Cuprins

I.CONCEPTE SI TEORII ASUPRA FENOMENULUI VIOLENTEI FAMILIALE ….………. 2
1.1.Violenta domestica si violenta conjugala……………………....…………………………………….. 2 1.2.Teorii explicative ale violentei domestice………....…………....………………………………….. 5 a.Teorii sociolegice…………………………....................……………………………………................. 5 b.Teorii psihologice………………………………..…….…….................………………………………... 7 c.Teorii feministe…………………………………….……….................………………………………… 7 1.3. Victime si autori ai violentei familiale………......……………………………………………………. 8 1.4. Formele manifestarii violentei familiale……..………………………………………………........... 10 a.Violenta fizica…………………………………..………….................……………………………........ 10 b. Abuzul sexual………………………………..…………….................………………………… …….. 12 c. Violenta afectiva…………………………….…………….................……….................................... 13 d. Violenta economica………………………….....………....................……………………………...... 16 e.Violenta relationala…………………………….……………….................………………………….... 17 f.Violenta morala………………………………….………………….................………........................ 18 1.5 Factori favorizanti ai violentei familiale…….…………………………………………………….… 18

II.DINAMICA VIOLENTEI FAMILALE.CAUZE SI CONSECINTE………………......……......21
2.1 Abuzul:Definitie.Tipuri.Caracteristici……………………………………………………………….21 2.2 Factori specifici ai violentei domestice…………………………………………….......................23 2.3 Efectele violentei domestice………………………………………………………………………...24 a.Impactul violentei asupra copiilor….……………………………………..........................24 b.Consecintele violentei familiale asupra femeilor…………………………………………25 c.Particularitati ale violentei asupra batranilor………………………………………………28 d.Specificul violentei intre frati………………………………………………………………..30 e.Cazul violentei asupra barbatilor…………………………………………………………...31

III.CERCETAREA SOCEIOLOGICA A FENOMENULUI……………...............................32
3.1 Tehnici si metode de cercetare……………………………………………………………………....35 a.Cosilierea…………………….…………………………………………..............................39 b.Planul de securitate ………………………………………………………………………...41 c.Incurajarea si linistea clientului…………………………………………………………..…42 d.Inversarea rolurilor …………………..………………………………………………….…..43 e.Redefinirea…………………………………………………………………………………....43 f.Scolptura familiei………………………………………………………………………………44 g.Fisa procesului decisional…………………………………………………………………...45 h.Mapa coercitiei………………………………………………………………………………..45 3.3 Legislatia in vigoare privind violenta omestica……………………………………………………...46

CONCLUZII……………………………………………………………………………………...53

1

CAPITOLUL I CONCEPTE SI TEORII ASUPRA FENOMENULUI VIOLENŢEI FAMILIALE Conceptul de violenta poate fi definit ca reprezantand un comportament agresiv acut, caracterizat prin „folosirea fortei fizice si prin limitarea, in timp, cu angajare si realizarea rapida” ( Redmishd, 1989 ) Formele de manifestare a violentei difera de la o societate la alta , in functie de legile si traditiile existente, fapt care creeaza dificultati in incercarea de a le compara si de a stabili legitati. Similitudinile de interpretare ,in diferite culturi si societati, apar numai in privinta formeleor de violenta majora. Violenta domestica a fost considerata mult timp o modalitate de manifestare obisnuita in familiile dezorganizate si grupurile marginale, defavorizate social, da s-au observat insa comportamentele similare si in cazul familiilor cu un grad social mai ridicat, care nu sunt dispuse sa le recunoasca, creand o imagine falsa asupra amplorii acestui fenomen.
1.1 Violenţa domestică si violenta conjugala

Termenii de violenţă în familie şi violenţă între rude sunt folosiţi pentru a se referi la orice act care este săvârşit cu intenţia de a răni sau de a face rău din punct de vedere fizic individului cu care persoana se înrudeşte din punct de vedere legal ori este rudă de sânge ( Gelles şi Ştraus, 1988)» Hartman (1981) menţionează că familia este " locul în care convieţuiesc oamenii care au activităţi şi interese diferite şi care , în acest proces , intră adesea în conflict". Alţi specialişti definesc violenţa domestică ca "orice act violent comis de o persoană de pe poziţia unui rol marital, sexual, parental sau de ocrotire asupra altor persoane cu roluri reciproce" ( Stith şi Williams, 1990). Atacul fizic poate fi însoţit de intimidări sau de abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparţin victimei, izolarea de prieteni de familie sau de alte potenţiale surse de sprijin, ameninţări la adresa altor persoane importante pentru victimă, inclusiv a copiilor, flirturi, control asupra banilor sau lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului şi al altor surse de îngrijire şi protecţie.
2

Ca arie de cuprindere, violenţa domestică se referă la: -violenţa intre fraţi;
-

abuzul şi violenţa asupra părinţilor sau ai altor membri ai familiei; violenţa în cadrul cuplului (violenţa maritală). De-a lungul timpului s-au semnalat o serie de opinii diferite cu privire la legitimarea

- abuzul copiilor din familie;
-

sau ilegitimarea folosirii violenţei în familie, motiv pentru care nu există statistici clare în acest domeniu, întrucât autorităţile ezită să intervină. Din această perspectivă Ştraus, Gellessî Steinmetz, (1980) au propus separarea conceptului de violenţa în două noţiuni: violenţa normala şi violenţa abuzivă; ambele forme însă sunt nocive pentru efectele pe care le au asupra vicimelor şi prin faptul că duc la perturbarea violenţei, întrucât violenţa naşte violenţă, fie ca reacţie de răspuns fie ca formă de apărare. In funcţie de comportamentul agresorilor, se pot remarca două tipuri de violenţe (Correctional Service Canada, 1988, după Rădulescu 2001) : -violenţă expresivă - se caracterizează prin comportamente explozive în situaţii conflictuale din partea agresorilor, acestora lipsindu-le resursele necesare pentru a se controla; agresorul expresiv seamănă cu un " isteric înghesuit într-un colţ": -violenţă instrumentală - persoana în cauză nu are un caracter impulsiv, el exercitânduşi violenţa în mod deliberat, conştient, în vederea obţinerii unui scop. Ambele forme de violenţă nu se pot exprima şi exercită dacă nu beneficiază de un context socializator, care permite învăţarea şi perpetuarea comportamentelor violente. Violenţa intra-familială este un act sau un ansamblu de acte la săvârşirea cărora se foloseşte un anumit grad de forţă fizică, realizat în cadrul unui grup care îndeplineşte funcţiile familiale ( Ana Munteanu şi colab., 2001). Violenţa intrafamilială cuprinde mai multe tipuri de violenţă ( Graţiela Văduvă şi Marina Roman, 2003): -violenţa fizică activă - prin care provoacă celuilalt membru de familie o serie de vătămări; -violenţa -fizică pasivă — care impune victimei izolarea, inclusiv refuzul de a-şi vizita copiii; -violenţa psihologică activă - reprezentată de agresiunile verbale periodice şi susţinute la adresa victimei , inclusiv poreclirea acesteia;

3

abuzul şi violenţa asupra părinţilor sau membrilor mai vârstnici) se limitează numai la agresiunea în cadrul cuplului. sunt priviţi ca neajutoraţi. iar victimele violenţei domestic au fost chiar blamate pentru propria lor victimizare. viol şi chiar violul marital) Violenţa conjugală. Cauzele care au determinat scăderea abuzului împotriva soţiei sunt: climatul economic care este favorabil reducerii factorilor de risc pentru abuzul împotriva mariajele la vârste mai înaintate. Din persepctiva psihologică. Abuzul împotriva soţiei. deorece copiii. ea a fost trecută cu vederea. Alte concepte folosite pentru a defini o agresiunea. . atacurile asupra persoanei.) 4 . ci la orice act care are ca scop agresiunea îndreptată asupra unui adult (insultă.violenţa sexuală . existând şi posibilitatea evitării copiilor nedoriţi (Thomton şi colab. violenţa la nivel de cuplu. atingerea fizică a numitor părţi ale corpului. Deşi violenţa împotriva femeilor a devenit o problemă oficială. Dacă abuzul împotriva copiilor dobândeşte tot mai multă atenţie publică. oprirea accesului la bani sau la alte mijloace economice. tendinţa de a exprima în mod deschis această senzaţie. realizarea unor acte cu conotaţii sexuale.-violenţa psihologică pasivă . care au favorizat apariţia familiilor cu un număr mai soţiilor. ca şi violenţa familială. care nu este provocat de către aceasta.constă în întreruperea sau insuficienţa relaţiilor sociale şi sexuale. au fost recunoscute oficial ca problemă socială la începutul anulor '70 ai secolului trecut. abuzul şi maltratarea. Din acest punct de vedere. Maltratarea poate fi produsă prin omisiunea unor nevoi ale persoanei (neglijare) sau prin comiterea cu intenţie a unor acte agresive. Agresiunea este în general orice act de atac asupra unei personae. femeile bătute sunt privite cu suspiciune şi dispreţ.forţarea la activitate sexuală nedorită. mic de copii. agresiunea este determinata de două variabile principale : intensitatea senzaţiei de furie determinată de o frustrare. mai ales cei mici. violenţa între fraţi. abuzul nu se referă numai la o sancţiune fizică. comparativ cu violenţa domestică în care este inclusă şi care are o arie de cuprindere mai mare (abuz asupra copilului în familie.

capacitatea de a soluţiona o problemă. dezorientarea. Există. sunt afectate emoţional de acest comportament. de vârstă .sexul. distrugerea relaţiei maritale şi riscuri ce determină arestul sau afectează statutul legal. Unele studii au amplificat efectele emoţionale. estimează anumiţi factori de risc. încercarea de a pune capăt relaţiei nu înseamnă neapărat şi încetarea violenţelor. incluzând şocul. în afara riscurilor fizice. este necesar să fie menţionate şi riscurile psihologice. Pentru unele femei. astfel o femeie agresată. Cu toate acestea există o serie de riscuri pentru femeile abuzate majoritatea fiind generate de agresor. arată că majoritatea femeilor care au fost agresate de partenerii lor. Femeile bătute care au în vedere părăsirea relaţiei abuzive evaluează modul în care va determina creşterea sau scăderea violenţei fizice sau sexuale (care determină posibilitatea infestării cu HIV sau alte boli cu transmitere sexuală). s5 . unele ameninţări au fost testate. Unii agresori precizează clar partenerelor că dacă vor pleca. ameninţări acuze pentru tot ce nu merge bine. consumul de alcool şi tentative de suicid. Cercetările efectuate în acest sens. este cel care implică şi copiii. comparându-le cu cele ale victimelor dezastrelor. care au ca efect sublimarea autonomiei şi încrederii în sine a partenerei. luat în calcul de femeile abuzate. pe care femeile bătute le identifică: rănirea fizică.disponibilitatea unui număr mai mare de tratamente şi servicii oferite soţiilor abuzate şi abuzatorilor. abilitaţile fizice şi cele profesionale. retragerea din diverse activităţi. riscuri ce implică pe copii. ei le vor găsi şi abia atunci le vor face rău sau vor încerca să le omoare. fizic său psihologic. probleme psihologice. punânduli-se la îndoială inteligenţa. Atacurile psihologice pot implica o serie intreaga de insulte. Efectele negative includ agresarea copiilor de către partener sau modul în care aceştia sunt afectaţi. apariţia unui cadru legal care să asigure protecţia victimelor. când vrea să părăsească relaţia abuzivă. de relaţia lor cu adulţii şi de alţi factori. în funcţie de severitatea şi frecvenţa violenţei la care asistă. precizând că femeile au experimentat efecte postraumatice grave.. precum şi pentru schimbările necontraloabile din viaţa lor. riscuri ce implică familia şi prietenii. printre care şi a posibilităţii creşterii copiilor pe cont propriu. ceea ce reprezintă un factor foarte important. atunci când analizează posibilitatea părăsirii relaţiei abuzive. de asemena efecte negative şi în rândul copiilor care sunt martorii violenţei domestice. Ei au mărturisit că au sentimente de teamă pentru ei şi pentru mamele lor. Un risc impotant.

haine şi îngrijire medicală. exisă riscul că ele să piardă suportul familiei şi a prietenilor. terminând creşterea ratelor de delicventă juvenilă. poate constitui forma de intimidare care. acces la şcoli bune pentru copiii lor. Ameninţarea familiei şi a prietenilor care îi ajută soţia. asta înseamnă să trăiască unde îşi pot permite. socială şi cognitivă. 1998) menţionează că " supravegherea geloasă " din partea partenerilor poate duce la distrugerea relaţiilor. adăpost. poate constitui o formă de intimidare care de multe ori poate dă rezultate. Pentru altă categorie de femei. Pentru unele femei agresate.a constatat că la aceşti copiii se pot semnala efecte negative în ceeea ce priveşte manifestarea comportamentală emoţională. uneori poate da rezultate. severitatea abuzului erau cei care împărţeau femeile din cele două grupuri. agresorii îşi ţin partenerele izolate de familie sau prieteni. S-au semnalat deosebiri şi între grupurile de femei care părăseau relaţia abuzivă fară să revină. se întorceau la soţul lor. în mod obişnuit. după Davies. Astfel de efecte se înregistrează în performanţele şcolare şi în modul de relaţionare cu celelalte persoane.s-a constat astfel. Dacă partenera se ascunde cu scopul de a părăsi o relaţie agresivă. In mod obişnuit însă. In mod obişnuit. un serviciu cu un salariu bun şi împlinire profesională. dar şi cele care. siguranţa financiară ar putea însemna îngrijire de calitate superioară. mâncare şi haine obţinute prin donaţii şi apelare la servicii de urgenţă ori de câte ori ele sau copiii lor au nevoie de asistenţă medicală. cum ar fi venitul femeiii. cei amenţaţi de agresor sunt. locuinţă într-un cartier sigur. Cercetările au demostrat că serviciul este un factor extrem de important pentru femei. că unii factori. Indiferent dacă femeile părăsesc sau rămân într-o relaţie abuzivă. serviciul. după o perioadă de timp. Pentru femeile sărace. 6 . familia şi prietenii. Violenţa domestică este una dintre principalele cauze care determină pierderea relaţiei. Partenerul abuziv s-ar putea să-i interzică partenerei să aibă contact cu aceştia sau s-ar putea să-i influenţeze în mod negativ. agresorii îşi ţin partenerele izolate de prieteni şi familie pentru a impiedica diferitele forme de ajutor pe care aceştia ar putea să le acorde femeilor agresate. chiar dacă situaţia înseamnă îndeplinirea unor condiţii standard. Situaţia financiară a femeiii divorţate constituie un alt risc foarte important. tocmai pentru a împiedica diferite forme de suport care ar putea să le fie acordate Kelly (1996. intenatrea divorţului. siguranţa financiară ar putea însemna doar satisfacerea nevoior de bază cum sunt : hrană. Ameninţarea familiei şi prietenilor femeiii agresate.

1. creând un cerc vicios al violenţei. Cercetătorii au demonstrat că o cauză importantă a violenţei din mediul familial o constituie stresul vieţii cotidiene. 1967) sau teoria culturii violente ( Wolfgang şi Ferracuti. Miller. O cauză importantă o constituie şi violenţa în societate. Dollard şi colab. de activităţi şi de interese.frustrării ( Berkowitz. Faptul că violenţele în famielie nu sunt sancţionate. neexistând norme şi legi care să le interzică iar recompensele imediate fiind mult mai mari decât sancţiunile determină perpetuarea acestor forme de manifestare. 1979) . favorizând violenţa ( Ellen Janosik. care încearcă să explice cauzele apariţiei unul comportament. disonanţa şi inflexibilitatea rolului. în cazul în care familia nu este foarte importantă pentru ei.Teorii sociologice Discrepanţele de vârsta. o societate care accceptă violenţă în sferele vieţii publice accentuiază tendinţele violente în cadrul familie. pentru a fi explicate ( Gellessî Staus. Violenţa generată în familie conduce la o societate violentă şi invers. Singurul model teoretic din studiul general al violenţei. sex . fiind caracterizat prin nereuşita profesională (Ellen Jonosik. cum ar fi teoria agresiunii . Astfel. a. care contaminează toate canalele informaţionale din mass. Teorii explicative ale violenţei domestice In legătură cu violenţa domestică au fost emise unele teorii sociologice. 1962.. în această situaţie. 1967) nu au fost direct aplicate în studiul violenţei familiei. furnizând modele care sunt preluate la nivelul microstructurilor sociale.1994). Cercetările violenţei domestice consideră că pe un " caz special " violenţa care necesită propriul suport teoretic. 1939. privarea de libertate şi statutul de cetăţean pot constitui riscuri care trebuie analizate la latura deciziei de părăsire a partenerului. iar rolul lor de " cap de familie" este incomparabil. că dacă îl va părăsi. psihologice şi feministe. o va denunţa. 1941).media. teoriile existente asupra agresiunii.2. 1961). bărbaţii fiind mai predispuşi în a-şi maltrata soţiile. în care se evidenţiază un patern circular.. rigiditatea graniţelor sistemului familial. teoria atitudinii individuale ( Kaplan. este teoria învăţării sociale (Bandura şi colab. 1994). care este frecvent aplicat în cazul violenţei familiei.Un agresor poate să-şi oblige soţia să participle la acţiuni care contravin legislaţiei în vigoare şi să o ameninţe apoi. 7 . sunt variabile care cresc tensiunea.

Natura privată a familiei şi refuzul instituţiilor abilitate de a interveni. Explicaţia violenţei în familie s-a bazat şi pe modelul economic şi pe cel socio- cultural. 1971) . 3. ridică recompensele potenţiale.1983) . abordarea socială a violenţei. sistemele interactive care se suprapun contribuind la dezvoltarea umană şi calitatea mediului înconjurător. cele care explică abuzurile în general.consideră că violenţa familială poate fi explicată prin prisma costurilor şi recompenselor. 1973) . Modelul se bazează pe trei nivele de analiză: relaţiile dintre organism şi mediul înconjurător. 8 . care au constituit fundamentaul teoretic al elaborării următoarelor teorii (Gelles. *Perspectiva ecologică (Garbarino. * Teoria sistemelor generale (Ştraus. într-un oarecare grad. Cu cât sunt mai multe resurse.Teoriile asupra violenţei familiale au evoluat în trei direcţii: 1.foloseşte abordarea sistemelor sociale pentru explicarea violenţei în familie. respectiv cu cartierul sau comunitatea în care se află. * Teoria schimbului (Gelles.este prima abordare teoretică aplicată violenţei domestice şi consideră că violenţa familială poate fi explicată prin faptul că toate sistemele sociale se bazează pe forţă. reduc costurile violenţei. 1987): * Teoria resurselor (Goode. Folsirea violenţei depinde de resursele pe care un participant sau membru al sistemului familial le poasedă.Astfel. în realitate. cei cu resurse mai puţine tind să folosească mai mult violenţa.oferă exlicaţii cu privire la maltratarea copiilor. In acelaşi timp. Interacţiunile care au loc în sistem pot păstra sau pot reduce nivelul de violenţă. Autorul consideră drept cauză stărilor conflictuale. violenţa este privită ca un produs al unor interacţiuni şi nu ca un rezultat al patologiei individului. sau pe ameninţarea cu forţa . din punct de vedere instrumental. cu atât forţa folosită va creşte . 2. cele care explică abuzurile împotriva soţiei/soţului.Soţii tind să folosească violenţa atunci când nu au resurse tradiţionale asociate rolului dominator de cap de familie. cele care explică abuzurile împotriva copiilor. neconcordanţa dintre familie şi mediu. 1977) .

este unul dintre cele mai noi modele teoretice şi sugerează că violenţa împortiva copiilor. Astfel. copiii care nu sunt legaţi genetic de părinţi sau cei cu potenţial reproductiv scăzut prezintă un risc mai mare de abandon sau infanticid. Pentru a renunţa la tată. 1987) . adesea. comportamentul agresiv din partea tatălui determină părăsirea bărbatului. 1967). * Modelul socio-biologic (Gelles. nefiind determinat numai de instinct. Patriarhatul duce la dominarea femeii de către bărbat şi explică structurile istorice ale viloenţei sistematice împotriva acesteia. cu distribuţie inegală în structurile sociale. şomajul. Teoria susţine că părinţii nu investesc în copiii care au un potenţial reproductive scăzut. 1987) . * Explicaţia economica (Gelles. putem considera că stresul este cauza principală a unor forme de violenta (Coser. *Explicaţia socio-culturală (Gelles. atrase de acest tip de bărbat. care determină investiţia făcută de către părinţi în copii. ratele cele mai ridicate de violenţa familială. 9 . b. boala. dar se teme de pierderea iubirii acesteia. fata. Copilul de sex feminin concurează cu mama. 1987) . care sprijină în mod direct ordinea socială şi structura familiei tradiţionale. factorii de stres ca: veniturile mici.Teorii psihologice Freud ( 1959) vede comportamentul masochist ca fiind autodistructiv şi ca rezultat al efectului de rezolvare a complexului oedipian. au de regulă.consideră că în manifestarea violenţei şi abuzului stresul joacă un rol important. este rezultatul patriarhatului şi al succesului reproductiv.societăţile culturale care aprobă şi folosesc violenţa. observată şi la maimuţele umaniode.consideră abuzul împotriva femeilor ca pe un fenomen unic. în mod conştient provoacă agresiunea acestuia. De obicei. Ideea care stă la baza teoriei lui Freud este că femeia se subordonează din credinţa inconştientă că trebuie să sufere. femeile masochiste sunt. cauzat de procese sociale şi economice. temperând dorinţele timpurii pentru tată prin asocierea vinei.* Patriarhatul (Dobash şi Dodash. Atunci când violenţa este un răspuns acceptat ca o formă de adaptare la stres. Se poate trage concluzia că masochismul poate fi influenţat de evenimentele culturale şi de modul de evoluţie a individului. pot favoriza abuzul. Astfel. care se subordonează forţelor primare (libidoului). 1979) .

ramane. provoaca de asemenea nemultumire pentru nepriceperea lor. ingaduitoare. In acesta situatie „casatoria este o institutie in care femeile sunt prinse in rolul de victima. Printre factorii externi care sunt perceputi ca fiind frustranti si generatori de stres se numara: statutul socio-economic scazut.De-a lungul vieţii. ca mariajul si maternitatea reprezinta implinirea lor si pentru atingerea acestor deziderate. permite. frate. din partea societatii. Structura patriarhala a familiei legitimeaza inegelitatea intre sexe. maltratarea sotiei trebuie studiata in contextul societatii. persecutia partenerului se extinde. în subconştientul lor.). O femeie maltratata. care incearca sa paraseasca. Accentuarea. iar daca sunt pasive. ele sunt sanctionate pentru temeritate. normele si legile patriarhale consolidand pozitia de subordonare a femeilor si subliniind autoritatea barbatului. arena violentei domestice. c. femeile trebuie sa fie feminine. profesor. de fapt. Se considera ca barbatii isi abuzeaza sotiile pentru ca nimeni nu-i opreste. barbatului superior sa si maltrateze sotia. a acestei subordonari.Teorii feministe Din perspective feminste. impreuna cu copiii. Teoria frustratiei considera ca agresivitatea este rezultatul blocarii cauzata de factori externi sau impiedicarea pulsiunii vitale sa-si realizeze scopul. femeile fiind maltratate si conditionate sa devina dependente. ascunzandu-si inclinatiile de a fi libere si categorice”. propusa de Dutton si Painter(dupa Redulescu. care se bazeaza pe o forma de organizare patriarhala. Ele sunt invatate de la nastere. etc. aceasta constituind asa zisa teorie asa numitei legaturi traumatice. fara locuinta. aglomerarea. in afara caminuli. indirect.Victime si autori ai violentei familiale 10 . In cazul femeilor care reusesc sa-si asigure o independenta economica. izolarea si conditiile de viata alienate. supuse. Persecutarea femeilor este o problema importanta. femeile masochiste au experimentat şi au asimilat. 1. Daca femeile se afirma.3. sa maltrateze sau sa foloseasca alte practice similare. somajul. lipsa locuintei. comportamente violente din partea unor personae importante pentru ele (tată. de multe ori.2001). tinand cont de dependenta lor economica si sociala fata de partenerul de cuplu.

Cercetatorii au schitat unele caracteristici ale barbatilor violenti care si au maltratat sotiile sau partenerile intime. inseamna a-i premite controlul asupra lui. in familie si in afara familiei-multi dintre acestia au suferit abuzuri in familie si isi exprima un nivel scazut de furie si depresie. - tipul posesiv-nu vede nici o demarcatie intre el si pertenera lui. pentru a-si intari imaginea de sine. sa-l priveze de anumite privilegii si foloseste toate posibilitatile pentru a-i mari vulnerabilitatea - tipul care doreste sa fie aprobat-este barbatul supus complexelor. Se simte puternic numai daca partenera este dependenta de el.abuzatorul numai in familie-manifesta un nivel scazut de furie. Perspectiva pierderii partenerei este foarte amenintatoare. deoarece aceasta pierdere i-ar confirma lipsa respectului de sine. pe care il controleaza. i-si vede partenera ca pe o extensie a sa si este disperat. Nu ii este frica sa fie controlat ci doar sa nu ii fie ranite sentimentele. pe care o precepe ca pe o posesie. Diferite tipuri de barbati care si-au abuzat femeile. iar pentru a obtine ceea ce isi doreste utilizeaza forta sau amenintarea. poate incepe si munca cu 11 . acesta accepta si raspunde la tratament. manifestand consum de alcool si violenta. . care trebuie sa-l accepte si sa-l ierte. Devine violent atunci cand pierde controlul si nu se simte in stare sa-si domine sotia. Devine violent atunci cand anticipeaza ca partenera ar putea sa-l pedepseasca. de obicei i-si exprima emotiile in mod verbal. care cauta aprobarea si calea de a se afirma. Acest tip de barbat isi utilizeaza partenera ca pe un obiect. - tipul protectorului-reprezinta tipul de barbat care amesteca dragostea cu ura. odata ce va fi facut sa recunoasca ceea ce simte. deoarece nu se poate percepe pe sine ca persoana intreaga fara a-si include partenera. depinzand de partenera. Saunders(1992) a inclus in aceasta categorie de abuzatori dominatori trei subtipuri: . iar violenta lui este legata de alcool.abuzatorul in general. pot fi clasificati astfel: - tipul controlorului-este cel care mentine permanent controlul. Abuzatorul dominator are mai multe trasaturi antisocial si este mult mai violent. Deoarece respectul de sine este scazut. A-i acorda putina autonomie sotiei. el se asteapta sa fie respins si se comporta intr-un mod care incita respingerea celorlalti.

nu consideră că partenera este egalul lui. acuzarea altora pentru eşecurile proprii. imaturitate emoţionala. atracţia pentru arme. Pesonalitatea agresorului se poate caracteriza prin cateva trasaturi definitorii: • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • neîncrederea în sine. schimbarea partenerelor. . încrederea în sine din ce în ce mai scăzută. atitudine negative faţă de femei.abuzatorul timid sau slab emotional-este putin violent comparativ cu celelalte tipuri. fiind putin satisfacut de relatia maritala. Foloseste mai putin alcool decat celelalte tipuri. certitudinea că puterea şi controlul pot fi obţinute prin violenţă. spirit ironic. 12 . acesta necesita o interventie pe termen lung. încercarea de a domina în conversaţii. tip gelos/posesiv. concepţii tradiţionaliste şi rigide privind rolul bărbaţilor şi al femeii.problema propriu-zisa de comunicare si control a impulsurilor. inabilitatea de a-şi identifica sentimentele. temperament violent. este putin depresiv si accepta tratamentul medical. schimbări de atitudine. consideră partenera ca pe o mamă.de supunere a partenerei. foloseşte sexul ca pe un act agresiv. spirit critic. dar pratica frecvent abuzuri psihologice. abilităţi scăzute în viata intimă.

a valorii de sine şi a sentimentului de control.A. violenta sexual. violenta morală.) • • determinând manifestări violente asupra acestora. neglijenţa personala (igienă şi malnutriţie). a. trăsăturile psihlogice vulnerabilitatea emoţional a persoanei în cauză.D.4 Formele manifestării violenţei familiale In funcţie de caracteristicile modului de agresiune şi ale abuzurilor exercitate asupra femeii. violenta economică. pot agrava unele boli comice (astm.migrene etc. senzaţia de pierdere a faculatatilor mintale. Conferinţă Femeilor U.I. (1999) a clasificat aceste manifestări în şase categorii: - violenta fizică. violenta psiho-emotionala sau afectivă. 1.) sau creşterea consumului de droguri şi alcool. boli coronariene etc. precum şi precizarea trăsăturilor caracteristice ale victimelor care ajută la identificarea abuzatori lor. Violenţa fizică 13 . violenta relaţionala.S. stress ridicat şi teama. Victima este caracterizată prin următoarele trăsături: • • • • sunt influenţate de durata relaţiei şi pierderea încrederii în sine . • Pentru realizarea unor scheme de tratament şi pentru aplicarea unor terapii este importantă cunosterea tipului de abuzatori şi a personalităţii acestora. care pot provoca boli psihosomatice ( ulcer.Portretul victimei In cazul victimei. posibilitatea apariţiei unui comportament de deplasare a furiei asura copiilor tendinţa de suicid.

printre care şi Iolanda Mitrofan (1996) au menţionat două forme în care se poate manifestă agresivitatea : violenţa familială cronică şl violenta familiala explozivă. răsucire a braţelor). este rezultatul atitudinilor tradiţionale şi educaţionale. a omorî etc.bărbat are ca efect sacrificarea normalităţii interpersolale şi blocarea personalităţii femeii. Abuzul fizic constă în reacţii violente îndreptate împotriva unei persoane care. norme care dau dreptul bărbatului de "a-şi ostoi soţia. a muşca. lovire cu pumnul sau cu piciorul. în special în sensul suportării acesor trauma. a tortura. a mutila genital.violenta fizică activa . a bate. inclusiv refuzul dreptului de a-şi Abuzul fizic poate fi de diferite intensităţi: de la palme uşoare până la ameninţarea cu moartea. unii cercetători . Cu alte cuvinte. a arde. sugrumare. abuzul fizic. a înţepa. are loc preluarea unui model conflictual. iar armele folosite de abuzator în timpul atacului pot fi unele obiecte contondente. a trânti. 14 vizita copiii. singurele forme ale autorităţii sale sunt violente. copiii sau alt membru al familiei. care pornesc de la a împinge. ca semn al masculinităţii şi al autorităţii sale".prin care se provoacă celuilalt membru de familie o serie de vătămări ( împingere. în unele zone funcţionând chiar anumite dogme. care presupune izolarea victimei. La acestea se adaugă comunicarea cu soţia numai în probleme formale sau de consum de alcool. In funcţie de consecinţele în plan medical şl social asupra victimei .Violenţa fizică este indicatorul cel mai evident care apare în toate cazurile luate în studio. Registrul de manifestare afectivă a bărbatului fiind limitat. Femeile sunt socializate. Pe lângă aceste cutume sociale şi a masochismului feminine. plesnire. In general. violenta fizică pasivă. înhăţare. există mentalitatea ca victimizarea femeii trebuie trecută cu vederea. bătaie. a strangula. Conform patternurilor care funcţionează. Graţiela Văduvă şi Marina Roman ( 2000) au adoptat o clasificare diferită a violenţei domestice: . poate îmbrăca mai multe forme. care va duce la fragilizarea relaţiei maritale. mistificarea relaţiilor femeie . poate fi: soţia. mainifestare survenită din familia de origine sau din mediul de provenienţa . In familia tradiţionala. de a suporta violenţe fizice. a trage de păr. disimulată. Violenta familiala cronică în registru moderat. . a lovi. o contribuţie însemnată o are şi nivelul educaţional al bărbatului. în cazul abuzului domestic. a da cu pumnii sau cu piciorul. cuţite sau chiar arme de foc .

are foarte mult machiaj sau ochelari de soare. Literatura de specialitate vorbeşte de aşa numitul "sindrom al femeilor batute (SFB) prezentat adesea că un caz particular al sindromului de stres posttraumatic (SSPT) care a fost descris prima dată în DSM III. ca urmare. de asemenea nu este foarte clară în modul în care şi-a făcut aceste semne. Faptul că femeile se învinovăţesc ori invata să accepte ralatiile sexual impuse de către cineva cunoscut si pe care l-au iubit poate fi cauza pentru care s-a acordat atât de puţină atenţie asupra problemei. .pare agitată mai ales când partenerul este în preajmă şi nu acceptă niciodată o invitaţie sau o responsabilitate fară aprobarea lui. Când invită totuşi pe cineva. .chiar dacă a fost o dată o participant dinamica în activităţi sociale. . Violul produs de un străin este singurul considerat a fi prototipul violului. . Soţul care impune relaţii sexuale forţate este. Abuzul sexual Ca aspect. măsurile de intervenţie nefiind bine precizate şi având.are multe accidente. asupra victimei. mai ales atunci când partenerul este acasă. Este foarte posibil ca acest act să fie produs de un prieten şi relaţiile 15 . pe care societatea le condamnă. privit ca violator de către soţie care se poate auto-blama pentru incidental respectiv. b. ca element de comportament al violentei domestice . (1980).nu mai este active şi este rareori văzută în public.prezintă vânătăi. rareori. . semne şi zagraieturi inexplicabile. această problemă abia începe să fie investigata. rareori invită pe cineva în vizită.are multiple implicaţii negative.Semnele care arată că o femeie este în relaţie abuzivă cu partenerul ei sunt următoarele: . nu are prieteni apropiaţi.rareori are contact visual cu alte persoane şi pare detaşată şi absenţa. dar le tolerează. o eficienţă scăzută. în cazul SFB-lui apar mecanisme special de adaptare pentru a face faţă acestor sentimente de nesuportat. .rareori are bani şi îşi "uită" adesea portofelul acasă. uneori suspecte şi ilogice.este retrasă. Abuzul fizic. nu numai în situaţii adecvate. oaspeţii primesc indicaţii subtile că trebuie să plece inainte de întoarcerea partenerului. fizice şi psihice. . cum ar fi flashback-urile.

. de fapt se tem de această formă de abuz. Astfel. . . 16 .femeilor aşa le place. Cele mai multe femei exprimă cam aceeaşi părere faţă de viol. erau prietenoase sau imbracate provocator. ci doar ”sex dur ’’ . . - nu a fost viol. în secret.dacă un bărbat nu a a avut armă sau cuţit. Definiţiile legate presupun trei facori separati: relaţii sexuale care includ penetrare vaginală. mai ales dacă a acceptat să meargă cu maşina unui bărbat sau să meargă în casa lui. Multe persoane au o noţiune greşită despre viol. aveau un zâmbet provocator. victime ale violului şi violenta. Efectele violului marital nu sunt mai puţin înspăimântătoare decât cele ale violului comis de un străin. femeile care sunt violate de proprii lor parteneri suferă o traumă mai mare şi de lungă durata fata de femeile victime ale violului. se plimbau în oraş seara târziu. Prezentăm în continuare câteva mituri. care consideră ca. victimele violului au acţionat. să fie violate. Ele încetează a mai avea încredere în alte persoane aceasta ducând la anxietate sau la teama de lungă durată. miturile referitoare la viol sunt răspândite şi crezute. Adevărul este că femeile se tem de viol. In mod simplu.dacă o femeie este virgină. în general. Unii cercetători vorbesc despre asocierea mai apropiată între victima şi violator cum că ar mări violenţa violului (RuselL 1982). merg şi se comportă. efectele se regăsesc în sfera sănătăţii publice. In general. atunci femeia nu a fost violata. Din această cauză.femeile îi provoacă pe bărbati-prin felul în care se îmbracă. după Warshaw( 1988): O femeie care este violata o merită. fară consimţământul individului în cauză.femeile spun " nu " când de fapt vor să spună " da". Invinovăţirea victimei este un mit comun al violului. intr-u mod prin care au invitat la viol. uneori femeilor le place violul. anală ori orală.sexual forţate din cadrul mariajului să fie considerate forma cea mai comună de viol (Pagelow. având următoarele dimensiuni: apariţia unor sarcini numeroase sau înregistrarea unor avorturi multiple ceea ce afectează sănătatea reproducerii şi starea psiho-emotionala a victimei. cea mai mare parte a miturilor acuză victima. vorbesc. mai mult decât de orice fel de formă de abuz.femeile cer să fie violate dacă ies singure noaptea . . ea nu poate fi violata. deci merită ceea ce li se întâmplă. de exemplu erau ademenitoare. După cum se poate observa. aproape toate femeile îşi doresc. poate fi definit ca sexul forţat. folosirea forţei sau amenitarea cu forţa şi lipsa consimţământului victimei. 1988). Conform acestei credinţe.

disfuncţii grave în felul de orientare al familiei şi dorinţa de a-şi domina partenera. De asemenea. Multe femei batute sunt refractare la recunoaşterea publică a abuzului săvârşit împotriva lor. deorece nu poate fi încadrat în tipare uşor observabile (NiCarthy. precum palmele sau loviturile. Din cauza acestor probleme complexe. Ambele aspect ale acestui tip de violent sunt calitativ similar. forţarea sexuala sau atacurile verbale au un impact la un nivel afectiv pe care femeile îl percep ca fiind destul de grav. In final se subliniază necesitatea existenţei unui cadru legal care să asigure femeilor protecţia şi în aceste cazuri. manifestate prin influenţa violenţei fizice şi sexual asupra stării afectivea femeii şi prin efectele la nivel pur psihologic.soţii care-şi violează soţiile par a avea predispoziţie pentru alcool. efectele rezultate nu pot fi discutate în termeni referitori la gradul de gravitate ori la permanenţa lor. recapitulând studiile asupra violului marital. . potrivit impactului pe care îl determină asupra femeii.In majoritatea cazurilor. In descrierile făcute. Analiza violului conjugal menţionează că legătura între sex şi violenţa este mijlocul pe care soţul îl poate folosi pentru a intimida soţia fară a se teme de o intervenţie externă. S-a constatat că violenta fizică. abuzul afectiv este dificil de identificat. Apar două inconveniente: numărul mare de cazuri ar invada tribunalele. cum ar fi insultele verbale şi privarea afectivă. c. Violenţă afectivă Violenţa afectivă este mai greu de definit comparativ cu cea fizică. care sunt comune. iar al doilea factor at fi ca un sistem juridic nu ar putea şterge suferinţa pe care o implică existent acestor situaţii. Bowker (1983). a fost identificate şase component majore ale abuzului afectiv extrase din menţiunile femeilor 17 . după Catherine Kirkood. Cercetările au identificat două forme ale abuzului afectiv. 1986.este obişnuit în rândul femeilor bătute. In acest sens. nevoia de dominare si ocazional. . Totuşi există componente ale experienţelor subiective ale femeilor. obsesia sexuala. femeile nu au vrut să se identifice pe ele însele ca fiind "vătămate permanent". iar cele supuse violului marital sunt şi mai refractare. deorece nu poate fi cuantificată.factori care motivează acest tip de viol include: furia. 1992). . alcoolul are un rol important în producerea violului asupra soţiei. a subliniat câteva aspecte: -violul conjugal poate fi mai obişnuit decât toate celelalte tipuri de viol la un loc.

individual în cauză este mai puţin apreciat decât altul.. Un prim stadiu de degradare este critica repetată sau sublinierea unor aspect nesemnificative ale comprtamentului victimei.-Sex fem. în calitate de fiinţă umană." Un alt stadiu al degradării include impunerea valorilor atacatorului în faţa partenerei. n.. având sentimentul că atât sufletul cât şi trupul lor. se duce la alte femei. Ex. însă dacă nu acceptăm.. lucrul acesta era îngrozitor.. sunt în primejdie de a fi vătămate sau distruse. Anularea încrederii în sine. n. lucruri minore... impredictibilitatea şi imposibilitatea prevenirii altor atacuri creează o atmosferă de continuă primejdie şi prin urmare. care uneori trec neobservate.1970.abuzate (Catherine Kirkood. Sex feminine. în care femeile sunt incapabile să-şi păstreze sentimentul propriei lor valori..în timp. ... . iau amploare..1968..un al treilea stadiu . care apare ca urmare a primului atac." ." Comportamentele care determină un model de degradare pot varia. dar care subliniate zilnic. Femeile care suferă violenţe trăiesc sentimente de anxietate. când am auzit cât de proastă eram şi ca nimeni nu are nevoie de mine. funcţionară: ". Am început sa cred că faptul că el bea. n.cel mai puternic şi mai semnificativ se manifesta atunci când femeile nu au nici o şansă de a-şi defini propria valoare. dar m-am simţit înjosită.1968. şi voia sex în trei. îmi găsea defecte în înfăţişare sau mă critică că am obiceilul să miros hainele să văd dacă sunt curate.frica .el şi-a găsit o amantă. Ex-. eu. care permit o caracterizare de ansamblu a violentei afective. De câteva ori am acceptat. nelinişte şi frică într-o oarecare măsură..este primul stadiu de decădere în care apare perceperea ca. Constanţa unui astfel de act dă naştere unui proces. deoarece atitudinea denigratoare a atacatorului este continuă. casnică:.este a doua componenta a abuzului afectiv. de permanentă teamă. 18 . mă bătea.. operator -". acesta fiind dat de comportamentul abuzatorului. mă lovea. mi-am pierdut identitatea.. Ultima formă de degradare este caracteristică femeilor abuzate sexual de partenerul lor: Ex-Sex fem. dar stadiile sau mecanismele degradării sunt aceleaşi. 1992)... erau din vina mea. el şi amanta. legate de siguranţa lor emoţional şi fizică.mă făcea în tot felul. Degradarea produce sentimente puternice de îndurerare şi de ruşine maladivă legată de sine. Componentele violenţei afective sunt: -degradarea .

au existat menţionări ca furia partenerului le dădea sentimentul unui atac fizic potenţial. rămâneau flămânde. un săpun bun şi atât! Trebuia să port fuste suficient de lungi şi fără şliţ. ."El nu lucrează nicăieri..Sex fem. fără nevoi sau dorinţe. pentru a hrăni copiii. casieră:. Privarea sociala si economica porneste tot din sentimentul posesiunii . dar nu puteam prevedea cand aveau să se întâmple. fără nici o energie interioară.privarea ... am fost lovită prima dată.. Ex. căutând în experienţa o resursă.nu-mi dădea voie să port culoarea roşie..1963. El a venit acasă şi a comentat ceva în legătură cu mâncarea..Dar şi pe banii aceştia avea pretenţii şi nu îmi dădea să cumpăr de mâncare. singura sursă de venit fiind salariul meu.impegat . 1972. n.n.. Ex. Este percepută ca un sentiment dureros al neîmplinirii şi se manifestă atat sub forma economică.este un sentiment care izvorăşte din experienţa femeilor şi constă într-un conflict între nevoile umane de bază şi incapacitatea de a le îndeplini prin resursele disponibile. Chiar şi în cazul femeilor neexpuse la violenţa fizică. fară resurse...Sex fem. el trebuia să vadă şi sa fie deacord cu culoarea .Depersonalizarea . Atacatorii nu numai ca observa si controleaza comportamentulpartenerei.. spunea că numai anumite femei o poartă. a femeii în obiect.".bătăile au început să se repete.atacatorii îşi rezervau dreptul de a folosi şi aloca veniturile care intră în casă potrivit dorinţelor lor. gradul de violenţă precum şi motivul declanşator. al proprietatii. socială dar şi afectivă.. Am fost şocată.altfel nu puteam cumpăra." . nu erau regulate.iar experienţa anterioară le previne ca un atac fizică este iminent. dar si contactele 19 . Sunt zile în care nu am ce să mănânc nici eu nici copiii. să merg la coafor sau să mă rujez..sex fem. stăteam cu frica pentru ca ştiam că se vor repetat. natural." Elementul fundamental al acestei temeri era determinate de incapacitatea victimei de a putea anticipa când pot avea loc alte incidente.. de a elimina pericolul potenţialei violenţe. dar chiar şi aşa el toarnă în laptele copiilor ţuică". Spunea: femeile sunt frumoase aşa.Ex.. In cazul privării economice. Când îmi cumpăram câte o haină. ingineră . In asteptarea acestui atac se întrebau despre intensitatea lui.o metodă de a micşora tensiunea... 1970. O ceartă a pornit şi la furie el m-a lovit... că să nu mi se vadă picioarele. n..reprezintă transformarea de către atacator. Femeile nu pot să cumpere alimente necesare şi adesea. In general femeile îşi dau seama când partenerul este furios sau încordat .la şase luni dupa ce l-am născut pe fiul nostru..

Dinamica relatiilor si chiar informarea legata de experienta lor sunt derutante.Ses.. 20 . care ameninta sanatatea afectiva si psihica a femeilor abuzate. e era foarte violent.n.fem. Ex. Supraimpovarea este simtita de femei ca o cheltuiala enorma de energie.Sex. lipsa de participare la intretinerea familiei. sa puna la indoiala validitatea propriilor comportamente. - supraincarcarea cu responsabilitati-este o componenta a abuzului efectiv mai subtila si mai dficil de identificat pentru femeile care o traiesc. sa fie recompensat tot timpul. In acest sens adaugam urmatoarele situatii: „. in cele din urma. 1958. Cefac eu oare? Numai ca fac ceva rau…incat el ma considera infidela”. formand o realitate subiectiva. Neconcordanta dintre ceea ce percepeau femeile si ceea ce simteau sotii lor. de catre partener. Am parasit locuinta din cauza batailor. dar chiar si decizia de a avea un copil tot eu a trebuit sa o iau. corespunzator dar el imi reprosa tot timpul ca ma comport intrun fel… ca si alte pesoane au spus…asa ca. impiedicarea partenerului la obtinerea unui serviciu si vinderea lucrurilor comune sau pesrsonale. obiectiva. in efortul de a pastra afectiv si practic relatia maritalasi unitatea familiala. am cinci copii si pana in august 2004 am locuit cu totii. Eu trebuia sa am grija de copil si de el…il percepeam ca pe un copil mare. dupa un timpam inceput sa ma gandesc ca au dreptate.. Dupa divortul de sotul meu locuiesc intr-o camera de camin.Violenta economica Aceasta forma de violenta consta in controlul nechitabilasupra resurselor comune si se poate realiza prin: controlul resurselor destinate menajului. nemaiexistand in cadrul cuplului o relatie reciproca de „daruieste si primeste”. 1965. despre sine a femeilor.. Avem un copil. n. profesoara-„atentia trebuia indreptata spre el. o izolare cu propria existenta. avand drept consecinta incapacitatea de evaluarea realitatii in mod corect. Ex. Lupta de a pastra o legatura sociala cu o persoana este uneori pierduta in fata acestor posesivi. rezultatul privarii sale fiind izolarea. Unele femei prezinta aceasta componenta a abuzului ca pe un proces de infantilizare a partenerului. Comportarea abuziva creeaza distantare.fem. d.sale sociale. separare de lumea exterioara. functionara: „eu credeam ca am un comportament decent. le-a adus.” - deformarea si distorsionarea relatiei-presupune inocularea constanta a indoielii in peceptia proprie.

C si anemie. Nu mi–am luat concediu medical pentru ca imi era rusine.sotul meu este foarte violent si pe fondul consumului de alcool.n..”. Barbatul meu este impotriva Sex.. Puterea paterna este impusa cel mai adesea dupa cum reiese din toate relatarile..fem. Ma temeam sa nu sufere si copilul”. casnica „Sotul meu luand salariul pe patru luni si fiind un om fara responsabilitati.n.fem. confectionera „. In aceasta situatie tatal se simte eliberat de orice responsabiliatate. Sex. deseori ma bate.. 1959. In urma bataii am ramas cu semne si ma temeam de alte violente.1976.fem.. muncitoare Exemplele mentionate arata lipsa implicarii partenerului in realizarea bugetului de familie. arde hainele mele si ale copilor..” . In urma bataii mia rupt hainele. nu este legitimata prin nevoile vietii cotidiene.. 21 tratamentului copiilor.n. coafeza „. avand semnificatia identitara. imi spune sa satu acasa”. orin violenta si frica...Sotul meu este violent si mereu creeaza o atmosfera tensionata in casa. Am avut echimoze tot corpul. Sex.Nu lucreaza si bea alocatia copiilor.fem.B. refuzand pana si aportul financiar al intretinerii familiei.1970.. Sex.mai recent a inceput sa vanda lucruri de valoare din casa si o ameninta pe fetita mea de 15 ani ca va trimite anumit persoane sa o violeze in prezenta lui. Structura triunghiulara a familieiisi pierde dinamicaprin fixare rigida in pozitia de out-sider al tatalui sau. Nu ma lasa sa lucrez. Roxana sufera se deficienta mintala usoara iar Alina T.. Doi dintre copii sunt bolnavi. buza crapata. a baut toti banii si a venit peste trei zile. Cresterea copiilor este transferata integral mamelor. In familiile care functioneaza normal la nivelul ideologiilorsi practicilor.. masculinitatea este asociata cu munca. 1968. ii bate pe toti chiar si pe cea mica.. Cand a sosit acasa i-am cerut socoteala unde a stat si ce a facut cu banii iar el m-a luat la palme.. Lipsa acestui atribut esential constituie o privare a copilului de la ceea ce reprezintă "scoală muncii" în termenii în care pedagogii înţeleg educaţia prin muncă şi pentru muncă...n...

nici mama nu lucrează. elev ". sechestrarea sau invadarea spaţiului intim. ..ca elemente constitutive ale societăţii.1976. sunt decisă. O dată m-a bătut în fata hanului.. care legitimează apariţia inegalităţii între sexe. am fost bătută bestial şi sechestrată într-o cameră. anul trecut. Când m-am prezentat la secţia de poliţie pentru a reclama agresiunea. după care m-a tras într-un colt unde m-a lovit cu cuţitul peste fată în regiunea ochiului drept. sunt şomeri." Sex fem.1979. o păzea mereu.în octombrie. copiii. la scăderea stimei de sine şi la imposibilitatea evaluării dintr-o perspective obiectivă a situaţiei în care se află precum şi la lipsa unui suport emoţional în acest sens. favorizând structura de putere. confecţioneră "Sunt chelneriţă la un han iar soţul meu vine la serviciu şi mă controlează.. n. Formele de violenţă relaţionala pe care le menţionăm sunt: Izolarea de prieteni. In acest sens aducem ca exemplu următoarele situaţii: ".. mă agresează.. dar tatăl meu este foarte violent faţă de ea şi de noi. 22 . în mediul familial. uşi.. e..Implicaţiile negative ale violenţei economice pledează şi argumentează importanţa şi necesitatea depistării timpurii a manifestării acestor aspect nedorite cu scopul prevenirii şi eredicarii lor întrucât este mai uşor să previi decât să combaţi. Violenţa relaţională Ca formă de manifestare.. ofiţerul de serviciu a refuzat inregistarea declaraţiei pentru lipsa certificatului medico-legal. se reproduce şi la scară microscopic. 1994. A distrus bunurile din casă cu toporul: geamuri. Obstacolele care apar la scară macrosocială. chelenerita Acest tip de abuz duce la izolarea victimei. n." Sex fem. dulapuri. violenţa relaţională este strâns legată de violenţa economică şi conţine obstacole invizibile şi intangibile care se opun la realizarea oportunităţii oferite femeilor şi la exercitarea drepturilor lor fundamentale. în fata colegilor de serviciu.. După trei zile am reuşit să fug cu greu. vreau să divorţez" Sex fem.tata îi interzicea mamei să părăsească locuinţa. Mama a încercat să divorţeze. Nici tata.

. deoarece predomină tendinţa de a găsi defectele victimelor şi nu înclinaţia de a analiza factorii sociali şi economici care favorizează apariţia fenomenului. n.. mă bătea. Menţionăm că forma de violenţă morală : aderarea la un sistem de valori morale diferite şi impunerea unui alt sistem religios. dacă nu mergeam ne bătea. mă bătea frecvent şi mă trimitea la cerşit împreună cu copiii sau să mă prostituez.. Pentru a testa abilităţile partenerilor." Sex fem. Violenţă la care recurge pentru impunerea propriului sistem religios demonstrează că valorile religioase nu au o semnificaţie profundă ci una de forma ritualistă. era pocăit. un ţigan din Slobozia.. Factorii favorizanti ai violentei familiale Dacă abuzul. 1.. casnică .f. m-a obligat si pe mine si pe copii să ne pocăim să mergem la Casa de Rugăciune. că ce-s popii zicea . făcea scandal. 3.5. 1974. la care aceştia trebuie să răspundă cu "da" sau "nu". cercetătorii au realizat testul prezentat în continuare. după care este necesară discutarea reacţiilor avute.. Exemple de situaţii: .. .. imi lua toţi banii pe care îi aduceam si dacă nu erau suficienţi. Violenţa morală Acest tip de violenţă presupune comportamente care subminează sau distrug credinţele culturale sau religioase ale femeilor.1970. 1. întrebarea care se ridică este de ce rămân femeile în relaţii abuzive? Intrebarea reflectă şi lipsa de informative în legătură cu femeile abuzate. noţiunea de44 creştin". n. era doar o formă actualizată pentru a-i apăra "faţa" public deoarece individual se simte singur şi nesigur. violenţa sunt atât de nocive si de blamate. Când veneam. la care aderă. Puteţi admite că sunteţi furios /furioasă atunci când vă chestionează partenerul Sunteţi înclinat să fiţi foarte critic cu partenerul dumneavoastră? Vă simţiţi în stare să-1 faceţi conştient pe partener că sunteţi furios/furioasă? 23 dumneavoastră ? 2. Mitul că femeilor le place bătaia funcţionează în mediile destul de largi." Sex fem. casnică Pentru abuzatorul prezentat în fragmentul de mai sus.

l970. la fel? Ripostaţi? 9. Ce să fac cu copilul? Dacă aş avea un serviciu să pot să mă întreţin.." Sex fem.să vă vărsaţi furia pe alcineva . este tot vrerea lui Dumnezeu..... dependenta lor economică. sunt legată de el. Nu am vrut să mă despart că am considerat că datoria mea este să-1 urmez.. dar am decis că nu mai pot suporta bătăile zilnice.n. 12. 1961 .l985. 10.soţul meu spunea că în casă el este legea. dar fără un ban nu pot face nimic. da.n.. vă simţiţi în stare să cedaţi teren în faţa lui/ei? Vă certaţi des cu partenerul? Vă puteţi exprima furia faţă de ea /el fără să " explodaţi"? Aveţi tendinţa să vă loviţi partenerul/parteneracand sunteţi supărat? Aveţi tendinţa să vă răzbunaţi . 13.casnică 24 .. 11. " . vă simţiţi în Vă simţiţi vinovat când vă enervaţi pe partener/parteneră? Atunci când partenerul/partenera este supărat pe dumneavoastră Răspundeţi automat Atunci cand partenerul vă jigneşte. nu am un ban al meu. religia precum şi armonia şi unitatea familiei. 6.Din toată nimica ne bate pe mine şi pe copil.casnică "Eu sunt o femeie de la ţară cu frica lui Dumnezeu şi faptul că sunt căsătorită cu bărbatul meu aşa cum este beţiv. că nu mai pot să îl suport. dar familia m-a detrminat să nu fac acest pas. n.4. Am vrut sa ii părăsesc.are drept de viaţă şi de moarte asupra mea . profesor " Nu am unde să merg. 5.când de fapt sunteţi stare să nu fiţi de acord? 7. supărat pe partenerul/partenera dvs? Cercetătorii au găsit câteva cauze pentru care femeile continuă să rămână în relaţii violente şi le-au grupat astfel: * Factori socio-culturali ." Sex fem. 8." Sex fem.Includ educaţia femeilor de a fi subordinate soţilor. Sunteţi foarte supărat când partenerul nu este deacord cu dumneavoastră? Sunteţi satisfăcut de felul în care vă rezolvaţi conflictele sau părerile diferite? Chiar dacă sunteţi conştient că partenerul dumneavoastră se paote supăra.

..dar eu am crezut că se va schimba .Alţi prieteni nu am .. deoarece cred că situaţia este fără ieşire. "Sunt ani de zile de când se poartă foarte urât cu mine soţul meu.n. dragostea.pentru a-i determina să intrerupa şirul violenţelor.Are o atitudine cum şi-ar bate joc. cui să mă plâng. Cercetările au arătat ca menţinerea unor relaţii abuzive au drept cauză mai mulţi factori personali.studentă "cred că nu poate să se abţină. ţine la noi. Neavând alte persoane spre care să se îndrepte şi cărora să le solicite ajutorul femeile rămân isoiatc cu abuzatorii lor. întrerupându-l legaturile cu persoanele care ar putea constitui un suport. teama de singurătate. 1976. îmi era frică să nu devină mai rău.Am ajuns să-mi fie groaznic de frica el.casnică Era beat şi m-a dat afară din locuinţa M-a bătut pe mine si pe copii. Convieţuirea poate avea părţi positive pe care victimele consideră că ar trebui să lupte pentru a le salva. "Nu am unde să mă duc.Studiul a fost făcut pe o perioada 25 .." Sex fem.dar nu şi relaţia lor. deoarece femeile aflate în astfel de relaţii nu au alte contacte importante în afara căsătoriei partenerul ar fi putut să o izoleze. mila.învăţătoare Un motiv comun pentru femeile care îşi păstrează partenerul violent este dragostea. Bowker a făcut un studiu asupra femeilor care nu şi-au părăsit relaţia violenta rămânând cu soţii lor." Sex fem.n.!972. Sex fem.îmi spune că mă aruncă în faţa trenului.îmi băga degetele în gât.n.nl 976. în care se manifestă violenţa .sunt teama în faţă situaţiei .De multe ori femeile vor ca violenţa să înceteze.dar în rest se poartă bine.* Factori personali . subestimarea. că nu-i bun.se anifesta frecvent. când bea nu mai ştie ce face .o jignea în repeate rânduri. dar nu stie sa se comporte.pe care o consideră irezolvabilă. nu ştiu încotro să mă îndrept. dintre care cel mai important este teamă.mă ciupeşte .că mă arunca în gârlă. Mă gândesc că el. funcţionară *Teama de singurătate . Uneori duceam băiatul la părinţi . sentimental de vinovăţie.Mama mi-a spus să nu-1 iau.în special pe fetiţa pe care o umilea şi o trimitea seara târziu "să o caute pe mama". De multe ori femeile nu operează nici o schimbare în modul lor de viaţa..la mine şi la copil. în sinea lui.. este nervos.care contribuie la permanentizarea unor mariaje." Sex fem. 1980. şantajul din partea partenerului. o lovea cu palmele .

al ajutării competent a femeilor şi copiilor abuzaţi. respectiv poliţia.de nouă luni cu femeile care rămăseseră cu partenerii lor şi a afirmat că modalităţile folosite de femei pentru a-i determina pe soţi să înceteze violenţele se împărţeau în trei categorii: Strategii personale. Surse de ajutor oficiale. ameninţări.incluzând membrii familiei sau rude prin alianţă. iar dintre ajutoarele oficiale cele mai solicitate erau serviciile sociale. ce presupuneau discuţii. Prezenţa violenţei atrage atenţia asupra efectului sau devastator privind familia şi viaţa indivizilor care o constituie. apărare pasivă şi evitare. vecini. agenţi de asistenţă socială. prieteni. DINAMICA VIOLENŢEI FAMILIALE: CAUZE SI CONSECINTE 26 . II. S-a constatat că cea mai obişnuită strategie neoficială includea prietenii. promisiuni. însă se observă prea puţine persoane instruite în acest sens. Folosirea resurselor neoficiale de ajutor.

care nu căuta un contact de apropiere cu mama sa. caracteristici Unii autori definesc abuzul ca o formă de agresiune din punct de vedere social. In această etapă foarte importantă este esenţială obţinerea de informaţii şi documente de la medic care să confere o imagine cât mai clara asupra urmărilor fizice ale actului de violenţă. Dacă există un examen prealabil de laborator. Dicţionarul de sociologie (1996) defineşte conceptul de abuz ca fiind excesul de folosire a unui lucru sau a încălcării legii. înaintea realizării interviului. necesită o atentă investigare a persoanei. abuzul sexual şi abuzul psihic. cu care se întâlneşte din nou. abuzul de slăbiciune asupra unei persoane sau abuzul de semnătura. Literatura de specialitate precizează. trebuie consultate cu atenţie. Comportamentul este motivat de faptul că părintele 1-a respins în mod sistematic. în situaţia în care copilul este mic. poate să aibă o atitudine timorată. tipuri. Aceşti copii trăiesc un sentiment din care lipseşte dragostea şi sprijinul celorlalţi. ulterior. după o 27 . chiar în cazul unui părinte natural sau al unui părinte vitreg. pentru obţinerea informaţiilor legate de starea fizică. pentru obţinerea informaţiei. mai mult pe limbajul nonverbal. Abuzul fizic. existenţa a trei forme ale abuzului: abuzul fizic. importanta în toate cazurile. împreună cu radiografiile. tratament neglijent sau maltratare. în această situaţie. există semne evidenţe ale interacţiunii dintre copil şi abuzator. în urma căreia rezultă rănirea unei persoane sau distragerea unei proprietăţi ce aparţine unei persoane. sexuală. produsă asupra persoanei. abuzul este definit ca: vătămare fizică sau mentală. Copilul. abuzul de încredere. Comportamentul dezvoltat de copil denotă că îi lipseşte încrederea.2. ca formă de violentă. iar alteori poate să plângă în momentul în care părintele abuzator se apropie de el. de radiografii sau alte date medicale. După ce abuzul s-a consumat.1 Abuzul: definiţie. Informaţiile vor fi completate. exemplificat prin abuzul de autoritate. care este o varietate a falsului. Situaţia este relevată de comportamentul nonverbal al copilului mic. prin alte mijloace decât cele accidentale. atunci când el a încercat să obţină confort şi protecţie. Atenţia se va concentra asupra interviului luat copilului şi asupra procesului intervievării. Alţi cercetători definesc abuzul ca fiind orice formă de rănire fizică. pentru depistarea eventualelor leziuni. trebuie să ne bazăm. In legislaţia din diferite ţări. fiind panicat. acesta.

Cercetările au demonstrat că acest copil. şi este indicat să folosească modelul propriei lor case. Dintre factorii de risc în mediile familiale ar putea fi taţii vitregi care locuiesc cu fiicele lor. par a fi cadre favorizante. dar intensitatea şi frecvenţă sunt mai 28 . dacă unul din părinţi va fi rupt de familie. Originile abuzului sexual asupra copiilor sunt obscure. destrămate sau cu părinţi vitregi. astfel. Spre deosebire de abuzul fizic. observa. şi este asociat fie cu comportamente patologice fie cu moşteniri trangenerationale. în special cu păpuşi. din comportamentul lor. conţinutul jocului lor poate fi relevant pentru asistentul social Aceşti copii trebuie invitaţi să se joace cu figuri. decât în prezenţa ei. reprezentând familia. Se poate. combinaţia dintre deficitul psihosocial al tatălui şi lipsa lui de implicare în primii ani de viaţa ai fiicei şi insatisfacţiile sexuale ale bărbatului într-o relaţie sexuală matură. Aceşti copii ştiu că dacă mărturisesc adevărul cel suspectat că a comis abuzul poate avea necazuri. Copiii abuzaţi sexual consideră. că vina este a lor. Cei mai frecvent. Subiectul nu este mal puţin sensibil nici în acest caz astfel încât trebuie acordată atenţie deosebită stabilirii unui raport bazat pe încredere. Abuzul sexual în familie este destul de rar însoţit de abuzul fizic. In cazul copiilor mici. La vârsta lor. dar se presupune că sistemele familiale deficitare. posibilitatea unui abuz fizic poate fi explorată în toate sensurile. în majoritatea cazurilor. chiar în perioada de stres puternic. cei care comit abuzul sunt bărbaţii care nu sunt retardaţi mintal şi nu sunt în evidenţele psihologilor sau în conflict cu justiţia. iar cei responsabili de îngrijirea lor le exploatează neajutorarea şi ignoranţa. putem observa că păpuşa copil plânge sau se roagă mereu de un membru al familiei. îşi pot da seama că declaraţia poate provoca o ruptura în familie sau o dificultate financiară. Copiilor li se dă'sansa să joace rolurile celor'din casă. In cazul unui copil aflat la o vârstă la care poate transpune în cuvinte experienţele trăite. motiv pentru care vor ascunde realitatea. care nu se pot exprima verbal. abuzul sexual provoacă reacţii de repulsie din partea societăţii. Ceea ce nu s-a schimbat este faptul că cei care suportă consecinţele acestui abuz sunt de cele mai multe ori copii neajutoraţi şi neinformaţi. că păpuşa care este în rolul copilului va fi ameninţată şi lovită frecvent. Când există o nemulţumire. O atmosferă de violenţa va domina interacţiunea papusi-parinti şi papusi-copii. pare a fi mult mai fericit în absenţa mamei. Abuzul sexual este un termen care a suferit câteva schimbări importante în timp.perioadă lungă de despărţire. Sentimentul de vină care apare este la fel ca şi în cazul abuzului fizic. Abuzul sexual nu este legat de clasa socială.

predominant. psihologică ori chiar economică şi consideră că violenţa este provocată de resursele materiale scăzute care permit doar un trai la limita subzistenţei. aceste trăsături indezirabile pot fi restructurate. Abuzul emoţional este frecvent în familiile disfuncţionale. unele consideră că principalul factor determinat este persoana. este dificilă separarea abuzului emoţional de lipsa de îngrijire din partea părinţilor. unii autori au identificat cinci factori majori care pot determina o rta crescuta a violentei familiale: 29 . Abuzul psihic sau emoţional este asociat. pentru a le înţelege comportamentul. deoarece persoanele care au abuzat de ei au fost perseverente în accentuarea aspectelor negative ale personalităţii şi ale comportamentului. de legăturile sociale asimetrice. Sentimentul ruşinii şi lipsei de stimă îi împiedica pe copii să declare abuzul. dar este necesară multă atenţie când se lucrează cu aceşti copii. de cele mai multe ori. Dintre acestea. copiii abuzaţi emoţional sunt cei a căror dezvoltare a fost afectată într-o măsură serioasă. In general. Din perspectiva numeroaselor teorii enumerate mai sus. copiii mici. situaţia complicându-se şi mai mult atunci când abuzatorul este propriul părinte.mari în cazul abuzului sexual. 2.2 Factori specifici ai violenţei domestice In explicarea şi înţelegerea cauzalităţii violenţei în familie au fost avansate mai multe teorii. caracteristicile personale ale individului în strânsă legătură cu comportamentul deviant psihopatologic şi consumul regulat sau ocazional de alcool sau droguri. concomitent cu întârzierea dezvoltării intelectuale. Principalul sau efect este diminuarea sentimentelor copilului şi a valorilor proprii. cu abuzul fizic. de stările conflictuale şi de gradul de instruire al individului. dar poate apărea şi în instituţiile educative. Copiii abuzaţi sunt inconştienţi potenţialul personal pe care îl au. Abuzul emoţional se deosebeşte de celelalte forme de abuz şi afectează. prin atitudinile şi comportamenrul părinţilor. aspectele pozitive fiind complet ignorate. Alte teorii sunt de natură socială. emoţionale şi sociale ale acestuia. fiind greu de definit şi de identificat. Deşi cazurile extreme sunt destul de evidente. în timp.

cu episoade violente. de unde si o societate violenta in ansamblul ei. Conflictele domestice aparute intre membrii familiei. Convingerea is abisnuita (comportamente repetititve uneori mostenite) ca parintii pot lovi copii pentru a-i indrepta sa pentru ‚a-i aduce pe calea cea buna”. boli psihice. Din aest punct de vedere fenomenul violentei poste fi privit ca o reactie in lant. educatie. Violenta familiala. Ele variaza ca intensitate si sunt insotite de unele dificultati. este teoria stresului a lui Hill (1958). Gradul de instruire si comportamentele mostenite. Caracterul dominant al barbatului la nivelul familiei si al societatii.consumul sau dependenta de diferite substante-alcool. care nu pot fi sau nu disponibile pentru moment. Pe langa factorii enumerati mai sus deseori intra i joc si probleme individuale(gelozie. „Distribuit” in special pe canale media acest fenomen poate la randul lui fi preluat la nivel familial si acceptat ca model.) care constitue cauze determinante sau. Evenimentele stresante determina situatii pentru care familia nu este pregatita si in fata carora nu are mecanisme eficiente de aparare.droguri etc. Violenta ca fenomen venit pe aceste canale si apoi insusit de indivizi se poate transforma intrun model trans-generational. favorizante ale violentei domestice. Convingerea ca violenta ca masura punitiva este cea mai buna metoda. 30 . 5. 2. 3. 4. Violenta fenomen acceptat de societate. Sotul este capul familiei si reprezinta un elelment dominator in familie si in societate. Aceste complicatii sunt factori care precipita criza si necesita competente din partea familiei.1. O teorie care explica aparitia crizelor intrafamiliale. Violenta acceptatasi prezentata de canalele media poate duce la o famile care experimenteaza des violenta. probleme de temperament. in multe cazuri. Aceleasi elemente care asigura legaturile de afectiune din cadrul familiei se pot dovedisi generatoare de stari conflictuale. iar mijlocul prin care sunt rezolvate diferitele situatii aparute este forta. personalitate. un firesc cotidian. Repetarea comportamentelor violente atat parinti-parinti cat si parinti-copii pot duce la insusirea acestor comportamente pe post de modelsi repetarea lor la momentul in care minorii vor intemeia o familie si vor juca la randul lor rolul de parinti.

cauzele violentei familiale sunt multiple si deteminate de mai multi factori. Criza de economie a crea tensiunini familie. nevoile de bază ale copiilor: de siguranţă. - drepturilor. In familiile în care se manifestă violenţa. un factor de risc al sistemul legislativ deficitar si neincrederea in acest sistem ori necunoasterea gradul scazut de instruire al partenerilor ( in special in mediu rural) si preluarea de tranzitie si constituie un factor favorizant al violentei domestice.3 Efectele violentei domestice a. Aceata stare de fapt da dreptul barbatilor de a-si controla partenerele nu numai prin violenta. în care se manifestă în mod frecvent violenţa. cei care ies cel mai mult in evidenta sunt: - rolul secundar al femeii in societatea romaneasca. - comportamentelor care favorizeaza actiuni violente pe baze cutumiare (mostenirea de credinte si convingeri gen bataia este rupta din rai ) 2. datorita faptului ca nu au unde sa si gaseasca alta locuinta. 31 . amenintari. cat si in cea privata. viaa ordonată nu sunt respectate şi asigurate în mod constant. funcţia parentală nu mai poate fi îndeplinită corespunzător. - rata mare a somajului determina disfunctii economice in cadrul familiei in perioada imaturitatea partenerilor la casatorie reprezinta . - multitudinea problemelor socio-economice ce care se confrunta societatea romaneasca in perioada de tranzitie. Uneori. nu mai pot fi capabili să asigure îngrijirea de bază necesară copilului sau să-1 protejeze de violenţa celuilalt părinte. de obicei de mama. dar si prin subordonare economica. de asemenea. atat in viata publica. - violentei domestice. Impactul violenţei asupra copiilor Studiile arată cât se poate de clar faptul că în mediile familiale. femeile fiind obligate sa suporte relatiile violente. alteori unul din fraţii mai mari dar când şl aceştia sunt victime ale violenţei. unele extrem de grave care a mers chiar si pana la suicid sau omorl - lipsa locuintelor in Romania constitue o cauza care favorizeaza violenta.La noi in tara. de încredere. de afecţiune.dintre care. această funcţie este preluată total de un singur părinte. izolare si alti factori de control. care au generat cazuri de violenta.

viitoare mame. munci grele şi apoi ne bate şi ne ia banii. mama ne-a părăsit. De aceea nu mai merg acasă în vacanţă. de când aveam şase ani şi mai luăm şi bătaie că nu munceam destul.. devenind foarte sensibil la aceste forme de manifestare şi va fi mereu preocupat de găsirea diferitelor mijloace de a scăpa. Mi-adue aminte că încă de mic am fost pus la munci grele.. părinţii din astfel de medii îşi pierd autoritatea în faţa acestora. satul.. violenţa familială influenţând randamentul şcolar al copilului şl chiar gradul de Inteligenţă al acestuia. ce va conduce la dezvoltarea unui mechanism de apărare din partea minorului (izolare socială. pe mine şi pe fratele meu. aşa cum este şi cu mine şi cu fratele meu. performanţele lor fiind mult diminuate. în scurt timp. de ce ne-a abandonat Ne-a spus că tata era foarte rău şi o bătea mereu. Dragostea părintească se manifestă printr-un amestec bizar de tandreţe şi violenţă. Agresivitatea tinde să influenfeze şiş a implementeze modelele de comportament ulterioare. cartierul în care locuieşte şi în care aceste modele comportamentale sunt răspândite. de supunere a celui slab. A plecat pur şi simplu şi noi am rămas cu tata. mama s-a căsătorit. în timp ce mamele oferă un model nepotrivit pentru fete . acceptate sau chiar încurajate. a plecat de acasă. mă înjură.. Noi am ajuns aici în cămin. De cele mai multe ori lucrurile nu se opresc aici. negare. ei nu se mai bucură de calitatea de educatori pe care trebuie să o exercite în familie. stau aici în cămin. Umblu bătut şi acum de tata. neîncredere în adulţi etc)." (G. Ne pune să muncim şi pe la oameni prin sat. Este un om rău şi bea mult. care întreţine o continuă incertitudine." 32 . elev 16 ani) ". oraşul.de la vârsta de doi ani.în relaţiile cu copiii. „ nu vreau să merg acasă pentru că tata bea şi este foarte rău cu mine. Minorul va fi în prezenţa timorat şi se va aştepta oricând la izbucniri violente din partea părinţilor chiar dacă nimic nu prevesteşte izbucnirea mm conflict sau a unei stări conflictuale. de a se sustrage din situaţii cu potenţial factor de risc. în vacanţa asta am căutat-o pe mama şi am găsito. o metodă de rezolvare a diferitelor situaţii apărute în viaţa de zi cu zi a familiei sau poate fi un model preluat de pe canalele mass-media ori din mediul sau de viaţă. Ea ne-a explicat. Violenţa domestică poate fi rezultatul unui model comportamental. pe care copilul 1-a văzut în familia de origine şi care constituie o manieră. mă bate . mie şi lui frate-miu. Se crede că tatăl oferă un model violent pentru fii.P. Copilul va învăţa că relaţiile sociale se bazează pe raporturi de forţă. copiii şi tinerii fiind înclinaţi să Imite şiş a-şi însuşească ulterior aceste comportamente. Când nu a mai putut.

" (P. fiind Incapabilă de a coopera şi a comunica cu ceilalţi. Aceasta constituie şi o barieră în calea depistării familiilor în care se manifestă violenţa. Tentativele de suicid. casnică 54 ani) b. Se constată o pierdere a interesului pentru activităţi sau persoane şi o incapacitate de relaxare. se simt obosite. atacurile de panică însoţesc adesea comportamentul femeilor aflate în aceste situaţii. căpătând un sentiment de stigmatizare şi de culpă. pentru a preveni astfel posibilitatea confesării din partea femeii sau a obţinerii unui eventual ajutor. Pasivitatea şi negarea par să fie ultimul refugiu împotriva furiei induse şi a Impulsurilor de sinucidere. Soţul violent caută să aibă un control absolut asupra relaţiilor sociale ale soţiei. ceea ce îngreunează găsirea unei soluţii. întreţine o stare de conflict permanenet. poate constitui o formă de 33 . Consumul acestor substanţe în cazul femeilor bătute. unul din copii a fost condamnat penal pentru tâlhărie. Ele consideră că toate acestea se întâmplă din vina lor ceea ce le face să se perceapă ca Incapabile de a face o schimbare în viaţa lor. Femeia suferă din cauza acestor izolări. depresia. combinată cu o anumită Incapacitate de a se concentra.Consecintele violentei familiale asupra femeilor In plan social. reacţiile post traumatice.. Manifestarea anxietăţii faţă de necunoscut. Starea de anxietate este dominantă. Cercetările au menţionat faptul că femeile maltratate nu caută ajutor. care le face să aibă o slabă comunicare. familiile în care se manifestă violenţa devin mai puţin transparente şi mai puţin deschise mediului social.B.. epuizate şi indiferente din punct de vedere emoţional. La nivel psihic este prezenta nu doar teama unui alt atac. eu cred că situaţia noastră din casă a dus la asta. nereuşită. Răzbunarea poate să apară la diferite intervale de timp. dar şi o luptă continuă pentru a-şl înfrâna impulsurile agresive. elev 15 ani) „Soţul meu este foarte violent.(R. Din cauză situaţiei de permanent scandal şi bătaie. o face să devină neajutorată şi pasivă la situaţia ei.D. În cele mai multe cazuri. Tot cercetări recente au arătat că s-au înregistrat rate mai ridicate ale consumului de alcool şl droguri la femeile investigate în perioadele în care a crescut şi incidenţa violenţelor în familie. deoarece se tem de răzbunarea soţului. Ele suferă o relativă izolare faţă de celelalte familii. dar studiile relevă faptul că femeile ar fi mai puţin victimizate dacă ar căuta ajutorul.

sunt cauza îmbolnăvirilor şi a scăderii imunităţii la boala. în timpul violenţelor domestice. Băiatul este afectat psihic. Anul trecut. Cu trecerea anilor. la integritate fizică şi psihică. costuri de judecată. "Când bea. reuşit cu chiu cu vai să o scot din mâinile lui. Traumatismele fizice şi psihice afectează uneori chiar cu consecinţe grave starea de sănătate a femeii. mă bate.rezistenţa în a învinge durerea fizică şi emoţională a abuzului constatându-se că doar un număr restrâns de femei folosesc alcoolul şi drogurile din alte cause." 34 . care este astfel obstrucţionată în a întrerupe şirul violenţelor şi se trezste într-un cerc vicios. Tendinţa de sinucidere este o modalitate prin care se încearcă o întrerupere a şirului violenţelor anormale. pentru el a fost necesară consilierea psihologică. mecanisme de apărare extreme care transformă victimă în agresor şi în unele cazuri aceste situaţii tragice ajung chiar să se soldeze cu crime. Discriminările împotriva femeilor şi practicile violente sunt obstacole serioase în calea afirmării drepturilor acestora. Am început să cred că era din vina mea faptul că el bea deseori. fiica mea cea mică a fost stansa de gât de tatăl ei şi am. anevoioasă şi descurajantă pentru o femeie aflată în situaţie de abuz. La acestea se adăugă lipsa de protecţie contraceptivă. care determina un număr ridicat de avorturi. Organismele naţionale şi internaţionale sunt preocupate de definirea şi analiza fenomenului. Băiatul cel mare este eel mai adesea subiectul actelor violente ale tatălui. la libertate individuală şi la siguranţa proprie a femeii şi se reflectă puternic asupra copiilor. soţul eu devine om violent şi mă bate şi pe mine şi pe copii. precum şi de elaborarea unor planuri de acţiune pentru combaterea violenţei care se manifests în familie. Să-1 mulţumesc. costuri implicate de aplicarea unor sentinţe) sunt greu de suportat pentru victimă. Violenţa împotriva femeii implică direct dreptul la viaţă. Eu nici nu mai spun câte problem medicale am din cauza lui" (M. La un alt nivel. se duce la alte femei. abuzurile repetate pot dezvolta în victimă răspunsuri violente. Abuzurile frecvente la care sunt supuse femeile. Chiar a sărit cu cuţitul la băiat şi am fost nevoită să-1 reclam la poliţie. Costul certificatelor medicale sau a celor necesare pentru judecată (spitalizări. Studiile au Indicat faptul că într-un procent impresionant femeile battue au menţionat că au avut cel puţin o tentativă în acest sens. lucrător comercial 44 ani) „Niciodată nu puteam să-i fac pe plac. după ce-am auzit cât de proastă eram şi bună de nimic. mi-am pierdut identitatea. Uneori sinuciderea pare singura soluţie pentru că întreruperea şirului de violenţe pe cale legală este costisitoare.M.

dar nu se cunosc cifre exacte.. mai ales capul mă doare aproape tot timpul şi apoi sufăr şi cu nervii. Formele cele mai răspândite de violenţă asupra bătrânilor au fost precizate de mai mulţi cercetători.Particularitati ale violenţei asupra bătrânilor Incepând cu anul 1980. la neglijarea necesităţilor materiale şi spirituale. Violenţa asupra bătrânilor se consideră ca o prelungire a celorlalte forme de violenţa familială. M-am şi săturat. şi în general au clasificat violenţa asupra bătrânilor astfel: • neglijarea pasivă... confecţioneră 44) c. casnică 48 ani) „Sunt bolnavă. bătăile. în literatura de specialitate a fost introdus termenul de „elder abuse". Acum mă bate mai puţin.N. dar uneori mai beau câte un pahar că nu mai ştiu ce să fac şi ca să uit de necazuri şi de bătăile pe care le iau zilnic. dar dacă tot zilnic vine beat şi mă bate am început să beau şi eu câte un pahar.. 35 . nu fumam înainte.. am stat mult internată şi iau şi acum iau tratament.. de copii ori de rude apropiate.. câte două trei pachete de tigari pe zi.. de atâta bătaie am ajuns cu nervii la pământ. Estimările făcute în acest sens au arătat că maltratarea persoanelor în vârstă înregistrează o raţă la fel de mare cu cea a maltratării copiilor.F. neacordarea ajutorului material şi afectiv atunci când este necesar.. vânzătoare 54 ani) „Fumez mult.. dar nu pot să spun că beau.. dar acum sunt nervoasă când îl văd cum vine băut şi ştiu că iar încep scandalul. la administrarea unor calmante sau alcool pentru a fi mai uşor de manipulate.. modelul violenţei familiale transmiţându-se intergenerational sau pe celelalte căi cunoscute.(D." (T.L.. îngrijitoare 46 ani) „ .Nu beau eu mult. deoarece ele nu ajung la cunoştinţa publicului sau a autorităţilor." (P. dar ce folos dacă sunt aşa bolnavă.." (S. îmi dau seama că nu fac bine dar parcă altfel nu mai pot. doar înainte nu beam deloc. constând în ignorarea vârstnicului. care se referă la o formă aparte de violenţă exercitată asupra batrdnilor în cadrul familiei.B. Reacţiile de agresivitate pot cuprinde o multitudine de forme: de la violenţa fizică. fiind o parte components a unui model cultural perpetuat de la o generaţie la alta...

cunoscut fiind faptul că spitalizările sau alte îngrijiri madicale sunt scumpe. alimente sau internarea lor forţată în case de bătrâni.reţinerea administrării medicamentelor necesare sau a tratamentului Cauzele principale ale violenţei împotriva vârstnicilor sunt de natură economică. Povara financiară poate fi dificilă. forţarea bătrânilor să se interneze în aziluri sau case de bătrâni. costurile emoţionale. constând în maltratarea propriu-zisă. undeva la periferia societăţii. care nu au dreptul la demnitate personală.furtul sau deposedarea de bani sau proprietăţi. • atunci când nu este cazul. încercând sau preluând rolul de a decide. jigniri. exploatarea . tratarea ca neglijarea activă. iar bătrânii sunt predispuŞi îmbolnăvirilor. Responsabilitatea îngrijirii bătrânilor revine. şi violarea unor drepturi. privaţi de resurse. a cerinţelor excesive asupra timpului alocat. în cele mai multe cazuri. în centrul preocupării acesteia situande-se copiii şi tinerii. din acest punct de vedere. refuzul de a le mai da abuz fizic.• abuz verbal sau emoţional. care necesită măsuri medicale şi sociale distincte. mai ales când coincide cu cheltuielile mari pentru proprii copii care merg la şcoală. ceea ce poate genera sentimente ostile. implicând izolarea deliberate a vasmicilor. a contribuit la segregarea vârstnicilor de restul populaţiei. Vârstnicii sunt percepuţi ca un grup vulnerabil. Unele ostilităţi se intensifică dacă cel care îngrijeşte realizează că celelalte rude (fraţi) nu împart această povară. căreia poate să-î displacă prezenţa bătrânilor din cauza muncii în plus. • medicamente. . • cele mai grave. uneori fatale. La acestea se adăugă costul alimentelor şi al întreţinerii. 36 prescris. supunere la umilinţe. cel puţin din punct de vedere financiar. fizice §i financiare necesare îngrijirii unui bătrân putând fi uneori enorme. Procesul de instituţionalizare a bătrânilor. protezelor etc. în bătăi şi loviri cu consecinţe din abuzul de medicamente care presupune administrarea medicamentelor în doze mari. soţiei. • • • în folosul altei persoane. fiind împinşi. Cheltuielile de întreţinere sunt mari în cazul bătrânilor. • abuzul medical . respectiv insulte. Părinţii pot să-şi trateze descendenţii ca pe nişte copii. afective. în scopul manipulării mai uşoare a persoanelor vârstnice. a intruziunii în intimitatea ei. aparţinând unei persoane fiinţe infantile.

pensionară 67 ani) d. "Prima dată. băieţi şi fete.. pe când cele dintre fraţi nu atrag astfel de sancţiuni. Acte asemănătoare de violenţă între părinţicopii. Când am." (P. Cercetările efectuate în acest sens au menţionat că perechile de fraţi sunt mai violente decât perechile de surori.N. sunt dată afară de fiica mea. şi toţi locatarii m-au chemat la ei. cad jos că n-am mâncat. dar eu nu am de unde. pensionară 68 ani) "Fiica mea vrea să-i mai dau bani... dar sunt pentru înmormântare.... sau sot-sotie pot determina sancţiuni ale organelor competenţe şi intervenţii ale serviciilor de asistenţă socială. şi nemâncată şi însetată şi murdară. pensionară 69 ani) "După ce am rămas fără casă. Cercetările au relevat faptul că 40% dintre copii au lovit o soră sau un frate cu un corp contondent sau s-au angajat într-o formă de violenţă împotriva unui frate sau a unei surori.M.. trebuie să vie şi ziua aceea la mine. am ceva eu pentru înmormântare.Vulnerabilitatea accentuată a acestei categorii de vârsta face ca respectivul grup social să fie uşor de victimizat.. ieşit în stradă. nu am nimic cumpărat. hai doamnă.M. neavând capacitatea de a riposta.. cum ai să stai aici pe ciment. Specificul violenţei intre fraţi Forma de violenţă cea mai acceptată şi cea mai frecventa în cadrul familiei apare între fraţi.. loviturile reciproce... 37 . se purta foarte urât. dar violenţele cele mai frecvente se înregistrează între perechile mixte. hai la noi să dormi.. S-a constatat chiar că majoritatea persoanelor. ei deţinând recordul la aruncatul obiectelor. Violenţa dintre fraţi este privită cu destulă toleranţă comparativ cu abuzurile exercitate de alţi membrii ai familiei. am stat la fiica mea.." (L. nu iau în serios violenţa dintre fraţi... Am ajuns la 69 de ani s n-am nicio mulţumire sufletească" (M. împinsul... Nu am nici un loc la cimitir. după ce m-au dat afară din casă. am văzut o doamnă şi i-am zis: doamnă vă rog frumos daţi-mi şi mie un ban. Intr-o zi mi-a spus să eliberez camera că vrea să închirieze. dar nu s-a putut sta prea mult.. m-am dus la blocul unde am stat eu înainte şi am stat în hoi. inclusiv părinţii. Aşa am stat.

Una din 38 .L. Copiii se mai bat si ei intre ei. neînţelegerile dintre fraţi sunt centrate în jurul diviziunii muncii. dar daca au vazut la noi se bat si ei intre ei. In această situaţie pot să apară violenţe fizice grave. Diferenţa de vârstă poate agrava situaţia conflictuală. care au fost întrebaţi cât de mult şi în ce perioadă a vieţii s-au bătut cu fraţii lor. care îşi vede periclitată. au menţionat că numărul de agresiuni a variat în funcţie de vârstă şi că. curăţenia în camere. pe măsură ce au crescut. au sarcina de a ajuta părinţii la creşterea fraţilor mai mici. Intrun studiu efectuat in anii ’80 pe 250 de femei batute. desi le spun mereu ca nu-i frumos. în special fetele. Motivul apariţiei agresiunii dintre fraţi este în mod frecvent gelozia sau rivalitatea. necesitând o supraveghere atentă din partea părinţilor. ca urmare a naşterii celui de al doilea copil. în curte şi altele. pot să apară manifestări de gelozie. care necesită. (M.49 ani) e. Fraţii mai mari. poziţia. Fraţii se iau de obicei la întrecere pentru evitarea unor sarcini neplăcute. ceea ce le diminuează timpul afectat jocului. bautura si batai. De cele mai multe ori. Studenţii. determinând conflicte între fraţi. La maturitate. se arata ca 42 dintre aceste si au ucis sotul sau iubitul.Vârsta s-a considerat ca fiind un factor care influenţează agresiunea dintre fraţi. dar in cazul femeilor se remarca faptul ca de cele mai multe ori actele de violenta constitue de fapt autoaparare. violenţa s-a diminuat. dacă celor mici li se dau sarcini mai uşoare. Fapt ce au vazut la parintii lor”. o cauză frecventă a apariţiei conflictelor o constituie împărţirea moştenirii rămase de la părinţi. casnica.Dupa ce am nascut primul copil la 18 luni de casatorie au inceput bataile din senin. Uneori. cu atitudini nedorite la copilul mai mare. determinând uneori sancţiuni adecvate. a responsabilităţilor ce revin fraţilor mai mari comparativ cu cei mici în familie. privilegiu sau pentru atenţia acordată de părinţi. cum ar fi: spălatul vaselor. In unele familii. Apoi au venit si al doilea si al treilea copil si in casa era numai scandal. „ Am trei copii. Cazul violentei asupra barbatilor Specialistii afirma ca intre ratele actelor de violenta produse in randurile barbatilor si femeilor nu exista diferente majore. într-un cuvânt sunt mai protejaţi de părinţi. intervenţia organelor de ordine. mai puţine. Totuşi de cele mai multe ori. un frate îl invidiază pe celălalt pentru deţinerea unui obiect. comportamentul acestor copii faţă de fraţii lor mai mici este foarte periculos.

39 . III. si cele aflate in aceeasi situatie. astfel încât să devină o resursa eficientă pentru comunitate. întreruperea lanţului violenţei în familia în care apare şi stoparea transmiterii acesteia de la o generaţie la alta.concluziile importante ale studiului arata cat se poate de clar ca nu exista diferente intre femeile batute.. Etica profesională a relaţiei în echipă impune gestionarea informaţiei cu discreţie şi face apel la profesionalismul şi competenţa celor care instrumentează cazul. CERCETARE SOCIOLOGICA A FENOMENULUI 3.F. am crezut ca il omor.. Diferente s-au manifestat doar in structura abuzului si in intensitatea actiunii barbatului. care vor conlucra la rezolvarea cazului.si atunci m-am hotarat sa divortez”. saracie care provoaca adevarate crize resimtite in special la nivel familial.am dat in el cu ce am apucat. ne batea si pe mne si pe baiatul cel mare. „ Sotul meu juca carti si pierdea banii la carti. Cand venea acasa si-i ceream banii. Obiectivele pe termen lung vizează autonomia victimei. dar care nu si-au ucis partenerul.. creşterea încrederii în sine.. menţionate într-un plan de intervenţie care să atingă toate laturile vietii victimei şi să determine recuperarea acesteia. Intervenţiile vizează mai multe domenii: sănătatea fizică şi psihică a individului abuzat. conştiente.1 Tehnici şi metode de cercetare Orice intervenţie presupune obiective precise. care au ucis. Eu mancam mereu bataie. Intr-o zi nu am mai putut. somaj.55 ani) Violenta domestica a devenit un fenomen destul de extins la nivel societal. în echipa interdisciplinară. 2001).. prin transformarile. Aceste realitati transfera modele comportamentale anormale in registrul relatiilor conjugale si parentale. prin rasturnari de situatii si valori. Lucrul în echipa presupune respectarea următoarelor principii (lonescu.. elaborând planul de acţiune.. in acest inceput de mileniu. (M.era sa bag cutitul in el. Faptul că intervenţia vizează mai multe domenii presupune aportul mai multor specialişti. Respectarea valorilor morale şi a persoanelor implicate este importantă în această situaţie...confectionera. transformarea ei într-un individ cu competenţe şi abilitaţi care să permită rezolvarea unor probleme şi capacitatea de a oferi un cadru normai dezvoltării noii generaţii.

40 . In acest context. rolul lucrului în echipe interdisciplinare. trebuie să i se explice clientului. realizându-se mediul favorabil încredinţării informaţiilor de către client.Confidenţialitatea are un rol important în rezolvarea cazurilor şi constituie o condiţie impusă celor care lucrează în echipe interdisciplinare.

nu pierd timpul cu relatări irelevante. care să ofere victimei abuzului confidenţialitate şi intimitate. de la întrebările pe care şi le pune. cu informaţii şi cu opţiuni şi menţinerea. cu întrebări deschise şi într-un mod simplu contribuie la economisirea timpului alocat obţinerii informaţiilor. deci se continuă pe aceeaşi tonalitate pentru a da încredere şi a transmite respect. în acelaşi timp.Luarea deciziei se realizează în consens de către toţi specialiştii care participă la rezolvarea cazului. are o anumită experienţă şi cu un anumit bagaj informaţional. Când asistentul social discută cu victima. coordonate în vederea obţinerii rezultatului dorit de client. Exemple de astfel de întrebări pot fi: Cu ce te pot ajuta? Ce te-a iăcut să ridici receptorul şi să ne suni? Ce te-a făcut să suni la poliţie noaptea trecută? Ce ai fi vrut să se întâmple? Care sunt cele mai mari griji ale tale acum? Ce te îngrijorează? Cum se confruntă copiii cu această situaţie? 41 . Victimele încep adesea relatările cu cele mai mari preocupări/griji ale lor. Este necesar să fie precizat faptul că lucrul în echipe interdisciplinare presupune şi participarea clientului ca membru al echipei. iar planificarea ţine cont de cerinţele fiecărei profesii. Se impune ca ascultarea eficienta să fie realizată în condiţii sigure. Pentru a înţelege modul în care asistentul social trebuie să interacţioneze cu victimele unor abuzuri este necesară cunoaşterea unor elemente ale strategiilor de intervenţie. cu realităţi. Experienţa a arătat faptul că a începe interviul cu perspectiva victimei. necesită respectarea părerii fiecăruia şi acordul clientului. a asculta eficient şi a înţelege că perspectiva individului se poate schimba. este necesar că asistentul social să cunoasca elementele necesare în procesul de intervenţie şi modul de procurare a informaţiilor utile. Altfel spus. Adunarea informaţiilor de la fiecare victimă presupune apropierea. Este bine să se înceapă dialogul pornind de la grijile victimei. a sensibilităţii la modul în care victima experimentează interacţiunea cu persoana abuzivă. Tonul conversaţiei este dat de modul în care îşi spune povestea vieţii. Asistenţii sociali trebuie să dea dovadă de capacitate empatică şi abilităţi deosebite în a înţelege şi a asculta relatările. trebuie să ţină cont că ea se află într-un anumit punct a ciclului vieţii. Aprecierea se bazează pe nevoile şi preferinţele clientului. Există trei modalităţi de a aduna informaţiile: a aborda fiecare victim a unui abuz ca pe un individ unic. înţelegerea unui individ cu probleme. Evaluarea se realizează pe baza progresului înregistrat în urma fiecărei intervenţii către scopurile comune stabilite de către echipă. Implementarea constă în intervenţii coordonate de specialiştii şi membrii echipei.

Asistenţii sociali au propriul lor vocabular. * Familia se pare ca tine mult la tine si te sprijina. * Te descurci bine. precum adăpost. Inteleg de ce vrei sa.. care fac uz de termenii de specialitate când relaţionează cu victimele. ciclu de violenţă. s-ar putea să comunice ineficient. intervenţie în caz de criză. de „cauză probabilă" „ordin de protecţie". întrebuinţarea termenilor de specialitate poate salva timp atunci când sunt folosiţi în relaţiile cu alte persoane care le cunosc sensul Asistenţii sociali. „acuzaţii" şi „mandat". pierzând timp şi direcţionând greşit victimele.ceea ce este bine. * Admir puterea de a te confrunta cu ce te confrunti. * Ti ai facut multe planuri. * Chiar tii la copiii tai. * Ce incerci tu sa faci este foarte greu si ai facut deja foarte mult (apoi se mentioneaza lucrurile pe care le-a facut) dar se poate realiza. Validarea ar putea include folosirea următoarelor fraze: * Te confrunti cu multe. mai ales când victima şi asistentul social provin din medii culturale şi sociale diferite. Asistenţii sociali trebuie să ştie când şi cum să folosească termenii de specialitate. cum ar fi termenii utilizaţi în sistemul judiciar.Este recomandat ca de la început să se înceapă construirea încrederii victimei. * Copiii sunt foarte legati de tine Asistentul social este bine să facă adesea o clarificare asupra a ceea ce a înţeles. Cu femeile bătute trebuie să folosească un limbaj simplu şi să încerce întotdeauna să explice 42 . planuri de securitate. Ei lucrează adesea cu cadre sau cu sisteme care folosesc un vocabular adiţional.. agresor. victimă sau victime secundare. folosirea limbajului de specialitate poate împiedica procurarea sau oferirea de informaţii şi construirea încrederii. In acest sens este importantă validarea a ceea ce spune victima şi sublinierea importanţei respectului pentru viaţă. Pot exista bariere de limbaj. De asemenea.

în special cel legal. La fel limbajul trebuie adaptat şi în cazul în care victim este un copil de doar câţiva ani.. Aceste schimbări reflectă adesea evaluările clare ale riscurilor şi ale opţiunilor ei. Adesea. analize ale riscurilor sau planuri de securitate. dar şi victimă evaluează interacţiunea şi pe cel care o realizează.Mai există şi altele? 3. Faptul că perspectiva femeii se poate schimba trebuie pus în concordant cu ideea că flecare victima are o perspectivă unică. violenţa domestică poate fi considerată un fenomen social care vizează diferite segmente sociale.2 Tehnici si instrumente de interventie Datorită ratelor ridicate care se înregistrează în ultimul timp. care se pot modifica. nu apar prea des aceste speranţe. Totuşi. în funcţie de gradul de extindere modelele de intervenţie pot fi clasificate astfel: * modelul lucrului pe caz. asistentul social realizează o evaluare primară. femeie etc) fară limitarea întrebărilor despre violenţa fizică. Analiza riscurilor şi planurile de securitate vor fi redefinite pentru a include ceea ce a învăţat din noua experienţă. În timpul procesului de intertactiune. Acesta este bine să anticipeze următorii paşi ai schimbării şi să rămână deschis la noi şi diferite informaţii.. propria analiză a riscurilor şi propriul plan de securitate. iar balanţa se înclină din nou în favoarea temerilor. Se pun întrebări ajutătoare de tipul: Ce lucruri vă îngrijorează acum? Am vorbit despre.ceea ce vor să spună. are loc şi intervenţia asistentului social. având impact asupra întregii comunităţi. ea încearcă noi strategii pentru îmbunătăţirea situaţiei. Strategia femeii se schimbă. Pe parcurs. ascunzând problema cu care se confruntă. Informaţiile pe care le culege asistentul social au în vedere descoperirea zonei de riscuri generate de agresor la care se gândeşte victim (copil. în mnctie de aceste modificări. victima îşi spune: „va merge în sfârşit să primească ajutorul de care are nevoie" sau „cineva îl va pedepsi în sfârşit pentru ce mi-a făcut". În acest caz. speranţa că partenerul se va schimba apare atunci când intervine un organism oficial. modelul campaniilor de sensibilizare la nivel comunitar şi politic 43 . * * modelul intervenţiei în reţea.

Reţelele şi grupurile de suport social au un efect educativ şi terapeutic incontestabil. Campaniile de sensibilizare la nivel comunitar şi politic influenţează contextul sociocultural al intervenţiilor. având ca obiectiv general depăşirea situaţiei de criză. Educaţia determină sensibilizarea şi disponibilitatea comunităţii de a ajuta. Intervenţia în cazul violenţei domestice din perspectiva asistenţei sociale. crearea şi funcţionarea reţelelor de sprijin. precum şi din persoane exterioare sistemului de servicii. multiplicarea serviciilor de intervenţie comunitară. Problema care presupune lucrul împreună cu clientul.Modelul lucrului pe caz are ca subiect de intervenţie victima şi familia acesteia şi presupune înţelegerea situaţiei în care se află aceasta. 2001): * * * * * * sensibilizarea comunităţii. . apariţia proiectelor de intervenţie comunitară. A. folosit în rezolvarea problemelor cu aspect social. alcătuite din servicii şi profesionişti implicaţi în intervenţie. Campaniile de advocacy pentru prevenirea violenţei domestice au ca scop (Ionescu. iniţiative la nivel legislativ. 44 .faza contactului faza contractului faza de acţiune. Problema definită de sisteme importante cu care sistemul clientului interacţionează (familia. Problema aşa cum o vede clientul. urmărindu-se reabilitarea victimei Un model general de intervenţie. se poate realiza: . în acest context este necesară intervenţia specialiştilor pentru reducerea traumei şi asigurarea protecţiei persoanei. în cazul intervenţiei în reţea. presupune parcurgerea a trei faze principale: . comunitatea. alţii etc). Problema aşa cum o vede asistentul social D.pe termen lung. C. Model general de rezolvare a problemelor Faza contactului I. Identificarea problemei. se urmăreşte realizarea unor reţele funcţionale în jurul victimei.pe termen scurt. B. apariţia voluntarilor.

B. A. B. D. Ce crede sistemul clientului că este necesar pentru soluţionareabbproblemei? C. Ce caută sau aşteaptă clientul de la agenţie ca metodă de rezolvare? Care sunt scopurile propuse de asistentului social în rezolvarea acestei probleme? Ce crede asistentul social că ar fi necesar să ofere sistemul de B. Clarificarea realităţilor şi evidenţierea interrrelatiilor existente intre servicii.Contactul preliminar A. • • Explorare şi investigare disconfort. Urgenţa realizării contractului necesar continuării explorării şi evaluării într-un mod care confirmă drepturile şi autonomia sistemului client şi asigură dreptul profesionistului de a interveni. Considerarea factorilor importanţi care contribuie la perpetuarea nevoii. E. Stabilirea naturii unei colaborări viitoare. A. Identificarea factorilor care par critici.Identificarea scopului A. lipsei sau dificultăţilor. scopuri pe termen lung. C. Faza contractului V. speranţă. Oportunitate.Cum vede clientul că trebuie să fie rezolvată problema: * * scopuri pe termen scurt.II. Evaluare Analiza situaţiei pentru a indica factorii majori care operează. servicii clientului. în vederea atingerii acestor scopuri? III. Motivaţie: B. Capacitatea sistemului client. C. C. 45 . IV.

Găsirea unor modalităţi adecvate de ajutor. Consilierea şi stabilirea unul scop. VI.ce încredere are asistentul social în succesul planului Faza de acţiune realizării unul plan. C. fişa procesului decisional şi mapa coerciţie. Considerarea unor posibile alternative. A. cunoştinţelor. Tehnicile şi instrumentele de intervenţie sunt folosite de asistentul social în rezolvarea problemelor complexe ale violenţei domestice» Dintre tehnicile şi instrumentele mai importante. B.se specifică modul de intervenţie şi se împart obligaţiile: resursele şi serviciile care trebuiesc folosite. F. VIII. E. încurajarea şi liniştirea clientului.D. Luarea în considerare a forţelor exterioare sistemului client care ar putea împiedica desfăşurarea planului. folosite de asistentul social în cazurile de violenţa domestică. aptitudinilor şi timpului necesar Prognoze . principiilor şi conceptelor adecvate din grupul de cunoştinţe al profesiei de asistenţă socială Formularea unui plan de actiune-un ghid de Intervenţie. Dacă metodele folosite au fost adecvate. A. E. VII Identificarea resurselor. metodele prin care pot fi folosite şi cine şi ce trebuie să facă. Concentrarea eforturilor asupra schimbării. C. inversarea rolului. D. X. cu activităţile asistentului social. Final Evaluarea împreună cu clientul a îndeplinirii planului. IX. Rolul asistentului social. îndeplinirea planului . planul de securitate. 46 . evaluarea iniţială a violenţei domestice. B. Selecţia şi folosirea generalităţilor. D. Acordul cu sfârşitul şi terminarea contractului Menţionarea rezultatelor Evaluarea finală Proces continuu. A. capacităţilor şi motivaţiilor disponibile. redefmirea. A fost îndeplinit planul. sculptura familiei. G. Estimarea forţelor. menţionăm: consilierea. B.

psihologie sau psihiatrie. Scopul consilierii psihoterapeutice este de a surprinde. asistentul social realizează clarificarea gândurilor şi sentimentelor victimei cu privire la ceea ce o preocupă în prezent. deci urmăreşte: reducerea stresului prin oferirea suportului emoţional.a. realizarea unui bun menagement al resurselor deţinute de pacient şi pregătirea In cazul în care problemele depăşesc competenţa asistentului social. problema care apare este dacă trebuie direcţionată consilierea pe menţinerea relaţiei prin antrenarea schimbării sau să fie centrată doar pe problemele soţiei. dezvoltarea personalităţii. analiza şi înţelege substraturile de facture patologice ale actului de violenta domestică. care trebuie să participe pentru început la şedinţele de 47 acestuia pentru acceptarea schimbărilor în propria viaţă. . rezolvarea conflictelor interpersonale. In consilierea unei femei abuzate. când violenţa constituie o trăsătură înserată la soţ. ghidul de explorare a situaţiei se poate baza pe următoarele puncte de interes: Care sunt resursele sociale şi financiare ale familiei? Ce elemente de stres afectează în mod curent familia? Care este ocupaţia soţului? Sunt folosite diferenţele religioase pentru justificarea bătăii? Copii au fost planificaţi sau nu? Există dovezi ale abuzului de alcool. Pot răspunde la întrebare numai persoanele afectate de violenţă. Pe baza celor relatate. Consilierea utilizată în asistenţa socială are ca scop adaptarea clientului la condiţiile de viaţă. clientul este dirijat spre alte servicii de specialitate. ale dependenţei de jocuri de noroc sau legături extraconjugale din parte unuia dintre parteneri? Violenţa era dominantă în familiile de origine ale partenerilor? Cum pot fi eludate aceste comportamente încorporate ? Normele şi valorile pe care le au partenerii sunt importante? In cadrul terapiei. care se desprind din comportamentul verbal sau nonverbal al acestuia. Consilierea In cazul în care tehnica aleasă de specialist este consilierea. consilierul face observaţii şi pune întrebări în legătură cu gândurile şi sentimentele clientului. Consilierea practicată în asistenţa socială trebuie să se diferenţieze de cea practică în psihoterapie.

reactia femeii este de a-l apara pe atacator si de a se autoinvinovati..Deci credeti ca este vina dumneavoastra ca bea? Credeti ca motivul este ce nu va ingrijiti cum trebuie de gospodarie? Client:.Probabil daca sotul meu ar inceta sa mai bea atata as putea avea mai multa grija de gospodarie. şi ce să fac" sau „Credeţi că ar fi mai bine să divorţez?" Multe femei bătute continuă să stea ani de-a rândul cu partenerul într-o relaţie violenta si nu s epot separa pana cand nu au incredere in propriile puteri. in continuare catvea din aceste tehnici: Ascultarea activa clarifica cele spuse de ambele persoane si se realizeaza prin repetarea afirmatiilor de catre persoana care vorbeste. Cel mai adesea. reflexia.. Exemplificam.Deci credeti ca toata responsabilitatea gospodariei cade asupra dumneavoastra. parafrazarea. trebuie avută în vedere fericirea copiilor. 48 . Mi –ar si face mai multa placere. verificarea sau clarificarea. femeia se va simti neinteleasa si dispretuita..vreau sa spun ca eu muncesc si nu se vede. In funcţie de împrejurările şl de motivaţiile celor implicaţi.Ei. poate fi abordată terapia de cuplu. Recomandările trebuie oferite întro anumită formă: „ Este ceea ce aş face eu. cu ajutorul căreia să fie indentificata componenta nefuncţionala. ca in exemplul urmator: Client:." "Este ceea ce alţii ar face de obicei". evocarea.. Asistent social:.. In acest sens. Trebuie evitate recomandările pentru clientul care întreabă „cum.. Dintre tehnicile utilizate frecvent se pot mentiona:ascultarea activa. şi trebuie cercetat dacă nu cumva şi ei sunt victime ale violenţei. In cauzl in care consilierul nu accepta aceasta ambivalenta si confuzie. Consilierul trebuie să acorde o atenţie sporită femeilor care s-au despărţit de soţ şi încearcă să-şi facă o viaţă nouă pentru ele şl pentru copii. taraganat. dacă aceştia există. caracterizat de separari si impacarai repetate. Când lucrează cu femeile agresate de soţ de exemplu. Asistent social:. consilierul este bine să evite să le sfătuiască să rămână sau să părăsească relaţia abuzivă. confruntarea sau sumarizarea. precum şi interacţiunile defectoase pentru a fi corectate. Plus ca nu ma ajuta nimeni nici macar copiii. de grup sau individuală. Deoarece femeia batuta este ambivalenta si nehoatrata se recomanda ca cei care realizeaza procesul de consiliere sa nu-l critice ori ridiculizeze pe sot. Pentru majoritatea femeilor batute decizia de a pleca este un proces amanat.nu chiar.consiliere.

Evocarea consta in a incuraja pe celalalt sa continuie: Client:- Da. Asistent social:-S-ar parea ca aveti foarte mult de facut de una singura. Ce parere aveti in legatura cu aceasta. Cred ca este foarte greu sa muncesti tot timpul fara nici un fel de ajutor din familie. Verificarea celor intelese sau clarificarea este o intrebare folosita dupa un mesaj ambiguu transmis de client: Asistent social:- Pareti coplesita de toate acestea, nu-i asa? Client:-Da, si sotul meu crede ca nici nu sunt buna de nimic. Parafrazarea poate fi vazuta ca reactie la continut. Cand se parafrazeaza, se atrage atentia clientului asupra coninutului mesajului. Asistent social:-Vreti sa spuneti ca munciti si va ingrijiti de gospodarie si sotul dumneavoastra tot nu este multumuit? Client:-Da, cred ca intr-adevar asa stau lucrurile. Confruntarea este o punere in evidenta a discrepantelor, a distorsiunilor sau a jocurilor pe care le foloseste clientul pentru a ascunde nuste lucruri cat si pentru evitarea unei schimbari de comportament constructiv. Deci unul dintre scopurile confruntarii este de a arata discrepantele si de a-l ajuta pe client sa exploreze fiecare parte a mesajului. b. Planul de securiatate Cel mai imprtant lucru pe care trebuie sa-l faca o victima a violentei domestice este sa-si alcatuiasca un plan de securitate pentru a se proteja de abuzator. Odata ce violenta a aparut intro relatie este probabil sa se mai produca. Planul urmareste protejare victimei si a copiilor. Un asistent social specializat poate sa ajute victima sa pregateasca planul. Planul de securitate poate fi elaborat pentru orice situatie care ar putea pune un individ in eventual pericol si tine seama de locatia in care se afla acesta (acasa, spatiu public, serviciu) de tipul de agresiune care se produce(asupra copiilor,asupra sotiilor),prevede mijloacele care ar putea minimaliza efectele actului de agrsiune(ascundera armelor, chemarea vecinilor, politiei in ajutor ), contine un plan de urmat in cazul in care fuga de la domiciuliu este inevitabila(lista de prieteni care ar putea oferi ajutor, lista refugiilor disponibile in zona
49

de resedinta e victimei), autoritatile ar putea sa se implice eficient in cazul de agresiune. Recomandat este ca planul de actiune sa fie intocmit in scris si pastrat in siguranta de individul care a mai fost victima violentei domestice si care se poate transforma oricand din nou in victima. Recomandări de care trebuie avute în vedere la proiectarea şi întocmirea planului de securitate:
1. încearcă să eviţi o situaţie de abuz, părăsind locul. 2. Păstrează armele, de orice fel în locuri cât mai inaccesibile cu putinţă. 3. Deplasează-te în locuri unde nu sunt arme şi de unde poţi scăpa. 4. Dacă violenţa este inevitabilă, transformă-te într-o ţintă cât mai mică cu putinţă. 5. Dacă este posibil, să ai întotdeauna un telefon şi să cunoşti numerele la care poţi apelă

pentru ajutor.
6. Să nu-ţi fie frică să chemi poliţia. 7. Poţi să ieşi afară pentru ajutor. Vecinii vor auzi şi vor chema ei poliţia.

8.Să ştii cum ajungi la secţiile de poliţie, spitalele, secţiile de pompieri şi la magazinele nonstop din zona ta. 9. Decide-te asupra traseului. Dacă trebuie să pleci în timpul nopţii, este necesar să cunoşti traseul
10. 11. 12. 13.

Cel mai important lucru pentru copii este să fie în siguranţă. Spune-le să nu intervină în mijlocul unei lupte, nici chiar pentru ajutor Identifică un loc sigur pentru ei, cum ar fi casa unui prieten. Invaţă-i că violenţa nu este niciodată justă, chiar dacă este vorba de o persoană Spune-le că nici tu, nici ei, nu sunt vinovaţi şi nu sunt cauza violenţei.

iubită.
14.

Dacă actul de agresiune s-a produs deja este foarte important să se păstreze orice dovadă a violenţei, cum ar fi imaginile, certificatele medicale sau jurnalul în loc sigur şi accesibil c. Incurajarea şi liniştirea clientului Această tehnică îmbracă forma sprijinirii emoţionale a clientului, care conduce şi spre consolidarea punctelor tări ale acestuia. Se recomandă utilizarea tehnicii menţionate numai în condiţiile în care asistentul social manifestă încredere în abilităţile clientului (Hollis şi Woods, 1981). Calmarea se foloseşte atunci când clientul manifestă îndoială în capacităţile sale fizice şi
50

psihice. Asistentul social fără experienţa nu poate folosi această tehnică dacă se simte stânjenit în relaţia cu clientul, existând riscul să fie perceput aşa cum se percepe pe sine. Importantă şi în acest punct este empatia. Specialistul trebuie să fie alături de client iar clientul trebuie să se simtă în deplină încredere, să simtă că este înţeles. Trebuie să vadă că specialistul apreciază corect gravitatea situaţiei, că gestionează bine criza în acest mod având puterea de a oferi linsite şi încredere. Un exemplu elocvent de liniştire şi încurajare ar putea fi: "Pe baza a ceea ce aţi făcut până acum, să ieşiţi din această situaţie, cred că sunteţi capabilă să vă asumaţi responsabilităţile care vă revin şi aveit puterea să depăşiţi acest moment mal dificil." d. Inversarea rolurilor Această tehnică are valoare terapeutică şi este folosită pentru a ajuta o persoană să înţeleagă care sunt percepţiile şi sentimentele altor persoane referitoare la situaţia în care se află. Există două categorii de inversări: între subiect şl altă persoană care îl percepe şi între client şi consilier. Asistentul social poate alege această tehnică atunci când două persoane (în cazul nostru soţ-soţie) sunt în conflict şi fiecare persoană nu înţelege sentimentele partenerului. După ce s-a identificat persoana supusă initerii acestei tehnici, se trece la etapa în care asistentul social cere clienrului să prezinte ideile persoanei pe care o substituie. Când conflictul este latent, persoana substituită este imaginară, iar când conflictul este manifest, persoana este reală. Asistentul social poate cere clienrului să-şi schimbe poziţia spaţială şi scaunul. Astfel, clientul poate să experimenteze modul în care comportamentul său îl afectează pe celălalt, realizând o descifrare a semnificaţiilor tensiunii deja existente. Stăpânită bine şi mânuita corect această tehnică se dovedeşte extrem de utilă şi ajută eficient la conştientizarea şi înţelegerea sentimentelor celuilalt. Asistentul social trebuie să aleagă momentul oportun pentru aplicarea acestei tehnici, să fie un fin observator şi să gestioneze bine momentul inversării rolurilor. La mijloc se află răbdarea şi disponibilitatea clienţilor de a încerca această tehnică şl de a încerca să depăşească momentul de criză care a generat intervenţia specialistului. e. Redefinirea
51

soţia mea. Tehnică este utilizată în mod special în cazul persoanelor implicate în conflicte interpersonale. aşa cum sculptorul modelează un vas de lut de exemplu. promovează înţelegerea necesară interpretării diferenţiate. deşi nu am făcut nimic ca s-o supăr." Asistent social: "Dana este mânioasă pentru că a avut un trecut tragic. Dana când se enervează în prezenţa dumneavoastră. prin traversarea unor evenimente importante din familie (Sheafor şi colab. Este foarte utilă pentru identificarea problemei clientului şi deschide drumul spre schimbare. câteva aspecte importante ale comportamentului familiei. prin tehnica redefinirii." f.. redefinirea este folosită de asistentul social pentru a modifica semnificaţia pe care clientul o atribuie unui eveniment sau unui comportament. atunci când un membru al familiei şi-a început sculptura: 52 . Redefinirea oferă alternative ale perceperii. dar şi pentru tratament. şi astfel să retrăiască. ci şi pe ale celorlalţi membri. Incurajând clienţii să reexamineze definiţia dată de ei înşişi unor probleme. Ann Hartman (1984) oferă următoarele sfaturi. Este un instrument utilizat pentru evaluare. Sculptura familiei Acesta tehnică ajută un client sau o familie să-şi înţeleagă nu numai propriile sentimente sau comportamente. este mânioasă pe mine. 1991). trimiterea evident fiind la artă. Concret se descrie procedeul în care unul dintre membrii familiei aranjeaza sau modelează familia într-un anume sens. nuanţate a relaţiilor interindividuale. încă îi este greu să înţeleagă tot ce s-a întâmplat. Termenul de sculptură reprezintă o metaforă. stimulând capacitatea receptiva a clientului şi abilitatea sa de a gândi tolerant în raport cu ceilalţi. asistentul social.Că tehnică. Sculptura familiei este o tehnică menită să ajute un client să reproducă. Exemplu: Soţul: „Mă preocupă foarte mult izbucnirile Danei. Dar dintr-o altă perspectivă. are încredere în dumneavoastră şi are certitudinea că nu o veţi răni şi simte că este în siguranţă. Adesea izbucneşte în plâns.

totodată. asistentul social îşi asumă rolul de moderator şi. o variaţie de la vizualizarea idealurilor la portretizarea celor mai temute circumstanţe. Pe măsură ce sculptura se realizează. asistentul social cere clientului sa-şi preia rolul şi fiecare discută despre sentimentele şi percepţiile lor. dacă doresc. sculptorul alege membrii grupului pentru a juca rolurile membrilor familiei. în timp ce actorii îşi menţin poziţiile. Plasarea membrilor include nu numai locul în care se află unii faţă de ceilalţi. în funcţie de cum o percep ei. îi întreabă pe fiecare cum se simt în locul lor din sculptura. Se remarcă. deoarece ei se văd într-un mod diferit în cadrul familiei. In acesta aplicaţie. că vor putea să sculpteze şi ei familia. pe sine. membrii familiei ar putea obiecta. puncte de stres. incurajandu-1 să folosească cât timp are nevoie şi punându-i întrebări ajutătoare de genul: „Acesta este modul în care vrei tu să fie? Sunt schimbări pe care ai vrea să le faci?" După ce sculptorul şi-a terminat lucrarea aşa cum şi-a dorit. în spatele unui ziar. dacă un copil şl-a plasat tatăl în colţ. acestuia s-ar putea să nu-i placă imaginea sau ceea ce comunică fiul sau fiica sa prin această sculptură. Tehnica poate fi folosită ca o parte din şedinţa de terapie de grup. Este important să permitem sculptorului să termine fară întreruperi şi să-i asigurăm pe ceilalţi membrii ai familiei. g. sculptorul da posibilitatea fiecărei persoane să spună ceva tipic referitor la relaţia lor. Asistentul social ar trebui să-1 ajute şi să-1 sprijine pe sculptor. De exemplu. Sculptura familiei este o tehnică flexibilă.Se poate sugera sculptorului să-şi imagineze familia acasă. mai târziu. Odată ce sculptura este realizată. Aceasta arată şi cum se simt ei în legătură cu structura actuală a familiei şi poate dezvălui. poate arăta nemulţumirea din partea membrilor de familie. iar instrucţiunile pot fi date de contextul trecutului sau al viitorului familiei. Intr-o altă variantă a sculpturii familiei. seara. ci şi unde se uită sau cum sunt poziţionate corpurile fiecăruia. Invitaţia de a-şi exprima părerea. Fişa procesului decizional 53 . Unde va fi fiecare persoană? Ce va face fiecare? Pot fi folosite scaune şi alte obiecte. de asemenea. în modul în care o văd. în cadrul familiei. reflectând cum se vede sculptorul.

utilizat în cazul unei adolescente însărcinate aflate într-o relaţie violenta: 1. oferindui o fisă care cuprinde diferite întrebări. Exemplu de fişă a procesului decizional. Cum va fi influenţată căsătoria mea de naşterea copilului? Ce voi face dacă violenţele continuă? Ce se va întâmpla cu mine dacă voi divorţa? h. să păstrez mariajul sau nu? Mă vor ajuta să cresc copilul dacă voi divorţa? Cum se va schimba relaţia cu ei dacă voi păstra mariajul? 3. Intrebări referitoatre la relaţia cu părinţii Ce vor părinţii mei să fac de acum încolo. structurate în funcţie de problemele şi specificul clientului. Pe de o parte. Acest instrument de lucru realizează prezentarea situaţiei în care se află clientul şl furnizează informaţii sintetizate pentru asistentul social Metodele generale. Se consideră că fişa reprezintă un document scris cu dublă utilitate.Un asistent social poate sprijini clientul pentru a se decide asupra unor alternative. furnizează informaţii structurate care provoacă clientul la analiza propriei situaţii. efectele şi scopurile întocmirii unei mape de coerciţie sunt redate în continuare.Intrebări referitoare la viaţa mea după naşterea copilului. Intrebări referitoare la relaţia mea cu tatăl copilului. 54 . mapa coerciţiei prezintă succint metodele folosite de abuzator în vederea exercitării puterii şi asociaţia dintre efectele violenţei şi scopurile avute de persoană violentă pentru obţinerea unor efecte care să favorizeze dependenţa de el. utilizată în şedinţele de întâlnire. pe de altă parte poate 11 folosit ca „temă pentru acasă". Mapa coercitiei Elaborată de Biterman (1973). Pot să mă bazez pe sprijinul lui financiar? Pot să mii bazez pe sprijinul lui emotinal? Relaţia mea cu el s-a schimbat de când sunt însărcinată? 2.

Metode generale Izolare Efecte şi scopuri Privează orice victimă de sprijin Dezvoltă îngrijorarea de sine Creează dependenţa victimei de agresor Creează frustrări Elimină stimulii care ar putea intra în Monopolizarea percepţiei competiţie cu cei controlaţi de agreso Provocarea epuizării şi dezechilibrului Slăbeşte abilitatea fizică şi mentală a Teamă Inteligenţă ocazională Demonstrarea supraputerii Degradarea victimei de a face faţă agresiunii Cultivă anxietatea şi disperarea Oferă motive pozitive pentru acord sau compromis Sugerarea inutilităţii rezistenţei Costurile rezistenţei apăr capitulare Dezvoltarea complicitatea 3. Convenţia cu privire la drepturile politice ale femeii(1954). militând pentru egalitatea între sexe pe plan politic.3 Legislaţia în vigoare referitoare la violenţa domestică Violenţa domestică a apărut. social. dar a fost considerată un timp îndelungat. odată cu constituirea familiei. respectiv al femeii şi a copiilor şi bătrânilor. ca o situaţie normală de manifestare a violenţei celui mai puternic şi în aceeaşi măsură de supunere necondiţionată a celui mai slab. probabil. Declaraţia cu privire la mai primejdioase pentru stima de sine decât Acceptarea cerinţelor trivial obiceiului de a accepta 55 . Convenţia cu privire la egalitatea remunerării mâinii de lucru masculine şi a mâinii de lucru feminine pentru o muncă de valoare egală(l 953). cultural. Amintim în acest sens următoarele documente: Convenţia cu privire la reprimarea traficului de finite umane şi a exploatării prostituţiei semenilor (1951). Documente internaţionale au legiferat drepturile femeiii. economic. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948) prevede drepturi egale pentru femei şi bărbaţi. excluzând orice posibilitate de discriminare după sex.

Abordarea violenţei domestice se realizează în baza unor articole din Constituţie. mamele fiind ameninţate rudele intervin. pus în aplicare în 1965) şi Constituţia Romniei (1991) stabilesc principalele drepturi ale femeii şi egalitatea acestora cu bărbaţii. În România. determinând vătămarea corporală gravă sau chiar moartea victimei. care influenţează negativ decizia. prin divorţ. • considerând-o un stigmat social. Instanţele judecătoreşti intervin în cazuri de violentă domestică în următoarele situaţii: în momentul în care victima violenţei domestice optează pentru întreruperea relaţiei. în situaţii în care victima răspunde la violenţă ( pentru a se apăra sau pentru a-şi proteja copiii). în situaţii în care violenţa atinge cote maxime de agresivitate.eliminarea tuturor formelor de discriminare pentru femei(1980). etnie. De multe ori desfacerea relaţiei prin intentarea procesului de divorţ este evitata. Codul Penal(1997). întrucât victima se teme de agravarea violenţei partenerului său aceasta evaluează dificultăţile materiale care ar apărea după divorţ ori există riscul pierderii locuinţei sau necesitatea plătirii unei sume mari de bani pentru a compensa partea partenerului din proprietatea comună. indiferent de rasă. 56 . sex sau religie. eşecului lor şi că pe o incriminare în ochii celorlalţi.in afara familiei. de cele mai multe ori. La cele prezentate mai sus intervin şi costurile ridicate ale procesului de divorţ. determinând moartea celui care a abuzat-o. O scurtă analiză a demersului legislativ actual arată lipsa de specificitate a legii cu privire la incriminarea violenţei domestice. descurajând decizia de divorţ. cu pierderea copiilor în urma divorţului. Este necesar să precizăm că atunci când este vorba despre intervenţia poliţiei. apartenenţa la anumite religii intervine ca un factor important. care ating securitatea familiei şi a indivizilor care o compun. Codul Familei (1953. care garantează dreptul la protecţie şi libertate fizică şi morală al oricărui cetăţean al ţării. Declaraţia privind eliminarea violenţei îmoptriva femeilor (1993). se fac referiri numai la aspectul care fac obiectul Codului Penal.Codul Civil(promulgat în 1964. Acestor factori li se adaugă şi alţii cu caracter psihologic şi social în influenţarea hotărârii de a divorţa: • • victimele violenţei domestice văd divorţul ca pe o consemnare definitiavă a problema custodiei copiilor este un factor inhibitor. modificat în 1956).

705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială şl alte prevederi legale în aceeaşi materie.In afara deciziei de divorţ. 211. ca uramare a violenţelor repetate ale acestuia. 2. ale Legii nr. pubicată în Monitorul Oficial nr.din 29 mai 2003. în vederea sancţionării vinovatului. se specifică atribuţiile asistenţilor familiali şi se stabileşte cadrul de funcţionare a adăposturilor. 309.(1) în sensul prezentei legi. 205. precum şi prevederilor prezentei legi.lovire sau alte forme de violenţă nu sunt luate în considerare de pârâtul justiţiei. îndreptată asupa victimei sau membrilor familiei victimei. (2) Statul acţionează pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. deorece acţiunea penală se declanşează prin plângere prealabilă. 193. instanţa judecătorească mai intervine şi în situaţii în care violenţa capătă forme mai grave. 189-191. este doar o soluţie de excepţie. bazată pe prietenie. 305307. 57 . Atunci când violenţa domestică se finalizează cu moartea agresorului. psihică. Se înfiinţează astfel Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei. 206. 179183. cum ar fi vătămarea corporală sau moartea. constituie un obiectiv de interes naţional. 318 şi altele asemenea din Codul penal. Parlamentul Roamniei a adoptat Legea nr. .1. 217 din 22 mai 2003: CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. luând în considerare fapta penală. 197. afecţiune şi întrajutorare morală şi materială a membrilor familiei. 314-316. Impăcarea survine ca urmare firească a presiunii sau ameninţării agresorului. potrivit dispoziţiilor ari 175. 198. dezvoltarea si consolidarea solidaritatii familiale. care provoacă o suferinţă fizică. Multe cazuri de vătămare corporală.(1) Ocrotirea si sprijinirea familiei.367. sexuală sau un prejudiciu material. 217 din 22 mai 2003. violenţa în familie reprezintă orice acţiune fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii. ideea legitimei apărări. 176. Intervenţia acestei instituţii este destul de limitată. Plângerea nu este depusă în toate situaţiile de violenţă domestică. Art. 202. ce se înţelege prin membru de familie şi se asigură structurile teritoriale şi personalul corespunzător care vor instrumenta cazurile de violenţă identificate. 194. tăinuirea fiind o strategie de supravieţuire. prin care se redefineşte din punct de vedere legal violenţa in familie. Prezentăm în continuare conţinutul legii nr.

. acordându-le sprijinul necesar în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la alin. în condiţiile legii. . capabil să desfăşoare programe de terapie şi consiliere a agresorilor.în sensul prezentei legi. prin structurile lor teritoriale.(1) Ocrotirea şi sprijinirea familiei. prin reprezentanţi legali. 149 din Codul penal. Art. . precum şi autorităţile administraţiei publice vor acorda sprijinul logistic. vor desemna personalul specializat să instrumenteze cu celeritate cazurile de violenţă în familie.(1) Comunităţile locale. precum şi autorităţile administraţiei publice locale asigură condiţii pentru consolidarea familiei. de asemenea. dovedite pe baza anchetei sociale. . (1) şi (2). 5 vor asigura pregătirea şi perfecţionarea continuă a persoanelor desemnate pentru identificarea formelor de abuz şi pentru instrumentarea cazurilor de violenţă în familie. 7. de la bugetele 58 . prin reprezentanţi legali. violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale.De efectele prezentei legi beneficiază şi persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copil. Ari 1. precum şi oricare alte persoane juridice implicate în acţiuni caritabile. 6. 4. comunităţile locale. 3. astfel cum este definită la art.asistenţi sociali şi psihologi -. Rezultatele aplicării acestor programe se vor prezenta instanţelor. (4) Organizaţiile neguvernamentale.(2) Constituie. prin membru de familie se înţelege: a) b) soţul.Ministerele şi celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice. rudă apropiată. Art. (2) Serviciul de reintegrare socială şi supraveghere a infractorilor va pregăti personal specializat . Art. pentru prevenirea conflictelor şi a violenţelor în familie. . Art. informaţional şi material Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei. vor putea beneficia de subvenţii de la bugetul de stat sau. Art. 5. dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale. (2) în cazul declanşării unor violenţe. după caz. organizaţiile neguvernamentale. .(1) Autorităţile prevăzute la art. care fac dovada că desfăşoară programe de asistenţă pentru victimele violenţei în familie. precum şi cu oricare alte persoane juridice şi fizice implicate în acţiuni caritabile. (3) Primării şi consiliile locale vor conlucra cu organizaţiile de cult.

în condiţiile legii.locale. denumită în continuare agenţie. ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Sănătăţii şi Familiei. . 8. (2) Obiectivele agenţiei sunt: 59 .(1) Se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei. CAPITOLUL II Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei Art.

după caz. d) înfiinţarea de adăposturi şi de linii telefonice de urgenţă pentru victimele violenţei în familie. autorizarea şi coordonarea activităţii profesionale a asistenţilor familiali. a minorilor. c) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sănătăţii şi de reinserţie socială. prevenirea şi combaterea violenţei în relaţiile dintre membri. agenţia are următoarele atribuţii: a) elaborarea. d) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare.a) promovarea valorilor familiale. g) efectuarea de studii şi cercetări. (4) La nivelul fiecărui judeţ şi al sectoarelor municipiului Bucureşti se constituie. în scopul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. elaborarea de strategii. f) organizarea de cursuri de cunoaştere a formelor de violenţă în familie. 60 . prin măsuri de păstrare a confidenţialităţi identităţii lor. precum şi prin măsuri de protecţie psihologică a acestora. precum şi al activităţii unităţilor care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea sa. Art. prognoze. i) implicarea si sprijinirea initiativelor parteneilor sociali in rezolvarea problemei violentei in familie. prin hotărâre a Guvernului. e) instruirea.(1) Pentru realizarea obiectivelor în domeniul îngrijirii şi protecţiei victimelor violenţei în familie. dezintoxicare. fundamentarea şl aplicarea strategiei şl a programelor în domeniul îngrijirii şi protecţiei victimelor violenţei în familie. 9. f) iniţierea şi coordonarea parteneriatelor sociale. psihologice şi psihiatrice. cofinanţarea programelor specifice în domeniul apărării şi consolidării familiei. b) sprijinirea membrilor de familie aflaţi în dificultate ca urmare a actelor de violenţă în familie. e) protejarea victimelor şi. b) controlarea aplicării reglementărilor din domeniul propriu. în special. organizarea. realizarea şi publicarea de materiale ştiinţifice şi promoţionale specifice. structuri în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei. în timpul instrumentării cazului. h)realizarea bazei de date pentru gestionarea situaţiilor de violenţă în familie. precum şi a îngrijirii şi protecţiei victimelor violenţei în familie. a înţelegerii şi întrajutorării în familie. . c) finanţarea sau. funcţionarea şi finanţarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (3)Sediul agenţiei.

. care se aproba prin hotarare a Guvernului. servicii medicale de urgenta. (2) Ppe langa director functioneaza un consiliu de coordonare. cu rol consultativ. – (1) Asistentii familiali sunt asistenti sociali autorizati de agentie pentru asigurarea asistentei specifice relatiilor familiale.j)infiintarea de centre de recuperare pentru victimele violentei in familie. cu avizul ministrului muncii si solidaritatii sociale. k)infiintarea de centre de asistenta destinate agresorilor. Art. (2) Agentia elaboreaza standardelel de calitatate a serviciilor sociale din domeniul protectiei victimelor violentei in famile si normele metodologice corespunzatoare. (2) Instruirea asistentilor familiali si coordonarea activitatilor lor se realizeaza de catre agentie. consiliere juridica si psihosociala.. (2) Agentia deconteaza cheltuielile legate de adaposturi. CAPITOLUL III Asistenti familiali Art.(1) Agentia este condusa de un director. 61 . (3) Ministrul sanatatii si familiei prezinta anual Guvernului un raport privind aplicarea standardelor si a metodologiei prevazute la alin.(1) Agentia stabileste procedurile si criteriile de evaluare a nevoilor sociale in domeniul violentei in famile si reglementeaza metodologia de actiune in cazurile care necesita interventia asistentilor familiali.(2). 11. telefoane de urgenta si de eliberare a certificatelor medico-legale pentru victimele violentei in famile Art. cu rang de secretar de stat. care este numit prin decizie a primului-ministru. 12. la propunerea ministrului sanatatii si familiei. numit de ministrul sanatatii si familiei. 10.

identifica solutii neviolente prin legatura cu persoanele in cauza.Asistentii familiali instrumenteaza cazul impreuna cu pesoana desemnata de Ministru de Interne. e). 62 . c).respectiv serviciul public specializat de la nivel local. pregatire profesionala. d). asistentii familiali sunt obligati sa acorde de indatat asistenta necesara si sa sesizeze Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptia.5.13. Art. CAPITOLUL IV Masuri de prevenire si combatere a violentei in familie Art. Art... urmaresc desfasuarea activitatii de prevenire a violentei in familie . monitorizeaza respectarea drepturilor persoaneleor nevoite sa recurga la serviciile adaposturilor...(1) In activitatea lor asistentii familiali au urmatoarele atributii: a).Ministrul de Interne si agentia vor stabili impreuna procedura de conlucrare a persoanelor desemnate si asistentilor familiali in prevenirea si monitorizarea cazurilor de violenta in familie. b).(1)Persoanele desemnate de autoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in familie vor avea urmatoarele atributii principale: a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deserviat. (2) In cazul in care constata acte de violenta in familie impotriva minorilor.14. intocmirea unei evidente separate. in conditiile prevazute la art. identifica si tin evidenta familiilor in care apar conflite ce pot cauza violente. culegerea informatiilor asupra acestora.15. precum si moraliltate pentru ocuparea functiei de asistent familial. Art. solicita sprijinul unor persoane fizice sau juridice pentru rezolvarea situatiilor care genereaza violenta in familie. sanantate fizica si mentala.(3) Agentia stabileste criterii de varsta.16.

c) identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora spre servicii de specialitate.. (3) Lucratorul de politie va anunta imediat autoritatea compententa la nivel local. g) instrumentarea cazului impreuna cu asistentul familial. Persoanele cu atributii in instrumentarea unui caz de violenta in familie vor indruma partile in acest sens. programe educative pentru parinti si copii in vederea prevenirii violentei in familie. 63 .20. 17.(1) Prevenirea situatiilor conflinctuale si medierea intre membrii familiei se realizeaza prin intermediul consiliului de familie sau de catre mediatori autorizati. cu sprijinul celorlalte ministere implicate si in colaborare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu. CAPITOLUL V Medierea in cazurile de violenta in familie Art. in conformitate cu legislatia in vigoare.Ministerul Sanatatii si Familiei impreuna cu Ministerul de Interne elaboreaza si dufuzeaza materiale documentare privind cauzle si consecintele violentei in familie. d) colaborarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazuriloe. (2) In caul comiterii actelor de violenta in familie . e) indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii. Art.asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora.19. 18. f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii.. a altui membru de familie sau a aunei autoritati. – Cazurile de violenta in familie pot fi supuse medierii la cererea partilor. Art. in legatura cu situatia victimei. Art. organele de politie intervin la sesizare victimei. – Ministerul Educatiei si Cercetarii realizeaza. b) informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatilor lor specifice intalnesc situatii de violenta in familie.

de regulă fară personalitate juridică.întrunirea consiliului de familie se poate face la propunerea unuia dintre membrii acestuia sau a asistentului familial. (3) în consiliul de familie participă şi tutorii. Art. Art.(1) Centrele pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie. (2) Nu pot exercita calitatea de membru al consiliului de familie cei care. care asigură protecţie. îngrijire şi consiliere victimelor violenţei în familie. CAPITOLUL VI Centrele pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie Art. pentru a participa la lucrările consiliului de familie. ar trebui să încalce interdicţia de a părăsi localitatea. nevoite să recurgă la acest serviciu de asistenţă socială. 23. denumite în continaure adăposturi. pentru membrul de familie pe care îl reprezintă.(2) Medierea nu împiedică desfăşurarea procesului penal sau aplicarea dispoziţiilor prezentei legi. . formată din membrii familiei care au capacitate deplină de exerciţiu. . 64 . potrivit legii. sunt în executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate ori care. 21. 22. găzduire. conform legii. sunt unităţi de asistenţă socială. .(1) Consiliul de familie este asociaţia fară personalitate juridică şi fară scop patrimonial.

a cheltuielilor corespunzătoare.(1) Corpurile gardienilor publici înfiinţate pe lângă consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură paza adăposturilor publice din zona de competenţă. în finicţie de natura finanţării. cât şi minorilor aflaţi în îngrijirea acesteia: protecţie împotriva agresorului. în cazul persoanelor care nu îşi pot asigura singure cazarea şi hrană. pe o perioadă determinată. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este Interzis accesul în incinta adăpostului unde se găsesc victimele. 10 alin. acestea vor avea drept de şedere în adăpost până la rezolvarea acestor deziderate de către stat sau de către organizaţiile neguvernamentale. Iar primarul poate asigură suportarea. Prevederile alin. cazare. (5) Adăposturile pot fi publice sau private. 65 . (6) Adăposturile publice trebuie să asigure gratuit următoarele servicii sociale. (2). respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti. (3) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimţământul acestora sau. după caz. hrană. atât victimei. după caz. înfiinţarea adăposturilor publice revine consiliilor judeţene. Organizarea şi funcţionarea adăposturilor publice se stabilesc prin hotărâre a al reprezentantului legal. (4) consiliilor locale. cu avizul agenţiei şi cu respectarea standardelor de calitate a serviciilor sociale în domeniu şi a normelor metodologice prevăzute la art. (8) respectarea standardelor de calitate. internarea minorilor în aşezăminte sociale etc. controlează folosirea fondurilor astfel alocate. atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecţie. asistenţă psihologică şi consiliere juridică. îngrijire medicală. prin cursuri de calificare profesională. 24 . (7) Adăposturile publice constituie domeniul privat al comunităţii. cu avizul agenţiei. instituţia care a acordat subvenţia participă la administrarea acestora sau. cu se aplică şi pentru aceste adăposturi. şi consiliilor locale. cel puţin în parte. cum ar fi: notificarea prin executor judecătoresc a înlăturării acordului tacit pentru înstrăinarea bunurilor comune sau asigurarea de dovadă.(2) Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgenţă sau cu aprobarea scrisă a asistentului familial. (2) La primirea în adăpost se aduc la cunoştinţă victimei mijloacele juridice prin care să- şi protejeze bunurile rămase la agresor. până la rezolvarea situaţiei familiale. Consultanţa juridică este gratuită. Art. (6) în cazul acordării de subvenţii adăposturilor private. prin expertiză judiciară.

de către consiliul judeţean. CAPITOLUL VII Măsuri de protejare a victimelor violenţei în familie Art. 25. . Art. Toate adăposturile trebuie arondate la un spital sau altă unitate sanitară. ori de câte ori există probe sau indicii temeinice că un membru de familie a săvârşit un act de violenţă cauzator de suferinţe fizice sau psihice asupra unui alt membra.(3) Prevederile alin.(1) în cursul urmăririi penale sau al judecăţii instanţa de judecată. 26. prin unităţile de poliţie. . una dintre măsurile prevăzute la art. după caz. Arondarea se face de către consiliul local sau. 66 . 113 şi 114 din Codul penal. în mod provizoriu. (4). va sprijini corpurile gardienilor publici pentru exercitarea atribuţiilor ce le revin. ia cererea victimei sau din oficiu. în condiţiile prevăzute de lege. precum şi măsura interzicerii de a reveni în locuinţa familiei. cu acordul Ministerului Sănătăţii şl Familiei şi al proprietarului adăpostului Arondarea este o condiţie fără de care nu se poate acorda avizul de funcţionare a adăpostului. (2) se aplică şi pentru obţinerea certificatelor medico-legale. (5) Ministerul de Interne. care să (4) asigure îngrijirea medicală şl psihiatrică. 23 alin. prevăzut la art. Pentru minori acordul este dat de părinţi sau de tutorele legal. poate dispune.Internarea victimelor sau a agresorilor în centre de tratament şi reabilitare se face numai cu acordul acestora.

Iar în cazul lipsei unei părţi. 26 se dispun de instanţa de judecată prin încheiere motivată. în termen de 3 zile de la pronunţare pentru cei prezenţi şi de la comunicare pentru cei lipsă. . 26 poate cere oricând.(2) Măsurile prevăzute la alin.000. Recursul nu este suspensiv de executare.000 lei şi 50. instanţei competente să judece fondul cauzei revocarea măsurii când temeiurile care au impus luarea acesteia au încetat. Art. 28. în cursul procesului penal. Art. (1) încetează la dispariţia stării de pericol care a determinat luarea acestora.(1) Constituie contravenţii. potrivit legii penale. .(1) Măsurile prevăzute la art. pentru Măturarea consecinţelor violenţelor. şi se sancţionează cu amendă între 10. 27.Persoana cu privire la care s-a luat una dintre măsurile prevăzute la art. dacă.000. îngrijire medicală gratuită celui aflat în suferinţă vizibilă. CAPITOLUL VIII Sancţiuni Art.000 lei următoarele fapte: a) refuzul primirii în adăpost ori refuzul de a acorda. 67 . încheierea se afişează la uşa locuinţei (3) încheierea instanţei poate fi atacată separat cu recurs. 29. . nu constituie Infracţiuni. la solicitarea motivată a asistentului familial. (2) Câte un exemplar al încheierii se înmânează pârtilor.

30. de către asistenţii Contravenţiilor le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.000 lei şi 10.000. Guvernul va aproba. (5) privind regimul juridic al contravenţiilor. 28 şi 29. . 13 alin.000.000 lei încercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a pătrunde în Incinta adăpostului în care se află sau crede că se află victima. cu excepţia art. standardele şi normele metodologice prevăzute la art. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. (3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 5. atunci când constată încălcarea de către asistenţii familiali a obligaţiilor ce le revin sau nerespectarea normelor de organizare şi funcţionare a adăposturilor.b) nesesizarea de către asistentul familial. conform legii. a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie. la propunerea Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Art. (4) Contravenţiile se constată şi sancţiunile se aplică. Partea I.000 lei refuzul părăsirii adăpostului. c) anularea autorizării asistentului familial sau închiderea adăpostului. b) suspendarea autorizării asistentului familial sau a funcţionării adăpostului pe termen de 1 -3 luni. în momentul în care condiţiile care au determinat internarea au dispărut. prin hotărâre. CAPITOLUL IX Dispoziţii finale Art.000. (2). c) schimbarea destinaţiei adăpostului. (2) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. primar sau împuterniciţii acestuia. (2). următoarele sancţiuni: a) avertisment.2/2001 familiali. respectiv a serviciului public specializat de la nivel local. 180/2002. în condiţiile prevăzute la art. 31.Agenţia poate aplica. cu modificările ulterioare. 10 alin. (2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 5.(1) In termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. 68 . indiferent de motiv. .000.000 lei şi 10.

74 alin. (2) din Constituţia României Nu sunt specificate sancţiuni exercitate asupra abuzatorului. cu respectarea prevederilor ari. Astfel. Violenţa domestică prezintă un cadru legislativ în formare. prin care să fie constrâns să renunţe la comportamente violente.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 24 aprilie 2003. 69 . lipsa coerenţei legislaţiei şi a unor prevederi constituie carenţe inerente unui început.

emoţional. Indiferent de teoriile care încearcă să explice şi să înţeleagă fenomenul violenţei intrafamiliale (teorii sociologice. morală) şi s-au propus mai multe modele şi tehnici de intervenţie în funcţie de specificul cazului şi particularităţile clientului. în cadrul domeniului mai vast al violenţei. în cuprinsul lucrării de fată s-au evidenţiat mai multe forme de agresiune (fizică. teorii feministe. afectivă. dar mai ales asupra modalităţilor de recunoaştere a existenţei acesteia. cum îl numea Gelles (1987). Din toate situaţiile enumerate mai sus violenţa fizică constituie indicatorul cel mai evident care apare în toate cazurile luate în studiu. teorii pshihologice. In ţara noastră singurele instituţii care supraveghează acest fenomen sunt fundaţiile de profil. In ţara noastră. In această lucrare au fost evidenţiate următoarele forme de manifestare a violenţei fizice: abuzul (cu grade diferite de intensitate) asupra partenerei de viaţă. In prezenta lucrare am încercat o vedere de ansamblu asupra violenţei intrafamiliale şi în acelaşi timp am încercat să surprindem în amănunt factorii favorizanţii ai acetui tip de violent dar şi efectele ei nefaste pentru individ şi pentru societate în ansamblu. intrafamilială a fost considerată ca un capitol aparte sau „un caz special". violenţa intrafamilială presupune mai multe comportamente care subminează sau distrug credinţele culturale sau religioase în special ale femeilor. Furnizarea de informaţii corecte asupra violenţei în familie. Constientizarea violenţei familiale. teorii economice. în limita finanţărilor exterioare. psihologică. care oferă. relaţionala. bătrânilor şi chiar asupra bărbaţilor toate aceste tipuri de abuz făcând parte din spectrul violenţei intrafamiliale. ca problema socială în România. forţându-le 70 .CONCLUZII Violenta conjugală. problema violenţei domestice a început să fie dezbătută în ultimul timp. abuzul asupra soţiei şi a copiilor în special. dar am avut în vedere şi abuzurile produse asupra fraţilor. economică. sa realizat la presiunea organismelor internaţionale. în anii recenţii şi tocmai de asta literatura de specialitate din limba română. diverse servicii victimelor violenţei familiale. teoria cauzelor transgenrationale etc) cert este că violenţa conjugală apare tot mai frecvent în societatea româneasca şl tulbura grav funcţionarea familiei văzută ca microsistem social şi chiar pune în pericol existenţa ei. pentru asistenţi sociali şi pentru cei implicaţi în prevenirea sau căutarea de remedii în astfel de situaţii. în acest domeniu. sunt importante pentru medici. Intr-o formă specifică. sexuală. este destul de redusă.

care posedă propriul specific teoretic şi propriul sistem de intervenţie. urmat de cauze de natură financiară şi de agresivitatea nativă a partenerului. determinând un cerc vicios. mass-media deţinând un rol important în acest sens. Acest tip de violenţă care uneori nu presupune abuz fizic are deasemena implicaţii grave. pe termen scurt şi pe termen lung.să adere la sisteme de valori diferite. apariţia violenţei şi menţinerea ei. se poate preciza că violenţa intrafamilială este un domeniu distict al violenţei. fiind un proces extins. soldându-se cu schimbarea comportamentului celuilalt în sens negativ sau cu schimbarea valorilor sale de referinţă. mediul de provenienţă. într-o anumită măsură. Altă concluzie care se desprinde din lucrarea de faţă arată destul de clar faptul că vârsta. existenţa unei locuinţe sau a unui venit stabil. gradul de instruire. Mass-media constituie o cale prin care se propagă agresivitatea si care contribuie la menţinerea unei anumite percepţii a comunităţii asupra fenomenului de violenţa domestică. cu pondere diferită. Ca o concluzie generală. iese în evidenţă în special consumul exagerat de alcool. necesitând măsuri specifice de prevenţie şi intervenţie. nefiind însă factori determinanţi ai violenţei. Violenţa manifestată mediul social se transferă sl în mediul familial. Dintre factorii declanşatori ai violenţei. Se impune necesitatea obiectivă că opinia publică să devină ostilă faţă de violenţă împotriva femeilor şi a copiilor. ci doar atribute specific sau particulare. care include toate categoriile sociale. 71 . prezenţa sau absenţa copiilor sunt factori care influenţează. să contribuie la prevenirea şi la eliminarea practicilor şi atitudinilor culturale negative.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful