You are on page 1of 151

Grile

1) Diferenta intre scontare si forfetare consta in:
a) scontarea se acorda pe perioade foarte mari de timp
b) scontrarea presupune refinantarea pe piata financiara
internationala
c) riscul este mai mare in cazul forfetarii
d) costul scontarii mai mare
e) sumele angajate prin scontare sunt mai mari decat forfetarea
2) In cazul creditului sindicalizat rolul fundamental in acordarea fondurilor
revine:
a) bancii depozitare
b) bancii custode
c) bancii leader
d) grup plasament garantat
e) investitor
3) Una din caracteristicile esentiale ale CEC-ului
a) mijloc de plata
b) mijloc de plata si creditare
c) mijloc de plata si garantare
d) mijloc de creditare si garantare
e) nu poate fi transmis prin gir
4) Nu este o tehnica de creditare pe termen scurt
a) credit de accept
b) credit cumparator
c) crdit scont
d) credit de cesiune, creanta
e) liniile de credit
5) Dobanda pe pietele internationale nu este influentata direct de :
a) venituri
b) inflatie
c) riscul asociat plasamentelor financiare
d) activitatea bancilor centrale
e) dimensiunea tranzactiilor financiare
6) Nu se regasesc printre instrumentele pietei monetare:
a) Certificatele de depozit
b) Acorduri de rascumparare
c) Optiunile pe rata dobanzii
d) Titluri de stat
e) Hartiile comerciale
7) Care nu este adevarata
a) o operatiune de arbitraj presupune un risc ridicat
b) efectul Fischer se refera la relatia dintre rata inflatiei si ratele
dobanzilor
c) actiunile preferentiale nu au scadenta
d) dividendele actiunilor nu sunt deductibile fiscal
8) Este risc specific doar debitorilor in cazul finantarii internationale:
a) riscul de dobanda
b) risc valutar de translatie
c) risc economic valutar
d) risc de tranzactie
e) nici o varianta
9) Care afirmatie e adevarata:
a) randamentul obligatiunilor pe termen lung poate fi substituit
b) riscul emitentului nu influenteaza costul capitalului de imprumut
c) creditorii au de regula drept de vot
d) dobanda nu este o cheltuiala deductibila fiscal
e) cost de emisiune ale actiunilor comune sunt mai mari decat cele
preferentiale
10) Principala caracteristica a creditului paralel consta in:
a) dobanzile sunt ajustate la nivelul pietei
b) dobanzi variabile
c) dobanzile se negociaza direct intre parti
d) dobanzile nu sunt garantate
e) dobanzile se platesc in anuitati
11) In emisiunea de obligatiuni pe pietele internationale rolul fundamental in
mobilizarea resurselor de capital revine:
a) grupului de vanzare
b) bancii leader
c) grup plasament
d) grup de coordonare
e) grup de garantare
12) Marimea cuponului unei obligatiuni nu depinde de:
a) moneda in care este denominata
b) rata inflatiei
c) credibilitatea investitorului
d) conditiile pietii financiare
13) Printre factorii care au influentat sistemul financiar intern nu regasim:
a) probleme de agentie
b) dispersia castigurilor
c) separarea capitalului
d) nevoia de consolidare a capitalurilor
14) Cand vorbim despre avantajele pe care le are beneficiarul de leasing nu
avem in vedere:
a) optiunile pe care acesta le are la expirarea contractului
b) consultanta din partea societatii de leasing
c) plata la vedere
d) costul operatiunii
e) fiscalitatea mai mare
15) Rolul fundamental in emisunea de certificate de depozitare asupra
actiunilor:
a) banca leader
b) custode
c) banca depozitar
d) banca de garantare
e) banca negociatoare
16) Creditul furnizor implica costuri pentru:
a) importator
b) exportator
c) asigurator
d) banca garant
17) Printre componentele dobanzii nu regasim:
a) prima de lichiditate
b) prima de inflatie
c) prima de confisentialitate
d) prima de risc
e) nici o varianta
18) Cele mai riscante instrumente financiare sunt;
a) optiunile
b) certificatele de depozit
c) titluri de stat
d) obligatiuni convertibile
19) Regimul valutar care nu presupune o rata pivot este
a) Consiliul Monetar
b) Flota Administrativa
c) Ancora valutara
d) Ancora ajustabila
e) Banda de variatie






Tehnica platilor ASE

Tematica pentru examen

A) I) Sistemul financiar international
A) Definitia sistemului financiar international din doua
perspective:
a) cea a reglementarilor comune
b) cea a ansamblului de componente
B) rolul sistemului financiar international

C) Factorii care explica dezvoltarea sistemului financiar
international
D) Evolutia sistemului financiar international
a) The Gold Standard
b) The Gold Echange
c) Sistemul de la Bretton Woods

II) Balanta de plati externe ( BPE)
A) Definitia BPE
B) Rolul BPE
C) Structura BPE
E) Echilibrul BPE (ajustare automata prin factori interni si
externi de destabilizare, etc..)

III) Piete financiare internationale. Intermedierea
financiara. Instrumente financiare
A) Piete financiare
1) Definitie
2) Clasificare
- monetare
- de capital
- primare
- secundare -OTC
- Echange office


3) Caracteristici comparative ale pietelor monetare
versus pietele de capital
a) durata
b) riscurile asociate
c) lichiditatea
d) volumul tranzactiilor
- 2 -

e) localizarea - ( piata monetara
interbancar – piata de capital
burse)
f) instrumente folosite ( piata monetara
instrumente de credit)
(piete de capital instrumente de
imprumut si actiuni )
B) Intermedierea financiara
1) Definitie
2) Avantaje si dezavantaje
3) Serviciile oferite de intermediarii financiari.
4) Tipuri de intermediari financiari:
a) publici - institutii financiare internationale (FMI,
BM, BEI, BERD, etc)

Agentii guvernamentale (ECA,
EGCA, etc)
b) privati – institutii depozitare
- institutii non- depozitare

C) Instrumente financiare
1) Definitie
2) Clasificare
- de investitie directa
- de investitie directa
* dupa criteriul pietelor - de credit = instrumentele pietei
monetare
- de imprumut instrumentele
- cu venit variabil pietei de
- derivate capital

instrumentele de credit (monetare: titluri de stat, hartii
comerciale, certificate de depozit, REPO, etc..)

instrumentele pietei de capital
a) instrumente cu venit fix (de imprumut):
obligatiuni de stat, municipale si corporative
b) instrumente cu venit variabil: actiuni,
obligatiuni, convertibile in actiuni, obligatiuni cu bon de subscriere in
actiuni, certificate de depozitare asupra actiunilor

- 3 -


c) instrumente derivate : futures, options, swaps,, etc

IV) Costul capitalului
A) Factorii care influenteaza dobanda
B) Componentele dobanzilor
C) Valoarea timp a banilor, VAN, VA, si RIR
Obs: Cea mai buna masura a costului capital = RIR
D) Costul mediu ponderat capital CAPM (costul creditului),
costul actiunilor, costul obligatiunilor)
E) Optimizarea structurii de capital
V) Piata valutara internationala
A) Definitia cursului de schimb
B) Regimurile valutare
C) Convertabilitatea
D) Deprecierea plus aprecierea
E) Tipuri de cotatii: directe plus indirecte
F) Tipuri de operatiuni : spot plus forward
G) Factorii de influenta cu CSV
VI) Riscurile asociate finantarii internationale

Riscuri Creditori Debitori
-------------------------------------------------------------------------
1) de tara x -
2) valutar x x
3) de dobanda x x
4) de neplata x -
----------------------------------------------------------------------------
* pt fiecare : a) definitie
b) modalitatea lor de evaluare (metodologia)

VII) Tehnici de plata folosite in tranzactiile internationale
A) Tehnici simple de plata
1) Plata in avans
2) plata in consignatie
3) plata la termen

B) Mijloace de plata :
1) CEC-ul
2) Cambia
3) Biletul la ordin
4) OP-ul

C) Modalitati de plata:
1) Acreditivul documentar
2) Incasso-ul documentar
* de stiut la fiecare mecanismul!, de stiut la fiecare avantajele,
dezavantajele si caracteristicile!

VIII Tehnici de creditare pe pietele internationale
A) Creditarea pe termen scurt
1) Creditul reincarcabil
2) Creditul over-draft
3) Avansul in contul curent
4) Creditul de scont : descontarea cambiilor
5) Creditul de accept
6) creditele de prefinantare
7) Creditele bazate pe cesiunea creantelor
* de stiut la fiecare mecanismul, avantajele si dezavantajele
B) Tehnici de creditare pe termen mediu si lung
1) creditul sindicalizat
2) euro-creditul
3) creditul furnizor
4) creditul cumparator
5) creditul paralel
6) creditul subsidiar
C) Tehnici speciale de creditare pe pietele internationale
1) Leasing-ul
2) Factoring-ul non-bancare
3) Forfetarea

IX) Emisiunea de actiuni si obligatiuni pe pietele internationale
A) IPO (= oferta publica initiala)
B) Emisiunea de GDR -uri
C) Securitizarea
* de stiut la fiecare mecanismul, avantajele, si dezavantajele
De exemplu:


Costul capitalului

1. Planurile de finantare pentru anul viitor de la Graham Company includ vanzarea de
obligatiuni pe termen lung cu un cupon avand o rata de 10%. Compania estimeaza ca
poate vinde obligatiunile la un pret care va genera un randament pana la scadenta
(YTM) de 12%. Daca rata impozitarii este de 40% și obligațiunile sunt plasate privat,
care este costul capitalului împrumutat dupa aplicarea impozitelor pentru compania
Graham?

2. Infinity Industries tocmai a emis actiuni preferentiale cu o valoare nominala de
100$, la care plateste un dividend de 11%. Actiunile se vand pe piata pentru 97$
bucata, iar compania Infinity trebuie sa suporte costuri de emisiune de 5% pe actiune,
din pretul pietei. Care este costul capitalului obtinut din emisiunea si vanzarea
actiunilor preferentiale pentru compania Infinity?

3. Firma DEF opereaza cu o structura optima a capitalului de 70% capital propriu si
30% capital de împrumut. CMPC-ul firmei este de 14%. Firma plateste un impozit pe
profitul corporativ de 40%. Dividendul pentru anul viitor este estimat la 2 um/actiune,
iar firma DEF are o crestere așteptata, constanta a veniturilor si dividendelor de 6%.
Costul capitalului propriu folosit pentru calcularea CMPC se refera la profiturile
reinvestite, în timp ce costul datoriei înainte de impozitare este de 12%. Care este
pretul curent de echilibru pentru actiunile DEF?

4. Firma LMN îsi finanteaza operatiunile doar prin credite si profituri reinvestite. Ea
poate sa împrumute sume nelimitate la o rata a dobanzii de 12% atata timp cat se
încadreaza în structura de capital tinta, care prevede 45% capital de împrumut si 55%
capital propriu. Ultimul dividend platit a fost de 2,4 um, iar cresterea constanta
asteptata a veniturilor si dividendelor firmei este de 12%, iar actiunile firmei LMN se
vand cu 24 um/actiune. Impozitul pe profitul corporativ este de 40%. Care este costul
capitalului firmei LMN?

5. De-a lungul ultimilor ani, corporatia nord-americana Harry Davis Industries s-a
confruntat cu constrangerea unui cost al capitalului prea ridicat pentru a realiza un
numar semnificativ de investitii de capital. Totusi, recent, costul procurarii capitalului
a cunoscut o tendinta de reducere sensibila, astfel încat managementul firmei s-a decis
sa analizeze în mod temeinic un program de extindere majora a operatiunilor firmei,
propus de departamentul de marketing. Sa presupunem ca sunteti asistentul vice-
presedintelui pentru probleme financiare al corporatiei Harry Davis Industries.
Sarcina dvs. principala este aceea de a estima costul capitalului firmei. Seful dvs.
direct v-a pus la dispozitie urmatoarele date, considerate de el a fi relevante pentru
sarcina ce va revine:
1. Impozitul pe profitul corporativ este de 40°.
2. Pretul curent pe piata al obligatiunilor emise de Harry Davis Industries, care au o
rata a cuponului de 12°, platibila semestrial, si care mai au 15 ani pana la data
scadenta, este de 1.153,72$. Valoarea nominala a obligatiunilor este de 1000$.
Firma nu utilizeaza, în general, credit pe termen scurt. O noua emisiune de
obligatiuni ar urma sa fie plasata privat, fara costuri de subscriere (emisiune).
3. Pretul curent pe piata al actiunilor preferentiale (perpetue) emise de firma este de
113,10$; aceste actiuni au o valoare nominala de 100$ si aduc actionarilor un
dividend în valoare de 10$ pe an, platibil trimestrial. Daca Harry Davis Industries
ar realiza o noua emisiune de actiuni preferentiale, costurile de subscriere ce ar
trebui sa fie suportate ar fi de 2$/actiune.
4. Actiunile comune ale firmei se vand pe piata în mod curent la pretul de 50,00$ pe
actiune. Cel mai recent dividend platit, D
0
, a fost de 4,19$ si se estimeaza ca
dividendele vor creste cu o rata constanta de 5°. Coeficientul beta al corporatiei
Harry Davis Industries este de 1,2; randamentul curent al obligatiunilor
guvernamentale pe termen lung este de 7°, iar prima de risc a pietei este de 6°.
Utilizand abordarea “Randamentul obligatiunilor plus prima de risc”, firma a
estimat ca prima de risc este de 4°.
5. Structura de capital-tinta a firmei Harry Davis Industries este de 30° capital de
împrumut pe termen lung, 10° actiuni preferentiale si 60° actiuni comune.

Pentru a va structura întru-catva sarcina, seful dvs. v-a cerut sa raspundeti la
urmatoarele întrebari:
A (1) Ce surse de capital ar trebui sa fie luate în considerare atunci cand estimati
costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) firmei Harry Davis Industries?
(2) Estimarea costului componentelor trebuie facuta înainte sau dupa aplicarea
impozitelor?
(3) Costurile utilizate în calcule trebuie sa fie cele istorice sau cele noi
(marginale)?
B (1) Care este rata dobanzii de pe piata pentru datoria contractata de firma si
care este costul capitalului împrumutat de ea?
(2) Costurile de subscriere trebuie sau nu sa fie incluse în estimarea costului
datoriei?
C Care este costul capitalului pentru actiunile preferentiale emise de firma?
D (1) De ce trebuie avut în vedere un cost al capitalului atunci cand finantarea se
realizeaza prin reinvestirea profiturilor?
(2) Corporatia Harry Davis Industries nu intentioneaza sa lanseze o noua
emisiune de actiuni comune. Folosind abordarea CAPM, care este costul estimat al
capitalului propriu pentru aceasta companie?
E Care este costul capitalului propriu în cazul în care se foloseste abordarea
“Randamentul obligatiunilor plus prima de risc”?
F Care este estimarea dvs. finala pentru costul capitalului propriu, k
e
, al firmei
Harry Davis Industries?
G Care este CMPC-ul firmei analizate?



CARTEA REZUMAT CF TEMATICII


Capitolul 10) PIATA INTERNATIONALA A CREDITULUI
Tehnici de creditare pe pietele internationale

Pe pietele internationale de credit:
- primul loc ii apartine UE
- creditele pe termen scurt domina in detrimentul celor lungi
- creditele sindicalizate capata o importanta tot mai mare
- piata internationala a creditelor in tarile in curs de dezvoltare tinde sa scada
- piata internationala a creditelor este cea de-a doua alternativa de finantare, dupa obligatiuni
Rata dobanzii
d = rata nominala a dobanzii
E ( r ) -= rata reala, asteptata a dobanzii
E ( I) = rata asteptata a inflatiei
E (lichiditate) = prima de lichiditate asteptata
E (risc) = prima de risc asteptata
d nominala = E( r ) + E ( I) + E (lichiditate) + E (risc)

Ecuatia Fisher
IP2
(1 + d
nominala
) = [ 1 + E( r ) ] + [ 1 + E ( I)] unde E ( I) = ----
IP1
IP2= indice al preturilor din perioada viitoare
IP1= indice al preturilor din perioada curenta

In functie de orizontul de timp creditele externe, tehnicile de creditare pot fi
clasificate in 3 mari grupe
I).Tehnici de creditare pe termen scurt:
II).Tehnici de creditare pe termen mediu si lung
III)Tehnici speciale de creditare;
A) Credite pe termen scurt/ creditarea pe termen scurt
Ele se impart in:
A1) credite de prefinantare
A2) credite de export
A1)Credite de prefinantare
Acordarea acestui credit este legata de fabricarea si pregatirea pentru export a unui produs
determinat. Rolul acestor credite este de a acoperi necesarul de lichiditati la producator atunci
cand avansul primit de la cumparator la semnarea contractului nu este suficient sau cand apar
probleme cu acoperirea cheltuielilor pe parcursul fabricatiei. Creditele de prefinantare a
exporturilor se finanteaza ,realizeaza prin: a) avansul in cont curent b) creditele in cont
curent, c) creditele de prefinantare specializate, d) creditele de prospectare.
Avantajele creditelor de prefinantare sunt: permit obtinerea rapida de lichiditati pt
producator, alta – permit fluidizarea fluxurilor financiare, alta acopera integral valoarea
exporturilor si sustine unele partizi mari de marfuri.
A2) Credite de export
a) Creditul de scont
Este folosit de exportatorul care vinde pe credit, pe termen scurt, si se finanteaza prin
scontare. Vanzarea pe credit de scont este insotita de emiterea unui titlu de credit (cambie,
bilet la ordin) , prin care importatorul este obligat sa plateasca la scadenta, contravaloarea
marfurilor.
Scontarea = este o forma de mobilizare a creditelor pe termen scurt Prin scontare se intelege
vanzarea acestui titlu de creanta inainte de scadenta unei banci. Valoarea incasata inainte de
scadenta depinde de numarul de zile ramase pana la scadenta si de nivelul scontului..
Valoarea scontului = suma de bani pe care banca o va plati beneficiarului exportatorului)
Valoarea valoarea taxa scontului nr de zile
scontului = nominala x ( 1 - ------------------ ) x. ----------------
100 365 de zile
Valoarea nominala= valoarea cambiei la scadenta
Taxa scontului = valoarea procentuala care se calculeaza din valoarea nominala a cambiei
Nr zile = nr de zile ramas pana la scadenta cambiei.
b) Creditul de accept
- Este asemanator creditului de scont cu diferenta ca importatorul in acest caz nu
accepta utilizarea titlurilor de credit
Creditul de accept poate fi:
- Din partea bancii exportatorului (b1)
- Din partea bancii importatorului (ii)
b1) Credit acceptat din partea bancii exportatorului
- Consta in incheierea unui contract de export de catre o companie urmand ca exportatorul (
in calitate de tragator si beneficiar) sa solicite / sa traga o cambie bancii sale, adica a bancii
exportatorului. Banca exportatorului accepta cambia pentru o scadenta care nu depaseste
de regula 180 de zile, iar creditul de accept poate fi acordat in doua modalitati:
****- exportatorul poate sa-si incaseze in avans, partial contravaloarea exportului direct de
la banca emitenta s cambiei saiu
***- Exportatorul sconteaza cambia la o alta banca, in baza acceptului bancar primit,
Exportatorul va suporta costul creditului de accept, . Costul creditului de accept
incorporeaza / include taxa scontului si un comision de acceptare.
b2) Credit acceptat din partea bancii importatprului
Consta in incheierea unui contract de export in care tot exportatorul , in calitate de tragator
solicita/ trage o combie bancii importatorului, nu bancii exportatorului cum a fost cazul
mai sus. (in asta consta diferenta) Banca importatorului accepta tragerea cambiei asupra
sa in favoarea importatorului Exportatorul este platit la vedere. Importatorul ramane dator
fata de banca. Importatorul va suporta costul creditului de accept, . Costul creditului de
accept incorporeaza / include taxa scontului si un comision de acceptare.
c) Creditul transferabil
In creditul transferabil exportatorul , pe baza de contract de export, livreaza marfa de
export insotita insa de emiterea unei cambii asupra importatorului.
In acest caz importatorul se finanteaza transferand cambia, prin gir, unei companii de
finantare. Compania de finantare va efectua plata contra cambiei transferate. Plata se face
la scadenta.
Gir = act prin care beneficiarul cambiei unei alte persoane toate drepturile ce izvorasc
din cambie
d) Acorduri de Credite Revolving
Acordul de Credit Revolving consta in incheierea unui contract de export pe termen
scurt de reinoire / de prelungire a unui alt credit pe termen mediu
Acordul de Credit Revolving = este un mecanism care permite mobilizarea unui imprumut pe
termen mediu prin intermediul unor credite pe termen scurt reinnoibile
Acordurile sunt cel mai adesea incheiate pentru 3 ani.
Inscrisurile bancare acopera de regula o perioada de 90 de zile, insa compania poate sa le
reinnoiasca in cadrul acordului.
Foarte folositoare cand nevoile de finantare nu sunt bine definite.
e) Linia de credit
Linia de credit = este un acord intre un exportator si un importator, (un imprumurator si un
imprumutat,) prin care debitorul are acces la fonduri(pana la o anumita suma) in limita
unei sume specificate si pe o perioada de timp determinata.
- Debitorul poate imprumuta orice suma care se incadreaza in linia de credit si plateste
dobanda doar pentru suma imprumutata; adica doar pentru creditul luat si nu pentru
intreaga linie de credit. Deci in caz de linie de credit suma de plata se bazeaza pe dobanda
calculata la suma umprumutata.
- Daca fondurile nu sunt utilizate in totalitate, adica daca nu foloseste linia de credit,
debitorul va fi obligat sa plateasca penalitati in favoarea creditorului.
f) Avansul prin cesiunea de creanta /Creditele bazate pe
cesiunea creantelor
presupune acordarea unui credit exportatorilor de catre o banca pe baza cesiunii creantelor in
valuta detinuta de acestia asupra unor parteneri externi. Cesionarea creantelor se realizeaza la
o valoare mai mica, suma incasata de exportatori fiind diminuata cu marja institutiei
creditoare. Cesiunea de creanta este mecanismul care sta la baza factoringului
B) Credite pe termen lung sau creditarea pe termen mediu si lung
1) creditul sindicalizat sau credite sindicalizate
Creditele sindicalizate/ Creditul sindicalizat este o alta tehnica de finantare internationala pe
termen mediu si lung si pentru sume mari, Si aceasta tehnica presupune contactarea unei
banci puternice (banca leade manager) care va constitui un grup de management format
dintr-un numar de banci de renume, Spre deosebire de eurocreditare, in cazul creditului
sindicalizat responsabilitatea pentru intreaga operatiune si-o asuma grupul de
management. In plus banca lider si grupul de management (conducerea bancii) va subscrie
obligatoriu pentru mai mult de jumatate din masa totala a creditului (2/3 dar maxim 60
%).
Pentru restul fondurilor solicitate, grupul de management va constitui un grup de banci
participate care va intocmi un memorandum de plasament (un fel de cerere de oferta) adresat
bancilor comerciale ce actioneaza pe piata financiara internationala. Daca vor fi de acord cu
aceste banci vor intra in creditul sindicalizat obligandu-se sa procure si sa remita fondurile
pentru care au subscris. In final, sumele solicitate vor fi acoperite integral. Deoarece riscurile
si responsabilitatile sunt distribuite intre mai multe banci si pentru ca o mare parte din masa
creditului este acordata direct de bancile din consortiu bancar, creditul sindicalizat este uneori
mai putin riscant si mai ieftin decat eurocreditele.
2) eurocredite sau eurocreditul
- Eurocreditele sunt creditele obtinute de pe piata financiara internationala(a eurodevizelor) ,
pe termen mediu (3-8 ani) care consta in denominarea monedelor intr-o alta tara decat tara
de emisiune. (ex creditul este denominat in dolari SUA dar este acordat de un consortiu
britanic)
- Sunt acordate ca si creditele sindicalizate de un grup de banci aflat sub conducerea unei
banci coordonatoare , banca lead manager. Banca lead manager incheie contractul cu
beneficiarul, coordoneaza grupul si actioneaza ca mandatar al acestuia. In jurul bancii
coordonatoare se formeaza grupuri de manegement de coordonare care reprezinta nucleul
propriu-zis al consortiulu ,membrii acestuia obligandu-se sa asigure fiecare o parte din
valoarea totala a creditului (prin mobilizarea de fonduri de pe pietele financiare locale. Pt
aceasta ei (membrii consortului) primesc un comision care se adauga la costul creditului.
O forma particulara a eurocreditelor este creditul roll over ce presupune creditarea cu o rata
variabila de dobanda calculata pe baza unei dobanzi de referinta (LIBOR) la care se adauga
un procent calculat pe baza riscului (rating) pe care il prezinta compania beneficiara.
- Rata dobanzii este variabila si arata astfel:

d = LIBOR + spread
LIBOR = London Interbank Bffered Rate= rata de referinta pe piata londoneza
LIBOR =rata dobanzii pentru creditele pe termen scurt de pe piata interbancara
londoneza
Spread = un procent constant pentru toata perioada acordarii creditului si care se
stabileste in functie de scadenta creditului si de bonitatea beneficiarului
Modalitatea de calcul a ratei dobanzii este determinata de strategia acordarii acestor
credite care consta in atragerea de credite pe termen scurt pentru acoperirea creditului pe
termen mediu
3)credite furnizor sau creditul furnizor
= Este un credit acordat durect furnizorului (exportatorului) de catre o banca sau institutie
financiara specializata, cand aexportatorul consimte o vanzare pe credit catre partenerul sau
(importator) Deoarece creditul de baza este acordat exportatorului de o banca din tara sa acest
credit necesita doar o asigurare a credituluila o institutie de asigurari specializata( de
exemplu COFACE di France) Creditul furnizor este astfel mai ieftin decat creditul
cumparator.
4)credite cumparator sau creditul cumparator
= Este un credit acordat de catre exportator printr-o banca a sa, in mod direct iportatorului
pentru a-I permite acestuia sa plateasca imediat contravaloarea marfurilor catre exportator
Imediat ce contractul de import-export a fost incheiat, importatorul se va adresa unei banci de
renume din tara sa , si va solicita pe cheltuiala sa, o scrisoare de garantie bancara.. Odata
obtinuta aceasta importatorul poate plati un avans de 15% din c/v importutilor efectuate,
avansul fiind platit exportatorului.Pt restul sumei importatorul va fi creditat de o banca
din tara exportatorului, care acorda creditul cumparator si il plateste pe loc pe
exportator ptr suma ramasa
Deoarece creditul cumparator se asigura si se garanteaza (de o banca garant din tara
importatorului( costul total al crditului cumparator este mai mare decat creditul
furnizor. Si in cazul creditului cumparator se remarca implicarea institutiilor guvernamentale
Deci creditul cumparator este acordat pe baza: a) contractului de export –import b)a
contractului de credit si a c) politei de asigurare a creditului
Comparatie intre creditul cumparator si creditul furnizor

Criterii Creditul furnizor Creditul cumparator
Valoarea creditului Mai mare Mai mica
Perioada de montare a creditului Mai mare Mai redusa
Costul creditului Mai mic Mai mare
Libertatea de actiune Mai mare pentru
exportator
Mai mare pentru
importator
5) creditele paralele sau creditul paralel
- Creditele paralele sunt creditele care circula ide exemplu intre o firma americana A cu o
filiala in Marea Britanie si o companie britanica B cu o filiala in SUA. Filiala engleza are de
achizitionat un utilaj de pe piata americana in USD firma americana are de platit o suma
echivalenta inlire furnizorilor sai. Intre firmele mama A si B se va incheia un contract de
credit paralel, prin care firma americana A va credita cu USD filiala britanica din Sua si firma
engleza B va credita in lire filiala americana din Anglia.
Concluzie
- ambele credite vor rula, una spre cealalta, in paralel, in aceleasi conditii, pentru sume
echivalente, fiind purtatoare de dobanzi.
Limite ale finantarii prin imprumuturi paralele:
a) Operatiunea se inregistreaza in bilantul ambelor companii avand impact asupra situatiei
financiare (ex. gradul de indatorare va creste)
b) Cea mai importanta problema in cazul creditului paralel este acela ca dobanzile se
negociaza direct intre parti adica intre societatile mama astfel incat sa fie acoperita
modificarea estimata a cursului de schimb intre cele doua monede
6) credite subsidiare back to back
sau creditul subsidiar sau back to back
Mecanismul este asemanator cu cel de la creditele paralele. Diferenta intre crditele subsidiare
si creditele paralele este data de faptul ca
**** la creditele back to back societatile mama iau creditul de pe piata locala
**** la creditele back to back nu mai este obligatorie negocierea ratelor de schimb
C) Tehnici speciale de creditare pe pietele internationale (
credite non bancare)
1)Leasing leasingul
Leasingul este o metoda de finantare pe termen mediu si lung care are doua trasaturi
esentiale , (leasingul se caracterizeaza prin):
a) prima trasatura - existenta a doua contracte pentru aceeasi operatiune Un contract de
vanzare - cumparare incheiat intre producator si societatea de leasing, contract insotit de
un altul, adica de contractul de locatiune, incheiat intre societatea de leasing si beneficiar.
b) Cea de-a doua trasatura se materializeaza prin existenta a trei optiuni pe care le are
beneficiarul la sfarsitul perioadei de inchiriere:
*** Sa reinoiasca /sa prelungeascacontractul de leasing
*** Sa-l abandoneze
*** Sa cumpere bunul la valoarea lui reziduala
In practica internationala se cunosc o mare varietate tipuri de contracte de leasing: leasing
direct (cand inchirierea se realizeaza direct de producator) si leasing indirect (cu implicarea
unei societati de leasing), leasing brut (cand societatea de leasing suporta si cheltuielile de
intretinere si reparatii), leasing net (cand compania de leasing nu include in taxa si
cheltuielile de intretinere si reparatii), leasing financiar (chiria de leasing este astfel stabilita
incat la sfarsitul perioadei de inchiriere sa fie recuperata integral valoarea bunului inchiriat),
Leasing Avantajele celor implicati in aceasta operatiune sunt evidente:
a) beneficiarul poate folosi un bun la un cost mai mic decat daca l-ar fi cumparat pe credit,
beneficiaza de consultanta, service si reparatii, are la dispozitie trei optiuni la incheierea
contractului.;
b) societatea de leasing castiga din chiria perceputa beneficiarului (aceasta poate fi mai mare
decat rata dobanzii oferita de banci), nu necesita un personal numeros si nici o baza materiala
importanta (cladiri, depozite);
c) producatorul are posibilitatea vanzarii unui bun de echipament de valoare mare cu
incasarea imediata a contravalorii acestuia,
Cu toate acestea potentialele beneficii in cazul leasingului nu include o multime de restrictii.
2)Factoring factoringul
= operatiune utilizata pentru a asigura finantarea creantelor interne. Constand in incheierea
unui contract comercial de export, contract de factoring, incheiat intre exortator si factor, cu o
durata care este deobicei un an, cat si in livrarea marfurilor
In factoring exportatorul ( numit aderent) cedeaza unei alte persoane ( numit factor, de
regula o banca sau o institutie financiara) totalitatea creantelor sale, de pe urma exporturilor
cat si facturi, rezultate din operatiunea de export-import, in schimbul efectuarii platii
contravalorii acestora. Factorul acopera aceste creante, preia asupra sa riscul de neplata si
plateste echivalentul creantelor.
Factoring-ul este de doua feluri:
a) Factoring cu plata in avans – Factorul crediteaza pe aderent urmand sa incaseze
ulterior creantele acestuia. Facturile sunt platite la momentul preluarii lor
b) Factoring cu plata la scadenta – Factorul va plati creantele/facturile aderentului in
momentul exigibilitatii acestora., iar factorul isi retine un comision pentru intermedierea
decontarii
Factoringul –Dezavantaje: costul factoringului este relativ ridicat si contine doua elemente,
un comision de factoring, ad valorem, calculat pe total creante transferate, reprezentand intre
0,5 si 2,5 % si un comision de finantare calculat prorata temporis, in functie de ratele
dobanzii, In cazul factorringului cu plata la scadenta se percepe doar comision de factoring.
Fata de factoringul in avans unde se platesc ambele tipuri de comisioane.
Factoringul nu este o tehnica de credot care poate fi utilizata de importator!!!! Ci
doar de exportator
3)Forfetarea
= Forfetarea presupune achizitionarea de catre o banca (forfetarul) a creantelor
provenite din operatiuni de comert exterior efectuate pe credit . Creantele sunt
vandute cu discount de catre exportator bancii forfetare. Forfetarul ( institutii
financiare specializate ) le plateste imediat urmand sa recupereze contravaloarea
acestora la scadenta de la debitor.
Spre deosebire de scontare, in acest caz se accepta si creante pe termen mediu, iar
institutia financiara specializata isi asuma riscul de neplata al debitorului..
Costul de forfetare este mai mare decat costul de scontare

Capitolul 9) PIETELE VALUTAREINTERNATIONALE.
CURSUL DE SCHIMB
A) Definitia cursului de schimb
Concepte de baza:
- valuta = moneda straina care circula pe teritoriul altei tari decat tara de emisiune
- curs de schimb/ cursul de schimb = pretul platit in moneda nationala pt a cumpara o unitate
monetara straina
- piata valutara = spatiul in care se deruleaza transactiile cu monedele straine
Caracteristicile pietei valutare internationale:
1) Pietele valutare internationale sunt piete foarte active si foarte descentralizate, operatorii
actioneaza aproape 24 de ore din 24;
2) Cea mai mare parte a pietelor valutare sunt piete OTC;
3) Cele mai multe dintre tranzactii au la baza USD (principalul vehicul monetar pe piata);
4) Piata valutara are atat o componenta interbancara cat si una de retail;
5) Pe piata valutara internationala opereaza in prezent peste 700 de banci;
6) Operatorii non – bancari de pe piata totalizeaza aproape 20% din aceasta;
7) Piata valutara este una din cele mai active piete din lume, totalizand 1210 trilioane USD pe
zi la nivel global.
8) In principal, piata valutara are 2 componente: piata valutara propriu-zisa si piata caselor
de schimb. Cf altei clasificari, ce are in vedere orizontul de timp al operatiunilor derulate pe
piata acestuia avem
a) piata valutara la vedere (piata spot) – este piata pe care se deruleaza vanzari sau
cumparari de valuta cu decontare imediata (maxim 48 de ore)
b) piata valutara la termen (forward) – piata pe care se tranzactioneaza
valute cu decontare viitoare (pana la un an)
Pe piata valutara se opereaza cu mai multe rate ale cursului de schimb
Ratele cursului de schimb valutar
a) Rata nominala a cursului de schimb: ea se calculeaza ca raport pretului intre doua
monede diferite
b) Rata reala a cursului de schimb: - calculata pe baza ratei nominale de schimb
ajustata cu diferentialul de inflatie

p 1
p p
s R
*
nominal real
+
÷
× =

Unde: s – cursul nominal, p – rata inflatiei in Romania, p* - rata inflatiei intr-o tara
straina.
c) Rata efectiva a cursului de schimb: - calculata ca o medie ponderata sau simpla a
ratelor nominale de schimb ale principalelor devize, este un indicator de competitivitate
important, arata competitivitatea unei tari in conntact international

1 c b a
s c s b s a R
euro lira USD
real
= + +
× + × + × =


Unde: ponderile a, b, c, se calculeaza avand in vedere comertul exterior, investitiile
straine, creditorii international.
d) Rata reala efectiva a cursului de schimb: -se calculeaza pe baza ratei efective
ajustate ca diferentialul de inflatie ponderat (un astfel de indicator este calculat de FMI,
Norgan Guaranty Trust Company,etc)
1 c b a
p 1
p p
s c
p 1
p p
s b
p 1
p p
s a R
euro
*
euro
*
lira lira
*
USD USD
real
= + +
+
÷
× × +
+
÷
× × +
+
÷
× × =


B) Convertabilitatea unei monede
Definitie – convertibilitatea unei monede este capacitatea unei monede de a fi schimbata in
oricare alta.
Avem:
1.1. convertibilitate deplina – nu exista restrictii privind volumul tranzactiilor,
transferul de capital si accesul pe piata valutara pt rezidenti si nerezidenti
1.2 convertibilitate partiala –
a) De cont curent –sunt eliminate restrictiile cu privire la operatiunile valutare de cont
curent din BPE (balanta de plati externe)
b) De cont de capital- sunt eliminate restrictiile privind operatiunile specifice contului
de capital si financiar din BPE
1.3. neconvertibilitate
- implicarea in operatiuni valutare, de orice fel a persoanelor juridice si fizice, este
puternic restrictionata
Obs In prezent Romania are o convertibiliatete de cont curent
C) Regimurile valutare
Definitie – regimul valutar = ansamblul de reglementari cu privire la interventia statului pe
piata valutara ) interventia Bancii Centrale, cursul oficial).
Exista trei feluri de reglementari valutare:
1.1) Cursul fix - -cursul de schimb intre 2 monede este fix, la un nivel cunoscut ca
paritatea oficiala, deci paritatea oficiala este cursul de schimb intre doua monede
-Intr-un sistem cu adevarat fix ,cursul de schimb fix ,intre moneda locala si cea straina, va
ramane intotdeauna la acelasi nivel. In prezent cel mai apropiat regim valutar de aceasta
forma este Consiliul Monetar. Un Consiliu Monetar apropiat de Romania este cel din
Bulgaria ( o leva = 2 euro)
a) Avantajele cursului fix - aceasta metoda se foloseste pt eliminarea riscului
valutar, are loc o disciplinare a politicilor valutare. Consiliul Monetar este folosit de tarile
slab dezvoltate sau de cele in curs de tranzactionare.
b) Dezavantajele cursului fix:
- statul renunta la independenta monetara - se restrictioneaza politica fiscala
- credibilitatea mentinerii cursului fix
1.2. Flotarea libera -regimul de schimb este stabilit numai de cerere si oferta, banca
centrala intervine numai pentru a atenua dezechilibrele temporale si numai in calitate de
jucator pe piata alaturi de ceilalti ( este un jucator important)
a)avantajele flotarii libere:
- reflecta la orice moment caracteristicile economiei
- nu mai avem stimulente pt speculatie
- guvernele pot adopta politici monetare si fiscale independente
b) dezavantajele flotarii libere:
- volabilitatea ridicata a cursului de schimb (= existenta riscului valutar)
1.3 Regimuri valutare hibride
= ele reprezinta un compromis intre cursul variabil si cursul fix
-In acest caz moneda nationala poate fi legata de o alta moneda mai puternica (USD, EUR)
sau de un cos de monede.
- Avem urmatorele variante de regimuri valutare hibride
-:Flotare administrata
- Banda de variatie fixa
- Banda de variatie ajustabila
- Ancora fixa
- Ancora ajustabila
- Regim mixt;
- Consiliu Monetar
-De asemenea, se stabileste un curs de schimb tinta- rata pivot (ancora) , dar acesta nu este fix
-cursul mai poate fluctua intr-o banda de variatie in jurul cursului tinta
( banda de variatie va fi modificata periodic pentru a reflecta realitatile economice si, in
special, evolutia ratei inflatiei.
a) Avantajele regimului valutar hibrid
- Scade volatilitatea cursului de schimb, cel putin pe termen scurt
- Se incurajeaza disciplina monetara
b) Dezavantajele regimului hibrid
- se poate incuraja speculatia cu cat cursul tinta si marja de variatie sunt mai fixe.
In categoria regimuri valutare hibride intra: - flotarea administrata , - banda de variatie fixa, -
banda de variatie ajustabila, -ancora fixa, -ancora ajustabila, -regim mixt
Concluzie: daca in anii 1190 dominau regimurile hibride, in prezent, printre tarile
participante la Sistemul Monetar International, se remarca o preferinta pentru
extremele regimului valutar adica curs fix sau flotare libera
D) Deprecierea unei monede , aprecierea unei monede
Deprecierea unei monede locale fata de alta moneda straina apare atunci cand;
- valoarea acesteia scade fata de moneda de comparatie/de referinta
Aprecierea unei monede fata de alta apare atunci cand
- valoarea acesteia creste fata de moneda de comparatie
Daca moneda locala se depreciaza valoarea sa in moneda straina scade, astfel pt a
cumpara o unitate de moneda straina avem nevoie de o cantitate mai mare de moneda locala
Daca moneda locala se apreciaza valoarea sa in moneda straina creste, astfel pt a
cumpara o unitate de moneda straina avem nevoie de o cantitate mai mica de moneda locala.
Exemplu :
Daca rata de schimb $/€ creste de la 1,20 la 1,30 se spune ca
- dolarul s-a depreciat in raport cu Euro;
-¨si ca Euro s-a apreciat in raport cu USD.
Cursul de schimb
Monedele puternice (usd, lira sterlina, euro, yenul japonez, sunt tranzactionate liber pe piata,
iar cursul lor de schimb depind de cerere si oferta.

Moneda locala(DC) Moneda straina(FC) Cotatia directa(DC/FC) Cotatia Indirecta
FC/DC
------------------------------------------------------------------------------------------------
se apreciaza se depreciaza descreste creste
========================================================
se depreciaza se apreciaza creste descreste
========================================================
Factorii care determina aprecierea sau deprecierea unei monede:
- Diferente intre ratele de inflatie din doua tari
- Modificari ale ratelor reale de dobanzi
Daca rata reala a dobanzii dintr-o tara creste, aceasta va determina aprecierea monedei
nationale. Daca rata reala a dobanzii scade, moneda locala se va deprecia.
Cursul de schimb al monedelor din doua tari ramane neschimbat. Miscarea ratei din prima
tara este similara cu miscarea ratei din cea de-a doua tara. Efectul asupra cursului de schimb
al acestui factor, din punct de vedere teoretic nu este intotdeauna clar. Perspectivele de
crestere economica vor atrage capital intern. In acelasi timp aceste perspective determina la
nivelul contului curent un efect invers ( adica va creste cererea de importuri in tara respectiva
crestere care s-ar putea sa nu fie contrabalansata de cresterea exporturilor daca partenerii
comerciali nu inregistreaza ritmuri de crestere economica la fel de mari. Astfel, moneda va
tinde sa se deprecieze. In ceea ce priveste contul curent de balanta, de plati externe ateptarile
se refera la cresterea economica, curenta, iar in ceea ce priveste costul financiar asteptarile se
refera la cresterea economica viitoare.
Schimbarile climatului investitional
- o imbunatatire a climatului investitional va duce la cresterea fluxurilor de capital primite si
astfel la aprecierea monedei.
Caracteristicile climatului:
-sistem legal care nu ar trebui sa ii discrimineze pe investitorii straini
-stabilitatea preturilor si libertatea de miscare a capitalurilor
Devalorizarea / revalorizarea unei monede
-Apare atunci cand un guvern intervine administrativ pe piata valutara pentru a fixa cursul
-specific regimurilor valutare bazate pe un curs fix
O depreciere a monedei locale inseamna ca este nevoie de mai multa moneda
locala pt a cumpara o unitate de valuta
E) Tipuri de cotatii: cotatii directe , cotatii indirecte
FC = moneda straina DC = moneda locala
Ex: 3,8 lei/euro = adica lei= DC si euro= FC avem 3,8 DC/FC
Exista 2 tipuri de cotatii:
a) Cotatie directa: 1 u.m.s. = x u.m.n. (1 USD = x ROL) – ca in Romania,
Germania, Rusia, Ungaria, adica pentru o unitate straina cate unitati de moneda locala
primesc. Adica un raport intre FC/ DC adica moneda straina supra moneda locala.
Prin cotatia directa se definesc, in general monedele puternice, USD, euro, lira sterlina
b) Cotatie indirecta: 1 u.m.n. = x u.m.s. (1 ROL = x USD) – toate tarile coteaza
direct, cu 3 exceptii: SUA, Marea Britanie si piata europeana care coteaza indirect
adica 1 Eur = ? $
Cotatia indirecta arata pentru o unitate de moneda locala cate unitati de moneda
straina primim. Este un raport intre DC/FC
Ex 100 ieni japonezi /USD este o cotatie directa in Japonia, la Tokyo, dar in NEW
York este o cotatie indirecta.
Cursul de schimb poate fi direct sau indirect, metoda de exprimare a acestuia fiind:
Direct: u.m.n. / 1 u.m.s.Exemplu din perspectiva USD:
1.676 US Dollars (USD) per British Pound (GBP)
1.152 US Dollars (USD) per Euro (EUR)
Indirect: u.m.s. / 1 u.m.n.Exemplu din perspectiva USD:
109.58 Japanese Yen (JPY) per US Dollar (USD)
1.3664 Swiss Francs (CHF) per US Dollar (USD)
Ex 100 ieni japonezi /USD este o cotatie directa in Japonia, la Tokyo, dar in NEW
York este o cotatie indirecta.
c) Cursul de schimb incrucisat CROSS RATE, presupune exprimarea unei monede “a”
intr-o moneda “b”, prin intermediul unei alte monede “c”, atunci cand cursul de schimb
dintre “a „ si „b” nu se cunoaate in mod direct.
Ex.> exprimarea cursului de schimb yen japonez/RON prin intermediul dolarului


F) Tranzactiile pe piata valutara sau
Tipuri de operatiuni : spot plus forward
Pe piata valutara se desfasoara doua tipuri importante de operatiuni:
1) operatiuni la vedere spot sau curs de schimb ;a vedere
Cursul la vedere sau cursul spot este cursul care se stabileste pe piata in prezent, deobicei
variabil, care se ezercita intr-o singura zi, Pot fi tranzactii de vanzare/cumparare de valuta la
vedere, cu livrare imediata, in cazul acestor operatiuni nu se poate lucra descoperit, adica
livrarea valutei, ce face obiectul tranzactiei, trebuie sa existe in conturile partilor si trebuie
livrata in maxim trei zile de la incheiera tranzactiei spot/
- Pe piata interbancara dimensiunea standard a unei tranzactii spot este de 10 mil. USD;
- Informatia proprie este un element esential in evolutia cursului spot.
2)operatiuni la termen forward sau curs de schimb la termen
- Operatiunile forward sunt utilizate atat de speculatori cat si de cei care doresc sa-si protejeze
tranzactiile lor de evolutia nefavorabila a cursului de schimb, care pot astfel sa-si fixeze
cursul de schimb la o valoare stabilita in prezent.
Contractul forward este un contract incheiat astazi, ce vizeaza cumpararea/vanzarea unei
cantitati determinata de valuta in viitor, la un pret negociat, in prezent, la incheierea
contractului, pentru o cantitate stabilita in prezent, livrarea are loc la un moment viitor
Exista 2 tipuri de acoperire prin contracte forward:
- acoperirea normala ( consta in incheierea unui contract forward pe o
perioada determinata in scopul diminuarii pierderilor care ar putea sa apara ca urmare
a evolutiei nefavorabile de curs
- si hedging valutar (care presupune o succesiune de forward-uri pentru
valori mai mici)
YPY/RON
$/YPY
$/RON
Caracteristicile tranzactiei la termen (forward):
-Maturitatea scadenta este de 30, 90, 180 de zile
- Contractul este executat la scadenta
- Se incheie in afara bursei, prin negociere directa intre parti
- Nu este un contract standardizat,
- Nu are piata secundara.
- Se licihideaza doar la scadenta de catre titulari
- Este considerat un instrument al pieteti monetare
Cotatia forward se obtine de regula din cotatia spot la care se adauga sau se scad
pip-urile in functie de tipul de cotatie si respectiv de relatia care exista intre ele
Regula pip-urilor in determinarea cotatiilor forward
c 1)*** la cotatia directa
- Daca pip-ul de la cumparare este mai mic decat pip-ul de la vanzare
se spune ca VALUTA face PRIMA iar moneda nationala face discount si prin
urmare pip-urile se aduna la cursul SPOT pentru a obtine cursul FORWARD
- Daca pip-ul de la cumparare este mai mare decat pip-ul de la
vanzare se spune ca valuta face discount si moneda nationala prima si prin
urmare pip-urile se scad din cursul SPOT pentru a obtine cursul FORWARD.
C 2) *** la cotatia indirecta
- Daca pip-ul de la cumparare este mai mic decat pip-ul de la vanzare
se spune ca VALUTA face DISCOUNT iar moneda nationala face prima si prin
urmare pip-urile se aduna la cursul SPOT pentru a obtine cursul FORWARD
- Daca pip-ul de la cumparare este mai mare decat pip-ul de la
vanzare se spune ca valuta face prima si moneda nationala discount si prin
urmare pip-urile se scad din cursul SPOT pentru a obtine cursul FORWARD.
In principiu, regulile de baza care trebuie retinute in acest caz sunt:
- pip-urile se aduna sau se scad , dupa caz
- face PRIMA moneda care se APRECIAZA, face DISCOUNT mineda care se
DEPRECIAZA
La echilibrul pietei valutare – situatie optima – au loc urmatoarele relatii
Sau cotatia la termen a unei valute, determinata pe baza calculelor in momentul
incheierii contractului forward
i
ROM
- i
SUA
1 + i
ROM

f = S
0
x ----------------- + S
0
f =

S
0
x

------------
1 + i
SUA
1 + i
SUA

Unde i = rata dobanzii previzionata f = cursul forward calculat initial
S
0
= Cursul la vedere in momentul incheierii contractului
La cotarea directa, cand cursul forward este mai mare decat cursul spot se spune
ca valuta face prima si moneda nationala face discount.
Pentru o mai buna imagine asupra profilului risc- castig, unii analisti calculeaza o rata
ANUALIZATA a primei dupa formula:
( fwd - S
0
) x 12 x 100
RFA = ---------------------------------
S
0
x n
Unde f – cursul forward calculat initial n = scadenta
S
0
= cursul la vedere in momentul incheierii contractului
Aceasta formula arata costul anual al unui contract forward sub forma unei rate
procentuale. Operatiunile forward pe piata valutara au rolul de a asigura fixarea unui pret
pentru valuta la termene de pana la un an, aceste contracte servind pentru acoperirea riscurilor
valutare. Datorita rigiditatii lor (sunt contracte ferme ce nu au piata secundara) sunt mult mai
riscante decat contractele derivate (futures, optiuni sau swap).
G) Factorii de influenta ai cursului de schimb valutar CSV
Evolutia cursului de schimb este influentata de
1) Gradul de crestere economica,
2) De evolutia preturilor pe piata bunurilor si serviciilor (inflatia),
3) De structura pe ramuri a economiilor nationale,
4) De competitivitatea externa si gradul de deschidere internationala,
5) De stabilitatea politica sau de capacitatea guvernelor de a solutiona crizele interne cu care
se poate confrunta o economie la un moment dat.
H) Determinantii cursului de schimb
Relatiile de paritate internationala
- Reprezinta o grila de echilibru care evidentiaza interdependentele dintre pietele reale (ale
bunurilor si serviciilor), pietele financiare si pietele valutare, Factorul care leaga aceste
piete internationale intre ele si care determina aceasta grila este arbitrajul
Arbitraj = vanzarea si cumpararea simultana a aceluiasi activ/marfa pentru a obtine
un castig dinn diferenta de pret.
Tipuri de relatii de paritate internationala -
1) Paritatea puterii de cumparare PPP –
Cf legii unui singur pret, pe doua piete, din tari diferite, pretul aceleiasi marfi, exprimat in
monede diferite, trebuie sa fie acelasi pe ambele piete. De aceea se aplica formula p= pret

Pretul
DC
x cursul de schimb
FC /DC
= pretul
FC
Ex P
lire
x curs
$/ lira
= P
$



Exista 2 variante de ppp
a) PPP absolut ( paritatea puterii de cumparare absoluta)
S
0
cursul de schimb la vedere este determinat de preturile relative ale cosurilor similare de
bunuri si servicii. Adica, o unitate din moneda tarii de origine (DC) trebuie sa aiba aceiasi
putere de cumparare oriunde in lume.
b) PPP relativ (paritatea puterii de cumparare relativa)
Daca avem PPP relativ

E(I
FC
) - E(I
DC
) E(S
1
) – S
0
---------------- * 100 = -------------- * 100
1 + E(I
DC
) S
0

unde: E(I
FC
) si E(I
DC
) = ratele asteptate ale inflatiei in tara straina (FC) supra/
tara de origine tara de origine (DC)
E(S
1
) = cursul de schimb la vedere asteptat pentru perioada urmatoare FC/DC

Concluzia acestui tip adica a PPP relativ:
consta in faptul ca moneda (tara) cu inflatie mai mare se va deprecia fata de cea cu inflatie
mai mica (cu o marime care reflecta diferentialul ratelor de inflatie) si in acelasi timp se va
confrunta cu un defcit al contului curent al BPE (exporturile se scumpesc, importurile se
ieftinesc)

2) Efectul Fisher traditional (inchis)
– Moneda cu inflatie mai mare va avea si o rata nominala a dobanzii mai mare (cu o marime
care reflecta diferentialul ratelor de inflatie)
-arata legatura intre ratele de inflatie si ratele dobanzii
- Versiunea generalizata a efectului sustine ca rata reala a tarii straine FC este egala cu rata
reala a tarii nationale DC
r
FC
= r
DC
unde r = ratele acceptabile reale
3) Efectul Fisher (deschis) – moneda cu rata nominala a dobanzii mai mare se va deprecia
fata de cea cu rata nominala a dobanzii mai mica (cu o marime care reflecta diferentialul
ratelor dobanzii)
4) Paritatea ratei dobanzii (IRP) – moneda cu rata nominala a dobanzii mai mare se va
tranzactiona cu un discount forward la termen fata de moneda cu rata nominala a dobanzii
mai mica (egal cu diferentialul ratelor dobanzii)
5) Cursul la termen ca predictor nepartinitor (UBFR) – prima sau discount-ul
forward la termen reflecta rata asteptata a modificarii (viitoare) a cursului la vedere curent.
F
1
= E (S
1
) unde F
1
= cursul la termen negociat in t
0

E (S
1
) = cursul la vedree asteptat in t
1

FORMULE: “Pietele valutare internationale”
3) Determinantii cursului de schib
a) Abordarea traditionalista (Keynes)

CSV = F (p-p*, Y-Y*, R-R*) (1)
Unde: s - cursul spot; P - sunt ratele de inflatie; Y - rata de
crestere a PNB real;
R – deficitul contului curent;

b) Teoria paritatii puterilor de cumparare ppp

ppp = paritatea puterii de cumparare
S
0
= cursul de schimb la vedere





c) Abordarea monetarista a cursului de schimb (Friedman)

M x V = P x T
dolari in bunurilor Pretul
lei in bunurilor Pretul
dolarului Pretul =
internat. ta - p pe com. bunuri unor a dolari in Pretul
internat. ta - p pe com. bunuri unor a lei in Pretul
dolarului Pretul =
USD
lei
0
p
p
s =
lei
USD
USD
lei
USD
lei
0
0
_
p
p
x 1
) p (1
) p (1
x
p
p
s
s s
(
¸
(

¸

÷
+
+
=
÷
(2)
) p (1
) p - (p
s
s s
USD
USD leu
0
0
_
|
|
.
|

\
|
+
=
÷
Unde: M - masa monetara aflata in circulatie; V - viteza de rotatie a banilor;
P - pretul bunurilor; T - numarul anual de tranzactii din economie

T= a x Y M x V = a x P x Y M = (a / V) x P x Y
k = a / V M = k x P x Y



CSV = F(M -
M
*
, Y - Y
*
, k - k
*
,
i - i
*
) (3)
Unde:
M - masa monetara; Y - venitul national in termeni reali;
k - este un indicator care arata modificarile de structura in economie;
i - rata dobanzii.
4)Paritatea ratelor de dobanda sau Teoria paritatilor ratelor de dobanda

Unde: f / s sunt cursurile forward şi spot
i este rata dobanzii.

CSV = F(M - M
*
, Y – Y*,

i - i
*
) (4)

Unde: M – masa monetara, Y – creşterea economica (PIB sau
VN) şi i – ratele de dobanda.

5) Teoria echilibrului general











(p - p*) / (1+p*) = (d - d*)/ (1+ d*) = (f -
s) / s = (s* - s) / s (5)
Unde: p - rata inflatiei;
d - rata dobanzii;
f - cursul forward;
s - cursul spot (la vedere);
s* - cursul la vedere previzionat pentru o data ulterioara;

TERMENI FOLOSITI IN PIATA VALUTARA INTERNATIONALA
americana piata pentru -
Y x k
M
P
romaneasca piata pentru
Y x k
M
P
* *
*
*
=
÷ =

i 1
i i
s
s f
USD
USD leu
0
0
+
÷
=
÷
USD
USD leu
i 1
i i
+
÷


0
0
s
s s÷
_


USD
USD leu
p 1
p p
+
÷


0
0
s
s f ÷


PRIMA = cursul la termen (F
1
) este mai mare decat cursul la vedere ( S
0
)
F
1
– S
0
> 0
DISCOUNT = cursul la termen (F
1
) este mai mic decat cursul la vedere (S
0
)


F
1
– S
0
< 0
Ex Dolarul face PRIMA fata de euro la termen, adica dolarul se apreciaza
Dolarul face DISCOUNT la termen, adica dolarul se depreciaza
Daca este prima cotatiile se aduna la cursul SPOT si invers pt discount

Cotatia directa = cantitatea de moneda locala DC, la o unitate de moneda straina
(FC) $/ euro
Cotatia indirecta = cantitatea de moneda straina (FC) la o unitate de moneda locala
(DC) euro/$
Ex 120yeni japonezi/$, este o cotatie directa in Japonia si una indirecta in SUA
Cotatia directa ASK este inversa cotatiei indirecte BID si
Cotatia directa BID este inversa cotatiei indirecte ASK
BID = banca cumpara ASK = banca vinde
Diferenta dintre cursul Bid si cursul Ask = SPREAD( adica castigul bancii) .
Intotdeauna cursul BID ( cursul la cumparare) va fi mai mic decat cursul ASK
(cursul la vanzare)
Cu cat cursul la termen este cotat pentru o perioada mai indepartata de prezent cu atat
spread-ul creste
TOATE DE MAI JOS SUNT COTATE FC/ DC, adica cotatie directa
Diferentialul ratei inflatiei

Avem E(I FC ) – E (I DC) I DC = rata asteptata a
Efectul ---------------------- x 100 inflatiei in tara
Fischer 1 + E (I DC) I FC = rata asteptata a
Avem intern inflatiei in
strainatate
PPP relatie Diferentialul ratei dobanzii
Paritatea directa
puterii de d FC - d DC d FC = rata nominala
a
cumparare --------------- x 100 dobanzii in
strainatate
Relatie efectul 1 + d DC d DC = rata nominala
a
Directa Fischer dobanzii in
tara
international
rel inversa Rata asteptata a cursului la vedere

E(S 1 ) – S 0 E(S 1 )= cursul la
vedere
----------------- x 100 asteptat in t 1
S 0 S 0 = cursul la
vedere
IRP din t 0
paritatea
ratei
dobanzii UBFR Prima/ discount a cursului la termen
Relatia cursul la
directa termen cu F 1 – S 0 F 1 = cursul forward
predictor ----------------- x 100 la termenul negociat
in
nepartinitor S 0 t 0 , iar lichidarea
are loc
relatie in t 1
directa S 0 = cursul la
vedere
din t 0
Rata dobanzii
d = rata nominala a dobanzii
E ( r ) -= rata reala asteptata a dobanzii
E ( I) = rata asteptata a inflatiei
E (lichiditate) = prima de lichiditate asteptata
E (risc) = prima de risc asteptata

d = E( r ) + E ( I) + E (lichiditate) + E (risc)

Ecuatia Fisher
IP2
(1 + d) = [ 1 + E( r ) ] + [ 1 + E ( I)] unde E ( I) = ----
IP1
IP2= indice al preturilor din perioada viitoare
IP1= indice al preturilor din perioada curenta

PROBLEME PIATA VALUTARA

1)Aplicatie :Se dau urmatoarele cotaii
$/€ 0,9836 0,9839 €/£ 1,5473 1,5480
€/$ 1,0164 1,0167 £/€ 0,6460 0,6463
Care sunt cotatiile $/£ ask si bid?
Rezolvare
a) ni se cere sa stabilim cursul de schimb $/£ ask
$/£ ask Tranzactii : Banca Vinde £ si Cumpara $ echivalenta cu tranzactiile
= Vinde £, cumpără € (la 1,5480 €/£ ask)
Vinde €, cumpără $ (la 0,9839 $/€ ask)
€/£ * $/€ = 1,5480 x 0,9839 = 1,5231 $/£ ask (asta este raspunsul corect)
b) ni se cere sa stabilim cursul de schimb $/£ bid
$/£ bid asta inseamna ca Banca cumpara lire si vinde $ sau altfel spus Cati $ da
banca pentru a cumpara 1 £ ( o lira straina)
Tranzactii : Cumpara £ si Vinde $ echivalenta cu tranzactiile
= Cumpara £, vinde € (la 1,5473 €/£ bid)
= Cumpara €, vinde $ (la 0,9836 $/€ bid)
€/£ * $/€ = 1,5473 x 0,9836 = 1,5219 $/£ bid
2) Aplicatie: Se dau următoarele cotatii de pe piata SUA
BID ASK
$/€ 0,9836 0,9839
€/$ 1,0164 1,0167
Raspuns: Banca vinde 1€ pe 0,9839$, altfel spus banca cumpara 1$ cu
1/09839=1,0164€.
Banca vinde 1€ pe 0,9839 $, (ask_ si cumpără 1$ cu 1/09839=1,0164€. Bid
(inversul lui ask)
3) Aplicatie: Se dau următoarele cotatii:
€/$
0,80000 0,80020
¥/$
120,00 120,01
Care sunt cotatiile ¥/€ ask in bid?
Rezolvare:Banca vinde euro la 0,80000 euro/dolar, este un curs bid, banca
cumpara dolari si vinde euro.
4)Aplicatie: O companie americana vrea să cumpere euro in valoare de
10.000.000$. Obtine următoarele cotatii de la trei bănci:
Banca A Banca B Banca C
€/$ 0,80000-20 0,79985-05 0,79995-15
0,80000-0,80020 0,79985-0,80005 0,79995-0,80015
Cati euro va cumpara compania?
Rezolvare: Se alege banca A pt ca are cursul de cumparare cel mai bun, imi da cel
mai mult adica 0,80000. Aplican formula: Pretul
DC
x cursul de schimb
FC /DC
=
pretul
FC
Adica 10.000.000 $ x 0,80000 = 8.000.000 euro, deci eu cumpar
De la Banca A cumpără 8.000.000€




5)Aplicatie: Ni se da tabelul de mai jos
€/$ $/£
Curs la vedere 1,3880 – 1,3885 1,5958 – 1,5963
Curs la termen, 1 lună 4 - 6 101 - 98
Curs la termen, 3 luni 26 - 29 269 - 265
Curs la termen, 6 luni 64 - 69 471 - 464
Intebarea este Cat sunt concret cursurile la termen?
Raspuns:
La €/$ 4< 6 rezulta ca dolarul are o prima forward ( + ) , iar euro are un discount
101 > 96 rezulta ca lira face discount fata de dolar
€/$ $/£
Curs la vedere 1,3880 – 1,3885 1,5958 – 1,5963
Curs la termen, 1 lună/6
luni
4 - 6 471 - 464
F1 luna 4< 6 = primă a $ (+) F6 luni
471 > 464 = dicount £ (-)
Deci raspunsul este
Cursul la termen,
va fi pt 1 lună/6 luni
1,3880+4=1.3884
1,3885+6 =1,3885
1,3884 – 1,3891
958 – 471 = 1,5487
996 – 464 = 1,5499
1,5487 – 1,5499
Prima $ = dolarul se apreciază la termen, fată de €. (curs forward – curs spot >0)
Discount £ = lira se depreciază la termen, fata de $. (curs forward – curs spot <0)
6)Aplicatie: Ni se dau urmatoarele informatii
Rata nominala a dobanzii pe piata de la Londra d
£
= 12% pe an
Rata nominala a dobanzii pe piata de la New York d
$
= 7% pe an
Cursul de schimb la vedere (S
0
) = 1,75$/£
Curs la termen la 1 an (F
1
) = 1,68 $/£
(adica cursul forward la termenul negociat in t 0 , iar lichidarea are loc in t 1 )
Intrebare: Se poate sau nu sa se faca arbitraj intre cele doua piete??
Rezolvare: Aplicam formula de la Prima/ discount a cursului la termen
% 4 100 *
75 , 1
75 , 1 68 , 1
100 *
0
0 1
=
÷
=
÷
S
S F
discount al £ fată de $ (£ se depreciaza la
termen si $ se apreciaza)

Randamentul acoperit pentru £ = 12% - 4% (discount al lirei) = 8% (£) > 7% (rata
dobânzii pentru $) , deci fondurile vor migra de la New York la Londra
a) In t
0
facem un imprumut la New York de 1.000.000$ pe 1 an, la o rata a dobanzii
de 7%, d
$
= 7% pe an
b) In t
0
: cei 1.000.000$,imprumutati in New York la un curs la vedere de (S
0
) =
1,75$/£ ii transformam in lire la cursul la vedere, asta inseamna
1.000.000 $ / 1,75 (imparti) = 571.428,57 £
c) Cu suma obtinuta in t
0
adica 571.428,57£ facem un depozit la Londra pe 1 an, la
o dobanda de 12% d
£
= 12% pe an (cand vom obtine 571.428, 57 x 12% =
640.000 lire
d) t
0
: contractarea cursului la termen F
1
, pentru 640.000£
e) Deci in t
1
: (peste 1 an) din depozit obtinem 640.000£, care la F
1
,va insemna ca
vom avea 1.075.200$ ( 640.000 lire x 1,68 $/£ adica cursul la termen la 1 an F
1
)
f) In t
1
: rambursam creditul si dobanda aferente in dolari (1.000.000 $ x 7% (la care
am facut imprumutul) = 1.070.000$)
g) La incheierea operatiunii vom avea un profit net 5.200$ ( 1.075.200 $ - 1.070.000 $
= 5.200 S)
7)Aplicatie
Intentionati sa petreceti o luna in hotelul de lux Nusa Dua din Bali, Indonezia, peste
exact un an. Costul prezent al unui apartament, la care se adauga mesele zilnice, este
de 28.800 rupii pe noapte, sau 800$ la cursul de schimb actual (cursul la vedere
S
0
este de 36 rupii/$. Telefonand la hotel sunteti informati asupra unei cresteri a
costurilor hoteliere peste un an, in ritm cu inflatia din Indonezia (E
Indonezia
), care se
asteapta a fi de 16%. Inflatia in SUA (E
SUA
) este de 4% pe an. Credeti in validitatea
teoriei partatii puterii de cumparare. De cati dolari veti avea nevoie peste un an
pentru a va plati vacanta de o luna in Bali?
Stim:
t
0
cost 28.800 rupii/noapte
S
0
36 rupii/$
E(I
Indonezia
) 16% p.a.
E(I
SUA
) 4% p.a.
Rezolvare:

PPP E(S
1
) 40,15384615 rupii/$
t
1
cost 33.408 rupii/noapte
cost vacanta 24.960 $
8)Aplicatie
Atat Statele Unite, cat si Franta, produc vin de tipul Cabernet Sauvignon. O sticlă de
vin Cabernet Sauvignon se vinde în Statele Unite cu 18 USD, in timp ce o sticla
echivalenta de vin este vanduta in Franta cu 100 FRF.
a) In conformitate cu paritatea puterii de cumparare, care ar trebui sa fie cursul la
vedere intre USD si FRF?
b) Presupuneti ca se asteapta ca pretul unei sticle de Cabernet Sauvignon in Statele
Unite sa creasca in urmatorul an la 20 USD, in timp ce pretul unei sticle comparabile
de vin frantuzesc sa creasca la 118 FRF. Care ar trebui sa fie cursul de schimb la
termen peste 1 an intre USD si FRF?
c) Date fiind raspunsurile oferite la punctele a) si b) de mai sus, si data fiind rata
curenta a dobanzii in Statele Unite de 6% pentru titlurile cu scadenta 1 an, cat
asteptati sa fie ratele curente ale dobanzii in Franta?
Stim:
T
0
P
Franţa
100 FRF
P
SUA
18 USD
Raspuns
a) PPP absolut (paritatea puterii de cumparare) deci cursul de schimb la vedere S
0

pt cotatia directa va fi cursul din tara (Franta) supra cel strain din SUA
S
0
= 5,6 FRF/USD
a) PPP absolut S
0
5,6 FRF/USD
b) Ni se specifica ca in t
1
, adica peste 1 an, costurile ar putea fi de

T
1
P
Franţa
118 FRF
P
SUA
20 USD
Ni se cere care ar fi cursul de schimb la vedere [este un an , deci S
1


PPP absolut S
1
5,9 FRF/USD
Adica am impartit 118 la 20 = 5,9
c) Ni se specifica ca rata dobanzii in SUA este 6%
Se cere rata dobanzii in Franta.

PRD Rata dob
Franţa
12,572 %

9) Aplicare
Pietele valutate si monetare new-yorkeze si londoneze sunt foarte eficiente. Dispuneti
de următoarele informatii:
Londra New York
Cursul la vedere S
0
1,6220 $/£ 0,6164 £/$
Rata asteptata a inflatiei ? 3,00% pe an
Rata castigului la
titlurile de stat pe 1 an
6,25% pe an 5,50% pe an
a) Estimati inflatia din Marea Britanie de peste 1 an.
b) Estimati cursul la termen de astazi intre lira sterlina si dolarul american.
Rezolvare
a) Estimati inflatia din Marea Britanie de peste 1 an.
Efectul Fisher intern precizeaza ca Rata reala
DC
= Rata reala
FC
, deci in aceste
conditii si Rata reala
UK
= Rata reala
SUA
, deci Rata reala
UK
= 3%
Rata reala
SUA
3%
E(I
UK
) 3,75%

b) Estimati cursul la termen de astazi intre lira sterlina si dolarul american.

b) F
1
1,6106 $/£

F
1
1,6106 $/£
E(I
UK
) 3,73 %
10) Aplicatie
In prezent, cursul la vedere este de 1,50 $/£, iar cursul la termen pentru trei luni
este de 1,52 $/£. Rata dobanzii este de 8% p.a. in Statele Unite si de 5,8% în Marea
Britanie. Presupuneti ca puteti imprumuta cel mult 1.500.000 $ sau 1.000.000 £.
a) Determinati daca paritatea ratei dobanzii se verifica in acest caz.
b) Daca paritatea ratei dobanzii nu se verifica, cum ati putea derula un arbitraj de
dobandă acoperit?
Ni se da:
S
0
1,5 $/£
F
3 luni
1,52 $/£
Rata dob
SUA
8% p.a.
Rata dob
UK
5,80% p.a.
Împrumut 1.500.000 $ 1.000.000 £

a) Determinati daca paritatea ratei dobanzii se verifica in acest caz.
F
3 luni
1,51 $/£
b) Daca paritatea ratei dobanzii nu se verifica, cum ati putea derula un arbitraj de
dobandă acoperit?
Prima/discout forward 1,333333333 % prima la termen a £ fata de $
Randamentul acoperit pentru £ 2,78 % mai mic decat 2%, randament la 3 luni ptr $
, deci fondurile vor migra din SUA in Marea Britanie
a) In t
0
facem un imprumut in SUA de 1.500.000$ pe 3 luni, la o rata a dobanzii de
5,8% d
$
= 5,8% pe an
b) In t
0
: cei 1.500.000$,imprumutati in SUA la un curs la vedere de (S
0
) = 1,50$/£
ii transformam in lire la cursul la vedere, asta inseamna
1.500.000 $ / 1,50 (imparti) = 1.000.000 £
c) t
0
: contractarea cursului la termen adica curs forward la 3 luni de 1,52
F
1
= 1,50$/£
d) Cu suma obtinuta in t
0
adica 1.000.000 £ facem un depozit la Marea Britanie,
pe 3 luni, la o dobanda de 5,8% d
£
= 5,8% pe an (cand vom obtine din depozit
1.014.500 lire
e) Deci in t
1
: (peste 3 luni, din depozit obtinem 1.014.500 £, care la F
1
,va insemna
ca vom avea 1.542.040 $
f) In t
1
: rambursam creditul si dobanda aferente in dolari (1.500.000 $ x % (la care
am facut imprumutul) = 1.530.000$)
g) La incheierea operatiunii vom avea un profit net 12.040 $ ( 1.542.040 $ -
1.530.000 $ = 12.040 S)

PROBLEME DE LA CAP COSTUL CAPITALULUI
Valoarea temporala a banilor sau Valoarea timp a banilor VAN, VA, RIR
Un leu astazi valoreaza mai mult decat un leu privit in viitor datorita actiunii
cumulative a 3 factori:
a) inflatia b) incertitudinea cu privire ;a primirea sumei de bani
c) costul de oportunitate a banilor

1) Valoarea viitoare a unei sume de bani (V
v
)

0 n
S S
n
= ?
r = rata dobanzii
Valoarea viitoare (V
v
) = S
n
= S x (1 + r )
n
n = nr de perioade

2) Valoarea prezenta a unei sume de bani
0 n
S = ? S
n

S
n

Valoarea prezenta (Vp) = S = -------

( 1 + r)
n
Aplicatie 1 Cost 0 1 2 3
Avem urmatoarele fluxuri de incasari 0 100 150 200
r = 10% 1) Care este V
p
a intregului flux?
10/100 = 0,1
S
n
200 150 100

Valoarea prezenta (Vp) = S = ------- = -------- + ------ + ------

( 1 + r)
n
( 1 + 0,1)
3
( 1 + 0,1)
2
( 1 + 0,1)
1

200 150 100
V
p
= ----- + ------- + ------ = 150,26 + 123,96 + 90,9 = 365,129

1,331 1,21 1,1

2) Care este valoarea viitoare, pana la sf anului 3?

0 1 2 3
Avem r = 10% -----------------------------
100 200 200
V
v
= 100 (1 + 0,1)
2
+ 200 (1 + 0,1) + 200

ANUITATEA
Anuitatea = suma fixa., platita in mod regulat, pe o perioada determinata de timp
Sunt de 2 feluri:
a) anuitati obisnuite = daca suma este platita la sfarsitul fiecarei perioade
b) anuitati speciale = daca suma fixa este platita la inceputul fiecarei perioade

a) Valoarea viitoare a unei anuitati

0 1 2 3 ………n
-------------------------------------------------------
A A A A

n

V
Va
= A ( 1 + r)
2
+ A(1+r) + A = A ¿ (1+ r)
n - 1

I= 1

(1 + r)
n
- 1
V
Va
= A x ----------------
r factor de compunere

0 1 2 3 ………n
-------------------------------------------------------
A A


V
Va
= A ( 1 + r)
3
+ A(1+r)
2
+ A(1+r)

(1 + r)
n
- 1
V
Va
= (1+r) x A x ----------------
r

b) Valoarea prezenta a unei anuitati

0 1 2 3 ………n
-------------------------------------------------------
A A A A

A A A
n
1 1 A
V
P
a = -------- + --------- + --------- = A ¿ ----- = A [ ----- - ------- ]
(1 + r)
3
(1 + r )
2
(1 + r)
1

I = 1 (
1 + r)I r r(1 + r)
n


0 1 2 3 ………n
-------------------------------------------------------

A A A A A
V
P
a = A + -------- + --------- = (1 + r) [ ------- + ------ + --------- ]
(1 + r) (1 + r )
2
(1 + r)
(
1 + r)
2
(1 + r)
3


PERPETUITATEA

Perpetuitatea = suma fixa platitain mod regulat de-a lungul unei perioade
nedeterminate
In perpetuitate se calculeaza doar valoarea prezenta
Suma fixa platita A
V
pp
= ----------------------- = -----
Rata de actualizare r

Aplicatie 1
1880 4 arborigeni 100 dolari australieni
1993 pt 2 arborigeni recompensa nu a fost platita
r = 5% = 0,05 (1993 –1880 = 113 ani_
Care este suma pe care ar trebui sa o primeasca nepoatele in 1993?
Valoarea viitoare (V
v
) = S
n
= S x (1 + r )
n


Deci S
1993
= S
1880 x
(1 + 0,05)
113
= 100 x 1,05
113
= 24796 dol australieni
Aplicatia 2
a) peste 5 ani primesc 1000 u,m, Care va fi valoarea prezenta a acestei sume peste 2
ani incepand din momentul prezent la o rata de actualizare de 11%? r= 0,11
(din 5 ani se scad 2= 3 ani)

0 1 2 3 4 5
-------------------------
1000
S
n
1000 1000
Valoarea prezenta (Vp) = S = ------- = ------------ = ------- = 735,29 u.m.

( 1 + r)
n
(1 + 0,11)
3
1,36

b) peste 1 an , incepand de acum ii spuneti ca nu mai doriti banii. In toamna valoarea
prezenta, vreti sa vedeti cat de mult v-a costat aceasta decizie

S
n
1000 1000
Valoarea prezenta (V1) = S = ------- = ------------ = ------- = 666,6 u.m.

( 1 + r)
n
(1 + 0,11)
4
1,5
(din 5 ani se scade 1)
c) avem de ales intre 500 um in prezent si 100 um peste 4 ani. Care ar fi rata
castigului care v-ar face indiferent intre cele 2 sume?
Conditia ar fi ca V
0 =
V
4
sa fie egale deci
1000
500 = ------ adica 500 x (1 + r)
4
= 1000 rezulta ca r = 19%
( 1 + r)
4

d) Avem 600 um acum respectiv 1200 peste 3 ani. Care este varianta pt care optati
daca in prezent puteti investi orice suma la o rata de 20%?
V
v
= 600 ( 1 + 0,2)
3
= 600 x 1,2
3
= 600 x 1,728 = 1036,8 um
1036,6 este mai mic ca 1200, deci alegem varianta cu 1200 um
Aplicatia 3
La sfarsitul unei perioade de 12 ani avem nevoie de 138500 um. Se efectueaza plati
periodice. R = 8 % ( 0,08). Prima plata se efectueaza la sf primului an. Care e suma
fixa pe care trebie sa o platim anual?
Folosim formula de la valoarea viitoare a unei anuitati

(1 + r)
n
- 1 ( 1 + 0,08)
12
- 1
V
Va
= A x ---------------- 138500 = A x --------------------
0,08
138500 x 0,08 = A x ( 1, 08
12
– 1)
r

Cap 7) COSTUL CAPITALULUI PE PIETELE
INTERNATIONALE
Dobanda, principalul factor de cost in finantarea afacerilor
Dobanda poate fi definita ca fiind pretul perceput de detinatorul capitalului (investitorul
sau creditorul international) pentru capitalul pe care il imprumuta pe o perioada determinata
beneficiarului finantarii. Indiferent de forma de finantare, intotdeauna se percepe o dobanda,
indiferent de forma pe care o imbraca (dividend, suma forfetara, cupon).
Piata este locul de formare a dobanzii pe piata, prin intalnirea cererii si a ofertei de capital.
In atragerea de resurse de capital de pe pietele financiare se opereaza cu mai multe tipuri
de rate de dobanda. In primul rand distingem intre:
a)Dobanda reala: compensatia pe care o asteapta furnizorii de
fonduri de la cei care imprumuta capitalul, facand abstractie de risc si inflatie. Acest castig
este comparabil cu profitul net inregistrat in celelalte sectoare economice.
b)Dobanda nominala: dobanda reala la care creditorul sau investitorul adauga o prima de
lichiditate, o prima de risc si rata estimata a inflatiei
- Dobanda nominala = dobanda reala + inflatia + prima de lichiditate + prima de
risc

Între dobanda reala si dobanda nominala exista urmatoarea relatie Fisher:
1 + d
nominala
= (1 + d
reala
) + (1 + inflatia),
aproximata cu: d
nominaaă
= d
reaaă
+ inflatia.
Efectul Fischer= atunci cand inflatia creste si rata dobanzii creste
In functie de modul de calcul creditorii mai opereaza cu:
a) Dobanda simpla: dobanda nominala aplicata pe o perioada determinata de timp dedusa
procentual din masa credala.
b) Dobanda compusa (efectiva sau continua): dobanda calculata continuu pentru intreaga
perioada, adaugata la masa credala, indiferent de momentul la care aceasta se plateste (de
exemplu dobanda se calculeaza zilnic si se adauga la creditul initial pana in momentul in care
acesta se plateste.
Formula de calcul a dobanzii compuse este:
1
perioada
D
1 D
perioada
nominala
efectiva
÷
|
|
.
|

\
|
+ =
Aceasta dobanda compusa are importanta atunci cand este vorba de finantari cu perioada de
gratie (cand nu se plateste dobanda si nici nu se ramburseaza din creditul contractat dar
dobanda calculata se adauga la masa creditului) si cand este vorba de anualizarea unor
castiguri (de exemplu anualizarea unei rate a profitului pe 3 luni). Anualizarea asigura o mai
buna comparabilitate a ratelor de castig.
O alta dobanda importanta este dobanda fara risc, calculata prin anualizarea castigurilor
oferite de titlurile de stat. Titlurile de stat sunt emise de trezorerie si nu sunt purtatoare de
dobanda, avand scadente de 3, 6, 9 si 12 luni (cele mai frecvente sunt cele de 3 si de 6 luni).
Castigul acestor instrumente este dat de diferenta dintre pretul de emisiune (mai mic) si
pretul de rascumparare – valoarea nominala (mai mare). Castigul asimilat acestor
instrumente este considerat a fi fara risc pentru ca emitentul lor este statul, care, cel putin
teoretic, nu poate intra niciodata in faliment (daca la scadenta nu are resurse financiare pentru
a-si plati datoria, statul emite moneda si „rezolva” problema).
Rata fara rosc RFR = (VN
T-Bills
– PE
T-Bills
) /PE
T-Bills
)
100 usd= Ip 110 USD = FV
Definitie; Risc de cecizie: este situatia in care putem asocia o probabilitate de un
eveniment viitor
I) Factorii care influenteaza dobanda
1) Nivelul impozitarii
Nivelul ratelor de dobanda este direct influentat (ca orice castig) de nivelul impozitarii.
Dobanzile se impoziteaza la nivelul creditorului, indiferent daca este vorba de un credit sau
de o plasament financiar (plasament in actiuni sau obligatiuni). In unele tari, pentru a
incuraja plasamentele financiare nivelul de impozitare al tranzactiilor financiare este redus
sau inexistent, alte piete exceland in aplicarea de impozite (in unele tari dobanzile bancare la
depozite sunt incluse in venitul global).
Dobanda reala ajustata cu rata de impozitare este:
i
reală
= i
nominală
x (1-T) - p

Sintetizand, factorii care determina costul capitalului international sunt
urmatorii:/facrorii care influenteaza fobanda
1) Durata (cu cat durata este mai mare, cu atat si costul este mai mare);
2)Riscul emitentului (cu cat acesta este mai mare cu atat nivelul dobanzii va fi mai
mare);
3)Tipul rambursarii (cu cat rambursarea este mai mult amanata cu atat costul ar putea
sa creasca);
4)Garantarea unor riscuri (scrisori de garantie pentru riscul de neplata de exemplu);
5) Transferarea unor riscuri (polite de asigurare pentru riscul de tara de exemplu)
6)Complexitatea operatiunii (cu cat intermediarii implicati sunt mai multi cu atat
costul este mai mare);
7)Nivelul impozitarii (cu cat acesta este mai mare cu atat si costul va fi mai mare);
Acesti factori sunt inglobati in rata de dobanda perceputa de fiecare creditor prin
aplicarea unor „prime” ca remuneratie la riscul pe care si-l asuma:
Acesti factori sunt inglobati in rata de dobanda perceputa de fiecare creditor prin
aplicarea unor „prime” ca remuneratie la riscul pe care si-l asuma
i
:
a) Prima de inflatie: este procentul de dobanda perceput de creditor sau de investitor peste
rata reala de dobanda;
b)Prima de lichiditate: este un procent perceput pentru gradul de lichiditate al instrumentului
financiar prin care se face mobilizarea resurselor de capital. Lichiditatea instrumentelor
financiare exprima capacitatea de a transforma usor in bani un instrument financiar.
Lichiditatea depinde implicit de durata mobilizarii resurselor de capital, cu cat durata este mai
mare cu atat lichiditatea este mai mica. Prima de lichiditate va creste implicit odata cu durata
finantarii;
c)Prima de risc: este o remuneratie pe care fiecare creditor o percepe pentru riscul pe care il
implica o finantare sau alta, indiferent daca acest risc este asumat de creditor sau este
transferat catre o institutie specializata.
7.2. Costul capitalului international. Planul de finantare.
Fiecare dintre ele au un cost ptr firma. Costul unui tip de capital reprezinta rata
castigului ceruta de investitorul care aduce acel tip de capital in firma
Tipurile de capital folosite de o firma la un moment dat formeaza structura de capital a
acesteia.
Definitie - Costul capitalului firmei (costul total al firmei) este o medie ponderata a
costurilor fieacrui tip de capital pe care firma il foloseste la un moment dat.
In momentul in care un operator doreste sa isi finanteze activitatea de pe pietele
financiare internationale el trebuie sa parcurga urmatoarele etape:, pasi

ETAPE in determinarea COSTULUI CAPITALULUI international
PASUL 1 - Identificarea nevoii de finantare pentru companie punand in balanta
resursele financiare proprii si cele atrase;
PASUL 2 - Determinarea ponderii fiecarei surse de capital in schema de finantare;
PASUL 3 - Intocmirea planului de finantare;
PASUL 4 - Calcularea costului marginal al fiecarei surse de finantare;
PASUL 5 - Calcularea costului mediu ponderat aferent schemei de finantare;
PASUL 6 - Optimizarea structurii de capital.
PASUUL 1- DETERMINAREA NEVOII DE FINANTARE
Pentru determinarea nevoii de finantare un rol esential il are intocmirea planului de afaceri
sau de finantare (plan de afaceri, plan de finantare). care, din punct de vedere financiar se
traduce prin estimarea unui bilant si a evolutiei profitului pentru perioada urmatoare
Pentru determinarea nevoii de finantare a compania trebuie sa realizeze mai intai un studiu de
piata prin care se selecteaza pietele care ofera cadrul cel mai bun de dezvoltare a afacerii sale
(avand in vedere mediul concurential, mediul politic etc.), se alege cea mai adecvata forma de
patrundere pe pietele externe (vanzarea prin sucursale create pe pietele de export) dupa care
se trece la identificarea resurselor financiare necesare pentru dezvoltarea afacerii sale. Toate
strategiile continute in planul de afaceri se concretizeaza printr-o proiectie a bilantului
acestei companii pentru perioada urmatoare:
In acest bilant un rol important in analiza il are profitul estimat care se determina printr-o
proiectie a contului de profit si pierdere tinand cont de toate veniturile si cheltuielile
implicate de productia si comercializarea produselor pe piata interna si externa.
Planul de afaceri bazat pe o proiectie a bilantului consolidat si a contului de profit si
pierdere da posibilitatea determinarii nevoii de finantare a companiei precum si a
capacitatii de a o acoperii prin resurse proprii sau resurse atrase. Nevoia de finantare are in
vedere suplimentarea costurilor implicate de derularea afacerilor astfel incat sa se
realizeze un echilibru financiar intre ceea ce incaseaza firma ca venituri si ceea ce consuma
pentru a produce si a comercializa bunurile sau serviciile pe pietele interne sau externe.
PASUL 2 - DETERMINAREA PONDERII SURSELOR DE CAPITAL IN PLANUL
DE AFACERI , PLANUL DE FINANTARE
Pentru a se finanta o companie are de ales intre urmatoarele surse:
a)Finantarea din surse proprii: presupune fie a) repartizarea unei parti din profitul obtinut
pentru sustinerea activitatii (autofinantarea) sau b) amortizarea mijloacelor fixe;
b)Finantarea din surse atrase: presupune atragerea de resurse financiare de pe pietele
monetare sau de capital prin intermediul a) creditelor bancare sau b) prin intermediul
emisiunii de obligatiuni sau c) prin intermediul emisiunii de actiuni actiuni.
Raportul dintre finantarea din surse proprii sau din surse atrase este determinat de o serie de
factori: accesibilitatea resurselor pe pietele financiare interne si externe, gradul de indatorare
al companiei, gradul de dezvoltare al pietelor monetare si de capital, gradul de cunoastere a
tehnicilor de finantare, nivelul de impozitare etc.




Finantare plasament de capital
Figura 7.2.: Sursele de finantare a afacerilor
Pasul urmator in elaborarea planului de finantare il reprezinta identificarea surselor
externe de finantare (sursele atrase) care vor completa sursele proprii (amortizarea si
autofinantarea). Stabilirea ponderii creditului, obligatiunilor si actiunilor in cadrul
surselor externe are in vedere exclusiv DOUA CRITERII -criteriul costului si al riscului.
a) Costul resurselor financiare proprii
In cazul in care compania foloseste resursele proprii costul acestora este asimilat costului
de oportunitate generat de dobanda ce ar incasa-o daca acei bani ar fi fost plasati intr-un
depozit bancar. In acest caz, costul surselor proprii implicate in finantare poate fi asimilat
ratei de dobanda fara risc (randamentul titlurilor de stat) ajustata cu rata de impozitare
(pentru ca repartizarea resurselor financiare din rezultatul financiar se face dupa impozitare).
Ajustarea costului capitalului cu rata de impozitare face ca resursele proprii sa fie cel
mai scumpe dintre toate resursele pe care le poate atrage o companie de pe pietele
financiare.
b) Costul resurselor financiare atrase (credite, obligatiuni, actiuni)
Evident ca masura costului capitalului atras de pe pietele monetare sau de capital este rata
dobanzii, fie ca este vorba de o dobanda simpla sau de o dobanda compusa. Pentru a
estima mai bine costul capitalului este indicat ca initial sa se realizeze tabloul de
amortizare al creditului, a emisiunii de obligatiuni sau de actiuni.
Perioada Dobanda K
rambursat
Anuitate K
ramas
1 6000 6000 100000
2 6000 50000 56000 50000
3 3000 3000 50000
4 3000 50000 53000 0
Tabloul de amortizare da posibilitatea determinarii anuitatilor (a sumelor platite
periodic in contul finantarii respective). Un alt posibil indicator de masurare a costului
capitalului este rata curenta calculata pe baza formulei:
n
1
C
A - C
RC
initial
n
1 i
n initial
× =
¿
=

Unde: C – creditul initial, A – anuitatile, n – nr. de ani
Autofinanţarea
Amortizarea
mijloacelor fixe
Credite
Obligaţiuni
Acţiuni
Surse
proprii
de
finanţa
re
Surse
externe
de
finanţa
re
Din pacate, nici acest indicator nu este suficient pentru masurarea costului capitalului.
Chiar daca tine cont de conditiile de acordare a finantarii (modalitate de rambursare,
modalitate de plata sau de calcul a dobanzilor sau acordarea unor perioade de gratie),
rata curenta nu tine cont de factorul timp.
Capitalul, indiferent de moneda in care este denominat sufera o depreciere permanenta sub
impactul factorului timp. Costul capitalului, pentru a fi cat mai apropiat de adevarata sa
valoare, trebuie sa includa si aceasta depreciere sub impactul factorului timp. Pentru a tine
cont de aceasta in analiza costului de capital se utilizeaza calculul actuarial, sumele
absolute aferente anuitatilor platite in contul finantarii fiind corectate cu un coeficient (sau
rata) de actualizare care, in functie de momentul actualizarii, are urmatoarea forma:
Momentul actualizarii Coeficient de
actualizare
- din viitor in prezent: 1/(1+k)
- din trecut in prezent: (1+k)
- la un moment t (1+k)
1 la t
+ 1/(1+k)
t+1 la N

ACTUALIZARE ASTEPTARI IN MATERIE DE

Inflatie Rata dobanzii Profit
Rata de actualizare folosita in analiza costului capitalului poate fi:
a) Rata inflatiei; Utilizarea ei se foloseste pentru a actualiza sume destinate consumului,
b) Rata dobanzii; = Utilizarea ratei dobanzii (care deja include rata inflatiei) fiind mult mai
indicata sa fie folosita)
c) Rata estimata a profitului. = Utilizarea ratei estimate a profitului ca rata de actualizare se
face atunci cand este vorba de analiza comparativa a doua proiecte de investitii, decizia
privind alegerea proiectului de investitii cel mai profitabil fiind mult usurata.
Din tabloul de amortizare al unui credit sau a unei emisiuni de obligatiuni se extrag
anuitatile si se actualizeaza cu o rata care exprima estimarea decidentului cu privire la
evolutia dobanzilor pe piata pe perioada urmatoare:
a) Daca rata de actualizare este mai mica decat rata de dobanda inseamna ca in perioada
urmatoare moneda in care este denominat creditul sau emisiunea de obligatiuni va
cunoaste o apreciere;
b) Daca rata de actualizare este mai mare decat rata de dobanda actuala moneda din
contractul de credit va cunoaste o depreciere;
c) Daca rata de actualizare este egala cu rata de dobanda prezenta in perioada viitoare
moneda de denominare a creditului nu va cunoaste nici o pierdere de valoare.
Costul oricarui tip de finantare (indiferent ca este vorba de credit simplu sau de leasing sau
factoring) se estimeaza in acest caz prin intermediul a doi indicatori de baza:
*** * Valoarea actualizata neta (VAN): care reprezinta diferenta neta dintre creditul initial
si suma actualizata a platilor efectuate pana la scadenta in contul acelui credit sau acelei
emisiuni de obligatiuni.
¿
=
+
+
÷ =
n
1 i n
i i
0 credit
k) (1
R D
C VAN
Valoarea actualizata neta VAN este un indicator care ne arata valoarea creata de un
proiect pt firma, sau un surplus peste investitia initiala necesara realizarii proiectului
Unde: C – creditul initial, D – dobanzile platite, R – capitalul rambursat k – rata de actualizare
Daca VAN este mai mare ca zero proiectul a generat acel surplus, a creat valoare
Daca VAN este egala cu zero proiectul doar si-a acoperit investitia initiala necesara
Daca VAN este mai mica ca zero proiectul distruge valoarea pentru firma (nu se acopera
investitia initiala)
Se vor alege doar acele proiecte care aduc un VAN mai mare ca zero.

**** Rata interna de rentabilitate (RIR): calculata ca solutie a ecuatie VAN=0.
Determinarea acestei rate se poate face prin incercari
ii
multiple sau prin rezolvarea directa a
ecuatiei de anulare a valorii actualizate nete.
0
) k (1
R D
C VAN k RIR
n
1 i n *
i i
0 credit
*
=
+
+
÷ = · =
¿
=

Unde: C – creditul initial, D – dobanzile platite, R – capitalul rambursat
k – rata de actualizare
Cea mai buna masura a costului capitalului in finantarea internationala este rata interna
de rentabilitate RIR. Cu toate acestea, alegerea unei variante de finantare sau alta trebuie
sa se bazeze pe ambele criterii de selectie (insa in analize si calcule va fi utilizata rata interna
de rentabilitate). Conform acestor criterii de selectie avem urmatoarele situatii decizionale (in
functie de fluxul financiar analizat si de pozitia in finantare:
Pozitia in finantare Credit Pozitia in finantare Investitie
Debitor VAN cel mai
mare
RIR cel mai mic
Beneficiar VAN cel mai
mare
RIR cel mai mic
Creditor VAN cel mai
mare
RIR cel mai
mare
VAN pozitiv
Investitor VAN cel mai
mare
RIR cel mai
mare
VAN pozitiv
Pentru creditor sau investitor valoarea actualizata neta VAN trebuie sa fie obligatoriu
pozitiva (pentru ca acestia sa obtina chiar si actualizat o suma peste ceea ce au investit
initial).
O problema aparte in calculul costului capitalului international si in selectarea unei tehnici de
finantare pe baza criteriului valorii actualizate nete VAN este denominarea in monede
diferite. Pentru a putea compara doua tehnici de finantare denominate in moneda diferita
(actualizate cu rate de actualizare diferite) solutia ar fi:
- Calcularea valorilor actualizate nete VAN folosind o rata de actualizare diferita
pentru cele doua credite si transformarea lor in aceeasi moneda folosind cursul de schimb
actual;
- Calcularea valorilor actualizate nete VAN prin estimarea unui curs de schimb
relativ intre monedele in care sunt denominate creditele care urmeaza a fi comparate, valorile
actualizate fiind calculate in aceeasi moneda (de exemplu la compararea unui credit in lei sau
a unui credit in euro se va folosi un curs de schimb estimat euro – lei si se vor obtine doua
valori actualizate nete exprimate in aceeasi moneda, pentru care s-a folosit aceeasi rata de
actualizare).
Prima metoda este mai simpla in timp ce a doua metoda, mai complicata pentru ca presupune
o previzionare a cursului de schimb pe o perioada mai lunga de timp, conduce la rezultate
mult mai bune. Mai trebuie remarcat ca rata de actualizare difera in functie de moneda in care
este exprimat un credit (evident ca leul isi pierde din valoare mai mult decat isi pierde
dolarul). Relatia dintre ratele de amortizare poate fi aproximata prin urmatorul raport:
2
1
2
1
2
1
1
1
1
1
1
1
|
|
+
+
×
+
+
=
+
+
RFR
RFR
k
k


Unde: k – ratele de actualizare, RFR – rata fără risc, β – coeficient de risc al
Daca pietele sunt perfect integrate, adica nu exista nici o bariera in calea transferurilor de
capital (adica riscul este foarte redus) coeficientul de risc poate fi aproximat cu 0. Un loc
aparte in analiza costului capitalului il ocupa costul finantarii prin emisiune de actiuni
de pe pietele internationale. Problema apare datorita faptului ca, spre deosebire de
credite sau obligatiuni, actiunile nu au scadenta (in ipoteza ca ele nu sunt
rascumparate dupa o anumita perioada).
Pentru a calcula costul finantarii prin emisiune de actiuni in practica financiara
internationala se folosesc doua metode:
a. Modelul CAPM (Sharpe): presupune estimarea castigului unui titlu in functie de risc sau
dupa formula:
RFR) (R β RFR ) E(RET
M i i
÷ × + =

CAPM = este o metoda care se bazeaza pe masuri de portofoliu de risc pe baza
coeficientului beta fata de modelul Markovitz care se bazeaza pe masuri de portofoliu
de risc pe baza deviatiei standard. In modelul Markovitz investitorii prefera profituri
mai mari de la un anumit nicel de risc/
In CAPM se presupune ca masura de risc utilizeaza un coeficient beta
Din formula de mai sus se observa ca orice titlul ofera un castig asteptat pornind de la rata
fara risc a pietei peste care se adauga o prima de risc corelata cu riscul instrumentului
financiar respectiv. Coeficientul beta masoara riscul instrumentului financiar pe baza
volatilitatii in timp a pretului actiunii respective raportata la volatilitatea pietei (cu cat un
titlu are o volatilitate mai mare cu atat el este mai riscant). In aceste conditii:
- daca β < 0: daca beta este mai mic ca zero inseamna ca titlul este mai putin riscant
decat piata;
- daca β > 0: daca beta este mai mare ca zero inseamna ca titlul este mai riscant decat
piata;
- daca β = 1: titlul este la fel de riscant decat piata;
- daca β = 0: titlul este fara risc si ofera acelasi castig ca titlurile de stat.
Ex daca avem o versiune beta de titlu mai mare de 1,05 asta inseamna ca titlul are un risc
mai mare decat al pietei
Modelul CAPM pozitioneaza pe o dreapta oblica (SML) toate titlurile de pe o piata, direct
proportional cu riscul lor. Orice combinatie de titluri este pozitionata si ea pe aceasta
dreapta. Ce aduce in plus acest model fata de celelalte este conceptul de „portofoliu al
pietei”,portofoliu de risc un portofoliu format din cate un titlu din fiecare de pe piata,
ponderat cu valoarea de piata a acestuia.
Este dificil de utilizat CAPM in situatii reale pentru ca portofoliu de piata nu este singurul
factor de risc cu impact asteptat. De aceea un astfel de portofoliu, in analize acesta este
asociat indicelui bursier al pietei financiare. Prin analogie, costul finantarii prin emisiune de
actiuni poate fi aproximat cu ajutorul CAPM, tinand cont de riscul asociat acestui instrument
si de prima de risc a pietei pe care se realizeaza emisiunea. Cu toate acestea estimarea costului
finantarii prin emisiune de actiuni este totusi destul de indepartata de costul real.
b. Modelul Gordon – Shapiro:
Cea mai buna masura a costului capitalului este rata interna de rentabilitate RIR, acea
valoare a ratei de actualizare pentru care valoarea actualizata neta se anuleaza VAN.
Ecuatia VAN pentru o emisiune de actiuni pe pietele internationale este:
b1) Daca emisiunea de actiuni presupune o rascumparare la momentul R si la un pret
initial de rascumparare PR:
( ) ( )
R
actiuni
R
1 i
i
i
actiuni actiuni
k 1
Nr PR
k 1
Divdidende
Nr PE VAN
+
×
÷
+
÷ × =
¿
=

b2) Daca emisiunea de actiuni nu presupune rascumpararea actiunilor:
( )
¿
·
=
+
÷ × =
1 i
i
i
actiuni actiuni
k 1
Divdidende
Nr PE VAN
Problema apare la cea de a doua ecuatie in care lipsa unei rascumparari face ca ecuatia VAN
sa aiba un numar infinit de termeni. Solutia la aceasta dilema au gasit-o Gordon si Shapiro
care au pornit de la urmatoarele doua ipoteze (deduse din analiza empirica asupra pietei
americane):
- Dividendul unei actiuni creste cu o rata constanta g;
- Rata de crestere a dividendului g este mai mica decat rata de actualizare.
Bazandu-se pe aceste ipoteze, Gordon si Shapiro au redus ecuatia VAN folosindu-se de
transformarea acesteia intr-o progresie geometrica. Solutia acestei ecuatii (rata interna de
rentabilitate) este urmatoarea:
g
VN
D
k
0
actiuni
+ =
Dezavantajul ei: - ipotezele pe care se bazeaza nu pot fi realizate intotdeauna. Cand nu sunt
indeplinite aceste ipoteze se foloseste primul model pentru determinarea costului finantarii
prin emisiune de actiuni.
7.3. Relevanta ratei interne de rentabilitate in estimarea costului capitalului
international (RIR)
Evaluarea eficientei alocarii resurselor intr-un proiect de investitii se face cu ajutorul unor
analize bazate pe calcule actuariale complexe. Calculul actuarial presupune translatarea
unor valori la diferite momente de timp, in functie de ratiunea analizei. Rata de actualizare
are diferite forme, in functie de momentul de timp la care se face actualizarea. Un rol
important in cadrul acestei analize il au doi indicatori: valoarea actualizata neta (VAN) si
rata interna de rentabilitate (RIR). Conform criteriului VAN un proiect de investitii este
eficient in conditiile in care acesta este pozitiv si are o valoare cat mai mare. Un proiect de
investitii este cu atat mai rentabil cu cat RIR este mai mare. Cei doi indicatori de eficienta
sunt complementari, utilizarea simultana a acestora conducand la o mai buna fundamentare a
deciziei investitionale decat utilizarea lor separata.
In cazul valorii actualizate nete VAN, problema principala ramane determinarea costului
de oportunitate al capitalului reprezentat de rata de actualizare. Rata de actualizare
utilizata in ecuatia VAN este de regula constanta dar nu ia in calcul dimensiunea financiara a
investitiei sau sursele de finantare ale acesteia. Cel mai frecvent rata de actualizare este
asimilata ratei nominale a dobanzii de pe o piata financiara, aceasta dobanda nominala
reprezentand de fapt dobanda reala ajustata cu rata inflatiei.
Dezavantajele folosirii VAN
1) VAN este mai dificil de utilizat pentru selectarea unor proiecte de investitii cu ciclu
de viata diferite sau momente initiale / finale de derulare diferite.
2) Utilizarea VAN se porneste de la premisa ca, pentru doua proiecte diferite, riscul
asumat de investitor este acelasi. In practica economica riscul asumat de investitori difera de
la un proiect la altul.
3) Utilizarea criteriului VAN favorizeaza proiectele mai mari de investitii, in detrimentul
proiectelor de dimensiuni mai mici care implicit presupun asumarea unui risc mai redus in
partea investitorilor. Specialistii au ajuns la concluzia ca toate aceste "slabiciuni" ale valorii
actualizate nete sunt eliminate de utilizarea complementara a ratei interne de
rentabilitate.RIR In acest caz, nu se poate vorbi despre o superioritate neta a nici unuia
dintre indicatori, in conditiile in care acestia se completeaza reciproc.
Definitie RIR Rata interna de rentabilitate este definita in literatura de specialitate ca fiind
acea rata de actualizare pentru care valoarea actuariala neta este egala cu zero, practic
RIR este asimilat in acest caz cu un cost minim al capitalului, pe care investitorul este
dispus sa il accepte. Deoarece RIR reprezinta o rata sau o ratie determinata ce nu este
sensibila la rata de actualizare asa cum este VAN, este un criteriu mult mai preferat de
investitori pentru compararea unor alternative de plasament in actiuni sau obligatiuni.
Rata interna de rentabilitate RIR este mult mai reprezentativa decat valoarea actualizata
neta VAN in cazul compararii unor proiecte de investitii cu durata diferita de viata sau cu
momente diferite de initiere sau finalizare. De asemenea, acest indicator este mult mai util in
aprecierea eficientei unor proiecte de investitii straine decat valoarea actualizata neta. Cu
toate aceste avantaje, specialistii aduc critici fundamentale acestui indicator precum si
relevantei utilizarii sale in evaluarea eficientei unor proiecte de investitii sau in compararea si
selectarea acestora.
Dezavantajele RIR
1) RIR rata interna de rentabilitate nu tine cont de semnul fluxurilor de numerar (CF)
luate in calcul.
In cazul unor fluxuri de numerar net negative , se poate afirma ca valoarea actualizata neta
VAN reprezinta o masura absoluta a eficientei unui proiect de investitii, in timp ce rata
interna de rentabiliate RIR este mai degraba o masura relativa a acesteia. In concluzie, cei
doi indicatori nu se exclud, ci sunt complementari si se completeaza reciproc.
In cazul unor fluxuri de numerar nete pozitive, VAN scade de la valoarea sa maxima la 0
pe masura ce rata de actualizare tinde catre RIR si scade din ce in ce mai mult sub zero, pe
masura ce aceasta se indeparteaza de RIR. In cazul unor fluxuri de numerar nete negative,
situatia este inversata, cu cat rata de actualizare tinde catre RIR, cu atat VAN tinde catre zero,
caz in care se poate observa ca cu cat rata de actualizare este mai mare, cu atat proiectul
devine mai atractiv. De aici putem deduce usor ca o crestere a costului de oportunitate al
capitalului poate duce la o imbunatatire a eficientei unor proiecte de investitii care initial
pareau lipsite de orice sansa.
Rata interna de rentabilitate este incalculabila si in situatia in care toate fluxurile de numerar
sunt negative.
O alta situatie intalnita frecvent in care rata interna de rentabilitate nu se poate calcula este
aceea in care fluxurile de numerar sunt simetrice si in suma absoluta sunt egale cu zero.
O ultima situatie in care rata interna de rentabilitate nu se poate calcula nici in cazul cand
functia VAN are o forma divergenta datorita unor fluxuri de numerar complexe.
In concluzie, rata interna de rentabilitate RIR este incalculabila RIR nu se poate
calcula atunci cand fluxurile de numerar sunt integral pozitive, integral negative,
net nule, net negative sau in cazul unor fluxuri de numerar complexe. In toate
aceste situatii exista insa suficiente solutii care sa rezolve toate aceste dificultati legate de
determinarea si interpretarea acestui indicator.
2) Un ultim aspect legat de relevanta acestui indicator in evaluarea proiectelor de investitii
are in vedere faptul ca fluxurile de numerar pozitive rezultate din exploatarea investitiei ar
fi reinvestite la o rata de rentabilitate unica egala cu RIR calculat (in opinia unor
specialisti fluxurile de numerar negative ar fi la randul lor dezinvestite la aceeasi rata) si nu la
o rata de actualizare egala cu costul capitalului
.Atat valoarea actualizata neta cat si rata interna de rentabilitate pot fi ajustate la risc,
Ajustarea la risc a celor doi indicatori se face de fapt prin rata de actualizare, care
inglobeaza de regula o prima de risc peste rata dobanzii a pietei financiare pe care ar
urma sa se deruleze proiectul de investitii. Cu cat proiectul, compania care ar urma sa-l
deruleze sau tara tinta sunt mai riscante, cu atat prima de risc este mai mare.
Se poate constata ca atat valoarea actualizata neta cat si rata interna de rentabilitate
sunt indicatori imperfecti. Acesti indicatori sunt complementari iar daca sunt bine
interpretati conduc catre concluzii identice, inclusiv in privinta construirii bugetului de capital
sau alegerea intre mai multe alternative de finantare. Chiar daca uneori este incalculabila sau
are valori multiple, rata interna de rentabilitate este foarte folositoare cand se analizeaza
proiecte de investitii de dimensiuni diferite, care au grade de risc apropiate. Rata interna
de rentabilitate RIR este foarte indicata atunci cand se analizeaza proiecte de investitii
localizate pe diferite piete straine sau cand se compara alternative de finantare
contractate de pe diferite piete financiare (euroobligatiuni, eurocredite, credite externe
etc.). Fiind independenta de rata de actualizare, rata interna de rentabilitate este un indicator
stabil si suficient de puternic, cu o pozitie incontestabila in alocarea resurselor de capitalul. In
aceste circumstante nu se poate pune in discutie relevanta sau rolul fundamental pe care rata
interna de rentabilitate il are in analiza eficientei proiectelor de investitii alaturi de valoarea
actualizata neta, indicele de profitabilitate sau termenul de recuperare.
Criteriul VAN in finantarea internationala
- Mai usor de calculat decat RIR- Dificultati in estimarea corecta a ratei de actualizare;
- Trebuie luata in considerare modificarea cursului de schimb;
- VAN incurajeaza investitiile de valoare mare si finantarile de valoare mica.
Criteriul RIR in finantarea internationala
• Independent de evolutia cursului de schimb (teoretic);
• Mai dificil de estimat;
• In anumite momente nu se poate calcula (anuitati simetrice, fluxuri pozitive sau negative in
totalitate).
APLICAREA CRITERIULUI VAN IN FINANTAREA INTERNATIONALA
Metoda I = estimarea k ( euro)
- estimarea k ( USD)
- NPV euro

x Spot
0
= NPV euro/usd
Metoda II = estimarea k (euro)
- estimarea cursului de schimb
- transformarea An din USD in euro
- Compararea VAN pentru cele 2 credite
Metoda III – cea mai buna
= estimarea k ( euro)
- estimarea k ( USD)
- estimarea ratei medii a cursului de schimb
- transformarea VAN din USD in euro folosind cursul mediu
- compararea VAN
APLICAREA CRITERIULUI RIR IN FINANTAREA INTERNATIONALA
Metoda I calcularea RIR pe baza anuitatilor denominate in monede diferite
Metoda II Transformarea AN din Euro in USD folosind un curs estimat

Costul capitalului unei firme
Costul mediu ponderat al capitalului firmei (CMPC)
1. CMPC = W
d
. K
d
+ W
p
. K
p
+ W
e
. K
e


W
d,p,e
– ponderi ale fiecarui tipde capital a firmei
K
d, p, e -
costul fiecarui tip de capital;
d – capital de imprumut (creditul)
p – capital obtinut din enisiuni de actiuni preferentiale;
e – capital propriu.

1.1. Ponderile costului mediu ponderat al capitalului
- sunt date de structura optima de capital a firmei . Structura optima este acea structura de
capital care minimizeaza costul mediu ponderat al capitalului firmei. Structura optima se mai
gaseste si sub numele de structura tinta.
-pe termen scurt inregistreaza variatii de la structura optima de capital
-costurile de emisiune trebuie suportate atunci cand se emit actiuni/obligatiuni
1.2. Costul capitalului de imprumut din CMPC (creditul)
In conditiile in care capitalul de imprumut nu ar avea cost de emisiune, formula ar arata astfel:
K
d
= d (1 – T) d = rata dobanzii pt noul capital de imprumut atras de
firma , sau rata dobanzii pentru creditul nou contract
T = rata impozitului pe profitul corporativ

Costul K
d
este mai mic decat rata dobanzii ceruta de creditor din cauza deductibilitatii
cheltuielilor de dobanda.
Deductibilitatea cheltuielilor = cheltuielile sunt scazute din veniturile din vanzarile inainte
de plata impozitului catre stat, astfel incat suma totala la care se aplica impozitul este mai
mica, rezulta ca statul imi plateste o parte din dobanda.
Din cauza deductibilitatii costul capitalului de imprumut va fi mai mic decat costul capitalului
propriu.
In cazul in care costurile de emisiune sunt semificative formula de calcul este:


n
C . (1 – T) M
M x (1 –F) = ¿ ------------ + --------

i = 1
(1 + K
d
)
i
(1 + K
d
)
n

n = nr de ani pana la scadenta
M= valoarea obligatiunii la scadenta
F = costul de emisiune a obligatiunii ( in %)
C = cuponul obligatiunii
K
d
= costul obligatiunii dupa impozitare sau sau costul capitalului din emisiunea de
obligatiuni dupa impozitare
Cu privire la dobanzi, guvernul plateste o parte din ea. Astfel, costul capitalului pentru firma
este mai mic decat rata dobanzii curente.
1.3 Costul actiunilor preferentiale din CMPC
este dat de raportul dintre D
p
si P
p

D
p

K
p
= ----

P
p

K
p =
dividend fix + preferentiale , ( adica pretul net)
D
p =
dividentul fix platit de actiunea preferentiala
P
p
= pretul de emisiune net al actiunii preferentiale (adica pretul incasat de firma pt o
actiune preferentiala emisa, sau costurile de emisiune

Pretul net = Pret curent – costul de emisiune

1.4. Costul capitalului propriu
Firmele pot obtine capital propriu din doua surse:
a) profituri reinvestite ( formeaza capitalul propriu intern)
b) emiterea de noi actiuni comune ( formeaza capitalul
propriu extern)
Reinvestirea profiturilor
a)Costul profiturilor reinvestite= rata a castigului pe care actionarii ar fi putut sa o obtina
investind pe piata acele sume in titluri cu acelasi grad de risc cu cel al firmei
Sau = costul de aport al actionarilor care ar fi putut sa primeasca aceste
sume sub forma de dividende si sa le investeasca pe piata de capital in actiuni cu aceleasi grad
de risc ca si actiunile firmei.

In timp ce creditul (capitalul de imprumut –d) si actiunile preferentiale (p) reprezinta obligatii
contractuale, care au costuri determinate de la inceput, estimarea costului cu capitalul propriu
K
e
este mai dificila. Uzual se folosesc trei metode:
- metoda CAPM, metoda randamentul obligatiunii plus prima de risc si a treia metoda,
metoda DCF
a.1) abordarea K
e
capitalului propriu reinvestit
prin
CAPM
- se estimeaza rata castigului fara risc (RFR)
- se estimeaza coeficientul de risc sistematic al actiunilor firmei (|)
-se estimeaza si rata castigului asteptat al pietei ptr o actiune medie R
m

K
e
= RFK + (R
m
- RFR) |

RFR = rata castigului pentru obligatiuni de stat pe termen lung
- este o rata a castigului pt care riscul este zero
R
m
= castigul unui activ mediu al pietei de capital
- este un castig al actiunii activului mediu de pe piata sau un castig obtinut din investirea
in portofoliul pietei

Se foloseste un indice bursier R
m
de pe piata de capital unde este cotata firma
| = coeficientul de risc sistematic al actiunilor firmei
= coeficientul de elasticitate al castigurilor firmei la castigul pietei
- pt piata el se considera ca este egal cu 1
*** Daca pentru firma | > 1 castigurile firmei evolueaza in acelasi sens cu castigurile
pietei, dar mai repede decat are loc evolutia pietei.
Aceste titluri se numesc titluri ofensive pt ca sunt cumparata cand se prognozeaza o crestere
a pietei, firma este riscanta
*** Daca 1 > | > 0 rezulta ca firma este mai putin riscanta decat piata iar castigurile
firmei evolueaza in acelasi sens cu piata, cu castigurile pietei , dar mai incet decat evolutia
pietei
Titlurile se numesc defensive si sunt cumparate cand scad preturile.
Daca | < 0 castigurile firmei evolueaza in sens invers miscarii pietei
Daca | = 1 firma are acelasi grad de risc cu piata

Problemele ridicate de aceasta abordare
- in cazul in care actionarii firmei nu au un portofoliu diversificat, ei vor fi mai curand
interesati de riscul total al actiunilor pe care le detin (riscul diversificabil, nesistematic, al
firmei plus riscul nediversificabil , sistematic al firmei). Astfel, riscul masurat prin | nu
reflecta adecvat riscul investitional real pe care il suporta actionarii,
- metoda prezinta dezavantajul legat de dificultatea obtinerii unor estimari corecte ale datelor
pe care le foloseste, este dificila estimarea lui |, este dificila estimarea primei de risc a pietei
(R
m
- RFR) = prima de risc a pietei
(R
m
- RFR) | = prima de risc a firmei
Prima de risc = castig suplimentar solicitat de un investitor pt asumarea unui risc
suplimentar
a.2) abordarea prin randamentul obligatiunii plus prima de risc
- estimeaza K
e
prin adaugarea unei prime de risc subiective (3-5 puncte procentuale) la
nivelul ratei dobanzii pt datoriile pe termen lung ale firmei

K
e
= randamentul obligatiunii + prima de risc subiectiva
Emise de firma(=YTM) este stabilita subiectiv
de un decident si este
Intre 3-5%
a.3) abordarea DCF
- Combina randamentul asteptat al dividendului, cu rata de crestere viitoare
asteptata a dividendului
D
1
K
e
= r
e
= E (r
e
) = ---- + E (g)
P
0

r
e
= rata acceptabila a castigului pentru capitalul propriu
E (r
e
) = rata asteptata a castigului pentru capitalul propriu
D
1
= dividendul urmator platit de actiune
P
0
= pretul curent de piata al actiunii
E (g) = rata asteptata de crestere viitoare a dividendelor
Presupozitii ale abordarii:
- Piata de capital este in echilibru (r
e
= E(r
e
))
- Cresterea in viitor a dividendelor este estimata a avea loc la o rata constanta.
CONCLUZIE LA COSTUL CAPITALULUI DIN PROFITUL REINVESTIT
- se calculeaza K
e
prin fiecare din cele trei abordari
- daca metodele furnizeaza estimari apropiate, calculam media lor, aceasta fiind
estimarea pentru costul capitalului provenit din profiturile reinvestite
Costul capitalului propriu extern sau Costul capitalului propriu din
emisiunea de noi actiuni comune
Costul capitalului propriu extern pentru o firma cu o crestere estimata constanta a castigurilor
si dividendelor aduse de actiunile emise este:
D
1
K
e
= r
e
= E (r
e
) = ------------ + g
P
0
(1-F)

D
1
= D
0
(1 + g)
F = costul de emisiune al actiunii nou emise (%)
G = rata de crestere constanta a castigurilor si dividendelor firmei
D
1
= dividendul urmator platit de actiune
Do

= ultimul dividend platit de actiune
7.4. Costul mediu ponderat al capitalului. Optimizarea structurii de capital in
finantarea internationala
CMPC = costul mediu ponderat al fiecarei unitati monetare noi sau cost marginal din
capitalul firmei. Pe masura ce firma are nevoie de tot mai mult capital, costurile de
capital propriu si de capital de imprumut iNcep sa creasca CMPC pt fiecare nou dolar creste.
E) Optimizarea structurii de capital consta in:
1)Gasirea de noi resurse de finantare mai ieftine comparativ cu riscul companiei
2)Modificarea conditiilor privind rambursarea,
3) Renuntarea la perioadele de gratie si la alte facilitati care pot creste costul
finantarii;
4) Modificarea structurii de capital;
5) Diferite scadente;
6) Diversificarea internationala mai mare a finantarii;
6) Concentrarea pe instrumente cu venit fix si mai putin pe cele cu venit variabil.

Capitolul 6) RISCUL IN FINANTAREA INTERNATIONALA
Riscurile asociate finantarii internationale

Riscuri Creditori Debitori
-------------------------------------------------------------------------
1) de tara x -
2) valutar x x
3) de dobanda x x
4) de neplata x -
----------------------------------------------------------------------------
* pt fiecare : a) definitie
b) modalitatea lor de evaluare (metodologia)
O situatie incerta este situatia cand menagerii nu au nici un viitor, orice informatii despre
evenimentele care pot afecta deciziile lor
•Riscul reprezinta o pierdere potentiala cauzata de producerea unor evenimente in viitor;
In finantarea internationala riscul are o forma tridimensionala fiind compus din:
a)riscurile de mediu, b) de proiect c)si de firma;
1)-Riscul de tara: face parte din riscurile de mediu fiind principalul risc de mediu fiind
legat de mediul din tara gazda a investitiei sau tara debitorului .
Riscul de tara nu este un risc care afecteaza in proncipal pe debitorii internationali
Riscul de tara are doua componente: riscul politic si riscul economic. , el a fost introdus de
M. Friedman in 1975 Definitie: Riscul de tara reprezinta o notiune agregata care ofera o
imagine sintetica asupra gradului de risc la care este expusa o afacere, o investitie localizata
in spatiul geografic al unei tari. Rolul, importanta cunoasterii riscului de tara - cunoscand
nivelul de risc al unei tari firmele, bancile vor decide daca este oportun sa patrunda pe acea
piata sau nu, sa-si creeze structuri proprii in acea tara
Analiza riscului de tara este importanta nu numai la luarea deciziei de implantare in
strainatate ci si in elaborarea unor strategii de implantare, in alegerea tipului de operatiuni
care sa fie desfasurate pe o anumita piata, in procesul de planificare strategica a firmei sau in
stabilirea conditiilor de creditare (acordarea unor perioade de gratie, reducerea unor dobanzi).
Metodologia de evaluare a riscului de tara.
Exista pe piata mai multe agentii specializate, birouri de consultanta care pun la dispozitia
celor interesati modele de evaluare a riscului de tara, astfel se reduc costurile pt firme. Astfel
avem:








Tabel 5.3.: Modele de evaluare a riscului de tara. Abordare comparativa.
Firma care ofera informatia
Agentia de rating Modelul de evaluare
Institutional Investor
Produse oferite: risc de credit;
Tipul informatiilor: indicatori calitativi;
Sursa de informatii: informatii furnizate de bancile internationale;
Indicatorii: mediul economic (1), serviciul datoriei externe (2), rezerve
internationale / soldul contului curent (3), politica fiscala (4), mediul politic (5),
accesibilitatea pietei de capital (6), balanta comerciala (7), fluxul de investitii
de portofoliu (8), fluxul de investitii directe (9);
Semnificatia indicatorului: risc de credit
Metodologia: indicator scalar calculat ca medie ponderata a indicatorilor de
mai sus.
Standard & Poor’s
Produse oferite: risc suveran, rating pentru emitentii de obligatiuni in moneda
locala sau straina, riscul pentru emisiuni internationale de obligatiuni;
Tipul informatiilor: indicatori calitativi si cantitativi;
Sursa de informatii: surse publicate, surse interne;
Indicatorii (risc suveran): mediul politic (stabilitatea, alternanta la guvernare,
flexibilitatea sistemului, sprijinul politic, orientarea partidelor politice), mediul
social (standardul de viata, distributia veniturilor, conditiile de pe piata muncii,
rata de urbanizare, nivelul de scolarizare, relatiile cu vecinii, conflicte la
frontiera), mediul economic (pozitia investitionala internationala, PIB,
exporturi, structura economiei, resurse naturale, regimul valutar, nivelul
impozitarii)
Semnificatia indicatorului: indicator de risc de tip ordinal (litere)
Metodologia: indicator calculat prin combinarea indicatorilor de mai sus.
Political Risk
Services
Produse oferite: risc de tara
Tipul informatiilor: indicatori cantitativi si cantitativi;
Sursa de informatii: surse interne, surse oficiale, surse publicate;
Indicatorii: evolutia economica (6%), liderii politic (5%), conflicte externe
(5%), coruptia (3%), implicarea religiei in politica (3%), implicarea armatei in
politica (3%), tensiuni rasiale si nationaliste (3%), terorism (3%), razboaie
civile (3%), istoricul datoriei externe (5%), controlul transferurilor si
schimburilor valuatare (5%), exproprieri (5%), inflatia (5%), gradul de
indatorare (5%), lichiditatea internationala (5%), contul curent (8%), piata
valutara (5%).
Semnificatia indicatorului: indicator de risc de tip ordinal (scalar)
Metodologia: indicator calculat ca medie ponderata a indicatorilor de mai sus
ordonati in trei grupe: politic (50%), financiar (25%) si economic (25%).
The Economist
Produse oferite: risc de tara
Tipul informatiilor: indicatori cantitativi si cantitativi;
Sursa de informatii: panel de experti (indicatorii politici), surse interne, surse
publicate (indicatorii economici);
Indicatorii: ritmul de crestere economica (PIB), inflatia, datoria externa, gradul
de prelucrare al exporturilor, vecinatatea nefavorabila, autolitarismul,
legitimitatea guvernului, implicarea armatei in politica, coruptia, tensiunile
etnice, conflicte interne.
Semnificatia indicatorului: indicator de risc de tip ordinal (scalar)
Metodologia: indicator calculat pe baza de punctare a indicatorilor de mai sus,
ordonati in trei grupe: economic (33 pct.), social (17 pct.) si politic (50 pct.).
Moody’s
Produse oferite: risc suveran, calificative asupra guvernelor
Tipul informatiilor: indicatori cantitativi si cantitativi;
Sursa de informatii: surse interne, surse oficiale, surse publicate;
Indicatorii: extremismul politic, sistemul legislativ, structura politica,
distributia veniturilor, diferende etnice / religioase, lichiditatea, balanta de plati,
independenta autoritatii monetare, rata dobanzii, cursul de schimb, fluxurile
internationale de capital, dependenta de importuri / exporturi, mobilitatea fortei
de munca,
Semnificatia indicatorului: indicator de risc de tip ordinal (litere)
Metodologia: indicator calculat ca medie ponderata a indicatorilor de mai sus,
ordonati in trei grupe: politic, financiar si economic.
Alte agentii de rating
- Bank of America World Information Service;
- Business Environment Risk Intelligence (BERI);
- Control Risks Information Services (CRIS);
- Economist Intelligence Unit (EIU)
- Euromoney;
- Political Risk Services-Coplin-O'Leary Rating System;
- Fitch IBCA Duff & Phelps;
- Coface Groupe;
- MITI
- EximBank
2) Riscul de dobanda: este un risc determinat de evolutia nefavorabila a ratelor de
dobanda pe pietele internationala
Riscul de dobanda = pierdere potentiala generata de evolutia nefavorabila a ratelor de
dobanda. Este un risc ce il poate afecta atat pe debitor cat si pe creditor; Poate afecta atat
creditele cu dobanda fixa dar mai ales pe cele cu dobandă variabila;
Analiza acestui risc se bazeaza pe urmatorii indicatori:
-Maturitatea; - Sensibilitatea; - Durata.
3)-Riscul valutar: este un risc specific finantarilor in valuta fiind determinat de evolutia
nefavorabila a cursului de schimb
R Ri is sc cu ul l v va al lu ut ta ar r = Pierdere potentiala cauzata de evolutia nefavorabila a cursului de schimb
F Fo or rm me el le e d de e b ba az za a a al le e r ri is sc cu ul lu ui i v va al lu ut ta ar r: :
a) Riscul valutar tranzactional: pierdere potentiala survenita in cazul unei tranzactii
simple denominata intr-o alta moneda (de exemplu export, import sau credit extern); Riscul
valutar de tranzactie este foarte usor de estimat;
Gradul de expunere se poate masura prin raportarea randamentului curent in
conditiile unui curs fix la randamentul curent in conditiile unui curs estimat:
b)Riscul valutar de translatie: pierdere potentiala cauzata de modificarea
cursului de schimb ce apare la translatarea bilanturilor filialelor in bilantul companiei
mama. Mai dificil de estimat decat riscul de tranzactie Este un risc specific companiilor
multinationale cu filiale
Translatarea activelor si pasivelor se face folosind una din metodele de mai jos:
- Metoda ratei curente; *** Metoda “current / non – current”;
*** Metoda monetara;
*** Metoda temporala (pentru stocuri se foloseste cursul de schimb estimat).
c) Riscul valutar economic: pierdere potentială de flux de numerar net cauzată de
evolutia cursului de schimb. Este cea mai complexa forma a riscului valutar. Analiza sa are la
baza fluxul de numerar viitor generat de o afacere. Gradul de expunere la acest risc se
măsoara prin variabilitatea fluxurilor de numerar generata de variabilitatea cursului de
schimb;
4)-Riscul de neplata: este riscul ca debitorul sa se afle in incapacitate de plata a
serviciului datoriei contractate si / sau de rambursare a imprumutului la scadenta

Capitolul 5) BALANTA DE PLATI EXTERNE ( BPE)
A) Definitia BPE - Conform definitiei FMI ("Balance of Payements Manuel",
Ed. 5, 1994), balanta de plati externe reprezinta un tablou statistic sub forma contabila
care inregistreaza sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare si monetare intervenite
intre rezidentii unei economii si restul lumii, in cursul unei perioade (de regula un an).
Balanta de plati externe reprezinta cel mai important instrument de inregistrare a creantelor si
datoriilor care apar in schimbul de marfuri si servicii intre o tara si alta, exigibile intr-o
anumita perioada (de obicei un an) precum si miscarile de capital produse in aceeasi perioada.
B) Nevoia de finantare
Nevoia de finantare la nivelul unei economii se determina tinand cont de deficitul de resurse
generat de desfasurarea activitatii companiilor private sau persoanelor fizice din tara
respectiva. Pentru a determina aceasta nevoie trebuie mai intai identificate consumurile si
intrarile de resurse in cadrul produsului intern brut:
- Intrari de resurse: veniturile (populatiei si companiilor), impozitele incasate de stat,
economisirile;
- Iesiri de resurse: consumurile totale, cheltuielile guvernamentale si investitiile.
Cand o economie consuma mai mult decat obtine ca venituri se confrunta cu un deficit. Acest
deficit se poate acoperi prin:
- emisiune de moneda (politica inflationista) sau
- poate fi finantat de pe piete externe
C) Fluxurile din balanta de plati externe
In balanta de plati externe (BPE) se inregistreaza doua mari categorii de fluxuri: fluxurile
reale si fluxurile financiare aparute intre rezidenti si nerezidenti.
Fluxurile reale se refera la schimburile internationale de bunuri si servicii (exportul si
importul). Practic, in balanta aceste fluxuri sunt inregistrate valoric, diferenta dintre intrari
(exporturile) si iesirile (importurile) constituind balanta comerciala a unei tari. Fluxurile de
bunuri sunt inregistrate si contabilizate separat de comertul cu servicii. In cadrul acestor
servicii sunt incluse serviciile de transport, comunicatii, asigurari, consultanta, comertul cu
drepturi de autor, asistenta tehnica etc.
Fluxurile financiare sunt inregistrate in cadrul unor conturi distincte - contul de capital sau
contul financiar. Remunerarea fluxurilor financiare este inregistrata in contul curent (de
exemplu dividende platite / incasate sau dobanzi platite / incasate sunt inregistrate la pozitia
"Venituri" din contul curent al BPE). Aceste fluxuri financiare sunt detaliate in functie de
tipul lor in fluxuri de investitii (directe sau de portofoliu), credite externe (garantate sau
negarantate), activele de rezerva (aur, devize, DST) etc.
D) Rolul balantei de plati externe BPE
Fiind un tabel de sinteza detaliat pe conturi si subconturi analitice elaborate pe o anumita
perioada, balanta de plati
1) Permite compararea sub raport cantitativ si calitativ a schimburilor reale si financiare ale
unei tari cu strainatatea
2) Permite evaluarea avantajelor si dezavantajelor pe care fiecare natiune le are in schimburile
comerciale cu tarile terte ,cu creditorii/debitorii, cu organismele financiare internationale
3) Masoara competitivitatea externa a economiei nationale , in special in ceea ce priveste
comertul cu bunuri si servicii
4) Pe baza BPE se poate masura gradul de atractivitate a mediului de afaceri intern pentru
investitorii rezidenti si nerezidenti
-5) Instrument important in modelarea si coordonarea politicilor comerciale externe
6) Ea constituie fundamentul pentru o serie de politici macroeconomice: fiscale, monetare,
valutare, comerciale (tarifare si netarifare) etc.
E) Concepte care stau la baza elaborarii balantei de plati
externe BPE:
-Rezident / nerezident
-Teritoriu economic
-Fluxuri reale / fluxuri financiare
F) Principii de inregistrare a fluxurilor in balanta de plati
externa BPE
Balanta de plati externe este o declaratie statistica pentru o perioada de timp data, ce rezuma
in mod sistematizat tranzactiile economice ale unei tari cu restul lumii. In balanta de plati
externe sunt inregistrate doar fluxurile produse de-a lungul unei perioade de timp,
acumularile de capital sau stocurile de bunuri si servicii nu se inregistreaza. Cu alte cuvinte
balanta de plati externa nu inregistreaza totalul activelor / pasivelor dintr-o economie ci
doar deplasarea acestora in / dinspre strainatate.
Chiar daca in denumirea acestui instrument sintetic cuvantul "plati externe" este determinant,
in noua acceptiune a FMI balanta de plati inregistreaza nu numai fluxurile de incasari / plati
aferente tranzactiilor economice internationale ce presupun contrapartida, ci si operatiuni
derulate cu strainatatea ce nu presupun o contraprestatie sau o plata in bani din partea
rezidentilor / nerezidentilor: cazul donatiilor, asistentei financiare nerambursabile, ajutoarelor,
compensatiilor (barter sau cliring), operatiunilor comerciale legate sau paralele (reexport,
lohn, buy - back) etc.
PRINCIPII
-1) Principiul de baza de inregistrare a fluxurilor reale si financiare in BPE este acela al
dublei inregistrari Fiecare furnizare de resurse reale sau financiare este compensata de
o incasare. Implicit, orice intrare de resurse reale sau financiare este compensata de o
plata.” .
Daca aceasta compensare nu se produce operatia este considerata a fi un transfer. Daca se
respecta acest principiu, soldul net al tuturor inregistrarilor din balanta trebuie sa fie teoretic
egal cu zero. In practica insa, sistemul de inregistrare in BPE nu este perfect si deoarece
datele inregistrate sunt obtinute din surse diferite, apar o serie de diferente valorice care sunt
reportate intr-un cont special de erori si omisiuni.
-2) Un al doilea principiu se refera la inregistrarea intrarilor si iesirilor de resurse reale
si financiare in BPE. Ca in orice balanta ce respecta principiul dublei inregistrari, exista o
pozitie de credit si una de debit pentru fiecare cont si sub-cont din BPE. Ca regula
generala, intrarile de resurse sunt inregistrate in creditul balantei si iesirile sunt
inregistrate in debitul balantei.
Sintetic, principalele operatiuni se inregistreaza in BPE astfel:
Intrari si iesiri in Balanta de plati externe
Intrari – Credit Iesiri - Debit
----------------------- ---------------------------
Exporturi FOB Importuri FOB
Servicii prestate Servicii platite
Dividende , dobanzii, salarii incasate Dividende, dobanzii, salarii
platite
Transferuri unilaterale din strainatate Transferuri unilaterale in strainatate
Capitaluri investite din strainatate Capitaluri investite in strainatate
Credite atrase Credite acordate
Cresterea activelor de rezerva Diminuarea activelor de rezerva

Ex transferurile unilaterale din strainatate se inregistreaza in balanta de plati externe
pe credit cand au loc intrari.
G) Structura balantei de plati externe BPE
Conform ultimelor recomandari ale FMI in materie de balanta de plati externe, aceasta
trebuie sa aiba o structura detaliata pe patru conturi de baza: contul curent, contul de
capital, contul financiar si contul de erori si omisiuni, fiecare cont avand detalierea sa
astfel:
1) Contul curent
a) Bunuri si servicii
b) Venituri
- din investitii directe/portofoliu
-din alte investitii (dobanzi)
c) Transferuri curente
-sector oficial
-alte sectoare
II) Contul de capital
a) Transferuri de capital b) Active cumparate/vandute
III) Contul financiar
a) Investitii directe
b) Investitii dei portofoliu
c) Alte investitii (credite externe, imprumututi, FMI)
d) Conturi de tranzit
e) Conturi de cliring / barter
f) Active de rezerva (aur, DST, valuta
IV Contul de erori si omisiuni


H) Pozitia investitionala internationala
Pozitia investitionala internationala
I. Active de rezerva din sistemul bancar
o Aur monetar;
o Detineri de DST;
o Devize convertibile;
II. Datoria externa pe tipuri de creditori
o Multilaterale: FMI, UE, BIRD, BERD
o Bilaterale: detaliere pe principalii creditori;
o Banci private: detaliere pe tari;
o Obligatiuni straine / euroobligatiuni
o Credite furnizor: detaliere pe tari;
o Alti creditori privati.
III. Datoria externa pe tipuri de debitori
o Datoria publica;
o Datoria public garantata;
o Datoria comerciala negarantata.
IV. Creante si angajamente pe termen scurt
o Creante: incasoo, acreditive, garantii bancare primite;
o Angajamente: incasoo, acreditive, garantii emise, linii de
finantare, alte angajamente.
V. Investitii straine
o Directe;
o De portofoliu.

I) Politici de echilibrare a BPE
- Politici monetare: ratele de dobanda, rezerva obligatorie, limitarea creditului,
retragerea / emisiunea de moneda
- Politicile bugetare: nivelul impozitarii, reducerea cheltuielilor bugetare
-Devalorizarea cursului de schimb
-Instituirea de bariere tarifare si netarifare in calea importului
-Stimularea si promovarea exporturilor
- Finantarea deficitelor din BPE
-Atragerea de investitii straine directe si de portofoliu.

J) Echilibrul BPE (ajustare automata prin factori interni si externi
de destabilizare, etc..)
In ansamblu, balanta de plati este intotdeauna si in mod necesar echilibrata, activul fiind egal
cu pasivul (respectandu-se principiul dublei inregistrari). In mod uzual se folosesc uneori
termeni de balanta de plati excedentara (activa) sau de balanta de plati deficitara (pasiva), in
realitate fiind vorba de un dezechilibru la nivelul unor parti din balanta de plati (balanta
comerciala, contul curent, contul de capital si financiar).
Deficitele la nivelul balantei de plati externe reflecta o lipsa de competitivitate pe plan extern
sau o iesire masiva de capitaluri straine sau autohtone ca urmare a deteriorarii climatului
general de afaceri. Un rol fundamental revine in acest sens soldului balantei comerciale si al
contului curent. Dezechilibrele din balanta de plati externe se pot rasfrange asupra economiei
interne, generand perturbatii pe piata valutara (soldul balantei comerciale poate provoca
aprecierea sau deprecierea monedei nationale), pe piata monetara, pe piata creditului, pe piata
de capital etc. In plus o balanta cronic deficitara reduce bonitatea pe plan international,
diminuand increderea creditorilor internationali in capacitatea tarii in cauza de a-si onora
obligatiile de plata ce-i revin.
Dezechilibrele din balanta de plati externe pot avea la baza factori endogeni sau factori
exogeni.
1) Factorii endogeni de destabilizare a BPE: (factorii interni)
-Reducerea semnificativa a exporturilor cauzata de calamitati naturale sau de evenimente
fortuite (revolutii, razboaie civile);
-Cresterea importurilor pe fondul intensificarii cererii interne;
-Insuficienta acoperire a cererii interne (reducerea exporturilor);
-Diminuarea competitivitatii externe a produselor autohtone (calitate scazuta, preturi ridicate);
-Scaderea gradului de prelucrare al exporturilor;
-Deteriorarea climatului de afaceri intern;
-Insuficienta promovare / stimulare a exporturilor;
-Politica comerciala (tarifara / netarifara) ineficienta;
-Structura pe ramuri a economiei nationale.
2) Factorii exogeni de destabilizare a BPE: (factori externi)
-Dereglarea preturilor mondiale la produsele cu pondere mare in structura comertului exterior;
-Politica comerciala a altor state (atat cea tarifara cat si cea netarifara);
-Lipsa avantajelor competitive (comparative) reale;
-Dereglarea fluxurilor comerciale zonale ca urmare a unor conflicte / dispute comerciale
internationale.
5.7. Tehnici de echilibrare si finantare a balantei de platti externe
Una dintre tehnici de echilibrare o constituie
Ajustarea automata a balantei de platti
a) Unul din mecanismele care produc ajustarea automata a balantei de plati
externe este mecanismul preturilor (acceptiune sustinuta in teorie de Ricardo si Hume).
Acest mecanism al preturilor explica ajustarea automata a unor dezechilibre aparute in balanta
comerciala (exporturile mai mici ca importurile).
Mecanismul este relativ simplu: un deficit in balanta comerciala atrage dupa sine o scadere a
masei monetare aflate in circulatie (banii se vor localiza in banca in urma cumpararii de
devize de pe piata, necesare platii excedentului de importuri, operatiune care a avut ca efect
diminuarea activelor de rezerva). Teoria cantitativa a banilor stipuleaza ca o scadere a
masei monetare va produce implicit o scadere a preturilor. Aceasta scadere a preturilor va
constitui un stimulent pentru exporturi si ca o frana in calea importurilor
Conditia de baza a unui astfel de mecanism este ca raportul valoric intre monede (cursul de
schimb) sa nu sufere modificari semnificative (depreciere pronuntata).
b) alt mecanism de ajustare este finantarea compensatoare
Echilibrarea automata a balantei de plati se va produce si de faptul ca deflatia generata de
scaderea masei monetare aflate in circulatie va atrage dupa sine o crestere a nevoii de fonduri
in economie, care implicit va duce la o crestere a dobanzilor. Atrasi de dobanzile mai mari
oferite, investitorii straini isi vor orienta capitalurile catre aceasta piata, fapt ce va duce la o
reechilibrare a balantei de plati. Acest mecanism de ajustare automata poarta denumirea de
finantare compensatoare, diferentialul de dobanda fiind elementul care reechilibreaza
balanta de plati (dezechilibrul din balanta comerciala este compensat de un aport suplimentar
de fluxuri financiare externe).
Atat teoria de ajustare automaaa a BPE prin mecanismul preturilor cat si cea prin
finantarea compensatorie se bazeaza pe ipoteza unor cursuri de schimb stabile.
c) alt mecanism este echilibrul prin venituri
Exista teorii care arat ca o crestere a importurilor genereaza o depreciere a cursului de schimb
(cerere de valuta mai mare) care in ipoteza unor preturi constante conduc la o descurajare a
importurilor (devenite mai scumpe in moneda nationalaa). O alta teorie este cea a echilibrului
prin venituri (Keynes, Robinson, Harrod, Machlup) care sustin ca exista mecanisme interne
de corectare a dezechilibrelor externe cum ar fi nivelul veniturilor sau gradul de utilizare al
fortei de munca.
In prezent in mare parte aceste teorii nu-si mai gasesc aplicabilitatea ii practica, fenomenele
economice devenind din ce in ce mai complexe (de exemplu ajustarea BPE prin preturi nu se
mai poate produce in conditiile in care masa monetara nu mai este corelata cu nivelul
activelor de rezerva). In concluzie, in conditiile actuale in care mai mult de 60 % din
regimurile valutare se bazeaza pe flotarea libera a cursului de schimb, echilibrarea automata a
balantelor de plati este mai greu de realizat, statul avand un rol din ce in ce mai activ in
corectarea deficitelor externe.
Exista o serie de specialisti care sustin ca interventia statului in economie in vederea atingerii
unei stari generale de echilibru se concentreaza pe trei directii principale: utilizarea deplina a
fortei de munca, stabilitatea preturilor interne si echilibrul balantei de plati obtinut prin tehnici
si mecanisme specifice.

Cap 11) PIATA INTERNATIONALA A OBLIGATIUNILOR
Finantarea pe termen lung /Finantarea prin titluri mobiliare obligatiuni
Emisiunea de titluri mobiliare obligatiuni

Piata financiara internationala este formata dintr-un ansamblu de piete pe care sunt
tranzactionate titluri primare (actiuni si obligatiuni) si instrumente derivate (futures,
optiuni). Piata internationala a obligatiunilor ocupa primul loc, asigurand mobilizarea unor
resurse financiare importante, pe o perioada indelungata (scadenta obligatiunilor poate
merge pana la 30 de ani).
Finantarea pe termen mediu si lung pe pietele internationale se realizeaza
pe trei canale principale:
1) emisiunea de obligatiuni straine sau euro – obligatiuni (euroobligatiuni)
2) finantarea prin credite externe (credite sindicalizate, euro - credite, credite
paralele, credite furnizor, credite cumparator etc.) sau
3) emisiunea de actiuni (direct, prin certificate globale de depozit GDR).

Definitie
a) Obligatiunea este un titlu financiar de credit prin care emitentul sau (debitorul) se
obliga sa plateasca detinatorului (creditorului) o suma fixa de bani in mod regulat, periodic,
(cuponul exprimat ca procent din valoarea nominala )si la scadenta sa rascumpere
obligatiunea, platind valoarea nominala a acesteia sau
b) Obligatiune = un titlu financiar emis in cadrul unui acord de imprumut specific
c) Obligatiunile sunt titluri primare ce indeplinesc rolul unui contract de imprumut
(bond indenture) incheiat intre emitent (beneficiar) si detinatorul capitalului
(investitorul).
OBLIGATIUNILE AU CEL MAI MIC RISC
Acest "contract" prezinta elemente caracteristice) elementele principale ale unei obligatiuni)
*** Scadenta: precizeaza momentul in care emitentul isi va rascumpara
obligatiunile;
*** Valoarea nominala a obligatiunii VN este valoarea intrinseca a obligatiunii, la
aceasta valoare realizandu-se practic rascumpararea la scadenta a obligatiunii. Mai trebuie
precizat faptul ca emisiunea initiala se poate realiza la valoarea nominala sau la o valoare
diferita de aceasta valoare;
*** Pretul de emisiune se precizeaza atunci cand emisiunea se realizeaza la o alta
valoare decat valoarea nominala a obligatiunii. De regula acest pret de emisiune este mai mic
decat valoarea nominala, diferenta dintre ele reprezentand castig (prima) pentru investitor
(pentru ca rascumpararea la scadenta a obligatiunilor se va face intotdeauna la valoarea
nominala);
*** Cuponul obligatiunii (Rata de cupon a obligatiunii) este valoarea nominala de
maturitate este valoarea nominala a actiunii plus cupon, sau este pretul pe care emitentul
trebuie sa-l plateasca pentru capitalul imprumutat de la detinatorii de capital. Acest cupon
poate fi fix sau variabil, platibil semianual sau anual, la sfarsitul perioadei sau la inceputul
acesteia.
*** Rambursarea arata modul in care se va face amortizarea imprumutului
obligatar.
1) Emitentii de obligatiuni sunt entitati publice (guverne, entitati publice locale, firme de
stat) sau entitati private (banci private , firme private);
Ca emitent de obligatiuni – pe primul loc sunt il ocupa institutiile financiare
internationale/finante publice 50^, apoi firmele de stat (guverne, etc) cu 30%, apoi bancile
si firmele private cu 20%
2) Emitente de obligatiuni -ca tari - pe primul loc se afla tarile dezvoltate cu 96,1%
apoi Asia, America Latina cu 2,3% Europa cu 0,7%
3) Ca tipuri de obligatiuni cele mai des folosite: obligatiunile guvernamentale peste 50%,
apoi obligatiunile corporative cu 30%, euroobligatiunile cu 20% si obligatiunile straine cu
10%
4) Cea mai importanta institutii emitenta de obligatiuni internationale este guvernul.
Rolul emisiunii de obligatiuni este acela de a acoperi deficitele publice

Clasificarea obligatiunilor – tipuri de obligatiuni tranzactionate pe pietele
financiare internationale
1) Dupa plata cuponului:
a) Obligatiuni cu rata fixa (cupon fix) – au scadente mari 30/40 de ani, valoare nominala
mare, cca 5000 dolari / obligatiune, dobanda fixa se plateste semestrial sau anual
Obligatiunile cu rata fixa sunt cele mai importante

b)Oobligatiuni cu dobanda variabila (cupon variabil)- : sunt emise in dolari, emisiunea de
asemenea titluri fiind puternica in perioade caracterizate printr-o mare volatilitate a ratelor de
dobanda. Rata variabila de dobanda se calculeaza pe baza LIBOR (London Interbank Offered
Rate) la care se adauga un procent de dobanda direct proportional cu riscul emitentului. Plata
cupoanelor se face lunar sau trimestrial, cauza pentru care aceste instrumente sunt de multe
ori asimilate titlurilor de pe piata monetara. Sunt instrumente foarte lichide cu o piata
secundara puternic dezvoltata, scadenta lor fiind de maxim 10 - 15 ani. In prezent sunt
superioare ca volum celor cu dobanda fixadate de o marja fixa indexata cu inflatia)
c) Obligatiuni cu rata variabila floating rate notes FRN.
d) Obligatiunile cu cupon zero: nu presupun plati de dobanda catre investitori, castigul
acestora fiind dat in acest caz de diferenta dintre pretul de emisiune (mai mic) si valoarea
nominala la care emitentul rascumpara obligatiunile ulterior de la emitent.
2) Dupa perioada de rambursare:
a)Oobligatiuni convertibile in actiuni. –(obligatiunile convertibile) permit
conversiunea unei datorii intr-un nr de actiuni , creditorul devenind in acest caz
actionar la compania finantata. Procesul de conversie se realizeaza de regula la minim
6 luni de la emisiune avand la baza raportul dintre valoarea nominala a obligatiunilor
si valoarea de piata a actiunilor emitentului. Scadenta este de pana la 10 -15 ani avand
un cupon mai mic decat obligatiunile obisnuite.
b) Obligatiuni obisnuite, c ) Obligatiuni fara scadenta, d) Obligatiuni retractabile,
e) Obligatiuni cu optiune put/call, f) Obligatiuni extensibile,


3)Dupa emitent:
a) Obligatiuni municipale, (emise de primarii, institutii ale administratiei publice, sunt
instrumente de venit fix
b) obligatiuni gurvernamentale, (emise de stat)
c) obligatiuni T-Bonds
d) obligatiuni corporative (generale, ipotecare, negarantate, emise de banci sau
firme foarte mari)
e) Dupa moneda:
a) Obligatiuni locale,
b) Obligatiuni internationale , care la randul lor pot fi:
- obligatiuni straine : sunt obligatiunile emise pe o piata straina si denominate in
moneda acelei piete (de exemplu emisiunea de obligatiuni a Guvernului Romaniei pe piata
Germaniei in marci germane sau pe piata Japoniei in yeni).(Plasate pe piata tarii care emite
moneda in care se exprima imprumutul)
- euroobligatiuni -sunt obligatiunile emise pe o piata straina dar in alta moneda decat
cea din tara de emisiune adica denominate in moneda altei tari decat cea a pietei de
emisiune (de exemplu o emisiune de obligatiuni denominate in dolari pe piata Germaniei sau
a Japoniei). Dupa cum se poate observa tinand cont de aceasta diferentiere, Romania a emis
cu precadere obligatiuni straine (pe piata Germaniei si pe cea a Japoniei), acestea fiind mai
usor de plasat, in conditiile in care emitentul avea un risc relativ ridicat. (Exemplu O
companie romaneasca emite in $, dar pe o alta piata decat cea americana)

Diferente intre obligatiunile straine si euroobligatiuni
a) Moneda de denominare nu este insa singura diferenta in acest caz, intre cele doua
categorii de obligatiuni aparand si alte diferente:
-la obligatiunile straine denominarea se face in moneda pietei pe care se realizeaza
emisiunea pe cand la euroobligatiuni moneda, denominarea este diferita de cea a pietei pe
care se realizeaza emisiunea
b) la euroobligatiuni scadenta este mai mica fata de obligatiunile straine
Diferente Obligatiuni straine Euroobligatiuni
Emitenti Din orice tara din orice tara
Investitori Din orice tara din orice tara
Denominare moneda pietei pe care se
realizeaza emisiunea
moneda diferita de cea a pietei pe
care se realizeaza emisiunea
Volum mai mare mai mic
Scadenta mai mari mai mici
Risc mai mare mai mic
Cost mai mare mai mic
Din tabloul de mai sus se observa ca diferente intre cele doua tipuri de obligatiuni mai exista
si in ceea ce priveste volumul, scadenta, riscul si costurile emisiunii, in general mai mari la
obligatiunile straine.
5)Dupa riscul de neplata: - a) obligatiuni fara risc, b) obligatiuni cu risc ridicat,
c) obligatiuni legate de active, cu 2 variante;
*** cu acoperire in marfuri,
*** cu warante




Randament nominal al obligatiunii = (Dobanda + Aprecierea pretului) / Pret
initial

Randament real al obligatiunii = ( 1 + Randament nominal) / (1 + Inflatie)
Dobanda
Randamentul curent al obligatiunilor = ---------------
Pretul de vanzare

Tipuri de obligatiuni CORPORATIVE
1)Call Provisions on Corporate Bonds: obligatiuni cu optiune call
- Dau dreptul emitentului de a rascumpara obligatiunile la call price (adica la pretul de
rascumparare) inainte de maturitate ( inainte de scadenta) -Pretul “call” sau pretul de
rascumparare este peste valoarea nominala si scade pe masura ce ne apropiem de scadenta.
- Ofera un randament mai mare decat obligatiunile simple.
2)Convertible Bonds: (obligatiuni convertibile)
- Dau posibilitatea conversiei obligatiunilor intr-un număr specific de actiuni;

-formula
Raportul de conversie = Numar de oblig./ Numar de actiuni
sau Rata de conversie = Nr de obligatiuni / nr de actiuni

formula
Prima de conversie = Valoarea nominala a obligatiunii x (inmultita) cu numarul de
obligatiuni . – (minus) Pretul curent al actiunilor x Numarul de actiuni

3)Puttable Bonds: - obligatiuni cu obtiunea putt - obligatiuni puttabile
- Permit titularului obligatiunii fie sa extinda maturitatea (extinderea scadentei) sau fie la
rascumparare ei inainte de scadenta (call date)
- Detinatorii de obligatiuni sunt tentati sa prelungească maturitatea obligatiunilor cand
randamentul acestora e mai mare decat randamentul pietei;
- Cand rata de cupon e mult sub randamentul pietei detinatorii de obligatiuni sunt tentati sa
reduca maturitatea.
4) Floating Rate Note:
- Platile de dobandă sunt legate de anumite variabile legate de piata (rata de la titlurile de stat
ajustata cu 4%).
- Risc major: schimbari in situatia financiara a companiei (dacă situatia financiara se
inrautăteste pretul obligatiunilor scade pentru ca investitorii vor cere o prima de risc mai mare
decât obligatiunea poate oferi).
Cum se stabileste pretul unei obligatiuni ?
a) In general obligatiunea, la emisiune se vinde la un pret egal cu valoarea nominala,
datorita ratei cuponului se stabileste la o valoare nominala in acest moment.
Dupa emisiune rata castigului variaza.
Atunci cand vanzarea cumpararea obligatiunii se realizeaza imediat dupa plata cuponului
avem cazul formulelor de mai jos
Aplicatie: presupunem ca avem o emisiune de obligatiuni, n = 15 ani, VN (valoarea
nominala) = 1000 u.m, C (cuponul) = 10% annual, K
d
- rata ceruta a castigului de investitori
pe piata pt obligatiunile cu acelasi grad de risc ca si cele evaluate 10
0 1 2 3 …. 15

----------------------------------

P
0
C C C C + VN

C C C VN
P
0
= ------ + ----- + …… ----- + ------
1 + K
d
(1 + K
d
)
2
(1 + K
d
)
15
(1 + K
d
)
15

generalizand avem:
n C VN

P
0
= ¿ -------- + ---------
i = 1 (1 + K
d
)
i
(1 + K
d
)
n


Este formula pentru a calcula pretul pentru cupoane.
in aceasta formula C (cuponul) se plateste anual, el este exprimat in valoare absoluta,
n = nr de ani ramasi pana la scadenta

2 n C VN

P
0
= ¿ -------- + ---------
i = 1 2 (1 + K
d
)
i
(1 + K
d
)
2

n

--- --
2 2
aici este formula cand C se plateste semestrial, deci de 2 ori pe an

b) Daca vanzarea cumpararea obligatiunii se realizeaza, se cumpara intre 2 momente
consecutive, atunci la pretul curat al obligatiunii (pretul calculat dupa una din formulele de
mai sus) se adauga o diferenta de dobanda pe care cumparatorul obligatiunii o datoreaza
vanzatorului pentru perioada de timp cuprinsa intre momentul vanzarii si ultima plata a
cuponului
n C VN

P
0
= ¿ -------- + --------- + diferenta de dobanda
i = 1 (1 + K
d
)
i
(1 + K
d
)
n


diferenta de dobanda = (cuponul) inmultit cu ( nr de zile cuprins intre ultima plata a
cuponului si momentul vanzarii supra nr de zile cuprins intre 2 momente succesive de plata a
cuponului)
Aplicatie – cumparam obligatii cu VN = 1000 $ , un cupon de 12%, platit annual., mai este
doar un an pana la scadenta ( n=1) .
Obligatia o cumparam la mijlocul ultimului an pana la scadenta. Cat platim pe obligatie la 1
iulie (mijlocul anului)?

Ce stim? VN = 1000 $ C= 120 adica (1000 x 12%)

0 1 iulie 1
---------------------------------
359
Pretul obligatiunii = 1000 + 120 x -------
( la 30 dec ) 360

Pretul curat diferenta de dobanda
180
Pretul obligatiunii = 1000 + 120 x ------
(la 31 iulie) 360

Evolutia in timp a obligatiunii sau evolutia in timp a pretului
obligatiunii
1) Daca rata ceruta a dobanzii ( K
d
) este egala cu rata cuponului ( C )
atunci pretul obligatiunii va fi egal cu valoarea nominala (aceasta este situatia de la
emisiunea obligatiilor)
2) Daca rata ceruta a dobanzii (K
d)
) este mai mare decat rata cuponului atunci
pretul obligatiunii va fi mai mic decat valoarea nominala ( avem obligatiuni cu
discount)
3) Daca rata ceruta a dobanzii (K d)) este mai mica decat rata cuponului atunci
obligatiunea se vinde la un pret mai mare decat valoarea nominala (avem obligatiuni
cu prima)
Aplicatie
N=15 VN=1000 u,m. C = 15% anual
K
d
= 15% la emisiune.( adica Kd = 1000 x 15% = 150
Se presupune ca dupa un an de la emisiune C= K
d

Care este pretul in acel moment.?
n C VN

P
0
= ¿ -------- + ---------
i = 1 (1 + K
d
)
i
(1 + K
d
)
n


14 150 1000

P
14
= ¿ -------- + --------- =1000 um
i = 1 (1 + 15% )
i
(1 + 15% )
14



daca K
d
=10% rezulta

14 150 1000

P
14
= ¿ -------- + --------- =1368 u,m ( la un an de
i = 1 (1 + 10% )
i
(1 + 10% )
14
scadenta)

13 150 1000

P
13
= ¿ -------- + --------- =1355 u.m
i = 1 (1 + 10% )
i
(1 + 10% )
13


daca K
d
=20% rezulta

14 150 1000

P
14
= ¿ -------- + --------- = 769 u,m ( la un an de
i = 1 (1 + 20% )
i
(1 + 20% )
14
scadenta)

13 150 1000

P
13
= ¿ -------- + --------- = 769 u,m
i = 1 (1 + 20% )
i
(1 + 20% )
13


Aplicatie
La un an de la emisiune K
d
= 10%, ramane constant pana la sfarsitul anului urmator,
daca la inceputul acestui an ati cumparat o obligatiune si pe care o vindeti la inceputul anului
urmator, cat este castigul total obtinut din detinerea ei?
Pret de cumparare la sf anului 1 = 1368 u.m.
Pret de vanzare la sf anului 2 = 1355 u.m.
Castigul de capital = diferenta dintre pretul de cumparare si cel de vanzare e raportat la
pretul de cumparare

pretul de cumparare - pretul de vanzare
= ----------------------------------------------------------- = - 0,96%
pretul de cumparare

Deci:
Castigul de dobanda- raportul dintre C si Pretul de cumparare = 10,96%
Castigul total = castig de capital + castig de dobanda = 10%
Randamentul pana la scadenta (YTM)= castigul obtinut de investitor in conditiile in care
el plateste un anumit pret pe obligatiune si o pastreaza pana la scadenta.

YTM = randamentul K
d
= 10%

n C VN

P = ¿ -------- + --------- + diferenta de dobanda
i = 1 (1 + YTM )
i
(1 + YTM )
n


Finantarea pe termen lung
Emisiunea de titluri mobiliare obligatiuni
Procesul de emisiune a titlurilor mobiliare este coordonata de bancile de investitii. Bancile
de investitii sunt institutii non depozitare. Bancile de investitii au trei functii:
Functiile unei banci de investitii:
a) Subscrierea = asumarea riscurilor fluctuatiilor nefavorabile de pret in perioada in care
este distribuita noua emisiune de titluri
b )Consultanta = ofera consultanta privind calendarul emisiunii; cat si selectarea celorlalti
membrii ai sindicatului de subscriere; coordonarea procesului de emisiune; coordoneaza
incasarea cupoanelor si plata comisioanelor catre bancile participante.
c) Distributia titlurilor = vanzarea noii emisiuni de titluri catre destinatarii finali de pe
piata

Etapele emisiunii de titluri (etapele emisiunii de obligatiuni)
1) Etapa intai -Beneficiarul, emitentul ia lagatura cu o banca sau o institutie financiara
coordonatoare (de obicei o banca de investitii) in vederea coordonarii emisiunii – aceasta va
fi banca manager (lead manager)
2) Etapa a doua -Banca manager formeaza un sindicat de subscriere din care fac parte:
a) Grupul de subscriere (format din banca manager si alte doua/trei banci de
investitii). Rolul sau este de a realiza o repartizare a riscului de subscriere.
b) Grupul de banking (format din banca de investitii si alte institutii financiare
contactate din grupul de subscriere in timpul pregatirii prospectului de emisiune). Rolul
acestui grup este sa preia o parte din riscul emisiunii prin cumpararea de la grupul de
subscriere a unui anumit procent din emisiune. Daca grupul acesta nu reuseste plasarea
integrala a obligatiunilor, acest grup va subscrie in nume propriu obligatiunile ramase.
c) Grupul de vanzare cumpara obligatiuni de la grupul de banking si se asteapta
sa le revanda cumparatorilor finali la pretul de emisiune. Scopul formarii acestui grup este de
a incuraja o vanzare rapida a obligatiunilor. Grupul de vanzare nu isi asuma nici o
responsabilitate pentru obligatiunile ramase nevandute, aceasta ramanand la grupul de
banking.
3) A treia etapa -Emitentul si membrii grupului de subscriere stabilesc prospectul de
emisiune, prin intalniri succesive intre banca manager si grupul de subscriere cu beneficiarul.
Se stabileste un prospect preliminar care trebuie aprobat de diverse institutii de pe piata.
Prospectul final, care reflecta acordul partilor asupra termenilor emisiunii cuprinde: -
valoarea emisiunii, -cuponul, - scadenta,
- pretul de emisiune, - rambursarea imprumutului).

Marimea cuponului depinde de:
a) Conditiile pietei financiare (nivelul LIBOR are rolul de reper pe piata eurovalutelor);
b) Credibilitatea emitentului (cu cat este mai mica, cu atat creste marja peste LIBOR)
c) Rata inflatiei in momentul emisiunii si in perspectiva;
d) Domeniul de activitate al firmei;
e) Moneda in care este denominat (exprimat) imprumutul, prin cupon acoperindu-se si gradul
de depreciere monetara;
f) Pretul de emisiune
*** Ad pari (daca se stabileste la valoarea nominala) –
comisioanele sunt incluse in calculul cuponului.
*** Sub pari (daca se stabileste sub valoarea nominala) –
comisioanele sunt acoperite de diferenta dintre pretul de
emisiune si valoarea nominala .
4)A patra etapa Partile semneaza si acordul de subscriere – in care se specifica
termenii si conditiile in care grupul de subscriere va cumpara emisiunea de la emitent.
5) A cincea etapa - se publica Memorandumul de emisiune – document cu rol de
informare si promovare a emisiunii catre potentialii investitori;
6) A sasea etapa - Testarea pietei – dupa stabilirea prospectului, grupul de subscriere si cel
de banking abordeaza potentialii care vor vinde mai apoi titlurile/obligatiunile investitorilor
finali; Acesti clienti potentiali sunt cei inclusi pe lista exceptata (banca de investitii,
societati de asigurari de viata, fonduri de pensii),
7) A saptea etapa -Lansarea emisiunii; vanzarea efectiva a titlurilor pe piata secundara
Dupa deschiderea pietei secundare pot apare doua fenomene:, doua situatii
a)Daca nu exista suficienta incredere in titluri sau cererea pt titluri sa nu fie
suficienta /sa fi fost speculativa, oferta titlurilor facute de emitenti este foarte mare. In acest
caz banca manager este autorizata sa stabilizeze pretul emisiunii/titlurilor prin emiterea de
ordine de cumparare catre piata si astfel sa retraga excesul de oferta. (interventie e limitata in
timp la 30 de zile).
b)Daca interesul pentru titluri este foarte mare, datorita cuponului sau a
prestigiului emitentului, cererea va creste, imprimand o tendinta de crestere a pretului.
8) A opta etapa -Inscrierea la bursa a titlurilor emise.

Pretul de emisiune (P
e
)
Pretul de emisiune pentru obligatiuni cat si pentru actiuni preferentiale se stabileste in
functie de randamentele titlurilor deja existente la inchiderea pietei.
Pretul de emisiune pentru actiunile comune nou emise se bazeaza pe pretul de
inchidere al actiunilor la data aprobarii finale a prospectului de emisiune.
Daca aceasta companie nu era cotata pana acum la bursa si face o oferta publica
initiala IPO, pretul de emis se stabileste prin negocieri intre banca manager si emitent pe
baza principiilor de evaluare a titlurilor mobiliare (titlurile mobiliare se evalueaza pe baza
fluxurilor de numerar generate in viitor.

Costurile de emisiune
1) Costurile de emisiune, exprimate procentual din incasarile nete ale unei emisiuni sunt
mai mari la emisiunile de valoare mai mica pt ca o mare parte dintre ele sunt cheltuielile
fixe (includ analiza de subscriere, pregatirea prospectelor de emisiune, onorariile avocatilor),
astfel incat procentul lor in costul total de emisiune este mare, la emisiunile mici.
Emisiunile in valori mici sunt facute, in general, de firme mai putin cunoscute pe
piata, astfel chletuielile de subscriere/riscul de subscriere asumat in banca manager este mai
mare.
2 )Costurile de emisiune ale actiunilor comune sunt mai mari decat costurile de
emisiune ale actiunilor preferentiale, care ambele, la randul lor sunt mai mari decat
costurile de emisiune ale obligatiunilor.
Datorita riscului de subscriere pretul actiunilor este mai volatil decat pretul
obligatiunilor, riscurile de subscriere fiind astfel mai mari pentru emisiunea de actiuni.
Datorita efectului de distributie, in general, obligatiunilor sunt cumparate in blocuri
mari de un numar redus de investitori , pe cand actiunile sunt detinute de un numar mare de
investitori rezultand efortul pt ca actiunile sa ajunga la un nr mai mare.

3) Costurile de emisiune depind si de situatia pietei bursiere la momentul emisiunii.
Daca avem o piata extrem de volatila, riscul de subscriere va fi mai mare, comisionul brut de
subsciere va fi mai mare . Daca vorbim despre o oferta publica initiala costurile de emisiune
vor fi mai mari decat in cazul unei oferte secundare (o noua emisiune).

Comisioanele
- Comisionul brut de subscriere, pentru o obligatiune este diferenta dintre pretul de
emisiune a titlului si suma incasata de emitent pentru un titlu.

- Grupul de banking cumpara partea sa din emisiune de la grupul de subscriere la un pret
specificat = astfel rezulta comisionul grupului de subscriere; Comisionul grupului de
subscriere se determina ca diferenta intre pretul la care acesta a cumparat emisiunea de la
emitent si pretul la care s-a facut revanzarea catre grupul de banca.
- Grupul de banking vinde titlurile catre grupul de vanzatori catre lista exceptata si de
asemenea catre proprii clienti finali la preturi stabilite = rezulta comisionul grupului de
banking; Comisionul grupului de banca sau Comisionul grupului de banking este egal cu
diferenta dintre pretul de cumparare si cel de vanzare.
- Din vanzarea emisiunii de catre grupul de vanzare la pretul de emisiune, rezulta
comisionul grupului de vanzare.
- Grupul de vanzare vinde titlurile catre investitorii finali.
Datoriile pe termen lung (din punct de vedere al creditorului)
1) Riscul – datoriile sunt favorabile,deoarece in caz de lichiditate a debitorului, detinatorul
creditului are prioritate; (fata de detinatorul actiunii)
2) Venitul – creditorul are, de regula, o rentabilitate fixa, platile dobanzii fiind foxe,
nedepinzand de nivelul profiturilor.
In situatia in care exista o inflatie neanticipata, detinatorul creditului (creditorul) e afectat
negativ, pot suferi pierderi reale din dobanda si o pierdere de capital;
3) Controlul – creditorii nu au, de regula, drept de vot.
Datoriile pe termen lung (din punct de vedere al debitorului)
Avantaje:
- Costul datoriilor este limitat, detinatorii obligatiunilor adica creditorii nu participa la
cresterea profiturilor firmei, costul datoriilor fiind limitat;
- Proprietarii companiei nu trebuie sa imparta controlul cu creditorii asupra firmei;
- Rata ceruta a rentabilitatii este mai mica in cazul obligatiunilor , decat in cazul actiunilor;
- Dobanda este, in general, o cheltuiala deductibila fiscal; rezultand ca, costul imprumutului
pt firma este mai mic.
Dezavantaje:
- Datoriile reprezinta o cheltuiala fixa; daca profiturile companiei fluctueaza, ar putea sa nu
faca fata acestor cheltuieli;
- Cresterea nivelului datoriilor, poate creste probabilitatea incetarii platilor, impreuna cu
costurile asociate falimentului. Astfel un nivel de risc mai ridicat al companiei va duce la un
cost mai ridicat al capitalurilor proprii;
Actionarii sunt cei care suporta riscul companiei in caz de lichiditate:
-termenul lung pe care au fost emise datoriile este un factor de risc. Daca planurile ce au
determinat emisiunea ar putea sa nu se materializeze, datoria ar deveni o povara;

Cap 12 PIATA INTERNATIONALA A ACTIUNILOR
Finantarea pe termen lung prin emisiunea de actiuni
Finantarea prin titluri mobiliare actiuni
I) Actiuni comune
Caracteristicile actiunilor comune/ Drepturile fundamentale ale actionarilor comuni
Actionarii au dreptul la:
1) Castiguri si dividende, astfel veniturile pe care le aduc sunt:
- veniturile actionarilor sunt variabile
- veniturile platite actionarilor comuni sunt veniturile reziduale, adica veniturile care
raman in firma dupa ce au fost platite cheltuielile catre creditori si impozitele catre stat,
- castigurile sunt dividende
2) La control si informare
- in ceea ce priveste controlul , actionarii comuni detin controlul asupra firmei prin
exercitarea dreptului de vot atasat actiunii comune. Acesta este un control indirect prin plata
dividendelor asupra activelor firmei in cazul lichidarii acesteia. Dreptul la informare se refera
la dreptul actionarilor de a inspecta registrele contabile ale firmei
3) Cu privire la risc, actionarii comuni suporta cea mai mare parte a riscului, ei fiind
pretendenti reziduali. Capitalurile proprii aduse de actionarii comuni reprezinta un tampon
pentru creditori in situatia lichidarii firmei, datprita pierderilor, ei fiind ultimii in ordinea de
prioritate a drepturilor..

Eemplu
Firma A Firma B
Datorii 20$ Datorii 60$
Capital propriu 80$ Capital propriu 40$
------------------- ---------------------
Active 100% Pasive 100 $ Pasive 100$

Capital propriu
---------------- = 80 % respectiv 40%
Total datorie

Acest raport dintre capitalurile proprii si totalul activelor reprezinta valoarea
)procentul cu care valoarea activelor se poate diminua in cazul lichidarii firmei pana la limita
la care creditorii inregistreaza pierderi.
4) Drepturile de preemtiune- actionarii comuni existenti ai firmei au dreptul de a cumpara
primii actiunile comune suplimentare (din noile emisiuni), proportional cu nr de actiuni
detinut.
Scopul: este: - de a nu se produce o diluare a controlului detinut de
actionarii existenti
- de a nu se produce o diluare a valorii detinute de actionarii
existenti
5) Drepturile la Active – activele nete ale firmei (adica totalul active minus total pasive) sunt
proprietatea actionarilor. Acesta este un drept de proprietate indirect, este limitat la distributia
activelor sub forma de dividende si in caz de lichidare a firmei, dreptul rezidual asupra
activelor.

Clase de actiuni comune
Actiunile comune pot fi separate in diferite clase, fiecare avand diferite drepturi si privilegii
(actiuni clasa A, clasa B).Diferentele dintre aceste clase sunt date de drepturile de vot atasate
actiunilor, astfel:
*** Una dintre clase are drept de vot normal si cealalta are drept de vot restrictionat
(restrictiile privesc absenta sau diminuarea dreptului de vot).
*** Actiunile restrictionate pot oferi ( platesc) un dividend mai mare pentru a compensa
absenta dreptului de vot.
*** Din celelalte puncte de vedere actiunile sunt identice.
Scopul impartirii in clase este acela de a pastra controlul asupra firmei in mainile unui
grup restrans de actionari care, in schimb, investesc mai putin in firma.
De obicei, pt o firma , ambele actiuni sunt cotate pe pietele de capital, dar cele fara drept
de vot, sunt tranzactionate mai des, pretul lor fluctuand mai mult.

Avantajele emisiunii de actiuni comune sau avantajele finantarii
prin actiuni comune
a) Firma nu este obligata sa plateasca sume fixe catre actionari; Actiunea plateste venituri
variabile, in functie de nivelul profitabilitatii firmei (daca intr-un an dividendele nu pot fi
platite, firma nu intra in incapacitate de plata)
b) Actiunile comune sunt emise fara scadenta, emitentul nu se obliga prin contract sa le si
rascumpere
c) Daca firma are perspective bune, actiunile comune pot fi vandute in termeni mai buni decat
obligatiunile.
d) Sanctiunile au, de regula, o rentabilitate totala (dividende si castig de capital) mai mare
decat obligatiunile;
e) Se asigura investitorului o mai buna protectie impotriva inflatiei neasteptate comparativ cu
obligatiunile sau actiunile preferentiale (de regula, actiunile comune si dividendele lor
cresciin valoare in perioadele inflationiste).
f) Actiunile comune asigura un tampon impotriva pierderilor creditorilor; vanzarea de actiuni
comune asigurand o baza pentru o indatorare mai mare.
g) Finantarea prin emisiune de actiuni comune este facuta de firma in perioadele bune, pentru
a mentine o anumita rezerva a capacitatii de indatorare (Rata indatorarii este data de raportul
intre total datorie si total active; masoara cat din totalul de fonduri ale firmei provine din
credit. Creditorii prefera rate mici ale indatorarii, pentru a exista o protectie mai mare
impotriva eventualelor pierderi in cazul unui faliment).
In perioadele cu probleme, firma poate obtine capital suplimentar numai prin
indatorare, care este mai sigura din punctul de vedere al investitorilor.

Dezavantajele emisiunii de actiuni comune sau dezavantajele
finantarii prin actiuni comune
a) Vanzarea de actiuni comune extinde dreptul de vot si controlul catre noii actionari;
b) Actiunile comune dau noilor detinatori dreptul de a imparti veniturile firmei (spre
deosebire de finantarea prin capital de imprumut, unde noii investitori primesc un venit fix,
indiferent de profitabilitatea companiei);
c) Costurile de subscriere si distributie a actiunilor comune sunt de obicei mai mari decat cele
pentru actiunile preferentiale sau obligatiuni;
d) Dividendele actiunilor nu sunt deductibile fiscal, reflectandu-se in costul relativ al
capitalurilor proprii

II) Actiunile preferentiale
Sunt un tip de capital hibrid care au caracteristici ale obligatiilor si ale actiunilor comune
Caracteristicile actiunilor preferentiale
a) Sunt actiuni care platesc un dividend fix;
b)au valoare nominala
c) De regula, dividendul fix al actiunii preferentiale este exprimat ca procent din valoarea
nominala
d) Valoarea nominala este suma pe care detinatorul actiunilor preferentiale va trebui sa o
primeasca in cazul lichidarii firmei
e) Sunt emise fara scadenta
f0 Au o preferinta la plata dividendelor fata de actiunea comuna, dar nu au drept prioritar fata
de capitalul de imprumut. De cele mai multe ori dividendele actiunilor preferentiale sunt
cumulative adica arieratele la plata dividendeloractiunile preferentiale trebuie sa fie achitate
de catre firma inainte de a se putea face plata dividendelor ptr actiunile comune
g) Actiunile preferentiale nu are drrept de vot
h) Neplata dividendelor nu atrage incapacitatea de plata a firmei
i) Majoritatea actiunilor preferentiale sunt convertibile in actiuni comune.

Factorii care influenteaza decizia de finantare pe termen lung a firmei
a) Nivelul curent al ratelor de dobanda precum si estimarea cu privire la evolutia lor
b) Perioada de timp pe care emit instrumentul de finantare corelarea maturitatilor =
instrumentul de finantare sa fie emis cu o scadenta care sa reflecte perioada de exploatare a
activelor a caror cumparare se doreste a fi finantata
c) Situatia financiara prezenta si cea previzionata a firmei .
De regula, daca firmele se gasesc intr-o situatie financiara proasta , ele vor evita sa se
finanteze prin datorie pe termen lung. In schimb daca, se gasesc intr-o situatie financiara
buna, dar estimeaza ca in perioada urmatoare vor avea dificultati, atunci in prezent se vor
finanta prin datorii pe termen lung.
Daca firmele previzioneaza realizarea unor proiecte de investitii foarte profitabile , ele vor
alege ca in prezent sa se finanteze prin datorie si abia dupa ce profiturile vor fi crescut , ceea
ce va determina si cresterea pretului pe piata a actiunilor firmei, sa se finanteze printr-o noua
emisiune de actiuni.
EMISIUNEA DE ACTIUNI PE PIETELE INTERNATIONALE
Actiunile se emit ca si obligatiunile
Principalele instrumente tranzactionate pe piata internationala a actiunilor sunt:
1) Titlurile participative la capital (actiunile comune sau actiuni obisnuite);
2) Certificate asupra actiunilor (certificate de depozitare);
3) Obligatiuni convertibile in actiuni;
4) Obligatiuni insotite de bon de subscriere (warant).
Dintre acestea, cele mai utilizate sunt actiunile comune DAR cele mai putin
riscante instrumente sunt certificatele de depozitare ("depositary receipt").
Certificatele de depozit au cel mai mic nivel de risc dintre instrumentele financiare
Emisiunea de actiuni si achizitionarea de actiuni de pe pietele internationale se
poate realiza in doua moduri:
a) in cadrul unei oferte publice sau
b) prin mecanismul certificatelor de depozitare.

I)Tipurile de oferte publice internationale de actiuni (IPO = oferta
publica initiala)
Oferta de actiuni pe pietele internationale de capital se realizeaza prin intermediul unor
mecanisme si instrumente specifice si complexe. Putem vorbi de o emisiune internationala de
actiuni atunci cand este vorba despre: .
a) Oferta publica interna cu sindicalizare internationala presupune emisiunea de actiuni
pe piata locala cu implicarea unor institutii financiare internationale (banci de investitii de
regula).
b) Oferta publica pe piata interna insotita de un plasament international consta intr-
un plasament partial pe piata locala de pana la 75 - 80 % din totalul ofertei, restul ofertei fiind
adresat pietei internationale printr-un grup de plasament. vanzarea pe piata internationala cu
cotarea actiunilor pe o singura piata bursiera externa.
c) Oferta publica internationala pe mai multe piete simultan ,reprezinta forma pura a
plasamentului global si presupune lansarea emisiunii pe mai multe piete simultan, cu cotarea
pe aceste piete. O astfel de oferta este accesibila de regula marilor companii
d) Oferta publica pe europiete: sunt oferte de actiuni ale unor companii straine adresate de
regula unor investitori institutionali ce actioneaza pe o piata paralela puternic dereglementata.
Oferirea de actiuni in acest caz se realizeaza fie printr-o tranzactie directa intre emitent si
investitor fie printr-o cotare prealabila (care nu este neaparat obligatorie).
Mecanismul emisiunii de actiuni printr-o oferta publica internationala este similar emisiunii
internationale de obligatiuni, principalii intermediari implicati fiind: grupul lider si
comanagerii care formeaza grupul de coordonare si / sau garantare a emisiunii internationale
de actiuni cu rol in administrarea procesului, grupul de plasament garantat, grupul de
plasament (vanzare) sau alti intermediari (implicati de exemplu in promovarea emisiunii pe
pietele externe sau in facilitarea procesului de cotare al actiunilor pe bursele internationale,
elaborand dosarul in conformitate cu reglementarile acestora).

II) Emisiunea internationala de actiuni prin certificate de depozitare
Certificatele de depozitare reprezinta titluri negociabile emise de o banca depozitara in
favoarea unor beneficiari locali, care atesta un drept de proprietate asupra unui pachet distinct
de titluri financiare (actiuni de regula) emise de o societate dintr-o alta tara. Acest inscris da
dreptul detinatorului sa ceara in orice moment remiterea de actiuni depuse la o terta banca -
banca custode.
In aceasta emisiune indirecta de actiuni pe o piata externa prin intermediul unui instrument
specific - certificatul de depozitare (DR) sunt implicate doua institutii financiare distincte
intre care exista o relatie de subordonare: banca depozitara si banca custode.
Banca depozitara are rolul fundamental in emisiunea de certificate de depozitare, fiind o
banca de prim rang aflata de regula pe piata tinta. Aceasta este o banca de prim rang care se
ocupa cu pregatirea si realizarea emisiunii de certificate de depozitare pe baza unui pachet
determinat de actiuni depuse la o banca custode. Banca depozitara numeste banca custode
care este de regula o banca corespondenta, acorda consultanta emitentului de actiuni si
controleaza intregul proces de emisiune de certificate de depozitare.
Banca custode este o banca din tara emitentului care are rol in pastrarea pachetului de actiuni
ce constituie baza emisiunii de certificate de depozitare.
Certificate de depozitare avantaje
1) pt compania X – acces la resurse importante si riscuri mai mici
2) pt banca depozitara - castigul din diferenta dintre dividende
3) pt banca custode - comisionul de pastrare al actiunilor in seif
4) pt investitori : castigatori mai mari din instrumente aparent fara risc, emise de o banca
AAA, decat din investirea in titluri de stat.
5) Diversifica formele de investitii internationale;
6) Este un mod eficient de patrundere pe pietele straine de capital si de mobilizare de fonduri
apartinand unor investitori straini;
7) Contribuie la imbunatatirea imaginii pe piata internationala emitentului de actiuni;
8) Este un mijloc eficient de diversificare a actionariatului;
9) Este un mecanism transparent de emisiune internationala de actiuni;
10) Este un mecanism cu lichiditate sporita si riscuri reduse prin implicarea unei banci de
prim rang - banca depozitara care emite in numele si pe contul sau certificatele de depozitare;
11) Este o operatiuni cu costuri de tranzactionare mai reduse, certificatele de depozitare fiind
mai usor de plasat decat actiunile emitentului.
Certificate de depozitare dezavantaje
1) Probleme in mecanismul de decontare intre emitentul actiunilor si posesorii de certificate
de depozitare;
2) Reglementarile fiscale in domeniu diferite de la tara la tara;
taxele de custodie relativ ridicate;
3) Dificultati in gasirea unei banci custode.
4) Dubla impozitare
5) Riscul valutar plus costurile de transfer asociate
Chiar daca exista aceste dificultati, emisiunea de certificate de depozitare ramane o tehnica
de emisiune internationala de actiuni la concurenta cu oferta publica, fiind mult mai
accesibila companiilor de dimensiuni mai reduse, care se afla intr-o faza incipienta de
extindere internationala. Datorita avantajelor pe care le prezinta, piata internationala a
certificatelor de depozitare a cunoscut o extindere permanenta. Prima operatiune de
emisiune a certificatelor de depozit a fost lansata in 1927 pentru a facilita accesul
investitorilor americani la companii din Marea Britanie. In prezent cele mai importante piete
de emisiune a certificatelor de depozitare sunt Statele Unite (NYSE fiind principala piata)
si Europa (Londra, Luxemburg, Bruxelles sau Amsterdam).
O categorie aparte si mult mai complexa a certificatelor de depozitare o constituie
certificatele globale de depozitare ("GDR - global depozitary receipt"). Aceste
instrumente complexe presupun emisiunea unor certificate de depozitare globale, lansate
simultan pe mai multe piete locale, pe baza unui pachet de actiuni ale unui singur emitent.
Cel mai important rol in emiterea de GDR este jucat de depozitarul bancar

Pasii in emisiunea de certificate de depozit
1) Contactarea bancii depozitare
2) Contactarea bancii custode care sa pastreze in seiful sau actiunile
3) Emisiunea actiunilor si depunerea lor la banca custode
4) Notificarea emisiunii de actiuni legalizata de x
5) Emiterea de GDR-uri catre investitorii internationali (emise prin IPO)
6) Transferarea capitalului pentru compania X
7) Plata dividendelor
8) Conversia dividendelor in valuta si transferarea lor la banca depozitara
9) Plata de divindede catre investitori in GDR-uri

III) Securitizarea pe pietele financiare internationale
Un alt mecanism financiar interesant, legat de piata titlurilor primare, este securitizarea
financiara. Securizarea este un mecanism complex prin care sunt emise pe piata
financiara locala sau internationala titluri financiare (obligatiuni de regula) in contul
unor active financiare (credite ipotecare, contracte de leasing, contracte de forfetare,
contracte de factoring sau credite furnizor / cumparator).
Securitizarea este practicata de regula de
a) banci comerciale, b) companii de finantare 3) de institutii financiare
specializate (banci de forfetare, banci de scont).
In cazul securitizarii internationale rolul principal este jucat de SPV, Special Purpose
Vehicule sau SVC Special Vehicule Company , adica de o institutie de securitizare
specializata sau SPV/ SVC este o companiede finantare implicata in securitizare.

Operatiunea de securitizare are urmatoarele caracteristici principale:
Certificate de securitizare Caracteristici
1) Operatiunea permite omogenizarea castigurilor obtinute de pe urma valorificarii unor
active financiare detinute in portofoliu (cupoane, dobanzi, taxe, comisioane si alte speze
financiare);
2) Securitizarea se deruleaza printr-o companie specializata;
3) Emisiunea de titluri financiare este de regula garantata de o institutie specializata
(guvernamentala);
4) Pentru asigurarea unui grad ridicat de lichiditate sunt preferate titluri cu o piata secundara
dezvoltata;
5) Bilantul si portofoliul de active al companiei beneficiare este mult simplificat prin aceasta
operatiune;
6) Deoarece activele cele mai interesante ale companiei sunt separate de aceasta, si pe baza
lor sunt emise noi titluri financiare, acest lucru poate duce la o mai buna valorificare mai buna
a resurselor financiare ale companiei beneficiare.
Etape in securitizarea financiara/ Mecanism securitizat
Operatiunea presupune incheierea unui contract initial intre beneficiarul securitizarii
(companii de finantare, banci) si institutia de securitizare specializata ("special vehicle
company") prin care sunt selectate o parte din activele financiare interesante ale companiei si
pe baza acestora sunt emise noi titluri financiare catre potentiali investitori locali sau
internationali. Emisiunea de titluri in contul activelor securitizate se poate face fie direct
fie prin intermediul unor intermediari (companii de brokeraj). Securitizarea se poate realiza
printr-o emisiune pe o singura piata (locala sau internationala) sau se poate realiza simultan
pe mai multe piete externe. Societatea specializata, implicata in securitizare este cea care isi
asuma rolul fundamental in coordonarea si supravegherea intregului proces, ea putand fi din
aceeasi tara cu beneficiarul operatiunii sau din tara de emisiune.
Avantajele securitizarii sunt multiple pentru compania beneficiara :
Certificate de securitizare avantaje
1) Simplificarea bilantului; 2) Mai buna valorificare a activelor;
3) Omogenizarea activelor detinute in portofoliu;
4) Mobilizarea rapida de fonduri pe baza unor active ce urmeaza a fi incasate la termen;
5) Reducerea riscului la nivelul companiei;
6) Lichiditate sporita; 7) Transparenta operatiunii;
Certificate de securitizare dezavantaje Dezavantajele securitatii
1) Operatiunea este mai putin accesibila companiilor mici sau celor care nu detin active
financiare atractive sau faptul ca pot fi securitizate in special active financiare si mai putin
celelalte tipuri de active (active reale sau creante comerciale).
2) Diferenta dintre operatiunea de securitizare si operatiunea de factoring consta tocmai in
specializarea factorilor de a prelua doar creantele comerciale (exporturi incasabile la termen
de exemplu).
Cu toate aceste dezavantaje, operatiunea de securitizare ramane o operatiune atractiva pentru
operatorii financiari, de multe ori o solutie prompta de mobilizare de resurse in situatii de
criza de lichiditati cu costuri mult mai mici decat refinantarea prin credite sau scontari.

Caracteristicile dividenelor:
- Dividendele nu sunt un pasiv
- Plăţile de dividende nu sunt considerate cheltuieli de afaceri, prin urmare, acestea nu sunt
deductibile fiscal
- o firmaa nu poate da faliment pt declararea dividendelor
- Dividende primite de persoanele fizice sunt impozitate ca venituri ordinare
- Dividendele primite de către corporaţii au un minim de 70% de venituri impozabile, de
excludere de la


Cap 8) FLUXURILE INTERNATIONALE DE PLATI
Sau Platile internationale
Tehnici de plata folosite in tranzactiile internationale
I) Tehnici simple de plata
1) Plata in avans
2) plata in consignatie
3) plata la termen
Plata prin marfa contra marfa (troc, compensatie) este prima “modalitate” de plata
aparuta in istorie Se practica cu precadere in cadrul operatiunilor de contrapartida
(compensatii, barter, lohn, buy-back).
Plata in numerar(in moneda) - astazi pe cale de disparitie in ansamblul platilor
internationale (folosita doar ca metoda de evaziune fiscala, in cazul marfurilor de contrabanda
sau in activitatea de turism si transport international) datorita dezavantajelor pe care le
reprezinta: necesitatea transportului efectiv al banilor, necesitatea contactului direct intre
parteneri (sau reprezentanti ai acestora), si dificultatea sincronizarii obligatiilor fundamentale
ale partilor (de a livra marfa si de a o plati)

II) Mijloace de plata /instrumente de plata:
1) CEC-ul Check = un ordin scris dat de o persoana (ordonator) unei banci, la care
acesta are un disponibil depus in cont, ca aceasta sa plateasca la vedere(din contul curent) o
suma de bani determinata in favoarea unui tert (beneficiar). Ordinul in cazul cecului este
completat pe baza unui formular tipizat pus la dispozitie de banca emitenta.
In functie de persoana in favoarea careia se va efectua plata, cecul poate fi:
a) Nominativ (plata se face doar in numele persoanei desemnate drept beneficiar),
b) La ordin (plata se va face catre persoana careia i-a fost andosat cecul) sau
c) La purtator (platibil oricarei persoane care il va prezenta spre incasare bancii emitente).
Singura functie a CEC-ului este aceea de mijlocire a platii intre doi parteneri angajatii
intr-o operatiune comerciala. In principiu, cecul poate fi folosit mai putin pentru amanarea
platii (mijloc de credit) sau pentru garantarea unor plati. Cecul poate fi transmis prin gir
(andosare) catre o terta persoana care devine astfel noul beneficiar al cecului. Principalul
avantaj al CEC-ului este simplitatea mecanismului. Derivat din acest avantaj rezulta si
principalul dezavantaj al cecului, si anume lipsa de protectie pentru exportator, care nu are
siguranta ca in momentul in care a primit fila de cec aceasta va putea fi si incasata. Chiar daca
cecul nu poate fi emis fara a exista suma aferenta in cont, nu sunt putine situatiile in care au
loc emisiuni fara acoperire in cont. In plus, exportatorul are putine instrumente de verificare a
acoperirii cecului.Din cauza riscului ridicat (risc de neplata datrat lipsei de fonduri, cecu
este descoperit), practica internationala a dezvoltat cateva tehnici care sa sporeasca siguranta
unei plati prin intermediul acestui instrument: solicitarea ca plata prin cec sa se realizeze in
avans (inainte de livrarea marfii), solicitarea unei garantii din partea bancii emitente (cecul
certificat), eliminarea posibilitatii de transfer prin gir (cecul barat) sau vinculatia (livrarea
marfii pe numele unui tert).Alte dezavantaje: utilizarea unui depozit in prealabil cu 3-4
saptaman, alta post-datarea cecului, alta greseli in completarea cecului, alta cecul este utilizat
pt plati reduse si ptre clienti cunoscuti.
La fel ca si cambia, biletul la ordin, cecul poate fi transmis prin gir (andosare)
sau poate fi scontat inainte de scadenta la o terta banca.

2) Cambia Bill of Exchange = Reprezinta un inscris care contine ordinul
neconditionat dat de o persoana (tragatorul) altei persoane (trasul), de a plati o anumita
suma unei alte persoane (beneficiarul), la un termen(scadenta) si intr-un anumit loc.
Cambia are 2 functii: instrument de plata si instrument de credit. Ca instrument de plata,
tragatorul avand de incasat o anumita suma de bani de la tras si, totodata, are de achitat o
datorie fata de o terta persoana - beneficiarul. Deoarece plata se face de obicei, la un anumit
interval de la emiterea cambiei, cambia indeplineste si functia de instrument de credit.
La fel ca si cecul si biletul la ordin, cambia poate fi transmisa prin gir
(andosare) sau poate fi scontata inainte de scadenta la o terta banca.
Elementele cambiei:: denumirea de cambie in limba in care este redactat inscrisul, ordinul
neconditionat de a plati o suma determinata (exprimata in cifre si litere), indicarea
termenului de plata (scadenta), care poate fi exprimat ca data calendaristica fixa, la un
anumit numar de zile de la data emiterii cambiei (de regula 30, 60, 90, 180 de zile), la vedere
sau la un anumit interval de la prezentare spre acceptare, numele si adresa trasului,
denumirea si adresa beneficiarului, locul efectuarii platii, data si locul emiterii, semnatura
tragatorului, cuprinzand numele de familie in intregime.
Emiterea cambiei da nastere unui raport juridic prin care tragatorul se obliga fata de
beneficiar sa-l determine pe tras sa plateasca suma prevazuta in trata.
Acceptarea cambiei apare atunci cand trasul are ordin din partea tragatorului sa efectueze
plata dar devine obligat cambial numai in momentul in care accepta cambia. Prin acceptare,
trasul devine debitorul principal, el fiind obligat cambial, solidar cu tragatorul, girantii si
avalistii. Trasul isi ia sarcina “sa plateasca”, iar ceilalti obligati cambial isi asuma obligatia
de a face “sa se plateasca” in mod efectiv, ei platind numai in cazul in care debitorul
principal, trasul, nu isi onoreaza plata. Tehnica platilor prin trate cunoaste o serie de
operatiuni care pot interveni in anumite situatii si anume:
Avalizarea apare in situatia in care tragatorul nu este sigur de solvabilitatea trasului, se poate
apela la o garantie (denumita “aval” sau “pentru garantie”), urmate de semnatura avalistului
si data. Avalistul este, de obicei, o banca ce se obliga sa faca plata daca trasul nu va achita
suma respectiva la scadenta, aceasta operatiune evidentiind rolul cambiei de instrument de
garantare a platii, intarit prin plata avalizarii.
Andosarea presupune transmiterea cambiei prin gir si aceasta se face printr-o dispozitie
scrisa de catre beneficiarul acesteia catre tras, care urmeaza sa plateasca suma aratata in titlu ,
la ordinul persoanei care o indica, la locul si data mentionata in cambie. Andosarea are loc
atunci cand beneficiarul (girantul), la randul sau este debitor fata de o alta persoana
(giratorul), cu aceeasi suma. Deci cambia poate fi transmisa prin gir
Scontarea este operatiunea prin care posesorul cambiei obtine de la o banca comerciala,
inainte de scadenta, suma inscrisa pe titlu (valoarea nominala), diminuata cu dobanda
aferenta sumei din acel moment pana la scadenta, plus un comision al bancii, denumit
valoarea de scont.Cambia poate fi scontata
Rescontarea presupune ca bancile comerciale sa preschimbe cambiile ce le detin in bani, la
banca centrala care percepe taxa oficiala a scontului, influentand astfel nivelul general al ratei
dobanzii.
Forfetarea consta in vinderea de cambii, indiferent de scadenta, unor institutii specializate
care, spre deosebire de bancile comerciale, la scontare preiau riscurile de neplata de catre
debitor. Taxa de forfetare este superioara celei de scont, iar operatiunea presupune si
transmiterea documentelor care sa asigure incasarea fara dificultati a cambiei (diferite
autorizatii).
Plata cambiei se face prin prezentarea acesteia la plata in ziua scadentei sau in una din
cele doua zile lucratoare care urmeaza scadentei. Cambia scadenta la vedere poate fi
prezentata la plata in termen de un an de la data emiterii. Trasul care plateste are dreptul sa
pretinda de la beneficiar trata cu mentiunea “achitat”, semnata de acesta. Daca trasul vrea sa
faca o plata partiala, beneficiarul nu poate refuza plata, fiind obligat sa mentioneze pe trata
suma primita si sa dea chitanta trasului. Regresul, in caz de refuz de acceptare sau de plata a
tratei, este dreptul beneficiarului de a actiona impotriva tragatorului si a celorlalti semnatari ai
documentului respectiv (andosatori si avalisti) la scadenta, in conditiile in care trasul refuza
plata inainte de scadenta, acceptarea totala sau partiala sau daca intervine falimentul trasului
ori cel al tragatorului.
Prescriptia consta in actiunea in justitie contra trasului care a acceptat cambia, si de regula
cambia se prescrie in termen de 3 ani de la data scadentei. Actiunea beneficiarului impotriva
celorlalti semnatari se prescrie in termen de un an de la data protestului adresat in timp util
sau de la scadenta in cazul unei cambii cu clauza “fara protest”. Actiunea unui andosator
contra altuia sau impotriva tragatorului se prescrie in termen de 6 luni de la data cand acestia
au platit sau au fost actionati in justitie. Actele de intrerupere a curgerii termenului de
prescriptie nu au efect decat in privinta celui care le-a efectuat.
In comertul international, exportatorul apare, de regula in calitate de tragator si eventual
beneficiar, iar importatorul - de tras. Daca trasul nu onoreaza cambia, ultimul posesor
(beneficiar) are dreptul de regres ( recurs) asupra tuturor girantilor anteriori avalistului,
inclusiv tragatorului, care sunt solidari, raspunzatori fata de el. Recursul merge pana la
declararea starii de faliment si executarea silita prin vanzarea bunurilor. Daca ultimul posesor
al cambiei doreste sa incaseze contravaloarea acesteia inainte de scadenta, o va sconta unei
banci comerciale.
3) Biletul la ordin = Este un inscris prin care o persoana (emitentul) se obliga sa
plateasca unei alte persoane (beneficiar) sau unei terte persoane desemnata la ordinul acesteia,
o suma determinata de bani la o data prestabilita. Scadenta poate fi ca si in cazul cambiei de
pana la 90 de zile. Spre deosebire de cambie, angajamentul de plata este initiat de debitor,
mecanismul fiind relativ mai simplu (sunt doar doua parti implicate). La fel ca si cambia sau
cecul, si biletul la ordin poate fi transmis prin gir (andosare) sau poate fi scontat inainte
de scadenta la o terta banca.
4) Ordinul de Plata este dispozitia data de o persoana (denumita ordonator) unei
banci, de a plati o suma determinata in favoarea altei persoane (denumita beneficiar) in
vederea stingerii unei obligatii banesti provenind dintr-o relatie directa existenta intre
ordonator si beneficiar .
Caracteristicile ordinului de plata:
a) Relatia de plata este declansata ca urmare a unei obligatii asumate sau datorii preexistente,
ce urmeaza a se stinge o data cu onorarea OP.
b) Operatiunea este pornita la initiativa platitorului (ordonatorului).
c) Revocabilitatea este o trasatura fundamentala a OP
d) Pprovizionul (depozitul) bancar este absolut obligatoriu in cazul OP
Din puncte de vedere al modalitatilor de incasare Ordinul de Plata OP.P poate fi:
- simplu, incasarea sa nefiind conditionata de prezentarea vreunui document sau
explicatie cu privire la scopul platii (excluzand cazul ca se cere o chitanta). Acest tip de O.P.
se aseamana cu cecul;
- documentar, incasarea sa fiind determinata de obligatia beneficiarului de a prezenta
anumite documente (facturi, dovada platii unor chirii, a unor cheltuieli de transport etc.)
indicate de ordonator in OP
Derularea unei operatiuni de Ordin de Plata. presupune existenta unui document, formular,
de regula tipizat, denumit “ordin de plata”. Acesta este pus la dispozitie de banci clientilor
lor. Elementele pe care le surprinde un OP sunt: numele si adresa ordonatorului (persoana
fizica sau juridica care da OP) (eventual si numarul contului bancar), numele si adresa
beneficiarului (eventual si numarul contului), denumirea si adresa bancii ordonatoare, data
(ziua, luna, anul) emiterii OP ordinul de a plati (prin formula: “va rog sa platiti…”, “veti
plati…”), suma in cifre si litere cu indicarea valutei in care se va face plata, motivul platii, in
cazul OP documentar se indica documentele care trebuie prezentate de beneficiarul platii,
modul de plata: letric, telegrafic, SWIFT (pentru plati in cont sau cecuri, valuta efectiva),
semnaturile autorizate ale bancii ordonatoare sau ale persoanei autorizate de firma
ordonatoare

III) Modalitati de plata complexe:
1) Incasso documentar
Incasso documentar si incasso simplu intra in categoria platii documentare, in sensul ca prin
vehicularea documentelor de catre banci, importatorul efectueaza plata nu contra marfa ci
contra documentelor comerciale - factura, documente de transport, de proprietate – care
atesta livrarea marfii conform conditiilor contractului, sau financiare – cambii, bilet la ordin,
cec, chitante, etc - utilizate pentru a obtine sume de bani.
Incasso consta in ordinul dat de exportator bancii sale de a incasa contravaloarea unei
tranzactii comerciale si de a o vira in contul sau contra unui set de documente negociat initial.
In aceasta operatiune bancile implicate nu isi asuma nici un risc comercial, singura lor
responsabilitate constand in manipularea setului de documente.
Mecanismul derularii incasso-ului documentar este, succint, urmatorul:
a) La livrarea marfii exportatorul intra in posesia documentelor care atesta indeplinirea
obligatiilor contractuale, de regula: factura, document de transport, polita de asigurare,
certificat de calitate si adesea si una sau mai multe cambii.
b) Setul de documente insotit de ordinul de plata incasare la incasso este prezentat bancii
exportatorului (banca remitenta) care, dupa ce verifica corectitudinea intocmirii
documentelor, le remite bancii importatorului, insotite de un document propriu – incasso
documentar - in cadrul caruia preia (si traduce) intocmai instructiunile primite de la
exportator (ordonator) in ordinul de incasare / plata;
c) Banca importatorului (banca prezentatoare) avizeaza importatorul in legatura cu sosirea
documentelor si, in functie de instructiunile primite in incasso documentar, le remite
importatorului contra plata, sau contra acceptarii cambiei;
d) Pe baza avizului de efectuare a platii banca importatorului crediteaza contul bancii
exportatorului si il debiteaza pe cel al importatorului cu suma reprezentand contravaloarea
marfurilor livrate;
e) La primirea banilor, banca remitenta notifica exportatorul de incasarea exportului si ii
crediteaza contul.
Avantajele incasso documentar
Incasso-ul este o modalitate de plata ce asigura intr-o anumita masura protectia intereselor
ambelor parti implicate in tranzactie: cumparatorul – inainte de a efectua plata are
posibilitatea verificarii documentelor comerciale pentru a avea certitudinea ca vanzatorul si-a
indeplinit obligatiile asumate si a livrat marfa in conditiile si termenele stabilite prin contract.
Dezavantajele incasso documentar
a) Nu prezinta nici o garantie pentru vanzator privind plata (imediata sau diferata) a
documentelor de catre cumparator, existand o singura obligatie de plata: a importatorului
asumata prin contractul comercial. Exportatorul livreaza marfa fara a avea garantia ca
importatorul va onora documentele. El se asigura in principiu de un singur risc: acela ca
importatorul sa obtina titlul de proprietate asupra marfii fara sa efectueze plata; raman insa
o serie de riscuri care pot surveni intre momentul expedierii marfii si cel al incasarii
contravalorii ei:
b) Riscul intarzierii la plata (importatorul renunta la preluarea marfii) si ca o consecinta a
intarzierii sau neefectuarii platii;
c) Riscul diminuarii incasarii – direct prin scaderea pretului marfii (ca urmare a deteriorii ei
sau la presiunea importatorului) si indirect prin efectuarea de catre exportator a unor cheltuieli
suplimentare (cu stocarea, protectia, returnarea sau redirijarea marfii catre o alta destinatie)
sau plata unor dobanzi (in cazul in care s-a apelat la refinantarea operatiunii comerciale);
d) Riscul pierderii marfii (cand este expediata direct pe adresa unui cumparator de rea-
credinta care si-o insuseste, o instraineaza si refuza plata sau cand, prin depasirea unor
perioade sau costuri de stocare este confiscata si scoasa la licitatie de autoritati sau de
creditorii respectivi).
In practica aceste neajunsuri pot fi inlaturate sau diminuate prin:
- utilizarea cambiilor avalizate de o banca;
- solicitarea unei garantii bancare inainte de efectuarea exportului;
- solicitarea unui avans care sa acopere eventualele cheltuieli cu depozitarea,
returnarea sau reorientarea marfii in caz de refuz al platii;
- intocmirea documentelor de expeditie si asigurare a marfii intr-o forma negociabila;
- vinculatie (expedierea marfii pe adresa unui tert, eliberarea ei facandu-se pe baza
unei dovezi de efectuare a platii).
La incasso documentar avantajele sunt in principal de partea importatorului, intreaga
operatiune de incasso desfasurandu-se la ordinul, pe riscurile si raspunderea
exportatorului (conform Publicatiei 522, articolul 21, spezele si comisioanele bancare sunt
suportate tot de exportator). De aici si ponderea modesta a incasso-ului documentar in
ansamblul platilor cu strainatatea (la noi 10÷15%), intr-o masura mult mai mare fiind utilizat
in relatiile de plati necomerciale.
2) Acreditivul documentar
Primele “Reguli si uzante uniforme privitoare la acreditivul documentar” au fost adoptate
in 1933 (SUA l-a folosit prima). Ele au fost revizuite in 1951,1962.
Regulile si uzantele devin cu adevarat internationale in 1974 cand Publicatia nr. 274 este
recunoscuta de un organism ONU: Comisia Natiunilor Unite pentru Drept International.
Textul este imbunatatit in 1984 (Publicatia nr. 400) sub impactul evolutiei transporturilor
internationale si tehnicilor de productie si transmitere automatizata a datelor .
In 1993 prin Publicatia nr. 500 (ultima revizuire) s-a urmarit: simplificarea Regulilor si
Uzantelor Uniforme nr. 400; facilitarea si standardizarea practicilor bancare; sporirea
integritatii si sigurantei acreditivului prin intermediul prezumtiei de irevocabilitate;
clarificarea obligatiilor bancii emitente si respectiv confirmatoare; rezolvarea problemelor
referitoare la conditiile nedocumentare; enumerarea detaliata a elementelor necesare pentru
acceptarea fiecarui tip de document de transport – toate acestea pentru a mari eficienta
utilizarii acreditivului documentar. Prin Publicatia CCI nr. 511 s-a realizat o comparatie
cuprinzatoare intre Regulile si Uzantele Uniforme nr. 500 si 400.
Definitie Conform Publicatia 500 acreditivul documentar reprezinta orice aranjament
asumat de o banca emitenta ce actioneaza la cererea si dupa instructiunile unui client
ordonator sau in numele sau propriu cu privire la efectuarea unei plati catre un tert sau la
ordinul acestuia (beneficiarul), de a accepta si plati efecte de comert (cambii) trase de catre
beneficiar asupra sa sau asupra ordonatorului, de a autoriza o alta banca sa efectueze o
asemenea plata sau sa accepte si sa plateasca asemenea cambii sau de a autoriza o alta banca
sa negocieze astfel de efecte de comert contra unui set specific de documente, cu conditia ca
acestea sa fie conforme cu termenii si conditiile acreditivului. Acreditivele, prin natura lor,
sunt tranzactii separate de contractele de vanzari
Caracteristicile acreditivului documentar ca tehnica de plata
a) Formalismul: generat de setul de documente implicat in efectuarea platii;
b) Independenta fata de relatia contractuala de baza
c) Fermitatea angajamentului bancar din partea bancii emitente;
d) Adaptabilitatea la multitudinea de operatiuni comerciale internationale;
e) Siguranta efectuarii platii generata de numarul de intermediari implicati si de mecanismul
specific de plata;
f) Complexitatea relativ ridicata a operatiunii;
g) Costul ridicat generat de comisioanele percepute de banci (comisioane de acceptare, de
negociere, de confirmare, de plata).

Beneficiile Avantajele acreditivului documentar
Pentru exportator:
a) Protectia platii b)Incredere mai mare in banca emitenta (banca importatorului) si nu in
importatorn. c) O sursă rapida de refinantare
Pentru importator:
a) O evidenta documentara a livrarii la timp a marfurilor b) Siguranta ca documentele corect
intocmite si cerute exista c)Plata diferata pana in momentul in care bunurile ajung efectiv
in tara importatorului
Dezavantajele acreditivului documentar
a) Neindeplinirea termenelor de livrare b) Mentiuni legate de unele costuri ce nu pot fi
acceptate de exportator c) Modificari ale valorii contractului datorita pretului sau cursului
de schimb
d) Dificultati in obtinerea cantitatilor legate din marfa exportata
e) Descrierea insuficienta sau prea detaliata a produselor
f)Documente imposibil de obtinut.
Clasificarea acreditivelor documentare
In raport cu anumite caracteristici in derulare si utilizare, termenul de acreditiv
documentar este insotit de una sau mai multe sintagme care il definesc. Acestea se refera
la : forma , modul de utilizare, clauze speciale continute, folosirea combinata de catre
beneficiar.
1) Dupa forma acreditivele pot fi:
a) Acreditive revocabile poate fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice
moment, fara nici o avizare prealabila a beneficiarului. Dreptul de revocare, anulare sau
modificare se stinge in momentul in care plata a fost facuta, iar dupa efectuarea acesteia,
banca emitenta este obligata sa ramburseze banii bancii platitoare, nemaiputand aduce nici o
modificare.
b) Acreditive irevocabile presupune angajamentul ferm al bancii emitente de a efectua
plata in favoarea beneficiarului, cu conditia ca documentele prezentate de acesta sa fie strict
conforme cu termenii AD. Un acreditiv documentar irevocabil nu poate fi modificat sau
anulat de ordonator fara acordul bancii emitente, bancii confirmatoare si al beneficiarului si
semnifica pentru beneficiar o certitudine privind plata. Exista 2 variante Acreditiv
documentar irevocabil neconfirmat, unde banca emitenta este singura angajata ferm la plata
si Acreditiv documentar irevocabil confirmat care este acela la care angajamentului ferm al
unei banci emitente se adauga un angajament de plata independent si ferm al unei terte banci-
banca confirmatoare.
2) Dupa modul de utilizare acreditivele pot fi:
a) Acreditive cu plata la vedere se utilizeaza in cazul in care partenerii au convenit
ca plata marfurilor sa se faca indata dupa expedierea lor. Utilizarea unui astfel de acreditiv
documentar implica faptul ca importatorul in ordinul de deschidere al acreditivului sa faca
mentiunea “plata la vedere” sau “plata 100% la vedere”, informatie preluata de banca
emitenta in deschiderea AD. La primirea AD, exportatorul expediaza marfa si intocmeste
documentele conform conditiilor din acreditiv documentar apoi le depune spre incasare.
Banca desemnata cu plata, dupa verificarea documentelor si stabilirea concordantei cu
acreditiv documentar le plateste, iar documentele sunt remise bancii emitente.
b) Acreditive cu plata diferata se caracterizeaza prin aceea ca plata documentelor,
desi se realizeaza integral, nu se face in momentul prezentarii acestora la banca de catre
exportator, ci la o data ulterioara, mentionata expres in textul AD. Plata diferata se
efectueaza, de regula, la 30-60 zile, de la prezentarea documentelor.
Pentru exportator, inseamna o vanzare pe credit pe termen scurt (30-60 zile), deci la
negocierea pretului se are in vedere si dobanda sumelor imobilizate in marfa; Importatorul
intra in posesia documentelor, deci si a marfii, inainte de plata lor. Bancile, in baza unui
acreditiv documentar cu plata diferata adesea acorda credite sub forma de avans
exportatorului in contul incasarii viitoare a AD. (AD, dat fiind angajamentul ferm de plata al
unei banci, confera siguranta incasarii banilor).
c) Acreditive cu plata prin acceptare sunt utilizate in cazul vanzarilor pe credit
pe termene scurte si foarte scurte intre 60-180 zile. Elementul caracteristic este faptul ca
intotdeauna setul de documente cuprinde una sau mai multe cambii trase asupra bancii
importatorului sau asupra importatorului insusi, iar plata contravalorii marfurilor se face la
scadenta cambiei.
In deschiderea unui astfel de acreditiv se mentioneaza expres “plata prin acceptare la x zile”
iar odata cu depunerea documentelor ce atesta expedierea marfii, exportatorul prezinta la
banca platitoare si o cambie cu scadenta corespunzator numarului de zile precizat in AD.
Banca platitoare verifica conformitatea documentelor cu acreditiv documentar si daca sunt in
buna ordine, accepta cambia si o restituie exportatorului iar documentele le remite bancii
emitente care, la randul ei, le da importatorului. La scadenta, exportatorul prezinta cambia
bancii, iar aceasta o achita. Acest tip de acreditiv reprezinta pentru exportator o vanzare pe
credit a marfii, o facilitate pe care a acordat-o importatorului.
Exportatorul poate sa sconteze cambia la banca sa sau la o terta banca transformand
exportul cu plata diferata intr-un export cu plata la vedere. sconteze la banca sa,
transformand o vanzare pe credit intr-o vanzare cu plata la vedere. Importatorul are
posibilitatea derularii de afaceri cu fonduri reduse (poate vinde marfa si apoi poate achita
exportul), poate realiza un import de materii prime fara sa fie obligat sa le plateasca imediat.
Acceptul dat pe cambie de banca (accept bancar) constituie o garantie a platii acesteia la
scadenta si, de aici, posibilitatea scontarii cambiei la banca exportatorului. Cambiile se trag de
tragator, exportator, asupra bancii acceptante (trase) sau asupra bancii emitente. Daca sunt
trase asupra ordonatorului, bancile le vor trata ca pe simple acte aditionale
d) Accreditive cu plata prin negociere este denumit si scrisoare comerciala de
credit fiind utilizat cu precadere in tarile de drept bancar anglo-saxon.
Acest acreditiv se caracterizeaza prin faptul ca este deschis de banca emitenta, cel mai
adesea in moneda locala a propriei tari. Utilizarea acestei scrisori presupune intotdeauna o
cambie (sau mai multe), trasa de beneficiar asupra bancii emitente sau asupra unui alt tras
(alta banca) indicat in textul acreditivului, plata cambiilor fiind garantata de banca
emitenta. Acreditivele cu plata prin negociere sunt intotdeauna domiciliate la banca
emitenta. Deoarece domicilierea acestui acreditiv la banca importatorului constituie un
dezavantaj pentru exportator, in practica, banca emitenta autorizeaza alte banci sa
“negocieze” documentele.
Ele se gasesc sub mai multe forme. Dupa clauzele continute acreditivele pot fi:
transferabile, reinnoibile, cu clauza rosie (red clause) si de compensatie (reciproce si
stand÷by).
d1) acreditivul documentar transferabil este un acreditiv in virtutea caruia
beneficiarul (primul beneficiar) are dreptul sa solicite bancii insarcinate cu plata / acceptarea /
negocierea, sa il faca utilizabil, in totalitate sau partial, pentru unul sau mai multi beneficiari
secunzi
d2) acreditiv documentar reinnoibil folosit in cazul unor contracte externe de
valori mari si cu livrari esalonate in timp. Caracteristic acestuia este faptul ca toate livrarile
sunt acoperite de unul si acelasi AD. Platile se fac dupa fiecare livrare si aceasta este tratata
de banci ca o livrare independenta; de regula, plata se face la vedere. Dupa efectuarea unei
plati, valoarea acreditiv documentar se reintregeste automat, de unde si numele „revolving”.
Acest acreditiv poate fi de doua tipuri: - cumulative in sensul ca valoarea mai mica incasata
pentru livrari mai mici poate fi recuperata prin livrari ulterioare mai mari, desigur fara a se
depasi valoarea de ansamblu a acreditivului si necumulative cand utilizarea acreditiv
documentar nu se poate face decat in limita valorica strict stabilita in acreditiv documentar
pentru fiecare transa de marfa livrata.
d3) O abatere de la regula plata contra documente care atesta indeplinirea
unor obligatii asumate de beneficiar o reprezinta acreditivul documentar cu clauza rosie
care permite ca incasarea banilor sa se faca inaintea prezentarii documentelor ce atesta
expedierea marfii. Documentul ce se solicita la acordarea avansului este, de regula, o
scrisoare angajament prin care beneficiarul acreditiv documentar se angajeaza sa nu utilizeze
banii decat pentru procurarea marfii in discutie si ca va restitui suma si dobanda aferenta in
caz de neexpediere a marfii precum si ca va respecta termenul limita pana la care trebui sa
prezinte bancii documentele de expeditie ale marfii. In cazul acreditiv documentar cu clauza
rosie banca platitoare este intotdeauna situata in tara exportatorului. Acest tip de acreditiv
documentar constituie, in fond, o modalitate prin care importatorul il finanteaza pe exportator
fara sa perceapa dobanda. In realitate, dobanda este luata in considerare la negocierea pretului
(mai mic). acreditiv documentar clauza rosie se utilizeaza: in cazul operatiunilor de
intermediere, cand exportatorul are mai multi furnizori locali care trebuie platiti imediat ce
marfa a fost cumparata sau in activitatea de productie destinata exportului, cand producatorul
nu are resurse financiare sa produca marfa, iar importatorul este interesat in produsele
respective si il finanteaza in acest mod.
d4) Acreditivele documentare de compensatie sunt utilizate, dupa cum le
spune si numele, in cazul operatiunilor de contrapartida din comertul international
(barter, compensatii, reexport). Tranzactia prin compensatie – marfa contra marfa – este
asociata de obicei cu o tehnica-comercial bancara care sa protejeze pe unul sau pe ambii
parteneri impotriva eventualelor riscuri. Intr-o operatiune de compensatie ambii parteneri au
dubla calitate de importator si de exportator. Ei convin sa faca un schimb de marfuri,
echivalente valoric , intr-un anumit interval de timp. Compensatia se poate realiza prin
schimb de documente direct firma la firma sau printr-un canal bancar, bancile percepand doar
comision de manipulare documente. Riscurile cele mai mari in astfel de operatiuni comerciale
sunt determinate de faptul ca marfa a fost expediata, iar plata, compensatia in marfuri sunt la
latitudinea celui de al doilea exportator. Diminuarea acestor riscuri se poate realiza prin
utilizarea acreditivelor de compensatie in doua variante si anume sub forma:
acreditivelor reciproce sau sub forma creditivelor stand by.
* Tranzactiile derulate prin acreditive documentare reciproce
presupun ca cei doi parteneri sa isi deschida reciproc cate un AD. Astfel, fiecare dintre ei este
in acelasi timp ordonator si beneficiar, Partenerul solicitat sa accepte “plata” marfii sale
printr-o alta marfa si nu in bani, este cel care dicteaza conditiile operatiunii de compensatie si
implicit si a derularii acreditivelor reciproce. Acreditivele reciproce contin adesea clauze
speciale de plata cum ar fi: clauza “de intrare in vigoare” (se caracterizeaza prin faptul ca
utilizarea primului acreditiv deschis in favoarea primului partener este conditionata de
deschiderea de catre acesta a celui de al doilea acreditiv), sau clauza “de valoare”
(contravaloarea primului acreditiv deschis nu este pusa efectiv la dispozitia beneficiarului, ci
plata se considera facuta cand insusi ordonatorul primului acreditiv a depus documentele
privind exportul sau in compensatie).
* Fata de celelalte tipuri , acreditivul documentar "stand - by" are o
functie diferita si anume aceea de garantare a efectuarii platii de catre partenerul
extern. Banca emite un acreditiv "stand - by" la solicitarea unui client (ordonatorul), care
trebuie sa ofere partenerului de contract (beneficiarul), o garantie ca daca el nu-si va indeplini
obligatia asumata prin contractul comercial, ea, banca il va plati, despagubindu-l baneste.
Astfel, diferenta dintre un astfel de acreditiv si un acreditiv obisnuit este data de faptul ca
beneficiarul lui nu apeleaza la utilizarea acreditiv documentar decat in masura in care
ordonatorul nu si-a indeplinit obligatia asumata prin contract.
3) Alta clasificare a acreditivului documentar si anume in functie de
folosirea combinata, acreditivul poate fi de doua tipuri: subsidiar (back÷to÷back) si
cesionabil.
a) Acreditivului subsidiar (back÷to÷back) este vorba de doua acreditive
distincte, unul de import al unei marfi si un altul de export al aceleiasi marfi, ambele
domiciliate la aceeasi banca, banca intermediarului operatiunii. Desi cele doua acreditive
documentar sunt total independente , ele sunt corelate valoric si din punct de vedere a
termenelor de catre firma intermediara. : acreditiv documentar de export are o valoare si un
pret unitar mai mare si o valabilitate mai indelungata, in timp ce cel de import are o valoare si
un pret unitar mai mic si o valabilitate, inclusiv termen de expeditie care sa se incadreze in
termenele acreditiv documentar de export (mai scurte).
b) Acreditivul documentar cesionabil presupune posibilitatea de cedare a
acreditivului in favoarea unui tert (beneficiar). Prin cesiune sunt transferate toate
drepturile ce reveneau beneficiarului initial (exportatorul), noului beneficiar (cesionarul).
Acesta din urma preia si riscurile aferente (riscul de neplata in principal).

































Cap 1) SISTEMUL FINANCIAR INTERNATIONAL
A)Definitia sistemului financiar international
Data din doua perspective:
a) cea a reglementarilor comune
a) Sistemul Financiar International poate fi definit generic ca fiind ansamblul
de norme si tehnici, convenite si acceptate pe baza unor reglementari institutionalizate
menite sa coordoneze si sa organizeze comportamentul tarilor membre in domeniul
fluxurilor financiare si monetare internationale generate de derularea unor operatiuni
comerciale sau necomerciale internationale.
b) cea a ansamblului de componente
b)Sistemul Financiar International poate fi privit si ca ansamblul de piete, institutii,
instrumente si fluxuri financiare menit sa asigure deplasarea in timp si in spatiu a resurselor
de capital de la cei care le detin (creditorii sau investitorii internationali) catre cei care au
nevoie de acestea (debitorii sau beneficiarii finantarii).
B) Rolul sistemului financiar international
. Rolul sistemului financiar international este de a permite circulatia capitalurilor dinspre
tarile cu rata mare de economisire catre tari cu rata mare de consum (deficitare in resurse
financiare)
C) Factorii care explica dezvoltarea sistemului financiar
international sau premisele dezvoltarii sistemului financiar international
1) Dezvoltarea fluxurilor comerciale internationale
2) Necesitatea alocarii riscurilor ( a dus la dezv unor instrumente si operatiuni specifice)
3) Variabilitatea in timp a consumului (raportul consum/venituri variaza in timp)
4) Separarea administrarii afacerii de proprietatea asupra capitalurilor
D) Functiile sistemului financiar international (functii de baza)
1) Transferarea resurselor financiare de la cei care au surplus de fonduri (cheltuiesc mai putin
decat castiga) catre cei care au deficit de fonduri (cheltuiesc mai mult decat castiga).
2) Promoveaza eficienta economica prin alocarea optima a resurselor de capital (riscuri si
costuri scazute);
3) Permite valorificarea oportunitatilor de investitii (fondurile sunt transferate dinspre
sectoare sau domenii cu productivitate scazuta catre domenii cu productivitate ridicata);
4) Permite derularea fluxurilor de incasari si plati;
5) Stimuleaza nivelul economisirilor si al investitiilor;
6) In concluzie: SFI are un impact major asupra dezvoltarii economice.
E) Evolutia sistemului financiar international
1) Acordul de la Bretton Woods (1944): scopul principal era de a induce o stabilitate
monetara in sistem si pentru a gasi o solutie la dezechilibrele BPE;
2) 1948 – 1952: “Planul Marshall” un pachet financiar de 11.6 mld. USD sub forma de
granturi si 1.8 mld. sub forma de credite acordat tarilor europene;
3) Crearea OEEC in 1948 pentru a administra fondurile furnizate prin planul Marshall,
organizatia fiind transformata in 1961 in OECD (SUA si Canada s-au alaturat in 1961 si
Japonia in 1964)
4) Prima criza a SFI (1960): introducerea DST pentru a creste lichiditatea sistemului.
5)Crizele sistemului financiar international (1960 – 1970)
6) ¨Pe 15 august 1971 Presedintele american Nixon a anuntat oficial ca SUA renunta la
convertibilitate in aur a USD;
¨SUA s-a decis sa aplice o taxa generalizata de 10% asupra importurilor de bunuri si
servicii;
7)¨Imediat dupa anuntul lui Nixon tarile participante la sistem au luat decizia de a permite
cursurilor de schimb sa floteze liber;
¨Acordul Smithonian din 1971:
- Pretul oficial al aurului a fost modificat la 38$ pe uncie;
- Fluctuatia in raport cu USD a fost crescuta de la 1% la 2.25%;
- SUA a fost obligata sa renunte la taxa de 10% aplicata importurilor sale;
-G-10 a decis sa accepte flotarea libera doar pentru cele mai dezvoltate economii;
8 ) Flotarea libera (1973): ”Smithsonian Agreement” pentru monedele tarilor industrializate
ca derogare temporara de la Acordul Jamaica;
9) Beneficiile sistemului Bretton Woods: (Beneficiu major al sistemului Bretton
- Expansiunea comertului international si a IS (Comert international si investitii straine de
expansiune)
- Reducerea semnificativa a ratei inflatiei (exceptie Japonia)
-Crestere economica semnificativa
6)Slabiciunile sistemului Bretton Woods:
-Restrictii la circulatia capitalurilor
- Presiunea exercitata asupra rezervelor de aur ale SUA
- Ineficienta programelor de ajustare aplicate situatilor de criza.
7) Acordul de la Kingstom Jamaica (1972-1976) de reformare a SFI:
- A fost incheiat intre tarile europene si SUA cu scopul reformei SFI.
- Flotarea libera a fost interzisa pentru tarile semnatare ale acordului de la Bretton
Woods cu derogarea din 1973
- Flotarea libera este inlocuita de flotarea administrata din doua motive:
***Continuarea cresterii si dezvoltarii comertului international fara fluctuatii excesive
ale cursului de schimb
***Evitarea crizelor in economia mondiala (crizele petroliere)
8) Modificarea articolului IV din Acordul de la Kingstom Jamaica (ratificata in
1978 de 2/3 din membrii):
*** Orice tara este libera sa isi aleaga regimul monetar – valutar (mai putin ancorarea
de aur a monedei);
*** FMI va supraveghea politica monetara si valutara a tarilor participante la sistem
si va elabora principii de actiune
*** Printr-o majoritate de 85 % FMI poate reintroduce un sistem ancorat pe USD
(SUA are drept de veto)
*** Diminuarea rolului monetar al aurului
*** Desemnarea DST ca principal activ de rezerva
9) Principiile adoptate in 1977 asupra SFI:
*** Orice membru trebuie sa evite interventiile pe piata valutara pentru a preveni
dezechilibre ale BPE sau pentru a obtine un avantaj incorect in schimburile comerciale
internationale
*** Orice membru poate interveni pentru a diminua eventualele crize la nivelul BPE
*** In cazul oricarei interventii pe piata valutara trebuie sa se tina cont de interesele
tarilor membre (inclusiv a celei emitente).
10) Aranjamentul de la Plazza (septembrie 1985) FMI Plazza :
*** Acordul de la FMI Plaza a fost initiat de un grup de 5 tari (SUA, UK, Japonia,
Germania si Franta)
*** G5 s-au angajat pentru a interveni in vederea diminuarii valorii USD pe pietele
internationale (considerat in acel moment supraevaluat)
11) Acordul de la Luvru (februarie 1986):
*** Initiat de un grup de 7 tari (G5 + Italia si Canada)
*** Au considerat ca USD a atins o valoare care reflecta realitatile economice si au sistat
interventiile pe piata valutara
*** Tarile vor interveni neanuntat si doar daca este cazul in favoarea monedelor lor

F) Sistemul Monetar European - evolutie
1) 1971: “European snake in the tunnel” - Tarile Europene au intrat intr-un sistem monetar
propriu sunoscut sub numele de Sarpele in tunel,
Asa s-a agreat o depreciere de maxim 2.25% fata de alte monede din afara sistemului.
Monedele flotau grupat fata de o moneda straina in limitele stabilite.
2) in martie/iunie 1973 Snake in the Tunel a devenit Plain Snake
2) 1978: “European worm” – marca germana, francul belgian, coroana daneza si
guild-ul olandez flotau in grup in limitele stabilite fata de o moneda straina si intre ele
aplicau aceeasi limita.
3) 1979: Sistemul Monetar European si crearea ECU;
*** Limita de 2.25% de fluctuatie a cursului de schimb bilateral
*** Crearea Fondului European de Cooperare Monetara prin aportul bancilor
centrale (20% trebuia varsat in aur)
*** ECU este o moneda artificiala creata pentru rezolvarea dezechilibrelor
interne ale BPE;
*** Crearea de provizioane pentru facilitati de finantare si compensare.
4) 1980 – 1990: crize frecvente in SME cu retrageri intrari si iesiri repetate ale unor
tari in sistem (in special Marea Britanie si Germania)
5) 1994: Infiintarea Bancii Centrale Europene
6) 1998: Desemnarea BCE ca responsabila pentru politica monetara a UE
7) 1999: introducerea EURO (Grecia nu a indeplinit criteriile de convergenta pana in
2000)
8) 2002: introducerea in circulatie efectiva a EURO si retragerea monedelor locale de
pe piata
9) Tarile UE din afara sistemului: Suedia, Danemarca si Marea Britanie sau tari
membre UE care nu au aderat inca la sistemul EURO sunt: Suedia, Danemarca,
Regatul Unit al Marii Britanii

G) Evaluarea sistemului financiar international
In sistemul financiar international actual
1) Flotarea libera nu a generat o diminuare a comertului sau investitiilor internationale si nici
nu a dus la dezintegrarea pietelor internationale de capital
2) Flotarea libera nu permite neaparat o ajustare rapida a fluxurilor comerciale
3) Ratele de schimb raman extrem de volatile in cadrul SFI
4) Crizele raman destul de puternice si frecvente (ex: criza din Asia)
5) Monedele tarilor mici pot fi ancorate de dolar sau de o alta moneda puternica dar monedele
tarilor puternice trebuie sa floteze liber in cadrul SFI (Yen-ul japonez a fost stabilizat de
exemplu prin eforturilor G4)
6) Rolul de pivot al USD s-a diminuat prin introducerea DST si prin cresterea rolului EURO

H) PRINCIPALELE SISTEME FINANCIARE
a)The Gold Standard ( Sistemul etalon aur)
- A functionat de la inceputul sec XIX pana in sec XX, adica intre 1870 si 1914
Caracteristicile sistemului etalon aur:
*** fiecare stat isi exprima valoarea monedei sale in functie de acoperirea ei in aur
*** cursurile de schimb erau fixe
*** aurul era singurul activ de rezerva al statelor *** cursul de schimb ramanea fix ***
.incepand cu primul razboi mondial - 1914, tarile au suspendat convertabilitatea monedei
lor in aur Dupa terminarea razboiului au fost incercari nereusite de revenire la paritatea fixa
fata de aur fara nici un succes insa.
b) The Gold Echange (Sistemul etalon de schimb aur) - a aparut in 1922
cand are loc prima incercare de refacere a sistemului financiar de dinainte de razboi.
Caracteristicile sistemului etalon de schimb aur
*** noul standard aur a fost diferit de predecesorul sau datorita diminuarii cantitatii de aur din
sistem:
*** monedele statelor puternice erau stabilite in functie de acoperirea lor in aur ***
monedele statelor mai slabe aveau valori stabilite in functie de rezerva nationala a fiecarui
stat, era compusa din aur si din devize puternice. Din cauza supraevaluarii initiale a unor
monede puternice, a devalorizarilor puternice practicate in scopul de a obtine un castig de
competitivitate, a speculatiilor si a marii crize economice acest sistem a cazut
¨Scopul major era revenirea la paritatea monedelor de dinainte de razboi (Marea Britanie
a facut un pas important in acest sens stabilind un raport lira – dolar pe baza raportului de
dinainte de razboi la 4.86 USD / lira, aceasta supraevaluare a lirei a generat probleme de
balanta de plati externe si a distorsionat puternic asteptarile pietei).
Concluziile acestui sistem:
- Nu a fost deloc un succes. Incepand cu 1930 in cadrul SFI se combina cursul fix cu
ratele flotante
c) Sistemul de la Bretton Woods 1944
Inca din timpul celui de-al doilea razboi mondial SUA si Marea Britanie planuiau
reconfigurarea sistemului economic de dupa razboi
White si Keynes au inteles rolul major pe care l-a avut prabusirea sistemului economic
mondial la declansarea razboiului si doreau sa nu mai repete greselile de dupa primul razboi
mondial;
- In urma Conferintei de la BW din 1944 a aparut un plan concret de dezvoltare a sistemului
financiar international cu urmatoarele caracteristici:
Caracteristicile sistemului Bretton Woods
*** sistemul era deschis participarii oricarui stat care recunostea si accepta drepturile si
obligatiile inscrise in statutul FMI
*** aurul (valoarea dolarului american) era etalonul sistemului
*** statele participante erau obligate sa mentina stabilitatea monedelor lor
*** cursurile de schimb erau fixe, dar ajustabile, statele participante trebuiau sa
stabileasca valoarea monedelor lor in functie de dolari si se obligau sa o mentina intre o banda
de variatie de plus minus 1%
*** valoarea dolarului a fost stabilita fata de aur ( pretul initial 35 $= 1 uncie aur)
*** dolarul era singura moneda convertibila in aur, iar celelalte monede erau convertibile
prin intermediul dolarului
*** statele participante erau obligate sa asigure o rezerva internationala corespunzatoare
nevoilor de valuta de pe piata interna si sa obtina o balanta externa echilibrata astfel incat sa
nu existe presiuni asupra cursului de schimb
In situatia existentei unor dezechilibre majore ale balantei, statele participante puteau recurge
la o devalorizare a monedelor de maxim 10%, fara a avea nevoie de permisiunea FMI.
*** Se infiinteaza doua noi organizatii internationale: FMI si Grupul Bancii Mondiale (BIRD
pentru a finanta probleme de dezvoltare, IDA pentru cele mai sarace tari ale lumii, CFI pentru
a furniza capital de risc tarilor cele mai sarace participante la sistem).
Sistemul de la Bretton Woods a functionat pana in 1971. El a cazut pentru ca:
- Dolarul american era moneda principala
- Statele participante, fiind interesate de consolidarea rezervelor nationale, au acumulat in
timp cantitati importante de dolari. SUA a avut in aceasta perioada o politica monetara
relaxata ( marea majoritate a deficitelor le-au finantat prin emisiunea de moneda astfel incat
treptat a scazut increderea in dolari, ca activ de rezerva, si a inceput sa se ceara tot mai des
convertirea dolarului in aur. Consecinta: daca la stabilirea sistemului SUA detinea 70% din
rezerva de aur, in 20 de ani si-a pierdut mai mult de jumatate. Astfel in 1971 SUA hotaraste
stoparea convertibilitatii dolarilor in aur.
Ca o consecinta: majoritatea statelor dezvoltate au renuntat treptat la cursurile de
schimb fixe ale monedelor lor fata de dolari.
In prezent nu avem niciun fel de sistem sau aranjament monetar intre cele mai
puternice monede ale lumii. De asemenea, se foloseste o larga paleta de regimuri
valutare, de la cursurile fixe (folosite in mod restrans) la regimuri liberiale (folosite in
majoritatea statelor lumii) pana la cursurile flotante care sunt caracteristice monedelor cele
mai puternice.
Termenii devalorizare , revalorizare = se foloseau atunci cand cursul era fix, iar statul
intervenea pentru a-l modifica
Termenii apreciere, depreciere = sunt dati de miscarile cererii si a ofertei existente pe piata.

I) Explicatie Notiunea Cursuri fixe dar ajustabile
- Sistemul de la BW se baza pe principiul introducerii cursurilor de schimb fixe dar
ajustabile;
- Diferite articole din Acord precizau urmatoarele:
- Fiecare tara membra va stabili un curs fata de USD care trebuie mentinutiintr-o banda de
variatie de +/-1% fata de USD”
- Pretul USDiin aur a fost fixat la 35 USD / uncia de aur”
- SUA detinea in acel moment 70% din rezervele mondiale de aur fiind capabila sa furnizeze
suficienta incredere in sistem.
- Tarile participante aveau voie sa devalorizeze moneda lor cu maxim 10% fara permisiunea
FMI in cazul unor dezechilibre majore de BPE;
- Orice interventie pentru a devaloriza cu mai mult de 10% avea nevoie de aprobarea FMI.
J) Curs de schimb fix sau curs de schimb flexibil?
1) Avantajele cursului de schimb fix¨
- Reduce riscul asociat comertului exterior
- Riscul pentru exportatori este ca moneda sa se aprecieze si riscul pentru importatori este ca
moneda sa se deprecieze
- Incertitudinea legata de cursul de schimb inhiba implicarea in activitati de comert exteriorn
2)Dezavantajele unui curs de schimb fix¨
- Lipsa unui control asupra propriei economii
- Deficitele sau excedentele din BPE se ajusteaza pe baza cererii si a ofertei interne si externe
si mai putin pe baza ratelor de schimb
























Cap 3) INTERMEDIEREA FINANCIARA PE PIETELE
INTERNATIONALE
Intermedierea financiara pe pietele internationale
1) Definitie – intermediarii financiari sunt entitati de stat sau private specializate, care
actioneaza pe pietele non valutare (monetar-valutare )si de capital, atragand disponibilitati
de capital, de la cei care le detin si punandu-le la dispozitia celor care au nevoie.
Intermediarii financiari au aparut odata cu dezvoltarea agentilor pietelor financiare
internationale care au dus la aparitia unor largi game de intermediere.
In functie de implicarea acestor institutii in finantarea internationala, putem vorbi de:
a) o finantare directa ( beneficiarul are un contract direct cu detinatorii de fonduri) si o
b) o finantare indirecta (cand cel care are nevoie de resurse de capital se adreseaza unei
institutii financiare specializate care mijloceste contactul intre utilizator si detinatorii de
fonduri)
Pe pietele financiare internationale cea mai mare parte din resurse sunt mobilizate prin
finantare indirecta.

2) Avantaje si dezavantaje finantarii indirecte
Avantajele folosirii intermedierii financiare:
- o mai buna informare cu privire la excedentul de resurse financiare,
- riscuri mai reduse pt detinatorii cat si pentru utilizatorii de capital
- oferirea de consultanta financiara si de facilitati de finantareutilizatorilor si investitorilor
- accesul la o gama variata de instrumente financiare
- cost de tranzactionare mai scazut
- costuri financiare interne sunt mai ridicate decat cheltuielile cu dobanzile
Dezavantajele folosirii intermedierii financiare:
- costurile operationale sunt mai mari
- lipsa unui contract direct cu piata financiara
3) Serviciile oferite de intermediarii financiari.
In prezent, intermediarii financiari ofera utilizatorilor o gama larga de servicii integrate,
avand un grad de complexitate diferit:
a) Tranzactii financiare b) Finantarea activitatii economice
c) Consultanta financiara oferita investitorilor cu privire la posibilitatile de investitie d)
Monitorizarea pietelor
e) Garantarea operatiunilor financiare
f) Asigurarea impotriva riscurilor financiare
g) Derularea platilor internationale
In plus de aceste servicii de baza, exista intermediari specializati care ofera si alte
servicii conexe cum ar fi:
a) Constituirea de consortii bancare pentru mobilizarea unui volum important de resurse de
capital (de exemplu sindicalizarea creditelor);
b) Implicarea directa in emisiunea de titluri pe piata financiara internationala (emisiunea de
actiuni / obligatiuni);
c) Promovarea emisiunii de titluri pe piata financiara internationala (cazul emisiunii de
obligatiuni pe o piata straina);
d) Implicarea in finantarea complexa a proiectelor de investitii;
e) Implicare in fuziunile, achizitiile sau preluarile de firme;
f) Administrarea contului clienti (cazul factoringului).
4) Tipuri de intermediari financiari:- principalele institutii de intermediere:
a) intermediari financiari publici
a1)- institutii financiare internationale ( exemple FMI, Grupul Bancii
Mondiale:BIRD, IDA, CFI,MIGA, apoi BERD, Banca Europeana de Investitii, etc)
Ele au ca scop atragerea de capital de la tarile cu excedent si alocarea resurselor care se
confrunta cu crize de sistem
Reprezentarea tarilor in cadrul acestor institutii se face la nivel de guvern (prim – ministru,
ministru de finante sau guvernatorul bancii centrale). Cea mai mare parte a finantarilor
acordate de aceste institutii nu sunt in conditii de piata (dobanzi mai mici, perioade de gratie,
posibilitati de reesalonare sau renegociere).
a2) - institutii guvernamentale ( Agentii guvernamentale de creditare a
exporturilor, Agentii guvernamentale de garantare a exporturilor, Agentii guvernamentale de
asigurare a riscurilor)
Au rolul/scopul de a sustine financiar activitatea de export prin acordarea de credite de export
pe termen scurt (credite de scont, credite de cesiune, credite de accept, avansuri in valuta,
credite in contul curent, linii de credit) sau pe termen lung pentru finantarea importului de
bunuri de echipament (credit furnizor sau cumparator) sau de a se implica in garantarea
financiara a operatiunilor de import – export si acoperirea riscurilor asociate acestor
operatiuni (riscul de tara, riscul valutar sau riscul de dobanda).
b) intermediari financiari privati
b1) institutii depozitare (ex Bancile comerciale, ( sunt institutii depozitare) Casele
de economii si imprumuturi, Bancile mutuale de economii, Uniunile de credit) – au ca scop
atragerea de resurse de capital prin depozite efectuate de persoane fizice si juridice si le
distribuie celor care au nevoie de ele .
***Bancile comerciale sunt pilonul central al intermedierii pe pietele financiare
internationale, oferind o gama larga de servicii cum ar fi tranzactii financiare (cumpararea /
vanzarea de valuta, plati si decontari internationale), garantii bancare, monitorizare etc. (mai
putin expertiza manageriala). Veniturile in cazul acestor institutii sunt formate din dobanzile
incasate de pe urma creditelor acordate si din comisioanele / spezele bancare percepute pentru
diferitele operatiuni financiare realizate. Principalele cheltuieli in cazul bancilor sunt formate
din dobanzile platite deponentilor, la care se adauga cheltuielile curente, cheltuielile cu
provizioanele etc. Bancile comerciale sunt organizate ca societati pe actiuni.
***Casele de economiii – sunt institutii financiare depozitare specializate in principal pe
acordarea de credite ipotecare (din care creditele ipotecare ocupa primul loc - cca. 70 % din
activele bancii) si consultanta in domeniul imobiliar.
b2) institutii non- depozitare ( ex. Bancile de investitii, Fondurile mutuale,
Fondurile private de pensii, Companiile de asigurari, Companiile de finantare, Fondurile cu
capital de risc, Societati de valori mobiliare)
Bancile de investitii:
- nu atrag depozite ci folosesc capitalul depus de actionari
- misiunea de titluri financiare
- garantarea emisiunii
- implicarea in achizitii si fuziuni de firme
-acordarea de consultanta financiara
. Fondurile cu capital de risc (Venture Capital) reprezinta forma de mobilizare a capitalului
privat al unui grup de investitori care cumpara actiuni intr-o firma nou infiintata, nelistata, dar
cu potential de crestere rapida. Prin aceasta forma de intermediere sunt finantate companii /
proiecte din domenii cu risc ridicat dar cu potential de crestere, oferind o gama diversificata
de tehnici de finantare (actiuni, obligatiuni, credite). In principiu, aceste fonduri incheie
contracte directe cu antreprenori care detin o tehnologie de varf, finantatorul percepand un
dividend anual. De regula, cei care finanteaza astfel de afaceri nu au cunostinte avansate cu
privire la procesul tehnologic, punand la dispozitia antreprenorului capitalul si expertiza
manageriala de care acesta dispune.
Dupa cum se poate observa, in faza initiala principalul beneficiar este antreprenorul (care are
la dispozitie resursele financiare necesare si sprijinul direct al finantatorului in gestionarea
afacerii) in timp ce in faza ulterioara, daca lucrurile merg bine, principalul beneficiar devine
finantatorul care are dreptul sa preia integral afacerea respectiva.
Caracteristicile finantarii prin fondurile cu capital de risc sunt urmatoarele:
-Investitie cu grad mare de risc – rata mare de mortalitate + lipsa de active fixe;
-Rata mare a castigului asteptat – obiectiv ROI (return on investment) de minim 20-30%;
-Detinerea firmei in portofoliu de la 1 la 7 ani;
- Achizitionare intre 5 – 30% dintre actiunile firmei;
-Iesire din investitie prin: oferta publica pe pietele internationale, vanzare catre o alta
companie, preluare;
-Implicare activa a investitorului.
Uneori aceasta forma de finantare este preferata finantarii prin bancile comerciale din
cauza ca riscul implicat este mult mai mare si bancile evita uneori implicarea directa si ca
de cele mai multe ori existenta unui istoric al relatiilor cu o banca este un factor determinant
in acordarea finantarii. In plus, in contractul incheiat cu antreprenorul, finantatorul poate
restrictiona / conditiona obtinerea de fonduri din alte surse si poate impune obligativitatea
supravegherii directe a activitatii antreprenorului si a modului in care acesta gestioneaza
fondurile primite.





























Cap 4) INSTRUMENTELE PIETELOR FINANCIARE
INTERNATIONALE

A) Piete financiare internationale
1) Definitie - Pietele financiare internationale sunt piete imperfecte (in ciuda
proceselor tot mai accentuate in integrare, globalizare, astfel incat informatia se transmite.
Informatia ramane un factor foarte important, , intermedierea financiara are un rol
hotarator in cresterea eficientei alocarii resurselor de capital.
Piata financiara internationala este cadrul organizat in care, prin intermediul unor
instrumente si tehnici specifice, sunt mobilizate direct sau indirect resursele financiare
destinate acoperirii unor nevoi specifice ale diferitelor entitati economice, publice sau
private. Ideea de piata financiara implica ideea de respectare a unor reguli uniform aplicate
cu privire la mecanismele si formele prin care se pot mobiliza resursele de capital de la
investitori sau creditori.
2) Clasificarea pietelor financiare internationale
Piata financiara internationala este compusa din piata monetara si piata de
capital.
a) piete monetare
Piata monetara este o piata a fluxurilor financiare pe termen scurt (de pana la un an)
caracterizata printr-un risc/ rentabilitate scazut. Pietele monetare sunt cu precadere piete
nationale Pe piata monetara institutia de reglementare si supervizare este BNR alaturi de
bancile comerciale sau cele specializate. Pe piata monetara se folosesc urmatoarele
instrumente:
- moneda; - certificate de depozit, - titluri de stat; - credite pe termen scurt
- sau tranzactii cu instrumente de credit - depozitarul (la termen sau la vedere)
b) piete de capital
Piata de capital este o piata a fluxurilor financiare pe termen mediu si lung (cu scadenta mai
mare de un an) caracterizata printr-un risc/ rentabilitate mai inalt decat pe piata monetara.
Pietele de capital sunt cu precadere piete internationale. Pe piata de capital institutia de
reglementare si de supervizare este CNVM. Pe piata de capital se folosesc urmatoarele
instrumente:
-credite (credite externe, eurocredite, credite sindicalizate);
- obligatiuni, tranzactii cu instrumente de imprumut si actiuni( bonds, equiles)
- fonduri mutuale de risc
Pe piata monetara lichiditatea este mai mare decat pe pietele de capital
Pe langa cele doua componente de baza ale pietei financiare
internationale, mai exista si pietele valutare pe care se tranzactioneaza in principal
monede straine in schimbul monedei nationale. Unii specialisti includ pietele valutare in
cadrul pietelor monetare, altii considera aceste piete ca fiind o componenta distincta in
cadrul pietei financiare internationale.
Sau o alta clasificare imparte pietele financiare in
- piete primare unde instrumentele financiare sunt vandute
initial la cumparatori in mod direct (piata financiara primara)
- piete secundare - OTC
- Echange office
3) Caracteristici comparative ale pietelor monetare versus pietele
de capital –
Diferentele dintre pietele monetare si pietele de capital
Carcterizarea pietelor de capital
a) Durata mobilizarii resurselor – au scadente mai mari de un an
b) Riscurile asociate – nivelul de risc este mai mare
c) Lichiditatea – lichiditatile sunt mai mici
d) Volumul tranzactiilor – este mai mare
e) Localizarea - ( piata monetara interbancar)
( piata de capital burse )
f) Instrumente folosite
( piata monetara instrumente de credit)
(piete de capital instrumente de imprumut si actiuni )
ca instrumente se folosesc actiunile comune si performantele, obligatiunile, participatii la
fonduri de pensii/investitii, polita de asigurare,
- Avem acces la multi mai multi bani decat cei de care dispune firma
- Finantarea de pe piata de capital este mai ieftina
- Costul finantarii din fonduri interne = costul de oportunitate al actionarilor
Caracterizarea pietelor monetare
a) durata mobilizarii resurselor: -au o scadenta mai mica de un an pentru instrumentele
tranzactionate
b) riscurile asociate –nivelul de risc este mai mic (asociat
instrumentelor financiare
c) lichiditatea –este mai mare
d) volumul tranzactiilor - este mai mic
e) localizarea - ( piata monetara interbancar
– piata de capital burse)
f) instrumente folosite (de credit)
( piata monetara instrumente de credit)
(piete de capital instrumente de imprumut si actiuni )
sunt: titluri de stat, contract rascumparare.
certificate de depozit
Utilizarea de Resurse financiare interne conduce la un cost mai mare decat
resursele financiare externe

B) Instrumentele pietelor financiare
1) Definitie
Instrumentele cu care se opereaza pe pietele financiare internationale sunt contracte legale
ce dau dreptul detinatorului sa primeasca in viitor o suma de bani, in anumite conditii
stabilite. In prezent, Pe piata financiara internationala se pot intalni o multitudine de tipuri de
astfel de instrumente, de la cele mai simple (contractele de leasing, ipoteci) la cele mai
complexe (actiuni, obligatiuni, certificate globale de depozit, contracte futures etc.).
2) Clasificare instrumentele financiare
a) In functie de venitul pe care-l genereaza, instrumentele financiare pot fi clasificate in
instrumente de imprumut si instrumente de schimb.
Instrumente de imprumut: Instrumente de schimb:
- depozitele / credite; - actiunile;
- certificatele de trezorerie; - titluri emise de fonduri de
investitii;
- obligatiunile guvernamentale; - polite de asigurare;
- obligatiunile companiilor
private.
- participatii la fondurile de
pensii.
- hartiile comerciale - instrumente derivate.

Instrumentele de imprumut au de regula un venit / castig fix garantat, exprimat sub forma
dobanzii sau a cuponului
in timp ce instrumentele de schimb au un venit variabil, negarantat - dividendele

b) dupa modul cum pot fi obtinute avem:
-instrumente care pot fi obtinute printr-un plasament direct
(investitie directa)
-sau instrumente ce presupun realizarea unui plasament indirect, prin intermediul
unor structuri specializate (companiile de asigurari sau societatile de administrare a
fondurilor de investitii sau a fondurilor de pensii).- investitie indirecta
c) dupa criteriul pietelor
c1) Instrumentele pietei monetare sau instrumentele de credit ca:
- titluri de stat, hartii comerciale, certificate de depozit,
REPO, Forward;- Credits;-
*** Titlurile de stat sunt printre cele mai putin riscante instrumente de pe
piata financiara, fiind emise de trezoreria statului, in moneda nationala sau devize. Sunt
titluri emise pe termen scurt, cu scadenta sub un an, destinate acoperirii unor deficite
interne temporare sau finantarii unor proiecte guvernamentale de interes national (in
SUA scadenta la titlurile de stat variaza intre o saptamana si 182 zile).
Prin intermediul titlurilor de stat, acesta se imprumuta de la populatie pt a-si acoperi
deficitele, pt a realiza proiecte de avengura si pt a plati raporturile energetice,
Titlurile de stat sunt emise cu discount, fiind subscrise de investitori la o valoare mai mica
decat valoarea nominala, urmand ca la scadenta statul sa le rascumpere la valoarea nominala.
Aceste titluri nu sunt purtatoare de dobanda, diferenta dintre pretul de subscriere si valoarea
nominala reprezinta profitul investitorilor. Investitorii au posibilitatea de a revinde titlurile de
stat pe piata secundara sau le pot scota inainte de scadenta, in cazul in care au nevoie de
lichiditati.
Dobanda la titlurile de stat este considerata a fi o dobanda de referinta pe pietele financiare,
fiind dobanda fara risc a pietei ("risk free interest rate"). Aceasta dobanda este o dobanda
nominala care include in ea rata inflatiei, pe baza sa stabilindu-se dobanzile bancilor
comerciale.
*** Acordurile de rascumparare (REPO) sunt contracte incheiate
intre debitori si creditori prin care debitorul conditioneaza emisiunea unui titlu financiar de
rascumpararea acestuia la o data ulterioara si la un pret determinat, specificate clar in
contract. Acordurile de rascumparare sunt imprumuturi pe termen scurt, bazate
pe o garantie.
Diferenta dintre pretul de vanzare (mai mare) si pretul de rascumparare (mai mic) reprezinta
profitul cumparatorului. Acordurile de rascumparare au de regula o scadenta mica (intre o zi
si 14 zile de regula), cele de o zi ("overnight REPO) fiind foarte des utilizate. In prezent, pe
pietele financiare internationale s-au dezvoltat si operatiuni REPO cu scadente mai mari (30
de zile si chiar mai mult). O varianta a acestor acorduri de rascumparare sunt acordurile de
revanzare ("revearse REPO"), prin care investitorul cumpara un instrument financiar cu
conditia vanzarii ulterioare a acestuia catre emitent, la o valoare determinata. Avantajul
principal al acestor instrumente rezida in faptul ca permit obtinerea de lichiditati pe termen
scurt / foarte scurt in cazul unor pozitii deschise pe instrumente cu scadenta mare
(obligatiuni).
*** Certificatele de depozit/ certificatul de depozit sunt titluri
financiare negociabile ce atesta existenta unui depozit la termen intr-o banca. Aceste
instrumente sunt foarte lichide si cu risc minim, putand fi utilizate de catre detinator in
diverse scopuri: scontare, gaj, garantie bancara etc.
*** Acceptul bancar este un contract prin care o banca se obliga sa plateasca o
suma de bani la o data determinata initial si / sau in niste conditii prestabilite. Acest tip de
instrument este utilizat pe scara larga in platile internationale (acreditiv, incasoo documentar,
cambie). Dobanda (costul) in cazul certificatelor de depozit si al acceptului bancar depinde de
nivelul dobanzilor de pe piata.
*** Hartiile comerciale sunt instrumente pe termen scurt emise de banci sau
companii private pentru acoperirea unor nevoi financiare proprii. Nivelul dobanzii la aceste
instrumente se stabileste in functie de nivelul dobanzilor de pe piata si de riscul emitentului.
Aceste instrumente au scadente care merg de la cateva zile pana la o perioada de maxim 180
de zile.
*** Devizele si certificatele de depozit in devize sunt instrumente financiare
denominate in monede straine. Trebuie remarcat ca in literatura de specialitate se face
distinctie intre valute (orice moneda straina) si devize (monede forte, liber convertibile).
Conceptul de valute, mai larg, il include practic pe cel de devize.
*** Dobanda interbancara este un instrument fundamental al pietei
financiare internationale, fiind dobanda practicata in cazul operatiunilor financiare derulate
intre banci. In finantarea internationala se utilizeaza mai putin o rata de dobanda fixa si mai
mult o dobanda variabila, dobanda de pe piata interbancara londoneza (LIBOR) fiind
considerata drept o dobanda de referinta. La aceasta dobanda de referinta se adauga un
procent variabil de dobanda („spread”) exprimat in puncte procentuale (basis points), stabilit
in functie de riscul debitorului.

c2) Instrumentele pietei de capital
c.2.1. Instrumentele cu venit fix (de imprumut)
In cazul acestor instrumente, plata dobanzii precum si rambursarea principalului se face dupa
un tablou de amortizare bine stabilit inca din faza initiala. Sunt instrumente cu venit fix pentru
ca genereaza plati determinate la scadente determinate. Neplata la timp a serviciului datoriei
atrage dupa sine declararea debitorului ca fiind in incapacitate de plata, acesta fiind automat
obligat sa plateasca pe loc toate sumele datorate pana la scadenta.
Factorii care influenteaza costul finantarii prin aceste instrumente sunt: durata imprumutului,
riscul debitorului, nivelul impozitarii precum si moneda in care este denominat imprumutul.
Principalele instrumente financiare care intra in categoria instrumentelor cu venit fix sunt
obligatiunile guvernamentale, obligatiunile municipale, obligatiunile corporatiste,
obligatiunile convertibile etc.
*** Obligatiunile guvernamentale ("T-bonds") sunt instrumente
financiare pe termen mediu si lung, cu venit fix, emise de guverne. In prezent se face o
distinctie clara intre obligatiunile guvernamentale si hartiile (notele) guvernamentale, in
functie de scadenta acestora. Obligatiunile guvernamentale sunt emise pe o perioada mai mare
de 10 ani, rambursabile in transa finala. Spre deosebire de acestea, hartiile guvernamentale
sunt emise pe o perioada mai mica de 10 ani, guvernul avand dreptul de a le rascumpara
inainte de scadenta.
*** Obligatiunile municipale / institutionale sunt instrumente financiare
emise de diferite entitati publice sau institutii de interes general, cu venit fix, pentru
finantarea nevoilor proprii. Sunt mai riscante decat obligatiunile guvernamentale; din aceasta
cauza multe dinte ele beneficiaza de scutiri de impozite / taxe pentru a fi mai atractive pentru
investitori. Scutirea de impozit vizeaza doar dobanda incasata si mai putin castigul de capital.
*** Obligatiunile corporative sunt obligatiuni emise de companii private, cu
venit fix, fiind cele mai riscante dintre obligatiuni. In prezent exista agentii internationale de
rating care analizeaza si clasifica emitentii in functie de riscul lor pe mai multe clase de risc.
Aceste obligatiuni exista in patru forme:
"simple": nu sunt garantate de catre emitent;
"garantate": emitentul garanteaza plata cuponului si rambursarea principalului;
"subordonate": au prioritate in cazul intrarii in incapacitate de plata de emitentului;
"convertibile": permit convertirea lor in actiuni (de regula) la o data prestabilita.
Cea mai mare parte a obligatiunilor corporative sunt rascumparabile inainte de scadenta.
Uneori emisiunea de obligatiuni poate fi dublata de impunerea de restrictii din parte
creditorilor cu privire la managementul financiar al companiei emitente (plata dividendelor de
exemplu).
c.2.2. Instrumente cu venit variabil
Spre deosebire de instrumentele cu venit fix, aceste instrumente genereaza pentru investitor
plati probabile si variabile in timp. Nesiguranta castigului obtinut este compensata de o serie
de drepturi suplimentare oferite detinatorului cum ar fi de exemplu dreptul de proprietate sau
dreptul de participare la luarea deciziilor in cadrul companiei. Din aceasta categorie fac parte:
actiunile preferentiale, actiunile de gaj si actiunile obisnuite.
*** Actiunile preferentiale sunt asemanatoare obligatiunilor emise pe o
perioada nedeterminata ("perpetue bonds" sau "infinite bonds") fiind instrumente cu venit
variabil. Aceste actiuni dau dreptul detinatorului sa incaseze periodic un dividend. Diferenta
dintre aceste actiuni si obligatiuni este data de faptul ca atunci cand emitentul intra in
incapacitate temporara de plata, neplata unui dividend nu atrage dupa sine obligativitatea
platii integrale a sumelor datorate pana la scadenta. In astfel de situatii, dividendele neplatite
se acumuleaza, iar cand emitentul are din nou capacitatea de plata, aceste actiuni au
prioritate. In plus, actiunile preferentiale se afla la rambursare intre obligatiuni si actiuni in
caz de faliment declarat al emitentului si de lichidare a acestuia. Cele mai multe dintre aceste
actiuni sunt rascumparate sau convertite in actiuni obisnuite dupa o anumita perioada de timp.
*** Actiunile de gaj ("Mortage stok - equity") sunt emise asupra unui
fond de gaj constituit de emitent si care poate sa imbrace diverse forme. De regula aceste
instrumente cu venit variabil sunt mai putin riscante, fiind garantate de guvern.
*** Actiunile obisnuite sunt utilizate pe scara larga de companiile private
pentru a-si finanta nevoile proprii Actiunile obisnuite sunt instrumente financiare cu venit
variabil. Principalele drepturi ale detinatorilor de actiuni sunt dreptul de proprietate asupra
unei parti din patrimoniul emitentului, dreptul de vot si dreptul la plata dividendelor. Venitul
obtinut de pe urma acestor actiuni nu este un venit cert, variind in functie de rezultatele
obtinute de companie pe o perioada de timp determinata. Riscul emitentului este esential in
fundamentarea decizie de a cumpara sau nu astfel de titluri de pe piata. Tot in categoria
acestor instrumente sunt incluse si certificatele de depozitare, obligatiunile convertibile in
actiuni sau obligatiunile cu bon de subscriere in actiuni.
c.2.3. Instrumentele derivate
Sunt instrumente care apartin pietei de capital, fiind emise de majoritatea burselor de valori
din lume. Aceste contracte standardizate au o piata primara si secundara si au ca obiect o
mare varietate de active: marfuri, devize, indici bursieri, actiuni, obligatiuni etc. Principalele
instrumente derivate specifice pietelor financiare internationale sunt: futures, optiuni si swap.
*** Contractele futures sunt instrumente derivate , respectiv contracte
standardizate emise de bursa care confera detinatorului dreptul de a cumpara un activ la o data
ulterioara in conditii de pret prestabilite. O pozitie deschisa pe astfel de contracte poate fi
inchisa prin livrare efectiva (la scadenta) sau inainte de ultima zi de tranzactionare prin luarea
unei pozitii de sens contrar celei initiale. Marea calitate a acestor instrumente rezida in faptul
ca ele se desfasoara "fara bani", pentru deschiderea unei pozitii futures fiind nevoie de o
marja minim de 10 - 15 % din valoarea totala a tranzactiei.
*** Contractele de optiuni sunt instrumente derivate care dau dreptul
cumparatorului sa vanda sau sa cumpere un activ la un pret determinat (pret de exercitare) si
la o scadenta determinata. Acest drept suplimentar al cumparatorului de optiune este obtinut
contra unei prime, platite initial de cumparator. Optiunile sunt de doua feluri - de cumparare
CALL care dau dreptul cumparatorului sa cumpere la scadenta activul si de vanzare PUT care
dau dreptul vanzatorului sa vanda la scadenta activul. Si optiunile au ca obiect in prezent un
numar variat de active, de la marfuri pana la indici bursieri sau chiar contracte futures.
*** Contractele de swap sunt instrumente prin care se pot schimba conditiile de
plata a unor obligatii financiare. Cele mai cunoscute forme de swap sunt swap de dobanda
prin care pot fi schimbate conditiile de dobanda ale unui imprumut si swap valutar prin care
poate fi schimbata moneda in care este denominat un imprumut. Swap - ul este un instrument
ce confera o mai mare flexibilitate operatiunilor pe termen mediu si lung de pe piata
financiara internationala.
In ciuda lichiditatii lor sporite (piata secundara a acestora fiind foarte dezvoltata),
instrumentele derivate se situeaza in categoria celor mai riscante si mai volatile instrumente
de pe piata financiara internationala. Aceste instrumente sunt folosite de operatori atat in
scopuri speculative cat si pentru acoperirea riscurilor financiare / comerciale (riscul de
dobanda, riscul de pret, riscul valutar)




TEHNICA PLATILOR - GRILE

Test 1: "Introducere în sistemul financiar international"
Test grila

1 unilaterala transferuri de la restul lumii vor fi
înregistrate în balanta de plati cu privire la:
A ? de debit
B ? de credit
C ? pe de credit şi de debit prea
D ? niciodata înregistrate
RASPUNS CORECT B


2 Acordul de la FMI Plazza (septembrie 1985) a fost
initiat de catre:
A ? SUA, Marea Britanie, Japonia
B ? SUA, Marea Britanie, Japonia, Germania şi Franta
C ? SUA, Japonia, Germania şi Franta
D ? SUA, Marea Britanie
RASPUNS CORECT B


3. În sistemul financiar international:
A ? Rolul de punct central de dolari a fost crescuta
B ? Libera plutitoare nu permite o adaptare rapida a
fluxurilor comerciale
C ? Libera plutitoare generat o scadere importanta în
comertul international sau de investitii
D ? A crizelor raman destul de puternice şi frecvente

RASPUNS CORECT D


4. Acolo nu este un factor de interne, de perturbare a
BPS
? Ineficiente de politica comerciala (tarifara,
bariere netarifare)
? De deteriorare a mediului de afaceri interne
? De politica comerciala din alte tari
? De scadere semnificativa a exporturilor cauzata de
calamitati naturale sau evenimente neprevazut (revolutii,
razboaie civile)

RASPUNS CORECT C





5. Finantarea nevoie de o economie închisa poate fi
calculata prin formula:
A ? FN = (În - C) + (S - I) + (X - M)
B ? FN = (În - C) + (S - I) + (T - G) + (X - M)
C ? FN = (În - C) + (S - I) + (T - G)
D ? FN = (În - C) + (X - M) + (T - G)

RASPUNS CORECT C


6.Principalul principiu al Balanta de plati inscrieri
este dublu-intrarea de carte şi-l tine principiu
presupune:
A ? Exporturilor trebuie sa fie egal cu importurile
B ? Orice ar trebui sa fie reala a activelor cu plata
în numerar
C ? Importurile ar trebui platite de credit
internationale
D ? Fiecare furnizare de resurse reale sau financiare
este compensata de o plata în numerar

RASPUNS CORECT D

7. Plutitoare limita în caz de ECU a fost:
A ? 3.25%
B ? 2.25%
C ? 15%
D ? 1%
RASPUNS CORECT B


8. ECU a fost:
A ? artificial moneda creat pentru a rezolva interne de
dezechilibru al balantei de plati
B ? artificial moneda creat pentru a rezolva problemele
datoriei externe a UE
C ? o alternativa la DST
D ? un hard moneda

RASPUNS CORECT A

9.Aceasta nu este o functie de sistemul financiar
international:
A ? Asigurati-va la pret mai mic pentru instrumente
financiare
B ? Permite valorificarea de oportunitati de investitii
C ? Transferul de resurse financiare de la cele cu un
surplus de fonduri de la cei cu un deficit de fonduri.
D ? Stimuleaza nivelul de economii şi investitii

RASPUNS CORECT A
10.În Pozitia investitionala internationala nu registru:
A ? Transferuri curente
B ? International datorie
C ? Creante pe termen scurt şi angajamente
D ? Rezervele internationale

RASPUNS CORECT A


11."European de şarpe în tunel" a fost creata în:
A ? 1975
B ? 1982
C ? 1971
D ? 1980
RASPUNS CORECT C


12. BPS reprezinta:
A ? un foarte important instrument de politica
empoloyment
B ? unei societati de echilibru
C ? statistice de contabilitate de masa
D ? un sistem de date internationale

RASPUNS CORECT C


13.De modificare a celei de a patra articol din Kingston
Jamaica Acord (ratificata în 1978 de catre doua treimi
din statele membre) nu include:
A ? Adoptarea drepturilor speciale de tragere, ca
principal activ de rezerva
B ? Fiecare tara este libera de a alege sa-monetare
rata de schimb valutar (in afara de schimb de standard de
aur)
C ? De reducere a rolului jucat de aur de schimb
standard
D ? Fondul Monetar International (FMI) va furniza
monetare şi a politicii de curs de schimb ale statelor
membre, a sistemului

RASPUNS CORECT D

14.Beneficiu major al sistemului Bretton Woods, nu a
fost:
A ? Restrictii de capital cu privire la mobilitate
B ? Important de scadere a ratei inflatiei
C ? Comert international şi investitii straine de
expansiune
D ? Considerabil de creştere economica

RASPUNS CORECT A


15. De Serviciul datoriei externe este de registru de pe
balanta de plati cu privire la:

A ? Contul financiar ---> Venituri de cont
B ? Contul de capital ---> Venituri de cont
C ? Contul curent ---> transferuri curente
D ? Contul curent ---> Venituri de cont

RASPUNS CORECT D



16. Membre ale UE care nu au aderat la Sistemul de EURO
înca:
A ? Suedia, Danemarca şi Regatul Unit
B ? Suedia, Danemarca şi Grecia
C ? Spania, Portugalia şi Grecia
D ? Germania, Suedia şi Marea Britanie

RASPUNS CORECT A

17.În structura din Balanta de Plati nu avem:
A ? Un cont financiare
B ? Un cont curent
C ? Un cont de capital
D ? Un cont International de Investitii
RASPUNS CORECT D


18.Nete de capital de lucru reprezinta:
A ? ca o parte din compania de resurse de capital, care
pot fi folosite pentru bunuri imobiliare de finantare
B ? ca o parte din compania de resurse de capital, care
pot fi folosite pentru pasivele curente de finantare
C ? ca o parte din compania de resurse de capital, care
pot fi folosite pentru finantarea activelor curente
D ? ca o parte din compania de resurse de capital, care
pot fi folosite pentru finantarea stocurilor
RASPUNS CORECT C


19. În contul financiar al balantei de plati nu registru:

A ? Investitii straine directe
B ? Datoriei externe
C ? Rata dobanzii pentru paied datoriei externe
D ? International de Investitii de portofoliu
RASPUNS CORECT C
20. Scopul principal al Acordul Bretton Woods (1944) a
fost:

? pentru a controla fluxurile de capital
? pentru a induce o stabilitate monetara în sistem
? sa se introduca în sistem liber plutitoare
? de a da o sansa la tarile mai putin dezvoltate
RASPUNS CORECT B


B) Test 2: "pietele financiare internationale şi institutii"

1. Acesta este un instrument de datorie:

A ? Bond
B ? Asigurari policie
C ? Carte Comerciale
D ? Nota de plata de trezorerie
RASPUNS CORECT A

2. Bancile comerciale sunt:

A ? Non - depozitare Institutii
B ? Institutii Depozitare
C ? Institutii statale
D ? Institutiile financiare internationale
RASPUNS CORECT B


3.Acordurile de rascumparare sunt:

A ? tipuri de instrumente vandute de catre o banca
pentru a depunatorilor
B ? instrumente folosite de firme cunoscute
C ? bancile proiectelor
D ? împrumuturi pe termen scurt, bazate pe o garantie

RASPUNS CORECT D


4. Primar Angajamente de finantare pentru Companiile
sunt:

A ? Prime de la politicile de
B ? Depozite
C ? Comercial hartii, stocuri, obligatiuni
D ? Angajator şi angajat contributiile
RASPUNS CORECT C


5.De trezorerie nu sunt:

A ? "Rata libera de risc" instrumente de
B ? o instrumente de datorie pe termen scurt
C ? cele mai lichide instrumente financiare
D ? instrumets care platesc o anumita rata a dobanzii.
RASPUNS CORECT D


6.Obligatiuni municipale sunt:

A ? de piata monetara instrumets
B ? indirecte de instrumente de investitii
C ? instrumente de fonduri de investitii
D ? instrumente de venit fix
RASPUNS CORECT D


7.Global Depozitarul Veniturile sunt:

A ? variabila de instrumente de venit;
B ? indirecte de instrumente de investitii;
C ? instrumente negociabile;
D ? instrumente ale pietei monetare
RASPUNS CORECT A


8. Primar de piata este:

A ? o piata pentru instrumente monetare.
B ? o piata financiara, în care noi probleme de
securitate sunt vandute initial la cumparatori;
C ? întotdeauna o piata OTC.
D ? este o piata financiara, în care de securitate
(eliberate anterior) pot fi revandute de catre
investitori pentru bani.
RASPUNS CORECT B


9.Negociabil Banca certificate de depozit sunt:

A ? tipuri de instrumente vandute de catre o banca
pentru a depunatorilor
B ? instrumente folosite de firme cunoscute
C ? împrumuturi pe termen scurt, bazate pe o garantie
D ? bancile proiectelor
RASPUNS CORECT A




10. În cazul de bani pe piata:

A ? De maturitate a transferurilor de capital de mai
sus este de 1 an.
B ? De lichiditate este mai mare decat piata de
capital.
C ? De tranzactie este mai mare decat volumul pietei de
capital.
D ? Riscurile sunt mai mari decat piata de capital.
RASPUNS CORECT B


11.Acesta este un avantaj pentru usinf de resurse
financiare externe:

A ? programul de rambursare;
B ? o buna proiectare pentru dezvoltarea de afaceri
(viitorul venituri şi fluxul de numerar de predictie).
C ? costurile suplimentare (taxe, comisioane aplicate);
D ? pot fi obtinute de importante resurse financiare;
RASPUNS CORECT D


12.Banci de investitii sunt:

A ? Institutiile financiare internationale
B ? Institutii statale
C ? Institutii Depozitare
D ? Non - depozitare Institutii

RASPUNS CORECT D


13.Primar active pentru bancile comerciale sunt:

A ? De afaceri şi de credite de consum
B ? Ipoteci împrumuturi
C ? Obligatiunile corporatiste şi ipoteci
D ? Credite de consum

RASPUNS CORECT A



14.De instrumente financiare (de la mai sus) cu cel mai
mic nivel de risc sunt:

A ? Certificatele de depozit
B ? Obligatiunile corporatiste
C ? Fondul de Investitii Participari
D ? Blue Cipuri
RASPUNS CORECT A


15.De instrumente financiare (de la mai sus) cu cel mai
mare risc sunt:

A ? Lucrari comerciale
B ? Obligatiuni municipale
C ? Optiuni
D ? De trezorerie
RASPUNS CORECT C



16. Acesta nu este un instrument de piata monetara:

A ? De trezorerie
B ? Lucrari comerciale
C ? Banker's acceptari
D ? Futures de rata a dobanzii
RASPUNS CORECT D


17. Lucrari comerciale, sunt:

A ? pe termen scurt instrumente emise de trezorerie
B ? pe termen scurt instrumente emise de turists
C ? instrumente cu cel mai mic nivel de risc.
D ? instrumente pe termen scurt emise de banci sau de
firme cunoscute
RASPUNS CORECT D



18. Acesta este un dezavantaj pentru utilizarea de
resurse financiare interne:

A ? pot fi folosite de companii foarte leveraged
B ? de resurse financiare interne, au un cost mai mare
decat resursele externe
C ? de resurse financiare interne ar putea creşte
valoarea companiei
D ? de resurse financiare interne oferi o mai mare
autonomie de la institutii financiare
RASPUNS CORECT B

19.Aceasta nu este o societate de finantare:

A ? Societate de leasing
B ? Renuntarea institutie
C ? Compania de factoring
D ? Companie de imprumut
RASPUNS CORECT D


20. Acesta nu este un instrument de credit:

A ? Bancher Acceptarea lui;
B ? Certificat de depozit.
C ? Preferat de stoc
D ? Nota de plata de trezorerie
RASPUNS CORECT C


21. Acesta nu este un avantaj pentru finantarea
indirecta:

A ? costurile de tranzactie mai mici;
B ? mai mare costurile operationale;
C ? facilitati de finantare;
D ? riscuri mai mici (unele institutii sau parts
acoperi riscurile financiare);
RASPUNS CORECT B

22. FX de piata este:

A ? de piata monetara
B ? pia ț a de capital
C ? un anumit Bursa de Valori
D ? o datorie de piata
RASPUNS CORECT A


23.Fondurile de capital de risc sunt:

? Depozitarul institutii
? Institutiile financiare internationale
? Institutii non-depozitar
? Institutii statale

RASPUNS CORECT C

24.Aceasta nu este o interne de resurse financiare pentru
o companie:

A ? Bond emitent
B ? Deprecierea activelor fixe
C ? Creşterea capitalului
D ? Reinvestirea profiturilor

RASPUNS CORECT A
25. Acesta nu este un serviciu furnizat de catre
institutiile financiare:

A ? de administrare a fondurilor de investitii;
B ? Creante de vanzare pentru a investitorilor;
C ? de asigurare împotriva riscurilor financiare;
D ? pietele internationale supravietuitor;

RASPUNS CORECT B


Testati-a III-a: "" teoria portofoliilor financiare
internationale "


1.Este un fals teza:

A ? Modelul Markovitz masuri de portofoliu de risc pe
baza deviatia standard
B ? CAPM masuri de portofoliu de risc pe baza
coeficientului beta.
C ? în toate modelele noi au întotdeauna o creştere a
functiei de utilitate asociate de aşteptat pentru a se
întoarce
D ? APT ia în considerare o relatie liniara între
aşteptat întoarcerea şi o multime de factori de risc

RASPUNS CORECT C


2. Daca pentru o versiune beta de securitate este de 1.05
mult de:

A ? de securitate a reveni cu aceeaşi piata;
B ? de securitate nu are nici un risc.
C ? de securitate are un risc mai scazut decat cel de
piata;
D ? de securitate are un risc mai mare decat a pietei;

RASPUNS CORECT D


3.De Salomon Smith Barney APT Model considera ca un
factor de risc:

? Productiei industriale
? Schimb valutar
? Micul capac de prima
? Rezerva-la-factor de piata

RASPUNS CORECT C
4.Pentru o probabilitate de 0.12, a aşteptat întoarcerea
din A este o garantie de 18% pentru o securitate şi B
este de 19%, decat la întoarcerea de aşteptat pentru un
portofoliu în care pentru o greutate este de 40% este:

A ? 19.20%
B ? 17.80%
C ? 10.10%
D ? 18.60%

RASPUNS CORECT D


5. Avem probleme cu APT model, deoarece:

A ? Independenta dintre factorii de risc pentru o
perioada determinata de timp
B ? Inexistence de oportunitati de arbitraj
C ? De instabilitate a relatiilor dintre aşteptat
întoarcerea şi factori de risc în timpul o perioada mai
lunga de timp
D ? Este prea uşor sa identifice un set de factori de
risc
RASPUNS CORECT A


6. Factorii de risc în caz de APT Modelul ar trebui sa
fie:

A ? uncorellated
B ? extrem de dependente
C ? bazate pe piata portofoliu
D ? bine stabilit
RASPUNS CORECT A



7.Daca de corespondenta între preturile a doua titluri de
valoare este 0.9, atunci:

A ? relatia dintre ele este o indirecta, dar puternic
B ? relatia dintre ele este o directa o ora, dar nu
semnificativ
C ? relatia dintre ele este indirecta si foarte
puternic
D ? relatia dintre ele este un directa una şi foarte
puternic

RASPUNS CORECT D

8. Este Cavaler al deffinition de risc:

A ? "Risc de decizie este situatia în care putem asocia
o probabilitate de a evenimentelor viitoare"
B ? "Risc de nesiguranta este posibil, despre viitor
infr"
C ? "Riscul este posibilitatea de faptul ca returneaza
fi mai mici decat de aşteptat"
D ? "De risc este posibila întoarcere variabilitate
cauzata de un eveniment nesigur mai departe"

RASPUNS CORECT A


9. Daca STDEV (A) = 0.00366667, STDEV (B) = 0.00349889,
COV (AB) = 0.00317 mult de corespondenta între A şi B
este:

A ? 0.98
B ? 0.82
C ? 0.65
D ? 0.74
RASPUNS CORECT A


10. Acesta nu este un factor de risc:

A ? imposibilitatea de a controla toate factori sau
evenimente;
B ? de evenimente viitoare sunt aceleaşi
C ? timp de presiune
D ? imposibilitatea de a face o predictie corecta, în
caz de evenimente viitoare;
RASPUNS CORECT B


11. Pe de frontiera eficient de valori mobiliare sau de
portofolii de oferte:

A ? reveni cel mai mic la cel mai înalt nivel de risc
B ? cel mai înalt reveni la cel mai mic nivel de risc
C ? reveni cel mai mic la cel mai mic nivel de risc
D ? cel mai înalt reveni la cel mai înalt nivel de risc
RASPUNS CORECT B

12. În modelul CAPM:

A ? eficient de frontiera este de mai sus SML
B ? beta este egala cu deviatia standard a
portofoliului de piata.
C ? versiunea beta este de a masura rata libera de risc
pentru instrumentele de
D ? optime de portofoliu de piata este de portofoliu

RASPUNS CORECT D

13.În cazul în care prima de piata este de 5% şi pentru o
versiune beta de securitate este de 0,5 şi de rata libera
de risc de 7% este de aşteptat întoarcerea decat pentru
ca este securitate (în conformitate cu CAPM):

A ? 7,5%
B ? 7%
C ? 9,5%
D ? 9,4%
RASPUNS CORECT C



14. În cazul în care piata de portofoliu are un profit de
12% şi rata libera de risc este de 7% decat în primele de
risc pentru ca piata este (în conformitate cu CAPM):

A ? 10%
B ? 4%
C ? 2%
D ? 5%

RASPUNS CORECT D

15.Este dificil de a utiliza CAPM în situatii reale,
pentru ca:

A ? nu am o distinctie între non-sistemice şi de risc
sistemic
B ? avem liber rata de risc de instrumente pe o piata
financiara
C ? de piata nu este singurul factor de risc cu impact
asupra aşteptat întoarcerea
D ? este prea uşor de a construi riscanta optima de
portofoliu

RASPUNS CORECT C


16. APT presupune ca:

A ? de modul de exploatare a oportunitatilor de
arbitraj depinde de aversiunea de risc
B ? echilibru rational preturile de piata pentru a muta
exclude oportunitati de arbitraj
C ? factoriala modele nu pot explica de aşteptat revine
D ? pietele financiare nu sunt perfect, cu o lege
volatilitate

RASPUNS CORECT B



17. În cazul în care un investitor are un patrimoniu
initial de 100.000 USD şi el are posibilitatea de a
investi într-o acest capital de investitii alternative,
care sa asigure o creştere de 50.000 USD, cu o
probabilitate de 50% şi o pierdere de 50.000 USD cu
aceeaşi probabilitate mult de aşteptat întoarcerea va fi:

A ? 0
B ? 50000 USD
C ? 100000 USD
D ? 150000 USD
RASPUNS CORECT C



18. În Modelul Markovitz se presupune ca:

A ? Investitorii au o utilitate creşterea marginala a
lor avere
B ? De investitii de decizie nu este bazata pe risc &
reveni profil
C ? De profit nu este de aşteptat în mod normal
distribuite
D ? Investitorii prefera de obicei, profituri mai mari
de la un anumit nivel de risc
RASPUNS CORECT D




19. În cazul în care un investitor are un patrimoniu
initial de 100.000 USD şi el are posibilitatea de a
investi într-o acest capital de investitii alternative,
care sa asigure o creştere de 50.000 USD, cu o
probabilitate de 50% şi o pierdere de 50.000 USD cu
aceeaşi probabilitate de la investitori şi va ales
aceasta alternativa decat el este:

A ? un investitor cu un risc scazut de toleranta.
B ? un risc iubit dintre ei;
C ? un risc duşmanos dintre ei;
D ? un risc neutru dintre ei;

RASPUNS CORECT B
2O.Aceasta functie de utilitate - U (R) = Σ Pn lnRi
descrie:


A ? un risc indiferent
B ? un risc iubitor de comportament
C ? o mai mare toleranta
D ? un risc de comportament hain

RASPUNS CORECT D

21.Aceasta functie de utilitate - U (R) = Σ Pn lnRi
descrie:


A ? un risc indiferent
B ? un risc iubitor de comportament
C ? o mai mare toleranta
D ? un risc de comportament hain
RASPUNS CORECT B


22. Pentru o probabilitate de 0.12, de aşteptat
întoarcerea de securitate A este de 16% pentru o
securitate şi B este de 17%, decat deviatia standard
pentru un portofoliu în care greutatea pentru A este de
30% este (STDEV (A) = 0.00366667, STDEV (B) = 0.00349889,
COV (AB) = 0.00317):

A ? 0.210
B ? 0.0255
D ? 0.0366
C ? 0.0200

RASPUNS CORECT C

23. În Chen, Roll şi Ross APT model nu avem ca factori de
risc:

A ? Neprevazute de depreciere fata de USD
B ? Productiei industriale
C ? Aşteptata a inflatiei
D ? Diferenta dintre scurt şi pe termen lung a ratei
dobanzii
RASPUNS CORECT A



24. În CAPM se presupune ca:

A ? acolo nu sunt multi investitori de pe pietele
financiare
B ? masura de risc utilizeaza un coeficient beta
C ? o multime de investitori au un comportament
irational
D ? avem numai de riscante instrumente de
RASPUNS CORECT B


25. Care teza de la mai sus este falsa:

A ? de legatura între utilitate a unui a investitiei şi
este o întoarcere la un liniar
B ? daca un investitor prefera o investitie în loc p q
decat o investitie U (p) este mai mare decat U (q)
C ? daca avem de ales între doua investitii o p q,
utilitarul de combinatie liniara este egala cu valoarea
de utilitate pentru fiecare alternativa
D ? risc mai mare presupune de obicei mai mare de
aşteptat întoarcerea;
RASPUNS CORECT A


Testati-IV: "Rata dobanzii. Costul internationale de
capital"


1. Costurile de capital (IRR), în cazul unui emitent de
obligatiuni 500000 USD, valoarea nominala 10 USD /
obligatiuni, emiterea de pret 9 USD / obligatiuni, de
maturitate de 5 ani, la fel de rambursat, cupon rata de
10% este:

A ? niciunul
B ? 10%
C ? 14,5%
D ? 12,3%
E ? 11,4%

RASPUNS CORECT C


2. NPV este de:

A ? mai dificil de a fi calculat decat IRR;
B ? nu pot fi exprimate în monede diferite.
C ? este întotdeauna pozitiva;
D ? bazat pe o rata de reducere a estimat ca ar trebui
sa fie;

RASPUNS CORECT D

3. IRR este:

A ? imposibil de a fi calculat în cateva cazuri;
B ? extrem de dependente de la FX rata;
C ? întotdeauna este diferita de rata dobanzii;
D ? foarte uşor de a fi calculat manual;

RASPUNS CORECT A
4.Valoarea actuala pentru o plata de 100.000 dupa 5 ani,
calculata la o rata de reducere de 9% este:

A ? 56778 USD
B ? 78991 USD
C ? 86662 USD
D ? niciunul
E ? 64993 USD

RASPUNS CORECT E

5. Prezent pentru un credit de valoare de 500000 USD,
rata dobanzii de 10% / an anual platit, la fel de
rambursat, 5 ani scadenta calculata la o rata de discount
de 11% este:

A ? 488145 USD
B ? 698714 USD
C ? niciunul
D ? 512978 USD
E ? 550417 USD

RASPUNS CORECT A



6. În cazul în care rata libera de risc pentru o piata
este de 5%, piata de prima este de 4% şi WACC pentru un
plan de finantare este de 11% decat ar trebui sa
companiei:

A ? modifica structura de finantare pentru a acorda o
mai mare importanta pentru a resurselor de finantare, cu
cel mai înalt de cost;
B ? sa nu fac nimic;
C ? gasi alte resurse de finantare mai putin
costisitoare;
D ? utilizarea de reinvestirea profitului.
RASPUNS CORECT C



7. În cazul în care costul de credit este de 11%, costul
de obligatiuni este de 12% şi costul de capital, este de
13% iar societatea a hotarat sa obtina 500.000 euro, ca
un împrumut sindicalizat, 300000 euro, ca o problema
internationala publice de obligatiuni şi 200000 euro ca
internationale publice pentru eliberarea Piata de capital
decat WACC este:

A ? 11,7%
B ? niciunul
C ? 12,7%
D ? 14,9%
E ? 13,8%
RASPUNS CORECT A



8. Daca rata dobanzii reale este de 3% şi rata inflatiei
este de 5% decat rata dobanzii nominala va fi:

A ? niciunul
B ? 11%
C ? 7%
D ? 8,15%
E ? 9%
RASPUNS CORECT D

9. Optimizarea structurii de capital nu înseamna:

a ? încercarea de a gasi noi resurse de finantare, cu
un cost mai mic în functie de nivelul de risc al
debitorului
b ? diversificarea internationala dvs. de finantare
c ? Rata de creştere a dividendului.
d ? modificarea condi ț ia de credit în termeni de
rambursare
RASPUNS CORECT C


10. Randament de curent pentru un credit de 500000 USD,
rata dobanzii de 10% / an anual platit, la fel de
rambursat, 5 ani scadenta calculata la o rata de discount
de 11% este:

a ? 10%
b ? niciunul
c ? 6%
d ? 14%
e ? 11%
RASPUNS CORECT C

11. Schimbarile în cererea de bani ar putea fi generate
de:

A ? Rentabilitatea aşteptata de oportunitati de
investitii (creştere);
B ? Creşterea nivelului de venituri;
C ? De obligatiuni de lichiditate relativ la
alternative de active.
D ? Asteptate de obligatiuni pe revine relativ la
activele alternative de

RASPUNS CORECT B

12. Lichiditate în caz de risc de rata dobanzii structura
definest:

A ? capacitatea de securitate pentru a fi vandute
înainte de scadenta
B ? capacitatea de securitate pentru a fi revandute la
alte investitor.
C ? capacitatea de securitate care urmeaza sa fie
transformata în alta valuta
D ? capacitatea de securitate pentru a fi ieftin şi
rapid, convertite în numerar
RASPUNS CORECT D


13. "Preferinta cadru de lichiditate" a declarat de catre
Keynes înseamna ca:

A ? Cererea Bond + Bani de aprovizionare este egal cu
Bond + Bani cerere de aprovizionare
B ? Bond de aprovizionare + Bani Cererea este egal cu
Bond + Bani Cererea de aprovizionare
C ? Cererea Bond + Bani Cererea este egal cu Bond de
aprovizionare + Bani de aprovizionare
D ? Cererea Bond - Money Cererea este egal cu Bond de
aprovizionare - Bani de aprovizionare

RASPUNS CORECT C


14.Implicit a riscurilor în caz de risc de rata dobanzii
structura defini:

A ? şansa de faptul ca moneda în care este exprimat de
credit sa fie mai puternica decat astazi.
B ? ROM şansa ca investitorul nu trebuie recuperate
pentru pierderile sale.
C ? şansa de faptul ca rata dobanzii sa fie mai mare,
atunci de azi.
D ? şansa de faptul ca emitentul de obligatiuni nu vor
avea posibilitatea de a face sau de a plati dobanzi de pe
fata valoarea la scadenta;

RASPUNS CORECT D




15.Titluri de valoare cu scadenta de obicei, au mai

A ? o mai mare lichiditate
B ? o mai mare randament
C ? de un randament
D ? o valoare mai mica de timp
RASPUNS CORECT B



16.De schimburi în cererea de obligatiuni nu sunt
datorate:

A ? De obligatiuni de lichiditate relativ la
alternative de active.
B ? Guvernul activitati (deficitelor publice).
C ? Asteptate de obligatiuni pe revine relativ la
activele alternative de
D ? Aşteptata a inflatiei
RASPUNS CORECT B


17.Valori mobiliare identice cu risc, lichiditate şi de
impozit pe venit pot avea caracteristici diferite rate
ale dobanzii, deoarece:


A ? implicit de risc este mai mare.
B ? de maturitate este diferit
C ? de lichiditate este de diferite
D ? termenul este de a modifica structura
RASPUNS CORECT B




18. Daca valorile mobiliare pe termen scurt ofera un
randament mai mare, atunci curba este de a fi spus:


A ? "implicite"
B ? "transpuse"
C ? "inversat"
D ? "dublat"

RASPUNS CORECT C



19. Cand compara diferite alternative de finantare ar
trebui sa utilizati:

A ? NPV criterii
B ? IRR criterii
C ? PV IRR şi criterii de
D ? NPV şi IRR criterii

RASPUNS CORECT D


20. Daca valoarea nominala de 6 luni T-Bills este de 10
USD şi emiterea de pret este de 9 RON mult de 1 an rata
dobanzii libera de risc este:

A ? 32,4%
B ? 23,5%
C ? 20,1%
D ? 25,5%

RASPUNS CORECT B


21. De schimburi în furnizarea de obligatiuni nu sunt
datorate:

A ? Guvernul activitati (deficitelor publice).
B ? Rentabilitatea aşteptata de oportunitati de
investitii (creştere);
C ? Aşteptata a inflatiei (costul real de finantare
este de care se încadreaza în jos);
D ? De obligatiuni de lichiditate relativ la
alternative de active.
RASPUNS CORECT B

22. Daca rata inflatiei pentru un an este de 20%, în
prezent valoarea de 1000 dolari SUA plata la sfarşitul
anului este de:

A ? 917 USD
B ? niciunul
C ? 900 USD
D ? 920 USD
E ? 913 USD
RASPUNS CORECT A



23.Fisher efect" înseamna ca:

A ? de aşteptat, atunci cand scaderea inflatiei, rata
dobanzii va scadea
B ? de aşteptat, atunci cand inflatia scade, ratele
dobanzilor vor învia
C ? de aşteptat, atunci cand inflatia creşte, rata
dobanzii va creşte
D ? de aşteptat, atunci cand inflatia creşte, rata
dobanzii va scadea

RASPUNS CORECT C


24. Schimburi în furnizarea de bani pot fi generate de:

A ? Piata de echilibru
B ? Piata de stabilitate
C ? Banca Centrala expansionary de politica monetara
D ? Ministerul de Finante
RASPUNS CORECT C



25. Daca de 1 luna nominala a dobanzii pentru USD este de
2% mult de 1 an a ratei dobanzii efective vor fi:

A ? 27,2%
B ? 28%
C ? niciunul
D ? 24%
E ? 26,8%
RASPUNS CORECT E














C) Curs V: Riscurile în finanţarea internaţională

1) Riscul de rată a dobânzii este:

A) un risc specific doar pentru debitori;
B un risc specific numai pentru plutitoare rata
interna de credite.
C un risc specific doar pentru a creditorilor;
D un risc specific pentru o rată a dobânzii fixă prea
de credit;
RASPUNS CORECT D

2) Dacă un credit în dolari, are o maturitate de 3.47 ani
şi alte de credit în euro de 4,57 ani decât:

A) este dificil de a aprecia acest lucru;
B) de credit în euro este mai riscant;
c) atât de credite sunt foarte riscante.
D)de credit în USD este mai riscant;
RASPUNS CORECT B


3)Pentru o internaţionale de credit de 500.000 USD pentru
5 ani, rata dobânzii de 10% anual plătit, egală în
fiecare an de credit payoffs avem o durata de:

A) 3.70 ani;
B 2.77 ani;
C 15%;
D 16%.
E 2.85 ani

RASPUNS CORECT E


4)Un raport de activitate:

A oferă informaţii cu privire la o firmă are
capacitatea de a-şi îndeplini obligaţiile pe termen
scurt.
B descrie starea financiară a firmei din punct de
vedere al sumelor pe acţiune din stoc.
C informaţii se referă la o firma are capacitatea de a
administra resursele sale (care este, activele sale) în
mod eficient.
D oferă informaţii cu privire la gradul de o firmă
fixă a obligaţiilor de finanţare şi de capacitatea sa de
a îndeplini aceste obligaţii de finanţare.
RASPUNS CORECT C



5)De "DuPont" Sistemul nu include:

A rapidă de raporturile
B Rentabilitatea activelor
C Rentabilitatea capitalului
D castiguri de bază raportul de putere
RASPUNS CORECT A

6)În cazul unui credit internaţionale putem reduce gradul
de expunere riscului de ţară pentru unsing:

A de impunere a unei restrictive, utilizarea de
fonduri împrumuta
B de negociere a mediului
C promovarea unei bune relaţii cu instituţiile locale
şi operatorii de
D de adaptare a proiectului de investiţii
RASPUNS CORECT A

7)Principalele diferenţe între ţara de risc de credit şi
de ţara de investiţii de risc nu constă în:

A Metodologia de
B orizont de timp
C de gestionare a riscului de
D de indicatori de
RASPUNS CORECT A
8)Traducere de expunere este specific pentru:

A importatori
B companii multinaţionale;
C internaţionale de debitori şi creditori;
D exportatorilor
RASPUNS CORECT B


9)Economic mijloace de expunere:

A posibil pierderile în caz de traducere pentru o
filială, în bilanţul societăţii mamă o
B posibil pierderile în caz de neregulă politicii
economice promovate de guvernul unei ţări.
C posibil pierderile de fluxul de numerar în cazul
unei societăţi implicate în afaceri internaţionale
D posibil pierderile în caz de o anumită tranzacţie
(cum ar fi de export, de import sau de credit);
RASPUNS CORECT C




10) Aceasta nu este o sursă de risc:

A Limitată de timp pentru decizii
B Imperfect informaţii
C Nu de control de pe alte evenimente
D Incompatibilitate de informaţii
RASPUNS CORECT D

11)Acesta nu este un raport financiar categorie:

A Raporturi de activitate
B Ratelor de rentabilitate
C Întoarceţi-vă raporturile
D Raporturile de Dezvoltare
E Ratelor de lichiditate
RASPUNS CORECT D

12)Moneda de expunere nu presupun:

A functionala de expunere
B un mod economic de expunere
C o traducere de expunere
D o tranzacţie de expunere
RASPUNS CORECT A

13)Pentru măsurare vom lichidităţii nu utilizaţi:

A totală a datoriei de a raportului de active
B nete de capital de lucru pentru a raportului de
vanzari
C rapid raportul
D raportul curent
RASPUNS CORECT A

14)Un mai mare de lichiditate raporturile înseamnă că:

A societatea este foarte leveraged financiare.
B de jos al firmei capacitatea de a satisface
obligaţiile sale imediate
C de mai bine de capacitatea firmei de a satisface
obligaţiile sale imediate
D o mai bună firmă are capacitatea de a satisface pe
termen lung;
RASPUNS CORECT C






15) Neidentificate de riscurile sunt ussualy:

A voluntare asumate de
B involuntară a asumat
C voluntare nu presupune
D involuntar nu presupune
RASPUNS CORECT D


16)Rolul de evaluare a riscului de ţară nu constă în
stabilirea:

A nivel de eficienţă pentru a debitorului de decizii
B nivel de implicare
C de adaptare a deciziilor ulterioare dvs.
D de credit locaţie
RASPUNS CORECT A

17)Pentru o internaţionale de credit de 500.000 USD
pentru 5 ani, rata dobânzii de 10% anual plătit, egală în
fiecare an de credit payoffs avem o scadenţă de:

A 5 ani;
B 15%;
C 3.5 ani;
D 3.7 ani;
E 16%.
RASPUNS CORECT D


18)Ratelor de lichiditate:

A transmite cât de sigur este o firmă de pe datorie de
finanţare.
B oferi un măsuri de capacitatea societăţii de a plăti
înapoi toate datoriile pe termen lung;
C oferi un măsuri de capacitatea unei firme de a
genera numerar pentru a satisface nevoile sale imediate
D oferi un măsuri de capacitatea societăţii de a
acoperi toate datoriile pe termen scurt;
RASPUNS CORECT C

19)De depreciere a euro faţă de USD va fi un risc pentru:

A Europene un debitor cu un credit în dolari SUA;
B Mersi, un american cu un credit în USD.
C Europene un creditor cu un credit în Euro;
D creditorului un american cu un credit în USD
RASPUNS CORECT A


20) Un raport profitul

A informaţii se referă la o firma are capacitatea de a
administra resursele sale (care este, activele sale) în
mod eficient.
B oferă informaţii cu privire la suma de profit, în
raport cu activele angajat pentru a produce profit, care.
C oferă informaţii cu privire la gradul de o firmă
fixă a obligaţiilor de finanţare şi de capacitatea sa de
a îndeplini aceste obligaţii de finanţare.
D oferă informaţii cu privire la o firmă are
capacitatea de a-şi îndeplini obligaţiile pe termen
scurt.
RASPUNS CORECT B


21)"Implicit risc" reprezintă:

A unei posibile pierderi cauzate de incapacitate de
plată a unui debitor
B unei posibile pierderi cauzate de incapacitate de
plată de o garanţie de credit companie
C unei posibile pierderi cauzate de incapacitate de
plată a unei companii de asigurare de credit
D unei posibile pierderi cauzate de incapacitate de
plată a unui creditor
RASPUNS CORECT A

22) Riscurilor asociate cu finanţare internaţională au o
structura tridimensional care conţin:

A Riscurilor de mediu, riscurile de proiect şi de
riscurile Companie
B Riscurilor de mediu, riscuri politice şi de
riscurile Companie
C Riscurilor de rată a dobânzii, riscurile de proiect
şi de riscurile Companie
D Riscurilor de mediu, riscurile de ţară şi de
riscurile Companie
RASPUNS CORECT A


23)"Ţara de risc" nu este:

? un nou concept introdus de Milton Friedman în 1975
? un risc, care afectează în principal de debitori
internaţionale;
? iniţial în legătură cu capacitatea unui guvern de a
rambursa un împrumut
? diferite în cazul internaţionale de investiţii decât
în caz de credit internaţionale.
RASPUNS CORECT B




24) Dacă un credit în dolari, are o sensibilitate de 1.10
şi alte de credit în euro de 1.20 mult de:

A atât de credite sunt foarte riscante.
B de credit în euro este mai riscant;
C este dificil de a aprecia acest lucru;
D de credit în USD este mai riscant;
RASPUNS CORECT B

25)O situaţie incertă este situaţia, atunci când:

A managerii sunt capabili de a permite probabilites la
deciziile lor
B manageri nu au nici un viitor, orice informaţii
despre evenimente care pot afecta deciziile lor
C managerii ştiu exact definitiv de decizia lor
D managerii sunt capabili de a aprecia impactul
factorilor de risc cu privire la rezultatele de deciziile
lor
RASPUNS CORECT B

D) Curs VI: "International Piete FX"

1)Pe de FX de piata, a întreba de preţ este:

A o reală a cursului de schimb
B suma de comerciant vrea să plătiţi pentru o moneda
C preţul unui comerciant este dispus să plătiţi pentru
o moneda
D FX-un mod eficient rata
RASPUNS CORECT B

2) Cursul de schimb regim referes la:
A legale de mediu şi despre tranzacţiile FX FX de
piaţă.
B locul în care băncile şi societăţile de brokeraj
sunt conectate printr-o reţea electronică ce permite de a
le converti în monedele de cele mai multe ţări
C preţul de o moneda ţării în termeni de o altă ţară a
monedei
D de bani din strainatate circulat într-o economie,
inclusiv monede şi hârtiei note
RASPUNS CORECT A



3)Aceasta nu este o caracteristică a transmite
contractele de:

A Este piaţa secundară a
B Acesta nu este un contract de bursă de valori
C Ea are o valoare fix stabilit în momentul iniţial
D Implică o negocieri directe cu banca
E Este considerat un instrument de piaţă monetară
RASPUNS CORECT A


4)Dacă rata este de 1,6325 - 35 USD / lira şi sâmburi
sunt de 1,32 - 1,35 cenţi decât:

A rata dobânzii va creşte
B USD face de primă împotrivă lira
C Dolari SUA faţă de lira face reducere
D a inflaţiei va fi mai mare
RASPUNS CORECT C

5)Dacă se are perspectiva de la SUA, următorul citat:
1.676 Dolari SUA (USD) pe British Pound (RON) este de:
A direct o
B cu o primă de RON
C cu o primă de USD
D indirecta
RASPUNS CORECT A


6)Dacă rata este de 1.20 USD / RON, rata dobânzii 3 luni
pentru USD este de 12%, 3 luni rata dobânzii pentru RON
este de 9% faţă de rata de schimb de aşteptat, după 3
luni este de:
A 1.25 USD / RON
B 1.34 USD / RON
C 1.88 USD / RON
D 1.23 USD / RON
E 1.45 USD / RON
RASPUNS CORECT D


7)Când sâmburi cere pentru că sunt mai mari de sâmburi de
ofertă:
A am sâmburi de a adăuga ratei faţa locului pentru a
se obţine rata transmite;
B ne reduce la faţa locului, cu rate de sâmburi, în
scopul de a obţine rata transmite;
C ne reduce la faţa locului, cu rate de sâmburi, în
scopul de a obţine futures pe rata;
D vom adăuga sâmburi de a transmite de rata, în scopul
de a obţine futures pe rata;
RASPUNS CORECT A

8)În tradiţionale de abordare (Keynes) principalele FX
Rata de determinant este:
A creşterea economică;
B ratele dobânzilor
C comerţ exterior
D investiţii străine directe
E inflaţiei
RASPUNS CORECT C


9)Regatul Unit de piaţă este cel mai important FX de
piata:
A Fals
B Adevărat
RASPUNS CORECT B


10)În PPP Model de principalele FX Rata de determinant
este:
A creşterea economică
B de politică monetară
C ratele dobânzilor
D inflaţiei
E comerţ exterior
RASPUNS CORECT D


11)Aceasta nu este o caracteristică a internaţionale FX
Piete:
A FX este o piaţă printr-piaţă;
B Banca dealeri cont pentru aproximativ 20% din piaţă
C de FX este o piaţă extrem de activ, extrem de
descentralizate de piaţă
D Piata FX este o piata-Comert cu ridicata si cu
amanuntul a pieţei - Client de piaţă prea
RASPUNS CORECT B


12)Acesta nu este un "hibrid" regim de monedă:
A Valuta Board
B Fix Peg
C Dirty flotor
D Libera plutitoare
E crawling Peg
RASPUNS CORECT D




13) Cele mai importante tranzacţii pe pieţele
internaţionale de sol sunt:
A tranzacţii viitoare
B tranzacţiilor swap
C opţiuni de tranzacţii
D operaţiuni la termen
E faţa locului tranzacţiilor
RASPUNS CORECT B

14) Dacă rata este de 1.56 USD / RON, rata dobânzii 3
luni pentru USD este de 10%, 3 luni rata dobânzii pentru
RON este de 7% mult de 3 luni înainte rata este de:
A 1.60 USD / RON
B 1.35 USD / RON
C 1.65 USD / RON
D 1.55 USD / RON
E 1.45 USD / RON
RASPUNS CORECT A

15)Un lung de pe poziţia a transmite contractele de un
profit, atunci când:
A faţa locului, la scadenţă este mai mare de efective
la faţa locului
B faţa locului, la scadenţă este mai mic decât efectiv
la faţa locului
C de departe este mai mare decât futures.
D faţa locului, la scadenţă este mai mare decât rata
transmite
RASPUNS CORECT D

16)Dacă rata este de 1,6325 - 35 USD / lira şi sâmburi
sunt de 1,32 - 1,35 cenţi decât rata transmite oferta va
fi:
A 1.6193
B 1.62
C 1.6457
D 1.6470
RASPUNS CORECT C


17)Dacă avem nevoie de RON şi vom face o transmite
contract cu o banca având o poziţie mult timp la un 1.5 -
1.6 USD / RON foward şi rata rata la maturitate va fi
mult de 1.7-1.8:
A că ar trebui să plătească doar diferenţa dintre rata
de lung şi scurt
B că ar trebui să cumpere RON la cursul
C că ar trebui să cumpere RON foward la rata
D că ar trebui să vândă RON foward la rata
RASPUNS CORECT C

18)Când un guvern de interviuri de pe piaţa FX de a
reduce valoarea în moneda locală împotriva FX monede, le
vorbim despre:
A Amortizare de o monedă
B Evaluarea de o monedă
C Aprecierea de o monedă
D Devalorizare de o monedă
RASPUNS CORECT D


19)Oferte de Intrebati-se propagă în faţa locului FX de
piaţă creşte cu:
Bid-Ask spreads in the spot FX market increase with:
A FX volatilitatea cursului de schimb
B distribuitorul de concurenţă
C număr de bănci
D Volumul schimburilor comerciale
RASPUNS CORECT A

20)Cel mai mic nivel de control de pe FX Rata este în caz
de:
A Bandă îngustă
B Managed float
C Fix Peg
D Crawling Band
D Crawling Peg
RASPUNS CORECT B

21)Dacă 1 ani înainte rata este de 1,5 USD / RON, rata
inflaţiei este de 1,3 şi în Regatul Unit pentru acest an
este de 9% decât inflaţia în SUA va fi:
A 28%
B 15%
C 11%
D 26%
E 30%
RASPUNS CORECT D


22) Rata de schimb efectivă reprezintă:
A nominală a cursului de schimb ajustat cu preţurile
diferenţial
B nominală a cursului de schimb între o monedă coş
(simplă sau ponderată)
C Rata de schimb efectivă între o monedă coş (simplă
sau ponderată)
D de preţ între o moneda locală şi un valută
RASPUNS CORECT B



23) Dacă rata este de 1.65-75 USD / RON şi transmite rata
este de 1,80 - 90 USD / RON mult de:
A Face o reducere de dolari SUA împotriva RON
B rata dobânzii va fi mai mare
C a inflaţiei va fi mai mare
D RON face o reducere faţă de USD
E USD face o primă împotriva RON
RASPUNS CORECT A


24)Cele mai importante FX tranzacţiile sunt între:
A Dolari SUA şi Euro
B USD si lira;
C tranzacţii non USD
D USD şi Yen
RASPUNS CORECT A


25) O depreciere a monedei locale înseamnă că:
A este nevoie de mai puţin moneda locala pentru a
cumpara o unitate de valută
B moneda locală face primă;
C valută face reducere.
D este nevoie de mai multe moneda locala pentru a
cumpara o unitate de valută
RASPUNS CORECT D




E) Test VII: "Internaţional de Plăţi

1)În cazul de faţă Acceptarea Documente:
A cumpărătorul poate numai primeşte titlul şi alte
documente, după plata pentru bunuri
B cumpărătorul poate primi titlul şi alte documente,
după semnarea unui proiect de timp promiţătoare, de a
plăti la o dată ulterioară
C cumpărător, semnează un proiect de timp pentru plata
la o dată ulterioară
D Banca emite un angajament pentru o perioadă de timp
declarat de a plati unui beneficiar o suma de bani a
declarat
RASPUNS CORECT B







2) "Banii pentru" reprezintă:
"Money order"
A un ordin dat de către o persoană să îşi bancar
pentru a plăti o sumă specifică în mod direct în contul
beneficiarului
B un ordin dat la o bancă pentru a plăti o anumită
sumă la o persoană de la compania de cont curent
C necondiţionat, în scris, pentru a plăti o anumită
sumă de bani la o anumită persoană sau la purtător, la
prezentarea de proiectul de lege sau de la o data
viitoare specificată
D este o promisiune scrisă definitiv de a plăti o sumă
de bani efectuate între două părţi.
RASPUNS CORECT A


3) În caz de "deschis contul de plată":
A în care mărfurile sunt transportate de la un
cumpărător cu o puternică garanţie de plată
B mărfurile la dispoziţia cumpărătorilor de la plata
C riscul de a aparţine de importator
D de bunuri disponibile pentru cumparatori, înainte de
plata
RASPUNS CORECT D


4)Seful avantaj în caz de "numerar în avans" este de
plăţi:
A Legat de capital până la vânzare; trebuie să
stabilească distribuitorului de creditworthiness politice
Rish nevoie de asigurare, în unele ţări; risc crescut de
la moneda de control
B Nu prelungire de credit necesar
C Dacă clientul nu poate sau nu accepta bunuri,
mărfuri rămân la portul de intrare şi de plată nu se
datorează
D Reduce rezistenta de către client care să permită
extanded de plată, după primirea de bunuri
RASPUNS CORECT B



5)Stand-by Scrisoare de credit este utilizat:
A prevederi referitoare la costul navlu sunt
inacceptabile
B numai în cazul în care importatorul nu a îndeplini
obligaţiile este
C programul de transport maritim nu este cunoscut
D numai în cazul în care exportatorul nu este
îndeplini obligaţiile
E atunci când preţul de export este insuficientă din
cauza FX rata de modificări
RASPUNS CORECT B


6) Deschide cont de plăţile "înseamnă că:
A mărfurile nu vor fi transportate până când
cumpărătorul a plătit vânzătorului
B în care mărfurile sunt transportate de la un
cumpărător, fără garanţie de plată
C un ordin dat la o bancă pentru a plăti o anumită
sumă la o persoană de la compania de cont curent
D exportatorul îşi păstrează titlul real la mărfuri
care sunt transportate de la importator.
RASPUNS CORECT B


7)Cea mai mare risc este în caz de:
A cont deschis
B vedere proiectul de
C timp, proiectul de
D revocabil scrisoare de credit
E numerar în avans
RASPUNS CORECT A


8)Aceasta nu este o problemă atunci când vom plăti
utilizând o scrisoare de credit:
A Unexpected cantitatea de produs
B Prevederi referitoare la costul navlu sunt
inacceptabile
C Program de expediere nu este cunoscut
D Descrierea produsului insuficiente sau prea
detaliate
E Pret este insuficientă din cauza Rata dobânzii
RASPUNS CORECT E



9)În internaţionale plăţile nu sunt folosite:
A instrumente de plată
B plăţi în numerar
C tehnici de plată
D echilibrată de plăţi
E non - plăţi în numerar
RASPUNS CORECT D

10)În cazul de faţă Documente de plată:
A banca eliberează un angajament pentru o perioadă de
timp a declarat la plata unui beneficiar o sumă de bani a
declarat
B cumpărător semne proiect pentru o perioadă de timp
de plată, la o dată ulterioară
C cumpărătorul poate primi titlul şi alte documente,
după semnarea unui timp proiect promiţător de a plăti la
o dată ulterioară
D cumpărător mai primeşte doar titlul şi alte
documente, după plata pentru bunuri
RASPUNS CORECT D


11) Lot "înseamnă că:
Consignment"
A în care mărfurile sunt transportate de la un
cumpărător, fără garanţie de plată
B un ordin la o banca pentru a plati o anumita suma de
la o persoană de la compania de cont curent
C exportatorul real păstrează titlul la bunurile care
sunt transportate de la importator.
D mărfurile nu vor fi transportate până când
cumpărătorul a plătit vânzătorului
RASPUNS CORECT C

12) În cazul în care un "proiect de vedere":
"sight draft":
A de risc pentru importator constă în eliminarea de
mărfuri fără plată
B în care mărfurile sunt puse la dispoziţia
cumpărătorului, înainte de plata
C proiectul este prezentat pentru a cumpărătorului de
admitere, în cazul în care transportul a fost făcut
D proiectul de acceptare este după transportul de
mărfuri
RASPUNS CORECT C


13)Diferenţa dintre o cambie şi o cambie compune cu
privire la:
A de promisory nota este mai sigur decât o notă de
plată de schimb
B suma de bani este bine determinată
C în care emitentul a unui act promisory este
exportator
D de creator de o notă personală promite să plătească
beneficiarului, mai degrabă decât a comanda o terţă parte
pentru a face acest lucru
RASPUNS CORECT D






14) Red-Clauza scrisoare de credit este folosit atunci
când:
The Red-Clause Letter of Credit
A în caz de o plată în avans în favoarea unui
exportator
B banca pe care proiectul este realizat se angajează
să plătească suma cu faţa la scadenţă prin ştampilare
"Acceptat" în cadrul proiectului.
C exportatorului, ca beneficiar, oferte de credit ca
sa de securitate pentru a finanţa deschiderea unui al
doilea credit
D un beneficiar are dreptul de a încredinţa banca
plătitoare de credit pentru a face disponibile pentru una
sau mai multe secundar beneficiari
RASPUNS CORECT A


15) Internaţional de plăţi:
A sunt mai puţin riscante
B sunt întotdeauna garantate de către o altă bancă.
C necesită proceduri comune de plată
D sunt mai complexe decât plăţile locale
RASPUNS CORECT D


16) În cazul în care un "proiect de timp":
A în care mărfurile sunt puse la dispoziţia
cumpărătorului după plata
B proiectul este acceptat de către cumpărător în
momentul livrării de bunuri
C timpul de plată este după scadenţă de proiect
D proiectul de acceptare este după transportul de
mărfuri
RASPUNS CORECT B

17) Acesta nu este un document necesar în caz de o
scrisoare de credit:
A Certificat de origine
B Factură comercială
C Lista de ambalare
D Declaraţie de venit
E Efecte de Lading
RASPUNS CORECT D


18)În cazul în care o scrisoare de credit, acest lucru nu
este un avantaj pentru a exportatorului:
A Plata amânată până la mărfurile sunt transportate si
documentele prezentate (de utilizare a fondurilor)
B Dependenţă de banca emitentă de credit a lui, mai
degrabă decât cumpărătorului
C Rapid, sursa de rambursare, în cazul de plătit la o
bancă locală
D Plata de protecţie
RASPUNS CORECT A

19)Cel mai mic de risc este în caz de:
A vedere proiectul de
B revocabil scrisoare de credit
C timp, proiectul de
D numerar în avans
E deschis contul
RASPUNS CORECT D


20) Acesta nu este un beneficiu pentru importator, când a
utiliza o plata pe baza de scrisoare de credit:
A Dependenţă de banca emitentă de credit a lui, mai
degrabă decât cumpărătorului
B Asigurarea că este necesar lichidare de documente
vor fi furnizate
C Plata amânată până la mărfurile sunt transportate si
documentele prezentate (de utilizare a fondurilor)
D Evidenţa documentară că a ordonat mărfurile au fost
livrate la timp
RASPUNS CORECT A

21) Acesta nu este un proiect de banca:
A de bani
B documentar colecţie
C controalelor
D cambie
E cambie
RASPUNS CORECT B

22)"Check" înseamnă că:
A un ordin la o banca pentru a plati o anumita suma de
la o persoană de la compania de cont curent
B mărfurile nu vor fi transportate până când
cumpărătorul a plătit vânzătorului
C exportatorul real păstrează titlul la bunurile care
sunt transportate de la importator.
D în care mărfurile sunt transportate de la un
cumpărător, fără garanţie de plată
RASPUNS CORECT A

23) Un "curat scrisoare de credit" înseamnă că:
A de documente sunt prezentate, fără alte documente
suplimentare sau de notificări
B locul în care plata se realizează de către
exportator bancar
C L / C nu poate fi retrasă fără permisiunea tuturor
părţilor implicate, inclusiv a exportatorului
D L / C, este eliberat de la bancă şi confirmate de
către un altul, ambele obligating băncilor de a onora
proiectelor stabilite în conformitate
RASPUNS CORECT A

24)"Cambie" reprezintă:
A este o promisiune scrisă determinat să plătească o
sumă de bani efectuate între două părţi.
B necondiţionat, în scris, pentru a plăti o anumită
sumă de bani la o anumită persoană sau la purtător, la
prezentarea de proiectul de lege sau la o dată viitoare
specificată
D un ordin dat de către o persoană la bancă pentru a
plăti o sumă specifică în mod direct în contul
beneficiarului
E un ordin la o banca pentru a plati o anumita suma de
la o persoană de la compania de cont curent împotriva
prezentate de lege.
RASPUNS CORECT B


25) "Cash în prealabil" înseamnă că:
A un ordin la o banca pentru a plati o anumita suma de
la o persoană de la compania de cont curent
B exportatorul real păstrează titlul la bunurile care
sunt transportate de la importator.
C mărfurile nu vor fi transportate până când
cumpărătorul a plătit vânzătorului
D în care mărfurile sunt transportate de la un
cumpărător, fără garanţie de plată
RASPUNS CORECT C




F) Testaţi-VIII: "Piaţa internaţională de credit"

1) Vă rugăm să indicaţi de declaraţie falsă:

A în cazul în care un vânzător de credit am nevoie
doar de o garanţie
B în cazul în care un cumpărător de credit am nevoie
doar de o poliţă de asigurare
C de garanţie în ambele credite sunt necesare pentru
riscul implicit
D în cazul în care un cumpărător de credit am nevoie
de o poliţă de asigurare şi de o garanţie prea
RASPUNS CORECT B



2) În caz de împrumuturi sindicalizate:
A aproximativ 1 / 3 din credit este de credit acordate
de către grupul de gestionare a
B 2 / 3 de la de credit se face pe baza de credit
memorandum
C 2 / 3 de la de credit este acordată de către un grup
de participant la banca
D aproximativ 2 / 3 de la de credit este acordat de
către conducerea băncii
RASPUNS CORECT D


3)Cumpărător de credit este acordat de către:

A exportator la banca exportatorului
B banca importatorului de a importatorului
C banca importatorului de a exportatorului
D exportator la banca importatorului
RASPUNS CORECT D



4) Costul total în caz de factoring cu plată la scadenţă
este de:
A + + comisionul de garantare a ratei dobânzii
B rata dobânzii + comision
C + comisionul de garantare
D + garanţie a ratei dobânzii
E rata dobânzii
F comisioane
RASPUNS CORECT F

5) Dacă vom analiza de credit internaţionale de origine,
cele mai importante creditorilor sunt:

A Japoneză Banci
B SUA Banci
C UE Banci
D Banci Offshore
RASPUNS CORECT C










6) Potenţialele beneficii în caz de un contract de
leasing nu includ:

A Flexibilitatea şi Comoditate
B Conservare a capitalului de lucru
C Taxa de economii
D Evitarea riscului de Obsolescence
E O mulţime de restricţii
F U ș or de a obţine de credit
RASPUNS CORECT E

7)Un "direct de leasing" reprezintă:
A un termen mai lung contract de leasing ", complet
amortizat", a chiriasului fiind responsabil pentru
întreţinere, impozite, asigurare şi
B un contract de leasing care nu include cheltuielile
de întreţinere a echipamentelor închiriate
C atunci când situaţia de producători direct de
închiriere de echipamente de la o companie
D de vânzare a unui activ cu acordul să-l înapoi
imediat de închiriere pentru o perioadă de timp
RASPUNS CORECT C


8) Diferenţa între paralel spatele împrumuturi şi de-la-
spate împrumuturi constă în:

A în caz de înapoi-la-spate împrumuturi ratelor
dobânzii ar trebui să fie negociated
B în caz de paralel am împrumuturi ar trebui să
utilizeze politicile de asigurare de credit.
C în caz de înapoi-la-spate împrumuturi sunt iniţial
de credite acordate de către băncile locale
D împrumuturi în paralel sunt prezentate garanţii de
credit
RASPUNS CORECT C


9)Un financiare de leasing reprezinta:

A atunci când situaţia de producători direct de
închiriere de echipamente de la o companie
B de vânzare a unui activ cu acordul să-l înapoi
imediat de închiriere pentru o perioadă de timp
C un contract de leasing care nu include cheltuielile
de întreţinere a echipamentelor închiriate
D un termen mai lung contract de leasing ", complet
amortizat", a chiriasului fiind responsabil pentru
întreţinere, impozite, asigurare şi
RASPUNS CORECT D

10) În caz de eurocredits, fondurile sunt furnizate de:
A corespondent bănci
B grup de coordonare
C underwritting grup
D banca lider
RASPUNS CORECT A


11)Dacă un exportator vinde mărfuri cu plată, după 6 luni
de la data de livrare şi de o notă de plată acceptate de
importator de schimb, cu o valoare nominală de 100.000
Euro anual, precum şi rata de reducere este de 12%,
valoarea de reducere a acestui proiect de lege de schimb,
la 2 luni de la de livrare este de:
A 96000 Euro
B 85000 Euro
C niciunul
D 92000 Euro
E 80000 Euro
RASPUNS CORECT A


12) O "linie de credit" reprezintă:
A oficial, angajamentul legal de a prelungi până la
unele de credit suma maximă a declarat, pe o perioadă de
timp.
B un credit bazat pe o poliţă de asigurare.
C un acord între un creditor şi un debitor care ia cu
împrumut, în care are acces la fonduri de până la o
anumită sumă în timpul o anumită perioadă de timp
D un credit bazat pe o garanţie şi un bancher de
acceptare
RASPUNS CORECT c




12) Exportator Banker's Acceptarea este bazată pe un
proiect acceptate de banca:
A exportator
B importator
C banca exportatorului
D importatorului bancar
RASPUNS CORECT C






13) Cele mai importante probleme în cazul în paralel de
credite este:
A de credite sunt întotdeauna prezentate politicile de
asigurare de credit
B implicit de risc este prea mare
C a ratelor dobânzii ar trebui să fie negociated
D politică de risc nu este aceeaşi
RASPUNS CORECT C


14) Indicati de declaraţie falsă:
A În ţările dezvoltate au un net poziţie dominantă pe
piaţa internaţională de credit
B În ţările în curs de dezvoltare totală de credit
tinde să scadă
C Piaţa internaţională de credit este cea de-a doua
alternativă de finanţare, după obligaţiuni
D Ultima ani, de credit de extindere a fost în
scădere;
RASPUNS CORECT D



15)Un "acord de credit revolving" reprezintă:
A un credit acordat de o banca de conducere şi de
subscrise de către un consorţiu
B un acord între banca exportatorului şi o societate
de asigurări.
C oficial, angajamentul legal de a prelungi până la
unele de credit suma maximă a declarat, pe o perioadă de
timp.
D un acord între un creditor şi un debitor care ia cu
împrumut, în care are acces la fonduri de până la o
anumită sumă în timpul o anumită perioadă de timp
RASPUNS CORECT C


16) Indicati de declaraţie falsă:
A de transfer de credit are o reducere mai mare decât
costul de credit
B exportatorul bancar aceptance se bazează pe un
exportator de acceptare a unui proiect (proiect de lege
de schimb) emise de către exportator
C de reducere de credit se bazează pe un importator de
acceptare a unui proiect (proiect de lege de schimb)
emise de către exportator
D importatorul bancher de acceptare se bazează pe o
banca importatorului de acceptare a unui proiect (proiect
de lege de schimb) emise de către exportator
RASPUNS CORECT A

17) Vânzătorul este de credit acordate de:
? exportator la banca importatorului
? banca importatorului de a exportatorului
? banca importatorului de a importatorului
? exportator la banca exportatorului
RASPUNS CORECT D


18) Primul loc de pe piaţa internaţională de credit
aparţine:
A Canada
B UE
C SUA
D Offshore ţări
E Japonia
RASPUNS CORECT B

19)Indicati de declaraţie falsă:
A în caz de o linie de credit, sumele de plată se
bazează pe soldul suma
B în caz de o linie de credit, sumele de plată nu sunt
o mişcare de revoluţie
C de acorduri de turnante note de credit sunt, de
obicei, 90 zile
D în caz de o linie de credit, în cazul în care
fondurile nu sunt utilizate în totalitate, a debitorului
de a plăti este prezentat unele Sancţiunile în favoarea
împrumutătorului
RASPUNS CORECT B


20)Costul total în caz de factoring cu plata în avans
este de:
A + comisionul de garantare
B comision
C rata dobânzii + comision
D + + comisionul de garantare a ratei dobânzii
E rata dobânzii
F + garanţie a ratei dobânzii
RASPUNS CORECT B


21) Importator Banker's Acceptarea este bazată pe un
proiect acceptate de banca:
A exportator
B banca exportatorului
C importator
D importatorului bancar
RASPUNS CORECT D




22)Importator Banker's Acceptarea este bazată pe un
proiect acceptate de banca:
? exportator
? banca exportatorului
? importator
? importatorului bancar
RASPUNS CORECT D

23) Dacă vom analiza de credit internaţionale de
destinaţie, cel mai important de beneficiari sunt:
A companii de finanţare
B bănci
C companii private
D instituţiile publice
RASPUNS CORECT B


24) Aceasta nu este o tehnique de credit internaţionale,
care pot fi utilizate de către importatori:
A bancar acceptări
B împrumuturi sindicalizate
C de leasing
D de factoring
E "Back to back" împrumuturi
F linie de credite
RASPUNS CORECT D


25) Pe piaţa internaţională de credit:
A credite pe termen scurt sunt dominante
B offshore ţări sunt dominante
C ţările în curs de dezvoltare sunt dominante
D credite pe termen lung, sunt dominante
RASPUNS CORECT A


G) Testaţi-IX: "Piaţa internaţională Bond"


1) Vă rugăm să indicaţi de declaraţie falsă:
A reprezinta obligatii a angaja prin contract între
emitent şi de debitor
B eurobond sunt emise în monedele locale (in special
euro)
C obligaţiuni de trezorerie au cel mai mic risc
D este o metodă de aranjare de securitate care se
emise în legătură cu un anumit aranjament de împrumut
RASPUNS CORECT B

2) Obligatiunile convertibile:
A Permite titularului obligatii pentru a extinde sau
de a vinde obligatiuni, la o anumită dată (data de apel)
B permite emitentului să răscumpărare a lega la un
pret de apel specifice, înainte de scadenţă
C Dă la obligationari o opţiune de a face schimb de
obligatii pentru fiecare un anumit număr de acţiuni
comune de acţiuni al firmei
D Faceţi dobânzi, care sunt legate de unele măsuri de
rata curentă de piaţă
RASPUNS CORECT C

3)Active - Asigurate Obligatiuni:
A efectuarea de plăţi care sunt legate de un indice de
preţuri generale sau de o anumită marfă de preţ
B Presupun ca o emisiune de obligaţiuni cu un cupon
conectat la rata de performanţă financiară a mai multor
firme din acelaşi grup de
C Presupun care se încadrează în jos de un cupon de
rata de interes general, atunci când ratele de creşteri
D Presupun ca o emisiune de obligaţiuni cu o plată
finală va depinde de faptul că dacă există o catastrofa
va fi produse
RASPUNS CORECT B



4)Când o companie isssue de obligaţiuni pe pieţele
internaţionale cel mai important rol în fond este jucat
de abonament:
A banca lider
B underwritting grup
C grup de vânzare
D coordinanting grup
RASPUNS CORECT B



5)Vă rugăm să indicaţi de declaraţie falsă:
A obligaţiuni străine au o scadenţă mai mare decât
eurobond de pe piaţa internaţională
B obligaţiuni străine au un risc mai mare decât
eurobond de pe piaţa internaţională
C eurobond au un cost mai mic decât eurobond de pe
piaţa internaţională
D obligaţiuni străine au o importanţă mai mică decât
eurobond de pe piaţa internaţională
RASPUNS CORECT D



6) În cazul în care durata de câte un angajament este de
5 ani, valoarea reală a ratei dobânzii este de 10%,
preţul real este de 12 USD şi estimează rata dobânzii
este de 11% decât preţul de obligatiuni vor fi:
A 10.80 RON
B 12.30 RON
C 11.45 RON
D 14.50 RON
E niciunul
RASPUNS CORECT C



7)Rata de conversie în caz de obligaţiuni convertibile
este determinată utilizând următoarea formulă:
A Rata de conversie = Numar de Obligatiuni + Rata
cuponului / Numar de Stoc
B Rata de conversie = randament curent / numărul de
stoc
C Rata de conversie = Numar de Obligatiuni * Rata
cuponului + 1 / Numar de Stoc
D Rata de conversie = Numar de Obligatiuni / Numar de
Stoc
RASPUNS CORECT D


8) Obligatiuni revers întemeietor:
A Presupun ca o emisiune de obligaţiuni cu o plată
finală va depinde de faptul că dacă există o catastrofa
va fi produse
B Presupun care se încadrează în jos de un cupon de
rata de interes general, atunci când ratele de creşteri
C efectuarea de plăţi care sunt legate de un indice de
preţuri generale sau de o anumită marfă de preţ
D Presupun ca o emisiune de obligaţiuni cu un cupon
conectat la rata de performanţă financiară a mai multor
firme din acelaşi grup de
RASPUNS CORECT B


9)Dacă valoarea reală a dobânzii este de 12%, preţul real
este de 12 USD, la preţul estimat este de 13 USD şi
estimează rata dobânzii este de 10% decât durata de
obligatiuni este de:
A 3.44 ani
B 5.44 ani
C niciunul
D 3.77 ani
E 4.66 ani
RASPUNS CORECT E

10) Dacă o companie de pe piaţa internaţională a emis un
număr de 10.000 obligaţiuni convertibile, la o valoare
nominală de 10 Euro şi la momentul în care stocul de
conversie este de 5 Euro preţ şi rata de conversie mult
de 0.6 de pe prima de conversie este de obligatii:
A 1.67 USD
B 1.45 USD
C 2.67 USD
D niciunul
E 1.25 USD
RASPUNS CORECT A


11) Vă rugăm să indicaţi de declaraţie falsă:
A cea mai mare parte a pieţei internaţionale de
obligatii a aparţine băncile private
B cea mai mare parte a pieţei internaţionale de
obligatii a aparţine companii private
C cea mai mare parte a pieţei internaţionale de
obligatii a aparţine dezvoltarea de ţări
D cea mai mare parte a pieţei internaţionale de
obligatii a aparţine ţările dezvoltate
RASPUNS CORECT D


12)Dacă am lua în considerare structura pieţei de
obligatiuni de tip de obligaţiuni, cele mai importante
obligaţiuni sunt:
A Ia act de rata plutitoare
B Obligatiuni convertibile
C Ia act de rata fix
D Obligatiuni cu mandat
RASPUNS CORECT C



13) Cele mai importante instituţii emitente de pe piaţa
internaţională obligatii sunt:
A instituţii internaţionale,
B bănci
C guvern
D municipii
E companii private
RASPUNS CORECT C







14) Puttable Obligatiuni:
A permite emitentului să răscumpărare a lega la un
pret de apel specifice, înainte de scadenţă
B Faceţi dobânzi, care sunt legate de unele măsuri de
rata curentă de piaţă
C Permite titularului obligatii pentru a extinde sau
de a vinde obligatiuni, la o anumită dată (data de apel)
D Dă la obligationari o opţiune de a face schimb de
obligatii pentru fiecare un anumit număr de acţiuni
comune de acţiuni al firmei
RASPUNS CORECT C


15)În cazul în care valoarea nominală a unei obligatii
indexate la inflaţie este de 15 USD, numărul de
obligaţiuni emise 100, rata cupon este de 5%, inflaţie
pentru primul an este de 2% decât nominală este de
întoarcere:
A 7.10%
B 12,1%
C 14,3%
D 5.60%
E niciunul
RASPUNS CORECT A


16)Bond formulă de valoare se bazează pe:
A cupon şi rata de preţul de achiziţie a unei
obligatii
B Rata de cupon, preţul de vânzare şi valoarea
nominală
C Rata de cupon si obligatii de primă
D cupon şi rata de valoarea nominală a unei obligatii
RASPUNS CORECT D


17)În caz de Apel Dispoziţii privind Obligatiunile
corporatiste:
A este permis pentru a extinde sau de a vinde
obligatiuni, la o anumită dată
B titularul este de interes să se extindă obligatii de
viaţă, atunci când randamentul curent de obligatii a
pieţei depăşeşte randamente curent
C în cazul în care rata cupon este prea mică în care
titularul va reduce perioada de exploataţie
D de apel în preţul de mai sus este în conformitate cu
valoarea nominală de maturitate
RASPUNS CORECT D




18)Dacă o companie de pe piaţa internaţională a emis un
număr de 10.000 obligaţiuni convertibile, la o valoare
nominală de 10 Euro şi la momentul în care stocul de
conversie preţul este de 5 euro şi prime de conversie a
obligatiunilor este de pe 2.31 Euro decât rata de
conversie este de:
A 0.5
B 0.75
C niciunul
D 0.8
E 0.3
RASPUNS CORECT C



19) Nu este utilizarea ca indicator pentru a stabili
legătura de siguranţă:
A Fluxul de numerar pentru a Liabilites raport
B Quick Rate
C Ori - de interes - câştigat raport
D Taxa fixă rata de acoperire
RASPUNS CORECT A

20)Un euro este eliberat
A numai în Europa
B numai la o rată a dobânzii fixă
C în moneda locală
D într-o valută
RASPUNS CORECT D

21)În cazul în care valoarea nominală a unei obligatii
indexate la inflaţie este de 15 USD, numărul de
obligaţiuni emise 100, rata cupon este de 5%, inflaţie
pentru primul an este de 2% decât cea reală este de
întoarcere:
A niciunul
B 14,3%
C 5.60%
D 7.10%
E 3%
RASPUNS CORECT A









22) De conversie de primă în caz de obligaţiuni
convertibile este:
A De Conversie Premium Premium Bond = x Numarul de
Obligatiuni - curent Pret x Numar de Stoc
B De Conversie Premium Bond valoarea nominală = x
Numarul de Obligatiuni - curent Pret x Numar de Stoc
C De Conversie Premium Bond Cumpararea Pret = x
Numarul de Obligatiuni - curent Pret x Numar de Stoc
D De Conversie Premium Bond preţul de vânzare = x
Numarul de Obligatiuni - curent Pret x Numar de Stoc
RASPUNS CORECT B



23)Dacă pentru confrunta falue un angajament este de 120
de euro, preţul de vânzare este de 125 Euro de cupon şi
rata este de 10% decât producţia curentă este de:
A 14%
B 12%
C 9,6%
D niciunul
E 10%
RASPUNS CORECT C


24)Dacă am lua în considerare structura pieţei de
obligatiuni de tip de obligaţiuni, cele mai importante
obligaţiuni sunt:
A Obligatiunile corporatiste
B Obligatiuni de trezorerie
C Obligatiuni municipale
D Obligatiuni convertibile
RASPUNS CORECT B


25)Acesta nu este un element principal un angajament de
ucenicie:
A Emiterea de preţ
B Rata cupon
C Bond primă
D Impozitare
E Valoare nominală
RASPUNS CORECT D








Testaţi-X: "Piaţa de capital internaţională"

1) Sa presupunem stoc este de aşteptat să plătească o $
0.70 dividende în fiecare trimestru şi de a reveni este
necesar cu 14% trimestrial de calcul. Stocul de preţ va
fi:
A 22 USD
B 20 USD
C 24 USD
D 25 USD
E niciunul
RASPUNS CORECT B


2) Este o declaraţie falsă referitoare la dividende
caracteristici:
A Dividendele primite de către corporaţii au un minim
de 70% de venituri impozabile, de excludere de la
B Plăţile de dividende nu sunt considerate cheltuieli
de afaceri, prin urmare, acestea nu sunt deductibile
fiscal
C Dividendele sunt o firma de răspundere în faţa unui
dividend a fost declarat de Consiliul
D Dividende primite de persoanele fizice sunt
impozitate ca venituri ordinare
RASPUNS CORECT C


3)Să presupunem că o societate este de aşteptat să o
plătească o 3 dolari în dividende de un an. Dacă
dividendului este de aşteptat să crească la 10% pe an şi
a reveni necesar este de 25%, ceea ce este de preţ pe
acţiuni, în acest caz?
A 21 USD
B 24 USD
C 25 USD
D 22 USD
E niciunul
RASPUNS CORECT E


4)Aceasta nu este o caracteristică a unei acţiuni comune:
A Proxy vot
B Clase de acţiuni
C Model de creştere economică
D Drepturile de vot
RASPUNS CORECT C




5) Compania B, este de aşteptat să plătesc un dividend de
4 dolari perioada următoare şi dividende sunt de aşteptat
să crească la 6% pe an. Necesar de întoarcere este de
16%. Care este preţul curent?
A 40 USD
B 21 USD
C 35 USD
D niciunul
E 38 USD
RASPUNS CORECT A



6) Nu este o problemă în caz de eliberare a RDG:
A Dificultăţi de a găsi o buna banca depozitar în ţara
în care beneficiarul
B Depozit de taxe
C Impozitare
D Dificultăţi în mecanismul de decontare între
emitentul şi depozitar bancar / investitorii străini
RASPUNS CORECT A


7)Sa presupunem de acţiuni al unei firme de vânzare este
de 12 dolari. Ei doar au platit 2 dolari dividende şi
dividende sunt de aşteptat să crească de la 2% pe an. Ce
este de a castigurilor de capital randament?
A 5%
B 2%
C 6%
D 4%
E niciunul
RASPUNS CORECT B



8)Preemptive dreptul în caz de stoc înseamnă:
A dividendelor primite de persoane fizice sunt
impozitate ca venituri ordinare
B primul a tras în noi pentru a menţine problema
stocul proporţionale de proprietate, dacă doriţi
C o firmă nu poate da faliment nu pentru declararea
dividendelor
D plăţile dividende nu sunt considerate cheltuieli de
afaceri, prin urmare, acestea nu sunt deductibile fiscal
RASPUNS CORECT B





9) Daca achizitionati de la o pondere de acţiuni, puteţi
primi în numerar în următoarele moduri:
A ca preţul de achiziţie de acţiuni
B ca dividende
C ca earnig după impozite.
D ca profit net;
RASPUNS CORECT B


10) Cel mai important rol în eliberarea de GDRs este
jucat de:
A de depozitar bancar
B a investitorilor privaţi
C de depozit bancar
D beneficiar
RASPUNS CORECT A





11)Formula pentru stocul de preţ în creştere constantă a
dividendului model este:
A Venitului net / (Necesar reveni - Rata de creştere a
dividendului)
B Dividende pentru primul an / (asteptate de
întoarcere - Rata de creştere a dividendului)
C Dividende pentru primul an / (Necesar reveni - Rata
de creştere a dividendului)
D Dividende pentru primul an / (Necesar reveni - rata
de discount)
RASPUNS CORECT C



12) Sa presupunem de acţiuni al unei firme de vânzare
este de 12 dolari. Ei doar au platit 2 dolari dividende
şi dividende sunt de aşteptat să crească de la 2% pe an.
Care este randamentul dividendului?
A 11%
B 17%
C niciunul
D 13%
E 19%
RASPUNS CORECT B







13) Sa presupunem de acţiuni al unei firme de vânzare
este de 12 dolari. Ei doar au platit 2 dolari dividende
şi dividende sunt de aşteptat să crească de la 2% pe an.
Ce este necesar a reveni în acest caz?
A 19%
B 14%
C niciunul
D 11%
E 13%
RASPUNS CORECT A

14) Să presupunem că o companie doar plătit un dividend
de $ .70. Este de aşteptat să crească sale dividende de
3% pe an. Dacă piaţa cere un profit de 17% din activele
de pe acest risc, cât de mult ar trebui să fie în stoc
pentru vânzare?
A 6.756 USD
B 5.546 USD
C niciunul
D 4.346 USD
E 5.760 USD
RASPUNS CORECT B

15)Acesta nu este un IPO internaţional:
A IPO pe Euromarkets
B IPO de localitate şi de IPO pe o piaţă
internaţională
C Listarea companiei pe diferite pieţe simultan
D IPO de localitate, cu sprijinul de un sindicat
international
E Listarea companiei pe piata locala a deschis pentru
investitorii străini.
RASPUNS CORECT E


16)Nu este un avantaj de securitizarea internaţionale:
A Clar şi simplu, exploatarea
B Angajamente omogenizare
C Declaraţii de venituri de simplificare
D Mai mare de lichiditate
RASPUNS CORECT B

17)Supernormal model de creştere economică presupune:
A Firma va plăti dividende pentru totdeauna o
constantă
B Dividend de creştere nu este în concordanţă iniţial,
dar stabileste constant de creştere în cele din urmă de a
C Preţul este calculat folosind formula de rentă
viageră
D Firma va creşte de dividende de către o constantă la
sută în fiecare perioadă
RASPUNS CORECT B

18)Acesta nu este un instrument specific pentru a pieţei
de valori:
A obligaţiuni convertibile
B comune de stocuri
C ipotecat stocuri
D depozitar primirea
E obligaţiuni, cu mandat
RASPUNS CORECT C

19)Rolul principal în caz de securitizarea internaţional
este jucat de:
A grup de coordonare
B de lider bancar
C de SPV
D de depozit bancar
RASPUNS CORECT C

20)Vă rugăm să indicaţi de declaraţie falsă:
A putem estima supernormal dividende, folosind un
model de creştere dividende
B putem estima lognormal dividende, folosind un model
de creştere dividende
C putem estima dividende constante, folosind un model
de dividende;
D putem estima dividende de creştere constantă,
folosind un model de dividende;
RASPUNS CORECT B


21)Vă rugăm să indicaţi de declaraţie falsă:
A Emiterea de titluri de valoare în caz de
securitizarea este, de obicei, garantate de guvern sau de
alte instituţii publice / agenţie
B De valori mobiliare emise în caz de securitizarea ar
trebui să aibă un bine dezvoltat secundar
C Declaraţie de venituri din SPV este simplificat
D De securitizarea este realizat de o companie foarte
specializate financiare
RASPUNS CORECT C

22) Este o declaraţie falsă referitoare la stoc preferat:
A Dividende a declarat că trebuie să fi plătit înainte
de dividende pot fi plătite la comun de acţionari
B Orice dor de preferat dividende trebuie să fie
plătit după comune de dividende pot fi plătite
C Dividendele nu sunt un pasiv de la firmă şi a
preferat dividende pot fi amânată la nesfârşit
D Cele mai preferate sunt cumulative dividende
RASPUNS CORECT B

23)Vă rugăm să indicaţi de declaraţie falsă:
A Un mod foarte eficient de acces la pieţele
internaţionale de capital este un avantaj în caz de RDG
problemă;
B Depozit de Banca vinde sale de rating AAA, în caz de
GDRs emitent;
C reducerea riscului de companie este un avantaj în
caz de securitizarea internaţionale
D SPV este o companie de finanţare implicate în
securitizarea.
RASPUNS CORECT B



24) Pretul din stoc este de valoarea actuală a acestor
fluxuri de numerar aşteptate:
A Adevărat
B Fals
RASPUNS CORECT A


25) Nu este un avantaj al RDG emitente:
A Pentru costuri mai mici de depozit bancar
B De acţionari sunt mai bine diversificat
internaţional
C O mai bună diversificare a investiţiilor
internaţionale
D O imagine mai bună pentru beneficiar
RASPUNS CORECT A


H) Testaţi-al XI-lea: "International Project Finance"


1)Prin verificare este:
A garan ț iile suplimentare solicitate de către bănci
B de analiza a constructorului de abilităţile
manageriale
C de disponibility al guvernului de a atrage fonduri
additionl.
D procesul de examinarea financiare underpinnings de o
corporatie
RASPUNS CORECT D



2)Proiect de finanţare este de:
A este mai mare decât fiare de piaţă;
B este mai redusă decât a pieţei de capital de risc;
C mai mare de IPO;
D mai mare de titluri de valoare de piaţă.
RASPUNS CORECT C



3)Disponibilitatea de risc în cazul unui proiect de
finanţare reprezintă:
A riscul ca serviciile oferite de sectorul privat
parte poate fi mai mică de necesare în cadrul
contractului cu sectorul public.
B riscul ca rata reală a inflaţiei va depăşi riscul de
dezvoltare proiectat, în timpul de studiu de
fezabilitate.
C riscul ca alte părţi la un acord fiind în
imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţia de contractat
D de construcţie şi proiectare de risc.
RASPUNS CORECT A


4)Taxele (subscriere) achită la bancă pentru asigurarea
unui angajament ferm, sunt:
A diferite în cazul în care proiectele sunt finanţate
de către emitent obligatiuni.
B mai puţin costisitoare decât cele mai bune eforturi
pentru un aranjament.
C similare, decât eforturile pentru un aranjament mai
bun.
D mai scumpe decât cele mai bune eforturi pentru un
aranjament.
RASPUNS CORECT D


5)Soluţia de reducere a riscurilor de preţ este:
A Instrumentele de acoperire
B Asigurari
C adecvate de păstrare în pernele de evaluare.
D Efectuarea dispoziţii.
E Garanţiile contractuale, de la producător,
selectarea de furnizori de reputaţie
RASPUNS CORECT A







6) Forţa majoră de risc este, în general, luat de pe:

A promotori de
B publice investitori
C de bănci
D sponsori
RASPUNS CORECT A


7)Obiectivul Guvernului internaţionale în proiectul de
finanţare este de:
A de a analiza proiectului;
B accesibile şi de a furniza cel mai bun preţ de
servicii de la utilizatorul final.
C de reducere a taxei aplicabile la proiectul de
finanţare.
D pentru a indica cea mai buna locatie pentru
investiţii
RASPUNS CORECT B



8)În cazul unui proiect de finanţare:
A de finanţare nu este în primul rând în funcţie de
suport de credit de la sponsori
B de finanţare este în primul rând de credit depinde
de calitatea de sponsori
C investitorii nu sunt separate de proiect
D debtholders nu loc un grad semnificativ de încredere
pe de performanţă a proiectului în sine
RASPUNS CORECT A


9)Finalizare (tehnice şi de sincronizare a) de risc
în cazul unui proiect de finanţare reprezintă:
A riscul ca serviciile oferite de sectorul privat
parte poate fi mai mică de necesare în cadrul
contractului cu sectorul public.
B riscul ca rata reală a inflaţiei va depăşi riscul de
dezvoltare proiectat, în timpul de studiu de
fezabilitate.
C riscul ca alte părţi la un acord fiind în
imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţia de contractat
D de construcţie şi proiectare de risc.
RASPUNS CORECT D






10) Rolul de sponsor internaţional în proiectul de
finanţare este de:
A de a acorda non-garantat la fondurile de
constructorul pentru o perioadă determinată de timp
B de a construi de construcţie
C să deţină şi de investiţii pentru o perioadă minimă
D de perspectiva de a câştiga dividende
RASPUNS CORECT C



11)Participarea publicului la finanţarea unui proiect de
obicei, vine:
A numai în cazul în care băncile de acord.
B numai la recomandarea de la promotor
C la etapa de operare
D în acelaşi timp cu sponsorul
RASPUNS CORECT C


12)De furnizori "primar interes în proiect este, de
obicei:
A de a furniza cele mai bune accesibile şi valoarea-
pentru-bani de servicii de la utilizatorul final.
B de perspectiva de a câştiga dividende sau de
apreciere pe lor de investiţii, şi în atingerea
obiectivelor lor sociale.
C contractele de furnizare cu compania de proiect.
D strângerea de fonduri de la piaţa de capital sau de
creanţă;
RASPUNS CORECT C



13)De promotor a unui proiect de finanţare este, de
obicei:
A sponsor
B conducerea băncii
C guvernul
D constructor
RASPUNS CORECT C










14)Când băncilor nivelul de angajament în strângerea de
fonduri este un "angajament ferm":
A banca se va cere să furnizeze fonduri, chiar şi
atunci când acesta nu a reuşit să ridice alte fonduri.
B de lider bancar va contacta un consorţiu cu scopul
de a avea o mai mare şansă de a obţine fonduri.
C Banca va încerca să acţioneze ca o banca de
conducere
D Banca va underwritting de finanţare
RASPUNS CORECT A

15)Contrapartida riscului de credit în cazul unui proiect
de finanţare reprezintă:
A riscul ca alte părţi la un acord fiind în
imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţia de contractat
B riscul ca rata reală a inflaţiei va depăşi riscul de
dezvoltare proiectat, în timpul de studiu de
fezabilitate.
C riscul ca serviciile oferite de sectorul privat
parte poate fi mai mică de necesare în cadrul
contractului cu sectorul public.
D de construcţie şi proiectare de risc.
RASPUNS CORECT A



16)Aceasta nu este o dezavantajele Finantare de proiecte:
A Costurile de tranzacţie mai mare, datorită crearea
de o entitate independentă.
B Extensive contractante limitează procesul de luare a
deciziilor manageriale.
C Adesea durează mai mult, pentru a structura
echivalent decât mărimea Corporate Finance.
D Proiectul a datoriei este substanţial mai puţin
costisitoare, datorita naturii non-recurs.
RASPUNS CORECT D


17)Taxele pentru creşterea de capital, pentru un proiect
de finanţare sunt în general:
A sunt deductibile din venitul net.
B mai mare decât pentru creşterea datoriei;
C mai mici decât pentru creşterea datoriei;
D mai mare decât pentru reinvestirea profiturilor
proprii;
RASPUNS CORECT B





18) În determinarea a proiectului de fezabilitate nu
includ:
A financiare pactele
B puterea şi experienţa de a proiectului sponsori
C guvernului de a reduce eliminarea de impozitare
D proiectului şi a fundamentelor economice indicatori
E de credit a proiectului participanţi
RASPUNS CORECT C


19) În cazul unui proiect de finanţare a contractelor de
concesion sunt furnizate de:
A publice investitori
B sponsori
C guvernul
D de bănci
RASPUNS CORECT C

20)Soluţia pentru a resurselor de reducere a riscurilor
este de:
A Efectuarea dispoziţii.
B instrumentele de acoperire
C adecvate de păstrare în pernele de evaluare.
D asigurare
E garanţiile contractuale, de la producător,
selectarea de furnizori de reputaţie.
RASPUNS CORECT C


21) Soluţia pentru finalizare este de reducere a
riscurilor:
A Instrumentele de acoperire
B Efectuarea dispoziţii.
C Garanţiile contractuale, de la producător,
selectarea de furnizori de reputaţie.
D adecvate de păstrare în pernele de evaluare.
E Asigurari
RASPUNS CORECT C



22)În cazul în care proiectul de finanţare sunt
dominante:
A Proiecte cu finantarile datoriei externe.
B Proiecte cu un acord de împrumut cu finantarile
C Proiecte cu obligatii finantarile
D Proiecte de capital, cu finantarile
RASPUNS CORECT B




23) În caz de finanţare a proiectului, sunt dominante:
A împrumuturi sindicalizate (MIA / BLA)
B obligatii finantarile
C credite
D de capital, finantarile
RASPUNS CORECT C


24) Taxe de subscriere, în caz de banca finantarile nu
sunt dependente de:
A de nivelul de angajament prevăzute de banca
B de mărimea proiectului
C numărul de participanţi la proiect de finanţare.
D riscurile asociate cu proiectul
E de tipul de securitate
RASPUNS CORECT C


25)Sponsori internaţionale în proiectul de finanţare de
obicei, includ:
A construcţie, de aprovizionare, societăţile de
gestionare.
B înregistrate la nivel local fonduri
C bănci şi promotori.
D guvern şi de alte agenţii publice
RASPUNS CORECT A





: