1

MARIANA OPRICAN

Drept administrativ roman-partea generala
CURS ID

2

Cuprins Cap I Administratia publica
--------------------------------------------Pag 5 1 Definitia si trasaturile administratiei publice --------------------------------pag 7 2 Sensurile si sfera de cuprindere a administratiei publice ----------------pag.7 3 Definitia administratiei publice -------------------------------------------------pag 8 4 Corelatia executiv-administratie publica-------------------------------------pag. 8 5 Definitia dreptului administrativ---------------------------------------------pag.12 6 Teste de autoevaluare-----------------------------------------------------------pag. 13

Cap. II Izvoarele dreptului administrativ-----------------pag. 15
1 Izvoarele formale nescrise ale dreptului administrativ---------------pag. 17 2 Izvoarele formale scrise ale dreptului administrativ-------------------pag. 20 3 Teste de autoevaluare-----------------------------------------------------------pag.24

Cap. III Norma de drept administrativ--------------------pag. 29
1 Structura normei de drept administrativ---------------------------------pag. 31

3

2 Clasificarea normelor de drept administrativ---------------------------pag. 33 3 Codificarea normelor de drept administrativ---------------------------pag. 33 4 Teste de autoevaluare---------------------------------------------------------pag. 35

Cap. IV Raporturile de drept administrativ--------------pag. 38 1 Definitia raporturilor de drept administrativ---------------------------pag. 40 2 Clasificarea si trasaturile raporturilor de drept administrativ-----pag. 40 3 Teste de autoevaluare---------------------------------------------------------pag. 42

Cap. V Actul administrativ--------------------------------pag. 44 1 Definitia si trasaturile actului administrativ--------------------------pag. 46 2 Clasificarea actelor administrative----------------------------------------pag. 48 3 Forma actelor administrative----------------------------------------------pag. 49 5 Procedura emiterii sau adoptarii actelor administrative-----------pag. 50 6 Forta juridica a actelor administrative-----------------------------------pag. 52 7 Efectele juridice ale actelor administrative----------------------------pag.53 8 Suspendarea actelor administrative-------------------------------------pag. 54

79 . 57 11 Inexistenta actelor administrative-------------------------------------pag. 58 12 Contractul administrativ-------------------------------------------------pag. 74 Cap. 55 10 Anularea actelor administrative----------------------------------------pag. 71 5 Teste de autoevaluare---------------------------------------------------------------------pag. 58 12 Teste de autoevaluare-----------------------------------------------------pag.4 9 Revocarea actelor administrative----------------------------------------pag. 60 Cap. 66 1 Definitia notiunii de control-----------------------------------------------pag. 77 1 Definitia si trasaturile domeniului public--------------------------------------------pag. VI Teoria generala a controlului exercitat asupra administratiei publice--------------------------------------------------------pag. VII Domeniul public--------------------------------------------pag.68 2 Fundamente constitutionale ale controlului exercitat asupra administratiei publice-68 3 Clasificarea formelor de control exercitat asupra administratiei publice------70 4 Jurisdictia administrativa si actul administrativ jurisdictional-------------------pag.

5 2 Regimul constitutional al proprietatii. 80 4 Teste de autoevaluare--------------------------------------------------------------------------pag. Relatia domeniu publicproprietate publica-80 3 Regimul juridic aplicabil domeniului public------------------------------------------------pag. 82 .

pag 2 2 Definitia administratiei publice-pag. 5 Definitia dreptului admnistrativ6 Teste de autoevaluare . 3 Corelatia executiv-administratie publica-pag. I Administratia publica 1 Definitia si trasaturile admnistratiei publice si ale dreptului admnistrativ 2 Sensurile si sfera de cuprindere a notiunii de administrtie publice.6 Cap.

rolul ocupat de acestea in sistemul statal Relationarea notiunilor deprinse cu practica .7 Obiective Deprinderea lejera a notiunilor introductive in scopul utilizarii lor pe parcursul etapelor de studiu Asimilarea conceptului de administratie publica si a sintagmei autoritati administrative.

. o activitate cu un anumit specific. a/ autoritati de natura centrala b/autoritati autonome locale a/ Autoritati de natura centrala . 3 Organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean. presedintele consiliului judetean. b/ Autoritati autonome locale. conduse de prefect. pe baza si in vederea executarii legii. Astfel.8 Cap. organic-administratia reprezinta un ansamblu de autoritati si institutii publice care realizeaza. I Administratia publica 1 Sensurile si sfera de cuprindere a notiunii de administatie publica Sens formal. administratia publica este infaptuita de doua mari categorii de autoritati. 1 Autoritati deliberative-consiliile judetene. consiliile locale 2 Autoritati executive-primarii. presedintele si guvernul ministerele si alte organe centrale de specialitate subordonate guvernului autoritati ale administratiei centrale autonome institutii bugetare. in actualul sistem constitutional si legal. infiintate sau reorganizate prin hotarari ale consiliilor judetene sau locale. Sens material-reprezinta activitatea de organizare a executarii si de executare in concret a legilor de catre autoritatile ce compun acest sistem. cum ar fi societati comerciale si regii autonome de interes local sau judetean. regii autonome si societati comerciale subordonate ministerelor sau altor autoritati centrale autonome prefectul serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe centrale de specialitate.

regim care presupune ansamblul unor prerogative specifice autoritatilor administrative si prin intermediul carora interesul public dobandeste preeminenta fata de interesul privat. concret sau prin emiterea de acte normative sau se presteaza servicii publice. Deci. se executa legea. regii autonome precum si de catre alti furnizori de servicii sociale. 2 Definitia si trasaturile administratiei publice Administratia publica reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de autoritatile admnistratiei publice precum si de alte autoritati publice sau persoane juridice de drept privat imputernicite de cele administrative prin care. 3 Corelatia executiv-administratie publica .  O ultima trasatura releva regimul juridic specific care o caracterizeaza si anume regimul de putere publica.  O a doua trasatura vizeaza autoritatile publice care o infaptuiesc. de drept public ori privat. furnizori de servicii sociale de drept public ori privat. in cazul ordonantelor de Guvern. de catre societati comerciale. concret sau prin emiterea unor acte normative cu o forta juridica inferioara legii ca act juridic al Parlamentului sau egala cu a legii. in limitele legii.9 asociatii de dezvoltare intercomunitara. care consta in executarea legii fie in sens material. obiectul poate consta si in prestarea de servicii publice.  De asemenea. fie ca sunt situate la nivel central sau local.  Cele referitoare la obiectul sau. puteti desprinde din definitie trasaturile administratiei publice. in sens material. in regim de putere publica.

in acceptiunea larga a termenului. incluzand in cuprinsul sau si alte autoritati care exercita puterea executiva.10 Intre cele doua notiuni se stabileste o corelatie de la intreg la parte sau de la genul proxim la diferenta specifica. Administratia reprezinta un segment al executivului. Executivul presupune doua dimensiuni. Executivul presupune acea functie a statului . prin care se asigura executarea legii. a/guvernarea care inseamna ‘’a lua decizii esentiale care angajeaza viitorul natiunii’’ b/administratia. . care presupune indeplinirea sarcinilor cotidiene. distincta de puterea legislativa si judecatoreasca. fara a se suprapune cu acesta. respectiv Presedinte si Guvern. El are o sfera mult mai cuprinzatoare decat administratia publica. In sistemul constitutional actual executivul inseamna bicefalism.

b/consiliul judetean si presedintele consiliului judetean. b/in sens material-functional-activitatile pe care sunt insarcinate sa le realizeze autoritatile publice. organic-activitatile pe care sunt insarcinate sa le realizeze autoritatile publice. functional-autoritatile publice investite cu sarcini administrative. b/numai administratie publica locala. c/primarul si consiliul local. d/in sens material. a-/n sens formal. . a/Presedintele si Guvernul. 3 Identificati care dintre autoritatie urmatoare reprezinta autoritati ale administratiei publice centrale. c/in sens formal. a/numai admnistratie centrala.11 4 Teste de autoevaluare 1 Administratia desemneaza. c/atat admnistratie centrala cat si admnistratie publica locala. organic-autoritatile publice investite cu sarcini administrative. 2 Admnistratia publca reprezinta.

c/prefectul. b/in regim de drept privat. a/numai guvernarea. c/executarea legii si solutionarea de litigii. b/serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe centrale de specialitate. 8 Intre conceptele de executiv si admnistratie publica exista o corelatie.12 4 Identificati care dintre autoritatile urmatoare au caracter autonom. a/in regim de drept public. c/atat in regim de drept public cat si in regim de drept privat. c/guvernarea si administratia. 5 Executivul presupune. b/numai administratia. b/ executarea legii si elaborarea de acte normative. a/de la intreg la parte. a/executarea legii si prestarea de servicii publice in limitele legii. . 6 Administratia publica are urmatoarele componente. 7 Administratia publica reprezinta o activitate prin care se executa legea si se presteaza servicii publice. a/consiliul local si consiliul judetean.

c/sunt sinonime. a/prefect. b/este format doar din Guvern.13 b/de la parte la intreg. a/bicefal. b/presedintele consiliului judetean. c/primar. 9 In sistemul constitutional actual. fiind format din Presedinte si Guvern. c/este format numai din Presedinte. executivul este. . 10 Serviciile publice deconcentrate sunt conduse de.

 Precizam ca este vorba de o ramura a dreptului public. pe de o parte si cei vatamati in drepturile si interesele lor legitime. 1 /cele care concretizeaza cele trei dimensiuni ale admnistratiei publice active anume a/executarea legii .  Dreptul admnistrativ reglementeaza doua categorii de relatii sociale. cu particularii. in care se include atat autoritati publice centrale cat si cele autonome locale cat si agentii privati autorizati sa presteze servicii publice. cele care privesc organizarea si functionarea ei.14 5 Definitia dreptului admnistrativ Dreptul admnistrativ reprezinta o ramura a dreptului public care reglementeaza raporturile din sfera admnistratiei publice active. precum si cele de natura conflictuala dintre admnistratie. raporturile acesteia cu celelalte autoritati publice. pe de alta parte. Din continutul definitiei se desprind urmatoarele precizari  Sintagma ‘’administratie’’trebuie inteleasa in acceptiunea lato sensu.

2/ cele de natura conflictuala dintre autoritatile administrative. si cei vatamati in drepturile sau interesele lor legitime. pe de o parte.in limitele legii. pe de alta parte.15 b/emiterea de acte normative cu forta juridica inferioara legii. . in executarea legii ca act juridic al Parlamentului c/prestarea de servicii publice .

. 3 Dreptul admnistrativ este o ramura de drept care apartine a/dreptului public. c/numai raporturile din sfera admnistratiei publice conflictuale. b/dreptului privat. a/raporturile conflictuale dintre administratia publica activa si persoanele vatamate in drepturile sau interesele lor legitime. 2 Dreptul admnistrativ este ramura de drept public care reglementeaza. c/este o ramura de drept de sine statatoare.16 6 Teste de autoevaluare 1 Dreptul admnistrativ este ramura de drept public care reglementeaza a/numai raporturile din sfera admnistratiei publice active. b/raporturile conflictuale dintre administratia activa si persoanele vatamate numai in drepturile lor. b/raporturile din sfera admnistratiei publice active si conflictuale. c/raporturile conflictuale dintre admistratia publica activa si persoanele vatamate numai in interesele lor legitime.

All Beck. All. Bucuresti . 2003 Legea admnistratiei publice locale 215/2001. 1997 Cristian Ionescu-Constitutia Romaniei.17  Bibliografie Verginia Vedinas-Drept admnistrativ. Universul Juridic. Ed. Legea de revizuire comentata si adnotata. Bucuresti. Ed a II a. 1 si 2. Silvy. cu dezbateri parlamentare. Ed. 2009 Antonie Iorgovan-Tratat de drept admnistrativ. 2001 Anton Trailescu-Drept admnistrativ. editia a III a. Ed. Bucuresti.2005 Alexandru Negoita-Drept administrativ. Ed. Bucuresti . Bucuresti. Beck. modificata si complectata . Ed. vol. All Beck.

18 Cap. II Izvoarele dreptului administrativ 1 Izvoare formale nescrise ale dreptului administrativ 2 Izvoare formale scrise ale dreptului administrativ 1 Izvoarele formale nescrise ale dreptului admnistrativ.  Cutuma sau obiceiul juridic  Jurisprudenta  Doctrina  Izvoarele formale scrise ale dreptului admnistrativ  Constitutia si legile constitutionale  Legea organica si legea ordinara  Ordonanta si hotararea de Guvern  Ordinul prefectului  Actele admnistratiei locale  Tratatele internationale .

19 Obiective -cunoastere exacta a legislatiei care fundamenteaza principiile organizarii si functionarii administratiei publice .utilizarea notiunilor dobandite in acest capitol in scopul asimilarii lejere a unor cunostinte viitoare .

b/sentimentul unanim al caracterului obligatoriu. . ci doar secundum legem si preater legem. Doctrina elvetiana stabileste doua conditii care trebuiesc intrunite cumulativ pentru ca obiceiul sa reprezinte o norma juridica. In Italia dreptul cutumiar nu se poate aplica contra lege. Tara in care obiceiul ocupa un loc important in planul teoriei dreptului este Elvetia. Pentru ca obiceiul sa fie izvor de drept se cer indeplinite doua conditii. insa aplicarea lui depinde de folosirea prelungita si continua. II Izvoarele dreptului administrativ 1 Izvoarele formale nescrise ale dreptului admnistrativ  Cutuma sau obiceiul juridic Reprezinta uzajul care a fost implantat intr-o anumita colectivitate. pe care aceasta colectivitate il considera obligatoriu din punct de vedere juridic. In Franta se considera ca obiceiul nu poate sa joace decat un rol minim. precum si de credinta celor care participa ca aceasta folosire este legal justificata. In Germania dreptul cutumiar este aplicat numai la nivelul autoritatilor locale. a/practica indelungata.20 Cap. a/sa fie indelungat b/sa fie socotit de toata lumea ca avand caracter obligatoriu in sensul legii.

|n Olanda dreptul cutumiar este recunoscut ca un veritabil izvor de drept. ‘’dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati. cu precadere cea care apartine Consiliului de Stat este considerata ca avand un rol decisiv pentru dreptul administrativ.21 In Irlanda dreptul cutumiar ca si doctrina sunt considerate surse secundare ale dreptului. obiceiul poate constitui izvor de rang constitutional. Principiul autonomiei locale permite ca anumite practici specifice locului sa capete in timp semnificatia unor reguli obligatorii pentru persoalul din administratia publica. acest rol al judecatorului de a crea norme de drept. jurisprudenta. ramane singura direct creatoare. Astfel. dar nu in cazul dreptului administrativ. alin. In Belgia. 120 alin 1 din Constitutie reglementeaza principiile care guverneaza admnistratia publica locala. In Irlanda jurisprudenta este asezata pe acelasi plan cu actele Parlamentului din punct de vedere al valorii ei de izvor de drept. in dreptul administrativ.’’ dintre cele trei izvoare nescrise ale dreptului. Exista state unde jurisprudenta constituie izvor de drept. G. In practica. potrivit art. il transforma pe acesta in jurislator.’’ Doctrina franceza apreciaza ca. |n Romania. jurisprudenta. In Franta doctrina admite ca. dar in materia dreptului civil. Totusi. in tara noastra obiceiul nu are mare insemnatate pentru dreptul admnistrativ. revin proprietarului. atunci cand Consiliul de Stat consacra o regula. intrucat exista un numar mare de norme scrise in aceasta materie. ea este respectata.’’ Art. 44. precum si la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau obiceiului. 6 din Constitutie.’’ In Anglia dreptul administrativ general poate fi gasit in primul rand in jurisprudenta precedentelor. Vedel afirma ca ‘’dreptul administrativ este un drept facut esential de judecator. In Portugalia jurisprudenta administrativa nu are aceeasi semnificatie de care se bucura in Franta iar in Spania nu este recunoscuta ca izvor de drept. .  Jurisprudenta Reprezinta modul in care instantele interpreteaza legea.

degajand principiile care inspira solutii legislative si jurisprudentiale b/de a divulga. 2 Izvoarele dreptului administrativ sunt. consta in. a/numai izvoare scrise. b/numai izvoare materiale. de a face cunoscut dreptul prin lucrari. a unui numar de juristi. 3 Izvoarele formale nescrise ale dreptului administrativ sunt a/ cutuma sau obiceiul. in prezent la o contributie deosebita a instanteleor de contencios administrativ la consolidarea statului de drept. nu are. al conformitatii sale cu justitia. b/numai izvoare nescrise. Este posibil ca. a/izvoare materiale si formale.  Teste de autoevaluare 1 Teoria generala a dreptului imparte izvoarele de drept in. c/izvoare scrise si izvoare nescrise. care nu este codificat si este in mare masura jurisprudential. c/numai izvoare formale. sarcina doctrinei. Potrivit autorilor francezi. Scoala franceza exprima teza ca opinia unui jurist. Astfel se recunoaste contributia deosebita a autorilor de drept in dezvoltarea dreptului public francez. Insa un mare numar de reguli pe care legea sau jurisprudenta le-a transformat in drept pozitiv isi au originea in lucrarile autorilor de drept. prin ea insasi. articole c/de a judeca. cu precadere in dreptul admnistrativ francez. a evalua acest drept din punct de vedere al adecvarii sale la scopul social pe care-l urmareste.  Doctrina Reprezinta literatura de specialitate. forta juridica obligatorie. in viitor si in tara noastra solutiile pronuntate de instantele de contencios administrativ sa capete o pondere insemnata ca si in Franta. . a/a organiza acest drept de o maniera sistematica.22 In Romania asistam.

2 Izvoare formale scise ale dreptului administrativ  Constitutia si legile constitutionale Constitutia reprezinta principalul izvor de drept . in general . b/ practica indelungata si sentimentul unanim al caracterului obligatoriu. b/reglementeaza principiile si institutiile fundamentale privind administratia publica. si de drept administrativ in special. cutuma sau obiceiul juridic. putand fi modiicate potrivit procedurii legislative obisnuite. 4 Conditiile care trebuie indeplinite de o norma cutumiara pentru a reprezenta norma juridica sunt. Calificam Constitutia ca fiind cel mai important izvor de drept administrativ deoarece. . a/consacra principiile cu caracter general care guverneaza statul roman. Constitutiile suple sau flexibile se caracterizeaza prin aceea ca regulile de conduita pe care le stabilesc au aceeasi valoare din punct de vedere juridic ca si legile ordinare.23 b/ numai cutuma si jurisprudenta. facand trimitere la actul normative in speta. c/ numai sentimentul unanim al caracterului obligatoriu. In doctrina. constitutiile se impart in suple si rigide. din punct de vedere al aptitudinilor de a fi revizuite. 5 Potrivit actualei Constitutii a Romaniei. a/ practica indelungata sau sentimentul unanim al caracterului obligatoriu. c/ consacra izvoarele propiu-zise ale dreptului administrativ. jurisprudenta si doctrina. Legile constitutionale sunt legile prin care se revizuieste constitutia. b/ este izvor de rang constitutional. a/ nu este izvor de rang constitutional. c/ cutuma. Constitutiile rigide nu pot fi modificate pe calea legislatiei obisnuite.

• Legile ordinare si hotararile sunt adoptate. a/ obligativitatea publicarii in Monitorul Oficial. distingem. astfel.  Legea organica si legea ordinara Art.24 Constitutia Romaniei este o constitutie semirigida. 73. respectiv domeniile pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice. prin eliminare presupunem ca aceasta intervine in toate celelalte domenii care nu fac obiect al legii organice. fata de cele ordinare prezinta deosebiri dar si asemanari. conditiile derevizuire fiind destul de complicate. 76 legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere. 78 din Constitutie legea se publica in Monitorul Oficial sub sanctiunea inexistentei actului. c/ legi ordinare. b/ criteriul modului de adoptare • Potrivit art. a/ criteriul domeniilor in care intervin cele doua categorii de legi 7 Legea organica intervine in domeniile pe care I le rezerva art. Avand in vedere elementele comune ale regimului juridic al legilor organice si ordinare. lit. 3. 76 alin. 1/ fie la trei zile de la data publicarii in Monitorul Oficial . a-s din Constitutie sau fie prin lit. potrivit art. a/ legi constitutionale. 2 cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera. t din acelasi aliniat. 78 legea poate intra in vigoare la doua momente. 73 din Constitutie consacra trei categorii de legi. b/ intrarea in vigoare a legii-potrivit art. Le vom analiza impreuna prin comparatie. astfel. Alin. potrivit art. 8 Legea ordinara-Constitutia nu prevede in ce domenii intervine legea ordinara. b/ legi organice. Legile organice. Daca avem in vedere criteriul distinctiei ne referim la.

1/ Ordonantele obisnuite sunt emise pe baza unei legi speciale de abilitare adoptata de catre Parlament in domenii care nu fac obiect al legii organice. potrivit art. De asemenea. Ordonantele de urgenta intervin in domeniul rezervat legilor organice. al imputernicirii pe care o primeste Guvernul de a emite acte normative cu o forta juridica egala cu a legii. sub sanctiunea inexistentei.  Ordonantele si Hotararile de Guvern A. 2/ Ordonantele de urgenta intervin in situatii extraordinare. . printr-o lege organica fie le poate aproba. Ele se supun intotdeauna aprobarii Parlamentului care. In cazul ordonantelor de urgenta abilitarea provine de la chiar legiuitorul constituant. Aceste relatii sunt cele care apar in procesul de organizare a executarii si de executare a legii de catre anumite autoritati publice. B.25 2/ fie la o data ulterioara prevazuta in textul ei. fie le poate respinge. 2 pentru organizarea executarii legilor. Pentru a fi izvor de drept administrativ atat legea organica cat si cea ordinara trebuie sa reglementeze relatiile sociale care fac obiect al acestei ramuri de drept. 108 alin. Pot avea caracter normativ sau individual. Hotararile de Guvern Sunt acte administrative. Acestea intra in vigoare numai dupa ce au fost depuse spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata. Ordonantele de Guvern sunt izvoare exprese ale dreptului administrativ cand reglementeaza relatiile sociale specifice acestei ramuri de drept. ele reprezentand rolul delegarii legislative. exista regula obligativitatii publicarii lor in Monitorul Oficial. acte inferioare legii ca forta juridica. Ordonantele de Guvern Sunt consacrate de art. 108 si 115 din Constitutie. si dupa ce au fost publicate in Monitorul Oficial. Ele se adopta. Ele se semneaza de catre Primul-ministru si se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare.

26 Art. 108 alin. 4 ingaduie o exceptie de la aceasta regula pentru hotararile cu caracter militar si care urmeaza sa se comunice numai institutiilor interesate.

 Ordinul prefectului Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. Potrivit legii sale de organizare si functionare nr. 340/2004 modificata si complectata, pentru indeplinirea sarcinilor care ii revin, prefectul emite ordine, in conditiile legii. Aceste ordine pot avea caracter normativ sau individual.

 Actele administratiei locale 1/ Hotararile Consiliului judetean Potrivit Legii nr. 215/2001, modificata si complectata prin Legea nr. 286/2006, in exercitarea atributiilor ce-I revin, Consiliul judetean adopta hotarari, care pot avea caracter normativ sau individual. Hotararile se semneaza de presedinte, iar in lipsa acestuia de vicepresedintele care a condus sedinta, si se contrasemneaza pentru legalitate de catre secretarul Consiliului judetean. 2/ Hotararile Consiliului local Potrivit Legii nr. 215/2001 modificata si complectata, in exercitarea atributiilor sale, Consiliul local adopta hotarari care pot avea caracter normativ sau individual. Legea prevede ca anumite hotarari se pot adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie sau cu votul majoritatii consilierilor in functie. 3/ Dispozitiile primarului Potrivit art. 120 din Legea 215/2001 modificata si complectata, actele pe care primarul le emite in exercitarea atributiilor sale se numesc dispozitii, care pot avea caracter normativ sau individual. Ele devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost communicate persoanelor interesate.

27 Legea prevede ca actele autoritatilor autonome locale sunt supuse controlului de legalitate al prefectului, in conditiile legii.  Tratatele internationale a/ Tratatul este izvor de drept si nu legea de ratificare a acestuia. Potrivit art.11 alin. 2 din Constitutie, tratatele ratificate de catre Parlament fac parte din dreptul intern, deci acesta si nu legea de ratificare. Daca exista neconcordante intre tratat si Constitutie, ratificarea tratatului se poate face numai dupa revizuirea Constitutiei. b/ Prin art. 20, alin. 1 din Constitutie se instituie regula conform careia dispozitiile din legea fundamentala in materia drepturilor omului se vor interpreta si aplica in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si tratatele la care Romania este parte. De asemenea, un regim special este instituit prin art.148 alin. 2 din Constitutia revizuita si republicata, potrivit caruia, ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un tratat international pentru a constitui izvor de drept administrativ; a/ sa fie ratificat de catre Parlament; b/ sa fie de aplicatie directa in legislatia statului respectiv; c/ sa reglementeze relatii sociale specifice dreptului administrativ.

3 Teste de autoevaluare 1/ Principalul izvor scris al dreptului il reprezinta; a/ Constitutia; b/ legile organice; c/ legile ordinare. 2/ Legile constitutionale sunt;

28 a/ legile prin care se revizuieste Constitutia; b/ legile prin care se suspenda Constitutia. 3/ Din punct de vedere al aptitudinii de a fi revizuita, Constitutia Romaniei este; a/ o constitutie rigida; b/ o constitutie semirigida; c/ o constitutie supla sau flexibila. 4/ Legea organica intervine a/ in domeniile expres prevazute de Constitutie in art. 73; b/ in domeniile pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice; c/ Constitutia nu prevede in ce domenii intervine legea organica. 5/ Legea ordinara intervine; a/ in domeniile expres prevazute de Constitutie in art. 73; b/ in domeniile pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice; c/ Constitutia nu prevede in ce domenii intervine legea ordinara; d/ in domeniile care nu sunt reglementate prin lege organica. 6/ Legea organica se adopta; a/ cu votul unanimitatii; b/cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere; c/ cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera. 7/ Legea ordinara se adopta; a/ cu votul unanimitatii; b/ cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere; c/ cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera. 8/ In Monitorul Oficial se publica; a/ numai legea organica; b/ numai legea ordinara;

b/ pentru organizarea executarii legilor. c/ domenii ce apartin atat ramurii de drept administrativ cat si celei de drept constitutional. a/ in temeiul unei legi speciale de abilitare. c/ ordonante. b/ in temeiul unei legi speciale de abilitare. 10/ Legile organice si cele ordinare reprezinta izvoare ale dreptului administrative atunci cand reglementeaza. b/ la doua zile de la data publicarii in Monitorul Oficial. 12/ Hotararile se emit. b/ decizii. c/ la trei zile de la data publicarii in Monitorul Oficial. b/ se comunica numai institutiilor interesate. 9/ Legea intra in vigoare. a/ se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.29 c/ legea organica si legea ordinara. c/ se comunica numai persoanelor interesate. 14/ Hotararile cu caracter militar adoptate de Guvern. a/ pentru organizarea executarii legilor. a/ la data publicarii in Monitorul Oficial. a/ domenii ce apartin ramurii de drept administrativ. b/ domenii ce apartin unei ramuri de drept public. a/ hotarari. 13/ Ordonantele se emit. . 11/ Guvernul adopta.

. c/ decizii. 16/ Ordonanta de urgenta intervine. b/ ordine. a/ dispozitii. 19/ Consiliul judetean adopta. a/ ordine. c/ abilitarea de la Presedintele Romaniei. b/ abilitarea de la legiuitorul constituant. 18/ Prefectul emite. 17/ In cazul ordonantei de urgenta Guvernul primeste. b/ hotarari cu caracter normativ si individual. c/ decizii. b/ in domenii care nu fac obiectul legii constitutionale. b/ in situatii comune. a/ dispozitii cu caracter normativ si individual. obisnuite.30 15/ Ordonantele obisnuite sunt adoptate. c/ in domenii care nu fac obiectul legii ordinare. a/ in situatii extraordinare. c/ decizii. b/ ordine cu caracter normativ si individual. a/ abilitarea expresa de la Parlament. 20/ Primarul emite. a/ in domenii care nu fac obiectul legii organice.

Ed. Bibliografie Ioan Alexandru-Drept administrativ comparat. Ed. 2006 . Ivan Vasile Ivanoff. ed. Bucuresti. Gheorghe Mihai-Teoria generala a dreptului. All Beck. Ed. 2000 Ioan Alexandru. Universul Juridic. 1994 Radu I. 2001 Verginia Vedinas-Drept administrativ. Claudia Gilia-Sisteme politico – administrative europene. a/ tratatul international ratificat de catre Parlament.31 21/ Fac parte din dreptul intern.. Targoviste. Lumina Lex. Ed. Bibliotheca. 2007 Nicolae Popa-Teoria generala a dreptului. Actami. Bucuresti. b/ legea de ratificare a tratatului. c/ tratatul international si legea de ratificare a acestuia. Bucuresti. Bucuresti. Motica.

Beck. Bucuresti. III Norma de drept administrativ . C. Ed.nr. La documentation Francaise. Paris Dana Apostol Tofan-Drept administrativ. Sirey. 2003 Jean-Luc Sauron-L’administration francaise et l’ Union europeenne.32 Du Pasquier-Introduction a la theorie generale et a la philosophie du droit. Universul Juridic. modificata si complectata Augustin Fuerea-Drept comunitar European. 2003 Ioan Alexandru-Tratat de administratie publica. revizuita si republicata Legea administratiei publice locale. 2008 Genoveva Vrabie-Drept constitutional si institutii politice. 215/2001. H. Cugetarea. 8/1998 Constitutia Romaniei. Editia a IV a Mihai Constsntinescu-Continutul Ordonantei de urgenta a Guvernului. I. Ed. 1937. Bucuresti. Bucuresti. Ed. Paris. 2000 Cap. Iasi. vol. All Beck. Ed. nr. in Revista Dreptul.

33 1 Definitia si structura normei de drept administrativ 2 Codificarea normelor de drept administrativ 3 Clasificarea normelor de drept administrativ 4 Teste de autoevaluare .

34 Obiective .necesitatea dobandirii cunostintelor care stau la baza cunoasterii dreptului administrativ .folosirea acestor notiuni pe parcursul etapelor de studiu Cap III Norma de drept administrativ 1 Definitia si structura normei de drept administrativ .

subiectele de drept care cad sub incidenta normei. ex. b/ Stuctura • Ipoteza normei de drept administrativ Reprezinta primul element al normei si se poate referi la. nerespectarea acesteia fiind sanctionata prin forta de coercitie a statului. principii. fiind necesar sa se precizeze exact imprejurarile care dicteaza adoptarea si aplicarea normei. . Obligatia de a amenaja spatiile verzi. imprejurarile. a carei aplicare se asigura prin acceptarea constienta de catre destinatarii ei. prin care se impune o anumita conduita subiectului de drept. Deoareca administratia publica se desfasoara in regim de putere publica si are drept scop realizarea binelui public. este clar ca dispozitia normei de drept administrativ va fi imperativa. In cazul normei de drept administrativ ipoteza este mai dezvoltata decat in cazul altor norme de drept. scopul unei anumite autoritati publice sau al unei anumite activitati. impersonabilitate si obligativitate. Sunt cunoscute trei categorii de dispozitii.35  Definitia si structura normei de drept administrativ a/ Definitie Reprezinta o regula sociala de comportament caracterizata prin generalitate. instituita sau recunoscuta de autoritatea publica. explicarea semnificatiei unor termeni.conditiile. a/ dispozitii imperative. categorica. definitii. permisiunea sau autorizarea de a face sau de a nu face ceva. situatiile in care se va aplica norma juridica. • Dispozitia normei de drept administrativ Reprezinta acea parte a normei care contine prescriptia.

Deosebim urmatoarele criterii de clasificare a diferitelor categorii de sanctiuni. lasandu-se la alegerea subiectului de drept daca va face ceea ce norma ii permite dar nu-l obliga Aceasta clasificare trebuie privita in sensul ca. suspendari. Destituirea unui functionar public si anularea actului emis de acesta. prohibitive sau permisive. institutii. ex. autoritati publice. dintr-o constiinta civica. prin care se interzice o anumita conduita subiectului de drept.ex. Amenda. ex.36 b/ dispozitii prohibitive. Anulari.   b/ din punct de vedere al temeiului obiectiv. din convingerea ca aceasta este conduita ce trebuie urmata. in cuprinsul aceleeasi norme putem sa identificam atat dispozitii onerative. a/ dupa obiectul la care se refera. Sanctiuni mixte. Ea trebuie respectata si dintr-un spirit de responsabilitate. ci este garantata in permanenta si asigurata la nevoie prin forta de coercitie statala. Demolarea unei constructii ilegale. avertisment Sanctiuni cu privire la bunuri. ex. Sunt situatii in care sanctiunea nu este prevazuta in mod expres in continutul normei. in cazul conducatorilor auto.   Sanctiuni cu privire la acte juridice. • Sanctiunea normei de drept administrativ Reprezinta consecintele. atunci cand se prevede o anumita actiune. . deosebim. ex. • Sanctiuni administrativ-contrventionale care intervin in cazul ilicitului contraventional. Asta nu inseamna ca aplicarea ei este lasata la voia intamplarii. Norma nu trebuie respectata numai prin folosirea fortei de constrangere a statului. urmarile care intervin in cazul nerespectarii dispozitiei normei juridice. De a nu depasi viteza legala. c/ dispozitii permisive. Sanctiuni cu privire la persoane.

cu modificarile si completarile ulterioare. norme cuprinse in acte ale autoritatilor autonome locale. norme permisive.  norme imperative.  d/ Din punct de vedere al izvoarelor de drept care le consacra. deosebim. Legea nr. ex.  3 Codificarea normelor de drept adminisrativ . care intervin in cazul savarsirii unor abateri disciplinare. anumite obligatii. deosebim. norme cuprinse in legi organice si ordinare. administrative. care impun subiectilor de drept o anumita conduita.  c/ Din punct de vedere al intinderii sferei de aplicare. 2 Clasificarea normelor de drept administrativ a/ Dupa criteriul obiectului de reglementare. care ingaduie o anumita conduita determinata.  b/ Din punct de vedere al caracterului normelor. 188/1999 privind statutul functionarilor publici. identificam.  norme cu caracter general. Norme de drept procedural referitoare la procedura de concretizare a activitatii administrative.     norme cuprinse in Constitutie. care se aplica tuturor autoritatilor administratiei publice sau unei sfere mari de autoritati.  Norme de drept material care se refera la drepturile si obligatiile corelative ala autoritatilor administratiei publice sau agentilor autorizati implicati in administratie. care se pot referi la o autoritate determiata. norme cuprinse in Hotarari de Guvern si acte ale autoritatilor centrale de specialitate. norme speciale. norme cuprinse in Ordonante de Guvern. Sanctiuni administrativ-patrimoniale care intervin atunci cand s-a savarsit o fapta cauzatoare de prejudicii materiale si morale.37 • • Sanctiuni administrative-disciplinare.

Grecia. in ultimii ani state ca Germania. aflata intr-o schimbare. numarul mare de autoritati publice competente sa edicteze reguli administrative. specificul administratiei publice. Ceea ce este denumit ‘’cod administrativ’’. reprezinta o culegere de acte normative aplicabile administratiei publice.38 Problema codificarii normelor de drept administrativ a constituit si constituie o problema care preocupa specialistii in materie. Codul are forta juridica a unei legi. transformare. cu atat mai mult cu cat. neputand fi insa conceput ca o lege obisnuita-‘’el trebuie sa reflecte structura interna a ramurii de drept respective’’. Polonia si-au elaborate coduri in domeniul procedurii administrative. multitudinea textelor care reglementeaza activitatea administratiei. Dificultatile pe care le ridica o eventuala codificare a dreptului administrativ ar consta in.  diversitatea si caracterul eterogen al materiilor care constituie obiect de reglementare al dreptului administrativ.    .

4/ Dispozitiile normelor de drept administrativ pot fi. 2/ Ipoteza normei de drept administrativ poate face referire la. c/ ipoteza. conditiile. subiectele de drept. b/ numai cu caracter relativ determinat. dispozitia. sanctiunea. c/atat cu caracter absolut determinat cat si cu caracter relativ determinat. b/ dispozitia si sanctiunea. a/ ipoteza si dispozitia. situatiile in care se aplica norma juridica. a/ numai cu caracter absolut determinat. c/ consecintele nerespectarii normei. 3/ Ipotezele normelor de dept administrativ pot fi.39 4 Teste de autoevaluare 1/ Elementele structurii normei de drept administrative sunt. b/ drepturile si obligatiile partilor. . a/ imprejurarile.

b/ numai sanctiuni contraventionale. b/ numai cu caracter special. c/ atat cu caracter general cat si cu caracter special . sanctiunile normelor de drept administrativ sunt. pot fi. prohibitive si permisive. 5/ Din punct de vedere al temeiului obiectiv. a/ numai sanctiuni disciplinare. contraventionale si patrimoniale. 6/ Normele de drept administrativ.40 a/ numai imperative si prohibitive. a/ numai cu caracter general. din punct de vedere al sferei lor de aplicare. b/ numai prohibitive si permisive. c/ sanctiuni disciplinare. c/ imperative.

pag. Bucuresti. 52 . 1/2005. Actami.Necesitatea codificarii normelor de procedura administrativa. 1996 Ioan Santal-Codificarea administrativa. 2002 Valentin Prisacaru-Tratat de drept administrative.Drept administrativ. 1994 Radu Stancu. in Revista de drept public nr. Ed. Ed.Norma juridica. pag. 2009 Nicolae Popa.Teoria generala a dreptului. All. Ed. cerinta a statului de drept si a integrarii europene a Romaniei. Bucuresti. 59 Liliana Visan. art. Ed. Bucuresti.41 Bibliografie Verginia Vedinas. Tempus. Universul Juridic. cit.

42 Cap.IV Raporturile de drept administrativ 1 Definitia raportului de drept administrativ 2 Clasificarea si trasaturile raporturilor de drept administrativ 3 Teste de autoevaluare .

a tipurilor de raporturi existente in dreptul administrative .43 Obiective -cunoasterea exacta a notiunii de raport de drept administrativ .folosirea acestor notiuni in scopul deprinderii usoare a continutul din capitolul urmator .

pe de alta parte. prefectul. ex. IV Raportul de drept administrativ 1 Definitia raportului de drept administrativ Un raport de drept administrativ reprezinta o relatie sociala care apare in sfera de realizare a administratiei publice si care este reglementata de normele dreptului administrativ. . prin reprezentantul sau in teritoriu. Raporturile intre autoritatile autonome locale. a/ raporturi de subordonare.44 Cap. inclusive la nivelul judetului. ex. 2 Clasificarea si trasaturile raporturilor de drept administrativ • Casificare Potrivit actualului sistem constitutional si legal. Raporturile dintre consiliul local si primar. dintre Guvern si prefect. Raporturile dintre Guvern si ministere. pe de o parte si consiliul judetean. ex. si Guvern. identificam urmatoarele categorii de raporturi specifice dreptului administrativ. c/ raporturi de tutela administrativ. d/ raporturi de coordonare.

45 • Trasaturi

Avand in vedere elementele unui raport juridic, deosebim; 1/ din punct de vedere al subiectelor, raporturile de drept administrativ au in mod obligatoriu un purtator al autoritatii publice, care poate fi; a/ statul, prin organelle sale; b/ unitatile administrative teritoriale; c/ o autoritate a administratiei publice sau o alta autoritate publica, potrivit art. 52 din Constitutie; d/ stabilimente publice si de utilitate publica. 2/ din punct de vedere al continutului, ele sunt formate din drepturile si obligatiile partilor care participa la procesul de infaptuire a administratiei; 3/ avand in vedere obiectul lor, actiunea sau inactiunea subiectelor, conduita partilor se realizeaza intr-un regim de putere publica, deoarece aceste raporturi sunt ‘’raporturi de putere.’’ In ceea ce priveste raporturile de tutela administrativa, acestea prezinta anumite trasaturi specifice; a/ subiectele acestor raporturi au o determinare constitutionala si legala-art. 123 din Constitutie, alin. 5 si Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului; b/ nasterea si realizarea lor exprima vointa legiuitorului; c/ ele se stabilesc intre Guvern, respectiv prefect, si autoritatile administrative autonome.

46

5 Teste de autoevaluare 1/ Potrivit sistemului constitutional si legal actual, se identifica urmtoarele categorii de raporturi de drept administrativ; a/ raporturi de subordonare, colaborare si tutela administrativa; b/ raporturi de subordonare; c/ raporturi de colaborare. 2/ Subiectul activ, purtator al autoritatii publice, in raporturile de drept administrativ poate fi; a/ statul, prin organele sale, unitatile administrativ-teritoriale, o autoritate a administratiei publice sau o alta autoritate publica, stabilimente de utilitate publica; b/ persoana fizica; c/ persoana juridica. 3/ Tutela administrativa este reglementata de ; a/ art. 122 alin. 4 din Constitutie; b/ art. 123 alin. 5 din Constitutie; 4/ Raporturile de tutela administrativa se nasc din;

47 a/ lege; b/ conventia partilor.

Bibliografie
Verginia Vedinas- Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009 Nicolae Popa- Teoria generala a dreptului, Ed. Actami, Bucuresti, 1994 Jean Rivero , Jean Waline- Droit administrative, 18 edition, Precis, Dalloz, 2000 Antoni Iorgovan-Tratat de drept administrativ, ed. All Beck, Bucuresti,2005 Rene Chapus- Droit administratif general, Tome, Paris, 1992 Constitutia Romaniei, revizuita

48 Cap. V Actul administrativ 1 Definitia si trasaturile actului administrativ 2 Clasificarea actelor administrative 3 Legalitatea actului administrativ 4 Forma actului administrativ 5 Procedura emiterii sau adoptarii actelor administrative 6 Forta juridica a actelor administrative 7 Efectele juridice ale actelor administrative 8 Suspendarea actelor administrative 9 Revocarea actelor administrative 10 Anularea actelor administrative 11 Inexistenta actelor administrative 12 Contractul administrativ .

49 13 Teste de autoevaluare .

pentru studiul acestei ramuri de drept insusirea temeinica a notiunii de act administrativ .50 Obiective -importanta deosebita pe care o prezinta.interesul acordat acestei notiuni in insasi intelegerea dreptului administrativ si a rolului sau practic Cap.fundamentarea acestor notiuni . V Actul administrativ .

Caracterul expres este determinat de regimul de putere publica in care se emit actele administrative. desfasoara operatii administrative si alte fapte materiale. de a da nastere. de a modifica si de a stinge drepturi si obligatii juridice. . in scopul de a aduce o modificare in realitatea juridica existenta. Actele adoptate de organele colegialeGuvern. se modifica sau se sting drepturi si obligatii correlative. care consta intr-o manifestare de vointa expresa. Vointa juridica se exprima in mod expres . care emana de la autoritati administrative. Este o trasatura care deosebeste actul administrativ de alte acte juridice. • Trasaturile actului administrativ Din cuprinsul definitiei se desprind urmatoarele trasaturi ale actului administrativ. Aceasta trasatura exprima calitatea actului administrativ de a reprezenta concretizarea unei singure vointe juridice. autoritatile administratiei publice incheie si alte acte juridice. consilii judetene. b/ actul administrativ reprezinta o manifestare expresa. c/ actul administrativ reprezinta o manifestare unilaterala de vointa juridica. alte autoritati publice sau de la persoane private autorizate de autoritatile administrative. ca actul administrativ nu reprezinta singura forma de infaptuire a administratiei. neindoielnic. anume a autoritatii emitente. consilii locale. unilaterala si supusa unui regim de putere publica precum si controlului de legalitate al instantelor de contencios administrativ. Ex. Rezulta deci. Caracterul unilateral al actului se pastreaza si in cazul actelor adoptate cu participarea mai multor persoane.51 1 Definitia si trasaturile actului administrativ • Definitia actului administrativ Reprezinta forma principala de activitate a administratiei publice. In activitatea lor. prin care se nasc. a/ actul administrativ este forma juridica principala de activitate a administratiei publice. de operatiile administrative si alte fapte materiale.

ci modalitati procedurale care concura la exprimarea in conditiile legii a unei singure vointe juridice. nemaifiind necesara emiterea unui alt act care sa constituie titlu executoriu. intrucat aceasta cerere nu are semnificatia unui acord de vointa in ceea ce priveste emiterea actului. confirmarea sau autorizarea altei autoritati. De asemenea exista acte care. iar prin Legea nr. d/ actul administrativ este emis in regim de putere publica.52 Acest caracter se pastreaza si in cazul in care actul administrativ este emis in comun. In aceste cazuri. Exista insa unele acte care. Principiul ‘’executio ex officio’’ semnifica calitatea actului administrativ de a fi executoriu prin el insusi. si in acest caz. e/ actul administrativ este supus controlului de legalitate al instantelor de contencios administrativ. desi nu sunt emise de autoritatile administratiei publice ci de alte autoritati publice.  acte administrative tipice care emana de la autoritati ale administratiei publice. 6 din Constitutie este consacrat acest principiu. de doua sau mai multe autoritati administrative. f/ actul administrativ emana de la autoritatile administratiei publice. De aici rezulta caracterul obligatoriu al actului administrativ si executarea lui din oficiu.asa numitele ‘’fine de neprimire’’. Prin art. 52 si 126 alin. de la alte autoritati publice sau de la structuri autorizate de autoritatile administrative sa presteze anumite servicii publice. precum si in cazul actelor emise cu acordul . iar cererea reprezinta doar o modalitate procedurala necesara pentru emiterea actului. sunt sustrase controlului de legalitate prevazut de Legea 554/2004. vointa celor care participa la adoptarea actului nu reprezinta mai multe vointe juridice. apartine doar autoritatii emitente. . 554/2004 a fost dezvoltat. sunt supuse controlului de legalitate al instantelor de contencios administrativ. Caracterul unilateral al actului se pastreza si in cazul actelor administrative emise la cerere. Deosebim. Vointa. desi emise de autoritati administrative.

Actele administrative individuale se clasifica. actul administrativ da nastere. ex. premise. Autorizatii  Acte prin care se atribuie un statut personal pentru un subiect de drept determinat. care emana de la alte autoritati publice sau structuri autorizate de autoritatile administrative. . care se aplica doar in interiorul unei autoritati sau institutii publice.  acte care emana de la persoane private autorizate sa presteze anumite servicii publice.ex. Deci. modifica sau stinge drepturi si obligatii correlative.  acte care emana de la alte autoritati publice decat cele administrative. la randul lor in. b/ dupa intinderea efectelor juridice. certificate. Actele administrative normative cuprind reglementari de principiu aplicabile unui numar nedeterminat de personae. g/ ca orice act juridic. Diplome. Procese verbale contraventionale.  Acte prin care se stabilesc drepturi sau obligatii pentru cei carora li se adreseaza . 2 Clasificarea actelor administrative Criterii de clasificare. actul administrativ este o manifestare de vointa care are loc in scopul de a produe efecte juridice a caror realizare este garantata prin forta de constrangere a statului.53  acte administrative asimilate.  Acte prin care se aplica diferite forme ale constrangerii administrative. a/ Dupa organul de la care emana.  acte care emana de la autoritati administrativecentrale sau autonome locale. Aceasta categorie de acte produce efecte juridice fata de un subiect de drept determinat.  acte administrative normative.  Acte cu caracter intern.  Acte administrative individuale. ex.

b/ se refera si la baza legala. Pot avea si un caracter individual. ex. cu legea ca act juridic al Parlamentului. • Definitia legalitatii Legalitatea presupune conformitatea actului administrativ cu legea fundamentalConstitutia-. El semnifica. aceasta reprezinta capacitatea pe care o are organul care emite actul administrativ de a alege dintre mai multe solutii posibile si egale in aceeasi masura. intervine sanctiunea inexistentei actului. In cazul in care actul emana de la alt organ decat cel competent. 3 Legalitatea actului administrativ Principiul legalitatii este un principiu care guverneaza intregul sistem de drept romanesc. pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie ocrotit. a/ respectarea principiului suprematiei Constitutiei in emiterea actului administrativ. a/ suprematia legii. ex. in sensul ca actiunea acestor subiecte de drept trebuie sa se incadreze in limitele dreptului. Regulament de organizare si functionare a unei autoritati administrative. O decizie de numire a unui functionar public.se are in vedere legea in acceptiunea sa lato sensu. In sensul ca toate subiectele de drept public sau privat trebuie sa se supuna legii. . cu toate celelalte acte normative care au o forta juridica superioara. • Definitia oportunitatii In ceea ce priveste oportunitatea.54 Aceste acte pot avea caracter normativ. • Conditii de legalitate. c/ respectarea principiului legalitatii in adoptarea actului administrativ. b/ actul administrativ trebuie sa fie emis de catre organul competent. d/ forma actului si procedura de emitere sa fie cea prevazuta de lege.

se publica in Monitorul Oficial. aplicabile la cazul concret. actul administrativ trebuie sa imbrace forma scrisa. sub sanctiunea inexistentei lor. d/ realizarea rolului educativ al actului aministrativ emis. modul de asezare al elementelor din care se compune. b/ necesitatea verificarii legalitatii lui in vederea sanctionarii celor vinovati de eventualele vicii de legalitate ale actului sau a celor vinovati de nerespectarea actului legal emis. ele trebuie sa imbrace intotdeauna forma scrisa. avandu-se in vedere obligativitatea comunicarii lor. Trebuie sa realizam o distinctie intre actele normative si cele individuale. In majoritatea cazurilor. uneori. 4 Forma actului administrativ Conceptul de forma se refera la structura interna si externa a unui continut. . Actele administrative individuale pot imbraca. actele administratiei centrale de specialitate-fie ca au caracter normative sau individual.55 Prin putere discretionara a administratiei intelegem facultatea pe care legea o acorda acesteia de a alege intre mai multe solutii posibile. De regula. ea fiind impusa ad validitatem si nu ad probationem. pe langa forma scrisa. Ex. Actul trebuie redactat in limba romana care este limba oficiala a statului. publicare intr-o publicatie de larga circulatie sau prin comunicare. In cazul actelor administrative normative. avertismentul. actele administrative individuale trebuie sa imbrace forma scrisa. Forma scrisa reprezinta o conditie de validitate a actului. Actele adoptate de autoritatile administrative autonome se aduc la cunostinta publica fie prin afisare. si forma orala. a/ necessitate cunoasterii exacte si complete a continutului actului. Forma scrisa este necesara deoarece se impune. c/ necesitatea de a constitui mijloc de proba in caz de litigiu. Actele adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice centrale-actele Guvernului. pe cea mai in masura de a servi interesul public.

Hotararile de Guvern cu caracter individual. Ex. a/ forme procedurale anterioare emiterii sau adoptarii actului. .56 In ceea ce priveste motivarea actului. avizele sunt de trei categorii. Identificam trei categorii de forme procedurale. pentru a se informa si a decide in cunostinta de cauza. nici sa-l respecte in cazul in care l-a solicitat si l-a obtinut. consiliul local sau cel judetean adopta hotarari. in functie de momentul in care intervin. asupra unei probleme aflata in dezbatere sau in procesul decisional. Dintre acestea veti studia formele procedural anterioare sau prealabile emiterii sau adoptarii actului. 1/ Avize facultative-organul emitent al actului nu este obligat nici sa solicite avizul. b/ forme procedurale concomitente emiterii sau adoptarii actului. • Clasificare In functie de regimul lor juridic. Cuvantul aviz are trei acceptiuni. Autoritatile administrative colegiale adopta acte administrative. c/ forme procedurale ulterioare emiterii sau adoptarii actului. c/ rezolutie a unei autoritati competente. actele administrative normative se motiveaza intotdeauna. o autoritate externa. Ex. 5 Procedura emiterii sau adoptarii atelor administrative Autoritatile administrative unipersonale emit acte administrative. a/ instiintare scrisa cu caracter official. b/ parere. prefectul emite ordine. In cadrul acestora o importanta mai mare o au avizele si acordul prealabil. Obligatia motivarii vizeaza si unele acte administrative individuale-ex. primarul emite dispozitii. Guvernul adopta ordonante. • Avizele-Definitie Avizele reprezinta opinii pe care un organ al administratiei publice le solicita altui organ al administratiei publice intr-o problema sau in mai multe probleme. apreciere competenta emisa de cineva din afara.

57 2/ Avize consultative-este acel tip de avize pentru care legea prevede obligativitatea obtinerii lor si facultatea de a le respecta sau nu. Intre avize si actele administrative exista deosebiri fundamentale dar si unele asemanari.  Daca manifestarea de vointa pe care o concretizeaza actul administrativ este facuta in scopul de a da nastere. in vederea emiterii de catre acesta din urma a unui anumit act administrativ. • Acordul-definitie Reprezinta consimtamantul pe care il da un organ public altui organ. acordul poate fi. Ulterior emiterii actului administrativ.    Prealabil. . nu modifica realitatea juridica existenta.  Si avizele si actele administrative sunt emise de diferite categorii de autoritati. c/ Avize conforme-sunt acele avize care se caracterizeaza prin trasatura lor obligatorie atat din punct de vedere al cererii cat si din punct de vedere al respectarii lor. avizele nu au nici acest scop si nici aceste consecinte. Rolul avizelor consta in a contribui la caracterul legal al actului administrative sau a intari legalitatea acestuia. atunci cand este prealabil. Concomitent. a modifica sau a stinge drepturi si obligatii.  Reprezinta o manifestare de vointa cu caracter unilateral emisa de un organ administrativ.  Si avizele si actele administrative reprezinta manifestari de vointa cu caracter unilateral.  Emiterea lui. Avizele nu produc prin ele insele efecte juridice. a celui care a emis actul si a celui care a emis acordul-dubla vointa juridica. Identificam urmatoarele elemente ale regimului juridic al acordului. In functie de momentul in care intervine. atrage adoptarea unui act administrativ care este rezultatul manifestarii de vointa a doua organe.

 Desi conditioneaza legalitatea unui act administrativ. astfel.  Prezumtia de veridicitate. Forta juridica a actului administrativ este conditionata de mai multe elemente. antet. de a modifica si de a stinge drepturi si obligatii juridice.58  Acordul nu are drept consecinta obligarea organului emitent al actului la emiterea acelui act.se refera la conformitatea actului administrativ cu legea. prin el insusi. Este o prezumtie relativa. si anume stampila. 6 Forta juridica a actului administrativ Specific actelor juridice este faptul ca ele reprezinta manifestari de vointa facute in scopul de a modifica realitatea juridica existenta. Ea poate fi rasturnata in cazul in care actul a fost atacat in fata instantelor de contencios administrativ si acestea constata nelegalitatea lui. semnaturi.  Nefiind act administrativ el nu poate forma obiectul unei actiuni de sine statatoare in contenciosul administrativ. potrivit careia actul administrativ este prezumat a corespunde adevarului. . trei forme ale prezumtiei  Prezumtia de legalitate. Natura autoritatii emitente. Ceea ce fundamenteaza forta juridica a efectelor pe care le produc actele administrative este prezumtia ca ele au fost emise cu respectarea tuturor conditiilor impuse de lege. • • Locul autoritatii emitente in sistemul autoritatilor administratiei publice. din punct de vedere al caracterului si competentei sale materiale si teritoriale. acordul.  Acordul nu produce prin el insusi efecte juridice. nu acopera viciile de legalitate ale actului .  Prezumtia de autenticitate care prezuma conditia ca actul administrativ sa fie emis de organul mentionat prin forma sa exterioara. de a da nastere. care se afla la baza regimului juridic al actului administrativ. Deosebim. in sens larg.

fara a mai fi necesara investirea cu forta juridica executorie.  Pentru celelalte subiecte de drept. daca este un act normativ sau individual. putem spune ca actele administrative incep sa produca efecte juridice din momentul in care au fost aduse la cunostinta. in formele prevazute de lege. executarea actului administrativ are loc direct in baza lui. act cu caracter normative sau individual. c/ incetarea acestor efecte juridice. Actului administrativ ii este aplicabil principiul execution ex officio. trebuie ca un act juridic sa fie executoriu. b/ intinderea efectelor juridice. 7 Efectele juridice ale actelor administrative In ceea ce priveste efectele juridice ale actelor administrative ne vom raporta la trei aspecte. in sensul ca.  actele administrative recognitive sau declarative. aceasta problema nu mai poate fi privita asa categoric deoarece. Pentru a se putea face apel la forta de constrangere a statului. Actul administrativ este executoriu prin el insusi. a/ momentul de la care incep sa se produca. sunt acte individuale pentru care Constitutia prevede obligativitatea publicarii lor in Monitorul Oficial. certificatul de deces Aceste acte produc efecte juridice de la o data anterioara emiterii lor. a/ Momentul de la care actul incepe sa produca efecte juridice  Daca avem in vedere organul emitent. iar cele individuale de la data comunicarii lor. De la acest principiu exista unele exceptii care vizeaza. actul administrativ produce efecte juridice din momentul adoptarii sale. Exemple-certificatul de nastere. Deci. Actele normative produv efecte juridice de la data publicarii lor.59 • Categoria de act. In cazul actelor administrative o asemenea operatiune nu se mai impune. Totusi. deoarece actul insusi este titlu executoriu. . sa fie investit cu forta juridica executorie. trebuie facuta distinctia intre felul actului.

Ex. Scoaterea din vigoare a unui act administrativ poate avea loc prin. efecte juridice pentru dreptul administrativ.  Ex. partea I. Ordonantele de urgenta intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei. sau la o data ulterioara prevazuta in textul lor.     Anulare. care produc efecte si pentru dreptul civil. cu exceptia dreptului penal. Decretele Presedintelui Romaniei Ordonantele adoptate de Guvern in baza unei legi speciale de abilitare intra in vigoare la trei zile de la data publicarii in Monitorul Oficial. de organul ierarhic superior. de catre instanta de judecata. b/ Intinderea efectelor juridice Actele cu caracter normativ produc efecte juridice pentru dreptul administrativ dar si pentru alte ramuri de drept. organul ierarhic superior sau Parlament. Actele cu caracter individual. de organul emitent.  8 Suspendarea actelor administrative • Definitie . dar pot produce efecte si pentru alte ramuri de drept. sub conditia depunerii la Camera competenta sa fie sesizata. daca in continutul lor nu este prevazuta o data ulterioara. partea I. ex. hotararile de Guvern. Ordonantele de Guvern.60  Actele administrative care produc efecte juridice de la o data ulterioara aducerii lor la cunostinta. Incetarea efectelor in alte moduri. actele de stare civila. c/ Incetarea producerii de efecte juridice Actul administrativ. produce efecte pana la scoaterea din vigoare a sa. Retractare. ca si alte acte juridice. produc. Revocare. Abrogare dispusa de organul emitent. prescriptia. de regula.

scoate din vigoare un act. deosebim. Suspendarea mai poate fi solicitata odata cu actiunea principala. c/ In ceea ce priveste organele care pot dispune suspendarea.  Suspendarea dispusa de legiuitor sau de autorul actului.  In general suspendarea intervine atunci cand exista dubii cu privire la legalitatea unui act administrativ. . 9 Revocarea actelor administrative • Definitie Reprezinta operatiunea juridica prin intermediul careia organul emitent sau organul ierarhic superior acestuia desfiinteaza. Potrivit art. Cererea poate fi formulata odata cu sesizarea facuta in cadrul procedurii administrative prealabile.  Suspendarea dispusa de organul ierarhic superior.  Suspendarea dispusa de instanta de judecata. Suspendarea dispusa de anumite autoritati publice.61 Reprezinta intreruperea producerii de efecte de catre un act administrativ sau incetarea temporara a efectelor actelor administrative. prin aceeasi cerere sau printr-o cerere separata. 14 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ. a/ Cauzele care pot determina interventia suspendarii sunt. b/ efectele juridice ale suspendarii au ca nota dominanta faptul ca ele produc o intrerupere a acestor efecte.  Suspendarea dispusa de organul emitent al actului. d/ in ceea ce priveste tipurile de suspendare. intalnim. o o Suspendarea de drept sau legala. o incetare vremelnica a producerii lor. instanta poate sa procedeze la suspendarea actului in cazul in care exista motive bine justificate si pericolul producerii unor pagube iminente.  Suspendarea poate intervini cand se aplica o anumita sanctiune administrativ-disciplinara unui functionar public sau unei alte persoane incadrate intr-un organ public.

precizand situatia autoritatilor administrative autonome.  Revocarea care intervine pentru cauze de neoportunitate a actului.  Suspendarea poate fi dispusa de autoritatile competente sa decida revocarea. constatati ca atat anularea cat si revocarea intervine atunci cand exista certitudinea ca actul este viciat. b/ din punct de vedere al momentului in care intervin fata de emiterea actului. b/ din punct de vedere al autoritatilor care pot dispune cele trei tipuri de operatiuni juridice. exista exceptii care privesc exclusive actele administrative cu caracter individual. Revocarea se deosebeste de anulare si de suspendare. care produc efecte juridice ex nunc-pentru viitor. cand se realizeaza de organul ierarhic superior celui emitent. a/ din punct de vedere al cauzelor care le determina. b/ revocarea propiu-zisa. • Cauze care determina revocarea a/ din punct de vedere al caracterului cauzei. pe cand suspendarea intervine cand exista dubii cu privire la nelegalitatea actului. a/ retractare. deosebim.  Cauze ulterioare emiterii actului. care determina ca efectele juridice ale revocarii sa fie pentru trecut-ex tunc. care nu au organ ierarhic superior. atunci cand este realizata de organul emitent. deoarece actele administrative normative sunt oricand revocabile. indiferent ca vizeaza nelegalitatea sau neoportunitatea.62 Revocarea este de doua feluri. pot fi. deosebim.  Revocarea poate fi dispusa atat de organul emitent cat si de cel ierarhic superior. dar poate fi dispusa si de instanta de judecata. din mai multe puncte de vedere.  Cauze concomitente cu emiterea actului. cauzele revocarii. De la principiul revocabilitatii actelor administrative.  Cauze anterioare emiterii actului.  Revocarea intervenita pentru cauze de nelegalitate a actului. determina efecte juridice ex tunc. . pentru cauze de nelegalitate sau de neoportunitate a lui.

 actele administrative care au fost executate material. Categorii de exceptii. in timp ce anularea si revocarea produc incetarea cu caracter definitiv a acestor efecte. . daca exista. cat si de instanta de judecata sau exclusiv de instanta de judecata in cazul existentei unor acte emise de autoritatile administrative care nu au organ ierarhic superior.  actele administrative prin care se aplica sanctiuni specifice celor trei forme de raspundere din dreptul administrativ-raspunderea administrativ disciplinara. deoarce revocarea lor nu va duce la restabilirea situatiei materiale anterioare. fie sunt emise ca urmare a unor contracte civile sau administrative. fie din efectele pe care actele le-au produs sau fie din vointa legiuitorului. De la principiul revocabilitatii actelor administrative exista exceptii deduse fie din natura actului. ele intervin in cazul existentei unui litigiu in domeniul administratiei. suspendarea produce doar intreruperea acestor efecte.  actele administrative care fie dau nastere la raporturi de drept privat. guvernata de principii similare procedurii judiciare.63  Anularea poate fi dispusa atat de organul ierarhic superior. deci. raspunderea contraventionala si raspunderea administrativpatrimoniala.  actele administrative cu caracter jurisdictional-sunt emise dupa o procedura speciala. c/ din punct de vedere al efectelor produse. 9 Anularea actelor administrative • Definitie Reprezinta operatiunea juridica care consta intr-o manifestare de vointa in scopul de a determina in mod direct desfiintarea actului si. care trebuie solutionat. incetarea definitiva a efectelor juridice produse de acesta.  actele administrative declarate irevocabile printr-o dispozitie a legii sau care au generat drepturi subiective garantate de lege sub aspectul stabilitatii.

Din punct de vedere al efectelor juridice.64 • Repere ale teoriei actuale a nulitatii actului administrativ Institutia anularii actului administrativ este consacrata de art. Nulitatea relativa intervine in cazul incalcarii unor conditii de mai mica importanta. Organele care pot dispune anularea unui act administrativ sunt. iar nulitatile absolute nu pot fi confirmate. Atunci cand anularea are loc pentru motive de neoportunitate. la incheierea actului. 52 din Constitutie care se refera la anularea dispusa de instanta de judecata. esentiale pentru validitatea actului. care privesc forma actului. la incheierea actului juridic. potrivit dispozitiilor legii 554/2004. Efectele anularii Ca regula. Nulitatea absoluta intervine pentru incalcarea conditiilor de fond. . anularea produce efecte juridice ex tunc-pentru trecut-in sensul ca actul este desfiintat ca si cand nu ar fi existat. in dreptul administrativ pot fi confirmate ambele categorii de nulitati sau numai nulitatile relative. in virtutea raportului de subordonare ierarhica. Anularea unui act administrativ atrage dupa sine anularea tuturor actelor a caror legalitate este conditionata de legalitatea actului administrativ anulat. a unei norme care ocroteste un interes general. organul competent va putea sa dispuna anularea actului. efectele juridice produse trbuie sa fie ex nunc-pentru viitor. a unor norme care ocrotesc un interes particular.  Astfel. b/ instanta de judecata. nulitatea actului administrativ difera de cea a actului civil. a/ organul ierarhic superior.  Daca in dreptul civil nulitatile relative pot fi confirmate de cel lezat. individual ori personal. indiferent de conditiile care au fost incalcate. care poate anula doar actele locurilor de detentie. b/ Nulitatea relativa are drept specific faptul ca sanctioneaza nerespectarea. a/ Nulitatea absoluta are drept specific faptul ca sanctioneaza nerespectarea. c/ Ministerul Public. modificata si complectata.

institutia inexistentei a devenit de rang constitutional.  Definitie . astfel incat ele nu pot proceda . c/exista obligatia celorlalte subiecte de drept. Dimensiuni ale regimului juridic actual al actelor inexistente. a/ actele inexistente nu se mai bucura de prezumtia de legalitate a actului administrativ. care ar putea aparea in executarea unui astfel de contract. a/ forma contractului. b/ subiectele de drept destinatare ale actului sau care cad sub incidenta sa au dreptul de a se preleva de inexistenta actului si de a refuza indeplinirea obligatiilor care rezulta din acel act. c/ anumite facilitati pe care administratia le da celor cu care a contractat. e/ actul inexistent poate fi retras in orice moment de catre administratie. a autoritatilor publice in special. in timp ce actul nul nu poate fi retras decat in interiorul termenului de recurs. pentru solutionarea eventualelor litigii. aceasta fiind prestabilita de legiuitor. d/ in actualul sistem. 11 Contractul administrativ • Reguli speciale cu privire la contractul administrativ Atat in doctrina romaneasca cat si in cea franceza. b/ puterile exorbitante ale administratiei. in baza actului la executarea din oficiu si la impunerea fortei de constrangere a statului. notiunea de contract administrativ este legata de notiunea de domeniu public si de serviciu public.65 10 Inexistenta actelor administrative Inexistenta reprezinta o sanctiune a actului administrativ care intervine atunci cand viciile de legalitate sunt evidente. Aceste reguli speciale privesc urmatoarele aspecte. de a lua act de inexistenta intervenita. d/ competenta tribunalelor administrative.

b/ una dintre parti este un subiect determinat. prin care se urmareste satisfacerea unui interes general. spre deosebire de contractele civile. c/ spre deosebire de contractele civile unde partile se afla pe pozitii de egalitate juridica. e/ clauzele contractului sunt stabilite atat pe cale reglementara. d/ obiectul contractului este determinat. care sunt guvernate de dreptul comun. deoarece implica o autoritate care actioneaza in numele puterii publice. respectiv o autoritate publica. g/ sunt guvernate de un regim de putere publica. deci un accord de vointa icheiat intre mai multe parti. in cazul acestui contract partile nu se afla pe pozitii de egalitate juridica. ca si actul administrativ. nu pot avea caracter consensual. f/ pozitia de superioritate a subiectului investit autoritate publica determina posibilitatea ca aceasta sa poata modifica sau rezilia unilateral contractual. pe de o parte. efectuarea unei lucrari publice sau punerea in valoare a unui bun public. si alte subiecte de drept.  Trasaturi a/ contractul administrativ este o conventie. . o autoritate administrativa sau un alt subiect de drept autorizat de aceasta. prin prestarea unui serviciu public. dintre o autoritate publica.66 Reprezinta un accord de vointa. atunci cand interesul public o cere. pe de alta parte. spre deosebire de contractele de drept comun care nu pot fi modificate decat prin acordul partilor. iar in absenta acestuia de catre instanta de judecata. efectuarea unor lucrari publice. • • • prestarea unui serviciu public. aflata pe o pozitie de superioritate juridica. si anume subiectul determinat-autoritatea-are o pozitie de superioritate fata de celalalt subiect al contractului. cat si pe cale conventionala. supus unui regim de putere publica. una dintre ele. prin lege. punerea in valoare a unui bun public. h/ prezinta forma scrisa iar. el urmarind satisfacerea unui interes general si putand imbraca una din urmatoarele forme.

4 Constituie exceptii de la principiul revocabilitatii actelor administrative. 5 Actul administrativ individual produce efecte de la momentul. a/ nelegalitate. a/ comunicarii. c/ neconstitutionalitate. 3 Revocarea actului administrativ poate interveni pentru. b/netemeinicie. cat si actele administrative cu caracter individual. b/ incalcarea conditiilor de fond. b/ nulitatii relative. a/ nulitatii absolute. a/ actele administrative cu caracter individual.67 j/ se instituie competenta instantelor de contencios administrativ in solutionarea eventualelor litigii care ar putea apare din executarea unui astfel de contract 13 Teste de autoevaluare 1 Nepublicarea decretelor Presedintelui Romaniei in Monitorul Oficial atrage sanctiunea. a/ incalcarea conditiilor de forma. . c/ atat actele administrative cu caracter normative. b/ actele administrative cu caracter normative. 2 Nulitatea absoluta a actului administrativ intervine pentru. c/ incalcarea conditiilor de forma si de fond. c/ inexistentei.

c/ atat pentru cauze de nelegalitate cat si pentru cauze de neoportunitate. b/ o exceptie a regimului juridic al actului administrativ. 6 Nepublicarea Ordonantelor de Guvern in Monitorul Oficial atrage sanctiunea. a/ ad validitatem-pentru validitatea actului. 9 Revocarea reprezinta. 7 Revocarea actului administrativ poate interveni. c/ inexistentei. 8 Cauzele revocarii pot fi. a/ nulitatii absolute. 12 Suspendarea determina. dar si ulterioare emiterii/adoptarii actului administrativ. a/ anterioare emiterii/adoptarii actului administrativ. c/ nu afecteza efectele juridice ale actului administrativ. b/ ad probationem-pentru a constitui mijloc de proba. c/ emiterii. a/ un principiu al regimului juridic al actului administrativ. a/ numai pentru cauze de nelegalitate. b/ incetarea temporara a producerii de efecte juridice ale actului administrativ. c/ nu poate intervene in cazul actului administrativ. b/ atat anterioare cat si concomitente. a/ incetarea definitive a producerii de efecte juridice ale actului administrativ. . b/ nulitatii relative.68 b/ publicarii. b/numai pentru cauze de neoportunitate. 13 Forma scrisa a actului administrative este o conditie. c/ ulterioare emiterii/adoptarii actului administrativ.

a/ anterioare si concomitente. cu exceptia dreptului penal. a/ caracter consultativ si conform. c/ pentru dreptul administrativ. 19 Avizele pot avea. 17 Actul administrativ normativ produce efecte juridice. concomitente si ulterioare emiterii/adoptarii unui act administrativ. a/ intotdeauna pentru trecut-ex tunc. b/ concomitente si ulterioare. 18 Anularea unui act administrativ produce efecte juridice. civil si comercial. 15 Formele de adoptare/emitere a actului administrativ pot fi. c/ anterioare. a/ din momentul comunicarii actului administrativ individual si publicarii actului administrativ normativ. civil si comercial si alte ramuri de drept. precum si alte ramuri de drept. b/ pentru trecut. c/ atat in cazul actelor cu caracter normativ cat si in cazul actelor cu caracter individual. b/ din momentul elaborarii actului. c/ din momentul semnarii si inregistrarii lui. prin exceptie a/ in cazul actelor cu caracter normativ. b/ facultativ si consultativ. muncii. . b/ pentru dreptul administrativ. prezent si viitor. muncii. b/ in cazul actelor cu caracter individual.69 14 Forma nescrisa –orala-se admite. 16 Actul administrativ produce efecte juridice.

20 Comunicarea este o modalitate de aducere la cunostinta. 23 Contractul administrativ este.70 c/ facultativ. 25 Partile contractului administrativ se afla. a/ pe pozitie de egalitate juridica. a/ numai de organul ierarhic superior. . c/ atat de organul ierarhic superior cat si de instanta de judecata. 21 Anularea unui act administrativ se poate dispune. b/ pe pozitie de inegalitate juridica. a/ se bucura de prezumtia de legalitate. c/ nu se mai bucura de prezumtia de legalitate. pana la data constatarii inexistentei lor. 22 Actele administrative inexistene. b/ act juridic unilateral. 21 Publicarea este o modalitate de aducere la cunostinta. c/ act juridic bi sau multilateral. b/ numai de instanta de judecata. b/ a actului administrativ cu caracter normativ. b/ nu se mai bucura de prezumtia de legalitate si de regula executarii din oficiu. c/ atat a actului administrativ cu caracter normativ cat si a actului administrativ cu caracter individual. a/ numai a actului administrativ cu caracter individual. a/ a actului administrativ cu caracter individual. c/atat a actului administrativ cu caracter normativ cat si a actului administrativ cu caracter individual. consultativ si conform. a/ act juridic bilateral. b/ numai a actului administrativ cu caracter normativ.

71 c/ uneori. c/ si forma scrisa si forma orala. a/ una din partile contractului este un subiect determinat. b/ forma orala. pe pozitie de inegalitate juridica. fara nici o conditie. c/ atat instantelor de drept comun. c/ prestarea unui serviciu public. efectuarea unei lucrari publice. a/ forma scrisa. a/ prestarea unui serviciu public sau efectuarea unei lucrari publice. b/ punerea in valoare a unui bun public sau efectuarea unei lucrari publice. a/ instantelor de drept comun. a/ satisfacerea nevoilor de interes general. 29 Partile contractului administrativ trebuie sa fie. 26 Scopul contractului administrativ este. c/ satisfacerea nevoilor de interes general si particular. cat si instantelor de contencios administrativ. 3o Contractul administrativ trebuie sa imbrace. iar alteori. c/ una din parti trebuie sa fie obligatoriu o persoana juridica de drept privat. persoane fizice sau juridice. 27 Obiectul contractului administrativ il constituie. b/ satisfacerea nevoilor de interes particular. b/ instantelor de contencios administrativ. punerea in valoare a unui bun public sau o achizitie publica. 28 Solutionarea litigiilor care ar putea apare din executarea contractului administrativ este de competenta. b/ contractual se poate icheia intre doua sau mai multe parti. pe pozitie de egalitate juridica. respectiv o autoritate care actioneaza in realizarea puterii publice. o autoritate administrativa sau alt subiect de drept autorizat de o autoritate administrativa. .

c/ de un regim de drept civil. Stiintifica. 31 Contractele administrative sunt guvernate. 2005 Dumitru Brezoianu-Drept administrativ roman. b/ de un regim de drept commercial. 2004 Rozalia-Ana Lazar-Legalitatea actului administrativ. All Beck. All Beck. Cluj-Napoca. Drept romanesc si drept comparat. 1959 . Ed. Ed. Bucuresti. Bucuresti. c/ atat pe cale reglementara. a/ numai pe cale reglementara. All Beck. Bucuresti. 1992 Tudor Draganu. Dacia. Bucuresti. Ed. Ed. 2004 Tudor Draganu-Introducere in teoria si practica statului de drept. All Beck. 2004 Dana Apostol Tofan-Drept administrativ. Bucuresti. 2009 Antonie Iorgovan-Tratat de drept administrativ. Bucuresti. Ed. a/ de un regim de putere publica. b/ prin conventia partilor.72 30 Clauzele unui contract administrativ sunt stabilite. cat si prin conventia partilor.Actele de drept administrativ. Ed. Ed. Universul Juridic. Bibliografie Verginia Vedinas-Drept administrativ.

nr. 1999 Ana Rozalia Lazar-Aspecte procedurale ale emiterii actelor administrative. Ed. F. Europa Nova.. VI Teoria generala a controlului exercitat asupra administratiei publice 1 Definitia notiunii de control 2 Fundamente constitutionale ale controlului exercitat asupra administratiei publice 2 Clasificarea formelor de control exercitat asupra administratiei publice 3 Jurisdictia administrativa si actul administrativ jurisdictional 4 Teste de autoevaluare . L’action et le control de l’administration. U.73 Ioan Deleanu-Drept constitutional si institutii politice. in Revista de drept public. Tome2. P. 3/2003 Cap. Bucuresti. 1992 Charles Debbasch-Institutions et droit administratifs.

74 Obiective -insusirea notiunilor cu privire la diferitele forme de control exercitat asupra administratiei publice. .

Cap. VI Teoria generala a controlului exercitat asupra administratiei publice 1 Definitia notiunii de control Notiunea de control evoca o activitate de verificare a conformitatii unei anumite activitati cu anumite valori.75 -importanta practica deosebita a acestor notiuni. de regula cele consacrate in normele juridice. -deprinderea de a le aplica in viitor in activitatea profesionala. . Pentru dreptul administrativ avem in vedere conformitatea activitatii de infaptuire a administratiei publice cu acele valori consacrate prin lege.

angajarea raspunderii Guvernului. -art. prin intermediul presedintilor lor. 109 instituie principiul raspunderii politice a Guvernului numai in fata Parlamentului -art. art. care rezulta din contrasemnarea unora dintre decretele acestuia de catre Primul-ministru. art. -art. deci inclusiv pentru decretele Presedintelui pe care le-a contrasemnat. 95 si art. sub controlul Parlamentului-ex. penala si politica. 111 aseaza intreaga administratie publica. alin 2 si 3 care reglementeaza masurile pe care le poate lua Presedintele in cazul unei agresiuni armate. potrivit unor dispozitii constitutionale. 100 care consacra un control indirect al Parlamentului asupra Presedintelui. art. art. 112. • • • • . 113 si 114 consacra forme concrete si directe de exercitare a controlului parlamentar-sistemul intrebarilor si al interpelarilor. concretizat in obligatia de a prezenta documentele si informatiile cerute de cele doua Camere. alaturi de Guvern. ca organe de specialitate ale administratiei de stat care pot fi organizate doar in subordinea Guvernului.76 2 Fundamente constitutionale administratiei publice ale controlului exercitat asupra  Forme de control necontencios publice centrale exercitat asupra administratiei • -activitatea Presedintelui Romaniei este. 96 care instituie cele doua forme de raspundere. raspunde politic in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. inclusiv Gvernul sub control parlamentar. motiunea de cenzura. care. 115 reglementeaza statutul ministerelor.

actul atacat fiind suspendat de drept. Prin intermediul Avocatului Poporului se exercita si un control direct din partea Parlamentului. alin. Art. art. deoarece Avocatul Poporuli prezinta organului legiuitor rapoarte.  Forme de control contencios exercitat asupra administratiei publice locale • . ca reprezentant al Guvernului. printe atributiile Curtii Constitutionale se numara si aceea de a se pronunta asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind Ordonantele Guvernului. asupra administratiei publice centrale si locale. 52 si 126.77  Forme de control contencios exercitat asupra administratiei publice centrale • Art.6 consacra dreptul de control al instantelor judecatoresti asupra actelor administrative emise de autoritatile publice. 58-60. consacra institutia Avocatului Poporului a carei menire constitutionala este sa apere drepturile si libertatile cetatenilor impotriva abuzurilor administratiei. alin. 1 reprezinta un ‘’drept comun’’ de exercitare a controlului parlamentar asupra intrgii administratii publice. 111 alin. de a ataca in contenciosul administrativ actele emise de consiliul local. cu privire la activitatea desfasurata. anual sau la cererea acestuia.  Forme de control necontencios publice locale exercitat asupra administratiei • • .art. lit. 146. consiliul judetean si primar.art. Raporturile dintre Avocatul Poporului si puterea executiv. 5 consacra dreptul prefectului. reprezinta raporturi de control si colaborare. inclusiv asupra actelor emise de autoritatile administratiei publice. 123. . Cap. 4 al titlului II. d se refera la faptul ca. care pot contine si recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura menite sa contribuie la apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor.

a/ un control administrativ intern. deosebim. 3 Clasificarea formelor de control exercitat asupra administratiei publice  In functie de organul care exercita controlul. exercitat de agenti din interiorul organului controlat. . atat cel care exercita controlul cat si cel controlat fac parte din interiorul aceleiasi autoritati administrative. b/ un control administrativ extern. ca si cel intern. caz organul de control face parte din structuri administrative plasate in afara organului controlat. b/ la sesizarea unui alt subiect de drept. Un control parlamentar modern. Un control administrativ. controlul administrativ extern. inclusiv ale autoritatilor administratiei publice centrale dar si locale. A. un control contencios.  Un control parlamentar traditional. 6 coroborat cu art.78 • Art. 52 si 53 stabileste cadrul constitutional de exercitare a dreptului persoanei vatamate prin actele administrative ale autoritatilor publice. Un control parlamentar. 126. alin. exercitat de organe de specialitate ale administratiei publice. exercitat prin intermediul unor autoritati publice care depind de Parlament-Avocatul Poporului. 21. care este infaptuit de administratia publica asupra propriei sale activitati. prin mijloacele prevazute de Constitutie. Curtea de Conturi. a/ la sesizarea organului controlat.  Din punct de vedere al locului pe care il are organul de control fata de cel controlat. exercitat de catre Parlament in mod direct.  A. in conformitate cu legea. pot fi realizate. exercitat de organe administrative cu atributii jurisdictionale si un control necontencios.  Din punct de vedere al modului in care intervine. Acest control poate fi impartit in mai multe categorii. in acest. Specific acestei forme de control este ca.

organele administrative cu atributii jurisdictionale. A. care vizeaza anumite segmente ale organului controlat. B. Un control exercitat de alte autoritati publice decat cele care realizeaza prerogativele celor trei puteri in stat. Un control nejurisdictional. care priveste intreaga activitate a organului controlat. controlul exercitat prin autoritatile publice de specialitate. 554/2004 a contenciosului administrativ. A. care poate fi exercitat de Curtea Constitutionala. Vorbim astfel de controlul exercitat de Curtea Constitutionala asupra ordonantelor de Guvern. care este un control necontencios.  Din punct de vedere al procedurii aplicabile. C. aceea de a pune in aplicare decizia politica. de natura necontencioasa.  In functie de obiectivul urmarit. controlul administrativ intern si extern. . B. raportate la prevederile Legii nr. a carui legitimitate se afla inserata in misiunea administratiei. Un control general. Un control de specialitate. de controlul exercitat de Avocatul Poporului.79 c/ din oficiu. de natura contencioasa. Un control jurisdictional. care poate viza controlul parlamentar traditional. D. 4 Jurisdictia administrativa si actul administrativ jurisdictional Prin Constitutia revizuita jurisdictiile administrative speciale au fost recunoscute expres. atat pe cale de actiune directa cat si pe cale de exceptie. 21 si 52 din Constitutie. B. Un control politic. Un control judiciar sau judecatoresc exercitat in baza art. distingem. instantele judecatoresti. atat din punct de vedere al legalitatii cat si al oportunitatii.

deosebim mai multe tipuri de jurisdictii. iar jurisdictia este genul. Intre termenii de justitie si jurisdictie exista o relatie de la intreg la parte. din ea rezulta o hotarare motivata. lato sensu. contradictorialitatea si independenta partilor. prin intermediul unor organe • Definitia si trasaturile jurisdictiei administrative si ale actului administrativ jurisdictional Jurisdictia administrativa reprezinta un tip special de jurisdictie.80 Intre termenul de jurisdictie si cel de justitie nu exista identitate. ea reprezinta o solutionare a unei ‘’cai de atac. sau de la genul proxim la diferenta specifica. astfel. o o • Definitia jurisdictiei administrative . Din punct de vedere al rezultatului. respectiv un act administrativ jurisdictional. care sunt investite cu atributii jurisdictionale.  Jurisdictie judiciara sau justitie. dupa o procedura asemanatoare celei judecatoresti si in urma careia se pronunta o solutie motivata. Justitia este specie. specific acestei jurisdictii este faptul ca. Jurisdictia. realizat de organe de natura administrativa. realizata administrative cu atributii jurisdictionale.  Jurisdictie administrativa. posibilitatea acordata partilor de a fi ascultate de instanta. posibilitatea de a avea reprezentant legal.  Jurisdictie constitutionala. regasim principiul specific procedurii judiciare. poate fi definita ca o activitate de solutionare a unor litigii. realizata prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante stabilite prin lege. In functie de autoritatea publica in a carei competenta intra solutionarea litigiului respectiv.’’ Din punct de vedere al procedurii. exercitata prin Curtea Constitutionala. o Din punct de vedere a obiectului.

4 din Constitutie. Potrivit art. de drept public sau de drept privat. independenta. Actul adoptat de o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale se numeste act administrativ jurisdictional. o o o o o o . Actul are un caracter individual. Obligatia motivarii actului. 21. Procedura dupa care se elibereaza este similara procedurii judiciare. se proclama caracterul lor facultativ si gratuit. Litigiul se solutioneaza cu forta de adevar legal. pentru a se inlatura abuzurile administratiei. alin. care il apropie pe acesta de sentintele pronuntate de instantele judiciare. dupa principii specifice procedurii judiciare. jurisdictiile speciale administrative sunt recunoscute. Stabilitatea mai mare de care se bucura si in baza careia este exceptat de la principiul revocabilitatii actelor administrative. posibilitatea partilor de a fi reprezentate de un aparator. dar. • o Trasaturile actului administrativ jurisdictional Este un act administrativ tipic care emana de la o autoritate publica investita prin lege cu solutionarea unor litigii. insa aceasta nu este similara stabilitatii de care se bucura hotararile judecatoresti. care are drept rezultat un act administrativ cu caracter jurisdictional.81 Jurisdictia sdministrativa reprezinta activitatea de solutionare a unui litigiu administrativ. in ea regasindu-se principii comune acesteia din urma-contradictorialitatea. dupa norme procedurale specific procedurii judiciare. Este adoptat in urma solutionarii unui conflict juridic nascut intre doua sau mai multe personae fizice sau juridice. prin care se solutioneaza cu putere de adevar legal un litigiu din sfera administratiei. • Definitia actului administrativ jurisdictional Reprezinta actul administrativ tipic emis de un organ al administratiei publice investit prin lege cu atributii jurisdictionale. trasatura care apropie acest tip de act de hotararile pronuntate de instantele judecatoresti.

b/ numai actele emise de autoritatile administratiei publice locale. . c/ atat actele administrative emise de autoritatile administratiei centrale.82 5 Teste de autoevaluare 1 Controlul exercitat in baza art. 52 si 126 ali. precum si a Legii 554/2004 are in vedere. 6. a/ numai actele administrative emise de autoritatile centrale. cat si actele emise de autoritatile administratiei locale.

a/ motivat obligatoriu. a/ numai din punct de vedere al legalitatii. 3 Actul administrativ-jurisdictional este. c/ numai actele consiliilor locale si primarilor. b/ motivat facultativ. al consiliului local sau actul primarului. b/ identitate. 4 Actul administrativ jurisdictional este. a/ in sfera administratiei publice.83 2 Prefectul poate ataca in fata instantelor de contencios administrativ. a/ de la parte la intreg. c/ in activitatea puterii legiuitoare. c/ nu exista nici o relatie. b/ numai act administrativ normativ. b/ in sfera puterii judecatoresti. a/ numai act administrativ individual. a/ numai un control contencios. c/ act administrativ tipic normativ si individual. 7 Jurisdictia administrativa solutioneaza litigii izvorate. 6 Intre termenii de justitie si jurisdictie exista o relatie. 5 Controlul general priveste intraga activitate a organului controlat. . b/ actul altui prefect. 8 Controlul administrativ extern poate fi. b/ numai din punct de vedere al oportunitatii. a/ actul consiliului judetean. c/ atat din punct de vedere al legalitatii cat si al oportunitatii.

c/ atat un control general. 9 Controlul exercitat asupra administratiei publice poate fi. a/ specifica celei utilizate in activitatea instantelor de judecata. Bucuresti. a/ numai un control general. 2009 Ioan Muraru. b/ numai un control de specialitate. All Beck.Drept administrativ. b/ specifica celei utilizate de autoritatile administratiei publice.Avocatul Poporului.institutie de tip ombudsman. c/ specifica celei utilizate de autoritatile administratiei publice centrale. Ed. cat si un control necontencios. Bucuresti. Bibliografie Verginia Vedinas. din punct de vedere al obiectivului urmarit. Ed. Universul Juridic. c/ atat un control contencios. 2004 .84 b/ numai un control necontencios. 10 Actul administrativ jurisdictional se adopta dupa o procedura. cat si un control de specialitate.

Gheorghe Iancu-Interpretarea Constitutiei. Marian Enache. modificata si completata Cap. 1998 Charles Debbasch. 554/2004 a contenciosului administrativ.85 Ioan Muraru. Bucuresti. Paris. VII Domeniul public . Dalloz. Simina Tanasescu. Lumina Lex. Dalloz. Ed. revizuita Legea nr. 2002 Francis Chauvin. Jean Claude Ricci.Contentieux administratif. 1999 Constitutia Romaniei. Mihai Constantinescu. Paris. Doctrina si practica.Administration de l’Etat.

Relatia domeniu public-proprietate publica 3 Regimul juridic aplicabil domeniului public 4 Teste de autoevaluare .86 1 Definitia si trasaturile domeniului public 2 Regimul constitutional al proprietatii publice.

drept civil Cap.87 Obiective –deprinderea notiunilor de proprietate publica si de proprietate private apartinand domeniului public -insusirea unor elemente si principii definitorii pentru sintagma de domeniu public -relationare acestora cu notiuni studiate la alte ramuri de drept-ex. VI domeniul public 1 Definitia si trasaturile domeniului public Domeniul public este alcatuit din ansamblul bunurilor mobile si imobile. deduse din faptul ca au o utilitate publica. . satisfacand in mod direct sau indirect un interes public. publice sau private. care prin natura lor sau prin vointa legiuitorului sunt supuse unor norme speciale de protectie.

Regimul de putere publica aplicabil unui bun domenial poate imbraca doua forme. Un regim de limitare a exercitiului dreptului de proprietate privata. pentru bunurile private care apartin domeniului public. in ansamblul lor. care poate exercita urmatoarele drepturi. • • Un regim de exercitare a dreptului de proprietate publica. astfel.88 Aceste bunuri sunt supuse preponderent unui regim de putere publica. ele au rolul de a satisfice interesul public. pentru bunurile proprietate publica apartinand domeniului public. drept care poate fi exercitat de orice persoana publica care actioneaza in numele statului sau al unitatilor administrativteritoriale 2 Regimul constitutional al proprietatii publice. b/ despre preeminenta unui regim de putere asupra unuia de drept comun. Relatia domeniu publicproprietate publica . prin intermediul unui serviciu public  Bunurile care apartin domeniului public sunt guvernate. un drept de proprietate publica sau un drept de paza si protectie administrativa. in mod direct sau indirect.deci un regim mixt. a/ titularul unui drept de proprietate publica. sa prezinte acele particularitati care sa justifice protectia speciala de care se bucura. a/ fie un regim de putere publica exclusiv. asupra lor exercitandu-se de catre o persoana morala de drept public. fiind vorba despre stat sau unitatea administrativ-teritoriala. public sau privat.  Un bun domenial implica o persoana morala de drept public. b/ titularul unui drept de paza si protectie . de un regim de putere publica.  Bunurile domeniului public au o utilitate publica. subiectul fiind statul si unitatea administrativ teritoriala. Trasaturile domeniului public  Prin natura sa ori prin vointa legiuitorului bunul mobil sau imobil.

Bunurile proprietate privata care apartin domeniului public sunt guvernate. 136. concomitent. si o proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale care cuprinde bunuri de interes local. rezulta existenta a doua domenii-domeniul public si domeniul privat. b/ se stabileste de catre constituantul roman ce bunuri pot intra in sfera proprietatii publice. de administrare. In Romania proprietatea este publica sau privata. in conditiile legii organice. alin. statul si unitatile administrative teritoriale Identificam astfel o proprietate publica a statului. a/ se stabileste care sunt titularii proprietatii publice-potrivit art. 136 din Constitutie. Aceasta se realizeaza prin icheierea unor contracte administrative-de concesionare.89 Intre cele doua concepte este o relatie de la genul proxim la diferenta specifica. 44 din Constitutie d/ Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului si unitatilor administrativ-teritoriale. 3 Regimul juridic aplicabil domeniului public Bunurile proprietate publica care apartin domeniului public sunt guvernate in exclusivitate de un regim juridic de drept public. de drept comun si de putere.-art. de doua tipuri de regimuri juridice diferite-un regim juridic mixt. fara a epuiza toate bunurile care o compun. art. Ea nu exclude existenta unor forme de valorificare si de antrenare in circuitul social si juridic. • Principiile aplicabile proprietatii publice . 2 din Constitutie-si anume. cel de putere fiind predominant. de inchiriere si de folosinta gratuita. Proprietatea privata este inviolabila. care cuprinde bunuri de interes national. c/ din opozitia dintre regimul juridic de putere aplicabil unor categorii de bunuri si regimul juridic de drept comun aplicabil proprietatii private.

4 Teste de autoevaluare . ipoteca. Imposibilitatea grevarii cu sarcini sau servituti Asupra bunurilor apartinand domeniului public nu se pot constitui garantii reale. mobiliare sau imobiliare. nu este posibila dobandirea bunurilor domeniale pe calea uzucapiunii sau a posesiei de buna credinta. Bunurile proprietate privata care apartin domeniului public. nu pot constitui obiectul unor drepturi reale accesorii-gaj. B.90 A Inalienabilitatea Bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate. titularii unor astfel de bunuri pot sa le recupereze oricand si fara nici obligatie de despagubire de la particularii care le detin. in conditiile legii. conditionata. concesionate sau inchiriate. ci doar valorificate. Bunurile proprietate privata apartinand domeniului public se bucura insa de sesizabilitate limitata. Insesizabilitatea Bunurile apartinand domeniului public nu pot fi supuse executarii silite. Imprescriptibilitatea Din punct de vedere al prescriptiei achizitive. In raport cu prescriptia achizitiva. privilegii. C. respectiv date in administrare. indiferent de buna sau reaua credinta a acestora. dar este vorba de o alienabilitate limitata. D. pot fi instrainate.

a/ numai bunurile proprietate publica. c/ atat din punct de vedere extinctiv cat si achizitiv. 4 Imposibilitatea grevarii cu sarcini sau servituti este un principiu care guverneaza. b/ sesizabila. b/ numai bunurile proprietate privata apartinand domeniului public. b/ nu pot fi instrainate niciodata.91 1 Proprietatea publica este. c/ atat bunurile proprietate publica cat si bunurile proprietate privata apartinand domeniului public. c/ prescriptibila. 3 Inalienabilitatea este un principiu care guverneaza. 2 Proprietatea publica este imprescriptibila. a/ pot fi instrainate numai in conditii speciale. a/ bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate. a/ numai din punct de vedere extinctiv. . b/ bunurile proprietate publica pot fi instrainate in conditiile legii. 6 Bunurile proprietate privata apartinand domeniului public se caracterizeaza prin faptul ca. b/ numai bunurile proprietate privata apartinand domeniului public. c/ atat bunurile proprietate publica dar si bunurile proprietate privata din domeniul public. a/ numai bunurile proprietate publica. b/ numai din punct de vedere achizitiv. c/ bunurile proprietate publica pot fi instrainate numai anumitor subiecte de drept. 5 Inalienabilitatea semnifica faptul ca. a/ inalienabila. c/unele pot fi instrainate si altele nu.

Tratat de drept administrativ. Universul Juridic. Bucuresti. Bucuresti.92 Bibliografie Verginia Vedinas.Drept administrativ. revizuita prin legea de revizuire in 2003 . Lumina Lex. 2005 Verginia Vedinas. 2009 Antonie Iorgovan. All Beck. Ed. Ed. Bucuresti. 2001 Constitutia Romaniei. Alexandru Ciobanu-Reguli de protectie domeniala aplicabile unor bunuri proprietate privata. Ed.

C. Dalloz. Ed. Beck Bucuresti.2/2003 Ioan Alexandru-Drept administrativ comparat. Bucuresti.93 Bibliografia selectiva a suportului de curs Verginia Vedinas –Drept administrativ. Bucuresti 2005 Ioan Alexandru-Consideratii privind modernizarea administratiei. 2009 Antonie Iorgovan-Tratat de drept administrativ. Bucuresti. 1989 Constitutia romaniei. in Revista de drept public nr. Bucuresti. modificata si complectata . Ed. Elena Simina Tanasescu-Drept constitutional si institutii politice. Bucuresti.Drept administrativ. P. Ed. 1994 Rene Chapus-Droit administrative general. Bucuresti. Ed. Ed. Jean Waline-Droit administatif. 2000 Jean Michel de Forges-Les institutions administratives francaises. 2008 Dana Apostol Tofan. in Revista de drept public nr. 2/2007 Ioan Alexandru-Tratat de administratie publica. All Beck. Universul Juridic. Temele revizuirii. Actami. 2004 Nicolae Popa-Teoria generala a dreptului. Ed.. Bucuresti. Ed. 2000 Emil Balan-Institutii administrative. 2008 Ioan Muraru. H. All Beck. 2004 Ion Deleanu-Revizuirea Constitutiei. Universul Juridic.U.F. Ed. Paris. All Beck. Tome I. revizuita Legea administratiei publice locale nr. Lumina Lex. 1992 Jean Rivero. 215/2001.

94 .

95 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful