EMILIA SAVIN M BASiLÎUS ABAGER • ALEXANDRU ROMAN

GRAMATICA PRACTICĂ A LIMBII GERMANE

oo
EDITURA ŞTIINŢIFICA
BUCUREŞTI. 1W6

CUPRINSUL

Cuvînt introductiv

17

\ FONETICA (A 1 Introducere

49) 21 22 23 24 30 30 30 31 31 32 32 33 35 35 36 37 39 '. . 40 43 45 45 47

Alfabetul ortografic — sunetul — a l f a b e t u l f o n e t i c Alfabetul (ortografic al) limbii germane Alfabetul fonetic. E x t r a s din Alf a b e t u l f o n e t i c i n t e r n a ţ i o n a l (API) Semnele diacritice suplimentare Despre vocalele limbii germane Cantitatea vocalelor germane Calitatea vocalelor germane Corelaţia între cantitatea şi calitatea vocalelor germane Vocalele cu Umlaut (ä. ö, ii) Diftongii germani (au, ei, ai, cu, äu) Pronunţarea vocalei iniţiale Despre consoanele limbii germane Aspirarea consoanelor (p), (t), (k) Asurzirea consoanelor sonore [b], ,[d], [g] Coarticularea consoanelor Accentul în cuvînt şi în propoziţie .

Accentul în cuvînt Accentul în propoziţie (accentul sintactic) Intonaţia Intonaţia în interiorul propoziţiei. Urcarea şi coborîrea tonului . . . Intonaţia la sfîrşitul propoziţiei. Cadenţa finală

CUPRINSUL

Pronunţarea literelor alfabetului (ortografic) german îri cuvintele de origine germană şi în cele de origine negermană mai frecvent folosite Exerciţii

49 80

MORFOLOGIA Părţile de vorbire (B 1 — 21) Substantivul (C 1 - 203) Clasificarea substantivelor după sens Substantive, concrete şi abstracte (Geniu substantivelor determinarea genului substantivelor Determinarea genului substantivelor masculine Determinarea substantivelor feminine Determinarea genului substantivelor neutre Genul substantivelor compuse Genul substantivelor formate din iniţiale sau din fragmente . . . Substantive cu geriuri diferite Substantive cu aceeaşi formă la singular şi plural dar cu i u ţ e l i ; diferit x . Substantive cu aceeaşi formă la singular, dar cu înţeles diferit şi ev. forme de plüxal diferite Substantive de gen oscilant -Humăful substantivelor^ _.>. 103 107 107 107 109 110 110 112 113 115 116 117 117 117 1 ÎS HS 119 122 122 124 12S 125 126 123 1-7 128 131 134 135 136 137 137 137

Substantive defective de număr Formarea pluralului substantivelor tele f f f r u p e de plural N^azurm speciale de formare a pluralului Njjubstaţiţive cu pluralul dublu Substantive cu înţeles diferit la plural iiiv ' Substantive cu acelaşi înţeles la plural *Declinatfä\substantivelor Declinarea'.substantivelor comune Declinarea tare, slabă şi mixtă Cele\ patru reguli practice pentru declinarea substantivelor . . . . RapoVtul. între cele trei declinări şi cele patru reguli Substantive\.caţe nu se încadrează în cele patru reguli Substantive cu'forme duble la nominativ singular Substantive cü forme duble de declinare ^Oeclinarea substantivelor proprii Declinarea numefor de persoană

CUPRINSUL

'//Declinară a numelor de persoană neprecedate de articol sau pronume #;/Declinar£ a numelor de persoană precedate de articol sau pronume i pDeclinare a numelor de persoană precedate de u n titlu fceclinarea nui iqlorlgeografice y P Declina« a numelor geografice neprecedate de articol sau pronume © D e c l i n a « a numelor geografice precedate d e . a r t i c o l sau pronume Declinarea alter substantive proprii Substantive co npuseţ V ^ E l e m e n t e ţ e ţ c o m p o n e n t e ale substantivelor compuse Caracteristicile şi funcţiile celor două elemente componente . . . Formarea! substantivelor compuse Substantive formate din iniţiale sau fragmente Exerciţii

137 139 140 140 140 141 142 143 143 143 146 149 150

Declinarla articolului . întrebuiatkrea articolului hotărît . . . Întrebuinţarea articolului nehotărît . . întrebuinmrea articolului nehotărît negat Omiterea anticolului Contopirea Wticolului hotărît cu prepoziţii Exerciţii . . Adiu.ct.ivul CB 1 - 74.L întrebuiiitarea adjectivului Declinare^ adjectivului atributiv CSCeleltrei reguli de decimare a adjectivelor Adjectivul atributiv nedeclinat Cazuri speciale de decimare a adjectivului atributiv . AdjecÄve folosite numai atributiv sau numai predicativ Alte părţi de vorbire declinate ca adjectivele atributive Comparaţia adjectivelor PozitivuM Comparativul . Superlativul "Cazuri speciale de comparaţie .-...Exerciţii -Pgftaumi-ltt fF 1—-mf—~~~~~r~7~T~r-". Pronumele personal Declinarea pronumelui personal Funcţiile pronumelui es Pronumele reflexiv Pronumele reciproc

163 164 166 166 166 169 170
-»6 176 178 178 180 181 182 183 184 184 185 186 U 190

. .—.'. .~T . ,, 7"T~~~r~r--r-^ =3 ^J99 200 201 203 205 207

•',

CUPRINSUL

Pronumele d e m o n s t r a t i v Pronumele p o s e s i v Declinarea pronumelui posesiv Întrebuinţarea pronumelui posesiv Pronumele i n t e r o g a t i v Pronumele r e l a t i v Acordul pronumelui relativ Pronumele n e h o t ă r î t Pronumele nehotărîte folosite numai substantival Pronumele nehotărîte folosite substantival sau adjectival Exerciţii Numeralul (G 306 - 331) Numeralele c â r d i n a l e Formarea numeralelor cardinale Declinarea numeralelor cardinale Întrebuinţarea numeralelor cardinale Substantivizarea numeralelor cardinale Exprimarea aproximaţiei numerice Numeralele o r d i n a l e Formarea numeralelor ordinale Întrebuinţarea numeralelor ordinale Numeralele o r d i n a l e a d v e r b i a l e Numeralele f r a c ţ i o n a r e Numeralele d i s t r i b u t i v e Numeralele v a r i a t i v e ( s p e c i a l e ) Numeralele m u l t i p l i c a t i v e Numeraele de r e p e t i ţ i e Exerciţii Verbul (H 1 - 352) împărţirea verbelor Verbe predicative şi auxiliare Verbe tranzitive şi intranzitive Verbe reflexive Verbe personale şi impersonale Verbe perfective, imperfective şi iterative împărţirea verbelor după conjugare Verbe tari Verbe slabe Verbe care oscilează între conjugarea tare şi cea slabă Verbe neregulate Conjugarea verbelor Formele finite Diateza activă

208 215 215 218 219 222 225 226 226 230 242 259 260 261 263 264 267 268 268 269 270 271 271 273 274 274 275 275 231 2S1 2S1 2S" 285 286 287 287 2S8 290 29U 292 293 295 295

Indicativul Timpurile simple Prezentul Imperfectul Timpurile compuse Perfectul şi mai mult ca perfectul Viitorul şi viitorul anterior Conjunctivul Timpurile simple Prezentul Imperfectul Timpurile compuse Formele perifrastice '

295 295 295 299 302 302 306 307 307 307 308 310 311 312 312 314 314 314 317 317 319 319 321 321 322 322 322 326 328 333 334 334 334 336 338 338 339 339 339 340 341 345 346 347

Imperativul Formarea imperativului Imperativul negativ Diateza pasivă Diateza pasivă a acţiunii Diateza pasivă a stării Construcţii cu sens pasiv Verbele compuse Verbele compuse separabil Verbele compuse inseparabil Verbele compuse atît separabil cit şi inseparabil întrebuinţarea modurilor şi timpurilor

v

-. . ,

întrebuinţarea indicativului întrebuinţarea timpurilor indicativului întrebuinţarea conjunctivului Sensul, traducerea şi întrebuinţarea verbelor modale şi a verbului lassen Cazuri speciale de întrebuinţare a verbelor modale Formele infinite (nominale) ale verbului Infinitivul Formele infinitivului întrebuinţarea infinitivului Traducerea infinitivului Participiul Participiul I Sensul participiului I întrebuinţarea participiului I Traducerea participiului I Participiul I I Sensul participiului I I întrebuinţarea participiului I I Traducerea participiului I I

Participiile adjectivizate Modele pentru conjugarea verbelor Exerciţii Adverbul (I 1 - 69) Adverbele de 1 o c Adverbele de t i m p Adverbele de m o d Adverbele de c a u z ă Comparaţia adverbelor Adverbele p r o n o m i n a l a Adverbul pronominal i n t e r o g a t i v Adverbul pronominal d e m o n s t r a t i v Adverbul pronominal r e l a t i v Traducerea adverbelor pronominale Adverbele relative Exerciţii Prepoziţia (J 1 - 53) Recţiunea prepoziţiilor Prepoziţii cu g e n i t i v u l Prepoziţii cu d a t ' " v u i Prepoziţii cu recţiune v a r i a b i l ă Prepoziţii cu a c u z a t i v u l Prepoziţii cu d a t i v u l ş i a c u z a t i v u l Poziţia prepoziţiilor Sensurile prepoziţiilor Exerciţii Conjuncţia (K 1 - 47) Clasificarea conjuncţiilor Clasificarea conjuncţiilor după f o r m a i o r . . . . ! Clasificarea conjuncţiilor după f u n c ţ i a l o r Principalele conjuncţii Clasificarea conjuncţiilor după i n f l u e n ţ a l o r a s u p r a . t o p i c i i Observaţii privind întrebuinţarea unor conjuncţii Tabelul conjuncţiilor Exerciţii Interjecţia ( 1 / 1 — 6 ) Principalele interjecţii

348 349 367 386 387 390 391 392 393 394 394 395 396 397 39S 39S §06 4Ü7 407 408 408 411 411 412 413 431 439 439 441.' 441 444 --; 44S 451 456 456

SINTAXA Propoziţia (M 1 - 250) Clasificarea propoziţiilor Clasificarea propoziţiilor după s t r u c t u r ă Clasificarea propoziţiilor după s c o p u l c o m u n i c ă r i i Propoziţia enunţiativă Propoziţia interogativă Propoziţia exclamativă Propoziţia imperativă Propoziţia optativă Clasificarea propoziţiilor după a s p e c t Propoziţia afirmativă Propoziţia negativă Cuvintele de negaţie din limba germană Subiectul Subiectul nedeterminat şi subiectul impersonal Dublarea subiectului Omiterea subiectului Predicatul Predicatul v e r b a l Predicatul n o m i n a l Acordul predicatului cu subiectul Acordul verbului finit Cazuri speciale de acord Acordul numelui predicativ Atributul Atributul a d j e c t i v a l ..• Atributul s u b s t a n t i v a l Atributul genitival Atributul prepoziţional Apoziţia Atributul c o n j u n c ţ i o n a l Atributul v e r b a l Atributul a d v e r b i a l ' Elementul predicativ suplimentar Complementul ..-., Complemente cazuale -:, Complementul la a c u z a t i v Complementul la d a t i v Complementul la g e n i t i v Complementul p r e p o z i ţ i o n a l Complementul i n f i n i t i v a 1 Complemente m u l t i p l e . . . 461 461 461 462 463 463 464 464 467 468 468 468 469 471 473 474 474 475 476 478 480 480 481 486 487 488 489 489 491 492 495 496 496 496 497 499 499 501 504 505 508 508

Complementul circumstanţial Circumstanţialul de 1 o c Circumstanţialul de t i m p Circumstanţialul de m o d Circumstanţialul de c a u z ă Exerciţii Fraza (N 1 - 232) Fraza formată prin coordonare Fraza formată prin subordonare Forma propoziţiilor subordonate Poziţia propoziţiilor subordonate Gradul de dependenţă al propoziţiei subordonate Funcţia propoziţiilor subordonate Propoziţia s u b i e c t i v ă Propoziţia p r e d i c a t i v ă Propoziţia a t r i b u t i v ă Propoziţiile c o m p l e t i v e Propoziţia completivă directă Propoziţia completivă indirectă Propoziţia completivă prepoziţională Forma propoziţiilor completive Propoziţiile circumstanţiale . • • Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e l o c Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e t i m p Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e m o d Propoziţia c i r c u m s t a n ţ i a l ă d e c a u z ă Forma propoziţiilor circumstanţiale Propoziţiile secundare prescurtate Construcţii infinitivale Construcţii participiale Atributul dezvoltat Traducerea atributului dezvoltat Transformarea atributului dezvoltat într-o propoziţie relativă Elipsa Elipsa propriu-zisă Elipsa în sensul mai larg al cuvîntului Propoziţia contrasă Perioada Vorbirea directă şi indirectă Transpunerea vorbirii directe în vorbire indirectă întrebuinţarea modurilor şi timpurilor în vorbirea indirectă întrebuinţarea modurilor in propoziţia principală

510 511 512 514 516 517 530 53 u • 533 534 537 538 539 539 540 541 542 543 543 544 544 545 545 545 548 551 556 556 557 560 561 562 atributivă 564 565 565 5^5 567 569 569 571 572 577

. . .

••

întrebuinţarea timpurilor conjunctivului în propoziţia principală întrebuinţarea modurilor în diferite tipuri de propoziţii secundare . . O dinca cuvintelor şi a propoziţiilor Oidinea cuvintelor în propoziţie Locul predicatului Locul verbului conjugat Locul elementelor nepersonale ale predicatului şi al numelui predicativ Paranteza sintactică Paranteza verbală Paranteza propoziţiei secundare Locul subiectului Locul complementelor Locul complementelor circumstanţiale Locul elementului predicativ suplimentar Locul atributului Locul negaţiei nicht Schemă rezumativă pentru locul negaţiei nicht determinat de anu­ mite părţi de propoziţie Ordinea propoziţiilor în frază Ordinea propoziţiilor secundare . . , » . . . . Propoziţia subiectivă , Propoziţia predicativă Propoziţia atributivă Propoziţia completivă Propoziţia circumstanţială Influenţa propoziţiei secundare prepuse asupra topicii propoziţiei principale Exerciţii

578 579 584 584 584 584 589 590 591 593 595 600 602 603 603 605 607 608 609 609 609 610 610 611 612 612

ORTOGRAFIA (P 1 - 321) Ortografia sunetelor Vocalele lungi Vocalele scurte Vocalele cu U a l a u t Diftongii Consoanele Scrierea cu iniţială majusculă sau minusculă Scrierea in cuvinte despărţite şi într-un cuvînt Reguli generale Reguli speciale Verbul ca element de bază Adjectmil ca element de bază 631 631 632 633 635 635 647 659 659 660 660 672

Adjectivul sau participiul precedat de nicht. Adverbe, prepoziţii şi conjuncţii formate din grupuri de cuvinte, ca element de bază Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte de origine germană Cuvinte simple Cuvinte compuse Cuvinte de origine negermană (neasimilate) Cuvinte simple Cuvinte compuse Denumirile străzilor (pieţelor) Apostroful

673 674 675 675 675 677 678 678 679 679 681

PUNCTUAŢIA (R 1 - 2 0 2 ) Punetul Punctul combinat cu alte semne de punctuaţie Virgula Virgula în cadrul propoziţiei Virgula în cadrul frazei Virgula combinată cu alte semne de punctuaţie Punctul şi virgula Două puncte Două puncte combinat cu alte semne de punctuaţie Semnul întrebării Semnul întrebării combinat cu alte semne de punctuaţie Semnul exclamării Semnul exclamării combinat cu alte semne de punctuaţie Linia de dialog şi de pauză Linia de pauză folosită în locul altor semne de punctuaţie Alte întrebuinţări ale liniei de pauză Linia de dialog şi de pauză combinată cu alte semne de punctuaţie Ghilimelele Ghilimelele combinate cu alte semne de punctuaţie 687 689 690 690 695 703 704 705 706 707 708 709 711 711 712 713 714 714 716

. .

Parantezele Parantezele rotunde combinate cu alte semne de punctuaţie Punctele de suspensie Punctele de suspensie combinate cu alte semne de punctuaţie . . . .

717 718 719 720

ANEXE Tabel de verbe tari şi neregulate Tabel de verbe cu recţiune specială şi de verbe reflexive S 2 —66 . . . Tabel alfabetic al verbelor cuprinse în anexa S 2 — 66 Verbe corespondente Tabel de adjective şi participii adjectivizate cu recţiune specială Tabel alfabetic al adjectivelor şi participiilor cuprinse. în T 1 —15 . . . Cheia exerclţiilor Indice de materie Bibliografie 723 734 778 792 794 805 811 893 911

CUVÎN T

INTRODUCTIV

Interesul mereu crescînd ce se manifestă la noi pentru studiul limbii germane, ca limbă de circulaţie mondială, face necesară elaborarea unor lucrări care să ajute la însuşirea acestei limbi precum şi la perfecţionarea celor care au deja dobîndite cunoştinţe de limbă germană. în seria acestor cărţi se încadrează şi prezenta ,, Gramatică practică a limbii germane". în lucrarea de faţă sînt tratate mai amplu acele probleme care prezintă importanţă deosebită pentru folosirea practică a limbii germane, renunţînduse la multe chestiuni de amănunt (de exemplu construcţii rar folosite sau pe cale de dispariţie etc.), precum şi la probleme legate de istoricul limbii germane sau în legătură cu dialectele acesteia etc. S-a insistat în mod deosebit asupra acelor particularităţi gramaticale prin care limba germană se deosebeşte de limba română şi care, prin urmare, creează dificultăţi speciale. în ceea. ce priveşte terminologia folosită, precum şi în formularea unor reguli gramaticale, s-a făcut, de multe ori, apel la ,, Gramatica limbii române", ediţia a Ii-a, editată de Academia Republicii Socialiste România. Autorii au fost însă nevoiţi uneori să folosească termeni care nu apar în gramatica limbii române, dat fiind faptul că unele fenomene gramaticale germane nu au echivalent în limba română. Astfel, la capitolul Fonetică se vorbeşte despre „cadenţa finală ascendentă sau descendentă" care prezintă interes pentru rostirea corectă a unor propoziţii; la Articol apare denumirea de „articol nehotărît negat" (kein — keine — kein); la Pronume se foloseşte ter­ menul de „pronume reciproc" (einander); la Adverb se întîlneşte denumirea de „adverbe pronominale" etc.; la Sintaxă se folosesc termenii de: complement cazual, prepoziţional, infinitival etc. Majoritatea acestor termeni caracteristici gramaticii germane sînt de mult cunoscuţi la noi, intraţi în circulaţie prin intermediul manualelor de limbă germană. Alţi termeni, cum ar fi „verbe preteritoprezente", „atribut dezvoltat" şi, în mod special, termenul mai recent folosit de germaniştii noştri „propoziţia secundară camuflată" sînt mai puţin cunoscuţi. La locul respectiv din lucrare s-a dat definiţia feno­ menului şi s-a explicat — dacă a fost nevoie — termenul folosit. Pentru lămurirea fiecărei probleme, autorii s-au străduit să dea exemple care cuprind aspectele esenţiale ale fenomenului gramatical respectiv. Exem2 — Gramatica practică a limbii germane 17

18

CUVINT INTRODUCTIV

piele sînt formulate într-o limbă simplă, fără prea mari greutăţi lexicale. Rareori s-au folosii ca exemple citate din opere literare germane la care s-a recurs în special atunci cînd acestea ilustrează o anumită tendinţă nouă în limbă sau un anumit fenomen gramatical în stilul beletristic. Exemplele sînt însoţite de explicaţii. De la caz la caz, s-a dat tradu­ cerea în limba română a exemplelor, mai ales a acelora care ilustrau o carac­ teristică a limbii germane sau o diferenţă între modul cum o anumită construc­ ţie gramaticală apare în limba germană faţă de limba română. 'Pentru înţelegerea mai bună a fenomenelor prezentate, s-au folosit diferite mijloace de evidenţiere grafică, semne, scheme etc. După fiecare capitol urmează o serie de exerciţii prin care cel care lucrează cu această carte se poate convinge imediat şi practic, dacă şi în ce măsură şi-a însuşit materialul. Ţinînd seama de faptul că problemele de gramatică sînt prezentare linear şi nu concentric, la alcătuirea exerciţiihr, autorii s-au străduit să evidenţieze cît mai pregnant fenomenul gramatical respectiv, evitînd construcţiile prea complicate. Exerciţiile se adresează, în primul rînd, celor ce se află la începutul studiului limbii germane. Cheia exerciţiilor, aflată la sfîrşitul cărţii, permite verificarea imediată, rapidă şi sigură a felului în care au fost executate exerciţiile. De cele mai multe ori sînt date numai acele elemente care trebuie rezolvate, nu întregul text al propoziţiei sau al frazei. Sperăm că această lucrare va fi de folos tuturor acelora care învaţă limba germană, sau care o vor consulta pentru a lămuri şi a aprofunda anumite probleme de gramatică.
AUTORII

FONETICĂ

INTRODUCERE

Cunoaşterea temeinică a limbii germane presupune cunoaşterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum şi aplicarea unor reguli de pronunţare, fără de care vorbitorul ar risca să fie înţeles greşit sau să nu fie înţeles de loc. Este cert că limba germană nu prezintă aceleaşi dificultăţi fonetice ca multe alte limbi, de exemplu, limba engleză; totuşi există şi în limba germană o serie de probleme şi dificultăţi fonetice, mai ales cînd cel care o învaţă porneşte de la imaginea ei g r a f i c ă , de la l i t e r ă , în loc să aibă ca punct de plecare, s u n e t u l . Este suficient să amintim că în limba germană doar 7 % din cuvinte se rostesc aşa cum se scriu 1 , pentru a demonstra că studiul sistematic al acestei limbi este de neconceput fără cunoaşterea principalelor ei carac­ teristici fonetice, mai ales a acelora prin care ea se deosebeşte de limba română. Este evident că cel care vrea să înveţe limba germană ca limbă s t r ăi n ă, trebuie să se ghideze consecvent după regulile pronunţării l i t e r a r e (Hochlautung). Dialectul este, din punct de vedere fonetic, nu numai incom­ parabil mai dificil decît limba literară, ci ar fi totodată o piedică în dorinţa firească de a se putea înţelege cu t o ţ i acei care cunosc limba germană, nu numai cu acei care vorbesc dialectul respectiv. î n viaţa de toate zilele, regulile pronunţării literare nu sînt aplicate cu toată stricteţea, faţă de limba riguros reglementată a teatrului, a radiou­ lui, a şcolii etc. Toate aceste abateri, concretizate în limba uzuală (Umgangs­ sprache), constau, în esenţa lor, în aplicarea mai puţin consecventă a anu­ mitor reguli de pronunţare ale limbii literare. Oricine doreşte să vorbească limba germană corect, trebuie să cunoască şi să aplice consecvent nu numai regulile morfologiei şi sintaxei, ci şi pe cele ale fonologiei limbii germane literare.
1

A 1

A 2

A3

A 4

Weithase Irmgard: Kleines

Vortragsbuch, 2. Aufl., Weimar, 1955, p. 8.

ALFABETUL

ORTOGRAFIC - SUNETUL FONETIC

-

ALFABETUL

Alfabetul ortografic, totalitatea literelor folosite pentru redarea sune­ telor unei anumite limbi, diferă de la o limbă la alta. Â 5 Alfabetul ortografic g e r m a n nu a fost creat în funcţie de speci­ ficul fonetic al limbii germane ci se bazează pe alfabetul l a t i n la care s-au adăugat cîteva litere şi combinaţii de litere. Acest împrumut de la vechii romani a avut ca urmare faptul că alfabetul ortografic german ajută numai într-o anumită măsură la pronunţarea corectă a sunetelor limbii germane; în unele cazuri — de exemplu la pronunţarea diftongilor — orto­ grafia induce chiar în eroare printr-o imagine grafică diferită de pronunţare. Principala lipsă a alfabetului ortografic german constă în faptul că aceleiaşi litere îi corespund sunete diferite, şi, invers, aceluiaşi sunet îi cores­ pund litere diferite. Astfel, în fiecare din următoarele cuvinte, literei e îi corespunde un a 11 s u n e t : în geben, primul e este lung şi închis, cel de-al doilea însă slab (corespunde cu ă din măr), în Geld, e este scurt şi deschis, în der (neaccentuat), scurt şi închis. Grupul de litere eh se pronunţă altfel în ich decît în acht; scriem d în cuvintele du şi und, însă îl pronunţăm o dată sonor (ca în dungă) şi o dată t surd (ca în crunt) etc. Invers, sunetul fricativ palatal Ii (pronunţat ca în Miîmea) poate fi redat prin grupul de litere eh (ich), dar şi prin litera <j (de exemplu în wenig). Sunetul t (ca în tutun) poate fi redat prin t, tt, th, d. A 7 Pentru a putea reda cu precizie sunetele fiecărei limbi, independent de inexactităţile şi capriciile ortografice, Asociaţia fonetică internaţională a creat un Alfabet fonetic internaţional, în care fiecărui semn îi corespunde un singur sunet — şi invers, fiecărui sunet doar un anumit semn. Acest alfabet fonetic este de un deosebit folos nu numai pentru specialişti ci şi pentru toţi acei care doresc să-şi însuşească o limbă străină, mai ales atunci cînd nu au posibilitatea de a se ghida după exemplul permanent al unui profesor competent. De sigur, folosirea alfabetului fonetic cere un efort în plus, multă stăruinţă şi atenţie, însă avantajele lui se resimt chiar din prima etapă a studiului limbii străine. Pentru a înlesni înţelegerea valorii fonematice a sunetelor limbii ger­ mane, dăm mai j os alfabetul ortografic al acestei limbi (cu transcrierea fone-

A 6

. M a ä b c d e f s h i j k 1 m 3 4 o ö p q r s ß t u ü v [o:] [0-] [a:] [=:] [be:] [tse:] [de:] [e:] [ef] [ge:] [ha:] [i:] [pt] [ka:] [si] [an] [sn] O Ö P Q R S T U Ü V [pe:] [ku:] [«] [ES] [es t s e t ] [te:] [u:] [y:] [fao] [ve:] [Iks] [ypsibn] [tset] W w X Y Z x y z N 1 A î n această carte.tică a denumirii fiecărei litere) şi apoi.) LIMBII GERMANE Litera (majusculă şi minusculă) Denumirealiterei în transcriere fonetică 1 2 Litera (majusculă şi minusculă) Denumirea literei în transcriere fonetică A 8 1 A Ä B C D E F G H I J K I. un extras din alfabetul fonetic cu exemple cît mai apropiate (ca valoare fonematică) din limba română şi cîte un exemplu din limba germană. ALFABETUL (ORTOGRAFIC AI. t< xte transcrierile fonetice sînt trecute în paranteză dreaptă.

Heyse [haeza]. Dschungel ['dsUgal]. sehr [ze:r] der (neaccentuat) _der_.l] hat [hat] drei [drae]. Mayer ['maearj August [ao 'gUst ] bin [bin]. ah rior) a scurt (anterior) a diftong ei. Mai [mae]. ee. g + e . FONETIC EXTRAS DIN ALFABETUL FONETIC INTERNAŢIONAL (API) Sunetul cores­ punzător 2 Sunetul cores­ Semnele cores­ punzător din punzătoare ale limba română (în Exemple din limba germană alfabetului măsura în care german există) 3 4 5 Semnul fonetic 1 ta:] [a] [ae] [ao] [b] a lung (poste­ a.ga] [e:] [e] [ei] Ce] [3] e lung. bb ră (oclusivă bilabială) consoană surdă eh. äh e scurt. e scurt. e e e slab c (adverb) . aa. (prepalatală) Gentleman ['d. ey a r J diftong au a (lapte) ai (mai) au (augur) b (bubuie) Tag [ta:k]. gähnt [gs:nt] hält [hslt]. Ebbe [ : sba] consoană sono­ b. închis c. Widder consoană sono­ d dd. deschis ä. (fricativă palatală) ÎI [?J h (Mihnea) ich [Ic].A 9 ALFABETUI. deschis ä. i ö + e. wenig [Ve:nlc] > [d] [d3] d (doldora) dort ['dort]. eh închis e e (lege) e (mers) her [he:r]. Saal [za:l). See [ze:]. ră (oclusivă [Vldar] dentală) africată sonoră dseh. (în anumite gingaş) Gin [dzlu] cuvinte de origine en­ gleză) e lung. ai. Bär [bs:r].5 sntlman]. Geld [ g d t ] Tage ['ta. i (ger. Mahl [ma.

eggt [ekt]. închis i. vier [fi:r]. y) i scurt. închis i scurt. o. gorun. deschis i (în cîteva i (pic) cuvinte : ie) consoană sono­ j ră (fricativă prepalatală) i (iarbă) wir [vi:r]. Akkord [a'kort]. kk. E 9 9 e ['sg 3 ! [h] consoană frica­ h tivă laringală i lung. Hacke ['haka].9. fî. ih haben ['ha:ban] [i:J [i] [I] i (în cîteva cuvinte: ie. Philosoph [filo'zo:f] [g] Garn [garn]. Clown [klaon] . offen ['ofan]. u) (cal. Dandy ['dendi] in [In]. u) (ga­ ră. gumă) h (hangar) Ofen ['o:fen]. gg ră (palatal-velară) g (urmat de a. ie.Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător 2 Sunetul cores­ Semnele cores­ punzător din punzătoare ale limba română (în alfabetului măsura în care german există) 3 4 Exemple din limba germană 1 5 [f] consoană surdă î. Tag [ta:k]. ck. 99. Biene ['bi:na]. ihn [i:n] Diplom [di'plo:m]. sieht [zi:t]. v. o. f (fanfară) (fricativă labiodentală) ph (în anumi­ te cuvinte de origine ne­ germană) consoană sono­ g. latal-velară) mai în anu­ cort. cum) mite cuvinte de origine negermană) kalt [kalt]. die (neaccentuat) [di]. c (nu­ a. vierzehn ['flrtse:n] ja [ja:] [j] [k] consoană surdă k. e (urmat de (oclusivă pa. ieli.

găt. au (în o (forfotă) anumite cu­ vinte de origine fran­ ceză) închis o.de k(în rădă­ y sau c (dan­ jDaîiiv oar. Welle ['vela] [m] m (Mamaia) Mond [mo:nt]. K a m m [kam] n (iias) nennen ['nsnan] [n] [ü] consoană sono­ ng. n urmat Q urmat de lang [lan]. au (în anumite cu­ vinte de ori­ gine france­ ză) o scurt. oh Ofen ['orfan]. n n ră (nazală. Mohn [mo:n] November no 'v embar 1: Chaussee [Jo'se:] [o:] [o] [3] închis o. deschis o. Ingenieur [In5eni'0:rj Ökonomie [izkoiio Uli: ] Löffel ['keihlj [0] [ce] . Boot [boit]. deschis 8 5 hing.K latal-velară) cina cuvîn. cu (în anumite cu­ vinte de origine fran­ ceză) ö scurt. 11 ra (dentală) consoană naza­ ni. den­ tală) î (lulea) lesen ['le:zan]. ră (nazală. pa. dort [dort] . Höhe ['110:3] . închis ö 1 8 scurt. bancă) tului) o lung. închis o. Chauffeur [Jo'f0:r] [0] böse ['b0:z9]. m m lă (bilabială) consoană sono­ n. 8fa. o scurt. oo.Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător l Semnele cores­ I Sunetul corespunzătoare ale Ipvmzător din lim ba română (în alfabetului măsura în care german există) 3 4 Exemple din limba germană 1 2 0 [1] consoană sono­ 1.

Gruß [gru:s] schon [Jo:n]. Weib [vaep ]. ä u . dentală) scli. bilabială) Fappel ['papal].Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător Semnele cores­ punzătoare ale alfabetului german 3 Sunetul cores­ punzător din limba română Exemple din limba germană (în măsura în care există) 4 5 1 2 [0] diftong eu. Nestroy [ ' n s s t o 0 ] ahoi [a 'ho0 ]. 1! dă (fricativă) s (sesizare) i—i m w consoană surdă (fricativă. hatte [ h a t a ] . b. und [Unt] consoană sur­ s. prepalatală) con oană surdă (oclusivă. d t (tutun) . Boykott [Txw'kot] [P] consoană surdă p. rh. Rhythmus [' rYtmUs ]. oy (în nume proprii. Fräulein ['fro0laen]. rrh r (rar) ră (vibrantă) Mat [ra:t]. feb p (purpură) (oclusivă. essen ['ssan]. s ( + t ş (şoşon) sau p) t. K a t a r r h [ka'tar] das [das]. Spiel [Jpi:l] Tat [ t a : t ] . schrubbt [jrUpt] [pf] [r] africată surdă pf Kampf [kämpf] consoană sono­ r. ss. Theater [ t e ' a : t a r ] . th. starr [Jtar]. ol. rr. în cîteva cuvinte germane şi în anumite cuvinte ele origine en­ gleză) neun [no0n]. tt. stellen ['Jtslan]. pp.

eh (în c + e. Journalist [sTJrna'Hst] [v] consoană sono­ w. zz (semioclusivă. uh. ou anumite cu­ vinte de ori­ gine franceză) Musik [mu'zi:k~ .• Tourist [ t u r i s t ] Runde ['rUnda" . v ră (fricativă. Ruhe ['raia] . închis u. Katze [ k a t s a ] . November [no'vsmbar] . ou (în anu­ mite cuvinte de origine franceză) (în u scurt.Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător Sunetul cores­ Semnele cores­ punzător din punzătoare ale limba română (în Exemple din limba germană alfabetului măsura în care german există) 3 4 5 1 2 [ts] consoană surdă z. închis u. ou (în anumite cuvinte de origine fran­ ceză) tun [tu:n~. labio-dentală) v (vorbă) wer [ve:r]. dentală) ţ (ţurţure) zwei [tsvae]. deschis u. i (dentală) anumite cu­ (ceai) vinte de origine en­ gleză) Tscheche [ ' t j s c a ] . Skizze ['skltsa] [tj] africată surdă t s c h . tz. chartern [ 'tJartarn ] [«:] u lung. Route ['ra:ta] [U] u scurt.

y (în anu­ mite cuvinte de origine ne­ germană) für [fy:r].Semnul fonetic Sunetul cores­ punzător Semnele cores­ punzătoare ale alfabetului german 3 Sunetul cores­ punzător din limba română Exemple din limba germană (în măsura în care există) 4 5 1 2 M consoană surdă eh (fricativă velară) h (ahtiat) Bach [bax] [y:] ii lung. . anumite cu­ palatală) vinte de 0rigine fran­ ceză) Ingenieur[In3eni' Genie [je'ni:] 0:1]. închis ii. Büro [by'ro:] . deschis ii. y (în anu­ mite cuvinte de origine negermană) füllt [fYlt] . y (în anumite cu­ vinte de 0rigine neger­ mană) închis ii. i (în j (Jar) ră (fricativă. Hymne [ h Y m n a ] M consoană sono­ s ră (fricativă. Physik [fy'ziik] [Y] ii scurt. dentală) z (zumzet) sausen ['zaozan] [3] consoană sono­ g + e. iili. Physiker ['fy:zikar] [y] ii scurt. fühlt [fy:lt].

de ex.A 10 SEMNELE DIACRITICE SUPLIMENTARE [:] = vocala precedentă este lungă. : [ta:k] = Tag ['] = silaba următoare are accentul principal. in K. de ex. . in Caristiaa Zaeliariass Kleine praktische Phonetik. : noch [nox]. 1964. Max Hueber Verlag. H a r t h : Deutsche Sprechübungen. Volk und Wissen. de ex. : [/a :sa] = Chance A 11 BESPKE VOCALELE LIMBII GERMANE Cele două criterii de bază pentru împărţirea vocalelor limbii germane sînt: a) cantitatea : vocale lungi — vocale scurte1 b) calitatea: vocale închise — vocale deschise. vocalele lungi se subîmpart. ' î n unele lucrări de fonetică. 1964). Avînd în vedere obiectivele practice ale lucrării noastre. ne-am mulţumit cu împărţirea cantitativă în două grupe mari.a. : ['koman] — kom­ m e n . Mannheim. Berlin. ['mlt/arbaet] = Mitarbeit [~] = vocala se pronunţă nazal. fie în vocale lungi şi sermlungi (Wörterbuch der deutschen Aussprache. 1961). în Duden. München. [fsr'li:ran] = verlieren Observaţie Acest semn nu se foloseşte în cuvintele monosilabice . Walter de Gruyter. de ex. 195S.m. Deosebirea cantitativă între vocalele germane lungi şi cele scurte este deci mai mare decît deosebirea cantitativă între vocalele accentuate şi cele neaccentuate ale limbii române. Weimar. VEB Bibliographisches Institut. [/] = vocala care urmează nu se leagă de sunetul precedent (vezi A 2 4 ) . care se găseşte şi în lucrarea clasică a lui Siebs: Deutsche Hochsprache. Leipzig. : [ba'/arbaetan] = bearbeiten. s. Hermann Böhlaus Nachfolger. Berlin. He în vocale lungi şi foarte lungi (Carl und Peter Martens: Phonetik der deutschen Sprache. 1962. 1961. Aussprachewörterbuch. vocalele limbii germane se deosebesc de cele ale limbii române în care nu există decît vocale de durată medie (în silabă accentuată) şi vocale puţin mai scurte (în silabă neaccen­ tuată) . (Despre accent vezi A 62 — 96) A 12 CANTITATEA VOCALELOR GERMANE Prin împărţirea lor în vocale lungi şi scurte. Vocalele lungi ale limbii germane sînt mai lungi decît cele accentuate ale limbii române. de ex.I . iar vocalele germane scurte sînt mai scurte decît voca­ lele româneşti care sînt neaccentuate. . Dudenverlag des Bibliographischen Instituts.

importanţă practică are numai valoarea ei cantitativă: a lung si a scurt: a lung [a. u. Cele 5 variante ale vocalei e sînt deci: 1) e lung închis [e°] 2) e lung deschis [£•] (redat ortografic totdeauna prin ä) 3) e scurt deschis [s] (redat ortografic prin e sau ä) 4) e scurt închis [e] 5) e slab (neaccentuat) [a] Weg [ v e i ] . li sînt în general închise cînd sînt lungi. şi deschise cînd sînt scurte. la e apar cele mai multe v a r i a n t e : e lung poate fi atît închis cît şi deschis. căci adesea sensul (şi ortografia) unui cuvînt se schimbă în funcţie de cantitatea vocalei: Schaf [Jarf] (a lung) = oaie — Schaff (Jaf] (a scurt) = ciubăr Stahl [Jta=l] (a lung) = oţel — Stall [ftal] (a scurt) = grajd kam [ka:m] (a lung) = venea — K a m m [kam] (a scurt) = pieptene CALITATEA VOCALELOR GERMANE A 13 Vocalele închise se rostesc cu buzele cît mai apropiate una ie alta.a rostirea vocalelor deschise. stellt [Jtelt]. See [ze:]. în anumite cuvinte se rosteşte e scurt închis. limba şi maxilarul inferior fiind ridicate. vocalele i. er [neaccentuat) [er] sage ['zajga]. Iva vocala a. maxi­ larul inferior este coborît.] h a b t [ha^pt] sagt [za=kt] K a h n [ka^nj Ahle ['a-ls] a scurt [a] h a t [hat] Sack [zak] kann [kan] alle ['ala] A 15 Dintre toate vocalele. der [neaccentuat) [der]. komme ['kama]. Bär [bs=r].î n vorbire trebuie să se acorde multă atenţie cantităţii vocalelor. des­ chiderea gurii fiind deci mai mare decît la vocalele închise . hält [helt] . befrage [ba'fra=ga] A 16 . buzele sînt îndepărtate una de alta. CORELAŢIA ÎNTRE CANTITATEA ŞI CALITATEA VOCALELOR GERMANE A 14 Există o anumită corelaţie între cantitatea şi calitatea vocalelor ger­ mane : î n silabă accentuată. zählt [tssdt] . o. există un e slab (oarecum asemănător cu ă românesc) . în silabă neaccentuată. o. totodată. L. iar limba este mai îndepărtată de cerul gurii. geht [ge-t] .

totodată pînă aproape de poziţia lui i închis. [ce] ö se rosteşte cu buzele rotunjite ca la o închis. este ceva mai lung decît cel de-al doilea. unul într-altul. zwölf [tsvoelf]. a) Diftongul au [ao] Diftongul au [ao] se produce prin trecerea glisantă de la un a scurt. glisant. închis sau deschis: ü hmg închis \y--~\ Rübe ['ryba]. äu) Redarea ortografică a diftongilor germani poate să inducă în eroare. A 18 b) ö (o Umlaut) [0]. Accentul cade pe prima parte a diftongului. fie lung. üben ('y:ban] . A 19 c) ü (u Umlaut) [y:]. Mädchen ['me^Şan]. laut [laot]. deşi scurt. aşa cum se pronunţă în graiul tran­ silvănean. neaccentuat: au = [a -> o] Exemple: auch [aox]. limba ridicîndu-se DIFTONGII A 20 GERMANI (au. [e] ä se rosteşte totdeauna ca un e deschis. hört [h0rrt]. ä lung [ > ] ä scurt [s] Bär [betf]. Kälte ['kslta]. fällt [feit]. închis. eu. Maus [maos]. fie scurt. Calitativ. ö poate fi lung sau scurt. la un o foarte scurt. accentuat. ä seamănă cu primul e din „mere". Löffel ['lcefal]. Primul element vocalic. löst [l0.VOCALELE A 17 CU UMLAUT (ä. Fiecare diftong german este format din două elemente vocalice care trec nemijlocit. închis sau deschis: ö lung închis [a--] böse ['ba--zs]. ü) a) ä (a Umlaut) [s:].st] . ei. hält [helt]. Durata rostirii unui diftong german este egală cu aceea a unei vocale lungi. Täler ['tedar]. ü poate fi lung sau scurt. A 21 . Tüll [tYl]. ö. [Y] ii se rosteşte cu buzele rotunjite ca la u închis. trüb [try-p]. rostirea lor corectă fiind cu totul alta decît scrierea. ai. ö scurt deschis [oe] können ['koenan]. Gürtel ['gYrtal]. ü scurt deschis [Y] füllt [fYlt]. iar limba se ridică aproape pînă în poziţia lui e închis. auf [aof].

) = [a . dieser von/allen ge/achtete/Arbeiter (nv. der/erste. Saite ['zaeta]. PRONUNŢAREA VOCALEI INIŢIALE 1. b) Diftongul ei. nicidecum ca hiatul au din automobil [ a . a vocalei ini­ ţiale accentuate. ay redau ortografic acelaşi diftong. H a u t e ['hoaţa]. die schöne. deschis. el se produce prin tre­ cerea glisantă de la u n a scurt. închis. neaccentuat: eu . /oberste/Ast (nu: der erste. . Heyse f'haezs]. ai. Zäune ['tS30na]. alte Uhr). > = [o->0] Exemple : heute ['hD0ta]. autor [a-utor] etc. accentuat la u n ö foarte scurt. . läuten ['loatan]. : dieser von allen geachtete Arbeiter).Observaţie Diftongul german au se pronunţă asemănător cu diftongul românesc au din august.. la un e foarte scurt. Der Be/amte be/achtete/alles (nu : Der Beamte beachtete alles).e] ai. sein [zaen]. die/Arbeit (nu : die Arbeit) . fie din acelaşi cuvînt. ai. neac­ centuat : ei.u t o . fie din cuvîntul premergător. apoi îl reamitem brusc la pronunţarea vocalei. A 24 . închis. Rain [raen]. augur. în silabă accentuată î n limba literară vorbită (Hochlautung). eine/arme. ey A 22 . oberste Ast) . Mai [mae]. accentuat./unbeholfene/Alte (nu : eine arme. drei [drae]. Pentru a realiza această pronunţare specific germană. ey. Astfel se va pronunţa corect: der / Abend (nu : der Abend) ./alte/Uhr (nu : die schöne. Ki'/innere/ihn/an die/Arbeit! (nu: Erinnere ihn an die Arbeit!). Mayer ['maear]. Leute [ l o a t a ] . äu [00] A 23 Atît eu cit şi äu reprezintă ortografic un diftong care se produce prin trecerea glisantă de la u n o scurt. ey. vocala de la începutul unei silabe cu accent principal sau secundar nu se leagă de sunetul precedent (consoană sau vocală). eins [aens]. c) Diftongul eu. unbeholfene Alte) . a y / Exemple: Ei [ae]. ] . neun [noan] . ay [ae] ei. întrerupem curentul fonator al sunetului precedent prinir-o pauză cit de scurtă.

darauf. întrucît nu în ea constă adevărata caracteristică a vocalei iniţiale accentuate ci în întreruperea fonaţiunii înaintea vocalei şi în reemiterea bruscă a curentului fonator la rostirea ei. vollends. lauern. . Reaktion. în silabă neaeeentuată Vocala iniţială a unei silabe neaccentuate se leagă în general de sunetul precedent: bauen (nu : bau/en). worin. bei/einander. pentru a evita confuzii. ca un fel de zgomot surd (Knacklaut. Observaţie î n cuvintele compuse formate din prepoziţie elemente componente nu se leagă: an/einander. Initiale. vorüber etc. woraus. coup de glotte). herunter etc.34 FONETICA Observaţie A 25 Adesea se cere ca vocala iniţială accentuată să fie pronunţată explo­ ziv. Reaktionär. cele două A 30 d) anumite compus: cuvinte compuse care şi-au pierdut caracterul de cuvînt allein. Poet. poetisch. Interesse. theatralisch etc. Realismus. darin. Poem.. A 32 2. A 33 î n cuvintele compuse însă. herein. warum. Theater. worüber etc. hinunter etc. şi einander. vor: A 29 c) pronumele reciproc einander [nu : ein/ander). Trauer etc. uneori şi vocala de la începutul silabei neac­ centuate trebuie articulată după o scurtă întrerupere a curentului fonator. darüber etc.. Bauer. daraus. voraus (nu : vor/aus). A 26 A 27 A 28 b) adverbele de loc compuse cu her. realistisch. Adept. hinauf (nu : hin/auf). woran (nu : wor/an). herauf (nu : her/auf). hinein. für/einander. Poesie. O astfel de pro­ nunţare dură. caracteristică mai ales pentru teritoriul lingvistic nord-german. Logarithmus. trauen. hin. worauf. real. heraus. A 31 e) anumite cuvinte de origine negermană la a căror pronunţare nu se mai ţine cont de etimologia lor s t r ă i n ă : Abiturient. Numai în anumite cuvinte vocala accentuată de la începutul silabei se leagă fără pauză de sunetul precedent al cuvîntului. însă nicidecum obligatorie.. hinaus. reagieren. Astfel de cuvinte s î n t : a) adverbele pronominale demonstrative (compuse cu dar-) şi cele inte­ rogative respectiv relative (compuse cu wor-) : daran (nu: dar/an). mit/einander etc. Realist. interessant. hauen. este posibilă.

la începutul silabei accentuate: empor. [t]. trüb kann. în her (übersetzen. Kreis. al). Paul. trinken. kennen. Gepolter. prangen Tau. chibritul se A 39 . wanken. Rampe. ertönen. Peter. nu se stinge. klingen. Kran. erkennen. se poate demonstra deosebirea dintre pronunţarea aspirată ş : . mai ales înaintea unei pauze: Iaimp. zerplatzen betonen. Theater. Schaukel. atît accentul cît şi pronunţarea nelegată ne ajută să evităm confuzia cu heruber-setzen. spre deosebire de t neaspirat din tunet). b) în interiorul cuvîntului. erkranken. în . Tee. [Ii] Un fenomen caracteristic pentru limba literară vorbită este aspirarea A 34 consoanelor surde [p]. verklingen. ift}> PL \k~\ sînt aspirate mai puternic a) la începutul cuvîntului: A 35 Paar. 1 Brin*r-b experienţă foarte simplă. în silaba neaccentuată din interiorul cuvîntului. u n [p] neaspirat (în Pavel). Ente. [t]. ertragen. emisiunea acestor trei consoane fiind întovărăşită de o emisiune de aer care se aude ca un foarte uşor [h]. [t]. vertiefen bekommen. pochen. Mantel. ţinut în faţa gurii. spre deosebire de c românesc neaspirat din comoară)1. BESPME CONSOANELE LIMBII GERMANE ASPIRAREA CONSOANELOR [p]. kommen (cu k aspirat. thun (cu t aspirat. Pronunţîndu-se însă un [p] aspirat l e ex. R a u p e . plündern. Astfel se pronunţă Waul (cu p aspirai. u n ci. Rat. A ^o c) la sfîrşitul cuvîntului. kommen. aspirată a consoanelor [p]. A 37 d) în cuvintele de origine negermană înaintea unei vocale neaccentuate: A 38 Krokodil. [k] în anumite poziţii. spre deosebire de p româ­ nesc neaspirat din Pavel). Pronunţîndu-se de ex. brit aprins. [k].DESPRE CONSOANELE LIMBII GERMANE $5 î n substantivul compus Eijersatz de pildă cele două elemente compo­ nente nu se leagă (deşi al doilea element începe cu o vocală neaccentuată) pentru a evita o eventuală confuzie cu Eier-satz. Sack. knattern. aspiraţia este mult mai slabă sau lipseşte: Ampel.

g se observă adesea o alternanţă între pronunţarea sonoră şi cea surdă. : -bar. la sfîrşitul silabei : abändern ['ap/endam]. î n cuvintele cu literele b. Weib [vaep]. Leib [laep]. în funcţie de schimbarea poziţiei: [b] [P] A 43 A 44 A 45 A 46 A 47 leben ['le^ban] lieben ['li^ban] rauben ['raoban] [d] lebt [le=pt] liebt [li:pt] raubt [raopt] [t] binden ['blndan] des Kindes ['klndssl Länder ['lendar] [g] bind [blnt] Kind [klnt] Land [lanţ] W legt [leit] sagst [zaist] Tag [ t a i ] legen ['leagăn] sagen ['za:gan] Tage ['ta^ga] . [ps] : Pfeîd [pfetft]. [k]. Magd [ m a i t ] . literele b. Jagd [iakt]. sind [zlnt]. liebst flippst]. Windmühle ['vlntmyda]. Winds [vlnts] . Vogt [foit]. adesea aspiraţia lipseşte chiar complet. Kind [klnt]. Wegbereiter ['veibaraetar]. g) sînt numai slab aspirate . -lieh. Tag [ t a i ] . c) în interiorul silabei. [t]. g se pronunţă [p]. d. -sal. Farbton ['farbtooi]. Wanduhr ['vant/u*]. -lein. Tagarbeit ['tai/arbaet]. [tj] : zu [tsu=]. Qual [kvad].36 FONETICA A 40 [p]. g redau ortografic consoanele surde [PL [ t ] . lieb [li:p]. Psychologe [psygol'o^ga] [ts] . -nis. [k] se aspiră (vezi A 37) b) în interiorul cuvîntului. zwei [tsvae]. Quelle ['kvela]. weglaufen ['veklaofsn]. wagt [ v a i t ] . [k] (redate prin literele b. Mund [mUnt]. [g] A 42 I n anumite poziţii. leibeigen ['laep/aegan]. Katze ['katsaj . mag [ m a i ] . î n această poziţie. d. ASURZI A 41 REA CONSOANELOR SONORE [b]. Tscheche ['tjsca]. Xaver ['ksa^var] . lag [lai]. [k]: a) la sfîrşitul cuvîntului: ah [ap]. Pseudonym [psaedo'nyiin. [p].]. -sei) b. d. -sam. Bindfaden ['blntfa:dan]. g se p r o n u n ţ ă [p]. [ t ] . [ t ] . [d]. raubt [raopt]. b. î n a i n t e a sufixelor care încep cu o consoană sonoră (de ex. [p]. g î n interiorul cuvîntului şi al silabei. Pîahl [pfaJ]. quetschen ['kvetjan] [ks] . seid [zaet]. -ling. d. [kv] : sechs [zeks]. [k] nu se aspiră în următoarele combinaţii cu alte consoane : [pf] . dacă urmează o altă consoană: gibt [gbpt]. Kinds [klnts]. [ t ] . d. [t]. [k] neaspirat.

Spre deosebire de alte limbi (de exemplu italiana). t. Bett [bst]. Lippe •» * " b) consoane diferite Fiind alăturate în cuvintele simple. k1. fiecare cu valoarea ei fonematică : Arzt [asrtst]. Bann [ban]. î n loc de zz — tz. p. a) Dacă se alătură două consoane explozive (oclusive) (b. 1. precedată de o vocală scurtă 3 . dacă prin compunerea cuvintelor se A 50 alătură consoane identice sau asemănătoare. [k . g. în cuvintele compuse Cu totul diferită este situaţia. în cuvintele simple a) consoane identice (dublarea consoanelor) Consoanele b. d. Deşi la alăturarea consoanelor identice imaginea grafică este aceeaşi ca la dublarea consoanelor în rădă­ cina cuvîntului. [p ~ b ] A 52 Abbau ['apbao]. [rsnt].tdampfar]. pronunţarea este alta. Freundinnen. 2 x A 54 ['vekkoman]. î n loc de kk se scrie de obicei ek. hofft [hoft]. Dampf zuckst [tsUkst].t ] . schwitzt [JVItst]» [glsntst]. 3 Acelaşi rol pur ortografic îl are dublarea lui n la pluralul substantivelor feminine deri­ vate cu sufixul -In : Genossinnen. Druckknopf ['vskge^an].d] Raddampfer ['mlttum] ['ra. Amme ['ama]. Kunst 2. [t . k) ambele se pronunţă cu o singură închidere şi deschidere a canalului vocal (deci ca pentru pronunţarea unei singure consoane). d.DESPRE CONSOANELE LIMBII GERMANE 37 CO A R TIC ULA REA CON SO A NELOR 1. consoana dublă din rădăcina unui cuvînt se pronunţă la fel ca o consoană simplă. rennt. wegkommen . Sackgasse ['zakgasa]. mittun A 58 (c) [k . intervalul dintre închidere şi deschidere (explozie) fiind însă mai mare decît la pronunţarea unei singure consoane oclusive : (a) [p . [dampf].g] weggehen ['drükknopf]. Luftdruck ['lUftdrUk]. [ l l p a ] . z2 pot fi dublate în radă« « « cuvîntului dacă vocala precedentă este scurtă. f. Această dublare este numai ortografică şi nu are nici un rol fonetic. n. s. r. glänzt • A 49 consoanele diferite se pronunţă [kUnst].p ] . zerrt [tsert]. Halle ['hals]. m. Wandtafel ['vanttatfal]. Abprall ['appral]. g — p» A 51 t. Schleppboot ['Jlepbo't] (b) [t .k ] . essen ['esan].

Schiffahrt ['JI££ă=rt]. Spielleiter ['JjpMlaetar].1] Saallampe ['vaOlokaâ] ['zaJlampa]. Sessellehne ['zssalle : na]. Wahllokal A 57 A 58 (b) [f Auffahrt (c) [m - f] ['aoffatftj. unnachsichtig A 60 (e) [J . lungindu-se prin aceasta consoana: E r kam am Morgen. Stiefvater ['Jti . în propoziţia Sie gab Peter ein Buch.38 FONETICA A 55 A 56 b) Dacă consoanele [f]. fără să se producă însă vreo întrerupere în emisiune: (a) [1 . . Raumoieter ['raonmiefei ]. adică cu o singură închi­ dere şi deschidere a canalului vocal. A 60) sînt valabile şi pentru acele cuvinte necompuse din cadrul unei propoziţii care sînt strîns legate în vorbire. [p] final din gab şi [p] iniţial din Peter se pronunţă la fel ca în Abprall. [1]. auffallen ['aoffalan]. [m].ffa-tar] Baummarder Stroiamesse ['Jtrormmesar] A 5S (d) [n ['TJnna=xzIctIc] n] Annahme ['annaans]. deoarece sensul propoziţiei nu cere o pauză între ele. [in] final din am şi [m] ini­ tial din Morgen se pronunţă la fel ca în substantivul compus Raummangel. Lösch- COARTICULAREA CONSOANELOR ÎN PROPOZIŢIE A Cil Indicaţiile pentru coarticularea anumitor consoane în cuvintele com­ puse (vezi A 50. Waschschüssel ['vajTYsal] ['fiaejjtant]. fără nici o întrerupere. adică fără întreruperea curentului fonator.13 Büschschwein ['bTJJJvaen]. Fiscbschuppe ['flJJUpa]. Analog. creşte din nou. Raummangel ['raomnianal]. [J] se dublează ^>mi compu­ nere. Fleisefastand sehiff ['loefjlf]. intensitatea lui descreşte după articularea con­ soanei şi creşte apoi din nou. 111 ] ['baommardar]. einnehmen ['aenne=răan]. intensitatea emisiunii descreşte după articularea lui [m] şi în continuare. intervalul între închidere şi deschidere fiind însă mai mare decît la pronunţarea unui singur [p] : Sie gab Peter ein Buch. hinneigen ['hlnnaegan]. [n]. Astfel în propoziţia Er kam am Morgen. emisiunea curentului fonator se prelungeşte (în comparaţie cu pronun­ ţarea consoanelor simple) .

pe de o parte ca o caracteristică a limbii germane. Arbeiterin. în limba germană accentul este mai puternic decît în celelalte limbi europene. Arbeiterinnen. pe de alta. dacă aceasta este scurtă. însă : lebendig. arbeitete. parteilich. accentul se bazează pe intensitatea curentului A 62 fonaior (accent dinamic). arbeiten. accentul principal este indicat printr-itn punct sub vocala accentuată. Arbeiterschaft. parteiisch. Partei. fiindcă adesea prin mutarea accentului se modi­ fică înţelesul cuvîntului: Abteilung = separare 1 Konsum = cooperativă (de consum) übersetzen = a trece (pe celălalt mal) Abteilung = secţie. x î n cuvintele. accentul german este fix: atît în A 63 cursul flexiunii cît şi în derivări el se menţine pe aceeaşi silabă: Arbeit. Parteilichkeit parteilos. dacă aceasta este lungă. Un accent muzical bazat pe înălţimea sunetului există doar în anumite dialecte germane. El trebuie respectat întocmai. care nu sînt transcrise fonetic. Arbeiter.ACCENTUL ÎN •CÜVINT ŞI IN PROPOZIŢIE 3S ACCENTUL ÎN CUVÎNT ŞI ÎN PROPOZIŢIE în limba literară vorbită. (însă: Majore. der Sektor — die Sektoren. iar diftongii accentuaţi sînt evidenţiaţi prin cîte o linioară dede­ s u b t u l fiecărui element component în p a r t e . sufixul -or este accentuat. printr-o subliniere a vocalei accentuate. der Major — die b) unele familii de cuvinte al căror cuvînt de bază este un nume geo­ grafic (de continent sau ţară): Afrika Amerika Asien Europa Arabien Prankreich Italien Kanada Portugal — — — — — — — — — Afrikaner Amerikaner Asiate Europäer Araber (Araber) Franzose Italiener Kanadier Portugiese — — — — — — — — — afrikanisch amerikanisch asiatisch europäisch arabisch französisch italienisch kanadisch portugiesisch. Accent mobil au : A 64 a) substantivele masculine de origine negermană terminate în sufi­ xul neaccentuat -or: der Professor — die Professoren. Excep ţie: leben. raion Konsum = consum übersetzen = a traduce Spre deosebire de limba română. Leben. accentul fix). .

cel de bază compus: 1 + (2 -f. Steinkohlenbergwerk. Cuvinte simple şi derivate a) î n cuvintele simple şi derivate se accentuează în general {prima silabă) : rădăcina Erde. Glasur. großartig.3. brauchbar. î n acest caz. accentul cade pe sufix: Bücherei. Wohnblock.3). adesea. Hofnisse. s t u d i e r e n . Eisenbahn. A 70 b) cu trei sau mai multe elemente componente Cuvîntul determinativ este compus. Marlene. Staats. cel de bază este simplu: (1 + 2) -j. accentul nu cade A 67 c) î n cuvintele formate cu sufixe negermane. Cuvinte compuse a) cu două elemente componente: Accentul cade pe primul element component (cuvîntul determinativ) : Bergwerk. Holunder. accentul secundar1 pe cuvîntul de b a z ă : Fahrkartenschalter. P a r t i e . lebendig.u n astfel de cuvînt accentul principal cade pe cuvîntul determinativ.' Garten. Marje. Cuvîntul determinativ este simplu. Andreas. accentul secundar nu se notează. W o c h e .eisenbahn. ' î n transcrierile fonetice. A ßH d) î n numele proprii. Friederike. Heilbronn. Eigenschaft. Haltestelle. accentul nu Fontane .m ACCENTUL FONETICA ÎN CUVîNT A 65 1. Saarbrücken. Monat. Malerei. Â 66 b) Numai în cîteva cuvinte simple de origine germană pe rădăcină: Forelle. î n t r . dunkelblau.schaffner. A 89 2. Zweigstellen leiter. Schnellzug. seltsam. Verkehrsflugzeug. Werkzeugausgabe. Accentul principal cade pe primul element component al cuvîn­ tului determinativ. musizieren. heute. Wissenschaft. Hannover. Roswitha. cel secundar pe primul element al cuvîntului de bază : Kraftwagenbe. Lieferant.standteii. Hermelin. Fahrkarte. . în special cu -ei şi -ier. accentul principal cade pe primul element component al cuvîntului determinativ. Bremerhaven. Leben. în exemplele noastre îl indi­ căm prin seninul: Eisenbahnstation. P a r t e i . Straßenbahnhaltestelle. Mathilde. cade pe prima silabă : atît simple cit şi compuse. Elisabeth. meister haft. accentul secundar pe primul element component al cuvîntului de b a z ă : Dampfschiffahrt. Schreib­ tisch. Wacholder. Kindheit. Berlin. Straßenbahn . Atît cuvîntul determinativ cit şi cel de bază sînt compuse: (1 + 2) + + (3 + 4).

Observaţie Accentul pe miß îl au de asemenea substantivele şi adjectivele formate cu acest prefix: Mißbrauch. A 76 verbului A 77 mißachten. mausetot. A 73 c) verbele compuse (a) separabil: Accentul cade pe particula separabilă: -^ *'* aufstehen. mißverstehen. mitnehmen. weggehen. umgehen. Untat. mutterseelenallein. einsehen. mißfallen. (b) inseparabil Accentul cade pe rădăcina verbului: durchbrechen. Mißerfolg. mißmutig. A 75 (c) Verbele formate cu miß­ miß + verb simplu : Accentul cade pe rădăcina miß + verb compus Accentul cade pe miß: mißgestalten. Dreikäsehoch. stockfinster. blitzblank. weg-. mißbrauchen. auf-. tuat: un- A 79 de obicei accen­ Abgafoe. vollziehen. mißlingen. mißglücken. accentul secun dar pe al treilea : Dreilei . Mißartung. mitkommen. Fünfmarkschein. Aussicht. Nachsehen. au 2 sau chiar 3 accente principale aproape egale ca intensitate: aalglatt. Mißgunst. unmenschlich^ unmöglich. Sechsjam^plan. mit-.) mißhellig. schwarzratgold s a u : blaugelbrot.münze. ein-. Mißverständnis. A 78 d) particule accentuate şi particule neaccentuaie (a) Sînt totdeauna accentuate: ab-. A 71 Adjectivele compuse formate prin alăturare au accentul pe fiecare element component sau numai pe ultimul: blaugelbrot. schwarzrotgold. weggehen. accent u l principal cade de obicei pe al doilea element component. annehmen. bei-. übersetzen. wiederholen. aus-. mach-. {însă : mißartet. zurückkommen.ACCENTUL ÎN CUVlNT ŞI IN PROPOZIŢIE 41 Adjectivele compuse care exprimă o comparaţie între elementele cornponente. Untiefe. mißgünstig. A 72 în compunerile triple în care primul element nu este o prepoziţie. an-. . blutjung. însă: Fünfuhr tee.

umfallen. ver-. hinterlassen. widersetzen. Obsorge. Untergang. Hingabe hinterrücks. miß-. dagegen. Überlastung. überreden. mißlingen. Neaccentuai dafür. instand. durchsehen. dar-. obwalten überbieten. Unterhaltung. Unterricht. Widerstand um- unter- vollvor- wider- . darstellen. widerspiegeln. Mißverständnis obliegen. Umfrage. Widerrufung herüber herbringen. Unterredung vollbringen. mißartet. Mißbrauch. ob-. Vorsicht. hinaus. durch-. vorher. in-. über-. her-. unterentwickelt. wider-. hiermit hinauf. hinterlistig. Untertan vollaufen. widerwärtig. hierher hingeben. widerlegen. herauf. Widerruf. unter-. untertags. Insassen. überführen. Umsicht unterbringen. dasein. unter­ werfen. mißgünstig. er-. vortrefflich. mißbrauchen. um-. darüber durchbrechen. vollenden. verzichten.42 FONETICA A 80 (b) Sînt totdeauna neaccentuate: he-. hinter­ treiben. wieder-. umhalsen. inwiefern. Überbau. Widerhall. Entlohnung. zer-. überdenken. Wider­ legung. -widerrufen. hinstellen. Durchsicht Herstellung hierbleiben. ent-. zuA ccentuat dadardurchherhierhinhinterdableiben. untergehen. Hintergehung inindem. heraus. Mißartung obliegen. damit daran. vor-. hinter-. inwieweit mißachten. umwerfen. Widerspruch. Umschwung. vollziehen. umgarnen. überlaufen. Obhut obwalten. durchleben. Über­ legung. vollfüllen. Überblick. Mißerfolg. Hinterland inständig. Inschrift inwendig Inland. vorhanden vorhin. emp-. voll-. obüber- übergreifen. vollkommen. Gebrauch. dar a iif. vorbei. widerspenstig. Vollendung. hin-. hinunter hinterbleiben. Überstunde umbringen. vorzeiten widerfahren. erhalten. mißverstehen. Überzeugung umfrieden. vorzeigen. imstande. voreilig. hierauf. vorstellen. untersuchen. widerklingen. Vollzug voran. Darstellung durchbrechen. Dasein darbringen. miß- mißgestalten. Vollmacht vorgehen. hier-. Zerstörung A 81 (c) Pot fi accentuate şi neaccentuate: da-. Obacht. empfangen. un­ tersinken. unterwegs. voraus. Umfahrung unterscheiden. Überforderung. Bericht. vorläufig. hergeben. Durchgabe. vollmachen. um­ stritten. Vorzug widerhallen. herab. widersetzlich. Durch­ querung herstellen. ge-.

Cuvinte de origine negerniană. wiederbeleben. Jahrhundert. zuerst. Se va consulta un dicţionar. zumeist. wiederherstellen. A 87 ACCENTUL ÎN PROPOZIŢIE 1. Viertelstunde (însă: viertelstündig) A 82 3. Jahrtausend. Wiederwahl zufallen. Wiedergabe. Zufall. zugute. purtătoare a accentului principal al cuvîntului. zugeben. zuletzt. pe o anumită silabă. wiederaufbauen. wiederkommen. ZK [tset'ka*]. Wiederkehr. S-Bahn ['esba:n]. Wiederholung zudem. cade totodată şi accentul A 88 A 83 . Zunahme zukommen. U-Bahn ['u:ba:n] A 85 4.ACCENTUL ÎN CUV1NT ŞI IN PROPOZIŢIE 43 •miedet'- •wiederbekommen. adesea accentul coincide chiar cu o coborîre a tonului. fie cît de scurtă. Wiederaufbau. neasimilate Pentru aceste cuvinte nu se pot da reguli în privinţa accentului. Accentul în propoziţie şi ridicarea tonului p o t . Prescurtări a) în prescurtările citite cu denumirea alfabetica a fiecărei litere accentul cade pe ultima literă: R K P [srka='pe=-]. landeinwärts. A 83 b) în prescurtările citite cu valoarea fonetică a fiecărui sunet accentul cade în general pe prima silabă: NATO ['nartq]. Lebewohl. F D G B [sfde:ge='beO. la fel ca în cuvînt. D D R [desder/'sr]. Zulauf. zugrunde. DKW [slka^'ve:]. zufrieden. UNO [ W o ] [însă: UNESCO [u'nssko]) A 84 c) în cuvintele formate din literă şi cuvînt accentul cade pe litera citită cu denumirea ei alfabetică: D-Zug ['de:tsu:k]. tagaus-tagein. stromabwärts. Jahrfünft. zunächst e) Cuvinte compuse în care accentul nu cade pe primul element: allein. accentul se bazează pe intensitatea mai mare a curentului fonator. nicidecum pe înălţimea sunetului. Nume duble î n numele duble accentul principal cade pe al doilea element component: Schleswig-Holstein A 86 5. î n orice propoziţie germană. Accentul sintactic principal î n propoziţie. einander. dar nu trebuie să coincidă. wiederaufnehmen. Jahrzehnt.

gehen. Complet neaccentuate în propoziţie sînt silabele neaccentuate ale cuvin­ telor. accentul acestor cuvinte este slab . orice parte de vorbire afară de pronumele relativ poate să primească accentul principal al propoziţiei. anumite părţi de vorbire. = Eu vreau să merg în oraş (nu în altă parte). x î n exemplele noastre referitoare la această problemă. î n limba germană diferenţa de intensitate între silaba cu accentul sintactic principal şi restul silabelor (fie accentuate. prepo­ ziţiile. principal . să merg în oraş (nu în altă parte). să fie totuşi cu greu înţeleşi de către germanii obişnuiţi cu evidenţierea sonoră a elementului sintactic central. Ich will in die Stadt gehen. Silabele neaccentuate Afară de cuvintele cu accent sintactic principal sau secundar. ca articolele. mai există cuvinte care nu au o importanţă deosebită pentru ceea ce spunem. = = = = Eu Eu Eu Eu vreau vreau vreau vreau să merg în oraş (nu altul). ale cuvintelor din propoziţie. î n propoziţie. care articulează corect şi vorbesc fără greşeli gramaticale. Accentul sintactic secundar Pe lîngă accentul sintactic principal există în propoziţia germană însă şi unul sau mai multe accente secundare. să merg (pe jos. afectiv sau voliţional al propoziţiei are accentul sintactic principal. cuvintele cu accentul al propoziţiei sînt tipărite aldin. de intensitate medie. gehen. Din această cauză orice parte de propoziţie. Accentul secundar al propoziţiei — ca şi cel principal — poate să cadă numai pe o silabă cu accentul principal al cuvîntului respectiv. cu aju­ torul cărora se scot în evidenţă ideile secundare auxiliare ale propoziţiei. (nu trebuie) să merg în oraş. diferenţa de intensitate dintre accentul principal al cuvîntului şi silabele neaccentuate este mult mai mică decît în cuvintele cu accentul sintactic principal sau secundar. Ä 92 2. nu cu un vehicul) în oraş. de asemenea la modificarea sensului. aceasta înseamnă că silaba respectivă este mai puter­ nic accentuată decît toate celelalte silabe cu accente principale. nucleul logic. chiar dacă accentul principal rămîne acelaşi. lob will in die Stadt gehen. gehen. fie neac­ centuate) este mai mare decît in orice altă limbă europeană. de cele mai multe ori. *~~* Insuficienta scoatere în evidenţă a accentului sintactic principal face ca adesea străinii.44 FONETICA Â 90 Â 91 sintactic principal. A 93 A 94 3. Criteriul pentru determinarea accentului principal în propoziţie este cel al importanţei cuvîntului pentru ceea ce vrem să spunem. Cuvîntul care exprimă reprezentaţia dominantă. = Eu vreau să merg (pe jos) în oraş. Modificarea accentului secundar al propoziţiei duce. Următorul exemplu demonstrează cît de mult se poate modifica sensul unei propoziţii prin schimbarea accentului sintactic principal 1 : leii Ich Ich Ich will will will will in in in in die die die die Stadt Stadt Stadt Stadt gehen. cele cu accentul secundar sînt tipărite cursiv.

A 95 A 98 Importanţa cuvîntului în propoziţie tccentul în propoziţie : în cuvhif: \ (a) Nucleul propoziţiei (noţiunea centrală) (b) Noţiuni secundare (auxiliare) (c) Fără importanţă deosebită (d) Silabe secundare. mai ales în frazele cu o construcţie gramaticală mai complicată.. cu atît mai mult este scos în evidenţă accentul. 1 Prin nivel normal sau de indiferenţă al tonului se înţelege acel ton care cere cel mai mic efort muscular în cursul vorbirii. b) Accentele principale ale cuvintelor nu au. felul speci/ic limbii respective în care se ridică şi se coboară tonul în timpul vorbirii. prepoziţii (de obicei) • principala • secundar— • slab­ • fără accent ei principal. Cu cît este mai mare această diferenţă de nivel.'de indiferenţă"1 al tonului nostru. Silabele neaccentuate ale cuvintelor rămîn.INTONAŢIA 45 î n concluzie. şi în propoziţie. A 97 INTONAŢIA ÎN INTERIORUL URCAREA ŞI COBORÎ REA PROPOZIŢIEI TONULUI A 98 Pornind de la nivelul normal sau . p u t e m urca sau coborî tonul în cursul vorbirii. ^puternic -mai slab -slab . corespunzînd unei perfecte stări de destindere psihică. acelaşi grad de intensitate. în cadrul propoziţiei. neaccentuate. Orice accent. Diferenţierea lor (accent principal. fără accent INTONAŢIA Prin intonaţie se înţelege linia melodică a propoziţiei vorbite.adă numai pe silaba care p o a r t ă accentul principal al cuvîntului. trebuie să coincidă fie cu una. fie cu cealaltă deviere de la nivelul normal al tonului. se pot da următoarele reguli pentru accentul în propoziţie : a) Atît accentul principal cît şi cel secundar al propoziţiei pot să . O intonaţie necorespunzătoare poate să ducă chiar la confuzii. Intonaţia corectă uşurează în mare măsură înţelegerea celor spuse. secundar sau slab în propoziţie) se face în funcţie de importanţa relativă a cuvintelor. articole. . principal sau secundar.

(Şi mai categoric. aici intonaţia nu depinde nici de structura gramaticală a frazei. trebuie să ţinem seamă de următoarele. mai imperativ.) heute in die Stadt. cuvîntul se rosteşte totdeauna cu urcarea tonului. Â 100 a) Dacă propoziţia începe cu un cuvînt purtând accentul principal al acestei propoziţii. Er hat es getau. chiar vehement (dacă diferenţa de nivel este foarte mare) .) (Calm. această diferenţă de nivel melodic va fi cu atît mai mare cu cît mai mult dorim să scoatem în evidenţă accentele. dimpotrivă. Wir Wir gellen Wir S«ien heute in die StddL (Categoric.) A 102 c) Partea propoziţiei cuprinsă între primul si ultimul ei accent trebuie să difere ca nivel al glasului de ambele accente. Fiind supusă dorinţei de exprimare a vorbitorului. gehen Wir geilen heute in die Stâdt. mai obiectivă sau chiar de indiferenţă (dacă diferenţa de nivel este foarte mică).) es mir. Wer h a t es se­ Â 99 Tu tân? bitt Ä 101 b) Accentul cu urcarea concomitentă a tonului are un caracter mai ener­ gic. ea are un caracter subiectiv. (Indiferent. (Categoric.) .) (Calm. (Mai puţin categoric. pentru a intona potrivit spiritului limbii germane. Totuşi. sagte Er E r sägte es mir.) sagte E r sägte es mir. nici de punctuaţie.46 FONETICA î n limba germană nu se pot da — decît cu o singură excepţie — reguli general valabile pentru urcarea sau coborîrea tonului în interiorul propo­ ziţiei . accentul care coincide cu o coborîre a tonului dă vorbirii o nuanţă mai calmă.) (Indiferent. obiectiv. heute in die Stadt. Er es mir.

ea este în funcţie de conţinutul propoziţiei. După conţinutul propoziţiei. imperaHve. Cadenţa descendentă se foloseşte în propoziţiile enunţiative. cadenţa descendentă se foloseşte pentru a da unei întrebări : ä r ă cuvînt interogativ o nuanţă fie de obiectivitate pronunţată. adică linia melodică cuprinsă între ultima silabă cu accent sintactic şi sfîrşitul propoziţiei. dar şi de nuanţa specială pe care vrem să i-o dăm. fie de •upărare sau chiar ameninţare (vezi însă A 105). exclamative şi în cele interogative e u cuvînt interogativ : Uneori. cadenţa finală poate să fie : a) descendentă b) ascendentă c) uniformă > > * A 103 1.INTONAŢIA 47 INTONAŢIA LA SFÎRŞITUL PROPOZIŢIEI CADENŢA FINALĂ De deosebită importanţă în exprimarea orală este cadenţa finală a rircărei propoziţii. de constatare obiectivă şi calmă. Cadenţa finală descendentă A 104 Această cadenţă dă propoziţiei un caracter de încheiere definitivă a gîndurui exprimat. . Cadenţa finală nu are un caracter atît de subiectiv ca intonaţia din interiorul propoziţiei.

gesund ? Br ist schon gesund ? schon Br ist (Mai insistent.) inte­ Cadenţa finală ascendentă se mai foloseşte însă şi în acele propoziţii enunţiative san imperative cărora vrem să le dăm o nuanţă fie de subliniere categorică.) Hause. Cadenţa finală ascendentă Această cadenţă caracterizează în general. însă A 104). nach bald nach Sie kommen bald Platz! bitte Platz! Nehmen Sie bitte (Şi mai categoric.) (Categoric.48 FONETICA A 105 2. Din această cauză. întrebările fără cuvînt rogativ (vezi. menţinerea tonului la acelaşi nivel este u n indi­ ciu că enunţul este incomplet.] A 106 3. cadenţa uniformă este foarte frecventă în construcţiile . (Categoricj«^ Sie kommen Nehmen Sie Numai cadenţă finală ascendentă au propoziţiile interogative fără cuvînt interogativ şi cu topica propoziţiei enunţiative. Cadenţa finală uniformă Această cadenţă este caracteristică pentru propoziţiile în care nu este dusă pînă la sfîrşit.) Hause ? nach (Mai calm. fiind doar o pregătire pentru ceea ce urmează. fie de deosebită politeţe.) Hause. Hause ? Kommen Sie bald nach bald Kommen Sie (Mai insistent.) (Mai calm. (Şi mai categoric.

scli. seh.n]. haben ['haibsn].şi subordonare —. R a t [ra:t]. rasch [raj]. Ma-gen) şi închisă dacă se termină în consoană (Gar-ten. Kun-de.) Genossen und Genossinnen ! Wir be > PRONUNŢAREA UTERELOR ALFABETULUI (ORTOGRAFIC) GERMAN ÎN CUVINTELE DE ORIGINE GERMANĂ ŞI ÎN CELE DE ORIGINE NEGERMANĂ MAI FRECVENT FOLOSITE Litera sau grupul de litere Pronunţarea a Se pronunţă [a:] A 107 1. st. însă: Bach [bax]. weiß eines : Das ist > nicht (Energie. în formulele de adresare sau anunţare.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 4S sintactice mai complicate — frazele prin co. Gilbe [ga:ba]. Photograph ['zUlta'. deschisă1. Tat [ta:t]. in afară de cazul cînd silaba următoare începe cu eh. x). în silabă accentuată.) Gramatica practică a limbii germane . Max [maks]. Sultan 1 Silaba este deschisă dacă se termină în vocală (ha-beti. lo-ben. apar forme în care a este în silabă deschisă Tag [Ta-ge) [ta:k]. [foto'gra:f].' Ich weiß eines: Das ist nicht (Mai calm. in silaba care se termină într-o singură consoană (afară de eh. Ich. dacă în flexiune. Frage ['fra:gş]. 2. apathisch [a'pa:tlj"]. s. fal-len.

Tags [ t a k s ] . înaintea mai multor consoane. k. fragst [fra:kst]. langsam 8. -sam Nachbar ['naxba:r]. 12. Schmach [Jma:x]. în sufixele (neaccentuate) -bar. 6. dacă rădăcina are (conform 1 şi 2) a lung [a:] h a b t (rădăcina hab-) [ha:pt]. Papst [pa:pst]. 9. Bnzian ['entsia:n]-. d.50 FONETICA Litera sau . Gemach [ga'ma:x]. t. 5. b) neaccentuat: Februar ['fe:brua:r]. watscheln [Vartjgln]. 10. Tratsch [tra:tj]. în anumite cuvinte înainte de tsch Bratsche ['bra^Ja]. B a r t [ba:rt]. Grobian ['gro:bia:n]. naß (nasser) [nas]. Schwarte ['JVa:rta]. Jaguar ['ja:gua:r]. p. [hairts]. Harz. Heimat ['haema:t]. Insă: H a ß (Hasses) [bas]. nach [na:x]. Natrium ['na:triUm]. g. Afrika ['a:frikä]. în anumite cuvinte a) accentuat: J a g d [ja:kt]. Pronunţarea 3. -sal. ['laecna:m]. Barsch [ba:rj]. -nam. în anumite cuvinte în care este urmat de r + consoană Art [a:rt]. dacă urmează ß. ratsam ['ra:tza:m]. 4. zart [tsa:rt]. în anumite cuvinte în care este urmat de eh brach [bra:x]. Watsche [va:tja]. Magd [ma:kt]. saß (saßen) [za:s]. 7. grupul de litere „ . însă: Stachel ['Jtaxal]). Schicksal ['JIkza:l]. înaintea grupurilor de consoane formate din b. artig f'aartlcj. Leichnam ['larjza:m]. Heirat ['haera:t]. sprach [Jpra:x} Sprache [Jpra:xa]. La sfîrşitul cuvîntului. 11. . menţinut în flexiune înainte de -e Maß (Maße) [ m a s ] . stach [fta:x]. f + 1 sau r Adler ['a:dlsr]. Arzt [a:rtst]. Papa [pa'pa:]. Januar ['janua:r]. (însă: barsch [bar/]). de obicei în sufixul (neaccentuat) -ian Baldrian ['baldria:n]. ja [ja:]. numai în silabă accentuată da [da:].

machen ['maxan]. Harald ['ha:ralt]. dacă este urmat de o consoană dublă. Tolpatsch ['tolpătj]. 12. Raster ['rastsr]. Masche ['majs]. dramatisch[dra'martlX] (însă: ['dra:rna]). în eh. 6. în silaba finală neaccentuată a) la sfîrşit Aula ['aola]. c) dacă este urmat de o singură consoană. ['karg]. (msă: Chaos ['ka:os]. Karre ['lasan]. R a n d [rant]. x lachen [ l a x a n ] . -sal. man [man]. Bach [krax]. lassen 4. Krach 5. grupul de litere „ Pronunţarea Se pronunţa [a] A 108 1.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFAEETULUI GERMAN 51 I. dacă rădăcina se termină în două sau mai multe consoane. înaintea unei singure consoane. seh. Gsst [gast]. tz fallen ['falgn]. rasch [raj]. -nani. înainte de ß dacă acesta este înlocuit. Kasten ['kastan]. s {vezi însă A 107. hatte ['hata]. lax [laks]. Paß [fas] (Passes). seh. kann [kan]. prin ss: Baß [bas] (Basses). -sam şi (în general) -ian precum şi a cuvintelor indicate la A 107. 1) . am [am].it era sau . an [an]. waschen ['va/an]. Laster [ l ă s t a r ] . das [das]. Sache ['zaxo]. Magda ['niakda]. backen ['bakan]. conform A 107. în orice silabă neaccentuată afară de ultima Akademie [akade'mi:]. Komma ['koma]. dacă nu există forme în care a apare în silabă deschisă ab [ap]. în alte forme ale cuvîntului. Spalt [Jpalt] . cu excepţia sufixelor neaccentuate -bar. Drama 7. [bax]. în silabă deschisă. st. Katze ['katss]. în silabă închisă. . 3. Akkusativ ['akuzati:f]. was [vas]. chaotisch [ka'o:tIJ]. daß [das]. Drama ['dra:ma]. Thema ['te:ma]. H a ß [has] (Hasses). Max [maks]. H a x e ['haksa] 2. b) dacă este %irmat de x sau de două consoane Borax ['boaraks]. Monat ['mo:nat]. de ck. dacă silaba următoare începe cu eh. 9) Dampf [dampf]. K a m m [kam]. lasch [laf]. b Dollar ['dolar].

Käfer ['ks. säen ['ze. kämst [ks:mst]. dacă rădăcina are [s :] Bärchen ['be:rcan]. Gefäß [ga'fes]. ['nE-. Gräte [ r gre:ta]. (însă: Wal [va:l]). K a p [kap].-far]. Männer ['menar]. dacă în rădăcină este urmat de o consoană dublă. Tram [tram]. i Pronunţarea 8. Mär [niE'-r]. Spätzin [ J p s t s l n ] . în anumite cuvinte. nächst [netest]. Walnuß ['valnüs]). Städte [ ' f t e t a ] . în silaba care se termină într-o singură consoană (afară de eh. Grammatik [gra'matlk]. Walfisch ['valfIX].52 FONETICA I/itera sau . Januar ['jarmair]. ca Gebärde [ga:be:rda]. A 110 ä Se pronunţă 1. Fiaker [fi'akar]. începe cu eh. 2. de ck.mlIţ]. Nachbar ['naxba:r].'an]. s t : lächeln ['lscaln]. Bäcker ['beksrj. nämlich rätst [rs:tst]. 4. 3. grupul de litere -r. h a t [hat]. A 111 Se pronunţă [s] 1. ca: Ananas ['ananas]. dacă în flexiune apar forme cu ä în silaba deschisă Bär [bs:r]. Gäste [-'gssta]. Gemälde [ga'mxtlds]. tz Hämmer ['hsmar]. . Waage ['va:ga]. [ga'ms:s]. dacă un cuvînt înrudit are forme cu [ a : ] Barte ['bs:rta] (Bart [ba:rt]). gemäß Rätsel ['rertsal]. hast [hast]. Mädchen ['nis:tcanl.•] accentuată deschisă Äther ['s:tar]. Atlas ['atlas]. Aas [a:s]. gemäß [ga'msts]. în silabă [s :. Wäsche [Vefa]. 5. säst [zs:st]. Nässe ['nesa] . h ä t t e ['hsta]. (însă: nach [na:x]). înaintea mai multor consoane. Kosak [ko'zak]. Observaţie Fac excepţie cuvintele în care silaba următoare sch. sprächst [ / p r e i s t ] (sprach) [fpra:x]. bräche ['breica] (brach [bra:x]). A 109 a» Se pronunţă întotdeauna [a:] Aal [a:l]. Paprika ['paprika]. In anumite cuvinte. sch).

traumatisch [trao'ma:tIJ]. A 118 Häuser ['hojäzsr]. Präparat [prszi'dsnt]. Main [maen]. häßlich ['hesllc].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN litera sau grupul de litere Pronunţarea 2. Archäologe [arcso'lorga]. Se pronunţă [o] sau [o] în silaba neaecentuată a cuvintelor origine franeeză Chauvinist [Jovi'nlst] . Chauffeur [Jo'f0:r]. în anumite cuvinte. Sauce ['zo:sa]. Mainz [maents]. au Se pronunţă [ao] în cuvintele germane şi în cele mai multe cuvinte de origine greacă sau latină Auto r'aoto]. Saite ['zaets]. Träume . Rain [raen]. Dämpfer ['deropfar]. t a i e ['laea]. Se -pronunţă [e :] în anumite cuvinte de origine franceză Baisse ['bs:sa]. Hai [hae]. läuten ['lo0tsn]. Trainer ['trs:nar] sau ['tre:nar]. A 115 Se pronunţă [o:] în silaba accentuată din cuvinte de origine franceză de  116 A 117 Hausse ['ho:sa]. dacă rădăcina se termină în două sau mai multe consoane diferite hältst [h'eltst]. ca gräßlich ['grssllc]. äu Se pronunţă [00] ['tro0ma]. ai Se pronunţă [ae] în cuvintele germane şi în anumite origine negermană cuvinte de A 112 Bai [bae]. Mai [mae]. H a a s [haos]. A 113 A 114 Se pronunţă [s:J sau [e:] în anumite cuvinte de origine engleză fair [fear]. bauen ['baogn]. Präsident Äquator [s'kva:tor]. Hain [haen]. în orice silabă neaecentuată [pr£pa'ra:t]. Kai [kae]. 3. Kaiser ['kaezgr]. Waise ['vaezg]. 4.

abändern ['ap/endsrn]. übrig ['y:brlc]. la sfîrşitul cuvîntului şi al silabei ab [ap].. bin [ b i n ] . 3. 2. A 122 bb Se pronunţă [b] în rădăcină între două Yoeaie Ebbe ['eba]. A 120 b Se pronunţă [b] 1. A 123 Se pronunţă [p] 1. schrubb ! [JrUp].54 FONETICA Litera sau grupul de litere A 119 ay Se pronunţă [ae] în cuvintele de origine germană Bayern ['baesrn]. Erbse (Brb-se) ['srpss]. 3) ebnen ['e:bnan]. Taubheit ['taophaet]. Erlebnis [sr'le:pnls]. löblich ['l0:pllc]. verbrennen (ver-brennen) [fsr'brenan] Garbe ['garba]. înaintea sufixelor care îneep cu o consoană (sonoră sau surdă) (vezi însă A 120. krabbeln ['krabaln]. lebst [le:pst]. [hYpJ-]. r (vezi însă A 121. la începutul cuvîntului vocale şi al silabei precum şi înaintea unei Baum [baom]. Laubwald ['laopvalt]. schreibt [jraept]. gelb [gelp]. Gablung ['ga:bIXJn]. Liebling ['li:pllrj]. bleiben ['blaebsn]. 2) Büblein ['by:plaen]. Malaya [ma'laea]. la sfîrşitul cuvîntului robb ! [rap]. A 12Î Se pronunţă [p] 1. Klub [kTDp]. h a b t [ha:pt]. n. . hübsch. înaintea sufixelor precedate de 1. Mayer ['maear]. Rofefee ['roba]. 2. înaintea consoanelor surde gibt [gi:pt].

4.ă consoane Böttcher f'boetţar]. y Ceeii [SÎSI].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 55 Litera sau grupul de litere Pronunţarea 2. psychisch ['psyiclj]. schrubbte Se pronunţă [p] + [b] {vezi A 52) în cuvintele compuse în care două elemente componente se termină. G?«/. r Cafe [ka'fe:].ima]. după toţi diftongii în afară de an Laich [laec]. y • A 129 mächtig ['msctlc]. o sau u Cäsar ['tse:zar]. la începutul cuvîntului dacă este ürmat de e sau i Chemie [ce'mi:]. räuchern ['ro0csrn]. Chiria ['ci:n. Chirurg [ c i r U r k ] . Cicero f'tsitsero]. o. eh Se pronunţă [c] 1. franceza şi spaniolă. u sau î. mancher ['mancar]. Chatice [Jă:sa]. ['ko:z. horchen ['horcsn]. Centavo [sen'ta:vo]. Croupier A 1*» Se pronunţă. A 127 Se pronunţă [t|] în cuvintele de origine italiană A l'M Cicerone [tjitj'e'rpme]. A 124 alăturate e Se pronunţă [k] în anumite cuvinte de origine negerniană dacă este urmai de a. . Reich [raec]. Küche ['kYcs].. [ts] în anumite cuvinte de origine latină sau greacă. 2.a]. A 128 Se pronunţă [s] în anumite cuvinte de origine engleză. welelier [ V s l c a r ] . i. e. respectiv încep cu î> abbauen ['apbaoan]. eueh [30c]. înaintea consoanelor surde ['JrUpto] robbst [ropst]. după ä. 8. dacă este urmat de o altă vocală decît a. Laubbäume ['laopb30rno]. ii. Clown [klaon]. ich [Ic]. Cupido [ku'pi:do]. Raubbau ['raopbao]. Cherusker [ce'rUskar]. Mechaniker [me'cauiikar]. i. Cosima [fcrupi'e:]. ©. dacă este urmat de e.. Köebin ['koecln].

Mädchen ['me:tgan]. Chronik ['kro:nIk]. Se pronunţă [x] 1. Raucher ['raoxar]. r Chaos ['ka:os]. o. prezent este (du) wachst [vakst] . Buch [bu:x]. Christian ['kr-Iştian}. Cholera ['ko:lera].56 FONETICA litera Sau . 3. după a. (a da cu ceară) s de asemenea face parte din rădăcină. în wachsam [Vaxza: m ] început de sufix. dacă este urmat de s în rădăcina unui cuvînt germaiî Achse ['akss]. la începutul A 131 au auch [aox]. s face parte din rădăcină. în sufixul A 130 -ehen Frauchen ['fraocsn]. î n Dachs. dacă este urmat de a. în ambele cuvinte se pronunţă deci [x] + [z]. o. în anumite cuvinte de origine greacă. pronunţîndu-se însă [vaxst]. grupul de litere Pronunţarea 5. ci este desinenţă. Se pronunţă [k] 1. genitivul substantivului Dach [dax] se formează prin adăugarea desinenţei s (Dachs). 2. (du) wachst se scrie şi persoana a I i . Chrom [kro:m]. deci se pronunţă [daks] . Cherson [xsr'son]. în anumite nume proprii Chiemsee ['ki:mze:]. după diftongul 3. persoana a I i . f . Melancholie [melar^ ko'li:]. deci se pronunţă [daxs]. deoarece s face parte din desinenţa st. anumitor nume proprii de origine slavă. Chor [ko:r]. Epoehe [e'poxa]. wachsen ['vakssn]« A 132 Observaţie: N u trebuie să confundăm pronunţarea lui eh urmat de un s * din rădăcină [ks] cu cea a lui eh urmat de un s care nu face parte din rădăcină.a sing. ind. I. u Bach [bax]. Charta ['karta]. început de element component al unui cuvînt compus sau început de sufix. Charakter [ka'raktsr]. î n verbul wachsen. Ochse ['oksa]. Dachs [daks]. I n Buchseite ['bu: xzaeta). s este început de element component.a a verbului wachen [Vaxan]. A 133 2. Charkow ['xarkof]. Chlor [klo:r]. Christoph f'krlstof]. sechs [zsks].

Redner ['re:dnor]. . und [Unt]. n. widmen [VCtmart]. randlos ['raatlos]. A 134 A 135 ck Se pronunţă totdeauna [k] A 136 Ecke ['eksl. Paddel fpadal]. la începutul euvîntului şi înaintea unei vocale drei [drae]. 3) ['handlürj]. Se pronunţă [d] 1. Lands [lants]. dort[dort].P R O N U N Ţ A R E A LITERELOR ALFABETULUI G E R M A N 57 Litera sau grupul de litere Pronunţarea 0 bşer va ţ ie [k] se pronunţă şi în substantivul Oreliester [br'kestar] Se pronunţă [tj] în cele mai multe cuvinte de origine engleză şi în cuvintele de origine spaniolă chartern ['tjartarn] . îiaekt [hakt]. Advokat [atvo'ka:t]. Paddler ['padlor]. Handlung niedrig ['ni:drlc]. A 139 addieren [a'dkrgn]. niedlich ['ni:tllcj. Dschungel ['dzUnall. Rock [rok]. la sfîrşitul cuvîntului A 138 sau al silabei ['vlntfarj]. Windfang Geldbeutel [ l geltb"o0t'äl]. în general. r {vezi însă A 138. în general. înaintea 3.urmai de o consoană {în afară de x) lädst [ls:tst]. [d] ['vîdar]. Kinds [klnts]. Adler ['a:dlar]. Geld [gslt]. înaintea r consoanelor surde sufixelor care încep cu o consoană {vezi însă A 137. 4. dd Se pronunţă. în prefixul Adjunkt ['at'jUrjkt]. wandern ['vandorn]. golden ['goldan]. Se pronunţă [t] 1. 2. Gaucîio ['gaotjo]. Mädchen [ ms:tc3n]. Bad [bart]. A 137 2. 2) ad. Widder schno d drig [Jn odrl c ]. înaintea sufixelor precedate de i. Ordnung ['ordnUrj].

în cuvintele asimilate de origine negermană. Krebs [kre:ps]. Herd [he:rt]. Faksimile [fak'zi:mile]. Weg [ve:k]. ß. Zos ['tso:e]. Schwert [JVe:rt]. Kescher ['ksjör]. deschisă în afară de cazul cînd silaba urmă­ toare începe cu eh. Reparatur [repara'tu:r]. x beben ['be:bsn]. Melancholie [melarjko'li:]. Regen ['re:gan]. gestern ['gestern]. werden [Veirdan].58 FONETICA Ditera sau . er (accen­ tuat) [e:r]. A 142 Se pronunţă [e] numai în silabă neaecentuată 1. 4. şeh. seh. Pferd [pfe:rt]. Mephisto [me'flsto]. erster ['e:rstsr]. grupul de litere T. 3. den (accentuat) [de:n]. Keks [ke:ks]. verwandt [f sr'vant]. wandte [Vandte]. Dante ['dante]. Mecklenburg ['metklsnbXJrk]. legst p. la sfîrşitul Ade [a'de:]. erst [e:rst]. Wert [ve:rt]. mai rar între» Aloe ['a:loe]. Pronunţarea A 140 dt Se pronunţă [t] beredt [bs're:t]. în silabă accentuată. numai în silabă accentuată bebte ['be:pte] (beben ['beibsn]).'Jţe:ta]. wer [ve:r]. x). Erz [e:rts]. schwer [JVe:r]. Melodie [melo'di:]. Schleswig ['Jleisylc]. Herde ['hetrds]. Efeu ['e:fo0]. deschisă dacă silaba este Chemie [ce'mi:]. la sfîrşitul buinţate unor cuvinte de origine negermană. Republik [repu'bli:k]. 5. (însă: chemisch ['ce:mlj]). înaintea mai multor consoane dacă rădăcina are [e: ] cuvîniului. her [he:r]. lädt [ls:t]. de obicei în prefixele de. der (accentuat) [de:r]. je [je:]. 2. Wegs [ve:ks]. Beschwerde [bs'JVe^ds]. beredt [bs'rett]. Wermut [Ve:rmu:t]. wert [ve:rt]. Elefant [ele'fant]. 3. în anumite cuvinte. . Theater [te'a:tsr]. Theodor ['te:odo:r]. elegant [ele'gant]. ca dem (accentuat) [de:m]. 2. Insă: Rechen ['rscsn]. A 141 e Se pronunţă [e : ] 1. Erde ['e:rds]. Hexe ['hskss]. dacă în flexiune e apare în silabă deschisă bequem [ba'kveim].e:kst]. Kamel [ka'me:l]. . în silabă accentuată înaintea unei singure consoane (în afară de eh. Dresden ['dre:sdan]. nebst [ne:pst]. Städte [. Esel ['e:zsl]. st.şi re (de origine latină) detonieren [deto'ni:rsn].

Sokrates ['zo:krates]. Lexikon ['lsksikon]. jedoch [je'dox]. ß. der (neaccentuat) (neaccenuat) [er]. Elend ['e:lsnt]. sau de [v]. Elen ['e:len]. er ['le:ban]). lebendig [le'bsndlc] (însă: leben [der]. weg [vek] (insă: Weg [ve:k]). în anumite cuvinte. Kern [kern]. nennen ['nsnan]. ca dem (neaccentuat) [dem]. Deci se p r o n u n ţ ă : berichtigen [ba'rlctjgan] şi Kindchen ['klntcan]. dacă urmează o consoană dublă. [ 3 ]. [ts] : lesen poate fi pronunţat [ p le:zn]. [s]. Verfall [fsr'fal]. [c]. es [es]. ver-. Maschine [ma'Jimal. Se pronunţă [a] numai în silabă neaccentuată în silabă finală şi în desinenţe aber ['abar]. Infinitivul terminat în -igen [-Igan] şi diminutivele în -eben [-can] se pronunţă însă totdeauna cu [a]. Se pronunţă [e] A 143 1. des [des]. den (neaccentuat) [den]. [p]. Zerfall [tser'fal]. 4. arbeitete ['arbaetata]. 3. Ecke ['eka]. Retter ['rstar]. mai ales în cuvintele de origine latină şi greacă Debet ['de:bst]. Sowjet [zo'vjst]. enthalten [ent'haltan]. herein empfinden [emp'flndan]. Hermelin [hsrtna'lim]. Männer ['menar). ca Chef [Jsf]. her-. ent-. sauberer ['zaobarar]. Atem ['a:tam]. kommende ['kamanda]. dacă rădăcina. Hebel ['hefbal]. erzählen [hsr'aen]. ck. laufen ['laofn]. Hexe ['heksa]. A 144 Observaţie î n vorbirea uzuală. sprechen ['Jprecan]. resch Dreß [dres]. [t]. wes [ves]. setzen ['zstsart]. fragten ['fra:ktanj. Eurpides [o0'ri:pidss]. er-. în cb 5 seh. la sfîrşitul cuvîntului. [J]. Hotel [ho'tsl]. Rebhuhn ['rephu:n]. tz hell [hsl]. [g]. 2. x Geld [gelt]. 5. Herzog ['hertso:k]. [f]. în anumite cuvinte. în prefixele neaeeentuate emp-. [z]. keß [kes]. 3 poate fi omis în terminaţiile -eî şi -en dacă ele sînt precedate de [b]. [d]. A 145 . Hauses ['haozas]. se termină în două sau mai multe consoane. Herberge ['herberga]. besser ['besar]. Wagen ['va:gan]. Becher ['bscar].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 50 litera sau grupul de litere Pronunţare: 4. [x]. [pf]. în silabă neaccentuată. zer[Et't»ţ:lan]. înaintea unei con­ soane.^rapidă. [rsj]. [k].

sau [0] (neaccentuat) [redak't0:r]. Euripides [o0'ri:pidss]. în cuvintele pasteurisiert [mili'0:]. Meer [me:r]. Gmünd [gmUnt]. Frikassee [frika'se:]. A 150 Se pronunţă [0:] (accentuat) de origine franceză Ingenieur [In5eni'0:r]. în interiorul cuvintelor înaintea nnei vocale biegen ['bi:gan]. Heu [ho0]. See [ze:]. für [fy:r] . Schi« [Jli]. geben ['ge:bân]. îî Se pronunţă [f] auf [aof]. Gnu [gnu:]. gleich [glaeg]. . Redakteur A 151 f. Rheuma ['ro0ma]. Eidetik [ae'de:tlk]. A 147 Se pronunţă [e] în silabă ncaeeentuată Kanapee f'kanape]. A 148 ei Se pronunţă [ae] în cuvintele de origine germană şi în cele mai multe cuvinte de origine negermană Bäckerei [bska'rae]. Idee [i die:]. leeren [leiran]. Pronunţarea  146 ee Se pronunţă [e:] în silabă accentuată Allee [a'le:].63 FONETICA I4tera sau . Lüge ['ly'-gö]. Komitee [komi'te:]. ein [aen]. . Frau [frao]. bei [bae]. la începutul cuvîntului sau al silabei. Gras [gra:s]. grupul de litere T-. Milieu [past0ri'zi:rt]. schaffen ['Jafan]. Teer [te:r]. Lage [la:ga]. fünf [fYnf]. Zeus [tsa0s]. Europa [o0'ro:pa]. 2. rigoros [rigo'ro:s]. neun [ n o 0 n ] . Porree ['pore]. A 149 eu Se pronunţă [00] în cuvintele de origine germană şi greăeă euch [o0c]. nein [naen]. drei [drae]. I<eute ['lo0tb]. hofft [hoft]. dacă este urmat de o vocală sau de o consoană sonoră Gabe ['ga:ba]. A 152 g Se pronunţă [g] 1. Affe ['af3) .

tagaus—tagein [tak'/aos — t a k ' / a e n ] . r de origine latină şi greacă A 153 sufixelor care begegnen [bs'geignaa]. Zugbrücke [ J tsu:kbrYka]. Weg [ve:k]. zwanzigste ['tsvantslcsts]. Insă: Königreich ['k0:nlkraec]. wenig ['tsvaej"pra:xlc]. weglaufen [Vsklaofsn]. m . Sieg [zi:k]. [d~ ] în unele cuvinte de origine engleză A 156 cjg Se pronunţă [g] 1. Signal [zl'gna:!]. Wagnis ['va:knls]. [Vemlc]. înaintea unui sufix precedat de I. la sfîrşitul [9] în sufixul cuvîntului -ig ['tsvantsle]. Magma ['magma]. weg [vsk]. 4. Dogge ['doga].4 PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 61 Litera sau grupn] de litere Pronunţarea 3. möglich ['m0:kllc]. Aggressor [a'gresor]. Feigling ['faekllrj]. flaggen ['flagan]. [5] în cuvintele de origine franceză dacă este urmat A 155 Gărage [ga'raiga]. zwanzig 2. Se pronunţă de e. . männiglich ['msiilkllc]. Tag [ t a i ] . Feigheit ['faekliaet]. n. înaintea unei consoane (dacă nu este urmat de sufixul o silabă cu [c]) -lieh sau vereinigt [fsr'/aenlct]. Se pronunţă [k] la sfîrşitul cuvîntului sau al silabei (şi înaintea încep cu o consoană) lag [lak]. Se pronunţă 1. între vocale Bagger ['bagar]. n. Egge f s g a ] . A 157 2. zweisprachig A 154 gnädig ['gns:dlc]. segle ['ze:gls]. wenigstens ['ve:nlcstans]. lioggen ['togan]. înaintea unui 1 sau r din rădăcină Schmuggler ['JniUglar]. regnen ['reignan]. Äuglein ['o0klaen]. Diagnose [dia'gnorzs]. r I» cuvintele Agronom [agro'no:m]. Girant [31'raiitJ. i Se pronunţă Gin [ d j l n ] . tragbar ['tra:kba:r]. înainte de 1. regsam ['re:kza:m].

Zahl [tsa:l]. Insă: Uhu ['u:hu]. Mahagoni [maha'go:ni]. Hotel [ho'tsl]. după voeală. Johannes [jo'hanas]. . A 16® k Se pronunţă [h] 1. Gehart ['ge:/a:rt]. . între vocală şi consoană geht [ge:t]. în interiorul cuvîntului la începutul silabei. A 159 S n S'e pronunţă [nj] în cuvintele de origine franceză Champagner [Jam'panjsr]. hier [hi:r]. Zähigkeit ['tss:Ickaet]. steht [Jte:t]. rh = [r]. i sau u neaccentuat a h a ! [a'ha:]. fähig [ffe'If]. Ahorn ['a-. Verleihung [fer'laeTJij]. R h y t h m u s ['rytmUs]. A 162 este mut în grupurile de litere ph = [f]. o h o ! [o'ho:]. behalten [bg'haltsn]. la sfîrşitul cuvîntului sau al silabei egg [ek].$2 FONETICA Ivitera sau grupul de litere Pronunţarea  158 Se pronunţă [k] 1. sieh! [zi:]. Zither f t s l t a r ] . 3.horn]. s t e h ! Lfte:]. ahoi! [a'ho0]. 2. A 161 este mut si indică lungimea vocalei precedente 1. Historiker [hIs'to:rikar]. sieht [zi:t]. ruhig ['ru:l9]. Haus [haos]. Vehikel [ve'hi:ksl]. Hund [hUnt]. dacă este urmat de o voeală în afară de e slab [a]. la sfîrşitul cuvîntului sau al silabei g e h ! [ge:]. flagg [flak]. rrh = [r]. th = [t] dacă ele fac parte din aceeaşi silabă a anumitor cuvinte de ori­ gine negermană Philosophie [filozo'fi:]. gehen ['ge:an]. Verzeihung [fer'tsaeUrj]. eggbar ['skba:r]. i sau u neac­ centuat E h e ['e:sj. la îneeputul cuvintelor de origine germană şi al celor mai multe cuvinte de origine negermană haben ['ha:ban]. Katarrh [ka'tar]. flaggst [flakst]. între două vocale dacă este urmat de e slab [a]. sehen ['ze:sn] . înaintea unei consoane surde eggte ['skta]. 2. Theodor ['te:odo:r]. 2. Kognak ['konjak].

wischen ['vljari]. st. Titel ['ti:tal]. x Biber ['bi:bar]. intim [In'ti:m]. Â 164 2. în silabă neaccentuată deschisă din cuvintele de origine negerinană brachial [braxi'a:l]. în silabă accentuată. x sicher ['zlcar]. Kali ['ka:li]. 3. Distel ['distal]. Kritik [kri'ti:k]. Fiber ['fi:bar]. 2. wider [Vi:dar]. Diplom [di'plo:m]. ß. mir [mi:r]. Schi [Ji:]. însă: Nische [ r ni:Ja]. Erwin ['srvi:n]. dacă rădăcina are [i: ] gibst [gi:pst]. în silabă neaccentuată Alibi ['a:libi]. Livree [li'vre:]. înaintea mai multor consoane. Portion [portsi'om]. E u t i n [o0'ti:n]. nisten ['nlstsn]. la sfîrşilul cuvîntului (numai în silabă accentuată^ Kroki [kro'ki:]. Aspirin [aspi'ri:n]. st. seh. Kredit [kre'di:t]. în silabă accentuată. Mixer ['mlksar]. în afară de cazul cînd silaba următoare începe cu eh. deschisă. Gummi ['gXJmi]. Igel ['i:gal]. direkt [di'rskt]. Fibel ['fi:bal]. x). Tiger ['ti:gar]. widrig ['vi:drlc]. ca dir [di:r]. Musik [mu'zi:k]. în anumite cuvinte. J u n i ['ju:ni]. Alwin ['alvi:n]. wir [vi:r]. Mineral [mine'ra:!]. Kuppin [r"ü'pi:n]. Idee [i'de:]. dacă silaba următoare începe cu eh. în flexiune i apare în silabă deschisă Appetit [ape'ti:t]. Nische ['ni:Ja]. în silabă accentuată. sch. Fabrik [fa'bri:k]. Zitrone [tsi'tro:na]. 4. însă: Kapitel [ka'pltal]. Se pronunţă [I] A 165 1. 6. sch.PRONUNŢAREA UTERELOR ALFABETULUI GERMAN 63 Litera sau grupul de litere Pronunţarea i Se pronunţă [i:] A 163 1. Politik [poli'ti:k]. Kolloquium [ko'lorkviUm]. . deschisă. la sfîrşitul cuvîntului. Kiste ['klsta]. dacă. Juli ['ju:li]. 5. Se pronunţă [i] 1. înaintea unei singure consoane (afară de eh. în numele proprii terminate în -in (accentuat sau neaccentuat) Berlin [bar'lim].

die (pronume demonstrativ) [di:]. vier [fi:r]. sitzen ['zltsan']. A 168 Se pronunţă [I] în cuvinte ca Viertel ['flrtsl]. 3. Ferien ['ferrian]. hin [hin]. ich [Ig]. liegt [li:kt].ng]. Biß [bis]. List [llst]. . A 170 ier Se pronunţă (iar) cînd este sufix de origine germană Armenier [ar'niemiar].ls'rae]. bis [bis]. Biene ['bi'.lia]. în sufixele -lieh neaccentuate : -ieht. trügerisch ['trygarlj]. wird [vlrt]. bist [bist]. -ik. dick [dlk]. Spanier [Jpa'. dacă în celelalte forme ale cuvîntului i n u apare în silabă deschisă bin [bin]. în care -ie a provenit dintr-un i a : Familie [fa'rnr. Defizit ['de:fitslt]. Pilgrim ['pligrlm]. Nix [nlks]. -is. sie [zi:]. Birke ['blrka]. tz billig ['blllc]. -it. in [In]. 5. x este urmat de două sau mai multe consoane binden ['blndsn]. mit [mit]. wie [vi:]. freundlich ['fro0ntllc]. pronume relativ) [di]. Mitte ['raita] . vierzehn ['flrtse:n]. înaintea unei singure consoane. ß.. Kanadier [kana'diar]. dich [die]. Fisch [flf]. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ek. Iltis [Iltis]. sieht [zi:t]. în silabă închisă. A 166 ie Se pronunţă cu ei [ i : ] în silabă accentuată şi în substantivele derivate. Dickicht ['dlklct]. Spielerei [fpr. 4. A 169 Se pronunţă [ia] în silaba finală neaecentnată a acelor cuvinte de origine latină. vierzig ['flrtslc].64 FONETICA Litera sau grupul de litere Pronunţarea 2. Kind [klnt]. -im. Lehrerin ['le:rsrln]. -iseh. vielleicht [fi'laect]. Poetik [po'eitlk]. freudig ['fro0dlg]. immer ['Irnar].niar]. gratis ['gra:tls]. -in. dacă în rădăcină seh. -ig. A 167 Se pronunţă [i] în silabă neaccentuată die (articol.

Juan [xu'an]. v/arm [varm] . Mahl [ m a l ] . Papillote [papI'jo:tg]. Akkord [a'kort]. Okkasion [okazi'o:n].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN Litera sau grupul de litere Pronunţarea Se pronunţă [i :r 1 sau [i:e:] în cuvintele de origine franceză A A 171 172 a) [-i:r] : Barbier [bar'bi:r]. kk Se pronunţă [k] A 177 kalt [kalt]. fällt [feit]. A 174 A 175 A 176 2. Amme [a'mg]. k. laut [laot]. Atelier [atoli'e:]. m m Se pronunţă [m] A 180 Baum [baom]. Kajüte [ka'jy : t s ] . Kind [ k l n t ] . je [je:]. nehmen ['neimsn]. Jagd [ja:kt]. Portier [porti'e:]. [gtg:] in cuvintele de origine engleză Job [d30b]. soll [zoi]. Akkordeon [a'kordeon]. krumm [krUm] . Se pronunţă [1] • r A 178 bleiben ['blaebân]. ( = renticr). Juwelier [juve'li:r]. II Se pronunţă [1]. kommt [komt]. Wald [valt]. Kamarilla [kama'rllja]. Zimmer ['tslmar]. însă: Rentier ['rsnti:r]. [5] in cuvintele de origine franceză Journalist [gUrna'lIst]. Offizier [ofi'tsi:r]. Koje ['ko:js]. Â 173 Se pronunţă 1. Kavalier [kava'li:r]. Turnier [tTJr'ni:r]. klein [klaen]. j Se pronunţă [j] cu excepţia cuvintelor de origine franceză. 5 — Gramatica practică a limbii germane . leben [ le:bgn]. Rentier [rsnti'e:]. [x] în cuvintele de origine spaniolă Don Quijote [don ki'xo:te]. kennen ['kengn]. brillant [brll'jant]. ni. 3. John [dgon]. Scharnier [Jar'ni:r]. engleză sau spaniolă ja [ja:]. Jackett [ga'ket-]. ( = ren). b) [i'e:] : Bankier [barjki'e]. Akkumulator [akuniu'la:tor]. Zoll [tsol]. cu excepţia anumitor sau spaniolă cuvinte de origine franceză A 179 alle [ala].

['koggo]. q u . Gnu [gnu:]. [okv]. Engadin ['sggadiin]. nqu. Delinquent Bank [bank]. dehnt [de:nt]. A 182 ng Se pronunţă [ri] în rădăcina cuvintelor de origine germană şi a anumitor cuvinte de origine negeraiană 1. U n t e r ­ bringung ['UntarbrlgUg]. Kongreß [kon'gres]. x în rădăcina cuvintelor de origine ne­ germană Band [bant]. Se pronunţă [îjg] în rădăcină dacă este urmat de o altă. fungieren [fUg'gi:ran]. Linse [ i l n z a ] . Wunsch [vUnJ].. A 185 nk. klingt [kllnt]. Zeitung ['tsaetUg]. kon-. 2. Kongo Mangan [mag'ga:n]. k . Ingrimm ['Ingrlm]. 2. sinkt [zinkt].. Sphinx [sflrjks]. Gong [gag]. vocală decîf e slab [a]. [rjks] în rădăeină ['vlgksr]. eng [sg]. Gunst [gUnst]. ungleich ['Unglaec]. Weinglas ['vaengla:s]. A 184 Se pronunţă [ng]. Ungarn ['Ungarn]. Ding [dig]. p n e u m a ­ tisch rpiio0'ma:tlj]. Se pronunţă nx [ţjk].dacă nu este urmat de g sau k în rădăcina cuvintelor de origine germană. sau de g . U n g u n s t ['UngUnstl. England ['sglant]. singen ['zlgan]. inkonsequent ['InkonzekvEîit]. . Manguste [mag'gUsta].66 FONETICA Litera sau grupul de litere Pronunţarea A 181 n Se pronunţă [n] l. Winker [dellţj'kvsnt] . danke ['dagkaj. în prefixele en-. Angriff ['angrlf]. Sprung [JprUg]-. Junge ['jUga]. dringt [drlrjt]. dacă [n] şi [g] s-au alăturat prin compunere angeben ['ange:ban] (an + geben). dacă este urmat de e slab [a]. syn- enklitisch [sn'kr^tlj]. S y n ­ kope [zyn'ko:pa]. Zunft [tsUnft]. Phalanx ffadaijks]. cuvîntului bang [bag]. dacă este urmat 3. la sfîrşitul A 183 de o consoană Angst [agst]. abhängig ['aphcglc]. in-. de i sau u neaecentuat bringen ['brlijslij. i sau u neaccentuat Angina [ag'gi:na].

schon [Jo:n]. Büro [by-'ro:]. înaintea mai multor consoane. seh. t o n t [to:nt]. Mond [mo:nt]. 6. Kleinod ['klaeiio:t]. Borat [bo'ra:t]. Floß [flo:s] (Floßes). kennt [ k s n t ] . vor [vo:r]. din cuvintele de origine negermană Anatomie [anato'mi:]. ca Almosen ['alnio:zsn]. Dozent [do'tssnt]. Weinkeller ['vaenkslsr] . Botse [io:tsa]. dacă în flexiune o apare în silabă deschisă Brot [bro:t]. în silabă accentuată înaintea unei consoane (în afară seh. deschisă în afară de cazul cînd silaba urmă­ toare începe cu eh. Hallo [ha'lo:]. o Se prommţă [o:] 1. Se pronunţă [o] 1. wenn [vsn]. Kloster ['kkxstsr]. deschisă. loben ['lorban]. în silabă accentuată. Philosophie [filozo'fi:]. Proletariat [proletari'a:t]. Woge ['vo:gs]. înainte de ß. dacă rădăcina în silabă accentuată are [o :] holst flio'lst]. Boden ['bo:dan]. Protest [pro'test]. la sfîrşitul cuvîntului. dacă sunetele respective s-au alăturat prin compunere ankommen ['ankarnsji]. st. Trost [tro:st]. A Î86 jin Se pronunţă [n] A 187 Banner ['baiiar]. groß [gto:s] (große). Zoologie [tsoolo'gi:]. Ton [to:n]. în anumite cuvinte. Ofen ['o:fan]. 5. Philosoph rot [ro:t]. hoch [ho:x].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 67 Litera sau grupul de litere Pronunţarea nk şi nqu se pronunţă [nk] şi [nkv]. A 189 . holen ['hoign]. 4. Los [lo:s]. lobte ['lo:pta]. Hotel [ho'tel]. Herzog ['hertso:k]. Dom [do:m]. A Î88 2. Steinquader ['Jtaenkva^sr]. Vogt [fo:kt]. Ozean ['o:tsea:n]. [filo'zo:f]. Poem [po'e:m]. droben ['dro:bsn]. unklug ['Unklu:k]. Kloß [klo:s] (Klöße). de eh. x Boa ['bo:a]. 3. Ostern ['oistsm]. dekorieren [deko'ri:rsn]. Photograph [foto'gratf]. dacă acesta nu este înlocuit în alte forme ale cuvîn­ tului prin ss bloß [blo:s] (bloße). Katalog [kata'lotk]. x). Montag f'mo:nta:k]. în silaba neaeeentuată.

în anumite cuvinte. zornig ['tsornlcl . hören ['h0:ran]. seh. dacă este urmat de o consoană Bischof fbljof]. . Doktor ['doktor]. J o t [jot] (însă: Jod [jo:t]). la sfîrşihil cuvîntului. doch [dox]. Portal [por'ta:l]. Rotte ['rota]. Pronunţarea 2. dort [dort]. la sfîrşitul cuvîntului în silabă neaeeentuata. sportlich ['fportllc]. dacă o nu apare în alte forme ale cuvîntului în silabă deschisă ob [op]. 5. 3. înaintea unei singure consoane. în silabă accentuată. ['m0:va]. Â 190 Se pronunţă [o] 1. ['zoka] 4. Sproß [Jpros] (Sprosses). Box [boks]. Toane ['tonal. o din -oren fiind în silabă accentuată. erröten [er'r0:tan]. Vorteil ['fortael]. x sau ß înlocuit în alte forme ale cuvîntului prin ss Doktor ['doktor]. kosten ['kostan]. Log [lok]. Boxer ['boksar]. st. A 191 ö Se pronunţă [0:] 1. Wort [vort]. seli. Groschen ['grofan]. Hochzeit ['hoxtsaet] (însă: hoch [ho:x]). noch [nox]. dacă în rădăcină este urmat de două sau mai multe consoane. deschisă. Kino ['ki:no]. 6. tz kommen ['koman]. Socke Schmarotzer [Jma'rotsar]. sch.68 FONETICA Litera sau . Grog [grok]. Wolle ['voia] . deschisă. însă: Doktoren [dok'to:ran]. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ek. von [fon]. Möwe töricht ['t0:rlct]. st. x böse ['b0:za]. în silabă neaeeentuată Auto ['aoto]. Troß [tros] (Trosses). desto ['desto]. Omnibus ['omnibUs]. vorwärts ['vorvsrtsj (însă: vor [fo:r]). Höhe ['h0:a]. ori de eh. 2. ca Brombeere ['brombe:ra). vom [foni]. în silabă accentua tă. în silabă închisă. grupul de litere „ . x Woche ['voxa]. deschisă. erlosch [er'loj]. în afară de cazul cînd silaba următoare începe cu eh. dacă silaba următoare începe cit eh.

Röcke ['rceka]. la sfîrşitul cuvîntului Malmö ['malm0]. 3. . în silabă accentuată dc-sehisă. dacă în flexiune ö apare în silabă deschisă Erlös [er'l0:s]. öffnen ['cefnsn]. schöpfen wörtlich ['vcertllc]. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ck. 2. ca Behörde [ba'h0:rds]. möglich ['m0:kllc]. dacă rădăcina are [O:] sau [0:] höchst [h0:cst]. cuvîntului în silabă accentuată 6. Köcher ['keeesr]. sch Knöchel f'kncecsl]. 2. dacă silaba următoare începe eh. ['heekar]. 5. Konföderation ratsi'om]. 4. Österreich ['0:staraec]. dacă acesta nu este înlocuit prin sg. trösten ['tr0:st9n]. Iz Böller ['bcelsr]. können ['kcsnsn]. în silabă neaeeen t u a t ă deschisă a cuvintelor de origine A 192 negermană [konfode- Komödiant [korn0di'ant [Însă: Komödie [ko'm0:di3]). ['Tcepfsn]. graziös [gratsi'0:s]. zwölf [tsvcelf]. Götze ['geetss]. Böschung ['bceJUrj]. hörst [h0:rst]. Frisör [fri'z0:r]. înaintea mai multor consoane. grupul de litere _. la sfîrşitul Bö [b0:]. Gehöft [g3 r li0:ft]. Se pronunţă [0] 1.] 1. în alte forme ale cuvînluhii stößt [Jt0:st] (infinitivul: stoßen). Pronunţarea 2. . Söldner ['zceldnar]. Ö1 [0:1]. dacă în rădăcina este urmat de două sau mai multe consoane fördern ['feerdsrn]. Ökonomie [0kono'mi:]. Löscher 193 cu ['lcejsrl. în anumite cuvinte. völlig ['fcellc]. plötzlich ['picetsllc]. rösten ['r0:stan]. Höcker 3. möblieren [m0'bli:r3ii]. löblich ['l0:pll9]. înaintea de ß. Körper ['koerpar]. în silabă neaeeentuată f\ Se pronunţă [ce.PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 69 Litera sau . în silabă accentuată înaintea unei singure consoane.

Se pronunţă [o'a :] sau [oa] în cuvintele de origine franceză Boudoir [budo'a:r]. A 195 oi A 196 A Î97 Se pronunţă diftongul [00 ] în cuvintele care nu sînt de origine franceză ahoi [a'ho0]. din cuvintele de origine franceză Boulevard [buîa'vair]. Moos [ m o s ] . Route ['ru:ta]. Moor [mo:r]. A 200 ou Se pronunţă [u: ] în silaba accentuată. A 198 00 Se pronunţă [o:] cu excepţia cuvintelor de origine engleză Boot [bo:t]. în anumite cuvinte de origine străină Diarrhoe (sau: Diarrhöe) [dia'ra:]. Tourist [ t u ' r l s t ] . Boiler ['bo0l3r]. Zoo [tso:]. Konvoi ['kanvojŞ}. deschisă. zoologisch [tsoo'lo:gIJ]. Voigtländer ['fo:ktlsndgr]. . Zoologe [tsoo'kKga].70 FONETICA Litera sau grupul de litere Pronunţarea 4. Goetze f'gcetss]. A 201 Se pronunţă [u] în silaba neaccentuată. B. 2. Schlößchen ['Jlcesşgn] (Schlösser). ale cuvîntului Rößlein ['rceslaen] (Rosse). Toilette [toa'leta]. Ragout [ra'gü:]. din cuvintele de origine franceză Bravour [bra'vu:r]. A 194 oe Se pronunţă ca şi ö 1. deschisă. A 199 Se pronunţă [u:] în cuvintele de origine engleză Tooping ['lu:plrj]. în anumite nume germane Goethe f'gerta]. Insă: Zoologie [tsoolo'gi:].radoir [budo'arf]. Se pronunţă [o:] în unele nume germane Voigt [fo:kt]. înainte de ß dacă acesta este înlocuit prin ss în alte form.

rülpsen ['rYlpsanj. din cuvintele de A 4***" ow Se pronunţă [o] în silaba neaeeentuată clin numele germane de origine slavă Tützqw ['lYtso]. Boykott [ b o 0 ' k o t ] . Journalist [sUrna'lTst]. Se pronunţă [o :] în unele cuvinte de origine engleză ['slo:foks]. Croy [kra0]. grupul d e litere T. Slowfox Se pronunţă [ao] în anumite cuvinte de origine engleză ['käobo0j. Pronunţarea Se pronunţă [u] în silaba neaccentuată. Oper ['o:par]. Wespe [Vespa] . Peter ['pe:tar]. neppen ['nspan]. origine franceză Bourgeois [bUrgo'a]. . A 20b Bowle ['bo:la]. Virchow ['vlrţo sau 'flrcoj. Suworow [su'vorof]. pp Se pronunţă [p] A 209 Apfel ['apfsl]. Rippe ['rlpa].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 71 Litera sau . Oybin [o0'bi:n]. Tappen ['lapan]. Suppe ['zUpa]. . Cowboy <oy Se pronunţă [00] 1. Pankow ['parjko]. A 208 Clown [klaon]. ['telto]. Hoyer ['ho0ar] . Teltow ' t r s p t o ] . 2. în numele proprii A 207 germane Boye ['bo0a]. Se pronunţă [oaj ] în cuvintele de origine franceză A 208 loyal [loa'ja:l]. Treptow ['tre:pto sau A 203 Se pronunţă [of] în transcrierea germană a numelor ruseşti A 2Ö4 Asow [a'zpf]. p. închisă. în cuvintele de origine engleză Boy [bo0].

n. langsam ['larjza:m]. Schicksal ['Jlkza:!] . Physik [fy'zi:k]. Narr [nar]. înaintea unei vocale Saal [za:l]. gerade [ga'ra:da]. . Rheuma ['ro0ma]. între vocale. Se pronunţă [r] (în cuvinte de origine negermană. Slawe ['sla:va]. quer [kve:r]. Skrupel ['skru:pal]. A 215 Se pronunţă [s] 1. Diarrhoe [dia'rö:]. A 214 s Se pronunţă [z] 1. Robert ['ro:bert] . Don Quixote [don ki'xo:te]. dacă este urmat de o consoană în afară de p sau t Skala ['ska:la]. Smaragd [sma'rakt]. în interiorul cuvîntului. r şi o vocală Base ['batza]. achtsam ['axtza:m]. în sufixele -sal. f'gra:flk]. ['zaobar]. sucliens 2. precum şi între consoanele sonore 1. Quartal Quelle ['kvsla].72 Ditera sau grupul de litere FONETICA Pronunţarea A 210 ph Se pronunţă [f ] în rădăcina anumitor cuvinte de origine negermană Geograph [geo'gra:f]. Barren ['baren]. cu excepţia cuvintelor de origine franceză şi spaniolă bequem [ba'kve:m]. Szene ['stse:n3]. la începutul cuvîntului. sausen Else ['elza]. m. -sam Drangsal [ r drarjza:l]. lose ['lo:za]. Graphik [filo'zo:f]. sehr [ze:r]. A 212 Se pronunţă [k] în cuvintele de origine franceză şi spaniolă Quai [ke:]. ['zaozan].) rh5 rrîl R a d [ra:t]. Swing [svln]. Philosoph A 211 qu Se pronunţă [kv]. Katarrh [ka'tar]. pinseln f'plnzaln]. Amsel ['amzal]. Mühsal ['my:za:l]. quitt [ k v l t ] . Rhythmus ['rYtmtJs]. A 213 t. rr. La începutul cuvîntului. mühsam ['my:za:m]. 3. Rhinozeros [ri'no:tserDs]. [kVar'ta:!]. Riese ['ri:za]. Sonne ['zona]. Terror ['tsror] . Rhetorik [re'to:rIk]. Quirl [kvlrl]. Skizze ['skiltsa]. sind [zlnt]. sauber f'zu:xan]. Rhein [raen]. Philister [fi'llstar]. Karren ['karan]. Ferse ['fsrza]. Besen ['be:zan]. Quantum ['kvantXJm]. Qual [kva:l]. harren ['haran].

Kopfsprung ['kopfjprürj].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN Pronunţarea 2. Buseli [bUJ]. Bestand [ba'jtant]. Spur [fpu:r]. Stahl [|ta:l]. Röschen [r0:scan]. p. sprechen ['jprscan]. falls [fals]. Durst [dUrst]. lösbar ['k>:sba:r]. Häuschen ['hoescan]. es [es]. Wir­ belsturm ['vlrbalJtTJrm]. ek. Stein [Jtaen]. Zeitspanne ['tsaetjpana]. stellen ['Jţelan]. schön [tsljt]. Häcksel [ keksal]. | 0 : n ] . Angst [agst]. 5. cu excepţia anumitor cuvinte de origine negermană r A 217 Asche ['ala]. Häuschen ['ho0scan]. bist [ b i s t ] . în interiorul şi la sfîrşitul cuvîntului daca este urmat de p sau t Espe ['espaj. Röslein ['r0:slaen]. Mannes [ m a n a s ] . Krebse ['kre:psa]. dacă. bis [bis]. ausarbeiten ['aos/arbaetanj. Fenster ['fenstar]. Rätsel ['tetsal]. Kekse [ r ke:ksa]. Se pronunţă [|] la începutul cuvîntului şi al unui element component dinir-un cuvînt compus. das [das]. este urmat de p sau t Spalt [fpalt]. k. ist [Ist]. Versprechen [fsr'/prscan]. dürsten ['dYrstan]. Laster ['lăstar]. la sfîrşitul cuvîntului şi al silabei als [als]. seh Se pronunţă[j]. rasch [raj]. lispeln ['llspalnl. zischt Observaţie Grupul de litere seh = [J] nu trebuie confundat cu grupul consonantic rezultat din alăturarea unui s din rădăcină la eh [c] din sufixul -ehen. Wurst [vUrst]. schlaksig ['jlaikslc]. Gans [gans]. Speer [|pe:r]. 4. în interiorul cuvîntului. H a u s [haos]. 3. Strumpf [TtrTJmpf J. t Erbse ['srpsa]. Wespe ['vespa]: bester ['bsstar]. Glasarbeiter ['gla:s/arbaetar]. Zeugnis ['tsoeknls]. după h. Peitsche ['paetja]. aus [aos]. alăturare în care atît s cît şi eh îşi păstrează valoarea Haus -f ehen = Häuschen Maus + clien = Mäuschen ['hooscan] ['mo0scan] Se pronunţă [sk] în anumite cuvinte de origine italiană A 210 Scherzo ['skertso] . Raspel ['raspel]. klecksen [kleksen]. waschen ['vajan]. înaintea sufixului -ehen A 216 Hälschen ['hslscan].

Gruß [gru:s]. trete» ['tre:tan]. A 226 u Se pronunţă [u : ] 1. Süße ['zy:sa]. witzeln ['vîtsalnj. Thomas ['to:mas]. partiell [partsi'el]. Wort [vort]. Schuster [ju:star]. Thron [tro:n]. sitzt [zltst]. Station [Jtatsi'o:n]. Wette [Vata]. daß [das]. Straße ['Jtraisa]. trotz [trots]. küssen ['kYsan]. Theater [te'a:tar]. zärtlich ['tfertlljc}: A 222 Se pronunţă [ts] în cuvintele de origine latină dacă este urmat de i neaeeentuat plus vocală Nation [natsi'om]. Portion [portsi'o:n]. ß Se pronunţa [5] dacă precedă. Kuchen ['ku:xan]. A 225 tz Se pronunţă [ts] Katze ['katsa]. suchen ['zu.] Se pronunţă [s] essen ['esan]. A 223 th Se pronunţă [t] în afară de cazul cînd t şi h s-au alăturat prin compunere Athlet [at'le:t]. Bruder ['bruidar]. ißt [Ist]. tertiär [tsrtsi's:r]. müssen fmYsan] . Dschunke pdjfTJjjka. d Dschungel ['dsUnal]. A 221 t Se pronunţă [t] Art [a:rt]. în silabă accentuată. Schule ['ju:la]. exceptînd cazul cînd silaba urmă­ toare începe cu x [ks] Blume pbhi:ma]. A 224 tt Se pronunţă [t] bitten ['bltan]. satt [zat]. Kuß [kUs].xah]. Ufer ['u:far]. Diphtherie [dlfte'ri:]. Thymian ['tymia:n]. Tomate [to'ma:ta]. mußte ['mUsta]. Wucher ['vu:sar]. These ['te:za]. . Gasse ['gaşa]. deschisă. hatte ['hata].74 FONETICA Pronunţarea A 219 A 220 ss. bieten [rbi:tan]. Demokratie [demokra'ti:]. Mitte ['mita]. Diphthong [dlf'ton].

Zentrum ['tsentrUm]. Klub [klUp]. nun [nu:n]. din cuvintele de origine îicgemiana aktuell [aktü'el]. wusch [vu:J]. Buch [bu:x]. wuchs Se pronunţă [u] A 227 1. verrucht [vn:ks]. 8. Wachstum 7. zu [tsu:]. ca în silabă accentuată du [du:]. la sfîrşitul cuvînlului. Duplikat [dupli'ka:t]. Uniform [uni'form]. Peru [pe'ru:]. in silabă accentuată înaintea unei consoane (în afară ele sch) dacă în flexiune u apare în silabă deschisă Betrug [bg'trudc]. fluchte [fhiixtah suchst [zu:xst]. Ruß [ru:s] (Riilles)- 5. ['u:rvalt]. Uhu Se pronunţă [U] 1. Fluch [flu:x]. în sufixul -turn ['vakstu:ni]. urbar [ . Stipendium [jti'pîiidiUm]. . [i'8r'ru:xtj. Lapsus ['lapsUs]. Fiskus fflskUs]. Kulisse [ku'llsa]. Blut [biu:t]. Kanu ['kä:nu]. înaintea mai multor consoane dacă rădăcina are [u :] bucht [bu:xt]. în anumite cuvinte. Medium ['me:diUm]. Altertum [ ' a l t a r t a m ] . fluid [flu'i:t]. Geburt [ga'bu:rt]. Ursache ['uirzaxs]. Masik [mu'zi:k]. Tueli [tu:x]. ruchlos ['ru:xlo:s]. în silaba neaccentuată. dacă este urmat de ß -f e sau de II menţinut în alte forme ale cuvîntului înainte de e Fuß [fu:s] (Fußes). dacă în flexiune silabă deschisă A 228 u nu apare în Autobus faotobUs]. fußen ['fu:s9ii]. 6. înaintea unei singure consoane. Wuchs [vu:ks]. Kakadu ['kakadu]. Schrifttum ['|rlfttu:m]. gut [gu:tj. Urwald însă: Urteil ['Urtael]. u:rba:r]. 4. desehisă. 2. Kautschuk ['kaotfUk]. la sfîrşitul cuvînhtlui în silabă neaccentuată ['u:hu]_ Emu ['e:mu]. Sirup ['zi:rUpj. in -prefixul accentuat ururalt ['u-r/alt]. 3. Mut [mu:t]. Gruß [gru:s] (Grüße). Universität [univErzi't£:t]. Wust [vu:st]. Gnu [gnu:].P R O N U N Ţ A R E A LITERELOR ALFABETULUI G E R M A N Litera sau grupul •de litere Pronunţarea 2. Rum [rUm].

Kuß [kTJs] (Kusses). üben ['y:ban]. schwül [JVy:l]. Tür [ty:r]. Nutzen ['nUtsan]. minus ['mi:nUs]. dacă urmează ß -f. Küchlein ['ky:claen]. Luxemburg ['lUksambUrk]. Luxus ['lUksXJs]. Lust [ l ü s t ] . wüst [vy:st].e sau ß menţinut în alte forme ale cuvîntului înainte de e grüßte [gry:sta] (grüßen). dacă în rădăcină este urmat de două sau mai multe consoane. Nuß [nUs] (Nüsse). Wurst [vTJrst]. Füßchen ['fy:scan] (Füße). Brust [brUst]. Butter ['bUtar]. plus [plus]. în anumite cuvinte. süß [zy:s] (süße). Nüstern ['ny:starn]. dacă rădăcina are [y:] Gemüts [ga'myrts]. übrig ['y:brl9]. Geruch [ga'rUx]. şeii? tz. Futter ['f U t a r ] . dumm [ d u m ] . Kunst [kUnst]. Hund [hUnt]. ca für [fv:r]. Kostüm [ko'stymi]. înaintea mai multor consoane. 4. în silabă accentuată. lügst [ly:kst]. lügen ['ly:gan]. Flüche [ r fly:ca]. Tücher ['ty:c'ar]. müde [my:da]. Luxation [lUksatsi'o:n]. dacă în rădăcină este urmat de o consoană dublă sau de ck. zucken ['tsUkan]. prin ss bunt [bUnt]. 4. în anumite cuvinte. ori ß înlocuit în celelalte forme ale cuvîntului. Wüste ['vy:sta]. um [ U m ] . Muster ['mUstar]. ca Bruch [brUx]. kuschen ['kUJan]. Urteil ['TJrtael]. huschen ['hU/an]. A 229 ii Se pronunţă [y : ] 1. x Bulle ['bUla]. dacă în fle­ xiune ü apare în silabă deschisă Gemüt [ga'my:t]. Durst [dXJrst]. Vestibül [v£Sti'by:l]. deschisă Bücher ['by:car].76 Litera sau grupul de litere FONETICA 2. 5. . hüsteln ['hy:staln]. Molekül [mole'ky:l]. Plüsch [ply:J]. Zunft [tsünft] . übte ['y:pta]. Ruck [ r U k ] . înainte de e. drüben ['dry:ban]. muß [mUs] (müssen]. 2. Verdruß [fer'drUs] (Verdrusses). 3. Busch [bUJ]. Spruch [JprUx] . Pfuscher ['pfUJar] (insă: wusch [vu:J]). düster [ r dy:star]. 3. în silabă accentuată înaintea unei singure consoane. Putz [pTJts].

[nsrf]. de origine negermană (inclusiv numele proprii). clacă. Gürtel ['gYrtal]. Vogel ['foigal]. Barve ['larfs]. voll [fol]. Dativ ['da:ti:f]. prin ss Fliißchen ['flYscan] (Flüsse). Rücken ['rYkan]. 3. Schlüssel ['JiYsal]. vier [fi:r]. Vater ['fa:tar]. înainte de 4. David ['da:flt]. este urmat de două sau mai multe consoane Büchse ['bYkss]. Stativ [fta'ti'f]. în rădăcina. Düster ['iYstar]. ca Brüche ['brYca]. dacă este urmat de o consoană dublă sau de ek. Küche ['kYca]. Hannover [ha'no:far] (însă: Hannoveraner cu [f] sau [v]). Vogt [fo:kt]. Würde ['vYrda]. 2. în orice poziţie Frevel ['fre:fal]. vor [fo:r] . deschisă. küssen ['kYsanj. Veilchen ['faelcan]. verzückt [fer'tsYkt] . Wilhelmshaven [vilheims'ha:fan]. lüstern ['lYstarn]. dacă urmează ß înlocuit în alte forme ale cuvîntului. parfümieren rparfy'nrhran]. precum şi la sfîrşitul silabei sau al cuvîntului aktiv [ak'titf]. mündig ['mYndlţ]. Sprüche ['JprYcs]. iz brüllen ['brYlan]. A 231 2. . von [fon]. Vers [fsrs]. e. Würfel ['vYrfsl]. Stück [JtYk]. Küste ['kYsta]. mürbe ['îiiYrbal. Kutte ['riYta]. drücken ['drYkanj. dürr [dYr].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 77 litera sau grupul de litere Pronunţare. Brüste ['brYsta]. gebürtig [ga'bYrtlş] (însă: Geburt [gş'bu:rt]). brav [bra:f]. flüstern ['flYstarn]. Rüstung ['rYstXJrj]. stützen ['JtYtsan]. schütteln [fYtaln]. Se pronunţă [y] 1. üppig ['Yplc] . Mütze ['mYtsa]. Devkoje [lsf'ko:ja]. Grütze ['grYtsaJ. Pfütze ['pfYtsa]. Vesuv [ve'zu:f]. müßte ['rnYsta] (müssen). Nerv olivgrün [o'li:fgry:n]. Se pronunţă [y] A 239 în silaba neaceentuaiă. în cuvintele de origine germană şi în cele asimilate. nervig ['nsrvlc] sau ['nsrflc]. din cuvintele ele origine negermană kostümieren [kosty'mi:ran]. însă: E v a ['e:va] sau ['e:fa]. Bremerhaven [bre:mar'ha:faii]. viel [fi:l]. in anumite cuvinte. Bürde ['bYrda]. 1'eit [faet]. flüchtig ['flYctlş]. Se pronunţă [f] A 232 1. în cuvintele mai noi de origine negermană. rüsten ['rYstsn]. Volk [folk]. înaintea unei con­ soane surde. Villach ['fllax]. van Beethoven [fan 'be:tho:fan].

P a n k o w s ['parjkoar]. A 237 wh Se pronunţă [v] în cuvintele de origine engleză Whisky [Vlski]. Xaver ['ksatvsr]. I w a n o w [iva'nof]. Novelle [noVels]. dativisch [da'tirylj]« Klavier [kla'vi:r]. Vokal fvo'ka:!]. Vasall [va'zal]. nervös [nsr'v0:s]. Wein [vaen]. în terminaţia A 236 -ow a numelor ruseşti transcrise în germană Asow [a'sof]. Pronunţarea A 233 Se pronunţă [v] în cuvintele mai noi de origine negermană. Nu se pronunţă în terminaţia -ow a numelor germane de origine slavă (şi în cuvintele derivate) Bülow ['by:lo]. grupul de litere _ . braver ['bra:var]. Virtuose [vIrtu'o:zs]. Gewehr [ga've:r]. Villa ['vila]. A 234 w Se pronunţă [v] la începutul şi în interiorul cuvîntului Gewebe [gs've:bs]. wo [vo:]. Vase [Va:za]> Verbum ['vErbUm]. Trep­ t o w ['treipto]. Möwlein ['m0:vlaen]. Se pronunţă Don Ouixote [don ki'xotte]. zwei [tsvae]. Lützow ['lYtso]. înaintea sufixelor care încep cu o consoană Lö wehen ['l0:ican]. . lax [laks]. A 238 A 239 x Se pronunţă [ks] [x] în cuvintele de origine spaniolă Hexe ['liaksal. Xerxes PkSErksES]. Olive [o'li:vs]. Sklave ['şkla:vs]. Violine [vio'lirria].78 FONETICA Litera sau . Luxus ['lUksUs]. Stative [Jta'tirvo]. 2. Löwe ['l0:Va]. Ximenes [xi'menes]. . zwölf [tsvoelf]. unei vocale înainte* Aktivist [akti'vlst]. Juwel [ju'ved]. bravo ['bra:vo]. A 235 Se pronunţă [f] 1. November [no'vEinbsr". Wald [vait". Pankow ['parjko].

Beryll [be'rYi]. 2. cu excepţia celor de origine greacă Rayon [re'jo:]. Typhus ['ty. y apare în silabă Se pronunţă [y] în silabă neaceeiituată. Ysop ['i:zop]. Byzanz [by'tsants]. Sylt [zYit]. *» silabă accentuată. Hymne ['hYmnal. Rowdy ['raodi].füsj. Se pronunţă [Y] A 242 1. [y] sau [Y] în cuvintele de origine greaeă Se pronunţă [y : ] 1. Hygiene [lrygi'ema]. System [zYs'te:m]. Libyen ['li:bysn]. Se pronunţă Ti] la sfirşitul cuvintelor de origine engleză *** Bandy ['dsndi]. Symbol [zYm'botl]. lyrisch ['ly:rl|]. înaintea unei singure consoane dacă în flexiune deschisă anonym [ a n o ' n y m ] . Se pronunţă [j] în anumite cuvinte de origine negermană. Synthese [zYn'te:za]. Zypresse [tsy'prssa]. Mythus ['my. Pyramide [pyra'mi:da]. Hypothese .hypo'te:za]. A 240- 2. Se pronunţă [i: ] în cuvinte. Zypern ['tsy:parn]. grupul de litere Pronunţarea y Se pronunţă [ y : ] . Gynäkologie [gynskolo'gi:]. Physiker ['fy:zikar]. Mystik ['mYstlk]. Hyäne [hy'sma]. Labyrinth [Laby'rlnt]. în silabă finală neaceentuată înaintea Onyx ['omYks]. A 246 . deschisă A 241. Asyl [a'zy:l]. ca A 245' Ysenburg ['i:sanbLrk]. Physik [fy'zi:k]. Psychologie [psycolo'gi:].PRONUNŢAREA LITERELOR ALFABETULUI GERMAN 79 Litera sau . psychisch [psy:clj]. deschisă Analyse [ana'ly:za]. Gymnastik [gYin'nastlk].tlls]. Zyklus ['tsyiklTJs]. Sherry ['Jsri]. Yankee ['jferjki]. York [jark]. Hypnose [hYp'mxza]. Lyzeum [ly'tse:Llm]. dacă este urmat de două sau mai niulte consoane Ägypten [s'gYptan]. Satyr ['za:tYr]. unei consoane Se pronunţă [ae] în cuvintele de origine engleză A 243' A Nylon ['naelon].

Razzia fratsia]. [o:]. [a:]. Fiţi foarte [a:]. beizen ['baetssnj.J. EXERCIŢII Vocalele şi diftongii Vocalele lunsi si închise 1.:] [a:]. Rostiţi vocalele redate prin semnele corespunzătoare atent la cantitatea şi calitatea vocalelor. [u ji [u]'. Panzer ['pantssr]. [u.9]. A 249 zz Se pronunţă [ts] Bajazzo [ba'jatso]. [i. [e ]. [ e : ] . Bronze ['bro:sa]. [i:]. [o:] [e:]. Flöz [Ö0:ts]. [i:j. [o:]. [ u : ] . Skizze ['skltsa]. bronzieren [bro's^rsn]. [e:]. [a:]. [o ]. ganz [gants]. [o:].80 Litera sau grupul de litere FONETICA Pronunţarea A 247 z Se pronunţă [ts] Arzt [a:rtst]. Zahn [tsa:n]. [u:] . (vezi: A 13—15) ale alfabetului fonetic. [e:]. [a:]. [i:] ft:]. duzen ['duttssn]. [e:]. zwanzig ['tsvantsl. [o:]. sozial [zotsi'a:!]. [i:]. [a ]. A 248 Se pronunţă [z] şi [s] în anumite cuvinte ie origine negermană Gaze ['ga:za].

Ton. K u h Vocalele scurte şi deschise 3. lieh. [a]. Meer. fuhr. 166. [a]. [D]. kam. Zahl. Tor. [o]. [I] [o]. Moor. 161) bar. wir Brief. Schnee. Floh [u:] (vezi: A 226. Rostiţi vocalele redate prin semnele corespunzătoare ale alfabetului fonetic. [ I ] . [U]. Tee e h r t . lehrt. Mohn. I^os. 14) foarte [a]. R u h m . Schuh. gut. Moos Ohr. E r z . [ U ] . [a]. [e]. Mohr. 161) i ie ieh ih dir. 146. Tier. mir. [s] [e]. [ a ] . Mehl. [I]. wen. [e]. Maat. hohl. ihn. kahl.EXERCIŢII SI vocalelor. ihr [o:] (vezi: A 188. [a]. 109. ja A a l . nie. Keks leer. Fiţi atent la cantitatea şi calitatea vocalelor. [U] 6 — Gramatica practică a limbii germane . (vezi: A 1 3 . Knie. Huhn. Teer. nun. her. tief. so Boot. liier. See. K a h n [e:] (vezi: A 141. tot. sehr. Tat. Sohn. Haar. Jahr. [ s ] . Saal fahl. Citiţi cuvintele cu glas tare. Fiţi foarte atent la cantitatea şi calitatea [a:] a aa ah (vezi: A 107. zu U h r . mehrt. Vieh ihm. [e] [U]. Tohn. sie sieht. Hohn. rot. 161) u uh Brut. Rat. [6]. wer. 198. w a r . Mahl. n u r . [o] [s]. wem. du. [I]. 2. [e]. klar. da. wahr. fehl i : ] (vezi: A 163. [o]. 161) o oo oh groß. [o]. 161) e ee eh erst.

bunt.. [0-1 [0 0 . [0:] [*:]> [*:]. matt. in. Korn. am. fast. [y:]> [ y : ] . H. fett. Kuß. uns. 161) ä Bär. von [U] (vezi: A 228) u um. im. Faß. Dorn. voll. hell. satt. Volk. [0 O. gern. dich. mit. hat. [s:j [0:] [s:]. daß. noch. kann. spät. Kunst. Rostiţi vocalele cu Umlaut redate prin semnele corespalfabetului fonetic. des. naß» dann. Fell. Bucht. Fisch. Ort. Nuß. trüg . Narr [s] (vezi: A 143) e elf. hast. [y-l [y-l [ 0 : ] . [ = : ] . Dast.:]. ist. Tisch [o] (vezi: A 190) o oft. vorn. muß. Schuß Vocalele eu Umlaut (vezi: A 17—19) Lungi 5. es. dort. Durst. an. vom.. [0] oa 6. Fläz. bist. [£••]. Fiţi foarte atent la cantitatea şi calitatea vocalelor. Citiţi cuvintele cu glas tare. [£:]> [*. [a] a {vezi: A 108) ab. nicht.82 FONETICA 4. ernst. [0-1 [y:]. Fluß. Brust. das. sich. Herr [I] (vezi: A 165) i ich. Citiţi cuvintele cu glas tare! Fiţi foarte atent la pronunţarea vocalelor cu Umlaut! [e:] (vezi: A 110. Horn. doch. Mast. [ y : ] .

fällt. löst. t ö n t . dröhnt. 161) o Sil öd. [e].EXERCIŢII 83 aii fahrt. Mönch. höchst. füllt. [ae]. C**i/» CM g/as tare. Stör. Glück. [00] . bös. späht. Bö . schwül. Rostiţi diftongii redaţi prin semnele corespunzătoare ale alfabetului fonetic. [s]. [e] . kühn 7. kühl. [ae]. schön. zückt Diftongii {vezi: A 2 0 . Fiţi foarte atent la pronunţarea ! [e] J (»«*: A 111) j rci ä hält. Rostiţi vocalele cu Vmlaut redate prin semnele alfabetului fonetic. höhnt. [ao] . Gör.2 3 ) 9. jäh [0:] {vezi: A 19. [ao]. [ao] [00]. [oe]. kühlt. [ae]. [Y]. [Y]. drückt. Tüll. brüsk. [Y]. [s]. 8. süß. [00]. dünn. [s]. grüßt. 161) u iih Scurte für. [J0] . Müll. Stück. stöhnt [y:]j {vezi: A 229. [Y]. [[ce]. [ce]. [ao]. Ö l . loscht. dürr. rückt. [oe] [e] [ce] [ce] vocalelor cu Umlaut. [e]. zwölf [Y] (vezi: A 231) u brüllt. [Y]. spült fühlt. [ae]. M. [Y]. z ä h l t . Ö h r . [e]. [ae] . küßt. [ce]. [ce].1. [ao]. [00]. [ae] [ao]. könnt. wäscht [ce] {vezi: A 193) ö gönnt. [ae] . [te].

fräsen ['frs:zan]. mein. räumt. lau. Frau. bei. Maut. täuscht. träge. sagen. I. fahren. Frage. Pfau. Tränen. Traum. Waagen. Atem. Eis. Fiţi foarte atent la pronunţarea diftongilor. Wagen. I^aib. . Baum. feucht. Ei. nähreu.[a] Bären ['be:ran]. laben. Wein. Haare. Main. Bräu Vocalele urmate de e slab [a] {vezi: A 16. Bein. haben. Tau. 119) ei ai ey ay Eid. nein. 118) eu äu euch. (ich) käme. treu bräunt. neu. Fähre. Gaul. Mainz. traut. Aale. -wählen. Adler ['a:dlar]. atmen. Schau. rauh [30] {vezi: A 23. Täler. grau. (ich) gäbe. neben. fein.aich. Zähne. tagen. Raum. Segel. heut. Maid. Nu daţi pe [9] cu [e] sau [e] ! confu [a:] - [a] aber ['a:bar]. Rain. Ware. Citiţi cuvintele cu glas tare. Rabe. Käfer. schälen. weit. 112. leben. Rebe. neun. Citiţi cuvintele cu glas tare. Heu. seit. Tage. blau. [ae] {vezi: K22. Kai. 115) au Au. zäumt. Streu. Lage. klein. Saum. auch. Nabe. baden. Stein. Gläser. faul. legen. [e:] [9] eben ['e:ban]. 144) 11. deutsch. flau. Bauch. Flaum. drei Hain. aus. geben. Maul. läh­ men. Sage. Gabe. mahlen. laut. Paul. Mai Bey May (nume propriu) [ao] {vezi: A 21. zahlen m . eins.dal]. Bau. zagen. zählen. Hai. edel [V. Fiţi foarte atent la pronunţarea fiecărei vocale. Ähre. währen. Säge. Brei. Bai. Esel.84 FONETICA 10. kein. jäten. Sau. säen. kaum. ein. (ich) läge.

löhnen. Tiere. brüten. fehlen. Tiger. wüten. rösten. lieben. neiden. keine. Lehre. Tore. Bogen. Lüge. Wüste.gal]. meiden. schulen. Meere. suchen. Busen. zieren [o:] - [a] oben ['cxbanj. höhnen. lehnen. W u c h e r . Triebe. Kuchen. Söhne. zögern. Süden. ködern. nehmen [i:] - [3] Igel [T. müde. Toren. Fehler. (sie) fuhren. teilen. dröhnen. Eifer ['aefar]. reisen. Bühne. trügen. stöhnen. Eile. üben ['y:banj . wider. wieder. deine. ohne. Riegel. Fühler. Riese. Bohlen. Geier. wiegen. Schüler. Eimer.EXERCIŢII 85 Wege. Bluse. Ohren . Fuhre. Ziege. preisen. böse. Bohne. Wiege. Droge. wohnen. bohren. Oper. Kröte. W o g e . lösen. Heide. Husten. Köder. Muße. Boote. Blüte. Seide. Seite. hören. beide. Weiber. Drohne. Leere. lohnen. Kaiser. Drüse. Kohle. Feier. Bohrer. Titel. Löwe. Öle. Lehrer. Sucher. fügen. Mühle. Düse. löten. [0:] - [3] öde ['0:da]. Mieder. Zeiger. Güte. Moder. toben. Flieder. oder ['odar]. Mode. Öse. Rüge. lehren. fühlen. Buche. Fibel. kühlen. ruh ten [ae] [a] Eier ['aear]. sieben. I tu-'] [3] | Ufer ['u:far] . Löhne. nieder. Lehne. weilen. bluten. (des) Ruhmes [y:] - [3] übel [y:bal]. . Tiegel. Fiber. frönen. Kleider. Führer. Fieber. Hügel. bieder. Vogel. kühler. Moose. Zug* . Beere. fluchen. wegen. Glieder. Blume ['blmma]. Öfen ['0:fan]. Hobel. Weise. eigen. viele. pusten. Möwe. einer. werden. Schuster. leider. Boden. Biber ['bi:bar]. tönen. mögen. Türen. führen. Schule. Bruder. Moore. Seele. zeigen. Köter.

Citiţi cuvintele cu glas tare. Buben. außer ['aosar]. beugen. Häuser. Brösel. Verbraucher -baber. äugeln . Blätter. bauen-. Beule. Gaumen. zurückbleiben.FONETICA Daie. läuten. Ball. glauben. brennen. Saite. Scheibe. Zäume Consoanele Consoanele [b] — [p]. Feuer. braten.. lauern. Eugen [. freuen. iar u n punct dedesubtul vocalei a r a t ă că aceasta este accentuată şi scurtă.be. haben. Bäume. Auster.!o0ganj. bauen. kauern. Brom. Buch. Meute. b u n t . Boden. B ü h n e . taugen. Traufe. Klaue. trauen. Träume. rauben. aceste semne indică n u m a i cantitea vocalei. B l ü t e . Dauer. blau. Waldbrand. Trauer. Bett. eben. B l u t . böse. Freude. Bauer. zeugen . H ä u t e . Mäuse. Bau. de asemenea. taumeln. täuschen. loben. Häupter. Beulen. [g] — [k] consoanelor. Bräutigam b. blenden blblind. Daube. [d] — [ t ] . deuten. heute. blöken. n o t a ţ i prin cîie o Unioară sub cele două elemente componente). sauber. Kräuter. bellen. sieben. [00] [3] euer ['o0ar]. Stäbe. räumen. Treue. Beutel. 122) Bahn. bläuen. Waise. Deute. laufen. Bote. R ü b e . Maurer. Brille. Freunde. . Dau. Eule. bei. brbrüllen. B r u n n e n . E u t e r . Zeuge. Lauge. bläu­ lich . braun. dar şi la canti­ 12. Rückblick. [b] b- {vezi: A 120. Beute. verbringen. brät. bleiben. Fiţi foarte atent la pronunţarea tatea si calitatea vocalelor1. Daumen. toben. Block.în cuvintele compuse ausbreiten. bräunen. breit. Möbel. Bayern [ao] [a] Auge ['aoga]. Mauern. Bayer. S t u b e n . kauen. Mauer. binden. bin. î n cuvintele m o n o ­ silabice. faulen. blasen. säubern 1 Sublinierea unei vocale a r a t ă că vocala este accentuată şi lungă (diftongii accentuaţi sînt. dauern. lieben. teuer. neben. Maier (nurne propriu) . Bär.

reparieren. verstaubt. Plüsch. Hopfen. Pfand^ Pfeffer. mürbe Krabbe. Planet. Robbe. 121. Pfört­ ner. gelber. Leibwächter. werben. Pfennig. Peter. Knäblein. Psyche. Raupe . Puls. pressen. robbt. Wappen. Pol. Pfote. Pfosten. prüfen. Leib.consoană surdă gabst. proben. lebst. geworben. grob. lobst. Tropfen. ü b t . Staub. Rupert (nume propriu) . Pelz. schrubbst -ppLappen. Paprika. tapfer. P u n k t . Papier. Bübchen. rupfen. Pinsel. Pfänder. Pferd. doppelt. übst. kämpfen -b-f. Ebbe. Lum­ pen . Liebling. pneumatisch Pracht. leb !. h o b t . plaudern. Süppchen Tip ab. habt. Klöppel. Pappel. ob. läppisch. Weibchen. Stümper -pfApfel. prahlen. Pleuel Pneu. 123) ppfpfl~ plpnprps-p- Paar. Pfahl. Oper. Taubheit -b + s E r b s e > Krebs -bh-\-consoană surdă robbst. prima. IJrbe. liebst. grub. Preis. Pflicht Plage. tippen. Pfuhl. pünktlich. Schnupfen. abmachen. Pfirsich. Erlebnis. Kampfer. Leibschmerzen. schrubben [p] {vezi: A 209. stampfen. betäubt -»b-frsufix Stäubchen. Sippe. Pfuschen. Erlaubnis. Pause. Rappe. Paket. Pfau. piepen. Lupe. Pächter. Rapier. Pirsch. löblich. Sieb. starb. gelb . Klub. Psychologie Papagei. Turban . Plombe.EXERCIŢII 87 -lb-rfo-bb- Album. Laubwald. peilen Pfad. T r u p p e . web !. vergilben Arbeit. Laub."Pfeil Pflaster. lüpfen -mpfDampfer. köpfen. Preußen Psalm. lieblich. Pfeil. Weib -lb . Pleite. gäbst. -p -b . P r u n k . Post. plötzlich. Grab. plätten. pökeln. leiblich. Garbe. weiblich. 49. Wipfel. Pfütze. Plakat. Pfund. Korb -b în cuvintele compuse ableiten. Rüpel. Lampe. Pforte. prächtig. Plebejer. -rb halb. gebt. foppen. schiebst. hüpfen. Dieb. Schnepfe. Gipfel. pflegen. p l u m p . schrubbt. Körbe. dämpfen.

trinken. Trommel» Tropfen. Troddel. gelten. heulte. brauchte. Thrazien. den. tausend. luftig. senden. T r u n k . t r ü b e n . träumen Theater. Note. öfter. Teufel traben. gescholten. Grete. 223. These. werden. Tau. Täter. obgleich. Träger. Dochte. dein. giftig. schnoddrig -ddaddieren. drunten. heftig. Tee. raten. Kladde. Mode. Trubel. W u n d e . droben. Tal. Freude Helden. löten. P u d d i n g [t] ttrth- (vezi: A 221. Trauer. Dächer. bieten. Thorax. drinnen. G u t e . das. Paddler. I^äden. Barde. dem. Ton. Thron. tragen. Tuch. Taten. Feuchte saftig. Tür. obschon. doch. suchte . Schauder. Trödler. reichte. Obhut. töricht. dünn. Behörde. gülden . Triebwagen r o b b ! . Daumen. Gutes. drei. dräuen Dschungel. schrubb! [d] (vezi: A 137) ddrdsch-d-ld -nd -rd da. dröhnen. Ordner. Adler. d r ü b e n . 138. P u l t e . drehen. t u n . Teller. sämtlich. maulte. Theorie. D u f t . Titel. m u t i g . Soda. möchte» t ü c h t i g . wieder. lîdda. bieder. Dörfer. dösen. beide. deutsch Draht. Freunde . Nudel. Bande. Thermophor. Ränder. geschäftig. gereimt. richtig. tosen. Obdach. Orden. treiben. dich. Staubsauger. dort. 140) Tafel. Thusnelda. treten. Täler. Wälder. Täter. Köder. Raubtier. Bude. weilte. w u r d e n . Halde. Schote. Radler. melden. Teich. Wandlung. Handlung. Geschlechter. draußen. Thüringen. heute trachten. Kinder. jeder. dürfen . Gulden. bedürftig. triefen. T ü t e . 224.gg FONETICA -bb lobgierig. Thomas. golden. obwohl. teuer. -d+ln-\-sufix [r Adler. Gebärde. Tiger. Paddel. W ü r d e . Süden. Lernte. brächte. Tor. Widder. halten. trösten. Sünder. Ordnung . Treppe. leiten. edel. Dänemark. geräumt -t-cht-ft-lt-mt- . Wade. Redner. dir. du. amtlich. Teil. treten.

führte basteln. lohnt. kuschte. schleust. mault. Mutter . Kiste. höhnt. rund. k u s c h t . Geständnis. raunt. Rad. kennt. Docht. Stündlein.. Gehöft. rosten. redselig. g u t . lustig. gerächt. kund. Feld. Wand. höhlt. bitter. Rädlein. Garten. W e i d mann. währt. mischte.EXERCIŢII 89 Garten. Wahl. Gift. dort. löschte. v e r s t u m m t . heilt. Bord Bindfaden. wörtlich. tödlich. lädt. feucht Saft. Wildnis. Motte. Gurke. führt Gast. Gesundcare începe heit. G u r t . Gurte . Geläut acht. rosten. mit. H ü t t e -dtStädte. Leid. Rost. kommt. Weste. litt. keift. hascht. sind. Götter. echt. Göpel. Gast. Gestüt . wandte. M u t . Gewitter. wird. gären. Schrott. Wind.. ' hätte. Mädchen. Wildfang -rt-st- [g] 9" (vezi: A 152) Gabe. Hirten. duldsam. hört. gilt.. Ratte. Gäste. consoană Bildnis. Mond. Faust. kreischt matt. Kindchen. Geriicht. gestern. b u n t . Hirt. Kindlein. Gerät. Licht. n ä h m t . stündcu o lieh. betten. tauscht. fett. löscht. statt. läuft kalt. Findling. räumt Fant. Landmann. Boot. Kind. scheint. kindlich. F u r c h t . Günter : Gau. g r ü ß t . wähnt. Gold. steht. Gondel. beredt. geil. randlos. tauschte. Glied. Geld. nimmt. feindlich. laut. w ü h l t . Schädling. verwundbar. bildsam. Heft. lind. eingezäunt Art. Handarbeit. nehmt. kauft. Gold. Gesandter. Zelt. Feindschaft. weit. Freundschaft -t -cht -ft -lt -mt -nt -rt -st -seht -tt -dt -d -ld -nd -rd -d în cuvinţele compuse Rat. geistig.. Schild. W ü s t e . laßt. heult Amt. hält. Fäuste -sehthaschte. Geist. sandte. geben. kreischte -ttPlatte. P u l t . Gurt. Gift. Gote. Wild. schadlos. taucht^ leicht. Gitter. mischt. Schutt Stadt. Kindheit. reimt. Geld. Herd.. Beet. Gier. Land. v e r d ü n n t . Verwandter -&-\-sufix kundbar. ist. Geschäft. Bund. gesandt. gut. hofft. holt. Rest. Schuld Hand. R o t t e . Ritt.' T o d . Gäulchen . Werte. Gärten. sott. Not. Neid bald. Torte. südlich. hauste. Wert. Futter. B r u s t . Bett. und ward. Tat. wetten. Wundarzt. L u f t . verwandt Bad. Lied.

Keil. Krone. mögen. Charta. gleiten. Knäuel krKragen. Kör­ per. Christoph -k- Haken. Chronik. legen. Brokat. Träger. Bogen. Komma. Gletscher. K u n s t . Kragen. pökeln. Schmuggler. Chur (nume geografice) Chlodwig. Krieg. L. Klöppel. . Clown [klaon]. eggen. Knäblein. Christian. crescendo [kre'Jsndo] eh. o.. în anumite cuvinte de origine negermană Cafe. Kneipe. Knopf. regnen. Dogge. Chor. Segen. Chaos. eigen. Clique ['kllka]. Egge. Woge. Gnu. Gläser. Pike. Choleriker. kräftig.uke. kleben. klaren. Cupido. Roggen. 153. Ekel. Waggon "[va'gö:] [k] k(vezi: A 177. Regen. Kind. 136. Große. K r ü c k e . o. Cholera. Kegel. grau. Koma. Knöchel. Klingel. Vogel.l]. Chry­ santheme Chemnitz. kneten. Eugen su ix . k n u r r e n . kaufen. Kunde. eingehen. Camping ['ksmplrj]. Taschengeld. K ü s t e .urmat de a. Charakter. Hausgarten. Choral. Kugel. r (în cuvinte de origine greacă) şi în anumite nume proprii . chronisch. Chloroform. 158. grob. Kröte. Gnom. streiken häkeln. 131. Greis grGras.90 FONETICA Glas. Glied. Kehle. begegnen. klopfen. kreuzen c—\-a. Knie. Kleider knKnabe. Pauke. Grete. k r u m m . Korn. l. 125. Kater. kraus. Fischgräte gl- -g- -y+L+ f fragen. Chiemsee. Glocke. Fuge. Kuchen. glück­ lich. Grille. Grütze. Käfer. Auge. segnen. knüpfen. gläubig gnGnade. Koffer. flaggen. Chrom. baggern. klauben. Gräte. u. Kiste. Schmuggel. kaum. Kiel. Glöcklein. Chlor. Kettle klKlage. schmuggeln. Cosima ['ko:zima]. Carmen. Knauf. Gruppe. Chronist. Kreide. Glaube. tragen. 185) kahl. greulich g-în cuvintele compuse Ausgabe. Cocktail ['kokte'. Krebs. Flagge. R ü g e . l. gnädig . Glut. k l u g . greifen. Klümpc h e n . r. Segler. (sich) ereignen. Segnung -Qţţ+vocala Bagger. Jugend.

s ä u g t . Zeugnis.[gk] danken. log. zeigst. leg. 138. lögst. Taktik. Berg. Borke. stark.în anumite cuvinte de origine negermană Melancholie. Nixe. Blick. Xylophon schlaksig knacksen.EXERCIŢII 9î ~ek- backen. Deck. denken. wichsen. Wolke. Akkreditiv. Burg . Xerxes. Sack. Orchester -k -ek Erotik. Stärke. gg urmat de o consoană surdă lagst. karg. Keks. sägt. Wecker. saugst. klecksen. Steg. 131) x-ks-cks-ehs-xXanthippe. trugt. Wegweiser. Krieg. Knicks . bocken. -ks -cks Schlaks. melancholisch. okkult. trunken . welk. Deck. Zeug . ticken. ulken -nk. Akkusativ.. Onkel. Koks stracks. trügst. ducken. Dank [dank]. siegt. Feigheit. -g în cuvintele compuse Taglöhner. Block. Deichsel. Gliiekspilz . lögt. K u c k u c k . sieg­ los. Sarg. flaggt -fj urmat de un sufix care începe cu o consoană unsagbar. hocken. 0C^-Se> Buchse. Weichsel Faxen. Buxus . sieghaft. stecken. Okkupant. Bock. Hacke. Xylograph. Werk Frack. Flugzeug. Stück -II. trinken. eggst. Tag. möglich. regt. eggt. flaggst. Bug. Wäglein. Büchse. Zicklein. Okkasion. trägt. Teig. feixen . zwecks. Sieg. regsam -eh. bäckt. b u k . Akkordeon. wechseln. Xenia. flugs. -gg Hag. Dünkel -rkharken. liegst. flagg !. Häcksel Achsel. Weg. Türke -g. zeigt. Zucker. links. sägst. Bänke. Birke. Xaver. Magd. egg !. 177. wog. Glück. wogst. schräg. Rücken -kkAkkord. säugst. klug . Nelke. lag. Schurke. Sakko -lkBalken. Balg. boxen. Reek. saugt. Höcker. legst. Feigling. merken. knicksen. Kalk. (des) Tags. Zugführer [ks] (vezi: A 238. t r ü g t . Hexe.

Pho­ netik. Phantom. schwärmerisch. wöchentlich. schwören. Folge. Novelle. frisch. was. W ü s t e . Feuer flach. Fleiß " Frage. wir. Frost. Zweck. fünf. K u v e r t . Veilchen. fertig. Phase. Veit (nume propriu) . Wjnd. v o r . Väter. Philanthrop. Dachs. Vokal. fällen. Philister. frösteln. 233) v- Wald. fräße. Wolf. zwischen. fix. früh Vater. Phlegma . Weg. wo. Vulkan K r a w a t t e . 232. Flocke. nervös -w- -v- [f] -f (vezi: A 151. Faust. zwan­ zig. fördern. Fohlen. Schweiß. Vers. Vokabel. J u x Consoanele [v] — [f]. Ventil. Wurst. Juwel. Fieber. Föhre. Fleisch. faul. Schwund. Phönix. Diwan. sechs. Vieh. schwer. Zweig Bravo. feudal. Fläche. wie. F u g e . wählen. Phänomen. frech. Fin­ ger. schwimmen. jeweils. zwicken. L ö w e . Fuchs. Fleck. Flügel. Zwieback. Flaum. Citiţi cuvintele cu glas tare. ge­ zwungen . fühlen. F r u c h t . November. Fuchs. Wuchs Max. fliegen. Klavier. färben. Wrack. wer. Völker. schweigen. Welt. Inventar. zwei. fein. privat. Fex. finden. Vene. Phiole. vier. W u t . schwin­ den. Lawine. Flur . Physiologie . Phosphor . weiß . vulgär. Revier. geschworen. Schwester. fahren. Konversation. Oehs. Violine. vibrjeren. Vaseline. frivol. 210) flfrvph- Fabrik. schwarz. [z] — [s] 13. voll. Box. Vlies Phantasie. flößen. Universität. zwölf. Feier. zwar. Schwüle . geschwollen. Phrase . Fall. Korvette. Woche. Zwerg. galvanisch.92 FONETICA -chs -X Lachs. S c h w u r . wann. fehlen. Zweifel. Feder. Kaviar. wringen Vasall. Schwärm. investieren. Fiţi foarte atent la pronunţarea consoanelor [v] şi [/] [v] w- {vezi: 234. Wunde.

Süden. Super­ lativ. Wurf brav. Nase. Graphologe. Salat. Nerv Geograph. Pinsel. rufen. hausen. Griff. läse. Sensation. Sketch. Bilsenkraut. Photograph (sau Fotograf). schief. Eisen. K u r s u s . Smaragd. Musik. Graphik. Dativ. Esel. Seil. bumsen Franse. salopp. so. See. Slowake. Stufe. säubern. Symphonie . Skandal. auf. Sklave. dürfen. Schleuse. steif Bedarf. Subjekt. Telegraph (sau Telegraf). Substanz.EXERCIŢII 93 A-lf-rf -v-ph- Affe. Neffe. Riese. geholfen. emsig. Prophet. Sekretär. Sozialismus. Schiffe . Hafen. Risiko. Delphin . Slawe. Wölfe Harfe. Skorpion. Summe. Färse. Lauf. schärfen. sagen. morsen. D ü s e . laufen. Hose. Schlaf. kaufen. Snob. schlafen. Skorbut. sein. Sphinx Schaf. Hase. Skulptur. Smoking. Dorf. Eifer. Busen. Hof. niesen. lesen. Seuche. smart. Semi­ nar. losen. einsam Arsen. Efeu. Börse -s-ls-ms-nsj-rs- [s] s- (vezi: A 215. Huf. Ferse. Vesuv. Pause. Skepsis. Levkoje. Stativ. sehr. Sommer. Briefe. Nerven Aphorismus. Fiţi foarte atent la pronunţarea consoanelor [z] şi [s] -i -rf -v ~ph [z] s- (vezi: A 214) Saal. sieben. Pensum. Öfen. sozial. Geographie. Säge. Slowene. Seife. Gelse. Larve. Söhne. Philosophie. Skrupel. Käfer. Häuser umhalsen. werfen. Elfe. suchen. Skelett. 220) Skala. aktiv. Hilfe. Slalom. Ruf. Hülse Amsel. Signatur. leise.. skandieren. David. H a n n o v e r . Citiţi cuvintele cu glas tare. Semestar. September. sauber. sie. Käufer. pulsen. scharf. böse. Snobis­ mus . Frevel. schroff. S u p p e . Skizze. Ofen. schürfen Beethoven ['be:tho:fan]. Küfer. bimsen. Teufel hälfen. Phonograph. reif. offen. treffen. seufzen Asien. Philosgph 14. Besen.

Stör­ che. H a l s . Kelch. Obus . ich. Gans daß. Deich. reich. Wespe. husten. . wenigstens. Eis. büßen. Lärche. Küste. Boß. Los. Haß. Veilchen beglaubigt. Mönche. euch . mächtig. Strolch. vereinigt. Dolche. Wüste . schnarchen. wispern. Eerche. F u r c h e . Märchen. wöchentlich. Mechaniker. heiß 15. durch dreißig. draußen. m u ß . Dichter. Haus. bis. laiehen. was. Kiste. Bisse. richtig. Feste. Biß. Fäuste fassen. Schöße. Seuche Kelehe. frech. Fluß. solch. Chirurg. Fässer. gratis. Mädchen. Eiste. wes. rächen. des. Gas. ewig. das. grüßen. knus­ pern $ (sich) räuspern. fließen. Raspel. Kuß. Storch. basteln. mich . rosten. kosten. Chinese. Elch. Citiţi cuvintele cu glas tare. Kreis . Spieß. Maus. Zeugnis. (der) zwanzigste -eh- -Ich-nch-reh-chen (sufix) -ig-fco»soană -eh -ig Blech. Stündchen. -s -ß Aas. chinesisch. aus. bester. Kindehen. gießen. München Barchent. Soße ['zo>]. solche mancher . Hündchen. manch. essen. tüchtig . Frechheit. fürchten Frauehen. Flosse. Häuschen. reichen. Deiche. dreißig. Baß. Schuster . [5] eh- {vezi: A 129. welch. sicher . Knospe. Gefäß'. Roß. horchen. Autobus. Chemiker. Meehanik. flechten. keß. Schoß. Muße. lästern. Fleiß. Tantehen.94 FONETICA -s- -ss-ß- Aspirjn. Bücher. Espe. China. Moos. 154) Chemie. es. Dächer. s ü ß . Feuchte. dich. Chirurgie Becher. Knöchel. Fiţi foarte atent la pronunţarea consoanelor [ş] şi [ x ] . Preußen. Schlösser. als. Tücher . welcher. Childerich (nume pro­ priu). wissen. Milch. R o s s e . Kleister. Meister. Gasse. Riß. küssen Maße. Kessel. Paste. lispeln. saßen. flüchtig. Dolch. ehemisch. häßlich. Cherusker. verständigt.

Stange. zwangen. Langobarden. unken. Zange. Wucher. hangen. Singapur. Schlauch consoanei nazale [g] şi a 16. Drang. Range. Macht. hauchen. Gesang Feigling. Angorakatze. Wange. wuchtig. doch. winken. Nei­ gung. verschlungen ijg] (vezi: A 183) -ng- Angina. Mangan. schwanken. Junge. Achtung. danken. Kuchen. Hang. Woche. n o c h . Taueher -eh ach. Ring. t r ä n k e n . Z a n k . hoch. Tangente. fauchen. Angola. flach. schlank. Drohung. Ingrid. Ahnung. Ding. [rj] (vezi: A 182) -ng bang. Dank. Raucher. Hangar. lachen. Kongo. blinken. Rauch. Tunke. gelungen. krachen. Rauch. Ordnung. trinken. gedrungen. Schwank. Buche. Drachen. Singular. Hunger. funken. Heilung. Tank. Citiţi cuvintele cu glas tare.EXERCIŢII 95 [X] (vezi: A 130) -eh- Achat. Zwilling . Pranken. Hering . langen. gezwungen. Mongole. Meinung. Fink. tunken. trink !. Fang. buchen. Gang. gelang. Jüngling. Hauch. Gemach. Fenker. nach. Dach. lenken. Sprößling. Kranke. sinken. Runge. Flamingo. Klang. klangen. Rechnung. Fiţi foarte atent la pronunţarea grupurilor consonantice [rjg] şi [ţjk]. Dschun­ gel. t a n k e n . acht. Bauch. Fach. Funke. l i n k s . drangen. kränken. Joch. tangieren. pachten. Unke. Henkel. Anglist. Teilung. kochen. bangen. Zwang. Bach. Enkel. Schlange. Frühling. Ungarn [nk] (vezi: A 185) -nk Bank. lange. fangen. Zeitung -ng- bange. Zink Banken. lang. lochen. pochen. krank. Z u n g e . betrunken -nk- . lenk!.

Ast — Ost. Citiţi FONETICA următoarele perechi de cuvinte diferenţiind foarte atent vocalele şi diftongii" [a:] - [o:] aber — Ober. Rabe — Robert. sieden — Süden. brieten — brüten. Ger — Gör. Hindin — Hündin. spielen — spülen. Eiste — . Wanne — Wonne [I] [Y] bist — Büste. Sack — Socke. Maß — Moos. wallen — wollen. Heere — höre. satt — sott. Kehle—Köhler. Falke — Volk. mieten — Mythen. Elen — Ölen. haben — hoben. Trieb — t r ü b . lesen — läsen. geben — gäben. Acker — Ocker. Matte — Motte. Rasen — Rosen. sieben — üben.96 17. Gericht — Gerücht. Rast — Rost. Stete — Städte. Grieß — grüßt. Fall — voll. Segen — sägen. heben — höben. legen — lägen. Ehre — Ähre. Riemen — rühmen. Wache — Woche. K a m m — Komma. Fie­ ber — über. Bart — bohrt. mehren — Mähren. Reeder — Räder [i:] - [y:] Biene — Bühne. Tanne — Tonne. Schatten — Schotten. liegen — lügen. zagen — zogen [e:] [s:] Beeren — Bären. sehen — säen. stehlen — stählen. Kiste — Küste. rieben — Rüben. vier — für. walken — Wolken. diese — Düse. Ziege — Züge [e:] [0:] Besen — Böse. Meere — Möhre. lesen—lösen. redlich — rötlich. Seele — Säle. schielen — Schüler. Affen — offen. sagen — sogen. laben — loben. R a t t e — Rotte. dienen. Meere — Mähre. Hehler—Höhle. Sehne — Söhne [a] [D] ab — ob. schaben — scho­ ben. Dach — doch. — Dünen. Saal — Sohle. Riege — Rüge. baden — Boden. Eehne— Bohne. Wagen — Wogen. birgt — bürgt. Tier — Tür. b a t — Boot. Ader — oder. Beete — bäte. First — Fürst. Brille — brülle. kehre—Chöre. Kinder — Künder.

Tusch. siezen — sitzen. Gruß . Droge — Dogge. ihr — irr. Schote — Schotte. schief — Schiff. Sehne — Senne. ihn — in. R u h m — R u m . Tuch . Bier — Birke [o:3 - [o] 1 Ofen — offen. Iren — irren. scharen — scharren. bahnen — bannen. h a b t —hast. Koma — Komma. prusten — Brust. Mächte — möchte.F u r t . Stil — still. vor — Vorteil. Rist — rüsten. Urwald .J o t [u:] [U] Buch . wir — wirr. wirft — Würfel [s] ~ Ece] bellen — Böller. nach — Nachen. habe — hat. fahl — Fall. J o d . raten — Ratten. Rechen — röcheln. H u h n — Hund. S t a a t — Stadt. rote — Rotte < hoch — Hochzeit. wen — wenn [i:] [I] ihm — im. nisten — Nüstern. Hof — hoffen. wichtig — tüchtig. fuhrt . Stahl — Stall. Maat — m a t t . wohne — Wonne. Floß . her — Herr. Obst . Miene — Minne. Moos — Most. spricht — Sprüche. kam — Kamm. Wärter — Wörter Ca:] [a] Aale — alle. elf — zwölf.floß. Rogen — Roggen.ob. K a h n — kann. Elfen — Wölfe. groß — Gosse. kennen — können. wohl — voll. schlief — Schliff. Robert — Robbe. legt — leckt. Helle — Hölle. sie — sich. Bohne — Bonne. Haken — hacken. Weg — weg. Sohn — Sonne. bieten — bit­ ten. lecken — locken. Schnee — schnell. Eos — Schloß. Sohlen — sollen. Muße — muß. Mist — müßte. Schloße — Schloß. Ekel — Ecke. Saat — satt.Urteil 7 — Gramatica practică a limbii germane . fehlt — Feld. vier — vierzehn. Keks — keck.Bruch.Bulle. Kehle — Kelle. ticken — Tücke. strafen — straffen. stecke — Stöcke. Ton — Tonne. stehlen — stellen.Kuß. Eotse — Dotter. ihnen — innen. Miete — Mitte.EXERCIŢII S7 Düste. Buhle . W a h n — Wanne [e:] - M eben — Ebbe. Recke — Röcke. Bienen — binnen. Wohl — Wolle. ruchlos — Geruch. sticken — Stücke. Kerbe — Körbe. Ahn — an.

zeigen — zeugen [ao] — [00] Baum — Bäume. Eiter — Euter. blau — bläulich. reiben — Räuber. heilt — heult. heiser — Häuser. Rabe . Faust — Fäuste.[a:] lagen sagen wagen haben.] lägen [e:] — legen >:] ti:] [y:] [u:] [o:] . frei — Freude. kam Saat B. Taut — Häute. Keile — Keule. logen sogen wogen — lögen — liegen — lügen sägen — Segen — sögen — siegen wägen — wegen — wögen — wiegen heben — höben — Hiebe Träger Fähre leben . heiter — Häute. Haus — Häuser..t r o g e n führen — fuhren loben Rogen Robert Koma -- . eigen — Eugen. tragen fahren laben . Braut — Bräute. Eier — euer. rauben — Räuber..Leute.. drei — treu. Reihe — Reue. Feier — Feuer. lauft —läuft. Seile — Säule. Citiţi următoarele serii de cuvinte. Saum — Säume. cu glas tare. feil — Fäulnis. beim — Bäume. freien — freuen. Raum — Räume.. Traum — Träume.. Eile — Eule. 18. haut — heute... laut — läuten. Zaun — Zäune. ragen .. . sau­ — ber — säubern. Fiţi foarte atent la diferenţierea voca­ lelor şi diftongilor. F r a u — Fräulein. Geleit — Geläut. leiten — läuten. E a u t . [>. Meise — Mäuse.h o b e n trügen — trugen -. regen Rebe käme sät — seht [ao] Aue Augen Baude faul Faust Kieme sieht [00] euer Eugen Gebäude Fäulnis Fäuste [ae] Eier eigen beide feil feist lieben Riegel— rügen Rübe trögen Hubert.98 FONETICA [ae] [00] Beile — Beule.

vocalele! diferenţiind [b] [p] Vocală lungă Vocală scurtă (sau diftongi) haben laben Rabe Waben neben sieben Rübe liebe oben stauben rauben Bein Beil — — — — — — — — — — — — Happen Lappen Rappe Wappen neppen Sippe Rippe Lippe stoppen Staupe Raupen Pein peilen [d] [t] Vocală lungă Vocală scurtă (sau diftongi) Lade Made Schaden Wade Feder Reeder reden weder Leder bieder Flieder wieder Mode oder Fuder Weide Seide — — — — — — — — — — — — — — Latten Matte Schatten Watte Vetter Retter retten Wetter Letter bitter Flitter Gewitter Motte Otter Futter Weite Seite [s] [g] [k] [zj Vocală lungă Vocală scurtă Vocală lungă Vocală scurtă (sau diftongi) (sau diftongi) nagen ragen wagen zagen — — — — Nacken Racker wacker zacken Gase Hase lasen Rasen — — — — Gasse hassen lassen Rassen . Citiţi următoarele perechi de cuvinte.EXERCIŢII 99 Frau Frauen grau Haus laut Maus rauben rauchen Raum Schauer - Fräulein freuen gräulich Häuser läuten Mäuse Räuber räuchern Räume Scheuer - frei freien greinen heiser leiten Meise reiben reichen Reime scheinen foarte atent atît consoanele cît si 19.

unsäglich — trägst. lieb. unwegsam . Wagnis — Tag. unerträglich — wagst. fragte. Kindheit — Rind. leiblich — Weib. (zu) Lebzeiten — liebst. ländlich — Kind. lies. Blasinstrument — liest. wagt. Preisaus­ schreiben [g] — > fragen sagen tragen wagen Tage Wege — fragst. trag. trug. [d]. gab — lebst. Rindfleisch — Wind. Wildspur > [s] — bläst. fraglich sagst. weiblich [k] [d] Räder Länder Kinder Rinder Winde wildern [z] blasen lesen Gläser Mäuse Häuser preisen > [t] — Rad. geliebt. Mäuschen — Haus. blies. [z] în anumite poziţii. häuslich — Preis. leb. gibt. hab. Liebling — Leib. Windfang — Wild. lesbar — Glas. Habsucht — gibst. lebt. Citiţi următoarele serii de cuvinte şi fiţi foarte atent la asurzirea consoanelor sonore [b]. gehabt.190 FONETICA legen Regen Säge Stege wegen fliegen siegen stiegen rügen Krüge — — — — — — — — — — lecken Recken Säcke stecken wecken flicken sickern ersticken Rücken Krücke Besen Wesen äsen fräsen Riese Biese Wiesen Geisel Meise Weise — — — — — — — — — besser wessen essen fressen Risse Bisse wissen Geißel Meißel weiße 20. Tagarbeit — Weg. Glasfabrik — Maus. [g]. Radkranz — Land. täglich. sag. [b] haben geben leben lieben Leiber — Weiber > [p] — habt.

MORFOLOGIA .

.

interjecţia (das o ! ach ! o weh! — das Dingwort) : Bl Geschlechtswort): . immer in. dieser. halb Zeitwort): Umstandswort): Verhältniswort): Bindewort): darum Empfindungswort): arbeiten. jed. lernen. an. schön. ein. articolul (das der. aber. der erste. wegen conjuncţia (das und. mein. numite părţi de vorbire.er numeralul (das verbul (das adverbul (das prepoziţia (das Zahlwort): eins. Kind. heute. kein adjectivul (das Eigenschaftswort): fleißig. Acestea s î n t : substantivul (das Hauptwort Genosse.P A S T I L E DE VORBIRE (Die Wortarten) Cuvintele limbii germane se grupează — ca şi în limba română — de regulă în zece clase. für. aus. denn. gehen hier. Genossin. gut pronumele (das Fürwort): ich. er.

gute Arbeiterin. es. das erste B 5 Distingem două numere: a) singular (Einzahl) b) plural (Mehrzahl) der Mann — die Manner . Substantivul. der — die . ai. der gute Arbeiter— die guten Arbeiter. cui?) wem? (cui?) wen? was? (pe cine? ce?) B 6 . articolul. der. Părţile de vorbire p o t fi deci clasificate în două mari grupe : Părţi de vorbire flexibile Părţi de vorbire neflexibile Substantivul Articolul Adjectivul Pronumele Numeralul (vezi B 11) Verbul B 3 B 4 1. das ein gutes Kind. der erste — die ersten î n limba germană există patru Cazul Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ (Nominativ-Werfall) (Genitiv-W esfall) (Dativ-W emfall) (Akkusativ-Wenfall)l cazuri: întrebarea corespunzătoare wer? was? (cine? ce?) wessen? (al. eine. die. er.104 MORFOLOGIA B2 Unele părţi de vorbire îşi modifică forma pentru a exprima diferite raporturi şi nuanţe gramaticale. ein guter Arbeiter. număr şi caz. adjectivul. altele nu. der erste b) feminin (weiblich): die Frau. die erste c) neutru (sächlich): das Kind. forma după gen. adică sînt flexibile. a. ale. adică sînt neîlexibile. ich — wir. sie. Adverbul (vezi B 12) Prepoziţia Conjuncţia Interjecţia şi numeralul îsi modifică î n limba germană există trei genuri: a) masculin (männlich): der Mann.

şi forme determinate de persoană: pers. 2. Unele adverbe îşi modifică forma după gradele de comparaţie : a) gradul pozitiv: gem b) gradul comparativ: lieber c) gradul superlativ: am liebsten 6.pl.) er fragt (indicativ) — er frage (conjunctiv) ich frage (prezent) — ich fragte (imperfect) ich frage (activ) — ich werde gefragt (pasiv) B îl B 12 B 13 Modificarea verbului după persoană.II-a. Verbul îşi modifică forma d u p ă : a) b) c) d) e) persoană număr mod timp diateză ich frage (pers.a. mein dein sein — unser — euer — ihr B 7 B 8 B 9 B 10 4.I. Adjectivul suferă pe lîngă modificările de formă determinate de gen.) ich frage (pers.sg. — ihr. pronumelui şi numeralului după cazuri se numeşte declinare (die Deklination — die Beugung).PĂRŢILE DE VORBIRE 105 Modificarea substantivului.Lsg. timp şi diateză se numeşte conjugare (die Konjugation) Părţile de vorbire neflexibile se numesc particule (în sensul larg al cuvîntului). Părţile de vorbire declinabile se mai numesc şi noniina (singular: notnen). kürzer c) gradul superlativ (Höchststufe): der schönste.sg. mod. adjectivului. între diferitele părţi de vorbire nu sînt graniţe fixe. a II-a pers. — sie. a III-a ich du er — wir. des ersten altele nu suferă nici un fel de modificări: einerlei 5. I pers. articolului. număr şi caz. kurz b) gradul comparativ (Mehrstufe): schöner.) — wir fragen (pers. La unele pronume deosebim.I. număr. trecerile de la o parte de vorbire la alta fiind foarte frecvente în limba germană. g 14 B 15 B Î6 . pe lîngă formele determinate de gen. număr şi caz şi modificări cerute de gradele de comparaţie: a) gradul pozitiv (Grundstufe): schön.) — du fragst (pers. Unele numerale suferă modificări de formă: der erste. der kürzeste 3.

.sg. fără să-şi modifice forma. de la der Abend) ->• abends (des) Morgens (G. statt zu antworten conjuncţie = în loc să răspundă seit einem Jahr prepoziţie = de un an . de multe ori. ca adjective.während (conjuncţie) e) Unul şi acelaşi cuvînt.das Ich essen -* das Essen fünf -> die Fünf aber -*• das Aber b) Participiüe se întrebuinţează. verbe la participiu etc.. spannend. während es regnete conjuncţie = în timp ce ploua statt einer Antwort prepoziţie = în locul unui răspuns . poate îndeplini funcţia de prepoziţie sau de conjuncţie: während des Regens prepoziţie = In timpul ploii .. seit ich hier bin conjuncţie = de cînd sînt aici B 18 B 19 B 20 B 21 .. Participiul prezent: lächelnd — das lächelnde Kind Participiul perfect: übersetzt — der übersetzte Text Din verbele la participiu se pot forma adjective.. fenomen numit substantivizare: alt ->• der Alte ich ->. de la der Morgen) ->• morgens d) Din substantive.106 MORFOLOGIA B 17 De exemplu: a) din orice parte de vorbire se pot forma substantive. se pot forma prepoziţii sau conjuncţii: der Dank (substantiv) -> dank (prepoziţie) während (participiul prezent al verbului währen) ->.. ausgezeichnet c) Din substantive la o formă declinată se pot forma adverbe: (des) Abends (G... fenomen numit adjec­ tivizare : reizend.sg..

de exemplu: — nume de popoare: der Rumäne. der Franzose C 3 — nume de evenimente istorice : der 23. Substantivele proprii (Eigennamen) denumesc numai anumite categorii de fiinţe şi lucruri. acţiuni. 1. das Kind. lucruri. die Bank. das Übersetzen. der Sturm. der Deutsche. die Freundschaft C 1 CLASIFICAREA SUBSTANTIVELOR DUPĂ SENS SUBSTANTIVE CONCRETE ŞI ABSTRACTE (Konkreta — Gegenstandsnamen und Abstrakta — Begriffsnamen) Substantivele eonerete denumesc fiinţe şi obiecte care în generai pot fi percepute cu ajutorul simţurilor: die Mutter. August. der Sohn. însuşiri. der Sohn C 2 Substantivele concrete se subîmpart în substantive proprii şi comune. der Tisch. der 30. spre a le deosebi de altele din aceeaşi cate­ gorie. Dezember . Observaţie î n limba germană toate substantivele se scriu cu iniţială majusculă (vezi P 138) : . relaţii între oameni. das Buch. stări. fenomene din natură. die Müdigkeit.SUBSTANTIVUL (Das Substantiv — Das Hauptwort — Das Dingwort) Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumeşte fiinţe. die Schule.

Vasile Alecsandri. reviste... ele se referă la o pluralitate de fiinţe sau obiecte identice. pieţe e t c . Substantivele comune se subîmpart î n : a) nume apelative (Gattungsnamen) . die Milch. die Universität . : die Bahnhof Straße. Bukarest — numiri ale întreprinderilor şi instituţiilor: die Eisenbahnwetkstătten . der Baum C 6 b) nume colective (Sammelnamen) . considerate ca un întreg. das Obst. das Eisen. Substantivele comune (Gemeinnamen) denumesc fiinţe. die Karpaten. fenomene etc. August — numiri geografice: Rumänien.108 MORFOLOGIA — nume de persoane: Anna. Neue Berliner Ilhistrierte. Mai. opere literare: Neuer Weg. das Singen . fiinţa sau obiectul izolat numindu-se altfel decît totalitatea : die Geschwister ( = Bruder und Schwester) das Heer ( = viele Soldaten) das Gebirge ( = viele Berge) £ 7 c) nume de materii sau substanţe (Stoffnamen) . ele se referă la o categorie de obiecte sau fiinţe. das Wasser. Friedrich Schiller — numele lunilor anului: (der Monat) April. das Lernen. de acelaşi fel. die Butter mai mici C 8 Substantivele abstracte exprimă — în opoziţie cu cele concrete — : — acţiuni: das Gehen.Rot Grivifa".Bukarest" — titluri de ziare. sau la un singur obiect sau o singură fiinţă din categoria respectivă: das Tier. die Donau. Erlkönig — nume de clădiri: das Goethehaus. der Platz des Palastes der Republik C 4 C 5 2. Peter. părţile ale obiectului poartă denumirea întregului: das Leder. das Dorfmuseum — nume de străzi. lucruri. der Wald. der Hund.

absolut necesar ca fiecare substantiv să fie învăţat cu articohil său. deşi t o a t e trei denumesc obiecte. de aceea. die Zufriedenheit. Numai cu oarecare aproximaţie se poate determina genul substantivului după înţeles sau după terminaţie — căci regulile acestea comportă multe excepţii. die Tugend. De multe ori lipseşte chiar concordanţa dintre genul natural şi cel gramatical. de exemplu. die Teuerung — însuşiri psihice : die Klugheit. Este. de genul neutru substantive c a : das Brüderchen. keine Tochter — das weibliche Geschlecht): 3. die Tapferkeit — însuşiri fizice : die Kraft. deşi desemnează fiinţe. ein Mädchen. das Fräulein. iar der Teller este de gen masculin. die Schönheit — relaţii între fiinţe sau obiecte: die Ähnlichkeit GENUL SUBSTANTIVELOR î n limba germană există trei genuri gramaticale : 1.. die Gabel de gen feminin. kein Haus — das sächliche Geschlecht): I n limba germană există doar puţine reguli precise privind determi.SUBSTANTIVUL 109 — stări: die Freude. Astfel sînt. ein Vater. kein Lehrer ^ Geschlecht): w 2. . das Weib etc. das Messer de gen neutru. eine Mutter. genul feminin (das Femininum die Frau. genul neutru (das Neutrum das Kind.C 10 narea genului gramatical al substantivelor. genul masculin (das Maskulinum — das männliche der Mann. das Schwesterchen.

der Mittag. der Blitz. der Tau. Paul. der April etc.numele punctelor cardinale: der Norden. der Basalt. der Herbst. der Rumäne. der Osten. pentru mascul şi femelă. der Hagel. după înţeles a) în general. der Abend etc. der Süden. der Quarz. der Brocken. der Frühling. der Taifun. C 12 b) nun^iß--amMm^maLQZL. der Wolf. der Westen e) numele fenj)mgndor_jnaturii: der Regen. der Kalk Excepţie: die Kreide C 18 h) cele mai multe nume de munţi: der Moldoveanu. der Winter Excepţie: das Frühjahr C 13 c) numele hmil^ der Januar. (dar: der Rabe etc. der Passat (dar: die Bora) g) numele mineralelor şi ale rocilor: der Glimmer. der Donner. der Morgen. die Frühe C 14 C 15 C 16 C 17 d) . der Granit. der Sommer. der Mittwoch etc. der März. der Hund. numele proprii sau comune denumind fiinţe de sex băr­ bătesc : ~~~-—-——_^__ der Mann. die Drohne etc. der Schnee. der Montag. der Student. Excepţii: die Nacht. der Dienstag. der Tischler. der Großglockner . das Söhnchen. der Ivöwej der Hahn. der Frost f) numele vînturilor: der Föhn.110 MORFOLOGIA DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR MASCULINE C 11 De genul masculin sînt: 1. der Feldspat.

C 19 2. die Lira. der Kavalier. der Franken (dar: die Mark. der Rubel. der Realismws. der Böge». der Bottich. der Schädling (dar: die Reling. der Aktionär.'der Lehrer. der See. der Juvelier -ier [ie] : der Bankier. der Archivar der Sekretär. das Lesen. das MitteZ. der Frank. der Residenz (dar : das PatenZ. der Pfennig. der Amateur. der Schnee.) der Arbeiter. der Kontine«Z. das Fenster etc.asZ der Autobus. -et: der PlaneZ -eur: der Ingenieur. der Essig. der Wagen (dar: das Kisse». der WissenschaftZer der Frühling. der Lew. der Trolley&ws der Subtrahe««". der Konsona»Z der Bibliothekar.SUBSTANTIVUL 111 i) multe nume de monede: der Leu. după terminaţie a) cele mai multe substantive -ee : -el: -en 1 : -er : -iefa : -ig : -Ier : -ling : -s : terminate în: C 2( der Kaffee. der KünstZer.) der Teppich. deoarece sufixul este -ing. der HimmeZ. der Gulden. der Klee. das Schreiben. der Käfjg (dar: das Reisig) der Tisch/er. der Dollar. der PokaZ (dar : das MateriaZ) der Ozean. der Sozialism«s.) der Rege«. das Pfund Sterling). der Tee der ArtikeZ. der Divide»«! der Stude»Z. der AspirawZ. der Schwips b) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine negermană • C 21 der AdfflîraZ. der Ball. -l. das SiegeZ etc. der Organismus 1 In -e» se termină şi infinitivele substantivizate. die Krone. der Schilling. der Orkan der Kapitä» der Summa«« 1 der Afrikaner der 'Musikant. der Vulkan. der Philharmoniker -Ismus : der Kommunis-MMS. der Kranich der Honig. der Sperling. der Vortier -iker : der Mechaniker. der HobeZ (dar: die GabeZ. der Offizier. Acestea sînt '^să fără excepţie de genul neutra: das Lernen. pentru substantivele ter­ minate în -ment vezi C 47) . das Zimmer. der Parlamentär (dar : der sau das Militär) der Kommunard der Kontras/. -a!: -an : -an : -and : -üner : -unt r -ar : -är : -ard : -ast: -bus : -end : -ent: . die KugeZ. der Fahr«'. der Graphiker. der Frisewr -graph : der Geograph -ier[i:r] : der Pionier. die Feder. dxr Klaps. der Teller (dar : die Butter. der KanflZ.făcînd p a r t e ' d i n rădăcină) der Schnaps. das Zeiche« etc. der Forint.

die Henne (dar: die Ameise. die Hündin. die Nelke (dar: das Veilchen. die Traube. der Artist. die Flöte. die Geige. die Mandoline. der Motor. das Akkordeon. die R a t t e etc. der Regulator Fhilosoph Modws. das Mädchen) C 23 b) multe nume de arbori: die Fichte. die Erle. die Maus. das Weib. die Eiche. der Gt&phologe Agronom. die Buche. die „Bremen" f) numele unor instrumente muzicale: die Bratsche.1Î2 -ist: «krat: -löge : -nom: -or: -soph : -us : der der der der der der der MORFOLOGIA Kommunist der Sozialist der Optimul. die Tinde (dar: der Akorn. das Fräulein. die Kastanie Excepţii: i der Apfel. die Tanne. der Astronom Professor. die Tochter. die Zehn. das Fdelweiß) d) majoritatea numelor de fructe : die Birne. die Schlange. der Kasws (dar: das sau der 'Virus) der Jurist DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR FEMININE C 22 De genul feminin sînt: 1. die Orgel. das Saxophon) C 28 g) numerale cardinale substantivizate: die Eins. după înţeles a) în general. der Pfirsich C 26 C 27 e) cele mai multe nume de vapoare: die „Transilvania". pentru mascul şi femelă . die Rumänin. der Holunder) C 24 C 25 c) multe nume de flori : die Tulpe. die Taute. Demokrat Philologe. die Lilie. die Fünf . die Rose. die Löwin. Anna. die Wölfin. die Trommel (dar: das Klavier. der Flieder. numele proprii sau comune ale fiinţelor de sex feminin: die Frau.

die "Folie Politik. die Figur "Lektüre. die Lehren«. die "Erde. die Pupille Kabine. după înţeles a) în general numele fiinţelor das Kind. die "Sektion. die "Margarine Kulisse. die "Etikette. după terminaţie a) substantivele cu următoarele sufixe de origine C.SUBSTANTIVUL 113 2. die Zitadelle. die Defensive Miliz. die Furunkulose (dar : der Matrose) Basis. die Tuberkulose. die FakuUäL die Qualität Natur.de. die Familie. die Prokura (dar : das Sofa) Brigade. die "Literatur. die Treue (dar: das Auge. die Physik Kamille. die "Pinzette Geographie. die "Union Universi/äi. das Lamm S — Gramatica practică a limbii germane tinere: € 31 . die Wunde. die Lotterie (dar: das Genie) Materie. die "Nahrung b) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine negermană : -a : -ade: -age : . die Schokolade Garage.? Misere. die Eleganz. die Gravüre. die Verwandtschaft "ung : die Acntung. die 'Kindheit. die Morelle Audienz. die Fabrik. die Toilette. die "Narzisse Alternative. die Fremde. die Kanaille Wigräne. die Broschüre C 30 DETERMINAREA GENULUI SUBSTANTIVELOR NEUTRE De genul neutru sînt: 1. die Bürde (dar: das Unde) "e : die Höhe. die Etage Medaille. das Fohlen. die Prämisse. die Kombine. die Differe«.a ü l e: -üne : -anz : -eile : -enz : -ere : -ette: -ic : -ie [fe] : -ik : -ille : -ine : -isse : -ive : -iz : -ose : -sis : -(t)ion: -tat: -(t)tH': -tire : die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die die Kamera. die Höflich&eif. 29 germană: "de: die JS-vm. die Liebe. die Eigenschaft. die Noti^ Neurose. die Kalorie. die Musift. die Einheit "in (neaccentuat) : die Genossi«. die Bildung. die "Portiere Zigarette. die Kultur. die Studenţi» "keil: die Fruchtbar/îeii. die Freundlichkeit "Schaft: die Freundschaft. die Justiz. die Dista«^ "Bagatelle. die Freque«^. die Übung. die Dosis "Nation. die Plaudere«. die "Fontane. das Erbe) "ei: die Bücherei. die Reportage. die Marmelade. die Ära. die Spielerei "heit: die Scliönheit. die Aula. die Ballade. die Moräne "Bilanz. die ~Emaille. die Garderobiere.

(der) Irak. die Volksrepublik Polen. -a : die Tschechoslowakei. das Gold. das Schaf. die Bronze) C 35 e) numele continentelor. das H u h n c) multe nume colective (în special cînd sînt formate cu prefixul geşi terminate în -e): das Gebirge. die Deutsche Demokratische Republik. das Getreide. das Gute. Union: die Sozialistische Republik Rumänien. Se folosesc numai la plural: Unele nume de ţări şi de grupe de insule ca: die Niederlande. de regiuni şi de localităţi: das alte Europa. die Ukraine. das Viertel .114 MORFOLOGIA C 32 C 33 b) numele de animale domestice (folosite pentru mascul şi femelă): das Pferd. Sînt de gen masculin: Unele nume de ţări. das Rind. das moderne Bukarest C 36 C 37 Excepţii: 1. die 'Vereinigten Staaten (von Amerika). das Sechstel. die Lausitz. das Gehen. das Schöne. (der) Iran. das Singen g) adjectivele substantivizate. die Sowjetunion C 38 C 39 c) unele nume de ţări şi de regiuni ca: die Schweiz. das neue Rumänien. das Schlechte li) numeralele fracţionare : das Drittel. de regiuni şi de localităţi ca: der Balkan. das Brom (dar: der Stahl. majoritatea numelor de ţări. das Banat. exprimînd o noţiune abstractă: das Neue. die Moldau. das Silber. das Helium. -e. das Geflügel C 34 d) cele mai multe nume de metale şi cele de elemente chimice: das Eisen. die Krim. Sînt de gen feminin: a) numele ţărilor şi ale regiunilor terminate în -ei. das Blei. die Adria 2. (der) Jemen. der Sudan. (der) Haag C 40 3. die Türkei. die Dobrudscha b) numele de ţări în a căror componenţă intră substantivele Republik. der Schwefel. die Normandie. das Schwein. -ie. die Antillen C 41 C 42 C 43 f) infinitivele substantivizate: das Lernen.

das Z. das Labs«/. das Theore» -ett: das Menuett. două substantive terminate în -tum sînt de genul masculin: der Reichem. die Fäulnis. das' Drama -ment: das Dokument. das Fakt«m -ut: das InstitwZ C 47 GENUL SUBSTANTIVELOR COMPUSE Substantivele compuse primesc genul substantivelor de bază (vezi C 185) : C 48 der Augenblick die Volksuniversität das Warenhaus (das Auge + der Blick) (das Volk + die Universität) (die Ware + das Haus) . das Dogma. das Aquarium -ma: das Komma. das Segment ~ol: das KarboZ -um : das Musewm. das Gefängnis Schicks«/. das Album. das Daboratorium. das Argument. das Mütterchen C 44 C 45 C 46 j) numele literelor alfabetului şi ale notelor muzicale : das A. das hohe D.SUBSTANTIVUL 115 i) diminutivele : das Väterchen. die K e n n t n i s . das Cis 2. das Thema. das Häcksel (dar: der Stöpsel) Viertel Altertum. die Trübsal. după terminaţie a) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine germană: -ehen -lein : -ais : -sal: -sei: -tel: -tarn : das das das das das das das Mädchen. das Amulett. das Hüiett -id : das Oxitf -in (accentuat) : das Benzi«. das Nikotin -inro : das Stipendium. die Finsternis. das Eigen?«?»! Excepţii: die Drangsal. das B ü n d e l t e « Vräulein Ereignis. das Scheusal Rats«/. die Erlaubnis. die Empfängnis. der Irrtum b) cele mai multe substantive cu următoarele sufixe de origine negermană: -em: das Poem. die Mühsal.

: der Vorteil. \ ^ i -i fdeşi cuvîntul de bază este der Teil GegenteilJ y •——•. chiar dacă cuvintele lor de bază sînt de alt gen [der Berg. se întrebuinţează şi la genul neutru. die Furt) : das alte Wittenfeei'^. altele — mai puţine la număr — sînt de genul neutru. unele substantive compuse cu Teii sînt de genul masculin (de ex. deşi cuvîntul de bază este die Woche Abteil. Cuvintele compuse cu Meter sînt: a) de genul masculin dacă exprimă o unitate de măsură: der Kilometer b) de genul neutru dacă arată un instrument de măsurat: das Barometer.die der die der die das der RKP . Din această cauză. der Anteil)*. der Nachteil.116 MORFOLOGIA C 49 Excepţii: 1. . das Thermometer GENUL SUBSTANTIVELOR DIN C 54 FORMATE DIN INITIALE FRAGMENTE SAU Substantivele formate din iniţiale sau din fragmente au genul substan­ tivului care stă la baza prescurtării (vezi C 214—221) : .Td£. Numele de oraşe — substantive compuse — sînt de genul neutru. Cîteva substantive izolate : der das j das die Mittwoch. 2.das Kino deşi cuvîntul care stă la bază este der Kinematograph . deşi cuvîntul de bază este der Mut Observaţie C 50 Substantivuk. das bekannte Erfurt € 51 < C 52 C 53 3.(=_^jg_Rumänische Kommunistische Partei) VdKJ {— deZ-Ygrband der Kommunistischen Jugend) DDR [= die Deutsche Demokratische Republik) Akku ( = der Akkummulator) Lok (— die Lokomotive) Labor (= das Laboratorium) O-Bus ( = der Oberleitungsomnibus — der Trolleybus) C 55 Excepţii: das Foto deşi cuvîntul care stă la bază este die Fotografie S . Großmut.

uneori chiar şi acelaşi înţeles.SUBSTANTIVUL 117 SUBSTANTIVE CU GENURI DIFERITE C ^6 Există în limba germană un număr de substantive care. au totuşi genuri diferite. clip? uns Moment împrejurarea (fie See marea der See lacul der Verdienst cîştigul das Verdienst meritul der Weise înţeleptul die Weise melodia Plural die die die die die die die die die die die die etc.die Bände legătura. lanţul -die Bande legătura materială sau ab­ stractă . uniunea die Bünde das Bund mănunchiul die Bunde . tomul . -dAe Bänder der Bauer ţăranul die Bauern das (mai rar der) Bauer colivia die Bauer der Bund alianţa. SUBSTANTIVE CU ACEEAŞI FORMA EA SINGULAR ŞI PEURAE C 57 DAR CU ÎNŢEEES DIFERIT Singular der Junge băiatul 'itlgg^Junge puiul (de animal) Ber Kunde clientul jjie Kunde vestea <ier Moment momentul. panglica . deşi au aceeaşi formă. Jungen Jungen Kunden Kunden Momente Momente Seen Seen Verdienste Verdienste Weisen Weisen SUBSTANTIVE CU ACEEAŞI FORMĂ EA SINGUEAR DAR CU ÎNTEEES DIFERIT SI CU FORME DE PEURAE DIFERITE Singular ier Band das Band das Band Plural C 58 volumul.

. Zubehör . vreascurile scutul firma." > der die der die die das der die der das der das die das der das Chor sau das Chor Erbe Erbe Flur Flur' Gehalt Gehalt Hut Hut Kiefer Kiefer Leiter Leiter Mark Mark Mast Mast Reis Reis Schild Schild Steuer Steuer Tor Tor MORFOLOGIA •«-»_~. . die Markstücke.118 der *-der /der Vas «der die der das der die ^^v. volumul salariul pălăria paza maxilarul pinul conducătorul scara marca (moneda) măduva catargul îngrăşarea (vite) orezul mlădiţa.r . corul corul (loc în biserică) moştenitorul moştenirea coridorul cîmpul. emblema impozitul cîrma. Chore die Erben — die die die die die die die die die die die Flure Fluren Gehalte Gehälter Hüte _ Kiefer Kiefern Leiter Leitern Mark. das das das das der der das das der Keks Knäuel Kompromiß Lampion Liter Meter Plaid Rada. volanul nebunul poarta die Chöre die Chöre. Markscheine — die Maste(n) die Masten — die die die die die die die Reiser Schilde Schilder Steuern Steuer Toren Tore i ff C 59 SUBSTANTIVE DE GEN OSCILANT der der der der der das der das der sau sau sau Sau sau sau sau sau sau die das das das das der das der das Abscheu Bonbon Dotter sau die Dschungel Filter Gelee Gong Gummi Katheder der der der der das das der der das sau sau sau sau sau sau sau sau sau etc. cîmpia conţinutul.

die Einzahl). adică substantive care se întrebuinţează fie numai la singular. un substantiv are o formă pentru singular şi o formă pentru plural: der Mann die Frau das Kind — die Männer — die Frauen — die Kinder jj . SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE NUMĂR 1. individualizată : das Regiment — die die Familie — die Regimenter Familien c) nume de materie întrebuinţate cu înţeles general: die Milch. C 162) — denumiri ale evenimentelor istorice: der 23. C 60 Există însă un însemnat număr de substantive defective de număr. în limba germană distingem două n u m e r e : singularul (der Singular. pluralul (der Plural. die Mehrzahl). das Laub. das Getreide. die Butter. fie numai la plural.SUBSTANTIVUL 113 NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR Ca şi în limba română. Friedrich Schiller (vezi C 161. î n mod obişnuit. das Publikum C 62 C 63 Observaţie Numele colective se întrebuinţează şi la plural cînd exprimă o plura litate limitată. das Leder C 64 . die Donau C 61 — nume de persoane: Mihail Eminescu. das Gold. das Obst. Numai la singular se întrebuinţează: a) în general numele proprii [vezi C 3) : — denumiri geografice : Rumänien. August b) multe nume colective: das Geflügel. das Vieh. das Fleisch.

Dutzends von Arbeitern besuchen den Klub der Fabrik. Hier sind zwei Gläser mit Bier. zwanzig Sack Zement. ele se întrebuinţează şi la p l u r a l : Der Tisch hat vier Füße. zehn Blatt Kohlepapier. vier Paar Schuhe. Substantivele de gen feminin se întrebuinţează şi la p i u a i : zwei Flaschen Bier drei Tonnen Eisenerz vier Portionen Eis fünf Schachteln Streichhölzer drei Tassen Tee care exprimă măsuri sau cantităţi . Einige Paare drehten sich noch im Kreise. drei Glas Bier. das Streben f) adjectivele substantivizate dacă sînt de genul das Schöne. Die Säcke werden gesondert berechnet. An der Rampe stehen zwei Waggons mit Eisenerz. C 7§ g) substantivele de genul masculin sau neutru care exprimă măsuri şi cantităţi. C 72 2.120 MORFOLOGIA C 65 d) în general substantivele abstracte: die Ehrlichkeit. dacă sînt precedate de un numeral cardinal (mai mare decît 1) sau de un numeral nehotărît: zwei Fuß breit. das Glück. Dacă aceste substantive exprimă obiectul concret ca a t a r e fără să indice măsura sau cantitatea. die Güte. drei Dutzend Taschentücher. das Gehen. întrebuinţate cu înţeles concret se pot folosi şi la p l u r a l : der Tanz (dansul) — die Tänze die Grausamkeit (actul de cruzime) — die Grausamkeiten die Schönheit (aspectul sau elementul frumos: femeia frumoasă) — die Schönheiten C 67 C 68 e) infinitivele substantivizate : das Lernen. einige Schritt weiter Observaţii €71 1. die Liebe. der Fleiß Observaţie C 66 Substantivele abstracte. das Gute. das Wissen. das Böse neutru: Observaţie C 69 Denumirile culorilor se întrebuinţează şi la plural pentru a exprima diferite n u a n ţ e : Die zwei Rot ergänzen sich. zwei Waggon Eisenerz.

die Gebrüder de persoane: C 77 C 70 C 79 b) substantivele care denumesc anumite perioade de timp: die Ferien. di Einkünfte. die Flitterwochen c) unele denumiri de boli : die Meseni. în -e. die Weichtiere ştiinţifice pentru categorii de c es C 81 e) unele numiri geografice: die Karpaten. la plural cînd ne referim la fiecare monedă sau bancnotă în parte. 3. die Alpen. die Spesen. die Apenninen. die Spirituosen. die drei Vollars. Der Preis betrug nur einige Rupien. die Chemikalien. (die Schillinge. nu la valoarea globală : Br betrachtete aufmerksam die fünf Pfennige Pfunde). die Passiva. Vereinigten Staaten von Amerika die Pyrenäen. die Altwaren. mehrere englische Pfand). Aceste denumiri de monede se întrebuinţează. ca o unitate distinctă. însă. die Eltern. die fünf ^ '^ 2. Numai Ia plural se întrebuinţează: a) substantivele care denumesc grupe die Leute. die Rauchwaren. die Kosten. L 75 C 76 und Markscheine vor sich aus und prüfte sie aufmerksam. Der Preis beträgt zwei Rubel (drei Dollar. die Zinsen (numai r a r : der Zins) C 82. denumirile plante şi animale: die Amphibien. fiind totodată precedate de un numeral cardinal rnai mare decît 1 sau de un numeral nehotărît: Das kostet fünfzig Pfennig (zwei Mark. die Niederlande. die Röteln d) de cele mai multe ori. die f) anumiţi termeni comerciali: die Aktiva.SUBSTANTIVUL 121 li) denumirile monedelor germane şi ale anumitor monede negermane care nu se termină în -e. die Finanzen. C 73 Observaţii 1. Denumirile monedelor care se termină plural chiar atunci cînd exprimă valoarea: Das Buch kostete drei Kronen. drei Schilling). die Lebensmittel. die Musikalien. se întrebuinţează la 2. Substantivul die Mark E r breitete die Markstücke are pluralul Markstücke sau Markscheine. die Selbstkosten. die Geschwister. die Pocken. die Kurz­ waren. die Anden. .

der Mut curajul. dar numai la plural în limba română apar substantive ca: die Nudel der Rogen die Brille — die Nudeln — die Rogen — die Brillen tăiţeii icrele ochelarii C 87 La plural şi la singular în limba germană. Numai la singular apar substantive ca: die Eile graba. dar la singular şi la plural în limba română apar substantive ca: die Einkünfte die Ferien die Zinsen venitul — veniturile vacanţa — vacanţele dobînda — dobînzile C 1S6 La singular şi la plural în limba germană. der Honig mierea C 84 Numai la plural apar substantive ca: die die die die die Karpaten Pyrenäen Anden Vereinigten Staaten von Amerika Niederlande Carpaţii Pirineii Anzii Statele Unite ale Americii Ţările de Jos C 85 Numai la plural în limba germană. substantivele pot fi grupate în cinci grupe.122 MORFOLOGIA Observaţie C 83 Uneori substantivele defective de număr din limba germană sînt defec­ tive de număr şi în limba română. öÄe Ehrlichkeit cinstea. dar numai la singular în limba română apar substantive ca: die Erbse — die Erbsen die Bohne — die Bohnen mazărea fasolea FORMAREA PLURALULUI SUBSTANTIVELOR CELE CINCL GRUPE DE C 88 PLURAL î n limba germană. în funcţie de felul în care îşi formează pluralul: .

— die Wagen der Vater der Tag + Umlaut die Bank das Kind _ -f-Umlaut totdeauna fără Umlaut totdeauna fără Umlaut das Buch der Junge — die Väter — die Tage — die Bänke — die Kinder — die Bücher — die Jungen Grupa a Ii-a — cu desinenţa -e Grupa a IlI-a cu desinenţa -er f cu desinenţa Grupa a IV-a { [ -n sau -en der Mensch -— die Menschen Grupa a 1 cu desinenţa V-a \ ! -s das Radio — die Radios Observaţii 1. o. Substantivele derivate cu sufixul -nis dublează pe s înaintea unei desinenţe: das Zeugnis.SUBSTANTIVUL 123 PLURALUL SUBSTANTIVELOR Grupa I — fără desinenţă . die Zeugnisse C 89 2. C 92 . u sau diftongul au formează pluralul cu Umlaut. die Genossinnen C 90 C 91 4.-f Umlaut der Wagen. 3.a care au în rădăcină vocalele a. des Zeugnisses. Substantivele feminine derivate cu ajutorul sufixului -in (neaccentuat) dublează pe n la p l u r a l : die Genossin. Cele mai multe substantive din grupa a V-a sînt de origine străină. Toate substantivele grupei a I I I .

dar cu înţeles die Ehemänner = bărbaţii căsătoriţi. C 97 4. Uneori este necesar ca numele de materie să fie folosite şi la plural. Astfel.Î24 MORFOLOGIA CAZURI £ 93 SPECIALE DE FORMARE A PLURALULUI -mann- 1. Cîteva substantive (de origină negermană) au forme proprii de plural. Majoritatea substantivelor compuse cu -cuvmtul"de' bază formează pluralul cu -leuie: "%-"der Heigmann der 'K. die Eheleute = soţul şi soţia C 95 2. der Sports-mann der Schneemann — die Bergleute — die ~Kauileute — die Staatsmänner [die St>orts/««te — [die Sportswä»M«c — die Schnee»jä»»2£r Observaţie C 94 Substantivul der Ehemann deosebit: are la plural două forme. în special pentru denumirea sorturilor din materia respectivă. „ .aaimann dar : der Staatsmann . Substantivele de plural: abstracte folosite cu sens concret pot avea şi forme erhalten. Ich habe heute einige Schreiben . substantivele terminate la nominativ singular î n : a) -ium sau -um formează pluralul înlocuind pe -um prin -en: das Stipendiww — die Stipendien das Museum — die Museen Observaţie C 98 Substantivul das Stadion terminate în -ium: formează pluralul la fel ca substantivele das Stadicm — die Stadien C 99 b) -a formează pluralul înlocuind terminaţia -a prin desinenţa -en das Drama — die Dramen . î n acest caz se adaugă pe lîngă numele de materie fie -sorten fie -arten: das Obst — die das Getreide — die Obstsorten Getreiăearten C 96 3.

blocul blocul (de casă) \ die Bande die Bank \ die Banken der Bau / die Baue \ die Bauten der Bloch s die Blöcke > die Blocks . cordonul legătura. alteori cu acelaşi înţeles. lanţul banca (pe care se stă) banca (instituţie) vizuina clădirea. SUBSTANTIVE CU Î N Ţ E L E S D I F E R I T EA P E U R A E das Band / die Bänder y die Bänke panglica . cătuşa. uneori cu înţeles diferit.SUBSTANTIVUL 125 sau adăugind desinenţa -s das Sofa — die Sofas -us formează pluralul cu desinenţele germane -e sau -en: der Kurs«s — die Kurse das (der) Virws — die Viren c ioe sau cu desinenţa negermană -i: der Modws — die Modi sau fără desinenţă : der Kasus — die Kasus d) -bus dublează la plural pe -s la care se adaugă şi desinenţa -e: der Autobus — die Autobusse C 101 Observaţie Substantivul Globus formează pluralul în două feluri: der Globus — die Globen. construcţia b u ş t e a n u l . au totuşi forme diferite la plural. deşi au aceeaşi formă la singular. der Globus — die Globusse C 102 SUBSTANTIVE CU PLURALUL DUBLU C 193 Există în limba germană un număr de substantive care.

consiliul sfatul (dat struţul buchetul vorba. arcul coala (de liîrtie) lucrul. die Kommata ] virgula căluşeii cartonul | capitalul cheiul globul balconul balonul . cotitura. cuvîntul (în context) cuvîntul (izolat) cuiva) das Ding y die Dinge \ die Dinger das Gesicht y die Gesichte \ die Gesichter die Mutter y die Mütter \ die Muttern der Rat y die Räte \ die Ratschläge der Strauß y die Strauße \ die Sträuße das Wort y die Worte \ die Wörter C Î04 SUBSTANTIVE CU ACELAŞI ÎNŢELES LA PLURAL der Ballon •{ die Ballons die Ballone"'' der Balkon 7 die Balkons? 4 ] die Balkone J der Globus / die Globen V ) dje Globusse [ der Kai / die Kaie ] die Kais>. obiectul lucrul (fleacul) viziunea faţa mama piuliţa consilierul. die Bögen ^ die Bogen c u r b a .( die JKapitaleX das Kapital / die Kapitalien j der Karton (\ die Kartons ] die KartonejCj das Karussell / die Karusselle^] die Karussells das Komma (f die Kommas x.126 MORFOLOGIA der Bogen / die Bogen.

SUBSTANTIVUL 127 / die Numeralien 1 das Numerale { > \ die Nmneralia J das Polio s die Portos 1 \ die Porti y das Pronomen ' \ . dativul şi acuzativul. genitivul. die Schemas schema N die Schemata j das Spektrum / der Streik \ der Test \ das Thema / die Spektren ] \ > die Spektra j / die Streiks j die Streike ] / die Teste 1 die Tests f • die Themen 1 \ die Themata j der Toast y die Toaste I \ der Trust \ das Visum die Toasts / die Truste die Trusts . die Visa 1 \ die Visen | j ! viza trustul toastul tema testul spectrul greva DECLINAREA SUBSTANTIVELOR DECLINAREA SUBSTANTIVELOR COMUNE Deklination der Gemeinnamen Prin declinarea unui substantiv se înţelege trecerea lui prin toate cazurile C 105 gramaticale. . în limba germană există patru cazuri: nominativul. der Schal \ das Schema j numeralul t a x a posti die Pronomen ] \ die Pronomina J die Schale ) | ] pronumele şalul die Sehais .

ehrer der des dem den die der der die Garten Gartens Garten Garten Mutter Mutter Mutter Mutter Plural die der den die die • der den die die der den die L. în afară de snhst&ntivele-feminine care nupzimesciasmgulur~nivi~crdesi-neniă. A. ~ejv-Ş Toate substantivele care primesc la plural Umlaut (cu sau fără desinenţă fac parte din declinarea tare. C 108 Substantivele masculine şi neutre de declinare tare nu primesc la acu­ zativ singular nici o desinenţă. A.Î28 MORFOLOGIA DECLINAREA C 196 TARE. Acestea primesc la genitivul singular desinenţa .-ş sau -es. G. dacă la genitiv singular primesc desinenţa -es. G.ehrer L. feminine şi neutre. celelalte Trefc&z^^ C 111 Fac~*excepţie substantivele al căror nominativ plural se termină în -en sau -s deoarece la acestea toate cazurile pluralului sînt identice.ehrers \ dem I/ehrer-^ den L. N. acuzativul şi nominativul singular au deci aceeaşi formă. ori desinenţele -e. A. C 112 EXEMPLE DE DECLINARE TARE Singular N. Fiecare din cele trei declinări se caracterizează prin felul în care substan­ tivele formează genitivul singular şi nominativul plural.ehrer Lehrern L. Din dselmarea tare fac parte substantive masculine. SLABĂ ŞI MIXTĂ Substantivele germane se grupează în mod tradiţional în substantive de declinare tare. N.. B. der I/ebrer -v des I. C 169 La dativ singular aceste substantive pot primi desinenţa -e.r iar la nominativul plural ori aici o desinenţă. slabă şi mixtă. D. C 110 ^ J / a dativ plural__£!&h^l££rfâx[&Lm^^ -n. D.ehrer Gärten Gärten Gärten Gärten Mütter Mütter Müttern Mütter . G. C 107 1.

D. D. G. j EXEMPLE DE D ECLINARE SLABĂ C 113 C 114 Plural Singular N G D A N G D A N G D A der des dem den der des dem den die der der die Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen Frau Frau Frau Frau die der den die die der den die die der den die Jungen Jungen Jungen Jungen Menschen Menschen Menschen Menschen Frauen Frauen Frauen Frauen 9 — Gramatica practică a limbii germane . der des dem den das des dem das das des dem das Tisch Tisches Tisch (e) Tisch Kind Kind(e)s Kind(e) Kind Auto Autos Auto Auto Plural die der den die die der den die die der den die Tische Tische Tischen Tische Kinder Kinder Kindern Kinder Autos Autos Autos Autos Observaţie Din declinarea tare fac parte substantivele care se încadrează în grupele de plural I. afară de nominativul singular. III şi V. D. N. G. II. N. desinenţa -n^sau -en. iar la plural au la toate cazurile desinenţa -n sau -en. Substantivele masculine primesc la toate cazurile. A. A. 2. Din declinarea slabă fac parte substantive masculine şi feminine.SUBSTANTIVUL 129 Singular N. G. A. Substantivele feminine nu primesc la singular nici o desinenţă.

desinenţa -e. C 115 3. EXEMPLE DE DECLINARE MIXTĂ C 116 C 117 C 118 Singular N. Deelinarea m i x t ă se caracterizează prin genitivul singular al decli­ nării tari (desinenţa -s sau -es) şi nominativul plural al declinării slabe (desinenţa -n sau -en) Substantivul la acuzativ singular neprimind. substantivul primeşte la toate cazurile aceleaşi desinenţe: -n sau -eu. der des dem den das des dem das Staat Staat(e)s Staat(e) Staat Auge Auges Auge Auge die der den dei die der den die Plural Staaten Staaten Staaten Staaten Augen Augen Augen Augen Observaţie Mixt se declină un număr foarte redus de substantive masculine din grupa a IV-a de plural (C 88 . slabă sau mixta . în mod neobligatoriu. G. substantivele neutre se pot declina tare sau mixt. A.130 MORFOLOGIA Observaţie Din declinarea slabă fac parte cele mai multe substantive masculine şi t o a t e substantivele feminine din grupa a IV-a de plural. N. : das Auge.nici o desinenţă. substantivele masculine şi cele neutre de declinare tare C 120 . D. C 139) precum şi toate substantivele neutre din aceeaşi grupă (de e x . I^a plural. A. Din cele de mai sus rezultă că : C 119 a) Substantivele masculine pot fi de declinare tare. substantivele feminine se pot declina tare sau slab . D. G. are totdeauna aceeaşi formă ca şi nominativul singular. C 137 . dacă la genitivul singular a avut desinenţa -es. b) Substantivele feminine nu primesc desinenţa la nici unul din cazu­ rile singularului. das Bett). la dativ singular pri­ meşte.

genitiv şi acuzativ sînt totdeauna identice. -en (fără Umlaut) CELE PATRU REGULI PRACTICE PENTRU DECLINAREA SUBSTANTIVELOR '/H împărţirea declinărilor. cazurile nominativ. -en feminine: -n. D. Substantivele feminine nu primesc la singular nici o deşinenţă. *"*"" Regula I. nu este însă satisfăcătoare pentru toţi acei care învaţă limba germană ca limbă străină. Din punct de vedere practic. se recomandă următoarele p a t r u reguli cu ajutorul cărora declinarea substantivelor limbii germane poate fi însu­ şită uşor şi rapid 1 . neutre : -s. substantivele masculine de declinare slabă primesc la toate cazurile (afară de nominativul singular) desinenţa -n sau -en. . la dativ uneori desi­ nenţa -e şi acuzativul identic cu nominativul. -es feminine: - Slabă masculine feminine Genitivul singular masculine: -n. toate cazurile singularului avînd deci aceeaşi terminaţie.SUBSTANTIVUL i 131 sau mixtă au la singular la genitiv desinenţa -(e)s. SCHEMA CELOR TREI DECLINĂRI C 121 Mixtă masculine neutre Declinarea Genul substantivelor Tare masculine feminine neutre masculine. este necesar să cunoaştem genul substantivului respectiv şi forma sa la nominativ plural. A. Singular N. -en (fără Umlaut) -s. La plural. G. aşa cum a fost expusă pînă acum. die der der die Frau Frau Frau Frau eine einer einer eine Frau Frau Frau Frau keine keiner keiner keine Frau Frau Frau Frau C 122 1 Pentru a putea aplica cele patru reguli. dativul primind desinenţa -n. cu excepţia substantivelor al căror nominativ plural se termină în -n sau -s. -es Nominativul plural (cu sau fără Umlaut) -n.

primesc această desinenţă şi la cazurile genitii. der des dem den der des dem den Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen ein eines einem einen ein eines einem einen Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen kein keines keinem keinen kein keines keinem keinen Junge Jungen Jungen Jungen Mensch Menschen Menschen Menschen C 124 Regula a Iu-a. G. Substantivele masculine. N. . Substantivele de orice gen au la plural trei cazuri identice: nominativul. substantivele primesc desinenţa -n. der Junge — die Jungen der Mensch — die Menschen Singular N. care primesc la nominativ plural desinenţa -n sau -en. 1. G. -en sau -s. A. D. genitivul şi acuzativul. precum şi toate substantivele neutre primesc la genitivul singular desinenţa -s sau -es. A.3. cu excepţia sub­ stantivelor care se termină la nominativ plural în -n. A. aceste substantive au aceeaşi terminaţie la toate cazurile pluralului. D. N. A.132 MORFOLOGIA C 123 Regula a Ii-a. dativ şi acuzativ singular. dativ plural. der des dem den das des dem das Schüler Schülers Schüler Schüler Haus Hauses Haus(e) Haus ein eines einem einen ein eines einem ein Schüler Schülers Schüler Schüler Haus Hauses Haus(e) Haus kein keines keinem keinen kein keines keinem kein Schüler Schülers Schüler Schüler Haus Hauses Haus(e) Haus C 125 Regula a IV-a. Substantivele cu desinenţa -es la genitiv singular pot primi la dativ singular desinenţa -e: der Schüler — die Schüler das Haus — die Häuser Singular N. G. care nu primesc la nomina­ tivul plural desinenţa -n sau -en. Substantivele masculine. D. G. D.

A. -e. en. -e. -en. -(e)n A. pi. -en. -n. -. neutre Singular N. masculine care primesc la N. -(e)n (a) N. -. A. das Auto — die Autos Plural N.SUBSTANTIVUL der Schüler — die Schüler. -(e)n D.-s D. -en. -en III Subst. -er G. -n. — G. -(e) A. der Junge — die J u n g e n . -. D. G. D. A. -n. pi. - IV Toate subst. -n.-s G. -e. -er (b) N . D. die der den die Schüler Schüler Schülern Schüler keine keiner keinen keine N. -ern A. — G. -en. -n. Schüler Schüler Schülern Schüler Autos Autos Autos Autos die der den die Jungen Jungen Jungen Jungen Autos Autos Autos Autos keine keiner keinen keine Jungen Jungen Jungen Jungen die der den die keine keiner keinen keine SCHEMA DECLINĂRII SUBSTANTIVELOR DUPĂ CELE PATRU REGULI PRACTICE C 126 Regula Categoria substanti­ velor I Toate substanti­ vele femi­ nine II Subst. -n. G. -en. la plural Desinenţele celor patru cazuri Singular N. -er D. 1 Singular N. masculine care nu pri­ mesc la N. toate subst. -n. -(e> D. G.-s A.-s .

des Schnees. des Fräuleins b) de obicei substantivele care nu au accentul pe ultima silabă (deci. tseh): des Hauses. -er. des Fisches. des Gemüts. des Maßes. însă: aus Holz . substantivele compuse). constataşi următoarele: 1. ß. des Stolzes. 3. Declinării tari şi slabe a substantivelor feminine îi corespunde r-egala-t. des Vorteils. Desinenţa -e la dativul singular este pe cale de dispariţie.s t : des Tages. des Atems. des Arbeiters. . substantivele de origine germană care sînt monosilabice. tz. dacă sînt nearticulate şi depind de o prepo­ ziţie : C 135 des Holzes. des Mädchens. Declinării tari şi celei mixte a substantivelor masculine şi neutri îi corespunde regula a Ill-a 2. -lein: des Gürtels. t o t u ş i : zu (nach) Haus sau Hause .A ortografic: des Abends. des Reflexes. x. des Dampies. des Wochentags. slabe şi mixte de oricm gen îi corespunde regula a I\ka. în primul rînd. 4. des Gartens. Desinenţa -e la dativul singular: a) o pot primi numai substantivele care au la genitivul singular desi­ nenţa -es. des Schuhs. Declinării IHlrTRr a suostantivelor masculine îi corespunde iregula a Ii-a. des Sitzes. C 127 C 128 C 129 C 130 Observaţii 1. cele care se termină într-o vocală sau vocală -f. 3. Desinenţa -s o primesc: a) totdeauna substantivele terminate în -el. -eben. z. însă: mit Gemüt. Declinării la plural a substantivelor tari. -eu. des Gemütes.134 MORFOLOGIA RAPORTUL ÎNTRE CELE TREI DECLINĂRI ŞI CELE PATRU REGULI Comparînd cele trei declinări cu cele patru reguli practice. -em. Desinenţa -es o primesc la genitivul singular (masculin şi neutru: : C 131 a) totdeauna substantivele care se termină într-o consoană sibilantl (s. C 136 b) Substantivele cu desinenţa -es la genitiv singular nu primesc desi­ nenţa -e la dativul singular. des Mastes C 133 C 134 2. cele care au accentul pe ultima silabă. des Putsches C 132 b) de obicei. sau se termină în trei consoane ori în -sch.

der des dem den Motor Motors Motor Motor der des dem den Professor Professors Professor Professor Observaţie. des Vetters — die Vettern Zins. deşi după gen şi desinenţe ar trebui declinate conform regulei a Ii-a: der Motor — die Motoren. prin accentul lor m o b i l : der Traktor — die Traktoren C 138 2. des Dorn(e)s — die Dornen Gevatter. D. des Strahls — die Strahlen Vetter. G. des Lorbeers — die Dorbeeren Muskel. terminate la C 137 nominativ singular în -or neaccentuat şi cu desinenţa -en la nominativul plural se declină după regula a IlI-a (deci cu desinenţa -s la genitivul singular). des Zinses — die Zinsen C 139 . Substantivele din această categorie sînt totdeauna neregulate. Alte Substantive masculine. des Muskels — die Muskeln Nerv. Singular N. sînt: der der der der der der der der der der der der der Dorn. des Sees — die Seen Staat.SUBSTANTIVUL 135 SUBSTANTIVE CARE NU SE ÎNCADREAZĂ ÎN CELE PATRU REGUEI Există un număr destul de redus de substantive care nu se încadrează în cele patru reguli de declinare a substantivelor. care se declină după regula a IlI-a. Astfel. des Staates — die Staaten Stachel. der Professor — die Professoren etc. des Stachels — die Stacheln Strahl. des Gevatters — die Gevattern Konsul. 1. deşi după gen şi desinenţe se încadrează în regula a Ii-a. A. des Konsuls — die Konsuln Lorbeer. substantivele masculine*'de origine negermană. des Nervs — die Nerven Schmerz. des Schmerzes — die Schmerzen See.

D. das des das Herz Herzens Herz dem Herzen .136 MORFOLOGIA SUBSTANTIVE CU FORME DUBLE LA NOMINATIV SINGULAR C 146 Anumite particularităţi de declinare prezintă următoarele substantive mas­ culine care au forme duble la nominativ singular: F o r m a uzuală der Friede F o r m a mai rar î n t r e b u i n ţ a t ă der Frieden Declinarea des Friedens dem Frieden den Frieden des Funkens dem Funken den Funken (rar) des Gedankens dem Gedanken den Gedanken des Glaubens dem Glauben den Glauben des Namens dem Namen den Namen des Samens dem Samen den Samen des Willens dem Willen den Willen der Funke der Funken der Gedanke der Gedanken der Glaube der Glauben der Name der Namen der Samen der Same der Wille ' der Willen €141 Asemănător se declină şi substantivul neutru das Herz — die Herzen Singular N. A. G.

La declinarea numelor proprii trebuie ţinut seama de faptul dacă acestea sînt sau nu precedate de articol.s : Alexanders Buch. c 14$ DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANĂ DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANĂ NEPRECEDATE D E ARTICOL SAU P R O N U M E 1. de un titlu etc. Mariens Mutter C 14» . die Dramen Schillers primesc C 144 Observaţie 1. de un pronume. Hildes Heft Goethes Gedichte. Numele de persoană -feminine terminate în -e pot forma genitivul şi în -ns: Luisens Bruder.SUBSTANTIVUL 137 SUBSTANTIVE CU F O R M E D U B L E D E D E C L I N A R E Cîteva substantive din limba germană oscilează între două declinări: Singular der Bauer der Buchstabe der Nachbar der Oberst der Untertan des Bauern des Bauers (mai rar) des des Buchstabens Buchstaben Plural die die die Bauern Buchstaben Nachbarn C 142 des Nachbarn des Nachbars des Obersten (mai vechi) des Obersts (mai recent) des Untertanen des Untertans (mai vechi) (mai recent) die Obersten die Untertanen DECLINAREA SUBSTANTIVELOR PROPRII (Deklination der Eigennamen) Declinarea numelor proprii diferă în oarecare măsură de declinarea numelor comune. Numele de persoană atît cele masculine cît şi cele feminine la genitivul singular desinenţa .

€ 154 Dacă numele propriu este format dintr-un substantiv şi un adjectiv sau numeral. în locul acesteia se foloseşte: a) un apostrof (procedeu mai vechi. în cazul acesta. posibil numai în scris. atunci" se declină: .138 MORFOLOGIA € 146 2. (des Vierzehnten) C 155 Dacă numele de familie este legat de prenume prin prepoziţia „von". numele propriu neprimind nici o desinenţă (este cel mai frecvent procedeu. der Luxus König Ludwigs XIV. Numele de persoane terminate în -s. -x. Deseori. C 149 b) o construcţie prepoziţională cu von. -ß. se declină numai ultimul substantiv: Ich lese Vasile Alecsandris Gedichte. -tz nu pot primi desinenţa -s. C 147 € 148 2. Ich Ich Der Die begegnete gestern Peter. -st. substantivul determinat nu are articol: Peters Freund kommt heute n i c h t . genitivul numelui propriu stă înaintea substantivului pe care îl determină. € 150 C 151 c) mai rar o desinenţă veche a genitivului: -ens: Hanse»s Bruder ist ~M.. la genitiv.ax. Lehrer prüft Hans. numele de persoană nu primesc nici o desinenţă. Mutter ruft Otti zu Tisch. se declină numele de familie: die Opern Karl Maria von Webers C 156 Dacă al doilea nume este considerat nume de localitate. numele propriu stă totdeaunm în urma substantivului determinat) : Der Bruder von Hans ist der Freund von Max. se declină atît substantivul cît şi adjectivul sau numeralul: Die Bedeutung Stephans des Großen. dar: Der Freund Peters kommt heute nicht. helfe Helga. este precedat de un atri­ but adjectival: des Meinen Hans C 152 I/a dativ şi acuzativ. C 153 Dacă numele propriu este compus din două sau mai multe substantive. -z. numele trebuie să preceadă substantivul determinat) : Hans' Bruder ist Max' Freund.ens Freund d) uneori substantivul propriu.

Wir besuchten die Schmidts. Die Arbeit der Hilde ist auch gut. nici un fel de desinenţă: Die Arbeit des Peter ist sehr gut. dacă acesta este urmat de determinant: Wir studieren Wolfram von Eschenbachs Werk. dacă este vorba de toţi membrii unei familii: Gestern waren die Webers bei uns. der Schülerin 2. la singular. pentru indicarea precisă a Dem Alexander gab Peter das Buch. mese desinenţa -s : Die Webers fahren in diesem Sommer ans Meer. determinant: C 157 Wir studieren das Werk Wolframs b) numele de localitate. în vorbirea familiară: cazului: Dort ist das Buch der Helga. der kleinen Hilde C 159 un substantiv: Hilde des Schülers P e t e r . purtînd acelaşi n u m e : die Grimms (die Brüder Grimm) C \Q\ 2. C 158 Observaţii Numele de persoane pot fi însoţite de articol: 1. dacă acesta este precedat de von Eschenbach. .SUBSTANTIVUL 139 a) prenumele. . Wir wohnten eine Woche bei den Schmidts. 3. dacă numele propriu este precedat de : un adjectiv : des kleinen P e t e r . Uneori numele de persoane apar şi la plural. dacă este vorba de mai multe persoane. DECUINAREA NUMELOR D E P E R S O A N Ă P R E C E D A T E D E ARTICOD SAU P R O N U M E Numele de persoane precedate de un articol sau de un pronume nu primesc. î n cazul acesta ele pri- C 180 Observaţii Numele de persoane se întrebuinţează la plural: 1.

Substantive ca Genosse. Herrn) Weber ist interessant. Die Frage des Genossen (Kollegen. se declină toate titlurile: Die Arbeit des Direktors und Ingenieurs Ionescu ist sehr interessant. C 165 Dacă un nume de persoană este precedat de mai multe titluri legate prin und.149 MORFOLOGIA DECLINAREA NUMELOR DE PERSOANE PRECEDATE DE UN TITLU C 162 Dacă numele de persoană este precedat de un titlu nearticulat se declină numai numele de persoană: Der Ingenieur verstand Direktor Wehers Frage nicht. C 164 Dacă un nume de persoană este precedat de mai multe titluri articulate. DECLINAREA NUMELOR GEOGRAFICE DECLINAREA NUMELOR GEOGRAFICE NEPRECEDATE DE ARTICOL SAU PRONUME C 168 Numele geografice neprecedate de articol sau de pronume urmează regulile declinării numelor de persoane. Herrn) Webers Frau ist Lehrerin. adică primesc la genitiv singular desinenţa -s (vezi C 144): Die Hauptstadt Rumäniens ist Bukarest. C 163 Dacă un nume de persoană este precedent de un titlu articulai se declină numai titlul: Die Frage des Direktors "Weber war nicht leicht. se declină fie numai primul. C 166 O b s e r v a. Kollege.ţii 1. Herr folosite ca apoziţie pe lîngâ un nume propriu se declină totdeauna: Genossen (Kollegen. Substantivul Doktor folosit ca titlu rămîne invariabil: die Frage des Doktor Weber Doktor Webers Frage C 167 2. Berlins Straßen sind breit. . fie toate titlurile: Die Arbeit des Akademiemitgliedes Professor (sau Professors) Weber ist sehr interessaat.

posibil numai în scris). declinării substantivelor comune : Prag ist die H a u p t s t a d t der Tschechoslowakei. formează genitivul atît cu desinenţa -s cît şi fără această desinenţă: die Brfolge des sozialistischen die Erfolge des sozialistischen R u m äniens Rum änien C 174 dar numai fără desinenţa -s (vezi C 169): die Straßen des alten Paris Numele geografice. numele precedînd substantivul d e t e r m i n a t : Paris' Straßen sind schön. C 171 C 172 c) o construcţie prepoziţională tivul determinat) : die Straßen von Paris cu von (numele urmează după substan- D E C L I N A R E A N U M E L O R GEOGRAFICE P R E C E D A T E ARTICOE SAU P R O N U M E DE Numele geografice. C 175 Ich zeige dem Freund die Sehenswürdigkeiten der Stadt Dacă numele geografic este precedat de un substantiv nearticulat. î n locul ei se foloseşte : a) un apostrof (ca procedeu mai rar folosit. -ß. se procedează ca la numele de p e r s o a n e : se declină numai numele geografic. -z. -st. C 176 . -x. substantivul rămînînd n e s c h i m b a t . precedate de articol sau pronume. precedate de un adjectiv atributiv. C 169 C 170 b) o desinenţă veche a genitivului: -ens (procedeu învechit): Parisens Museen sind sehenswert. nu Bukarest. precedate primesc nici o desinenţă: de un substantiv apelativ cu articol. Die Fresken von Kloster P u t n a sin d weltberühmt. Wir bewundern die Schönheit unserer Karpaten. urmează regulile C 173 Numele geografice de gen masculin şi neutru. -tz nu pot primi desinenţa -s.SUBSTANTIVUL 141 Numele geografice terminate în -s. adesea se foloseşte construcţia prepo­ ziţională cu von: Kloster Putnas Fresken sind weltb erühmt.

] die Deutsche. numele lunii rămîne invariabil: des 23.sg. des Rumänen der Engländer. des 30. Die architektonische Gestaltung des „Platzes des Palastes der Republik" ist meisterhaft Der Beschluß des Komitees für die Verteidigung des Friedens wurde allgemein b e g r ü ß t Ich habe Schillers „Räuber" gelesen. des Engländers — die Rumänen — die Engländer Observaţie C 181 Der Deutsche. i die Deutsche«. einer Deutsche« etc. August. cît şi fără ea: des 1. organizaţiilor. der Deutsche« etc. clădirilor urmează regulile declinării substan­ tivelor comune. C 179 Numele proprii indicate la C 178 sînt invariabile. (ersten) Septembers des 10. Deutsche». m. E 15) m. eines Deutsche« etc. C 180 Numele de popoare urmează regulile declinării substantivelor comune: der Rumäne. mează genitivul atît cu desinenţa -s. -— ein Deutsche»". C 182 Numele lunilor formează genitivul atît cu desinenţa -s.etc. publicaţiilor sau operelor de artă. cît şi fără desinenţă: der Lauf des Mississipi(s) der Lauf des Kongo (s) DECLINAREA C 178 ALTOR SUBSTANTIVE PROPRII Titlurile cărţilor. dacă sînt precedate de un substantiv apelativ: Willi Bredel ist der Verfasser des Romans „Die Väter". (zehnten) September C 183 Cînd se indică o zi festivă. şi f. numele străzilor. des Deutsche« etc.pl. urmează regula decli­ nării adjectivelor {vezi E 13. Feuchtwanger die Klassenkräfte der kor­ rupten bürgerlichen Demokratie. -— Deutsche. indiferent dacă stau între ghilimele sau nu: I n den Gestalten des „Erfolgs" zeichnete L.142 MORFOLOGIA C 177 Numele geografice cu o terminaţie neobişnuită în limba german". T~ der Deutsch«. -— eine Deutsche. fiind un adjectiv substantivizat. der Deutsche« etc. constelaţiilor. Dezember .

orice substantiv compus constă din două elemente componente. (das Grundwort): Muttersprache / \ cuvînt determinativ cuvînt de bază £ 185 CARACTERISTICILE ŞI F U N C Ţ I I L E CELOR D O U Ă E L E M E N T E COMPONENTE 1.. cel de-al doilea este cuvîntul de bază. P r i m u l element component al unui substantiv compus este cuvîntul determinativ (das Bestimmungswort). SUBSTANTIVE COMPUSE (Zusammengesetzte Substantive) Foarte multe compunere. dintre care fie­ care.das Zimmer (profesorul) (camera) —* das Tiehxerzimmer (cancelaria profesorilor) C C C C C 186 187 188 189 190 . invariabile : Mitte.SUBSTANTIVUL 143 Dacă sînt precedate de Anfang.ehrer -f. la rîndul său. numele lunilor rămîn. Ende. a) b) c) d) e) Cuvîntul de bază exprimă totdeauna noţiunea care stă la baza substantivului. • se declină şi formează pluralul substantivului compus. de C 184 Ich komme Anfang August nach Bukarest. este totdeauna un substantiv sau o parte de vorbire substantivizată. Er kommt Ende Mai. poate fi compus. este neaccentuat: der L. Wir fahren Mitte September ins Gebirge. substantive din limba germană sînt formate prin ELEMENTELE COMPONENTE ALE SUBSTANTIVELOR COMPUSE Cu excepţia anumitor compuneri speciale {vezi C 208—212). compus. determină genul substantivului compus. . asemenea.

xa.it -*• die Großstadt . D. das l&htetzimmer des "Liehxerzimmers dem "Liehxetzimmer das Ijehtctzimmer MORFOLOGIA 1 Plural die der den die Tiehietzimmer Jjehxetzimmer liehterzimmem Tjehrexzimmer hoch + das H a a s -»• das Hochhaus [înalt] [casa] [blocul turn] N. A. subordonată) modifică noţiunea de bază: der Geiz (zgîrcenia) faul (leneş) -\. D. Cuvîntul determinativ exprimă o noţiune care determină noţiunea de bază: die Frage (întrebarea) neben (lîngă) + das Zeichen -+ das Fragezeichen (semnul) (semnul întrebării) -f. das Hochhaus des [Hochhauses dem Hochhaus das HochÄaws die HochAäaser der Hochhäuser den Hochhäusern die HochMwser C 191 2.144 Singular N. A. G.der Kragen (gulerul) + der Pelz (blana) -*• der Geizk.der Satz (propoziţia) -*• der Nebensatz (propoziţia secundară.gen (zgîrcitul) r * der Faulpelz (leneşul) este de egală importanţă pentru sensul substantivului compus ca noţiunea de bază: die Butter (untul) das Hemd (cămaşa) der Strich (linia) + + + das Brot (punea) -* das Butterhtot (felia de pîine cu unt) die Hose -*• die Hemdhose (pantalonul) combiuezonul-chilot der P u n k t (punctul) -* der Strichpunkt (punctul şi virgula) C 192 Cuvîntul determinativ poate fi un substantiv sau o altă parte de vorbire: Cuvînt determinativ Substantiv das Haupt Adjectiv groß -f cuvînt de bază -*• substantiv + die Stadt + die Stadt -*• die compus Hauptsta. G.

/ Langeweile wegen der ' ° \ Langenweile / \ Langeweile X.Aufgabe = + Boden = Zeichenheft Rechenaufgabe Trockenboden C 194 Cuvîntul determinativ este invariabil: (Vezi exemplele de la C 192) Numai într-un număr mic de substantive compuse se poate declina şi cuvîntul determinativ (de obicei u n adjectiv): die Langeweile (mai r a r : Langweile) . Multe verbe terminate în -nen precedat de o consoană păstrează desinenţa infinitivului. Verbele care intră în compunere avînd funcţia de cuvînt determi­ nativ pierd desinenţa infinitivului: wohnen stehen waschen + das Zimmer + der Platz + die Maschine das Wohnzimmer der Stehplatz die Waschmaschine C 193 2.SUBSTANTIVUL 145 Pronume wem? Verb wohnen Numeral zwei Prepoziţie vor Adverb + + + + + + der Fall das Zimmer das R a d die Stadt der Schritt der Satz ->• der Weml&ll -*• das Wohnzimmer —y das Zweirad -*• die Forstadt — der > Fortschritt fort Conjuncţie daß -> der dajS-Satz Observaţii 1. pierzînd însă primul -n-: zeichnen rechnen trocknen -f Heft = 4.a»gerweile C 195 C 196 Cuvîntul determinativ este accentuat: C 197 die Stadt + das Viertel -*• das Stadtviertel die Freundschaft + der Dienst -> der Freundschaftsdienst 10 — Gramatica practică a limbii germane .

-sehaft. -keit.e « . fără intercalarea unui sunef sau a unei silabe de legătură: a) ambele elemente sînt la singular . C 212 — accentul nu cade•••pe cuvîntul deferminativ ci pe cel de bază: das Jahrzehnt. die Universitätsbibliothek. -tum. + + + + das der der der Loch Bau Tag Kreis C 201 Astăzi. der Lieblingsschület. A Itertumsîorscher. die Viertelstunde FORMAREA SUBSTANTIVELOR COMPUSE C 199 Substantivele compuse se formează p r i n : 1. N u există reguli general valabile cînd poate şi cînd nu poate fi folosit acest s. -tat. der Genossenschaftsbauer. se omite adesea vocala finală -e a cuvîntului determinativ: das H a u s die Erde + die Aufgabe -> die Hausaufgabe -f die Kugel -* die Erdkugel b) cuvîntul determinativ este la plural. urnă sunet sau a unei silabe de leaătuvă. das Unionsgesetz. intercalarea 2.146 MORFOLOGIA C 198 Numai în cîteva cuvinte compuse — făcînd abstracţie de compune­ rile speciale arătate în C 2 1 0 . intercalarea unui sunet sau a unei silabe de legătură . -ling. -(e)s-: Cuvînt determinativ : die das die der Maus Instrument Geburt Freund Sunet sau silabă i Cuvînt de de legătură : \ bază: + + + + -e-en-s-esSubstantiv compus: — — — — das der der der Mauseloch Instrumentenbau Geburtstag Freundeskreis -(e)n-. die Leistungsschau . der Tapferkeitsbeweis. cuvîntul de bază la die Wörter + das Buch . s apare : ( a ) î n substantivele ale căror cuvinte determinative sînt infinitive substantivizate: der Lebenslauf C 202 (fo) j n substantivele derivate cu sufixele -heit. -ung: die Schönheitspflege.» das Wörterbuch die Briefmarken + das Album — das Briefmarkenalbum > C ^0§ singular: 2 . consoana s se foloseşte din ce în ce mai mult ca element de legătură. das Jahrtausend. -ion. alăturarea elementelor componente. a) De regulă. das Jahrhundert. der .

-tz: das .cuvînt de bază simplu: das Vaterland -f. das Viereck. fie altul) : Namengedächtnis — Namensgedächtnis Tabakvergiftung — Tabakspfeife — Tabak(s)papier Mannweib — Mannentreue — Mannestat — Mannsbild C 206 d) Intercalarea consoanei s poate servi la diferenţierea sensului între anumite substantive compuse formate din aceleaşi elemente componente: der Landmann (agricultorul) die Tagarbeit (munca de zi) — der Landsmann (compatriotul) — die Tagesarbeit (munca unei zile) C 207 I n limba germană există numeroase substantive formate printr-o com­ punere multiplă. Compunerea multiplă se realizează în diferite feluri: a) Cele două elemente componente ale unui substantiv compus sînt la rîndul lor cuvinte compuse: (a) Cuvînt determinativ compus -f. die Platzkarte C 204 (c) cuvintele determinative exprimate prin adjective. die Musikschule (b) substantivele determinative terminate în -s. die Fleischsappe.die Liebe — die Vaterlandsliebe > C 208 (b) Cuvînt determinativ simplu + cuvînt de bază compus: die Kohle + das Bergwerk — das Kohlenbergwerk > (c) Ambele demente componente sînt compuse: die Eisenbahn + die Fahrkarte — die Eiseiibamifahrkarte > . pronume.Reisfleisch. der Werîall.SUBSTANTIVUL 147 b) Nu se intercalează -s. role. das Nebenzirmner nume- C 205 c) Unul şi acelaşi cuvînt determinativ poate să apară în diferite substantive compuse cu sau fără element de legătură (fie s. die Gn*/?botschaft. die Herzkrankheit. -ß. adverbe sau prepoziţii: der KüUschrarrk. -z.după (a) substantivele determinative feminine monosilabice die Uhrzelt C 203 dacă s î n t : bisilabice terminate în ~e die Kältewelle de origine străină terminate în -ur sau -ikder Naturîrexmă. -seh.

das Unterseeboot. dar şi enunţiative eliptice de subiect cu verbul la persoana I singular) : (das) Rührmichnichtan. însă: Reißaiis (nehmen) . (der) Tunichtgut (das) Stelldichein. der Fünfleischein. die Vorkriegszeit C 211 (fr) Substantivul compus este format din cuvintele alăturate ale unei propoziţii (de cele mai multe ori imperative.148 MORFOLOGIA Observaţie Este recomandabil să se evite substantivele compuse din mai mult de patru cuvinte. (der) Saufbruder. (der) C 212 în aceste substantive compuse accentul cade. de obicei. b) Substantivul compus constă din trei sau mai multe cuvinte simple: C 209 (a) Substantivul se formează prin alăturarea unui substantiv şi a unui grup atributiv de cuvinte: sauere Gurken I atribut + Zeit Saueregurkenzeit atribut zwei Zimtner + "Wohnung — Zweizimmerwohnung > I atribut î atribut C 210 în cuvintele formate prin alăturarea a trei cuvinte simple. (der) Störenfried. pe primul cuvînt {vezi exemplele de mai sus). dacă primul element nu este o prepoziţie: der Dreikäsehoch. accentul cade de obicei pe al doilea cuvînt. Taugenichts. die Rotkreuzschwester însă: der Fünfuhrtee Dacă primul cuvînt este o prepoziţie. accentul cade pe aceasta: die Nachkriegsentwicklung.

sporte) Osram ( = Osmium + Wolfram) . se folosesc din ce în ce mai multe cuvinte formate din iniţiale şi din fragmente. prin trunchierea unui cuvînt mai lung: die Uni (în loc de die Universität).SUBSTANTIVUL 149 SUBSTANTIVE FORMATE DIN INIŢIALE SAU FRAGMENTE (Initialwörter und Kurzwörter) î n limba germană. Fernsprechteilnehraerverzeichnis) das Fernsprechverzeichnis (în loc de das 2. ca de altfel şi în limba română. cu valoarea fonetică a fiecărei litere (vezi A 9) die IIa (— die Internationale l. cu denumirea alfabetică a fiecărei litere (vezi A 8) der V d K J (= der Verband der Kommunistischen Jugend) C 213 C 214 C 215 C 216 C 217 2. prin omiterea unui element al unui cuvînt compus.uftfahrtausstellung) î n limba germană se folosesc adesea cuvinte formate din iniţialele unor cuvinte negermane: U S A ( = Vnited States of America — die Vereinigten Staaten von Amerika = Statele Unite ale Americii) die U N O ( = Vnited fiations Organisation — die Organisation der Vereinten Natio­ nen = Organizaţia Naţiunilor Unite) Spre deosebire de limba română. prin compunerea din fragmente ale mai multor cuvinte care formează o unitate lexicală : DEUTRANS ( = -Deatsche 7>a«.R. Substantivele formate din iniţiale sînt alcătuite din iniţialele mai multor cuvinte care constituie o unitate lexicală. Substantivele formate din fragmente se alcătuiesc : 1. das Eisen (în loc de das Bügeleisen) c) a unui element situat între alte două elemente : der Füllhalter (în loc de der Füllfederhalter).C. Cuvintele din iniţiale se rostesc: 1. das Labor (în loc de das Laboratorium) C -19 C —0 3. în limba germană nu se pun puncte între elementele cuvintelor formate din iniţiale: die R K P = P. das Taxi (în loc de das Taxameter) C 218 b) a cuvîntului determinativ: die Platte (în loc de die Schallplatte). legat. şi a n u m e : a) a cuvîntului de bază : der Ober (în loc de der O&erkellner).

das Mehl. die Ehre. der Dreher. die Zufriedenheit. das Geflügel. die Tinte. E r fragte Till: „ K a n n ich noch bis zum Abend in die Stadt k o m m e n ? " B. sie habe den Pelzkragen von einer Freundin für fünf Mark gekauft. Max. der Gast. Luise. Anna. die Straße. Till Eulenspiegel sah eines Tages auf der Landstraße einen Fuhr­ mann mit einem Wagen und zwei Pferden. proprii nume apelative. die Bevölkerung. das Kind. die Butter. Grupaţi substantivele de mai jos după sens (abstracte — concrete. das Benehmen. der Zug. Am Abend dieses friedlichen Ereignisses gingen sie zu viert ins Theater. Scoateţi substantivele precedent) : din textele de mai jos şi grupaţi-le după sens (ca în exerciţiul A. das Haus. der Reichtum. die der D-Zug ( = der Durchgangswagenzug). der Stahl. die Stein­ kohle.150 MORFOLOGIA C 221 Unele cuvinte sînt formate prin îmbinarea de c u v i n t e : unor iniţiale cu fragmente ( = die Untergrundbahn). die Gruppe. der Lehrling. der Freund. der Kalk. (W. das Metall. der Rhein. das Obst. die Fabrik. Homer. der Traktor. das Buch. der Meister. 2. der Wolf. das Singen. der Stolz. das Salz. Bredel) . Der Mann gab sich mit dieser Erklärung zufrieden. Budapest. Otto. das fernen. colective şi de materii) : — comune . die Belegschaft. die Wachsamkeit. die Uhr. der Bauer. das Fenster. die U-Bahn S-Bahn ( = die Schnellbahn) Observaţie Pentru genul cuvintelor formate din iniţiale şi fragmente vezi # 5 4 B EXERCIŢII 9 l. die Karpaten. Ihrem über diesen Erwerb erstaunten Mann war die Fabel aufgebunden worden. Der Mann hatte große Eile. das Banat. das Gewässer. Meyer. das Erdöl. Frieda Brenten trug einen braunen Fuchspelzkragen. die Taube.

das der das der das der das Buch Lehrer Glas Stuhl Kind Tisch Autof der Löffelt der das der der die der das die Student |j/-v Fenster \i Wald » " T Mann ÖMt*/ Klasse fy Genosse ij/ Kino (57 Hand H die das das der die der der der Vorlesung Brotf* Mädchen Baum Stadt Freund Monat Hafen das das der der die der die das Jahr Zimmer Garten Park Suppe Hof Woche Dorf . Annette. Station. Blindheit. heimkommend von der Schule. clasificîndu-le pe grupe de formare a pluralului : . Kamerad. Schule. Rubin. Weisheit. doch bisher habe sie immer nur Nein gehört. Ironie. Sommer. •*•'*. Laboratorium. Astro­ nomie. Käse. sie habe ihn auch frühmorgens in ein kleines Cafe "gebracht. Puneţi articolul hotărît al următoarelor substantive. Basalt. L. H a h n . Seghers) 5. (nach A. Mond. Leid. jedoch. aus einem deutschen Konzentrationslager vor einigen Jahren entflohen war. Herrschaft. Blei. Sperling. die Verhältnisse seien undurchsichtig. die F u r c h t sei zu groß.. Salz. a) Onkel. Knäblein. Tanne. Determinaţi articolul hotărît al substantivelor din textul următor şi grupaţi-le pe genuri: Sie erzählte. . Diener.öwe. er habe sie in der Nacht um Hilfe gebeten. Wüste. daß gestern mittag die Gestapo einen Mieter verhaftet habe. Fenster und Waschbecken scheuernd. Heiterkeit. Aufmerksamkeit. die Mutter sei tot. Dummheit. Der Deutsche habe ein Kind. Kohl. b) Eigentum. . Huhn.EXERCIŢII 151 apoi grupaţi-le pe genuri: 3. Der Knabe habe. E r habe Vertrauen zu ihr. . Buche. Mädchen. Treceţi substantivele de mai jos la plural. Sie habe geglaubt. Brüderschaft. Irrtum. Schweiz . Auge. Die eigene Wirtin fürchte sich sehr vor den Deutschen u n d sei erbost über die Flucht des Knaben. . einen Knaben von zwölf Jahren. der sich im Hotel als Elsässer eingetragen. es sei leicht. Gedanke. Wagen. Aktion. Lehrling. Theater. Kaufmann. Bekanntschaft. den K n a b e n unterzubringen. Sonne. Taube. Freund. wie meistens bei den Fremden. D a sitze er nun und warte. c) Meinung. Mongolei. wie sich inzwischen herausgestellt hatte. Schau­ spieler. Verbindung. Weib. Anmut. die Verhaftung des Vaters stumm ohne Tränen zur Kenntnis genommen. Hochmut.

die Genossin.ist groß.) Der Verkäufer gibt .und Zeitschrift? . . A. .prüft JfeiStudentguWalter. der Hof das Heft die Tafel der Student der Wald das Kino der Kollege das Auto die Uhr la singular. dU Kollegin. Der Verkäufer gibt dem Jungen einen Bleistift. . . das Fräulein . Model: (Respectaţi D. la singular şi la plural. die Schülerin. Studentenheim. die Lehrerin. D. die Mappe. . \/ . • VAAV . die Studentin. ./-'" v d) gU^Student Walter ist Otto^ Freund. . (das Kind.) . cu articolul hotărît. I / \e) | p # S t u d e n t i n Brika bringt ein. (der Schüler. următoarele substantive: der Laden das Fenster das Feld Declinaţi. . ist gut.Declinaţi.• •-. ins Kino (die Freundin. D. .'7)""ötti öffnet 0KjagioQ& Fenster|ltW Speisesaal^ g) Ötto= stellt â/d Bücher in (XJÜb(A. (der Junge. G.) c) Der Arbeiter antwortet . D. . .) Tisch. K -vSv Completaţi cu articolul hotărît şi cu desinenţele substantivului: \ . der Junge. \ j) . cu articolul nehotărît negat. . (der Schüler. der Arbeiter. die Frau.152 MORFOLOGIA "h Declinaţi. -c) / ^ P r o f e s s o r .) e) Otti geht mit . cu articolul nehotărît următoarele substantive : der Student.• : a) Hier w o h n t ö ^ t S t u d e n t W a l t e r / ' r< b) Das ist/&Ü'Mappe mfc/Studenlă/ Walter. das Kind.. das Mädchen. / Klub räum . (A.) f) Die Arbeit . der Kollege.) cazul indicat. . următoarele substaniitel der Hund.) • h '. . a) Ich gebe . Buch und legt es auf . Ji. d) Die Mutter ruft . (der Bauer.) Schrank.'.) b) Der Lehrer prüft . ein Buch (der Schüler. der Junge. k) | p t Studeril$fciesen dort Zeitung. der Bruder. das Buch L Completaţi eu substantivele din paranteză la singular. la singular şi la plural. . die Tante.. das Mädchen. . . der Student. " . einen Bleistift. . h) Brich bringt jetzt ß&lGläs-ßt ':''•" i) ÄClMappe $$U Lehrers ist dort.

das Kind -f. Ich schreibe (der Freund. y^a^-Formaţi substantive compuse Traduceţi-le în limba română. das Buch + die K u n d e . fratele) sala de lectură. der Tee -f die Tasse. copilul. A.der Halter. die Blume -fder G a r t e n . (fata. das Haus + die Tür -f der Schlüssel. Die Mappe (der Student) liegt auf dem Tisch. Ich gebe (der Freund. prietenul. der Mann + der Chor. . Studentul arată . der Mann + die Abtei­ lung .die F a b r i k . (primul subst. der Schlaf + der S a a l . der Regen + der Schirm. (prietenul.. .das H e i m . . din următoarele grupe de cuvinte şi determinaţi-le genul. .das Mädchen . d a s Kind + der W a g e n . das Dand + der Mann. Camera . (profesorul. die Zeit + die Schrift. . (Der Freund) h a t (der Brief) noch nicht gelesen. Dieser Student besucht (der Professor) oft. la cazul potrivit: a) b) c) d) e) /) g) Ich erfülle (die Bitte.der Apparat. (colegul. die Speise + das Zimmer. Traduceţi 1 în limba germană. das Telefon -f.EXERCIŢII 153 Folosiţi substantivele din paranteză. (elevul. studenta) este luminoasă şi curată. das Glas -f. der Vater + das D a n d . das Brett + die W a n d . studentul. folosind substantivele din paranteză la cazul potrivit: a) b) c) d) e) Studenţii salută . colegul). der Freund). . . Das Studium fällt (die Studentin) leicht. der Student -f. der Keller -f das F e n s t e r . B. . studentul. la nominativ plural) das Kind + der G a r t e n . die Mutter + die Sprache. das Buch -f. . ein Brief).die Far­ ben -f. fratele. Profesorul întreabă . . . ein Füllhalter). studentul) citeşte o carte. das Haus + die T ü r . .das Gestell. der Teer -f. studenta).

der Lehrling -+. Kollegin. Completaţi cu numele propriu dhi paranteză.154 MORFOLOGIA C. Produktionsgenossenschaft.der Ablauf. Geburtstag. die Freiheit + das Lied. die Meisterschaft -f. Anschrift nicht. die Produktion -f. 14. Literaturseminar. . Completaţi.die Medaille. das Eigen­ tum + der Anspruch. . c) (?). Hausnummer. /)'.das Spiel. Dramen. (?) Thüringer Wald. d) Viele Touristen besuchen (?) schöne Weimar. die Tapferkeit -f. der Lehrling + die Ausbildung. (Goethe) cJ^Liese liest ein Gedicht . Determinaţi genul următoarelor substantive compuse. Kopfzerbrechen. Dramen.der Dienst. Epos „Tristan und Isolde". . h) Die Nebenflüsse (?) Rheins s i n d : (?) Main. Warenhaus. die Produktion + der P l a n . Rednergabe. . i) (?) Bonn liegt am linken Ufer (?) Rheins. (Heine) . . . / ) (?) Berlin ist (?) Haupstadt ( r ^ D D R .die Fähigkeit. . . e) I m Norden grenzt (?) D D R an (?) Ostsee. die Ver­ gnügung + die Reise. . . große Dichter Goethe lebte viele J a h r e in (?) Weimar. (Schüler) b) Der Professor zeigt uns . Ortsangabe. {?) Erzgebirge und (?) Eibsandsteingebirge. (Gott­ fried von Slraßburg) j) Ich kenne . Zeitschrift. . die Produktion 4. Platzanweiser. das Altertum + die Kunde. Traduceţi-le. Wasserleitung. die Freiheit + der Kämpfer. . . (cu intercalarea lui -s-) die Leistung -f. (?) Neckar und (?) Mosel.'. die Freundschaft + der Beweis . (Professor Schulze) . Bild. g) I m Süden (?) D D R befinden sich (?) Harz. Jugendverband.] Freundin studiert Medizin. . la cazul genitiv : a) Der Student liest . Arbeitsbedingung. Haus­ frau. Wassersport. die Freundschaft -f. Kopftuch. Schriften.. . Bücherschrank.das Heim . b) Italien ist das Geburtsland von (?) Boccacio und (?) Dante. (Friedrich Schiller) e) Wir studieren . dacă e cazul. cu articolul hotărît: a) (?) Bukarest liegt an (?) Dîmboviţa. (Erika) g) Anna ist . (der Dichter Eminescu) d) I n der Bibliothek finden wir . das Eigentum -f das R e c h t . . . (Maria) h) Ich habe . . Schwester kennengelernt. (Paul) i) I n diesem J a h r studieren wir.die Beratung.

. la cazul genitiv : a) b) c) d) •e) Die Städte . sind sehr hoch. . Umgebung ist wunderschön. werden immer schöner. (der Professor • und Ingenieur Meyer) 17. (Doktor Schmidt) o) Der Sohn . Johann Wolfgang von Goethe) 15!. (die Vereinigten Staaten von f) Die Wellen . (das alte Rom) . . Petre un volum de Mihail Eminescu. wurde angenommen. . (Predeal) Die Berge . (der Kollege Müller) p) Der Abänderungsvorschlag .EXERCIŢII 155 k) . (der Main . Soţia colegului Müller este vînzătoare. (Rumänien) Die Ruinen . . . . (Europa) h) Die Bewohner . . . Prietena Anei locuieşte la Constanţa. ist Washington. R a t hat dem K r a n k e n geholfen. î n acest an citim (noi) opera lui Wolfram von Eschenbach. . . Studenţii conservatorului studiază operele lui Karl Maria von Weber. die Elbe. . . (Stephan der Große) m) Das Buch . (der Professor Meyer) n) . haben ein Kulturheim gebaut. . sind interessant. die Weser und die Donau. sind der Rhein. . . sind nicht immer blau. Traduceţi în limba germană : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) Camera lui Alexandru este mare şi luminoasă. . . . . Gedichte werden auch heute gern gelesen. . . . ist sehr interessant. . ist Ingenieur geworden. (die Schweiz) Die H a u p t s t a d t . . Muzeele Romei sînt renumite în lumea întreagă. Poeziile lui Eminescu sînt foarte frumoase. Studentul Alexandru îl vizitează adesea pe colegul său Hans. Completaţi cu numele geografice din paranteză. . . Tatăl dăruieşte micului. . (Noi) Admirăm blocurile noului Bucureşti. (das Dorf Muncel) i) Ägypten verdankt seine Fruchtbarkeit den regelmäßigen Über­ schwemmungen . . (der Nil) j) Am rechten Ufer . . (die Donau) g) Einige bedeutende Flüsse . Ai văzut opera „Oedip" de Enescu ? Am citit „Fraţii J d e r i " de Mihail Sadoveanu. . . Ieri a fost familia Müller ( = au fost Minierii) la noi. Ghidul arată vizitatorilor noile blocuri ale oraşului Piteşti. . . . (Vasile Alecsandri) l) Wir bewundern die T a t e n . liegt die Vaterstadt .

die Schwester. ein Junge. der . der Bruder) e) Wem zeigt die Mutter das Bild? (der Junge. die Rechnung) B. ein Satz) 20. die Straßenbahn. Răspundeţi la întrebările de mai jos. die Kollegin) ruft Peter ? (der Kollege. die Mutter. Răspundeţi al singularului : Model: MORFOLOGIA la următoarele întrebări. die Studentin. das Mädchen. ein Schüler) f) Wessen Ball liegt hier? (ein Kind. der Junge. eine Kollegin) j) Wen besuchst du oft? (ein Kollege. der Wagen) hilft Otto ? (das Mädchen. ein Bleistift. a) b) c) d) chen) e) Wer Was Wem Wen arbeitet in der Fabrik? (der Genosse. das Kind) g) Was schreibt Peter ab ? (das Gedicht. der Bruder. a) Wer sitzt hier? (ein Junge. punînd plural. ein Wörter­ buch) l) Was schreibt der Junge ? (ein Brief.156 19. eine Schülerin. das Gedicht. eine Zeitschrift. der Arbeiter. A. ein Student. der Text. a) Wer bestellt den Boden? (der Bauer) b) Was schreiben Sie jetzt ? (die Übung) Nummer 18 c) Wessen Arbeit liest der Lehrer? (der Student. ein Freund. ein Freund. respectînd cazul cerut de întrebare : Model: substantivele din paranteză la numărul Wer kommt vom Bahnhof ? (der Reisende) Die Reisenden kommen vom Bahnhof. der Schüler) d) Wem hilft Anna ? (die Kollegin. eine Assistentin) h) Wem schreibt er einen Brief ? (eine Freundin. ein Mädchen. ein Freund. punînd substantivele din paranteză la cazul potrivit Wer liest ein Buch ? (der Schüler) Der Schüler liest ein Buch. der Gärtner. eine Übung. eine Frau)] b) Wer studiert an der Universität Bukarest ? (ein Freund. eine Zeitung) d) Wessen Buch liegt hier ? (ein Student. eine Studentin) c) Was liegt hier? (ein Buch. die Genossin) fährt dort ? (das Auto. eine Freun­ din. eine Freundin) k) Was hast du dort? (ein Füllhalter. ein Bekannter. das Kind) f) Wen sehen wir im Garten? (der Bauer. ein Mädchen) e) Wessen Zeugnis ist das ? (eine Studentin. das Mäd­ Aufsatz) I Was schreiben die Schüler ab? (die Übung. der Bruder. ein Junge) g) Wem gibst du das Buch ? {ein Professor. ein Kollege) i) Wem dankst du für den Brief? (ein Mädchen. ein Mädchen.

die Mutter) e) Der Vater sagte dem J u n g e n : „Vergiß meine . (A. der Leiter) Genosse Müller ist jetzt der Leiter des Werkes. . Otto stellt die Leiter an die Wand. Am Abend sah Till Eulenspiegel vor sich die . Completaţi propoziţiile Model: — — — — de mai jos cu substantivele potrivite. .) Steuer des Autos. . . in den Saal. d) Am frühen Morgen liegt . . (D. Die . . g) . . der Kulturheime organisierten einen Wettbewerb. schmückten den H u t . Die Angestellten der . (das Tor.) Bodensee wird von vielen Reisenden besucht. . Die Gesamtausgabe der rumänischen Klassiker beträgt jetzt jährlich Millionen . . . (die Mutter. aus dem Text h e r a u s ! " . . . . der Tor) g) Der Wolf h a t starke . (N.) Kunden. . . f) . (N. (der Band. erhalten in unserem Land eine Unterstützung. Completaţi cu articolul corespunzător la singular: a) Der Fahrer sitzt an . (das Wort. . (A.. (der Kiefer. des Werkes. . . . Auch im Winter sind die . . . . . die Leiter) c) Man stellte neue . h) Der Verkäufer bedient . . . die Bank) d) Kinderreiche . an die Wand.) Tau ist ein sehr dicker Strick. . (N. (N. . c) . . die Kiefer) i 22. . . steige hinauf und pflücke die Äpfel. . . . b) . . .) Kunde von dem Erfolg unserer Mannschaft machte uns große Freude. (die Leiter. (der Leiter. . . . (N. . noch immer grün. a) Schmale . (die Bank. . F ü r diese Maschinen brauchten wir viele Schrauben und . .) Leiter. Genosse Müller ist jetzt . . . Otto stellt .EXERCIŢII 157 la plural: 21. . e) . das Band) b) Die Feuerwehr brachte hohe . . . . . n i c h t ! " Der Lehrer sagte : „Schreibt für morgen alle unbekannten . . . das Wort) f) Am Lachen erkennt man die . .) Leiter dieser Fabrik ist ein tüchtiger Ingenieur. der Stadt. . .) Tau auf den Gräsern und Blättern. (N.) Messer dient zum Schneiden. . i) Ich nehme . organisierten eine schöne Feier.

. bitte.strahl­ ten vor Freude.besuchen diese interessanten Vorlesung.erblickten die neuen Spielsache-.der Mensch. Completaţi cu desinenţa pluralului: a) Viele Genosse.besuchen die Abendschule. d) Schnell schrieb er die Bestellnummer der Buch. c) Geh in die Bäckerei und kaufe dort (?) Brot. e) (?) Fleischsuppe schmeckt mir gut. I) (?) Fisch von gestern war sehr gut. gib mir.sangen bei der Schulfeier ein Friedenslied. b) (?) Kaffee ist nicht süß. j) (?) Käse und (?) Butter sind im Kühlschrank. g) Viele Mensch. 24.. .dieser Held.. ej In den Fächer. k) Er saß allein im Zimmer und blätterte eifrig in den alten Zeit­ schrift.eines jungen Schriftstellers. und (?) Kaffee und (?) Zucker sind in der Speisekammer. k) Hier verkauft man (?) Milch. i) Zum Mittagessen h a t t e n wir (?) Reissuppe.aus dem Katalog. f) Ist (?) Braten auch schmackhaft zubereitet ? g) Ich esse gern (?) Hering mit (?) Salat. m) Gib mir bitte ein Glas (?) Wasser. f) Die Name. h) (?) Rostbraten ist versalzen. i) Die Kind.kennt jetzt das ganze Volk..und drei deutsche Zeitschrift. (?) Butter (?) Fleisch und (?) Fisch.. d) Zum Nachtisch habe ich (?) Kompott bestellt. h) I n diesem J a h r abonniere ich vier rumänische Zeitung. (?) Braten und (?) Gemüse. c) Die Kind. b) Am Kaffeetisch saßen zwei F r a u -und sprachen über die letzten Erzählung. Puneţi articolul hotăfît — dacă este necesar — înaintea substantivelor nume de materii a) (?) Butter auf dem Tisch ist ganz frisch.sah ich einige alte Feder. und ihre Auge.158 MORFOLOGIA 23. n) Willst du (?) Bier oder (?) Wein? o) Ich ziehe (?) Kognak (?) R u m vor. und eine große Freude erfüllte die Herz. ein Sttick( ?) Zucker. j) I n seinem letzten Werk stellt der Schriftsteller das Deben der Bauerin unserer Zeit dar. (?) Brot ist aber auf dem Tisch.

G. b) Weißt du was. f) (?) (D. Kollegen. G. und (?) (N. 26. A. junge. N.j glücklichen Alex und drückten ihm herzlich die Hand.) unternehmen einen Ausflug und wandern durch (der Wald.) f) I m Kühlschrank standen unsere (das Glas.) kranken Paul gefiel das Märchen.J kranke Paul im Bett und dachte au (?} (A.EXERCIŢII 159 indicat: 25. mein Junge. N) mit Milch gefüllt. Mutter ? g) Du hast Goethes Gedicht nicht gut studiert.) in Ihr Vokabelheft ein! h) Literatur und Geschichte sind meine (das Lieblingsfach.) (der Baum. sagt. was ihr auf dem Herzen habt. 27.) Otti half ihr nach Kräften. ca sau fără articol.) e) Insekten und Würmer fressen (das Blatt. . g) Tragen sie die neuen (das Wort. morgen gehst du nicht ins Theater. d) I n diesem Konzert sangen die Künstler schöne (das Lied.) kamen zur Versammlung. c) (?) (N. Sie dürfen im Sommer nicht in der Stadt bleiben.) in wärmere (das Land. Vater i Hast du die heutigen Zeitungen gelesen ? d) Denken wir auch an unsere Kinder. A.) Paul gab mir das Buch nur für heute.) kleine Vera streng an. A. b) Am Abend lag (?) (N. respectînd cazul a) Der Vater sah (?) (A. N.) Ausflug. das ihm (?) (N. N. h) Sie haben mir nichts geantwortet. g) Ich habe auch (?) (A. Kinder. N.) schwachen Marie fiel diese Arbeit schwer.J (das Haus. Citiţi următoarele propoziţii şi explicaţi pentru ce s-a. A. e) Wir gratulierten (?) (D. d) (?) (D.) kleine Marie erzählt hatte. omis articolul înaintea substan­ tivelor tipărite cursiv (Vezi şi D 23—39).) (das Dach. A. c) Guten Tag.) c) Früher waren in unseren (das Dorf.) und (das Feld. e) Genossen.) Alexander zum Abendessen eingeladen. wer von Ihnen kommt zu Professor Mej r ers Vortrag? / ) Fährst du auch aufs Dand.J i) Alle (der Kollege. Kollege. N.) b) (der Pionier. a) Nun. Pvtneţi substantivele din paranteză la plural. A. Completaţi — dacă e necesar — cu articolul. respectînd cazul indicat: a) I m Herbst fliegen viele (der Vogel.) aus Stroh. D.

) sehen. n) Clientul vine în magazinul cu autoservire şi cumpără ce doreşte. Trad uceţi în limba germană : a) S t u d e n ţ i i mulţumesc profesorului. e) Prietenul lui Andrei are multe cărţi. g) Studenţii citesc acolo cărţi. A. v) Dezvoltarea industriei este posibilă numai pe temeiul ştiinţei pro­ gresiste. / ) Biblioteca universităţii oraşului Bucureşti este foarte mare. s) N . A. /) Mihai ia scara şi culege merele. D. i Prietena Anei este studentă. A. d) Der Student hat (Wort. j) Străzile oraşului sînt largi şi lungi.) für das Kleid deiner Tochter gekauft? c) Auf vielen Gebieten der Wissenschaft stehen unsere (Fachmann. h) Viele Bewohner unserer Republik fahren mit ihren eigenen (Auto. m) Vestea despre succesele echipei noastre s-a răspîndit repede. b) Prelegerea profesorului este foarte interesantă. die er dir vor deiner Abfahrt sagte! f) Wir sind auf (Reichtum. A. b) H a s t du schon weiße {Band. respectînd cazul a) Ich gehe in die Bibliothek und nehme zwei (Band. c) Studentul Alexandru scrie prietenului o scrisoare. k) Conducătorul acestei întreprinderi este un inginer capabil. ziare şi reviste. d) Dan vizitează o întreprindere.a m mai văzut vasul.) die schönsten Blumen. t) Cosmonauţii au lăudat pe constructorii navei cosmice.) ans Me er. h) Mariana dă prietenei lui Alexandru o carte. A. i) M a n k a n n den neuen Film in mehreren (Kino. r) F r i c h şi-a cumpărat o pălărie nouă. g) I m Sommer blühen in unseren (Park.) nicht gut gelernt. . D. D. e) Vergiß nicht (Wort. N. u) Oamenii noştri de ştiinţă şi inginerii au obţinut mari succese în domeniul automatizării producţiei. Puneţi indicat: substantivele MORFOLOGIA din paranteză la plural (cu sau fără articol).) unseres Randes stolz.160 23. j) H a s t du schon unsere (Museum.) an erster Stelle. Ei au numit această navă u n excelent laborator. era deja în largul mării. p) F u r t u n a a rupt parîma vasului. dar panglica nu-mi place.) deines Vaters. A.) von Schillers Werken. o) Dimineaţa se vede rouă pe frunze şi pe iarbă.) besucht? 29.

ein ) 1. ein ~ / . /• n. D1 1 hotărît Singular m. der Vater / . î n limba germană deosebim: articolul hotărît. Plural der"H die — — die das _ Articolul m. die Mutter n. eine — nu există — n. n. /. Articolul \ 1 nehotărît Singular Plural m. das Kind 11 — Gramatica practică a limbii germane Väter ' Mütter Kinder . articolul nehotărît si articolul nehotărît negat. ein nehotărît negat Singular Plural kein ( = nicht + ein ) keine (== nicht + eine) — — keine kein ( = nicht -j.ARTICOLUL (Der Artikel — Das Geschlechtswort) Articolul este partea de vorbire flexibilă care însoţeşte şi determină un substantiv sau o parte de vorbire substantivizată. Substantive cu articolul hotărît Plural m.

keine Mutter n. în limba germană. ein /. die Alte. Observaţie î n limba română articolul hotărît este. Substantive cu articolul nehotărît Singular m. nehotărît şi nehotărît negat sînt întotdeauna proclitice şi neaccentuate. enclitic. unul dintre elementele distinctive ale substantivului şi ale substantivizării: der > Student die eine keine > Studentin kein das Kind der Reisende. das Lernen . ein Vater Kind Plural Väter Mütter Kinder eine Mutter 3. fiind sudat cu sub­ stantivul pe care-1 determină: der Schüler Singular die Schülerin das Kind — elevuZ — eleva — copiluZ die Schüler Plural \ die die Kinder — elevi« — copiii Schülerinnen — elevefe D 3 Articolul este.162 MORFOLOGIA 2. kein Vater / . kein Kind Plural ~~ Väter — Mütter Kinder D 2 în limba germană. articolul hotărît. n. Substantive cu articolul nehotărît negat Singular m.

ein • eines einem einen /• eine einer einer eine ein. keines keiner keines D. ein Kind — Kinder. die der den die nu există1 Articolul nehotărît negat m. eines einem ein _ Plural N. A. se întrebuinţează la D5 . N. keinen keine kein / • nicht + ein = kein dar N. D.ARTICOLUL 163 DECLINAREA ARTICOLULUI D 4 Articolul hotărît nehotărît m. G. D. n. keine keiner keinen keine 1 Substantivele precedate la singular de articolul nehotărît plural fără articol: ein Schüler — Schüler. A. das des. der der die n. dem das. eine Schülerin — Schülerinnen. Singular N. der des dein den /• die. Plural y. m. keinem keiner keinem A. A. kein keine kein G. G.

D 11 5. în vederea evitării unei confuzii: I c h ziehe Wein dem Bier vor. pentru desemnarea unui obiect unic în jelui Die Sonne scheint.164 MORFOLOGIA D 5 ÎNTREBUINŢAREA ARTICOLULUI HOTĂRÎT Articolul hotărît se întrebuinţează în limba germană: 1. Observaţii D 10 1. D 6 D 7 2. I c h gehe in einen Park. = E u merg azi în oraş. înaintea celor de gen masculin: der B a l k a n . der S u d a n .înaintea unor nume de ţări. Otto und Anna gehen in die Schule. D 12 6. Der Junge heißt Erich. pentru precizarea cazului. nearticulat: Ich gehe heute in die Stadt. 2. = E u merg într-un parc. său: D 8 3. înaintea adjectivelor şi predicativ) (vezi E 56—58): Peter ist der beste Schüler. la gradul superlativ (atributiv D 9 4. de obicei. î n limba română — spre deosebire de limba germană — substantivul precedat de prepoziţie sau precedat de articolul nehotărît este. E r ist der fleißigste. der Haag . pentru desemnarea unei fiinţe cunoscute ori amintite anterior. După prepoziţia bis nu se pune articol: Ich brauche das Buch bis Dienstag. Die Bücher u n d die Hefte liegen auf der Bank. după prepoziţii (de obicei) : Ich komme aus der Stadt. de regiuni şi de localităţi după cum urmează: a) de cele mai multe ori. sau a unui obiect cunoscut ori amintit anterior: Der Vater meines Kollegen ist Lehrer. Hier ist ein Junge. în general.

der R h e i n . Das Fest sollte Ende Juli stattfinden. în vorbirea familiară înaintea numelor de persoană: Der Paul kommt heute nicht. D 16 10. . înaintea numelor de persoane. die D o n a u . adjectivele respective rămînînd invariabile: Dieses Buch findet man in ganz Bukarest. înaintea numelor proprii determinate printr-un atribut (adjectival. (însă: Ich ziehe ihn Peter vor. D 17 D 18 11. die Türkei. Ich habe die Marie gesehen. dacă este necesară precizarea cazului : D 13 Ich ziehe Hans dem Peter vor. die Moldau Excepţie: Antarktika c) totdeauna înaintea celor întrebuinţate numai cu formă de plural: die Niederlande. das Elsaß 7. genitival sau prepoziţional) : das der das das schöne Bukarest kleine Peter Rumänien des 19.ARTICOLUL 165 b) totdeauna înaintea celor de gen feminin: die Sozialistische Republik Rumänien. Ende) August nach Bukarest. der K o n g o .) 8. d) înaintea cîtorva nume de ţinuturi de gen neutru: das B a n a t . die Sowjetunion. înaintea numelor de munţi şi ape: der A l t . die K a r p a t e n . die Alpen D 14 9. Jahrhunderts Bukarest von heute D 15 Observaţie Numele geografice precedate de adjectivele ganz sau halb nu primesc articol. die Tschechoslowakei. E r bereiste halb Rumänien. înaintea numelor lunilor: Die ersten Tage des August(s) waren sehr schön. der Mississipi. Mitte sau Ende rămîn nearticulate: E r kommt Anfang (Mitte. Observaţie Numele lunilor precedate de A nfang. die Schweiz. die E l b e . die Vereinigten Staaten von Amerika •.

D 21 D 22 2. Br h a t Kinder. . Br h a t keine Kinder.166 MORFOLOGIA ÎNTREBUINŢAREA ARTICOLULUI NEHOTĂRÎT Articolul nehotărît se întrebuinţează: 1. Ich habe keine Zeit. Arbeit macht uns froh. cînd fiinţa sau obiectul sînt amintite pentru prima dată: Ein Genosse antwortete mir. ÎNTREBUINŢAREA ARTICOLULUI NEHOTĂRÎT NEGAT Articolul nehotărît negat se întrebuinţează: 1. OMITEREA ARTICOLULUI Articolul se omite: D 23 yj) înaintea substantivelor abstracte care exprimă o însuşire. pentru negarea substantivului neprecedat de articol: Ich habe Zeit. nedeterminate printr-un atribut: Mein bester Freund heißt Emil. în general: Fleiß nützt immer. D 24 \2^\ înaintea numelor de persoane. o stare. cînd substantivul are un sens general: Die Tanne ist ein Nadelbaum. pentru negarea unui substantiv precedat de articolul nehotărît: Ich habe einen Bleistift bei mir. Krankheit kommt oft unerwartet. D 19 D 20 2. Wir bleiben bis Mitte Oktober hier. Ich habe keinen Bleistift bei mir. Martha und Hans arbeiten im Garten. o acţiune sau o noţiune de timp.

Junge! Zeitungen I Hilfe ! Feuer! de adresare. provincii şi localităţi: Der höchste Berg Europas ist der Montblanc. Andersen) (1y înaintea numelor continentelor şi a celor mai multe nume de ţări. Sie ist Lehrerin. Deutsch und Geschichte. " 27 f 6 / înaintea numelui nenţa politică. exclamări D 31 . Seine Großeltern leben in Siebenbürgen. Chr. D 25 D 26 ( 4 ^ dacă substantivul (de cele mai multe ori nume propriu) este precedat de uîi atribut genitival: Ottos Brüder (însă: die Brüder Ottos) Des Kaisers neue Kleider (J. folosite în sens general: D 30 Diese Bank ist aus Holz und Mein Kind ißt gern Obst. însoţite de atribut (vezi C 159). Wir machen am Sonntag einen Ausflug nach Predeal. predicativ care indică naţionalitatea. aparte- " 28 Vlyînaintea denumirii materiilor de studiu: " 29 Wir haben heute Rumänisch. *** \ßj înaintea substantivelor care indică grade de rudenie: Und dann waren Mutter Pauline und Fritz allein. Excepţie: die Rechte (plural): E r studiert die Rechte. [9/ înaintea substantivelor folosite ca formule sau chemări: Kollege. geben Sie mir bitte die Zeitung! K o m m mal her. Rumänien wird von zahllosen Touristen besucht. (§/ înaintea substantivelor nume de materii. Eisen. profesia: Wir sind Rumänen.ARTICOLUL 167 Observaţie Pentru numele de persoane. Mein Freund studiert Philosophie. E r ist Kommunist.

: T Î n Genossen R a d u Ionescu' An Herrn (Frau. (Wieviel Bälle kaufte er?) (Kl a cumpărat patru mingi) Observaţie D 37 Dacă numeralul cardinal e subordonat.) D 38 14.163 MORFOLOGIA D 32 f lOJîn adrese. dacă substantivele sînt la plural: Die Geschenke wurden auf dem Tisch ausgebreitet: Bananen. Äpfel. din punct de vedere logic. Sport treiben. Platz nehmen. titluri etc. de toţi şi amîndoi. Dieser Schüler ist sehr fleißig. [Wieviel Stunden haben wir?) E r kaufte vier Bälle. » 34 / l 2 ^ în enumerări.:. D 35 pus: Observaţie Dacă substantivele sînt enumerate la singular. — Wir machten Ausflüge. nu la număr sau cantitate: E r gab dem Kind die vier Bälle. î n acest caz între­ barea se referă la substantiv. (Was gab er dem Kind?) (Bl i-a dat copilului cele p a t r u mingii. substantivului. Fräulein) Müller Grammatik der deutschen Sprache D 33 \\Aj la plural. Bonbons. la fel substantivul urmat de pronumele de­ monstrativ. Beide Mädchen freuten sich. Klavier spielen. este articulat. în locuţiuni verbale (cu şi fără prepoziţii)*: zu Fuß gehen. dacă la singular substantivul ar fi fost însoţit de arti­ colul nehotărît: * Wir machten einen Ausflug. Alle Kinder sind schon da. acesta se foloseşte cu articolul hotărît. zu Mittag (Abend) essen. D 36 ^3/ înaintea numeralelor cardinale. eine Feder und einen Bleistift. Observaţie î n limba română. dacă accentuăm numărul sau cantitatea (întrebarea corespunzătoare fiind: wieviel)? Wir haben zwei Stunden. atunci articolul trebuie Ich kaufte mir ein Euch. substantivul însoţit de pronumele posesiv. înaintea pronumelor întrebuinţate atributiv (de obicei) : Hier ist mein Buch. . Schokoladentafel. D 39 15.

(J. Tag für Tag besuchte der Arzt den Kranken. j> 41 18. für in um über vor an bei hinter in über unter von vor zu Articolul der Prepoziţia + articolul zur ans aufs durchs fürs ins ums übers vors am beim hinterm im überm unterm vom vorm zum D 44 das • dem f ' . D 40 17. înaintea unor grupe de substantive. legate de obicei prin und sau o prepoziţie: Männer und Frauen. Sommer und Winter ist die Landschaft gleich reizvoll. Arbeiter und Wissenschaftler. Röslein sprach: „Ich steche dich" . Goethe) D 42 19. în stilul beletristic: Knabe sprach: „Ich breche dich" . .ARTICOLUL 169 16. . alle t u n ihre Pflicht. alles gut. în expresii idiomatice şi în proverbe: Über Stock und Stein Stein und Bein schwören Lügen haben kurze Beine. . . la simpla numire a unui substantiv: Was bedeutet Definition ? Was versteht man unter Kybernetik ? ß 43 CONTOPIREA ARTICOLULUI HOTĂRÎT CU PREPOZIŢII Articolul hotărît se contopeşte adeseori cu unele prepoziţii: Prepoziţia zu an auf durch. W. Eile mit Weile! Ende gut.

Zimmer. c) D. d) A. articolul nehotărit. — Vater. . . . Kind ein Buch. Korb. Mutter kocht das Bssen. Schwester. Der Lehrer prüft . Schule. Plural a) N. Schrank.170 MORFOLOGIA D 45 Formele contopite se realizează mai rar atunci cînd substantivul este determinat de un atribut (sau de o propoziţie atributivă). EXERCIŢII 1. f. Studenten lernen fleißig. Stadt. . Wald. . E r ging in das Zimmer. Fenster. Hof. . Wagen. . Stuhl. Bruder die Bilder. — Kind. Blatt. . . Haus. E r zeigt . Hauses. . . Baum. . . . . Bild hängt an der Wand. . B. Ich gebe . Lampe. Kleid. articolul nehotărit negat. Die Mutter hängt . Schwester ein Heft. . Bruder. b) G. Tisch. B. Citiţi şi apoi scrieţi la nominativ articolul hotărît. dessen Tür offen stand. Garten. 2. Bücherei. . n. . Bild an. . . Ofen. . Das Buch . Aufgabe. . Die Straßen . Häuser naß. . . . Die Farbe . Fabrik. Schüler sind gut. Singular a) N. Prüfung. Bank. . Mädchen. Auge. Otto öffnet die Fenster . Der Vater gibt . . Nach dem Regen sind die Dächer . . . . Heft. Straße. . Messer. Buch. . singular următoarele substantive precedate de A. Schüler. Bruders ist dort. Mappe. Lehrerin. Stadt sind breit. . Wand. Holz. m. . Anna schreibt . Häuser der Stadt sind schön. Arbeiter. . . die Wand. Bild. . . Hand. . Bleistift. Lehrling. Blume. . . b) G. . Completaţi cu articolul hotărît corespunzător genului şi numărului substantivului A. C. Vater arbeitet. Pferd. De exemplu: însă: Br ging ins Zimmer. Die Aufgaben . Mappen ist schön. Schülerinnen singen ein Lied. — Mutter.

I c h antworte Freund. Der Student h a t . . Răspundeţi la %wmătoarele întrebări. Buch. . Solche Wohnblocks sehen wir jetzt in ganz Bukarest. Der Vater gibt . . . Aufgaben.. 4. Buch. . gibt . . . . . Ich antworte . . Otto nimmt . . Hier sind die Bücher . . Jungen. Das Buch . . Lampe. . Kollegin. . . . . Schülern ein schönes Bild. . . Schülers. Kind spielt im Garten. punînd articolul hotărît. . . Das Buch . . . Traduceţi în limba română şi explicaţi pentru ce s-a omis. Jungen den Weg. .EXERCIŢII 171 c) D. . Ich sehe dort das Licht . Ich kaufe jetzt . . . . de mai jos. . Die Mutter ruft . Zimmers. Der Lehrer zeigt . . Student fehlt heute. Schwestern im Garten. Die F r a u zeigt . . . . . 5. . Mädchen arbeitet im Garten. Schüler. . . substantivului 3. Schülers liegt dort. Completaţi cu articolul nehotărît corespunzător genului şi cazului a) N. Fenster. . . . . Feder. . Anna und Otti schreiben . . Anfang September fahre ich ins Gebirge. Ich antworte . . . Bäuerin arbeitet im Garten. Schülerin geht in die Schule. Kind. Der Lehrer prüft . . Hier ist Ottos Heft. . Mappe. Der Bruder hilft . Buch liegt auf dem Tisch. atricolul nehotărît. Ich kaufe jetzt . Die Mutter öffnet . Die Mutter ruft . Unsere Prüfung findet Ende Mai statt.. Studentin liegt dort. Kind das Buch. Gärtner arbeitet im Garten. Blume liegt auf dem Tisch. Meine Schwester heißt Helene. . . . Das Buch . . . Mädchen Kuchen. . . . . . înaintea substantivului a) Wer arbeitet im Garten ? b) Was liegt auf dem Tisch ? c) Wessen Buch liegt dort ? d) Wem antwortest d u ? e) Wen ruft die Mutter? f) Was kaufst du j e t z t ? . d) A. . Studentin. . . . Füllhalter. E r öffnet die F e i s t e r . . b) G. Mädchen. Die Mutter ruft . Die Mutter hilft . . . Bleistift liegt auf dem Tisch. c) D. . . Ich kaufe jetzt . Schülerin. . . Mädchens liegt dort. Die Mutter bringt . în propoziţiile articolul substantivelor tipărite cursiv: Ich bin t i s Mittwoch fertig. Otto d) A. . . Bleistift.

(Erich Weinert) . Ich fahre mit Vater ins Gebirge. neben dem Buch liegt ein Heft. „ich bin zu müde. d) Sehr viele ausländische Touristen besuchen das schöne Rumänien." g) Die Rüscher lag in ihrem Bett. Sehr viele ausländische Touristen besuchen Bukarest. fließt sie an zwei archi­ tektonisch grundverschiedenen hohen Granitbauten vorbei. Er bleibt aus Bequemlichkeit zu Hause. Der Schrank ist aus i7o/z. Jahrhunderts. Mein Junge spielt gern Violine.Die~e Brücke ist aus Stein. c) Der kleine Karl ist sehr fleißig. Die kleine Anna ißt gern Kuchen. (W. b) Das Buch liegt auf dem Tisch. Mein Fren«B arbeitet jetzt in Siebenbürgen. Als Begleiter bekam er den Soldaten Bader mit. (W. e) Das Bukarest von heute ist viel schöner als das Bukarest des 19. Explicaţi de ce substantivele tipărite cursiv sînt folosite cu articolul hotărît: a) Ich schreibe mit dem Füllhalter.172 MORFOLOGIA Mircea ist Student. Bredel) h) Kurz bevor die Alster in die Elbe mündet. Ich sehe dort vier Jungen und fünf Mädchen. In Asien leben viele Völker. Mein Freund studiert Geographie. antwortete dieser. Paul Rüscher hockte abseits am Küchenherd. „Nein". f) „Kommst du mit?" fragte Hans den Paul. Bredel) i) „Der Gefreite Meyhof" hatte sich schon das dritte Mal freiwillig auf Beobachtung gemeldet. 6.

EXERCIŢII

173

rV? Completaţi cu articolul nehotărît negat kein:

a) Wir haben ein gutes Wörterbuch. Wir haben f*tfo gutes Wörterbuch. b) Der Student Paul braucht einen neuen Füller. Der Student Paul braucht &&& neuen Füller. c) Ich kann schreiben. Ich habe Tinte. Otto kann nicht schreiben. E r hat / ^ * * Tinte. d) Der Professor prüft heute einen Studenten. Der Professor prüft heute /*WAStudenten. e) Peter und Mihai haben saubere Vokabelhefte. Otto und Anna haben jt&in^auberen Vokabelhefte. f) Die Studentin Helga hat eine neue Aktentasche. Diese hat /v&.'v neue Aktentasche.

lö. Contopiţi prepoziţia

cu articolul :

a) b) c) d) e)

In dem Garten sind viele Bäume. Peter geht heute in das Kino. ***£ Emil und Otto stehen an dem Fenster. (**** Hans geht auch an das Fenster. (Wt'''* Anna und Monika spielen in dem Garten, WM.

174

MORFOLOGIA

f) g) h) i) j) k)

E r war gestern bei dem Arzt. Marie fährt heute zu der Großmutter. Der Bruder fährt morgen auf das IyandAnton wirft einen Stein in das Wasser. Hinter dem Haus ist ein großer Garten. Ich habe dieses Buch von dem Vater.

11. Completaţi cu articolul corespunzător. Unde este cazul, contopiţi prepoziţia cu articofaiî

A. ăl Soldaten biwakierten auf . . . Acker; Saint-Just und . . . Sergeant gingen von . . . Gruppe zu . . . anderen. Gewehre wurden gereinigt, . . . zerissenen Kleidungsstücke ausgebessert; . . . älteren Soldaten erteilten . . . jüngeren Kameraden Unterricht in . . . Behandlung und in . . . Laden . . . Gewehrs. Viele Soldaten h a t t e n aber auch alle Viere von sich gestreckt und schliefen. Saint-Just fragte, was für einen Streit es gegeben hatte, vorhin, als er vorbeigekommen war. . . . Offizier Claude Reboux wollte mit . . . Antwort nicht recht her­ aus. Schließlich verstand Saint-Just, daß . . . Soldat . . . Essen aus W u t umgeschüttet hatte. „Aus W u t ? " wiederholte . . . Kommissar verwundert. „ . . . S o l d a t ? " „Ach", erwiderte . . . Sergeant, dem es peinlich war, darüber zu sprechen, „Jacques Vidal ist magenkrank; er kann unser Essen nicht vertragen." (W. Bredel) B. Kiki erkennt . . . Freund. Er kann nicht mehr mit . . . Schwanz wedeln, aber er zieht ganz deutlich . . . Oberlippe ein wenig, hinauf, daß . . . weißen oberen Zähne blinken. Kiki lacht zum letztenmal. Dann schließt er . . . klugen, schönen, hellbraunen Augen. . . . ganze Nacht nimmt . . . Baracke Abschied von Kiki. Immer fünf bis zehn Mann schleichen über . . . nächtlichen Hof. . . . halbe Nacht liegt . . . Baracke wach und spricht von Kiki, . . . toten Kameraden. Peppa erfährt über Kikis Tod erst an . . . folgenden Mittag.In . . . Nacht ist sie an . . . Stacheldraht. Wir werfen ihr . . . kleinen Sack hinüber. Sie h a t Kiki draußen in . . . Freiheit begraben. Sie h a t uns versprochen : . . . Tages wird sie uns . . . Grab zeigen. (Fr. Wolf)

12. Traduceţi

în limba

germană:

a) Studenţii învaţă acum germana. b) Otto face o traducere. El nu are (nici) un dicţionar. c) Ana scrie o scrisoare. E a nu mai are cerneală şi lasă scrisoarea neterminată.

EXERCIŢII

175

d) e) f) g) h) i) j)

Vezi acolo copiii? Da, ei se joacă în grădină. Nici un student şi nici o studentă nu lipsesc azi. Micul Anton este acum în Moldova la bunici. Acest sportiv este cunoscut în întreaga Buropă. El pleacă la mijlocul lui septembrie la munte. Oltul şi Şiretul sînt afluenţi ai Dunării. Mihai studiază istoria, Anton filozofia, iar Paul dreptul.

ADJECTIVUL
(Das Adjektiv — Das Eigenschaftswort)

E 1

Adjectivul exprimă o caracteristică, o însuşire a unei fiinţe sau a unui lucru.

E 2

ÎNTREBUINŢAREA ADJECTIVULUI Adjectivul se întrebuinţează: atributiv:
der fleißige Freund (vezi M 139)

ca nume predicativ:
Der Freund ist fleißig, (vezi M 94)

cu funcţie de complement circumstanţial:
Mein Freund lernt rasch, (vezi M 248)

ea element predicativ suplimentar:
Mein Freund lernt fleißig, (vezi M 186)

substantivizat:
Der Alte (bătrînul) — die Alte (bătrîna) — das Alte (vechiul)

E 3

1. Adjectivul atributiv este variabil, acordîndu-se cu substantivul pe care-1 determină:
der fleißige Freund — das fleißige Kind ein fleißiger Freund — ein fleißiges Kind

ADJECTIVUL

177

2. Adjectivul întrebuinţat ca nume predicativ, neprecedat de articol, E 4 spre deosebire de limba română, este invariabil.
Mein Freund Meine Freundin Meine Freunde 1 . ist | \ Prietenul meu Prietena mea 1 / \ este j \ / \ \ harnic. harnica. harnici. harnice.

fleißig.
1 / \ sind Meine Freundinnen j Prietenii mei j \ sînt Prietenele mele J

Adjectivul cu funcţia de nume predicativ se acordă însă cu subiectul în gen, număr şi caz, dacă e precedat de articol.
Deine Ansicht ist eine ziemlich merkwürdige. Dein Fall ist ein recht interessanter. Diese Bücher sind die interessantesten.

E 5

Această întrebuinţare a adjectivului ca nume predicativ precedat de articol este destul de rară. 3. Adjectivul întrebuinţat cu funcţia de complement circumstanţial E 6 este invariabil:
Der Schüler Die Schülerin Die Kinder Die Schüler antworten antwortet > richtig.

4. Spre deosebire de limba română, adjectivul întrebuinţat ca element E 7 predicativ suplimentar este invariabil:
] J kam Das Mädchen j Die Jungen kamen Die Mädchen j ' Der Junge Băiatul i froh nach Haus.
J

Fetiţa _ „ . ... Baieţu Fetele

] / ? a venit •, N j \ > I / } au venit \ I \

\ ' voioasă I . . voioşi voioase

voios

5. Adjectivele substantivizate urmează regulile declinării adjectivelor E 3 atributive (B 13, E 14, E 15):
der Alte — die A l t e n ; ein Alter — zwei Alte

Adjectivele substantivizate de gen masculin şi feminin persoane:
der Alte (bătrînul die Alte ("bătrîna) der Fremde (străinul) die Fremde (străina)

denumesc E 9

Adjectivele substantivizate de gen neutru exprimă noţiuni abstracte: E 10
das Neue (noul, tot ce este nou) das Schöne (frumosul, tot ce este frumos) 12 — Gramatica practică a limbii germane

178

MORFOLOGIA

DECLINAREA ADJECTIVULUI ATRIBUTIV EH Adjectivul atributiv stă de obicei în faţa substantivului pe care-1 deter­ mină şi se acordă cu acesta
a) în gen: y ein guter Kollege. Das ist ^— eine gute Kollegin. \ ein gutes Kind. b) în număr : Das • c) în caz: trotz schönen Wetters bei schönem Wetter ohne schönes Wetter ist mein guter Kollege, sind meine guten Kollegen.

E 12

Desinenţele adjectivului atributiv mai depind şi de faptul dacă ad­ jectivul este precedat sau nu de un cuvînt determinativ, cu sau fără desinenţele articolului.

CELE TREI REGULI DE DECLINARE

A

ADJECTIVELOR

Regula I pentru deelinarea adjeetivului atributiv {Declinarea slabă) E jq Adjectivul atributiv precedat de articolul hotarît sa*u de un pronume cu desinenţele articolului hotărît primeşte la nominativ singular masculin, feminin şi neutru precum şi la acuzativ singular feminin şi neutru desinenţa -e, iar la celelalte cazuri ale singularului şi la toate cazurile pluralului, desinenţa-en. (Pronume cu desinenţele articolului hotărît sînt: dieser, jener, jeder, wel­ cher, solcher, derselbe, derjenige, alle (ftl.), beide etc.) Singular m. N. G. D. A.
-e-

Plural n.
—e

/-e-

m. N. G. D. A.

/•

-e

ADJECTIVUL

179

Singular m. N. G. D. A. der des dem den fleißige fleißigen fleißigen fleißigen Schulet Schülers Schüler Schüler Plural m. N. G. D. A. die der den die fleißigen fleißigen fleißigen fleißigen Schüler Schüler Schülern Schüler f. (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, n. Kinder) Kinder) Kindern) Kinder) die der der die

/•
fleißige Schülerin fleißigen fleißigen fleißige das des dem das

n. fleißige fleißigen fleißigen fleißige Kind Kindes Kind Kind

Regula a II-a pentru declinarea adjectivului atributiv [Declinarea mixtă) Adjectivul atributiv precedat de articolul nehotărît de articolul nehotărît negat kein sau de pronumele posesiv adjectival [mein, dein, sein etc.) primeşte la cazurile nominativ şi acuzativ singular desinenţele articolului hotărtt, iar la genitiv şi dativ singular şi la toate cazurile pluralului desi­ nenţa -en. Singular N. G. D. A. m. -er /e r^-en -e
m. N. G.
~D. A.

n. —es -es
Singular

Plural m. f. N. G. D. A.

n.

/•
Bruder Bruders Bruder Bruder Plural m. f. | Schwestern, ( Schwestern, ( Schwestern, ( Schwestern, n. Kin< 1er) Kinc1er) Kin< lern) Kim 1er) meine meiner meiner meine

n. Kind Kindes Kind Kind

mein meines meinem meinen

kleiner kleinen kleinen kleinen

kleines kleine Schwester mein meines kleinen kleinen meinem kleinen kleinen mein 'kleines kleine

N. G.
T>. A.

meine meiner meinen meine

kleinen kleinen kleinen kleinen

Brüder Brüder Brüdern Brüder

180

MORFOLOGIA

Regula a IÎI-a pentru declinarea adjectivului atributiv (Declinarea tare) E 15 Adjectivul atributiv neprecedat de articol sau de un pronume cu desi­ nenţele articolului precum şi adjectivul atributiv precedat de andere, einige, etliche, mehrere, verschiedene, viele, wenige primeşte la singular şi plural desinenţele articolului hotărît, afară de genitivul singular masculin şi neutru care primeşte desinenţa -en. Genitivul singular masculin şi neutru primeşte însă şi el desinenţa articolului hotărît (-es) dacă substantivul are desinenţa -en. (Pronume fără desinenţele articolului hotărît sînt: etwas, nichts, manch, solch, welch etc.) Singular m. /• -er -e -er |-en[(-ßs) -er -em -e -en n. -es |-en| -em -es
Singular m. N. G. D. A. fleißiger fleißigen fleißigem fleißigen Schüler Schülers Schüler Schüler

N. G. D. A.

N. G. D. A.

Plural m.f.n. -e -er -en -e

/•
fleißige Schülerin fleißiger fleißiger fleißige

n. fleißiges Kind fleißigen Kindes fleißigem Kind fleißiges Kind

Plural. m. fleißige Schüler fleißiger Schüler fleißigen Schülern fleißige Schüler f. (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, (Schülerinnen, n. Kinder) Kinder) Kindern) Kinder)

N. G. D. A.

ADJECTIVUL ATRIBUTIV NEDECLINAT E 16 1. Adjectivul atributiv apare uneori nedeclinat. în cazul acesta el stă în general după substantiv, mai rar înaintea lui. Forma nedeclinată a adjectivului atributiv se întîlneşte:

ADJECTIVUL

181

a) în limbajul poetic, în cîntecele populare, în basme, legende, expresii, proverbe:
Röslein rot (Goethe), bei einem Wirte wundermild (XJhland), kein schöner Land (cîntec popular), Jung Siegfried (cîntecul Nibelungilor), auf gut Glück (expresie), Gut Ding will Weile haben (proverb).

E 17

b) în limbajul comercial, reclame etc.:
I n unserem reichen Sortiment: Wintermäntel, dunkelblau, geschnitten und preiswert. grau und schwarz, modern

E 18

c) în substantivele compuse:
Jungfrau, ^[Ömarkt, Schnellzug, Schwarzmeerküste.

E 19 E 20

d) în grupurile de două sau mai multe adjective atributive strîns legate prin înţelesul lor şi unite în scriere prin cratimă sau formînd chiar un adjectiv compus; în acest caz se declină numai ultimul adjectiv, celelalte rămînînd totdeauna nedeclinate:
Ich benötige ein deutsch-rumänisches Wörterbuch. Wir sind uns der historischen Bedeutung der marxistisch-lexumstisciien Lehre bewußt. Das Mädchen hatte ein blau-rotes Band im Haar. Zahllose Patrioten kämpften und siegten unter der blau-gelb-roten Fahne unseres Vater­ landes.

2. Invariabile, indiferent de poziţia şi funcţia lor, sînt adjectivele de origine negermană care denumesc culori:
beige ['bs:g9], chamois [J amo'a], creme ['kre:m], lila, oliv, orange [o'răgs], rosa etc.: Sie trug ein elegantes rosa Kleid. Das Haar wurde von einer lila Schleife zusammen­ gehalten.

E 21

CAZURI SPECIALE ADJECTIVULUI

DE DECLINARE ATRIBUTIV

A

1. Dacă substantivul este precedat de mai multe adjective atributive, toate se declină la fel {vezi însă E 20) :
Er ist ein lieber, fleißiger, braver Junge mit schönen, vielseitigen Anlagen.

E 22

2. La adjectivele terminate în -el vocala e se omite în cursul declinării; la adjectivele terminate în -en şi -er ea se omite în special în limbajul poetic :
dunkel: ein dunkles Zimmer; eitel: ein eitler Mann offen: mit off(e)nen Augen; heiter: mit heit(e)rer Miene

E 23

182

MORFOLOGIA

E 24 E 25

3. î n cursul declinării adjectivului hoch, eh devine h:
Der Baum ist hoch — Ein hoher Baum steht vor dem Fenster.

4. Adjectivul atributiv precedat de articolul contopit cu o prepoziţie se declină la fel ca adjectivul precedat de articolul hotărît (regula I) :
im neuen H a u s ; am richtigen P l a t z ; zur rechten Zeit

E 26

5. Adjectivul care determină un alt adjectiv sau un participiu şi nujun substantiv este invariabil:
ein unbeschreiblich schöner Anblick ein freundlich lächelndes Mädchen von ständig wachsender Bedeutung

ADJECTIVE

FOLOSITE SAU NUMAI

NUMAI ATRIBUTIV PREDICATIV

i

E 27

1. Adjectivele folosite numai atributiv sînt: a) adjective care caracterizează un substantiv după poziţia sa în spaţiu sau în timp; ele sînt adesea derivate cu sufixul -ig din adverbe de loc sau timp:
die heutige Zeitung; der gestrige Anruf; das hiesige Museum; die linke {rechte) H a n d ; die obere (untere) Stufe

E 28

b) adjective care exprimă materia din care este făcut un obiect sau care indică originea lui; ele sînt de obicei derivate cu ajutorul sufixelor -en, -ern, lieh, -isch:
der goldene (silberne) Bing, die hölzerne Tafel, der väterliche R a t , die siebenbürgische L,andschaft

E 29 E 30 E 31 E 32

2. Adjectivele folosite numai cu funcţia de nume predicativ sînt: a) adjective de origine negermană ca:
prima, futsch, quitt

b) adjective provenite din substantive ca:
angst, bange, barfuß, brach, feind, gram, leid, not, schade, schuld, wohl

c) expresii idiomatice ca:
gang und gäbe, klipp und klar, null und nichtig, recht und billig

d) anumite adjective ca:
abhold, eingedenk, gar, getrost, gewillt, habhaft, irre, teilhaftig, zugetan etc.

ADJECTIVUL

183

Observaţie Dacă sînt folosite cu înţeles figurat, adjectivele de la 1 a) pot avea şi funcţia de nume predicativ:
Sein B e n e h m e n war hölzern. (Purtarea sa era stîngace.) Br war sehr väterlich zu dem J u n g e n . (Se p u r t a cu b ă i a t u l ca u n părinte.)

E 33

ALTE

PĂRŢI DE VORBIRE DECLINATE ADJECTIVUL ATRIBUTIV

CA

Ca adjectivul atributiv se mai declină: 1. Numeralul ordinal: Regula I
Singular N. der G. des D. dem A. den zweite zweiten zweiten zweiten Wagen Wagens Wagen Wagen

E 34
zweites zweiten zweiten zweites Buch Buches Buch Buch

Regula a II-a
ein eines einem ein

2. Participiul I (prezent) şi II (perfect), folosit atributiv sau substantivizat: Regula a II-a
Singular N. G. D. A. der des dem den spielende spielenden spielenden spielenden Reisende Reisenden Reisenden Reisenden Junge Jungen Jungen Jungen ein eines einem ein ein eines einem einen spielendes spielenden spielenden spielendes Reisender Reisenden Reisenden Reisenden Kind Kindes Kind Kind

E 35

Singular

N . der G. des D. dem A. den

Regula a III-a
Plural N. G. D. A. die Reisenden der Reisenden den Reisenden die Reisenden Reisende Reisender Reisenden Reisende

I,a fei:
Singular Plural der Angestellte — ein Angestellter die Angestellten — viele Angestellte

184

MORFOLOGIA

E 36

3. Adjectivele

substantivizate: Regula I Regula a
das des dem das Schöne Schönen Schönen Schöne ein eines einem einen

II-a
eine einer einer eine Fremde Fremden Fremden Fremde

Singular

N. G. D. A.

der des dem den

Deutsche; Deutschen; Deutschen ; Deutschen;

Deutscher; Deutschen; Deutschen; Deutschen;

Regula a
Plural N. G. D. A. die der den die Deutschen Deutschen Deutschen Deutschen Deutsche Deutscher Deutschen Deutsche.

Ill-ct

COMPARAŢIA ADJECTIVELOR
(Steigerung der Adjektive)

E 37

Adjectivul poate lua anumite forme pentru a arăta eä e însuşire există în grade diferite la două sau mai multe obiecte sau chiar la acelaşi obiect (în momente deosebite). Gradele acestea — numite gra.de de comparaţie -= Se exprimă p r i n : pozitiv, comparativ şi superlativ.

POZITIVUL
(Die Grundstufe)

E 38

Gradul pozitiv

reprezintă forma de bază a adjectivului:

P e t e r ist fleißig Else h a t ein schönes Bild.

Cînd intervine un raport de comparaţie la gradul pozitiv, elementele comparaţiei se leagă prin (eben) so (tot atit) . . . wie (cit, ca) şi stau la ace-' laşi caz:
Andrei ist (eben)so fleißig wie du. Ich habe ein (eben)so schönes Bild wie du. Ich sehe ihn (eben) so gut wie dich.

ADJECTIVUL

185

Pozitivul întărit prin außerordentlich, äußerst, besonders, höchst, sehr, überaus, zu are valoare de superlativ (vezi E 52) :
E r ist außerordentlich gewissenhaft. Sie hat ein sehr schönes Bild.

E 39

COMPARATIVUL
(Die Mehrstufe)

Comparativul arată gradul mai mare sau mai mic al însuşirii unui E 40 obiect faţă de aceeaşi însuşire a altui obiect sau a aceluiaşi obiect, în împre­ jurări diferite:
Bukarest ist größer als Konstanza. Bukarest ist heute größer als vor zehn Jahren. Konstanza ist kleiner als Bukarest.

Comparativul se formează din adjectivul la pozitiv
schön + er — schöner jung + XJmiaut + er -

( + Umlaut)

+ er:

Umlaut primesc multe adjective care au vocalele a, o sau u în rădăcină.
pozitiv : comparativ : lang, länger, groß, größer, kurz kürzer

E 41

Nu primesc Umlaut la comparativ : 1. Adjectivele terminate în -bar, -c, -el, -en, -er, -haft, -ig, -lieh, -sam şi în diftongul -au:
pozitiv :
comparativ : pozitiv • comparativ : dankbar dankbarer boshaft boshafter los« loser artig artiger dunkel dunk(e)ler txmlich tunlicher oiîen off(e)ner aufmerksam aufmerksamer mager mag(e)rer schlau schlauer

E 42

2. Adjectivele de origine negermană :
logisch logischer

E 43 E 44 E 45

3. participiile întrebuinţate ca adjective:
passend passender

4. anumite adjective monosilabice c a :
barsch, blank, brav, bunt, dampf, fahl, falsch, flach, froh, hohl, kahl, klar, knapp, lahm, matt, morsch, platt, plump, rasch, roh, rund, sacht, sanft, satt, schlaff, schlank, schroff, starr, stolz, straff, stumpf, toll, voll, wahr, wund, zahm, zart

186

MORFOLOGIA

E 46

Observaţie Unele adjective oscilează între forma cu şi cea fără Umlaut, de exemplu :
banger sau bänger, blasser sau mai r a r : blässer, frommer sau frömmer, gesünder sau mai r a r : gesander, glatter sau mai r a r : glätter, karger sau mai r a r : kärger, krummer sau mai r a r : krümmer, nasser sau nässer, schmaler sau schmäler

E 47

La comparativul adjectivelor terminate în -el, se omite totdeauna vocala -e-:
dunkel — dunkler

L,a comparativul adjectivelor terminate în -en, -er, vocala -e- se omite adesea:
heiter — heit(e)rer trocken — trock(e)ner

La comparativ, adică atunci cînd e vorba de o inegalitate, termenii de comparaţie se leagă între ei prin als (decît). E 49 Ca şi la pozitiv, termenii de comparaţie stau şi la comparativ la acelaşi caz:
Er ist älter als ich. Ich sehe ihn besser als dich.

E 48

E 50

Comparativul poate fi întărit prin noch, ungleich, viel, weit etc.
E r spricht noch rascher als sie. Unsere H a u p t s t a d t ist heute viel größer als vor dreißig Jahren.

E 51

Adjectivul la comparativ, întrebuinţat atributiv, urmează regulile declinării adjectivelor la pozitiv:
der des schönere schöneren etc. ein schönerer eines schöneren etc. Roman Romans Roman Romans schönere schöneren etc. eine schönere einer schöneren etc. die der Geschichte Geschichte Geschichte Geschichte das des schönere schöneren etc. ein schöneres eines schöneren etc. Mädchen Mädchens Mädchen Mädchens

SUPERLATIVUL
(Die Höchststufe)

E 52

Superlativul arată gradul cel mai înalt sau cel mai scăzut al însuşirii unui obiect:
Bukarest ist die größte Stadt unseres Vaterlandes. Das ist der kürzeste Weg zum Bahnhof.

ADJECTIVUL

187

Superlativul se formează din adjectivul la pozitiv (-f- Umlaut) + (e)st:
schön -\- st = schönst jung + Umlaut -f st «= jüngst­ süß -\- est = süßest-

,

şi la

Primesc Umlaut la superlativ comparativ.

numai acele adjective care îl primesc

E 53 E 54

Vocala e se intercalează la superlativ totdeauna la adjectivele monosilabice terminate în : -d, -s, -ß, -st, -t, -tz, -x, -z precum şi la polisilabicele cu aceleaşi terminaţii, dacă sînt accentuate pe ultima silabă:
süß dreist pozitiv: fad kraus fadeste krauseste süßeste superlativ: dreisteste spitz fix kurz pozitiv: sanft interessant spitzeste interessanteste superlativ: sanfteste fixeste, kürzeste însă: gefürchtet — gefürchtetste, passend — passendste, reizend — reizendste

Observaţie^ Adjectivul groß, deşi se termină în ~ß, nu intercalează e la superlativ:
pozitiv: superlativ: groß größte

E 55

Superlativul

se întrebuinţează

îndeosebi: hotăE 56

1. atributiv. î n cazul acesta este, de regulă, precedat de articolul rit şi urmează regulile declinării adjectivelor atributive:
der schönste Roman des schönsten Romans etc. die schönste Geschichte der schönsten Geschichte etc. das schönste Märchen des schönsten Märchens etc.

2. circumstanţial. î n cazul acesta este precedat de am şi se termină în -en: am schönsten sau de aufs şi se termină în -e: aufs schönste 3. predicativ. Ca superlativ predicativ se foloseşte: a) superlativul precedat de am b) superlativul precedat de articolul hotărît;
Andrei ist am fleißigsten sau Andrei ist der fleißigste.

E 57

E 58

Superlativul

poate fi întărit p r i n : aller, weitaus, bei weitem etc.

E 59

Das ist die «Weegünstigste I/ösung. E r ist weitaus (bei weitem) der fleißigste Schüler.

188

MORFOLOGIA

CAZURI

SPECIALE

DE

COMPARAŢIE

1. Cîteva adjective formează gradele de comparaţie în mod neregulat:
Pozitiv Comparativ besser mehr minder weniger Superlativ am "besten der, die, das beste am meisten der, die, das meiste am der, am der, mindesten die, das mindeste wenigsten die, das wenigste

E 60 E 61 E 62

gut viel wenig

E 63 E 64

nah hoch

näher höher

am nächsten der, die, das nächste am höchsten der, die, das höchste

E 65

2. Un grup de adjective au numai două grade de comparaţie: pozitivul (după formă comparativ, după sens pozitiv) şi superlativul.
der \ r .. „..__ äußere die —^ äußerste das / der v die — — innere das / innerste der v untere die - ^ unterste das / der \ die das der die das der die das
r _,

obere oberste

der die das der die das

["hintere ' [hinterste

mittlere mittlerste •vordere vorderste

[ niedere niederste

E 66

3. Pentru a compara două însuşiri ale aceluiaşi obiect, se pun înaintea adjectivului la pozitiv: mehr, eher, weniger.
Ich war mehr tot als lebendig. E r ist eher fleißig als klug. Sie ist weniger fleißig als klug.

E 67

.4. Participiile au grade de comparaţie numai dacă sensul lor adjecti­ val predomină sau dacă au devenit adjective:
reizend — reizender — reizendste ausgezeichnet — ausgezeichneter — ausgezeichnetste

J

ADJECTIVUL

189

5. Cu valoare de superlativ (aşa-zise superlative populare — Volkssüperlative-) se întrebuinţează anumite adjective compuse al căror cuvînt deter­ minativ are o valoare expresivă mai m a r e :
Äieyschlank, schneeweiß, uralt

E ß8

6. Adjectivele sau participiile compuse — cu excepţia celor de la punc­ tul 5 — formează gradele de comparaţie: a) prin trecerea cuvîntului de bază la gradele de comparaţie — dacă elementele adjectivului compus şi-au pierdut sensul originar:
Pozitiv •weittragend de însemnătate mare Superlativ -weittragendst de cea mai mare însemnătate

E 69

b) prin trecerea cuvîntului determinativ la gradele de comparaţie — dacă elementele adjectivului compus nu şi-au pierdut sensul originar:
Pozitiv vielhietend care oferă mult Superlativ meistbietenA care oferă cel mai mult

E 70

c) I/a anumite adjective compuse se observă oscilaţii; uneori se trece cuvîntul de bază la gradele de comparaţie, alteori cel determinativ:
Pozitiv weitgehend Superlativ weitestgehend •weitgehendst

E 71

7.jUnele adjective nu au grade de comparaţie: a) Adjectivele de origine negermană care denumesc culori:
rosa, beige

E 72

b) superlativele populare :
todernst, stockfinster

E 73

c) adjectivele care prin sensul lor nu pot fi supuse comparaţiei:
schriftlich, mündlich, tot, taub

E 74

Zeitschrift. Übung (schwer). Verben \neu. . I) In diesem Garten sind nur . Antwort (falsch) ? / ) Was kostet unser . . .ISO MORFOLOGIA EXERCIŢII i cu adjectivele din paranteză. . c) Dort befindet sich der . . . . i) Rechts hängt ein . Buch (neu). . schwach). m) .. . . Übersetzung (letzt) ? h) Das ist eine . Wörter (schwierig). . la a) .. b) Hier ist eine .. Schrank (neu) ? g) Ist das ihre . . . .Blei­ stiften (klein. Aktentasche (neu). Schülerin die Übung mit den . j) Hier ist dein . (lieb. Hörsaal (groß). „. Freund. . . . bunt). . k) Das sind . . . . . Blumen (rot). Bild (groß). . d) Ist das ein . <h a) Die Kinder sitzen in einem . . .. Zimmer und zeichnen mit. . . . . Sprichwort (deutsch) ? e) Ist das eine . Kinder werden gelobt (fleißig). . interessant). . das ist eine . . b) Der Lehrer erklärt der . .

interessant). neu). . Bier (klein. Geschichten (lustig). . . g) Ich kann diesen Prospekt nicht übersetzen.EXERCIŢII 19Î c) d) e) tapfer). *c ••ţi cu adjectivele din paranteză. . Film (interessant. Laboratorium arbeitet ein . . er macht keine . . . . Ich lese meinem . Fehler ? — Nein. Bücher (krank. Tee (heiß). . . f) Sein Freund arbeitet an einem . . . . . Film {neu). Interesse gelesen. c) Ich trinke gern . . Wörterbuch bei mir (gut). Lehrbuch noch ? — J a . b) Ich habe kein . Ich arbeite an einem . . dieser schöne Garten. neu). Tagen fährt mein . .diese lange Straße. denn ich habe kein . d) Die Mutter sagte dem . . . h) I n diesem . e) An . Zwergen vor (klein* E r kam zu unserem . . schön). . . Ausstellung besuchen (groß). g) Aus dem Zug sahen wir . . dieser ^r ii n pJlW:a I d j g ^ J . . . .<. la cazul potrivit: ' '{Declinaţi la singular urtnătoarele grupuri de cuvinte: der große—Bus. . . . Roman (groß. kalt). . . d) Otto besucht seinen . . . Wasser (kalt). Schreibtisch [bequem). ich brauche noch meine . iedes kleine Kind. . Lehrbücher (alt). Wörterbuch mit (gut. Wälder und . gut. . neu). e) Mein Freund erzählt viele . Freund Otto mit seinem . a) Otto wäscht sich am Morgen mit . . es ist ein . kein kranker Mensch. . . . . . . Wörterbuch. das moderne Warenhaus. . reich). Mädchen: „ I m Kühlschrank steht eine Flasche . jeder gute Sportplatz. . Auto aufs L a n d (schön. . . . . Zeitungsartikel über den . . f) Wir werden morgen die . Konzert zu spät (letzt). . bekannt). . . . bring dein . cazul acuzativ: Jfl Completaţi cu adjectivele din paranteză folosind a) Else liest den . . . . Felder (grün. . . b) Macht er . . f) Wir haben dieses Buch mit . Sohn ein Märchen mit . Professor (modern.^ i i sügft „Mannj . . Fehler mehr c) Brauchst du dein . ienes schöne Bild. . . Freund und bringt ihm einige . die neue Wohnung.

yt Die Freunde gratulierten dem . . . keine tiefen Stellen. Haus (schön). . Ich wohnte in einem . . . An . . d) Lemnul bradului verde se foloseşte în industria hîrtiei. Kind h a t t e hohes Fieber (krankt/ Heute ist der Zustand des . . schön). . interesanta expoziţie şi marea sală de festivităţi a uzinei noastre. Uhr immer am Abend auf (neujb Das . . Kräften kehrte ich zu meiner Arbeit zurück (frisch). . Kind (krank)^ ' la cazul corespunzător: J . Uhr liegt auf dem Tisch (neu$* Das Zifferblatt der . I m . Läufer (bekanntet* l Die . Uhr zufrieden (neujßA/^ I c h ziehe die . . B. / ) Citesc acum scrisoarea bunului meu prieten. . . . . . Läufers (bekannten . . Das . Nicht weit vom Dorfe war ein . . . a) b) c) d) a) b) c) d) a) b) c) d) Der . . . Dorf (klein). . . . Blumen (duftend). Gegend (gut. . . . . . . . Monat hatte ich Urlaub (vorig). . und mit . Dorf lag am Ufer eines . Freund machte ich . Ich habe mich erholt. Läufer nimmt auch an diesem Wettkampf teil (bekannt^ ]/ Dort steht das Auto des .192 MORFOLOGIA Declinaţi la plural următoarele grupuri de cuvinte: meine gnţeri Freunde unsere neuen Filme. . . A. . . . . e) Am citit traducerea excelentă a acestei silitoare studente. Ausflüge und besichtigte die . . . . diese schönen Jflnţngn. . . C. I m Garten blühten viele . . Gartens (blühend). f< Completaţi cu adjectivele din paranteză. Läufer zum Sieg (bekannt^ JjS Bin Reporter besuchte den . jene hohen Wohnblocks Traduceţi în limba germană: a) Ai citit noua carte a acestui tînăr poet? b) Marile păduri ale patriei noastre sînt bogate în animale sălbatice. Flusses (still. . . Kind eine Arznei (krank)ăM'" Der Arzt untersucht das . . Das Haus lag inmitten eines . Wald (dicht). Kindes besser (krankt Die Mutter gab dem . Ich fuhr in ein . . keine alten Häuser. . inter­ essant. folosind cazul potrivit: \ Tr* Completaţi cu adjectivele din paranteză. Tagen ging ich baden (heiß). c) Lemnul moale al mesteacănului nu este aşa de preţios ca lemnul tare al fagului verde. breit). g) Arăt cu plăcere vizitatorilor frumosul club. Uhr ist sehr klein (neu%& Otto ist mit der . Mit meinem . .

dar See. Theatervorstellun­ gen statt (neu'$interessant)i&ß**" d) V i e l e . e) Du sollst den Inhalt . . alt Mein Bruder ist älter als meine Schwester. faulig. hölzern. Schauspieler treten im Kulturheim unseres Werkes auf (bekannt$ß\j e) Die Arbeiter unseres Werkes besuchen alle . scheintot. . trocken. der Füllhalter.). . . . Touristen kommen im Sommer nach Mamaia (auslän­ disch^. c) Der Betreuer führt . Kulturheim finden oft . . . gesund.. lang . . das junge Mädchen. f) Du hast beim Desen . hoch. . ''• d) Der Füllhalter . silbern. bunt. klug. . . musikalisch. der neue Student). schwindlig. . . fertig. (Respectaţi cazul): a) Wir kennen . ernsthaft V/7ÎL M 7 Formaţi Model: din cuvintele date propoziţii. g) Wir suchten die Übersetzung . . ü" c) In unserem . ist fehlerlos (diese fleißige Schülerin. a) das Meer. . . du hast die erste Strophe . angenehm. .) h) Marie. die alte Dame).eckig. Menschen kämpfen für den Frieden (fortschrittlich^/^ i > b) Viele .EXERCIŢII 193 i ^ţs^Completaţi cu adjectivele din paranteză: a) Alle . eine Zeile übersprungen (diese schöne Erzäh­ lung) . stark. . b) Die Arbeit . . groß b) der Bleistift. noch nicht (dein kleiner Bruder. b) adjective care nu pot fi comparate. rot. fortschrittlich. i) Otto begrüßte voller Freude .. . der ausländische Tourist. lebendig. gegenwärtig. . (sein alter Freund — la pl. im Wörterbuch (das unbekannte Wort — la pl. meine Schwester. wiedergeben (der deutsche Text). dicht. . . kurz. . durch die Stadt (la pl. Darbietungen im Kulturheim (musikalisch^^ [1121 Completaţi propoziţiile de mai jos cu cuvintele din paranteză. . rund. »13 J Grupaţi adjectivele de mai jos in: a) adjective care pot fi comparate . farbig. fest. . das kleine Mäd­ chen. liegt auf dem Pult (der junge Lehrer). modern. . trecînd adjectivele la comparativ : mein Bruder. . . der junge Leh­ rer. sprachlich. falsch gesungen (das neue Lied). dieses berühmte Museum).

. . die Nächte. das Heft. . im Sommer. groß. Bruder ist jetzt" erst in der 7. . . . . klug. fiţi atenţi la declinarea adjectivului.te wirkt die Tat."arm. begabt. der Lesesaal. begrüßte die Delegation. Ein Mädchen. fleißig. als der Apfelbaum dort (hoch). b) Er kam auf einem (kurz) Weg. tief. c) Mein . h) Er sagt immer. Eindruck als jener (tief).194 MORFOLOGIA c) d) e) f) g) h) i) das Buch.. . dick mein Zimmer. Klasse (jung). b) Sie fand in der Bibliothek ein . c) Eine (schön) Überraschung konnte sie mir nicht machen. kurz der Hörsaal. Completaţi cu adjectivele din paranteză la gradul comparativ: a) Diese Ljnde ist . hoch Stahl. . . ipK Completaţi propoziţiile următoare cu als sau w i e . Das Boot schoß^chnell Ä^eiru Pfeil davon. alt Treceţi adjectivele din paranteză la comparativ. f) Meine Arbeit ist . groß die Schwester. als deine (schwer). . a) Der (kurz) Weg führt durch den Wald. . g) (fleißig) Menschen erzielen in ihrer Arbeit (gut) Ergebnisse. g) Dieser Film machte auf ihn einen . . Eisen. e) Seine . die Tage. . Formaţi superlativul următoarelor adjective: f interessant. e) Ich möchte ein (spannend) Buch lesen. / ) Wir finden heute in den Eäden unserer Stadt (schön und gut) Waren als früher. der Bruder. dein Zimmer. d) Sie beeilen sich. als die Arbeit seiner Kollegen (wichtig). Schwester studiert Mathematik (alt). schjank ţîifc&eine Tanne. . seine Arbeit sei . meine Mutter. wichtig. Ich habe ein besseres Buch fift er. kurz. gut. d) Mit einem (gut) Wörterbuch könnte ich auch diesen Text über­ setzen. Weg (kurz). a) b) c) d) e) Dein Bruder Hans arbeitet mit größerem Fleiß ß~~ du.[schwer. darum wählen sie einen . jung mein Vater. Überzeugender ă ^ a l l e Wor. mächtig . hart. Buch (spannend).

(hoch). . Alaltăieri a fost mai rece. . ± A Die . ". b) Fr ist Deutsch£/l. d) Otto scrie frumos. ist er . sagt Peter. Das Kulturheim ist . c) „Mein Gepäck ist . e) Ceahlăul este înalt. Sohn studiert Chemie (alt&tfm J* Der Vater erzählt immer fy^(interessant^fyX^ Der Student Peter lernt ffTQpitjM Q#L ' Diese Frage ist Completaţi cu adjectivele date. . . . El este cel mai înalt munte al ţării noastre. „Ich wette.. Completaţi adjectivele şi participiile substantivizate cu desinenţele corespunzătoare: a) Bin Fremd. . iunie sau iulie? c) Locuiesc departe. c) Ein Rumäne lernte den Deutsch. Ana scrie mai frumos decît Otto. .Andrei locuieşte mai departe şi Paul foarte departe. . b) Care lună este mai lungă. Kind der Familie ist nur zwei Jahre alt" ( kleinS䣣\i Der . Peter sagt: „Wenn wir die Landstraße benutzen. erwidert Otto. Das Schulgebäude ist aber .i EXERCIŢII 195' UT Completaţi. daß mein Gepäck . Aber um den See herum ist er (lang). f) Astăzi este rece. . " .. . însă Mariana scrie cel mai frumos. „Mein Rucksack ist aber be­ stimmt . Negoiul este însă mai înalt decît Ceahlăul. d) Am anderen Morgen besuchte der Deutsch. ist unser Weg 8 km |* Gehen wir durch den Wald. . . . Stadt an der Spree ist Berlin (bedeutendste & .kam gestern nach Bukarest. dar duminică a fost ziua cea mai rece din această iarnă (a acestei ierni). . la pozitiv.kennen und führte ihn mit seinem Wagen in die Stadt.x Das . . . 22.. . b) Dieses Haus ist . Fluß Rumäniens ist die Donau (groß).den Rumänen und brachte ihm einige Bücher. .. . 21« Traduceţi în limba germană: a) Cea mai scurtă lună a anului este februarie. . i s t ! " ruft Hans (schwer).folosind la superlativ adjectivele din paranteză: «) b) c) d) e) f) g) Der O . comparativ şi superlativ : a) Die Studenten suchen auf der Karte den Weg für ihre Wanderung.

Klassenlehrer ist unser Deutschlehrer. es gibt nichts Herrlicher. f) Sein Vater ist Beamt#tin einem Büro in Bukarest. .als das Meer!" h) Der Reisend. g) Der Fremd?. Noul învinge vechiul. Medicul prescrie bolnavului un medicament. Bătrîna povesti copiilor o istorioară frumoasă. înţeleptul nu vorbeşte prea mult. Unser . Călătorul îl rugă pe funcţionar să-i dea un alt formular.und Interessant. i) Peter sagte: „Ich möchte etwas Kalt. Klassenlehrer.trinken. Acest călător este german. Băieţii o ajută pe bătrînă să ducă geamantanul la gară.! Traduceţi în limba germană: a) b) c) d) e) /) g) h) i) Poeţii cîntă frumosul şi binele. Transformaţi adjectivele predicative tipărite cursiv.bewunderte die herrliche Natur. în adjective atributive: a) Unser Klassenlehrer ist jung. 25.sehen. rief: „Glauben Sie mir. Peter mulţumi călătorului pentru informaţie. .196 MORFOLOGIA e) Haben Sie Verwandtem Bukarest ? Ja.zum Geburtstag! . Wir haben einenjfe^Classenlehrer. k) Ich wünsche Ihnen alles Gut. ich bin zu meinen Verwandt­ auf Besuch gekommen." j) In diesem Museum können wir viel Schön. . . Der Genosse spricht mit unserem . .

Anca!" c) Ali« Jungen sind aufmerksam. . Bald kommen die . . . Wann pflückt ihr die . Wohnblock. Die . Anca ist ein . Wir essen gern . c) Der Tag ist schön. d) Der Wohnblock ist groß. . . . . 27. JungeiKantworten richtig. . Der Klassenlehrer ist mit den . Ein . . . Schüler stiegen ein. b) Das Mädchen ist eifrig. Kirschen ? Gib dem Kind eine . Mit großem Appetit aß er das . . b) Oaspeţii străini vor face mîine o interesantă excursie la Predeal. Ein . . .EXERCIŢII b) Das Mädchen ist fleißig. Der . Das . . . . Sehen Sie den. Schüler standen auf dem Bahn­ steig. Das . Tag ist zu Ende. Wohnblock. . e) Das Obst ist reif. . . Mädchen half bei der Ar­ beit. Wohnblock dort ? Auch hier sehe ich einen . Mädchen: „Sehr gut. . Obst. Tage. . Wohnen Sie in dem . . . . . Mädchen zeigt seine Hefte. Mädchen. Tag. . Kirschen. . Schüler half dem Lehrer. Jungen sind richtig. . . . Hier ist noch ein . . . . . und wir können aufs Dand fahren. . . . . . Bald kommen . . . . . Mädchen pflückten Kirschen. Jungen zufrieden. . Completaţi cu adjectivele folosite atributiv: a) Der Schüler ist diszipliniert. Obst essen. . Die .ßTraducefi în limba germană: a) Duminica viitoare vom merge din nou la operă. c) Fratele meu mai mic este foarte mulţumit cu noua sa bicicletă. Die Übersetzungen der . . . Tage des Sommers. . . Kirsche ! Ihr sollt nur . . Wohnblock dort ? 26. Mädchen half gern. . Heute war ein . . . d) Die Kirsche ist reif. DieXehrerin sagt dem . .

Acest învăţat este convins de justeţea teoriei sale. Ai văzut noul meu televizor? Argintul nu este un metal atît de scump ca aurul. Erika merge la cea mai bună prietenă a sa. Iyîngă mine în compartiment stătea un domn mai în vîrstă. Sînt gata de călătorie. Cîinele acesta este credincios stăpînului său. Ducrările celor mai mulţi studenţi ai grupei noastre sînt bune. Aceasta este cea mai înaltă clădire a oraşului. .198 MORFOLOGIA d) e) -f) g) ft) i) j) k) I) m) n) o) p) r) s) t) u) v) î n acest nou bloc este un foarte bun ascensor. Drumul acesta este lat numai de un pas. Vara trecută am cunoscut-o pe sora ta mai mică. Pictorul este îndrăgostit de minunatul peisaj. Mica fată păli de frică. îţi doresc toate cele bune de Anul nou 1 Este ceva nou de văzut în această expoziţie? Fiul mai mic al prietenului meu studiază medicina. Dragă prietene. Sora mea este mai tînără decît mine.

pronumele nehotărît (das Indefinitpronomen — das unbestimmte Fürwort) : man. un sub. du. (das Demonstrativpronomen — das hinweisende pronumele posesiv (das Possessivpronomen — das besitzanzeigende Fürwort) : mein. în limba germană distingem opt feluri de pronume : > . Das ist sein Buch. jemand. welcher etc. de obicei. niemand etc. pronumele reflexiv (das Reflexivpronomen — das rückbezügliche Fürwort) : sich pronumele reciproc (das reziproke Fürwort) : einander Pronomen — das wechselbezügliche pronumele demonstrativ Fürwort) : dieser. . Der Schüler lernt fleißig.F 1 stantiv.PRONUMELE -• (Das Pronomen — Das Fürwort) Pronumele este partea de vorbire care înlocuieşte. pronumele interogativ (das Interrogativpronomen — das fragende Fürwort) : wer ? was ? welcher ? pronumele relativ (das Relativpronomen — das bezügliche Fürwort): der. jener etc. dein etc.F 3 pronumele personal (das Personalpronomen — das persönliche Fürwort) : ich. wir etc. Er lernt fleißig. Das ist Karls Buch.

. ? Sie — forma (pronumele) de politeţe 3. persoana despre care se vorbeşte: singular masculin er feminin sie neutru es plural masculin feminin > neutru persoana a IlI-a sie ' . dieser Tisch ist besetzt. persoana care vorbeşte: singular ich 1 . . Man h a t uns nicht verständigt. . PRONUMELE PERSONAL (Das Personalpronomen — Das persönliche Fürwort) F 4 Pronumele personal este un pronume folosit substantivat. Alte pronume pot fi folosite atît adjectival cît şi substantival: Ist dieser Tisch frei? Nein.. } persoana a Ii-a plural w J singular 1 . . persoana căreia i se adresează vorbitorul: singular du 1 . . El desemnează: 1. Anumite pronume pot fi substantivizate: Die Meinigen lassen Sie herzlich grüßen. aber jener ist frei.200 MORFOLOGIA F 3 Unele pronume se întrebuinţează numai substantival: Ich sehe niemand. \ persoana I plural mr J 2.

iar la persoana a IlI-a şi după gen. n. B. G. wir unser uns. Pronumele personal se declină în felul următor : Singular Persoana I Persoana a II-a m. prin ei sau ele. pronumele personal cu funcţia de subiect nu poate fi omis. Observaţii 1. G.PR0NUME1E 201 DECLINAREA PRONUMELUI PERSONAL Pronumele personal îşi schimbă forma la persoana I şi a Ii-a după F £ număr şi caz. ich meiner (mein) mirmich . sie. A. du deiner (dein) dir dich Plural N. Astfel sie (plural) se traduce. I^a persoana a IlI-a plural nu se mai face deosebirea de gen. F & Persoana a III-a /• sieihrer (ihr) ihr. N. D. A. uns ihr euer euch euch Pronumele de politeţe Singular şi Plural N. în funcţie de context. es *" seiner (sein) ihm es < er seiner (sein) ihm ihn sie ihrer (ihr) ihnen sie F 7 Sie Ihrer Ihnen Sie F 8 . G. D. ca în limba română: Merg azi în oraş = Ich gehe heute in die Stadt. A. în limba germană.

-mi. Genitivul pronumelui personal: F 12 a) se traduce în româneşte de obicei. de obicei. mi mir mi-. complementul (exprimat printr-un substantiy. ich habe den anderen gerufen. pe care nu-/ văzusem de mult. Pronumele personal cu funcţie de subiect se omite. printr-un pronume personal precedat de o prepoziţie: Gedenke seiner! = Gîndeşte-te Im el! F 13 b) se întrebuinţează în limba germană numai după anumite verbe {vezi S 29) sau adjective (vezi T 3).202 MORFOLOGIA F 9 2. în limba germană.=expiimaţ. wohl aber seine Eltern. dar i-am vizitat pe părinţii lui. Mein Freund. Spre deosebire de limba română. ci numai yma jigigimL'i mie îmi. la persoana a Ii-a singular şi plural: Komm her ! Kommt her! F 10 3. m-a vizitat ieri. — Pe care dintre cei doi băieţi l-ai chemat ? Welchen der zwei Jungen hast du gerufen ? — Pe acesta nu l-am chemat.o singură dată : prin substantiv. F 11 în limba germană o astfel de dublare nu este posibilă. numai la modul imperativ. 5. besuchte mich gestern. î n limba română. Ihn habe ich nicht besucht. prin forma accentuată a pronumelui personal sau printr-un alt pronume) este adesea dublat printr-o formă neaccentuată a pronumelui personal corespunzător. în limba germană pronumele per­ sonal nu are o formă accentuată şi alta neaccentuată. deoarece pentru fiecare persoană nu există decît o singură formă a pronumelui personal. Diesen habe ich nicht gerufen. pronume L-ai vizitat pe prietenul tău > Hast du deinen Freund besucht? — Pe el nu l-am vizitat. den ich lange nicht gesehen hatte. jGomplemen*ttl-es-te--deci-. l-am chemat pe celălalt. . — Prietenul meu. -mi4.

= tidul a condus poporul nostru la Tictorie. cere totdeauna ca predi­ catul să fie la persoana a IlI-a plural: Wohin gehen Sie. Consoana t se intercalează. FUNCŢIILE PRONUMELUI ES Pronumele es poate să îndeplinească funcţii extrem de variate dintre care unele sînt limitate la propoziţia principală şi chiar la o anumită topică a acesteia: 1. \ F 1§ 1 . El este forţa conducătoare în stat. . Pronumele de politeţe Sie (dumneata-dumneavoastră. Genossin ! (Genosse ! Genossinnen !) 9. mata) se F 17 întrebuinţează. pronumele personal de persoana a II-a. deinesgleichen etc. Karl ? (Vater ? Genosse ?) Kommen Sie. Ca subiect. Liebe Freunde! Wie geht es Euch ? . în scrisori. în orice propoziţie. Se scrie totdeauna cu majusculă. . în limba germană. . dein. Par­ 8. fie principală fie secundară. Traducerea în limba română a pronumelui personal de persoana a F 16 II1-a singular şi plural este în funcţie de genul substantivului 'românesc pe care-1 înlocuieşte: Die Partei führte unser Volk zum Siege. atît cu înţeles de singular cît şi de plu­ ral. Ihrerseits etc. -willen.PROKUMEtE 203 c) poate forma compuse cu: halben . ihretwegen etc. deinethalben etc. neutru. meinetwegen. Sie ist die führende Macht im Staate. înainte de -halben. dacă se referă la persoana căreia îi scriem: Lieber Georg ! Wie geht es Dir ? . ihrerseits. euertwillen etc. -wegen. es poate fi între­ buinţat cu următoarele funcţiuni: * a) Ca pronume personal de persoana a IlI-a singular. singular şi plural F 1§ (du. unsertwillen. . ihr) se scrie cu majusculă. sein se folosesc numai în F 15 anumite expresii şi în limbajul poetic: Vergiß mein nicht! das Vergißweiwicht . F 14 6. wegen : gleichen : seits : willen : meinethalben.. 7. din motive eufonice. meinesgleichen. Formele vechi ale genitivului: mein.

Wer meiß nicht.) Wie ist dieses Buch ? — Ich glaube. daß es klingelt ? — ca subiect gramatical. intraductibil: (a) pe lîngă verbele impersonale permanente (propriu-zise) — care exprimă fenomene ale naturii: — care exprimă stări sufleteşti: Wieder regnet es. Wer weiß nicht. Alle sehen. warteten wir nicht länger. daß (es) ihm graute. (Cum este această carte ? — E u cred că ea este interesantă. în expresii impersonale: Es geht ums Ganze. Es graut mir.204 MORFOLOGIA în acest caz se traduce prin el sau ea. Es wurde spät. în propoziţia. Wir sahen. prin aceasta sau o : Weiß er es schon? — Ich glaube. es poate fi omis: Mich fror außerordentlich.) F 20 b) Ca pronume demonstrativ substantival. daß es sich im Freien gut arbei­ ten läßt? — ca subiect gramatical. . (Ştie el deja aceasta ? — Cred că o ştie. (Unde este copilul ? — El este aici. pe lîngă verbele sein şi werden. principală şi în orice propoziţie % secundară. daß es interessant ist. Ich weiß. în forma reflexivă impersonală: Es liest sich gut in der frischen Luft. folosite imper­ sonal : Es ist schon spät. în propoziţia principală şi în orice propoziţie secundară. Wir wußten. dacă verbul exprimă o stare fizică sau spiri­ tuală : Es friert mich. tradus de regulă. daß *s hier viel zu sehen gibt. conform genului substantivului românesc căruia îi corespunde : Wo ist das Kind 1 — Es ist hier. î n caz de inversiune. — ca subiect gramatical. — ca subiect gramatical. în cazul ordinei inverse. Da es spät wurde. daß (es) ihn fror. (b) pe lîngă verbele impersonale ocazionale: — pentru a exprima un subiect nedeterminat : Es klingelt. daß es ums Ganze geht ? Es gibt hier viel zu sehen. es poate fi omis: Mir graut (es). daß es bald regnen wird.) F 21 c ) Ca pronume impersonal. daß er es schon weiß. Hörst du nicht.

N 46) : Es steht fest. Plural Sie —: waschen sich die Hände A. Ich erhole mich.PRONUMELE 205 2. Es I D. Wir wissen. Ich wasche mich. F 23 3. Acordul predicatului se face cu subiectul propriu-zis: J Es kommen bald die Gäste. ocupînd în acesteia locul I : y^ pentru a dubla subiectul propriu-zis care urmează în acest ca^f după F 22 finit. . Plural Sie — waschen sich. în limba germană. cadrul a) verbul Es se întrebuinţează numai în propoziţia principală. masculin. Singular E r -l Sie / wäscht sich die Hände. o singură formă proprie : F 26 JQ ich care se întrebuinţează pentru persoana a IlI-a singular şi plural. Ich wasche mir die Hände. daß hier immer eifrig gearbeitet •wird. la cazul dativ şi acuzativ. eminin şi neutru. însă: Immer wird hier eifrig gearbeitet. Singular E r -l Sie ) wäscht sich. daß sie morgen kommen. Es poate fi folosit în regentă cu rol de cuvînt corelativ pentru a atrage F 24 atenţia asupra secundarei {vezi N 42. b) ca subiect gramatical al unei diateze pasive impersonale : Es wird hier immer eifrig gearbeitet. F 25 Pronumele reflexiv are. D. PRONUMELE REFLEXIV (Das Reflexivpronomen — Das rückbezügliche Fürwort) Pronumele reflexiv arată că acţiunea exprimată prin verb se răsfrînge asupra subiectului propoziţiei: Ich merke mir die Regel. daß die Gäste bald kommen. Wir wissen. Insă: Bald kommen die Gäste. Es i A.

(Ne procuraţi biletele. Pronumele reflexiv nu trebuie confundat cu pronumele personal. acolo unde formele sînt identice: Pronumele reflexiv la dativ (complementul ţ i subiectul reprezintă una şi aceeaşi persoană) Pronumele personal la dativ (complemen­ t u l şi subiectul reprezintă persoane diferite) Ich besorge mir die Karte.) . a ţ i i 1. (Vă procuraţi biletele. Singular Persoana I G. rolul pronumelui reflexiv este îndeplinit de pronumele personal la dativ sau acuzativ. (îţi procur biletul. (Iţi procuri biletul.) Du besorgst dir die K a r t e . Pronumele reflexiv la genitiv se foloseşte foarte rar.) Ich besorge dir die K a r t e . (Ne procurăm biletele.) Wir besorgen euch die Karten. 2.) Du besorgst mir die Karte. D. A. (îmi procuri biletul.208 MORFOLOGIA F 27 La persoana I şi a II-a. (Vă procurăm biletele. meiner mir mich Persoana a II-a deiner dir dich Persoana a III-a seiner (ihrer) selbst sich sich Plural Persoana I G. dativ şi acuzativ singular şi plural.) Ihr besorgt uns die Karten. D. unser uns uns Persoana a II-a euer euch euch Persoana a III-a şi forma de politeţe ihrer selbst sich sich 0 b s e r v. A. la genitiv.) Ihr besorgt euch die Karten. (îmi procur biletul.) Wir besorgen uns die Karten.

Voi v-aţi ajutat unii pe alţii (unele pe altele). (Ne întîlnim cu prietenul nostru. pi. Pronumele reciproc einander este invariabil. (Mă întîlneşti.) Ihr trefft euch mit euerem Freund.) PRONUMELE RECIPROC (Das reziproke Pronomen — Das wechselbczügliche Fürwort) F 28 F 29 Pronumele reciproc exprimă raporturi de reciprocitate : Wir machten einander Vorwürfe.) Wir treffen euch. Cu valoarea de pronume reciproc se întrebuinţează adesea şi fironu. (Vă întîlnim. (Te întîlneşti cu prietenul tău.) Du triffst dich mit deinem Freund. (Te întîlnesc. Şi în depărtare se gîndeau unul la altul (una la alta).) Ich treffe dich. pi. Voi v-aţi ajutat unul pe altul (una pe alta). pi.) Wir treffen uns mit unserem Freund.F 30 mele reflexiv sich. el poate avea funcţia de genitiv. singular şi plural: Genitiv: Auch in der Ferne gedachten sie einander. mai ales cînd caracterul de reciprocitate rezultă din context: Sie trafen sich. E i s-au vizitat unul pe altul (Ele s-au vizitat una pe alta). Şi în depărtare se gîndeau unii la alţii (unele la altele). (Mă întîlnesc cu prietenul meu. (Sie trafen einander.PRONUMELE 207 Pronumele reflexiv la acuzativ Ich treffe mich mit meinem Freund.) Pronumele personal la acuzativ Du triffst mich. Acuzativ: Sie besuchten einander. —•»•«__ Sg. * (Vă întîlniţi cu prietenul vostru. dativ şi acuzativ. gg. (Ne întîlniţi.) .) Ihr trefft uns. sg. E i s-au vizitat unii pe alţii (Ele s-au vizitat unele pe altele). Dativ: Ihr helft einander.

Observaţie După multe verbe tranzitive întrebuinţarea pronumelui reflexiv sieh cu funcţia de pronume reciproc poate da naştere la confuzii: De ex. se poate i n t e r p r e t a : — Fiecare frate se iubeşte pe sine. pentru evitarea unei confuzii. durcheinander. nebeneinander. hintereinander. zwischeneinander etc. dasselbe Du bist derselbe geblieben. iE 33 Pronumele demonstrative sînt: der. jene. jenes Mir gefällt jener Stoff besser. derselbe. ineinander. das I s t der Tisch frei ? dieser. (Fraţii se iubesc unul pe altul. dieselbe. î n asemenea cazuri. Fährst du mit dieser oder mit jener Straßenbahn ? I c h fahre mit jener. beieinander. voreinander. nacheinander. gegen­ einander. — Un frate îl iubeşte pe celălalt. untereinan­ der.208 MORFOLOGIA F 31 Pronumele einander se întrebuinţează deseori compus cu prepoziţii: aneinander. füreinander. die. diese. dieses Gefällt dir dieser Stoff ? jener. auseinander. . miteinander. aufeinander. se foloseşte pronu­ mele reciproc propriu-zis : Die Brüder lieben einander.: Die Brüder lieben sich. zueinander. voneinander. E r kommt diese Woche zu mir. El se între­ buinţează atît adjectival cît şi substantival.) PRONUMELE DEMONSTRATIV (Das Demonstrativpronomen — Das hinweisende Fürwort) JF 32 Pronumele demonstrativ indică apropierea sau depărtarea (în timp sau în spaţiu) a fiinţelor sau lucrurilor la care se referă.

das. forma neutră a pronumelui demonstrativ. diejenige. der sich zu allem bereit erklärt. se poate referi la substantive de orice gen. F 35 se declină ca articolul hotărît (vezi D 4). selbst (selber) E r selbst (selber) muß sich entscheiden. folosit substantival p 37 cu verbul sein. f. N. das. Das. = ElevuZ Învaţă. plural die. die. întrebuinţat substantival. solches Noch ein solcher Füller liegt dort. G. die deren. întrebuinţat adjectival. solcher. dasjenige E r ist immer derjenige. meine Bücher. die F 36 se declină în felul următor: Singular m. atît la singular cît şi la plural: ( mein Freund. das dessen dem das Plural m. das Pronumele demonstrativ der. în timp ce articolul hotărît este neaccentuat. derer denen die Observaţii 1.PRONUMELE 209 derjenige. meine Freunde. die. Pronumele demonstrativ der. meine Freundinnen. die. mein Buch. Der (neaccentuat) Schüler lernt. der. pronumele demonstrativ der. { 14 Gramatica practică a limbii german« t . solche. A. die. meine Freundin. Der (accentuat) Schüler lernt. die. n. = Acest elev învaţă. El se deosebeşte de articolul hotărît prin aceea că este accentuat. se întrebuinţează F 34 cel mai frecvent. derer der die n. D. das. der dessen jdsar"'/• die deren.

jene. deren se referă la un substantiv sau pronume din propoziţia precedentă: Wir sammelten gestern Himbeeren. Das habe ich dir schon oft gesagt. dieser. diese. F 4Î ) 6. F 40 5. jenes F 42 Pronumele demonstrativ dieser. diese jene dieser jener diesen jenen diese jene . pentru a evita anumite confuzii (vezi F 76). jene. Pronumele jener. Atît dieser. F 39 3. m. f. cît şi jener se declină cu desinenţele articolului hotărît: F 43 Singular N. diese. Das poate fi folosit în regentă cu rol de cuvînt corelativ pentru a atrage atenţia asupra secundarei: Das ärgert mich. A. plural jene (acela. Trebuie evitate confuziile între derer şi deren: derer se referă la un substantiv sau pronume din propoziţia care ttrmează: Gedenke derer. aceasta) se referă la fiinţa sau obiectul apropiat sau cunoscut. G. es gibt deren noch viele. daß sie immer unpünktlich ist. jenes. die dir geholfen haben. dieses şi jener. se înlocuieşte în limba literară de obicei printr-un adverb pronominal demonstrativ {vezi J 55-61). dieses jenes dieses jenes diesem jenem dieses jenes Plural m. aceea) se referă la fiinţa sau obiectul depărtat sau necunoscut. Genitivele dessen şi deren înlocuiesc uneori pronumele posesiv de persoana a III-a. Pronumele substantival das se poate referi la o propoziţie întreagă (pronume demonstrativ de generalizare) : Du mußt pünktlicher und gewissenhafter sein. n. plural diese (acesta. dieses. D.210 MORFOLOGIA F 38 2. 4. Dacă pronumele das este precedat de o prepoziţie. dieser jener dieses jenes diesem jenem diesen jenen /• diese jene dieser jener dieser jener diese jene n.

atît la singular cît şi la plural: Dies (es) sind meine Bücher. Derselbe Lehrer unterrichtet uns auch heute noch.PRONUMELE 211 Observaţii 1. Wir studieren dasselbe Fach. aceeaşi) F 49 este compus din articolul hotărît der. însuţi etc. El arată identitatea unui obiect cu sine însuşi. Dies (es) şi jenes folosite substantival cu verbul sein se pot referi la un substantiv de orice gen. dieselbe. stă înaintea substantivului sau pronumelui deter­ minat : Selbst ich war müde. 2.) F 47 Selbst. în locul pronumelui demonstrativ neutru dieses se poate între. de aceea se mai numeşte şi pronume de identitate. plural dieselben (acelaşi. selber corespund pronumelui de F 46 întărire (însumi. selbe. dieselbe. seZ&siverständlich F 48 • derselbe. ( = lju însumi i-ani spus-o. F 45 selbst.) 2. Trebuie evitată confuzia între selbstpronume şi selbst adverb (=chiar).* dasselbe şi derjenige. însăţi Observaţii 1. diejenige. ca pronume. ( = Chiar şi eu eram obosit. dasselbe. selbstredend. Ich b a t ihn zu k o m m e n . în cuvintele compuse se foloseşte numai selbst. dar. das şi pronumele demonstrativ selber.) din limba română. nu şi selber: S«?S>s<bedienung. însămi du selbst (selber) = t u însuţi. dasjenige Pronumele derselbe. dies konnte er aber nicht versprechen. ich selbst (selber) = eu însumi. . spre deosebire de acesta. sînt invariabile. die. ca adverb. Această formă se foloseşte mai ales substantival. stă în urma substantivului sau a pronumelui de­ terminat : Ich selbst sagte es ihm.F 44 buinţa (la nominativ şi acuzativ singular) forma prescurtată invariabilă dies: Sie sprachen noch dies(es) und jenes. jenes euere. Selbst. selber / _ ~ ^ „ Pronumele demonstrative selbst.

dasjenige. aceea care). die / dasjenige. Analog: diejenige. dieselbe. Prima parte a acestor pro­ nume (der. der) andern eine Grube gräbt. wen pentru per­ soane şi was pentru obiecte. den \ diejenige. se întrebuinţează pronumele relative wer. este compus din articolul hotărît der şi pronumele demonstraF 52 tiv jener -f sufixul -ig. ci numai de o asemănare. diejenige. în stilul oficial cancelaristic cînd urmează o propoziţie atributivă relativă şi cînd pronumele demonstrativ der ax putea fi con­ fundat cu articolul der: Er machte nur diejenigen Übungen. plural diejenigen (acela. ca un adjectiv precedat de articolul hotărît: . fällt selbst hinein. die \ / _ F 54 Pronumele demonstrative derselbe. es prin derselbe. adică cele două persoane au fiecare cîte un stiloul. dasjenige. Wer (= derjenige. das) se declină ca articolul hotărît. Are sens determinativ selectiv. în special. die \ ' ° ' N = wer diejenigen. diejenige. (Wir haben Ihr Angebot erhalten. dasjenige au declinare asemănătoare. greşeală care se face uneori în limbajul comercial. der ~ = wem denjenigen. dem v derjenigen. das diejenigen. aflat la începutul propoziţiei şi urmat de pronumele relativ der. wem." dieselbe.212 MORFOLOGIA Observaţie F 50 Este greşită înlocuirea pronumelui personal er. sie. d e n e n / denjenigen. die / demjenigen. Astăzi se întrebuin­ ţează. die­ jenige. F 51 F 53 î n locul pronumelui demonstrativ derjenige. die. die —p = wen diejenigen. können dasselbe (corect este es) aber nicht annehmen. dar de aceeaşi marcă. Pronumele derjenige. die ihm leichter vorkamen. dasselbe. Dacă se spune: „Mein Bruder und ich haben denselben Füllhalter". dasselbe şi derjenige. das la ace­ laşi caz. Corect este: „Mein Bruder und ich haben den gleichen Füllhalter" sau: „Mein Bruder und ich haben Füllhalter derselben Marke". partea a doua.) Tot greşită este întrebuinţarea lui derselbe cînd nu este vorba de o iden­ titate. înseamnă că cele două persoane au un singur stilou. die.

dieselben derselben denselben dieselben diejenigen derjenigen denjenigen diejenigen f. precedat de articolul nehotărît: ein solcher. 3. solches solchen (solches) solchem solches m. N. eine. ein solches. F 55 o astfel de. kein solches. pl. f. Neprecedat de articol se declină ca un adjectiv neprecedat de arti. El apare: 1. solche. solcher solchen (solches) sochem solchen / • Plural n. n. adesea identitatea. solches. calitatea. eine solche. ein). N. atare) indică. D. solche. solche. în general. n solche solcher solchen solche solche solcher solcher solche . D. G. keine solche. f. dieselbe derselben derselben dieselbe diejenige derjenigen derjenigen diejenige solcher. derselbe desselben demselben denselben derjenige desjenigen demjenigen denjenigen Plural n. neprecedat de articol: solcher. A. într-o formă prescurtată nedeclinabilă. G. sau de articolul nehotărît negat: kein solcher. D. urmat de articolul nehotărît: solch (ein. solches. G. A. 2. plural solche (un. A. keine solchen. pl. dasselbe desselben demselben dasselbe dasjenige desjenigen demjenigen dasjenige m. solche.F 56 col sau de pronume {vezi E 15): Singular] m. N.PRONUMELE 213 Singular m. solches Pronumele demonstrativ solcher.

cel mult înaintea genitivului unui substantiv cu desinenţa -en sau -n : Solch« Kranke« Arzt zu sein ist nicht leicht. .214 MORFOLOGIA Observaţie F 57 Genitivul masculin şi neutru solches se foloseşte azi mai rar. nehotărît negat sau un pronume posesiv: Singular m. keine keiner keinen keine solchen solchen solchen solchen (k)eine (k) einer (k) einer (k)eine solche solchen solchen solche (k)ein (k) eines (k) einem (k)ein solches solchen solchen solches Observaţie F 59 Dacă pronumele solcher este precedat la singular de articolul nehotărît. F 60 Forma prescurtată solch se întrebuinţează : a) înaintea articolului nehotărît : Solch eine Überraschung lasse ich mir gern gefallen. solches se întrebuinţează astăzi în special F 61 adjectival. f. D. Observaţie Pronumele solcher. el se declină la plural ca un adjectiv precedat de articolul hotărît. Dacă pronumele solcher este precedat de articolul nehotărît negat. Se declină numai adjectivul. n. Solch ein Buch liest man gern. Bin solcher interessiert mich. G. F 58 Precedat de articolul nehotârît sau nehotărît negat se declină ca adjec­ tivele precedate de articolul nehotărît. la plural se declină ca atunci cînd este neprecedat de articol (vezi şi schema precedentă). b) înaintea unui adjectiv atributiv: Solch schönes Wetter h a t t e n wir selten. solche. A. î n acest caz se declină numai articolul. N. m. Numai rareori este folosit şi substantival: Der Kall ist schwer. (k)ein (k) eines (k) einem (k) einen solcher solchen solchen solchen / • Plural n.

pron. pers. euer Buch Observaţie Noţiunile posesor şi obiect posedat trebuie înţelese în sensul larg al cuvîntului: unser Vaterland. pos. sie Sie er seiner 1 sein pron. es seiner ! 4sein wir IL ihr III. meine Heimat. Se întrebuinţează în majoritatea cazurilor adjectival: mein Füllhalter. > Bleistift mein / eines \ meines )Bleistifts / eine \ Feder meine / einer \ meiner } Feder / . F 63 Fiecărui pronume personal îi corespunde un pronume posesiv: pron. unsere Hauptstadt Pronumele posesiv s-a format din genitivul pronumelui personal. du deiner 4dein III. număr şi caz cu obiectul posedat: ein \ . F 64 DECLINAREA PRONUMELUI POSESIV F 65 Pronumele posesiv se acordă în gen. meiner Gen. ir mein unser euer ihrer Ihrer 1 1 1 1 i i unser euer ihr Ihr Observaţie Pronumele posesiv de politeţe se scrie cu iniţială mare.PRONUMELE 215 PRONUMELE POSESIV (Das Possessivpronomen — Das besitzanzeigende Fürwort) Pronumele posesiv înlocuieşte atît numele posesorului cît şi pe cel al F 62 obiectului posedat. pers. Nom. Nom. sie ihrer 1 \ ihr I. ich II. ihre Tinte. I.

ein \ Bruder sein / eines \ seines / 'Bruders F 67 La plural. pers. pronumele posesiv se declină cu desinenţele articolului nehotărît: N.n.a sie Pronume de politeţe: Sie F 69 m. pronumele posesiv se declină cu desinenţele articolului hotărît: N.a ich du f er sie es Pronume posesiv . «x ^ i ~ » mein meines meinem meinen dein deines deinem deinen meine meiner meiner meine deine deiner deiner deine ^ •4 Vi. %. die \x>~. I .N. meine meiner meinen meine deine deiner deinen deine mm ZrjlMi «"• <^*«« i • f. mein meines meinem mein dein deines deinem dein wi.BleistiJ.> mein —*• dein — • sein > .216 MORFOLOGIA F 66 J^a singular. a I l l .a pers. I wir pers.a ihr pers.f. a I i . pers.> ihr — sein > —»• unser -*• euer —*• ihr — Ihr > pi. IS. a I i .te V/^Federn /OHcfte meine*^ N. F 68 Alegerea pronumelui posesiv este în funcţie de posesor Posesor sgpers. a I l I . -& . 4 « <% DECLINAREA PRONUMELUI POSESnr Singular Plural n.

f. sein seines seinem sein ihr ihres ihrem ihr sein seines' ' seinem sein unser uns (e) res uns (e) rem unser euer eu(e)res eu(e)rem euer ihr ihres ihrem ihr Ihr Ihres Ihrem Ihr m. seine ^ seiner 2 . seine seiner seinen seine ihre ihrer ihren ihre y.PRONUMELE 217 Singular <m.=> seine <% ihre ihrer ihrer ihre seine seiner seiner seine uns(e)re uns(e)rer uns(e)rer uns(e)re eu(e)re eu(e)rer eu(e)rer eu(e)re ihre ihrer ihrer ihre Ihre Ihrer Ihrer Ihre seine seiner seinen seine uns(e)re uns(e)rer uns (e) ren uns (e) re eu(e)re eu(e)rer eu(e)ren eu(e)re ihre ihrer ihren ihre Ihre Ihrer Ihren Ihre . Plutal n. seiner . sein seines seinem seinen ihr ihres ihrem ihren sein seines seinem seinen unser uns (e) res uns (e) rem uns (e) ren euer eu(e)res eu(e)rem eu(e)ren ihr ihres ihrem ihren Ihr Ihres Ihrem Ihren Observaţie Vocala e din paranteză poate fi omisă.n.

es ist die meinige. se pot între­ buinţa şi formele derivate cu sufixul -ig: Ist das deine Uhr ? Ja. î n acest caz este invariabil: Der Bleistift ist mein.) .) l/â. ocupaţii: Ich habe das Meinige getan. deine. în cazul acesta se declină ca adjectivele substantivizate şi se scrie cu majusculă: die Uns(e)r(ig)en. Pronumele posesiv adjectival se întrebuinţează. Uneori. denumeşte o persoană apropiată. F 73 3. lucruri personale. F 71 Observaţie î n limba germană. rude.218 MORFOLOGIA ÎNTREBUINŢAREA jr 70 PRONUMELUI POSESIV majoritatea 1. F 74 c) în locul formelor : der (die. pronumele posesiv se întrebuinţează substantival fie: a) neprecedat de articol. Alteori. în cazul acesta se declină ca articolul hotărît: I s t das Ihr Füller ? J a . atributiv: Mein Lehrer lebt jetzt in Braşor. das) meine. plural denumeşte de obicei. spre deosebire de cea română. F 75 4. Pronumele posesiv poate fi substantivizat. în cazurilor. pronumele posesiv atributiv se pune înaintea substantivului. treburi. seine etc. ein Uns(e)r(ig)er întrebuinţat la singular. pronumele posesiv se întrebuinţează şi predicativ. es ist meiner. persoane apropiate: Viele Grüße von den Meinfigjen. ( = Am făcut ceea ce îmi incumbă (este de datoria mea). care rămîne nearticulat: unsere Schule = şcoala noastră mein Buch = cartea mea F 72 2. ( = Multe salutări de la ai mei. es ist der meint. b) precedat de articol: în cazul acesta se declină ca un adjectiv pre­ cedat de articol: I s t das Ihr Füller ? J a .

PRONUMELE INTEROGATIV (Das Interrogativpronomen — Das fragende Fürwort) Pronumele interogativ poate ţine locul unui nume aşteptat ca răspuns la o întrebare. pentru a înlătura o confuzie posibilă : Maria ging mit Hilde und deren Bruder ins Kino. das. Dacă s-ar fi spus ihrem Bruder.PRONUMELE 219 5. Was lesen Sie ? Ich lese ein Buch. Observaţie î n prima propoziţie. —Maria merse cu Hilda şi fratele ci în oraş. cînd genul subiectului este identic cu genul complementului. Pronumele interogative sînt: wer ? was ? Wer spricht ? Was sagt er ? F 77 F 78 welcher ? welche ? welches ? Welcher Schüler fehlt heute? was für ein? was für eine? was für ein? Was für ein Film ist das ? Wer? was? se întrebuinţează numai substantival. Pronumele posesiv de persoana a IlI-a se înlocuieşte prin genitivul F 76 pronumelui demonstrativ der. Con­ fuziile acestea apar în special. s-ar fi putut înţelege că este vorba atît de fratele Măriei cît şi de al Hildei. pronumele ihren a fost înlocuit prin deren pentru că referirea nu era destul de clară. Wer kommt ? Ein Schüler kommt. —Maria merse cu Hilda şi fratele acesteia la cinema. Maria ging mit Hilde und ihrem Bruder in die Stadt. — Was für eines ? .der beste Schüler ? ein Buch liest du ? ein Buch. F 79 Welcher? şi was für ein? se întrebuinţează atît substantival cît şi ad­ jectival : Welcher Welches Was für E r liest Schüler kommt ? ist . die.

was se declină în felul următor: Singular N. Die Schülerin Anna fehlt heute. F 82 Pronumele wer. el se poate referi la naţionalitate. Italiener oder Spanier ? E r ist Italiener. se înlocuieşte în limba literară de obicei printr-un adverb pronominal {vezi J 52. pl. A. Was ist er. . Welche Schülerin fehlt heute? Heute fehlt die beste Schülerin. Welcher Schüler fehlt heute? Heute fehlt der beste Schüler. Welches Kind weint? Das Meine Kind weint. Was ist er von Beruf ? E r ist Arzt. î n propoziţia cu wer ca subiect. predicatul stă tot­ deauna la singular: Wer fehlt heute ? Der Schüler Andrei fehlt heute. wer? wessen ? wem? wen? was? wessen ? was? Plural lipseşte Iftj Observaţii 1. F 81 Pronumele interogativ was? se referă la lucruri sau la o stare. de obicei. welche. Was ist das ? Das ist ein Buch. la singular şi la plural. welches. p 84 2. cu înţelesul de ce ? sau în ce scop ? F 83 Was wartest du noch? = Warum (wozu) wartest du noch? welcher? welche? welches? F 85 Pronumele interogativ welcher. welche. în limba uzuală. adică se referă la o anumită fiinţă sau un anumit obiect. cu un adjectiv precedat de articolul hotărît. I^a propoziţia interogativă introdusă prin acest pronume se răspunde. was se foloseşte adesea adverbial. G. are sens selectiv. J 54). Die Schüler Andrei und Hans fehlen heute. Dacă pronumele was este precedat de o prepoziţie. profesie etc. D.220 MORFOLOGIA wer ? was ? F 80 Pronumele interogativ wer ? se referă la persoane indiferent de gen. Was hast du heute gemacht ? Ich habe ein wenig gelesen.

n. La pronumele was für einse declină numai ein (ca articolul nehotărît). se întrebuinţează adesea genitivul welchen (in loc de welches) : Die Kinder welchen F r e u n d e ? (însă: Die Kinder welches Genossen?) -F 88 3. deoarece ein nu poate fi întrebuinţat decît la singular: . F 91 La plural se întrebuinţează numai forma was für ?. la însuşirile caracteristice ale unei fiinţe sau ale unui obiect. F 90 was für ? se referă la calitatea. Was für eine Schülerin ist Helga ? — Sie ist eine gute Schülerin. f. welcher ? welches ? welchem ? welchen ? f. welches ? welches ? welchem ? welches ? Observaţii 1. Pronumele welch (fără desinenţă) poate fi întrebuinţat şi în *" 89 exclamări: Welch eine Überraschung! was für ein ? was für eine ? was für ein ? Pronumele interogativ was für ein ? was für eine ? was für ein ? pl. I^a întrebarea introdusă prin acest pronume se răs­ punde de obicei cu un adjectiv precedat de articolul nehotărît: Was für ein Schüler ist Peter ? — Br ist ein guter Schüler. G.PRONUMELE 221 Declinarea pronumelui interogativ welcher? regulile declinării articolului hotărît : Singular ? welches ? urmează Plural m.die besten Schülerinnen ? \ die besten Bücher? 2. A. N. la singular şi plural: Welches ist der beste Schüler? die beste Schülerin ? das beste Buch ? y die besten Schüler? Welches sind . welche ? welcher ? welcher ? welche n. Pronumele welches + verbul auxiliar sein se referă la substantive F 87 de orice gen. înaintea unui substantiv al cărui genitiv singular are desinenţa -es.—. D. welche ? welcher ? welchen ? welche ? F 86 m.

în faţa numelor de materie. în cazul acesta ein. ein urmează regulile declinării arti­ colului hotărît: Was für einer ? v. de regulă: Was für Holz brauchen Sie ? F 95 4. în limbajul uzual. was was was was für für für für ein? eines? einem? ein? Plural m.-^ . pe care o introduce. ist Student. de un substantiv (sau pronume) din propoziţia regentă: Der Freund. eine. Uneori pronumele interogativ was für ein! se întrebuinţează şi substantival. n. articolul nehotărît ein se suprimă. f.'*• • • Was für eine ? Was für eines ? F 92 F 93 F 94 2. der mich besucht hat. N. für für ein? eines? einem? einen ? was was was was für für für für /• eine? einer? einer? eine? n.. G. t Î ..222 MORFOLOGIA Singular m. was was was was für für. uneori für nu urmează imediat după was: Was machst du für einen Vorschlag ? 3.. Pronumele interogativ was für ein! poate fi întrebuinţat şi în excla­ mări : Was für eine Überraschung ! PRONUMELE RELATIV (Das Relativpronomen — Das relative Fürwort) F 96 Pronumele relativ leagă propoziţia subordonată. jQ„_^waş fur? Observaţii 1. G. D.* V*. A.

welche die "Verfasserin des Romans „Das Siebte Kreuz" ist. î n acelaşi timp. D. das. der aus seinem Werk vorlas.PRONUMELE 223 Pronumele relative sînt: der. Pronumele relativ are rol de conjuncţie. f. cu singura deosebire că la genitiv feminin singular şi la genitiv plural are numai forma deren: Singular m. G. die. die deren denen die . G. D. welches Anna Seghers. este cel mai vechi şi cel mai frecvent pronume F 99* relativ. das dessen dem das die deren der die Plural m. îndeplineşte şi funcţia unei părţi de propoziţie. N. plural die. erntete reichen Beifall. n. ist richtig. das şi se declină ca acesta. der dessen dem den ' / • n. N. wer Wer einmal lügt. A. A. was Was du sagst. die. die. der. F 97 welcher. die. das Der Dichter. lebt in der DDR. das F 98 Der. dem glaubt man nicht. welche. und wenn er auch die Wahrheit spricht. El provine din pronumele demonstrativ der.

Pronumele interogativ welcher a fost întrebuinţat abia în secolul al XV-lea. N. azi se preferă. G. Se declină ca pronumele inte­ rogative corespunzătoare {vezi F 82). welche. cu excepţia genitivului singular şi plural. are acelaşi sens ca der. D. Pronumelui wer ü poate corespunde un pronume demonstrativ din propoziţia regentă: Wer das nicht mit eigenen Augen gesehen hat. fiind o formă greoaie. Singular m. welches dessen welchem welches F 100 wer. Welcher se declină ca pronumele interogativ. welcher dessen welchem welchen /• welche deren welcher welche Plural m. F 103 Pronumele wer se poate referi numai la fiinţe. h a t recht. el nu exprimă nici gen. dar se întrebuinţează mai rar. Se întrebuinţează numai la singular. der glaubt es nicht. cu funcţia de pronume relativ. G. pronumele relativ der. welches Pronumele relativ welcher. N. D. A.224 MORFOLOGIA welcher. was F 102 Pronumele relative wer şi was sînt pronume substantivale de generali­ zare. das. welche deren welchen welche n. A. welche. welche. nici număr: Wer das gesagt hat. f. n. welches. în general. die. Din limbajul birocratic a trecut în limba F 101 literară . pl. .

ist richtig. în limba literară. (complement direct) Der Freund. . la un pronume nehotärit. die ' mit mir sprach. der Die Kollegin. ACORDUL PRONUMELUI RELATIV Pronumele relativ se acordă în gen şi număr cu substantivul (sau F 105 pronumele) din propoziţia regentă. (complement indirect) Der Freund. fährt morgen in Urlaub. was mich sehr freut. zu t u n hatten. 5. se înlocuieşte de obicei. (atribut genitival) Der Freund. was sie noch. die Das Mädchen. was du t u n konntest. de ex. la care se referă: Der Kollege. das Die Kollegen. : alles. etwas. « « / dm ich vergebeas wartete. manches. mit mir sprachen. dem ich das Wörterbuch gegeben habe. F 104 2. dessen Kinder mich besuchten. direct sau prepoziţional) : Der Freund. die ] Die Kolleginnen. printr-un adverb pronominal relativ (vezi J. Cazul pronumelui relativ este determinat de funcţia sa sintactică F 106 în propoziţia relativă (subiect. la un adjectiv neutru la superlativ. der mich besuchte. substantivizat: 4. la pronumele demonstrativ neutru (substantival) das: Sie sprachen über das. (subiect) Der Freund. vieles: Alles. den ich gestern anrief. die ) Die Mädchen. nichts. was Sie sagen. fahren morgen in Urlaub. Dacă pronumele was este precedat de o prepoziţie. complement indirect.PRONUMELE 225 Pronumele was se poate referi: 1. 62). (complement prepoziţional) 15 — GrsoMttica praetieä a ÜMM g i m n e wohnt i a der Nähe. D a s war das Beste. atribut genitival. la toată propoziţia regentă: Er antwortet immer rasch und richtig. 3.

mehrere . war nicht zu Hause. einige. jede. keiner. manches . welches : Anna Seghers. die. manche. wenige. war sehr spärlich besiedelt. jedermann. F 110 Numai substantival sînt folosite pronumele : einer. einer. nichts . die. Das Kind. mehrere. eine. î n această gramatică se consideră pronume nehotărîte şi numeralele nehotărîte: alle.. F 108 Uneori anumite adverbe interogative îndeplinesc funcţia relative {vezi J 67—69): Das Haus. keine. einige — etliche. ein paar . viele. lebt in der DDRwelches das Buch bekam. man. Die Gegend. eines. ein bißchen . jeglicher. fără să s specifice* Ele urmează regulile declinării articolului hotărît. beide . limita dintre pronumele şi numeralele nehotărîte neputînd fi stabilită cu precizie. de pronume PRONUMELE NEHOTĂRÎT (Das Indefinitpronomen — Das unbestimmte Fürwort) Pronumele nehotărît înlocuieşte u n substantiv. Unele pronume nehotărîte se întrebuinţează numai substantival. ist sehr schön. wo (— in dem) er wohnt. etliche. niemand. jegliches . wenig. eines. fără a da însă o indi­ caţie precisă asupra acestuia. J7 u i Substantival sau adjectival se întrebuinţează p r o n u m e l e : all. ander. jedweder. mancher. eines a « se întrebuinţează la p l u r a l : . das poate fi înlocuit prin pronumele relativ welcher> welche. beide. keiner. Die Frau. jemand. altele substantival sau adjectival. wohin (= in die) er kam. jedwede. viel. welcher der Briefträger einen Brief geben sollte. eine. (def) (dt^) welche die Verfasserin berühmter Romane ist. das u r m a t de forme identice ale articolului hotărît der. keines. keine. etwas. jegliche. keines F 112 Aceste pronume se referă la o persoană oarecare. sämtlich . jeder. jedwedes. eine.226 MORFOLOGIA F 107 Pronumele relativ der. jedes. freute sich sehr. F 109 PRONUME NEHOTĂRÎTE FOLOSITE SUBSTANTIVAL NUMAI einer.

Das ist — —eine von den besten Schülerinen eines von den besten Kindern. D. da rief einer au. (k) eines stă de multe ori înaintea ünui genitiv partitiv (un substantiv la genitiv plural exprimînd o parte dintr-un tot) sau înaintea unui substantiv la dativ precedat de prepoziţia von. schließlich sagte eine: „Wir müssen einen su­ chen. dintre cei mai buni copii. f. eine. -eine der besten Schülerinnen. Acesta este unul dintre cei mai buni elevi. Acesta este u n u l . f.PRONUMELE 227 Singular m. A. A. (k) eines (k) eines (k) einem (k) eines Plural m. D. keine keiner keinen keine n. Die Genossinen warteten eine S t u n d e . G. N. eines der besten Kinder. einen einen einen einen . der des dem den eine einen einen einen die der der die /• eine eimen einen eine das des dem das n eine einen einen eine Plural m. Aceasta este una dintre cele mai bune eleve. die der den die n. Es war schon spät. einer von den besten Schülern. F 113 Pronumele einer. (k)eine. " Keiner sieht gern Ungerechtigkeiten. G. eines poate fi precedat de articolul hotărît) F 114 în acest caz el se declină ca şi adjectivul atributiv precedat de articolul hotărît şi poate fi folosit la p l u r a l : Singular m. Am­ bele construcţii au acelaşi înţeles: Das ist einer der besten Schüler. (k) einer (k) eines (k) einem (k) einen /• (k)eine (k) einer (k) einer (k)eine n. Hast du Kirschen gekauft ? — Ich habe keine gekauft. Pronumele (k) einer. N. Keinem kann man so etwas zumuten. denn ich benötige keine. der den Schlüssel h a t .

"Was den einen Genossen gefiel. provenit din jeder + Mann. G. necunoscut: Wer h a t es ihm gesagt ? — Irgendeiner. nu au plural. el apare foarte frecvent în corelaţie cu pronumele der (die. G. davon wollten die anderen nichts wissen. f. n u are plural. f. D. A. I. j emand jemand (e)s j emand (em) jemand(en) f. niemand F 118 Ambele pronume se referă la persoane necunoscute şi au aceeaşi formă p e n t r u toate genurile. la dativ şi acuzativ singular pot fi folosite cu sau fără desinenţă: Singular m. Singular m. n. das) andere: Der eine sagte dies. N. jemand. A. nu există . niemand niemand (e)s niemand (em) niemand(en) Plural m.228 MORFOLOGIA Precedat de articolul hotărît. I^a genitiv singular primeşte desinenţa -s. n. D. N. acest pronume poate fi întrebuinţat şi adjectival. denn nicht jedermann kann es richtig deuten. nedefinit. F 115 Prin compunerea lui einer cu irgend se întăreşte nuanţa de nespecificat. Man darf das nicht jedermann sagen. f. F 117 im există E s ist nicht jedermanns Sache. n. n. der andere das.a genitiv singular primesc desinenţa -(es) . Se întrebuinţează numai în stilul beletristic. se referă numai la persoane şi are aceeaşi formă pentru toate genurile . jedermann jedermanns jedermann jedermann Plural m. jedermann F 116 Acest pronume. derartiges zu vollbringen.

provenit din nominativul singular al substantivului F 121 Mann. . Dacă irgend precedă pe jemand. b) Ich will mit niemand anders sprechen als mit ihm {vezi şi F 141) F . El are un singur caz: nominativul singular. are funcţia de pronume neliotărît de persoana a IlI-a singular şi se poate referi la una sau mai multe persoane. Bl se redă : F 125 a) prin pasivul reflexiv : Dieses Warenhaus öffnet man um 8 TJhr. F . ist auch nicht zu helfen. dem nicht zu raten ist. = Acest magazin se deschide la ora 8. a) Jemand anders muß das erledigen. Pronumelui man îi corespund pronumele reflexiv sich şi cel posesiv sein: Man m u ß sich diese Regel g u t merken. F r ist ein ungeselliger Mensch. deci poate fi folosit numai F 122 cu funcţia sintactică de subiect. = Aici trebuie să aştepţi mult. um ihn etwas zu fragen. dativ şi acuzativ singular. nespecificat: Irgend jemand k a m zu ihm. F 124 Pronumele man nu are corespondent în limba română. indiferent de gen. Einem.PRONUMELE 229 H a t jemand nach mir gefragt ? — Nein.F 123 cuit prin cazurile corespunzătoare ale pronumelui einer: Man soll eines gedenken. b) prin persoana a Ii-a singular: Hier muß man lange warten. niemandes Feind. Fragen Sie doch jemand(en). pronumele man este înlo. Acest subiect cere totdeauna un predicat la persoana a IlI-a singular : Man klopft an die Tür. se accentuează nuanţa de necunoscut. der sich als wahrer Freund erwiesen hat. "1 J Man soll während der Sitzung nicht rauchen. — Ich kann jetzt mit niemand(em) sprechen. Man soll immer seine Pflicht t u n . der das weiß.119 Adesea pronumele jemand şi niemand sînt urmate de anders. I^a cazurile genitiv. denn ich habe keine Zeit. F 120 man Acest pronume. f y ein M a n n \ I man ^— eine Frau I ^ \ ein Kind ' j j man / \ Männer y. niemand hat nach dir gefragt. Bei diesem L ä r m kann man einen nur schwer verstehen. niemandes Freund.

D.n. / w a r e n anwesend. un tot: E r h a t alle Arbeiten gelesen. . . N. wenn er zu spät kommt. aller alles (allen) allem allen /• alle aller aller alle n. \ Genossinnen / \ Toate tovarăşele. / Genossen \ / Toţi tovarăşii.230 MORFOLOGIA c) prin persoana I plural: Man muß auf die Aussprache achten. d) prin cuvîntul lumea : Man erzählt sich. E r arbeitete mit aller (= ganzer) Kraft. . . alle aller allen alle . = Lumea povesteşte. F 127 I^a singular. poate să primească însă desinenţa -en. . . F 128 Pronumele all se declină cu desinenţele articolului hotărît: genitivul singular masculin şi neutru. = El a citit toată lucrarea (lucrarea întreagă). = Trebuie să fim atenţi la pronunţare. . E r h a t die ganze Arbeit gelesen. numărul lor complet. = Bl a citit toate lucrările. „ . G. dacă substantivul primeşte desinenţa -es: Singular m. all poate fi folosit cu înţeles de ganz: Aller Fleiß ( = der ganze Eleiß) ist nutzlos. = Te-a căutat cineva la telefon. mai ales înaintea unui subsantiv abstract. PRONUME all F 12G NEHOTĂRÎTE SAU FOLOSITE ADJECTIVAL SUBSTANTIVAL Acest pronume se foloseşte mai mult la plural] în acest caz el exprimă totdeauna o totalitate de fiinţe sau lucruri. v „ ' . El se deosebeşte deci de ganz care exprimă un întreg. Alle \ „ . alles alles (allem) allem alles Plural m. e) prin pronumele cineva: Man h a t dich angerufen. A.f.

all poate să F 130 rămînă nedeclinat (în general la singular) sau poate fi declinat (mai ales la All die Not. Un adjectiv substantivizat. hier haben wir auch anderen. precedat de alles. Pronumele all nu este niciodată precedat de un articol. Trotz all seines Zornes. Alle (all) seine Freunde standen ihm in allen (all) diesen unangenehmen und schwierigen Situationen hilfreich zur Seite. toţi oamenii. Ander poate fi întrebuinţat: 1. totul.PRONUMELE 231 Aller Gram. Der eine (Genosse) arbeitet an der Drehbank. mit aller Entschlossenheit. primeşte desinenţele adjectivului atributiv precedat de articolul hotărît {vezi E 13). F 135 • - . das) andere = celălalt . alle Kraft aufbieten. Sie haben an alles gedacht. toate: Wir haben alles getan. fleißig. der Lage Herr zu werden. ander apare adesea în corelaţie cu einer. de cele mai multe ori near­ ticulat. F 132 ander Cu ajutorul acestui pronume se neagă identitatea unei anumite fiinţe F 133 sau a unui anumit lucru cu o altă fiinţă sau un alt lucru. Alle Genossen (— toţi tovarăşii) arbeiten motivele). alle Enttäuschung und alles Leid gingen an ihm spurlos vorüber. Wir müssen allen Mut. all die Entbehrungen konnten seinen Mut nicht brechen. spre deosebire F 129 de limba română. all seiner Erbitterung beherrschte er sich. I c h wünsche Ihnen alles Gute. wir haben allen Grund ( = toate Urmat de articolul hotărît sau un pronume -\. E r kämpfte mit allem Mut. was möglich war. all das Leid. Avînd acest înţe­ les. Pronumele ander mai poate arăta faptul că două lucruri sau fiinţe F 134 sînt de calitate sau de natură diferită: Dieser Stoff gefällt Ihnen nicht ? Bitte.substantiv. der anders (Genosse) an der Bohrmaschine. allen (alles) Mutes. Nicht der Kampf aller gegen alle ist der Inhalt des Lebens. Nach den J a h r e n der Ausbeutung und Unterdrückung kamen endlich andere Zeiten. auf sie stolz zu sein. folosită substantival. după all substantivul rămîne. Forma neutră alles. sondern die Arbeit aller z u m Wohle aller. toată lumea: Alles freute sich über den Sieg unserer Mannschaft. 2. E s bedurfte aller Kraft. poate să aibă două înţelesuri : F 131 1. precedat de articolul hotărît: der (die-.

altă Traducerea pronumelui ander este în funcţie de articolul care îl precedă .n. andere anderer anderen andere andere anderer anderer andere anderes anderen (rar: anderes) anderem anderes . F 136 3. pînă la 1 iunie. G. precedat de articolul nehotărît sau nehotărit negat (k)ein anderer. Juni. F 137 Declinarea pronumelui ander urmează cele 3 reguli ale declinării adjec­ tivului atributiv (vezi E 13-B 15). din păcate. G. Eine andere Ware kommt nicht in Frage. (k)eine andere. (nici) o altă. = Celelalte mărfuri le livrăm pînă la 1 iunie. Plural m. f. N. = Alte mărfuri nu p u t e m livra. A. anderenj F 140 Neprecedat de articol Singular m. (k)ein anderes — (nici) un altul. der des dem den andere anderen anderen anderen die der der die F 138 /• andere anderen anderen andere 1 das des dem das m andere anderen anderen andere die der den die Plural m.. D. A. N. keine keiner keinen keine anderen anderen. n. . anderen. (k)ein (k) eines (k) einem (k)ein anderes anderen anderen anderes Plural m. N. (k)ein (k) eines (k) einem (k) einen anderer anderen anderen anderen /• (k)eine (k) einer (k) einer (k)eine andere anderen anderen andere n. anderen anderen anderen anderen F 139 Precedat de articolul nehotărit: Singular m. Die anderen Waren liefern wir bis 1. A. Precedat de articolul hotărît: Singular m. = De o altă marfă nu poate fi vorba. D. f.232 MORFOLOGIA 2. n. Andere Waren können wir bis 1. G. anderer anderen (rar: anderes) anderem anderen /• n. Juni leider nicht liefern.f. . anderes = alt. andere. D. neprecedat de articol: anderer.

= Acest cuvînt trebuie să fie tradus altfel. beide F 142 Acest pronume se referă la două fiinţe sau lucruri care sînt presupuse ca fiind cunoscute. Ich habe mit beiden Jungen gesprochen.PRONUMELE 233 Observaţie La declinarea lui ander. neprecedat de nici un pronume. dem andern. Dieses Wort muß anders übersetzt werden. D. Kinder) saßen auf einer Bank.). declinîndu-se cu desinenţele articolului hotărît: Plural m. (sau . El poate fi folosit precedat sau neprecedat de articolul hotărît. H i e r ist das Zimmer beider Jungen. f. niemand formele declinate ale lui ander: Dort kommt jemand anderer. . m G. Ich habe das Buch von jemand anderem bekommen Ich habe niemand anderen gesehen. A. — Acolo vine altcineva. beide beider beiden beide F 144 Substantivul precedat de beide rămîne totdeauna nearticulat: Beide Männer (Frauen. Pe teritoriul lingvistic sudgerman se mai folosesc după j . die andern. n. jemandem §i anderen . Ich habe das Buch von jemand anders bekommen. se foloseşte de F 143 cele mai multe ori la plural. . 2. beide este accentuat. = N-am văzut pe Am primit cartşa de la altcineva. vocala e urmată de -n poate fi omisă: eines andern. Adverbul anders. se foloseşte adesea în legătură cu jemand şi niemand: Dort k o m m t jemand anders. devenit adverb (anders). .! 1. nimeni F 141 Observaţii 1. se traduce prin altfel. Neprecedat de articolul hotărît. = Ich habe niemand anders gesehen. Genitivul singular neutru anderes.

Precedat de articolul hotărît (die beiden) pronumele este slab accen­ tuat sau . ca înţelesul: ambele lucruri (chestiuni). E s dauerte einige (etliche) Zeit. desinenţele articolului hotărît. die der den die beiden beiden beiden beiden Die beiden Freunde (Freundinnen. einig — etlich ~F 147 Pluralul ambelor pronume indică un număr nedeterminat de fiinţe sau obiecte. se foloseşte numai forma substantivală neutră beides. Auf der Straße traf ich den Vater der beiden. Einige (Etliche) Gäste waren noch nicht erschienen. genitivul nu se întrebuinţează: Singular Neutru N. Wir müssen mit beidem rechnen. Genossinnea). Beides primeşte la dativ şi acuzativ singular. beides beidem beides Beides ist möglich: daß er kommt und daß er nicht kommt.a singular. N. însă mai mare de doi sau trei. F 148 Singularul acestor pronume se întrebuinţează mai ales înaintea substan­ tivelor nume de materie pentru a indica un interval de timp. măsuri etc. . D. bis wir fertig waren. Sie hatten noch einiges (etliches) zu erledigen. nu tocmai mare. Mädchen) verließen die Stadt. f. n. E r h a t t e noch einiges (etliches) Geld und trug es auf die Sparkasse. şi una şi alta etc. F 146 2. auf beides vorbereitet sein. D. A. G. Nach der Sitzung sprach ich mit den beiden (Genossen. Der Lehrer sah einige (etliche) Arbeiten durch.234 MORFOLOGIA F 145 I. A. întrebuinţează numai la plural şi se declină ca un adjectiv atributiv precedat de articolul hotărît {vezi E 13): Plural m.neaccentuat se.

einiger Anstrengung. dar spre. G. F 153 . D. ein bißchen. N. Mit ein paar (=einigen. cîteva) cu substantivul ein Paar ( = o pereche). f. A. El este invariabil : Wünschen Sie noch Zucker ? J a . fiind înlocuit prin einig. deosebire de ele este invariabil: Ich habe nur noch ein paar ( = einige. etliche) Stunden daran zu arbeiten. etlichen) Büchern und Heften kam sie aus der Stadt zurück F 151 Observaţie Nu trebuie confundat pronumele nehotărît ein paar ( = cîţiva. das gesteckte Ziel zu erreichen. Ein paar Schuhe = cîteva ghete. einiger etlicher einigen etlichen einigem etlichem einigen etlichen /• einige etliche einiger etlicher einiger etlicher einige etliche n. ein paar Acest pronume este sinonim cu pluralul lui einig şi etlich. Ambele pronume se declină cu desinenţele adjectivelor (vezi E 15) : Singular m. ein Paar Schuhe = o pereche de ghete F J52 ein bißchen Acest pronume se referă la noţiuni cunoscute pentru a indica o cantitate mică dintr-un tot. einiges etliches einigen etlichen einigem etlichem einiges etliches F 149" F 150 atributive Plural m.PRONUMELE 235 Observaţie Pronumele etlich are o nuanţă arhaizantă şi se foloseşte tot mai rar. einige etliche einiger etlicher einigen etlichen einige etliche Es bedarf einigen Mutes. Mit einigem Glück bekommen wir doch schönes Wetter. Die Antworten einiger waren ausgezeichnet. n.

genitivul singular masculin şi neutru poate să primească desinenţa -en. G. . h a t t e aber keine Gelegenheit dazu. jedwede?. F 154 F 156 Dacă (irgend) etwas este urmat de un adjectiv. : . jeglicher. jedes. E r wollte mir (irgend) etwas sagen. N. jede. F 158 Aceste pronume se declină ca articolul hotărît. jegliehe.236 MORFOLOGIA etwas Acest pronume invariabil indică în mod foarte general o canti-l täte sau parte nedeterminată. jeder jedweder jeglicher jedes (jeden) jedwedes (jedweden jegliches (jeglichen) /• jede jedwede jegliche jeder jedweder jeglicher jedes jedwedes jegliches jedes (jeden) jedwedes (jedweden) jegliches (jeglichen) n. dacă substantivul primeşte desinenţa -(e)s: Singular m. D. acesta se substantivi­ zează şi se declină ca un adjectiv atributiv. jedweder este mai accentuat decît jeder şi se foloseşte într-un limbaj ales. F 155 Iyipsa de determinare cantitativă poate fi subliniată prin irgend. jeglicher se foloseşte numai în limbajul poetic. se deosebesc însă prin valoa­ rea lor stilistică: jeder se întrebuinţează cel mai frecvent şi în orice stil . jedwede. (cît de) mică. jedweder şi jeglicher sînt sinonime. Jeder. în stilul solemn. Mit etwas Fleiß und Eifer h ä t t e er die Arbeit rechtzeitig beenden können. G. sau un lucru oarecare. (irgend) (irgend) (irgend) (irgend) etwas etwas etwas etwas Schönes Schönen Schönem Schönes F 157 jeder. neutru la singular neprecedat de articol: Singular N. jedweder. A. de aceea ele nu au forme de plural. jegliches Aceste pronume individualizează un tot şi indică fiecare unitate inparte.

jedem jedwedem jeglichem jeden jedweden jeglichen /• jeder jedweder jeglicher jede jedwede jegliche ti. Folosit substantival. war zu jedem freundlich.) E s ist Aufgabe jedweden Mannes. Frauen. den Park zu betreten. Sorgfältigste Betreuung jedes (jeden) Besuchers ist gesichert. traducerea este : oricine. . pronumele jeder nu are^genitiv şi se înlocuieşte cu eines (einer) jeden. D. E r sprach mit einem jeden. (însă n u m a i : Sorgfältigste Betreuung jedes Genosse» . în acest caz el se declină ca un adjectiv atributiv precedat de^articolul nehotărît {vezi E 14) : F 160 Singular m. (ein) jeder se poate referi la persoane de orice men. G. darf keiner untätig oder gleichgültig bleiben. ein eines einem einen jeder jeden jeden jeden eine einer einer eine /• jede jeden jeden jede ein eines einem ein n. F 181 . dem Schwachen zu helfen. D. Kindera| gestattet. einen R a t . hatte für (einen) jeden ein gutes Wort. wie tüchtig sie ist. da jeglicher von der historischen Bedeutung unserer Tage überzeugt ist. Pronumele jeder poate fi precedat de articolul nehotărît. jedem jedwedem jeglichem jedes jedwedes jegliches F 159 i'A-M Folosit substantival. Wir wollen die Meinung eines jeden anhören und uns dann ein Urteil bilden. jedes jeden jeden jedes Jeder Genosse weiß. • Heute. . N. Es ist jedem (=Männern. A.PRONUMELE 237 Singular m.

F 164 Pronumele manch poate fi folosit nedeclinat (deci invariabil). so. manche mancher manchen manche Pronumele manch poate fi întărit prin gar. N. G D. A. are şi plural: Singular m. (Gar) (so) manch gefährliches Abenteuer h a t t e er zu bestehen. un adjec­ tiv atributiv ( + un substantiv) sau un substantiv neutru (numai la nomi­ nativ sau acuzativ) : Mit manch einer Geschichte wußte er die Kinder zu ergötzen. E r wandte sich an (gar) (so) manchen. f. A. manches manches (manchen) manchem manches Plural m. dar spre deosebire de acesta. dacă după el urmează articolul nehotărît. Manch Schönes und Interessantes sah er auf seinen weiten Reisen. t u t aber viel. mehrere mehrerer mehreren mehrere . n. Mancher spricht wenig. F 163 mancher manches (manchen) manchem manchen /• manche mancher mancher manche n. Die Schüler (so) (gar) mancher Lehrer wissen deren Arbeit erst spät zu schätzen. El se întrebuinţează numai la plural şi se declină ca articolul hotărît: Plural m. N. Manche Kinder mögen keine Süßigkeiten. n. aber nur wenige konnten ihm raten oder helfen. D. mai ales în limbajul poetic. f.238 MORFOLOGIA maneh F 162 Se declină ca jeder. mehrere F 165 Acest pronume este sinonim cu pluralul einige şi cu ein paar. G.

tot) : Sämtlicher Vorrat wurde aufgebraucht. E s bedarf sämtlicher Entschlußkraft. Wenn er nicht fleißiger ist. A. acesta din urmă declinîndu-se ca un adjectiv neutru la singular. nichts nichts nichts nichts Interressantes Interessanten Interessantem Interessantes Observaţie Cazul genitiv se întrebuinţează foarte rar. N. die Arbeit in Angriff zu nehmen. G.PRONUMELE 239 Mehrere (Jungen und Mädchen) wollten Ball spielen. sämtliche sämtlicher sämtlichen sämtliche sämtlicher sämtlichen sämtlichem sämtlichen . darum konnten wir nichts erledigen. la fel ca acesta. Uneori se întrebuinţează (ca all) la singular. avînd înţelesul lui ganz ( = întreg. A. este însă mai accentuat. Spre deosebire de etwas. F 18$ Plural /• sämtliche sämtlicher sämtlicher sämtliche n. G. nichts poate fi întrebuinţat adjectival numai F 167 înaintea unui adjectiv substantivizat. E s gibt heute nichts Neues. El se F 168 referă atît la fiinţe cît şi la lucruri. Die Eltern mehrerer Kinder kamen in die Schule. Sämtlich se declină ca un adjectiv atributiv: Singular m. D. f. sämtliches sämtlichen sämtlichem sämtliches m. um mit dem Lehrer zu sprechen. neprecedat de articol: Singular isr. wird er zu -nichts Besserem kommen. Wir wußten von nichts. T>. n. Ich habe das schon von mehreren gehört. F 160 nu se poate referi la persoane. nichts Acest pronume invariabil este antonimul lui etwas şi. sämtlieh Acest pronume este sinonim cu alle.

N. D. A. N. F 173 der viele des vielen dem vielen den vielen mein vieler meines vielen meinem vielen meinen vielen vieler vielen (vieles) vielem vielen die der der die Plural n. însă niciodată nu poate fi urmat de acestea : Sämtliche Fragen konnten besprochen werden. G. A. wenig F 171 Pronumele viel indică un număr relativ mare de fiinţe sau lucruri. sämtlich poate fi precedat de articolul hotărit (mai rar) sau de un pronume posesiv (frecvent). Ambele pronume se întrebu­ inţează la singular şi la plural. D. die der den die vielen meine meiner meiner meine viele vieler vieler viele mein vieles meines vielen meinem vielen mein vieles vieles vielen (vieles) vielem vieles meine vielen meiner meinen meine viele vieler vielen viele Pronumele viel şi wenig 1. "Viele Fragen stehen auf der Tagesordnung. n. f. F 172 Pronumele viei şi wenig se declină ca un adjectiv atributiv: Singular m. întrebuinţate adjectival apar : a) declinate. G.240 MORFOLOGIA F 170 Spre deosebire de all. N. . atît precedate cît şi neprecedate de arti­ colul hotârît sau de un pronume. daß sämtliche erledigt werden können ? Die sämtlichen Schüler dieser Klasse waren g u t vorbereitet. Die Erörterung sämtlicher Fragen wurde verschoben. G. glauben Sie. D. antonimul său wenig un număr relativ mic. dacă sînt precedate de articolul hotărît sau de un pronume: Womit befördern wir das viele Gepäck {die vielen Buchet) ? Mit seinen vielen Koffern besetzte er das ganze Abteil. viel. das viele des vielen dem vielen das viele SS»"'~*'<îgR fviele vielen vielen viele viele vielen vielen viele m. A. Seine sämtlichen Schüler waren pünktlich zur Stelle.

2. I n dieser Stadt gibt es nur wenig Sehenswertes. aber viel guter Laune. Wir haben viel Interessantem beigewohnt. viei şi wenig apar F 174 la singular mai ales nedeclinate (invariabile). wenig) : Wo viel Licht ist. nur wenige hatten nichts zu sagen. Sie kamen mit wenig Gepäck. aber auch weniger Erfolge. Nu trebuie confundat comparativul invariabil mehr {— mai mult) cu pronumele nehotărît mehrere. E r wünschte mehrere Kuchen. F 175 Observaţie Forma nedeclinată se traduce adesea prin mult. întrebuinţate substantival apar nedeclinate şi declinate: Ich habe Ihnen viel(es) zu erzählen. = E l dorea mai mulţi cozonaci. = El dorea mai mult cozonac. die Wahrheit zu erfahren. la plural însă declinate. viel Schatten. acesta se substantivi. 16 — Gramatica practică a limbii germane . viel Interessantes gesehen. E r h a t t e mit seinen Kindern immer viel Freude und nur wenig Ärger. weil sie ihre Behauptungen mit vielen Beispielen belegten. Ich würde viel(es) darum geben. F 176 Dacă viel sau wenig sînt urmate de un adjectiv. Nomi­ nativul singular masculin se întrebuinţează de obicei fără desinenţă [viei.PRONUMELE 241 b) neprecedate de articolul hotărît sau de un pronume. Die Ausführungen vieler Genossen waren interessant.F 177 zează — deci se scrie cu iniţială majusculă — şi se declină ca un adjectiv neprecedat de articol sau pronume. Viele Genossen meldeten sich zum Wort. sinonim cu ein paar ( = cîţiva. cîteva). Comparativul este invafiabil şi nu poate fi precedat de articol sau pronume: I h r h a t t e t weniger Arbeit als wir. Unsere Landwirtschaft verfügt heute über viel mehr Traktoren als noch vor wenigen Jahren. E s gleicht in viel(em) seinem Vater. E r wünschte mehr Kuchen. forma declinată prin multe. Mit mehr Fleiß h ä t t e er mehr erreicht. da ist auch. Bei einer besseren Planung werden sie mit weniger Arbeitskräften mehr erreichen können als bisher. Viel este totdeauna declinat în expresia: Vielen D a n k ! F 178 F 17D Viel şi wenig pot avea grade de comparaţie.

wer. gibt . = ein bißchen) Mit ein wenig Eifer und Pleiß hätte er mehr erreicht. gehen in den Garten. . nimm dir welche. f/ . was atît substan­ tival cît şi adjectival. Kommt heute wer zu uns ? = Vine azi cineva la noi ? Insă: Wer kommt heute zu uns ? = Cine vine azi la noi ? Hast du was in der Tasche ? = Ai ceva în buzunar ? însă: Was hast du in der Tasche ? = Ce ai în buzunar ? Was ich in der Tasche habe ? Was Schönes. was F 183 Wer se întrebuinţează aproape numai substantival. Dort sind Zeitschriften. corespunzătoare substantivelor tipărite cursiv: î: Der Junge gibt dem Vater ein Buch. . . . . = Ce am în buzunar ? Ceva frumos» EXERCIŢII Completaţi cu pronumele personale. welcher ca pronume F 182 Se foloseşte numai substantival. Trebuie evitată confuzia cu pro­ numele interogative wer şi was. wer. <. î n cazul acesta ein nu se declină : (ein wenig." ]/ i b) Das Kind spielt im Garten. antworteten: . . pronumele welcher.. . F 181 Aproape numai în limbajul uzual se întrebuinţează nehotărîte. wir müssen noch welches kaufen. was. Wir haben nicht genug Brot zu Hause. Ele au funcţia de sinonime ale pronumelor jemand şi etwas şi se traduc deci prin cineva. = Er gibt ein Buch./* ist noch sehr klein. ein Buch. ceva. . ihm a) Der Lehrer fragte: „Peter und Otto J wohin geht ihr j e t z t ? " .242 MORFOLOGIA F 180 Pronumele wenig poate fi precedat de ein.

d) Die Kinder lesen ein Buch ist sehr interessant. la cazul dativ.. Willst du . sie — plural) erzählt die Großmutter eine Geschichte? (wir.• nicht. Die Schüler zeigen der Lehrerin die Aufgabe für heute. das Buch/ p .Otto und Peter helfen dem Großvater bei der Arbeit im Garten. ihr) . Alle hörten dem Direktor aufmerksam zu. du. g h) Otti bringt den Stuhl ins Zimmer. 3 . « Mein kleiner Bruder ist sehr fleißig.. Die neue Lehrerin ist tüchtig und gerecht. la întrebările următoare. . . \ Der ältere Bruder hilft der Schwester gern. gab . .Ldem Lehrer. . Wohin hängt ihr I. ich) . . ij >.» •.>. InlocWiţi substantivele tipărite cursiv cu pronumele personal la dativ: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) Der Schüler Müller' bringt dem Deutschlehrer eine Kreide. sie — erklärt der Lehrer alles? (er. . . . . sie — singular. stellt . * . . . Brauchst du '. .. an das F e n s t e r . Das Buch h a t der Assistentin gefallen. Der Vater gibt der Tochter ein Buch.Der Lehrer diktiert den Schülern den Text. .'. Wir besuchen .> helfen .. .. .. er. .jeden Tag. Die Besucher übergaben den Arbeitern ein Geschenk. Răspundeţi >' a) Wem b) Wem c) Wem d) Wem singular.EXERCIŢII 243 c) Der Vater arbeitet im Zimmer. e) Ein Schüler brachte Kreide.. " " Der Text ist unbekannt. . :• auf den Tisch stellen ? Kollege Weber ist krank. die Schüler lieben . Wir übersetzen \ b ft zuerst ins Rumänische. hat eine schwere Arbeit für morgen. Das ist ein schönes Bild.Hörst du K\:1\ "nicht? Ä* . Die Studenten haben der Assistentin ein Buch gebracht. Die Lehrer loben j IV' *' Kinder. ^ <2> înlocuiţi cuvintele tipărite cursiv cu pronumele personal la cazul acuzativ: a) b) c) d) e) /) g) h) i) Hier ist mein Federhalter. Sie. wo seid ihr? Ich sehe . .. wir) bringt Peter das Buch? (du. gab . . Ich spreche schon seit 10 Minuten. g). . 4. ihr) e) Wem antwortet der Schüler ? (er. er. ... > ? .. .v? Die Lampe steht dort. . j h v ' Der Professor erklärt den Studenten ein neues Problem. . . . / ) Marie gab der Lehrerin das Buch. gibt Otto sein Heft ? (ich. folosind pronumele din paranteză. sehr gern.

( . werde dieses Buch kaufen. .) herzlich. (D. .. ) oft. sg. . . . hast einen Bruder. . a) Ich . . b) Ich . ..) neue Schuhe (D. . . . . ( . . (Respectaţi cazul indicat. . . er ähnelt . ig) Ich habe (Sie) bei der Arbeit geholfen (D. er ähnelt mir.). . .) ganz vergessen habe. Antworte . . hörtest ein schönes Lied..) Lieber O t t o ! Ich habe .) gute Besserung und grüße . . ( .). . . . . er) (A. (D. Deine jüngere Schwester sagte . . . . ( . (N. . b) Ich . f) Dein Bruder brachte (wir) dieses Buch (D. (A. (N.... ( . er lobte (ich. Completaţi cu pronumele din paranteză. e) Der Vater kauft (ich) und (sie. Dann werden .) zusammen schöne Ausflüge machen. .Treceţi pronumele singular: tipărite cursiv la persoana a II-a şi a IH-a (masculin şi feminin) A. . . ich denke sehr oft an . . d) Der Lehrer war sehr zufrieden. . . a) Ich .'. . . ) 7. ( . (D. Completaţi cu pronumele personale corespunzătoare. . ..' (N. . . ) sehr. (D.. es interessiert .). sehr.) jetzt ? Hast .244 MORFOLOGIA 5. . . . .. . . . .). wirst dieses Buch kaufen. du. .. (A. . . hast einen guten F r e u n d . . . . (D...). c) E r kennt (du) und (er) nicht (A. .) einen Monat lang krank warst. . es gefiel mir sehr. oft. hörte ein schönes Lied. .). . es gefiel . (D. la cazul indicat: a) Ich sage es nur (du) und (er) (D. .. Wie geht es . daß ich . es interessiert mich. . .) bald.. . (A. nur habe ich leider keine Zeit gehabt. es gefiel .). er ähnelt . ( . habe einen Bruder. Ich werde .) Deine Arbeit wieder aufgenommen? Ich werde . .) zu schreiben. ..).. . f.). er besucht mich oft. es interessiert . . ) wird dieses Buch kaufen.) lange nicht geschrieben.Dein Freund Erich 6.). . daß .) mein neuestes Buch bringen. ) h a t einen Bruder. Aber glaube .. Du wirst denken. (D. er> besucht . ) hörte ein schönes Lied . (A.) in den Sommerferien besuchen. ( .. . ) habe einen guten F r e u n d . (D. ) h a t einen guten F r e u n d .. er besucht . B. wir. &)'Ihr ladet (ich) und (er) ein (A. Ich wünsche .

. es) freut . (Eu) Vă dau (vouă) o carte.. . Ich suche mir ein schönes Buch aus.-. Mergem în oraş. E a cumpără cărţi şi caiete. î m i dai cartea lui ? Dumneavoastră aveţi poeziile lui Eminescu ? Daţi-i şi dumnealui un volum! Daţi-ne (dumneavoastră). . . Pe mine (el) nu mă vede. . auf den Film. .*ein schönes Buch Wir suchen. . . . b). Traduceţi în limba germană: a) b) c) d) e) f) g) h) E u locuiesc în Bucureşti. Er (sie. . Er (sie. . dar nu ţi-o dau. . Du suchst . Wir freuen . Sie freuen . . Ihr sucht . Ihr freut . ein schönes Buch aus. ein schönes Buch aus. El este foarte mare. .'.. Sie suchen . . Vino şi t u cu n o i ! (Eu) î ţ i arăt cartea. Un vînzător le dă cărţi. Pe ea n-am văzut-o. . auf den Film. .. ein schönes Buch aus. Mîine merg cu tine la cinema. caiete şi creioane. aus. vă rog. El îi dă lui cartea. es) sucht . dar pe tine te vede. î ţ i dau cartea. auf den Film. Du freust . o carte de acolo! 9. ein schönes Buch aus. . L-am vizitat ieri. auf den Film. dar t u îmi dai acum revista.EXERCIŢII 245 ' 8. Dă-mi şi mie o carte. auf den Film. Traduceţi în limba germană: __/ a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) (Eu) î ţ i arăt magazinul universal. E-ai văzut ? Ee-ai invitat şi pe ele ? Dumneavoastră mergeţi azi la cinema ? Aţi văzut-o şi dumneavoastră? "f Completaţi cu pronumele reflexiv corespunzător: a) Ich freue mich auf den Film. . .

Dort ist es hell. . . nicht. d) E r bereitet . Completaţi cu pronumele reflexiv corespunzător la dativ : f) a) b) c) d) *) Ich merke . h) Beschäftigen sie . . unser — A. (seine) (dein) .. euer — D. .) Wäsche. dein. E r kommt an die Tafel und korri­ giert meinen Fehler.a u f jede Vorlesung gründlich vor. . Otto kommt mit (unser. mein — G. Ihr merkt . / ) Die Studenten dieser Gruppe beschäftigen Aji/mit der Grammatik der deutschen Sprache. an den Tisch und sieht meine Übungen durch. {sein) Otto. .) Bruders Peter.. . . a) b) c) d) e) f) g) Ich schreibe nicht mit meinem Füllhalter. Completaţi cu pronumele a) Der Lehrer setzt . la cazul indicat: a) b) c) d) e) /) g) I c h kaufe ein Geschenk für (mein. diese Regel.) Zimmers. . . g) Alle Studenten bereiten . diese Regel. sg. (unser) Ich kaufte das Geschenk nicht für meinen Bruder. Die Wäscherin sorgt für die Sauberkeit (sein. . diese Regel. Wir merken . . . Wir zeigen (unser.) Bruder. reflexiv corespunzător: 12. jetzt mit einem neuen T h e m a ? Completaţi cu pronumele posesive din paranteză. . . (ihr) Karl liest nicht in seinem Buch. (dein) I c h sitze nicht auf meinem Platz. diese Regel.) Mutter.) Freund das schöne Bukarest. Mnser — G.fährt nicht in seinem Wagen. . dein. sein — A. sondern auf deinem. Du nimmst das Buch (dein. auf die Prüfung vor. . . . Anna ruft (dein.246 MORFOLOGIA 11. unser. . Wir zeichnen nicht mit eueren Bleistiften. euer.. . < e) Ich habe jetzt keine Zeit. (mein) E r schneidet die Wurst nicht mit seinem Taschenmesser. Er merkt . dein—G.auf eine Kontrollarbeit vor. b) Die Lehrerin setzt . c) I c h setze . . Ich bereite Wk. Sie merken .. diese Regel. (unser) Mein Freund brachte nicht meine Sachen. ihr. euer — D.) Freund aus der Stadt. Du merkst . . . mein. lieber an das Fenster. . Completaţi propoziţiile de mai jos cu pronumele din paranteză : Model: I c h sitze nicht auf meinem P l a t z . Ich sorge für die Sauberkeit (mein. diese Regel.

de copiii săi. folosind cuvintele din paranteză. d) (Eu) îl văd zilnic pe prietenul meu. meine Kollegin.) Großeltern. .(du) Schwester ist noch sehr jung... Traduceţi în Hmba germană: a) El îşi iubeşte patria sa.) gemütlichen Zimmer. b) Wir verbringen im Sommer mit . . sein Paß. Răspundeţi la următoarele întrebări. (A.) Eltern viel Zeit in . . f) Er erzählt uns viel von . de bărbatul său. 17. . dein Wörterbuch) e) Was darf er nicht vergessen ? (sein Buch. mein Bruder). . (D. . das sind (sie) Bücher. (Respectaţi cerut de întrebare. Sind das (Sie) Bücher. cu locuitorii săi. meine Freundin) b) Wen holst du jeden Abend ab? (mein Vetter. am Abend treffen wir uns in .) Treceţi apoi complementele la plural: cazul a) Wen rufst du so oft an ? (mein Bruder.e Nichte) d) Was suchst du hier ? (mein Bleistift. (er) Heft ist immer sauber. . mein Kollege. . (D. Respectaţi cazul indicat: a) „Wartest du hier a u f . seine Fahrkarte. . mein. c) Mie îmi place acest ţinut cu clima sa. c) Warum schreibt ihr .) Î 8 . (D.EXERCIŢII 247 prin ^ŞgPCornpletaţi cu pronumele pronumele personal: posesiv corespunzător persoanei indicate în paranteză a) b) c) d) e) /) g) (ich) Tisch steht am Fenster. . (D.) Arbeit in der Fabrik. (D. Genosse Xehrer? Completaţi cu pronumele posesive potrivite. . .) Kameraden nicht ? d) In den Ferien fahre ich mit . (N. munca sa. . copiii săii. e) Sie hat uns heute zum Tee eingeladen.) Schwester aufs I^and zu . .) kleinen Garten. . sein Gummi. (D. cu rîurile sale. b) Gospodina se îngrijeşte de (sorgt für) familia sa.) Freund?" fragte mich der Lehrer. Die Studenten lernen hier. mein Neffe. (wir) Zimmer ist hell und groß. c) Von wem hast du dich vor der Abreise verabschiedet ? (mein Bruder. (ihr) Bücher liegen auf der Bank.

. g) Nach einem Streit gingen sie böse . Traduceţi în limba germană. Cei doi prieteni se iubeau mult unul pe altul şi făceau totul u n u l altul. . und der Sohn liebt den Vater. . (Tu) Eucrezi cu plăcere în biroul t ă u ? E i ascultă prelegerea profesorului lor. Wir sind . (Noi) î l iubim pe profesorul nostru. gehen. N-am mai auzit mult timp unul de altul. d) Ich stand neben dir. voneinander: a) Die Sozialistische Republik Rumänien und Bulgarien grenzen . . h) Hans und Peter sind gute Freunde. 20. . . . . . neben­ 19. Sie kämpften . Wir zanken nicht . miteinander. Completaţi cu pronumele reciproc corespunzător: die Volksrepublik •. i) Die beiden Clowns lachen . . . . .. folosind pronumele reciproc: a) b) c) Dentru Noi nu ne certăm niciodată (unul cu altul). E l îl vizitează adesea pe prietenul său. Emil îl vizitează adesea pe unchiul său. folosind: einander. . (Eu) Merg acum la prietenul tău. . c) Die Züge kamen kurz . 21. Sie zanken nie . . Wir standen . . böse. vereinbart. . d) Otto und ich haben alles . •acheinander. Sie lie­ . . . Completaţi. c) Ich zanke mit dir nicht. und du standest neben mir. / ) î n diesem P a r k stehen die Bänke dicht . e) Wir wußten lange Zeit nichts . . an. Unde locuieşte unchiul t ă u ? Unde locuieşte prietenul (prietena) dumneavoastră ? aneinander. .. . b) Ich bin auf dich böse. ben a) Der Vater liebt den Sohn. .248 MORFOLOGIA e) f) g) h) i) j) k) I) m) Vara (eu) fac adesea excursii cu familia mea. b) I n der Schule saßen wir . . . j) I m Gänsemarsch gehen heißt . f) Die Freunde teilten das Geld . . . e) Cäsar kämpfte gegen Ariovist und Ariovist gegen Cäsar. und du zankst mit mir nicht. und du bist auf mich böse. . . beieinander. aus. .

nts spatele celeilalte! Fraţii se ajutau cu plăcere (unul pe altul) la lucru. d) (A. ^ Wir sehen . . Kollegen ist gelungen.. . Singular Genosse ist ein guter Arbeiter... . oamenii se despărţiră unul de altul. . Wir geben . Die Fenster . Rîndunelele stau adesea una lîngă alta pe acoperiş. Warum stehen die Türen . Zimmer immer offen! Der Lehrer hilft . . Parks. Arbeiter erfüllen immer den Plan. Studenten ist interessant.. .".) b) (G. Pe terenul de sport strigau toţi de-a valma. . . . . Respectaţi cazul şi numănip A. Schülerin deine Arbeit. Kinder spielen oft im Park. neuen Wohnviertel.) e) (D. Kind den Ball. Zimmers ist braun.) a) (N. Die Lehrerin zeigt .) Die Arbeit . . Wir sehen Otto h a t Buch vom Vater. Seara stăm adesea unul lîngă altul şi conversăm pînă tîrziu. c) (D. . Kindern den Ball. . a) (N. E i se vizitează adesea (unul pe altul). b) (G. . Zeig . Wohnung zum erstenmal. aşezaţi-vă acum una lîngă a l t a ! Una lîngă alta. . Ana şi Otti. I m Sommer besichtigen wir . . Die Arbeit . Klasse stand offen. . .) Zeig . B. Kind lernt immer gut. Die Ausflügler bewundern .. indicat: cu pronumele demonstrative dieser şi jener. Gîştele merg una după alta. Genossin ist unsere Lehrerin. . . Wohnungen sind immer sauber. . Plural .) . Studentinnen singen ein Friedenslied. După şedinţă. Schüler dein Buch. Gib . Schüler gern.EXERCIŢII 249 d) e) una în f) g) h) i) j) k) l) Cele trei avioane aterizară unul după altul. Die Tür . . Schülerinnen bunte Bilder.. Studenten immer in der ersten Bank. 22. . . neuen Häuser.) 4) (A. . . . . . Die Tür .)*Idn sehe .

) Zimmern gefallen mir sehr. .(N. .) dient überwiegend Heizzwecken. . . . (N. .) ist für die chemische Industrie ein wertvolles Ausgangsprodukt. (D. . (D. . . . (D.) Wohnblocks dort haben alle Beqeumlichkeiten. (A. Completaţi cu pronumele demonstrative dieser sau jener respectînd cazul indicat: A.250 MORFOLOGIA 23. d) .. . (N. . (A. (D. . . . .) spielt in der Schweiz. . . (N. sind Dramen von Schiller.) Tourist fährt ins schöne Prahovatal. . . (D. . . (G. respectînd cazul a) Für .) Arbeitsleistung erhalten die Frauen in unserem Lande . .. . .. .) Häuser arbeiten in den „Autobu­ zul-Werken". . (N. brin­ gen Sie alles morgen in die Werkstatt. . (N. b) Hier sehen Sie das Dorfmuseum. 24. . . . . (A. . (G. (A. (N. (A. . . .) Zimmern. (D. . dasselbe. g) „Wilhelm Teil" und „Die Jungfrau von Orleans". . .) Genossen hier haben eine schöne Arbeit geleistet. . Die Ausländer besuchen oft . / ) Braunkohle und Steinkohle sind zwei wichtige Rohstoffe. j) Gehen wir in den Garten! Die Blumen . g) Wann wirst du mit . f) Die Teppiche bleiben in . Completaţi indicat: cu pronumele demonstrative derselbe. . . . i) Die Wohnblocks . . (A. dieselbe. (N. b) Die gelben Tapeten in .. c) . h) . (G. waren die Fenster noch immer beleuchtet. . B. d) Durch . Plural a) Wir werden . . .) alten Möbelstücke in Ordnung bringen .) ans Meer.(N.) Dorf wurde ein neues Kul­ turheim gebaut.) Gartens sind wunderschön.) Wohnviertels dort haben alle Bequem­ lichkeiten. e) In . .) Roman ist von Marin Preda. b) Als ich eine Stunde später an .) Haus wohnt mein guter Freund Peter. . .) schöne Schutzhütte hier gehört unserem Sportklub. (A.) interessante Museum. . (G. e) Die neuen Einwohner . In .) von Petre Vintilă. . . . .) Touristen? j) . (N. .) Bücher aus dem Bücherschrank! i) Siehst du dort .) Dohn wie die Männer.) in Frankreich.. .) Hause vorbeiging.) engen Straßen dort können keine Straßenbahnen fahren. Singular a) Ich komme aus Mesteceni. c) Die Wohnungen .) Bildern fertig? h) Bringe mir .

. .) Alter haben. . .) Fabrik. . .EXERCIŢII 251 c) Hause. . . . . (N. bleiben zu Hause. . . d e n n der Zug fährt um 10 Uhr ab.) Kälte kann man nicht ohne Mantel ausgehen. die ihre Arbeit nicht richtig machen werden. 26. . (A.) Theatervorstel­ lesen . . (D. . gehe ich eine Wette ein. .) Schule besuchen.) haben . (G. .) Kenntnissen wirst du es weit bringen. wird der Lehrer eine schlechte Note geben.) Buch ist immer interessant. e) Mit . acela ţesător.) Weg und arbeiten in . . solche. .) Menschen nicht.) Eand stammen. . . .) Studenten. (D. (N:). 25. Ich liebe einen . . Mit . der das behauptet. (D. (D. (Fiţi atenţi la acord \) a) . . . (N. pl. (N. Completaţi cu pronumele solcher. c) El este acela care mi-a adus cartea. f) g) Mein Freund und ich. diejenige. die nicht rechtzeitig kommen.) Hörsaal sind viele Plätze. respectînd cazul indicat. (A. . (D. (D.) Flugzeug möchte ich auch fliegen.) Wohnung ist sehr bequem. I n einem . Ich möchte auch eine . . . (A.) Auto möchte auch ich fahren. folosind pronumel* demonstrative Ei a) Această casă este foarte frumoasă. b) Karl şi Fritz sînt buni prieteni. corespunzătoare: 27. dasjenige. Ein .) Bücher und essen zu Mittag in . . die am schönsten singt. d) . (N. Bei einer . . . . Landsleute sind Eeute. verdient unsere Anerkennung. . wir wohnen seit einer Woche in . . . . (N. die aus . Zeitgenossen sind Menschen. . . Traduceţi. Mit einem .). die fleißig arbeiten. . (D. sg.) Haus sind viele Zimmer. Altersgenossen sind Menschen.) Zeit leben. (D. Completaţi cu pronumele demonstrative derjenige. . . (A.) Handtasche kann man alles Nötige hineinlegen. I n einem . (D. Die Arbeit eines . . Eine . . . (D. cu formele corespunzătoare ale pronumelui wer. f) Stipendien erhalten nur . b) . die .). (A. c) . . acesta este strungar. die in . (D. . d) e) lungen. Wir sind gute Freunde. . (N.) Arbeiter verdient immer große Anerkennung. . unde este cazul. I n einem . (D. . solches. . p l j .) Gaststätte. . respectînd cazul indicat: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) Ein . . . (D.) Arbeiters wird immer gut bezahlt. I n eine .J. . besuchen oft .. wird einen Preis bekommen. (A. . locuiesc în acelaşi bloc. der fleißig arbeitet. înlocuiţi. (A. dar aceea trebuie renovată. .

Peter legt das Heft auf den Tisch. Die Schwester meines Freundes ist Eehrerin. Ich rufe den Bruder zu Tisch. folosind a) Cine vrea aceasta carte ? (eu.) cuvintele din paranteză '. 30. die Schülerin. Der Vater gibt dem Kinde einen Ball. lăcătuş. profesor) . E u însumi voi duce cartea înapoi la bibliotecă. B. noi. Wessen Gedichte sind schön ? a) b) c) d) e) f) Der Bruder ist Student. Asemenea tractoare se fabrică acum şi la noi. das Kind) Was ist das Schaf? (ein Tier) Wessen Wolle brauchen wir ? (das Schaf) Wem schert der Schäfer die Wolle ? (das Schaf) Was zieht der Bauer auf? (Schaf. tu. folosind substantivele din paranteză: 29. der Student. Nu nega. Prietenul său şi fiul acestuia m-au vizitat adesea. ei) b) Ce este acolo? (un tablou. Răspundeţi. a) b) c) a) b) c) d) Wer ist der Besitzer dieses Hauses? (der Arbeiter) Wessen Buch liegt dort ? (der Schüler. pl. Ai auzit t u însuţi această noutate ? Aceasta n-o crede nici el însuşi. Sora ei şi fiica acesteia nu locuiesc în Bucureşti. Sînt răsplătiţi totdeauna aceia. 28. Un astfel de profesor este un adevărat model pentru elevii săi. Formulaţi întrebări referitoare la substantivele tipărite cursiv : Model: a) Der Vater ist Dreher. un televizor) c) Ce este el ? (strungar. Wer ist Dreher ? b) Die Gedichte dieses Dichters sind schön. î m i iau cartea mea şi pe aceea a fratelui meu. Răspundeţi. A. Astfel de fructe cresc numai în ţările calde. Pe o astfel de vreme rămîn mai bine acasă.j) k) I) m) n) o) p) r) s) Pentru aceeaşi muncă. Petre a mers ieri cu Radu şi cu prietenul acestuia la teatru. Petre şi cu mine studiem la aceeaşi facultate. Traduceţi întrebările în limba germană. o vază. medic. care muncesc cu sîrguinţă. femeile primesc într-un stat socialist salariu ca şi bărbaţii.252 MORFOLOGIA d) acelaşi e) f) g) h) i) . Petre însuşi te-a văzut ieri în parc. das Mädchen) Wem gehört dieses Buch ? (der Junge. Das Buch gehört mir.

. die : a) Die Ausstellung. welche. (G. . war sehr schön.) ich in den Ferien gelesen habe. (G. Completaţi cu formele corespunzătoare ale pronumelor relative der. c) Peter ist der Mann.) « r lange nicht gesehen hatte. — Was für ein Schüler ist Peter ? a) b) c) d) e) /) g) h) i) Ich lese gern historische Romane. cartea ei) Ce flori vă plac dumneavoastră ? (garoafe şi trandafiri) Ce zi a fost ieri? (sîmbătă. .) Werke in der letzten Zeit weltbe­ k a n n t wurden. Peter ist ein freundlicher. was für: Model: Peter ist ein fleißiger Schüler. . offener Mensch. . . 32. . b) Das ist das beste Buch. . .EXERCIŢII 253 d) e) f) g) h) i) Ce faceţi dumneavoastră acum? (desenez. . 33. . Schwere Lastwagen dürfen hier nicht fahren. . die. I m kalten Norden baut man Holzhäuser.. cartea lui.) Roman ich jetzt mit großem Interesse lese. e) Der Student begegnete auf der Straße seinem Freund. Ich bin auf dem rumänischen Dampfer gefahren. duminică) Ce fel de aparat de fotografiat ai? (un aparat mic) Ce fel de om este Anton? (un om prietenos şi săritor). (A. pl. Der Vater trägt einen grauen. weichen Filzhut. .) wir besichtigten. Formulaţi întrebări cu ajutorul pronumelor interogative Model: Der fleißige Student h a t immer gute Noten. welches: 3 1 . was für eine. (N. . joi. marţi.. welcher. (A. Er ist an jenem Tage angekommen. . Ich wohne in einem kleinen Haus. . Welcher Student h a t immer gutre Noten? a) b) c) d) e) /) Der berühmte Chemiker entdeckte neue Kiemente. . . Formulaţi întrebări cu ajutorul pronumelor »vas für ein. f) Das ist der Professor. pl. scriu) A cui carte o citiţi ? (o carte de Sadoveanu.'i Ich wohne lieber in einer kleinen Stadt. das. Die berühmte Sängerin fand einen großen Beifall. Ausländische Touristen besichtigen die Nationalgalerie. . citesc. Ein hoher Berg bietet eine weite Aussicht. Das kleine Mädchen hat eine Puppe. . (A.) ich Ihnen empfehlen kann. . interogative was für ein. (A. Ich gehe mit dem ausländischen Studenten spazieren. . .) mir helfen kann. g) -Ich kannte früher kaum diesen Schriftsteller. d) Das ist ein herrlicher Badeort.

klar i s t . (N. . . Cunosc pe scriitorul. .) Museen viel besucht werden.) ich gefahren bin. . m) Der Zug. . . a cărui carte o citeşti. . (D. e) .. (A. dem bleiben die Füße unbe­ deckt. (D. Traduceţi în limba germană. rastet. . i) Trink. . freuen sich.) er berühmt gemacht hatte. das Buch noch nicht gelesen hat. f) Sag mir alles. . . . Aici este cartea pe care ţi-ai dorit-o.254 MORFOLOGIA h) Die Gonossen. Camera în care lucrez este mică dar luminoasă. d) Erzähle mir alles. .) Kinder sich gut entwickeln. gar i s t . (G. begraben. . . . .. .) wir uns schon jetzt fleißig vorbereiten. . auf . . sich nicht nach der Decke steckt. mit . (D. mit . . sind Aus­ länder. . . . . care a venit azi de la Constanţa. (A. folosind pronumele relative corespunzătoare: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) Acesta este tovarăşul. . . . . (G. ich bei mir habe. . . in . . 35. . ein Meister werden will. . Cunosc cartea. A venit studentul căruia i-ai promis cartea. . pl. . . .) durch ihre Schönheit berühmt ist und . . Tatăl t ă u ţi-a cumpărat t o t ce ţi-ai dorit (= la imperfect). wahr ist. sprich. . . j) Leipzig ist eine Handelsstadt. Studenţii au în acest cămin tot ce le trebuie. Ţi-am spus tot ce vroiai să ştii. Tramvaiul. du in den Ferien erlebt hast. ich gesehen habe. i) Rom ist eine Stadt. kann es morgen in der Bibliothek finden. nu merge la gară. . k) Eltern. . b) . . du zu sagen hast. pl. N u spune nimănui ce-ţi istorisesc acum. . . (G. Completaţi cu pronumele relative wer sau w a s : a) F r ü h ü b t sich.) 1876 die Festspiele in Bayreuth begrün­ dete. . . în care ai urcat. g) .) Buchhandel weltbekannt ist. ..) ich gesprochen habe.) jährlich Messen s t a t t ­ finden und . c) Dies ist das Schönste. iß.. I) Bald kommen die Prüfungen. . der rostet! h) Das ist alles. pe care o citeşti acum. n) Richard Wagner. (N. . wurde 1883 in dieser Stadt. h a t t e Verspätung. Lucrarea pe care o corectează profesorul nu are nici o greşeală. pl.. 34.

d) Jede Woche schreibe ich meinen Eltern über meine Arbeit. alle saßen im Garten. . Nachricht hinterlassen. . Scoateţi pronumele nehotărîte din textele de mai jos: a) Gib mir etwas Zucker. daß dieses Buch auch einem anderen gefallen wird ? k) Ich glaube nicht. die keiner kann. denn alles interessierte ihn hier. . c) Wenn . waren alle schon bei der Arbeit.EXERCIŢII 255 corespunzător. i) Goethe ist einer der größten Dichter der Weltliteratur. gehört e) .. es hat . geklopft. der mir helfen kann ? Nein. 36. denn manche von uns sind große Musikfreunde und wollen gern Musik hören. t) Das Unglück geschah durch irgendein Versehen. j) Glaubst du. etwas davon gesagt. b) Kennen Sie . m) Dort kommen meine Kollegen.. . h) Keiner von uns wird das Buch so schnell lesen können. der jetzt Zeit hätte. sag bitte. daß Sie wegge­ hen?" „Nein. .. n) In der letzten Zeit habe ich viel gelesen. an die Tür geklopft ? Nein. Completaţi cu pronumele nehotărîte niemand sau jemand la cazul a) Hat . Beide lernen sehr gut. . u) Jetzt muß ich in ein paar Stunden alles rein abschreiben. war im Zimmer. öffnete das Fenster und legte etwas auf das Fensterbrett. ich kenne . r) „Wer hat Ihnen das gesagt?" — „Irgendeiner erzählte mir die Neuigkeit." 37. o) Jedem gefallen ist eine Kunst. . . . d) Von wem hast du diese Neuigkeit ? Ich habe sie von . was ich für mein Studium brauche. daß ich in einer Stunde wieder da bin. P) Wenn einer viel reist. nach mir fragt. p) Ich bekomme alles. das Kompott ist zu sauer. c) Nur wenige kamen an diesem kalten Wintermorgen auf den Sportplatz. . das wird ihm viel Freude machen. I) Ich habe zwei gute Freunde. . ." s) Als ich kam. denn es war schönes Wetter. g) „Haben Sie zu Hause . f) Viele von uns haben in diesem Sommer Wassersport getrieben. daß jeder so schön singen wird wie du. . . dann kann er was erzählen. .. . e) Er besichtigte das ganze Gebäude. . . /). Einige haben auch ihre Musik­ instrumente mitgebracht. g) Besuchen Sie Ihren kranken Freund. ich habe . .

b) Alle diese Bücher findet . . . du irrst dich. oft. Ai văzut pe cineva în curte? Nu. . . . f) An diesem Abend h a t . Blumen muß . . nur deutsch. . . a) Die Arbeitsbedingungen (alle Studenten) sind in unserem Lande ausgezeichnet. Schönes! Schau. da kommt . Completaţi cu pronumele a) Überall studiert . jetzt geht . schön. Zeitungen. viel getanzt und gesungen. darf morgen fehlen! Erzähl uns. . . . . . . . . von euch ein Buch leihen ? Eine gutgelungene Arbeit macht . machen Sie die Tür auf! i) . . spät. . die Werke von Goethe und Schiller. deinem B r u d e r ? " — „Danke. . . în curte nu este nimeni. . . täglich begießen ! Frage doch . kann keinen Ausflug machen. . . wir gehen nach Hause. muß auf eine richtige Aussprache achten ! 4 1 . c) I n diesem Frühling regnet . viel Freude. . . b) Dieser Professor antwortet (jeder Student) gern. aber jetzt ist . Folosiţi cuvintele din paranteză la cazul potrivit. g) „Wie geht . c) Ich werde (einige Freunde) in der Ausstellung treffen. . . meine Freunde haben mich gestern besucht. 39. . . folosind pronumele nehotirîte: a) b) c) d) e) N-am văzut pe nimeni. . . . . . . . . bitte. . . ." h) . Completaţi cu pronumele nehotărîte corespunzătoare: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) K a n n mir .256 MORFOLOGIA 38. d) H a s t du es (alle Genossen) gesagt? e) Der Portier spricht jetzt mit (einige Ausländer). . nach dem richtigen W e g ! E r kaufte sich . nehotărîte man sau es: 40. M-a căutat cineva ? . j e) I n der Deutschstunde spricht . Să nu spui nimănui ce ţi-am povestit acum. in unserer Bibliothek. Traduceţi în limba germană. klingelt. dort ist . . ! Nein. . . ihm viel besser. . . . d) Auf dem Bande war .

I) Prietenul meu Anton este unul dintre cei mai buni studenţi ai institutului nostru. E r wohnte eine Woche lang bei . Completaţi cu pronumele reciproc einatîder sau a) Die Sportler begrüßten . k) N u mi-ai dat cartea aceea. . u) Cîţiva studenţi vor merge astăzi la muzeu. . unul este strungar. a celuilalt în oraş. Gramatica practică a limbii germane .i) Prietenul meu are doi fii. p) Nici un altul nu lucrează aşa de bine ca el. .). ci o alta.EXERCIŢII 257 f) N u te-a căutat nimeni. dar în zadar. . zum Geburtstag gratulieren (er). Die beiden Mädchen (sich kämmen) vor dem Spiegel. . in Heimatkunde helfen (ihr — pl). . . j) N-a venit factorul nostru. Ich bin überzeugt. (über). . Bruder (sein). . . n) Vă urez de ziua dumneavoastră de naştere toate cele b u n e ! o) Am încercat totul. nichts passieren wird (er. Venea din oraş cu cîteva cărţi. m) Tovarăşii noştri lucrează foarte b i n e . . . n-am spus nimănui noutatea. i-am lăudat pe amîndoi. . (ich). Ich lege das Buch fort und (sich setzen) auf meinen LieblingsKomm nach der Stunde zu . (sein) Freund. Completaţi cu corespunzătoare la forma potrivită: a) b) c) d) e) f) zlatz. h) Ce mai este nou în oraş ? Astăzi nu-i nimic nou. g) Ai spus aceasta cuiva ? Nu. recht schön (Sie) ! Wir werden . g) h) i) j) Wir wollen . . s) Mai dă-mi şi alte c ă r ţ i . am timp destui. (aus). Fritz spielt lieber mit . Casa unuia este lingă lac. . v) L-am văzut pe prietenul tău. ci u n altul. . . . . Schwester als mit . r) Celelalte cărţi le găsiţi numai în biblioteca Academiei. . daß . . . . . ihr-pl. (mit) ? c) Die Mädchen saßen am Abend . . (bei) Zeitschrift. b) Weswegen zanken Sie sich . (mein) Freunden. . d) Sie gingen dann rasch . t) Amîndoi lucrează bine. . pe care nu-1 cunosc. und blätterten in einer 43. I n der Pause erzählte ich alles . x) Am auzit noutatea deja de la mai mulţi. avem toate motivele să fim mîndri de ei. Ich danke . e) Karl schlug die Beine . . 42. celălalt ţesător.

cum ţi-am promis. căci a m . . e) Prietenul nostru Radu ne povesteşte adesea despre fratele sân Mircea care este foarte silitor şi talentat. k) Vremea nu e rece. seară. . I) Toţi oamenii se grăbiră spre casele lor. Eltern in die Schule (ihrfl o) Geben Sie das Wörterbuch . Multe salutări de la al t ă u prieten Andrei . . ne aşteaptă în parc la ora 10. aceasta este servieta ei. warten Sie hier im P a r k ? (wer) n) Am Sonntag kamen alle Pioniere mit .. Din păcate nu te pot vizita în această vacanţă. der es bei der Übersetzung braucht (derjenige). o) Cine vrea să vadă filmul românesc . căci era ceaţă deasă. căci ştiu că acum te pregăteşti p e n t m o lucrare de control. g) î n grupa noastră studenţii se ajută cu plăcere unul pe altul la studiu. căruia i-am promis această carte. 44. r) Vino ! Trebuie să ne grăbim. sehen Sie in der Bibliothek ? (wer. i) Trebuie să-ţi povestesc ceva important. was) l) . m) Copacii ale căror ramuri loveau triste în fereastra mea si-au pierdui • ultimele frunze. î ţ i trimit prin fratele t ă u cartea ce ţi-ai dorit-o. Traduceţi în limba germană: a) Formăm acum propoziţii cu toate pronumele pe care le-am învăţat.o lucrare importantă pe care vreau s-o termin la vreme. h) Nimeni nu era în casă. toţi şedeau în grădină. sollen die Schüler mitbringen ? (was) m) Auf . s) Dragă prietene. n) Am trecut unul lîngă altul fără să ne vedem. . . b) î n camera mea de lucru se află (=stehen) un birou ( = m a s ă de lucru). . .. căci era foarte rece în acea. d) El se grăbeşte căci prietenul său îl aşteaptă. . j) Muncitorii acestei fabrici au depăşit planul.. fi) N u spune nimănui ce ţi-am istorisit acum. . f) Te voi chema mîine la telefon. c) Aici sade sora mea.258 MORFOLOGIA k) . Prietenul tău. dar plouă aproape zilnic.Dacii" trebuie să-şi procure bilete cu trei zile înaintea reprezentaţiei. căci în acea zi e a foarte cald. L a acest birou lucrez eu zilnic.

numerale fracţionare — (partitive Zahlen — Bruchzahlen): ein Fünftel. zwei etc. graniţa dintre numeral şi pronume nefiind fixă. în cea mai mare parte. numerale multiplicative — (Vervielfăltigungszahlen): zweifach. vierfältig etc. viererlei etc. numerale ordinale (Ordinalzahlen — Ordnungszahlen): der erste. je fünf etc. numerale distributive — (Verteilungszahlen) : je drei.NUMERALUL (Das Numerale — Das Zahlwort) Numeralul este partea de vorbire care exprimă un număr sau ordinea G 1 numerică a obiectelor. ein Zehntel etc. deosebim: G 2 numerale eardinale (Kardinalzahlen — Grundzahlen): eins. Din punctul de vedere al conţinutului. der zweite etc. numerale ordinale adverbiale — (Ordnende Zahladverbien — Eintei­ lungszahlen) : erstens. numerale variative — (Artzahlen — Gattungszahlen) : zweierlei. zweimal etc. în capitolul Pronumele nehotărît. G 3 . Observaţie Numeralele nehotărîte sînt tratate. zweitens etc. numerale de repetiţie — (iterative Zahlwörter — Wiederholungszahlen): einmal.

die Hälfte). cele variative (zweierlei) şi iterative (zweimal) sînt adverbe. Numeralele fracţionare sînt adjective sau substantive (eine halbe Stunde. el întrunind cuvinte din cadrul altor trei părţi de vorbire.). mulţi.260 MORFOLOGIA De fapt numeralul n-ar trebui să constituie o parte de vorbire aparte. ca şi cele distributive (je zwei Schüler) şi multiplicative (die dreifache Arbeit) sînt adjective. NUMERALELE CARDINALE (Die Kardinalzahlen — Die Grundzahlen) G 4 Numeralele cardinale exprimă un număr sau o determinare numerică a obiectelor. Wieviel (mai r a r : wie viele) Hefte brauchst du ? — Ich brauche drei Hefte. astfel: Numeralele cardinale pot fi considerate în general adjective atribu­ tive (zwei Schüler) — care de obicei nu se declină — şi în unele cazuri chiar substantive (Dutzend. Considerăm totuşi numeralele parte de vorbire separată pentru că indiferent dacă sînt adjective. . Million etc. Numeralele cardinale răspund la întrebarea invariabilă wieviel ? sau mai rar la wie viel ? Wieviel Uhr ist es ? — Es ist ein Uhr. ele au totuşi ceva comun: toate exprimă o cantitate sau o ordine numerică. multe) : Wieviel Personen waren im Saal ? = Cîte persoane au fost în sală ? Mit wieviel Personen h a t er gesprochen ? = Cu cîte persoane a vorbit el ? însă: Wie viele Personen waren im Saal! (Cît de multe persoane au fost în sală!) Mit wie vielen Personen h a t er gesprochen! = Cu cît de multe persoane a vorbit el! G 5 0 1 2 3 Numerale cardinale sînt : nuli 4 vier eins 5 fünf zwei 6 sechs drei 7 sieben 8 9 10 11 acht neun zehn • elf . Mit wieviel (mai r a r : wie vielen) Freunden (Freundinnen) hast du gesprochen ? Observaţie Nu trebuie confundat adverbul interogativ invariabil: wieviel ? (cît ? cîtă ? cîţi ? cîte ?) cu adverbul wie urmat de numeralul nehotărît accentuat viel (viele. adverbe sau substantive. vieles — viele )= cît de mult (multă. Numeralele ordinale (der erste Schüler). Numeralele ordinale adverbiale (erstens).

numeralele între 13 G 7 şi 19. tausendeins. 33s versammelten sich Hunderte (Tausende) von Menschen. . G S singularul (das Hundert. FORMAREA NUMERALELOR CARDINALE 1. cele între zeci şi cele formate cu sute şi mii sînt compuse. avînd valoarea unui numeral ordi­ nal (vezi G . . das Tausend) exprimă o unitate de măsură şi plu­ ralul o mulţime nedefinită: Der Preis beträgt 25 Lei das Hundert.. Milliarde etc. G 8 Numeralul 1 (unu) are două forme: eins şi ein. b) la calculat: eins und eins ist zwei. zwei. zehntausendeins d) cînd nu este urmat de un substantiv : Es ist eins. î n cazul acesta. G 9 Forma eins se întrebuinţează: a) la numărat: eins. sînt numai substantive. Numeralele pînă la 12 (inclusiv) sînt simple. Numeralele Million. e) cînd stă în urma substantivului.NUMERALUL 261 31 einunddreißig 1 001 tausendeins 40 vierzig 1 876 tausendachthundert50 fünfzig sechsundsiebzig 60 sechzig 2 000 zweitausend 70 siebzig 3 316 dreitausenddreihundert80 achtzig sechzehn 90 neunzig 4 000 viertausend 100 hundert 900 000 neunhunderttausend 101 hunderteins 1 000 000 eine Million 200 zweihundert 1 000 Millionen = 1 Milliarde 333 dreihundert1 000 Milliarden = 1 Billion 24 vierundzwanzig dreiunddreißig 1 000 Billionen = 1 Billiarde 30 dreißig 1 000 tausend 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 zwölf dreizehn vierzehn fünfzehn sechzehn siebzehn achtzehn neunzehn zwanzig einundzwanzig Numeralele hundert şi tausend apar şi ca substantive. c) in numeralele compuse cînd eins este ultimul element component şi nu este urmat de un substantiv: hunderteins. drei .59) : in Kapitel eins. dreihunderteins.

262

MORFOLOGIA

G 10

Forma ein se întrebuinţează : a) în numeralele compuse cînd urmează un alt element component:
einund r— dreißig vierzig

b) cînd este urmată de un substantiv
E s ist ein Uhr. hundert««« Bücher.

G 11

2. Numeralele între 13 şi 19 se formează din zehn (zece) precedat nemij­ locit de un număr care exprimă unitatea: vierzehn, fünfzehn, achtzehn, neunzehn Excepţii: 16 = sechzehn (nu: sechszehn) 17 = sishzehn (nu: siebenzehn)

G 12

G 13

3. Zecile se formează prin adăugarea sufixului -zig la unitate:
vier + zig vierzig fünf + zig acht + zig neun + zig

\?

\ /
fünfzig,

\ /
achtzig,

\ /
neunzig

G 14

Excepţii: zwanzig, dreißig, sechzig, siebzig

G 15

4. Numeralele între zeci (adică între douăzeci şi treizeci, treizeci şi patruzeci etc. pînă la 99) se formează, spre deosebire de limba română, din unităţi urmate de zeci. Legătura dintre unităţi şi zeci se face prin und:
dreiundvierzig patruzeci şi trei

Q ig

5. De la o sută pînă la un milion (exclusiv) numeralele se formează din hundert sau tausend etc. precedate de un numeral care arată numărul sutelor, respectiv miilor şi urmate, după cum este cazul, de sute, unităţi şi zeci:
848 = 9 876 = achthundertachtundvietzig neuntaws£»(2achthundertsechsundsiebzig

G 17

6. Numeralele pînă la un milion se scriu într-un cuvînt:
958 644 = neunhundertachtundfünfzigtausendsechshundertdreiundvierzig.

NUMERALUL

263

DECLINAREA

NUMERALELOR

CARDINALE

Unele numerale cardinale pot fi declinate. 1. Numeralul cardinal ein are forme pentru toate genurile şi toate cazurile singularului. E l se declină : a) ca articolul nehotărît (vezi D 4) (a) dacă este urmat de un substantiv. Numeralul se deosebeşte în cazul acesta de articol numai prin faptul că este accentuat:
E r h a t nur einen Tag gefehlt. Sie spielte <mir mit einer Puppe, nicht mit beiden.

G 18 G 19

(b) dacă este urmat de un substantiv la singular şi precedat de hundert, tausend etc. î n cazul acesta se leagă de hundert sau lausend prin und şi se scrie într-un cuvînt ca şi numeralele cardinale nedeclinate:
Ein Buch mit hundertundeiner Seite.

I c h h a b e die Märchen aus T a u s e n d u n d e i n e r N a c h t gelesen.

Observaţie Dacă substantivul precedat de numeral este însă la plural, se declină şi und se omite adesea:
Ein Buch mit hundert (und) ein Seiten. Sie erzählte die Märchen in tausend(und)ein Nächten.

ein nu

G 20

b) ca articolul hotărît dacă nu este urmat nemijlocit de un substantiv şi nu precedă articolul h o t ă r î t :
/ einer Hier ist ^— eine \ eines der besten Studenten. der besten Schülerinnen. der besten Kinder.

G 21

dacă

c) ca adjectivul precedat de articolul hotărît (adjectiv de declinare slaba), este precedat de articolul hotărît:
Ich habe zwei Freunde ; nur der eine, mit dem Sie gerade sprachen, arbeitet in Bukarest.

G 22

î n cazul al doilea şi al treilea nu există o limită precisă între numeral şi pronume (vezi F 109). 2. Numeralul ein nu se declină: a) înaintea numeralelor fracţionare folosite în operaţii aritmetice:
Ein Drittel multipliziert mit ein Viertel.

G 23

b) înaintea substantivului Uhr, cînd acesta exprimă o r a :
Seit ein Uhr warte ich auf Sie.

G 24

264

MORFOLOGIA

G 25

c) înaintea conjuncţiilor bis, oder, und etc. urmate de zwei, ander, alles etc. :
Warten Sie noch ein bis (oder) zwei Tage ! Ich habe es von ein und dem andern sagen hören. Mein Kind ist mein ein und (mein) alles.

G 26

d) înaintea conjuncţiei und urmată de pronumele demonstrativ derselbe, dieselbe, dasselbe numeralul ein se foloseşte de regulă fără desi­ nenţă ; doar uneori apare şi desinenţa:
Wir haben ein(en) und denselben Geschmack. Wir sind aus ein (er) und derselben Stadt.

G 27

3. Numeralele zwei şi drei se pot declina numai dacă nu sînt precedate de articol sau pronume. Ele se declină primind la genitiv şi dativ desinenţele cazurilor respec­ tive ale articolului hotărît (plural) : N. zwei drei G. zweier dreier D. zweien dreien A. zwei drei Genitivul numeralelor zwei şi drei se foloseşte atît cînd ele sînt urmate de un substantiv cît şi atunci cînd stau singure:
Hier sind die Bücher zweier Kollegen. Die Bücher dreier von ihnen liegen dort.

G 28

G 29

Dativul lui zwei şi drei se foloseşte numai atunci cînd aceste două numerale nu sînt urmate de un substantiv:
Ich konnte nicht m i t allen Kollegen sprechen, sondern nur mit zweien ; mit drei Kollegen spreche ich morgen.

G 30

De la numeralul drei în sus apar forme declinate ale numeralului, în special în construcţii fixe:
E r streckte alle viere von sich.

ÎNTREBUINŢAREA G 31

NUMERALELOR

CARDINALE

Numeralele cardinale exprimă ora, fie singure fie însoţite de substan­ tivul Uhr, resp. Minute.
limbaj familiar Este Este 12 12.05 Es ist „ „ zwölf Uhr 5 (Minuten) nach 12 limbaj E s ist ,, „ oficial zwölf Uhr zwölf Uhr fünf

NUMERALUL

265 zwölf Uhr zehn zwölf Uhr fünfzehn zwölf Uhr zwanzig

Este Este Este

12.10 12.15 12.20

E s ist „

Este

12.25

Este Este Este

12.30 12.35 12.40

„ „

Este Este

12.45 12.50

„ „

10 (Minuten) nach 12 E s ist ein Viertel nach 12 ,, „ sau : Viertel eins 20 (Minuten) nach 12 „ sau : 5 (Minuten) nach Viertel eins s a u : 10 (Minuten) vor halb eins (ein Uhr) 10 (Minuten nach ,, Viertel eins, s a u : 5 (Minuten) vor halb eins (ein Uhr) halb eins (ein Uhr) ,, „ 5 (Minuten) nach halb „ „ eins (ein Uhr) 10 (Minuten) nach halb „ eins (ein Uhr) s a u : 5 (Minuten) vor drei Viertel eins drei Viertel eins „ „ zehn (Minuten) vor eins sau fünf (Minuten) nach drei Viertel eins 5 (Minuten) vor eins eins (ein Uhr) „

zwölf Uhr fünfund­ zwanzig

zwölf Uhr dreißig zwölf Uhr fünfund­ dreißig zwölf Uhr vierzig

zwölf Uhr fünfund­ vierzig zwölf Uhr fünfzig

Este Este

12.55 13

„ „

„ „

zwölf Uhr fünfund­ fünfzig dreizehn Uhr

Numeralul eins urmat de substantivul Uhr apare sub forma ein:
E s ist eins sau E s ist ein Uhr.

G 32

Cînd serveşte la indicarea timpului, substantivul Uhr se întrebuin­ G 33 ţează numai la singular:
Wieviel Uhr ist es ? — E s ist 5 Uhr. Um Wieviel Uhr kommen Sie zu mir ? — Ich komme um 6 Uhr.

Altfel, substantivul Uhr (== ceasul, ceasornicul) se întrebuinţează şi la plural:
I m Schaufenster sah ich viele, schöne Uhren. Wieviel Uhren sind dort ?

Anii de la 1 100 pînă la 1 999 se exprimă în sute:
E r ist (im Jahre) 1950 (neunzehnhundertiünfzig) geboren.

G 34

266

MORFOLOGIA

Cr 35

I,a întrebarea wann ? anul poate fi exprimat fie prin numeralul dinal precedat de im Jahre, fie folosindu-se numai numeralul cardi
Der zweite Weltkrieg begann im Jahre 1939. Der zweite Weltkrieg begann 1939.

Cr 36

Folosirea prepoziţiei in înaintea numeralului cardinal, prin anal&pe cu limba română, este greşită. Numeralele cardinale se întrebuinţează în operaţiile aritmetice:
2 + 4 = 6 6 —5 = 1 7 x 2 = 14 9 : 3 = 3 4 2 = 16 4 3 = 64 y 16 = ^64 3% = 4 4 zwei und (plus) vier ist sechs sechs weniger (minus) fünf ist eins sieben mal zwei ist vierzehn neun (geteilt) durch drei ist drei vier hoch zwei ist sechzehn vier hoch drei ist vierundsechzig Quadratwurzel aus 16 (ist) gleich 4 Kubikwurzel aus 64 (ist) gleich 4 drei vom H u n d e r t (drei Prozent)

Cr 37

Cr 38

Unităţile se numesc Einer, zecile ,, ,, Zehner, sutele ,, ,, Hunderter, miile ,, ,, Tausender. Numeralele cardinale au uneori valoarea numeralelor ordinale. î n cazul acesta ele stau în urma substantivului, eins, zwei, drei fiind totodată invariabile:
im Kapitel eins, die Schüler der Klassen zwei, laut Paragraph drei, auf Seite sechzekm

Cr 39

Numerele de telefon se scriu în grupe de cîte două cifre şi se citesc pronunţîndu-se fiecare cifră:
15 16 8 3 : eins fünf eins sechs acht drei

Cr 40

Numeralele cardinale se folosesc pentru indicarea numărului unei case, al unui vehicul public:
E r wohnt Alecsandristraße 25. Ich fahre mit der Linie 3.

G 41 G 42

în loc de zwei se spune, atît la telefon cît şi la radio, zwo pentru a nu se confunda cu drei. în locul numeralului zwei se întrebuinţează şi beide (die beiden). Spre deosebire de zwei, beide exprimă atît unul (una) . . . cît şi celălalt (cealaltă).
Beide Freunde besuchten mich gestern {vezi F 142).

NUMERALUL

267

SUBSTANTIVIZAREA

NUMERALELOR

CARDINALE

Numeralele cardinale substantivizate sînt de genul feminin. Ble se G 43 întrebuinţează : a) pentru indicarea unui vehicul public: tramvai, autobuz etc. G 44
Ich fahre m i t der Drei (sau: m i t der Linie 3) nach Hause.

b) pentru indicarea unui calificativ:
Mein Sohn h a t heute eine Zehn in Geschichte bekommen. Die Eins ist bei uns die schlechteste Note.

G 45

c) la denumirea echipelor de fotbal:
Die Bukarester Elf

G 46 G 47

d) pentru a exprima virsta aproximativă; în cazul acesta numeralul substantivizat, este de obicei precedat de o prepoziţie:
E r ist an die (über die) Dreißig. Ich wünsche Ihnen, die Achtzig zu erreichen.

Din numeralele cardinale derivă şi forme substantivizate în -er. Acestea sînt de genul masculin: der Zehner, der Hunderter etc. Aceste forme se întrebuinţează: a) pentru indicarea valorii unei monede, bancnote:
Das kostet mich einen

G 48 G 49 G 50

b) pentru indicarea unui calificativ, în special în sudul şi în sud-estul teritoriului lingvistic german {vezi G 45).
Mein Sohn h a t heute einen Zehner bekommen. Der Einser ist bei uns die schlechteste Note.

Observaţie Forma der Einser nu trebuie confundată cu der Einer (vezi Q 37). c) pentru indicarea unui vehicul public (în special în Austria) :
Ich fahre m i t dem Dreier nach Hause.

G 51 G 52

d) pentru indicarea aproximativă a virstei unei persoane:
E r ist ein gut erhaltener Fünfziger. Sie ist eine gute Fünfzigerin.

Formele substantivizate în -er pot fi întrebuinţate şi adjectival. î n cazul acesta este exprimat, de regulă, un deceniu:
I n den achtziger Jahren des vorigen Jahrhunderts ( = între 1880 şi 1890).

G 53

268

MORFOLOGIA

EXPRIMAREA

APROXIMAŢIEI

NUMERICE

G 54

Aproximaţia numerică se exprimă: 1. printr-un numeral precedat de: a) beinahe, etwa, fast, gegen, nahezu, über, ungefähr, unter etc ; substan­ tivul însoţit de numeral este articulat sau nearticulat:
(die) (die) (die) (die) etwa (gegen, ungefähr) zwanzig Personen (cele aproximativ douăzeci de persoane) beinahe (fast, nahezu) zwanzig Personen (cele aproape douăzeci de persoane) über zwanzig Personen (cele peste douăzeci de persoane) unter zwanzig Personen (cele sub douăzeci de persoane)

G 55

b) an, um; substantivul însoţit de numeral este articulat sau nearti­ culat :
an (um) (die) zwanzig Personen (aproximativ, în jurul a douăzeci de persoane)

G 56 G 57 G 58

c) mehr als :
mehr als zwei Stunden (mai mult de două ore)

2. prin Hundert sau Tausend folosit la plural:
Hunderte (Tausende) von Menschen (sute [mii] de oameni)

3. prin repetarea aceluiaşi numeral, în special cînd e vorba de cifre mari; cifra repetată este precedată de und aber:
Hunderte (Tausende) de oameni) und aber Hunderte (Tausende) Menschen (sute [mii] şi sute [mii]

NUMERALELE ORDINALE
(Die Ordinalzahlen — Die Ordnungszahlen)

G 59

Numeralele ordinale exprimă concret sau abstract o anumită ordine sau un anumit loc pe care îl ocupă o persoană, un obiect sau o acţiune. Numeralele ordinale răspund la întrebarea: der, (die, das) wievielte ?
Der wievielte Kandidat antwortet jetzt ? — Der zweite Kandidat. Die wievielte Auflage dieses Werks ist das ? — Bas ist die vierte Auflage. Das wievielte Experiment ist das ? — Das ist das zweite Experiment.

NUMERALUL

269

FORMAREA

NUMERALELOR

ORDINALE G 60

Numeralele ordinale se formează: 1. pînă la 19 — din numeralele cardinale -f- -ţ~j zehn -{- t = der zehnte 2. de la 20 — din numeralele cardinale + -stzwanzig -J- st = der zwanzigste E x cep ţii : der (die, das) erste; der (die, das) dritte; der (die, das) achte; der (die, das) siebte. Observaţii

G 81

1. Numeralele ordinale sînt, de obicei, precedate de articolul hotărît. G 62 2. î n locul numeralului ordinal der (die, das) siebte se foloseşte mai G 63 frecvent forma mai veche: der (die, das) siebente. 3. La numeralele ordinale compuse, numai ultimul număr primeşte G 64 sufixul -(s)t:
der neunzehnte Juli der sechsundzwanzigste J a n u a r der dreihundertfünfnndsechzigste Tag des Jahres

Numeralul cifrei: 1. = der, die, 2. £= der, die, 3. = der, die, 4. = der, die, 5. = der, die, 6. = der, die, 7. = der, die, 8. = der, die,

ordinal notat cu cifre se indică printr-un punct pus în urma das das das das das das das das erste zweite dritte vierte fünfte sechste siebente achte 12. = der, die, das zwölfte 19. = der, die, das neunzehnte 20. == der, die, das zwanzigste 21. = der, die, das emundzwanzigste 30. = der, die, das dreißigste 100. = der, die, das hundertste 101. = der, die, das hunderterste 365. = der, die, das dreihundertfünfundsechzigste 1000. = der, die, das tausendste 1001. = der, die, das tausenderste

G 65

9. = der, die, das neunte 10. = der, die, das zehnte 11. = der, die, das elfte Numeralele ordinale urmează regulile declinării adjectivelor:
der erste Aufsatz — erster Aufsatz — sein erster Aufsatz die erste Lektion — erste Lektion — seine erste Lektion das erste Konzert — erstes Konzert — sein erstes Konzert (vezi I5B, B 15)

G 66

270

MORFOLOGIA

ÎNTREBUINŢAREA

NUMERALELOR

ORDINALE

G 67 G 68

Numeralul ordinal se întrebuinţează: a) adjectival:
Ich wohne im dritten Stock,

b)

substantival:

Die drei ersten sollen herauskommen. (Primii trei să iasă.)

G 69

c) Numeralul ordinal poate fi substantivizat. î n cazul acesta el exprimă un rang, o ierarhie
Br ist der Erste (— der beste Schüler) in unserer Klasse. Die drei Ersten sollen herauskommen. (Cei trei premianţi să iasă.)

etc.:

G 70

Numeralele ordinale adjectivale se scriu cu iniţială mare dacă fac p a r t dintr-un nume propriu (eveniment istoric, sărbătoare naţională, nume geografic, titlu) :
Der "Neunte Parteitag der Rumänischen Kommunistischen Partei Der Dreiundzwanzigste August Der "Erste Mai

G 71

Numeralele ordinale care fac parte din numele împăraţilor sau regi­ lor se scriu fie cu cifre romane cu punct după ele, fie în litere cu iniţială mare:
Heinrich IV. ( = Heinrich der Vierte)

G 72

Numeralul postpus se declină la fel ca celelalte numerale Numeralele ordinale servesc la exprimarea d a t e i :
Am 19. Juli feiert sie ihren Geburtstag.

ordinale.

Observaţii G 73 l, Pentru aflarea datei precise se folosesc întrebările : der wievielte ? şi am wievielten
Der wievielte ist heute ? — Heute ist der 20. (= zwanzigste) April. Am wievielten kommt er ? — E r kommt am 20. (= zwanzigsten) April.

G 74

2. Pentru indicarea datei în scrisori se folosesc: a) numeralul ordinal precedat de am:
Bukarest, am 16. ( = sechzehnten) April 1968

NUMERALUL

.

271

b) numeralul ordinal la acuzativ, precedat de articolul h o t ă r î t :
Bukarest, den 16. ( = sechzehnten) April 1968

c) numeralul ordinal la nominativ,
Bukarest, 16. ( = sechzehnter) april 1968

neprecedat de articol: nici o

G 75

Numeralul ordinal combinat desinenţă:
Andrei ist der zweitbeste

cu un superlativ nu primeşte

Student unserer Gruppe.

NUMERALELE ORDINALE ADVERBIALE
(Die ordnenden Zahladverbien — Die Einteilungszahlen)

Numeralele ordinale adverbiale exprimă ordinea într-o înşirare; ele se formează din numeralele ordinale -\- ens: erstens, zweitens, drittens, vier­ tens, fünftens etc. Observaţii 1. î n gramatica limbii române, numeralele ordinale adverbiale nu sînt considerate numerale (erstens = în primul rînd). 2. î n general, numeralele ordinale adverbiale se folosesc pînă la cel mult 20.

G 7ft

G 77

NUMERALELE FRACŢIONARE
(Die partitiven Zahlen — Die Bruchzahlen)

Numeralele fracţionare exprimă o parte dintr-un tot; ele se formează G 7Jf din numeralele ordinale fără t -j- -tel ( = Teil = parte) : fünft -ftel—fünftel, ein Drittel, ein Viertel; ein fünftel Meter, ein viertel Kilo. Numeralele fracţionare sînt de regulă substantive, dar pot fi între- G 7$ buinţate şi adjectival. Ca substantive — cu excepţia numeralului die Hälfte — ele sînt de genul neutru şi urmează regula declinării substantivelor neutre : das Drittel, des Drittels etc. întrebuinţate adjectival, ele sînt invariabile, cu excepţia numeralului G 8ft h a l b , care se declină ca un adjeciiv atributiv (vezt E 13—15).
Der Motor arbeitete nur mit halber Kraft. Sie trafen sich auf halbem Wege. Ich wartete eine halbe Stunde. E r arbeitet in unserem Unternehmen seit zwei und einem halben Monat.

272

MORFOLOGIA

G 81

Precedat de numeralul nedeclinat ein şi formînd cu el un numeral cornpus, halb nu se declină nici el, iar substantivul determinat se pune la plural:
Hier haben Sie ein(und) einhalh Brote. E r kam vor zwei (und) einhalh Stunden hier an.

Observaţie G 82 în loc de ein(und)einhalb se foloseşte adesea anderthalb care rărnîne în general nedeclinat:
Meine Nichte ist anderthalb J a h r e alt. Er nahm anderthalb Brote. Mit anderthalb Portionen werden die zwei Kinder bestimmt satt.

G 83 G 84

Die Hälfte este substantiv şi se declină ca substantivele feminine:
Mit der Hälfte der Substanz können Sie den Versuch auch durchführen.

Toate celelalte numerale fracţionare sînt invariabile cînd sînt folosite atributiv (fiind scrise cu iniţiala mică) :
ein viertel Zentner Mehl — mit einem viertel Zentner Mehl; drei achtel Liter Sahne — der Preis der drei achtel Liter Sahne ; zwei hundertstel Sekunden — in zwei hundertstel Sekunden.

G 85

O excepţie în privinţa scrierii este numeralul fracţionar Viertel (viertel). El se scrie ca şi toate celelalte numerale fracţionare, cu iniţială mare cînd este folosit substantival, cu iniţială mică atunci cînd este folosit atributiv:
Ein Viertel des Weges liegt hinter uns. E s ist schon Viertel zwei. Geben Sie mir, bitte, ein viertel Kilo Butter.

G 88

Spre deosebire de celelalte numerale fracţionare, Viertel (viertel) for­ mează cu drei un numeral compus:
Ich habe schon Dreiviertel des Stoffes wiederholt. Sie können den Versuch auch mit Dreiviertel der Substanz durchführen. E r kommt in einer dreiviertel Stunde. Geben Sie mir bitte dreiviertel Kilo Butter.

G 87

Există numai două excepţii a) la indicarea orei:
Es ist drei Viertel eins.

în care drei Viertel se scrie separat:

b) la numărat:
ein Viertel, zwei Viertel, drei Viertel etc.

NUMERALUL

273

De obicei numeralele fracţionare se scriu în cifre, de exemplu :
1 /2 1/3 1/4 3/4 4/6 ein halb (în matematică : ein Zweitel) ein Drittel ein Viertel Dreiviertel vier Sechstel 1 1/2 2 1/4 3 1/2 4 3/4 5 4/6 6 5/16 18 4/8 eineinhalb sau anderthalb zwei einviertel drei einhalb vier dreiviertel fünf viersechstel sechs fünfsechzehntel achtzehn vierachtel

G 88

1/100 ein Hundertstel 2/101 zwei Hunderteintel 2/202 drei Zweihundertzweitel

23 1/1000 dreiundzwanzig eintausendstel

Numeralele zecimale se scriu şi se citesc în felul următor
2,613 = zwei Komma sechs eins drei

G 89 G 9tt

Numeralele fracţionare apar deseori în cuvinte compuse; în cazul acesta numeralul este cuvîntul determinativ:
ein Vierteljahr, eine Viertelstunde, ein DreiviertelxjO.ehrh.eit

NUMERALELE DISTRIBUTIVE
(Die Verteilungszahlen)

Numeralele distributive exprimă o grupare numerică şi se formează a) cu ajutorul numeralelor cardinale precedate de je:
je einer, je zwei, je drei

G 91

b) cu ajutorul numeralelor ordinale precedate de zu:
zu zweit, zu dritt, zu viert

Numeralele distributive formate cu je urmează regulile declinării numeralelor cardinale:
Sie bekamen je einen Füller als Prämie.

G 92

Numeralele distributive precedate de zu sînt invariabile:
Sie gingen zu dritt in die Ausstellung.

Numeralele distributive răspund la întrebarea: je (zu) wieviel?
18 — Gramatica practică a limbii germane

G 93

274

MORFOLOGIA

NUMERALELE VARIATIVE (SPECIALE)
(Die Artzahlen — Die Gattungszahlen)

G 94

Numeralele variative exprimă un număr de categorii, de specii diferite şi răspund la întrebarea : wievielerlei ? G 95 Ble se formează a) din numeralele cardinale -f- -erlei: '
zweierlei, dreierlei, fünferlei etc.

b) din all, viel, manch etc. + -eriei :
allerlei, mancherlei, vielerlei

G 96

Numeralele variative sînt adverbe (vezi G 3) şi deci invariabile:
Das Kleid ist aus zweierlei Stoff gearbeitet. Sie sprachen über allerlei Fragen.

G 97

Numeralele variative formate cu ajutorul numeralelor cardinale mari indică un număr mare, însă neprecizat:
Er findet immer hunderterlei Ausreden.

NUMERALELE MULTIPLICATIVE
(Die Vervielfältigungszahlen)

G 98 G 99

Numeralele multiplicative arată în ce proporţie creşte o cantitate. Ble răspund la întrebarea: wievielfach ? şi se formează a) din numeralele cardinale + -fach sau -fältig :
einfach, zweifach, zehnfach, hundertfach, hundertfältig

b) din mehr, viel, mannig + -fach sau -fältig :
mannigfach, mehrfach, vielfach, vielfältig, mannigfaltig

Observaţie Sufixul -fältig este învechit şi se foloseşte numai rareori. G 100 G 101 Pentru numeralul zweifach există şi forma doppelt. Numeralele multiplicative pot fi folosite ca adjective şi ca adverbe. Folo­ site adjectival, ele urmează regulile pentru declinarea adjectivelor:
Geteilte Freude, doppelte Freude. (Proverb) Mit hundertfachen Ausreden suchte er sich zu entschuldigen. Doppelt genäht hält besser. (Proverb) Mannigfach erprobt, entspricht das Gerät allen Anforderungen.

EXERCIŢII

275^

NUMERALELE DE REPETIŢIE
(Die iterativen Zahlwörter — Die Wieaerholungszahlwörter)

Numeralele de repetiţie arată de cîte ori se săvîrşeşte o acţiune. Ele G 102 răspund la întrebarea; wie oft? sau wievielmal? şi se formează a) din numeralele cardinale + -mal: G 103
einmal, zweimal, viermal etc.

b) din: alle, einige, manch, viel etc. -{--mal:
allemal, einigemal, manchmal, vielmal

c) din: viel, mehr etc. + -mals:
vielmals, mehrmals

Numeralele de repetiţie sînt adverbe şi deci invariabile. Unele dintre G 104 ele pot primi sufixul -ig. Prin aceasta ele devin adjective care se declină ca orice adjectiv (vezi K 13—15) :
eine einmalige Gelegenheit; trotz mehrmaliger Aufforderung; nach zweimaligem Versuch

EXERCIŢII
1. Citiţi si scrieţi în litere :

1 , 2, 3, 4,

11, 21, 121, 1 111 12, 22, 222, 2 222 13, 33, 333, 3 333 14, 44, 444, 4 444
6 666

7, 17, 77, 777, 7 777 B. 8, 35, 24, 46, 57, 68, 73, 88, 102, 95, 173, 937, 207, 258, 365, 437, 566, 1 327, 1 875, 2 378, 15 375, 21 287, 105 737, 375 238, 537 453, 1 735 842, 35 075 836, 26 373 865.

6, 16, 66, 666,

276 2. Completaţi cu numeralul

MORFOLOGIA

corespunzător, în litere:

Eine Stunde h a t 60 Minuten, und jede Minute hat 60 Sekunden, also h a t die Stunde 3 600 Sekunden. Der Tag hat 24 Stunden, also h a t der Tag 1 440 Minuten und 86 400 Sekunden. Eine Woche h a t 7 Tage, also hat die Woche 168 Stunden, 10 080 Minuten und 604 800 Sekunden.
3 . (Citiţi şi apoi scrieţi operaţiile în litere.)

a) 78 + 3 = 81 ; 110 + 25 + 8 456 + 1 253 = 9 844 b) 124 - 18 = 106 c) 18 X 3 = 54; 120 X 4 = 480 d) 570:2 = 285
4. Citiţi şi apoi transcrieţi exprimare). în litere, următoarele ore (folosiţi modurile diferite de

Es ist: 1,15; 1,05; 2 , 4 5 ; 4,30; 12,30; 12,45
5. Traduceţi (transcriind unde este cazul, numeralele cardinale în litere).

&) Pe această stradă sînt p a t r u blocuri noi. Fiecare bloc are cîte opt etaje, iar la fiecare etaj sînt cîte şase apartamente. Sînt deci în total 192 de apartamente. b) î n această fabrică lucrează trei schimburi de muncitori. I^a fiecare schimb lucrează cîte 350 muncitori; lucrează deci în total 1050 de muncitori. c) Ea cantina acestei fabrici iau masa 267 de muncitori şi 135 mun­ citoare, deci în total 402 persoane. d) Clubul fabricii are o sală de bibliotecă cu 275 de locuri, o sală de festivităţi cu 850 de locuri şi o sală de sport care cuprinde 2 500 de spec­ tatori. e) Ea 8.45 voi merge la gară, pentru că vine prietenul meu cu accele­ ratul 302. f) Astăzi, la 9.15 plec cu acceleratul 101 la Predeal. g) Unchiul Emil are doi fii, primul este student, al doilea elev. h) Ea acest concurs s-au adunat mii de oameni. i) Prietenul meu a lipsit numai o zi, pentru că a fost bolnav. j) Aceasta este o poveste din 1001 de nopţi. k) Peter şi Otto studiază la una şi aceeaşi facultate. I) E u am luat caietele a doi colegi; caietele a trei dintre ei au rămas pe catedră.

EXERCIŢII

277

m) Eminescu s-a născut în anul 1850 şi a murit în anul 1889, iar Caragiale s-a născut în anul 1852 şi a murit în anul 1912. n) Da examenul de germană am luat un opt. o) Ce vîrstă aveţi ? — Am peste 60 de ani. — Vă doresc să ajungeţi la 90. fi) Pălăria asta mă costă un sutar. r) Vecinul meu este un octogenar. s) La meciul de ieri au fost aproximativ douăzeci de mii de spectatori. t) Mii şi mii de oameni ai muncii din patria noastră au primit noi locuinţe.
6. Citiţi şi scrieţi în litere :

a) der 23. b) der 18. c) der 12. ment — der 4. d) Dudwig chard III.

VIII. - der 8. V. - der 24. I. - der 1. V. - der 8. I I I . V. - der 15. IX. - der 8. VII. - der 15. III. Monat - die 1. Woche — der 3. Tag - das 216. Experi­ Käufer XIV. - Napoleon III. - Peter I. - Heinrich IV. — R i ­

7. Completaţi numeralele ordinale cu desinenţele corespunzătoare :

a) Heute ist der zwölf- Dezember. b) Am fünfzehn- September beginnt das neue Schuljahr. c) Am sechst- März werde ich nach Predeal fahren. d) In der zwei- Stunde haben wir Deutsch. e) Der erst- Student hat gut geantwortet, aber dem dritt- hat der Professor eine schlechte Note gegeben. f) Die Antwort des zwei- Studenten war nicht ganz richtig.;
8. Citiţi şi transcrieţi în litere următoarele date :

a) der 5. Oktober; b) am 10. Juni; c) den 21. Mai; d) der 9. Februar; e) den 10. Oktober; f) heute, den 22. März ; g) in der Nacht vom 5. zum 6. April.
9. Traduceţi în limba germană. Scrieţi numeralele ordinale în litere :

a) Paul s-a născut la 22 mai 1917. b) 31 decembrie este a 365 sau, o dată la patru ani, a 366-a zi a anului. c) Paul este primul student al grupei nr. 265.

278

MORFOLOGIA

d) Mărci poştale găsiţi la al 3-lea ghişeu. e) Acceleratul 105 pleacă la 22,15. Eu am locul trei, în al doilea com­ partiment din vagonul al şaselea. f) 21 martie este prima zi de primăvară, iar 21 iunie prima zi de vară. g) Paul îşi serbează ziua (lui) de naştere la 15 mai. Ea 12 mai voi pleca şi eu la Piteşti şi voi rămîne acolo pînă la 18 mai. h) Nu pot veni mîine cu voi, căci în primul rînd n-am timp, iar în al doilea rînd, această excursie este prea obositoare pentru mine.
10. Citiţi si scrieţi apoi în litere următoarele numere :

a) — ; — ; — ; — ; — ; — ; — ; i — ; 1,02;0,5; 1,25; 2,50 a} 2 4 8 20 4 5 15 2
d>)

T

4 ~ 4 ' 8

8 ~ 8 *9

~9~ ~ 9

I I . Citiţi şi scrieţi în litere următoarele procente I

a) 13% - 2 5 % - 50% - 7 5 % - 125% - 250% b) 90% der Studenten; 75% der Ernte; 50% der Bücher
12. Traduceţi în limba germană t

a) Te-am aşteptat în faţa cinematografului o jumătate de oră. De ce ai întîrziat? b) Cît fac o optime şi cu trei şeptimi? c) Nu pot mînca toată prăjitura. Ia jumătatea asta! d) Cîţi ani are fiul tău cel mai mic? — (El) Are un an şi jumătate. e) Aştept aici deja de un sfert de oră şi nu vine nimeni. / ) Cît durează acest film ? Cred că durează două sau două ore şi jumătate. g) î n acest oraş locuiesc 1,7 milioane de oameni.
13. Completaţi cu numeralele distributive '

a) Sie standen . . . (4) in einer Reihe. b) Sie gingen zu . . . (4) ins Restaurant. Nachdem sie gegessen hatten, gaben sie dem Kellner . . . (20 Lei), und jeder bekam . . . (3 Lei) heraus. c) Nach dem Wettkampf erhielten die Studenten . . . (1) Füllhalter als Prämie. d) Sie kommen jeden Tag . . . (3), setzen sich an den Tisch hier und bestellen . . . (1) Portion Eis, dann . . . (2) Kuchen, zahlen und gehen weiter.

. (3) Schwei­ nebraten. . . (2) Stoff benötigt ? c) Wievielerlei Farben h a t dein Kleid ? . . . aber . (100) gesagt. b) Mein Freund Herbert ist ein begeisterter Bergsteiger. . aber es war umsonst. (1) in der D D R . . E r war . . . . c) Der Vater sagte zu dem Jungen : „Das ist einfach nicht zu glauben Î I c h habe dir nicht nur . . (viel-) Olympiasieger. (3). Sein Name wurde in . e) Ich habe das Experiment schon . e) Mir ist die ganze Geschichte ganz . . . . . . (2) in Jugoslawien. . . (3) auf Berge über 4 000 m gestiegen. E r hat ihm den Schaden . h) E r versuchte .EXEKCIŢII 279 14. (manch) Ausreden. (3) in der Tschechoslowakei. . . d a ß du mit deinem Fahrrad nur auf dieser Strecke fahren darfst! d) Bogdan h a t viele Reisen gemacht. E r h a t ihm den Schaden im . g) Auf dieser Sitzung wurden . .. a) Meine Schwester trägt einen Pullover aus . (4) S c h u t z : Eisenschienen. . (3) Sieg errungen. und Beton. aber noch (0 \) in Bulgarien. . (all) Fragen besprochen. 16. . . Erde. . . (1). daß sie .. . . . Mein Freund Peter ist ein . . . (2) Kuchen und . Completaţi cu numeralele iterative corespunzătoare : a) Drei Freunde kamen in ein Restaurant und bestellten . Der Schutzgraben h a t t e einen . . . (mehr-) nicht. (mehr-) ersetzt. von dem sagen die Menschen: E r mißt mit . . . . i) E r unternahm . . . (2) Maß. (1) ! f) Der Alte versuchte in das ewige . sondern . . . . E r ist . .. . (2) Garn. (5) auf Berge über 3 000 m. . . . u m rechtzeitig fertig zu werden. . . . . . (1) seines Gebens etwas A b ­ wechslung zu bringen. Completaţi cu numeralele multiplicative : a) b) Steine c) d) e) f) E r h a t t e einen . gelb. (1) Eis. rot und blau. b) Verstehst du nicht. . (mehr-) Zusammenhang genannt. . (10) und . (einige-) gemacht. (all). . (2) auf Berge über 3 500 m und . Completaţi cu numeralele variative . . . dann . . 15. (viel-) Wert ersetzt. d) Wer ungerecht ist. . (Manch-) ist es mir gelungen. . . .

b) Dieser Film ist sehr interessant. . Ihre Familie wohnt dort schon seit . (3) Tage später kam er doch noch . (3) gesehen. (manch-) Kinder in den Kindergarten. e) La ce oră vine acceleratul 301 ? Astăzi vine la 21. j) . 18. . dar niciodată în Ungaria. . . (1) Frühstück gehen . . (10 000) Besucher der Ausstellung. Sie wohnt im . (13%). . der Saturn hat aber . . .280 17. . . de două ori în Bulgaria şi de şase ori în Cehoslovacia. de cinci ori în Uniunea Sovietică. Mai konnte er nicht kommen. . d) Als ich kam. . . . . dar uneori are 5—10 minute întîrziere. . . die anderen . darum bekommen Sie ein Geschenk. . . sagte ein Beamter an der T ü r : — Sie sind der . (mehr-) Jahren. (8) Stockwerken. (1/4) der Erzeugnisse wird ausgeführt.35. . . . Completaţi propoziţiile MORFOLOGIA următoare cu numeralele corespunzătoare : a) Meine Freundin Hilde wohnt in einem Wohnblock mit . (2) bei mir und erzählte mir immer . h) Am . (4) Stockwerk. . . . f) Unsere Erde h a t nur . . . (25) waren bei einem Wettbewerb. (215) Studenten haben . a fost de trei ori în Polonia. . . g) De la 10 pînă la 28 martie elevii au avut vacanţa de primăvară. Traduceţi în limba germană. d) Da 1 Mai oamenii muncii din lumea întreagă (genitiv) serbează ziua solidarităţii lor internaţionale. . . (aller-) Neuigkeiten. . (7) Monde. care s-a reprezen­ t a t p e n t r u prima dată pe scena teatrului din Mannheim. . f) Băiatul meu a luat u n zece la examenul de germană. h) Există două feluri de cămile: cu una sau cu două cocoaşe. e) Nach dem . c) Prima sa mare operă dramatică a fost „Hoţii". scriind numeralele în litere : a) 23 August este ziua eliberării patriei noastre de sub jugul fascistb) Friedrich Schiller s-a născut la 10 noiembrie 1759 la Marbach şi a murit la 5 mai 1805 la Weimar. . i) Unchiul meu a făcut multe călătorii în viaţa s a . . (190) an dem Vortrag teilge­ nommen. j) O cincime din producţia acestei fabrici se exportă. g) Von . i) Dank dem sozialistischen Wettbewerb stieg die Produktion des -Betriebes u m . (15). aber . . . . c) Meine Freundin Helga war in dieser Woche schon . (1) Mond. . (1) bei uns vorbei. ich habe ihn schon .

deci ele pot forma H 3 singure predicatul unei propoziţii: Wir lernen Deutsch. starea H 1 existenţa: übersetzen. bleiben. Verbele predicative au un conţinut bine definit. erwachen. timp compus: diateză pasivă: condiţional: " ich ich . 1. sein şi werden. verbele pot fi împăr. Verbele auxiliare se împart în: a) Verbe auxiliare de timp.H 2 ţite în verbe predicative şi în verbe auxiliare.H 4 puse ca şi a diatezei pasive şi a condiţionalului. Verbele auxiliare de timp sînt: haben.VERBUL (Das Verb — Das Tätigkeitswort' — Das Zeitwort) iau Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea. wohnen ÎMPĂRŢIREA (Vollverben und VERBELOR Hilfsverben) VERBE PREDICATIVE ŞI AUXILIARE După funcţiile pe care le îndeplinesc în propoziţie. acestea ajută la formarea timpurilor com. üben. Wann gehen Sie in die Stadt ? Der Schrank steht an der Wand. vergehen.ich ich ich habe geschrieben bin gelaufen werde lesen werde gefragt würde fragen . 2.

verb auxiliar de mod = a părea. Die Sonne scheint. Verbele auxiliare de mod sînt: r können: mögen: Möge sie nur kommen! dürfen: Dürfen Kinder zu diesem Film gehen? müssen: I m Alter von sieben Jahren müssen alle Kinder zur Schule gehen. Ele formează predicatul numai împreună cu un verb predicativ. verb predicativ = a străluci.ehrer. . acestea ajută la exprimarea unei modalităţi. E r ist (— befindet sich) in Bukarest. Verbele auxiliare de timp apar uneori ca verbe predicative. a face să. a unei dorinţe. De exemplu: H 8 lassen < verb predicativ verb auxiliar = a lăsa. adică pot forma singure predicatul propoziţiei: Wer will. Unele verbe predicative pot fi întrebuinţate cu sens modificat. adică de elemente de legătură între subiect şi numele predicativ: E r ist I. H 6 b) Verbe auxiliare de mod. Sie hat ( = besitzt) ein neues Tonbandgerät. Die Übung scheint schwer zu sein. E r wird Ingenieur. de modalitate sau modale.282 MORFOLOGIA H 5 Verbele sein şi werden pot avea funcţia de verbe copulative. sollen: Sie sollen auf seinen R a t hören! wollen: Wollen Sie Medizin studieren ? H 7 Verbele auxiliare de mod pot fi întrebuinţate şi ca verbe predicative. de exemplu : a unei posibilităţi. = a dispune. Ich lasse das Buch hier. Wir müssen in die Stadt. Er läßt ihn kommen. a unei permisiuni. der kann. { . ca verbe auxiliare de mod. a unei intenţii etc. a unei obligaţii. a unei necesităţi.

b) Alte verbe tranzitive pot fi întrebuinţate absolut. a) Unele verbe tranzitive nu pot fi folosite fără un complement la H 15 acuzativ: Ich erwarte meinen Freund. Das Buch gehört mir. E r braucht nicht zu kommen. E r gehört JJ J J JJ J g VERBE TRANZITIVE ŞI INTRANZITIVE (Transitive und intransitive Verben) Din punct de vedere al complementului. + compl. > } Ich nenne ihn meinen Freund. prepoz. 1 i Sie versicherte mich ihrer Freundschaft. . a se cuveni. compl. ^ Ich beglückwünsche Sie zu Ihrem Geburtstag. la aeuz. compl. la acuz. H 16 c) Numeroase verbe tranzitive pot avea pe lîngă complementul lor H 17 la acuzativ şi un alt complement: compl. + compl. 1. la acuz. Ich brauche einen neuen Mantel. + compl. verb auxiliar de mod = a obişnui. verb predicativ = a avea nevoie de. ] } Ich schreibe meinem Bruder einen > Brief. la inf. verb auxiliar de mod = a trebui. compl. JJ JQ { { { verb predicativ = a îngriji. la acuz. la acuz. la gen. Verbele care pot avea un complement la acuzativ (complement direct) H 14 sînt tranzitive: Ich schreibe einen Brief. compl. + compl. a face parte. verb predicativ = a aparţine. verbele se împart î n : verbe H 13 tranzitive şi verbe intranzitive. la dat. Br pflegt nach Tisch spazieren zugehen. + compl. la acuz. verb auxiliar de mod = a merita. } Ich höre ihn kommen.VERBUL 283 Die Mutter -pflegt das Kind. adică fără exprimarea complementului la acuzativ: Ich schreibe jetzt (einen Brief).

. stimmen / zerbrechen ( \ Observaţie Unele verbe. Das Glas zerbricht. verb intranzitiv — a fi exact (just). tive. E r stimmt das Klavier. care în limba germană sînt reflexive. Verbele care nu pot avea un complement la acuzativ sînt verbe intran­ zitive {vezi M 201 complement intern). verb tranzitiv = a acorda. se numesc H 24 prepoziţional: H 25 Unele verbe sînt — cu sens schimbat — cînd tranzitive. (d) două complemente: unul la dativ şi unul Ich helfe Ihnen gern bei der Übersetzung. Die Wunde heilt rasch. Die Rechnung stimmt. verb intranzitiv = a fierbe. * a verb intranzitiv — a se sparge. Die Suppe kocht. a) Unele verbe intranzitive nu pot avea nici un fel de complement: Ich gehe rasch. H 22 (c) un complement Ich warte auf den Bruder. verb intranzitiv = a se vindeca. verb tranzitiv = a găti. în limba română sînt reflexive şi altele. H 20 b) Alte verbe intranzitive pot a v e a : (a) u n complement la dativ: Ich begegne meinem Freund. în limba română sînt tranzitive (vezi S 66). .. Der Arzt heilt den cînd intranzi­ Kranken. Das Kind zerbricht das Glas. / ( \ y \ / \ verb tranzitiv = a vindeca. H 21 (t>) u n complement la genitiv: Der Kranke bedarf der Ruhe. heilen . care în limba germană sînt intranzitive sau chiar tranzi­ tive. de exemplu: .284 MORFOLOGIA H 18 H 19 2. prepoziţional: Observaţie H 23 Verbele care se construiesc cu un complement prepoziţional verbe prepoziţionale (vezi M 220). Die Mutter kocht die Suppe. etc. verb tranzitiv = a sparse..

predicat. sich vorstellen (cu sensul: a-şi închipui). H 30 Pentru conjugarea verbelor. î Î compl. Î compl. la dativ acuzativ Analog: Ich Wasche meine Strümpfe. vezi F 25 — 27. . reflexive ocazionale. sich widersetzen. Ich kaufe mir das Buch. T Î compl. la acuzativ Ich wasche mir die Strümpfe. la compl. care pot fi folosite şi fără pronume reflexiv. sich vornehmen (cu sensul: a-şi propune). reflexive permanente (propriu-zise) care pot fi întrebuinţate numai H 27 cu pronumele reflexiv: — cu pronumele reflexiv la acuzativ: sich begnügen. H 29 Pronumele reflexiv nu mai face parte din predicat. Cele H 26 mai multe verbe reflexive se întrebuinţează cu un pronume reflexiv la acuzativ. Eu ma bucur. reflexive. t compl. La verbele reflexive permanente. sich gedulden. sich mer­ ken (cu sensul: a ţine minte). sich schämen. sich sehnen etc. — cu pronumele reflexiv la dativ: sich aneignen (a-şi însuşi).VERBUL 285 VERBE REFLEXIVE (Reflexive Verben — Rückbezügliche Verben) Verbele însoţite de un pronume reflexiv sînt verbe reflexive.H 28 grantă din predicat: Ich beeile mich. " Ich freue mich. ci este considerat com­ plement : Ich wasche mich. Ich eigne mir (Sie Regel an. predicat 2. la dativ acuzativ Spre deosebire de limba română. sich entschließen. Observaţie Verbe reflexive cu un pronume reflexiv la genitiv se întîlnesc foarte rar. la acuzativ Analog: Ich Wasche meinem Schwesterchen die Strümpfe. mai puţine cu un pronume reflexiv la dativ: I c h freue mich über das Buch. Ich merke mir die Regel. în lMiba germană pronumele reflexiv stă în urma verbului conjugat. Verbele reflexive se împart în: 1. Eu îmi cumpăr cartea. la compl. pronumele reflexiv face parte inte.

Mir graut (es). de regulă. cu un anumit subiect la toate persoanele: lernen ich du lerne lernst wir lernen ihr lernt sie 1 . Hier gefällt (es) mir. fie cu pronumele es ca subiect. Observaţie H 34 în unele cazuri. verbele se împart în verbe personale şi impersonale. 1. la persoana a IlI-a singular: schneien : es schneit. lernen Sie 1 sie > lernt es I Observaţie 0 H 32 Cîteva verbe personale se întrebuinţează numai la persoana a singular şi plural. Verbele personale pot fi legate. (b) verbul geben (es gibt) cu sensul de a exista : Es gibt viel Schönes zu sehen. . Verbele impersonale stau fie la infinitiv. H 35 Verbele impersonale se împart în: a) impersonale permanente.286 MORFOLOGIA VERBE PERSONALE ŞI IMPERSONALE (Persönliche und unpersönliche Verben) H 31 După caracterul lor personal. dar la toate genurile (verbe unipersonale) : Der Baum \ Die Blume > bläht. blitzen (es blitzt) . pronumele es poate fi omis : Es gefällt mir hier. Das Veilchen I Die Bäume Die Blumen Die Veilchen } > blühen. J. J v IlI-a H 33 2. Verbele impersonale permanente sînt: (a) verbele care exprimă fenomene ale naturii: regnen (es regnet) . don­ nern (es donnert) . aceste verbe pot fi întrebuinţate numai la forma impersonală. Es graut mir.

streicheln H 41 ÎMPĂRŢIREA VERBELOR DUPĂ CONJUGARE Pentru a conjuga un verb la toate modurile şi timpurile. trinken. nennen . verb persona! E s wächst und blüht überall. Verbele imperfective exprimă acţiunea sau starea fără vreo limitare în timp: schlafen. verschließen. (sich) legen. verblühen. ausschlafen. Verbele perfective exprimă o limitare în timp. nörgeln. verbluten. şi anume: infinitivul prezent: fahren. verbrennen. imperfektive und iterative Verben) Din punctul de vedere al duratei acţiunii verbale şi al gradului ei de H 38 realizare. kränkeln. bluten. Verbele iterative exprimă repetarea unei acţiuni: heucheln. laufen.) b) impersonale ocazionale : verbele acestea sînt verbe personale între. entlaufen. schmeicheln. 1. {sich) stellen. hüsteln. gruseln (es gruselt mir) (Pentru omiterea pronumelui es vezi M 78.' [Aici este (există) un vin bun. losgehen.VERBUL 287 Observaţie H 36 După es gibt se întrebuinţează un complement la acuzativ (căruia în limba română îi corespunde subiectul propoziţiei : Es gibt hier guten W'ein. verwelken 2.mir) . grüßen. brennen. verbe impersonale ocazionale i VERBE PERFECTIVE. erwarten. blühen. (sich) setzen. ergrünen. imperfective şi iterative. IMPERFECTIVE ŞI ITERATIVE (Perfektive. blühen.H 37 buinţate impersonal: Die Pflanze wächst. welken Hm 3. deosebim verbe perfective. este necesar H 42 să-i cunoaştem cele trei forme de bază (fundamentale) (Grundformen). lernen. eintreten. einschlafen. adică începutul sau H 39 sfîrşitul unei acţiuni sau stări: aufblühen. warten.] (c) cîteva verbe care exprimă stări sufleteşti: grauen (es graut . gehen. stehen. liegen. sitzen.

Această schimbare a vocalei radicale a verbelor tari se numeşte A blaut. H 44 La verbele slabe vocala radicală nu se schimbă în cursul conjugării. Vocala radicală a infinitivului diferă atît de vocala radicală a imperfectului cît şi de vocala radicală a participiului I I (1—2—3) : Infinitiv i i i ie e S (1) Imperfect a a a a a a (2) Participiul II o u e e o o (3) Infinitiv beginnen finden bitten liegen werfen gebären Imperfect begann fand bat lag warf gebar Participiul II begonnen gefunden gebeten gelegen geworfen geboren II 48 Grupa a II-a. schwamm. : fahren . imperf. I sing. gelernt. : fuhr b) de multe ori şi la participiul II: inf. schwimmen. lernte. La verbele tari vocala radicală se schimbă în cursul conjugării. I I . Grupa I.288 MORFOLOGIA imperfectul indicativ (pers. genannt. dar diferă de vocala radicală a imperfectului (1-2-1): Infinitiv a a a e 0 0 Imperfect u i ie a a ie Participiul II a a a e o o Infinitiv tragen fangen halten lesen kommen stoßen Impei •fect trug fing hielt las kam stieß Participiul II getragen gefangen gehalten gelesen gekommen gestoßen . part. Un număr relativ mic de verbe se conjugă neregulat. imperf. prez. Verbele tari pot fi împărţite în trei grupe.Schimbarea vocalei radicale care se produce a) totdeauna la imperfect: inf. le împărH 43 ţim în verbe tari şi slabe. geschwommen.) : fuhr. nannte participiul I I : gefahren. II 45 VERBELE TARI J J 46 I I 47 Caracteristici principale: 1. prez. După felul în care verbele formează formele lor de bază. Vocala radicală a infinitivului este identică cu vocala radicală a participiului I I .

e n : geschrieben gekommen H 51 gegeben Caracteristici secundare : H 52 a) Verbele cu a.a şi a I I I . o primesc Umlaut la prezent indicativ.VERBUL 289 u au oi (1) ie ie ie (2) u au ei (1) ruf ea laufen heißen rief lief hieß gerufen gelaufen geheißen Grupa a III-a. dar diferă de vocala radicală a infinitivului (1-2-2): Infinitiv Imperfect Participiul II o u o 0 0 H 49 Infinitiv Imperfect Participiul II geschwollen geschunden geglommen geflossen gegoren geschworen gelogen gesogen geschienen geglichen e i i ie o u o 0 0 0 ä ö ü au ei ei (1) o 0 o 0 ie i (2) o ie i (2) schwellen schinden glimmen fließen gären schwören lügen saugen scheinen gleichen schwoll schund glomm floß gor schwor log sog schien glich 2.a singular (vezi H 83). la persoana a I i . o. Participiul II (perfect) se termină în .a singular nu se adaugă nici un fel de desinenenţe: ich er ?ab ich er schrieb ich . au. Cele cu e în rădăcină. kam H 50 3. b) Vocalele a. trans­ formă această vocală în i sau ie (vezi H 86). Vocala radicală a imperfectului este identică cu vocala radicală a participiului I I . La imperfect indicativ la persoana I şi a I I I . u din rădăcina imperfectuhii indicativ se transformă în Umlaut la imperfect conjunctiv: Imperfect indicativ ich k a m ich hob ich f«hr Imperfect conjunctiv ich käme ich höbe ich führe H 53 19 • Gramatica practică a limbii germane .

230 MORFOLOGIA VERBELE SLABE H 54 Caracteristici: 1. . alteori cu deosebire de sens. Participiul II se termină în -(e)t: gelernt geordnet VERBE H 57 CARE OSCILEAZĂ ÎNTRE CONJUGAREA TARE ŞI CEA SLABĂ Unele verbe au astăzi unele forme de conjugare tare. iVw schimbă niciodată vocala radicală: lernen ordnen lernte ordnete gelernt geordnet H 55 H 56 2. H 58 Verbe cu forme tari şi slabe fără deosebire de sens: Infinitiv backen dünken ersehallen glimmen klimmen mahlen melken salzen sieden trielen weben Imperfect backte (buk)1 dünkte (deuchte) erschallte (erscholl) glimmte (glomm) klomm (klimmte) mahlte melkte (molk) salzte sott (siedete) triefte (troff) webte (wob) Participiul II gebacken gedünkt (gedeucht) erschallt (erschollen) geglimmt (geglommen) geklommen (geklimmt) gemahlen gemolken gesalzen gesotten (gesiedet) getrieft (getroffen) gewebt (gewoben) H 59 Verbe cu forme tari şi slabe cu deosebire de sens: Infinitiv bewegen / Imperfect bewog Participiul II bewogen = a îndupleca bewegt = a mişca \ bewegte Ich beweg ihn zur Abreise. La imperfect primesc -(e)t + desinenţele imperfectului {vezi H 101) ich lernte ich. altele de conju­ gare slabă. uneori fără. 1 î n p a r a n t e z ă sînt trecute formele mai puţin obişnuite. Der Sturm bewegte die Wellen. ordnete 3.

. Wir hängten das Bild an die Wand (haben... pflegen / C Pfl®g Pflegte gepflogen gepflegt = (apare numai în anumit expresii idiomatice) = a îngriji. a transmite . a transporta. Warum ist es erschrocken? Ein Hund erschreckte das Kind (hat das Kind erschreckt). schaffen / \ scha f schaffte geschaffen geschafft = a crea — a lucra. . a emite (la radio) Wir haben den Eltern ein Telegramm gesandt (gesendet). Die Mutter pflegte das Kind liebevoll. gel gehauen = a lovi (cu o armă) geh&nen = a lovi. Sie haben sich gehauen.. a aspira (tehn. Es gärte unter den ausgebeuteten Völkern. Die Pumpe saugte das Wasser aus dem Brunnen. senden / sandte (\ sendete gesandt ° gesendet = a trimite = a trimite . . / \ hing hängte gehangen — a fi atîrnat (agăţat) gehängt = a atîrna (a agăţa) Der Mantel hing im Schrank (hat im Schrank gehangen).) Der Most gor (gärte) schon. a fierbe (fig. saugen / \ sog saugte gesogen = a suge (despre fiinţe) gesaugt = a suge. / \ gor gärte gegoren = a fermenta gegärt — a fermenta. Die zwei Jungen hauten sich tüchtig. a obişnui . Mutter schaffte den ganzen Tag in Küche und Garten. Ich pflegte am Abend einen kleinen Spaziergang zu machen.VERBUL 291 Infinitiv erschrecken / \ Imperfect erschrak erschreckte Participiul II erschrocken = a s e speria erschreckt — a speria Das Kind erschrak. Täglich werden vom rumänischen Rundfunk Nachrichten in deutscher Sprache gesendet.) Das Kind sog (saugte) an der Flasche. a duce I n schweren Jahren des Kampfes und der Entbehrung schuf Beethoven seine unver­ gänglichen Meisterwerke. bis ihr Vater kam. a bate (pe cineva) (gekaut) Der Offizier hieb mit dem Säbel um sich. Wohin h a b t ihr die alten Möbel geschafft? . / \ hieb hnute Nach der Arbeit pflog (pflegte) sie der Ruhe. und viele griffen zu den Waffen.

sollen. Der Braten brannte an. wol­ len şi verbul wissen formează grupul verbelor pre teri toprezente (vezi H 94). Observaţie Verbele auxiliare de mod: können. 3. a pune Der Schlüssel stak (mai frecvent: steckte) in der Tür. tun (vezi H 94). mögen. Die Mutter wiegte das Kind und sang leise ein Schlummerlied. s wandte C wendete = a întoarce . . wollen (vezi H 9 3 . / wog gewogen = a cîntări C a o \ wiegte gewiegt = a legăna Ein Kleinkind muß regelmäßig gewogen werden. verbele auxiliare de mod: können. H 103). H 64 4. verbul wissen (vezi H 9 3 . verbele: gehen. dürfen. H 102). denn sie wendete ihn nicht oft genug. a adresa gewendet = a întoarce (o haină) (wendete) gewandt wenden E r wandte (wendete) sich an den Pförtner und b a t ihn u m Auskunft. 2. a îndrepta. mögen. wiegen VERBELE H 60 H 61 H 62 H 63 NEREGULATE Neregulat se conjugă: 1. sollen. müssen. Der Mann schleifte den Baumstamm bis zur H ü t t e . müssen.292 Infinitiv schleifen Imperfect scWi MORFOLOGIA Participiul II / // geschliffen = a ascuţi \ schleifte geschleift = a tîrî W a r u m hast du dieses Messer nicht geschliffen? E s ist schon ganz stumpf. stehen. H 65 5. E r steckte den Schlüssel in die Tasche und verließ das Haus. dürfen. stak stecken \ steckte (mai frecvent steckte) gesteckt = a fi pus (băgat) gesteckt = a b ă g a . Gleichgültig wandte sie ihm dem Rücken. verbele auxiliare de timp: haben. cîteva verbe de conjugare slabă: a) brennen brannte gebrannt kennen kannte gekannt nennen nannte genannt rennen rannte gerannt . werden (vezi H 92 . H 103). sein. Dein Anzug muß unbedingt gewendet werden. Der junge Mann wandte (wendete) keinen Blick von ihr.

CONJUGAREA VERBELOR H 68 H 69 Modificarea formei verbului se numeşte conjugare. Formele finite (personale) sînt formele conjugate ale verbelor. faţa. pe lîngă formele neregulate de tipul verbu­ lui nennen. H 67 Verbele acestea au pe lîngă Ablaut şi alternanţe Observaţie î n t r e formele regulate şi cele neregulate ale verbului dünken nu există deosebiri semantice. c) bringen brachte denken dachte / dünkte \ deuchte gebracht gedacht gedünkt gedeucht (rar) consonantice. înseamnă a se adresa. deşi au caracteristicile verbelor slabe (-te la imper­ fect şi . a expedia. a emite (la radio) . spatele etc. înseamnă a schimba (direcţia). au şi Ablaut (e —a —a). î n cadrul conjugării deosebim forme finite şi forme infinite. a întoarce (privirea. au şi forme regulate.VERBUL 293 Verbele acestea. . î n t r e formele neregulate şi cele regulate ale acestor verbe există unele deosebiri semantice: senden — sandte — gesandt înseamnă a trimite. b) senden (sich) wenden sandte sendete wandte wendete gesandt gesendet gewandt gewendet H 66 Verbele senden şi wenden.t la participiul II).) wenden — wandte — gewandt sich wenden — wandte sich — sich gewandt wenden — wendete — gewendet mai înseamnă şi a întoarce (o haină). iar senden — sendete — gesendet mai înseamnă şi a transmite.

294 MORFOLOGIA II 70 î n cursul conjugării. Diatezele H 77 Diateza este forma pe care o ia verbul pentru a exprima raportul dintre acţiune şi autorul acţiunii. Modul Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vor­ bitorul consideră acţiunea. Futur — die 2. Acest moment se redă prin a) timpuri simple: (a) prezentul (das Präsens — die Gegenwart) : ich frage (b) imperfectul (das Imperfekt — das Präteritum — die 1. timp. 1. î n limba germană există: a) diateza activă (das Aktiv — die Tätigkeitsform): ich frage b) diateza pasivă (das Passiv — die Leideform): ich werde gefragt . Vergan­ genheit) : ich fragte b) timpuri compuse: (a) perfectul (das Perfekt — die 2. al stării sau al existenţei. I pers. Futur — die 7. B 10) Celor trei persoane ale singularului şi pluralului le corespund anumite desinenţe. a IlI-a forma de politeţe (singular şi plural) ich frag« du fragst er fragi Plural wir ihr sie Sie frage« frag« frage« frage« 2. Timpul î l 71 Verbul exprimă prin formele lui momentul acţiunii. Vergangenheit): ich habe gefragt (b) mai mult ca perfectul (das Plusquamperfekt — die 3. Zukunft) : ich werde gefragt haben H 72 H 73 3. verbul se modifică după persoană şi număr. Singular pers. Vergan­ genheit) : ich hatte gefragt (c) viitorul (das 1. Zukunft): ich werde fragen (d) viitorul anterior (das 2. Persoana şi numărul (vezi B 5 . a Ii-a pers. mod şi diateză. î n limba germană deosebim trei moduri: H 74 a) indicativul (der Indikativ — die Wirklichkeitsform) (vezi H 81 — H 115) : er fragt H 75 b) conjimetivul (der Konjunktiv — die Möglichkeitsform) (vezi H 110— 131) : er frage H 76 c) imperativul (der Imperativ — die Befehlsform) (vezi H 136—H 144) : fragen Sie! 4.

Cînd H 79 autorul lucrării este exprimat. Partizip — das Mittelwort der Gegenwart): fragend (b) participiul II (perfect) (das 2. nici numărul.VERBUL 295 Diateza activă arată că acţiunea este făcută de subiectul gramatical: H 78 Der Sohn erwartet den Vater. Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acţiunea. I pers.H 81 late) primesc următoarele desinenţe : Singular pers. el este redat prin complementul de agent (de cele mai multe ori însoţit de prepoziţia von. Formele infinite sau nominale sînt: a) Infinitivul (der Infinitiv — die Nennform) : fragen b) Partieipiile (die Partizipien) : (a) participiul I (prezent) (das 1. mai rar de prepoziţia durch) (vezi H 155) : Der Vater wird von dem Sohn erwartet. a Ii-a pers. a 111-a forma de politeţe -e Plural -en -(e)st -(e)t -(e)t -en -en . Diese zwei Stadtviertel werden durch eine neue Straßenbahnlinie verbunden. Partizip — das Mittelwort der Vergangenheit): gefragt FORMELE FINITE (Die Finitformen — Die Personalformen) DIATEZA (Das ACTIVĂ Aktiv) INDICATIVUL (Der Indikativ — Die Wirklichkeitsform) TIMPURILE SIMPLE PREZENTUL (Das Präsens — Die Gegenwart) La prezent verbele de orice categorie (afară decîteva verbe neregu. H 8® nici modul (vezi H 221—231). Formele infinite (nominale) nu exprimă nici persoana.

laufen ich lauie du läufst er läuft etc. schnauben. stoßen) în rădăcină primesc Umlaut la persoana a II-a şi a I l I . au sau o în rădăcină verbele : hauen. verbul slab veranlassen. Verbele slabe nu primesc Umlaut nici dacă la baza lor stă un verb tare. . Astfel. lawfen) sau o (de ex. H 83 Verbele tari suferă uneori modificări în rădăcină (vezi H 46).a singular: tragen ich trage du trägst er trägt etc. deşi au a. kommen. tragen). stoßen ich stoße du stößt er stößt etc. schallen. formează astfel prezentul indicativ: ich veranlasse du reranlaßt er reranlaßt etc. H 84 H 85 Nu primesc Umlaut.296 MORFOLOGIA schreiben ich schreib« du schreibe er j sie \ schreib* es wir schreibe« ihr schreib* •j sie l schreibe« Sie H 82 Vocala e se intercalează la persoanele a II-a şi a I l I . la baza căruia stă verbul tare lassen. au (de ex.a singular şi la persoana a II-a plural la acele verbe a căror rădăcină se termină î n : -elin (recÄMen) -ekn (troc/men) ~d -dm -dn (finden) (widmen) (ordnen) finden ich find« du findes* er | sie f finde* wir find«« ihr find«* sie -Ifn -an -t (öffnen) (begeben) (bieten) -tm (a*roen) Sie ) find. schaffen. saugen. rerbele tari care au a (de ex. De exemplu.

nehmen).a şi a I l I . siteen. Verbele. halfen) sau d (de ex. -ss. -ß. bo^en. a căror rădăcină se termină în -s. H m laden) nu intercalează la prezent vocala e. grüben. -x. de la caz la caz pe e în i sau ie la persoana a I i .a singular fiind astfel identice: lesen ich lese du liest er sie es grüßen ich du er sie es grüße grüßt | / grüßt > essen ich esse du ißt er | sie / ißt es > H m } lu . essen.a singular. -z. H 88 denken. fie slabe. sehen ich gebe du gibst er | sie > gibt es > ich du er sie es Sähe siehst 1 i sieht i nehmen ich du er sie es nehme nimmst | !• nimmt ' H 86 Observaţie Verbul nehmen schimbă pe e lung la persoana a I i . fie tari. heben. Verbele tari cu rădăcina terminată în t (de ex. scheren. primesc la persoana a II-a singular numai desinenţa -t. genesen.VERBUL 297 Verbele tari care au vocale e în rădăcină (de ex. de exemplu lesen. dublînd pe m. sehen. saken. H 87 Nu transformă pe e în i(e) următoarele verbe : bewegen (a îndupleca). weben.a singular indica­ tiv nici o desinenţă : halten ich halte du hältst er sie } hält treten ich du er sie es trete trittst ) } tritt ' ich dar: du er sie es lade lädst j } lädt ' Observaţie Verbul treten dublează pe t la persoana a II-a şi a I l I . persoanele a I I . gehen. Verbele cu rădăcina terminată în t nu primesc la persoana a I l I . -Iz.a şi a IlI-a singular.a şi a I l I . schimbă. dacă la persoana a Ii-a şi a I l I . stecken.a singular a indicativului prezent în i scurt. geben. stehen.a singular a indicativului primesc Umlaut sau schimbă pe e în i(e). pflegen.

müssen. wissen k önnen ich du er sie es kann kannst | > kann ' mögen ich mag du magst er \ sie } mag es I dürfen ich du er sie es darf darfst | } darf ' ich du er sie es muß mußt | ) muß J sollen ich du er sie es soll sollst y j* soll ' wollen ich du er sie es will willst | j will ' wissen ich weiß du weißt er 1 sie ) weiß es I . mögen. vezi H 182).298 MORFOLOGIA sahen ich salze du salzt er \ sie ) salzt es I sitzen ich sitze du sitzt er 1 sie / sitzt es ' boxen ich boxe du boxt " 1sie ) box es > H 91 La verbele derivate cu sufixele -ein (zweifeln) şi -ern (zittern). la per­ soana I singular prezent ^oa^e /&' omisă vocala e i w sufix. care a primit sens de prezent. wollen. sollen. dürfen. iar la persoana I şi a IlI-a plural trebuie omisă vocala e din desinenţă: zweifeln ich zweif(e)le du zweifelst er j sie > zweifelt es ' wir zweifelf/jn ihr zweifelt sie 1 *!*««»-« ich zitt(e)re du zitterst er 1 sie | zittert es ' wir zitteren ihr zittert sie ) Sie / « « t t e r g n Sie / zweif e'0n H 92 Verbele auxiliare de timp formează prezentul în mod neregulat : haben ich habe du hast er | sie j h a t es ' wir haben ihr h a b t sie 1 ie haben Sie / Sie sein ich bin du bist er | sie f ist es ' wir sind ihr seid werden ich du er sie es wir ihr sie Sie werde wirst 1 \ wird 1 werden werdet > werden sie 1 Sie j sind H 93 Prezentul verbelor preteritoprezente (vezi H 63) este de fapt un vechi imperfect (preterit. astfel se şi explică denumirea preteritoprezente dată acestui grup de verbe format din: können.

a IlI-a -en formă de politeţe -en . ) Will i wir wollen ihr wolit sie ] . nu au nici H Si o desinenţă la persoana I şi a IlI-a singular. vezi H 169.. sie 1 % dürfen J. a Ii-a (e)st -(e)t per. iar la celelalte persoane se folo­ sesc desinenţele prezentului: Plural Singular pers. wollen K wissen Sie / Sie/ Verbele stehen şi gehen formează prezentul regulat. IMPERFECTUL (Das Imperfekt — Die 1. Verbul tun primeşte la persoanele I şi a IlI-a plural desinenţa ich tue du tust er i sie > t u t wir t u » ihr t u t Sie H 94 Sie J l tr es J Verbele neregulate de conjugare slabă urmează regulile conjugării verbelor slabe (vezi H 81).VERBUL 2S9 wir sollen ihr sollt sie sollen Sie wir können ihr könnt Kkönnen wir ihr sie sie Sie mögen mögt ) Imc mögen j wir müssen ihr m ü ß t sie ) -.. sie ) j.. I -en pers. müssen wir dürfen ihr dürft Sie j wissen Sie J ich Weiß du weißt er i sie ) weiß es J wir wissen ihr wißt wollen ich du er sie es Will willst . Vergangenheit) H 85 Conjugarea verbelor tari la imperfect se deosebeşte fundamental de conjugarea verbelor slabe. Pentru formarea prezentului verbelor compuse. . Astfel verbele tari au la imperfect Ablaut (vezi H 46).

la imperfect.300 MORFOLOGIA ich gab du gabst er » sie j gab es 1 wir gaben ihr gab* l gaben Sie | 5 H 97 Verbele tari a căror rădăcină se termină în -t sau -d pot intercala. -ß intercalează. la persoana a I i . a I i . a I U . în mod obligatoriu.a -(e)te -(e)test -(e)te Plural -(e)ten -(e)tet -(e)ten .a pers.a plural intercalarea vocalei e este obligatorie: finden ich fand du fand(e)s/ er sie es fand wir fand«» ihr fände* ) fanden H 98 Verbele tari a căror rădăcină se termină în -s. > lasen Sie j II 99 Unele verbe prezintă Infinitiv leiden sitzen ziehen şi alternanţe Imperfect litt saß zog consonantice: Participiul gelitten gesessen gezogen II II 100 Pentru a forma imperfectul verbelor slabe se adaugă la rădăcina acestora următoarele desinenţe : Singular pers. vocala e la persoana a I i .a singular. -es. vocala e la persoana a I i . la persoana a I I . la imperfect.a singular. I pers.a plural intercalarea lui e este facultativă: lesen ich las du lasest er \ f sie > las es I wir lasen ihr las(e)* sie 1.

-gn. ich mochte du mochtet etc. -d. ich mußte du mußtest etc. •ckn. t a t es I wir taten ihr tatet sie taten Sie H 104 . -dm. dürfen ich durfte du durftest etc. -dn.VERBUL 301 fragen ich fragte du fragtest er sie j^ fragte es wir fragten ihr fragtet sie Sie fragte» Vocala e o intercalează verbele a căror rădăcină se termină în -cim. -fîn. H 102 Verbele pre teri toprezente formează imperfectul ca verbele können ich konnte du konntest etc. -t. wissen' ich wußte du wüßtes/ etc. werden ich wurde du wurdest etc. stehen şi tun formează imperfectul în felul următor: ich ging du gingst er i sie | ging es > wir gingen ihr gingt sie gingen Sie stehen ich stand du stand (e) st er 1 sie ? stand es > wir standen ihr standet l standen Sie f tun ich t a t du t a t (e) st er | sie . wollen ich wollte du wolltest etc. sollen ich sollte du sollte* etc. -tm (vezi H 82) : antworten ich antwortete du antwortetest er sie \ antwortete es wir antwortete« ihr antwortetet sie Sie antwortete» H 101 Verbele auxiliare de timp formează imperfectul neregulat: sein ich war du warst etc haben ich hatte du hattest etc. slabe: H 103 {vezi H 100) Verbele gehen.

kennen ich. Vergangenheit) Plusquamperfekt H Î06 Perfectul şi mai mult ca perfectul se formează cu verbul auxiliar haben sau sein şi cu participiul II (perfect) al verbului de conjugat: Perfectul == prezentul . TXMPUBULE COMPUSE PERFECTUL Das Perfekt • Die 2. haben. cu singura deosebire că primesc şi Ablaut (vezi H 65. denken ich dachte du d a c h t e t etc. Vergangenheit ŞI MAI und Das MULT CA PERFECTUL — Die 3. sau sein participiul II Singular ich habe gefragt du hast gefragt er i sie !• hat gefragt es I Plural wir haben gefragt ihr habt gefragt haben gefragt Sie ich bin gegangen du bist gegangen M Plural wir sind gegangen ihr seid gegangen sind gegangen J3ie }.302 MORFOLOGIA H 165 Verbele neregulate de conjugare slabă formează imperfectul ca ver­ bele slabe. (vezi H 5 9 . H 66) dünken ich deuchte 1 (dünkte) du dcuchtesi (dünktest) etc. rennen ich rannte du ranntest etc. .rennen ich brannte du branntest etc. senden ich sandte — ich sendete du s a n d t e t — du sendetest etc.3St l • st gegangen Sie es 1 Rar întrebuinţat. H 67) : b. H 66) bringen ich brachte du brachtest etc. wenden ich wandte — ich wendete du wandtest — du wendetest etc. (vezi H 5 9 . kannte du kanntest etc. nennen ich nannte du nanntest etc.

verbul lassen şi verbele care exprimă percepţii senzoriaîe formează perfectul şi mai mult ca perfectul în două feluri: 1.m. Dacă nu stau pe lingă un alt verb.VERBUL 303 Mai mult ea perfectul = imperfectul Singular ich AaM« gefragt du hattest gefragt er j sie . de aici denumirea de infinitiv dublu. 2. ele formează perfectul şi mai mult ca perfectul în mod regulat: Ich habe das wirklich nicht gewollt. H IOD I Haben Sie ihn nicht gesehen? ! l Perfectul regulat al lui sehen. Observaţie î n cazul de faţă. perîectul / ! H 108 = haJ)en /la prezent \ \ la imperfect / können. Aaöe gefragt Singular ich war gegangen du warst gegangen yhaben. [ + infinitivul ' x prezent Ich habe den Text leicht übersetzen Perfectul neregulat al lui Vit hat seinen Freund kommen können. I Perfectul regulat al lui wollen. <f sau \ + participiul ? sein </ > Plural wir hatten gefragt ihr Aaö«2 gefragt hatten gefragt II H 197 Sie Plural wir waren gegangen ihr wart gegangen waren gegangen "1 sie f zwar gegangen es Sie Observaţie Pentru formarea participiului I I (perfect) vezi I I 260 — 283.c. Perfectul neregulat al verbului sehen. . Dacă aceste verbe stau pe Ungă un alt verb la infinitiv: perfectul \ m. Verbele modale. un infinitiv este urmat de altul.

E r ist ins Zimmer getreten. ci o stare pe loc: gestanden.304 MORFOLOGIA H 110 Cu verbul auxiliar haben formează perfectul şi mai mult ca a) T o a t e verbele tranzitive (fără excepţie) : Ich habe ihn etwas gefragt. Sie ist zu Hause geblieben. aber schon sehr früh Sein Bruder ist Arzt geworden. e) Verbele intranzitive care nu exprimă direcţia unei mişcări cerea de la o stare la alta. adică : (a) Verbele care exprimă o mişcare fără o direcţie precisă: Das Kind hat am Morgen eine halbe Stunde geturnt. Was ist geschehen ? Mein Versuch ist mir gelungen (geglückt. d) Verbele impersonale E s Aa#e den ganzen Tag geregnet. passieren. Glücklicherweise ist nichts Ernstes passiert. b) Anumite verbe c a : sein. (b) Verbele care nu exprimă (c) Verbele care exprimă Wir haben ausgezeichnet o mişcare. gelingen. geschehen. Hast du dir die Adresse gemerkt? c) Verbele modale: permanente: sau tre­ Ich Aa&« das nicht gekonnt. perfectul: b) Toate verbele reflexive: Ich habe mich darüber sehr gefreut. Der Reisende hat zehn Minuten am Schalter o stare (de durată) : geschlafen. glücken. Sie haben das ganze Land bereist. bleiben. Ich bin meinem Freund begegnet. H 111 Cu verbul auxiliar sein formează perfectul şi mai mult ca perfectul a) Verbele intranzitive care exprimă: (a) direcţia unei mişcări: Der Junge ist nach Hause gelaufen. begegnen. mißlingen. E r hat das Zimmer betreten. aufgemacht. . mißlungen). (b) trecerea de la o stare la alta: Ich bin erst spät eingeschlafen. Excepţii: Verbele sein şi bleiben.

. (a înota) schwimmen (a înota) Ich bin ans andere Ufer (schwamm — geschwommen) Ich habe gestern zwei Stunden geschwommen. weglaufen z e r . geheilt.: abgehen. eintreten e n t . geschmolzen.: ««gehen.: enteilen.: »erblühen. ausgehen ein. entkommen er-: ertrinken. 20 Gramatica practică a limbii german« . cînd exprimă o mişcare fără direcţie precisă sau o durată. (a conduce [un vehicul]. verfließen H 112 Unele verbe cu două sensuri se pot conjuga atît cu haben cît şi cu sein.: weggehen. Astfel de verbe s î n t : cu haben cu sein brechen (brach — gebrochen) ersticken (erstickte — erstickt) fahren — gefahren) (a rupe. geschwommen. «Mahren auf-: ««/stehen. a cădea brusc) Ich bin auf der Treppe gestürzt. Ele se conjugă cu haben cînd sînt folosite tranzitiv.VERBUL 305 Observaţie Verbele care exprimă trecerea de la o stare la alta sînt perfecţive şi de multe ori compuse cu prefixele: ab. (a sufoca) Das Kohlengas hat die schla­ fenden Kinder fast erstickt. entgehen.: fortgehen. Der Ast ist unter der Last der Früchte gebrochen. a frînge) ţa se rupe) E r hat sich das Bein gebrochen. a duce cu un vehicul) (a se sufoca) Die Kinder sind im fast erstickt.: awsführen. stürzen (stürzte — gestürzt) (a răsturna) Das Volk hat die Monarchie gestürzt. erwachen iort. (a se vindeca) heilen (a vindeca) (heilte —geheilt) Der Arzt ha I den Kranken rasch Die Wunde ist rasch geheilt. Cu sein ele cînd sînt folosite intranzitiv şi exprimă totodată direcţia unei mişcări sau trecerea de la o stare la alta. auftreten aus. fortlaufen v e r . gefahren. (a se prăbuşi. (a se topi) schmelzen (a topi) Der Schnee ist in der Sonne (schmolz — geschmolzen) den Schnee Die Sonne geschmolzen. vergehen weg.: verfallen. Kohlengas II Î Î 3 (a merge cu un vehicul) (fuhr Er hat den Wagen nach Hause Er ist mit dem Wagen nach Hause gefahren.

a scoate) Die Dokomotive hat mehr als 50 Wagen gezogen. (a pleca) Viele Vögel sind in Ivänder gezogen. (a strica. er war zu dünn. Futur ŞI VIITORUL cu sein (a se usca) Die Wäsche ist in der Sonne bald getrocknet. VIITORUL (Das 1. a se deteriora) Das Fleisch ist in der W ä r m e verdorben. (a se strica. Viitorul anterior = werden la prezent + infinitivul perfect Plural ich werde gefragt haben du wirst gefragt haben er ] sie > wird gefragt haben es > wir werden gefragt haben ihr werdet gefragt habe» sie 1 ? werden gefragt haben Sie I . (a se sparge) Heute ist ein Teller zerbrochen. (a sparge) Das Kind hat einen Teller zer­ brochen. (a rupe. ANTERIOR — Die Vor Zukunft) denn warme — Die Zukunft und Das 2. (a 5« rupe) Der Faden ist zerrissen. a sfîşia) Ein Wolf hat das Schaf zerrissen.infinitivul prezent fragen Singular ich werde fragen du wirst fragen er 1 sie [ wird fragen es > Plural wir werden frage» ihr werdet fragen sie 1 \ werden frage» Sie > H 115 Viitorul anterior se formează din prezentul verbului auxiliar werden şi infinitivul perfect al verbului de conjugat. (a t r a g e . a deteriora) Die Wärme hat das Fleisch verdorben. Futur H 114 Viitorul se formează din prezentul verbului auxiliar werden şi infini­ tivul prezent al verbului de conjugat: Viitorul = werden (la prezent) -j.MORFOLOGIA cu haben trocknen (trocknete — getrocknet) verderben (verdarb — verdorben) zerbrechen (zerbrach — zerbrochen) zerreiben (zerriß — zerrissen) ziehen (zog — gezogen) (a usca) Die Sonne hat die Wäsche bald getrocknet.

a IlI-a -e -en forma de politeţe -en Iva conjunctivul prezent nu se produce nici o alternanţă vocalică (Umlaut.VERBUL 307 gehen Singular ich werde gegangen sein du wirst gegangen sein er | sie ) wird gegangen sein es > Plural wir werden gegangen sein ihr werdet gegangen sein sie 1 } werden gegangen sein Sie > CONJUNCTIVUL (Der Konjunktiv — Die Möglichkeitsform) TIMPURILE SIMPLE Modul conjunctiv are în limba germană tot atîtea timpuri ca şi modul H 118 indicativ. Multe forme ale conjunctivului coincid. fahr« du î&hxest er 1 sie > fahr« 08 J Plural wir iahten ihr taktet sie % t fahre» Sie ' Singular ich geb« du gebest er 1 geben Plural wir geben ihr gebet sie 1 } gebm Sie 1 sie i geb« es ' . la care se adaugă desinenţele caracteristice ale conjunctivului: Aceste desinenţe sînt: Singular Plural pers. chiar şi verbele neregulate formează conjunctivul pre­ zent în mod regulat: fahren Singular ich. PREZENTUL Conjunctivul prezent (conjunctivul I) se formează la toate verbele din H Î17 rădăcina verbului la infinitiv. cu cele ale indicativului. H 118 alternanţa e — i) . I -e -en pers. a Ii-a -est -et pers.

-im. Verbele de orice categorie au fără nici o excepţie la conjunctivul imperfect aceleaşi desinenţe ca la conjunctivul prezent (vezi H 177). 2. Conjunctiv ich fragte etc. -ffn. numai persoana a I l I . -chn. H 123 3. conjunctiv : er antworte . Verbele tari. -gn.a prezent: indicativ: er antwortet. dacă vocala radicală a imperfectului indicativ este a.a singular conjunctiv prezent: Singular ich sei du sei (e) st er ) sie > sei es ' Plural wir seien ihr seiet sie l > seien Sie > Observaţie H 120 Persoana I singular şi plural şi persoana a I l I . nu primeşte nici o desinenţă la persoanele I şi a I l I . La verbele slabe — precum şi la verbele tari care nu modifică vocala radicală la prezent indicativ — a căror rădăcină se termină în -d. stehen. Verbele slabe şi verbele modale sollen şi wollen au conjunctivul imperfect identic cu indicativul imperfect : Imperfect Indicativ ich fragte etc. o sau u. -l. ea primeşte U m l a u t : . tun formează conjunctivul imperfect din indicativul imperfect. verbul auxiliar sein şi verbele neregulate gehen. er findet er finde IMPERFECTUL H 121 H 122 1.a plural ale conjunctivului prezent coincid la toate verbele cu formele indicativului prezent.308 fragen Plural ich frag« du fragest er | sie ) frag« es J MORFOLOGIA können Plural ich du er sie es könne könnest j ) könne ' wir können ihr könnet sie 1 / könne« Sie wir frag«» ihr fragst sie 1 f frage« Sie J J H 11§ Verbul sein. prin excepţie.a singular conjunctiv diferă de forma corespunzătoare a indicativului: persoana a I I I . -dm.

Verbele neregulate brennen. verbele bringen. imperfect ich nennte du nenntest etc. denken. . wenden H 125 formează conjunctivul imperfect din indicativul imperfect. ich wendete du wendetest etc. kennen. vocala radicală a.VERBUL 309 Imperfect Indicativ ich rief ich kam ich war ich stand ich t a t Conjunctiv ich riefe ich käme ich wäre ich stände [sau stünde) ich t ä t e 4. senden. ich kennte du kenntest etc. o. verbele preteritoprezente (cu excepţia lui sollen şi wollen). formează conjunc­ tivul imperfect din indicativul imperfect. păstrînd însă vocala e a prezentului: Conjunctivul ich brennte du brenntest etc. rennen. u primind Umlaut: Imperfect Indicativ ich h a t t e ich w«rde ich konnte ich mochte ich dwrfte ich mwßte ich wwßte ich brachte ich dachte Conjunctiv ich h ä t t e ich würde ich könnte ich möchte ich dürfte ich müßte ich wüßte ich brächte ich dächte H 124 5. ich rennte du renntest etc. nennen. Verbele auxiliare de timp haben şi werden. Observaţie Verbul dünken are la conjunctivul imperfect aceleaşi forme ca la indi­ cativul imperfect: deuchte sau dünkte. ich sendete du sendetest etc.

sein / participiul II ich sei gegangen du sei (e) st gegangen er sei gegangen etc. H 129 viitorul conjunctiv == werden la prezent conjunctiv + infinitivul prezent ich werde fragen du werdest fragen er werde fragen etc.hal)enN sau . H 131 Observaţie / Viitorul anterior conjunctiv se întrebuinţează extrem de rar. fiind înlocuit prin perfectul conjunctiv (vezi H 127).iiabenN sau v sein / + participiul II ich wäre gegangen du wärest gegangen er wäre gegangen etc. . conjunctiv ~~ conjunctiv ich hätte gefragt du hättest gefragt er hätte gefragt etc. sein sau werden) la conjunctiv: perfectul conjunctiv = prezentul conjunctiv • ich habe gefragt du Jiabest gefragt şxr-~7tăbe gefragt H 127 . H 130 viitorul anterior == werden la prezent conjunctiv -f infinitivul perfect conjunctiv ich werde gefragt haben du werdest gefragt haben er werde gefragt haben etc. . însă cu verbul auxiliar (haben. ich werde gegangen sein du werdest gegangen sein er werde gegangen sein etc.310 MORFOLOGIA TIMPURILE COMPUSE H 126 Timpurile compuse ale conjunctivului se formează ca timpurile cores­ punzătoare ale indicativului. H 128 mai mult ca perfectul _ imperfectul.

\\ . etc. Cele mai frecvente forme perifrastice sînt condiţionalul şi forme perifrastice cu verbe modale. Deci: Condiţionalul I = werden la imperfect conjunctiv -f. Condiţionalul (der Konditional — die Bedingungsform) are două H 133 timpuri: condiţionalul I (prezent) şi condiţionalul II (perfect). H 122) . a) Condiţionalul I se formează din imperfectul conjunctiv al verbului werden (würde) şi infinitivul prezent al verbului de conjugat.infinitivul prezent ich würde fragen du würdest fragen etc. Deci: Condiţionalul II = werden la imperfect conjunctiv + infinitivul perfect i H 134 ich würde gefragt haben du würdest gefragt haben etc. ich wäre gefahren = ich würde gefahren sein du wärest gefahren = du würdest gefahren sein er wäre gefahren = er würde gefahren sein etc. etc. 1. * Condiţionalul II are valoarea conjunctivului mai mult ca perfect. b) Condiţionalul II se formează din imperfectul conjunctiv al verbului werden (würde) şi infinitivul perfect al verbului de conjugat. Condiţionalul I are valoarea conjunctivului imperfect: ich käme = ich würde kommen du kämest = du Würdest kommen er käme = er würde kommen etc. ich h ä t t e gelernt = ich würde gelernt haben du hättest gelernt = du würdest gelernt haben er h ä t t e gelernt = er würde gelernt haben etc.VERBUL 311 FORMELE PERIFRASTICE conjunctivul se înlocuieşte deseori prin forme perifrastice: H 132 — cînd anumite forme ale conjunctivului coincid cu cele ale indica­ tivului {vezi H 120. etc. — cînd anumite forme ale conjunctivului sînt mai rar folosite.

(Das ginge. (Er komme her!) E r soll mehr lernen. Das mag gehen.) Sollte er das gesagt haben? (Glauben Sie. (Sie behauptet. a I i .312 MORFOLOGIA H 135 2. FORMAREA IMPERATIVULUI H 137 Imperativul are forme petru persoana a I i .) c) o nesiguranţă.a singular. (Das stimmte wahrscheinlich. daß sie das von dir gehört habe. fără desinenţa -st şi fără pronume personal : Prezent du lernst du antwortest du gibst —> — > — > -* Imperativ lern!' antworte! gib! . o îndoială: Möchte er doch vorsichtiger sein.) IMPERATIVUL (Der Imperativ — Die Befehlsform) H 136 o Imperativul este modul prin care se exprimă un ordin.) E r soli schon längere Zeit in Bukarest sein. daß er das gesagt hätte?) Sie will das von dir gehört haben. un sfat. Persoana a Ii-a singular a imperativului se formează din persoana a Ii-a singular a indicativului prezent. o presupunere. Forme perifrastice cu verbe modale (vezi H 61) se pot întrebuinţa în locul conjunctivului atît în propoziţia principală cît şi în cea secun­ dară pentru a exprima: a) un îndemn. un ordin. (Er lerne mehr !) b) o dorinţă: o deliberare.a plural şi pentru forma de politeţe. un rugăminte: Kommen Sie zu m i r ! Seid aufmerksam ! Hilf mir bei der Übersetzung! îndemn. (Man sagt. o posibilitate. (Wäre er doch vorsichtiger. er sei schon längere Zeit i n Bukarest. o rugăminte: Wollen Sie (bitte) still sein ! [Seien Sie (bitte) still!) Er soll herkommen.) Das dürfte stimmen.

şi wellen (rar) (welle ! wollt: wollen Sie) nu se întrebuinţează la imperativ.a şi a I l I .geben Sie! * Imperativul verbelor auxiliare de timp haben. la imperativ.a singular îl pierd la imperativ: du fährst —• fahr! » du läufst! —> lauf! Verbele derivate cu sufixele -erat şi -eîn primesc desinenţa .VERBUL 313 Verbele care primesc Umlaut la prezent la persoana a I i .a singular:' Pers. a I i . Deci n u m a i : lies ! gib 1 nimm-! H 138 O singură excepţie de la regula aceasta o formează verbul sehen / în special în limbajul ştiinţific se întrebuinţează şi forma siehe: Sich(e) Abbildung 1 ! H 139 Persoana a II-a plural a imperativului este identică cu persoana Ii-a plural a indicativului prezent. sein şi werden se formează din rădăcina conjunctivului prezent: Pers. vocala e din sufix poate fi omisă : du steuerst + e du lächelst + e -*• *•> steu(e)rel lach (e) le ! I n limba. desinenţa e poată să apară şi la alte verbe: lernf«.a plural: Forma de politeţe : hab(e)! hab(e)t! haben Sie! sei ! seid ! seien Sie! werde! /werdet! werden H 142 Sie! Verbele prefer iioprezente. literară. a I i . ! iahr(e) ! Acest e nu poate să apară la verbele cu alternanţa e — -i(e) la prezent.c . cu inversiune: şi plural) este identică cu forma de politeţe H 14î Sie lernen Sie antworten Sie geben — lernen Sie! > —* antworten Sie ! — . H 143 . cu excepţia verbelor wissen (wisse ! wißt! wissen Sie!). fără pronume personal: ihr lernt ihr antwortet ihr gebt — lernt I > — > antwortet! —*• gebt! a H 140 Forma de politeţe (singular a prezentului.

a I i . = (Această marfă se vinde (s-a vîndut) uşor. geworden (participiul I I al auxiliarului werden) pierde augmentul ge~.314 MORFOLOGIA IMPERATIVUL NEGATIV H 144 Imperativul negativ este identic cu imperativul afirmativ. rămînînd numai worden: Perfect: Mai mult ca perfect: Viitorul II: ich bin gefragt worden ich war gefragt worden ich werde gefragt worden sein Diateza pasivă = werden (la forma cerută) + participiul II (invar u H 147 Diateza pasivă a verbelor germane poate fi tradusă în limba română: a) prin diateza pasivă (vezi H 145) b) prin pasivul reflexiv: Diese Ware wird (wurde) leicht verkauft. Spre deosebire de limba română.a singular: Pers.a plural: Forma de politeţe: antworte nicht1. a I i . în limba germană diateza pasivă se formează de regulă cu auxiliarul werden {vezi însă H 156) la timpul şi modul cerut şi participiul II. mai mult ca perfect şi viitorul II.) . antwortet nicht! antworten Sie nicht! geh nicht! geht nicht! gehen Sie nicht! Pentru Construcţii cu sens de imperativ {vezi: M 22 — 31) DIATEZA (Das Passiv — Die PASIVĂ Leideform) DIATEZA PASIVĂ A ACŢIUNII (Das Handlungspassiv) H 145 Diateza pasivă arată că subiectul suferă acţiunea. al verbului de conjugat: Prezent: er wird gefragt sie wird gefragt = = el este întrebat ea este întrebată ei sînt întreba/« ele sînt întrebare sie werden gefragt = H 148 La perfect. invariabil. urmat de adverbul de negaţie nicht : Pers. unde diateza pasivă se formează cu auxiliarul a fi şi participiul verbului de conjugat — participiul acordîndu-se în gen" şi număr cu subiectul —.

geworden este înlocuit prin worden : Infinitiv prezent pasiv : gefragt werden Infinitiv perfect pasiv : gefragt worden sein Cele mai multe verbe tranzitive pot fi întrebuinţate la diateza pasivă. Sport zu treiben. acest subiect stă totdeauna pe locul 1 în propo­ ziţia principală: Activ Pasiv Alle rieten ihm. Verbele tranzitive care pot avea numai un complement al lucrului au formă de pasiv pentru persoana a IlI-a (singular şi plural) şi uneori şi un pasiv impersonal [vezi H 153) : Activ Ich Ich Die Die lerne dieses Gedicht. precum şi în orice pro­ poziţie secundară: Von allen wurde ihm geraten. Sport zu treiben. Sport zu treiben. dacă H 152 locul I este ocupat de o altă parte de propoziţie. Sie werden von der Schwester genäht. wirst von ihm gefragt. b) Subiectul impersoanl es se omite în propoziţia principală. Es wurde ihm von allen geraten. . Schwester näht Blusen. H 150 Nu au însă forme pentru toate persoanele decît verbele care au un comple­ ment al persoanei: A ctiv Er fragt mich. respectiv perfect al auxiliarului werden şi participiul II al verbului de conjugat. Diese Gedichte werden von mir gelernt. Ich Du Er. Wir Ihr Sie Pasiv werde von ihm gefragt.VERBUL 315 Imperativul diatezei pasive se întrebuinţează rar. werdet von ihm gefragt. Pasiv Dieses Gedicht wird von mir gelernt. E s überraschte ihn. lerne diese Gedichte. werden von ihm gefragt. daß ihm von allen geraten wurde. Schwester n ä h t eine Bluse. Anumite verbe intranzitive pot forma un pasiv impersonal: H 151 a) cu subiectul es. werden von ihm gefragt. El se formează cu H 148 imperativul auxiliarului sein (şi mai rar: werden) şi participiul II al ver­ bului de conjugat: Sei (rar : "Werde) gegrüßt! Infinitivul prezent şi perfect al diatezei pasive se formează conform H 143 regulei de mai sus cu infinitivul prezent. Sport zu treiben. Sie wird von der Schwester genäht. es wird von ihm gefragt. sie.

. „. tărît c) subiectul propoziţiei cu sens activ.. } T . Film viel gelacht. enthalten) nu au diateză pasivă.. . anumite părţi de propoziţie îşi schimbă funcţia sintactică: a) complementul la acuzativ din propoziţia cu sens activ devine subiectul propoziţiei cu sens pasiv: A ctiv: Der Lehrer fragt den Schüler. Dieses Warenhaus wird um 8 "Uhr geöffnet. ° } La acest film se riae mult. Die Gesundheit wird durch Rauchen geschädigt. sondern geschlafen! Jetzt wird nicht mehr gesprochen. E s wurde über vieles gesprochen. Über vieles wurde gesprochen. Bei diesem Film wird viel gelacht. [ b) pentru exprimarea unui ordin sau îndemn categoric : E s wird jetzt nicht mehr gesprochen. Der Schüler wird vom Lehrer gefragt. Rauchen schädigt die Gesundheit.316 MORFOLOGIA II 153 Pasivul impersonal (al verbelor intranzitive şi tranzitive) se între­ buinţează în special: a) cînd subiectul este necunoscut sau nu are importanţă în contextul respectiv: Es wird bei diesem. Observaţie H 155 I^a transformarea propoziţiilor cu sens activ în propoziţii cu sens pasiv. mai rar cu prepoziţia durch: A ctiv: Pasiv: Der Lehrer fragt den Schüler. Pasiv: Der Schiller wird vom Lehrer gefragt. sondern geschlafen! E s wird hier nicht geraucht! Hier wird nicht geraucht! II 154 Verbele impersonale şi reflexive permanente precum şi cele mai multe verbe care exprimă o stare (chiar dacă sînt tranzitive : bestehen. S-a vorbit despre multe. exprimat prin pronumele nehoman. de obicei cu prepoziţia von. b) subiectul propoziţiei cu sens activ devine în propoziţia cu sens pasiv complement de agent. . nu mai apare sub nici o formă în propoziţia cu sens pasiv : A ctiv: Pasiv: Man öffnet dieses Warenhaus um 8 Uhr..

is£ geöffnet gewesen. = Fereastra se deschide (acum). cerută H Iot» Spre deosebire de diateza pasivă cu werden care exprimă desfăşurarea acţiunii pe care o suferă subiectul. acţiune care s-ar exprima prin wurde. Das Fenster war geöffnet. scrisoarea era t r a d u s ă .m.) Dieser Brief war ins Deutsche übersetzt. " 1511 CONSTRUCŢII CU SENS PASIV î n limba germană există anumite construcţii. în momentul din trecut la care ne referim. übersetzt exprimă deci o anumită situaţie durativă în care se află subiectul după ce a suferit acţiunea respectivă. fi. wird geöffnet gewesen sein. .VERBUL 317 DIATEZA PASIVĂ A S T Ă R I I (Das Zustanăspassiv) Diateza pasivă a stării se formează cu auxiliarul sein la forma şi participiul II (invariabil) al verbului de conjugat: Prezent: Imperfect: Perfect: M. (Acţiunea suferită de subiect s-a terminat. H Î6C . rezultată dintr-o acţiune suferită de subiect: Das Fenster wird geöffnet. Pasivul cu sein se traduce numai prin pasivul cu a Der Text ist schon übersetzt. wird geöffnet sein. Verbul auxiliar sein u r m a t de z« şi de infinitivul prezent activ al unui alt verb. = Fereastra este deschisă. (Acţiunea este în curs de desfăşurare. Rezultatul acţiunii. ca perfect: Viitor I: Viitor II: Das Das Das Das Das Das Fenster Fenster Fenster Fenster Fenster Fenster irf geöffnet. pasivul cu sein exprimă o stare durativă. (Acţiunea suferită de subiect s-a t e r m i n a t . unele foarte frecvente. .) Das Fenster ist geöffnet. war . (Acţiunea suferită de subiect s-a desfăşurat în trecut. » a r geöffnet. = Textul este deja tradus..) H 157 Analog: Dieser Brief wurde ins Deutsche übersetzt. war geöffnet gewesen. care au sens pasiv şi se folosesc pentru a înlocui diateza pasivă: 1. în propoziţia cu pasivul meniul de agent : stării nu apare — în general — complc- H 158 Das Fenster wurde vom Jungen geöffnet. übersetzt)..

etc. . trebuie tradus . . . Anumite locuţiuni verbale ca: znr Aufführung gelangen. folosit atributiv şi pre­ cedat de zu. zum Abschluß gelangen. der übersetzt werden muß (.) ÎI 163 4. (care nu poate fi rezolvată). Participiul prezent al unui verb tranzitiv.. .318 MORFOLOGIA în această construcţie verbul sein se traduce prin verbele modale a trebui sau a putea.) Sie ist oft im Theater zu sehen. fie prin locuţiuni verbale corespunzătoare înţelesului celor două verbe: Er h a t das Buch geschenkt bekommen.. . . kriegen etc.) (. care trebuie să fie tradus. = verteilt werden. = Dieser Text muß (soll) übersetzt werden. Construcţia aceasta se redă prin supinul folosit atributiv. = Sie kann oft im Theater gesehen werden. Aceste construcţii se traduc fie prin pasiv.. zur Verteilung kommen. ele fiind greoaie. sau printr-o propoziţie relativă în care predicatul este format din verbele modale a trebui sau a putea şi participiul sau infinitivul prezent pasiv al verbului românesc: . . = Este cazul sä fie pedepsit. .) = . geboren. = abgeschlossen werden. . die nicht gelöst werden = această ecuaţie de nerezolvat. der Text. zum Versand gelangen. . . . . der zu übersetzen ist . erbalten. .partici­ piul II al unui verb tranzitiv. Dieser Text ist zu übersetzen. Verbele bekommen.) Observaţie Traducerea lui sein prin a trebui sau a putea rezultă din context. .) .. der zu übersetzende T e x t . . î n această construcţie. . . cel de-al doilea verb trebuie să fie un verb care poate fi întrebuinţat la diateza pasivă (vezi H 150). = Das Buch wurde ihm geschenkt. . (Cartea i-a fost dăruită. Locuţiunile acestea nu sînt recomandabile din punct de vedere stilistic. . iar infinitivul prezent activ al celui de al doilea verb prin conjunctivul prezent pasiv. (. H 161 2. = E r muß bestraft werden. este posibilă traducerea prin a fi -f suj. = . . Se preferă pasivul verbelor corespunzătoare: zur Aufführung gelangen zum Versand gelangen zum Abschluß gelangen zur Verteilung kommen = aufgeführt = versandt (versendet) werden. . zu lösende Gleichung.) E r gehört bestraft. . prin participiul sau infinitivul prezent pasiv. . (Ea poate fi văzută adesea la teatru. textul de tradus . care trebuie tradus . = A primit cartea cadou. . (El trebuie pedepsit. -f. .. este de tradus. . (Acest t e x t trebuie sä fie tradus. . . . = diese Gleichung. de asemenea. diese nicht kann. H 162 3.

H 167 H 16S VERBELE COMPUSE SEPARABIL H 169 La verbele compuse cu particulă separabilă. Verbele pot fi compuse separabil sau inseparabil." / ' ^\^-~-heimgehen spazieren -f ^-Spazierengehen H 168H 185 Prefixele.VERBUL 319 5. = Schließlich wurde das Manuskript gefunden. = Gute Ware wird rasch verkauft. (Aceasta se înţelege de la sine. La verbele compuse separaMl.) Schließlich fand sich das Manuskript. particula este accentuată şi se separă de verb în anumite condiţii. La verbele compuse inseparabil. prepoziţiile. adjectivele.) VERBELE COMPUSE î n limba germană există verbe care sînt compuse cu prefixe.R \ /^-ausgehen zurückSz-^^ ^-^-zurückgehen los H . adverbele. = Das wird von selbst verstanden. în propoziţia principală. (Marfa bună se vinde repede. particula se separă de verb şi trece pe ultimul loc al propoziţiei: Ich rufe (rief) Sie später an. Forme reflexive ale anumitor verbe (reflexive şi nereflexive) : H 164 Dieses Buch liest sich leicht.entgehen aus .^ ^ gehen = | | = Ţ Ţ ~ _ — losgehen Heim + .vezi însă H 178). la timpurile prezent şi imperfect precum şi la imperativ.) Gute Ware verkauft sich rasch. == Dieses Buch wird leicht gelesen. particula este neaccentuată şi rămîne totdeauna legată de verb (pentru particula miß. (In cele din urmă s-a găsit manuscrisul. deci accentuată. Ruf (Ruft) (Rufen Sie) mich später an! . substantive şi chiar cu alte verbe : prefix: prepoziţie: adverb ': adjectiv : substantiv: verb: erifŞi^ . prepoziţii. (Această carte se citeşte uşor. substantivele şi verbele care servesc la formarea verbelor compuse sînt numite în această gramatică particule.) Das versteht sich von selbst. adverbe. adjective.

heimgehen. hinstellen. aassagen. particula nu se separă de verb : Wenn er mich anruft. anerkannt. darlegen.se intercalează între şi verbul simplu: angerufen. H 172 La participiul perfect. particula se separă de verb : Käme er rechtzeitig zurück. loslassen los-: nachgehen. augmentttl «je. herumrumor«« — herumrumort H 174 La infinitivul prepoziţional. vorlassen . darstellen dar-: einbringen. eingeben. wiederoerkauft particula b) în verbele care se termină în sufixele accentuate de origine negermană -icrcn sau . abrufen. H 171 î n propoziţia secundară camuflată fiind aceeaşi topică ca în propoziţia principală {vezi N 22). freimachen frei-: gegenüber-: gegenüberliegen. beitragen bei-: bloßlegen. anzuerkennen I I 175 Cele mai uzuale verbe compuse separabil se formează cu : ablegen. zii se intercalează între particulă şi verbul simplu: anzurufen.320 MORFOLOGIA H 17© î n propoziţia secundară. herstellen hc. feststelle]! fest-: fortbringen. festsetzen. fortsetzen. nachlassen nach-: vor-: vorbringen. fortziehen fori-: freigeben. Als er mich anrief. hintreten hin-: losfahren. freihalten. so gäbe ich ihm das Buch. naehkoxnmen. war ich nicht zu Haus. gegenüberstellen heimbringen. einstellen ein-: festhalten. zurückgekommen particulă H 173 I^a participiul perfect ge. beisetzen. aufmachen. anzuvertrauen.se omite-: a) în verbele cu compunere dublă (adică la verbe la care separabilă este urmată de o particulă inseparabilă) : anvertraut. hergeben. abstellen a!)-: anlegen. ansagen. zurückzukommen. bloßstellen bloß-: darbieten. aufstellen ani-: auslegen. antun an-: auîhoren.o r e n : heruffispazi«'e» — herumspaziert. teile ich ihm das Ergebnis mit. ausstellen aus-: beilegen.v-: hingehen. vorgehen. losgehen. heimkehren heim-: herbringen.

vorbeiziehen zugehen. bekommen empfangen. mißverstehen (pentru formarea participiului II vezi H 271 . empfinden entgegnen. ATÎT VERBE COMPUSE SEP ARABIL CÎT ŞI INSEPARABIL Unele particule pot fi atît separabile (accentuate) cît şi inseparabile H 17& (neaccentuate). verzeihen zerbrechen. sensul verbului variind după felul compunerii: separabil durchbrechen a răzbi hintertreiben a goni übersetzen a trece peste (o apă etc. cu singura deosebire că la participiul I I nu primesc augmentul ge~: Infinitiv empfehlen erfinden gefallen vollbringen Participiul empfohlen erfunden gefallen vollbracht II Particule totdeauna inseparabile sînt: fee-: emp-: ent-: er-: §e-: ver-: zer-: befreien. empfehlen. mißgestalten. zerreißen. însă accentuată în unele H 178 verbe cu compunere simplă şi în toate verbele cu compunere dublă: miß­ bilden. vorbeigehen.272). zutragen zurückbringen. ersetzen. erzeugen gefallen. begehen. gelingen. gewähren verführen..este de asemenea inseparabilă. entstellen erhalten. zurückgeben.) unter-: unterhalte:«: a ţine (dedesubt) umschreiben a transcrie um-: wieder-:: wiederholen a aduce din nou durch-: hinter-: über-: 21 — Gramatica practică a limbii germane inseparabil durchbrechen a sparge (rîndurile.VERBUL 321 vorbei-: zu-: zurück-: vorbeifahren. vergeben. zurückhalten VERBELE COMPUSE INSEPARABIL H 176 Verbele acestea urmează regulile conjugării verbelor simple. frontul) hintertreiben a dejuca übersetzen a traduce unterhalten a distra umschreiben a reda figurat. zerstören H 177 Particula miß. enthalten. zusagen. •wiederholen a repeta a parafraza .

Schöne. b) uneori un ordin. Wenn das Wetter schön bleibt.Prezentul (activ: ich frage. findet der Ausflug statt. Morgenstunde hat Gold im Munde. "Bit wird schon abgereist sein. însă numai la verbe diferite: voll-: wider-: separabil vollfüllen widerhallen inseparabil vollbringen widerlegen cit şi insepa­ ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR ŞI TIMPURILOR ÎN TREB UINŢA REA H 180 Indicativul exprimă a) în general o realitate INDICA TI V UL UI obiectivă: R. {vezi M 12) : o probabilitate. Freie und Gute. o nesiguranţă Er wird wohl bald da sein. Die Kinder sind gesund.) : Drei mal drei ist neun. p a s i v : ich werde gefragt) exprimă a) Durata în prezent a unei acţiuni ori stări sau permanenţa e i : Ich schreibe einen Brief. Becher) Wir glauben an das Wahre. (loh.322 MORFOLOGIA Alte particule pot fi folosite atît separabil (accentuat) rabil (neaccentuat). un îndemn Du bleibst hier ! Du wirst hier bleiben ! {vezi M 25) : c) rareori o presupunere. Wir kämpfen für den Frieden. o posibilitate. Î N T R E B U I N Ţ A R E A TIMPURIILOR INDICATIVULUI H 181 1. b) o constatare general valabilă (proverbe. maxime etc. fProverbJ .

continuitatea ei este exprimată prin anumite cuvinte sau grupuri de cuvinte : Wir lernen seit drei Monaten Deutsch. Ich wohne schon lange in diesem Stadtviertel.VERBUL 323 c) o acţiune sau stare viitoare. . Dieses Buch kaufe ich bestimmt. .Es war einmal. în această întrebuinţare el mai poartă şi denumirea de preterit: Schiller wurde im Jahre 1759 geboren. fără nici o legătură cu prezentul. mai ales dacă determinările temporale exprimă viitorul sau dacă vrem să prezentăm viitorul ca absolut sigur: Morgen fahre ich nach Sinaia. . p a s i v : ich wurde gefragt) exprimă a) o acţiune sau stare încheiată în trecut. was wälzt sich dort Die langen Gassen brausend fort ? Stürzt Rhodos unter Feuers Flammen ?" (Fr. dann beendete er sein Studium. ". în limba germană întrebuinţează imperfectul ca timp al povestirii. trecut: c) o acţiune sau stare repetată în trecut (ca în limba română) : Das Kind fragte immer wieder: „Warm kommt V a t e r ? " d) gîndurile unei persoane îndreptate către viitor: E r dachte und dachte . mai rar perfectul simplu. pe care vrem s-o prezentăm mai viu. was er wollte ( = . mai plastic (prezent istoric) : „Was rennt das Volk.) Observaţie de se ce cu Spre deosebire de limba română unde în naraţiune se foloseşte H 183 obicei perfectul compus. Imperfectul (activ: ich fragte. " . was er wollen wird. . Nur noch kurze Zeit. . Schiller) e) o acţiune sau stare începută în trecut care mai continuă în prezent.. iar cele româneşti „A fost odată . perativ : Du gehst jetzt essen ! în acest caz prezentul are valoare de im­ 2. Astfel se explică de basmele germane încep cu . . . wird selbständig sein und wird t u n können. war selb­ ständig und konnte tun. H 182 b) o acţiune sau stare durativă în Ich verbrachte meinen Urlaub im Gebirge. f) un îndemn sau ordin. d) o acţiune sau stare terminată în trecut. . dann wird er sein Studium beenden.

) în e) o presupunere în privinţa unei acţiuni sau stări t r e c u t e : E r ist nicht gekommen. war selbständig und konnte erreichen. p r i n : aces­ (a) imperfect: Das Kind fragte und fragte. . sind oft spazierengegangen die schönen Tage genossen. şi el îşi va termina studiile. o acţiune sau stare terminată viitor: Ich gebe dir das Buch wieder. Observaţii H 186 Pe teritoriul lingvistic german de sud şi sud-est se foloseşte adesea perfectul în locul preteritului. t a poate fi tradus în limba română. pasiv : ich bin gefragt worden) exprimă a) o acţiune sau stare din trecut. Bukarest ist im 15. a unei afirmaţii sau constatări referitoare la t r e c u t : Aurel Vlaicu hat das erste rumänische Plugzeug gebaut. dann beendete er sein Studium. was er wollte. ." (Börne) trecut: d) în locul viitorului I I (anterior). ( = .324 MORFOLOGIA H 184 Avînd în vedere diferitele funcţii ale imperfectului german. î n raport cu prezentul. ich bin gegangen. terminată însă în prezent sau cu ur­ mări asupra prezentului: Ich habe die Arbeit gerade beendet. .) H 185 3. va / » d e sine stătător şi va putea realiza ce va dori. . .) (c) viitor: Nur noch kurze Zeit.) (b) perfect simplu sau compus: Die Fee gab dem Kind einen Ring und sagte. ist für immer gewesen. Wann ist der Junge erkrankt? b) valabilitatea obiectivă a unei acţiuni trecute. în locul preteritului. c) mai rar. er ist wohl krank geworden. wenn ich es gelesen habe. (Copilul întreba şi întreba. pentru o acţiune sau stare încheiată în trecut: I n den Ferien haben wir viele Ausflüge gemacht. o acţiune sau stare încheiată în „Was war. wenn ich es gelesen haben werde. în funcţie de context. perfectul sau s t ă r i : exprimă anterioritatea unei acţiun Nachdem ich die Arbeit beendet habe. und haben . gehe ich in die Stadt. Perfectul (activ: ich habe gefragt. ( = Zîna îi dădu (i-a dat) copilului un inel şi spuse (a spus). Jahrhundert gegründet worden. . ( = Încă puţin timp.

Viitorul I (activ : ich werde fragen . Wenn er mich besuchen wird.) Das Ergebnis wird schon richtig sein. Marie war nicht mehr so kräftig. daß das Ergebnis richtig ist.) d) valabilitatea obiectivă a unei acţiuni sau a unei stări viitoare. Mai mult ca perfectul (activ: ich hatte gefragt. Mai mult ca perfectul se întrebuinţează mai ales în propoziţia sevun. încheiată înaintea unei alte acţiuni sau stări exprimate prin imperfect: Nachdem ich.VERBUL 325 4. . werde ich den Brief beendet haben. Raportul dintre mai mult ca perfect şi imperfect este deci acelaşi ca cel dintre perfect şi prezent: un raport de anterioritate. pasiv : ich werde gefragt werden) H 189 exprimă: a) o acţiune sau stare viitoare: Ich werde dich anrufen. b) un ordin deosebit de energic.) 6. o somaţie categorică (de obicei la per­ soana a II-a). ging ich. ( . I n einigen Stunden werde ich wieder frisch und munter sein. ich werde gegangen H 191 sein: pasiv: ich werde gefragt worden sein) exprimă a) o acţiune sau stare viitoare.H 188 dară. (Darüber werden wir noch sprechen. Viitorul anterior (activ: ich werde gefragt haben. a unei afirmaţii sau constatări referitoare la viitor: Wer nicht zielbewußt arbeitet. werde ich längst nach Hause zurückgekehrt sein. wird nie sein Ziel erreichen. viitorul I are valoare de imperativ {vezi M 26) : Du wirst jetzt endlich schweigen! Ihr werdet euch morgen bei mir melden! Sie werden mir morgen berichten! c) o presupunere sau probabilitate în privinţa prezentului (de obicei la persoana a IlI-a) : E r wird wohl krank sein. es wird regnen. . . dacă predicatul din propoziţia principală este la imperfect. {= Ich glaube. ich war gegangen. es will regnen.) Nimm den Regenmantel. anterioară unei alte acţiuni sau stări: Bis er mich anrufen wird. wie sie einst gewesen war. in die Stadt. die Arbeit beendet hatte. H 187 pasiv: ich war gefragt worden) exprimă o acţiune sau stare trecută. Observaţie Adesea acţiunea viitoare este exprimată cu ajutorul verbului modal H 190 wollen şi infinitivul prezent al verbului predicativ [vezi H 209) : Darüber wollen wir noch sprechen. 5. fiind întrebuinţat astfel. ( = E r ist wahrscheinlich krank.

conjunctivul exprimă în limba germană: a) o acţiune posibilă (conjunctivul potenţial) : Br könnte hier arbeiten.) b) o îndoială (conjunctivul dubitativ) : Das hätte er getan ? (El să fi făcut aceasta ?) c) o concesie (conjunctivul concesiv) : So sei es d e n n ! (Fie aşa!) d) o dorinţă (conjunctivul optativ) : E s lebe der Frieden in der ganzen W e l t ! (Trăiască pacea în lumea întreagă I) e) o dorinţă nerealizată sau a cărei realizare est e Käme er heute ! (De-ar veni astăzi!) Wäre er doch gekommen ! (De-ar fi venit \) nesigură: f) Uneori.) ÎNTREBUINŢAREA H 194 CONJUNCTIVULUI Conjunctivul îndeplineşte în limba germană atît funcţiile conjunc­ tivului cît şi pe cele ale condiţional-optativului din limba română. b) o presupunere în privinţa unei acţiuni sau stări trecătoare de obicei la persoana a I l I .326 MORFOLOGIA Observaţie II 192 H 193 Fiind o formă greoaie.) . Viitorul anterior are valoarea prezumtivului din limba română: E r wird schon gekommen sein. (Să se adauge la soluţie o lingură de zahăr. conjunctivul este întrebuinţat pentru a atenua un ordin sau îndemn. füge der Lösung einen Löffel Zucker hinzu. de ezitare. (Ea o fi pierdut cartea. de modestie (conjunctivul diplomatic sau al modestiei) : Möchten Sie mir folgen ? (V-aş ruga să mă urmaţi. pentru a formula mai politicos o propunere sau rugăminte. (El ar trebui să realizeze aceasta. (El o fi venit deja. Prin urmare. (El ar putea lucra aici.) Sie wird das Buch verloren haben. viitorul anterior este numai rar folosit cu funcţia sa temporală. î n cazul acesta comunicarea capătă o notă de politeţe.) Dürfte ich Sie besuchen ? (Mi-aţi permite să v ă vizitez ?) Conjunctivul poate avea şi valoarea d e : g) imperativ (vezi M 28) : Man.) Das müßte er schaffen. de obicei este înlocuit prin perfect {vezi I I 185).a .

) Conjunctiv imperfect: Käme er heute. în locul denumirii de conjunctiv prezent. pe cînd indicativul imperfect are sens de trecut (Ich war = eram. P e n t r u întrebuinţarea imperativului vezi M 20. atît conjunctivul prezent cît şi conjunctivul imperfect exprimînd o acţiune sau stare prezentă sau chiar viitoare: Conjunctiv prezent: Diese Entdeckung diene zum Wohle der Menschheit. conjunctivul imperfect are sens de prezent sau chiar de viitor (Ich wäre = aş fi. ambele forme fiind folosite cu înţeles de trecut. Observaţie Datorită faptului că între conjunctivul prezent şi conjunctivul im­ perfect nu există nici o deosebire de timp. daß er das Buch gelesen habe. (Spune că a citit cartea. ci n u m a i : 1. am fost.) î n propoziţia principală nu se pot folosi toate timpurile conjuncţivului.) H 198 Br sagte. î n t r e conjunctivul perfect şi conjunctivul mai mult ca perfect nu există deosebiri de timp ci numai de mod. denumirea de con­ junctiv I şi. Pentru întrebuinţarea timpurilor conjunctivului vezi N 192 — 196.) înţelesul temporal al formelor conjunctivului este diferit de cel al formelor indicativului.) I m p o r t a n t de reţinut este faptul că între conjunctivul prezent şi con­ junctivul imperfect nu există nici o deosebire de timp ci numai una de mod. conjunctivul mai mult ca perfect.VERBUL 327 h) indicativ (vezi M 12) : H 19o Damit wären wir fertig. (Spune că ar fi citit cartea. se întrebuinţează din ce în ce mai mult. (Cu aceasta am fi gata. (Această descoperire să servească binelui omenirii. daß er das Buch gelesen hätte. Astfel. Conjunctiv Conjunctiv Conjunctivul Conjunctivul extrem de rar. aceea de conjunc­ tiv II. în locul denumirii de conjunctiv imperfect. conjunctivul prezent 2. (De-ar veni astăzi). perfect: mai mult ca perfect : viitor are înţeles de viitor. conjunctivul imperfect 3. viitor anterior (conjunctivul viitor I I )se întrebuinţează H 197 Er sagte. fui. .

< daß er Sie erwartet hat. pe lîngă infinitivul perfect activ al unui verb predicativ: a putea. (Bolnavul nu poate părăsi camera. adesea la modul optativ condiţional. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ: a) a putea E r kann heute kommen. îndoiala traducerea 1.) Die Geschichte kann wahr sein.) E r kann den Brief geschrieben haben.) Observaţie Trebuie să fim atenţi să nu confundăm pe können cu wissen şi kennen.) 2. presupunerea — priceperea dobîndită printr-o anumită activitate — nesiguranţa. de a avea cunoştinţă de ceva în urma unei informaţii: Wissen Sie. Verbul wissen se traduce ca şi können prin a şti. wo er wohnt. (El poate veni astăzi. capacitatea. (Vă pot ajuta la traducere. la diateza reflexivă. a şti (-a cunoaşte).) H 198 H 199 b) a şti E r kann gut schwimmen. a fi fami­ liarizat cu: Ich Henne den Inhalt dieses Films nicht. echivalent ca sens cu e posibil E r kann gekommen sein.) Der Kranke kann das Zimmer nicht verlassen. TRADUCEREA Şî ÎNTREBUINŢAREA VERBELOR MODALE ŞI A VERBULUI LASSEN können sensul — posibilitatea. Seit wann kennen wir u n s ? Diese Melodie kenne ich. (Povestea poate să fie adevărată. permisiunea.) Ich kann Ihnen bei der Übersetzung helfen. (Se poate [s-ar p u t e a . . (El ştie să înoate bine. wo die nächste Haltestelle ist? După verbul wissen urmează deseori o completivă: Verbul kennen se traduce prin a cunoaşte. (Se poate [s-ar p u t e a : ar fi posibil] ca el să fi scris scrisoarea.328 VERBUL SENSUL. dar se întrebuinţează în special cu sensul de a fi informat de ceva. ar fi posibil] ca el să fi venit. incertitudinea.

probabilitatea. (Aş dori — doresc — să-mi cumpăr cartea aceasta. (Ea poate să fi spus aceasta.) Uneori verbul mögen dă propoziţiei un sens E r mag tun.) Observaţie Imperfectul conjunctiv este forma la care verbul mögen se întrebuin­ ţează cel mai mult.) — dacă mögen stă la conjunctiv prezent: c) prin conjunctivul prezent al verbului predicativ vorbirea indirectă. indiferent. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ — dacă mögen stă la indicativ : a) a putea Er mag wohl 20 Jahre alt sein. er möge mich anrufen. mie îmi este / . 2.) — dacă mögen stă la conjunctiv imperfect : e) a dori (ich möchte = aş dori. möchte mir dieses Buch kaufen.) concesiv: was er will.VERBUL 329 mögen sensul — posibilitatea. (Ea poate să păstreze cartea. (Nu mi-a plăcut niciodată să dansez. a fi posibil Sie mag es gesagt haben. (Fratele meu i-a spus. pe lîngă infinitivul perfect al unui verb predicativ: a putea. aş vrea) Ich.) Sie mag das Buch behalten. vezi N 181) (în special în Mein Bruder sagte ihm.) b) a-i plăcea Ich habe nie gern tanzen mögen. să-mi dea telefon. (De l-aş revedea cit mai curînd. (El să facă ce o vrea. (El poate să aibă 20 de ani. permisiunea (sens ase­ mănător cu können) — plăcerea (sens asemănător cu gern haben) — rugămintea — dorinţa atenuată — concesia traducerea H 200 •" *"* 1.) d) prin optativul condiţional al verbului predicativ Möge ich ihn recht bald wiedersehen. mir ist es gleichgültig. presupunerea.

(Toţi oamenii trebuie să moară. necesitatea obiectivă — presupunerea.) H 204 müssen sensul — constrîngerea. pe lîngă infinitivul prezent sau perfect al unui verb predicativ: a trebui. voinţa — nesiguranţa. necesitatea logică traducerea 1.) Sie muß das Buch zu Hause vergessen haben. pe lîngă infinitivul prezent al unui verb predicativ a trebui Wir müssen diese Arbeit noch heute beenden. (El trebuie să mai fie bolnav.330 MORFOLOGIA H 202 H 203 dürfen sensul — permisiunea — probabilitatea. pe lîngă infinitivul prezent sau perfect al unui verb predicativ — dacă dürfen stă la conjunctiv imperfect prin probabil eă sau prin modul prezumtiv al verbului predicativ Er dürfte bald zurückkommen.) H 205 2. a putea Der Junge darf heute ins Kino gehen.) Alle Menschen müssen sterben. a avea voie.) H 206 sollen sensul — necesitatea (obligaţia morală) — ordinul. (Trebuie să terminăm lucrarea aceasta încă astăzi. dorinţa. nedumerirea — conformitatea cu o situaţie dată — presupunerea . (Ea trebuie să fi uitat cartea acasă. (Probabil că se întoarce în curînd. (Băiatul are astăzi voie să meargă la cinema­ tograf.) Darf ich Sie um eine Auskunft bitten ? (Pot să vă cer o informaţie ?) — dacă dürfen stă la conjunctiv b) a putea (la optativ) imperfect: Dürfte ich Sie um ein Glas Wasser bitten ? (Aş putea să vă cer un pahar cu apă ?) 2. (Probabil că ei au fost (ei or fi fost) la munte. a fi de presupus eă Er muß noch krank sein. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ — dacă dürfen stă la indicativ: a) a avea permisiunea. probabilitatea.) Sie dürften im Gebirge gewesen sein. presupunerea — rugămintea sau o întrebare deosebit de politicoasă traducerea 1.

was ich dazu sagen soll.) Ihr h ä t t e t das nicht t u n sollen. a se cuveni Man soll immer pünktlich sein. pe lîngă infinitivul prezent sau perfect dacă sollen stă la indicativ prezent se spune că al unui verb predicativ E r soll krank sein. dacă este pe lîngă infinitivul prezent al unui verb predicativ: a) a trebui. (Se spune că el a fost /ar fi fost/ bolnav. (N-ar trebui să spuneţi aceasta. (El mi-a spus să fim punctuali. (Se spune că el a fost /ar fi fost/ avansat. (Numai să nu fie bolnav.) Dacă o astfel de propoziţie este negativă şi cuprinde totodată şi adverbul nur. prin condi­ Sollten Sie mir das Wörterbuch bringen.) Er soll krank gewesen sein.VERBUL 331 traducerea 1. (Dacă mi-aţi aduce dicţionarul. (Bl mi-a spus să vin mîine la el. (Să nu mai vorbeşti în oră. so könnte ich diesen Text übersetzen.) (c) în propoziţii interogative. (N-ar fi trebuit să faceţi aceasta.) (b) în propoziţii completive. dann sollen wir unsere kranke Freundin besuchen.) d) dacă sollen stă la conjunctiv ţionalul prezent al verbului predicativ imperfect. în indirectă : deosebi în vorbirea şi întrebarea E r sagte mir.) E r sagte mir.) Ich weiß nicht.) Sie sollten das nicht sagen.) Sie soll es nur nicht vergessen haben • (Numai să nu fi uitat.) E r soll befördert worden sein. daß ich morgen zu ihm kommen solle.) H 207 b) prin conjunctivul verbului predicativ (a) pentru exprimarea perifrastică a imperativului: Du sollst nicht mehr in der Stunde sprechen.) . apoi urmează să vizităm pe prietena noastră bolnavă. în special dacă verbul sollen stă la imperfect: Sollte es wirklich so sein ? (Să fie într-adevăr aşa ?) c) a urma să Wir gehen ins Kino. aş putea traduce textul. wir sollten pünktlich sein. sollen se traduce prin conjunctivul prezent al verbului predicativ (dacă acesta este la infinitivul prezent) şi prin conjunctivul perfect al verbului predicativ. dacă acesta este la infinitivul perfect: Er soll nur nicht krank sein. (Trebuie să fim totdeauna punctuali. (Se spune că este /ar fi/bolnav. (Nu ştiu ce să spun cu privire la aceasta.) 2. (Mergem la cine­ matograf.

das seine Schwester sein will. W. E r will zu Unrecht kritisiert worden sein. dacă serveşte la for­ marea unei forme pgrÄÄstice a viitorului {vezi H 189): Wir machen einen jchÄnefiSpaziergang. a pune Der Ivehrer ließ die Kinder das Gedicht „Gefunden" von J . (/Hai/ să mergem acum. (Medicul nu i-a permis bolnavului să se scoate. (G. a lăsa Der Arzt ließ den Kranken nicht aufstehen. (El vrea să-şi cumpere un stilou nou. o pretenţie nejustificată traducerea 1. dorinţa — un îndemn (puternic. Lessing) (O scrisoarea din partea stăpînului meu către domnişoara care pretinde că este [ar fi] sora lui. deseori precedat de hai Wir wollen > y jetzt gehen. uneori pe lîngă infinitivul prezent al unui verb predicativ: a afirma.) b) dacă wollen este la prezent. Goe­ the. la persoana I plural prin conjunctivul prezent al verbului predicativ (cu valoare de imperativ). W. (El afirmă că nu v-a văzut [nu v-ar fi văzut]). a cere. Goethe auswendig lernen. pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ a) a vrea. (Facem o plimbare frumoasă. categoric) — o afirmaţie neîntemeiată. E. a susţine Ein Briefchen von meinem Herrn an das gnädige Fräulein.) .) ^-^-^2. a da voie." apoi vom vizita expoziţia. (Profesorul i-a pus pe copii să înveţe pe din afară poezia „Gefunden" de J . a dori E r will sich einen neuen Füller kaufen. îndemnul.) b) a permite. (El susţine că a fost [ar fi fost] criticat pe nedrept.) Wollen wir ' c) prin indicativul viitor al verbului predicativ. dann wollen wir die Ausstellung besuchen. a face să. a pretinde.332 MORFOLOGIA H 208 H 209 wollen sensul — voinţa.) Er will Sie nicht gesehen haben. pe lîngă infinitivul perfect. un ordin atenuat.) H 210 H 211 lassen Se foloseşte adesea ca verb modal sensul — dispoziţia. permisiunea traducerea pe lîngă infinitivul prezent activ al unui verb predicativ a) a dispune.

Das Kind mag die Suppe nicht. dürfen = a avea voie Das darfst du nicht. migen (sens asemănător cu gefallen.) d) a transmite Er läßt Sie grüßen. [Schiller) seilen = a trebui Du kannst. gern haben) = a-i plăcea Ich mag diesen Schauspieler nicht. (Kl vă transmite salutări. (Schüler) wollen = a vrea E r will Ihr Bestes. deoarece exprimă doar îndemnul pentru o acţiune oarecare. müssen = a trebui Alle anderen Dinge müssen. der Mensch ist das Wesen.) CAZURI SPECIALE DE ÎNTREBUINŢARE A VERBELOR MODALE a) Verbele modale pot fi întrebuinţate şi ca verbe predicative. welches will. Laßt uns gehen. Observaţie Cu verbul lassen s-au format multe construcţii fixe: am Leben lassen an jemandem kein gutes Haar lassen im Stich lassen kein Auge von jemandem (etwas) lassen die Finger von etwas lassen . Ich lasse mir einen Mantel machen. (îmi fac u n palton.VERBUL 333 c) prin conjunctivul prezent al verbului predicativ (cu valoare de imperativ) deseori precedat de hai. denn du sollst.) Uneori lassen nu se traduce. (Hai să mergem. şi anume ca verbe tranzitive. în cazul acesta: können = a şti Können Sie Deutsch ? Er ist ein tüchtiger Mann. lassen (sens asemănător cu zurücklassen) = a lăsa Ich habe das Buch auf dem Tisch gelassen. er kann etwas.

FORMELE INFINITE (NOMINALE) — Die ALE VERBULUI (Die Infinitformen Nominalformen) H 221 Infinitivul şi participiile ocupă un loc intermediar între nomen (sub­ stantiv şi adjectiv) şi verb. INFINITIVUL (Der Infinitiv — Die Nennform) H 222 Infinitivul denumeşte acţiunea exprimată de verb. fiind subînţeles. tun. Verbele mai frecvent omise sînt : (a) Verbe de mişcate. şi a n u m e : infinitivul între verb şi substantiv. und jetzt kann ich nicht in die Wohnung Ich muß (will) nach Predeal (fahren). essen etc. FORMELE INFINITIVULUI H 223 î n limba germană există p a t r u forme de infinitiv: Infinitivul Infinitivul prezent perfect activ: pasiv: activ: pasiv : fragen gefragt werden gefragt haben gefragt worden sein .) (b) Verbele heißen. participiul între verb şi adjectiv. Formele nominale nu pot marca persoana. din cauza aceasta formele infinite se numesc şi forme nominale. (gehen. î n cazul acesta propoziţia conţine de regulă un circumstanţial de loc sau de t i m p : Ich habe meinen Schlüssel verloren. modul sau timpul. Was soll das (heißen) ? Was kann ich (tun) ? Br darf keine Bier (essen). numărul.334 MORFOLOGIA b) Uneori verbul predicativ care depinde de verbul auxiliar poate fi omis.

Ich hörte ' ^11 aud venind (adică în momentul de faţă). să fie întrebat. să fie adunat. să fi fost geworden sein = a fi devenit. „ . la unele verbe. zögern). con­ Ich höre > . trau(e)n. y > Ihnen alles erzählen. exprimă o acţiune durativă. zieh(e)n. >ihn kommen. neterminată. ( a ( ji c ă : acum în momentul de fată. ci faptul că acţiunea este neterminată (infinitivul prezent) sau terminată (infinitivul perfect). Infinitivul prezent pasiv se formează din participiul II al verbului de conjugat şi infinitivul prezent al verbului werden: gefragt werden — a fi întrebat. 1. să fi avut gewesen sein = a fi fost. antworten. \ Ich wollte/ \ Ich will \ Vreau să vă povestesc totul. Infinitivul perfect activ se formează din infinitivul prezent al verbului haben sau sein şi participiul II al verbului de conjugat: gehabt haben = a fi avut. Infinitivul perfect pasiv se formează din participiul II al verbului de conjugat şi infinitivul perfect activ al verbului werden (fără augmentul ge-) : gefragt worden sein = a (să) fi fost întrebat gegeben worden sein = a (să) fi fost d a t H 230 . Infinitivul prezent activ se termină în -en (fragen. să fi dat H 229 4. . . gehen) sau.VERBUL 335 Prin infinitiv prezent sau perfect nu se înţelege timpul prezent sau trecut al acţiunii. simultană cu acţiunea exprimată prin verbul la forma personală. să fi devenit gegeben haben = a fi dat. 3. în -n (după consoanele 1 şi r de ex : lächeln. . \ O şcoală nouă trebuia (să fie) struită aici (adică în trecut). î n limbajul familiar sau cel poetic vocala e din terminaţia infiniţivului se omite uneori după o vocală sau după consoana h : geh(e)n.) . schrei(e)n. gesammelt werden = a fi a d u n a t .) O şcoală nouă trebuie (să fie) con­ struită aici (adică : trebuie construită ^ acum). folosit în propoziţie. (adică: în trecut. • ^ m vrut sa va povestesc totul. H 224 H 225 H 226 H 227 Infinitivul prezent (activ şi pasiv).\. H 228 i muß < Eine neue Schule \ ^mußte' / h i e r gebaut werden. 2. ^TLt-am auzit venind (adică a venit mai de m u l t ) .

cu valoarea unui imperativ (vezi M 22).a verbele compuse separabil particula zu se intercalează între verb şi particulă: vorlesen — vorwiesen (vezi H 154). . Infinitivul simplu (fără zu) se întrebuinţează: a) după verbele modale (können. E r ging ins Kino. .zu. dürfen.. statt . ca infinitiv dezvoltat. statt zu Hause zu bleiben. Er muß in die Stadt gegangen sein = Trebuie să fi mers în oraş. zu. zu Hause zu bleiben. ca infinitiv simplu: Ich •will Deutsch lernen. . Sie soll krank sein. sollen.. 3. 2. müssen. ohne . Ich habe die Absicht. wollen) şi verbul lassen: Ich kann schwimmen. um mich zu erholen.. ca infinitiv prepoziţional (precedat de zu) : Ich versuche dieses Buch im Original zu lesen. Darf ich Ihnen eine Zigarette anbieten ? E r muß mehr lernen. Die Aufgabe muß gemacht worden sein = Tema trebuie să fi fost făcută. ca infinitiv substantivizat: Das Lernen bereitet mir viel Freude. E r läßt Sie grüßen.. E r ging an mir vorüber. ÎNTREBUINŢAREA INFINITIVULUI H 232 Infinitivul poate să apară: 1.336 H 231 Infinitivul perfect (activ şi pasiv). Ich will ihn heute anrufen. Ich möchte ihn sehen. • 4. ohne mich zu bemerken. I. anterioară celei exprimate prin verbul la forma per­ sonală : Er muß viel gelernt haben = Trebuie să fi învăţat mult.zu (vezi N 129—132) sau un infinitiv prepoziţional precedat de unul sau mai multe elemente sintactice: Ich fahre nach Sinaia. adică un infinitiv precedat de um . exprimă o acţiune terminată. H 233 5. folosit în propoziţie. mögen.

Infinitivul precedat de zu se întrebuinţează pe lîngă: a) majoritatea verbelor (vezi însă H 233—237) : Ich wünsche (hoffe. ( \Trebuie să învăţ pe mîine mult. r Ich habe tur morgen viel zu lernen. Sie zu sehen. 22 — Gramatica practică a limbii germane .. după verbele haben. kommen. fie prin a trebui -f conjunctiv prezent: . lernen. Die Mutter war glücklich. Ich sehe ihn kommen. Die Genossin hat einen Brief abzuschreiben (vezi şi H 236). glaube). noch heute hinzugehen. Der Lehrer lehrt die Kinder lesen.VERBUL 337 b) după verbele care exprimă percepţii senzoriale ca: fühlen. ihn zu treffen. laufen: E r geht (fährt. /Am pe miine mult de învăţat. . . e) după verbele bleiben. . . H 238 Observaţie Verbul haben urmat de infinitivul prezent al unui verb exprimă o necesitate: Ich habe den Text zu übersetzen — Ich muß den Text übersetzen. Se traduce fie prin a avea + supin. H 235 H 236 d) în anumite expresii. gehen. helfen. T . heißen (= befehlen). I m Alter von sieben Jahren lernen die Kinder schreiben und lesen. hören. spüren: Ich höre ihn sprechen. c) după verbe de mişeare ca: fahren.. Ich bin entzückt. I n unserer Hauptstadt gibt es sehr viel Schönes und Interessantes zu sehen. tun şi machen: E r hat gut reden. Die Mutter schickt das Kind schlafen. Der Lehrer gab uns auf. ein Gedicht auswendig zu lernen. Er macht von sich reden. H 234 sehen. läuft. b) un adjectiv (sau participiu folosit adjectival) cu funcţie de nume H 239 predicativ: E s ist mir leider nicht möglich. Dieser Brief ist abzuschreiben (vezi : H 160). . kommt) das Buch kaufen. Wer hat ihn das t u n heißen? Ich helfe ihnen gern den Koffer tragen. lehren. H 237 schicken: Ich bleibe hier ein wenig sitzen. ihr Kind wiederzusehen. Er tat nichts als klagen.

338 MORFOLOGIA H 240 c) toate acele substantive care pot avea un atribut verbal {vezi M 183) : Ich habe die Absicht (den Wunsch. H 241 Pentru întrebuinţarea infinitivului dezvoltat vezi N 129—132. 3. Die Worte des Arztes bestärkten ihn in seiner Hoffnung (Zuversicht). = El poate veni. Der junge Mann war vom Bestreben geleitet. unter allen Umständen sein möglichstes zu tun. A. noch heute abzureisen. bald wieder gesund zu werden. = II aud venind. d a r : die Übersetzung = traducerea (rezultatul activităţii traducătorului) II 242 Infinitivele substantivizate sînt totdeauna de genul neutru şi nu au plural. infinitiv: Er kann kommen. = Am de învăţat. = Are intenţia să vină. die Absicht zu arbeiten = intenţia de-a lucra. conjunctiv : Er will kommen. Gelegenheit). Er hatte keine Lust (Zeit. Er wünscht zu kommen. Infinitivul substantivizat are un sens abstract şi exprimă activitatea ca atare. ins Kino zu gehen. == El vrea să vină. TRADUCEREA INFINITIVULUI H 243 Infinitivul se traduce în limba română prin: 1. supin: Ich habe zu lernen. în desfăşurare nelimitată: das Übersetzen = tradusul (activitatea în sine a traducătorului) . keine Möglichheit). în limba germană există participiul I (participiul prezent) : fragend participiul II (participiul perfect sau trecut) : gefragt . PARTICIPIUL (Das Partizip — Das Mittelwort) H 244 H 245 Participiul ţine prin natura lui atît de verb cît şi de adjectiv. gerunziu: Ich höre ihn kommen. 2.

= Voi auzi păsările care vor cînta (adică în viitor). care este simultană cu acţiunea exprimată prin verbul predicativ . die sangen. die nicht gelöst werden kann H 249 ÎNTREBUINŢAREA PARTICIPIULUI I Participiul I se întrebuinţează : 1. Ich werde die singenden Vögel hören. Ich höre die Vögel die singen. = Aud păsările care cîntă (adică acum. die gelöst werden muß die nicht zu lösende Aufgabe = die Aufgabe. el nu exprimă deci o acţiune prezentă decît atunci cînd o exprimă şi verbul predicativ : Ich höre die singenden Vögel. ein spielender Junge II 250 . exprimă o acţiune în desfăşurare. denumit şi participiul prezent. adjectival ş. î n cazul acesta are u n sens pasiv. = Am auzit păsările care cîntau (adică în trecut).d: II 246 fragend antwortend ordnend fahrend gebend SENSUL PARTICIPIULUI I Participiul I.VERBUL 339 PARTICIPIUL I Participiul I se formează din infinitivul fragen antworten ordnen regeln fahren geben verbului -\. în momentul de faţă). c a : a) adjectiv a t r i b u t i v : der spielende J u n g e . das spielt H 248 Participiul I al verbelor tranzitive "este uneori precedat de prepoziţia zu {vezi H 161). Ich hörte die Vögel. die fährt das spielende Kind = das Kind. a. II 247 Participiul I are de obicei sens activ : der singende Vogel = der Vogel. exprimă o necesitate sau o posibilitate şi se întrebuinţează numai atributiv : die zu lösende Aufgabe = die Aufgabe. die singen werden. Ich hörte die singenden Vögel. der singt die fahrende Straßenbahn = die Straßenbahn. Ich werde die Vögel hören.

în atributul dezvoltat {vezi N 140—142). die Reisenden. viele Reisende H 257 Participiul I substantivizat urmează regulile declinării adjectivelor atributive {vezi E 13—15). ein Reisender. Participiul I. das schläft) — copilul care doarme 2. . printr-un gerunziu: die steigende Produktion = producţia crescîndă . 4. printr-o propoziţie relativă: das schlafende Kind ( = das Kind. d) element predicativ suplimentar {vezi . H 256 2. H 255 Participiul I. H 252 Participiul I se întrebuinţează ca adjectiv predicativ cînd este adjectivizat {vezi participiile adjectivizate H 294—295). sau printr-un participiu : ein überzeugendes Beispiel = un exemplu convingător lebende Sprachen = limbi vii ein glänzender Schauspieler = un actor strălucit 3. în construcţiile participiale {vezi N 133). printr-un adjectiv. c) adjectiv cu funcţie de complement circumstanţial: E r lernt spielend. H 253 H 254 Cu această funcţie se întrebuinţează de obicei participii adjectivizate {vezi H 295). element predicativ suplimentar sau complement circumstanţial. TRADUCEREA PARTICIPIULUI I H 258 Participiul I se traduce: 1. întrebuinţat ca adjectiv atributiv. deseori terminat în -tor. substantivizat: der Reisende. . este invariabil. urmează regulile decli­ nării adjectivelor atributive {vezi E 13—15). 3. Dieser Apparat ist spielend leicht zu bedienen.340 MORFOLOGIA H 251 b) adjectiv predicativ: Mein Freund ist leidend.) : E r t r a t lächelnd ins Zimmer. întrebuinţat ca adjectiv predicativ.

printr-un adjectiv ori gerunziu substantivizat sau un substantiv.: Infinitiv verschreiben erlernen begehen ernennen studieren bearbeiten Participiul verschrieb«» erlernt begange« ernannte studiert bearbeitet II H 263 . de asemenea. gescheh(e)w. der Vorsitzende = preşedintele die Reisende == călătoarea . vezi H 46) şi cu sufixul -en. vocala e din sufixul -en se suprimă uneori. la care se adaugă -(e)t. slab sau neregulat — nu este accentuat pe prima silabă. augmentul ge-: Infinitiv suchen arbeiten Participiul gesucht gearbeitet II H 261 H 262 Sufixul -et îl primesc verbele care formează imperfectul în -ete (vezi H 101). c) Dacă verbul — fie tare. Astfel: Participiul II se formează: a) la verbele tari din rădăcina verbului. formează participiul I I fără augmentul g e . b) la verbele slabe din rădăcina verbului. Dacă verbul este accen­ t u a t pe prima silabă.(denumit augment) : Infinitiv schreiben tragen Participiul geschrieben getragen II H 259 H 260 î n limbajul familiar. el primeşte la participiul I I prefixul ge. die Leidende = suferinda. în special după vocale sau după consoana h: geschrie(e)».a formarea participiului II trebuie ţinut seama de conjugarea din care face parte verbul respectiv. Verbele slabe care sînt accentuate pe prima silabă primesc. special cînd participiul I german este substantivizat: der Reisende = călătorul.VERBUL 341 4. der Leidende = suferind. die Vorsitzende = preşedinta în PARTICIPIUL II L. uneori cu modificarea vocalei radicale (Ablaut.

accentul căzînd pe altă silabă a particulei decît prima : herauskommen auseinandersetzen kam heraus setzte auseinander herausgekommen auseinandergesetzt Pentru verbele compuse dublu particulă neseparabilă vezi H 173. H 267 3. a căror particulă are două sau mai multe silabe. I^a aceste verbe ge.verbeten Participiul II <f = (ge-) + rădăcina \ verbe s/a&e J+Ablaut) -f.s î n t : pe prima silabă.-eu verbuluîc ^ (—) + -(e)t Accentuate pe prima silabă. Cîteva verbe derivate stă la începutul verbului: frühstücke» (Frühstück) langweile« (I. augmentul |gegefrühstückt gelangweilt gemaßregelt geurteilt gewetteifert H 268 O excepţie este verbul notlanden care formează participiul I I \notgelandet. Neaccentuate ge.ang(e)weile) maßregele (Maßregel) urteile« (Urteil) Wetteifer« (Wetteifer) cu particulă separabilă armată de din substantive frühstückte langweilte maßregelte urteilte wetteiferte compuse*.fac parte şi acele verbe compuse separabil. verbele simple lesen loben tun wissen ca: las lobte tat wußte gelesen gelobt getan gewußt H 265 2.se inter­ calează între particulă şi verb : einsteigen anrufen feststellen teilnehmen stieg ein rief an stellte fest nahm teil eingestiegen angerufen festgestellt teilgenommen H 266 Din categoria verbelor care formează participiul I I cu augmentul ge.342 MORFOLOGIA . verbele compuse separdbil (vezi H 172). deci cu participiul I I cu augmentul ge-. deci cu participiul I I fără augmentul . sînt H 264 1. deşi nu este compus separabil.

miß. Participiul prophezeit kasteit II M 275 prophezei«» kasteien . accentuat fie pe prima.accentuată intercalează augmentul ge. în majoritatea lor de origine negermană: Infinitiv studieren 'korrigieren Participiul studiert korrigiert II H 274 cîteva de origine germana c a : buchstabieren buchstabiert 4. wider-. ge-. verbele compuse inseparabil cu particulele : durch-. verbele terminate în -ieren. zer-: Infinitiv fcesteigen empîangen entgehen erzählen Participiul bestiegen empîangen entgangen erzählt II Infinitiv gehören mißbrauchen verzeihen erbrechen be-. verbele compuse cu particulele inseparabile / ) . Unele verbe compuse cu particula miß. fie pe a doua silabă.{vezi H 176).este. ent-. verbele terminate în -eien. emp.şi verb : ttrßbilden mißgreifen mißbildete mißgriff mißgebildet mißgegriffen M 271 3. wieder. voll-. hinter-.(înainte de Participiul gehört mißbiancht verziehen verbrochen II H 269 Observaţii 1. Verbul mißdeuten. formează participiul I I în trei feluri: mißdeutet gemißdeutet şi mißgedeutet H 272 2. la unele verbe.VERBUL 343 1. Cu toate acestea rămîne inseparabilă: mißbehagen mißgestalten mißverstehen mißbehagte mißgestaltete mißverstand mißbehagt mißgestaltet mißverstanden B 270 2. über-. Particula miß. ver-. er-.(vezi H 179) : Infinitiv durchleuchten hinterlassen übersetzen umarmen Participiul durchleuchtet hinterlassen übersetzt umarmt II Infinitiv untersuchen vollziehen widersprechen wiederholen Participiul untersucht vollzogen widersprochen wiederholt II H 273 3. accentuată (vezi H 178). unter-. um-.între miß.

compuse cu particulă inseparabilă. dintre care cele mai uzuale s î n t : Infinitiv französeln posaunen Participiul französelt posaunt II Infinitiv rumoren stibitzen trompeten Participiu rumort stibitzt trompetet îl H 277 I/a verbele tari. pentru că este bolnav. u n număr de verbe care nu pot fi cuprinse într-o anumită categorie.344 MORFOLOGIA Observaţie Verbul tare speien (spie. viitor infinitiv (II voi suplini pe colegul meu.) H 278 6. dacă verbul are aceeaşi vocală radicală la infinitiv şi la participiul perfect. weil ich krank bin. pasiv part. deşi au accentul pe prima silabă: Infinitiv abberufen vorverlegen zurückerstatten Imperfect berief ab verlegte vor erstattete zurück Participiul II abberufen vorverlegt zurückerstattet H 279 Unele verbe pot fi accentuate fără deosebire de sens atît pe prima cît şi pe a doua silabă. pentru că sînt bolnav. II (Sînt suplinit de către colegul meu. verbele compuse dublu adică (cu o particulă separabilă urmată de una inseparabilă. ele primesc la pârtiei- . De exemplu: Infinitiv vertreten vergessen Imperfect vertrat vergaß Participiul vertreten vergessen II î n cazul acesta numai după context ne putem da seama dacă este vorba de infinitiv sau de participiul I I : Ich werde meinen Kollegen vertreten. participiul I I este identic cu infinitivul.) dar şi : Ich werde von meinem Kollegen vertreten. H 276 5. weil er krank ist. prez. Accentuate pe prima silabă. deoarece ei face parte din rădăcina verbului. gespie(e)n) nu aparţine acestei categorii de verbe.

cu augmentul ge.VERBUL 345 piui II augmentul ge. dacă nu sînt urmate de nici un infinitiv. der abgefahren ist ist H 285 . 2. formează participiul II în mod regulat: Ich habe vieles gewollt. se foloseşte infinitivul prezent: Ich habe kommen können (nu gekonnt). H 281 Verbele modale.cînd este întrebuinţat ca verb copulativ sau ca H 280 verb predicativ: E r ist Ingenieur geworden. die geschrieben wurde H 284 Participiul II al verbelor intranzitive are sens activ: die eingetroffene Delegation = die Delegation. neaccentuate pe prima silabă formează participiul II fără augmentul ge-: Infinitiv liebkosen liebkosen willfahren willfahren Participiul ^liebkost liebkost gewillfahrt willfahrt II Pentru verbele accentuate fie pe prima fie pe a doua silabă. Was noch nicht war.H 283 piului II. precum şi verbele care exprimă percepţii senzoriale. Verbul werden formează participiul II în două feluri: 1. der geprüft wurde die geschriebene Übung = die Übung. H 282 1. vezi H 179. fără augmentul ge. ist inzwischen geworden.cînd este întrebuinţat ca verb auxiliar de timp (la diateza pasivă) : Br ist gefragt worden. SENSUL PARTICIPIULUI II Participiul II al verbelor tranzitive are sens pasiv: der geprüfte Schüler = der Schüler.la începutul verbului. dacă sînt întrebuinţate în legătură cu un infinitiv. 2. în locul pârtiei. die eingetroffen der abgefahrene Zug = der Zug. însă cu sensuri deosebite. Ich habe ihn kommen sehen. manches gekonnt. Ich habe ihn gesehen.

Dacă participiul I I are funcţie verbală. würde etc. = Aceasta e casa locuită de mine (adică: locuiesc şi acum în casa aceasta în care m-am m u t a t mai demult. gefragt werden. ich bin gekommen (vezi H 106). mai mult ca perfectul : Ich h a t t e gelernt. eine rasch beendete Arbeit b) ca adjectiv predicativ : . = Acesta este textul tradus de mine (adică: terminat traducerea lui). o acţiune terminată în trecut: Das ist der von mir übersetzte Text. die beendete Arbeit ein schön geschriebener Aufsatz. b) la diateza pasivă : toate timpurile ich werde (wurde. 2. infinitivul perfect : ich war gekommen (vezi H 107). . o acţiune începută în trecut şi care continuă şi în prezent: Das ist das von mir bewohnte Haus.) ÎNTREBUINŢAREA PARTICIPIULUI II H 287 1.) gefragt (vezi H 145—H 146).346 MORFOLOGIA H 286 Participiul I I . participiul se întrebuinţează : a) ca adjectiv atributiv: der geschriebene Aufsatz. am 2. infinitivul prezent (vezi H 227) şi perfect (vezi H 230) : . Dacă are funcţie nominală. - c) ca adjectiv cu funcţie Er spricht ausgezeichnet. gelernt h a b e n . gefragt worden sein H 288 Din funcţia verbală a participiului I I rezultă faptul că acesta p®ate avea complemente cu care formează construcţii participiale (vezi N 133). cu ajutorul lui se formează : a) la diateza activă: perfectul: Ich habe gelernt. de complement circumstanţial : .Der Versuch scheint gelungen. spre deosebire de participiul I exprimă : 1. gekommen sein (vesi H 229).

participiul I I al verbelor tranzitive: der geprüfte Schüler der Geprüfte H 290 H 291 H 292 2. prin participiul perfect (sau printr-o propoziţie relativă) : der unterschriebene Brief = scrisoarea (care a fost) semnată H 293 2. este de regulă adjectivizat {vezi H 294). viele Angestellte H 289 Participiul I I întrebuinţat ca adjectiv atributiv sau atunci cînd este substantivizat urmează regulile declinării adjectivelor atributive {vezi E 1 3 . gewandt = abil 3 .VERBUL 347 Participiul I I . gebildet = cult. sau întrebuinţat ca adjectiv predicativ. d) ca element predicativ Ich traf ihn erregt an. întrebuinţat ca adjectiv predicativ sau cu funcţie de complement circumstanţial. der Verwandte = ruda . TRADUCEREA PARTICIPIULUI II Participiul I I se t r a d u c e : 1. veziM 23. ein Angestellter — die Angestellten. suplimentar {vezi M 186): e) substantivizat: der Angestellte. printr-un substantiv (dacă participiul I I a fost substantivizat) : der Angestellte = salariatul. participiul I I al verbelor intranzitive der verstorbene Schriftsteller der Verstorbene perfective : P e n t r u folosirea participiului I I cu valoare de imperativ. cu funcţie de complement circumstanţial sau ca element predicativ suplimentar este invariabil. Ca adjectiv şi substantiv se poate întrebuinţa n u m a i : 1.E 15). gelehrt — s a v a n t . Participiul I I avînd funcţie verbală. printr-un H 294): adjectiv (dacă 'participiul II este adjectivizat) {vezi bekannt = cunoscut.

anwesend. î n alte cazuri. Heute ist die Hitze noch drückender als gestern. celelalte forme ale verbului au dispărut. erfahren. bekannt. berühmt. besorgt. begabt. gelehrt. participiul I : abwesend. verschwiegen. Das ist die belebteste Straße unserer Stadt. belebt. verbul s-a menţinut. participiul I I : ausgezeichnet. gelaunt. reizend 2. . verwandt. mißgestimmt. î n unele cazuri. avînd însă un alt înţeles decît participiul său adjectivizat: auszeichnen = a distinge bekennen = a recunoaşte dar : ausgezeichnet — excelent d a r : bekannt = cunoscut H 295 Participii adjectivizate mai frecvent folosite s î n t : 1. berühmt). dringend.348 MORFOLOGIA PA R T ICI Pil LE A DJEC TI VIZA TE H 294 Multe participii sînt adjectivizate. abwesend) sau participiul I I (begabt. Participiile adjectivizate pot forma grade de comparaţie : Er ist begabter als sein Bruder. păstrîndu-se numai participiul I (anwesend. betrunken.

werden . werdet. sie es wir ihr e r Conjunctiv ich du er sie es wir ihr sie Sie habe habest | } habe I haben habet haben \ t hat I haben habtj liaben er sie es wir ihr sie Sie vv". H 60) haben i sein 1 Prezent ~\ II 296 Indicativ ich bin du bist Conjunctiv ich du er sie es wir ihr ie sie Sie Sie sei sei (e) st sei seien seiet 1 / seien Indicativ ich habe du hast . den. 1 • t ist ' sind seid sind Sie } Indicativ ich werde du wirst er l sie i wird es > wir werden ihr werdet sie Sie werden Coniunctiv ich du er sie es wir ihr sie Sie werde werdest ] | werde ' werden.MODELE PENTRU CONJUGAREA VERBELOR VERBELE AUXILIARE DE TIMP (vezi H 4.

} wurden er Sic l Conjunctiv ich würde du würdest er 1 sie ) würde es ' wir würden ihr würdet Sie würden II 298 Perfect Indicativ Conjunctiv^ ich habe du hast er 1 sie \ h a t es ' wir haben ihr h a b t gehabt ich habe du habest er I sie | habe es ' wir haben ihr habet Sie i haben sfe } haben .f e c t Conjunctiv ich h ä t t e du hättest er Indicativ ich war du warst er i sie > war es ' wir waren ihr wart sie 1 aren Sie \ wc Conjuncţi'..350 MORFOLOGIA H 297 Indicativ ich du er sie es wir ihr sie Sie hatte hattest | ? hatte ' hatten hattet hatten I m p er. e. ich wäre du wärest er 1 . sie i wäre es ' wir wären ihr wäret sie ) wären 1 sie ? h ä t t e es ' wir hätten ihr h ä t t e t sie I hätten Sie Indicativ ich wurde du wurdest \ sie ) wurde es * wir wurden ihr wurdet sie .

VERBUL 351 Perfect Indicativ ich bin du bist gewesen Conjunctiv ich sei du sei (e) st gewesen . • sie 1 ist es I wir sind ihr seid er 6r Sei sind Indicativ ich du er sie es wir ihr sie Sie bin bist ist sind seid \ sind l sie ) sei es i wir seien ihr seiet sie I Sie s e i e n 1• Conjunctiv geworden ich sei du sei (e) st er 1 sie \ sei es ' wir seien ihr seiet sie Sie seien geworden Mai Indicativ ich du er sie es wir ihr s e mult ca perfect Conjunctiv hatte hattest | ) hatte ' hatten hattet gehabt î. l i Sie ^hatten ich hätte du hättest er j sie [ hätte es j wir hätten ihr h ä t t e t sie Sie h ä t t e n gehabt .

352 MORFOLOGIA Mai Indicaţi v ich war du warst er 1 sie \ war es ' wir waren ihr wart sie ) mult ca perfect Conjunctiv gewesen Sie} waren ich wäre du wärest er 1 sie \ wäre es ' wir wären ihr wäret sie 1 gewesen | Sie( waren Indicativ ich du er sie es wir ihr sie Sie war warst 1 ? war 1 waren wart \ waren geworden Conjunctiv ich wäre du wärest er I sie wäre es 1 wir wären ihr wäret sie > wären Sie geworden H 300 Indicativ ich du er sie werde wirst | \ wird Viitorul I Conjunctiv ich werde du werdest er i sie \ werde es > wir werden ihr werdet sie i Sie werden es ' wir werden ihr werdet sie Sie werden /haben -sein ^werden /haben -sein ^ wer den .

H 8. H 61) Prezent Conjunctiv ich könne du könnest er ] sie [ könne es ' wir können ihr könnet sie ] Siel können LASSEN H 305 Indicativ ich mag du magst er sie mag es wir mögen ihr mögt sie ) Sie/ m o § e n Conjunctiv ich möge du mögest er sie möge es wir mögen ihr möget sie 1 Sie/ m ö § e n Indicativ ich kann du kannst er 1 sie ) kann es ' wir können ihr könnt sie ] Sie/ L können 23 — Gramatica practuă a limbii germane .VERBUL 353 Viitor Indicativ ich werde du wirst er l sie ) wird es ' wir werden ihr werdet ÎI l II (anterior) Conjunctiv ich werde du werdest er l sie i werde es > wir werden ihr werdet sie Sie werden H 301 ^gehabt haben -gewesen sein ^geworden sein /gehabt haben x—-gewesen sein \geworden sein Sie} werden Infinitivul Prezent Perfect haben gehabt haben sein gewesen sein werden geworden sein H 302 Imperativul hab(e) ! hab(e)t! haben Sie ! sei! seid! \ seien Sie! Participiul Prezent Perfect habend gehabt seiend gewesen werdend geworden werde! werdet! werden Sie! H 303 H 304 VERBELE AUXILIARE DE MOD ŞI VERRUL {vezi H 6 .

1 sie ? lasse es > wir lassen ihr lasset Sie I ^ assen . 1 | müsse ' müssen müsset müssen Indicativ ich soll du sollst er l sie ) soll es ' wir sollen ihr sollt | f e } sollen Indicativ ich will du willst er | sie | will es ' wir wollen ihr wollt Conjunctiv ich du er sie es wolle wollest j \ wolle i • wir wollen ihr wollet | f e ) sollen Sie } wollen S?e ) wollen Indicativ ich lasse du läßt er 1 sie > läßt es I wir lassen ihr laßt si Sie. lassen Conjunctiv ich lasse d u lassest er .354 Prezent Indicativ ich darf du darfst er ] sie \ darf es ' wir dürfen ihr dürft Conjunctiv ich dürfe du dürfest er i sie ? dürfe es > wir dürfen ihr dürfet Indicativ ich muß du m u ß t er l sie f muß es > wir müssen ihr m ü ß t sie 1 g j e [• müssen Conjunctiv ich müsse du müssest er st} dürfen 11} dürfen Conjunctiv ich du er sie es wir ihr solle sollest j \ solle ' sollen sollet sie es wir ihr sie .

e \ sollten tele ich sollte du solltest er | sie i sollte es ' wir sollten ihr solltet ^Isollten Indicativ ich wollte du wolltest er j sie } wollte es ' wir wollten ihr wolltet £ 1 wollten Conjunctiv ich wollte du wolltest er j sie | wollte es i wir wollten ihr wolltet g j e ''' wollten .• Siei ( mußten Conjunctiv ich müßte du müßtest er | sie > müßte es ' wir müßten ihr müßtet sie müßten Sie Indicativ ich sollte du solltest er i sie > sollte es ' wir sollten ihr solltet ^.355 Imperfect Indicativ ich konnte du konntest er l sie ? konnte es i wir konnten ihr konntet • S i e /" konnten Conjunctiv ich könnte du könntest er -l sie ) könnte es ' wir könnten ihr könntet sie } Sie! könnten Indicativ ich mochte du mochtest er | sie ) mochte es ' wir mochten ihr mochtet sie ] S i e /1 mochten Conjunctiv (rieh du er sie es wir ihr sie Sie möchte möchtest möchte möchten möchtet möchten Indicativ ^ich durfte du durftest er i sie ? durfte es > wir durften ihr durftet S i e / durften Conjunctiv ich dürfte du dürftest er i sie ) dürfte es ' wir dürften ihr dürftet sie 1 S i e / dürften ImiîSativ ich mußte du mußtest er | sie } mußte es ' wir mußten ihr mußtet .

es habe wir haben ihr habet sie haben Sie können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt. es hat wir haben ihr habt sie haben Sie Conjunctiv ich habe du habest er. sie.können) .. gewollt gelassen f . sie.356 MORFOLOGIA Imperfect Indicativ ich ließ du ließest er | sie ) ließ es ' wir ließen ihr ließt « M ließen Conjunctiv ich ließe du ließest er -l sie ) ließe es i wir ließen ihr ließet f M liefen H 307 Indicativ Perfect (vezi H 108) Verbul modal folosit ca verb predicativ gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen Verbul modal folosit ca verb auxiliar .mögen*jf -dürfen^ müsser • sollen * wollen Massen ich habe du hast er.

es wird wir werden ihr werdet |ee [werden können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen I gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen 11 309 Conjunctiv i ich werde du werdest er. sie. mögen er. 1 hatten Sie j Nassen Conjunctiv ich hätte du hättest er. es hätte wir hätten ihr hättet sie hätten Sie [ können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen V iito rul Indicativ ich werde du wirst er. es werde wir werden ihr werdet sie ) werden Sie J können mögen dürfen müssen sollen wollen lassen . sie.dürfen wir hatten ^ t p ~ .VERBUL 357 Mai Indicativ m u It c a perfect (vezi H 108) H 300 ich hatte können du hattest y\.— müssen ihr hattet NNT~^ s °H e n e \ ^ wollen !J. sie. sie. es hatte yy^^.

e 1 werden Sie I Conjunctiv ieh werde du werdest er. sollend. dürfend. wollen. mögend. g e m o c h t — ~ ^ ^ > haben gesollt—Knaben gedurft— gewollt' gelassen 7 Participiu II 313 Prezent: Perfect: könnend. es werde wir werden ihr werdet s Viitorul II (anterior) gekonnt gemocht gedurft gemußt gesollt gewollt gelassen haben ^f l werden Sie J gekonnt gemoehtgedurft gemußt gesollt gewolltgelassen Imperativ haben H 311 laß! wolle l1 H 312 Prezent: Perfect: laßt! wollt lassen Sie! wollen Sie ! Infinitiv können. lassend gekonnt. gemocht. gewollt. sie. sollen. wollend. gelassen ereralte verbe modale nu au imperativ . gedurft. lassen gekonnt^^^^ gemußt. es wird wir werden ihr werdet ^. dürfen. müssend. gemußt. müssen.358 MORFOLOGIA H 310 Indicativ ieh werde du wirst er. sie. mögen. gesollt.

es arbeitet wir arbeiten ihr arbeitet ®1. es arbeitete wir arbeiteten ihr arbeitetet sie arbeiteten Sie Perfect Indicativ ich habe du hast er. sie. es arbeite wir arbeiten ihr arbeitet sie arbeiten Sie H 315 ct Conjunctiv Identic cu indicativul (vezi H 121) Se } ha ^ H 316 Conjunctiv ich habe du habest er. e s i r a g e . sie. arbeiten (vezi H 54 Prezent Indicativ ich frage du fragst er. es habe wir haben ihr habet s e gefragt gearbeitet gefragt gearbeitet Sie j J 1 haben . wir fragen ihr fraget"""] § £ . sie. es h a t wir haben ihr h a b t sie haben Sie H 56) H 314 Conjunctiv £}ha^ ich frage du fragest x er. sie. sie.e4 arbeiten Sie/ I m p e rfe Indicativ ich fragte du fragtest er. sie. sie.VERBUL 359 VERBELE SLABE ŞI TARI DIATEZA ACTIVĂ 1. } fragen ich arbeite du arbeitest er. sie. Verbe slabe: Infinitiv: fragen. es fragte wir fragten ihr fragtet ich arbeitete du arbeitetest er. es fragt wir fragen ihr fragt ich arbeite du arbeitest er.

sie. . . sie. es wird wir werden ihr werdet Viitorul ich werde du werdest er. gearbeitet haben . es hatte wir hatten ihr h a t t e t sie Sie hatten mult ca perfect Conjunctiv ich h ä t t e du hättest er. es werde gefragte . sie.. arbeiten Sie} Imperativ werden arbeite ! arbeitet! arbeiten Sie ! Infinitiv Perfect: gefragt h a b e n . es wird wir werden ihr werdet sie Sie werden Viitorul fragen arbeiten fragen arbeiten H 319 Indicativ ich werde du wirst er. sie. sie. sie. es hätte wir hätten ihr h ä t t e t sie Sie h ä t t e n I Conjunctiv ich werde du werdest er. /haben wir werden gearbeitet/ ihr werdet gefragt \ gearbeitet^ haben Sfe} werden H 328 frag ! fragt! fragen Sie ! H 321 Prezent: fragen. es werde wir werden ihr werdet sie 1 S i e / werden II (anterior) Conjunctiv gefragt gearbeitet gefragt gearbeitet H 318 Indicativ ich werde du wirst er.360 MORFOLOGIA H 317 Mai Indicativ ich h a t t e du hattest er.

es gebe wir geben ihr gebet sie i Sie) § e b e n ich laufe du laufest er. sie. gefragt. sie. laufen {vezi H 46 — H 53) Prezent Indicativ ich gebe du gibst er. es ist wir sind ihr seid gegeben gelaufen Sie} sind . es gibt wir geben ihr gebt ich laufe du läufst er. sie. es lief wir liefen ihr lieft Conjunctiv ich gäbe du gäbest er. es gab wir gaben ihr gabt ich lief du liefst er. sie. sie.VERBUL 361 Participiu Prezent: fragend. Verbe tari: Infinitiv: geben. es liefe wir liefen ihr liefet sie 1 Sie] liefen H 325 Conjunctiv ich gebe du gebest er. es läuft wir laufen ihr lauft sie Sie laufen Imperfect Indicativ ich gab du gabst er. sie. sie. arbeitend Perfe et. sie. es gäbe wir gäben ihr gäbet ich liefe du liefest er. gearbeitet H 322 2. es h a t wir haben ihr habt sie | haben Sie ich bin du bist er. es laufe wir laufen ihr laufet H 323 U ] geben Sie} laufen H 324 gfe} gaben Sie} liefen Sie} § ä b e n Perfect Indicativ ich habe du hast er. sie. sie.

sie. sie. es wäre wir wären ihr wäret sie Sie waren I Conjunctiv ich werde du werdest er. es hätte wir hätten ihr h ä t t e t sie hätten Sie H 327 Indicativ ich werde du wirst er. sie. es sei wir seien ihr seiet sie seien Sie ca perfect gegeben gelaufen mult- Indicativ ich h a t t e ^ d u hattest er. es habe wir haben ihr habet sie haben Sie H 326 Mai ich sei du sei (e) st er. sie. sie. es werde wir werden ihr werdet sie werden Sie gegeben gelaufen Viitorul geben laufen geben laufen . sie. es wird wir werden ihr werdet sie 1 werden ie Sie j Sie ich wäre du wärest er. es war wir waren ihr wart sie waren Sie gegeben gelaufen Conjunctiv ich hätte du hättest er. sie. sie.362 MORFOLOGIA Perfect Conjunctiv ich habe du habest er. es hatte wir hatten ihr h a t t e t sie hatten Sie ich war du warst er.

laufen Perfect gegeben haben : gelaufen sein H 329 H 330 Participiu Prezent: gebend .H 154) activ: fragen pasiv : gefragt werden Prez Indicativ ent Conjunctiv ich werde du werdest er. sie. 1 werden Sie I e H 328 gegeben haben gelaufen sein gegeben haben gelaufen sein Imperativ gib ! g e b t ! geben Sie ! lauf ! lauft! laufen Sie ! Infinitiv Prezent: geben . es wird wir werden ihr werdet ^. sie.VERBUL 363 Viitorul Indicativ ich werde du wirst er. sie. 1 werden Sie j e II (anterior) Conjunctiv ich werde du werdest er. sie. es werde wir werden ihr werdet ^. gelaufen H 331 DIATEZA PASIVĂ Infinitiv Infinitiv CU W E R D E N {vezi H 145 . laufend Perfect: gegeben . es werde wir werden ihr werdet sie werden H 332 ich werde du wirst er. es wird wir werden ihr werdet sie werden gefragt gefragt .

es würde wir würden ihr würdet sie ) würden Sie | gefragt gefragt Perfect Conjunctiv ich sei du sei (e) st er. sie. es wird wir werden ihr werdet sie werden Sie / m perfect Conjunctiv ich würde du würdest er. es wäre wir wären ihr wäret sie Sie | waren u l I Conjunctiv ich werde du werdest er. es werde wir wrerden ihr werdet sie werden Sie gefragt worden gefragt worden mult gefragt worden gefragt worden Viitor gefragt werden gefragt werden . es war wir waren ihr wart sie Sie waren H 336 Indicativ ich werde du wirst er. es ist wir sind ihr seid sie sind Sie H 335 Mai Indicativ Ich war du warst er.364 MORFOLOGIA H 333 Indicativ ich wurde du wurdest er. es wurde wir wurden ihr wurdet sie wurden Sie H 334 Indicativ ich bin du bist er. sie. sie. sie. es sei wir seien ihr seiet sie seien Sie ca perfect Conjunctiv ich wäre du wärest er. sie. sie. sie. sie.

ich war beruhigt gewesen Viitorul I ich werde beruhigt sein Viitorul II ich werde beruhigt gewesen sein Imperativ sei beruhigt! seid beruhigt! seien Sie beruhigt! Infinitiv Prezent: beruhigt sein Perfect: beruhigt gewesen sein H 346 H 347 ich ich ich ich ich ich Conjunctiv sei wäre sei wäre werde werde geärgert etc.VERBUL : 365 ViitorulII Indicativ ich werde du wirst er. sie. es wird wir werden ihr werdet Sie! werden (anterior) Conjunctiv ich werde du werdest er. I ni p er f e et: ich war beruhigt Perfect: ich bin beruhigt gewesen M. m. sie. auxiliarul werden se înlocuieşte prin auxiliarul sein: Indicativ Prezent: ich bin beruhigt etc.a formarea acestei diateze. es werde wir werden ihr werdet sie Sie \ w e r d e n H 337 gefragt worden sein gefragt worden sein Imperativ sei (werde) gefragt! seid (werdet) gefragt! seien (werden) Sie gefragt! Infinitiv Prezent: gefragt werden Perfect: gefragt worden sein H 338 H 339 DIATEZA PASIVĂ CU S E I N {vezi H 156-159) I. c a p er f. geärgert geärgert gewesen geärgert gewesen geärgert sein geärgert gewesen sein H H H H H H 340 341 342 343 344 345 .

es würde wir würden ihr würdet Sie] bürden H 351 ich würde du würdest er. H 353 VERBE REFLEXIVE (vezi H 26 . ich würde geärgert gewesen sein etc. sie.H 30) H 355 cu pronumele reflexiv la acuzativ sich waschen — a se spăla cu pronumele la dativ reflexiv sich merken — a ţine minte . es würde wir würden ihr würdet gefragt haben Sie} Pasiv würden H 350 ich würde du würdest er. sie.366 MORFOLOGIA Condiţionalul H 348 Prezent (condiţionalul I) (vezi H 132—H 134) Activ Perfect (condiţionalul II) H 349 ich würde du würdest er. sie. sie. es würde wir würden ihr würdet sie } S i e / würden fragen ich würde du würdest er. es würde wir würden ihr würdet | J } würden gefragt werden gefragt worden sein H 352 Pasiv (cu sein) ich würde geärgert sein etc.

helfen. winken. ich du er sie es wir ihr sie Sie merke mir merkst dir merkt sich merken uns merkt euch merken sich merken sich EXERCIŢII 1. enttäuschen. ähneln. beleben. über­ holen. zählen. Alegeţi verbele tranzitive şi pe cele intranzitive : a) Der Student Otto schreibt schnell die Übung für die Deutschstunde. b) Der Freund kommt erst spät am Abend. danken. mit dem er ins Kino gehen wird. jagen. folgen. denn der Professor h a t den Studenten einige interessante Bilder gezeigt. gehorchen.. benützen. feilen. begegnen 2. halten. . öffnen. messen. Grupaţi verbele de mai jos în tranzitive si intranzitive : laden. drehen. ich habe mir gemerkt etc.EXERCIŢII 367 Indicativ Prezent ich wasche mich du wäschst dich er j sie ! wäscht sich es I wir waschen uns ihr wascht euch sie waschen sich Sie waschen sich Observaţie Celelalte moduri şi timpuri se formează ca la toate celelalte verbe. pronumele reflexiv aşezîndu-se după verbul conjugat: ich werde mich waschen ich werde mir merken ich habe mich gewaschen etc. drohen. denn er erwartet einen Freund. zuhören.

d) Nach langer Trockenheit erfrischt ein Regen die ausgedörrte Wiese. „Siehst du ihn nicht?" j) Die Mutter kocht das Essen in der Küche. Ottos Schwester. E s . . . dann nimmt sie den Topf und stellt ihn auf einen Tisch. c) I m Sommer erfrischt ein Bad. . e) Die kleine Marie. wiegen a) Die b) Das c) Die d) Das Mutter . . Definiţi. mit dem er einige Minuten sprach. denn diese Vase zerbricht sehr leicht. g) Ich bin sehr vorsichtig. — „ E r steckt doch im Schlüsselloch". a) Das schöne Gemälde von Grigorescu . . c) Ich . wo früher die Landkarte hing. B. . rechnete und rechnete. . h) Der Sohn hat das Glas zerbrochen.368 MORFOLOGIA c) Auf der Treppe begegnete er seinem früheren Kollegen Max. b) Peter . . în textul de mai jos. e) Wasser kocht bei 100° C. . das Gemälde an die Wand. i) „Wohin hast du nur den Schlüssel gesteckt?" rief Otto erregt. Ich sehe sie nicht mehr. 3. . la imperfectul hängen A. und die Mutter tadelt ihn. . Completaţi propoziţiile de mai jos cu forma potrivită indicativ : a verbelor date. meinen Mantel an den Haken. f) Die Mutter kommt ins Zimmer und hängt ein Bild an die Wand. 10 kg. . b) Dank unermüdlicher Forschungsarbeit können unsere Ärzte immer mehr Krankheiten heilen. . . ungefähr 3 kg. 4. . aber die Rechnung stimmte nicht. . d) Dort . Sie wartet bis die Suppe kocht. Gepäck war zu schwer für das Kind. d) I m Nebenzimmer stimmte der Nachbar sein Klavier. f) Eine gute Köchin kocht gute Speisen. das kleine Kind in den Armen. Wellen . Paket . . funcţia tranzitivă şi intranzitivă a verbelor tipărite cursiv : a) Die Verletzung heilte wider Erwarten schnell. eine Landkarte. antwortete Paul. die Kähne der Fischer. bis gestern hier an der Wand.

Der Großvater legte sich ins Bett und schlief bald ein. Emil cîntări pachetul în mînă. Vîntul mişcă firma încoace şi încolo. Bătrînul tîrî legătura de vreascuri pînă la coliba sa. über seine Worte. E r läuft den ganzen Tag. . Grupaţi verbele tipărite cursiv. Mama legăna copilul pînă adormi. Postul de radio Bucureşti transmitea zilnic veşti de la campionat. Kind . Der Student sitzt am Tisch und liest ein interessantes Buch. Traduceţi în limba germană folosind a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) o) p) Abia tîrziu îl înduplecă (el) să vină cu noi. 7. Frau Heßling umarmte ihren Sohn unter stummen Tränen. denn noch gestern hatten sie nur Geringschätzung gehabt für Diederichs Rolle im Prozeß. 6. Otto atîrnă h a r t a de perete. din textul de mai jos: Zu Hause wußten sie schon alles. was vorging. . . ihn tief. Die Mutter streichelte das Kind u n d gab ihm eine Tafel Schokolade. vor dem Tier. mich. . Sie hatten. imperfective şi iterative: a) b) c) d) e) f) g) Das Kind war krank. apoi îl vîrî în servieta lui. . slabe şi neregulate. Guvernul trimise o delegaţie în străinătate. Cîinele latră şi sperie copilul. . nahm ein Buch und wartete. Aici atîrna un tablou. E s lag im Bett und schlief. 24 — Gramatica practică a limbii germane . Pădurarul ascuţi bine toporul şi merse apoi în pădure. Diese Blumen verwelken sehr schnell. Croitorul îmi întoarse costumul cel vechi. . Aussehen . în verbe perfective. alle drei. im Vestibül auf das Ende der Verhandlung gewartet u n d sich von Meta Harnisch erzäh­ len lassen. Copilul se sperie şi începu să strige tare. . Tatăl meu lucră şi lucră şi economisi bani pentru o casă. Michelangelo a creat opere nemuritoare. Die Schwestern standen etwas betreten d a b e i . und a m Abend ist er dann todmüde. . Străinul se adresă prietenului meu şi-1 rugă să-i arate drumul. verbele la imperfect : 5. E r setzte sich an den Tisch. Scoateţi pe trei coloane verbele tari.• \ EXERCIŢII 369 erschrecken C. a) b) c) d) Das Das Sein Wir Erlebnis .

. ia o haină din dulap şi i-o dă. sich interessieren. h) Vînzătorul îi dă lui Dan pachetul şi acesta părăseşte mulţumit magazinul. sich freuen. c) Du verabschiedest . . ließ Wein zum Essen auftragen. mit seinem Freund. b) Ich mache . arbeite schon zwei Stunden. g) Nu-1 văd pe Radu. Completaţi propoziţiile următoare cu pronumele reflexiv corespunzător: a) E r unterhält . El ţine în mînă o seringă. Aber Diederich. — Cui i-1 dă ? — î l dă cu siguranţă colegei noastre Hilda.370 MORFOLOGIA die sich nun als glänzend erwies. 9. . . sich anziehen 11. lese das Buch bis Sonntag. c) Dan aleargă repede în grădină şi duce (tragen) coşul în casă. Mann) 8. . d) Tata îl vede pe bătrîn. Azi e ziua ei de naştere. i) Ce ţine el în mînă ? — Un buchet de flori. . dar nu găseşti soluţia. u n d er erklärte ihnen. der heutige Tag sichere für alle Zeit ihre gesellschaftliche Stellung in Netzig. e) (Tu) Dai totdeauna prietenilor tăi fructe din grădina t a ? f) Medicul intră (betreten) în camera de consultaţie. nehme heute den Regenmantel. gebe dem Bruder das Buch. Treceţi propoziţiile următoare la toate persoanele indicativului prezent: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich Ich begrüße den Lehrer. Conjugaţi la indicativ prezent verbele de mai jos: sich kämmen. fahre am Sonntag aufs Land. rufe den Bruder. in der schönen Vergeßlich­ keit des Sieges. mit dem neuen Plan vertraut. verlasse den Hörsaal. 10. . Traduceţi în limba germană : a) T u socoteşti. zu Hause von deiner Mutter. b) El deschide uşa camerei şi răsuflă u ş u r a t : prietenul său aşteaptă încă şi citeşte un ziar. — Nu-1 vezi ? Este în grădină şi încarcă legume în căruţă. (H. sehe dort schöne Blumen. laufe heute im Wettspiel.

gestern im Stadion (sich versammeln). de aceea acum mă grăbesc. in der Schule immer für Leichtathletik {sich interessieren). auf der Straße von ihren Eltern. iar eu îmi cumpăr mănuşi. e) De ce nu mai vine Emil la tine ? E bolnav sau v-aţi certat ? f) Maria ceru vînzătoarei o bluză albă şi u n a bleu. über den Sieg ihrer Mannschaft. k) Grăbeşte-te! Este tîrziu. Bücher immer in derselben Buchhandlung ? Wünscht . für diese Sportler. . im Hörsaal. Traduceţi în limba a) Andrei se îmbracă repede. . . . E r . Hier. Wir . Auch der Großvater findet mich . . N-au întîrziat. E a se decise pentru cea albă. . . . Ich . . gern Bilder an ? Überlegt ihr . Treceţi verbele tipărite cursiv la imperfectul indicativ: Die roten Kirschen im Garten beginnen~dunkler und süßer zu werden. . b) Cele două fete se bucurau. Die Kinder verabschiedeten . der Junge auch einen Fotoapparat ? germană: 14. . kann mich die heiße Sonne nicht finden. Der Trainer unterhält . d) îmbracă-te repede. întîrziem şi Andrei ne aşteaptă în parc la ora 10. c) E u îmi aprind acum o ţigara. lebhaft mit deinem Freund (sich unterhalten). i) Alexandru se bucură. h) Vino repede. immer alles genau ? Kauft ihr . . . neulich angesehen ? Merkst du . mit den Sportlern. . leicht die Telefonnummern ? Siehst du . 15. . . următoare cu verbele din paranteză la imperfect: 12. . E l se grăbeşte. auf dem Platz. . . . . . .d) e) f) g) h) i) Wir versammeln . j) Hans îşi cumpără o pereche de şosete. de mai jos cu pronumele reflexiv la dativ: 13. . Sie freuen . I h r interessiert . . g) Ieri am întîrziat. îi spuse t a t ă l fiului său Petre. . . Completaţi propoziţiile a) b) c) d) Du . . . im Sommer über das schöne Wetter (sich freuen). Trebuie să ne grăbim. . Ich sitze in den Ästen des alten Kirschbaumes und esse Kirschen. . Completaţi propoziţiile a) b) c) d) e) /) Welchen Film hast du . Die Arbeiter versammeln . . căci aparatul de fotografiat este bun.

Tinkoo!" Der Großvater ruft mich. . Covjugaţi următoarele verbe la perfectul indicativ : gehen. Am plătit la casă şi am luat aparatul. . wir auf dem Felde gewesen. aufmachen. den Felsen erreicht. Traduceţi în limba germană. . Großvater steht schon vor der Gartentür. Ich bin eine Arbeitskraft. . e) Ein Unbekannter . d) I m Walde . . . c) Prietenul meu Andrei îşi dorea un aparat de fotografiat. b) Acolo era şi un elefant. . lernen. „Wo bist du. Acesta îşi mişca nervos trompa încolo şi încoace. den kleinen Anton im Ferienlager kennengelernt. „Tinkoo. . Tinkoo!" J e t z t muß ich gehen. „Tinkoo. er vergißt mich sicher hier. über unsere Köpfe hinweggeflogen und .372 MORFOLOGIA hier nicht. Ich will mich lieber ins Heu legen als auf das Feld gehen. e) î n raionul pentru instrumente muzicale erau felurite aparate de radio. mit ihm schnell Freundschaft geschlossen. Unchiul său a cumpărat un aparat şi i 1-a dăruit de ziua lui de naştere. . Puneţi verbele la imperfect: a) î n grădina zoologică am văzut diferite animale sălbatice. . căci mama i-a cumpărat o păpuşă mare. begegnen. . wissen. ihm nach­ geklettert. Avea o bibliotecă frumoasă. reuen 18. . Jeden Mittag denke ich. . gj Ich . sich bei einem Bauern nach dem richtigen Weg erkundigt. f) Das Tier . . . Seine offene Weste hängt von seinen Schultern wie die Flügel eines Vogels. . h) Gestern . b) Er . . T i n k o ? " (Erwin Strittmatter) 16. . gestern einer Besprechung von Eehrern beigewohnt. sich inmitten einer Sumpfwiese niedergelassen. Aber er vergißt mich nicht. 17. d) Maria îmi arătă cărţile sale. ij Ein Storch . Mi-am cumpărat unul. kennen. . aber der Jäger . c) Eines Tages . ihnen zwei Frauen begegnet. f) Fetiţa se bucură. . Completaţi propoziţiile cu auxiliarele fahren. . . sie zusammen in den nahen Wald gegangen. . sich haben sau sein pentru a forma perfectul: a) Mircea .

Schofför . Kind . . . Sonne . . gehen). h) Peter über das Geschenk sehr . einen schönen Film . . . die Wunde geheilt. in der Wärme des Bodens getrocknet. întrebuinţaţi verbele din paranteză la perfectul indicativ: a) Mein Freund . . Ast des Baumes . den Eltern nicht gefolgt. . wir einen Ausflug aufs Land gemacht und . schnell geheilt. Abend . Musik . Mathematik . . Wunde . in der Sonne geschmolzen. das wilde Pferd doch geritten. m) Otto . sich gut . . . . . . (bei­ bringen). . . . . . . .. (nehmen. . . b) Peter . .EXERCIŢII 373 j) Die Kinder . . auch vorige Woche mit demselben Schofför gefahisn. c) Gestern . . (sein. Wäsche . Mutter . . sie dann froh nach Hause gekommen. wir im Kino . j) Ich . k) Frich und E v a . . und . . i) Gestern . . . (fahren). die Bücher . . sehr gut Deutsch . . . der aus der Provinz (be­ suchen. I) Die Fltern .. k) Sonntag .. . die Wäsche auf dem Boden getrocknet. das Wasser getreten. . seinem Freund die deutsche Umgangssprache . und . (versprechen). . . (sich besorgen). . . Arzt . f) Der Onkel . . . . . . . ich meinen Freund . . . . und am Abend . . . gestern nach Braşov . den Schnee geschmolzen. g j Er die Fahrkarte schon gestern . . Schwimmer . . . 20. . . in den Park . die Trauben gereift. . er ins Dorf geritten. 19. . . . . . . den ganzen Tag gespielt. . . . (sich freuen). . . . . . (bleiben. . . . . hören). (kaufen). am Meer . Ihnen das Buch . . . Reiter . . Schnee . sich erholen). . . Frühling:ssonne . . sehen). . . . und . . ihm bis zum Theater gefolgt. . d) Kurt . ins ÎZimmer getreten. . . . . . . e) Der Vater . . . . zu Hause . und . kommen). . (studieren). . . Completaţi cu haben sau sein: a) Der Der Der Ich c) Der Die d) Das Ich e) Der Am f) Die Die g) Der Wir h) Die Der i) Die Die P Junge . . erst spät am Abend zurückgekommen. (lernen). in der Sonne gereift. . . . . . . . . gebrochen. mich zum Bahnhof gefahren. . (sein. . dem Neffen einen Fotoapparat . . sich auf dem Eis den Fuß gebrochen. . . . Trauben .

folosind în a doua propoziţie verbele la mai mult ca perfect: a) Acest sportiv a ieşit învingător la ultimul concurs. b) Erika besuchte ihre Freundin Emilia. Am aşteptat în sala de aşteptare şi am citit cîteva ziare de azi. 23. nachdem diese von ihrer Reise (zurückkommen). h) Trenul a sosit cu o întîrziere de 25 minute. d) Cu cine ai fost la cinema? — N-am fost la cinema. g) Dan spielte mit seinem Freund Schach. e) Clientul a comandat chelnerului o friptură şi o sticlă de bere. El a mîncat şi a băut. d) Maria s-a întors acasă. Acolo am coborît şi am mers pe jos pînă la fîntina arteziană. nachdem er den Brief (schreiben). (vorbereiten). după ce a cumpărat totul. după ce l-am chemat la telefon de două ori. Completaţi cu verbele din paranteză. Traduceţi în limba germană. c) E r kam zum Bahnhof. c) Am mers cu automobilul pînă la Casa Scînteii. e) Am venit la tine ieri.374 2 1 . . ea ne-a invitat pe toţi la ea. b) Erich a venit la mine. nachdem er die freudige Nachricht (erhalten). după ce t u plecaseşi. folosite la mai mult ca perfect: a) Dan ging auf die Post. d) Gestern traf ich meinen Freund. 22. după ce am citit-o. denn er . căci s-a antrenat foarte bine. g) N u am găsit cartea la biblioteca facultăţii şi m-am dus de aceea la biblioteca Academiei. Traduceţi în limba germană. b) (Eu) l-am dus cu automobilul meu prin oraş şi le-am a r ă t a t noile cartiere. c) Am dus cartea înapoi la bibliotecă. f) E r gab gleich ein Telegramm an seine Frau auf. nachdem dieser aus der Schule (kommen). MORFOLOGIA respectând timpul dat: a) Duminică au venit la Bucureşti bunicii mei. . . mit dem ich in Bukarest (studieren). apoi a plătit şi a plecat. Azi e ziua ei de naştere. sich zu Hause sehr gut . am mers la t e a t r u cu prietenul meu Radu. . als der Zug schon (abfahren). . e) Mircea antwortete in der Stunde richtig. f) Pentru cine ai cumpărat aceste flori ? Ee-am cumpărat pentru Erika.

Treceţi propoziţiile următoare la viitor: a) b) c) d) e) f) Diese Arbeiter verbringen ihren Urlaub im Gebirge oder am Meer. anrufen. Conjugaţi la viitor: a) Ich vergesse meinen Freund nicht. besichtigen. helfen. I m Sommer erholen sich die Studenten im schönen Erholungsheim. e) Ce sport veţi practica în vara viitoare ? (Eu) Voi învăţa înotul. 26. die Sozialistische Republik Rumänien! b) Jeder Mensch (stellen) seine ganze Kraft in den Dienst des Friedens. Traduceţi în limba germană : a) Echipa noastră va cuceri sigur un loc mai bun în clasament. d) Ce limbă străină veţi studia dumneavoastră ? — (Eu) Voi studia germana. und des Sozialismus! c) Man (vergessen) nie. întrebuinţaţi verbele din paranteză la conjunctivul prezent: a) Es (leben) unser geliebtes Vaterland. Volkes gekämpft h a b e n ! d) Der Student (lernen) so. b) Un ciclist al clubului nostru va lua parte la întrecerea de mîine. daß er die Prüfung gut besteht! e) Der Student lonescu (mögen) am Nachmittag zu mir k o m m e n ! / ) Man (nehmen) dreimal täglich je zwei Pillen! . sich erholen 25. Die ausländischen Touristen besichtigen das interessante Museum.EXERCIŢII 375 24. Badet ihr täglich im Meer? Am Abend gehen unsere Studenten gern am Meeresufer spazieren. b) Ich nehme an der Versammlung teil. 28. 27. c) î n vacanţa de vară voi merge la mare şi voi lua cu mine undiţa. Conjugaţi următoarele verbe la viitorul indicativ : vorlesen. E r verbringt zwei Wochen in der Moldau. daß unsere Vorfahren für das Wohl unseres. vara aceasta.

Predeal . halten du legst ab. d) Aber Otto. . (besuchen). . sitzen. . er den Text noch einmal cc>uber . . . . . b) Wenn ich Zeit gehabt hätte. (machen). haltet Sie lernen. hältst ihr lernt. du . sprechen. . Treceţi verbele de mai jos la imperativ: zurückbekommen hätte.(ab­ schreiben). . . c) Wenn du dich ein wenig beeilt (sich verspäten). der Ausflug . sitzt. e) Wenn heute das W e t t e r schön wäre. . verlaßt. . wenn ich es wüßte. . e) Wenn ich das Buch gehabt hätte. . . . a) b) c) d) e) f) du lernst.. . bereiten sich vor. sehr . . c) Wenn er sorgfältiger schriebe. verläßt. . . . nicht . . . . . ich ihn dir für ein paar (geben). Puneţi verbele din paranteză la imperativ (singular. (statt­ finden).. . 31. (fragen). plural şi forma de politeţe) : a) (lesen) den Text noch einmal vor ! b) (gehen) in den Lesesaal und (holen) die deutschen Zeitschriften! c) (geben) der Freundin die Übersetzung und (helfen) ihr bei der Übung ! . (anrufen). . . (geben). . . d) Wenn die Freunde uns besucht (sich freuen). . gebt auf Sie legen ab... . . Tage 3 9. . er weniger Fehler . bereitest dich vor. Completaţi propoziţiile principale folosind verbele din a) la conjunctiv imperfect (dacă este cazul). . . sprecht. . ich das Gedicht auswendig ich zu ihm . b) la condiţional prezent: paranteză a) Wenn ich einen Fotoapparat h ä t t e . geben auf 32. . sprichst.. . . (lernen). f) Wenn ich Zeit gehabt hätte. . . er dich . . . ich dich nicht .. . . (gehen).. sitzt. . ich ich auch meinen Großvater in hättest.. wir . . bereitet euch vor. . . Completaţi propoziţiile principale folosind verbele din paranteză la mai mult ca perfec­ conjunctiv: tul a) Wenn ich meinen Fotoapparat ihn dir bis Montag . hätten. . f) Wenn er Zeit hätte. . b) Wenn er in der Stadt wäre. .376 MORFOLOGIA 29. . gibst auf ihr legt ab. .

heben. . . . . . . . jetzt . . . . . . . . alle unbekannten Wörter . . . . . schnell . . . . . unterstreichen. Sie mir auch etwas Butter f . . . (anrufen). . . eingießen. .. (mitnehmen). i) Hans . ! (fragen) mich heute nichts ! (anrufen) mich um drei Uhr . . . . (wiedersehen). . b) I m Sommer . bilden). anziehen). bringen. . herausschreiben. schnell . . . . (Spazieren­ gehen). .. sich beugen. vergessen) d) Der Lehrer sagte den Kindern : . (teilnehmen).•. . hinausgehen). dann Sätze im Imperativ \" (über­ setzen. Sie mir noch eine Tasse Tee . . (aufmachen. ! . . ! . nicht die Übungen für morgen \" (schreiben. . e) An welcher Haltestelle . j) Ich . . . (aufstehen). . . Sie dann die Rechnung \" (geben. ich meine Kollegen .. ! (aufmachen) jetzt alle Fenster . . die Knie \" (laufen. . ... . . . . . am Ausflug ins Gebirge . im Herbst immer meinen Regenmantel . . . Completaţi cu verbele din paranteză la imperativ : a) Der Gast bittet den Kellner: „ . . . b) la imperfect. . seinen Mantel . 34. wir noch ein wenig im Park . . . die Tür . . . . (feststellen). . und verläßt den Saal (aufstehen.EXERCIŢII 377 d) heute e) f) g) h) i) j) (fahren) jetzt schnell nach Hause und (wiederholen) das Lied für abend! (sich setzen) auf den Platz und (warten). c) la perfect: paranteză a) Mein Freund . ! 33. . . machen) b) Der Turnlehrer befiehlt den Schülern: . . . . . . . . ihr .. ! (teilnehmen) an dem Fest . . . . sauber! nicht so tief über dein Heft! .-. und . die Adjektive ! . . . . . . S i e mir noch zwei Brötchen! . c) Alle . beugen) c) Der Lehrer ermahnt den Schüler: „ . . . . . der Arzt die Temperatur . die Arme ! . . . mich heute aus der Stadt . vorwärts! . d) Vor der Vorlesung . Completaţi cu verbele din ' a) la prezent. (aussteigen) ? f) Der Kranke . . h) Otto . . bis wir beginnen ! (ablegen) alle Prüfungen bis Montag . g) Mit Hilfe eines Thermometers . den T e x t ! .

. V a) b) queren c) d) e) f) g) h) . die Fenster noch nicht öffnen (dürfen). . . g) Euaţi receptorul şi formaţi numărul. . man auch nächste Woche sehen (können). . man die Straße nicht über­ (dürfen). Traduceţi în limba germană: MORFOLOGIA a) Studenţii grupei noastre participă duminică la o excursie. er . h) Te rog. er doch ein Wörterbuch benutzen (müssen). .. h) Paul . müssen). f) E r . . c) Cobori şi tu la această staţie ? d) Deseară îl revăd pe prietenul meu din tinereţe. . . acela trece pe lîngă stadion. gut übersetzen (können). JJ Kr . denn wir . Completaţi cu verbele modale din paranteză la prezent şt apoi tradvtceţi : . . aber bei der Übersetzung dieses Textes . . . Bei rotem Eicht der Verkehrsampel . . . . Er antwortete : „Ich . es erst lesen (kön­ nen. . . du heute mitgehen?" (können). . Diese Übung . man nicht baden (können). b) Nu vă urcaţi în acest t r a m v a i ! Urcaţi-vă în troleibuzul 8 8 . mir das Buch noch nicht geben. . Diesen Film . . . . wollen). morgen auf den Bahnhof gehen (sollen). die Übersetzung gut machen (wollen). aber ich . einen langen Aufsatz schreiben (können. . . .. . 3 ^ . . i) Wir . e) Ich fragte meinen F r e u n d : . . Heute . . . man ablegen (müssen). . müssen). heute nicht Schlittschuh laufen. .378 35. . . denn das Wasser ist zu kalt. . Dieses Buch . . . P a r t i ­ cipi şi t u ? Te rog să mă suni mîine la telefon. g) Ihr . man nicht laut sprechen (dürfen). man lesen (müssen). . '""38L Completaţi propoziţiile de mai jos cu verbele modale din paranteză-la prezent: • a) Der Student Paul Q&(1 einen Text aus dem Deutschen ins R u m ä nische übersetzen (sollen). e) Vreau să-1 sun pe prietenul meu la telefon. um 10 Uhr wieder zu Hause sein" (können. . man nicht in der Sonne lassen (sollen). man machen (sollen). dar trebuie să-ţi comunic ceva im­ portant. f) Scuză-mă că te-am deranjat. . . . Diese Blumen . d) I n der Stadt . vreau să-ţi povestesc ceva interesant. vino să mă iei (abholen) deseară de la birou. Diese Prüfung . c) Er . . . Hier . die Autos nicht zu schnell fahren (dürfen).

. .EXERCIŢII 379 Completaţi cu un verb modal potrivit: a) Marie . . . Treceţi verbele modale din propoziţiile următoare la perfect: Darfst du mit ihm ins Kino gehen? — J a . f) . m. . . . du schon gut Deutsch sprechen ? — Nein. . ich darf. . . . ich wieder zu Hause sein. noch nicht. . wollen). . . . aber er . . . ? Ja. . . (können. . . er . . . . Sie . Auch ich . . (müssen). . . şi treceţi apoi xay la imperfect o) la perfect propoziţiile: a) Maria şi Monica vor să meargă la conferinţa profesorului Müller. dieses Spiel lernen. c) Gestern . (wollen. es auch lesen . . b) Wir spielen das Theaterstück „Mutter Courage" . er in den Papierladen gehen . ^ z. . c) Pot scrie această scrisoare. du auch mitkommen ? d) Andrei .ur Vorlesung gehen . ich habe noch Fieber. . . müssen). . . es vorher gründlich studieren . .. e) Medicul îl puse (lassen) să cheme un taxi. fleißig lernen. fiindcă trebuie să scriem pentru mîine o compunere. ihr immer aufmerksam sein! c) Ich . . 39> Traduceţi. . . denn viele Studenten . d) Peter . heute nicht ins Theater gehen. . . b) I n der Stunde . ich noch nicht ausgehen. aber ich . . b) Peter muß um 8 Uhr in die Bibliothek gehen. . . . . . . zu Hause bleiben. b) Peter trebuie să vină deseară la mine. . . aber ich kann nicht. . du mich begleiten ? — Nein. e) . (wollen. . pentru că trebuia să viziteze un bolnav. wir . . . denn er will das Buch unbedingt finden. . ich dieses Buch nicht in der Bibliothek finden . . du um 7 Uhr zu mir kommen ? — J a . er auch mit uns ins Theater gehen . . g) Heute . . heute . doch da er keine Tinte mehr hatte. denn er . . einen Brief schreiben . . ich um 10 Uhr in der Bibliothek sein. . . nicht .. müssen). . dar abia la ora 7. morgen das Museum des Dorfes besichtigen. d) Maria nu are voie să meargă la teatru. können. aber um 9 Uhr . .. . . . . . . Completaţi cu verbele din paranteză la perfect şi traduceţi: a) . . sehr gut Schach spielen.

Wir lesen die Bücher bis Dienstag. 43. E r geht heute nicht ins Theater. gehen mit diesen Touristen ein wenig spazieren. aber wir können nicht. de aceea nu are voie să plece la mare. folosind verbul wollen a) b) c) d) Wir Wir Wir Wir gehen gleich ins Stadion. Wir husten noch stark. Sie fahren mit dem Zug oder mit dem Autobus. a trebuit să o caut la librăria „M. E r holt die Landkarte. 44. Traduceţi în limba germană : a) Prietenul meu a vrut să-mi trimită fotografiile. Transformaţi propoziţiile afirmative sollen: Model: Ich gehe in den Hof. f) "Nu ştiam că ai vrut să-ţi cumperi această carte. wir wollen. Sie übersetzt den langen Text ins Rumänische. dar n-a p u t u t . Soll ich in den Hof gehen ? în propoziţii interogative cu ajutorul verbului a) b) c) d) e) f) g) h) Ich spreche nicht mit ihm. hören jetzt ein wenig Radio. dar nu p u t u să mai găsească bilete. Ich fahre um 10 Uhr in die Stadt. Transformaţi propoziţiile afirmative în propoziţii Model: wir besuchen die Ausstellung.380 MORFOLOGIA c) Ich kann nicht so lange vor dem Kino warten. Eminescu". d) Wollt ihr an dem Wettspiel teilnehmen ? — J a . £sks^rietenul meu a fost bolnav. e) Darf Else ihre Freundin besuchen ? J a . . Wir beeilen uns. 42. c) Funcţionarul n-a p u t u t să-i dea nici o informaţie. aber sie kann nicht. b) Otto vru să meargă cu acceleratul. sie darf. d) Vreau să-ţi trimit cartea. g) Nu am p u t u t găsi cartea la librăria nr. denn wir dürfen das Zimmer nicht verlassen. singen jetzt einige deutsche Volkslieder. 3 . Wir wollen die Ausstellung besuchen ! imperative. denn sie muß eine Übersetzung machen. dar nu pot astăzi. Vreau să încerc mîine.

( . c) Die Staatsoper wurde bereits eröffnet. . . (regeln). e) Die Kontrollarbeit . . . . b) Meine Uhr . . . Die Theorie . . von Professor Müller gestern . . . . . Die Studenten dieser Gruppe . . ( . . . jetzt ohne Wörterbuch Alle neuen Wörter . von allen Studenten richtig . . . . la perfect a) Das Gepäck . . Dieser Text . ( . (umbauen). ( herausschreiben). . ( . von den ausländischen Tou­ risten (besichtigen). . . . . . . . (prüfen). . . .EXERCIŢII 381 e) Wir tanzen am Abend im Klub. von einem guten Uhrmacher . (übersetzen). . . 4'5A Treceţi verbele din paranteză la prezentul indicativ pasiv: i) b) c) d) e) f) g) h) (bauen). auch Autobusse (herstellen). d) Die Theaterkarten . . . c) Der Vortrag . . ) (beantworten). . . ( . . Der Verkehr . . jetzt . . Diese Frage . Dieses Haus . ) (reparieren). . B. . . . ^J 47. von dem Lektor . . . Treceţi verbele din paranteză: A. . ) (kontrollieren). . noch viele Wohnblocks (bauen). . von dem Träger ins Abteil . . . . g) Wir laufen ein wenig Schlittschuh. . . 48. in viele Dänder Europas (exportieren). . immer mit der Praxis . . (verbinden). . in Deutsch (prüfen). Formaţi diateza pasivă a stafii (cu ajutorul verbului seinj: a) b) c) d) a) Die schwere Aufgabe wird erfüllt. . In diesem Werk . viele neue Wohnblocks . . . . . Die Studenten . von allen Studenten . . . . . e) Die Sehenswürdigkeiten der Stadt . (beantworten). . f) Wir spielen Tennis. ) (besorgen). ) (bringen). . von dem Professor . . f) Die Fragen zum Text . Treceţi verbele din paranteză la viitorul I indicativ pasiv: I n Bukarest . von Otto schon vorgestern . In unserer Stadt . . . . ( . ) (halten). aus dem Text . b) Dieses Buch wird übersetzt. la imperfect] indicativ pasiv. Die Produkte unsere -Landwirtschaft . hier von der Ampel .

gj. c) Acum se traduce în limba germană un nou roman al lui M. Traduceţi în limba română : a) Heute muß diese Frage gründlich besprochen werden. . (helfen). I 51. d) Else muß ihrer kranken Mutter . Formaţi infinitivul kaufen. (kaufen). 52. zeichnen 50. . c) Mein Vater h a t uns versprochen. . f) Der Vater h a t den Kindern versprochen. (teilnehmen). lesen. . Noul său volum de versuri a fost premiat. ea va fi tipărită în acest" an. verlassen). (aufstehen. Deine Bitte wird jetzt erfüllt. carte-a fost tradusă de u n tînăr scriitor. etwas über die Arbeit in der Fabrik . . waschen. bringen. an dieser Vorstellung . ihnen ein neues Buch .. Das Fenster wurde geöffnet. e) Sie haben die Möglichkeit. Die Fahrkarten werden bestellt. d) I m Lab Oratorium unseres Institutes können verschiedene Ver­ suche durchgeführt werden. . übersetzen. (erzählen). . . fjJJ Această. und das Zimmer für zwei Stunden . . b) Die Besucher haben den Kulturleiter gebeten. . .382 MORFOLOGIA d) e) f) g) h) Diese breite Straße wird asphaltiert.J Traduceţi în limba germană : a) Această casă a fost construită într-o lună. c) Dieser Text muß noch einmal gelesen werden.. b) Diese Krzählung kann ohne Wörterbuch übersetzt werden. {bekanntmachen). . Completaţi cu infinitivul (cu sau fără zuj al verbelor din paranteză : a) Das kranke Kind darf heute . g) Unchiul fu condus la gară de nepotul său. sie mit der Arbeit des Klubs . b) Operele lui Goethe au fost traduse în limba română.. pasiv (prezent şi perfect) al verbelor : 49. . d) Studenţii grupei noastre vor fi examinaţi abia mîine. Alle Einkäufe wurden gemacht. Sadoveanu.

lächeln . (teilnehmen). c) Bătrînul spuse: — Sînt obosit. . h) E s ist mir gelungen. . dar nu-1 pot înţelege . (kennenlernen).EXERCIŢII 383 g) Der Lehrer läßt die Schüler viel deutsch . — Pot să vă ajut ? întrebă Peter. b) î l auzi vorbind ? — Da. i) Der Direktor beschloß. zu untersuchen. Sie i?ß\ dieses Gedicht zu übersetzen. . zu schreiben. Dieses Gedicht £fyt. . f) Problema e grea. d) Vrei să mergi cu mine la muzeu ? Acolo sînt multe lucruri intere­ sante şi frumoase de văzut. . . e) Otto se bucură mult să-şi revadă prietenul. Completaţi cu haben sau sein la prezent: a) b) c) d) e) f) g) h) i) Dieser Aufsatz W . fgJJVom încerca să-1 sunăm la telefon pe Andrei. Dieser Motor MT. Der Mechaniker bfi\ diesen Motor zu untersuchen. Der Ingenieur^ <y$ diese Arbeit fortzusetzen. finden. für Dienstag zu lernen. schreiben). . (kaufen. lachen. I al verbelor de mai jos : 55. I) Hans geht ein Heft . Formaţi participiul fragen. vorbeşte prea încet. Die Studenten t)w* diesen Aufsatz zu schreiben. und will dann die Übung für morgen . 53. k) Es ist sehr interessant. ankommen. eine schwere Aufgabe . 54. . Die Arbeit t/j£ fortzusetzen. untergehen. Vă ajut cu plăcere să duceţi geamantanul în com­ partiment. Nu poţi să-1 primeşti ? E u n-am voie să ies. Traduceţi în limba germană: a) î l văd venind. singen. blicken. (orga­ nisieren). . stehen. Şi el vrea să vadă acealtă piesă. . Dieses Gedicht <At zu übersetzen. vorbeigehen. an dieser Kundgebung . rauchen. (lösen). im Klub verschiedene Zirkel . . . . fremde Länder . Mă aşez puţin aici. kommen. j) E s ist wichtig. warten. . (sprechen). încerc de o oră să găsesc o soluţie.

. . g) Die . dem Professor (stocken). adverbial a) Die Demonstranten zogen am Ersten Mai . d) I m . (öffnen) Dies i h n ! f) Der Kranke schläft nicht. . Touristen beobachteten die . c) Die gestern . (stellen). . b) Der Student Paul antwortete . c) An der Haltestelle der Straßenbahn stehen viele . Inseln des Stillen Ozeans be­ suchen (bewohnen). . die alte Maschine (grübeln). Sonne (untergehen). im Korridor (schweigen). durch die Straßen (singen). . . . . Monat fahre ich zu den Großeltern aufs Tand (kommen). nach Hause (weinen). b) Mein Freund kann viele . . . d) Die kleine Else kam gestern . h) Alle Studenten grüßen den . . b) Die Antarktis war in den . er liegt nur mit . g) Die Mutter legte das . . . c) Der Mechaniker betrachtete . . . Kinder (spielen). . . d) Die mit der modernsten Apparatur . . . e) Ein . . . J a h r e n das Ziel zahlreicher Expe­ ditionen (vergehen). Beispiel (überzeugen). Assistent fragte den Gruppenverantwortlichen nach dem . . Folosiţi cu funcţie atributivă participiul prezent al verbelor din paranteză: a) Der Alte beobachtete die . f) E r gab uns ein . . f) Die Mutter schaute . h) Eine Biene flog . e) George Vraca war ein . Brief liegt auf dem Tisch. . . 58. Menschen (warten). . Kind ins Bett (schlafen). B. . der so schön sang (lächeln).384 MORFOLOGIA 56. Completaţi cu verbele din paranteză la participiul II folosit atributiv: a) Unsere Expedition wird die . Augen (schließen). . (fehlen). . g) Mein Freund erzählte . . . Touristen wollen Predeal besuchen (ankommen). . . . . . Frage war sehr interessant. auf ihren Sohn. . . 57. . . . Lektor (vorbeigehen). . . . Geschichten erzählen (fesseln). . von seiner Reise (lachen). Folosiţi verbele din paranteză la participiul I: A. an der Blume auf und nieder (summen). . . atributiv a) Das b) Die c) Der Studenten dort . Mädchen ist meine Tochter (warten). . Schauspieler (glänzen). . . . . . Laboratorien der Akademie ziehen viele Wissenschaftler an (ausstatten). e) Ich wartete .

ci şi-a continuat cercetările sale. i) Ieri au fost fraţii mei la mine. dar probabil a fost scurtat. m) Am ascultat ieri o captivantă istorisire. s) Acest cercetător n-a ţinut seama de primejdiile ce-1 ameninţau. o) Vrei să iei şi t u parte la serbarea noastră ? — Da. Abia ieri am p u t u t călători mai departe. d) Din cauza vremii rele a trebuit să aştept două zile în acest oraş. Traduceţi în limba germană : a) Mulţi oameni curajoşi şi-au jertfit viaţa pentru progresul ştiinţei. Obişnuiesc să mă viziteze în fiecare săptămînă.EXERCIŢII 335 59. Putem merge. I) Prietenul meu este u n excelent orator. mi-am procurat biletele încă de ieri. c) Oamenii vor cinsti întotdeauna pe curajoşii eroi. r) Mă bucur că aţi venit. dar în trei minute pleacă. n) Martin este un muncitor îndemînatec. f) După amiază mergem să ne plimbăm puţin prin parc. iau şi eu p a r t e . 25 — Gramatica practică a limbii germane . k) Am lucrat toată săptămînă fără a pierde timp. j) Mircea deschise cartea şi începu să citească tare şi clar. h) Acesta este textul ? — Da. e) Doresc să studiez dreptul la Universitatea Bucureşti. t) Prietenul meu avea intenţia ca după examen să călătorească î n străinătate. b) Pe la 1455 a tipărit Gutenberg prima sa carte cu ajutorul noii sale descoperiri. g) Trenul n-a plecat încă. p) Piesa aceasta a fost scrisă cu siguranţă de un mare artist. E s t e foarte frumoasă.

— cum se petrece acţiunea: Ich lerne gern in der Bibliothek. — Adverbien des Grundes): I 3 î n cadrul capitolului de faţă se vor studia şi adverbele pronominale (Pronominaladverbien) {vezi I 49). bald. — din ce cauză se petrece acţiunea : Ich gehe darum oft in die Biblio­ thek. möglicherweise. vor. adverbe de timp (Temporaldverbien heute. anders. sehr. adverbe. stări sau însuşiri. zu au fost iniţial totuşi aceste prepoziţii mai I 4 . Uneori. Astfel adverbele pot a r ă t a : — unde se petrece acţiunea: Hier lerne ich. graniţa dintre adverbe şi prepoziţii. — Adverbien der Zeit): Weise) : adverbe de mod (Modaladverbien adverbe de cauză (Kausaladverbien daher. De aici rezultă împărţirea adverbelor în adverbe de loc (Lokaladverbien — Adverbien des Ortes) : hier. überall etc. — Adverbien der Art und gern. sonst etc. folglich. dort. din altele conjuncţii. auf. bei. aus. manchmal etc. darum. Din unele adverbe s-au format prepoziţii. respectiv dintre adverbe şi conjuncţii (vezi K 3) nu este fixă. morgen. ob (=auf). in (=ein). Astfel: an. acestea ocupînd un loc intermediar între adverbe şi pronume.ADVERBUL (Das Adverb — Das Umstandswort) I 1 I 2 Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care arată o caracteristică a unei acţiuni. besonders etc. — cînd se petrece acţiunea: Heute lerne ich. iar astăzi sînt considerate prepoziţii: apar ca adverbe um. ca şi adverbele relative (Relativadverbien) [vezi I 67) — adică adverbe care îndeplinesc funcţiunea de pronume relative.

draußen. wohin P. (Uşa este închisă.) Die Tür ist zu. Mein Freund ist äußerst gewissenhaft. traducîndu-se prea: Die Aufgabe war für das Kind zu schwierig. — Haben Sie die Zeitung von heute ? Welches Kind h a t die Tür zugeschlagen ? Dieses da. ADVERBELE DE LOC (Lokaladverbien — Adverbien des Ortes) Adverbele de loc răspund la întrebările : wo ?. Er verspätet sich zu oft. (Timpul a trecut. seitwärts I li E x e m p l e : her. woher ? Ele exprimă 1. numai unele adverbe pot avea grade de comparaţie. în întregime) auf und ab (încoace şi încolo) . hin. mişcarea într-o anumită î n t r e b a r e a : wohin ? direcţie. abwärts. în continuare) 15 b) în expresii fixe cu verbul sein: Der "Unterricht ist aus. stromauf. aufwärts.) Die Zeit ist um. bergab . überall. î n t r e b a r e a : wo ? E x e m p l e : hier. I 7 Adverbele determină în primul rînd verbe dar şi substantive. nirgends' ~* * hinten. Wer wohnt dort oben? I 8 Adverbele nu se pot declina şi nici conjuga. nach und nach (treptat) nach wie vor (mai departe. locul unde se petrece acţiunea sau starea arătată de verb. oben. bergauf. vorn(e). heim etc. adjective şi alte adverbe: Sie arbeitet gem. rechts. drinnen. links. dort. pronume. 19 I 10 2. vorwärts.) 16 prin c) Zu apare ca adverb şi pe lîngă u n adjectiv sau adverb. rückwärts. (Cursurile s-au terminat. stromab . .ADVERBUL 387 a) în construcţii fixe c a : ab und zu (din cînd în cînd) durch und durch (de tot. unten.

irgendwoher. hin her Adesea adverbele her şi hin se combină cu adverbul ein sau cu anumite prepoziţii pentru a exprima. wohin ? sînt considerate adverbe locale. de I 12 3. urcarea. mişcarea dintr-o anumită î n t r e b a r e a : woher ? direcţie. : her pentru a indica direcţia spre vorbitor. a. b) hin + ein = hinein : intrarea prin depărtare de vorbitor: (Ich blieb draußen. hin direcţia dinspre vorbitor: Ich gehe hin. Adverbele her şi hin se folosesc. î n toate aceste adverbe compuse. coborîrea. E! vine încoace.ein = herein : intrarea spre vorbitor: Er kam (zu mir) herein. von unten etc.388 MORFOLOGIA Multe adverbe care răspund la întrebarea wohin sînt precedate prepoziţia nach. nach links etc. de exemplu: von außen. V = vorbitorul . her şi hin determina nuanţa specială de mişcare spre sau dinspre cel care vorbeşte. de exemplu nach außen. I 14 Intrarea a) her 4. nach unten.) Er ging hinein. I 15 V 1 Ieşirea a) her + aus = heraus : ieşirea spre vorbitor: Er kam (zu mir) heraus. de regulă. dorther. conform înţelesului acestora : intrarea. Er kommt her Merg încolo. trecerea. daher. woher ?. Multe adverbe care răspund la întrebarea woher sînt precedate de prepoziţia von. überallher Exemple: anderswoher. von oben. I 13 Cuvintele wo ?. ca particulă separabilă pe lîngă verbe de deplasare ş. ieşirea.

b) hin + aus = hinaus: V *- ieşirea p r i n depărtare ţ l c h b l i e b d r i n n e n . 119 . heraus. ) E r ging Urcarea a) her + auf — herauf V . Observaţii 1. de vorbitor : vorbitor : I 17 E r k a m (zu m i r ) herunter b ) hin + linier (sau ab) = hinunter (hinab) : c o b o r î r e p r i n depărtare (hinab). de obicei. ca particule ale unor verbe compuse separ abil. ) E r ging hinunter Trecerea a) her -+. I c h gehe j e t z t Er kam dann hinein._^Z' hinauf: E r k a m (zu mir) herauf. ( I c h b l i e b o b e n . Compusele adverbelor her şi hin se întrebuinţează. ) E r g i n g hinüber. : u r c a r e a spre vorbitor: i ie h) hin -f auf: u r c a r e a p r i n depărtare (Ich blieb u n t e n . I 18 E r k a m (zu mir) b) hin + über = hinüber : t r e c e r e a p r i n depărtare de v o r b i t o r : (Ich blieb s t e h e n . ) E r ging Coborîrea a) her + unter (sau ab) = herunter (herab) : c o b o r î r e a spre (herab). de vorbitor: hinauf.ADVERBUL 389 de v o r b i t o r : hinaus.über = herüber —*V : t r e c e r e a spre vorbitor: herüber.

seither. ohne mich zu bemerken. 3. voraus. care se folosesc mai mult a t r i b u t i v : adverb außen dort hier hinten innen adjectiv äußer —> dortig hiesig —r hinter . nohenher I 24 Unele dintre aceste adverbe (prepoziţie +<T < ^') se întrebuinţează as­ tăzi numai ca adverbe de timp: nachher. wie oft? Ele exprimă 1. 4. Wann kommen Sie zurück ? I 25 Din multe adverbe de loc s-au format adjective. Verbul kommen se combină. runter în loc de herunter. momentul în care începe. Uneori prepoziţiile cu care se combină adverbele her şi hin se p u n în faţa acestora. vorher. Astfel se poate întîlni raus în loc de heraus (sau chiar hinaus). î n limbajul uzual se întrebuinţează adeasea forme prescurtate ale compuselor lui her şi hin. de exemplu: abwärts. de obicei.unter —> vorder > \ —*• ADVERBELE DE TIMP (Temporaladverbien — Adverbien der Zeit) I 26 I 27 Adverbele de timp răspund la întrebările: wann?. vorüber. Ich antwortete sofort: „Herein!" Cu înţelesul contrar (ieşi bajul uzual: raus)! 1 23 afară!) se întrebuinţează hinaus ! (în lim­ Auf seine Frechheit h a t t e ich nur eine A n t w o r t : „Hinaus !" 5. voran. Foarte frecventă este folosirea (într-o propoziţie eliptică) a lui herein! cu înţelesul intră! (ca răspuns cînd cineva bate la uşă). 6. verbul gehen cu hin (şi cu compusele sale). vorbei. Şi alte adverbe pot apărea ca particule ale unor verbe separabile.390 MORFOLOGIA I 20 I 21 I 22 2. aufwärts. zurück E r ging an mir vorbei. se petrece sau se termină o acţiune.* inner . rauf în loc de herauf. cu her(şi cu compusele aces­ tuia). hinterher. î n t r e b a r e a : wann ? .* • aduerb links oben rechts unten vorn(e) adjectiv -* —> link ober obig recht -». wie lange?. Jemand klopfte.

lange. schon. meistens. unlängst. cantitatea. nie(mals). auf welche Weise ?. (über)morgen. je(mals). blindlings. wie stark ? E x e m p l e : etwas. vielmals. zuletzt. I 31 in welcher Weise ?. demnächst. noch. selten. überhaupt. întrebările : wie ?. einst. schließlich. întrebarea : wie lange ? stets. eben. zweimal. morgens. nächstens. auf welche Weise?. tropfen - 2. jetzt. vorher. inzwischen.ADVERBUL 391 E x e m p l e : abends. augenblicklich. wenig. früh. sichtlich. vorläufig bisher. genug. spät. bereits. bestens. seinerzeit. wohl (= gut) hoffentlich. endlich. immer. wahrlich. weise. dann. einmal. erst. E x e m p l e : allezeit. damals. wieder. întrebările : wie viel ?. wie sehr ? Ele exprimă 1. noch. modul propriu-zis — adică felul în care se desfăşoară o acţiune I 32 sau se prezintă o stare sau o însuşire. măsura. jederzeit. in welcher Weise ? E x e m p l e : anders. glücklicherweise. öfters. gern. heute. (zu)künftig 2 durata acţiunii. jüngst. früher. zweitens. wieviel ?. oft. ewig. ziemlich. wie stark ?. zeitweise. viel. mehr. nochmals. (vor)gestern. I 29 Ca adverb de timp este socotit şi cuvîntul interogativ wann ? Multe I 30 adverbe de timp provin din substantive: substantiv der der der die der Morgen Mittag Abend Nacht Mittwoch adverb -» — * — * • -* —>• morgens mittags abends nachts mittwochs ADVERBELE DE MOD (Modaladverbien — Adverbien der Art und Weise) Adverbele de mod răspund la întrebările: wie?. manchmal. I 28 3 frecvenţa acţiunii întrebarea : wie oft ? Exemple: abermals. nachts. einstweilen. drittens I 33 . nachher. zuweilen mehrmals. bestens. häufig. zuerst.

durchaus. kaum. o dorinţă. wahrscheinlich. nämlich. wes­ wegen?. womit ? . und zwar. beinahe Cuvintele interogative wie'?. wozu?. o proba­ bilitate sau o precizare. fast. unmöglicherweise. bloß. wenn doch. = Am mult de lucru. doch.MORFOLOGIA I 34 3. fast. keinesfalls. Bei seinem Unfall ist ihm glücklicherweise nichts Ernstes zugestoßen. nur. sicherlich. gradul. E x e m p l e : doch. wahrlich. wirklich. wofür?. = Cartea mi-a plăcut mult. gewiß. überaus. viel traducîndu-se prin mult şi sehr prin foarte dar şi prin mult. daß doch. o îndoială. modalitatea. sogar. genug. unter welcher Bedingung? wodurch ?. I Adverbul viel se foloseşte pentru exprimarea unei cantităţi. sehr. weshalb?. nein. wie viel ? sînt considerate adverbe de mod. etwa. de exemplu: adjectiv kurz schwer adverb —y kürzlich —*• scirwetlich adjectiv blind jäh adjectiv glücklich unbekannt adverb —*• blindlings — • yählings * adverb — • glücklichere»««« * —*• unbekannterweise Kürzlich machte ich einen Ausflug nach Predeal. intensitatea. höchst. -weise. ADVERBELE DE CAUZĂ (Kausaladverbien — Adverbien des Grundes) I 38 Adverbele de cauză răspund la întrebările : warum?. nicht. so ziemlich Observaţie I 35 Adverbele viel şi sehr se confundă uneori. ja. Das Buch gefiel mir sehr. keineswegs. o proximitate. = Sînt foarte mulţumit. zu welchem Zweck?. wohl. I 37 Multe adverbe de mod s-au format din adjective + lieh. beinahe. wahrhaftig. Ţ op 4. freilich. Ich bin sehr zufrieden. übrigens. adică o afirmaţie sau o negaţie. vielleicht. Adverbul sehr se foloseşte pentru exprimarea unei intensităţi. umsonst. -lings. întrebarea : wie sehr ? Exemple : äußerst. überhaupt. Ich habe viel zu tun.

weshalb ?. cauza unei acţiuni sau a unei stări. hierzu. întrebarea : mit welcher Einräumung ? trotzdem E x e m p l e : dennoch. weswegen ?. sonst I 41 4. deswegen. hierdurch. condiţia. wofür?. womit ? COMPARAŢIA ADVERBELOR (Die Steigerung der Adverbien) Unele adverbe pot avea grade de comparaţie. hiermit I 43 Ca adverbe de cauză sînt socotite şi cuvintele interogative : warum ?. weswegen ? Exemple : darum. gleichwohl. gegebenenfalls. Întrebările : wozu ?. womit ? Exemple : dadurch. întrebările : wodurch ?. hierfür folglich I «*« I 40 3. 2 . Gradele de comparaţie ale adverbelor se formează la fel cu ale adjec­ tivelor întrebuinţate adverbial. instrumentul. SCOpul. {vezi E 37) Pozitiv oft Comparativ öfter Superlativ am öftesten Anumite adverbe formează grade de comparaţie în mod neregulat: Pozitiv Comparativ Superlativ am ehesten bald eher am frühesten früher gern am liebsten lieber am meisten sehr mehr viel wenig am mindesten minder gut wohl am besten besser I 45 . zu welchem Zweck ? E x e m p l e : dazu. davon. întrebările : warum ?.I 44 ficare pe care ele o pot suferi. deshalb.ADVERBUL 393 Ele exprimă 1. concesia. weshalb ?. I 42 5. wodurch ?. jedenfalls. nötigenfalls. daher. întrebarea : unter welcher Bedingung ? Exemple : andernfalls. damit. dafür. de altfel singura modi.

spätestens. dacă prepoziţia începe cu o vocală. dort. I 50 î n funcţie de pronumele pe care le înlocuiesc. des bessere« ( = besser) des nähere« ( = näher) I 48 Alteori — în special adverbele monosilabice — exprimă lativul printr-o formă în -ens : bestews. în accepţia largă a cuvîntului. I 49 ADVERBUL PRONOMINAL INTEROGATIV (Das interrogative Pronominaladverb) I 52 Adverbul pronominal interogativ înlocuieşte pronumele interogativ I 53 was ? precedat de o prepoziţie {vezi însă I 54). frühestews. I 51 Adverbele pronominale. El se formează din adverbul wo şi prepoziţia respectivă. demonstrativ sau relativ precedat • de o prepoziţie. Pozitiv wenig Comparativ weniger Superlativ am wenigsten f 47 Uneori. relative. î n cele ce urmează. se referă numai la obiecte sau la noţiuni abstracte. wo ?. Prin adverbe pronominale în sens restrîns se înţeleg adverbe compuse care înlocuiesc un pronume interogativ. denumirea de adverb pronominal este folosită numai în acest sens restrîns. hier. superlativul nu primeşte nici o desinenţă: zumeist. cu excepţia celor arătate la I 61. wohin ?. adverbial: adverbele exprimă comparativul prin aşa-zisul genitiv des öfteren ( = öfter).394 MORFOLOGIA I 46 Adverbul wenig are şi forme regulate. se inter­ calează între wo şi prepoziţie consoana r. zumindest ADVERBELE PRONOMINALE (Pronominaladverbien) Adverbele pronominale. demonstrative. her. woher ? etc. . hin. adverbele pronominale se împart în trei grupe: interogative. höchstens super­ Iva adverbele compuse. sînt adverbe formate din rădăcina unor vechi pronume: da.

mit dem Autobus oder mit der Straßenbahn ? Worüber (în loc d e : ţXhe*-~w~as) haben Sie gestern gesprochen ? Cele mai frecvente adverbe pronominale interogative s î n t : bei . seit I 54 ADVERBUL PRONOMINAL (Das demonstrative DEMONSTRATIV Pronominaladverb) Adverbul pronominal demonstrativ înlocuieşte a) pronumele demonstrativ neutru das folosit substantival.ADVERBUL 395 Adverbul pronominal interogativ = wo (+r) + prepoziţie zvo -f. Adverbul pronominal demonstrativ se formează din adverbul da şi prepoziţia respectivă. dacă prepoziţia începe cu o vocală. bis.bei = wobei wo -j.durch = wodurch wo + r + an = woran wo -f r + aus = woraus Wofür (în loc de : Fjjx^mtis) arbeiten und kämpfen wir alle ? Womit (în loc d e : I\>lit-^wu~s) fahren Sie in die Stadt.an //auf durch /x^Z-aus für wor gegen %z^l—*n NN^-über mit wo Yum nach hinter von vor zu Nu se pot forma adverbe pronominale cu prepoziţiile care cer cazul genitiv (vezi J 5) precum şi cu următoarele prepoziţii: außer. ohne. intercalîndu-se consoana r. sie. precedat de o prepoziţie (vezi 151). entgegen. es. precedat de o prepoziţie. nächst. binnen. Adverbul pronominal demonstrativ = da ( + r ) + prepoziţie I 55 I 56 da -f durch — dadurch da + für = dafür da + r + auf —darauf . b) pronumele personal er. gemäß. gegenüber. samt.

darunter waren auch zwei Schriftsteller. draus. De altfel. Auf dem Marktplatz befand sich eine große Menschenmenge. davon.an /^auf xx^-aus dar^C^—in X\^-über ynm Nmter p 0 t forma adverbe pronominale demonstrative cu prepoziţiile I 54. dazwischen zahlreiche Frauen und Kinder. poate folosi un adverb pronominal demonstrativ dacă acesta de o propoziţie relativă: Denken Sie an das (nu: ăszeaC\). dazwischen se pot referi la persoane dacă este vorba de o parte dintr-un grup : Die Delegation bestand aus sieben Mitgliedern.396 MORFOLOGIA Wir sprachen darüber (în loc d e : iitw-^tas). prepoziţie relativă I 61 Adverbele pronominale demonstrative. t t I I Denkst du an seinen Rat ? — Natürlich denke ich daran (în loc de : jin~—rhlf = an den Rat) I 57 I 58 Adverbul pronominal demonstrativ are accentul pe da cînd sensul său demonstrativ este deosebit de pronunţat. î n limbajul uzual se folosesc şi forme prescurtate ale adverbelor pronominale demonstrative. drum. es : dran. ADVERBUL I 62 I 63 PRONOMINAL Pronominaladverb) RELATIV (Das relative Adverbul pronominal relativ înlocuieşte pronumele relativ was (vezi F 102) precedat de o prepoziţie. drauf. drunter. sie. El are aceeaşi formă ca şi adverbul. was ich Ihnen gesagt habe.prono­ minal interogativ (vezi I 53). Sitzt d as Kind auf dem Stuhl ? — J a . darunter. accentul cade pe prepoziţie. dar numai atunci. drin. cînd ele înlocuiesc pro­ numele personal er. Cele mai frecvente adverbe pronominale demonstrative sînt : /bei / durch /für /gegen -hinter -mit da4E^—nach -neben ^von s vor zu zwischen I 59 I 60 ]S[U s e indicate în 2Vw se este urmat . în special daneben. daß wir mehr Sport treiben müssen. . drüber. es sitzt darauf (în loc de : ajif-TÄU? = auf dem Stuhl).

pünktlich zu sein.y la ce ? woran ? —.acuzativ = a se obişnui cu) Woran lehnte er sich ? = De ce se rezema el ? (sich lehnen an + acuzativ = a se rezema de) î n funcţie de recţiunea celor trei verbe. worüber (în loc d e : gbe^fSas) wir noch nicht gesprochen hatten. Neglijarea recţiunii verbului poate să ducă la confuzii grave. mir das Wörterbuch zu bringen. căci unul şi acelaşi adverb pronominal se traduce în mod diferit pe lîngă verbe cu recţiune diferită. TRADUCEREA ADVERBELOR PRONOMINALE Pentru a traduce corect un adverb pronominal.ADVERBUL 397 Adverbul pronominal relativ = wo ( + r ) + prepoziţie ' ^ Adverbele pronominale relative pot fi folosite numai în cele patru situaţii în care se foloseşte pronumele relativ was (vezi F 104) : Wir sprachen über das.) Ich erinnerte ihn daran. adverbul pronominal intero­ gativ woran ? se traduce deci în trei feluri: . wozu (în loc d e : zv^oüSs) er sich jedoch nicht leicht entschloß.cu ce ? \ de ce ? Adverbele pronominale demonstrative cu funcţia de corelative ale unor propoziţii secundare rămîn adesea netraduse: Bald gewöhnte er sich daran.) I 66 . womit (în loc d e : nţii-iSas) er sich beschäftigte. woran (în loc d e : ga~~T0fis) er sich erinnerte. (Eu i-am amintit ( —) să-mi aducă dicţionarul. sensul pronumelui înlocuit şi recţiunea verbului de care depinde adverbul pronominal. war ein Sonnenaufgang im ţ I Gebirge. t I Das Schönsie. De exemplu: Woran denken Sie 1 = La ce vă gîndiţi ? (denken an -f acuzativ = a se gîndi la) Woran gewöhnte er sich nur schwer ? = Cu ce s-a obişnuit el (numai) cu greu ? (sich gewöhnen an -\. (în curînd s-a obişnuit ( —) să fie punc­ tual. führte er gut zu Ende. Er maßte seinen Fehler offen zugeben. t l Alles. trebuie să ţinem seamă I 65 de trei elemente: sensul prepoziţiei.

Completaţi cu adverbele de loc hier. Goethe) I 68 Adverbele relative se întrebuinţează. I 69 înlocuirea pronumelui relativ precedat de o prepoziţie printr-un adverb relativ este obligatorie. drüben. ?" „Nein". unten. . . war schlecht gewählt. . oben. wo die Zitronen blühn? (J. în locul pronumelui relativ precedat de prepoziţie dacă acesta serveşte la exprimarea locului* mai rar a timpului: in dem ich jetzt wohne. vorn. dorthin : a) Paul kommt und fragt: „Sind alle Studenten unserer Gruppe . . antwortet Paul. ele se numesc adverbe relative.398 EXERCIŢII ADVERBELE RELATIVE (Die Relativadverbien) I 67 Adverbele wo. „Nicht alle sind . rechts. Kennst du das Land. . E r kam aus Predeal. Der Ingenieur kam aus Afrika. hinten. draußen. wo er seinen Urlaub verbracht hatte. provincie. wohin ihn sein Unternehmen geschickt hatte. wo ihre Eltern leben. . W. Hier ist das Studentenheim. für ein halbes Jahr EXERCIŢII 1. woher sie kommt. dacă pronumele relativ se referă la un nume de oraş.. continent etc. . aus der sie kommt. im ande­ ren Saal sind auch einige. Sie fuhr in die Moldau. ţară. . etc. in den Sie fahren ? wohin Sie fahren ? Ich kenne die Stadt. î n acest caz. wohin. . wo ich jetzt wohne. . Wie heißt der Kurort. und . . . îndeplinesc uneori funcţiunea de pronume relative. links. în special. . Der Augenblick in dem er das sagte. woher. auf der Terrasse sind vier Studentinnen. war schlecht gewählt. im Garten sind mehrere Studenten. wo er das sagte.

im Saal ist es kalt. . denn er will bald aussteigen. . . . . nirgends. . aber . . . .. 2. . nach rechts. sind die Fenster. auf dem Fuß­ boden liegt ein großer Teppich. . . bergauf. sehen wir schöne Blumen. und so geht es stun­ denlang weiter. . und Sie werden bald an Ort und Stelle sein. . und dann . . . . Completaţi cu adverbele de loc überall. stromab. . . e) . . e) Der Weg geht . sehen wir grüne Bänke. . b) Wo ist bitte das Theater ? — Fahren Sie . aber . d) . i m Zimmer ist es sehr angenehm. gefunden. . nach links. . . . h) . .. . auf dem Fußboden liegt ein Bleistift. . d) Die Fischer ruderten . g) . im Garten sind Obstbäume. . ist der Kleiderrechen.. ist das Katheder. . . . biegt .. . gesucht. von links. von rechts. .. stromaui. . . bergab : a) Dieses Buch habe ich . aber ich habe es . .EXERCIŢII 399 b) . . . so daß kein Unglück geschah. . und . . . leg ihn . . konnten sie ihre Netze aus­ werfen. . . . . . . und . . . die T ü r u n d . . . aber es waren gute Fahrer. . . / ) . . . an der Decke hängt eine schöne Lampe.. ein anderes . i) . . f) Otto steigt in die Straßenbahn ein und geht nach . ' c) Ein Auto k a m . . c) . . . . auf das Katheder. . . auf dem Feld weht der Wind stärker als in der S t a d t . sind sie so schön wie in diesem Park. . dann . und . . denn es kamen immer wieder Eisblöcke. .

. cum istorisea. . asa de interesant ca în acest oraş. Ich will mit Hans hingehen!" „ G u t " . De sus nu văd cine e şoferul. (nach 19 Uhr) bin ich immer zu Hause. j . immer u m 6 Uhr auf und gehe . De aici nu se vede lacul. ich bleibe zu Hause.. 5. (vor 12 Uhr) bin ich in der Universität und . fahren. c) Heute ist ein herrlicher Frühlingstag. . wir möchten . wir bekommen sie jetzt . ich weiß nicht genau . . um 11 Uhr schlafen. der unten im Hof vorbeigeht: „Komm ein bißchen << â 1 ^!" Dieser kommt und s a g t : „ I m Floreasca-Saal soll ein interessanter Wettkampf stattfinden. läuft zur Tür . . sînt la stînga şi la dreap­ ta multe bănci. Privesc pe fereastră afară şi văd jos pe stradă u n automobil. 6. ies afară. woher: a) Woher weißt du das ? Ich habe es . . . . . . in der Welt. ^ i) Andrei ist erkältet und darf n i c h t s ? ! ' . Peste tot vezi flori multicolore şi copaci verzi. lieber . . ^ 4 anderswoher. 4. (nach 12 Uhr) gehe ich in die Bibliothek. De aici şi pînă acolo sînt numai o sută de paşi. aber . . darum ruft er Bogdan. .400 MORFOLOGIA g) Ein Bergsteiger klettert den steilen Felsen \ ^ 5 J ^ h) Der große H u n d stand einen Augenblick vor dem Zaun. b) De afară aud claxonul. Completaţi cu adverbele de timp sau complementele circumstanţiale corespunzătoare : a) Ich stehe . unei maşini. . b) Wohin gehst du morgen früh ? Ich gehe . Traduceţi în limba germană: a) Aici în parc este foarte frumos. d) Wollen. Deschid uşa. dann sprang er ^t«öS«. und die Treppe j . . „aber ihr sollt dann herkommen und mir allej^erzählen". . irgend wohin. . Cineva face semn cu mîna spre mine. überall. f) Unsere Werkstatt bekommt die Ersatzteile für die Traktoren nicht mehr von K r o n s t a d t . . war er so glücklich wie in seiner Heimat. . b) . . c) Prietenul meu a fost peste tot. dar nicăieri n-a fost. priveşte spre mine în sus şi strigă: — Vino j o s ! Vom face o plimbare pînă la Ploieşti! Este prietenul meu Alexandru. Pe alee. . „Sehr gern". .wir nach Predeal fahren? Nein. . . sagt Bogdan. Acesta deschide portiera. anderswohin. deschid uşa casei şi trec dincolo spre el. Să mergem pînă acolo. gelesen. e) Otto war .. sagt Andrei. . denn in Predeal waren wir vorige Woche. . . . nirgends. cobor în jos pe trepte. .ss'<s^ . . Acolo în faţă este o fîntînă arteziană. Completaţi cu adverbele de loc nehotărîte corespunzătoare irgendwo.

. schwer ist. dar el a venit mai des la mine. . dar azi şi mîine nu pot. dar acum peste tot ard lămpi electrice. h) Der Schnellzug 103 h a t heute große Verspätung . — Dumneavoastră trebuie să mîncaţi seara mai devreme. (Sonnabend) bin ich ganz frei. sîmbăta nu sînt niciodată acasă. . denn drüben habe ich . . . h a t ihn jemand vergessen. denn es schmeckt mir. . — Nu. .EXERCIŢII 401 c) . noch Regen. und . i) Wann kommst du nach Hause zurück ? . . Ele se aprind seara şi se sting dimineaţa. j) Es ist . . apoi să faceţi o scurtă plimbare. b) Ich lerne dieses Gedicht . . h) L-am văzut rareori în parc şi de fiecare dată era singur. . . . . . d) Te voi vizita odată. . (Donnerstag) nur drei Stunden. nu trebuie să mai dormiţi după amiaza. . . . . daß alle Bücher so rasch verkauft wurden. Completaţi cu adverbe de mod : a) Ich esse . . căci vreau să-ţi v ă d noua locuinţă. . gewartet. der Koch ist krank. erst um 10 Uhr. 15 Minuten. (Montag) und . g) Pînă ieri vremea a fost frumoasă. 7 . e) Wir haben in diesem J a h r einen . deoarece duminica sînt totdeauna e) Fratele meu Andrei a avut o uşoară intoxicaţie de nicotină. Vino duminică. . citesc săptămînal o revistă ilus­ trată şi primesc lunar o revistă tehnică. . f) Acum nu-ţi pot da cartea. 2 6 — Gramatica practică a limbii germane . . langen Winter. 20 Minuten mit der Straßenbahn. es gibt heute . . / ) Der Himmel wird immer dunkler. . Din cînd în cînd merg şi eu la el. De asemenea. (Mittwoch) und . . Azi plouă şi s-a făcut frig. c) Ich habe nicht gewußt. trebuie să studiez pentru examen. j) Citesc zilnic ziarul de dimineaţă. . g) Hier steht ein fremder Regenschirm. und . . . denn ich fahre . După aceea ţi-o dau pentru totdeauna. 8 . . b) Pe străzile oraşelor noaptea ard multe lămpi electrice. daß diese Lektion . (Freitag) habe ich immer sechs Stunden. Obst. . . . Traduceţi în limba germană : a) De cîtva timp nu mai pot dormi bine noaptea. . ( = ich hoffe) bekomme ich hier etwas Gutes. i) Adesea vine Gerhard la mine şi jucăm şah. zu glauben. d) Wünschen Sie etwas zu essen? — J a . und werde es morgen aufsagen. . c) Cîndva străzile oraşelor erau luminate cu lămpi de petrol. . Medicul i-a interzis fumatul pentru totdeauna. poate vin poimîine. (Dienstag) nur vier Stunden. .

. dar vara mănînc cu cea mai mare plăcere pere. eu i-am ajutat lui. . 10. .a m comunicat totul în scris. . d) Ich komme immer spät nach Hause. eu aproape am ador­ mit. în orice caz. dar. ultimele două. apoi traduce repede şi corect textul. . aber Pauline arbeitet c) Das Mädchen liest gut. . j) Bolnavul trebuie să mai stea cam trei zile în pat. dar cel mai încordat asculta micul Frich. c) Primăvara a venit foarte devreme. dar în nici u n caz singur. . prea grele. . . căci este foarte frumoasă. eu îmi fac totdeauna temele singur. Peter asculta mai încordat decît ceilalţi. d) Ai rezolvat problemele în întregime ? Nu. eu nu copiez niciodată. Mein Bruder kommt . 1 1 Traduceţi în limba germană: a) Toţi ascultau încordaţi pe povestitor. Der Junge liest . cu siguranţă vom mai avea în­ gheţ şi zăpadă. . dar degeaba. Die ältere Schwester liest . . I) l . . g) — Karl. ai copiat de la colegul t ă u ? — Nu. Otto . f) Filmul de ieri seară a fost neobişnuit de lung.402 9. k) N u ştiu de ce n-a venit Paul la mine. apoi cel p u ţ i n două zile n-are voie să părăsească c a m e r a . i) Ţi-a ajutat Paul la rezolvarea acestei probleme ? — Din contră. b) Anna arbeitet viel. după aceea va face. ins Theater. . h) Poate merge Petre la bunică-sa?—Da. aber mit einem Düsenflugzeug. este prea mic. . probabil a fost împiedicat. putea să telefoneze.ţi-am rupt desenul. aber der Vater kommt e) Mit dem Schnellzug reist man schnell. primăvara mănînc cu mai multă plăcere cireşe. mit einem Flugzeug . zilnic. . Ich gehe . b) Iartă-mă. aber arbeitet ihr Bruder Hans. b) Mănînc totdeauna cu plăcere fructe. plimbări scurte prin parc. întreabă profesorul. Marianne arbeitet . . din păcate. . . Traduceţi în limba germană :< MORFOLOGIA a) Petre citeşte rar şi clar. el va trece fără îndoială exa­ menul. nu intenţionat. m) El va învăţa desigur această poezie pe dinafară. f) Paul arbeitet geschickt. . aber heute bleibe ich zu Hause. primele trei erau foarte uşoare. t i m p de o săptămînă. . Treceţi cuvintele tipărite cursiv la gradul comparativ şi superlativ : a) Peter geht gern ins Kino. . e) Studentul Andrei este foarte silitor. dar din greşeală. .

e) Vin cel mult pentru două zile. Mein Freund interessiert sich für die deutsche Literatur. . Beethoven wurde durch seine Symphonien berühmt. 12. warst doch gestern . Formulaţi întrebări potrivite la părţile de propoziţie tipărite cursiv : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) E r spricht oft von seiner Arbeit. Der Professor erzählte uns von seinen Forschungen. a) Du b) E r c) Sie d) Du gehen. Răspundeţi. a) Wovon erzählt uns der Lehrer? (seine Arbeit) b) Womit fährst du zum Bahnhof? (der Autobus) c) Worauf antwortete dein F r e u n d ? (meine Frage) d) Wofür gibt der Professor diesem Studenten eine Zehn ? (seine gute Antwort) e) Worauf bereiten sich die Studenten vor? (die Jahresfeier) f) Womit beginnt die nächste Stunde? (ein Diktat) g) Woran denken Sie jetzt? (unser Ausflug) h) Wozu braucht er das Wörterbuch? (die Übersetzung) i) Woran arbeitet sein Freund? (ein neues Thema) j) Wovon sprechen die Studenten? (die letzte Vorlesung) 14. E r starb an einem Herzschlag. gewundert. denken. sorgen. E r sprach über das neue Buch. . daß er so früh zurückkam. . . Die Lehrerin dankt den Schülern für die Blumen. Completaţi cu adverbul pronominal demonstrativ .. Unser Land ist reich an Erdöl.. . daß wir heute früh angeln unterhalten sich . wie sie den Saal schöner schmücken . will nicht . d) Cu o astfel de maşină se pot produce cel puţin o sută de bucăţi de becuri pe oră.. Sie denkt oft an ihre Kindheit. . . E r freut sich auf den Film. . mußt . h a t sich . . Diese Wohnung besteht aus drei Zimmern.:'. . daß wir morgen schon um 6 Uhr fahren können. folosind cuvintele din paranteză : 13.EXERCIŢII 403 c) Minerii lucrează cel mai greu dintre toţi muncitorii. Der Student dankt dem Freund für das Buch. einverstanden. e) Sie können. .

. . m)Astăzi. i) Die Bauern arbeiten . . . er gekommen ist. . i) j) Wie heißt die Stadt. . c) E l mergea încoace şi încolo prin grădină. Traduceţi în limba germană : a) Aici sus este foarte frumos. 15. Sie im Sommer fahren ? Er zeigte mir den Platz. . . . er alle diese Sachen hat. Sie gehen. . eu nu pot să vin sus ! g) Vino înăuntru. mîine şi poimîine nu plec de acasă. . Completaţi cu adverbele wo. este atît de frumos ! j) Prietenul meu a trecut pe lîngă mine fără să mă vadă. Cînd o văzu pe Inge. Ich war auch . Sie kommen und . . . h) Gestern arbeitete unsere Gruppe im Park. . Paul unde a rămas ? Nu-1 vezi acolo jos? b) Nicăieri nu este aşa de frumos ca la munte. — E u cred că peste tot în ţara noastră este frumos. der neue Film läuft ? Nennen Sie mir auch die Buchhandlung. Welches ist das Kino. er auch will. . . . . Sie jetzt kommen? Kennen Sie das Haus. . . d) De sus auzi glasurile copiilor. Professor Weber wohnt ? Wo liegt der Kurort. . . . o) Deocamdată îţi p o t lăsa cartea. e) De unde vii şi încotro te duci? f) Vino jos. . Sagen Sie mir. . e răcoare. E r kann gehen. . . . war auch ein Schauspieler. . . poate că între timp o vei găsi la librărie. dar de cele mai multe ori este singur. . . . das Unglück geschehen war. dar mai tîrziu îl puteţi suna la telefon. . ich das Buch finden Er geht wieder hin. . . . daß die Ernteerträge möglichst hoch sind. el a repetat-o mai tîrziu.. p) Primiţi reviste zilnic? — Nu noi primim reviste numai o dată pe săptămînă: duminica. woher: a) b) c) d) e) /) g) h) kann. . k) E u am spus asta mai înainte. n) Uneori îl văd în parc. . wohin. 16. vreau să-ţi arăt ceva ! h) Du-te înăuntru şi ia-ţi jacheta. . I) Momentan Karl nu este acasă. . . merse repede la ea.404 MORFOLOGIA f) Wir warten . Ich weiß nicht. i) Vino afară. g) Die deutsche Delegation bestand aus vier Mitgliedern. daß die Straßenbahn kommt. .

Cine e contra ? — Nimeni nu e contra. v) Mai înainte scenele erau luminate cu luminări şi trebuiau cel puţin. o sută de luminări pentru un spectacol. Aproape toţi erau ciclişti încercaţi. Din fericire. x) Despre ce a vorbit ieri directorul ? — Nu ştiu despre ce a fost vorba. s) E adîncă apa ? Destul de adîncă şi extrem de rece. puteţi înnopta aici. barca de salvare era aproape. u) Da nevoie. Prin aceasta ne vom îmbogăţi cunoştinţele geografice. dacă n-ar fi bine să facem dumi­ nică o excursie. — Şi eu sînt pentru. z) Da ce vă gîndiţi ? — Mă gîndesc.EXERCIŢII 405 r) S-a aruncat orbeşte în apă. t) Cam treizeci de ciclişti luau parte la întrecere. .

M 246. c) al circumstanţialului (vezi M 243. J 3 De obicei. prepoziţiile se pun în faţa substantivelor.PREPOZIŢIA (Die Präposition — Das Verhältniswort) Prepoziţia este partea de vorbire neflexibilă care exprimă raporturi sintactice de dependenţă între părţile unei propoziţii. J 4 Prepoziţiile se construiesc în limba germană cu un anumit caz. J 28) Seit einem Jahr lerne ich Deutsch. — cu acuzativul (vezi J 24) : Dieses Buch ist für ihn.prepoziţiei (vezi J 5—29). J 2 Prepoziţia nu este o parte de propoziţie de sine stătătoare. . sau aproape numai în urma substantivelor (vezi J 29—31) : Was machen Sie nach dem Unterricht ? Meiner Meinung nach h a t er recht. ** E r wohnt seit einem J a h r in Bukarest. 156) : Sein Interesse für das Studium der deutschen Sprache ist groß. — cu dativul (vezi J 5. M 237 — M 238) : Ich warte auf ihn. Cîteva prepoziţii pot sta însă atît înaintea cît şi în urma. Es steht außer allem Zweifel. M 250) . M 248. Depen­ denţa cazului de prepoziţie se numeşte recţiunea sau regimul (Rektion) . ci ser­ veşte numai ca element introductiv: a) al atributului (vezi M. J 1 b) al complementului (vezi M 220. Prepoziţiile se construiesc — cu genitivul (vezi J 5) : des schlechten Wetters bleibe ich zu Hause. daß er sehr tüchtig ist.

behufs. hinsichtlich. ausschließlich. ungeachtet. Die Eisenbahn fährt längs dem Fluß. vermittels. aufgrund1.aaslatt. infinitivului: RECŢIUNEA PREPOZIŢIILOR (Rektion der Präpositionen) PREPOZIŢII CU GENITIVUL abseits. zugunsten. bezüglich. -halb). Prepoziţia zu se foloseşte şi în faţa Ich versuche den Text zu übersetzen. halber (-halben. während. laut (vezi J 18).j. unfern. längsseits. anhand. unbeschadet. bin in der Bibliothek. Uneori prepoziţiile stau şi în faţa unor' . . seitlich. eingangs. zufolge. rucksichtlich. E r hält das für falsch. unterhalb. exklu­ sive. zeit. diesseits. vorbe­ haltlich. fwegen/ von-wegen. einschließlich. inklu­ sive. construindu-se cînd cu dativul. zwecks etc. derseits. . vermöge. anläßlich. E r ist seit gestern (heute) hier.außerhalb. links). seitwärts. Unele prepoziţii se pot folosi atît cu genitivul cît şi cu dativul (vezi J 11-23): Die Eisenbahn fährt längs des Flusses. seitens.statt. zuun­ gunsten. kraft. cînd cu acuzati­ vul {vezi J 27): Ich. . . ausgangs. bei-. zusätzlich/zuzüglich. unweit. betreffs. infolge.PREPOZIŢIA 407 — sau sînt bicazuale.. Verschieben wir den Spaziergang auf morgen. părţi de vorbire invariabile şi în special în faţa adverbelor de loc şi de timp precum şi în faţa unor adjective: E r kommt von oben (rechts. längs. inmitten. mangels. innerhalb (vezi J 16). angesichts. anfangs. anstelle. jenseiţs. abzüglich. Ich gehe in die Bibliothek. frnf. um — willen. mittels. namens. oberhalb. gelegentlich.

de verbul predicativ. binnen. J 7 2. . zuwider etc. J 11 PREPOZIŢII CU RECT IU NE VARIABILĂ J 12 La unele prepoziţii recţiunea variază. Unele prepoziţii cu genitivul apar şi ca E r wohnt abseits des Weges.. Dacă prepoziţiile halben. zunächst. seit. dar şi (<mai puţin literar) : Ab nächste Woche ist er in Bukarest. mitsamt. willen determină un pronume. se scriu într-un cuvînt cu pronumele respectiv (vezi F 14). Substantivul precedat de prepoziţia ab se foloseşte fără articol : Der Preis versteht sich ab (unserem) I/ager. sau chiar de desinenţa substantivului. mit. fern. zu.. halb. ob. um meinetwillen J 10 PREPOZIŢII CU DATIVUL ab. E r stellt immer abseits. bei. adverbe: I prep.". în funcţie de nivelul stilistic al comunicării. um . nächst. von. wegen substantivul se intercalează între ambele elemente ale prepoziţiei: um Ihrer Gesundheit willen . I adv.408 MORFOLOGIA J 6 Observaţii 1* Uneori. von Rechts wegen J 9 4. genitivul după prepoziţii se înlocuieşte prin von -\. . Ab nächster Woche ist er in Bukarest. prepoziţia ab se poate folosi (în limbajul uzual) şi cu acuzativul. J 8 3. La prepoziţiile compuse um . mai ales dacă substantivul stă fără articol şi fără atribut. dank. ab cere. . Dieses Dorf liegt unweit von Bukarest. nach.dativ: Dieses Dorf liegt unweit Bukarests. gegenüber. wegen. cazul dativ. în general. meinetwegen . nebst. meinethalben . aus. întrebuinţată temporal. Entgegen. samt. willen şi von . gemäß. . außer.

J 14 Genitivul se foloseşte numai în limbajul poetic : Sie werden binnen zweier Wochen von mir hören. binnen cere în general dativul: -Binnen einem Monat erhalten Sie das Buch. Dacă prepoziţia este urmată de un substantiv la singular. J 18 şi acuzativul plural. sau Ich geriet ganz außer mich. dacă desinenţa substantivului per­ mite recunoaşterea cazului. laut Befehl. entlang [vezi J 26) innerhalb. se foloseşte cu genitivul. J 19 . Dacă genitivul -plural este identic cu nominativul se întrebuinţează dativul: Laut Gesetzen. müssen wir so vorgehen.PREPOZIŢIA 409 außer cere în general dativul: Außer ihm fehlte niemand. J 13 După verbele de mişcare se poate folosi însă şi acuzativul : Ich geriet ganz außer mir. dank cere numai dativul: Dank seinem Fleiß bestand er die Prüfung mit sehr gutem Erfolg. articol sau atribut. (von) drei Tagen ist er wieder gesund. Laut Gesetz . nu este corectă şi trebuie evitată. die dieses Problem regeln. altfel se construieşte cu dativul (adesea cu prepoziţia von) : Innerhalb Innerhalb eines Monates wird er bestimmt gesund. deşi destul de frecventă. genitivul: Laut dieses Gesetzes dürfen wir nicht anders vorgehen. * J 16 längs se întrebuinţează cu genitivul sau cu dativul: J 17 Längs des Ufers (dem Ufer) standen zahllose Weiden. neînsoţit de mittels cere genitivul: Mittels eines gelungenen Versuches konnte er die Richtigkeit seiner Behauptung beweisen. în general. laut Rundschreiben. Genitivul a p a r e numai în anumite expresii: Er reiste außer Landes. Sie befanden sich außer Hauses. laut cere. substantivul rămîne nedeclinat. J 15 Recţiunea cu genitivul.

. trotz alledem J 21 während cere genitivul : Während des Urlaubs will ich von diesen Dingen nichts wissen. Cu während se poate răspunde numai la întrebarea wann ?. Dativul se mai foloseşte în währenddem. Se foloseşte însă dativul dacă substantivul este la plural nearticulat şi de declinare tare (avînd genitivul plural identic cu nominativul şi acu­ zativul plural) : Während vier Jahren arbeitete er in einer Fabrik. die er beantworten mußte. Se foloseşte. blieb er noch im Büro. Mai puţin literar : Trotz dem schlechten Wetter . Insă : Wegen des Mißerfolgs meines Freundes . neînsoţit de articol sau atri­ but. nicidecum la întrebarea wie lange? J 22 wegen cere cazul genitiv : Wegen des schlechten Wetters blieben wir zu Hause. substantivul rămîne nedeclinat: Wir verständigten sie mittels Telegramm. dativul: a) dacă substantivul este precedat de un alt substantiv la genitiv cu desinenţa -(e)s: Wegen Pauls Mißerfolg war ich sehr enttäuscht. .410 MORFOLOGIA Dacă este urmat de un substantiv la singular. în limbajul uzual se foloseşte însă frecvent cu dativul: Trotz des schlechten Wetters ging ich spazieren. însă. . . J 23 Prepoziţiile zufolge. de obicei . Cazul dativ se foloseşte totdeauna în: trotzdem. b) Dacă Substantivul neînsoţit de articol sau atribut adjectival este tare şi la plural (genitivul plural fiind identic cu nominativul şi acuzativul plural) : Wegen Briefen. zugunsten şi zuungunsten se folosesc. J 20 trotz cere cazul genitiv. trotz allem. (Pentru contopirea prepoziţiei wegen cu pronumele personal vezil? 14).

J 26 Pusă în faţa substantivului. vor. Prepoziţia bis folosită singură cere acuzativul. dativul a) cînd verbul conjugat exprimă o stare sau acţiune pe loc. considerat adverb. adesea însă. 2. cazul substantivului fiind determinat de prepoziţia respectivă şi nu de bis. dacă sînt urmate de substantiv : zufolge seines Wunsches (da zugunsten seines Freundes şi zufolge seinem Wunsch) b) cu dativul. über. ea se întrebuinţează în legătură cu o altă prepoziţie. dacă sînt precedate de substantiv: seinem Wunsch zufolge seinem Freund zugunsten PREPOZIŢII bis durch entlang für gegen CU ACUZATIVUL ohne per sonder um wider X J 24 Observaţii 1. hinterem. neben. Prepoziţia entlang se pune de cele mai multe ori în urma substantivului : Wir gingen den Fluß entlang. prepoziţia entlang cere dativul: Wir gingen entlang dem Fluß spazieren. zwischen Prepoziţiile acestea cer 1. J25 însă : E r begleitete mich bis zur Post. pC—- . ori o miş­ care.PREPOZIŢIA 411 a) cu genitivul. unter. PREPOZIŢIILE CU DATIVUL ŞI ACUZATIVUL j 27 an. Bis nächsten Monat muß die Arbeit fertig sein. auf. fără indicarea direcţiei (care se desfăşoară tot timpul în acelaşi loc).

Ich hänge ein Bild über das Bett. E r geht neben mir. unde?). Ich lege das Buch auî den Tisch. Wir gehen < . Er geht an den Strand. Post. Das Buch liegt auî dem Tisch. Vor einem Monat war ich bei ihm. Wir trafen uns Vor dem Kino. Ich legte den Brief unter das Buch. o deplasare. Observaţie Prepoziţiile auf şi über se întrebuinţează de regulă cu acuzativ dacă ntroduc complemente prepoziţionale {vezi M 220). Ich gehe in die Stadt. E r sitzt zwischen mir und ihr.412 MORFOLOGIA J 28 î n t r e b a r e a : w o ? (unde?) b) cînd stau în faţa unui circumstanţial de timp care răspunde la între­ barea wann? (cînd?) 2. Über dem Bett hängt ein Bild. acuzativul cînd verbul conjugat exprimă o mişcare.begleitete mich bis vor das Kino. Wo ? Wohin ? Er ist am Strand. E r setzte sich neben mich. Der Brief liegt unter dem Buch. den Bahnhof. Setzen Sie sich zwischen mich und sie. cu indicarea direc­ ţiei. der Tribüne vorbei. Ich bin in der Stadt. EÄ. Wann ? In einem Monat fahre ich ans Meer. Am nächsten Dienstag fahre ich ins Gebirge. Das Kind läuft hinter die Tür. Das Kind stellt hinter der Tür. î n t r e b a r e a : wohin? (încotro?.ins *zur -auf an Stadion. POZIŢIA PREPOZIŢIILOR J 29 Majoritatea prepoziţiilor precedă partea de propoziţie cu care se con­ struiesc : .

dacă au altă întrebuinţare decît corespondentele lor din limba română. local — punct de plecare în spaţiu cazul: dativ .PREPOZIŢIA 413 Totuşi. zufolge dem Befehl zufolge — zufolge seines Befehls SENSURILE PREPOZIŢIILOR1 ab — dativ (rar. J 32 . Atît în faţa cît şi în urma acesteia stau prepoziţiile: entgegen entgegen dem Bericht = dem Bericht entgegen numai J 30 gemäß gemäß seinem Wunsch = seinem Wunsch gemäß nach (cu sensul de gemäß = conform) nach dem Gesetz = dem Gesetz nach ungeaehtet ungeachtet des schlechten Wetters = des schlechten Wetters ungeachtet wegen wegen des schlechten Wetters = des schlechten Wetters wegen î n special după cuvîntul entlang {vezi J 26) : gegenüber determinat stau prepoziţiile: J 31 das Ufer entlang = entlang dem Ufer dem Park gegenüber — gegenüber dem Park Dacă prepoziţia gegenüber determină un pronume. atunci stă în urma lui: E r benahm sich mir gegenüber sehr liebenswürdig. întrebarea: von wo ab? = traducerea de la ab unserem Betrieb 1 î n capitolul acesta se tratează prepoziţii cu mai multe sensuri şi. unele prepoziţii pot sta şi în urma sau chiar aproape în urma părţii de propoziţie cu care se construiesc. acuzativ) {vezi J 12) ab se întrebuinţează în special în limbajul comercial şi administrativ . sens: 1. în special.

b) Verbul conjugat exprimă o mişcare. . temporal — punct de plecare în timp cazul: dativ. î n t r e b a r e a : wo? t r a d u c e r e a : la. întrebarea : ab wann ? traducerea: de la. cazul: acuzativ . cazul: dativ . — contactul cu o suprafaţă verticală ori cu un obiect aşezat verti­ cal sau cu o suprafaţă orizontală suprapusă.414 MORFOLOGIA 2. April geboren. începînd cu ab erstem (ersten) Februar J 33 an / \ dativ acuzativ sens: 1. Am Ende (Anfang) des Monats war ich fertig. pe. cu indicarea direc­ ţiei. sau cu o suprafaţă orizontală suprapusă. Die Lampe hängt an der Decke. în limbajul uzual şi cazul acuzativ. în Ich hänge das Bild an die Wand. Ich gehe an den Strand. Am Vormittag (Nachmittag. întrebarea: wann?. de. cu u n obiect aşezat vertical. o deplasare. cazul: dativ. 1 a ) . stehe am Fenster (an der Tür). 2. precizare putul sau sfîrşitul unei perioade. întrebarea : wo? traducerea : la. temporal a) data calendaristică. al cărei rezultat este caracterizat la pct. întrebarea : wann ? traducerea : la E r ist am 20. in der Nacht. pe Friedrich Schiller war Professor an der Jenaer Universität. de pe Ich. momentul acţiunii. întrebarea : wohin ? traducerea : la. Das Bild hängt an der W a n d . privind înce­ b) părţile zilei: cazul: dativ. (b) ocupaţia unei persoane în cadrul unei instituţii : cazul: dativ. local a) Verbul conjugat exprimă p stare sau o acţiune pe loc ori o mişcare. fără indicarea direcţiei: (a) contactul cu suprafaţă verticală ori. an nu se traduce. Excepţii in der Früh. Abend) war ich in der Bibliothek.

cazul: acuzativ . pentru Ich fahre auf einen Monat ins Gebirge. la. cu indicarea direcţiei: — contactul cu un plan orizontal (sens propriu sau figurat) : cazul: acuzativ. în Das Buch liegt auf dem Tisch. fără indicarea direcţiei: — situarea pe un plan orizontal (sens propriu sau figurat) : cazul: dativ. perioada. ori o mişcare. întrebarea : wie ? traducerea : în. traducerea : după Wein auf Bier. modal cazul: acuzativ . E r empfing uns aufs freundlichste. das r a t ' ich d i r . das laß sein. întrebarea: wohin? traducerea: pe. 4. adjective şi participii (vezi T 4-5). a u l / dativ \ acuzativ sens : 1. 2. exprimă o aproximaţie şi nu influenţează cazul substantivului care urmează: Das ist ein Dorf mit an die 600 Einwohnern. Auf diesem Gebiet ist sie sehr bewandert. întrebarea : auf wie lange ? traducerea : pe. Bier auf Wein. 3. o deplasare. întrebarea : wo ? traducerea : pe. temporal — durata. an apare în expresii : an Bord. E r legt großen Wert auf Ihre Meinung. an Ort und Stelle etc. 3.PREPOZIŢIA 415 Observaţie an (die) este adverb. 4. (Proverb) . succesiunea (cu substantivul repetat) cazul: acuzativ . an este cerut şi de verbe {vezi S 31—33). local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc. la Ich lege das Buch auf den Tisch. b) Verbul conjugat exprimă o mişcare. la Wie sagt man das auf deutsch ? Auf diese Weise m u ß geantwortet werden.

Prepoziţia auf este cerută şi de verbe {vezi S 35 —S 37). Prepoziţia auf se construieşte şi cu bis pentru a exprima limita unei extensiuni în ce priveşte spaţiul. aufs Geratewohl J 35 6. woraus ? traducerea : din Er kommt aus dem Park. . timpul şi m o d u l : Alle Studenten bis auf einen haben die Prüfung bestanden. local — desprinderea din interiorul unui spaţiu sau al unui obiect. J 36 aus — dativ sens: 1. Trinke nicht aus der Flasche ! 2. . Heine) 3. (H. auf apare în multe construcţii fixe : auf Wiedersehen . de adjec­ tive şi participii [vezi T 6—T 8). 5. woraus ? traducerea : din Das war ein Zitat aus der „Lorelei". pe lîngă verbul sein. cauza sau urmarea întrebarea : warum ? traducerea : din Er h a t es aus Überzeugung getan. temporal — punctul de plecare în timp. întrebarea : aus welcher Zeit ? traducerea : din Ein Märchen aus alten Zeiten.416 MORFOLOGIA 5. materia întrebarea : woraus ? traducerea : din Dieses Kleid ist aus echter Seide. auf gut Glück . auf Schritt und T r i t t . J37 Observaţie Aus poate să fie întrebuinţat şi ca adverb. provenienţa întrebările : woher ?. întrebările : woher ?. . î n cazul acesta exprimă sfîrşitul unei acţiuni sau al unei stări: Um 13 Uhr ist der Unterricht aus. 4. în special. auf keinen F a l l . auf dem laufenden halten.

întrebarea: wann ? traducerea : pe. Bei dieser Gelegenheit habe ich es erfahren. J %& b) apropierea în spaţiu. bei guter Laune . Sie ist bei der Arbeit. activitatea întrebarea : wobei ? traducerea : la E r ist beim Frühstück. perioada. întrebarea : wo ? traducerea: Ungă Buftea liegt bei Bukarest. 27 —' Gramatica practică a limbii germane J 39 . bei weitem 5. wo? traducerea: la Ich war bei einem Freund. local a) prezenţa la o persoană (sens propriu sau figurat) . are deci sens concesiv: Bei all seiner Mühe konnte er es nicht schaffen. E r arbeitet bei Tag und bei N a c h t . vecinătatea. bei apare şi în construcţii fixe: beim besten Willen. bei meinem E i n t r i t t . local străbaterea unui spaţiu (sens propriu sau figurat). bei este cerut şi de verbe {vezi S 38). în timp de. în timpul. Ich habe dieses Zitat bei Goethe gefunden. adjective şi participii {vezi T 8) • durcb — acuzativ sens: 1. bei jeder Gelegenheit.PREPOZIŢIA 417 bei — dativ sens: 1. 4. întrebările: bei wem?. este asemănător ca sens cu trotz. Observaţie Bei este folosit uneori cu all. cu Bei gutem Wetter gehe ich gern spazieren. simultaneitatea. 3. bei all. 2. temporal durata. Sie sitzt immer bei den Büchern. Wir kommen bei Tage an. bei meiner Ehre . bei schönem W e t t e r .

sah sie durchs Fenster. Durch angestrengte A r b e i t h a t er sein Ziel erreicht. apare deseori în construcţii fixe. J a h r e hindurch widmete er sich dieser Arbeit. wodurch? traducerea: prin Ich schicke dir den Brief durch einen Freund. întrebarea: wie lange ? traducerea: de-a lungul. de obicei apare sub forma hindurch'} se pune după substantiv. cauza întrebările: durch wen?. . temporal întrebările: für wie lange ? traducerea: pentru E r k a m für einen Monat zu uns. durch die Nase sprechen. Volk für seine Freiheit und 3. wodurch ? traducerea : prin Wir machten einen Spaziergang durch die Stadt. J 4© für — acuzativ sens : 1. Diese zwei Stadtviertel werden durch eine neue Trolleybuslinie verbunden. durch Not und Gefahr gehen. Ich. wofür ? traducerea: pentru Partei und Regierung sorgen für die Werktätigen. einen Strich durch die Rechnimg machen .' o perioadă. durchs Examen fallen. valoarea întrebarea: für wieviel? traducerea: de I c h habe Bücher für 100 Lei gekauft. de-a rîndul. Wir kämpfen für den Frieden. Viele Jahrhunderte hindurch kämpfte das rumänische Unabhängigkeit. instrumentul. temporal . de exemplu: durch Mark und Bein. întrebarea : wie ? traducerea : cu Ich habe den Brief Wort für Wort gelesen. destinaţia întrebarea : für wen ?. succesiunea (se repetă substantivul de care este legat) (vezi J 48). uneori nu se traduce. 2. agentul. 3.413 MORFOLOGIA întrebările : wo ?. E r fehlte die ganze Woche hindurch ( = durch). mijlocul. 4. 4. 2.

E r wollte gegen den Strom schwimmen. adjective şi participii (vezi T 9). proporţia. în schimbul Ich habe ihm Geld gegen Quittung gegeben. pus în urma . Was ist ein Segelflugzeug gegen ein Düsenflugzeug ? 7. 5. Gegen den Tod ist kein K r a u t gewachsen. întrebările : gegen wen ?. traducerea: circa. 4. . faţă de Wir wetteten fünf gegen eins. wofür ? traducerea : pentru. obiectul unui schimb "'• • întrebările : für wen ?. in locul Ich gehe für dich auf die Post. aproximativ E s waren gegen zehn Personen anwesend. 6. prepoziţia gegen este întărită prin adverbul hin. substantivului determinat: gegen die Karpaten hin 2.. wogegen ? traducerea : contra Wir sind gegen den Krieg. traducerea: contra. local opoziţia (sens propriu sau figurat) . traducerea: la. für poate avea şi sensul de gegen ( = contra) : Sind diese Tabletten für Kopfschmerzen? 7. . către Ich war gegen Abend bei ihm.PREPOZIŢIA 419 5.-a • > 1. r Andrei tauscht Briefmarken gegen Schallplatten. atitudinea întrebările: gegen wen ?. 6. gegen este cerut şi de verbe (vezi S 42). adjective si participii (vezi T 10). J 41 Uneori. 3. obiectul unui schimb (sens asemănător cu für). temporal întrebarea : wann ? traducerea : spre. gegen — acuzativ sens: u. aproximaţia (pe lîngă un numeral). wogegen ? traducerea : faţă de E r war immer nett gegen mich. für este cerut şi de verbe (vezi S 41). comparaţia. . ' .

adjective şi participii. (b) spre o ţară. întrebarea : wann ? traducerea : peste Ich rufe in zehn Minuten wieder an. E r ist im J a h r e 1950 geboren. t r e t e n . in die Moldau). in este cerut şi de verbe (vezi S 44—47). întrebarea : wann ? traducerea: în In dieser Minute h a t er es mir gesagt. cazul acuzativ. sich ins Fäustchen lachen in Kraft 5. temporal a) momentul viitor : cazul dativ . Jahr dacă sînt precedate de articol sau pronume: cazul dativ . Stunde. . in apare şi în anumite construcţii fixe ca: im großen und ganzen. im besonderen. E r ist in der Stadt. dacă denumirea respectivă este precedată de articol (vezi J 45. Wir leben in Rumänien. întrebarea: w>hin ? traducerea: în. sich im klaren sein. întrebarea : wo ? traducerea : în Das Heft liegt in der Mappe. modal — cazul dativ . o deplasare. Ich gehe in die Stadt (in den Film. Nacht. Monat. Ich verbrachte meine Ferien in Siebenbürgen (in der Moldau. • (a) spre interiorul unui obiect sau al unui spaţiu: Ich lege das Heft in die Mappe. im Banat). b) verbul conjugat exprimă o mişcare. Woche. 4. b) o perioadă: cazul dativ .. ins Konzert). întrebarea: wann ? traducerea: în Ich war in den Ferien auf dem Land. fără indicarea direcţiei. la 2.420 MORFOLOGIA J 42 / dativ in< \ acuzativ sens : 1. 1): E r fährt in die Deutsche Demokratische Republik (in die Schweiz in die Türkei. întrebarea: wo ? traducerea: în Stehen Sie mir nicht im Ivicht. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc sau o mişcare. c) în faţa substantivelor: Minute. cazul dativ. im einzelnen. o regiune. 3. in die Wege leiten. cu indicarea direcţiei.

ca zufrieden: Ich bin mit diesem Schüler zufrieden. = Sie ist um zwei J a h r e älter als ihr Bruder. E a este cu doi ani mai în vîrstă decît fratele ei. d) conţinutul: ţin pahar cu apă — ein Glas Wasser e) o creştere sau descreştere. în termen de E s war nicht leicht. Locuţiunile prepoziţionale formate cu prepoziţia cu se traduc în limba germană. prepoziţiei cu din limba română. diese Arbeit innerhalb eines Monats zu beenden. în timp. = E r ähnelt seiner Mutter. în interiorul Das geschah innerhalb meiner Wohnung. gemäß cu tot = trotz . (Sînt mulţumit de aa-st elev. Nu se traduce prin cu după unele adjective. — Der Preis ist um 5 % gefallen. 2. Prepoziţia cu nu se traduce în germană prin mit cînd introduce părţi de propoziţie care exprimă: a) succesiunea: an ca an = J a h r für Jahr b) durata: Nu venea cu săptămînMe la mine. prin prepoziţii simple: potrivit cu = gemäß conform cu = laut. J 43 2. local întrebarea: wo ? traducerea: înăuntrul. mit — dativ J 44 Prepoziţia mit corespunde. = Wochenlang kam er nicht zu mir.) Observaţii 1. c) asemănarea: Seamănă cu mama lui. temporal întrebarea: wann ? traducerea: în cursul. o diferenţă: Preţul a scăzut cu 5 % .PREPOZIŢIA 421 innerhalb — genitiv sens: 1. în majoritatea cazurilor. de multe ori.

/oca/ a) direcţia spre o ţară. S 48—49).. • 3. . înaintea numelor de ţară sau de regiune. ..422 MORFOLOGIA •. E r zeichnet nach der Natur..: . succesiunea întrebările: nach wem?. legate între ele prin cu: Milchkaffee = cafea cu lapte mit este cerut şi de verbe {vezi S 1-2.. întrebarea : wann ? traducerea : după. . ^ întrebarea: wohin ? traducerea: în.. localitate. . .. 30) ist er schuldig. . ' : rifţxo . . substantivele compuse din limba germană se redau in limba română prin elementele respective simple.... 4. dacă denumirea geografică respectivă nu este precedată de articol {vezi J 42. 5. " •" . . b) direcţia spre un punct cardinal. wonach? traducerea: după. . . r. regiune. . adjective şi participii {vezi T 11).•:•• " 3. întrebarea : wohin ? traducerea: spre J. . 1).. Uneori.. vezi J .. peste E r rief mich nach zehn Minuten wieder an. conform. ••••••• Die Fenster meines Zimmers gehen nach Süden.. f Ich fahre nach Ungarn* E r fährt nach Moskau.înaintea numelor de localităţi. spre un spaţiu. . 1. /«. . E r k a m nach seinem Freund. Meiner Meinung nach haben Sie recht. Prepoziţia nach indică direcţia şi în expresia nach Haus{e) (acasă).. . în urma Bitte nach Ihnen. .. în conformitate cu Nach dem Gesetz (sau: Dem Gesetze nach.. J 45 '&& nach — dativ sens: . 2. wonach ? traducerea •: după Das ist eine Reproduktion nach Grigorescu. conformitatea . întrebarea: wonach ? traducerea : după. întrebările: nach wem?. modelul . temporal momentul w urma căruia se^ petrece o acţiune. i .

întrebarea : wohin ? traducerea : peste. (a) o acţiune petrecută deasupra unui obiect. J 46 Observaţie •_•>'•'•••'•••. Er ging über die Straße." '• • * • . prin. ' seit — dativ sens: temporal . 2. local : ş-i?: a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc ori omişcare. întrebarea: woP traducerea: deasupra. nach este cerut şi de verbe {vezi S 13. peste • ' Ein Bild hängt über dem Bett. întrebarea : wohin ? traducerea : deasupra.J 47 b) verbul conjugat exprimă o mişcare. Seit gestern ist er hier. a unei ape etc. fără contact cu acesta.. Seit jenen Tagen waren sie gute Freunde. uneori prepoziţia nu se traduce. cazul acuzativ . S 50—51) şi adjective (vezi T 12). din Ich lerne seit einem J a h r Deutsch. întrebarea: seit wann? traducerea: de. -.J:cazul dativ . - (b) traversarea unei străzi. ^ •*•'• Wir gingen über den Kogălniceanu-Platz. 16). • o durată în legătură cu o acţiune sau o stare care începe într-un mo­ ment din trecut şi durează pînă în prezent. . Seit poate fi şi conjuncţie (vezi K. 1. : . Trebuie să fim atenţi să nu confundăm pe seit cu von (vezi J 50) sau cu vor (vezi J 51). cazul acuzativ . fără contact cu acesta. '•-' T . /dativ über< t. fără indicarea direcţiei: deasupra unui obiect/în mod obişnuit. indicarea unei rute etc. \ acuzativ sens : 1. / . peste Ich hänge ein Bild über das Bett. .PREPOZIŢIA 423 6. Ich fahre nach Vatra-Dornei über Iaşi. o deplasare.

wie hoch? traduce• rea: peste Der Vortrag dauerte über zwei Stunden. aproxi­ . Der Fluß tritt über die Ufer. referirea. adjec­ S tive şi participii (vezi T 13). tot (uneori nu se traduce). J 48 um — acuzativ sens: 1. 5. hindurch Cazul acuzativ. întrebările: wie lange?. de-a lungul. um wen?. Prepoziţia über este cerută şi de verbe {vezi S 14. worum? traducerea: în jurul Wir Wir Wir Die stehen um ihn. Annahme eines Beschlusses über die Förderung der Ideale des Friedens und der Freiheit in den Reihen der J u g e n d . F r war um 5 Uhr hier. um wieviel Uhr ? traducerea: la ora exactă. wohin?. um întărit prin herum indică ora aproximativă. setzen uns um den Tisch. local o stare sau o mişcare în jurul unei persoane sau a unui obiect (sens concret sau figurat) întrebările: wo?. depăşirea cazul acuzativ. Über 200 Personen waren anwesend. asemănător ca sens cu durch. întrebările: wann ?. worüber ? traducerea : despre. . um wieviel Uhr ? traducerea: în jurul. temporal a) durata. . sitzen um den Tisch. wie viele ?. Auseinandersetzungen rund um dieses Problem dauerten stundenlang. în legătură cu E r komponierte ein l i e d über die Freiheitskämpfer. Dieser Berg ist über 2000 m hoch. V 52—54). relaţia cazul acuzativ . temporal întrebările : wann ?. Ich habe die Nacht liber gelernt.424 MORFOLOGIA 2. privind. mativ E s war um Mitternacht herum. întrebările : über wen ?. 2. întrebarea: wie lange? traducerea: peste. 3. 4. cu privire la.

E r ist um zwei J a h r e älter als sein Bruder 5. cauza. weswegen?.. wozu? traducerea: pentru E s war ein Streit um nichts und wieder nichts. (b) între mai multe persoane sau lucruri. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc. um poate fî întărit prin willen. cazul dativ . weshalb?. fără indicarea direcţiei: (a) în spaţiul situat dedesubtul unui obiect. J 49 \ acuzativ sens: 1. 4. diferenţa (pe lingă adjective la gradul comparativ). worum ? Verbul -f ##* se traduce. E r k a m um das Wörterbuch. 7.PREPOZIŢIA 425 3. adjective sau par­ ticipii (vezi T 14). cazul dativ. . întrebarea: um wieviel? traducerea: cu. de obicei: a pierde. pentru E r t a t es um der Ruhe willen 9. succesiunea traducerea : după. întrebarea : warum ? traducerea : de dragul. / dativ unter < . 8. pierderea întrebările: um wen ?. 6. E r brachte ihn um sein Geld. întrebarea: wo ? traducerea: sub. printre Wir saßen unter den Zuschauern. Du mußt das Heft unter den Büchern suchen. a face să piardă: I c h k a m um meinen Füller. în cazul acesta are sens cauzal. valoarea întrebarea : um wieviel ? traducerea: de Ich kaufte Bücher um 200 I<ei. ori o mişcare. um este cerut şi de verbe (vezi S 15. scopul întrebările: warum?. S 55—56). întrebarea: wo ? traducerea : între. şi J a h r um J a h r verging. Der Teppich liegt unter dem Tisch.

von wem? traducerea: de la. cazul: dativ . temporal epocă istorică. . modal cazul: dativ .. cazul: acuzativ . Der wissenschaftliche Zirkel steht unter der Leitung eines Kollegen. întrebarea : wohin ? traducerea : sub Wir legen den Teppich unter den Tisch. .426 MORFOLOGIA b) verbul conjugat exprimă o mişcare. •< "• . Seine Arbeit ist unter aller Kritik. (a) în spaţiul situat dedesubtul unui obiect. daß Sie es mir bald zurückbringen. 1. din' /von einem Freund. Fürstentümer 3... . . cazul: acuzativ .. între (vezi J 53). Prepoziţia unter înlocuieşte uneori genitivul partitiv. relaţia de reciprocitate cazul: dativ. Wasser ist das gesündeste unter allen Getränken ( . durată. Ich gebe Ihnen das Buch nur unter der Bedingung. . aller Getränke). sub. subordonarea cazul: dativ . între. . întrebarea : wohin ? traducerea : printre Wir setzten uns unter die Zuschauer. traducerea: printre. . Unter zwei Übeln muß das kleinere gewählt werden. Kinder unter 14 Jahren dürfen diesen Film nicht sehen. Du m u ß t das Heft unter die Bücher gelegt haben. Ich komme \ \ von Bukarest. întrebarea: wie ? traducerea: CM. local mişcarea dintr-un loc într-o anumită direcţie. cu indicarea direcţiei.. • -. întrebarea : wann ? traducerea : sub Unter der Herrschaft Alexander Ion Cuzas fand die Vereinigung unserer statt. J 50 von — dativ sens: . Ich möchte mit Ihnen unter vier Augen sprechen.. (b) între mai multe persoane sau lucruri. Unter den Geschwistern gab es nie Mißverständnisse. o deplasare. 5. 4.' 2. traducerea : sub Das Thermometer sank auf vier Grad unter Null. întrebările: woher?. . inferioritatea numerică.

de . woher?. Ich h a t t e vom 11.. .. traducerea: prin genitiv : Der Abendstern von Eminescu ( = Eminescus „Abendstern") ist eines der schönsten Gedichte der rumänischen Literatur.. a) traducerea: dintre b) traducerea : din E r aß von der Speise..PREPOZIŢIA 427 2 . 6. a. Mai Urlaub. .. întrebările: von wann . traducerea: din Die Gemäldegalerie von Dresden (Dresdens' Gemäldegalerie) ist weltberühmt.. 5. 1 ' 3. April. atributul substantival denumeşte • autorul unei opere. de E s folgt eine Pause von zehn Minuten. deseori marcate prin bis zu sau auf. ... pînă la. dacă atributul substantival este un nume de ţară. sau de instituţie .: a) de un obiect întrebările: von wo?. von wie lange? von wann an? von wann ..... b) o perioadă de timp între două momente cunoscute.>. pe.¥ . .. bis wann?.::. 83 J a h r e n gestorben. E r ist einer von den besten Studenten (einer der besten Studenten).. b) dintr-o cantitate ::i •• '-:•'•• întrebarea: von Wieviel ? traducerea : din Ich. exprimă o parte dintr-un tot.::-\. desprinderea '. în locul genitivului. . c) vîrsta întrebarea: in welchem Alter >'traducerea': de Goethe ist im Altes: von. Von heute an habe ich Urlaub. ... traducerea: de pe I m Herbst fallen die Blätter von den Bäumen. temporal . Ich mußte von heute auf morgen wegfahren. întrebarea: vom wievielten ? traducerea: de la. de localitate. .. .:... >.T. .\ _. 4. de ~D<: Biief ist vom 20. a) precizarea unei date. ... auf wann ? traducerea: de la . ziehe fünf von zehn ab.... . pentru a exprima sfîrşitul şi prin an pentru a indica începutul perioadei respective. din. April bis zum 11.

3. wohin? traducerea: în faţa E r stellte sich vor das Fenster. o deplasare. înainte (de) Vor einem J a h r war er in Bukarest. von se întrebuinţează în construcţiile pasive traducerea: de E r wird morgen vom Lehrer geprüft. întrebarea : wo ? traducerea : în faţa E r steht vor uns. 7. fără indicarea direcţiei (sens propriu sau figurat) : — poziţia în faţă unei persoane sau a unui obiect. weshalb?. adjective şi participii. acuzativ. cauzal întrebările: warum?. S 59 -—60). b) verbul conjugat exprimă o mişcare. 8. cazul. April übersiedeln.* J 51 a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc. local •. ori o mişcare. Prepoziţia vor se mai întrebuinţează pe lîngă verbe {vezi S 17. cazul: dativ . adjective sau participii. cu indicarea direc­ ţiei. 4. 2.428 MORFOLOGIA — dacă atributul substantival stă la plural şi are un caracter general traducerea: prin genitiv Das sind Arbeiten von Studenten. weswegen? traducerea: de Sein Gesicht strahlte vor Freude. E r steht vor dem Fenster. von este cerut şi de verbe {vezi S 16 * S 26). S 27. . Vor dem Essen war ich im Kaufhaus. întrebarea. temporal — numai cu dativul momentul întrebarea: wann ? traducerea : în urmă cu. E r steht mir noch vor Augen. Ich werde vor dem 16. / dativ vorC \ acuzativ sens: 1.

prepoziţia zu se foloseşte şi în expresia Haus(e). E r h a t es zu Ihrem Besten getan. 4. zu welchem Zweck? traducerea: spre. scopul întrebările: wozu?. local a) mişcarea într-o anumită direcţie. Sie werden uns zum Wochenende besuchen. J 52 Observaţie Prepoziţia zu nu poate servi la indicarea direcţiei dacă ea este urmată de numiri geografice {vezi J 42 şi J 45). 5. în î n această accepţiune zu se foloseşte mai rar: Heinrich Heine ist zu Düsseldorf geboren. întrebarea : wo ? traducerea : la. temporal. 2. la. raportul. proporţia întrebarea: wie? traducerea: la Nach der ersten Halbzeit stand das Spiel 2 zu 3. distribuţia (pe lîngă numerale) traducerea: cîte Wir saßen zu zweit in der Bank. de obicei. •• • . wohin ? traducerea: la Ich gelie zu einem Freund.PREPOZIŢIA 429 zu — dativ sens: 1. E r gellt zum Bahnhof. pe E r kam zur rechten Zeit. b) o stare sau o acţiune pe loc. E s war zur Zeit der Vereinigung unserer Fürstentümer. 3. întrebările: zu wem ?. zu Pentru indicarea locului. pentru Ich sage es Ihnen zu Ihrer Beruhigung. momentul este precizat întrebarea : wann ? traducerea : la.

/ dativ zwischen \ \ acuzativ sens: 1. Prepoziţia zu este cerută şi de verbe (vezi S 18. o deplasare. Das Radiotischchen steht zwischen dem Bett und dem Schrank. E r setzte sich zwischen mich und meinen Freund. 2. în cazul acesta zwischen este urmat de numerale.430 MORFOLOGIA 6. 3. întrebarea : wo ? traducerea : între I m Kino saß ich. 4. S-29. cu indicarea di­ recţiei sau mişcarea spre interiorul unui spaţiu situat între două sau mai multe persoane sau obiecte. Cazul: acuzativ: întrebarea : wohin ? traducerea : între. reciprocitatea cazul: dativ: traducerea: între. August habe ich Urlaub. local a) verbul conjugat exprimă o stare sau o acţiune pe loc ori o mişcare. temporal intervalul de timp în care se petrece o acţiune. traducerea: între Ich gehe zwischen 6 und 7 zu ihm. cazul: dativ . zwischen meinem Bruder und meiner Schwester. printre Zwischen mir und meinem Bruder gab es nie das kleinste Mißverständnisi >:••'/'• '•'--'• . fără indicarea direcţiei. poziţia între două sau mai multe persoane sau obiecte. J 53 b) verbul conjugat exprimă o mişcare. Sie muß zwischen 20 und 30 sein. adjective sau participii (vezi T 15). întrebarea : wann ? traducerea : între Zwischen dem 14. S 61—62). aproximaţia. în faţa numeralelor adverbiale traducerea : pentru zum erstenmal 7. S '28. cazul: dativ. Juli und dem 10.

. ... der F a h r t unterhielten wir uns und erzählten lustige Geschichten. meiner Schwester wird mein Bruder kommen. are sens colectiv..stand eine alte Mühle. willen. oberhalb. inmitten. ist eine schöne Schutzhütte. der Ferien trieben wir viel Sport.. rauchte der Patient. lîngă care stă.. (der Rat . des Dorf. Deci: Zwischen meinen Freunden entstand ein kleiner Streit./ EXERCIŢII 433 Observaţie Pentru exprimarea reciprocităţii se întrebuinţează şi prepoziţia unter (vezi J 49/4).Dorf.. deiner Gesundheit .. . . dieser Beweise konnte er nicht länger leugnen. dar unter se poate întrebuinţa numai dacă substantivul. . um . . trotz. . în timp ce zwischen poate fi folosit şi dacă fiecare dintre substantive este luat în parte... . der Dîmboviţa liegt ein klein.. wegen.mußten wir in einem Dorfe übernachten. . 5. (der Fluß) c) Wegen .. .. eines Unfalls verspätete er sich. eines schönen Gartens stand ein schönes Haus. mußt du dich mehr schonen. n ä h r e n d . statt şi cu desinenţele corespunzătoare: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) . . . Zwischen (şi nu unter) meinem Freund und meiner Freundin entstand ein kleiner Streit.. respecttnd cazul cerut de prepoziţii: 2. . infolge.. kehrte er um... eines Motorschaden.gingen wir ins Theater. a) Ungeachtet ... . relaţia cazul: dativ. . des stark.des Arztes) b) Diesseits .Regen... . . . . Completaţi cu substantivele din paranteză. . traducerea : între Der Altersunterschied zwischen mir und meinem Mann ist nickt groß. Unter meinen Freunden entstand ein Heiner Streit. (das schlechte Wetter) . . EXERCIŢII IV Completaţi cu una din prepoziţiile angesichts. jenseits..

432 MORFOLOGIA d) Trotz . . o) (der Atlantische Ozean) liegt Amerika. . . Completaţi cu prepoziţiile corespunzătoare. sah ich den Freund kommen. machten wir viele Ausflüge. e) î n locul aparatelor comandate el primi numai o scrisoare. i) De un an locuiesc în afara oraşului. h) (eine Rose) kaufte sie eine Nelke. . . . prietenul meu nu are încă 50 de ani. . . (mein Bruder) m) Innerhalb . (dieser Betrieb) ist das Photographieren verboten. erhebt sich das wunderbare Mausoleum. f) (die Überschwemmung) ist dieser Weg unbefahrbar. magazinul este închis. Folosiţi cuvintele din paranteză la genitiv: a) . b) Die meisten I^eute tragen jetzt Armbanduhren . . wird er das Bild fertig malen. . befindet sich das Operettentheater. baute man ein Altersheim. . (die Taschenuhren) (das vergangene Jahr) bin ich jede Woche im Theater gewesen. (der Sommer) k) Ungeachtet .. (der schöne Park) j) Während . . (das Rathaus) f) Infolge . i) (der starke Wind). (der schlechte Weg) g) Jenseits . b) Fiind în renovare ( = din cauza renovării). kamen sie zu spät. g) (unser Aufenthalt) in Rom besuchten wir das Kolosseum. . . . j) 4. . d) î n locul tatălui poate să meargă unul dintre fii. . (die Gefahr) l) S t a t t . . d) (das schlechte Wetter) konnte der Ausflug nicht stattfinden. f) Dincoace de Alpi este o altă climă decît dincolo de AlpL g) Cu t o t părul său alb. . . e) (eine Woche) h a t er drei Romane gelesen. (das große Spielfeld) 3. willen muß sie ins Gebirge fahren. trainierte er täglich. . (eine Woche) n) U m . folosind prepoziţii care cer genitivul: a) î n timpul concediului am fost la mare. . . . . (die Schienen) p) Außerhalb . Traduceţi în limba germană. (ihre Gesundheit) o) E r ging langsam längs . baute man ein Kinderheim (der See) h) Abseits . ist es heute sehr warm. waren viele Sportfreunde. h) Mai sus de poştă drumul coteşte spre stînga. c) P e această distanţă circulaţia feroviară este deranjată în urma inundaţiilor. . (die breite Landstraße) i) Inmitten . .. . sprang er ins Wasser und rettete das kleine Kind. . (der kalte Winter) e) Unweit .

. . Traduceţi în limba germană. (das Konzert. Peter und Paul waren gestern . (eine Woche. ein Jahr. nach. Bitte. meinem Freund Paul kommen heute . aus. . . meinen Großeltern. kommt morgen . du. b) Ich übersetze jetzt ein Buch . 28 — Gramatica practică a limbii germane .. der Kollege Wagner. Ich studiere . (ihre Werkzeuge). . meinen früheren Kollegen. . . (die Abfahrt) des Zuges. . . . . seit.. i) . der Krieg) nicht mehr gesehen. . außer. e) Die Handwerker arbeiten . Wir gehen .. el nu poate mînca fructe crude. Sie.. ein guter Bleistift). Paul schreibt ein Gedicht . bei. Ich arbeite oft . . Peter kommt . . .. m)Nn departe de gară se clădeşte acum un mare hotel. meinem Bruder bekommen ? . . der Film) gehen wir in ein Restaurant. Alle Kollegen .. . Ich bekomme oft Briefe . . mit. einem Buche ab.. drei Jahre) besuche ich die Fremdsprachenkurse. (der Kapitän) wurden alle gerettet. . . (ich. der Vorlesung ? Hast du das Buch . . dem Unterricht ein wenig spazieren. dem Hörsaal und geht . seinem Freund Paul. . Wohin gehst du ... . . c) War Peter gestern . . cu prepoziţiile corespunzătoare. . . . . f) Ich schreibe lieber . der Groß­ vater) ? d) Andrei und Paul kommen . Completaţi la dativ: a) Fr zieht die Uhr . c) După muncă. . (lange Zeit. .. (ein Kugelschreiber. meinem Kollegen zusammen. care cer dativul: a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) Morgen fahre ich . b) Duminică voi merge cu părinţii la bunici. . I) Conform prescripţiei medicale. mir. .EXERCIŢII 433 j) într-un an prietenul meu a scris două romane. mir. k) . . g) Er kam erst . . von. (das Deutsche) ins Rumänische. ich habe einige neue Schallplatten. h) .G. . (du. 5. k) î n virtutea legii ai acest drept. . întrebuinţînd substantivele din paranteză 6. . folosind prepoziţii care cer dativul: a) Am primit o scrisoare de la prietenii mei din R. . . Completaţi cu prepoziţiile zu. mir. einer Woche regnet es täglich. (die Tasche).D. j) Ich habe ihn . . . ihr Freund). . . . 7. dem jungen Studenten kenne ich die ganze Gesellschaft. . einem Jahr die deutsche Sprache. tineretul nostru face sport.

Astăzi vine prietenul meu din provincie. g) E r stellt den Schreibtisch vor . (das Haus. einer Glasfabrik. h) Der Stuhl steht vor . Das Kind sitzt . . . (eine neue Wohnung) ein. . dem H a u s ist ein kleiner Blumengarten. . Die Mutter hängt ein Bild . das Land. Am Abend gehe ich immer . . dem Haus ist eine Haltestelle der Straßenbahn.. . . dem Tisch. . îl voi aştepta la gară. (die Bank. f) Die Familie Popescu zieht in . d) Der Dichter legte das Buch auf . dem Sofa. . die Tür). e) Paul liest das Buch in . Otto sitzt . (das Sofa). der Tisch). i) E r setzt sich neben . die Schule). (das Meer). . . den Tisch und brachte das Essen. . . voi veni la tine cu magnetofonul meu.-. die Bänke. (das Fenster). . . b) I m Sommer fahre ich an . . . der Küche und geht . . . . das Badezimmer. . dem Tisch u n d liest. . . Datorită bunei îngrijiri. . . das Fenster. Completaţi cu prepoziţia potrivită. . Alexanders Bild hängt . (der Tisch). contopind-o cu articolul acolo unde e cazul: 8. . . . . (die Bibliothek. den Schreibtisch. . . După fiecare oră avem o pauză de zece minute. la cazul cerut de prepoziţie 9. . Otto arbeitet . den Park. . die Bank). .. . . . Completaţi cu substantivele din paranteză. . c) Das Manuskript des Dichters lag auf . . Anul acesta îmi voi petrece concediul la Mamaia. der Park). bolnavul este acum în afară de primejdie. . . einem Büchlein. Ludwig vine de la stadion cu prietenul său Max. . (die Dîmboviţa). ' E r stellte den Stuhl . Das Radio steht . .434 MORFOLOGIA d) e) f) g) h) i) j) k) Din ziare şi reviste aflăm multe (lucruri) noi şi interesante. zwischen . . Die Studenten sind jetzt . a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I) m) n) o) p) r) Andrei und Paul sitzen . k) Die Mutter hängt das Bild über . . . . das Kino oder . . Morgen fahren die Studenten unserer Gruppe . . der Tisch. între 1 şi 22 august. . . . a) Die Stadt Bukarest liegt an . der Muttter und blättert . . . Paul şi-a petrecut concediul la prietenii săi. die Oper gehen ? Alexander u n d Peter sind . dem Hörsaal. . (der Freund. . dem Gebirge. Willst du heute . die Mutter. . (der Schrank) und . (das Ledersofa. . dem Tischchen. . . . . . Die Mutter kommt .. das Kind). (der Tisch. . Die Mutter setzte das Kind . Conform înţelegerii noastre. . . j) E i n großer Baum wächst neben .

. . . . (der Schrank) und . e) Barza caută broaştele în iarba înaltă. Completaţi cu substantivele din paranteză. wieviel er wert ist. în bucătărie (el) ţinu paharul sub robinet. . (der Bücherschrank).. Dieser sprang in . iar în grădină cresc minunate flori. . . . luă apoi florile care se aflau pe masă şi le puse în vază. . . Sie waren empört und riefen : „Wir wollen ihn lieber in . c) Ea marginea satului se află o şură veche. (der Tisch) steht ein roter Papierkorb. (der Fluß) werfen \" Der Dichter.(die Unglücksstelle) vorbeikam. . Das sah ein armer Junge. . (das Ufer) der Themse spazieren. . . die Bank). . iar pe măsuţă pune aparatul de radio. . puse uneltele în colţ şi păşi apoi în cameră. o aşeză pe masă. d) î n spatele surei se află o luncă mare la malul unui pîrîu. . le prinde şi se ridică în aer. fiel in . sagte: . (das Tischchen). . .. r) Hinter . Pe lunca aceasta sînt multe broaşte. . . 10. (das Ufer) und sahen das. (das kalte Wasser) und holte den Mann an . . (das Ufer). (die Wand).EXERCIŢII 435 l) Über . (das Wasser). . . Viele Menschen standen an . atîrnă pălăria în cuier. ." 1 1 . j) Floarea de colţ creşte numai pe munţii înalţi. .I. . la cazul cerut de prepoziţie: Bums und der Reiche Der große schottische Dichter Burns ging einmal an .. . p) Den Fernsehapparat stellen wir auf . . (unser Haus) liegt ein Garten. (der Eßtisch) hängt eine große Lampe. (der Tisch. . iar sub nuc o bancă. pe acoperişul surei şi-a clădit cuibul o barză. h) Mîine seară voi merge la operă. (der Schreibtisch). k) între fereastră şi dulap se află o măsuţă. . der an. zwischen . Ein Spaziergänger. g) Maria aduse vaza de flori în cameră. (El) puse apoi paharul la gură şi bău apa. Traduceţi în limba germană: a) î n faţa casei se află o grădină. f) Paul puse sticla goală pe masă. vielleicht weiß er besser.aßt ihn. zwischen . (das Haus). Pe bancă stă un tînăr şi citeşte o carte. . i) Eîngă vechea fîntînă se află un nuc mare. luă un pahar şi merse în bucătărie. . Paul o ia şi o aşază între masa de lucru şi sofa. s) Der Junge läuft hinter . . . n) Das Kind warf den Ball unter . ein reicher Mann. Der reiche Mann gab dem Jungen nur eine Kupfermünze. (das Sofa) u n d . . m) Unter . das Sofa. b) Grădinarul merse în casă. o) Das Radio steht an .

. . der Vater) ins Theater.436 12. . (der alte Bauer. .. ihre Achse und . .. n) Alle fortschrittlichen Menschen kämpfen . . . den Frieden. den schwerverletzten Soldaten. . I) Die Erde bewegt sich . . j) Die Krankenschwester schreibt den Brief . entlang . . den Krieg. (ein guter Bleistift) kann ich dieses Bild nicht zeichnen.. . . f) Am Abend saß die ganze Familie um . h) Die Studenten der zweiten Gruppe kämpfen heute gegen . . seine Kinder. . meinen Bruder Karl. zu einem Baum. . . Completaţi cu prepoziţiile MORFOLOGIA dureh. das Fenster. . g) Ich schicke die Nachricht . b) Sieh durch . alle Vernunft. (mein Freund.. . i) Morgen gehe ich ohne . entlang zogen sich dichte Wälder. . der alte Großvater) eine Zeitung. . g) Die Pioniere saßen um . b) Die Kinder liefen den Kanal . über die Wolken. . . r) Dieser Junge handelt . d) Else kaufte für . . . . . . i) Der Vater arbeitet . la cazul cerut de prepoziţie: a) Die Studenten gingen jetzt durch . . ... den Garten und zeigte mir schöne Blumen. m) Der Professor ging langsam (der Korridor). f) Mein Freund führte mich . .. p) Obwohl das Wetter schlecht war. (die schöne Arbeit. m) Eminescu wurde . . die Sonne. . (ein langer Korridor). (unsere Mannschaft). war die E r n t e . . . ohne. der junge Arbeiter).. der gute Aufsatz). h) Die Briefe werden . . gegen. bis. . .. . . (der Eßtisch). Hoffnung. . e) Der Dehrer lobte den Schüler für . I) Du handelst gegen (mein Wunsch). . und der Ball flog . . . Weib und Kind. für. um. . entlang: a) Dieser Weg führt den Bach . . . (das Fenster) ! c) Die Studentengruppe ging singend durch . Completaţi cu substantivele din paranteză. . die Post befördert.. e) Das Kind spielte. . 13. (der Vater. (der schöne grüne Wald). . . j) (der Weg) . aber nicht . k) Ohne . d) Das Flugzeug flog .. die Mitte des vorigen Jahrhunderts geboren. . . Freunde. . seine Überzeugung. k) Dieser Mann ist . . . c) Der Stein flog . wider. . . . Erwarten gut. o) E r handelt nie .

n) Ştiu. El a fost totdeauna împotriva mea. . . (die Dummheit) ist noch kein Kraut ge­ wachsen. e) Sportivii alergară prin pădure. . . (das Krankenzimmer) . . . . I) Vei primi cartea prin el sau prin prietenul lui. . ich reise .. . . . f) împotriva voinţei sale. . 15. blaue Donau). d) Mein Freund studiert . . (die große Hitze) und . g) . . (die lange Trocken­ heit) ziemlich gut. . trecînd substantivele şi pronumele din paran­ teză la cazul cerut de prepoziţie : a) Der Kranke rauchte . (der Tod) und . . (eine alte Witwe). g) î n jurul mesei stăteau în seara aceea numai doi băieţi şi jucau şah. c) Pionierii mărşăluiră cîntînd pe străzile oraşului. .. b) F ă r ă ajutorul t ă u nu pot să traduc acest text. m) î n jurul automobilului stăteau mulţi pietoni. d) Paul a cumpărat un cadou pentru bunici. h) Die E r n t e war . . e) Wien liegt . Juni) gekommen. . b) Dieser Dichter ist . . . er ist also erst . (die Universität). apoi alergară de-alungul zidului vechiului castel. h) Orele de consultaţii ale profesorului sînt pentru noi foarte importante.. . Traduceţi în limba germană : a) Noi luptăm pentru pace. j) E r ist . k) împotriva voinţei sale nu voi cumpăra nimic. . (die Sonne). . •j) Am cumpărat pentru tine o carte şi pentru sora t a o cutie de bomboane. dar din greşeală a plecat la ţ a r ă fără acesta. . . . . c) Reist du . .. cotiră la dreapta după colţ. (das erste Mal) gehört. . k) Ich habe diese Musik heute .EXERCIŢII 437 14. (die Universität). i) Der Kranke liegt . . . (die DDR) und dann . . împotriva războiului. f) . . und die Erde bewegt sich . (3 Monate) in Bukarest. . el trebui să părăsească oraşul. wir legen ihn . Completaţi cu prepoziţiile corespunzătoare. (die schöne. i) Prelegerea începe la ora 17. aber es ist besser. (10. (das Ausland) ? J a . (das Verbot des Arztes). (das Sofa). . . (Frankreich). . (Fuß) . (das Bett). . . er wohnt . (die Erde) bewegt sich der Mond. . I) Wir «jehen . (sein letztes Drama) berühmt geworden.

i) Pînă la plecarea trenului mai avem treizeci de minute. (das Haus). Traduceţi în limba germană: a) Un iepure merse odată cu un leu la o fîntînă. c) î n fiecare primăvară venea pe acoperişul casei noastre o barză. Copiii se aşază vara sub brad şi se joacă cu jucăriile lor. îşi clădea cuibul pe acoperiş şi-şi petrecea la noi toată vara. . . către ţările mai calde. . n) E r ist ein unfreundlicher Mensch. k) După absolvirea institutului. (das Zimmer). ajută-mă! î n afară de tine nu mă poate ajuta nimeni. îi strigam: „La revedere. Leul privi în fîntînă şi văzu acolo un alt leu. . barză dragă! Vino la primăvară din nou la n o i ! " d) î n spatele casei se află (== stă) u n b r a d înalt. . . . e) î n faţa casei este o bancă. . Fîntînă se afla într-o pădure deasă. . (das schlechte Wetter) blieben wir zu . 16. iar nu departe de casă este un mic chioşc. (er) kommt niemand. (er) ist niemand . . f) î n vremea noastră se vorbeşte foarte mult despre viaţa pe alte planete. Şi eu mă culc cu plăcere la umbra lui şi citesc o carte. r) Cu mare plăcere întreprind oamenii muncii călătorii prin minunata noastră patrie. El se sperie şi fugi în pustiu. Vino. . o) . să mergem pe jos pînă la statuia de acolo. Din cauza vremii rele n-am p u t u t merge şi în periferiile marelui oraş. g) Te rog.438 MORFOLOGIA m) Dieser Mann wohnt ganz allein. I) Paul ne-a istorisit ieri mult despre excursia sa în Moldova. încearcă să traduci acest t e x t din germană în română fără dicţionar. Cînd pleca toamna spre sud. tinerii specialişti lucrează în diferite sectoare ale economiei noastre. b) Mama cumpără pentru copiii ei diferite jucării.. . n) î n timpul şederii noastre la Paris am vizitat multe muzee. h) Ea expoziţia tehnică stăteau mulţi oameni în jurul noii locomotive Diesel româneşti. m) Te rog.

. statt (anstatt) . darum ( = conjuncţie) bleibe ich zu Haus. Der Weg macht dort eine Biegung. I um ein Buch zu lesen. N 132). zu. Ich blieb zu Hause. { statt ihn zu besuchen. K 5 . < ohne jemandem etwas zu sagen. zu. ohne . nachher möchte ich die Ausstellung besichtigen. Wenn du mir das Wörterbuch bringst. K 1 Cu funcţia de conjuncţie apar şi alte părţi de vorbire: a) prepoziţii ca: um . • K 2 b) anumite adverbe: Ich gehe jetzt nach Haus. da übersieht man die ganze Gegend. . . K 3 între unele conjuncţii şi adverbe nu există o delimitare precisă. K 4 CLASIFICAREA CONJUNCŢIILOR Conjuncţiile pot fi clasificate după: forma lor. influenţa lor asupra topicii. folosite în construcţiile infinitivale finale şi modale (vezi N 129. .CONJUNCŢIA (Die Konjunktion — Das Bindewort) Conjuncţia este partea de vorbire neflexibilă care leagă între ele părţi de propoziţie sau propoziţii. zu. . Es regnet. E r spricht und schreibt sehr gut Deutsch. ich bleibe darum ( = adverb) zu Haus. . partea de vorbire respectivă se consideră conjuncţie dacă introduce propoziţia. şi adverb dacă se află în interiorul ei: E s regnet. übersetze ich den Brief ins Deutsche und gebe ihn dir morgen. funcţia lor. De obicei.

teils ... als etc. und die Temperatur sank. corelative: între elementele componente care apar în corelaţie se intercalează părţi de propoziţie sau chiar propoziţii întregi: ebenso . coord. zwar . (subiect) (conj. (compl. zwar . ohne daß. succedîndu-se nemijlocit: eis ob. coord. halb . de gradul I) . oder. b) scrise separat. .. (conj. and(e)rerseits (anderseits) etc.) (subiect) E r lud den Freund ein. princ. .. adică principală cu principală sau secundară cu secundară de acelaşi grad. weil.) (prop. denn. aber. .. bald . entweder . CLASIFICAREA K 9 CONJUNCŢIILOR DUPĂ FUNCŢIA LOR După funcţia lor conjuncţiile sînt de două feluri: coordonatoare şi subordonatoare. (prop. es regnete de gradul I) und ich sehr erkältet war. simple. compuse. indem.secund. nachdem. . K 10 1. Vater und Mutter sind in der Stadt. desto . halb . secund. direct) Der Sturm nahm rasch zu. doch.) coord.) (p r °P. Conjuncţiile coordonatoare (beiordnende Konjunktionen) leagă două părţi de propoziţie cu aceeaşi funcţie sintactică sau două propoziţii de acelaşi fel. (conj.. . statt daß. . princ.) Ich blieb zu Haus. als wenn. wie wenn K 8 3.. seitdem etc. sondern (auch) . doch . weder . noch. weil (prop. adică alcătuite din două elemente componente : a) sudate într-un singur cuvînt: darum.. wie. (prop.) (conj... adică alcătuite dintr-un singur element: umä. pritic.. aber.. einerseits .) nicht die Freundin. aber (compl. direct) coord. deswegen. bald . 2.. teils . . .440 MORFOLOGIA CLASIFICAREA CONJUNCŢIILOR DUPĂ FORMA LOR K 6 K 7 După forma lor conjuncţiile sînt de trei feluri: 1. je ... nicht nur .

weiter. doch. dessenungeachtet. 2. b) subordonatoare Nu există. ander (e) nteils. . indessen.. dennoch. subord. princ.. . allein.. sonst b) subordonatoare Nu există 3.) daß (conj. einesteils . .secund. . und zwar . Conjuncţii adversative (entgegensetzende a) coordonatoare Konjunktionen) K 14 aber. Conjuncţii disjunctive a) coordonatoare andernfalls.CONJUNCŢIA 441 2. halb . . . erstens . jetzt. sowie.. zuletzt etc. nicht nur . dagegen. ja. secund. außerdem. .) K 11 es ihm der Arzt verboten habe. wie (auch) . teils . dahin. nur. . yezi N 2 — N 18. Conjuncţii copulative (anreihende a) coordonatoare Konjunktionen): (vezi N 7) K 12 auch. • . de gradul II) PRINCIPALELE CONJUNCŢII1 1. . einerseits . (ausschließende Konjunktionen) (vezi N 8) K 13 oder. . . de gradul I) weil (conj. zudem. . hinwieder (um) immerhin. dann . nichtsdestoweniger.. desgleichen.. Conjuncţiile subordonatoare (unterordnende Konjunktionen) leagă o propoziţie secundară de regenta ei (fie principală. . . teils . wenigstens.. oder. ferner. Konjunktionen) K 15 1 Pentru exemplele de întrebuinţare a conjuncţiilor coordonatoare în propoziţii. and(e)rerseits (anderseits) . iar pentru conjuncţiile subordonatoare N 41 — N 121. (prop. jedoch. sowohl . entweder . als (auch) . gleichwohl.. (prop. weniger b) subordonatoare während 4. hernach.. bald . (P r o P. fie secundară de grad superior) : Er sagte mir. daher. hingegen. zweitens. sondern. indes. drittens e t c . . jetzt. sondern auch \ sowohl . weder . halb .. . dorthin etc. Conjuncţii locale (ortsbestimmende a) coordonatoare da.. .. bald. subord.) er nicht ans Meer fahre. erst .

um so. wie wenn K 19 c) conjuncţii Konjunktionen) um so. . indem. posterioritate: vordem.desto. Conjuncţii modale (die Art und Weise bestimmende a) modale propriu-zise (a) coordonatoare so Konjunktionen) (b) subordonatoare (an) statt daß. wenn. so . sobald. wie. sowie. .442 MORFOLOGIA b) subordonatoare Nu există. ohne zu K 18 b) conjuncţii comparative (a) coordonatoare (b) subordonatoare (vergleichende wie Konjunktionen) als. . indem. als ob. . sooft. desto de măsură progresivă sau proporţională (proportionale (a) coordonatoare (b) subordonatoare je. mittlerweile etc. ca şi cele temporale. zuvor etc. ebenso. . se apropie şi mai mult de caracterul adverbelor decît celelalte conjuncţii. je. K 16 5. ohne daß. wie posterioritate: bevor. . vorher. seitdem. ehe anterioritate: als. gleichwie. indes(sen). als. seit. je nachdem K 20 d) conjuncţii restrictive (a) coordonatoare (in)sofern. . kaum daß K 17 6. wie.. nachdem. bis. hernach etc. (an) statt zu. conjuncţiile locale. (in)soweit (einschränkende Konjunktionen) . Konjunktionen) b) subordonatoare — exprimă raporturi d e : simultaneitate: als. also. eher. als wenn. darauf. Conjuncţii temporale (zeitbestimmende a) coordonatoare — exprimă raporturi d e : simultaneitate : da. indes (sen). genauso. so . während. wie. wenn. anterioritate: dann. Datorită sensului lor lexical de sine stătător.

. darum. . wiewohl . wenn wenngleich. obwohl. daher. zumal (da) b) Conjuncţii conclusive (folgernde Konjunktionen) (a) coordonatoare also. selbst. nur daß 7. nun da. dazu K 24 (b) subordonatoare damit. wenn. obschon. nämlich K 2Î (b) subordonatoare da. demnach. sonst K 25 (b) subordonatoare falls (im Falle). freilich. deswegen. sofern. (in) wiefern. um . deshalb. selbst wenn. sonach K 22 (b) subordonatoare Nu există. zwar . Conjuncţii cauzale (begründende Konjunktionen) a) Conjuncţii cauzale fropriu-zise (rein kausale Konjunktionen) (a) coordonatoare denn. wohl . aber auch.CONJUNCŢIA 443 (b) subordonatoare (in) sofern. der Folge) K 23 (b) subordonatoare als daß. obzwar. ohne daß.. wenn anders.. soviel. . wohl. ungeachtet.. weil. aber. mithin. infolgedessen. somit. wofern f) Conjuncţii concesive (einräumende Konjunktionen) (a) coordonatoare allerdings. (auf) daß. (in) wieweit. dennoch. trotzdem. daß. folglich. zwar. doch. trotzdem. K 26 (b) subordonatoare obgleich. ja. zu e) Conjuncţii condiţionale (bedingende Konjunktionen) (a) coordonatoare andernfalls. so daß d) Conjuncţii finale (die Absicht angebende Konjunktionen) (a) coordonatoare darum. wennschon. c) Conjuncţii consecutive (Konjunktionen (a) coordonatoare N u există.

/ denn ich fahre ins Gebirge. ja./daß er zu mir kam / und ich ihm alles erzählte. 2 Sie weiß. conjuncţiile coordonatoare pot fi împărţite în două g r u p e : conjuncţii care nu influenţează ordinea cuvintelor în propo­ ziţie şi altele care o influenţează. nicht nur . ob ( = dacă) se întrebuinţează în special la introducerea propoziţiilor secundare subiective.(und ich erzählte ihm alles. . indem 8. . 2 /Er kam zu mix. forma propoziţiei pe care o introduc. . 1. oder. CLASIFICAREA DUPĂ INFLUENŢA CONJUNCŢIILOR LOR ASUPRA TOPICII K 31 K 32 Conjuncţiile determină în limba germană. Conjuncţiile coordonatoare care nu influenţează ordinea cuvintelor în propoziţie s î n t : aber. Pentru evitarea confuziei între ob = dacă şi wenn = dacă vezi K 47. există şi cele două conjuncţii daß şi ob care servesc la exprimarea unor raporturi sintactice de sub­ ordonare fură: daß ( = că) serveşte în special la introducerea propoziţiilor subiective {vezi N 43) şi completive {vezi N 61) . Din acest punct de vedere. u n d . (b) subordonatoare dadurch. daß . daß . sondern. sondern auch fleh. denn. allein. kann nicht kommen. damit. K 28 Conjuncţiile daß şi ob K 29 K 30 P e lîngă conjuncţiile enumerate mai sus. într-o anumită măsură.444 MORFOLOGIA K 27 g) Conjuncţii instrumentale (das Mittel angebende Konjunktionen) (a) coordonatoare Nu există. completive şi atributive cu sens de întrebare indirectă {vezi N 55).

Conjuncţia aber poate sta pe lîngă orice parte de propoziţie. . teils . ich will ihn darum besuchen. fără a-şi schimba sensul şi fără a influenţa ordinea cuvintelor : K 37 { aber heute regnet es. heute regnet es aber. Mein Freund ist krank. ultimul loc OBSERVAŢII PRIVIND ÎNTREBUINŢAREA CONJUNCŢII UNOR 1. 2. deshalb. . . Ich bleibe zu Hause. . deswegen. Verbul conjugat al propoziţiei secundare stă pe ultimul loc {vezi N 236). Conjuncţiile coordonatoare care influenţează ordinea cuvintelor în K 33 propoziţie au provenit în cea mai mare parte din adverbe. darum. heute aber regnet es. sub. darum will ich ihn besuchen. Cele mai importante sînt: daher. K 38 . bald. sonst. teils Conjuncţiile adverbiale sînt aşezate totdeauna la începutul propoziţiei K 34 şi cer inversiunea. Aceleaşi cuvinte în mijlocul propoziţiei sînt adverbe şi nu influenţează ordinea cuvintelor din propoziţie. nu însă şi părţi de propoziţie: Ich wollte ihn besuchen. dar) poate să lege două propoziţii. bald . 2 . de unde şi denu­ mirea lor de conjuncţii adverbiale. trotzdem ging ich spazieren. weil ich viel zu t u n habe.CONJUNCŢIA 445 2. 1 sub. ultimul loc Ich weiß. allein ich h a t t e keine Zeit. verbul conjugat este precedat nemijlocit de conjuncţie {vezi O 64). 1 sub. trotzdem. daß er morgen kommen wird. E s regnete heftig. Mein Freund ist krank. a) Conjuncţia allein ( = însă. dennoch. K 35 Conjuncţiile subordonatoare introduc totdeauna o propoziţie secundară K 36 pe care o leagă de regenta ei (care poate fi o propoziţie principală sau se­ cundară). adică aşezarea verbului conjugat înaintea subiectului.

als ( = als ob — vezi N 87) 6. er wollte nichts davon hören. c a i a prieten. ziţiei principale sau secundare pe lîngă o altă conjuncţie coordonatoarepentru a lega două părţi de propoziţii de acelaşi fel. . K 41 5. E r arbeitet gut. ) serveşte pentru exprimarea unei egalităţi sau asemănări: Sie ist fleißig und intelligent wie ihre Schwester. ihn zu besuchen. 3. Ich besuche heute nicht nur meine Eltern. wohl. Wer auch kommt. . ( = . 1 serveşte pentru exprimarea unei inegalităţi dar şi a unei identităţi: E r ist höher als ich. 4. E r h a t ein Klavier. auch se întrebuinţează cel mai frecvent: a) La începutul unei propoziţii principale cu inversiune sau în inte­ riorul ei (fără influenţă asupra topicii) cu funcţia de legare sau completare. aber Heiner als seine Schwester. . alles ist wohl überlegt. în calitate de prieten) K 40 b) wie ( = ca. . si negativ: nici nu. de asemenea. asemenea. d) Numai în propoziţia secundară. als — wie K 39 a) als ( = decît. E r h a t das Buch gebracht. ca prieten. Ich allein h a t t e keine Zeit. wir haben ihn auch nicht erwartet. E r sprach zu mir wie ein Freund. . adesea. cu sens concesiv restrictiv sau adversativ. er h a t t e es auch versprochen. was . . în calitate . als (cînd) şi wenn (cînd) {vezi N 70). ebenfalls. c) La începutul propoziţiei principale cu inversiune sau în interiorul ei (fără influenţă asupra topicii). er arbeitet auch rasch. E r arbeitet gut. b) Cu acelaşi sens şi aceeaşi traducere ca la (a) în interiorul propo. fiind sinonimă cu und. Wie sehr wir ihn auch baten. sondern auch meinen Bruder.446 MORFOLOGIA b) în interiorul propoziţiei. Această conjuncţie poate fi folosită în propoziţia principală şi în cea secundară. (. E r sprach zu mir als Freund. E r ist nicht gekommen. cu sens concesiv de generalizare pe lîngă o altă conjuncţie sau pronumele relative wer. sinonim cu freilich. desgleichen. auch are multiple întrebuinţări. . cu sensuri extrem de vari­ ate şi avînd. ist willkommen. ein Akkordeon und auch ein Tonbandgerät. . . ca. Was er auch sagen mag. mai mult valoarea unui adverb decît a unei conjuncţii. doch wohl. allein are sensul: numai. în felul . auch arbeitet er rasch. cu sau fără influenţă asupra topicii. traducerea: ce-i drept. la începutul sau în interiorul propoziţiei. traducerea: şi. traducerea : ori . ca şi cum mi-ar fi prieten).". singur.

cu adevărat. sinonim cu gewiß. . traducerea : chiar. er verdiente es aber auch. Fiind camuflate. daß er kommt. Der Genosse wurde heftig kritisiert. nu şi propoziţii. i) Ironic-depreciativ în interiorul unei propoziţii principale sau secun­ dare. Kommt er auch ? Versprochen h a t er es. f) î n interiorul propoziţiei principale. je . Das ist auch etwas Schönes! j) î n anumite expresii: wenn auch ! (ei şi ! ) . nicht heute. fără influenţă asupra topicii. sowohl . E r sieht schlecht a u s . fără influenţă asupra topicii. Sie müssen etwas für Ihre Gesundheit tun. Ich weiß nicht. Sport treiben und viel Spazierengehen. fără influenţă. Ob es auch schneite und stürmte. er war auch krank. de sigur. Je fleißiger Sie sind. wir machten unseren täglichen Spaziergang. so k o m m t er doch. . asupra topicii. cu sens cauzal. g) î n propoziţia principală şi cea secundară cu funcţia de cuvînt determinativ apozitiv cu sens de întărire. nämlich mehr schlafen. verbul conjugat ocupînd primul loc (prin inversiune). als auch leagă între ele numai părţi de propoziţie. K 43 . nici măcar. pe lîngă con­ juncţiile wenn. desto. daß auch er das behauptet h a t t e . traducerea: într-adevăr.CONJUNCŢIA 447 e) î n interiorul propoziţiei secundare. . accentuare. în interiorul propoziţiei interogative sau optative prin­ cipale sau secundare. Auch das kleinste Tier ist ein Meisterwerk der Natur. şi. . Mein Freund ist sowohl klug als auch fleißig. so kommt er doch nicht heute. um so sînt totdeauna urmate de cîte un comparativ. cu siguranţă. bestimmt. Conjuncţiile je . traducerea: chiar. chiar şi . h) Neaccentuat. Conjuncţiile nämlich. negativ : nici. cu sens concesiv. în aceste propoziţii se omite wenn sau ob. Auch das Einfachste darf m a n nicht oberflächlich behandeln. wirk­ lich. traducerea: doar. fiind sinonim cu selbst. . intraductibil. Wenn er auch kommt. K o m m t er auch. ob ich mich auch darauf verlassen kann. auch das noch ! (asta a mai lipsit!) 7. K 42 8. . fiind sinonim cu selbst. zum Teufel auch ! (dă-i dracului !) . desto (utn so) rascher werden Sie die deutsche Sprache erlernen. adesea pe lîngă aber. ob. sogar . Alle wußten. sogar.

insofern. . kann man ihm nichts vorwerfen. Weder habe ich davon gewußt. weder . noch h ä t t e ich es vermutet. Cîteva conjuncţii pot fi atît coordonatoare cît şi subordonatoare: da. ist er immer pünktlich und gewissenhaft. ) . Entweder gehst du zu Fuß. . insofern. daß . jedoch. oder du fährst mit dem Autobus. De cele mai multe ori. seitdem. trotzdem da Er da Er (coordonator = atunci. .448 MORFOLOGIA K 44 9. . . seitdem (subordonator == de cînd) Seitdem er in unserem Betrieb arbeitet. acolo) arbeitete angestrengt. . seitdem arbeitet er in unserem Betrieb. du kommst mit. K 46 11. Weder er noch ich haben davon etwas gewußt. oder du fährst mit dem Autobus. seitdem (coordonator = de atunci) E r kam vor drei Jahren nach Bukarest. oder. ordinea cuvintelor este influenţată de con­ juncţiile : also. da klingelte plötzlich das Telefon. E r h a t mich eingeladen. K 45 10. . also muß ich allein gehen. trotzdem es heftig regnete. sondern der meines Bruders. insofern. . Entweder du gehst zu Fuß. fiind sino­ nim cu falls. cu toate acestea) E s regnete heftig. insoweit. da er immer wieder gestört wurde. (subordonator = fiindcă. doch. După conjuncţia sondern urmează de obicei o propoziţie contrasă (vezi N 151). doch bin ich nicht hingegangen. cu toate că) E r ging aus. pînă aici) E r ist ein ehrlicher Mensch. im Falle. E r war nicht mein Kollege. 12. E r h a t mich eingeladen. indessen entweder . insoweit (subordonator = în măsura în care) Insofern (insoweit) ich im Bilde bin. noch Du kommst nicht mit. doch ich bin nicht hingegangen. trotzdem K 47 (subordonator = obwohl = deşi. . (în caz c ă . Also es bleibt dabei. trotzdem (coordonator = dennoch == totuşi. wenn (dacă) — ob (dacă) Wenn (condiţional = dacă) nu trebuie confundat cu ob ( = dacă). insofern (insoweit) können Sie ihm vertrauen. insoweit (coordonator = într-atît. trotzdem ging er aus. Wenn cu accepţia dacă introduce propoziţii condiţionale. deoarece} konnte nicht arbeiten.

ob nu poate fi înlocuit prin falls sau im Falle. . dennoch.. aber. .. nicht nur . indes. . sowohl ..CONJUNCŢIA 449 Ob ( = dacă) introduce propoziţii secundare subiective. sowohl . Terbul conjugat poate sta atît pe primul cît şi pe al doilea loc. oder.. hernach. desgleichen. (Nimeni nu poate să spună acuţii ducă va ploua. daß . Dacă (în caz că) plouă. halb . dessenungeachtet. erst . weiter. erstens . w e d e r .. . . ob es regnen wird. außerdem. teils. sondern auch. bald. daher. etc. . hinwieder (um). . wie (auch). andernfalls. . ja. .. einerseits . dahin. . rămîn acasă. Im Falle. completive şi atributive cu sens de întrebare indirectă. Niemand kann jetzt sagen. Wenn (Falls.) CONJUNCŢIILE Coordonatoare 1 copulative auch. . j e d o c h . daß) es regnet. teils . . . . servaţi» Subordonatoare - 2 disjunctive - 3 adversative während 4 locale Ofe - Conjuncţiile tipărite cursiv a u influenţează ordinea cuvintelor în propoziţie. . bleibe ich zu Haus. als (auch). . . sowie. gleichwohl. da. an­ d e r e r s e i t s . hingegen.. . und zwar. weniger etc. . dorthin etc. nichtsdestoweniger. . d o c h . ^9 — Gramatiea practica a liaabii gerwia*e . einesteils . fer­ ner. immer­ hin. . wenigstens. bald . După conjuncţiile tipărite epaţiat. sonst etc. zuletzt etc. zweitens . . indessen. . e n t w e d e r . dann. jetzt . o d e r . da­ gegen. jetzt. .. a n d e r e n ­ teils. allein. um. . und. n o c h etc. . drittens . halb. sondern. zudem. .

. ehe. dazu andernfalls. gleichwie. sofern. wie wenn je . selbst auch. daß. des­ halb. . (in) soweit (in)sofern. . soviel. demnach. . weit. als ob. freilich. . desto indem. aber. doch. (desto) . ohne zu. •wie. damit. . wie. folglich. ob . wie. w o h l . aber g) instrumen­ tale 8 âe pură subor­ donare sintac­ tică - - daß. nun (da). . obzwar. ohne daß. . (in)wiefern. indem. wofern obgleich. auch. dann. vordem. . . sooft. genauso. wenn. (auf) daß. wenn schon. weil. wenn. wie etc. während. sobald. je . dennoch. wie. nämlich da. sowie. wenn anders. deswegen. somit. zwar. indem daß. seitdem. n u r daß (inwie­ 7 cauzale a) cauzale propriu-zise b) conclusive denn. zuvor etc. infolgedes­ sen. s t a t t daß. darauf. . wiewohl dadurch. c) consecutive d) finale e) condiţionale f) concesive darum. u m . ja. wenn. (umso). . sowie. trotz­ dem. . kaum daß. zumal (da) also. zu falls (im Falle daß). Subordonatoare als. indessen. . so .MORFOLOGIA Coordonatoare 5 temporale da. trotzdem. als wenn. also. obwohl. selbst wenn. darum. je nachdem (in) sofern. vorher. mithin. sonst allerdings. . bevor. wohl. so daß damit. seit. wenngleich. indes (sen). nachdem. daher. hernach. s t a t t zu als. so . ohne daß. zwar. u m so. sonach (als) daß. obschon. ungeachtet. selbst. . bis. 6 modale a) modale propriu-zise b) compara­ tive c) de măsură progresivă (proporţio­ nale) d) restrictive als.

Completaţi cu conjuncţiile coordonatoare: und. j) Peter. . . . c) Der faule Schüler h a t t e . c) Komme ich am Nachmittag zu dir. bessere Noten wird er bekommen. . e) . nicht nur . aber. besuche meinen kranken Freund. Schillers Freundschaft m i t Goethe dauerte nur einige J a h r e . . du bleibst allein zu Hause. . . . . . . sondern a u c h . . nicht an derselben Fakultät. Completaţi cit conjuncţiile corelative entweder . . nirgends gefunden. . Radu konnte das schwere Problem lösen^ . sie war für beide Dichter. . ich habe keine Zeit mehr. . Tinte . Anna studieren in Bukarest.. . g) . um das Experiment noch einmal durchzuführen. . . . . . . darum gehe ich nicht ins Kino. h) . . . . oder . noch . . e) E r h a t das Buch überall gesucht. besuchst du mich am Abend ? d) Am Nachmittag gehe ich ins Kino . ist der Film zu langweilig. ist . . einerseits . . . . . es . . habe ich viel zu lernen. . alles sauber ge­ schrieben. fleißiger er arbeitet. besser du arbeitest. je . b) E r h a t alle Probleme gelöst. . . . . . . von größter Bedeutung. desto .EXERCIŢII 451 EXERCIŢII 1. .. du trägst es später in die Bibliothek.. Goethe waren gute Freunde. 2 . gibst du mir das Buch. . d) . mit der Übersetzung noch nicht fertig. . . . . wir haben zum Erfolg beigetragen. . . oder: a) Schiller . mehr wirst du verdienen. . i) . f) er. . . kommst du mit. a n d e r e r s e i t s : a) . Papier. . . . . ist es zu spät. b) E r arbeitet heute schon lange. . . . ist er zu müde. . . f) Peter . . weder . . . ..

. werde ich Sie besuchen. . . er ein eigenes Auto hat. . . . indessen. d) Peter führte das Experiment durch. Completaţi cu una din conjuncţiile modale (an)statt daß. Completaţi cu conjuncţiile aber. ohne daß. ich zu dir komme. mir fehlte die Zeit. g) . ich wieder in Bukarest bin. während. . . sie ihn zuerst grüßten. . 6. diese sie einge­ laden hatte. . unsere Freunde mit dem Autobus fuhren. . . . . ohne zu. er nach Bukarest kommt . sondern : coordonatoare adversative allein. . zu Hause vergessen. E r ist sehr müde. . . deshalb. ging er in die Stadt. . . antworten. Completaţi cu una din conjuncţiile cauzale daher. alle Karten waren ausverkauft. sobald : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) . . e) Marianne ging zu ihrer Freundin Helene. auch dort fand Buch nicht. . . . E r fährt immer sonntags nach Sinaia. . bevor. . a) b) c) er das d) e) f) g) h) i) Ich wollte auf die Bärenjagd gehen. immerhin. Ich werde dich anrufen. Ich werde dich anrufen. . 4. es zu spät ist. . . deinem kleinen Bruder helfen. . hörte der Regen auf. . Ich habe dir das Buch bringen wollen. E r brachte mir seinen Regenmantel. darum. . wenn. Er besucht mich. . . . . Ich bringe dir das Buch zurück. . es . . waren alle schon im Saal. will er an der Sitzung teilnehmen. . . . . infolgedessen. Wir gingen zu Fuß. ins Theater. . . Du bist müde. . 5. Du sollst nicht spielen. zu Hause . . . . . ich ihn bemerkte. . Peter wollte ins Theater gehen. . ich ankomme. . hast du auch schlechtere Noten als dein Freund. . Completaţi cu conjuncţiile ehe. . doch. deswegen: a) Du lernst nicht immer so fleißig. seitdem. . . Schreib schnell die Übung ab. . c) E r ging weg. f) Der Student setzte sich. . E r ging schließlich in die Staatsbibliothek. . bleiben. statt z u : a) Der Assistent grüßte die Studenten zuerst. ich kam. . . könntest du noch eine Viertelstunde warten. . . . . grüßen. gebe ich es dir für drei Tage. b) E r ging an mir vorbei. . . . . dennoch. temporale als. Auch ich brauche das Buch. also.452 MORFOLOGIA 3. . . . . Paul es durchführte. . E r will nicht ins Kino gehen. sooft. ich es gelesen habe. naehdem. .

c) Dieser Student hat ausgezeichnet geantwortet. . . den Bauern bei der E r n t e . . . wir den Ausflug nicht mehr machen konnten. . . . . . . b) Das Wetter war so schlecht. trainiert der Sportler auch heute stundenlang. die S t a d t . . bin ich sehr müde. . . . Completaţi cu una din conjuncţiile finale darum. es regnet. . . . e) I n Kronstadt stiegen die Gäste aus. / ) Mein Freund Max geht immer zu Fuß. die Familien der Werktätigen bequemer wohnen. d) Die Profitgier der Unternehmer war während der bürgerlich-guts­ herrlichen Zeit maßlos. . obgleich (obwohl). trotzdem (coord. Completaţi cu una din conjuncţiile concesive dennoch. ..EXERCIŢII 453 b) Ich will die Gemälde von Grigorescu sehen. . damit. . c) E r sprach ruhig. . (auf) daß.. trotzdem (subord. Completaţi cu una din conjuncţiile consecutive als daß. . aber. verloren Hunderte Kumpel Arbeit und Brot. . 9. . . . . . . ohne daß. helfen. gehe ich in die Bibliothek der Akademie. um . auch nur ein Wort seine Aufregung verriet. gehe ich in die Nationalgalerie. ich zu Fuß gehen mußte. 8. . . werde ich meinen kranken Freund besuchen. . der Weg zur F a k u l t ä t ziemlich lang ist. . . . .) : zwar .". . so daß : a) Dieber warte ich noch einige Minuten. gehe ich für ein paar Minuten in den Klub unserer Fabrik. . ich bei solchem Wetter zu Fuß gehe. . . bekommt er die beste Note. .. b) Unser Freund lud uns alle ein. c) . d) Unsere Studentengruppe fährt aufs Dand. c) Es wurden viele Wohnblocks gebaut. . das Spiel interessiert mich sehr. wir seine neue Wohnung sehen. 7. selbst wenn. . besichtigen. d) . e) Ich gehe ins Stadion. . . a) Das Wetter ist sehr schlecht. . . . . d) Es war schon spät. .). das Wetter heute so schlecht ist. b) Es ist sehr spät. keine Straßenbahn k a m mehr. zu a) Ich brauche das Buch unbedingt. daß.

es war noch sehr klein. . . . . heute ins Kino zu gehen. . Dust... . 1 1 . sobald. . . . für die Indu­ strie. ich an den Übungen arbeitete.. .. . . er sie gelesen hat. Freunde . ich dort war. . . . er hatte das Deutschheft ver­ gessen. . e) Er hatte in dieser Stadt . Ich rufe dich an. arbeitet er noch gern im Garten. um den Text so rasch zu übersetzen. . . . hat er jetzt keine Zeit. . Completaţi cu conjuncţiile coordonatoare corespunzătoare : a) Andrei lief schnell nach Hause. . Hans bringt uns die Bücher. / ) Zuerst werden die Studenten ein Museum besichtigen. . ruf mich gegen 10 Uhr an. .. . . k) Der kleine Peter ist sehr intelligent. . Completaţi cu una din conjuncţiile copulative corespunzătoare: a) Mein Freund sprach gut Deutsch. . er war zu müde. . d) Ich habe . . wenn : cu conjuncţiile temporale subordonatoare als. j) . . du Zeit hast. sangen sie schöne Volks­ lieder. . . . . . . ging er zu seinem Freund Heinz.. lachte das Mädchen. . .. ... c) Die ausländischen Touristen interessierten sich . tanzten die Jungen und Mädchen. . . ins Kino gehen. . . . . nachdem. . . hat er mir seine Hilfe versprochen. Ich schreibe dir. b) die Studenten. . . weinte es. . . . .. . . /). . ich will dir etwas erzählen. gingen sie zu Fuß. es regnete in Strömen. brachte sie ins Terrarium. . e) Erich hatte eine Eidechse gefangen . . . . . d) Sie beeilten sich nicht. . . . . g) Zuerst wird geplant. . Completaţi während. . . er ist ziemlich faul. m) . Komm zu mir. . . . . komm zu mir. ist mein Großvater schon alt. ich Zeit habe. . . ihre Kitern nahmen an der Feier teil. seinen Freund besuchen . h) Peter konnte gestern . . . Verwandte. die Ausstellung. . . bevor. 12. ich weggehe. . . . wird die Arbeit begonnen. (. i) . b) Frau Meyer kaufte Himbeeren..) für die Kunst unseres Landes. . . Zeit . . sie wollte Marmelade kochen. c) Erich benötigte einen Rucksack. a) b) c) d) e) f) Ich besuchte Peter in Braşov.454 MORFOLOGIA 10. kam mein Freund zu mir. . I) . . .

f) Mai înainte de a vedea o piesă. Ich erfuhr. . es regnete. . k) Pe cînd studiam la Bucureşti. . pentru a-1 conduce pe unchiul meu. i) A trecut pe lîngă mine. Peter erzählte. t e voi vizita. Der Schüler schämte sich vor dem Lehrer. d) Mi-a spus că nu vrea să meargă la cinema. de aceea voi merge în oraş. pentru a procura biletele. . . well: a) b) c) d) e) hatte.. c) Ştiu că ai mult de lucru. er das Buch gelesen hat. Sag ihm. 13. e) După ce a vizitat expoziţia. damit. . Completaţi cu conjuncţia a) b) c) d) e) f) g) Er fragte mich. i) . . . . ich das Wörterbuch gefunden habe. . f) Es regnete immer stärker. . . E r fragte.EXERCIŢII 455 g) Es regnete fast täglich. j) Deşi este tîrziu. . ich in Sinaia war. . . . 15. er sich verspätet E r h a t mir das Buch nicht gebracht. b) Am v r u t să v ă d acest interesant film. ging er in den Park. voi merge la gară. . I) E i au mers în oraş şi şi-au cumpărat cartea. nach Hause kam. . fand ich den Brief auf dem Tisch. ne-am mai plimbat o oră. die Reise sehr schön war. . ich morgen Zeit habe. daß sau o b : ich zu ihm gehen muß. dar n-am avut timp. . m) l-am telefonat prietenului meu şi acesta mi-a spus că va veni ime­ diat la mine. lasen oder spielten Schach. h) Vreau să văd filmul acesta. die Sonne scheint. Traduceţi în limba germană : a) Martin şi Andrei sînt studenţi silitori şi talentaţi. . . . o) Cu cît vei învăţa mai mult. E r lud mich zu sich ein. . . n) După ce am vizitat expoziţia. totuşi ai mai putea să faci şi traducerea aceasta. . Ich weiß nicht. blieben wir zu Hause. wir zu Hause bleiben mußten. ist es kalt. fără să mă vadă. . g) î n d a t ă ce vin la Bucureşti. o citesc atent. . h) . căci este foarte bun. ich nicht ins Kino gehen will. l-am cunoscut pe fratele tău. . so daß. . er schon seit einer Woche in Bukarest weilt. . 14. cu atît vei face mai mari progrese. Das Wetter war schlecht. das Buch in der Bibliothek zu finden ist. . . . ci la teatru.. . . Completaţi cu una din conjuncţiile obwohl. . . Erich a scris u n interesant referat. wir diese Angelegenheit besprechen. trotzdem. . Ich weiß nicht.

(heißa). Interjecţii care arată senzaţii fizice. nu au funcţie sintactică. cu valoare exclamativă cu ajutorul căreia se pot exprima senzaţii. nu exprimă noţiuni. topp d) de satisfacţie: aha e) de dor. L 1 PRINCIPALELE INTERJECŢII L 4 1. juchhe. L 3 Există interjecţii propriu-zise care nu au nici o legătură cu alte părţi de vorbire şi interjecţii provenite din alte părţi de vorbire. hm. sentimente. nostalgie: ach. manifestări de voinţă sau se pot reproduce anumite sunete şi zgomote. stări sufleteşti. sensul lor precis reiese numai din context. sentimente a) de plăcere: ah b) de bucurie sau entuziasm: ei. juchheisa (juchheißa) c) de aprobare: aha. o(h) f) de mîngîiere: ti. De multe ori. hei. nu au recţiune şi pot să stea lingă nume la orice caz. • tili. hurra. heisa. eiapopeia .INTERJECŢIA (Das Ausrufewort—Das Empfindungswort) Interjecţia este partea de vorbire neflexibilă. L 2 Interjecţiile nu sînt cuvinte propriu-zise.

hu. hoho. oh. de durere: ach. oho. Interjecţii care exprimă o manifestare a voinţei sau a unei dorinţe L 5 Cele mai frecvente sînt: a) pentru chemarea unui om: ahoi (a'h'0). ironizare : ätsch r) de teamă. heda. oho n) de dezaprobare. mîhnire: ha. pst. nanu i) de îndoială. oje. de nesiguranţă: hm . herrje. hott. na. put. miez. uh 2. pfui. autsch. pscht. o(h). desconsiderare : bah. sch. ach. st c) pentru chemarea şi oprirea unui animal: brr. herjemine. huhu.INTERJECŢIA 457 g) de liniştire: na. ho. put. oje. . au. ciudă. oha. brr. auweh. na h) de mirare sau de surprindere: ah. na j) de neplăcere. aha. refuz: ach (was). igitt. hm. o weh k) de frig: hu. ojemine. bäh. hoho. holla b) pentru exprimarea îndemnului de a sta liniştit: basta. huhu 1) de căldură: puh m) de supărare. ach weh. papperlapapp q) de batjocură. he. oha. spaimă : hu. hallo. puh p) de dispreţ. weh. na o) de greaţă: ah. hm . miez. na.

quak (broasca) . summ (albina) . husch (viteza). gach. tack (mitraliera). uff (respirînd greu). hatschi (strănut) . ta-tü (vehicul cu sirenă). pauză în vorbire) . miau (pisica) . fie alte sunete. dideldum (muzica) . ta-tü. bum (toba m a r e . hui. tschilp (vrabia). kuckuck (cucul) . summ. krach (explozie) . Cele mai frecvente interjecţii onomatopeice sînt: a) în legătură cu omul: ah (ezitare. tack. Mingelingeling (clopoţel) . hoppla. tack. muh (vaca) . tapp.458 MORFOLOGIA L 6 3. meck (capra) . paff (armă de foc). ham (clopote) . kikeriki (cocoşul) . nah (căscat). piff. b) în legătură cu animalele: bäh (oaia) . hops. klirr. poticnire). piep (pasărea) . knacks (spargerea unui obiect) . hopsa (săritură. fie însoţitoare ale unor acte fiziologice ale omului sau ale unor animale. gack (găina) . plitsch (revărsarea unui lichid). pardauz. hick (sughiţ) . quiek (purcelul) . iah (măgarul) . . tapp (paşi greoi) . ticktack (ceasor­ nicul). Interjecţii onomatopeice Aceste interjecţii reproduc anumite sunete. bum. krah (corbul) . plumps (cădere). c) în legătură cu diferite zgomote: bim. hopp. mäh (oaia) . tunul) .

SINTAXA I . . .fi iSW.

.

PROPOZIŢIA 9 (Der Satz) Propoziţia este unitatea de bază a vorbirii. gramatica tradiţională deosebeşte: propoziţia simplă şi fraza. M 1 printr-un cuvînt sau prin mai multe cuvinte aflate în diferite raporturi sintactice. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR M 2 De regulă. după aspect. O definiţie atotcuprinzătoare nu există. nu este completă. Wohin gehen Sie ? Kommen Sie! Fertig! Definiţia de mai sus. unitatea care exprimă. predicat M 3 . Propoziţia simplă este formată numai^din cei doi termeni de bază: subiect şi predicat. după scopul comunicării. Bs ist spät. dată propoziţiei. o anumită atitudine faţă de o anumită situaţie : Der Frühling kommt. propoziţiile se studiază : după structura. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR DUPĂ STRUCTURĂ După structură. Die Blume subiect blüht. Cunoscutul lingvist Derch susţine că pînă în prezent existăjpeste 200 definiţii date acestei unităţi sintactice.

atribute) se numeşte propoziţie dezvoltată. dement pred. imperativă şi optativă. interogativă. complement E r wohnt in Bukarest. subiect multiplu Das Kind spielt und tanzt. . circumstanţial Sie k a m fröhlich nach Hause. predicat multiplu sînt considerate ÜE 7 Propoziţia în care. Lern! Lernt! jl 6 Propoziţiile cu subiect sau cu predicat multiplu propoziţii simpli: Andrei u n d Helga spielen. în limba germană. mai există şi părţi de propoziţie secundare (complemente. elemente predicative suplimentare. suplimentar Der Bruder des Freundes ist Student. circumstanţiale. atribut Ich schreibe Jl 8 Prin îmbinarea a două sau mai multe propoziţii legate între ele prin conţinut se formează îraza {vezi N 1). 1 5 Ca propoziţie monomembră poate fi considerat în limba germană imperativul (persoana a Ii-a singular şi plural). M 9 O treaptă intermediară între propoziţie şi frază o constituie propozi­ ţiile cont?ase (vezi N 151).462 SINTAXA M 4 Spre deosebire de limba română. majoritatea propoziţiilor sînt bimembre. einen Brief. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR DUPĂ SCOPUL COMUNICĂRII ^f 10 î » funcţie de scopul comunicării. adică ambele părţi principale sînt exprimate: înyăţ = Ich lerne. pe lîngă părţile de propoziţie principale. exclamativă. propoziţia poate fi: enunţiativă.

o afirmaţie. PROPOZIŢIA (Der INTEROGATIVĂ Fragesatz) Propoziţia interogativă exprimă dorinţa de a afla. întrebarea depinde în propoziţia interogativă indirectă de un cuvînt cu sens de informare (de cele mai multe ori. propoziţia enunţiativă exprimă o îndoială. o posibilitate sau un ordin: E r dürfte es gesagt haben. în cazul acesta este M 14 vorba de o propoziţie interogativă directă. Propoziţiile interogative indirecte sînt propoziţii subordonate. Du sollst mehr üben. -wie ich heiße. Uneori. M \% Prin propoziţia interogativă se formulează deci întrebări: Kommen Sie heute zu mir ? Wann können Sie kommen ? întrebările pot fi adresate direct interlocutorului. o observaţie M 11 sau o simplă comunicare: Die Tanne ist ein Nadelbaum. de a cunoaşte ceva. Sie könnte besser lernea. un verb) : E r fragte mich. E r fragte mich. în propoziţia interogativă totală întrebarea se referă la predicatul M Iß* propoziţiei.PROPOZIŢIA 463 PROPOZIŢIA (Der Aussagesatz ENUNŢIATIVĂ — Der Feststelhmgssatz) Propoziţia enunţiativă exprimă o constatare. în cazul acesta este vorba M 15> de o propoziţie interogativă indirectă (vezi N 23). J o h a n n Wolf gang Goethe wurde im Jahre 1749 geboren. . Interogativa totală directă nu este introdusă primtr-un cuvînt . Der Schnellzug fährt um 7 Uhr ab. o M 12 presupunere. o nesiguranţă. ob ich schon lange Deutsch lerne. Propoziţiile interogative pot fi totale sau parţiale. Propoziţiile interogative directe sînt propoziţii principale: Wie heißen Sie ? întrebările pot fi reproduse de vorbitor.

(Sau: Sie trifft heute ein. I^a o interogativă retorică nu se aşteaptă nici un răspuns: Georg kam herein. (Sau: Ich komme morgen nicht. fie directe. o recomandare.: Wie schön sie i s t ! Welch ein herrliches W e t t e r ! Das h ä t t e er nicht t u n dürfen! PROPOZIŢIA (Der Aufforderungssatz IMPERATIVĂ — Der Befehlssatz) M 20 Propoziţia imperativă exprimă un ordin. un sfat. nein. bucurie. în funcţie de această intonaţie. M 17 J n propoziţia interogativă parţială întrebarea se poate referi la ori­ care parte de propoziţie. Die beiden traten schnell auseinander. Wer ist gekommen ? Woran denken Sie so angestrengt ? Wo arbeiten Sie in der letzten Zeit ? Mit wem waren Sie in der Stadt ? M 18 Uneori.) Elementul introductiv al interogativei totale indirecte este conjuncţia ob: Er fragte mich. propoziţia^îmbracă forma interogativă numai pentru a accen­ tua o constatare. un adevăr incontestabil. doch etc. „Warum alles der Frau erzählen müssen?" (A. un îndemn. este un cuvînt interogativ (pronume interogativ. afară de predicat. pot fi redate mai multe nuanţe. sau printr-o propoziţie enunţiativă: Trifft die Delegation heute ein? — J a . Seghers) zum Teufel hat er PROPOZIŢIA (Der EXCLAMATIVĂ Ausrufesatz) M 19 Propoziţia exclamativă exprimă stări afective: admiraţie. indignare etc. se folosesc pentru realizarea unor efecte de stil. o dispoziţie. fie indi­ recte.464 SINTAXA interogativ. Aceste propoziţii. ob die Delegation heute eintreffe. . Propoziţiile imperative pot fi rostite cu intonaţie foarte variată. Răspunsul se poate da prin ja. denumite interogative retorice. uneori precedat de o prepoziţie).) Kommen Sie morgen ? — Nein. adverb pronominal interogativ sau adverb interogativ. o rugăminte. Elementul introductiv al interogativei parţiale.

armat de un verb la con­ junctiv. pentru a exprima o necesitate subiectivă.'••'• ' Sie sollen mehr arbeiten ! M 24 b) prin verbul modal müssen. prin hai. wollen Sie Platz nehmen. printr-un verb modal sau verbul lassen şi infinitivul unui verb predicativ: a) prin verbul modal sollen. 4. (Vă rog. în acelaşi timp. să ne luăm rămas bun!) Bitte. în special participiul perfect al verbelor perfective. cu valoare de imperativ. Ordinul (în sensul larg al cuvîntului) poate fi exprimat: 1. pentru a exprima un îndemn. • Wollen wir lieber zu F u ß gehen! (Hai. de obicei. Se traduce în româneşte. o obligaţie morală: :''. Să fie linişte.••• Sprechen Sie bitte langsamer! M 21 2. •<.. Vă rog faceţi linişte. 0 constrîngere: Sie müssen auf eine richtige Aussprache achten! • . prin infinitivul prezent activ : Schlafengehen l Bitte einsteigen ! Nicht hinauslehnen ! M 22 Ordinul exprimat prin infinitiv are un caracter impersonal şi este. prin imperativ: Komm zu mir ! .. prin participiul perfect: Rauchen verboten ! A ufgestanden 1 • M 23 Se întrebuinţează. mult mai categoric decît ordinul exprimat prin imperativ. să mergem mai bine pe jos \) E s ist s p ä t . wir wollen uns verabschieden ! (B tîrziu. luaţî l ö t ) 30 — Gramatica practică a limbii germane . 3. c) prin verbul modal wollen. alteori mai politicos.. pentru a exprima o necesitate obiectivă. uneori mai categoric.PROPOZIŢIA 465 Astfel: Ruhe! poate însemna : '•:• Vă poruncesc (ca) să fie linişte.

M 29 Conjunctivul prezent cu valoare de imperativ exprimă un ordin mai puţin categoric decît imperativul. J. (El 1-a rugat pe prietenul său să-1 cheme mai tîrziu la telefon. la imperativ. vezi N 181) : Er b a t seinen Freund. prin forma de politeţe ca şi prin persoana I plural.infinitiv Du hast zu folgen ! I h r habt zu folgen ! Der Text ist zu übersetzen ! : M 28 8. prin haben sau sein -\.a singular şi plural. prin conjunctivul prezent (persoana a III-a.. (Sa mergem !) Gehen wir! J M 26 6. 9. prin indicativul prezent.zu -\. persoana a I i . uneori cu inversiune: Du kommst sofort h e r ! Ihr kommt sofort h e r ! Sie kommen sofort h e r ! Wir 6 sehen ! 1 . Sie können gehen ! (Puteţi merge !) pentru a exprima un îndemn. er möge ihn später anrufen. prin pasivul impersonal : Jetzt wird nicht mehr gesprochen! E s wird gearbeitet! . pentru a exprima un îndemn categoric: Laßt uns keine Zeit verlieren ! (Să n u pierdem timp!) mai 5. prin indicativul de politeţe) : viitor (persoana a II-a singular şi plural şi forma Du wirst sofort herkommen! Ihr werdet sofort herkommen ! Sie werden sofort herkommen! M 27 7.466 SINTAXA d) prin verbul modal dürfen cu negaţie.) puţin M 25 g) prin verbul lassen. deseori avînd ca subiect pronumele nehotărît man) : ^ Man nehme diese Arznei dreimal täglich ein ! Man schäle die Äpfel pfel und entferne das Gehäuse. Uneori se întrebuinţează şi la persoana I [vezi N 192).„„ „ „ . în special cînd se interzice ceva : Ihr dürft nicht laut sprechen ! (Nu aveţi voie să vorbiţi tare !) e) prin verbul modal können. pentru a exprima o rugăminte. un un sfat: ordin f) prin verbul modal mögen. atenuat (mai ales în vorbirea indirectă.

Bl 36 Uzate: Wäre er nur gekommen! Wenn er nur gekommen wäre I . imperfect M 33 sau mai mult ca perfect. Conjuctivul prezent se foloseşte pentru exprimarea unei dorinţe reali.M 31 stens: Folg mir doch ! Seien Sie wenigstens aufmerksam! PROPOZIŢIA (Der OPTATIVĂ Wunschsatz) Propoziţia optativă exprimă o dorinţă realizabilă. nerealizabilă sau nerealizată: Wäre er hier! Wäre er hier gewesen! M 32 Propoziţiile optative se întrepătrund cu propoziţiile exclamative şi cu cele imperative.PROPOZIŢIA 467 10. Propoziţiile optative se construiesc cu conjunctivul prezent. prin propoziţii eliptice: Kopf hoch ! Kein Wort mehr ! Keinen Schritt weiter! Der nächste bitte ! v M 30 Uneori.M 34 zabile: Lang lebe unser lieber V a t e r ! Conjuctivul imperfect se foloseşte pentru a cărei realizare este nesigură sau imposibilă: Käme er doch rascher! Wenn er nur käme! exprimarea unei dorinţe M 35 Conjunctivul mai mult ca perfect se foloseşte în cazul unei dorinţe nerea. ordinele sînt întărite prin adverbe modale ca doch. wenig. nur.

PROPOZIŢIA (Der verneinende NEGATIVĂ Satz) M 41 M 42 M 43 Prin propoziţia negativă se neagă sau se respinge c e v a : E r kommt. CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR DUPĂ ASPECT M 39 După aspect propoziţia poate fi! afirmativă sau negativă. unul din mijloacele cele mai sigure de a distinge propoziţiile este intonaţia. Prin propoziţia afirmativă se afirmă. Astfel. Giordano Brunos Hypothesen über die Bewegung der Gestirne haben sich als richtig erwiesen. î Î negaţie. se confirmă sau se adevereşte ceva : Der I X . în funcţie de context. U n a şi aceeaşi propoziţie poate cumula mai multe funcţii.468 SINTAXA Observaţie M 37 Uneori nu se pot delimita precis categoriile de propoziţii. (Satzverneinung): . î n vorbire. PROPOZIŢIA (Der bejahende AFIRMATIVĂ Satz) M 40 statt. heute nicht. M 38 poate fi atît enunţiativă cît şi exclamativă. Parteitag der Rumänischen Kommunistischen Partei fand im Monat Juli 1965 Eminescu ist der größte rumänische Dichter. Aspectul negativ al propoziţiilor se realizează prin î n propoziţiile negative negaţia se referă la predicat Er kommt heute nicht. propoziţia: Mit dem Ausflug ist's jetzt aus.

(= Ich habe ihn nicht gesehen. ( = Ich komme nicht. ( = Ich komme. N-am auzit niciodată de el. sondern morgen. nimmer.:• . Excepţie Prepoziţia cu sens negativ ohne şi cuvintele formate cu prefixul negativ un. este răspunsul pozitiv la o întrebare totală afirmativă: M 48 M 49 Kommen Sie heute? -r. Ş-"••'•*. M 45 1 î n limba germană.•. . nein.) Kommen Sie nicht? — Nein. . . nichts. .se pot întrebuinţa pe lîngă alte negaţii. nie. ca răspuns negativ la o interogativă totală afirmativă sau negativă: Haben Sie ihn gesehen? — Nein. Î Î CUVINTELE D E N E G A Ţ I E D I N U M B A GERMANĂ Cuvintele de negaţie mai frecvent folosite s î n t : adverbele nicht. Sie haben keinesfalls (keineswegs) recht.Ja.\>Wi • : . .. .PROPOZIŢIA 469 Negaţia se poate referi numai la uncuvînt din propoziţie (WortverM 44 neinung). .)•: M 50 .(= Ich komme heute. ' * Ich gehe nicht ohne Sie ins Theater. >~hî. .: E r kommt nicht heilte. M 46 tt 41 • • . E r wird das nicht ungern t u n .) : Nein este o negaţie exclamativă care înlocuieşte o propoziţie întreagă. verbul poate fi însoţit numai de o singură negaţie : Ich habe nie von ihm gehört.) Doch este răspunsul pozitiv la o întrebare totală negativă: Kommen Sie nicht? — Doch.. er h a t das Buch nicht. spre deosebire de limba română. keineswegs: Hat--ei das Buch? — Nein. Ich finde den Schlüssel nirgends.•• |f . Ich habe ihm nichts zu sagen. î n cazul acesta însă propoziţia nu mai este considerată negativă. keinesfalls. nirgends. y? M 47 Observaţie J a . Sie war nie (niemals) bei mir.

) M 55 Ein. [însă: Ich habe keine Zeit. I t Nicht ich habe ihn gesehen. nu este subiect şi stă pe locul I al p : ziţiei: Einem Kind gebe ich dieses Buch nicht. n înlocuieşte prin kein. Nein. j Î M 52 Dacă adverbul nicht este u r m a t de articolul nehotărît ein. fie nearticulat. irgendwann.470 SINTAXA M 51 Nicht este o negaţie sintactică care poate nega atît t o a t ă propoz: cît şi orice cuvînt din propoziţie: Ich habe ihn heute nicht gesehen. t ein sau de etwas. kein: I n diesem J a h r habe ich nicht Tag gefehlt. ich sehe niemand(en). Nein. sondern semen Freund gesehen.kein(er) -». precedat de negaţia nicht. er schreibt keinen Brief. Haben Sie I/ust (Zeit).nichts -*. M 53 Kein. ich habe keine Lust heute ins Kino zu gehen. Nein. keine. ich habe nichts in der Mappe. wir haben keine Butter. {însă: Ich gebe dieses Buch keinem 1 Zeit habe ich nicht. kein se întrebuinţează şi în faţa substantivelor cai mod obişnuit stau fără articol (nume de materie şi substantive abstrai Haben wir Butter zu Hause ? — Nein. er treibt nie(mals) Sport.niemand -*. jemand. dacă substantivul. | M 54 Negaţia nicht se menţine. sondern mein Freund. fie însoţit de ar Iul nehotărît ein. J Î Ich habe nicht ihn. eine. Nein. irgendwo atunci nicht şi cel d doilea cuvînt se înlocuiesc în felul u r m ă t o r : nicht ein (er)— jemandetwas irgendwannirgendwo — -». heute ins Kino zu gehen? — Nein. ein folosit ca numeral.nie(mals) ~— nirgends Schreibt er einen Brief ? Siehst du jemand(en) ? Haben Sie etwas in der Mappe ? Treibt er irgendwann Sport ? zu finden ? I s t dieses Modell Nein. dieses Modell ist nirgends zu finden. keine. .

PROPOZIŢIA 471 î n cazul acesta atît nicht cît şi ein sînt accentuate. Cuvintele cele mai des folosite pentru întărirea negaţiei sînt durchaus. keiner war zu Hause. î n faţa substantivelor care intră în componenţa locuţiunilor verbale nu se foloseşte kein. ohne daß ich es wußte. keine. Mein Freund kam zu mir. noch. ohne daß. ohne Er h a t weder gestern noch heute angerufen. . ohne mich vorher anzwrufen. . schlaîlos M 60 M 61 Negaţia poate fi întărită. Ungeduld.einige Freunde angerufen . ganz und gar: "Bis ist durchaus (überhaupt. gar. keine. ich laufe nicht Schlittschuh. M 56 Pronumele keiner. mühelos. H a t jemand nach mir gefragt ? — Nein. purtătorul unei carac­ teristici sau unei însuşiri: Mein Freund arbeitet in einer großen Fabrik. Alte cuvinte de negaţie sînt : a) Conjuncţiile weder .. SUBIECTUL (Das Subjekt — Der Satzgegenstand) Subiectul denumeşte persoana sau obiectul despre care se vorbeşte în M 62 propoziţie. Die Tanne ist ein Nadelbaum. gar. El exprimă autorul unei acţiuni sau stări. Dieser Schüler ist sehr fleißig. Meine Freundin war krank. niemand h a t nach Ihnen gefragt. kein ci nicht : Raufen Sie Schlittschuh ? — Nein.. Das Kind schläft. keines si niemand {vezi F 112): sînt pronume substantivale M 57 Ich habe . überhaupt. zu : M 58 b) Prepoziţia ohne: Kommen Sie ohne Ihren Bruder ? M 59 E x i s t ă şi prefixe şi sufixe de negaţie : «»aufmerksam. ganz und gar) nicht möglich.. .

Aller guten Dinge sind drei. . Irren ist menschlich. Die Drei fährt an unserem Fenster vorbei.. Goethe) M 70 (Pentru exprimarea subiectului prin pronumele nehotărît man vezi -) e) printr-un numeral: • f) printr-un verb: (a) la infinitiv: Zwölf ist ein Dutzend. printr-un singur cuvînt : a) printr-un substantiv: Der Junge besucht die Schule.f Wer fährt aus Meer? ct . . W. . Numai în unele expresii subiectul apare la genitiv : Meines Bleibens ist nicht länger. Wer baute das siebentorige Theben ? (B. predicatul este la singular. und das heißt ein Kämpfer sein. Dieser ist ein Mensch gewesen. Goethe) Heute fehlt niemand. b) prin orice parte de vorbire substantivizată . ) Was l i e ^ a u f d e I n Tisch ? Z>«s Übersetzen aus dem Rumänischen ins Deutsche fällt mir noch schwer. Die Meinigen lassen dich herzlich grüßen. — Was fällt I h n e n noch schwer ? M 64 M 65 ':'t'. (J. î n propoziţiile cu wer? sau te>as? ca subiect. : . . ::. (J.472 SINTAXA M 63 \ Subiectul stă de obicei la nominativ şi răspunde la întrebările wer ? (referitor la persoane) şi was ? (referitor la lucruri sau noţiuni abstracte) : Er fährt ans Meer 1 . --. . . S%e fahren ans Meer J Der Brief liegt auf dem Tisch. der nur für sich selbst tiandelt. W. ''~r "•••"•.*• . Brecht) Ein jeder leidet... 1 Die Briefe liegen auf dem Tisch. Das Heute unseres Landes ist schön.. Dieser Alte b a t mich u m Auskunft. c) printr-un adjectiv: Ehrlieh währt am längsten. •-'•• '•-•"'' ' d) printr-un pronume: I m großen und ganzen sind wir uns einig. ' . • M 66 î n limba germană subiectul poate fi exprimat: 1.

Oh drückt eine Überraschung aus. 2. Seit regiert den Dativ. o interjecţie: Vorwärts ist unsere Losung. Und ist eine beiordnende Konjunktion. Das Wenn und Aber machte ihn unentschlossen. An die zwanzig Leute waren anwesend. subiectul trebuie. g) printr-un adverb. printr-o propoziţie subordonată(propoziţie Was Sie sagen. o conjuncţie.-:.<. Sein Für und Wider ärgerte mich.PROPOZIŢIA 473 ' (b) la participiul II (perfect) : Aufgeschoben heißt nicht aufgehoben. subiectivă. spre deosebire de limba română.' a) pronumele man pentru a exprima un subiect nedeterminat {vezi M 70 F 121): Man Darf Man Wie soll nicht bei schlechtem' Licht lesen. -o prepoziţie. kann man dort die Freizeit verbringen? ". E s war nicht leicht. se întrebuinţează C' '•.••: .->.• . Dacă însă subiectul nu este cunoscut. man hier rauchen ? liest bei uns gern Heines Gedichte. ist richtig. M 67 b) părţi de vorbire de acelaşi fel coordonate între ele (în cazul acesta subiectul este multiplu) : Helga und Andrei laufen gerne Ski.-. . M 69 de regulă.. 41) : M 68 SUBIECTUL NEDETERMINAT ŞI SUBIECTUL IMPERSONAL î n limba germană. exprimat {vezi M 4). vezi N. printr-un grup de cuvinte format din a) diferite părţi de vorbire : Selbst getan ist bald getan.. 3. eine Lösung zu finden.

Sie kennenzulernen. gibt hier viele Sehenswürdigkeiten. r OMITEREA SUBIECTULUI M 75 î n limba germană subiectul se poate omite numai rareori. sau: Heute kommt auch mein Freund.a : Sprich lauter! Sprecht lauter! . .474 SINTAXA M 71 b) pronumele es pentru a exprima un subiect impersonal Es Es Es Es Es regnet. läutet. Es — verb conjugat — subiectul T I Es kommt heute auch mein Ţ Freund. Welches ist dein Atlas ? M 73 DUBLAREA SUBIECTULUI Dacă în propoziţia enunţiativă principală vrem să scoatem în evidenţă subiectul. es dispare. das. M 72 Caracter impersonal pot avea şi pronumele dies. în propoziţia imperativă cu verbul la imperativ. welches în legă­ tură cu verbul auxiliar sein (vezi F 45. El lipseşte 1. începem propoziţia cu pronumele es. ist (wird) warm. la persoana a I i . Das war ein schöner Urlaub. iar subiectul trece în urma verbului. F 87). freut mich. astfel propoziţia de mai sus ia forma u r m ă t o a r e : Auch mein Freund kommt heute. l propriu-zis: M 74 Dacă pe primul loc trece o altă parte de propoziţie. (vezi F 21) : .

(J. b) pe lîngă un predicat la diateza pasivă impersonală: Über diese Frage wurde ausführlich gesprochen. . verbal. . Diese Schülerin ist sehr fleißig. M 76 M 77 W. 4. PREDICATUL (Das Prädikat — Die Satzaussage) Predicatul este partea principală de propoziţie prin care se exprimă ce face.PROPOZIŢIA 475 Subiectul se pune însă chiar în aceste propoziţii dacă vrem să-1 scoa­ tem în mod deosebit în evidenţă: Bürg du für dich. în limbajul poetic: War so jung und morgenschön. predicatul M 80 poate fi: 1. M 79 î n funcţie de părţile de vorbire prin care este exprimat. Sein Freund ist Ingenieur. Bedaure. Schiller) 2. und deinen eignen L e i b ! (Fr. = Es friert mich. Danke schön. Mein Bruder liest die Zeitung. . Verbele cu conţinut noţional se numesc verbe predicative [vezi H 3). adică format dintr-un verb cu conţinut noţional (cu un înţeles de sine stătător) la o formă finită. în anumite expresii: Bitte. uneori. Subiectul impersonal es se omite dacă o altă parte de propoziţie M 78 ocupă primul loc în propoziţie: a) pe lîngă verbele impersonale care exprimă o stare fizică sau spiri­ tuală şi se construiesc cu un complement la dativ sau acuzativ: Mich friert. cum este sau ce este subiectul. Es wurde ausführlich über diese Frage gesprochen. Goethe) 3. = Es graut mir vor der Kälte. Mir graut vor der Kälte. Ich erwartete dich vor dem Stadttheater.

-.Sprechen Sie l a u t e r ! -• . > > i& PREDICATUL VERBAL (Das verbale Prädikat) ' '• • M 82 Predicatul verbal exprimă. adică predicatul format din. o acţiune sau o stare. Verbele reflexive propriu-zise pot forma predicate verbale simple.476 SINTAXA 2. Ich weiß nicht.' H :. •'.1 Din punct de vedere al formei deosebim: 1. E r beeilt sich. M 83 Predicatul verbal poate fi simplu sau compus.-••. was soll es bedeuten. 1. Daß ich so traurig bin. Das Telegramm muß sofort aufgegeben werden. nominal. (H. predicatul compus. Wenn sie nur heute käme! c) verb la imperativ Lernft) fleißig! . 'Vi 2. Man werfe einen Blick » u n s e r e schöne Zukunft.> . predicatul simplu. Predicatul verbal simplu poate fi exprimat printr-un: a) verb la prezent (indicativ sau conjunctiv la diateza activă) : Das Kind spielt.•' : '"••'•. Diese Wohnblocks werden den Werktätigen zur Verfügung gestellt. .-'•-. M 88) la o formă finită şi un nume predicativ: Das Goethehaus ist der größte Anziehungspunkt Weimars. de regulă..' t.rtiai multe elemente: E r hat fließend Deutsch gesprochen... •'••'•'. • b) verb la imperfect (indicativ sau conjunctiv la diateza activă) : E r arbeitete in einer Fabrik. -• . adică predicatul format dintr-un singur element: Wir bewunderten die herrliche Aussicht. M 8. adică format dintr-un verb copulativ (vezi H 5 . Heine) . Eulenspiegel machte sich aus dem Staub. pro­ numele reflexiv făcînd parte integrantă din predicat:. J.:>.'. Răspunde la întrebările: Was tut das Subjekt ? Was geschieht mit dem Subjekt ? Sie besichtigen die vor kurzem eröffnete Ausstellung.

PROPOZIŢIA 477 2. Bitte nehmen S-'e Platz. Sie wird schon gekommen sein. E r pflegte wöchentlich ins Theater zu gehen. infinitiv: d) prin verbele beginnen. Sie stellt Ihnen ihr Buch zur Verfügung. au adesea alt sens decît părţile componente luate fiecare în parte. Halten Sie mich nicht zum Narren. übergab er es dein Vorsitzenden. Wann nehmen Sie Urlaub ? Sie nehmen sich alles zu sehr zu Herzen. -finfinitivul unui verb predicativ precedat de zu : E s beginnt zu schneien. mai mult ca perfect sau viitor) : E r hat lange auf Sie gewartet. haben. în special substantive care. Ich stehe Ihnen jederzeit zur Verfügung. împreună. Sie scheint die Regel nicht verstanden zu haben. pflegen. Nachdem er das Protokoll aufgesetzt hatte. Wir haben diesen Text bi r morgen zu übersetzen. heute geprüft. scheinen. Wir halten mit unserer Zeit Schritt. Von morgen an nehmen wir dieses Problem in Der Klavierspieler halt nicht Takt. Predicatul verbal compus poate fi exprimat I I 84 a) printr-un verb la un timp compus (perfect. sein etc.-\ e) printr-o locuţiune verbală cu verbul la o formă E r nimmt zu dieser Frage Stellung. E r braucht nicht zu eilen. . Observaţie Locuţiunile verbale sînt grupuri de cuvinte alcătuite din verbe şi alte M 85 părţi de vorbire. Wir werden mit dem Zug und nicht mit dem Plugzeug reisen. Wer mag das wohl sein ? Wer soll es ihm gesagt haben ? Dürfte ich Sie um eine Zigarette bitten ? E r muß es gewesen sein. brauchen.' Angriff. b) printr-un verb la diateza pasivă : Mein Bruder wird (wurde) Kr ist geprüft worden. Ist diese Übung zu schreiben ? . c) printr-un verb modal sau verbul lassen + Ich will Ihnen etwas Interessantes erzählen. Treiben Sie Sport ? finită. Sie lassen dich herzlich grüßen.

Astăzi unii lingvişti (Glinz. scheint gesund. bleibt gesund. Sie haben recht. scheinen. heißen. preisen şi rufen la diateza pasivă : E r wird Peter genannt.) consideră verbele copula­ tive verbe predicative şi numele predicative ca parte de propoziţie inde­ pendentă. Predicatul nominal răspunde la întrebările: \Wie ist? sau Was ist das Subjekt ? Sie ist fleißig. sich dünken: ist gesund. Das Buch k a m mir abhanden. E r dünkt sich sehr geschickt. Sie heißt Helga. Br ist Lehrer. Ca verbe eopulative se folosesc în special verbele sein şi werden. 2. Er M 89 Ca verbe copulative apar şi verbele nennen.478 SINTAXA Unitatea lexicală a locuţiunilor verbale se manifestă deseori şi prin faptul că substantivele care intră în componenţa lor se scriu cu iniţială mică sau se scriu într^un cuvînt cu prepoziţia care le precedă. Seine Sprachkenntnisse kamen ihm dabei sehr zug PREDICATUL NOMINAL (Das nominale Prädikat) M 86 Principala funcţiune a predicatului nominal constă în caracterizarea subiectului prin calificarea sau identificarea acestuia. wird gesund. befindet sich) seit einem Monat in Bukarest. dar şi alte verbe ca bleiben. Verbele copulative se întrebuinţează uneori ca verbe predicative : E r ist ( = wohnt. M 87 M 88 Predicatul nominal este întotdeauna compus. Observaţii II 90 1. . J u n g etc.

meines Geschlechts u n d Rangs. în limba germană adjectivul predicativ este. M 99 M 100 M 101 M 102 studieren. d) un adjectiv sau un participiu E r ist immer lustig. was sein Vater war. adjectivizat: M 94 Unele adjective nu pot îndeplini într-o propoziţie altă funcţiune decît aceea de nume predicativ {vezi B 29—32). h) o construcţie cu als sau wie E r gilt als tüchtig.PROPOZIŢIA 479 Funcţia de nume predicativ o poate a v e a : a) un substantiv la nominativ: Die Zeitung Neuer Weg ist das Organ der Volksräte der Sozialistischen Republik R u m ä ­ nien. E r ist derselben Meinung (Überzeugung) wie du." M 92 (Fr. M 95 M 96 M 97 f) un numeral Wir waren zu dritt. Sie heißt wie ihre Mutter. Sie sind gleichen Alters. invariabil {vezi E 26). . Sie ist reisend. M 93 Dieses Problem ist von großer Wichtigkeit Seien Sie ohne Furcht (Angst). Spre deosebire de limba română. j) o construcţie infinitivală Sein sehnlichster Wunsch war. M 98 g) un adverb Der Unterricht war um 12 Uhr aus. în special în construcţii fixe) : E r ist rumänischer Herkunft. Bist du anderen Sinnes geworden ? „Elisabeth ist meines Stammes. M 91 b) un Substantiv la genitiv (mai rar. Schiller) . Wir waren guter Dinge (Laune). Medizin zu k) o propoziţie subordonată {vezi N 44) M 103 Er wird. c) o construcţie prepoziţională (adică substantiv precedat de prepoziţie): (Bedeutung). e) un pronume Das Buch ist mein. i) un infinitiv Das heißt arbeiten. de regulă. E r ist der erste.

1 (. I T Die „Lehrjahre" Goethes sind der bedeutendste deutsche Erziehungs. I j Der Roman „Wilhelm Meisters Lehrjahre" vereint Elemente von Goethes Jugendentwick- t lung und Mannesalter. vereint Elemente von Goethes Jugendentwicklung und T Este recomandabil ca în astfel de propoziţii titlul să fie precedat de un substantiv {Werk.. muzicale etc. . / Liebe Freunde. aveţi dreptate. a) verbul conjugat stă la plural. dv. d-ta ai dreptate. .) M 106 Dacă subiectul este exprimat printr-un substantiv la plural care repre­ zintă titlul unei opere literare. . dacă articolul nu intră în compo­ nenţa titlului şi nici nu-1 precedă: . Was habt ihr besichtigt ? L M 105 î Î { Verbul finit stă totdeauna la persoana a IlI-a plural. .480 SINTAXA ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL ACORDUL M 104 VERBULUI FINIT cu subiectul: Verbul finit se acordă de regulă în număr şi persoană Ich besichtigte gestern das Dorfmuseum. aveţi dreptate.): Das Drama . / ]_ ţ \ (. Was hast du besichtigt ? I î Î I Wir besichtigten gestern das Dorfmuseum. ..Die Räuber" ist ein Jugendwerk Schillers. .Die Räuber" sind ein Jugendwerk Schillers. . Drama. Roman. dv. b) Verbul conjugat stă la singular. dacă articolul hotărît face parte din titlu sau îl precedă: .und Entwicklj Î lungsroman. dacă subiectul este exprimat prin pronumele personal de politeţe Sie.. \ / \ Sie haben recht. j .Wilhelm Meisters Lehrjahre" | Mannesalter. Gedicht etc. indiferent dacă acesta se referă la o singură persoană (putînd fi tradus prin d-ta) sau la mai multe persoane: Lieber Freund.

. . Lehrer und Schüler der Mittelschule . M 107 CAZURI SPECIALE DE ACORD Acordul în număr al verbului conjugat cu un subiect multiplu. und Feind waren sich in dieser Hinsicht einig: Der Krieg mußte beendet c) dacă termenii subiectului sînt la singular.. b) dacă termenii subiectului multiplu sînt la singular şi reprezintă o expresie fixă: Groß und klein aß mit Appetit. . d) dacă termenii subiectului sînt infinitive (indiferent dacă sînt sau nu sînt substantivizate) : Helfen und raten ist die Pflicht aller anständigen Menschen.PROPOZIŢIA 481 La indicarea timpului ca şi în operaţiile aritmetice verbul conjugat stă la singular : E s ist drei Viertel zwölf (Uhr). Drei mal drei ist neun. I . Regula de bază pentru realizarea acordului în număr dintre verbul M 108 conjugat şi subiectul multiplu este: în propoziţia cu un subiect multiplu — indiferent dacă termenii lui sînt la singular sau la plural . muzicale etc. dacă dorim să accen­ tuăm că termenii subiectului exprimă o pluralitate : Freund werden. Jung und alt verfolgte die Spiele mit Spannung. î n propoziţia cu subiect multiplu verbul conjugat stă la singular: M 109 a) dacă termenii subiectului sînt la singular şi sînt consideraţi ca for­ năind o unitate logică: Arbeit und Fleiß führte ihn zum Erfolg. Das Sprechen und Erzählen in einer fremden Sprache fiel ihm anfangs nicht leicht. Verbul conjugat se întrebuinţează însă la plural. Caragiale" machten einen Ausflug ans Meer. Hermann und Dorothea ist ein hervorragendes Epos Goethes. 3 1 — Gramatica practica a limbii germane .verbul con­ — jugat stă de obicei la plural: Vater und Mutter fahren morgen ins Gebirge. X. sînt legaţi prin und şi reprezintă titlul unei opere literare. Zeit und Geld fehlte ihm nicht.Max und Moritz" ist ein beliebtes Kinderbuch.

der Chefingenieur b) dacă termenii subiectului multiplu sînt la singular şi legaţi prin conjuncţiile copulative weder — noch. entweder — oder. Mädchen.482 SINTAXA M 110 î n propoziţia cu subiect multiplu. b) Dacă verbul conjugat este intercalat între doi termeni ai subiec­ tului multiplu. cu termenul pozitiv : Nicht seine Abenteuer. seine Charakterstärke soll der Jugend Vorbild sein. sînt legaţi prin und şi precedaţi de kein sau jeder: Kein Schüler und keine Schülerin dürfen (darî) unpünktlich sein. Er winkte und seine Frau und die I Î Die zwei Jungen 1 sangen und das kleine Î c) Dacă unul din termenii subiectului multiplu este negat. a) Dacă termenii subiectului multiplu sînt legaţi printr-o conjuncţie coordonatoare disjunctivă (oder. M 111 î n propoziţia cu subiect multiplu. Entweder die Schwestern oder Mircea wird heute der Mutter helfen. j î Sein Bruder. der Gruppen-verantwortliche. verbul conjugat se foloseşte. nicht nur — sondern auch. c) dacă termenii subiectului multiplu sînt la singular. sondern auch seine Frau haben (hat) uns gestern besucht.. beziehungsweise) verbul conjugat se acordă cu acel termen care stă pe Ungă el: Mircea oder seine Schwestern werden heute der Mutter helfen. hat ihm geholfen. verbul conjugat poate sä stea atît la plural cît şi la singular: a) dacă verbul finit stă înaintea termenilor la singular ai subiectului multiplu: und Mit dieser Frage beseliäftigtc(n) sich der Direktor. Jeder Arbeiter und jede Arbeiterin werden (wird) diese Neuerung begrüßen. . nicht ich. der Parteisekretär. Nicht nur mein -Freund. verbul finit se acordă. el se acordă cu termenul care îl precedă: Vater arbeitet und I T Mutter auch. de la caz la caz. Kinder. de regulă. la singular sau la plural. teils — teils Weder Vater noch Mutter haben (hat) ihm das gestattet.

entweder — oder. Dacă între termeni există un raport de coordonare copulativă {und. acordul verbului finit se face în funcţie de raportul dintre termeni: 1. persoana I are preponde­ renţă asupra persoanelor a I i . j ri î 2. I Î ' Nur ich oder du kannst das Paket beheben. Dacă propoziţia relativă se referă la un astfel de subiect din regentă şi urmează imediat după el. pronumele personal (la persoana I sau a Ii-a) se reia de obicei în propoziţia relativă. iar persoana a I i .a şi a I l I .). Dacă între termeni există un raport de coordonare disjunctivă (oder.a : Nur ich und du (er) waren gestern im Theater. ihr könnt nichts dagegen tun. ~-~r—~ ~—y~j\ 11 t L M 114 2. beziehungsweise). M 113 sowie. I Î Entweder liest du das Buch oder ich.a asupra per­ soanei a I l I . I ţ Entweder lesen sie das Buch oder ihr. Acordul verbului conjugat din propoziţia subiect de persoana I sau a Ii-a din regentă relativă care se referă la un M 115 1. weder — noch etc. sowohl — als auch. Dacă însă propoziţia relativă nu urmează imediat după subiect.PROPOZIŢIA 483 Acordul în -persoană al verbului conjugat cu un subiect multiplu Dacă termenii subiectului multiplu sînt exprimaţi prin persoane gra.M 112 maticale diferite. Du und sie. der du es wußtest. acor- . I Î Adesea cele două subiecte exprimate prin persoane gramaticale dife­ rite sînt cuprinse într-un al treilea subiect la p l u r a l : Ich und du (er). hättest es mir sagen müssen. I Î Nur du und sie wart gestern bei mir. verbul conjugat se acordă cu termenul care stă pe Ungă el: Nur du oder ich kann das Paket belieben. wir wissen es genau. reluarea pronumelui personal în propoziţia relativă este facultativă. verbul conjugat se acordă în acest caz cu pronumele personal r e l u a t : Du.a .

: „-^ I M 119 T dacă. substantivul cu 3. verbul conjugat stă la singular. verbul conjugat stă la plural dacă substantivul determinant este la plural şi dacă punem accentul pe el. der heute am schönsten gesprochen hat. I Î . dacă substantivul determinant este precedat de un adjectiv atributiv sau de prepoziţia von: Eine Menge interessanter Bücher befand sich im Schrank. Haufen. E m Dutzend Bier kosten. . verbul conjugat stă la singular.. acordul verbului finit făcîndu-se cu pronumele relativ: Du warst es. ^ ^ ratlos ist. Dacă înaintea propoziţiei relative se află pronumele es. ! M 116 | 3.. I Î Eine Menge von Büchern befand sich im Schrank. . Reihe la singular 1. la singular fu acţia de subiect exprimă un număr precis : Ein Ein Paar Strümpfe kostet 20 Lei. i r (Corect. | Dutzend Î Eier kostet nicht viel. I Î M 118 2. verbul conjugat stă. pronumele personal de persoana I sau a I i .) M 120 4. dacă punem accentul pe substanti­ vul care exprimă cantitatea şi nu pe substantivul determinant: Eine Menge Bücher befand sich im Schrank. .484 SINTAXA dul se face fie cu pronumele personal reluat. fie cu pronumele relativ (dacă cel personal nu a fost reluat) : der ich selbst ratlos bin. Menge. dar mai puţin frecvent: Ein Paar Strümpfe kosten . de obicei. ! : î Acordul verbului conjugat cu un subiect exprimat care indică o cantitate printr-un substantiv M 117 Dacă subiectul este exprimat printr-un substantiv ca Anzahl. Wie kann ich dir raten. nu pe substantivul care exprimă cantitatea: Eine Menge Bücher befanden sich im Schrank.a nu se mai reia.

indiferent la ce număr este folosit substantivul determinant: 1 Kilogramm Birnen hostet 4 Lei. der jetzt spricht. acordul verbului conjugat se face cu numele predicativ : Es ist mein Freund. Tonne la singular. M 124 ! l Es sind meine Freunde. es ! schläft. es are funcţia de pronume demonstrativ şi este urmat de verbul sein . Kilomcter. Î I Acordul se mai face cu numele predicativ. ! M Î25 î ! Welches ist dein Platz ? Î l Welches sind eure Plätze ? T I . was sau welches şi. T I Das sind meine besten f Was ist Gold? Î I Was sind Schätze ? Freunde. verbul conjugat stă de obicei la plural: Fünf Liter M i l c h kosten zehn Lei fünfzig. I Î Acordul verbului conjugat cu subiectul exprimat prin pronumele es M 123 1. es are funcţia de pronume personal şi este subiect propriu-zis. dies. acordul se face regulat fia singular): Schläft das Kind ? — Ja. I î M 122 2. urmat de verbul sein: Das ist mein bester Freund. verbul conjugat stă de obicei la singular. die dort sprechen. Ţ 2. Dacă subiectul este exprimat printr-un substantiv ca Meter. dacă subiectul este exprimat prin das.PROPOZIŢIA 433 Acordul verbului conjugat cu un subiect exprimat care indică o măsură sau o greutate printr-un substantiv M 121 1. Gramm. Dacă subiectul este exprimat printr-un astfel de substantiv la piural.

dul verbului conjugat se face cu acesta şi n u cu es : Es kommen dort einige junge Leute. . şi este subiect impersonal. invariabil: \ Sie-^ J5S / ist fleißig.). M 131 M 132 El este variabil n u m a i : a ) dacă subiectul propoziţiei trebuie încadrat într-o categorie anumită : Diese Aufgabe ist keine leichte. dar : Sie ist Minister. Numele predicativ exprimat printr-un adjectiv sau altă parte de vorbire cu valoare de adjectiv este. ! î it ACORDUL M 128 NUMELUI PREDICATIV sau o parte de 1. E \ l Sie sind fleißig. spre deosebire de limba română. h) dacă este exprimat printr-un adjectiv la superlativ precedat de articolul h o t ă r î t : Seine Arbeit war die beste. >este<. de regulă. Ei \ / harnici.486 SINTAXA M 126 3. M 130 2. Ea / \ harnică. /harnic. I M 127 î acor­ 4. în limba germană. M 129 b) uneori şi în gen. ! î Es fror sie. Numele predicativ exprimat printr-un substantiv vorbire substantivizată se acordă cu subiectul a) în număr şi caz: Bukarest ist die Hauptstadt der Sozialistischen Republik Rumänien. Mein Bruder ist Beamter. es dublează subiectul propriu-zis al unei propoziţii principale. dacă există forme speciale pentru genul respectiv: Sie ist Lehrerin (Schneiderin etc. / sînt \ Ele / \ harnice. es are funcţia de pronume impersonal acordul se face regulat ('la singular) : Es regnet.

Sie h a t erst jetzt angerufen. Zur Wissenschaft gibt es keine gebahnte Heerstraße. M 133 M 134 d) dacă adjectivul poate fi întrebuinţat numai într-o formă declinată (adjectivele în -er. nach mir gefragt ? Er trägt einen gut genähten Anzug. M 135 Atributul răspunde la întrebările welcher?. doppelt şi völlig) : Sein Einfluß war ein besonderer. industrialisiertes Land verwandelt. (W. Zwei seiner Freunde nehmen an dem Wettspiel teil. ATRIBUTUL (Das Attribut — Die Beifügung) Atributul este partea de propoziţie secundară care determină un substantiv sau pronume. Astfel deosebim: atributul adjectival (das adjektivische Attribut — die eigenschaftswörtliche Beifügung) Rumänien h a t sich in ein modernes. Liebknecht) Hast du. M 136 wieviel? etc. Felurile atributului se stabilesc după părţile de vorbire prin care este M 137 exprimat. da muß jeder sich abmühen u n d klettern. was für ein?. Alle Bürger der Sozialistischen Republik Rumänien haben das Recht zu atributul adverbial (das adverbiale Attribut — die umstandswörtliche fügung) Haben Sie die Zeitung von gestern ? Bei­ . Heäga. auch wenn er den besten Führer hat. atributul substantival (das substantivische Beifügung) Geben Sie mir eine Schachtel Zigaretten ! Attribut — die hauptwörtliche atributul verbal (das verbale Attribut — die zeitwörtliche Beifügung) studieren. mai rar un adjectiv (respectiv participiu). un numeral sau un adverb. wessen?.PROPOZIŢIA 487 c) dacă este exprimat printr-un numeral ordinal: Er ist der zweite.

Das ist eine modern eingerichtete Wohnung. angenehm berührt von der ihm beigelegten Bedeutung. sind sehr gesucht. adjective: was für ein! Bukarest ist heute ein großer Garten und wird von Tag zu Tag schöner dank der uner^ müdlichen Arbeit Tausender von Werktätigen. ab und m e i n t e . die diese Fabrik herstellt. pronume adjectivale : Welches ist Ihr Lieblingsschriftsteller ? Darf ich Ihnen meine Schwester vorstellen ? H 142 4. eine Fahrkarte zweiter Klasse nach Sinaia! Das „Stadion der 23. . M 14i 2. wieviel? Atributul adjectival poate fi exprimat prin 1. înaintea sub­ stantivului. ATRIBUTUL ADJECTIVAL (Das adjektivische Attribut — Die eigenschaftswörtliche Beifügung) M 138 M 13S A t r i b u t u l adjectival răspunde la întrebările welcher!. Atributul adjectival stă în limba germană. de obicei. . numai uneori în urma acestuia {vezi O 109—O 117). numerale adjectivale : Bitte.488 SINTAXA Atributul poate fi exprimat şi printr-o construcţie infinitivală {vezi N 128): Er hatte die Möglichkeit. printr-o construcţie participială {vezi N 136): trocknete sich gründlich Brenten. Bredel) printr-o propoziţie secundară {vezi N 48) : Die Erzeugnisse. am Ausflug teilzunehmen. (W. M 143 M 144 M 145 Observaţii Unele adjective nu pot îndeplini într-o propoziţie altă funcţiune decît pe aceea de atribut {vezi B 27). Atributul adjectival este în general variabil {vezi E 13—E 15). participii : Er ließ den ruhenden Freund allein. . August" faßt über 100 000 Zuschauer. Haben Sie das neuerschienene Buch ? M 141 3.

3.PROPOZIŢIA 489 ATRIBUTUL SUBSTANTIVAL (Das substantivische Attribut — Die hauptwörtliche Beifügung) Atributul substantival poate fi exprimat M 148 1. (Das Genitivattribut) Principalele raporturi exprimate de atributul genitival sînt 1. . . posesia (genitivul posesiv) : Das ist die Mappe eines Kollegen. autorul acţiunii (genitivul subiectiv) : M 150 Genitivul subiectiv se foloseşte în special pe lîngă substantive verbale derivate din verbe intranzitive sau reflexive. 2. . mai rar. 2. printr-un substantiv la genitiv: atributul genitival (das Genitivattribut). 4. printr-un substantiv precedat de als sau wie: atributul eonjuncţional (das Konjunktionalattribut). printr-un substantiv cu prepoziţie: atributul prepoziţional (das Prăpositionalattribut). ATRIBUTUL GENITIVAL . E r erhielt einen Brief folgenden Inhalts: Genitivul calitativ se înlocuieşte astăzi de obicei prepoziţional: E r erhielt einen Brief folgenden Inhalts:. M 148 M 149 Unsere Vorlesung findet heute in einem R a u m des obersten Stockwerkes 3. din verbe tranzitive. = Hier liegt das Buch von Helga. . E r erhielt einen Brief mit folgendem Inhalt:. genitivul posesiv se înlocuieşte deseori şi pentru evitarea unor confuzii printr-o construcţie prepoziţională cu von: Hier liegt Helgas Buch. . printr-un substantiv la acelaşi caz cu substantivul determinat: apoziţia (die Apposition). Der Sieg des Friedenslagers liegt uns allen am Herzen. printr-un atribut 4. apartenenţa (genitivul apartenenţei) : statt. calitatea (genitivul calitativ) : . . M 147 î n limbajul uzual. .

Klasse. das Auftreten des Schauspielers -> Der Schauspieler t r i t t auf. die Beantwortung des Schreibens —*• Man beantwortet das Schreiben. iar genitivul complement al unei propoziţii cu predicat la diate. obiectul acţiunii (genitivul obiectiv) : Genitivul obiectiv se pune în special pe lîngă substantive vate din verbe tranzitive : die Entdeckung Amerikas verbale de Construcţia formată din substantivul verbal + genitivul obiectiv poa fi transformată într-o propoziţie în care substantivul verbal devine pr dicat. e) un numeral ordinal: Der zweite der aufgerufenen Schüler ist ihr Bruder.» M a n übersetzt den Text. werden wi > derholt.490 SINTAXA Construcţia formată din substantivul verbal + genitivul subieci poate fi transformată într-o propoziţie cu sens activ în care substantiv verbal devine predicat şi genitivul subiectiv subiect (de unde provi şi denumirea de genitiv subiectiv) : die Strahlen der Sonne —ţ Die Sonne strahlt. o parte dintr-un tot (genitivul partitiv) : Cuvîntul determinat de genitivul partitiv poate fi a) un adjectiv la comparativ: Die jüngere seiner Schwestern ist Ärztin. M 152 6. Pe lîngă unele^ verbe tranzitive se poate folosi atît genitivul subiecţi cît şi cel obiectiv. Einige meiner Fragen blieben unbeantwortet. = Der Text wird übersetzt. c) u n pronume nehotărît: Sein Bruder ist einer der besten Schiller der 9. . = Das Schreib wird beantwortet. î n cazul acesta genitivul subiectiv exprimă o persoane genitivul obiectiv un obiect sau o noţiune abstractă: die Übersetzung des Kollegen — Der Kollege übersetzt. = Die Wörter. > die Übersetzung des Textes . b) un adjectiv la superlativ: Die meisten unserer Kollegen nahmen am Ausflug teil. M 151 5. die Erfindung des Gelehrten —^Der Gelehrte erfand. d) u n numeral cardinal: Zwei meiner Landsleute sind verdiente Eehrer. activă sau subiect al unei propoziţii pasive: die Wiederholung der Wörter — Man wiederholt die Wörter.

.' ein Teller heiSer Suppe dar şi ein Teller heiße Suppe însirarea de atribute genitivale (lanţul bil {vezi M 165).PROPOZIŢIA 491 î n locul genitivului partitiv se pot folosi: 1. cînd substantivul determinat exprimă u n grup bine definit sau o categorie precisă. M 154- Construcţia unter + dativ în locul genitivului partitiv se foloseşte» în special.dativ einer der besten Studenten = einer von den besten Studenten M 153 b) uneori unter -f dativ E r kaufte den teuersten der Anzüge. 2. cînd este precedat de u n adjectiv: ein Glas saurer Mileh dar şi ein Glas saure llileli. ein Mehl g Genitivul p a r t i t i v este mai des întrebuinţat. ein Teller Suppe . cînd substantivul exprimă o măsură sau o greutate : determinat Kilogramm î l 155 eine Flasche Wein . Heine) Prepoziţia cu care se construieşte atributul prepoziţional este deseori identică cu prepoziţia cerută de verbul care stă la baza substantivului regent: Die Antwort auf die Frage möchte ich hören. (H. M Î57 . ein Glas Wasser . genitivic) nu este recomanda­ ATRIBUTUL (Das PREPOZIŢIONAL Präpositionalattribut) Atributul prepoziţional se exprimă printr-un substantiv precedat de o M 156 prepoziţie: Ein Märchen aus alten Zeiten> £>as kommt mir nicht aus dem Sinn. eine Tasse Milch . apoziţii: acestea se întrebuinţează. = E r kaufte den teuersten unter den Anzügen. (Antworte auf die Frage !) Sein Interesse für Literatur ist groß. construcţii prepoziţionale : a) von -+. (Er interessiert sich für Literatur).

dacă atributul genitival are un caracter nehotărît: Das scheinen Hefte von Schülern zu sein (în loc d e : Hefte der Schüler. ) . dacă atributul genitival este un nume de persoană. -x. 6.492 SINTAXA Atributul prepoziţional construit cu prepoziţia von se foloseşte din ce în ce mai des în locul atributului genitival. aar şi : die Meinung von fünf guten Freunden. de regulă. . î n limba romînă. sau -z : „Das K a p i t a l " von Marx (în loc de Marx' „Kapital") M 158 M 180 2. 4. Am d a t mersul trenurilor lui Paul. sind sehr belebt (în loc d e : Bukarests 11 161 M 162 3. s-ar putea înţelege şi că este vorba de tablouri aflate în posesia lui Th. . în special dacă este terminat în -s. indiferent de cazul termenului determinat: I c h gab den F a h r p l a n Paul. dacă vrem să evităm o confuzie : Die Bilder von Theodor Aman. . la cazul nominativ. dacă înaintea substantivului neprecedat de articolul hotărît se află un numeral cardinal care nu se întrebuinţează ia genitiv: die Meinung von fünf Freunden M 163 M 164 Dacă atributul este precedat de un adjectiv se poate renunţa la von: Die Meinung fünf guter Freunde. A (Die POZIŢIA Apposition) Bi 166 Apoziţia este un atribut substantival care se acordă în general în caz cu substantivul sau pronumele determinat. apoziţia stă. Aman. întrebuinţarea atributului prepoziţional cu von în locul atributului genitival este îndreptăţită M . dem Leiter unseres Ausflugs. -ß.159 1. dacă atributul genitival este un nume Die Straßen von Bukarest geografic: Straßen). 5. dacă vrem să evităm u n lanţ genitivic [vezi M 155): Das Endspiel der Schulmannschaften von Ploieşti ( = der Stadt Ploieşti). M 165 Dacă am s p u n e : Die Bilder Theodor Amans. conducătorul excursiei noastre.

Frau. {vezi M 155. Er studiert an der Universität Bukarest. Jahren zahllose moderne Wohnblocks errichtet. Ingenieur. d) substantivele apelative Genosse. Fräulein) Marinescu an. în acest caz ea este strîns legată de acest termen şi are caracter determinativ . Professor lonescu. Genossin. Kollegin. Direktor Marinescu M 188 Cele mai frecvente apoziţii neizolate s î n t : a) Erika Werner ist meine Freundin. Mit solchen Übungen wie Lesen. b) determinate de alte demente sintactice : I n Bukarest. Kollegen. Kollege. 2) : . omiterea ei ar îngreuna sau ar face imposibilă înţelegerea comunicării: Mihail Eminescu. f) substantivele (vezi M 146) : care înlocuiesc un atribut genitival sau prepoziţional Familie Popescu ( = des Kollegen Popescu) ist verreist. Herrn. Frau. e) denumirile.PROPOZIŢIA 493 Apoziţia poate fi exprimată p r i n : substantive sau părţi substantivizate a) nedeterminate de alte elemente sintactice: de vorbire M 167 Ich ging zu meiner Kusine Helga. Onkel Emil ist leider nicht gekommen. Heinrich der Vierte war einer der bedeutendsten Herrscher Prankreichs. profesiunilor: Direktor) Popescu zu sprechen? c) denumirile gradelor de rudenie : Herr. der Haupstadt der Sozialistischen Republik Rumänien. Ihr Bruder studiert an der Universität Bukarest ( = in Bukarest). neizolată faţă de termenul determinat. Übersetzen. poreclele date unor personaje istorice: Stephan der Große herrschte von 1457 bis 1504. Fräulein : Bitte rufen Sie Genossen (Genossin. wurden in den letzten Apoziţia poate fi 1. g) substantivele care înlocuiesc un genitiv partitiv Bitte ein Glas Tee. epitetele. b) titlurile. Sprechen wird er die Sprache hoffentlich bald erlernen. Bitte zwei Flaschen dunkles Bier. Mircea der A Ite . Ist Professor denumirile (Doktor.

geboren. ( = der ein Pianist von Weltruf ist. neprecedată de articol. ken­ M 170 O apoziţie izolată postpusă unei zile: Sie ist am Sonntag. izolată faţă de termenul determinat. în acest caz ea este despăr­ ţită de acesta prin virgulă sau linie de pauză. Freund. şi apoziţia izolată. wird unver­ gessen bleiben. denumirile profesiunilor. Ich besuchte Erich. Herr. M Î74 2. März este şi data care urmează după numele 1959. Locul apoziţiei Unele apoziţii stau înaintea. b) titlurile. Tante Ilse wird uns morgen besuchen.494 SINTAXA M 169 2. den Bruder meiner Kollegin. Frau. altele în urma elementului determinat. Vorkämpfer der Arbeiterbewegung in unserem Lande. c) apoziţiile care înlocuiesc un genitiv partitiv. mai ales dacă ea determină un atribut genitival: Die Arbeit dieses Mannes. Abateri de la regula acordului în caz a apoziţiei cu elementul determinat M 175 Există numeroase abateri de la regula acordului în caz a apoziţiei cu elementul determinat. Tot în urma elementului determinat stă. einen Pianisten nen. Fräulein. M Î7Î înaintea cuvîntului determinat stau următoarele apoziţii neizolate: a) prenumele. b) apoziţiile care înlocuiesc un atribut genitival sau prepoziţional.Apoziţia poate fi alăturată termenului determinat fără nici o con­ juncţie (apoziţia juxtapusă). c) denumirile gradelor de rudenie.) von Weltruf. Cele mai importante s î n t : î. Apoziţia izolată postpusă. dem 7. . de regulă. poate sta la cazul nominativ. M 172 In urma elementului determinat stau următoarele apoziţii neizolate : a) denumirile. are caracter explicativ şi poate fi considerată o propoziţie secundară p r e s c u r t a t ă : Ich lernte im vorigen J a h r diesen jungen Menschen. Ich beriet mich mit ihm als meinem ältesten und erfahrensten Ich sprach zu ihm wie einem Bruder. Legătura apoziţiei M 173 cu elementul determinat 1. Genossin. epitetele date unor personaje istorice. d) substantivele apelative: Genosse. Kollege. Apoziţia poate fi legată de termenul determinat prin conjuncţiile als sau wie (apoziţia conjuncţională).

M 180 A TRIB U T UL CONJ UNC ŢIONA L (Das Konjunktionalattribut) Atributul conjuncţional se exprimă printr-un substantiv sau pronume M 181 legat de elementul determinat prin conjuncţiile als sau wie. ist ein erfolgreicher Forscher. la nominativ. Dacă atributul conjuncţional determină un substantiv sau pronume. . Die Anstellung seines Sohnes als (stellvertretender) Direktor der Fabrik freute meinen Freund sehr. de obicei. Dacă atributul conjuncţional determină un adjectiv sau participiu M 182 (deci nu este apoziţie). daca apoziţia cu als. nu prietenul este medic!) M 177 2. mai ales dacă apoziţia determină un atribut genitival: Die Arbeit dieses Lehrers als (verständnisvoller) Erzieher der Jugend trug reiche Früchte. substantivul neprecedät de articol. determină un substantiv sau pronume la dativ : Ich sprach zu ihm als meinem besten Freund. stă. nu sînt admisibile abateri de la regula acordului. wird unvergessen bleiben. . wird als ausgezeichneter Fachmann anerkannt. (Fiul. dacă ar fi element pre­ dicativ suplimentar (vezi M 185): Die Erklärung des als ausgezeichneter Fachmann bekannten (anerkannten) war richtig. nu fiul!) Der Sohn meines Freundes. eines Vorkämpfers der Arbeiterbewegung in unserem Lande. (Der Ingenieur ist als ausgezeichneter Fachmann bekannt.) element predicativ suplimentar Ingenieurs . Arzt am Krankenhaus Hie Pintilie. Apoziţia cu als care determină un atribut genitival se acordă însă totdeauna cu acesta. ist ein bedeutender For­ scher. M 178 însoţit sau neînsoţit de un atribut. el are funcţia de apoziţie şi se acordă de obicei în caz cu elementul determinat (vezi M 166).) d e m e n t predicativ suplimentar (. Arztes am Krankenhaus lue Pintilie. (Prietenul este medic. neprecedată de articol.PROPOZIŢIA 495 Apoziţia izolată postpusă care determină un atribut genitival se acordă însă totdeauna cu acesta a) dacă apoziţia este precedată de articol: Die Arbeit dieses Mannes. dacă ea este precedată de articol: Die Arbeit dieses Gelehrten als des eigentlichen Schöpfers der neuen Theorie wurde von allen Fachleuten geschätzt. î n apoziţia conjuncţională cu als. M 179 De asemenea. el stă la cazul la care ar sta. M 176 b) dacă prin lipsa acordului s-ar produce o confuzie: Der Sohn meines Freundes.

Bewilligung. Pflicht. Möglichkeit. întrucît însoţeşte un verb conjugat şi exprimă în acelaşi timp o caracteristică a subiectului-sau complementului. Gewohnheit. Zweck etc. Wunsch. ELEMENTUL M 185 PREDICATIV (Der prädikative Zusatz) SUPLIMENTAR Elementul predicativ suplimentar ocupă un loc intermediar între pre­ dicat şi atribut. simultană cu acţiunea predicatului: E r kam fröhlich nach Hause. Ich trinke den Tee heiß. Zeit. Gelegenheit. Neigung. Verbot. ATRIBUTUL ADVERBIAL (Das adverbiale Attribut — Die umstandswörtliche Beifügung) M 184 Atributul adverbial se exprimă printr-un adverb cu sau fără prepoziţie. Der Tisch nebenan ist besetzt. Eifer. Spaß. die Einladung anzunehmen. E r saß schweigend im Sessel. b) printr-un substantiv precedat de un adjectiv: E r t r a t guter Laune ins Zimmer. Lust. . Ver­ gnügen. M 18G Elementul predicativ suplimentar se exprimă a) printr-un adjectiv sau participiu : E r ging heiter weg. Entschluß. Kennst du das Ergebnis des Wettspiels von gestern ? Das Gemälde dort rechts ist ein echter Grigorescu.496 SINTAXA / ) M 183 ATRIBUTUL VERBAL (Das verbale Attribut — Die zeitwörtliche Beifügung) Atributul verbal se exprimă printr-un verb la infinitiv precedat de prepoziţia zu. Genehmi­ gung. Augenblick. Ich habe die Absicht. c) printr-un adjectiv precedat de o prepoziţie : Er h ä l t ihn für klug. Substantivele folosite mai des cu atribute verbale sînt: Absicht.

früher zu kommen. traurig este dement predicativ suplimentar. E r stand. adjectivul respectiv exprimînd felul în care subiectul a intrat în cameră. E r war traur în propoziţia a doua rasch lămureşte mai de aproape predicatul verbal. E r kam als Arzt zu mir. pe cînd în propoziţia: E r kam rasch ins Zimmer. E s war mir nicht möglich. Ich treffe ihn. dar Er } El 1 ~.PROPOZIŢIA 497 d) printr-un adjectiv sau substantiv precedat de als: Man h a t ihn als gesund entlassen. e) printr-o construcţie participială eliptică: Sie kam herein. Hut und Stock in der Hand. î n prima propoziţie traurig se referă la subiect. D a s ist ihm bekannt. este deci foarte apropiat de un nume predicativ. în limba germană elementul pre­ M 187 dicativ exprimat prin adjectiv sau participiu este întotdeauna invariabil : E r kam krank zurück. rasch este complement circumstanţial de mod. = Bl s-a întors bolnav. în propoziţia: E r kam traurig ins Zimmer. = E a s-a întors bolnavă. die Augen voller Tränen. Observaţii l. Sie kam krank zurück. COMPLEMENTUL (Das Objekt — Die Ergänzung) Complementul este partea secundară de propoziţie care determină M 188 •un verb sau un adjectiv predicativ (respectiv participiu) indicînd asupra cui se îndreaptă sau cui i se atribuie^o acţiune. = E r kam ins Zimmer. Spre deosebire de limba română. in der Tür. Astfel. 32 — Gramatica practică a limbii germane . T Uneori este greu de făcut o delimitare între elementul predicativ suplimentar şi circumstanţialul de mod. } kam lachend zurück = _ > s-a întors rîzînd. o stare sau o însuşire. 2. Er kam ins Zimmer.

b) o construcţie infinitivală : E r hofft. o propoziţie secundară : Mein Freund erzählte mir. E r enthielt sich der Stimme. M 191 î n limba germană deosebim: complemente cazuale (Kasus objekte). adică complemente însoţite de prepoziţii: Sie gehört zu unserer Familie. Complemente la acuzativ (Akkusativobjekte — Ergänzungen im Wenfall): Ich traf gestern einen Kollegen.498 SINTAXA Raportul de dependenţă dintre complement şi verb sau adjectiv se numeşte regim sau recţiune. printr-un adverb pronominal: Wir werden Sie demnächst besuchen. a. Der Lehrer war mit dem Aufsatz des Schülers zufrieden. . printr-un substantiv sau o parte de vorbire substantivizată: Wir besichtigten gestern das Dorfmuseum. Complemente la genitiv (Genitivobjekte — Ergänzungen im Wesfall)'. ş. die Prüfung zu bestehen. Complementele cazuale la rîndul lor se împart în: 1. daß er einen schönen Ausflug gemacht habe. daß ich mehr lernen m u ß . printr-un grup de cuvinte. 4. Complemente la dativ (Dativobjekte — Ergänzungen im Wemfall)'. M 190 Complementul poate fi exprimat: 1. 2. Wir alle freuen uns darauf. 3. Ich begegnete gestern einem Kollegen. adică complemente neînsoţite de prepoziţii. Der Junge half dem Alten beim "Überqueren der Straße. M 189 2. 6. Ich erwog noch einmal das Für und Wider. : a) o construcţie prepoziţională: E r nahm an der Versammlung teil. 3. printr-un infinitiv : Mit sieben Jahren lernen die Kinder lesen und schreiben. printr-un pronume: Ich bin mir dessen bewußt. 5. M 192 complemente prepoziţionale (Präpositionalobjekte — Verhältnisergän­ zungen).

I Î Verbele care au complement la acuzativ sînt de obicei tranzitive. (Wen fragt der Lehrer?) Der Vater schreibt einen Brief. în majoritatea cazurilor. Du mußt dir an deinem Bruder ein Beispiel nehmen. obiectul asupra căruia se exercită nemijlocit o acţiune sau care este rezultatul unei acţiuni.PROPOZIŢIA 499 complemente infiniţi vale (Infinitivobjekte — Nennformergänzungen). Er gratuliert Ihnen zu Ihrem Geburtstag. adică două sau chiar trei complemente pe lingă unul şi acelaşi verb : Ich schrieb meinem Freund einen Brief. M 193 complemente multiple (M eingliedrige Objekte). adică complemente exprimate prin infinitive: E r wünscht zu ruhen. COMPLEMENTELE CAZUALE (Die Kasusobjekte) COMPLEMENTUL (Das Akkusativobjekt LA ACUZATIV im Wenfall) M 194 — Die Ergänzug Complementul la acuzativ (sau direct) determină de obicei verbe tran­ zitive. Complementul la acuzativ răspunde la întrebările wen? sau was? M 195 Der Lehrer fragt den Schüler.M *«"» plementul la acuzativ care se referă la verbe tranzitive se numeşte şi com­ plement extern. indicînd. un alt complement la acuzativ (vezi M 236). . Der Schüler wird vom Lehrer gefragt. un complement prepoziţional (vezi M 237) sau infinitival (vezi M 239). Com. la genitiv (vezi M 235). complementul la acuzativ al pro­ poziţiei active devine subiect al propoziţiei pasive tyezi H 155) : Der Lehrer fragt den Schüler. pe lîngă un complement la acuzativ mai poate sta M 196 de multe ori şi un complement la dativ {vezi M 234). (Was schreibt der Vater?) într-o propoziţie. La transformarea unei propoziţii cu predicatul la diateza activă într-o M 197 propoziţie cu predicatul la diateza pasivă.

daß er nicht gekommen ist. M 203 Pe lîngă adjective. Complementul la acuzativ determină verbe impersonale a) cînd exprimă subiectul logic : Es wundert inieh. chiar dacă prepoziţia. auslassen. müde. în cazul acesta complementul la acuzativ se numeşte complement intern. verbele ausarbeiten. h a t einen Satz ausgelassen. statt Endlich bin ich den Husten los. M 200 Unele verbe compuse cu prepoziţii pot cere un complement la acuzativ. sau : Mieh wundert. cere dativul. complementul la acuzativ apare destul de rar. gewahr. Breitenhof er) E s hagelt Schläge. Koks und Erz. Adjectivele pe lîngă care îl întîlnim mai frecvent sînt : los. {vezi S 68). stellen etc. gewohnt. (B.500 SINTAXA Tranzitive sînt numeroase verbe compuse inseparabil cu parti­ culele be-. aussprechen sînt tranzitive : Ich dar Ich Er Sie komme aus der Stadt : arbeitete den Plan aus. nötig. setzen. durch-. legen. Observaţii M 204 1. zer-. (A. er-. b) din sfera semantică a verbului respectiv: Da zog der Soldat seine Konsequenz und starb den Heldentod. ver-. î n limba română acelaşi complement direct poate fi exprimat de două ori: o dată prin substantiv şi a doua oară prin pronumele > neaccentuat . b) cînd vrem să exprimăm ceva extraordinar. Complementul intern exprimă conţinutul acţiunii şi se realizează a) din aceeaşi rădăcină cu verbul : Er kämpfte einen harten Kampf. über-. ca şi anumite verbe care exprimă direcţia unei mişcări. de ex. Astfel. M 199 M 201 Uneori complementele la acuzativ pot determina şi un verb intran­ zitiv. hinter-. um-. daß er nicht gekommen ist. spricht alle Wörter richtig aus. luată izolat. Brecht) M 202 Se poate întîmpla ca un complement la acuzativ să determine un verb impersonal (permanent sau ocazional). ceva neobişnuit: E s regnete Eisenstücke. deşi prepoziţia aus cere dativul.

Ich komme Ihnen gleich nach. care în limba română cer un complement la acuzativ. pe ea n-am văzut-o Ich habe ihn gesehen. în limba germană însă complementul la acuzativ nu se dublează. Pe el /-am văzut. (Wem ist der Junge ähnlich ?) într-o propoziţie. Complementul la dativ răspunde la întrebarea wem ? M 207 Das Kind antwortete der Mutter. Există însă şi verbe pe lîngă care nu poate sta decît un singur comple­ ment la dativ (vezi S 19): E r kam mir zuvor. întrucît nu există forme neaccentuate ale pronumelui personal: L-am întrebat pe prietenul meu dacă are cartea. care în limba română cer u n complement la dativ. 2. ori în folosul sau în detrimentul căruia se săvîrşeşte acţiunea exprimată prin verb. poate sta deseori M 208 şi un complement la acuzativ (vezi M 234) sau un complement prepozi­ ţional [vezi M 237) : E r gibt mir morgen Ich danke Ihnen für Antwort.PROPOZIŢIA 501 corespunzător. î T îţi telefonez = Ich rufe dich an. (Wem antwortete das Kind ?) Der Junge ist dem Vater ähnlich. şi invers verbe. sie_ habe ich nicht gesehen. Ich fragte meinen Freund. Unele verbe. ob er das Buch hat. ori prin forma accentuată şi cea neaccentuată a aceluiaşi pro­ nume . pe Ungă un complement la dativ. î î Te aştept = Ich warte auf dich. . Gehen Sie ihm voran. M 205 se construiesc în limba germană cu un complement la dativ sau prepozi­ ţional. p o t cere în limba germană u n complement la acuzativ: Te ajut = Ich helfe dir. das Buch. (vezi S 2) î Î COMPLEMENTUL (Das Dativobjekt LA im DATIV Wemfatt) — Die Ergänzung Complementul la dativ indică în general obiectul căruia i se atribuie M 206 o acţiune sau o însuşire.

Die Kinder brachten den Eltern vollstes Vertrauen entgegen. gleichgültig Wieviel bin ich Ihnen schuldig ? -bar: dank&«r. entgegengehen Mein Bruder kam mir entgegen. nachlaufen Wir müssen der Saehe nachgehen. Fange Zeit trug er dem Freund diesen Streich nach. zusagen Einem solchen Redner hört man immer gern zu. undankbar E r ist dem Freund dankbar. Ich entgegnete i t u n : „Ihre Begründung ist falsch. verbele compuse cu aceste particule cer — dativul şi acuzativul: Dem Argument des Vorredners hielt er folgendes entgegen. Man h a t ihn feierlich beigesetzt. — numai acuzativul: Ich nahm den Brief entgegen.502 SINTAXA M 209 Complemente la dativ sau la dativ şi acuzativ cer multe verbe compusd cu particulele a) bei-: beistehen. widerstehen E r widersprach mir. entgegnen Dieses Wort ist mir entfallen. möglich. M 211 Dintre adjective se construiesc cu dativul: a) multe adjective formate cu sufixele -lieh: ähnlich. E r m u ß t e die Beleidigung widerrufen. e) wider-: widersprechen. M 210 Dacă verbul de bază este tranzitiv. d) nach-: nachgehen." c) entgegen-: entgegenfahren. peinlich Das ist mir leider nicht möglich. . -ig: schuldig. Werden Sie der Feier beiwohnen ? b) ent-: entfallen. / ) zu-: ^hören. beiwohnen Mein Freund stand mir bei.

gewachsen. zuträglich: Schmetterlinge sind den Bäumen schädlich. heiß). entgehen. zunicken Sie glaubt ihm alles. begegnen. nu poate fi reluat (vezi M 204). vorwerfen. î n limba germană. widersprechen. o înclinaţie. un folos sau o pagubă : a) behagen. complementul la dativ (analog cu cella acuzativ). gleich Das ist mir gleich. E s t u t mir wohl (wehe). 3. Verbele şi adjectivele (respectiv participiile) care cer un complement M 212 la dativ pot fi împărţite în cîteva grupuri semantice: 1. schmeicheln. 4. entfallen. Observaţii 1. gleichen Der Rasen glich einem grünen Teppich. trauen. b) fern. verhaßt. entfliehen. 2. Wir nähern uns dem Zentrum der Stadt. entkommen. de exemplu: lîs geht ihm gut (schlecht). o afecţiune sau ostilitate: a) drohen.PROPOZIŢIA 503 b) adjective din construcţii impersonale. bequem. gewacheen. E s fällt mir leicht (schwer). gefallen. feindlich. Es ist mir warm (kalt. entgegenkommen. entge­ genlaufen. bekommen. mißtrauen. welcher gefällt dir ? Mie îmi place stofa aceasta. b) behaglich. . b) ähnlich. schaden etc. Diese Speise behagt (bekommt) mir. zugetan: Er ist der Aulgabe gewachsen. nützlich. fie care îţi place? M 213 . helfen. Mir gefällt dieser Stoff. nah Dieser Gedanke ist mir fern. verbe şi adjective care exprimă o apropiere sau o îndepărtare : a) ausweichen. nützen. zugetan. ergeben. sich nähern etc. mißfallen. b) angenehm. o asemănare sau o deosebire : a) ähneln. nahen. folgen. schädlich. überlegen.

sich rühmen. în loc de: sich erinnern + genithr sich freuen + über + acuzativ . Complementul la genitiv răspunde la întrebarea wessen? Dieser Arzt erfreut sich eines großen Ansehens. sich vergewissern etcr Bei dieser Übersetzung müssen Sie sich des Wörterbuchs bedienen. harren etc. sich bemächtigen. în loc de: sich freuen + genitiv:. Ich glaube dir. Ich erinnere mich an Sie — în loc d e : Ich erinnere mich Ihrer. = Te sfătuiesc. = Te ajut cu plăcere. complementul la dativ din limba germană corespunde unui complement direct din limba română : Ich rate dir. M 216 în limba română complementul la genitiv din limba germană este redat printr-o construcţie prepoziţională : E r entsann sich seines Versprechens.504 SINTAXA M 214 2. sich enthalten> sich entsinnen. sich bedienen. E r freute sich über den Erfolg — în loc d e : E r freute sich des Erfolgs. ermangeln. Der Kranke bedarf der Ruhe. = Şi-a adus aminte de promisiunea sa. Ich helfe dir gern. M 217 Astăzi. De"multe ori. . sich erbarmen. Vor Aufregung war mein Kollege keines Wortes mächtig. sich erfreuen. Astfel se întrebuinţează din ce în ce mai mult: sich erinnern -|. complementul genitival se înlocuieşte adesea prin complementul prepoziţional. = Te cred. c) cîteva verbe tranzitive (vezi S 3) : Man enthob den nachlässige» Beamten seines Amtes. COMPLEMENTUL (Das Genitivobjekt LA GENITLV im Wesfall) — Die Ergänzung M 215 Un număr relativ mic de verbe şi de adjective pot fi determinate de un" complement la genitiv. gedenken. sich besinnen. M 218 Mai bine s-a menţinut complementul genitival pe lîngă a) cîteva verbe intranzitive: bedürfen.an + acuzativ. entbehren. b) cîteva verbe reflexive permanente sau ocazionale : sich annehmen.

satt. verdächtig. teilhaftig. sicher.PROPOZIŢIA 505 d)"cîteva adjective: bar. ca şi cel cauzal. (un)kundig. folosind cuvîntul inte. jeder Beschreibung spotten. de verbe. este însă legat de elementul determinat prin prepoziţii: Complement cazual Ich erwarte den Freund. Complement prepoziţional Ich warte auf den Freund.M 222 regativ şi prepoziţia cerută de verbul respectiv: Ich erinnere mich an ihn.genitiv schuldig -J. gewiß.jf 220 tive sau participii adjectivizate. der Ruhe pflegen. Er schreibt über seine Reise.zu -\. müde. = îl aştept.dativ satt + genitiv satt -~ acuzativ f schuldig -j. gewärtig.an -f. gemäß. E r ist zum Verrat nicht fähig. Complementul prepoziţional din limba germană este redat în limba JJ 221 română fie printr-o construcţie prepoziţională. Mein Kollege war so überrascht. M 21^ COMPLEMENTUL PREPOZIŢIONAL (Das Präpositionalobjekt — Die Complementul prepoziţional depinde. adjec. fähig. sich eines Besseren besin­ nen. aller Sorgen ledig sein etc. = Mă gîndesc la el. wert. Ich warte auf ihn.dativ E r ist des Verrats nicht fähig. Complementul prepoziţional pătrunde treptat şi în locul complementutui genitival de pe lîngă adjective. überdrüssig. habhaft. Aflăm complementul prepoziţional al persoanei. mächtig. E r beschreibt eine Reise. jeder Grundlage entbehren. daß er keines Wortes e) cîteva construcţii fixe: seines Amtes walten. bedürftig. Ich denke an ihn. würdig etc. fie printr-un complement cazual. eingedenk. Astfel în loc de : se întrebuinţează: fähig + genitiv fähig -\. ledig. — An wen erinnern Sie sich ? .

Avînd în vedere că multe dintre verbele şi adjectivele prepoziţionale din limba germană nu au în limba română aceeaşi recţiune. (Er rächt sich an niemandem.. = E l nu se răzbună pe nimeni. a adjectivului sau a parti­ cipiului. Womit sind Sie zufrieden ? M 224 Cazul complementului prepoziţional este determinat de prepoziţii. E r besteht auf seiner Meinung.) (sich) rächen + an. este necesar ca fiecare verb şi adjectiv prepoziţional german să fie învăţat cu recţiunea corespunzătoare.acuzativ == a crede în . (Er erkennt Sie an der Stimme. şi prepoziţiei vor care cere numai dativul: Dativ Ich erkenne ihn an seiner Stimme.an -f. M 225 Prepoziţiile cu recţiune bicazuală se folosesc fie cu dativul fie cu acuza­ tivul — în funcţie de verbele sau adjectivele respective — cu excepţ prepoziţiei über. Er Er Er Er Acuzativ wandte sich an Sie. (Er nimmt an der Sitzung teil. folosind adverbe pron' minale interogative..506 SINTAXA M 223 Aflăm complementul prepoziţional al lucrului.an -f. De exemplu: glauben -J. care se construieşte aproape numai cu acuzativul.) .^ erkennen -f. Das Kind erschrak vor dem großen Hund.. iar prepoziţia depinde de recţiunea verbului. \ dativ = a (se) răzbuna pe .an -f.. wartet auf Sie. Fehler. = E l participă la şedinţă.) teilnehmen -f. verliebte sich in eine ärgerte sich über den Schauspielerin...) (sich) gewöhnen -f. = Copiii trebuie obişnuiţi cu ordinea.. = Credem în victoria p ă c i în t o a t ă lumea. Seine Arbeit besteht im Übersetzen. (Wir glauben an den Sieg des Friedens in der ganzen Welt...dativ = a participa la . (Kinder müssen an Ordnung gewöhnt werden.acuzativ = a (se) obişnui cu . = El vă recunoaşte după voce. formate cu prepoziţia cerută de verbul respectiv k I 52-54): Ich erinnere mich an den Inhalt des Romans..an + dativ = a recunoaşte după . Woran erinnerst du dich ? Wir sind mit dem Ergebnis zufrieden.

pe Ungă mine.. . .) bestehen + auf -f. (Das Wesen der Sprache besteht nicht nur in Wörtern.. unul şi acelaşi verb sau adjectiv poate avea numai o anumită M 227 recţiune: ->.) M 228 sich freuen -j. . S 31-62) Complementul prepoziţional se întrebuinţează din ce în ce mai mult. prin faţa (Er ging an mir vorbei.1 8 . .acuzativ = bucuros de . b) cu complemente cazuale. . . .an -f. cw aproape acelaşi sens cu complement prepoziţional sau cu complement cazual: Ich antworte auf Ihre Frage. (Unsere Familie besteht aus drei Personen..in + dativ = a consta în . — Ich beantworte Ihre Frage.) 2. {vezi S 4 . ..-:i verzichten + a«/ + acuzativ — a renunţa la . Există însă şi verbe şi adjective care por fi întrebuinţate 1. prepoziţionale sau fără complement: bestehen -(.. cu sens schimbat a) cu diferite complemente prepoziţionale: sich freuen + auf + acuzativ == a aştepta cu bucurie (Ich freue mich auf den Ausflug. fie prezent : (Ich /rewe mich über das Buch. bestehen -f.über -f. — Wir schreiben an die Firma. Wir schreiben der Firma. (un examen) (Er bestand die Prüfung. M 229 . I c h verzichte »w/ die Reise.) .über + acuzativ = ^ a se bucura de ceva fie trecut.) bestehen + aus + iafeV — a se compune (a consta) din .dativ = a trece (pe jos) pe Ungă .2 8 ..PROPOZIŢIA 507 vorbeigehen + an -j.acuzativ De obicei. .) existent.. — A trecut prin faţa mea.acuzativ schreiben + dativ ": F3 schreiben -f.) bestehen a exista (Dieser Betrieb besteht seit zwei Jahren.dativ = a insista asupra (Er besteht immer auf seiner Meinung.acuzativ = a reuşi la . uneori se folosesc paralel ambele feluri de recţiuni: în loc de: '| se foloseşte aproape exclusiv: lachen + genitiv ^% lachen -f. . /ro/j -f w&ey rf.. S 2 2 .. M 226 în dauna complementelor cazuale.

Complement prepoziţional: Br wartet auf Sie. daß ein Gewitter kommt. cu verbele compuse cu prepoziţii (vezi H 167). infinitivul prepoziţional (precedat de zu). (Auf wen wartet er?) Complement circumstanţial : E r wartet auf der Straße. M 231 De asemenea. pe cînd complementele circumstanţiale se află cu ajutorul adverbelor: wo ?. (Pentru întrebuinţarea infinitivului simplu şi a infinitivului precedat ie zu vezi H 233-240). ansehen E r sah die Bilder an. wie? etc. S 22—29. trebuie făcută o delimitare între complementele pre­ poziţionale şi cele circumstanţiale. wie es Ihnen ergangen ist. . Verb prepoziţional: Verb compus cu prepoziţie: hören -f. S 31 — 62). Complementele prepoziţionale răspund la întrebări formulate cu ajutorul prepoziţiilor.508 SINTAXA M 230 Nu trebuie confundate verbele cu complement prepoziţional (verbele prepoziţionale {vezi S 4—18. woher?. Die Kinder spielen verstecken. Ich hin ungeduldig zu erfahren. wann?. wohin?.) Hoffentlich Kört der Regen bald auf. (Wo wartet er ?) COMPLEMENTUL INFIMTIVAL (Das Infinitivobjekt — Die Nennformergänzung) M 232 Complement infinitival se exprimă prin : infinitivul simplu (fără zu). Der Direktor des Betriebs berichtete den Gastes von der Entwicklung seiner Einheit. COMPLEMENTE MULTIPLE (Mehrgliedrige Objekte — Mehrgliedrige Ergänzungen) M 233 Se poate întîmpla ca un verb să fie determinat de două sau chiar de trei complemente : Eine Gruppe Jugendlicher überreicht den Gästen Blumen. Erst jetzt hoffe ich zu verstehen. sehen + an ~~-f dativ Man sieht an den Wolken.auf + acuzativ aufhören (Schüler sollen auf ihre Lehrer hören.

gefragt. leihen. Complement la acuzativ + complement la genitiv M 235 în construcţia aceasta. Aceste două complemente sînt cerute de anumite verbe din domeniul juridic: anklagen. verkünden. 3. überführen etc. stiften. kosten etc. gefragt. {vezi S 3). bewilligen. Freund (ihn) nach Ihrer Adresse eine Unterredung. întîlnim acuzativul dublu în special după: a) lehren. berauben. complementele multiple se combină în felul următor: 1. iar complementul la dativ persoana : Er gibt Ihnen morgen das Geld. complementul la acuzativ exprimă persoana. 2. entheben. beschuldigen. etwas) und das (etwas). : Der Lehrer erzählte den Kindern eine lustige Geschichte. Complement la acuzativ + complement la acuzativ M 236 Cîteva verbe pot fi determinate simultan de două complemente la acuzativ (acuzativul dublu). Construcţia cu complementul la acuzativ + complementul la dativ se întrebuinţează adesea a) după verbele de declaraţie: beantworten. Vor­ fragen etc. Complement la acuzativ + complement la dativ M 234 în construcţia aceasta complementul la acuzativ exprimă lucrul. widmen. dies. besichtigen. : Du mußt dir das Rauchen abgewöhnen. borgen. iar complementul la genitiv lucrul: E r versicherte mich seiner Freundschaft. Verbele acestea au un complement al persoanei şi un complement al lucrului: E r lehrt mich Geschichte. entbinden. zustecken etc. kaufen. befehlen. heißen ( = befehlen).PROPOZIŢIA 509 Cel mai frecvent. Die Großmutter steckte ihrem Enkel fünf Lei zu. b) fragen şi bitten Verbele acestea se construiesc cu un acuzativ dublu numai dacă com­ plementul lucrului este exprimat printr-un pronume nehotărît sau demon­ strativ : Ich Er dar Ich Er habe meinen b a t mieh dies : habe meinen b a t mich um Freund (ihn) vieles (das. . spendieren. erzählen. b) după verbele care exprimă că se dă sau se ia ceva: abgewöhnen. berichten. ent­ ledigen. schenken. Diese Arbeit h a t mich viel Mühe gekostet.

sehen. beglückwünschen zu. . Al doilea acuzativ după nennen. danken -j. hören. spüren Ich fühle den Frühling kommen. M 238 5.acuz. warnen vor etc. + auf + acuz. befördern zu. a) heißen. nu numai cu unul eazual: Ich m u ß mich bei ihm für das Buch bedanken. einladen zu. lassen.. M 239 ca: 6. beneiden um.. E r sprach m i t mir über dieses Problem. c) nennen. Complement prepoziţional + complement prepoziţional Complementul prepoziţional poate fi combinat şi cu un alt complement prepoziţional. raten -f. COMPLEMENTUL (Das Adverbiale CIRCUMSTANŢIAL — die Umstandsbestimmung) — Die Adverbialbestimmung M 240 Circumstanţialul (complementul circumstanţial) este partea secun­ dară de propoziţie care exprimă in ce împrejurări se săvîrşeşte o acţiune sau există o însuşire. lernen. schelten este adesea interpretat ca element predicativ suplimentar. helfen -f. erkennen an. belohnen für. . lehren.' gratulieren + dat. hindern an. b) la cîteva verbe intranzitive: antworten + dat. M 237 4.. b) verbele percepţiilor sensoriale: fühlen.dat.dat. etc. -). rufen. schelten Verbele acestea se construiesc cu un acuzativ dublu dacă ambele com­ plemente" exprimă aceeaşi persoană: Sie heißt Helene. -\. Complement eazual + complement prepoziţional Această construcţie se întîlneşte a) la un număr destul de mare de verbe tranzitive : abschreiben von.510 SINTAXA î n ambele situaţii. + bei + dat.zu + dat. dar : Sie nannte mir seinen Namen. erklären für. machen E r heißt mich kommen. behüten vor. aber man nennt sie Lenchen. Complement eazual + complement infinitival Această construcţie este astăzi restrînsă la un număr redus de verbe.dat.für -f. rufen. complementul persoanei este la acuzativ. + zu + dat.

direcţia sau limita în spaţiu a unei mişcări. 3.PROPOZIŢIA 511 Distingem următoarele feluri de circumstanţiale: M 241 circumstanţialul de loe (die Adverbialbestimmung des Ortes — die Lokalbestimmung) : E r wohnt in Bukarest. wie weit ? E r fährt nach Predeal. întrebările : wohin ?. . Sie geht nach Hause. circumstanţialul de timp (die Adverbialbestimmung der Zeit Temporalbest' Vor Sonnenuntergang brachen wir auf. într-o propoziţie pot sta şi două circumstanţiale" de loc. punctul de plecare. Circumstanţialul de loc poate fi exprimat 1. Die Kinder laufen bis zum Wald. întrebarea : woher ? Sie kommt vom Bahnhof. M 242 2. locul propriu-zis unde se desfăşoară acţiunea. CIRCUMSTANŢIALUL DE LOC (Die Adverbialbestimmung des Ortes — Die Lokalbestimmung) Circumstanţialul de loc exprimă : 1. unul dintre acestea lămurind pe celălalt: Hier oben ist es schön. E r s t a m m t aus dem Banat. circumstanţialul de cauză (die Adverbialbestimmung des Grundes—die Kausalbestimmung): Der Ausflug findet wegen des schlechten Wetters nicht statt. Predeal. întrebarea: wo? E r verbrachte seinen Urlaub in Sie ist zu Hause. printr-un adverb de loc (vezi J 9) - M 243 . circumstanţialul de mod (die Adverbialbestimmung der Art und Weise —die Modalbestimmung): E r ging langsam hinaus.

E r lernt seit einem Jahr Deutsch. Bis heute hielt sie sich i n Bukarest auf. seit wann ?. M 245 într-o propoziţie pot sta şi două circumstanţiale de timp. întrebarea: wann? E r steht täglich um sechs Uhr auf. wo die Schlafzimmer suls und seiner Familie lagen.512 SINTAXA a) cu prepoziţie: Von weitem sahen wir den Zug kommen. printr-o propoziţie secundară {vezi N 63) : Rechts führte die Treppe in den zweiten Stock hinauf. (b) la genitiv (genitivul local): Wohin (Woher) des Weges ? Geh deines Weges ! 3. întrebările : wie lange ?. 2. adesea în legătură cu un adverb: Wir stiegen den Berg hinauf. 3. Mann) des Kon­ CIRCUMSTANŢIALUL DE TIMP (Die Adverbialbestimmung der Zeit — Die Temporalbestimmung) M 244 Circumstanţialul de timp exprimă : 1. . bis wann ? Einen Augenblick war es still. b) fără prepoziţie : E r wartet draußen auf Sie. (Th. E r wohnt Bahnstraße 25. printr-un substantiv a) cu prepoziţie : Wir wohnen in einem neuen Stadtviertel. unul dintre acestea lămurindu-1 pe celălalt: Gestern früh fuhr er ins Gebirge. b) fără prepoziţie : (a) la acuzativ (acuzativul local). durata acţiunii. 2. momentul acţiunii. frecvenţa acţiunii. întrebarea: wie oft ? Wir gehen manchmal auch während der Woche ins Theater.

abends etc. Genitivul temporal exprimă un moment neprecis în care are.PROPOZIŢIA 513 Circumstanţialul de timp poate fi exprimat 1. (b) la genitiv Eines (genitivul temporal) : Tages wird er es erfahren. Unele forme ale genitivului temporal au devenit adverbe de timp : des Vormittags -* vormittags. 3. besuchte die Delegation das Dorfmuseum. deseori însoţit de determina­ tive (adjective. Den ganzen Tag über regnete es. des Abends -J. E r feierte am 76. mache ich weniger Fehler beim Sprechen. printr-un substantiv a) cu prepoziţie: In einem Jahr beendet er sein Studium. printr-o propoziţie Seitdem ich Grammatik secundară (vezi N 64) : lerne. über etc. 33 — Gramatica practică a limbii germane . Das ganze Jahr hindurch arbeitete er an einem Wörterbuch. de regulă. Die Besprechung dauerte zwei Stunden. printr-o construcţie participială (vezi N 137) : In Bukarest eingetrojjen. numerale) : Er bleibt einen Monat bei seinen Eltern. x Prin acuzativul temporal se exprimă. April seinen Geburtstag. a a v u t sau va avea loc o acţiune. b) fără prepoziţie (a) la acuzativ (acuzativul temporal). des Morgens -» morgens. printr-uri adverb de timp (vezi J 26) a) cu prepoziţie : Seit gestern regnet es ununterbrochen. M 246 b) fără prepoziţie : Verstehen Sie jetzt sein Benehmen ? 2. 4. durata unei acţiuni. Acuzativul temporal este uneori întărit prin hindurch.

Sie spricht fließend Deutsch. valoarea. măsura valabilităţii unei comunicări: Vielleicht besuche ich euch morgen. materiei). comparativ). Er t u t es ohne Interesse. in welchem Grade ? Sie kämpften auf Tod und Leben. wie stark ?.5U SINTAXA CIRCUMSTANŢIALUL DE MOD (Die Adverbialbestimmung der Art und Weise — Die Modalbestimmung) M 247 Circumstanţialul de mod exprimă : 1. î n t r e b ă r i l e : wie?. Wahrscheinlich wird es heute regnen. aufweiche Weise? E r antwortete laut. 5. E r antwortete mit einer Verbeugung. ohne was?. o comparaţie cu alte obiecte sau acţiuni (circumstanţialul Comparaţia poate fi a) de egalitate : E r spricht Deutsch wie ein Deutscher. unter welchen Umständen ? Kommen Sie mit Ihrem Bruder zu uns. fiinţa. 4. Dieser Teppich kostet 3000 Lei. womit?. intensitatea (circumstanţialul de măsură). E r geht nie ohne seine Frau ins Kino. gradul. wieviel ?. felul în care se desfăşoară o acţiune sau se prezintă o stare (circum­ stanţialul de'mod propriu-zis). . ohne wen?. întrebările : wie ?. Meines Erachtens haben Sie recht. 2. b) de inegalitate: Er ist jünger als ich. E s ist heute um 5 Grad kälter als gestern. măsura. întrebările: mit wem?. lucrul sau împrejurarea care însoţeşte acţiunea (circumstan­ ţialul sociativ). 3. 6. wie sehr ?. Hoffentlich ist morgen schönes Wetter. materia din care este făcut u n lucru (circumstanţialul î n t r e b a r e a : woraus ? Dieser Anzug ist aus Wollstoff. Für einen Anzug braucht man drei Meter Stoff.

ein Lied singend. un adjectiv sau un participiu Das Kind ist beinahe gefallen. în special în expresii: Ich meine es allen Ernstes.PROPOZIŢIA 515 Circumstanţialul de mod poate fi exprimat 1. printr-un grup de cuvinte. 4. M 248 : 2. N 138) : Die Pioniere zogen. indem er den Kopf in schnellem Wechsel hob und senkte. Sprechen Sie bitte lauter. E r saß. teils. de exemplu: anfangs. d) la genitiv (genitivul modal). Die Zeit verging mir wie im c) la acuzativ (acuzativul măsurii). und starrte vor sich hin. însoţit de regulă de un numeral: Das Kind ist erst einen Monat alt. o propoziţie secundară: Br ging zum Katheder. durch die Straßen der Stadt. printr-un adverb. Unele dintre genitivele modale şi-au pierdut substantive. den Kopf in die Hände gestützt. ohne sich von mir zu caracterul lor de (vezi N 131 — N 132) : verabschieden. printr-un a) cu substantiv prepoziţie: Bedauern. S Mann) . {vezi J T 75) (Th. Meines Wissens verhält sich die Sache anders. Diese Zeitschrift kostet einen Leu. şi anume a) o construcţie infinitivală lîr fuhr weg. 3. Sie sagte es mit b) cu conjuncţie (eventual şi prepoziţie) : Flug. Sie sang bezaubernd. Sie ging unverrichteter Dinge weg. Br folgte langsamen Schrittes. b) o construcţie participială (vezi N 137(b).

516

SINTAXA

CIRCUMSTANŢIALUL DE CAUZĂ *
(Die Adverbialbestimmung des Grundes — Die Kausalbestimmung)

M 249

Circumstanţialul de cauză exprimă : 1. cauza reală a unei acţiuni, stări sau însuşiri (circumstanţialul cauzA propriu-zis). întrebările: warum?, weshalb?, weswegen?, aus welchem Gründern
Wegen des schlechten Wetters blieben wir zu Hause. Aus Trotz wollte er nicht antworten. Schmerzen. Der Kranke stöhnte vor

2. consecinţele pe care le^ are sau le poate avea o acţiune sau staisj (circumstanţialul consecutiv). î n t r e b ă r i l e : wie ?, mit welcher Folge ?
Der Schüler löste die Aufgabe zur größten Zufriedenheit des Lehrers. Auf das Telegramm hin kehrte er nach Hause zurück.

într-unele gramatici, circumstanţial de mod.

circumstanţialul

consecutiv

este

considerat] întrebările:

3. scopul unei acţiuni (circumstanţialul wozu?, zu welchem Zweck?
Die Kinder fuhren zur Erholung an die See. Wichtige Maßnahmen wurden zur Ausweitung

de scop sau final)

unserer

Handelsbeziehungen

getroffen.

î n locul circumstanţialului consecutiv şi al celui de scop, se întrebuin­ ţează frecvent propoziţia consecutivă (vezi N 101), respectiv cea finali (vezi N 102). 4. o condiţie de a cărei îndeplinire depinde realizarea acţiunii sau stării (circumstanţialul condiţional). întrebările: unter welchen Bedingungen?, in welchem Falle ?
Bei gutem Wetter machte die ganze Familie Ausflüge. Ohne Anstrengung können wir nichts erreichen.

5. un obiect sau o situaţie care ar putea să împiedice realizarea unei acţiuni sau unei stări (circumstanţialul concesiv). î n t r e b a r e a : trotz welchen Umstandes ?
Ungeachtet seiner Müdigkeit setzte er den Weg fort. Der Ausflug fand trotz des schlechten Wetters statt.

EXERCIŢII

517

6. mijlocul sau instrumentul prîa care se realizează acţiunea stanţialul instrumental). î n t r e b ă r i l e : wodurch?, womit?
Der Boden wird bei uns mit modernen Maschinen bearbeitet. Durch Aufmerksamkeit wurde der Fehler rechtzeitig bemerkt.

(circum­

7. subiectul logic al acţiunii exprimate printr-un verb la diateza pasivă, legat de verb prin prepoziţiile von sau durch (circumstanţialul de agent):
Ein interessanter Vortrag wurde von dem Direktor des Betriebs gehalten.

Circumstanţialul de cauză poate fi exprimat 1. printr-un adverb cauzal {vezi J 38) :
Er kam zu spät, aber ich war deshalb nicht böse.

M 250

2. printr-un substantiv 3. printr-un infinitiv :
Geh lernen !

precedat

de prepoziţie :

Wegen des Regens konnte der Ausflug nicht stattfinden.

4. printr-un grup de cuvinte, şi anume a) o construcţie infinitivală (vezi N 129) :
E r kam zu uns, um sich zu verabschieden.

b) o construcţie participială 5. printr-o propoziţie

(vezi N 137) (vezi N 97) :

Die Sache so angesehen, hat er recht.

secundară

Weil es schon spät war, mußten wir uns beeilen. Der Nebel war so dicht, daß wir nichts sehen konnten.

EXERCIŢII

1. Formaţi propoziţii

enunţiative .'

a) In, das Kino, laufen, ein Film interessant. b) Erich, wollen, der Film, sehen, und, gehen, zu, die Kinokasse. c) Er, wollen, sein Freund Peter, mitnehmen. d) Erich, gehen, an, das Telephon, abnehmen, der Hörer, und, die Xummer, wählen.

518

SINTAXA

e) f) g) h)

Niemand, antworten, denn, Peter, nicht, zu Hause, sein. Erich, gehen, allein, in, das Kino. Der Film, sein, interessant, sehr. Am Abend, Erich, kommen, guter Laune, nach Hause.

2. Formaţi propoziţii

interogative totale directe :

a) b) c) d) e) f) g) h) i) j)

Inge, mit, der Autobus, fahren ? du, mit, dein Freund, in, die Ausstellung gehen? Karl, heute, schreiben, seine Mutter? der Student, antworten, auf, die Frage, der Professor, richtig? die Kinder, dürfen, in, dieser Film, gehen? Werner, begleiten, der Vater, zu, der Bahnhof, können? der Professor, halten, heute, die Vorlesung, in, der kleine Hörsaal ? wir, können, in, diese Buchhandlung, auch, Bücher, deutsch, f i n d e » du, lesen (la perfect indicativ), der Roman, neu, dieser Schriftsteller ? die Studenten, in, die Ferien, ans Meer, fahren (viitor I indicativ) lj

3 . Formulaţi

propoziţii

interogative

parţiale

referitoare

la cuvintele

tipărite

curs

a) b) c) d) e) f) g) h) i) •j) k) I) m) n) o) f>) r) s) t) u)

Die Sitzung findet am Abend statt. An der dritten Haltestelle steigt er aus. Ich begleitete den Gast auf den Bahnhof. Morgen werde ich ihn wieder anrufen. Dort hängt der Regenschirm des Lehrers. Der Professor zeigt den Studenten herrliche Bilder aus der ganzen Welt. Der Student denkt an den schönen Ausflug von Sonntag. Ich besuchte die Schule in dieser Stadt. Peter arbeitete in der letzten Zeit in den ,,Autobuzul" — Werken. E r sprach gestern mit unserem Lehrer über den geplanten Ausflug. Wir arbeiten alle für die Steigerung der Produktion. Walter muß heute in die Bibliothek gehen. Peters Vater ist Dreher und arbeitet in der Maschinenfabrik. Ioana kauft sich einen hellen Stoff. E r kann nur 1,20 m hoch springen. I n diesem Regal stehen zehn Romane und nur drei Gedichtbände. Der Lehrer erzählte heute in deutscher Sprache eine Anekdote. Mein Freund braucht das Wörterbuch für eine Übersetzung. E r überraschte uns mit seiner Nachricht. Ich bleibe drei Tage im Gebirge.

EXERCIŢII

519 imperative, folosind imperativul sau

4. Transformaţi propoziţiile următoare în propoziţii forme perifrastice ale imperativului:

a) I h r seid diszipliniert und arbeitet fleißig. b) Du arbeitest jetzt im Obstgarten. c) Du übernimmst die Deitung der Gruppe. d) Sie (forma de politeţe) berichten in der Sitzung über die Erfolge der Gruppe. e) Ihr helft dem neuen Studenten bei der Übersetzung. f) E r ist jetzt aufmerksamer. g) Du gehst am Nachmittag nicht ins Kino. h) Ihr kommt sofort zurück. i) Wir fahren jetzt, denn sonst wird es zu spät. j) Wir gehen jetzt, denn der Freund wird schon ungeduldig sein. k) Du hast Geduld. I) Du bist aufmerksam.
5. Transformaţi wenn: propoziţiile afirmative în propoziţii optative, folosind eventual conjuncţia

a) b) c) d) e) /) g) h) i) j)

Der Vater kommt jetzt nach Hause. Ich finde das Buch in der Buchhandlung. Der Vortrag ist nicht zu lang. Der Ausflug findet am Sonntag statt. E r kommt auch zum Wettspiel. Peter arbeitet immer sorgfältig. Ich habe jetzt mehr Zeit. E r liest schöner und ausdrucksvoller. Du kannst am Nachmittag zu mir kommen. E r hat einen schönen Aufsatz geschrieben.
cuvintele de negaţie corespunzătoare :

G. Traduceţi în limba germană, folosind

a) b) c) d) e) /) g) h) i) j) k)

Niciodată nu l-am văzut aşa de agitat. Nimeni nu lipseşte de la conferinţa profesorului. Nu am adus nici o carte. El nu are, în nici un caz, dreptate. Ernst n-a fost niciodată la mine. N-am făcut niciodată fără fratele meu o excursie. N-am nimic de spus aici. N-am găsit cărţile dorite nicăieri. Prietenul meu nu vine azi cu noi. Azi nu am timp să citesc această carte. Andrei nu este niciodată nepoliticos.

520

SINTAXA

l) m) n) o) p)

Nu te-a chemat nimeni la telefon. Niciodată nu voi uita ce mi-ai spus. Nu veni, fără a-mi telefona dinainte. El nici nu mi-a telefonat, nici nu mi-a scris (ceva). Aceasta este absolut imposibil.

7. Scoateţi subiectele din textele următoare şi arătaţi prin ce sînt exprimate :

A. a) Mein Vater arbeitet in einer Maschinenfabrik. Die Arbeit macht ihm große Freude. E r erzählt uns oft von seiner Arbeit. b) Schwimmen macht mir immer große Freude, darum fahre ich gern ans Meer. c) Hans und Peter halfen einem alten Mann. Der Alte dankte ihnen und schenkte den Jungen einige Briefmarken. d) Ich habe große Eile, und die Zwölf h a t wieder Verspätung. e) Peter begleitete den Vater zum Bahnhof. Auf dem Bahnsteig war ein ständiges Kommen und Gehen. f) Niemand erzählt so schön wie Otto. g) Man s a g t : ,,Irren ist menschlich", aber jeder muß immer aufmerk­ sam sein, wenn er etwas unternimmt. h) Es war ihm schwer, den kranken Freund allein zu lassen, aber die anderen Kollegen warteten auf ihn. i) Darf man hier rauchen ? Nein, das Rauchen' ist hier verboten. j) Es läutet. Die Stunde ist zu Ende. B. Als Alkibiad.es an der Spitze, der Reiterei an das Dornenfeld kam, sah er, wie eine Rotte von Fußsoldaten einen dicken Mann auf den Schul­ tern trug. Sein Pferd anhaltend, erkannte er den Sokrates in ihm, und die Sol­ daten klärten ihn darüber auf, daß er die wankende Schlachtreihe durch seinen unerschütterlichen Widerstand zum Stehen gebracht hatte. Sie trugen ihn im Triumph bis zum Train. Dort wurde er, trotz sei­ nes Protestes, auf einen der Fouragewagen gesetzt, und umgeben von auf­ geregt schreienden Soldaten gelangte er nach der H a u p t s t a d t zurück. Man trug ihn auf den Schultern in sein kleines Haus. Xanthippe, seine Frau, kochte ihm eine Bohnensuppe. Vor dem Herd kniend und mit vollen Backen das Feuer anblasend, schaute sie ab und zu nach ihm hin. E r saß auf dem Stuhl, in den ihn seine Kameraden gesetzt hatten. (B. Brecht)
8. Traduceţi în limba germană :

a) î ţ i prezint pe prietenul meu. El este cel mai bun prieten al meu. b) Plouă foarte tare şi excursia noastră nu mai poate avea loc. c) î m i pare rău, dar aici fumatul este interzis.

EXERCIŢII

521

d) Tot ce spuneţi dumneavoastră e adevărat, dar vîsîitul este după părerea mea cel mai frumos sport. e) Bătrînul acesta are nevoie de ajutorul nostru. Vrem să-1 ajutăm. / ) Nu l-am p u t u t găsi pe prietenul nostru, căci pe peron era u n con­ tinuu du-te vino. g) A traduce ( = infinitiv-substantivizat) din română în germană este pentru mine destul de greu, de aceea am nevoie de un bun dicţionar. h) Vrei să mă ajuţi ? Cu plăcere, dar acum n-am timp. Vino mai tîrziu, atunci te ajut cu plăcere. i) Trei ( = tramvaiul) circulă din nou pe un alt traseu. j) Ai mei îţi trimit multe salutări. k) Klaus şi Werner lucrează de două ore, dar nu este uşor să afle soluţia. I) Bate cineva la uşă, du-te şi deschide! m) Vino la Bucureşti, te voi conduce prin oraş. Aici sînt multe lucruri demne de văzut.
9. Formaţi propoziţii — la prezent — la imperfect cu predicate simple :

a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) I)

der Fahrgast, der letzte Zug, mit Mühe, erreichen. der Student, die Erklärung, der Professor, verstehen. der Direktor, täglich, viele Briefe, unterschreiben. der Herr, die Dame, beim Aussteigen, helfen. der Vater, das ungehorsame Kind, mit, der Finger, drohen. die Studenten, der Vortrag, der Professor, anhören. die Großeltern, die beste Gesundheit, sich erfreuen. der Junge, die Großeltern, sich erinnern, an. diese Studentin, sich beschäftigen, die Kunstgeschichte, mit. der Fremde, bitten, der Beamte, eine Auskunft, um. der Autofahrer, fragen, nach, nächster Weg, zu, das Opernhaus. die alte Großmutter, denken, an, oft, ihre Kindheit.

10. Formaţi propoziţii şi forma de politeţe) :

cu predicate simple, la imperativ

(persoana

a II.-a sing, şi

plur.

a) nehmen, der Bleistift, und, schreiben, die Wörter, unbekannt, in, das Heft. b) arbeiten, fleißig. c) wiederholen, der Satz, richtig. d) lernen, die Wörter, für, die nächste Stunde. e) sprechen, lauter, der Satz.

522

SINTAXA

f) g) h) i) j)

aufmachen, die Tür. aussteigen, an, die nächste Station. aufstehen, morgen, u m 7 Uhr. aufsetzen, der H u t . zuknöpfen, der Mantel.

1 1 . Traduceţi în limba germană :

a) Prietenul meu Gerhard m-a vizitat ieri şi am mers împreună la cinema, (la imperfect). b) Noi locuim de trei ani în acest bloc. c) Profesorul spuse: — Vorbiţi mai tare, nu vă aud. d) Iy-am aşteptat o oră, apoi m-am dus singur la cinema, căci repre­ zentaţia urma (= sollen) să înceapă peste (în) zece minute. e) Vom face această excursie cu un autobuz. f) E a trebuie să fi venit, căci v ă d că ferestrele camerei sînt deschise. g) Prietenul îi spuse: — Nu-ţi mai pune şi t u totul la i n i m ă ! h) Azi îmi trebuie dicţionarul, dar mîine vi-1 pot pune la dispoziţie. i) Vă place să patinaţi ? — Da, dar şi mai mult îmi place (lieber) să schiez. j) Tună, apoi începu să plouă. k) P u t e m să aşteptăm aici, nu-i nevoie să ne grăbim. I) Paul pare să nu fi înţeles explicaţia profesorului, de aceea nu poate ţine pas cu grupa la traducerea acestui text. m) Ce avem de scris pentru mîine ? — Avem de scris aceste exerciţii. n) Aveţi dreptate, dar mi-am pierdut lista cu exerciţiile şi n-am p u t u t să scriu decît o parte.
12. Alcătuiţi propoziţii cu următoarele construcţii :

Abschied nehmen; einen Entschluß fassen; kein E n d e nehmen; in Angriff nehmen ; W o r t halten ; Schi laufen ; Sport treiben ; Hilfe leisten ; zum Ausdruck bringen; Platz nehmen.
13.. Scoateţi predicatele nominale din textele de mai jos şi arătaţi prin ce este exprimai predicativ : numele

a) Dort kommt Peter. E r scheint vergnügt. Er ist immer fleißig gewe­ sen und h a t nur gute Noten. b) Mein Freund ist deutscher Herkunft, darum spricht er so gut Deutsch. c) Wir machten einen Ausflug; alle waren bester Daune. d) Ich gehe mit Andrei gern spazieren, denn er ist immer lustig. e) E r ist mein bester Freund, darum besuche ich ihn sehr oft.

EXERCIŢII

523

f) g) h) i) j)

Unser neuer Kollege heißt Hans. Deine Arbeit ist von großer Bedeutung für unser Institut. H a s t du sie gesehen? — J a , sie waren zu viert. Wer ist der fleißigste? — K u r t ist der fleißigste. Die Vorstellung war schon um 10 Uhr aus.
ca atribute. Respectaţi caşul :

14. Completaţi cu adjectivele din paranteză, folosindu-le

a) Ich half meiner (beste) Freundin bei der (schwer) Übersetzung. b) Auf das (letzte) Haus in einem (klein) Dorf stand ein Storchennest. c) Die Storchenmutter saß im Nest mit ihren (klein) Jungen. d) Diese streckten den Kopf mit dem (klein, schwarz) Schnabel heraus. e) Ein (klein) Stück davon stand der (groß) Storchenvater. f) Der Assistent brachte den (neu) Studenten die (letzt) Schallplatte, die sie noch nicht gehört hatten. g) Nach (lang) Warten, verließ er den (schön) Park, denn es war schon spät. h) Die Studenten sitzen im (groß) Hörsaal und schreiben einen (lang) Aufsatz. i) Else bildet nur (kurz) Sätze. j) Später besprach der Assistent mit den Studenten die (schwieriger) Sätze.
15. Scoateţi atributele din textele următoare şi arătaţi prin ce sînt exprimate :

a) Mein Freund brachte mir das neuerschienene Buch. b) Der alte Herr betrachtete die spielenden Kinder. c) Hinter dem kleinen Haus ist ein schönes Gärtchen. d) Mit diesem Studenten habe ich einen schönen Ausflug gemacht. e) Der Arbeiter dort h a t eine schwere Arbeit. f) Der alte Großvater liest im warmen Zimmer die neueste Zeitung. g) Meine Schwester fährt mit ihrem Mann in einem modernen Auto nach Predeal. h) Die neuen Wohnblocks haben rnoderne Einrichtungen. i) E r löst eine Fahrkarte erster Klasse und fährt mit dem Schnell­ zug 103 nach Predeal.
16. Completaţi cu cuvintele din paranteză, la cazul corespunzător :

(ein

a) Fetei wollte seinem Kollegen, . . . , bei der Übersetzung helfen. ausländischer Student) b) Anna wollte ihren Kollegen, . . ., bitten, ihr bei der Ü b u n g zu helfen, (ein deutscher Student)

524

SINTAXA

c) Die Arbeit dieses Studenten, . . ., ist ausgezeichnet, (der fleißigste Student unserer Gruppe) d) Der Vorschlag des Direktors, . . . , wurde begeistert angenommen. (ein begeisterter Neuerer) e) Die Schildbürger, . . ., bauten einst ein neues Rathaus, (die Bewoh­ ner der Stadt Schiida)

17. Completaţi cu cuvintele din

paranteză

a) Ich nicht die keine Absicht . . . (Spazierengehen). b) E r hat die Möglichkeit . . . (studieren). c) Jeder Student h a t die Pflicht . . . (lernen). d) Mein Freund zeigt die Neigung . . . (dichten). e) Anna äußerte ihren Wunsch, . . . (gehen, in, das Kino). f) Alle Kinder haben jetzt Gelegenheit, . . . (Sport treiben). g) Wir haben heute keine Dust, . . . (Schlittschuh laufen). h) Er faßte den Entschluß, sich auf alle Prüfungen . . . (gründlich vorbereiten).

18. Completaţi cu atributele adverbiale potrivite :

a) b) c) d)

Die Die Das Die

Bank . . . ist besetzt. Kraftwagen . . . sind aus der DDR. Wettspiel . . . war sehr interessant. Touristen . . . bewundern das Bukarest

von gestern von heute nebenan dort dort rechts

e) Das Gebäude . . . ist unsere neue Schule.

19. Completaţi eu cuvintele

din

paranteză

a) b) c) d) e) f) g) Plan, h) i)

Der Bauer bestellt . . . (der Boden). Der Gärtner pflückt . . . (die Frucht, pl.) Dieser Student übersetzte . . . richtig (der deutsche Text). Ich begleitete . . . zum Bahnhof (mein Vater). Anna rief . . . an (die gute Freundin). Die Studenten grüßen . . . (der Lehrer, vorübergehend). Der Ingenieur arbeitete . . . aus und gab . . . dem Direktor (der er). Ich erwarte . . . auf dem Bahnhof (mein bester Freund), Wir besuchten gestern . . . (der kranke Kollege).

EXERCIŢII

525

20. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e) /) g) h) i)

Am cumpărat ieri o carte interesantă. Azi nu-1 pot însoţi pe Walter la gară. Cartea aceasta am citit-o acum o lună. Profesorul îl laudă pe studentul silitor. Nu pot face această traducere. Te rog, închide fereastra! î i luăm cu noi şi pe colegii noştri. Acest arheolog dezgroapă o adevărată comoară. El îşi scoate (= abnehmen) pălăria şi îl salută politicos pe profesor.

2 1 . Răspundeţi,

folosind

cuvintele din paranteză :

a) b) c) d) e) f)

Wem Wem Wem Wem Wem Wem

erklärt der Lehrer das neue Thema ? (die Studenten) ähnelt der Bruder? (die Großmutter) begegnetest du gestern? (mein alter Freund) hilft der Student ? (sein kleiner Bruder) dankt er? (der Freund) widerstanden die Soldaten? (der Feind)

22. Completaţi cu cuvintele dirn paranteză :

a) E r näherte sich . . . (das alte Haus) und betrachtete es aufmerksam. b) Peter kam . . . (dÄe Bitte) des Freundes nach und ging m i t . . . (er) bis zur Haltestelle. c) Eine große Gefahr drohte . . . (die Stadt). d) Das kleine Mädchen ähnelt . . . (die Mutter). e) Der Vater erzählte . . . (seine Kinder) eine Geschichte. f) Kaltblütig wich er . . . (die Gefahr) aus. g) Wir wohnten gestern . . . (ein Vortrag) bei. h) Die Reise ist . . . (er) gut bekommen. i) Der Freund kam . . . (ich) freudig entgegen.
23. Traduceţi în limba germană :

a) Băiatul îi seamănă tatălui, iar fata cea mai mică îi seamănă bunicii. b) O plimbare la cîmp mi-ar prii. c) Anna Seghers povesteşte despre u n luptător antifascist, care eva­ dase dintr-un lagăr de concentrare. d) î ţ i place acest costum? e) îţi plac aceşti struguri ?

526

SINTAXA

f) g) h) i) j) k)

El n-a vrut să-i cedeze prietenului. Ana o ajută cu plăcere pe colega sa Helga. Petre nu-1 contrazice niciodată pe tatăl său. * Studenţii ascultă foarte atenţi pe profesorul lor. Mie nu mi-e egal dacă (el) vine sau nu. Pot să vă fiu de ajutor? Da, îmi puteţi ajuta mult.

24. Completaţi cu cuvintele din paranteză, respectînd cazul cerut de verb sau de adjectiv :

a) Mein Freund ist krank, er bedarf . . . (die Ruhe). b) Wir gedenken . . . der Arbeiterklasse (die Helden). c) Bei der Übersetzung bediene ich. mich . . . (das gute Wörterbuch). d) Dank seinen schönen Leistungen erfreut sich mein Freund . . . (ein großes Ansehen). e) Erinnerst du dich, Peter, noch . . . (unser alter Professor) ? / ) Martin rühmte sich . . . (seine gute Leistung). g) Hans ist sich . . . bewußt (seine Pflicht). h) E r ist . . . fähig (keine solche Tat). i) Durch sein Benehmen wurde er . . . würdig (unser Vertrauen).
25. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e)

(Noi) Ne amintim de eroii poporului nostru. Hans şi Peter erau conştienţi de marea lor răspundere. Zelul tău, dragă prietene, ar fi demn de o cauză mai b u n ă ! Soldatul rănit nu mai era capabil de nici un cuvînt. Bătrîna femeie era obosită de veşnicele ei griji pentru copilul bolnav.
din paranteză şi prepoziţia corespunzătoare :

26. Completaţi cu cuvintele

a) Mein lieber Freund, die Entscheidung in dieser Sache hängt nur . . . (du). b) Kinder, ihr müßt . . . achten (die Verkehrszeichen). c) Till Eulenspiegel, der Schalk, gab sich einmal in einer Stadt . . . aus (ein Arzt). d) Mein Freund befaßt sich am liebsten . . . (die Mathematik). e) E r besteht immer . . . (seine Meinung). f) Ich denke oft . . . (meine schöne Reise). g) E r hat sich . . . entschieden (ein Buch von Sadoveanu). h) Das kleine Mädchen erschrak . . . (der Hund). i) Obwohl es dunkel war, gelangte er noch . . . (die richtige Adresse), j) Mein Freund Peter interessiert sich . . . (das neue rumänische Fernsehgerät). ab

EXERCIŢII

527

k) Die Alte sorgte wie eine Mutter . . . (die Kinder der Nachbarin). I) Der Professor wird auch . . . teilnehmen (diese Sitzung), m) Der Professor wandte sich . . . und zeigte ihnen die Bilder (die Studenten). n) Wir fuhren . . . vorüber (das Haus der Scînteia). o) E r freute sich . . . (die Erfolge dieser Gruppe). p) Darf ich dir . . . zusehen (die Arbeit)? r) Der Vater erzählte den Kindern oft . . . (seine Arbeit).

27. Traduceţi în limba germană :

a) Prietenul meu R a d u fu ales responsabil de grupă. b) D-am recunoscut imediat după glas. c) Cu ajutorul meu, el a tradus textul din germană în română. d) Ai auzit ceva despre acest nou roman ? e) Dan a fost numit director al uzinei,— f) Noul învinge totdeauna vechiul. g) Construirea universităţii bucureştene se leagă de numele lui A Ţ I . Cuza. h) Aici este vorba de o nouă descoperire. i) N u mă tem de examenul la literatură. j) Studenţii aşteaptă cu bucurie (sich freuen auf) vacanţa de vară. k) Pentru care facultate te-ai decis ? I) Sîntem mîndri de frumoasa noastră capitală. m) Profesorul este mulţumit de lucrările studenţilor săi. n) Studentul Martin era fericit de rezultatul experienţei sale. o) Pentru că are mult de lucru, renunţă la călătorie.

28. Răspundeţi

folosind

cuvintele

din paranteză,

cu prepoziţiile

corespunzătoare:

a) Wo wohnt ihr Bruder Karl ? (ein neues Stadtviertel) b) Wo arbeitet der Vater, und wo arbeitet die Mutter ? (ein großes Werk, eine Textilfabrik) c) Wo studieren Sie ? (das Polytechnikum) d) Wo ist jetzt der kranke Bruder ? (das Haus) e) Woher kommen Sie? (die Bibliothek) f) Woher haben Sie das Buch genommen ? (der offene Bücherschrank) g) Wohin gehen wir am Abend ? (das neue Kino) h) Wohin fährt der Student Peter in den Sommerferien ? (das Meer, dann, das Gebirge) i) Wohin macht die Klasse mit dem Lehrer einen Ausflug ? (die Deut­ sche Demokratische Republik; Berlin ; das Banat; die Moldau).

528 29. Traduceţi în limba germană :

SINTAXA

a) Aici afară la lac este foarte frumos. b) L-am văzut pe prietenul meu de departe. c) Prietenul meu locuieşte în noul cartier. d) Blse locuieşte în strada Bminescu nr. 8. e) Mîine plec la Constanţa. Voi rămîne acolo o săptămînă, apoi voi pleca cu familia la Predeal. f) La dreapta şi la stînga vezi lanuri bogate.
30. Răspundeţi, folosind cuvintele din paranteză :

a) Wann beginnt der Vortrag? (fünf Uhr) b) W a n n kommen Sie wieder nach Bukarest? (der zehnte April) c) Wann haben wir Literaturseminar? (der Morgen) d) Wie lange bleiben Sie în Bukarest ? (der ganze Monat Mai) e) Wie lange muß ich hier warten? (ein Augenblick, drei Stunden) f) Seit wann besuchen Sie das Fremdspracheninstitut? (das Jahr, drei Monate) g) Bis wann brauchen Sie das Wörterbuch? (die nächste Woche) h) Wie oft nehmen Sie von dieser Arznei? (dreimal täglich) i) Wie oft gehen Sie ins Theater? (jede Woche) j) Wann besuchen Sie Ihre Eltern? (die Ferien)
3 1 . Traduceţi în limba germană :

a) Ieri după amiază l-am vizitat pe colegul meu bolnav. Rămîne în spital pînă la sfîrşitul săptămînii viitoare. b) De o săptămînă, vremea este foarte frumoasă. Duminică vom face o excursie la Predeal. c) Acum am un dicţionar foarte bun, ţi-1 pot împrumuta şi ţie după examen. d) Sosită în Bucureşti, delegaţia studenţilor germani a vizitat Muzeul de artă al Republicii Socialiste România. e) într-o zi voi veni totuşi la tine.
32. Răspundeţi, folosind cuvintele din paranteză :

a) Wie arbeiten die Studenten dieser Gruppe ? (fleißig, angestrengt, das große Interesse) b) Mit wem kommen Sie am Abend ? (der Kollege Peter, die Freundin, der jüngere Bruder)

/

EXERCIŢII

529

stift,

c) Womit haben Sie diese Zeichnung gemacht ? (dieser bunte Blei­ pl.J d) Wieviel Meter Stoff brauchen Sie für dieses Kleid ? (2 1/2 Meter) e) Wie spricht er jetzt nach einen ganzen Studienjahr ? (ein Deutscher)
33. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e) f) g) h)

Vă rog să vorbiţi mai rar, nu vă pot înţelege. Studenţii primiră entuziasmaţi propunerea lui Martin. E l citi cartea cu mult interes. A plecat ieri seară, fără a-şi lua rămas b u n de la noi. Pionierii trecură prin oraş cîntînd cîntece frumoase. î l privi întrebător şi aşteptă curios răspunsul său. Poate vii şi t u cu noi la teatru. După părerea mea, ea are cel mult 18 ani.
la întrebări, folosind cuvintele din paranteză :

3<î. Răspundeţi

a) Warum findet der Ausflug nicht mehr s t a t t ? (das schlechte Wetter) b) W a r u m bleibt er allein zu Hause? (Trotz) c) Warum wird morgen die Straßenbahn 26 nicht verkehren ? (der technische Grund) d) Zu welchem Zweck fahren viele Werktätige unseres Landes ans Meer? (die Erholung) e) î n welchem Falle kann man viel erreichen ? (der gute Willen) f) Trotz welchen Umstandes half er den Kollegen ? (seine schwere Herzkrankheit) g) Unter welcher Bedingung kann das Schispringen stattfinden ? (das günstige Schneeverhältnis) h) Von wem wird die Übersetzung gemacht werden ? (der Student Paul) i) Wie können wir zu einem höheren Eebensstand kommen ? (die Steigerung der Produktion)
35. Traduceţi în limba germană :

a) b) c) d) e) f) g) h)

Din cauza ploii nu p u t e m merge azi în parc. Cu toată vremea rea, echipa noastră a învins echipa oraşului Piteşti. Din motive tehnice reprezentaţia nu mai poate avea loc azi. De emoţie, Ana n-a p u t u t răspunde la cele mai simple întrebări. Cu bunăvoinţă se pot obţine multe. Textul a fost tradus de către prietenul meu Mihai. El rămase m u t de mirare în faţa tabloului. Din cauza frigului serbarea are loc în sala de festivităţi, nu în parc.

34 — Gramatica practică a limbii germane

FRAZA
(Der zusammengesetzte Satz)

Fraza — o unitate sintactică superioară propoziţiei — serveşte la exprimarea unor idei mai complexe. E a este formată din îmbinarea a două sau mai multe propoziţii. îmbinarea propoziţiilor într-o frază se poate realiza prin raporturi de coordonare sau de subordonare. De aci urmează împărţirea frazelor î n : fraze formate prin coordonare şi fraze formate prin subordonare.

N 1

FRAZA

FORMATA

PRIN
— die

COORDONARE
Satzreihe)

(Die Satzeverbindung

Fraza formată prin coordonare este alcătuită din propoziţii care nu depind gramatical de alte propoziţii, adică din propoziţii principale.
Karl V. war ein starker und aufgeklärter Geist, aber vielleicht ein desto schlimmerer Mensch; Philipp I I . war ein beschränkter und schwacher Kerl, aber er war gerechter. (Fr. Schiller)

NM

Coordonarea poate fi realizată : 1. prin juxtapunere, adică prin simpla alăturare a propoziţiilor, fără întrebuinţarea unor conjuncţii.
Der Staatsrat der Sozialistischen Republik Rumänien ist das höchste Organ der S t a a t s ­ macht mit ständiger Tätigkeit; er ist der Großen Nationalversammlung untergeordnet.

N 3|

2. prin conjuncţii
Sie gingen langsam und vorsichtig, denn seit gestern war Tauwetter eingetreten, und sie wollten doch mit reinen Stiefeln draußen ankommen. (H. Hesse)

N ^

FRAZA

531

Adverbele cu ajutorul cărora se realizează, uneori, coordonarea au valoare de conjuncţii; graniţa dintre adverbe şi conjuncţii de altfel nu este fixă (vezi K 4). în fraza prin coordonare raportul între propoziţii poate fi: copulativ, disjunctiv, adversativ, local, temporal şi cauzal. a) în cazul coordonării copulative propoziţiile sînt de aceeaşi valoare. Propoziţiile copulative sînt fie juxtapuse, fie legate prin conjuncţii copulative, de ex. außerdem, und, sowohl . . . als (auch), weder . .. noch (vezi K 12).
E s pfiff, die Lokomotive antwortete, der Zug setzte sich sanft in Bewegung. (Th. Ich h a t t e heftige Kopfschmerzen, außerdem war ich sehr nervös. Weder h a t er angerufen, noch ist er gekommen. Mann.)

N 5. N 6 N 7

b) în cazul coordonării disjunctive conţinutul unei propoziţii exclude conţinutul celeilalte. Coordonarea disjunctivă se exprimă prin conjuncţii disjunctive de ex. : oder, entweder . . . oder, sonst (vezi K. 13) :
Ich gehe zu ihm, oder er kommt zu mir. Entweder gehe ich heute zu ihm, oder er kommt morgen zu mir. Heute verspätet sich unser Kollege, sonst ist er sehr pünktlich.

N 8

Observaţie Conjuncţia sonst serveşte şi la exprimarea raportului cauzal (vezi N 17). c) î n raportul de coordonare adversativă conţinutul unei propoziţii este opus conţinutului celeilalte. Coordonarea adversativă se exprimă, de regulă, prin conjuncţii adver­ sative ca aber, jedoch, sondern (vezi K. 14) :
Der Junge hielt das Buch auf den Knien, aber er las keine einzige Zeile. Wir gehen heute nicht zu unseren Eltern, sondern die Eltern kommen zu uns.

N 9

Dacă raportul adversativ dintre propoziţii iese clar în evidenţă, coordonarea se poate realiza şi fără conjuncţii:
Ich will dein Leben nicht, ich will den Schuß. (Fr. Schiller) în loc de : Ich will nicht dein Leben, sondern ich will den Schuß.

J 10 V

Dacă sondern leagă două propoziţii cu acelaşi subiect şi acelaşi predicat, în propoziţia a doua nu se mai repetă nici subiectul nici predicatul (vezi N 152, 3):'
Wir lernen nicht für den Lehrer, sondern wjr_JerfTen für uns.

Nil

532

SINTAXA

N 12

d) Raporturi locale se exprimă mai rar prin fraze prin coordonare. De altfel, cuvintele cu ajutorul cărora se realizează acest fel de r a p o r t u r i : da ( = aici), dorthin, daher etc. au mai de grabă caracter de adverb decît de conjuncţie [vezi K 15) :
Seit Jahren wünschte er sich sein Heimatsdorf zu besuchen; dorthin führte jetzt sein Weg.

N 13

e) Prin fraze prin coordonare se pot exprima şi raporturi temporale: (a) raporturi de simultaneitate, acţiunea dintr-o propoziţie petrecîndu-se în acelaşi timp cu acţiunea exprimată în propoziţia a doua {vezi K 16) :
Ich ging zu ihm, mittlerweile kam er zu mir.

(b) raporturi de posterioritate, acţiunea din prima propoziţie avînd loc în urma acţiunii indicate în propoziţia a doua (vezi K 16) :
J e t z t ist er Ingenieur ; vorher war er Dreher.

(c) raporturi de anterioritate (vezi K 16), acţiunea din prima propo­ ziţie avînd loc înaintea acţiunii exprimate în propoziţia a d o u a :
Ich schreibe meinen Eltern, dann gehe ich in die Bibliothek.

Conjuncţiile care servesc la exprimarea raporturilor temporale mai m u l t caracter de adverbe decît de conjuncţii. N 14

au

f) î n cadrul coordonării cauzale deosebim (a) raportul cauzal propriu-zis: propoziţia a doua cuprinde motivarea logică a primei propoziţii. Coordonarea cauzală propriu-zisă se realizează de obicei — prin conjuncţii (vezi K 21) :
Br mußte einige Mal läuten, denn drinnen war der Lärm sehr groß.

— prin juxtapunere iese clar în evidenţă:

(mai rar), cînd raportul cauzal dintre propoziţii

I c h m u ß weggehen, ich werde erwartet. în loc de : Ich muß weggehen, denn ich werde erwartet.

Dacă două propoziţii legate prin denn au subiectul comun, acesta trebuie repetat.
E r bleibt zu Hause, denn er h a t heute viel zu t u n .

N 15

(b) raportul conclusiv: propoziţia a doua exprimă o concluzie, o urmare care decurge din acţiunea exprimată în prima propoziţie. Coordonarea conclusivă se realizează prin conjuncţii (vezi K 22);
E r ist krank, also muß er vertreten werden. E r war beschäftigt, deshalb (daher, darum, deswegen) kam er nicht zu dir.

FRAZA

533

Fraza prin coordonare în care este exprimat un raport cauzal propriuzis poate fi transformată într-o frază prin coordonare în care să fie expri­ m a t un raport conclusiv:
Ich bleibe zu Hause, denn ich habe zu lernen. Ich habe" zu lernen, darum bleibe ich zu Hause..

(c) raportul final: prima propoziţie indică scopul care poate fi atins prin acţiunea din propoziţia a d o u a ; coordonarea finală se realizează prin conjuncţii finale (vezi K 24) :
Ich will mir die neuerschienene Literaturgeschichte kaufen; dazu gehe ich jetzt in die Stadt.

N 16

(d) raportul condiţional: prima propoziţie indică condiţia de îndeplinirea căreia depinde realizarea acţiunii din propoziţia a d o u a ; raportul condiţional se realizează prin conjuncţii (vezi K 25):
Dieser Kranke muß gut gepflegt werden, sonst wird er nicht mehr gesund.

N 17 \

(e) raportul concesiv: o împrejurare exprimată în prima propoziţie ar fi trebuit să oprească realizarea acţiunii din propoziţia a doua, dar n-a reuşit s-o împiedice. Raportul concesiv se realizează prin conjuncţii (vezi K 26) :
Zwar weiß ich viel, doch möcht' ich alles wissen. (J. W. Goethe)

N 18

FRAZA

FORMATĂ
(Das

PRIN
Satzgefüge)

SUBORDONARE

Fraza formată prin subordonare este alcătuită din cel puţin o propo- N 19 ziţie principală şi una sau chiar mai multe propoziţii subordonate (secun­ dare). Propoziţia subordonată (secundară) depinde gramatical de altă propo- N 20 ziţie, aşa numita propoziţie regentă, şi îndeplineşte în frază, de regulă, func­ ţia unei părţi de propoziţie. Propoziţia regentă poate fi: — o propoziţie principală :
Wir kamen erst nach Mitternacht an, propoziţia principală regentă weil der Zug Verspätung hatte. propoziţia subordonată

534

SINTAXA

— o propoziţie subordonată :
Es war dem Lehrer nicht entgangen, propoziţia principală regentă daß der Schüler, d e n e r p r ü f t e , ins Buch schallte. \ prop. subord. propoziţia subordonată regentă/

Propoziţiile subordonate se analizează^de obicei d u p ă : forma lor, poziţia lor, gradul lor de dependenţă, funcţia lor.

FORMA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE N 21 După forma lor, propoziţiile subordonate pot fi: 1. de celernai multe ori introduse, adică legate de regentă prin cuvinte introductive. î n propoziţiile subordonate introduse, verbul conjugat stă pe ultimul loc {vezi însă O 42):
Der Schneider sagte mir, daß mein Mantel in einer-Woche fertig sein werde. Wenn er länger in Bukarest geblieben wäre, h ä t t e er sie besucht.

N 22

2. camuflate sau neintroduse, adică juxtapuse faţă de regenta lor. î n propoziţiile subordonate neintroduse, verbul conjugat stă a) pe locul doi :
Der Schneider sagte mir, mein Mantel werde in einer Woche fertig sein.

b) pe locul întîi :
Wäre er länger in Bukarest geblieben, so h ä t t e er sie besucht.

N 23

N 24

Propoziţiile subordonate introduse se împart, în funcţie de cuvîntul lor introductiv, î n : — propoziţii conjuncţionale, — propoziţii relative, — propoziţii interogative indirecte. a) Propoziţiile conjuncţionale sînt introduse prin conjuncţii subordonatoare c a : daß, ob, weil, nachdem etc. (vezi K 14—K 30).
Wir alle wissen, daß die Kommunistische Organisation der Gesellschaft die höchste F o r m der Gesellschaftsordnung ist. Ich lerne Deutsch, weil mir die deutsche Sprache gefallt. I c h ging weg, nachdem wir alles besprochen h a t t e n . Die Frage, ob er Sie besuchen wird, bleibt offen.

FRAZA

535

b) Propoziţiile relative sînt introduse prin (a) pronume relative: der, die, das — die (vezi F 99), welcher, welche, welches—welche (vezi F 100—101), wer, was (vezi F 102—104)
I n der Sozialistischen Republik Rumänien gehört die ganze Macht dem Volke, das frei und Herr seines Schicksals ist. Mihail Eminescu, welcher der größte rumänische Dichter ist, wurde im J a h r e 1850 geboren. Wer es Ihnen erzählt h a t , war nicht genau unterrichtet.

N 25

(b) adverbe pronominale relative: woran, worauf, womit etc. (vezi I 62-64)'.
Das ist etwas, woran er oft denkt.

(c) adverbe relative: wo, wohin, woher (vezi I 67—69):
Sie zeigte mir das Haus, wo sie ihre Jugend verbracht hatte..

Pronumele relative nu sînt numai elemente de legătură între propo­ ziţia regentă şi propoziţia relativă, ci şi părţi de propoziţie:
der mir das Wörterbuch brachte. subiect dessen Bücher immer in Ordnung sind. atribut dem ich gestern begegnete. complement la dativ den ich gestern getroffen habe. complement în acuzativ auf den ich gewartet habe. complement prepoziţional

E r ist der Schüler,

c) Propoziţiile interogative indirecte sînt introduse: (a) în cazul interogativelor parţiale (vezi M 17) prin acelaşi cuvînt intro­ ductiv ca şi interogativele directe, şi anume prin — pronume interogative: wer ?, was ?, welcher ?, was für ein ? (vezi

N 26

F 77-95)
Interogativă directă Interogativă indirectă E r fragte mich: ,,Wer h a t angerufen?" E r fragte mich, wer angerufen habe.

— adverbe interogative : wann ?, warum ?, wie ?, wohin ?, woher ? etc.
directă E r fragte m i c h : „Wann wird Andrei wieder anrufen?" Interogativă indirectă

E r fragte mich, wann Andrei wieder anrufen werde.

536

SINTAXA

— adverbe pronominale interogative : woran ?, worin ?, worauf?, aus ?, wobei ?, womit ? etc.
Interogativă directă Interogativă indirectă

wor­

E r fragte mich: ,,Woran arbeitet P e t e r ? "

E r fragte mich, woran Peter arbeite.

întrucît interogativele parţiale indirecte sînt introduse prin aceleaşi cuvinte ca şi interogativele parţiale directe, ne putem da seama după topica lor sau adesea după modul folosit, dacă este vorba de o propoziţie princi­ pală sau de una subordonată. î n propoziţia principală verbul stă pe locul doi şi este la indicativ, iar în propoziţia subordonată pe locul ultim şi este adesea la conjunctiv. (b) în cazul interogativelor conjuncţia ob :
Interogativă directă

totale (vezi M 16) prin
Interogativă indirectă

Ich fragte i h m : „Waren Sie gestern beim V o r t r a g ? "

Ich fragte ihn, ob er gestern beim Vortrag gewesen sei.

fltf 27

N 28

Propoziţiile subordonate camuflate (neintroduse) depind, ca şi pro­ poziţiile subordonate introduse, de o propoziţie regentă, dar au topica pro­ poziţiilor principale. Pot fi camuflate, în special, propoziţiile subordonate a) completive (vezi N 61) :
Er sagte mir, er sei im Gebirge gewesen. (în loc de : Er sagte mir, daß er im Gebirge gewesen sei.)

b) condiţionale

care precedă regenta (vezi N 121) :

Hätte er sich geschont, so wäre er jetzt nicht krank. (în loc d e : Wenn er sich geschont hätte, wäre er jetzt nicht krank.)

c) concesive (vezi N 119) :
War sie auch keine Schönheit, so machte sie doch auf alle Eindruck. (în loc d e : Wenn sie auch keine Schönheit war, machte sie doch auf alle Eindruck.)

d) comparative ireale (vezi N 86):
Er benahm sich so, als wäre er allein im Zimmer. (în loc d e : E r benahm sich so, als ob er allein im Zimmer wäre.)

N 29

Propoziţia subordonată, atît cea introdusă, cît şi cea camuflată, poate avea în regentă un cuvînt corelativ, care are rolul fie de a atrage atenţia

FRAZA

537

asupra subordonatei, fie de a servi drept legătură între subordonată şi regentă :
Obwohl es spät war, blieb er dennoch bei uns. J e weiter wir gingen, desto schöner wurde der Weg. Er spricht so leise, daß ich kein Wort verstehe. Das ist etwas, was Sie wissen müssen. Es ist mir unangenehm, daß Sie sich meinetwegen bemüht haben. Ob es wirklich so war, das kann ich nicht wissen. Wäre er in Bukarest gewesen, so h ä t t e er Sie angerufen.

POZIŢIA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE

î n limba germană subordonata poate sta 1. înaintea propoziţiei regente (propoziţia subordonată

prepusă) :

N 30

Obwohl sich das Kräfteverhältnis in der Welt zugunsten des Sozialismus, der Demokratie und des Friedens verändert hat, bleibt der Imperialismus eine schwere Bedrohung des Friedens der Völker.

2. intercalată între părţile propoziţiei regente (propoziţia subordonată intercalată) :
Jedes Volk, das den Sozialismus eine internationale Aufgabe. aufbaut, erfüllt eine nationale und gleichzeitig auch

N 31

3. în urma

propoziţiei regente (propoziţia subordonată

postpusă) : Jj 32

Der Kommunismus steht nur zum Kapitalismus in Gegensatz und nicht zu den Völkern, die früher oder später alle zum Kommunismus gelangen werden.

Observaţie Propoziţia intercalata nu trebuie confundată cu propoziţia incidenţă Pe cînd propoziţia intercalată depinde de propoziţia regentă, propoziţia incidenţă este o propoziţie independentă:
Der Schüler, der gerade vorbeigeht, h a t den ersten Preis erhalten.

N 33

i

prop. intercalata Der Schüler — er heißt Karl Schulz — h a t den ersten Preis erhalten. prop. incidenţă

I

538

SINTAXA

GRADUL DE DEPENDENTA AL PROPOZIŢIEI SUBORDONATE N 34 N 35 O propoziţie subordonată depinde de o propoziţie principală sau de o altă propoziţie subordonată. 1. Propoziţia subordonată care depinde nemijlocit de o propoziţie principală este considerată propoziţie subordonată de gradul 1 :
Ich kenne diese Regel, weil wir sie schon durchgenommen

Prop. principală

i
Prop. subord. gr. 1

N 36

2. Propoziţia subordonată care depinde de o subordonată de gradul 1 este considerată propoziţie subordonată de gradul 2 :
Hr wünschte, daß ich ihm erzähle, wie ich meine Ferien verbracht habe.

Prop. principală Prop. subord. gr. 1 Prop. subord. gr. 2

N 37

3. Subordonata care depinde de o subordonată de gradul 2 este con­ siderată propoziţie subordonată de gradul 3 şi aşa mai departe.
Ich rufe ihn an, damit er mir sagt, ob ich auch für ihn Theaterkarten kaufen soll, wenn ich noch welche finde. Prop. principală

Prop. subord. gr. 1

Prop. subord. gr. 2

Prop. subord. gr. 3

FRAZA

539

De una şi aceeaşi propoziţie regentă pot depinde două şi chiar mai N 38 multe propoziţii subordonate de acelaşi grad:
E r schrieb mir, daß er morgen kommen wolle und daß ich ihn auf dem Bahnhof solle. Prop. principală erwarten

I
Prop. subord. gr. 1 Prop. subord. gr. 1

Raportul dintre propoziţiile de grad diferit este de subordonare, iar raportul dintre propoziţiile de acelaşi grad este de coordonare.

N 39

FUNCŢIA PROPOZIŢIILOR SUBORDONATE După funcţia pe care o îndeplineşte în frază, propoziţia poate fi subiectivă, predicativă, atributivă, completivă şi circumstanţială. N 40

PROPOZIŢIA
(Der Subjektsatz — Der

SUBIECTIVA
Satzgegenstandssatz)

Propoziţia subiectivă îndeplineşte funcţia de subiect al propoziţiei N 41 regente. întrebările: wer?, was?
Wer nicht pünktlich prop. subiectivă Der Unpünktliche subiect Daß du unpünktlich bist, ist unhöflich. (Was ist unhöflich ?) ist, \ /
s o 1 1 tddbt

«Httammen, ( « W soll nicht mitkommen?)

în propoziţia regentă apare deseori pronumele es drept cuvînt core- N 42 lativ:
Es ist unbestreitbar, daß er ein fleißiger Junge ist.

După formă, propoziţia subiectivă poate fi: 1. introdusă a) conjuncţională :
Baß er nicht kommt, ist ausgeschlossen.

N 43

540

SINTAXA

b) relativă:
Wer fremde Sprachen nicht kennt, weift nichts von seiner eigenen. (J. W. Goethe) Was Ihnen gesagt wurde ,stimmt nicht.

Propoziţii subiective introduse prin pronume relative he întîlnim adesea în proverbe:
Wer den Pfennig nicht ehrt, ist des Talers nicht wert. Wer zuletzt lacht, lacht am besten. Wer nicht warten kann, muß laufen.

apar frecvent.

c) interogativă indirectă :
Es ist nicht zu erfahren, wo er wohnt. Es ist noch nicht sicher, ob er kommt.

2. camuflată

(neintrodusă) :

E s wird behauptet, er hätte es gesagt.

Pentru construcţii infinitiv ale subiective vezi N 125.

PROPOZIŢIA
(Der Prädikativsatz

PREDICA

TIVĂ

— Der Satzaussagesatz) •

N 44

Propoziţia predicativă îndeplineşte funcţia de nume predicativ al pro­ poziţiei regente. întrebările : wer sau was ist (wird) das Subjekt ?
. . . , was er sich wünschte. prop. predicativă E r wurde < A t T (Was wurde er ?) Arzt. nume predicativ

N 45

Predicatele verbale nu pot fi redate prin propoziţii subordonate. î n propoziţia regentă apare deseori un cuvînt corelativ es, der, der­ jenige, so :

Ji 46

Er war es, der die Übersetzung gemacht hat. Er ist der (derjenige), der mir geholfen hat. Die Sache ist die, daß ich ihn nicht erkannt hatte. Alles war so, wie ich es mir vorgestellt hatte.

FRAZA

541

După formă, propoziţia predicativă poate fi 1. introdusă a) conjuncţională:
Das Besorgniserregende ist, daß er von Tag zu Tag mehr abnimmt,

N 47

b) relativă:
Er bleibt, was er war.

2. camuflată

(neintrodusă) :
unschuldig.

Die Tatsache ist, du bist am ganzen

Pentru construcţii infinitivale

predicative

vezi N 126.

î n cazul unor difilcultăţi la delimitarea dintre propoziţia subiectivă şi cea predicativă, trebuie să ne orientăm după ordinea cuvintelor din frază :
Daß regelmäßig gelernt wird, das ist das Wichtigste. prop. subiectivă Das Wichtigste ist, daß regelmäßig gelernt wird. prop. predicativă

PROPOZIŢIA
(Der Attributsatz — Der

ATRIBUTIVĂ
Beifügungssatz)

Propoziţia subordonată atributivă îndeplineşte în frază funcţia de atribut. întrebările : welcher ?, was für ein P
Hier ist das Buch, das ich dir versprochen habe. (Welches Buch ist hier?)

N 48

Funcţiile subordonatei atributive pot fi de a) atribut adjectival; în cazul acesta, propoziţia este atributivă tivală (adjektivischer Attributsatz) :
Da liegt der Text, der übersetzt wurde. prop. atributivă adjectivală Da liegt der übersetzte Text. atribut adjectival

adjec-

N 49

b) atribut substantival; stantivală (substantivischer

în cazul acesta propoziţia este atributivă Attributsatz):

sub­

Da liegt das Buch, das Peter gehört. prop. atributivă substantivală D a liegt Peters Buch. atribut substantival

542

SINTAXA

N 50

După formă, propoziţia atributivă poate fi 1. introdusă a) conjuncţională :
Die Behauptung des Arztes, daß es dem Kinde besser geht, beruhigte die Eltern.

b) relativă:
Die Arznei, die der Arzt verschrieben hatte, wirkte sofort.

c) interogativă indirectă :
Die Frage, wer es ihm gesagt hatte, blieb offen.

2. camuflată

(neintrodusă) : .
war richtig.

Unsere Vermutung, er sei nicht in Bukarest,

Pentru construcţii infinitiv ale atributive vezi N 128. Pentru construcţii participiale atributive vezi N 136. Cel mai frecvent se folosesc propoziţiile atributive relative, î n ceea ce priveşte acordul pronumelui relativ, vezi F 105. Propoziţia relativă stă, de regulă, nemijlocit după cuvîntul determi­ nat {vezi O 151 — 155).

PROPOZIŢIILE
(Die Objektsätze — Die

COMPLETIVE
Ergänzungssätze)

N' 51

Propoziţiile completive îndeplinesc în frază
Ich sehe J . . ., daß er kommt. P r °P- completivă ihn. complement (Was sehe ich?) (Wen sehe ich?)

funcţia de corn

N 52

După complementul a cărui funcţiune o îndeplineşte, propoziţia com­ pletivă este: completivă directă care corespunde complementului la acuzativ ; completivă indirectă care corespunde complementului la dativ şi la genitiv ; completivă prepoziţională care corespunde complementului prepozi­ ţional.

FRAZA

543

P R O P O Z I Ţ I A COMPLETIVĂ D I R E C T Ă
(Der direkte Objektsatz)

Propoziţia completivă directă răspunde la aceleaşi întrebări ca şi complementul la acuzativ : wen ?, was ?
Ich frage, wen ich will. (Wen frage ich?) Ich. nehme an, daß er noch kommen wird. (Was nehme ich an?) Was ich mit den Händen greife, glaub' ich gern. (H. v. Kleist) Ich weiß nicht, wie sein Benehmen zu erklären ist.

N 53

Propoziţiile completive directe depind în special de verbe de informare :
Dieser junge Wissenschaftler teilte mit, daß er seine wissenschaftliche Arbeit werde. veröffentlichen

N 54

Vorbirea indirectă apare, de regulă, ca propoziţie completivă directă [vezi N 159)
Vorbire directă E r s a g t e : „Ich hin krank." Vorbire indirectă sei. E r sagte, daß er krank

N 55

prop. completivă întrebare directă E r fragte : „Wann findet das Wettspiel s t a t t ? " Ich fragte i h n : „Gehen Sie ins Stadion ?" întrebare indirectă

t

Er fragte, wann das Wettspiel stattfinde. Î prop. completivă Ich fragte ihn, ob er ins Stadion gehe. Î prop. completivă

PROPOZIŢIA COMPLETIVĂ
(Der indirekte

INDIRECTĂ

Objektsatz)

Propoziţia completivă indirectă înlocuieşte un complement la dativ sau la genitiv şi răspunde la aceleaşi întrebări ca şi complementele cores­ punzătoare : wem ?, wessen ?
Ich gebe das Buch, wem ich will. (Wem gebe ich das Buch ?) Wer einmal lügt, dem glaubt man nicht, und wenn er auch die Wahrheit spricht. (Wem glaubt man nicht ?) Des rühme der blut'ge Tyrann sich nicht, Daß der Freund dem Freunde gebrochen die Pflicht.. (Fr. Schiller) (Wessen rühme sich der blutige Tyrann nicht ?)

Jjf 56

544

SINTAXA

P R O P O Z I Ţ I A COMPLETIVĂ P R E P O Z I Ţ I O N A L Ă
(Der präpositionale Objektivsatz)

N 57

Propoziţia completivă prepoziţională înlocuieşte un complement pre­ poziţional, î n t r e b ă r i l e : woran?, worauf?, womit?, worüber?, wovon? etc.
Sie freuten sich, daß sie eine schöne Reise machen werden. (Worauf freuten sie sich ?)

N 58

î n propoziţia regentă apare deseori un adverb pronominal cU funcţia de cuvînt corelativ:
Die Kinder dürfen sich nicht darauf verlassen, daß ihnen die Eltern bei der Arbeit helfen.

N 59

La unele verbe prepoziţionale poate lipsi cuvîntul corelativ din regentă, la altele el este obligatoriu. Astfel, cuvîntul corelativ nu poate lipsi pe lîngă verbele: beitragen, dienen, sich kümmern, sich verlassen etc.
Er trug dazu bei, daß die Arbeit unter den besten Bedingungen beendet wurde. Die Talsperre dient dazu, daß Wasser gespeichert wird. Sie müssen sich darum kümmern, daß das Kind regelmäßig ißt.

N 60

Cuvintele corelative se pun facultativ pe lîngă: sich bemühen, sich erinnern, sich freuen, sich hüten, klagen, sich wun­ dern etc. :
Unser Lehrer bemüht sich sehr (darum), daß wir Fortschritte machen. Erinnern Sie sich (daran), daß er Ihr Buch genommen h a t ? Wir freuen uns sehr (darüber), daß unsere Mannschaft gesiegt hat. Sie müssen sich (davor) hüten, daß Sie sich erkälten. Ihre Mutter klagte (darüber), daß Sie ihr selten schreiben. Er wunderte sich (darüber), daß du ihn nicht von deiner Verlobung verständigt h a s t .

FORMA P R O P O Z I Ţ I I L O R COMPLETIVE N 61 După formă, propoziţiile completive pot fi 1. introduse a) conjuncţionale
Er weiß nicht, daß Sie nach Bukarest übersiedeln.

b) relative:
Kauf dir, was dir besser gefällt.

c) interogative indirecte :
E r fragte mich, wo mein Bruder wohne.

FRAZA

545

2. camuflate

(neintroduse):
angerufen.

Sie sagte, sie habe zweimal

P e n t r u construcţii infinitivale

completive vezi N 127.

PROPOZIŢIILE
(Die Adverbialsätze

CIRCUMSTANŢIALE
— Die Umstandssätze)

Propoziţiile circumstanţiale îndeplinesc în frază funcţiile complementelor circumstanţiale din propoziţie. Deosebim propoziţii circumstanţiale de loc, de timp, de mod şi de cauză.

N 62

P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALĂ D E DOC
(Der Adverbialsatz des Ortes — Der Lokalsatz)

Propoziţia circumstanţială de loc îndeplineşte funcţia unui complement circumstanţial de loc. întrebările : wo ?, wohin ?, woher ?
. . ., / Ich lebe < \ wo ich geboren bin. prop. circum. de loc , * . ~ -. , . in meinem Geburtsort. circum. de loc. (Wo lebe ich ?) * '

M 63

Propoziţiile circumstanţiale de loc se introduc prin adverbele relative wo, wohin, woher. Pentru precizarea ideii de loc se folosesc adesea în propoziţia princi­ pală adverbe corelative:
Ich arbeite noch irnnier dort, wo Sie wissen. Der Weg führte dorthin, wo der "Wald begann.

P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALA D E TIMP
(Der Adverbialsatz der Zeit — Der Temporalsatz)

Propoziţia circumstanţială de timp^ îndeplineşte în frază funcţia unui complement circumstanţial de t i m p . întrebările : wann ?, seit wann ?, bis wann?, wie lange?, wie oft?
Während man ißt, prop. circiunst. de tirnp uz-? J i -c Wahrend des hssens compl. circumst. de tirnp 35 — Gramatica practică a limbii germane \ y soll man nicht sprechen. [Wann soll man nicht sprechen?) / r ... . * r i

N 64

546

SINTAXA

N 65

Raportul temporal pe care-1 exprimă propoziţia circumstanţială d e timp poate fi : a) de simultaneitate, cînd acţiunea din subordonată se desfăşoară în acelaşi timp cu cea din regentă. Pentru a exprima raportul de simulta­ neitate, propoziţiile circumstanţiale de timp sînt introduse prin conjuncţiile als, wenn, indes, wie, während etc. {vezi K 16)
Als die Aufführung zu Ende war, klatschte das Publikum laut Beifall. Immer wenn es läutet, gehe ich die Tür öffnen. Während wir uns unterhielten, klingelte das Telephon.

N 68

b) de posterioritate, cînd acţiunea din subordonată se petrece după cea din. regentă. Pentru a exprima raportul de posterioritate, propoziţiile circumstan­ ţiale temporale se introduc prin conjuncţiile bevor, ehe, bis :
Bevor (ehe) ich komme, rufe ich Sie an. Wir warten, bis Sie kommen können.

Observaţie N 67 Bis poate fi atît conjuncţie, cît şi prepoziţie şi adverb {vezi J 25).. c) de anterioritate, cînd acţiunea din subordonată se petrece înaintea celei din regentă. Pentru a exprima raportul de anterioritate, propoziţiile circumstanţiale de t i m p se introduc prin als, nachdem, seit, seitdem, wenn, kaum, daß, sobald etc. {vezi K 16). Pentru a exprima raportul de anterioritate trebuie respectată în limba, germană, o anumită corespondenţă a timpurilor, şi a n u m e :

Propoziţia subordonată perfect •

Propoziţia principală: • prezent • viitor • imperfect

mai mult ca perfect-

/ Nachdem er die Übungen gemacht hat,

lernt er die Wörter.

wird er die Wörter lernen. Nachdem er die Übungen gemacht hatte, lernte er die Wörter.

0 bservaţii: N 68 1. Această regulă este valabilă în deosebi pentru conjuncţia nachdem. I^a celelalte conjuncţii care exprimă anterioritatea, este posibilă folosirea aceluiaşi timp în regentă şi subordonată, mai ales atunci cînd se accen-

FRAZA

547

tuează continuarea acţiunii sau dacă cele două acţiuni sînt foarte apropiate una de alta. 2. Conjuncţiile sobald şi kaum daß se folosesc cînd acţiunea din subor­ donată se desfăşoară nemijlocit înaintea acţiunii din regentă :
Ich. schrieb, kaum daß ich mich zum Schriftsteller erkannt sah, über die Würde, die Pflichten, Rechte und Bedürfnisse des Schriftstellerstandes. . . (G. Keller)

N 69

3. Conjuncţiile als şi wenn pot fi uşor confundate, ambele fiind traduse N 70 prin cînd. a) Conjuncţia als se foloseşte pentru a exprima o acţiune din trecut, N 71 încheiată, nerepetată.
Als ich im vorigen J a h r in Sibiu war, besichtigte ich das Brukenthalmuseum.

b) Conjuncţia wenn se întrebuinţează pentru a exprima (a) o acţiune atît repetată cît şi nerepetatâ în prezent sau viitor:
Immer wenn er nach Bukarest kommt, besucht er mich. Wenn Sie zu mir kommen werden, erfahren Sie alles.

N 72

(b) o acţiune repetată în

trecut:

Immer wenn er nach Bukarest kam, besuchte er mich.

/

aeiiiine " N

nerepetată repetată prezentă —. ____^prezentă viitoare '• £ ["wenn | ^~-— viitoare t r e c u t ă - r | als | ^~~~~~~— trecută 4. De asemenea, trebuie evitată confuzia dintre conjuncţiile als şi wenn pe de o parte, şi adverbul wann — care se traduce t o t prin cînd — pe de altă parte. Adverbul interogativ wann? introduce propoziţii interogative par­ ţiale, fie directe, fie indirecte:
Întrebări directe: Wann kommen Sie zu mir ? — Wenn ich Zeit habe. Wann sahen Sie ihn zum letztenmal ? — Als er in Bukarest war. întrebări indirecte : Ich fragte ihn, wann er mich besuchen wird. Die Frage, wann der nächste Vortrag stattfinden wird, blieb unbeantwortet.

N 73

''""

I introduce prop. temporale — . : , f prop. interogative directe - w a n n - introduce j p r o p _ ' intewgative indirecte

548

SINTAXA

N 74

5. Conjuncţia wenn poate introduce şi propoziţii condiţionale {vezi K 25). î n cazul acesta se traduce prin dacă.
Wenn er das Buch hätte, würde er es Ihnen geben.

P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALĂ D E MOD
(Der Adverbialsatz der Art und Weise — Der Modalsatz)

N 75

Propoziţia circumstanţială de mod îndeplineşte funcţia ţialului de mod. î n t r e b ă r i l e : wie?, in welcher Weise?
. . . , indem sie sangen. „. „. , , .. „, / prop. circumst. de mod Die Kmder begrüßten uns <~ r r \ singend. compl. circumst. de mod

circumstan­

v

(Wie,

in welcher

Weise

begrüßten uns die Kinder ?)

Unora dintre propoziţiile modale, cum sînt propoziţiile comparative ireale (vezi N 86) nu le corespund complemente circumstanţiale de mod. N 76 Propoziţii circumstanţiale de mod se împart, de regulă, în propoziţii modale propriu-zise, restrictive, comparative şi de măsură progresivă. 1. Propoziţia modală propriu-zisă exprimă a) felul în care se desfăşoară acţiunea din propoziţia regentă; ea se introduce prin wie sau indem :
Br sprach so schön, wie ich ihn noch nie habe sprechen hören. E r kleidete sich an, indem er jedes Kleidungsstück sorgfältig wählte.

Observaţii N 77 N 78 Conjuncţia subordonatoare indem are mai multe funcţii de care depinde traducerea e i : 1. conjuncţie modală; nu are corespondent în limba română. Predi­ catul propoziţiei modale se traduce printr-o construcţie gerunzială ; indem nu se t r a d u c e :
Sie spielte die Melodie, indem sie langsam Note für Note entzifferte. (Ba cînta melodia, descifrînd rar n o t ă cu notă.)

N 79

2. conjuncţie temporală: indem se traduce prin în timp ce, pe sau nu se traduce, folosindu-se o construcţie gerunzială :
Indem er das Zimmer betrat, grüßte er höflich alle Anwesenden. î n timp ce intră (Intrînd) în cameră, îi salută politicos pe t o ţ i cei prezenţi.

cînd,

FRAZA

549

Dacă conjuncţia indem este folosită modal sau temporal, atît regenta cît şi subordonata trebuie să aibă acelaşi subiect. 3. conjuncţie instrumentală; indem se traduce prin prin faptul că, prin aceea că sau prin construcţii gerunziale.
Indem die Partei konsequent die Politik der sozialistischen Industrialisierung des Landes verfolgte, wurden die Voraussetzungen für den Aufbau des Sozialismus gesichert. (Prin faptul că partidul a urmărit consecvent politica de industrializare socialistă a ţării, s-au asigurat premisele pentru construirea socialismului.)

N 86

b) lipsa sau suplinirea unei acţiuni însoţitoare din regentă; se introduce prin ohne daß, ((an) statt daß):
E r gab mir das Buch, ohne daß ich es von ihm verlangte. Er kommt zu mir, (an)statt daß ich zu ihm gehe.

N 01

Pentru întrebuinţarea construcţiilor infinitivale modale vezi N 131 — 132. 2. Propoziţia restrictivă exprimă o restrîngere a acţiunii exprimate N 82 în propoziţia principală; se introduce prin (in)sofern, (in)soweit, soviel, nur daß :
Soweit ich es verstanden habe, muß die Arbeit morgen übergeben werden. Insofern ich sie kenne, kann man zu ihr Vertrauen haben.

3. Propoziţia comparativă arată, pe baza unei comparaţii, cum se desfăşoară acţiunea din regentă. Propoziţiile comparative pot fi a) reale; comparaţia se face printr-o acţiune reală. Se foloseşte modul indicativ; conjuncţiile introductive sînt — în caz de egalitate wie, — în caz de inegalitate als:
Das Gewitter war rasch rascher vorüber, wie als es gekommen war.

N 88 j j 84

Propoziţiile comparative de egalitate au adesea, în regentă, corela­ tivele so, ebenso :
Man soll so sprechen, wie man denkt. Man soll ebenso handeln, wie man spricht.

Propoziţiile comparative, exprimînd o comparaţie reală sau foarte apropiaţă de realitate, construite cu indicativul, mai pot fi introduse prin als wenn, wie wenn ; verbul din regentă este de obicei la prezent, numai rareori la un timp t r e c u t :
Man kann diesem Jungen keinen größeren Dienst erweisen, als wenn man ihn auf seine Fehler aufmerksam macht. Das klingt, wie wenn Hagel an die Fenster trommelt. Direktor Wulicke stieß einen I,aut aus, wie wenn die tiefste Saite des Kontrabasses angestrichen wird. (Th. Mann)

Jjf 85

E r nahm H u t und Mantel. fljf 89 Dacă însă formele conjunctivului imperfect coincid cu cele ale vului sau sînt învechite. als ob (als wenn. E r lauschte. Sie t u t . wie wenn) sie von nichts gemußt hätte. würden ihnen ein würdest. de regulă. E r sieht aus. ele se înlocuiesc prin condiţionalul I : Er machte ein Gesicht. als höre er ein fernes Lied. als ob (als wenn. wie. als ob ein Gewitter kommen würde. als wäre er krank gewesen. conjuctivul viitor (rar). wie wenn) ich krank wäre. . cu N 91 î n propoziţia comparativă ireală se mai p o t folosi: conjunctivul prezent — dacă conjunctivul imperfect este identic cu indicativul. î n acest caz. conjunctivul şi a n u m e : conjunctivul imperfect. — dacă dorim să subliniem probabilitatea comunicării: Man hört ein Rauschen. als wäre ich krank. als ob sie \anjn^srte^e\ antworten würde. als ob es regne. Sie tut. dacă acţiunea este anterioară celei E r beantwortete keine einzige Frage. aber man hörte kerne». Dutzend Freunde helfen er lacken. Jf 88 î n propoziţiile comparative ireale se foloseşte.' aX^hJÜfen. condiţionalul I. dacă acţiunea este simultană cu acţiunea din regentă : E r geht so langsam. Laß nicht den Kopf sinken. als ob du schon allen Mat\vexlirfst\verlieren N 90 conjunctivul din regentă : mai m u l t ca perfect.550 SINTAXA N 86 b) ireale. indicati­ Sie bewegte die Lippen. als hätte sie von nichts gewußt. als wenn. als Mir ist. als ob er schon müde wäre. dacă acţiunea este posterioară celei din r e g e n t ă : Der Himmel wurde plötzlich so schwarz. celelalte conjuncţii (ob. wenn) se o m i t : Mir ist. als wüßte sie nichts. als ob er sich nicht vorbereitet h ä t t e . wie wenn. verbul conjugat trece pe locul I şi este precedat de als. a\s\j&eftte\würde Laut Die Arbeit ging ihnen rasch und leicht von der Hand. Sie schwieg. ca propoziţii subordonate camuflate. Propoziţiile comparative ireale se construiesc cu conjunctivul şi se introduc prin als ob. als wollte er weggehen. acţiunea exprimată în subordonată este ireală sau proba­ bilă. sau o formă perifrastica wollen. ]V 87 Propoziţiile comparative ireale apar adesea.

corelativul desto sau um so : Je mehr Sie lernen. propoziţia de măsură progresivă exprimă proporţia în care se desfăşoară acţiunea din regentă. . = (Ei se comportă ca şi cum n-ar nimic de(spre) aceasta. N 98 . în propoziţii cauzale propriu-zise. N 92 Conjunctivul prezent şi conjunctivul imperfect din propoziţiile comparative ireale se traduc în limba română prin condiţionalul-optativ prezent: Er tut. als hätte (habe) er davon nichts gewußt. circumstanţial de cauzä N 97 (Warum zitterte er ?) Propoziţiile circumstanţiale de cauză se împart. als sei es gestern gewesen. desto schönere Fortschritte werden Sie machen. . consecutive. în regentă. .FRAZA 551 conjunctivul perfect — pentru a sublinia caracterul probabil al comunicării: I m m e r wieder denke ich an deine Worte. Ich sehe alles so klar vor Augen. de regulă.) şti N 93 Conjunctivul perfect şi conjunctivul mai mult ca perfect din propoziţiile comparative ireale se traduc prin condiţionalul-optativ perfect: E r tut. = El se comportă ca şi cum n-ar fi ştiut nimic de(spre) aceasta. als habest du sie eben erst gesprochen. finale. Topica din aceste propoziţii diferă de topica din celelalte propoziţii subordonate. . circ. căreia îi corespunde. N 95 Propoziţiile de măsură progresivă ca şi regentele lor. concesive şi instru­ mentale. atît în regentă cît şi în sub­ ordonată forma la comparativ a adjectivului sau a adverbului stă nemijlocit după conjuncţie. cuprind cîte un adjectiv sau un adverb la comparativ. N 98 P R O P O Z I Ţ I A CIRCUMSTANŢIALĂ D E CAUZĂ (Der Adverbialsatz des Grundes — Der Kausalsatz) Propoziţia circumstanţială de cauză îndeplineşte în frază funcţiunea circumstanţialului de cauză: . condiţionale. N 94 4. Se introduce prin conjuncţia je. um so (desto) dichter wurde der Wald. Je weiter wir gingen. weil es ihm kalt war. cauzală E r zitterte <f ^ vor Kälte. prop. als ob er davon nichts wüßte (wisse).

Propoziţia cauzală propriu-zisă exprimă cauza acţiunii sau stării din propoziţia regentă. K 102 3. ging ich früh von zu Hause weg. drept corelative diferite conjuncţii (darum. prin daß. Da sagte er mir. Propoziţia consecutivă exprimă consecinţa sau rezultatul unei acţiuni sau unei stări arătate în propoziţia. Grund ? Propoziţiile cauzale pot fi introduse prin weil. de obicei. adverbe pronominale (daraus. er könne mir noch keine Antwort geben. deswegen) zu mir gekommen. da şi. brachen wir auf. î n t r e b ă r i l e : wozu?. weshalb?. î n t r e b ă r i l e : warum?. verbul conjugat ocupă deci locul ultim. E r kam zu mir. als daß die Kinder an den Strand gehen können. weswegen?. adverbul so. se foloseşte în regentă.552 SINTAXA 1. so daß du vor der Prüfung keine Angst haben Heute bin ich zu müde. întrebarea: mit welcher Folge ? Propoziţiile consecutive se introduc prin conjuncţiile so daß. mai rar. Drept corelativ al propoziţiei consecutive introduse prin daß. deoarece) şi adverbul da (aici. aus welchem. dafür.Propoziţia finală indică scopul pentru care se îndeplineşte acţiunea exprimata de regentă. damit. daß. davon etc.) sau. auf daß (învechit) : Ich warte auf Sie. deshalb. deswegen etc. Da ist er. atunci). daß ich sie kaum verstehe. adverbul so : E r ist deshalb (darum. adverbul zu : Sie spricht so leise. weil er mich um etwas bitten wollte« N 101 2. als daß ich noch ausgehen soll. zu welchem Zweck? mit welcher Absicht? Propoziţiile finale sînt introduse prin conjuncţiile:. daß„ als daß : Du bist gut vorbereitet. regentă. mußt. E s ist draußen zu kalt. iar drept corelativ al propoziţiei intro­ duse prin als daß. Observaţie Ji 99 Trebuie evitată confuzia dintre conjuncţia da (mtrucît. weil er sich nicht gut fühlte.). N 100 Elementului introductiv al subordonatei îi corespund adesea în regentă. Conjuncţia da introduce propoziţii s u b o r d o n a t e . daß ich ihm das versprochene Buch gebe* . damit wir zusammen weggehen. Er ist zum Arzt gegangen. Da ich pünktlich an Oft und Stelle sein wollte. Adverbul da — în primul loc al propoziţiei principale — cere numai inversiunea dintre subiect şi verbul conjugat (vezi O 61) : Da es spät war.

I N 108 . so ginge ich zu ihm. propoziţia condiţională apare c a : 3\T 104 a) propoziţie conjuncţională. Condiţia exprimată prin propoziţia condiţională poate f i : a) realizabilă. dann. (vezi K 25) : Wenn er zu Hanse wäre. daß es so war. begleite ich Sie. Propoziţia condiţională exprimă condiţia. (L. condit.N 103 nirea acţiunii din regentă (propoziţia condiţionată). falls etc.FRAZA 553 Die Zuhörer . de care depinde îndepli. Feuchtwanger) Pentru întrebuinţarea construcţiilor infinitivale finale vezi N 129. so (dann) würde ich ihm sofort antworten. numai dacă ea precedă regenta. Propoziţiile condiţionale pot fi introduse şi prin im Falle daß. . cînd propoziţia condiţională este camuflată. condiţ. 4. gesetzt daß: Gesetzt. î n cazul acesta verbul conjugat stă pe locul I : Wäre er zu Hause. auf «laß die Vorgänge auf der Bühne besser beleuchtet seien. cît şi în regenta ei (propo­ ziţia condiţionată) : E s wäre sehr freundlich von ihm. N 107 Dacă însă formele conjunctivului imperfect coincid cu cele ale indicafivului imperfect sau dacă formele respective ale conjunctivului nu se mai tolosesc în mod curent. propoziţia este condiţio­ nală ireală şi se construieşte cu conjunctivul sau cu forme perifrastice ale conjunctivului (vezi H 132) şi a n u m e : Pentru exprimarea unei acţiuni prezente se foloseşte conjunctivul imperfect atît în propoziţia condiţională ireală. alsdann: regentă corelaţi- N 105 Wenn das Fieber nicht fällt. h ä t t e n Sie nachgeben müssen. . N 186 reală şi b) irealizabilă sau nerealizată. Corelativele dann şi so se folosesc în propoziţia condiţionată. wenn er mir das Wörterbuch brächte. întrebarea: unter welcher Bedingung ? După formă. verloren sich in dem weiten Saal . î n cazul acesta. introdusă prin wenn (în majoritatea cazurilor). b) propoziţie camuflată. de obicei. ginge ich zu ihm. . Würde er mich das fragen. ginge ich jetzt spazieren. . würde er mehr arbeiten. Conjuncţiilor condiţionale le corespund adesea în vele so. der nur mäßig erhellt war. î n cazul acesta propoziţia este condiţionată se construieşte cu indicativul : Wenn Sie es mir gestatten. I Wenn er gewissenhafter wäre. ele se înlocuiesc prin forme perifrastice ale conjunc­ tivului Wenn es nicht regnen würde. dann geben Sie ihm noch eine Tablette.

Se recomandă ca modul conjunctiv să fie folosit ori de cîte ori este posibil. nu se mai pune problema înlocuirii lui prin alte forme. wenn du wüßtest. N 109 Pentru a exprima o acţiune trecută. so würde er mir bestimmt gern antworten. folo­ sirea concomitentă a condiţionalului în ambele propoziţii. se va evita condiţionalul verbelor auxiliare de timp şi d. N 110 î n cazul conjunctivului mai mult ca perfect. î n acest caz. wären wir spazierengegangen. so würde er mir bestimmt gern antworten. dar şi mai bine : Wenn ich ihn etwas fragen sollte.e mod. N 111 Pentru a sublinia că o acţiune neîncepută s-ar putea desfăşura în viitor. daß es sie kränkt. î n loc să formulăm ( mai greoi) : Wenn ich. mai ales dacă propoziţia condiţională nu este camuflată. würde er mir bestimmt gern antworten. 3. deoarece conjunctivul imperfect al verbelor auxiliare de timp haben şi sein (cu care se formează mai mult ca perfectul) nu coincide cu indicativul şi este folosit în mod curent. regula corespunzătoare: Wenn ich das Wörterbuch gekauft hätte ( = acţiune trecută. se aplică pentru fiecare din cele două propoziţii. cînd conjunctivul respectiv are o sferă restrînsă de circulaţie. se foloseşte. stilul ar deveni afectat. conjunctivul mai mult ca perfect: Wenn es nicht geregnet hätte. deci conjuncţia mai mult ca perfect). astfel încît prin menţinerea lui. . atît în propoziţia condiţională ireală cît şi în regenta ei. wenn ich recht bald einen Brief von Ihnen lesen Du würdest das bestimmt nicht tun. po­ trivit căreia în propoziţia condiţională nu putea fi folosit în nici un caz. preţios.554 SINTAXA Observaţii 1. condiţionalul I („Wenn und würde beißen sich"). 2. so könnte ich jetzt den Text übersetzen ( = acţiune prezentă. fie în regenta ei. deci conjunctiv imperfect). ihn etwas fragen würde. . fie în propoziţia condiţională ireală. Conjunctivul imperfect se înlocuieşte astăzi prin condiţionalul I sau prin forme perifrastice cu verbe modale nu numai în cazul identităţii conjunctivului cu indicativul ci şi atunci. sau: Sollte ich ihn etwas fragen. condiţio­ nalul I: Wie groß wäre meine Freude. Pe cît posibil se va evita. se foloseşte. würde. î n germana literară de azi nu mai este valabilă vechea regulă. Se poate întîmpla ca cele două acţiuni (din propoziţia^ condiţională ireală şi din regenta ei) să nu se desfăşoare în acelşi timp. wenn es ihr nicht erklärt worden wäre. . Sie hätte es gewiß falsch verstanden. vom formula mai b i n e : Würde ich ihn etwas fragen. î n special. din considerente de ordin stilistic. .

E r ist spät. ob schon. trotzdem. hätte er es gern noch besser. Propoziţiile concesive apar ca a) propoziţii conjuncţionale. totuşi n-a împiedicat-o. . wenn. Wenn wir es ihm nicht sagen. auch flj 117 . Das I/icht brennt noch bei ihm. könnte er es falsch auffassen. în cazul acesta ele sînt introduse prin N 115 — conjuncţiile obwohl. obzwar. Wie energisch er auch wäre. Propoziţia concesivă indică u n obiect sau o situaţie care. N 116 — prin conjuncţiile auch. deşi ar N 113 fi p u t u t împiedica realizarea unei acţiuni din regentă. schon. trotzdem (= obwohl) es spät ist. Dacă propoziţia concesivă rela­ tivă este prepusa. . obgleich. de regulă. trägt er keine Brille. 5. man merkte es ihm nicht an. b) propoziţii relative introduse prin pronume sau adverbe relative. wenn . . wenn . . könnte er dir nicht helfen. machte ich einen langen Spaziergang. N 118 . mir ist es ganz gleichgültig. . (= dennoch) brennt das Licht noch bei ihm. wenn etc.VRAZA 555 Dacă una din cele două propoziţii ale construcţiei condiţionale exprimă N 112 o anumită posibilitate care se deosebeşte de realitatea exprimată în cealaltă propoziţie. Was immer er auch sagen mag. Observaţie Conjuncţia subordonatoare trotzdem (= obwohl). trotzdem. atunci posibilitatea se exprimă prin conjunctivul imperfect (sau o forma perifrastică în propoziţia condiţională). . întrebarea : trotz welchen Umstandes ? Propoziţia concesivă poate exprima o piedică reală. diese Aufgabe könnte er nicht lösen. accentuată pe silaba a doua. auch. Piedica faţă de acţiunea din regentă este reală. şi pot fi — reale: Wenn er auch müde war. realitatea prin indicativei prezent sau imperfect: Wenn jemand es gut hat. ireală sau ipotetică. nu trebuie confundată cu conjuncţia coordonatoare trotzdem (= den­ noch) accentuată pe prima silabă. reale : Obwohl mein Freund kurzsichtig ist. — ireale: Wenn er auch hier wäre. Ich verständige Sie. wennschon. atunci nu trebuie să influenţeze ordinea cuvintelor din propoziţia principală (vezi O 172) : Wie groß auch seine Wohnung ist. . în legătură cu conjuncţiile auch sau so. es w~ird kaum genügend Platz sein. wenn ich von ihm ein Schreiben erhalten sollte. wiewohl şi sînt propoziţii concesive propriu-zise. Trotzdem es kalt war. presupusă sau N 114 ireală.

de scop) / . um sich zu erholen. . /(cireumst.. avînd în regentă corelativele dadurch sau damit : Er rettete sich dadurch.556 SINTAXA TU 1 1 9 c) propoziţii secundare camuflate. ich denke noch immer an sie. camuflate (neintroduse) (vezi N 27—28) : Wäre das Wetter schöner gewesen. ăaB er rechtzeitig aus dem Wagen sprang. so könnte er das nicht vollbringen. iar verbul conjugat stă pe locul I. dein Leben sicher' ich dir. secundară prescurtată \ (construcţie infinitivală finală) \ . î n propoziţia regentă se foloseşte adesea corelativul so : War ihr Gesicht auch schon alt. ihre schönen Augen glühten noch immer. ipotetică sau ireală. conjuncţia wenn se omite. 6. so hätten wir mehr Freude an unserem Ausflug gehabt. prop. als wäre er krank. introduse a) de regulă.. N 121 FORMA P R O P O Z I Ţ I I L O R CIRCUMSTANŢIALE După formă. könnte ich diesen Text sofort übersetzen. (Fr. î n acest caz. . Er fährt nach P r e d e a l ^ prop. propoziţiile circumstanţiale s î n t : 1. Propoziţiile instrumentale se introduc prin conjuncţiile indem sau daß. Propoziţia instrumentală exprimă mijlocul prin care se realizează acţiunea exprimată de predicatul regentei. Sei sie mir auch noch so fern. E r sieht so schlecht aus. . P e n t r u construcţii infinitivale Pentru construcţii participiale modale vezi N 129—132. . Piedica faţă de acţiunea din re­ gentă este reală. conjuncţionale: Wenn ich das Wörterbuch mithätte. damit er sich erholt. P R O P O Z I Ţ I I L E SECUNDARE PRESCURTATE (Die verkürzten Nebensätze) N 122 Propoziţiile secundare prescurtate constituie o formă intermediară între partea secundară de propoziţie şi propoziţia secundară: . b) relative: Was es auch sei. N 120 Propoziţiile concesive şe construiesc cu indicativul (vezi N 225) şi cu conjunctivul (vezi N 226). Wäre er auch der tüchtigste. . secundară finală . Schiller) 2. modale vezi N 137 — 139. zur Erholung.

propoziţiile secundare prescurtate sînt denumite grupe de cuvinte cu valoare de propoziţie (satzwertige Wortgruppen). Construcţia infinitivală subiectivă se foloseşte (a) dacă subiectul propoziţiei subiective este complement în pro­ poziţia regentă: / „ c . < \ daß ieh prop. / ±5s ist angenehm. L Sie wiedersehe. ( \ r daß m a n ' im Meer prop. N 124 N 125 subiectivă * Sie wiederzusehen.FRAZA 557 î n unele gramatici. CONSTRUCŢIILE (Die Infinitivkonstmktionen INFINITIVALE — Die satzwertigen Infinitive) Construcţiile infinitivale apar sub următoarele forme : 1. Conjuncţia sau pronumele care introduce propoziţia secundară lipseşte total sau parţial. •. de regulă. subiectivă L schwimmt. predicative introduse N 128 . identic cu cel din propoziţia regentă. infinitivală b) predicativă. cînd are valoarea unei propoziţii subiective introduse prin daß. infinitivul precedat de zu în legătură cu încă cel puţin o parte de propoziţie. el este. la participiu (construcţie partieipiaîă) sau lipseşte cu desăvîrşire (construcţie partieipiaîă eliptică). Forma verbală a predicatului din propoziţia secundară apare la infinitiv (construcţie infinitivală). cînd are valoarea unei propoziţii p r i n daß. . im Meer zu schwimmen. constr. infinitivală (b) dacă propoziţia secundară exprimă o stare sau o acţiune în general şi în propoziţia regentă nu există nici u n fel de complement: i — '. constr. Caracteristicile propoziţiilor secundare prescurtate s î n t : N 123 Subiectul nu se pune. / Es freut mich. Această construcţie e s t e : a) subiectivă. . ..

completivă mich zu besuchen. prop. infinitivală N . constr. infinitivală studiert. cînd are valoarea unei propoziţii daß: atributive introduse . » Î27 c) completivă. completivă das Museum zu besichtigen. das Museum besichtigen. cînd are valoarea unei propoziţii completive. Sie hier treffe. Se va putea spune deci n u m a i : E r Sagt. constr. (b)Tdacă subiectul propoziţiei completive este complement în propoziţia regentă : daß er Ich bat ihn. Museum subînţeles prop. prop. ' Construcţia infinitivală completivă se foloseşte: (a) dacă subiectul propoziţiei subordonate este identic cu subiectul regentei: daß ich Ich bin überrascht. infinitivală (c) dacă subiectul propoziţiei completive este complement în propoziţia regentă: daß wir E r schlug (uns) vor. mich besucht. constr. dacă predicatul propoziţiei regente este exprimat printr-un verb de declaraţie.128 prin d) atributivă.558 SINTAXA Construcţia infinitivală predicativă se foloseşte dacă subiectul p r o ­ poziţiei predicative apare sub o oarecare formă în propoziţia r e g e n t ă : daß er j Chemie Der Wunsch meines Sohnes war. daß er t r a n k sei. introduse prin daß. constr. prop. infinitivală Prescurtarea nu poate avea loc. predicativă Chemie zu studieren. completivă Sie hier zu treffen.

genug etc. infinitivală verabschieden. .FRAZA 559 Construcţia infinitivală atributivă se foloseşte dacă subiectul poziţiei atributive este identic cu subiectul propoziţiei regente: daß er Er h a t t e die Absicht. zu. < V L r N 130 h ä t t e mitkommen kc prop. pro­ " "' die Ferien im Banat zu constr. 3. . prin damit. Construcţia infinitivală finală se foloseşte dacă subiectul propoziţiei finale este identic cu subiectul propoziţiei regente: d a m i t wir Bleiben wir stehen. N 12$ V Vu m hier auf sie zu constr. Construcţiile acestea se numesc construcţii infiniţi vale modale. zu Această construcţie este :j a) finală. < \ ro N 131 daß er modalä sich von uns verabschiedete P P' ohne sich von uns zu constr. infinitivală warten. Ele se folosesc dacă subiectul propoziţiei modale este identic cu subiectul propoziţiei regente: a) în locul unor propoziţii modale introduse prin ohne daß : ohne Er fuhr weg. verbringen. zu. b) consecutivă cînd are valoarea unei propoziţii consecutive introduse prin als daß. consecutivă Um mitkommen zu constr. infinitivul precedat de ohne . . . ( \ hier auf sie warten. de regulă.) : als daß er r. . ( \ die Ferien im Banat verbringt. Construcţia infinitivală consecutivă se foloseşte în caz de identitate a subiectului propoziţiei secundare cu cel din propoziţia regentă. za sau de ( a n ) s t a t t . . -•>•'"•''/ Er war zu müde. 2. infinitivală. infinitivală können. dacă o propoziţie cu predicat nominal cuprinde un adjectiv precedat de un adverb de intensitate (So. . cînd are valoarea unei propoziţii finale introduse. infinitivul precedat de u m . allzu.

^ L waren Deutsche. das Dieses Vierte! vor kurzem erbaut. CONSTRUCŢII ( Partizipialhonsiruktionen PARTICIPIALE — Satzwertige Partizipien) fi 133 m 134 Construcţiile participiale sînt alcătuite dintr-un verb la participiul I (uneori subînţeles). / prop. infinitivală fahren. m 135 2. von uns erwartet wurden. Construcţia eu participiul II are valoarea'ünei propoziţii secundare al cărei predicat este : a) un verb tranzitiv la diateza pasivă. mai rar la u n complement al acesteia. Construcţiile participiale se referă îndeosebi la subiectul regentei. b) un verb intranzitiv perfeciiv la diateza waren. Nachdem wir in Bukarest angekommen In Bukarest angekommen. vor kurzem erbaut wurde ^ ' ist herrlich. sau la participiul I I . eine Zigarette rauchte. deci neîncheiată : indem er Er t r a t ins Zimmer eine Zigarette rauchend. modală an)statt ins Gebirge zu constr. Construcţiile participiale cu participiul I şi I I se întrebuinţează uneori : a) în locui propoziţiei atributive introduse prin pronume relative.j a ß er daß: ins Gebirge fährt.560 ' SINTAXA I T 132 S b) în locul unor propoziţii modale introduse prin (an)statt (an) s t a t t . determinat de alte elemente sintactice. predicatul exprimă o acţiune încheiată. . --von uns erwartet._ activă: ^•besuchten wir unsere Freunde. Construcţia cu participiul I are valoarea unei propoziţii secundare cu un predicat la diateza activă exprimînd o acţiune în desfăşurare. N 136 î n ambele cazuri. dacă subiectul propoziţiei relative este identic cu subiectul propoziţiei regente : die Die Ausländer. 1.

^eine gefaltete Zeitung in der Hand (haltend)?*^*~^ Bank. j$r 139 ATRIBUTUL (Das erweiterte DEZVOLTAT Attribut) Atributul dezvoltat este grupul de cuvinte format dintr-un parti. folgte er ihren Ratschlägen.FRAZA 581 b) în locul propoziţiilor (a) temporale : Als er ins Zimmer circumstanţiale: N 137 trat^ P^iarA er dort seinen Vater. determinat la. Er s c h r i t t . Construcţia partieipială' eliptică constă din*r-o îmbinare de cuvinte in care se subînţelege participiul prezent al verbelor haben. ^__-—_--i-könnt ihr die Menschheit nicht hassen. Euer Volk Hebend. ^""^-eine Zigarette rauchend. .-—- (b) modale introduse prin indem: ^^. ^___——-—^ rief er Sie. ^____—~-! hielt er an. Ins Zimmer tretend. Das Kind auf dem Arm (haltend)..' jWenn ihr 3. < ^ ^_____üdurch den Park. stieg er in die Straßenbahn ein. angekommen. rîndul său de unul sau mai multe elemente sintactice.y ^__^nachdenklich auf einer .-——' " Da er (d) condiţionale etc. jtg ţ g g Construcţia participiaîă eliptică se -foloseşte în special în locuî unor I ropoziţii circumstanţiale: y indem er eine gefaltete Zeitung in dar Hand hielt. euer Volk liebt.-— (c) uneori cauzale : über seine eigenen Worte erschrocken war.N 148 capiu sau (mai rar) un adjectiv atributiv. Erschrocken über seine eigenen Worte. betrat der Lehrer die Klasse. Er saß. Eines Sinnes mit seiner Mutter (seiend).indem er eine Zigarette rauchte. halten sau sein : Die Hefte in der Hand (habend).j Nachdem er Zu Hause zu Hause angekommen war.

f.) T R A D U C E R E A A T R I B U T U L U I DEZVOLTAT La traducerea atributului dezvoltat se respectă de cele mai multe ori ordinea următoare : 1.) atribui dezvoltat .erschien in einer Neuauflage.562 SINTAXA N 141 Participiul (sau adjectivul) atributiv care formează _ nucleul ^ atribu­ tului dezvoltat stă nemijlocit înaintea substantivului determinat sau. nucleul atributului dezvoltat (participiu sau adjectiv). (Cartea care interesează deopotrivă pe copii şi adulţi a apărut într-o ediţie nouă.). _ _ A .) atribut dezvoltat . ganz Dieser ' i n u n s e r e m K r a n k e n h a u s behandelte* . d. Articolul (hotărît sau nehotărît). Zwei i n d i e s e m Ausland sehr gesucht. un eventual atribut adjectival (ex.) sau un adjectiv (ex. substantivul determinat de atributul dezvoltat (cu articolul. printr-o propoziţie relativă cu predicatul la diateza activă (exemplul a. 2. f.). pronu­ mele sau numeralul respectiv) (vezi exemplele de mai jos). b .). e. elementele determinante ale participiului (sau ale adjectivului) stau înaintea acestuia.) b) dacă este exprimat printr-un participiu II. de regulă. pronumele sau numeralul care deter­ mină substantivul respectiv se află înaintea atributului dezvoltat: atribut dezvoltat A Das ' K i n d e r und E r w a c h s e n e g l e i c h e r m a ß e n interessierende) Buch .) atribut dezvoltat .Junjje ist jetzt wieder gesund. e. care se t r a d u c e : a) dacă este exprimat prin participiul I. (Elevii atenţi la oră înţeleg şi' cele mai grele probleme. genitival (ex. înaintea unui alt atribut adjectival al substantivului. d.) sau prepo­ ziţional al substantivului (ex. 3. _ „ _ _ A r^ »———~-^ ~ — _ _ I n d e r S t u n d e aufmerksame Schüler verstehen auch die schwierigsten Probleme. Jahr A in unserer Fabrik ^ebaute^ Maschinen sind im (Două maşini construite anul acesta în fabrica noastră sînt foarte căutate în străinătate. . printr-o propoziţie relativă cu predicatul la diateza pasivă sau numai prin participiu (ex. (Acest băiat t r a t a t în spitalul nostru este acum din nou complet sănătos.

a ) . tradusă în limba germană.FRAZA 563 c) dacă este exprimat printr-un adjectiv. 1 2 3 4 (Ea a cumpărat pentru copii o carte despre Africa. i 2 3 (Vă dau cu plăcere cartea (care vă este) necesară pentru referatul dumneavoastră.) atribut dezvoltat 1 % e) Er las ein ' i n s D e u t s c h e übersetzte Buch seines Bruders. . I 2 3 4 5 (Această problemă de matematică.) atribut dezvoltat 1 3 2 k 1 1 b) Die u n s e r e n sind ausgezeichnet. prin adjectivul corespondent din limba română sau printr-o propoziţie relativă cu u n predicat nominal. elementele determinante ale nucleului atributului dezvoltat în ordine logică. gen . t r a t a t ă excelent de către profesor a fost înţeleasă de toţi'elevii. Studenten geschaffenen Arbeils-und Lebensbedingungen 1 2 3 (Condiţiile de muncă şi de viaţă (care au fost) create studenţilor noştri sînt excelente. _±__A__J L_ __ i AX. _ 4. Exemple: atribut dezvoltat 1 a) Die e i n i g e 1 1 Stunden 2 d a u e r n d e * Fahrt war sehr angenehm.) atribut dezvoltat 1 5 {4 3 2 1 d) Dieses ' v o m L e h r e r " a u s g e z e i c h n e t behandelte mathematische' Problem wurde von allen Schülern verstanden. adjectivul respectiv avînd funcţia de nume predicativ (ex.) Atribut dezvoltat 1 f % Ş k 2 c) Ich gebe Ihnen gern das f ü r I h r R e f e r a t notwendige^ Buch. 3 (Călătoria care a durat cîteva ore a fost foarte plăcută. ' 1 2 3 4 (El citea o carte a fratelui său.) atribut dezvoltat 1 f) Sie kaufte für die Kinder ein ' d u r c h s e i n e l e b e n d i g e n B e s c h r e i b u n 3 i 2 fesselndes Buch über Afrika. captivantă prin descrierile ei vii.

Die Arbeiter. verbul copulativ fiind auxiliarul sein la timpul cerut de context: Wir wollen eine f ü r u n s a l l e wichtige Frage aufwerfen. vezi H 285) devine predicatul verbal al propoziţiei relative. war sehr interessant. der Fragen der Außenpolitik behandelte. 2. Bauern und Intellektuellen sind mit Begeisterung dabei. vezi H 248) devine predicatul verbal la diateza activă al propoziţiei relative. Subiectul propoziţiei relative este pronumele relativ der. vezi H 284) devine predicatul verbal al propoziţiei relative. die vom I X . d) Adjectivul atributiv devine nume predicativ al propoziţiei relative. P a r t e i t a g gewiesenen Aufgaben zu erfüllen. der vor kurzem erschienen ist. la un timp trecut al diatezei active: Dieser v o r k u r z e m erschienene Roman h a t einen großen Erfolg. . Timpul se alege în funcţie de context. b) Participiul II al unui verb tranzitiv (avînd sens pasiv. Wir wollen eine Frage aufwerfen. Nucleul atributului dezvoltat se transformă în felul următor: a) Participiul I (care are sens activ. la un timp trecut al diatezei pasive : Die Arbeiter. das (welcher. Dieser F r a g e n d e r A u ß e n p o l i t i k behandelnde Vortrag war sehr interessant. welche. Parteitag gewiesen wurden. die für uns alle wichtig ist.564 SINTAXA TRANSFORMAREA ATRIBUTULUI DEZVOLTAT ÎNTR-O PROPOZIŢIE ATRIBUTIVĂ RELATIVĂ N 143 ln cazul unei astfel de transformări: 1. h a t großen Erfolg. Prin urmare nu este separat prin virgulă. atribut dezvoltat —A». die T O B I X . die Aufgaben zu erfüllen. die. welches) acordat în gen şi număr cu substantivul determinat prin atributul dezvoltat. c) Participiul II al unui verb intranzitiv (avînd sens activ. el nu este izolat de propoziţia regentă ci încorporat în ea. Dieser Vortrag. Bauern und Intellektuellen sind m i t Begeisterung dabei. Spre deosebire de aceasta. Dieser Roman. N 144 Atributul dezvoltat este de fapt o propoziţie prescurtată.

Scopul elipsei este de a scurta comu­ nicarea. nici flj 146 într-o propoziţie sau frază învecinată : a) [Jrfj] Danke sehr. Heine) t andere ELIPSA ÎN SENSUL MAI LARG AL CUVÎNTULUI Părţile de propoziţie sau de vorbire omise într-un loc al propoziţiei flj 147 sau frazei apar în altă parte a acestuia.FRAZA 565 ELIPSA Prin elipsă se înţelege omiterea din propoziţie sau frază a unor elemente gramaticale sau lexicale. subiectul. Der Berg. . Elipsa este de două feluri: ELIPSA PROPRIU-ZISĂ N 145 Elementele omise nu apar în altă parte a propoziţiei sau frazei.or. numele (exemplul c).. î n frază se poate omite chiar o propoziţie: Wenn Sie mich schon fragen. pronumele sau adjectivul atributiv care se referă la două N M 8 sau mai multe substantive coordonate nu trebuie repetat. wohin sich das Mädchen geflüchtet JjjatteT eine weibliche Gestalt zwischen den Bäumen erscheinen .ff) Da sah er auf der Anhöhe. (Eichendurff) Knabe nicht wußte. b) Rauchen p S j verboten c) Sein Bruder--ist 16 Jahre d) [jCojruae-n—Se*] Herein ! e) [jeji_jiaiasehg~Thnen | Guten Tag ' Elementele omise pot fi diferite părţi de propoziţie : subiectul (exemplul a). predicativ predicatul ich weiß es nicht î n stilul poetic. şi predicatul (exemplul d). verbul copulativ (exemplul b). dacă substan- . . subiectul. Astfel : Articolul. de a-i mări expresivitatea. se omite uneori — însă numai în propoziţia secundară introdusă — verbul auxiliar de timp : . wie ihm geschehen I w Ä j Hat alles auf einmal umwandelt gesehn (H. şi complementul (exemplul e). de a-i da o anumită nuanţă afectivă etc. von dem ich gesehen "jiatfe"] Jeden Frühling ins Land hinaus . (Eichend.

Die blauen [glaatgn"] und die roten Blumen = florile albastre şi cele roşii [două feluri de flori. articolul poate fi pus o singură dată indiferent de ge substantivelor: Die Jungen und[jjre|Mädchen lachten und scherzten. Sie studiert deutsche Sprache und Ij^eatstlTe"] Literatur. Die Jungen und pk£ Mädchen achten ihre Lehrer und[|bre|Lehrerinnen. Der Lehrer h a t alle Bücher und[aHejHefte seiner Schüler und[sgkier [Schülerinnen durch­ gesehen. \ß^S\ Birnen und [jletf | Törtchen mit Appetit zu. deoarece poate să ducă la confuzii: Die blauen Vßiatrteh \ und \ßi€\roten Blumen = florile albastre şi totodată roşii {aceleaşi flori sînt caracterizate prin ambele culori) . Er ging zu seinem älteren Bruder. celălalt la plural. dacă unul din ele este la singular. . Nerepetarea atît a articolului cît şi a substantivului comun cere multă atenţie. Dann kamen seine Freunde undj^gmrre'] Freundinnen. Iva plural însă. Weiße|_glum€n^| rote|giarrterT^I blaue|BhMrrerT|und bunte Siumen schmückten den Garten.566 SINTAXA tivele determinate stau la acelaşi număr şi caz şi sînt (numai la singular) de acelaşi Jeder muß die Energie u n d u S i ] Ausdauer dieses Menschen anerkennen. Alle sprachen den Äpfeln. Deci numai fără elipsă: E r sprach über die Jugend und die Aufgaben der Jugend. însă : Die alten und ehrwürdigen Ruinen des Schlosses Suceava waren der Hintergrund einer wundervollen Feierstunde. Nu este admisibilă omiterea articolului die înaintea celui de-aî doilea substantiv. fiecare caracterizat printr-o anumită culoare). den» bewährten Freund und[ŢieiŢ]_J^ewa^rften| Helfer in jeder Situation. De aceea se v a formula corect: Die rumänischen und die ausländischen Touristen besichtigten zahlreiche alte Klöster und Burgen. N 149 Acelaşi substantiv determinat de două sau mai multe atribute nu trebuie r e p e t a t : GroßeIJŞi»CHe|und kleine Fische schwammen munter im Teich.

dacă cel de-al doilea atribut are funcţia de cuvînt determinativ al unui substantiv compus în care sub­ stantivul nerepetat are funcţia de cuvînt de b a z ă : Gegenwärtig t r i t t . . (. Kleist) N 150* Pentru omiterea părţilor de propoziţie propoziţii vezi N 151 — N ÎS2. comune în două sau mai multe PBOPOZIŢIA CONTRASĂ (Der zusammengezogene Satz — Der zusammengefaßte Satz) Se întîmplă adesea ca două sau mai multe propoziţii coordonate — fie principale. Nimm diesen Beutel.FRAZA 567 Deci: I n cazul nerepetării substantivului determinat prin două sau mai multe adjective atributive — articolul nu se repetă dacă adjectivele se referă la o singură categorie de obiecte : die roten )jü«irfen| und [d#. . die Rolle der kommunistischen und Arbeiterparteien als Vortrupp <ler breiten Volksmassen im Kampf um Sozialismus und Frieden mehr denn je in den Vordergrund. W a l t e r : Den Beutel hier.. Mein Versprechen will ich l ö s e n . î n cazul acesta nu este necesar ca elementele comune să fie repe- N Î51 . . vorbitorul lăsînd anumite cuvinte sau propoziţii nerostite: Walter: Bleib. mit zwanzig Gulden! E v e : Wie ? Damit. în special în dialog. . fie secundare — să aibă una sau mai multe părţi de propoziţie comune. . E v e : Ich soll. . ? (H. . Uneori substantivul nu se repetă. ) Elipsa nu trebuie confundată cu suspensia adică cu întreruperea voită a comunicării.f weißen Blumen = florile roşii şi (totodată) albe . — articolul se repetă dacă adjectivele se referă îa difertite categorii de obiecte : die rotea [gîăwrinj und die weißen Blumen = florile roşii şi cele albe. . der kommunistischen [ j ä t e t e n ) und [d**f| Arbeiterparteien. .-. v. .

virgula Er kommt heute nicht zu uns.(<jgg] die Mädchen Handball spielten. conjuncţia comună se p u n e .568 SINTAXA t ä t e în fiecare propoziţie. Ich sah. virgula Er bleibt. disjunctivă: contrase. Ich weiß. sondern[d>8-gf]ins Theater geht. 2. nici o dificultate în t o t restul construcţiei sintactice. daß die Jungen FußbaH [sgptirT|. 4. La contragerea propoziţiilor secundare. die Mädchen spierfgn Handball. î n t r e două propoziţii principale nu se mai pune. se formează propoziţia contrasă. daß er heute nicht zu uns kommt. ele se subînţeleg fără. 3. prin juxtapunere : Die Jungen spielten Fußball. Observaţie Propoziţia contrasă este considerată uneori o elipsă în care elementele omise într-un loc al frazei apar într-o altă parte a acesteia. adversativă: contrase. fiind folosite o singură dată. Prin nerepetarea părţilor de propoziţie comune în două sau mai multe propoziţii coordonate. e singură dată în prima propoziţie. zu H a u s e t bderfjîrjmacht einen Spaziergang. legate prin oder. legate prin und. î n t r e două propoziţii principale nu se mai pune. copulativă : Er ging rasch ins Haus 0 u n d [ g | s t i e g die Treppe hinauf. sonderaj^iTj geht ins Theater. N 152 Se contrag în special propoziţiile principale sau secundare ale frazei care sînt în raport de coordonare 1.

wenn ein Künstler ohne Tugend. durch seine Torheiten und Gewissenlosigkeit Tausende u m ihre Ersparnisse und Notpfennige bringt. asimilate categoriei verbelor de declaraţie. der einen großen Kaufmannsnamen geerbt oder erschlichen hat. " Seine Antwort w a r : „Ich komme gern. oder wenn ein Schwindler. aber die Güter seiner Pfründe mit Würde verzehrt. dar din punct de vedere sintactic este independentă de acesta : Mein Freund sagte m i r : „Der Ausflug findet nächste Woche s t a t t ." N 154 Vorbirea indirectă este redarea cuvintelor sau a gîndurilor unei persoane printr-o propoziţe subordonată unui cuvînt de declaraţie . dar pot fi şi alte verbe.FRAZA 589 PERIOADA (Die Periode) Perioada este formată dintr-o împletire plină de măiestrie a unor propoziţii principale cu propoziţii secundare : Wenn ein Fürst Land und Leute nimmt. wenn ein Priester die Lehre seiner Kirche ohne Überzeugung verkündet. N 155 Cuvintele de declaraţie sînt de cele mai multe ori verbe de declaraţie. mit leichtfertigem Tun und leerer Gaukelei sich in Mode bringt und Brot und Ruhm der wahren Arbeit vorwegstiehlt. sondern erfreuen sich ihres Wohlseins und bleiben nicht einen Abend ohne auf­ heiternde Gesellschaft und gute Freunde. Mein Freund sagte mir. / daß der Ausflug nächste Woche stattfinde. wenn ein dünkelvoller Lehrer die Uhren und Vorteile eines hohen Lehramtes innehat und genießt ohne von der Höhe seiner Wissenschaft den mindesten Begriff zu haben und derselben auch nur den kleinsten Vorschub zu leisten. so weinen alle diese nicht über sich. Comunicarea reprodusă se referă la un cuvînt de declaraţie. Keller) M 153 VORBIREA DIRECTA ŞI INDIRECTĂ (Die direkte und die indirekte Rede) Vorbirea directă este redarea întocmai a spuselor sau gîndurilor unei persoane. (G. / \ der Ausflug finde nächste Woche statt." N 156 Seine Antwort war : ' . sau sub­ stantive : F r sagte : Er nickte : ^ >iIoh bin einverstanden.

propoziţia care conţine cuvîntul de declaraţie poate — să freceadă comunicarea: Er sagte : „Mein Freund wohnt in Bukarest. N 184): E r fragte mich. sagte er. sagte er. ca propoziţie completivă. wohne in Bukarest. N 159 După funcţiunea ei în frază. er wisse von nichts. „Wir müssen links an dieser Mauer vorbei. cuvîntul de declaraţie se omite." Sein Freund. — să urmeze după comunicare. Mein Kollege fragte mich: „ K o m m t sie ?" Mein Kollege fragte mich. vorbirea indirectă este. ob Peter in Bukarest ist (sei). (propoziţie predicativă) Mein Freund erzählte von der Auffordemng. daß e uns besuchen werde. vorbirea indirectă apare. atributivă: E r schrieb mir. vorbirea indirectă apare ca : 1. de regulă. Soll) N 158 Atît în vorbirea directă cît şi în cea indirectă. —: să fie intercalată în comunicare (ca propoziţie incidenţă) . wann Peter nach Bukarest kommen wird (werde). er solle die Arbeit so rasch als beenden. predicativă sau. daß seine Übersetzung die beste sei. ca propoziţie subiectivă. (propoziţie atributivă) möglich N 160 După formă. de obicei. ob sie kommt . sagte er. E r fragte mich. (propoziţie completivă) Es wurde ihm gesagt. (a) Propoziţia interogativă indirectă totală se introduce prin conjunc­ ţia o b : Întrebare directă Întrebare indirectă [komme). în special în dialoguri. sagte er. (propoziţie subiectivă) Die Antwort auf meine Frage war. propoziţie subordonată introdusă a) propoziţie conjuncţională introdusă prin conjuncţia d a ß : Sie schrieb uns. o propoziţie subordonată camuflată: „Mein Freund wohnt in Bukarest". vorbirea indirectă este în acest caz redată printr-o subordonată camuflată: „Mein Freund". Sein Freund wohne in Bukarest. daß sie schon gut Schi laufe." (H. ließ sie in den Hohlweg hineinkullern. mai rar." Er sagte. „wohnt in Bukarest. cînd sensul lui rezultă clar din c o n t e x t : Er trank die Flasche leer. b) propoziţie interogativă indirectă [vezi M 1 5 .SINTAXA N 157 Uneori. daß sein Freund in Bukarest wohne.

hier. N 161 î n vorbirea indirectă camuflată se omite conjuncţia daß.. Er sagte zu mir.) se înlocuiesc. daß er mich morgen anrufe. indicativul din propoziţiile principale şi secundare N 164 ale vorbirii directe este în general înlocuit prin conjunctiv (vezi N 167). dort." Vorbire indirectă Ich sagte. iar verbul :onjugat se pune pe locul al doilea: Vorbire indirectă introdusă Vorbire indirectă camuflată E r sagte. N 163 b) î n limba literară. dieser.Ich bin mit der Arbeit fertig. verbul conjugat stă deseor^ la conjunctiv şi totdeauna pe ultimul loc. Spre deo­ sebire de aceasta.FRAZA 571 (b) Interogativa parţială indirectă {vezi M 15—17) se introduce prin aceleaşi cuvinte interogative ca şi interogativa parţială directă. c) Pronumele personale. în vorbirea indirectă. er sei seit einer Woche mit seiner Eamilie in Sinaia und freue sich über das schöne Wetter." Er sagte zu m i r : „Ich bin seit einer Woche mit meiner Familie in Sinaia und freue mich über das schöne Wetter. întrebare directă întrebare indirectă (wohne). fiind o propoziţie secundară." Du sagtest zu m i r : . Ich fragte sie : „Wo wohnt Ihr Bruder ?" Ich fragte sie. E r sagte. wo ihr Bruder wohnt 2.. dacă situaţia în timp sau în spaţiu a povestitorului . prinn antonimele lor şi invers. propoziţie subordonată camuflată (neintrodusă) (vezi N 22). du seiest mit der Arbeit fertig. în funcţie de persoana la care se referă comu­ nicarea : Vorbire directă Ich sagte : . jener etc.Ich bin mit der Arbeit fertig. er rufe mich morgen TRANSPUNEREA VORBIRII DIRECTE INDIRECTĂ ÎN VORBIRE Transpunerea vorbirii directe în vorbire indirectă comportă o serie N 162 de modificări. ich sei mit der Arbeit fertig. d) Adverbele şi pronumele de apropiere şi depărtare din vorbirea directă N 166 (da. Cele mai importante s î n t : a) Propoziţiile principale ale vorbirii directe devin propoziţii secundare. Du sagtest zu mir. reflexive şi posesive precum şi verbele din N 165 vorbirea directă se schimbă.

f (Povestitorul •s Mein Freund ( /«'«kommen. ich solle sofort se află în altă parte. er sei seit zwei Tagen dort. . Timpul folosit în vorbirea indirectă este în funcţie de următorii factori: — timpul acţiunii din propoziţia regentă. ich solle sofort \ ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR SI ÎN VORBIREA INDIRECTĂ N 167 N 168 TIMPURILOR î n vorbirea indirectă din limba literară se foloseşte. • - Er Er Er Er sagte.) E r sagte mir. { { y* (Povestitorul povesteşte altă dată.) Er sagte mir. Vorbirea directă Vorbirea indirectă E r sagte m i r : „An diesem Morgen habe ich keine Zeit.) J Mein Freund _ Abkommen. hat gesagt. în generai. Spre deosebire de alte limbi. _ se află în aceeaşi localitate cu Mein Freund schrieb m i r : „Komm sofort her I" schrieb mir. X j (Povestitorul se află acum în altă parte.) Er sagte mir. . wird sagen.) 1 E r sagte mir. modul conjunctiv. Indicativul apare numai în anumite situaţii (vezi N 177—180). daß er ins Gebirge fahre." (Povestitorul povesteşte în aceeaşi dimi­ neaţă.572 SINTAXA (din vorbirea indirectă) nu este identică cu aceea a vorbitorului (din vorbirea directă). hatte gesagt. er habe an diesem Morgen keine Zeit." (Povestitorul se află în aceeaşi localitate. er sei seit zwei Tagen hier. Er sagte m i r : „Ich bin seit zwei Tagen hier. er habe an jenem Morgen keine Zeit gehabt.) schrieb mir. — forma conjunctivului. în limba germană timpul folosit în vor­ birea indirectă este independent de timpul folosit în regentă : E r sagt. — atitudinea povestitorului iată de conţinutul comunicării relatate. (Povestitorul prietenul.

daß sie gekommen seien. daß sie kommen würden. N 172 . Vorbire directă : E r sagte : Vorbire indirectă: „Ich war nicht zu Hause. pentru o acţiune viitoare — conjunctivul Er sagt." ^ " . = El a spus că ei au venit. Er sagte. ." N 17# b) Anumite forme ale conjunctivului prezent. N 171 conjunctivul perfect. mai mult ea perfeet Er sagte..FRAZA 573 a) î n situaţia cea mai frecventă. conjunctivul hätten. în vorbirea directă. şi anume dacă povestitorul nu ia atitudine faţă de conţinutul comunicării relatate ci îl prezintă în mod obiectiv — neutru.. perfect şi mai mult ca perfect. daß er ins Gebirge fahre. daß sie ihn oft j^şefegn*] sähen. daß sie ihn oft sehen [gäSgen] Dacă povestitorul nu ia atitudine faţă de conţinutul comunicării reiatäte. gewesen.conjunctivul Imperfect: Er sagte. = El a spus că ei vor veni. daß sie ihn oft gesehen [jmberf] conjunctivul viitor: •• e» condiţionalul I : würden.-— —&. N 169 prezent: perîeet: viitor: pentru o acţiune trecută — conjunctivul Er sagt. daß er nicht t u Hause „Ich war nicht zu H a u s e . conjunctivului vorbirii indirecte din limba germană îi corespunde indi­ cativul vorbirii indirecte din limba română: Er sagte.. prin timpurile imperfect. daß er ins Gebirge fahren werde.— " — ' gewesen sei. se foloseşte: pentru o acţiune prezentă — conjunctivul Er sagt. Aceste forme identice cu indicativul se înlocuiesc prin forme­ le corespunzătoare ale timpului imediat următor al conjunctivului: Se înlocuieşte : Se foloseşte : conjunctivul prezent: —*».^ ^ E r sagte. daß er ins Gebirge gefahren sei.Ich bin nicht zu Hause" gewesen. Observaţie Printr-o acţiune trecută în vorbirea indirectă se înţelege o acţiune care poate fi redată. perfect şi viitor coincid cu indicativul.

N 174 c) Dacă povestitorul îşi manifestă neîncrederea sau îndoiala asupra comunicării relatate sau. = El pretindea că ar fi totdeauna punctual. — modul indicativ însoţit de adverbe ca : cică. = El a spus că ea ar veni în. nesiguranţa sau rezerva povestitorului faţă de con­ ţinutul comunicării se mai exprimă prin folosirea verbelor de declaraţie a pretinde. sie Deutsch würden. E r sagte. Urmarea este că pentru aceeaşi acţiune. daß sie bald käme. daß er keine Zeit hätte. curînd. daß er Deutsch gesprochen habe. se foloseşte: pentru o acţiune prezentă — conjunctivul imperfeet E r sagte. . . — conjunctivul mai mult ea — würde. das sie Deutsch gesprochen hätten. pentru o acţiune trecută Er sagte. a afirma etc. daß sie bald gekommen wäre.574 SINTAXA N 173 Numai la anumite persoane. dacă vrea să arate că ea nu corespunde realităţii. la acelaşi timp alternează. perfect pentru o acţiune viitoare E r sagte. = El a spus că n-ar fi avînd timp. N 177 d) î n vorbirea indirectă din limba literară se foloseşte indicativul (a) dacă povestitorul vrea să prezinte conţinutul comunicării relatate ca o realitate obiectivă care nu poate fi pusă la îndoială. : E r sagte. daß sprechen viitoare : er Deutsch werde.. chipurile etc. . a zice: Er sagte. în funcţie de subiect. a susţine. Acţiune trecută : Acţiune . Acţiune prezentă : E r sagte. . = E l a spus că ea va veni chipurile în curînd. ale conjunctivului perfect şi mai mult ca perfect. . daß sie bald käme. I din — modul prezumtiv : Er sagte. o astfel de vorbire . daß sprechen . . daß er immer pünktlich wäre.. perfect şi viitor coincide cu indicativul. mai mult ca perfect şi condiţionalului vorbirea indirectă a limbii germane le corespund în limba r o m â n ă : — modul condiţional-optativ : Er sagte. . . daß er Deutsch spreche... . conjunctivul prezent. în locul verbelor a spune. daß sie bald kommen condiţionalul I N 175 Conjunctivului imperfect. forme ale conjunctivului prezent şi imperfect.. daß sie bald kommen würde. . N 17G Uneori îndoiala. daß sie Deutsch sprächen. ale con­ junctivului viitor şi ale condiţionalului I .

de o regentă al cărei verb este la pre­ zint: Er sagt..bordonate camuflate. Observaţii Folosirea conjunctivului în propoziţia das "rat ar arăta că ea face parte din vorbirea Prin folosirea indicativului se arată că a povestitorului şi nu aparţine deci vorbirii er von seinem Vater bekommen indirectă.. sollen. propoziţia redă o explicaţie indirecte. se preferă. N 180 (c) în vorbirea indirectă liberă (vezi N 183) (e) î n vorbirea indirectă din limba uzuală. daß dieses Buch — das er von seinem Vater bekommen hat — sehr interessant sei. de regulă. conjunctivul: E r sagte. er möge mich etwas später wieder anrufen. er habe sehr viel zu t u n . . în vorbirea indirectă explicaţii." Vorbirea indirectă : Ich sagte meinem Freund. er will nicht kommen. sie möchten mich noch einmal anrufen. numai dacă vorbirea indirectă este introdusă prin :onjuncţia daß care indică în mod clar raportul de dependenţă al vorbirii ndirecte faţă de regentă. er wolle eicht kommen. în limba literară. (— Literar : ." Ich s a g t e : „Bitte ruft mich noch einmal an. prin prezentul * 181 I conjunctiv al verbelor modale mögen.) E r h a t dir also gesagt. . daß er kommen könne. daß er kommen kann. müssen şi infinitivul prezent al verbului de conjugat. indicativul pătrunde tot mai mult în locul conjunctivului din limba literară : Er h a t mir gesagt. exprimînd o realitate obiectivă: observaţii. în general. . în general. N 178 (b) dacă se intercalează c o mpletari ale povestitorului. Dacă aceeaşi comunicare are însă forma unei y. es gehe ihr schon viel besser. N 179 Mein Freund sagte.) Imperativul se exprimă în vorbirea indirectă. daß es ihr schon viel besser : Observaţie Avînd această funcţie de redare a realităţii confirmate. formele conjunctivului prezent al acestor verbe nodale care coincid cu indicativul se înlocuiesc prin formele corespunză­ toare ale conjunctivului imperfect: Vorbirea directă : Ich sagte meinem F r e u n d : „Bitte ruf mich etwas später wieder an. indicativul E foloseşte.FRAZA 575 indirectă depinde. . (Literar: Er h a t dir also gesagt. daß er sehr viel zu tun hat. . .

was er t u n soll. Ungefähr hundert Meter von ihm entfernt lief die Chaussee nach Oppenheim. ." Der Wächter sagte mir : Sie 5 Lei S t r a f e ! " Der Wächter sagte uns : „Zahlen Sie je 5 Lei Stiafe. mai ales dacă verbul din regentă este la prezent . ale cărui gînduri sau cu­ vinte le r e d ă : Georg lag draußen unter dem graublauen Himmel in einer Ackerfurche. ich müsse 5 Lei Strafe zahlen. . Wußtest du. Wir alle fragen uns. un ordin. Nur jetzt nicht steckenbleiben. Observaţie N 183 î n operele literare se foloseşte frecvent vorbirea indirectă liberă. conjunctivul se foloseşte foarte rar dacă verbul propoziţiei regente este la prezent. wohin sie gefahren ist ? E r berichtete. wer ihr das sagen kann. Die Mutter sagte den Kindern : „Legt euch sofort schlafen. N 186 b) indiferent de timpul verbului din regentă. Autorul se identifică cu eroul său. .Leg dich sofort schlafen". . ihren gewundenen Gängen.. Die entscheidende Frage ist. dacă conţinutul între­ bării indirecte este o realitate obiectivă : Wir alle sehen. das war die Höhle mit ihren Schlupfwinkeln. es solle sich sofort schlafen egen. Zu Abend in der Stadt sein.5?6 Die Mutter sagte dein K i n d : . Sein ursprünglicher Plan. ob er schon gesund ist. wie er arbeitet. sie sollten sich sofort schlafen legen. . . welch großer Fehler rechtzeitig vermieden werden konnte. de regulă. daß wir je 5 Lei Strafe zahlen müßten. prin sollen un îndemn mai categoric. Stadt.. Aceasta nu este introdusa prin conjuncţie şi nu depinde de u n verb de declaraţie. concrete : E r fragt sich mit Recht. Der Wächter sagte zu mir. . gleich hinaus zu Leni. o rugăminte sau u n îndemn." N 182 Prin verbul mögen se redă. (Anna Seghers) 3 184 V N 185 Regulile pentru întrebuinţarea modurilor în vorbirea indirectă {vezi N 167) sînt numai în parte valabile pentru întrebarea indirectă: indicativul se foloseşte foarte frecvent. Indicativul se întrebuinţează: a ) dacă întrebarea indirectă depinde de o regentă cu verbul la prezent şi corespunde unei situaţii prezente. Eis zur Nacht nach Frankfurt. iar prin müssen.." SINTAXA Die Mutter sagte dem Kind.

• „ . Astfel de întrebări indirecte depind în general de o regentă al cărei verb nu este la prezent : Er fragte sich immer wieder. îndoielnic. mai mult ca perfect şi condiţionalul I se întrebuinţează (ca în vorbirea indirectă. w e n u i h m gekommen wäre. _ . das zu Ohren N 191 ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR ÎN PROPOZIŢIA PRINCIPALA Indicativul: H 1 8 0 . N 190 Indiferent de timpul verbului din regentă. această situaţie este evidentă m a i ales. Ich konnte damals noch nicht beurteilen. ob wir Deutsch sprechen würden. î n astfel de întrebări indirecte timpurile conjunctivului se folosesc ca în vorbirea indirectă (vezi N 169) : ob . sau N 187 Vertrauen Conjunctivul se întrebuinţează pentru a sublinia caracterul indirect al întrebării ca ceva transmis. ob ihm die Schüler das notwendige entgegenbrachten.FRAZA 577 c) indiferent de timpul verbului din regentă. ob er geschwiegen hätte. wir Deutsch sprachen. relatat. vezi N 169) în întrebările indirecte al căror conţinut este prezentat ca nesigur. ob er nicht etwa stehengeblieben uäre. dacă nesiguranţa îndoiala este exprimată prin predicatul propoziţiei regente: Wer kann heute schon wissen. E r schüttelte den Wecker. conjunctivul: H 194—197. was er i n d i e s e m F a l l täte. warum das Plugzeug landen mußte. Conjunctivul imperfect. Ich kann nicht beurteilen. hätten. . întrebarea este ipotetică sau ireală dacă se arată condiţia de care depinde conţinutul întrebării: Niemand kann wissen. dacă verbul din regentă nu este la prezent. 37 . ob er Deutsch sprechen werde. er Deutsch gesprochen wir Deutsch gesprochen j / Acţiune I habe. wie er sich später bewähren wird? 33s war nicht zu erkennen. prezentă Acţiune trecută Acţiune viitoare N 188 N 189 Die Ausländerin fragte. ob er das wirklich verstünde. .1 9 3 . ob ob ob er Deutsch spreche.Gramatica practică a limbii germane . că o simplă presupu­ nere sau ca ceva ireal. um sich zu überzeugen.

(Fr.) corespunde. (Aş vrea ca el să vină în sfîrşit. I singular (mai rar).W. are deci sens de prezent sau chiar de viitor.) . a IlI-a singular. î n această întrebuinţare conjunc­ tivul are valoare de imperativ {vezi 28). ich fragte etc. pentru a exprima un ordin. în general. (Aşa ar fi poate mai bine.) Ich wollte.) Käme er in Frage? (Ar veni el în consideraţie?) c) o dorinţă a cărei realizare este nesigură sau irealizabilă: Wenn er nur hier wäre. modestă : So wäre es yielleicht besser. modul imperativ neavînd. Schiller) — la pers. I n eurem Bunde der dritte. persoana I : Ich sei. (J. (Aş putea merge într-acolo. du fragest.) exprimă: a) un ordin.) Ji 194 a Conjunctivul imperfect exprimă: ) o posibilitate. gewährt mir die Bitte. în limba germană. was wolle. Se întrebuinţează: — la pers. Conjunctivul prezent (ich frage. condiţionalului optativ prezent din limba română. Hilfreich und gut. Conjunctivul imperfect (ich käme. Hätte ich nur seine Adresse! (De-aş avea adresa lui. er frage etc.) d) un ordin atenuat.578 SINTAXA ÎNTREBUINŢAREA TIMPURILOR CONJUNCTIVULUI 'îN PROPOZIŢIA PRINCIPALĂ N 192 1. er käme endlich. o dorinţă puternică care se referă la persoana I. o probabilitate: b) o îndoială: I c h könnte hingehen. o rugăminte sau constatare politicoasă. o dorinţă etc. un îndemn. Schiller) b) o dorinţă sau o rugăminte Edel sei der Mensch. avînd deseori ca subiect pronumele nehotărît man : Man bind' ihn an die Linde d o r t ! (Fr. N 193 î n locul conjunctivului se întrebuinţează şi forme perifrastice {vezi H 133-135). (D-ar fi aici. 2. Goethe) realizabilă: c) o concesie (conjunctivul concesiv) : E s komme.

în ordine. Astfel exprimă: a) o posibilitate. (M-aş fi p u t u t duce azi într-acolo.) b) o îndoială: Wäre er in Frage gekommen ? (Ar fi venit în consideraţie ?) c) o dorinţă nerealizată: Wenn er nur hier gewesen wäre. daß sie noch kommen. o probabilitate: N 196 Ich hätte heute hingehen können. (De-ar fi fost aici. Conjunctivul mai mult ca perfect: ich hätte gefragt.) e) o constatare : Das hätten wir also erledigt.) Das hätten wir endlich hinter uns. daß er recht hat. (Aceasta ar fi [este] deci.JJ 195 n e n etc. (Poate că aşa ar fi fost mai bine. daß es ihnen allen gut geht. predicativă şi completivă introdusă prin daß a) se foloseşte indicativul N 197 (a) dacă verbul din regentă este la prezent (de obicei. la persoana I). el are deci sens de trecut: Hätte ich seine Adresse gehabt ! (De-aş fi avut adresa lui!) Conjunctivul mai mult ca perfect se întrebuinţează cu referire la trecut ir majoritatea cazurilor în care conjunctivul II este folosit pentru prezent. acest conjunctiv nu mai este decît o formula de politeţe: Dürfte ich Sie um eine Gefälligkeit bitten ? (Aş putea să vă cer u n mic serviciu ?) Könnten Sie mir eine Auskunft geben ? (Aţi putea să-mi daţi o informaţie ?) e) o constatare ca urmare a unui rezultat obţinut anevoie : Das wäre also in Ordnung. ich wäre gekom. zweifle nicht daran. daß wir den Versuch machen können.) ÎNTREBUINŢAREA MODURILOR ÎN DIFERITE TOPURI DE PROPOZIŢII SECUNDARE în propoziţia subiectivă. (în sfîrşit.) 3. (Acestea ar fi deci terminate. hoffe. am scăpat de aceasta. . corespunde în general condiţionalului optativ perfect din limba română.FRAZA 579 De multe ori.) d) un ordin atenuat: Vielleicht wäre es so besser gewesen. meine. conţinutul subordonatei fiind considerat ca real: Ich Ich Ich Ich glaube.

ist nun stolze Wirklichkeit geworden. daß er fähig. Die abschließende Feststellung war. der noch viele Jahre frisch und munter in unserer Mitte weilen möge. der immer recht hätte. . steht fest. den ich schon lange nicht gesehen hatte. der nie eine Unwahrheit sagen würde. Alles. Fausts Zeitgenossen waren der Meinung. daß er noch kommt. N 204 b) se foloseşte conjunctivul : (a) pentru a exprima o dorinţă realizabilă : Ich erhebe mein Glas auf unseren lieben Vater. subordonata exprimînd o siguranţă absolută: Ich -wußte. aber nicht aufmerksam genug sei. N 200 sau N 201 (b) dacă subordonata redă o ideie'o părere sau o presupunere neconfirmată: (c) în vorbirea indirectă: îndoielnică habe. Sie antwortete. daß die Verhandlungen ohne die Ruhe und Besonnenheit unseres Delegations­ leiters : u keinem positiven Ergebnis geführt hätten. daß er krank sei. E r ist ein Mensch. war interessant und reizvoll. Ich kenne viele. daß er seine Seele dem Teufel verkauft E r sagt.580 SINTAXA N 198 (b) dacă verbul din regenta este la u n timp trecut. Immer wieder wurde behauptet. die gern an seiner Stelle wären. darüber zu sprechen. die Arbeit sofort in Angriff zu nehmen. N 203 în propoziţia relativă a) se foloseşte în general indicativul: Gestern besuchte mich ein Freund. ipotetic sau ireal: E s gibt keinen Menschen. daß niemand ein besseres Ergebnis hätte erzielen können. was wir unterwegs sahen. N 205 (b) pentru a exprima ceva posibil. N 199 b) se foloseşte conjunctivul. daß Sie jeder aufrichtigen Kritik zugänglich sind. Wir erkannten. daß sie sich die größte Mühe geben werde. daß er sich verspätet hätte oder unauf­ merksam gewesen wäre. Daß wir einen Fehler gemacht hatten. indiferent de timpul verbului din (a) dacă conţinutul subordonatei este ipotetic sau ireal: regentă: Daß es besser wäre. Das Erfreuliche ist. "Wir wußten. wurde von allen mit Bedauern festgestellt. Was vor fünfzig Jahren niemand erhofft hätte. daß es noch zu früh war. N 202 (d) dacă aspectul negativ al regentei dă conţinutului subordonatei u n caracter ireal : I n den vielen Schuljahren ereignete es sich nie. die Arbeit rechtzeitig zu beenden.

ohne daß ich ihn darum gebeten hatte conjunctivul: N 212 Er sagte. antwortete er. N 210 b) se foloseşte indicativul sau conjunctivul. N 215 . die immer still und bescheiden ihre Pflicht tue. dacă propoziţia circumstanţială de loc şi cea de timp fac parte din vorbirea indirectă: Er sagte. E r erzählte. Wie man sich bettet. indem er sich aufs äußerste angesirengt habe. de regulă. gelang es ihm. Er erzählte. er habe allen Anforderungen entsprochen. N 207 E r sagte. sei sehr spannend. desto zufriedener wird der Professor sein. o părere. beginne die Feier um 7 Uhr. alles. er sei nicht zu Hause gewesen. N 209 în propoziţia modală propriu-zisă (vezi N 75) a) se foloseşte indicativul. este introdusă prin ohne daß sau statt daß: c) î n vorbirea indirectă se foloseşte dacă propoziţia modală (hätte). dacă ea este introdusă prin conjuncţiile indem sau wie: Indem er sich anstrengte. indicativul: Ich lebe und arbeite. das ich ihm gegeben hätte. indicativul: Soviel ich weiß. ohne daß ich ihn darum gebetehn hätte. N 211 Er gab mir das Wörterbuch. daß er nur dort leben wolle. în propoziţia de măsură progresivă (vezi N 95) a) se foloseşte. N 208 b) Conjunctivul se foloseşte. a) de regulă. das Buch. die Arbeit fehlerlos zu beenden. als man ihn angerufen habe. wo seine Heimat sei.FRAZA 581 (c) pentru a exprima o idee. sei interessant und reizvoll gewesen. beginnt die Eeier um 7 Uhr. (vezi N 64) în propoziţiile circumstanţiale de loc (vezi N 63) şi de timp a) se foloseşte. was sie unterwegs gesehen hätten. de regulă. rief er mich an. o presupunere se ia atitudine : (d) în vorbirea indirectă: faţă de care nu N 206 Er nannte sie eine fleißige Arbeiterin. wo meine Heimat ist. Pentru întrebarea indirectă vezi N 184. conjunctivul: Soviel er wisse. în propoziţia restrictivă (vezi N 82) se foloseşte. indicativul : J e besser er sich vorbereitet. so schläft man. Bevor er zu mir kam. E r sagte. în propoziţia comparativă (vezi N 83). er habe mir das Wörterbuch gegeben. N 213 N 214 b) în vorbirea indirectă însă.

obwohl sie ihn eingeladen habe. daß er zu mir kommen werde. könnten wir die Frage nicht mehr besprechen. indicativul : Ich muß jetzt gehen. sau ireală: E s ist so kalt. N 225 N 22G Pentru propoziţia condiţională (vezi N 106—112). Der Junge ist viel zu klug. daß er gehen müsse. consecinţa depinzînd de u n adjec­ tiv sau adverb precedat de zu care dă propoziţiei consecutive un carac­ ter ireal: Die Kinder sind jetzt zu müde. a) se foloseşte indicativul. N 223 N 224 a) s e în propoziţia finală (vezi N 102) foloseşte. daß alle ihn sehen wollen ! reală: b) se foloseşte conjunctivul (a) dacă consecinţa este posibilă. în propoziţia concesivă conjuncţională (vezi N 115). de regulă. als daß sie den Marsch fortsetzen könnten. daß ein jeder ihn sehen wolle. die Ergebnisse eines Schülers seien um so besser. IV 219 N 220 în propoziţia consecutivă (vezi N 101) a) se foloseşte indicativul. obwohl ich ihn eingeladen hatte. dacă conţinutul ei este ireal: Wenn er auch käme. es wäre Winter. als daß er eine solche Dummheit hätte machen können. je fleißiger aufmerksamer er sei. weil es schon spät ist. b) în vorbirea indirectă se foloseşte conjunctivul : Er sagte. N <Mţ7 c) Conjunctivul se foloseşte. dacă conţinutul ei este real: E r k a m nicht. m 222 c) g e f 0 i 0 S eşte conjunctivul în vorbirea indirectă (vezi N 167) E r sagte. realizabilă. daß man glauben könnte. dorită. b) se foloseşte conjunctivul. damit ich ihm das Wörterbuch gebe. dacă ea exprimă o consecinţă Der Film ist so originell. so hätten wir den Ausflug doch nicht machen können. indiferent de conţinut. de regulă. damit ich ihm das Wörterbuch gäbe. der Film sei so originell. în vorbirea indi­ rectă (vezi M 167) : Sie erzählte. N 217 N 218 . weil es schon spät sei. daß er nicht gekommen sei. . în propoziţia cauzală propriu-zisă {vezi N 97) a) se foloseşte. b) conjunctivul se foloseşte în vorbirea indirectă: E r sagte. Wenn es auch nicht geregnet hätte. N 221 (b) dacă ea este introdusă prin als daß.582 SINTAXA N 216 b) î n vorbirea indirectă se foloseşte conjunctivul : und Der Lehrer sagte. indicativul: Er kommt zu mir.

so war sie doch eine sehr anziehende Erscheinung. ich will es versuchen. Was immer es sei. . Koste es. c) se foloseşte conjunctivul în vorbirea indirectă (vezi N 167) N 232 Er sagte. das kannst du nicht von ihm verlangen. wer immer auch komme. er ist uns willkommen. în propoziţia concesivă camuflată [vezi N 119) a) se foloseşte indicativul dacă conţinutul ei este real: War sie auch keine Schönheit. decît conjunctivul: N 228 b) î n vorbirea indirectă se foloseşte conjunctivul: N 229 Er sagte. so (sei sie) doch eine sehr anziehende Erschei­ nung (gewesen). sei willkommen. was es wolle. tun. N 230 sau N 231 b) se foloseşte conjunctivul irealitate: dacă propoziţia exprimă o posibilitate Sei er auch der beste Freund.FRAZA 583 în propoziţia concesivă relativă [vezi N 118) a) se foloseşte astăzi mai frecvent indicativul Wer immer auch kommt. sei sie auch keine Schönheit gewesen. ich will es gern für dich.

ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR (Wortund Satzfolge) ORDINEA CUVINTELOR (Die Wortfolge — Die ÎN PROPOZIŢIE Wortstellung) O 1 Verbul este cel mai important element al propoziţiei germane. Verbul conjugat poate să stea 0 2 ^ locul al 2-lea: Wir gehen heute ins Stadion. Verbul conjugat are o poziţie fixă şi serveşte ca punct de plecare pentru stabilirea ordinei cuvintelor în propoziţie.. elementele mai importante trecînd. vezi O 42. LOCUL PREDICATULUI (Die Stellung des Prädikats) LOCUL VERBULUI OG 0 7 CONJUGAT Verbul conjugat (finit) poate să stea: — în propoziţia principală pe locul al 2-lea sau 1: — în propoziţia secundară. în ordine ascendentă spre sfîrşitul propoziţiei: Meine Mutter packte selbst meinen Koffer. de regulă. (Pentru locul verbului auxiliar de timp însoţit de două infi­ nitive. pe locul ultim. Mein Vater war tiefbewegt. 0 3 pe locul 1 : Gehen wir heute ins Stadion ? 0 4 -pe locul ultim: Ich schlage vor. de regulă..) . Die Wäscherinnen haben mir später alle diese Hemden mitsamt den guten Lehren vertauscht. uneori pe locul al 2-lea sau pe locul 1. Mein Kollege ist bei der Prüfung \ \ durchgefallen. Heine) / durchgekommen. Mit jedem Hemde h a t sie auch eine gute Lehre hineingepackt. (H. 0 5 Ordinea celorlalte părţi ie vorbire depinde în mare măsură de valoa­ rea lor comunicativa. daß wir heute ins Stadion gehen.

(J. Verbul conjugat stă pe locul al 2-lea: a) în propoziţia enunţiativă (vezi M I I ) : Das Wetter war heute schön.. dacă verbul conjugat stă la conjunctivul O 13 Goethe) î n propoziţiile în care verbul conjugat stă pe locul al 2-lea. oder pot. neîndeplinind nici o funcţie sintactică. Hilfreich und gut . . 0 1 2 0 9 Conjuncţiile also. doch. 2 0 8 Heute war das Wetter schön.. denn.. entweder . / s doch h a t er nicht Wort gehalten. und wir gehen nach Hause. 1 2 — Subiect: 0 14 . prezent: Edel sei der Mensch. ja. Conjuncţiile aber. . . 1 \ doch er hat nicht Wort gehalten.W.. 2 0 10 b) în propoziţia interogativa parţială Wann besuchen Sie uns ? (vezi M 17) : 0 11 c) în propoziţia imperativă — cu predicatul la indicativ prezent sau — cu predicatul la conjunctivul Er komme sofort! 0 12 viitor: Du bleibst hier ! Du wirst heute nicht ins Kino gehen ! prezent : unui verb — cu predicatul format dintr-un verb modal şi infinitivul predicativ: Jetzt sollen Sie sprechen ! d) în propoziţia optativă. jedoch.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 585 î n propoziţia principală 1. und. sondern. auch.indessen. locul 1 poate fi o c u p a t : a) de orice altă parte de propoziţie: Ich habe den Artikel heute in der Bibliothek abgeschrieben. allein. dar nu trebuie. să influenţeze locul verbului conjugat (vezi K 45) : Er h a t mir das Buch versprochen. 1 2 — Complement la acuzativ: Den Artikel habe ich heute in der Bibliothek abgeschrieben. nu intră în numă­ rarea părţilor propoziţiei şi nu influenţează locul verbului conjugat: Der Unterricht ist zu Ende. nicht nur . oder. sondern auch.

Verbul conjugat stă pe locul 1 : a) în propoziţia interogativă totală {vezi M 16) : Gehen wir heute ins Stadion ? 1 O 18 0 19 Verbul conjugat ocupă primul loc şi în propoziţia interogativă care are valoarea unei propoziţii exclamative: War das schön ! 1 Spricht er interessant! 1 0 20 b) în propoziţia imperativă.586 — Complement circumstanţial SINTAXA de loc : In der Bibliothek habe ich heute den Artikel abge1 2 schrieben. 1 2 Den Kopf in die Hände gestützt. — Complement circumstanţial de timp : Heute habe ich den Artikel in der Bibliothek abge1 2 schrieben. dacă predicatul stă la imperativ (vezi M 21): Komm Kommt Kommen Sie heute zu u n s ! . 2 Observaţie O 17 Prin locul 1 din propoziţie nu se înţelege numai locul ocupat de primul cuvînt. 2. besichtigte sie die Stadt. 0 15 b) de o construcţie infinitiv ala sau participială: Statt auf mich zu warten. ging er gleich weg. un grup de cuvinte sau o propoziţie). — Elementul nepersonal al predicatului : Abgeschrieben habe ich den Artikel heute in 1 2 der Bibliothek. 1 2 In Bukarest eingetroffen. besichtigte die Delegation die Stadt. saß er am Tisch. 1 2 0 16 c) de o propoziţie Nachdem die Delegation secundară: in Bukarest 1 eingetroffen i war. eventual împreună cu atributele ei. ci locul pe care îl ocupă o anumită parte de propoziţie (exprimată printr-un cuvînt.

ob die Ware wird verzollt werden müssen. astfel de predicate se formează : dintr-un verb auxiliar de mod din verbul lassen < a com us dintr-un verb care exprimă o percepţie * n vtlm? P u senzorială +tnfrmhvul unm alt verb Ich wußte. propoziţia secundară fiind privită ca ocupînd locul 1 al frazei (vezi O 170). ein wenig ungelenk benahm. dacă predicatul stă la conjunctivul imperfect sau mai mult ca perfect [vezi M 32) : Wäre er doch hier ! Hätte er das Buch mitgebracht! 0 21 d) în propoziţia incidenţă sau postpusă. verbul conjugat stă chiar în propoziţia enunţiativă pe locul 1 : Sah ein K n a b ein Röslein stehn . ist äußerst interessant. Uneori. sagte er. der sich inmitten dieser gepflegten Herren und Damen . declaraţie {vezi N 158) : dacă ea conţine un cuvînt de 0 22 ." „Ich komme morgen".Ich komme". den ich mir habe machen lassen. (L. wann sie ihn hat kommen sehen. de asemenea. was er erzählt hat..W. Feuchtwanger) I^ocul verbului conjugat din propoziţia secundară depinde de faptul dacă ea este introdusă sau camuflată... particula separ abilă rămîne legată de verb : O 24 Auffiel ein Mann. cu verbul conjugat.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 587 c) în propoziţia optativă neintrodusă prin conjuncţia wenn. E r fragte mich. sagte er. Der Mantel. ist morgen fertig. î n cazul acesta îl considerăm însă plasat pe locul al 2-lea al frazei. daß Sie ihn haben begleiten wollen. pe ultimul loe. O 26 . wo ich die Schule besucht habe. (J. î n propoziţia secundară introdusă verbul conjugat stă 1. Das. „morgen oder übermorgen. I c h weiß nicht.. ist er immer pünktlich. înaintea altor demente sintactice : a) Dacă propoziţia cuprinde un verb auxiliar de timp şi două infinitive. E r fragte. în stilul poetic.. Observaţie 1. Goethe) O 23 î n cazul acesta. Propoziţia principală precedată de o propoziţie secundară începe. 2. verbul auxiliar stă înaintea infinitivelor . O 25 2. indiferent de forma propoziţiei secundare şi de pozi­ ţia ei în frază (vezi însă N 21) : Obwohl er weit wohnt.

N 4 7 . . Hätte ich mehr Zeit. 0 32 b) uneori. verbul con­ jugat stă înaintea elementelor sintactice scoase din paranteză : Ich weiß. 0 30 b) în vorbirea indirectă camuflată (vezi N 161) : E r sagte.588 SINTAXA O 27 b) Dacă predicatul constă dintr-un verb auxiliar de timp. er habe das Euch noch nicht gekauft. 0 34 Observaţie Spre deosebire de celelalte propoziţii secundare camuflate. er sei krank. Ich bin müde. Die Sache ist die. N 5 0 . Der Lehrer sagte. daß er älter ist als seine Schwester. în propoziţia concesivă camuflată care exprimă o posibilitate (vezi N 119) : Koste es. so hätte ich mir ein Wörterbuch gekauft. als h ä t t e ich den ganzen Tag gearbeitet. daß alle pünktlich gewesen seien außer ihm. er sei mit der Übersetzung des Romans schon fertig. E r beeilt sich. daß er nur durch einen Prozeß seine Ansprüche wird geltend können. er sei krank gewesen. pe locul 1 a) în propoziţia condiţională camuflată (vezi N 104) Kommt er zu mir. daß Sie zu dieser Frage haben Stellung nehmen wollen. verbul auxiliar de timp stă înain­ tea locuţiunii verbale: Ich weiß. wir werden es schaffen. sie wüßten von nichts. 0 33 c) în propoziţia comparativă ireală camuflată (vezi N 87) . Ich hörte. predicative. completive şi atributive din care s-a omis conjuncţia daß (vezi N 4 3 . so würde ich Sie sehr gern besuchen. so rufe ich Sie sofort an. O 31 2. O 29 î n propoziţia secundară camuflată (neintrodusă) verbul conjugat stă 1. o locuţiune verbală la infinitiv şi un al doilea infinitiv. Unsere Befürchtung. pe locul al 2-lea: a) în propoziţiile subiective. propoziţia comparativă ireală are un element introductiv: als. wir müssen uns rasch entscheiden. Wäre ich in die Stadt gegangen. machen O 28 c) Dacă paranteza sintactică este incompletă (vezi O 53). als wäre es schon spät. erwies sich leider als richtig. Ich antwortete. N 61) : E s wurde erzählt. was es wolle.

aber auch unbesonnen. Wir haben sie sprechen hören. 0 39 . Wir hörten sie spreehen. das läßt sich nicht leugnen. pentru a exprima o opoziţie etc. Das Buch dürfte sehr interessant sein. Gekauft habe ich das Buch. Sie ließ ihn eine Stunde warten. cu un predicat format din două verbe {vezi M 84) : a) cu verbul conjugat la un timp simplu — infinitivul {cu sau fără zu) stă pe ultimul I o c : Ich will heute in die Stadt genes. iar participiul II are prioritatea faţă de numele pre­ dicativ : Er wird schon zurückgekommen sein. W a r u m sind Sie gestern zu Hause gebliehen ? Sie ist wirklich außerordentlich tüchtig. 0 38 b) cu verbul conjugat la un timp compus : — infinitivul (totdeauna fără zu) sau participiul perfect al primului verb ocupă ultimul loc — infinitivul {cu sau fără zu) al celui de al doilea verb stă pe locul pen­ ultim : Ich habe heute in die Stadt gehen wollen. Ich habe heute viel zu tun eehabt. 0 36 h) Dacă cele două elemente nepersonale şi numele predicativ se întîlnesc la sfîrşitul propoziţiei. Ich habe heute viel zu tun. Q 37 2. pentru a scoate un fapt în mod deosebit în evidenţă. wann das sein wird. 0 35 Uneori. nicht geliehen. cu u n predicat format cu ajutorul unui singur verb a) Atît cele două elemente nepersonale (infinitivul şi participiul II) cit şi numele predicativ au tendinţa să ocupe ultimul l o c : Wir werden heute ins Kino gehen. Sie ist sehr aufmerksam gewesen. Sie hat ihn eine Stunde warten lassen. elementul nepersonal al predicatului sau numele predicativ se plasează înaintea verbului conjugat: Besuchen werde ich ihn bestimmt. ich weiß aber noch nicht.. ist er.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 589 LOCUL ELEMENTELOR NEPERSONALE ALE PREDICATULUI ŞI AL NUMELUI PREDICATIV î n propoziţia principală 1. infinitivul are prioritatea faţă de participiul II şi numele predicativ.

. — participiul II înaintea infinitivului. daß die Ware O 43 î n propoziţia secundară camuflată (neintrodusă) ordinea cuvintelor este aceeaşi ca în propoziţia principală E r sagte. stau înaintea verbului 0 41 b) dacă cele două d e m e n t e nepersonale şi numele predicativ se întîlnesc. daß sie krank gewesen sein müsse. — infinitivul verbului al doilea stă pe locul penultim. wir würden heute i n s K i n o sie sei wirklich außerordentlich tüchtig. — infinitivul primului verb stă pe ultimul loc. fiind eventual precedat de u n participiu perfect. er dürfte schon gesund geworden sein. daß er hat kommen wird wollen. (vezi O 35. wir hätten sie sprechen hören. nicht gekommen ist.590 SINTAXA O 40 î n propoziţia secundară introdusă a) elementele nepersonale şi numele predicativ conjugat (plasat pe ultimul loc. vezi N 21) : Wir glauben. 0 42 c) dacă predicatul este format dintr-un verb auxiliar de timp şi două infinitive (vezi O 27). în aceeaşi ordine ca în pro­ poziţia principală (vezi O 3 8 . O 37) PARANTEZA SINTACTICĂ (Die Satzklammer — Der Satzrahmen) î n cadrul parantezei sintactice. E r sagte. O 39) : — infinitivul stă înaintea verbului conjugat. ele se plasează înaintea verbului conjugat. ob et schon gesund ist. verzollt werden müssen. distingem paranteza verbală şi paranteza propoziţiei secundare. denumită şi cadru sintactic. daß sie noch. daß er bald kommen wird. Wir wissen. aceste forme infinite sînt precedate de verbul finit : Ich weiß. — numele predicativ înaintea participiului I I : Ich weiß. daß sie krank sein müsse. Ich weiß nicht. daß dieser Roman ins Deutsche übersetzt werden soll. E r sagte.

2 Wird er den Aufsatz schreiben ? 1 verbul auxiliar de mod + infinitiv: E r muß den Aufsatz schreiben.infinitiv : E r wird den Aufsatz schreiben. 2 Schreibt er sich die Adresse auf? 1 . 0 44 î p a r a n t e z a verbală Werden Sie auch in diesem J a h r ans Meer fahren ? T Î p a r a n t e z ă verbală î Această includere a părţilor propoziţiei în paranteză verbală (Umklam­ merung) este una din principalele caracteristici ale limbii germane.participiul I I : E r hat den Aufsatz geschrieben.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 591 PARANTEZA (Die verbale Klammer VERBALĂ Rahmen) — Der prädikative î n propoziţia principală verbul conjugat (aflat pe locul al 2-lea sau 1) şi elementul nepersonal al predicatului sau numele predicativ (aflat la sfâr­ şitul propoziţiei) formează paranteza verbală (cadrul predicativ) în care se încadrează toate celelalte părţi de propoziţie. Paranteza verbală poate fi formată din: verbul auxiliar de timp -j. cu excepţia ace­ leia care precedă paranteza verbală (dacă verbul conjugat stă pe locul al 2-lea). 2 Hat er den Aufsatz geschrieben ? 1 verbul auxiliar de timp -f. 2 Muß er den Aufsatz schreiben ? 1 verbul copulativ + numele predicativ: Dieser Schüler ist immer fleißig. 2 Ist dieser Schüler immer fleißig ? 1 verbul predicativ + particula separabilă : E r schreibt sich die Adresse auf. Er ist dieses J a h r m i t seiner Familie ins Gebirge gefahren.

r î Wir werden weniger zu t u n haben als sonst. 2 Sah er die Straßenbahn kommen ? 1 verbul predicativ + infinitiv prepoziţional: Er braucht heute nicht zu kommen. . Î T Sie will fleißiger sein als ihr Bruder. 2 Braucht er heute nicht zu kommen ? 1 0 45 Paranteza verbală poate fi: a) completă: toate părţile propoziţiei. Î Î mai 0 47 Paranteza verbală devine incompletă mai ales prin scoaterea din paran­ teză şi plasarea în urma ei (Ausklammerung) a următoarelor elemente sin­ tactice : a) un termen de comparaţie (de egalitate sau inegalitate) precedat de wie sau als: Bald wird auch sie so gut Deutsch sprechen wie ich.592 SINTAXA verbul conjugat şi al doilea element al unei locuţiuni verbale: E r nimmt bestimmt zu dieser Frage Stellung. 2 Nimmt er bestimmt zu dieser Frage Stellung ? 1 verbul predicativ -f infinitiv simplu : Er sah die Straßenbahn kommen. Î *' 0 46 b) incompletă: după al doilea element al parantezei verbale urmează cel puţin o parte de propoziţie: Heute ist er früher nach Hause gekommen als gestern. I Î 0 48 b) o parte de propoziţie precedată de außer: Gestern hat niemand gefehlt außer t Î Ihnen. cu excepţia celei care precedă paranteza verbală. sînt cuprinse în p a r a n t e z ă : Wir sind gestern nachmittag eine Stunde mit den Kindern im Park î spaziereiifjefianjjen. Î Î Zu arbeiten wird nützlicher sein als zu faulenzen.

aber (doch) nicht zu spät. winzingen Freuden und Leiden des Alltags von la Bourbe. nicht (nur) — sondern (auch). sondern auch als sehr Î Wir haben weder Zeit gehabt. der Advokat. je — desto etc. Der Klassenlehrer war erfreut über die ausgezeichnete Disziplin. între cuvîntul introductiv (conjuncţie. bald — bald. zwar — aber. şi predicatul propoziţiei se formează un fel de paranteză în care se inter­ calează toate celelalte elemente sintactice. den Fleiß und Î Arbeits- t Î willen seiner Schüler. Această paranteză sintactică a propoziţiei secundare denumită uneori paranteză conjuncţional-predicativă 33 — Gramatica practică a limbii germane . zwar — doch. T Feuchtwanger) PARANTEZA PROPOZIŢIEI •^(Die Nebensatzklammerj SECUNDARE 0 51 î n propoziţia secundară introdusă. wurden sie schnell aufgesogen von t Î den albernen. u r m a t de obicei de subiect.: "Et soll ebenso tüchtig sein wie bescheiden. ins Kino zu gehen. î in denen er sich so meisterhaft betätigte. sau o construcţie formată din două ori mai mult complemente prepoziţionale coordonate (adesea o enumerare). dacă prin menţinerea parantezei complete înţelegerea comunicării ar fi îngreunată: Bei ihrer Ankunft aud dem Flugharen Băneasa wurde die Delegation begrüßt von den O 50 Î Î Î Î Genossen Die Jungen und Mädchen waren begeistert von den frohen Ferientagen im Zeltlager an der Küste des Schwarzen Meeres. entweder — oder. cuvînt interogativ). wurde. teils — teils. scoaterea din paranteza verbală este jus­ tificată. noch Lust. (L. (fie dintr-un complement de agent) şi una sau mai multe determinări ale acestora. Feuchtwanger) Der Bürger Dalamelle.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 593 c) partea de propoziţie precedată de cel de-al doilea element al conjuncfiilor corelative ebenso — wie. Technikern und Ingenieuren des Betriebs gedankt für l ihre vorbildlichen Leistungen bei der Erfüllung und Überfüllung des Planes. Der Direktor hat den Arbeitern. Î Î E s ist zwar spät geworden. pronume sau adverb relativ. (L. weder — noch. Sie hat sich nicht nur als klug ermiesen. abgerufen inmitten eines jener Reimspiele. Î Î d) o construcţie formată fie dintr-un complement prepoziţional. Doch wenn ihn melancholische Erinnerungen kamen. 0 49 I ţ Î fleißig.

daß niemand gefehlt hat a u ß e r m i r . O 55 î n limba germană contemporană. secundare. Ich glaube. (H. h a t sich über ihr Geschenk gefreut. ob mein Freund seinen Urlaub in Predeal vi Ich kann Ihnen nicht sagen. 0 54 î n propoziţia secundară camuflată (neintrodusă). nicht seiner Schwester. I^a fel ca aceasta ea poate fi a) completă Der Genosse. Ich weiß nicht. Mann) Ich weiß. man dieses Problem löst. Î Î 0 53 b) incompletă P e n t r u paranteza incompletă a propoziţiei secundare sînt valabile aceleaşi reguli ca pentru paranteza verbală incompletă a propoziţiei prin­ cipale [vezi O 46) : Seine Mutter h a t t e H e n r i einem Verwandten u n d einem Erzieher anvertraut.594 SINTAXA O 52 corespunde parantezei verbale din propoziţia principală. den Sie bei mir trafen. wie Greşit : Ich habe das Buch Corect : Ich habe das Buch verbală man löst dieses' P_ioWcîff. er werde uns bald besuchen. er habe sie gestern besticht. . wie Corect. habe mit seinem Vater gesprochen. seinem Bruder gegeben.. gegeben seinem" ßxaAef. Trebuie evitată însă scoaterea din paranteză a construcţiilor prepoziţionale scurte sau fără importanţă prin conţinutul lor. circa 8 0 % din elementele sintac­ tice scoase din paranteza verbală sînt construcţii prepoziţionale. wann sie wieder ihre Familie in Bukarest besuchen werden. ordinea cuvintelor— deci şi a elementelor nepersonale şi a numelui predicativ — este aceeaşi ca în propoziţia principală : Er sagte. daß sie nicht nur sehr klug ist. ist Chemiker. daß er älter isl a l s s e i n e Schwester. sie sei sehr tüchtig." Er h a t gezeigt. sie müsse schon g e s u n d geworden sein etc. hat sich gefreut jifeef J l r f _(Jese?T6nlc. Nu se scoate din paranteza O 56 a) complementul cazual : Greşit: E r h a t gezeigt. damit er aufwuchs w i e d a s V o l k . Î Î paranteza prop. Greşit : Corect: Greşit: Corect: Ich Ich Sie Sie habe gesprochen rüit seiaefiî yatef. Alle sagen. nicht seiner Schwester. s o n d e r n a u c h s e h r fleißig.

după verbul conjugat: Und ruhig fließt der Bhem . .. nume predicativ.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 595 b) Adverbul pronominal cu funcţia de corelativ al unei propoziţii dare sau al unei construcţii infinitivale : Greşit: Ich habe Corect : Ich habe Greşit: Ich habe Corect : Ich habe ihnen gedankt dafür. . 2 1 Heine) Ordinea: subiect — verb conjugat se numeşte ordine directă (gerade Wortfolge — Grundstellung). Ordinea: verb conjugat (eventual precedat de o altă parte de propoliţie decît subiectul) — subiect se numeşte ordine inversă (ungerade Wort'olge — Umstellung). A u f g e s p r u n g e n ist er. nicht aufgestanden. 1. complement circumstan­ ţial. subiectul (sau grupul atît înaintea verbului conjugat cît şi în urma lui.. 1 0 59 0 60 O 61 S = subiect V = verb conjugat X = altă parte de propoziţie decît subiectul . (H. Sie morgen zu sehen. gehofft daiarfff. daß sie gekommen sind. Sie morgen zu sehen. element predicativ suplimentar. secun- 0 57 LOCUL SUBIECTULUI (Die Stellung des Subjekts) î n propoziţia principală. înaintea verbului conjugat: Bie Luft ist kühl und es dunkelt 1 2 1 2 . H e u t e war das Wetter schön. daß sie gekommen sind. subiectului) poate sta 0 58 2. S —V = ordine directă (X—)V — S = ordine inversă Ordinea inversă a p a r e : a) daca primul loc din propoziţie (vezi O 17) este ocupat de o altă parte de propoziţie decît subiectul (complement. element nepersonal al predicatului) : I h m helfe ich gern. H ü b s c h ist sie. ihnen dafür gedankt. darauf gehofft. das muß m a n schon sagen.

0 65 3. în stilul beletristic. ihr wäret tief erschroc­ ken gewesen. (J. . (A. Mann) Wie unvermutet und heiß und bestürzend ihr Glück war. 0 63 Observaţii 1. Conjuncţiile adverbiale.596 SINTAXA 'O 62 O parte de propoziţie poate fi exprimată şi printr-un grup de cuvinte (vezi O 15) sau printr-o propoziţie secundară (vezi O 16) : Statt Da z u s p r e c h e n schwieg er. ocupînd un loc în propoziţie (vezi K 34). 1 unsere Jugend viel Sport 1 t r e i b t . solang er strebt. jedoch. Uneori. sich einzu­ gestehen. noch. determină inversiunea: E s ist spät. b) dacă primul loc al propoziţiei este ocupat de es cu funcţia de dublare a subiectului (vezi M 73) : E s irrt der Mensch. subiectul poate sta atît înaintea cît şi în urma verbului conjugat (vezi K 45). indessen. entweder..obgott Piepsams Gesicht gesehen. W. (Th. doch. ist sie kräftig und gesund. După conjuncţiile also. în care cuvîntul introductiv nu este un pronume la nominativ (cu funcţia de subiect) : W a n n können Sie kommen? W e n haben Sie angerufen ? W a s haben Sie gesehen ? Insă : Wer fehlt heute ? Was steht d o r t ? 0 69 e) în propoziţiile imperative cu predicatul la imperativul de politeţe : Nehmen Sie bitte Platz ! . . . darum müssen wir uns beeilen. Goethe) 0 66 0 67 O 68 c) în propoziţiile interogative totale (vezi M 16) : Wollen Sie uns morgen besuchen? d) în propoziţiile interogative parţiale (vezi M 17). sie wagte nicht. weder . Seghers) 0 64 2.oder. subiectul stă în propoziţia principală pre­ cedată de o propoziţie secundară condiţională sau concesivă înaintea şi nu în urma verbului conjugat: H ä t t e t ihr in diesem Augenblick I.

ich will es versuchen. wo sie ihren Urlaub verbracht habe. subiectul stă. — dacă în propoziţie există unul sau două complemente cazuale exprimate prin pronume. i) uneori în propoziţiile concesive camuflate Sei es auch noch so schwierig. antwortete er. weil er mir ein Buch geben wollte. N 33) : „Ich komme". între el şi verbul conjugat intercalîndu-se alte părţi de propoziţie: Dort standen. dacă predicatul stă la conjunctivul imperfect sau mai mult ca perfect {vezi M 35—36) :' Käme er doch! Hätten sie doch die Bücher gebracht! O 70 g) în propoziţiile incidente si postpuse care conţin un cuvînt de dedaraţie (vezi N 32. woran sie jetzt arbeite. sagte er. " „Wir werden pünktlich sein". E r fragte mich. locul al 5-lea sau chiar locul ultim din propoziţie. die Arbeiter und ihre Vertrauensleute. nemijlocit după verbu conjugat.87) : O 72 0 73 O 74 O 75 O 76 Ruft er Sie morgen an. indirectă 0 78 . î n cazul inversiunii. O 71 h) în propoziţiile condiţionale camuflate (vezi N 104) : (vezi N 119) : (vezi N . 1 2 3 4 5 zurück. durch keinen Terror zu beugen. Totuşi. j) în propoziţiile comparative ireale camuflate E r ging so langsam. „mit meinem F r e u n d . Subiectul stă pe locul al 4-lea sau al 5-lea în propoziţia cu verbul conjugat pe locul al 2-lea. als wäre er schon müde. so verständigen Sie mich bitte. Pentru a accentua subiectul şi a mări expresivitatea stilului. O 77 î n propoziţia secundară conjuncţională şi interogativă subiectul stă imediat după elementul introductiv a) dacă este exprimat printr-un pronume personal: Er k a m zu mir. von der Kommunistischen Partei geschult. zu jedem Opfer bereit. — subiectul fiind exprimat printr-un s u b s t a n t i v : Gestern gab m i r mein Freund das Wörterbuch 1 2 3 4 Gestern gab e s m i r mein Freund zurück. weil er meiner Schwester ein Buch geben wollte. de regulă.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 597 f) în propoziţiile optative neintroduse. subiectul poate ocupa uneori şi locul al 4-lea. subiectul este uneori plasat la sfîrşitul propoziţiei.

E r fragte mich. 1 Wer anderen eine Grube gräbt.598 SINTAXA O 79 b) dacă este exprimat printr-tm substantiv nici un pronume personal: şi în propoziţie nu există I s t es wahr. daß sie der Professor gelobt hat ? Ich weiß nicht. pe locurile 1. O 82 O 83 î n propoziţia relativă. subiectul este plasat imediat după elementul introductiv. dessen Bruder mein Freund ist. însă: Sie kehrte sich um. E r fragte mich. weil sie die Mutter subiect etwas gefragt h a t t e . . de genul feminin sau neutru. dar în urma pronumelui relativ stă subiectul dacă pronumele relativ este atributul genitival al subiectului: Ich gehe zu einem Kollegen. fällt selbst hinein. 2 sau 3. ob ihm der Professor das Buch geliehen hat. woran mein Bruder jetzt arbeite. 1 - <0 84 b) Tot pe locul 1. was gesagt wird. şi un complement la acuzativ exprimat prin pronumele personal sie. în acest caz. pentru a evita confuzii. daß der Professor diese Studenten gelobt h a t ? Ich weiß nicht. a) Subiectul stă pe locul 1 dacă pronumele relativ este la nominativ şi are funcţia de subiect: Ich will einen Freund besuchen. î n limba uzuală există o puternică tendinţă de menţine comple­ mentul exprimat printr-un pronume în locul atribuit complementului prin­ tr-un substantiv. ob der Professor dem Studenten das Buch geliehen hat. der seit einigen Tagen krank ist. ori la plural. muß grüdlich überlegt sein. wo die Vorlesung stattfinden werde. wobei mir mein Kollege geholfen habe. 0 81 O excepţie de la regula de mai sus apare cînd propoziţia conţine un subiect exprimat printr-un substantiv la singular. compl. în funcţie de rolul sin­ tactic al pronumelui relativ. respectiv e s . 0 80 Subiectul nu stă imediat după elementul introductiv dacă el este exprimat printr-un substantiv şi în propoziţie există un complement cazual exprimat printr-un pronume personal {vezi O 97) : Ist es wahr. subiectul poate să stea. 1 Alles. subiect compl. iar complementul (sie res­ pectiv es) in urma subiectului: Sie kehrte sich um. weil die Mutter sie etwas gefragt hatte.

d i e sich alle Schüler merken müssen. poate ocupa un loc doar în cadrul sferei subiectului. subiectul nu ocupă locul al 2-lea al 3-lea. circumstanţialului etc. d e r sich viele Jugendliche mit Begeisterung widme». dacă în propoziţia relativă există pronumele reflexiv sich şi dacă tot­ subiectul este exprimat printr-un substantiv : • 88 Dieser Brief ist von einem Schulkollegen. c) Subiectul stă pe locul al 2-lea (a) dacă pronumele relativ are funcţia de atribut genitival al unui sub­ stantiv la dativ sau acuzativ: Ich gehe zu einem Kollegen. w o r ü b e r ich mich sehr freute. 1 2 Ich gehe zu einem Kollegen. 1 2 d) ci locul — odată — î n situaţiile arătate la punctul c). d e s s e n ich mich kaum noch entsinne.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 599 Atributul neputînd determina un verb. d e m ieh zu seinem Geburtstag gratulieren möchte. complementului. m u ß t du gleich helfen. daß man dir tu. d e n ich zu seinem Geburtstag beglückwünschen möchte. 1 2 3 Das ist eine Regel. I 2 @ 85 ® 86 (b) dacă pronumele relativ are funcţia de complement cazual sau fire. 1 2 W a s du nicht willst. el îşi păstrează locul şi sich se plasează în urma subiectului: 0 SS . d e s s e n sich mein Bruder kaum noch erinnert. 1 2 Ich gehe zu einem Kollegen. dessen I 1 Bruder ich kennenlernen möchte. 1 2 Dort kommt der Genosse. 1 2 3 Die Leichtathletik ist eine Sportart. 1 2 E r sagte etwas. a u f d e n i«h warte. 1 2 3 Observaţie 1. 1 2 W e m du helfen willst. 1 2 Kindern ich ein Geschenk geben will. determi­ nat de el. Dacă în propoziţia relativă cu pronumele reflexiv sich subiectul este exprimat printr-un pronume personal.® 87 poziţional: Dieser Brief ist von einem Schulkollegen. das füg auch keinem anderen zu. dessen I 1 Ich gehe zu einem Kollegen.

(b) dacă verbul conjugat stă pe locul 1 şi complementul circumstan-i ţial are o valoare comunicativă mai mare decît cel cazual: Helfen Sie dem Jungen gern ? Ruft er seinen Freund aus der S t a d t a n ? O 94 b) în urma complementului circumstanţial. dacă un eventual complement circum* stanţial are o valoare comunicativă mai mare decît complementul cazual.toö SINTAXA Mein Bruder erhielt diesen Brief von einem Schulkollegen. Ich helf dem Jungen gern. ich mich kaum noch. d e s s e n 1 Das ist eine Regel. cu ordine inversă (vezi O 60) a) în urma subiectului. d e s s e n 1 noch entsinnt. Oft besuchen wir Museen. (a) dacă complementul circumstanţial stă pe locul 1 : Gern helfe ich dem Jungen. entsinne. d i e er sich merken muß. dacă complementul cazual are o valoare comunicativă mai mare decît cel circumstanţial: Ich erwarte jetzt einen Gast. er sich kaum 2 O 90 H 2 2. 2 LOCUL COMPLEMENTELOR (Die Stellung der Objekte) O 91 Un singur complement cazual se plasează în propoziţia principala 1. dacă verbul conjugat sau o altă parte de propoziţie ocupă locul 1 şi complementul cazual are Q. Tot în urma subiectului se plasează pronumele reflexiv pentru persoana I şi a Ii-a dacă subiectul este exprimat printr-un pronume personal : Dieser Brief ist von einem Schulkollegen. valoare: comunicativă mai mare decît cel circumstanţial:. . Erwarten Sie jetzt einen Gast ? I n diesem J a h r besuchten wir oft Museen. E r ruft seinen Freund aus der Stadt an. 0 92 b) în urma complementului circumstanţial. Das ist eine Regel. cu ordine directă (vezi O 59) a) în urma verbului conjugat. O 93 2. Wir besuchen oft Museen. d i e du dir merken mußt.

dem ich mein Wörterbuch zeigen will. O 100 Dacă într-o propoziţie sînt două complemente. den ich schon lange nicht gesehen h a t t e . daß wir sie oft besuchen. îwurma complementului la dativ: Ich gebe dem Jungen (ihm) das Heft. (a) dacă complementul cazual este exprimat printr-un substantiv şi 0 95 are valoare comunicativă mai mică decît un eventual complement circum­ stanţial : Ich weiß. daß mein Freund (er) oft das Museum besucht. de regulă. O 101 Complementul la dativ poate fi scos în evidenţă prin plasarea lui în urma complementului la acuzativ : Ich gebe das Heft dem Jungen (nicht dem Mädchen). . daß ihn der Freund oft besucht. der mir sein Wörterbuch leihen wird. Ich weiß. Ich sprach mit einem Freund. dessen Bruder mir ein Bild zeigen will. iar subiectul printr-un substantiv (vezi O 80) : Ich weiß. (b) dacă atît complementul cazual cît şi subiectul sînt exprimate prin pronume personale: Ich weiß. Ich gehe zu einem Freund. O 99 b) înaintea subiectului. dacă complementul este exprimat prin pronumele relativ : Ich gehe zu einem Freund. dacă complementul cazual este exprimat printr-un pronume personal. daß er seinen Freund aus der Stadt anruft. î n propoziţia relativă (vezi O 82) complementul stă a) în urma subiectului dacă subiectul este exprimat prin pronumele relativ sau dacă subiectul este determinat prin pronumele relativ la genitiv: Ich gehe zu einem Freund.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 601 î n propoziţia seeundară un singur complement cazual se plasează a) în urma subiectului. daß ihm mein Bruder gestern ein Buch gegeben hat. daß er jetzt einen Gast erwartet. E r freut sich. 0 96 b) între elementul introductiv şi subiect. dacă complementul cazual O 98 este exprimat printr-un substantiv şi are valoare comunicativă mai mare decît cel circumstanţial: Ich weiß. c) în urma complementului circumstanţial. atunci: a) complementul la acuzativ exprimat printr-un substantiv stă. 0 97 Această regulă nu se aplică în situaţia arătată la O 81. daß er dem Jungen gern hilft. daß er Ihn jetzt erwartet.

în propoziţia se­ cundară. înaintea verbului conjugat: Er wartete eine halbe Stunde an der Straßenbahnhaltestelle auf seinen Freund. wie es ihm die Ärzte O 108 De regulă. worüber ich mich sehr freute. ich gebe es ihm. O 103 O 104 c) Complementul la genitiv stă (a) în urma complementului la acuzativ: dacă complementul la Er erinnerte sich der guten Batschläge seiner Bitern. O 106 (b) la începutul propoziţiei relative. genitiv are o valoare comunicativă mai m a r e : E r erinnerte sich später oft der guten Ratschläge seiner Eltern.602 SINTAXA O 102 b) complementul la acuzativ exprimat printr-un pronume este aşezat înaintea complementului la dativ. ordinea lor este u r m ă t o a r e a : . daß er nicht länger als eine halbe Stunde auf seinen Freund warten Ich weiß. O 105 d) Complementul prepoziţional se plasează (a) în urma complementelor cazuale. wird. E r fährt nächste Woche an die See. E r wollte nicht länger als eine halbe Stunde auf den Freund warten. nicht ins Gebirge. LOCUL COMPLEMENTELOR CIRCUMSTANŢIALE (Die Stellung der Adverbiale) O 107 Topica complementelor circumstanţiale nu este fixă. (b) în urma complementului circumstanţial. Ich weiß. dacă într-o propoziţie sînt mai multe complemente circum­ stanţiale. la sflrşitul propoziţiei. înaintea elementelor nepersonale ale predicatului (vezi O 35) sau. es dem Jungen. dacă pronumele relativ sau adver­ bul pronominal relativ are funcţia de complement prepoziţional: Dort kommt der Genosse. Er sagte etwas. An die See fährt er nächste Woche und geraten haben. auf den ich seit zehn Minuten warte. daß er gar nicht gern auf jemand wartet. indiferent prin ce parte de vorbire este exprimat acesta: Geben Sie dem Jungen das Heft ? J a . locul lor în pro­ poziţie depinzînd în mare măsură de valoarea lor comunicativă (vezi O 5) : Nächste Woche fährt er an die See.

ein müder Zug." (J. hilflos und frech zugleich. staubbedeckt. Heine) O 110 2. Atributul adjeetival este aşezat. Mar. und aus diesem Mullpacken kam eine Stimme. hell. in der LOCUL ELEMENTULUI PREDICATIV SUPLIMENTAR (Die Stellung des prädikativen Zusatzes) liceul elementului predicativ suplimentar nu este fix. (H.R. die Stimme des Obersten..ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR — Circumstanţialul de timp — circumstanţialul de cauză — circum­ stanţialul de mod — circumstanţialul de loc: Der Schwimmwettbewerb wird heute wegen des schlechten Wetters wahrscheinlich Schwimmhalle stattfinden. All meiner Liebe Maß. schneidend. Becher)! O 111 © 112 (b) Tseparat prin virgulăjdefcuvîntul determinat: Nun waren sie nur noch fünfunddreißig mal drei Mann. Aufgeregt s t a n d er vor dem Freund. schwitzenden Gesichtern. Bali) . Ball) @ 113 . das nie in den Hafen gelangen kann und jetzt schon seit undenklicher Zeit auf dem Meere umherfährt. Atributul adjeetival exprimat printr-un adjectiv sau participiu poate fi uneori postpus şi nedeclinat: a) în stilul beletristic (a) neseparat prin virgulă de cuvîntul determinat: „Du Diebe unermessen. de obicei. o J09 LOCUL ATRIRUTULUI (Die Stellung des Attributs) 1. so kommen einige von der unheimlichen Mannschaft in einem Boote herangefahren und bitten. (H. ein Paket Briefe gefälligst mitzunehmen. Begegnet es einem anderen Fahrzeug.. înaintea substantivului: Die Fabel von dem fliegenden Holländer ist euch gewiß bekannt. Bs ist die Geschichte von dem verwünschten Schiffe. (H. hart gegen die Decke steigend. mit wunden Füßen. El poate sta atît înaintea cît şi în urma verbului conjugat: E r stand aufgeregt vor dem Freund.

se formează o paranteză nominală (un cadru nominal). Bier. în stilul beletristic. zu vermieten. în reclame. frisch gemalten Zimmer. eine Flasche 3.. aber in der deutschen Konversation gebrauchen •wir nur den zehnten Teil dieses Reichtums. von dem Autobuzul-Werk hergestellten Trolleybusse sind von ausge­ zeichneter Qualität.50 Dei. d) p r o n u m e jectiv: Alle nehotărît — pronume p o s e s i v — ad­ meine lieben Freunde besuchten mich. dislocate de substantiv. în mica publicitate : Zimmer. nüchternere. hell . Uneori. . (A.604 SINTAXA O 114 b) în limbajul comercial. Dacă substantivul este precedat de mai multe atribute adjectivale. alle se pune în urma O 119 O 120 Atributul substantival apare mai ales după determinatul' său. respectiv pronume. Heine). Zweig) verträglichere^ O 116 4. fleißigere. Ordinea atributelor adjectivale exprimate prin diferite părţi de vor­ bire este u r m ă t o a r e a : a) (articol —) n u ni e r a i — a d j e c t i v : Die zwei besten Studenten fehlen heute. schön möbliert.. faktisch sind wir also spracharm (H. O 117 5. O 118 Folosit împreună cu u n pronume acestuia: deci : alle meine Freunde dar : sie alle personal. Aceasta înseamnă că între articol. şi substantivul respectiv se intercalează toate aceste a t r i b u t e : Wir saßen in dem (seinem) sehr bescheidenen. b) p r o n u m e — n u m e r a l — a d j e c t i v : Meine ( D i e s e ) zwei besten Studenten stammen aus Predeal. Diese bequemen. a) Iyocul obişnuit al atributului genitival este după determinatul său: Die deutsche Sprache an sich ist reich. dar şi înaintea lui. c) p r o n u m e d e m o n s t r a t i v adjectiv: Diese —pronume posesiv — meine letzte Arbeitet bereitete mir Schwierigkeiten. 0 115 3. atributul adjectival declinat este des­ părţit de cuvîntul determinat prin diferite alte părţi de vorbire: Genug Schmiedgesellen kamen durch München und blieben da hängen.

ORDINEA CUVJNTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 605 b) atributul genitival poate sta însă şi înaintea determinatului său: (a) cînd este exprimat printr-un nume propriu. O 131 b) înaintea celui de-al doilea element al predicatului verbale (în propoziţia principală şi în cea secundară) : E r ist heute nicht gekommen. negaţia nicht care neagă predicatul stă cît mai aproape de sfîrşitul propoziţiei sau chiar pe ultimul loc. negînd astfel t o a t ă propoziţia (vezi O 130). Observaţie Adverbele gerade şi eben pot sta atît înaintea natului : Ihm gerade (sau: Gerade ihm) hätten Sie helfen sollen. ©127 cît şi în urma determi­ LOCUL NEGAŢIEI NICHT @ 128 0 129 % 130 Negaţia nicht se poate referi: la predicatul propoziţiei. de obicei de persoană (vezi C 146) Goethes Faust ist das tiefste und eindruckvollste Werk der deutschen Literatur. Goethe). Astfel nicht s t ă : a) pe ultimul loc al propoziţiei principale cu u n predicat simplu: Br kommt heute nicht. plasat după determinatul Das Gebäude dort ist das Postamt. O 121 (b) în stilul beletristic: „Das also war des Pudels Kern. sau la un cuvînt din propoziţie (vezi O 143). W. sau al locuţiunii O 132 . Atributul adverbial este. de asemenea. î n general. Das eben (sau: Eben das) wollte ich tun." (J. Sie h a t t e das Buch nicht. indiferent dacă propoziţia este principală sau secundară. O 122 poate sta numai după determinat: von gestern? Atributul prepoziţional O 123 lui (vezi M O 124 O 125 său: O 126 Haben Sie noch die Zeitung Apozitia poate sta atît după determinat cît şi înaintea 171-172)' Atributul verbal stă numai după determinatul său: Seine Art zu erklären gefiel mir. Sie ist nicht Lehrerin geworden.

E r erhielt ein Buch. (Corect.608 SINTAXA Leider h a t er wieder einmal nicht Wort gehalten. 0 139 d) complementul circumstanţial de timp — care exprimă o durată sau o periodicitate: E r ist nieht bis zum Abendessen geblieben. E r freut sich nicht darüber. —care este exprimat prin cuvinte care nu indică un moment precis. E r spricht leider nicht deutlich. daß sie heute nieht kommen werden. 0 133 c) înaintea verbului conjugat (în propoziţia secundară introdusă care are predicat simplu) : Ich bedauere. Sie kann nicht bis morgen fertig werden. E r freut sich darüber nieht. weil er sich nicht über das Buch freute. daß er heute nicht kommt. însă mai puţin frecvent: E r freut sich über diesen Besuch nicht. (însă: E r war sehr überrascht. Ich weiß. (Insă : Sie war enttäuscht. womit er nicht gerechnet h a t t e . 0 135 Astfel nicht precedă : a) elementul predicativ suplimentar : E r k a m nicht gesund zurück 0 134 0 136 b) de obicei complementul prepoziţional: E r freut sich nicht über diesen Besuch. Ich bedauere. E r fährt nicht täglich in die Stadt. respectiv în care adver­ bul pronominal introduce propoziţia relativă. weil er nieht mit einer solchen Mitteilung gerechnet hatte.: Er k a m nicht sofort. sofort. . zeitig etc. E r macht diesen Aussprachefehler nicht jedesmal.) 0 138 c) complementul circumstanţial de loc sau de mod: Sie war nicht zu Hause. über das er sich nieht freute.) 0 137 Această regulă nu se aplică în propoziţia relativă în care complementul prepoziţional este exprimat prin pronumele relativ. spät. ca früh. daß er nicht Wort gehalten h a t . Ich freue mich.) E r erfuhr etwas. daß er nicht krank ist. immer. gleich. Sie ist nieht spät gekommen. Iyocul negaţiei nicht este însă determinat şi de anumite părţi de pro­ poziţie.

Sie halfen mir nicht. (Pentru nicht + ein = kein vezi § . ) SCHEMĂ REZUMATIVĂ PENTRU LOCUL NEGAŢIEI NICHT DETERMINAT DE ANUMITE PĂRŢI DE PROPOZIŢIE I Negaţia nicht precedă : 1. (2) complementul cazual : ^ Wir haben das Kind nicht gesehen. O 141 c) de obicei complementul circumstanţial de timp (vezi însă O 139) : O 142 E r kommt heute nicht. . Adesea. Wir können nicht Stellung nehmen.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 607 Alte părţi de propoziţie cer postpunerea negaţiei nicht: a) complementul cazual.sondern morgen). Wir können an diesem Tag nicht kommen. . E r erinnert sich seiner nicht. . daß er heute nicht kommt. Sie arbeitet Sonntag nicht. O 140 b) complementul circumstanţial de cauză : E r kann wegen des schlechten Wetters nicht kommen. Pentru a nega un cuvînt din propoziţie. . c h t O 144 O 145 2. Sie ist nicht gekommen. verbul conjugat al propoziţiei secundare introduse : . negaţia nicht se pune în faţa lui. precum şt particula separabila : E r wird nieht kommen. E r e r i m e r t s i c h yner Sie M f e n mir n . II Negaţia nicht urmează: (1) verbul conjugat al propoziţiei principale simple : E r schläft nicht. Das Kind wird nieht krank (werden). E r h a t mir nicht das Wörterbuch gebracht. Er stand nicht auf. sondern die Grammatik. Ich verstehe dieses Problem nicht.sondern nur einige). cel de-al doilea dement al predicatului sau al locuţiunii verbale. O 143 i 1 i I Wir gehen nicht heute ins Kino (. de această negare a unui cuvînt se leagă o altă parte de pro­ poziţie introdusă prin sondern: \ I Nicht alle sind heute gekommen (. . .

prepoziţional Wir freuen uns auf seinen Besuch. circumstanţialul de timp a) care exprimă o durată sau o periodicitate: Er "bleibt nicht bis morgen. . 1 I ORDINEA PROPOZIŢIILOR O 146 ÎN FRAZĂ Adesea poziţia propoziţiei secundare în frază corespunde poziţiei părţii de propoziţie respective în propoziţie: compl. uns anzurufen. propoziţie secundară completivă . . orice alt cuvînt dacă nicht se referă la acesta şi nu la predicat: 1 I Nicht er h a t das Buch gebracht. .. weil er nicht gekommen ist. sondern eine Zeitschrift. spät. daß er uns besuchen wird. complementul pre­ poziţional (adverbul pronominal) : Ich warte nicht auf ihn. ..608 SINTAXA . circumstanţialele de mod: de loc şi (3) circumstanţialul de cauză: Er k a m wegen des schlechten Wetters nicht. daß nicht er das Buch gebracht h a t . E r h a t nicht das Buch gebracht. . 4. E r dachte nicht daran. zeitig etc. Sie arbeiten jetzt nicht.. b) exprimat prin cuvinte care nu indică un moment precis.. 6. E r antwortete nicht gleich. . daß er nicht aufmerksam schrieb. E r spricht nicht deutlich. . (4) circumstanţialul de timp (în general.. 5.. Sie ist nicht zu Hause (gewesen). sofort. ca : früh. . daß er nicht das Wort ergreifen wird. 3. vezi însă coloana I. immer. . gleich. AVir freuen uns. Sie hat nicht jeden Tag Deutsch. de obicei. 4) E r kommt heute nicht.

beißen nicht. foarte rar ca propoziţii intercalate: Wer den Schaden hat. Dacă propoziţia subiectivă este postpusă. so hörte ich ihr doch aufmerksam O 148 zu. atributivă. unbedeutend war. ca propoziţii prepuse sau postpuse. daß er sich so oft verspätet. de obicei. în propoziţia regentă se întrebuinţează adesea cuvîntul corelativ es. was sie sagte. locul pe care-1 ocupă numele predicativ în propoziţie: Mihail Kogălniceanu war es. bleibt sie nicht. braucht für den Spott nicht zu sorgen. Es ist notwendig. die bellen. O 149 PROPOZIŢIA PREDICATIVĂ O 150 Propoziţiile predicative ocupă. 3 9 — Gramatica practică a limbii germane O 151 . Ion Cuza bei der Durchführung bedeutender Dacă propoziţia predicativă trebuie scoasă în mod deosebit în evidenţă. daß wir die grammatikalischen Regeln beachten. 0 147 ORDINEA PROPOZIŢIILOR SECUNDARE PROPOZIŢIA SUBIECTIVĂ Propoziţiile subiective apar de regulă. Hunde. propoz. Unhöflich ist es.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 609 Multe propoziţii secundare însă nu ocupă în frază locul pe care-1 au în propoziţie părţile de propoziţii corespunzătoare: Atribut Bellende Hunde beißen nicht. ea se pune înaintea regentei: Was sie war. der Alexander demokratischer Reformen zur Seite stand. Und wenn auch.

I m Museum Goleşti wurde eine „pädagogische Abteilung" geschaffen. aber auch tadelte.. äußert sich auch in einer immer regeren Teilnahme am politischen Lehen des Landes. imediat după substantivul j determinat. c) extrem de rar. Feuchtwanger) hieß. în majoritatea cazurilor." (J. de regulă." PROPOZIŢIA COMPLETIVA O 157 0 158 0 159 Propoziţiile completive apar a) de regulă. Geöchäft'ger Geist. das sehr interessant ist. in dem er las. welche die An­ fänge des rumänischen Unterrichts veranschaulicht. b) uneori — în special în vorbirea afectivă — ca propoziţii Was sie war.Der du die weite Welt umschweifst. kleinen Mädchens. mai rar cai propoziţii postpuse: Die Gleichberechtigung. Goethe) 0 155 Propoziţiile atributive nu stau nemijlocit lîngă substantivul determinat a) dacă acesta este însoţit de unul sau mai multe atribute postpuse: Sem Blick fiel auf das Gesieht s e i n e s daß die Überraschung gelungen war.610 SINTAXA PROPOZIŢIA O 152 ATRIBUTIVĂ Propoziţiile atributive stau. in welcher er den Sohn willkommen (L. der. deren sich die Frauen in unserem Vaterland erfreuen. ca propoziţii intercalate : Dort mußte man an einem Wächter vorüber. „ E r setzte eine Antwort a u f . ob der Zug in Breaza halte. 0 154 Propoziţiile atributive apar numai rareori ca propoziţii prepuse : . wie nah fühl' ich mich dir. prepuse. anhalten konnte. ca propoziţii intercalate. fltellllMNlflfr . W. ca propoziţii postpuse: Ein Reisender fragte mich. 0 156 b) dacă al doilea d e m e n t al predicatului este format dintr-un singur cuvînt: Ich habe ein Buch g e l e s e n . O 153 Ele apar. h a t t e sie selbst aus sich gemacht. wen er wollte.

so spricht er auch.ORDINEA CUVINTELOR ŞI A PROPOZIŢIILOR 81i PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALA 0 160 Propoziţiile circumstanţiale se folosesc a) mai frecvent. wie der Vogel singt." (A. wie er denkt. h ä t t e ich es gewußt. Seghers) Seghers) 0 168 . als ob sie von nichts wüßte. regente : 0 166 0 167 (b) propoziţiile condiţionale — în special. (Posibil însă : Damit ich ihm bei der Übersetzung helfe. ca propoziţii postpuse : Ich singe." (A. „Die Wagentür wurde. Goethe). damit ich ihm bei der Übersetzung helfe. daß alle mit ihm zufrieden — De regula.) (b) propoziţiile comparative ireale: O 163 Sie sah mich an. (Posibil însă: Wie er denkt. 0 161 0 162 Er arbeitet so gut. fuhr er zu seinen Eltern.164 Er kam zu mir. Nachdem Andrei die Prüfungen bestanden hatte. so h ä t t e ich es gewußt. (c) propoziţiile cauzale introduse prin da ( = întrucît) : Da ich mich nicht verspäten wollte. wenn das Wetter schön geblieben wäre. von innen geöffnet. W. în urma regentei stau : (a) propoziţiile modale propriu-zise : Er spricht immer so. gingen wir ins Stadion. 0 168 c) mai rar. (J. dazu kam er zu mir. 0 165 — De regulă. Wäre er ins Theater gegangen. ca propoziţii intercalate : „Er hatte.) (c) propoziţiile finale : 0. seine Werkstatt ins Freie verlegt. — Numai în urma regentei stau propoziţiile consecutive : sind. bestellte ich ein Taxi. Wir hätten mehr Freude an unserem Ausflug gehabt. so sah sie mich an. cele camuflate: Wenn er ins Theater gegangen wäre.) b) ca propoziţii prepttse : Obwohl es regnete. se plasează înaintea propoziţiei (a) propoziţiile temporale: Als ich ihn kennenlernte. weil der Spätsommer schön war. sprach er ziemlich gut Deutsch. (Posibil însă: Als ob sie von nichts wüßte. als Georg hereinkam.

ihre großen dunklen Augen glühten noch. Formaţi din grupele următoare de propoziţii fraze în raport de coordonare prin punere : juxta­ a) Der Mai ist gekommen. uneori. măsura progresivă (vezi N 95) : J e höher er kam. (Th. 0 172 2. (W. ihr wäret tief er­ schrocken gewesen. propoziţiile ele. uneori. b) Der Frühling ist gekommen. Die Zugvögel kommen zurück. Mann) EXERCIŢII 1. War ihr Gesicht auch schon recht alt und welk geworden. Nachdem er längere Zeit gezögert hatte. desto leichter schien ihm der Aufstieg. propoziţiile condiţionale H ä t t e t ihr in diesem Augenblick Lobgott Piepsams Gesicht gesehen. Die Natur erwacht zu neuem Leben. nahm er den Vorschlag an. Die Bäume schlagen aus. propoziţiile concesive: Wenn er sich auch anstrengen mußtem er empfand doch Befriedigung bei seiner Arbeit. . O 171 Excepţie fac : 1. nahm er den Vorschlag an. Bredel) 0 173 3.612 SINTAXA INFLUENŢA PROPOZIŢIEI SECUNDARE PREPUSE ASUPRA TOPICII PROPOZIŢIEI PRINCIPALE O 170 Influenţa unei propoziţii secundare prepuse asupra topicii din pro­ poziţia principală este identică cu influenţa pe care o exercită partea de propoziţie care ocupă locul I într-o propoziţie asupra restului propo­ ziţiei {vezi O 61) : Nach längerem Zögern.

e) Hans wollte mich am Nachmittag besuchen.. Diesen Film will er unbedingt sehen. oder . Traduceţi în limba germană: a) Duminică am vrut să facem o excursie la Băneasa. Die Schneeglöckchen läuten den Frühling ein. sondern . sich staunend zu ergötzen. Es ist auch sehr interessant. Goethe) 2. weder . d) Pînă la ora şase am scris exerciţiile pentru ora de germană. 3. noch . d) Peter konnte den Text nicht übersetzen. b) învingătorii în întrecere au fost nu numai aclamaţi. de aceea ei au în fiecare an o recoltă bogată. W. E r verlangte zwei Karten. Ihr müßt fliehen. dennoeh : a) Erich ging an die Kinokasse. dann . E r rief seinen Freund Martin an.. entweder . Sie hat sie nicht angerufen. apoi i n mers cu prietenul meu Anton la cinema (perfect). . außerdem . b) Martin ist sehr müde. Er fand es nicht.. E r h a t t e kein gutes Wörterbuch zu Hause. auch ." (J. h) Else h a t ihrer Freundin nicht geschrieben. c) Ţăranii noştri lucrează azi ogoarele cu ajutorul unor maşini perfeciţionate. E r hatte auch für ihn eine Karte genommen. fost trecute pe tabla de onoare a intreprinderii (imperfect). d) „Schließt. aber . Augen. Ich muß das Buch bis morgen lesen. Er las mir seinen Aufsatz über das Buch vor. f) Du wirst bei dieser Feier ein Died singen. dar a plouat toată ziua şi a trebuit să rămînem acasă (imperfect). Formaţi din următoarele grupe de propoziţii fraze în raport de coordonare. ci numele lor iu. c) Erich brachte mir das geliehene Buch zurück. i) Ich komme nicht. E r rief mich an. darum . g) Heinrich suchte das gewünschte Buch in allen Buchhandlungen.EXERCIŢII 613 c) l i n d e Lüfte wehen durch das Band. euch! Hier ist nicht Zeit. e) Ihr seid in Gefahr. folosind una din conjuncţiile und . Du wirst ein Gedicht aufsagen. denn ..

(der Erfolg. . . werden. (vortragen. . daß . bleibt unsicher. . b) Nu este sigur dacă prelegerea va avea loc azi. muß essen. sagen. . Produk­ . Es war ungewiß. worüber der Professor heute sprechen wird. (du. soll auch nicht essen. wollen). stattfinden) Wer . Formaţi propoziţii predicative. (der Professor. b) E r ist nicht mehr das. totuşi aş dori s-o mai citesc o dată. was . .'' / ) Peter striga tare. . . Formaţi propoziţii subiective. (der fleißige Student. la imperfect). la pasiv) Sicher ist. f) î m i pare rău că pleci. (sein. g) î m i e penibil că am întîrziat. . erstreben).. i) Nu e bine că iese fără palton. was . . (er. mit Fleiß. wundert mich. kommen) Daß . . die rechte bekannt. . . (ein Meister. was . căci este foarte frig. (der Ausflug nach Predeal. g) De fapt am citit cartea. arbeiten) Wer . essen. . lösen. .6Î4 SINTAXA e) Andrei ne-a spus : „Deseară mergem ori la teatru. d) Cine nu e punctual va pierde ocazia să vadă acest film interesant. wer . wer . căci mi-a plăcut mult. was . la viitor) Was . . sichern). ori la u n concert. h) Mă bucur că vii astăzi la mine. c) Cine nu te părăseşte la nevoie e prietenul t ă u adevărat. 4. . krank) Ob . zu. (nicht. . (der Freund. (du. sein) m) Daß . la imperfect). (nicht. . (der Kern. kommen. . geht zum Arzt. . . dar colegii săi nu-1 puteau auzi din cauza furtunii. . . . I) î m i este acum uşor să traduc o carte din germană în română.. . . . l) E s . k) A învăţa bine este datoria noastră. . sein. ist deine Pflicht. . . die tion. Wer . j) E r a foarte modest. folosind cuvintele din paranteză : a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) Zeit) F r ü h übt sich. wollen) Wer . . (die Aufgabe. gefiel allen. . muß die Nuß knacken. c) Das Erfüllen des Plans ist das. . lernen) 5. Traduceţi în limba germană : a) Cine vede acest film va voi să-1 mai vadă o dată. was übrig bleibt. . (nicht. Numai cine îl cunoştea ştia că el este renumitul inovator. . noch.. folosind cuvintele din paranteză : a) Du wirst. e) Ceea ce ai spus este foarte corect. 6. . fehlen) Es war richtig. .

. Wir waren es. . . Sie h a t t e das Buch gelesen. die ihm halfen a) b) c) d) e) f) Anna zeigte dem Alten den richtigen Weg. Aceasta este ce voiam să-ţi spun. sich wünschen). f) E r kam mit seinem Freund. filmul n-a fost aşa de b u n cum s-a spus. Das Haus des Freundes liegt am See. . la perfect). Das wollte ich eben sagen. e) Sein Ziel war immer. Traduceţi în limba germană : a) b) c) d) E u sînt acela despre care ţi-a vorbit prietenul t ă u Karl. 8. a) Erich geht zu einen Film. E r h a t t e mit dem Freund eine E n t ­ deckung gemacht. c) Der Professor lobte den Studenten. . e) Ich besuchte meinen Freund. propoziţiile de mai jos în fraze cu propoziţii atributive : 9. Der Vater hatte ihn geschrieben. Der Film wurde ihm von seinem Freund empfohlen. Die Erklärung ist. Dieser Ingenieur h a t die neue Methode eingeführt. nicht lernen. Er dachte an den Brief. Peter h a t die richtige Übersetzung gemacht. (er. werden). was . den der Vater geschrieben hatte. Du hast das Wörterbuch gestern gekauft. Sein Brief bereitete ihr große Freude. (Lehrer. b) Anna brachte das Buch. Der Professor k a m in den Hörsaal. Transformaţi propoziţiile de mai jos în fraze cu o propoziţie predicativă .* Model: Wir halfen ihm. . d) Mein Freund kommt nicht zum Vortrag. 7. (er. . E r h a t mich angerufen. Transformaţi Model: Er dachte an den Brief. Dorinţa sa a fost să devină inginer. i) Die Apfelbäume blühen reich. Dragă prietene. Sie wurden vom alten Gärtner gepflanzt.EXERCIŢII 615 d) E r wurde endlich. E r h a t t e ihn geprüft. . Professor Meyer hält den Vortrag. . h) Mein Freund will mit mir ins Theater gehen. g) Gib mir das Wörterbuch. f) E r ist bei der Prüfung durchgefallen.

636 SINTAXA j) Ich liebe die Stadt. ne va vizita duminică. . . keiner von ihm erwartet hatte. c) Casa unde a locuit Creangă este acum muzeu. . waren Ausländer. h) Siguranţa că va învinge i-a d a t putere. . . sie interessierten. 12. . auf . . al cărui copil e acum bolnav. d) Acesta este acelaşi oraş unde vreau să merg şi eu. 10. f) Prietenul meu. er wollte. . ist sehr wichtig. j) Datoria de a lupta pentru pace o are fiecare dintre noi. . g) Vestea că prietenul meu vine duminică la noi m-a bucurat mult. du mir gegeben hast. trebuie să plece acasă. Formaţi cursiv : propoziţii completive directe. mit . .und dreimal. h) Unser Direktor ist ein Mann. . ich gesprochen habe. a) Ihre Freundin wird bald nach Bukarest kommen. d) Dort liegt das Buch. Gerechtigkeit man vertrauen kann. b) Mein Freund erreichte alles. poate părăsi spitalul. man nicht raten kann. Der Professor hatte ihm emp­ fohlen. . Completaţi propoziţiile cu pronumele relative corespunzătoare: a) E r t a t etwas. 11. . g) Die Mitglieder unserer Gruppe sprachen über alle Fragen. . Ich bin hier geboren. . din a cărui operă ne-ai citit. b) Die Studenten sind zum Vortrag gegangen. i) Presupunerea noastră că el ar fi făcut traducerea aceasta a fost exactă. Traduceţi în limba germană a) Oamenii la care am lucrat au fost foarte amabili. mit . . . E r verstand nicht gleich. . c) Das ist der Student. b) Scriitorul. . pe care l-ai vizitat. e) Die Studenten. sich unsere Gruppe beschäftigt. f) Menschen. kann man auch nicht helfen. pe lingă propoziţiile principale tipărite \) Sie wußte. . . k) I n den Ferien las mein Freund alles. . die Übersetzung so schön gemacht hat. . i) Das Problem. e) Bolnavul. I) Das las er zwei. . . c) E r ist ein ausgezeichneter Musiker.

. Traduceţi în limba a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) Andrei ne-a spus că va tipări în curînd noua sa carte. c) Wem . . Nu ştiu dacă Otto poate veni cu noi. wem . b) Die Bücher sind in der Bibliothek zu finden. (er wird bis Sonntag kommen). Completaţi cu propoziţiile a) Niemand von uns zweifelt daran. folosind cuvintele din paranteză: 13. was . b) E r h a t jetzt Zeit. Verschiebe nicht auf morgen. (er haue versprochen). . ob . (du kannst heute besorgen). c) Der Film ist sehr interessant. . was . Ich fragte ihn. (du hast für heute vorbereitet). a) E r studiert schon lange Deutsch. . ins Kino zu gehen. b) Bei der Vorbereitung ihrer Feier rechneten die Studenten damit. . (er wird die Prüfling bestehen). daß . daß . wann . (der bekannte Regisseur wird ihnen helfen). . . L-am întrebat pe Otto dacă merge cu noi la cinema. . germană: 14. (das ist sein Buch). . . (die Erde bewegt sich um die Sonne). daß . (die Sonne bewegt sich um die Sage mir. Sie fragte den Kollegen. . Dă-mi ce ţi-am cerut. Ich hoffe. c) E s hatte an jenem Tage geregnet. . . . . (ist nicht zu raten).EXERCIŢII 617 2) Er bedauerte 3) Man fragte ihn 4) Er glaubte nicht a) Sie muß bald nach Bukarest fahren. daß . . . Formaţi propoziţii a) Erde). . . b) Der geplante Wettkampf findet nicht mehr statt. . N-am ştiut că a primit o nouă locuinţă. . . d) E r gab das Buch. . Ai aflat că examenul are loc săptămîna viitoare ? El îl întreabă cînd are loc seminarul de literatură. dem ist nicht zu helfen. . daß . a) Peter kann kommen. b) c) d) e) f) g) h) Früher glaubten die Menschen. completive directe. Ich bedauere. Ia-ţi ce-ţi place. . Heute wissen wir. (der Ausflug findet statt). completive : 15. c) Mein Freund nimmt an dem Ausflug teil. Profesorul întreabă pe cine vrea el. (du kannst zu unserer Feier nicht kommen). E u cred că Petre va veni azi la noi. .

wenn ich mit den Übungen fertig bin. (ich schrieb einen Brief). sein) d) Wann schrieb Schiller das Drama „Die Räuber" ? (Militärakademie in Stuttgart besuchen) e) Wann pflückt der Gärtner die Früchte? (reif. Traduceţi în limba germană : SINTAXA a) Anton se bucură că va face duminica viitoare o excursie la Predeal. (der Professor hatte die jungen Künstler vorgestellt). . . c) Überlege. f) Meine Geschwister waren im Garten beschäftigt. . 17. (du antwortest auf die Frage des Lehrers). e) Diese Vorstellung begann. d) Ich bleibe hier. b) Die Kinder freuten sich. (das Wetter ist schön). folosind cuvintele din paranteză : Model: Wann kommst du zu mir ? (Ich bin mit den Übungen fertig. c) Acest tînăr inginer este permanent preocupat să-şi adîncească şi să-şi completeze cunoştinţele. . a) W a n n b) Wann c) W a n n d) Wann e) Wann Bukarest) f) Wann zündest du das l i c h t an? (es wird dunkel) hast du ihn gesehen? (ich war gestern im Park) fährst du ans Meer? (wir haben Ferien) kommt Peter nach Bukarest? (er hat Zeit) haben Sie Peter zum letztenmal gesehen? (ich studierte machen Sie die Übersetzung? (ich habe den Text folosind als sau wenn : in gelesen) 18. Răspundeţi a) Wann geht man zum Arzt? (krank sein) b) Wann fliegen die Schwalben nach dem Süden?(Bevor Winter beginnen) c) W a n n haben Sie ihn gesehen? (ich in Bukarest. b) Ana se gîndeşte cu ce ar putea răsplăti bunătatea colegei sale. . Completaţi propoziţiile temporale : a) Karl und Otto schrieben Losungen. so oft . W e n n ich m i t den Ü b u n g e n fertig bin.618 IG. (die Kollegen wiederholten die Lieder). . solange .) Ich komme zu dir. lieber Freund. sein) 19. nachdem . (die Großeltern besuchten sie). bevor . . . . während . komme ich zu dir. . . . während . . Răspundeţi la întrebări.

2 1 . d) Er kam die Treppe langsam herauf. (man hat den Bären nicht). . es nötig war. e) E r half ihr. Er kann arbeiten. i) Voi veni la voi. (wir gehen an die Arbeit). îndată ce voi avea mai mult timp. . h) Bevor . 22. g) Prietenul meu se foloseşte mereu de dicţionar cînd traduce în Jbnba germană. b) Petre s-a bucurat cînd prietenul său i-a înapoiat cartea. Ich habe sie noch nie gehört. . c) Wir erfuhren von ihm mehr. bevor. . die sie brauchte. es gekommen war. . . h) î n timp ce lucra în grădină. ich ihn mir vorge: 1": hatte. f) E r nahm mehr Bücher mit. . . . / ) După ce am copiat cuvintele necunoscute. d) Cînd va avea loc excursia ? Cînd va fi vreme frumoasă. . e) E r sprach mehr. am făcut şi exerciţiile. . E s hüpfte und klatschte in die Hände. E r stützte sich auf seinen Freund. . b) Emil arbeitete. c) Noi am mers pe jos în timp ce prietenii noştri mergeau cu autobuzul. . . e) Cînd ţi-ai cumpărat acest frumos costum ? Cînd am fost la Bucureşti. . c) Das kleine Kind zeigte seine Freude. b) Der Bruder meines Freundes sah so aus. . E r brachte ihr alle Bücher. 20. stellen wir gemeinsam einen Arbeitsplan auf. Completaţi cu conjuncţiile corespunzătoare : a j Das Gewitter zog so schnell ab. wir erwartet hatten. . er in einem Monat lesen kann. Traduceţi în limba germană : a) Am citit ziarul înainte de a merge la acest film. .EXERCIŢII 619 g) Man soll die Bärenhaut nicht verkaufen. d) Unser Betrieb stellte mehr Maschinen her. . j) Ori de cîte ori aud acest cîntec. mă gîndesc la frumoasa noastră serbare. . Otto cînta un cîntec frumos. Transformaţi a doua propoziţie într-o circumstanţială modală : a) Else singt heute so schön. . . . der Plan vorsah.

b) E r blieb immer ruhig. Anton ging an mir vorbei. ca şi cum m-ar fi văzut pentru prima dată. cum nu ne-am aşteptat. . cu atît i se părea mai interesantă această carte. j) Fratele meu mă privi atît de surprins. I h m war. e) E r kommandierte. jemand im Hof herumginge. e) El mi-a dat stiloul. E r h a t viel Zeit. E r war der Führer der Gruppe. c) Paul ne-a adus cărţile. . diese sie eingeladen hätte. der Junge es nicht weglegen konnte. Das Buch war so fesselnd. / ) Peter era atît de cufundat în cartea sa. fără ca eu să i-1 fi cerut. Karl sah aus. ich ihn bemerkte. Transformaţi corectă a conjunctivului a doua propoziţie : într-o comparativă ireală. E r h a t t e mich nicht verstanden. . es sein Kollege wußte. Man soll immer so handeln. Traduceţi în limba germană: a) Prietenul meu traduce atît de corect. Erich nahm das Buch. . în loc ca noi să le fi adus. Es war nichts geschehen. E r ging weg. k) E a vorbeşte atît de frumos nemţeşte. 24. E r hatte es sehr eilig. er krank w ä r e / 23. ich ihn zuerst grüßte.620 SINTAXA g) h) i) j) k) I) m) n) o) p) E r half dem Freund. g) Bunicul povestea atît de exact. încît nu-1 observă pe t a t ă l său care intră. Sie ging zu ihrer Freundin. . . în loc ca eu să mă duc la el. ihn die ganze Sache nicht interessierte. cu atît mai departe i se părea ţinta. ca şi cum totul s-ar fi petrecut abia acum cîteva zile. i) Cu cît alerga mai repede. b) Norii cei negri s-au retras aşa de repede cum au venit. man denkt. E r grüßte zuerst. . . dieser ihn u m seine Hilfe bat. d) E l veni la mine. d) Sie blieb ruhig sitzen. . Ţineţi seama de folosirea a) E r sah mich an. c) Peter rannte auf der Straße. ca şi cum ar fi studiat ani de zile limba germană. . h) Cu cît citea mai mult.

. cu atît ştii mai multe (lucruri) despre noile îescoperiri. Du machst die Arbeit schneller. g) E r besuchte den Freund täglich. (es im Zimmer ist hell). cu atît nopţile devin mai scurte. . Die Landschaft wurde schöner. căci am doar puţin bagaj. Sie sprechen besser deutsch. e) E r a atît de linişte. . . b) Karl begann zu sprechen. . e) Du stehst früher auf. f) El vorbea atît de tare. . weil şi denn : a) Sînt foarte obosit. c) A desenat atît de frumos. b) Deoarece vremea este rea. Alcătuiţi propoziţii circumstanţiale de măsură progresivă cu je . (der Vortrag ist interessant). . weil . (sie kennt dich). d) Sie blieben alle im Institut. căci lucrez de o lună la acest proiect. . folosind conjuncţiile da. c) Nu am nevoie de ajutor. weil . e) Morgen gehe ich ins Kino. wird der Ausflug sicher stattfinden. b) Putem învăţa bine o limbă străină citind mult în această limbă. 28. weil . desto : a) Sie drangen weiter ins Gebüsch. d) Sie lesen viel in deutscher Sprache. machte ich ihm auf seine Fehler aufmerksam. Es wurde wärmer. . . . cum eu n-am crezut că poate desena. Completaţi propoziţiile cauzale. (dieser ist sehr krank). weil . . Traduceţi în limba germană. Traduceţi în limba germană : a) Otto mi-a făcut o surpriză aducîndu-mi cartea dorită. 27. h) Cu cît zilele devin mai lungi. ca şi cum ceilalţi ar fi fost surzi. d) El a plecat aşa de repede cum a venit. . (es müde sein). . j) Da . h a t sie dich leicht entschuldigt. i) Weil . h) Da . (er sich an alles erinnern). weil. c) Otto näherte sich mehr dem Hause.EXERCIŢII 621 25. weil . (ich wollte ihm helfen). b) Sie fuhren weiter. excursia nu mai are loc azi. .. (er krank sein). c) Alles sah sehr schön aus. . weil . . (ich Zeit haben). lucrarea trebuie refăcută. . . g) Cu cît citeşti mai mult. i) Atît cît am înţeles din vorbele lui. folosind cuvintele din paranteză: a) Das Kind schlief lange. . . (das Wetter schön sein). I h m wurde leichter zumute. ca şi cum n-ar fi fost nimeni în toată casa. . f) E r kann nicht mitkommen. 26. .

daß . . (die Kinder sind glücklich). . aşa că nu trebuie să se teamă. c) Ich habe das Wörterbuch mitgebracht. b) Bacteriile sînt fiinţe atît de mici. . . (der Plan wird besprochen).. că nu-1 poţi înţelege. .622 SINTAXA d) El nu vine azi la mine. jemand. so daß . ankamen. (wir. g) Ana o cheamă la telefon pe Helga. e) Maria o vizitează zilnic pe prietena ei. . . . folosind cuvintele din paranteză : a) Man soll alles tun. că abia pot înţelege ce mi-a scris în ultima lui scrisoare. . damit . . erkennen. 30. că se va vorbi mult de ea. fiindcă are mult de învăţat pentru semi­ narul de literatură. b) Sie war mit sich so beschäftigt. (er. so daß . 29. . d) Man baut bei uns viele Schulen. . . . damit . . daß . das Krankenhaus. konnte). allein. . damit . f) Mă grăbesc. e) Er fährt mit dem Autobus. b) Die Genossen verlangten eine Versammlung. încît nu le putem vedea cu ochiul liber.(er. als daß . c) Această descoperire este atît de însemnată.• d) Peter este bine pregătit pentru seminarul de literatură. dort. . . können). (die Knie zittern. sehen). deoarece aceasta e foarte bolnavă. . c) Beide Häuser waren zerstört. Traduceţi în limba germană : a) El vorbeşte atît de încet. (alle Kinder können lernen). (sie die Freundin. rechtzeitig). . . können). . Completaţi propoziţiile finale. damit . . damit . verlassen. nu la şapte şi jumătate. (du machst die Übersetzung). f) Er hatte große Angst. er). nicht. d) Das Auto fuhr so schnell. . daß . . Formaţi din cuvintele din paranteză propoziţii consecutive : a) Der Kranke fühlte sich nach der ärztlichen Behandlung so wohl. căci are două bilete de cinema şi vrea să ştie dacă aceasta merge cu ea. wohnen. e) Otto scrie atît de neciteţ. căci reprezentaţia începe azi la ora şapte. e) Das Auto fuhr zu schnell. 3 1 . (er verspätet sich nicht). (niemand.

d) Ospătarul aşeză masa la fereastră. b) Ich gehe jetzt auf die Post.^rtea sa. wo er seine Ferien verbringt. propoziţii finale: a) Wozu studieren Sie Deustch ? (Ich kann deutsche Bücher im Ori­ ginal lesen. ca oaspeţii să vadă şi cursa automobile. Ich gebe eine Ansichtskarte auf. zu : a) Wir machten einen Ausflug. Transformaţi a doua propoziţie într-o construcţie finală infinitivală cu um . 34. Ich verstehe ihn richtig. Traduceţi în limba germană: r a) Profesorul a mai adus alte cărţi. . d) E r führte mich zur Haltestelle. Transformaţi cea de-a doua propoziţie într-o propoziţie finală : a) E r schreibt mir gleich.) 33.) c) Wozu soll der Student lauter sprechen ? (Die Studenten der Gruppe hören alles. Răspundeţi la întrebări priv. . e) Der I^ehrer wiederholte den Satz. ca să ajungem mai repede la destinaţie.) b) Zu welchem Zweck gab man dem Jungen Geld? (Er kauft eine Zeitung. . c) Anton schickte mir eine schöne Ansichtskarte. pentru ca fiecare student să aibă . Wir erholen uns nach der Prüfung. pentru ca aceştia iâ-1 cunoască pe micul Mendelssohn. b) Călătorim cu avionul. Ich zeige ihm alle Sehenswürdigkeiten unserer Hauptstadt.) d) Mit welcher Absicht gehst du zu Peter ? (Er hilft mir iei der Über­ setzung.EXERCIŢII 623 32. e) Ana o ajută pe prietena ei. Ich weiß. 35. ca aceasta să-şi termine mai repede rochia. Goethe invită la el mai mulţi prieteni. Ich kann mich für die Reise vorbereiten b) Mein Freund Emil blieb 10 Tage in Bukarest. c) Odată. Ich fahre mit der richtigen Straßenbahn.

. . (es ist nötig). m u ß t du dir Karten rechtzeitig besorgen. e) Ajută-i mamei. Transformaţi Model: prima propoziţie într-o subordonată condiţională ireală : H ä t t e ici. vin cu plăcere la el azi după amiază. d) Anton ging schnell in die Stadt. so muß er sofort zum Arzt gehen. b) Vino cu mine. . nu ştiu dacă o mai găseşti mîine. (wir gehen durch den Wald) f) Wenn . wenn .. kommt er früher zu uns. .624 SINTAXA c) Mein Freund besuchte mich. . . 36. folosind cuvintele din paranteză: a) Wenn . . . (er Zeit hat) g) Du kommst zu spät. . . falls . d) Dacă Andrei are nevoie de ajutorul meu. du-te chiar acum la librărie. Wenn ich ein gutes Wörterbuch hätte. b) H ä t t e s t du bei dieser Übersetzung die grammatischen Regeln in Betracht gezogen! Deine Übersetzung wäre gut. Traduceţi în limba germană : a) Dacă vrei să traduci acest text. . (du dich nicht beeilst) h) Ich werde ihm. a) Könnten Sie mir erklären. wie ich diese Übung machen soll? Ich wäre Ihnen dankbar. . (das Wetter ist schlecht) c) Falls . îţi dau dicţionarul meu. wenn . (du willst das schöne Lustspiel sehen) d) Sie war sehr glücklich. .. . (er ist krank) b) Wenn . Formaţi propoziţii condiţionale. f) Dacă are timp. ein gutes Wörterbuch 1 Ich könnte den Text leicht übersetzen. . 37. dacă vrei să vizitezi muzeul de artă. c) Könnten Sie die Übersetzung bis morgen machen? E s wäre sehr gut. . dacă vrei să-ţi coasă mai repede rochia cea nouă. einen Brief schreiben. . 38. E r brachte mir das geliehene Buch zurück. E r kaufte das neuerschienene Buch. (sie durfte die Kinder beim Spielen beobachten) e) Wir sind schneller am Ziel. könnte ich den Text leicht übersetzen. so kann der Ausflug nicht am Sonntag stattfinden. . ne conduce la gară. . c) Dacă vrei să-ţi cumperi această carte. wenn .

el găsi drumul prin pădure. spectatorii rămîn în tribune. c) Dacă ar fi cumpărat şi pentru mine cartea recomandată. Traduceţi în limba germană : a) b) c) d) e) Deşi era întuneric. daß er sich später zur Prüfung neidet. daß er sich ein gutes Wörterbuch kaufe.iij — Gramatica practică a limbii germane . Es war schon lange nach Mitternacht. (es ist kalt). . Cu toate că plouă. . (sie hatte große Schmerzen). Seine Haare waren schon grau. e) Der Professor empfiehlt dem ausländischen Studenten. Transformaţi cea de-a doua propoziţie într-o construcţie infinitivală : a) Ich hoffe bestimmt. h) Der Student hoffte. obwohl . d) Der Professor rät dem Studenten. Am cumpărat cartea. . ar fi p u t u t vedea şi el acest intere­ sant film. Cu toate că vremea este rea. (er war schon elf alt). Au venit mulţi oaspeţi. vom face excursia la munte. obwohl . 41. . daß er diese Übersetzung allein mache. daß er das gewünschte Buch in der Buchhand­ lung findet. 42. . (das Licht in seinem Zimmer). deşi o are şi fratele meu. i-aş fi fost recunoscător. . Trotzdem . folosind cuvintele din paranteză : a) Jahre b) dreißig c) d) e) brannte Otto hielt ihn für ein kleines Kind. b) Dacă ai fi făcut sport vara aceasta. Traduceţi în limba germană : a) Dacă ai avea acum timp. daß ich dich bald wiedersehe. deşi vremea a fost rea. d) Dacă Peter ar fi venit cu tine. . daß wir dieses Problem behandelt haben. . c) Ich bitte dich. Sie lachte. .EXERCIŢII 625 39. (er war noch keine Jahre alt). 40. b) E r glaubt. trotzdem . acum te-ai simţi mai bine. f) Wir können uns nicht daran erinnern. daß er im Sommer ans Meer fahren kann. . Completaţi propoziţiile concesive. gehe ich baden. g) Er hatte den Wunsch. . August besuchst. daß du mich am 12. am merge împreună la teatru. obwohl .

c) Anna ging allein ins Kino.626 SINTAXA i) Otto war zu schwach. zu sau a) E r fuhr erst um 9 Uhr. damit er seine Großeltern besucht. ist wunderschön. sind auslän­ dische Studenten. die dieser noch unbekannt war. die gestern angekommen sind. e) I n einem Hause. als daß er das Krankenhaus allein h ä t t e ver­ lassen können. fand er ihren Brief. . . Sie erwartete Helga nicht. d) Der Sohn schrieb der Mutter nur einige Worte. wurde eine Ausstellung eröffnet. besuchte mein Freund die Nationalgalerie. Sitz nicht den ganzen Tag im Zimmer. e) Geh ein wenig spazieren. . Transformaţi propoziţia atributivă într-un atribut dezvoltat : a) Die Mutter erzählte der kleinen Marie eine Geschichte. b) Peter übersetzte den Text. ist ein Meisterwerk der rumänischen Diteratur. j) Wir gehen heute ins Theater. der von allen Studenten unserer Gruppe gesehen wurde. das unweit unserer Wohnung liegt. . c) Das Dustspiel. damit wir eine Vorstellung in deutscher Sprache sehen. I) Hans und Peter fahren zu den Großeltern. E r schrieb keinen langen Brief. b) Die Pioniere begrüßten die Delegation. der von meinem Freund gekauft wurde. c) Nachdem er in Bukarest angekommen war. z u : a doua propoziţie într-o construcţie infinitiv ala cu ohne . schil­ dert den Kampf der rumänischen Bauern. b) Die zwei Studenten. 44. damit sie ihnen bei der Obsternte helfen. Transformaţi statt . 43. Transformaţi propoziţia tipărită cursiv într-o construcţie participială : a) Erich ging an mir vorbei. E r fuhr nicht u m 8 Uhr. indem sie schöne Lieder sangen. indem er in eine Zeitschrift blickte. d) Der Wagen. d) Als er nach Hause kam. k) E r fährt aufs Land. f) Der Film. 45. E r schaute nicht ins Wörterbuch. . das von den Studenten unserer Gruppe besprochen wird.

48. 47. f) Die in den Dörfern unseres Landes gebauten Häuser sind schön und groß. die von dem plöztlichen Gewitter überrascht wurde.EXERCIŢII 627 atributive : 46. erzielten die Studenten dieser Gruppe eine hervorragende Leistung. d) Die eben aus der DDR angekommenen Gäste werden morgen das Dorfmuseum besichtigen. hat neue Methoden für die Pflanzenzüchtung entwickelt. der ein begeisterter Neuerer ist. flüchtete in eine Schutzhütte. b) Die Studenten unserer Gruppe besprechen eine für uns sehr wich­ tige Frage. daß er das Zimmer auch nur vorübergehend verließ. daß Peter ins Kino geht und daß Marie ins Theater geht. Transformaţi atributele dezvoltate în propoziţii a) Andrei kann mir das von seinem Vater gekaufte Buch nicht geben. b) Andrei fährt heute nicht mit uns nach Ploieşti. d) Indem sie freudig miteinander wetteiferten. um die Übersetzung für morgen zu machen. konnten in Angriff genommen werden. g) Der