C.G.

Jung

Analiza viselor

C. G. Jung

ANALIZA VISELOR
Ediă ie critica
Selecăie de texte, introducere si note de JEAN CHIRIAC Ediăia a II-a reva zuta si ada ugita

“ AROPA, 1998-2003, pentru introducere si note ISBN 973-98126-1-9

2

SUMAR: INTRODUCERE Jung si ” visul diagnostic„ p. 4 La muriri preliminate p. 15 ANALIZA VISELOR I. Importanăa viselor p. 20 II. Trecutul si viitorul ı inconstient p. 40 n III. Funcăia viselor p. 57 IV. Analiza viselor p. 84 V. Arhetipul ı simbolismul viselor p. 94 n ANEXA Psihologia visului, de Roland Cahen

p. 122

3

un arhetip al evoluăiei noastre spre o plenitudine cu neputinăa de imaginat ı chip constient. Ma refer. la ” visele mari„ . visate la ı nceputul curei psihanalitice. ” de faăa „ (constienăi).INTRODUCERE Jung s i ”visul diagnostică Jung a afirmat adeseori ca visele preludiu. descriu evoluăia psihica ulterioara a pacientului. desigur. simbolic. l n Adeseori un ” vis mare„ de acest gen ne urma reste din copila rie si numai la maturitate reusim sa -l interpreta m Evoluăia noastra psihica este un proces care debuteaza fa ra stirea noastra ı inconstient si se finalizeaza atunci n cı sı nd ntem prezenăi. Exista ı ntotdeauna o schema . martori ai procesului la untric. S i daca îceva„ este deja n hota rı ı privinăa noastra nu trebuie sa ne mire ca îdrut n mul„ nostru interior poate fi zugra vit. Studiul acestor vise ne ofera o serie de informaăii ca niste balize de orientare ı privinăa n sensului pe care ı va ca pa ta viaăa pacientului ı viitor. la visele viziune. la acele ” vise diagnostic„ de care pomenea Jung. 4 . ı visele n noastre.

El este introdus ı ntr-un soi de vehicul circular sau sferic. mi este clar cine. un ” vis diagnostic„ . Paralel cu conspectarea operei sale ı ı mi ntocmisem un jurnal de vise ı care n ı ncercam sa -mi notez cu scrupulozitate tot ce visez si sa -mi analizez visele ı maniera specifica lui Jung. Iata ı detaliu visul meu pe care l-am visat. Dupa mimica s i gesturile sale contorsionate ı enş leg ca pentru criminal locul detenş este o teribila toriei tura . Brusc s tiu ca unul dintre cei prezenş nu ı i. n 1 5 . fixat ı centrul unei fı ni arten ntı ziene. iar eu ı ncerc sa -mi unesc glasul cu al lor. Intr-un fel sau altul individul este ı nsa prins s i pedepsit ı ntr-o maniera bizara . de tipul celor care descriu evoluăia noastra ulterioara . intenş ioneaza sa -l ucida pe Marele Maestru. Este un ” vis mare„ .Un ”vis diagnostică neelucidat Primul vis pe care mi l-am notat ı jurnalul meu din n momentul ı care am ı n nceput sa -l studiez pe Jung1. Curı ” vehicululŞ ı nd ncepe sa se ı e la cer. Ca luga rii ı mbra caş i ı rase intoneaza cı n ntece grave religioase. Momentul este de o adı nca solemnitate. persoana sacra care conduce ı ntregul ceremonial. drumul nostru spre individuaăie. repet. Am ı nceput sa -l studiez pe Jung prin 1982. suna cam asa: Asist la o ceremonie religioasa . nalş Sı extrem de contrariat: locul supliciului ı evoca nt mi mai degraba sacralitate s i nu pricep cum i se poate rezerva o asemenea cinste unui pa ca tos vinovat de crima . la n ı nceputul experienăei mele cu psihologia jungiana .

Partea teriomorfa . care apare pregnant ı vis: n vehiculul sferic. studiata de Jung. In realitate. Centrul. 3 Este interesant de semnalat faptul ca ori de cı ori primim exte plicaăii de ordinul celor pe care le-am primit eu. aceste ” explicaăii„ nu au nici o logica . cum sa fac sa descifrez "mesajul„ sa u obscur? Aceste ı ntreba ri nu si-au primit ra spunsul pe loc. Ulterior aveam sa aflu ca satisfacăia mea nu ncı avea nici o consecinăa 3. ale Sinelui ntı sau Totalita ăii psihice. umbra sa. teama de nou. la urma urmei. de necunoscut. cheia visului. simăim brusc un sentiment de usurare: ” Ei. Aceasta contrarietate era. si ı domeniul experienăelor noastre vizionare. odiosului criminal care intenăionase sa -l ucida pe Maestru. Ele sı variaăiuni teoretice pe teme arhicunoscute ale ideolont giei crestine.imagini ale Centrului. unui criminal nu i se poate rezerva loAluzie la mandala. De aici si chinurile n groaznice ale celui ce Diavol fiind nu poate ı ndura purificarea. Pentru ca nu aflasem. ca de pilda ” ra ul„ . fa ra ı ndoiala . se exprima . na nd cunoscuta ı ntr-o conjunctura de spiritualitate indiana . da! .lucrurile au o logica „ . n care este sensul confuziei mele finale din vis: nu pricepeam de ce i s-a rezervat locul sacru. Crima este astfel explicata : Umbra nu accepta de buna voie sa fie convertita !„ Ma rturisesc ca la vremea acestei explicaăii am fost absolut ı ntat. n 2 6 .ne spunem . Nevoia de conformism social. ra ul este pus ı Centru2 pentru a fi purificat. Logic vorbind. ” purificarea„ etc. alterego-ul sa u. fı na arteziana„ . ” pa catul„ . mi-a spus cam asa: ” Cel care vrea sa -l ucida pe Marele Maestru este ı nsusi Maestrul. mai ales. ı fond. Au trecut mai bine de patru ai pı cı o persoana erudita . metamorfoza.Care este ı semnificaăia visului? Ce ı nsa ncearca sa -mi comunice el? S i. abjecta a Maestrului. sa le zicem explicaăii teologale.

Freud!Ş In sensul ca Freud este ie: tartorul psihanalizei. La un moment dat am obsern a vat la o masa ala turata un domn distins. M-a privit lung. ” Freud s i teoria sexualita ş . ı năelesul acestor anomalii care frizeaza cel mai elementar bun simă? Freud s i teoria sexuala In aceeasi perioada ı care am obăinut interpretarea de n mai sus am ı nceput sa ma ocup mai puăin de lucra rile lui Jung pentru a ma dedica.m-a invitat sa iau loc .cul de onoare . S tiam ca este un doctor apreciat s i simş eam pentru el o veneraş aproape mistica . Ba dimpotriva . treptat. de pilda . ı special lui Freud.i-am citat s i cı teva titluri . maestrul cu ” mŞ mare pe care ar trebui sa -l studiez. cu trup si suflet. psihanalizei freudiene. imaculat. am avut impresia ca nu-l agrea deloc pe Jung. Care sa fie. Un alt vis ” mare„ : Cinam la un restaurant pe care ı frecventam ı l ntradeva r ı viaş de zi cu zi.toate acestea pe un ton ı ca rat. cu o nedisimulata unda de admiraş ” S i totus i.s i am ı nceput sa -i povestesc despre activitatea mea psihanalitica . Doctorul nu a pa rut deloc surprins. nfla partizan. despre la comia cu care devoram tratatele lui Jung . a ş iiŞ inut 7 . M-am ie apropiat de masa lui . s i mi-a zis ı ntr-un tı rziu. Aceasta curioasa n schimbare de direcăie o datorez tot unui vis. la Iuda si la destinul sa u tragic! Nu exista nici o apropiere simbolica prin care am putea identifica sinuciderea culpabila a ” vı torului„ lui Isus cu soarta insului anonim din visul nza meu. ı mbra cat ı ntr-un halat alb.sa ne gı ndim. deci.

4 8 .el sa precizeze. pe care ı disl preăuisem ı ascuns. Freud n despre care nu stiusem nimic odinioara . pentru ca stiam ca Jung nu l-a iubit n si pentru ca nu vedeam ce poate fi spiritual ı studiul n sexualita ăii. Este evident chiar si pentru amatorii ı ale psihanalizei n ca tema visului meu este oedipiana . ar exclama un adept freudian. Curı am realizat ca pe neba gare de seama ma dedind casem aproape ı totalitate studiului lui Freud. Faptul ca eu asist la scena oedipiana nu l-ar ı ncurca mai mult: ” Dumneata. ” Nimic nou sub soare„ . ” Maestrul„ este un substituit al tata lui. Mandala . datorita simbolismului lor feminin. ani de-a rı ndul. Toăi sı ntem Visul pare o dramatizare a oedipului realizata cu ajutorul unor impresii reziduale recente.acea ciudata structura circulara pe care am numit-o vehicul . dupa pa rerea lui Freud. Am ı nceput sa studiez opera lui Freud cu aceeasi patima cu care ma hra nisem. asa cum a dovedit-o Freud. Asa am aflat despre complexul lui Oedip. complexul nodal al nevrozei umane.si fı na arteziana reprezinta iposntı 4 taze ale mamei . daca i-ar ca dea sub ochi textul visului meu. mi-ar zice el. Ipoteza oedipiana Se ı năelege ca am cedat ispitei de a interpreta primul meu ” vis mare„ ajutı ndu-ma de teoria freudiana . ” Criminalul„ este o ipostaza a fiului. te iluzionezi crezı ca nu esti atins nd de acest morb! Iata rezistenăele psihice care se ridica ı mpotriva constientiza rii complexului oedipian. cu cea a lui Jung.

oedipieni. la ra sa rit.„ S i ar continua sa turuie pe tema cenzurii morale. a refula rii si refulatului. As vrea sa -l redau ı versiunea autorului. a ı ntoarcerii refulatului ı ntr-o maniera deghizata . un sa lbatic. Jung a avut un vis capital. Meditı la toate aceste posibile argumente admit ca nd am fost la un pas sa ma las convins ca visul meu nu este decı un vis oedipian. Ceva. Dincolo de munş ra suna corul lui Siegfried s i i am s tiut ı chiar acel moment ca trebuie sa -l omorım. sa nu ma las cucerit de corul adepăilor lui Freud. Un vis capital Dupa despa răirea dramatica de Freud5. cerul era deja limpede iar stelele ıncepeau sa se stinga . asa cum nu am sucombat nici seducăiilor spirituale ale operelor lui Jung. ı . Despa răirea lor are o poveste constienta si una inconstienta . Era ı nainte de a se cra pa de ziua . dar nu toăi admitem deschis acest lucru. n 5 9 .mai na precis. pe un munte singuratic s i stı ncos. Profesional vorbind. cei doi titani ai psihanalizei nu ı rta mpa seau aceleasi convingeri privind natura libidoului si rolul vieăii sexuale ı mitologia nevrozelor. Acesta din urma avea planuri mari cu mai tı rul sa u confrate . greu de recunoscut. n Jung a fost cu siguranăa cel mai important discipol al lui Freud. intenăia de a-l numi succesorul sa u la ” tronul„ ı ra ăiei mpa psihanalitice. cum e de pilda ı nscenarea din visul meu. am avut urma torul vis: ma aflam ı mpreuna cu un adolescent cu pielea ı ntunecata . ma stı t nsa rnea sa caut ı n continuare. ı n nsoăit de intuiăiile sale remarcabile: S ase zile mai tı rziu (la 18 decembrie 1913). a supraeului.

Dar nu mai era posibil. Am ı a nş ncercat atunci sa adorm din nou. dar mai ra mı a s nea ı mine un sentin ment intolerabil de vinova ş ie. El cobora cu o viteza ameş itoare pe coasta stı ncoasa a muntelui ı ntr-un car fa cut din oseminte. dar o voce la untrica mi-a zis: ” Trebuie sa ı elegi visul. Era exact ce ına cercasem eu sa fac. m-am gı ndit la el dar ı mi era cu neputinş sa -l ı eleg. ” Acolo a unde exista o voinş . adica sa -s i impuna eroic propria lor voinş . as a ı t am fost cuprins de nca ncı spaima . reprezinta ceea ce vor sa realizeze germanii. Sca pasem de pericolul de a fi descoperit. nu-mi mai corespundea. In acel moment ı ncepu sa ploua cu spume s i s tiam ca ploaia va s terge urmele atentatului. la ına lş n imea crestelor muntoase. Cı a apa rut la o cotitura . exista o cale!Ş . De aceea ar trebui ca el sa pia- 10 . am luat-o la fuga cuprins de teama ca crima ar putea fi descoperita . Trezindu-ma dupa acest vis. am tras ın el s i l-am va zut nd pra bus indu-se atins de moarte. odata cu primele raze ale ra sa ritului. Visul ara ta ca atitudinea ıncarnata de Siegfried. am gı ndit eu. s i asta cı mai degraba !Ş Un impuls nş t interior nu-mi da dea pace pı la un teribil paroxism ı na n care vocea ı zise: ” Daca nu ı elegi acest vis. Brusc a apa rut Siegfried ı depa rtare. eroul.Eram ı narmaş cu pus ti s i ne-am postat ıntr-o ambusi cada pe un drumeag ı ngust. trebuie mi nş sa -ş tragi un glonşı cap!Ş Ori ı noptiera mea exista i n n un revolver ı rcat. Am ı nceput sa reflectez din nou la vis s i brusc i-am descoperit sensul: ” Dar visul acesta trateaza o problema care tocmai agita lumeaŞ . Plin de dezgust s i de remus ca ri ca am distrus ceva atı t de mare s i de frumos. viaş ı i relua cursul. Siegfried.

6 11 . ci al celui care ucide Monstrul. ” Monstrul„ este un simbol al inconstientului nostru animal. dar nu al eroului care se lasa ı nghiăit. nu trebuie sa rı vnim sa subordona m.Souvenirs. eroi care ı nfrunta si supun componenta animale a personalita ăii umane. reves et pens´es„ . Jung a ı ncercat sa formuleze aceasta inimaginabila ra sturnare de valori: nu trebuie sa ı nfrunta m si sa ucidem monstrul din noi. valori ca rora trebuie sa ne supunem6.). cu suferinş pe care o resimte omul atunci cı a nd este constrı sa -s i sacrifice idealul s i atitudinea cons tins enta . care ı are obı si rsiile ı instinctele crude ale saurin enilor. Aceasta exprima identificarea mea secreta cu eroul. pe Satan etc. S i totus i trebuia sa pun capa t acestei asema na ri cu idealul eroului. a Siegfried al lui Jung este o ı ncarnare a mitului eroului. (Christos care biruie forăele ra ului. pentru ca exista valori mai ı nalte decı t voinş eului. animalitatea constiinăei noastre morale si etice (nu vom supune inconstientul constientului). ” Ma vie . ı ceea ce are mai primitiv viaăa. Jung. devorat de Monstru.G. cu toate consecinăele care decurg. un mit care domina si cultura noastra crestina . Aceasta ” monn struozitate„ a ı nspa imı ı asa ma sura lumea ı t orice ntat n ncı civilizaăie care se considera ca atare a trebuit sa -si inventeze eroii sa i. Dimpotriva . ca s i cum as fi fost ı mpus cat eu ı nsumi. p.209-10.ra . Dupa ı mplinirea ı vis a acestei fapte. Gallimard. am simş o n it compasiune debordanta . trebuie sa renunăa m la acest ideal eroic ı ncarnat de siegfriezi si de christosi si sa C.

ı Tao. nu avem de-a face n cu o bestialitate revansarda . trebuie sa piara 7. atunci trebuie sa -l ” ucizi„ pe Maestru. Siegfried. 8 Toate aceste idei sı sugerate de simbolismul mandalei din visul nt meu (vezi si nota 2). sa obăinem o fuziune de elemente antinomice la modul evocat de filozofia taoista a cuplului yin-yang. Observaăiile mele nu pot fi interpretate ı aceasta viziune. asa cum esti ı Dumnezeu. Totalitatea psihica ). 7 12 .ı ncerca m sa integra m animalul. personificarea trufiei n raăiunii dominante. ı asa fel ı t binele sa nu mai fie bine si n ncı nici ra ul-ra u. Maestrul este una din ipostazele eroului care ı ı l nfrunta pe Monstru. In realitate. daca vrei sa realizezi Sinele (lit. La muri. ra ul moral si cel metafizic. S i ı acest sens. una din faş adele lui Siegfried. Poate ca visul meu era chiar mai clar. adica . O detasare senina care ia locul crispa rii psiho-somatice atı de familiara omului mot dern. ı n n n n Nirvana etc. n inspirate lui Jung de visul sa u cu sacrificarea lui Siegfried.). elucida ri Primul meu ” vis mare„ era ilustrarea aceleasi cutezanăe imperioase ı contextul lumii noastre moderne. El putea fi tradus astfel: daca vrei sa realizezi individuaş (pleniia tudinea. care vrea sa impuna lumii animalice ordinea si disciplina sa puritana . In contextul visului meu el personifica supraeul nostru cultural crestin orientat spre asceza si cultivarea atenta a virtuăilor etico- Ma tem ca ” sacrificarea„ lui Siegfried va sugera cititorului o revansa primejdioasa a animalita ăii fa ra limite. sa fii ı Sine8. ci cu o degajare a tensiunilor psihice care se nasc din confruntarea constient-inconstient.

ı psihicul abisal. El a descris pentru prima oara structura aparatului psihic.morale9. (plenitudinea) psihica. procesul rean lizarii de sine. care au fost intens refulate (si sublimate) ı civilizaăia noasn tra. n despre individuaş despre unirea contrariilor si integrarea ie. ce-i drept fasn In realitate.opune vieăii instinctive rezistenăe de cele mai multe ori absurde. Freud ne-a aratat ce anume trebuie sa integram. despre Sine. Supraestimarea si valorizarea mistica a sa ra ciei ı crestinismul ortodox este un exemplu de n exagerare morbida a superiorita ăii culturii ı detrimentul naturii. etica de orientare crestina n nsa iata o expresie mult mai fericita . O mulăime de elemente ” pa gı ne„ sı deja nt prezente ı structura sa. De la Jung la Freud s i viceversa De la Jung la Freud si de la Freud la Jung. n 9 13 . elementele vitale ale vieăii. timp de 17 ani am pendulat mereu ı acesti doi poli esenăiali ai cercetarii ntre adı ncurilor psihicului nostru. dovedind prin marturii clinice cum se deseneaza. El a creat astfel puntea de legatura dintre psihologie si doctrina mı ntuirii. ı termenii psihologiei experimentale. La drept vorbind. o psihanaliza completa nu se poate limita la constientizarea inconstientului freudian si nici nu se poate cantona numai ı orizonturile teoretice. Global ı . supraeul nostru nu este structurat ı ı n ntregime dupa eul sa u biblic. Pulsiunile sexuale si agresive. Niciodata nu am putut sa ma desprind total de Jung si sa ma declar un partizan al lui Freud si viceversa. Pentru ca Jung a vorbit pentru prima oara. a adus probe irefutabile ı sprijinul tezei existenăei inconstin entului psihic si ne-a invitat sa exploram acest univers nelinistitor.

ı maniera familiara lui Jung: amplificarea si analiza n comparata apelı la izvoarele mitologice si religioase.) este calea (vehiculul. nd la alchimie etc. Regret ca nu pot extinde aici studiul materialelor mele. 14 . de ce i s-a rezervat locul sacru. ı n sens de disciplina care ” conduce„ undeva) ” ı lăa rii la na ceruri„ .B. se contopesc si concura la realizarea Totalitaăii chiar si ı n tarı metodologiei autocunoasterii. mul N. care ăintesc spre procesul de individuaăie. Centrul. ” ra ul„ . reevaluarea si asimilarea vieăii instinctive etc. odiosului criminal .aparente . ceea ce este identic cu ” Viaăa vesnica „ . ale opticii jungiene.cinante. este acea funcş ie inferioara care aduce cu sine Totalitatea. integrarea ” ra ului„ . instinctul la Jung.adica ” ra ului„ . Cititorul a ı năeles. urma rind analiza sumara a primului meu vis.se ating. Un element as mai la muri totusi: ipostaza de vehicul a Sinelui din primul meu vis evoca o concepăie mistica ce s-ar putea rezuma astfel: realizarea Sinelui (adica unificarea contrariilor constient-inconstient. Contrariile . El. ı sensul amintit n mai sus. probabil.

In paralel. ultima sa carte: ” Eseu de investigare a inconstientului„ . Se pare ca publicul ı ı l năelegea ı n ciuda faptului ca opera sa se adreseaza mai ales specialistilor. titlul ca răii de faăa . creı senzaăia ca personal ma nd situez de partea lui Freud ı problema controversata a n 15 . am oferit si o serie de note explicative. ı care el n face efortul de a explica pe ı năelesul tuturor concepăiile sale psihologice. de nemiloasa . Am extras din aceasta ultima lucrare cı teva texte care se ocupa ı mod special de analiza viselor si am botezat n aceste fragmente ” Analiza viselor„ . critica de pe poziăia freudiana este destul de dura . Adeseori.LA MURIRI PRELIMINARE Cu puăine luni ı nainte de a muri. de sinteze si aprecieri critice de pe poziăiile freudiene. Nu m-am limitat la simpla traducere a acestor materiale. Jung a avut urma torul vis: era asezat la biroul sa u si vorbea unei mulăimi de oameni despre opera sa. Acest vis a fost punctul de plecare al ca răii.

ofera cititorului o viziune mai ampla asupra fenomenelor descrise si interpretate de psihologia abisala . ı sensul freudian al tern menului.analizei viselor. nu a debutat cu Jung. Abordarea freudiana nu vine decı sa fixeze cadrul gı t ndirii psihanalitice care. nici un vis nu poate fi interpretat pı la capa t. atunci cı nu a susăinut n nd ca propriile sale descoperiri merg mai departe de viziunea lui Freud (de altfel. transferul etc. unde s-a putut. Jung si-a botezat propria sa psihanaliza psihologie analitica . Intotna deauna ra mı ceva necunoscut care ne face sa ı ne ntreza rim indeterminabilul.. dar care au meritul de a orienta privirea cititorului si spre o alta maniera de abordare Foarte des ı comentariile mele am pomenit cuvı n ntul ” pacient„ tocmai pentru a sugera cititorului ca psihanaliza autentica nu se poate lipsi de funcăia sa terapeutica . Nu trebuie sa ignora m urma torul fapt: de cele mai multe ori ı expunerile sale Jung s-a forăat sa elimine n vocabularul si problematica freudiana a psihanalizei. Acest cadru. ” Umbra„ . problema refula rii. 2 In realitate. a refulatului. le ignora sau le refuleaza .acopera de fapt noăiunea de ” refulat„ . topica freudiana . Jung a ı ncercat sa ocoleasca tot ce a stabilit Freud ı teoria si practica psihanalitica . 1 16 . ci cu Freud. Nimic mai fals. la Freud.care desemneaza la Jung tendinăele pe care acesta le neglijeaza . dupa cum se stie. Adeseori ı comentariile mele am adus exemplifica ri n de vise interpretate parăial2. de pilda . pentru a o deosebi de psihanaliza freudiana ). noăiunile freudiene cu propriile sale expresii. care nu neglijeaza teoria nevrozelor1. ı nlocuind.

a visului, care nu evita chestiunile delicate ale vieăii sexuale3. Jung a izolat sexualitatea si dificulta ăile ei mulăumindu-se sa vorbeasca , la modul cel mai general, despre instincte. Dupa pa rerea mea, aceasta atitudine produce un mare prejudiciu deoarece atenueaza impactul ideilor legate de viaăa sexuala (si mai ales de refularea sexualita ăii) asupra mentalita ăii obisnuite4. Daca este adeva rat ca nu trebuie insistat pe problemele sexuale ı mod exagerat, nu trebuie neglijat nici faptul ca miniman lizarea acestor probleme nu aduce nici ea nimic bun. Trebuie sa marturisim ca daca ı năelegem concepăia globala a lui Jung despre Totalitatea psihica , despre omul unificat, despre realizarea Sinelui, este tocmai pentru ca am asimilat ı prealabil problemele ridicate de psihanaliza lui n Freud, ı special cele aflate ı directa atingere cu viaăa noasn n tra sexuala. I domeniul teoriei arhetipurilor inconstientului colectiv n gasim deopotriva exagerari inadmisibile. I ultimul capitol tradus si comentat de mine ı lnim mai n ntı multe afirmaăii hazardate ı legatura cu o serie de vise asan
Regret, desigur, ca dorind sa pa trund mai adı ı miezul viselor nc n interpretate a trebuit sa renună uneori la pudoare si sa spun lucrurilor pe nume. Sper ca cititorii sa ı năeleaga aceasta abatere intenăionata de la normele limbajului decent. 4 Atenuarea acestui impact explica de ce o terapie analitica de orientare exclusiv jungiana nu produce modifica ri notabile ı viaăa celui n analizat. Daca ı vorbim cuiva despre instinct, despre nevoia de a i integra instinctul ı viaăa constienta , dar nu punem degetul pe n rana ca sa ara ta m ı detaliu ce anume trebuie integrat, n ra mı nem la nivelul conferinăelor teoretice de psihanaliza . Adica ı năelegem multe dar nu putem modifica nimic.
3

17

zis arhetipale aparăinı unei fetiăe de cı anisori. Obsernd ăiva vaăiile lui Jung sı deplasate pentru ca ignora, voit sau nu, nt ceea ce ı sare ı ochi unui analist imparăial: aceste vise trai n teaza, cu ajutorul unor materiale simbolice (cu imaginile pe care le gasim din abundenăa ı fabulele si basmele copilarin ei), interese pulsionale care nu au nimic ı comun cu filozon fia, cu mistica sau cu viaăa spirituala. Jung ignora acest aspect si se desfa soara pe pagini ı ntregi ı ncercı sa ne convinga ca visele fetiăei au un cand racter iniăiatic si ca nu sı cu nimic mai prejos decı scent t nariile mitico-iniăiatice ale religiilor antice, decı miturile t crestine sau koan-urile Zen etc. El vrea sa dovedeasca astfel ca viaăa noastra spirituala este o ra bufnire interioara a inconstientului arhetipal, un act natural de care de care lua m cunostinăa prin visele si viziunile noastre. Desigur ca aceasta idee naste o serie ı ntreaga de complicaăii, mai ales pentru ca nu vedem clar ce ar trebui sa ı năelegem prin spiritualitate. Daca identifica m ” viaăa spirituala „ cu activitatea unui instinct specific, o pulsiune transcendentala , ceva ce urma reste unificarea personalita ăii scindate a individului, atunci ne afla m pe terenul psihanalizei, care poate admite existenăa unei funcş psihice totalizante5 si unei fenomeii nologii aferente. Daca ” viaăa spirituala „ defineste fenomene de alt ordin, adica ceea ce Biserica oficiala ne cere sa credem, atunci viziunile jungiene nu mai au nici o relevanăa ! Este absolut necesar sa la murim lucrurile ı aceasta privinăa . n Eu cred ca Jung a oscilat mereu ı ntre o viziune psihica a spiritualita ăii si una teologica . De aici si sentimentul
5

Vezi notele 8 si 9, cap. V.

18

pregnant al oricui citeste opera lui Jung ca , la urma urmei, gı ndirea autorului ra mı oarecum nela murita . ne NOTA : Notele mele nu au atasata nici o extensie. Exista ı nsa cı teva note care provin de la autor (C. G. Jung) pe care le-am subliniat cu extensia ” N.A.„ .

19

precum abrevierile. Limbajul sa u este plin de simboluri. Importanîa viselor Omul utilizeaza cuvı ntul vorbit sau scris pentru a transmite altuia ce are pe limba .E. prin folosirea lor generalizata n sau pentru ca le-am atribuit noi una ı mod deliberat. succesiunile de iniăint ale ca de pilda O. au ca pa tat totusi una (ı ochii nostri). ci semne care conduc nt numai la obiectele ca rora le sı asociate. un nume sau o imagine care.E.N.F. necunoscut sau ascuns pentru noi.S. Mai exista si ma rcile cunoscute ca si numele de medicamente.. U. Am mai putea ada uga decoraăiile si insignele. Simbolul implica ceva vag. conăin desenul 20 .U. U.C.ANALIZA VISELOR I.. Desi toate acestea nu au semnificaăie prin ele ı nsele.N. de pilda .O. poseda totusi implicaăii care se adauga la semnificaăia lor convenăionala si evidenta . nt Ceea ce numim simbol este un termen. dar el foloseste si semne sau imagini care nu sı descriptive.C. Multe monumente cretane.I.N. n Totusi acestea nu sı simboluri. chiar si atunci cı ne sı familiare ı viaăa nd nt n cotidiana .

simboluri derivate dintr-o viziune a lui Ezechiel. Asadar. Sa lua m un alt exemplu. ca aceste animale sı simbolurile evanghelistint lor. Obiectul ne este cunoscut. Nimeni. nsa Horus cu cei patru fii ai sa i. dar noi ignora m implicaăiile sale simbolice. de pilda . n inteligenăei noastre. conceptul unui soare ” divin„ . ea ı lneste idei care se ntı situeaza dincolo de ceea ce poate sesiza raăiunea noastra . se n reı ntoarce acasa si povesteste amicilor sa i ca englezii adora animalele pentru ca a va zut vulturi. ca de pilda roata si crucea. care nu s-a definit niciodata cu precizie si nici nu s-a explicat pı la capa t. n-ar putea spera s-o faca . Imaginea roăii poate sa ne sugereze. califica m un lucru drept ” divin„ . ca si mulăi crestini. Acest cuvı sau aceasta imagine au un aspect nt ” inconstient„ mai vast. dupa o ca la torie ı Anglia. Pe de alta parte. utiliza m constant termeni sim- 21 . Deoarece o mulăime de lucruri se situeaza dincolo de limitele ı năelegerii umane. cazul acelui indian care. Nici el nu si-a dat seama. Cı ı limitele nd. care are ea ı si o analogie cu zeul egiptean al soarelui. obiecte care au totusi o funcăie simbolica ı anun mite condiăii. un cuvı sau o imagine sı simbolice atunci nt nt cı implica ceva ı plus faăa de sensul lor evident si nd n imediat. Atunci cı mintea ı nd ntreprinde explorarea unui simbol. ca ci omul este incapabil sa defineasca o fiinăa ” divina „ . de na altfel. lei si boi ı n vechile biserici. dar niciodata pe un dat concret.unei tesle duble. Pe buna dreptate natura exacta a ceea ce simbolizeaza ele ra mı totusi obiectul speculaăiilor si ne controverselor. nu avem aici decı un cuvı care se poate fonda pe o cret nt dinăa . exista o suma de obiecte cunoscute pretutindeni. dar ı acest punct raăiunea noastra n este obligata sa se declare incompetenta .

ele au fost transpuse din domeniul realita ăii ı n cel al minăii. nici sa le ı năelegem complet. la senzaăii vizuale sau auditive. dupa cum ne putem da seama ı ndata ce reflecta m. calitatea si de calitatea simăurilor sale. n Acest fenomen nu este usor de sesizat. Omul. atinge. el poate. el poate sa -si extinda aria vizuala sau fineăea auzului folosind un binoclu si. chiar si atunci cı simăurile noastre ntı nd reacăioneaza la fenomene reale. auz. auzi. simăul i nt tactil. Dar aceasta utilizare constienta a simbolurilor nu este decı un aspect al t unui fapt psihologic de o mare importanăa : omul creaza simboluri ı chip inconstient si spontan. un amplificator electronic. depind de numa rul. 22 . Acesta este si unul din motivele pentru care religiile utilizeaza un limbaj simbolic si se exprima prin imagini. respectiv. Dar chiar si aparatul cel mai perfecăionat nu poate face mai mult decı t sa -i apropie obiectele ı ndepa rtate si sa faca audibile sunetele slabe. Iar ı mintea noastra ele devin realita ăi psin hice a ca ror ultima natura nu este cognoscibila (ca ci psihicul nu poate fi cunoscut de ca tre propria sa substanăa ). Simăurile omului ı limiteaza percepăia i sa despre lumea care-l ı nconjoara . Mai ı i. ı ntr-o anumita ma sura . El poate vedea. percepăia realita ăii comporta la noi aspecte inconstiente. sa le atenueze deficienăa. gustativ. gusta. De pilda . nu percepe niciodata totul.bolici pentru a reprezenta concepte pe care nu putem nici sa le definim. Dar informaăiile care ı sı astfel transmise prin va z. Totusi trebuie sa -l ı năelegem daca vrem sa stim mai mult ı privinăa n modului de funcăionare a minăii noastre. Utilizı instrund mente stiinăifice. Indiferent de instrumentul folosit omul va ajunge mai devreme sau mai tı rziu la limita certitudinii pe care cunoasterea stiinăifica nu o poate depa si. In plus.

Ori este tocmai ce n implica aceste presupuneri. ca asemenea presupuneri ar implica existenăa a doua obiecte sau . ele ăı snesc mai tı rziu din inconstientul nostru. Putem lua cunostinăa de aceste evenimente ı ntr-un moment de intuiăie sau printr-un proces de reflectare profunda . S i desi.Iata de ce exista ı fiecare experienăa un numa r indefinit n de factori necunoscuăi. Acestea sı observaăiile care au condus psihologii nt la presupunerea existenăei unui psihic inconstient. cu toate ca mulăi filozofi si savanăi au refuzat sa creada ı n asa ceva. ca o gı ndire de mı a doua. Din punct de vedere istoric studiul viselor este cel dintı care a oferit psihologilor posibilitatea de a i ı ntreprinde o explorare a aspectelor inconstiente ale evenimentelor psihice constiente. naivi. cumn va. na Aceasta gı ndire se poate manifesta de pilda sub forma unui vis. fa ra a mai vorbi de faptul ca fiecare realitate concreta ra mı ı ne ntotdeauna necunoscuta ı n anumite privinăe. Este ceea ce se produce de obicei: aspectul inconstient al evenimentelor ne este revelat prin vis. unde se manifesta nu printr-o gı ndire raăionala . fa ra stirea noastra . Ele au ra mas. dar noi le-am ı nregistrat subliminal. Ele s-au produs. iniăial.a doua personalita ăi prezente ı acelasi individ. Nu e nici o nenorocire 23 . Ei obiectau. nu am apreciat importanăa lor emoăionala si vitala . sub pragul constient. ci printr-o imagine simbolica . care ne ajuta sa ne da m seama post festum ca ele trebuie sa se fi produs. Acestor aspecte inconstiente ale percepăiilor noastre constiente trebuie sa le ada uga m evenimentele de care nu am luat cunostinăa ı chip constient. ca ci noi nu cunoastem natura ultima a materiei.pentru a exprima lucrurile ı ntr-un limbaj obisnuit .

modul de funcăionare. ı toate l n epocile. ı principiu. pas cu pas. n In fond. Rezulta ca noi nu putem defini nici psihicul si nici natura. ı afara observaăiilor acumulate ı cursul cerceta rilor n n medicale exista argumente logice. Cel care neaga existenăa inconstientului presupune de fapt ca asta zi noi cunoastem complet psihicul. ı urma cu circa 4000 de ani n ı . Faptul ca nu observa m aceasta dualitate este efectul unei inconstienăe care se constituie ı mostenirea comuna a omenirii. Ceea ce noi numim psyche nu poate fi identificat ı nici un caz cu constiinăa noastra n si cu conăinutul ei. ı cursul unui proces care s-a prelungit de-a lungul a n numeroase secole. Prin urmare. iar enigma sa este la fel de nema rginita . Iar aceasta presupunere este de o falsitate la fel de evidenta ca si presupunerea ca am cunoaste asta zi tot ce este de cunoscut ı privinăa universului fizic. omul a devenit constient treptat.d. n Psihicul nostru face parte din natura . care ne incita sa respingem afirmaăii ca ” inconstientul nu exista „ . Putem numai sa afirma m convingerea ca ele exista si sa le descriem. cu greutate.). ı nainte de a ajunge la stadiul de civilizaăie (al ca rui ı nceput s-a stabilit arbitrar odata cu inventarea scrierii. S i aceasta evoluăie este departe de a se fi ı ncheiat ca ci regiuni vaste ale minăii omenesti sı ı nt nca ı luite ı ı nva n ntuneric.pentru omul modern ca multe persoane sufera asta zi de aceasta dualitate ca ci. nu este vorba de n un simptom patologic.C. Asemenea afirmaăii nu fac decı sa exprime un t 24 . Nevrozatul a ca rui mı dreapta nu stie ce na face mı stı na nga nu este un caz unic. ı n ma sura posibilului. Aceasta dualitate este un fapt normal pe care ı putem observa pretutindeni.

ı afara de sufletul sau propriu. un bush soul sau suflet n animal si ca acest suflet animal se ı ncarneaza ı ntr-un animal salbatic sau ı ntr-un arbore care capata atunci un soi de identitate psihica cu individul uman1. La popoarele a caror constiinăa nu a atins ı gradul de nca dezvoltare al constiinăei noastre. prin identificare el poate ı mprumuta eficacitatea simbolica sau reala a obiectelor si fiinăelor din lumea ı nconjuratoare. de manifestare: animala si vegetand la. El ı mpartaseste astfel virtuăile lor sau ”participa„ la excelenăa lor. ”sufletul„ (sau psihicul) nu este resimăit ca o unitate. una din tulburarile mentale cele mai frecvente la primitivi este ”pierderea sufletului„. In virtutea legii corespondenăelor omul poate acăiona asupra naturii imitı sau simulı anumite fenomene pe nd nd care doreste sa le provoace. el a retractat cele avansate anterior. sub presiunea criticilor care s-au opus teoriei sale.vechi misoneism. 1 25 . 2 Participarea mistica se ı ntemeiaza pe credinăa ı corespondenăele n dintre lume umana si cea naturala. non-umana. Totodata eul sau poate sa cada prada unor emoăii inconstiente . adica o sciziune sau mai degraba o disociere a constiinăei. La fel. Exista raăiuni istorice care explica rezistenăa pe care o opunem la ideea unei parăi necunoscute a psihicului.ı n ambele cazuri disocierea psihica este de necontestat si mai ales un fapt natural. ameninăata nca n de pericole specifice si usor de vatamat. Este ceea ce eminentul etnolog francez Levy-Bruhl a numit participare mistica 2. dar eu cred ca adversarii sai greseau. Mintea constienta este o achiziăie foarte recenta a naturii. Ea este fragila. si ea se afla ı ı stadiu experimental. Este un fenomen arhicunoscut ı psihologie n Primitivul resimte anumite componente ale sufletului sau ca participı la o alta ordin. Dupa cum remarca antropologii. Mai tı rziu. adica teama de ceea ce este nou si necunoscut. Mulăi primitivi cred ca omul poseda.

Aceasta credinăa exprima sentimentul pe care ı au primitivii l ca fiecare om este constituit din mai multe unitaăi distincte. atunci orice rau facut copacului respectiv se rasfrı automat si nge asupra omului. 3 26 .posibilitatea individului de a se identifica inconstient cu o alta persoana sau cu un obiect 3. iar altul ca este un n pa ianjen urias care prinde ı pı sa o mulăime de victime omenesti. forme vegetale. 4 Este vorba de emoăiile stimulate de evenimentele lumii exterioare. desi ı nlanăuite. Dimpotriva. ca si omul modern de altfel. De pilda. Daca sufletul animal este asociat cu un copac. imposibil de controlat. Omul primitiv. Aceste fapte cu care ne-au familiarizat studiile antropoloIn visele. Alt pacient viseaza ca n este un taur care se lupta ı arena cu un matador. fenomene ale naturii si chiar cu obiecte anorganice. se teme de ı mpla rile nepreva zute din viaăa sa care i-ar putea induce emo ăii ntı puternice. De aceea el cauta sa le preı mpine prin diferite mijloace: respectarea riguroasa a tradintı ăiei ı viaăa de zi-cu-zi. Un pacient al psihanalizei tra ia obsesia vie ca dupa moartea sa se va transforma ı piatra . el se poate fragmenta ı orice clipa sub socul emoăiilor nen controlate4. Daca sufletul animal este identificat cu un animal real. Aceasta identitate poate capata formele cele mai diverse la primitivi. fanteziile si obsesiile omului modern apar adeseori identifica ri cu animale. Unele triburi cred ca omul are o pluralitate de suflete. animalul respectiv este considerat un soi de frate al omului. ı virtutea unei legaturi mistice intime ı n ntre om si copac. consultarea si interpretarea diferitelor n semne divinatorii etc. un om care ar avea drept frate un crocodil ar putea sa ı noate fara grija ı ntr-un rı infestat cu aceste aniu male. n nza Cineva a visat la un moment dat ca este un vı de vı rtej nt. Aceasta semnifica faptul ca sufletul individului este departe de a fi definitiv unificat.

27 . Aceasta facultate pe care o avem de a izola o parte din psihicul nostru este. putem deveni iraăionali. deoarece ea ra peste varietatea. culoarea. unitatea constiinăei ra mı ceva precar chiar si ne ı zilele noastre. Putem fi si noi cuprinsi de disocieri psihice Putem deveni prada dispoziăiilor emoăionale si putem fi profund afectaăi de ele. Dar exista o diferenăa radicala ı decizia pe care o luam la un moment ntre dat de a da la o parte si de a suprima momentan o parte din psihicul nostru s i o stare ı care fenomenul se produce n spontan. o caracteristica de mare valoare.gilor nu sı chiar atı de straine civilizaăiei noastre mai nt t avansate. incapabili sa ne amintim lucruri importante. mai aproape de noi. el poate fi cauza patologica a unei nevroze. Ea se poate fragmenta foarte usor. Ea ne permite sa ne concentram atenăia pe un singur lucru si sa excludem tot ceea ce ne solicita din alte parăi. ba chiar ı ntul mpotriva voinăei noastre. de fapt. Avem doar iluzia ca ne controlam. Pretindem ca sı ntem capabili sa ”ne controlam„. ı asa fel ı t sa ne ı n ncı ntrebam ”ce m-o fi apucat?„.al doilea corespunde la ceea ce primitivii numesc pierderea sufletului si.nu mai este o calitate. Primul proces este o cucerire a fiinăei civilizate . Ea este ı vulnerabila si susnca ceptibila de a se fragmenta. Nu ı ncape ı ndoiala ca pı si ı ceea ce numim un ı na n nalt nivel de civilizaăie constiinăa umana nu a atins ı un grad nca satisfacator de continuitate. ca ldura si sarmul relaăiilor umane. Un prieten ar putea spune despre noi lucruri de care noi nu sı ntem constienăi. care ne privesc pe noi si pe ceilalăi. facultatea noastra de a ne domina emoăiile care ni s-ar putea pa rea dezirabila dintr-un anumit punct de vedere . Astfel. fara stirea si consimăamı nostru. Pe de n alta parte. dar controlul de sine este o calitate remarcabila prin raritatea ei.

un pacient confruntat cu o situaăie intolerabila poate fi cuprins de spasme ori de cı ori ı te ncearca sa ı nghita : el ” nu poate ı nghiăi situaăia. Freud si Josef Breuer au constatat ca simptomele nevrotice. Pentru a face sa se ı năeleaga mai bine punctul meu de vedere as vrea sa povestesc cum s-a constituit el treptat ı n decursul anilor si cum am fost determinat sa concluzionez ca visele sı cı nt mpul de explorare cel mai accesibil si cel mai frecvent pentru individul care vrea sa studieze facultatea de simbolizare a omului. nesigure. Ba mai nt mult. produse de inconstientul nostru. insesizabile. Un al treilea sufera de o paralizie a picioarelor: el nu 28 . La sfı rsitul secolului trecut. De pilda . un nt. Sigmund Freud este primul care a ı ncercat sa exploreze empiric fundalul inconstient al minăii constiente. anumite tulbura ri psihice.„ In alte condiăii asema na toare un alt subiect va avea un atac de astm: ” atmosfera„ ca minului sa u i se pare irespirabila . a acestor fantezii imateriale. ca ele au lega tura cu gı ntı ndurile si cu problemele noastre constiente. mod de expresie a minăii noastre inconstiente. Ea se baza pe concluzia. ca aceste simptome ar fi manifestarea zonelor disociate ale minăii noastre. ca simptomele nevrotice sı legate de o experienăa constienta . vagi. isteria. ı nsela toare. El a pornit de la ipoteza ca visele nu sı produsul nt ı mpla rii.In acest context este necesar sa examina m importanăa viselor. la care ajunsesera neurologi eminenăi (de exemplu Pierre Janet). Ele sı ca si visele. care ar putea deveni constiente ı anumite ı n mprejura ri. comportamentele anormale au ı n realitate un sens simbolic. O asemenea ipoteza nu avea nimic arbitrar.

Indiferent de siretlicul folosit pentru a o disimula. Freud a facut aceasta remarca simpla dar penetranta ca daca ı ncurajam visatorul sa-si comenteze imaginile viselor sale si sa exprime gı ndurile sugerate de ele. confruntat cu acest univers oniric. ideile pe care le exprima visatorul ı pot parea i ilogice. Dar aceste reacăii fizice nu sı decı una din formele nt t prin care se manifesta problemele care ne tulbura inconstient. creata de Freud. el se va trada si va revela fundalul inconstient al tulburarilor de care se plı nge. curı ı devine relativ usor de descopend. La prima vedere. As putea cita multe exemple de acest gen. fiecare din cuvintele pe care le utilizeaza ăintesc drept ı inima situaăiei. Orice psiholog care a ascultat oamenii ce ı descriu vii sele lor stie ca simbolurile care apar ı vise sı mult mai n nt variate decı simptomele fizice ale nevrozei. Dar daca analistul. nsa. utilizeaza tehnica ” asociaăiilor libere„ .poate sa mearga. adica gı ndirea sau experienăa dezagreabila pe care vrea sa o suprime. straine. n Psihanalistul vede atı de des cela lalt aspect al lut crurilor ı t este rar departe de adeva r atunci cı ncı nd 29 . care vomita tot ceea ce ma nı . la anumite scheme funn damentale. fie prin ceea ce omite sa zica. fie prin ceea ce zice. nu nca poate ” digera„ vreun fapt degradabil. nu poate continua sa tra iasca astfel. ca ci ea l-a pus pe Freud ı ma n sura de a lua visele ca punct de plecare pentru investigarea problemei inconstiente de care sufereau pacienăii sa i. altfel spus. Aceste probleme se exprima si mai frecvent prin vise. ı final. Un al patrulea. el realizeaza ca visele pot fi reduse. Ele se pret zinta sub forma fantasmelor complexe. Aceasta tehnica a jucat un rol important ı n dezvoltarea psihanalizei. pitoresti. rit ce ı ncearca el sa evite.

nu constiinăa este ı rcata . ı t. El izbutise sa descopere ceea ce psihologii numesc ”complexe„. la un moment dat. Iar ceea ce el sfı nca rseste prin a descoperi ı confirma asteptarile. Aceste eschiva ri sı expresia rezisnt tenăelor care se opun. Printre ele descoperi cu neplacere subiecte dezagreabile. Indoielile mele au apa rut cu adeva rat atunci cı nd unul din colegii mei mi-a povestit despre o experienăa care o avusese ı cursul unui voiaj cu trenul ı Rusia.interpreteaza acest amestec de eschiva ri si aluzii drept indicele unei constiinăe ı rcate5. am ı nceput sa cred ca aceasta maniera de a utiliza boga ăiile de fantasme produse de inconstientul nostru ı timpul somnului era totodata ı n nsela toare si insuficienta . el ı năelese ca aceasta ”asociaăie libera„ trezise ı n sine multe amintiri de odinioara. Eschinca va rile pacientului nu sı ı nt ncerca ri premeditate de a disimula ı faăa n medicului o gı ndire perversa . n n Desi nu cunostea rusa si era incapabil sa descifreze caracterele alfabetului chirilic. Dar. ı ngropate de mult ı memon ria sa. In realitate. 5 30 . i Pı aici nu-i putem obiecta nimic lui Freud si teoriei rena fularii si satisfacerii imaginare a dorinăelor ca origine aparenta a simbolurilor care apar ı vise. lucruri pe care dorise sa le uite si pe care mintea sa le uitase ı ntr-adevar. ci inconstientul. adica experienăe emoăionale refulate. el a sesizat faptul ca cuvintele stra ine pe care le vedea pe panouri si afise i-au produs o stare de reverie ı care le atribuia tot felul de senn suri posibile. Freud a acordat n o importanăa particulara viselor ca punct de plecare pentru tehnica ” asociaăiilor libere„ . O idee sugera o alta. ı aceasta stare de detenta ı ncı n n care se afla. gı n ndurilor incompatibile cu atitudinea morala a pacientului . ı chip inconstient.

S i totusi visele au o importanăa care le este proprie. desi ı n general acestea din urma nu sı imediat inteligibile. Dar tocmai ı aceasta privinăa am ı n năeles ca . ı aceasta privinăa. nu n are o utilitate mai mare sau mai mica ı comparaăie cu orice n alt punct de plecare. Aceasta idee noua a marcat o turnanta ı evoluăia psin hologiei mele. de la un rozariu pentru rugaciune. si exprima idei si intenăii subiacente precise. de la o meditaăie pe un glob de cristal.) Asadar. Am putea porni de la alfabetul chirilic. Pornind din acest moment am ı ncetat 31 . Prin nt urmare. as putea afirma pe drept cuvı na nt ca visele au o funcăie proprie. am putea sa reducem oricare vis la gı ndurile secrete care ı bull verseaza pe individ daca folosim asociaăia libera. ı loc de a ma la sa antrenat de asocierea ” libera „ n si de ı năuirea de idei care conduc la complexele pe nla care le-as putea atinge la fel de simplu prin alte mijloace. Aceasta ı mplare mi-a revelat faptul ca nu este necesar ntı sa utilizezi visul ca punct de plecare pentru o asociere libera cı vrei sa descoperi complexele unui pacient. Mi-am dat nd seama ca putem atinge centrul prin orice punct al circumferinăei.susceptibile de a provoca tulburari permanente ı viaăa n noastra psihica sau chiar simptomele unei nevroze. un tablou abstract sau chiar de la o conversaăie ı mplatoare ntı apropo de un eveniment banal: visul. la o perturbare exogena. (Complexele obisnuite ale individului sı nt punctele sensibile ale psihicului care reacăioneaza cel mai rapid la o stimulare. cu un sens vizibil. chiar daca sı adeseori suscitate de o bulversant re afectiva ı care sı implicate si complexele obisnuite ale n nt individului. daca am avut dreptate pı acum. Adeseori visele au o structura bine definita . mai importanta . am ı nceput sa ma ı ntreb daca nu cumva ar fi mai oportun sa acord mai multa atenăie formei si conăinutului visului.

treptat sa mai urma resc asociaăiile care se ı ndepa rtau prea mult de textul visului. Am decis sa ma concentrez mai degraba asupra asociaăiilor care se raporteaza direct la visul propriu-zis, convins ca aceasta exprima ceva specific pe care inconstientul ı ncearca sa ni-l comunice. Aceasta schimbare de atitudine cu privire la vise a antrenat si o schimbare de metoda . Noua mea tehnica trebuia sa ăina cont de toate aspectele mai vaste si mai variate ale visului. O poveste povestita de mintea noastra constienta are un ı nceput, o dezvoltare si o concluzie. Tot astfel se ı mpla si cu visul. Difera dimensiunile sale ı ntı n timp si spaăiu. Pentru a ı năelege visul trebuie sa -i examinez fiecare aspect, asa cum ai face-o cu un obiect necunoscut pe care ı tot ra sucesti ı mı pı ce fiecare del n na na taliu al formei sale ı va fi devenit familiar. ăi Probabil ca este suficient ce am spus pı acum pentru na a face sa se ı năeleaga cum am fost condus sa ma opun din ce ı ce mai mult la asocierea ” libera „ , asa cum a fost n utilizata ea mai ı i de Freud. Intenăionam sa urma resc ntı ı ndeaproape visul ı nsusi si sa exclud toate ideile si asociaăiile suplimentare pe care le-ar fi putut evoca. Fa ra ı ndoiala ele puteau sa ma conduca la descoperirea complexelor care ı provoaca unui pacient tulbura ri nevrotice, i dar eu aveam ı minte un scop mult mai vast. n Exista multe alte mijloace care permit identificarea acestor complexe: psihologul, de pilda , poate obăine toate cheile care ı sı necesare utilizı testele de asociere i nt nd verbala (cerı ndu-i pacientului sa asocieze la un numa r de cuvinte si sa -i studieze reacăiile). Dar daca vrem sa cunoastem si sa ı năelegem organizarea psihica a personalita ăii totale a unui individ, este esenăial sa ne da m seama ca visele au un rol mult mai important de jucat.

32

Aproape toata lumea stie asta zi, de pilda , ca actul sexual poate fi simbolizat (sau, daca vrem, reprezentat sub o forma alegorica ) printr-un mare numa r de imagini diferite. Fiecare din aceste imagini poate, printr-un proces de asociere, sa ne conduca la ideea de raporturi sexuale, si la complexele specifice care influenăeaza comportamentul sexual al unui individ. Dar putem la fel de bine sa punem ı lumina asemenea complexe graăie unei reverii apropo n de un alfabet rus indescifrabil. Prin urmare, am fost determinat sa presupun ca visul poate conăine un mesaj de alta natura decı simbolul sexual (si aceasta din motive t bine definite). Dau un exemplu: Cineva viseaza ca introduce o cheie ı ntr-o broasca , ca mı nuieste o bı sau ca izbeste ı ta ntr-o poarta cu un berbec. Fiecare din aceste instrumente poate fi privit ca un simbol sexual. Dar faptul ca inconstientul a ales una din aceste imagini mai degraba decı pe celelalte doua are de aset menea o mare importanăa si implica o intenăie. Problema reala este de a ı năelege de ce a fost preferata cheia ı lon cul bı si bı ı locul berbecului6. Adeseori ı tei ta n năelegem
Problema alegerii de catre inconstient a unui simbol sexual mai degraba decı a altuia ăine, de fapt, de impresiile reziduale datı din ziua t nd care a precedat visul. Ele sı reorganizate de procesul de elaborare onirint ca ı asa fel ı t sa capete sensul dorit de inconstient (de dorinăa refulan ncı ta). Iata , de pilda , un pacient viseaza ca cineva, o persoana importanta , i-a dat cadou o sabie de samurai. Visa torul ı aminteste ca deusi na zi a conversat cu soăia pe marginea simbolismului sexual relevı nd faptul ca penisul, ı vise, ar putea fi reprezentat printr-o sabie. Ton tusi, s-ar putea ı ntreba pe buna dreptate Jung, de ce tocmai o sabie de samurai ? Visul ar fi putut alege orice alta sabie pentru a-si atinge scopul - de ce a optat el, oare, precis, pentru o sabie de samurai? Simplu: deoarece ı urma cu puăine zile visa torul s-a ı n ntreăinut cu un
6

33

astfel ca nu actul sexual a fost desemnat ı vis, ci o alta n 7 situaăie psihologica .
prieten pe marginea diferenăelor dintre sabia ” noastra „ si sabia de samurai. Prietenul i-a spus ca sabia de samurai are centrul de greutate asupra mı nerului ı timp ce sabia noastra - asupra lamei. n 7 In realitate, visul prelucreaza si impresii sexuale arhaice chiar daca nu pare sa se axeze pe ele. Este vorba de supradeterminare, de faptul ca un vis poate fi interpretat la mai multe niveluri sau poate reproduce mai multe tendinăe inconstiente, adeseori contradictorii. In visul comentat de mine la nota 6 sabia de samurai este un simbol care condenseaza mai multe aluzii sexuale. Mı nerul sabiei care este centrul de greutate la japonezi - reprezinta sexul masculin, organul viril. Lama sabiei reprezinta sexul feminin - femeia. Faptul ca visatorul primeste ı dar o sabie de samurai evoca dorinăa acestuia ca n persoana care ı ofera sabia - este vorba de un domn care deăine o funcăie i importanta si caruia visatorul ı solicitase sprijinul necondiăionat ı i ntr-o afacere importanta - sa preăuiasca mai mult solidaritatea masculina (cf. importanăa acordata mı nerului la sabia de samurai) decı relaăia sa cu o t femeie - ı speăa soăia sa care s-ar fi putut opune cooperarii dorite ı n n realitate. Lama sabiei mai are si semnificaăie de castrare. Nu este vorba de o castrare genitala: visatorul se teme ca barbatul careia i-a solicitat sprijinul ar putea ”s-o taie„ cu el, adica sa nu-i acorde sprijinul dorit, influenăat de soăia sa. Este interesant de vazut ca toate speranăele si temerile prezente ı vis n ı au obı sau modelul ı copilaria visatorului. Visatorul a avut parte si rsia n de o familie dezbinata. Parinăii sai au divorăat si el a ramas ı sarcina si ı n n ı ngrijirea mamei. Totusi se simăea solidar cu tatal sau - ar fi dorit sa ramı mai departe cu tatal sau. Tatal, ı ı gasise o femeie cu care s-a na nsa, si casatorit ulterior. De aici provine dorinăa visatorului de azi ca binefacatorul sau sa manifeste o solidaritate masculina, adica sa nu ofere prioritate femeii (soăiei) sale etc. Dorinş intense ale copilului de odinioara revin ele asta zi - practic neschimbate - ı visul omului adult, readuse la viaş de n a circumstanş exterioare actuale. e Am spus ca visul are si un caracter sexual asupra caruia nu voi insista ı Ma voi rezuma sa spun ca el evoca si descoperirea fericita a copilunsa.

34

proprie. Ea reprezinta spiritul de discriminare. asa cum o face Freud. metoda pe care am conceput-o ne determina mai n degraba sa efectua m un soi de promenada circulara care are ca centru imaginea visului. In vis se pare ca era vorba de soăia lui de odinioara (visatorul este foarte fericit de darul primit ı vis) ca n poseda un penis ca si tatal sau.Acest raăionament m-a determinat sa conchid ca numai imaginile si ideile care fac manifest parte din vis trebuie sa fie utilizate pentru interpretarea sa. Jung refuza sa reduca visul la impresiile sexuale infantile. Prin urmare. 35 . care este capabil sa discearna realitatea de iluzie. Visul poarta ı el ı n nsusi propriile sale limite. El are o forma specifica. Dar el ar putea merge chiar si mai departe aratı ca sabia este un nd simbol spiritual. ı cursul practicii mele profesionale. Adeseori am fost ı nclinat sa repet. visatorul primeste ı n dar acest spirit de la un maestru asiatic. Trebuie sa atrag atenăia cititorului asupra faptului ca metoda lui Jung de interpretare a viselor se axeaza pe interesul imediat al visatorului (are un caracter prospectiv). desa năata si vulgara . ce spune el?„ De pilda . Eu ma ı rt ı jurul imanvı n ginii visului si refuz sa ăin cont de tentativele pe care le face visa torul pentru a se ı ndepa rta. taios. care ne indica ceea ce raporteaza la el si ceea ce nu-i aparăine. care nu este decı o ı t ncarnare istorica a Sinelui arhetipal. n urma toarea fraza : ” Dar sa revenim la vis. trecı cu vederea reminiscenăele arhaice nd disimulate de noile situaăii . Oare. I n timp ce asocierea ”libera„ ne antreneaza din ce ı ce mai n departe de materialele originale ale visului printr-un demers ı zigzag. unul din pacienăii mei a visat o femeie beata . El afirma ı repetate rı n nduri ca este interesat nu atı de complexele inconstiente ale pacienăilor sai cı mai ales de t t ceea ce face inconstientul cu complexele lor. Jung s-ar rezuma sa acorde visului interpretat de mine numai sensul sau actual legat de interesele curente ale visatorului. Astfel.

In acest caz. Oare. Cazul pacientului de care vorbesc este asemanator. Anima reprezinta. el ar fi ı ncercat ı mod inevitabil sa se ı n ndepa rteze cı mai mult t posibil de sugestia nepla cuta a visului sa u. era complet diferita . Aspectul sau feminin era departe de a fi frumos. ce ı ncerca sa -i comunice inconstientul prin aceasta afirmaăie atı de vizibil falsa ? Visul exprima clar t ideea unei femei degenerate care avea o lega tura strı nsa cu viaăa visa torului. Visul lui ı i spunea de fapt: ”I anumite privinăe te porăi ca o femeie n 36 . cu mult ı n nainte ca fiziologii sa fi demonstrat ca structura glandulara confera fiecaruia din noi elemente concomitent masculine si feminine. o anumita maniera interioara pe care o are barbatul de a se raporta la anturajul sau. Chiar si atunci cı nd personalitatea vizibila a unui individ pare normala este posibil ca el sa disimuleze faăa de alăii si de sine ı nsusi ”femeia pe care o poarta ı el„. maniera pe care o ascunde faăa de ceilalăi si faăa de sine. el ar fi sfı prin a atinge unul din complexele sale obisnursit ite. a trebuit sa caut altundeva ceea ce ar fi putut reprezenta aceasta imagine respinga toare. a carei condiăie este adeseori deplon rabila. iar noi n-am fi apucat sa stim ceva cu privire la sensul special al acestui vis. asadar. Dar pentru ca proiecăia acestei imagini asupra soăiei era nejustificata si contrazisa de fapte. Visul l-a tulbun rat si a fost respins de ı ndata pentru caracterul sa u absurd.lui care. ı realitate. un dicton afirma ca ”fiecare barbat poarta ı sine o femeie„. I Evul Mediu. Acest element n feminin din fiecare barbat l-am numit anima. Daca ı calitatea mea de medic i-as fi permis visa torului n sa se angajeze ı ntr-un proces de asociere de idei. care n-ar fi avut probabil nici o lega tura cu soăia sa.

Jung ı ncearca sa lamureasca cı din conteva ceptele cheie ale psihologiei sale. Anima persond. visul pacientei este expresia aversiunii ei faăa de seful care nu-i acorda decı o atenăie profesionala. In fine. adica un dat colectiv care ăine de ereditatea speciei. de pilda . Visul nu-i cerea visatorului sa se poarte mai frumos. Este probabil ca soăia. interpretarea lui Jung nu ar fi epuizat semnificaăiile visului. oare. nifica la barbat sfera sa emoăional-afectiva. conceptul de compensaş inconstientul compenseaza prin viie: se atitudinea unilaterala a constiinăei visatorului (ı fond. si de aici socul. Visul aparăine unei femei care asociaza pe marginea ideii de homosexualitate masculina dispreăul feminin faăa de barbatul care ramı ne rece la seducăiile femeii.viseaza ca seful sau de la serviciu este un n homosexual. Jung ar fi afirmat ca pacienta se poarta ca un barbat. Acest tip de interpretare nu este ı operant nsa ı orice condiăii. nu era departe de adevar . In realitate. n sa fi ”pacatuit„ tocmai printr-un exces de cuminăenie si pudoare.) In exemplul sau comentat. ceea ce. Cineva. spirituale.pacienta avea ı ntr-adevar o conduita masculina pronunăata. sa se ı ntrebe de unde provine. Exemplul utilizat ı scop didactic de Jung nu rezolva ı problema n nsa semnificaăiei visului pacientului sau. o educaăie severa. In acest caz. In cel mai bun caz. a conduitei sale n morale. de fapt. atracăia ei irezistibila de sef. Mai ı i: interpretarea pe planul subiecntı tului. El ı ncerca doar sa contrabalanseze influenăa unei constiinăe false care se ı ncapaăı neaza sa-i repete pacientului ca este un 8 gentleman perfect. sociale). ı nclinaăia morbida a visatorului de a se purta ca o femeie degenerata? El ar fi trebuit sa investigheze natura relaăiei pacientului cu soăia sa. t interpretarea jungiana pe planul subiectului ar fi eludat situaăia sociala specifica a pacientei. Anima este totodata un arhetip. In al doilea rı Lung introduce conceptul de ”anima„. care recuza ı nclinaăiile erotice. dorinăa de a-l seduce si aversiunea ei faăa de indiferenăa sefului la farmecele ei. Totusi.degenerata„. Adeseori. ”beăia„ simăurilor 8 37 . (Nu trebuie sa conchidem din acest exemplu ca inconstientul se preocupa de ”porunci morale„. de pilda. Jung ar fi trebuit. adica o orientare personala a interpretarii jungiene care atribuie visatorului aspectele psihice si fizice care apar ı visele sale ca atribute ale persoan nelor din anturajul sau imediat. care era ı realitate contrariul unei destrabalate. etice.

n 9 Adeseori. Jung. sı binevenite. face din femeie un fel de sfı frigida inaccesibila dorinnta ăelor mult mai pamı ntesti ale barbatului. rezistenăele pacientului. cı ele ı obliga sa admita o gı nd l ndire care ı l 9 surprinde . Denoel 1964. p. al stiinăelor sau al literaturii. Constiinăa rezista natural la tot ceea ce este inconstient si necunoscut. adica o teama profunda . excelı ı schimb prin ”curaăend n nie„ excesiva. ridicı bariere psihologice pentru a se proteja ı nd mpotriva socului de a ı nfrunta o noutate. Asadar. mai ales atunci nt cı ca si ı exemplul comentat de Jung. Am semnalat deja existenăa la popoarele primitive a ceea ce antropologii au numit ” misoneism„ . s-au izbit de conservatorismul ı scut nna al contemporanilor lor. 103) . Mulăi precursori din domeniul filozofiei.nu este ı ntotdeauna o reacăie eronata . cu siguranăa . visul comentat de Jung ar fi putut ı nsemna cu totul altceva. Un vis erotic ı sens freudian. adica mai accesibila nevoilor sale erotice. refuzul sa u de a admite de-a gata ideile penibile vehiculate de vise. primitivii au aceleasi reacăii ca si animalul sa lbatic. Vedem aceasta limpede din reacăiile individului confruntat cu propriile sale vise. 38 . n interpretarea sa. ” Essai d…exploration de l…inconscient„ .G. Psihologia este o stiinăa dintre descatusate de orice interdicăie morala. El ar fi exprimat dorinăa soăului de a avea o soăie mai ”desfrı nata„.Este usor de ı năeles de ce visa torii tind sa ignore sau chiar sa respinga mesajul care le este astfel comunicat. superstiăioasa . ea indica mai degraba . Fie ca pacientul nu a atins ı nivelul de ı nca năelegere necesar. fie ca interpretarea lasa de dorit„ (C. In faăa evenimentelor dezagreabile. terapeutul se pripeste cu nd. ca ceva nu merge. ” Rezistenăa pe care o opune pacientul interpreta rii analistului scrie Jung altundeva . de nou. Dar omul ” civilizat„ reacăioneaza la fel ı faăa ideilor n noi.

cele mai tinere si se izbeste de o forma extrema de misoneism atunci cı ı nd ncearca sa elucideze ce se petrece ı n inconstient 39 .

ca ci atunci cı nd vrem sa explora m aceasta facultate pe care o are omul de a produce simboluri visele constituie materialul cel mai important si cel mai accesibil examenului nostru. aceasta dorinăa este de natura sexuala (a nu se confunda cu erotica genitala). dorinăa refulata are un caracter infantil (ı sensul ca refularea s-a n operat ı ntr-o perioada arhaica a experienăei individului). 3. Definiăia visului lui Freud comporta ı general urmatoarele aspecte: 1. 2. ı afara de aceea ca el are oarecum n un sens. Jung revine neı ncetat asupra diferenăei dintre metoda sa de interpretare a viselor si cea a lui Freud. ı fond. ceea n ce respinge Jung la abordarea freudiana este accentul pus pe refularea pulsiunilor sexuale. Trecutul s i viitorul ın incons tient Pı acum am schiăat unele principii pe care m-am bana zat pentru a aborda problema viselor. Este necesar sa ăinem cont aici de un punct esenăial: visul trebuie tratat ca un fapt ı privinăa ca ruia nu trebuie sa avem n o idee preconceputa . n visul este ı mplinirea deghizata a unei dorinăe refulate (inconstiente). fiind o expresie specifica a inconstientului1. S i aceasta pentru ca.II. Toate aceste idei 1 40 .

si Dar Divinul ı are locul ı suflet. Pentru Jung o disociere psihica nu se rezuma la o nevroza sau la o psihoza. ı acest sens. efortul de suprimare a simptomelor nevrotice. se bucura de interesul onest al entomologiei. printr-o serie de reprezenta ri (fantasme) specifice care capa ta . ea se traduce printr-o t emoăie numinoasa care calchiaza experienăa mistica a lui Dumnezeu a oamenilor religiosi. de vreme ce inconstientul sau deăine cheile evoluăiei sale (arhetipurile) si soluăiile salvatoare ale disocierilor psihice. caracterizat nna printr-o energie specifica si. printre care si aceea ca visul nu are decı o importanăa clinica. In acest din urma sens. El este arhetipul si n Sinelui. Disocierea este la Jung expresia n unei unilateralita ăi a constiinăei subiectului care eludeaza . 41 . afirma Jung. ı sensul psihiatric al termenilor. Cı priveste energia arhetipului. la urma urmei. lipsite de nt t sens. indicı cauza nd inconstienta a afecăiunii de care sufera pacientul. si care ı propun unificarea omului prin fuziunea cu divinul. Daca cineva care a dobı ndit ceva cunostinăe si experienăe ı privinăa viselor n crede ca ele nu sı decı fenomene haotice. de-a lungul timpului. trebuinăe si aspiraăii sufletesti ce ăin de domeniul atins de obicei de disciplinele spirituale. Ea readuce ı n constiinăa visatorului emoăii si impresii. totalita ăii. expresii culturale. Jung dezbraca visul de aceasta sarcina pur terapeutica. Dar daca le priveste ca conduc la consecinăele semnalate ı ı n ntreaga opera freudiana. de religii. Interpretarea orientean za terapia. Interpretarea viselor t este unul din adjuvanăii majori ai terapiei psihanalitice. fiecare trebuie sa admita ca el trebuie sa fie explorat. Inconstientul se situeaza ı cel mai ra u caz la n nivelul unui pa duche care. ı virtutea n unei educaăii limitate. teoria jungiana este o transpunere psihologica a itinerarelor spirituale cu care ne-a familiarizat tradiăia. e perfect liber sa o faca . traumatisme si fixaăii la traume situate. mai degraba o forma de stimulare a dezvoltan rii spirituale a individului. ı scut. In pofida dispreăului pe care ı ara ta m faăa de l inconstient. ı prima copilarie.Ar fi dificil sa da m acestor principii o expresie mai modesta . Un complex psihic colectiv. Terapia jungiana este. concomitent. dupa cum am mai spus.

Aceste oscilaăii se datoreaza unei cresteri si descresteri periodice a atenăiei noastre si nu unei schimbari a notei. Un om distrat. Aceasta latenăa presupune faptul ca ele pot reveni ı mintea n constienta daca facem efortul de a ni le reaminti.constiente . Un gı o impresie. cum nici masina care dispare la colăul stra zii nu se dizolva ı neant. desi sı nt pierdute pentru mintea noastra constienta . Sa privim mai ı ndeaproape felul ı care sı corelate conn nt ăinuturile constientului si inconstientului minăii noastre. trebuie sa presunt puna ca ele au o cauza raăionala sau ma car un scop daca nu chiar ambele la un loc. Dar atunci cı ceva scapa minăii constiente acest lund cru nu ı nceteaza de a exista. Dar ascultam o nota continua situata la limita audibilului ni se pare ca sunetul se ı ntrerupe la intervale regulate. sı nteăi pe cale sa-l prezentaăi pe unul din prietenii dvs. 2 42 . putem de asemenea sa rega sim gı ndurile pe care le-am pierdut momentan.evenimente normale (si sı asa ceva). de impresii. S i dupa cum putem revedea aceasta masina mai tı rziu. Realizaăi subit ca nu va mai reamintiăi ceea ce doreaăi sa spuneăi.. O parte din inconstient consista deci dintr-o mulăime de gı nduri. Sa luam un exemplu familiar pentru toăi. de imagini uitate temporar care. Pretindeăi n n ca nu vi-l mai amintiăi. ideea a devenit inconstin enta sau cel puăin s-a separat temporar de mintea constienta. Acelasi fenomen se produce la nivelul simăurilor. pentru a se relua iar. o idee . continua sa o influienăeze2. Sau. dar numele lui va scapa chiar ı momentul ı care urmeaza sa-l pronunăaăi. a carui minte ”a Jung descrie aici ceea ce prima topica freudiana a numit ”preconstient„. N-am fa cut decı n t sa o pierdem din vedere. inconstiente. desi ideea fusese perfect clara cu o clipa mai ı nainte.pot deveni latent nd. I realitate.

El si-a uitat intenăia iniăiala. Chiar si In sensul ca persoana respectiva nu este atenta la ceea ce face. dar ramı ghidat de ea ı mod inconstient. spune.luat-o razna„. pentru ca mintea lor constienta suporta eclipse imprevizibile datorita unei interferenăe cu inconstientul4 . daca ı puneăi i ı ntreba ri. Daca observaăi comportamentul unei persoane nevrozate. traverseaza o camera pentru a cauta ceva. gı ndeste. daca un gı un cuvı sau o n nd. Exista o serie ı ntreaga de acte reflexe care ne permit sa acăionam fara a mobiliza mintea constienta ı direcăia acăiunii . nd Mı inile lui rascolesc obiectele de pe masa ca si cum ar fi prada unui acces de somnambulism. ca ea ntı are altceva ı minte. fa ra a sti3. De fapt. ı acest caz. n 4 Interferenăa inconstientului ı scurtele momente de eclipsare a minăii n constiente este un fenomen psihic de alt ordin decı cel creionat mai sus. dar ” minciuna „ nu este t termenul cel mai potrivit. Ea aude fa ra a auzi. S i totusi. Asemenea exemple sı atı de nt t ra spı ndite ı t specialistul ı ncı năelege rapid ca conăinutul inconstient al minăii provoaca acelasi comportament ca si cel constient si ca nu putem niciodata sa determina m cu certitudine. Vede fa ra a ven dea. nt acăiune sı sau nu constiente. o vedeăi fa cı o gra mada de lucruri ı nd ntr-o maniera aparent constienta sau deliberata . A uitat ce avea de gı sa faca. nt Acest tip de comportamente i-au incitat pe mulăi medici sa respinga ca fiind mincinoase afirmaăiile istericilor. Exista ı si nsa 3 43 . perplex. I l vedeăi oprindu-se. Apoi ı ne n si aminteste ce dorea sa faca. S tie. starea lor mentala provoaca o incertitudine a comportamentului. realizaăi ca habar nu are de ce se ı mpla . Indivizii de acest gen fac cu siguranăa mai multe declaraăii false decı media oamenilor. t In descrierea lui Jung este vorba de persoane distrate care acăioneaza reflex ı timp ce gı n ndurile lor se abat de la ceea ce fac.

Conăinuturile acestui inconstient sı de cele mai multe ori imorale si nt respinse pe acest motiv din mintea constienta. Este usor de demonstrat ca pacientul a ı nregistrat corect fiecare detaliu. O zi mai tı rziu. Prin urmare. 44 . Dar aceasta tendinăa ostila contravine respectului pe care ar trebui sa i-l purtam rudei si de aceea este refulata. Dar ı tot acest n timp pacientul a ı nregistrat inconstient ce i s-a ı mplat. rezulta o anestezie completa a ı ntregului corp pı cı tensiunea care provoaca aceasta suprimare na nd momentana a orica rei senzaăii se va fi dizolvat. In clipa urma toare ı ea nu va mai nsa simăi nimic Daca reusim sa -i concentra m atenăia pe un punct dat. adica ı loc de a n rosti un bun venit. rostim cu totul altceva. putem deduce existenăa ı inconstient a unei tendinăe ostile faăa de ruda respectiva si de n aici urarea noastra nepotrivita. I năepatura de ac sau remarca facuta ı timpul eclipsei de constiinăa pot fi n reamintite la fel de exact de parca n-ar fi existat nici anestezie si nici ”uitare„. La un moment dat. Aceste noăiuni sı fundamentale ı nt n psihanaliza freudiana. In cazul nostru. o persoana isterica va simăi acul cu care ıı i năepa m braăul. Refulatul care se reı ntoarce s-a numit ”(re)ı ntoarcerea refulatului„. De pilda. avem de-a face cu un inconstient dinamic care intersecteaza mintea constienta si se substituie ei. ntı Medicul poate observa clar acest proces atunci cı hipnd notizeaza un astfel de pacient. situaăii de alta natura. Percepăia senzoriala este atunci imediat stabilita .senzaăiile lor tactile pot fi marcate de aceste fluctuaăii. atunci cı dorim sa ne aratam bucuria de nd a revedea o ruda apropiata si comitem ”un act ratat„. spunem ca intenăia noastra constienta a fost substituita de una inconstienta si trebuie sa presupunem ca mesajul nostru nepotrivit corespunde si el unei intenăii (inconstiente). I amintesc de o femeie care a fost adumi sa la clinica ı ntr-o stare de confuzie totala. Insa ostilitatea nu dispare atunci cı este refulata nd (de aceea vorbim de caracterul ei dinamic) si se reı ntoarce ı mintea constin enta cı anumite condiăii ı permit. In acest caz. care exprima contrariul. respinsa din mintea constienta. nd i Ceea ce s-a refulat Freud numeste ”refulat„.

Sub hipnoza. ı ele sı atı de firave ı t de obicei nu le nsa nt t ncı observa m. ea mi-a povestit cum s-a ı mbolnavit. fa ra raport cu starea mentala normala . Acesta este motivul pentru care mulăi din cei care ne critica cred ca inconstientul.cı si-a recapatat constiinăa. cum sau de ce a venit aici si nici macar data sosirii ei. Ea mi-a putut spune chiar si ora la care a venit. ı ntrucı la intrare t exista un ceas. Reprezentarile care cad parăial sau total ı uitare sı legate cumva de n nt 5 45 . ı ndata ce a fost hipnotizata. Ei considera toate aceste manifesta ri ale inconstientului ca un simptom de nevroza sau de psihoza . este un proces perfect normal ı care n unele din ideile noastre constiente ı pierd energia specifica si pentru ca atenăia noastra este ı ndreptata spre altceva5. despre refulare si refulat fenomene psihice studiate de Freud si care constituie elemente esenăiale ale psihanalizei freudiene. S i totusi. cum a venit la clinica si cine a primit-o. Atunci cı discutam despre aceste probleme. de pilda. A uita. Jung ı ncearca sa evite iar si iar teoria freudiana despre cenzura psihica. aparăine numai domeniului psiho-patologiei. Atunci Jung insista ı continuare asupra caracterului natural al amneziei de n tip isteric. dar nu stia nd nici unde se afla. t mai usor de observat tocmai ı virtutea acestei exagera ri. Ele nu sı de nt fapt decı exagera ri patologice ale fenomenelor normale. Toate aceste detalii puteau fi verificate. Dar aceasta amnezie nu are nimic din naturalul evocat de autor. o buna parte a amneziilor noastre au sens si semnificaăie. trebuie sa nd ne raportam ı general la dovezi extrase din observaăiile n clinice. In realitate. cu toate manifestarile sale subtile. memoria sa era la fel de clara ca si cum ar fi fost constienta tot acest timp. Dar fenomenele nevrotice nu sı nicint decum produsul exclusiv al unei maladii. n Simptomele isterice pot fi observate la orice persoana normala . ea stia cine este.

mai este nevoie de o clarificare si reorientare a conduitei pacientului. la Jung. Incercarea lui Jung de a eluda aceste probleme sau de a le minimaliza provine din dorinăa lui de a respinge tot ce este freudian ı psihologia sa. el lasa ı nd n urma lucrurile de care ne-am preocupat pı acum. Inconstientul.decurge din specificul unui pretins limbaj oniric care pare cifrat pentru mintea constienta. de unde pot reveni ı mintea noastra ı orice moment. sa simăim. fie pentru ca atenăia noastra este ocupata altundeva. dedesubtul pragului amintirii. la Freud . 6 In psihanaliza trebuie fa cuta distincăia ı ntre impresiile subliminale care pot reveni oricı ı mintea constienta si impresiile refuland n te. ı mare. n Dar ideile uitate nu au ı ncetat sa existe.aspect pus pe socoteala deformarilor operate de cenzura visului. Dar ni se ı mpla tuturor sa vedem. care sı asociate unor tendinăe inconstiente refulate. si ceea ce am numit deja ”refulat„ . caci constiinăa nu poate conserva decı un mic numar de imagini ı plina claritate. Este inevitabil. adeseori n n dupa ani de uitare aparent totala 6. n Astfel se face ca visele. ı efortul de a constientiza refulatul. ı t n n acelasi timp. Sigur n n ca adeseori simpla constientizare nu este suficienta . tot asa na cum un proiector lumineaza o noua parte din peisaj lası nd restul ı ı n ntuneric. Nevroza nu este altceva decı o expresie t de compromis a refulatului. Simptomele nevrotice dispar ı ndata ce pacientul este capabil sa constientizeze tendinăa refulata. devin fenomene naturale ale psihicului. ele sı prezentate nt ı ntr-o stare subliminala. Vorbesc aici despre lucrurile pe care le-am va zut sau auzit constient si pe care le-am uitat mai apoi. sa auzim. si chiar ı acest caz exista fluctuaăii de claritate. nt 46 . sa gusntı ta m lucruri fa ra sa le remarca m. totusi. le-a notat. iar aspectul lor absurd la prima vedere .cı interesul nostru se deplaseaza spre altceva. fie pentru ca excitaăia transmisa simăurilor noastre este prea slaba pentru a lasa ı n noi o impresie constienta. Practica terapiei psihanalitice consta. Desi nu sta ı puten rea noastra sa le reproducem voluntar.

nu exista un inconstient ı n sensul definit de Jung: un soi de banda magnetica pe care se imprima impresiile noastre. i In tinereăea sa crescuse la o ferma de gı asa ı t ste ncı Inconstientul care ” noteaza „ impresiile noastre subliminale este. remarca un miros de gı si realiza ı ste ndata ca tocmai acest miros ı declansase talazul amintirilor8. ele n au o influenăa asupra modului ı care reacăionam ı faăa n n evenimentelor si a oamenilor. daca i se permite accesul la mintea constienta (de ca tre cenzura psihica ). si care era absorbit de o conversaăie serioasa. Jung se refera aici mai degraba la facultatea de memorare a minăii noastre. Noăiunea de ” inconstient„ traduce de fapt ideea ca orice pulsiune psihica ı ncepe prin a fi inconstienta si tinde sa se constientizeze. Privind ı napoia lui realiza ca mersese pe lı o ferma atunci cı i-a aparut prima amintire nga nd din copilarie. In realitate. Nu exista nici o entitate organica ce ar putea fi asimilata inconstientului. fa ra stirea noastra . memoria si inconstientul sı nt doua noăiuni care nu au nimic ı comun. pe care o putem stabili ı ntre afirmaăiile lui Jung si ceea ce psihanaliza freudiana a numit ” inconstient„ . Un exemplu limpede ı acest sens mi-a fost furnizat de n catre un profesor care se plimba la ăara ı mpreuna cu unul din elevii sai. Ideea ca ı n nregistrarea impresiilor se face ı chip inconstient. 8 Aici se afla fa ra ı ndoiala sursa fenomenelor catalogate la capitolul ” d´ja vu„ . I n ndata ajuns acolo. 7 47 . care sı puse de parapsihologi pe seama vieăilor nt anterioare. fa ra ı ndoiala . este singura n relaăie. o figura de stil. El ı propuse elevului sau sa se reı i ntoarca pı na ı locul unde aparusera aceste fantasme. Brusc. el remarca faptul ca firul gı ndurilor sale fusese ı ntrerupt de un val imprevizibil de amintiri datı din prima sa nd copilarie. formala . Nimic din ce urma sa spuna nu parea sa aiba vreun raport cu aceste amintiri. Dar. Fara ca sa ne dam seama.aceste percepăii senzoriale subliminale joaca un rol important ı viaăa noastra cotidiana 7.

Freud a descris multe cazuri care implica uitarea unor amintiri dezagreabile. De aceea gasim printre amintire uitate multe fapte ramase ı n stare subliminala si pe care nu le putem reproduce voluntar Sunetul sirenei readuce pe tapet amintirea iubitului si totodata suferinăa sufleteasca datorata despa răirii. ale i copila riei. amintiri pe care vrem sa le uitam. ea a auzit sirena de vreme rea a unui vapor. O clipa mai tı rziu. Cu toate ncı acestea. Aceasta indispoziăie poate fi numita simptom nevrotic. Alaturi de procesul normal de uitare. Percepăia fusese subliminala deoarece atenăia sa era angajata altundeva. Dupa cum a remarcat Nietzche. atunci cı o imagine. atunci cı mı nd ndria noastra este lezata. ea facuse sa reapara aceste amintiri ”uitate„. ne amintesc cirnd cumstanăe trecute. iar excitaăia nu fusese atı de put ternica ı t sa atinga direct mintea constienta. un miros. el ı nregistrase subliminal acest miros si percepăia inconstienta ı amintise experienăele. 9 48 .mirosul lor caracteristic la sase ı el o impresie durabila . Trecı prin faăa fermei ı cursul plimba rii nd n sale. dar si a amintirilor benigne. Totul se petrece ı la un nsa nivel inconstient. Acest efect pe care ı au percepăiile inconstiente de a del clansa o succesiune de fenomene psihice poate explica apariăia simptomelor nevrotice. Fara sa fi remarcat constient. O fata tı nara. La nivelul constientului tı ra nu ı na nregistreaza decı o indispoziăie. memoria prefera adeseori sa cedeze. mı hnire pe care ı ncercase s-o uite9. n dar uitata . un ı t nceput de deprimare. departe. un sunet. de mult uitate. ea are o migrena acuta si manifesta si alte semne de deprimare. si aceasta i-a amintit inconstient mı hnirea pe care i-a produs-o plecarea barbatului iubit. de pilda. ar putea lucra ı biroul sau plina n de sanatate si de voie buna.

care se manin festa prin intermediul visului. de dialectica constin ent-inconstient. avem de-a face cu un vis de parvenitism. Un exemplu ar putea fi acela al secretarei care este geloasa pe una din asociatele patronului. foarte n vag. Freud a lansat doua ipoteze explicative: prima. mai mult chiar. nu se sinchise ste nici de faptul ca nu are un contract de munca. numai ı schimbul n de noapte. ı viaăa curenta. ne interzice sa dam curs n ostilitaăii faăa de semenii nostri. Este cazul insului care s-a ridicat de jos si a ajuns pe o poziăie sociala foarte ı nalta iar acum ı savureaza reusita amintindu-si ı vis de unde a plecat. Rolul refularii ı expunerea lui Jung este. asa ca munceste practic pe degeaba. desi numele sau figureaza pe lista pe care o utilizeaza. asa ı t el nu ncı pomeneste nimic de instanăele psihice aflate ı conflict. avem aici un conflict puternic ı dorinăa ei erotica de ntre a-si pastra seful numai pentru ea si etica profesionala care ı cere sa execute i ordinele patronului si sa o invite pe asociata. Este cazul unui pacin ent care urmatorul vis repetitiv: El viseaza ca munceste din greu ı ntr-un atelier tehnic. singur cuc. In realitate. In exemplul sau. A te pune ı condiăiile de munca cele mai n 10 49 . ea raspunde ca a i ”uitat„ sau ca a fost distrata. refularea este practic identica cu uitarea. mi se pare absurd„.”Sa muncesti ı ntr-un atelier. Ea nu va admite ı ruptul can pului. mai precizeaza el. Sa mai adaugam la etica profesionala si educaăia morala care.pentru ca sı dezagreabile si incompatibile.numai un nebun ar putea face asa ceva!„ . Cu toate astea este scrupulos ı n n privinăa muncii sale. motivul autentic al n acestei omisiuni 10. Ea uita ı ntotdeauna s-o invite pe aceasta persoana la conferinăe. Psihologii nunt mesc aceasta refulare. noapte de noapte si fara salariu. Confruntat cu vise neplacute de acest gen. Adeseori. secretara uita s-o invite pe asociata patronului pentru ca este geloasa pe aceasta. dupa cum se vede. ”In realitate afirma visatorul . nici macar ı forul ei interior. ı ntr-o mizerie cumplita. atı etica profesionala. A doua si n ipoteza aduce ı discuăie o tendinăa masochista inconstienta. Pentru Jung. cı si cea morala pot merge pı la ext t na cese scrupuloase care nu mai au nimic raăional ı ele. Uitarea este pusa ı legatura cu n gelozia. ı condiăii mizerabile. Dar daca ı atragem atenăia asupra acestui fapt.

A doua provine din experienăele nefericite ale copilariei care au lasat urme durabile. Celelalte. si de aceea are tot timpul sa-si reproseze cı ceva. o conduita extrem de scrupuloasa . de ”batut ı n n cap„ etc. Visul nostru implica toate aceste elemente si insista implicit asupra absurditaăii eforturilor visatorului. Altfel spus. Acest ” invers„ este cel care a incitat-o pe secretara sa uite invitaăia. adauga el. Analiza a mai scos la iveala un fapt curios: cuvı ”nebun„ folosit de ntul visator nu trebuie luat ca atare. Exista tot atı maniere de a tea jalnice ı nseamna a te coborıı ochii tai. de a-si subestima valoarea. a te umili.Mulăi oameni comit eroarea de a supraestima rolul voinăei si cred ca nimic nu se poate petrece ı mintea lor n fa ra a fi premeditat. de auto-subestimare se dezvolta. n adica nu-e-bun! Visul ı arata pacientului ca se comporta ı viaăa sa ca un i n om ne-bun. de om lipsit de minte. Dar trebuie sa ı ăa m sa facem o nva distincăie minuăioasa ı ntre conăinuturile intenăionate si neintenăionate ale minăii. oare. ăı n snesc dintr-o sursa care nu este identica cu eul si este inversul sa u. Exista anumite caractere sau firi care se n ı nversuneaza tocmai ı ı n mprejurarile de viaăa cele mai mizerabile. ı t putem spune ca sentimentul abncı surdului este indiscutabil refulat la pacient. n Totusi.care poate merge pı la na manie . problema pe care o pune visul nostru este de ce. Exista multe motive care ne fac sa uita m ceea ce am remarcat sau simăit. masochist. pacientul este un ins fort midabil de exigent cu sine refuzı ”s-o lase mai moale„ chiar si atunci cı nd nd condiăiile exterioare sı deplorabile. Una este cea pe care am sugerat-o deja: firea individului sau ceea ce am putea numi caractere ereditare. ca ı expresia ne-bun. Primele deriva din personalitatea eului. un om care nu este bun. realizarile indiscutabile.ı toate domeniile vieăii sale. Exista oameni care dau cel mai bun nt randament ı asemenea condiăii. 50 . visatorul asociaza la scenariul visului sau ideea ca se comporta ca un nebun? ”Poate ca vreau sa fiu mai catolic decı Papa„. n Inclinaăia morbida de a se minimaliza. ı te n compensaăie. Pe acest fond. ı schimb. ”Nebun„ exprima sentimentul inadecva rii. provine din doua surse. el nu indica nimic nici ı privinăa sanataăii n psihice si nici ı sensul figurat de prost.

inedita . si ea mi-a confirmat ca ea si fratele sau citisera efectiv cartea ı mpreuna cı ea avea 11 ani. Iar atunci cı am gasit acelasi pasaj ı ”Asa grait-a nd n Zarathustra„ am fost frapat de stilul sau particular. I-am scris surorii sale. Un exemplu interesant ne este furnizat de criptomnezie . Am gasit un asemenea exemplu fascinant ı cartea lui n Nietzsche ”Asa grait-a Zarathustra„. desi a scris ceva total nou despre care iniăial nu avea nici cea mai mica idee. el nu va fi capabil sa va spuna . Daca ı ı l ntrebaăi ce a provocat aceasta digresiune. I acest context nu cred nd n ca Nietzche ar fi comis deliberat un plagiat. Din ı mplare.o amintire disimulata . diferit de al lui Nietzsche. Poate ca nici n-a remarcat ma car schimbarea de direcăie a gı ndirii sale.ne aminti aceste lucruri. Un autor dezvolta o serie de argumente sau scrie scenariul unei povestiri urma rind continuu un plan prestabilit cı brusc se angajeaza ı nd ntr-o direcăie divergenta . La prima vedere. opera pe care crede ca nu va fi va zut-o niciodata . citintı sem relatarea acestui incident ı ntr-o lucrare publicata ı n 1835 (cu o jumatate de secol ı nainte ca Nietzche sa-si scrie cartea). In cazurile de acest gen exista ı ntr-adeva r o rememorare a amintirilor chiar daca nu ne da m seama. pare sa -i fi venit o idee noua . o imagine diferita sau o intriga secundara . Totusi putem uneori sa ara ta ca ceea ce a scris se aseama na ı ndeaproape cu opera altui autor. Acelasi lucru poate sa i se ı mple unui muzician care a auzit cı ntı nd 51 . mai degraba cred ca acea ı mplare reaparuse inopinat din inconstientul ntı sau cincizeci de ani mai tı rziu. Am fost convins ca Nietzsche trebuie sa fi citit si el cealalta carte. care mai traia ı nca. ı care autorul reprodun ce aproape cuvı cu cuvı un incident consemnat ı nt nt ntr-un jurnal de bord al unui vapor din 1686.

de percepăii si intuiăii. Refularea este un act nt mecanic. Acest material subliminal poate cuprinde tot soiul de trebuinăe. asa cum este respiraăia sau defecaăia. Acest material a devenit inconstient pur si simplu pentru ca nu mai exista. ı mpiedicat sa se constientizeze. Oricare dintre aceste fenomene psihice poate deveni parăial. inducăii. 11 52 . atunci cı nu nd devine o funcăie psihica de sine sta ta toare sau o entitate mistica .Jung nu sta ruie. O ideea sau o imagine a retrecut din inconstient ı constient. deducăii si premise. Pe de alta parte. Unele din gı ndurile noastre ı pierd energia si efectiva si devin subliminale (adica nu mai primesc aceeasi cantitate de energie constienta) pentru ca nu mai au pentru noi acelasi interes. atı refularea cı si t t uitarea nu sı fenomene psihice premeditare. de gı nduri raăionale sau iraăionale. pentru ca nu mai au nici o legatura cu ceea ce ne preocupa sau pentru ca. dupa cum am mai spus. inconstientul descris de Jung este preconstientul. ca sa spunem asa. nu este totuna cu uitarea.era copil niste cı ntece populare ce i se prezinta la maturitate sub forma unei misca ri simfonice. Refulatul nu pa ra seste mintea constienta pentru ca nu mai exista loc pentru el. Refularea. Schema de inconstient oferita de Jung. dintr-un motiv oarecare. Totusi este posibil ca ea sa ne ajute sa ı năelegem conăinutul materialului subliminal din care se pot produce spontan simbolurile viselor noastre. alungat. loc pentru el ı mintea n constienta. dorim sa le ı ndepartam din mintea noastra 11. El poate cuprinde o ı ntreaga gama de sentimente. este o schema statica . n Tot ce am spus ı prezent despre inconstient nu este n decı o schiăa superficiala despre natura si funcăionarea t acestei pa răi complexe a psihicului uman. de impulsuri si intenăii.dupa cum am observat deja . temporar sau definitiv inconstient. de concluzii. ci pentru ca este respins. asupra ca reia .

Daca aceasta uitare nu s-ar produce. oriunde descoperim transmiterea orala a unui set de idei care le presupune. Exista un mare numar de controverse ı acest n sens. cu caracter colectiv. Prezenăa acestor paradigme nu poate 12 53 . Descoperirea ca inconstientul nu este doar un simplu depozitar al trecutului nostru. de pilda. la fel cum conăinuturile constiente ale minăii noastre pot disparea ı inconstient. ca ”e ceva necurat la n n mijloc„. vise. Profesorul Culianu. indiferent de spaăiu si timp. n noi. care nu au fost niciodata constiente. reputatul savant disparut prematur dintre noi. fantezii. pot aparea. Ele se nasc din profunzimile obscure ale minăii noastre ca un lotus si constituie o parte foarte importanta a psihicului subliminal12. arata. Analiza comparata a religiilor a scos la iveala anumite scheme care se repeta. Pornind de la alte premise. ca ipoteza jungiana a inconstientului arhetipal nu este necesara pentru a explica producerea unor reprezentari. creatoare. si fara o influenăa din recta. tot astfel alte conăinuturi. nu fara justeăe. a uita este normal si necesar ı aceasta privinăa. ca el este umplut de asemenea cu germenii situaăiilor psihice si ideilor viitoare. iar mintea ne n noastra ar fi stı njenita pı la insuportabil. Putem avea impresia. mitologeme etc. Culianu arata ca asemenea producăii apar ı chip necesar. ca ceva este pe punctul de a patrunde ı constient. ca ”ceva pluteste ı aer„.De fapt. ı nu ı nsa ncape ı ndoiala ca pe lı amintirile unui trenga cut ı ndepartat care a fost constient pot aparea din inconstient si idei noi. conăinuturi care nu au fost niciodata constiente. a determinat noutatea atitudinii mele proprii cu privire la psihologie. Acest lucru este ı na n asa masura de cunoscut astazi ı t toăi cei care au habar de ncı ceva psihologie ı recunosc. l Totodata. ı ntreaga noastra experienăa ar ramı ı stare subliminala. n deoarece astfel se face loc ı mintea noastra pentru noi impren sii. noi idei etc.

ı literatura. Totusi. Daca oferim minăii noastre un set de idei oarecare atunci ea produce toate expresiile culturale. Mintea. Opinia lui Culianu. este un soi de moara care macina fara ı ncetare gı nduri. Dupa cum am mai spus deja. nu ar fi vorba de o mostenire filogenetica a unei capacita ăi miraculoase de a produce asemenea lucruri . cu anumite amendamente. care au ca punct de plecare si schema de organizare setul de idei dat. Jung atribuie inconstientului virtuăi care nu intra ı domeniul de interes al psihanalin zei clinice. matematicianul Poincar´ si chimistul Kekule datoreaza. Prin urmare. dupa propria lor marturie. la un soi de inspiraăie creatoare care este. spunea Culianu. Ga sim n ma rturii evidente ı acest sens ı ı n n nsasi istoria stiinăelor. influenăe reductibile la materiale culturale. Mulăi filozofi. mi se pare mult mai apta sa explice apariăia unor materiale psihice ” arhetipale„ ı n visele si fanteziile omului modern.cum susăine Jung -. spirituale etc. Pretinsa experienăa mistica a lui Descartes care i-a revelat ı ntr-o fi explicate ı ntotdeauna prin influenăele exercitate de o cultura asupra alteia. evident. Jung se refera aici. Am avea de-a face cu materiale psihice reziduale n din ziua ı care a precedat visul. ı muzica sau ı descoperirea stiinăifica. importante descoperiri unor imagini revelatoare bruste aparute din inconstient. n n n este ceea ce se numeste ı mod obisnuit geniu. artistice. De pilda. mai n degraba .Gasim exemple ı acest sens ı viaăa cotidiana unde dilen n mele sı uneori rezolvate printr-o reevaluare neasteptata a nt problemei. ci de o ” programare„ culturala a minăii noastre care produce gı ndurile ı funcăie de anumite scheme n de organizare. Facultatea de a atinge un filon deosebit de bogat din acest material si de a-l transforma eficace ı filozon fie. 13 Freud admite si el ca o serie de preocupa ri din starea de veghe pot apa rea ı vise. Insa acest proces nu are nimic de-a face cu inconstientul psihanalizei. un proces psihic involuntar. artisti si chiar savanăi ı datoreaza si unele din cele mai bune idei unor inspiraăii bruste provenind din inconstient13. 54 .

oameni foarte autoritari si suspiciosi. De ce si 14 55 .fulgerare ordinea stiinăelor14 releva dintr-un fenomen analog.” ca la metrou„ . Dar ” mersul pe burta „ ı evoca si faptul ca multa l vreme a ascuns pa rinăilor ei. Jung afirma ca o serie de materiale onirice nu pot fi reduse la experienăele tra ite aievea de visa tor.la ı mpla ri sau gı ntı nduri care au existat cı ndva ı mintea constienta a n visa torului. (N. si a-l pa ra si pe actualul. Materialul visului la Freud ı constituie imprel sii din starea de veghe. In realitate. De pilda .dupa o munca de asociere susăinuta . adica ascunde intenăia ei de a-si procura un alt serviciu. intenăia ei de a veni la Bucuresti. unde ı ga sise actualul post. mai comod. o pacienta viseaza ca se afla ı ntr-un subteran . modalitatea ı care n aceste materiale rasar din inconstientul nostru si voi examina atunci forma ı care se exprima ele.) 15 Aluzia la ” fenomenul memoriei„ se vrea o noua replica la teoria freudiana a visului.si asteapta un ” troleu„ [sic] care sa o duca ı centru. Obn serva ca troleul este de fapt metrou sau viceversa. mai pe larg. Ea asociaza la ideea de subteran faptul ca ” merge pe burta „ . S i aceasta pentru ca la prima vedere visa torul nu le poate asocia cu asemenea ı mpla ri. Pentru moment ma voi n mulăumi sa remarc ca facultatea pe care o are psihicul nostru de a produce asemenea materiale inedite este semnificativa mai ales atunci cı vrem sa explicam simbolismul viselor. l Voi descrie mai tı rziu. Romancierul Robert Louis Stevenson a visat povestea care constituie cartea ”Dr. nd caci experienăa mea profesionala m-a facut sa constat ı repen tate rı nduri ca imaginile si ideile conăinute ı vise nu pot fi n atribuite numai unui fenomen al memoriei. De aici rolul memoriei. care nu au trecut niciodata pragul constiinăei15. Visul din 1916 ı care Descartes ı n ntrevedea ” arborele stiinăei„ . Ele exprima gı nduri noi. o structura onirica oricı ntı t de complexa poate fi redusa . A. Jekyll si Mister Hyde„ dupa ce ani de-a rı ndul a cautat ceva care sa exprime sentimentul profund pe care ı avea privitor la dubla personalitate a fiinăei umane.

adica ı ta inuieste n si intenăiile adeva rate de teama unui refuz din partea tata lui.atı taina ? De teama ca tata l s-ar putea opune. opăiunita lor ei. Asadar. ı loc sa o ia prin centru. 56 . tot pe sine: cablurile electrice)! Aceasta construcăie ciudata . pe de alta parte.„ Observa m ca din relata rile pacientei apar doua idei care se bat cap ı cap: pe de o parte. ca ar trebui n nt sa-l iau de departe pe tata. Aceste atitudini. drumurile sı mai bune« „. nu este deloc ” diplomata „ . la turalnice (m-am uitat curı pe harta si am observat ca locuiesc tocmai la marginea nd Bucurestiului). fara diplomaăie. Desi. ambivalenăa purta rii pacientei faăa de tata l ei. Cı ndva mama sa i-a reprosat acest lucru: ”Imi gasisem de lucru la Bucuresti si i-am spus-o lui tata ı ultimul moment. pe sina tramvaielor. mama. iniăial. metrou-troleu. adica nu se sfieste sa spuna verde ı n faăa ceea ce gı ndeste. contrare. subteran. sugereaza .ci cu o reprezentare plastica a purta rii ei alternative care ı mbraca o forma bizara . oarecum. S i tot tatal apare si ı amintirile ei legate de ideea de a merge ı cenn n tru. ı schimb. ea ” merge pe burta „ .ciudatul vehicul metrou-troleu . m-a certat ca nu sı diplomata. deci. rezulta si din structura ciudatului vehicul oniric despre care pacienta nu poate spune nimic ı stare de veghe: metrou (care merge. unde oricum n e mai frumos. analiza minuăioasa a ideilor ei contradictorii a rezolvat ” taina„ lui. nu avem de-a face cu o idee care nu a existat niciodata ı constiinăa n visa toarei . vehiculul straniu nu-i evoca nimic pacientei. ca sa nu mai aiba nimic de n obiectat. pe sine) si ” tron leu„ (care merge la suprafaăa si. nt Tot despre centru este vorba si ı obiceiul pacientei de a spune cuiva n verde-n faăa. Adica. ca de obicei. tot ce gı ndeste. Ori de cı ori vine la Bucuresti ca sa o vada : ” tata o apuca cu te masina numai pe drumuri pline de hı rtoape. ”nu o ia pe ocolite„.

In viaăa cotidiana reflecta m asupra a ceea ce vrem sa exprima m si alegem maniera ca mai frapanta de a vorbi. o persoana cultivata va ı ncerca sa evite o metafora heterogena pentru ca ea poate deforma efectul spuselor sale. Dar visele au o textura diferita . S i totusi. un vis nu seama na deloc cu o poveste relatata de mintea constienta . Dupa cum am remarcat deja. Visa torul este asaltat de imagini care par contradictorii si ridicole. iar lucrurile cele mai banale pot sa ı mbrace un aspect ı nta tor sau ı ncı nspa imı tor. nta S-ar putea sa ne para straniu ca mintea inconstienta lucreaza cu materialele sale ı ntr-o maniera atı de diferita t de schemele aparent disciplinate pe care le putem impune gı ndurilor noastre ı stare de veghe.III. De pilda . este dificil sa ı năelegem visele. simăul timpului este abolit. stra duindu-ne sa oferim remarcilor noastre o coerenăa logica . daca ne n 57 . Funcîia viselor Insist asupra originii vieăii noastre onirice pentru ca ea este solul ı care majoritatea simbolurilor ı ga sesc orin si ginea cresterii lor. Din nefericire.

impresiile noastre constiente se ı mpletesc cu elemente inconstiente care au o semnificaăie psihologica pentru noi. 1 58 . nici de maniera ı care el amplin In realitate.da m osteneala sa ne amintim un vis. desi nu avem cunostinăa de existenăa acestui sens subliminal. adica poate trece ı n inconstient. Freud a insistat asupra nd interpretarii pornind de la asociaăiile visatorului aratı ca atunci cı ne nd nd dam silinăa sa asociem pe marginea elementelor visului luate separat acesta capata sens . Lumea antica a apreciat visul si i-a acordat valenăe divinatorii Freud afirma el ı nsusi ca atracăia pentru vis i-a fost indusa nu de lumea stiinăifica. Probabil ca acest punct va deveni mai clar daca ı ncepem prin a lua cunostinăa de faptul ca ideile care ne preocupa ı timpul vieăii noastre diurne. publicul profan acorda interes viselor ı ciuda aspectului n lor confuz. si de aici unul din motivele care fac visele de neı năeles pentru omul profan. Dimpotriva . De fapt. ci de tradiăia n populara care se ı ncapaăı neaza sa acorde visului o semnificaăie si un sens. Ba chiar ceea ce reăinem ı mintea noastra n constienta si putem reproduce dupa dorinăa se asociaza cu ceva inconstient care coloreaza ideea ori de cı ori este te amintita . sensul lor (si importanăa lor afectiva pentru noi) devine din ce ı ce mai imprecis atunci cı n nd le examina m ı ndeaproape. idei aparent disciplin nate. Nu-i mai puăin adevarat ca omul profan abordeaza visul ı ntr-o maniera mecanica atunci cı apeleaza la carăile de vise. apel care lipseste ı cazul n aplicarii metodelor de descifrare populare. Motivul este ca tot ce am auzit sau resimăit poate deveni subliminal. Dupa logica experienăei diurne normale visele nu au sens si de aceea avem tendinăa sa nu ăinem cont de ele sau sa ne declara m total derutaăi de ele1. sı mult mai puăin precise decı ne place sa o crent t dem. ı majoritatea ei ostila unei abordari raăionale. Ceea ce este specific interpretarii psihanalitice este tocmai acest apel la asociaăiile visatorului. contrastul este frapant.

sau cı nd nd comunica m cuiva contemplaăia noastra . 2 59 . Fireste. complexe personale de coloratura n afectiva . pornesc de la supoziăia ca ele semnifica mai mult sau mai puăin acelasi lucru pentru cei care ma asculta . acest ceva inconstient difera de la o persoana la alta. nu numai ı ı n năelegerea pur intelectuala a termenului. t politica a persoanelor respective2. religioasa . chiar si atunci cı este vorba de persoane care are acelasi fundal cultund ral. Iar variaăiile de sens sı fireste. aceste variaăii sı n nt Variaăia de sens a cuvintelor obisnuite provine din aceea ca ele ra scolesc ı noi. cu cı difera mai mult experienăa sociala . t cate. Dar tocmai restricăia ” mai mult sau mai puăin„ importa aici. descoperim adeseori variaăiile cele mai surprinza toare. apusul de soare ra mı un ne apus de soare. ” bani„ . o ı năelegere ı ntr-o maniera care ı este particulai ra . o experienăa proprie. Cu toate astea. fiecare tra ieste.fica sau deformeaza concomitent sensul convenăional. ci mai ales ı valoarea afectiva care ı este n i atribuita si ı aplicaăia ei. Cı utilizez ı nd ntr-o conversaăie cuvinte ca ” stat„ . te nt variaăia este imperceptibila si nu joaca nici un rol practic. Ori de cı ori conceptele sı identificate cu cuvintele. emoăional. Atunci cı admira m un apus de soare. Fiecare din noi recepăioneaza orice noăiune generala sau abstracta ı contextul sa u mintal propriu si. ” sa na tate„ sau ” societate„ . Fiecare cuvı are un nt sens usor diferit pentru fiecare persoana . de pilda . Motivul acestor variaăii este aceea ca o noăiune generala se integreaza de fiecare data ı ntr-un context singular si ca ea este deci ı năeleasa si aplicata ı ntr-o maniera personala . cu atı mai marnt. prin n urmare. odata pronunăate. In general. Dar ı ndata ce o definiăie exacta sau o explicaăie precisa devin necesare. Ceea ce ı confera un relief personal este experienăa i subiectiva .

fiecare concept al minăii noastre poseda propriile sale asociaăii psihice4. de pilda . sa respingem aceste diferenăe considerı ndu-le superflue sau nuanăe de care nu ar trebui sa ne sinchisim pentru ca ele nu au prea mult de-a face cu nevoile vieăii cotidiene.subliminale. experienăa individuala a binelui. ı ntreaga existenăa . Jung atribuie conceptelor noastre raăionale o ” umbra „ inconstienta care reprezinta tocmai acest caracter subiectiv al experienăei personale. nt t ele sı si elemente mitologice (pitagoricienii le-au consint derat ca divine). Dar noi ignora m acest aspect atunci cı nd le utiliza m ı ntr-un scop practic3. la numa r si la operaăiile care se pot face cu numere. este totusi mai mult decı ba t n t nuim. nt Chiar si conceptul filozofic sau matematic cel mai riguros definit. este parăial incognoscibil. Dar faptul ca ele exista arata ca pı si cele mai pozitive conăinuturi ale minăii constiente na sı incerte. ca atare. este subiectiva ı raport cu n ideea absoluta de Bine. In fond. 3 60 . despre care nutrim convingerea ca nu conăine decı ce am pus ı el. ncı Am putea. Pe scurt. 4 Concepăia pe care o dezvolta Jung aici aminteste de teoria platoniciana a ideilor absolute. Pitagoricienii va d ı numere ceva de n natura divina pentru ca ei reduc ı ntregul univers. Chiar si numerele pe care le folosim pentru a face operaăii aritmetice sı mai mult decı am crede. In conformitate cu aceasta teorie. Daca asemenea asociaăii variaza ı intensitate (ı funcăie de importanăa relativa a n n acestui concept ı cadrul personalita ăii noastre totale sau n de natura celorlalte idei si chiar de cea a complexelor care Caracterul ” divin„ al numerelor nu trebuie privit ca o particularitate mistica ce le este proprie. asa ı t oamenii nu au cunostinăa de ele. El este un eveniment psihic si. avem de-a face si aici cu o convenăie. evident.

Imi amintesc de un vis pe care l-am avut si pe care l-am ga sit foarte dificil de interpretat. Dar ı analiza viselor. un Reprezenta rile minăii constiente sı asociate cu alte idei si chiar nt cu complexe inconstiente care explica de ce ele capa ta o semnificaăie aparte de la un om la altul. ele devin foarte importante. unde n n psihologul are de-a face cu expresii ale inconstientului. cum sugereaza Jung. desi am visat ceva foarte banal: o odaie ı ncuiata cu cheia sau trenul pe care l-am pierdut5. ale gı ndurilor noastre constiente. Chiar si ı vis obiectele lumii materiale n care par sa aiba o semnificaăie univoca ı viaăa reala capa ta semnifin caăii speciale pentru visa tor. pe ma sura ce se scufunda mai adı sub nc pragul minăii constiente. ca ci ele sı ra da cinile. De aceea obiectele sau ideile curente pot ca pa ta ı vis o n semnificaăie psihologica atı de puternica ı t noi ne t ncı trezim profund tulburaăi. care au mult mai puăina culoare deoarece le-am dezbra cat de majoritatea asociaăiilor lor psihice. De pilda . In timp ce ı mintea constienta noi ne menăinem ı limitele n n afirmaăiilor raăionale. Ba chiar este cu putinăa sa se transforme ı ceva n cu totul diferit. 5 61 . Unul din motive este ca ı n n vis aceste concepte pot exprima sensul lor inconstient. atunci cı visa m ca am piernd dut trenul. In acest vis.ı sı asociate ı inconstientul nostru) este posibil ca ele i nt n sa ajunga pı la a modifica caracterul ” normal„ al conna ceptului. tra im o emoăie intensa tocmai pentru ca acest tren pierdut semnifica ceva special pentru noi: poate o ocazie pierduta care nu se mai ı ntoarce. Imaginile viselor noastre sı mult mai pitoresti si mai nt frapante decı conceptele sau experienăele care sı corest nt pondentele lor ı viaăa diurna . Aspectele subliminale a tot ceea ce ni se ı mpla joaca un rol insignifiant la prima vedere ntı ı viaăa noastra cotidiana . nt aproape invizibile.

Aceasta dorinăa de emancipare personala aparea atunci ı ntr-o maniera simbolica: visatorul urma sa ı nchirieze o camera la mansarda. mi s-a n rca ı mplat adesea ı viaăa mea profesionala ca cineva ntı n sa -mi denatureze cuvintele. Totusi. faptul ca am redus acest fragment de vis (ı realitate visul este n mult mai lung) la expresia respectiva nu ı epuizeaza sensul. atı de des ı t nu mi-am mai t ncı dat silinăa sa ma ı ntreb daca acest lucru m-a enervat sau nu. Ideea ca i ”arde gazul de pomana„ ı evoca visatorului faptul ca eforturile sale ı i n direcăia realizarii unui proiect la care ăine foarte mult sı zadarnice. Dar nu puteam sa va d nici un raport ı na ntre acest fapt si tentativa de a-mi sa ri ı cı . Un vis ı care se punea problema ambiăiilor sale de a i n se descurca pe cont propriu fara ajutorul familiei. acest episod ı evoca un alt vis. spunı ndu-si ca plata gazelor ı revine proprietarului i apartamentului. O expresie uzuala talmaceste sensul acestui vis: ”a arde gazul de pomana„. Totusi. mi-am dat seama curı sensul visului meu: nd. ı avertizeaza n l ı ca chiria solicitata de proprietar este mai mare decı face. masturbarea (”a arde gazul de pomana„ = ”a o freca„ = masturbare). n Expresia. In actualul nsa t vis apare o inversiune: nu chiriasul (visatorul) va ”plati„ (pentru faptul ca eforturile sale nu sı ı nt ncununate de succes) ci ”proprietarul„. Alte asociaăii ale visatorului evoca. Cı nt t priveste aluzia la proprietarul caruia i-ar reveni plata gazelor. Cineva. ı vis. mi Iata un vis asemanator ı care se ilustreaza o zicala foarte cunoscuta. De fapt. banala ı Austria. noi avem interesul sa pa stra m un control constient asupra reacăiilor noastre emoăionale si tocmai acesta era. Du kannst mir auf den n Buckel steigen (poăi sa -mi sari ı cı ). n Cineva viseaza ca ı semineul sau arde un foc de gaze si ca nu se sinchin seste de risipa de gaz.oarecare ı ncerca sa se apropie de mine prin spate si sa -mi sara ı cı . In Biblie se povesteste 6 62 . Nu stiam nimic despre acest om decı ca n rca t preluase una din remarcile mele si-i deformase sensul pı la grotesc. un dicton austriac apa ruse ı vis sub forma sa vizuala . semnifica de n rca fapt: ” Puăin ı pasa de pa rerea ta„ 6. de asemenea.

isprava lui Onan care a refuzat sa se conformeze legii mozaice si si-a risipit samı ı loc de a-si fertiliza cumnata. deformat. nu tu trebuie sa » platestiâ . ca ”proprietarul„ este de fapt Dumnezeu. Numai El poate hotarıı destinul tau. de genul celei ilustrate de propriul sau vis. ele nu epuizeaza sensul total al visului. Acesta afirma ca aspectul absurd. ceea ce pretinde Jung atunci cı se arata interesat.pare sa spuna el . mai precis. ı nd n interpretarea sa. al viselor noastre ar fi opera cenzuri psihice. De aici provine ideea de ”plata„. parăial. 7 ” Travestirea„ este o noua aluzie la teoria visului lui Freud. unor idei care nu mai au nimic sexual ı n ele. ı sensul de ispasire a unei n nesupuneri faăa de Divinitate. Este. dupa cum am mai va zut. nu este ı ntotdeauna bine venit. Din nefericire. Totul se datoreaza pur si simplu dificulta ăii de care ne izbim ı general ı sesizarea conăinutului n n 7 afectiv al limbajului simbolic . ci Dumnezeu. Visul pare sa exprime un protest ı mpotriva Proniei si o consolare pentru visator: ”Daca ceea ce faci este zadarnic. Cı se produce asa ceva .Am putea spune ca un asemenea vis este simbolic. de ce sa-ăi asumi vina faptului ca esti » neproductivâ ?„ Dincolo de complicaăiile psihice legate de practica masturbarii.nu e din vina ta. Visele nu vorbesc ı ntotdeauna prin proverbe si cuvinte de duh. totodata.nu este vorba de o travestire deliberata ı mprumutata de vis. care deformeaza conăinutul latent al ideilor visului. 63 . complicaăii pe care insista psihanaliza freudiana. Sau. ca si alte expresii uzuale. deoarece el este responsabil de viaăa ta. Accentul pus de Jung pe expresiile familiare. Jung vrea sa evite. Dumnezeu l-a pedepsit cu năa n asprime. ci indirecta . observam ca aluziile sexuale servesc.ceea ce se ı mpla mi nd ntı adeseori . pentru a-si impune propriile sale opinii. S i de vreme ce tu nu ai nici un fel de raspundere n faăa de propria ta viaăa. daca arzi gazul de pomana . Inăelegem. ı ntrucı el nu reprezinta situaăia ı t ntr-o maniera directa . acolo unde apar asemenea expresii verbale. cu ajutorul unei metafore al ca rei sens iniăial ı scapa . nu atı de complexele sexuale ale visatorului. cı mai ales t t de ceea ce face inconstientul visatorului cu aceste complexe. ideile freudiene despre vise.

si am ı ăat sa ı nva ndepa rta m elementele fanteziei atı din limbaj.In viaăa cotidiana trebuie sa expunem lucrurile cı se t poate de precis. Un ba stinas al junglei africane. 9 Primitivul atribuie obiectelor si fiinăelor lumii materiale anumite ı nsusiri ı virtutea unei programa ri culturale. va uita total acest gest atunci cı nu este ı gostita . Mai degraba putem spune ca anumite emoăii provocate de unele reprezenta ri sau asociaăiile sale pe marginea unor reprezenta ri . puteri care ne par stranii si inacceptabile9. faptul de a fi constient . n are ı constiinăa acestor proprieta ăi psihice8. nd ndra 64 . pierzı concomitent un aspect ce caracterizeaza mentand litatea primitiva . Desigur ca acest cod de reprezenta ri colective poate fi suportul proiecăiilor psihice inconstiente. de pilda . persoanele anxioase evoca adeseori caracterul fast sau nefast al animalelor. tı ra fata na care numa ra petalele florii pentru a avea sau nu confirmarea ca este iubita .ı sensul ı care ı n n năelegem noi. El primeste la nastere si n succesiv ı fazele de iniăiere ı misterele tribului un cod de repren n zenta ri colective convenăionale asociate obiectelor si fiinăelor lumii materiale.i se impun ı ntr-un mod obsedant. al plantelor. asta zi. plantelor. Credinăa ı n maleficitatea pisicii negre care ı taie calea este un exemplu ı acest ăi n sens. delirant. Asa se explica faptul ca nu sı ntem tot timpul afectaăi de superstiăii. pietrelor. Urmele acestui cod pot fi ga site si azi ı superstiăii si pren judeca ăi oculte: de pilda . Primitivul. ci numai ı momentele de viaăa n caracterizate printr-o constelare afectiva puternica .de aceste conăinuturi psihice. Cei mai mulăi dintre noi au respins ı n inconstient toate asociaăiile psihice bizare atasate fieca rei idei sau fieca rui lucru. Astfel. vede ziua un aceste opinii se traduc prea des prin expresiile nefericire de genul ” dificultatea de a sesiza conăinutul afectiv al limbajului simbolic„ ! 8 Este fa ra ı ndoiala o exagerare sa credem ca primitivul este constient . el atribuie nca animalelor.banale pentru noi . cı si din gı t t ndirea noastra . pietrelor etc. si ca nu sı produsul activita ăii sale mantale delint berate. ı ceea ce-l priveste.

Copilul. care nu se exclud mutual. iar omul va avea impresia ca soarta lor este comuna . a vra jitorului. ca si cum ar deăine ı custodie sufletul si vocea n sa. desi ı dau seama ca nu au nici pene. de pilda . ntı Mi s-a ı mplat nu numai o data ca persoane cultivate. iar atunci cı se manifesta spontan crend dem ca se ı mpla ceva anormal. Gı n ndirea omului adult modern se bazeaza pe discriminarea dintre percepăie si dorinăa (fantezie). I. Ele pot fi stimulate ı n nsa de dorinăele refulate ale individului. cap. ba chiar si spiritul unuia din stra mosii tribului. Sau poate sa -l considere un na suflet animal. Un copac poate juca un rol decisiv ı viaăa unui n primitiv. Indienii din America de Sud afirma ca sı papagalii Aras nt rosii. credinăe sau reprezenta ri. In universul primitivilor lucrurile nu sı sepant rate de frontiere atı de riguroase ca ı societa ăile noastre t n ” raăionale„ 10. 10 65 . Nu acesta este cazul la copil si la primitiv. Noi tra im ı ntr-o lume ” obiectiva „ pe care am despuiat-o de ceea ce psihologii numesc identitate psihica sau ” participare mistica „ 11. Dar tocmai acest halo de asociaăii inconstiente da aspectul colorat si fantastic universului primitivului12. sa -l astepte an de an cu aceeasi emoăie. poate descoperi cu regret ca Mos Cra ciun nu exista si cu toate astea continua sa creada ı existenăa lui. aceste fenomene ra mı dedesubtul pragun lui constiinăei. 12 Acest univers exterior ” colorat„ afectiv al primitivului este interiorizat la omul modern.animal nocturn si ı recunoaste ca o ı l ncarnare temporara a vı torului. antinomice. 11 Vezi si nota 2. nici aripi si si nici cioc. La noi. Emoăiile omului modern sı oarecum nt autonome ı raport cu realitatea perceputa . Noi nu mai stim nimic de acest halo ı asa ma sura ı t nu-l recunoastem cı ı descoperim n ncı nd l la alăii. ntı Mai degraba putem vorbi de un fenomen constatat ı si azi: nca coexistenăa a doua tipuri de gı ndire.

necunoscutul. Este suficient sa ı nlocuim ideea de ”raăional„ cu cea de ”familiar„ pentru a ı năelege ca nici primitivul si nici modernul nu ”gusta„ cu placere situaăiile neprevazute. ei sı ai diavolului. Un teolog mi-a spus cı ndva ca viziunile lui Ezechiel nu erau decı simptome morbide si ca atunci cı Moise si ceilalăi t nd profeăi auzeau ” voci„ care le vorbeau ei sufereau de halucinaăii. ca de pilda Moise. visul pacientei ne evoca tocmai o asemenea nt confruntare. este si visul unei doamne credincioase. se aseaza n peste ea. Or. la zei14. straniul si ı n general o alta ordine socio-culturala decı cea prestabilita. ndi la spirite. Ca utı sa o ı ture. mı nd nla inile visa toarei nu ı lnesc nici o ntı rezistenăa . Va imaginaăi care a fost panica acestui om atunci cı un fenomen asema na tor i s-a ı mplat ” spontan„ lui nd ntı ı nsusi13. nu sı ispitiăi de diavol ı nt ntrucı oricum. Ceilalăi. de mare ăinuta spirituala. si n Gura ı este ı ı i nsa nclestata si nu poate rosti un cuvı nt. presupus ca asemenea lucruri nu se pot ı mpla omului ntı cu mintea sa na toasa si ca daca avem ı ntr-adeva r viziuni este pentru ca suferim de o afecăiune patologica . Isus etc. ı t ntr-un fel sau altul. nu s-ar ı ndoi de sa na tatea sa mintala : el s-ar gı la fetisuri. Un fenomen de acest gen.inteligente. 14 In realitate universul omului primitiv este la fel de ”raăional„ ca si cel al omului modern. imaginaăii sau chiar viziuni care le-au socat adı Ele au nc. t 13 66 . In realitate. sinistra . Sı ntem atı de obisnuiăi cu natura aparent raăiot nala a lumii noastre ı t cu greu ne putem imagina ca sncı ar putea produce ceva pe care bunul simă nu l-ar putea explica. visa toarea ı aminteste ca ı asemenea cazuri trebuie sa rostesti o ruga ciune. Panicata . acest vis terifiant are o explicaăie foarte simpla : visa toarea citise ı ” Pateric„ ca lupta cu Diavolul este apanajul persoanelor n realizate. la prima vedere total inexplicabil. simpli calugari. Ea viseaza ca doarme ı pat si ca o fa ptura nedeslusita . Omul primitiv. Este un vis de ambiăie si parvenitism. ca si cum fa ptura ar fi fost imateriala . un adeva rat cosmar. expus la un soc de acest gen. sa vina sa ma consulte apropo de vise stranii.

angoasele care se nasc din edificiul civilizaăiei noastre pot fi mult mai terifiante decı cele pe t care primitivii le atribuie demonilor. El suferea de convingerea obsedanta ca avea o tumoare maligna desi nimic de acest gen nu se descoperise ı cursul n zecilor de radiografii. ceva mai grav. ” Of. Imi amintesc de un profesor de filozofie care a venit ı ntr-o zi sa ma consulte apropo de o fobie de cancer. In loc de Dumnezeu sau de ” teama de Dumnezeu„ ga sim o nevroza sau un soi de fobie. ı spumi se el: ” Dar totusi ar putea fi ceva„ . pe care l-am avut ı clinica n mea. Emoăia a ra mas aceeasi. Influenăa maligna a spiritelor rele este admisibila . Intr-o dimineaăa ı care ı ı n l ntrebasem cum ı merge. i el ı ra spunsese ca -si petrecuse noaptea dezinfectı mi nd cerurile cu clorura de mercur. dar este un soc considerabil pentru o persoana civilizata faptul de a trebui sa recunoasca ca durerile de care sufera sı datorate imaginaăiei pe care nu dai doi bani. emoăiile care ne afecteaza sı la urma urmei nt aceleasi. nt Fenomenul primitiv al obsesiei nu a dispa rut nicidecum. stiu ca nu am nimic„ . 67 . Ce-i ba gase ı cap n aceasta idee? Ea provenea dintr-o teama care nu datora nimic voinăei constiente. Era mult mai dificil pentru acest om cultivat sa ma rturiseasca asa ceva decı pentru un primitiv de a se declara t bı ntuit de o fantoma . De fapt. cel puăin ı cazul unei mentalita ăi primin tive. Aceasta este o nevroza sau. dar ca ı cursul acestei n cura ăenii radicale nu ga sise nici urma de Dumnezeu. doar obiectul ei si-a schimbat numele si natura. el ı nsusi medic. probabil.S i totusi. Gı ndul morbid ı absorbea brusc l si poseda o putere proprie pe care nu putea s-o controleze. Atitudinea omului civilizat modern ı aminteste adeseori de un pacient mi psihotic. si aceasta spre mai ra u.

A merge ı napoi ı nseamna a regresa« Identificarea cu Freud la care trimit asociaăiile visului mai are o importanăa suplimentara: ea trebuie sa consoleze visatorul si sa-l asigure ca este un adevarat maestru al psihanalizei. a apa rut si o fobie de cancer care se manifesta ı realitate. care l-a chinuit pı la moarte. pacientul ı ı si ncepuse experienăa psihanalitica printr-o autoanaliza . Ori. El a suportat operaăii dureroase succena sive si a trebuit sa poarte o proteza dentara . Ca si Freud. In paralel. La prima vedere. Dar este interpretat ı ntr-o maniera di15 ferita . Aceasta fa cea penibil efortul de a vorbi si mai ales de a se hra ni. Simbolic. Daca vrea sa se dedice practicii psihanalitice . citise despre viaăa lui Freud si aflase astfel ca ” pa rintele psihanalizei„ a suferit de un cancer la maxilar.el a ra mas acelasi. ca si Freud. se stie ca azi autoanaliza nu este admisa ca ma rturie a unei experienăe analitice temeinice.asa cum dorea pacientul despre care vorbesc aici . nu poseda ı dantura . Inlocuirea regresiunii cu cancerul s-a realizat conform unei analogii interesante ı aceste doua idei: ı astrologie exista zodia cancerului sau a ntre n racului.analizatul trebuie sa se supuna unei psihanalize didactice. pacientul se identificase cu Freud. n Pacientul. El trebuia sa adopte poziăia pruncului nestiutor care suge de la sı nul mamei sale. draga vrem sa folosim o metafora foarte draga scrierilor crestine. cı si prin cele din stare de veghe. un ins cultivat. Altfel spus. ca derea dinăilor visata de pacient exprima tocmai regresiunea psihica de la vı rsta adulta la stadiul sugarului care. Ca maestru nu mai 15 68 . Este vorba de un pacient de psihanaliza care viseaza ı repetate rı n nduri ca i-au ca zut dinăii si ca va trebui sa accepte cu groaza ca fenomenul este ireversibil. nca Putem conchide ı aceasta faza a interpretarii noastre ca fobia reala de n cancer a pacientului era deplasarea temerii legate de aceasta regresiune. atı prin t simptomele din vis. mai va ta ma toare pentru minte . Iar racul este o creatura despre care se spune ca merge ı ntotdeauna ı napoi. pacientul nostru trebuia sa -s i admita noviciatul. evident. sub ı ndrumarea unui analist consacrat. Se punea ı t nsa ı ntrebarea care este detaliul biografic care justifica aceasta identificare? Ra spunsul nu a fost greu de ga sit. Iata un caz de fobie de cancer care nu are nimic din angoasele omului primitiv.

imagini si asociaăii. Un examen mai profund m-a condus la ideea ca asociaăiile si imaginile de acest gen fac parte integrala din inconstient.daca vrem sa ı năelegem tendinăa omului de a crea simboluri si rolul pe care-l joaca visele ı acest conn text. Expresia sugereaza ca ele sı elemente psihice datı nt nd din timpuri ı ndepartate care survin ı mintea omului. mai colorat.Am fa cut multe asemenea comparaăii ı ntre omul civilizat si cel primitiv. analon gii ale ideilor. Ele ı n ntind o punte ı ntre maniera ı care ne exprima m gı n ndirea noastra constienta si un mod de expresie mai primitiv. mult mai pitoresc. Am vorbit deja despre contrastul interesant care exista ı ntre gı ndurile ” controlate„ ale vieăii noastre de veghe si boga ăia imaginilor pe care ni le propun visele noastre. tocmai ı virtutea caracterului lor ” istoric„ . acest mod de expresie se adreseaza direct sentimentelor si emoăiilor noastre. 16 O noua aluzie la concepăiile lui Freud. miturilor si riturilor primitivilor. inteligent sau idiot.asa cum voi ara ta nt mai tı rziu . simbolic. o pubela care recepăioneaza tot ceea ce refuza constientul16). Ca ci ga sim ı multe vise. Aceste imagini onirice au fost numite de Freud ” reziduuri arhaice„ . indiferent de ı nzestrarea visa torului: cultivat sau analfabet. Ele nu sı nicidecum reziduuri moarte sau lipsite de sens nt Ele au o funcăie care le este proprie si o valoare particulara . are nevoie de noviciat si de regresiune. Ele sı esenăiale . Acest n punct de vedere este caracteristic atitudinii celor care considera inconstientul o simpla anexa a constiinăei (sau. ca le ga sim pretutindeni. Aceste imagini ” istorice„ sı lega tura dintre universul raăional al nt constiinăei si lumea instinctului. 69 . In plus.

Iata un exemplu: o femeie era ”celebra„ pentru stupiditatea prejudecaăilor ei si pentru rezistenăa ı ncapaăı nata faăa de orice argument rezonabil. Dupa care o conduse pı la usa si o deschise. Toăi prietenii dvs. nd dar ele nu lasa ı noi nici o impresie profunda . curı mesajul visului a fost ton nd. reacăiona m n ı ntr-o maniera convenăionala atunci cı alăii le folosesc. femeia refuza ı sa admita sensul unui vis care o atingea atı de direct nsa t ı amorul propriu. ceva atı de eficace ı t sa ne determine sa t ncı ne modifica m o atitudine sau un comportament.Acum puteăi sa percepeăi un alt motiv al acestei diferenăe: ı lumea noastra civilizata am despuiat atı idei de n tea energia lor afectiva . Este tocmai ce se ı mpla ı limbajul oniric: simbolismul sa u ntı n are atı energie psihica ı t sı ta ncı ntem obligaăi sa -i da m atenăie. totusi. tusi ı năeles. Visele ei.ea nu s-ar fi sinchisit deloc de discuăie. La urma urmei. Gazda o primi zicı ndu-i: ” Vai ce frumos din partea dvs. 17 70 . na Doamna trecu pragul si intra « ı ntr-un staul. Iniăial. ca aăi venit. si ea trebui sa -l accepte pentru ca nu putea sca pa de senzaăia ca se minte pe sine ı si17. Le folosim ı discursurile noastre. ea visa ca asista la o importanta reuniune mondena . sı aici si va asteapnt ta „ . Dar. Acest limbaj oniric este suficient de simplu pentru a fi ı năeles de mintea cea mai ı ncuiata . ı t ele nu mai provoaca ı noi ncı n reacăii. ı ncapaăı narea si insensibilitatea ei totala la discursul logic se poate explica si altfel. Intr-o noapte. Este nen voie de mai mult pentru a face sa penetreze ı noi anun mite lucruri. Am fi putut discuta cu ea o noapte ı ntreaga fara rezultat . nsa Sensul visului acestei paciente nu mi se pare deloc simplu. foloseau un limbaj total diferit.

sau al celor tra iesc un sentiment de inferioritate si au ı ndoieli privind personalitatea lor profunda . Cu cı mintea este mai mult influenăata de prejudeca ăi. spirituala sau morala are un efect negativ asupra personalitaăii ei. t de erori. rolul ambianăei existenăiale precise a visatorului ı apariăia visului. fara succes. de fantasme si de dorinăe puerile. evenimentele vieăii noastre profesionale sau sociale ne abat atenăia . Visul o consoleaza spunı ”N-ar trebui nd: sa te simăi inferioara faăa de terapeut si anturaj. aducı cu ea o viaăa mai mult sau mai puăin nd artificiala . Ori. Cutare ne stimuleaza sau ne deprima . Funcăia generala a viselor este de a ı ncerca sa restabiMai mult ca sigur ca pacienta ı supraestima pe Jung si anturajul l acestuia (pe care visul ı evoca prin ı lnirea mondene). El trateaza visul ca pe un soi de profeăie salvatoan re care nu are nimic de-a face cu realitatea existenăiala a visatorului. de natura si de adeva r. Impotriva acestui pericol cauta sa lupte. Caracterul artificial al inn terpretarii lui Jung rezulta si din refuzul visatoarei de a o admite. foarte ı ndepa rtata de instinctele normale. din nou. constiinăa noastra este tulburata constant de asemenea incidente si este expusa aproape fa ra apa rare ı faăa lor. t n care se ataseaza ı ı n ntregime de lumea exterioara . Fie ca ne da m sau nu seama. Dar aceasta l ntı supraestimare intelectuala. cu atı mai t mult se la rgeste pra pastia deja existenta pı la disocierea na nevrotica . toăi sı nteăi o apa si un pamı nt„. tocmai acest lucru este pagubitor ı terapie. In viaăa t n noastra constienta sı ntem expusi la tot soiul de influenăe.Asemenea mesaje ale inconstientului sı de o impornt tanăa mult mai mare decı se crede ı general. pacienta.lucruri care ne poate incita sa ne angaja m pe ca i care nu convin individualita ăii noastre. S i n aceasta cu atı mai mult ı cazul persoanelor extravertite. prin ı ncapaăı narea ei de a accepta discursul logic al terapeutului. Jung nu observa. 71 . care risca sa fie anihilata.

El dezvolta o pasiune aproape n morbida pentru formele cele mai periculoase de alpinism. In zadar. Teama de n ca dere evoca frica ei ca nu ı va putea menăine multa vreme ” platsi forma„ . am va zut ı ndata pericolul care ı l ameninăa si am ı ncercat sa dau multa greutate avertismentului. Un nt n astfel de vis de zbor. S ase luni mai tı rziu el a pa sit la propriu ı gol. Visul compenseaza deficienăele personalita ăii lor si ı avertizeai za totodata de pericolul demersului lor. ca un soi de compensaăie. Am mers pı la a-i spune ca visul sa u ı prevesteste moartea na i ı ntr-un accident la munte. la un moment dat. Imi amintesc de un ba rbat care era prins fa ra sca pare ı niste afaceri necurate. s-a va zut depa sind piscul unui munte ı nalt si ca lcı practic ı gol. ca va trebui sa amestece pa rinăii ı afacerile ei personale. ı nsoăit de fobia de ca dere. Individul poate ca dea pe sca ri sau poate avea un accident de masina 18. nt cei care au o foarte buna opinie despre ei ı nsisi sau cei care fac proiecte grandioase fa ra lega tura cu capacita ăile lor reale. viseaza ca zboara sau ca se pra busesc. Este ceea ce numesc funcăie complementara (sau de compensare) a viselor ı constituăia n noastra psihica . are o pacienta care ı si doreste din inima sa se descurce pe cont propriu ı viaăa . Daca nu se ăine cont de aceste avertismente se pot produce accidente adeva rate. Incerca sa se depa seasca pe sine. n 18 72 . Un ghid l-a observat atunci cı n nd Visele de zbor si de ca dere sı foarte dese ı zilele noastre. Cı nd n nd mi-a povestit visul. pentru a-l convinge sa se potoleasca . Aceasta explica de ce cei care sı lipsiăi de realism.leasca echilibrul nostru psihologic cu ajutorul unui material oniric care reconstituie subtil echilibrul total al ı ntregului nostru psihic. Intr-un vis.

Mai mult ca sigur ca ele exprima dorinăele erotice ale pacientei care ı au ca obiect pe l psihanalist. 19 73 . n Eu am realizat pericolul care o ameninăa.” ca si cum ar fi pa sit ı gol„ . Ea nu implica neapa rat o relaăie cauzala de ntı la vis la accidentul mortal. La puăina vreme a fost atacata salbatic ı padure de un pervers sexual. Coincidenăa visului cu realitatea. 20 Daca visele care evocau o situaăie ca cea ı mplata ı realitate ntı n s-au petrecut ı timpul curei psihanalitice. Cı ı explicam despre ce e vorba refuza cu indignare sa nd i admita.ı mpreuna cu un prieten cobora pe o coarda ı ntr-un loc dificil. Nu exista nici un fel de magie. el respinse coarda . Dar ici unul. Din nou conjunctura existenăiala explica visul. I stare de veghe ea era trufasa si autoritara. ı cazul citat de Jung. dar o fac ı chip halucinant si nu ı n n realitate. dar n avea vise socante care ı evocau tot felul de lucruri neplacui te. lası n ndu-se ı voia unor reverii sublime. iar visa torul ı urmase. n poate fi pur ı mpla toare. Moartea ” voluntara „ a visa torului nu trebuie privita ca un soi de fatalitate datorata inconstientului. Un alt caz tipic este cel al femeii care ducea o viaăa foarte ambiăioasa. Visele noastre exprima desigur dorinăele noastre cele mai tainice. Treptat. Ca zu peste prietenul sa u pe care ı antrena ı ca n l n 19 derea sa si murira amı ndoi . visele au devenit tot mai ameninăatoare si pline de referiri la plimbarile pe care avea obiceiul sa le faca singura ı padure. Visele mi-au revelat faptul ca aceasta femeie dorea ı secret sa i se ı mple un asemen ntı nea incident. Fara intervenăia cı n torva 20 persoane care i-au auzit strigatele ar fi fost ucisa.dul pa propriile ma rturii ale ghidului . asa cum alpinistul cauta inconstient satisfacăia de a gasi o iesire definitiva din dificultaăile sale. ele trebuie interpretate ı n n funcăie de relaăia pacientei cu psihanalistul ei. dar ea refuza sa-mi asculte avertismentele. Brusc. Prietenul sa u pa sise momentan pe un soi de cornisa .

Acesta nu este ı mod n necesar un miracol sau o profeăie. nc 21 74 . daca exista transmitere de informaăie privind viitorul ı n vis. Noi ne ı ndreptam treptat spre aceste dezastre fara sa ne dam seama de pericolul care se acumuleaza. nu sı de fapt vise. De aceea.21 Mı misterioasa poata sa na ascunda si capcane. Dar se ı mpla la fel de des sa nu conăina nici un fel de puntı nere ı garda.profetice . acest fenomen nu este identic cu visul. ci Cresus care. Profeăiile onirice nu sı vise. Ea s-a ales cu cı teva oase rupte . a presupune ca ele constituie un fel n de mı binevoitoare care ne va salva la timp nu este deloc na justificat. nt Altfel spus. care spune regelui Cresus ca daca va traversa Halys va distruge o mare ı mparaăie. pot uneori sa anunăe anumite situaăii cu mult mai ı nainte ca ele sa se produca. El nu se supune legilor psihice care duc la formarea viselor. credea el. Visele. Visele ne adreseaza adeseori avertismente de acest gen. asadar.el si-a pierdut viaăa. Pentru a exprima lucrurile ı ntr-o modalitate mai pozitiva. sa spunem ca uneori visele sı inspirate de o innt tenăie binevoitoare iar alteori nu. Visele acăioneaza uneori ca si Oracolul din Delfi. nt 22 Totusi nu profeăia a fost de vina . Dar ceea ce scapa minăii noastre este adeseori perceput de inconstient. Visele profetice. Nu ne putem permite sa fim naivi ı interpretarea viselor. orbit de la comie si de dorinăa de glorie.nici altul nu se astepta sa-si plateasca dorinăele cu un preă atı t de mare. iar el ne poate transmite informaăii prin intermediul visului. Multe nenorociri din viaăa noastra au o poveste inconstienta lunga. ci se Freud a studiat visele paranormale . S i numai dupa ce a suferit o ı ngere totala nefericitul a ı nfrı năeles ca ı mparaăia res22 pectiva era a sa. nu a cercetat mai adı sensul ei. n Ele se nasc ı ntr-o minte care nu este tocmai umana.si a tras o concluzie mai adecvata .

Cu alte cuvinte. aveau parăial ca scop acela de a arata cu ce se soldeaza cı stigurile si pierderile. Dar aceste cuceriri s-au efectuat cu preăul unor enorme pierderi a caror amploare de abia ı ncepem sa o ı ntrevedem. agresivitatea. Daca am vrea sa caracterizam aceasta minte. Jung a susăinut ı ca arhetipul nu este o reprezentare colectiva nsa constienta . conservarea etc. Aceste fenomene instinctive pe care nu le recunoastem ı ntotdeauna ca atare caci se manifesta sub o forma simbolica joaca un rol vital ı ceea ce am numit funcăia de compensare n 23 a viselor. ne-am apropia de ea mai degraba ı ntorcı ndu-ne la mitologiile vechi sau la lumea fabuloasa a padurii primitive. Nu neg nicidecum marile cuceriri pe care ni le-a adus evoluăia societaăii civilizate. Totodata . Ele continua sa faca parte din inconstient si se exprima numai prin limbajul imaginilor onirice. decı limitı t ndu-ne la constiinăa omului modern. pentru Jung arhetipul echivaleaza pe planul psi23 75 . transmisa pe linie culturala . O idee cel puăin ciudata daca ı năelegem prin instincte sexualitatea. I procesul civilizaăiei am n ridicat un perete desparăitor din ce ı ce mai ermetic ı n ntre constiinăa noastra si straturile instinctive mai profunde ale psihicului si am desparăit-o.mintea unei frumoase si generoase dar si crude zeiăe. Din fericire. Comparaăiile pe care le-am facut. de baza somatica a fen nomenelor psihice.aseamana mai degraba cu un murmur al naturii . ı ntre mentalitatea primitivului si mentalitatea omului civilizat. cel t care a ı nvaăat sa ”se controleze„. Omul primitiv era mult mai mult guvernat de instinctele sale decı descendentul sau omul modern. nu am pierdut aceste straturi instinctive fundamentale. ”raăional„. ci o predispoziăie inconstienta colectiva de a produce structuri simbolice ca cele prezente ı mituri n si religii. ı final. mesajele profetice din visele noastre sı dent terminate de instinctele biologice.

aceste doua identitaăi ar trebui ”legate„ pentru a restabili unitatea gı ndirii care include constient+inconstient. o modalitate de gı n ndire specifica. In acest sens. rezulta tulbura ri psihologice. nna 24 Ideea ”legarii„ constientului si inconstientului. ci modalitaăile unei pulsiuni care tinde sa se descarce prin accesul la motilitate. adevarate enigme iniăiatice pentru mentalitatea omului modern. pentru ca sa evolueze paralel24.Pentru a salvgarda stabilirea mentala si chiar sa na tatea fiziologica . trebuie realizata o conexiune integrala ı ntre constient si inconstient. Jung vorbeste de constient si inconstient ca si cum ar avea de-a face cu entitaăi organice distincte. De pilda. adica structura comportamentale ı scute. ı n asa fel ı t ea ı ncı nvaăa sa ı năeleaga din nou limbajul uitat al instinctelor. ”legarea„ constientului si inconstientului ar putea ı nsemna o invitaăie la constientizarea si talmacirea ”mesajelor„ interioare. In realitate. 76 . nu este cu putinăa sa t legi aceste doua instanăe psihice pentru simplu motiv ca ele desemneaza fenomene de alt ordin. I viaăa normala. iar interpretarea lor ı mboga ăeste sa ra cia minăii. In aceasta privinăa simbolurile viselor noastre sı mesagerii indispensabili care transmit informaăiile nt dinspre partea instinctiva spre partea raăionala a minăii umane. Daca apare separare sau ” disociere„ . emisfere cerebrale care ar adaposti chipurile. fiecare ı parte. S i atunci. Traducerea acestor ”informaăii„ interioare ı termenii ı n năelegerii noastre curente. integrarea sensului lor ı n conduita noastra zilnica formeaza ceea ce Jung numeste evoluăia lor (a constientului si inconstientului) paralela. Inconstientul la care se refera Jung exprima dimensiunea ”mitologicofilozofica„ a reprezentarilor noastre curente. desigur. este cı se poate de neinspirata. a evoluăiei lor ”paralele„. ı n năelegerea hic ceea ce biologii si etologii numesc ” patterns of behavior„ . constientul si inconstientul nu desemneaza entitaăi. Fireste ca este inevitabil ca oamenii sa se ı ndoiasca de aceasta funcăie ı ntrucı simbolurile sale trec adeseori neobt servate sau nu sı ı nt năelese. In psihanaliza freudiana.

dar ca erau convinsi ca visele lor nu au sens.viselor este adeseori considerata ca superflua. Dar aceasta asema nare este numai formala . ı funcăie de n care tribul purtarea pı atunci. nt Diviziunea muncii ı lumea moderna aminteste ı buna ma sura de n n mentalita ăile primitive. La fel ı economie: tehnocraăii nt n sı chemaăi sa rezolve problemele economice. Ei puneau acest t fenomen pe seama epocii ı care englezii venisera sa se inn staleze ı ăinutul lor. Aceea ca nu toate visele noastre sı importante (pentru colectivitate). Dar chiar si omul civilizat poate remarca cu Aceasta mentalitate este prezenta si la omul modern chiar daca nu ı mod special ı privinăa viselor. nt 26 Paralela este forăata. membrii acestui trib negau ca viseaza. Dar ı cursul conversaăiilor n rabdatoare si indirecte am descoperit curı ca ei visau la fel nd ca orice om. care priveau prosperitatea tribului. de pilda . pretenăia unui membru ” profan„ al tribului ca visele sale nu au sens poate ascunde si o alta idee. accentueaza latura materialista a t 25 77 . In domeniul politic. dar ca nd visele lor nu ar avea sens. adica ale politicienilor de profesie. adica funcăionarul n englez ı nsarcinat sa se ocupe de acest trib. cı si vraciul pretint t deau ca nu aveau decı vise lipsite de sens. n n exista prejudecata ca numai opiniile ” specialistilor„ . ei acăionau ca si omul modern care crede ca visul nu are importanăa pentru el. aveau o mare importanăa ı ochii lor25. sı autorizate. susăineau ei.. Spre marea mea surprindere. Ei socoteau ca singurele vise care au importanăa sı cele nt ale sefilor si vracilor. ı asumase ı si n ochii lor rolul de a visa aceste vise privilegiate. ”Visele oamenilor obisnuiăi nu valoreaza nimic„. na Atunci cı oamenii acestui trib admiteau ca visau. pur si simplu pentru ca nu-l ı năelege 26. S eful districtului. Numai acestea. n Nenorocirea era ca atı seful tribului. raăionala. Pot da ca exemplu experienăa pe care am avut-o ı ntr-un trib primitiv din Africa orientala. Omul modern nu acorda importanăa visului ı ntrucı cultura sa stiinăifica. In realitate.

ca acesta ı i modifica favorabil sau defavorabil dispoziăia psihica. n 29 Asa zisele ” chei de vise„ . In acelasi context. incapabil sa integreze tendinăele inconstiente si care se refugiaza ı nevroza . ca si cum am putea cumpara pur si simplu o lucrare de consultat ı care sa gasim traducerea unui simbol dat29. ı mplarea unui prieten care afirma n ntı hotarı ca el nu viseaza niciodata. nd nsa legate de un pacient care acuza simptome nevrotice. Nici n vieăii. asa ı t ncı nu le putem pune ı legatura fara precauăii speciale 28.ocazia unui. nu 78 . 28 ” Inconstientul dement„ este din nou o expresie neinspirata . Visul a fost sesizat totusi ı chip subliminal. Exista oameni atı de dezechilibraăi t mental. 27 Este interesanta. ncı Trebuie sa avertizez aici cu privire la analiza confuza sau incompetenta a viselor. foarte ca utate de publicul cititor. de a reăine un vis.daca o face. a visa este o pierdere de vreme. insistı asupra viselor. Rareori un vis este atı de impresionant sau revine ntı t iar si iar ı t oamenii sa doreasca sa-l interpreteze 27. devenea pentru el ceva degradant. La un moment dat a avut un vis el ı nsusi si s-a trezit cuprins de spaima. o minte unilaterala este separata de un inconstient iraăional sau ”dement„ la fel de unilateral. de care nu-si aminteste ı ntotdeauna. ı t este foarte periculos sa le interpretezi visele. visele lui erau uitate ı ntotdeauna. Analiza a scos la iveala un fapt un fapt curios: pentru ca era de parere ca a te ocupa de vise. El era de parere ca preocuparea mea t pentru vise este inutila pierdere de vreme. Mi-a cerut sa-l interpretez. ı ntreprinzator nu are vise sau nu se ocupa de vise . fragil. Nu exista nimic ” dement„ ı inconstientul nostru. este ca si cum s-ar coborıpe sine. Este aici un prejudiciu narcisic ı mpotriva caruia psihicul visatorului mobilizase angoasa. ı acest sens. limitı ı interpretarea lui la interesele pur terapeutice. Poate exista ı un eu n nsa imatur. I ncı ntrun asemenea caz. De obicei asa se n ı mpla. El credea ca un barbat activ. Psihanaliza. a creat o categorie de ”speciand listi ai visului„. faptul de a visa. n I ansamblu este cı se poate de stupid sa credem ca ar n t exista metode prefabricate si sistematice pentru interpretarea viselor.

Un vis tipic al copila riei este cel ı care visa torul devine infinit de mic sau infinit n de mare sau trece dintr-o extrema ı alta ca. Maniera ı care inconstientul completeaza n sau compenseaza mintea constienta variaza atı de mult de la t un individ la altul. 79 . Exista cazuri de persoane care au avut acelasi vis din copilarie pı na la batrı neăe. cele ı care te baăi n cu arme inutilizabile sau fara putinăa de aparare. la modul absolut. ı n n Alice ı ş minunilor. ı sensul ca nu ofera n informaăii profetice. nt Printre aceste motive gasim caderea. cele ı care n alergi fa ra sa ajungi undeva etc. Un motiv ar fi acela ca aceste persoane nu pot admite ca visele au numai un caracter ” profan„ . Este adevarat ca exista vise si simboluri izolate (pe care prefer sa le numesc ”motive„) care sı tipice si revin adeseori. visele ı care esti n urmarit de animale salbatice sau de oameni ostili. ca utı sa nd si explice astfel visele. Un vis de acest gen este ı general un efort penn tru a compensa un anumit defect ı atitudinea visatorului n au. de pilda . zborul.nu exista nici o interpretare determinata si l directa a viselor. ı care esti n insuficient sau absurd ı mbracat ı locuri publice. Visul recurent este un fenomen demn de remarcat. ı care esti n n grabit sau pierdut ı ntr-o mulăime confuza. nici o eficienăa . ı acest sens. si ı ncearca sa le ga seasca semnificaăii oculte.un simbol care apare ı vis nu poate fi sustras minăii individun ale care ı viseaza . ı t este imposibil sa stabilim ı ce masura ncı n am putea clasifica visele si simbolurile lor. Surprinde ı ca exista persoane n nsa care desi s-au la murit ı aceasta privinăa apeleaza totusi la ” cheile de n vise„ sau la diferitele liste de simboluri gata interpretate. Dar subliniez din nou ca aceste n ara motive trebuie considerate ı contextul visului si nu ca n niste cifre ale unui cod de valoare universala 30. Trebuie luat ı considerare n ” contextul visului„ . 30 Jung insista totusi asupra faptului ca simbolurile onirice nu pot fi interpretate automat.

El conăinea un volum ı pergament. pe care vroiam sa-l verific.avea un laborator ı care studia anatomia comn parata a pestilor. nd Cu puăina vreme ı nainte de a fi avut acest ultim vis comandasem unui librar o culegere clasica din alchimistii Evului Mediu. mai precis. El se viseaza adeseori la mare. De pilda . am deschis una din n n aceste carăi si am gasit o mulăime de imagini simbolice surprinzatoare.vizavi de viaăa. ı vacanăa . l Acolo se gaseau mobile vechi interesante. dintr-o opera despre care gı ndeam ca este probabil ı legatun ra cu alchimia bizantina. Gasisem un citat. ” Motivele recurente„ nt sı anumite teme. ” Visele recurente„ sı impresii tra ite care se repeta cu obstinaăie. vacanăa la mare. n nd care era ilustrat cu imagini fascinante. Sau el poate sa se traga dintr-un traumatism care l-a marcat pe individ cu o cicatrice caracteristica. Cı m-am trezit inima-mi batea cu putere. vise recurente si motive onirice recurente. ı vis. Uneori era vorba de apartamentele parinăilor mei morăi de multa vreme. datı din secolul al XVI-lea. Visul poate anticipa. La cı teva saptamı dupa visul cu ni cartea necunoscuta am primit un pachet de la librar. ı ultimul vis. care revin. ı care tatal meu . iar spre sfı rsitul seriei de vise am descoperit o biblioteca veche cu carăi necunoscute mie. iar mama mea avea un hotel pentru fantome. ı mod general. pe care ı primisem mostenire.spre marea mea n surprindere . unul nt n n din motivele recurente ale unui pacient este marea. un eveniment important din viitor 31. n 31 80 . De obicei aceasta aripa necunoscuta a casei mele era un edificiu istoric vechi si uitat. ce ı mi aminteau si ele de visul meu. simbolice. I ntrucı redescoperirea princit piilor alchimiei devenise o parte importanta din munca mea Exista . nt Sı visele caracteristice nevrozelor traumatice. totodata. I final. Eu ı nsumi am visat mai mulăi ani la rı acelasi motiv ı nd n care descopeream o parte despre care nu stiam nimic din casa mea.

ı vacanăa . Iar aripa necunoscuta reprezenta o anticipare a unui cı de mp interes si de cercetari care scapa ı constiinăei mele. Interpretarea este nuanăata ı n funcăie de situaăia visa torului ı momentul producerii visului. simbolul personalitaăii mele si al cı mpului ei constient de interese. Din nefericire. dar visele sale. care reduce visele la tendinăe sexuale. n ı mpreuna cu familia sa (soăia si pa rinăii). In exemplul citat la nota 31 visa torul viseaza ı n repetate rı nduri ca se afla pe litoral. Casa era. ca si n cele ale lui Jung. Marea ı sugereaza visa torului mai multe i lucruri: ” . Din nca acel moment n-am mai visat niciodata acest vis 32. Intr-unul din aceste vise. Vacanăa este pe terminate si ei hota ra sc sa mai dea o ultima raita pe malul ma rii. la fel de dogmatic ca si scoala freudiana . cel puăin ı acest caz.ceea ce este. visa torul se viseaza la mare. ” motivele recurente„ nu trebuie interpretate ı ntr-o serie cauzala . Visa torul pa seste spre mare si ı baga picioarele ı apa . Cu alte n cuvinte. imposibil. Am descoperit recent ca apa nu se n 32 81 . ne povesteste el. Numai ca n t la Jung accentul este pus pe interesele constiente ale visa torului. ı vacanăa . Ca si Freud. Dupa experienăa mea. n evident. refulate.Am scris un eseu scurt despre simbolismul apei si ı special al n ma rii ı vise. nu se repeta identic. Jung nu observa mulăimea factorilor care interfereaza ı n existenăa sa si ı imagineaza ca ultimul sa u vis din seria respectiva si nu are nimic mai bun de fa cut decı sa -i prevesteasca un eveniment t intelectual viitor. dar nu datorita polua rii. fireste. ı n speăa pe preocupa rile sale intelectuale. mai precis seria de si ” motive recurente„ onirice (vezi si nota 31). Reducăionismul interpreta rii jungiene nu este cu nimic mai presus.ı calitate de pionier al psihologiei. decı cel freudian. Jung procedeaza cu visele sale ca si cum si-ar fi asimilat ı totalitate inconstientul . motivul visului meu n recurent era usor de ı năeles. aceleasi motive onirice capa ta un alt sens ı alte situaăii de n viaăa ca si cum ele ar deveni pa răile unui limbaj specific utilizat de vis pentru a exprima orice. Ciudat lucru nisipul este cenusiu spre negru. si n In limbajul stra zii ” a-ăi ba ga picioarele„ este o expresie care denota dispreăul faăa de ceva. Jung ı trateaza propriul vis.

limiteaza la sensuri legate de descompunere. o lucrare antica chineza pe care a citit-o ı tinereăe. Cartea este concomitent un manual de ı năelepciune. Am va zut ce regrete te ine apasa atunci cı ı moare cineva drag si descoperi peste noapte ca a nd ăi ı nsemnat ceva pentru tine (acest aspect ı aminteste precis de decemi sul socrului meu care era na scut ı ntr-adeva r ı ntr-o zodie de apa ). Alte idei legate de apa trimit la anumite persoane care sı nt na scute ı zodii de apa . Ea poate fi folosita pentru a investiga viitorul si a stabili conduita care se impune pentru a avea succes. de circa 35 de ani . . Poate un nisip vulcanic. adica de moarte. Aceasta scurta caracterizare ı aminteste visa torului nostru . ntı . De obicei sı nera bt nt da tor sa ma ı ntorc acasa .un i ba rbat cultivat. n . cu atı mai mult cu cı mama mea t t este ı etate si mı n ine-poimı se va stinge. Am mers ı mpreuna pentru ca am redescoperit brusc valorile familie. fa -ăi de cap. Ceva natural care pare foarte interesant pe malul ma rii. Purificarea poate fi desigur si morala . funebra . In faăa morăii iminente oamenii adopta 2 atitudini se spune: una hedonista . ı vacanş.Nisipul cenus iu. la modul ” trage tare pe ultima suta „ . dizolvare.„ Tonalitatea generala a visului pare pesimista . nd nimicului.La mare. ı ntr-un cuvı de moarte. Sı extrem de excitat si nera bdarea ı nt mi provoaca dificulta ăi gastrice. Este clar ca raita pe care o mai da m ı mi displace pentru ca ı rzie plecarea acasa . Apa este si cea care cura ăa .de ” Cartea schimba rilor„ . cu familia슏 Vara trecuta am fost ı n a ntradeva r la mare ı mpreuna cu familia. de filozofie (confucianista ) si un oracol. ne spa la m cu apa de la chiuveta . iar momentele de ra gaz mi se par prea lungi. spala . sa -mi reiau activitatea. si cealalta ascetica .Vacanş este pe terminate s i mai da m o raita 슏 Ultima zi de vaa canăa este cı se poate de stresanta pentru mine. atunci cı ı pasiona n nd l civilizaăia si cultura Chinei. Nu este un nisip poluat de scurgeri de petrol sau de alge. caracterizata prin depret sie si renunăare lenta la bunurile ” acestei lumi„ . Acolo exista un paragraf care vorbeste despre asfinăitul vieăii. negru슏 S tiu intuitiv ca am va zut undeva asa ceva.. nt In fond. purifica . disociere. Ultimile momente de bucurie pe aceasta lume vor face loc curı neantului. 82 . distreaza -te cı mai ai timp etc.

Dupa cum se pare. (N. Cel puăin. In taoism nu exista nimic asema na tor cu confucianismul. Visul analizat aici trebui integrat ı ntr-adeva r ı suma acestor idei n care constituie interesele culturale ale visa torului. ” Cartea schimba rilor„ etc. contrazice total aceste viziuni.B.sı sugerate nt 83 . Un alt punct de vedere. Am sugerat ce ı si n nseamna acest gest ca expresie verbala si am la sat la urma asociaăiile visa torului. Esenăa taoismului poate fi concentrata ı cuvintele: n ” adaptarea la condiăiile specifice„ . omul nobil trebuie sa se adapteze continuu condiăiilor si ı mprejura rilor sale de viaăa care sı determinate de miscarea mistica nt a Cerului. Gestul respectiv are pentru visa tor o singura interpretare: ” sa ma obisnuiesc treptat cu apa„ . Pe de alta parte ” ı baga picioarele„ ı mare . Sfatul sa u este sa ne nt perfecăiona m continuu. Cultivarea omeniei si drepta ăii ca valori supreme ale convieăuirii si afirma rii sociale nu are nici o relevanăa . ı puritate si cura ăenie sau si n n si mai precis ı valorile de omenie si dreptate promovate de un n Confucius. de Tao al cerului. la omenie si dreptate. aceasta ar trebui ntı sa fie atitudinea omului nobil. ca si cum nimic nu s-ar ı mpla. iar interesele intelectuale (filozofia chineza .cea a vacanăei la mare. sa ne cultiva m mai departe caracterul. Pentru el ambele sı gresite. visa torul a adoptat atitudinea taoista : adaptarea la condiăii. n Am va zut ca elementul central al visului este momentul ı care n visa torul ı baga picioarele ı mare. Confucius pune ı centru eticii sale omenia si corectitudinea ca elen mente absolute ale cultiva rii caracterului omului nobil sau omului mare. Ambele idei .puritatea si moartea . mai exact cu moartea sau cu ideea morăii cuiva. se zice. Interpretarea visului ne va dovedi ı ca tema recurenta este asa cum am spus deja un limbaj nsa oniric.Filozoful din ” Cartea schimba rilor„ nu ı mbra ăiseaza nici una din aceste atitudini. firea. Dar aceasta viziune este una pur confucianista .) sı si ele un suport pentru tendinăele pe care visul le pune nt ı scena .este extrem de atent la om si la valorile umanismului. Aceasta explicaăie ne ofera si interpretarea visului. In taoism. Confucianismul doctrina etica prin excelenăa promovata de Confucius . El reia chiar o tema recurenta . ı speăa el ı n ncearca sa se obisnuiasca cu apa rece a ma rii.adica . cel al filozofiei taoiste.

ne 84 . Pe de alta parte. Analiza viselor Am ı nceput acest studiu subliniind diferenăa dintre un semn si un simbol. ba chiar va da frı liber imensei bucurii provocate de ea.) Concluzia care se impune este urma toarea: visul nostru este legat de moartea a ceva sau a cuiva si exprima totodata ı nclinaăia visa torului de a nu da curs omeniei confucianiste.IV. El va accepta aceasta moarte. criminale. o dorinăa de moarte care nu este n inhibata oniric deoarece si supraeul civilizat este satisfa cut. ı timp ce t l n simbolul trimite mereu la un conăinut mai vast decı t sensul sa u imediat si evident. Nu ne mira deci ca ga sim si ı acest vis. simboconcomitent de simbolismul apei despre care am vorbit mai sus. Adeseori visul este o ı ncercare de mediere a conflictului etern dintre constiinăa morala a individului si tendinăele sale instinctuale. visa torul este asigurat ca nd ra mı un om nobil chit ca nutreste sentimente ostile. dupa un efort de interpretare n pe care l-am scurtat ı relatarea mea. Imbra ăisı formal filozofia taoismului. Fa cı u nd astfel el nu este mai puăin un om nobil deoarece a ı mbra ăisat filozofia taoista . Semnul este ı ntotdeauna mai puăin decı conceptul pe care ı reprezinta .

Oricı de neot bisnuita ar fi expresia pe care i-o da m. constituind connd cluzia logica a unui raăionament sau creat deliberat. Adeseori se pare ca chiar si obiectele inanimate coopereaza cu inconstientul ı crearea formelor n simbolice. 1 85 . fapte si situaăii simbolice.lurile sı produse naturale si spontane. Nimeni nu poate lua un gı mai mult sau mai puăin raăional. Ele sı deci sursa nt principala din care ne extragem cunoasterea simbolismului. ele reapar frecvent si aceasta este suficient pentru a dovedi importanăa lor psihologica . nd Sau sfa rı marea inexplicabila a unor obiecte banale ı ntr-o casa ı care unul din locuitori trece printr-o criza afectin va . nu aluat o pana sau un stilou zicı ndu-si ” acum voi inventa un simbol„ . n n Exista gı nduri si sentimente simbolice. ca ci visul este un eveniment si nu o invenăie. pentru a-i da apoi o forma ” simbolica „ . simbolurile se prezinta spontan. Chiar daca scepticul refuza sa creada ı asemenea n povesti. o asemenea idee va ra mı ı ne ntotdeauna un semn atasat la gı ndirea constienta pe care o semnifica si nu un simbol care sugereaza ceva care nu a fost ı cunoscut.1 Aceste fenomene atestate si ı literatura parapsihologica sı n nt trecute de Jung la categoria sincronicita ş Personal am asistat la un ii. Dar trebuie sa subliniez ca simbolurile nu apar numai ı vise. Nici un geniu. Alte exemple foarte ra spı ndite sı oglinda care se nt sparge sau tabloul care cade atunci cı survine un deces. nt niciodata . Exista numeroase ı mpla ri demne de crezut ntı cu pendule care se opresc ı momentul morăii proprietan rului: cum ar fi cea a lui Frederic cel Mare de la SansSouci. Ele intervin ı tot soiul de manifesta ri psihice. nca In vise.

Este adeva rata remarca scepticului ca simbolurile si conceptele religioase au fost de-a lungul secolelor obiectul unei elabora ri minuăioase si constiente. n 86 . Noi nu n n cunoastem ı decı expresia lor elaborata cultural. este adeva rata si convingerea credinciosului ca obı rsia lor este atı de t ı ndepa rtata ı misterul trecutului ı t par sa nu aiba o n ncı origine umana . care nu datoreaza nimic unei intenăii deliberate. Toate ren prezenta rile religioase. Dar ele sı de fapt ” reprezenta ri cont lective„ care emana din vise si din imaginaăia creatoare profunda . ele sı manifesta ri involuntare. atı nt t din punct de vedere al naturii. totodata . multe simboluri dintre cele mai importante care nu sı individuale ci colective. inconstienta . Aceste fenomene pot fi adeseori interpretate ı ntr-o maniera simbolica si sı legate de acumularea psihica . Este evident ca daca vom presupune ca un vis este simbolic ı vom interpreta altfel decı persoana l t care presupune ca el ı extrage forăa esenăiala de la si asemenea fenomen care provoaca ı ntotdeauna confuzie si groaza . t Acestea sı mai degraba imagini religioase.Exista . De asemenea. Scepticul afirma ca ele au fost inventate. provocate de arhetipurile inconstientului nt colectiv prezent ı toăi oamenii. a unei pernt soane. miturile si misterele au existat mai ı i ı ntı n visele oamenilor.2 Acest fapt. Ambii gresesc. Aceste vise si nsa t fantasme sı spontane. ı fantasmele lor sau ı imaginaăia activa . nt spontane. Ca atare. are o influenăa directa si importanta asupra interpreta rii viselor. dupa cum voi explica mai tı rziu. cı si al originii lor. 2 Acest punct este fundamental ı psihologia lui Jung. Credincint osul le atribuie o origine divina si le considera un produs al unei revelaăii.

Exista idei care nu au pa truns niciodata ı n n mintea constienta pentru ca au fost ı mpiedicate sa o faca de instanăele morale (ı speăa supraeul). Jung continua sa ignore teoria freudiana despre inconstient si implicit despre conăinuturile psihice refulate. -. apoi uitaăi totul atunci cı interpretaăi un vis„ . Din acest motiv am spus mereu elevilor mei: ” Inva ăaăi cı mai mult posibil cele referitoare la simbot lism. Intrucı este de cea t mai mare importanăa terapeutica pentru analist sa sesizeze corect mesajul particular al unui vis (adica contribuăia adusa constientului de ca tre inconstient). aparent la primul etaj ı ntr-un salon agreabil si Voit sau nu. fobii. In acest n din urma caz nu prea ar mai avea sens sa interpreta m visul deoarece nu am ga si ı el decı ceea ce stim den t 3 ja . Aceste conăinuturi revin ı n ntr-o maniera deghizata ı centrul interesului constient fie sub forma simptomelor n nevrotice . nd Acest sfat este de o asemenea importanăa practica asa ı t mi-am impus dintotdeauna sa -mi zic ca nu ı ncı năeleg suficient visul altuia pentru a-l putea interpreta corect. 3 87 . Am visat ca eram ” la mine„ . fantasme delirante etc. ” Refulatul„ nu este nicidecum o idee constienta ca reia i se retrage interesul si se scufunda ı inconstient. ı asa fel ı t sa nu le substitui incern ncı titudinilor si ezita rilor pacientului4.gı nduri si emoăii cunoscute si travestite ı vis. idei fixe. este esenăial pentru el sa -i exploreze conăinutul ı ama nunt. o fac pentru a controla talazul propriilor mele asociaăii si relaăii. Deoarece acest conăinuturi nu au fost niciodata prezente ı minte n este necesar sa le aborda m prin analiza simptomelor si a viselor. fie sub forma viselor. In fond. n In epoca ı care lucram cu Freud am avut un vis care n ilustreaza bine acest punct particular.obsesii. 4 Exista o derogare de la aceasta regula atunci cı psihanalistul nd jungian practica metoda amplifica rii materialului oniric.

Am fost surn prins ca nu mai va zusem pı atunci aceasta camera si na am ı nceput sa ma ı ntreb cu ce seama na parterul. Dar ma tem ca ar fi minimalizat-o considerı nd-o o simpla tentativa de a sca pa de o problema care era ı rean litate a sa. Am crescut ı ntr-o casa veche de 200 de ani. Am coborı ı pivniăa unde am ga sit o usa dı spre o t n nd scara care ducea la o camera ampla boltita . Surprinderea si curiozitatea mea crescura . Visul era de fapt un rezumat al vieăii mele si mai ales al evoluăiei mele spirituale. el ar fi auzit o poveste pe cinste. cu un mobilier de circa 300 de ani. Marele eveniment al zilei era opera lui Charles Darwin.confortabil ı stilul secolului al XVIII-lea. In acel moment m-am trezit. Am coborı si am descoperit ca oda ile erau mai ı t ntunecate. foarte strı . Ea era pavata cu pietre mari. iar pereăii pa reau foarte vechi. Intr-un colă am va zut un inel de fier fixat ı ntr-o dala . Voiam sa va d ı ntreaga arhitectura a casei. ceva nt oase si fragmente ceramice. care ducea la un soi de beci ce mta sema na cu un mormı preistoric si conăinea cranii. cu mobile masive datı din secolul al XVI-lea sau chiar dintr-o perioada nd anterioara . Am ridicat-o si am va zut o alta scara . Am examinat mortarul si am descoperit ca era compus din fa rı me de ca ra mida . cu pereăii acoperiăi de lambriuri de lemn. Evident pereăii erau de origine romana . Cu puăin ı nainte tra iam ı ı uninca n versul medieval al pa rinăilor mei ı ochii ca rora lumea si n oamenii erau guvernaăi de omnipotenăa si providenăa di- 88 . Curiozitatea mea nu ı nceta sa creasca . iar intelectual aventura mea spirituala fusese lectura lui Kant si a lui Schopenhauer. Daca atunci cı a analizat acest vis Freud ar fi urmat nd metoda mea care consta ı explorarea asociaăiilor referin toare la vis si la contextul sa u.

De aceea parterul casei mele era atı de ı t ntunecos. El nutrea ideea ca mi-as fi dorit moartea sa prematura . Credinăa mea crestina ı pierduse caracterul absolut prin si descoperirea religiilor orientale si a filozofiei grecesti. Interesul pe care mi l-a inspirat istoria fusese trezit de studiul anatomiei comparate si al paleontologiei ı timp n ce eram asistent la Institutul de anatomie. cı intenăionam n nd sa ne ı mbarca m spre America. ı special ı domeniul profesional. de silenăios si mai ales nelocuit 5. Eram fascinat de osemintele omului fosil . Sentimentul lui de inferioritate.ı particular de omul din n Neanderthal . Dar nu am ı znit sa -i vorndra besc lui Freud de cranii. Aceasta lume a devenit brusc arhaica si perimata .vina . care era ı obiectul contronca verselor celor mai violente. De fapt. Ajunsese la aceasta concluzie ı urma interesului pe n care ı ara tasem pentru mumiile lui Bleikeller din Breme l pe care le-am vizitat ı mpreuna ı 1909. acestea erau asociaăiile reale ale visului meu. Ma temeam sa nu-i pierd prietenia daca i-as fi revelat lumea mea interioara care i s-ar fi pa rut bizara dupa opinia mea 6. In faăa patriarhului Freud personalitatea lui Jung pa lea. ca ci experienăa ma ı ăase ca aceste teme ı erau dezagreanva i bile. Nefiind absolut sigur Totusi nu ı năelegem de ce parterul casei din visul lui Jung este ı ntunecos si mai ales ce corelaăie exista ı ntre parter si credinăa lui crestina ?! 6 Jung se afla ı ntr-o perioada de ” criza de personalitate„ . Astfel se face ca am ezitat sa -mi exprim propriile mele gı nduri deoarece ı urma unei experienăe recente fusesem n frapat de pra pastia de netrecut care separa concepăiile mele de cele ale lui Freud. de schelete sau de cadavre. ra zbate neı n n ncetat din 5 89 .ı jurul ca ruia se discuta mult si de craniul n pitecantropului din Dubois.

Aici n Jung ı ncearca sa explice pe baze culturale. exterioare vieăii inconstiente. cu atı mai mult cu cı Jung se plı t t ngea mai mereu de lipsa sa de experienăa ı domeniile studiate de Freud. Mi-am dat curı seama ca Freud ca uta ı mine vreo nd n ” dorinăa de nema rturisit„ . i-am spus aproape automat o minciuna privind ” asociaăiile mele libere„ ı scopul de a nu fi n nevoit sa ı ntreprind sarcina imposibila de a-l face sa ı năeleaga constituăia mea psihica foarte personala si total diferita de a lui 7. ı perioada de cooperare zeloasa . 8 Nu este vorba aici de diferenăe de ” constituăie psihica „ . dupa cum vom vedea imediat. Indiferent de formaăia culturala si de interesele eului indivizilor dinamica vieăii lor inconstiente este identica . o alternativa la psihologia "evreiasca " a lui Freud! Jung a ı ncercat sa realizeze asa ceva ı timpul ascensiunii nazismului n si a fa cut mult pentru a ı nlocui lexicul psihanalizei freudiene cu un vocabular mai adecvat idealurilor naăional-socialiste. 90 . refularea instinctelor sexuale si agresive. o psihologie naăional-socialista care sa se adreseze germanilor. S i aceasta m-a determinat sa -i scrisorile adresate. conflictele sale cu Freud. ı speăa . De aceea. lui Freud. 7 Nu stim ce ı năelege Jung prin diferenăa de ” constituăie psihica „ ! Este probabil ca ı aminteste aici despre ambiăiile sale de a constitui si o psihologie ariana . O ı ncercare sortita esecului.de psihologia mea. ba nuiala lui Freud privind intenăiile agresive ale lui Jung nu este deloc deplasata . Intotdeauna si pretutindeni ga sim refulare si. Dar admiraăia fa ra egal pe care n i-o ara ta lui Freud ascundea o ostilitate o forma certa . Dar nd este un exemplu bun care ilustreaza dificulta ăile de care ne izbim ı analiza efectiva a unui vis atunci cı nu ăin nd nem cont de diferenăele care exista ı ntre personalitatea analistului si cea a analizatului 8. Trebuie sa -l rog pe cititor sa ma scuze ca m-am oprit atı asupra ı ta ncurca turii ı care m-am aflat atunci cı am n nd avut de gı sa -i vorbesc lui Freud despre visul meu. De n aici teama de a nu-si pierde ca la uza intelectuala si profesionala .

Nu era deloc elegant si nici moral. viaăa mea si universul meu ca sens. faăa de reputaăia si talentul lui. din raăiuni si scopuri care ı erau proprii. ceea ce am fa cut prin intermediul facil al minciunii. dar daca n-as fi facut-o as fi riscat un conflict definitiv cu Freud. Aceasta supoziăie a avut aprobarea sa. aversiune care se deplaseaza ı pe planul conflictului superfluu de ” realita ăi„ nsa culturale. Jung ı nsusi asociaza vizavi de aceste imagini interesul sa u pentru anatomia comparata (o noua aluzie de diferenăiere de natura ” culturala „ ) si. Acest interes tra deaza de fapt ceea ce Freud cauta ı visul lui Jung. si nu ma simăeam capabil de asa ceva din mai multe motive.sugerez ca craniile pe care le visasem constituiau probabil o referinăa la unii membri din familia mea ca rora le-am dorit moartea dintr-un motiv sau altul. Interpretarea osemintelor din visul lui Jung ca expresii ale dorinăei sale de a-si suprima ” pa rintele„ spiritual nu este deplasat. dar eu n-am fost satisfa cut de aceasta soluăie trucata . pentru paleontologie. Este vorba de aversiunea faăa de Freud. Vezi si notele 7 si 8. ı n special. Nu era visul lui Freud . Aceasta intuiăie a fost atı de puternica ı t t ncı nu am mai avut decı ideea sa ies cı mai repede din t t aceasta situaăie ı ncurcata . conform urma toarelor asociaăii: ” Eram n 10 9 91 . In timp ce ca utam un ra spuns convenabil la ı ntreba rile lui Freud am fost brusc tulburat de o intuiăie privind rolul pe care ı joaca factorul subiectiv ı comprehensiunea l n psihologica . Problema opoziăiei dintre realitatea mea culturala si realitatea altuia ascunde la Jung ostilitatea pe care el o neaga . opunı realitatea mea unei structuri teoretind ce axate pe o mentalitate stra ina mie9. Intuiăia mea era ı năelegerea brusca si neasteptata ca visul meu ma avea pe mine ı nsumi.era visul i meu si i-am ı năeles imediat mesajul10.

ale ca rui teze na steau vii dispute si controverse la acea vreme . ca el ı doreste moartea lui Freud . personalitatea psihica a visa torului ı individualitatea sa nu mai are posibilitatea de n a se manifesta.sugerata de ra ma siăele omei nesti. ı ntr-un fel ” stra mosul„ sau pa rintele sa u. Daca trata m aceasta analiza ca pe o tehnica mecanica . 92 . In acelasi context nu trebuie neglijat faptul ca interesul lui Jung pentru osemintele omului fosil tra deaza . Jung nu sesizeaza acest lucru si se revolta ı mpotriva evidenăei. Visul a operat o deplasare de la Freud la omul preistoric.e vorba evident de Sigmund Freud. au stat la baza visului sa u . Ea este mai puăin o tehnica pe care o putem ı nva ăa si aplica urmı reguli.Acest conflict ilustreaza un punct esenăial al analizei viselor. ı mpotriva interpreta rii lui Freud.11 Doream ca procesul de vindecare sa fascinat de osemintele omului fosil . faptul ca Jung se ocupa de soarta operei lui Freud.declara Jung . ı jurul ca ruia se discuta mult si de craniul n pitecantropului« care era ı nca obiectul controverselor celor mai violente„ . In al treilea rı nd. cı mai ales un schimb diand t lectic ı ntre doua personalita ăi.ı particular de n omul din Neanderthal. lucrul cu sugestia hipnotica mascheaza fenomenul transferului. ea nu este aplicabila orica rui pacient deoarece nu toăi oamenii pot fi hipnotizaăi. Este surprinza tor faptul ca desi evoluăia ulterioara dramatica a relaăiilor profesionale si amicale dintre Freud si Jung a confirmat-o. pe de o parte. fa ra ı ndoiala . De asemenea. iar problema terapeutica este redusa la aceasta simpla ı ntrebare: care va domina si care va fi dominat. dintre analist si visa tor? Am renunăat sa practic hipnoza din acest motiv precis: nu voiam sa -i impun altuia voinăa mea. pe de alta parte. Sublinierile mele din declaraăia lui Jung scot ı evidenăa n adeva ratul obiect al interesului sa u care era tot om. 11 Freud susăinea ca terapia prin hipnoza nu are rezultate satisfa ca toare pe termen lung. Jung ra mı ı tributar ” psihologiei„ sale si nu realizeaza sau nu ne nca admite ı nclinaăiile sale oedipiene care.

Cu cı ne depa rta m mai t mult de ea. n trebuie sa ı năelegem la fel de bine trecutul omului ca si prezentul sa u. ca ci mult depinde de calita ăile mentale si morale ale fieca reia dintre ele. asa ı t sa -si poata modela viaăa dupa propria sa ncı dorinăa . 93 . ar trebui mai ı i sa cunoastem mai ntı bine fiinăele umane reale cu care avem de-a face. De aceea comprehensiunea miturilor si simbolurilor este esenăiala . al ca rei efect ar fi fost pasager. daca vrem sa vedem lucrurile ı justa lor perspectiva . si cu atı mai mult risca m sa ne t ı nsela m. Individul este singura realitate. Scopul meu era de a proteja si de a menăine intacte demnitatea si libertatea pacientului meu. cu atı mai mult ı substituim idei abstracte t i despre Homo Sapiens. In acest secol de bulversa ri sociale si de schimba ri rapide este de dorit sa stim mult mai mult despre fiinăele umane luate individual. S i totusi.vina de la pacient si nu din sugestia aplicata de mine. Din aceasta disputa cu Freud am realizat pentru prima oara ca ı nainte de a construi teorii generale cu privire la om si la psihicul sa u.

un bolnav va povesteste n un vis ı decursul unei conversaăii. Aceasta ipoteza implica faptul ca visul este un fenomen psihic normal. Aceste ele- 94 . Dar cı este vorba n nd de vise obsedante sau puternic ı rcate afectiv. asocinca aăiile personale pe care le propune visa torul nu sı nt suficiente pentru o interpretare satisfa ca toare. Aceasta metoda convine tuturor cazurilor obisnuite. cele ı care o ruda . cu ajutorul ca rora ı putem explora toate aspeci tele.V. In aceste cazuri trebuie sa lua m ı considerare faptul (pe care n Freud l-a observat si l-a comentat primul) ca ga sim ı n vis elemente care nu sı individuale si nu pot fi extrant se din experienăa personala a visa torului. un prieten. Arhetipul ın simbolismul viselor Am sugerat deja ca visele deăin o funcăie compensatoare. nt Multe vise pot fi interpretate cu ajutorul visa torului. care furnizeaza concomitent asociaăiile si contextul imaginilor onirice. prin care reacăiile inconstiente sau impulsiile spontane sı transmise la mintea constienta .

tot astfel trebuie sa ne astepta m sa ga sim ı minte o organizare analoaga . Ma refer la dezvoltarea biologica . preistorica si inconstienta a minăii. Acest psihic incredibil de vechi este fundamentul minăii noastre.” reprezenta rile colective„ . despre care am vorbit deja. la omul arhaic al ca rui psihic era aproape de cel animal.si temele mitologice. S i n cerceta torul care are experienăa explora rii minăii umane poate vedea analogii care exista ı ntre imaginile mentalita ăii primitive . sı ceea ce nunt meste Freud ” reziduuri arhaice„ . nici mintea n-ar putea fi un produs fa ra istorie. atunci cı se refera constient la trend cut. 1 95 . adica expresii psihice pe care nu le poate explica nici un incident al vieăii individului. S i prin ” istorie„ nu vreau sa vorbesc de cea pe care o construieste mintea. care par sa fie ı scut. Ochiul exersat al anatomistului sau biologului ga seste multe urme ale acestui tip iniăial ı corpul nostru. Dupa cum biologul are nevoie de anatomia comparata. dupa cum structura corpului nostru se fondeaza pe tipul cel mai general de structura a mamiferelor. Asa cum nici n corpul. originale si connna stituie o mostenire a spiritului uman 1. Dupa cum corpul omului este o ı mpletire complexa de organe sau fiecare organ ı parte este rezultatul unei n lungi evoluăii istorice.mente. cu ajutorul limbajului si a altor tradiăii culturale. psihologul nu se poate lipsi de o ”anatomie comparata a Freud vorbeste explicit de aceste componente psihice ereditare atunci cı observa ca intensitatea unor afecăiuni nevrotice nu poate nd fi pusa numai pe seama importanăei incidentului traumatic tra it de pacient.

Se crede adeseori ca termenul ” arhetip„ desemneaza imagini sau motive mitologice definite.psihicului„. Exista . dar motivul ı nsusi ra mı acelasi. Daca el nu este echipat astn fel. cı si a celeilalte. reprezentare care poate varia considerabil ı n detalii. dar sa si cunoasca mitologia ı sensul sau cel mai larg. Arhetipul rezida ı tendinăa de a ne reprezenta asemen nea motive. ı loc sa fim nedumeriăi si derutaăi atunci n cı le aborda m. de pilda . de pilda. nimeni nu poate identifica analogiile importante. nd ” Arhetipul„ este ı realitate o tendinăa instinctiva la fel n de precisa ca si impulsul care ı mpinge pasa rea sa -si construiasca cuibul sau determina furnicile sa se organizeze 96 . pe care le-am numit ” arhetipuri„ sau ” imagini primordiale„ . Criticii mei au presune pus gresit ca as vrea sa vorbesc de ” reprezenta ri mostenite„ si ı consecinăa au respins ideea arhetipurilor ca n fiind complet falsa . ar trebui sa fim ı ma sura n sa le ı năelegem. Ei nu au ăinut cont de faptul ca daca arhetipurile ar fi fost reprezenta ri originale ale constiinăei noastre (sau mostenite de ea). Nu este posibil. Dar acestea din urma nu sı nimic altceva decı reprezenta ri constint t ente: ar fi absurd sa presupunem ca reprezenta ri atı de t variate ar putea fi transmise ca mostenire. a fost atacat constant de oameni care nu poseda o cunoastere suficienta a psihologiei viselor si a mitologiei. fa ra a-si pierde schema fundamentala . Astfel spus. t t Punctul meu de vedere privitor la ” reziduurile arhaice„ . ı practica este necesar ca psiholon gul sa aiba o experienăa suficienta a viselor si a celorlalte expresii ale activitaăii inconstiente. sa evidenăiezi analogia dintre un caz de nevroza compulsiva si clasica posedare demonica daca nu ai o cunoastere exacta atı a uneia. multe reprezenta ri al motivului fraăilor dusmani.

n bazı ndu-se pe materiale clinice adunate de-a lungul timpului. Ceea ce noi numim ” instinct„ este o pulsiune fiziologica perceputa de simăuri. adica a refulatului ı accepăia freudiana . Ele reapar ı orice epoca si n pretutindeni ı lume. fa ra pretenăii culturale. deoarece visele lor conăineau imagini a ca ror origine nu o puteau ga si ı amintirile lor sau pe care erau siguri ca nu le-au n transmis copiilor lor. ele ı si reveleaza prezenăa numai prin imagini simbolice. reverii. El afirma . Am luat din Dezvoltarea teoriei arhetipurilor sau a inconstientului colectiv este una din contribuăiile jungiene cele mai importante la studiul psihicului abisal. Orint ginea lor nu este cunoscuta . chiar si acolo unde nu este posibil n sa explici prezenăa lor prin transmiteri din generaăie ı n generaăie. Dar aceste instincte se manifesta si prin fantasme iar. S i totusi. Aceste manifesta ri sı cele pe care le-am numit arhetipuri. Jung conchide ca aceste viziuni se nasc spontan. Intrebaăi asupra sensurilor acestor motive. I amintesc ı mod special de un caz al unui profesor mi n care a avut brusc o viziune si se credea nebun. Imi amintesc de mulăi oameni care au venit sa ma consulte pentru ca erau derutaăi de visele lor sau de cele ale copiilor lor. unele din aceste persoane erau extrem de cultivate. Jung nu se ma rgineste la analiza incons tientului personal. ei dau din umeri. deruleaza ı vise. Trebuie sa precizez raporturile dintre arhetin puri si instincte. ca indivizii cei mai obisnuiăi. adeseori. legendelor si miturilor popoarelor. n fantasme. fara contribuăia deliberata a subiectului si provin din inconstientul colectiv. familiare simbolismului religios. imaginaăie activa etc. Printre ele existau chiar si psihiatri. motive arhetipale. 2 97 .ı colonii. Ei nu ı năelegeau nimic din ele. incapabili sa ofere explicaăiile lamuritoare. nici prin fecunda ri ı ncrucisate rezultı din nd migraăii2.

6. care ucide si devoreaza toate celelalte animale. In ciuda t alurii lor infantile. O urcare la cer. n dar revenit la normal. 2. si astfel soricelul devine uman. Iata motivele principale care figurau acolo: 1. si face sa renasca la viaăa animalele moarte. Intr-o zi. Acest vis reprezinta cele patru etape ale originii umanitaăii. O picatura de apa apare ca un microscop. Un soricel este invadat de viermi. 5. O haita de animale mici o ı ngrozesc pe fetiăa . visele aveau ceva de supranatural si conăineau imagini a ca ror origine era total incomprehensibila tata lui. unde se ăine o serbare cu dansuri pagı S i o coborı ı infern. i-am zis. Aceasta reprezinta originea lumii. Un caz foarte important mi-a fost oferit de un om care era el ı nsusi psihiatru.animalele se maresc ı ntr-o maniera ı nspaimı ntatoare si unul dintre ele sfı rseste prin a o devora. unde ı ne.raft o carte veche de patru sute de ani si i-am aratat o gravura antica reprezentı exact viziunea sa: ”N-aveăi dreptate sa va nd credeăi nebun. Astfel toăi trecatorii devin n 98 . Viziunea dvs. 3. de pesti si fiinăe umane. Un copil rau are ı mı un bulgare de pamı din care n na nt arunca fragmente ı toăi trecatorii. de serpi. Era seria de vise cea mai strarsta nie pe care am va zut-o vreodata . un monstru ı forma de sarpe cu n multe coarne. Carneăelul conăinea o serie de vise pe care ea le visase la vı de opt ani. 4. La care el se aseza pe un scaun. re n ngerii fac fapte bune. el mi-a adus un carneăel manuscris pe care i-l da duse cadou de Cra ciun fiica sa de zece ani. fiind de fapt patru zei. ”Fiara raufacatoare„. si am ı năeles pe deplin de ce tata l fusese mai mult decı mirat citindu-le. Dar Dumnezeu survine din patru colăuri. era cunoscuta cu patru sute de ani ı urma„. socat. Fetiăa vede picatura plina de ramuri de copac.

Se degaja vapori. cade ı ntr-un rı u. nc ncı n 10. O femeie beata cade ı apa si iese apoi dezmeticita si n ameliorata. Un desert pe luna. Fetiăa vede o bula luminoasa: o stinge. desigur.) In cazul prezent. Am cunoscut-o eu ı nsumi pe copila . ı care fetiăa se scufunda atı de n t adı ı t ajunge ı infern. unde mulăi oameni se n zvı rcolesc ı ntr-un furnicar. Prin aceste cuvinte fetiăa lasa sa se ı năeleaga ca ea considera fiecare din vise ca un soi de basm. Scena este ı America. ı ntr-un moment de panica. la un an n 99 . german. 7. luna si toate stelele. decı de cinet va care a cunoscut-o suficient pe copila pentru a fi sigur de sinceritatea ei. tata l era convins de autenticitatea viselor. asa ı t nici eu nu ma puteam ı ncı ndoi de acest lucru. Roiuri de muste ı ntuneca soarele. n Astfel ca nu am putut sa o ı ntreb ı privinăa lor. pe care ar vrea sa -l povesteasca tata lui ca un cadou de Cra ciun. Dar nu a izbutit. 12. Brusc. Fetiăa viseaza ca este grav bolnava. fa ra ı ndoiala ca n-ar fi constituit mai puăin o provocare la adresa ı năelegerii noastre. In textul original. din pielea ei ies pasari si o acopera complet.rai. 11. Fetiăa. Tata l a ı ncercat sa explice visele prin contextul lor. dar ı naintea epocii ı care i-a oferit tata lui aceste vise. fiecare vis ı ncepe cu fraza rituala : ” A fost odata ca niciodata « „ . ca ci nu pa rea sa conăina nici o asociaăie personala . 9. Apare un om care o ucide. mai puăin una. Ea tra ia n ı stra ina tate si a murit de o boala infecăioasa . 8. (Chiar daca erau imaginate. Aceasta stea cade pe fetiăa. atacaăi de furnici. Posibilitatea ca aceste vise sa fie produsul unei elabora ri constiente nu poate fi exclusa .

dupa acest Cra ciun. Visele ei au un caracter special care iese ı evidenăa . n Ideile lor dominante au o natura filozofica marcata . Primul vis, de pilda , vorbeste de un monstru care le ucide pe celelalte animale. Dar Dumnezeu face sa renasca totul printr-o Apokatastasis divina sau restaurare finala . In lumea occidentala , aceasta idee este cunoscuta graăie tradiăiei crestine. Ea este menăionata ı Faptele Apostolilor n III, 21: acel Christos ” pe care trebuie sa -l pa streze cerul pı la timpurile restauraăiei universale„ . Pa rinăii Biserina cii, greci - dintre care Origene, de pilda - au insistat asupra ideii ca la sfı rsitul timpurilor Mı ntuitorul va restaura toate lucrurile ı perfecăiunea sta rii lor originare. Dar n dupa apostolul Matei (XVII, 11) exista deja o foarte veche tradiăie evreiasca care afirma ca mai ı i trebuie sa ntı vina Ilie pentru a restaura toate lucrurile. Rega sim aceeasi idee ı prima Epistola ca tre Corinthieni (XV, 22) ” Ca ci n dupa cum mor toăi ı Adam, tot asa vor retra i ı n n Christos„ . Am putea presupune ca copila a extras aceasta gı ndire din educaăia sa religioasa . Dar ea avea o cultura religioasa foarte limitata .3 Oficial, pa rinăii sa i erau protestanăi, dar de fapt nu cunosteau Biblia decı din auzite. Este cu net putinăa ca o imagine atı de subtila ca cea a t Apokatastasiei sa -i fi fost explicata micuăei.4 Cu siguCeea ce nu o ı mpiedica sa viseze despre infern (cf. viziunea nr. 2). Infernul este un concept religios transmis pe cale culturala - este exclus ca el sa poata fi visat ı mod spontan. n 4 Jung neglijeaza faptul ca conceptul Apokatastasiei nu a fost visat de fetiăa ca atare. Jung este cel care numeste astfel fragmentul de vis. Avem aici o mostra de amplificare ı sensul metodei folosite de n Jung. Dar aceasta amplificare, apelı la cunostinăele analistului, nd
3

100

ranăa ca tata l sa u nu auzise niciodata vorbindu-se de acest mit. Noua din cele douasprezece vise conăin tema distrugerii si a restaurarii4. S i nici unul nu arata urmele unei educaăii sau a unei influenăe specific crestine. Dimpotriva, ele au un raport mult mai strı cu miturile primitive5. Acest raport ns
poate conduce la false dificulta ăi de genul: ” cum a putut visa torul sa stie ı prealabil despre conceptul cutare, de vreme ce nu a avut o n educaăie ı acest sens?„ Visa torul nu a stiut si nu stie nimic despre n conceptul respectiv - analistul este cel care stie si crede ca rega seste ı ntr-un vis acest concept. 4 Tema distrugerii si a restaurarii prezenta ı majoritatea viselor citate, n este amplificata ı chip nepermis de Jung. In fond, aceasta tema evoca n jocul alternanăei pulsiunii agresive care, atunci cı si-a atins scopul, ı nd n vis, se transforma ı inversul ei. Jung pare sa neglijeze faptul ca travaliul n visului organizeaza impresiile preconstiente ale visatorului ı funcăie de n pulsiunea care se cere descarcata (ı speăa, agresivitatea). Conăinutul n imagistic al visului este mai puăin important; la urma urmei - el cuprinde imagini familiare universului copilariei, oferite din abundenăa de basme. Faptul ca fetiăa este ea ı nsasi obiectul agresivitaăii, ca ı fragmentele 3, 10, n 11 se explica simplu daca trecem ı revista destinul probabil al pulsiunilor. n O pulsiune poate fi transformata ı inversul ei, asa cum am vazut mai sus n atunci cı am vorbit de restaurare, sau ı nd ntoarsa ı mpotriva subiectului, asa cum este cazul aici. Visele fetiăei angajeaza o agresivitate psihica clivata care ı apare asti fel, cu totul straina, ca o proprietate a obiectelor exterioare. (De altfel, este curios ca desi Jung ı nsusi observa mai sus ca pulsiunile - instinctele ”se manifesta de asemenea prin fantasme„ sau prin imagini simbolice, el neglijeaza acest aspect atunci cı analizeaza visele fetiăei). nd Faptul ca ı lnim referiri biblice la tema ”distrugere si restaurare„ nu ntı are nimic surprinzator: ı fond, agresivitatea este o componenta univern sala a speciei umane. Ca aceasta agresivitate capata la Parinăii bisericii o expresie religioasa este un fapt secundar . 5 Ceea ce dovedeste odata ı plus ca agresivitatea este o constanta n umana. Sau ca, mai precis, refularea agresivitaăii - cu toate consecinăele ei - este una din condiăiile civilizaăiei umane.

101

este confirmat ı al doilea motiv - ”mitul cosmologic„ n (creaăia lumii si a omului) - care figureaza ı al patrulea si al n cincilea vis. Aceeasi legatura ı moarte si ı ntre nviere - Adam si Christos (moartea si ı nvierea) - figureaza ı Epistola ca tre Corinthieni n (I, XV, 22) pe care am citat-o deja. Trebuie observat aici ca ideea unui Christos mı ntuitor este reluarea unei idei precrestine, raspı ndita pretutindeni, cea a eroului si a salvatorului care a fost devorat de un monstru si reapare miraculos dupa ce a triumfat asupra lui. Unde si cı a luat nastere aceasta tema nd este un mister. Nu stim nici macar cum sa ne conducem investigaăiile. Singura certitudine aparenta este ca acest motiv a fost transmis ca mostenire din vechime de la o generaăie la alta. Astfel am putea presupune fara sa gresim ca originea sa se afla ı ntr-o epoca ı care omul nu era constient de faptul ca n are un mit al eroului, deoarece nu reflecta ı asupra a ceea nca ce zicea. Personajul eroului este un arhetip care provine din timpuri imemoriale6. Producerea arhetipurilor de catre copii este si mai importanta pentru ca putem avea certitudinea ca copilul nu a avut acces direct la tradiăia ı cauza. I cazul prezent, familia n n micuăei nu avea decı o cunoastere superficiala asupra tradit ăiei crestine. Temele crestine, fireste, puteau fi reprezentate de idei ca Dumnezeu, ı ngerii, cerul, infernul si raul. Dar maniera ı care le utilizeaza copila indica o origine total n necrestina.7 Sa luam primul vis, cel cu Dumnezeu compus din patru zei, venind din ”patru colăuri„. Colăuri a ce? Visul nu face
Jung afirma cu alte cuvinte ca viziunile fetiăei au ı spate o iston rie precrestina care se pierde ı negura civilizaăiei. n 7 Vezi si nota 3.
6

102

poate fi pur si simplu o indicaăie spaăiala care ar traduce expresia ” de pretutindeni„ . Oare unde a gasit-o copila? I viziunea lui Ezechiel? n Dar nici o ı nvaăatura crestina nu-l identifica pe Dumnezeu 8 cu serafimii . ı n ntr-adevar.totalitatea poate fi exprimata si ea. In mediul rural ” totalitatea spaăiala „ trebuie sa aiba o reprezentare sferica (vezi ” bula„ din fragmentul 10). faptul ca funcăia totalizanta a psihicului exista ca pulsiune implica posibilitatea de a fi reprezentata simbolic ı vise. Ideea acestei totalita ăi spaăiale evocata prin cuaternitatea poate caracteriza o civilizaăie urbana . Totodata . Crestinisn mul i-a substituit noăiunea de Trinitate. pe care fetiăa banuiesc ca o cunostea deja. gasim multe animale cu coarne . Dar cine ar fi putut sa auda vorbindu-se de cuaternitate divina ı ntr-o familie aparăinı nd clasei mijlocii de azi? Cuaternitatea era o idee suficient de raspı ndita printre oamenii care studiau filozofia ermetica ı n Evul Mediu. I Biblie. desi domnul lor este dragonul al carui nume grec (drakon) semnifica de asemenea sarpe. de pilda. sa nu neglijam faptul ca integrarea psihica a pulsiunii agresive presupune. dar ea s-a pierdut catre ı nceputul secolului al XVIII-lea si s-a uitat cu desavı rsire de cel puăin doua sute de ani. care de altfel nu s-ar potrivi cu ceea ce pare a fi un eveniment cosmic ı care Fiinăa Universala n intervine ea ı nsasi. S arpele cu coarne apare ı alchimia latina a secolului al XVI-lea. importanăa data cifrei patru. In fond. este prin ea ı nsasi o idee stranie. cele ” patru colăuri„ din fragmentul 1. n 8 103 . Dar toate par sa fie patrun pede.aluzie la nici o camera. sub forma spaăiala . simbolic. Ne-am putea pune aceeasi ı ntrebare ı privinăa sarpelui n cu coarne. unde se vorn Problematica ” cuaternita ăii„ este inadecvata aici. ” cuaternitatea„ . Aceasta ”cuaternitate„. care joaca totodata un rol important ı multe religii si filozofii.ı Apocalipsa. angajarea unei funt t căii/pulsiuni specifice care are un caracter totalizant . Pe de alta parte. atı la copil cı si la adult.

Dar daca le-am ı ntruchipa la un nivel personal. ı nvierii sau restauraăiei finale. ı momentul iniăierii lor. simbolic. dansurile pa gı executate de oameni ı paradis si ne n faptele bune fa cute de ı ngeri ı infern. cirrsi De fapt. zeii sau animalele fondatoare. S i aici rı ga sim la lucru funcş sau pulsiunea totalizanta . nu este deloc nevoie ca visa toare sa fi cunoscut imaginea sarpelui dintr-o sursa exterioara . oare. S i te aceasta fetiăa nu avea nici un mijloc de a o cunoaste9. Aceste vise conăin indiscutabil imagini colective. In al doilea vis apare un motiv care este indiscutabil necrestin si conăin o ra sturnare a valorilor stabilite. am putea fi tentaăi sa renunăa m la interpretarea lor datorita dificulta ăilor pe care le ridica .care evoca si ele. 9 104 . omul. demna de geniul lui t Nietzsche?10.cornuteletı toarele . unde a ga sit n copila o noăiune atı de revoluăionara . de pilda . opus Trinitaăii crestine. In n n acest moment li se spune ce a fa cut Dumnezeu. Aceste ı ntreba ri aduc o alta: care este importanăa compensatoare a acestor vise ca rora micuăa le-a atribuit o asemenea valoare ı t le-a da ruit tata lui ca dar de Cra cincı un? Daca aceste vise ar fi fost visate de un vraci dintr-un trib primitiv. Exista . creaăiei omului si relativita ăii valorilor. Imaginea ı sine este o condenn sare onirica ce aduce laolalta caractere animale opuse . Dar aceasta referinăa este puăin accesibila. cum s-a creat lumea. simbol al lui Mercur.beste despre quadricornutus serpens. analoage ı ntr-o oarecare ma sura doctrinelor predate tinerilor ı triburile primitive. ea nu figureaza la nici un autor. Oare. Dupa cı stiu eu. cum vor sfı si care este sensul morăii lor. pulsiuni antagonice. ale originii lumii. ia 10 Vezi nota 9. am fi putut pe buna dreptate sa presupunem ca ele reprezinta variaăii pe temele filozofice ale morăii.

ci exista . Aceste vise ne reveleaza un aspect nou si oarecum terifiant al vieăii si al morăii. n 12 Poate ca ı aceasta constatare. ga sim si ra spunsul la ı ntrebarea lui Jung privind caracterul compensator al viselor fetiăei. Compensaăia era contrara a tot ceea ce ne-am fi asteptat sa ga sim ı n 13 constiinăa unei fetiăe la aceasta vı rsta . Motivul era natura particulara a compensaăiei pe care o deducem din simbolismul lor. n Ori micuăa se ga sea concomitent ı aceste doua situan ăii: ea se apropia pubertate si concomitent de finalul vieăii11.ea nu ăine de vı rsta si nici de sex. Oricum ea nu s-a ı ndoit de faptul ca sı preăioase de vreme ce i le-a fa cut cadou de Cra ciun tata lui ei. dimpotriva . si t Jung vrea sa afirme aici ca cele doua momente existenăiale cruciale . nt 13 Afirmaăii care trebuie sa ne surprinda pentru ca nu stim de ce nu am putea sa ne astepta m la prezenăa tendinăelor agresive la o fetiăa de 8 ani ? Conduita agresiva este general umana . Cı am citit aceste vise pentru prima oara am avut ı nd ntradeva r sentimentul tulbura tor ca ele sugereaza un dezastru iminent12. la vremea adolescenăei. si nu la un copil care. Dar mulăi nva nu se mai gı ndesc la aceste lucruri decı la ba trı t neăe sau ı pragul morăii. Aproape nimic din simbolismul viselor sale nu anunăa debutul unei vieăi normale de adult. Atmosfera lor aminteste de vechiul dicton latin dupa care viaăa nu este decı un vis de scurta durata .cumstanăe ı care oferim si noi. priveste ı nainte. 11 105 . ca visele ” sugereaza un dezastru n iminent„ . normal. n n ı ăa turi similare? Da. multiple aluzii la distrugere si restauraăie. Ne-am fi asteptat sa ga sim imagini de acest gen la o persoana ı vı n rsta care priveste ı napoi. determina imageria arhetipala prezenta ı visele fetiăei . ele ı nsele arhetipale. ı civilizaăia crestina .pubertatea si moartea -.

Chiar si altarul bisericilor crestine reprezinta pe de o parte mormı ntul. Experienăa ne arata ca apropierea neba nuita a morăii arunca o umbra profetica asupra vieăii si viselor victimei. El are menirea de a zdruncina mentalitatea discipolului de Zen. care a fost condiăia paradisiaca a cuplului adamic ı nainte de ca dere.15 Iata ideile pe care visul le sugereaza copilei. pe de alta ı nvierea. Un koan este o formulare succinta a unui adevar evident care socheaza tocmai prin simplitatea si evidenăa sa. exprimata prin scurte istorioare. Moartea este urmata de viaăa . ı n n sensul comentat aici de Jung. ci cu reinstaurarea Vieăii vesnice. El pare sa fi luat nastere ı afara n tradiăiei culturale istorice.nicidecum veselia si exuberanăa primei tinereăi. ci mai degraba cu mentalitatea primitiva 18. dar ca moartea nu este o neantizare definitiva . deci transformarea morăii ı viaăa n eterna . 16 Compensaăia onirica pe care o cauta Jung ı aceste vise ar pun tea consta tocmai ı ideea consolatoare ca toate fiinăele si lucrurile n mor. ı sensul acordat acestui termen ı interpretan n rea viselor.) In crestinism ı nvierea nu este transformarea morăii ı viaăa . A. gı ndirea visului. ci n biruirea morăii.16 Aceste vise erau o prega tire pentru moarte. Viaăa acestei copile seama na cu lega mı ntul sacrificiului prima verii14 de care vorbeste poetul. analoage basmelor care fac parte din iniăierea primitivului sau koanurilor din buddhismul Zen17. 17 Koan-ul nu are nimic de-a face cu iniăierea ı misterele morăii. n 15 14 106 . la izvoarele de mult timp uitate Ver sacrum vovensum. visul propriu-zis (la fetiăa noastra ) are un caracter primitiv. Nu avem de-a face cu un ciclu moarte-viaăa . 18 In ma sura ı care ” doctrina crestina „ poate fi asema nata cu o n elaborare secundara . o mentalitate format la scoala unei logici formale. Pentru ca ne apropie mult mai direct de sursele pulsionale agresive prezente ı aceste materiale. (N. Acest mesaj nu seama na cu doctrina crestina .

sa presupunem ca omul ar fi singura n fiinăa vie lipsita de instincte specifice sau ca psihicul sa u nu mai conăine nici o urma a evoluăiei sale?19 19 Poate pentru faptul ca omul nu este un animal specializat. Ca si instinctele. Oare. Este ca si cum evenimente ı viitoare si-ar proiecta nca deja umbra asupra copilei trezind gı nduri.ale psihicului care. ı ntr-o maniera mai mult sau mai puăin asema na toare la toăi oamenii. Fenomenele afective din care decurg tipurile de gı ndire sı vizibil asema na toare la toata nt lumea. ı ncepı cu epoca istorica . care acompaniaza sau descriu apropierea unei ı mpla ri fatale. majoritatea dintre ele nu-si cunosc pa rinăii si nu au primit nici un fel de ı ăa tura . la urma urmei. schemele colective de gı ndire la om sı ı snt nna cute si mostenite. asa 107 . ı schimb. care sı modificate nt considerabil de la o specie la alta desi servesc acelorasi scopuri generale. Desi forma particulara ı care se exprintı n mau ele este mai mult sau mai puăin personala . schema lor generala este colectiva . Le putem identifica si la animale. au alind mentat speculaăia filozofica si religioasa asupra vieăii si morăii. atunci cı au nd ocazia. Le ga sim pretutindeni. ce sa spunem atunci de insecte si de complexitatea funcăiilor lor simbolice? Ca ci. Daca acest caracter ı snna cut al arhetipului surprinde. ı toate n timpurile si variaza ca si instinctele. ı mod normal n adormite. Dar ele funcăioneaza . de ce ar nva trebui. chiar si la cele care provin din specii diferite. Nu credem ca fiecare animal care vine pe lume ı cresi eaza propriile instincte ca o achiziăie personala si cu atı t mai puăin ca fiinăele umane inventeaza la nastere comportamentul care le caracterizeaza ca specie.

si ei fac o gra mada de lucruri fa ra sa stie de ce. chiar daca nu li se la mureste sensul lor. nd Poate ca limbajul articulat . asemenea reacăii si ı mpulsuri par sa aparăina unei naturi intime. Iar primitivii fac o gra mada de lucruri a ca ror semnificaăie le este necunoscuta 20. Veăi constata acelasi fenomen daca ı ı i ntrebaăi pe oamenii civilizaăi sensul real al pomului de Cra ciun sau al oului de Pasti.a fa cut inutila transmiterea ereditara a ı nsusirilor speciei pe calea ” viziunii interioare„ a arhetipului. ı general. A face ceva mecanic nu ı nseamna neapa rat ca acel ceva provine din sferele psihicului colectiv. personale. Practicantul se ga seste mereu ı faăa unor n pacienăi altminteri inteligenăi care se comporta ı ntr-o maniera stranie si complet imprevizibila . atunci cı nu au mai fost utile adapta rii.Fireste ca daca identifica m psihicul cu mintea constienta am putea usor concepe ideea eronata ca omul se naste pe lume cu un psihic vid si ca mai tı rziu psihicul sa u nu conăine nimic mai mult decı ceea ce a ı ăat prin t nva experienăa individuala . 21 In cazul riturilor religioase nu ne mai preocupa sa stim care este semnificaăia lor pentru ca sı ntem ı ncreza tori ı eficacitatea lor n magica . 108 . Dar psihicul este mai mult decı t mintea constienta . De fapt. Constientul animalelor este limitat si totusi multe din reacăiile si impulsurile lor denota existenăa unui psihic. Primitivii nu fac decı sa repete ordot nanăele tradiăiei. Inclin sa cred ca . La prima vedere. si ı nceta m sa ne ı t anumite componente ı scute ale bagajului sa u biologic si-au ncı nna diminuat forăa pulsionala . 20 Ceea ce nu dovedeste neapa rat ca am avea de-a face cu manifesta ri ale psihicului colectiv. pe care nu o pot explica. ı i acăiona m n ntı si mult mai tı rziu ne preocupa m sa stim de ce am fa cut 21 cutare lucru .transmiterea informaăiilor culturale prin cuvinte .

Diferenăa este ca ı acest exemplu tata l este criminalul si fiul victima. ele se fondeaza pe un sistem instinctual preformat si mereu activ care caracterizeaza omul. dupa o curte ı ndelungata a reusit sa obăina o ı lnire secreta cu doamna pe care o ntı ı ndra gea. Sa lua m. care. sa -si fi avut obı rsia ı conn secinăele penibile ale ciocnirilor afective violente. Ea ı descheie ta cuta rochia si ı ara ta sı si i nul mı ncat de cancer. Un astfel de om ar putea sa -si l n aminteasca de acest moment toata viaăa. n Este puăin probabil ca dintr-un incident izolat ca acesta sa provina ritualuri magice complexe care. mai tı rziu. El Aluzie la teoriile lui Freud privind complexul lui Oedip.22 Nu putem sti daca o experienăa de acest gen nu a fost cumva cauza iniăiala a dezvolta rii constientului la om.pentru ca nu a prins nici un nie peste . 22 109 . proprie omului. daca vreăi. Raimond Lullus. Este chiar de crezut ca originile ı ndepa rtate a acestei faculta ăi reflexive. Este si cazul celebru al aristocratului spaniol din secolul al XIII-lea. sa dea nastere unei religii. ı ntr-un moment de mı sau de decepăie . De fapt. ı scopul ilustra rii acestei teon rii. apoi este cusi prins de un imens regret privind cadavrul micuăului pe care ı ăine ı braăe. Unele forme de gı ndire. cazul omului primitiv care. unele gesturi universal comprehensibile si multe atitudini urmeaza o schema stabilita cu mult ı nainte ca omul sa atinga stadiul reflecăiei.mai ocupa m de ele ca ci le considera m particulare. Dar nu ı ncape ı ndoiala ca un soc analog de natura afectiva este adeseori necesar pentru a trezi oamenii si a-i determina sa ia aminte la ceea ce fac. S ocul schimba viaăa lui Lullus.ı stranguleaza fiul mult iubit.

oricı de minuăioasa t ar fi investigaăia. trebuie sa astepta m fie ca visul si sensul sa fie ı năelese. Un articol pe aceasta tema a fost publicat ı revista de psihanaliza OMEN. n 1/1998 (Articolul este semnat de Horia Vasilescu si se intituleaza ”Cheia viselor si psihanaliza„. ı t nu o putem percepe. Toata lumea a crezut multa vreme ca principala funcăie a viselor este de a prezice viitorul23. In antin chitate se stia ca exista vise neimportante care provin din fermentarea unor griji sau dorinăe nefinalizate din ziua care a precedat visul. n Nu toate visele erau considerate importante ı acest sens. fie sa survina un eveniment exterior care sa explice visul. ı secolul al II-lea dupa Christos.) 23 110 . Asemenea experienăe par sa demonstreze ca structurile arhetipale nu sı forme statice. un asemenea eveniment poate aparăine ı nca viitorului. In momentul visului. t ncı Intr-un asemenea caz. atı de obscura . Unele vise. Pot confirma printrn un vis modern elementul de pronostic (sau de precunoastere) conăinut ı ntr-un vis antic pe care ı citeaza l Artemidor din Daldis. nr. aranjı abil circumstann nd ăele care aduc criza. Dar ea este atı de t ı ndepa rtata . In cazul unei schimba ri atı de t bruste putem demonstra adeseori ca un arhetip lucra de multa vreme ı inconstient. Sı elemente dint nt namice care se manifesta prin impulsuri la fel de spontane ca si instinctele. inconstientul nostru si visele sale se ocupa de viitor si de posibilita ăile sale. Asta nu ı nseamna ca aceasta cauza nu exista .deveni un eminent teolog si unul dintre cei mai mari misionari ai Bisericii. Dar ca si gı ndurile noastre constiente. ea nu le poate revela cauza. Din Antichitate si pı ı Evul mediu. visele au na n jucat un rol ı pronosticul medical. anumite viziuni sau gı nduri pot sa apara brusc si.

Un om a visat ca ı vede pe tata l sa u pierind ı fla ca rile l n unei case incendiate. Nu dupa multa vreme, moare el ı nsusi de un phlegmon (un foc24 sau febra mare) datorat, presupun, unei pneumonii. Intı mplarea a vrut ca unul din colegii mei sa fi suferit de o febra cangrenoasa , de fapt de un phlegmon, care i-a fost fatala . Unul din fostii sa i pacienăi, care nu stia nimic despre boala medicului sa u, a visat ca doctorul a murit ı ntr-un foc mare. Era momentul ı n care medicul tocmai fusese internat, iar maladia lui se afla ı stare incipienta . Visa torul nu stia nimic ı afara de n n faptul ca medicul sa u se ı mbolna vise si fusese internat. Trei sa pta mı mai tı ni rziu medicul a murit25.
Din grecescul phlegein - a arde. (N. A.) Visele diagnostic ı adevaratul sens al cuvı n ntului nu au nimic ı n comun cu premoniăia. Pentru medicii antici visul era o sursa de informaăii privitoare la natura maladiei pacientului. Exista chiar un simbolism al visului medical studiat de tamaduitorii antichitaăii ı care corpurile si n organele sale, sı ngele, funcăiile biologice etc. capata expresii materiale, ı mprumutate din elementele lumii reale. Cı priveste visul ı care fiul ı viseaza tatal murind ı t n si ntr-un incendiu, pentru ca la scurt timp sa moara el ı nsusi de o febra mare, credem ca nimic nu indica aici o constelare premonitiva. Visul poate fi interpretat separat de moartea propriu-zisa a fiului. Ca si ı cazul Dora, studiat de n Freud, unde avem de-a face cu un vis de incendiu oarecum asemanator, putem admite ca ı lnim si aici, la fel, pulsiuni agresive scindate, adica ntı evacuare din personalitatea visatorului si autonomizate. Aceste pulsiuni sı asociate unor forăe ale naturii sau catastrofelor naturale: fulger, tunet, nt cutremur, inundaăie (potop), incendiu etc., care pot sluji ca suport dorinăelor refulate ale visatorului. Acest tip de vise de calamitate au avantajul ca elibereaza eul visatorului de culpabilitatea morala care succede exploziei necontrolate de mı Visatorul contempla ı nie. ntreaga scena onirica a dezastrului fara a avea sentimentul ca a provocat-o el. El poate resimăi chiar sentimente contrare, de ı ngrijorare faăa de soarta persoanei calamitate.
25 24

111

Dupa cum arata acest exemplu, visele pot avea un caracter de anticipare sau de pronostic, asa ı t orice perncı soana care intenăioneaza sa le interpreteze trebuie sa ăina cont de acest aspect, mai ales atunci cı visul nu poate fi nd explicat numai prin contextul sa u asociativ. Adeseori un asemenea vis pare ca provine din neant, si ne ı ntreba m care i-ar putea fi cauza. Fireste, daca am cunoaste evenimentul ulterior al ca rui mesaj este visul am putea clarifica si cauza.26 Ca ci numai mintea constienta este ı ignonca ranta - inconstientul pare deja informat si ajuns deja la o concluzie pe care o exprima ı vis. n In fapt, se pare ca inconstientul este capabil sa observe faptele si sa extraga concluzii din ele, la fel ca si constientul. El poate chiar utiliza unele fapte si poate anticipa rezultatele lor posibile tocmai pentru ca noi habar n-avem de asa ceva. Dar atı cı putem judeca dupa vise, operaăit t ile inconstientului, ı acest caz, sı instinctive. Aceasta n nt distincăie este importanta . Analiza logica este prerogativa constiinăei. Proceda m, ı virtutea ei, la o selecăie conforn ma raăiunii si cunostinăelor noastre. Inconstientul, ı n schimb, pare a fi ghidat mai ales de tendinăele instinctuUn asemenea vis de calamitate a avut un pacient ı vı de 27 n rsta de ani. Era ca sa torit cu o femeie nepotrivita si avea un copil. Visul lui arata lumea dupa potop. Resturi de case, construcăii ı ruina , mult n na mol pe stra zi. Apele se retra sesera si se punea problema sa se ia totul de la ı nceput. Acest vis s-a repetat ı cı n teva rı nduri cu mici variaăiuni. La circa 2 ani de la prima sa apariăie a survenit divorăul dintre visa tor si soăia sa. Convieăuirea cuplului devenise imposibila . Ideea de a lua totul de la ı nceput este la murita prin evenimentele care au urmat visului. Eliberat de obligaăiile sale conjugale, visa torul se afla, cumva, ı situaăia ı care fusese ı n n nainte de ca sa torie.
26

112

ale reprezentate de forme de gı ndire corespunza toare, adica de arhetipuri. Un medic ca ruia ı cerem sa descrie i derularea unei maladii va utiliza concepte raăionale ca ” infecăie„ sau ” febra „ . Visul e mai poetic. El reprezinta corpul bolnav al omului ca si cum ar fi casa sa terestra si febra - focul care a distrus-o27. Casa cum arata visul pe care l-am evocat, spiritul arhetipal a rezolvat situaăia ı aceeasi maniera cum o fa cea n pe timpul lui Artemidor. Ceva, a carui natura este mai mult sau mai puăin cunoscuta, a fost sesizat intuitiv de inconstient si supus acăiunii arhetipurilor. Aceasta sugereaza ca spiritul arhetipal s-a substituit gı ndirii constiente si raăionamentelor sale pentru a asuma sarcina pronosticului. Arhetipurile sı nt deci dotate cu o iniăiativa proprie si cu o energie specifica. De asemenea, ele pot furniza concomitent, ı forma simbon lica care le este proprie, o interpretare plina de sens si pot sa intervina ı ntr-o situaăie data cu propriile lor impulsuri si gı nduri. I aceasta privinăa ele funcăioneaza ca niste comn plexe. Ele vin si pleaca dupa bunul plac, adeseori opunı nduse intenăiilor noastre constiente sau modificı ndu-le ı ntr-un chip extrem de deranjant. Putem percepe energia specifica a arhetipurilor atunci cı avem ocazia sa apreciem fascinaăia pe care o exercita nd ele. Ele par sa vrajeasca. Gasim aceeasi caracteristica la
Jung sugereaza aici cele doua tipuri de activitate mentala care caracterizeaza funcăionarea minăii noastre. In speăa, el se refera la gı ndirea dereistica specifica proceselor inconstiente, sustrase controlului mintal constient. Expresiile psihice ale acestui tip de gı ndire sı visele si tot ce nt ăine de oniric (oniroid). Jung nu face nici o distincăie ı ntre ”gı ndirea dereistica„, care se desfasoara inconstient, si inconstientul propriu-zis. Ba mai mult, el atribuie acestei gı ndiri o cunoastere magica care nu se limiteaza la determinarile spaăio-temporare.
27

113

cu un caracter aproape suprauman. de serpi. arhetipurile creeaza miturile. religiile si filozofiile care influenăeaza si caracterizeaza naăiuni si epoci ı ntregi. rugaciuni. de pilda. Dar ı timp ce complexele individuale nu suscita decı can t pricii personale. ci sacrifica aceasta creatura . ı readuce la viaăa . Adeseori.complexele personale si. Daca ı ncercam sa privim cu ochii credinciosului poate ca reusim sa ı năelegem cum poate fi eliberat omul obisnuit de neputinăa si de mizeria sa. mai exact. 30 Sa amintim ca numinosul (din latinescul numen: divinitate) desemneaza ceea ce pare divin. cum poate fi el dotat. (N. bolile. de demoni. macar temporar. Mitul eroului reabiliteaza cumva imaginea acestuia sau.) n Acest mit este inversul riturilor primitive de purificare prin sacrificiul uman.) 29 28 114 . razboiul. Eroul nu mai este el ı l nsusi sacrificat unei creaturi divine. de monstri. Consideram complexele personale o compensare a unei atitudini care izvoraste dintr-o minte unilaterala si pervertita 28. A. se refera ı ntotdeauna la un om foarte puternic sau la un om-zeu care triumfa asupra raului ı ncarnat de dragoni. complexele sociale cu caracter arhetipal au o si ele o istorie. nd sacrificii inspira asistenăei emoăii numinoase30 (asa cum ar face-o o vraja magica) si exalta individul pı la un punct ı na n care se identifica cu eroul. cultul eroului cuprinzı dansuri. La fel. eliberı ndu-si poporul de distrugere si de moarte. A. miturile cu caracter religios pot fi interpretate ca un soi de terapeutica mentala dirijata ı mpotriva suferinăelor si angoaselor care afecteaza umanitatea: foamea. (N. o asemenea viziune ı va susăine multa vreme si ı va impune un l i Nu ı sens moral. moartea. la fel ca si complexele personale.29 Nararea sau repetarea rituala a textelor sacre si a ceremoniilor. imnuri. Mitul universal al eroului.

na unde nasterea Domnului este ı mpletita cu secretul pomului vesnic verde. care ı are radacina ı mitul arhetipal al lui Osiris-Horus. Se spune. ea le-a ridicat pı la nivelul crestin. ca ele nu sı decı simple scorneli.anumit stil de viaăa. I mpreuna cu oracolul din Delfi. C. Dar cuvı nt t ntul ” a inventa„ provine tocmai din latinescul invenire. El compara tematic visele fetiăei cu miturile si legendele 31 115 . si de aici a ga si ” cercetı . care i s-au pa rut atı de remarcabile ı t sa t ncı le faca cadou tata lui ei de Cra ciun. deoarece ca a fost mirata atunci cı le-a ga sit. ca povestile relatate de un cler avid de putere nu sı adeva nt rate. In cel de-al doilea sens nd„ se sugereaza chiar o anumita intuiăie a ceea ce vei ga si. Dar viziunea poate influenăa chiar si o societate. Metoda de interpretare a viselor folosita de Jung se inspira din exerciăiul silogismului. adica ” a ga si„ . fa cı ndu-le cadou. Permiteăi-mi sa revin la ideile ciudate conăinute ı vin sele fetiăei. In general se crede ca ı timpurile preistorice ideile n mitologice fundamentale au fost ” inventate„ la un moment dat de un venerabil si ingenios filozof sau profet si ca un popor credul si lipsit de simă critic le-a ı mbra ăisat cu credinăa pentru totdeauna. Totodata . La o scara mult mai mare era crestina ı datoreaza si numele si importanăa sa misterului antic al omului-zeu. care poarta lumina ce tocmai s-a na scut (aluzie la al cincilea vis)31. din si n Egiptul antic. mereu viu. Aceste nd idei i s-au prezentat mai degraba ca niste povesti ciudate si neasteptate. Mi se pare improbabil ca ea sa le fi ca utat. Un exemplu remarcabil ı acest sens ne este dat de n misterele din Eleusis care au fost suprimate ı cele din urma n la ı nceputul secolului al VII-lea d. aceste mistere exprima esenăa spiritului vechii Grecii. de asemenea.

si ne deplasam asupra structurii nd scenariului oniric care aminteste izbitor de elaborari asemanatoare. cı retraim ı amintire. o elaborare de t tip teologal. Restaurarea acestui moment precis. aceasta metoda nu sta ı picioare. detaliile nd n unor evenimente traite cı ndva ı trecut. nu este decı o amplificare de ordin speculativ. se face ı chip magic.asa cum le avem noi azi . Tot ceea ce adauga Jung la aceste fapte. Evenimentele si intenăiile lor ”crude„ sı ignorate de dragul nt 116 . cu mari rezonanăe ı sufletul credinciosului crestin. bolta ı nstelata. 32 Impodobirea pomului de Craciun este. prin ceea ce n n s-a numit ”participare mistica„ (simularea simbolica a evenimentului).ı speăa. ” Oh.aluzie facı la agresivitatea clivata . globul din vı . inclusiv cel crestin . pa rinăii fetiăei ar fi fost foarte ı ncurcaăi daca ea le-ar fi cerut sa -i explice exact motivul pentru care ei decoreaza un brad cu lumı ri aprinse pentru a sa rba tori Nasterea na Mı ntuitorului. Un ra spuns serios ar fi necesitat o disertaăie profunda asupra simbolismului antic al morăii zeului.steaua magilor care anunăa Nasterea Mı rf ntuitorului si indica locul nativitaăii. ı care intervenăia constienta. probabil. dar a sta-i un obicei crestinesc„ . ar fi ra spuns ei. De nt fapt.sı rezultatul unor nt elaborari ı ndelungate ı timp. gaseste numitori comuni . lega tura sa cu cultul Marii Mame si cu simbolul sa u. In al doilea rı nu putem aprecia valoarea mitico-iniăiatica a vind. Numai si pentru faptul ca miturile n antice. inclusiv ceea ce lasa sa se ı năeleaga. o restaurare simbolica a momentului nasterii lui Christos. antice. arborele. ideile de distrugere si de restaun rare .si conchide ca aceste vise sı identice funcăional si semantic cu mitunt rile respective.Desi exista numeroase ma rturii istorice a relaăiei simbolice care exista ı ntre Christos si arbore. pentru a nu menăiona decı un aspect al acestei t probleme complicate32. ca si unele si altele sı opera inconstientului clarvazator. cuprinsi de emoăii intense. selor fetiăei decı ı ma sura ı care ignora m natura lor compensatoare t n n . Se ı mpla ca si ı crizele de ntı n melancolie. nu n n este absenta. Pomul de Craciun si lumı narile reprezinta cosmosul. ideologica. care au lasat urme adı ı sun nci n fletul nostru.

stie mai multe decı noi! Interesul pentru evenimentul tra it se t deplaseaza astfel ı sfera speculaăiei intelectuale sterile. ı Africa. t I realitate. In final. ale unei dogme). cu atı n t descoperim mai mult un amestec de scheme arhetipale care.Cu cı plonjam mai adı ı originile unei ”imagini cot nc n lective„ (sau. Ei traiau si erau inconstient animaăi de semnificaăia lor34. ı naintea timpurilor moderne. Iata de ce noi stim paradoxal mai multe despre simbolismul miturilor decı generaăiile care ne-au precedat. 117 . ca el. care reflecteaza asupra simbolurilor sacre care ar fi aceste evenimente. ı limbaj ecleziastic. si n un urmas al lui Jung ne va vorbi despre arhetipurile inconstientului colectiv si va afirma ca noi. In fiecare dimin unui simbolism care nu mai are rezonanăe ı realitatea traita. un savant modern va descoperi ı cutare poveste antica n sensuri care sca pau/scapa naratorului. n La nivel colectiv. Cutantı n re se simte cuprins de nostalgie si retraieste cu emoăie momentele esenăiale ale vieăii sale. este opera savanăilor care au scapat din vedere eficacitatea reala a mitului. caracterul sau de eveniment trait. cum a cunoscut-o pe soăia sa. asemenea reamintiri. oamenii de odinioara nu reflectau asupra simn bolurilor. care am tra it de fapt experienăele reamintite. care evoca evenimente cosmice repetate ritual. 34 Aici se ı mpla ca si ı viaăa de zi cu zi a oricaruia dintre noi. cum s-a ı gostit de ea. cum s-au ca sa torit si multe alte detandra lii care s-au estompat ı timp. In exemplul individului care ı trece ı revista propria viaăa . n-au facut niciodata obiectul cugetarii33. consemnat de mituri. Voi da exemplul unei experienăe pe care am avut-o la primitivii de la muntele Elgon. Isi aduce aminte. de pilda . si altele la fel. Filozofia omului-zeu. care nu n mai are nici un ecou asupra vieăii imediate. nu reflecta m asupra simbolismului lor. filozofi sau teologi. capa ta noi si noi contururi si valenăe ada ugate cu sau fa ra voie de naratori. de fapt trait. n 33 ”Amestecul„ cu pricina este opera savanăilor care s-au preocupat mai mult de natura mistica si mai puăin sau deloc de aspectul psihologic.

Mungu este. ı fiecare dimin n neaăa . ei ı pa ra seau colibele. Au izbucnit nd ı rı atunci cı le-am sugerat ca o concluzie evidenta ca n s nd soarele este mungu. Cuvı ntul mungu este echivalent pentru ei cu Dumnezeu sau Alah. In fapt. Asa s-a fa cut mereu atunci cı soarele ra sare„ . care impregneaza totul si pe care o califica m drept divina . Cı i-am ı nd ntrebat care era sensul acestui gest sau de ce ı fa ceau. asa cum am ı n ncercat sa demonstrez. Aceste cuvinte si alăi termeni analogi desemneaza o ” putere„ de o extraordinara eficacitate. suflau sau scuipau n si ı mı si le ridicau spre primele raze de soare ca si cum n ini i-ar fi oferit suflul sau saliva lor lui mungu35 . Acest termen al limbajului swahili. ba chiar si ı absenăa educatoarei care este n eventual ı nlocuita de luna plina . este derivat dintr-o ra da cina polineziana care echivaleaza cu mana sau mulungu. ca nu ai pus mı pe nimic ce nu-ăi aparăine etc.zeului care urca la orizont. 35 118 .ara ăi astfel ca nu ai nimic de ascuns. pe care ı utilizau pentru a l explica un act ritual. cu semnificaăia obiceiului studiat. Luna plina evoca si ea na cutare si cutare lucru„ Toate aceste deducăii didactice nu au ı nsa nimic ı comun. daca acest obicei se perpetueaza la infinit fa ra ca cineva sa se mai sinchiseasca de rostul lui. Daca totusi el vrea sa -i ga seasca unul. ra sa ritul soarelui36. Poate ca ar fi bine sa revenim cı si cı la Mircea Eliade care nd nd afirma cu justeăe ca nu putem cunoaste intenăiile care au condus la creaăia produselor culturale arhaice pornind de la analiza vestigiilor. mai nd precis. copii sı obligaăi sa -si expuna mı nt inile la inspecăia sanitara . A. ntı n n Desigur ca pentru ochii unui spectator nestiutor acest obicei nu are nici un sens. (N.neaăa . ı zori. bunele intenăii . Tot ce au ga sit sa spuna a fost: ” L-am fa cut dintotdeauna. putem avea o imagine asupra modului cum se ı mpla ı realitate ı cazurile studiate de Jung. s-au ara tat total ı l ncurcaăi.) 36 Daca ne imagina m o gra diniăa de copii ı care. se va juca de-a detectivul si va reflecta cam asa: ” Mai mult ca sigur ca faptul de a-ăi expune mı inile la vedere este ı lega tura cu dorinăa de a-ăi dovedi n nevinova ăia. soarele nu este mungu decı t atunci cı se afla deasupra orizontului.

fa ra nici o explicaăie logica . chiar ı ntr-un trecut ı ndepa rtat. s-au impus constiinăei primitivului ı n n mod spontan. A sufla sau a scuipa pe ceva are un efect magic. Ea deriva dintr-o intenăie constienta grefata pe o trebuinăa pragmatica . De aceea erau incapabili sa se explice. nt 37 Jung insinueaza aici ca manifesta rile rituale. dupa cum o dovedeste ceremonia ı mpodobirii pomului de Cra ciun. sa fi stiut mai mult despre sensul ceremoniei lor. Dar. ” Faptele„ nu au fost niciodata inventate. gı ndirea este o descoperire relativ tı rzie a omului38. stra mosii lor stiau probabil si mai puăin. Ele au fost fa cute. 38 Mai precis gı ndirea speculativa . de privitor). dar nu si pentru ei. sı opace informaăional. el a fost ı ntı mpins sa acăioneze de factori inconstienăi. Faust al lui Goethe spune foarte bine: ” Am Anfang war die Tat„ (” La ı nceput era fapta„ ). pentru ca studiile asupra primitivilor au dovedit existenăa gı ndirii pragmatice ı ntr-o maniera absolut identica cu cea a omului modern. Fa ra ı ndoiala ca i-a trebuit mult timp ca sa Izvoarele materiale. de genul celor observate de el ı munăii Elgon. arheologice etc. De altfel. 119 . Primitivul este extrem de inventiv si deloc naiv atunci cı vrea sa ma nı nd nce. pentru ca erau si mai inconstienăi de motivele lor si reflectau si mai puăin asupra faptelor lor37. de pilda . si-a folosit saliva pentru a-l vindeca pe orb. De fapt.Sensul a ceea ce fa ceau era evident pentru mine. ca ci si suflul (vieăii) si saliva semnifica ” substanăa sufletului„ . Mai ı i. Ei se mulăumeau sa faca fa ra sa gı ndeasca la ce fac. Mult mai tı rziu a ı nceput sa reflecteze asupra cauzelor care ı ı l mping. Christos. Un alt exemplu este cel al fiului care aspira ultima ra suflare a tata lui sa u muribund cu scopul de a-i lua sufletul. aceasta logica exista (chiar daca este ignorata de executant. Este foarte improbabil ca acesti africani. Am conchis ca ei ı oferea sufletele lui mungu.

vornt bim de inspiraăie sau de impulsuri fericite si ne felicita m pentru ca sı ntem ” isteăi„ . In mitologia veche. t Ideea ca o planta sau un animal s-ar inventa singure ne-ar face sa rı dem. Singurul lucru pe care nu vrem sa -l admitem este ca depindem de ” forăe„ care Evoluăia istorica a minăii. schimba ri accidentale radicale ale ecosistemului.ajunga la ideea absurda ca este ı mpins de el ı nsusi. De fapt mintea a atins stadiul sa u actual de minte constienta tot asa cum ghinda se transforma ı n stejar. Asa ı t se pune ı t n ncı ntrebarea care mai este rolul ” forăelor interioare„ . n Ea a evoluat de-a lungul timpului si continua s-o faca si azi. al arhetipurilor. ca si a modelului ei . asa ı t noi sı ncı ntem stimulaăi atı de forăe extet 39 rioare cı si interioare . ı n dezvoltarea si evoluăia minăii? Daca totusi arhetipurile au un rol. declara m ca nu am avut noroc.transformarea saurienilor ı mamifere evoluate .este o concepăie care trebuie cel n puăin amendata . fiindu-si astfel propriul creator. S i totusi mulăi oameni cred ca mintea s-a inventat singura . ca anumite persoane ne sı ostile sau ca pricina nefericirii nt noastre trebuie sa fie patologica . acesta nu trebuie absolutizat. 39 120 . asa cum saurienii s-au transformat ı mamifere. Daca aceste forăe ne sı nt defavorabile. pentru ca mintea sa nu putea identifica nici o alta forăa motrica decı a sa proprie. produc mutaăii imprevizibile atı ı t n ordinea animala . a ambianăei culturale (la om) etc. t Aceste forăe interioare vin dintr-o sursa profunda care nu este alimentata de constient si scapa controlului sa u. demoni sau zei. aceste forăe erau numite mana. spirite. Daca sı conforme dorinăelor noastre. cataclisme naturale. Ele sı ı si azi la fel nt nca de active. cı si ı cea umana -mentala . Se pare ca anumite evenimente bruste exterioare.

El a ı nlocuit ordinea juridica divina cu cea omeneasca . ı ultima vreme. In timp ce n primitivul pare sa fie jenat la fiecare pas de temeri. ” A vrea ı nseamna a putea„ . Este totodata adeva rat ca . De aici si lipsa de actualitate a riturilor de a face propice prezente pretutindeni ı lumea n primitiva si ı antichitate. o nevoie insaăiabila de pilule. El se poate chiar n lipsi de ruga ciunea zilnica prin care implora ajutorul divin. omul cin vilizat a obăinut o anumita doza de voinăa . El poate realiza ceea ce a ales sa faca si-si poate traduce ideile ı fapte oarecum fa ra piedica . 40 121 . el este totusi posedat de ” puteri„ care scapa controlului sa u. de tutun. De aceea el se sinchiseste mai puăin de zei si de acăiunile lor. t S i ei ı ăin ı sah prin neliniste. de care se poate folosi dupa bunul plac. de alcool. El a ı ăat sa -si faca nva treaba eficace fa ra a recurge la incantaăii si la tam-tam pentru a se pune ı stare de hipnoida . rezuma superstiăia omului modern. Zeii si demonii sa i nu au dispa rut cu totul. Dar omul contemporan ı susăine credinăa cu preăul si unei evidente lipse de introspecăie. angoasa .scapa voinăei noastre. de hrana si mai ales prin proliferarea impresionanta a nevrozelor. Numai n ca purtau alte nume si erau puse pe seama unor forăe oculte exterioare. instanăele ceresti cu cele pa mı ntesti. n 41 Nevrozele nu erau mai puăin absente ı lumea primitiva .41 Omul modern a realizat o societate civila care ı garanteaza si i susăine activitatea individuala . complicaăii psil n hologice. Nu au fa cut decı sa -si schimbe numele. de superstiăii si de alte obstacole invizibile40. El nu vede ca ı ciuda n raăiunii si eficacita ăii sale.

ANEXA Psihologia visului Utilizarea lui ca mijloc de cunoastere si agent terapeutic de Roland Cahen 122 .

ilustreaza comparativ modalita ş de interpretare specifice lui C. ı n ciuda divergenş lor mai mult teoretice. Roland Cahen abordeaza problema visului de pe o poziş relativ imparş des i. Acest articol are un caracter ilustrativ.utilizarea lui ca mijloc de cunoas tere s i agent terapeuticŞ este un articol semnat de Roland Cahen s i publicat ı ntr-o monografie dedicata visului. 2. opş iunea sa partizana se face simş . se ı elor mpletesc. el ne ofera o n sinteza pe puncte a principalelor probleme care incumba interpreta rii onirice. ı cı ie iala n teva rı nduri. care vine sa fixeze teoriile visului expuse de Jung ı pan ginile acestei ca rş i. 123 . G. Dar cine este Roland Cahen? Cel mai important traduca tor al operei lui C. ı ntr-un context mult mai larg de abordare. ı special ı privinş rezultatului comun obş n n a inut. putem observa cum cele doua metode. J. Jung. El ı nsus i analist practician jungian. Jung ı limba franceza s i cel n mai autorizat. In mare ı . Astfel.” Psihologia visului . articolul sa u nu ita nsa contravine intereselor teoretice ale celor doi corifei ai psihanalizei: Sigmund Freud s i C. Jung s i lui Sigmund ile Freud. demonstrativ.G. Am publicat ı Anexa acest articol din doua motive: 1. G. C.

Este un dat al experienăei. la fel. 126. care merge de la beatitudine si de la sentimentul fericirii supreme1 la angoasa cea mai profunda si la cosmar. ı n lumea interioara percepem. Fenomenologia visului s i tentativade definire Ce este visul? Nu am nevoie sa -l definesc. In lumea exterioara percepem obiectul. Acest paradox este totusi pivotul orica rui interes care ne apropie de vis: visul este ı lumea n interioara echivalentul obiectului din lumea exterioara . vom fi ca si cei care viseaza ".) 1 124 . Psalmi. Acestea "Atunci cànd Dumnezeu va pune capa t robiei Sionului. Visul releva dintr-un plan existenăial care s-a impus mai mult sau mai puăin fieca ruia din noi si care ne ı nscrie ı realitate.I. visele. Pare paradoxal ca zicem ca visul ne ı nscrie ı n real. (N. Toăi stim: visul este un fenomen care releva din lumea faptelor. ı n ntr-o anumita realitate umana si mentala la care trebuie sa participa m. A.

vine sa zdruncine cadrele noastre cele mai sigure. Aceasta este. este sa -l numim absurd. Este o suita de imagini. Povestit.si chiar plonjı ndu-l pe cel mai echilibrat. pe cel mai raăional . ba chiar delirant si sa -l alunga m: ” ceea ce este mai aproape este si mai obscur„ (L´vi-Strauss). atitudinea si reacăia ignoranăei si a ” defenselor„ mele de individ ajuns la raăionalitate ı faăa acestei n 125 . care se deruleaza ı n fiinăa mea mentala si i se impune.din urma au chiar ı economia noastra mentala o n imediatitate mai mare decı percepăiile pentru ca nu t mai au nevoie de intermedierea simăurilor. contribuie la edificarea realita ăii umane: cuplul uman. cel puăin la o prima aproximare. t Visul este un munte de iraăionalitate si de aparente incoerenăe care. cel mai adesea descusute. Visul este un dat iraăional. vine sa sfideze raăionalitatea noastra . pe cel mai solid dintre noi. Intrucı t visele se refera adeseori la obiectele exterioare. plonjı ndu-ne de fiecare data .ı ntr-o lume de iraăional. mai mult sau mai puăin. ca ci visul este ca si o marn fa care nu poate fi exportata . noapte de noapte. ele le ı nscriu si le fac sa tra iasca ı interior si. fiecare din voi stie la fel de nd bine despre ce e vorba ca si cum as spune: noapte si zi. la trezire. s-ar mai constitui el oare fa ra partea sa de visare? Cı spun: "vis". Am spus bine "ı fiinăa mea mentala ". de pilda . prin n urmare. S i acest fenomen este ı asa ma sura de derutant ı t n ncı primul gest. el a devenit altceva decı tra irea care a fost. ca orice dat al percepăiei externe sau interne. el se lasa si mai greu de povestit. Adeseori dificil de memorat.

In cadrul acestei ambianăe silenăioase. fa ra ı ndoiala pentru 126 . securizante si catalizante. ı lipsa n unui termen mai potrivit. Dar tot asa cum iepurele s-a aflat deja ı n fundul dublu al pa la riei. unica ı istoria oamenilor si a ren laăiilor lor. Din acest fund dublu. proteiforme. iar si iar. din care s-a desprins cu chiu cu vai raăionalitatea si din care continua sa se desprinda zi de zi. de unde vor apa rea treptat elementele nedigerate ale refulatului.lumi imaginare. liniste accentuata de prezenăa noastra indiferenta ı aparenn ăa .ı fundul dublu. ignorat de gura -casca . la fel erau deja prezente si tonele de psihism . insondabil si ignorat n al personalita ăii constiente care s-a numit. Asadar. noi facem sa iasa la lumina imaginaş persoanelor care ne ofera ıncrederea ia lor. Pentru noi. care este confruntarea analitica . treptat. visul se iveste ı linistea nopăilor visa n torului si ı linistea analitica ce trimite eul visa ton rului la obscurita ăile aparent insondabile ale vieăii sale interioare. visul apare ı ntr-o liniste dubla : linistea nopăilor si linistea acestei situaăii umane speciale. analistii. insondabil si ignorat al personalita ăii constiente a visa torului se iveste. cele ale prospect ivului si ale dorinăei na scı nde. ca s i scamatorul care scoate iepurele din pa la rie. Aceasta confruntare este de o originalitate majora si creatoare graăie ” linistii analitice„ . dar vigilenta . inconstient.care vor avea nevoie de trei ani pentru a se deversa si a se verbaliza . materialul sa u oniric. Daca raăiunea si constientul.

Oare ce ı nseamna a vrea sa interpretezi visele? Mai ı i ı ntı nseamna sa le ı năelegi. . n va fi pentru noi o sursa inestimabila de informaăii variate.pentru Aristotel visul era activitatea mentala a sufletului omului adormit. atunci cı este exagerata . dar o confidenăa voalata fa cuta ı termeni improprii.a se afirma. si la toate nivelurile .pentru Moreau de Tours tocmai activitatea mentala a visului este responsabila de lumea nebuniei. ı ncearca .fa ra ca noi sa o stim. nd . Poziîia lui Freud s i cea a lui Jung Sa ne oprim o clipa asupra demersului nostru. la cel mai spiritual al fiinăei . ı acest context. Angajı un curent nd psihic interior si necesita ăile unui program vital ı nscris ı profunzimea fiinăei. n Este bine stabilit azi (si aceasta este si poziăia noastra personala ) ca visul este expresia acestei activita ăi mentale care se manifesta ı noi. numerosi autori i-au subliniat totusi importanăa: . Astfel ne apare fenomenologia de baza a visului. speculeaza ı marja actin vita ăii noastre diurne. visul exprima aspin raăiile profunde ale individului si. au ı ncercat ı decursul secolelor de n lumini sa minimalizeze visul. II. care n gı ndeste.de la planul cel mai biologic. simte. Dar ar mai trebui sa ne ı ntreba m si ce este ı năelegerea? 127 .pentru Freud visul este o confiden ăa .pentru Jung visul este o exteriorizare specifica a inconstientului care apare ı constient. n .

Expresia ” intenăiile noastre„ face sa intre ı fenomenul ı n năelegerii subiectivitatea si particularita ăile psihologice si mentale ale celui care ı ncearca sa ı năeleaga .pacient sau ı ntre raăiunea cerceta torului si natura care trebuie descifrata . ” Prin urmare. Jung: ” L’homme ` la d´couverte de son àme„ . De aici. care au marcat domeniul nostru s i dincolo de care ıncerca m sa ne situa m.la care este ı ntotdeauna util sa revenim atunci cı avem interogaăii axiomatice . Adeseori el se opune acestora. aici l-am citat pe n Jung2. 6e ´dition. t ca de pilda ı ntre doi indivizi: medic . ” Nimic nu e mai gresit decı sa pretinzi sa ext plici visele cu ajutorul categoriilor si psihologiei ı mprumutate de la constient. certurile dintre s coli.Kant .ca o n » derulareâ lipsita ı aparenăa de intenăionalitate. Roland Cahen.si tocmai ı aceasta consta titlul sa u de nobleăe . Aceasta funcăionare se prezinta . fenomenul interpreta rii visului nu poate fi decı inter-relaăional si subiectiv la pa trat. referinăele si astepta rile cerceta torilor difera . E dititons du Mont- 128 . ca n tot ce se deruleaza ı natura „ .a definit nd comprehensiunea ca o cunoastere adecvata intenăiilor noastre. de dorinăele si de intenăiile sale.G. adica daca presupunerile. ” ı năelegerile„ lor difera si ele. Prin urmare. parş ial. Pr´faces et traduction du Dr. de voin ăa sa. ı psihologie visului prejudeca n 2 C. Daca ” intenăiile noastre„ variaza . Visul ı ăiseaza o nfa anumita funcăionare care este independenta de scopurile constiente ale eului.

Jung a criticat si continuat lucra rile marelui sa u predecesor. prea puăin sens ı sine si care exprima . care au. (N. daca se va agrava. perturbaăiile complexuale si patologice pe care le-ar putea conăine.) que 3 C. S i. prea scurt si schematic.apropo de Freud voi fi mai scurt. o tentativa reusita de n Blanc. n In timp ce Freud . Paris. oarecum independent de ele . idei obsesive si delirante. deci.simptome isterice. o dorinăa mai mult sau mai puăin infantila . Roland Cahen. de asemenea. Genë et Hachette. 1967. El vede ı vis o expresie n spontana . normala . 1966. Pr´face et adaption du Dr. Paris. Gallimard. pentru a afisa poziăia mea. ı cel mai n n bun caz. ca si apropo de multe alte lucruri. creatoare. Librairie de l…Universit´. mai degraba . si ” La gu´rison psychologique„ . Jung.are tendinăa sa vada ı vis n o manifestare oarecum perturbata a vieăii mentale sau o forma de activitate psihica care. si ı cer scuze de la mi colegii nostri freudieni . Petite ve Bibliothë Payot. In privinăa psihologiei visului. Roland Cahen et d…Yves Le Lay. A. 1953.reducı ndu-le la rangul de simple mijloace de cercetare -. sa detecteze ı n vise. voi spune ca opera lui Jung este.) 129 . ı ochii mei. dimpotriva .G. et 8e ´dition. Traduction du Dr. (N. s-a interesat de sensul lor. A. Geneve et Buchet-Chastel. se va ı ndrepta spre patologic . a inconstientului. Freud a ı ncercat. Paris. 1962. Jung s-a eliberat complet de aceste prejudeca ăi reziduale vizavi de vis. Jung: ” Ma vie„ .ăile teoretic se confrunta cu cele mai violente dezminăiri si se afla cel mai puăin ı largul lor„ 3. sub forma imaginara si simbolica .

la fel de diversa si la fel de polimorfa ca si lumea constientului. nt de aglutinare) el condamn a ı schimb ı n ngustimea si unilateralitatea acestei psihologii. la Alfred Adler.fie el sexual. care nu au atins n ı nca pragul constiinăei. ı n ochii lui Jung. ci de a merge dincolo. nu de a o scurt-circuita. In aceasta lume onirica si vasta visul poseda . ı pare lui Jung absolut inacceptabil. n intenăia de a reduce toate visele la un monism oarecare . Daca Jung considera ca fundamental valabile unele din datele psihologiei onirice freudiene (presupun ca sı cunoscute fenomenele de condensare. o boga ăie care le pot depa si pe cele ale constientului. Visul ofera un soi de bilanşinterior. de pilda . senzoriale. indifei rent de importanăa sferei sexuale pentru fiinăa . percepăii si apercepăii. pentru ca visul poate face apel. Ca ci ea poate include toate structurile care privesc eul si constientul . visul prezinta chiar o diversitate. la toate materialele psihice subliminale. criptomnezii.autoreprezentarea si auto-descrierea spontana a unei situaăii constelate momentan si prezente ı inconn stient. la toate elabora rile endogene. pentru Jung lumea viselor este la fel de bogata . perceptive. ci si cele ideative. refula ri. nepla cere).nu numai cele afective (pla cere.ca si pentru noi . ı special. o valoare care nu ar trebui subestimata : el este pentru Jung . La urma urmei. la toate conăinuturile psihice ı devenire. printre altele. sau voluntarist. monismul explicaăiei prin dorinăa . la Freud. cel al 130 .a merge dincolo de opera lui Freud. nu de a i se opune. amintiri.

un loc de intersectare ı ntre o tra ire depozitata ı ntr-un soi de magazie de accesorii . nd el merge cu o siguranăa .ma refer la memoria vitala si un conăinut care nu se poate exprima. iei Daca noi le cerem pacienăilor nostri sa -si noteze visele este mai ales pentru ca visele pacienăilor pe care nu-i cunoastem decı superficial . care cere sa fie luata ı sensul n ei cvasiliteral: fa ra nici o concesie pentru vreo teo- 131 . ı gra dina secreta ı n n n care se ăes dinamismele care au importanăa pentru terapia acestor bolnavi.e cazul sa -i spunem somnambulica .situaş intrapsihice prezente. ea exprima cu o precizie adeseori extraordinara ceea ce ar necesita ı n schimb multe fraze sau chiar perifraze.si cauta imaginea cea mai potrivita si cea mai expresiva pentru ceea ce vrea sa zica . Intre aceste doua posibilita ăi extreme sı pont sibile o mulăime de nuanăe si combinaăii. Cı inconstientul vrea sa exprime ceva anume. adica o expresie valabila a vieăii interioare momentan constelate. visul este adeseori tocmai ce este.ne cont duc ı gra dina necunoscuta . Visul ne apare ca un punct geometric. ba chiar impertinenta . Departe de a fi cutare sau cutare lucru. Experienăa a ara tat ca visele pot fi reacăionale la o situaăie ı care tra irea si constientul sı elen nt mentul determinant sau pot fi alca tuite din manifesta ri complet spontane si endogene ale inconstientului. Astfel. Jung nu poate accepta ca generala noăiunea de faăada a visului. pertinenta . fa ra nici o stimulare din realitatea constienta . Aceasta imagine este adeseori frapanta .

ca ı acest inconstient se ăes n si se formeaza lucruri importante pentru viaăa. iubiri. oricare ar fi ea. este altceva decı daca n-ar fi fost t 132 . pe care a fost obligat sa le tra iasca . anamneza medicala . ca de pilda ipoteza ca exista un inconstient. at IV.rie. Atitudinea analistului la ınceput Care trebuie sa fie atitudinea analistului ı n practica ? In faăa acestui fenomen extraordinar de schimba tor. genul de educaăie. Faăada visului este proiecăia propriei noastre ignoranăe. generale. profesia exersata . intime. daca a fost deportat. o prima condiăie indispensabila este cunoasterea biografiei visa torului. analistul trebuie sa uite tot ceea ce stie. ambianăa trecuta si actuala ı care a tra it si ı care tra ieste. la cı teva ipoteze de lucru. III. Necesitatea cunoas terii biografiei visa torului Inainte de a ı ncerca o interpretare onirica . formaăie stiinăifica si religioasa . echilibrul. cunoastere suficient de profunda . S i chiar si aceste ipoteze de lucru trebuie folosite ı fiecare n caz aparte cu tact. colective. ca sa torie. pentru sa na tatea visa torului. bagajul de studii. n n drame exterioare. de pilda . limitı ndu-se oarecum la cultura sa generala . de clara si minuăioasa pe cı posibil (romanul t familial. nuanş s i cu ma sura .

cum va proceda practicianul care a stiut sa se descotoroseasca de toate ipostazele sale de lucru. planul vieăii spirituale. care ne ofera la muriri privind activita ăile sale. care se exprima numai cu vocabularul de care dispune. Intr-adeva r. ca si Champollion. planul profesional. adica cu materialele imaginare. nu este totuna daca este bogat sau sa rac. care ne ofera raportul cu concretul. care ne ofera raporturile sale cu lumea tentaăiilor. planul sa u sexual. V. planul sentimental. Asociaîiile s i incons tientul personal Dupa ce am obăinut informaăiile biografice analiza este mult mai u soara . de toate impedimentele sale teoretice? Fiind o exteriorizare a psihicului profund. ı faăa primelor n 133 . Inainte de a ne lansa ı munca de interpretare n onirica trebuie sa cunoastem fisa medicala a visa torului care ne ofera datele privind relaăia cu corpul sa u. Dar. analistul se afla t de fiecare data . schema sa corporala . mai mult sau mai puăin arhaice. ba chiar si cu moartea. personale sau colective. Trebuie sa cunoastem planul sa u social. care ne ofera raportul sa u cu societatea. t cı si pentru analist. ı general.statica si dinamica relaăia sa cu boala. visul constituie la prima vedere.etc. care ne ofera raportul cu ” tu„ . oare. un men saj ermetic si incomprehensibil atı pentru visa tor. primitive. care ne ofera raportul cu sacralul si cu divinul. cu viaăa dorinăelor si cu obsesiile. planul sa u formativ.).

desi a acceptat asociaăiile si lea dat toata importanăa pe care o merita . a ca ror ma rturie nu mai este de adus: existenăa complexelor este empiric si stiinăific stabilita . daca noi am visat acum 8 zile despre Marcel si mai visa m despre el peste 14 zile. ” Psihicul„ profund este bazat pe complexe personale sau mostenite. la Jung. fundamental prezente ı fiinăa umana . Daca ne pierdem ı seriile asociative rectilinii. asociaăiile sı cele care ne permit nt sa ” decripta m„ acest mesaj formulat ı ntr-un limbaj personal si totodata variabil. vocabularul. ne n ı mpiedica m fa ra doar si poate de niste complexe care exista ı fiecare din noi. asociaăiile sı nt chemate ı ajutor ca sa furnizeze grila care va n permite descifrarea mesajului aparent incomprehensibil. n complexele sı un element normal. Dar si aici Jung. complexele momentan active si constelate ale visa torului. Trebuie sa o spunem mereu. lexicul. complexe a ca ror prezenăa nu mai este de demonstrat. Vedeăi. aceste complexe sı la n nt 134 . Ei bine. aceste constata ri moderne au dat lovitura de graăie ” cheilor de vise„ stı ngace si banale.hieroglife. limbajului oniric. oricare ar fi punctul de plecare. ca si la Freud. n Prin urmare. al unui nt psihic normal. Asociaăiile furnizeaza alfabetul personal si ocazional. Astfel. ne-a ı ăat nva sa mı nuim procedeul asociativ cu nuanăe esenăiale: el ne-a ı ăat sa nu ne pierdem ı lanăurile asocinva n ative rectilinii care ating. necesar. Marcel nu va mai avea aceeasi valoare asociativa ı primul n si ı al doilea caz.

trebuie sa reabilita m complexele. t Impiedicı ndu-ne de complexe am putea sca pa sensul unui vis. la noăiuni ca cele de rezistenăa si cenzura (noăi- 135 . complexele pot fi calitativ si cantitativ ra u venite. ca toate lucrurile din natura . Aceasta metoda a asociaăiilor are o importanăa capitala pentru tot ceea ce este ” tematism personal„ la visa tor. la fel ca o indigestie stomacala si de aceea au o reputaăie atı de proasta . daca visul ı da silinăa sa o precizeze. va trebui sa -i cerem asociaăiile privitoare la cuvı ntul masa si cele privitoare la cuvı ntul conferinăa . t n Din punctul de vedere al igienei mentale. trebuie sa ăinem si cont de acest fapt. Acesta a fost unul din punctele de plecare ı divergenăele de n gı ndire dintre Jung si Freud. In loc de a se limita dogmatic. Numai atunci le remarca m. Trebuie sa ı nregistra m ı chip n concentric detaliile specifice visului daca vrem sa izbutim sa -i capta m sensul si nu sa ne pierdem ı ntr-o ı nsiruire infinita de idei. Dar. ca ci aceasta masa nu este orice masa . ea este o masa precisa si. Astfel. Este desigur nedrept ca aceste complexe au o reputaăie atı de proasta ı ochii publicului larg. deoarece ele sı la fel nt de formative si indispensabile pentru psihic ca si astrele pe cerul ı nstelat: un individ care ar fi lipsit de complexe ar fi un soi de debil mintal sau afectiv. ca acesta din urma .fel de indispensabile unei fiinăe normale ca si o anatomie si o fiziologie corporale normale. dar exista si cazuri ı care visa torul n nu are nici un fel de evoca ri asociative. daca unul din noi va visa ı n aceasta noapte o masa de conferinăa .

inconstient. preexistent planurilor personale. probabil. ı multe cazuri ı pa streaza valoan si rea lor fundamentala ). cı nd toate resursele asociative au fost solicitate cu ı pa ăı nca nare si epuizare fa ra succes. Poate fi vorba de un factor care emana . VI. asadar. dimpotriva . In acest sens le sı nt ntem recunosca tori colegilor nostri din disciplinele ı nveci- 136 . Jung considera ca analistul este autorizat sa faca un efort asociativ personal pentru a-i oferi pacientului ” elemente de depanare„ . Jung a interpretat aceasta ” sterilitate ideativa si asociativa „ a analizei ca o ma rturie a faptului ca ar putea exista aici.un element. de un element care. ı chip endogen. un element al inconstientului colectiv. din stra fundurile fundamenn tale ale psihicului. In acest context stiinăele. Cı nd asociaăiile au fost evocate. Aceasta sa ra cie asociativa a pacienăilor a fost una din temele disputelor dintre Freud si Jung si unul din punctele de plecare care l-au dus pe Jung la celebra noăiune de incons tient colectiv. etnografice etc. extrase din paralele istorice.uni care. fie ca e vorba de un element al sintezelor personale fie. Metoda amplifica rii s i incons tientul colectiv Ce-i de fa cut atunci cınd nu exista asociaş ii? Ajungem la celebra metoda a amplifica rii. aporturile disciplinelor ı nvecinate ne sı extrem de utile. un element care nu a fost niciodata ı relaăie cu eul si cu constin entul visa torului. nu este achiziăia vieăii sale individuale . natural. desi prezent la visa tor.

Sı perfect constient de faptul ca aceasta innt tervenăie a analistului se situeaza ı cadrul general al n contratransferului. dincolo de contra-transferul spontan. dincolo l de elementele de contratransfer afectiv. de devotament. Ea ı pern i mite subiectului sa se confrunte cu problemele generale ale omenirii care depa sesc cu mult anvergura eului sa u constient si a individualita ăii sale. mitologice.nate pentru contribuăiile lor importante. ne ajuta ı practica sa iesim cu bine din impasuri. ne permit sa punem ı lega tura conăinutul vin sului lipsit de asociaăii cu patrimoniul psihic si uman general. Aceasta metoda . Jung considera ca analistul are dreptul. Cititorul este ı general la curent n cu ceea ce spun aici. Paralele istorice. de simpatie. altminteri deschidem poarta abuzurilor si prozelitismelor de tot felul. etnologice. extrase din folclor ca si din istoria religiilor. ba chiar datoria sa aduca o contribuăie de contratransfer intelectual. Astfel. dar care ı n ncolăesc de ani sau poate chiar 137 . Metoda amplifica rii cere sa fie mı nuita cu cea mai mare rezerva si cu cea mai extrema prudenăa . mı nuita cu competenăa . exista deja transfer si contratransfer. pe care ı asigur prin prezenăa mea. probleme pe care adeseori el nici ma car nu le ba nuieste prezente ı sine. punı la dispoziăia pacind entului sa u stiinăa de care dispune. sociologice. noăiunea de amplificare intra ı cadrul gen neral al ı lnirii inter-umane care inseparabila de ntı noăiunile de transfer si contra-transfer. asa ca nu voi insista: cı sı nd nt prezent ı cı n mpul vital al pacientului meu.

sı ntem mult mai bine echipaăi pentru a aborda interpretarea unui vis: ne-am dezba rat deja de cunoasterea noastra teoretica . analizatul nu va fi capabil sa se elibencı reze de conăinutul mental personal pe care nu l-a putut verbaliza. Metoda ne conduce. ı simbolism. 138 . dispunem de biografia visa torului. Dar ea nu trebuie folosita superficial. care a devenit necesara prin existenăa problemelor legate de inconstientul colectiv. asociaăiile sale ne-au oferit ı ntregul sa u context asociativ. filoz on fice generale. Este neı ndoielnic ca unul din lucrurile care risca cel mai mult sa discrediteze scoala lui Jung este apelul usuratic la aceasta metoda a amplifica rii.de decenii. el induce sau risca sa induca pacientului sa u un soi de sechestru mental. fa ra ca pacientul sa fi depa sit nu stiu ce tabu. In ciuda si tocmai datorita discursurilor sale ı nta toare. spre aprecieri teoretice si spre teoria cunoasterii. care constituie una din originalita ăile esenăiale ale lui Jung si ale scolii sale. nu stiu ce conăinut inflamant care nu poate fi verbalizat. Daca analistul se lanseaza ı paralele n istorice neavenite. Metoda amplifica rii. deopotriva . este concomitent o metoda de depanare accidentala si ocazionala si o metoda sui generis. Ajunsi aici. fa ra sa fi extras materialul asociativ. el risca sa treaca pe n lı nga o tra ire interioara . Daca analistul se lanseaza cu usurinăa ı consideraăii etnografice. Metoda amplifica rii se stra duieste sa faca la fel ı privinăa datelor relevı din stratul n nd inconstientului colectiv. religioase.

a doua. trebuie incluse ı travaliul imaginar al visului. care este colectarea asociaăiilor. analistul nu mai poate fi de nici un ajutor: ambii depind de bunul plac al psihicului asociativ si subiacent eului pacientului. ı n schimb.totusi el exista . mai mult sau mai puăin vag. de capacitatea de receptare a constientului sa u. indispensabila . Dar pentru a trece de la punctul 1 la 3 trebuie sa trecem prin: 2. Visul este mai mult sau mai puăin clar. Din cele trei faze cea mai delicata este.VII. aăi ghicit. 3. el este visat sau nu. n La a treia faza . 1. el este memorat cu detalii sau vag . care trebuie sa stie sau sa ı nveăe ı cursul analizei cum s a adune ason ciaăiile cu o receptivitate aproape matern a . mai mult sau mai puăin net. Modifica rile visului. Prima este foarte simpla : visul este un automatism mintal. treapta intermediara . analistul si visa torul vor ı ncerca aventura interpreta rii. Dar ele sınt capitale ı ntrucı ı t n 139 . Colectarea asociaîiilor Munca de interpretare onirica comporta trei faze. visul este visat si memorat ı ntr-o oarecare ma sura . Aceste asociaăii sı adeseori abia schiăate si nt greu de surprins. La colectarea asociaăiilor. analistul l-ar putea ajuta ı ntr-o oarecare ma sura pe pacient: ambii pot coopera pentru a ajunge la o interpretare care sa -i mulăumeasca deopotriva . care se produc ı momentul trecerii din n starea de somn la starea de veghe.

In privinăa viselor care ı trezesc din somn pe vil sa tor. A. 3. Cahiers Laennec. Aceasta schema de repartiăie ı patru acte este ı n n general foarte la muritoare si valabila . expoziăia si personajele sale. caăie sau concluzie. epoca. 1950. 4 VIII. indint. 4. aceasta drama evolueaza spre punctul terminus. Jung ne sfa tuieste sa considera m visul ca si cum ar fi o scurta piesa de teatru ı patru acte: n 1. nr. Visul este ca o piesade teatru ın patru acte Pentru a usura analiza. Jung este de pa rere ca ele conăin un mesaj psihologic de o asemenea importanăa si urgenăa ı t a ncı fost necesar sa stra punga toate mecanismele protectoare ale somnului pentru a accede la mintea constienta ı speranăa ca nu va fi neglijat.lipsa lor sensul visului ra mı de cele mai multe ne ori litera moarta . spre soluăionare. 2. acăiunea care se anunăa si se ı nnoada . peripeăia sau drama.) 4 140 . decorurile. (N. cel puăin pentru tot ceea ce releva din sfera constientului si inconstientului sa u personal. n Roland Cahen: ” Vocation et affectivit´´„ . 3. locul geografic. deznoda mı detenta .

ı mpreuna cu ipoteza inconstientu- 141 . aspiraăiile constientului vor ga si ı imaginile onirice care au fost ı n năelese cum se cuvine o compensare salvatoare si. angoasele. Mulăumita aportului materialelor inconstiente revelate ı vis se pot crea extensii. ı dimensiunea verticalita ăii sale. defectele. exprimata ı actualitatea misca rii ei de ca tre n vis. ca n la o corabie cu pı nze. tra ita obiectiv de ia ca tre visa tor. s i imaginile visului sa u. corecăii esenăiale. ı ntre constient si inconstient. Exista o relaăie de complementaritate. dorinăele.IX. este pentru ca graăie acestei cunoasteri biografice putem ca uta relaş de complementariia tate dintre situaş cons tienta . o rela ăie de compensare realmente dinamica . este de o mare utilitate practica . asupra ca reia nu vreau sa insist. ı ntre pı nze si chila . Nu vreau sa ma pierd ı planurile biologice dar. care ăine de biologic la o scara pe care nu vrem sa o discuta m aici. ı ntr-adeva r . Echilibrul psihologic al fiinăei se realizeaza . ea este. dupa Jung. Noîiunea de compensare Una din perspectivele cele mai utile ı practica n este noăiunea de compensare. tot bion logicul este format din sisteme cu autoreglare. psihologicul. Daca avem nevoie de o cunoastere biografica atı de minuăioasa ca aceea pe care am descris-o t mai sus. ı ntre planurile sale constiente si cele inconstiente. compensaăii ale n subiectivismelor con stiente. Unilateralita ăile. prin urmare. nu scapa acestei norme. asa cum se stie. Aceasta noăiune de compensare.

atunci cı te confrunăi nd cu un vis obscur.ca ci tocmai ın caz de afectivitate alertata sıntem noi consultaş . ı ntr-o lume de patru ori mai numeroasa ! Rezultanta murmurului acestor celule .lui . In caz de conflict. n Una din ipotezele care trebuie pa strate ı minte n este aceea de a te ı ntreba. In faăa unei afectivita ăi alterate. Dar gı ndiăi-va la cele zece miliarde de celule cerebrale descrise de profesorul Bremer! Acest num a r depa seste de patru ori populaăia globului ı t fiencı care individ responsabil este ca un sef al unui guvern mondial.putem i vedea adeseori cu multa precizie ce element al constientului este compensat de cutare vis. Noăiunea de compensare este ca si ” bara„ balanăei . ı caz n de afectivitate alertat a . ” inconstientul„ meu fiind o rezultanta neactualizata .este ceea ce numesc eu constiinăa mea.daca putem compara fiecare celula cerebrala cu un locuitor al pa mı ntului . dincolo de monisme. este asa de mare ı t ideea ncı 142 . Veăi fi de acord ca compensaăiile care se aud ı aceasta simfonie pe nenuma rate voci ı n ntre constient si inconstient pot fi infinite ca num a r. aceasta noăiune de legare prin compensaăie este foarte usor de utilizat.ea leaga constientul si inconstientul.unul dintre criteriile pe care le pa stra m ı minte. care trece de obicei neba gata ı sean ma . dincolo de schemele interpretative. n ı travaliul practic. oare ce vrea el s a compenseze? Noăiunea de compensare este foarte u sor de mı nuit cı vreme avem de-a face cu problemele ta personale ale subiectului. Complexitatea fa ra limite a compensaăiilor umane posibile.

pentru a nu mai pomeni despre limitarea ei de ca tre infinitatea compensaăiilor posibile. Noăiunea de compensaăie este limitata din cauza autonomiei inconstientului. Compensaăiile spontane care se ivesc de la sine aduc mari servicii oamenilor. 143 . este posibil ca tentativa de compensare sa fie la fel de dezechilibrata si de dezechilibranta ca si tendinăa iniăiala care trebuia redresata . Procesele autonome ale inconstientului pot aduce la suprafaăa lucruri a ca ror semnificaăie ăine de alte planuri. ı accelerarea integra rii lor. imediate. de situaăii sociale. facultatea reparatorie a compensa ăiei nu este nelimitata . de situaăii culturale sau de probleme spirituale. Compensaăin ile vor contracara defectele si infirmita ăile unei persoane. Din nefericire. cu probleme personale.compensa rii devine dificil de utilizat din momentul ı care nu mai avem de-a face cu probleme practin ce. Din momentul ı care lucrurile s-au agravat ı n n mare ma sura . de alte dimensiuni ale reflecăiei. Nu este mai puăin adeva rat ca arta terapeutica a analizei consta ı mare ma sura ı a la sa sa apara n n compensaăiile salvatoare. ı facilitarea constientin za rii lor. de pilda . Poate fi vorba. X. Perspectivele de interpretare O alta ipoteza de lucru pe care trebuie s-o pa stra m ı minte este noăiunea de perspectiva de inn terpretare.

Jung a recunoscut ceea ce este valabil ı aceasta perspecn tiva . Daca psihanaliza nu ar face decı sa analizeze si nu ar sintetiza. se folose ste de vise pentru a cerceta instinctele si pulsiunile. Orice analiza si orice efort analitic sı urmate implint cit si automat de o noua sinteza . dupa cum stiăi. La interpretarea reductiva sau cauzala el a ara tat necesitatea de a ada uga . Din acest punct de vedere. afective si libidinale. aceste sinteze treca toare. dar a atras atenăia si asupra limita rilor ei. ı funcăie de inerăia lor pron prie). Daca visele aduc cu contextul lor asociativ elemente majore pentru analiza reductiva si cauzala 144 . ca ci viaăa mentala procedeaza nu numai prin analiza . precipitate si premature. mai mult sau mai puăin succesive. n Interpretare sintetica . trebuie sa spunem chiar ca termenul psihanaliza este unul eronat. fie ca vrem sau nu. (Adeseori analistii nu doresc asa ceva. mai mult sau mai puăin generale. asupra insuficienăelor si chiar pericolelor ei daca este folosita cu sectarism si exclusivism. ci si printr-o suita necesara si ineluctabila de sinteze mentale.Freud. ea ar fi o activit tate destinata esecului si care ar provoca mult ra u. care se poate manifesta ı vis. aceste determinante esenăiale ale comportamentului uman. sintetica si finala . vor fi si ele dizolvate si vor sta astfel la originea unor noi obstacole si a unor noi rezistenăe. n ci ı sensul unei ipoteze de lucru derivate din ca un tarea ” pantei energetice„ . Prospectiva si vizionara nu ı sensul unei profeăii.nu este vorba de excludere . Tipul sa u de interpretare este reductiv si cauzal.o perspectiva prospectiva . mai mult sau mai puăin parcelate.

sintetica si finala . ca finalitatea este o ma rime. ı chip cvasi-organic si cu o consecvenăa fa ra cusur. ada ugata la perspectiva reductiva si cauzala . t In concluzie. o dimensiune inerenta vieăii biologice. ele aduc ı acelasi n timp. la momentul dorit. ca ea este de asemenea inerenta evoluăiei mentale. ca si mulăi alăii ı naintea sa. Jung se ı ntreaba care ı este scopul. iar cauzele nu sı nt adeseori decı un mijloc ca tre scop. Dimensiunea finalita ş nu ii trebuie sa fie stra ina vieş biologice. Este cı se poate de evident ca aceasta perspectit va prospectiva . cu pertinenăa si subtilitate. Perspectiva de interpretare nu trebuie sa se lipseasca de dimensiunea finalita ăii care releva si ea din stiinăa ca si dimensiunea cauzalita ăii. ne permite adeseori sa discernem tendinăele dinamice inerente autoregla rii si auto-evoluăiei psihice a unui subiect. vieăii psihice. ba chiar i ce simbolizeaza si spre ce tinde visul. ce semnifica . n elementele necesare sintezei travaliului analitic si mental care se desfa soara . In fine. Psihoterapia ı ncearca sa stimuleze prin prezenăa noastra catalitica aceste virtuăi vitale majore care sı nt autoreglarea si auto-evoluăia unei fiinăe. psihologice ii s i mentale. binecuvı ri ale naturii care funcăioneaza dincolo nta de toate stı ciile noastre de analisti.a unei situaăii prezente sau trecute. nga Acum putem preciza ca pentru Jung visele pot fi concomitent: 145 . de unde provine simptomul. Jung a ara tat. interpretarea finala . daca Freud se ı ntreaba care este cauza visului.

el poate ex- 146 . Adeseori trebuie sa spunem: tra iasca divergenăele! Nu este vorba de faptul de a crea o unanimitate suspecta unde nimeni nu mai distinge ce-i aparăine. un bilană al situaăiei prezente si al compromisurilor dintre tendinăele comportamentale si cele intrapsihice. n Sa repeta m pentru a evita orice neı năelegere ca psihologia analitica ı ncearca ı fiecare caz ı parte n n sa concilieze metoda reductiv-cauzala si cea prospectiv-sintetica : aici este vorba de doua perspective ı ngema nate care fac parte din acelasi ansamblu unitar.1. bunul simă comun ne invita sa rega sim ı personan jul visului personajul ı carne si oase din viaăa cun renta . o expresie a trecutului tra it. Planul subiect. a proiectului vital al unei fiinăe. Din aceasta perspectiva . planul obiect Avem aici unul dintre punctele ı care dezacorn dul dintre Freud si Jung ra zbate cu cea mai mare forăa si totodata ı ntr-o maniera revelatoare. Visul ar trata astfel relaăia vitala dintre visa tor si persoana din anturajul sa u. fie ca a fost imaginat. Problema este ca fiecare s a -si agite drapelul ı chip n loial. fie ca trecutul a fost tra it ı realitate. expresia unei determina ri subliminale a viitorului ı gestaăie. n 2. visul poate fi astfel reflectarea unui dezechilibru relaăional. Cı cineva ı viseaza pe unul din apropiaăii sa i nd l sau pe o persoana cu care ı ntreăine relaăii vitale. XI. 3.

l Gengis Khan va exprima partea din mine invadatoare. trebuie sa ma rturisim ca perspectiva spontana a bunului simă se arata absolut sterila . ı ncarnarea unei fracăiuni sau a unei ” facăiuni„ din el ı nsusi. personajul cel mai apropiat si totodata cel mai pertinent pentru a exprima o anumita parte din mine. planul i nterpreta rii corespunza toare situaăiei exterioare. cam ca la opera . Iar ı practica . Astfel. ca atare.este planul obiectului (ı iau pe prietenul l meu. numai prin n tatona ri sau ı funcăie de asociaăiile visa torului n trebuie sa alegem planul clivajului. ba nd chiar de un personaj pur si simplu imaginat sau fantastic. este ca si cum inconstientul ar merge sa caute ı magazia de accen sorii. trebuie sa concepem figura din vis ca fiind expresia unui aspect al visa torului. interpretarea pe planul obiectului si interpretarea pe planul subiectului sı adeseori difint cil de separat. cuceritoare. 147 . adeseori. proiecte. pe Napoleon sau pe Gengis Khan.prima o neliniste. Dar apropo de un personaj cu care visa torul nu ı ntreăine relaăii importante sau nici un fel de relaăii sau atunci cı e vorba de un personaj istoric. distruga toare. travestita oportun si exprimata prin figura selecăionata . ca fiinăa sau obiect existı ı reand n litate). Jung a ara tat ca atunci cı visa torul ı viseaza nd l pe papa Pius al XII-lea. Nici aici nu avem de-a face cu perspective care se exclud. pe scurt este vorba de o problema comportamentala concreta sau de o tensiune interumana . o problema de adaptare reciproca . daca ı visez la noapte pe Gengis Khan.

noi elabora ri utile pentru maturizarea subiectului si. pund nd tem sa le avem chiar pe amı ndoua ı proporăii si n nuanăe infinite. Psihologia onirica trebuie sa oglindeasca neapa rat acest dat fundamental cum ca lumea exterioara nu este decı una din cele doua surse de impresii t care ne asalteaza . apropo de aceste doua planuri de interpretare.si realitatea interioara . o reajusna tare a comportamentului poate aduce noi reflec ăii.si n intrapsihica a problemelor ı curs. Rega sim. Dialectica dintre cele doua 148 .extraversiunea .ı sensul de reflectare. situaăiei intrapsihice a visa torului. Cele doua planuri de interpretare constituie astfel prelungirile acestor realita ăi ı n domeniul psihologiei onirice. interpretarea pe planul subiectului va ajuta la elaborarea introspectiva . pe de alta parte. care este concomitent suportul si alambicul elabora rilor noastre intime care vor ăı sni la rı ndul lor spre exterior.introversiune. Avem cı una din interpreta ri. n Impletirea practica a acestor doua planuri de interpretare continua pı la realizarea lor. marile probleme inerente coopera rii a ceea ce s-ar putea numi doua realita ăi: realitatea exterioara .imaginii visate. elaborarea intrapsihica a problemelor pe planul subiectului ar putea contribui substanăial la determinarea si la deciderea unei schimba ri comportamentale. cı cealalta . Cele doua planuri de interpretare sı productive nt deopotriva . Cealalta sursa este lumea interioara . cugetare . Interpretarea pe planul obiectului va oferi indicaăii de comportament obiectiv.

lumi . cauzala . deopotriva .exterioara si interioara . Cu cı analizatul este mai avansat ı t n vı .se rega seste pe planul interpreta rii.deoarece se cauta o cauza care sa se atribuie la modul concret . Ei ı ı i ncarneaza bucurosi si pe Lucifer si pe Dumnezeu Tata l. ea ne reproseaza noua . Pentru ca scoala freudiana ignora planul subiectului. pentru ei. cum e cazul la freudieni. graăie interpreta rii pe planul subiectului. De regula . Intrucı t colegii nostri freudieni ignora aceasta dimensiune a planului subiectului. care se situeaza mai ales pe planul subiectului. jungienilor. atitudinea noastra nuanăata vizavi de fenomenul transferului. cu atı mai mult ne astepta m ca ea sa nu mai rsta t corespunda . Cu siguranăa ca aăi simăit deja ca exista o relaăie ı ntre interpretarea reductiva . Natural ca aceasta indicaăie cere sa fie ı năeleasa cu multa supleăe. Nu vreau sa insist. totul trebuie sa treaca . Nu ar mai fi nevoie.si interpretarea prospectiv-sintetica . finala . sa ı ncarna m toate tra irile lui prin 149 . Cred ca tocmai datorita planului subiectului si obiectului exista atı tea dispute teoretice ı ntre scoala freudiana si cea jungiana . care se situeaza mai ales pe planul obiectului .pentru a ceda treptat interpreta rii pe planul subiectului si elabora rii intrapsihice a problemelor. ı practica .mai ales la persoanele tinere . sa ajuta m pacientul sa ı năeleaga ca multe lucruri privesc demonismul si idealismul sa u interior. pe planul obiectului. la ı n nceputul unei analize domina planul obiectului . totusi problema este de o importanăa capitala . Cı nd am putea.

dintre scoli. Nu are nici o relevanăa ı n contextul problematicii onirice.marile teme ale personalita ăii studiate.transferul ı personalitatea analistului.) 5 150 . Seriile de vise Ceea ce da soliditate si validitate efortului de analiza onirica ı psihoterapie nu este interpretarea n unui fragment de vis. XII. Daca nu avem decı un fragment de t vis. miturile personale si Urmeaza un scurt pasaj pe care nu l-am mai tradus ı care autorul n se adreseaza direct adepăilor freudieni. erorile sı ı nt ntotdeauna posibile. cı si divergenăele noastre teoretice vor ı t n5 ceta . n Cred ca ı ziua ı care colegii nostri freudieni n n vor accepta aceasta noăiune a planului subiectului.revelı ” panta evolund tiva „ a pacientului . In cursul interpreta rii unui vis. ci studiul si interpretarea unei serii de materiale onirice. de altminteri inutile. amintind mai degraba de ghicit. Tr. care se ı ntinde pe o perioada mai mare sau mai mica de timp din viaăa pacientului. (N. Studiind o serie de vise pe o perioada mai mult sau mai puăin lunga vom ı lni repetiăii tematice ntı care scot ı evidenăa sub o forma de fiecare data n nuanăata si un pic diferita . ba chiar filozofia sa. Ceea ce-i va oferi siguranăa travaliului de analiza onirica este studiul seriei de vise ale aceluiasi pacient. majoritatea discuăiilor. am face mai bine sa ne schimba m specialitatea! Ca ci ar fi o activitate riscant a .

na Nu va fi mica surpriza analistului atunci cı va nd constata coeziunea interioara si coerenăa extraordinara a materialelor. graăie mobiliza rii interferenăelor subtile ı ntre constient si inconstient .vor comenta cumva interpreta rile precedent formulate. In general. este cı se poate de evident ca aceste t serii de vise sı comparabile cu un film format din nt numeroase episoade de genul celor epocii mute din 1925.colective. acolo unde pı la Freud si Jung nu na se credea ca s-ar putea afla altceva decı incoerenăa . ı practica . confirmı pertinenăele.graăie mecanismului de compensare despre care am vorbit mai sus. Trebuie sa ne con- 151 . ı t se ı mpla sa nu t ncı ntı putem examina complet toate visele din lipsa de timp. materialul oniric al unei persoane analizate este atı de abundent. ci se limiteaza la ceea ce pare util. t dezordine. In practica . munca analitica poate fi comparata cu o sinusoida care oscileaza si se restrı nge ı jurul axei sale ascenn dente. nd nd permiăı ndu-ne astfel sa rectifica m a posteriori o ı ndoiala care a subzistat eronat sau o afirmaăie avansata cu prea multa fermitate. Daca comitem erori . confuzie alogica . Mulăumita studiului unei serii de vise. unde ı tre n fiecare sa pta mı ga sim un nou episod. infirmı erorile.si uneori ele exista -. cı de fapt seriile de nd vise exprima un talaz vital constructiv si dinamic. ca de pilda ” Le maı de forges„ . daca stim sa -l urma rim si sa -l utiliza m. o interpretare nu epuizeaza n aproape niciodata sensul si semnificaăia unui vis. ” mitologemele„ sale individuale. La fel. visele ulterioare .

ı loc de a fi un soi de pater familias si de aun tocrat. un bun radiolog si ı special cu un bun catalizator al recoltei asociatin ve. bine asimilat. si cred ca analistul este adeseori comparabil cu un bun mamos. ba chiar periculos. Psihiatrul. XIII. o repet. nu este ceva ireparabil. atitudinea oportuna a analistului angajat ı travaliul n oniric este cea pe care a definit-o Freud ca fiind una de atenăie flotanta si distrata . Atitudinea analistului In faăa acestei lumi fascinante si cu multiple faăete. Experienăa a ara tat ca daca un lucru important a fost neglijat.sola m deoarece nu exista aici un inconvenient major. cei doi protagonisti trebuie sa poata sa adere cu toata inima la interpretarea ga sita si propusa ı comun. el urmeaza 152 . Marea schimbare. marea revoluăie psihiatrica ı ncepı cu primele lucra ri ale lui nd Freud este ca din acest moment psihiatrul nu stie mai mult decı pacientul sa u. ı ajuta pe visa l tor sa faca asemenea progrese sau ı deschide asemei nea orizonturi ı t neglijarea unor vise. Nu poate fi vorba de o competiăie intelectuala . n Un vis bine ı năeles. din acest mot ment. se afla la dispoziăia pacientului. Mai ales pentru tratament ar fi eronat. acord ıntre analizat s i analist. nu poate fi vorba de o confruntare intelectuala . el va reapare ı materialele ulterioare. din lipsa de ncı timp. ca analistul ” sa aiba dreptate ı den trimentul pacientului„ . Nici pentru unul si nici pentru n cela lalt. Trebuie sa lasi lucrurile sa se deruleze de la sine. O interpretare de vise reus ita constituie un acord.

trebuie sa -l aducem pe visa tor sa tra iasca emoăional afectivitatea si conflictele viselor sale. situı progresiv pacientul ı axa psihicului nd n sa u profund. ı franceza . (N. fie implicita . Nici nu se pune problema ca analistul sa aiba dreptate ı detrimentul pacientului n sa u. Interes practic Interesul practic al travaliului nostru oniric de pı acum este ca visul aduce perspectiva incons tina entului. este pentru ca aceasta liniste. ı original. visul este un fragment smuls curentului inconstient necurmat. Este ca si cum analistul . interpretarea sa fie ca este verbalizata . n n Tr. In acest sens. XIV. peupl´ et cr´ateur„ .daca interpreteaza un vis. graăie unui moment acut al metabolismului ideativ . sa participe emoş ional la acest discurs. populata si creatoare„ 6.tremi buie sa ajute pacientul sa simta ın fiinş sa proprie a discursul psihologic al ca rui teatru este el. Aici se pune problema de a ajuta pacientul sa atinga mai mult decı o ı t năelegere pur intelectuala .) 6 153 . nu face ı n” L…art du silence. de altfel. Daca analiza constituie pentru Jung ” arta linistii.daca ı permiteăi aceasta imagine . el este un exponent fragmentar al acestui curent. Prin urmare. ca ci acest lucru ar naste reticenăe si rezistenăe bine fondate ı ntr-un asemenea caz. face manifesta perspectiva inconstientului.indicaăiile acestuia. ceea ce.

el vor fi urmate de acăiuni consecutive asupra inconstientului. Adeseori.totdeauna . asa n ı t nu ar mai exista nimeni care sa fie prezent penncı tru a integra materialele care vor apa rea. In cursul travaliului analitic. parăial. Vor rezulta din aceasta procedura lua ri de cunostinăa progresive care se adauga succesiv. care se perpetueaza si se deruleaza ı pron 154 .drept dea tonatorul unei reacăii ı lană care debuteaza la nivel n constient. numai ăinı cont deopotriva si de perspectiva constiennd tului vom putea avansa spre confruntare si. la convieăuire ideo-emoăionala : constientul si inconstientul. ca ci daca le-am ca lca ı picioare am distruge si constientul.s i este unul din meritele istorice ale lui Freud de a fi scos ın relief aceasta noş iune de ” luare de cunos tinş Ş . De unde. Constientizarea ne apare asta zi . spre armonizarea acestor doua planuri majore ale unei personalita ăi care trebuie sa parvina la armonizare. trebuie. de aici. cu cea mai mare grija . trans-constiente. analistul trebuie sa ăina cont si de perspectiva constientului.s-ar insinua ı perspectiva inconstienn tului pacientului pentru a-l ajuta sa simta si sa descopere sau pentru a indica cu voce tare constientului visa torului ceea ce inconstientul exprima ı n imagini. adica tocmai acelea din inconstientul sa u. sa menaja m valorile lor constiente. si celebrul fenomen al transferului. Este si motivul pentru care analizatul este ı nclinat sa -i atribuie analistului s a u puteri ” supranaturale„ . pentru ca pacienăii nostri sı deja pernt soane cu constient fragil.

munca analitica se situeaza pe patru planuri: 1. Atingem aici ı ndeaproape ı si medinsa cina psihosomatica . noua pentru el. se deschide o noua perspectiva asupra problemei cutare sau chiar asupra vie ăii sale. Astfel. a unui vis. ı care pacientul se conn 155 . ı ndata ce el simte. Este ceea ce Jung a numit calea integra rii personalita ăii. Aceasta la rgire a cı mpului constient constituie pentru orice viaăa mentala individuala un fapt major. dupa cum vedeăi. In fond este vorba de a-i reda cuiva viaăa. ” prinde„ semnificaăia. pentru a folosi frumoasa expresie a profesorului Leriche. portanta . Iar ı cazul nevrozaăilor pe care ı trata m. graăie interferenăelor dintre constient si inconstient pe care le declanseaza ea ı n ambele sensuri. din lană ı lană . analiza viselor. De altminteri.verigi din n care noi nu cunoastem de altminteri decı cı t teva merge ” sa se piarda ı intimitatea silenăioasa a ăesun tului„ . care n i au din cauza nevrozei lor un cı constient micsomp rat si restrı aceasta la rgire este de doua ori imns. n De ı ndata ce pacientul ” ı năelege„ . graăie viselor. la transferul ei din inconstient ı constient. o viaăa legitim definita ca o integrare integranta . ı buna n parte. va prezida la mobilizarea energiei psihice.ı sensul mai n larg si nu numai intelectual al termenului -. un plan al confidenăei. Totul se constituie ı ceea ce Jung a numit calea n individuaş iei. o noua treapta de constiinăa si vor deveni posibile noi sinteze. Pentru ca se va atinge astfel. la eliberarea sa din simptome si.funzimile fiinăei si care.

importanăa vederilor asupra visului pe care tocmai le-am expus. 2. n Lucra rile experimentale cele mai recente ı n neuro-fiziologia somnului si a visului confirma . asteptı un nd 156 . (Surmenajul apare atunci cı materialele se acumuleaza ı asa nd n ma sura ı t nu mai pot fi elaborate ı timpul somncı n nului: ele sı cumva dispuse ı nt ntr-o magazie intermediara . El este. Aceste patru planuri se ı mpletesc la nesfı rsit. pare-se. n 3. ı ntre constient si memorie. un plan de metamorfoza si de transformare a personalita ăii ı care converg si se consolideaza cele n trei planuri iniăiale de acăiune. tulbura ri mentale. 4. iar eu le-am separat numai ı scop didactic. pacientul trebuind sa se situeze ı faăa a ceea ce el ı n nsusi a descoperit.feseaza . El face sa dispara din constient tra irea care trebuie stearsa si memorata pentru ca la trezire constientul sa fie din nou disponibil. un plan al analizei transferului care s-a format ı cursul confesiunii. un plan de educare si de auto-educare. exponentul unei a funcăii recuperatoare si integratoare a ca rei importanăa nu e cu nimic mai prejos decı cea a circulaăit ei sau a respiraăiei. Visul are deci o importanş vitala . dupa circa zece zile. dincolo de orice astepta ri. De acum stim ca noi visa m ı mai multe faze noapte n de noapte si daca ı mpiedica m un subiect de experienăa sa viseze el reprezinta nervozitate si. In timpul somnului se produce un travaliu mintal si psihic infraconstient care are cele mai mari consecin ăe: 1.

Memorarea. uitarea prea radicala . cea mai utila si mai economica cu putinăa . a viselor demers care necesita efort si voinăa . la urma urmei. Munca integratoare inconstienta apare deci ca o ” menajera „ a constientului. Nu este reăinut sub forma de vise decı ceea t ce mai este ı nca important pentru constient sau ceea ce trebuie sa fie supus unui nou examen de ca tre constient.ı perspectiva globala al acestui travaliu n integrator . 3. constientul ar fi ı rcat ı loc sa fie usurat. ı lipsa ca ruia constientul s-ar sun praı rca ı loc sa se usureze dispar. n 2. dimpotriva . redı dispond nibilitatea aparatului mental pentru realul lumii si tra irea de mı ine. n De unde utilitatea metodelor terapeutice care fac deliberat apel la inconstient. pare sa t fie. sı uitate. este vizibil ca eforturile analizei si ale psihoterapiei analitice vizeaza sa redobı ndeasca si sa perfecteze ceea ce a fost insuficient sau gresit structurat ı integrarea spontana . Toate detaliile acestui efort. Ca ci. la imaginaăia activa . nca n Travaliul integrator se face deci ı maniera n cea mai discreta . dupa o elaborare insuficienta la acest nivel. atı de des criticata . adeseori mediocra . nca n nt Daca . deci . aceste detalii ar fi memorate. S-a va zut prea mult ı imaginaăie numai aspectul n 157 .moment de acalmie pentru a fi reluate de travaliul integrator si transferate ı memorie).tempereaza . la invitaăia analistului. ” Uitarea viselor„ . la preconstient. cea mai puăin vizibila . la vis.o ma sura economica de cea mai ı nalta utilitate.

Incepı cu psihanaliza nd si mai ales cu aportul lui C. de la cel mai stra lucitor si mai dotat. Jung acest post ulat a devenit realitate concreta si posibila pentru fiecare.G. panta unei fiinăe ı lume care con respunde adeva rului sa u si autenticit a ăii sale. pentru tra irea fieca ruia. daca la sa m la o parte mistica. Ajutı ndu-i pe pacienăii nostri sa -si mobilizeze imaginarul. potenăialele iraăionale ale fiinăei si ale 158 . Ca o civilizaăie accepta numai si principiul analizei onirice.ar avea un suflet ra mı nea un postulat teoretic sau dogmatic.ba rbaăi si femei . sa tra iasca ı ntr-un prezent mai calm. Ele ı permit sa se i elibereze dintr-un trecut ı sı n nul ca ruia era ra u structurat.iluzoriu neglijı ndu-se aspectul sa u creator. Perspectivele generale s i culturale Din punct de vedere general. sa -si ga seasca panta viitorului sa u. analiza onirica este un lucru capital pentru o civilizaăie si pentru spiritul acesteia. n psihoterapiile analitice fac o lucrare dintre cele mai utile: ele substituie un om unificat omului parcelat care era omul bolnav. si aceasta va fi concluzia mea. timp de secole. pı la cel mai umil si na mai modest. integrator si vital. afirmaăia ca toăi na oamenii . XV. Pı la revoluăia analitica . mai destins si mai senin. sa -si situeze propriul eu ı faă a imaginaăiei lor si sa colaboreze cu ea. aceasta echivaleaza cu suspendarea condamna rii sub care au gemut.

Visul si studiul sa u ne deschid orizonturi neasteptate. A. omul este o ” bolta„ . ı nsa devine evident din ce ı ce mai mult ı ultima perioada n n ca cheia de bolta este psihicul sa u. erupăia noăiunii de inconstient ı n vieă ile noastre. Ca ci orice efort care ne apropie de demersul gı ndirii hegeliene declanseaza la nivelul psihologic eliberarea unor foră e extraordinare. sa ca uta m noi scheme de viaăa si de gı ndire. Meier. ı chip izolat sau ı n mpreuna . Din acest moment iraăionalul este impus de raă ionalul ı nsusi . XVI. profesorul C. a zis ca ” sinteza activita ă ii psihice constiente si a activit a ăii psihice inconstiente constituie esen ăa ı si a travaliului nsa mental creator„ .de un raăional care a stiut sa -si depa seasca si sa -si recunoasca limitele si restricăiile . si carnea vie si tra irea. Cred ca amicul meu.fiină elor. ne obliga pe toă i. prin visele noastre. Astfel. dupa cum vedem.ca tranziăie necesara ı ntre cunoasterea logica pe de o parte. Exemplu de interpretare Vom demonstra printr-un exemplu cı se poate t de scurt si concis utilizarea practica a celor 15 paragrafe care sı ca si 15 axe de reflecăie. dialectica tradiăionala devine un raport triunghiular. nt Exemplul pe care l-am ales si pe care vi-l propun este urma torul: unul din pacienăii mei mi-a povestit urma torul vis: ” STAU IN PICIOARE 159 . pe de alta parte. Daca vreăi.

Daca acn cepta m aceasta cale de abordare vom vedea ca aplicarea paragrafelor urma toare ne va permite. Sa ne punem pe treaba si sa explica m succesiv cele 15 perspective metodologice pe care le-am descris. Cu privire la paragraful I: Este sigur ca acest vis derulat ı linistea unei nopăi n arunca o provocare raăiunii. Apropo de exemplul nostru.INTR-O ODAIE S I TREBUIE SA INGHIT UN PES TE CRUD„ . refulare. dorinăa sexuala . ba chiar tuturor teoriilor. nu avem cumva impresia ı faăa exemn plului nostru ca sı ntem ı faăa unui text ininteligibil n si indescifrabil? Faăada sau nu. 160 . II. treptat. voinăa de putere. La prima vedere aceasta cale regala pare mai degraba un labirint ı ntortocheat. nu vedem deocamdata cum ar putea una din aceste teorii sa cadreze si sa explice ı chip satisfa ca tor n acest exemplu. ı năelegerii. Freud a zis ca visul ar fi ” via reggia„ spre inconstient. sa ne pa zim de concluzii gra bite. Oare. trebuie sa considera m problema acestui vis ı toata amploarea ei. III. dar sa ra mı nem animaăi de ipoteza de lucru ca inconstientul pacientului nostru are sa ne ı nveăe ceva prin acest mesaj. exemplu pe care l-am ales tocmai pentru ca este foarte scurt si simplu. sa elucida m enigma. puăin promiăa tor si puăin ı ncurajator.

a trebuit sa se agaăe serios de studiile sale pentru a ajunge sa -si realizeze ambiăiile.trebuie sa ınghit un pes te crud: ” pes tii sınt locuitorii adıncurilor acvatice. iata elementele biografice de care dispunem: este vorba de un ba rbat de 30 de ani. In general. dar se va revela a fi mult mai grava si mai profunda .stau ın picioare: ” nu as ezatŞ . In privinăa exemplului nostru: Elementele de care dispunem pı acum ne permit na sa situa m visul astfel: acest vis are cumva un raport cu tratamentul psihanalitic al subiectului. Faptul ca sınt cruzi ma dezgusta . Ansamblul se reprezinta ca o nevroza difuza si usoara la prima vedere. avea o situaăie sociala satisfa ca toare pentru vı rsta sa si multa ambiăie.Ş VI. omul era sa na tos. fa cuse o ca sa torie din dragoste.ıntr-o odaie: ” aceasta odaie ımi amintes te de cabinetul analistului unde are loc tratamentul meuŞ . V. un randament total insuficient. un fel de blocaj.IV. ca sa torit. venit sa ne consulte pentru o timiditate. . fa cuse studii superioare care-l costasera un efort substanăial. nu prea dotat. tata de familie. o rigiditate. Viaăa sa sexuala cu soăia era normala . In privinăa exemplului nostru. Acest vis se ı nscrie 161 . o apraxie. . In privinăa exemplului nostru: iat a asociaăiile pe care le-a avut visa torul apropo de visul sa u: . pentru ca visa torul sta tea ı picioare ı n ntr-o camera care ı i amintea de cabinetul analitic. ca ci el provenea dintr-un mediu modest si.

Totusi.ca n subiectul nu a izbutit ı . adica de a accepta si de a integra sexualitatea sa. la care el ason ciaza "nu asezat". am fi tentaăi ı acest moment sa recurn gem la metoda amplifica rii si sa ca uta m o elucidare ı simbolica generala a pestelui. sa intre ı tratanca n ment. sa reăinem pestele ca simbol falic? Pestele ar evoca atunci sexualitatea si acest vis l-ar pune oarecum pe visa tor ı poziăia de a ı n nghiăi. amintindu-ne de expresia ” a fi 162 . Sau: 2. Ne ı rtim zadarnic ı nvı mpreuna cu visa torul ı jurul n acestui peste: nici o asociaăie. Visa torul asociaza numai ca pestele este un locuitor al adı ncurilor acvatice. el trebuie sa ı n nghita un peste crud. din nefericire.) Iar ı aceasta situaăie. Oare. n Dar pe ce drum sa o apuca m? 1. Aici. trebuie sa ne ı ntreba m ce e cu pestele acesta. dar nicidecum ı picioare . ca si cum n el n-ar fi intrat ı nca ı jocul analitic. (Eram cam la a n zecea sedinăa . Am putea avansa ipoteza ca tocmai pentru ca nu a ı nghiăit ı nca acest peste crud procesul analitic nu a ı nceput cu adeva rat. De altminteri. oare. Ar trebui. la untric. si ı n n aceasta privinăa remarcaăi fineăea extraordinara a inconstientului: visa torul sta ı picioare. Natural. asociaăiile visa torului ı lasa pe visa tor si pe analist ı i ntr-o pana totala .pentru ca un tratament analitic se petrece asezat (la Jung) sau culcat (la Freud). ceea ce pare sa ı nsemne . Este ca si cum el ar fi ı nca ı afara .deci ı linia generala a tratamentului.

Christos simbolizeaza Sinele. iar dumneavoastra sı nteăi primul ca ruia ı zic: iata . sa ne plasa m ı ntr-o perspectiva pla cerenepla cere. ceea ce conteaza este n mai ales ceea ce scoatem. Oare. ı n ndata ce piedicile au cedat. luı ı considerare senzaăia de deznd n gust? Sau: 4. socrii mei s ı pescari. chiar mai ı nainte de a ne gı ndi sa punem ceva ı loc. totalitatea. perfecăiunea globala a unei fiinăe. actualizı potenăiand lita ăile prezente. pestele? S tiăi desigur ca .ca un peste ı apa „ sa reăinem mai degraba ideile n de adaptare si de arivism ı ndra gite de Adler? 3. si el a sfı rsit prin a zice: ” Ei bine. In fine. era desemnat ı crestinismul primar cu termenul n ” ichthys„ . Fa ra ı ndoiala ca pacientul nostru trebuia sa o realizeze. sa reăinem mai degraba simbolismul general al lui Christos care. posibilita ăile creatoare. cam ca la dentist. doctore.„ i nt Altfel spus. pentru Jung. dar va zı ca nd pacientul meu avea un aer vizibil jenat am insistat din nou. primejdie cu atı mai mare cu cı t t ı psihoterapie. ı si nsa natura participa la reconstrucăie. 163 . Vedeăi primejdia: sa ı impunem pacientului o psihoi logie care nu este a sa. exista ceva aici care nu-mi vine sa va spun pentru ca mi-e jena . dupa cum se stie. socrii sa i erau negustori de peste. Ceva ce n-am spus nima nui. Dar s-a mai zis de acest peste ca este crud. Asa ca eram ı mare ı n ncurca tura . dar orice analist stie ca asa ceva este extrem de dificil si ca necesita un travaliu de sine ı ndelungat .

Iata faptul care ı fa cea pe visa torul nostru ” sa nu se simta ı l n apele sale„ .trecı pe lı nd nga acest fapt major care avea pentru economia interna a visa torului o importanăa foarte mare: ideea ca soăia sa era fiica de pescari am fi provocat desigur numeroase neı năelegeri.un rol si o importanăa care s-ar n putea compara cu un corp stra in ı ntr-o articulaăie. un fapt pe care ı ta il nuia faăa de ceilalăi si ı refula pentru sine ı l nsusi. fapt pe care ı ascundea cu grija si la l care refuza sa se gı ndeasca . este socialmente vorbind foarte ra u va zuta .adica freudiene. pacientul ncı nostru n-ar fi izbutit sa scoata niciodata la iveala acest fapt. Este sigur ca unul din lucrurile care risca sa discrediteze cel mai mult S coala lui Jung este apelul mult prea usor la aceasta metoda a amplifica rii. sen xuale sau voluntariste . adleriene. Dupa discursurile noastre ı nta toare. ren ligioase sau poate ı simbolismul general al pesten lui .soăia sa era fiica de negustori de peste. iar el se ca sa torise cu ea pentru ca nu avusese ı ncotro. care este astfel blocat a si doare.structural si dinamic ı viaăa sa . Dar notaăi ceea ce urmeaza : luminaăi de aceasta revelare biografica a visa torului ı năelegem din 164 . cu un recurs insuficient la alfabetul asociativ personal si la verbalizare. desi absolut onorabila . Ori aceasta breasla . am fi contribuit involuntar la crearea unui sechestru mental ı lumea interioan ra a pacientului care ar fi avut . Este inutil sa spunem ca daca analistul s-ar fi lansat cu usura tate ı consideraăii psihologice. ba chiar jungiene -. Prin urmare. ı consideraăii etnografice.

suprimata . ntı daca au existat asociaăii. asa cum se exprima el ı ntro maniera imaginara ı chip pertinent. Astfel s-ar fi ı lnit din nou cu problema socrilor s a i. ea trebuie sa se ı lneasca cu rezultatul obăinut graăie asociaăiilor. Pe aceasta cale pacientul ar fi trebuit sa se ı ntrebe ce nu a acceptat la el si la lumea exterioara . sa dea dovada cumva de iubire crestina faăa de semeni si faăa de sine ı nsusi. ntı Ceea ce ni se pare fundamental ı mijloacele de n care dispunem actualmente pentru a interpreta un vis este aceasta convergenş a ca ilor interpretatia ve. adica la adeva rul interior al visa torului. i-ar fi permis sa ia loc . sa domine chiar aceasta situaăie sociala penibila (perspectiva adleriana ). ba chiar imn 165 . 3.acest moment ca el ar fi opus o vie rezistenăa . Aceste perspective ı nsemnau sa -si accepte socrii si sa se accepte pe sine ı nsusi . ı nghiăirea pestelui ar fi ı nsemnat sa -si accepte crestinismul. sa -si accepte sexualitatea si situaăia penibila ı care l-a antrenat ea (perspectiva n freudiana ). Oricare ar fi calea de gı ndire adoptata trebuie sa ajungem la Roma. Sau daca pacientul nu mi-ar fi oferit asociaăiile sale si daca am fi reăinut perspectivele amplificatoare ale pestelui . ea trebuie sa remedieze lipsa lor. 2. sa ı nghita .simbolul lui Christos -.cı vreme ı ta nghiăirea pestelui ı nsemna: 1. Daca nu au existat. Daca o amplificare este reusita .circumstanăa care paraliza analiza dar. Cum o spune ı năelepciunea populara : ” toate drumurile duc la Roma„ .acest sine ı nsusi care ı si alesese niste socri nepotriviăi -.

Vedem din exemplul nostru dificultatea care exista atunci cı purcedem la colectarea de asociaăii. activa si tra ita ı constin ent opune la fel de multa rezistenăa la ı nlocuirea ei cu o alta. VII. cı mai ales cu o forma de inerş s i de t ie conservatorism care marcheaza toate structurile mentale existente. Dupa propria noastra experienăa . Asa cum am va zut din exemplul nostru. agravata de comoditate. confruntarea dintre analizat si analist. Cuvı ntul ” rezistenăe„ scoate prea mult ı prim plan analistul si narn cisismul sa u. Inainte de a fi ı nlocuite de alta. Daca corpurile fizice au calitatea inerăiei. cel puăin parăial . recolta- 166 . care este catalizatorul si promotorul lor.ı mintea pacientului si a n neiniăiatului -. prin imaginea unui vis. Nu vrem sa insista m dar credem ca cuvı ntul ” inerăie„ trebuie introdus si el ı terminologia anan litica deoarece are imensul avantaj de a dezintoxica. ı pa ăı nca nare. Adeseori avem de-a face mai puăin cu o rezistenăa faăa de analist. ca si un guvern la ı nlocuirea sa cu un altul. inerăia mentala este la fel de mult vinovata ca si rezistenăele inconstiente.pertinent. structurile mentale o prezinta si ele. o structura mentala existenta . rezistenăe la constientizare sau faăa de analist. nd Mult depinde de un detaliu biografic. De altfel noi nu ı ndra gim acest cuvı ” rezistenăe„ nt care implica ı ntotdeauna ideea de rezistenăa la ceva. de o asociaăie oferita sau nu! Aceasta dificultate provine din ı si nsa dialectica rezistenş elor. convenăii.

ı ntr-un vis atı de scurt. n unic de altfel. visul se reduce la problema socrilor si putem afirma ca aceasta din urma este cauza lui. In exemplul nostru. daca povestea pestelui are drept cauza problema socrilor. VIII. din perspectiva reductiva . nu t este desigur capitala . Al treilea act: peripeăia este marcata de faptul ca el trebuie sa ı nghita un peste crud. ı ı visele mai lungi si chiar nsa n ı visele care sı un soi de romane fluviu. soluăia pe care si-o propune subiectul pentru a iesi din impas este de a 167 . Aceasta perspectiva . inerăie) care le fac atı de t dificile. In exemplul nostru ni se pare destul de evident ca visul vine sa compenseze refuzul ı care s-a ı n nchis pı acum visa torul.rea asociaăiilor decurge pe tot parcursul analizei din dialectica dintre progresul constientiza rilor si dificulta ăile (rezistenăe. ı acest loc foarte specin al al geografiei sale interioare care este cabinetul analistului sa u. Al doilea act: visa torul sta ı picioare. ea este n nt extrem de utila . Al patrulea act: lipseste ı visul nostru si absenăa n lui deschide poarta demersurilor interpretative pe care le ı ncerca m. Am va zut n ca aceasta indica pietrificarea momentana ı demern sul sa u analitic. ı primul act: personajul. este visa torul. IX. Dar din perspectiva prospectiva . In exemplul nostru. na X.

celibatar sau mai stiu eu ce. Vedeăi cum un vis simplu a evidenăiat o situaăie fa ra ı ndoiala banala la care pacientul a reacăionat printr-o ı nchidere nevrotica . din motive pe care le vom vedea. In exemplul nostru. 168 . Visa torul ar fi putut visa ı n acelasi context cauzal ca a plecat ı America cu n soăia si copiii sau ca a plecat singur ı Australia n sau chiar ca a divorăat. de a nu continua sa faca din ea o boala a mı ndriei si a orgoliului. corespunza tor stadiului de evoluăie si de maturizare a visa torului ı momentul n visului. planul obiectului care intersecteaza planul cauzal este clar. Finalitatea ar fi fost alta si imprevizibila : interesul visului este ca el propune un ra spuns pe ma sura . As putea sa va dau numeroase exemple ı n acest sens. dar nu l-am ales decı pe acesta ı t ntrucı t el ofera o "concluzie" pastorala si moralizatoare. ı schimb nu si n perspectiva finalista . personal si nuanăat. de a nu se sinchisi de ea. regresı nd. sintetica s i finala nu vine de la sine. sa reăinem numai ca motivul visului sı socrii si ca panta de dorit sau nt dorita de fiinăa mentala a pacientului este de a-i accepta crestineste. Cauza socri este precisa si univoca .ı nghiăi situaăia. Notaăi cu luare aminte ca aceasta soluş prosie pectiva . Pentru moment. o disociere persona-umbra . este vorba de socri care sı desemnaăi ı carne si oase de acest nt n vis. s-ar fi putut visa din nou adolescent. XI. adica masca sociala -conăinuturi mai mult sau mai puăin refulate si culpabilizate.

ca toate aceste circumstanăe ar fi fost inventate de visa tor. Problema socrilor a devenit o problema afectiva grava care a perturbat serios comportamentul vis a torului si i-a pus ı pen ricol chiar si ca minul. ăapi ispa sitori ai problematicii t sale intrapsihice. fa ra ı ndoiala . de ce i-a investit visa torul cu atı ta importanăa ? Sa presupunem. ca ele sı produsele nt imaginaăiei sale.ı contactul cu socrii sa i . Se pare ca tocmai din aceasta cauza . iar socrii si circumstanăele care ı ı l nconjoara ar ı ncarna o problema personala a visa torului: cea a extracăiei sale sociale pe care o considera mult prea modest a .probleme jenante atunci cı visezi sa fii un om de nd seama . Vedem asadar ca planul obiectului camufleaza adeseori planul subiectului. de ce socrii sa i au devenit. ca socrii si toate circumstanăele realita ăii nu ar exista. ca ci el a simăit vibraăia problemelor sale de extracăie si de inferioritate . el ı tra ieste ı si n contact cu ei propria sa problema interioara ca si cum ar fi o problema exterioara .Dar. de ce pacientul ridica totul la rang de afacere importanta si se ı mbolna veste. oare. De altfel. pentru a ı năelege ce vreau sa zic. de relaăie: el a ” externalizat„ drama si tensiunile nevrotice care se manifesta ı el. socrii ar ı ncarna inferioritatea visa torului.prilej care daca n 169 . Altfel spus. Ne-am afla atunci pe planul subiectului. pentru ca el si-a proiectat propria sa umbra si inferiorita ăile sale asupra socrilor. n Iata . printr-o neı năelegere trista si atı de frecventa . el i-a investit cu atı t de mult libido negativ.

el va fi ı mpa cat ı viaăa sa relaăionala si ı n mboga ăit pe planurile subiectiv si intrapsihic. ba chiar ale ierta rii si va reflecta ı aceasta privinn ăa . invers. n n Pe planul obiectului. visa torul va constata graăie acestei detente eficacitatea virtuăilor crestine ale toleranăei. daca neglija m planul obiectului si demara m de pe planul subiectului. In realitate nu e deloc asa. cu forăarea unor usi deschise. daca visa torul ı năelege si resimte tot ceea ce proiecteaza din el ı nsusi si din lipsurile sale asupra socrilor sa i. aceste noăiuni de plan al obiectului si plan al subiectului permit discutarea s i distingerea fina a aparenş elor. Acest l ucru ne mai permite sa constata m si faptul ca nu exista complex de inferioritate. relaăiile sale cu ei se aplaneaza si se dezintoxica aproape miraculos. Ceea ce desemna m astfel este ı ntotdeauna un complex de inferiosuperioritate (sau. Mulăumita planului obiectului. acceptı ndu-si socrii ı carn ne si oase. In viaăa exista o ı mpletire si o ı ntreăesere atı de fina ı t ntre realul obiectiv si 170 .ar fi lipsit ar fi fost ı nlocuit de un altul. Pornind din afara . de pilda . Dupa cum vedem. Intr-o expunere ca aceasta lucrurile sı atı de nt t evidente si de clare ı t cititorul are fa ra ı ncı ndoiala impresia ca autorul ı pierde vremea. el va face un progres de maturizare interioara . ı practica si n sa analitica . De unde si numeroasele urma ri asupra ca minului sa u: soăia sa. Dar si invers. superio-inferioritate). Interferenăa acestor doua planuri de interpretare apare ı exemplul nostru ı chip limpede. nu s-ar mai ı mpa răi ı ntre soă si pa rinăi.

inconstientul propune acceptarea lor 171 . dar aceast a atitudine curenta ni se pare ca ra spunde la trei motivaăii: 1. Am ales ca exemplu un vis excesiv de scurt. Regula orbirii specifice. In exemplul nostru. travesteste. ansamblul proiecăie-percepăie devenind un conglomerat indescifrabil. XIII. atenueaza percepăia. In exemplul nostru constientul visa torului ı i refuza pe socri . 2. Faptului ca proiecăia modifica . A exemplifica aceasta noăiune de serie de vise ar necesita mult loc si expunerea unui material bogat de care dispune din plin orice analist experimentat. Nu vrem sa insista m aici asupra acestui aspect. dar nu o putem face aici. mai mult virtual si funcăional.subiectivul proiectat.3). XIV. 1950. ı t o persoana chiar foarte ncı inteligenta este incapabila sa o scoata singura la capa t. Una din dificulta ăile acestui tratament este ca pacientul nu trece niciodata printr-o faza de transfer clasic. Se pare t n ca nu s-a stabilit deja o relaăie personala de transfer. analistul nu este prezent decı ı marja . XII. In faăa atı tor pseudo-obiectivita ăi aparente. pe care am descris-o altundeva (” Cahier La¨nnec„ . nr. Faptului rezistenăelor afective active care provin din narcisismul inerent orica rui eu: acesta din urma prefera ı ntotdeauna sa incrimineze pe altul decı pe t sine ı nsusi. 3. mintea neaga intrapsihicul proiectat.

Intrucı aceasta prot cedura provine din propria sa tendinş .ca operaăiune fructuoasa atı pentru relaăiile sale. ca orice nevroza .ca exista ı chip iraăional. cine nu este purta torul unei porniri nevrotice ı secolul nostru aberant? n In exemplul nostru. luı cunostinăa de aceasta tendinăa din nd el. mulăumita exemplului n nostru. o soluăie de conciliere si de sinteza a tendinăelor sale diverse si opuse. XV. Sa nu uita m. cea mai propice lui ınsus i s i cea mai intima . ı fine. la fel de alienanta ca si o disociere-sciziune sau psihoza . ı untrul sa u. dincolo de dezgustul pe care i-l inspira cruditatea sa. nu are mai puăine consecinăe pentru celula familiala si pentru anturajul subiectului afectat. Dar. Acesta este un lucru capital ı ntrucı procedura ı t i indica un demers vital acceptabil si necesar pentru el. ca disocierea-conflict care constituie nevroza pacientului nostru este. devenirea sa. cı t t si pentru inserăia sa ı lume sau pentru maturizarea sa n personala . Acest vis si ı năelegerea lui i-au permis pacientului.ceea ce ı i mai ra mı ı ne nca de ı năeles omului secolului XX . ci ın funcş de tendinş sa cea mai ie a personala . ea poate fi a acceptata fa ra sentimentul capitula rii. Daca prima este aparent mai puăin intensa decı a doua. visa torul a ı năeles . sa puna punct si sa faca ordine ı acest sector al n personalita ăii sale. 172 . arbitrar. un echilibru ı ntre mizeriile trecutului si viitorul sa u. Nu ın funcş de un imperativ exteie rior lui. oare. t ı ntrucı ea nu antreneaza o izolare sociala ı ra tul t nda pereăilor unei clinici. un aliment care n na este hra nitor.

173 .Tot astfel. se prea poate ca fiinăa contemporana sa ga seasca ı studiul propriei sale nevroze ma duva n substanăiala pe care o cauta cu pasiune. prin mii de labirinturi si avataruri. secolul nostru.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful