P. 1
admitere 2009

admitere 2009

|Views: 68|Likes:
Published by Carmen Teodoroiu
ghf
ghf

More info:

Published by: Carmen Teodoroiu on Jan 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/02/2013

pdf

text

original

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

i- .,. a* • * '

Admitere 2009 Masterate de aprofundare

Editura ASE Bucureşti 2008

A.S.E. BIBLIOTECA Cota: Inventar 121775 500872

Copyright © 2008, Editura ASE Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Editura ASE Piaţa Romană nr. 6, sector 1, Bucureşti, România cod 010374 www.ase.ro editura@ase.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE ( BUCUREŞTI) Admitere 2009 : masterate de aprofundare / Academia de Studii Economice. — Bucureşti: Editura ASE, 2008 ISBN 978-606-505-138-6 378(498 Buc.):33

ISBN 978-606-505-138-6

Editura ASE Coperta: Violeta Rogojanu

Lucrarea conţine seturile de subiecte care au fost date în anul 2008 la examenul de admitere la masteratele de aprofundare, în Academia de Studii Economice din Bucureşti.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maşter septembrie 2008 12 septembrie 2008 Seria I

Codul grilei: COMERŢ a l

BAKbM

Seria I

Data 12.09.08

z

z
z

FACULTATEA COMERŢ Codul grilei: COMERŢ a1

z z z z z z z

Codul variantei (1 - 6 )
1 2 3 4 5
6

O

O

2 z 2 2 2 2 2 Z 2 Z z z z z z z z 2 z z z z

z z

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

a o o o • o o o o • • o • o
o o

b o o o o o • o • o o o o • • o o o o o
• • o • o • o • o • o • o o o o

c o o o o o o • o •
o o

d

• • • o • o o
o o o o

e o o o o o o o
o o o o

o o

o o o o •
o o • o o o o o • o o o o o •

• o o o o o o • o
o o o o o o o o o o o o o o o

o o o o o o o o o
o o o o • o o o o o o o o o o

o o • • • o o
o o o o o o • o o o • o • • o

ACADEM IA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: COMERŢ a l Adm itere maştere de aprofundare: septem brie 2008 FACULTATEA: CO M ERŢ c;npriali7arp3' AnMTIMTqTRARFA AFArFRTI DR

TEST-GRILA

1

).

Printre factorii de producţie elementari utilizaţi în activitatea întreprinderii nu se numără: (2p) a) munca productivă; b) creanţele; c) licenţele; d) managementul.; e) stocurile

2

).

Nu constituie o particularitate a unităţilor operative: (2p) a) autonomia gestionară; b) absenţa personalităţii juridice; c) concentrarea, în general, a celei mai mari părţi din resursele materiale şi umane ale societăţii; d) autonomia decizională; e) derularea proceselor de execuţie

3

).

Printre principiile fundamentale ale mişcării cooperatiste nu se numără: a) voluntariatul; b) democraţia; c) perenitatea; d) remunerarea capitalului ; e) satisfacerea nevoilor membrilor Asanarea întreprinderii aflate în criză se poate realiza: a) numai cu resurse proprii; b) cu sprijinul creditorilor prin iertarea de datorii; c) prin lichidare; d) prin credite suplimentare pe termen s c u rt; e) prin moratoriu Moratoriul ca soluţie de ieşire din criză presupune: a) schimbarea conducerii întreprinderii; b) atragerea unor resurse prin asociere; c) revizuirea tehnologiilor; d) reeşalonarea termenelor de plată a datoriilor; e) restructurarea întreprinderii (2p)

(2p)

4

).

5

).

(2p)

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: COMERŢ Specializarea: ADMINISTRAREA AFACERILOR 6 ).

Cod grila: COMERŢ a l

întreprinderile care infiinteaza alte intreprinderi urmăresc obiective precum: a) restrângerea ariei de activitate; b) dispersarea riscului; c) independenta economica; d) omogenizarea producţiei si serviciilor; e) majorarea costurilor

(2p)

7

).

Cea de-a treia etapă importantă în evoluţia comerţului, care a început în jurul anului 1950 şi este în plină dezvoltare în actuala perioadă, poartă denumirea de: (2p) a) economie de producţie; b) economie pre-industrială; c) economie de consum; d) economie de schimb; e) economie industrială

8

).

Supermagazinul: (2p) a) are o suprafaţă mai mare de 3.500 mp; b) comercializează o gamă largă de produse alimentare, produsele nealimentare deţinând o pondere scăzută; c) nu practică sistemul de autoservire; d) comercializează numai produse sub marcă proprie; e) are în dotare o casă de marcat pentru o suprafaţă de 200 mp Acei detailişti care vând o serie limitată de produse aparţinând unor mărci consacrate, dar care plătesc cotizaţii anuale la aceste firme consacrate şi pot obţine mărfuri cu reducere foarte mare de preţ poartă denumirea de: (2p) a) cluburi depozit; b) rack jobberi; • c) comisionari; d) uniuni (lanţuri) voluntare; e) cooperative de consum Din categoria comerţului integrat nu fac parte: a) „marele magazin” (departament store); b) magazinele cu sucursale; c) lanţurile (uniunile) voluntare; d) cooperativele de consum; e) magazinele populare (2p)

9

).

10 ).

9

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: COMERŢ Specializarea: ADMINISTRAREA AFACERILOR 11 ).

Cod grila: COMERŢ a l

Printre funcţiile tranzacţionale ce sunt îndeplinite de comercianţii de gros se numără: (2p) a) cumpărarea mărfurilor; b) depozitarea mărfurilor; c) sortarea produselor; d) transportul mărfurilor; e) crearea sortimentului de produse

12 ).

întocmirea documentaţiei de credit la vânzările în rate este o activitate corespunzătoare funcţiei comerţului de a: (2p) a) pregăti mărfurile pentru vânzare; b) organiza mişcarea mărfurilor; c) asigura condiţiile necesare realizării actului de vânzare-cumpărare; d) asigura circulaţia informaţiilor şi realizarea comunicării în cadrul pieţei; e) constitui o ofertă diversificată de mărfuri Definiţia negativă a serviciilor se referă la faptul că acestea nu s u n t: a) agricultură, industrie, construcţii; b) agricultură, construcţii, turism; c) comerţ, construcţii, transporturi; d) agricultură, industrie, telecomunicaţii; e) comerţ, agricultură, transporturi Intre caracteristicile serviciilor nu se numără: a) eterogenitatea; b) omogenitatea; c) perisabilitatea; d) intangibilitatea; e) nestocabilitatea (2p) (2p)

13 ).

14 ).

15 ).

După sursele de procurare, serviciile se clasifică în: a) materiale si nemateriale; b) marfa şi ne-marfă; c) productive şi neproductive; d) tangibile şi intangibile; e) stocabile şi nestocabile

(2p)

16 ).

Care dintre următoarele servicii au piaţa cea mai contestabilă: a) transporturile aeriene; b) sectorul bancar; c) telecomunicaţiile; d) transporturile feroviare; e) micul comerţ cu amănuntul

(2p)

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: COMERŢ Specializarea: ADMINISTRAREA AFACERILOR 17 ). Din oferta de servicii, în sens specific, fac parte: a) produsele (serviciile) propriu-zise; b) forţa de muncă; c) baza tehnică; d) resursele naturale; e) toate răspunsurile sunt corecte (2p)

Cod grila: COMERŢ al

18 ).

Intre factorii care influenţează cererea de servicii a populaţiei se numără: a) veniturile şi timpul liber; b) oferta şi tarifele; c) concurenţa între bunuri şi servicii; d) preferinţele şi gusturile; e) toate răspunsurile sunt corecte

(2p)

19 ).

Pentru a desemna valoarea pe piaţă a unui serviciu nu se foloseşte denumirea de: a) tarif; b) preţ; c) franciză; d) taxă; e) onorariu

(2p)

20 ).

Piaţa primară a muncii în servicii se referă la: a) funcţii (slujbe) cu statut favorabil; b) funcţii (slujbe) în sectorul primar; c) funcţii (slujbe) care satisfac nevoi primare; d) funcţii (slujbe) de interes primar; e) nici un răspuns nu este corect

(2p)

21

).

In condiţiile în care o societate de servicii realizează o investiţie brută de un milion lei, investiţia de înlocuire fiind de 300.000 lei, iar impozitul pe profit de 16%, investiţia netă realizată de societate va fi de: (2p) a) 1.300.000 lei; b) 700.000 lei; c) 160.000 lei; d) 460.000 lei; e) 840.000 lei Printre indicatorii care exprimă eficienţa socială a serviciilor se numără: a) rata rentabilităţii comerciale; b) timpul de procurare şi efectuare a servciului; c) productivitatea muncii; d) termenul de recuperare a investiţiei; e) nivelul relativ al costurilor
44

22

).

(2p)

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: COMERŢ Specializarea: ADMINISTRAREA AFACERILOR 23 ).

Cod grila: COMERŢ a l

Rata rentabilităţii comerciale a unei întreprinderi de servicii se calculează: a) raportând rezultatul exerciţiului la cifra de afaceri; b) scăzând din venituri cheltuielile; c) scăzând din venituri adaosul comercial; d) scăzând din venituri rabatul comercial; e) raportând rabatul comercial la cifra de afaceri

(2p)

24

).

In condiţiile în care o societate de servicii realizează venituri totale de 100.000 l e i , având costuri totale de 80.000.lei şi utilizând un capital de 200.000 lei, rata rentabilităţii financiare realizată de societate a fost de: (2p) a) 20.000 lei; b) 10%; c) 1000%; d) 80%; e) 50% Nu constituie o etapă în procedura de înregistrare a mărcii: a) examenul de fond asupra cererii; b) constituirea depozitului naţional; c) publicarea mărcii; d) negocierea cu OSIM a condiţiilor de înregistrare; e) examinarea cererii de înregistrare (2p)

25

).

26 ).

Nu constituie un scop al protecţiei ambalajului împotriva factorilor biologici: a) evitarea contaminării; b) evitarea contactului cu praful; c) evitarea contactului produs-operator uman; d) asigurarea sterilizării; e) evitarea infestării

(2p)

27 ).

Nu reprezintă un element de care să se ţină seama în realizarea unui ambalaj din aluminiu: (2p) a) densitatea produsului; b) metoda de ambalare; c) masa netă; d) valoarea pH-ului produsului ambalat; e) culoarea semifabricatului

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: COMERŢ Specializarea: ADMINISTRAREA AFACERILOR 28 ).

Cod grila: COMERŢ a l

în materie de protecţie a consumatorilor este considerat consumator, în mod exclusiv: a) societatea comercială cu răspundere limitată; b) persoana fizică; c) întreprinderea producătoare; d) persoana juridică; e) asociaţia familială
(2p)

29 ).

în materie de protecţie a consumatorului, lipsa concurenţei constituie o premiză de ordin: (2p) a) economic; b) social; c) legislativ; d) cultural; e) psihologic

30 ).

Reprezintă trăsături esenţiale ale terminologiei şi vocabularului specific ştiinţei mărfurilor: (2p) a) unitatea şi accesibilitatea; b) accesibilitatea şi relativa simplitate; c) simplitatea şi elitismul; d) unitatea şi simplitatea; e) accesibilitatea şi elitismul Trăsăturile şi însuşirile unui bun care îl particularizează în raport cu alte bunuri reprezintă: (2p) a) parametri; b) indici calitativi; c) caracteristici; d) indicatori; e) proprietăţi Un semn figurativ simplu, cu valoare simbolică, reprezintă: a) o vignietă; b) o emblemă; c) un desen; d) un model industrial; e) un tipar (2p)

31

).

32 ).

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: COMERŢ Specializarea: ADMINISTRAREA AFACERILOR ).

Cod grila: COMERŢ al

Convenţia de Uniune de la Paris constituie baza protecţiei internaţionale a: a) literaturii de specialitate; b) emisiunilor radiofonice; c) dreptului de autor; d) standardelor; e) elementelor de proprietate industrială

(2p)

).

Considerarea criteriului destinaţiei produselor, în funcţie de care bunurile de consum se clasifică în alimente, produse de îmbrăcăminte şi produse pentru locuinţă, aparţine lui: a) A. Almedinger; b) J. Beckmann; c) C. Linne; d) V. Poeschl; e) B. Biise

).

Codul ISSN se aplică pe: (2p) a) publicaţii periodice; b) albume; c) programe pentru calculator; d) publicaţii pe suport magnetic: e) broşuri

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maşter septembrie 2008 12 septembrie 2008 Seria I

Codul grilei: MKT c l

BAK bM

Seria I

Data 12.09.08

FACULTATEA MARKETING Codul grilei: MKT c1

Codul variantei (1 - 6)
1 2 3 4 5 6

O

O

z z z * Z Z z i i z z z z z z 2, e z Z z z z z z z z z z
Z Z

Z

* z Z a

//

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

o o o •
• o

a o o o • o o o o o o o o o o o o o o • o o o • o o o • o o

o o o
o o •

b o • • o o o o o • o o o o o o o o o o o o • o o o o o o o

• o o
o o o

c • o o o • o • o o • o o • o • o • • o • o o o o o • o o •

o o o •
o o o

d o o o o o • o • o o o • o • o o o o o o • o o • • o o o

o o • o
o o o

e o o o o o o o o o o • o o o o • o o o o o o o o o o o •

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MARKETING Specializarea: MARKETING

MKT c l

T E S T -G R I L A

1. Afirmaţia că marketingul vizează "realizarea activităţilor economice care dirijează fluxul de bunuri şi servicii de la producător la consumator sau utilizator” aparţine : a. E.S.O.M.A.R. b. A.R.O.M.A.R. c. A.M.A. d. A.F.M. e. A.D.E.T.E.M. 2. Racordarea promptă a întreprinderii la fizionomia şi cerinţele mediului aflat în continuă schimbare este asigurată de: a. funcţia premisă a marketingului; b. funcţia mijloc a marketingului; c. funcţia de satisfacere în condiţii superioare a nevoilor de consum; d. funcţia de maximizare a eficienţei economice; e. funcţia comercială a întreprinderii. 3. Direcţionarea eforturilor întreprinderilor spre obţinerea unor produse superioare calitativ şi spre îmbunătăţirea lor permanentă, determinând miopia de marketing aparţine: a. orientării spre producţie; b. orientării spre produs; c. orientării spre vânzare; d. orientării de marketing; e. orientării către un marketing societal. 4. Nivelul de organizare economică constituie un criteriu al specializării marketingului în: a. micromarketing şi macromarketing; b. marketing intern şi marketing internaţional; c. marketingul importurilor şi marketingul exporturilor; d. marketing multinaţional şi marketing global; e. marketingul bunurilor corporale şi marketingul serviciilor. 5. Potenţialul productiv al întreprinderii constituie un element al: a. macromediului; b. micromediului; c. mediului intern; d. mediului demografic; e. mediului natural. 6. Cota de piaţă este un indicator de măsurare al: a. structurii pieţei; b. dinamicii pieţei; c. ariei pieţei; d. capacităţii pieţei; e. gradului de diversificare a gamei de produse.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: M K T c l Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MARKETING Specializarea: MARKETING

7. Concurenţa în cadrul pieţei în care întreprinderile se adresează aceloraşi nevoi cu produse similare (sau identice) se încadrează în forma concurenţei: a. formale; b. generice; c. directe; d. indirecte; e. neloiale. 8. O întreprindere avea la începutul anului 2008, la produsul X, un volum al vânzărilor de 100000 de bucăţi. La aceeaşi dată, volumul total al vânzărilor pe piaţa produsului X a fost de 1000000 de bucăţi. Pentru anul 2010, întreprinderea şi-a propus ca obiectiv creşterea vânzărilor cu 10%, în timp ce estimarea creşterii pieţei produsului X este de 12%. Care sunt cotele de piaţă ale întreprinderii la începutul anului 2008 şi la sfârşitul anului 2010? a. 10%; 12%; b. 12%; 10%; c. 8,32%; 10%; d. 10%; 9,82%; e. 10%; 8,47%. 9. în opinia lui Ph. Kotler, rolul marketingului de „revitalizarea” cererii în realizarea strategiei de remarketing corespunde unei cereri aflate în starea de: a. cerere latentă; b. cerere în declin; c. cerere fluctuantă; d. cerere completă; e. cerere indezirabilă. 10. Numărul de linii de produs ce compun gama de produse defineşte următoarea dimensiune a acesteia: a. lungimea gamei; b. profunzimea gamei; c. lărgimea gamei; d. noutatea gamei; e. selectivitatea gamei. 11. Strategia de diversificare sortimentală a produsului vizează: a. gradul de înnoire a produselor; b. nivelul calitativ al produselor; c. perfecţionarea produselor; d. adaptarea calitativă a produselor; e. dimensiunile şi structura gamei de produse. 12. Determinarea pragului de rentabilitate impune clasificarea costurilor în: a. costuri cu materii prime şi costuri cu forţa de muncă b. costuri cu stocurile şi costuri cu forţa de muncă; c. costuri fixe şi costuri cu utilităţile; d. costuri fixe şi costuri variabile; e. costuri variabile şi costuri cu forţa de muncă.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: M K T c l Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MARKETING Specializarea: MARKETING

13. Mixul logistic cuprinde, printre componentele sale: a. transferarea succesivă a dreptului de proprietate; b. determinarea lungimii canalului de distribuţie; c. manipularea fizică; d. selecţia intermediarilor din canalul de distribuţie; e. contractarea produselor. 14. Strategia multimarketing este o variantă strategică rezultată din aplicarea următorului criteriu de clasificare: a. amploarea distribuţiei; b. gradul de control asupra distribuţiei; c. gradul de elasticitate a aparatului de distribuţie; d. numărul canalelor de distribuţie utilizate; e. gradul de participare a firmei la activitatea canalului de marketing. 15. Publicitatea instituţională rezultă prin aplicarea criteriului de clasificare: a. după aria geografică; b. după natura publicului ţintă; c. în funcţie de obiect; d. după natura obiectivelor urmărite; e. după tipul mesajului difuzat. 16. Ansamblul tehnicilor de semnalare, în cadrul unităţilor comerciale, prin care se atrage, se orientează şi se dirijează interesul clientelei spre un anumit raion, produs sau ofertă, utilizând diverse mijloace, aparţine: a. relaţiilor publice; b. utilizării mărcilor; c. manifestărilor promoţionale; d. publicităţii gratuite; e. publicităţii la locul vânzării. 17. Organizarea compartimentului de marketing după criteriul produselor se impune atunci când: a. întreprinderea deţine monopolul pe piaţa produsului şi se adresează unui singur consumator; b. întreprinderea dispune de o ofertă relativ omogenă; c. întreprinderea produce şi oferă produse diferite, adresate unei clientele distincte, folosind canale de distribuţie specifice; d. întreprinderea are o slabă diversificare a produselor, zonelor geografice şi clienţilor; e. întreprinderea oferă un sortiment complex de bunuri de consum. 18. Relevanţa surselor de informaţii secundare constă în: a. gradul în care acestea reflectă realitatea, fiind o măsură a veridicităţii lor; b. perioada la care se referă informaţiile, în raport cu momentul în care se realizează cercetarea; c. măsura în care informaţiile sunt în conformitate cu problema decizională ce stă la baza unui proiect de cercetare; d. disponibilitatea informaţiilor în momentul dorit; e. faptul că informaţiile pot fi obţinute într-un timp mult mai scurt decât cele primare. 2o

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA: MARKETING Specializarea: MARKETING

Cod grila:

MKT c l

Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008

19. Printre principalii factori cantitativi de natură statistică pe care cercetătorii trebuie să îi ia în considerare pentru dimensionarea eşantionului, se numără: a. nivelul de confidenţă; b. ponderea persoanelor eligibile în ansamblul colectivităţii studiate; c. numărul variabilelor dichotomice considerate; d. coeficientul de finalizare a interviurilor; e. gradul de agregare a indicatorilor. 20. Calculaţi dimensiunea eşantionului ce trebuie utilizat în cazul unui sondaj statistic având ca scop studierea unor atribute alternative ale cererii de servicii fmanciar-bancare, în rândul persoanelor din grupa de vârstă 25-35 ani, considerând că marja de eroare este de ± 3%, iar coeficientul tabelar corespunzător probabilităţii de garantare a rezultatelor este 1,98. Alegeţi răspunsul corect dintre variantele următoare: a. 1112; b. 1000; c. 1089; d. 1500; e. 1111. 21. Un exemplu de metodă de eşantionare neprobabilistă este: a. eşantionarea simplă aleatoare; b. eşantionarea stratificată; c. metoda seriilor aleatoare; d. eşantionarea pe cote; e. eşantionarea de grup. 22. Se consideră o cercetare de marketing referitoare la intenţiile de cumpărare a televizoarelor LCD, pe grupe de vârstă. Pe baza datelor rezultate din cercetare, s-a calculat coeficientul y al lui Goodman şi Kruskal. Valoarea calculată este y = - 0,15. Care este semnificaţia valorii acestui coeficient privind relaţia dintre cele două variabile ordinale (intenţiile de cumpărare şi vârsta)? a. între cele două variabile există o corelaţie directă, dar nesemnificativă; b. între cele două variabile există o corelaţie inversă, nesemnificativă; c. între cele două variabile nu există corelaţie, datorită semnului minus; d. între cele două variabile există o corelaţie pozitivă, reflectată de valoarea mică a coeficientului calculat; e. între cele două variabile nu există o corelaţie inversă, semnificativă. 23. în cazul informaţiilor măsurate fie cu ajutorul scalei nominale fie cu ajutorul scalei ordinale, se pot utiliza ca indicatori ai variaţiei: a. distribuţia de frecvenţe şi procentele; b. amplitudinea variaţiei şi decilele; c. abaterea medie şi varianţa; d. procentele şi abaterea standard; e. varianţa şi coeficientul de asimetrie.

*2A

ACADEM IA DE STUDII ECONOM ICE Cod grila: M K T c l Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MARKETING Specializarea: MARKETING

24. Metoda observării poate fi aplicată pentru a obţine o diversitate de informaţii exploratorii şi/sau descriptive. în acest context, observarea personală este un tip de observare stabilit pe baza următorului criteriu: a. modul de desfăşurare a cercetării; b. gradul de disimulare; c. gradul de structurare; d. apelarea la factorul uman/echipamente; e. coordonata temporală. 25. Utilizarea unui pupilometru pentru studierea reacţiei consumatorilor la mesajele publicitare este o metodă de observare: a. directă, în mediu simulat, personală; b. indirectă, în mediu simulat, personală; c. directă, personală, în mediu natural; d. directă, bazată pe echipamente, în mediu simulat; e. indirectă, bazată pe echipamente, în mediu simulat. 26. Sondajul personal asistat de calculator are unele limite, printre care: a. evitarea erorilor de înregistrare; b. durata scurtă a sondajului; c. eşantionarea nealeatoare; d. structura flexibilă a chestionarului, e. uşurinţa înregistrării răspunsurilor. 27. Printre cele mai importante dezavantaje ale sondajelor pe Internet se numără: a. aparenta simplitate; b. uşurinţa culegerii datelor; c. costul mare; d. neasigurarea integrităţii datelor; e. lipsa de flexibilitate. 28. Se consideră următoarea întrebare: „Care este firma producătoare a mărcii de detergenţi Ariei?”. Aceasta este o întrebare: a. închisă, bifurcată; b. deschisă, de opinie; c. mixtă, factuală; d. închisă, cu alegere multiplă; e. deschisă, de cunoştinţe. 29. Pentru ordonarea întrebărilor în cadrul unui chestionar, se pot aplica mai multe principii, printre care: a. principiul contiguităţii; b. principiul divergenţei sarcinilor; c. principiul secţionării chestionarului; d. principiul „up & down” e. principiul CATI.

22-

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA: MARKETING Specializarea: MARKETING

Cod grila: M K T c l

Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008

30. în funcţie de scopul funcţional, unul dintre tipurile principale de cercetări de marketing este cercetarea explicativă. Acest tip de cercetare: a. vizează identificarea coordonatelor fenomenului de marketing cercetat, definirea variabilelor şi a ipotezelor care vor fi investigate în cadrul unei cercetări ulterioare; b. este utilizată pentru elaborarea, testarea şi validarea unor instrumente de cercetare; c. are drept scop studierea cauzelor care determină evoluţia în timp şi spaţiu a unui anumit fenomen; d. urmăreşte descrierea şi evaluarea coordonatelor fenomenului de marketing cercetat; e. constă în realizarea de previziuni referitoare la fenomenele de marketing investigate. 31. în faza de realizare a procesului cercetării de marketing, sunt incluse, printre altele, următoarele etape: a. stabilirea bugetului şi programarea în timp a cercetării; b. selectarea modalităţii de culegere şi sistematizare a informaţiilor; c. estimarea prealabilă a valorii informaţiilor obţinute din cercetare; d. alegerea surselor de informaţii; e. prelucrarea informaţiilor. 32. Suficienţa informaţiilor este unul dintre criteriile propuse de specialişti pentru evaluarea contribuţiei acestora în procesul decizional. în esenţă, suficienţa informaţiilor se referă la: a. pertinenţa şi aplicabilitatea informaţiei, în raport cu situaţia decizională considerată; b. măsura în care informaţia poate fi obţinută, pentru a fi folosită în procesul decizional; c. măsura în care informaţia descrie corect realitatea; d. măsura în care volumul de informaţii obţinute face posibilă adoptarea deciziei corecte; e. gradul de „prospeţime” a informaţiei. 33. într-o cercetare de marketing având ca scop identificarea segmentelor de consumatori de cafea, pot fi folosite mai multe tipuri de variabile. în categoria variabilelor de bază, în acest caz, pot fi incluse, printre altele: a. intenţiile de cumpărare; b. etapa din ciclul de viaţă al familiei; c. nivelul de pregătire a respondenţilor; d. ocupaţia; e. vârsta. 34. Pentru identificarea criteriilor utilizate de familiile tinere pentru evaluarea şi alegerea unei locuinţe, specialiştii recomandă ca metodă de culegere a informaţiilor, de exemplu: a. reuniunile de grup; b. investigarea surselor secundare; c. observarea; d. simularea; e. experimentul.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Cod grila: M K T c l

Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MARKETING Specializarea: MARKETING

35. în cadrul unui sondaj statistic referitor la criteriile utilizate de consumatori pentru alegerea unor articole de îmbrăcăminte, s-a aplicat metoda comparaţiilor perechi. Care este numărul perechilor de criterii ce trebuie prezentate în chestionar, în condiţiile luării în considerare a opt criterii prestabilite? a. 56; b. 28; c. 72; d. 8; e. 14.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maşter septembrie 2008 12 septembrie 2008 Seria a ll-a

Codul grilei: MAN c l

BAREM

Seria a ll-a

Data 12.09.08

Nr.
1
2 3 4

a

b

C

d

e

O
O O O

O
• O O

O •
O O O O O •

O
O • O

5 O O O 0 O 6 0 0* 0 0 7 O • O O O
FACULTATEA MANAGEMENT ECONOMIC Codul grilei: MAN c1

8

*

0

0 0

0

9
10 11 12

Codul variantei M - 6 )
1 2 3 4 5 6

13 14 15 16 17 18 19
O O

O O O O • • • O • • O

O O • O O O O O O O •
O

O O O • O O O O O O O

• O O O O O O O O O O O O O O O O • O • • O O O O O

O

O O O O O • O O O
O

O

O

O

20 21 22

O O

23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

O O O O • O O O O O O O O O •

O O • O O O O • O O • • • O O

O O • O • O O O O O O O • O

O

O O O O O O O O O O O O O

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MANAGEMENT Specializarea: MANAGEMENT ECONOMIC

Cod grila: MAN C 1

TEST GRILA
"Comunicarea" si "antrenarea" constituie suportul: a) relaţiilor dintre manageri; b) relaţiilor dintre manageri si executanti; c) funcţiunii de personal si de cercetare dezvoltare; d) funcţiilor de coordonare si antrenare; e) funcţiei de coordonare si funcţiunii de personal

Dimensiunea socio - economica a relaţiilor de management consta in: a) dependenta lor de caracteristicilor unor factori materiali de producţie; b) dependenta lor de natura si modalitatile de existenta ale proprietatii; c) dependenta lor de componenta factorului uman; d) dependenta lor de cultura organizationala; e) dependenta lor de maniera de exercitare a procesului de management

Care din variantele de mai jos exprima trasaturile definitorii ale strategiei ? a) principiul echifinalitatii; b) obţinerea unei sinergii cat mai mari; c) prefigurarea unui comportament competitiv; d) abordarea corelativa a organizaţiei si a mediului; e) toate variantele sunt corecte

"Reproiectarea sistemului de management" este: a) un obiectiv fundamental economic; b) un obiectiv fundamental social; c) un obiectiv fundamental managerial; d) o opţiune strategica ("vector de creştere"); e) o opţiune tactica majora

"Realizarea unor dezvoltări minore, intr-o piaţa relativ stabila; se evita riscurile majore; se obţin profituri apreciabile; in organizaţie se instaureaza o atmosfera destinsa" sunt elementele de caracterizare ale fazei de: a) debut; b) dezvoltare; c) creştere si expansiune; d) confort; e) schimbarea proprietarului si/sau a formei juridice a organizaţiei

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MANAGEMENT Specializarea: MANAGEMENT ECONOMIC

Cod grila: MAN C 1

Diferenţa dintre decizia manageriala si decizie - in general - este data de faptul ca prima a) influenteaza deciziile altor persoane; b) influenteaza acţiunile altor persoane; c) influenteaza deciziile si acţiunile altor persoane; d) influenteaza deciziile si acţiunile personalului din compartimentele funcţionale; e) influenteaza deciziile si acţiunile personalului din compartimentele operaţionale

"Probabilitatea realizarii obiectivului este mare, dar asupra manierei in care trebuie procedat exista dubii serioase" caracterizeaza situatiile decizionale de: a) certitudine; b) incertitudine; c) risc; d) incertitudine si risc; e) certitudine si incertitudine

Informaţiile cu caracter sintetic, decizional, adresate cu prioritate managerilor din eşalonul superior si mediu sunt: a) informaţii finale; b) informaţii intermediare; c) informaţii primare; d) informaţii tehnico-operative; e) informaţii externe

Care din variantele de mai jos nu reprezintă funcţii ale sistemului informaţional ? a) decizionala; b) de documentare; c) operaţionala; d) economica; e) educaţionala

"Structura manageriala" este o componenta principala a: a) subsistemului organizatoric; b) sistemului de management al organizaţiei; c) organizarii procesuale ; d) organizarii structurale; e) structurii organizatorice

Obiectivele individuale, sarcinile, competentele si responsabilitatile sunt inserate in: a) regulamentul de organizare si funcţionare; b) descrierea (fisa) postului; c) organigrama; d) fisa decizionala - informaţionala; e) regulamentul intern

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MANAGEMENT Specializarea: MANAGEMENT ECONOMIC

Cod grila: MAN C 1

Care din variante exprima corect continutul dimensiunii pereche "orientarea cuprinzatoarea centrata intraorganizational, in raport cu orientarea profesionala intra si extra organizationala” a) culturi deschise, primitoare fata de noii salariaţi vs. culturi inchise, secretoase si distante in raport cu salariaţii recent angajaţi; b) subordonarea intregului comportament organizational obţinerii de performante vs. respectarea procedurilor de munca stabilite, facand abstractie, intr-o maniera apreciabila de cerinţele pieţei; c) identificarea intensa a salariaţilor ca interese, asteptari, comportamente, cu organizaţia in care lucreaza vs. perceperea salariaţilor ca viata si activitatea lor au la baza munca si competenta; d) componenţii organizaţiei se concentrează asupra activitatilor de realizat si asupra mijloacelor utilizate vs salariaţii isi axeaza munca pe realizarea anumitor obiective; e) preocuparea sustinuta pentru luarea in considerare a problemelor personale vs. preocuparea cvasi-exlusiva spre activitatea profesionala a salariaţilor

"Un set de acţiuni planificate, cu un continut dramatic, prin care se da expresie culturala anumitor valori organizationale in vederea fortificării lor in cadrul organizaţiei" reprezintă un: a) ritual; b) simbol; c) m it; d) statut; e) comportament

"Situarea realizarii obiectivelor si, implicit, a exercitării corespunzătoare a sarcinilor pe primul loc in preocupările acestora" caracterizeaza stilul de management: a) autoritar; b) participativ; c) autoritar - participativ; d) participativ - autoritar; e) nici o varianta nu este corecta

In categoria determinanţilor leadership-ului intra: a) calitatile native ale ieaderului; b) situatia economica a firmei; c) stilul de management practicat; d) dimensiunea firmei; e) potentialul uman

In categoria „fundamentele strategiei” nu intra: a) studiul de diagnosticare; b) studiul de marketing; c) studiul ecologic; d) strategia naţionala; e) studiul de fezabilitate

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MANAGEMENT Specializarea: MANAGEMENT ECONOMIC

Cod grila: MAN C 1

"Abordarea sistemica a elaborarii si implementării strategiei" este: a) o premisa a elaborarii strategiei; b) o etapa in elaborarea si implementarea strategiei; c) un fundament al strategiei; d) o caracteristica a strategiei; e) o consecinţa a abordarii sistemice a managementului

"Asigura disciplina manageriala si economica la fiecare <etaj> organizatoric al firmei" este un argument in favoarea promovării si utilizării: a) managementului prin obiective; b) managementului prin proiecte; c) managementului prin excepţii; d) managementului pe produs ; e) managementului participativ

"Computerizarea crescanda a instrumentarului managerial" este o tendinta in: a) management; b) subsistemul metodologic - managerial; c) subsistemul informaţional; d) subsistemul informatic; e) nici una dintre variante nu este corecta

Care din variantele prezentate in continuare nu reflecta implicarea stakeholderilor in activitatile organizaţiei ? a) informarea periodica a stakeholderilor asupra evenimentelor deosebite ; b) informarea continua a stakeholderilor asupra evenimentelor deosebite; c) invitarea stakeholderilor sa viziteze organizaţia; d) vizitarea periodica de către manageri a stakehodlerilor; e) iniţierea de către manageri de acţiuni comune

Care din variantele prezentate mai jos nu conţine variabile organizationale: a) dimensiunea organizaţiei; b) complexitatea producţiei; c) cultura organizationala; d) nivelul dotării tehnice; e) potentialul uman al organizaţiei

"Principiul supremaţiei obiectivelor" este un principiu de reproiectare : a) manageriala; b) metodologico - manageriala, c) decizionala; d) informaţionala; e) organizatorica

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MANAGEMENT Specializarea: MANAGEMENT ECONOMIC

Cod grila: MAN CI

23

).

"Definirea organizatorica a proiectului" este o etapa a : a) managementului pe baza centrelor de profit; b) managementului prin proiecte; c) proiectarea/reproiectarea sistemului de management; d) proiectarea/reproiectarea sitemului organizatoric; e) proiectarea /reproiectarea subsistemului metodologico-managerial

2p

24

).

"Efectuarea de adaptari in metodele si tehnicile de management care se utilizeaza in continuare" este un element de continut al metodologiei de proiectare separata a sistemului metodologico-managerial, specific fazei de: a) optarea preliminara pentru sistemele si metodele manageriale de introdus in organizaţie; b) stabilirea de către managementul superior al firmei a principalelor modificări de efectuat in cadrul subsistemului metodologico-managerial; c) reproiectarea propriu-zisa a sistemului metodologico-managerial; d) implementarea noului sistem metodologico - managerial; e) evaluarea functionalitatii si performantelor noului sistem metodologico - managerial

2p

25

).

"Funcţia de avertizare" este specifica: a) tabloului de bord; b) diagnosticării; c) şedinţei; d) managementului prin obiective; e) managementului prin proiecte

2p

26

).

"Determinarea nevoilor informaţionale ale beneficiarilor de informaţii" este un aspect specific unei etape de utilizare a tabloului de bord. Care este aceasta ? a) diagnosticarea sistemului informaţional; b) reproiectarea sistemului informaţional; c) conceperea tabloului de bord; d) completarea tabloului de bord; e) reproiectarea sistemului organizatoric

2p

27

).

In categoria metodelor de programare a muncii managerilor se includ si unele din cele enumerate mai jos: 1. managementul prin obiective 2. delegarea 3. programul si graficul de activitate 4. şedinţa 5. agenda 6. diagnosticarea 7. dosarul cu probleme complexe 8. tabloul de bord. Alegeţi combinaţia potrivita: a) 1-2-3; b) 2-3-4; c) 4-5-6; d) 3-5-7; e) 3-5-8

2 p

3^

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MANAGEMENT Specializarea: MANAGEMENT ECONOMIC

Cod grila: MAN CI

Care din elementele prezentate mai jos nu reprezintă determinanţi ai leadershipului ? a) situatia manageriala; b) situatia economica a organizaţiei; c) calitatile native ; d) pregatirea leaderului; e) situatia manageriala si calitatile native "Sociabilitatea, flexibilitatea, cooperarea, comunicaţiile bune ascendente, descendente si orizontale ..." sunt dimensiuni ale stilului de leadership: a) autocratic; b) laissez - faire; c) birocratic; d) democratic; e) autocratic si democratic

2p

2p

In ce etapa a utilizării managementului prin obiective se pot folosi managementul prin excepţii si tabloul de bord ? a) stabilirea obiectivelor fundamentale; b) stabilirea celorlalte categorii de obiective; c) elaborarea celorlalte componente ale managementului prin obiective; d) coordonarea si urmarirea realizarii obiectivelor; e) evaluarea rezultatelor si motivarea salariaţilor

2p

Promovarea si utilizarea managementului prin excepţii si a tabloului de bord influenteaza cu prioritate: a) sistemul organizatoric; b) sistemul informaţional; c) sistemul decizional; d) sistemul metodologic - managerial; e) organizarea procesuala

2p

"Schema de alerta" se utilizeaza in cadrul: a) managementul prin obiective; b) managementul prin excepţii; c) managementul prin proiecte cu stat-major; d) tabloului de bord; e) diagnosticării

2p

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MANAGEMENT Specializarea: MANAGEMENT ECONOMIC

Cod grila: MAN C 1

33

).

Delegarea se caracterizeaza prin mai multe componente si etape de aplicare: 1. delimitarea sarcinilor in posibile, probabile si imposibil de delegat 2. "insarcinarea" 3. atribuirea competentei formale 4. acordarea responsabilităţilor 5. obţinerea avizului şefului ierarhic pentru delegare 6. optimizarea raporturilor dintre încredere si control 7. evaluarea rezultatelor delegării 8. efectuarea delegării. Care din variantele de mai jos reflecta componente ale delegării: a) 1-2-6; b) 2-3-4; c) 6-7-8; d) 1-6-7; e) 1-7-8

2p

34

).

Se dau urmatoarele aspecte referitoare la componenta metodologica a managementului: 1 pluridisciplinaritatea instrumentarului 2. caracterul puternic . formalizat 3. eterogenitatea componentelor sistemului metodologic 4. caracterul integrator la nivelul sistemului 5. ritm alert de uzura morala a instrumentarului managerial 6. amplificarea functionalitatii si competitivitatii organizaţiei 7. scientizarea muncii managerilor 8. dezvoltarea potenţialului managerial si de execuţie 9. internaţionalizarea instrumentarului managerial. Care din variantele de mai jos exprima funcţii ale sistemului metodologic managerial ? a) 1-3-7; b) 4-5-8; c) 6-7-8; d) 6-7-9; e) 2-7-8

2p

35

).

"Deplasarea temporara de sarcini, competente si responsabilitati dinspre manager spre un subordonat nemijlocit al acestuia" este un element definitoriu al: a) delegării; b) descentralizării; c) delegării de sarcini; d) delegării de competente; e) delegării de responsabilitati

2p

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maşter septembrie 2008 12 septembrie 2008 Seria a ll-a

ECONOMIE AOROAUMENTARA
Codul grilei: EAM b l

BAREM

Seria a 1 1a

Data 12.09.08

£ &
£
FACULTATEA: E.A.M. Codul grilei: EAM b1

l a t t £ i
i

x a i z X z & Z Z & 1 & l & l l 1 â . l 1

Codul variantei (1 - 6 )
1 2 3 4 5 6

O

o

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

a o o o • o o o o • o o o • o o o p

o o o
o • o o o o • o o

b o • o o o o o • o o o o o • • o o • • o o o o • o • o •

o

o
• • o o

c • o o o o • o o o o • o o o o o o o o • o o o o o o o o •

d o o • o • o o o o • o • o o o • o o o o o o • o • o o o

o

o

• o o o

o o o

o o o o
o o o

e o o o o o o • o o o o o o o o o o o o o • o o o o o o o

o o o o

o o o

o • •

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: EAM b l Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

TEST-GRILA 1. Dintre principiile de bază care stau la baza alocării şi gestionării sprijinului financiar destinat dezvoltării regionale nu face parte (2 p): a. principiul concentrării b. principiul programării c. principiul dezvoltării echilibrate d. principiul parteneriatului e. principiul adiţionalităţii 2. Constituirea regiunilor de dezvoltare în România are următoarele caracteristici (2 p): a. centralizarea deciziilor administrative la nivel de Guvern b. sunt structuri asemănătoare cu cele ale UE c. dezvoltarea echilibrată a spaţiului rural d. alocarea fondurilor financiare cu precădere către zonele rurale e. sunt constituite ca o unitate administrativ-teritorială 3. Dintre opţiunile strategice care stau la baza configurării politicii macroeconomice pentru România (aşa cum au fost prezentate şi în Programul Economic de Preaderare) nu face parte (2 p): a. asigurarea creşterii economice b. îmbunătăţirea substanţială a mediului de afaceri c. accelerarea procesului de privatizare şi restructurare d. promovarea unor politici naţionale, altele decât cele ale UE e. realizarea unei macrostabilităţi economice 4. Dintre programele de finanţare a dezvoltării rurale promovate de România, în perioada de preaderare fac parte următoarele (2 p): a. Programul SAP ARD; Fermierul şi Renta Viageră b. Programul Phare; ISPA şi LEADER c. FEADR; Fermierul şi SAPARD d. Fondul European pentru Pescuit; FEADR şi Fermierul e. SAPARD; FEADR şi Fondul European pentru Pescuit 5. Dintre măsurile de dezvoltare rurală cuprinse în Axa I „îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol şi silvic” fac parte următoarele (2 p): 1. Modernizarea exploataţiilor agricole 2. Sprijin pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale 3. Sprijin pentru activităţile turistice 4. Pensionarea timpurie a fermierilor şi muncitorilor agricoli 5. Sprijin pentru agromediu şi bunăstarea animalelor 6. Sprijin pentru exploataţiile agricole de semisubzistenţă 7. Sprijin pentru dezvoltarea sectorului piscicol 8. Renovarea şi dezvoltarea satelor

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: EAM b l Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

a. 2; 3; 6 b. 1; 5; 8 c. 4; 6; 8 d. 1; 4; 6 e. 3; 5; 7 6. Dintre obiectivele avute în vedere de măsura de dezvoltare rurală „Sprijin financiar pentru instalarea tinerilor fermieri în mediul rural” nu face parte (2 p): a. stabilirea tinerilor în mediul rural b. asigurarea continuităţii activităţilor agricole c. îmbunătăţirea procesării produselor agricole d. creşterea competitivităţii fermelor e. ajustarea structurală a exploataţiilor agricole 7. Dintre cerinţele pentru acordarea sprijinului financiar pentru gospodăriile de semisubzistenţă face parte următoarea (2 p): a. fermierul are vârsta sub 40 de ani b. fermele funcţionează în conformitate cu standardele de mediu c. cedarea proprietăţii terenului de către deţinătorul acestuia d. conservarea şi promovarea unor sisteme de exploatare agricolă durabilă e. fermierul trebuie să demonstreze, printr-un plan de afaceri, viabilitatea economică a exploataţiei agricole 8. Cadrul general pentru evaluarea implicaţiilor economico-sociale ale efectului de seră include următoarele elemente (2 p): a. presiunea factorului demografic asupra capitalului natural b. raportul dintre diferite forţe politico-militare şi rolul rezervat acestora în soluţionarea problemelor globale c. structura economiei naţionale d. volumul şi structura cheltuielilor pentru conservarea capitalului natural e. încheierea acordurilor şi convenţiilor privind conservarea capitalului natural la scară regională şi globală 9. Principalele direcţii de dezvoltare a Economiei mediului ca ştiinţă şi disciplină economică sunt (2 p): a. elaborarea metodelor şi tehnicilor de evaluare în termeni monetari a avantajelor şi pagubelor de mediu b. îmbunătăţirea monitorizării punerii în practică a acordurilor şi convenţiilor de mediu la scară regională şi globală c. efîcientizarea utilizării auditului de mediu ca instrument al gestionării capitalului natural d. operaţionalizarea valorificării rezultatelor evaluării impactului ecologic e. fundamentarea cadrului de participare a societăţii civile la adoptarea deciziilor privind conservarea capitalului natural 10. Dacă: 1. nivelul optim privat al producţiei materiale = 5000 buc 2. nivelul optim social al producţiei materiale = 3000 buc 3. preţul unitar = 1000 um

33

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: EAM b l Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

pagubele de mediu corespunzătoare poluării non-optimale au o valoare cuprinsă între (2 p): a. 900.000 - 950.000 b. 951.000- 1.000.000 c. 1.000.001 - 1.050.000 d. 1.051.000- 1.100.000 e. 1.101.000- 1.150.000 11. Bunurile publice de mediu îndeplinesc următoarele criterii (2 p): a. sunt perfect divizibile în raport cu cerinţele valorificării pentru satisfacerea nevoilor umane b. au o durată de existenţă nelimitată c. consumul din bunurile respective nu depinde de numărul consumatorilor d. aparţin unei comunităţi umane biine delimitate e. nu pot fi utilizate în acelaşi timp de doi sau mai mulţi utilizatori 12. Ţinând cont de structura valorii economice totale a componentelor capitalului natural, valoarea de utilizare potenţială se află în următorul raport de mărime (2 p): a. este mai mare decât valoarea de utilizare b. este mai mică decât valoarea opţională c. este mai mică decât valoarea testamentară d. este egală cu suma dintre valoarea opţională şi valoarea testamentară e. este mai mare decât valoarea intrinsecă 13. Care este relaţia de mărime dintre variaţia de compensare (Vc), variaţia de echivalenţă (Ve) şi surplusul consumatorului (Sc), ca indicatori de măsurare a avantajelor şi pagubelor de mediu (2 p): a. Vc < Sc < Ve b. Vc = Ve + Sc c. Vc > Ve > Sc d. Vc = Ve - Sc e. Vc = Ve = Sc 14. Sistemul indicatorilor de mediu trebuie să satisfacă următoarele principii (2 p): a. să asigure informaţii diferenţiate în funcţie de categoriile sociale interesate de conservarea capitalului natural b. să asigure integrarea politicilor de mediu în politicile globale c. să permită un nivel ridicat de integrare a informaţiilor sub forma unor indicatori sintetici d. să răspundă prioritar cerinţelor cercetării în domeniul conservării capitalului natural e. să fie compatibil cu principiul abordării sectoriale în managementul capitalului natural 15. Funcţia unei specii, câmpul ei de activitate, relaţiile sale cu comunitatea de specii în care se află, cum şi cu cine (pe seama cui) se hrăneşte, cui serveşte drept hrană reprezintă (2 p): a. lanţul trofic b. nişa ecologică c. ecotonul d. coevoluţia e. piramida eltoniană lto

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: EAM b l Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

16. In apele oligotrofe (lacurile glaciare din Munţii Carpaţi - Bucura, Câlcescu, Iezer etc.) repartiţia oxigenului urmăreşte (2 p): a. schimbările produse de succesiunea zi-noapte în concentraţia metalelor grele b. variaţia pH-ului c. repartizarea fitoplanctonului d. variaţia temperaturii e. accesibilitatea luminii solare 17. Pădurile se pot forma începând cu zonele unde se înregistrează (2 p): a. cel puţin 60 de zile pe an cu temperaturi medii zilnice mai mari de 10 grade Celsius b. cel mult 500 mm precipitaţii medie anuală c. cel mult 60 de zile pe an cu temperaturi medii zilnice mai mari de 10 grade Celsius d. cel puţin 500 mm precipitaţii medie anuală e. cel puţin 120 de zile pe an cu temperaturi medii zilnice mai mari de 10 grade Celsius 18. Circuitul hidrologic este influenţat pozitiv de existenţa pădurii prin (2 p): a. creşterea umezelii relative a aerului b. formarea rezervelor de apă, regularizarea râurilor şi îmbunătăţirea calităţii apei c. absorbţia dioxidului de carbon, reţinerea pulberilor în suspensie d. dublarea cantităţii de apă evaporate e. diminuarea intensităţii sunetului cu mai mult de zece decibeli 19. Accelerarea vitezei de circulaţie a elementelor chimice este o trăsătură care individualizează (2 p): a. ecosistemele acvatice b. ecosistemul agricol c. comunităţile din mediile bogate în elemente nutritive d. mediul aerian e. pădurile seculare 20. Organizarea producerii, a prelucrării şi a desfacerii produselor agroalimentare în diferite tipuri de unităţi se regăseşte în cazul (2 p): a. integrării pe verticală b. exploataţiilor agricole specializate c. autointegrării (microintegrării) d. integrării pe orizontală e. constituirii unor structuri de consultanţă şi de marketing în mediul rural 21. Nevoia de realizare de sine este (2 p): a. un criteriu de fundamentare a deciziilor curente b. o componentă fundamentală a procesului de comunicare managerială c. o cerinţă calitativă faţă de informaţiile utilizate în procesul decizional d. specifică comunicării reciproc indirecte e. un factor care influenţează formarea şi manifestarea spiritului întreprinzător

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: EAM b l Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI ----a ..... - ............ — . . .. ... ... . 22. înlăturarea filtrajului şi a distorsiunii este regăsită în cazul comunicării (2 p): a. scrise b. nonverbale c. informale d. unor zvonuri e. reciproc indirecte ....-■ -■ ■' ■

23. După criteriul „natura proceselor de producţie”, într-o exploataţie agricolă distingem ramuri (2 p): a. ajutătoare b. concurente c. de bază d. de producţie agricolă e. cu activitate quasicontinuă 24. Starea de echilibru între factorii care cer simplificarea structurii de producţie şi cei care solicită diversificarea ei trebuie să se asigure cu ocazia (2 p): a. stabilirii gradului de intensivitate al sistemului de producţie practicat b. specializării exploataţiei c. delimitării subdiviziunilor organizatorice, în cazul exploataţiilor care dispun de o structură managerială ierarhizată d. formării şi utilizării agregatelor pentru a desfăşură diferite lucrări agricole e. pregătirii producerii unui produs agricol 25. în cazul aplicării unui factor de producţie la o cultură, funcţia de producţie are următoarea formă: y = 4300 + 15,2x - 0,04x2. Doza din factor care asigură producţia cea mai mare la hectar (maximul tehnic MT) este de 190 kg. Producţia fizică medie pe unitate de factor (PFM) - kg, numere întregi - şi coeficientul tehnic (CTx) - kg, cu două zecimale, fără rotunjiri, vor fi (2 p): a. 36; 0,06 b. 44; 0,16 c. 28; 0,08 d. 30; 0,03 e. 44; 0,28 26. Se cunosc: • funcţia profitului, în urma aplicării unui factor de producţie la o cultură: P = 650 + 7,2x - 0,02 x2 • producţia în punctul de optim economic: 5740 kg. în aceste condiţii, profitul (lei) şi coeficientul tehnic (CTx) - kg, cu două zecimale, fără rotunjiri, în punctul de optim economic, vor fi (2 p): a. 1420; 0,04 b. 1298; 0,03 c. 1388; 0,14 d. 1236; 0,06 e. 1268; 0,18

Vi-

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: EAM b l Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

27. Nu reprezintă o dimensiune a unei game de produse alimentare (2 p): a. structura b. lărgimea c. lungimea d. profunzimea e. omogenitatea 28. Cercetările în materie de inovaţie a ambalajelor pentru produsele alimentare, ce se desfăşoară în ultimii ani pe plan mondial, vizează o serie de obiective principale, ce se concretizează, prioritar, în obţinerea unor ambalaje (2 p): a. comode în utilizare pentru consumator; care să fie obţinute prin utilizarea unor materiale multistrat; care să aibă un preţ rezonabil pentru producătorul de alimente b. cât mai ieftine; inofensive pentru mediu; care să exercite atracţie vizuală pentru cumpărător c. care să aibă un preţ rezonabil pentru producătorul de alimente; comode în utilizare pentru producător; care să fie obţinute în urma utilizării celor mai noi şi performante tehnologii d. atractive din punctul de vedere al formei; inofensive pentru mediu; inovatoare e. ieftine; inovatoare; standardizate 29. Dezavantajele posibile ale unui produs de marcă pentru producători sau furnizori sunt (2 p): a. preţurile mari şi proliferarea mărcii b. costurile ridicate şi proliferarea mărcii c. costurile ridicate şi publicitatea contrară d. publicitatea contrară şi publicitatea de reamintire e. costurile ridicate ale publicităţii de informare, susţinere şi reamintire 30. Metodele fizico-chimice de analiză a calităţii produselor agroalimentare (2 p): a. sunt utilizate pentru cunoaşterea compoziţiei produselor agroalimentare b. permit determinarea unor caracteristici precum vâscozitatea, capacitatea de absorbţie a apei etc. c. presupun o prelucrare prealabilă a produselor, în urma căreia se fac aprecieri şi comensurări cu privire la însuşirile calitative globale şi asupra conţinutului în substanţe utile d. sunt utilizate, prioritar, pentru determinarea energiei şi a facultăţii germinative a seminţelor e. sunt folosite pentru determinarea unor indicatori calitativi ai materiilor prime agricole (umiditate, omogenitate etc.) 31. Din punctul de vedere al consumatorului, calitatea unui aliment reprezintă sinteza calităţilor parţiale ale acestuia. între acestea nu includem calitatea (2 p): a. structurală b. igienică c. nutriţională d. organoleptică e. de folosire

32. Pentru a realiza un mesaj cu un conţinut logic, specialistul în marketing trebuie să identifice un element de atracţie care să ducă la obţinerea răspunsului dorit. Există trei tipuri de elemente de atracţie, şi anume (2 P):

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: EAM b l Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

a. b. c. d. e.

formale, informale, etice raţionale, emoţionale, morale raţionale, iraţionale, formale efective, potenţiale, etice simple, agregate, previzibile

33. în practica economică, pentru crearea unui mesaj eficient, se utilizează modelul AIDA, care (2 p): a. captează atenţia, menţine treaz interesul, suscită dorinţa, determină acţiunea b. captează atenţia, menţine treaz interesul, suscită dorinţa, antamează colaborarea cu agenţia de publicitate c. presupune acţiune din partea agenţiei de publicitate, implică publicul efectiv, suscită dorinţa, determină acordul d. captează atenţia, menţine treaz interesul, determină acordul şi ulterior acţiunea e. presupune acţiune din partea firmei producătoare, menţine treaz interesul, suscită dorinţa, presupune acţiune din partea agenţiei de publicitate 34. Nu reprezintă o premisă a elaborării strategiei de marketing a întreprinderii (2 p): a. piaţa ţintă b. evaluarea cantitativă a principalelor acţiuni c. utilitatea consumatorului d. elaborarea şi evaluarea obiectivelor de marketing e. nivelul relativ / absolut de segmentare al pieţelor ţintă 35. în domeniul marketingului, specialiştii apreciază că cea mai importantă divizare a strategiilor de marketing, din perspectiva întreprinderilor, cuprinde următoarele grupe de strategii (2 p): a. strategia marketingului direct şi strategia marketingului indirect b. strategia de diferenţiere şi strategia de adaptare c. strategia ofensivă, strategia defensivă şi strategia interstiţială d. strategia marketingului local şi strategia marketingului global e. strategia marketingului concentrat şi strategia marketingului de masă

UM

Codul grilei: FABBV b

tSAKtM

Seria I

Data 13.09.08

FACULTATEA: F.A.B.B.V Codul grilei: FABBV b1

2 Z Z Z Z Z A, l X X X X z i z a J L J L A. JL Z X JL JL Z •L z j. z z z 1 *

Codul variantei f 1 - 6 1
1 2 3 4 5
6

O

O

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

a o o o o o o o o o o o o o o • o o o • o o • o o o o o o o o o o
o • •

c d • o o o o • o o o • o o o o o o • o o o • o o o oi • o o o • o o o • o o o o • o o o o o o o o o o o • o o • o o o o o o o o • o • o o o o • o o o o • o o • o • o o o o o • o • o o o o o o • o o o •
o o o o o o

b

e o o
• •

o

o o o o o o o • • o o o • o o o o o o o o o o
• o • o • •

o

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: FABBV b l Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: Finanţe, Asigurări, Banei si Burse de Valori Specializarea -.Finanţe, Banei si Asigurări Disciplina: ASIGURARI
TEST-GRILA (PARŢIAL. PE FIECARE DISCIPLINA)

1 ).

Care dintre următoarele afirmaţii privind participanţii la fondurile de pensii private facultative (administrate privat) autorizate în România este corectă: (2p) a) contribuţia poate fi de până la 20% din salariul brut lunar la persoanei care aderă la un fond de pensii facultative; b) administratorul nu poate refuza semnarea actului individual de aderare nici unei persoane care are dreptul de participa la această schemă de pensii; c) suma reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii facultative este deductibilă pentru fiecare participant din venitul salarial net lunar în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 euro, într-un an fiscal; d) dacă un participant încetează plata contribuţiei, acesta nu îşi mai păstrează drepturile, conform regulilor schemei de pensii facultative, cu excepţia cazului în care a solicitat un transfer de lichidităţi băneşti către alt fond; e) participantul la un fond de pensii facultative din România, care a fost detaşat într-o altă ţară, nu are dreptul la continuarea plăţii contribuţiilor la acel fond pe durata detaşării sale Rata de înlocuire a venitului prin pensie: (2p) a) reprezintă raportul dintre prima pensie şi ultimul salariu/venit obţinut de participant anterior îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate pentru pensionare; b) se poate îmbunătăţi prin diferenţierea vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei, ţinând cont de faptul că speranţa medie de viaţă a femeilor este cu peste 6 ani mai mare decât a bărbaţilor; c) se poate îmbunătăţi prin sprijinirea pensionării anticipate; d) se poate îmbunătăţi prin creşterea salariului mediu, ţinând cont de limitele impuse de productivitatea muncii; e) în prezent în România rata de înlocuire a venitului are o valoare ridicată, de 35%, egală cu cea recomandată în Uniunea Europeană Marja de solvabilitate pentru asigurătorii care practică asigurări generale are următoarele caracteristici: (2p) a) se utilizează la determinarea fondului de siguranţă, la nivelul unei treimi din marja de solvabilitate disponibilă a asigurătorului; b) în calculul marjei de solvabilitate disponibile nu se pot include orice rezerve nete ascunse provenite din evaluarea activelor, în măsura în care nu au o natură excepţională, nici măcar în baza unei cereri formulate Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor; c) gradul de solvabilitate se calculează ca raport între maija de solvabilitate minimă şi fondul de siguranţă; d) fondul de siguranţă include profitul net al asigurătorului, înainte de deducerea dividendelor; e) în cazul în care gradul de solvabilitate este de 1,2, asigurătorul prezintă un risc ridicat de insolvabilitate Care dintre următoarele afirmaţii privind un contract de asigurare este corectă: (2p) a) beneficiarul asigurării este persoana fizică sau juridică ce poate încheia o asigurare, fără însă a obţine calitatea de asigurat; b) norma de asigurare reprezintă suma asigurată, stabilită prin lege, pe unitatea de obiect asigurat; c) poate face obiectul coasigurării, definită ca fiind operaţiunea prin care un asigurător cedează o parte din răspunderea asumată unui reasigurator;

2

).

3

).

4

).

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: Finanţe, Asigurări, Banei si Burse de Valori Specializarea:Finanţe, Banei si Asigurări Disciplina: ASIGURARI

Cod grila: FABBV b l

d) poate fi intermediat de un broker de asigurări, care poate fi atât o persoană fizică, cât şi una juridică, autorizată conform legii; e) poate face obiectul reasigurării, reasiguratul fiind asigurătorul care primeşte prin contractul de reasigurare parte din răspunderea unui reasigurător 5 ). O societate de asigurări prezintă următoarea situaţie, la începutului anului N, privind contractele încheiate pe o durată de 5 ani (anul N - anul N+5): (1) suma asigurată anuală este de 150 milioane lei; (2) cota de primă tarifară anuală 2%; (3) plată unică anuală a primei de asigurare, la începutul fiecărui an; (4) cedări în reasigurare (proporţională cotă parte), reţinerile reasiguratorilor fiind de 60%. Determinaţi prima netă subscrisă (PNS) şi, respectiv, prima brută încasată la sfârşitul anului N (P B Ian N): (2p) a) PNS = 6 milioane lei; PBI an N = 15 milioane lei; b) PNS = 3,5 milioane lei; PBI an N = 0,5 milioane lei; c) PNS = 1 ,2 milioane lei; PBI an N = 1,5 milioane lei; d) PNS = 1,5 milioane lei; PBI an N = 0,6 milioane lei; e) PNS = 6 milioane lei; PBI an N = 3 milioane lei O societate de asigurări a încheiat contracte de asigurare cu 2 fabrici de mobilă (X şi Y) împotriva riscului de incendiu. Societatea a decis să protejeze aceste contracte printr-un contract de reasigurare excedent de daună WXL în limita a L lei, din care prioritatea este de 300.000 lei. Despăgubirea plătită asiguratului X a fost de 800.000 lei, iar despăgubirea plătită asiguratului Y a fost de 1.400.000 lei. Despăgubirea totală suportată de reasigurat a fost de 1.100.000 lei. Determinaţi limita până la care reasiguratorul îşi asumă răspunderea (L). (2p) a) L = 800.000 lei; b ) L = 1.100.000 lei; c) L = 900.000 lei; d) L = 700.000 lei; e ) L = 1.000.000 lei Determinaţi partea din daună suportată de reasigurat (Dr) într-un contract de reasigurare excedent de sumă asigurată, cunoscând următoarele informaţii: (1) volumul daunei înregistrată la asigurat = 100 milioane lei; (2) reţinerea proprie: 30 milioane lei; (3) suma ce cade sub incidenţa contractului excedent de sumă asigurată = 90 milioane lei; suma asigurată totală = 1 2 0 milioane lei. (2p) a) Dr = 75 milioane lei; b) Dr = 50 milioane lei; c) Dr = 15 milioane lei; d) Dr = 25 milioane lei; e) Dr = 30 milioane lei

6

).

7

).

academ ia de s t u d ii eco n o m ice Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: Finanţe, Asigurări, Banei si Burse de Valori Specializarea .Finanţe, Banei si Asigurări Disciplina: Finanţe publice

C od grila:

FABBV b l

TEST-GRILA (PARŢIAL, PE FIECARE DISCIPLINA)

8.

2 pct. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: a) alocarea resurselor în sensul optimului Pareto are în vedere sporirea bunăstării ultimului consumator, în detrimentul celorlaltor; b) impozitele directe au caracter regresiv în puterea de cumpărare a contribuabililor; c) cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească, care se manifestă între agenţii economici cu ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare; d) clasificaţia administrativă a cheltuielilor publice foloseşte drept criteriu sectoarele de activitate ale economiei; e) împrumuturile de stat presupun contraprestaţie, au caracter rambursabil şi contractual. 2 pct. 9. Impozitele pe venit, spre deosebire de impozitele indirecte, se caracterizează prin: 1) sunt nominative; 2) sunt regresive, afectând puterea de cumpărare a contribuabililor; 3) se stabilesc având în vedere situaţia personală a fiecărui contribuabil; 4) se stabilesc în funcţie de nivelul consumului fiecărui contribuabil; 5) se pot stabili în sume fixe. Alegeţi varianta corectă de răspuns: a) 1+2+3; b) 2+3+4; c) 1+3; d) 2+4; e) 4+5. 10. Se cunosc următoarele date: pentru anul de bază (0), produsul intern brut este de 376,20 2 pct. miliarde RON, iar volumul cheltuielilor publice este de 135,30 miliarde RON. Pentru anul următor (1), se previzionează un produs intern brut de 402,55 miliarde RON. în condiţiile în care coeficientul de corespondenţă dintre creşterea cheltuielilor publice şi creşterea PIB (k) este 0,916, valoarea prognozată (miliarde RON), pe baza acestor informaţii, a cheltuielilor publice pentru anul 1 este (calculele se fac cu aproximare de
0 , 001 ): ’

a) b) c) d) e)

144,77; 126,21; 132,80; 132,59; 145,04.

«To

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: Finanţe, AsigurăriBanei si Burse de Valori Specializarea -.Finanţe, Banei si Asigurări Disciplina: Finanţe publice

Cod grila:

FABBV b l

11. Care dintre următoarele afirmaţii, referitoare la subvenţii, nu este adevărată: 2 pct. a) reprezintă cheltuieli de capital; b) sunt cheltuieli curente; c) sunt cheltuieli de transfer cu caracter economic; d) se regăsesc în clasificaţia economică; e) fac parte din cheltuielile bugetului general consolidat. 12. La baza aplicării taxei pe valoarea adăugată poate sta unul dintre următoarele principii: 2 pct. a) eficienţei alocării resurselor; b) principiul destinaţiei mărfii; c) optimul Pareto; d) rambursabilităţii; e) contraprestaţiei. 13. Pentru anul de bază, se cunosc următoarele date (milioane unităţi monetare) referitoare 2 pct. la datoria publică a unui stat: datoria publică totală - 3115, 4; datoria publică internă 998,3; rambursări din împrumuturile de stat contractate - 745,9; plăţi de dobânzi şi comisioane - 320,5; produsul intern brut - 10121,3. Ponderea serviciului datoriei publice în P1B este: a) 30,78%; b) 9,86%; c) 32,04%; d) 10,53%; e) 7,36%. 14. Conform principiilor de politică financiară privind impozitarea contribuabililor, pentru 2 pct. ca un impozit să aibă randament fiscal ridicat se cer a fi îndeplinite următoarele condiţii: 1) economia trebuie să se afle în stare de expansiune; 2) impozitul să aibă un caracter universal; 3) impunerea veniturilor contribuabililor să se facă în sistem global; 4) să nu existe posibilităţi de sustragere de la impunere a materiei impozabile; 5) cotele de impozit să fie aliniate la nivelul cerinţelor UE; 6) costurile impunerii să fie cât mai mici cu putinţă. Alegeţi varianta corectă de răspuns: a) 1+3+6: b) 2+5; c) 3+4; d) 3+5+6: e) 2+4+6.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: FABBV b l Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori Specializarea: Finanţe, Bănci, Asigurări Disciplina: Finanţe corporative
TEST-GRILA (PARŢIAL, PE FIECARE DISCIPLINA)

15 ).

Care dintre următoarele afirmaţii este adevarată? (2 puncte) a) dacă rata de actualizare se diminuează, indicele de profitabilitate al acesteia se diminuează; b) dacă rata de actualizare se majorează, termenul de recuperare actualizat al investiţiei se diminuează; c) dacă rata de actualizare se diminuează, termenul de recuperare actualizat al acesteia se majorează; d) dacă rata de actualizare se majorează, valoarea actualizată netă a investiţiei se majorează; e) dacă rata de actualizare se majorează, termenul de recuperare actualizat al investiţiei se majorează de asemenea. Valoarea actualizată netă ajustată (VANA): (2 puncte) a) este întotdeauna mai mare decât valoarea actualizată netă a investiţiei; b) ia în calcul economiile anuale de impozit pe profit din deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile; c) ia în calcul comisioanele bancare şi/sau de brokeraj nete de impozitul de profit; d) este reprezentată de suma dintre VAN a investiţiei integral autofinanţate cu VAN a deciziei de finanţare; e) este egală cu VAN a investiţiei integral autofinanţate dacă VAN a deciziei de finanţare este zero. Care din aceste afirmaţii este falsă? Pentru o firmă se cunosc următorii indicatori de performanţă: rata de marjă a profitului net=5%, viteza de rotaţie a activului prin cifra de afaceri este de 2 rotaţii pe an, rata de rentabilitate economică=30%. Determinaţi efectul de levier aferent rentabilităţii financiare dacă ponderea în pasiv a datoriilor totale este de 60%. (2 puncte) a) -26%; b) 10%; c) -24%; d) -5%; e) nu se poate determina. Creşterea rentabilităţii financiare poate fi generată: (2 puncte) a) creşterea ratei de marjă a profitului net; b) scăderea duratei de rotaţie a activului total; c) creşterea îndatorării totale; d) creşterea ponderii cheltuielilor totale în cifra de afaceri; e) creşterea rentabilităţii economice. Care din aceste afirmaţii este falsă? Alegeţi varianta falsă privind pragul de rentabilitate financiar. (2 puncte) a) este mai mare decât nivelul cifrei de afaceri pentru care profitul net este zero; b) creşte prin majorarea cheltuielilor iniţiale cu investiţia; c) creşte prin majorarea costurilor fixe de exploatare; d) reprezintă nivelul cifrei de afaceri pentru care valoarea actualizată netă este zero; e) creşte prin scăderea ponderii costurilor variabile în cifra de afaceri. T c*-

16).

17 ).

18 ).

19 ).

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori Specializarea: Finanţe, Bănci, Asigurări Disciplina: Finanţe corporative

Cod grila: FABBV b l

20 ).

în care din următoarele situaţii întreprinderea are cel mai scăzut risc financiar (măsurat prin elasticitatea profitului net în raport cu cifra de afaceri) ? (2 puncte) a) cheltuielile fixe (exceptând cele cu dobânzile) reprezintă 20% din cifra de afaceri, cheltuielile cu dobânzile 10% din cifra de afaceri, iar cheltuielile variabile reprezintă 55% din cifra de afaceri; b) cheltuielile fixe (exceptând cele cu dobânzile) reprezintă 20% din cifra de afaceri, cheltuielile cu dobânzile 15% din cifra de afaceri, iar cheltuielile variabile reprezintă 55% din cifra de afaceri; c) cheltuielile fixe (exceptând cele cu dobânzile) reprezintă 30% din cifra de afaceri, cheltuielile cu dobânzile 10% din cifra de afaceri, iar cheltuielile variabile reprezintă 55% din cifra de afaceri; d) cheltuielile fixe (exceptând cele cu dobânzile) reprezintă 25% din cifra de afaceri, cheltuielile cu dobânzile 20% din cifra de afaceri, iar cheltuielile variabile reprezintă 45% din cifra de afaceri; e) cheltuielile fixe (exceptând cele cu dobânzile) reprezintă 30% din cifra de afaceri, cheltuielile cu dobânzile 20% din cifra de afaceri, iar cheltuielile variabile reprezintă 45% din cifra de afaceri. Pentru un proiect de investiţii, a cărui durată de viaţă este nelimitată, valoarea actualizată netă este de 200 mil.RON. Rata de actualizare specifică clasei de risc este de 20%. Determinaţi termenul de recuperare neactualizat dacă cheltuielile cu investiţia iniţială sunt de 300 mil.RON. (2 puncte) a) 8 ani; b) 10 ani; c) 5 ani; d) 3 ani; e) 4 ani.

21 ).

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: Finanţe, Asigurări, Banei si Burse de valori Specializarea: Finanţe, Banei şi Asigurări Disciplina: Instituţii de credit 22 ).

Cod grila: FABBV bl

Situatia activelor institutiei de credit "ABC" din Romania se prezintă astfel: casa 2000 u.m. (grad de risc 0%), bonuri de tezaur 3000 u.m. (grad de risc 0%), credite acordate administraţiei publice locale 5000 u.m. (grad de risc 20%), credite ipotecare 2000 u.m. (grad de risc 50%), credite de trezorerie 8000 u.m. (grad de risc 100%). Capitalul suplimentar inregistreaza valoarea de 600 de u.m., iar rentabilitatea financiara si cea economica au valoarea de 20 la suta, respectiv 0,5 la suta. Determinări nivelul indicatorului de solvabilitate calculat in funcţie de fondurile proprii. a) 5%; b) 8%; c) 10%; d) 11%; e) 12% Banca ALFA isi propune realizarea unei rate a rentabilitatii financiare de 20 la suta, in condiţiile unei rate a impozitului pe profit de 20 la suta. Bilanţul estimat al institutiei de credit este următorul: casa 1000 u.m., portofoliul de titluri 4000 u.m., credite acordate 4000 u.m., imobilizări corporale 1000 u.m., capitaluri proprii 2000 u.m., depozite atrase 8000 u.m. Cheltuielile generale de funcţionare bugetate sunt de 1000 u.m., iar valoarea estimata a comisionelor de 500 u.m. Determinati valoarea veniturilor nete din dobânzi pe care trebuie sa le obtina institutia de credit, astfel incat aceasta sa-si indeplineasca obiectivul de profitabilitate. a) 1000 u.m.; b) 2000 u.m.; c) 1500 u.m.; d) 500 u.m.; e) 900 u.m.

23

).

24 ).

Care dintre urmatoarele enunţuri reprezintă operaţiune extrabilantiera a băncilor comerciale: a) operaţiuni de incasso si de acreditiv; b) angajamente de garanţii si finanţare acordate in favoarea clientelei; c) acordarea de credite specializate; d) constituirea de rezerve din profitul net si diferente din reevaluarea patrimoniului; e) creditarea creanţelor comerciale

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: Finanţe, Asigurări, Banei si Burse de valori Specializarea: Finanţe, Banei şi Asigurări Disciplina: Instituţii de credit 25 ).

Cod grila: FABBV bl

In activitatea bancara riscul de contrapartida cuprinde: 1) riscul de piaţa; 2) riscul clientelei; 3) riscul de lichiditate; 4) riscul interbancar; 5) riscul strategic; 6) riscul de tara; 7) riscul de rata a dobânzii. Alegeţi combinaţia corecta. a) 1+3+5; b) 3+4+5; c) 2+3+7; d) 2+4+6; e) 4+5+6

26 ).

In cadrul bilanţului băncilor centrale naţionale membre ale SEBC poziţia "angajamente fata de institutiile de credit" include urmatoarele elemente: 1) operaţiuni de refinantare pe termen lung; 2) conturi curente; 3) operaţiuni structurale; 4) preluări in pensiune; 5) facilitati de imprumuturi; 6) facilitati de depozit; 7) operaţiuni de reglaj fin. Alegeţi combinaţia corecta. a) 1+3+6; b) 2+3+4; c) 1+2+3; d) 2+4+6; e) 3+5+7 Care dintre urmatoarele variabile economice pot fi avute in vedere ca obiective intemediare de politica monetara: 1) cursul de schimb; 2) taxa oficiala a scontului; 3) rata dobânzii de piaţa; 4) creşterea economica; 5) agregatele monetare; 6) nivelul creditului din economie; 7) rata şomajului. Alegeţi combinaţia corecta: a) 5+7; b) 2+3+4+5; c) 1+3+5+6; d) 2+3+5; e) 1+2+4+6 Una dintre activitatile enumerate nu se include in cadrul operaţiunilor cu titluri derulate de băncile de afaceri: a) organizarea de emisiuni de titluri pentru banei, intreprinderi si administraţii publice; b) achiziţionarea de acţiuni ale societatilor cotate si necotate; c) asigurarea custodiei titlurilor; d) realizarea de oferte publice de cumparare sau vanzare; e) preluarea de participatii la întreprinderile finantate de banca

27 ).

28 ).

Toate grilele se noteaza cu cate doua puncte

v r

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: FABBV b l Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: Finanţe, Asigurări, Banei si Burse de Valori Specializarea: Finanţe, Banei si Asigurări Disciplina: Pieţe de capital

TEST-GRILA fPARŢIAL. PE FIECARE DISCIPLINAI

29).

Indicatorul BETA al portofoliului pieţei (M) a) creşte dacă rentabilitatea sa creşte; b) scade dacă rentabilitatea sa scade; c) este constant; d) creşte dacă riscul său creşte; e) scade dacă riscul său creşte 2 puncte

30).

Preţul unei opţiuni CALL de tip european creşte dacă a) scade cursul bursier al acţiunii suport; b) scade rata dividendului; c) scade volatilitatea activului suport; d) scade rata dobânzii; e) creşte preţul de exerciţiu 2 puncte

31).

Pe o piaţă cotează un număr de 2008 de acţiuni. Se presupune că riscul tuturor acţiunilor scade cu câte 7%, iar matricea coeficienţilor de corelaţie rămâne nemodificată. De asemenea, rentabilitatea tuturor activelor creşte cu câte 9%. în această situaţie riscul portofoliului de risc minim (V) situat pe frontiera Markowitz a) nu se modifică; b) creşte cu 9% ; c) scade cu 9% ; d) creşte cu 7% ; e) scade cu 7% 2 puncte

A C A D E M I A D E S T U D II E C O N O M I C E A d m ite re m a ş te re d e a p ro fu n d a re :

C o d grila:

FABBV b l

septembrie 2008

F A C U L T A T E A : F in a n ţe , A s ig u ră ri, Banei si B u rs e d e V a lo ri S p e c ia liz a re a : Fin a n ţe , Banei si A sig u ră ri D iscip lin a :

Pieţe de capital

32).

Se considera o opţiune PUT de tip european. Activul suport este o acţiune care plăteşte dividende pe durata de existenta a opţiunilor. în cazul în care atât cursul activului suport (S), cât şi preţul de exerciţiu (E) cresc cu 20% să se precizeze care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: a) prim a opţiunii nu se modifica; b) prim a opţiunii scade cu 20%; c) prim a opţiunii creste cu 20%; d) prim a opţiunii creste cu 10%; e) prim a opţiunii scade cu 10% 2 puncte

33).

Funcţionarea unui sistem alternativ de tranzacţionare nu im plică respectarea următoarei condiţii: a) cerinţe privind prevenirea abuzurilor de piaţă; b) derularea ordonată şi corectă a tranzacţiilor; c) îndeplinirea unor standarde minime de transparenţă; d) asigurarea accesului prioritar la încheierea tranzacţiilor pentru operatorii instituţionali; e) oferirea unor informaţii suficiente cu privire la ordinele lansate de participanţi 2 puncte

34).

Alegeţi afirmaţia corectă despre dreptul de preferinţă: a) nu poate fi tranzacţionat la bursă; b) în cazul vânzării sale la bursă, nu oferă posesorului iniţial protecţie împotriva efectelor de diluţie; c) poate fi tranzacţionat doar la un preţ de piaţă egal cu m ărim ea teoretică a dreptului de subscriere; d) nu poate fi considerat produs bursier distinct; e) tranzacţionarea sa are la bază ordine "la limită" şi "la piaţă" 2 puncte

A C A D E M IA D E STU D II E C O N O M IC E Ad m itere m aştere de a p ro fu n d are:

Cod grila:

FABBV b l

septembrie 2008

F A C U LTA TEA : Finanţe, A sigurări, Banei si Burse de Valori S pecializarea: Finanţe, Banei si Asigurări Disciplina:

Pieţe de capital

35).

Un operator adoptă o poziţie short pe două opţiuni de tip american standardizate la 100 de titluri fiecare ştiind că profitul şi pierderea sa pot fi limitate. Opţiunile se caracterizează prin preţ de exerciţiu 450 u.m., preţ opţiune 30 u.m. în condiţiile unei evoluţii a cursului de piaţă astfel 440 u.m., 410 u.m., 470 u.m., 490 u.m., cea mai mică pierdere înregistrată de contrapartida sa va fi: a) 4000; b) 2000; c) 10000; d) 0; e) 14000 2 puncte

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maşter 12-14 septembrie 2008

lllh l

CIBERNETICA ECOHOIICA
Codul grilei'. CSIE-CE b

BAREM

Seria I

Data 13.09.08

FACULTATEA: CSIE Domeniul: CIBERNETICA ECONOMICA Codul: CSIE-CE b1

Codul variantei 1 1 - 6 )

1 2

3

4

5
O

6

O

Z Z Z 1 Z Z Z Z Z Z Z Z Z z z z z z 1 z Z z z z z % z X j z Z !h

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

a o o o o o o o o o o • o o o o • o o o • • o o o o • o o • o o • o o o

b o o o o o o o o o o o o o • o o o o o o o • o o o o o o o o • o o o •

c o o • o # • • o o o o • o o • o o • o o o o o • o o o o o o o o • o o

d o • o o o o o • • • o o o o o o o o • o o o o o • o • o o o o o o • o

e • o o • o o o o o o o o • o o o # o o o o o • o o o o • o • o o o o o

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: CSIE
Specializarea:Cibernetică economică

Cod grila: CSIE-CE b l

TEST-GRILA Notă: fiecare întrebare valorează 2 puncte I. Fie problema de programare liniară: 2x, + x 2 < 6

(P)

3x,

+ 2 x 2 < 10

x, > 0, x 2 > 0

[m ax]/ = x, + 2 x 2 1. Forma canonică a problemei (P) este:
2x,

+x2 -

6

2x, +

x2 < 6

2x, + x2 < 6 c) 3x, + 2x2 < 10 x, < 0, x2 < 0 [m ax]/ = x, + 2x~,

a)

3x, + 2 x ,

<10

x, > 0, x2 > 0 [m ax]/ - x, + 2 x 2
2x, + x 2 = 6 3x, + 2x 2 = 10

b)

3x, + 2x, = 10 1 2 x, > 0, x2 > 0 [m ax]/ = x, + 2 x 2 2x, + x2 < 6 3x, + 2x2 < 10

d)

x, > 0, x2 > 0 [m ax]/ = x, 4- 2x2

e)

x, > 0, x2 > 0 [m ax]/ = x, + 2x2

2. Forma standard a problemei (P) este: 2X[ + x2 - x3 = 6 2x, + x, = 6 3x, + 2x2 - x4 =10 3x, + 2x2 = 10 b) x, > 0, x2 > 0, a) x, > 0, x2 > 0 x3 > 0, x4 > 0 [max]/ = x, + 2 x 2 [m ax]/ = x, + 2 x 2 2xj + x2 + x3 = 6 3x, + 2 x 2 + x 4 =10 d) x, > 0, x2 > 0, x3 > 0, x4 > 0 [m ax]/ = x, + 2x? 2x, + x2 + x3 = 6 3x, + 2x2 x4 =10

2x, +

x2 - x3 = 2x2 +

6

3x,

+

x4 =10

c) x, > 0, x2 > 0, x3 > 0, x4 > 0 [m ax]/ = x, + 2 x 2

e) x, > 0, x2 > 0, x3 > 0, x4 > 0 [m ax]/ = x, + 2x,

62-

ACAD EM IA DE STUDII ECO N O M ICE Adm itere m aştere de aprofundare: FACULTATEA: CSIE

Cod grila: CSIE-CE b l

septembrie 2008

Specializarea'.Cibernetică economică

3. Problema duală asociată problemei (P) este: 2m + 3u2 < 6 , 2«, + 3u2 > 1 m + 2 u2 < 10 ,
a)

2w, + 3u2 > 1 w, + 2 u2 > 2 c) m > 0, w2 > 0 , [min]g = 6m, +10m2

w, 4- 2 u-,

=2

M > 0, u2 > 0 , [min]g = m +2m2 , 2m, + 3m2 =1

b)

m > 0, u2 > 0 , [min]g = 6w, + 10w2 2ux + 3 u2 = 1 + 2u2 = 2
e)

d)

m + 2m2 > 2 , m > 0, u2 > 0 , [min]g = 6w, + 10w2

m > 0, u2 > 0 , [min]g = 6w, + 10w2 \

4. O soluţie admisibilă pentru problema (P) este vectorul de componente vx2y r4)
a)

;

b)

'21

rn ; c) < 6J

;

d)

r°^
a

;

e) f ° l ,0,

5. Valoarea optimă a funcţiei obiectiv din problema (P) este: a ) / max=8; b) / mx =16; a c ) / max=10; d ) / raax=20; e ) / max=100.

6. Componenta x* din soluţia optimă a problemei (P) este: a) x* = 1; b) x* —2; c) x' = 0; d) x,‘ = 5; e) x* = 10.

7. Valoarea optimă a funcţiei obiectiv din problema duală este: a> g m = 8; b) g m =16; c) g m = 10; d) g m = 20; m m m in

e) g m =100. m

II. Un consumator are preferinţele ordonate de funcţia de utilitate U : X c R 2 -» R,
U{xi , x2) = -^-lnx, + ^ ln x 2 (X reprezintă mulţimea consumurilor posibile). Preţurile

unitare ale celor două bunuri sunt p {, respectiv p 2, iar venitul consumatorului este notat cu R, R > 0. Se notează cu X ( p t , P 2, R) =
X ]( p ], p 2,R) X 2( p }, p 2, R) y

cererea necompensată (walrasiană),

P iar cu (p(px, p 2,u) = f <\ (PuPi,u)' cererea compensată (hicksiană), unde u este nivelul l<p2( p l, p 2,u)
minim de utilitate dorit de consumator.

C 3

ACAD EM IA DE STUDII ECO N O M ICE Adm itere m aştere de aprofundare: FACULTATEA: CSIE

Cod grila:

CSIE-CE bl

septembrie 2008

Specializarea:Cibernetică economică

Atunci: 8. a) X x( p x, p 2,R) = d) X l ( p t , p 2,R) = R_
Pi ’ R 2px

b) X x( p x, p 2,R) - E l R ’ 1 e) X x( p x, p 2,R) = Pi b) X 2( p x, p 2,R) = ^ i K e) X 2 ( p xi p 2; R)
Pi

c) X x( p x, p 2,R)

R

9.

a) X 2( p x, p 2,R) = d) X 2{ p x, p 2,R) =

R_
Pi ’ R

c) X 2(P], p 2,R) = ^-, 1

2p 2

10. Vectorul optim de consum pentru p } - 3u.m., p 2 = 5 u.m. şi R = 60 u.m. este:
a)

;

b)

'10' v^ J .

;

c)

'20' J2,

;

d)

'10'

;

e)

'10'

11.

a) p , ( p t , p 2,u) = e \ — ; b) (px( p x, p 2,u) = e u'2

; c) < p x, p 2,u) = e 2u px(

MPi
d) (px( p x, p 2,u) = e 2up x;

Pi
e) < p x, p 2,u) = e uyjpxp 2 px(

\P2

V

12.

a) <p2( p x, p 2,u) = 4e“ \P i d) (p2( p x, p 2,u) = e lup 2 ;

; b) < p x, p 2,u) = e u/2 p2( VPi e) (p2( p x, p 2,u) = e“J p xp 2

; c) (p2( p x, p 2,u) = e"
P2

13. Utilitatea marginală U™(xx, x2) a consumului de bun 1 este: a) — ; x,
2

b) 2x, ;

c) x, + x2;

d) x, ;

2

e) — —. 2x,

1

14. Utilitatea marginală U " (x, ,x2) a consumului de bun 2 este:
a)

b)

1 2x,

c) 2x 2 ;

d) x2 ;

e) x, + x 2.

ACAD EM IA DE STUDII EC O N O M ICE Adm itere maştere de aprofundare: FACULTATEA: CSIE

Cod grila:

CSIE-CE b l

septembrie 2008

Specializarea:Cibernetică econom ică

I I Tehnologia unui producător este caracterizată de funcţia de producţie I.
F(K,L) = 20L2a K 4i , / capitalul firmei.
cu

a > 0,/? > 0 , unde L reprezintă forţa de muncă, iar K reprezintă

15. Elasticitatea funcţiei de producţie F în raport cu factorul L are valoarea 0,6 pentru: X 1 Io’ K X 1 ?’ 3 Io’ jx 2 5’ , 1 2'

16. Elasticitatea funcţiei de producţie F în raport cu factorul K are valoarea 0,8 pentru: a)£ =|; b)£ =| ; c) £ =f î d)^ =J ; e > =1>0

17. Tehnologia de producţie este cu randamente constante la scară dacă a şi /? verifică relaţia: a ) a + 2/? = l; b) a + 2/3 = 2; c ) a + 2/? = 3; d ) a + 2y3 = 0,6; e) a + 2(3 = 0,5.

IV . Un producător are funcţia de producţie j(x , ,x2) = x1 1/4x21/4, unde x t şi x 2 reprezintă cantităţile din factorii de producţie 1 şi 2 care au preţurile egale cu unitatea, iar y reprezintă cantitatea de bun produs. Preţul unitar al bunului produs este notat cu p . 18. Cererea optimă din primul factor în funcţie de p , x, ( p ) , este:
4
4 2

a) * 1 ( p ) = j t ; io e ) x 1( p) = 4 p 2.

b) * i O ) = - f - ; o

c)*i(/>) = 7 7 ; Io

d)x,(p) = ţ ;

4

19. Cererea optimă din al doilea factor în funcţie de p, x2( p ) , este:
4 2

a ) x 2( p) = ^ 7 ; 16

b) x2(p) = 4 p 2 ; '

c) x2(p) = ^ ;

d ,) x 2( p ) - ^16 ~ zv r,

e) x2(p)

= 3p*
8

20. Oferta totală y( p) din bunul produs este: a) A p )

=7 ;
4

b) y( p) = 2p ;

c) y( p)

=£ - ;
4

d) y( p) = 2— ; 16

*) A p ) = ¥-■ o 21. Funcţia profitului n( p) este: a) n { p ) = 8 b) n( p) = ^ 4 ; c) n (p) = S— \ 4 05 d) n{ p) = p 2; e) n ( p ) = ^ . 4

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: CSIE
Specializarea:Cibernetică econom ică

Cod grila: CSIE-CE b l

V. 22. Curba Phillips descrie legăturile ce există între: a) creşterea economică şi rata şomajului b) inflaţie şi şomaj d) cerere şi ofertă e) nici unul dintre răspunsurile anterioare 23. Echilibrul economic pe termen lung este atins în punctul în care: a) în economie există o discrepanţă recesionistă; b) în economie există o discrepanţă inflaţionistă; c) rata şomajului este nulă; d) ritmul de creştere economică este mai mare de 3%; e) PIB real este egal cu PIB potenţial. 24. Care dintre următoarele modificări este specifică unei economii închise conform modelului IS-LM, dacă masa monetară reală se diminuează? a) creşte PIB d) scade şomajul b) scade rata dobânzii c) scade PIB e) se menţine echilibrul iniţial c) cerere şi preţuri

25. Care dintre următoarele modificări este specifică unei economii închise conform modelului IS-LM, în care curba LM este orizontală, dacă vor creşte cheltuielile publice? a) creşte rata dobânzii b) scade rata dobânzii c) scade PIB d) creşte PIB e) nivelul de echilibru iniţial se menţine nemodificat 26. Care dintre următoarele modificări este specifică unei economii închise conform modelului IS-LM, dacă vor creşte taxele autonome? a) scade rata dobânzii d) scade şomajul b) creşte PIB c) creşte rata dobânzii e) echilibrul iniţial rămâne nemodificat

27. In modelul IS pentru o economie închisă, multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale este: a) negativ d) supraunitar b) subunitar c) egal cu 1 e) poate fi în oricare din variantele descrise anterior

28. O ţară este în avantaj absolut în raport cu altă tară dacă: a) b) c) d) e) are o populaţie mai mare; are o suprafaţă mai mare; are resurse naturale mai mari; are o productivitate mai mare pentru unele produse; are o productivitate mai mare pentru toate produsele.

A CAD EM IA DE STUDII ECO N O M ICE Adm itere m aştere de aprofundare: septembrie FACULTATEA: CSIE Specializarea:Cibernetică economică

Cod grila:

CSIE-CE b l

2008

29. într-o economie deschisă, în condiţiile mobilităţii perfecte a capitalurilor şi a cursurilor de schimb flexibile, un flux de capital către interior are următoarele efecte: a) scad exporturile d) cresc exporturile b) scade deficitul balanţei comerciale e) se depreciază moneda naţională c) creşte PIB

30. Inflaţia poate fi măsurată prin: a) IPC b) IPP d) deflatorul PIB c) IGP e) toate elementele menţionate anterior

31. Pentru ce situaţie dintr-o economie stabilizată se regăseşte Rata naturală a şomajului? a) ocupare parţială a capitalului; b) ocupare completă a factorilor; c) economia se află în echilibru pe termen scurt; d) nu există şomeri în economie; e) nici unul dintre răspunsurile anterioare. 32. Care dintre următoarele evoluţii corespunde fazei de înviorare a unui ciclu de afaceri pentru venitul total? a) creşte; b) descreşte; d) are un nivel scăzut; c) rămâne nemodificat; e) are un nivel ridicat.

33. într-o economie închisă se cunosc următoarele date: înclinaţia marginală pentru consum, c = 0,8 iar rata marginală de impozitare, t = 25%. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale este: a) 2; b) 3; c) 2,5; d) 1; e) 1,5.

34. într-o economie deschisă se cunosc următoarele date: înclinaţia marginală pentru consum, c = 0,9; rata marginală de impozitare, t = 1/3 iar senzitiviatea cererii în raport cu soldul balanţei comerciale ,m, este 0,2. Multiplicatorul investiţiilor este: a) 3; b) 2,5; c) 1; d) 1,66; e) 1,33.

35. într-o economie deschisă se cunosc următoarele date: nivelul iniţial al PIB este Y0 = 2000 mld. lei, înclinaţia marginală pentru consum, c = 0,75; rata marginală de impozitare, t = 20%. Dacă taxele autonome vor creşte cu 16 mld. Lei atunci PIB se va modifica cu: a) 30 mld. lei; b) - 30 mld. L e i; e) rămâne nemodificat. c) 40 mld lei; d) -40 mld. lei;

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maşter 12-14 septembrie 2008

IIFOIIItTIU ECONOMICA
Codul grilei: CSIE-IE a

BAREM

Seria I

Data 13.09.08

£ 0Z

•z
•2.
FACULTATEA:

Nr. 1 2 3 4 5 6 7

CSIE

£
•2.

Domeniul: INFORMATICA ECONOMICW Codul: CSIE-IE a1

Z J.
4

J. 2
v2 .

Codul variantei (1 - 6 ) 1 2 3 4

*

5

6

o

o
$

•2.

4. •1
4

4 Ă. J L Z Îs

8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

a • o o o o o o o o o o o o o « o o o o • • o o o o o o o o o o o o o o

b o o o o o • • o o o o • o o o o o o • o o o • o o o o o o o o o • o o

c o o o o • o o o o • o o o o o o o o o o o • o o • • o • o o • • o • •

d o o o • o o o o o o o o o o o o • o o o o o o • o o • o o • o o o o o

e o • • o o o o • • o • o • • o • o • o o o o o o o o o o • o o o o o o

A C A D EM IA D E STU D II E C O N O M IC E

C od grila: C S I E - Z E

a l

Adm itere m aştere de aprofundare: septembrie 2008 FA C U LTA TE A : C IB E R N E T IC Ă , S T A T IS T IC Ă ŞI IN FO R M A TICĂ EC O N O M IC Ă Specializarea: IN FO R M A T IC Ă EC O N O M IC Ă

TEST-GRILA 1 #include <stdio.h> void main() { int i = -3; while(i++) printf(“%d ", i); i i Programul afiseaza: a) b) c) d) e)
2

-2 -1 0 -2 -1 -3 -2 -1 -3 -2 -1 0 -3 -3 -3

Specificaţi care dintre următorii operatori nu face parte din grupa operatorilor standard din algebra relaţionala: a) b) c) d) e) selecţia proiecţia joncţiunea produsul cartezian cuantificatorul existential

3 #include <stdio.h> int f(int v[], int n) { if (n == 0) retum 0; else retum v[n-l] + f(v, n -l); } void mainQ { int v[] = {1 ,2,3}; printf("%d", f(v, 3)); } Programul: a) b) c) d) e) refera incorect elementele masivului afiseaza 3 este eronat deoarece conţine o recursie infinita afiseaza 5 afiseaza 6

AC A D EM IA D E STUDII E C O N O M IC E t W fî' £ H |u h |

Cod grila: C S I E - I E

a l

E m i t e r e m aştere de aprofundare: septembrie 2008 FA C U LTA TE A : C IB ER N ETIC Ă , S TA TIS TIC Ă ŞI IN FO R M A TIC Ă EC O N O M IC Ă Specializarea: IN FO R M A TIC Ă EC O N O M IC Ă

4 Se considera tabela: produse (codp number(3), denp varchar2(25), um varchar2(3)) Comanda SQL-Oracle: SELECT DISTINCT codp, denp FROM produse WHERE codp >100 ORDER BY denp; implementează următorii operatori din algebra relaţionala: a) b) c) d) e) proiecţie si joncţiune selecţie si intersectie selecţie si reuniune selecţie si proiecţie ordonare si selecţie

5 Programul: #include <stdio.h> void main() { int a = 100; printf(“%d ", a); { auto int a = 7; printf(“% d ", a); } printf(“%d", a); } a) b) c) d) e) afiseaza 100 100 100 afiseaza 100 7 7 afiseaza 100 7 100 este eronat deoarece variabila a este declarata de doua ori este eronat deoarece foloseste o clasa de memorie inexistenta

6 Se considera urmatoarele scenarii de utilizare: 1. iniţializarea obiectului pe baza unui alt obiect de acelaşi tip 2. transmiterea obiectului ca parametru prin valoare 3. retumarea prin valoare a obiectului 4. transmiterea obiectului ca parametru prin adresa In care dintre scenariile de mai sus este apelat, de către compilator, constructorul de copiere:
a) 1 b) 1 ,2,3 c) 1,4 d) 1,2,3,4 e) 1,3,4

>5

A C A D E M IA DE STUDII E C O N O M IC E Adm itere m aştere de aprofundare:

Cod grila: C S I E - I E

a l

septembrie 2008

FA C U LTA T E A : C IB E R N E T IC Ă , S TA TIS TIC Ă ŞI IN FO RM ATICĂ EC O N O M IC Ă Specializarea: IN FO R M A TIC Ă EC O N O M IC Ă

7 O relaţie este în forma normala 3 (FN3) daca: a) este în forma normala 1 (FN1) si fiecare atribut cheie primara depinde tranzitiv de atributele non-cheie primara b) este în forma normala 2 (FN2) si fiecare atribut non-cheie primara depinde în mod netranzitiv de cheia primara a relaţiei c) este în forma normala 2 (FN2) si are dependente funcţionale complete d) este în forma normala 1 (FN1) si are dependente funcţionale incomplete e) este în forma normala 2 (FN2) si are cel puţin o dependenta funcţionala completa între atributele non-cheie si cheia primara a relaţiei 8 Se considera tabela: produse (codp number(3), denp varchar2(25), um varchar2(3)) Precizaţi care este efectul comenzii SQL-Oracle: ALTER TABLE produse ADD (stoc number(lO)); a) b) c) d) e) adaugarea unei noi linii la sfârsitul tabelei adaugarea tipului si lungimii pentru coloana stoc existenta deja adaugarea unei noi linii dupa înregistrarea curenta adaugarea unei noi linii la începutul tabelei adaugarea unei noi coloane în tabela

9 #include <stdio.h> static int i; void f() { i = i + 1; } void main() { i = 1; f(); printf("%d", i); } Programul: a) b) c) d) e) afiseaza 0 afiseaza 1 este eronat deoarece variabila statica i nu este initializata la declarare este eronat deoarece variabila i nu este declarata în cadrul funcţiei f afiseaza 2

V*

A C A D E M IA D E STU DII E C O N O M IC E A d m itere m aştere de aprofundare:

C od grila: C S I E - I E

a l

septembrie 2008

FA C U LTA TE A : C IB ER N ETIC Ă , S T A T IS T IC Ă ŞI IN FO R M A TIC Ă E C O N O M IC Ă S pecializarea: IN FO R M A TICĂ E C O N O M IC Ă

10 Specificaţi care dintre afirmaţiile urmatoare nu face parte din regulile lui Codd pentru caracterizarea sistemelor de gestiune a bazelor de date relaţionale: a) b) c) d) e) independenta fizica a datelor actualizarea tabelelor virtuale independenta conceptuala a datelor distribuirea geografica a datelor garantarea accesului la date

11 în SQL-Oracle, pentru a împărţi o tranzactie în subtranzactii se foloseste comanda:

a) b) c) d) e)

SET TRANSACTION COMMIT ROLLBACK nu se poate SAVEPOINT

12 class c {

public: friend int operator+ (int, c); friend int operator+ (c, int); }; In acest caz: a) definirea celor doua forme de supraincarcare a operatorului + este redundanta b) definirea celor doua forme de supraincarcare a operatorului + este necesara pentru a asigura comutativitatea operaţiei c) definirea celor doua forme de supraincarcare a operatorului + este eronata deoarece genereaza ambiguitate d) se genereaza o eroare deoarece supraincarcarea operatorului + se realizeaza numai prin funcţii friend e) se genereaza o eroare deoarece supraincarcarea operatorului + nu se poate realiza prin funcţii friend 13 în PL/SQL, un declanşator (trigger) este executat automat: a) b) c) d) e) prin apel cu o instrucţiune CALL prin denumirea sa la apariţia unei declaraţii la apariţia comenzii EXECUTE la apariţia unui eveniment

A C A D EM IA D E STUDII E C O N O M IC E A dm itere m aştere de aprofundare:

C od grila: C S I E - I E

a l

septembrie 2008

F A C U LTA TEA : C IB ER N ETICĂ j S T A T IS T IC Ă ŞI IN FO RM ATICĂ EC O N O M IC Ă S pecializarea: IN FO R M A TIC Ă EC O N O M IC Ă

14 class c { public: virtual void f() = 0; }; Clasa c este: a) b) c) d) e) virtuala inline incomplet definita pura abstracta

15 Se considera tabela: angajaţi (marca number(3), nume angajat varchar2(35), dataangajarii date, funcţie varchar2(15), salariu number(5), iddepartam ent number(3)) Care din urmatoarele variante de cereri SQL-Oracle va retuma o valoare numerica: a) b) c) d) e) SELECT SYSDATE - data angajarii FROM angajaţi; SELECT SYSDATE + 600 / 24 FROM dual; SELECT ROUND(data angajarii, 'DAY') FROM angajaţi; SELECT SYSDATE - 7 FROM dual; SELECT SYSDATE - 8/5 FROM dual;

16 Se considera tabela: angajaţi (marca number(3), nume_angajat varchar2(35), dataangajarii date, funcţie varchar2(15), salariu number(5), iddepartam ent number(3)) Sa se precizeze care este efectul comenzii SQL-Oracle: SELECT marca, nume angajat, salariu FROM angajaţi WHERE funcţie IN (SELECT funcţie FROM angajaţi WHERE nume = 'Vlad Vasile'); a) selecteaza informaţii despre angajaţii care nu au aceeaşi funcţie ca si cea a angajatului Vlad Vasile b) selecteaza informaţii despre angajaţii care au aceeaşi funcţie ca si cea a angajatului Vlad Vasile c) selecteaza informaţii despre toti angajaţii firmei d) selecteaza informaţii despre angajaţii care au acelaşi salariu ca si cel al angajatului Vlad Vasile e) comanda este eronata 17 class c { int* p; public: c() { p = new int(l); } void afisare() { co u t« *p « endl; } ~c() { delete p; }

3C

A C A D E M IA D E STU D II E C O N O M IC E A d m itere m aştere de ap rofu n d are:

C od grila: C S I E - I E

a l

septembrie 2008

F A C U LTA TE A : C IB E R N E T IC Ă , S TA TIS TIC Ă ŞI IN F O R M A T IC Ă EC O N O M IC Ă S p ecializarea: IN FO R M A TIC Ă E C O N O M IC Ă

}; void f(c t) { } void main() { c o; f(o); o.afisare(); } a) b) c) d) e) afiseaza 1 este eronat deoarece funcţia f este vida afiseaza 0 este eronat deoarece acceseaza o zona de memorie care a fost dezalocata este eronat deoarece nu se defineşte un constructor explicit pentru iniţializarea clasei

18 Fie tabelele: angajaţi ( marca number(3), nume angajat varchar2(35), data angajarii date, funcţie varchar2(15), salariu number(5), id departament number(3)) departamente ( id departament number (3), denumire dep varchar2(20) ), Tabela angajaţi conţine informaţii si despre angajaţi care nu aparţin unor departamente, iar tabela departamente poate conţine si departamente noi, care nu au angajaţi. Se considera urmatoarea comanda SQL: SELECT a.nume angajat, d.denum iredep FROM angajaţi a FULL OUTER JOIN departamente d ON a.iddepartam ent = d.iddepartam ent; Specificaţi care dintre comenzile urmatoare specifice SQL-Oracle afiseaza acelaşi rezultat cu cea de mai sus: a) SELECT a.nume_angajat, d.denum iredep FROM angajaţi a, departamente d WHERE a.id_departament (+) = d.id departament; b) SELECT a.nume angajat, d.denumire dep FROM angajaţi a, departamente d WHERE a.id_departament = d.iddepartam ent (+); c) SELECT a.nume_angajat, d.denumire dep FROM angajaţi a, departamente d WHERE a.id_departament (+) = d.iddepartam ent (+); d) SELECT a.nume_angajat, d.denumire dep FROM angajaţi a, departamente d; e) SELECT a.nume_angajat, d.denumire dep FROM angajaţi a, departamente d WHERE a.id_departament (+) = d.id_departament

A C A D EM IA D E S TU D II E C O N O M IC E Adm itere m aştere de a p ro fu n d are:

C o d grila: C S I E - I E

a l

septembrie 2008

FA C U LTA TEA : C IB E R N E T IC Ă , S TA TIS TIC Ă ŞI IN FO R M A T IC Ă E C O N O M IC Ă Specializarea: IN F O R M A T IC Ă EC O N O M IC Ă

UNION SELECT a.nume_angajat, d.denum iredep FROM angajaţi a, departamente d WHERE a.id_departament = d.id departament (+); 19 Se considera tabela: angajaţi (marca number(3), n u m eangajat varchar2(35), data angajarii date, funcţie varchar2(15), salariu number(5), id departament number(3)) Blocul PL/SQL: CREATE OR REPLACE TRIGGER CRESCCO M ISIO N BEFORE INSERT OR UPDATE ON angajaţi FOR EACH ROW WHEN (new.functie LIKE 'economist') BEGIN IF INSERTING THEN :NE W.salariu:=1000; ELSIF :NEW.salariu <1000 THEN RAISE APPLICATION ERROR (-20202, 'Un angajat nu poate avea salariul mai mic de 1000 RON'); ELSE :NEW.salariu:==:OLD.salariu * 1.15; END IF; END; / a) este eronat, deoarece variabilele NEW si OLD nu sunt declarate b) este corect si modifica valoarea salariului în funcţie de tipul operaţiei si/sau de valoarea salariului anterior c) este eronat, deoarece variabila new.functia în secvenţa WHEN (new.functia-economist') trebuie prefixata cu : (doua puncte) d) este eronat, deoarece excepţia -20202 nu este declarata si tratata în zona de excepţii e) este corect, dar niciodata nu se vor realiza modificări asupra valorilor înregistrărilor pentru ca întotdeauna se va declanşa eroarea -20202

20 Se considera tabela: angajaţi (marca number(3), nume angajat varchar2(35), data angajarii date, funcţie varchar2(15), salariu number(5), id departament number(3)) Precizaţi care este efectul execuţiei următorului bloc PL/SQL: DECLARE CURSOR ca n g a ja t IS SELECT salariu FROM angajaţi; v sa la riu angajati.salariu%TYPE; BEGIN OPEN can g ajat; FETCH c angajat INTO v salariu; CLOSE can g ajat; FETCH c angajat INTO v salariu;

A C A D E M IA D E STU DII E C O N O M IC E A d m itere m aştere de aprofu n dare:

C od grila:

CSIE-IE a l

septembrie 2008

F A C U L T A T E A : C IB ER N ETIC Ă , S T A T IS T IC Ă ŞI IN FO R M A TIC Ă E C O N O M IC Ă Specia liza rea : IN FO R M A TIC Ă E C O N O M IC Ă

END; / a) b) c) d) e) secvenţa de program este eronata si se va invoca excepţia IN V A LID C U R SO R înregistrarea corespunzătoare primului angajat va fi parcursa de 2 ori vor fi parcurse înregistrările corespunzătoare primilor 2 angajaţi va fi invocata excepţia TOO MANY ROWS blocul PL/SQL se va executa cu succes

21
class b { public: b() { c o u t« };

"constructor b

}

class d : public b { public: d(int i) { c o u t« "constructor d }; void main() { d o (7 );} Programul de mai sus: a) b) c) d) e)

}

afiseaza constructor b constructor d afiseaza constructor d afiseaza constructor d constructor b este eronat deoarece pentru clasa d nu a fost definit constructorul implicit este eronat deoarece nu este apelat constructorul clasei de baza

22 class c { int t; void f() {} }; Clasa c are toti membrii:
a) b) c) d) e) publici statici privaţi descrisi eronat, deoarece nu declara tipul de acces protected

23 #include <stdio.h> void functie(int a, int& b, int* c) { a++; b++; (*c)++; }

*3

A C A D E M IA D E STU DII E C O N O M IC E A d m itere m aştere de a p ro fu n d are:

Cod grila: C S I E - X E

a l

septembrie 2008

F A C U LTA T E A : C IB E R N E T IC Ă , S T A T IS T IC Ă ŞI IN FO R M A TIC Ă E C O N O M IC Ă S pecializarea: IN FO R M A T IC Ă E C O N O M IC Ă

void main() { int p = 1, q = 1, r = p; functie(p, q , &r); printf(“%d %d %d", p, q, r); } Programul: a) b) c) d) e) afiseaza 1 1 1 afiseaza 1 2 2 afiseaza 1 2 1 afiseaza 2 2 2 genereaza o eroare de compilare deoarece iniţializarea variabilei locale r este incorecta

24 Specificaţi care afirmaţie este una dintre funcţiile de baza ale unui sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD): a) b) c) d) e) manipularea programelor administrarea reţelei de calculatoare proiectarea bazei de date manipularea datelor utilizarea limbajelor universale

25 In vederea optimizării cererilor de regăsire, strategia cea mai buna pentru transformarea expresiei relaţionale este: a) b) c) d) e) joncţiunea înaintea proiecţiei proiecţia înaintea selecţiei selecţia înaintea proiecţiei joncţiunea înaintea selecţiei nu are importanta ordinea

26 Fie c la sa : class c { ~c() {} }; Semnul ~ are rolul: a) b) c) d) e) de a nega pe biti rezultatul retumat de metoda c de a nega logic rezultatul retumat de metoda c de a indica destructorul clasei de a supraincarca operatorul ~ de a indica supraincarcarea constructorului clasei

. >

«o

A C A D E M IA DE STUDII E C O N O M IC E

Cod grila: C S I E - X E

a l

A dm itere m aştere de aprofundare: septembrie 2008 FA C U LTA T E A : C IB ER N ETICĂ , S T A T IS T IC Ă ŞI IN FO RM ATICĂ E C O N O M IC Ă S pecializarea: IN FO R M A TIC Ă E C O N O M IC Ă 27

Specificaţi care dintre urmatoarele activitati nu contribuie la asigurarea securitatii bazei de date: a) b) c) d) e)
28

autorizarea si controlul accesului la date definirea unor tabele virtuale pentru grupuri de utilizatori realizarea de proceduri speciale care sunt accesibile anumitor utilizatori definirea restricţiilor de integritate criptarea datelor

class b { public: virtual void f() {cout « "b ";} }; class d : public b { public: void f() {cout« "d";} }; void main() { b ob, *pob; d od; pob=&ob; pob->f(); pob=&od; pob->f(); } Programul: a) b) c) d) e)
29

afiseaza d b afiseaza b b afiseaza b d afiseaza d d este eronat deoarece adresa obiectului ob nu poate fi convertita implicit la tipul b*

Programul class material { int cant; public: material(int k) : cant(k) {} operator int() { retum cant; } material& operator++() { cant++; retum *this; } material operator++(int) { material temp = *this; cant++; retum te m p ;} }; void main() { material m(20); int x = m++, y = ++m; c o u t« "x=" « x « " y = " « y « endl; } afiseaza:

A C A D E M IA D E STU DII E C O N O M IC E A dm itere m aştere de aprofundare:

Cod grila:

CSIE-IE a l

septembrie 2008

FA C U LTA T E A : C IB ER N ETIC Ă , S T A T IS T IC Ă ŞI IN FO RM ATICĂ E C O N O M IC Ă Specializarea: IN FO R M A TIC Ă E C O N O M IC Ă

a) b) c) d) e)

x = 20, y = 20 x = 20, y = 21 x = 21, y = 22 x = 19,y = 20 x = 20, y = 22

30 Care dintre urmatoarele afirmaţii ar putea fi considerata drept obiectiv al unui sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD): a) b) c) d) e) creşterea complexităţii sistemului informatic maximizarea timpului de acces independenta conceptuala a datelor asigurarea integritatii datelor M aturarea anomaliilor de ordin logic

31 Clasele ce permit parametrizarea tipurilor de date asociate unor variabile membru sunt numite: a) b) c) d) e) virtuale friend template derivate complexe

32 O funcţie friend diferă de o metoda obişnuita a unei clase prin faptul ca: a) b) c) d) e) nu poate retuma valori nu se poate defini inline nu primeşte pointerul implicit la obiect this se foloseste doar pentru supraincarcarea operatorilor nu poate accesa decât partea publica a obiectului

33 Dupa declaraţia char cuvant[] = "maşter"; apelul strlen(cuvant);: a) b) c) d) e) retumeaza dimensiunea ocupata de un pointer retumeaza 6 retumeaza 0 nu se aplica şirurilor de caractere declarate sub forma de vector retumeaza 7

34 Normalizarea relaţiilor din cadrul bazelor de date relaţionale oferă posibilitatea:

A C A D EM IA D E STU D II E C O N O M IC E Adm itere m aştere de aprofundare:

C o d grila:

CSIE-IE a l

septembrie 2008

FA C U LTA TEA : C IB ER N ET IC Ă , S TA TIS TIC Ă ŞI IN FO R M A TIC Ă EC O N O M IC Ă Specializarea: IN FO R M A TIC Ă EC O N O M ICĂ

a) b) c) d) e)
35

reducerii complexităţii sistemului informatic sporirii calitatii datelor de intrare înlăturării anomaliilor de actualizare sporirii vitezei de răspuns la cererile utilizatorilor verificării corelaţiilor logice dintre atributele relaţiei

Fie secvenţa: class c void main() { c e ;} In acest caz: a) b) c) d) e) c este o instanta a clasei si e un obiect c este un obiect si e este o clasa c este clasa si e este un obiect c este o instanta a clasei si e este o clasa descrierea este eronata, deoarece se foloseste acelaşi identificator pentru clasa si obiect

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maşter 12-14 septembrie 2008

JiEi STATISTICASIECONOIETME
Codul grilei: CSIE-SE b

BAREM

Seria I

Data 13.09.08

FACULTATEA:

CSIE

Domeniul: STATISTICA SI ECONOMETRIE Codul: CSIE-SE b1

Codul variantei (1 - 6 )

1

2

3

4

5

6

o

O

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

a o o o • o o o o o o o o • o o o • o o • o • • o o o • o • o • o • o o

b o o o o o • • o o o o o o • o • o o o o o o o o o o o o o • o o o • o

c • o o o o o o o o • o o o o • o o • o o • o o o o o o • o o o • o o o

d o o • o o o o • • o o o o o o o o o o o o o o • • • o o o o o o o o o

e o • o o • o o o o o • • o o o o o o • o o o o o o o o o o o o o o o •

A C A D EM IA D E STUDII E C O N O M IC E Adm itere m aştere de aprofundare:

Cod grila:

CSIE-SE b l

septembrie 2008

FACU LTA TEA : CIB ER N ETICĂ , S TA TIS TIC Ă ŞI IN FO RM ATICĂ EC O N O M ICĂ Specializarea: S TA TIS TIC Ă ŞI EC O N O M E TR IE

TEST-GRILA

1. Indicele agregat(sintetic) al variabilei calitative, constituit cu ajutorul sistemului de ponderare Paasche se determină conform relaţiei(se notează cu x factorul calitativ, cu / factorul cantitativ, cu 0 perioada de bază şi cu 1 perioada curentă): lp

Z xi-^ . b Z xi/i . o
' 2 > o /o ’ ' /o ’

!>./■ . d Z xi/ i .
' X x o /i ’ ’ Z * o /o ’

X*o/i
' X x o/o ’

2. Legătura dintre două variabile statistice a fost modelată prin ecuaţia de regresie liniară j), = 7,13 + 0,14x; . Ştiind că ^T(x; - x ) 2 = 800 şi că ^T (y; - jy)2 = 32 precizaţi care variantă i / referitoare la coeficientul de corelaţie liniară Pearson (r) este adevărată : 3p a. b. c. d. e. r=0,98 ; r=0,04 ; r nu se poate calcula ; r= - 0,75 ; r=0,70 .

3. Pentru o serie cronologică de momente echidistante, nivelul mediu al termenilor seriei se calculează c a : 2p a. b. c. d. e. medie aritmetică simplă ; medie aritmetică ponderată ; medie geometrică simplă ; medie cronologică simplă ; medie cronologică ponderată.

4. în cazul unui sondaj statistic, lungimea intervalului de încredere pentru estimarea mediei unei variabile este direct proporţională cu : lp a. b. c. d. e. eroarea limită (maxim admisă sau probabilă); valoarea pragului(nivelului) de semnificaţie a ; mărimea eşantionului; nivelul de încredere al operatorilor de sondaj ; bugetul alocat sondajului.

A C A D EM IA DE STU DII E C O N O M IC E

Cod grila:

CSIE-SE b l

A d m itere m aştere de aprofundare: septembrie 2008 FA C U LTA TE A : C IB ER N ETIC Ă , S T A T IS T IC Ă ŞI IN FO R M A TIC Ă EC O N O M IC Ă Specializarea: S T A T IS T IC Ă ŞI E C O N O M E TR IE

5. Dacă tendinţa legăturii dintre două variabile se exprimă printr-o funcţie neliniară atunci intensitatea legăturii se poate măsura prin : 2p a. b. c. d. e. coeficientul de corelaţie liniară ; coeficientul de asimetrie Pearson ; coeficientul de variaţie ; coeficientul lui Bowley ; raportul de corelaţie.

6. într-o populaţie statistică structurată pe grupe(clase) relativ omogene se calculează: dispersia generală(totală) <x2, media dispersiilor grupelor o 1 şi dispersia dintre grupe S 2 . în orice situaţie este adevărată relaţia : 2p a. 5 2 > a 2 ; b. S 2 < a 2 ;
c.

o'

-

a~

;

d. o 2 = a 2 + S 2 ; e. S 2 < 0. 7. Ce cuplu de indicatori ai tendinţei centrale nu este afectat de prezenţa valorilor extreme: 2p a. b. c. d. e. media pătratică şi media geometrică ; valoarea modală şi valoarea mediană ; media geometrică şi media aritmetică; media şi mediana; media şi valoarea modală.

8. Despre evoluţia cifrei de afaceri a unei societăţi comerciale în perioada 1999-2007 se cunosc datele : Ani 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Modificarea absolută a cifrei de afaceri faţă de anul -1 +2 +4 -2 +4 +3 -2 +6 precedent (unităţi monetare) Modificarea medie anuală absolută a cifrei de afaceri, în perioada analizată este : a. +2% ; b. +2 unităţi monetare ; c. -5 unităţi monetare ; d. +1,75 unităţi monetare ; e. +1,75%.
3p

w

A C A D E M IA D E STU DII E C O N O M IC E Ad m itere m aştere de a p ro fu n d are:

Cod grila:

CSIE-SE b l

septembrie 2008

F A C U LTA TE A : C IB ER N ET ICĂ , S T A T IS T IC Ă ŞI IN FO R M A TIC Ă EC O N O M IC Ă Specializarea: S T A T IS T IC Ă ŞI EC O N O M E T R IE

9. La o bancă se analizează următoarea distribuţie a debitorilor după numărul zilelor de întârziere a _____________________ rambursării creditelor: 3p Intervale de variaţie a numărului 5-15 15-25 25-35 35-45 45-55 de zile de întârziere a rambursării creditelor Numărul de debitori 8 22 40 8 22
*Limita inferioară este inclusă în interval.

Valoarea modală a distribuţiei de mai sus este: a. 25 z ile ; b. 40 debitori; c. 25,3 zile ; d. 30 z ile ; e. 40 zile. 10. Pentru 100 de agenţi economici a fost analizată valoarea vânzărilor zilnice efectuate în două sectoare ale unui oraş. în urma prelucrării datelor privind vânzările, s-au obţinut următoarele rezultate: dispersia generală(totală) a 2 = 32 media dispersiilor grupelor <x2 = 8 Calculând coeficientul de determinaţie R 1 se poate afirma că variabila de grupare(sectorul) influenţează variaţia vânzărilor în proporţie de : 3p a. b. c. d. e. 42% ; 50% ; 75% ; 93% ; 86%.

11. Dacă într-o serie de distribuţie toate valorile individuale se multiplică de k o ri(& > l) atunci dispersia noii serii este : 2p a. b. c. d. e. de k ori mai mică decât dispersia seriei iniţiale ; de k ori mai mare decât dispersia seriei iniţiale ; egală cu dispersia seriei iniţiale ; de k 2ori mai mică decât dispersia seriei iniţiale ; de i 2ori mai mare decât dispersia seriei iniţiale .

12. Un salariat din cei 200 de salariaţi ai unei societăţi comerciale câştigă, în medie, într-o lună, 2000 de lei. Ştiind că salariul lunar modal este de 2250 lei, iar coeficientul de asimetrie Pearson al distribuţiei salariului este de -0,5, atunci valoarea coeficientului de variaţie(în procente) este : 3p a. 20% ; b. 200% ; c . -26% ; d .3 7 % ; e. 25%.

A C A D E M IA D E STU DII E C O N O M IC E A d m itere m aştere de aprofundare:

Cod grila:

CSIE-SE b l

septembrie 2008

FA C U LTA T E A : C IB ER N ETIC Ă , S T A T IS T IC Ă ŞI IN FO R M A TIC Ă EC O N O M IC Ă Specializarea: S T A T IS T IC Ă ŞI EC O N O M E T R IE

13. Pentru modelul de regresie y = /30 + fixx + s cunoaştem datele: Atunci: estimaţia pantei: = 1,2 = 2.

eroarea standard a estimatorului pantei: SE{/3{) = 0,4 valoarea critică a statisticii t : 3p este semnificativ diferită de 0;

a. panta dreptei de regresie b. c. d. e.

panta dreptei de regresie /?, nu este semnificativ diferită de 0; termenul liber este semnficativ egal cu zero; modelul nu este valid; corelaţia dintre X şi Y nu este semnificativă statistic. lp

14. Eroarea de tipul I este: a. b. c. d. e.

eroarea pe care o facem acceptând ipoteza nulă când aceasta este adevărată; eroarea pe care o facem respingând ipoteza nulă când aceasta este adevărată; eroarea pe care o facem acceptând ipoteza nulă când aceasta este falsă; eroarea pe care o facem respingând ipoteza nulă când aceasta este falsă; nici una din variantele de mai sus. 2p

15. Când PIB=PrN+2000, afirmaţia corectă este: a. b. c. d. e.

consumul intermediar este 2000; capitalul fix existent este 2000; alocaţiile pentru consumul de capital fix (ACCF) sunt de 2000; capitalul circulant consumat este 2000; nu se poate compara PIB cu PIN.

Notă: PIB reprezintă Produsul Intern Brut şi PIN reprezintă Produsul Intern Net.

16. In urma unui sondaj aleator simplu repetat(cu revenire) efectuat pe un eşantion ales dintre salariaţii unei societăţi comerciale a rezultat că vechimea medie în muncă a unui salariat este de 10 ani, cu o dispersie de 0,1. Pentru a estima vechimea medie a unui salariat la nivelul întregii societăţi comerciale cu o eroare limită (maxim admisă sau probabilă) de 0,05 ani şi cu o probabilitate de 99,73% ( z a/2 = 3 ) va trebui să includem în eşantion : 3p a. b. c. d. e. 101 salariaţi; 360 salariaţi; 30 salariaţi; 205 salariaţi; 4010 salariaţi

A C A D E M IA D E STU D II E C O N O M IC E A d m itere m aştere de aprofundare:

Cod grila:

CSIE-SE b l

septembrie 2008

FA C U LTA TE A : C IB ER N ETIC Ă , S T A T IS T IC Ă ŞI IN FO R M A TIC Ă E C O N O M IC Ă Specializarea: S T A T IS T IC Ă ŞI E C O N O M E T R IE

17. Pentru o serie cronologică, metoda modificării medii absolute(metoda sporului mediu) se recomandă la determinarea trendului atunci când : 2p a. b. c. d. e. modificările absolute cu bază mobilă(în lanţ) sunt aproximativ egale ; indicii de dinamică cu bază mobilă(în lanţ) sunt aproximativ eg ali; modificările absolute cu bază fixă sunt aproximativ egale ; termenii seriei formează o progresie geometrică ; seria prezintă asimetrie negativă.

18. Componenta sezonieră poate fi detectată pentru una dintre următoarele serii cronologice: lp a. b. c. d. e. PIB/locuitor, valori anuale; PIB/locuitor, la preţuri curente, valori anuale; volumul vânzărilor de apă minerală, valori lunare, înregistrate în perioada 2000-2007; numărul de locuitori ai localităţii Bucureşti, valori anuale; preţul unei acţiuni cotate la Bursa de Valori Bucureşti, valori înregistrate în flecare minut al unei zile de tranzacţionare.

19. Pentru modelul de regresie liniară simplă multicoliniaritatea are drept consecinţă: lp a. b. c. d. e. nedeplasarea estimatorilor; autocorelarea erorilor; creşterea intervalului de încredere pentru predicţii; scăderea erorii relative de previziune; nu se pune problema multicoliniarităţii.

20. într-un model de regresie multifactorială s-a calculat valoarea statisticii Durbin-Watson: DW - 2,2. Atunci valoarea coeficientului de corelaţie liniară a reziduurilor este aproximativ egală cu: a. b. c. d. e. -0,1; 2; 1,2; 0,75; -1.

3p

21. Dacă valoarea coeficientului de corelaţie liniară Pearson pentru două variabile este semnificativ egală cu zero, atunci: lp a. b. c. d. e. se poate estima un model logit între cele două variabile; cele două variabile sunt corelate liniar; poate exista corelaţie, dar neliniară; cel mai bun model este un model exponenţial; cele două variabile sunt distribuite normal.
<2 3-

ACAD EM IA DE STUDII ECO N O M ICE

Cod grila: CSIE-SE b l

Adm itere m aştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ŞI INFORM ATICĂ ECO N O M ICĂ Specializarea: STATISTICĂ ŞI ECO N O M ETRIE

22. Pentru două variabile X şi Y se cunoaşte valoarea coeficientului de corelaţie liniară Pearson la nivelul populaţiei totale p = 0,91. Atunci se poate afirma că: lp a. b. c. d. e. legătura dintre variabile este de tip direct; un model parabolic explică cel mai bine corelaţia dintre X şi Y; există o legătură inversă între X şi Y; cele două variabile sunt necorelate; cele două variabile sunt independente.

23. Dacă X şi Y sunt două variabile aleatoare independente distribuite normal cu mediile p x , respectiv f iY , atunci variabila sumă Z = a X + p Y , cu a , (5 e R : 2p a. b. c. d. e. are o distribuţie normală cu media p z - ajux + J3pr ; are o distribuţie Cauchy cu media juz = a p x + /3pY; are o distribuţie Student cu media 0; are o distribuţie asimetrică; nu se poate spune nimic despre distribuţia lui Z.

24. Pentru o întreprindere din industria mobilei, cu două secţii de producţie, la produsul principal, pentru două perioade consecutive(0;l), se cunosc următoarele date:______________________________ Consumuri specifice(w) din materialul principal(kg) Secţia Cantităţi de produse(^) realizate în în perioada perioada ( b u t . ) 1 0 1 0 0,25 4000 5000 0,35 A 0,40 0,50 B 1000 1250 Modificarea absolută a consumului total ce material determinată de modificările consumurilor specifice a fost: 3p a. -4000 kg; b. 4000 kg; c. -600 kg; d. -375 kg; e. 1000 kg. 25. Dacă în anul curent, comparativ cu anul de referinţă(baza de comparaţie), indicii preţurilor de consum au fost: - mărfuri alimentare: 107% - mărfuri nealimentare: 105% servicii: 110% iar structura cheltuielilor de consum în anul de bază a fost: - mărfuri alimentare: 45% mărfuri nealimentare: 35% servicii: 20%.

«35

ACAD EM IA DE STUDII EC O N O M ICE Cod grila: CSIE-SE b l Adm itere m aştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: CIBERNETICĂ, STA TISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ECO N O M ICĂ Specializarea: STATISTICĂ ŞI ECO N O M ETRIE

Rata inflaţiei, în anul curent, comparativ cu cel de bază, a fost: a. b. c. d. e. 25,30%; -3,75%; 1,02%; 6,90%; 14,60%.

3p

26. „Rata de ocupare a populaţiei totale” exprimă: lp a. b. c. d. e. ponderea populaţiei active tinere şi vârstnice în populaţia adultă potenţial activă; ponderea persoanelor ocupate în populaţia activă totală; greutatea specifică a populaţiei ocupate în populaţia civilă; ponderea populaţiei ocupate în populaţia totală; măsura relativă a populaţiei ocupate în resursele de muncă. 2p

27. „Durata medie a vieţii” reprezintă: a. b. c. d. e.

speranţa matematică de viaţă la naştere; speranţa matematică de viaţă la 65 de ani; probabilitatea de supravieţuire; numărul mediu de supravieţuitori; speranţa matematică de viaţă la intrarea în grupa a patra de vârstă.

28. Indicatorii macroeconomici de rezultate(agregatele) se determină ca indicatori nominali(în preţuri curente) sau/şi ca indicatori reali(în preţuri comparabile sau constante). Calculul în expresie reală se efectuează(prin deflaţionare) astfel: 2p a. Agregat real=Agregat nominal-Alocaţia pentru consumul de capital fix(ACCF); , , Agregat nominal b. Agregat real = ---------------- ---- ---------------------------- —; Indicele preturilor producţiei agricole Agregat nominal c. Agregat real = -------------------------------------------—-------- _ — ; Indicele preturilor agregatului(dejlatorul PIB) d. Agregat real=Agregat nominal x Indicele preţului agregatului(deflatorul PIB); e. Agregat real=Agregat nominal x Indicele Paasche. 29. Puterea unui test statistic reprezintă: a. b. c. d. e. lp

probabilitatea de a respinge ipoteza nulă atunci când aceasta este falsă; probabilitatea de a accepta ipoteza nulă atunci când aceasta este adevărată; probabilitatea de a accepta ipoteza alternativă atunci când aceasta este falsă; probabilitatea de a accepta ipoteza alternativă, oricare ar fi valoarea ei de adevăr; probabilitatea de a respinge fie ipoteza nulă, fie ipoteza alternativă.

Cod grila: CSIE-SE b l ACAD EM IA DE STUDII ECO N O M ICE Adm itere m aştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ŞI INFORM ATICĂ ECO N O M ICĂ Specializarea: STATISTICĂ ŞI ECONOM ETRIE

30. Venitul personal disponibil(VPD) exprimă veniturile gospodăriilor(menajelor) ce pot fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor personale şi pentru economisire şi se calculează astfel: 2p a. b. c. d. e. VPD=VP+IMP; VPD=VP-IMP; VPD=VN-IVF+TRG; VPD=VN+CAS+PNS+SVAB; VPD=PIB-IMP+PNS.

Notă: V P D -venitul personal disponibil; VP- venitul personal; IMP - impozite şi taxe plătite de populaţie către guvern; VN - venitul naţional; IVF - impozite pe veniturile firmelor; TRG - transferuri guvernamentale pentru ocuparea forţei de muncă; CAS - contribuţii la asigurările sociale; ŞVAB - soldul valorii adăugate brute în raport cu străinătatea; PIB - Produsul Intern Brut; PNS - profiturile nedistribuite ale societăţilor.

31. Se notează:
PIBpp - Produsul Intern Brut la preţurile pieţei PNBpp - Produsul Naţional Brut la preţurile pieţei VAB - Valoarea Adăugată Brută PNNpp - Produsul Naţional Net la preţurile pieţei CPL - Consumul Public EXN - Exportul Net PINpf - Produsul Intern Net la preţurile factorilor ACCF - Alocaţiile pentru Consumul de Capital Fix SVABpp —Soldul Valorii Adăugate Brute în raport cu străinătatea IIN - Impozite Indirecte Nete.

Atunci, PNNpp se calculează: a. b. c. d. e.

2p

PNNpp=PIBPp+SVABpp-ACCF; PNNpP=PIBpp+IIN+SVABpp+ACCF; PNNpp=PINpf+SVABpp-ACCF+VAB; PNNpp=PIBpp -ACCF+EXN; PNNpp=PIBpp+SVABpp+CPL.

32. Indicatorii macroeconomici(agregatele macroeconomice) se determină la preţurile pieţei şi/sau la preţurile factorilor. Trecerea de la o categorie de preţuri la alta se realizează astfel: lp a. b. c. d. e. preţul preţul preţul preţul preţul factorilor=preţul pieţei-impozitele indirecte; factorilor=preţul pieţei+impozitele indirecte; factorilor=preţul pieţei-impozitele indirecte nete; factorilor=preţul pieţei+subvenţiile; factorilor=preţul pieţei-subvenţiile.

ACADEM IA DE STUDII EC O N O M ICE Adm itere m aştere de aprofundare: septembrie

Cod grila:

CSIE-SE b l

2008

FACULTATEA: CIBERN ETICĂ, STATISTICĂ ŞI IN FORM ATICĂ ECO N O M ICĂ Specializarea: STATISTICĂ ŞI ECONOM ETRIE

33. Dacă salariul real a scăzut cu 5% în condiţiile creşterii salariului nominal cu 9,25%, care a fost rata inflaţiei? 2p a. 15,0%;
b. 3,2%

c. 8,5%; d. 4,0%; e. -7,0%.

34. Care din următoarele caracteristici ale recensământului populaţiei este falsă: a. b. c. d. e. este una dintre cele mai vechi metode de observare statistică; este o observare statistică parţială; are caracter periodic; implică, de regulă, cheltuieli mari de materiale şi de timp; presupune culegerea datelor de la toate unităţile colectivităţii statistice.

lp

35. In cadrul unei întreprinderi, productivitatea medie a salariaţilor creşte cu 32%, iar eficienţa medie a utilizării capitalului fix productiv înregistrază un indice de 110%. Ştiind că numărul mediu al salariaţilor sporeşte de 1,05 ori, procentul de modificare(ritmul) al înzestrării tehnice a muncii(capitalului fix/salariaţi) a fost: 3p a. b. c. d. e. -40,0%; 26,9%; 40,0%;
-5,3%;

20,0%.

BAREM

Seria a N -a

Data 13.09.08
Vf Ifi 1

2,5

PuO 2,o
FACULTATEA: C./.6. Codul grilei: CIG c1

f

h5 2,o

2,0 1,0 Z,0

v ^ V V Codul variantei (1 - 6 )

o

1 2

3

4

5
O

.2 , o L
6

O

V 2-,0 2,0 2,0 *, O

V
t,o

2,0
2,0
•kv 2,0 t,0 1,0

* l ADMITERE)*

Zf0 210 -

2008

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

a o o o o o o o o o • o o • • o o o o o o o • o • • o o o o o o o • o o

b • o • • o • o o • o o o o o o o • • o • o o o o o o o • • o o o o o o

c o o o o o o • o o o o o o o o o o o o o • o o o o • o o o • o o o o •

d o • o o o o o o o o • • o o • • o o o o o o o o o o o o o o o • o o o

e o o o o • o o • o o o o o o o o o o • o o o • o o o • o o o • o o • o

A C A D EM IA DE STUDII E C O N O M IC E A dm itere m aştere de aprofundare: septembrie 2008 F A C U LTA TEA : CONTABILITATE SI INFORMATICA DE Specializarea: Disciplina:

Cod grila:

CIG c l

GESTIUNE Contabilitate>Audit si Informatica de Gestiune

Contabilitate si audit

TEST-GRILA fPARŢIAL. PE FIECARE DISCIPLINAI

1. Situaţia stocurilor de materii prime în cursul lunii septembrie este următoarea: 01.09. Sold iniţial 60 buc.x 30 lei/buc; Intrări: 04.09. 40 buc.x 40 lei/buc, 18.09. 30 buc.x 40 lei/buc.; Ieşiri: 12.09. 70 buc, 25.09. 50 buc. Care este valoarea ieşirilor din 25.09. şi a stocului final în condiţiile utilizării metodei costului mediu ponderat calculat după fiecare operaţiune de intrare: (2p.) Valoarea ieşirilor Valoarea stocului final 1.020 lei 2.380 lei a. 370 lei 1.850 lei b. 600 lei 2.550 lei c. 900 lei 2.550 lei d. 900 lei 2.500 lei e.

2. Care din următoarele combinaţii de baze de evaluare trebuie utilizate în situaţiile financiare, potrivit Cadrului general IASB: (l,5p.) a. b. c. d. e. costul istoric, valoarea de înlocuire, valoarea reevaluată, valoarea de utilitate; valoarea amortizabilă, valoarea de decontare, valoarea recuperabilă, valoarea actualizată; valoarea de întreprindere, valoarea actualizată, valoarea reziduală, valoarea de piaţă; costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă, valoarea actualizată; valoarea reziduală, valoarea recuperabilă, valoarea justă, costul istoric.

A C A D EM IA DE STUDII EC O N O M ICE A dm itere m aştere de aprofundare: septembrie 2008 FACU LTA TEA : CONTABILITATE SI INFORMATICA DE Specializarea: Disciplina:

Cod grila:

CIG c l

GESTIUNE Contabilitate>Audit si Informatica de Gestiune

Contabilitate si audit

3. Care din următoarele formule contabile nu este în concordanţă cu explicaţia dată? (2p.) a. 2131 = 105 3001ei înregistrarea rezervei din reevaluare 1.8001ei Primirea prin donaţie unui activ imobilizat a

b.

2131

=

722

c.

397

=

7814

3001ei Anularea pentru mărfurilor 400 lei înregistrarea pe profit

unei ajustări deprecierea

d.

691

=

441

impozitului

e.

5121

=

419

300 lei

încasarea avansului de la clienţi

4. O societate comercială achiziţionează materii prime pe baza facturii: preţ de cumpărare 15.000 lei, remiză 1%, scont de decontare 2%, TVA 19%. în condiţiile utilizării metodei inventarului intermitent şi a contabilizării scontului de decontare la decontarea facturii, precizaţi formula contabilă privind plata facturii: (2,5p.) a. b. 17.318 lei 17.615 lei 401 401 =

5121 5121 767 5121 401 767 5121 767

17.318 lei 17.318 lei 297 lei 17.615 lei 17.318 lei 297 lei 17.021 lei 297 lei

c. d.

17.615 lei 14.850 lei 2.765 lei 17.318 lei

401 301 4426 401

=
=

e.

=

5. Societatea comercială ABC achiziţionează un echipament de extracţie a petrolului. Pentru achiziţia şi punerea în funcţiune a acestuia, societatea a efectuat următoarele cheltuieli: preţul de cumpărare al echipamentului 45.000 lei, cheltuieli de instalare 6.000 lei, onorariile inginerilor care asamblează

A C A D EM IA D E STUDII EC O N O M IC E Adm itere m aştere de aprofundare: FACU LTATEA: Specializarea: Disciplina: Contabilitate

Cod grila:

CIG c l

septembrie 2008 CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Contabilitate, Audit si Informatica de Gestiune

si audit

echipamentul 4.000 lei, cheltuieli efectuate pentru introducerea în fabricaţie a unui nou produs 500 lei, piese de schimb înlocuite 3.000 lei pentru funcţionarea la parametrii prevăzuţi iniţiali. Potrivit 1AS 16 Imobilizări corporale, costul de achiziţie al echipamentului se recunoaşte în contabilitate: (2,5p.) a. b. c. d. e. 60.000 lei 61.500 lei 55.500 lei 3.000 lei 55.500 lei 55.000 lei 2131 2131 2131 6024 2131 2131
_ _

404 404 404 3024 404 404

60.000 lei 61.500 lei 55.500 lei 3.000 lei 55.500 lei 55.000 lei

=
=


=

6. în cursul exerciţiului N, o societate comercială a efectuat următoarele tranzacţii: încasează 20.000 lei din vânzarea unei clădiri, încasează 1.500 lei din vânzarea mărfurilor, încasează 2.800 lei din emisiunea de acţiuni, acordă un împrumut pe termen lung în valoare de 4.000 lei, plăteşte 1.000 lei pentru achiziţia de materii prime, plăteşte impozit pe profit 800 lei; achiziţionează autoturisme la un cost total de 60.000 lei, din care 20.000 lei fac obiectul unui contract de leasing financiar, iar restul sunt plătiţi în numerar în cursul anului; încasează dobânzi şi dividende totale în valoare de 600 lei, din care 200 lei provin din activitatea de exploatare; restituie aporturi în numerar 5.000 lei. Care este valoarea fluxului de trezorerie din activitatea de finanţare? (2p.) Valoarea fluxului de trezorerie din activitatea de finanţare a. +22.800 lei b. +17.800 lei c. -22.800 lei d. +15.000 lei e. -15.000 lei

7. O societate comercială deţine un mijloc de transport achiziţionat la data de 20.12.N la costul de achiziţie de 10.000 lei, durata de viaţă utilă 10 ani, metoda de amortizare liniară. La sfârşitul anului N+3, mijlocul de transport este reevaluat, valoarea justă stabilită fiind de 8.400 lei.(Conform IAS 16 Imobilizări corporale, amortizarea mijlocului de transport aferentă anului N+4, în condiţiile reevaluării prin metoda valorii nete, se înregistrează: (2p.) ^

A C A D EM IA DE STUDII E C O N O M IC E A dm itere m aştere de aprofundare: FACU LTATEA: Specializarea: Disciplina:

Cod grila:

CIG c i

septembrie 2008 CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Contabilitate, Audit si Informatica de Gestiune

Contabilitate si audit

a.

3.000 lei 1.400 lei 1.200 lei 3.000 lei 1.400 lei 1.200 lei 1.000 lei 1.200 lei

2813 2133 6811 2133 105 6811 6811 2813

2133 105 2813 105 2813 2813 2813 2133

3.000 lei 1.400 lei 1.200 lei 3.000 lei 1.400 lei 1.200 lei 1.000 lei 1.200 lei

b.

c. d. e.

Care din următoarele formule contabile exprimă o operaţie corect înregistrată? (l,5p.) a. b. c. d. e. 5.000 lei 5.000 lei 5.000 lei 5.000 lei 5.000 lei 345 348 605 345 711 348 345 345 701 345 5.000 lei 5.000 lei 5.000 lei 5.000 lei 5.000 lei

SC ABC vinde un program informatic la preţul de 10.000 lei, din care 10% reprezintă servicii de asistenţă tehnică asigurată în următorii 2 ani, după implementarea acestuia. Potrivit IAS 18 Venituri, recunoaşterea serviciilor de asistenţă tehnică în anul al doilea se contabilizează astfel: (2p.) a. b. c. d. e. 1.000 lei 500 lei 500 lei 500 lei 1.000 lei 411 472 704 411 411 704 704 472 472 472 1.000 lei 500 lei 500 lei 500 lei 1.000 lei

A©2>

A C A D EM IA DE STUDII E C O N O M IC E Adm itere m aştere de aprofundare: FACU LTA TEA : Specializarea: Disciplina:

Cod grila:

CIG c l

septembrie 2008 CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Contabilitate; Audit si Informatica de Gestiune

Contabilitate si audit

10. Pragul de rentabilitate (punctul de echilibru) reprezintă: (l,5p.) a. b. c. d. volumul sau valoarea producţiei realizate de la care putem vorbi de rentabilitate; volumul sau valoarea producţiei realizate care acoperă cheltuielile şi se obţine un profit; volumul sau valoarea producţiei ce trebuie realizată pentru a asigura rentabilitatea întreprinderii; cantitatea de produse pe care managementul firmei trebuie să o realizeze pentru a se putea continua activitatea; procentul cu care poate scade producţia pentru a nu intra . în zona pierderilor.

e.

11. Precizaţi valorea marjei de siguranţă (coeficientului de siguranţă) cunoscând informaţiile: (2,5p.) Cantitatea fabricată şi vândută: Produs A 10.000 buc. Produs B 20.000 buc. Produs C 30.000 buc Preţul de vânzare pe produs: 200 lei Produs A 500 lei Produs B 800 lei Produs C Costul unitar pe produs: 150 lei Produs A 300 lei Produs B 500 lei Produs C Cheltuieli fixe 8.775.000 lei

a. b. c. d. e.

33 % 30 % 40 % 35 % 42 %

12. Cunoscând următoarea evoluţie a cheltuielilor mixte şi a producţiei, precizaţi mărimea cheltuielilor fixe prin procedeul punctelor de maxim şi de minim: (2p.)

A C A D EM IA DE STUDII EC O N O M ICE Adm itere m aştere de aprofundare: septembrie 2008 FA CU LTATEA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE Specializarea: Disciplina:

Cod grila:

CIG c l

GESTIUNE Contabilitate, Audit si Informatica de Gestiune

Contabilitate si audit

Luna I II III IV V VI a. b. c. d. e.

Producţia (kg) 6.000 6.200 6.800 6.600 7.000 7.200 180.000 210.000 300.000 200.000 220.000 lei lei lei lei lei

Cheltuieli (lei) 440.000 448.000 472.000 464.000 480.000 488.000

13. Care din elementele următoare nu sunt cuprinse în raportul de audit? (2p.) a. b. c. d. e. onorariile; natura auditului; declaraţia auditorului asupra faptului că auditul conferă o bază rezonabilă pentru exprimarea opiniei; opinia auditorului; semnătura auditorului

14. Care din următoarele aspecte esenţiale nu sunt cuprinse în planul general de audit? (2p.) a. aprecierile cu privire la independenţă; b. sistemul contabil şi de control; c. riscul şi pragul de semnificaţie; d. natura, durata şi întinderea procedurilor; e. coordonarea, îndrumarea, supervizarea şi revizuirea:

15. Nu este conformă cu IAS 18 „Veniturile activităţilor ordinare” afirmaţia că:

(2p.)
a) dobânzile se contabilizează în funcţie de timpul scurs; b) dividendele sunt contabilizate atunci când este stabilit dreptul acţionarilor la dividende; c) atunci când dobânzile primite sunt aferente unei perioade anterioare achiziţiei investiţiei purtătoare de dobânzi, doar dobânda aferentă perioadei post-achiziţie este recunoscută ca venit;

'lor

A C A D EM IA D E STU D II EC O N O M IC E Adm itere m aştere de aprofundare: FA CU LTATEA: Specializarea: Disciplina:

Cod grila:

CIG c l

septembrie 2008 CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Contabilitate>Audit si Informatica de Gestiune

Contabilitate si audit

d) atunci când dobânzile primite sunt aferente unei perioade anterioare achiziţiei investiţiei purtătoare de dobânzi, doar dobânda aferentă perioadei pre-achiziţie este recunoscută ca venit; e) redevenţele sunt contabilizate pe baza contabilităţii de angajamente, conform realităţii economice a contractului; 16. Care dintre următoarele elemente nu reprezintă o componentă a costului de achiziţie, în conformitate cu IAS 16 „Imobilizările corporale”? (2 p.) a) onorariile cuvenite arhitecţilor şi inginerilor; b) cheltuielile de transport şi de manipulare iniţiale; c) cheltuielile de amenajare a amplasamentului; d) cheltuielile preliminare exploatării; e) cheltuielile de instalare; 17. Care dintre următoarele afirmaţii nu este conformă cu IAS 36 „Deprecierea activelor”? (2 p.) a) în calculul valorii recuperabile a unui activ, nu este necesar totdeauna să se determine atât valoarea justă diminuată cu cheltuielile de vânzare cât şi valoarea sa de utilitate; b) o imobilizare necorporală trebuie să facă obligatoriu obiectul unui test de depreciere, cel mai târziu la începutul exerciţiului următor celui în care ea a fost achiziţionată; c) estimarea valorii de utilitate a unui activ nu trebuie să includă intrările sau ieşirile viitoarede trezorerie, apreciate că vor rezulta dintr-o restructurare viitoare în care întreprinderea nu este încă angajată; d) o pierdere de valoare trebuie să fie imediat înscrisă în contul de profit şi pierdere (la cheltuieli), exceptând situaţia în care activul este contabilizat la mărimea sa reevaluată; e) după contabilizarea pierderii de valoare, cheltuielile de amortizare trebuie să fie ajustate pentru exerciţiile viitoare, pentru ca valoarea contabilă revizuită a activului, minus valoarea sa reziduală (dacă este cazul), să poată fi repartizată, în mod sistematic, pe durata sa reziduală de utilitate; 18. Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată în conformitate cu IAS 12 „Impozitul asupra rezultatului”? (2 p.) a) atunci când valoarea contabilă a unui activ este mai mare decât baza sa fiscală, rezultă o diferenţă temporară impozabilă; b) diferenţele temporare ce apar între valoarea contabilă a datoriilor şi baza fiscală a acestora sunt impozabile; c) evaluarea creanţelor şi datoriilor privind impozitul amânat trebuie să reflecte consecinţele fiscale ce vor decurge din modul în care întreprinderea anticipează, la data bilanţului, să recupereze valoarea contabilă a activelor sau să stingă datoriile sale;

A C A D EM IA DE STUDII E C O N O M IC E Adm itere m aştere de aprofundare: septembrie 2008 FACU LTATEA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE Specializarea: Disciplina:

Cod grila:

CIG Cl

GESTIUNE Contabilitate, Audit si Informatica de Gestiune

Contabilitate si audit

d) creanţele şi datoriile privind impozitul amânat nu trebuie să fie actualizate; e) recunoaşterea activelor de impozit amânat poate să fie făcută până la limita în care este probabil ca un beneficiu impozabil , asupra căruia vor putea să fie imputate diferenţele temporare deductibile, să fie disponibil; 19. Care dintre următoarele afirmaţii este în conformitate cu IAS 37 „Provizioane, datorii eventuale şi active eventuale”? (2 p.) a) provizionul pentru restructurare va fi estimat doar pe baza costurilor indirecte generate de restructurare; b) datoriile eventuale şi activele eventuale trebuie contabilizate; c) în cazul în care un contract nu este deficitar, se va constitui un provizion pentru obligaţia actuală corespunzătoare acestuia; d) acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului reprezintă valoarea neactualizată a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaţiei; e) datoriile eventuale şi activele eventuale fac obiectul informării în anexă; 20. Care dintre următoarele categorii nu reprezintă active curente, în conformitate cu IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”? (2 p.) a) active destinate a fi vândute sau consumate în cadrul ciclului de exploatare al întreprinderii; b) active destinate a fi realizate într-o perioadă ce depăşeşte 12 luni după închiderea exerciţiului; c) active deţinute, în mod esenţial, pentru a fi tranzacţionate; d) active destinate a fi realizate în următoarele 12 luni după închiderea exerciţiului; e) active care fac parte din categoria lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi; 21. Care dintre următoarele situaţii nu reprezintă o formă de manifestare a influenţei notabile, în conformitate cu referenţialul contabil internaţional? (2 p.) a) prezenţa în consiliul de administraţie sau în organismul de conducere echivalent? b) participarea în procesul de luare a deciziilor; c) absenţa unor tranzacţii semnificative cu întreprinderea influenţată notabil; d) schimbul de personal de administraţie; e) furnizarea de informaţii tehnice importante;

A C A D EM IA DE STUDII E C O N O M IC E A dm itere m aştere de aprofundare: septembrie FA C U LTA TEA : Specializarea: Disciplina: INFORMATICA

Cod grila:

CIG CI

2008 CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Contabilitate, Audit s i Informatica de Gestiune

DE GESTIUNE

TEST-GRILA (PARŢIAL. PE FIECARE DISCIPLINAI 22. Se consideră tabelul (2p): ConsumurifNrBonConsum , C odM ateriePrim ă. CantitateConsumată)
Regulă de gestiune: un bon de consum poate conţine mai multe materii prime.

Precizaţi care din afirmaţiile următoare este adevărată: a). Tabelul Consumuri respectă FN3; b). Tabelul Consumuri nu respectă nici o formă normală; c). Tabelul Consumuri nu respectă FN2 deoarece atributul CodMateriePrima determină funcţional atributul CantitateConsumata ; d). Tabelul Consumuri nu respectă FN1 deoarece nu conţine şi DataBonConsum ; e). Tabelul Consumuri nu respectă FN3 deoarece între atributul NrBonConsum şi atributul CantitateConsumata există o dependenţă tranzitivă. 23. Se consideră tabelele (2p): TI A 20 r2 A 10 20 30 T3 A 40 20 88 55 B 500 200 C 44 55 66 B 100 200 300 C 55 B 200 C

Precizaţi care din afirmaţiile următoare este adevărată: a). Tabelul T2 este rezultatul aplicării operatorului produs cartezian asupra tabelelelor TI şi T3 (TI X T3) b). Tabelul T3 este rezultatul aplicării operatorului produs cartezian asupra tabelelelor TI şi T2 (TI X T2) c). Tabelul T2 este rezultatul aplicării operatorului de reuniune asupra tabelelor TI şi T3 (T 1U T 3) d). Tabelul T3 este rezultatul aplicării operatorului de intersectie asupra tabelelor TI şi T2 (Ti n T2) A o ft

e). Tabelul TI este rezultatul aplicării operatorului de intersecţie asupra tabelelor T2 şi T3 (T2 0 T3). 24. Care dintre următoarele afirmaţii, referitoare la MCD, nu este adevărată (2p): a) Un atribut poate să apară în mai multe entităţi sau asocieri; b) Denumirile entităţilor sunt unice; c) Denumirile asocierilor sunt unice; d) Identificatorii entităţilor au valori unice; e) între două entităţi pot fi definite mai multe asocieri.

25. în baza următorului MCD, precizaţi care afirmaţie este adevărată (2p): MijlocFix Nrlnventar Denumire Vallnventar a) b) c) d) e) 1,1 ^ A parţine''"'''^ 0,n G rupa Cod Denumire

Pot exista grupe fără niciun mijloc fix; Un mijloc fix aparţine mai multor grupe; O grupă conţine cel puţin un mijloc fix; O grupă conţine cel mult un mijloc fix; Cardinalitatea 1,1 este aferentă entităţii Grupa.

26. Stabiliţi soluţia corectă de transformare a următorului MCD în modelul relaţional (2p):

a) OrdinPlatafNumarOP. Data, Suma, NumarFact) FacturafNumarFact, Data) b) OrdinPlatăfNumarOP. Data, Suma, NumarFact) FacturafNumarFact. Data, NumarOP) c) OrdinPlatafNumarOP. Data, Suma) FacturafNumarFact. Data, NumarOP) d) OrdinPlatafNumarOP. Data, Suma) Ach ită(NumarOP, NumarFact) FacturafNumarFact. Data) e) OrdinPlatafNumarOP. Data, Suma) FacturafNumarFact. Data)

AoS

27. Pentru analiza on-line a vânzărilor o societate comerciala care deţine mai multe filiale, utilizează un depozit de date cu urmatoarea structură: (2p)

Identificaţi care dintre următoarele ierarhii este incorect definită: a) ierarhia 1: ID filiala, Localitate, Judeţ, Regiune; b) ierarhia 2: ID tim p , Luna, Trimestrul, Semestrul, Anul; c) ierarhia 3: ID_produs, Subcategorie, Categorie; d) ierarhia 4: ID_produs, Marca; e) iererhia 5: ID timp, Luna, Trimestrul, Sezonul, Anul; 28. Deciziile nestructurate (neprogramabile) pot fi definite astfel: (2p) a) sunt acele decizii de rutină pentru adoptarea cărora există proceduri prestabilite, ele intervenind atunci când există un proces cunoscut şi explicit care permite prelucrarea informaţiilor de intrare pentru alegerea alternativelor; b) sunt acele decizii care fac apel la judecata şi intuiţia decidentului în definirea problemei respective, fiind decizii atipice pentru organizaţie, neexistând proceduri prestabilite pentru adoptarea lor; c) sunt acele decizii în adoptarea cărora se poate apela doar parţial la proceduri cunoscute; d) sunt acele decizii ale căror elemente sunt predominant cantitative şi există un algoritm de rezolvare; e) sunt acele decizii ale căror elemente sunt predominant cantitative şi procedura algoritmică de rezolvare nu acoperă în totalitate ansamblul elementelor problemei.

29. Sistemele informatice de asistare a deciziei bazate pe date sunt: (2p) a) acele sisteme separate de sistemele informatice ale organizaţiei, care utilizează un anumit tip de model pentru efectuarea unor analize de tipul „what-if’ precum si alte tipuri de analize; b) acele sisteme care analizează un volum mare de date stocate în sistemul informatic al organizaţiei; ele susţin procesul decizional oferind posibilitatea extragerii unor informaţii utile din multitudinea datelor disponibile şi analiza acestora folosind noi tehnologii: OLAP si Data Mining; c) acele sisteme care înglobează tehnologii ale inteligenţei artificiale; d) acele sisteme a căror funcţionare se bazează pe modele cantitative care conferă sistemului capacitatea de a analiza si soluţiona problemele de decizie; e) acele sisteme care includ module de sisteme expert. 30. Se consideră următoarele tabele ale unei baze de date relaţionale (2p): ClientfCUIClient. Denumire, Adresa, Telefon) ServiciufCodServiciu. Denumire, PretCatalog) ComandafNrComanda. Data, CUICHenţ, CodŞerviciu, CantitateComandata) Care din următoarele interogări SQL permite afişarea valorii totale a comenzilor efectuate de fiecare client, în luna aprilie 2008: a). SELECT CUIClient, SUM(CantitateComandata*PretCatalog) as TOTAL, Month(Data), Year(Data) FROM Comanda INNER JOIN Serviciu ON Comanda.CodServiciu = Serviciu.CodServiciu WHERE Month(Data)=4 and Year(Data)=2008 b). SELECT CUIClient, SUM(CantitateComandata*PretCatalog) as TOTAL, Month(Data), Year(Data) FROM Comanda INNER JOIN Serviciu ON Comanda.CodServiciu = Serviciu.CodServiciu WHERE Data Between #1.4.2008# and #30.04.2008# AND Year(Data)=2008 HAVING CUIClient c). SELECT SUM(CantitateComandata*PretCatalog), CUIClient FROM Comanda, Serviciu WHERE Comanda.CodServiciu = Serviciu.CodServiciu AND Month(Data)=4 and Y ear(Data)=2008 GROUP BY CUIClient d). SELECT SUM(CantitateComandata*PretCatalog) FROM Comanda INNER JOIN Serviciu ON Comanda.CodServiciu = Serviciu.CodServiciu WHERE Data Between #1.4.2008# and #30.04.2008# AND Year(Data)=2008 e). SELECT SUM(CantitateComandata*PretCatalog) as TOTAL FROM Serviciu INNER JOIN Comanda ON Comanda.CodServiciu = Serviciu.CodServiciu WHERE Month(Data)=4 AND Year(Data)=2008 GROUP BY Month(Data), Year(Data)

W

ACAD EM IA DE STUDII EC O N O M ICE Adm itere m aştere de aprofundare:

Cod grila:

CIG Cl

septembrie 2008 FACULTATEA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Specializarea -.Contabilitate, Audit si Informatica de Gestiune
Disciplina:

Analiza economico-financiara TEST-GRILA (PARŢIAL. PE FIECARE DISCIPLINAI

31. Pe baza datelor: Nr. crt. 1. 2.

(2 p.) -Iei-

N N -l Indicatori 62.500 75.000 Producţia exerciţiului 43.500 37.500 Consumurile exerciţiului provenind de la terţi 0,408 3. Valoarea adăugată medie recalculată la 1 leu producţie a exerciţiului Influenţa modificării valorii adăugate la 1 leu producţie pe tipuri de produse asupra variaţiei valorii adăugate totale este de: a) + 1.500 lei b) + 600 lei c) - 750 lei d) -1 .2 0 0 lei e) + 900 lei 32. Pe baza datelor: (2 p.) -leiRealizat 240.000

Nr. crt. 1.

Prevăzut Indicatori 200.000 Producţia vândută exprimată în preţuri de vânzare, exclusiv TVA 184.000 160.000 Producţia vândută exprimată în costuri 2. complete 220.000 Volumul efectiv al producţiei vândute 3. la preţ de vânzare prevăzut 172.800 Volumul efectiv al producţiei vândute 4. la cost complet prevăzut Influenţa modificării volumului producţiei vândute asupra variaţiei profitului aferent cifrei de afaceri este de: a) + 3.200 lei b) - 2.500 lei c) - 3.500 lei d) + 4.000 Iei e) - 1.500 lei

A C A D EM IA DE STU DII EC O N O M IC E A dm itere m aştere de aprofundare: septembrie 2008 FA C U LTA TEA : CONTABILITATE SI INFORMATICA DE Disciplina:

Cod grila:

CIG c l

GESTIUNE S p e cia liza rea : Contabilitate, Audit si Informatica de Gestiune

Analiza economico-financiara

33. Pe baza datelor: Nr. crt. 1.

(2 p.) -leiRealizat 200.000

Prevăzut Indicatori 160.000 Producţia vândută evaluată pe baza de preţuri de vânzare exclusiv TVA 165.000 136.000 Producţia vândută evaluată pe baza de 2. costuri complete 188.372 Volumul efectiv al producţiei vândute 3. la preţ de vânzare prevăzut 162.000 * 4. Volumul efectiv al producţiei vândute la cost complet prevăzut Influenţa modificării costurilor complete unitare pe produse asupra nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri este de: a) + 15 lei b) - 5 0 lei c) - 2 5 lei d) + 10 lei e) - 2 8 lei

34. Pe baza datelor: Nr. crt. 1. 2. 3. 1. 2. 3. 4.

(2 p.) Indicatori 31 XII Exerciţiul financiar N 200.000 250.000 450.000 150.000 100.000 200.000 450.000

ACTIV Active imobilizate Active circulante TOTAL ACTIV PASIV Capitaluri proprii Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt TOTAL PASIV Rata solvabilităţii generale este de: a) 1,00 b) 1,25 c) 2,50 d) 0,75 e) 1,50

AM

AC A D EM IA D E STU DII EC O N O M IC E Adm itere m aştere de aprofundare:

Cod grila:

CIG c l

septembrie 2008 FACU LTATEA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Specia liza rea : Contabilitate, Audit si Informatica de Gestiune
Disciplina:

Analiza economico-financiara

35. Pe baza situaţiei: • • •

(2 p.)

Indicele cifrei de afaceri ( Ica) = 106% Indicele activului total (Ut) = 110% Indicele profitului aferent cifrei de afaceri (Ipr) = 104%

Notă: Indicii sunt calculaţi comparând anul N cu N -l, pe bază de preţuri comparabile.

Rezultă: a) încetinirea vitezei de rotaţie a activului total, creşterea ratei rentabilităţii economice şi scăderea ratei rentabilităţii comerciale; b) accelerarea vitezei de rotaţie a activului total şi reduceri ale ratelor de rentabilitate economică şi comercială; c) încetinirea vitezei de rotaţie a activului total, scăderea ratei rentabilităţii economice şi diminuarea ratei rentabilităţii comerciale; d) accelerarea vitezei de rotaţie a activului total, creşterea ratei rentabilităţii economice şi diminuarea ratei rentabilităţii comerciale; e) accelerarea vitezei de rotaţie a activului total şi creşteri ale ratelor de rentabilitate economică şi comercială.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maşter 12-14 septembrie 2008

Codul grilei- ECO b .

BAREM

Seria a ll-a

Data 13.09.08

FACULTATEA: ECONOMIE Codul grilei: EC O b1

Codul variantei f 1 - 6 ) 1 2 3 4

5

6

O

O

Nr. 1 2 3 J &L 4 5 6 7 8 9 10 11 a 12 a 13 14 15 16 17 18 - L 19 20 A 21 22 a 23 £_ JL 24 C _ 25 r 26 27 a 28 & 29 A 30 JL 31 d . 32 33 34 35
q

a o o o o o o o o o o • o • o • o o o o o • • o o o o • o • • o o o o o

b • • • o • o • • o • o o o o o o • o • o o o • o o o o o o o o o o o o

c o o o o o • o o • o o o o • o • o o o • o o o o • • o • o o o o o • •

d o o o • o o o o o o o • o o o o o • o o o o o o o o o o o o o • o o o

e o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o • o o o o o o • o • o o

'KV

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 Facultatea: Economie Specializarea: Economie şi Comunicare Economică în Afaceri

ECO bl

TEST-GRILĂ
(PARŢIAL, PE FIECARE DISCIPLINĂ) Raportul procentual dintre PIB exprimat în preţuri curente şi PIB exprimat în preţurile perioadei de bază, se numeşte (2p): a) indice explicit al preţurilor; b) deflator implicit; c) indicele preţurilor de producţie; d) rata inflaţiei; e) rata deflaţiei. 2. O afirmaţie normativă exprimă (2p): a) ceea ce se întâmplă în general în economie; b) ceea ce ar trebui să se întâmple în economie; c) o situaţie favorabilă din economie; d) o stare de fapt în economie; e) o situaţie de dezechilibru în care se află economia. Se consideră funcţia de producţie Y = 10 K04 L 0’6, unde Y este producţia, K reprezintă capitalul, iar L este forţa de muncă. Randamentele factorilor sunt (2p): a) crescătoare atât pentru K, cât şi pentru L; b) descrescătoare atât pentru K, cât şi pentru L; c) constante atât pentru K, cât şi pentru L; d) crescătoare pentru K şi descrescătoare pentru L; e) descrescătoare pentru K şi crescătoare pentru L. O ţară ar trebui să se specializeze în producerea acelor bunuri (2p): a) care au cele mai mari preţuri; b) care utilizează cea mai mare cantitate de muncă; c) pentru care ţara are un avantaj absolut; d) pentru care ţara are un avantaj comparativ; e) care au cele mai mici preţuri. Unul dintre autorii de mai jos este considerat „părintele ştiinţei economice” (2p): a) J. M. Keynes; b) A. Smith; c) D. Ricardo; d) J.S .M ill; e) M. Friedman.

3.

4.

M l

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 Facultatea: Economie Specializarea: Economie şi Comunicare Economică în Afaceri 6. Problema fundamentală a economiei se pune în funcţie de (2p): a) funcţionarea pieţelor; b) raritatea banilor; c) raritatea resurselor; d) căutarea profitului maxim; e) interesul personal. Dacă PIB potenţial este mai mare decât PIB efectiv (2p): a) apare un decalaj inflaţionist; b) apare un decalaj recesionist; c) scade şomajul; d) apare tendinţa de creştere generală a salariilor; e) nici una dintre variante nu este corectă. Cererea de monedă este (2p): a) în relaţie directă cu produsul intern brut şi rata dobânzii; b) în relaţie directă cu produsul intern brut şi inversă cu rata dobânzii; c) în relaţie inversă cu produsul intern brut şi directă cu rata dobânzii; d) în relaţie inversă cu produsul intern brut şi rata dobânzii; e) în scădere în faza de expansiune a ciclului economic.

ECO b l

7.

8.

9.

Curba care arată combinaţiile de bunuri pe care economia poate să le producă la un moment dat utilizând resursele disponibile este (2p): a) funcţia de producţie; b) curba expansiunii producţiei; c) curba posibilităţilor de producţie; d) linia bugetului; e) curba de indiferenţă. în a) b) c) d) e) cazul unei externalităţi pozitive (2p): beneficiile private sunt mai mari decât beneficiile sociale; beneficiile private sunt mai mici decât beneficiile sociale; costurile private sunt mai mari decât costurile sociale; costurile private sunt egale cu costurile sociale; beneficiile şi costurile private coincid cu beneficiile şi costurile sociale.

10.

11.

în situaţia în care cererea de fonduri de împrumut creşte mai rapid faţă de oferta de fonduri de împrumut, rata dobânzii de echilibru pe piaţa monetară (2p): a) creşte; b) scade; c) rămâne constantă; d) este zero; e) este întotdeauna egală cu rata inflaţiei.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 Facultatea: Economie Specializarea: Economie şi Comunicare Economică în Afaceri 12.

ECO bl

Ronald Coase a propus ca soluţie a externalităţilor negative (2p): a) aplicarea unui impozit asupra activităţii generatoare de extemalitate negativă; b) subvenţionarea celor care suportă efectele externe negative; c) aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”; d) definirea precisă a drepturilor de proprietate şi crearea unei pieţe pentru acestea; e) controlul activităţii generatoare de extemalitate negativă de către stat. Calculul produsului intern brut după metoda cheltuielilor nu ia în considerare (2p): a) indemnizaţiile de şomaj; b) exportul net; c) consumul colectiv; d) consumul individual; e) variaţia stocurilor. în a) b) c) d) e) cadrul fazei de contracţie a ciclului economic (2p): producţia creşte; rata şomajului se reduce; scad investiţiile; afacerile devin prospere; piaţa titlurilor de valoare este de tip “bull” .

13.

14.

15.

Politica fiscală adecvată în cazul unei expansiuni economice prelungite constă în (2p): a) majorarea impozitelor; b) reducerea ratelor dobânzii; c) creşterea cheltuielilor publice; d) emisiune monetară suplimentară; e) creşterea ratelor dobânzii. Dacă efectul de venit este mai puternic decât efectul de substituţie, atunci oferta individuală de muncă (2p): a) este perfect elastică; b) este perfect inelastică; c) are pantă negativă; d) are pantă pozitivă; e) este crescătoare. Dacă piaţa muncii este în echilibru, atunci (2p): a) nu există şomaj; b) nu există şomaj involuntar; c) nu există şomaj voluntar; d) populaţia ocupată este egală cu populaţia activă; e) populaţia ocupată este mai mare decât populaţia activă.

16.

17.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 Facultatea: Economie Specializarea: Economie şi Comunicare Economică în Afaceri 18.

ECO b l

Relaţia inversă între variaţia salariului nominal şi rata şomajului se reprezintă prin (2p): a) curba Lorentz; b) curba Laffer; c) curba Friedman; d) curba Phillips; e) curba posibilităţilor de producţie. Viteza de rotaţie a banilor se accelerează dacă (2p): a) cantitatea bunurilor supuse tranzacţiilor se reduce, ceilalţi factori rămânând constanţi; b) preţurile cresc, ceilalţi factori rămânând constanţi; c) masa monetară creşte, ceilalţi factori rămânând constanţi; d) preţurile cresc în aceeaşi măsură ca şi masa monetară, în condiţiile în care cantitatea bunurilor supuse tranzacţiilor rămâne constantă; e) preţurile cresc în măsura în care se reduce cantitatea bunurilor supuse tranzacţiilor, în condiţiile în care masa monetară rămâne constantă. Legea lui Okun exprimă (2p): a) relaţia pozitivă dintre şomaj şi produsul intern brut; b) relaţia pozitivă dintre inflaţie şi produsul intern brut; c) relaţia negativă dintre şomaj şi produsul intern brut; d) relaţia negativă dintre inflaţie şi produsul intern brut; e) relaţia negativă dintre şomaj şi dinamica preţurilor. Curba Laffer arată relaţia dintre (2p): a) încasările fiscale ale statului şi rata impozitării; b) încasările fiscale ale statului şi rata inflaţiei; c) rata impozitării şi rata inflaţiei; d) rata inflaţiei şi rata şomajului; e) încasările fiscale ale statului şi rata şomajului. într-o perioadă de deflaţie, rata reală a dobânzii este (2p): a) mai mare decât rata nominală a dobânzii; b) negativă; c) mai mică decât rata nominală a dobânzii; d) egală cu rata nominală a dobânzii; e) un indicator imposibil de calculat.

19.

20.

21.

22.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 Facultatea: Economie Specializarea: Economie şi Comunicare Economică în Afaceri 23.

ECO bl

Procesul de încetinire a creşterii nivelului general al preţurilor se numeşte (2p): a) deflaţie; b) dezinflaţie; c) devalorizare; d) depreciere; e) apreciere. Dacă veniturile bugetare sunt mai mari decât cheltuielile bugetare, atunci (2p): a) bugetul este deficitar; b) inflaţia creşte; c) datoria publică se măreşte; d) statul contractează împrumuturi interne şi externe; e) bugetul este excedentar. Cine câştigă dacă EURO devine mai puternic în raport cu dolarul SUA? (2p) a) o companie americană care importă din UE; b) o companie americană care cumpără o clădire în UE; c) un turist european care vizitează SUA; d) un turist american care vizitează UE; e) o companie din UE care exportă în SUA. Atunci când inflaţia curentă este sub nivelul ţintă, politica monetară standard va promova (2p): a) politică monetară restrictivă; b) politică fiscală restrictivă; c) reducerea ratei dobânzii; d) scăderea cererii agregate; e) creşterea ratei dobânzii. Dacă inflaţia creşte mai mult în zona euro decât în România atunci puterea de cumpărare a leului relativ la euro (2p): a) creşte; b) scade; c) puterea de cumpărare nu depinde de inflaţie, ci de politica monetară a băncii centrale; d) nu se modifică; e) puterea de cumpărare nu depinde de inflaţie, ci de nivelul economisirilor. Valoarea producţiei firmei minus valoarea inputurilor achiziţionate de la alte firme reprezintă (2p): a) profit; b) profit normal; c) valoare adăugată; d) valoare subiectivă; e) valoare obiectivă.

24.

25.

26.

27.

28.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 Facultatea: Economie Specializarea: Economie şi Comunicare Economică în Afaceri 29. Bunurile private se caracterizează prin (2p): a) exclusivitate şi rivalitate; b) nonexclusivitate şi rivalitate; c) exclusivitate şi nonrivalitate; d) exclusivitate sau rivalitate; e) nonexclusivitate şi nonrivalitate. Multiplicatorul investiţiilor exprimă interacţiunea dintre (2p): a) creşterea venitului şi creşterea investiţiilor; b) creşterea economiilor şi creşterea investiţiilor; c) scăderea venitului şi creşterea investiţiilor; d) scăderea economiilor şi creşterea investiţiilor; e) scăderea venitului şi scăderea investiţiilor.

ECO b l

30.

31.

O economie poate produce 100 pachete de unt şi 5 tunuri sau 80 pachete de unt şi 7 tunuri. în cazul în care costul de oportunitate al producţiei de tunuri (în raport cu untul) este crescător, care dintre următoarele combinaţii de pachete de unt şi tunuri nu poate fi un punct situat pe curba posibilităţilor de producţie pentru economia respectivă ? (2p) a) 94 pachete de unt şi 6 tunuri; b) 93 pachete de unt şi 6 tunuri; c) 92 pachete de unt şi 6 tunuri; d) 91 pachete de unt şi 6 tunuri; e) 89 pachete de unt şi 6 tunuri. Pe piaţa monetară cererea şi oferta de fonduri de împrumut sunt Cm =8-20d’ şi 0m =3+30d’, unde d’ reprezintă rata dobânzii. La echilibru, rata dobânzii şi mărimea fondurilor de împrumut (în mii mld. lei) sunt (2p): a) 15% şi respectiv 8; b) 15% şi respectiv 10; c) 10% şi respectiv 8; d) 10% şi respectiv 6; e) 25% şi respectiv 10. Veniturile brute ale populaţiei sunt 630 miliarde lei. Impozitele directe plătite de populaţie se ridică la 200 miliarde lei. Consumul populaţiei este 380 miliarde lei. Datele anterioare arată că (2p): a) veniturile disponibile ale populaţiei sunt 420 miliarde lei; b) înclinaţia marginală spre consum este 0,88; c) înclinaţia medie spre consum este 0,90; d) economiile populaţiei sunt 40 miliarde lei; e) înclinaţia medie spre economisire este 0,116.

32.

33.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 Facultatea: Economie Specializarea: Economie şi Comunicare Economică în Afaceri 34.

ECO b l

Exportul este mai mic decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut. Dacă investiţiile brute reprezintă 15% din produsul intern brut, iar consumul guvernamental 13% atunci consumul populaţiei este de (2p): a) 26% din produsul intern brut; b) 36% din produsul intern brut; c) 80% din produsul intern brut; d) 64% din produsul intern brut; e) 108% din produsul intern brut. Cererea de monedă pentru motivul tranzacţional este L, = 50 + 0, 5 -Y, unde Y este venitul agregat. Cererea de monedă pentru motivul speculativ este = 50 -125 r , unde r este rata dobânzii. Dacă oferta de monedă este de 325 u.m., iar venitul agregat este de 500 u.m., atunci rata dobânzii este (2p): a) 10%; b) 15%; c) 20%; d) 25%; e) 30%.

35.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maşter 12-14 septembrie 2008

I
Codul grilei: FABIZ-EN c FABIZ-FR c FABIZ-GR c

I

u / n rv c iV I

Seria I

Data 14.09.08

FACULTATEA: FABIZ Codul grilei: FABIZ-EN c1

Codul variantei (1-61 1 2 3 4

5 O

6 O

2 2 2 2 2 Z 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 i 2 X, •V Z f> lj> If f -V Zp
1

c
a.

h c , a.
<, K

r

7 <s X fţ tf z& c
4

J y o I c.

3> z

J
A-

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

a o o o • o o o o o o • • o o o o o o o • o o o • • o o o o • o o • o •

b o o o o • • o o o o o o o o o o • o o o • o o o o o • o o o • o o o o

c o o o o o o o • o • o o • o o • o • • o o o • o o o o o • o o • o o o

d • • o o o o • o o o o o o • o o o o o o o • o o o • o • o o o o o • o

e o o • o o o o o • o o o o o • o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o

B A K tM

Seria I

Data 14.09.08 2 2.
2 2 2 2 2 n z.

FACULTATEA. FABIZ Codul grilei: FABIZ-FR c1

2
2

2
2
L.

o

2

Codul variantei (1 - 6 ) 1 2 3 4

2 2 1 Z Z
5 6

O

O

â ■ i Ă â

o 2 3
3

3 .2
i d d â

Nr. a b 1 o o 2 o o o o 3 • 4 o o • 5 6 o • o o 7 o o 8 o o 9 10 o o 1 • o 1 12 • o 13 o o 14 o o 15 o o o 16 o 17 o • o o 18 • 19 o 20 o o 21 o o o 22 • • 23 o 24 o o o 25 o o 26 • 27 • o o • 28 29 • o 30 o o 31 o o • 32 o 33 o • o 34 • o 35 o

c o o o o o o o

d
• •

o o o o

e o o

o

o
o

o o o o o

o o • o o • o • o • o o o o o o o o o • o o o o •

o o o o • o o o o o o • o o • • o o o o o • o o o o

o o o o o • o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o

BAREM

Seria I

Data 14.09.08

FACULTATEA: F.A.B.I.Z. Codul grilei: FABIZ-GR c1

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 4 2
5
6

z

Codul variantei (1 - 6 ) 1 2 3 4

O

O

A A A Z J L Z , Z s % Z , 1 K X X 3

1

T 3

3

Nr. a o 1 o 2 o 3 • 4 o 5 o 6 o 7 o 8 o 9 o 10 • 11 • 12 13 o 14 o 15 o 16 o 17 o 18 o 19 o 20 • 21 o 22 • 23 o 24 o 25 o • o o 29 • 30 o 31 o 32 o 33 • 34 o 35 o

b c o o o o o o o o • o • o o o o • o o o • o o o o o • o o o o o • • o o • • o o o o o o o • o o o • o o o o o o • o o o • o o o • o o o • # o

d • • o o o o • o o o o o o • o o o o o o • o o • o o • o o o • o o o o

e o o • o o o o o • o o o o o • o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: ADMINISTRAREA AFACERILOR(CU PREDARE IN LIMBI STRĂINE) Specializarea:ADMINISTRAREA AFACERILOR Disciplina: MANAGEMENTUL AFACERILOR

TEST - GRILĂ (PARŢIAL, PE FIECARE DISCIPLINĂ) 1 ). Principalele componente ale organizării structurale sunt: (2p) a) atribuţiile, postul, ponderea ierarhică, nivelul ierarhic, compartimentul; b) sarcinile, postul, ponderea ierarhică, şedinţa, compartimentul; c) funcţiunea, atribuţiile, compartimentul, relaţiile organizatorice; d) funcţia, postul, ponderea ierarhică, nivelul ierarhic, compartimentul; e) delegarea, postul, ponderea ierarhică, competenţele, compartimentul. Care dintre strategiile enumerate mai jos are în vedere extinderea misiunii organizaţiei promovând lărgirea gamei de produse în acelaşi domeniu de activitate sau domenii înrudite? (2p) a) conducerea prin costuri; b) focalizarea; c) diferenţierea; d) diversificarea; e) specializarea. 3 ). Strategia care în opinia lui M. Porter are în vedere transformarea unui organizaţii în cel mai ieftin producător din ramura respectivă se numeşte: (2p) a) strategie generică bazată pe diferenţiere; b) strategie generică de optimizare; c) strategie de promovare a imaginii; d) strategie de diversificare; e) strategie generică bazată pe costuri. La dezvoltarea teoriei privind motivarea managerială a contribuit în mod deosebit: (2p) a) Abraham Maslow; b) Michael Porter; c) Kenichi Ohmae; d) Henry Fayol; e) Jack Welch. Stabilirea obiectivelor şi alocarea resurselor pentru realizarea lor se face prin funcţia managerială de: (2p) a) control al calităţii; b) previziune; c) organizare; d) coordonarea; e) antrenare.

2

).

4

).

5

).

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: FABIZ c l Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: ADMINISTRAREA AFACERILOR(CU PREDARE IN LIMBI STRĂINE) Specializa rea: ADMINISTRAREA AFACERILOR Disciplina: MANAGEMENTUL AFACERILOR

6

).

Modelul celor cinci forţe pentru analiza mediului competiţional a fost realizat de: (2p) a) Peter Drucker; b) Michael Porter; c) Abraham Maslow; d) Michael Hammer; e) Philip Kotler. Care dintre afirmaţiile de mai jo s este falsă? (2p) a) Consiliul de administraţie este un organism tactico-operaţional; b) Consiliul de administraţie angajează şi concediază personalul; c) Consiliul de administraţie stabileşte strategia de marketing; d) Consiliul de administraţie aprobă structura organizatorică a societăţii; e) Consiliul de administraţie stabileşte împuternicirile personalului societăţii pe compartimente. Sistemul de management bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor până la nivelul executanţilor şi pe corelarea recompenselor cu nivelul de realizare a acestora se numeşte: (2p) a) managementul prin excepţii; b) managementul pe baza centrelor de sarcini; c) managementul prin obiective; d) managementul prin proiecte; e) managementul pe baza centrelor de profit.

7

).

8

).

9

).

Relaţiile organizatorice care se stabilesc între posturi situate pe acelaşi nivel ierarhic care aparţin însă unor compartimente diferite sunt: (2p) a) relaţii de austeritate; b) relaţii ierarhice ; c) relaţii funcţionale; d) relaţii de stat major; e) relaţii de cooperare. Frederich Herzberg nu include în categoria factorilor motivaţionali intrinseci: (2p) a) natura sarcinilor de realizat; b) oportunităţile de promovare; c) condiţiile de muncă; d) realizările profesionale; e) competenţele acordate.

10 ).

AC A D EM IA DE STUDII EC O N O M IC E Adm itere m aştere de aprofundare: septem brie 2008

Cod grila: FABIZ c l

FACULTA TEA : AD M IN ISTRA REA AFAC ER ILO R (CU PREDARE IN LIMBI STRĂINE) S pecializarea:AD M IN ISTR AR EA A FA C ER ILO R Disciplina: M A N A G EM EN TU L A FACER ILO R

11).

Strategia generică bazată pe diminuarea costurilor (dezvoltată de M.Porter) implică: (2p) a) o producţie de masă sau serie mare; b) unicitatea produselor; c) preţuri ridicate în raport cu concurenţa; d) calitate foarte înaltă; e) informatizarea largă a producţiei. Procesul motivării personalului trebuie să îndeplinească simultan mai multe caracteristici: (2p) a) să fie complex, diferenţiat şi gradual; b) să fie transparent, echitabil şi legal; c) să fie individualizat, asortat şi puţin costisitor; d) să fie direct, legal şi complex; e) să fie actualizat, integrat şi eficient.

12 ).

13 ).

Din categoria factorilor de management exogeni organizaţiei face parte: (2p) a) sistemul financiar intern; b) sistemul de organizare internă; c) strategia naţională economică; d) sistemul tehnic; e) sistemul informaţional. Pentru a fi viabil, avantajul competitiv trebuie să fie: (2p) a) semnificativ; b) comensurabil; c) economic; d) durabil sau sustenabil; e) actualizat. Strategia este dependentă de stadiul ciclului de viaţă în care se găseşte organizaţia. Precizaţi când se fac cercetări de piaţă preliminare: (2p) a) în faza de confort; b) în faza de dezvoltare; c) în faza de creştere şi expansiune; d) în faza de stagnare şi declin; e) în faza de debut.

14 ).

15).

^ 7-

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: FABIZ c l Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: ADMINISTRAREA AFACERILOR(CU PREDARE IN LIMBI STRĂINE) Specializarea:ADMINISTRAREA AFACERILOR Disciplina: MANAGEMENTUL AFACERILOR

16 ).

Mecanismele prin care se stabilesc şi delimitează procesele de muncă fizică şi intelectuală sunt asociate cu funcţia de: (2p) a) previziune; b) evaluare; c) organizare; d) comandă; e) conducere. Care dintre elementele de mai jos nu reprezintă funcţie sau atribut al conducerii? (lp) a) previziunea; b) decizia; c) organizarea; d) coordonarea; e) control-evaluarea. Procesele de muncă prin intermediul cărora se determină principalele obiective ale organizaţiei şi componentele lor, sunt asociate cu funcţia de: (2p) a) organizare; b) motivare; c) previziune; d) comunicare; e) control.

17 ).

18 ).

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: FABIZ-EN c l Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA '.ADMINISTRAREA AFACERILOR (cu predare în limbi străine) Disciplina: LIMBA ENGLEZA

TEST-GRILA (PARŢIAL. PE FIECARE DISCIPLINAI 19). Which o f the following sentences expresses the highest degree o f probability? (2p.) a) Unemployment may start falling as a result o f these measures; b) Unemployment might start falling as a result o f these measures; c) Unemployment must start falling as a result o f these measures; d) Unemployment could start falling as a result o f these measures Which o f the sentences below best translates the following Romanian sentence: "Nu a mai trebuit să contactăm firma de asigurări."? (3p.) a) We didn't need to contact the insurer; b) We needn't have contacted the insurer; c) We didn't had to contact the insurer; d) We shouldn't contact the insurer Fiii in the following sentence with a suitable verb fo rm :" 'What do you think about their new marketing campaign?' 'I think i t .............. (2p.) a) is going to probably succeed; b) will probably succeed; c) is probably succeeding; d) probably succeeds Which o f the sentences below is the least adequate in the following context? (2p.) a) HI have to see my line manager on Friday to talk about my pay rise; b) I'm seeing my line manager on Friday to talk about my pay rise; c) I'm going to see my line manager on Friday to talk about my pay rise; d) HI have seen my line manager on Friday to talk about my pay rise Which o f the sentences below is the correct Indirect Speech version o f the following: "I've read the report and I don't understand section 4."? (2p.) a) She said she has read the report and didn't understand section 4; b) She said she read the report and hadn't understood section 4; c) She said she had read the report and did not understand section 4; d) She said she had read the report and hasn't understood section 4

20 ).

21 ).

22 ).

23 ).

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: FABIZ-EN c1 Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA:ADMINISTRAREA AFACERILOR (cu predare în limbi străine) Disciplina: LIMBA ENGLEZA

24 ).

Which o f the altematives (a-d) is the correct Direct Speech version o f the following sentence: "I told them that the merger was a bad idea because it would take years to integrate the two companies, though they had been working on the merger strategy for a while."? (2p.) a) The merger is a bad idea because it will take years to integrate the two companies, though you've been working on the merger strategy for a while; b) The merger has been a bad idea because it would take years to integrate the two companies, though you are working on the merger strategy for a while; c) The merger was a bad idea. It would take years to integrate the two companies, though you are working on the merger strategy for a while; d) The merger was a bad idea because it will take years to integrate the two companies, though we had been working on the merger strategy for a while Fiii in the following paragraph with the appropriate prepositions: "I'm w ritin g ............you ............the latest sales information you requested. I apologise............. not contacting you earlier, but I've been very busy. The most important thing is that the investments we're making now should re su lt............better sales next year. This year, however, we must r e ly ............. the available sales representatives." (2p.) a) to, about, for, in, on; b) to, on, about, from, of; c) for, about, for, from, on; d) to, on, at, in, of Fiii in the following paragraph with the suitable verb forms (Gerund or Infinitive): "We tried for a w h ile ............the new budget b efo re................After a while we decided............. the meeting because the sales team refu sed ............any concessions. Now I reg ret............. to finish the discussions then." (3p.) a) discussing, move on, to postpone, to making, not having insisted; b) discussing, moving on, postponing, making, not to insist; c) to discuss, move on, postponing, to make, not to insist; d) to discuss, moving on, to postpone, to make, not insisting Fiii in with the appropriate business concept:"............are those assets whose value can only be quantified or tum ed into cash with difficulty, such as goodwill, patents, copyrights and trademarks." (2p.) a) circulating assets; b) intangible assets; c) fixed assets; d) net assets

25 ).

26 ).

27 ).

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: FABIZ-EN c1 Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA:ADMINISTRAREA AFACERILOR (cu predare în limbi străine) Disciplina: LIMBA ENGLEZA

28 ).

Fiii in with the appropriate business concepts: "If a company has more liabilities than assets, it i s .............. If a creditor takes the matter to court, the company is declared................" (2p.) a) illiquid, bankrupt; b) illiquid, wound up; c) insolvent, wound up; d) insolvent, bankrupt Fiii in with the appropriate business concept: ''Money placed in banks and other savings institutions constitutes.............. " (lp .) a) finance; b) capital; c) deposits; d) subsidy Fiii in with the appropriate business concept: "A borrower has to pay back the loan itself, known as t h e ............, plus interest." (lp .) a) principal; b) principie; c) premium; d) policy Fiii in with the appropriate business concept: "The income received by someone who lends money is called .............. " (lp.) a) dividends; b) interest; c) premium; d) yield Which of the following is the definition o f "securities"? (2p.) a) interest-bearing securities, redeemed after a fixed period; b) securities representing a portion o f the nominal capital o f a company; c) saleable papers, traded on stock exchanges, that yield income (dividends, interest, etc.); d) a written order instructing someone (usually an importer) to pay someone else (usually an exporter) a certain sum on a given date Which o f the following is the definition o f "standing order"? (2p.) a) an instruction to a bank to pay fixed sums o f money to certain people or organisations at stated times; b) an agreement by which a customer can withdraw more from an account that has been deposited in it, up to an agreed limit; c) a loan, usually to buy property; the property serves as security for the loan; d) the reduction in value o f a fixed asset due to its use or obsolescence, by a charge against profits yj £ £

29 ).

30 ).

31) .

32 ).

33 ).

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Cod grila: FABIZ-EN c1 Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA:ADMINISTRAREA AFACERILOR (cu predare în lim străine) bi Disciplina: LIMBA ENGLEZA

34 ).

Read the following text and decide which of the statements below is false: "Historically, building a brand was rather simple. A logo was a straightforward guarantee of quality and consistency, or it was a signal that a product was something new. For that, consumers were prepared to pay a premium. Building a brand nationally required little more than an occasional advertisement on a handful of television or radio stations showing how the product tasted better or drove faster. There was little regulation. It was easy for brands such as Coca-Cola, Kodak and Marlboro to become hugely powerful. Because shopping was still a local business and competition was limited, a successful brand could maintain its lead and high prices for years. A strong brand acted as an effective barrier to entry for competing products." (3p.) a) Buying a branded product did cost customers much; b) It was relatively easy in the past to create a new brand; c) Brands deterred other companies from entering the market; d) The govemment closely controlled the markets at home

35 ).

Which of the sentences (a-d) is true according to the following text: "The biggest worry about the introduction of smart tags in shops is that consumers might reject them because they seem too invasive of their privacy. If fîrms link products to customers at the checkout, ordinary objects could become traceable to their purchasers (imagine a stray drinks can at the scene of a crime). Here too the Auto-ID Centre seems ahead of the game. Its chip specifications include a ’kill command' that can permanently disable the tag. The centre is working on a privacy policy, a draft o f which gives the customer the option to kill tags at the checkout. The customer would decide not to have after-sales benefits, such as better warranty and retumed goods services, for instance, or chickens that could tell ovens how to cook them. But the kill command is just the thing for those who suspect that their fridge has begun to spy on them." (3p.) a) By using the 'kill command', consumers will lose after-sales services; b) By using the 'kill command', consumers will lose their privacy; c) By using the 'kill command', consumers will receive after-sales benefits; d) By using the 'kill command', firms will make objects traceble to their purchasers

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Cod grila: FABIZ-FR c l

Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: ADMINISTRAREA AFACERILOR (cu predare in limbi străine) DisciDlina: LIMBA FRANCEZA

TEST - GRILĂ (PARŢIAL, PE FIECARE DISCIPLINĂ) 19 ). Tous Ies mardis.......le panorama de l'actualite economique........2p. a) cet quotidien fait, de la semaine prochaine; b) ce quotidien dresse, de la semaine ecoulee ; c) ce quotidien dresse, du semaine ecoule; d) cette quotidien fait, du semaine prochain

20 ).................du prix des matieres premieres etait..........; elle....... de graves problemes â certains pays en voie de developpement. 2p. a) La chute, preventive, elle ne pose pas; b) La hausse, previsionnelle, elle ne pose pas; c) La chute, previsible, n'en pose pas moins; d) La hausse, prevenue, elle n'en pose pas moins 21 ). En general, une semaine de travail comprend six......... cinq jours sont.............. a) joumees feriees que, fermees; b) joumees ouvrables que, fermes; c) jours feries dont, ouvres; d) jours ouvrables dont, ouvres Solliciter une place, un emploi c'est...................lp. a) postuler; b) poster; c) pourvoir; d) percevoir Deux amis ont gagne 60 000 euros au loto. Ils ont pu constituer............ pour exploiter un bar-tabac. 2p. a) une SA; b) une SARL; c) une SN C ; d) une entreprise individuelle 2p.

22 ).

23 ).

24 ).

Choisissant......... . la politique marketing de cette entreprise a adopte une publicite de prestige. lp. a) l'affîchage massif; b) l'envoi de catalogue; c) la distribution d'echantillons; d) le parrainage d'une manifestation sportive

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008

Cod grila: FABIZ-FR c l

FACULTATEA: ADMINISTRAREA AFACERILOR (cu predare in limbi străine) Disciplina: LIMBA FRANCEZA

25 ).

Le schema du circuit de distribution du pain: 2p. a) paysan agriculteur— meunier — client — boulanger; ► > > b) meunier— paysan agriculteur— boulanger— client; » > ► c) boulanger — client — > >meunier — paysan agriculteur; » d) paysan agriculteur— ►meunier— ^boulanger— >client

26 )......................... est la procedure reservee â certains commerţants en etat d e ..............lorsqu'ils so n t.........., ............... acceptant s o it............., soit de n e ..............qu'une pârtie d e ................... 3p. a) Le redressement judiciaire, cessation de paiement, de bonne foi, Ies creanciers,d'etre payes plus tard, recouvrer, leurs creances.; b) Le depot de bilan, cessation de paiement, de mauvaise foi, Ies debiteurs, de payer plus tard, recouvrir, leurs dettes; c) La faillite, cession de paiement, de mauvaise foi, Ies creanciers, d'etre payes plus tard, recouvrer, leurs creances; d) La liquidation, cession de paiement, de bonne foi, Ies debiteurs,d'etre payes plus tard, recouvrir, leurs dettes

27 ).

A. A la base, il y a bien sur votre compte courant, pour effectuer facilement paiements et encaissements, virements, prelevements... Vous l'alimentez regulierement par vos salaires, pensions, retraites, allocations, B.Grâce â votre carte bancaire, vous avez acces aux nombreux guichets automatiques du Credit Mutuel qui vous permettent d'effectuer toutes vos operations courantes (retraits, depots, virements, commandes de chequier...). Avec la carte Eurocard vous disposez, en plus, de services d'assistance et d'assurance-voyage gratuits. C.Avec Compte Actif, vous etes parfaitement informe de l'evolution de vos finances. Vous pouvez editer vos extraits de compte, â tout moment, sur Ies imprimantes libre-service disponibles dans la plupart des Caisses de Credit Mutuel. Compte Actif vous donne egalement acces, sans frais d'abonnement, â nos services de consultation de comptes par Minitel (Domibanque), ou par telephone (Domitel). D.Sans frais, l'argent en excedent sur votre compte cheques peut etre remunere de faţon sure et rentable. Par des versements reguliers et des virements occasionnels, vous constituez une epargne toujours disponible. E.Depenses imprevues, coups de coeur ou projet muri de longue date, avec Compte Actif vous ne desequilibrez plus votre budget: vous beneficiez de conditions privilegiees pour vos prets personnels ou vos decouverts eventuels. F.Un conseiller Credit Mutuel se tient personnellement â votre disposition pour vous informer et vous conseiller au mieux de vos interets. Ensemble, vous ferez le point sur la gestion de votre epargne, notamment des que votre reserve d'argent aura atteint un certain seuil. 1 .Des conditions preferentielles pour mes credits 2 J e suis conseille en permanence 3.Ma banque ouverte 7 jours sur 7 4.Mes disponibilites remunerees 5.Mon argent gere au quotidien 6.Un suivi facile de mes comptes 3p. a) E3+F6+B1+D5+A2+C4; b) E6+F5+B3+A5+C1+D2; c) C6+D5+B4+A3+F2+E1; d) C4+A2+D5+B1+F6+E3

^

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008

Cod grila: FABIZ-FR c l

FACULTATEA: ADMINISTRAREA AFACERILOR (cu predare in limbi străine) Disciplina: LIMBA FRANCEZA

28 ).

A.Nous esperons que vous serez satisfait de cette solution car il nous est difficile de faire plus en raison de nos engagements envers nos propres foumisseurs;B. Monsieur;C.Les Papeteries du Centre -Vente en gros15,rue Dupont-87000Limoges; D.Veuillez agreer,Monsieur,l'expression de nos sentiments devoues;E.Marcel Letoumel-Librairie-Papeterie-29,rue des Diables;F.Limoges, le 3 fevrier 2008;G.Compte tenu de l'anciennete de nos relations, la regularite de vos reglements et 1'importance de la commande, nous acceptons â titre exeptionnel de reporter au 3 lmars prochain, sans interet de retard, la totalite de votre echeance.H. Paul Matigues;I. Nous accusons reception de votre lettre du 27 janvier nous demandant de repousser d'un mois le reglement de notre facture , que vous deviez nous regler le 28 fevrier prochain. 3p. a) E,C,B,F,I,A,G,D,H; b) C,E,F,B,I,G,A,D,H; c) C,E,B,F,A,I,G,D; d) E,C,F,I,A,G,D,H Vous trouverez.......notre nouveau catalogue et nos... .Nous......une ... .exceptionnelle sur toute commande... .avant le 20 septembre. 2p. a) ci-joint, tarifs, consentirons,remise,passee; b) ci-dessous,propositions, choisirons,reduction,offerte; c) y compris,cours,donnerons,excompte,donnee; d) ci-j ointe,dispositins,remettrons,promotion,faite Nous avons bien...votre lettre du 18.. ..nous demandant de.. .d'un mois..... de change..... sur vous en reglement de notre facture. 2p. a) lu,actuel,ajoumer,le billet, transmis; b) accuse,present,porter,l'ordre,donne; c) reşu,courant,reporter,la lettre,tiree; d) reşu, courant,garder,l'effet,porte A.Mâcon,le 27fevrier 2008;B.Vous admettrez que de telles erreurs de distribution sont, avec le temps, genantes pour mademoiselle Monique Martin et pour moi-meme.C. J'ai constate que, depuis deux mois environ, des lettres qui me sont adressees sont remises ă mademoiselle Monique Martin, qui demeure egalement â Mâcon, rue de l'Eglise mais au no.36.D.Monsieur le Receveur.E.Mademoiselle Martin m'a dit qu'elle rendait au prepose le courrier qui ne lui etait pas destine et que si, par megarde, elle l'avait ouvert elle venait elle-meme, le mettre dans ma boîte aux lettres.F.En vous remerciant â l'avance, je vous prie d'agreer,Monsieur le Receveur, l'expression de mes salutations distinguees. G. Mademoiselle Marie-Jeanne Martin, 8, rue de l'Eglise-71000 Mâcon. H.C'est pourquoi je vous demanderais de bien vouloir faire le necessaire pour que mon courrier parvienne normalement â mon domicile comme par le passe.I. Mărie Jeanne Martin. J. Monsieur le Receveur- Poşte centrale-71000Mâcon. 3p. a) A,D,C,B,E,F,H,I,G,J; b) G,J,A,E,C,D,F,H,B,I; c) A,G,J,C,D,E,H,F,I; d) G,J,A,D,C,E,B,H,F,I

29 ).

30 ).

31).

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008

Cod grila: FABIZ-FR c l

FACULTATEA: ADMINISTRAREA AFACERILOR (cu predare in limbi străine) Disciplina: LIMBA FRANCEZA

32 ).

Le chiffre d'affaires 2p. a) represente le rapport entre Ies benefices realises et Ies capitaux engages; b) sert â mesurer le volume et l'evolution de l'activite commerciale de l'entreprise; c) permet d'evaluer l'autonomie de l'entreprise vis-â-vis de ses creancier.; d) augmente regulierement et enrichit Ies actionnaires Le produit net d'une entreprise au terme d'un exercice c'est: a) le chiffre d'affaires; b) le benefice; c) le decouvert; d) le bilan lp.

33 ).

34 ).

Si Ies annees 80 , marquaient un veritable engouement pour l'Europe, la nouvelle decennie affiche un net repli de la tendace. Les cadres d'aujourd'hui sont plus enclins au protectionnisme et plus soucieux de securite que leurs aînes: moins de 20% d'entre eux se declarent proches de leurs voisins contre 30% en 1990. 2p. a) Dacă anii 80 manifestau o adevărată admiraţie pentru Europa, noul deceniu înregistrează o scădere netă a acestei tendinţe. Cadrele de astăzi sunt mai atrase de protecţionism şi mai preocupate de securitate decît predecesorii lor: mai puţin de 20% se declară apropiaţi de vecinii lor faţă de 30% în 1990.; b) Dacă deceniul 80 dovedea o adevărată poftă de Europa, ultimul deceniu afişează o repliere netă a tendinţei. Cadrele actuale sunt înclinate spre protecţionism şi securitate sub 20% faţă de 30% în 1990; c) Da, anii 80 au marcat un adevărat dezgust pentru Europa. Noul deceniu afişează un net recul al tendinţei.Cadrele de astăzi nu mai sunt înclinate la protecţionism ca predecesorii lor: sub 20% faţă de 30% în 1990.; d) Dacă în deceniul 80 se marca o adevărată admiraţie pentru Europa, deceniul de azi are un recul net faţă de această tendinţă. Cadrele sunt înclinate spre protecţionism mai mult decît erau predecesorii lor faţă de securitate.

35 ).

La comptabilite generale s'appuie essentiellement sur la technique de la comptabilite en pârtie double. Outil d'information obligatoire pour les grandes entreprises, elle peut etre reglementee et controlee selon les legislations nationales.2p. a) Contabilitatea generală se axează în principal pe tehnica în partidă dublă. Obiect de informare obligatoriu pentru întreprinderi, ea poate fi reglementată şi controlată în conformitate cu legislaţiile naţionale.; b) Contabilitatea generală se bazează în principal pe tehnica contabilităţii în partidă dublă. Instrument obligatoriu pentru întreprinderile mari, ea poate fi reglementată şi controlată ca şi legislaţiile naţionale.; c) Contabilitatea generală se bazează în principal pe tehnica contabilităţii în partidă dublă. Instrument de informare obligatoriu pentru întreprinderile mari, ea poate fi reglementată şi controlată în conformitate cu legislaţiile naţionale.; d) Contabilitatea generală se axează în principal pe tehnica contabilităţii în partidă. Instrument de informare obligatoriu la întreprinderile mari, ea poate fi reglementată şi controlată după legile naţionale.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Cod grila: FABIZ-GR c l

Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: ADMINISTRAREA AFACERILOR (cu predare in limbi străine) Disciplina: LIMBA GERMANA

TEST-GRILA fPARŢIAL. PE FIECARE DISCIPLINA)

19) .

Wăhlen Sie die richtige Variante: Den Verkauf... a) bestellen; b) fordem; c) befordem; d) abstellen

(1 p)

20 ).

Wăhlen Sie die richtige Variante: Der Finanzexperte, ... Kenntnisse wir bewunderten, hat sich ... eine neue Arbeitsstelle beworben. (1 p) a) dessen, um; b) deren, fur; c) derer, wegen; d) denen, bei Wăhlen Sie die richtige Variante: ... und juristische Person a) legitime; b) moralische; c) physische; d) natiirliche (1 p)

21 ).

22 ).

Wăhlen Sie die richtige Variante: Lizenz bedeutet: (2 p) a) Berechtigung zur Nutzung von Erfindungen, Warenzeichen, Copyrights, technischem Knowhow usw. fur einen Geldbetrag; b) Recht auf Nutzung von Produktimitationen, Dienstleistungen, Autorenrechte usw. ohne Geld; c) Bezahlung der Kosten der Benutzung der Ware in monatlichen Raten; d) Ein System, in dem der Benutzer selbstăndig die Ware produziert und verkaufit

23 ).

Wăhlen Sie die richtige Variante: "Budget" ist ein Synonym fur: (2 p) a) Bilanz; b) Haushalt; c) Spesen; d) Rechnungshohe Wăhlen Sie die richtige Variante: Unter Bruttosozialprodukt versteht man: (2 p) a) Die Summe der Exporte eines Landes; b) Das Budget eines Sozialstaates; c) Wie viei Lohn die Arbeitnehmer bekommen; d) Den Wert der Guter und Dienstleistungen eines Landes in einem Jahr

24 ).

^ 2-

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Cod grila: FABIZ-GR c l

Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: ADMINISTRAREA AFACERILOR (cu predare in limbi străine) Disciplina: LIMBA GERMANA

25 ).

Wăhlen Sie die richtige Variante: "Fusion" ist ein Synonym fur: a) Anschluss; b) Zusammenschluss; c) Verbindung; d) Ausschluss

(2 p)

26 ).

Wăhlen Sie die richtige Variante: "Schon vor dem Monatsende ... der Restbetrag auf unser Firmenkonto...... ", sagte der Hauptbuchhalter hoffnungsvoll. (2 p) a) muss, iiberwiesen, worden sein; b) wird, iiberwiesen, werden sein; c) hâtte, iiberweisen, werden konnen; d) mtisste, iiberweisen, geworden sein Wăhlen Sie die richtige Variante: Untemehmen, die ins europăische Ausland liefem, miissen sich auf einen gemeinsamen........ (2 p) a) Wăhrungsort, ergeben; b) Wăhrungsgebiet, abfînden; c) Wăhrungszone, orientieren; d) Wăhrungsraum, einstellen Wăhlen Sie die richtige Variante: Wie bekannt ist Marketing die ... aller ... eines Herstellers auf die ... des Marktes. (2 p) a) Wendung, Handlung, Orientierung; b) Orientierung, Arbeit, Wiinsche; c) Ausrichtung, Tătigkeiten, Bediirfnisse; d) Kanalisierung, Ablăufe, Benotigungen Wăhlen Sie die richtige Variante: Der Vertreter ... erfolgreich,... die Nachricht kam, dass die Tochtergesellschaft in London Probleme hatte,... der letzte Bilanzbericht positiv war. (2 p) a) verhandelte, bis, obwohl; b) handelte, bevor, so dass; c) diskutierte, auch wenn, wenn; d) behandelte, als, bevor

27 ).

28 ).

29 ).

30 ).

Wăhlen Sie die richtige Variante: Gleich ... er zu Bosch AG iiberging, mietete er sich eine Wohnung,... er mehr zahlte, als wir uns vorstellen konnten, und ... er jetzt fast nichts mehr auf seinem Konto hat. (2 p) a) nachher, fur die, weil; b) danach, wofîir, weil; c) nachdem, fîir die, weshalb; d) dann, wobei, weshalb

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Cod grila: FABIZ-GR c l

Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: ADMINISTRAREA AFACERILOR (cu predare in limbi străine) Disciplina: LIMBA GERMANA

31 ).

Wăhlen Sie die richtige Variante: Die Firma schreibt rote Zahlen im Geschăftsbericht. Das bedeutet: (2 p) a) Bei allen diesjăhrigen Schwierigkeiten hat die Firma groBen Profit erzielt; b) Solche Berichte werden ublicherweise in Rot geschrieben, damit man alles schnell verstehen kann; c) Auch im Kalender kommen einige rot markierte Zahlen vor; d) Die Daten im Bericht sind ein Alarmsignal fur die schlechte Geschăftslage Wăhlen Sie die richtige Variante: "Wer wagt, gewinnt" (Sprichwort). Das bedeutet: (3 p) a) Riskieren bedeutet kein besonderes Geschăft machen; b) Wer gewinnt, der wird mit einem Preis belohnt; c) Hat man Mut zur Handlung, so kann man auch mit Erfolgschancen rechnen; d) Man gewinnt mehr, wenn man auf passende Gelegenheiten wartet Welche Idee ist im Text enthalten? Wăhlen Sie die richtige Variante: Kleine und mittelstăndische Unternehmen sind das Fundament der deutschen Wirtschaft: Die rund drei Mio. Betriebe beschăfîtigen zwei Drittel aller Arbeitenden und produzieren die Hălfte des BSP. Das Erfolgsrezept dieser Firmen liegt auf der Hand: die Entdeckung einer Marktnische, die Enwicklung eines First-Class-Produktes und erfolgreiche Geschăfte auf dem Weltmarkt. Die Top-Mittelstândler sind in allen Industrien- und Dienstleistungsbranchen prăsent, von dem Maschinenbau zur Elektroindustrie, vom Handel zum Fremdenverkehr und einer breiten Palette von Service-Aktivităten. (3 p) a) Kleine und mittelstăndische Unternehmen suchen neue Marktnischen und produzieren dann erstklassige Produkte; b) Solche Firmen sind nur in den profitablen Sektoren prăsent; c) Vor aliem im Handelssektor sind kleine und mittelstăndische Unternehmen tătig; d) Fur die deutsche Wirtschaft sind diese Firmen leider nicht relevant Wăhlen Sie die richtige Variante: "Wenn wir weiterhin Kunden verlieren, werden wir bis Ende des Jahres ... mussen, um unsere Marktposition zu behalten", wamte der Verkaufsleiter. (3 P) a) ein leichtes Spiel haben; b) alles verspielen; c) sehr viei aufs Spiel setzen; d) schon das Spiel verloren geben

32 ).

33 ).

34 ).

ACADEM IA DE STUDII EC O N O M IC E

Cod grila: FABIZ-GR c l

Adm itere m aştere de aprofundare: septem brie 2008 FACULTATEA: A D M IN ISTRA REA AFACERILO R (cu predare in limbi străine) Disciplina: LIMBA G ER M A N A

).

Welche Idee ist im Text enthalten? Wăhlen Sie die richtige Variante: In der BRD gibt es nicht genug Servicejobs - nicht nur im Kontrast mit der Lage in Amerika, sondern auch wenn man an die wichtigen EU-Lănder denkt, vor allen an Dănemark. Der Dienstleistungschampion Dănemark zeigt, was die Deutschen gegen die Arbeitslosigkeit tun konnen. Tatsăchlich ist der kleine Nordsee-Staat ein Dienstleistungsparadies - pro Tausend Einwohner gibt es hier 356 Servicejobs, fast so viei wie in den USA und auch mehr als in GroBbritannien und den Niederlanden, wo immerhin 320 Dienstleistungsstellen je 1000 Einwohner angeboten werden. (3 P) a) In Amerika gibt es mehr Arbeitsstellen als in Deutschland; b) Deutschland hat im Servicebereich eine schlechte Situation; c) In Dănemark wird das hochste Defizit bei Dienstleistungsberufen verzeichnet; d) Im Kampf gegen die Arbeitslosigkeit stellt Dănemark kein Modell dar

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maşter 12-14 septembrie 2008

I

I

Codul grilei'. REI a

D M rV C IV I

Seria a ll-a

Data 13.09.08

ii

&
o ‘ b & o b 0) 1 -b â Jb A

FACULTATEA: R .E.I. Codul grilei: REI a1

Codul variantei f 1 - 6 ) 1 2 3 4

5

6

o

O

A <j $ & A & & & â 4 A A £ S L & & $ j Q 4/

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 1 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29
30

31 32
33

34 35

a o o o • • o o o o o • • o o o o o o o o o • • o o o o o o • o o o o o

b • o o o o o o o o o o o o • o • o o • o o o o • o • o o o o o o • o o

c o • • o o o • • • o o o o o o o • o o • o o o o • o o o • o o o o o o

d o o o o o • o o o • o o o o • o o o o o o o o o o o o • o o o o o • •

e o o o o o o o o o o o o • o o o o • o o • o o o o o • o o o • • o o o

/V\

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: RELAŢII ECONOMICE INTERNATIONALE Domeniul: ECONOMIE SI AFACERI INTERNATIONALE
TEST-GRILA

Cod grila: REI a l

1 ).

Sintagma "negociere interna" se refera la comunicarea ce se stabileste: a) intre parteneri (cele două echipe de negociatori); b) in cadrul echipei de negociatori; c) intre echipa de negociatori si managementul firmei; d) intre firma si banei, mass media etc; e) intre firma si management în negocieri BATNA reprezintă: a) un acord favorabil pentru negociator; b) cel mai bun rezultat pentru negociator; c) cea mai buna alternativă la acordul negociat; d) un acord nefavorabil pentru negociator; e) cel mai rău rezultat pentru negociator In procesul argumentării, tehnica "nestoriană" înseamnă: a) prezentarea argumentelor începând cu cele de mai mică greutate şi terminând cu argumentele forte; b) prezentarea argumentelor în ordine descrescândă; c) începerea procesului cu argumente puternice şi încheierea lui cu alte argumente forte; d) prezentarea argumentelor începând cu cele mai puternice şi sfîrşind cu cele de mică importanţă; e) prezentarea argumentelor începând şi sfârşind cu cele mai puţin importante Marja de negociere de care dispune echipa de negociatori se stabileşte prin: a) mandatul de negociere; b) ordinea de zi; c) primele contacte; d) ascultarea activă; e) şedinţa de brainstorming Vânzările cu plata amânată reprezintă : a) separarea momentului livrării mărfii de momentul, ulterior, al plăţii; b) încheierea contractului la o anumită dată , executarea acestuia fiind realizată la o dată ulterioară; c) plata integrală a contravalorii mărfii înainte de livrare; d) plata integrală a contravalorii mărfii la momentul livrării; e) plasta unui avans înainte de livrarea mărfii In cazul condiţiei CIF: a) navlul şi asigurarea sunt plătite de exportator , riscul revenind exportatorului; b) numai navlul este plătit de exportator, riscul revenind importatorului; c) numai asigurarea este plătită de exportator, riscul revenind exportatorului; d) navlul şi asigurarea sunt plătite de exportator , riscul revenind importatorului; e) numai asigurarea este plătită de exportator, riscul revenind importatorului
45*>

2 ).

3 ).

4 ).

5 ).

6 ).

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: RELAŢII ECONOMICE INTERNATIONALE Domeniul: ECONOMIE SI AFACERI INTERNATIONALE

Cod grila: REI a l

7 ).

Preţul ( de vânzare) anunţat în negocieri este format din: a) costul total de export(CTE); b) CTE plus marja comercială (m); c) CTE+m , plus marja de negocieri (n); d) CTE+m+n , plus cheltuielile de negociere(cn); e) CTE+m+n+cn, plus comisionul negociatorului Cambia serveşte la obţinerea directă , înainte de scadenţă, de fonduri băneşti de la o bancă prin operaţiunea de : a) acceptare; b) avalizare; c) scontare; d) girare; e) încasare Tipul de acreditiv utilizat la exporturile pe credit este AD a) cu clauză roşie; b) revolving; c) cu plata diferată; d) transferabil; e) cu plata la vedere Instituţiile de forfetare au, în principal, ca sursă de finanţare atragerea de fonduri prin: a) operaţiuni de rescontare la banca centrală; b) operaţiuni pe piaţa monetară internă; c) operaţiuni pe piaţa monetară internaţională; d) operaţiuni pe piaţa eurovalutelor; e) operaţiuni de atragere de depozite de pe piaţa internă şi internaţională Leasingul operaţional presupune : a) în perioada de închiriere de bază să se recupereze doar o parte din preţul de vânzare al obiectului contractului; b) în perioada de închiriere de bază să se recupereze integral preţul de vînzare al obiectului contractului; c) promovarea vânzărilor prin închirieri cu caracter experimental; d) vânzarea bunului către o societate de leasing, urmată de închirierea acestuia de către fostul proprietar; e) închirierea bunului pe timpi partajaţi mai multor utilizatori

8 ).

9 ).

10 ).

11).

12 ).

în cazul licitaţiilor de im port, caietul de sarcini îndeplineşte funcţia de: a) cerere de ofertă; b) ofertă facultativă; c) ofertă fermă; d) contract-tip; e) contract

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: RELAŢII ECONOMICE INTERNATIONALE Domeniul: ECONOMIE SI AFACERI INTERNATIONALE

Cod grila: REI a l

13 ).

La licitaţii, garanţia numită bid bond trebuie să fie depusă: a) de câştigătorul licitaţiei; b) de firma care încheie contractul cu beneficiarul; c) de organizatorul licitaţiei; d) de beneficiarul contractului; e) de toţi participanţii la licitatie Opţiunea de cumpărare PUT este: a) un contract care dă dreptul cumpărătorului să cumpere activul de bază la preţul de exercitare; b) un contract care dă dreptul cumpărătorului să vîndă activul de bază la preţul de exercitare; c) un contract negociat direct între p ă rţi, cu valoare fixă; d) un angajament al cumpărătorului să preia un anumit activ în viitor la un anumit p re ţ; e) un angajament al vânzătorului să predea un anumit activ în viitor la un anumit preţ Principala institutie legislativa a Comunitatii este considerata a fi: a) Comisia Europeană; b) Parlamentul European; c) Curtea de Justitie a Comunităţilor Europene; d) Consiliul Uniunii Europene; e) Curtea de Conturi Abuzul de poziţie dominantă nu constă în: a) impunerea, în mod direct sau indirect, a preţurilor de vînzare sau cumpărare sau a altor condiţii comerciale inechitabile; b) împărţirea pieţelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare; c) limitarea producţiei, distribuţiei sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul consumatorilor; d) aplicarea unor condiţii inegale în cazul unor tranzacţii echivalente; e) condiţionarea încheierii unor contracte de acceptarea unor clauze stipulînd prestaţii suplimentare, fără legătură cu obiectul contractului Nu fac parte din categoria ajutoarelor de stat care "pot fi considerate compatibile cu piaţa internă" urmatoarele categorii de ajutor de stat: a) ajutoare destinate să favorizeze dezvoltarea economică a regiunilor care se confruntă cu un nivel de viaţă scăzut sau un şomaj ridicat; b) ajutoare menite să faciliteze realizarea unui proiect important, de interes european comun; c) ajutoare destinate să permită dezvoltarea unităţilor economice afectate de tranziţia la economia de piaţă în ţările din estul Europei; d) ajutoare menite să faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi sau regiuni economice; e) ajutoare destinate să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului cultural.

14 ).

15 ).

16 ).

17 ).

4

52

-

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: RELAŢII ECONOMICE INTERNATIONALE Domeniul: ECONOMIE SI AFACERI INTERNATIONALE

Cod grila: REI a l

18).

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este asigurată prin rotaţie, de către fiecare stat membru, la fiecare: a) 3 luni; b) 12 luni; c) 9 luni;. d) 5 luni; e) 6 luni. Una din următoarele afirmaţii nu este adevărată: a) practicile concertate se realizează la un nivel inferior înţelegerilor, reprezentînd un proces de coordonare între diferite firme privind adoptarea unui anumit tip de comportament pe piaţă; b) Obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale este acela de a deţine şi gestiona rezervele oficiale ale statelor membre; c) Banca Europeană de Investiţii are misiunea de a contribui la dezvoltarea echilibrată şi fară obstacole a pieţei comune în interesul Comunităţii; d) Curtea de Conturi a fost înfiinţată în 1975; e) Tratatul de la Nisa a intrat în vigoare în 2003 Una din următoarele atribuţii nu este specifica Curţii Europene de Conturi: a) verifică din punct de vedere financiar legalitatea şi corectitudinea modului în care au fost gestionate resursele financiare ale UE; b) verifică conturile bugetului UE; c) are prerogative jurisdicţionale; d) informează cetăţenii UE privind utilizarea fondurilor publice de către autorităţile cu responsabilităţi de gestiune; e) este independentă în raport cu alte instituţii comunitare Prin care din următoarele tratate au fost aduse amendamente Tratatului de la Roma în sensul restrîngerii prerogativelor Parlamentului European: a) Actul Unic European; b) Tratatul de la Maastricht; c) Tratatul de la Amsterdam; d) Tratatul de la Nisa; e) Nici una din variantele anterioare nu este corecta Cel mai reprezentativ organ al ONU (Organizaţia Naţiunilor Unite) este: a) Adunarea Generală; b) Consiliul de Securitate; c) ECOSOC (Consiliul Economic si Social); d) CIJ (Curtea Internaţionala de Justiţie); e) Consiliul de Tutelă

19 ).

20 ).

21 ).

22 ).

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: RELAŢII ECONOMICE INTERNATIONALE Domeniul: ECONOMIE SI AFACERI INTERNATIONALE

Cod grila: REI a l

23 ).

Reforma Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) ar trebui să fie călăuzită de principii ca: a) Un grad ridicat de deschidere către toate forţele interesate; b) Restrângerea intereselor ţărilor în dezvoltare; c) Angajarea ONU în rezolvarea tuturor conflictelor armate; d) Mărirea bugetului ONU; e) Intensificarea acţiunilor de intervenţie militară din partea ONU In funcţie de gradul de deschidere, organizaţiile internaţionale se pot clasifica în: a) Omnifuncţionale; b) Cu vocaţie restrânsă; c) Regionale; d) Neguvemamentale; e) Integraţioniste Aranjamentele de tip stand - by fac parte din categoria: a) Trageri ordinare; b) Facilitatea de finanţare compensatorie; c) Trageri în cadrul tranşei de rezervă; d) Facilităţi de finanţare a stocurilor tampon; e) Facilitatea de transformare sistemică Statul care are posibilitatea de a juca un rol hotărâtor pe mai multe planuri este considerat a fi: a) Putere mondială; b) Mare putere mondială; c) Superputere; d) Putere hegemonică; e) Putere regională Care dintre următoarele noţiuni se apropie cel mai mult de definiţia "... reprezintă starea calitativă a economiei mondiale"? a) Societăţile transnaţionale; b) Diviziunea internaţională a muncii; c) Organizaţiile internaţionale; d) Relaţiile economice internaţionale; e) Ordinea economică internaţională Printre factorii care au constituit premisele apariţiei şi proliferării organizaţiilor internaţionale nu regăsim: a) Prevenirea războiului; b) Creşterea interdependenţelor dintre state; c) Problemele cu care se confruntă societatea internaţională; d) Diviziunea socială a muncii; e) Lupta împotriva terorismului

24 ).

25 ).

26 ).

27 ).

28 ).

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: RELAŢII ECONOMICE INTERNATIONALE Domeniul: ECONOMIE SI AFACERI INTERNATIONALE

Cod grila: REI a l

29 ).

Nu este corectă afirmaţia: a) Taxele vamale menţin o legătură automată între preţurile interne şi cele practicate pe piaţa internaţională; b) în timp ce taxele vamale, ca regulă, au la bază nediscriminarea, contingentele o fac posibilă şi o accentuează; c) Licenţele neautomate sunt folosite pentru produsele liberalizate la import, cererea de import fiind acceptată într-un termen prestabilit; d) în cazul contingentelor de import transparenţa este afectată; e) Contingentele sunt stabilite în funcţie de presiunile diferitelor grupuri de interese şi de interesele de politică externă ale ţării importatoare în legătură cu limitările voluntare la export (LVE), nu este corectă afirmaţia: a) LVE sunt înţelegeri interguvemamentale al căror conţinut este cuprins în anexele la acordurile negociate în cadrul OMC; b) LVE sunt înţelegeri între asociaţii ale producătorilor din diferite ţări fară implicarea directă a autorităţilor publice; c) LVE sunt înţelegeri între autorităţile publice din ţara importatoare şi asociaţii ale producătorilor din ţările exportatoare; d) LVE sunt înţelegeri informale la nivel guvernamental ale căror rezultate se aplică de către structurile guvernamentale sau neguvemamentale; e) LVE sunt înţelegeri la nivel guvernamental Printre caracteristicile barierelor netarifare nu regăsim: a) Sunt mai uşor de justificat faţă de consumatorii interni şi de sectoarele care ar putea fi prejudiciate de aplicarea lor; b) Se practică chiar dacă concurenţa invocată a fi neloială poate genera şi efecte pozitive pentru economia ţării importatoare; c) Consolidează ideea că protecţia nu este o concesie făcută unor sectoare neeficiente, ci un drept cuvenit acestora; d) Alimentează paradoxul că, deseori, se argumentează că prin practicarea lor se susţine un comportament bazat pe liberul schimb; e) Sunt specifice doar comerţului cu bunuri, neputând fi extinse şi în sfera comerţului cu servicii sau cu drepturi de proprietate intelectuală

30 ).

31).

6

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: RELAŢII ECONOMICE INTERNATIONALE Domeniul: ECONOMIE SI AFACERI INTERNATIONALE

Cod grila: REI a l

32 ).

Este corectă afirmaţia: a) Taxele de prelevare se practică atunci când produsele sunt facturate la niveluri situate sub preţul cu ridicata din ţara exportatoare; b) Preţurile maxime la import se folosesc în cazul în care firmele exportatoare înregistrează un dezavantaj competitiv şi reprezintă o formă de subvenţionare a acestora; c) Măsurile antidumping şi compensatorii sunt formele cele mai noi de protecţionism comercial netarifar; d) Normele de conduită cuprinse în GATT recunosc că dumping-ul este acţionabil exclusiv în virtutea faptului că el se produce; e) Determinarea existenţei dumping-ului depinde de îndeplinirea concomitentă a condiţiilor: existenţa unor importuri la preţuri situate sub o valoare normală; existenţa unui prejudiciu material şi legătura de cauzalitate între acestea

33 ).

Printre principiile care au stat la baza negocierilor comerciale multilaterale în cadrul GATT nu regăsim: a) Niciunei părţi contractante nu i se poate pretinde să ofere concesii unilaterale; b) Toate părţile contractante au obligaţia de a participa direct sau indirect la negocierile comerciale multilaterale; c) Concesiile acordate în cadrul multilateral nu pot fi retrase, ca regulă, pe cale unilaterală; d) Orice parte contractantă beneficiază automat, în virtutea principiului nediscriminării, de toate concesiile şi facilităţile convenite cu ocazia negocierilor; e) Dacă rezultatele negocierilor se concretizează în acorduri plurilaterale sau în coduri de conduită, de prevederile acestora beneficiază doar ţările care le ratifică în legătură cu aspectele cheie ale negocierilor comerciale multilaterale, nu este corectă afirmaţia: a) Procesul negociativ a fost o reţea de contrapartidă care a constat dintr-un schimb reciproc de concesii; b) Negocierile comerciale multilaterale sunt jocuri economice desfăşurate în mai multe etape; c) Negocierile comerciale multilaterale sunt procese implicând mai mulţi actori; d) Eficacitatea pe parcursul negocierilor comerciale multilaterale este deseori mai importantă decât echitatea; e) Negocierile comerciale multilaterale necesită timp şi au caracter repetitiv

34 ).

A5&

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: RELAŢII ECONOMICE INTERNATIONALE Domeniul: ECONOMIE SI AFACERI INTERNATIONALE

Cod grila: REI a l

).

In legătură cu natura sistemului comercial multilateral, nu este corectă afirmaţia: a) Armonizarea reglementărilor comerciale multilaterale este esenţială pentru asigurarea comerţului corect; b) Primul pas care trebuie făcut, la nivelul deciziei comerciale, este stabilirea unei scale a priorităţilor din punct de vedere al imperfectării concurenţei şi stabilirii tipului adecvat de cooperare ; c) Cu excepţia GATS nu sunt alte norme de conduită la nivelul sistemului comercial internaţional care să reglementeze fluxurile de capital sau de forţă de muncă; d) După finalizarea tratativelor multilaterale cu privire la introducerea unei "clauze sociale", calitatea de membru al OMC este condiţionată de aplicarea, la nivel naţional, a unor standarde sociale minime; e) Un obiectiv major al reglementărilor internaţionale în domeniul concurenţei îl constituie alocarea optimă a resurselor şi maximizarea bunăstării, generând un mediu concurenţial corect şi flexibil

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maşter 12-14 septembrie 2008

MANAGEMENT ADMINISTRAŢIE PUBLICA
Codul grilei: AMP c

B A K tM

Seria a ll-a

Data 14.09.08

FACULTATEA: MANAGEMENT ADMINISTRAŢIE PUBLICA Codul grilei: AMP c1

z z t z X z z z z % z
a

z z % z
2.

%
Codul variantei f 1 - 6) 1 2 3 4

2
5

6

O

O

O

o

o

Z z 2 Z 2 Z Z Z %
a X 2

%

Z z
2 2.

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35

a o o o o o o o o o o • o o o o • o o o o o • o o o o o o o o o o • o o

b o • o • o • o o o o o • • • o o o o • • • o o • o o o • • • • o o • o

c • o • o o o o o o o o o o o o o o o o o o o • o o • o o o o o o o o o

d o o o o o o o • • o o o o o o o • o o o o o o o o o • o o o o o o o •

e o o o o • o • o o • o o o o • o o • o o o o o o • o o o o o o • o o o

464

î

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008' FACULTATEA: MANAGEMENT Specializarea: Administraţie publica

Cod grila: AMP cl

TEST GRILA
Aratati care dintre afirmaţii se refera la definiţia statului din perspectiva doctrinei moderne: a) statul reprezintă o chintesenta a puterii politice, o adevarata personificare a acesteia; b) statul este un organ de dominaţie a unei clase sociale asupra alteia; c) statul nu este o suprastructura, nu se mai afla deasupra societatii, ci este societatea insasi; d) statul este o organizaţie ce are drept caracteristica puterea de constrângere; e) statul este o forma suprastructurala a intereselor economice si a coeziunii sociale si o entitate organizationala speciala cuprinsa in arhitectura de ansamblu a unui mod de reglare a sistemului economic si social
2p

Aratati care dintre urmatoarele afirmaţii NU se refera la caracteristica de subordonare a administraţiei: a) caracteristica de subordonare nu exclude o anumita putere proprie a administraţiei; b) caracteristica de subordonare asigura coeziunea si disciplina administraţiei; c) administraţia este subordonata dreptului, legii care ii stabileste obiectivele, ii formeaza limitele si ii impune respectarea unor garanţii; d) administraţia este subordonata guvernului, care ii stabileste factorii superiori de conducere si ii furnizeaza mijloacele necesare; e) prin subordonarea fata de legi si regulamente se inlatura arbitrariul din administraţie
2p

Aratati care dintre urmatoarele afirmaţii NU reprezintă caracteristici ale regimului bazat pe centralizarea administrativa: a) organele administraţiei locale sunt numite de puterea centrala; b) interesele si nevoile cetatenilor, pana in cele mai mici amanunte, sunt considerate de puterea centrala ca fiind identice, in acelaşi timp si in orice punct al teritoriului statului;; c) colectivitatilor teritoriale li se asigura venituri suficiente care le conferă independenta, libertatea necesara, posibilitatea de a-si alege ele insele mijloacele financiare; d) puterea de decizie aparţine puterii centrale, organelor locale nefiind decât simplii executanti ai deciziilor adoptate la nivel central;; e) resursele necesare pentru aplicarea deciziilor cad in sarcina puterii centrale

2

^62-

ifl |

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MANAGEMENT Specializarea: Administraţie publica

Cod grila: AMP cl

4

).

Aratati care dintre urmatoarele afirmaţii NU reprezintă o definiţie a administraţiei publice: a) instrumentul pus la indemana sa realizeze, adica ansamblul institutiilor responsabile cu aplicarea deciziilor adoptate; b) este o organizare politica a societatii, care are menirea de a produce reguli, de a controla si a regla; c) maniera in care sunt rezolvate treburile curente cu caracter public, procedeele si modul in care sunt gestionate serviciile publice; d) aparatul de gestiune a problemelor publice; e) ansamblul serviciilor publice a căror desfasurare permite realizarea obiectivelor definite de către puterea politica
2p

5

).

Aratati care dintre urmatoarele combinaţii NU se refera la caracteristicile regimurilor democratice: a) exista o concordanta intre voinţa majoritatii electorilor si cea a administraţiei; b) administraţia este supusa controlului parlamentar si supravegherii presei; c) administraţia se afla sub autoritatea guvernului, dar se organizeaza si functioneaza conform liniilor generale impuse de aleşii poporului; d) ansamblul libertăţilor publice permite cetatenilor sa-si exprime doleanţele si sa fie protejati contra abuzurilor; e) formalitatile de procedura sunt simplificate, chiar neglijate
2p

6

).

Aratati care dintre urmatoarele afirmaţii NU se refera la caracteristicile administraţiei in statele federale: a) in statele federale apar probleme legate de funcţia publica, in special cele ce tin de recrutarea funcţionarilor la nivel federal; b) administraţia statelor federale se caracterizeaza prin uniformitate; c) se creeaza o dedublare a administraţiei, prin suprapunerea celor doua nivele administrative; d) apar probleme in exercitarea competentelor care sunt partajate; e) in statele federale, poate aparea o supradimensionare a aparatului administrativ, fara ca aceasta sa fie necesara din punct de vedere tehnic
2p

7

).

Aratati care dintre urmatoarele afirmaţii este adevarata: a) modelul reţelelor de influenta face parte din categoria modelelor lui Peters privind luarea deciziilor; b) categoria de venituri care provin din exploatarea bunurilor care formeaza patrimoniul colectivitatilor locale nu reprezintă venituri proprii ale colectivitatii locale; c) al doilea nivel al participari cetatenilor la nivel local este planificarea in comun; d) cea mai dura forma a controlului asupra activitatii colectivitatilor locale este cea in care organul de control are drept de aprobare a actelor autoritatilor locale; e) serviciile de interes strict local se recomanda a fi finantate din venituri proprii
2p

^ 63

\ |

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008' FACULTATEA: MANAGEMENT Specializarea: Administraţie publica

Cod grila: AMP cl

Aratati care dintre urmatoarele afirmaţii NU reprezintă limite sau dezavantaje ale descentralizării: a) acest tip proces poate contribui la iresponsabilitatea fiscala; b) instantele locale pot fi acaparate de elitele locale foarte bine plasate si organizate; c) instantele locale, chiar daca sunt conduse de indivizi bine intentionati si care iau poziţie, risca sa aiba o perspectiva ingusta in comparaţie cu cea a guvernului in ceea ce priveşte politicile publice; d) nu creeaza suficiente oportunitati pentru apariţia grupărilor politice de opoziţie si, mai ales, resurse pentru partidele politice de opoziţie; e) o asemenea strategie poate servi ca faţada pentru a permite guvernului central sa evite responsabilitatea in ceea ce priveşte serviciile esenţiale
2p

Aratati care dintre urmatoarele categorii de impozite NU poate face parte din categoria veniturilor proprii: a) impozitul pe proprietatea privata; b) impozitul pe rezidenta; c) impozitul pe venitul personal; d) impozitele partajate; e) impozitul pe profesie
2p

Aratati care dintre urmatoarele afirmaţii reprezintă forma cea mai liberala a controlului asupra activitatii colectivitatilor locale a) atunci cand organul de control are dreptul de anulare a actelor organelor controlate; b) atunci cand organul de control are drept de aprobare a actelor organelor controlate; c) atunci cand organul de control are dreptul de a-si substitui voinţa sa voinţei organului controlat; d) atunci cand un act atacat de organul de control, in fata unui judecător independent, se suspenda de drept pana la soluţionarea definitiva a cauzei; e) atunci cand un act atacat de către organul de control, in fata unui judecător independent, se aplica in continuare pana la soluţionarea definitiva a cauzei.
2p

Care din urmatoarele variante conţine o exprimare clara si completa a deciziei administrative: a) procesul de alegere a unei cai de acţiune din mai multe posibile in vederea optimizării procedurilor, normelor si reglementarilor administrative in procesul de satisfacere a interesului public; b) procesul de alegere a unei modalitati de acţiune in vederea realizarii unui obiectiv ; c) procesul de alegere a unei variante decizionale pentru realizarea unui obiectiv ; d) procesul de alegere a unei cai de acţiune pentru indeplinirea unui obiectiv ; e) procesul de elaborare a unei hotarari adoptate de un titular de funcţie publica de conducere
2p

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MANAGEMENT Specializarea: Administraţie publica

Cod grila: AMP c 1

Pentru ca o decizie sa fie completa, trebuie sa includă mai multe elemente componente: 1. decidentul; 2. sancţiunile; 3. responsabilii; 4. resursele necesare; 5. executantii; 6. termenele de implementare; 7. obiectivul decizional; 8. data adoptarii. Identificaţi varianta care reuneşte cele mai multe elemente necesare a fi integrate in continutul unei decizii de management public a) 1-2-3-4-5-6; b) 1-3-4-5-6-7; c) 1-3-4-5-7-8; d) 1-3-4-6-7-8; e) 1-2-3-4-6-7

Care din urmatoarele variante, potrivit literaturii de specialitate, conţine principii determinante pentru activitatea de organizare a carierei funcţionarilor publici: a) principiul autoritatii si principiul legalitatii; b) principiul autoritatii si principiul democratizării; c) principiul autoritatii si principiul descentralizării; d) principiul descentralizării si principiul legalitatii; e) principiul democratizării si principiul descentralizării Care din urmatoarele variante nu intra in categoria metodelor si tehnicilor utilizate in procesul de recrutare a funcţionarilor publici: a) publicitatea; b) interviul; c) cercetarea de marketing ; d) apelarea la organizaţii specializate; e) reţeaua de cunostinte Care din urmatoarele variante nu reprezintă condiţii pentru numirea intr-o funcţie publica a unei persoane: a) sa aiba capacitate deplina de exerciţiu a drepturilor; b) sa fie apta din punct de vedere medical pentru indeplinirea funcţiei respective; c) sa posede studiile si vechimea de specialitate cerute de lege; d) sa poata exercita sarcinile din fisa postului; e) nici una dintre variante Gandirea managerilor publici se dezvolta pe cateva elemente de baza. Care din variantele de mai jos reuneşte elemente indispensabile in raţionamentele managerilor publici intr-un sistem de management public bazat pe performanta: a) logica sociala si logica concurentiala; b) pregatirea psiho-sociologica; c) pregatirea economica; d) pregatirea manageriala; e) cunoaşterea legislaţiei

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MANAGEMENT Specializarea: Administraţie publica

Cod grila: AMP c 1

La sfarsitul anului trecut, şefii departamentelor de specialitate dintr-un consiliu judeţean au derulat procesul de evaluare a funcţionarilor publici. In continuare sunt enumerate mai multe criterii de evaluare a funcţionarilor publici. Care din variantele de mai jos nu conţine criterii de evaluare a funcţionarilor publici? a) capacitatea de indeplinire a sarcinilor de serviciu; b) adaptabilitatea si flexibilitatea in indeplinirea sarcinilor de serviciu; c) abilitatile in comunicarea scrisa si orala; d) nivel de soluţionare a solicitărilor din mediu intern si extern institutiei publice; e) capacitatea de a lucra in echipa

Se prezintă urmatoarea situatie: "Director general adjunct al direcţiei generale de invatamant preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării si Tineretului, analizand doua modalitati de organizare a propriei activitati, opteaza pentru una dintre ele care ii permite indeplinirea propriilor sarcini cu un efort mai mic". Opţiunea directorului general adjunct este o decizie de management public ? a) decizie periodica; b) decizie individuala; c) decizie executorie; d) decizie aleatoare; e) nu este o decizie de management public

Precizaţi care din urmatoarele enunţuri descrie optimul decizional in etapa de adoptare a deciziei: a) cel mai mic cost cu efecte sociale maxime; b) cele mai argumentate soluţii, conforme cu realitatile sociale; c) cei mai reprezentativi politicieni implicaţi; d) cele mai potrivite metode si tehnici de analiza utilizate; e) cei mai competenti funcţionari publici implicaţi Activitatea de recrutare a funcţionarilor publici cuprinde una din urmatoarele etape: a) analiza cerinţelor existente in cadrul si in afara organizaţiei; b) întocmirea specificaţiilor aferente activitatilor din postul vacant; c) atragerea unor persoane pentru participarea la selecţie ; d) formularea anunţului care va fi dat publicitatii; e) elaborarea tematicii pentru concurs Criteriile de performanta profesionala pentru funcţionarii publici, potrivit legislaţiei romaneşti, se determina in fiecare an de către: a) Institutul National de Admnistratie; b) Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici; c) Ministerul Internelor si Reformei Administrative; d) Ministerele de specialitate din structura Guvernului României; e) Institutiile publice in care funcţionarii publici isi desfasoara activitatea

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MANAGEMENT Specializarea: Administraţie publica

Cod grila: AMP cl

In ce condiţii se incheie procesul de evaluare anuala a funcţionarilor publici a) daca nu exista contestatii; b) daca s-au parcurs toate etapele ; c) daca funcţionarii se declara satisfacuti; d) daca expira termenul; e) daca a decis şeful institutiei publice sau autoritatii administrative Relaţia dintre eficacitate si eficienta este de tip: a) formal; b) economic; c) parte - intreg ; d) managerial; e) intreg - parte Care din funcţiile managementului răspunde la intrebarea: Cine si cum contribuie la realizarea obiectivelor organizaţiei ? a) previziunea; b) organizarea; c) coordonarea; d) antrenarea; e) control-evaluarea Determinarea cauzelor care au provocat abaterile constatate, reprezintă o faza a : a) previziunii; b) organizarii; c) coordonării; d) antrenarii; e) control - evaluarii "Disponibilizarea unui număr de 26 de salariaţi cu pregătire medie ca urmare a unor abateri disciplinare incepand cu 1 oct a.c., hotarata de Consiliul de Administraţie a SC Electronistul SA" este o decizie de: a) previziune; b) organizare; c) antrenare; d) coordonare; e) control - evaluare

“Favorizarea si desfasurarea unui intens proces de invatare organizationala” este o: a) trăsătură a alianţei strategice; b) trăsătură a politicii organizaţiei; c) trăsătură a managementului; d) trăsătură a strategiei organizaţiei; e) trăsătură a factorului uman

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MANAGEMENT Specializarea: Administraţie publica

Cod grila: AMP c 1

Care din variantele de mai jos exprima cel mai corect determinanţii endogeni ai strategiei ? a) proprietarul, dimensiunea firmei, determinanţii politici; b) proprietarul, cultura organizationala, potentialul managerial; c) proprietarul, determinantul managerial, determinantul economic; d) proprietarul, potentialul economic, determinantul tehnic si tehnologic; e) proprietarul, potentialul uman, determinantul economic "Stabilirea principalelor categorii de munca, a proceselor necesare realizarii ansamblului de obiective ale organizaţiei" reflecta continutul: a) funcţiunii; b) organizarii procesuale; c) organizarii structurale; d) subsistemului organizatoric; e) atributiei Limitele decizionale si operaţionale in cadrul carora titularii de posturi pot sa acţioneze in vederea realizarii obiectivelor individuale reflecta: a) sarcinile postului; b) competenta sau autoritatea formala asociata postului; c) responsabilitatea postului; d) atributiile postului;; e) lucrările ce revin postului "O persoana foarte activa - conducătorul grupului informai - comunica cu fiecare dintre membrii sai" caracterizeaza relaţiile informate de tip: a) suvita; b) margareta; c) necoerente; d) circulare; e) suvita si ciorchine In categoria “fundamentele strategiei” nu intra: a) studiul de diagnosticare; b) studiul de marketing; c) studiul ecologic; d) strategia naţionala; e) studiul de fezabilitate Abordarea sistemica a elaborarii si implementării strategiei este: a) o premisa a elaborarii strategiei; b) o etapa in elaborarea si implementarea strategiei; c) un fundament al strategiei; d) o caracteristica a strategiei; e) o consecinţa a abordarii sistemice a managementului

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Admitere maştere de aprofundare: septembrie 2008 FACULTATEA: MANAGEMENT Specializarea: Administraţie publica

Cod grila: AMP c 1

"Computerizarea crescanda a instrumentarului managerial" este o tendinta in: a) management; b) subsistemul metodologic - managerial; c) subsistemul informaţional; d) subsistemul informatic; e) nici una dintre variante nu este corecta “In posturile manageriale cheie ce condiţionează decisiv funcţionalitatea si performantele organizaţiei se incadreaza cei mai competenti si mai eficace manageri” reprezintă esenţa criteriului organizatoric: a) omogenitatea proceselor de munca; b) importanta deosebita a sarcinilor si atribuţiilor; c) recunoaşterea importantei compartimentelor; d) primordialitatea competentei manageriale; e) frecventa legaturilor intre sarcini

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->