P. 1
Lumea Antica Egipt Etc

Lumea Antica Egipt Etc

|Views: 10|Likes:
Published by manupop

More info:

Published by: manupop on Jan 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/21/2013

pdf

text

original

Egiptul antic…civilizatie sau mit?

1. Faraonul nu lasa niciodata sa i se vada parul. Purta intotdeauna o peruca, numita nemes. 2. Ca mustele sa nu se aseze pe el, Pepi II tinea langa el cativa sclavi dezbracati a caror corpuri erau unse cu miere pentru a atrage mustele. 3. Atat barbatii cat si femeile egiptene purtau machiaje elaborate. Machiajul pentru ochi era in general verde (facut din cupru) sau negru (facut din plumb). Egiptenii credeau ca machajul are puteri vindecatoare. 4. Cum antibioticele au inceput sa fie folosite de abia in secolul XX, medicamentele egiptenilor includeau mancaruri mucegaite sau pamant. De exemplu, infectiile erau tratate cu paine mucegaita.

Copiii egipteni nu purtau deloc haine pana la adolescenta. Caldura din Egipt facea ca hainele sa nu fie necesare.
5 .

6. Egiptenii bogati purtau peruci iar cei saraci purtau parul lung pe spate sau in cozi impletite. Pana la 12 ani, baietii egipteni aveau capul ras cu doar o suvita lunga de par .

7. Nu se stie cine i-a retezat nasul Sfinxului. Insa exista schite cu statuia fara nas din 1737, deci nici Napoleon nu l-a distrus si nici in timpul razboaielor mondiale. Singurul despre care se stie ca i-a facut stricaiuni este un cleric musulman Sa’im al-dahr, care a fost linsat in 1378 pentru vandalism. 8. Egiptenii credeau ca pamantul este plat si rotund (ca o placinta) si Nilul trecea prin centrul lui.

9. Soldatii egipteni erau folositi si ca un fel de politisti care trebuiau sa pastreze linistea interna. Mai mult ei strangeau si taxele pentru faraoni. 11. Piramida din Djoser construita in 2600 i.Hr. este cea mai veche piramida a lumii. Original, era imprejmuita de un zid de 1037 cm care avea 15 usi. Doar una dintre usi era deschisa. 12. Femeile din egiptul antic se bucurau de egalitate economica si legala cu barbatii. Insa din punct de vedere social nu erau egale cu barbatii.

14. Cand corpul era mumificat, i se scoteau aproape toate organele. Crierul era scos prin nari iar intestinele erau scoase si conservate in borcane. Singurul organ care nu era scos era inima, pentru ca egiptenii o considerau lacasul sufletului.

15. Ramses avea 8 sotii oficiale si peste 100 de concubine. Avea 90 de ani cand a murit in 1212 i. hr. 16.In Egiptul antic, doliul era reprezentat de culoarea alba, nu de cea neagra, ca in zilele noastre. 17.Piramida soarelui din Teotihuacan, Mexic, a fost construita deasupra unei pesteri unde se spune ca s-a nascut Soarele . Aceasta piramida exista si in zilele noastre. 18.In Egiptul antic, cei saraci erau inmormantati pur si simplu in desert, nisipul mumificand natural corpurile lor 19.Egiptenii sunt primii care au vorbit despre nemurirea sufletului

Fara inima. ceea ce simboliza adevar si corectitudine. Daca inima si pana se balansau. . Dar daca inima era incarcata cu pacate. intr-o balanta.20.Inimile regilor si faraonilor erau cantarite. persoana traise o viata buna. persoana nu putea intra in regatul mortilor. un monstru cu cap de crocodil numit Ammit-infuleca indata inima. cu pana zeitei Maat. dupa moarte.

puternic birocratizat si ierarhizat.Egiptul se situeaza in nord-estul Africii la intretaierea drumurilor care leaga trei mari continente. Strabon.Conditiile climaterice specifice zonei ne duc cu gandul la un imens desert.contribuind la caracterul sedentar al asezarilor.Prin reunirea acestor nome s-au format doua mari regate . arhivele palatelor regale . opera literare.Africa. “Egiptul este un dar al Nilului” spune Herodot. Epoca protodinastica sau thinita cuprinde dinastiile 1-2 care este perioada unirii celor doua regate de catre regele legendar Menes .pe langa faraoni si aristrocati gasind si elemente vietii oamenilor simpli. Istoria Egiptului este impartita . Egiptenii nu sunt o civilizatie de razboinici spre deosebire de Mesopotamia care au realizat o unificare treptata prin razboaie de cucerire si prin supunerea unor cetati de catre altele. dar existenta fluviului Nil cu revarsarile sale periodice au transformat pamantul intr-o campie rodnica si bogata fiind cel care a dus la dezvoltarea civilizatiei egiptene cu toate caracteristicile sale unice. Regatul Vechi .amintind aici pe Herodot.documente care probeaza existenta unui stat unitar centralizat. Ca izvoare scrise avem :Biblia.scrieri grecesti si latine . Fenomenul natural al revarsarilor care fertilizau solul a fost completat cu lucrari de irigatii si constructii hidrotehnice care au dus la dezvoltarea timpurie a unei economii agricole foarte performanta la acea data. Diodor din Sicilia. testamente .Din aceasta perioada descoperirile arheologice au scos la iveala statuete de fildes sau podoabe din metal pretios. Izvoarele privind istoria Egiptului sunt numeroase existand multe documente scrise dar si foarte multe descoperiri arheologice care ne dezvaluie toate clasele sociale. Cele 33 de dinastii se grupeaza in cateva mari perioade.In anumite perioade se presupune ca ar fi existat si dinastii paralele dar fara prea mare importanta. Regatul de Sus si Regatul de Jos. documente juridice contabile. vase pictate cu scene figurative. dupa traditia pastrata in scrierile preotului alexandrin Manethon. a doua mare perioada cuprinde dinastiile 3-6 . ducand la crearea primului stat centralizat condus de un rege zeu.subliniind dependenta totala fata de acest fluviu a dezvoltarii civilizatiei egiptene.din perioada elenistica. in 33 de dinastii. Din neolitic sunt atestate asezari de tip agricol constituite in Nome conduse de un sef local numit nomarh. o civilizatie care nu a fost influentata de vecini. Aceste doua regate au fost reunite la randul lor in perioada predinastica sub sceptrul regelui Narmer intr-un singur mare stat unitar si despotic.Asia si Europa o pozitie unica. religioase.

este o perioada de anarhie si decline a autoritatii faraonice poporul se rascoala si isi cere dreptul la nemurire .fiind o perioada de pace si prosperitate Egiptul neangajandu-se in nici un conflict cu vecinii fiind interesat mai ales in dezvoltarea relatiilor comerciale cu Siria. o ipostaza a zeului soare.hr. Acestia introduce in Egipt calul si carul de lupta. ocupatia persana dinastia saita . Reforma lui religioasa reliefeaza cel mai bine tendinta religiei egiptene de a deveni monoteista. hipogeul. In aceasta perioada s-au dezvoltat mestesugurile si stiinta constructiei.In aceasta perioada zeul supreme al Egiptului este Amon .Totusi cultura nu este afectata imbogatindu-se cu cateva texte cu caracter sapiental printre care intalnim Invataturile regelui Meri-ka-re precum si texte cu caracter magic implicate in ritualurile funerare. care incepe prin refacerea puterii faraonului si stabilirea capitalei la Theba. Libia si Nubia. cand Egiptul cunoaste cea mai mare intindere teritoriala ajungand cu granitele dincolo de Eufrat. drept rezervat pana atunci numai faraonului zeu . gravate in mormintele faraonilor. marile piramide de la Gizeh. Deasemenea in aceasta perioada se construieste si marele Sfinx. ocupatia asiriana. Kefren si Mykerinos. Dupa aceasta prima perioada intermediara urmeaza. Tot acum sunt scrise primele opere literare cu caracter liturgic.) si perioada . in cadrul careia urmeaza pe rand dinastia etiopiana sau kusita. Apogeul dezvoltarii statului egiptean il reprezinta perioada regatului nou sau Ramesid in timpul dinastiilor 18-20. Urmeaza a treia perioada intermediara sau a dinastiilor libiene care cuprinde dinastiile 22-24. Acest model il intalnim la Deir-el-Bahri.Ramses al-doi-lea sau Tutmes IV. pentru prima data in istoria omenirii folosindu-se piatra la cladirea unor monumente impresionante facute pentru vesnicie si anume celebrele piramide: piramida regelui Djoser. perioada regatului de mijloc sau Theban .in aceasta perioada zeul reprezentativ fiind zeul discului solar –Aton. A doua perioada intermediara reprezentata de dinastiile 13-17 este epoca navalirilor asiatice ale hicsosilor care vor stapani Egiptul circa 200 de ani organizati intr-un stat in Delta Nilului. sau faraonul reformator-Amenophis IV-faraonul eretic si sotia sa Nefertiti.Deasemenea apare un alt tip de mormant.tara se descentralizeaza. a lui Keops.in dinastia 12. cucerirea macedoneana(332 i. In aceasta perioada Egiptul duce o politica de extindere a teritoriilor sale prin cucerirea Nubiei si Sudanului.Cu cea de 25-a dinastie incepe perioada de decadenta .Este perioada domniei marilor faraoni militari . un mormant sapat in stanca inconjurat de portice cu o alee marginita de arbori. Prima perioada intermediara este reprezentata de dinastiile 7-11 in care au loc invazii ale popoarelor asiatice .

b) constructii destinate apararii . Estetica arhitecturii egiptene . inconjurata de un zid de incinta. procedeu derivat . a) locuintele perioadei neolitice .Arhitectura perioadei predinastice .plan rectangular : constructii din caramida modelata manual si uscata la soare .morminte cu tumulus. din constructii executate din materiale vegetale. cu scari exterioare c) locuinta capeteniei.a 33-a este cea a imparatilor romani incepand chiar cu Augustus. Evolutia sa.si in sfarsit ultima dinastie . in contul unor incaperi destinate cultului. reflecta tendinta catre perforarea tot mai accentuata a masivului de zidarie .e.n) In cursul regatului vechi . 1. originar din Egiptul de Sus si transplantat la Memphis in cursul dinastiei a II-a .necropolele regale de la Abydos -mormintele locuinta de la Saqqara (cel mai vechi mormant regal (faraonul Aha) .originea prezumtiva a mormantului piramida c) sinteza tipurilor de arhitectura funerara din sud si din nord 1.2. a transmis arhitecturii regatului timpuriu zidurile intarite cu rezalite . sub impulsul credintei privind viata de dincolo de mormant. cu intranduri si iesinduri in forma de rezalituri . faraonii primelor dinastii au avut cate doua morminte: un mormant fals (cenotaf) in forma de tumulus. mormantul tumular de tip mastaba . Arhitectura regatului timpuriu (3000.e. sub aspect plastic. programul funerar devenind programul domiunant al arhitecturii regatelor timpurii si vechi. in Egiptul de Sus la Abydos si un mormant locuinta . a) diferentierea mijloacelor tehnice in arhitectura locuintei si cea funerara b) trecerea de la caramida la piatra in arhitectura funerara c) nasterea ideii plastice a arhitecturii in trepte (piramida faraonului Doser) d) templul de cult funerar si templul de primire e) statuia Sfinxului .2778 i.3 Arhitectura regatului vechi (2778 – 2263 i. legata de trecerea de la caramida la piatra. Ca si suveranii celor doua regate. sursa arhitecturii templului: coliba de trestie cu acoperisul curbat sustinut de stalpi.turnuri de forma unor trunchiuri de con. ramane tipul utilizat de demniatri.asezari inconjurate de ziduri de caramida cruda. influentata de traditii sumeriene .n) Arhitectura monumentala a Egiptului se naste odata cu constituirea statului despotic.elenistica. in Egiptul de Jos la Saqqara.plan oval : colibe usoare de trestie si tulpini de papirus sau constructii de pamant batut . a) nasterea arhitecturii monumentale funerare si de cult b) traditii funerare distincte in Egiptul de Sus si Egiptul de Jos .

chiar si cea mai simpla nomenclatura impune repetarea unui numar enorm de semne. Aritmetica si geometria la egipteni isi tradeaza aceasta origine care si-a pus amprenta asupra intregii stiinte egiptene. piramida de la Dashur –sud Sistemul numeric la egipteni . Vreme de peste 3000 de ani (din 3200 până în 30 î. sa tina o enorma contabilitate a bunurilor materiale. faraonul. Fiecare provincie. de altfel. evident.In scriere. În valea îngustă pe care creşterea apelor Nilului o face foarte mănoasă. Egiptul. Dupa cum se vede semnul este repetat de numarul de ori necesar pentru a exprima numarul dorit de unitati. ca monarhie unitara si strict centralizate se intinde de la nord la sud. indispensabila unei stiinte cat de cat evoluate. chiar numai pentru a-i cunoaste resursele si a lua masurile corespunzatoare. obisnuit sa faca “situatii’’ interminabile de bunuri materiale. pe o lungime de peste 1000 Km. de pilda: Pentru 152 023 Pentru 966. de oameni etc. sute de mii si milioane. . piramida lui Zoster de la Saqqara in trepte 2. si cauza greselilor frecvente din calculele scribilor. fiecare domeniu agricol . Oraşe puternice sunt unite sub autoritatea unui rege. Cr. pârjolit de soare. Ei au construit şi piramide. dupa cum reiese din fig. zeci. ca o panglica subtire. sute. zeci de mii. intr-adevar. zeci. Chiar daca se tine seama ca semnele hieratice simplifica scrierea cifrelor. de provizii. Pentru a putea administra intreaga tara. unde odihnesc mumiile faraonilor. Religia Egiptului De-a lungul întregului Nil se înalţă şi astăzi templele pe care vechii egipteni le-au construit pentru a-şi cinsti zeii. notiunea de de ‘’ semn’’ (simbol). pare sa-i fi fost intotdeauna straina. etc. civilizaţia egipteană înfloreşte într-un ţinut deşertic. din necesitati de ordin social-economic specifice tarii.cifrele de rang mai inalt sunt asezate inaintea celorlalte. Desi foarte simplu. mii. Acest inconvenient major al sistemului numeric egiptean este. ramane totusi evident ca un asemenea procedeu nu este adecvat calculelor complicate mai ales celor pe care le reclama astronomia. acest sistem nu este lipsit de inconveniente.). intr-o tara care nu a avut niciodata un etalon monetar. sute. Sistemul de numeratie egiptean si adoptarea lui inca de la inceputurile civilizatiei din valea Nilului au izvoratm. Scribul.Scrierea egipteana are semne speciale pentru unitati. autoritatile centrale ca si cele din provincie erau obligate.f) evolutia mormantului de tip mastaba Evolutia mormantului piramida: 1. piramida lui Snefru de la Meidun 3.1. lasa impresia ca se simte foarte stingherit cand iese din lumea datelor concrete.s-ar putea zice – formeaza o celula a acestui corp peste masura de lung.

Viaţa de după moarte Pentru egipteni. Zeii egipteni Fiecare regiune. Osiris. Sunt construite la malul Nilului. care deţin un loc însemnat în religie.Printre numeroşii zei cărora egiptenii li se închină figurează şi faraonul. pe care le împrăştie în tot Egiptul. Osiris este astfel prima mumie şi devine zeul Morţilor. Osiris este. există mai mulţi preoţi. În fundul templului. pe Aton. Pe tot timpul zilei. În principiu. fiecare oraş cinsteşte zei diferiţi. în care este închisă statuia. Totuşi principalii zei sunt recunoscuţi de toţi. într-o săliţă splendid decorată. După moartea sa. Faraonul este căpetenia religioasă. el trebuie să fie singurul care să se roage la zei în templu. pe care aceştia îl consideră un zeu viu. protector al faraonului. morţii sunt ocrotiţi prin tot felul de ritualuri şi . Fratele său. Însă el îi împuterniceşte pe preoţi să facă acest lucru. zeul Soarelui. de aceea. În interior se deschide curtea unde poporul are dreptul să ia loc doar cu ocazia marilor sărbători. Ei au grijă de zeul căruia îi este închinat templul. se află sălaşul zeului. Trecerea din împărăţia morţilor este periculoasă şi. Din fundul curţii. faraonul Amenhotep al IV-lea încearcă să impună un zeu unic. omul continuă să trăiască şi după moarte. este considerat deopotrivă preotul suprem şi un zeu viu printre oameni. Aceştia diriguiesc de asemenea ceremoniile pentru morţi. Ei alcătuiesc un grup social bogat şi puternic. naosul. Preoţii trebuie să ştie să citească şi să scrie. Faraonul Faraonul. O spală. conduşi de un mare preot. căci percep birurile cuvenite zeilor. zeiţă a Vieţii şi mamă ideală. o îmbracă şi o hrănesc. Horus este fiul lui Osiris şi al lui Isis. smulgându-i lui Seth tronul Egiptului. el se naşte în fiecare dimineaţă şi dispare în fiecare seară. El însuşi îşi schimbă numele în Akhenaton (adorator al Soarelui). Egiptenii cred că el este un urmaş al primului rege legendar al Egiptului. navighează în barca sa de aur pe oceanul cerului. Templele Templele sunt locuinţele zeilor. primul rege al Egiptului. îl asasinează şi îi taie trupul în paisprezece bucăţi. se găseşte barca pe care este instalată statuia zeului cu prilejul procesiunilor pe Nil. reconstituie trupul. O lungă alee străjuită de sfincşi duce la intrarea monumentală. potrivit legendei. el nu trebuie privit în faţă. Isis este o vrăjitoare. Preoţii trebuie să fie raşi şi să poarte un veşmânt lung. este unul dintre cei mai importanţi zei. se intră într-o sală cu coloane unde se oferă sacrificii în timpul ceremoniilor. rege al Egiptului. Cr. iar faţada lor este întotdeauna paralelă cu fluviul.. o înmiresmează. soţia lui Osiris. găseşte rând pe rând bucăţile. zeu al Soarelui. el se va întoarce în lumea zeilor. căci egiptenii rămân ataşaţi de zeii lor tradiţionali. Amon-Ra. se revine la vechea religie. Preoţii În fiecare templu. întrucât nu poate fi prezent zilnic în toate templele din regat. Isis. Întrucât se consideră că zeul sălăşluieşte în statuia care îl întruchipează. Prin anul 1360 î. Funcţia lor se transmite din tată în fiu. El este zeul şoim. El îşi răzbună tatăl. După moarte. în fiecare dimineaţă preoţii trezesc această statuie. şi reîncarnarea lui Horus pe pământ. îl înfăşoară în fâşii de pânză şi îşi învie soţul. Într-o altă sală. după care depun ofrandele la picioarele ei. Numai faraonul şi preoţii au dreptul să pătrundă aici. Din acest motiv. Purtând pe cap un disc solar. Preoţi aflaţi în slujba sa se ocupă de zei în fiecare templu. Seth.

trupul trebuie îmbălsămat pentru a fi transformat în mumie. aceştia sunt înfăşuraţi într-o rogojină şi îngropaţi direct în nisip. se presupune că îl poate ajuta pe defunct care trebuie să răspundă la interogatoriul lui Osiris despre faptele din viaţă.Religiile lumii”. Nişte statuiete sau . cele patru pante ale lor devin netede şi simbolizează o rază de soare. trebuind să apară în faţa unui tribunal. cu condiţia ca trupul său să fie conservat. este devorat de un monstru şi dispare pentru totdeauna.. O mască pictată după chipul mortului îi acoperă faţa. cu câteva obiecte familiare. Deasupra se află camera ofrandelor. simbolizând o scară gigantică pentru a urca în sălaşul zeilor.shauabtis”. Judecata lui Osiris După moarte. În mastaba se află un puţ adânc care duce la încăperea unde odihneşte mortul. Prin anul 1500 î. În interior o lungă galerie în pantă duce la un adevărat apartament alcătuit din mai multe încăperi despărţite prin uşi sigilate. ornate cu basoreliefuri sau cu picturi. Mormintele sunt concepute ca nişte adevărate locuinţe. Bibliografie: . culegere de formule magice care au fost aşezate în sarcofag. Piramidele erau iniţial cu trepte. Mormintele Pentru a-şi proteja trupul şi bogăţiile pe care le iau cu ei în lumea de dincolo. Lângă sarcofag sunt plasate toate lucrurile trebuincioase vieţii cotidiene. însă aproape toate mormintele au fost jefuite pe vremea faraonilor. cum este cea a regelui Djoser de la Saqqarah. Acest mal era considerat malul morţilor.Cr. bijuterii şi de asemenea arme. În acest scop. iar în ultimul este zugrăvit după chipul său.LAROUSSE Antichitatea se refera la o vastă parte a lumii dar in principal la cea . Ritualurile funerare Mortul cunoaşte o altă viaţă în lumea de dincolo. defunctul începe o lungă călătorie până în împărăţia lui Osiris (sau împărăţia morţilor). sunt nişte mari edificii joase şi rectangulare. în care mortul nu este mumificat. Mumia este aşezată apoi în trei sarcofage care se încastrează unele în altele. în care sunt depozitate toate mobilele şi obiectele necesare defunctului în noua sa viaţă.rugăciuni. cum sunt cele ale piramidei lui Kheops. Acestea au forma trupului mortului. în fundul cărora se află o încăpere strict dimensionată pentru a găzdui sicriul. Mormintele primilor faraoni numite mastaba.. iar pe celălalt se află o pană. el va trebui să iasă învingător din încercarea redutabilă a judecăţii lui Osiris. faraonii preferă să pună să li se sape mormintele (hipogee) în pereţii abrupţi ai munţilor din faţa oraşului Teba. îndeosebi hrană. obiecte de toaletă. faraonii pun să li se clădească nişte morminte uriaşe pe malul vestic al Nilului. care reprezintă slujitorii. Când faraonii hotărăsc să-şi construiască piramide. Mormintele mai modeste sunt nişte puţuri adânci de 5 m. Defuncţii înstăriţi iau cu ei până la 365 de şauabtis. care înconjoară camera unde se află sarcofagul şi unde se găsesc bogăţiile regelui defunct. vor munci în locul mortului în lumea de dincolo. În caz contrar. mortul intră în împărăţia lui Osiris. Apoi sufletul defunctului este cântărit: inima lui este pusă pe unul din talerele balanţei. Un puţ tainic duce la camera sarcofagului. hipogeele sunt alcătuite dintr-o încăpere de cult care cuprinde mai multe săli foarte mari. Un sistem de galerii şi de camere goale au rolul de ai păcăli pe hoţi. astfel încât să aibă un servitor în fiecare zi a anului. Însă. fiindcă soarele apune pe această parte a fluviului. aceste mastaba devin mormintele înalţilor demnitari ai regatului. Cartea morţilor. Ca şi vechile mastaba. înainte.. în Valea Regilor. Dacă talerele sunt în echilibru. Cât despre săraci. Apoi.

temple(basilici). Mesopotamia) si antichitatea occidentală (Grecia si Roma). Ştiintele s-au dezvoltat pe bazele puse de catre gânditorii antici.Ei işi jucau piesele de teatru in celebrele amfiteatre.geometria. literatura.In Grecia antica s-au dezvoltat arta .inconjurate de coloane si cu acoperis inalt in pantă). Lumea din ziua de azi se bazează pe moştenirile antichitatii.De asemenea au descoperit cărămida şi şi-au construit locuinţe zidite si tencuite cu lut.organizată in jurul Marii Mediterane.Egiptenii au fost excelenti in arhitectura funerara : piramide si morminte de faraoni. Cea mai impresionantă dintre civilizatiile lumii antice s-a dezvoltat pe malul Nilului :Egiptul antic. au aparut germenii civilizatiei care s-au dezvoltat in decursul vremii si s-a transmis până in zilele noastre. Dintre artele practicate de greci sculptura in marmură este cea mai bine reprezentata.Mesopotamienii au descoperit irigatiile in agricultura si au domesticit animale precum oaia . Irigatiile stau la baza agriculturii moderne.Pictura greceasca s-a pastrat până in zilaele noastre doar pe vase de lut folosite la conservarea vinului si uleiului. Drumurile moderne leaga orasele noastre la fel ca pe vremea romanilor.o va dezvolta si va lăsa posteritatii opere de artă de o valoare inestimabilă .Trocul a fost inlocuit de monedă . Arhitectura din ziua de azi foloseşte şi elementele arhitecturii antice (coloane .bolţi).Acest tinut pe care grecii antici il numeau Mesopotamia este locul in care au aparut primele asezări organizate sub forma de orase.De asemenea au construit temple importante ca cel de la Luxor si sculpturi monumentale cum esta celebrul Sfinx. Civilizatia a apărut in orient de unde s-a răspândit către occident.care reprezintă 4000 de ani de istorie. literatura si filozofia.matematica . arcade .Grecii sunt primii care au trăit după legile democraţiei.Arta mozaicului a aparut tot in Grecia. In aceasta perioada apar si credinţele religioase. monumente numeroase . Romanii sunt primii care au construit drumuri pavate intre oraşele imperiului . Roma va prelua de la greci toată aceasta mostenire . In antichitate .Dezvoltarea oraselor a determinat crearea unei arte monumentale(temple. Tot ei au dezvoltat una dintre cele mai mari descoperiri ale tehnicii si anume metalurgia(extragerea metalului din minereu).capra si porcul. palate etc) care ia amploare din ce in ce mai mult odata cu aparitia si construirea statelor si apoi a imperiilor. apeducte si viaducte. Descoperiri . teatrul se inspira din operele antice. Conditiile naturale dintre cele doua fluvii Tigru si Eufrat au condus la aparitia si dezvoltarea agriculturii. Teatrul a fost inventat de asemenea de greci. poduri. Moneda este folosita pentru comert.stiinta .Se diferenţiază antichitatea orientală (Egiptul .Noi ne conducem ca si grecii antici prin democraţie.Artele plastice. Arhitectura grecilor antici este caracterizata printr-un rafinament deosebit(temple construite din piatra . Oraşele grecilor erau asezate in special pe malul marii si comertul a cunoscut o inflorire deosebita .

O data cu descoperirea interpretarii hieroglifelor a inceput si descifrarea inscriptiilor.amarna 1 Proverbele lui Ahiqar gasite in traducere araba arata au fost studiate in baza relatiei cu povestirile din biblie.mai tarziu axandu-se pe studierea vestigiilor si monumentelor faraonilor din egipt. . de mic a fost interesat de istorie.t. El a observat ca multe din proverbele lui se aseamana cu pildele lui solomon. In 1828 face o lunga calatorie in egipt unde descopera secretul hieroglifelor. El a pornit de la numele regilor ptolemeu si cleopatra reusind sa descifreze alfabetul vechilor egipteni ale caror inscriptii dateaza din secolul 3 i. Dupa ce si-a terminat studiile a fost profesor la roial colege of grenoble. tablitele de la tell-al. Descoperiri arheologice in egipt . proverbele lui ahiqar.hr.arheologice in egipt .In 1818 termina liceul la grenoble iar studiile si le axeaza pe limba egipteana si arheologia tarii faraonilor.Memfisul si documentele hieroglifice. In 1906 un arheolog german a descoperit o editie a memoriilor lui ahiqar si s-a dus in insula elephantine care este astazi parte a orasuluiaswan in s egiptului pentru a continua descoperirile arheologige. Principalele inscriptii arheologice descoperite in egipt au fost: 1.in 1842 dictionar egiptean iar in 1814 faraonii egiptului. S-a ocupat de muzeul luvru unde a deschis publicului in 1827 o expozitie cu vestigii egiptene. Astfel s-a incercat o apropiere intre materialele epigrafice descoperite de egiptologi si literatura didactico poetica a v. text descoperit la elephantine siene 2. Dupa aceasta mare descoperire scrie in 1836 gramatica egipteana. Solutia a venit de la un savant francez jean francois champollion(1719-1832). demotice si grecesti Egiptul faraonic care a strabatut cu mare stralucire patru milenii numai in antichitate. lumea Nilului.in1830 devenind membru al academiei franceze . Egiptul faraonic.Si-a continuat studiile la colege du france unde s-a specializat pe limbile orientale . obeliscul de la assuan si un papirus cu scriere demotica. Numele de ahiqar il gasim si in cartea tobit el fiind un consilier superior al regilor sanaherib si asarhadon. ci si de o impresionanta continuitate stilistica.d. inscriptia faraonului merenptah 3.Pe teritoriul de astazi al egiptului au fost descoperite numeroase vestigii arheologice care la inceput nu au putut fi descifrate din cauza ca scrisul era cu hieroglife.El este cel care a pus bazele egiptologiei moderne . El a pornit de la 3 inscripti:piatra neagra de bazalt de la roseta. Un istoric englez victor mathews in cartea old testament parallels ne vorbeste despre 2 scriitori cunoscuti sub numele de ahiqar si amen-am-ope care au scris mai devreme decat autorii cartilor didactico-poetice si ale caror proverbe sa aseamana cu cele din biblie. a dezvoltat pe tot parcursul existentei lui o civilizatie nu numai de neconfundat prin trasaturile ei specifice.

de 150 de stadii. lumea Nilului si-a configurat trasaturi proprii inca de la inceputurile primei dinastii evoluand apoi spectaculos. la circa 20 de kilometri.. economica si admirativa. principalul sau arsenal. unele dintre orasele si capitalele sale stravechi au trecut de mult in lumea umbrelor si a dezintegrarii fizice. “Memfis” in greaca sau copta si “Manuf” in araba. Egiptul antic a influentat constituirea tuturor civilizatiilor din vecinatatea sa. cand in Europa dainuia epoca primitiva iar in Asia se purtau lupte de liliputani intre mici cetati intarite. marea interioara a acestei parti de lume. adica “Aigiptos”. Egipt.H.H. Centrul spiritual al orasului si al regatului il constituia renumitul sanctuar al zeului Ptah. asemanatoare in liniile ei generale pretutindeni. Consolidat ca stat puternic prin armata sa.Provenind din epoca neolitica. Memfis a fost prima capitala a Egiptului unificat. Intreaga lume a Egiptului antic a starnit admiratia uimita a populatiilor si statelor stravechi si a iradiat o fascinatie singulara pana in zilele noastre. de misterele. Conform traditiei orasul l-a intemeiat primul faraon care a adaugat la coroana Egiptului de sus pe cea a Egiptului de jos. Faraonii egipteni construiau colosalele lor temple si piramide menite eternitatii. datorita coordonatelor istorice. asezat la rascruce intre trei continente si scaldat de apele Mediteranei. arta sicultura cu trasaturi unice. ca si coeziunea. Forta si superioritatea indiscutabila a civilizatiei egiptene. Faraonul aproape legendar Menes a ridicat noua capitala la hotarul dintre cele doua Egipturi. Numita “Mennofiru” in egipteana veche. Stupefianta civilizatie a egiptenilor evolua constant si sigur pe cand Europa si Asia anterioara erau inca prada roirii popoarelor migratoare. Memfisul a inflorit ca o adevarata capitala mai ales in epoca Regatului Vechi. A reprezentat nu numai resedinta regala ci si centrul administrativ si religios al marelui stat. Din acest nume se pare ca a derivat denumirea greceasca a intregii tari. ale aparitiei si mentinerii sale. maretia si stralucirea ei. capitala se ridica putin mai la sud de inceputul Deltei Nilului. pe locul unei fortarete numita “Zidul Alb”. au facut ca o seama din valorile sale sa fie preluate de popoarele din jur. . a dinastiilor 3-6 si a dainuit mai bine de patru mii de ani. Egiptenii ii atribuisera numele sacru “Haitkauptah” ceea ce inseamna “orasul castelului celor doi Ptah”. cu Sfinxul si cu cimitirele nobilimii de la curte. si a amploarei caracteristicilor sale legate de organizarea statala. Diodor din Sicilia ii atribuia un perimetru impresionant. adica a celui ce include Delta Nilului. Originile primei dinastii sunt plasate de istorici in jurul anului 3100 i. js948g5422qssk Memfisul ocupa o vale uriasa de pe stanga Nilului avand in vecinatate renumitele necropole regale cu cele mai covarsitoare piramide. 45948gjk22qsk1f Daca in ansamblul sau lumea si civilizatia egipteana s-au fixat si traiesc in constiinta omenirii. de religia constituita intr-un sistem metafizic inchegat. intre asezari inconjurate de palisade ori intre sate cu locuintepalustre. la sfarsitul mileniului al IV-lea i. socotite prima minune a lumii antice.

si odata cu ei. i. ocupatiile si distrugerile etiopienilor. dar declinul real si definitiv nu a inceput decat din momentul fondarii Alexandriei.H. in calitate de loc al cultului zeului Ptah. Seria de nenorociri au micsorat orasul. care impartisera regatul. Memfisul si-a mentinut rolul de metropola religioasa a Egiptului. s-a produs ascensiunea zeului Amon. Tutmes Iul. Ahmosis I-ul. Orasul si-a pastrat nestirbit renumele de metropola spirituala. Un soldat norocos. s-a inscaunat dupa multe batalii castigate cu vitejie. s-au straduit fara incetare sa multiplice templele si palatele. . amenintarea etiopiana din sud a determinat puternica fortificare a Memfisului. ca urmare a slabiciunii faraonilor si a luptelor interne dintre nobilii locali. Teba s-a impus drept capitala si principal centru politic si religios. persilor si grecilor. Odata cu ridicarea faraonilor tebani din dinastia a 18-a. Amenofis al IV-lea. pentru ca si-a stabilit resedinta in reprezentativa si stravechea capitala. Ramses al II-lea. in epoca elenistica Memfisul devenise locul de incoronare al suveranilor din lunga dinastie a Ptolomeilor. El a intemeiat cea de-a 24-a dinastie. desi dinastia a 12-a a mutat capitala in apropierea oazei Faium. din Delta. Memfisul a trait.H. aproape necunoscut. asirienilor. care s-au succedat in lungul interval cat Memfisul a ocupat un loc secundar. In ciuda eforturilor ultimilor faraoni cu adevarat egipteni. a Regatului Nou. cu capitala la Napata. a restaurat marele sanctuar al lui Ptah dupa izgonirea hicsosilor din ultimele puncte detinute in Delta. A amintit totodata ca palatele se aflau deja in pragul ruinei si abandonarii. a plasat Memfisul in urma Alexandriei dar a precizat ca inca era foarte populat. primul faraon teban. Seti I-ul si desigur. Sudanul de Nord si peste nordul Etiopiei. Din acel moment. Curand a urmat invazia brutala si plina de ura a etiopienilor. Memfisul a ramas sediul cartierului generalal armatei si un fel de resedinta regala secundara. prin edificii noi sau prin reparari si extinderi ale celor vechi. originar din orasul Sais. pe nume Tehfnakhte. Dupa un asediu dur Memfisul a trebuit sa-l accepte pe invingatorul etiopian care si-a intemeiat o proprie dinastie peste Egiptul de Sud. supranumita dinastia memfita. Memfisul a fost ruinat de multe ori in matusalemica sa existenta.. dinastie de origine macedoneana. Libianul Sesonk si-a edificat capela funerara. ca zeitate suprema. Ocupat prima data de hicsosi. Strabon care a vizitat Egiptul in ultimii ani ai secolului I. supranumita “libiana”. mai ales pe timpul campaniilor militare spre Asia. fosta capitala s-a vazut mereu amenintata. al sau “castel al milioanelor de ani” in necropola imensa de la marginea desertului. Multimea diversilor faraoni. Democrit. Faraonii dinastiei a 22-a. una dupa alta. au locuit si revigorat stravechea capitala in acelasi timp cu orasul Bubastis din Delta.In timpul Regatului Mijlociu. In prima parte a mileniului I i. a ajuns dupa sapte sute de ani in mana libienilor. Inainte de vizita marelui geograf si istoric. Pitagora si Platon au vizitat si au studiat la Memfis conform celor relatate de unii biografi antici. au lasat aici multe urme ale guvernarii lor.. Menerptah si Ramses al III-lea au adaugat noi si grandioase incaperi templului lui Ptah.

ale moscheilor. medreselor. vicleni si razbunatori. bunatatea si fratia. a vizitat-o in secolul al XIII-lea. a cunoscut o distrugere barbara. Un calator arab. ca in cele mai inapoiate si salbatice credinte. Crestinismul a incaput la inceputuri pe mana unei paturi de exaltati inculti. Islamicii. au trecut la noua credinta si au imprumutat nume arabe. Hristos propovaduise iertarea. mesopotamieni sau persani. Slabiciunea spirituala. vizirilor sau sultanilor. lasand o descriere entuziasta a ruinelor pe care le-a traversat intro jumatate de zi de mars. au determinat un proces de asimilare a unor personalitati culte din popoarele cucerite. infinit mai lipsiti de spiritualitate decat crestinii. Cea mai mare parte a invatatilor straini din teritoriile supuse Islamului. civilizatia mediteraneana si europeana a suferit un recul inimaginabil. Crestinii primelor secole au distrus creatia umana in proportii incomparabil mai mari decat milenii de razboaie si cataclisme. iar Biserica lui s-a transformat intr-o temnita pagana. tot ce amintea de trecutul fascinant. au venit sa scurme sub copitele cailor pamantul si nisipul Egiptului. cu personalitati de origine straina. transformandu-l chiar pe Dumnezeu intr-un zeu razbunator si neindurator. cultura araba mult laudata in evul mediu. Sub dominatia noiicaste preotesti. Astazi nu a mai ramas nimic din stravechea capitala. Beneficiau astfel de toate avantajele oferite celor de credinta musulmana intr-un stat islamizat si patrundeau in structura de conducere a acelui stat la curtile seicilor. Ultima lovitura i-a dat-o ridicarea orasului Cairo. cultura purtatoare a cunostintelor. vestigiile milenare ale unei alte credinte devenind dusmanii cei mai periculosi ai noilor stapani religiosi. Toti aceia aveau o traditie culturala in urma lor si acces la izvoarele scrise antice. Ca in toate teritoriile incapute pe mana noii credinte intolerante. lipsa de creativitate si de traditie culturala ale arabilor si ale altor popoare nomade trecute la Islam. Au murdarit ireparabil obrazul noii credinte si au impus-o cu forta. Abdallatif. ce se ridica printre palcurile de palmieri. Asa s-a format. mincinosi. sau dus de apele Nilului in strafunduri.In perioada stapanirii romane prima capitala faraonica a decazut la starea de capitala de provincie. sau palatelor arabe. se regasesc resturi ale edificiilor milenare ale Memfisului. au avut menirea de a strapunge obscurantismul medieval european. Memfisul a fost complect abandonat dupa cucerirea araba. Pe intinderea trista nu mai exista decat movile rosiatice. dens populata si intinsa pe zeci de kilometri patrati. de filozofie si de frumusete. spiritului iscoditor si a tolerantei antice. Dupa triumful crestinismului. in apropierea sa. greci. emirilor. Invatatii egipteni. In zidurile citadelei. evrei. Procesul s-a prelungit multe secole si a cuprins invatati egipteni. strapunse din loc in loc de ziduri zdrentuite din caramida arsa sau nearsa ale ultimelor locuri saracacioase. iar mormintele au furnizat calcar din belsug. de cultura. au maturat ce mai ramasese de valoare si nu necesita eforturi prea mari de distrugere. Templele au fost exploatate ca simple cariere de piatra. Dupa numai trei secole un alt val de “credinciosi necrutatori” fluturand un steag verde. plina de sfinti in loc de zei. . greci. a fost acoperit de nisipurile suflate de Sahara. sau din alte semintii purtatoare de cultura antica si arabizati. la inceput numai arabi. Memfisul a decazut brutal. Ceea ce nu au putut lua si folosi arabii.

Templul lui Imhotpu conserva o biblioteca foarte stimata mai ales pentru domeniul medical. nesigura. de un port plasat pe Nil si de numeroase cartiere formate din suburbii incorporate orasului pe masura ce se intindea. Marturii numeroase le-au furnizat documentele hieroglifice. in doua parti: orasul viilor si orasul mortilor. cu toate ca Herodot l-a desemnat pe Menes. Osiris. incurajati de toleranta desavarsita a acestora. Fondatorul sanctuarului nu este cunoscut. Memfisul adapostea si alte numeroase temple consacrate zeitatilor. Colegiul de preoti din Memfis avea un renume aproape universal privind stiintele acelor vremuri. de asemenea. piramidele de la Gizeh. considerata cea mai veche din Egipt. imaginar. Anubis. el a crescut. necropola boilor sacri Apis. in care era inglobat templul zeului Bast. carienilor si ale celor din orasul Tir. petitii. Sokhit etc. se intinde marea necropola memfita din apropierea localitatii Sakkarah. spectaculoasa si renumita necropola a lumii. conform cu traditia egipteana. cu incetul. In calitate de capitala religioasa. Printre acestea se numara si marea piramida in trepte. Herodot precizeaza ca a vazut in cartierul celor din Tir un mic templu al Afroditei feniciene.. era locuit de sirieni. desemnate ca resedinta pentru straini. Hathor. Calatorii greci au consemnat neincetat date despre marele sanctuar si tot ce le-au transmis talmacii autohtoni despre faraonii despre faraonii ce au contribuit la marirea si restaurarea lui continua. Tot la Sakkarah s-a descoperit asa numitul “Serapeum”. cu cele mai marete monumente ale lumii antice. evrei si de toate felurile de asiatici. comercianti. Inconjurat de o vegetatie abundenta. demotice si grecesti. Monumentul cel mai important al Memfisului il reprezenta marele sanctuar al zeului Ptah. soldati mercenari. Existau de asemenea cartierele grecilor. . Textele cele mai vechi amintesc mai ales templele si fundatiile pioase datorate faraonilor. si simpli emigranti. putand fi utile numai pentru o perioada relativ moderna. Ele vorbesc. greu de precizat. Memfisul a last omenirii cea mai intinsa. Cartierele erau. rapoarte administrative sau rapoarte despre calatorii. “Zidul Alb” a adapostit garnizoana persana pe timpul lui Herodot. unul dintre cele mai curioase vestigii legate de religia egipteana. temple care atrageau annual o multime de pelerini pentru marile festivitati sau pentru solemnitatile intamplatoare prilejuite de inmormantarea “boului Apis” si de intronarea succesorului sau. Mai la sud cu 18 km de Gizeh. Toate orasele Egiptului antic erau impartite. Toti acesti coloni. in cea mai mare parte. Se venea de foarte departe pentru a se cere consultatii. Cartierul “Ankhtui”. Aici fenicienii au intemeiat factorii intr-o epoca indepartata. necropola ce cuprinde saptesprezece piramide cu inaltimi cuprinse intre 7 si 15 metri. sub domnia tuturor faraonilor. isi adusesera zeii si credintele proprii si ridicasera capele alaturi de cele ale egiptenilor. Ultimele doua tipuri de scrieri au transmis numai contracte.Topografia exacta a grandioasei capitale nu mai poate fi reconstituita din cauza bulversarii inimaginabile ale resturilor sapate de arabi si datorita unor parti intinse acoperite de palmieri protejati.

scoli si hanuri pentru pelerini.De altfel trebuie precizat ca “Serapeum” era numele dat de grecii din Egipt templelor zeului egiptean Serapis. prin abreviere. Papirusurile amintesc ca grupul de edificii din care “marele serapeum” forma centrul . Inca de la primele sale inceputuri capitala faraonica a devenit locul unde s-au concentrat artele si mestesugurile. Boul Apis era asezat intr-un sarcofag deosebit de fastuos si apoi inmormantat cu mare pompa in cimitirul boilor sacri. Existau o serie de incaperi in care un numar de greci traiau o veritabila viata monahala. In epoca moderna nu se mai cunosteau despre el decat cateva relatari ale unor autori vechi. Este probabil ca Serapeumul grecesc nu se putea confunda pe de-a intregul cu Serapeumul egiptean. inclusiv cele intelectuale. Timpul a facut ca uitarea sa se aseze peste aceasta curioasa marturie a credintelor egiptene. Locul atragea devotiunea unor grupuri umane mult mai pestrite. precum si vaste dependinte pentru toate categoriile de preoti. papirusurile mentioneaza doi slujitori numiti “Gemenii”. Boul care intrunea toate semnele distinctive era declarat. in 1851. in niste uriase galerii subterane. care se afla situat in pustiu. ci era numai o anexa a celui original. Intruchiparea pamanteasca a zeului Ptah era boul sacru Apis. in apropierea locului. Ptah. . adica “cel al taurului negru” sau “cel al negrului”. savantii moderni au numit-o in continuare si impropriu. constituie unul dintre cele mai interesante evenimente din istoria egiptologiei. servite de sacerdoti foarte diferiti de egipteni si greci. o forma neobisnuita a coarnelor si o serie de alte caracteristici cunoscute de preoti. in cadrul unor ceremonii somptuase. Cand murea batranul Apis. El trebuia sa se deosebeasca de ceilalti reprezentanti ai speciei prin 28 de semne distinctive: o anumita combinare a petelor albe. cuprindea in plus un Anubidion si un Asclepion. Leyda. Descoperirea cimitirului boilor sacri. drept noul Apis si era cinstit ca un zeu. Papirusurile sunt dispersate azi in patru muzee europene: Luvru. Nu orice bou putea deveni Apis. care avusese sansa chiar sa viziteze monumentul. Autoritatea civila avea propriile incaperi. preotii porneau sa caute in intreaga vale a Nilului un urmas demn. De cimitirul sacru al boilor Apis mai aminteau si unele papirusuri grecesti de pe timpul Ptolomeilor. datori sa faca libatiuni pentru Apis cel disparut. o anumita culoare a parului. “Kem”. Vastul cimitir de animale sacre era numit in antichitate “Ka-Kem” sau. “Serapeum”. descoperitorul necropolei boilor Apis. Ca si Mariette. In cadrul personalului sacerdotal. in primele doua decenii ale secolului al XIX-lea. iar lucrul acesta nu era intamplator. Serapeumul din timpul Ptolomeic se prezenta ca un fel de Mormant-Sfant sau o uniune bizara de divinitati locale si exotice. Spre exemplu biroul sefului politiei era amplasat in Anubidion. dintre care pe primul loc se afla Strabon. zeul suprem al Memfisului era considerat protectorul artelor si mestesugarilor. British Museum si Vatican. Cele mai frumoase tinere il slujeau si chiar faraonul ii aducea jertfe. ca la moartea unui zeu. descoperite de arabi. Moartea lui Apis indolia populatia.

apoi un mic templu al lui Apis. Aleea zacea ingropata sub un strat de nisip gros de cinci metri. Mariette a inaintat 500 de metri si a dezgropat 134 de sfincsi. O forta irezistibila l-a atras spre antichitatile egiptene si toate mijlocele pe care i le incredintase statul pentru cumpararea de manuscrise copte le-a deturnat spre sapaturi. a aparut din nisipuri o bancheta in hemiciclu pe care se inaltau unsprezece statui grecesti. In decursul primelor doua luni. Se intampla ca dupa o saptamana de munca covarsitoare arheologul sa inainteze numai un metru. Munca a devenit din ce in ce mai anevoioasa. A dezgropa sfincsi de sub munti de nisip devenise o lucrare aproape imposibila. iar in cele din urma a atins 20 de metri. Dincolo de ultimii sfincsi. in mijlocul carora am vazut inaltanduse sfincsi. Dalele mari ale drumului acopereau o infinitate de zeitati miniaturale din bronz. Ultima continea statuia boului Apis. reprezentand filozofii si scriitorii cei mai renumiti ai Greciei. un fel de gropi de explorare. spre stanga. Cu incetul a dezvelit o alee intreaga de sfincsi care parea ca il va conduce spre Serapeum. incat vanturile au ingramadit munti de nisip. Avea misiunea de a colinda manastirile crestine copte si de a aduna manuscrise vechi crestine. Descoperirile rasplateau tenacitatea si intuitia arheologului francez. iar despre Serapeum nici urma. Mariette a ajuns la cel de-al 141-lea sfinx. una greceasca si una egipteana. Morminte aliniate pe alee si altele raspandite in vecinatate au fost scoase la lumina zilei. asezat intr-un loc atat de nisipos. Grosimea stratului de nisip sporea continuu. Deodata aleea s-a intrerupt. i-a suras norocul si a gasit sfinxul cautat. unii acoperiti pe jumatate. statuie ce a ajuns in muzeul Luvru. egiptolog autodidact. Astfel. pe jumatate acoperit de nisip si asezat pe un piedestal. Auguste Mariette. Tanarul francez fusese frapat de unele randuri din lucrarile lui Strabon: “In Memfis se afla templul lui Serapis. dupa ce au inceput sa iasa la iveala vestigii neinchipuit de interesante. Munca de degajare era ingreunata de faptul ca aleea cotea din cand in cand. A trecut la curatarea unei suprafete cu o raza de 40 de metri in interiorul careia nadajduia sa gaseasca cel de-al 135-lea sfinx. mai vechi cu mii de ani decat Serapeumul s-a gasit celebra statuie a “scribului asezat pe vine”. altii ingopati pana la barbie…” Mariette a ratacit un timp prin imprejurimile Memfisului si intamplator a dat peste un sfinx. Intr-un punct indepartat.In anul 1850 a sosit in Egipt un tanar francez. Intr-unul dintre aceste morminte. Cel de-al 135-lea sfinx nu putea fi gasit. Mariette a inceput sa sape din distanta in distanta niste gropi largi. Prima incinta constituia un avanpost pentru o alta mult mai ampla. construit de faraonul Nectanebos al II-lea si cuprins intr-o mare imprejmuire rectangulara. Uneori vantul dezlantuit acoperea aleea cu avalanse de nisip si dobora la pamant pe lucratori. Intuitia l-a determinat sa faca o incercare speciala. Descoperirea i-a intarit increderea in relatarile geografului antic si a inceput sapaturile. S-a dovedit astfel ca in punctul respectiv aleea cotea brusc spre stanga. era bordat de grupuri alegorice in stil grecesc si de doua capele. unul mai minunat decat altul. Un . De la aceasta un nou drum. lung de 86 de metri.

au fost astfel regasite. In marea necropola subterana fiecare mumie a unui Apis era inchisa intr-un mare sarcofag de granit sau de bazalt. Mariette a reconstituit. “Cand am intrat pentru prima oara in aceasta cripta. in calitate de observatori. adaposteau cosciugele de lemn cu mumiile in ele. s-a amenajat un depozit de obiecte valoroase. ca si ale printului regal Khamuas. ce servise candva drept mormant.H. Zvonul despre lucrarile conduse de Mariette a ajuns la urechile autoritatilor din Cairo. Pe fundul unui put adanc. Dintre douazeci si opt de camere. sarcofage deschise si golite. ocupand una din incaperile sapate succesiv si in functie de necesitati. In timpurile vechi. amintite anterior. aspectul necropolei si a dat la iveala istoria sa. intr-unul sau in altul dintre peretii subterani.pilon magnific la est si altul la nord permiteau comparatia cu zidurile periferice ale marilor temple egiptene. In acest scop au fost trimisi la locul sapaturilor cinci ofiteri. iar de acolo la Paris. cu conditia ca toate obiectele gasite acolo sa-I fie predate personal guvernatorului. iar cele mai noi din secolul I i. dupa care erau impachetate. Abia dupa o munca de doi ani lucratorii lui Mariette au descoperit intrarea carw ducea la uriasele galerii subterane. dar mumiile disparusera. Conducerea Egiptului a fost de acord ca Mariette sa-si continue sapaturile. Dar tot ce se descoperea nu erau vestigiile Serapeumului cautat. Apis odata inmormantat. incetul cu incetul. Un culoar cu tavanul deschis spre cer punea in legatura marele subteran cu un subteran mai mic. toate constructiile si munumentele de la suprafata solului serveau doar ca intrare intre criptele boilor sacri. Noaptea cand ofiterii erau plecati. Intre timp vestea despre norocoasele lui sapaturi a ajuns in Europa. pe pulberea fina de . Acolo erau aduse toate comorile descoperite. incepeau adevaratele lucrari. douazeci si patru contineau inca sarcofagele. Atunci francezul a recurs la siretlicuri..H. Resturile a douazeci si patru de Apis. Diferite componente de piatra erau mutate dintr-un loc in altul pentru a schimba mereu imaginea observatorilor. In cursul zilei sapa in diverse locuri. Seicii din apropiere au primit ordin sa impiedice prin toate mijloacele continuarea sapaturilor. prost sapate. Dupa cum s-a constatat ulterior. Muncitorilor felahi li s-a interzis sa mai lucreze pentru Mariette. fiul lui Ramses al II-lea si mare preot al lui Ptah. de ochii lumii. Mariette a descris cu mult pitoresc o cripta din epoca faraonului Ramses al IIlea. Straduindu-se sa refaca inscriptiile de pe placile sparte si obiectele distruse. A urmat ordinul ca arheologului sa nu i se mai furnizeze apa si alimente. arheologul a fost izbit de barbaria distrugerilor savarsite: cripte sparte. Cele mai veci morminte datau din secolul al XVI-lea i. incarcate pe camile si expediate in mare taina catre consulatul francez din Alexandria. Datorita sicanelor si a unei boli de ochi datorate timpului petrecut in mijlocul nisipurilor. camera era zidita si o stela se incastra in zid intr-o parte invecinata intrarii. Existau mai multe galerii subterane. Cand a pasit in subterane. Cei mai mari savanti au inteles ca tanarul francez se afla in pragul unor descoperiri extraordinare si s-au straduit sa-i asigure mijloacele si protectia necesara. ale carui camere neregulate. la muzeul Luvru. Mariette a trebuit sa intrerupa lucrul pentru cateva luni.

inca. Sarcofagele se sculptasera in granit trandafiriu. Intreaga aventura istorica multimilenara a regatului egiptean s-a desfasurat pe axa nord-sud. in acest locas sacru al egiptenilor. prin ochii misteriosi ai Sfinxului. iar grecii de romani. cu destinul si chiar cu originile egiptenilor. se vedeau inca intiparite pe tencuiala”. Spre marea lui uimire. avem in fata ochilor un trist exemplu de vandalism. Sahara nesfarsita. Numeroasele inscriptii de pe stele sau ex-veto s-au dovedit de mare ajutor oamenilor de stiinta in determinarea cronologiei Egiptului Antic. Nici persii. de descoperiri fericite pentru trecutul umanitatii. In secolul al VII-lea d.H. nici grecii si nici romanii nu au profanat mormintele. arheologul nu a gasit in interior mumiile boilor. Egiptul a avut multi stapani. si a infruntat doua deserturi. Stabilind acest adevar Mariette a scris: “Astfel..nisip. omenirea. Imbratisand strans ambele maluri ale fluviului datator de viata. ci numai cateva cranii si oase putrezite. de vrajitori si mai ales de vointa faraonilor. unul la rasarit. tocmai aici. spre Marea Rosie si altul la apus. cand religia crestina a devenit atotputernica pe teritoriile romane. Dintre acestea numai patru ramasesera intacte. Cercetand problema Mariette a ajuns la concluzia ca toate stricaciunile fusesera provocate de fanaticii care au vrut sa faca sa dispara pentru totdeauna vechile credinte egiptene. Cele doua pustiuri sau impletit strans cu religia. caci nu sauparau pe nimeni in societatile lor tolerante. strans legata de capriciile sezoniere ale apelor ce cresteau sau scadeau misterios la date fixe ale anului si care isi aveau originile legendare foarte departe in interiorul lumii . de catre crestini. Mormintele lui Apis au fost distruse in secolul al IV-lea d. Dupa ce a pierdut independenta. Desi aproape spulberata din punct de vedere fizic. prim marturiile lasate de o multime de invatati. am zarit urmele picioarelor lasate de cei care cu 3230 de ani in urma au adus aici cosciugul zeului… Degetele egipteanului care zidise usa si pusese ultima piatra. Persii au fost inlocuiti de greci. constituindu-se in tinuturi ce nu puteau asigura vietuirea unor inamici. cu miturile. ce acoperea pamantul. Teba a crescut. Capacele a doua sarcofage ale boilor si cornisele ce se gaseau in aceasta cripta erau acoperite cu foite de aur. din varful piramidelor. Le-au incorsetat vietuirea pe malurile stramte dar rodnice ale Nilului dar le-au asigurat si linistea. sapaturile din acea necropola sacra de langa Memfis au scos la iveala 64 de morminte ale zeilor Apis. Memfisul si imprejurimile sale mai pot oferi o multime de surprize. Teba in Egiptul Antic Egiptul de sus a dat nastere celei de-a doua mari capitale a regatului egiptean dupa circa un mileniu si jumatate de la unificare. In final. savarsit in numele lui Hristos…”. tara ca cazut sub dominatia arabilor.H. stravechea capitala priveste. a inflorit. Ele straluceau puternic in lumina tortelor.

Pe timpul Regatului Vechi. cu foarte putine exceptii. cataracte pe care le depaseau de obicei armatele faraonilor in expeditii de jaf si de pacificare. . au traversat Peninsula Sinai sau nisipurile de la apusul Deltei si au provocat pagube imense poporului de agricultori si constructori. La nord. Pe deasupra luptelor interne. Dintre toate capitalele lumii vechi Teba se poate compara numai cu Babilonul. si cu Roma de mult mai tarziu. in arsita zdrobitoare dintre deserturi. cu rol de cuiburi de rezistenta greu de atins si greu de cucerit. cu capitala la Xios. a 12a. asupra vaii Nilului s-a abatut cucerirea hicsosilor care au intemeiat doua dinastii.H.negre si salbatice. cea de-a 15-a si cea de-a 16-a. toate nenorocirile si toate devastarile s-au abatut asupra regatului numai pe aceasta ingusta cale. Lumea neagra din sud era oprita de cataractele inspaimantatoare ale fluviului.. un copil al Nilului. Dinastiile hicsosilor au dainuit separat in sudul si nordul Egiptului intre 1674-1567 i. cand dinastii locali ai Tebaidei. Acolo inca din timpurile imemoriale ale faraonilor legendari. In paralel. contemporan ei. conducand in final. in apropierea localitatii actuale El Lisht. prin maretia si grandoarea constructiilor arhitectonice. Teba a fost. langa Oaza Faium.H. Dupa 1786 i. Tocmai expunerea prea directa a Egiptului de Jos. lumea asiatica cu intentii ostile trebuia sa strabata alte tinuturi desertice si sa patrunda prin si pe marginea Deltei Nilului spre valea lui infloritoare. Intre 1786-1603 i. au domnit 76 de faraoni efemeri. egiptenii ridicasera tabere militare si fortificatii de aparare. Teba a ramas totusi resedinta celui mai puternic sfetnic al faraonului si locul de cult al zeului Amon. cu resedinta la Teba. Cu toate acestea.H. a determinat probabil. Nilul a dat Tebei hraan si viata iar oamenii au crescut-o si au purtat-o spre nemurire. nasterea unei capitale cat mai indepartate de acele locuri. la destramarea unitatii statale si la constituirea a doua regate cu resedinta la Teba si Xios. Valurile de nomazi.H. Teba era o asezare obscura. Sub dinastia urmatoare. divinitate locala cu audienta din ce in ce mai mare. a urmat o lunga perioada de dezordine si criza a regatului Egiptean. mai mult sau mai putin norocosi. numai in partea apuseana a Egiptului. pur si simplu. La Teba oamenii si Nilul au infaptuit un miracol.. S-a afirmat in istorie abia in timpul dinastiei a 11-a. izolat pe prelunga vale a Nilului. resedinta regala s-a mutat temporar spre nord. monarhii din Teba au adoptat titulatura faraonica si au organizat eliberarea regatului. In Egipt nu a existat nici un alt oras care sa egaleze aceasta noua capitala. intre 1650-1567 i. a Deltei extrem de bogate. au trecut la unificarea statului dupa o perioada de faramitare si de slabire a regalitatii. singura punte terestra dintre Asia si Africa. departata cu circa 800 de kilometri de briza si curentii racorosi ai Mediteranei si coplesita de nisipurile purtate de vanturi sufocante.

pe malul rasaritean al Nilului. O vreme puterea a stralucit in noua capitala. Ca centru de cult al divinitatii supreme a statului. numit Aton. faraonul Amenofis al IV-lea a dat Egiptului un nou zeu unic. Atunci Teba a luat locul Memfisului nu numai ca resedinta a puterii faraonice dar si ca centru religios. Incercand sa sfarame atotputernicia preotimii lui Amon. zeu al soarelui. La data vizitei lui Strabon. din Valea Regilor si Valea Reginelor. palatele si aleile de sfincsi se afla in ruina. giganticele statui. Desi a fost un faraon lipsit de ranume. a cedat presiunii puternicilor sacerdoti ai lui Amon si a mutat din nou capitala la Teba. Cucerirea asiriana a deschis drumul ireversibilului declin pentru Egipt. Dupa mai putin de doi ani. intunecand maretia Tebei. Teba a fost impodobita cu impresionantele monumente de la Karnak. nu mai era decat un modest sat. cel de-al doilea succesor. din epoca Regatului Nou. O zguduire in plus pentru colosul unei civilizatii de care si timpul se speria. uimesc lumea prin dimensiunile lor gigantice. Luxor. Se prezinta totusi frumoase si pline de maretie. elenistica si romana. impus de tebani. macinate de intemperii si atinse de mana omului. Tebaida a rezistat ca o provincie distincta in cadrul Egiptului. inainte de accesul arheologilor. Teba si Tebaida si-au redobandit o cvasiindependenta. pierdut in uitarea posteritatii. Numele sau a patruns in constiinta omenirii deoarece cavoul sau din Valea Regilor a fost singurul care a scapat de jefuire. Coloanele sculptate pot fi cuprinse doar de sapte oameni cu bratele . Coloanele uriase. construind o noua capitala la peste 200 de kilometri mai la nord. Sub stapanirea persana. Acelea insa nu s-au bucurat de sansa de a strabate timpurile pana in zilele noastre. Tutankhaton. pilonii de la intrari. imprejmuirile. Faraonul si-a schimbat numele in Akhenaton ("Folositor al lui Aton") si a parasit Teba. printre care capitala Teba.Transformarea Tebei intr-una dintre cele mai vestite metropole ale antichitatii s-a produs in timpul dinastiilor a 18-a si a 19-a. Probabil ca bogatia incaperilor funerare ale marilor faraoni s-ar fi dovedit inimaginabila. Era aproape un copil cand i-a urmat pe preoti iar domnia lui s-a dovedit complect nesemnificativa pentru regat. puzderia de basoreliefuri si hieroglife. in ultimii ani ai erei anterioare. sub dinastia a 21-a. zeul Amon. Ahetaton. In cursul celei de-a treia epoci intermediare de mari framantari si rasturnari de situatie. Acolo a trecut la vechiul cult si a luat numele semnificativ de Tutankhamon. incaperile de cult sau depozitare. "Orasul celor 100 de porti" cantat de Homer. mormantul sau a uimit omenirea prin bogatia sa intrinseca si artistica. pentru civilizatia sa unica si pentru marturiile acesteia. Teba. Reactia antisacerdotala si antitebana a singuraticului si hotaratului faraon a constituit un intermezzo fara urmari majore pe firul istoriei din valea Nilului. Ruinele templelor de la Teba.

a considerat de datoria lui sa impodobeasca locasurile inchinate lui Amon-Ra. Intr-un sir nesfarsit. "regele zeilor". Din zeu local al noimei Teba. merg in frunte demnitarii si nobilii. Amon a fost ridicat la rangul de zeu suprem al intregului Egipt. Fluviul formeaza un hotar natural intre orasul celor vii de pe malul rasaritean si orasul mortilor. in totalitatea sa.H. Faraonii razboinici din dinastia a 18-a au ales asezarea strabunilor lor drept capitala si loc de inchinaciune consacrat parintelui si ocrotitorului lor divin. impodobite cu flori. pana sub peretii sterpi si galbeni-rosiatici ai inaltimilor ce marginesc Sahara. de pe malul rasaritean adapostea o multime de temple. de la chei la templu.intinse. Uneori sali intregi erau daramate. In epoca de marire. locuintele nobililor si preotilor. Se desfasura ca un labirint de morminte. La Luxor. pentru ca in locul lor sa fie cladite altele si mai grandioase. orasul celor vii. Fiecare din marii regi ai Egiptului. Numarul lor mare face ca intreg ansamblul unui templu sa para rodul eforturilor unor uriasi cu puteri supranaturale. cavouri si camere mortuare. in sud la Luxor si in nord. de preoti si animale destinate jertfei. din acele vremuri infloritoare. se insiruie . adapostita de lanturile muntoase ale Arabiei si Libiei in fata deserturilor de pe ambele maluri. A avut parte de o dezvoltare vertiginoasa.H. palate. Orasul mortilor sau nocropola. adica la inceputul Regatului Nou. de pe cel de apus. Pe drumul lung procesiunea trebuie sa traverseze multe curti. inainte de a ajunge la locasul sacru. Din aceasta pricina templele s-au reconstruit necontenit. Pe ambele parti ale drumului. Teba. unde se depuneau trupurile imbalsamate ale rudelor faraonilor. insotiti de o suita stralucitoare in vesminte scumpe. Templele nu s-au edificat in timpul domniei unui singur faraon. nu prea mult deosebite de cartierele sarace ale oraselor africane de astazi. Acolo preotii isi onoreaza rolul si oficiaza slujba de proslavire a lui Amon-Ra. precum si intinse cartiere de oameni simpli. galerii si alei. ale nobililor si preotilor.. In cinstea acestui zeu s-au inaltat cele mai grandioase temple. Amon-Ra. cladit in secolul al XV-lea i. Necropola era dominata de templele funerare dedicate unor faraoni sau regine. a inceput sa creasca abia in secolul al XVI-lea i. Teba dainuia intr-o portiune pitoreasca a Vaii Nilului. apele lenese ale Nilului sunt strajuite de un impozant templu. constructii magnifice ce aveau ca fundal prapastiile stancoase cernite de voaluri de nisip saharean. se intindea pe malul apusean. Se poate urma imaginar o procesiune solemna spre templu. Drumul catre magnificul monument porneste de la un imens chei de granit. la Karnak.

mai tarziu. de la Kades. Reprezinta primul tratat de pace din istoria veche a omenirii care a parvenit zilelor noastre. procesiunea ajunge la doua turnuri monumentale cu peretii inclinati. Ea avea menirea sa impresioneze si mai mult imaginatia egipteanului. In templul de la Luxor. dar superbele incrustatii de pe piloni au facut inconjurul lumii starnind admiratia. inconjurata de 64 de coloane si la urma un sir lung de sali luxos impodobite. In urma acestui razboi. In realitate batalia s-a terminat indecis si Ramses al II-lea s-a retras spre tara. ca o garda de onoare. este de zece ori mai mare. proslavind pe faraon si puterea zeului sau ocrotitor Amon-Ra. Obeliscurile au fost taiate din granit de Assuan si fiecare cantareste 250 de tone. nenumarate sculpturi pline de inscriptii si cu mii de imagini ce acopereau zidurile. Pe piloni se afla un intreg poem dedicat bataliei de la Kades. statui si piloni. sa-i starneasca o profunda admiratie si sa-l faca sa se simta neinsemnat in raport cu atotputernicia faraonului. Continuand drumul. Sunt sfincsi care. Deasupra multimii razboinicilor si a carelor de lupta se proiecteaza figura mareata a faraonului.H. In fata pilonilorstau niste obeliscuri uriase. inalte de 25 de metri si acoperite cu inscriptii hieroglifice. asa-numitii piloni. Se mai strabate un sir de alei strajuite de coloane. cu imagini in culori vii. intre egipteni si hititi s-a inchegat un tratat de pace ce a ramas posteritatii sapat in piatra in ambele limbi si scrieri. Depasindu-se pilonii se intra in curtea templului. apoi o noua curte spatioasa. lasanu-i pe hititi stapani pe campul de lupta. Este o vasta compozitie conturata in piatra pilonilor. Cu forma lor de trunchi de piramida aplatizat. care are o suprafara de 2500 de metri patrati. pe raul Oronte din Siria. Textele sapate pe obeliscuri nu pot fi intelese decat numai de initiati. Pilonii reprezinta o constructie mai recenta. adaugata in secolul al XIII-lea i. fiind impodobita cu o intreaga padure de coloane impunatoare. pentru ca inundatiile fluviului sa nu o acopere cu ape. in care se relateaza admirabil intensitatea luptei. formeaza o poarta originala la intrarea in templu. ingramadirea uriasa de obeliscuri.nenumarate statui in capete de berbeci. care in comparatie cu simplii muritori. Aleea sfincsilor parcurge un teren mai ridicat. avea drept scop sa inmarmureasca pe credincios sau vizitator. Aici a ramas intiparita pentru vesnicie memorabila batalie dintre egipteni si hititi. par a sta de straja procesiunii. Pe atunci in Egipt domnea Ramses al II-lea. Alaturi stau sase statui gigantice ale "invingatorului" hitistilor. avantul biruitor al atacatorilor si impotrivirea deznadajduita a celor ce se aparau. scaldate in lumina puternica a soarelui. adevarate galerii de splendide tablouri. Calea procesiunilor ajunge astfel la sanctuarul unde se afla statuia zeului Amon-Ra. .

H. obeliscuri de dimensiuni nemaintalnite si statui maiestuoase ale zeilor. Primele le-a transportat la Ninive regele asirian Assurbanipal. Cele mai vechi edificii ale sanctuarului de la Karnak s-au ridicat in epoca Regatului Mijlociu. Prin adaugarea de noi si noi constructii. obeliscul era. se inrudea cu piramida. precum si alte pietre pretioase. Champollion. El avea varful ascutit piramidal. de a capta razele astrilor. templu al zeului suprem Amon. Si aici se intalnesc alei . electron. Florenta. onix. argint. Din timpul ocupatiei romane douasprezece alte obeliscuri egiptene au trecut marea si au impodobit orasul etern unde se afla si astazi. Unul strajuieste in "Place de la Concorde" de la Paris si altele la Londra. malachit. ci templul asezat mai la nord. Lucrarile de finisare de la interior au necesitat o cantitate uriasa de aur. el s-a transformat intr-un complex grandios de temple. vecine cu salile cele mari. La fel ca si la Luxor aici se contureaza siruri de piloni. deoarece cuvintele nu ar reda nici a mia parte din ce ar trebui sa spuna. Fiecare masoara 30 de metri inaltime si are o greutate de peste 1000 de tone. sunt amplasate nenumarate statui ale zeilor iar pe pereti se derulau scene religioase. Arles etc. un simplu solar care prin forma si functiunea sa. Gravat cu hieroglife. Generatiile urmatoare de faraoni.galerii strajuite de sfincsi de piatra. toate impodobite ca in basme. ce se succed una dupa alta. Karnakul a devenit principalul locas sacru din Egipt. iar daca as incerca sa schitez o imagine cat de palida a acestor ruine. Doua obeliscuri strajuiesc in apropierea templului. sa cladeasca aripi noi si sa le reconstruiasca pe cele vechi. as trece drept nebun". urmand o linie paralela cu Nilul. strajuita de o parte si de alta de sfincsi. dupa ce a vizitat Karnakul a scris fratelui sau: "Nu voi zugravi nimic din cele vazute de mine.In camerele laterale. De la Luxor o alee lunga de aproape 2300 de metri. in secolul al VII-lea i. francezul de geniu care a descifrat scrierea egipteana. la Karnak. lemn de cedru din Liban si fildes din Nubia. au continuat peste secole sa largeasca incaperile si sa le impodobeasca. pereti intregi acoperiti cu imagini. sapate delicat. . La Teba. templul principal nu era cel de la Luxorul de azi. lazurit. in Egiptul faraonic. Frumusetea obeliscului a impresionat intr-atat incat Egiptul a fost aproape despuiat de minunatele lui "ace" de granit. Altele trei au ajuns la Constantinopol si de acolo au mers mai departe spre Europa nordica prin Venetia. mai ales cei din dinastia a 18-a. unea cele doua mari sanctuare. curti si sali pline de coloane.

de unde pornea o scara larga. de care nu mai aveau nevoie. In intregul sanctuar de la Karnak numarul statuilor este neinchipuit de mare. in timpul Regatului Mijlociu. cu plante aduse de dincolo de mari. Unul dintre temple s-a edificat in secolul al XXI-lea i. erau amplasate mai in vale mai aproape de fluviu. in orasul mortilor. latimea Nilului atinge un kilometru. Dinspre malurile Nilului urca spre templu o alee marginita de sfincsi avand trup de leu si cap de om. Toate coloanele au fost bogat ornamentate cu aur. Langa ele palmierii cei mai inalti par niste biete tulpini de trestie. Are 134 de coloane. Pragul de sus al intrarii cantareste 150 de tone. alcatuiesc o adevarata epopee. Pe piedestale albe se odihneau lei galbeni cu barbi albastre si valuri multicolore pe cap. ocupa cinci mii cinci sute de metri patrati. fusesera .La Karnak. In sala nu prea mare a zeitei Mut. strajuita de statuile sfincsilor. sala cea mai mare. Trebuie vaslit cu effort timp de o ora pentru a invinge forta apelor. care formeaza o galerie. Aleea ducea catre o curte mare. In dreptul Tebei. o alee lunga de trei kilometri. de catre faraonul Mentuhotep al III-lea la pragul trecerii dintre mileniile al II-lea si al III-lea i. din secolul al XIV-lea i. Templele speciale unde se aduceau jertfe pentru odihna sufletului. Totul este grandios in aceasta sala. care o reprezentau pe regina.Hr. aceste temple rivalizau cu cele de pe malul rasaritean. Pe partea superioara a unei astfel de coloane ar putea incape aproape o suta de oameni. de pe malul rasaritean. Acolo se inaltau mormintele mortilor de vaza. arheologii au gasit aproape 500 de statui de piatra si peste 1700 de statui si statuete din bronz. au 21 de metri inaltime si 15 metri circumferinta. cu coloane uriase.Hr. in curte. cu o ambarcatiune.. De o parte si de alta a scarii strajuiau vase de lut. Renumitul templu alb al faraoanei Hatsepsul se inalta minunat si dominant in imediata apropiere. Prin proportiile lor si prin luxul cu care erau impodobite. s-au descoperit 600 de statui ale acestei divinitati. iar in fata scarii. consacrata expeditiilor razboinice ale faraonului Seti I-ul. monumentala si somptuoasa ce se oprea la nivelul unei terase. Coloanele laterale ale salii nu sunt mult mai mici in inaltime si grosime decat cele centrale. Uriasele basoreliefuri. ducea spre templele magnifice ridicate la limita ce despartea valea de peretii inalti. dincolo de care se intindea Sahara. care impodobesc peretii. toata numai coloane. sotia zeului Amon. Constructia a fost remarcabila prin faptul ca reprezinta o uimitoare imbinare de templu. Peste fluviu se trece din orasul celor vii. De la chei asezat vis-à-vis de templul de la Karnak. Sfincsii erau vopsiti in culori vii. la apus. cavou si piramida. Cele 12 coloane centrale ale salii Hipostil.Hr. Numai in locul unde preotii depuneau statuile vechi. ridicate inca de pe vremea cand aceia erau in viata.

era resedinta din afara orasului. Cantecul era de destul de scurt. in trepte. In unele lacuri cresteau lotusi. De la prima terasa scara ducea la cea de-a doua terasa. Intru slava sa. Acele statui au intrat in istorie sub denumirea de "colosii lui Memnon". preluand. printre stanci. Orasul mortilor avea o populatie destul de numeroasa. a lui Amenhotep al III-lea. de la Teba. printre care se inaltau uriase statui ale reginei Nilului. Minunea a durat un secol si jumatate. Timp de secole s-a scris si s-a vorbit despre ei datorita unui fapt ciudat si interesant. Un numar impresionant de calatori au inceput sa se indrepte spre Teba pentru a vedea minunea. Ridicandu-se. Construirea si intretinerea mormintelor si a templelor atrasese o multime de mestesugari din cele mai diverse domenii. prin proprie vointa. singura femeie care. templul reginei Hatsepsut se zarea de departe din valea Nilului. inalte cat un bloc modern cu cinci etaje. pentru a nu circula fara treaba prin necropola. Malul apusean nu era numai un cimitir trist si cufundat in tacere. Faima statuii cantatoare a trecut frontierele in statele vecine. Atunci partea de sus a unui colos s-a prabusit. Curiozitatea le era pe deplin satisfacuta. astfel. La un moment dat s-a constatat ca una din giganticele statui a inceput sa cante. Spre nord de palat se inalta templul in care se oficiau slujbele pentru odihna sa vesnica. faraonul care a construit Luxorul atunci cand la Karnak se atinsese apogeul. Cantecul nu era altceva decat vibratia aerului care trecea prin crapaturile inguste ivite in urma seismului. fosneau tufisuri de papirus si inotau pestisori colorati. doar cateva sunete. a sfidat traditiile si lumea barbatilor. Cartierele meseriasilor si ale saracimii erau izolate printr-un zid masiv. pe fondul muntilor mohorati.Hr. Vestea a zburat peste intreaga tara. Odata cu rasaritul soarelui unul din colosi scotea sunete prelungi si melodioase. Tot pe malul apusean se inaltau si palate ale faraonilor. Dupa aceea statuia a inceput "sa cante". impreuna cu un numar mult mai mare de ajutoare sau de salahori. dar totusi era cantec. impodobita cu o padure deasa de stalpi prismatici. spargandu-se in bucati. Explicatia este legata de cutremurul din anul 27 d. . proiectandu-se alb.sapate mai multe lacuri artificiale care sfidau arsita si desertul de dincolo de peretii stancosi. in acele timpuri. Acest sanctuar a primit de la egipteni denumirea de "Sfanta sfintelor a lui Amon". uluind lumea si intarind o spaima superstitioasa. puterea faraonica si atributiile religioase in mainile ei delicate. Amenhotep al III-lea a construit in fata templului o alee de sfincsi si doua statui. Unul dintre acestea. Dimineata cand rasarea soarele si temperatura aerului se schimba brusc se formau curenti de aer.

de o neobosita curiozitate. aparea drept intruchiparea celui ucis. In imaginatia grecilor. pentru ca raufacatorii sa se prabuseasca in ele. Cu timpul. dupa credinta lor. care parasise trupul in momentul mortii. faraonul Amenhotep al III-lea. pe jumatate distrusa. Numai intr-o mumie intreaga. considerau "cantecul" drept o dovada de netagaduit ca statuia saluta ivirea zorilor. "minunea" a fost legata de numele legendarului Memnon. Reprezinta extazul celor ce au putut trei minunea si dorinta lor marunta de a ramane lipiti de nemurirea monumentului. Drumul ce ducea la sarcofag era presarat cu puturi-capcana. dar a incetat sa mai ingane si melodia scurta de salutare a zorilor. a pierit de timpuriu. Paznicii si preotii erau platiti cu cea mai mare darnicie. Toti au ramas crunt dezamagiti.Egiptenii si grecii locuitori ai vaii Nilului. ar fi putut sa revina in orice clipa la locul lui. Colosul restaurat nu numai ca nu a inceput sa vorbeasca. de trup si in viata cealalta. . imparatul roman Septimius Sever a restaurat statuia distrusa. in care a petrecut mai mult timp decat in Roma. iar cele adevarate se mascau ingenios. fisurile "cantatoare" se astupasera astfel ca a luat sfarsit si "minunea".Hr. spiritul sau pazitor. rapus de Achile. scotand acele sunete triste. Prin reparatii. Iar o continuare a acelei vieti nu era posibila decat prin ferirea cadavrului de descompunere cu ajutorul imbalsamarii. care au vizitat statuia in luna noiembrie a anului 130 d. unul din eroii razboiului troian. Memnon. Spirit nelinistit si sensibil. Egiptenii credeau in viata de dincolo de moarte. Pentru a fi aparate de hoti. In morminte bine ascunse mumia trebuia sa-si pastreze integritatea pentru vesnicie. Conform legendei. Mortul avea nevoie. Inca de la inceputuri faraonii si-au cladit morminte uriase. pe care o considerau drept o continuare a celei pamantene. in numar mare la acea vreme. Hadrianus a strabatut in lungi calatorii toate provinciile imperiului. care au evoluat pana la colosalele piramide. Superstitiosii sperau ca ulterior statuia sa capete darul vorbirii si chiar pe cel al profetiei. care in fiecare dimineata isi plangea durerea. asa ca nici un rauvoitor nu trebuia sa ajunga la ea. intrarile mormintelor erau acoperite cu blocuri imense de stanca. El a amutit pe vecie. eroul unei epopei grecesti. fiul zeitei Eos si nu de numele adevaratului constructor. Colosul cantator are picioarele scrijelite de nenumarate inscriptii in limba latina si greaca. Impresionat de civilizatia Egiptului si de colosul de la Teba. se construiau intrari false. Printre inscriptii se regasesc versuri scrise in cinstea imparatului roman Hadrianus si a sotiei sale Sabina. statuia de la Teba. Grecii erau niste maiestri inegalabili in teserea si adaptarea de legende.

de mari monumente. Barbatii trageau salve de arme. a caror asezare era cunoscuta tuturor. Acolo. Un fapt neobisnuit si impresionant s-a intamplat in timp ce vasul incarcat cu mumiile faraonilor cobora pe Nil de la Teba spre Cairo. profanatorii au izbutit totdeauna sa patrunda in mormintele marcate. cu dorinta ca cel putin mumiile sa fie salvate. din stralucita dinastie a 18-a. In alte cazuri.Cu toate acestea. au inceput sa se oficieze ceremonii tainice de inmormantare in cavouri ascunse in defileuri salbatice. Functionari ai serviciului egiptean de antichitati au reusit sa gaseasca pretioasele mumii. Faptul n-a putut ramane secret si astfel. Vestea despre incarcatura vasului s-a raspandit ca fulgerul printre locuitorii de pe malul fluviului. iar femeile se . nestemate si opere de arta. Faraonul Tutmes I-ul. In acest fel. De atunci. in locul somptuoaselor morminte. Este vorba de necropola ce mai tarziu a intrunit denumirea de "Valea Regilor". la suprafata. printre stanci. In 1871. Desigur ca furturile s-au facut de convenienta cu preotii paznici care locuiau in anexele monumentelor funerare si care trebuiau sa apere ultimul loc de odihna al regelui. Ele au fost transportate la Muzeul din Cairo. avand in apropiere "Valea Reginelor". departe de templele de rugaciune plasate in "Orasul mortilor" de langa Nil. printi si printese au fost depuse in mormantul neterminat al unei regine. din apropiera Tebei. Vreme de trei milenii acele mumii sau odihnit in noile morminte nedescoperite de nimeni. treisprezece mumii au ajuns in mormantul lui Amenophis al II-lea. Veacuri de-a randul. argint. In cele din urma un faraon din dinastia a 21-a a dat ordin ca toti predecesorii lui sa fie inmormantati din nou intr-un mormant comun. Ei furau din necropola mici obiecte de aur de mare valoare artistica pentru a le vinde strainilor si comerciantilor de antichitati. in galeriile adanci de stanca i-au insotit comori de aur. Populatia s-a adunat pe maluri pentru a saluta plina de respect pe faraonii calatori. Se banuieste chiar ca lucratorii ce incheiau o astfel de lucrare erau sacrificati. care divulgau planurile subterane ale incaperilor mortuare sau chiar sapau intrari secrete secundare. iar mumiile a aproape patruzeci de regi. arabii le-au gasit dar s-au tradat autoritatilor. Renumita necropola era despartita de Valea Nilului printr-un perete stancos. regine. Lucrul acesta s-a repetat de mai multe ori pentru unele mumii. s-a hotarat sa-si pregateasca mormantul intr-o vale muntoasa mai izolata. peste treizeci de faraoni au fost inmormantati in "Valea Regilor". mormintele acestor faraoni au cunoscut iarasi tradarea. raufacatorii aveau legaturi anterioare cu constructorii.

scurta lui domnie nu s-a dovedit prin nimic remarcabila. prin splendorile lui. Numarul lor parea sa fie nesfarsit de mare. Printre ele se . un tron ferecat cu totul numai in aur. a fost nevoie de sapte ani de munca incordata. Doua chipuri negre ale faraonului. dintre care una continea un sarpe de aur. Parca puteri vrajitoresti dadeau stralucire poleielilor de aur. Chiar in prag se afla un vas de alabastru straveziu. cu partile laterale sculptate in chip de monstri cu trupurile turtite intr-un fel anumit. strajuiau amandoua in marime naturala. In fata lor s-a deschis o incapere. in numar foarte mare: ladite cu desene minunate si incrustatii de fildes. pentru masuratori. dintre care unele cunoscute. Pe langa obiectele amintite. In primul plan se gaseau trei paturi mari aurite. buchete de flori cu frunze. Cele doua chipuri ale faraonului ar fi trebuit sa strajuiasca urmatoarea usa spre cavou. paturi si jilturi sculptate. fotografii. Soarta a vrut totusi ca lumea stiintei sa se bucure de o rasplata. cutii negre nemaivazute. De buna seama ca numele sau s-ar fi pierdut complect in uitare daca nu s-ar fi descoperit. inchipuind un lotus inflorit. subventionat de lordul Carnavon. poporul lor ii saluta cu respectul cuvenit. a zguduit intraga lume a savantilor.jeluiau. ticsita de obiecte. in mod neasteptat. sceptre de diverse forme si cu tot felul de desene si altele. Regii stravechiului Egipt se ridicasera din mormantul lor si dupa mii de ani. iar altele cu totul nemaintalnite. Mormantul lui Tutankhamon l-a descoperit savantul englez Howard Carter in 1922. Pentru dezgroparea mormantului. mormantul care. desene. ce sclipeau de aur si incrustatii. aidoma unor oua. "Norocosul" faraon a fost "Tutankhamon". se aratau cumplite descoperitorilor care le-au smuls din intuneric prin fascicolul de lumina al lanternelor. Cand arheologii au deschis poarta grea. ca un adevarat muzeu. vase de alabastru cu frumoase motive stravezii. dar cu capete uimitor de firesti. iar in apropiere erau ingramadite o multime de care de triumf si care de lupta. cu vesminte si sandale de aur. in timp ce capetele lor aruncau umbre fantastice pe perete. pentru scoaterea tuturor lucrurilor scumpe. care oricand puteau sa para inspaimantatoare la vedere. inchisa cu un sistem de zavoare intrebuintat la ferecarea mormintelor regale. pentru masuri de protectie impotriva distrugerii obiectelor mai deteriorate si pentru ca totul sa fie transportat la Cairo. inaintea ochilor li s-a aratat o priveliste uimitoare. cu buzdugan si cu sceptru si cu sarpele sfant incolacit pe frunte. nenumarate cutii albe. Asezarea lor dezordonata a intarit convingerea ca in acea incapere intrasera niste raufacatori dar nu putusera sa-si termine treaba din motive necunoscute. Mormantul unuia dintre faraoni a ramas intact si a ajuns aproape intact in mainile egiptologilor. pretutindeni stateau ingramadite multe altele. Acele fiare. Mort la numai 18 ani.

in Egipt. sunca afumata si alte lucru Sumer sau istoria de dincolo de istorie.. Alaturi de camera mortuara a lui Tutankhamon se aflau doua incaperi ticsite cu tot felul de obiecte. inele. bratari. calculele facandu-se in sars sau cicluri de 360 de ani. coloane si amulete. Mumia era impodobita cu pumnale de aur. In al doilea rand. . arme. 8 regi antediluvieni ar fi domnit in total 241200 de ani sau 456000 ani. din lemn. In acea epoca. care constituia un vestibul. care de lupta. Nippur. o bratara si lama unui pumnal. jumatate pesti. mobile scumpe. un inel. Dincolo de prima incapere. conservate destul de bine. merita sa-i imite trasaturile. inaintea primei dinastii din Ur. compus din patru incaperi. In primul rand. Dar abia in cel de-al patrulea an al cercetarilor arheologii au ajuns la el. La prima vedere pare curios faptul ca cele mai pretioase obiecte. Lagas pe care lupte sangeroase pentru suprematie le-au macinat lent.inalta o alta statuie a faraonului. Umma. o amuleta. veneau dintr-o rasa de monstri. Intre Babilon si Ninive Sumer sau istoria de dincolo de istorie Se stie ca. un coridor lung si scari. fierul era mult mai pretios decat aurul si numai un faraon isi putea permite luxul extravagant de a se impodobi cu bijuterii din fier. slujitori sub forma de statuete. iesiti din Golful Persic si care au adus e pamant civilizatia. ca sa poata intra in mormant. introduse unul in altul. In cutiile albe in forma de ou s-au gasit diverse alimente. Fata si umerii faraonului erau acoperite de o masca lucrata din aur si incrustata cu pietre scumpe. jumatate oameni. o gasca fripta. au fost nevoiti sa scoata cele 700 de obiecte pretioase care ticseau prima incapere. corabii miniaturizate. aur si piatra. Listele regale scrise candva in Babilon enumerau 10 regi inainte de Potop si 19 dinastii de la Potop pana la sfarsitul celei de a treia dinastii din Ur. Pe pamantul de langa Eufrat sumerienii intemeiaza orase ca Ur. Stramosii lor. mancare si altele. bijuterii. Dupa altalista. se afla mormantul propriu-zis. sarcofagul de aur al faraonului se afla protejat in alte sapte sarcofage uriase. Mumia lui Tutankhamon se odihnea intr-un sarcofag de aur cu forma trupului omenesc. scria Beroses in Babilon prin secolul III sau IV i.n. Fiecare sarcofag reprezenta o opera de arta si desfacerea lor succesiva a constituit o problema extrem de dificila. Cei aflati in viata i-au pregatit tot ce i-ar fi trebuit in viata de dincolo: vase. Sumerul isi atribuia mii de ani de civilizatie neintrerupta.e. au fost confectionate din fier.

Iar viata.. dupa ce distruge Ur-ul. numarul mare de persoane ingropate intr-un fast incredibil laolalta cu defunctul. cand se scriu opere istorice. in sanctuarele impodobite cu mozaicuri policrome. arta . Inceputul mileniului III i. de o imensa tristete si lipsa de speranta. este inca anonima si statica .n. Intre Babilon si Ninive Lumea babiloniana si asiriana.patrulatere cu doua etaje . imnuri. il va scoate din istorie.si de aceea a demonilor.Pastori si agricultori. "intelegand prin aceasta prevalenta gandirii asupra impresiei". incarnat de povestea perechii mitice Inanna-Dumuzi crea o ciudata dualitate in sufletul sumerianului ingrozit de "casa pulberii" (groaza pe care nimic nu a sugerat-o mai profund decat celebrul Ghilgames) dar traind si aspiratia renasterii. mai bine de doua mii de ani. Fara a avea un sens metafizic. Viata comerciala a Sumerului isi intinsese ramificatiile pana in Egipt si India. Dupa 2800 i. poate dintr-un sentiment de compasiune. Inanna (Zeita Urukului) si Dumuzi sau Tammuz. Apar cilindriipecete pentru a consemna si pecetlui tranzactiile comerciale. gigantizand tot ceea ce absorbise. Epopeea lui Ghilgames. texte epice prelucrate ulterior de tot Prientul. Casele .fusesera deja inventate. Il cucereste iar fiul acestuia. Ele isi ridica terasele in forma piramidala a ziguratului pana la inaltimi ametitoare. sumerienii au inventat sistemul de irigatii pentru a smulge pamantul din ghearele secetei si a-l face sa produca mai mult. Suntem intr-o lume . moartea putea capata un inteles initiatic. ii gaseste cu temple impunatoare ce dominau viata oraselor. era guvernata de sfera zeilor organizati in adevaratetriade . personaj si autor totodata. misterul eternei reintoarceri. estompate pe de alta parte si de timpul imens care ne desparte. Comercianti abili. Aici erau adorati. templele iau forme gigantice.e.e. O putere vecina ridicata amenintator profita de luptele dintre orasele sumeriene si de epuizarea Sumerului in urma navalirilor succesive. aproape orice opera arhitectonica. a fost destinata parca in primul rand sa impresioneze si nu atat sa placa. Decaderea Sumerului a concis cu momentul cel mai fertil al artei sale.n.e. Arta. traiau intr-un politeism naturistic completat de artele magice destinate sa-i potoleasca pe demoni. executanti ai vointei divine. sculpturala. expresie a colectivitatii. ca si scrisul pe placute de lut. datat 3500 i. cosmogonii. asa cum s-a presuspus dupa descoperirea Cimitirului regilor din Ur.au fost creatorii unei arte "cerebrale". a unui ipotetic Ghilgames.scrie Sabatino Moscati in "Vechi imperii ale Orientului" deoarece ca si in lumea egipteana aici este foarte greu sa intrevedem liniile unei evolutii.autorii civilizatiei cu orizontul cel mai practicist din vechime . intr-un cuvant civilizatia akkadiana. Oamenii. Din babilon si pana la Ninivve. ecou al literaturii sumeriene. contine totusi o pecete personala .n. Totusi. Institutiile administrative. legislatia (abundenta "codicelor" de legi o dovedeste). pastorul zeificat. s-a contruit pe acel strat de civilizatie fertil care a fost Sumerul. si-au construit cu inteligenta bunastarea. Viii "locuiau" deci laolalta cu defunctii. al perpetuei deveniri. regele Babilonului. Sumerienii .aceea a destinului ce se povesteste pe sine insusi.aveau dubla functie de locuinta si de cavou. a facut posibila ipoteza "casatoriei mistice". Dupa moarte omul trecea pentru sumerieni intr-o cumplita lume subpamanteana a tenebrelor si pulberii. picturala. unde. iubitul ei divin. Hammurabi.

scarile si zidurile palatelor sunt gigantice. acelorasi legi ca si celelalte planete. Planul orasului Ninive se considera proiectat dupa o "scriere cereasca". 8. la un mod rudimentar. Dualitatea se reflecta si plan moral si spiritual. opulenta regala devine sufocanta. celebrul model platonician. Arta reflecta cruzimea cuceritorilor: de un realism bizar ea concureaza cu fotografia. Asarhaddon. aici se infrunta zeii semiti Marduk si Tiamat . contopire. de lupte cumplite. dupa omologul sau transcedental. printro stranie metafizica a colosalului. Sennaserib au uluit pe arheologii secolului 19. alchimistii aspirau la transmutatia metalelor. prefigurand. spusei. Gradinile suspendate doreau o modificare geografica rivalizand cu fortele zeiesti prin proiect si grandoare. orice obiect nu constituie decat o copie palida a unui model ceresc. de o clima secetoasa. sunt in fata mea ca o minge rotunda." (Papirusul demotic din Leyda). zeita soarelui declara: "Priveste. Marte. Egiptului. de inundatiile Tigrului si Eufratului. Saturn. Babilonul si Asiria au reusit o sinteza care a consemnat chiar dezastrul lor. in fata mea. celei divine. Nici o lume nu a imortalizat vreodata cu atata sange rece in literatura si in arta ei momentele sale de cruzime ca acesti obsedati de suprematie. Urmand exemplul fortelro cosmice. babilonienii operau un animism cu implicatii metafizice. Sa intelegem ca la ei colosalul juca rolul superlativului. Descifrarea tablitelor a luminat apoi si enigma acestor mormane de lut: aflate intr-o lupta pe viata si pe moarte. dominatie. tinea locul abstractizarii. Pentru egipteni. Assurbanipal. Despre . Orientului Apropiat si Americii. reprezentarile de animale au talii colosale. Geografia anticilor In textele sacre ale Indiilor. Portile sunt monumentale. ca si fortificatiile crenelate. Sargon.care traieste cu obsesia colosalului. mai putin insa se creeaza. Considerand ca elementele au un suflet. Alaturi de zeii si ritualurile Sumerului. actele ei de cultura slujeau puterii opulente si autoritar iar artistul nu insemna aproape nimic. In Egiptul Antic. si anume Jupiter. Pamantul e rotund. In aceasta lume bibliotecile cuprind totusi zeci de mii de tablite cu semne cuneiforme. ca o capsula. Arta si fastul. Turnul Babel a dorit stergerea granitelor dintre contingent si transcendent pentru a realiza deci comunicarea absoluta a unui flux de gandire uman cu divinul. se rescrie. "Tara negustorilor" nu cunostea seninatatea. Templele trebuiau si ele sa simbolizeze lumea si diviziunile Universului iar magia nu constituia decat un mod neintrerupt de comunicatie dintre cele doua lumi. fiind redus la postura de executant anonim.viata terorizata cu ritualuri. se copiaza. basoreliefurile gigantice acopera peretii edificiilor. in miscarea sa. Palatele lui Assurnasirpal. Lumea reala nu putea fi decat un corespondent al uneia celeste. unui model celest. acel colosal obligat parca sa umple vidul vietii .emblema a insecuritatii si permanentelor dezchilibre. Mercur si Venus. Pamantul e acolo. Pamantul se supunea. Pamanturile zeilor. Nu vom intalni de aceea aici efortul spre sistematizare a credintelor ci un efort al vietii reale de a se suprapune. de vanturi sufocante.

Unele date ne indreptatesc sa credem ca anticii cunosteau nu numai forma. Ramenul . Astfel. Coloanele sunt inalte dominand omul si sunt asemuite cu copacii . boboci de flori . Din aceasta categorie sunt statuile numite scribii . galben . Pe cand intr-o regiune e noapte. Capitelul este impodobit cu frunze de lotus .000. Au un drum marginit de siruri de statui . iar tavanul templului este sutinut de coloane . Se folosesc linii simplificate si mai putine detalii .Soare. altii deasupra. Regasim pana si in textele biblice cele mai vechi referiri care evoca un Pamant "suspendat" in vid "deasupra neantului" (Cartea lui Iov. de palmier .63566 metri) este exact a 10 milionime din raza care leaga centrul Pamantului de unul dintre Polii sai. mumii si obiectele personale ale celui decedat. Piramida reprezinta forma cea mai stabila . Poarta de intrare este strajuita de turnuri inalte de cetate . privirii .000 parte din ea.Mormintele erau acoperite cu lespezi .unitate din Egiptul Antic reprezinta 1/108.H. Marimea personajelor era in functie de rangul lor . se construiau morminte sapate in stanca in care s-au gasit statui . Lumea antica .Egipt. Ele reprezinta faraoni si se da o mare atentie reprezentarii fetei . in alta e zi. Metrul reprezinta a 40 milionime parte din circumferinta. Mai tarziu. si capitel . este in legatura cu aceeasi marime . cu culori luminoase : rosu . ci si dimensiunea Pamantului. Templele erau sapate in stanca sau cladite din piatra . verde si contururi de culoare inchisa . iar pe fusul coloanei se gasesc texte hieroglife . Luna si Soarele ca niste corpuri sferice. La intrare sunt pusi sfincsi ( lei cu cap de om ) .circumferinta planetei. . ale carei ilustratii in culori reprezinta planetele.000 din aceasta baza de calcul. Eratostene si Aristotel vorbesc despre o circumferinta atat de apropiata de lungimea reala. "piciorul piramidelor" (0. unitatea de lungime in Grecia Antica. Au baza . din granit si din bazalt . sfantul Beda Venerabilul si Guilleume de Conches vorbesc despre forma sferica a Pamantului.7). Roma. Bazorelieful reprezinta saparea contururilor unui desen realizat pe suprafata constructiilor . Din suprapunerea lespezilor au aparut piramidele . Locuitorii ei sunt unii dedesubt.Scedrin din Leningrad pastreaza o biblie din secolul XIV care a apartinut casei regelui de Navarra. citim: "Intregul Pamant locuit este ca o sfera care pivoteaza. Biblioteca Saltikov . Statuile sunt realizate pentru a sluji cultul mortilor . Pictura se realiza pe zid de culoare deschisa . Stadiul. iar dimensiunile ei sa-u stabilit in urma unor calculele matematice . Masura sacra din Egiptul Antic. incat nu ne vine sa credem. in alte locuri seara se lasa". un ecou al acestei invataturi antice se regaseste la unii teologi ai crestinismului. In Kabbala (cartea Zohar). fus . cele 7 minuni Lumea antica EGIPTUL ANTIC In secolul 3 i. 26. textele egiptene il vad lansat de-a lungul Spatiului si il numesc "sfera care navigheaza in sanul Zeitei Nu" (cerul). El reprezinta a 1/216. cand in unele locuri oamenii vad zorii de zi ivindu-se.

GRECIA ANTICÃ
Omul este masura tuturor lucrurilor . In perioada 2000-1500 i.H. in Insula Creta din Marea Egee s-a dezvoltat o civilizatie deosebita . Centrul acestei civilizatii se afla la Cnossos unde exista un palat deosebit . Acesta avea peste 1000 de incaperi ; curti interioare destinste jocurilor sportive , sau luptelor cu taurii si ateliere mestesugaresti . Peretii erau pictati cu culori viu colorate ce infatisau scene de vanatoare , petreceri , animale ; vasele de ceramica gasite au forme si dimensiuni variate . Templele au fost construie in perioada e apogeu a artei grecesti cand inflorise viata economica si se dezvoltase teatrul , stiinta si literatura . Apar trei tipuri de coloane : dorice , ionice si corintice . Capitelul doric este alcatuit din forme geometrice simple . Capitelul ionic are niste coarne de berbec , iar capitelul corintic este decorat cu frunze . -1Acropola : templul Eveteion-coriatide templul Partenon La interiorul constructiei se gasesc statui din bronz , marmura sau lemn acoperite cu fildes si pietre pretioase . SCULPTURA . Discobolul lui Myron , Venus din Mito . Frontonul este un triunghi format de doua pante ale acoperisului . Friza se afla sub streasina , are un relief sculptat si este alcatuit dintr-o suprafata continua sau niste placute alaturate .Vasele de ceramica sunt colorate in culori vii , la inceput ,iar spre sfarsitul perioadei antice fondul este de culoare inchisa pe care se contureaza personajele .

CHINA ANTICA
S-au pastrat vestigii din secolele II - I i.H. Cel mai important esta Zidul Chinezesc , care are o latime de 10 m. si lungime de 3000 de km. A fost folosit ca drum comercial dar si ca zid de aparare .Palatele si templele ( pagode ) aveau picturi si decoratiuni de jad si de fildes . In secolul IV - V sau facut statuiete din lut ars ce reprezinta personaje de la Curtea Imperiala: pictura pe matase . Culorile erau delicate si uneori se foloseste tus negru . Subiectele sunt peisaje , pasari , animale , flori .

INDIA
Arta Indiei antice : 1. a aparut in secolul III i.H. 2. primele vestigii importante in secolul I i.H. pana in secolul IV d.H. 3. constructiile inchinate zeilor erau in forma de movila - piramide 4. ornamente din piatra , sunt inconjurate cu un gard ce are patru parti corespunzatoare punctelor cardinale 5. portile sunt alcatuite dinpiatra ce are reliefuri infatisand scene din legende Structura : 1. personajul cel mai reprezentat in sculptura este Buddha-intemeietorul budismului 2. arta indiana a influentat arta chineza , vietnameza , cambogiana .

ROMA ANTICA
Etruscii construiau temple si palate bine proportionate , solide , impodobite cu statui din pamant ars , sculpturi din bronz si picturi . Ei sunt primii care introduc bolta in arhitectura . Urmasii lor , romanii au construit sosele din piatra , poduri trainice , temple , stadioane . Constructiile erau inalte si preiau bolta de la etrusci . Folosesc coloane cu rol decorativ lipindu-le de suprafata peretelui . Capitelurile coloanelor sunt corintice . Planul constructiilor este adeseori rotund sau oval . Colosseumul din Roma a fost un stadioon rotund avand bolti etajate si tribune . Phantenonul de forma rotunda are cupola circulara si intrarea la Phantenon este asemanatoare unui templu grecesc . Forumul lui Traian este un ansamblu construit de Apolodor din Damasc . Acesta cuprinde o piata dreptunghiulara acoperita cu marmura alba si intrarea se face pe o poarta sub forma de arc , in centru se afla columna . Pe laturile pietei se afla sculpuri .

CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII ANTICE
Cea mai mare parte este disparuta . Reprezinta creatiile cele mai importante ale antichitatii . Sunt impresionante ca dimensiuni si realizare tehnica . 1. Piramida lui Keops este singura care mai exista ; s-au folosit 2.300.000 blocuri de piatra a cate 2.5 tone fiecare ; fetele piramidei sunt placate cu blocuri de granit slefuite ; latura bazei este de 230 m. , si inaltimea de 146 m. 2. Gradinile suspendate ale Semiramidei au fost construite de Semiramida ( regina Babilonului ) . Palatul se afla langa palatul regelui Nabucodonosor . fc549y3468lccp 3. Colosul din Rhodos este o statuie de 32 m. din bronz ; se afla la intrarea in portul Rhodos ; a fost realizata de sculptorul Chares ; a fost ridicat de locuitorii orasului in sec III i.H. si a disparut in urma unui cutremur in secolul III . 4. Farul din Alecsandria a fost construit in secolul III i.H. si folosea corabiilorce intrau in port ; avea o inaltime de 130 m. constriut din marmura alba ; adisparut intre secolele XIIXIV din cauza unor cutremure succesive . 5. Mausoleul din Halicarnos era mormantul lui Mausol ; a fost inceput de Mausol si terminat de sotia sa Artemisa . 6. Statuia lui Zeus din Olimp a fost construita de sculporul Fidias ; era din lemn acoperit cu aur , fildes si se afla in templul din Olimpice cu o inaltime de 12 m. so il reprezenta pe Zeus pe tron si a fost distrus in secolul IV . 7. Templul zeitei Artemis din Efes afost constuit in secolele VII-IV i.H. in stil ionic avand 127 coloane ; afost distrus in perioada IV-VI d.H:

Cultul mortilor in Egiptul Antic, Conceptia despre suflet, Destinul sufletului dupa moarte, Rituri de inmormantare
Cultul mortilor in Egiptul Antic

Dincolo de moarte exista o lume care poate fi dobandita doar daca omul se pregateste in timpul vietii.
Vechii egipteni erau, din fire, un popor optimist. Ei iubeau viata si se simteau legati de viata de zi cu zi. In acelasi timp, insa, asa cum sublinia si Herodot in Istoriile sale, ei credeau cu tarie in nemurirea sufletului si in viata de dincolo de mormant. Probabil, tocmai de aceea, acest popor cunostea o singura notiune pentru a desemna cele "doua" vieti, respectiv ankh, care inseamna "viata". Pentru egipteni, viata viitoare nu reprezenta altceva decat o continuare a vietii de pe pamant. Singura deosebire intre cele doua stadii ale vietii era aceea ca mortii locuiau undeva in Apus, Imentet, pe cand cei vii traiau in rasarit, pe Nil. Mortii erau "poporul Apusului", Imentiu.

In pofida abundentei documentelor scrise si nescrise, cercetatorii sunt, totusi, foarte divizati atunci cand incearca sa explice conceptia egipteana despre suflet si nemurire sau despre cultul mortilor. Dificultatea provine din faptul ca, in atatea milenii de istorie, credintele si practicile religioase egiptene au cunoscut o evolutie consecventa, asa incat nu se poate vorbi despre o conceptie limpede si unitara cu privire la suflet si viata viitoare.

1.2.a. Conceptia despre suflet

In genere, din cercetarile intreprinse de multi egiptologi pare sa reiese faptul ca, pentru vechii egipteni, sufletul nu avea unitatea si personalitatea pe care noi, crestinii, obisnuim sa le conferim sufletului nemuritor. Pentru ei, sufletul era scindat, comportand o serie de "suflete" care, in sine, nu erau decat aspecte, componente sau subdiviziuni ale activitatii spirituale ale omului in general. Fiecare dintre aceste "suflete" sau subdiviziuni avea o denumire proprie.

1.Ba sau Bai reprezenta "sufletul" propriu-zis, care in timpul vietii animatrupul pentru ca dupa moarte sa treaca intr-o alta viata. El poate fi inteles, ingeneral, ca o "putere", ca o "capacitate" a omului. Dupa moartea trupului, ba il paraseste pe om sub chipul unei pasari. Aceasta pasare mijloceste apoi legatura dintre cel raposat din mormant si cei vii. In acelasi timp, ba poate lua si alte chipuri, cum ar fi, de pilda, acela al unei lacuste, care in conceptia vechilor egipteni era tot o pasare.

2.Ka, a doua subdiviziune a activitatii spirituale, constituie, dupa

ca morminte durabile. Din credinta existentei unui ka legat de trup a luat nastere preocuparea deosebita a egiptenilor pentru mumificari si piramide. apare credinta potrivit careia sufletul celui decedat poate parasi mormatul pe o perioada mai mult sau mai putin indelungata. un fel de "dublu". 1. inima defunctului era cantarita pe o balanta.b. Destinul sufletului dupa moarte Se presupune ca. ca ultima subdiviziune a activitatii spirituale. ka trebuia hranit din belsug si ingrijit. Din acest motiv. trupul ar fi suferit dupa imbalsamare vreo stricaciune. ba chiar isi poate alege alta locuinta mai placuta. asemenea lui ba. veritabile ghiduri pentru lumea postuma. spre a vedea daca a savarsit mai multe fapte bune sau rele. daca se va numara printre cei buni sau rai.parerea unor cercetatori. pentru a oferi posibilitatea lui ka sa locuiasca in ele. Pentru calauzirea sufletului spre aceasta lume s-au compus acele Carti ale mortilor. reprezenta inima. In general. Insa. la judecata lui Osiris de dupa moarte. In plus. cea mai plauzibila parere este aceea potrivit careia ka reprezinta un principiu vital strans legat de trup. pastrandu-se atat timp cat se pastreaza trupul. egiptenii au avut grija sa faca statui cat mai asemanatoare cu defunctii. izvoarele provenite din diferite centre principale ale Egiptului antic prezinta diverse variante privind destinul sufletului . iar dupa altii o reminiscenta a conceptului de totem primitiv. de asemenea. sediul tuturor faptelor bune sau rele comise. punand in preajma lor unelte de lucru si provizii de mancare si bautura. Tot acum a aparut si credinta in existenta unei lumi indepartate a mortilor. nume ce trebuia pastrat cat mai mult timp cu putinta pe pamant in memoria descendentilor si pe pietrele funerare. 4. care dupa moarte nu paraseste corpul. plin de peripetii si primejdii. insa. Conform descoperirilor arheologice. 3. A sterge numele unui raposat de pe mormantul sau echivala cu o mare crima. ci coboara in mormant. de "chip invizibil" al omului. exista o conceptie destul de grosolana despre eshatologie. In eventualitatea ca. totusi. "Locul de veci" al mortilor din acea perioada trebuia sa fi fost mormantul insusi.Ran reprezenta.2. la inceputurile istoriei egiptene. in perioada preistorica egiptenii isi ingropau mortii in pozitia numita "chircita". in care se ajunge pe un drum greu. pentru a nu veni ca strigoi printre cei vii. Incepand cu dinastia a IV-a. sub forma numelui celui decedat. o existenta reala de sine. Akh.

Impartaseste-te din puterea lui." Calatoria sufletului dupa moarte avea ca tinta imparatia lui Osiris.dupa moarte. de asemenea spre Apus. ca reprezentant al Celui dintai intre cei aflati la Apus (respectiv Osiris). plasata in lumea subpamanteana. chiar si judecata lui Osiris face . totodata. printr-o crapatura a muntelui. eu mor. Regele defunct si. unde sufletele duceau o viata fericita. evident faptul ca aici conceptiile si practicile magice joaca un rol deosebit. si a defunctului transformat in Osiris. unde se bucurau de conditii mult mai favorabile decat in viata de aici. pentru a avea putere asupra lui. Este. insa. Imparatia mortilor apare. intrucat fertilitatea Campiilor lui Irau era mult mai mare decat aceea a regiunii Nilului. Campiile lui Iaru sau Imentet. Luata in sens strict. deci. in imparatia mortilor. exista ape care trebuie traversate cu ajutorul unui ghid. sufletele vor calatori fericite. eu mor. numele monstrului. care trebuie evitate. Ulterior. exista monstri ingrozitori. a fost declarat drept si a primit demnitatea sa de rege in lumea subpamanteana. iar urmasul sau apare ca mostenitorul sau de drept al lui Horus. Astfel. eu nu dispar". impreune cu zeul Re. tot la fel se reinnoieste si viata lui Osiris si. granele crescand mai inalte decat omul si dand roade mai bogate. spre Apus. intr-un text din sarcofage se spune: "Eu traiesc. Exista drumuri gresite. eu sunt orzul. de pilda. iar scopul textelor din Cartea mortilor este tocmai acela de a-l ajuta pe defunct sa le evite sau sa le biruiasca. Aici persista tot felul de primejdii. dupa moartea sa. iar laAbydos se credea ca intrarea in lumea de dincolo se afla la apus de acel oras. strabatuta de Soare in timpul noptii. cel decedat trebuie sa cunoasca. care pot fi biruiti cu ajutorul unor formule magice. fiecare defunct devine un Osiris si primeste epitetul de "justificat": "Tu esti pe tronul lui Osiris. sau sa se identifice cu o divinitate puternica sau alta. pentru a iesi biruitor. la Memfis se credea ca sufletele mortilor vor merge intr-un loc trist. primeste coroana lui. Dupa cum Osiris. potrivit teologiei heliopolitane. pe barca aestuia. acolo unde barca Soarelui disparea in fiecare seara. in desertul Libiei. Asemenea vietii plantelor care se reinnoieste in fiecare an. eu sunt Osiris … Eu traiesc. mai tarziu. in functie de caracterul special al divinitatii locale. fiecare raposat se identifica dupa moarte cu Osiris si primeste o noua viata. tot la fel regele defunct este "justificat". In acelasi timp. "indreptat". De pilda.

inainte ca trupul sau sa fi fost reconstituit din partile taiate si imprastiate in urma luptei cu Seth. Astfel.c. sa faca acea "confesiune negativa". chiar pe mumie in dreptul inimii se punea un scarabeu. din argila sau dintr-o piatra dura. cel mai frecvent cu capul spre sud si cu fata spre apus. vechii egipteni isi ingropau mortii intr-un mod similar tuturor popoarelor cu o civilizatie inferioara. asa cum s-a vazut. in fine. In locul inimii sau. de monstru sau era obligat sa se intoarca pe pamant la o viata mizerabila. consemnam inmormantarile in pozitie "chircita". in continuare. In viziunea lor. iar in exterior era pictat cu portretul celui decedat. faptul ca vechii egipteni considerau absolut necesara conservarea trupului.dupa spalare . In cele din urma. sa-si dovedeasca nevinovatia. avand gravata o formula magica ce pleda in favoarea raposatului.parte dintre aceste pericole. Rituri de inmormantare In perioada preistorica. in primul rand. atunci cand acesta va ajunge in fata tribunalului lui Osiris. care avea sa devina in mod treptat o adevarata arta. impregnate cu parfumuri.in foarte multe panze de in imbibate intr-un ulei aromat. Apoi. pentru ca altfel era devorat indata de judecatori. Insa. rugaciuni si mai ales Cartea mortilor care il ajuta sa invinga dificultatile calatoriei in lumea cealalta si sa poata raspunde cum trebuie in fata judecatii lui Osiris. dupa care era tinut timp de 70 de zile intr-o solutie de carbonat de sodiu si. n-a putut invia. intrupandu-se chiar in animale necurate. 1. avand si un text religios-funerar in hieroglife. Acest procedeu demonstreaza. ea fiind. pentru ca mortul sa nu devina periculos pentru cei vii. defunctul trebuia sa-si sustina cauza. se pastrau in patru urne. incepand chiar din perioada Regatului Vechi. infasurat . In fata tribunalului lui Osiris si a celor 42 de judecatori ai sai. De retinut este faptul ca in acea perioada inca nu exista practica mumificarii.2. Acest sicriu era pictat in interior cu figuri si scene simbolice in culori. Pregatirea mumiei incepea cu extragerea creierului si a viscerelor care. ca simbol al invierii si reinnoirii. Insusi Osiris. trupul defunctului era taiat in bucati si capul asezat deoparte. cadavrul fiind culcat pe partea stanga. In anumite cazuri. legata de trup. i se reconstituia forma cu paie sau cu tampoane de stofa. venind printre ei ca strigoi. . In mainile mortului si intre benzile mumiei erau asezate texte sacre. viata viitoare nu era decat o continuare a celei de pe pamant. a inceput sa se practice tehnica mumificarii sau imbalsamarii cadavrelor. de asemenea. uneori. corpul era umplut cu produse rasinoase si aromate. mumia era inchisa intr-un sicriu de lemn de forma trupului.

Mormintele Inca din cele mai vechi timpuri. ele se doreau sa fie un substitut aal trupului celui decedat. in credinta ca acesta ar redobandi puterea de a se misca si de a vorbi. Practic. sa lucreze in locul sau. prin intermediul unei formule magice. 1. pentru a nu patrunde acolo sacalii. servind ca salas lui ka. orice munca necesara in viata de pe pamant ramanea.Tot la fel. care-l reprezentau pe mort. fie ar fi reprezentat un slujitor in mormant pentru defunct. incercand sa-l redea pe defunct si pe viitoarea sa familie. purtand astazi denumirea araba de mastaba. preotul sacrifica un animal. Mai ales din perioada Regatului Nou devine tot mai limpede ce rost aveau aceste statuete. numita uschebti. apare tot mai frecvent obiceiul de a aseza in mormant langa mumie si anumite statuete din lemn. Ogorul trebuie ingrijit.2. dar si mai tarziu. inconjurati de slujitori si animale domestice. intre altele. . in schimb. atingea fata si gura mortului cu un topor si cu o foarfeca. Astfel. in capitolul 6 din Cartea mortilor exista un loc in care un defunct constrange o asemenea figurina. La sfarsit. inainte de a fi introdus cadavrul in mormant si de a inchide mormatul. sau o scobitura intr-o stanca. Iar pentru aceasta. De retinut. imbracat intr-o blana de pantera. Conceptia vechilor egipteni potrivit careia existenta dupa moarte nu este decat o continuare a vietii actuale presupunea faptul ca orice activitate. in eventualitatea ca respectiva mumie n-ar fi fost bine conservata. iar hrana pregatita. sapata in nisip. "locul de veci" pentru oamenii simpli era o groapa obisnuita. absolut necesara si in imparatia mortilor. aveau inca din cele mai vechi timpuri infatisarea unor adevarate fortarete cu peretii oblici spre centru. Mormintele regale si nobiliare. mai ales cei bogati aveau nevoie si in imparatia mortilor de ajutorul unor slujitori. orice inmormantare presupunea un ceremonial cu totul special. semanat si recoltat pe mai departe si acolo. Fireste. de asemenea. nu prea adanca. animalele trebuie ingrijite. incepand cu perioada Regatului Mediu. Probabil ca toate aceste reprezentari vroiau sa creeze pentru cel decedat o atmosfera de viata si ambianta similare celor de pe pamant. In plus. astupata apoi cu o piatra mare. mormintele in care erau asezate mumiile dispuneau de o serie de desene si picturi pe peretii lor. lut sau metal.d. ar fi faptul ca preotul.

asa cum consemneaza Herodot in Istoriile sale.prin statuile care il reprezentau . Capela era decorata cu scene pictate sau sculptate in basorelief. iar inaltimea de 61 m. pe sanii trase pe nisip sau intre doua barci. dupa terminarea constructiei. timp in care. Aceasta piramida. care aminteste . pe cale magica. il reprezenta piramida in trepte. alaturi era o stela pictata sau gravata. sapate in pereti de stanca. O mastaba a unui defunct foarte bogat putea avea si alte incaperi. gigantica opera de constructie a marii piramide a lui Kheops a durat 30 de ani. zidit. prin niste fierastruici mici.unele de 20 de tone . faraonii au adoptat tipul de mormant complet subteran.au fost aduse la mari distante. chiar deasupra mormantului. fondatorul dinastiei a III-a. cu mai multe incaperi. Mastabele erau grupate.Intr-o astfel de mastaba. dupa denumirea egipteana. in dosul careia se afla "coridorul". pe rampe si planuri inclinate. Hufu. la Sakkara. in asa numita Vale . constructia acestor monumente presupune eforturi si o imaginatie incredibile. Hafra si Menkaura.de ziguratul babilonian sau de piramidele in trepte ale aztecilor si mayasilor. dupa ortografia greceasca. Blocurile de piatra . ridicate cu ajutorul parghiilor si a unor puternice balansoare de lemn. il mentineau pe cel raposat "in viata". regulat.cu familia sa care. Un alt tip. terase inlaturate apoi. are dimensiuni impresionante: laturile bazei dreptunghiulare de 109 m si 121 m. reprezentand o suprapunere in diferite etape peste o mastaba patrata. reprezentand diferite activitati din viata care. In timpul dinastiei urmatoare au fost construite marile piramide de la El Giseh. se afla o capela in care se celebrau riturile funerare. Khefren si Mykerinos. Piramida construita de Kheops si considerata una dintre "cele sapte minuni ale lumii antice" are o inaltime de 137 de metri. aparut in timpul dinastiei a III-a. continand statuile defunctului. Incepand cu dinastia a XVIII-a. Primul mormant de acest fel a fost construit de vizirul si arhitectul Imhotep pentru regele Djoser. comunicand intre ele prin diferite coridoare. ele erau inaltate pe terase succesive de pamant si caramida. Acesta comunica . insa. "au muncit fara intrerupere cate o suta de mii de oameni". in jurul piramidei faraonului.ca aspect . aceea a lui Khefren de 136 m si cea a lui Mykerinos de numai 62 m. mai evoluat de morminte. ii aduceau ofrande si fumul de tamaie. De pilda. pe tavalugi. mobilata cu o masa pentru ofrande. inaltate pentru a adaposti mumiile a trei regi din dinastia a IV-a: Kheops. datorita faptului ca jefuitorii de morminte incepusera sa opereze intr-un mod din ce in ce mai ingrijorator.

De la vechii sumerieni am mostenit agricultura. scolile. NIPPUR (NIFFER) SI NISSIM. In aceasta perioada. bijuteriile. Acolo. Tribunalele functionau in templesi de . fardurile. Casele erau construite din trestii. Inundatia era folositoare. datorita revarsarilor din fiecare an ale fluviilor. calendarul. litereatura. UR (Mukkayar). consolidate cu un amestec de arigla si paie inmuiat in apa si apoi lasat sa se usuce la soare. Apoi a a parut plugul tras de boi si echipat deja cu un tub pentru insamantare. administratia. Moneda nu exista inca. a monedei. Aceste sapaturi erau foarte adanci. le-a grupat stabilind o unitate politica si economica. templele funerare erau construite departe de aceste morminte. Cu toate acestea si transportul pa pamant era destul de dezvoltat. La temelia acestei civilizatii a stat un sol fertil. asa ca in scurt timp tot tinutul era im0panzitde canale de irigatii.a Regilor. Summerul cuprindea multe asezari.URUK (WARKA). Babilonia sau Babilon. Se efectua comert cu Indiilesi cu Egiptul. la vest de orasul Teba. acum 6000 de ani s-a creat scrieterea cuneiforma. trecand de 100 de metri. in Mesopotamia. Metalul reprezenta un lux si o raritate cu exceptia cuprului si cositorului. irigatiile. lucru dovedit prin pecetile comerciale descoperite. iar piatra pentru constructie era adusa de deaprte cu corabiile. LAGASH (SHIPPURLA). Sistemul de administratie feudala si regala a fost completat de un cod de legi. muzica si sculptura. bibliotecile. cu toate ca nu sunt la fel de marete ca acum cateva mii de ani. fiecare oras s-a aratat dornic de independenta incapatanandu-se sa aiba propriul rege. dar si periculoasa. unde erau aduse si sacrificiile funerare. Summerul Mesopotamia Orasele orientului antic Orasele orientului antic Summerul Reprezinta leaganul civilizatie terestre. lumea afacerilor se desfasura intr-un climat de neincredere si nesiguranta. premergator celui lui Hammurabi. In Summer. Constractele verbale trebuiau confirmate in scris si in prezenta unor martori. dar aurul si argintul serveau ca etaloane. Marfurile erau transportate mai ales pe apa. atat in punct de vdere economic cat si politic. apoi al Greciai si al Romei. iar dreptul de proprietate era considerat sacru. cu dezvoltare mare: ERIDU. Multe dintre aceste orase exista si astazi. in care o personalitate dominanta. popicele si impozitul pe venit. Vreme indelungata. insa dezvoltarea comerciala a facut acest lucru imposibil si a dus la crearea unor ‘imperii’. sahul.zarurile. Bogatii si saracii erau impartit in paturi sociale dupacriterii foarte stricte. dupa ce a supus celelalte orase. respectiv in apropierea Nilului. asemanator cu ceea ce traim noi in prezent. LARSA (SENKEREH). Aceasta civilizatie ni sa transmis prin intermediul Cretei. geoetria. si aveau peretii decorati cu diferite scene si texte ce prezentau viata regelui defunct in lumea de dincolo. industria. intrebuintarea calului. astronomia. sclavia era foarte dezvltata. mestesugurile. cartile.

Barbatii purtau de obicei barba si uneori peruci. poarta zeitai Ishtar. Erau vigurosi si inalti. Asiria Dupa Babilon centrul civilizatie s-a mutat la Ninive. Curand dupa moartea lui Hammurabi Babilonu a intrat sub dominatia Kasitilor si a Asirienilor pentru ca apoi sa renasca sub conducerea vestitului Nabucodonosor. caliti de viata la munte. Caucazul. cu o simetrie agreabila a formei corpului. Modul de viata al asirienilor nu se deosebea mult de cel al babilonienilor. iar csele nu erau cu nimic mai prejos amenajate la Ninive decat in europa in pragul Revolutiei Industriale. Pentru acest stat. cel administrativ si cel politic se asemanau foarte mult cu cele din Summer. Cert este ca regele nu pleca niciodata la razboi fara o cutie cu felurite unguente cu care. Capadocia. Cilia. sistemele de irigatiis-au dezvoltat si mai mult si s0-au constuit nenumarate temple renumite si astazi: templul lui Marduk. Persia. inc az de victorie sau de infrangere se parfuma. Fenicia. rafinati totusi de bogatie. In timpul sau. Palestina. Sistemul economic. Dar in arta se pare ca si-a depasit maestrul mai ales prin basoreliefuri Persia Dupa moartea lui Darius acest mare imperiu cuprindea 20 de satrapii: Egiptul. Bactra. Lidia. Media. Elamul si Egiptul. Gradinile Suspendate(una dintre cele 7 minuni ale lumii).cele mai multe ori oficiul de judecatori il indeplineau preotii. Sumerul. foarte inalt caruia I s-a dus vestea sub numele de ‘turnul Babel’. Ninive a decazut oarecum fata de Babilon insregistrandu-se in regim patriarhal exagerat. mu575e3441fuub Babilonia Din punct de vedere isotric si etnografic babilonia a fost fructul mixturii dintre summerieni si akkadieni. un nas aproape grec si o anumita noblete in purtari si in tinuta. Sogdiana. Babilonia. Siria. . care a permis orasului sa se intinda pe ambele maluri. s-a construit un pod peste Eufrat. Imperiul Asirian cuprindea Asiria. Media. alcatuit din magistrati de profesie. Erau infasurati din cap in picioare in panzeturi considerand ca este rusinos sa-ti arati alte parti ale corpului in afara de fata. Persii sunt descrisi pe monumente ca fiind cel mai frumos popor al Orientului Apropiat. Se prelucrau si se importau metale in cantitati mari si de toate felurile. Acest rege a adus pace in tinutul Mesopotamiei. care este vestit prin cel dintai cod de legi aproape complet din istorie. par negru si ten inchis la culoare. s-a dezvoltat in localitatile din Babilonia foarte mult in timpul lui Hammurabi. Abele sexe aveau par lung si se imbracau in haine frumos colorate. Babilonia. Exista totusi un tribunal superior. India din vestul Indusului. Armenia. a construit mai multe canale de irigatie pentru evitarea innundatiilor. peste tot se ridicau palate si temple. Frigia. si un maret zigurat. Siria. In oraganizarea statala. Primul rege al acestui imperiu a fost marele Hammurabi. Babilonienii aveau o infatisare semita. Ionia. Fenicia. Afganistanul. armata era cel mai importanta institutie. Belucistanul. Palestina. Arhitectura. Atat femeile cat si barbatii foloseau multe farduri si crème pentru infrumusetarea tenului si-si vopseau pleoapele pentru a mari dimensiunea aparenta si stralucirea ochilor. Asiria.

apoi zend si pehlevi. Sigura ramura a artei dezvoltata in mod temeinic era arhitectura care imbina armonios mai mute stiluri din orientul apropiat si cel mijlociu. iar comertul era lasat in seama strainilor. Populatia straveche a acestor tari a aclimatizat orzul si graul. fapt ce punea populatia locala in dependenta de regiunile nordice si rasaritene. si de aceea nu au creat o literatura dezvoltata. Mesopotamia se caracteriza prin lipsa de metal. Partea centrala si cea de sud a Mesopotamiei reprezinta o campie nivelata de aluviunile Tigrului si Eufratului. iar Akkadul se asemana mai mult cu Asiria. Istoria Orientului Antic MESOPOTAMIA Printre tarile din Orientul Apropiat. Lutul gras si cleios al sloului constituia o minunata materie prima pentru olarul primitive. Statul Sumer din sudul Mesopotamiei sii Akkadul. Oamenii din popor se complaceau in ignoranta totala si in analfabetism. Navigatia nu era insa la fel de avansata ca transporturile terestre. . Cand au inceput sa scriefoloseau pentru inscriptii scrierea babiloniana cuneiforma si alfabetul armean pentru scrierea obisnuita. cea mai potrivita pentru o larga dezvoltare a agriculturii era tara dintre Tigru si Eufrat. unde iarna cad zapezi. La vest se margineste cu stepa siro-mesopotamiana. Singura roca de constructie ce se gasea numai in cateva locuri era calcarul. Locuitorii vechii Mesopotamii amestecau lutul in asa fel incat obtineau o compozitie ce inlocuia piatra. ei nu aveau flota proprie. Industria era putin dezvoltata. dintre plantele care se cultivau aici erau: susanul.In timpul lungii istorii a Persiei locuitorii acestei tari au vorbit mai multe limbi diferite: persana veche care era inrudita cu sanscrita. tara care se intindea de langa muntii Armeniei (la nord) pana la Golful Persic (la sud). iar la est cu lantul de munti ai Iranului apusean. Curmalii si trestia care cresteau din abundenta in partea de sud aveau o insemnatate destul de mare in viata economica a regiunii. Sistemul de drumuri din Persia era foarte dezvoltat. prin revarsarile lor periodice. pe care calatorii europeni din secolul XIX le-au gasit aici in stare salbatica. pe care grecii antici o numeau Mesopotamia (Tara dintre cele doua fluvii). fabricarea feluritelor obiecte era lasata in seama tarilor vecine. care ocupa partea centrala se deosebeau in privinta climei. uda si hranesc pamantul. Acest mare imperiu insa va fi cucerit de Alexadnru Macedon. care se va destrama dupa moartea acestuia. 41129eis31pel9m Nici vegetatia nu era prea bogata. bogate in metale. Sumerul si Akkadul nu aveau bogatii naturale mari. Scrisul nu era foarte raspandit nici macar in nobilime. care. dedicandu-se in intregime agriculturii. caile de acces mergand pana in cele mai indepartate colturi ale imperiului. de unde erau cumparate apoi cu babii tributurilor pe care acestea le plateau. folosit cu mare greutate in constructii. Pe cat se pare. In Sumer iarna era relative blanda. intalnita inspecial in partea sudica a Mesopotamiei. Tarile din Orientul Apropiat MESOPOTAMIA.

alaturi de decedat. Populatia din El-Obeid locuia in mici colibe cu pereti de trestie impletita. In mormine au fost descoperite oseminte si ramasite ingropate pentru a doua oara in vase de lut. pe insula unui fluviu. iar in Akkad si Sumer erau cunoscute mai multe specii de pasari domestice. incep sa se faca din arama oglinzi si ace cu gamalie. Ea isi are radacinile in vechile culturi ale Mesopotamiei superioare. Ele au precedat formarea celor mai vechi state din Mesopotamia de Sud si Mesopotamia Centrala. oameni si pasari. insula ce se inalta deasupra campiei mlastinoase. Acestea dovedesc credinta in viata de dincolo si aparitia. cum ar fi topoarele plate. Monumentele arhaice gasite pe teritoriul Mesopotamiei centrale si sudice se impart in trei perioade ce s-au succedat. insa incepe sa fie folosita si caramida. care in virtutea conditiilor naturale trebuiau sa ajunga la o mare dezvoltare. Hr. scoici si diverse statuete. De aceea locuitorii Mesopotamiei din epoca Obeid pot fi numiti Protosumerieni. Vasele de lut cu toarte inalte si deschizatura larga reproduc probabil vechiul . ornamente cu figuri de animale. dar trecea la forme inaintate ale economiei. se asezau vase. capra si porcul si s-a aclimatizat cea mai veche cereala din Orientul Apropiat. Cultura din El-Obeid a furat foarte mult. Raurile erau bogate in peste. Conditiile naturale ale sudului si centrului Mesopotamiei erau favorabile pentru dezvoltarea cresterii vitelor si agriculturii. in colibe exista o vatra zidita din caramida de forma plata. In mormant. Prin dezvoltarea metalurgiei. margele. topoare cu muchii gaurite pentru coada. a cultului stramosilor. Din piatra se faceau si arme. Tot in aceasta epoca apar si uneltele de metal. su tamariscul. din care se facea un fel de rasina dulce. In epoca aceasta au fost domesticite animale ca: oaia. putin ovala. buzdugane si sageti. tencuita cu lut. Astfel. alacul. Se produce astfel una dintre cele mai mari descoperiri ale tehnicii. Tot acum. in cazul de fata la arama. sape din piatra si seceri de lut. Ceramica si tesutul ajung oarecum sa se dezvolte. cuprinzand intreg mileniul al-IV-lea i. Cele mai vechi inscriptii si sigilii ne dovedesc ca locuitorii Mesopotamiei cunosteau diferite specii de animale salbatice si domestice. cutite. Tot in aceste colibe s-au gasit si tocuri din piatra pentru usi de lemn. si de asemenea se cresteau porci. cum ar fi: crestera vitelor si agricultura. A doua perioada a Sumerului Arhaic poarta denumirea de perioada Uruk. dupa locul unde au fost facute cele mai importande descoperiri arheologice. inca din acea perioada. Cea mai importanta asezare descoperita in Mesopotamia se afla langa ElObeid (apropape de Ur). trecerea de la piata la metal. Vasele de lut aveau o culoare galben-verzuie si erau acoperite cu desene colorate. ie129e1431peel Creatorii culturii si formei de sta sumero-akkadiene au fost sumerienii. dar era nevoie de organizarea vietii economice si de multa munca. veniti probabil in Mesopotamia din regiunile muntoase rasaritene si triburile semite ale Akkadului. cu zimti de cremene. Dar tot acum apar primele elemente ale culturii sumeriene. In aceasta perioada apar de asemenea credintele religioase. In agricultura se foloseau unelte primitive. Populatia de aici se ocupa cu vanatoarea si pescuitul.din care se scotea ulei. In muntii din partea de est se cresteau oi si capre.

Diferitele obiecte de lux gasite printre ruinele orasului Ur dovedesc cat de dezvoltata era tehnica. Cel mai importantcentru religios si cultural din Sumer era orasul Nippur. cu Iranul apusean si cu Siriade Nord. In legatura cu aceasta apare cea mai veche scriere pictografica. care era capitala unui stat puternic. politic. religios si economic a fost orasul Ur. Viata economica si culturala continua sa se dezvolte. Crestera bogatiilor materiale duce la stratificarea sociala. Obiceiurile de la inmormatari si gravurile artistice dovedesc dezvoltarea continua a credintelor legate de agriculturaprinter care si cultul unor zeite-mame ce ocupa un loc important. politice si culturale ale micilor state. din care s-aformat treptat vechea scriere sumeriana. in care. de proportii monumentale cu o multime de incaperi.. carul si caruta si incep sa se construiasca barci cu carma putin ridicata. conform traditiei. iar uneltele din os si piatra erau tot mai frecvent inlocuite cu cele din arama. in care se afla templul zeitei Enlil. asezat pe tarmul Golfului Persic. la inceputul mileniului alIII-lea i. Relatiile comerciale leaga din ce in ce mai mult Mesopotamia centrala de partea nordica. Ghilgames. In partea cea mai sudica a tarii se afla orasul Eridu. . dar in privinta ornamentelor sunt mult mai simple decat ceramica policromoca din epoca El-Obeid. Ele sunt facute cu roata olarului. fundamental de piatra al unui templu si o cladire monumentala. perioada Uruk se caracterizeaza printr-un insemnat progres. Dezvoltarea comertului si agriculturii duce la aparitia comertului. Hr. centre economice. cele mai vestite erau orasul Legas. Un mare centru cultural. sanctuar vestit in tot Sumerul. Vasele din lut se faceau tot cu ajutorul rotii olarului si erau impodobite cu desene colorate si ornamente geometrice. pe teritoriul Sumerului apar cele mai vechi orase. Printre alte orase cu insemnatate politica. Inca din mileniul IV i. mai cu seama metalurgia. ale carei urme s-au pastrat pe tiparele cilindrice. zidit in forma de trepte (ziggurat). Diversitatea desenelor si culorilor si maturitatea formelor dovedesc evolutia ceramicii. Tot acum apar si roata. Acum se iveste necesitatea intocmirii celor mai vechi documente. Umma si orasul Uruk. Diviziunea muncii si perfectionarea tehnicii au dus la dezvoltarea meseriilor. care in parte isi gaseste expresia in aparitia celei mai vechi arhitecturi monumentale. Hr. oras unde sapaturi datand din anul 1926 au scos la iveala numeroase documente ce dovedesc un progres considerabil in toate domeniile culturii. care a dus numeroase lupte cu orasul vecin. dovedita de urmele unui stravechi turn de templu. Privita in ansamblu. ar fi domnit eroul antic. A treia perioada a antichitatii sumero-akkadiene poarta denumirea de Djemdet-Nasr. prin introducerea graului si a orzului si domesticirea taurului si magarului ce au avut o mare insemnatate economica. dovedita in mod indirect de ruinele unui vechi palat. In aceasta epoca s-a desavarsit colonizarea regiunilor mlastinoase din partea central-sudica cu triburi din tinuturile muntoase nordice si rasaritene. De asemenea si metalurgia a continuat sa evolueze. Inscriptiile de acest fel numara pana la 1500 de semne pictografice.prototip de metal. Si in agricultura au fost inregistrate progrese.

conducatorul orasului Umma a atacat Lagasul bazandu-se pe ajutorul regilor idn Opis si Kis. in Mesopotamia a domnit Rimus. ale carui ruine se mai pastreaza si si ziua de azi. ce au reusit sa uneasca sub dominatia lor mai multe tinuturi vecine. Eannatum a dus lupte deosebit de grele cu orasul vecin. cedri din Siria. vasele din argint si instrumentele musicale incrustate cu pietre pretioase sunt o dovada a concentrarii bogatiilor in mainile aristocratiei si a izbitoarei impartiri pe clase. piatra pentru fabricat vase. in Ur se aduc margele de jasp. Continuand opera lui Sargon. In fruntea statului se aflau conducatori ce au construit temple si palate care au fost inmormantati in mausolee impreuna cu averile lor. sigilii. Eannatum nu numai ca elibereaza orasul de sub dominatia Kisului. Uruk si Eridu. Pe un basorelief era reprezentat regale care asista la solemnitatea punerii temeliei unui templu. supune Larsa. Se intelege ca Ur nu a fost singurul oras bogat din sudul Mesopotamiei. Inafara de acesta au existat si altele care au dus intre ele lupte indarjite pentru dominarea si stapanirea Mesopotamiei sudice si centrale. prin care treceau cele mai importante rute comerciale spre sud si rasarit. Orasul Ur se transforma treptat intr-un mare centru commercial ce intretinea puternice relatii comerciale cu numeroase tari vecine. Astfel. numit “culcusul gaitelor” In perioada 2313-2305 i. Us.In aceasta epoca se cunostea tehnica de fabricare a bronzului. regele reuseste sa ii infranga pe rasculati si sa patrunda in Elam. a carui prima grija era sa inabuse rascoalele ce izbucnisera in Sumer si Elam. Dupa cateva campanii impotriva tinuturilor rasculate. ci chiar anexeaza acest stat akkadian. care poate fi considerat intemeietorul celei dintai dinastii istorice a Lagasului. Bazele puterii economice si politice ale statului Lagas au fost puse in timpul domniei lui UrNanse. invingand armata elamita. Rimus declara cu mandrie ca a domnit asupra tinuturilor muntoase invecinate. Expresia infloririi Lagasului a fost marea opera de constructii inceputa de Ur-Nanse. bumbac. Printre acestea a fost si Lagas.. dintr-un aliaj de arama si cositor. punand capat stapanirii independente a regilor din prima dinastie din Ur. armatele lui Eannatum reusind sa il invinga pe Us si aliatii sai. Umma. ajungand stapan al intregii parti sudice a Mesopotamiei. cositor si obsidiana din Iran. oamenii invatasera sa foloseasca fierul meteoritic si ajunsesera la rezultate inseminate in confectionarea bijuteriilor. care a dus lupte indarjite cu orasele vecine si a supus teritorii intinse. mostenitor al regelui Sargon. . Dupa aceea supune statul Ur. maimute din valea Indului. De asemenea. prezenta sa aparand cu sfintenie lucrul inceput. Dar lupta s-a sfarsit in defavoarea Ummei. in fruntea caruia s-au aflat carmuitori puternici. Scopul luptelor purtate de statul Lagas impotriva oraselor vecine era unirea a cat mai multe regiuni in jurul unui singur centru. aducand sub stapanirea Akkadului tinuturile Sumerului si Elamului. Armele. Lagasul a atins culmea dezvoltarii sub domnia regelui Eannatum. Hr. Dupa ce isi ia rasunatoarele titluri de “Invingator al Barahisei si Elamului” si de “Rege al Kisului si stapan al Elamului”. In cinstea acestei victorii sa ridicat un monument. Reuseste sa ajunga in Golful Persic.

Tema prezentata este impartita in urmatoarele capitole: 21911cij49bds7k 1. stravechea capitala a Asiriei. Limba sumeriana a influentat puternic limbile semite. iar locul sau ocupat de alt monarh. in urma careia batranul despot a fost inalturat. Epopeea sumeriana a lui Ghilgames a fost tradusa in limbile hittita si hurrita. semestrul 1 12 martie 2004 Un rezumat asupra religiei delimitata spatio-temporal este prin el insusi o provocare. dreptul Sumerian a avut o puternica influenta asupra evolutiei dreptului in Babilon. Impotriva sa s-au rasculat “slugile casei sale”. reprezinta zona geografica in care s-au dezvoltat civilizatii infloritoare cu citeva mii de ani inainte de era noastra. s-au descoperit monumente de arta sumeriana. Asia Mica si Palestina.in cursul domniei sale. In sfarsit.alaturi de Egipt.Practici de cult 3. Rimus a pus bazele infloririi viitoare a regatului Akkad. Zeii din Akkad erau cinstiti in tinuturile locuite de Huriiti si Hittit. Aspectele economic. Avidev – “Istoria Orientului Antic” Religia Mesopotamiana RELIGIA MESOPOTAMIANA Student Eduard Mihailescu. Totusi nu a reusit sa aduca pace in intreaga tara. Asiria. . probabil demnitari de la curte. anul I Invatamint la Distanta. printre ruinele orasului Assur. studentul este pus in fata unei sarcini intr-adevar deosebite. politic. Aspectul esoteric al religiilor mesopotamiene. BIBLIOGRAFIE: Ovidiu Drimba . aceasta a fost o revolutie de palat. Bibliografie Capitolul 1 Scurta prezentare a conditiilor geografice si istorice ale Mesopotamiei Mesopotamia. de tratarea poli-tematica a conceptului de religie si de preocuparea pentru un vocabular acurat si obiectiv. In felul ei. Placerea de a descrie trebuie temperata de volumul mare al informatiei.“Istoria culturii si civilizatiei” I. Panteonul mesopotamian id911c1249bdds 5. iar cultura sumeriana a stat la baza dezvoltarii tuturor culturilor de mai tarziu din Orientul Apropiat. probabil fratele sau. Stapanirea Urului nu a trecut fara sa lase urme asupra numeroaselor popoare ce traiau in Orientul Apropiat.disciplina Istorie Antica Universala. Vechea si inalta cultura a Sumerului a avut o puternica influenta asupra dezvoltarii culturale a acestor popoare. de grija in a surprinde esentialul. care l-au ucis cu pecetile lor.Cind epoca studiata reprezinta un cumul de popoare si culturi diferite si se intinde pe o perioada de citeva milenii. Scurta descriere a conditiilor geografice si istorice ale Mesopotamiei 2. cultural si educational ale religiilor mesopotamiene 4.

au jucat o importanta deosebita in istoria multimilenara a Mesopotamiei. B.In traducere. 7] Babilonul de Mijloc. In lumea biblica este cunoscuta sub numele de Aram Naharaim. Periodicizarea istorica este urmatoarea: A. Mileniul 2 bp 4] Isin-Larsa. 4] asirieni. 2] amoriti. 9] hurriti. 7] caldeeni. 6] Kassiti. Cuprinde zona geografica dintre fluviile Tigru la N si Eufrat la S. 5] Vechiul Babilon. 8] guti. Dintre populatiile care au trait pe teritoriul Mesopotamiei mentionam: 1] accadieni. C. Numeroase cetati si orase-state. O scurta enumerare mentioneaza: 1] Akkad 2] Assur. 11] sumerieni etc Dupa cum se vede. Mileniul 3 bp: 1] Akkad. Mesopotamia inseamna 'tara dintre riuri'. 5] Lagash. 6] babilonieni. 3] Babilon 4] Eridu. 7] Uruk si altele. Mileniul 1 bp . 6] Ur. 3] A 3-a dinastie din Ur. 2] Guti. Siria si Irak. embrion al marilor imperii. intre 3500 bp-63 ap. vorbim de un mare numar de civilizatii care impart acelasi areal geografic pe parcursul citorva milenii. In ziua de azi teritoriul antic al Mesopotamiei intra in componenta urmatoarelor state: Turcia. 10] kassiti. 3] aramei. 5] armeeni.

Din punct de vedere al imagisticii religioase. B.venerarea fortelor naturii in reprezentari non-umane. culegatori de fructe si oameni din mlastini.Practici de cult Prin religia mesopotamiana intelegem credintele si practicile religioase ale Summerienilor si Accadienilor. o preocupare majora in viata materiala si spirituala a acestora o reprezinta fenomene ca fertilitatea cimpiilor. Zeii au consilii. Multe entitati religioase din aceasta perioada apartin tipului 'zeul care moare si renaste'. delimitata in timp si spatiu. care pluteste in inaltul cerului. fac dragoste si poarta razboaie. fac oficii si indeplinesc functii bine stabilite.reprezentare antropomorfa. Perioada preistorica Pentru perioada preistorica a vechilor summerieni. Zeii babilonieni si cei assirieni nu ii inlocuiesc pe cei summerieni. cea mai mare parte a acestuia consumindu-se doar in prezenta unor initiati. agricole etc. Sint asezati intr-o casta ordonata. precum si turmele de animale. zeitatea care gestioneaza norii de ploaie ia forma unei pasari negre. in functie de cicluri calendaristice. ci se integreaza treptat in panteonul acestora. In aceasta perioada manifestarea externa a divinitatii ia forma fenomenului pe care il reprezinta divinitatea. eroi si mituri. si sint venerate de segmente sociale individualizate: pastori. Babilonienii si Assirienii. de exemplu. se cearta si se impaca. 9] Neo-Babilon. delimitam 2 perioade: . Numim zeu national (religie nationala) figura suprema din tabloul divin al unei civilizatii (culturi). Capitolul 2 Aspectul esoteric al religiilor mesopotamiene. maninca. A. iar ulterior ale succesorilor acestora. care au locuit succesiv vechea Mesopotamie. cu cap de leu.zeitatile sint reprezentate antropomorf.8] Assiria. Zeul se imbraca. Pentru a exprima transcedenta divinitatii este folosit modelul regal. fermieri. periodicitatea inundatiilor (apa in general). formeza aliante. Actul religios este numai in parte si in baza unui calendar determinat public. . Religia nationala este organizata in jurul ingrijirii si hranirii zeului in cadrul templului. 11] Seleucizi 12] Parti. poarta arme si podoabe. este inconjurat de divinitati de importanta secundara asemeni unui rege. au dispute intre ei. . Perioada regatelor In perioada imperiilor Assiria si Babilon. Etapele dezvoltarii religioase sint relativ putin influentate de miscarile de triburi si popoare din arealul Mesopotamiei. 10] Ahmenizi.

au tendinte henotheiste (preiau din atributiile altor zei. preotese. care este mare preot al zeitatii nationale. 3] sarbatorile de Anul Nou. in anumite localizari temporale si geografice. alto-reliefurilor. Practici religioase comune principalelor divinitati mesopotamiene 1] rolul regelui de conducator religios suprem.C. plantatii agricole. Capitolul 4 Panteonul Mesopotamian Desi numarul de divinitati din panteonul mesopotamian este de ordinul sutelor. care se tin primavara si masoara anii de domnie ai suzeranului si are rolul de a comemora victoriadivinului asupra haosului. desi acestia nu dispar). in temple se realizeaza opere de arta care sfideaza trecerea veacurilor prin prospetimea cuvintului si perfectiunea bazoreliefurilor. Capitolul 3 Aspectele economic. templul indeplineste o gama variata de functii: 1] nod de re-distribuire a alimentelor. (cum ar fi Marduk din Babilon).a frescelor si a grupurilor statuare. 7] nu trebuie neglijat rolul politic jucat de clasa sacerdotala si strinsa imbinare dintre elementul regal si cel de cult. 2] practica mariajului intre rege si divinitatea nationala (divinitatea suprema). precum si turme de animale etc. libatiile etc. iar situatia politico-economica la un moment dat a unui oras-stat determina si o raspindire si o dominatie corespunzatoare a divinitatii legate de orasul respectiv. cu rol de a asigura fertilitatea recoltelor pentru anul care urmeaza. Divinitatile din mitologia intilnita pe teritoriul Mesopotamiei sint urmatoarele: 1] Abgal . aici se invata tainele limbilor apuse si scrierile sfinte. 5] sint precursoarele centrelor de ingrijire medicala. dar unii zei. preotii fiind si vracii vremurilor si vindecatori. 6] din punct de vedere artistic. politic. In lista alfabetica de mai jos acestea prezinta un asterisc. avind in proprietate ateliere mestesugaresti. in acest sens sint prezente primele retetare medicale cu care se preparau potiuni miraculoase. 4] templele reprezinta nuclee de gestiune economica. responsabili cu incantatiile. cultural si educational ale religiilor mesopotamiene Pe linga rolul de centru religios. Zeii sint patronii oraselor. sub supravegherea regala. 3] in temple sint pastrate bibliotecile si se tin cronicile vremurilor. 4] sint prezente peste 30 de functii ale personalului religios: preoti. vii si livezi. doar un numar mic joaca un rol important in texte. Religia Mesopotamiei este in general monoteista. 2] centru de scolarizare.

. Celelalte 3 sint Madderakka. ingrijitori ai zeului Enki. nasterea si destinul.Adapa este. . numele celui mai intelept dintre cei 7 Apkallu. Sarakka. Juksakka si Ugsakka.venerat sub un numar de nume in Assiria. Au luat fiinta din apa sfinta Apsu si sint reprezentati sub forma de pescari. 8] Allulu . . zeul intelepciunii. de asemenea. .in mitologia babiloniana este fiul zeului Ea. aceasta ii rupe o aripa. ofensata de cuvintele lui. 4] Adrammelech . care protejeaza conceptia.citeodata sint considerati a fi in numar de 8. .divinitate babiloniana caruia se pare ca ii erau sacrificati prunci. care era tot pescar a naufragiat pe niste stinci. 5] Aja . cind intr-o zi Ea. . 9] Alu . .Ea i-a dat lui Adapa darul cunoasterii. 7] Alauwaimis .reprezinta una dintre cele 5 zeite Saami. zeii astrali sint bine reprezentati in lumea mesopotamiana. iar Adapa nu va primi viata eterna dupa cum sperase.ei servesc ca ministri regilor. dar nu si al vietii eterne.datorita abilitatilor astronomice si preocuparilor astrologice.zeul furtunii.este posibil sa fie zeul soarelui adorat in Sippar. . cel mai vechi oras al babilonienilor.Este preot in templul lui Ea din cetatea Eridu si favoritul lui Ea. Adapa il prinde si ii rupe una dintre aripi. rege-preot al cetatii Eridu. .sub acest nume sint cunoscuti 7 intelepti (invatati) sumerieni. tatal sau il indruma eronat in privinta comportamentului potrivit in Ceruri.este un demon din religia summeriana.este un om-pasare care s-a indragostit de zeita Ishtar.in mitologia babiloniana este zeita apusului de soare si consoarta zeului soarelui. . 2] Adad . 3] Adapa . .daca este adorat corespunzator si primeste libatii si sacrificiu de capre salbatice.in mitologia accadiana poarta numele de Apkallu. pentru aceasta fapta necugetata. Adapa trebuie sa dea socoteala in fata zeului suprem Anu in Ceruri. alunga raul bolilor.apar in Epopea lui Ghilgames. 6] Akkan .

.numele inseamna “cei insamintati in mod regesc’. . Cerurile unde vietuiesc zeii. 16] Anunitu .inainte ca pamintul sa fie distrus de Potop. .zeu foarte important in parteonul sumerian. regele din Shuparrak despre deluviu. partenerul femini al zeului cerului Anu. . . 14] Anduruna . 11] Amurru .asociat cu orasul Uruk.in mitologia sumeriana este numele zeilor cerului si pamintului. .consoarta sa poarta numele Beletseri.prefera intunericul si tacerea. Anunna il anunta pe Ziusudra.demon cu trasaturi canine. 18] Anunnaku . . 12] Anu* .in mitologia accadiana este zul muntilor si al nomanzilor.cel mai vechi dintre zei. precum si numele adunarii celor mai inalte divinitati. .in cosmologia mesopotamiana acesta este raiul. .reprezinta numele accadian pentru un grup de zei ai lumii de apoi. 17] Anunna . citeodata.este fiul lui Nammu si tatal lui Enlil.. urechi sau gura. . 10] Ama-arhus . . este zeita lunii simbolizata printr-un disc cu 8 raze. .zeita accadiano-babiloniana a fertitlitatii. este reprezentat fara picioare.in mitologia accadiana corespondentul este Anunnaku.functia ei a fost asimilata ulterior de zeita Ishtar. 13] Anatu . .ei indeplinesc rolul de judecatori in lumea mortilor. 15] Antu .este zeita sumeriana a creatiei.in mitologia babiloniana timpurie.ulterior. conducatoarea a pamintului si regina a cerului. .Acesta construieste o arca in care conserva semintele celor muritoare pe parcursul cellor 7 zile si 7 nopti cit au durat revarsarile de ape.este echivalentul zeului sumerian Martu.sotia sa este zeita Antu. a fost inlocuita de zeita Ishtar.zeita mesopotamiana.

- cei care se opun lor in aceasta judecata se numesc Igigi, desi in unele texte pozitia partilor este inversata. - sint descendentii lui Anu. 19] Anzu - reprezinta versiunea babiloniana a zeului sumero-accadian Zu; - acesta a fost servitorul zeului suprem Ellil; intr-o zi, cind Ellil se imbaia, Anzu fura Tablele Destinului si fuge in desert; origine se afla in posesia Tablelor Destinului este stapinitorul universului;zeul Ea o convinge pe zeita mama Belet-Ilisa dea nastere unui erou care sa poata sa il invinga pe Anzu;Belet-Ili a conceput pe Ninurta si il trimite sa il infrunte pe Anzu; in batalia care a urmat, Ninurta ii strapunge un plamin lui Anzu cu o sageata si recupereaza Tablele Destinului. 20] Apsu - in mitologia sumero-accadiana timpurie, zeu ce simbolizeaza abisul apelor dulci primordiale din imparatia subterana a celor morti; - este consortul zeitei Tiamat, divinitatea apelor sarate primordiale din Haos; - in mitologia tirzie Enuma Elish, se spune ca din amestecul apelor primordiale dulci cu cel sarate si probabil cu un al treilea element, norii, au fost conceputi zeii; - apele lui Apsu sint mentinute imobile in lumea de jos prin vraja lui Ea care l-a cufundat pe primul intr-un somn de moarte, desi uneori se afirma ca Ea chiar l-a omorit pe Apsu; - in mitologia sumeriana se mai spune ca din lutul lui Apsu a fost faurit omul; - in mitologia Enuma Elish pentru crearea omului a fost folosit singele lui Kingu; - apare si un vizir, Mummu, care a fost intemnitat intr-o casa construita peste trupul lui. 21] Arazu - zeul babilonian al constructiilor implinite; 22] Aruru - divinitate a creatiei in mitologia asiro-babiloniana; - l-a conceput din lut pe Endiku, partenerul lui Ghilgames. 23] Ashnan - zeita sumeriana a grinelor; - este fiica lui Enlil; - este o zeita puterinica si ajuta oamenii la greu. 24] Atrahasis - este eroul unui vechi poem babilonian despre deluviu, datind din prima jumatete a celui de-al doilea mileniu inainte de Cristos; - marea inundatie din acest poem reprezinta ultimul dintr-un numar de dezastre trimise de zei sa distruga umanitatea; - o ultima versiune din acest mit a fost scrisa pe vremea lui Assurbanipal.

25] Aya - este apusul mireasa zeului soare Shamash. 26] Baba - este zeita patroana a orasului Lagash, situat la 70 km nord de Ur; - este o zeita-mama si patroana a fertilitatii; - este fiica a zeului soare Anu; - este sotia zeului fertilitatii Ningirsu; - este numita de oamenii de rind “mama Baba”; - ulterior este asimilata zeitei Gula. 27] Babbar - zeu al soarelui in mitologia sumeriana veche, corespunzind zeului babilonian Shamash. 28] Basmu - sarpe gigantic de 40 de coti, cu citeva limbi si gheare; - este simbolul zeului sumerian Nin-gishzida. 29] Bel - alt nume al zeilor asiro-babiloniei Enlil sau Marduk; - i se mai spune si Baal. 30] Belet-Ili - zeita sumerian a uterului; - zeii i-au poruncit sa creeze omenirea; a creat astfel barbatii, pentru a putea lucra paminturile si sapa canale si femeile, pentru a putea da nastere la prunci si a forma noi barbati; desi a creat numai cite 7 persoane din fiecare sex, dupa 600 de ani deja acestia devin prea numerosi, pamintul a devenit zgomotos si Enlil nu mai putea dormi; de asemenea, oamenii erau plini de pacate si isi mincau proprii copii;Enlil decide sa ii mature de pe fata pamintului cu o mare revarsare de ape. Intentia este de a mentine acest plan secret, dar Ea (numit si Enki) ii spune protejatului sau Atrahasis despre ceea ce urma sa se intimple si cum poate sa se salveze pe sine si speciile animale si vegetale cu ajutorul unei barci mari numita arca. Potopul a durat 7 zile. 31] Belit-Sheri - in mitologia babiloniana este o zeita scrib din Lumea de Apoi care tine evidenta faptelor oamenilor, astfel incit sa o poata sfatui pe regina celor morti la Judecata de Apoi; - mai este numita si “regina desertului’ si este sotia zeului Amurru, divinitatea nomanzilor. 32] Taurul Ceresc - personificarea a secetei, uscaciunii, creata de Anu pentru Ishtar in dorinta acesteia de a il supune pe Ghilgames. 33] Dagon - numele Dagon inseamna porumb;

- este un zeu mesopotamian al vegetatiei, tata al lui Baal; - protejeaza culturile si este inventatorul plugului; el transmite oamenilor cunostiintele sale pentru a lucra ogoarele mai bine si a produce mincare; - temple importante ale lui Dagon se gaseau in tinuturile filistine, desi roul sau este luat de Baal in o mare parte a Orientului Mijlociu; - este o zeitate straveche,textele Ras Shamra il descriu ca fiind contemporan cu El, cel mai vechi zeu semitic; - templul lui Dagon din Ashdod mai exista inca pe timpul Hasmoneenilor, care conduc o parte a Palestinei in vremea lui Isus; - reprezentarea sa este jumatate om-jumatate peste. 34] Damgalnunna - zeita-mama mesopotamiana, consoarta zeului Enki; - echivalentul accadian este Damkina,sotia lui Ea; - citeodata este identificata cu zeita sumeriana a pamintului, Ninchursanga. 35] Dilmun - locul unde se afla Paradisul in mitologia sumeriana, probabil situat in Golful Persic; - citeodata este descris ca”locul de unde rasare soarele” sau “tinutul celor vii”; - este scena creatiei in aceasta mitologie si locul unde il duc zeii pe zeificatul erou sumerian al Potopului,Ziusudra(Utnapishtim) sa traiasca pentru eternitate. 36] Dumuzi - este forma sumeriana a zeului Tammuz; - zeu al vegetatiei si fertilitatii, dar si al lumii de apoi; - este numit”pastorul” sau “stapinul turmelor”; - alaturi de Nigizzida strajuieste la portile raiului pentru eternitate; - este sotul zeitei Inanna, echivalenta sumeriana a zeitei Ishtar; - in mitul lui Ghilgames, se spune ca aceste “descinde din Dumuzi pastorul”; - initial, este un conducator al oamenilor muritor, a carui casatorie cu Inanna asigura fertilitatea paminturilor si fecunditatea uterului; dupa o serie de cercetari recente asupra acestui mit, se pare ca mariajul se indreapta spre o tragedie cind zeita, ofensata dec omportamentul jignitor al sotului sau, decide ca acesta sa fie scos din lumea de dincolo timp de 6 luni pe ani, pe parcursul caldurilor toride si a perioadei sterile din timpul verii; o data cu echinoxul de toamna, ceea ce in lumea sumeriana marcheaza inceputul noului an, lui Dumuzi ise permite intoarcerea pe pamint; reuniunea sa cu Inanna duce la revitalizarea intregii lumi vegetale si animale. 37] Ea* - zeul stravechi in mitologia sumero-babiloniana la apelor dulci; - este fiul lui Asar si Kisar ;

numele sumerian al unei divinitati.este zeul riurilor. Babylonia. devine fiul zeului Ea si este asimilat cu Adad. .face parte componenta a numelor unor zei: Enki. 40] Ekur . Enlil si altii. cele 2 zeitati primordiale si tatal zeului luna Sin.este fiul lui Ansar si Kisar.muntele pe care stau zeii in mitologia sumeriana.zeul Enki il face raspunzator de riurile sacre Tigru si Eufrat. . cunoaste totul si este patronul intelepciunii. . al canalelor si al fermierilor.este un al nume al companionului lui Ghilgames. un titlu purtat de marii preoti.impreuna cu Ea si Anu formeaza triada atotputernica din religia mesopotamiana. . . 43] Enbilulu . 39] Ebeh . . . vrajilor si al stiintei medicale.. de asemenea.Ea. . cu care este in general binevoitor si prietenos si pe care ii invat arte si mestesuguri. iar el este tatal zeului Marduk.este unul dintre cei mai vechi zei din panteonul mesopotamian si impreuna cu Anu si Ellil formeaza o traza de zei foarte puternica. Endiku.este zeul intelepciunii si al cunoasterii.este reprezentat purtind o banda in jurul fruntii decorata cu coarne de vita.este.este. de asemenea. ceea ce constituie versiunea babiloniana a poemului lui Noe. .Ea descopera complotul lui Tiamat de a isi ucide descendentii si care reuseste sa isi omoare consortul.este patronul orasului Eridu. . 42] En . . 44] Endukugga .in ultima perioada. .numele templului lui Enlil din orasul Nippus.sotia sa este zeita mama Damkina.zeul accadian al pamintului si al vintului. . zeul irigatiilor. ii comunica lui Utnapistim planul zeilor de a omori oamenii prin deluviu. care este prietenos cu oamenii.este unul dintre creatorii umanitatii. . .este reprezentat pe sigillii cu doua izvoare de apa si pesti tisnindu-i din umeri.este echivalentul zeului sumerian Enlil. . pasarea Anzu si Ishtar. . 38] Eabani .este insotiit de 2 ingrijitori. 41] Ellil* .

. zeita pamintului. .modelat de Aruru din lut reprezinta esenta lui Anu.la babilonieni corespunde zeul Ea. .mai este numit uneori “muntele cel mare”.in majoritatea miturilor sotia sa este Damkina sau Ninhursag. cum ar fi Potopul.Enlil se afla in posesia Tablelor Destinului. a pus ordine in cosmos.eroul a doua poeme sumeriene. pasarea furtunii.zeul sumerian al fermierilor. zeul razboiului. este sursa secretelor.. . . face grinele sa creasca.are temple prestigioase la Nippur. .reprezinta salbaticul din om. care distruge intreaga umanitate cu exceptia lui Atrahasis. care ii naste o fata.echivalentul sau accadian este Ellil. . 45] Enki* .impreuna cu Nindukugga reprezinta parintii lui Enlil si locuiesc in lumea de apoi. 48] Enlil* . patronul apei si al inteligentei.este reprezentat purtind o tiara cu coarne de vita. este “stapinul vintului”. devine un patron al animalelor. 46] Enkidu .a inventat civilizatia pentru oameni si hotareste destinul fiecaruia.este cel mai proeminent zeu din panteon. Nerigal. al creatiei si al medicei. . a cunoasterii magice.consoarta sa este Ninlil cu care are 5 copii: Nanna. aumplut riurile cu pesti. 47] Enkimdu . proprietarilor de paminturi si al celor care se ocupa de holde. este parintele tuturor plantelor. zeul aerului si al furtunilor. a vietii si al imortalitatii.citeodata este prietenos cu muritorii. .in mitologia sumero-babiloniana. fiind patronul orasului. . .principalul centru de cult se gasea la Eridu. zeul cerului si a lui Ninurta. . dar poate fi si crud. zeul suprem cu Ki.apare pe un barorelief tinindu-l pe Zu. .zeu important la sumerieni. . . putind aduce mortii inapoi. .care ii confera puteri nemasurate asupra intregului Univers si asupra faptelor oamenilor.ulterior. Ninurtu si Nisaba. Ningirsu.partenerul lui Ghilgamesh celebra epopeee. precursor al lui Gilgamesh pe tronul din Uruk. . 49] Enmerkar . a inventat plugul si jugul pentru boi.s-a nascut din unirea lui Anu. simbol al puterii. trimitind asupra acestora 4 dezastre.

iar eroul din Uruk iese victorios.titlul este luat din primele cuvinte ale epopeei “cind cerul de deasupra nu fusese inca mentionat”. 55] Eridan . 51] Ennugi . 56] Erra . se afla in conflict cu conducatorul cetatii Aratta.zeul irigatiilor si inspector al canalelor in mitologia mesopotamiana. aparitia zeilor. numit si “pamintul cel mare”. . in tinuturile inalte din Persia. 50] Enmesarra . 57] Etana . 58] Etemmu .sotia sa este Ninmesarra. de unde nu se mai intoarce nimeni.numele accadiana al unei persoane care a murit. 52] Enuma Elish .templul zeului lunii din orasul sumerian Ur. conflictul este de natura comerciala.poate fi identificat cu Nergal.un riu din lumea de apoi. .simbolizeaza moartea iprin insasi comportamentul sau. .este asociat cu foametea si alte calamitati. 1000 bp. . .in aceste poeme. . .zacind intr-o letargie morbida. .reprezinta domnul toturor puterilor pe care civilizatia si societatea se reazama.un astfel de spirit va cutreiera lumea pentru o eternitate si ca cauza rele considerabile. scris pe tablite de ceramica si numit Poveste despre Erra. 53] Enushirgal . .epopee semitica ce descrie creatia.zeul sumerian al lumii de apoi.in lista sumeriana a regilor de dupa potop este plasat pe locul 2. zeul mortii.este sora zeitei cerului Ishtar.a fost inscaunat de insusi zeul Anu.este mentionat intr-unul dintre cele mai vechi poeme epice.zeita sumeriana si accadiana a Lumii de Apoi. .cel de-al 13-lea rege-zeu al dinastiei sumeriene a cetatii Kish. . . victoria asupra fortelor haosului a tinarului zeu Marduk conceptia omului din singele lui Kingu. mortii si al altor dezastre. . dar nu a fost ingropata.impreuna cu sotul sau Nergal conduce tarimul celor morti.zeul babilonioan al razboiului. 54]Ereshkigal ..

sora ei. . raspindita in lumea sumeriana si babiloniana. 64] Gula . . . a fertilitatii si a razboiului.ciinele este aninalul sau sacru. . 66] Igigi . natura intra in colaps si nimic nu mai creste pe ogoare. invocat pentru a proteja de neprevazut.este sora lui Dumuzi. elamita sau siriana. in care strabate lumea mortilor si incearca sa devina stapina acesteia. .nume colectiv pentru zeii cei mareti ai raiului. 63] Girru .zeitate sumeriana a vindecarii. zeita cetatii Isin. 65] Hanish . care de atunci va conduce lumea de dincolo jumatate din fiecare an. .este precursorul lui Hercule si a altor eroi.este un herald divin in mitologia mesopotamiana.Inanna este cea mai importanta zeita din panteonul sumerian..este o figura proeminenta in numeroase mituri. probabil de origine anatoliana. 67] Inanna* . cu moartea Inannei. . care conduce acest loc.zeul accadian al focului si al luminii. aducind furtuna si vremuri rele.zeu sumerian al focului si al luminii. . ea renaste cu conditia ca o alta persoana sa ii ia locul printre cei morti. o comdamna la moarte. 59] Gallu . . 62] Gilgamesh . 60] Gestinanna .omologul sau accadian este Girru (Girra). cum ar fi “Coborirea Inannei in Lumea de Dincolo’.demoni accadieni ai lumii de apoi.este o divinitate a naturii. 61] Gibil .sotul sau este Ninurta. prin interventia zeului Enki.zeii mai putin importanti sint Anunnaku.frecvent este identificata cu Nin'insina. Ereshkigal.in traditia sumeriana poarta numele de Gidim.este zeita dragostei.paznic al padurilor de cedri care se opune lui Ghilgamesh si este omorit de catre acesta si de Endiku. patronul civilizatiei si mesager al zeilor. dar este asociata si cu lumea de apoi. 66] Humbaba . .este eroul pincipal al uneia dintre cele mai mari epopei a antichitatii. il alege pe iubitul ei consort Dumuzi.

75] Ishum .este reprezentata ca o zeita bogat impodobita. dupa ce face dragoste cu el. ca o personificare a planetei Venus.este descrisa adesea ca fiind fiica lui Anu.o alta varianta a numelui ei este Ninnanna. . .este un corespondent al Afroditei. Gilgamesh si prietenul sau Enkidu omoara aceasta creatura si ii arunca la picioarele zeitei capul acestuia. fara inima. . .simbolul ei este o stea cu opt colturi. dar si a zeitei lunii Nanna.este un nume primordial al zeitei fertilitatii si razboiului Ishtar. care isi distruge prietenii si amantii.. 73] Ishtar* . Ishtar. in marea epopee a lui Gilgamesh. marea ei iubire este zeul fermelor Tammuz. . zeul aerului.care initial atrage barbatii. regina lumii de apoi. ea trimite boala grea peste Endiku. dar este refuzata si ii sint amintiti iubitii anteriori. jignita.hittitii o numesc “regina muntilor”.gradinarul lui Anu.Inanna este privita ca fiind fiica zeului cerului Anu. apare ca fiind o femeie rea.mai tirziu. care pentru a o razbuna da nastere taurului ceresc al desertului. .zeita siro-mesopotamiana a juramintelor si judecatii si a ritualurilor religioase. dupa care ii respinge.in majoritatea miturilor care se ocupa de ea.este considerata o femeie capricioasa. cu echivalentul babilonian Adad. 70] Isara . 74] Ishullana . 69] Irkalla . dupa moartea acestuia merge in lumea de apoi sa il aduca din nou printre zei. . .este un alt nume pentru Ereshkigal. 72] Ishkur .zeita babiloniana a iubirii. il transforma intr-o broasca. mai este numita Ninsianna . .cele mai importante sanctuare se gaseau la Uruk. iar acesta moare. care ii aduce cosuri cu curmale fiicei acestuia. 71] Ishkhara . . .zeu sumerian al furtunilor si al ploii.accadienii o numesc Ishtar. care fusesera raniti sau ucisi fara mila. ea se plingel tatalui sau Anu. preoteasa a lui Ishtar. ceea ce inseamna “regina cerului”. asemanator grecului Adonis. alteori ca o femeie goala.aceasta. 68] Ininna .zeita sumero-babiloniana a dragostei si fertilitatii. incearca sa il faca pe acesta sa o ia de sotie. Zabalam si Babylon. pe care o iubeste in taina. dar eforturile ei sint in zadar.

riul din lumea de apoi in mitologia sumeriana.joaca un rol important in epopeea Enuma Elish. dupa ce primul sot Apsu a fost macelarit.aceasta ii da demonului Tablele Destinului si intentioneaza sa il faca stapinul zeilor. care recupereaza Tablele Destinului.zeul babilonian al stelei Sirius. . .in miturile mesopotamiene este un demon care devine cel de-al doilea sot al zeitei Tiamat. il omoara pe Kingu si creaza oamenii din singele acestuia. .mesagerul zeului sumerian Anu. 85] Kur .in mitologia babiloniana este copacul lumii. 80] Kingu .ea si Ninatta o acompaniaza pe aceasta cind a cintat imnurile pasionate de dragoste catre Tammuz. 78] Khuluppu .zeita pamintului in mitologia mesopotamiana. 84] Kulullu . . 76] Kakka . . 77] Kaksisa .zeul preotilor in vechea Babilonie.sint spiritele asiriene ale apelor. serveste de alcov al dragostei pentru zeita Ishtar.femeie-demon din mitologia sumeriana. lemnul sau este un medicament miraculos. . 81] Kiskill-lilla . 87] Labbu .l 79] Ki .. este zeul care indeplineste functia de mare preot printre ceilalti zei. 82] Kulitta .acest copac sta pe malul fluviului Eufrat.o divinitate a muzicii care o serveste pe Ishtar.la accadieni este cunoscuta sub numele Lilitu. al caror nume se traduce prin oameniipeste. sotia lui Anu si mama a lui Enlil.zeul babilonian care restaureaza templele.sfatuitorul intelept al lui Marduk in epopoeea lui Erra.este omorit de Marduk. care isi are lacasul in copacul Haluppu al zeitei Inanna. 83] Kulla . 86] Kusag . aduce mincarea zeilor la Ereshkigal.femininul poarta numele de Kuliltu.

zeita babiloniana a sortii si a destinului. 89] Lamastu .a fost ucis de zeul Tispak. . continuindu-si astfel calatoriile prin salbaticie.mai este numita si Mami. . .monstru marin accadian asociat cu galaxia.divinitate ancestrala care hotareste destinele oamenilor. de unde se hrnesc un ciine si un porc.are o contributie decisiva la creatia primilor oameni din lut si singe. . al treilea pe lista de regi postdeluviana.zeitate babiloniana care a creat muritorii.in poemul Lugulbanda si Enmerkar este seniorul acestuia din urma. . 91] Magilum .se dedica zeului soare si astfel primeste protectia acestuia.a fost creat de Enlil. 88] Lahar .ocazional este privita drept consoarta lui Nergal.femeie. . 90] Lugulbanda . . traverseaza muntii si riul Kur inainte de al elibera peEnmerkar rde dusmani. . . 95] Mammetu .zeita accadiana a juramintului. 92] Mama .zeita mama in mitologia Sumero-Accadiana. 93] Mami .este prezentata ca o femeie cu sinii goi. ulterior devine si a sortii si judecator in lumea de apoi.este un erou al poemelor sumeriene. conducatorul Urukului pentru 1200 de ani.este mentionat ca fiind consortul lui Ninsun.in poemul Lugulbanda si Muntele Hurrum este lasat sa moara de companionii sai intr-un drum prim munti.. . de data asta in Aratta. 94] Mamitu . alaturi de Anunnaku.zeul sumerian al vitelor si al oilor.este echivalentul zeitei sumeriene Dimme.corabia mortilor in mitologia mesopotamiana.este numit ocazional de Ghilgamesh ca un tata semi-divin. . 96] Mammetum . . care este reprezentat sub forma unui sarpe. . in tinuturile inalte ale Persiei.demon sin mitologia accadiana care produce febra si boli la copii. mincaind fructe de padure si omorind animale salbatice.

patroneaza furtunile care aduc distrugere in asezarile oamenilor. .venerata in zona Nippur.templul sau din Babilon este cunoscut in toata lumea mesopotamiana.zeitate sumero-babiloniana a cunoasterii si a scrisului. 100] Mummu .este o straveche divinitate sumero-babiloniana. zeul luminii si al vietii. .este mama lui Enki.zeitate asiro-babiloniana a fertilitatii si a nasterii copiilor.97] Marduk* .in traducere literara inseamna “vitelul soarelui’. de boala si foamete.accadienii il numeau Amurru.este slujitorul lui Apsu si Tiamat. . stapinul zeilor. 104] Namtar . indeplinind functia de scrib al zeilor. .zeul sumerian al stepelor.zeita sumeriana a marii care a creat raiul si pamintul. o epopee straveche a creatiei.zeita babiloniana. 101] Mylitta .reprezinta latura negativa a destinului. de asemenea. . personificarea calitatilor practice si a mestesugurilor. 102] Nabu . 98] Martu . conducatorul destinelor. 103] Nammu .este privit ca fiica lui Marduk. .este un zeu sumerian minor al lumii de apoi.poate fi una dintre cele mai vechi entitati ale panteonului sumerian. . . . . . ceea ce inseamna “stapinul”. dragonii haosului si astfel a cunoscut nemurirea.este prezentat sub forma unui mester lucrind in atelier. privit ca un demon al lumii de apoi. . . consoarta lui Ellil. .este fiul lui Ea.in conformitate cu Enuma Elish. . . este luat in slujba de Ea. .consoarta sa se numeste Sarpanitu. i-a invins pe Tiamat si Kingu. 99] Mulitta .este privita ca un aducator de nenorociri. poarta peste 50 de titluri.cunoscut drept creator al Universului si al umanitatii.este fiul lui Anu si sotia sa se numeste Beret-Sheri.mai este numit cu simplitate Bel.este asociata de creci cu Afrodita. dupa moartea lui Apsu. .

. orasul ruina Tell Muqayyir in Irak. 113] Nin . arta interpretarii viselor. .este.este fiul lui Enlil si al lui Ninlil.zeita babiloniana a oneiromanciei.. . care aduce razboiul. numit si “stapinul destinului”. 111] Nidaba .mai este venerata si ca zeita a razboiului.in mitologia babiloniana. 114] Nin-agal . 112] Nimush . care guverneaza tarimul mortilor impreuna cu consoarta sa Ereshkigal. o zeita a apei si a fertilitatii. de asemenea. foametea. . 109] Nergal* . rege al lumii de apoi. . iar sotia sa este Ningal. . 106] Nanna . .echivalentul accadian este Sin.zeita sumeriana a invataturii. care intra in componenta unor nume de divinitati cum ar fi Ningal.cultul ei este larg raspindit si in Siria si Iran. .simbolurile sale sint o secera si o maciuca de razboi. 105] Nanaja . .este personajul principal al unui poem epic ce descrie trecerea sa din rai in lumea de apoi. foarte apreciata in lumea mesopomiana.zeita sumerian si accadiana a sexului. .citeodata este interpretat ca fiind latura negativa a lui Shamash. pazitorul sef al portilor lumii de apoi. Ninsun sauNinchursanga.zeu sumerian al lunii. . care simbolizeaza un uter gravid.copii lor sint Ianna. 110] Neti . .simbolul sau este un vas cu apa si cu pesti in el.este un zeu rau.centrul de cult principal este Ur. 107] Nannar . .o forma sumeriana a lui Nedu. Utu si Ishkur. muntele unde arca lui Utnapishtim a esuat dupa Deluviu.orasul de cult principal este Kuthu.este un nume sumerian primitiv al zeului lunii Sin.este un mesager si sfetnic principal pentru Ereshkigal.reprezinta o straveche divinitate sumero-babiloniana. 108] Nanshe . regina lumii de apoi si a sotului acesteia Nergal. febra si devastarea.titlu sumerian pentru zeita sau doamna.

simbolul sau este sarpele cu corn numit Basmu in accadiana.“regina a muntilor”. 118] Nindukugga . .este “marea regina “ a vechiului Sumer. 122] Ningizzida . . 120] Ningal . pazitorul usilor lui Anu. . 121] Ningirsu . . de 60 de leghe si cu mai multe guri si limbi. . .citeodata este reprezentat ca un sarpe cu cap uman.zeita babiloniana a cartilor celor morti.impreuna cu Endukugga. adresat cu apelativul ‘stapinul copacului vietii”.zeul mesopotamiaan al fierarilor.este posibil sa fie o mai veche interpretare a lui Ninurta.este fiul lui Enlil.in Ur.numele inseamna “lemn rezistent”. . 116] Ninatta . intre Lagash si Ur. . al irigatiilor si al fertilitatii. ea si Sin erau considerati parintii lui Shamash si ai lui Ishtar. zei parentali care traiesc in lumea de apoi.ulterior devine o divinitate a vindecarii si a magiei. 115] Nin-gishzida .o zeita a muzicii. consort al zeitei Belili. .este companionul lui Tammuz.fenicienii o numea Nikkal.este zeul patron al orasului sumerian al orasului Girsu (Lagash).este mama zeului soarelui.zeu al fertilitatii. afertilitatii.. . . consoarta a zeului lunii Nanna. . 123] Ninhursag . fiul lui Ninazu. iar consoarta sa se numesta Baba. unde regele Guda ii construieste un templu numit Eninnu.principalele centre de cult era localizate la Gishbanda. cu care sta de paza la poarta Cerurilor. care impreuna cu Kulitta o acompaniaza pe Ishtar in imnurile de dragoste pentru Tammuz.este un zeu sumerian asociat cu Dumuzi.divinitate babiloniana a incantatiilor magice.este zeita sumeriana mama. . 119] Ninedinna .are un cimp unde infloresc toate felurile de plante.numele sau inseamna “domnul din Girsu”. 117] Ninazu . .zeu sumero-babilonian al ploii. . care a creat vegetatia. iar simbolul sau este un vultur cu cap de leu. .

al razboiului.Ninhursag este una dintre cele mai vechi membre ale pantenonului Sumerian si poarta titluri prestigioase cum ar fi “mama a zeilor”’ “doamna a nasterilor” . al fertilitatii.divinitate feminina minora la sumerieni. “marea divinitate” sau Mach. canalelor. .zeita sumeriana a nasterilor si a pamintului pietros. mentionata pentru intelepciunea ei.Ninhursag asigura fertilitatea cimpurilor. linga granita cu Irakul. pamintul devine sterp. tunetelor de furtuna.este zeita mama a sumerienilor si a accadienilor.cind adunarea zeilor reuseste sa o imbuneze. reprezentind un alt aspect al mamei zeilor. . 125] Ninmah .il ajuta pe Nammu in crearea umanitatii si este raspunzatoare de nasterea a 7 oameni deformati. dar cind l-a blestemat pe sotul ei pentru legaturile acestuia incestuoase.este o traducere gresita.zeita accadiana a nasterilor. 129] Nintur .un templu important al lui Ninhursag a fost excavat linga Tell Harriri.este sotia regelui zeificat Lugulbanda si mama eroului Ghilgamesh.zeu sumero-babilonian al ploii. 128] Nintu .mai este numita Nintu sau Ki. echivalentul lui Ninhursag. . inundatiilor. .cultul ei se desfasura in Uruk. .este o divinitate mesopotamiana de sex feminin.. mai veche a numelui divinitatii mesopotamiene Ninurta.este zeita tutelara a conducatorilor sumerieni. in epopeea acestuia. 124] Ninib .numele sau inseamna in traducere “marea regina”. al plugului si al vintului de sud.uneori este interpretata ca o forma a lui Ninhursag. 127] Ninsun . fiind astfel uneori asimila ta cu Damgalnunna.numele ei inseamna “regina vacilor salbatice”. orasul antic Mari in Siria. . mai este numita si Dingirmach. Belet-Ili. este sfatuitor al fiului ei si ii interpreteaza visele. . . . lumea redevine fertila si ciclul anotimpurilor este instituit. . 126] Ninshar . 130] Ninurta . .este consoarta zeului suprem Enki. care se autointituleaza “copii lui Ninhursag". .

a pus zagaz apelor amare din lumea de apoi si a invins numerosi monstri.centrul cultului sau este orasul Nippur. . la 100km sud de Babilon.un demon inaripat. . 137] Papsukkel . Anu. 133] Nisir . Gibil.mesopotamienii credeau ca Pazazu traieste in desert.sfatuitorul principal al zeilor sumerieni din Ceruri si mesagerul acestora.zeul babilonian care a creat primul ocean. .este fiica zeului cerului. a scrisului si a intelepciunii.este fiul lui Enlil si sotia sa este Gula. 139] Puzur-Amurri .in calitate de mare vinator. 136] Pakku . . acest zeu reuseste sa le recupereze.muntele biblic Ararat.este zeul sumerian al luminii si al focului si mesager al lui Enlil. patronul orasului Girsu. .este o creatura cu un cap deformat..conform legendei. ghearele ascutite ale unui leu la miini si la picioare si coada unui scorpion. unde se opreste in final arca eroului babilonian Utnapishtim. temut de populatiile din Mesopotamia antica.numele sau inseamna “stapinul pamintului” iar omenirea ii datoreaza fertilitatea ogoarelor si sanatatea fiintelor vii. este toba sacra pe care i-a dat-o eroului zeita Ishtar.Ninurta este adesea confundat cu Ningirsu.o divinitate sumeriana sub forma de sarpe. 131] Nirah . . 135] Nusku . 134] Nudimmud ..acest demoneste personificare vintului aprig de sud-est care aduce boli. care probabil ca reprezinta o forma timpurie a luiNinurta.fiul sau este un alt zeu al focului. .atributul sau este o lampa.zeita sumeriana a grinelor. .da foc stepelor si distruge vrajitoarele si demonii cu focul sau. . . aripile unui vultur. este uneori asimilat lui Nimrod. . . 138] Pazuzu . care ii este si tata. cel mentionat in Geneza din Biblie.cind Tablele Destinului au fost furate de pasarea furtunii Zu.in mitul lui Ghilgamesh. 132] Nisaba . mesagerul divin al lui Sataran. .

- este cirmaciul lui Utnapishtim in timpul Potopului. 140] Qingu - un alt nume al zeului Kingu. 141] Ramman - in Epopeea lui Gilgamesh Epic este zeul vinturilor, al tunetului si al furtunilor. 142] Rimmon - zeul babilonian care domneste peste furtuni; - in Vechiul Testament este un nume pentru zeul furtunilor din Orientul Apropiat Hadad. 143] Salbatanu - zeul babilonian al planetei Marte. 144] Samuqan - zeul mesopotamian al vitelor. 145] Sara - zeul mesopotamian al orasului Umma. 146] Sataran - patronul orasului sumerian Der; - este judecator divin si vindecator; in cea de-a doua calitate, sarpele zeu Nirah este mesagerul sau. 147] Scorpion Men - in mitologia babiloniana oamenii scorpioni reprezinta copii lui Tiamat, dragonul mama al Universului; - sint uriasi ale caror capete ating cerul;aveau capul,bratele si torsul de oameni, dar de la talie in jos erau scorpioni; - razboinici mortali, puteau lupta atit cu cozile de scorpioni,cit si cu arcurile si sagetile lor, care nu greseau niciodata tinta; - sint garzile sacre ale seului soare Shamash; dimineata deschid portile Muntelui de Est si Shamash urca pe cer; seara, inchid portile Muntelui de Vest si Shamash coboara in lumea de dedesupt; - Ghilgamesh, marele erou babilonian, a fost ajutat de un om-scorpion in cautarea imortalitatii. 148] Sin - zeul semilunii la sumerieni; - celelalte faze ale lunii aveau alti zei:Nanna este luna plina si Asimbabbar este luna noua. 149] Shamash - este fiul lui Nanna si al lui Ningal; - Utu sau Shamash reprezinta zeul mesopotamian al soarelui si al justitiei care hotareste soarta celor morti;

- pentru semiti reprezinta, de asemenea si un razboinic victorios, zeul intelepciunii, fiul lui Sin, “mai mare decit tatal”; - este reprezentat cu o secera, cu care taie deciziile; - in poemele mesopotamiene, numele sau poate simboliza simplu zeul sau soarele. 150] Shullat - este heraldul divin, vestitorul furtunilor si al vremurilor proaste in antica Mesopotamie. 151] Tammuz - este zeul vegetatiei la accadieni, simbolul mortii si al renasterii naturii; - ii corspunde sumerianul damuzi; - este fiul lui Ea si sotul zeitei Ishtar; - in fiecare an moare in timpul verii fierbinti ( luna tammus, iunie-iulie) si sufletul sau este luat de demonii Gallu si dus in lumea de apoi; tristetea si dezolarea se astern peste intregul pamint, iar Ishtar conduce oamnii in deznadejdea acestora;ea coboara in lumea de apoi, condusa de Ereshkigal, si dupa multe incercari succesive reuseste sa il aduca inapoi, ceea ce va face ca fertilitatea si bucuria sa revina pe pamint; - in Siria a fost identificat cu Adonis. 152] Tiamat - in miturile babiloniene, Tiamat este un dragon-femela urias care personifica oceanul cu apa sarata , apa Haosului; - reprezinta, de asemenea, mama primordiala a tuturor celor care exista, inclusiv a zeilor insisi; - consortul ei este Apsu, personificarea abisului de apa proaspata care inconjura Pamintul; din unirea lor, apa sarata si apa proasptata (dulce) a luat nastere prima pereche de zei; acestia sint Lachmu si Lachamu, parintii lui Ansar si Kisar, bunicii lui Anu si Ea; - in creatia epica Enuma Elish, scrisa in jurul anului 2000 bp, urmasii lor au inceput sa ii irite pe Tiamat si Apsu, astfel incit acestia au decis sa isi suprime descendentii;Ea descopera planurile lor si reuseste sa il ucida pe Apsu in timp ce acesta dormea.Tiamat a innebunit de furie cind a aflat acest lucru si a dorit sa isi razbune sotul ucis; a dat nastere unei armate de creaturi monstruoase ,care urma sa fie condusa de noul ei sot Kingu, care este de altfel fiul ei; a fost insa invinsa de tinarul zeuMarduk ,nascut din apa dulce si proaspata; Marduk ii taie corpul in 2, iar din jumatatea superioara face cerul si din jumatatea inferioara face pamintul; lacrimile ei au devenit izvoarele Tigrului si ale Eufratului;Kingu este omorit tot atunci si din singele sau Marduk creeaza primii oameni. 153] Ubara-Tutu - rege din Shurrupak si tata al lui Utnapishtim; - este singurul rege mentionat in Lista cu Regi pre-diluviana, in afara de Utnapishtim.

154] Ummanu - alt nume pentru Cei 7 Intelepti din Poemul lui Ghilgamesh si din Poemul lui Erra. 155] Umunmutamkag - o alta divinitate babiloniana, cu acelasi rol cu cea de mai jos. 156] Umunmutamku - divinitate babiloniana cu rolul de a prezenta zeilor ofrandele facute de muritori in temple. 157] Urshanabi - vislasul barcii lui Utnapishtim; - traverseaza zilnic apele mortii, care impart gradina soarelui unde Utnapishtim traieste pentru eternitate, loc corespunzator Dilmunului Sumerian; - prin acceptarea lui Gilgamesh ca pasager isi depaseste drepturile si il va insoti pe Gilgamesh inapoi in Uruk. - ii corespunde vechiul babilonian Sursunabu. 158] Usma - slujitorul cu 2 fete al zeului Ea. 159] Utnapishtim - in poemul sumerian este un rege intelept si preot in Shurrupak; - in sursele accadiene este un cetatean intelept din Shurrupak; - este fiul lui Ubara-Tutu, iar numele sau este de obicei tradus prin sintagma Cel ce a Vazut Viata; - este protejatul zeului Ea, cu sprijinul caruia supravietuieste Potopului, impreuna cu familia sa si cu “saminta creaturilor vii”; dupa aceasta, el este luat de zei si daruit cu viata vesnica “la gura riurilor”, primind si denumirea de “Cel Indepartat”; - conform traditiei sumeriene, traieste in Dilmun unde “rasare soarele”; - este personajul principal al Povestirii Deluviului din a 11 tableta a epopeei lui Ghilgamesh. - intr-o versiune diferita a capodoperei epice, cum ar fi Mitul lui Atrachasis, de exemplu, este numit " cel extraordinar de intelept"; - prezinta numeroase similitudini cu mitul biblic al lui Noe. 160] Uttu - zeita sumeriana sub forma de paianjen a tesatorilor si a hainelor; - este fiica lui Enki si a zeitei Nindurra. 161] Utu - divinitate veche sumeriana; - este zeu al soarelui, al fertilitatii si al judecatii drepte; - corespunde zeului babilonian Shamash; - Utu a fost creat de zeul cerului Enlil;

este fiul lui Nanna si al lui Ningal. Cuprinde zona geografica dintre fluviile Tigru la N si Eufrat la S.divinitate sumeriana a viziunilor din timpul noptii si a viselor. In traducere. Numeroase cetati si orase-state.poate fi comparat cu zeii sumerieni Ningirsu si Ninurta. a vinturilor de sud-est si a norilor de furtuna. consoarta lui Marduk.un rege-preot sumerian din perioada deluviului. 166] Zarpanit . Mesopotamia inseamna 'tara dintre riuri'. asirieni. Scurta prezentare a conditiilor geografice si istorice ale Mesopotamiei.. 165] Zaqar . Marduk a omorit pasarea-demon. patron al orasului Kish.zeita straveche sumero babiloniana.in mitologia sumero-acadiana. conform legendei. au jucat o importanta deosebita in istoria multimilenara a Mesopotamiei. armeni. accadieni.acest demon.zeul babilonian al viselor. . In lumea biblica este cunoscuta sub numele de Aram Naharaim. Zu este o pasare devina.este un zeu al razboiului si este mentionat ca fiind consortul seitei Ishtar.cunoscut si sub numele de Beltia. desi tuturor le era teama de acest demon. reprezinta zona geografica in care s-au dezvoltat civilizatii infloritoare cu citeva mii de ani inainte de era noastra. . 164] Zappu . amoriti. Anu le porunceste celorlalti zei sa recupereze tablele. care reprezinta mesaje de la zi. personificarea furtunilor. .alaturi de Egipt. 168] Zu .zeitate babiloniana a Constelatiei Pleiadelor. dar in alte texte este omorit de sagetile lui Ninurta. 167] Zisutra . 162] Zababa . . jumatate om-jumatate pasare.un alt nume pentru Imdugud sau Anzu. .stravechi zeu accadian. In ziua de azi teritoriul antic al Mesopotamiei intra in componenta urmatoarelor state: Turcia. 163] Zakar . fura Tablele Destinullui de la Enlil si le ascunde pe un virf de munte. Siria si Irak. O scurta enumerare mentioneaza: 35168nkh56zhg9d . embrion al marilor imperii. babilonieni Scurta prezentare a conditiilor geografice si istorice ale Mesopotamiei Mesopotamia.

10] kassiti. 2] amoriti. 6] babilonieni. . 7] Uruk si altele. Dintre populatiile care au trait pe teritoriul Mesopotamiei mentionam: 1] accadieni. 6] Kassiti. 3] aramei. 9] Neo-Babilon. Mileniul 1 bp 8] Assiria. 10] Ahmenizi. 5] armeeni. 4] asirieni. 3] Babilon 4] Eridu. vorbim de un mare numar de civilizatii care impart acelasi areal geografic pe parcursul citorva milenii. 7] caldeeni.1] Akkad 2] Assur. Mileniul 3 bp: 1] Akkad. B. 3] A 3-a dinastie din Ur. 6] Ur. 8] guti. intre 3500 bp-63 ap. 2] Guti. 9] hurriti. Mileniul 2 bp 4] Isin-Larsa. 5] Vechiul Babilon. kh168n5356zhhg 5] Lagash. 11] sumerieni etc Dupa cum se vede. 7] Babilonul de Mijloc. 11] Seleucizi 12] Parti. Periodicizarea istorica este urmatoarea: A. C.

pana in pragul epocii moderne.e.n. temutii calareti ai stepelor de neam indo-european sau turcic.Scurt istoric al continentului Asia pana in anul 1945 Scurt istoric al continentului Asia pana in anul 1945. l-au parcurs. regiuni care au adapostit in Antichitate si apoi in Evul Mediu. situate la nord de paralela de 50º si aprtinand in majoritate covarsitoare Siberiei.n.e. ci putem doar urmari evolutia istorica a unor mari zone geografice. aflati pe treapta de dezvoltare social-economic inferioara vecinilor de la sud. care fusesera timp de doua milenii si jumatate centrele traditionale ale imperiilor care dominasera Orientul Apropiat si Mijlociu. Din China de Nord. Victoriosi adesea. in stepele nord-pontice ale Europei. marile civilizatii : Asia Mica. Urmeaza. care se succed pe acelasi teritoriu pana la cucerirea lui Alexandru cel Mare. Peninsula Hindustan. de la Marele Zid si pana la Marea Caspica. Podisul Iranian se substituie pentru 12 secole Egiptului faraonic. alaturi de cea a Nilului reprezinta leaganul celor mai vechi civilizatii umane constituite vreodata. Mesopotamia.). care debusa. Mesopotamia. asiriana.-III e. are. independente una de alta. timp de trei milenii. devaniti patura conducatoare a tinuturilor cucerite. chaldee si persana. sarmati. insuficient descifrate pana astazi.. care la luasera locul si care repetau apoi. in cursul celei mai fascinante anabaze a lumii antice(334-323 i.n. apoi Imperiul Sasanid(sec.n. dintre toate acestea. China si Japonia. sunt complet asimilati dupa 2-3 generatii de modul de viata local si obligatii. huni. Nomazii. nu putem vorbi de o istorie globala. India. de data aceasta de origine semita. Regatul Partilor(sec. intre 40º si 50º latitudine nordica.sau revarsat in Orientul Apropiat si Mijlociu. la randul lor. a unor populatii sau a unor formatiuni statale distincte. Dupa cucerirea Persiei de catre Alexandru Macedon. in linii mari. 3000 i. agricole din sud. opozitia dintre populatiile de pastori nomazi si civilizatiile sedentare. babiloniana. Civilizatia sumeriana care ia nastere in sudul Mesopotamiei la cca. a fost patria pastorilor nomazi si totodata coridorul migratiilor lor. un adevarat tezaur cultural care patrunde spre apus pana in lumea europeana. poate cea mai mare putere de iradiere. dupa constituirea Imperiului Persan. reiau valeitatile universaliste . Un loc important l-a jucat in istoria Asiei.). conditionati de procese complexe. Mesopotamia. Datorita vastitatii si diversitatii fizico-geografice a Asiei. lumea pastorilor nomazi. unitara a continentului. limitata la nord de taigaua siberiana care. de la sciti.n. tara dintre Tigru si Eufrat.e. Ea transmite civilizatiilor akadiana.III-VII). se intinde o neintrerupta fasie de desert si stepa. Iran. o zona de stepa sau de desert. au fost constant atrasi de bogatiile acumulate de lumea urbana. Regiunile de padure si tundra. atacand neintrerupt hotarele statelor constituite in China. a constituit-o Peninsula Arabia. cu nesemnificative variatiuni. sa faca fata raidurilor noilor populatii ale stepei. pana la avari si mongoli. acelasi proces. razboinici caliti de conditiile aspre de clima si viata. in cele din urma. Anatolia sau Europa. de adevarate reactii in lant. Podisul Iranului. Mesopotamiei si Anatoliei. O alta regiune de unde pastorii nomazi.III i. apoi in vecinatatea Ecuatorului. In secolul VI i.e. sunt locuite pana in pragul secolului 20 de vanatori si pescari primitivi. Rand pe rand. Valea Indusului si cea a fluviului Huanghe(Fluvilu Galben).

prin cucerirea statului indian Bihar. Expansiunea araba atinge.n. care preia mostenirea elenistica.n). vest si nord-est in mileniul III-II i. inaugurand astfel in secolul XV epoca marilor descoperiri geografice . spanioliii isi consolideaza dupa 1564 pozitiile in Filipine. Bazele unui nou imperiu islamic sunt puse de turcii otomani in timpul domniei lui Osman I(1281-1326). extremitatea sa rasariteana. Intre secolele VII-XV. Olanda si Anglia profita de declinul Portugaliei pentru a ocupa cea mai mare parte a pozitiilor asiatice ale acestui stat.n.. respingand pana in secolul XIX toate tentativele vizand cucerirea sa. Trecuti in 1354 in Europa. isi fixeaza in sec.n. Olanda incepe ocuparea arhipelagului ..n. care legau Asia de Europa. noua lor capitala.n. Statul roman.e. portughezii impun hegemonia in Oceanul Indian . arabii si raspandirea islamismului. doua forte modifica fizionomia politica si religioasa a continentului.-220 e.e.ale Ahemenizilor in aceasta parte a continentului asiatic. prima mare civilizatie a Peninsulei Hindustan. Aici isi au nucleul cele doua mari imperii catre incearca unificarea Indiei in Antichitate : Maurya(in sec. Valea Gangelui devine de la jumatatea mileniului I i.n. protagonistii sunt secolele XV si XVI Portugalia si Spania. Acesta cunoaste in timpul dinastiei Safavide(1502-1722) o remarcabila afirmare politica si culturala.n.Valea Indusului adaposteste in mileniul III i. unifica. precum si expansiunea mongolilor. constituit in secolul IV e. IV-VI.e. apoi adopta o politica de splendida autoizolare. Unificarea Chinei este opera suveranului Shihuangdi(246-210 i.e. IV-VI). Coreea si Japonia. Imperiul Otoman inglobeaza Orientul pana la hotarele Iranului. in 1453. la intemeierea dinastiei autohtone Ming(1368-1644). impunand limba si religia lor.n.e. Pana in secolul XVI. Din Valea Fluviului Galben. Genghis Han uneste in 1206 triburile nomade ale mongolilor punand bazele unui imperiu care inglobeaza in urmatoarele decenii teritorii dintre China si Europa Rasariteana. Patrunderea triburilor indo-europene ale arienilor dupa 1500 i. elementele civilizatiei chineze se raspandesc spre sud. Statul japonez. modifica radical fizionomia etnico-lingvistica si religioasa a intregului subcontinent. pe Eufrat hotarele sale rasaritene mentinute apoi pana in secolul VII pe aceleasi pozitii de catre Imperiul Bizantin. obliga comertul european sa caute o noua cale spre Indii.I i. intregul Orient Apropiat. In secolul VII calaretii nomazi porniti din peninsula Arabia.e. China se emancipeaza in 1368.e. Malacca(1511) si Macao(1557). avand ca ideologie hinduismul).e. cand influenta acestei civilizatii atinge in Asia Centrala si de Sud-Est. care contribuie la raspandirea budismului) si Gupta(in sec. principala zona de civilizatie. civilizatia Indus... cu exceptia Asiei Mici Bizantine. purtand flamura verde a noului profet Mahomed. Controlul de catre Imperiul Otoman al marilor drumuri comerciale. Dobandind Goa(1510). Apogeul Imperiului Chinez antic il reprezinta epoca dinastiei Han(206 i. Pe ruinele efemerului imperiu creat de Alexandru cel Mare se constituie regatele elenistice care rspandesc pana in Asia Centrala si India elementele civilizatiei elene. incearca sa joace un rol in politica continentului anexand temporar teritorii din Coreea(sec. de sub dominatia mongola. IV-III i. ei ocupa peninsula Balcanica si fac din Constantinopol.) care isi ia titlul de imparat. In secolul XVII. Victoria arabilor din valea raului Talas(751) asupra armatei chineze decide apartenenta pentru viitor a Asiei Centrale in spatiul islamic.n.

Rusia ocupa intre 1533 si1650 tinuturile dintre Muntii Ural si Oceanul Pacific. sa-si modernizeze structura statala. reorganizata in secolul al III-lea de Diocletian. Anii conflagaratiei arata vulnerabilitatea puterilor coloniale. fie ea cavaleria usoara. Liban. Franta subjuga in secolul XIXPeninsula Indochina. nu reuseste sa scoata tara din inapoiere. Epoca interbelica este dominata de cresterea spiritului de emancipare in teritoriile coloniale si de tendintele expansioniste ale Japoniei care anexeaza provincia chineza Manciuria(1931) si incepe in 1937 agresiunea vizand cucerirea intregii Chine. Armata romana. iar in Extremul Orient el sanctioneaza ascensiunea la rang de mare putere a Japoniei. dupa revolutia burgheza care inaugureaza epoca Meiji(1868-1912). In cel de-al doilea razboi mondial Extremul Orient si zona Oceanului Pacific devin teatru de razboi. inarmata cu arcuri. fie cavalerie grea. Primul razboi mondial(1914-1918) este urmat de destramarea Imperiului Otoman si constituirea pe teritoriul sau a unor noi state nationale : Siria.Hr. depinzand din ce in ce mai mult de cavalerie.indonezian. is522j1273essb Putine state reusesc sa-si mentina independenta de stat :Imperiul Otoman. transformanduse in cateva decenii intr-o mare putere imperialista victorioasa in razboaiele purtate impotriva Chinei(1894-1895) si Rusiei(1904-1905). reuseste. soldata cu proclamarea republicii. Irak. Malayezia si Singapore.476 legiunile romane au reprezentat o forta militara dominanta. Afganistan. iar Anglia prin penetratia sa in India. La sfarsitul secolului XVIII si in secolul XIX se accelereaza cursa dintre tarile coloniale pentru impartirea continentului asiatic . mai profesioniste. China.1300 d. de multe ori inarmata cu lancii si imbracata in armuri. . Birmania. iar opozitia antijaponeza catalizeaza spiritul de lupta al natiunilor oprimate care refuza sa accepte dupa 1945 reinstaurarea vechilor administratii. a fost foarte activa. este constransa prin tratate inegale incheiate cu puterile europene sa coboare la statutul unei semicolonii. Persia. Iordania. ele au suferit mai multe infrangeri importante. Astfel. care anexeaza fostele colonii germane din zona Pacificului. Revolutia burghezo-democratica din China(1911-1913). Fortele militare romane si-au modificat componenta. Imperiulnipon. Razboaie pe uscat si pe mare in Evul Mediu intre anii 500 . constrans de canonierele americane sa-si deschida in 1854 porturile pentru comertul statelor capitaliste. Cu toate ca in perioada 350 . Anglia anexeaza in 1858 oficial India. Thailanda si Japonia. Cu toate ca barbarii care s-au stabilit pe teritoriul imperiului erau numerosi si ambitiosi. in perioada 363-364 au fost infrante de catre cavaleria usoara persana si in 378 de cea gota. In epoca de prabusire a Imperiului Roman institutiile militare romane inca mai rezistau. armatele imperiale. Perioada cuprinsa intre prabusirea Imperiului Roman si Evul Mediu Tarziu a cunoscut dominatia cavaleriei si ascensiunea in Europa a cavalerilor in armuri. Arabia Saudita. au fost capabile sa le stavileasca initiativele de cotropire. slabita din punct de vedere economic si politic.

Imperiul Bizantin a reusit chiar sa recucereasca numeroase teritorii dupa prabusirea Romei. in 1071. Principala arma caracteristica francilor era toporul. a inceput in grupuri prost organizate care rivalizau pentru suprematie. In secolul al XI-lea turcii selgiucizi convertiti la islamism. ca de exemplu francii. avea inca o forta impunatoare. adesea mercenari. a unei regiuni bogate din Asia Mica unde era campat sistemul sau militar de catafractari. El s-a extins treptat si a organizat un sistem de fortarete legate prin drumuri. In urmatorii 1300 de ani diferentele dintre crestinism si islamism aveau sa fie marcate de o serie de razboaie repetate. Chiar daca Imperiul Roman din Vest se prabusise. Alp Arslan. intr-o singura generatie mostenirea lui a fost impartita iar succesorii lui s-au dovedit incapabili sa faca fata atacurilor repetate ale barbarilor. pe la mijlocul secolului al VII-lea. Ca un pilot de vanatoare din zilele noastre. O parte din cavaleria de care dispuneau erau arcasi calare. era extrem de bine pregatit. fortele franceze conduse de Carol Martel le-au infrant in 732 la batalia de la Poitiers. si unul dintre conducatorii turci. In disperarea lor. sfintit de Papa. cel din Est. el necesita forte suplimentare si pregatirea lui era foarte costisitoare. bizantinii au decis sa se alature crestinilor din vestul Europei . imperiul rasaritean a pierdut controlul asupra unei mari parti din Anatolia. Ei si-au intemeiat un regat in Franta si si-au construit in timp un sistem militar mai bine organizat decat cel al vecinilor prin combinarea infanteriei si cavaleriei. erau in majoritate pedestrii. Acesta era un cavaler cu armura si armament greu: si ceea ce e cel mai important. Acest succes avea doua cauze: in primul rand armatele bizantine din acele vremuri erau conduse de generali remarcabili.Aceste infrangeri au demonstrat si mai bine importanta cavaleriei. au reusit in cele din urma sa obtina o victorie decisiva impotriva armatelor bizantine. dar si sabia si adesea toporul. in batalia de la Manzikert. In Germania i-a infrant pe berberii saxoni si a condus atacuri si impotriva lombarzilor care invadasera Italia. care atacau de-a lungul Dunarii. Armele sale includeau lancea si arcul. care reprezentau o amenintare si mai mare. lipsite de finalitate vreme de mai multe secole. Domeniile francilor au ajuns la extinderea lor maxima sub domnia lui Carol cel Mare. ei au pus si bazele unei cavalerii amestecate care reprezenta de acum centrul fortei lor militare. In 476. inarmata cu lanci. Istoria militara a Europei vestice. Insa unii. Dispuneau apoi de cavaleria grea. Dupa moartea lui Carol cel Mare. Principala componenta a armatelor bizantine era insa catafractarul. Carol cel Mare si-a continuat razboaiele. Catafractarul era o resursa foarte pretioasa. cand fortele militare islamice au aparut dinspre Arabia. cand ultimul imparat roman a fost ucis in timp ce apara zidurile Romei. Cand armatele islamice au invadat Franta dupa cucerirea Spaniei. cu capitala la Constantinopol. imediat dupa prabusirea imperiului roman. vechiul sistem militar roman organizat in legiuni disparuse complet.o comunitate care intre timp isi dezvoltase propria organizatie militara. care . Majoritatea barbarilor care mostenisera bunurile romane luptau calare. Urmare a acestei batalii. Imperiul Bizantin sub conducerea lui Heraclius tocmai scapase de sub dubla amenintare a asalturilor persilor din Asia Mica si a barbarilor avari. In ciuda pioseniei sale. care a intemeiat in vestul Europei un adevarat imperiu. Imperiul lui era crestin. Si calul lui era foarte scump.

numiti normanzi. La acesti cavaleri imbracati in armuri au apelat bizantinii cand au fost atacati de islamici la sfarsitul secolului al XI-lea. Sub William Cuceritorul cavalerii normanzi au invadat Anglia si au fost recompensati dupa batalia de la Hastings. In urmatorul stadiu s-au atasat placi metalice in regiunile mai vulnerabile. vikingii. sarazinii. a cucerit orasul dupa un asediu indelungat si apoi a infrant armata trimisa din Egipt pentru eliberarea acestuia. in Germania si Spania a luat amploare miscarea cavalerilor. Adevaratii mostenitori ai metodelor de lupta ale vikingilor au fost soldatii profesionisti din garda personala a regelui Harold al Angliei. sprijinita cu resurse locale. Ei foloseau in lupta topoare cu doua taisuri si erau foarte disciplinati. nu imperiului si erau manati si de ambitii personale. Ei luptau pentru a obtine mai mult pamant. care au devenit mai tarziu metalice. Superioritatea militara era insotita de cresterea statutului social iar conceptele de cavalerism si calitatea de cavaler erau incurajate de Biserica si de literatura vremii. In Spania a aparut o societate militarizata iar in Germania bataliile castigate de Henric Pasararul si de fiul sau Otto cel Mare au confirmat pozitia suprema in razboi a cavalerilor in armuri. Incetul cu incetul Europa de vest a inceput sa se refaca. In secolul al XI-lea acesti colonisti. doreau sa-si extinda influenta in intreaga Europa. vasalul lui Carol cel Mare. o cavalerie grea echipata in armuri. In urmatorii 150 de ani s-au imbunatatit armurile de aparare dar au devenit mai grele. prima imbunatatire au fost coifurile. Apoi a evoluat camasa lunga de zale impreuna cu aparatoarea de gat. era greu de infrant. Luand ca reper normanzii care au luptat la Hastings. Ei se supuneau unui stapan local. Autoritatea centrala din Europa a fost coplesita de aceste asalturi. acoperind complet capul si fata. In Anglia. Alfred de Wessex si-a mentinut intact regatul combinand armata obisnuita cu cea navala prin care a stopat raidurile vikingilor imediat dupa ce debarcau. gelosi unii pe altii. un popor nomad venit din stepe. Alti aventurieri normanzi au cucerit Sicilia. Pe plan local a luat amploare feudalismul: un barbat puternic proteja un grup de tarani de atacurile jefuitorilor in schimbul unor servicii. Dar acesti razboinici in armuri din secolul al X-l-ea nu erau prea bine organizati. cu aparatori speciale pentru nas. facandu-si drum prin lupta spre Ierusalim. Purtau scuturi in forma de uliu si luptau cu sabii si lanci grele. Probabil ca erau capabili sa infranga cea mai buna infanterie din Europa. Personaje din trecut sau imaginare erau date ca exemple: regele Arthur si cavalerii lui sau Roland. din nord erau organizate atacuri de scandinavi. Vikingii atacau cu vasele lor lungi si erau in principal infanteristi iar cea mai temuta arma a lor era toporul mortal cu doua taisuri. Si cum descoperisera bizantinii cu secole in urma. Succesul primei cruciade a confirmat forta cavalerilor pe orice camp de batalie. Intre timp. Vikingii pradatori au primit de la coroana franceza pamant in Normandia. din est erau atacati de maghiari. Cavalerii purtau coifuri conice. Rezultatul acestei prime chemari in ajutor a fost prima cruciada.veneau din trei directii: dinspre sud veneau invadatorii pe mare. cum ar fi partea inferioara a piciorului . O hoarda de cavaleri furiosi. aveau tunici de piele cu zale cusute pe ele.

La mijlocul sec. Chiar daca moartea marelui Han Ogodoi a avut ca urmare retragerea mongolilor. al XIII-lea fortele mongole au invins floarea cavaleriei din centrul Europei in bataliile de la Leignitz si de pe raul Sajo. La mijlocul secolului al XII-lea cavalerii erau la apogeu: bine protejati de armuri cu platose. Existau deja semne care prevesteau o schimbare si ca eroismul barbatilor calare nu va mai fi hotaratoare in razboi. Corabiile sunt echipate cu ceea ce pare a fi un berbec. O noua forma de organizatie militara mai profesionala si mai brutala. Rezultatul de pe campurile de batalie din Evul Mediu Timpuriu putea fi uneori hotarat de un singur atac de cateva minute. Au inceput sa construiasca turnuri care permiteau apararea cu sageti de-a lungul peretelui. ca in batalia din 1176 de la Legnano. dar razboaiele presupuneau adesea lungi asedii iar orasele mari sau orasele fortificate erau decisive ca puncte strategice. au evoluat in factori cheie in razboaie. Prima batalie navala dovedita istoric s-a desfasurat prin 1186 i. Evolutia armurii a facut ca folosirea scuturilor mari sa nu mai fie necesara. dar deja in 1. cand faraonul Ramses al III-lea al Egiptului a luptat impotriva unei incursiuni a popoarelor marilor. in care liga lombarzilor l-a infrant pe imparatul Frederic Barbarossa folosind o combinatie de lancieri si cavaleri. mai bine aparate. puteau duce lupte ignorand aproape in totalitate prezenta infanteriei. Inscriptiile si reliefurile Egiptene arata cum s-a desfasurat aceasta batalie. fie ca erau simple palisade din lemn pe panta unui deal sau constructii mari din piatra. in unele batalii sau folosit combinatii mai eficiente ale armelor. Italia. Castelele.Hr. Castelele.sau la antebrat. Echipajul inamic era .Hr. Prima era focul grecesc inventat de bizantini.. In aceasta perioada au fost introduse doua noi tipuri de arme care au influentat modul de desfasurare a razboiului. Turnurile au devenit rotunde pentru a inlatura unghiurile moarte si a devenit esentiala constructia parapetului (= acoperis deasupra peretelui pentru a putea fi revarsate pietre sau lichide fierbinti asupra inamicului situat dedesubt). care era lasata pe seama echipajului adica marinarii din ziua de astazi. Zidurile de imprejmuire nu se mai realizau din lemn ci din piatra. dar principala lupta se dadea intre echipajele corabiilor. egiptenii stiau sa construiasca ambarcatiuni care pot fi considerate vase. a demonstrat ca vointa colectiva a cavalerilor era inferioara in termenii participarii la un razboi. Astfel. Vaslasii nu participau la lupta.500 i. care foloseau principiul contragreutatilor pentru a arunca diverse proiectile. compusa din soldati disciplinati ce luptau pentru un scop strategic bine definit. A doua aparuta in vest era o noua arma de asalt: balistele. au jucat un rol important in razboaiele medievale. Corabiile au un singur catarg si o singura panza. dar principala forta de propulsie provine de la un grup de vaslasi pe care partile laterale ale corabiei ii fereau partial de proiectilele inamice. Nu se stie exact cand au inceput oamenii sa calatoreasca pe mari. Aparitia platosei metalice a facut ca scutul sa se micsoreze si mai mult. acestia s-au stabilit in Rusia si au efectuat numeroase raiduri pradatoare in estul si centrul Europei.

vasele inamice fiind rar scufundate. unul adaptat special pentru lupta. si clasa inferioara care efectua muncile manuale. Manevrele de razboi erau executate de cei 170 de vaslasi aflati la bord. Spre deosebire de bireme. Vikingii din Skandinavia. clasa mijlocie formata din marinari si tehnicieni. Urmatoarea arma navala a fost “focul grecesc”. O alta inovatie a romanilor proiecta prin catapultare harpoane in vasele inamice pentru a le aduce mai aproape in vederea abordarii. Perfectionarea a doua tipuri de vase. Vasele de razboi caracteristice acestei perioada erau triremele. aceasta era tactica principala a razboaielor navale pana in secolul al XVI-lea d. care-si puteau permite armuri si arme si a caror sarcina era sa lupte. care asigurau navigatia si carmeau corabia. pentru a face legatura intre vasele romane si cele ale inamicului si pentru a permite romanilor sa abordeze mai usor vasele inamice. arcuri si sageti dupa care vasul inamic era luat cu asalt pentru lupta directa. accentul se punea pe armele de lupta directa. Ambuscadele ocazionale intre navele lor si cele ale inamicilor lor au fost purtate invariabil in interiorul unor estuare sau al altor ape adapostite. fiind de obicei combinate cu miscarile armatelor de uscat sau pentru a apara porturile. Ca urmare.atacat cu sulite. In plus. un amestec incendiar care continea printre altele uleiuri si pacura si care era proiectat in vase mici de lut sau pompate prin tuburi asupra vaselor inamice. In linii mari. altul mai potrivit pentru comert. Principala slabiciune a triremei si a celorlalte vase cu vasle era ca datorita constructiei usoare si a formei lungi si inguste era extrem de vulnerabila pe vreme proasta. cand armele cu praf de pusca si mutarea razboaielor de pe marile calme in oceanele deschise. pentru sute de ani de atunci incolo. triremele aveau cate trei siruri. majoritatea luptelor navale au avut loc langa coaste. romanii au utilizat un tip de pasarela sau pod basculant. Formele cu adevarat organizate ale razboaielor navale au fost initiate de catre greci in razboaiele acestora impotriva imperiului persan la inceputul secolului al V-lea i. Ceilalti aproximativ 30 de oameni aflati la bord erau necesari pentru a carmi si a administra vasul si marinarii. dispusi pe trei randuri de-a lungul fiecarei parti a corabiei. au inaugurat o noua era. aveau vase dotate cu panze si cu vasle si erau buni marinari dar forta lor militara se baza pe eficienta cu care stiau sa lupte pe uscat. In razboaiele impotriva cartaginezilor.Hr.Hr. invinsii fiind in cele din urma aruncati peste bord. care aveau doua siruri de vasle pe fiecare latura a vasului. prin 700 i. pare a fi fost initiata de fenicieni. Acestea erau lungi si inguste si erau inzestrate cu doua catarge cu panze folosite pentru navigare dar in timpul luptelor panzele erau stranse si uneori catargele erau date jos. In perioada de inflorire a civilizatiei elene a inceput sa se faca distinctie intre nobilii bogati. Din aceasta cauza. capacitatea de transport limitata si personajul numeros faceau ca proviziile de hrana si apa sa fie limitate la cel mult cateva zile. Incendiul provocat de acest amestec era greu de stins cu apa.Hr. numit corvus. prastii. care au coborat de-a lungul coastelor europene ale Atlanticului in secolele IX si X.. .

portughezii. Mesopotamia. VIII. intre englezi si francezi. Criza Imperiului intre 1025 si 1081 a adus statul in pragul prabusirii si astfel. dupa decenii de anarhie politica si militara.spaniolii. Imperiul Bizantin este reorganizat de catre dinastia imparatilor Isaurieni (717-802). sec. Italia si Africa de Nord erau si ele pierdute pentru totdeauna de populatia bizantina. social. Constantinopolul este cucerit de turcii condusi de Mehmed al II-lea. ei foloseau vasele pe care le aveau la dispozitie din flota comerciala. La fel ca bataliile din Mediterana din secolele precedente. In 1453. deoarece toti aveau o oarecare pregatire militara. Pirateria era universala iar apararea impotriva ei era o necesitate. statul bizantin se afla sub controlul republicilor maritime italiene. certurile religioase se desfasurau incontinuu. Ca dept urmare. englezii si olandezii au invatat sa construiasca vase mai mari si mai solide. Cea mai importanta batalie navala din perioada medievala in nordul Europei a fost cea de la Slys din 1340. Flota engleza a fost adunata in graba dintre navele comerciale obisnuite si unica dotare speciala a fost aceea ca vasele erau echipate pe laterala navelor cu parapete realizate din lemn. Pe plan economic. In 1261. finantele erau ruinate. Autoritatea monarhica a fost deosebit de puternica in Bizant. VII se anunta ca fiind cea mai intunecata perioada din istoria Bizantului. Imparatii sai vor consolida puterea politica interna. La inceputul sec. si aceasta batalie a fost data in interiorul unui port si a fost hotarata prin tirul arcurilor si apoi prin lupta corp la corp dusa de soldatii imbarcati pe vase. Dinastia macedoneana. Egiptul. armata era distrusa. La acea data se raspandise si folosirea prafului de pusca si in curand pe vasele din nordul si sudul Europei au inceput sa se monteze tunuri. . Treptat . incepand cu sfarsitul secolului al XI-lea si au fost inspaimantati de marimea si eficacitatea navelor pe care le-au gasit. cu plasarea mai eficienta a catargelor si velelor. Peninsula Arabica BIZANTUL SI CALIFATUL ARAB IN EVUL MEDIU Dupa moartea imparatului Iustinian (527-565). Navigatia din nordul Europei a fost intotdeauna mai greoaie decat cea din Mediterana din cauza conditiilor meteorologice mai dificile din Atlantic. Dinastia macedoneana (867-1057) va reface granitele imperiului din vremea lui Iustinian. Marinarii din nordul Europei au venit la inceput in Mediterana in timpul cruciadelor. prosperitatea. imperiul se clatina economic. Operatiunile de tipul celor din razboi nu le erau straine echipajelor acestor vase. maretia si gloria.mai ales in secolele XV si XVI .Atunci cand regii si printii doreau sa transporte o armata si sa poarte o batalie navala. Dinastiile Comnenilor(1081-1180) si Angelilor (1185-1204) impun un regim de aristocratie militara care salveaza pentru moment imperiul. Syria. Armenia si chiar Asia Mica. Slavii si bulgarii trec la sud de Dunarea si se aseaza in PeninsulaBalcanica. Constantinopolul este recucerit de bizantini. Arabii vor cuceri. iar decaderea vietii urbane si inlaturarea monedei bizantine de pe piata mediteraneeana sunt semnele slabiciunii. BIZANTUL SI CALIFATUL ARAB IN EVUL MEDIU. militar si politic. Hispania.

In ‘Cartea ceremoniilor’ din sec. viata politica araba s-a dezagregat. Mahomed a murit in 632. Carol Martel. In 800. Mahomed a inceput sa predice invatatura lui Alah la Mecca. Mahomed se reintoarce la Mecca. anterior . unde ceeaza. Unitatea statului s-a fragmentat in aceasta lunga perioada in trei califate : de Bagdad. iar dintre acestia nu a supravetuit decat o fiica si anume Fatima. misionari crestini si ambasade pentru a mentine distanta dintre bizantini si barbari. Carol cel Mare a fost incoronat ca imparat al Occidentului. sa asigure pacea. tarul Bulgariei si regele Frantei si cel al Germaniei. la granitele Imperiului au aparut popoare care vroiau sa invadeze teritoriul. a fost silit sa se refugieze la Medina. a predicat o relatie directa intre om si divinitate. In 732. in zona muntilor Pirinei. printre care si califul din Bagdad. cand generalul Tariq ibn Zyad traverseaza stramptoarea Gibraltar si patrunde in Peninsula Iberica. timp de cinci sute de ani hegemonia politica a arabilor a fost dublata de o hegemonie intelectuala si culurala. Expansiunea araba afost motivata prin dorinta lui Alah de a pune tuturor necredinciosilor ‘razboiul sfant’(Djihad in limba araba). in care un rol important l-au avut califii din dinastia Omayazilor(661-750). In timpul acestei dinastii. In 630. va controla lumea araba pana in sec. Conflictele pentru conducerea politica in lumea araba au divizat competitorii in doua tabere: sunitii( cei care respectau traditia si invataturile Profetului Mahomed) si siiti ( cei care interpretau mistic Coranul si acordau o importanta deosebita imamilor). In 778. Sub conducerea ei. sociale si culturale desfasurate in sec. apoi emirul Egiptului. stapanirea araba a cuprins un teritoriu intins intre Ind si Oceanul Atlantic. . Kadjia. exista o lista de 60 de printi si suverani cu care Bizantul avea legaturi. astfel incat elementul turc va ajunge sa domine in lumea Islamului. X. pornind de la premisa ca toti oamenii sunt egali. arabii vor cunoaste existenta unui stat unitar. XIII. Au fost trimisi negustori. administrative.in batalia de la Poitiers.V.Sec. Dupa ce timp de un mileniu si jumatate singura forma de organizare in lumea araba era tribul. Urmasul lui a fost socrul sau Abu Bakr. incercarea de penetrare a arabilor spre centrul Europei occidentale este oprita de majordomul regatului francilor. cu care a avut sapte copii. La inceputul sec. Dinastia urmatoare. Carol cel Mare trece la sud de Pirinei. cea a Abasizilor. Primul contact al europenilor cu razboinicii arabi are loc in 711. Ideologia politica bizantina a fost in Evul Mediu modelul politic cel mai stralucit in ochii contemporanilor. arabii cuceresc cea mai mare parte a peninsulei si se afla la granitele regatului franc. In mai putin de 20 ani. VII sub conducerea lui Mahomed. Pe fondul atacurilor turcilor si apoi ale mongolilor. Imperiul roman de rasarit devine Imperiul bizantin ca urmare a transformarilor politice. Actiunea politica a lui Mahomed. tatal Aisei. de Cordoba si cel al Egiptului. Dupa sec. VII. la sfarsitul sec. In timpul lui Abu Bakr a inceput cucerirea araba a Orientului. sotia preferata a lui Mahomed. in sec. ceea ce a atras ostilitatea aristocratilor care isi vedeau amenintate averile si astfel in 622. gandire si obiceiuri. care a intemeiat primul califat arab. al XIV-lea este ocupat de razboaiele civile si de expansiunea otomana in Europa. care s-a nascut in anul 571 si a fost crescut ca orfan. elementul grec va ocupa locul dominant in limba. VIII. Arabii au ca patrie de origine Peninsula Arabica. unde ocupa templul Kaaba si proclama cultul lui Alah. apoi s-a casatorit cu o femeie bogata. In 610.

de la Cadiz la Narbonensis. care a dezvoltat ocupatiile mestesugaresti si negustoria. fiind condusa din cetatile Ialysos la nord. arcade alcatuite din pietre alternante albe si rosii. intelectuala si culturala infloritoare. Lindos la est si Kamiros la vest. Civilizatia politica si economica.Hr. cuplata cu solul fertil si clima excelenta . cetatea din Milet. si cetatile din Cipru si Siria Insula Rodos este situata in largul coltului sud-vestic al Asiei Mici. Cu un minaret inalt de 60 de metri. dar si a vietii intelectuale exceptionale. Califatul de Cordobava fi un stat unitar. in vremea caruia cele 70 de biblioteci ale califatului concurau intre ele pentru achizitionarea operelor grecesti.marca Spaniei. de pe coasta ionica . militara si culturala : lumea araba. Aceasta pozitie geografica favorabila . Totul pare menit sa-l invite inauntru pe credinciosul musulman.I. cealalta intre Grecia si cetatile din Cipru si Siria . precum si cultura araba vor domina lumea mediteraneeana pana in sec. iar savantii erau protejati de catre califi. la intalnirea a doua caimaritime antice . moscheea din Cardoba a satisfacut marile ambitii ale constructorului ei. Pe taram religios. prima infruntare armata intre crestini si musulmani s-a petrecut o data cu cucerirea Ierusalimului de arabi. cele 3 cetati-state s-au unit si au construit o capitala federala in coltul nordic al . Civilizatia araba a fost una citadina. Negustorul si calatorul arab au avut un rol important prin relatia pe care au creat-o intre doua centre de civilizatie situate la extremitatile continentului eurasiatic : Europa occidentala si lumea chineza in Extremul Orient. Una dintre cele mai spectaculoase constructii din Cardoba este moscheea construita intre anii 785-795 din dorinta de a intrece maretia si frumusetea moscheilor din Bagdad si Damasc. Insula Rodos Asia Mica COLOSUL DIN RODOS. Interiorul este specific artei musulmane : plafon de lemn sculptat si pictat intr-o bogatie de culori in care domina albastrul deschis. palatelor si moscheilor. cu cetatile din egipt si Cyrenaica . ce rivalizeaza cu civilizatia bizantina si cu renasterea carolingiana.Mult timp. eleganta si grandioasa. In a doua jumatate a mil. cu o viata economica. Ocupatia araba a Spaniei va dura aproape opt secole. XIII. rosul si galbenul si care creeaza mii de arabescuri . . europenii vin in contact cu o noua forta politica. sprijinita pe 1093 de coloane legate intre ele prin arce in forma de potcoava(inovatie araba in arhitectura) si cu o fatada principala deschisa prin 19 porti catre fluviul Guadalquivir. Califatul de Cordoba (756-1031) a rivalizat mereu cu Bagdadul si Cairo. a asigurat insulei un inalt grad de prosperitate. cu o cupola inalta. mai ales in primele trei. una care lega cetatea Milet . dar care par sa fi fost comerciale. Cel mai vestit calif de Cordoba a fost Abd er Rahman al III-lea (912-961). arcade polilobate decorate cu motive naturale . ea a fost impartita in trei teritorii . timp in care. Cordoba este un loc de trecere obligatoriu pe principalul drum roman ce traversa Peninsula Iberica de la un capat la altul. din motive neclare . din cauza constructiilor monumentale . In anul 480 I.

Demetrios a lasat pe loc toate masinile de asediu si s-a retras.impreuna cu lucratorii sai au turnat o statuie inalta de 70 coti (circa 33 m). pentru ca se bucurau de relatiile comerciale prospere cu Egiptul. construind nu mai putin de 5 porturi. Noua cetate s-a dezvoltat rapid si in curand se lauda ca are intre 60. dupa planurile devenite celebre ale lui Hippodamus din Millet. 200 de nave de razboi si 170 de nave detransport. dupa un an. in afara de Ptolemeu al Egiptului. 41 ): "Starnind admiratia mai presus de toate celelalte era colosala Statuie a Soarelui din Rodos. facuta de Chares din Lindos. Deoarece Rodosul fusese de partea persilor atunci cand Alexandru Cel Mare a asediat cetatea Tir . din motive comerciale.Rodosul a pastrat la inceput . Aceasta statuie avea o inaltime de 70 de coti (33 de metri).000 si 80. .. pe care au folosit-o. fiindca orasul mediaval si modern acopera cetatea antica . si sa fie aliatii lui Antigonus impotriva tuturor . Rezultatul acestui refuz a fost celebrul asediu al Rodosului din anul 305 i. La moartea lui Alexandru . Pentru aceasta ei l-au ales pe sculptorul Chares din Lindos. ca locuitorii din Rodos sa fie liberi . Era o pozitie ideala . intreprins de Demetrios.Hr. In anul 307 I. o independenta precara. Cand a devenit evident ca Alexandru Cel Mare era omul momentului . un altgeneral al lui Alexandru Cel Mare. Dar asediatorul si-a gasit nasul. Rodosul a trecut de partea sa si a a scapat de dezastru. Helios . Masinile sale de razboi includeau un urias turn "blindat". generalii 39783imo75kod8e (diadohii) sai s-au luat la cearta intre ei pentru a-i urma la tron si in cele din urma . dar referintele lui Pliniu cel Batran si ale lui Strabon merita citate.000 de locuitori.000 de lucratori. pe care au folosit-o pentru realizarea si inaltarea unei statui enorme din bronz. fiind impotriva lui Antigonus . . dar chiar si faptul ca astazi zace intinsa pe jos este o minune. insa era prea bine ca sa dureze. plin de catapulte si baliste numit Helepolis ( Cuceritorul de cetati ) .Hr. Pliniu scria (Istoria naturala XXXIV . Impresionat de vitejia oamenilor din Rodos. Acoperind cam aceeasi zona ca si orasul modern . Antigonus i-a poruncit fiului sau sa incheie o intelegere .000 de soldati. zeul – soare . sa i se alature in razboi impotriva lui Ptolemeu . el a fost nevoit sa ridice asediul. fiul lui Antigonus. A trecut de partea lui Ptolemeu al Egiptului . in onoarea zeului care patrona insula .Hr. Antigonus le-a cerut locuitorilor din Rodos.insulei . El a venit cu 40. care. careia i-au dat numele de Rodos. dar ei au refuzat . elevul lui Lysip. mo783i9375kood Despre Colosul din Rodos se stiu prea putine lucruri. in anul 323 I.Cetatenii din Rodos au vandut echipamentul cu o mare suma de bani . . au impartit intre ei imperiul.. insa o mare parte a fost redescoperita in ultimii ani prin sapaturi arheologice si fotografii aeriene.Hr. Foarte putine pot fi vazute intr-adevar in acest plan . 30. o garnizoana macedoneana a fost instalata acolo dupa caderea cetatii in anul 332 I. intre anii 294 si 282 i. si a fost rasturnata de un cutremur la 56 de ani dupa inaltarea sa.Hr.

opera lui Chares din Lindos „ dar el zace acum rasturnat la pamant de catre un cutremur si rupt de la genunchi . este acceptat de catre toti una din Cele Sapte Minuni Ale Lumii). dar s-a si imbogatit cu numeroase ofrande votive . bani obtinuti din vanzarea masinilor de razboi ce apartinusera regelui Demetrios care le abandonase atunci cand se plictisise de asediul indelungat al insulei Rodos. care portretizeaza in mod clar un atlet incoronandu-se singur si nu are nimic de a face cu Helios. ba chiar aproape egala cu ea. prin care detine mult timp suprematia marilor si inlatura pirateria . avand o forma apropiata de cea a unei coloane . devenind aliata a romanilor si a tuturor regilor care erau de partea romanilor si grecilor. cat si atunci cand era . XIV. Este remarcabila pentru ordinea desavarsita si pentru atentia deosebita acordata problemelor statului . Pentru capul zeului .Dar pe monezile contemporane din Rodos mai apar si capete fara raze . Ea se bazeaza pe un relief fragmentar din marmura descoperit in insula Rodos .drumuri . prin greutatea carora artistul a vrut sa o echilibreze atunci cand a inaltat-o. S-a consemnat ca inaltarea satuii a durat 12 ani si a costat 300 de talanti (circa 1. dar bunul simt . dar nu sigura in toate aspectele . dar si de ceea ce nu spun scriitorii antici . dar mai ales problemelor navale . oamenii nu l-au mai inaltat . Prin urmare . trebuie sa respingem reconstituirea facuta de Maryon . astfel incat problema ramane deschisa cu o predilectie fata de capul inconjurat de raze. dintre care cea mai mare parte se afla in templul lui Dionysos si in gimnaziu . o statuie inalta de 33 metri ar fi trebuit sa fie foarte simpla . in timp ce in interior se vad mase mari de stanca. cu picioarele apropiate. Cel mai surprinzator lucru privind statuia este inaltimea sa enorma si aceasta trebuie sa fi impresionat atat dupa ce statuia cazuse.5 milioane lire sterline). Pentru a putea sa stea in picioare . ziduri si imbunatatiri in general . Pe baza tuturor dovezilor disponibile . dar si prin alte locuri . probabil gol.”. incat imi este greu sa vorbesc despre oricare alta cetatate ca ar fi egala . nu numai ca a ramas autonoma . „ . De la bun inceput . Aceste relatari ne spun foarte putin despre cum arata de fapt Colosul . Cel mai frumos dintre toate este Colosul lui Helios „ de sapte ori cate zece coti in inaltime . un mod intr-adevar popular de a-l portretiza pe Helios. 2. Conform unui oracol . Iar relatarea lui Strabon a fost urmatoarea ( Geografia . eruditii si-au indreptat intotdeauna atentia catre reprezentarile lui Helios de pe monezile contemporane din Rodos . ne duce la concluzia ca zeul era infatisat stand in picoare si . ce reprezinta un om gol . Aceasta este cel mai frumos dintre ofrandele votive ( in orice caz . tinand seama de ceea ce spun . Majoritatea monezilor din jurul acelei date aveau imaginea unui cap inconjurat cu raze de soare .5): „ Cetatea rodienilor se afla pe promontoriul estic al insulei Rodos si este superioara in toate privintele celorlalte porturi. si avand o pozitie deosebita de cea a statuiilor arhaice grecesti kouroi. Gabriel a realizat o reconstituire posibila . reprezentand un tanar gol stand in picioare .Cativa oameni pot sa cuprinda cu bratele degetul mare al acestei statui si degetele sale sunt mai mari decat cele mai mari dintre statui. care-si ridica mana dreapta la cap. cu o torta ridicata in mana dreapta si cu o sulita in cea stanga. Acolo unde au cazut bratele s-au cascat gropi imense. in general .

iar partile urmatoare au fost turnate dupa aceeasi metoda . lucrand la proportiile potrivite unei imagini divine . Si pentru acest motiv . nu exista nici o indoiala ca statuia a fost turnata pe portiuni si ca Herbert Maryon se insela cand propunea ipoteza ca a fost facut din placi de bronz prelucrate cu ciocanul . statuia nu putea avea probabil mainile intinse decat in sus . dupa ce prima parte a fost turnata . Cele mai multe relatari sunt de acord cu inaltimea de 70 de coti. Cu toate ca nu sugera miscarea . O sursa care mentioneaza 80 coti . Din acest motiv era imposibil de inaltat restul statuii si de asezat pe picioare . recompuse si inaltate . Pentru a intelege metoda incredibil de complicata prin care Colosul a fost construit . artistul si-a atins scopul straduintelor sale si . in traducerea si interpretarea lui Denys Haynes . in final . un zeu asemanator Zeului real caci el a dat lumi un la doilea Soare. cu un curaj incredibil . Fiindca portiunile individuale de metal nu ar fi putut sa fie deplasate.” .inaltat . statuia nu putea sa aiba imobilitatea austera si apasatoare a statuilor grecesti arhaice numite . incat se pare ca a secatuit minele pentru ca turnarea statuii era o operatiune in care era implicata industria bronzului din intreaga lume… Artistul a intarit bronzul din interior cu un cadru de fier si cu blocuri patrate de piatra ale caror bare de prindere stau marturie fortei ciclopice cu care au fost batute. destinate sa se inalte la 70 coti . Este clar ca . in acest caz. erau controlate si ajustate distantele dintre barele de prindere si incheieturile cadrului metalic si era asigurata stabilitatea blocurilor de piatra din interiorul statuii . caci talpa piciorului depasea deja in lungime inaltimea altor statui .Faptul ca sculptorul Chares era elevul lui Lysip ne spune ceva despre imaginile la moda in vremea in care a fost realizata statuia . folosind 500 de talanti si bronz si 300 de fier . Philon scrie : „ La Rodos a fost inaltat un Colos inalt de 70 coti . intreaga lucrare trebuia sa se inalte pe aceste picioare . inaintand putin cate putin in sus . Cotul a avut in antichitate valori diferite de la o epoca la alta si de la un loc la altul . Artistul a folosit atat de mult bronz . Pentru a-si continua planul de operatii pe o baza ferma . artistul ingramadea o uriasa movila de pamant in jurul fiecarei portiuni imediat ce era terminata . s-ar fi putut sa fi inclus si soclul. dar gleznele trebuiau turnate deasupra picioarelor si . partea ascunsa a lucrarii este mai mareata decat cea vizibila … Construind un soclu de marmura alba . In acest fel . Dupa turnarea noii portiuni peste cea deja lucrata . ca atunci cand se construieste o casa. ingropand astfel partea terminata sub pamantul acumulat si continuand turnarea partii urmatoare ca si la nivelul solului. a creat . cea de-a doua a fost modelata deasupra lui . Intr-adevar . artistul a fixat mai intai pe el picioarele Colosului pana la inaltimea incheieturii gleznelor. nu putem sa facem altceva mai bun decat sa trimitem la relatarea lui Philon din Bizant . insa am avea cu siguranta dreptate daca am considera Colosul ca avand o inaltime de circa 33 metri sau 110 picioare. folosind o asemenea metoda de constructie . Asa cum arata Philon . apoi dezmembrate pentru a fi turnate pe parti si . reprezentand soarele pentru ca infatisarea Zeului era cunoscuta doar de urmasii sai . in timp ce alte statui sunt mai intai modelate .

ci si deasupra uscatului au aprins ei torta minunata a libertatii si independentei. el incaleca ingusta lume Precum Colosul intre noi. Aceasta din urma este mentionata de Flavius Josephus in lucrarea sa „ Razboiul evreilor” : „Intrarea in port era catre nord si pe fiecare parte se inaltau catre 3 statui colosale asezate pe coloane. in timp ce piciorul celelalt se sprijinea in partea opusa a intrarii in port. toate fiind analizate de Gabriel . Lysip se bucura de prestigiul de a a fi realizat senzatia de miscare supla intr-un corp relaxat de atlet si statuia lui Helios . Multe dintre acestea . este mentionata pentru prima data de un pelerin italian numit Martoni . care a fost .134-137) Aceasta credinta putea sa fie foarte bine inspirata de o neintelegere dintr-un poem pastrat intr-o Antologie Greceasca. . Portul fusese construit de Irod cel Mare in anii 22-20 I. realizata de elevul sau . in secolul al XV-lea a fost lansata ipoteza ca . de asemenea ca dupa construirea Colosului . inscriptia de inchinare catre zeul Helios . care a vizitat Rodosul in anii 1394 si 1395 . cum ar fi cele consemnate la Ostia . si ne uitam…” ( Julius Caesar .Hr. incoronandu-si cetatea cu prazile luate de la dusamani . dupa toate probabilitatile . impreuna cu parerea ca acest Colos ar fi tinut o torta in mana . locuitorii din Rodosul doric ti-au inaltat aceasta statuie din bronz . in Palestina. pentru ca distanta dintre picioarele statuii ar fi trebuit sa aiba . portul maritim al Romei . asa cum demonstreaza Gabriel . Acest lucru este . drept far . trebuie sa fi urmat aceasta traditie . Intradevar Shakespeare trebuie sa fi avut in gand unul dintre aceste desene atunci cand l-a pus pe Cassius sa-i spuna lui Iulius Caesar : „De ce . de fapt . imposibil . Imagini ale unor statui similare apar pe monede ca un element esential in reprezentarea unui port .” Bazandu-se pe credinta prezentata anterior. Act 1.Caci urmasilor lui Heracles le apartine stapanirea marii si a uscatului. Acesta citeaza o traditie populara care sustinea ca statuia avusese un picior in locul unde se inalta atunci biserica Sfantul Nicolae ( adica unde se afla astazi fortul Sfantul Nicolae) . desigur. omisiune ce a dat nastere unui mare numar de incercari de localizare . peste 400 metri ( circa 1300 de picioare ) .2.kouroi . care se indreapta catre Olimp . Stim . atat in relatarile scrise cat si intr-un numar de imagini grafice . Chares . atunci cand au impacat valurile razboiului . Colosul s-ar fi inaltat acolo Martoni considera ca ar fi fost piciorul sau drept . la intrarea dinspre est in portul Mandraki . bietii oameni Mergem pe sub picioarele sale uriase . o Soare . a avut o larga circulatie in Evul Mediu . Nu doar deasupra marilor . Credinta ca statuia „ incaleca „ intrarea in portul cunoscut mai tarziu sub denumirea de Mandraki . devenise un obicei sa se inalte statui colosale la intrarile in porturi. omule . Totusi aceasta poveste . montata pe Colos: „ Tie . Amplasarea Colosului nu este consemnata in nici o sursa antica . si la Cezarea (Caesarea) . la intrarea estica in portul Mandraki . care functionau ca semnale luminoase (mici faruri la intrarile in porturi) trebuie sa fi fost de .

in cadere. in Peloponez . Arta persana. el a ramas acolo unde cazuse timp de aproape 900 ani. Aceasta biserica . datorita faimei acestei statui . Astfel. pare putin probabil ca locuitorii din Rodos ar fi permis ca o bucata de uscat atat de importanta si de valoroasa sa fie ocupata la nesfarsit de ruinele statuii . dintr-un numar de inscriptii descoperite in apropierea acetui loc. adjectivul colossensis ( al Colosului ) era atribuit in Evul Mediu intregii cetatii a Rodosului . Cutremurul care a rasturnat Colosul ( si a daramat o mare parte din cetatea Rodosului ) a avut loc in anul 226 I. si trecatorii puteau sa priveasca in interiorul ruinelor si sa vada masa de piatra si scheletul de fier care il sustinusera candva .Hr. era firesc sa fie inaltat in sanctuarul lui Helios. La capatul strazii Cavalerilor se afla o veche scoala turceasca. Toate acestea ne conduc catre o sugestie finala . In al doilea rand . se inaltau pe un soclu inalt. care ni se pare cea mai probabila. cum erau cele de la Delphi si Olimpia . Regalitatea. Literatura . Astfel a luat sfarsit povestea Colosului din Rodos. dupa distrugerea acesteia in anul 226 I. ei au transportat fragmentele Colosului peste mare in Asia Mica si le-au vandut unui evreu din Emesa. Colosul era o ofranda de multumire pentru salvarea cetatii de asediul lui Demetrios . au devenit tezaure cu lucrari de sculptura. Se stie ca a fost construita in secolul al XIX-lea pe locul unde s-a aflat biserica Manastirii inchinata de Cavalerii Cruciati Sfantului Ioan al Colosului. Majoritatea . „ Cu toate acestea .Hr. Exista totusi 2 obiectii principale la ipoteza ca statuia se inalta la intrarea in port. Mestesugurile. . construita in anul 1310 . Pe digul portului acest lucru nu s-ar fi putut intampla. Comertul.Hr. .Cum stim ca . Inainte de a acorda prea mare importanta denumirii de „Sfantul Ioan al Colosului „ ar trebui sa aratam ca . cea mai putin cunoscuta dintre Cele Sapte Minuni Ale Lumii. de fapt . Era o practica obisnuita la greci sa dedice ofrande de multumire in sanctuarele zeilor . a fost daramata accidental de explozia unui depozit cu praf de pusca in anul 1856.dimensiuni gigantice. Dreptul. insa oferta sa nu a fost acceptata deoarece locuitorului Rodosului li s-a interzis printr-un oracol sa il inalte din nou . regele Egiptului s-a oferit imediat sa plateasca pentru restaurarea Colosului. ca si Statuia Libertatii . este aproape sigur ca templul lui Helios s-a aflat acolo sau in apropiere . Agricultura. Societatea persana. in antichitate. Justitia. Colosul a daramat mai multe case. . un autor antic ne spune ca . In primul rand . Transporturile. incat marile sanctuare. Organizarea militara si administrativa. Strabon consemneaza ca statuia s-a frant de la genunchi. In special cele de la Patras si Mothone. Caesareea Germanica in Bithynia si Soli-Pompeiopolis in Cilicia arata ca in perioada romana era ceva obisnuit sa se inalte statui de mari dimensiuni pe digurile portuare. Arhitectura. Traditia spune ca acesta le-a transportat din Siria pe spinarile a 900 de camile . Ptolomeu III . Atunci cand arabii au pradat Rodosul in anul 654 d.

e. In acest spatiu s-au nascut. coborand din regiunile muntoase. Clima podisului iranian era marcata de contraste mari de temperatura. a Egiptului. desertul centre – in zacaminte de sulf.n. ursi si o specie de lei. a Bizantului si Islamului. s-au dezvoltat. Arhitectura 8 Sculptura 9 Literatura 9 Cadrul geografic si istoric Cuprins intre fluviile Tigru si Indus. in timp ce partea nordica – o imensa stepa. In linii mari. . Marea Caspica. Pe langa fauna actuala. Spre sfarsitul mileniului al IV-lea i. Mestesugurile 4 cp498t7411pppb Comertul. a transmis sau a intermediat experienta istorica a multor popoare din jur. kasiti etc. denumirea tarii de Eran sau Iran. pe de alta parte cu tarile din bazinul rasaritean al Mediteranei. imperii si civilizatii diverse.n. Pe acest teritoriu s-au incrucisat – inca dea cum patru mii de ani – numeroase drumuri comerciale care legau Orientul Apropiat. Golful Persic si Oceanul Indian. iar vaile raurilor – in pietre semipretioase. Muntii care inconjoara podisul din aproape toate partile erau bogati in minereuri de fier si plumb. Greciei si Romei.e. pe de o parte cu India si China. isi indreptau turmele spre bogatele campii mesopotamiene. creand ea insasi si difuzand forme culturale si de civilizatie originale. s-au infruntat regate. denumirea care (sub dominatiile succesive: araba. jumatatea de sud a podisului era favorabila agriculturii si pomiculturii. s-au inregistrat aici miscari masive de populatii nomade (bine cunoscute in istoria antica a Orientului Apropiat: elamiti. mongola si turca) a fost schimbata in Persia. gutti. in antichitate mai traiau aici si tigri. Justitia 6 Familia 6 Viata cotidiana 7 Rudimentare cunostinte stiintifice 7 Arta persana. in diorit si alabastru. Aceste triburi indo-europene au dat vastei regiuni in care incepeau sa migreze numele Aryanam. Primele asezari omenesti sunt atestate arheologic pe podisul iranian chiar din mileniul al V-lea i. Regalitatea 3 Agricultura. cu prea putine oaze – avea un teren bun doar pentru pasuni.Cuprins: Cuprins: 1 47498tcs11ppb6p Cadrul geografic si istoric 2 Organizarea militara si administrativa 2 Societatea persana. de unde. “tara arienilor” – ceea ce inseamna “a nobililor”. podisul iranian se intinde pe o suprafata de trei milioane de kilometri patrati. mai mici insa si mai putin periculosi decat speciile de azi. Transporturile 5 Dreptul. Zona prin excelenta de contacte intre Orient si Occident. Istoria Persiei a fost strans legata – in antichitate si in perioada de inceput a Evului Mediu – cu istoria Asiriei si Babilonului. Persia a receptat si a asimilat.) care.

Ales de rege dintre membrii familiei regale sau din cele mai inalte familii nobile. Cirus I n-avea o armata nationala. regele in persoana conducea operatiile militare. Regii persani isi aveau o garda personala formata din 4 000 de pedestrasi si calareti. sau dupa ce provocau inundatii. la sfarsitul luptei fiecare isi lua inapoi sageata. precum si de administrarea in provincia sa a justitiei.o tactica a carei mare eficienta s-a dovedit in luptele contra detasamentelor compacte ale legiunilor romane. Satrapul raspundea si de perceperea darilor care erau stabilite de la caz la caz. fiecare soldat depunea la inceputul luptei o sageata intr-un cos. Darius si-a impartit imperiul in 23 de provincii (numar la care s-au adaugat apoi alte trei). care avea misiunea de a tine legatura direct cu casa regala. Raspundea de recrutarea oamenilor in timp de razboi (cand era decretata mobilizarea totala). buzdugan. Singurul corp de armata permanent il formau 10 000 de calareti de elita. Acestia . Masa mare de pedestrasi – tarani prost inarmati – nu conta prea mult. calareti care trageau din fuga calului. acelasi lucru se poate spune si in ce priveste organizarea administrativa a tarii. secure si un fel de lasso. Daca in materie de stiinta militara persanii nu erau intru nimic inferiori romanilor. Alaturi de satrap – in sarcina caruia deci cadea exclusiv administratia civila – era plasat guvernatorul militar al provinciei respective. numarul sagetilor ramase indica numarul celor ucisi. ci o armata de mercenari. De pe tronul sau. regele isi mai avea (pentru a-i controla pe satrapi si pentru a le verifica obedienta) si un corp speciali de inspectori. de arcasi si de calareti. satrapul mai avea alaturi si un secretar numit de Palat. Calaretii – recrutati din randurile nobilimii – erau inarmati cu o sabie dreapta. Detasamentele de cavalerie grea – constituite din nobili de frunte – erau echipate intr-un fel care le asigura o extraordinara forta de soc. recrutata din randurile popoarelor supuse. Pentru a se cunoaste exact pierderile suferite. acelasi). care purtau numele de “nemuritori” (in sensul ca numarul lor trebuia sa ramana fix. Tocmai acestea si sunt domeniile – alaturi de cel al religiei – in care persanii si-au adus contributia lor originala in istoria civilizatiei si culturii. Urmau trupele arcasilor care luptau din turnurile de lemn instalate pe spinarea elefantilor. depinzand direct numai de rege. pe langa contactul permanent si direct cu guvernatorul militar. . armata ale carei detasamente erau conduse de ofiteri din tarile respectivilor soldati. toti din randurile nobilimii. Forta armatei persane consta in cavalerie. Urmau arcasii. Pe langa un inalt functionar insarcinat cu perceperea darilor. el raspundea direct in fata regelui. In sfarsit. inconjurat de steaguri si protejat in mijlocul corpului de cavalerie grea. retragandu-se in fata inamicului dupa ce ardeau totul in urma lor. creand detasamente speciale de lanceri.Organizarea militara si administrativa Principalii stalpi ai prestigiului si fortei Imperiului persan au fost armata si administratia. numiti “urechile regelui”. avand in frunte fiecare cate un guvernator. Regii mezilor au folosit experienta si organizarea militara a asirienilor. cu o mare precizie. Persanii practicau tactica replierii. numit satrap (“ingrijitorul tarii”). Inainte de inceperea unei batalii avea loc ceremonia purificarii rituale si a invocarii cerului.

In perioada arsacizilor functia de satrap a devenit in general ereditara. vanatoare. dar si taxe extraordinare: cu ocazia nasterii unui copil. inchise. Regalitatea Organizarea societatii persane a ajuns – in perioada sassanida – la o ierarhie foarte precisa si rigida. aparatului birocratic. lucrarilor publice. latifundiari. monopolul de stat al minelor. conducandu-se dupa legile lor proprii. pe gradina.) Cei lipsiti de proprietati funciare plateau taxe personale fixe. Toti nobilii insa. s. Preotii erau organizati intr-o ierarhie precisa si complexa. Clasa preotilor se bucura nu numai de prestigiul pe care i-l conferea functia sa spirituala. locul de frunte il ocupau “cele sapte familii”. trecerea dintr-o clasa in alta de era – cu extrem de rare exceptii – imposibila. a militarilor. si astrologii. care n-au avut nici un rol important in viata economica.a. si poetii de curte. Nobilimea mijlocie traia pe proprietatile ei. chiar de mai multe ori – satrapiile spre a controla gestiunea. In interiorul acestor clase existau diverse subdiviziuni. banchete si placerile haremului. traiau in capitala. in randul poporului intrau nu numai taranii. anuale. taxele si impozitele interne. etc. In acest sistem nu erau considerati si sclavii de razboi (sclavia rezultata din vanzarea copiilor sau a debitorului nu exista in Persia). curtii regale. Marii nobili.a. De pilda. si deci formand un fel de stat in stat. tributul platit de tarile supuse s. celor “care pacatuisera”. din toate categoriile. Nobilii mari proprietari de pamanturi se bucurau de o serie de privilegii ereditare. arbitrar. totodata insa cultivau si poezia. aceasta nu se deosebea prea mult de “capeteniile satelor”. Clasa conducatorilor militari si clasa inaltilor functionari ai statului proveneau din randurile aristocratiei. atributiile si intreaga sa activitate. In ce priveste mica nobilime. in clasa functionarilor erau inclusi si scribii. nobilii s-au pasionat pentru jocul de sah si pentru diferite jocuri cu mingea. Cu timpul – in epoca sassanida – obiceiurile s-au mai rafinat. pentru o casatorie. in anturajul de curte.vizitau o data pe an – sau inopinat. ci si de o mare influenta in viata sociala si economica. clerul – care in epoca ahemenida a devenit cler al religiei de stat – servea puterea politica centralizata. pe vite. Existenta lor era impartita intre razboaie. Aceste clase erau: a preotilor. . prin atitudinea. prada de razboi. (Intr-un timp ajunsesera chiar sa fie ei cei care il alegeau pe rege). precum si dintr-un fel de “amenzi religioase” pe care la aplicau. ci si negustorii si mestesugarii. Societatea persana. se considerau vasali ai regelui. Societatea era impartita in patru clase. in schimb asupra ei grevau sarcinile administrative si indatoririle de ordin militar. Intreaga viata si civilizatie persana era structurata in functie de pozitia proeminenta a aristocratiei. Prin pozitia sa sociala si puterea sa economica. a functionarilor si a poporului. o influenta cu atat mai mare cu cat ea dispunea de considerabile proprietati imobiliare si de venituri provenite din donatii. muzica si chiar stiintele. taxele vamale. In sanul acesteia. si altele) statul dispunea de diferite resurse: veniturile proprietatilor funciare nesfarsite ale casei regale. Impozitele erau stabilite – in functie de zona geografica si de recoltele obtinute – pe genuri de proprietati (pe casa. Populatia persana propriu-zisa – de aproximativ o jumatate de milion abia – era scutita de darile mari. Pentru a face fata imenselor cheltuieli (ale armatei. in caz de nevoie puteau dispune si de forta armatei.

o specie mai mica de lei. nevazut nici chiar de inaltii demnitari ai curtii – decat in ocazii exceptionale. Nu e noua nici ideea ca indatorirea regelui este sa iubeasca adevarul si dreptatea. De asemenea. Mestesugurile Resursele economice care au alimentat colosalul edificiu politic si social al Imperiului persan au cunoscut o evolutie fireasca de-a lungul celor patru perioade istorice. Se in schimb de muzicanti. elenistica seleucida (331-250 i.n. Taranii erau legati de pamanturile pe care traiau. monarhul persan tinea sa fie considerat si trebuia sa apara in ochii supusilor sai ca un model de luptator. ideea monarhiei de mandat si de drept divin nu este o idee noua. onagri si gazele. orice lucru eram in stare sa-l fac cel mai bine” – spunea acelasi Darius. ei trebuiau sa-si procure singuri echipamentul si armamentul. Salariile erau precis fixate. taranii aveau si obligatia de a presta serviciul militar in timp de razboi. fara sa primeasca nici o solda si nici o alta recompensa. regele tinea sa ramana cat mai inaccesibil. struti si pauni. asemenea taranului.e. considerati persii “puri”. Aceste prescriptii – asupra carora Codul lui Hammurabi insista in mod deosebit – se gaseau formulate si in doctrina regalitatii Egiptului antic. de sex si de calificare. Printre celelalte sevituti.e. Se produceau cu . De asemenea servituti erau scutiti numai cei o jumatate de milion de locuitori din provincia Fars.n. am fost cel mai iscusit dintre toti vanatorii. ei erau iobagi. reglementand conditiile de munca si cuantumul salariilor. . l-am rasplatit” – afirma cu mandrie intr-o inscriptie Darius. Agricultura.si diferentiate in functie de varsta.). In contextul istoriei antichitatii. Mica proprietate agrara s-a pastrat mai ales in provincia Fars – regiunea de origine a dinastiei Ahemenide. l-am pedepsit cu asprime pe cel mincinos.).n. Populatia modesta a oraselor (de exemplu.e. in schimb era scutita de a presta serviciul militar.) si sassanida (224-651). arsacida (360 i. luau parte la ceremonii si il insoteau pe rege la vanatoare. ca pedestrasi. Dar nicaieri acestea nu sunt exprimate cu atata claritate si intr-un mod atat de staruitor ca in declaratiile regilor persani: “Eu am iubit dreptatea si am urat minciuna.n. putand fi vanduti unor noi proprietari odata cu mosiile pe care traiau si lucrau. marea proprietate agrara lucrata de taranii legati de pamant si (mai putin) de sclavii prizonieri de razboi. mestesugarii si negustorii) era mai avantajata: platea doar taxele personale. Baza economiei o constituia agricultura. practic. Intr-o vreme – in epoca sassanida – statul persan cautase sa se intereseze de situatia muncitorilor. am vrut sa nu se faca nici o nedreptate vaduvei si orfanului. vanatoarea in parcuri inchise in care erau tinuti tigri. monarhul absolut. sa vegheze asupra aplicarii legilor si sa-l protejeze pe cel slab si asuprit. “M-am dovedit a fi cel mai bun calaret si cel mai bun arcas. . dandu-i totodata si o aura de mister. .dar si aici in proportie redusa. dar pe cel care a muncit cinstit. Vanatoarea era placerea aleasa a regilor persani.Taranii – “oamenii liberi” – erau liberi numai in teorie. – 224 e. care erau foarte stimati. apoi mistreti si ursi. Traia inchis in palatele sale. Se pare ca ar fi existat chiar si centre de angajare a muncitorilor (cel putin pentru lucrarile publice). In varful piramidei sociale trona regele.ahemenida (550-331 i. Spre a-si spori si mai mult in ochii supusilor lumina supremei sale demnitati. supusi numeroaselor corvezi si platii dijmelor.

argint si aur. devenind tot mai oprimati de marii proprietari. Trecerea spre modul feudal de productie devine tot mai evidenta: pe proprietatea nobilului domina sistemul economiei inchise. tesatori. pana la vin si fructe. de bronz. se practica pe scara larga apicultura. pepenele galben). In timpul dinastiei Seleucide. tesatorii. In timpul dinastiei seleucide a luat o mare dezvoltare cultura multor specii de plante. se cresteau vaci. maslinul. caisul si viermele de matase. Liban si India. De remarcat faptul ca in aceeasi epoca sassanida au inceput sa se constituie anumite corporatii de mestesugari. aurul). Este perioada cand din China s-au adus piersicul. au inceput sa se practice trei asolamente anuale de cultura.un fenomen care. de pilda articole de imbracaminte. . Minele din Khorassan erau bogate in pietre semipretioase. carne si untdelemn. ale templelor. Alte mestesuguri s-au perfectionat sub dinastia Arsacida. multe au trecut in aceasta epoca din Iran in Europa meridionala (bumbacul. Mestesugarii din orase lucrau. se va transmite Europei medievale. o asanare a terenurilor mlastinoase. in perioada Arsacizilor. au aparut din nou marile latifundii. . pielaria. taranul produce tot necesarul consumului pentru stapanul sau. Se noteaza acum progrese in zootehnie. Acum s-a dezvoltat si tehnica agrara. morari. productia de arme si a obiectelor de sticla. ale nobililor) au fost fractionate spre a fi distribuite oraselor sau coloniile militare. Dar sub dinastiile partilor. dar si bijuterii si vesela. ci exercita un control sever si asupra atelierelor particulare – care produceau articole necesare in primul rand curtii. taranii si-au pierdut libertatea. In epoca sassanida statul nu se ingrijea numai de propriile sale ateliere. se cultivau maslinul si vita de vie. nu insa si in tehnica agricola. tamplari. Mestesugurile au inceput sa ia o dezvoltare la orase inca din epoca ahemenizilor. iar din India. etc. olarii. probabil (ca in Grecia timpului). Ca urmare. smochinul. Marile proprietati (ale coroanei.). Progresul artizanatului era asigurat de marile rezerve de materii prime. din zonele nordice ale Mesopotamiei sau din regiunea Caucazului meridional. Nu s-a inregistrat insa acum decat o agravare a situatiei taranului. obtinute si din import. prin intermediul arabilor. pe marile mosii insa productia artizanala incredintata servilor a continuat. asini si catari). Carierele din muntii Elamului furnizau cantitati suficiente de marmura pentru constructia palatelor regale. capre. lamaiul. incizorii si cizelatorii si-au intensificat si si-au perfectionat productia. armatei si administratiei. multi tarani legati de pamant au devenit arendasi. de care dispunea imperiul. Si in epoca sassanida baza economiei a continuat sa ramana agricultura. in special turcoaza si cornalina.stabilind preturile produselor si salariile lucratorilor. Sub ahemenizi s-a realizat pentru prima data o irigatie a terenurilor prin canalizare si. au aparut noi procedee de irigatie si noi metode de cultivare a vitei de vie. fierari. curmalul. Lemnul era adus in special din Asia Mica. din Cipru si Palestina. de la grau. iar cei de pe pamanturile daruite oraselor au devenit tarani liberi: aceasta a fost marea opera politica si sociala a epocii seleucide. Mica proprietate a disparut incetul cu incetul. Latifundiile isi aveau propriii lor mestesugari (dulgheri. din Liban si Asia Mica.precadere orz si grau. trestia de zahar. fierul. iar metalele (arama. oi si animale de povara (cai. .

e. printre altele. Interesant de notat este faptul ca aparitia si raspandirea monedei a favorizat si dezvoltat comertul bancar. armeni sau fenicieni. In cele din urma. au aparut elemente noi care au dinamizat mai mult comertul “mondial” iranian. intervenea prea mult in afacerile negustorilor.n. ajungand mai tarziu chiar pana in zona Gibraltarului. volumul schimburilor comerciale a atins nivelul cel mai inalt: Persia importa vase de bronz si obiecte de podoaba din Egipt.e.e. Cu toate acestea. in epoca sassanida comertul exterior persan a stagnat din cauza ca statul. covoare si caini de rasa. in Lidia.mai ales sirieni si evrei.e. Acest fel de activitate era cunoscut in Mesopotamia inca din mileniul al II-lea i. precum si afluxului de aur si argint in cantitati imense in trezoreria statului. ambra din regiunile nordice. de aceea comertul a ramas aici. impartirii imperiului in satrapii conduse de o administratie centralizata. cand regele Cresus l-a introdus in tara sa. . dar adevaratul sistem monetar bimetalic (cu monede de aur si argint) dateaza din secolul urmator. prin introducerea monedei. Considerabil stimulat a fost comertul persan si de introducerea pe tot teritoriul imperiului a unui sistem unic de masuri si greutati. Persia exporta articole de imbracaminte si obiecte de podoaba. Transporturile Practica comertului nu era tinuta de persani in mare cinste. Dar fenomenul cel mai important a fost aparitia “politei”.. in schimb la import au aparut articole noi: papirus. organizand un aparat fiscal centralizat extrem de riguros. spade si scuturi din tinuturile Marii Egee. inca din epoca ahemenizilor. stapan pe importante monopoluri si impunand o fiscalitate excesiva. in mare parte. si dupa ce apoi – la sfarsitul aceluiasi secol al VI –lea i.importand. dar in Persia. de la gurile Indusului pana in Egipt. relatii comerciale externe de o extindere geografica (din Grecia pana in India si Ceylon) si de un volum de schimburi necunoscute pana la acea data. deosebirea era ca in timpul dinastiei Ahemenide “bancile” nu apartineau statului. tesaturi din Corint. aur in mare cantitate din India. Sub Seleucizi. Comertul persan a fost puternic stimulat. evrei. sistemului perfect de stabilire si percepere a taxelor si impozitelor. ci in aceasta epoca se infiintasera aici adevarate “banci” particulare. VII i. Moneda mica de argint aparuse inca din sec. plumb si pietre semipretioase. pe mana strainilor – babilonieni. negustorii angajati in comertul interior de asemenea. . Persia a putut stabili. – Darius l-a adoptat si in imperiul sau. In secolele VI-V i.n.. intr-o forma noua. Gratie avantajelor incalculabile pe care le prezenta acest sistem monetar.n. Armenia si regiunea Caucazului. purpura. inca de la inceputul imperiului. Milet si Cartagina. Negustorii persani din timpul Ahemenizilor au ajuns pana in regiunea Dunarii si a Rinului. fier si cupru. Navigatorii intreprindeau mari calatorii de explorare. crearii unei bune retele de transport si comunicatii. In perioada urmatoare volumul exportului a crescut.Comertul. “Casele comerciale” exportatoare s-au specializat. datorita realizarii unitatii politice a intregului Orient Apropiat sub persani. . Un progres cu totul remarcabil l-au inregistrat si mijloacele de transport de-a lungul perioadelor celor patru dinastii.n. si mai ales. ceea ce impiedica mult functionarea normala a liberului schimb. Regii seleucizi acaparasera aproape toate bogatiile tarii. S-au format colonii stabile de negustori.

e. Pedeapsa cea mai usoara (si care in unele cazuri putea fi inlocuita . II sau I i. Judecatorii erau numiti pe viata.documentele care erau trimise apoi spre cunostinta in diferite puncte ale imperiului. apoi. (Dar popoarele supuse isi pastrau propria lor legislatie). tribunalul trebuia sa tina seama si de persoana morala. Caravanele care strabateau desertul aveau la dispozitie hanuri si rezerve de apa potabila. IV i. Dreptul. Hotararile lui deveneau legi imuabile.un fel de avocati. corabii cu panze si vasle care puteau parcurge pana la 80 de mile marine intr-o zi. care se ocupau si de intregul mers al procesului.n. Tribunalelor le erau fixate anumite termene pana la care trebuiau sa judece cauzele prezentate.e. Acesta tinea – in fata poporului – scaun de judecata de doua ori pe an. La sate. “capetenia satului” era si judecatorul local. Toate aceste conditii asigurau deplasari si transporturi cu o rapiditate care nu va fi depasita – in nici un punct al globului – pana la aparitia masinii cu vapori. cu Oceanul Indian. locul lor a fost luat de judecatori laici. Justitia In regimul monarhic absolutist de tipul despotismului persan regele era unica sursa a dreptului. a incalca hotararea regelui (deci legea) insemna o grava crima de-a dreptul contra religiei. Impricinatul – care nu se putea descurca in multimea de legi ce se adunasera de-a lungul timpului – putea fi sfatuit de “oratorii legii”. pe stele de piatra sau pe papirus. (Potcoava va fi inventata in sec. Hotararile-legi ale lui Darius par sa fi fost inspirate adeseori de Codul lui Hammurabi. venea curtea suprema de justitie. legi care. In acest timp constructorii din diferitele regiuni ale imperiului au construit nave cu o capacitate de 200-300 tone incarcatura (sau nave fluviale de 100-200 tone). Drumurile pe uscat erau bine intretinute.). Pedepsele erau in general de o cruzime pe care numai asirienii o egalasera.In timpul primei dinastii persane au fost pietruite portiunile de drumuri deteriorate de intemperii. sau confectionat din par de capra ori de camila. erau inlaturati si pedepsiti cu moartea.n. Paza era asigurata de puncte militare fixe. s-a inventat un mijloc de protectie a copitelor animalelor de povara. numeroasele tribunale raspandite in toate orasele mai importante ale imperiului. . O mare flota avand baza in Golful Persic asigura legaturile cu Marea Rosie inspre vest. o jignire intolerabila adusa chiar divinitatii. . constand dintr-un invelis de arama. insemna ca exprimau insasi vointa divinitatii. compusa din sapte membri. pretinzandu-se ca ii erau “inspirate” de zeul suprem Ahura Mazda. pe care consilierii regelui persan il cunosteau demult. de trecutul si de meritele acuzatului. n-a existat un cod de legislatie persana compact si organic. Mai tarziu. In hotararea pe care urma sa o ia. Oricine putea face apel la rege. iar sper est. Sub a doua dinastie s-au organizat expeditii maritime de explorare. In consecinta. Cand Darius s-a gandit – cel dintai – sa dea statului sau o armatura legislativa adevarata. Dupa rege. Judecatorul suprem era regele – care insa isi putea delega un reprezentant pentru a judeca in ultima instanta. stabil si unic. el a pus sa i se consemneze hotararile pe tablite de arama. Textele legilor hotarate de rege erau redactate de preoti – care multa vreme au indeplinit si functia de judecatori. (Asa procedau cel putin primii regi sassanizi). In sec. Ca urmare. dar in caz de coruptie dovedita.

Numarul maxim de lovituri era administrat celui care otravise cainele unui pastor (in timp ce pentru un omicid involuntar erau prevazute numai 90 de lovituri). Respectarea intocmai a acestor uzante era sever controlata de preoti. Acestia procedau la impartirea mostenirii (modalitatile partajului erau foarte complicate). lapidar. fireste. cu insemnarea cu fierul rosu. numita “privilegiata”. Un regim de o severitate care explica de ce niciodata femeile nu erau reprezentate nici in arta plastica. iar dupa ce se casatoreau nu puteau avea nici un fel de relatii nici cu rudele lor cele mai apropiate de sex masculin. generosi. Se mentinuse. Regimul familial si viata de fiecare zi a familiei erau in multe privinte la un nivel moral superior celui al altor popoare din Orientul Antic. jupuire. nici mentionate in inscriptii. sodomia. spanzurare cu capul in jos. acoperirea cu cenusa infierbantata. ruda lui mai apropiata lua in casatorie pe una din fetele sau nepoatele lui: iar copilul de sex masculin nascut din aceasta casatorie era considerat fiul si deci mostenitorul vaduvului dupa ce acesta deceda. acestia erau pusi in tutela vaduvei. Casatoria se contracta prin plata unei suma de bani parintilor logodnice. In familia regala si in familiile nobililor casatoriile intre frate si sora erau – ca in Egipt – frecvente. Crimele si delictele cele mai grave erau pedepsite cu mutilarea. ea putea sa posede bunuri materiale si sa dispuna liber de ele. si in Persia poligamia – dar de consideratie si de drepturile de stapana a casei se bucura numai una din sotii. tragerea in teapa. chiar ceremoniosi. ospitalieri. vina de a fi patruns in viata intima a regelui. Parintilor li se aduceau daruri. Femeia datora ascultare absoluta barbatului ei. sau de a se aseza chiar si intamplator pe tronul regal…Pedeapsa capitala era executata prin otravire. chiar regele facea in fiecare an daruri parintilor cu multi copii. Daca se dovedea ca copilul nu daduse ascultarea . Legea stabilea apoi ca pentru o crima savarsita de cineva sa fie pedepsita intreaga familie. vaduva se casatorea cu ruda cea mai apropiata. asasinatul. puteau iesi numai cu fata acoperita. ingroparea de viu pana la gat. Crimele pentru care era prevazuta pedeapsa cu moartea erau: tradarea. Femeile din randurile aristocratiei duceau o viata in izolare. cu o parte din mostenirea lui se inzestra – se “cumpara” – o fata pentru a o marita cu o ruda apropiata a defunctului. Persanii erau cunoscuti ca oameni blajini. putea sa conduca treburile sotului in numele lui.cu o amenda) consta in lovituri de bici: intre 5 si 200. sau cu moartea. si alte asemenea orori. nu aveau voie sa se intalneasca in public cu barbati. obiceiul leviratului: daca sotul deceda fara sa fi avut copii de sex masculin. ca la evrei. Nasterea unui copil de sex masculin era intampinata cu mare bucurie. preotii erau cei care se ingrijeau de funerarii si de soarta orfanilor sai minori. iar daca defunctul nu lasase nici o avere. De aceste libertati se bucurau mai mult femeile sarace. strivirea capului. rastignire. putea sa circule in public cu fata neacoperita de val. cu scoaterea ochilor. politicosi. Daca tatal deceda si copiii lui nu ajunsesera inca la varsta maturitatii. Daca insa sotul ramanea vaduv fara sa aiba baieti (care totdeauna erau preferati fetelor). Daca sotul deceda fara sa fi avut o fata. Se pastra in Persia. Familia Asemenea cruzimi si barbarii autorizate de dreptul persan contrastau cu frumoasele calitati morale ale poporului. Pe de alta parte.

tunici cu maneci largi si garnisite cu pietre semipretioase. faceau marsuri lungi pe arsita si pe ger. de argila amestecate cu paie tocate. In aceste scoli studiile durau pana la varsta de 20. Grecii admirau educatia data tinerilor persani. iar de la varsta de cinci pana la sapte ani. care era tinuta de preoti fie in incinta templelor. Nobilii purtau parul lung si ingrijit ondulat. apoi cercei grei cu pietre scumpe. lanturi de aur si bratari de argint. Armele.216 kg. traditiile si la serbarile persilor. sa traga cu arcul si sa spuna totdeauna adevarul”.697 kg! Aristocratii si bogatasii persi erau renumiti pentru eleganta ostentativa si fastul excesiv pe care il afisau in imbracaminte si bijuterii. Acoperisul era din barne din lemn peste care se intindeau rogojini acoperite cu lut.cuvenita tatalui. numai cei foarte bogati isi puteau permite sa aiba case din caramida arsa (combustibilul fiind foarte rar). tatal. sau erau pusi sa treaca inot un fluviu. in care se afla instalata si o cada mare pentru apa menajera. incrustate cu pietre pretioase. sustinut de coloane de lemn. calareau pe cai naravasi. Educatia astfel dirijata urmarea in principal sa le asigure tinerilor pregatirea necesara in vederea viitoarelor functii administrative sau militare care ii asteptau. Pe jos. o parte din mostenirea ce ii revenea de drept de la tatal sau ii ramanea mamei. Cand Alexandru Macedon a cucerit Persia. adaugandu-le un atriu deschis. iar lancile celorlalti o mie (deci ale ofiterilor) era din aur masiv. pe pamantul batut se intindeau covoare de obicei tesute in casa. In schimb cornisele usilor si ale ferestrelor erau din marmura. cu tot echipamentul si armamentul personal. Nobilii imitasera casele grecesti. exercitiile si instructia la care erau supusi erau foarte dure: tinerii executau lucrari agricole istovitoare. . iar barba de asemenea. Apoi copiii (celor bogati) urmau scoala. De educatia copilului se ocupa mama. Acelasi gust si fast se noteaza si in obiceiurile. la toate nivelurile sociale. Casele bogatilor erau construite in jurul unei curti interioare. peretii erau tencuiti si zugraviti in verde. Casele erau de obicei din caramida nearsa. Iar pentru a-l obisnui pe tanar cu viata grea a soldatului. iar vesela era de o bogatie si de un rafinament artistic neintrecut in Antichitate de nici o alta tara. in fine. elevii invatau scrierea cuneiforma. inventarul prazii insuma – printre alte comori – pahare de aur masiv in greutate totala de 2. De dimensiuni modeste erau si cele mai multe dintre palatele regale: cel al lui Darius din Persepolis avea doar 50 pe 30 metri. cantareau 1. chiar 24 de ani. invatau legendele si traditiile referitoare la zeii si la eroii iranieni capatau notiuni de religie. de asemenea: extremitatea inferioara a lancilor a noua mii dintre “nemuritori” era din argint masiv. iar cupele mari. erau alimentati foarte prost. cu respectivele comentarii. despre care Herodot (simplificand insa lucrurile) spune: “Tinerii persi sunt invatati trei lucruri: sa citeasca. fie la locuinta lor. Viata cotidiana Locuintele erau relativ modeste. de medicina si de drept. Se studiau texte din Avesta. erau initiati in treburile publice si in practicile cancelariei regale. Deosebit de luxoasa era imbracamintea celor zece mii de ostasi din corpul “nemuritorilor”: splendide vesminte de brocart.

si cei care vindecau cu cuvantul. regele daruia saracilor cantitati de mancare si de bautura ramase neconsumate. In schimb persii s-au servit de cercetarile si de rezultatele prestigioase a Babilonului. In alte ocazii. conceptii sau macar simple cunostinte stiintifice. Apeductele lor aduceau apa prin conducte subterane – pentru a o feri de evaporare si a o pastra curata – pana in bazinul-rezervor.n. Cel putin. nimic care sa ne dea vreo indicatie asupra unor principii.n.pe langa invatamantul medical si . Iar modul lor de prelucrare a metalelor. La aceasta sarbatoare persii obisnuiau sa-si faca daruri unii altora. sec.n. Tot ceea ce stim este ca medicina era practicata – cel putin la inceput – de preoti intr-o forma in care predomina vrajitoria. chirurgii. exista la Gonde Sahphur o scoala de medicina care a avut o importanta deosebita in dezvoltarea stiintei medicale arabe. Astfel: pentru irigarea terenurilor ridicau apa din rau pana la nivelul orgoarelor cu ajutorul rotii prevazute pe circumferinta cu un sistem de galeti: o inventie – in uz si azi in unele tinuturi orientale – care se considera ca apartine persilor. V e. Rudimentare cunostinte stiintifice Contributia persilor in domeniul stiintei a fost – pana la o data tarzie. dupa care participa la banchetul la banchetul care era urmat totdeauna de spectaculoase dansuri sacre si de dezlantuite betii. In acest centru stiintific – o adevarata academie. precum si – inca din sec. IV i. cei care “foloseau cutitul”. V e. In sec.. Exceptie fac doar cateva incidentale si vagi aluzii din Avesta la domeniul medicinei. Dar in domeniul tehnicii. stiinta persana s-a afirmat in primul rand prin prestigiul medicilor. isi sfasiau vesmintele. ca. – de contributia invatatilor.e. medicii persi – ale caror onorarii erau stabilite de lege (ca in Codul lui Hammurabi) tinandu-se seama si de conditia sociala si economica a bolnavului – erau organizati in corporatii. Mai tarziu. ca la greci. servitorii capatau haine noi. VI i. cei care tratau cu ajutorul plantelor.n. in ocazii triste (o infrangere militara. adica magicienii si vrajitorii. persii au avut realizari demne de mentionat. Se mai cunosteau apoi unele preocupari. soldatii primeau o solda in plus. persii obisnuiau sa iasa si sa imprastie pe strazi ramuri de mirt. adica medicii propriu-zisi. supusii aduceau si ei daruri satrapilor si nobililor. sau la moartea unui rege) isi radeau parul si barba. dar fara nici un amanunt privind practica medicala. iar cailor le taiau coama. Sarbatoarea cu caracter laic cea mai importanta era seara de ajun a Anului Nou. sporadice si vagi. de confectionare a obiectelor de ceramica dovedeste o tehnologie foarte inaintata pentru acele vremuri. cand sarbatoreau o veste buna sau un eveniment familial fericit. in familii se aranjau ospete. nu ni s-au pastrat texte stiintifice. – neinsemnata. Cu aceasta ocazie regele organiza si prezida sacrificii si ceremonii solemne. incepand din sec. la sfarsitul ospetelor grandioase la curte. In schimb.Sarbatoarea religioasa dedicata zeului soarelui Mithra – sarbatoarea oficiala cea mai importanta – era si sarbatoarea Anului Nou.e. in trei categorii. mai ales a medicilor. cand familiile si prietenii se adunau in jurul celei mai copioase mese pe care si-o puteau permite. de organizare a calendarului – si cam atat. Acestia din urma erau mai pretuiti decat toti. veniti din Grecia. . si aici medicii se imparteau.

fara sa reuseasca (in general vorbind) sa le si contopeasca. Monumentul prin excelenta al epocii ahemenide este palatul de dimensiuni colosale. Arhitectura O contributie de o relativa originalitate au adus persii si in arta.reprezentand partea .6 m. Arhitectura era babiloniana. teologice ei au pregatit limba araba pentru noul sau rol de transmitere a stiintei grecesti. din care s-a inspirat. lipsesc mormintele monumentale – in afara mormintelor regale sapate in stanca. patrata. iar nu un principal element functional. Oamenii de stiinta persani care in secolele VII-VIII trecusera la Islam si adoptasera limba araba au avut un rol considerabil in introducerea patrimoniului culturii elenistice in civilizatia islamica: prin traducerile lor de opere medicale. Sub acest raport contributia persana mai de relief este limitata la domeniul arhitecturii.5 m. Arta persana. Imperiul persan a imprumutat elemente diverse de la fiecare. o arta in care sunt amalgamate conceptii. cu curti interioare si cu lungi coridoare in exterior unde soldatii garzii faceau de paza. Mai tarziu. oamenii de stiinta persani vor fi integrati in mare miscare stiintifica si culturala araba – sau. Palatul lui Darius din Persepolis era inaltat pe o terasa rectangulara (cladita din blocuri mari de piatra) avand laturile de 530 m si 330 m. in speta de cele din Teba. juridice. caracteristic persane sunt capitelurile coloanelor. a Orientului si a Occidentului. Pentru constructia lor se aduceau din alte tari materialele si mesterii. caci in arhitectura asiriana coloana ramanea doar un accesoriu arhitectural. In ansamblul culturii persane arta detinea un rol secundar. Situat intre doua lumi.o arta compozita. Partea principala a cladirii o constituia sala tronului. Se multumea numai cu altare de mici dimensiuni. in special din Egipt.practica clinica. Dar modelul adevarat si evident al palatelor persane pare a fi fost dat de salile hipostile egiptene. cel pe care se oficiau sacrificiile. Templele lipsesc. Arta persana este in cea mai masura de import. lunga de circa 500 m si larga de 300 m. mentinandu-se in contact permanent cu arii diferite de cultura. . India si Grecia. Primii regi ai Persiei isi construisera drept palate niste locuinte din lemn de cedru si de chiparos. motive si tehnici extrapersane. Atat prin aceasta activitate cat si prin cea de cercetari personale. Originale insa. s-au tradus in siriana si persana lucrari de medicina grecesti si indiene. . cu exteriorul invelit in placi de metal. Dar in aceasta arhitectura lipsesc templele. palatele regale au fost construite pe o esplanada inaltata la 6 m si chiar pana la 15 m. mai precis: islamica. in apropierea caruia se afla altarul considerat adevarat. sa le reelaboreze intr-o sinteza de reala si valoroasa originalitate. cu latura de 43. Rolul preponderent pe care il detinea coloana deosebea arhitectura persana de cea asiriana. De asemenea. al carei plafon din lemn de cedru era sustinut de coloane zvelte si canelate – inalte de 20 m si cu un diametru de 1. stiluri. cum ar fi altarul pe care era intretinut permanent focul sacru. vechi si originale. . Impresionante in schimb erau palatele regale. pentru ca vechii persi considerau ca zeului apartinandu-i toata lumea nu trebuie sa fie inchis in cadrul unor cladiri.in numar de 362 (=1296).

aflata azi la Louvre). in obiecte aduse in dar sau ca tribut. in incaltaminte. este conceput si realizat in scopul de a exalta ideea de monarhie absoluta si persoana monarhului. inspirate – cum s-a spus – din hipogeele egiptene. desi este mai calma. Taurii inaripati impun mai putin din salbatica lor forta animalica decat cei din reprezentarile artistice asiriene. imensa ca dimensiuni. Cu toate acestea. a drapajului. privite cu atentie. de lei. cu rampe convergente decorate cu basoreliefuri.in schimb au mai multa eleganta si armonie a formelor. Figurile par a fi toate la fel. Artistul persan urmarea sa puna in evidenta nobletea conceptiei si sa creeze un efect grandios. de prizonieri de razboi. Basorelieful. regele primind omagiul supusilor sai…Totul lasa pana la urma o impresie de raceala si de monotonie. in special. Aceste amanunte indicau si locurile de origine ale . mai lipsita de forta. Ansamblul avea dimensiunile colosale ce aminteau de templul egiptean din Karnak. In mai mica masura apartin arhitecturii mormintele regale rupestre. de atitudini.anterioara a corpurilor a doi tauri (sau licorni cu labe de leu). . de miscari. tauri care sustineau in spinare grinzile arhitravei. arhitectura sassanida se va caracteriza prin masivitate si prin folosirea cupolei. totusi o oarecare varietate – prin reprezentarea unor detalii caracterizante: in port.de obicei tauri inaripati cu cap de om. regele luptand cu un taur salbatic. de supusi aducand tributul. Incaperile sunt lipsite de orice element ornamental. in fata altarului pe care arde focul sacru. de dinamism si de varietate. leii sculptati de el sunt de un realism si de o forta mai reduse decat ale leilor din basoreliefurile asiriene. este sensibil mai redusa decat in basorelieful asirian. cu colosi animalieri fantastici sau reali pazind intrarile. dar sunt mai decorativi. cu deosebirea ca linia vesmintelor. deschizandu-se pe fatada cladirii. In epoca Arsacizilor apare in arhitectura persana o noutate care va dura in Iran pana azi: bolta in leagan. . Apare si aici modelul asirian. Apoi. Sculptura Arta persana este o apoteoza a monarhiei. regele protejat de divinitate. Caracteristice – si provenind din zona culturala mesopotamiana – sunt si scarile monumentale. Dar. Varietatea de figuri. Intreaga atentie este acordata exteriorului: cele patru coloane de la intrare sustin o cornisa deasupra careia basoreliefurile desfasurate in doua zone suprapuse il reprezinta pe regele defunct inconjurat de supusi si binecuvantat de Ahura Mazda. este mai delicata decat in basoreliefurile asiriene. Interiorul este foarte simplu. regele inconjurat de curteni. regele ucigand un monstru. de dimensiuni reduse. Mai tarziu. arta epocii ahemenide ramane mult debitoare celei asiriene. de animale fantastice. Scara de acces a palatului din Persepolis – larga de 7 m si cu 106 trepte – ducea la o a doua terasa. Ca urmare. Fatada grotelor artificiale este in asa fel cioplita in stanca incat sa se scrie intr-o suprafata de forma unei cruci grecesti. se observa ca sculptorul a realizat. Intalnim in basoreliefurile persane aceleasi motive ca in basoreliefurile asiriene: lungi siruri de soldati din suita regelui (celebra este “friza arcasilor” din palatul regal de la Suza. corpurile sunt dispuse toate in aceeasi directie si in aceeasi atitudine. terasa propileelor si a “salii celor o suta de coloane” (inalte de 20 m fiecare). compus dintr-un vestibul si o camera funerara. in pozitia de spate la spate si in genunchi.

nu procedeaza ca artistul roman care “nareaza”. cade in lupta. cultura si civilizatia persana antica. nici o indicatie in asa fel determinata incat sa poata fi localizate. imobilizate intr-o poza conventionala si avand o expresie impasibila. in care datele reale ale biografiei renumitului rege sassanid se impletesc cu gratioase elemente de fantezie. sau ucigand lei. Prima. a zeului Marduk asupra zeitei Tiamat. Reactia nationala persana care a caracterizat perioada sassanida a determinat si o reluare entuziasta a vechilor traditii epice populare. Pe langa importanta sa documentara. fundamentala pentru religia. din care au ramas una singura completa. este un mic roman sau povestire istorica. Cuprindea initial 21 de carti. Istoria lui Zarer (din sec. o profetie asupra sfarsitului lumii. Un singur scop urmareste artistul persan: preamarirea regelui si a regalitatii. foarte rar si numai in artele secundare. fragmente de legende. Literatura In literatura – domeniu in care Persia islamica isi va aduce marea contributie la tezaurul culturii universale. cuvantarile lui Zarathustra. o relatie intre episoade. dar materia povestirii este mult mai veche) nareaza un episod din timpul unui razboi in care comandantul suprem Zarer. Ambele naratiuni au fost utilizate mai tarziu de Ferdousi in epopeea saCartea Regilor. personajele nu sunt grupate. care reda simultan o suma de momente. semnificand victoria ordinei asupra haosului primordial. Scenele n-au nici un fond de natura. Artistul reprezinta excelent animalele (dar nu si dinamismul unei scene de vanatoare). de morala. Cartea vitejiilor lui Ardasir. Compozitia ansamblului respecta o simetrie rigida. Avesta are si o valoare literara. Persii au introdus in sculptura un motiv nou: al zeului-calaret omorand o fiara. In schimb figurile umane (niciodata figuri feminine decat la o data tarzie. moartea lui va fi razbunata de fiul sau. Motivul acesta urma sa simbolizeze lupta dintre Bine si Rau. Conventiile domina: persoana regelui este figurata in dimensiuni disproportionate in raport cu cei din jurul sau. plus alte patru incomplete.prima capodopera este Avesta. Dar si acest simbol fusese schitat cu mult inainte in Babilon.personajelor respective – care deci nu apar ca fiind aceeasi. Din aceasta epoca dateaza numeroase povestiri. de exemplu in miniaturi) sunt redate static. tocmai prin acesti psalmi. iar in spate un servitor tinandu-i deschisa umbrela. tauri ori monstri fantastici. . fiul lui Papak. Materia Avestei era variata: texte liturgice. care amintesc de poezia Vedelor. chiar daca atitudinile lor sunt identice (sau aproape aceleasi). A doua (scrisa catre anul 650). sau stand pe tron. iar in reprezentarea unui eveniment artistul se fixeaza asupra unui singur moment. in cealalta o floare. . o continuitate. dar redactata sub sassanizi. IV. intr-o mana tinand sceptrul. Este cartea sacra a stravechilor persi.datand din epoca ahemenida. de legislatie. fratele regelui. texte teologice. predomina absolut caracterul simbolic si stilul hieratic. Arta figurativa persana nu manifesta un interes adevarat pentru aspectele vietii reale. rugaciuni pentru diferite ocazii. Regele insusi este reprezentat doar in trei atitudini: sau de adoratie in fata unui altar al focului sacru. precum si 21 de psalmi. atribuita insa lui Zoroastru. de pilda un crocodil. ci intr-un mod regulat aliniate. . din care insa au ramas numai doua.

Hafez nu-i cruta pe preoti. sfaturi practice si de conduita. medic si filosof. ironizand sau satirizand vehement. formalismul gol. IV – texte care nu ni s-au pastrat – s-a inspirat marele poet Ferdousi (934-1025). De o mare popularitate.Dupa invazia arabilor. 1213-1292). avand insa o profunzime de gandire. un simt al socialului si o fundamentare psihologica superioara. constatata pana in zilele noastre. La tara. poporul a continuat sa compuna in dialectele sale diferite poeme lirice. 1141-1209). limba intelectualilor. fizician. ipocrizia si minciuna. precum si consideratii morale – ceea ce transforma aceasta capodopera si intr-o oglindire a vietii epocii – asupra oamenilor si starilor de lucru din jurul sau. Imaginile sale. Poemele epice ale lui Nezami evoca romanul cavaleresc european medieval. precepte morale. Capodoperele sale sunt Livada cu fructe si Gradina cu flori. Din cele 5 mari poeme epice ale sale primul loc il ocupa Cele sapte chipuri. fara insa a ajunge pana la nihilismul si la scepticismul acestuia. sau poeme epice cu subiecte eroice. Marea Caspica. Acestia au creat in capitala lor Buhara un puternic centru cultural. In realitate opera sa abunda in momente de scepticism religios. pe bigoti. liber-cugetator si unul din cei mai de prestigiu oameni de stiinta ai Orientului medieval (stralucit matematician. Renasterea literaturii nationale persane a avut loc in secolele X-XI. Desi a fost un timp poet de curte. timp de aproximativ trei secole limba oficiala a administratiei. Golful Persic si Oceanul Indian. par a apartine la prima vedere unei viziuni mistice. un exponent ideologic al paturilor sociale mijlocii. marturii despre vechii regi iranieni. Nu lipseste din opera lui Nezami nici nota mistica (de exemplu in amplul poem Comoara tainelor). este o reconstituire poetica a intregului trecut legendar si istoric al persilor. Imperiul persan Imperiul persan Cadrul geografic si istoric Cuprins intre fluviile Tigru si Indus. totusi in poezia lui Hafez nu se intalneste obisnuitul ton preaplecat si laudativ al curteanului. de erezie si chiar de blasfemii. Mai celebra. a istoricilor si a oamenilor de stiinta. s-a bucurat Omar Khayyam (cca. povestea nefericita de dragoste a doi tineri. In poezia sa se percep tonuri care il amintesc pe Omar Khayyam. Genul epic a fost cultivat si de Nezami (cca. podisul iranian se intinde pe o suprafata de trei milioane de kilometri patrati. metaforele. in timpul dinastiei persane a Samanizilor. alegoriile. stiintific si literar. astronom. pe predicatori. Pe acest teritoriu s-au incrucisat – inca dea cum patru mii . Printre marii poeti persani se numara si Saadi (cca. 1050-1123). poet. istorice ori legendare. S-a inceput acum sa se traduca in limba persana cronici. ultima este o suita de poeme in proza ritmata in care sunt enuntate aforisme. cultului si literaturii. S-au pastrat asemenea texte datand din secolele VII si VIII. Din aceste surse datand din sec. autor a numeroase opere stiintifice scrise in limba araba). insa. Monumentala sa epopee Cartea Regilor de aproximativ 120.000 de versuri.

ci o armata de mercenari.o tactica a carei mare eficienta s-a dovedit in luptele contra detasamentelor compacte ale legiunilor romane. recrutata din randurile popoarelor supuse. pe de alta parte cu tarile din bazinul rasaritean al Mediteranei. a Egiptului.e. de unde. s-au dezvoltat. buzdugan. Muntii care inconjoara podisul din aproape toate partile erau bogati in minereuri de fier si plumb. Persia a receptat si a asimilat. de arcasi si de calareti. acelasi). kasiti etc. in diorit si alabastru. cu prea putine oaze – avea un teren bun doar pentru pasuni. desertul centre – in zacaminte de sulf. “tara arienilor” – ceea ce inseamna “a nobililor”.n. secure si un fel de lasso. in timp ce partea nordica – o imensa stepa. a transmis sau a intermediat experienta istorica a multor popoare din jur.de ani – numeroase drumuri comerciale care legau Orientul Apropiat. creand ea insasi si difuzand forme culturale si de civilizatie originale. gutti. jumatatea de sud a podisului era favorabila agriculturii si pomiculturii. calareti care trageau din fuga calului. fi634b9544tiit Regii mezilor au folosit experienta si organizarea militara a asirienilor. In linii mari. Primele asezari omenesti sunt atestate arheologic pe podisul iranian chiar din mileniul al V-lea i.) care. denumirea tarii de Eran sau Iran. mai mici insa si mai putin periculosi decat speciile de azi. Singurul corp de armata permanent il formau 10 000 de calareti de elita. armata ale carei detasamente erau conduse de ofiteri din tarile respectivilor soldati. Greciei si Romei. care purtau numele de “nemuritori” (in sensul ca numarul lor trebuia sa ramana fix. Regii persani isi aveau o garda personala formata din 4 000 de pedestrasi si calareti.n. Aceste triburi indo-europene au dat vastei regiuni in care incepeau sa migreze numele Aryanam. creand detasamente speciale de lanceri. a Bizantului si Islamului. . Calaretii – recrutati din randurile nobilimii – erau inarmati cu o sabie dreapta. mongola si turca) a fost schimbata in Persia. pe de o parte cu India si China. isi indreptau turmele spre bogatele campii mesopotamiene. Clima podisului iranian era marcata de contraste mari de temperatura. Spre sfarsitul mileniului al IV-lea i. Pe langa fauna actuala. toti din randurile nobilimii. Urmau arcasii. s-au inregistrat aici miscari masive de populatii nomade (bine cunoscute in istoria antica a Orientului Apropiat: elamiti. Istoria Persiei a fost strans legata – in antichitate si in perioada de inceput a Evului Mediu – cu istoria Asiriei si Babilonului. In acest spatiu s-au nascut. Cirus I n-avea o armata nationala. Urmau trupele arcasilor care luptau din turnurile de lemn instalate pe spinarea elefantilor. ursi si o specie de lei. Zona prin excelenta de contacte intre Orient si Occident. 59634bfj44tit9c Organizarea militara si administrativa Principalii stalpi ai prestigiului si fortei Imperiului persan au fost armata si administratia. Masa mare de pedestrasi – tarani prost inarmati – nu conta prea mult. Forta armatei persane consta in cavalerie.e. Tocmai acestea si sunt domeniile – alaturi de cel al religiei – in care persanii si-au adus contributia lor originala in istoria civilizatiei si culturii. Detasamentele de cavalerie grea – constituite . s-au infruntat regate. imperii si civilizatii diverse. denumirea care (sub dominatiile succesive: araba. iar vaile raurilor – in pietre semipretioase. coborand din regiunile muntoase. in antichitate mai traiau aici si tigri.

Pentru a face fata imenselor cheltuieli (ale armatei. Societatea era impartita in patru clase. sau dupa ce provocau inundatii. pe vite.) Cei lipsiti de proprietati funciare plateau taxe personale fixe. regele isi mai avea (pentru a-i controla pe satrapi si pentru a le verifica obedienta) si un corp speciali de inspectori. Inainte de inceperea unei batalii avea loc ceremonia purificarii rituale si a invocarii cerului. fiecare soldat depunea la inceputul luptei o sageata intr-un cos. curtii regale. dar si taxe extraordinare: cu ocazia nasterii unui copil. s. a functionarilor si a poporului. Regalitatea Organizarea societatii persane a ajuns – in perioada sassanida – la o ierarhie foarte precisa si rigida.a. Intreaga viata si civilizatie persana era structurata in functie de pozitia proeminenta a aristocratiei. Daca in materie de stiinta militara persanii nu erau intru nimic inferiori romanilor.a. In perioada arsacizilor functia de satrap a devenit in general ereditara. lucrarilor publice. regele in persoana conducea operatiile militare. in caz de nevoie puteau dispune si de forta armatei. De pe tronul sau. acelasi lucru se poate spune si in ce priveste organizarea administrativa a tarii. pe langa contactul permanent si direct cu guvernatorul militar. avand in frunte fiecare cate un guvernator. pe gradina. Darius si-a impartit imperiul in 23 de provincii (numar la care s-au adaugat apoi alte trei). numit satrap (“ingrijitorul tarii”). Populatia persana propriu-zisa – de aproximativ o jumatate de milion abia – era scutita de darile mari. care avea misiunea de a tine legatura direct cu casa regala. numiti “urechile regelui”. Societatea persana. Satrapul raspundea si de perceperea darilor care erau stabilite de la caz la caz. trecerea dintr-o clasa in alta de era – cu extrem de rare exceptii – imposibila. Alaturi de satrap – in sarcina caruia deci cadea exclusiv administratia civila – era plasat guvernatorul militar al provinciei respective. inchise. Aceste clase erau: a preotilor. numarul sagetilor ramase indica numarul celor ucisi. Impozitele erau stabilite – in functie de zona geografica si de recoltele obtinute – pe genuri de proprietati (pe casa. Pe langa un inalt functionar insarcinat cu perceperea darilor. anuale. Pentru a se cunoaste exact pierderile suferite. Raspundea de recrutarea oamenilor in timp de razboi (cand era decretata mobilizarea totala). cu o mare precizie. si altele) statul dispunea de diferite resurse: veniturile proprietatilor funciare nesfarsite ale casei regale. chiar de mai multe ori – satrapiile spre a controla gestiunea. in schimb asupra ei grevau sarcinile administrative si indatoririle de ordin militar. la sfarsitul luptei fiecare isi lua inapoi sageata. precum si de administrarea in provincia sa a justitiei.din nobili de frunte – erau echipate intr-un fel care le asigura o extraordinara forta de soc. depinzand direct numai de rege. taxele si impozitele interne. Persanii practicau tactica replierii. a militarilor. el raspundea direct in fata regelui. In . etc. Ales de rege dintre membrii familiei regale sau din cele mai inalte familii nobile. monopolul de stat al minelor. prada de razboi. retragandu-se in fata inamicului dupa ce ardeau totul in urma lor. inconjurat de steaguri si protejat in mijlocul corpului de cavalerie grea. tributul platit de tarile supuse s. aparatului birocratic. taxele vamale. satrapul mai avea alaturi si un secretar numit de Palat. In sfarsit. pentru o casatorie. Acestia vizitau o data pe an – sau inopinat.

Existenta lor era impartita intre razboaie. In contextul istoriei antichitatii. Toti nobilii insa. De pilda. Aceste prescriptii – asupra carora Codul lui Hammurabi insista in mod deosebit – se gaseau formulate si in doctrina . Prin pozitia sa sociala si puterea sa economica. si deci formand un fel de stat in stat. Printre celelalte sevituti. asemenea taranului. atributiile si intreaga sa activitate. banchete si placerile haremului. mestesugarii si negustorii) era mai avantajata: platea doar taxele personale. in schimb era scutita de a presta serviciul militar. si poetii de curte. Cu timpul – in epoca sassanida – obiceiurile s-au mai rafinat. Populatia modesta a oraselor (de exemplu. In acest sistem nu erau considerati si sclavii de razboi (sclavia rezultata din vanzarea copiilor sau a debitorului nu exista in Persia). conducandu-se dupa legile lor proprii. reglementand conditiile de munca si cuantumul salariilor. vanatoare. in anturajul de curte. Nu e noua nici ideea ca indatorirea regelui este sa iubeasca adevarul si dreptatea. In sanul acesteia. ei trebuiau sa-si procure singuri echipamentul si armamentul. prin atitudinea. ca pedestrasi. o influenta cu atat mai mare cu cat ea dispunea de considerabile proprietati imobiliare si de venituri provenite din donatii. Nobilimea mijlocie traia pe proprietatile ei. De asemenea servituti erau scutiti numai cei o jumatate de milion de locuitori din provincia Fars. putand fi vanduti unor noi proprietari odata cu mosiile pe care traiau si lucrau. locul de frunte il ocupau “cele sapte familii”. Preotii erau organizati intr-o ierarhie precisa si complexa. de sex si de calificare. Intr-o vreme – in epoca sassanida – statul persan cautase sa se intereseze de situatia muncitorilor. ideea monarhiei de mandat si de drept divin nu este o idee noua.si diferentiate in functie de varsta. In varful piramidei sociale trona regele. . sa vegheze asupra aplicarii legilor si sa-l protejeze pe cel slab si asuprit. practic. in randul poporului intrau nu numai taranii. celor “care pacatuisera”. muzica si chiar stiintele. Taranii erau legati de pamanturile pe care traiau. latifundiari. supusi numeroaselor corvezi si platii dijmelor. care n-au avut nici un rol important in viata economica. Marii nobili. aceasta nu se deosebea prea mult de “capeteniile satelor”. clerul – care in epoca ahemenida a devenit cler al religiei de stat – servea puterea politica centralizata. din toate categoriile. se considerau vasali ai regelui. fara sa primeasca nici o solda si nici o alta recompensa. In ce priveste mica nobilime. nobilii s-au pasionat pentru jocul de sah si pentru diferite jocuri cu mingea. ei erau iobagi. ci si de o mare influenta in viata sociala si economica. traiau in capitala. (Intr-un timp ajunsesera chiar sa fie ei cei care il alegeau pe rege). Nobilii mari proprietari de pamanturi se bucurau de o serie de privilegii ereditare. Salariile erau precis fixate. monarhul absolut. si astrologii. Se pare ca ar fi existat chiar si centre de angajare a muncitorilor (cel putin pentru lucrarile publice). precum si dintr-un fel de “amenzi religioase” pe care la aplicau. totodata insa cultivau si poezia. Clasa preotilor se bucura nu numai de prestigiul pe care i-l conferea functia sa spirituala. in clasa functionarilor erau inclusi si scribii.interiorul acestor clase existau diverse subdiviziuni. Clasa conducatorilor militari si clasa inaltilor functionari ai statului proveneau din randurile aristocratiei. ci si negustorii si mestesugarii. Taranii – “oamenii liberi” – erau liberi numai in teorie. taranii aveau si obligatia de a presta serviciul militar in timp de razboi. considerati persii “puri”. arbitrar.

multe au trecut in aceasta epoca din Iran in Europa meridionala (bumbacul. trestia de zahar. l-am pedepsit cu asprime pe cel mincinos. oi si animale de povara (cai.). Mica proprietate agrara s-a pastrat mai ales in provincia Fars – regiunea de origine a dinastiei Ahemenide. monarhul persan tinea sa fie considerat si trebuia sa apara in ochii supusilor sai ca un model de luptator. o specie mai mica de lei. elenistica seleucida (331-250 i. probabil (ca in Grecia timpului). Vanatoarea era placerea aleasa a regilor persani. Se noteaza acum progrese in zootehnie. se practica pe scara larga apicultura. onagri si gazele. lamaiul. Marile proprietati (ale coroanei. curmalul. se cresteau vaci. struti si pauni.e. Sub ahemenizi s-a realizat pentru prima data o irigatie a terenurilor prin canalizare si. Se produceau cu precadere orz si grau. Baza economiei o constituia agricultura. nu insa si in tehnica agricola. au inceput sa se practice trei asolamente anuale de cultura. dandu-i totodata si o aura de mister. vanatoarea in parcuri inchise in care erau tinuti tigri. apoi mistreti si ursi. care erau foarte stimati. Dar nicaieri acestea nu sunt exprimate cu atata claritate si intr-un mod atat de staruitor ca in declaratiile regilor persani: “Eu am iubit dreptatea si am urat minciuna.n.e.regalitatii Egiptului antic. Este perioada cand din China s-au adus piersicul.n. pepenele galben). smochinul.n. am vrut sa nu se faca nici o nedreptate vaduvei si orfanului. Ca urmare. marea proprietate agrara lucrata de taranii legati de pamant si (mai putin) de sclavii prizonieri de razboi. maslinul. . dar pe cel care a muncit cinstit.). capre. arsacida (360 i. . o asanare a terenurilor mlastinoase. De asemenea. Dar sub dinastiile partilor. l-am rasplatit” – afirma cu mandrie intr-o inscriptie Darius. iar din India. orice lucru eram in stare sa-l fac cel mai bine” – spunea acelasi Darius. regele tinea sa ramana cat mai inaccesibil. In timpul dinastiei seleucide a luat o mare dezvoltare cultura multor specii de plante. am fost cel mai iscusit dintre toti vanatorii. taranii si-au pierdut libertatea. Traia inchis in palatele sale.ahemenida (550-331 i. – 224 e. ale nobililor) au fost fractionate spre a fi distribuite oraselor sau coloniile militare.) si sassanida (224-651). Spre a-si spori si mai mult in ochii supusilor lumina supremei sale demnitati. asini si catari). nevazut nici chiar de inaltii demnitari ai curtii – decat in ocazii exceptionale. se cultivau maslinul si vita de vie.n. . Agricultura. devenind tot mai oprimati de marii proprietari. ale templelor. multi tarani legati de pamant au devenit arendasi. iar cei de pe pamanturile daruite oraselor au devenit tarani liberi: aceasta a fost marea opera politica si sociala a epocii seleucide. in perioada Arsacizilor. “M-am dovedit a fi cel mai bun calaret si cel mai bun arcas.e. Mestesugurile Resursele economice care au alimentat colosalul edificiu politic si social al Imperiului persan au cunoscut o evolutie fireasca de-a lungul celor patru perioade istorice. luau parte la ceremonii si il insoteau pe rege la vanatoare. Acum s-a dezvoltat si tehnica agrara. au aparut noi procedee de irigatie si noi metode de cultivare a vitei de vie. au aparut din nou marile latifundii. Se in schimb de muzicanti. caisul si viermele de matase. Mica proprietate a disparut incetul cu incetul.dar si aici in proportie redusa.

din Liban si Asia Mica. In timpul dinastiei Seleucide. fierari. Comertul. prin introducerea monedei. din zonele nordice ale Mesopotamiei sau din regiunea Caucazului meridional.).n. . olarii. armeni sau fenicieni. Lemnul era adus in special din Asia Mica. carne si untdelemn. Transporturile Practica comertului nu era tinuta de persani in mare cinste. crearii unei bune retele de transport si comunicatii. in Lidia.n. Minele din Khorassan erau bogate in pietre semipretioase. inca de la inceputul imperiului. Comertul persan a fost puternic stimulat.e. – Darius l-a adoptat si in imperiul sau.Si in epoca sassanida baza economiei a continuat sa ramana agricultura. se va transmite Europei medievale. in special turcoaza si cornalina. obtinute si din import. VII i. si mai ales. tesatori. Mestesugarii din orase lucrau. Latifundiile isi aveau propriii lor mestesugari (dulgheri. de pilda articole de imbracaminte. Alte mestesuguri s-au perfectionat sub dinastia Arsacida. de bronz. pe marile mosii insa productia artizanala incredintata servilor a continuat. armatei si administratiei. evrei. sistemului perfect de stabilire si percepere a taxelor si impozitelor. pana la vin si fructe.stabilind preturile produselor si salariile lucratorilor. Progresul artizanatului era asigurat de marile rezerve de materii prime. tamplari. din Cipru si Palestina. Liban si India. inca din epoca ahemenizilor. precum si afluxului de aur si argint in cantitati imense in trezoreria statului. Trecerea spre modul feudal de productie devine tot mai evidenta: pe proprietatea nobilului domina sistemul economiei inchise. de care dispunea imperiul. De remarcat faptul ca in aceeasi epoca sassanida au inceput sa se constituie anumite corporatii de mestesugari. etc.. . prin intermediul arabilor. Nu s-a inregistrat insa acum decat o agravare a situatiei taranului. taranul produce tot necesarul consumului pentru stapanul sau. dar si bijuterii si vesela. datorita realizarii unitatii politice a intregului Orient Apropiat sub persani. Persia a putut stabili. ci exercita un control sever si asupra atelierelor particulare – care produceau articole necesare in primul rand curtii. relatii comerciale externe de o extindere geografica (din Grecia pana in India si Ceylon) si de un volum de schimburi necunoscute pana la acea data. Moneda mica de argint aparuse inca din sec. Mestesugurile au inceput sa ia o dezvoltare la orase inca din epoca ahemenizilor. cand regele Cresus l-a introdus in tara sa. si dupa ce apoi – la sfarsitul aceluiasi secol al VI –lea i. Carierele din muntii Elamului furnizau cantitati suficiente de marmura pentru constructia palatelor regale. In epoca sassanida statul nu se ingrijea numai de propriile sale ateliere. Gratie avantajelor incalculabile pe care le prezenta acest sistem monetar. pe mana strainilor – babilonieni.un fenomen care. fierul. argint si aur. iar metalele (arama. de la grau. de aceea comertul a ramas aici. aurul). productia de arme si a obiectelor de sticla.e. Negustorii persani . incizorii si cizelatorii si-au intensificat si si-au perfectionat productia. morari. impartirii imperiului in satrapii conduse de o administratie centralizata. in mare parte. Considerabil stimulat a fost comertul persan si de introducerea pe tot teritoriul imperiului a unui sistem unic de masuri si greutati. pielaria. dar adevaratul sistem monetar bimetalic (cu monede de aur si argint) dateaza din secolul urmator. tesatorii.

spade si scuturi din tinuturile Marii Egee. s-a inventat un mijloc de protectie a copitelor animalelor de povara. Dar fenomenul cel mai important a fost aparitia “politei”.e. . constand dintr-un invelis de arama. Toate aceste conditii asigurau deplasari si transporturi cu o rapiditate care nu va fi depasita – in nici un punct al globului – pana la aparitia masinii cu vapori.mai ales sirieni si evrei. legi care. sau confectionat din par de capra ori de camila.din timpul Ahemenizilor au ajuns pana in regiunea Dunarii si a Rinului.importand. Dreptul. Sub Seleucizi. Drumurile pe uscat erau bine intretinute. ceea ce impiedica mult functionarea normala a liberului schimb. organizand un aparat fiscal centralizat extrem de riguros. IV i. In acest timp constructorii din diferitele regiuni ale imperiului au construit nave cu o capacitate de 200-300 tone incarcatura (sau nave fluviale de 100-200 tone). in epoca sassanida comertul exterior persan a stagnat din cauza ca statul. Un progres cu totul remarcabil l-au inregistrat si mijloacele de transport de-a lungul perioadelor celor patru dinastii. In perioada urmatoare volumul exportului a crescut.n. aur in mare cantitate din India. purpura. iar sper est. Armenia si regiunea Caucazului. Milet si Cartagina. In secolele VI-V i. Acest fel de activitate era cunoscut in Mesopotamia inca din mileniul al II-lea i. O mare flota avand baza in Golful Persic asigura legaturile cu Marea Rosie inspre vest. au aparut elemente noi care au dinamizat mai mult comertul “mondial” iranian. deosebirea era ca in timpul dinastiei Ahemenide “bancile” nu apartineau statului. Caravanele care strabateau desertul aveau la dispozitie hanuri si rezerve de apa potabila. Sub a doua dinastie s-au organizat expeditii maritime de explorare. ci in aceasta epoca se infiintasera aici adevarate “banci” particulare. corabii cu panze si vasle care puteau parcurge pana la 80 de mile marine intr-o zi. dar in Persia. intr-o forma noua.n. fier si cupru.e. covoare si caini de rasa.n. II sau I i. ambra din regiunile nordice. tesaturi din Corint. Interesant de notat este faptul ca aparitia si raspandirea monedei a favorizat si dezvoltat comertul bancar.e. (Potcoava va fi inventata in sec. printre altele. in schimb la import au aparut articole noi: papirus..e. .). Justitia In regimul monarhic absolutist de tipul despotismului persan regele era unica sursa a dreptului. Cu toate acestea. pretinzandu-se ca ii erau “inspirate” de zeul suprem Ahura Mazda. Persia exporta articole de imbracaminte si obiecte de podoaba. Hotararile lui deveneau legi imuabile. cu Oceanul Indian. intervenea prea mult in afacerile negustorilor. insemna . In sec. S-au format colonii stabile de negustori. In timpul primei dinastii persane au fost pietruite portiunile de drumuri deteriorate de intemperii. ajungand mai tarziu chiar pana in zona Gibraltarului. “Casele comerciale” exportatoare s-au specializat.n. Regii seleucizi acaparasera aproape toate bogatiile tarii. negustorii angajati in comertul interior de asemenea. Paza era asigurata de puncte militare fixe. stapan pe importante monopoluri si impunand o fiscalitate excesiva. de la gurile Indusului pana in Egipt. plumb si pietre semipretioase. In cele din urma. volumul schimburilor comerciale a atins nivelul cel mai inalt: Persia importa vase de bronz si obiecte de podoaba din Egipt. Navigatorii intreprindeau mari calatorii de explorare.

. Familia Asemenea cruzimi si barbarii autorizate de dreptul persan contrastau cu frumoasele calitati morale ale poporului. numita . tragerea in teapa. Ca urmare. In consecinta.documentele care erau trimise apoi spre cunostinta in diferite puncte ale imperiului. acoperirea cu cenusa infierbantata. (Asa procedau cel putin primii regi sassanizi). a incalca hotararea regelui (deci legea) insemna o grava crima de-a dreptul contra religiei. apoi. Pedeapsa cea mai usoara (si care in unele cazuri putea fi inlocuita cu o amenda) consta in lovituri de bici: intre 5 si 200. ospitalieri. sau cu moartea. jupuire. strivirea capului. Judecatorul suprem era regele – care insa isi putea delega un reprezentant pentru a judeca in ultima instanta. Tribunalelor le erau fixate anumite termene pana la care trebuiau sa judece cauzele prezentate. tribunalul trebuia sa tina seama si de persoana morala. Oricine putea face apel la rege.ca exprimau insasi vointa divinitatii. Legea stabilea apoi ca pentru o crima savarsita de cineva sa fie pedepsita intreaga familie. . si in Persia poligamia – dar de consideratie si de drepturile de stapana a casei se bucura numai una din sotii. erau inlaturati si pedepsiti cu moartea. cu insemnarea cu fierul rosu. sau de a se aseza chiar si intamplator pe tronul regal…Pedeapsa capitala era executata prin otravire. Cand Darius s-a gandit – cel dintai – sa dea statului sau o armatura legislativa adevarata. La sate. politicosi. Judecatorii erau numiti pe viata. asasinatul. generosi. fireste. n-a existat un cod de legislatie persana compact si organic.un fel de avocati. chiar ceremoniosi. In hotararea pe care urma sa o ia. pe stele de piatra sau pe papirus. rastignire. sodomia. cu scoaterea ochilor. Impricinatul – care nu se putea descurca in multimea de legi ce se adunasera de-a lungul timpului – putea fi sfatuit de “oratorii legii”. care se ocupau si de intregul mers al procesului. si alte asemenea orori. Dupa rege. lapidar. Regimul familial si viata de fiecare zi a familiei erau in multe privinte la un nivel moral superior celui al altor popoare din Orientul Antic. Textele legilor hotarate de rege erau redactate de preoti – care multa vreme au indeplinit si functia de judecatori. Crimele si delictele cele mai grave erau pedepsite cu mutilarea. Se mentinuse. o jignire intolerabila adusa chiar divinitatii. Acesta tinea – in fata poporului – scaun de judecata de doua ori pe an. spanzurare cu capul in jos. Crimele pentru care era prevazuta pedeapsa cu moartea erau: tradarea. “capetenia satului” era si judecatorul local. locul lor a fost luat de judecatori laici. stabil si unic. Numarul maxim de lovituri era administrat celui care otravise cainele unui pastor (in timp ce pentru un omicid involuntar erau prevazute numai 90 de lovituri). Hotararile-legi ale lui Darius par sa fi fost inspirate adeseori de Codul lui Hammurabi. numeroasele tribunale raspandite in toate orasele mai importante ale imperiului. compusa din sapte membri. pe care consilierii regelui persan il cunosteau demult. Persanii erau cunoscuti ca oameni blajini. de trecutul si de meritele acuzatului. Mai tarziu. dar in caz de coruptie dovedita. ingroparea de viu pana la gat. el a pus sa i se consemneze hotararile pe tablite de arama. (Dar popoarele supuse isi pastrau propria lor legislatie). Pedepsele erau in general de o cruzime pe care numai asirienii o egalasera. venea curtea suprema de justitie. vina de a fi patruns in viata intima a regelui.

Educatia astfel dirijata urmarea in principal sa le asigure tinerilor pregatirea necesara in vederea viitoarelor functii administrative sau militare care ii asteptau. Daca se dovedea ca copilul nu daduse ascultarea cuvenita tatalui. Viata cotidiana . Femeile din randurile aristocratiei duceau o viata in izolare. iar dupa ce se casatoreau nu puteau avea nici un fel de relatii nici cu rudele lor cele mai apropiate de sex masculin. Se pastra in Persia. ruda lui mai apropiata lua in casatorie pe una din fetele sau nepoatele lui: iar copilul de sex masculin nascut din aceasta casatorie era considerat fiul si deci mostenitorul vaduvului dupa ce acesta deceda. ca la evrei.“privilegiata”. Respectarea intocmai a acestor uzante era sever controlata de preoti. de medicina si de drept. nici mentionate in inscriptii. puteau iesi numai cu fata acoperita. ea putea sa posede bunuri materiale si sa dispuna liber de ele. Pe de alta parte. iar daca defunctul nu lasase nici o avere. despre care Herodot (simplificand insa lucrurile) spune: “Tinerii persi sunt invatati trei lucruri: sa citeasca. nu aveau voie sa se intalneasca in public cu barbati. Daca tatal deceda si copiii lui nu ajunsesera inca la varsta maturitatii. chiar regele facea in fiecare an daruri parintilor cu multi copii. Un regim de o severitate care explica de ce niciodata femeile nu erau reprezentate nici in arta plastica. Femeia datora ascultare absoluta barbatului ei. Acestia procedau la impartirea mostenirii (modalitatile partajului erau foarte complicate). care era tinuta de preoti fie in incinta templelor. cu tot echipamentul si armamentul personal. tatal. elevii invatau scrierea cuneiforma. De aceste libertati se bucurau mai mult femeile sarace. fie la locuinta lor. cu respectivele comentarii. erau alimentati foarte prost. chiar 24 de ani. In familia regala si in familiile nobililor casatoriile intre frate si sora erau – ca in Egipt – frecvente. in fine. iar de la varsta de cinci pana la sapte ani. Daca sotul deceda fara sa fi avut o fata. erau initiati in treburile publice si in practicile cancelariei regale. Parintilor li se aduceau daruri. cu o parte din mostenirea lui se inzestra – se “cumpara” – o fata pentru a o marita cu o ruda apropiata a defunctului. sa traga cu arcul si sa spuna totdeauna adevarul”. In aceste scoli studiile durau pana la varsta de 20. Apoi copiii (celor bogati) urmau scoala. Casatoria se contracta prin plata unei suma de bani parintilor logodnice. Grecii admirau educatia data tinerilor persani. Iar pentru a-l obisnui pe tanar cu viata grea a soldatului. preotii erau cei care se ingrijeau de funerarii si de soarta orfanilor sai minori. calareau pe cai naravasi. sau erau pusi sa treaca inot un fluviu. faceau marsuri lungi pe arsita si pe ger. acestia erau pusi in tutela vaduvei. Se studiau texte din Avesta. invatau legendele si traditiile referitoare la zeii si la eroii iranieni capatau notiuni de religie. putea sa circule in public cu fata neacoperita de val. Daca insa sotul ramanea vaduv fara sa aiba baieti (care totdeauna erau preferati fetelor). exercitiile si instructia la care erau supusi erau foarte dure: tinerii executau lucrari agricole istovitoare. De educatia copilului se ocupa mama. putea sa conduca treburile sotului in numele lui. Nasterea unui copil de sex masculin era intampinata cu mare bucurie. obiceiul leviratului: daca sotul deceda fara sa fi avut copii de sex masculin. o parte din mostenirea ce ii revenea de drept de la tatal sau ii ramanea mamei. vaduva se casatorea cu ruda cea mai apropiata.

numai cei foarte bogati isi puteau permite sa aiba case din caramida arsa (combustibilul fiind foarte rar). Rudimentare cunostinte stiintifice . peretii erau tencuiti si zugraviti in verde. La aceasta sarbatoare persii obisnuiau sa-si faca daruri unii altora. in familii se aranjau ospete.697 kg! Aristocratii si bogatasii persi erau renumiti pentru eleganta ostentativa si fastul excesiv pe care il afisau in imbracaminte si bijuterii. soldatii primeau o solda in plus. de asemenea: extremitatea inferioara a lancilor a noua mii dintre “nemuritori” era din argint masiv. Armele. la sfarsitul ospetelor grandioase la curte. Nobilii imitasera casele grecesti. lanturi de aur si bratari de argint. In alte ocazii. de argila amestecate cu paie tocate.Locuintele erau relativ modeste. Casele bogatilor erau construite in jurul unei curti interioare. Casele erau de obicei din caramida nearsa. In schimb. in care se afla instalata si o cada mare pentru apa menajera. Nobilii purtau parul lung si ingrijit ondulat. iar cupele mari. iar vesela era de o bogatie si de un rafinament artistic neintrecut in Antichitate de nici o alta tara. iar lancile celorlalti o mie (deci ale ofiterilor) era din aur masiv.216 kg. pe pamantul batut se intindeau covoare de obicei tesute in casa. dupa care participa la banchetul la banchetul care era urmat totdeauna de spectaculoase dansuri sacre si de dezlantuite betii. servitorii capatau haine noi. incrustate cu pietre pretioase. apoi cercei grei cu pietre scumpe. cand familiile si prietenii se adunau in jurul celei mai copioase mese pe care si-o puteau permite. traditiile si la serbarile persilor. adaugandu-le un atriu deschis. Cu aceasta ocazie regele organiza si prezida sacrificii si ceremonii solemne. regele daruia saracilor cantitati de mancare si de bautura ramase neconsumate. in ocazii triste (o infrangere militara. De dimensiuni modeste erau si cele mai multe dintre palatele regale: cel al lui Darius din Persepolis avea doar 50 pe 30 metri. Cand Alexandru Macedon a cucerit Persia. tunici cu maneci largi si garnisite cu pietre semipretioase. inventarul prazii insuma – printre alte comori – pahare de aur masiv in greutate totala de 2. persii obisnuiau sa iasa si sa imprastie pe strazi ramuri de mirt. la toate nivelurile sociale. Deosebit de luxoasa era imbracamintea celor zece mii de ostasi din corpul “nemuritorilor”: splendide vesminte de brocart. Sarbatoarea cu caracter laic cea mai importanta era seara de ajun a Anului Nou. Acoperisul era din barne din lemn peste care se intindeau rogojini acoperite cu lut. supusii aduceau si ei daruri satrapilor si nobililor. Acelasi gust si fast se noteaza si in obiceiurile. cand sarbatoreau o veste buna sau un eveniment familial fericit. isi sfasiau vesmintele. iar barba de asemenea. cantareau 1. iar cailor le taiau coama. Sarbatoarea religioasa dedicata zeului soarelui Mithra – sarbatoarea oficiala cea mai importanta – era si sarbatoarea Anului Nou. sau la moartea unui rege) isi radeau parul si barba. In schimb cornisele usilor si ale ferestrelor erau din marmura. Pe jos. sustinut de coloane de lemn.

nimic care sa ne dea vreo indicatie asupra unor principii.o arta compozita. In ansamblul culturii persane arta detinea un rol secundar. Arhitectura O contributie de o relativa originalitate au adus persii si in arta. stiinta persana s-a afirmat in primul rand prin prestigiul medicilor. incepand din sec. si aici medicii se imparteau. – neinsemnata.n. V e. s-au tradus in siriana si persana lucrari de medicina grecesti si indiene.e.n. si cei care vindecau cu cuvantul. In schimb persii s-au servit de cercetarile si de rezultatele prestigioase a Babilonului. de confectionare a obiectelor de ceramica dovedeste o tehnologie foarte inaintata pentru acele vremuri.pe langa invatamantul medical si practica clinica. adica medicii propriu-zisi. conceptii sau macar simple cunostinte stiintifice. oamenii de stiinta persani vor fi integrati in mare miscare stiintifica si culturala araba – sau. de organizare a calendarului – si cam atat. exista la Gonde Sahphur o scoala de medicina care a avut o importanta deosebita in dezvoltarea stiintei medicale arabe. chirurgii. mai ales a medicilor. IV i. Apeductele lor aduceau apa prin conducte subterane – pentru a o feri de evaporare si a o pastra curata – pana in bazinul-rezervor. a Orientului si a Occidentului. ca.e. Dar in domeniul tehnicii. fara sa reuseasca (in general . teologice ei au pregatit limba araba pentru noul sau rol de transmitere a stiintei grecesti. medicii persi – ale caror onorarii erau stabilite de lege (ca in Codul lui Hammurabi) tinandu-se seama si de conditia sociala si economica a bolnavului – erau organizati in corporatii. . nu ni s-au pastrat texte stiintifice.n. dar fara nici un amanunt privind practica medicala. Tot ceea ce stim este ca medicina era practicata – cel putin la inceput – de preoti intr-o forma in care predomina vrajitoria. cei care “foloseau cutitul”. Se mai cunosteau apoi unele preocupari. veniti din Grecia.n. cei care tratau cu ajutorul plantelor. Imperiul persan a imprumutat elemente diverse de la fiecare. Exceptie fac doar cateva incidentale si vagi aluzii din Avesta la domeniul medicinei. Atat prin aceasta activitate cat si prin cea de cercetari personale. Iar modul lor de prelucrare a metalelor. sporadice si vagi. Astfel: pentru irigarea terenurilor ridicau apa din rau pana la nivelul orgoarelor cu ajutorul rotii prevazute pe circumferinta cu un sistem de galeti: o inventie – in uz si azi in unele tinuturi orientale – care se considera ca apartine persilor. Acestia din urma erau mai pretuiti decat toti. Situat intre doua lumi. o arta in care sunt amalgamate conceptii.Contributia persilor in domeniul stiintei a fost – pana la o data tarzie. VI i. In acest centru stiintific – o adevarata academie. ca la greci. – de contributia invatatilor. In sec. stiluri. sec. vechi si originale. motive si tehnici extrapersane. Mai tarziu. Cel putin. V e. adica magicienii si vrajitorii. precum si – inca din sec. . Arta persana este in cea mai masura de import. Arta persana. in trei categorii.. mai precis: islamica. juridice. persii au avut realizari demne de mentionat. Oamenii de stiinta persani care in secolele VII-VIII trecusera la Islam si adoptasera limba araba au avut un rol considerabil in introducerea patrimoniului culturii elenistice in civilizatia islamica: prin traducerile lor de opere medicale. mentinandu-se in contact permanent cu arii diferite de cultura.

Originale insa. Dar in aceasta arhitectura lipsesc templele.in numar de 362 (=1296). din care s-a inspirat.reprezentand partea anterioara a corpurilor a doi tauri (sau licorni cu labe de leu). imensa ca dimensiuni. patrata. deschizandu-se pe fatada cladirii. cu exteriorul invelit in placi de metal. In epoca Arsacizilor apare in arhitectura persana o noutate care va dura in Iran pana azi: bolta in leagan. tauri care sustineau in spinare grinzile arhitravei. Arhitectura era babiloniana. Se multumea numai cu altare de mici dimensiuni. Rolul preponderent pe care il detinea coloana deosebea arhitectura persana de cea asiriana.5 m. De asemenea. sa le reelaboreze intr-o sinteza de reala si valoroasa originalitate. Dar modelul adevarat si evident al palatelor persane pare a fi fost dat de salile hipostile egiptene. In mai mica masura apartin arhitecturii mormintele regale rupestre. arhitectura sassanida se va caracteriza prin masivitate si prin folosirea cupolei. Fatada grotelor artificiale este in asa fel cioplita in stanca incat sa se scrie intr-o suprafata de forma unei cruci grecesti. Sub acest raport contributia persana mai de relief este limitata la domeniul arhitecturii. Mai tarziu. Monumentul prin excelenta al epocii ahemenide este palatul de dimensiuni colosale. cu latura de 43. caci in arhitectura asiriana coloana ramanea doar un accesoriu arhitectural. Caracteristice – si provenind din zona culturala mesopotamiana – sunt si scarile monumentale. Incaperile sunt lipsite de orice . Primii regi ai Persiei isi construisera drept palate niste locuinte din lemn de cedru si de chiparos. in pozitia de spate la spate si in genunchi. cu curti interioare si cu lungi coridoare in exterior unde soldatii garzii faceau de paza. palatele regale au fost construite pe o esplanada inaltata la 6 m si chiar pana la 15 m. Pentru constructia lor se aduceau din alte tari materialele si mesterii. India si Grecia. Palatul lui Darius din Persepolis era inaltat pe o terasa rectangulara (cladita din blocuri mari de piatra) avand laturile de 530 m si 330 m. Scara de acces a palatului din Persepolis – larga de 7 m si cu 106 trepte – ducea la o a doua terasa. in special din Egipt. compus dintr-un vestibul si o camera funerara. . al carei plafon din lemn de cedru era sustinut de coloane zvelte si canelate – inalte de 20 m si cu un diametru de 1. pentru ca vechii persi considerau ca zeului apartinandu-i toata lumea nu trebuie sa fie inchis in cadrul unor cladiri. terasa propileelor si a “salii celor o suta de coloane” (inalte de 20 m fiecare). cel pe care se oficiau sacrificiile. Impresionante in schimb erau palatele regale. cu colosi animalieri fantastici sau reali pazind intrarile. . lipsesc mormintele monumentale – in afara mormintelor regale sapate in stanca.6 m. Mai tarziu. Ansamblul avea dimensiunile colosale ce aminteau de templul egiptean din Karnak. caracteristic persane sunt capitelurile coloanelor. cu rampe convergente decorate cu basoreliefuri. in speta de cele din Teba. in apropierea caruia se afla altarul considerat adevarat.vorbind) sa le si contopeasca. Templele lipsesc. lunga de circa 500 m si larga de 300 m. Partea principala a cladirii o constituia sala tronului. cum ar fi altarul pe care era intretinut permanent focul sacru. iar nu un principal element functional. Interiorul este foarte simplu. inspirate – cum s-a spus – din hipogeele egiptene. de dimensiuni reduse.

leii sculptati de el sunt de un realism si de o forta mai reduse decat ale leilor din basoreliefurile asiriene. de pilda un crocodil. Dar. regele protejat de divinitate. de atitudini. mai lipsita de forta. Artistul reprezinta excelent animalele (dar nu si dinamismul unei scene de vanatoare). Dar si acest simbol fusese schitat cu mult inainte in Babilon. aflata azi la Louvre).de obicei tauri inaripati cu cap de om. in obiecte aduse in dar sau ca tribut. foarte rar si numai in artele secundare. Cu toate acestea. intr-o mana tinand sceptrul. regele luptand cu un taur salbatic. Un singur scop urmareste artistul persan: preamarirea regelui si a regalitatii. In schimb figurile umane (niciodata figuri feminine decat la o data tarzie. Intalnim in basoreliefurile persane aceleasi motive ca in basoreliefurile asiriene: lungi siruri de soldati din suita regelui (celebra este “friza arcasilor” din palatul regal de la Suza. Varietatea de figuri. in cealalta o floare. corpurile sunt dispuse toate in aceeasi directie si in aceeasi atitudine. desi este mai calma. in incaltaminte. de lei. este mai delicata decat in basoreliefurile asiriene. Sculptura Arta persana este o apoteoza a monarhiei. tauri ori monstri fantastici. Basorelieful. Intreaga atentie este acordata exteriorului: cele patru coloane de la intrare sustin o cornisa deasupra careia basoreliefurile desfasurate in doua zone suprapuse il reprezinta pe regele defunct inconjurat de supusi si binecuvantat de Ahura Mazda. in special.element ornamental. este conceput si realizat in scopul de a exalta ideea de monarhie absoluta si persoana monarhului. de dinamism si de varietate. a zeului Marduk asupra zeitei Tiamat. Taurii inaripati impun mai putin din salbatica lor forta animalica decat cei din reprezentarile artistice asiriene. a drapajului. Persii au introdus in sculptura un motiv nou: al zeului-calaret omorand o fiara. privite cu atentie. iar in spate un servitor tinandu-i deschisa umbrela.in schimb au mai multa eleganta si armonie a formelor. totusi o oarecare varietate – prin reprezentarea unor detalii caracterizante: in port. Artistul persan urmarea sa puna in evidenta nobletea conceptiei si sa creeze un efect grandios. chiar daca atitudinile lor sunt identice (sau aproape aceleasi). Motivul acesta urma sa simbolizeze lupta dintre Bine si Rau. cu deosebirea ca linia vesmintelor. in fata altarului pe care arde focul sacru. semnificand victoria ordinei asupra haosului primordial. Regele insusi este reprezentat doar in trei atitudini: sau de adoratie in fata unui altar al focului sacru. Figurile par a fi toate la fel. de miscari. Arta figurativa persana nu manifesta un interes adevarat pentru aspectele vietii reale. regele ucigand un monstru. nici o indicatie in asa fel determinata incat sa poata fi localizate. Ca urmare. este sensibil mai redusa decat in basorelieful asirian. se observa ca sculptorul a realizat. Apare si aici modelul asirian. dar sunt mai decorativi. sau stand pe tron. . imobilizate . sau ucigand lei. Apoi. Aceste amanunte indicau si locurile de origine ale personajelor respective – care deci nu apar ca fiind aceeasi. de supusi aducand tributul. de exemplu in miniaturi) sunt redate static. de prizonieri de razboi. regele inconjurat de curteni. Scenele n-au nici un fond de natura. . de animale fantastice. regele primind omagiul supusilor sai…Totul lasa pana la urma o impresie de raceala si de monotonie. arta epocii ahemenide ramane mult debitoare celei asiriene.

atribuita insa lui Zoroastru. de legislatie. limba intelectualilor. care amintesc de poezia Vedelor. nu procedeaza ca artistul roman care “nareaza”. de morala. dar redactata sub sassanizi. cultului si literaturii. plus alte patru incomplete. Genul epic a fost cultivat si de Nezami (cca.datand din epoca ahemenida. sau poeme epice cu subiecte eroice. . Din cele 5 mari poeme epice ale sale primul loc il ocupa Cele sapte chipuri. poporul a continuat sa compuna in dialectele sale diferite poeme lirice. Pe langa importanta sa documentara.000 de versuri. Monumentala sa epopee Cartea Regilor de aproximativ 120. Cartea vitejiilor lui Ardasir. S-a inceput acum sa se traduca in limba persana cronici. . rugaciuni pentru diferite ocazii. Renasterea literaturii nationale persane a avut loc in secolele X-XI. Cuprindea initial 21 de carti. cade in lupta. timp de aproximativ trei secole limba oficiala a administratiei. tocmai prin acesti psalmi. fundamentala pentru religia. care reda simultan o suma de momente. fragmente de legende. iar in reprezentarea unui eveniment artistul se fixeaza asupra unui singur moment. Prima. predomina absolut caracterul simbolic si stilul hieratic. Istoria lui Zarer (din sec. Poemele epice ale lui Nezami evoca romanul cavaleresc european medieval. La tara. Conventiile domina: persoana regelui este figurata in dimensiuni disproportionate in raport cu cei din jurul sau. Din aceasta epoca dateaza numeroase povestiri. insa. fiul lui Papak. Reactia nationala persana care a caracterizat perioada sassanida a determinat si o reluare entuziasta a vechilor traditii epice populare. povestea nefericita de dragoste a doi tineri. Avesta are si o valoare literara. . precum si 21 de psalmi. o continuitate. S-au pastrat asemenea texte datand din secolele VII si VIII. din care au ramas una singura completa. in care datele reale ale biografiei renumitului rege sassanid se impletesc cu gratioase elemente de fantezie. o relatie intre episoade. Acestia au creat in capitala lor Buhara un puternic centru cultural. ci intr-un mod regulat aliniate. cultura si civilizatia persana antica. Din aceste surse datand din sec. cuvantarile lui Zarathustra. din care insa au ramas numai doua.intr-o poza conventionala si avand o expresie impasibila. marturii despre vechii regi iranieni. Compozitia ansamblului respecta o simetrie rigida. dar materia povestirii este mult mai veche) nareaza un episod din timpul unui razboi in care comandantul suprem Zarer. A doua (scrisa catre anul 650). personajele nu sunt grupate. fratele regelui. moartea lui va fi razbunata de fiul sau. in timpul dinastiei persane a Samanizilor. 1141-1209). Ambele naratiuni au fost utilizate mai tarziu de Ferdousi in epopeea saCartea Regilor. Este cartea sacra a stravechilor persi. stiintific si literar. texte teologice. Materia Avestei era variata: texte liturgice. o profetie asupra sfarsitului lumii. IV – texte care nu ni s-au pastrat – s-a inspirat marele poet Ferdousi (934-1025). IV. Dupa invazia arabilor. este o reconstituire poetica a intregului trecut legendar si istoric al persilor. Literatura In literatura – domeniu in care Persia islamica isi va aduce marea contributie la tezaurul culturii universale. avand insa o profunzime de gandire. a istoricilor si a oamenilor de stiinta. este un mic roman sau povestire istorica. istorice ori legendare.prima capodopera este Avesta.

fara insa a ajunge pana la nihilismul si la scepticismul acestuia. astronom. medic si filosof. ipocrizia si minciuna. iar vaile raurilor – in pietre semipretioase. pe de o parte cu India si China. Desi a fost un timp poet de curte. In poezia sa se percep tonuri care il amintesc pe Omar Khayyam. Nu lipseste din opera lui Nezami nici nota mistica (de exemplu in amplul poem Comoara tainelor). a transmis sau a intermediat experienta istorica a multor popoare din jur. In linii mari. Marea Caspica. s-a bucurat Omar Khayyam (cca. mai mici insa si mai putin periculosi decat speciile de azi. precum si consideratii morale – ceea ce transforma aceasta capodopera si intr-o oglindire a vietii epocii – asupra oamenilor si starilor de lucru din jurul sau. Spre sfarsitul mileniului al IV-lea i. In realitate opera sa abunda in momente de scepticism religios. In acest spatiu s-au nascut. 1050-1123). Clima podisului iranian era marcata de contraste mari de temperatura. pe de alta parte cu tarile din bazinul rasaritean al Mediteranei.n. totusi in poezia lui Hafez nu se intalneste obisnuitul ton preaplecat si laudativ al curteanului. Hafez nu-i cruta pe preoti. Cultura si civilizatia Imperiului Persan Cultura si civilizatia imperiului Persan Cadrul geografic si istoric Cuprins intre fluviile Tigru si Indus. in diorit si alabastru. cu prea putine oaze – avea un teren bun doar pentru pasuni. De o mare popularitate. Pe acest teritoriu s-au incrucisat – inca dea cum patru mii de ani – numeroase drumuri comerciale care legau Orientul Apropiat. poet. in timp ce partea nordica – o imensa stepa. formalismul gol. metaforele. liber-cugetator si unul din cei mai de prestigiu oameni de stiinta ai Orientului medieval (stralucit matematician. podisul iranian se intinde pe o suprafata de trei milioane de kilometri patrati. alegoriile. jumatatea de sud a podisului era favorabila agriculturii si pomiculturii. fizician. a Egiptului. Muntii care inconjoara podisul din aproape toate partile erau bogati in minereuri de fier si plumb. autor a numeroase opere stiintifice scrise in limba araba). s-au . s-au dezvoltat.un simt al socialului si o fundamentare psihologica superioara. desertul centre – in zacaminte de sulf. Pe langa fauna actuala. s-au infruntat regate. in antichitate mai traiau aici si tigri. Capodoperele sale sunt Livada cu fructe si Gradina cu flori. ultima este o suita de poeme in proza ritmata in care sunt enuntate aforisme. a Bizantului si Islamului. Greciei si Romei. constatata pana in zilele noastre. 1213-1292). par a apartine la prima vedere unei viziuni mistice. Printre marii poeti persani se numara si Saadi (cca. Istoria Persiei a fost strans legata – in antichitate si in perioada de inceput a Evului Mediu – cu istoria Asiriei si Babilonului. imperii si civilizatii diverse. precepte morale. ursi si o specie de lei. creand ea insasi si difuzand forme culturale si de civilizatie originale. Persia a receptat si a asimilat. Zona prin excelenta de contacte intre Orient si Occident. pe predicatori.e. Primele asezari omenesti sunt atestate arheologic pe podisul iranian chiar din mileniul al V-lea i. ironizand sau satirizand vehement. Imaginile sale. sfaturi practice si de conduita. Golful Persic si Oceanul Indian. Mai celebra.e. pe bigoti. un exponent ideologic al paturilor sociale mijlocii.n. de erezie si chiar de blasfemii.

inconjurat de steaguri si protejat in mijlocul corpului de cavalerie grea. recrutata din randurile popoarelor supuse. 22952sjx63nlo5z Organizarea militara si administrativa Principalii stalpi ai prestigiului si fortei Imperiului persan au fost armata si administratia. Satrapul raspundea si de perceperea darilor care erau stabilite de la caz la caz. Persanii practicau tactica replierii. Darius si-a impartit imperiul in 23 de provincii (numar la care s-au adaugat apoi alte trei). isi indreptau turmele spre bogatele campii mesopotamiene. Urmau arcasii. fiecare soldat depunea la inceputul luptei o sageata intr-un cos. Daca in materie de stiinta militara persanii nu erau intru nimic inferiori romanilor. precum si de administrarea in . Ales de rege dintre membrii familiei regale sau din cele mai inalte familii nobile. el raspundea direct in fata regelui. la sfarsitul luptei fiecare isi lua inapoi sageata. coborand din regiunile muntoase. ci o armata de mercenari. mongola si turca) a fost schimbata in Persia. Tocmai acestea si sunt domeniile – alaturi de cel al religiei – in care persanii si-au adus contributia lor originala in istoria civilizatiei si culturii. numit satrap ("ingrijitorul tarii"). Regii persani isi aveau o garda personala formata din 4 000 de pedestrasi si calareti. Calaretii – recrutati din randurile nobilimii – erau inarmati cu o sabie dreapta. denumirea care (sub dominatiile succesive: araba. de unde. "tara arienilor" – ceea ce inseamna "a nobililor". De pe tronul sau. cu o mare precizie. denumirea tarii de Eran sau Iran. calareti care trageau din fuga calului.inregistrat aici miscari masive de populatii nomade (bine cunoscute in istoria antica a Orientului Apropiat: elamiti. Aceste triburi indo-europene au dat vastei regiuni in care incepeau sa migreze numele Aryanam. de arcasi si de calareti. avand in frunte fiecare cate un guvernator. Masa mare de pedestrasi – tarani prost inarmati – nu conta prea mult. buzdugan.) care. Pentru a se cunoaste exact pierderile suferite. retragandu-se in fata inamicului dupa ce ardeau totul in urma lor. kasiti etc. regele in persoana conducea operatiile militare. Singurul corp de armata permanent il formau 10 000 de calareti de elita. care purtau numele de "nemuritori" (in sensul ca numarul lor trebuia sa ramana fix. Raspundea de recrutarea oamenilor in timp de razboi (cand era decretata mobilizarea totala). jl952s2263nllo Regii mezilor au folosit experienta si organizarea militara a asirienilor. acelasi). Detasamentele de cavalerie grea – constituite din nobili de frunte – erau echipate intr-un fel care le asigura o extraordinara forta de soc. acelasi lucru se poate spune si in ce priveste organizarea administrativa a tarii. . armata ale carei detasamente erau conduse de ofiteri din tarile respectivilor soldati. secure si un fel de lasso. Urmau trupele arcasilor care luptau din turnurile de lemn instalate pe spinarea elefantilor. Inainte de inceperea unei batalii avea loc ceremonia purificarii rituale si a invocarii cerului. Forta armatei persane consta in cavalerie.o tactica a carei mare eficienta s-a dovedit in luptele contra detasamentelor compacte ale legiunilor romane. numarul sagetilor ramase indica numarul celor ucisi. toti din randurile nobilimii. Cirus I n-avea o armata nationala. gutti. sau dupa ce provocau inundatii. creand detasamente speciale de lanceri.

monopolul de stat al minelor. s. In perioada arsacizilor functia de satrap a devenit in general ereditara. Impozitele erau stabilite – in functie de zona geografica si de recoltele obtinute – pe genuri de proprietati (pe casa. celor "care pacatuisera". Aceste clase erau: a preotilor. Populatia persana propriu-zisa – de aproximativ o jumatate de milion abia – era scutita de darile mari. lucrarilor publice. ci si de o mare influenta in viata sociala si economica. in caz de nevoie puteau dispune si de forta armatei. in schimb asupra ei grevau sarcinile administrative si indatoririle de ordin militar. Nobilii mari proprietari de pamanturi se bucurau de o serie de privilegii ereditare. numiti "urechile regelui". (Intr-un timp ajunsesera chiar sa fie ei cei care il alegeau . trecerea dintr-o clasa in alta de era – cu extrem de rare exceptii – imposibila. pe vite.provincia sa a justitiei. In sfarsit. Alaturi de satrap – in sarcina caruia deci cadea exclusiv administratia civila – era plasat guvernatorul militar al provinciei respective. depinzand direct numai de rege. conducandu-se dupa legile lor proprii. care n-au avut nici un rol important in viata economica. ci si negustorii si mestesugarii. si astrologii. Societatea persana. si altele) statul dispunea de diferite resurse: veniturile proprietatilor funciare nesfarsite ale casei regale. In sanul acesteia. etc. si deci formand un fel de stat in stat. Pentru a face fata imenselor cheltuieli (ale armatei. Clasa conducatorilor militari si clasa inaltilor functionari ai statului proveneau din randurile aristocratiei. pe langa contactul permanent si direct cu guvernatorul militar. prada de razboi. anuale. Prin pozitia sa sociala si puterea sa economica. Regalitatea Organizarea societatii persane a ajuns – in perioada sassanida – la o ierarhie foarte precisa si rigida. pentru o casatorie. in clasa functionarilor erau inclusi si scribii. a militarilor. care avea misiunea de a tine legatura direct cu casa regala. tributul platit de tarile supuse s. si poetii de curte. In acest sistem nu erau considerati si sclavii de razboi (sclavia rezultata din vanzarea copiilor sau a debitorului nu exista in Persia). clerul – care in epoca ahemenida a devenit cler al religiei de stat – servea puterea politica centralizata. locul de frunte il ocupau "cele sapte familii". inchise. dar si taxe extraordinare: cu ocazia nasterii unui copil. regele isi mai avea (pentru a-i controla pe satrapi si pentru a le verifica obedienta) si un corp speciali de inspectori. Acestia vizitau o data pe an – sau inopinat. o influenta cu atat mai mare cu cat ea dispunea de considerabile proprietati imobiliare si de venituri provenite din donatii. In interiorul acestor clase existau diverse subdiviziuni. pe gradina.) Cei lipsiti de proprietati funciare plateau taxe personale fixe. curtii regale. prin atitudinea. taxele si impozitele interne. in randul poporului intrau nu numai taranii. Societatea era impartita in patru clase. a functionarilor si a poporului. arbitrar.a. satrapul mai avea alaturi si un secretar numit de Palat. Intreaga viata si civilizatie persana era structurata in functie de pozitia proeminenta a aristocratiei. Clasa preotilor se bucura nu numai de prestigiul pe care i-l conferea functia sa spirituala. aparatului birocratic. taxele vamale. Preotii erau organizati intr-o ierarhie precisa si complexa. chiar de mai multe ori – satrapiile spre a controla gestiunea. Pe langa un inalt functionar insarcinat cu perceperea darilor. atributiile si intreaga sa activitate.a. De pilda. precum si dintr-un fel de "amenzi religioase" pe care la aplicau.

Se pare ca ar fi existat chiar si centre de angajare a muncitorilor (cel putin pentru lucrarile publice). totodata insa cultivau si poezia. o specie mai mica de lei. mestesugarii si negustorii) era mai avantajata: platea doar taxele personale. dandu-i totodata si o aura de mister. ei trebuiau sa-si procure singuri echipamentul si armamentul. latifundiari. Traia inchis in palatele sale. muzica si chiar stiintele. Aceste prescriptii – asupra carora Codul lui Hammurabi insista in mod deosebit – se gaseau formulate si in doctrina regalitatii Egiptului antic. struti si pauni. Existenta lor era impartita intre razboaie. Populatia modesta a oraselor (de exemplu. onagri si gazele. "M-am dovedit a fi cel mai bun calaret si cel mai bun arcas. in anturajul de curte. banchete si placerile haremului. nobilii s-au pasionat pentru jocul de sah si pentru diferite jocuri cu mingea. sa vegheze asupra aplicarii legilor si sa-l protejeze pe cel slab si asuprit. Salariile erau precis fixate. care erau foarte stimati. Mestesugurile . ca pedestrasi. Taranii erau legati de pamanturile pe care traiau. Dar nicaieri acestea nu sunt exprimate cu atata claritate si intr-un mod atat de staruitor ca in declaratiile regilor persani: "Eu am iubit dreptatea si am urat minciuna. monarhul persan tinea sa fie considerat si trebuia sa apara in ochii supusilor sai ca un model de luptator. nevazut nici chiar de inaltii demnitari ai curtii – decat in ocazii exceptionale. fara sa primeasca nici o solda si nici o alta recompensa. taranii aveau si obligatia de a presta serviciul militar in timp de razboi.si diferentiate in functie de varsta. putand fi vanduti unor noi proprietari odata cu mosiile pe care traiau si lucrau. monarhul absolut. Nu e noua nici ideea ca indatorirea regelui este sa iubeasca adevarul si dreptatea. l-am pedepsit cu asprime pe cel mincinos. orice lucru eram in stare sa-l fac cel mai bine" – spunea acelasi Darius. asemenea taranului. dar pe cel care a muncit cinstit. Marii nobili. In ce priveste mica nobilime. Toti nobilii insa. traiau in capitala. din toate categoriile. vanatoarea in parcuri inchise in care erau tinuti tigri. considerati persii "puri". . Vanatoarea era placerea aleasa a regilor persani. regele tinea sa ramana cat mai inaccesibil. practic. luau parte la ceremonii si il insoteau pe rege la vanatoare. In contextul istoriei antichitatii. Se in schimb de muzicanti. ideea monarhiei de mandat si de drept divin nu este o idee noua. l-am rasplatit" – afirma cu mandrie intr-o inscriptie Darius. in schimb era scutita de a presta serviciul militar. aceasta nu se deosebea prea mult de "capeteniile satelor". vanatoare. ei erau iobagi. De asemenea.pe rege). am vrut sa nu se faca nici o nedreptate vaduvei si orfanului. Agricultura. Printre celelalte sevituti. Nobilimea mijlocie traia pe proprietatile ei. reglementand conditiile de munca si cuantumul salariilor. Spre a-si spori si mai mult in ochii supusilor lumina supremei sale demnitati. apoi mistreti si ursi. In varful piramidei sociale trona regele. se considerau vasali ai regelui. supusi numeroaselor corvezi si platii dijmelor. Cu timpul – in epoca sassanida – obiceiurile s-au mai rafinat. De asemenea servituti erau scutiti numai cei o jumatate de milion de locuitori din provincia Fars. Taranii – "oamenii liberi" – erau liberi numai in teorie. am fost cel mai iscusit dintre toti vanatorii. de sex si de calificare. Intr-o vreme – in epoca sassanida – statul persan cautase sa se intereseze de situatia muncitorilor.

se cultivau maslinul si vita de vie. marea proprietate agrara lucrata de taranii legati de pamant si (mai putin) de sclavii prizonieri de razboi. Si in epoca sassanida baza economiei a continuat sa ramana agricultura.n.Resursele economice care au alimentat colosalul edificiu politic si social al Imperiului persan au cunoscut o evolutie fireasca de-a lungul celor patru perioade istorice. devenind tot mai oprimati de marii proprietari. iar metalele (arama. Mestesugarii din orase lucrau. Nu s-a inregistrat insa acum decat o agravare a situatiei taranului. in special turcoaza si cornalina. – 224 e. Trecerea spre modul feudal de productie devine tot mai evidenta: pe proprietatea nobilului domina sistemul economiei inchise. Acum s-a dezvoltat si tehnica agrara. in perioada Arsacizilor. tesatori. Mica proprietate agrara s-a pastrat mai ales in provincia Fars – regiunea de origine a dinastiei Ahemenide. Sub ahemenizi s-a realizat pentru prima data o irigatie a terenurilor prin canalizare si. probabil (ca in Grecia timpului). Ca urmare. aurul). de bronz. se cresteau vaci.dar si aici in proportie redusa. oi si animale de povara (cai. caisul si viermele de matase. capre. Este perioada cand din China s-au adus piersicul. Se produceau cu precadere orz si grau. Minele din Khorassan erau bogate in pietre semipretioase. au aparut din nou marile latifundii. pepenele galben). pana la vin si fructe. smochinul. de la grau. trestia de zahar. iar cei de pe pamanturile daruite oraselor au devenit tarani liberi: aceasta a fost marea opera politica si sociala a epocii seleucide. au aparut noi procedee de irigatie si noi metode de cultivare a vitei de vie.n. iar din India.).). In timpul dinastiei seleucide a luat o mare dezvoltare cultura multor specii de plante. maslinul. Mica proprietate a disparut incetul cu incetul. din Cipru si Palestina.). o asanare a terenurilor mlastinoase. dar si bijuterii si vesela. carne si untdelemn. taranii si-au pierdut libertatea. pe marile mosii insa productia artizanala incredintata servilor a continuat. tamplari. ale nobililor) au fost fractionate spre a fi distribuite oraselor sau coloniile militare. taranul produce tot necesarul consumului pentru stapanul sau. etc. de pilda articole de imbracaminte. Mestesugurile au inceput sa ia o dezvoltare la orase inca din epoca ahemenizilor. Marile proprietati (ale coroanei.) si sassanida (224-651). Latifundiile isi aveau propriii lor mestesugari (dulgheri. nu insa si in tehnica agricola. Baza economiei o constituia agricultura. Se noteaza acum progrese in zootehnie. asini si catari). Progresul artizanatului era asigurat de marile rezerve de materii prime.n. curmalul. din Liban si Asia Mica. fierul. . morari.e. se practica pe scara larga apicultura. lamaiul. Liban si India. Lemnul era adus in special din Asia Mica. obtinute si din import. multe au trecut in aceasta epoca din Iran in Europa meridionala (bumbacul.e. de care dispunea imperiul.ahemenida (550-331 i. din zonele nordice ale Mesopotamiei sau din regiunea Caucazului meridional. . ale templelor. elenistica seleucida (331-250 i. au inceput sa se practice trei asolamente anuale de cultura. argint si aur.e. Carierele din muntii Elamului furnizau cantitati suficiente de marmura pentru constructia palatelor regale. arsacida (360 i. fierari.n. multi tarani legati de pamant au devenit arendasi. Dar sub dinastiile partilor. .

dar in Persia. Persia a putut stabili. de aceea comertul a ramas aici. Regii seleucizi acaparasera aproape toate bogatiile tarii. aur in mare cantitate din India. ambra din regiunile nordice. in mare parte. cand regele Cresus l-a introdus in tara sa.e. Comertul. armatei si administratiei.n. armeni sau fenicieni. In perioada urmatoare volumul exportului a crescut. prin intermediul arabilor. deosebirea era ca in timpul dinastiei Ahemenide "bancile" nu apartineau statului. Transporturile Practica comertului nu era tinuta de persani in mare cinste.un fenomen care. productia de arme si a obiectelor de sticla.In timpul dinastiei Seleucide.e.importand. Sub Seleucizi. spade si scuturi din tinuturile Marii Egee. VII i. evrei. relatii comerciale externe de o extindere geografica (din Grecia pana in India si Ceylon) si de un volum de schimburi necunoscute pana la acea data.stabilind preturile produselor si salariile lucratorilor. impartirii imperiului in satrapii conduse de o administratie centralizata. se va transmite Europei medievale.n. Moneda mica de argint aparuse inca din sec.n.. Negustorii persani din timpul Ahemenizilor au ajuns pana in regiunea Dunarii si a Rinului. Interesant de notat este faptul ca aparitia si raspandirea monedei a favorizat si dezvoltat comertul bancar. si dupa ce apoi – la sfarsitul aceluiasi secol al VI –lea i. si mai ales. incizorii si cizelatorii si-au intensificat si si-au perfectionat productia.. ajungand mai tarziu chiar pana in zona Gibraltarului. volumul schimburilor comerciale a atins nivelul cel mai inalt: Persia importa vase de bronz si obiecte de podoaba din Egipt. sistemului perfect de stabilire si percepere a taxelor si impozitelor. Alte mestesuguri s-au perfectionat sub dinastia Arsacida. crearii unei bune retele de transport si comunicatii. inca din epoca ahemenizilor. plumb si pietre semipretioase.n. De remarcat faptul ca in aceeasi epoca sassanida au inceput sa se constituie anumite corporatii de mestesugari.e. In secolele VI-V i. – Darius l-a adoptat si in imperiul sau. Armenia si regiunea Caucazului. printre altele. tesaturi din Corint. pielaria. ci exercita un control sever si asupra atelierelor particulare – care produceau articole necesare in primul rand curtii. Navigatorii intreprindeau mari calatorii de explorare. prin introducerea monedei. Milet si Cartagina. organizand un aparat fiscal centralizat extrem de riguros. de la gurile Indusului pana in Egipt. pe mana strainilor – babilonieni. in schimb la import au aparut articole noi: papirus. dar adevaratul sistem monetar bimetalic (cu monede de aur si argint) dateaza din secolul urmator. Gratie avantajelor incalculabile pe care le prezenta acest sistem monetar. precum si afluxului de aur si argint in cantitati imense in trezoreria statului.e. Comertul persan a fost puternic stimulat. olarii. Persia exporta articole de imbracaminte si obiecte de podoaba. in Lidia. Considerabil stimulat a fost comertul persan si de introducerea pe tot teritoriul imperiului a unui sistem unic de masuri si greutati. Acest fel de activitate era cunoscut in Mesopotamia inca din mileniul al II-lea i. In epoca sassanida statul nu se ingrijea numai de propriile sale ateliere. covoare si caini de rasa. datorita realizarii unitatii politice a intregului Orient Apropiat sub persani. tesatorii. . . au aparut elemente noi care . ci in aceasta epoca se infiintasera aici adevarate "banci" particulare. purpura. inca de la inceputul imperiului. . In cele din urma. fier si cupru.

Dreptul. Dupa rege. "capetenia satului" era si judecatorul local. Paza era asigurata de puncte militare fixe. in epoca sassanida comertul exterior persan a stagnat din cauza ca statul. locul lor a fost luat de judecatori laici. s-a inventat un mijloc de protectie a copitelor animalelor de povara. S-au format colonii stabile de negustori. pretinzandu-se ca ii erau "inspirate" de zeul suprem Ahura Mazda. Cand Darius s-a gandit – cel dintai – sa dea statului sau o armatura legislativa adevarata. iar sper est. corabii cu panze si vasle care puteau parcurge pana la 80 de mile marine intr-o zi. Textele legilor hotarate de rege erau redactate de preoti – care multa vreme au indeplinit si functia de judecatori.n. a incalca hotararea regelui (deci legea) insemna o grava crima de-a dreptul contra religiei.mai ales sirieni si evrei. . Caravanele care strabateau desertul aveau la dispozitie hanuri si rezerve de apa potabila. (Potcoava va fi inventata in sec. In timpul primei dinastii persane au fost pietruite portiunile de drumuri deteriorate de intemperii. La sate. pe stele de piatra sau pe papirus. Ca urmare. . Hotararile lui deveneau legi imuabile. constand dintr-un invelis de arama. o jignire intolerabila adusa chiar divinitatii.). IV i. In consecinta. Toate aceste conditii asigurau deplasari si transporturi cu o rapiditate care nu va fi depasita – in nici un punct al globului – pana la aparitia masinii cu vapori. sau confectionat din par de capra ori de camila. venea curtea suprema de justitie. n-a existat un cod de legislatie persana compact si organic. cu Oceanul Indian. negustorii angajati in comertul interior de asemenea. In sec. intervenea prea mult in afacerile negustorilor.e. II sau I i. Mai tarziu.documentele care erau trimise apoi spre cunostinta in diferite puncte ale imperiului. Un progres cu totul remarcabil l-au inregistrat si mijloacele de transport de-a lungul perioadelor celor patru dinastii. (Dar popoarele supuse isi pastrau propria lor legislatie). Hotararile-legi ale lui Darius par sa fi fost inspirate adeseori de Codul lui Hammurabi. Oricine putea face apel la rege. Justitia In regimul monarhic absolutist de tipul despotismului persan regele era unica sursa a dreptului. Drumurile pe uscat erau bine intretinute. intr-o forma noua. compusa din sapte membri.e. "Casele comerciale" exportatoare sau specializat. legi care. el a pus sa i se consemneze hotararile pe tablite de arama. .au dinamizat mai mult comertul "mondial" iranian. ceea ce impiedica mult functionarea normala a liberului schimb. Cu toate acestea. Sub a doua dinastie s-au organizat expeditii maritime de explorare. insemna ca exprimau insasi vointa divinitatii. Judecatorul suprem era regele – care insa isi putea delega un reprezentant pentru a judeca in ultima instanta. pe care consilierii regelui persan il cunosteau demult. stabil si unic.n. O mare flota avand baza in Golful Persic asigura legaturile cu Marea Rosie inspre vest. stapan pe importante monopoluri si impunand o fiscalitate excesiva. In acest timp constructorii din diferitele regiuni ale imperiului au construit nave cu o capacitate de 200-300 tone incarcatura (sau nave fluviale de 100-200 tone). (Asa procedau cel putin primii regi sassanizi). Acesta tinea – in fata poporului – scaun de judecata de doua ori pe an. Dar fenomenul cel mai important a fost aparitia "politei".

Legea stabilea apoi ca pentru o crima savarsita de cineva sa fie pedepsita intreaga familie. Regimul familial si viata de fiecare zi a familiei erau in multe privinte la un nivel moral superior celui al altor popoare din Orientul Antic. Pe de alta parte. jupuire. spanzurare cu capul in jos.apoi. sau cu moartea. Judecatorii erau numiti pe viata. Crimele pentru care era prevazuta pedeapsa cu moartea erau: tradarea. Casatoria se contracta prin plata unei suma de bani parintilor logodnice. Un regim de o severitate care explica de ce niciodata femeile nu erau reprezentate nici in arta plastica. tribunalul trebuia sa tina seama si de persoana morala. nu aveau voie sa se intalneasca in public cu barbati. Pedeapsa cea mai usoara (si care in unele cazuri putea fi inlocuita cu o amenda) consta in lovituri de bici: intre 5 si 200. vina de a fi patruns in viata intima a regelui. puteau iesi numai cu fata acoperita. si in Persia poligamia – dar de consideratie si de drepturile de stapana a casei se bucura numai una din sotii. dar in caz de coruptie dovedita. ca la evrei. sau de a se aseza chiar si intamplator pe tronul regal…Pedeapsa capitala era executata prin otravire. nici mentionate in inscriptii. generosi. ingroparea de viu pana la gat. acoperirea cu cenusa infierbantata. sodomia. De aceste libertati se bucurau mai mult femeile sarace.un fel de avocati. Daca insa sotul ramanea vaduv fara sa aiba baieti (care totdeauna erau preferati fetelor). cu scoaterea ochilor. Se pastra in Persia. putea sa circule in public cu fata neacoperita de val. Persanii erau cunoscuti ca oameni blajini. asasinatul. numita "privilegiata". Pedepsele erau in general de o cruzime pe care numai asirienii o egalasera. erau inlaturati si pedepsiti cu moartea. ruda lui mai apropiata lua in casatorie pe una din fetele sau nepoatele lui: iar copilul de sex . strivirea capului. Femeile din randurile aristocratiei duceau o viata in izolare. Femeia datora ascultare absoluta barbatului ei. lapidar. tragerea in teapa. Impricinatul – care nu se putea descurca in multimea de legi ce se adunasera de-a lungul timpului – putea fi sfatuit de "oratorii legii". In hotararea pe care urma sa o ia. vaduva se casatorea cu ruda cea mai apropiata. rastignire. Se mentinuse. . Familia Asemenea cruzimi si barbarii autorizate de dreptul persan contrastau cu frumoasele calitati morale ale poporului. de trecutul si de meritele acuzatului. politicosi. cu insemnarea cu fierul rosu. chiar ceremoniosi. care se ocupau si de intregul mers al procesului. obiceiul leviratului: daca sotul deceda fara sa fi avut copii de sex masculin. Numarul maxim de lovituri era administrat celui care otravise cainele unui pastor (in timp ce pentru un omicid involuntar erau prevazute numai 90 de lovituri). fireste. In familia regala si in familiile nobililor casatoriile intre frate si sora erau – ca in Egipt – frecvente. si alte asemenea orori. ea putea sa posede bunuri materiale si sa dispuna liber de ele. numeroasele tribunale raspandite in toate orasele mai importante ale imperiului. Crimele si delictele cele mai grave erau pedepsite cu mutilarea. ospitalieri. putea sa conduca treburile sotului in numele lui. Tribunalelor le erau fixate anumite termene pana la care trebuiau sa judece cauzele prezentate. iar dupa ce se casatoreau nu puteau avea nici un fel de relatii nici cu rudele lor cele mai apropiate de sex masculin.

numai cei foarte bogati isi puteau permite sa aiba case din caramida arsa (combustibilul fiind foarte rar). iar vesela era de o bogatie si de un rafinament artistic neintrecut in Antichitate de nici o alta tara. sustinut de coloane de lemn. Se studiau texte dinAvesta. Iar pentru a-l obisnui pe tanar cu viata grea a soldatului. exercitiile si instructia la care erau supusi erau foarte dure: tinerii executau lucrari agricole istovitoare. Nasterea unui copil de sex masculin era intampinata cu mare bucurie. cu respectivele comentarii. iar daca defunctul nu lasase nici o avere.masculin nascut din aceasta casatorie era considerat fiul si deci mostenitorul vaduvului dupa ce acesta deceda. calareau pe cai naravasi. Daca se dovedea ca copilul nu daduse ascultarea cuvenita tatalui. peretii erau tencuiti si zugraviti in verde. Apoi copiii (celor bogati) urmau scoala. cu o parte din mostenirea lui se inzestra – se "cumpara" – o fata pentru a o marita cu o ruda apropiata a defunctului. pe pamantul batut se intindeau covoare de obicei tesute in casa. sa traga cu arcul si sa spuna totdeauna adevarul". Viata cotidiana Locuintele erau relativ modeste. Casele bogatilor erau construite in jurul unei curti interioare. despre care Herodot (simplificand insa lucrurile) spune: "Tinerii persi sunt invatati trei lucruri: sa citeasca. de argila amestecate cu paie tocate. Acestia procedau la impartirea mostenirii (modalitatile partajului erau foarte complicate). iar de la varsta de cinci pana la sapte ani. chiar regele facea in fiecare an daruri parintilor cu multi copii. faceau marsuri lungi pe arsita si pe ger. acestia erau pusi in tutela vaduvei. de medicina si de drept. cu tot echipamentul si armamentul personal. adaugandu-le un atriu deschis. Cand Alexandru Macedon a cucerit Persia. invatau legendele si traditiile referitoare la zeii si la eroii iranieni capatau notiuni de religie. Acoperisul era din barne din lemn peste care se intindeau rogojini acoperite cu lut. fie la locuinta lor. Casele erau de obicei din caramida nearsa. care era tinuta de preoti fie in incinta templelor. tatal. In schimb cornisele usilor si ale ferestrelor erau din marmura. la toate nivelurile sociale. in fine. erau initiati in treburile publice si in practicile cancelariei regale. Daca sotul deceda fara sa fi avut o fata. Respectarea intocmai a acestor uzante era sever controlata de preoti. Grecii admirau educatia data tinerilor persani. in care se afla instalata si o cada mare pentru apa menajera. chiar 24 de ani. Parintilor li se aduceau daruri. elevii invatau scrierea cuneiforma. Daca tatal deceda si copiii lui nu ajunsesera inca la varsta maturitatii. In aceste scoli studiile durau pana la varsta de 20. Nobilii imitasera casele grecesti. De educatia copilului se ocupa mama. Pe jos. De dimensiuni modeste erau si cele mai multe dintre palatele regale: cel al lui Darius din Persepolis avea doar 50 pe 30 metri. erau alimentati foarte prost. o parte din mostenirea ce ii revenea de drept de la tatal sau ii ramanea mamei. preotii erau cei care se ingrijeau de funerarii si de soarta orfanilor sai minori. Educatia astfel dirijata urmarea in principal sa le asigure tinerilor pregatirea necesara in vederea viitoarelor functii administrative sau militare care ii asteptau. sau erau pusi sa treaca inot un fluviu. inventarul prazii insuma – printre alte comori .

. ca la greci. in ocazii triste (o infrangere militara. In alte ocazii. medicii persi – ale caror onorarii erau stabilite de lege (ca in Codul lui Hammurabi) tinandu-se seama si de conditia sociala si economica a bolnavului – erau organizati in corporatii. dar fara nici un amanunt privind practica medicala. conceptii sau macar simple cunostinte stiintifice. cei care tratau cu ajutorul plantelor. Cel putin. Armele.n. cand familiile si prietenii se adunau in jurul celei mai copioase mese pe care si-o puteau permite. La aceasta sarbatoare persii obisnuiau sa-si faca daruri unii altora. Acestia din urma erau mai pretuiti decat toti. Nobilii purtau parul lung si ingrijit ondulat. iar cupele mari.e. nu ni s-au pastrat texte stiintifice. cand sarbatoreau o veste buna sau un eveniment familial fericit. Deosebit de luxoasa era imbracamintea celor zece mii de ostasi din corpul"nemuritorilor": splendide vesminte de brocart. Rudimentare cunostinte stiintifice Contributia persilor in domeniul stiintei a fost – pana la o data tarzie. lanturi de aur si bratari de argint. incepand din sec. IV i. – neinsemnata. Sarbatoarea cu caracter laic cea mai importanta era seara de ajun a Anului Nou.– pahare de aur masiv in greutate totala de 2. chirurgii. servitorii capatau haine noi. iar barba de asemenea. persii obisnuiau sa iasa si sa imprastie pe strazi ramuri de mirt. de asemenea: extremitatea inferioara a lancilor a noua mii dintre "nemuritori" era din argint masiv. apoi cercei grei cu pietre scumpe. nimic care sa ne dea vreo indicatie asupra unor principii.697 kg! Aristocratii si bogatasii persi erau renumiti pentru eleganta ostentativa si fastul excesiv pe care il afisau in imbracaminte si bijuterii. iar cailor le taiau coama. sec. Sarbatoarea religioasa dedicata zeului soarelui Mithra – sarbatoarea oficiala cea mai importanta – era si sarbatoarea Anului Nou. iar lancile celorlalti o mie (deci ale ofiterilor) era din aur masiv. adica medicii propriu-zisi. si aici medicii se imparteau. Exceptie fac doar cateva incidentale si vagi aluzii din Avesta la domeniul medicinei. soldatii primeau o solda in plus. ca. in familii se aranjau ospete. isi sfasiau vesmintele. in trei categorii. dupa care participa la banchetul la banchetul care era urmat totdeauna de spectaculoase dansuri sacre si de dezlantuite betii. Acelasi gust si fast se noteaza si in obiceiurile. regele daruia saracilor cantitati de mancare si de bautura ramase neconsumate. supusii aduceau si ei daruri satrapilor si nobililor. incrustate cu pietre pretioase. . sau la moartea unui rege) isi radeau parul si barba. traditiile si la serbarile persilor. cantareau 1. Tot ceea ce stim este ca medicina era practicata – cel putin la inceput – de preoti intr-o forma in care predomina vrajitoria. V e. Cu aceasta ocazie regele organiza si prezida sacrificii si ceremonii solemne. In schimb. la sfarsitul ospetelor grandioase la curte. cei care "foloseau cutitul". si cei care vindecau cu cuvantul.216 kg. tunici cu maneci largi si garnisite cu pietre semipretioase. adica magicienii si vrajitorii.n.

In acest centru stiintific – o adevarata academie. exista la Gonde Sahphur o scoala de medicina care a avut o importanta deosebita in dezvoltarea stiintei medicale arabe. persii au avut realizari demne de mentionat. – de contributia invatatilor. mai ales a medicilor. s-au tradus in siriana si persana lucrari de medicina grecesti si indiene. Templele lipsesc. vechi si originale. De asemenea.o arta compozita.n. Dar in domeniul tehnicii. in apropierea caruia se afla altarul considerat adevarat. mentinandu-se in contact permanent cu arii diferite de cultura. Situat intre doua lumi. Atat prin aceasta activitate cat si prin cea de cercetari personale. pentru ca vechii persi considerau ca zeului apartinandu-i toata lumea nu trebuie sa fie inchis in cadrul unor cladiri. cum ar fi altarul pe care era intretinut permanent focul sacru. Oamenii de stiinta persani care in secolele VII-VIII trecusera la Islam si adoptasera limba araba au avut un rol considerabil in introducerea patrimoniului culturii elenistice in civilizatia islamica: prin traducerile lor de opere medicale. de organizare a calendarului – si cam atat. Dar in aceasta arhitectura lipsesc templele. Se multumea numai cu altare de mici dimensiuni. lipsesc mormintele monumentale – in afara mormintelor regale sapate in stanca. VI i. . . Arta persana este in cea mai masura de import. stiluri. teologice ei au pregatit limba araba pentru noul sau rol de transmitere a stiintei grecesti. In ansamblul culturii persane arta detinea un rol secundar. cel pe care se oficiau sacrificiile.e.pe langa invatamantul medical si practica clinica. motive si tehnici extrapersane.n. stiinta persana s-a afirmat in primul rand prin prestigiul medicilor. Imperiul persan a imprumutat elemente diverse de la fiecare. In schimb persii s-au servit de cercetarile si de rezultatele prestigioase a Babilonului.Se mai cunosteau apoi unele preocupari. Arta persana. . o arta in care sunt amalgamate conceptii. Astfel: pentru irigarea terenurilor ridicau apa din rau pana la nivelul orgoarelor cu ajutorul rotii prevazute pe circumferinta cu un sistem de galeti: o inventie – in uz si azi in unele tinuturi orientale – care se considera ca apartine persilor. a Orientului si a Occidentului. sa le reelaboreze intr-o sinteza de reala si valoroasa originalitate. Mai tarziu. juridice. Apeductele lor aduceau apa prin conducte subterane – pentru a o feri de evaporare si a o pastra curata – pana in bazinul-rezervor. oamenii de stiinta persani vor fi integrati in mare miscare stiintifica si culturala araba – sau. mai precis: islamica. de confectionare a obiectelor de ceramica dovedeste o tehnologie foarte inaintata pentru acele vremuri. sporadice si vagi. veniti din Grecia. Arhitectura O contributie de o relativa originalitate au adus persii si in arta. In sec. Iar modul lor de prelucrare a metalelor. fara sa reuseasca (in general vorbind) sa le si contopeasca. precum si – inca din sec. V e. Sub acest raport contributia persana mai de relief este limitata la domeniul arhitecturii.

in speta de cele din Teba. in fata altarului pe care arde focul sacru. India si Grecia.Impresionante in schimb erau palatele regale. Sculptura Arta persana este o apoteoza a monarhiei. palatele regale au fost construite pe o esplanada inaltata la 6 m si chiar pana la 15 m. Dar modelul adevarat si evident al palatelor persane pare a fi fost dat de salile hipostile egiptene. Intreaga atentie este acordata exteriorului: cele patru coloane de la intrare sustin o cornisa deasupra careia basoreliefurile desfasurate in doua zone suprapuse il reprezinta pe regele defunct inconjurat de supusi si binecuvantat de Ahura Mazda. iar nu un principal element functional. Incaperile sunt lipsite de orice element ornamental. tauri care sustineau in spinare grinzile arhitravei. deschizandu-se pe fatada cladirii. caci in arhitectura asiriana coloana ramanea doar un accesoriu arhitectural. Palatul lui Darius din Persepolis era inaltat pe o terasa rectangulara (cladita din blocuri mari de piatra) avand laturile de 530 m si 330 m. . Monumentul prin excelenta al epocii ahemenide este palatul de dimensiuni colosale.in numar de 362 (=1296).5 m. cu curti interioare si cu lungi coridoare in exterior unde soldatii garzii faceau de paza. cu exteriorul invelit in placi de metal.reprezentand partea anterioara a corpurilor a doi tauri (sau licorni cu labe de leu).6 m. Pentru constructia lor se aduceau din alte tari materialele si mesterii. Caracteristice – si provenind din zona culturala mesopotamiana – sunt si scarile monumentale. imensa ca dimensiuni. Fatada grotelor artificiale este in asa fel cioplita in stanca incat sa se scrie intr-o suprafata de forma unei cruci grecesti. caracteristic persane sunt capitelurile coloanelor. lunga de circa 500 m si larga de 300 m. cu rampe convergente decorate cu basoreliefuri. Partea principala a cladirii o constituia sala tronului. din care s-a inspirat. Originale insa. patrata. . in special din Egipt. Rolul preponderent pe care il detinea coloana deosebea arhitectura persana de cea asiriana. Interiorul este foarte simplu. Ansamblul avea dimensiunile colosale ce aminteau de templul egiptean din Karnak. in special. cu colosi animalieri fantastici sau reali pazind intrarile. al carei plafon din lemn de cedru era sustinut de coloane zvelte si canelate – inalte de 20 m si cu un diametru de 1. In mai mica masura apartin arhitecturii mormintele regale rupestre. compus dintr-un vestibul si o camera funerara. Mai tarziu. in pozitia de spate la spate si in genunchi. Scara de acces a palatului din Persepolis – larga de 7 m si cu 106 trepte – ducea la o a doua terasa. Arhitectura era babiloniana. terasa propileelor si a "salii celor o suta de coloane" (inalte de 20 m fiecare). In epoca Arsacizilor apare in arhitectura persana o noutate care va dura in Iran pana azi: bolta in leagan. Mai tarziu. Primii regi ai Persiei isi construisera drept palate niste locuinte din lemn de cedru si de chiparos. inspirate – cum s-a spus – din hipogeele egiptene. arhitectura sassanida se va caracteriza prin masivitate si prin folosirea cupolei. este conceput si realizat in scopul de a exalta ideea de monarhie absoluta si . cu latura de 43. de dimensiuni reduse. Basorelieful.

ci intr-un mod regulat aliniate. Figurile par a fi toate la fel. sau ucigand lei. a drapajului. chiar daca atitudinile lor sunt identice (sau aproape aceleasi). Compozitia ansamblului respecta o simetrie rigida. corpurile sunt dispuse toate in aceeasi directie si in aceeasi atitudine. cu deosebirea ca linia vesmintelor. Aceste amanunte indicau si locurile de origine ale personajelor respective – care deci nu apar ca fiind aceeasi. Apoi. Un singur scop urmareste artistul persan: preamarirea regelui si a regalitatii. predomina absolut caracterul simbolic si stilul hieratic. Varietatea de figuri. Taurii inaripati impun mai putin din salbatica lor forta animalica decat cei din reprezentarile artistice asiriene. este mai delicata decat in basoreliefurile asiriene. se observa ca sculptorul a realizat. nici o indicatie in asa fel determinata incat sa poata fi localizate. imobilizate intr-o poza conventionala si avand o expresie impasibila. de pilda un crocodil. de prizonieri de razboi. Artistul reprezinta excelent animalele (dar nu si dinamismul unei scene de vanatoare). regele ucigand un monstru. Dar si acest simbol fusese schitat cu mult inainte in Babilon. desi este mai calma. regele luptand cu un taur salbatic. Dar. iar in reprezentarea unui eveniment artistul se fixeaza asupra unui singur moment. leii sculptati de el sunt de un realism si de o forta mai reduse decat ale leilor din basoreliefurile asiriene. . de atitudini. in incaltaminte. Arta figurativa persana nu manifesta un interes adevarat pentru aspectele vietii reale. Regele insusi este reprezentat doar in trei atitudini: sau de adoratie in fata unui altar al focului sacru. intr-o mana tinand sceptrul. regele primind omagiul supusilor sai… Totul lasa pana la urma o impresie de raceala si de monotonie. Conventiile domina: persoana regelui este figurata in dimensiuni disproportionate in raport cu cei din jurul sau. Scenele n-au nici un fond de natura. arta epocii ahemenide ramane mult debitoare celei asiriene. Intalnim in basoreliefurile persane aceleasi motive ca in basoreliefurile asiriene: lungi siruri de soldati din suita regelui (celebra este "friza arcasilor" din palatul regal de la Suza. Motivul acesta urma sa simbolizeze lupta dintre Bine si Rau. foarte rar si numai in artele secundare. Persii au introdus in sculptura un motiv nou: al zeului-calaret omorand o fiara. sau stand pe tron.in schimb au mai multa eleganta si armonie a formelor. in obiecte aduse in dar sau ca tribut. mai lipsita de forta. de lei.persoana monarhului. tauri ori monstri fantastici. de supusi aducand tributul. privite cu atentie. a zeului Marduk asupra zeitei Tiamat. iar in spate un servitor tinandu-i deschisa umbrela. de obicei tauri inaripati cu cap de om. de dinamism si de varietate. este sensibil mai redusa decat in basorelieful asirian. In schimb figurile umane (niciodata figuri feminine decat la o data tarzie. Artistul persan urmarea sa puna in evidenta nobletea conceptiei si sa creeze un efect grandios. regele protejat de divinitate. regele inconjurat de curteni. semnificand victoria ordinei asupra haosului primordial. Ca urmare. totusi o oarecare varietate – prin reprezentarea unor detalii caracterizante: in port. aflata azi la Louvre). nu procedeaza ca artistul . de animale fantastice. de miscari. in cealalta o floare. de exemplu in miniaturi) sunt redate static. Cu toate acestea. dar sunt mai decorativi. Apare si aici modelul asirian. personajele nu sunt grupate.

Nu lipseste din opera lui Nezami nici nota mistica (de exemplu in amplul poem Comoara tainelor). istorice ori legendare. 1050-1123). Reactia nationala persana care a caracterizat perioada sassanida a determinat si o reluare entuziasta a vechilor traditii epice populare. De o mare popularitate. a istoricilor si a oamenilor de stiinta. in timpul dinastiei persane a Samanizilor. povestea nefericita de dragoste a doi tineri. care reda simultan o suma de momente. cultului si literaturii. Acestia au creat in capitala lor Buhara un puternic centru cultural. Pe langa importanta sa documentara. constatata pana in zilele noastre. este un mic roman sau povestire istorica. o relatie intre episoade. Monumentala sa epopee Cartea Regilor de aproximativ 120. Poemele epice ale lui Nezami evoca romanul cavaleresc european medieval. in care datele reale ale biografiei renumitului rege sassanid se impletesc cu gratioase elemente de fantezie. rugaciuni pentru diferite ocazii. care amintesc de poezia Vedelor. . marturii despre vechii regi iranieni. din care insa au ramas numai doua.roman care "nareaza". liber-cugetator si unul din cei . cuvantarile lui Zarathustra. Ambele naratiuni au fost utilizate mai tarziu de Ferdousi in epopeea sa Cartea Regilor.prima capodopera este Avesta. avand insa o profunzime de gandire. S-au pastrat asemenea texte datand din secolele VII si VIII. Cuprindea initial 21 de carti.Istoria lui Zarer (din sec. S-a inceput acum sa se traduca in limba persana cronici. limba intelectualilor. fundamentala pentru religia. sau poeme epice cu subiecte eroice. IV – texte care nu ni s-au pastrat – s-a inspirat marele poet Ferdousi (934-1025). cade in lupta. poet. din care au ramas una singura completa.000 de versuri. Cartea vitejiilor lui Ardasir. tocmai prin acesti psalmi. Genul epic a fost cultivat si de Nezami (cca. Dupa invazia arabilor. plus alte patru incomplete. Renasterea literaturii nationale persane a avut loc in secolele X-XI. dar materia povestirii este mult mai veche) nareaza un episod din timpul unui razboi in care comandantul suprem Zarer. Materia Avestei era variata: texte liturgice. Prima. este o reconstituire poetica a intregului trecut legendar si istoric al persilor. IV. un simt al socialului si o fundamentare psihologica superioara. cultura si civilizatia persana antica. o continuitate. stiintific si literar. poporul a continuat sa compuna in dialectele sale diferite poeme lirice. precum si 21 de psalmi. Din aceste surse datand din sec. Literatura In literatura – domeniu in care Persia islamica isi va aduce marea contributie la tezaurul culturii universale. texte teologice. Este cartea sacra a stravechilor persi. La tara.Avesta are si o valoare literara. 1141-1209). de legislatie. timp de aproximativ trei secole limba oficiala a administratiei. atribuita insa lui Zoroastru. moartea lui va fi razbunata de fiul sau. dar redactata sub sassanizi. insa. o profetie asupra sfarsitului lumii. fratele regelui. . Din aceasta epoca dateaza numeroase povestiri. A doua (scrisa catre anul 650). de morala. Din cele 5 mari poeme epice ale sale primul loc il ocupa Cele sapte chipuri. fragmente de legende. s-a bucurat Omar Khayyam (cca.datand din epoca ahemenida. fiul lui Papak.

In realitate opera sa abunda in momente de scepticism religios. fizician. formalismul gol. alegoriile. totusi in poezia lui Hafez nu se intalneste obisnuitul ton preaplecat si laudativ al curteanului. Justitia 5 Familia 5 Viata cotidiana 6 Rudimentare cunostinte stiintifice 6 Arta persana. par a apartine la prima vedere unei viziuni mistice. Arta persana Cuprins: Cuprins: 1 Cadrul geografic si istoric 1 Organizarea militara si administrativa 1 Societatea persana. Mestesugurile 3 Comertul. sfaturi practice si de conduita. autor a numeroase opere stiintifice scrise in limba araba). astronom. 1213-1292). Agricultura. Hafez nu-i cruta pe preoti. Mestesugurile. metaforele. In poezia sa se percep tonuri care il amintesc pe Omar Khayyam.mai de prestigiu oameni de stiinta ai Orientului medieval (stralucit matematician. Persia-Cadrul geografic si istoric. Imaginile sale. medic si filosof. pe predicatori. Arhitectura 7 Sculptura 8 Literatura 8 Cadrul geografic si istoric . Regalitatea 2 Agricultura. Capodoperele sale sunt Livada cu fructe si Gradina cu flori. fara insa a ajunge pana la nihilismul si la scepticismul acestuia. un exponent ideologic al paturilor sociale mijlocii. ipocrizia si minciuna. Transporturile 4 Dreptul. Societatea persana. Regalitatea. pe bigoti. Printre marii poeti persani se numara si Saadi (cca. Desi a fost un timp poet de curte. precum si consideratii morale – ceea ce transforma aceasta capodopera si intr-o oglindire a vietii epocii – asupra oamenilor si starilor de lucru din jurul sau. Mai celebra. ultima este o suita de poeme in proza ritmata in care sunt enuntate aforisme. Organizarea militara si administrativa. de erezie si chiar de blasfemii. ironizand sau satirizand vehement. precepte morale.

Pe langa fauna actuala. Istoria Persiei a fost strans legata – in antichitate si in perioada de inceput a Evului Mediu – cu istoria Asiriei si Babilonului. gutti. Tocmai acestea si sunt domeniile – alaturi de cel al religiei – in care persanii si-au adus contributia lor originala in istoria civilizatiei si culturii. Zona prin excelenta de contacte intre Orient si Occident. Urmau arcasii. Spre sfarsitul mileniului al IV-lea i. coborand din regiunile muntoase. Marea Caspica. acelasi). creand detasamente speciale de lanceri. desertul centre – in zacaminte de sulf. denumirea tarii de Eran sau Iran. a Egiptului. ursi si o specie de lei.e. . imperii si civilizatii diverse. de arcasi si de calareti. calareti care trageau din fuga calului. Persia a receptat si a asimilat. toti din randurile nobilimii. ci o armata de mercenari. jumatatea de sud a podisului era favorabila agriculturii si pomiculturii. pe de o parte cu India si China. Calaretii – recrutati din randurile nobilimii – erau inarmati cu o sabie dreapta. Regii mezilor au folosit experienta si organizarea militara a asirienilor. Muntii care inconjoara podisul din aproape toate partile erau bogati in minereuri de fier si plumb. in antichitate mai traiau aici si tigri. mongola si turca) a fost schimbata in Persia. iar vaile raurilor – in pietre semipretioase. mai mici insa si mai putin periculosi decat speciile de azi. s-au dezvoltat. Pe acest teritoriu s-au incrucisat – inca dea cum patru mii de ani – numeroase drumuri comerciale care legau Orientul Apropiat. “tara arienilor” – ceea ce inseamna “a nobililor”. a transmis sau a intermediat experienta istorica a multor popoare din jur.n. isi indreptau turmele spre bogatele campii mesopotamiene.e. podisul iranian se intinde pe o suprafata de trei milioane de kilometri patrati. denumirea care (sub dominatiile succesive: araba.) care. In acest spatiu s-au nascut. pe de alta parte cu tarile din bazinul rasaritean al Mediteranei. armata ale carei detasamente erau conduse de ofiteri din tarile respectivilor soldati. creand ea insasi si difuzand forme culturale si de civilizatie originale.o tactica a carei mare eficienta s-a dovedit in luptele contra detasamentelor compacte ale . care purtau numele de “nemuritori” (in sensul ca numarul lor trebuia sa ramana fix.Cuprins intre fluviile Tigru si Indus. Golful Persic si Oceanul Indian. kasiti etc. Organizarea militara si administrativa Principalii stalpi ai prestigiului si fortei Imperiului persan au fost armata si administratia. recrutata din randurile popoarelor supuse. s-au infruntat regate. in timp ce partea nordica – o imensa stepa. In linii mari. Aceste triburi indo-europene au dat vastei regiuni in care incepeau sa migreze numele Aryanam. a Bizantului si Islamului. s-au inregistrat aici miscari masive de populatii nomade (bine cunoscute in istoria antica a Orientului Apropiat: elamiti.n. Regii persani isi aveau o garda personala formata din 4 000 de pedestrasi si calareti. Forta armatei persane consta in cavalerie. secure si un fel de lasso. Greciei si Romei. Cirus I n-avea o armata nationala. Singurul corp de armata permanent il formau 10 000 de calareti de elita. buzdugan. cu prea putine oaze – avea un teren bun doar pentru pasuni. Clima podisului iranian era marcata de contraste mari de temperatura. in diorit si alabastru. Primele asezari omenesti sunt atestate arheologic pe podisul iranian chiar din mileniul al V-lea i. de unde.

chiar de mai multe ori – satrapiile spre a controla gestiunea. fiecare soldat depunea la inceputul luptei o sageata intr-un cos. Persanii practicau tactica replierii. Alaturi de satrap – in sarcina caruia deci cadea exclusiv administratia civila – era plasat guvernatorul militar al provinciei respective. depinzand direct numai de rege. Pentru a face fata imenselor cheltuieli (ale armatei. monopolul de stat al minelor. Daca in materie de stiinta militara persanii nu erau intru nimic inferiori romanilor. acelasi lucru se poate spune si in ce priveste organizarea administrativa a tarii. pe gradina. in caz de nevoie puteau dispune si de forta armatei. taxele vamale. De pe tronul sau. Masa mare de pedestrasi – tarani prost inarmati – nu conta prea mult. s. Darius si-a impartit imperiul in 23 de provincii (numar la care s-au adaugat apoi alte trei). satrapul mai avea alaturi si un secretar numit de Palat. Populatia persana propriu-zisa – de aproximativ o jumatate de milion abia – era scutita de darile mari. In sfarsit. care avea misiunea de a tine legatura direct cu casa regala. inconjurat de steaguri si protejat in mijlocul corpului de cavalerie grea. Urmau trupele arcasilor care luptau din turnurile de lemn instalate pe spinarea elefantilor. Detasamentele de cavalerie grea – constituite din nobili de frunte – erau echipate intr-un fel care le asigura o extraordinara forta de soc. Pentru a se cunoaste exact pierderile suferite. numiti “urechile regelui”. anuale. Acestia vizitau o data pe an – sau inopinat. lucrarilor publice. la sfarsitul luptei fiecare isi lua inapoi sageata. dar si taxe extraordinare: cu ocazia nasterii unui copil. avand in frunte fiecare cate un guvernator. etc. pentru o casatorie. . retragandu-se in fata inamicului dupa ce ardeau totul in urma lor. Raspundea de recrutarea oamenilor in timp de razboi (cand era decretata mobilizarea totala). si altele) statul dispunea de diferite resurse: veniturile proprietatilor funciare nesfarsite ale casei regale. numarul sagetilor ramase indica numarul celor ucisi. sau dupa ce provocau inundatii. regele isi mai avea (pentru a-i controla pe satrapi si pentru a le verifica obedienta) si un corp speciali de inspectori. Ales de rege dintre membrii familiei regale sau din cele mai inalte familii nobile. Inainte de inceperea unei batalii avea loc ceremonia purificarii rituale si a invocarii cerului. prada de razboi. regele in persoana conducea operatiile militare. tributul platit de tarile supuse s. pe vite.legiunilor romane. In perioada arsacizilor functia de satrap a devenit in general ereditara. curtii regale. numit satrap (“ingrijitorul tarii”). cu o mare precizie. Pe langa un inalt functionar insarcinat cu perceperea darilor.) Cei lipsiti de proprietati funciare plateau taxe personale fixe. in schimb asupra ei grevau sarcinile administrative si indatoririle de ordin militar. taxele si impozitele interne. pe langa contactul permanent si direct cu guvernatorul militar. Satrapul raspundea si de perceperea darilor care erau stabilite de la caz la caz. precum si de administrarea in provincia sa a justitiei. Impozitele erau stabilite – in functie de zona geografica si de recoltele obtinute – pe genuri de proprietati (pe casa. aparatului birocratic. Societatea persana.a. Regalitatea Organizarea societatii persane a ajuns – in perioada sassanida – la o ierarhie foarte precisa si rigida. el raspundea direct in fata regelui.a.

aceasta nu se deosebea prea mult de “capeteniile satelor”. Populatia modesta a oraselor (de exemplu. Preotii erau organizati intr-o ierarhie precisa si complexa. Toti nobilii insa.Intreaga viata si civilizatie persana era structurata in functie de pozitia proeminenta a aristocratiei. putand fi vanduti unor noi proprietari odata cu mosiile pe care traiau si lucrau. clerul – care in epoca ahemenida a devenit cler al religiei de stat – servea puterea politica centralizata. ei erau iobagi. practic. Clasa conducatorilor militari si clasa inaltilor functionari ai statului proveneau din randurile aristocratiei. De pilda. Aceste clase erau: a preotilor. Societatea era impartita in patru clase. ca pedestrasi. si deci formand un fel de stat in stat. In varful piramidei sociale trona regele. fara sa primeasca nici o solda si nici o alta recompensa. ci si negustorii si mestesugarii. monarhul absolut. . a militarilor. ci si de o mare influenta in viata sociala si economica. reglementand conditiile de munca si cuantumul salariilor. conducandu-se dupa legile lor proprii. asemenea taranului. de sex si de calificare. o influenta cu atat mai mare cu cat ea dispunea de considerabile proprietati imobiliare si de venituri provenite din donatii. nobilii s-au pasionat pentru jocul de sah si pentru diferite jocuri cu mingea. din toate categoriile. ei trebuiau sa-si procure singuri echipamentul si armamentul. traiau in capitala. in schimb era scutita de a presta serviciul militar. Marii nobili. Cu timpul – in epoca sassanida – obiceiurile s-au mai rafinat. supusi numeroaselor corvezi si platii dijmelor. si poetii de curte. totodata insa cultivau si poezia. De asemenea servituti erau scutiti numai cei o jumatate de milion de locuitori din provincia Fars.si diferentiate in functie de varsta. se considerau vasali ai regelui. Taranii erau legati de pamanturile pe care traiau. inchise. Nobilii mari proprietari de pamanturi se bucurau de o serie de privilegii ereditare. vanatoare. Se pare ca ar fi existat chiar si centre de angajare a muncitorilor (cel putin pentru lucrarile publice). banchete si placerile haremului. In contextul istoriei antichitatii. precum si dintr-un fel de “amenzi religioase” pe care la aplicau. Intr-o vreme – in epoca sassanida – statul persan cautase sa se intereseze de situatia muncitorilor. taranii aveau si obligatia de a presta serviciul militar in timp de razboi. a functionarilor si a poporului. ideea monarhiei de mandat si de drept divin nu este o . in anturajul de curte. In ce priveste mica nobilime. atributiile si intreaga sa activitate. mestesugarii si negustorii) era mai avantajata: platea doar taxele personale. In interiorul acestor clase existau diverse subdiviziuni. Prin pozitia sa sociala si puterea sa economica. celor “care pacatuisera”. muzica si chiar stiintele. Clasa preotilor se bucura nu numai de prestigiul pe care i-l conferea functia sa spirituala. In sanul acesteia. care n-au avut nici un rol important in viata economica. latifundiari. si astrologii. trecerea dintr-o clasa in alta de era – cu extrem de rare exceptii – imposibila. In acest sistem nu erau considerati si sclavii de razboi (sclavia rezultata din vanzarea copiilor sau a debitorului nu exista in Persia). (Intr-un timp ajunsesera chiar sa fie ei cei care il alegeau pe rege). in clasa functionarilor erau inclusi si scribii. considerati persii “puri”. arbitrar. Existenta lor era impartita intre razboaie. prin atitudinea. Salariile erau precis fixate. Printre celelalte sevituti. in randul poporului intrau nu numai taranii. locul de frunte il ocupau “cele sapte familii”. Nobilimea mijlocie traia pe proprietatile ei. Taranii – “oamenii liberi” – erau liberi numai in teorie.

n.). lamaiul. Baza economiei o constituia agricultura. o specie mai mica de lei.n. l-am pedepsit cu asprime pe cel mincinos. se cultivau maslinul si vita de vie. o asanare a terenurilor mlastinoase. ale templelor. regele tinea sa ramana cat mai inaccesibil. Se noteaza acum . smochinul. marea proprietate agrara lucrata de taranii legati de pamant si (mai putin) de sclavii prizonieri de razboi. nevazut nici chiar de inaltii demnitari ai curtii – decat in ocazii exceptionale. multe au trecut in aceasta epoca din Iran in Europa meridionala (bumbacul. au aparut din nou marile latifundii. multi tarani legati de pamant au devenit arendasi. am vrut sa nu se faca nici o nedreptate vaduvei si orfanului. Vanatoarea era placerea aleasa a regilor persani. au inceput sa se practice trei asolamente anuale de cultura. taranii si-au pierdut libertatea. au aparut noi procedee de irigatie si noi metode de cultivare a vitei de vie. am fost cel mai iscusit dintre toti vanatorii. elenistica seleucida (331-250 i. Se produceau cu precadere orz si grau. Mica proprietate a disparut incetul cu incetul. Marile proprietati (ale coroanei.e. In timpul dinastiei seleucide a luat o mare dezvoltare cultura multor specii de plante. struti si pauni. Dar nicaieri acestea nu sunt exprimate cu atata claritate si intr-un mod atat de staruitor ca in declaratiile regilor persani: “Eu am iubit dreptatea si am urat minciuna. asini si catari).dar si aici in proportie redusa. Sub ahemenizi s-a realizat pentru prima data o irigatie a terenurilor prin canalizare si.e. Traia inchis in palatele sale. .n. dandu-i totodata si o aura de mister. Mestesugurile Resursele economice care au alimentat colosalul edificiu politic si social al Imperiului persan au cunoscut o evolutie fireasca de-a lungul celor patru perioade istorice. Nu e noua nici ideea ca indatorirea regelui este sa iubeasca adevarul si dreptatea. iar cei de pe pamanturile daruite oraselor au devenit tarani liberi: aceasta a fost marea opera politica si sociala a epocii seleucide. – 224 e. probabil (ca in Grecia timpului). se practica pe scara larga apicultura. orice lucru eram in stare sa-l fac cel mai bine” – spunea acelasi Darius.ahemenida (550-331 i. monarhul persan tinea sa fie considerat si trebuia sa apara in ochii supusilor sai ca un model de luptator.idee noua. sa vegheze asupra aplicarii legilor si sa-l protejeze pe cel slab si asuprit. curmalul. l-am rasplatit” – afirma cu mandrie intr-o inscriptie Darius. pepenele galben). devenind tot mai oprimati de marii proprietari.e.) si sassanida (224-651). dar pe cel care a muncit cinstit. Dar sub dinastiile partilor.n. Mica proprietate agrara s-a pastrat mai ales in provincia Fars – regiunea de origine a dinastiei Ahemenide. . Se in schimb de muzicanti. luau parte la ceremonii si il insoteau pe rege la vanatoare. arsacida (360 i. oi si animale de povara (cai. care erau foarte stimati. maslinul. De asemenea. vanatoarea in parcuri inchise in care erau tinuti tigri. Ca urmare. “M-am dovedit a fi cel mai bun calaret si cel mai bun arcas. capre. Acum s-a dezvoltat si tehnica agrara. Aceste prescriptii – asupra carora Codul lui Hammurabi insista in mod deosebit – se gaseau formulate si in doctrina regalitatii Egiptului antic. apoi mistreti si ursi. Spre a-si spori si mai mult in ochii supusilor lumina supremei sale demnitati. onagri si gazele. in perioada Arsacizilor. Agricultura.). se cresteau vaci. ale nobililor) au fost fractionate spre a fi distribuite oraselor sau coloniile militare.

crearii unei bune retele de transport si comunicatii. . Alte mestesuguri s-au perfectionat sub dinastia Arsacida. din Cipru si Palestina. iar metalele (arama. evrei. precum si afluxului de aur si argint in cantitati imense in trezoreria statului.n. Lemnul era adus in special din Asia Mica. Comertul persan a fost puternic stimulat. obtinute si din import. tesatori. Minele din Khorassan erau bogate in pietre semipretioase. dar adevaratul sistem monetar bimetalic (cu monede de aur si argint) dateaza din secolul urmator. in Lidia. si dupa ce apoi – la sfarsitul aceluiasi secol al VI –lea i. Si in epoca sassanida baza economiei a continuat sa ramana agricultura. pe marile mosii insa productia artizanala incredintata servilor a continuat. Nu s-a inregistrat insa acum decat o agravare a situatiei taranului. in special turcoaza si cornalina. pielaria. argint si aur. aurul). tamplari. . Latifundiile isi aveau propriii lor mestesugari (dulgheri. Liban si India. inca din epoca ahemenizilor. de care dispunea imperiul. prin introducerea monedei. pana la vin si fructe. Trecerea spre modul feudal de productie devine tot mai evidenta: pe proprietatea nobilului domina sistemul economiei inchise. de aceea comertul a ramas aici. Considerabil stimulat a fost comertul persan si de introducerea pe tot teritoriul imperiului a unui sistem unic de masuri si greutati. armeni sau fenicieni. cand regele Cresus l-a introdus in tara sa. In timpul dinastiei Seleucide. taranul produce tot necesarul consumului pentru stapanul sau. in mare parte. VII i.e.progrese in zootehnie. olarii. pe mana strainilor – babilonieni. Mestesugurile au inceput sa ia o dezvoltare la orase inca din epoca ahemenizilor. de la grau.).n. armatei si administratiei. morari. caisul si viermele de matase. prin intermediul arabilor. etc. – Darius l-a adoptat si in imperiul sau. din zonele nordice ale Mesopotamiei sau din regiunea Caucazului meridional. tesatorii.stabilind preturile produselor si salariile lucratorilor. datorita realizarii unitatii politice a intregului Orient Apropiat sub persani. fierul. din Liban si Asia Mica. Progresul artizanatului era asigurat de marile rezerve de materii prime. de pilda articole de imbracaminte. se va transmite Europei medievale.. Mestesugarii din orase lucrau. fierari. Carierele din muntii Elamului furnizau cantitati suficiente de marmura pentru constructia palatelor regale. Transporturile Practica comertului nu era tinuta de persani in mare cinste. nu insa si in tehnica agricola.e. ci exercita un control sever si asupra atelierelor particulare – care produceau articole necesare in primul rand curtii. impartirii imperiului in satrapii conduse de o administratie centralizata. de bronz.un fenomen care. dar si bijuterii si vesela. si mai ales. carne si untdelemn. In epoca sassanida statul nu se ingrijea numai de propriile sale ateliere. . sistemului perfect de stabilire si percepere a taxelor si impozitelor. Comertul. productia de arme si a obiectelor de sticla. De remarcat faptul ca in aceeasi epoca sassanida au inceput sa se constituie anumite corporatii de mestesugari. Moneda mica de argint aparuse inca din sec. incizorii si cizelatorii si-au intensificat si si-au perfectionat productia. trestia de zahar. iar din India. Este perioada cand din China s-au adus piersicul.

Cu toate acestea. .e. Paza era asigurata de puncte militare fixe. II sau I i. tesaturi din Corint. Negustorii persani din timpul Ahemenizilor au ajuns pana in regiunea Dunarii si a Rinului.). Persia a putut stabili. In cele din urma. Armenia si regiunea Caucazului. stapan pe importante monopoluri si impunand o fiscalitate excesiva.e. ci in aceasta epoca se infiintasera aici adevarate “banci” particulare. S-au format colonii stabile de negustori. au aparut elemente noi care au dinamizat mai mult comertul “mondial” iranian. printre altele. volumul schimburilor comerciale a atins nivelul cel mai inalt: Persia importa vase de bronz si obiecte de podoaba din Egipt. (Potcoava va fi inventata in sec. negustorii angajati in comertul interior de asemenea.e. aur in mare cantitate din India.mai ales sirieni si evrei. Toate aceste conditii asigurau deplasari si transporturi cu o rapiditate care nu va fi depasita – in nici un punct al globului – pana la aparitia masinii cu vapori. In perioada urmatoare volumul exportului a crescut. . s-a inventat un mijloc de protectie a copitelor animalelor de povara. Regii seleucizi acaparasera aproape toate bogatiile tarii. Interesant de notat este faptul ca aparitia si raspandirea monedei a favorizat si dezvoltat comertul bancar. purpura. fier si cupru. Sub a doua dinastie s-au organizat expeditii maritime de explorare.n. ceea ce impiedica mult functionarea normala a liberului schimb. dar in Persia. O mare flota avand baza in Golful Persic asigura legaturile cu Marea Rosie inspre vest. Milet si Cartagina. Caravanele care strabateau desertul aveau la dispozitie hanuri si rezerve de apa potabila. In timpul primei dinastii persane au fost pietruite portiunile de drumuri deteriorate de intemperii. In secolele VI-V i. cu Oceanul Indian.n. plumb si pietre semipretioase. Acest fel de activitate era cunoscut in Mesopotamia inca din mileniul al II-lea i. in epoca sassanida comertul exterior persan a stagnat din cauza ca statul.importand. . Dar fenomenul cel mai important a fost aparitia “politei”. organizand un aparat fiscal centralizat extrem de riguros. intr-o forma noua. corabii cu panze si vasle care puteau parcurge pana la 80 de mile marine intr-o zi.. deosebirea era ca in timpul dinastiei Ahemenide “bancile” nu apartineau statului. Sub Seleucizi.e. ajungand mai tarziu chiar pana in zona Gibraltarului. iar sper est. “Casele comerciale” exportatoare s-au specializat.n. ambra din regiunile nordice. constand dintr-un invelis de arama. Persia exporta articole de imbracaminte si obiecte de podoaba. IV i. in schimb la import au aparut articole noi: papirus. In acest timp constructorii din diferitele regiuni ale imperiului au construit nave cu o capacitate de 200-300 tone incarcatura (sau nave fluviale de 100-200 tone). covoare si caini de rasa. relatii comerciale externe de o extindere geografica (din Grecia pana in India si Ceylon) si de un volum de schimburi necunoscute pana la acea data. In sec. inca de la inceputul imperiului.Gratie avantajelor incalculabile pe care le prezenta acest sistem monetar. Navigatorii intreprindeau mari calatorii de explorare. intervenea prea mult in afacerile negustorilor. de la gurile Indusului pana in Egipt. Un progres cu totul remarcabil l-au inregistrat si mijloacele de transport de-a lungul perioadelor celor patru dinastii. sau confectionat din par de capra ori de camila.n. spade si scuturi din tinuturile Marii Egee. Drumurile pe uscat erau bine intretinute.

chiar ceremoniosi. o jignire intolerabila adusa chiar divinitatii. sau cu moartea. tragerea in teapa. numeroasele tribunale raspandite in toate orasele mai importante ale imperiului. Judecatorii erau numiti pe viata. Oricine putea face apel la rege. locul lor a fost luat de judecatori laici. Hotararile lui deveneau legi imuabile. pe care consilierii regelui persan il cunosteau demult. ospitalieri. compusa din sapte membri. a incalca hotararea regelui (deci legea) insemna o grava crima de-a dreptul contra religiei.documentele care erau trimise apoi spre cunostinta in diferite puncte ale imperiului.un fel de avocati. de trecutul si de meritele acuzatului. (Dar popoarele supuse isi pastrau propria lor legislatie). Textele legilor hotarate de rege erau redactate de preoti – care multa vreme au indeplinit si functia de judecatori. Familia Asemenea cruzimi si barbarii autorizate de dreptul persan contrastau cu frumoasele calitati morale ale poporului. Ca urmare. Acesta tinea – in fata poporului – scaun de judecata de doua ori pe an.Dreptul. asasinatul. . Pedeapsa cea mai usoara (si care in unele cazuri putea fi inlocuita cu o amenda) consta in lovituri de bici: intre 5 si 200. sau de a se aseza chiar si intamplator pe tronul regal…Pedeapsa capitala era executata prin otravire. n-a existat un cod de legislatie persana compact si organic. spanzurare cu capul in jos. cu scoaterea ochilor. Persanii erau cunoscuti ca oameni blajini. Tribunalelor le erau fixate anumite termene pana la care trebuiau sa judece cauzele prezentate. cu insemnarea cu fierul rosu. tribunalul trebuia sa tina seama si de persoana morala. si alte asemenea orori. pretinzandu-se ca ii erau “inspirate” de zeul suprem Ahura Mazda. Cand Darius s-a gandit – cel dintai – sa dea statului sau o armatura legislativa adevarata. ingroparea de viu pana la gat. politicosi. Dupa rege. Legea stabilea apoi ca pentru o crima savarsita de cineva sa fie pedepsita intreaga familie. Judecatorul suprem era regele – care insa isi putea delega un reprezentant pentru a judeca in ultima instanta. stabil si unic. rastignire. (Asa procedau cel putin primii regi sassanizi). strivirea capului. In hotararea pe care urma sa o ia. “capetenia satului” era si judecatorul local. care se ocupau si de intregul mers al procesului. vina de a fi patruns in viata intima a regelui. erau inlaturati si pedepsiti cu moartea. Crimele si delictele cele mai grave erau pedepsite cu mutilarea. generosi. Mai tarziu. Crimele pentru care era prevazuta pedeapsa cu moartea erau: tradarea. Numarul maxim de lovituri era administrat celui care otravise cainele unui pastor (in timp ce pentru un omicid involuntar erau prevazute numai 90 de lovituri). legi care. . . insemna ca exprimau insasi vointa divinitatii. acoperirea cu cenusa infierbantata. Hotararile-legi ale lui Darius par sa fi fost inspirate adeseori de Codul lui Hammurabi. jupuire. lapidar. venea curtea suprema de justitie. In consecinta. Pedepsele erau in general de o cruzime pe care numai asirienii o egalasera. sodomia. pe stele de piatra sau pe papirus. La sate. el a pus sa i se consemneze hotararile pe tablite de arama. apoi. Justitia In regimul monarhic absolutist de tipul despotismului persan regele era unica sursa a dreptului. dar in caz de coruptie dovedita. Impricinatul – care nu se putea descurca in multimea de legi ce se adunasera de-a lungul timpului – putea fi sfatuit de “oratorii legii”.

Regimul familial si viata de fiecare zi a familiei erau in multe privinte la un nivel moral superior celui al altor popoare din Orientul Antic. putea sa circule in public cu fata neacoperita de val. numita “privilegiata”. Se pastra in Persia. fie la locuinta lor. iar dupa ce se casatoreau nu puteau avea nici un fel de relatii nici cu rudele lor cele mai apropiate de sex masculin. Nasterea unui copil de sex masculin era intampinata cu mare bucurie. In familia regala si in familiile nobililor casatoriile intre frate si sora erau – ca in Egipt – frecvente. Iar pentru a-l obisnui pe tanar cu viata grea a soldatului. in fine. Femeia datora ascultare absoluta barbatului ei. exercitiile si instructia la care erau supusi erau foarte dure: tinerii executau lucrari agricole istovitoare. Pe de alta parte. cu o parte din mostenirea lui se inzestra – se “cumpara” – o fata pentru a o marita cu o ruda apropiata a defunctului. De educatia copilului se ocupa mama. ca la evrei. Un regim de o severitate care explica de ce niciodata femeile nu erau reprezentate nici in arta plastica. preotii erau cei care se ingrijeau de funerarii si de soarta orfanilor sai minori. chiar 24 de ani. tatal. In aceste scoli studiile durau pana la varsta de 20. invatau legendele si traditiile referitoare la zeii si la eroii iranieni capatau notiuni de religie. Se mentinuse. Se studiau texte din Avesta. De aceste libertati se bucurau mai mult femeile sarace. erau initiati in treburile publice si in practicile cancelariei regale. erau alimentati foarte prost. sau erau pusi sa treaca inot un fluviu. faceau marsuri lungi pe arsita si pe ger. Apoi copiii (celor bogati) urmau scoala. Parintilor li se aduceau daruri. vaduva se casatorea cu ruda cea mai apropiata. despre care Herodot (simplificand insa lucrurile) . fireste. putea sa conduca treburile sotului in numele lui. Grecii admirau educatia data tinerilor persani. chiar regele facea in fiecare an daruri parintilor cu multi copii. Daca se dovedea ca copilul nu daduse ascultarea cuvenita tatalui. cu tot echipamentul si armamentul personal. cu respectivele comentarii. Educatia astfel dirijata urmarea in principal sa le asigure tinerilor pregatirea necesara in vederea viitoarelor functii administrative sau militare care ii asteptau. iar de la varsta de cinci pana la sapte ani. Daca insa sotul ramanea vaduv fara sa aiba baieti (care totdeauna erau preferati fetelor). si in Persia poligamia – dar de consideratie si de drepturile de stapana a casei se bucura numai una din sotii. nu aveau voie sa se intalneasca in public cu barbati. iar daca defunctul nu lasase nici o avere. obiceiul leviratului: daca sotul deceda fara sa fi avut copii de sex masculin. acestia erau pusi in tutela vaduvei. Acestia procedau la impartirea mostenirii (modalitatile partajului erau foarte complicate). elevii invatau scrierea cuneiforma. calareau pe cai naravasi. o parte din mostenirea ce ii revenea de drept de la tatal sau ii ramanea mamei. nici mentionate in inscriptii. Casatoria se contracta prin plata unei suma de bani parintilor logodnice. ruda lui mai apropiata lua in casatorie pe una din fetele sau nepoatele lui: iar copilul de sex masculin nascut din aceasta casatorie era considerat fiul si deci mostenitorul vaduvului dupa ce acesta deceda. Daca sotul deceda fara sa fi avut o fata. puteau iesi numai cu fata acoperita. de medicina si de drept. ea putea sa posede bunuri materiale si sa dispuna liber de ele. Femeile din randurile aristocratiei duceau o viata in izolare. Daca tatal deceda si copiii lui nu ajunsesera inca la varsta maturitatii. care era tinuta de preoti fie in incinta templelor. Respectarea intocmai a acestor uzante era sever controlata de preoti.

cand familiile si prietenii se adunau in jurul celei mai copioase mese pe care si-o puteau permite. numai cei foarte bogati isi puteau permite sa aiba case din caramida arsa (combustibilul fiind foarte rar). In alte ocazii. incrustate cu pietre pretioase. iar vesela era de o bogatie si de un rafinament artistic neintrecut in Antichitate de nici o alta tara. inventarul prazii insuma – printre alte comori – pahare de aur masiv in greutate totala de 2.697 kg! Aristocratii si bogatasii persi erau renumiti pentru eleganta ostentativa si fastul excesiv pe care il afisau in imbracaminte si bijuterii. traditiile si la serbarile persilor. Viata cotidiana Locuintele erau relativ modeste. cantareau 1. Casele bogatilor erau construite in jurul unei curti interioare. Deosebit de luxoasa era imbracamintea celor zece mii de ostasi din corpul “nemuritorilor”: splendide vesminte de brocart. supusii aduceau si ei daruri satrapilor si nobililor. iar lancile celorlalti o mie (deci ale ofiterilor) era din aur masiv. pe pamantul batut se intindeau covoare de obicei tesute in casa. la toate nivelurile sociale. in familii se aranjau ospete. La aceasta sarbatoare persii obisnuiau sa-si faca daruri unii altora. Casele erau de obicei din caramida nearsa. Pe jos. iar cupele mari. Acoperisul era din barne din lemn peste care se intindeau rogojini acoperite cu lut. Cand Alexandru Macedon a cucerit Persia. cand sarbatoreau o veste buna sau un eveniment familial fericit. lanturi de aur si bratari de argint. la sfarsitul ospetelor grandioase la curte. de asemenea: extremitatea inferioara a lancilor a noua mii dintre “nemuritori” era din argint masiv. sustinut de coloane de lemn. iar barba de asemenea. tunici cu maneci largi si garnisite cu pietre semipretioase. Nobilii imitasera casele grecesti. in ocazii triste (o infrangere militara. apoi cercei grei cu pietre scumpe. adaugandu-le un atriu deschis. Armele. Acelasi gust si fast se noteaza si in obiceiurile. persii obisnuiau sa iasa si sa imprastie pe strazi ramuri de mirt. de argila amestecate cu paie tocate. De dimensiuni modeste erau si cele mai multe dintre palatele regale: cel al lui Darius din Persepolis avea doar 50 pe 30 metri. Cu aceasta ocazie regele organiza si prezida sacrificii si ceremonii solemne.spune: “Tinerii persi sunt invatati trei lucruri: sa citeasca. In schimb cornisele usilor si ale ferestrelor erau din marmura. Sarbatoarea cu caracter laic cea mai importanta era seara de ajun a Anului Nou. in care se afla instalata si o cada mare pentru apa menajera. soldatii primeau o solda in plus. dupa care participa la banchetul la banchetul care era urmat totdeauna de spectaculoase dansuri sacre si de dezlantuite betii.216 kg. servitorii capatau haine noi. In schimb. Sarbatoarea religioasa dedicata zeului soarelui Mithra – sarbatoarea oficiala cea mai importanta – era si sarbatoarea Anului Nou. peretii erau tencuiti si zugraviti in verde. Nobilii purtau parul lung si ingrijit ondulat. sau . sa traga cu arcul si sa spuna totdeauna adevarul”. regele daruia saracilor cantitati de mancare si de bautura ramase neconsumate.

mai ales a medicilor. conceptii sau macar simple cunostinte stiintifice. Cel putin. ca la greci..n. Exceptie fac doar cateva incidentale si vagi aluzii din Avesta la domeniul medicinei. persii au avut realizari demne de mentionat. cei care tratau cu ajutorul plantelor. Apeductele lor aduceau apa prin conducte subterane – pentru a o feri de evaporare si a o pastra curata – pana in bazinul-rezervor. precum si – inca din sec. . IV i. incepand din sec. In acest centru stiintific – o adevarata academie. nimic care sa ne dea vreo indicatie asupra unor principii. Arta persana este in cea mai masura de import. mai precis: islamica. si aici medicii se imparteau. Mai tarziu. cei care “foloseau cutitul”. In sec. . Atat prin aceasta activitate cat si prin cea de cercetari personale. dar fara nici un amanunt privind practica medicala. stiluri. Oamenii de stiinta persani care in secolele VII-VIII trecusera la Islam si adoptasera limba araba au avut un rol considerabil in introducerea patrimoniului culturii elenistice in civilizatia islamica: prin traducerile lor de opere medicale.e. adica medicii propriu-zisi. Arta persana. o arta in care sunt amalgamate conceptii. s-au tradus in siriana si persana lucrari de medicina grecesti si indiene. si cei care vindecau cu cuvantul. In schimb persii s-au servit de cercetarile si de rezultatele prestigioase a Babilonului. – neinsemnata. de confectionare a obiectelor de ceramica dovedeste o tehnologie foarte inaintata pentru acele vremuri.n. Iar modul lor de prelucrare a metalelor. sporadice si vagi. medicii persi – ale caror onorarii erau stabilite de lege (ca in Codul lui Hammurabi) tinandu-se seama si de conditia sociala si economica a bolnavului – erau organizati in corporatii. exista la Gonde Sahphur o scoala de medicina care a avut o importanta deosebita in dezvoltarea stiintei medicale arabe.n. iar cailor le taiau coama. Astfel: pentru irigarea terenurilor ridicau apa din rau pana la nivelul orgoarelor cu ajutorul rotii prevazute pe circumferinta cu un sistem de galeti: o inventie – in uz si azi in unele tinuturi orientale – care se considera ca apartine persilor.pe langa invatamantul medical si practica clinica. Rudimentare cunostinte stiintifice Contributia persilor in domeniul stiintei a fost – pana la o data tarzie. – de contributia invatatilor. ca. Dar in domeniul tehnicii. isi sfasiau vesmintele. oamenii de stiinta persani vor fi integrati in mare miscare stiintifica si culturala araba – sau. nu ni s-au pastrat texte stiintifice. V e. in trei categorii.o arta .e. de organizare a calendarului – si cam atat.n. chirurgii. motive si tehnici extrapersane.la moartea unui rege) isi radeau parul si barba. veniti din Grecia. adica magicienii si vrajitorii. teologice ei au pregatit limba araba pentru noul sau rol de transmitere a stiintei grecesti. juridice. sec. Acestia din urma erau mai pretuiti decat toti. Arhitectura O contributie de o relativa originalitate au adus persii si in arta. VI i. Tot ceea ce stim este ca medicina era practicata – cel putin la inceput – de preoti intr-o forma in care predomina vrajitoria. Se mai cunosteau apoi unele preocupari. stiinta persana s-a afirmat in primul rand prin prestigiul medicilor. V e.

in numar de 362 (=1296). Primii regi ai Persiei isi construisera drept palate niste locuinte din lemn de cedru si de chiparos. in speta de cele din Teba. in pozitia de spate la spate si in genunchi. Monumentul prin excelenta al epocii ahemenide este palatul de dimensiuni colosale. . cu rampe convergente decorate cu basoreliefuri. Caracteristice – si provenind din zona culturala mesopotamiana – sunt si scarile monumentale. Mai tarziu. cu colosi animalieri fantastici sau reali pazind intrarile. mentinandu-se in contact permanent cu arii diferite de cultura. vechi si originale. cu curti interioare si cu lungi coridoare in exterior unde soldatii garzii faceau de paza. . .compozita. Templele lipsesc. patrata. lunga de circa 500 m si larga de 300 m. fara sa reuseasca (in general vorbind) sa le si contopeasca. in apropierea caruia se afla altarul considerat adevarat. Scara de acces a palatului din Persepolis – larga de 7 m si cu 106 trepte – ducea la o a doua terasa. In ansamblul culturii persane arta detinea un rol secundar. arhitectura sassanida se va caracteriza prin masivitate si prin folosirea cupolei. terasa propileelor si a “salii celor o suta de coloane” (inalte de 20 m fiecare). in special din Egipt. Ansamblul avea dimensiunile colosale ce aminteau de templul egiptean din Karnak. sa le reelaboreze intr-o sinteza de reala si valoroasa originalitate. pentru ca vechii persi considerau ca zeului apartinandu-i toata lumea nu trebuie sa fie inchis in cadrul unor cladiri. De asemenea. India si Grecia. Se multumea numai cu altare de mici dimensiuni. din care s-a inspirat. Imperiul persan a imprumutat elemente diverse de la fiecare. lipsesc mormintele monumentale – in afara mormintelor regale sapate in stanca. Palatul lui Darius din Persepolis era inaltat pe o terasa rectangulara (cladita din blocuri mari de piatra) avand laturile de 530 m si 330 m. caci in arhitectura asiriana coloana ramanea doar un accesoriu arhitectural. Pentru constructia lor se aduceau din alte tari materialele si mesterii. a Orientului si a Occidentului. deschizandu-se pe fatada cladirii. In epoca Arsacizilor apare in arhitectura persana o noutate care va dura in Iran pana azi: bolta in leagan. Arhitectura era babiloniana. Impresionante in schimb erau palatele regale. Partea principala a cladirii o constituia sala tronului. Dar modelul adevarat si evident al palatelor persane pare a fi fost dat de salile hipostile egiptene. palatele regale au fost construite pe o esplanada inaltata la 6 m si chiar pana la 15 m. cu latura de 43.6 m. Rolul preponderent pe care il detinea coloana deosebea arhitectura persana de cea asiriana. cel pe care se oficiau sacrificiile. cum ar fi altarul pe care era intretinut permanent focul sacru. caracteristic persane sunt capitelurile coloanelor. Situat intre doua lumi. Sub acest raport contributia persana mai de relief este limitata la domeniul arhitecturii. iar nu un principal element functional. Dar in aceasta arhitectura lipsesc templele. cu exteriorul invelit in placi de metal.reprezentand partea anterioara a corpurilor a doi tauri (sau licorni cu labe de leu). imensa ca dimensiuni. Mai tarziu. tauri care sustineau in spinare grinzile arhitravei. al carei plafon din lemn de cedru era sustinut de coloane zvelte si canelate – inalte de 20 m si cu un diametru de 1.5 m. Originale insa.

Dar. in fata altarului pe care arde focul sacru. de animale fantastice. Basorelieful. de supusi aducand tributul. regele primind omagiul supusilor sai…Totul lasa pana la urma o impresie de raceala si de monotonie. regele luptand cu un taur salbatic. Persii au introdus in sculptura un motiv nou: al zeului-calaret omorand o fiara. Un singur scop urmareste artistul persan: preamarirea regelui si a regalitatii. Sculptura Arta persana este o apoteoza a monarhiei. totusi o oarecare varietate – prin reprezentarea unor detalii caracterizante: in port. este sensibil mai redusa decat in basorelieful asirian. Incaperile sunt lipsite de orice element ornamental. semnificand victoria ordinei asupra haosului primordial. dar sunt mai decorativi. este mai delicata decat in basoreliefurile asiriene. cu deosebirea ca linia vesmintelor. de dimensiuni reduse. . Figurile par a fi toate la fel. Artistul persan urmarea sa puna in evidenta nobletea conceptiei si sa creeze un efect grandios. in incaltaminte.In mai mica masura apartin arhitecturii mormintele regale rupestre. corpurile sunt dispuse toate in aceeasi directie si in aceeasi atitudine. in obiecte aduse in dar sau ca tribut. regele inconjurat de curteni. de dinamism si de varietate. Regele insusi este reprezentat doar in trei atitudini: sau de adoratie in fata unui altar al focului sacru. Interiorul este foarte simplu. desi este mai calma. este conceput si realizat in scopul de a exalta ideea de monarhie absoluta si persoana monarhului. de prizonieri de razboi. Cu toate acestea. chiar daca atitudinile lor sunt identice (sau aproape aceleasi). Aceste amanunte indicau si locurile de origine ale personajelor respective – care deci nu apar ca fiind aceeasi. regele protejat de divinitate. de atitudini. a zeului Marduk asupra zeitei Tiamat. de lei. iar in spate un servitor tinandu-i deschisa umbrela. a drapajului. de miscari. arta epocii ahemenide ramane mult debitoare celei asiriene. . in special. Taurii inaripati impun mai putin din salbatica lor forta animalica decat cei din reprezentarile artistice asiriene. Intalnim in basoreliefurile persane aceleasi motive ca in basoreliefurile asiriene: lungi siruri de soldati din suita regelui (celebra este “friza arcasilor” din palatul regal de la Suza. tauri ori monstri fantastici. regele ucigand un monstru.de obicei tauri inaripati cu cap de om. leii sculptati de el sunt de un realism si de o forta mai reduse decat ale leilor din basoreliefurile asiriene. in cealalta o floare. Apare si aici modelul asirian. Intreaga atentie este acordata exteriorului: cele patru coloane de la intrare sustin o cornisa deasupra careia basoreliefurile desfasurate in doua zone suprapuse il reprezinta pe regele defunct inconjurat de supusi si binecuvantat de Ahura Mazda. inspirate – cum s-a spus – din hipogeele egiptene. sau stand pe tron. . aflata azi la Louvre). Motivul acesta urma sa simbolizeze lupta dintre Bine si Rau. se observa ca sculptorul a realizat. Varietatea de figuri. Dar si acest simbol fusese schitat cu mult inainte in Babilon. sau ucigand lei. Ca urmare. compus dintr-un vestibul si o camera funerara. Apoi. intr-o mana tinand sceptrul. privite cu atentie.in schimb au mai multa eleganta si armonie a formelor. mai lipsita de forta. de pilda un crocodil. Fatada grotelor artificiale este in asa fel cioplita in stanca incat sa se scrie intr-o suprafata de forma unei cruci grecesti.

Materia Avestei era variata: texte liturgice. din care au ramas una singura completa. de exemplu in miniaturi) sunt redate static. marturii despre vechii regi iranieni. plus alte patru incomplete. fundamentala pentru religia. Conventiile domina: persoana regelui este figurata in dimensiuni disproportionate in raport cu cei din jurul sau. Reactia nationala persana care a caracterizat perioada sassanida a determinat si o reluare entuziasta a vechilor traditii epice populare. Prima. istorice ori legendare. insa. Compozitia ansamblului respecta o simetrie rigida. a istoricilor si a oamenilor de stiinta. o continuitate. din care insa au ramas numai doua. ci intr-un mod regulat aliniate. este un mic roman sau povestire istorica. o profetie asupra sfarsitului lumii. Din aceste surse datand din sec. timp de aproximativ trei secole limba oficiala a administratiei. Monumentala sa epopee Cartea Regilor de . fratele regelui. atribuita insa lui Zoroastru. cultura si civilizatia persana antica. foarte rar si numai in artele secundare. Acestia au creat in capitala lor Buhara un puternic centru cultural. fiul lui Papak.datand din epoca ahemenida. Este cartea sacra a stravechilor persi. tocmai prin acesti psalmi. sau poeme epice cu subiecte eroice. Avesta are si o valoare literara. La tara. . predomina absolut caracterul simbolic si stilul hieratic. fragmente de legende. dar materia povestirii este mult mai veche) nareaza un episod din timpul unui razboi in care comandantul suprem Zarer. nici o indicatie in asa fel determinata incat sa poata fi localizate. imobilizate intr-o poza conventionala si avand o expresie impasibila. cuvantarile lui Zarathustra. Renasterea literaturii nationale persane a avut loc in secolele X-XI. stiintific si literar. in timpul dinastiei persane a Samanizilor. nu procedeaza ca artistul roman care “nareaza”. Scenele n-au nici un fond de natura. dar redactata sub sassanizi. . moartea lui va fi razbunata de fiul sau. personajele nu sunt grupate. Cuprindea initial 21 de carti.prima capodopera este Avesta. IV. de morala. in care datele reale ale biografiei renumitului rege sassanid se impletesc cu gratioase elemente de fantezie. care amintesc de poezia Vedelor. S-au pastrat asemenea texte datand din secolele VII si VIII. Artistul reprezinta excelent animalele (dar nu si dinamismul unei scene de vanatoare). iar in reprezentarea unui eveniment artistul se fixeaza asupra unui singur moment. de legislatie. limba intelectualilor. IV – texte care nu ni s-au pastrat – s-a inspirat marele poet Ferdousi (934-1025). Pe langa importanta sa documentara. Dupa invazia arabilor. o relatie intre episoade. S-a inceput acum sa se traduca in limba persana cronici. Din aceasta epoca dateaza numeroase povestiri. In schimb figurile umane (niciodata figuri feminine decat la o data tarzie. Istoria lui Zarer (din sec.Arta figurativa persana nu manifesta un interes adevarat pentru aspectele vietii reale. poporul a continuat sa compuna in dialectele sale diferite poeme lirice. cade in lupta. Cartea vitejiilor lui Ardasir. texte teologice. A doua (scrisa catre anul 650). precum si 21 de psalmi. cultului si literaturii. care reda simultan o suma de momente. rugaciuni pentru diferite ocazii. Literatura In literatura – domeniu in care Persia islamica isi va aduce marea contributie la tezaurul culturii universale. Ambele naratiuni au fost utilizate mai tarziu de Ferdousi in epopeea saCartea Regilor.

1213-1292). rugaciuni. alegoriile. Imaginile sale. O tendinta spiritualista dupa care realul este determinat de un principiu spiritual suprem principiul lui BRAHMAN si o tendinta realista dupa care realitatea este determinata de elementele de natura materiala.aproximativ 120. precum si consideratii morale – ceea ce transforma aceasta capodopera si intr-o oglindire a vietii epocii – asupra oamenilor si starilor de lucru din jurul sau. totusi in poezia lui Hafez nu se intalneste obisnuitul ton preaplecat si laudativ al curteanului. pe predicatori. de erezie si chiar de blasfemii. Budismul este o filosofie dar si o religie. un exponent ideologic al paturilor sociale mijlocii. Din argumentele pro si contra a dus o dubla ipostaza mai intai ca religie iar apoi ca filosofie. Hafez nu-i cruta pe preoti. avand insa o profunzime de gandire. Desi a fost un timp poet de curte. autor a numeroase opere stiintifice scrise in limba araba). povestea nefericita de dragoste a doi tineri. Mai celebra. Genul epic a fost cultivat si de Nezami (cca. Din cele 5 mari poeme epice ale sale primul loc il ocupa Cele sapte chipuri. a primit numele de BUDDHA care inseamna iluminatul. vrai. sfaturi practice si de conduita. precepte morale. De o mare popularitate. poet. 1141-1209). ironizand sau satirizand vehement. ipocrizia si minciuna. Ele sunt documentare inestimabile ale culturii universale. metaforele. fizician. liber-cugetator si unul din cei mai de prestigiu oameni de stiinta ai Orientului medieval (stralucit matematician. Vedele sunt carti stravechi ale religiei brahmanice si consta in culegeri de imnuri. fara insa a ajunge pana la nihilismul si la scepticismul acestuia. a fost adesea contestat ca scoala filosofica sau atestat. medic si filosof. 1050-1123). una din filosofiile importante din secolul IV – V este Budismul (Buddha). Nu lipseste din opera lui Nezami nici nota mistica (de exemplu in amplul poem Comoara tainelor). Uponisodele contin elemente importante de filosofie.000 de versuri. un simt al socialului si o fundamentare psihologica superioara. astronom. Filosofia in India Antica Filosofia in India Antica In India antica se considera ca filosofia incepe o data cu Uponisoe care sunt comentarii la Vede. reprezentarea acestei tendinte este filosofia Hardalake. Capodoperele sale sunt Livada cu fructe si Gradina cu flori. ultima este o suita de poeme in proza ritmata in care sunt enuntate aforisme. Siddhartha era un print dintr-o familie nobila care . Printre marii poeti persani se numara si Saadi (cca. par a apartine la prima vedere unei viziuni mistice. Poemele epice ale lui Nezami evoca romanul cavaleresc european medieval. s-a bucurat Omar Khayyam (cca. este o reconstituire poetica a intregului trecut legendar si istoric al persilor. formalismul gol. In poezia sa se percep tonuri care il amintesc pe Omar Khayyam. constatata pana in zilele noastre. Budismul este legat de numele printului SIDDHARTHA din familia SOKYA. carew este primul filozof al lumii. Uponisodele pun in evidenta existenta a doua orientari filosofice. pe bigoti. In realitate opera sa abunda in momente de scepticism religios.

despre nimicirea suferintei. Ajunge la descoperirea celor 4 adevaruri. plant. Orice fiinta umana este condusa de la o renastere la alta prin nesfarsite suferinte. Budda a descoperit sensul profund al vietii. ridica temple si monumente in locurile legate de viata si activitatea lui BUDDHA. ei o deplang. nu exista. Astfel in opera eminesciana gasim adesea numele lui Buddha fata de care se exprima cu admiratie. totul se modifica necontenit. spirite si chiar zeitati. de aicea reiese conceptia pesimista asupra lumii. Moartea nu-l elibereaza pe om de suferinte pentru ca dupa moarte urmeaza o alta nastere. artisti. stare de liniste. Omul ajungand la adevar isi anihileaza dorintele. ea devine. Marele poet Eminescu a cunoscut filosofia budista direct prin incercarea de a traduce lucrari budiste iar indirect citind prelucrari din filosofia budista. 26147pph78vvb7l Conceptia despre nirvana ca si filosofia budista in general a influentat intreaga cultura europeana. lumea nu-i ordonata.impresionat de suferintele oamenilor la varsta de 29 de ani a parasit familia. o simt ca o inconstanta. gasim idei foarte apropiate de filosofia budista. In jurul acestei personalitati s-au creat legende. Descopera ca trasatura fundamentala a existentei umane este suferinta. despre calea ce duce la nimicirea suferintei. Reincarnarea este in functie de faptele omului. bogatia si s-a retras in pustiu unde a stat timp de 7 ani ducand o viata de ascet consacrata meditatiei. ca o nesiguranta. Conceptia pesimista o regasim in filosofia lui SCHOPENHAUER. nu sunt lucrurile reale. trece de la starea de nonexistenta la existenta. despre nasterea suferintei. Din acel momentBUDDHA incepe sa-si propovaduiasca filosofia sa dar abia dupa 300 de ani regele ASOKA ii recunoaste statutul oficial al acestei filosofii. budistii vad miscarea lumii si nu lumea in miscare. Influentele se resimt la marii poeti. budistii participa emotiv la acea miscare. Visul budistului este de a se situa deasupra evolutiei in care se gaseste. Gasim termeni din filosofia budista. . Pentru budism lumea inconjuratoare este o permanenta curgere de forme. iar idealul este dobandirea nirvanei. incat oamenii pot trece dupa moarte in existenta ca animale. este miscare. sa depaseasca aceasta transformare. pasiunile si dobandeste o stare echivalenta cu nirvana. Importanta este ideea ca omul poate rupe lantul reincarnarilor chinuitoare prin propriile sale eforturi constiente si poate dobandi nirvana. Adevarul despre existenta suferintei. ci o lume care se formeaza mereu. acea stare de beatitudine opusa instabilitatii. Cea mai inalta treapta a reincarnarii o reprezinta existenta de tip uman pentru ca numai in aceasta existenta este posibila aflarea adevarului si atingerea treptei de iluminat. Cea mai importanta carte a budismului se numeste TRIPITAKA care guverneaza lantul reincarnarilor. Cercetatoarea Amita Bhose care si-a dat doctoratul cu lucrarea “Eminescu si India” in capitolul VI al acestei lucrari face analiza aproape a tuturor poeziilor lui Eminescu de inspiratie budista. Ceea ce se modifica nu este lumea ca atare.

ales din familia imperiala.Mari imperii si popoare Aztecii Sub aceasta denumire au fost cuprinse adesea toate civilizatiile care au existat pe teritoriul mexican: olmeca (cei care au construit Piramida Laventa).calculul.dacat in Cordoba.si a “Fluviului Galben”.in numai cateva decenii. xicalanca (au avut ca centru cultural Tenochtitlan.odata cu dinastia Shang(1800-1025 i.In anul 1324 pun bazele capitalei.Arta azteca se remarca prin piramide.prima dinastie.Foloseau drept scriere pictogra-mele si cunosteau.un imperiu.Aztecii au creat o literature bogata(literatura precolumbiana).In mitologia chineza. Conchistadorii spanioli au fost foarte impresionati de bogatia lor si de fastul curtii regale.Hr.ar fi fost intemeiata de Yu cel Mare.Prin anul 1500 i. China Antica.centrul Universului. zeul razboiului. in Europa.Hr. unde au construit Piramida Soarelui.periu. orasul-insula Tenochtitlan(“Piatra Cac. vorbeau limba poporului celui mai civilizat din Mexic(dialectal nahnatl) si aveau un calendar religios cu un ciclu de 52 de ani.apoi pe malurile Lacului Texoco infiintand.aprobat de clerul superior si de catre marii demnitari.(Huanghe). Piramida Soarelui.probabil).). Piramida Lunii in templul inchinat lui Quetzalcoatl ).oras ce nu avea egal.Hr.Xia. Piramida Lunii in templul inchinat lui Quetzalcoatl .important a fost Netzalhualcoyotl. 52996ndn28qkg8u Veniti din indepartatele regiuni nord-vestice(tinuturile Californiei.Aztecii. Practicau un sacrificiu ritual complex.tusului”. zapoteca si chichimeca.Suveranul era considerat “fiul cerului”. guverna peste acest im.aztecii s-au stabilit pe Marele Podis Mexican.actualul Ciudad de Mexico).de asemenea. Aztecii au asimilat elementele de cultura si civilizatie de la popoarele existente pe acest teritoriu. in acele vremi.Aveau numeroase culte si numerosi zei si zeite..remarcabile fiind unele poeme ca “Legenda Soarelui”. dk996n2528qkkg China Antica Aparuta prin jurul anului 6000 i. pe malul “Fluviului Lung” (Yangtze)..prin decoratiunile reprezentarilor funerare.Hr.prin ajutorul dat de un dragon iesit din apele Fluviului Galben. .intre care cei mai importanti erau Quetzalcoatl (“zeul cu pene”).sau Marele Poem al Quetzalcoatl.Istoria Chinei incepe insa.prin pietele si mai alea palatele somptuoase.zeul purificator si civilizator si Huitzalopotchli.civilizatia chineza a inceput sa se constituie in mari regate abia in anul 2000 i.iar China.chinezii inventeaza scrierea formata din ideograme(care simboli-zeaza idei).Dintre poeti.le-temple ridicate la Tenochtitlan..Imparatul.

Hr.a fost cunoscuta ca Perioada “regatelor combatante”. o substanta materiala. . 4. Interesanta este conceptia despre om.Marele Zid Chinezesc(225 i.Tot el porunceste sa fie legate intre ele fortificatiile de aparare prin ziduri foarte groase. Un alt filosof este KONG FU-ZE .Incepand din anul 1025 i. Conceptul cel mai important este conceptul de TAO care inseamna calea spre concept a fost interpretat diferit.).Dupa moartea sa va veni la putere. 5. In centrul doctrinei morale se afla ideea arminiei dintre om si cosmos.in timpul careia se incep constructiile la fortificatiile de-a lungul frontierei.Hr. Dintre “Regatele combatante”. TAO este un concept care desemneaza drumulnatural al omului. Sa fii mandru dar nu trufas. timp de aproximativ 400 de ani. viata oamenilor.venea la putere o alta dinastie.). Intelepciunea este mai mult decat o stiinta adunata la un loc pentru ca intelept inseamna cunoastere si infaptuire.H cel mai de seama filosof cunoscut este LAO-TZI.Zhon. In opozitie cu ceea ce este supranatural. el spune ca cel ce cunoaste oamenii este intelept.de aproximativ 300 de ani. 2. 3. Sa faci sa sr lucreze fara a crea resentimente Aceste frumuseti de comportament au valabilitate ti astazi.Hr. a fost latinizat . Sa fii generos dar nu risipitor.de supunere fata de suveran au avut o influenta pro-funda asupra societatii chineze. Conceptia despre lume a lui LAO-TZI se iitemeeaza pe cunoasterea caracterul materialnecreat al lumii care are la baza un principiu.Hr. Conceptia lui este opusa conceptia lui Lao-tzi el s-a remarcat prin doctrina sa etica.devenind primul imparat al Chinei. Printre frumusetiile morale pe care trebuie sa le probeze omul 5 (cinci) erau considerate cele mai importante. Suveranul Qin Shihuangdi avea sa unifice regatul (221 i.Era vremea inteleptului Confucius.ale carui principii de respect fata de stramosi si de zei.. Filosofia in China antica Filosofia in China antica In China filosofia incepe in secolul VI i.dinastia Han(206 i.d. ordinea naturala.) care va extinde teritoriile Chinei.Faramitata si ea. 1. prelungindu-le la est si la vest. Sa arati inocenta dar nu asprime. Pe de alta parte este ca omul trebuie sa tinda spre perfectiune morala ca fericirea depinde de perfectiune. Sa ai dorinte dar nu pofte. a elaborat codul de norme morale privind comportamentul oamenilor fata de superiori fata de ceilalti.perioada ce urmeaza. Acesta a elaborat o conceptie filosofica care s-a transmis timp de 2 secole si in secolul IV a fost redata in scris.realizand astfel cel mai lung zid din lu-me.Hr. Tao este un concept a tot cuprinzator.cel mai bogat si mai puternic era cel al dinastiei Qin. Perfectiunea morala si fericirea depinde de venerarea traditiilor trecutului cu scopul de a se imbunatatii climatul prezent.-220 d. unii ca insemnand calea cereasca altii ca fiind calea opusa.

oj865p4473rjjp Pe linga robi o viata putin mai buna o duceau taranii. iar puterea familiei fiind zdrobita. Iuteala raspindirii rascoalei putea fi asemanata cu o „reactie in lant”. Aceste situatii provocau lupte impotriva exploatatorilor. dind nastere la rascoale in diferite regiuni ale Chinei. fiecare detasament actionind in mod separat. Insa din cauza ca rasculatii nu si-au unit fortele. la cirmuirea statului s-au aflat regii familiei Han. atacind functionarii.e. Identifica-te cu lipsa de diferenta. dupa care regele familiei Han a fost asasinat.n. Cultura si traditia chineza in antichitate. aceasta rezultinduse cu moartea a circa 150 mii de oameni. rasculati isi vopseau sprincenele in culoarea rosie. Urmeaza . statul farimitindu-se in regate mai mici. in urma careia au fost executati peste 1000 de adepti ai fratilor. pina in secolul II e. Aici a fost pus capatul orinduirii sclavagiste din China. ceea ce insemna lupta impotriva asupritorilor. regiuni ale Chinei In lumea antica in China in perioada dintre secolul I i. Rasculatii purtau pe cap turbane galbene.Lumea antica in China Rascoalele populare din China. Forta ce napustea asupra regelui si proprietarilor de sclavi ii ingrozea foarte tare. proprietarii de sclavi si puneau stapinire pe arme. cultura chineza Cultura si traditia chineza in antichitate "Incearca sa patrunzi in simplitate. Dar detasamentele robilor erau ca niste fantome – la distrugerea unuia aparea altul ca si rascoalele de pe teritoriul Chinei – la inabusirea uneia lua nastere alta. Insa un tradator a destainuit planul rascoalei.Pentru a putea fi deosebiti de ostasii regelui. care in urma campaniilor de cotropire au capturat sute de mii de prizonieri care i-au trasformat in robi la care s-au alaturat si chinejii ce nu plateau impozitele sau pentru cea mai mica vina pe care o capatau impreuna cu ceilalti membri ai familiei. Toate acestea pregateau o rascoala mult mai puternica care era condusa de fratii Djang. „Turbanele galbene” au fost impinse in mlastini si riu. MARELE ZID CHINEZESC.n. lupta durind 20 de ani. dar ei au ordonat inceperea imediata a rascoalei trimitind gonasi in toata tara. Ei fugeau cu miile in paduri si munti. lipsa de armament si conducatori de osti experimentati de care dispuneau trupele regale.

instituirea celor 5 pedepse si a sistemului functionaresc. Marele Zid Chinezesc. gigantica constructie.n. traditii si forme de culturanoi le-au inlocuit pe cele vechi. "vechiul organism social a disparut. mortarul si construirea caselor. ce avea sa impresioneze peste veacuricultura europeana. primul imparat. muzica liturgica. acum aproximativ 4000 de ani se nastea o civilizatie infloritoare. obiceiurile. Traditiile." Traditia situeaza la inceputurile istoriei chineze un numar de imparati legendari. aceste solutii de continuitate exista. Izolata in mod natural de restul Orientului: in vest. adapostita de un cadru geografic vast (de la "munti abrupti. stabilirea targurilor si descoperirea proprietatilor curative ale plantalor. iar in scrierea chineza de azi se recunoaste stilizarea pictogramelor de pe "oasele de ghicit"de acum aproape 3500 de ani. Civilizatia creata in mileniul al doilea i. Sheng-nong. scrierea si cele 12 tonuri muzicale. in valea Fluviului Galben prezinta inca de atunci trasaturi distincte fundamental chineze. mistica. care ar fi inventat caruta si barca. desert sau stepa. Pe valea fluviului Huang-Go. In China insa. jungla sau zone mlastinoase) dificultatile de acces in spatiul Chinei. Astfel. si Marea Chinei in sud. mai putin vag. Pentru chinezi. in nord. traditia a ramas un rezervor spiritual activ. evident. Marea Galbena in est. Un caracter mai putin mitic. lupta contra triburilor Miao. Urmeaza Huang-Ji. Shun si Yu. arcul si sagetile.cultura cerealelor. i-au permis tarii sa dezvolte o civilizatie in cadrul careia influentele straine si popoarele navalitoare au fost repede asimilate." -Zhuan Zi. dar asemanatoare celor antice. reglarea . el ar fi instituit riturile mortuare si sitemul preturilor. formele vechi de cultura se pastreaza in modalitati de expresie evoluate. Fu-xi ar fi inventat plasa de pescuit si laturile vanatorilor.natura lucrurilor si renunta la orice impuls personal si astfel lumea va fi armonioasa. el a inceput cel dintai sa coaca alimentele. la imense campii fertile. au ultimii trei:Yao. urmele vietii de alta data nu se mai pastreaza in mod viu. lanturi de munti dintre cei mai inalti din lume au legat-o si totodata au separat-o de vasta zona a Tibetului. determinarea astronomica a lunilor si anotimpurilor.e. Celui de-al doilea. pot fi urmarite pe parcursul a aproape patru milenii. i se atribuie inventia plugului. sa imparta tara in clanuri si sa domesticeasca animale." In majoritatea tarilor. primului i s-ar datora inventia imbracamintii. a impartit tara in provincii si a initiat cresterea viermilor de matase. iar ultimilor doi-organizarea statului.

careia ii urmeaza instalarea la conducere a regilor Qin. Regele era seful cultului de stat. rezervate exclusiv curtii." Desi inferiori din punct de vedere al culturii.n. si care a exercitat o influenta civilizatorica si in afara frontierelor sale. Forma de exprimare este foarte laconica ( intre 10 si 65 cuvinte). precum si a zoroastrismului. un produs tipic al economiei chineze. din timpul careia dateaza inscriptiile pe oase si pe carapace de broasca testoasa. dar si in urma presiunii triburilor Zhou. in special cea de influenta buddhista. intrecand chiar piramidele Egiptului. Viata culturala a capatat un puternic impuls. a permis raspandirea doctrinelor buddhiste. fara importanta economica insa caci societatea chineza era una agricola. tinand-o sub influeenta sa.e. In secolul al-VIII-lea. A fost epoca de aur a poeziei. S-au construit drumuri regale. inca de la inceputul acestei epoci. Marele Zid a fost reconstruit. primul stat chinez cu o fizionomie politica si culturala definita. Se construiesc orase fortificate. in schimbul obligatiei de a-i furniza trupe in caz de razboi. Exista o perioada de decadenta. Wang Wei. cea mai veche dinastie a carei existenta este incontestabila. Du Fu. iar ultimul rege al acestei dinastii a fost tinut pe tron. instructiunea devenind monopol de stat. dar considerat vasal. Aceasta dinastie a fost insa impotriva culturii si a intelectualitatii. succedata de dinastia Shang. iar cresterea animalelor va avea o importanta secundara de-a lungul istoriei. resedinte de vara. astfel. a manizeismului si a misionarilor crestini nestorieni. culmineaza cu celebrele fresce de la . s-a prabusit din cauza miscarilor sociale interne." Dinastiile Chinei. si in care au aparut marile scoli de pictura. de peste 2500 km. Statul Shang. epoca in care au trait cei mai mari poeti ai Chinei: Li Taibo. Astfel. suprimand gandirea libera. Epoca Tang a fost perioda de apogeu a civilizatiei chineze. Regele imparte tara in feude pe care le imparte familiei sale. prin excelenta. care introduc o serie de reforme. Un profund sentiment religios dateaza din aceasta epoca. biblioteca imperiala numara peste 54. Sculptura se elibereaza acum de schemele religioase.000 de volume (cand Carol cel Mare nu stia nici macar sa citeasca!). parcuri.cursului fluviilor si turnarea primelor trepieduri de bronz. scolile private. cu mari sacrifici umane. numeroase palaturi. prietenilor si unor capetenii tribale. Cresterea viermilor fiind de mult cunoscuta. matasea devine. largi de 75 m. a carei ilustru reprezentant a fost TaiZong.). impuls pe care in acest timp China l-a transmis si Japoniei. este dinastia Xia(sau Hia. bazat pe cultul stramosilor. Toleranta religioasa de care a dat dovada aceasta dinastie. cu numeroase fortarete si turnuri de paza-cea mai impresionanta opera de constructie a lumii. pe o mare distanta. regii Zhou au tinut sa fie considerati drept urmasi ai dinastiei Shang. iar pictura. au influientat de-a lungul secolelor cultura si civilizatia acestei tari. distrugand carti.2205-1766 i. cu pini plantati pe margine.

Dunhuang. In arta portelanului se defineste stilul caracteristic Tang al "celor trei culori"(decoratia in galben si verde ,pe fond alb). Textele clasicior gravate pe stele de piatra sunt transferate, cu ajutorul cernelei, pe hartie. Gravura in lemn (xilografia) devine o arta foarte populara, iar pe la mijlocul secolului alXI-lea se inventeaza de catre Pi Sheng caracterele tipografice mobile".

"In domeniul cultural, in epoca Shong s-au facut mari progrese remarcabile. Scrierile s-au raspandit enorm, in mase tot mai largi, gratie inventiei tiparului, care din secolul XI devine de uz general. Poezia nu s-a ridicat niciodata la nivelul artistic al epocii precedente; dar acum apare genul poeziei scrise, pentru a fi cantata "ci", precum si un gen literar nou, asemanator romanului. In arta(mai ales in pictura, cu peisajul monocrom) perioada Shong a fost perioada de aur, asa cum perioada Tang fusese epoca de aur a poeziei. Epoca Shong este reprezentata deartisti care picteaza flori , pasari, figuri umane; dar mai ales de pictori care, folosind tehnica monocroma, intalnita tot mai frecvent, vor duce peisajul la cele mai inalte culmi ale genului. Astfel este Xing-Hao, pictor de munti maiestuosi si autor al unui celebru tratat de pictura; Li sheng, care picteaza cu vigoare arborii si cu o volubila spontaneietate scenele; sau Xu Tao -ning, ale carui peisaje de iarna au o extraordinara profunzime spatiala. Cel mai mare peisagist chinez este considerat insa Guo Xi :"picturile lui sunt dramatice,abundand in episoade povestite cu vigoare …o exaltare celebrativa a fortelor grandioase ale naturii mai ales a muntilor, figurati eroic si ocupand scena asemenea unor protagonisti uriasi…"(A.Gingamino). Estetica picturii chineze , principiile, canoanele si procedeele ei tehnice sunt fundamental diferite fata de cele ale picturii europene. Apropiata picturii chineze este doar pictura japoneza care , de alminteri, s-a nascut din pictura chineza.

Potrivit conceptiei confuciene, un pictor nu poate atinge in arta sa sublimul daca el insusi, ca persoana, nu este un caracter eminamente moral observa G.Rowley; adaugand ca, spre deosebire de arta europeana, cea chineza nu leaga aceasta conditie etica inderogabila de o premisa de ordin religios. Si citeaza in acest sens semnificativele versuri pe care le adresa artistului un cunoscut poet chinez: "Purifica-ti inima si iti vei spulbera framantarile vulgare;

Citeste mult, spre a patrunde in taina regescului taram al principiilor; renunta la faima ta de odinioara si te vei implini, puterea ta de cuprindere fiind acum mult mai mare; Intovaraseste-te cu oameni cultivati, pentru ca astfel sa iti imbogatesti manierele si stilul." (Shen Tsung-chien, sec. XVIII)

Pentru chinezi, natura intreaga este patrunsa de o esenta divina; in ea se integreaza si din ea se desprinde si natura umana cereasca si ea, in ultima instanta. Un principiu comun de ordine regleaza atat mersul Universului, cat si cel al societatii umane. Natura si societatea alcatuiesc o societate intima. Omul trebuie sa isi conformeze comportamentul potrivit ritmului ordinei cosmice.

"Muzica reflecta armonia naturii si bazele morale ale societatii umane; principiul uman sta la baza legilor universului "(R.I.Gruber). Si in China este evidenta legatura stransa intre muzica si lirica; cu atat mai mult cu cat fonetica limbii chineze, unde intelesul cuvantului se schimba in functie de intonatie, obliga muzica vocala sa urmeze intr-un mod perfect adecvat intonatiile vorbirii.

Prezenta la ceremonii religioase si civile, cat si in procesul de munca, muzica chineza s-a pastrat in Cartea Cantecelor sub forma unor melodii datand din secolul VI i.e.n., caci chinezii posedau inca din antichitate un adevarat sistem muzical. In acest sistem vechi, care folosea numai 5 sunete, s-au introdus ulterior alte doua trepte suplimentare, ajungandu-se in cele din urma la un sistem muzical de 12 sunete. Muzica chineza se distinge printr-o foarte mare melodicitate; predomina registrele inalte si de multe ori sunete stridente. Foarte des chinezii foloseau un ritm liber, sincopat, precum si alternarile de masuri pare cu masuri impare. Dar, in principal, caracterul timbrelor este determinat de marea varietate a materialelor folosite pentru confectionarea instrumentelor: piatra, argila, arama, pielea instrumentelor, lemnul, matasea, ceea ce da o mare bogatie de culori paletei sonore. Intre instrumentele cele mai raspandite, un loc principal il ocupa kin-ul, un instrument de percutie constand in diferite pietre sonore, care dau un sunet dulce. De asemenea, instrumentul de suflat Cheng, o cutie de rezonanta cu 12 pana la 17 tuburi de bambus cu ancii de metal. Numeroase sunt tipurile de instrumente cu coarde-cu arcus, ciupite sau de percutie (clopote, gonguri, tobe, bete de lemn, lame de fier; instrumente de suflat: flaute diferite, trompete, goarne, ocarina, teracota.

"Revenind la Cartea Cantecelor, acesta este o colectie de 311 poezii, cele mai vechi datand din secolul IX i.e.n. Temele acestora sunt foarte diverse: cantece pentru sacrificii sau diferite ceremonii agrare, poeme descriptive, episoade de viata rurala, bucati satirice, nuptiale, idile, cantece de dragoste, de dor, de munca, de razboi, etc. China n-a creat mari poeme epice, dar in lipsa acestora, ansamblul bucatilor din Cartea

Cantecelor reconstituie cadrul complex al vietii taranilor, supusa calamitatilor, dezastrelor razboiului sau abuzurilor, coruptiei si rapacitatii stapanilor si slujbasilor lor:

"Cum traiesc in libertate gastele salbatice Odihnindu-se in arborii stufosi ai fluviului Yu! Dar noi, taranii, niciodata odihnindu-ne, vesnic lucrand pentru stapan, Nu ne putem nici macar semana meiul sau cultiva orezul."

Prin varietatea temelor si intensitatea sentimentului, prin naturaletea desavarsita a tonului si plasticitatea imaginilor, prin spontaneitatea notatiei detaliilor de viata zilnica si prospetimea permanentului sentiment al naturii , Cartea Cantecelor reconstituie imaginea cea mai fidela a vietii si mentalitatii poporului chinez. Totodata, constituind traditia cea mai de pret si mai autentica, a exercitat o influenta profunda si continua asupra poeziei chineze de mai tarziu.

Primul mare poet cunoscut, Qu - Yuan a participat activ la viata politica. In amplul poem Tainele, a poetizat traditii, mituri si legende . Dragostea de tara si deznadejdea surghiunului la care a fost supus-in dizgratie find-, si-au gasit o patetica expresie in ode, elegii si in cele 370 de versuri ale operei sale capitale, Li Sao(Tristetea instrainarii): "Ah,nu-i nimeni in tara asta sa ma inteleaga! De ce sa ma mai duca, atunci, dorul spre ea? Ah, nu mai e nici un sfetnic s-o slujeasca cu credinta, De aceea, alege-voi si eu drumul lui Peng -Hien…"

"Despre Li -Bo (cunoscut si sub numele de Li- Bai,n.a.) se spune ca ar fi fost un copil precoce, care citea clasicii la o varsta destul de frageda. Retras pe muntele Min, el studiaza daoismul ca pustnic. In 724 , la Shandong formeaza un cerc literar, "Cei 6 Trandavi din crangul de bambus", nume menit sa aminteasca de "Cei 7 Intelepti din crangul de bambus", daoistii din familia Jin"(p.300) Li -Bo a devenit poetul cel mai popular in Europa. Poezia sa, spiritual joc de imaginatie, sta alaturi de o poezie a tristetilor nelamurite, intr-o tonalitate de elegie intimista; tema iubirii, in poeme in care finetea notatiei se dizolva in puritatea sentimentului, alaturi de tema frecventa a contemplatiei calme, visatoare si voluptuoasa a naturii -ca in Plimbare trista:

"Lacul Nan-hu leagana luna de toamna ce se oglindeste in apele verzui. Vaslitul lopetilor mele a tulburat cantecul de dragoste pe care nuferii il cantau Lunii."

Dar marile romane chineze dateaza din timpul dinastiei Ming:Pe tarmul fluviului (nareaza intamplari prin care trec razvratitii). jocul era mai rafinat. Pestera Zanelor(Ciang Tzu).Pentru chinezi. (roman istoric). ci de divertisment pentru uzul aristocratiei. Si in multa din poemele sale sunt tablouri in care geme durerea oamenilor"(Kaltenmark). risipite…" (traduceri O. Romanul celor trei regate. personajele declamau in timp ce unul din ele canta. Intr-adevar. jocul lui fiind conventional si stilizat. osemintele omului sarac se inalbesc. Du Fu este mult superior. . prezinta aspecte din viata de coruptie a epocii. Drama Evantaiului cu flori de piersic. a devenit foarte popular in Coreea si Japonia. Din aceasta perioada dateaza primele opere in limba vorbita curent. auzind suspinele oamenilor cand se despart de cei care le sunt dragi…" Geniu mai putin spontan decat Li Bo.D. In timpul dinastiei manciuriene. Obisnuinta vietii de mizerie l-a invatat sa observe si sa simta suferinta altora. toate personajele alternau recitarea cu parti cantate. alteori retoric. iar pasarile tac intristate. excesiv. Ceea ce patrunde chiar si in scurtele poeme cu intentii initiale de pastel: "Chiar si florile par a varsa lacrimi. in care si ororile razboiului si randuielile nedrepte ii ocazioneaza accente de revolta si de durere: "Caci in vreme ce bucatariile bogatasilor se-mbata de aburii bucatelor alese. dar capata un caracter net popular si ami realist. In secolele XIII-XIV i se fixeaza regulile: o piesa avea 4 acte. pe campul de lupta al vieti. sunt de remarcat: Chitara si Pavilionul bujorilor. -partile cantate indeplinind oarecum functia pe care o avea la greci corul-. rolurile erau in numar fix de 9.) Inceputurile prozei literare chineze se situeaza in perioada dinastiei Tang. romanul de moravuri:Floarea de prun din vasul de aur. O caracteristica a teatrului chinez: actorul face uz de un bogat repertoriu de gesturi care au un sens simbolic. Indurerate de vitregia acestor vremuri. Din numeroasele piese ramase din aceasta perioada. afara. de pilda. teatrul chinez continua traditiile din epoca anterioara. cel mai mare poet al tuturor timpurilor este Du Fu. Celebre sunt in acest sens poemele ciclului Satul Ciang. Teatrul chinez isi are originea in ceremoniile religioase care erau insotite de coruri si dansuri rituale. subiectele distinse. Capodopera nuvelisticii sunt nuvelele lui Pu Song-ling. In epoca Ming teatrul nu mai avea un caracter de joc popular. Cel dintai roman chinez. Du Fu este superior contemporanilor sai prin vibranta profunzime a sentimentului pe care i-au dat-o suferinta si mizeria.

iar cultul chinezilor pentru natura. picturilor si portelanurilor chineze au contribuit la rafinarea gustului artistic. cand imparatul Shi-huang-ti a adaugat noi ziduri si a ordonat ca toate barierele sa fie conectate intr-un singur Mare Zid. a ucis mii de tarani fortati sa ajute la proiect. Munca apasatoare ce a urmat.. se intinse deja pe mai mult de 4000 km peste teritorii izolate si montane. plante si flori(piersicul. americanii. Civilizatia lor a evoluat. europenii. . foarte avansata in raport cu acele timpuri. sistemul ecuatorial folosit in astronomia moderna. portocalul. cunoscut si apreciat acum de europeni prin produsele lor artistice. chinezii au dezvoltat o cultura bogata.MARELE ZID CHINEZESC De-a lungul secolelor. Dar lucrarea lor nu a fost completa pana in anul 214 i. dar si prin misticismul ce domina sufletul oamenilor cu ochi piezisi si cu piele galbena. De asemenea. cresterea viermilor de matase). a contribuit la exaltarea sentimentului naturii pe care il va promova scoala romantica. etc). Cand Marele Zid a fost terminat.H. deosebita prin complexitatea. militaristii chinezi au construit ziduri fortificate pe langa intinsa granita de nord a Chinei. Dar imperiul pentru protectia caruia a fost construit. Astfel. bujorul. izoland-o de restul lumii. adapostita de un cadru geografic ce a favorizat-o si dezavantajat-o in acelasi timp. orologiul mecanic. devenind cel mai mare proiect de constructie terminat in totalitate. cerneala. Asadar cultura chineza a antichitatii si a epocilor urmatoare a fost o cultura infloritoare. s-a destramat curand dupa ce muri primul lider. care a insemnat un pas imens in dezvoltarea intregului glob. adoptarea sau imitarea arhitecturii si gradinilor chineze. au preluat de la chinezi o serie de obiecte (tiparul. a mobilelor. tehnici(procedeele de foraj. numerosi arbori. de egipteni. Mult din Marele Zid mai exista si astazi iar turistii inca pot merge pe de-asupra pentru cateva sute de kilometri. hartia). Alaturi de popoarele europene. netinand cont de marele conflicte din lumea intreaga.

zeitele erau simboluri abstracte. ceea ce ne munceste slujeste drept sprijin constiintei noastre. In reprezentarile lor religioase. ei nu l-au personificat niciodata pe stapanul universului si nici nu i-au dat un chip." La chinezi. aproape geometrice. spune Buddha… Ceea ce avem de gand sa facem. "totul este cuprins intr-o durata ce depaseste si totodata inglobeaza timpul unei existente individuale."Chinezii nu au conceput niciodata puterile supranaturale intr-o forma umana. si pe asta se intemeiaza ea. ceea ce planuim. Oamenii sunt mostenitorii faptelor lor. . Cand au inceput sa proslaveasca Cerul.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->