ABORDAREA BOLNAVULUI NEUROLOGIC

• In termeni de informatica sistemul nervos este un ansamblu de
structuri care asigura receptia integrarea, transformarea si transmisia informatiilor (deci proceseaza si prelucreaza informatiilevenite din interiorul organismului cat si din afara sa)

• Acest fapt este posibil prin existenta in structura sa a doua
componente: • SN somatic • SN vegetativ • Fiecare componenta are o structura centrala si una periferica

• Unitatea structurala si functionala a SN = neuronul • Structura de baza= unitatea motorie

SISTEMUL NERVOS
central
SN – somatic

periferic
central

SN – vegetativ
periferic

FUNCTIILE SISTEMULUI NERVOS SOMATIC
• Motorie - miscarea / contractia fazica (activa)
- postura / tonus (pasiva) - activitate motorie reflexa (reflexa) - activitate motorie automata (automata) • Senzitiv-senzoriala: - receptor periferic - protoneuron senzitiv - neuroni II/III in SNC - analizator cortical

• In perturbarea comportamenului motor din punct de vedere
semiologic se descriu:

• patologia miscarii voluntare: • patologia motilitatii reflexe:
(hipo/hiertonie)

- paralizia - astzia - ataxia - modificari de tonus muscular

- abolirea ROT - reflexe patologice • patologia miscarilor asociate : - hipomimia - lipsa de balans a membrelor superioare

• Efectele unei leziuni la nivel SN:
distructiva: semne de deficit( negative) = paralizie iritativa: semne de excitatie ( pozitive) = convulsii Aceste manifestari sunt determiante de raspunsul particular al SN la o leziune: - fenomen de eliberare - fenomen de inhibitie Bolile SN = ca o conditie care produce o leziune vizibli anatomic si bine definita biochimic

DIAGNOSTIC NEUROLOGIC
1. 2. 3. 4.
• • • • • • • • • •

Dg simptom (implicit semne) Dg sindrom (cate sisteme motorii senzitive implicate) Dg topografic: nivelul leziunii (SNC, SNP) Dg etiologic: schema VITAMIN-DEC
V- vascular I - inflamator/infectios T - traumatic A - autoimun M - matabolic I - iatorgen N- neoplasm D- degenerativ E- ereditar C- congenital

5.

Dg functional: evaluarea gradului de dizabilitate

NEUROANATOMIE
TRACTURILE LUNGI • aceste tracturi se incrucisaza producand semne neurologice de focar

• tractul corticospinal (descendent) - conecteaza cortexul cerebral (girusul precentral) cu MS (lateral si
ventral), trecand prin 1/3 a bratului posterior al capsulei interne si se incruciseaza la nivel bulbar caudal

• tractul corticobulbar (descendent)
- conecteaza cortexul cerebral (girus precentral) cu nucleii dn trunchiul cerebral trecand prin genunchiul capsulei interne - se incruciseaza inainte de conexiunea cu nucleii nervilor cranieni

NEUROANATOMIE
• tractul spinotalamic (ascendent)
- conecteaza exteroceptorii cu cortexul cerebral (girus postcentral) contralateral, facand sinapsa cu al treilea neuron in talamus (nucleu ventral posterolateral) - trece prin bratul posterior al capsulei interne

• tractul spinobulbar (lemniscal)
- conecteaza extero- si proprioceptorii cu cortexul cerebral (girus postcentral) contralateral, facand sinapsa cu al treilea neuron in talamus (nucleu ventral posterolateral) - trece prin bratul posterior al capsulei interne

cale lemniscala

cale lemniscala

cale extralemniscala

NEUROANATOMIE

tractul optic - conecteaza retina cu lobul occipital si se incruciseaza la nivelul chiasmei optice

NEUROANATOMIE
• FASCICULUL LONGITUDINAL MEDIAL - conecteaza nucleii nervilor cranieni III, IV si VI,
functioneaza ca eferenta pentru nucleii vestubulari laterali si coboara la MS - are rol important in miscarile globilor oculari

NEUROANATOMIE

NEUROANATOMIE
• DERMATOMERE
- umar – C4, - police- C6, - degetul mic membrul superiorC8, - maelon-T4, - omilic-T10, - regiunea inghinala –L1, - haluce-L5

NEUROANATOMIE
• Placa neuromusculara
si nerv periferic

NEUROANATOMIE
• Maduva spinarii
Legenda: 3- fascicul piramidal (corticospinal) 15,16 – cordoane posterioare (cale lemniscala – fascicol spinobulbar) 20- cale extralemniscala (fascicol spinotalamic) 26- corn anterior (sediul pericarionului – neuron motor periferic) 19- corn posterior – integreaza caile sensibilitatii 18,22 - fascicule spino-cerebeloase

NEUROANATOMIE
• Trunchiul cerebral

A. Mezencefal
B. Punte C. Bulb D. Maduva spinarii

NEUROANATOMIE
• Capsula interna
1.capul nucleului caudat 2. fibre cortico-pontine 3. radiatiile talamice 4. nucleul lenticular 5. fibre corticonucleare (genunchi capsula) 6. fibre corticospinale (brat posterior) 7. fibre corticorubrale 8. fibre cortico-reticulare 9. radiatii talamice 10. radiatii acustice 11. radiatii optice 12. corpii geniculati mediali 13. corpi geniculati laterali 14. talamus

NEUROANATOMIE
• Emisfere cerebrale
Legenda 18 – sant central (Rolando) 17 – girus precentral (prerolandic) = arie motorie 4 – origine fasc piramidal 19 – girus postecentral (postrolandic) = arii senzitive3, 1,2 – proiectia sensibilitatii – cale lemniscala si extralemniscala

NEUROANATOMIE
• Emisfere cerebrale • Cortex motor
primar (4)
- somatomotor - Premotor (6,8) - Aria limbaj Broca

(44,45) Cortex somatosenzitiv - aria 1 ( sensibilitatea superficiala) - arai 2 – sensibiliatea profunda - aria 3 sensibilitatea dureroasa Cortex senzorial - auditiva primara 41 - gustativa primara – 43 - vizuala primara 17 - olfactiva 28 - vestibulara primara (gir postcentral)

BAZELE MORFOLOGICE ALE FUNCTIEI MOTORII
• Studiul analitic al motricitii este posibil prin izolarea artificiala a
nevraxului la diferite niveluri - motricitate tonicaholocinetica= atitudine, postura – depinde de sistemul extrapiramidal

- motricitate fazica  idiocinetica = miscare-deplasare – depinde
de sistemul piramidal - Apelative ca piramidal, extrapiramidal nu corespund realitatii anatomice si fiziologice ci mai degraba unor sindroame clinice (sindroame neuro majore: NMC, NMP, extrapiramidal, cerebelos, vestibular)

BAZELE MORFOLOGICE ALE FUNCTIEI MOTORII
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
NMC: initiaza si opreste miscarea NMP: efectueaza miscarea CEREBELOS: regleaza directia si precizia miscarii EXTRAPIRAMIDAL: viteza si stabilitatea miscarii VESTIBULAR: echilibrul static si dinamic SENZITIV SENZORIAL: vaz, proprioceptori INTERGRITATEA SISTEMULUI MUSCULAR

Sinteza cailor si motricitatii
-precizie, rapiditate -previziune - initiere voluntara Etaje cortical apraxie Hemiplegie -monoplegie

Misc lente, postura Etaj talamo-striat -prepararea misc rapide - automtaisme -programarea schemei motorii complexe - initierea misc inainte de executie miscari\ fine rapide (programare si control) - tonus -coordonare spatiala Mentinerea posturii -executarea misc - reflexe - tonus conducere Cerebel si trunchi cerebral

Coree Atetoza Hemibalism Tremor de repaos

Dismetrie Tremor intentional -adiadocokinezie
Fasciculatii spasticitate

Maduva spinarii

paraplegie

Sistem nervos periferic

fibrilatii

Paralizie radiculara tronculara

CELE MAI COMUNE SIMPTOME ALE BOLNAVULUI NEUROLOGIC
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Durerea Pierderea constientei (sincopa, coma) Disfunctii senzoriale (vaz, ameteli) Disfunctii senzitive (amorteli, prestezii) Tulb. motorii (mers, coord., misc. involunt.) Tulb. SNV (vezicale, sexuale) Tulb. ANS (vorbire, limbaj, orientare, memorie, somn, constienta)