în sus.Thorin! Balin! Gloin Fili! Kili! striga el cu toata puterea . oi eu sînt foarte dispus sa ma duc. . e trezita de aur oi de neste mate. Îi venise inima la loc de îndata ce vazuse licarirea tor?elor. îoi spuse el disperat Dar ce ma fac. ajuta?i-ma! Pentru moment îl parasi tot curajul. oi se stinse. nu auzira nici un fel de zgomot în afara de vocea departata a lui Bilbo. Aoteptara cîteva clipe. Apuca ra fiecare cîte o tor?a aprinsa. gasi?i-ma. drept raspuns la întrebarile lor. spuse Bilbo. el devine brusc curajos [oi uneori chiar necru?ator. gasind atîrnate pe perete o mul?ime de h arfe de aur cu corzi de argint. fi ind fermecate (oi neatinse de dragon. oi ceea ce nu putur a duce lasara sa le cada printre degete cu un oftat. în timp ce ridicau comori de altadata din morman sau le scoteau de pe perete.dar strigatele r asunara ca un zgomot slab oi sub?ire în haul negru. cu o secur e cu mîner de argint oi cu o cingatoare acoperita cu pietre roou-aprins. cînd într-alta. Erau to?i nerabdatori sa exploreze peotera cît m ai aveau timp oi dispuoi sa creada ca. D e dragon nu cred ca e vorba. deocamdata. S-a stins lumina ! Veni?i care va. oi tot privind aoa. dar cauta în dreapta oi în stînga ceva ce nu putea gasi: Piatra Ark. princiar. le dadura jos oi începura sa ciupeasca corzile. se împiedica oi cazu pe spate. Simpla imagine a comorii. unde o fi rasaritu l. Gloin aprinse mai multe tor?e. Dar majoritatea piticilor fu ra mai practici: culesera nestemate oi îoi umplura buzunarele. spuse Balin. dar singurul cuvînt pe care-l puteau deslu oi era "ajutor!" . Piticii auzira vag strigatele lui mici. ?inîndu-le în dreptul lu minii. . fiindca atunci hobbitul n-ar mai chi?ai. Doamne. daca le-ar mai fi vorbit oi de Piatra Ark.De fapt. care fusese atîta vreme tacuta. deocamdata. n-a fost nimic! Doar un liliac oi o tor?a care a cazut pe jos.Hai. de fapt. cu vîrful în jos. . Piticii nu s-au mai lasat ruga?i. chiar oi cel mai (respectabil.Ah. cînd într-o parte. Piticii luara apoi platooe oi arme de pe pere?i oi se pregatira de aparare. oi cînd inima unui pitic. ui tara de teama oi chiar de pruden?a. ar cam fi rîndul nostru sa-l ajutam. dar nu auzira nici un zgomot de dragon. îmbracat într-o camaoa de zale aurite. sudul.Da. pe care o vazuse ra în treacat pe cînd umblau prin peotera. lua?i unul dintre voi o tor?a sau doua. iar tor?a cazu oi ea. Nu trecu mult oi dadura chiar de Bilbo care se întorcea spre ei. Smaug plecase de acasa. Bilbo scoase un ?ipat ascu?it. erau cam prost dispuoi pentru ca f use sera speria?i degeaba. într-adevar. S-ar parea ca treb uie sa ne ducem sa ne ajutam Spargatorul. pipaindu-le oi mîngîindu-le. nordul sau apusul?" . oi nu otiu.i oi îi atinse fa?a. Thorin nu se lasa nici el m ai prejos. rasuna a cum o melodie pe care n-o mai cîntase nimeni de mult. . în peotera întunecoasa. trezise tot focul înimii lor piticeoti. pe care îl interesa destul de pu?in muzica) mai erau înca acordate. Thorin arata. ca.

prin praf oi printre s . spuse Thorin. îoi spuse în sinea lui. cu r egret. cînd. de mine.Thorin. sus. o cotira oi coborîra de-a lungul unor tuneluri largi oi pline de ecou.Ca bine spui. împodobita cu figuri. un oir de lumini?e în întuneric. de scaune oi banci r asturnate. oi avea o cingatoare cu perle. Thorin cunootea fiecare galerie oi fiecare cotitura. departe. decît pi ticii. Sala de Recep?ie oi de Consiliu. "Ma simt grozav. Cu toate astea. striga el cu voce tare. Acu' ce mai facem? Înarma?i sîntem. Cu toate ca vechile ornamen-ta?ii se naruisera sau fusesera distruse oi totul era mînjit oi ars de toate venirile oi plecarile mo nstrului. Scoate-?i haina cea veche oi îmbrac-o pe asta! Dupa care îl îmbraca pe Bilbo cu o camaoa de zale mititica. unul în spatele celuilalt. dupa ce se uitara de mai multe ori în urma. Sa mer-gem! Va calauz esc eu. ai prea ne-am jucat mult cu norocul. sapate în stînca vie. Se satura de el mult înainte ca piticii sa fi obosit sa cotrobaie printre b oga?ii. care se opreau mereu. Pe jos. ci o ieoire. apoi începu sa se întrebe neliniotit cum se va sfîroi toat a povestea asta. . Printr-o deschizatura. scoasa dintr-un poloboc de al lui Beorn." . întarit pe dedesub t cu cercuri de o?el oi batut pe margine cu giuvaiere albe. pe care spiriduoii îl num esc Mithril. Alta lumina palida patrundea prin niote por?i mari din fa?a lor. oi trecura prin uoile larg deschise. Îoi acoperira platooele cu mantale vechi. urcara alte trepte. tavanul se depar-ta mult de ei. pe aproape". doar de umbre ascunse care dispareau cînd se apropiau tor?ele ce pîlpîiau în curent.Domnule Baggins. îoi spuse. lucrata pesemne cîndva pen tru vreun prin? al elfilor. "Ao da multe dintre pocalurile astea pre?ioase. ?inîndu-oi tor?ele deasupra capului. raspunse Thorin. Acum nu mai e mult pîna la Poarta Principala. Era plina de mese care putrezeau. ce drept. oi totuoi mi-ar fi placut sa fie o oglinda pe aici. Apoi îi chema pe ceilal?i. Se strînsera to?i. fa ra sa dea de nici un fel de vietate. pentru o bautura dadatoare de curaj. . Urcara niote scar i lungi. de pe Deal. Ce -ar mai rîde cei de acasa. Acestea din urma erau l ine. oi coifurile stralucitoare cu caciuli?el e lor zdren?uite. carbonizate oi în stare de descompunere. oi o pornira dupa Thorin. iata primul avans din rasplata dumitale. deodata. Nici într-o mie de ani n-am sa uit sa ma descurc în palatul asta. ascultînd cu teama zgomotele ca re ar anun?a sosirea dragonului. Treptele nu erau totuoi facute pentru picioare de hobbit. oi se aoeza pe jos. tot mai sus. ap oi cotira din nou. striga el.Asta e Marea Sala a lui Thror. domnul Baggins îoi pierdu mai pu?in capul în fa?a tezaurului. oi piticii urcara sus. dar crezi c-a servit vreodata vreo platooa în fa?a cumplitului Smaug? Tezaurul nu l-am recîotigat înca oi deocamdata nu cautam aur. Dar cred ca arat cam caraghios. oi iaraoi altele. i ntra o lumina alba oi aerul se facu mai dulce. largi oi frumoase. oi Bilbo tocmai începuse sa simta ca nu mai poate înainta. Era dintr-un o?el de argint. ce atîrnau strîmbate din ?î?îni oi pe jumatate arse. ieoind din raza de lumina a tor?elor. Trecura prin sala în ruine.. venindu-oi din nou în fire.

uitîndu-se orbi?i afara. dinauntru în AFARA. D pa atîta vreme petrecuta în adîncurile înabuoitoare ale cavernelor bîntuite de dragon. Nu m-am aoteptat niciodata sa privesc prin poarta ast a.ticle pîntecoase. . dar ca îi este foarte foame. chiar daca mai exista treptele vechi. Hai sa-l urm am. spuse. . aoeza?i unul lînga altul. pîna în vale.o amenin?are a iernii. crapate oi înneg rite. Hai sa mergem undeva unde sa putem sta linioti?i. Îoi aruncara tor?ele p alide la pamînt oi ramasera locului. Acolo era cîndva un pod c are ducea la niote trepte abrupte ce urcau pe malul drept. Se rotea ca un vîrtej pe deasupra oi de jur împrejurul Muntelui.Aoa e. oricît ar fi fost de tocite. în fa?a oraoului în ruine.Cît e de departe? întreba hobbitul. Pornira iute pe acest drum. încercînd sa înainteze printr-o saritura. spuse el. spuse Bilbo. printre castroane oi coarne sparte din care se bause cîndva. la celalalt capat. . Acolo e (sau era) o carare care paraseote drumul oi urca pîna la post. Ma . spumegînd în vale. Un vîrtej de lilieci speria?i. ce rece e vîntul asta! Era! Batea un vînt naprasnic dinspre rasarit . trezi?i din somn de tor?ele fumegînde.Cred ca cinci ore de mers. de unde puteai zari oraoul Dale. . ai cred ca otiu încotro trebuie s-o pornim spre vechiul post de observa?ie. Iar umblam oi iar urcam fara mîncare. Dar ia uita?i-va acolo.Aici se naote Rîul Curgator. ce sa vezi! Dadura de lumina limpede a zilei . se agitau acum deasupra lor. în prag. bîr.. Dar.Ia te uita. destul de larg ca sa încapa mai mul?i oameni de -a latul. -. tîrziu. de aici alearga spre Poarta. de altfel.Pare sa fie diminea?a. Înaintea lor se ridica un arc înalt. care se afla în col?ul dinspre sud-vest al Muntelui. înspre Dale. se cutremurara sub atingerea razelor de Soare. Un Soare ce?os îoi trimitea lumina slaba printre crestele Muntelui oi razele de aur cadeau pe podeaua de stînca. un zgomot de apa curgatoare le izbi auzul oi lumina cenuoie se facu deodata mai pu ternica. Deodata Bilbo îoi dadu seama ca nu mai e obosit. . ai nici nu m -am aoteptat sa ma bucur atît ca vad din nou Soa rele oi ca simt vîntul pe obraz. spuse Balin. cînd colo. piticii alunecara pe pietrele acoperite cu mîl oi netezite prin frecare de trecerea dragonului. care ?îonea galagioasa din Munte în fa?a lor. oi deci trebuie sa fie mai mult sau mai pu ?in ora micului dejun .. erau raspîndite cranii oi oase. . Apa. oi apoi la un drum ca re se ca?ara pîna la Dealul Corbilor. Lînga canal alerga un drum pietruit.daca ar putea sa existe aoa ceva pe aici. Un urcuo gr eu. cobora apoi. Ajunsera la poarta Pri ncipala. Dar nu cred ca pragul Por?ii Principale a vizuinii lui Smaug e locul cel mai sigur pentru o ma sa tihnita. apoi urma o cotitu ra care oerpuia larg oi. jos! Rîul o cot eote brusc la dreapta. ai nu e uoor! Drumul de la Poarta de-a lungul malul ui stîng al izvorului pare distrus cu totul. în interiorul caruia se mai desluoeau înca fragme ntele unor cioplituri vechi de piatra. Trecînd printr-o noua serie de uoi. oftînd printre stînci.Doamne! mormai hobbitul. O apa clocotitoare ieoea printr-o deschizatura neagra din peretele de stînca oi cu rgea învolburîndu-oi apele printr-un canal îngust taiat în piatra de priceperea unor mîini din alte vremuri care-l croisera drept oi adînc.

aveam întotdeauna paznici aici. îndreptat catre sud. . care se . Auzind aceste vorbe. Am impresia ca-i simt ochii în ceafa. oamenii de pe lac o pregatesc întotdeauna pentru calatoriile lungi. uoa aceea din fund da înt r-o sala sapata în stînca. . unul în spatele celuilalt. ascunoi oi la adapost.ca altfel ne-am fi dat seama la timp de venirea dragonului oi lucrurile n-ar m ai fi fost aoa cum sînt acum.Asta n-o sa se întîmple daca nu moare Smaug. va pot spune ca nu-i cunosc re?eta. piticii se neliniotira grozav oi într-o clipa hotarîra ca Bilbo oi Balin aveau dreptate. gasira treptele vechi oi se ca?arara pe malul înalt. dar sigur nu e gustoasa. apro piindu-se din ce în ce de un pinten al Muntelui. dar ca are cons isten?a posmagilor. . Dar unde o fi? Ao da o cafea cu lapte buna sa aflu. trecusera doua nop?i oi ziua dintre ele (nu chiar fara mîncare). adapostita între stînci. garzile traiau într-un fel de stare de amor?eala . S-o luam pe drumul lui Balin. iar pustietatea locului îl facu pîna oi pe Thori n sa revina la realitate. în sfîroit. dar nu vad nici urma de mînca re.moralul lui începuse iar sa se ridice. . se pastreaza bine oricît. . spuse Dori.. în timp ce s e juca cu nestematele din buzunare. tîrziu du za. mai ales cu umplutura oi apa. oi putem vedea multe fara sa fim vazu?i.Trebuie sa plecam de aici. pe malul stîng al rîului. Aici gasira un lo c întins care nu avea perete decît într-o parte.) Dupa asta o pornira iar. fara ceas oi fara calendar. Totuoi. Un dragon care locuieote pe meleagurile astea trebuie sa fie veonic flamînd. hranindu-se cu ce mai aveau. ba e chiar foarte fada oi nu prezinta interes decît ca exerci?iu de mestecat. Descoperira ca podul de care vorbise Balin se darîmase d e mult oi aproape toata piatra se farîmi?ase în pietricele care zaceau acum în rîul mic oi galagios. nu ne mai foloseote la nimic. drumul o lua acum înspre apus oi parasea malul apei. Sali din astea e rau mai multe de jur împrejurul Muntelui. Dupa ce au mai mers pu?in. Bautura o fi.Ia asculta. dar Bilbo pierduse oirul oi nu mai era în stare sa-oi dea seama daca trecuse o noapte sau o saptamîna de nop?i. în vîrful crestei oi vazura Soarele iernatic coborînd spre apus.întreb cîte cafele cu lapte oi cîte mese am pierdut în vagauna aceea urîcioasa. spre miazanoapte un zid de stînca cu o deschizatura spre rasarit. spuse Bilbo.Ce loc rece oi pustiu! spuse Bombur. (Daca vr e?i sa oti?i ce e umplutura. spre miazazi oi spre apus. spuse Balin. .. spuse Dori. dar trecura prin vad fara prea mare greutate. Urca abrupt oi ei se tîrîra încet. pîna cînd ajunsera. de prea mult confort. de o vale îngusta oi adînca.Hai. Într-un tîrziu aju nsera la cararea care ducea în sus. Sub peretele de stînca din dreapta nu era nici un drum. rîzînd . De fapt. hai! strigara ceilal?i. au dat de drumul vechi oi îndata dupa aceea. Sa nu spui ca palatul meu e o vagauna urîcioas a. Numai ca în vremurile noastre de glorie nu prea parea sa fie nevoie de paza oi de aceea. de cînd sparsese dragonul uoa fermecata. aoa ca înaintara anevoios pr intre pietre.Pe vremuri.Daca ne-a vazut venind aici. . se spune ca e hranitoare. facuta sa serveasca drept corp de garda. posac. putem sta aici o vreme. Aoteapta pîna va fi din nou tencuit oi rearanjat. Sper ca nu sta coco?at pe Mu nte oi se uita la noi. acolo se odihn ira un timp. spuse Thorin.

. Deodata licari. caci era amenin?ator oi m ohorît chiar oi în lumina dimine?ii. tot mai cautau sa gaseasca raspunsu l. trebuie sa va întoarce?i cu doua zile în urma. în t imp ce ceilal?i ramasera lînga uoa de afara sa discute ce aveau de facut. topit în întuneric. stelele .Poate ca Regele de sub Munte fabrica aur. dar cînd rasarira primele stele reci. la seara în care sfarîmase uoa oi plecase furios în zbor. care de îndata ce rasareau pe cer pareau ca ?îonesc din suprafa?a lina a lacului. mica oi mai adapostita de frigul de afara. ca o pasare pe clopotni?a. aparu o lumina puternica la poalele dealurilor oi capatul dinspre miazanoapte al lacului se facu auriu. în perioada stapînirii lui Smaug n-o folosisera nici macar animalele salbatice. Apoi. Nu te gîndeoti decît la lucrurile rele . unde era o prapastie prin ca re curgea Rîul Curgator. aoa cum le placea lor. pentru ca se ascundea în dosul dealurilor joase. se uitau rar la el. dar.Trebuie sa riscam. de parca s-ar fi aoteptat sa-l vada pe Smaug coco?at acolo. . Azi nu putem merge mai departe. Oraoul Lacului. A venit vremea sa se adevereasca iaraoi cîntecele. la miazazi nici urma de dragon . E mult de cînd plecat spre miazanoapte. la otravirea peotelui. deodata.de la inunda?ii. dup a cîte se parea. Acolo îoi depusera poverile. aoa cum doreau oi piticii.Tu mereu cobeoti. în schimb se adunasera foarte multe pasari. spuse Thorin. Nu se vedea decît vîrful lui înalt oi doar cînd era senin. privind. . spre vîrful Muntelui. spuse altul.tot uita în sus. singurul rege al Muntelui pe care l-am cunoscut vreodata. oricum. oi în fund dadura peste o alta încaper . se întîmpla ceva. apoi înspre rasarit. nimic. într-o clipa. se aflau în casa. se pierdu iar. de la celalalt capat al lacului. aparînd din nou la vedere. Acolo.Care rege? spuse altul. XIV FOC aI APA DACA DORI?I. spuse unul. întrebîndu-se ce-o fi cu ele. Ia mai gîndeote-te oi la ceva vesel. sus. sa oti?i ce se întîmplase cu Smaug. Majoritatea locuitorilor din oraoul Esgaroth.Ia uita?i-va. Toate di scu?iile lor se întorceau mereu la acelaoi lucru: unde era Smaug? Se uitara înspre a pus oi nu vazura nimic. cî?iva umblau totuoi pe chei. Din oraoul lor nu puteau vedea Muntele Singura-tic. . caci vîntul care venea dinspre estul neg ru era rece. . Acum disparuse cu totul. În sala sapata în stînca ar fi încaput o suta ca ei. Le privira îndelung. Iar apar luminile! Paznicii au vazut azi-noapte cum au aparut oi au disparut. pe un ton aspru. spusera ceilal?i. venind dinspre miazanoapte. . de la miezul nop?ii pîna în zori. Încaperea era cu desavîroire goala. îl atinsese o lumina care. N-avem încotro. .Bravo! Bravo! striga Bilbo oi se trînti pe jos. unii se trîntira îndata pe jos oi adormira. Eu ao spune ca e focul pradalnic al d ragonului.

oi înca o data. neavînd grija sa întoarca par? le cu solzi catre inamic. îl atingeau cam cît l-ar fi atins o musca din mlaotini. o suta de mîini aruncau din nou apa. ecolul lor se pierdu de-a lungul malur ilor stîncoase. în aer. Se roti o vreme. ca un vîrtej. Daca se cufunda în ea. Ori de cîte ori se repezea în jos. cum aparea cîte o scînteie. to?i razboinicii. mai aveau pu?in timp înaintea lor. orbit oi înne-bunit de furie. nesabuit în furia lui. plesnind oi rapaind pe solzii oi giuvaierele lui Smaug. lu minînd tot lacul. Taia?i podurile! La arme! La arme! Într-o clipa rasunara trompetele de alarma. Dragonul se repezi asupra oamenilor. Dar ceta?eanul c u voce aspra alerga în mare graba la Stapîn. De altfel. Vîjîind. N-a trecut mult oi viteza lui a devenit atît de mare.. deoi totul f usese îmbibat cu apa înca dinainte de a veni el. oi rece ca sa-i placa dragonului.Regele de sub Munte! strigara. zile în oir. se napu sti ca o vijelie asupra podului. Roti o data coada. în mijlocul ?ipetelor oi strigatelor. încît l-au vazut ca o scînteie de foc care se napusteote asupra lor. Oamenii începusera sa sara în apa de pe un mal oi de pe celalalt al lacului. argintul lui e ca o fîntina arteziana oi în rîurile lui curge aur. ?îoneau flacari din acoperiourile de stuf oi de la capetele grinzilor. Dupa care se napusti în jos. Toate vasele din orao au fost ump lute cu apa. Podul disparuse oi duomanii lui de aflau pe o insula înconjurata cu apa adînca . înfruntînd vijelia sage?ilor. se ridicau vapori oi ab uri cit sa acopere tot ?inutul cu cea?a. Dragonul se întoarse iaraoi. oi p odul care-i lega de pamînt a fost dat jos oi distrus. sus de tot. Fiara scotea foc pe gura. Scena din noaptea aceea nu se poate compara cu nici un foc de artificii din cîte a?i putut vedea vr eodata. se întoarse napustindu-se asupra oraoului. oi lacul era mai puternic de cît el. Femei o i copii se înghesuira în barci încarcate. cozile sage?ilor luînd foc la rasuflarea lui oi cazînd respinse în lac. îmbarbatînd arcao ii oi îndemnîndu-l pe Stapîn sa le porunceasca sa lupte pîna la ultima sageata. dar eu spun ca vine dragonul! strig a. toate sage?ile oi lancile pregatite. În zadar continuau sage?ile s a i se împotriveasca. O grindina de sage?i negre ?îoni în su s. înarma?i. unde ardeau sfîrîind.prea adînca oi neagra . crescînd tot mai mare oi mai stralucitoare. . dragonul se fa cu foc oi para. oi la radacina lor saltau umbre negre oi dese. i-ar fi stins tot focul înainte sa poata ajunge pe partea cealalta. Auzind vîjîitul arcurilor oi sunetul strident al trompetelor. înainte ca vîjîitul apropierii înfri cooatoare a lui Smaug sa se înte?easca oi lacul sa faca valurele rooii ca focul sub bataia înfioratoare a aripil or lui. monstrul se napusti o data. Veselia se opri oi se transforma în spaima. în bazinul care servea drept loc de tîrg. dupa care o noua cas a oi apoi alta se acoperira de flacari oi se darîmara. oi cei care nu erau chiar prooti de tot începura a se îndoi ca prevestirile au fost gre oite. Totuoi.Sa-mi spune?i mie "prost" daca n-o fi aoa. Oameni . Boga?iile lui sînt ca Soarele. obsedat numai de ideea de a da foc oraoului. oi n-ar fi îndraznit nici acum daca n-ar fi fost omul acela cu vocea aspra (numele lui era Bard) care sa-i alerge încoace oi încolo. pe deasupra lor. Flacari care nu se puteau s tinge se ridicau înalte în întunericul nop?ii. De cîteva milenii nu îndraznise nimeni s a i se împotriveasca. Rîul aduce cu el aur de la Munte! strig ara oi peste tot se deschisesera ferestrele oi se auzira paoi care alergau. ai aoa s-a facut ca drag onul nu i-a gasit cu totul nepregati?i. zdrobind oi darîmînd acoperioul Casei Mari. ai din nou se stîrni o emo?ie nemaipomenita oi un mare entuziasm. pomii de lînga mal straluceau ca arama oi ca sîngele. dar se trezi ca este împiedicat. apoi focul trecea mai departe oi iar se întorcea.

gonind-o apoi spre apus. pe cînd se întoarse oi plonja. Sageata neagra zbura din arc drept în scobitura descoperita. ai astfel s-a ispravit cu Smaug oi cu Esgaroth. Dragonul se rotea aproape de pamînt oi. în întunericu care îi înconjura. . unde se împraotie în fîoii zdren?uite peste mlaotinile din fa?a Codrului Întu . mai jos ca înainte. îi spuse sturzul. Cauta-i scobitura din partea s tinga a pieptului. Tovaraoii îl paraseau. aburi gigantici sarira în sus.i aruncara armele. Netemator. ha r?uind oraoul. Lacul se ridica vîjîind. dar era un loc unde pietrele lipseau. Luna se ridica deasupra malului dinspre rasarit. spuse arcaoul. Acolo unde cu pu?ina vreme în urma se cîntasera vechi balade ale piticilor despre bucuria care va sa vina. pe cînd se apropia. cel cu vocea oi fa?a aspra. Tresari. n-aveau decît sa se urce to?i în barci. Ultimele lui zvîrcoliri facura oraoul praf oi pulbere. . Daca ai fost într-adevar plasmuit a de fierarii adevaratului Rege de sub Munte. Te am de la tatal meu oi el. oi. E ra un urmao îndepartat al lui Girion. Se auzi un sîsîit. Deodata. presarata cu giuvaiere care scînteiau în lumina lunii. Sageata veni cu atîta putere. Smaug ?îoni în aer cu un racnet care asurzi oamenii. Lasa-i sa încerce sa ajunga pe uscat. îi spuse care erau nouta?ile de pe Munte oi tot ce auzise acolo. Atunci întinse arcul pentru ultima oara. Cazu în plin orao. din vremuri de demult. Printre casele c are mai ardeau mai ramasese înca o companie de arcaoi pe pozi?ie. Oamenii blestemau pîna oi numele de pitic. Curînd tot oraoul avea sa fie pustiit oi ars pîna la supraf a?a apei. dupa care se lasa t acerea. apoi se întoarse oi se prabuoi rapus. se coco?a lînga urechea lui oi îi oopti ultimele otiri. Flacarile erau ap roape. Acum trasese cu un arc mare de tisa pîna ramasese doar cu o singura sageata. burta lui luci. dar nu oi cu Bard. facînd sa-i luceasca aripile întinse. ca va avea el ac de cojocul lor! O sa dea f oc tuturor padurilor de pe mal oi o sa ofileasca toate cîmpiile.Stai! Aoteapta. ceva se apropie fluturînd de umarul lui. Deocamdata însa. în întuneric. Nu m-ai deza magit niciodata oi întotdeauna am reuoit sa te iau înapoi. se auzeau acum doar bocete oi vaiete d e jale. La urma urmei. dar asta pentru ca el însu oi se tragea din neamul celor din Dale. de parca ar fi fost de argint. pe cînd zboara oi se învîrteote deasupra ta! ai în timp ce Bard se op ri uimit. apa se învolbura oi se revarsa. Bard descoperi ca poate în?elege graiul sturzului. nadajduind ca în toata învalmaoeala va putea sa se depa rteze vîslind oi sa scape. prefacînd -o în coloane aplecate oi în nouri grabi?i. S-ar d istra de minune urmarindu-i sau i-ar putea înghesui într-un loc pîna ar muri de foame. Bard apropie atunci coarda arcului de ureche. du-te acum. ca rasare Luna. Arcul cel mare ouiera.Sageata. caci îoi desfacuse larg laba din fa?a. cu toate ca otiau ca-i vrednic oi viteaz. din partea stinga a p ieptului. zboara cu folos! Dragonul se napusti înca o data. a carui nevasta oi copil scapasera de pieire atunci. încîl lov i scobitura oi disparu cu vîrf. Luna ca de ceara se ridica tot mai sus oi vîntul începu sa sufle rece oi zgomotos. demult. Asta voia oi dragonul. Uimit. R asuci cea?a alba. Capetenia lor er a Bard. cel pe care îl acuzasera prietenii ca preveste ote inunda?ii oi otravirea peotelui. sageata neagra! Te-am pastrat pîna la urma. doborî copacii oi crapa pietrele. se distra cum nu se mai distrase de ani de zile. Stapînul însuoi se întorsese catre ba rca lui cea mare oi poleita. dar nu era de cît un sturz batrîn. coborînd pe Rîul Curgator. Stapînul oraoului Dale. albi în lumina Lunii. alba. coada oi aripioare cu tot.

aoa ca nimic nu-l împiedica sa se întoarca acolo. care-oi jeleau oraoul. grijuliu (caci Bard statea acum chiar lînga el. cu timpul. Lasa?i-l pe "regele Bar d" sa se întoarca în regatul lui. oi paounile. Ucigatorul-de-dragoni.Bard nu e pierdut! striga el. nu e bun de nimic!" ai laudara vitejia lui Bard oi ultima lui lovitura atît de puternica.oi aici Stapînul se ridica în picioare oi vorbi foarte tare oi raspicat . Pe suprafa?a lacului se vedeau acum barci numeroase ca niote pete negre o i vîntul aduse cu el vocile oamenilor din Esgaroth. primele lor plîngeri se îndreptara împotriva Stapînului.Noi îl vrem rege pe Bard! strigara oamenii din apropiere. oi majoritatea barcilor pe care le aveau ramasesera in tacte. Ce pacat ca nu mai e!" Dar tocmai cînd discu?ia lor era în toi. un om ud le oarca. cu parul negru atîrnîndu-i în ouvi?e pe fa?a oi pe umeri oi cu o lucire salbati ca în ochi. care parasise prea devreme oraoul atunci cînd unii ar mai fi vrut sa-l apere.de ce sa arunca?i toata vina pe mine? Pentru care pacat vre?i sa ma izgoni?i? Eu ao vrea sa va între b cine a stîrnit dragonul din amor?eala? Cine a ob?inut de la noi daruri bogate oi ajutor din plin? Cine ne-a facut sa credem ca baladele vechi se pot adeveri? Ci ne a profitat de inimile noastre miloase oi de gustul nostru pentru lucruri plac ute? Care e aurul pe care ni l-au trimis pe rîu. spusera cu to?ii. padurile oi cîmpiile . .necat. cînd a fost ucis duomanu l. cu speran?a sa reconstruiasca oraoul oi.Regele Bard! Regele Bard! strigara to?i. Dar înca nu-oi dadeau seama ce înseamna asta. ce i din Oraoul Lacului. daca s-ar fi gîndit bine. aparu din umbra o silueta înalta. cu toate ca era greu sa te aotep?i sa se gîndeasca la asta tocmai atun ci: trei sferturi dintre oamenii oraoului scapasera cu via?a. o. oameni buni . spuse. Bard. "Daca n-ar fi murit. care se aflau mai departe. murmurara un ii. drept raspuns. oi nu rege al Esgarothului. Noi. Dale e liber acu m. oi primele lor izbucniri de mînie. în semn de rasplata? Flacarile drag onului oi prapadul! Cui trebuie sa-i cerem despagubiri pentru stricaciuni. l-a m fi facut rege. În?elep? ii vor ramîne aici. Se strînsera în grupuri îndoliate pe malurile dinspre apus. reluara strigatul: "Traiasca arcaoul! Jos cu bogataoii!". spuse Stapînul. Dar Stapînul scrîoni din din?ii care-i clan?aneau: . . În seara asta oi-a cîotigat în a nale un loc de frunte printre binefacatorii oraoului nostru. Cînd se întîmpla ceva mai grav. sa se bucu re din nou de pacea oi boga?iile lui. Totuoi. pîna cînd larma se împraotie pe tot malul. .Girion a fost Stapînul oraoului Dale. Ne-am s aturat de batrîni oi de socotitori-de-bani. "O fi avînd el cap bun de afaceri. oi vitele. . oi merita multe cînte ce nepieritoare. dac a prefera pietrele reci de la umbra Muntelui malurilor verzi ale Lacului. Datorita faptelor lui de vitejie. din neamul Girion. trernurînd sub vîntul rece. ne-am ales întotdeauna Stapînii dintre oamenii batrîni oi în?elep? i oi n-am îndurat niciodata domnia unor simpli razboinici. ai cei ce doresc îl pot urma. oi Dragonul era mort. . oi aj utor pentru vaduve oi orfani. dar mai ales pentru afacerile lui. ai al?ii. Eu sînt Bard din neamul Girion oi eu am rapus dragonul. A sarit la Esgaroth în apa. bunuril e pierdute oi casele darîmate. oi-ar fi dat seama ca au multe motive sa fie rec unoscatori.Departe de mine gîndul sa-l nesocotesc pe Bard Arcaoul. Dar de ce.

mare agita ?ie printre vie?uitoarele cu aripi care locuiau la marginea meleagurilor Pustiit e ale dragonului. cu oricine va voi sa ma urmeze. într-adevar. Veotile se raspîndira departe. oi tacu. se raspîndise ca focul. bombanind în urma lui.Dupa cum vede?i. în orao a fost boala grea oi foamete mare. strigîndu-oi doar din cînd în cînd oamenii. care acum se grabea sa ia locul toamne i. Probabil ca majoritatea ar fi pierit în frigul iernii. pentru moment. Regele Elfilor primise otirea de la propriii sai soli oi de la pasarile care-i i ubeau supuoii oi care aflasera multe din cele întîmplate. Stapînul nu-oi ob?inuse situa?ia chiar degeaba. care depaoea cu mult tot ce-oi putea cineva închipui. cînd colo pe cer. vorbi din nou: . Din mai multe par?i se auzira oamenii strigînd cuvinte crunte oi amare. Între timp. de umezeala oi de amaraciune. sa-i aduca foc oi mîncare. în codru. ai ajutoarele venira în graba. i ar solii îoi gasisera gazda pe picior de plecare. Vazduhul era plin de stoluri care se tot roteau. care statea nepazita. ai deodata. Deocamdata sînt înca slujitorul dumitale . unii dintr e cei care cîntasera balade vechi cu mare foc strigau acum cu aceeaoi patima ca pi ticii a?î?asera dinadins dragonul împotriva lor. Chibzui mult. Mul?i se îmbolnavira în noaptea aceea. peste tot unde se ducea. Bard descoperea ca otirea despre comoara cea mare . iar urechile tuturor se ciulira. Era. Oamenii vorbeau despre ea ca despr e o despagubire pentru tot raul pe care-l suferisera oi spuneau ca boga?ia. care zacea acum fara paza oi fara proprietar. cu toate ca o facea de fiecare data în numele Stapînului. Deasupra marginilor padurii se auzeau ?ipete oi ciripit de pasarele. îi veni în minte comoara legendara a Muntelui. În zilele c are au urmat. soli iu?i sa ceara ajutor de la Regele Elfilor Padureni. Stapînul ramase aoezat pe pamînt. . avea sarcina grea sa stapîneasca oameni i oi sa supravegheze pregatirile pentru apararea oi adapostirea lor. Se gîndi la cuvi ntele Stapînului oi la Dale. pe cînd vorbea. dupa ce scapasera din distrugerea oraoului fara o zgîrietura macar. Bard trim isese pe apa. Bard prelua conducerea oi organiza totul dupa cum voia el. solii lor cu zborul iute aparînd cînd ici. de frig. oamenii au uitat cu totul de ideea unui nou rege oi oi-au îndreptat gîndurile mintoase catre Thorin oi tovaraoii lui. Asta îi facea sa mai uite de starea jalnica în care se aflau. ceea ce nu era rau pe o noapte atît de aspra oi de trista. le va folosi sa cumpere lucruri minunate din Sud. daca n-ar fi avut ajutoare pe aproape.cu toate ca dupa un timp s -ar putea sa m a gîndesc din nou la ce-ai spus oi sa plec spre miazanoapte. peste Codrul Întunecat : "Smaug a murit!" fremata frunzioul.Caraghiooilor.Stapîne. Înca dinain . oi mur ira. Acum. acum nu-i vremea sa rostim cuvinte de mînie oi nici sa facem planuri hota rîtoare care sa schimbe lucrurile. Rezultatul cuvintelor lui a fost ca. dar pentru ast a trebuia sa gaseasca oameni. reconstruit oi plin de clopote de aur. spuse Bard. cu toate ca se aflau doar în a tre ia zi dupa rapunerea lui Smaug. Avem treaba de facut. De ce va irosi?i vorbele împotriva acestor fapturi ne fericite? Probabil ca au pierit în flacari înainte sa se repeada Smaug asupra noastra. Apoi pleca sa ajute la rînduirea taberelor oi la îngrijirea rani?ilor ai a bolnavilo r. În cele din urma. Reuoira sa gaseasca adapost doar pentru cî?iva dintre ei (Stapînul fiind unul dintre aceotia) oi merinde foarte pu?ine (de asta ducînd lipsa chiar oi el).

dar aoezat într-un alt loc: mai sus. ai a stfel. ai întorcîndu-se din drum. oi mai mul?i elfi care se pricepeau la u na oi la alta. pe calea apei. Fiara nu se va mai întoarce nic iodata în patul lui de aur. s e grabi sa coboare rîul înspre Lacul cel Lung. Apoi se apucara sa cladeasca mai multe colibe pe mal. înaintau repede. deasupra lui se strînsesera cîrduri dese de ciori. copiii. primind rugamin?ile lui Bard. ai secole de -a rîndul. daca Regele Elfilor consim?ea sa-i ajute. Îoi facura iute planurile. Veneau to t mai multe. sau sa redobîndeasca pietrele pre?ioase care cadeau din hoitul lui în putrefac?ie.Ma tem ca n-o sa mai auzim niciodata de Thorin Scut-de-Stejar. chircit pe fundul nu prea adînc al apei. le auzise oi Beorn în casa lui de le mn. catre Munte. dupa cum era oi de aoteptat. se roteau în vazduh ?ipînd neîncetat. Stapînul trebuia sa ramîna în urma. Totuoi. elfii sînt iu ?i de picior oi. zacea rece ca piatra. Caci nici el nu uitase legen da averii lui Thror. iar ciorile. caci spaima de apa în care zacea acum dragonul n-avea sa le treaca în vecii vecilor. regele. pasarile se strîngeau în stoluri din ce în ce mai dese. unsprezece zile dupa darîmarea oraoului. spre miazanoapte. aoa cum nu mai fusese pe meleagurile acelea de o veonicie Dar. Totuoi. Dar to?i solda?ii care mai erau în puteri oi cea mai mare parte din oastea Regelui Elfilor. care n-o s-aduca nimic bun nimanui. trimise însa înainte. se lasa înduplecat. se pregatira sa o porneasca spre miazanoapte. cu toate ca pe atunci nu prea erau obionui?i cu maroul oi cu te renurile nesigure dintre padure oi lac. Nu avea destule barci sau plute pentr u toata oastea. s-au mai putut vedea oasele lui uri aoe. caci la început o pornise catre Munte. Se apucara sa taie copaci oi sa strînga cheres-teaua care era trimi sa din padure. ai astfel se întîmpla ca solii lui Bard sa-l gaseasca înaintînd cu o armata de lancieri oi de arcaoi. adauga el. oi cu cî?iva meoteougari. aoa ca au fost sili?i sa mearga mai încet. cu piciorul. cu femeile. pe uscat. care sa slu jeasca oamenilor drept adapost împotriva iernii care batea la uoa. Dar pu?ini îndrazneau sa treaca prin locul blestemat oi nimeni nu cuteza sa sara în apa care se încre?ea. otirile plecasera spre Soare -apune. . zburînd dinspre miazazi. iar gnomii se strînsesera în peoterile lor oi ?ineau sfat. spuse regele.te s-o porneasca Regele Elfilor la drum. care credeau ca e r ost de un nou razboi. tot sub conduce rea Stapînului începura sa faca planurile unui nou orao. batrîni i oi invalizii. dar diminea?a îoi dadura seama ca nu auzisera oi nu vazusera nici un semn de pericol. capul armatei trecu prin por?ile d e stînca din cealalta parte a lacului oi intra pe Meleagurile Pustiite. în zilele senine. Nu trecura nici cinci zil e de la rapunerea dragonului oi se oi aflau pe malul lacului. printre pilonii darîma?i ai vechiului orao. Nu era mai bine sa fi ramas oaspetele meu? ai sufla un vînt nef ast. pe mal. oamenii oi Stapînul lo r erau gata sa cada la orice învoiala pentru viitor. uitîndu-se la ruinel e oraoului. . XV SE ADUNA NORII SA NE ÎNTOARCEM acum la Bilbo oi la pitici. aj ungînd la padurile de pini ale Mun?ilor Ce?ooi. mai frumos oi mai mare chia r decît cel vechi. care tot mai traiau în jurul Munt elui. s-a terminat cu el. Fura bine primi?i. rezerve serioase de bunuri. Toata noaptea statuse de veghe unul di ntre ei. care era stapînul unui neam blînd oi bun.

N-ai auzit ce vorbe urîte au strigat dupa noi? Cu corbii e altceva. fiul lui Care. Dar n-apuca sa ispraveasca cele spuse. Chiar vîrful asta s-a numi t cîndva Dealul Corbilor fiindca aici. croncani el (oi Bilbo în?elese ce spunea. în fa?a lor. Era aproape oarba. Care a murit. apoi iar începu sa cînte. batrînul Corb oi nevasta sa. Sînte m pu?ini. drept rasplata primeau lucrurile stralucitoare pe care le rîvneau. sînt pasari rapitoare care parca ar sim?i ca se pregateote o bata lie. au memorie oi lasa în?elepciunea mootenire puilor. îi cunooteam pe mul?i dintre corbii stîncilor. ne aduceau adesea veoti se crete oi. ca batrînul sturz scoase un strigat puterni c oi se departa în zbor. dar n-am ui tat niciodata vorbele tatii. sînt grauri oi cîrduri de cintezoi. data trecuta. aratînd cu degetul. . Iar a venit batrînul sturz! S-ar parea ca a scapat cînd a darîmat Smaug partea aceea a Muntelui. oi acolo. pe aici.Nu prea. departe. Dar nu pot urmari vorbirea sturzilor. caci folosea vorbirea obionuita oi nu limba pasareasca) . cu scaun la cap. . din rasarit oi din apus. venind din sud. oi as tea sînt pasari care locuiesc pe aici tot anul. cred ca me lcii s-au dus cu totul. fiu al lui Thrain. dar nu l-am uitat pe regele de altadata. Uita?i-va. Cînd eram mic. de parca ar fi vrut sa asculte ceva. dar l-a?i cunoscut bine altadata. uriao. spuse Thorin. deasupra corpului de garda. dar sînt sigur ca el pe noi ne în?elege. oi tu. Fi?i aten?i sa vedem ce se întîmpla. batu încet din aripi oi facu o reveren?a scurta în f a?a lui Thorin: . Cei mai mul?i dintre ai mei sîn t acum pleca?i. ca în Sud s-au întîmplat lucruri multe . dar batrînul pare foart e tulburat. era într-adevar batrînul sturz oi. ai oricum vorbesc prea iute. spuse Bilbo (de fapt nu în?elegea absolut nimic). zbura catre ei oi se aoeza în vîrful unei pietre din apropiere. Era un corb batrîn.unele îmbucuratoare pentru voi. Acum sînt eu capetenia marilor corbi ai Muntelui. . spuse Bali n.Nu l-om fi în?elegînd noi pe batrîn.Alea erau ciori! Niote fapturi scîrboase. A trecut timpul migrarilor de toamna. dupa ca re lasa capul într-o parte.Credeam ca nu-?i plac! Cînd am venit pe aici. nu mai putea zbura decît cu greu oi chelise de tot în creotet. . . e foarte grea. au trecut o suta de ani oi înca cincizeci oi trei.Ce bine ar fi sa fie corb! spuse Balin. . fiu al lui Fundin. Da. altele mai pu?in. Acum cred ca nu mai exista nici un urmao al neamului vechi. cu un aer suspect oi foarte prost cres cute..Uita?i! striga Bilbo deodata. . Eu sînt Roac. A exista t odata o mare prietenie între ei oi oamenii lui Thror. în schimb. Nu trecu mult oi se auzi un fîlfiit de aripi oi sturzul se întoarse. Ate riza ?eapan pe pamînt. oi iar sa asculte. Thorin. Baggins? . era înso?it de o pasare foarte batrîna oi ramolita. zise Balin. De cînd am ieoit din ou.Mi se pare ca încearca sa ne spuna ceva. Apoi batu din aripi oi cînta. Tu po?i. iar se strîng pasarile oi zboara catre Munte oi catr e Dale. caci vestea ca Smaug a fost uci s s-a raspîndit în cele patru vînturi. traia o pereche vestita. pareai foarte speria t de ei. .Traiesc ani mul?i.Se întîmpla ceva ciudat. dupa cum subliniase oi Bilbo. Balin.O.

pe de alta parte. sa nu ave?i încredere în Stapînul Oamenilor Lacului.Da. Ma gîndesc ca dupa atîta pustiire ar putea fi din nou pace între pitici. ca el are o ceata mare oi înarmata oi locuieote cel mai aproape Ruga?i-l staruitor sa se grabeasca! .dar se înoel a . atirea mor?ii celui care pîndea comoara s-a raspîndit în lung oi-n lat oi legenda comorii lu i Thror nu s-a uitat. ai sînt mul?i. înapoi la Munte! striga Thorin.. În cele din urma. nu mai au adapost oi mul?i dintre ai lor au pierit. elfi oi oameni.oi comoara e a noastra! Sarira cu to?ii în sus oi începura sa faca tumbe de bucurie.Ucis? Ucis? strigara piticii. .oi ar fi dat cea mai mare parte din ce i se cuvenea ca sa se sfîroeasca totul în chip paonic. ve?i hotarî ce sa face?i.Înapoi la Munte! strigara piticii. dar nu uita?i ca a? i ramas doar treisprezece din ce-a fost odata marele popor al lui Durin. cu în?elepciunea voastra.deocamdata. Dupa care se departa. l-a vazut prabuoind u-se oi putem sa ne încredem în vorbele lui. croncani Roac. Duce?i-va mai cu seama oi la varul meu. de parca nici nu l-ar fi auzit. . se vor împlini trei nop?i de cînd s-a întîmplat. Singuri voi. Thorin Scut-de-Stejar.ai acum. ai te mai rog ceva. fara pericol. fiu al lui Car. furios: . adu-ne veoti despre oricine se apropie. Din suflet! Daca ai printre ai tai pe unii care sînt mai tineri oi au aripi mai putern ice. ca as ta sa va coste mult aur. ci în cel care a u cis dragonul cu suli?a lui. iar Smaug le-a di strus tot oraoul. O armata de elfi a oi pornit încoace. oi ei se gîndesc la comoara voastra ca la o despagubire.Astea-s veotile bune. Îl cheama Bard oi se trage din semin?ia lui Girion din Dale.ai nici mîncare. s-au mai strîns oi al?ii sa vina încoace. Dain. Dar. comoara va apar?ine toata . N-avem timp de pierdut. dar s-ar putea. sim?ea ca o data cu uciderea dragonului aventura se încheiase . e un om aspru. N -o sa te uitam oi n-o sa-i uitam nici pe ai tai. care locuia pe aici oi care acum s-a raspîndit departe. dupa ce le-a povestit totul în le gatura cu batalia. cît vom fi în via?a.Î?i mul?umesc. Va pute?i întoarce la peoterile voa stre. Thorin izbucni atunci. trimite-i în solie la neamurile noastre din Mun?ii Nordului. Sturzul. cît oi la rasarit de locul asta. ca a tot fost povestita de -a lungul anilor. Daca vre?i sa ma as culta?i pe mine. sa le spuna de necazul pest dat. Eu atîta am avut de spus. în afara de pasari. spuse Roac. fie ca sînte?i în via?a sau nu. . L-a vazut cum a cazut în lupta cu oamenii din Esearoth. oamenii au început sa-i blesteme pe pitici ca de la ei li se trag toate n ecazurile. striga Bilbo. Lui Thorin I-a trebuit mult timp pîna cînd a reuoit sa-i faca pe pitici sa taca oi s a asculte otirile aduse de corb. Iar daca vrei sa ai oi mai mult parte de recuno otin?a noastra. corbul a continuat: . Dar ho?ii n-or sa ia nimic din aurul nostru oi nici n-o sa ni-l smulga n imeni cu for?a. înso ?ita de pasari rapitoare care trag nadejdea c-o sa fie lupta oi macel. dar de nadejde. în ori ce caz. e care am Dealurile de aici.Nu otiu daca ce ma îndemni sa fac e bine sau e rau. . atît la apus. Ucis? Atunci ne-am temut degeaba . care era întotdeauna practic în aceste probleme. Asta-seara la rasaritul Lunii. zburînd încet. sînt mul?i care ar dori sa ia oi ei o parte din comoara. ucis. . de pe de Fier. dar am sa fac tot ce pot. pastra-oi-ar veonic penele. Pe malul lacului. Roac.

ai deodata. aveau merinde cît sa le ajunga mai multe sapt amîni . sau pe o margine îngusta a stîncii abrupte. strigînd cu vo ce tare: . Aoa ca. . cînd Thorin li se adresa. descarcîn du-i acolo. Pent ru rîu facusera o bolta mica oi joasa sub noul zid. sa gaseasca poneii oi sa aduca înapoi tot ce puteau. dar într-un strat foarte gros oi înalt. aparu o droaie de lumini ca de foc sau d e tor?e. dar nici o intrare. va da?i seama ca piticii mai p uteau conta pe cîteva zile de liniote. Ca sa intre sau sa iasa. Avînd în vedere ca unele dintre întîmplari le cunoaote?i. Nu trecu mult oi vazura ca e formata atît din oamenii de pe lac înarma?i ca de razboi. pe lînga locul unde lasasera ei restul provizii lor. Fili oi Kili fura trimioi. foloseau scari oi trageau lucrurile în sus cu frînghiile.iar intrarea era acum blocata de un perete de pietre taiate oi a oezate acolo fara tencuiala. daca stateai cu spatele la perete. oi la asemenea treburi piticii continuau sa fie foarte pricepu?i. daca le dramuiau cu cumpatare. Lipsira patru zile oi cînd se întorsesera otiau ca armatele unite ale oamenilor de p e lac oi ale elfilor se îndreptau grabite spre Munte. mare le-a fost mirarea cînd au dat în fa?a lor d e lac oi de intrarea blocata cu un zid de piatra. în dreapta. deasupra vechiului pod oi. folosite de minerii. de-a curmezioul deschiderii. în timp ce to?i ceilal?i îoi vedeau de treaba. tainui?i de umbrele nop?ii. oi anume ca trei dintre calu?ii lor scapasera oi hoinareau acum salbatici pe malul Rîului Curgator. cît oi din arcaoi ai elfilor. în fa?a lor.Aoa ca a trebuit sa-i urmeze. Ei lucrau oi corbii le aduceau întruna veoti. sa consolideze intrarea principala oi sa faca un nou dru m care sa porneasca de la ea. domol. Explorara înca o data peoterile oi descoperir a. În noaptea aceea. ai armata lor e foarte mare. prin care acesta curgea afara. pie trarii oi constructorii de pe vremuri. O urmarira din spatele zidului cum se apropie de capatul vaii oi cum începe. calauzi?i de un corb. Auzira oi o veste mai bun a. spre miazazi. de fapt. se saturasera de ea pîna-n gît.Au venit! striga Balin. toate celelalte intrari (bineîn?eles în afara de mica uoa secreta) fusesera de mul t darîmate oi blocate de Smaug oi nu se mai vedea nici urma din ele. Diminea?a era înca palida cînd a u vazut o armata care se apropia. dupa cum se oi aoteptasera. oi deci mai aveau oi ei pu?in ragaz. îi îndemnasera sa se întoarca la stapînii lor oi îi trimisesera fara calare?i spre miazazi. piticii n-au prea reuoit sa doarma. În zid erau gauri prin care puteau sa vada (sau sa traga). la Dale. Astfel aflara ca Regele Elfilor se a batuse pe la lac. atît de tare. Adusera calu?ii doar pîna la capatul treptelor. Dar erau mai optimioti acum caci. dar lînga intrare schimbasera albia îngusta a rîului. ca nu mai ramasese deschisa decît Poarta Principala .mai ales umplutura. Acum nu se put ea apropia nimeni de poarta decît înotînd. dar tot era mai b una decît nimic . departe. departe. proaspat cioplite. Stateau aratînd cu degetul oi vorbind între ei. În cele din urma o parte începu sa urce pe stîncile prabuo ite oi aparu la capatul povîrnioului. Gasira unelte din beloug. sa urce. jos. încît se formase un la mare care se întindea de la peretele Muntelui pîna la capatul povîrnioului peste care curgea rîul spre Dale. Se lasa noaptea. Aoa ca începura sa munceasca din greu. Trebuie sa fi patruns în va le pe ambele maluri ale rîului.

aoa cum nu mai rasuna se de mult.Cine sînte?i voi. Unii dintre piticii mai tineri se sim?ira oi ei emo?iona?i oi mormaira ca ar fi dorit ca lucrurile s a fi ieoit altfel oi ca ar fi putut sa primeasca asemenea fapturi ca pe niote pr ieteni. oi-au smuls cununi Din flacari de balaur. aerul rece paru ca se încalzeote oi sim?ira vag mireasma florilor de padure ce se deschi deau în fa?a primaverii. Stapînul s-a întors acasa! Duomanul lui e mort. Sub Muntele înalt oi-ntunecos. dupa ce se uitara o vreme îndelung la Poarta oi la fortifica?ii. oi-au ?esut Din sîrma harfelor cînt din strabuni. piticii scoasera oi ei niote harfe oi alte instrumente pe care le gasise ra o data cu comoara oi începura sa cînte ca sa-l îmbuneze pe Thorin. Se auzira oi harfele elfilor. în graba. de a se duce în vale sa ia oi el parte la veselia oi la petrecerile de lînga foc. chiar între ramifica?iil e Muntelui.. încruntat. Taios e palooul oi lunga lancea. ci semana mult mai mult cu cel pe care-l cîntasera atunci. regele de sub Munte? ai ce dori?i? Dar nu primi nici un raspuns. Sageata-i iute Poarta e de nepatruns Cuteaza inima ce vede aur. Piticii greuta?i au suferit de-ajuns! Pe vremuri. în mica vizuina a hobbitului Bilbo. Dar Thorin se uita la ei. în ziua aceea armata fu mutata la rasarit de rîu. care veni?i pe picior de razboi la por?ile lui Thorin. îi urmara p e ceilal?i. Din nou e liber tronul Muntelui! . Atunci. oi. ucis e înfricooatorul vierme. vraji au tot facut piticii! Ciocanul lor cu dangat greu cadea În peoterile-adînci ce-adapostesc fapturi ce?oase. demu lt. Rapus de-o sabie aleasa. o data cu ecoul care se ridica spre ei. Bilbo sim?i atunci dorin?a de a scapa de fortarea?a întunecata. Unii facura stînga împrejur oi o pornira înapoi. În hauri mari. Pe salbe de argint au înoirat Lumina stelelor. sub mlaotini oi sub lut. fiu al lui Thrain. Ecoul vocilor oi cîntecelor rasuna printre stînci. dar cîntecul lor n u era cîntec elfesc. oi sunetul unei muzici suave. al?ii.

Cuvintele erau frumoase oi adevarate. Rege de sub Munte? De data asta primi raspuns Un om înalt. Credeam sa întîlnim pe nimeni aici. .Cine eoti oi ce vrei sa negociezi? . cît oi discu?ia: prea mir oseau a razboi. fra?ie-i la strîmtoare. care veni?i înarma?i ca de lupta.Ehei. Chemarea sa rasune peste mun?ii reci. da ascultare! Coboara-n zbor din munte oi ponor. ai Thorin le striga din nou cu voce tare: . Caci regele. în ultima batalie. Purtau steagul verde al Regelui Elfilor oi steagul albastru al Lacului. V-au ajutat în clipe grele oi pîna acum nu le-a?i adus drept raspla ta decît nenorocire. înainta cî?iva paoi oi striga: . deoi nu ne mai aoteptam. Aici. întrebîndu-va daca nu va gîndi?i deloc la durerea oi nenorocire a oamenilor lui. la Poarta. Ao vorbi în numele lui. dornic sa va rasplateasca.Eu sînt Bard. zîmbi din nou oi se înveseli. ca v-am gasit. Dar inima lui Bilbo se întrista cînd auzi cîntecul. oi în comoara dumitale sînt amestecate multe din comorile oraoului oi palatelor sale. dar acum. vazura o armata de lancieri care trecu rîul oi începu sa urce coast a. Smaug a di strus locuin?ele oamenilor din Esgaroth oi eu mai sînt înca slujitorul Stapînului lor. Oare despre asta nu e cazul sa vorbim? În plus. fiu al lui Thrain. Oare asta nu va priveote? ai pe urma. la Por?ile lui Thorin. deoi fara îndoiala ca n-a?i facut-o dinadins. Întoarce?i-va to?i la peoterile vechi. la Poarta. pe care le-a pradat batrînul Smaug. cu parul negru oi fa?a întunecata. daca o pornise la drum de îndata ce primise solia corbilor. Thorin! De ce te-ai ferecat ca un tîlhar în fortarea?a? Doar nu duomani oi ne bucuram sa va gasim în via?a. mai e ceva: eu ma trag în linie dreapta din Giri on de la Dale.Cine sînte?i voi. bine-ar fi sa stam de vo sa negociem. Stapînul s-a întors acasa.Bine sîntem ca n-o rba oi te-am gasit. oi începu sa socoteasca distan?a pîna la Dealurile de Fier oi cît avea sa treaca pîna va aj unge Dain la Muntele Singuratic. oi mîna mea e cea care a ucis dragonul oi v-a eliberat comoara. înaintara pîna cînd ajunsera drept în fa?a zidului. Sub Muntele înalt oi-ntunecos. chiar daca Bard le rostise cu mîndrie oi înver . Rapus de-o sabie aleasa! Cîntecul paru sa-i placa lui Thorin. popor pribeag. A doua zi în zori. Ucis e înfricooatorul vierme. regele aoteapta Cu bra?ele deschise.

. drept alinare. Thorin devenise atît de furios. care i-au ajutat cînd au fost la ananghie.oi numai el descoperise p unctul vulnerabil al dragonului. fiindca nici nu oi-a amintit nimeni. Vom plati bunurile oi ajutorul pe care le-am primit de la oamenii de pe l ac. oi îl ru gam sa ia revendicarile noastre în considerare. tot n- . raspunse Thorin. încît ceilal?i. raspunse Bard. care se pretinde Rege de sub Munte. oraoul Esgaroth. dincolo de dreptate. ca acolo le e locul. oi cel caruia îi atribui cea mai mare importan?a. Din acea parte. i-ar fi distrus oi lui via?a sau ca minul.Dupa cum v-am mai spus. Cu timpul o sa va para rau de vorbele voastre. Sageata se înfipse în scutul lu i oi ramase acolo. fireote. care a furat-o de la noi. . cei boga?i ar trebui sa aiba. ai în nici un caz cu supuoii Regelui Elfilor. iar pe noi ne-a?i fi aflat mor?i? . la rîndul lui. pentru ca a rapus dragonul oi pentru ca se trage din neamul lui Girion. oi mila fa?a de ce i nevoiaoi. ca de nu. Atîta timp cît se afla o ceata înarmata în fa?a por?ii noastre. nici macar un capat de a?a. de care nu prea mi-amint esc cu placere. chiar daca ar fi vrut.O întrebare fireasca.Ultimul argument. dar va lasam aurul.În numele lui Esgaroth oi al Padurii. declar Muntele asediat.Regele Elfilor e prietenul meu. e cel mai pu ?in valabil. Dar nu trecura prea multe ore oi stegarii se întoarsera. va fi declarat duomanul nostru. va trebui sa mai daruiasca oi el ceva oamenilor de pe lac. aoa ca nu crede?i ca poate servi macar în parte dr ept compensa?ii pentru crimele pe care le-a comis. oi asta îi înte?ise setea de comoara. în ultimele zile Thorin petrecuse multe ore în vistierie. voi cît a?i fi platit neamurilor noastre din mootenirea care li se cuvine daca a? i fi descoperit comoara nepazita. Thorin lua atunci un arc de corn oi trase în vorbitor. sp une?i-le întîi elfilor sa se întoarca în padure. Nu ve?i putea pleca de aici decît dupa ce ve?i cere voi un armisti?iu oi negocieri. Bar d va ajuta. nu vreau sa negociez cu oamenii înarma?i ce stau în fa?a P or?ii mele. cu toate ca n-aveau de ce sa aiba preten?ie la altceva decît la prietenie. tremurînd. sa-oi aminteasca nimeni ca el . În plus. dar voi n-a?i fost ucioi oi noi nu sîntem tîlha ri. ne adresam lui Thor in Scut-de-Stejar. Cu toate ca umblase în primul rînd dup a Piatra Ark. . iar daca Thorin doreote sa se bucure de prietenia oi de respectul celo r ce locuiesc pe meleagurile astea. daca sîntem amenin?a?i cu for?a. N u se aotepta. fiu al lui Thrain. striga unul dintre ei. ai totuoi n-a?i raspuns cel orlalte revendicari ale mele. Trompe?ii facura un pas îna inte oi suflara o data din goarna: . va consideram inamici oi tîlhari.ounare. Sa dea cel pu?in a douasprezecea parte din comoara lui Bard. oi cînd va întoarce?i lasa?i armele înainte sa va apropia?i de pragul Por?ii. Aoa cum se cuvine oi la timpul potrivit. ai acum pleca?i. N-au ce sa caute în discu?ia asta. striga solul.Daca asta va e raspunsul. . înainte sa înceapa suli?ele noastre sa zboare. oi i-a ajutat pe oamenii de pe lac ori de cîte o ri au avut nevoie. Iar daca dori?i vreodata sa mai vorbi?i cu mine. înapoindu-se în tabar a. aoa cum s-au bucurat pe vremuri oi stramooii lui. Dar nici nu se gîndea ce putere are aurul clocit multa vreme de un zmeu. ai da?i-mi voie sa va întreb. oi ce suflet au piticii. Comoara nu a fost a lui. oi mai bine ca nu s-a aoteptat. Dupa care solii se departara în graba oi piticii fura lasa?i sa mediteze asupra si tua?iei. Nimeni n-are dreptul la comoara oamenilor mei numa i pentru ca Smaug. Nadajd uiesc sa va vina mintea la cap pîna ne întoarcem! Dupa care pleca. oi Bilbo se gîndi ca Thorin va recunoaote imediat ca omul avea dreptate. Dar nu vom da NIMIC. N-ave?i decît sa-l mînca?i. raspunse Bard. otia ca erau multe lucruri minunate care zaceau acolo oi de care s e legau vechi amintiri de truda oi suferin?a ale neamului sau.

cred. majoritatea pareau a fi de pa rtea lui . cu rîndul. Simt ca mi se face grea?a. mormai el în sinea lui. cînd corbii adusera otirea ca Dai n oi mai bine de cinci sute de pitici veneau în graba dinspre nord-est. oi. . a batrînului oi grasului Bombur. Thorin le povesti despre piatra Ark. Auzind cuvintele astea. aoa c um au ei acolo. dar eu sînt nevoit sa stau aici. Bine ar fi daca am avea oi noi aici un foc. de fapt. Bilbo dezaproba. în tabara. Bilbo sim?i ca i se face frica. poate. valoreaza în sine mai mult decît un rîu de aur. cea care îi a par?inea lui Tlirain. Acolo nu era decît Bombur. Dar nu vorbi de ea. oi scoase dim bocceaua lui o frînghie oi Piatra Ark. . cu toate ca dragonul a fost rapus. oi ma tem ca în vale vor fi lupte. iar pentru mine e de-a dreptul nepre?uita. În noaptea aceea. Din toata comoara asta nu do resc decît piatra oi ma voi razbuna pe oricine o gaseote oi o tainuieote. Cu toate ca sînt fiorooi. pîna la miezul nop?ii. oi chiar daca ar face-o.Frigul oi zapada vor asalta oi oamenii. XVI UN TÎLHAR ÎN INIMA NOP?II ZILELE TRECEAU acum încet oi obositor. spuse Bilbo. Bilbo lua o hotarîre Cerul era negru oi fara luna. de pe deal urile de Fier. Cu prietenii mei în coasta oi copleoi?i de iarna. . ai umplutura a început pur oi simplu sa-mi stea în gît. oi elfii.Locul asta tot mai duhneote a dragon. Mul?i dintre pitici îoi petre-ceau timpul rîndu ind oi strîngînd comoara în teancuri. desigur. oi îi ruga fierbinte s-o caute prin toate ungherele. Eu nu consider ca e bine aoa. întrebîndu-se ce se va întîmpla daca se va gasi piatra . spuse Roac. Apoi se ca?ara în capatul de sus al zidului. aflîndu-se acum la vreo doua zile de maro de oraoul Dale. vor deveni poate mai în?elegatori oi vom putea sta de vorba.cu excep?ia.piticii stînd doar cîte unul de paza. înfaourate într-o cîrpa. toata întorsatura pe care o luasera lucrurile.Dar nu pot ajunge pîna la Munte neobserva?i. chiar lîn ga Poarta.Caci piatra asta.înfaourata într-o legatura veche de boarfe zdren?uite. Dar Thorin nu se lasa impresionat: .ar fi îndraznit sa-i faca vreun reproo. S e saturase pîna peste cap de Munte oi tare nu-i placea ideea sa fie asediat înauntru l lui. spuse. a lui Fili oi a lu i Kili. afara. . oi s-ar putea ca ei s a gaseasca darîmaturile în care locuiesc greu de îndurat. nu cred ca vor p utea învinge armata care va asediaza. Crede?i ca va ve?i putea hrani fara prietenia oi buna voin?a pamînturilor din jur? S-ar putea ca aceasta comoara sa va aduca moartea. . caci pe masura ce oboseala zil elor creotea tot mai tare.Da.Straonic frig! spuse Bombur. . pe c are o folosea el drept perna. în capoorul lui se ivisera începuturile unui plan. se duse în col?ul unei peoteri interioare. ce cîotiga?i? Iarna o i zapada îi gonesc din urma. De îndata ce se întuneca de-a binelea. fiind rîndul lui sa stea de straja . Lucrurile continuau în felul acesta de cîtava vreme.Înauntru e destul de cald. mormai pi . care a fost a tatalui meu.

daca vre?i sa oti?i. ao da mult sa simt iaraoi iarba sub degetele de la picioa re. c a-i servesc mai mult ei decît noua.Astea nu ?i le pot da atîta timp cît mai dureaza asediul. Era pu?in probabil ca vreunul dintre ei. apropiindu-se de direc?ia din care venise sunetul. Ieoi din apa în patru labe. de cînd cu aventu-ra din padur e. dupa o cina gustoasa. Nu ca ao îndrazni s a fiu de alta parere decît Thorin. Eu dorm aici ap roape. oi deodata. daca e vorba de faptura aceea mica oi ciudata de care se spune ca e slujitorul lor. tremurînd de frig oi împroocînd stro pi de apa. cu mintea ?eapana. Toata povestea asta e cît se poate de neplacuta. daca vrei. a paru brusc de dupa o stînca. raspunse. spuse unul. De îndata ce a plecat Bombur. sco?îndu-oi inelul. dupa un timp. iar cei lal?i erau to?i ocupa?i cu Thorin. din vedere.Nu zau! spusera elfii. dar în schimb era destul de lata oi nu-i prea venea uoor micului hobbit sa treaca prin apa. . daca observi ceva. Ajunsese aproape de celalalt mal cînd luneca pe o piatra rotunda oi cazu în apa rece. facut de curînd. Îl cunosc bine pe regele vostru. Dar daca vre?i sa va .Curat slujitor! sforai Bilbo. .Eoti un baiat bun. oi. Dar e mult de cînd n-am ma i stat de straja oi pot sa-?i ?in eu locul. pleoscaind. . Ascunde?i luminile. sînt domnul Bilbo Baggins. încerca mereu sa regaseasca visele frumoase pe care le avusese atunci). spuse. Sînt aici daca ave?i nevoie de mine! ai. Trebuie sa fie vreo iscoada. oi coborî sp re cursul inferior al rîului. ca te scol eu la miezul nop?ii ca sa po?i trezi santinela urmatoare. oi am sa profit de propunerea dumitale cu bucurie. Dar Bard îoi va aminti de mine. cînd parasi drumul. Dar baga de seama. . facu Bilbo. elfii mei dragi.Eu. în camaru?a dinauntru. sa vina pîna la zid. ma scoli imediat. ai eu mai ales pe Bard vreau sal vad. Avea vreo cinci ore la dispozi?ie. spuse Bilbo. Face?i lumina. . Îl înha?ara iute. în întuneric. . dar el a fost în totdeauna un pitic îndaratnic. înainte sa le vina rîndul sa stea de straja Era foarte întuneric oi.Du-te fara grija. albia rîului nu prea era adînca. în întuneric aparura niote elfi care voiau sa cerceteze de un de venea zgomotul. în ciuda uimirii lor. oi-a legat sfoara de mijloc. în stînga.Dar nu mai mult ca picioarele mele. . unul dupa altul. .ticul cel gras. . Asta-seara n-am somn. creote-i-ar barba tot mai lunga. e a mea.Eu ao da oricît sa simt gustul unei bauturi tari în gîtlej sau sa am parte de un pat moale. M-am saturat de trepte oi de tuneluri sapate în stînca. s -a strecurat peste zid. chia r oi Fili sau Kili.Oricare ar fi treaba. daca voia sa se duca la tabara. domnule Baggins.Cine eoti? Hobbitul piticilor? Ce faci? Cum de ai trecut de santinelele noastr e oi ai ajuns pîna aici? întrebara elfii.N-a fost peote. În punctul acela. locul i se paru strain. ai ce treaba ai cu el? . tovaraoul lui Thor in. trebuia sa treaca apa. . În cele din urma ajunse la un cot unde. deoi poate ca el nu m-ar cunoaote daca m-ar vedea. oi dus a fost. Bomb ur va dormi (era în stare sa doarma la orice ora. Bilbo oi-a pus inelul. oi în mijlocul sforaielii stranuta cu zgomot oi elfii se strînsera îndata.

ca nam decît o ora sau doua la îndemîna. s-ar putea sa fie un rîu. Afla?i deci ca Dain se gaseote acum la mai pu?in de doua zile distan?a de aici. O cota-parte din PROFITURI.ati?i.întoarce?i vreodata în padurile voastre. . duce?i-ma repede lînga un foc unde sa ma pot usca oi pe urma lasa?i-ma sa vorbesc cu capeteniile voastre. fascinat. situa?ia e imposibila. Un hobbit în armura de elfi. A?i auzit de Dain oi de piticii de pe Dealurile de Fier? . .Da. care avea ochii obionui?i cu minuna?ii oi frumuse?i. aoa e! spuse Bilbo. Îmi dau seama de asta. Va as igur ca e gata sa se aoeze pe mormanul de aur oi sa ramîna acolo sa moara de foame pîna pleca?i. Vreau doar sa împiedic nenorocirile care s-ar putea abate asupra noastra. aoa se spune într-o scrisoare pe c are cred ca. chi?ai Bilbo. Dar am oi eu un in teres . daca vre?i sa parasi?i locul asta rece oi trist. oi cred ca va fi greu sa gasi?i de mîncare . ai scoase dintr-un buzunar al jachetei l ui vechi (pe care o purta peste armura) scrisoarea lui Thorin. dar ce legatura are asta cu noi? întreba regele.N-are decît sa ramîna. aruncînd cîrp a cu care o înfaourase. despre care sînt sigur ca a?i auzit.Ce e drept. Dar. a tuturor. încruntat. pe jumatate înfaourat într-o patura veche. sînt cît se poate de hotarît sa ia u în considerare cu aten?ie toate preten?iile dumneavoastra oi sa scad din total c eea ce vi se cuvine de drept. Eu unul m-am saturat de toata povestea pîna-n gît. fara sa mai poata scoat . cu tonul omului care trat eaza o afacere. . iarna se apropie cu paoi repezi. continua el. . Chiar oi Regele Elfilor. nu uita?i. În?eleg punctul dumneavoastra de vedere. ai acum. cea pe care i-o pusesera sub ceasu l de pe poli?a caminului.Nu. în fa?a unui cort mare. . spuse Bard. .De ce ne spui asta? Î?i tradezi prietenii sau ne amenin?i pe noi? întreba Bard. ai asta se întîmpla la vreo doua ore dupa ce fugise de la Poarta. oi tot acolo stateau.Dragul meu Bard. spunea Bilbo.oi se vor mai ivi oi alte greuta?i.atiam c-o sa ma întreba?i. pe de alta parte. Asta e! ai scoase Piatra Ark la iveala. Dar nu-l cunoa ote?i pe Thorin Scut-de -Stejar atît de bine cît am ajuns eu sa-l cunosc acum. în luna mai. Daca-i aoa de prost. Ao vrea sa ma întorc acasa. demult. am sa va fac o oferta. Personal. Re gele Elfilor oi Bard. ca sa fiu precis.S-o auzim. Iar Bard ramase cu ochii pe ea. înainte sa ridic eu preten?iile mele. se ridica uimit. spusera. mototolita oi îndoita de mai multe ori. raspunse el tremurînd. n-are decît ce merita. era ceva nou pentru ei. oi el fii . Bilbo statea lînga u n foc bun.a paisprezecea parte. de fapt. din fericire am pastrat-o. Dar cît mai repede. uitîndu-se ciudat la el. S-o vede?i. Vad ca am informa?ii mai multe ca voi. Nu te mai repezi aoa! În via?a mea n-am cunoscut o faptura atît de banuitoare.chiar oi dumneavoastra. .mul?i dintre ei cu experien? a acumulata în razboaiele cumplite dintre pitici oi gnomi. ai cînd or ajunge aici. în curînd va cadea zapada oi cîte oi mai cîte. . ca vine cu cel pu?in cinci sute de pitici fiorooi . acolo oamenii sînt mult mai de în?eles. spuse Bilbo.

cu un mare efor t. unde statea aoezat. . atît regele. Dar nu-?i pierde firea. Te sfatui esc. Regele Elfilor se uita la Bilbo cu uimire. Începuse sa-l cupri mai era înca destul pîna la miezul nop?ii cînd se ca?ara pe frîn unde o lasase. Bilbo se sim?i fericit. aici vei fi onorat oi de trei ori bine venit . spuse. eu acum ma întorc oi piticii n-au decît sa-mi faca ce vo r. Daca nu ma înoel. oi a venit catre ei. Era ca un glob în care s-ar fi rasturnat lumina Lunii oi care ar fi fost apoi atîrnat în fa?a lor. într-o plasa ?esuta din scîntei de st ele înghe?ate.aoa spun ei . sa ramîi cu noi. dupa care se aoeza de la elfi oi urca cu grija spre Poarta. dupa zile întregi. . dupa care Bilbo îoi lua ramas-bun nda o mare oboseala. spuse Bilbo. eoti mai demn de a purta armura de prin? al elfilor decît mul?i care ar arata mai frumos în ea. domnule Baggins. ai pentru prima data. deci.Dar cum de-i a ta? Cum de ne-o po?i da? întreba. Te aoteapta clipe cam grele. cît oi Bard.Va mul?umesc foarte mult. S-ar putea sa ieoi cu bine din toate astea. dar sînt gata sa renun? . Se pune ceva la cale. pentru ea. facînd o plecaciune. O s a va foloseasca la tocmeli. O pre?uieote mai mult decît un rîu de aur. nemiocat oi uluit. . dar sper ca sînt un Spa rgator cinstit. Dar nu era timp a cum pentru toate întrebarile pe care voia sa i le puna vrajitorului. Nimic din ce i-au spus n-a reuoit sa-l convinga. dezlega frînghia oi o ascu pe zid oi se întreba cu . Sper sa va fie de folos. . în cele din urma. lucrurile se apropie de sfîr oit. îi dadu piatra cea minunata lui Bard. de care n-au auzit nici macar corbii . aoa ca i-au dat un înso?itor oi a plecat. dar mult mai bine dispus. de ramas-bun. Dar ma întreb daca Thorin Scut-de-Stejar va fi de aceeaoi parere.Toate la vremea lor. Odata ajuns sus. Dar cred ca nu trebu ie sa-mi parasesc prietenii. oi înca repede. spuse Bilbo. . Pe cuvîntul meu! Oi fi eu Spargator .Asta e Piatra Ark. oi ghia care era tot acolo nse. de fapt nu e chiar a mea.ati?i.e o vorba. Dupa care Bilbo. spuse batrînul. . un batrîn înfaourat într-o pelerina neagra s-a ridicat din uoa unui cort. Eu v-o dau. a fost a lui Thorin. la toate preten?iile mele. Pe cînd treceau p rin tabara. Trebuie sa plec.Bravo. Îl dusera pîna la un vad sig ur oi-l trecura pe partea cealalta fara sa se ude. dupa cîte am patimit împreuna. dîndu-i o palma pe spate. ai pe urma.deoi personal nu m-am sim?it niciodata ca atare. În orice caz. Mereu depaoeoti aoteptarile tuturor! Era Gandalf.Bilbo Baggins. E Inima Muntelui oi e oi inima lui Thorin. care ramase cu ea în mîna. spuse Bilbo cam încurcat. spuse Gandalf. Bilbo grabi pasul. cutremurîndu-se oi aruncîndu-i o privir e trista. Noapte buna! Nedumerit. salutîndu-l cu respect. Poate ca eu otiu mai multe despre pitici decît tine. i-am fagaduit batrînului Bombur ca-l trezesc la miezul nop?ii.

Pe la amiaza aparura din nou calare?i. purtînd steagurile Padurii oi ale Lacului o i venind spre ei.Trebuie sa fie vorba de Dain. Pesemne ca au prins de veste ca vi ne. spuse Thorin. Thorin amu?i. O sa va dam ceea ce e al vostru.Bine te-am gasit. batrînul deschis e ladi?a oi ridica giuvaierul în sus. . Lumina îi ?îoni din mîna. S-a oprit la o oarecare distan?a. [uitînd de toate grijile. cît oi Regele Elfilor. Thorin. raspunse Bard. Dupa care n-a trecut mul t oi un mesager singuratic a aparut alergînd pe poteca îngusta.Nu sîntem ho?i. La miezul nop?ii îl trezi pe Bombur. ?i-ai mai schimbat punctul de vedere? . alba oi stralucitoare su b Soarele dimine?ii. fara sa mai asculte mul?umirile batrînului pitic (pe care sim?ea ca nu prea le merita).asta daca voi crede?i ca e cazul sa pun asemene a întrebari unor ho?i? . . atiam eu ca asta le va schimba dispozi?ia. din ce în ce mai furios. La capatul cararii înguste aruncara sabiile oi suli?ele. visînd. degeaba sa încerci sa cadem la vreo învoiala.Nu exista chiar nimic pentru care ai ceda pu?in din aurul dumitale? Ce ai spun e de Piatra Ark a lui Thrain. Spune -le sa vina pu?ini la numar oi fara arme oi atunci îi voi asculta. i-a salutat oi a întrebat daca Thorin nu vrea sa asculte un nou mesaj. pentru ca avea otiri noi oi lucrurile se schimbasera.oi cît ai clipi din ochi. spuse Bard. dar cînd vorbi aproape ca se îneca de furie . zapacit oi uluit. oua cu ounca. iar în fa?a lor era un batrîn înfaourat într-o pelerina cu gluga oi care purta o ladi?a de lemn cu cercuri de fier. Era o companie de douazeci. apoi se ghemui oi el în col?ioorul lui. deoi ?i-am cerut sa plece. XVII RUPERE DE NORI A DOUA ZI trompetele rasunara în tabara dis-de-diminea?a. zise Bard . ai multa vreme nimeni n-a mai bcos o vorba. oi-oi continuara drumul c atre Poarta. de fapt. oi pîna nu pleaca. . dar voi da?i-ne ce e al nostru. C urînd dupa aceea adormi dus. . îi striga el mesagerului. .îngrijorare ce se va întîmpla. De ce sa cumpar ce va care e al meu? Imediat însa îi veni o idee oi întreba: Dar cum a ajuns aceasta amin tire de familie în mîinile voastre . Thorin întrerupse tacerea. În cele din urma. . spuse. pîna diminea?a. Piticii vazura cu surprindere ca printre ei se aflau atît Bard.Piatra asta a apar?inut tatalui meu oi acum e a mea. Ai venit sa-mi pui întrebari fara rost? Vad ca armata elfilor e to t aici.Cum a ajuns în mîna voastra? striga Thorin.Crezi ca ajunge sa rasara oi sa apuna de cîteva ori Soarele ca sa mi-l schimb? r aspunse Thorin.

neam de oobolan? . Ofili-i-s-ar barba! Iar pe tine te arunc în prapastie. care se uita cu coada ochiului pe deasupra zidul ui. ai astfel Bilbo fu coborît peste zid oi pleca fara nici o compensa?ie pentru toate necazurile pe care le suferise. Caci comoara îl îmbatase atît de tare. dupa care n-ave?i decît s-o împar?i?i cum vre?i.Eu le-am dat-o. gata! spuse Thorin încruntat.. Nu ma îndoiesc ca v a ob?ine destul de pu?in. cuprins de o panica îngrozitoare. ai te las sa oi pleci . ridicîndu-l p e Bilbo în bra?e. dar asta va conta drept partea fagaduita acestui tradator oi c u ea poate pleca. Foarte bine! Dar. Ce jenante sînt toate astea! Va rog sa va ad uce?i aminte ca mi-a?i spus ca-mi pot alege ce mi se cuvine. Nu-?i place Spargatorul meu. Pent ru ea va voi da a paisprezecea parte a comorii. oi gata! . . ai batrînul care ?inea ladi?a ar unca pelerina oi gluga deoparte. Pleaca! . încît se gîndea ca poate. . spuse Gandalf. dupa cum se va putea aranja.Bine.Nu prea ara?i mare? ca rege de sub Munte. ai s-ar parea ca am venit to cmai la timp. v-a?i unit cu to?ii împotriva mea. s-au sim?it ru oina?i oi în inimile lor li s-a facut mila de el. chi?ai Bilbo. . în afara de armura pe care apucase sa i-o dea Tho rin. . dîndu-i lui Bilbo drumul sa cada pe zid. . mi s-a spus mie c a piticii promit uneori mai mult decît fac. îi spuse apoi lui Bilbo. striga Bard.E clar.Stai! Ca ?i s-a îndeplinit dorin?a! spuse o voce. oi f ireote ca a pierdut prietenia mea. rogu-te. . ai totuoi a fost o vreme cînd a?i socoti t ca va sînt de folos. adica a paisprezece a parte din comoara. Pe barba lui Durin! Ce ao mai vrea sa-l am în mîinile mele pe Gandalf. pe vecie.Hai. daca vre?i sa mai ramîne?i în via?a. Pune-l jos oi asculta ce are de spus.Vai de mine oi de mine! facu Bilbo. În via?a mea n-am sa mai fac afaceri cu vrajitori sau cu prietenii lor.oi bine ar fi sa nu ne mai întîlnim niciodata Dupa asta se întoarse oi le vorbi celor care se aflau de cea lalta parte a zidului. Hobbit enorocit! Minispargator ce eoti. . nu mi-l va tama. Iata-l pe Gandalf. va reuoi sa puna din nou mîna pe Piatra Ark o i sa pastreze oi partea de rasplata. spuse. Dar lucrurile se mai pot schimba. Blestemat sa fie ca te-a a les. Auzi. . neam de oobolan! Oare asta toata rasplata pe care mi-a?i fagaduit-o.Se pot într-adevar schimba.Pîna atunci pastram Piatra. Poate ca am luat fagaduiala prea în serios.Tu? Tu? ?ipa Thorin. dumneata oi neamurile dumitale? Consid era ca mi-am luat partea oi am facut ce am vrut cu ea. oi bine a ghicit cine a ghicit ca n u voi putea sa rabd sa nu rascumpar Piatra Ark. . du-te jos la prietenii dumitale. spuse Thorin.Dar aurul oi argintul? întreba Bilbo. cu ajutorul lui Dain. ai nu pu?ini au fost piticii care.Urmeaza sa-l primi?i mai tîrziu. Lua?i-l de aici. cînd l-au vazut cum pleaca. o comoara a dinastiei mele. lasînd deoparte pi etrele pre?ioase. Am fost tradat spuse. întorcîndu-se catre el oi înofacîndu-l cu amîn-doua mîinile. striga el. spuse Thorin. Ce ai de spus. în aur oi argint. striga nemaigasin-du-oi cuvinte oi scuturîndu-l p e bietul Bilbo ca pe un iepure. sau le arunc eu j os.

Era hotarît sa aotepte pîna cînd i se aducea aurul oi argintul în schimbul Pietrei Ark.Uourel! facu Bard. în limbajul politicos oi cam de moda veche. fiindca am auzit ca regatul de altad ata a reînviat. vîntul se întoarse catre apus oi ziua ramase întunecata oi mohorîta. oi sînt pre a bune pentru tine. Piticii lui aveau h aine din zale de o?el care le atîrnau pîna la genunchi oi picioarele acoperite cu pa ntaloni din plasa sub?ire oi flexibila de metal. sa-i lase pe pitici sa se duca drept la Munte. duceau în spate. dar fiecare dintre ei mai avea oi o sabie scurta oi lata. . Piticii sînt extrem de solizi pentru înal?imea lor. Noi oricum mergem mai departe. oi niote rani?e mari. Hai. Se oprira între rîu oi pintenul dinspre rasarit. oi al?ii. Asta putea sa-i ajute sa reziste la asediu oi saptamîni de-a rîndul. Era Dain. prins în spate. mai duceau cu ei oi o cantitate de provizii.Pleaca! striga Thorin. Aveau barbile bifurcate. Nu trecu mult oi piticii fura vazu?i urcînd valea cu pas grabit. Mîine la amiaza. încal?ari de fier. aoa. ai daca schimbul se face. ne întoarcem sa vedem daca a?i adus partea din comoara care sa rascumpere Piatra. dar Thorin trimise soli prin Roac sa-i spuna lui Dain ce se petrecuse oi sa-l roage staruitor sa vina în graba. Bard ieoi în întîmpinarea lor oi cu el veni oi Bilbo. fara înoelatorii." Aveau inten?ia sa ajunga într-un loc aflat între Munte oi cotul rîului. aoa ca.. raspunsera ei la întrebarile lor. în afara de arme. acolo depusera armele oi ridicara mîinile în semn de pace. trecu oi noaptea. plecam. ori va da?i la o parte. Ave?i timp pîna mîine. pe care nu otiau s-o faca decît o amenii lui Dain. oi aproape to? i solda?ii lui Dain. daca aceasta armata atît de mare oi de razboinica ajungea pîna la fortarea?a. dar cu grija. oi un scut rotund. Gonise toata no aptea. bineîn?eles. caci Th orin avea multe neamuri. dar daca nu te grabeot i. Bard refuza. aoa ca ajunsese la ei mai devreme decît se aoteptasera. Pe de alta parte. caci.Sîntem trimioi de Dain. se întoarsera la tabara. trecînd rîul se apropiara de tabara. caci piticii pot cara poveri foarte grele. la oold. Eoti îmbracat în zale facute cîndva de supuoii mei. A doua zi. deoi mersul lor era iute. grabeote-te! . iar fe?ele lor erau neîndurato are. Nu le poate strapunge nici o sageata. caciuli de fier. caci fîoia îngusta de pamînt de acolo nu parea a fi cine otie ce bine pazita. Trecu ziua aceea. Ne grabim sa ajungem la neamurile noastre din Munte. În plus. aveau posibilitatea sa redeschida oi sa pazeasca alta poarta oi deci asediatorii sa fie nevoi?i sa . Venisera soli sa spuna ca aparuse o armata de pitici de dupa pintenul rasarite an al Muntelui oi ca se grabea acum sa ajunga la Dale. nu i-ar mai fi dat nimic. fiul lui Nain. s-ar putea sa ne mai întîlnim oi sa fim din nou p rieteni într-o zi. însemna. Trompe?ii chemara oamenii oi elfii la arme. î?i în?ep labele picioarelor tale scîrboase. În lupta mînuiau sapaligile grele cu doua minere. iar majoritatea supuoilor lui Dain erau chiar mai solizi decît sînt piticii de obicei. ai zicînd acestea. Abia se ivisera zorile cînd se auzi un strigat în tabara . ori ridicam armele. care sta?i în cîmp ca duomanii în fa?a unor ziduri d e aparare? Asta. Dar cine sînte?i voi. cî?iva însa continuara drumul oi.Ramîne?i cu bine. care se folosea în asemenea situa?ii: "Nu ave?i ce cauta aici. . împletite oi înf ipte în cingatoare. fireote. oi pîna atunci s -ar fi putut sa mai vina oi al?i pitici. le striga Bilbo.

dar solii n-au gasit nimic acolo. ca va interveni ceva care ne carea. d e parca s-ar fi pregatit de lupta. nici aur oi nici a lt fel de plata. l-ai ucis la Moira. în aer bterane. Aoa ca hai sa-i atacam de pe acum din sa se odihneasca. totuoi. stau ascunoi de-ai nootri. Tunetele iernii. mînate de vîntul salbatic. Deci. soli la Poarta. . Înca pe cînd vorbea Gandal f. iute ca fulgerul.Prootii. spuse Gandalf.Opri?i-va! striga Gandalf. aoa ca hotarîra sa-i loveasca în timp ce aceotia state au oi se sfatuiau. Dar Regele Elfilor spuse: . Piticii se oprira oi se uitara la c er. Nenorocire! Din pacate. încît printre aripile lor nu putea patrunde nici o raza de lumina. spuse Bard rîzînd. Dar oi mai brusc. venea dinspre miazanoapte oi semana cu un stol uriao de pasari. . s-au grabit sa se întoarca. iar trasnetul îi lumina piscul. fara sa anun?e în nici un fel. ai chiar asta le era inten?ia (caci corbii-mesageri ?inusera tot timpul legatura între Thorin oi Dain). Iar daca la urma va trebui sa ajungem la situa?ia regretabila ta. O fi buna poota piticeasca. Va ataca gnomii pe to?i! ai mai vine oi Bolg de la miazanoapte! Bolg e fiul lui Azog cel pe care tu.Ma mai face?i mult sa-mi pierd vremea cu razboiul asta pentru aur? pot trece de noi decît daca vrem noi sa-i lasam. cu bra?ele ridicate catre cer. sa vina aoa. au început sa ?îoneasca sage?i catre ei. pentru moment însa drumul era barat oi dupa cîteva schimburi d e cuvinte mînioase. care aparu deodata oi se aoeza. Sa vina re pede la noi Dain. îndata. sage?ile ouierara. De îndata ce s-au apropiat. Dain. Elfii începura sa strige care mai de care. auzi. oi pentru asta nu erau destui. Pe stînci. dar în arte grea. ca mai avem timp cît ne trebuie sa ?inem un sfat. brusc. ajunge faptul ca sîntem mai mul?i decît ei Dar uitase ca piticii aveau punctul lor de vedere. Faptul ca otiau ca Piatra Ark se afla în mîinile asediatorilor le ardea min?ile oi ghicisera oovaiala l ui Bard oi a prietenilor lui. între piticii care înaintau oi rîndurile care îi aoteptau. Privi?i! Liliecii zboara pe deasupra armatei lui. înspaimînta?i. ca o mare de lacuste.Hai. înainte sa apuce . Iar pe sub nori o alta masa neagra înainta ca un vîrtej. Sa speram. . atît de dens. Ramasera cu to?ii ului?i oi în mintea lor se învalmaoi totul.încercuiasca tot Muntele. fiul lui Nain. Opri?i-va! le striga el cu o voce ca de tunet oi din bagheta lui ?îoni o flacara v ie oi stralucitoare ca trasnetul. La tabara era acum mare agita?ie. oi nici nu pot face sa nu ne dam seama. Arcurile zanga nira. Un nour negru alerga grabit pe cer. Iar ei c alaresc pe lupi. a venit mai repede decît mi-am închipuit. se întuneca totul. caci piticii lui Dain înaintau pe malul dinspre rasarit al rîului. oi în urma lor vin oi lupii wargi. piticii-mesageri se retrasera mormaind în barba. Dar nu venea cu vîntul. Piticii nu nimic de care va aduce împa de a ne lup liber. începuse sa se faca din ce în ce mai întuneric. chiar sub ramifica?ia Muntelui! Ei nu se pricep sa lupte afara. se rostogolira mugind în aer oi b ubuind deasupra Muntelui. aoa ca. în dreapta lor. sarira în tacere la atac. batalia era cît pe-aci sa înceapa. nu otiu sa se bata decît în su o gramada de arcaoi oi de lancieri curînd vor fi puoi într-o situa?ie fo ambele flancuri. Bard trimise at unci.

La Munte. acoperind lumina oi vîrîndu-le spaima în suflet. Da r Bard oi cî?iva dintre oamenii oi elfii cei mai sprinteni se ca?arara în vîrful umaru lui dinspre rasarit. Elfii se aoezara pe pintenul dinspre miazazi. iar cei care au reuoit sa scape au fugit repede care încotro. Oamenii oi Piticii. cea pe care. în j rul oi la poalele marelui Munte Gundabad. dar e limpede ca nu se aoteptase nici el la acest atac subit. s -a strîns o armata mare.ceea ce însemna. ura gnomilor fa?a de pitici se înte?ise. caci se hotarîsera sa devina stapînii tuturor ?inuturilor de la miazanoapte. trecînd prin mun?i. la dr . de fapt. dar norul de lilieci se a propia zburînd tot mai jos. Aveau steaguri nenumarate. sfatuindu-se cu Regele Elfilor oi cu Bard. se roti deasupra lor. în cautarea duomanului. cu toate ca rolul lui în toata povestea a fost foarte mic. Apoi au auzit de uciderea lui Smaug oi as ta i-a bucurat nespus. oi a u ajuns în cele din urma. decît dupa ce-au aparut pe pamînturile crapate c are despar?eau Muntele Singuratic de dealurile din spatele lui. Cî?iva oameni viteji s-au aoezat în fa?a lor. dinspre miazanoapte. a fost numita Batalia c elor Cinci Armate. Singura lor speran?a era sa-i atraga pe gnomi în valea dintre bra?ele Munte-lui. ai iata ce plan a întocmit. Erau gnomii. brusc. ai iata cum s-a petrecut: Din ziua în care fusese rapus Marele Gnom al Mun?ilor Ce?ooi. Nu trecu mu lt oi vazura ?inutul de la poalele Muntelui înnegrit de o mul?ime care foonea grabita. ca un vîrtej. armata gnomilor se strînsese în spatele avangarzii. Mesagerii chemasera la lupta coloniile oi ceta?ile gnomilor. Venirea l or n-au sim?it-o nici macar corbii. A fost o batalie înspaimîntatoare. negre. oi cu Dain. . pîna cînd. Dar asta era periculos daca gnomii erau destul de mul?i ca sa invade ze Muntele însuoi oi deci sa-i atace oi prin spate. unul lînga altul. ca?arîndu-se nebuneote între bra?ele Munte lui. dar nu era timp de alte planuri oi nici de cerut ajutor. tunetele trecura. careia i se împotrivisera . oi în to?i mun?ii începuse sa se bata fierul oi sa se faca arme. La Munte! Sa ne luam locurile cît mai e timp. ca sa poata vedea ce se petrece la miazanoapte. iar de cealalta erau Elfii. capatul pintenului oi intra alergînd în oraoul Dale. care se îndreptau înspre miazazi oi rasarit. oi se apropiau ca o avalanoa. oi de sus. Cea mai groaznica din toate experien-?ele lui Bil bo. A poi au umblat oi s-au adunat de pe dealuri oi din vai. calare pe lupii cei mai iu?i. oi venea acum în vale ca un puhoi furios. peste umarul Muntelui. atacînd pe tim p de furtuna ?inuturile de la miazazi. pe povîrniourile lui mai joase oi pe stîncile de la poale. Curînd. în spatele lui Dain. caci stapînul piticilor li se alaturase oi el acum : gnomii erau duoma-nii t uturor oi o data cu venirea lor toate celelalte conflicte au fost uitate. încercîn într-un fel sa se împotriveasca.ai astfel începu o batalie la care nu se aoteptase nimeni. Culeses era otiri în taina. ai într-o clipa avangarda înconjura. furiooi oi în dezordine. Dupa cum sperase Gandalf. striga Bard. de la miaza-noapte. strigatele oi urletele lor sfîoiau vazd uhul pîna departe. cea de ca re a fost cel mai mîndru oi cea de care i-a placut cel mai mult sa-oi aminteasca m ai tîrziu. gata sa se napusteasca pe neaoteptate. ai s-au grabit noapte dupa noapte. atunci. rostogolindu-se catre sud-est. unde le era capita la. pe pintenul dinspre rasarit se aoezara oameni oi pitici. Nu-mi dau seama cît otia Gandalf. ai a fost cumplita. De o parte erau gnomii oi lupii cei fioro oi. De fapt. trecînd numai prin tuneluri sau circulînd cînd se lasa noaptea. oi au cazut mul?i. a urît-o cel mai mult . i ar ei sa se plaseze pe pintenii cei mari.

. Ziua înainta. Un inel fermecat ca cel pe care-l avea Bilbo nu constituie un scut cînd eoti atacat de gnomi oi nici nu opreote sage ?ile zburatoare sau lancile dezlan?uite. mînuindu-oi sapaligile. Elfii atacara primii. Suli?ele oi sabiile lor straluceau în întuneric ca o flacara înghe?ata. nepasatori fa?a de cei care cadeau ?ipînd de pe stînci. elfii se napustira iaraoi asupra lor. aparatorii erau prea pu?ini la numar ca sa le ?ina piept multa vreme. Gnomii rostogoleau stînci oi le aruncau de sus. Mul?i dintre gnomi o oi pornisera alergînd. cazînd în groapa cu un bubuit. De îndata ce armata duomana se strînse compacta în vale. Ura lor împotriva gnomi-lor era înverounata oi fara de iertare. care sarira de sus o i atacara. în ti mp ce liliecii mari tot mai zburau rotindu-se în jurul ielelor oi al oamenilor. pe r amifica?ia dinspre miazazi a Muntelui. În întuneric. Stavilisera doar primul atac violent al ouvoiului negru. cu strigate. urma?i de al?ii care veneau valuri-valuri. trimisera o ploaie de sage?i împotriva ei oi fiecare dintre ele licari pe cînd zbura. Victoria se departa acum fara speran?a de întoarcere. miocat de un sistem de pîrghii. lînga ei veneau Oamenii Lacului. fara teama.ept vorbind. sarira jos la picioarele cascadei oi se repezira în focul luptei. se prabuoi în afara. Strigatele lor erau asurzitoare. pu rtau acum armuri lucioase oi în ochii lor sclipea o lumina rooie. Deodata rasuna un strigat puternic oi de la Poarta se auzi sunet de trompeta. urmat de tovaraoii lui. voiau sa atace pintenii de sus. oamenii lui Dain. de parca ar fi fost un ac de foc. marele pitic lucea ca aurul într-un foc care dadea sa se stinga. oi care oricum se oprise. Regele de sub Munte sari afara. atît de cumplita era furia mîinilor care le ?ineau. facînd cale întoarsa pe malul rîului. dar te ajuta sa ieoi din învalmaoeala oi capul tau sa nu devina cu tot dinadinsul ?inta unei lovituri navalni-ce data de vreun gnom lancier. cînd un strigat rasuna pe înal?imi. Bard s e lupta acum sa apere pintenul dinspre rasarit. dar ei nu se las ara. Dupa ei se napusti oi o armata de lupi wargi oi cu ei veni oi garda personala a lui Bolg. cu for?e noi. dar se retragea totuoi. în j urul capului oi urechilor lor. Ui tasera de Thorin! O parte din perete. oi-a pus inelul chiar de la început. se ridica de-a curmezioul vaii un racnet gut ural. Pe gnomi îi cuprinse panica. aproape de punctul de observa?ie de pe De alul Corbilor. asta l-a ferit de priviri. sau se prindeau ca vampirii de cei lovi?i. Gnomii se strînsera din nou la vale. în prapastii. Gnomii escaladasera Muntele pe partea cealalta oi mul?i dintre ei ajunsesera pe povîrniourile de deasupra Por?ii. încetul cu încetul. ca sa scape de încleotare. Tocmai cînd gnomii îoi reveneau din atacul violent pe care îl dezlan?ui-sera elfii împot riva lor. dar n u oi de pericol. Stîncile erau patate de sîngele negru al gnomilor. iar capeteniile elfilor erau încol?ite oi stateau în jurul regelui lor. oi mu l?i dintre lupii lor îi atacau acum pe ei oi le sfîoiau mor?ii oi rani?ii. În spatele sage?ilor urmara o mie de suli?aoi. oi tocmai cînd sa se întoarca sa faca fa?a acestui nou at ac. de unde se aflau. cu sabi i lungi. Victoria parea a fi la un pas. gnomi uriaoi cu iatagan e de o?el. de pe Dealurile de fier se aruncara în lupta din cealalta parte. Nu trecu mult oi cerul ravaoit de furtuna se întuneca de -adevarat. Scufiile oi pelerinele disparusera. La pintenii aotia ajungeai pe niote carari care coborau d in masa principala a Muntelui catre centru.

oi Kili. prefera. unul. . daca avea sa se afle într-o ultima situa?ie disperata. zaceau destui oameni oi pitici. strînoi de jur-împrejur ca în chingi. Tare ao vrea sa fiu departe. Lupii wargi s e împraotiara oi Thorin se repezi drept împotriva garzii personale a lui Bolg. pentru ca de acolo era mai uoor de scapat. Thorin îoi mînuia toporioca cu lovitu ri puternice oi nimic nu parea sa-l atinga. Vulturii coborau cu vîntul. ca sa nu spun dureroasa. Cobo rîra oi mul?i dintre oamenii de pe Lac. printre gnomii ucioi. Zau daca nu-?i vine sa plîngi. încet înfrîn?i. pîna cînd oraoul Dale se întuneca devenind hidos de stîrvurile lor. Vazînd b rusc o licarire în amurg. elfii. oi Fili. aici. aoezat pe jos oi cufundat parca adînc în gînduri."Nu mai e mult. oi pe de alta (aici intervenea sîngele Took din vinele lui). înca mici deocamdata. Prietenii lor nu mai puteau sa-i ajute. întoroi cu fe?ele în toate direc?iile. . neamurile mele! striga el. Avea prea pu?ine for?e. Nu trecu mult oi atacatorii fura asalta?i oi for?a?i sa s e strînga într-un cerc mare. oi din partea cealalta venira o gramada de lancieri de-ai elfilor. dansînd oi facînd semne cu bra?ele. Gandalf era. oi ceilal?i sa sfîroeasca to?i atît de rau! ai Bard. oir dupa oir. atacul lui Thorin încetinea. oi Balin. Mai bine ar fi trait batrînul Smaug oi ar f i pastrat tezaurul asta blestemat. oricum. . saracul. dupa toate prin cîte am trecut. la mine! Elfi oi Oameni! La mine! O. Statea pe Dealul Corbilor. Vin vulturii! Lui Bilbo nu prea i se întîmpla sa-l înoele ochii. oi mul?i elf i mîndri.Vulturii! Vulturii! striga el. oi aoeza?i gramada unii peste al?ii. nefericit. oi. Vai de capul meu! Am auzit multe cîntece de batalie oi am crezut întotdeauna ca înfrîngerea poate fi glorioasa. de altfel." Norii se miocau sfîrteca?i de vînt oi lumina rooie a apusului spinteca cerul.Lupii oi calare?ii cadeau sau o luau la goana. se gîndi BilBo oi gnomii ajung la Poarta o i ne macelaresc pe to?i sau ne fugaresc pîna jos oi ne ucid . chiar da ca nu puteau sa-l vada. "Sfîroitul pare aproape ".Veni?i aici. caci Bard nu reuoi sa-i împiedice.Vulturii! Vulturii! striga Bilbo. ai to?i piticii lui Dain coborîra repede. îl auzeau. Pe masura ce valea se largea. oi vocea lui rasuna ca un corn în toata valea. ferici?i. în padure. Dar n u reuoi sa le strapunga rîndurile. . oi oamenii de pe Lac oi elfii cei voiooi. înghesuindu-se sa vina în ajutorul lui. oi el acolo. Mie. de gnomii oi lupii care se întorsesera în lupta. sa-l apere pe Regele El filor. ai din nou gnomii fura lovi?i oi nimici?i în vale. Bilbo se uita la toate astea. care ar fi putut sa mai traiasca mult timp. Garda personala a lui Bolg se repezi urlînd oi intra în rîndurile lo r ca niote valuri pe o faleza de nisip. În spatele lui. oi b atrînul Bombur. Flancuri le lui erau neaparate. Ceea ce vazuse facuse sa-i tresalte inima de bucurie: forme negre. una peste alta. înainte sa se sfîroeasca totul. Bilbo se uita în jur oi scoase un strigat. decît sa-l ia aseme-nea fapturi ticaloase. pentru ca. mi se pare foarte penibila. o armata atît de mare încît trebuie sa se fi strîns din toate cuiburile de la miaza noapte. caci atacul dinspre Munte porni din nou cu for?e sporite oi de fiecare parte oam enii oi elfii erau încet. pregatind probabil o ultima vrajitorie. dar care se detaoau maiestuoase pe vapaia rooie din departar i. printre elfi pe de o parte.

Ai fi fost trecut printre mor?i.Curînd dupa aceea începura oi ei sa strige. . Am fost trimis sa te mai caut o data.Hei! striga el cu o voce care tremura. O zi fara nori. Eoti ranit rau? . "Vai de mine! spuse. mi-e cam rau oi-mi simt picioarele ca de paie. Poate ca altfel ao fi petrecut o noapte calda oi confortabila în pat.Eu sînt ! Bilbo Baggins. i se paru ca vede elfi miocîn-du-se pe stîncile de j os. spuse omul. În aer parea ca pluteote triste?ea.Bine ca te-am gasit. pipain-du-oi capul care-l durea îngrozitor. cînd i se mai limpezi pu?in mintea. oi ecoul strigatelor se raspîndi în toata va lea.Te duc eu în bra?e pîna la tabara din vale. îl înconjura din toate par?ile. oi sînt mul?i. spuse Bilbo. Bilbo îoi aminti atunci de Inel. tovaraoul lui Thorin. Dar totul era învaluit într-o tacere de mormînt. dar probabil ca nu e timpul pierdut. Za cea pe pietrele plate de pe Dealul Corbilor. oi nu era absolut nimeni pe aproape . Buna ziua! Ce se întîmpla? . XVIII DRUMUL DE ÎNTOARCERE CÎND ÎaI REVENI în sim?uri. cred. daca Gandalf. în cîm pie. Pîna la urma nu e întotdeauna bine sa fii nevazut. Bilbo vazu ca e. "Ma întreb ce s-o fi întîmplat? îoi spuse. apropiindu-se de el. dar capul îi ardea ca focul. singur cu sim?irile lui." Se ridica cu greu. destul de aproape de locul unde se afla Bilbo. "Pîna la urma. E nevoie de dumneata oi te cautam de mult.O lovitura urîcioasa la cap. Dupa un timp. Se freca la ochi. . nu sînt înca ceea ce se cheama un u cazut la datorie. Probabil ca mai ramasese o tabara la oarecare distan?a.Ce e vocea asta care se aude printre pietre? spuse omul oprindu-se oi uitîndu-se cercetator în jurul lui. . O mul?ime de ochi uimi?i se ridica înspre cer." . spuse celalalt oi-l ridica cu grija. . îoi spuse. îi izbi cu putere coiful oi Bilbo se prabuoi pierzîndu-oi cunootin?a. striga el. oi era într-adevar oi oarecare forfota în jurul Por?ii? I se parea ca vede piti cii care darîma zidul. Tremura oi era înghe? at bocna.Vulturii! striga Bilbo înca o data. dar nu vazu nici un gnom viu. v rajitorul. probabil ca am fost totuoi victoriooi. pentru ultima oara." Deodata vazu un om care se urca îndreptîndu-se catre el. . sco?înd în graba inelul. n-ar fi spus ca ultima data cînd ?i-a auzit vocea erai cam pe aici. Dar o victorie cam sinistra. literalmente. dar în clipa aceea o piatra cazu de sus. Nu se auzeau nici strigate. dar aveam coif oi capul meu e ta re. Se uita în vale. în orice caz. nici ecouri de cîntec. cu toate ca deocamdata nu se p utea vedea decît de pe umerii de la miazazi ai Muntelui. Totuoi. dar racoroasa.

Omul era iute oi avea un pas sigur. Aoa ca nu trecu mult oi Bilbo se trezi aoeza t pe jos, în fa?a unui cort din Dale. Acolo se afla oi Gandalf, cu bra?ul într-o eoa rfa. Nici macar vrajitorul nu scapase fara o rana. ai, în general, în toata armata n u prea scapasera mul?i neatinoi. Vazîndu-l pe Bilbo, Gandalf se arata încîntat. - Baggins! exclama el. Ia te uita! Totuoi, ai scapat. Ce bine îmi pare! Începusem sa ma întreb daca ai reuoit sa treci de toate astea, deoi otiam ca eoti no rocos. Groaznica poveste, care era cît pe-aci sa se transforme într-un dezastru. Dar lasa ca-?i spun restul otirilor mai tîrziu. Hai, vino! spuse oi tonul lui se facu serios. Eoti chemat. ai aratîndu-i drumul, îl duse în cort. - Buna ziua, Thorin! spuse, intrînd. L-am adus. ai, într-adevar, Thorin Scut-de-Stejar zacea acolo grav ranit, iar armura lui sfio iata oi securea crapata erau aruncate pe jos. Bilbo se apropie de el oi Thorin îoi ridica privirea. - Ramîi cu bine, bunul meu ho?, spuse, ma duc acum în Salile Aoteptarii, sa ma aoez lînga strabunii mei, alaturi de Thrain oi Thror. ai cum las o gramada de aur oi de argint care, acolo unde ma duc eu, nu e de nici un folos, vreau sa ma despart d e tine cu prietenie oi sa-mi retrag vorbele oi faptele de la Poarta. Bilbo se aoeza cu un genunchi la pamînt; sufletul îi era plin de triste?e. - Ramîi cu bine, rege de sub Munte, spuse. Dureroasa aventura, daca trebuie sa se ispraveasca astfel; oi nici un munte întreg de aur nu poate s-o îndrepte. Dar îmi pare bine ca am împar?it pericolele cu dumneavoastra asta e mai mult decît merita un Baggins. - Nu, spuse Thorin, ai mult mai multe calita?i decît î?i închipui, copil al blîndului So are-Apune. Ai curaj oi în?elepciune împletite în egala masura. Daca ar fi mai mul?i ca re sa pre?uiasca mîncarea oi cîntecul, oi veselia mai presus de comori oi de aur, lu mea ar fi mai fericita. Dar, fericita sau trista, eu trebuie s-o parasesc acum. Ramîi cu bine! Bilbo pleca atunci oi se aoeza singur, înfaourat într-o patura, oi nu otiu daca ma c rede?i sau nu, dar începu sa plînga, oi a plîns pîna i s-au înrooit ochii oi a raguoit de tot. Avea sufletul blînd oi bun. ai, într-adevar, a trecut multa vreme pîna cînd l-a las at inima sa faca din nou o gluma. "Mare noroc ca m-am trezit, îoi spuse el în cele d in urma. Grozav ao vrea sa mai fie Thorin în via?a, dar oricum îmi pare bine ca am ajuns sa ne despar?im prieteni. Eoti un prost, Bilbo Baggins. Ai încurcat povestea aceea cu Piatra rau de tot, oi tot a fost razboi, cu toata stradania ta de a cumpara pacea oi liniotea, dar cred ca de data asta nu ma poate face nimeni raspunzator." Mai tîrziu afla ca toate se întîmplasera dupa ce primise lovitura aceea în cap; dar se s im?i mai degraba trist decît fericit, oi, oricum, se saturase de toata aventura. S im?ea dorul de acasa ca pe o durere pîna în maduva oaselor. Dar drumul de întoarcere a mai suferit totuoi o mica amînare, aoa ca între timp am sa va povestesc pu?in ce sa întîmplat. Vulturii avusesera de mult o banuiala ca se ridica gnomii, caci ochiul lor ager prindea aproape orice miocare ce avea loc în mun?i. Aoa ca se întrunisera o i ei, mul?i, foarte mul?i, sub conducerea Marelui Vultur din Mun?ii Ce?ooi; oi în cele din urma, sim?ind de departe miros de batalie, venisera iute, o data cu fur tuna,

oi ajunsesera tocmai la timp. Ei fusesera aceia care îi îndepartasera pe gnomi de pe povîrniourile Muntelui, aruncîndu-i în prapastie sau urmarin-du-i pîna jos, în vale, în mi locul duomanilor, în timp ce ?ipau înnebuni?i.

Eliberasera astfel iute Muntele Singuratic; iar elfii oi oamenii, de o parte oi de alta a vaii, reuoisera în sfîroit sa vina în ajutorul celor care luptau jos. Dar ch iar oi aoa vulturii tot erau mult mai pu?ini la numar decît inamicii lor. În ultima clipa aparuse chiar oi Beorn, în persoana - nimeni n-a otiut cum oi de unde. Venis e singur oi sub înfa?ioarea de urs; oi, de furie, parea sa fi crescut aproape cît un uriao. Tunetul vocii lui era ca rapaitul de tobe oi ca salvele de tun, oi arunca gnomii oi lupii din calea lui de parca ar fi fost vorba de paie sau de fulgi. Se napus ti în ariergarda lor oi strapunse încercuirea ca trasnetul. Piticii încetasera lupta oi se strînsera în jurul stapînilor lor, pe un deal mic oi rotunjit. Ap oi Beorn se opri oi îl ridica pe Thorin, care cazuse strapuns de suli?e, oi îl scoas e din focul bataliei. Se întoarse însa repede, de doua ori mai furios, oi nimic oi nimeni nu mai reuoi sa i se împotriveasca; nici o arma nu parea sa-l mai atinga. Împraotie corpul de garda, îl trase chiar pe Bolg însuoi în jos oi-l strivi. Gnomii se sim?ira atunci cuprinoi de panica oi o luara la fuga în toate direc?iile . Dar inamicii lor uitasera de oboseala de îndata ce aparusera noi speran?e, aoa c a îi urmarira îndeaproape, împiedicîndu-i pe cei mai mul?i dintre ei sa scape pe unde pu teau, împinsera mul?i dintre ei în Rîul Curgator, iar pe cei care o pornisera alergînd l a miazazi sau la apus îi urmarira pîna la mlaotinile de lînga Rîul Padurii; acolo pierir a cei mai mul?i dintre ultimii fugari, iar cei care ajunsera cu greu pîna în împara?ia Elfilor Padureni fura ucioi acolo sau atraoi sa moara în adîncurile negre oi fara de carare ale Codrului Întunecat. Cîntecele spun ca trei sferturi dintre gnomii razboinici de la miazanoapte au pierit în ziua aceea, oi mun?ii au trait apoi mul?i ani în liniote oi pace. Victoria fusese cîotigata înainte de caderea nop?ii, dar, cînd Bilbo se întoarse în tabara, urmarirea tot mai continua; oi în vale aproape ca nu ramasesera de cît cei grav rani?i.

- Unde sînt vulturii? îl întreba el pe Gandalf în seara aceea, pe cînd zacea în mai multe p turi calduroase. - Unii iau parte la urmarire, spuse vrajitorul, dar cei mai mul?i s-au întors la c uiburile lor. N-au vrut sa stea aici; au plecat cu primele raze ale dimine?ii. D inm i-a mul?umit stapînului lor, acoperindu-l cu aur, oi le-a jurat tuturor priete nie veonica - Îmi pare rau, adica vreau sa spun ca ao fi vrut sa-i mai vad o data, spuse Bilbo somnoros; dar, lasa, ca poate îi vad în drum spre casa; fiindca îmi închipui ca voi pleca curînd acasa. - Cînd vrei, spuse vrajitorul. Dar n-a reuoit sa plece decît dupa cîteva zile. Pe Thorin l-au înmormîntat adînc sub Munte, oi Bard i-a pus Piatra Ark pe piept. - Acolo sa ramîna cît o sta Muntele în picioare, spuse. ai sa aduca noroc tuturor seme nilor sai, ce vor trai aici în anii care vor sa vie. Pe mormîntul lui, Regele Elfilor aoeza sabia fermecata, Orcrist, pe care i-o luase

lui Thorin cînd era în captivitate. Baladele spun ca, ori de cîte ori se apropiau duo manii, stralucea în întuneric, aoa ca fortarea?a piticilor nu a mai putut fi luata n iciodata prin surprindere. Acolo Dain, fiul lui Nain, a devenit Rege de sub Munt e, iar cu timpul s-au strîns mul?i al?i pitici în jurul tronului sau din salile vech i. Din cei doisprezece tovaraoi ai lui Thorin ramasesera doar zece. Fili oi Kili cazusera aparîndu-l, facîndu-i scut din trupul lor, caci era fratele mai mare al ma mei lor. Ceilal?i au ramas cu Dain; pentru ca Dain îoi împar?ise bine comoara. Nu mai era, fireote, vorba sa se împarta în cîte par?i se hotarîse la început - lui Balin oi Dwalin, oi Dori, oi Nori, oi Ori, oi Oin, oi Gloin, oi Bifur, oi Bofur, oi Bombur - sau lui Bilbo. Totuoi, a paisprezecea parte din tot aurul oi argintul, lucrat oi nelucrat, i s-a dat lui Bard, caci Dain a spus: "Vom cinsti cuvîntul celui care s-a dus, oi Piatra Ark e acum în pastrarea lui". Chiar oi a paisprezecea parte însemna o avere foarte mare, mai mare decît a multor r egi pamînteni. Din acea comoara, Bard îi trimise mult aur Stapînului din Oraoul Lacului; oi-oi rasplati slujitorii oi prietenii cu marini-mi e. Regelui Elfilor îi dadu smaraldele lui Girion, giuvaiere pe care le pre?uia foa rte mult oi pe care i le restituise Dain. Lui Bilbo îi spuse: - Aceasta comuara î?i apar?ine tot atît cît îmi apar?ine oi mie, cu toate ca vechile învoi eli nu mai stau în picioare, fiindca sînt mul?i cei care au preten?ia de a fi cîotigat -o oi aparat-o. Dar, deoi eoti gata sa renun?i la orice preten?ie, ao dori ca vo rbele spuse de Thorin la Poarta, oi de care i-a parut atît de rau, sa nu se îndeplin easca; ao dori, adica, sa-?i dam macar pu?in din comoara. Pe tine am sa te raspl atesc cel mai bine. - Sînte?i foarte generos, spuse Bilbo, dar zau ca e o uourare pentru mine sa nu ia u nimic. Cum voi putea duce eu toata comoara asta pîna acasa, fara razboi oi fara crime? ai ce-ao putea face cu ea, odata ajuns acasa? Sînt convins ca e mai bine sa ramîna în mîinile dumneavoastra. N-a vrut nici în ruptul capului sa ia mai mult de doua casete mici, una plina cu a rgint, cealalta cu aur, cît sa poata duce un calu? solid. "Mai mult decît atît nici nao putea mînui", spuse. În cele din urma veni oi vremea ca Bilbo sa-oi ia ramas-bun de la prieteni. - Ramîi cu bine, Balin, spuse, oi tu, Dwalin, ramîne?i cu bine Dori, Nori, Ori, Oin, Gloin, Bifur, Bofur oi Bombur! Sa nu vi se rareasca niciodata ba rbile! ai întorcîndu-se înspre Munte, adauga: Ramîi cu bine, Thorin Scut-de-Stejar! oi voi, Fili oi Kili! Sa nu vi se stinga amintirea niciodata. La Poarta, piticii se plecara adînc în fa?a lui, dar cuvintele li se împotmolira în gîtlej . - La revedere oi sa ai noroc oriunde te-ai duce! spuse Balin, în cele din urma. ai daca vii sa ne mai vezi vreodata, cînd salile noastre vor fi iaraoi frumoase, vom face o petrecere într-adevar grozava! - ai daca drumul vostru va trece vreodata pe la mine, spuse Bilbo, nu

pe care i-l daduse Dai n la despar?ire. oti?i. dar nimeni nu se aoteapta sa vii. ?inutul Salbatic rama sese tot ?inut salbatic. caci se gîndeau ca cei de la miazanoapte vo r trai ferici?i acum. în afara de gnomi. Gandalf oi Bilbo facusera t ot drumul de-a lungul ambelor margini ale padurii. lupii wargi disparusera din pa .Ce am facut eu ca sa cîotig un asemenea dar. iar Bilbo o porni pe drumul lui lung catre casa. înfrîn?i. a i o buna parte din drum a mers cu ei oi Beorn. bîlbîindu-se oi stînd într-un picior. Bilbo. totuoi mul?i dintre ei erau ferici?i. Prea am baut mult din vinul dumneavoastra oi prea multa pîine am mîncat fara sa oti?i! .Pai. pentru. Perioada sarbatorilor de iarna a fost placuta oi vesela acolo. gnomii. Pe de alta parte. o. iar lînga ei a paoit Beorn. hobbit minunat. li se parea ca e mai sigur decît cararile înfricooatoare de sub copaci. cam pe la miezul iernii. . o. Voiau s-o ia pe lînga marginea padurii oi s-o ocoleasca în capatul d inspre miazanoapte. Gandalf! spuse regele.. dar acum. spuse Bilbo. mul?i. . În orice caz. pîna cînd au ajuns aproape de margi-nea Codrului Întunecat. Dupa care scoase un colan de argint oi perle. . spuse Gandalf. Cu cît ai sa vii mai des p e la mine. .. care-oi recapatase înfa?ioarea de om oi care a rîs oi a cîntat cu voce tare tot drumul . un timp. Beorn mergea oi el în aceeaoi direc?ie. mai traiau acolo o i alte fapturi. dar a fost bine calauzit oi bine pazit . Sa-?i fie vesela padurea verde . oamenii veneau din toate par?ile sa chefuiasca. a colo au ramas. Acolo se oprira. Gandalf oi Bilbo l-au urmat pe Regele Elfilor calare. Gnomii Mun?ilor Ce?ooi erau acum pu?ini la numar oi mor?i de frica. sa accepta?i dar ul aacesta. Te declar Prieten-al-elfilor oi te binecuvîntez: Sa nu ?i se micooreze ni ciodata umbra (ca altfel ar fi prea uoor sa te furioezi oi sa oterpeleoti). o. cu atît o sa fiu mai mul?umit. Ceaiul e la ora patru. Oastea elfilor se întorcea acasa. Dragonul fusese ucis. oi chiar daca numarul lor se împu?inase întristator. dar oricare dintre voi e bin e venit la orice ora. dupa ce gnomii fusesera zdrobi?i. amîndoi. caci dupa iarna se pregatea o primavara de bucurie. la m iazanoapte de locul de unde izvora Rîul Padurii. Pîna a ajuns acasa a mai avut însa multe greuta?i oi aventuri. Sa apari întotdeauna unde e cea mai mar e nevoie de dumneata. la invita?ia lui B eorn.vrajitorul era cu el. în pîrloaga care se întindea între padure oi Mun?ii Cenuoii. spuse regele cu gr avitate. oi stateau ascunoi în vagaunil e cele mai adînci pe care reuoisera sa le gaseasca. caci vrajitorul oi Bilbo nu voiau sa intre în padure. Apoi se întoarse oi pleca. Era un drum lung oi mohorît.oovai?i sa bate?i la poarta. Vreau sa spun ca oi un Spar gator poate avea sentimente. Hobbit? spuse regele. ca ar trebui sa va rasplates c cumva. spuse Bilbo pu?in ruoinat. oi pe vremea aceea. cît o fi pamîntul tînar. ai au tot mers aoa. .Ramîi cu bine.Am sa iau darul pe care mi-l dai. o. oi-n inimile tuturor era lumina. m-am gîndit. aoa ca nu s-a mai aflat niciodata în mare pericol. mul?i ani. Rege al Elfilor. Du-t e cu bine! Dupa care elfii se întoarsera în padure. hm! pentru ospitalitatea de atunci. ai vesel sa-?i fie tot neamul. pîna în pragul casei lui Beorn.Va rog din suflet. cu toate ca regele îi invitase sa stea un timp în palatele lui.Mergi cu bine.

În vremea lor au fost izgoni?i ultimii gnomi din Mun?ii Ce?oo i oi o pace noua s-a raspîndit dincolo de marginea ?inutului Salbatic.dure. daca unii au fost oameni rai oi încrunta?i. . lucea palida. ramas -bun de la Beorn. în sfîroit. elfii au izbucnit într-un cîntec care semana foarte mult cu cel pe care îl auzisera prima data . unde se afla Ultima (sau Prima) Casa Îmbietoare. fara sa le mai fie teama. oi chiar oi dragonii îoi gasesc sfîroitul. primavara. spuse. Din slava-i s-a ales doar scrum. un mar e conducator al acelor locuri oi a domnit peste un pamînt salbatic. unde abia se mai vedea. ai de îndata ce calare?ii au ajuns în luminiou-rile din josul padurii. deoi era primav ara. deoi îi era dor de casa. mai ales cel care cara bagajele. oi ui tîndu-se în spatele lor au vazut un Soare alb care lucea peste pamînturile întinse. cei mai mul?i au avut sufletul lui Beorn. Camaoa lui de za e rupta. Pe vîrful cel mai înalt zapada. oi. Au ajuns seara oi calu?ii lor erau obosi?i. barba?ii din neam ul lui au pastrat puterea sa se prefaca în uroi. Adica suna cam aoa: Balaurul a fost rapus ai oasele-i sînt farîmate-acum. la marginea Vaii Rivendell. o primavara dulce cu un Soare stralucitor. aoezat între mun ?i oi padure.ai astfel. Bilbo îi auzi pe elfi cum cîntau urca ?i în copaci. se mai spune oi ca. chiar daca nu au avut mar imea oi puterea lui. unde îi prinsesera altadata gnomii. pentru ca florile din gradinile lui Beorn erau. albastru în departare oi verde-închis oi misterios la marginea mai apropiata. lui Bilbo îi paru rau ca pleaca. pe m asura ce partea Baggins devenea din zi în zi mai puternica. Mai tîrziu. Tot ce doresc acum e sa stau în fotoliul meu de acasa. În cele din urma au dat de drumul cel lung oi au ajuns la trecatoare. oi. dupa foc vine zapada. . Acolo. Era primavara. ai cum coborau cararea abrupta. aoa ca oamenii puteau calatori acum dintr-un loc într-altul. Dar au ajuns în locul acela înalt diminea?a. XIX ULTIMA ETAPA ERA ÎN MAI cînd Bilbo oi Gandalf se întoarsera. care înca nu se topise. în cele din urma. cînd Bilbo oi Gandalf oi-au luat. Partea Took a firii lui obosise cumplit. tot atît de minunate ca florile din miezul verii. Chiar daca spada rugineote. timp de mai multe genera?ii. Iar tronul oi coroana pier. Acol o. într-adevar. Beorn a devenit. se afla Codrul Întunecat. era Muntele Singuratic. spuse Bilbo oi întoarse spatele Aventurii. departe. în spate. sim?eau cu to?ii nev oia de odihna. de parca nu se oprisera nici o clipa de cînd trecuse ultima data pe ac olo.

încarca?i. Tra-la-la-la-la-la. în noapte? Cînd stelele clipesc ai rîul curge-n ooapte Unde va duce?i. hai. Acolo li s-a facut o primire calduroasa oi mu . Luna. hai. De ce sa fii ratacitor? O. va-ntoarce?i cu to?ii în vîlcea. tra-la-la-la-la-la. Veni?i. sigur. Decît argintul din comori. Cu mult mai orbitor e focul. ai spiriduoii vor cînta. Veni?i. Hai.Cu bra?ul ce-a fost de nadejde ai mult iubitul giuvaier. i-au salutat oi i-au dus pe celalalt m al al apei. Aici tot va mai creote iarba ai pomii se vor legana ai apa tot va curge lina. În asta vatra oi-n cuptor Decît e aurul din mina. cu sufletul mîhnit. hai. pîna la casa lui Elrond. Cu tra-la-la-la-la Va-ntoarce?i în vîlcea. la-la-la-la-la. La-la-la-la La-la! Apoi elfii din vale le-au ieoit în întîmpinare. Stelele-s mult mai stralucitoare Ca giuvaierele lor. va întoarce?i cu to?ii în vîlcea. Dar unde va duce?i Acum. Mult mai alba este. Caci zînele de-aicea sînt toate zîmbitoare ai vor sa-nveseleasca pribeagul cel trudit. Cu fe?ele-ntristate. tîrziu.

pe malurile izvorului. Cunootea cea mai mare parte a poveotii. . stapîni ai otiin?ei stravechi oi ai magiei celei mai iscusite. pe drumul de întoarcere sau în casa lui Beorn. frasin. copaci. nici fag. ai totuoi.lte au fost în seara aceea urechile nerabdatoare sa asculte povestea aventurilor l or. pîna cînd lui Bilbo îi cazu capul în piept oi începu sa sforaie tihnit în col?ioorul lui. Somn dulce. Gandalf fusese la un mare sfat al vrajitorilor. Cel care le-a spus-o a fost Gandalf. tare ao fi vrut sa-l fi i zgonit din lume pentru totdeauna. nici salcie. oi tu . Dansa?i cu to?ii veseli.Hei. oi bezna peste to?i domneasca. Sa fie mut oi rîul. . spunea Gandalf. Aoa a aflat oi unde fusese Gandalf: auzind ceea ce i-a spus vrajitorul lui Elrond. uitîndu-se afara. mîndre stejar. sa-i ?esem lui un vis. oi tu. Care-i ora Lunii acum? Cîntec ul vostru de leagan ar trezi oi un gnom beat! Totuoi. perna moale. somn dulce. ca ochii ia închis. poveo ti de demult. nani. Luna. sînt zîmbitoare. foarte bine. În luna mai e vesel oi nici urma de nor . Dupa ce ispravi povestea calatoriilor. dar ma tem ca asta n-o sa se întîmple în mileniul nostru oi nici în multe altele care vor veni dupa noi. Stelele au muguri oi Luna e în floare. Sper ca Nordul v a trai eliberat de groaza. Uoori ca pana pe iarba de sub Luna.Curind. într-adevar. fapturi voioase. spuse Elrond. oi îl gonisera în cele din urma pe Necromant din vizuina lui cea neagra. eu va mul?umesc. de la miazazi de Codrul Înt unecat. Sa nu mai fremata?i. ai-a nop?ii mici ferestre lucesc.Ar fi fost. Sst! Salcie. mul?i-mul?i ani. spuse Bilbo. caci o traise. cîntau o gramada de elfi. somn dulce pîn-se scoala. caci Bilbo devenise tacut oi somnoros. Ura?i-i "noapte buna". Caci vîntul lin prin cetini oi ierburi iar adie. oi poveoti din vremuri noi. iar Luna stralucea prin fereastr a deschisa. Sub fereastra. Tu. cînd aparea cîte un episod pe care nu-l cunootea. dansa?i to?i împreuna. urmara alte poveoti oi apoi altele. . Cînd se trezi descoperi ca se afla într-un pat alb. cu o v oce puternica oi clara: Cînta?i cu to?ii-acum un imn de bucurie. Dupa cîte se parea. cazi. iar. pîna e ziua. . De -argint e rîul-acuma oi umbre trec în zbor. nici brad. doar cînd oi cînd de schidea cîte un ochi oi asculta. oi poveoti care nu se legau de nici o vreme. padurea va deveni un loc mai sanatos. Dar sa cîntam în ooapta. oi i-o spusese aproape to ata oi vrajitorului. nani. ai sa-l lasam sa doarma.

spuse Gandalf.Sigur ca-mi poate fi de folos. Ajunsera la rîul care însemna chiar marginea zonei de frontiera a ?inutului Salbatic. spuse el. raspunse Bilbo. dîndu-i mici daruri. ascuns oi neatins.Mai e drum lung pîna acasa. aoa ca a venit. ca oi prima data cînd trecusera pe acolo. Cred ca-?i poate fi de folo s.nu! nu supravie ?uise nici macar una dintre batistele lui. Gandalf. Dar nici chiar locul acela nu l-a putut re?ine multa vreme. . Dar am lasat le gendele în urma noastra oi ne întoarcem acasa. au mers mult mai încet caci cea mai mare parte a timpului au treb uit sa umble pe jos. . ai zicînd asta. îi era dor de casa De aceea. dupa o saptamîna îoi lua ra mas-bun de la Elrond oi. în mare parte. oi pe urma. oi la vadul de sub malul abrupt. frumooii mei prieteni.Pu?in somn în Casa lui Elrond te tamaduieote de multe. da r îoi continua drumul. Va spun din nou noapte buna. Nu prea departe de drum gasira. spuse vrajitorul. . . spuse Bilbo. spuse Bilbo. cac i o data cu luna iunie venise oi vara. îoi otergea fa?a cu o batista rooie de matase . sa-mi ajunga cît m-o ?ine vremea. Aoa ca pusera aurul în saci oi-l aoezara pe calu?i.Iar sforaiturile tale ar trezi oi un dragon de piatra . Lucrurile se petrecura. Tocmai cînd sa paraseasca valea.aoa ca recunoscu. Mai bine ia-l dumneata. oi cel unde o cotisera oi dadusera de aventura urîcioasa cu Tom oi Bert oi Bill. S-ar putea sa descoperi ca ai mai multa nevoie de el decît î?i închipui. raspunsera elfii. Bilbo îoi amintea în fiecare punct al drumului întîmpla-rile care se petrecusera oi vorbele care fusesera rostite cu un an în urma .Eu am destul. Dar toate lucrurile au un sfîroit. Se apropie zorile oi tu dormi de cînd s-a lasat noaptea. pe cînd ploaia îi biciuia obrazul. pe cînd se lasa seara asupra ultimei etape a calatoriei. pe asta o împrumutase de la Elrond. cerul se întuneca în fa?a lor oi ploaia oi vîntul le ie oira în cale. în zori sau în miez de noapte. vesel oi voi os. dar sa profit sa ma tamaduiesc cît mai bine. Dar regiunea era verde oi avea multa iarba prin care hobbit ul trecea fericit. doa r ca erau mai pu?ini oi mai tacu?i. se întoarse în pat oi dormi pîna tîrziu diminea?a. glumind oi dansînd adesea. rîzînd. care se aratara foarte nemul?u mi?i. . dintre acelea pe care otia ca le va accepta. oi era din nou cald oi senin.Dar e ultimul. o porni calare cu Gandalf mai departe. apele erau umflate pentru ca se topisera zapezile o data cu apropierea verii oi pentru ca ploua de diminea?a pîna seara. fireote. de care poate ca va aminti? i. Dar sa împar?im totuoi fra?eote . trecura vadul cu oarecare greuta?i. Mîin e poate ca vei fi vindecat de oboseala. oi locul unde cazuse calu?ul în rîu.totuoi noi î?i mul?umim. nici troli n-au ma i fost. Dupa asta. dupa ce îl scoasera din pamînt. chiar oi povestea noastra. . cu elfii din vale. În casa aceea se vindeca repede de oboseala..Vesela e luna mai. într-u . Probabil ca asta ca sa ne aducem aminte. de data asta. aurul trolilor pe care-l îngrop asera ei atunci.lui i se parea ca trecusera z ece .

cu drept cuvînt. Bilbo era "presu-pus mort" . Bilbo a trebuit sa rascumpere o buna parte din propriile lui mobile. Amintiri ce azi sînt vii! Gandalf se uita la el. . trecura de moara de lînga rîu oi ajunsera la uoa lui Bilbo. Ajungînd pe o înal?ime oi vazînd propriul lui Deal. roou oi negru. Peste mun?i. atît sub De al oi peste Deal. Daca Bilbo a fost. spunînd: . într -adevar. într-adevar. ramura Baggins din Sac -Ville. Hobbiton. de f apt. în departare. fara macar sa-oi ote arga picioarele pe preo. La intrare era atîrna t un anun?. de sub Deal.. o mare agita?ie.Doamne! Ce se întîmpla aici? striga el. enervat.. în clar de luna. dupa cum observa Bilbo. cam uluit. cît oi de cealalta parte a Apei. proprietar al Fundului-de-Sac. Era. oi în cele din urma. mare forfota oi oameni de toate felurile. Ochii ce-au vazut maceluri ai. Drumu-alearga. erau ocupa?i sa masoare încaperile. Insa paoii drume?iei În sfîroit ma-duc acasa. Întoarcerea domnului Bilbo Baggins a creat. Nu mai eoti hobbitul de altadata! Apoi traversara podul. Multe dintre ling uri?ele lui de argint au disparut în chip misterios oi n-au mai fost recuperate ni ciodata. Acum era aproape de prînz oi cele mai multe lucruri se oi vîndusera pe diferi te pre?uri. ai prin florile -n cununa. persoanele acelea au ramas de-a dre ptul trasnite. Verii lui Bilbo. destul de mult timp înainte ca domnul Baggins sa fie din nou admis printre ce i vii. oi mul?i dintre cei care o spusesera erau trioti sa descopere ca presupunerea fusese greoita. unul. unde cunootea formele pamîntului oi ale copacilor tot atît de bine ca oi mîinile oi degetel e lui de la picioare. grozavii. Vad în fine lunci oi pomii. Pe scurt.Dragul meu Bilbo. Grubb & Burrowes vor vinde la licita?ie efectele raposatului domn Bilbo Baggins Esqui re. mul?i dintre ei intrînd oi ieoind. Peste-omat cernut de iarna. oi ziua cînd au vazut meleagurile unde se nascuse oi crescuse Bilbo. de la mai nimic pîna la o ceapa degerata (ceea ce nu e neobionuit la l icita?ii). Se întorsese tocmai la mijlocul unei licita?ii. i-a banuit pe verii . ca sa cîotige timp. cu tine s-a petrecut ceva. se opri brusc oi spuse : Peste stînci oi pe sub pomi aerpuiesc spre zari carari. plictiselile legate au durat ani oi ani. Lînga peoteri reci oi rîuri Ce nu poposesc în mari. care spunea ca la 22 iunie. domnii Grubb. N-a fost o minune dintr-acelea care ?in doar trei zile. în peoteri. persoanele care facusera afaceri deosebit de bune la licita?ie n-au vrut sa se lase convinse cu una. sa vada daca erau destul de mari pentru mobila lor. cu doua. stateau str inoi ciorchine la uoa lui. nici nu-i pasa. Vînzarea începuse la ora 1 0 fix. El. respectabili oi mai pu?in respectabili. mare. Pe sub nori oi pe sub ste le. A trecut.n tîrziu.

spuse Balin. plina de fructe oi serbari. cî?iva ani mai tîrziu. To?i hobbi?ii din împrejurimi îl considerau "excentric" . dar. la rîndul lui. caci îl folosea ori de cîte ori apareau oaspe?i antipatici la orizont. S-a apucat sa scrie poezii oi sa frecventeze elfii.Noul Stapîn e mai în?elept. Îmi pare rau sa va spun. Bilbo a observat oi el. intra?i. aoeza ?i în fotolii în fa?a focului.Intra?i. Era cît se poate de mul?umit. Bilbo descoperi ca pierduse mai mult decît linguri?ele. caci fireote ca oamenii îi atribuie aproape toate meritele pentru bunastarea lor actuala. piticul nu er a altul decît Balin. ca s-a bucurat de stima piticilor . pe Rîul Curgator circulau os. n-au vrut niciodata sa admita ca Ba gginsul care se întorsese era cel adevarat oi deci rela?iile lor cu Bilbo n-au mai fost niciodata aceleaoi. Într-o seara de toamna. Se pare ca mergeau foarte bine. îoi pierduse reputa?ia. fiind dintre aceia care prind uoor boala numita molima-de-dragon. a trait fericit pîna la sfîroitul zilelor sale. spuse Bilbo. ca barba lui Balin se lungise cu mai mul?i centimetri. rîurile curg pline de aur. Sabia a atîrnat-o deasupra caminului. Era Gandalf oi un pitic. care treceau prin fa?a por? ii lui. iar c ojocul lui batut cu nestemate era foarte elegant. cînd auzi soneria de la intrare.Baggins din Sac-Ville. în vremea lui. Primavara era omi. Pîna la urma a murit de foame în ?inuturile Pustii. oi to plina de flori oi p fost reîntemeiat oi e multe boga?ii în sus oi-n j Vechiul stapîn o sfîroise rau. Ei. camaoa de zale a aoezat-o pe un cuier la intrare (pîna cînd a împrumutat-o unui Muzeu). Bilbo statea la biroul lui oi-oi scria memoriile . oi apus. Oamenii compun acum cîntece care spun ca. Inelul fermecat l-a pastrat în sa ca pe o mare taina. Bard îi daduse o gramada de aur ca sa ajute oamenii de pe Lac. care au fost extrem de multe. mai dulce chiar decît fusese în zilele liniotite dinaintea Petrecerii Neaoteptat e. vrajitorilor oi a tuturor fapturilor de acest fel. oi cu toate ca mul?i dadeau din cap oi îoi atingeau fruntea spunînd: "Bietul Baggins!" oi cu toate ca pu?ini au fost cei care sa creada vreuna din poveotile lui. oraoul Dale oi oame miazazi. Prea dorisera mult sa traiasca în vizuina lui cea atît de frumoasa. Oraoul Lacului a ra acum mai înfloritor ca oricînd. pe de alta parte. E ad evarat ca a ramas pe vecie Prieten-al-elfilor. Aurul oi argintul le-a cheltuit în mare p arte pe daruri. oi cîteva clipe mai tîrziu stateau to?i trei.se gîndise sa le intituleze "Pîna acolo oi înapoi: vacan?a unu i hobbit". parasit de to?i ai lui. venind de pe Lac oi dinspre ata valea devenise iaraoi roditoare oi bogata. . pentru el. Daca Balin a observat ca haina domnului Baggins se ca m marise (oi avea nasturi din aur adevarat). dar lui Bilbo nici nu-i pasa. oi foarte iubit. atît din cele utile cît oi din cele excentrice . dar nici chiar aceia nu erau încuraja?i în aceasta simpatie de catre cei vîrst nici. Bineîn?eles ca s-au apucat sa vorbeasca de timpurile pe care le petrecu-sera împreun a oi Bilbo întreba cum mai merg lucrurile în ?inuturile Mun-telui. oi toamna.în afara de nepo?ii oi nepoatele lui din parte a Took. iar între pitici oi oameni se legase o mare prietenie. l uase aproape tot aurul oi fugise cu el.ceea ce într-o anumit a masura explica afec?iunea pe care i-o purtau nepo?ii oi nepoatele. . muzica cea mai dul ce. . Bard reconstruise nii se strînsesera în jurul lui. oi ouieratul apei în ceainicul de pe vatra a ramas. dar nu mai era suta la suta respectabil.

spuse Gandalf. la urma u rmelor. mare! .Slava Domnului! spuse Bilbo. fiindca ai oi dumneata o contribu?ie în a le fi facut sa se adevereasca? Doar nu î?i închipui ca aventurile dumitale oi felul în care ai scapat de necazuri sau datorat norocului.Atunci. dar. spuse Bilbo. sau ca au fost doar spre folosul dumitale? Eoti o persoana foarte bine. .. -------------------------------- . oi eu ?in foarte mult la dumneata. De ce sa nu se adevereasca? Doar nu te îndoieoti de profe?ii. nu eoti decît o faptura mititica într-o lume mare. rîzînd oi îi întinse cutia în care ?inea tutunul. profe?iile vechilor cîntece s-au adeverit într-un fel.Sigur ca da. domnule Baggins.