Mastere complementare, anul I zi CURS NR.

1 CAPITOLUL 1 OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII Ca disciplină ştiinţifică, contabilitatea are atât un obiect propriu cât şi o metodă specifică. În timp ce obiectul indică ce studiază contabilitatea, metoda îşi propune să arate cum îşi studiază contabilitatea obiectul. Conform Legii contabilităţii republicată1, au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate financiară şi, după caz, contabilitate de gestiune, adaptată la specificul activităţii următoarele tipuri de entităţi: societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste, instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial. De asemenea, au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate proprie şi subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate care aparţin persoanelor menţionate anterior, cu sediul sau domiciliul în România, precum şi sediile permanente din România care aparţin altor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate. Persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri au obligaţia să conducă contabilitate simplificată, bazată pe regulile contabilităţii în partidă simplă, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. Regiile autonome sunt entităţi în care statul este cel care organizează şi conduce întreaga activitate. Ele se organizează şi funcţionează sub două forme:  regii de interes naţional (poştă, telecomunicaţii, industria de armament, industria energetică, etc), înfiinţarea lor fiind decisă de guvern;  regii de interes local (servicii de transport în comun, apă, canalizare) sunt înfiinţate ca urmare a deciziilor autorităţilor locale (primării). Activitatea regiilor autonome fie că generează profituri modeste sau nu realizează profituri, fie că profiturile sunt obţinute după o perioadă îndelungată, în condiţiile în care investiţiile sunt substanţiale. Societăţile comerciale sunt unităţi patrimoniale cu personalitate juridică create prin libera voinţă şi iniţiativă a investitorilor. Societăţile comerciale se pot constitui în una din următoarele forme: societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate în comandită pe acţiuni, societate pe acţiuni şi societate cu răspundere limitată 2. Societăţile în nume colectiv (SNC) sunt acelea ale căror obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociaţii răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii. Părţile sociale nu pot fi reprezentate de titluri de valoare negociabile. Societăţile în comandită simplă (SCS) sunt acelea în care obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociaţii se împart în două categorii: asociaţi comanditaţi şi asociaţi comanditari. Comanditaţii răspund solidar şi nelimitat pentru obligaţiile sociale, iar comanditarii răspund numai până la concurenţa capitalului social subscris. Capitalul

1.1. Entităţile economice - sferă de acţiune a contabilităţii

1

*** Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 /2008, actualizată prin OUG nr. 37/13.04.2011, publicată în Monitorul Oficial al României nr.285/22.04.2011, art.1, alin. 1. 2 *** Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 1066/17.11.2004, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2010 suport de curs la disciplina Contabilitate pentru afaceri, anul univ. 2012-2013, prof. univ. dr Iuliana Georgescu

Ş. În decursul timpului.. iar asociaţii.social este divizat în părţi sociale care nu pot fi cedate de comanditari fără acordul unanim al acestora. fără ca vreuna să se fi bucurat de o adeziune unanimă. în număr limitat. L. Dacă pornim de la faptul că societăţile comerciale se constituie prin asocierea de persoane şi/sau de capitaluri.. Acţiunile pot fi transmise liber terţelor persoane. Societăţile pe acţiuni (SA) sunt acelea ale căror obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul social. asociaţiile profesionale. prof. Societăţile cu răspundere limitată (SRL) sunt acelea ale căror obligaţii sociale fiind garantate cu patrimoniul social. 1.19. precum şi anumite activităţi economice. dr Iuliana Georgescu . Ele îşi acoperă cheltuielile de funcţionare din contribuţia membrilor acestora şi din unele venituri proprii obţinute din activităţile economice. Organizaţiile obşteşti sunt constituite pe principiul asocierii sau participării libere şi desfăşoară activităţi politice. p. Bucureşti. cota de aport stabilită de Legea societăţilor comerciale şi actul constitutiv. răspund numai în limita aportului la capital. 2002. Practic. Părţile sociale ale asociaţilor sunt netransmisibile altor persoane şi nu pot fi reprezentate prin titluri de valoare negociabile. aşa cum sunt acţiunile. Editura Economică.  societăţile pe acţiuni (SA)  Societăţi mixte. Societăţile în comandită pe acţiuni (SCA) au aceleaşi caracteristici ca şi societăţile în comandită simplă. univ.2. respectiv:  societăţile în comandită pe acţiuni (SCA). societăţile de caritate. nefiind necesară o încuviinţare din partea celorlalţi acţionari.. anul univ. suport de curs la disciplina Contabilitate pentru afaceri. 2012-2013. Definirea obiectul contabilităţii Ca disciplină ştiinţifică independentă. după caz. în care includem:  societăţile în nume colectiv (SNC). N. putem grupa societăţile comerciale astfel 3:  societăţi de persoane. social-culturale. adică care este materia care se înregistrează în contabilitate. Bunea. Bazele contabilităţii. iar asociaţii sunt obligaţi să răspundă în limita capitalului subscris. fundaţiile. contabilitatea are un obiect propriu de studiu. Instituţiile publice se referă la instituţiile de stat create pentru realizarea unor activităţi social-culturale. sindicatele. Malciu. Caracteristica esenţială a instituţiilor bugetare o constituie faptul că activitatea lor nu generează venituri care să le asigure în întregime autofinanţarea. O abordare europeană şi internaţională. ele fiind finanţate de la buget. Cauza o constituie poziţia pe ca s-au situat şi optica adoptată de diferiţi teoreticieni contabili. religioase. culturale. Principalele categorii de organizaţii obşteşti sunt partidele politice.  societăţile în comandită simplă (SCS)  societăţi de capitaluri. exprimat în acţiuni. s-au formulat numeroase definiţii ale obiectului contabilităţii. Câmpul de observare al contabilităţii îl constituie perimetrul unei entităţi economico-sociale în cadrul căreia se desfăşoară un ansamblu de activităţi şi procese. categorie în care include societăţile cu răspundere limitată (SRL) Constituirea efectivă a societăţilor comerciale are loc numai dacă întregul capital social a fost subscris şi fiecare asociat sau acţionar a vărsat în numerar sau a depus în natură. 3 Feleagă. este vorba de a preciza care este obiectul contabilităţii. Este important să se cunoască ce aspecte din viaţa unei entităţi îşi propune să reflecte contabilitatea. cu deosebirea că părţile comanditarilor sunt separate în acţiuni ca titluri de valoare negociabile.

. Logica înregistrărilor contabile. dând prioritate prezentării fluxurilor de numerar prin intermediul tabloului fluxurilor de trezorerie. Nistor. În literatura contabilă se vorbeşte şi de o concepţie financiară cu privire la obiectul contabilităţii care are în vedere gruparea activelor după criteriul lichidităţii.. p. 2003. Este o variantă atât a concepţiei economice cât şi a celei juridice. Cluj Napoca. p. Contabilitatea în perspectivă. Oprean.”4 şi că informaţiile furnizate de contabilitate se referă la situaţia entităţii. C. EDP. 7 Oprea. respectiv dacă este vorba de situaţia juridică. prof. care se manifestă şi în prezent. 1994. dr Iuliana Georgescu ...14.53 Oprean. atrase sau străine şi resurse rezultat sub forma profitului realizat din activitatea desfăşurată de întreprindere. precum şi la rezultatele acesteia. 6 Idem.8 4 5 Capron. 30-31. obiectul contabilităţii îl constituie ansamblul de utilizări şi de resurse ale unei unităţi patrimoniale. M. ansamblu denumit şi capital. anul univ. Conform acestei concepţii. Editura Dacia.. respectiv drepturilor şi obligaţiilor întreprinderii şi apoi realităţii economice. precum şi raporturile economico-juridice care iau naştere între diferite entităţi şi care generează decontări băneşti între ele. Se acordă prioritate reflectării situaţiei şi modificărilor patrimoniului.. Editura Humanitas. După o concepţie economico-juridică.22. Resursele se referă la sursele sau izvoarele de finanţare a valorilor susceptibile de a fi valorificate într-o împrejurare dată. M. Aplicaţii practice. I. această concepţie include în sfera de cunoaştere a contabilităţii toate bunurile utilizate în scopuri economice.Totuşi. mixte de tipul abordare economico-juridică. 1980. 6 Utilizările definesc modul de întrebuinţare a valorilor în cadrul activităţilor desfăşurate de o unitate patrimonială. univ. E.. precum şi resursele în ordinea de formare şi după destinaţia în procesul reproducţiei. norme şi procedee cu ajutorul cărora se asigură evidenţa. se referă la sensul noţiunii de situaţie. economică. Potrivit concepţiei economice. C.. există un consens asupra faptului că în contabilitate se „înregistrează. juridicofinanciară sau chiar juridico-economico-financiară. Ele pot fi proprii. Controversele din literatura contabilă. 5 Concepţia juridică cu privire la obiectul contabilităţii porneşte de la ipoteza că în sfera de cunoaştere a acesteia se cuprind atât drepturile şi obligaţiile pecuniare ale unui titular de patrimoniu. din punct de vedere al concepţiei. inclusiv pe cele asupra cărora întreprinderea nu are drept de proprietate.. cât şi bunurile economice aflate în proprietatea sa.. I. p. contabilitatea elaborează şi aplică principii. clasează şi regrupează informaţiile referitoare la mişcările de valori având ca origine activităţile întreprinderii. Bazele contabilităţii. obiectul contabilităţii este reprezentat de ansamblul mişcărilor de valori exprimabile în bani dintr-un perimetru de mică sau mare întindere. Bazele contabilităţii. cea mai mare parte a definiţiilor actuale ale obiectului contabilităţii sunt. respectiv pierderea generată de o activitate nerentabilă. Bazele contabilităţii. utilizări temporare sau curente (activele circulante) şi utilizări rezultat. 2002. financiară. Ele pot fi grupate în utilizări permanente sau stabile (imobilizări). Bucureşti. Ristea.A. calculul. Editura Didactică şi Pedagogică R. iar a pasivelor după criteriul exigibilităţii. suport de curs la disciplina Contabilitate pentru afaceri. D. D. 7 Spre deosebire de concepţia juridică. 2012-2013. Având în vedere că scopul contabilităţii este satisfacerea necesităţilor informaţionale ale diferiţilor utilizatori. p. Popa. Bucureşti. 8 Rusu. 8.E. pp. analiza şi controlul patrimoniului în vederea reflectării situaţiei unităţii şi furnizării de informaţii necesare diferitelor categorii de utilizatori. calculele contabilităţii reflectă deodată mişcarea şi transformarea mijloacelor.

.. Între procedeele comune disciplinelor economice amintim : documentaţia. contul. modul de a proceda” . clienţii.  procedee specifice metodei contabilităţii. dr Iuliana Georgescu . Metoda contabilităţii reprezintă demersul raţional de abordare a obiectului contabilităţii. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. pe baza unui ansamblu coerent de principii. p. Procedeele utilizate pentru cunoaşterea obiectului contabilităţii se pot grupa astfel:11  procedee comune disciplinelor economice. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. Nistor. Prin evaluare se realizează aducerea la un numitor comun a tuturor elementelor patrimoniale. atât pentru cerinţele interne ale acestora. Op. Editura Academiei RSR. cit.. p. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea” desfăşurată trebuie să asigure „înregistrarea cronologică şi sistematică. 11 Oprean.81. D. I.3. 2012-2013. Aceste calcule sunt posibile numai în condiţiile în care faptele şi fenomenele cercetate de contabilitate sunt evaluate. E. În timp ce procedeul reprezintă „mijlocul folosit pentru a ajunge la un anumit rezultat. de cunoaştere a obiectului şi de realizare a obiectivelor acesteia. mijloace şi procedee susceptibile să ofere o imagine fidelă asupra poziţiei financiare şi performanţelor unităţii patrimoniale.1. ***Dicţionarul explicativ al limbii române. Editura Sedcom Libris. I. cunoaşterea. evaluarea. aplicaţii. instrumentul reprezintă „unealtă. Dintre procedeele specifice metodei contabilităţii reţinem : bilanţul. 10 suport de curs la disciplina Contabilitate pentru afaceri. sintetizarea şi compararea acestora. 2003.62. anul univ. E. evaluarea. instituţiile publice şi alţi utilizatori”. creditorii financiari şi comerciali. Calculaţia este strâns legată de evaluare în sensul că elaborarea informaţiilor referitoare la poziţia financiară şi performanţele întreprinderii. Legea contabilităţii a statuat obligativitatea fundamentării şi justificării consemnărilor în contabilitate pe bază de documente. Popa. metoda contabilităţii indică modul de cercetare. cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali.3. De altfel. Oprean. Documentarea constă în identificarea faptelor şi fenomenelor ce urmează a face obiectul reflectării în contabilitate din documentele care atestă desfăşurarea acelor fapte şi fenomene. În ceea ce priveşte bilanţul trebuie să facem următoarea precizare. prelucrarea. 747. Inventarierea este procedeul care permite cunoaşterea situaţiei reale a patrimoniului unei entităţi şi identificarea eventualelor neconcordanţe între situaţia faptică şi cea deja consemnată în contabilitate. Metoda contabilităţii În particular. Evaluarea este procedeul prin care toate elementele şi operaţiunile patrimoniale trebuie să fie reflectate în contabilitate în etalon monetar.C. 432.. Iaşi..9 1.. balanţele de verificare etc.. şi anume de un bilanţ didactic sau de situaţie şi de bilanţul ce constituie 9 Horomnea. E. p. Se poate vorbi de două tipuri de bilanţ. ceea ce permite gruparea. prof. lexicon. Bazele contabilităţii.1 Procedee generale şi specifice metodei contabilităţii Contabilitatea ca „activitate specializată în măsurarea. Bucureşti.. gestiunea şi controlul activelor. datoriilor şi capitalurilor proprii. Pentru realizarea acestor obiective. aparat cu ajutorul căruia se efectuează o anumită operaţie” 10. Concepte. contabilitatea utilizează o serie procedee şi instrumente. univ. 1975. calculaţia şi inventarierea. precum şi a celorlalte informaţii pe care trebuie să le furnizeze contabilitatea utilizatorilor presupune utilizarea unor algoritmi de calcul.

Acest aspect este pus în evidenţă de procedeul specific contabilităţii numit bilanţ. p. prof. Această problemă este rezolvată de utilizarea contului ca mijloc de cunoaştere. prin modul cum este conceput. suport de curs la disciplina Contabilitate pentru afaceri.83. Nistor. existând posibilitatea de a exercita un control asupra prelucrării datelor în contabilitate.2 Bilanţul – mijloc de reprezentare a patrimoniului Aşa cum prevede Legea contabilităţii. Popa. 2012-2013. practic. activul nu cuprinde. informaţiile furnizate de contabilitate trebuie să se refere. însă. Cea mai mare parte a conturilor funcţionează după principiul dublei înregistrări. pasiv.C.. respectiv a valorilor ce compun averea unei entităţi economico-sociale. 12 Între cele două categorii de procedee utilizate de contabilitate se constată o interdependenţă şi condiţionare reciprocă.  12 Se pot întocmi şi situaţii financiare la sfârşitul semestrului. E. I. Acest bilanţ didactic cuprinde două părţi: activ şi pasiv. iar noţiunea de resurse se referă la aceeaşi materie contabilă privită din punctul de vedere al provenienţei sau destinaţiei. Termenul de bilanţ îşi are originea în latinescul „bilancia” având înţelesul „cu două talere”. numai mijloace.. după cum pasivul nu cuprinde numai resurse. cunoaşterea situaţiei şi evoluţiei acestora condiţionând luarea unor decizii. O cunoaştere a materiei contabile numai prin intermediul bilanţului nu satisface toate necesităţile utilizatorilor interni sau externi de informaţie contabilă. dr Iuliana Georgescu . I. 1.ca sinteză contabilă .este procedeul care încheie un ciclu de înregistrări contabile dintr-o perioadă de gestiune (semestru sau an) şi. Unele dintre acestea se obţin prin prelucrarea datelor furnizate de toate conturile. Oprean. Totalitatea conturilor utilizate în contabilitate în scopul cunoaşterii obiectului său de studiu formează sistemul conturilor.3. Noţiunea de mijloace se referă la materia contabilă privită sub aspectul existenţei.. În cadrul aşa-numitului bilanţ didactic.2. Indiferent de explicaţia dată etimologiei cuvântului. iar elementele de resurse figurează în cealaltă parte numită pasiv.3. demarează un nou ciclu de prelucrare a datelor în contabilitate. pe baza informaţiilor pe care le conţine. anul univ. ceea ce presupune o serie de prelucrări în urma cărora se obţin sinteze contabile. Bilanţul . Prin intermediul balanţei de verificare sunt centralizate informaţiile referitoare la situaţia şi modificările tuturor elementele patrimoniale. prezintă în etalon monetar bunurile economice în corelaţie cu sursele lor de finanţare. elementele de mijloace figurează în acea parte numită activ.1 Conceptele de activ. şi la poziţia financiară a întreprinderii. E. univ. D. iar altele prin prelucrarea datelor furnizate de o parte de conturi. între altele. aceste nevoi vizează anumite elemente patrimoniale de mijloace sau de resurse. cei mai mulţi autori atribuie noţiunii de bilanţ înţelesul de balanţă cu două talere (părţi) aflate în echilibru permanent. El asigură. Op.. Aşa cum vom arăta într-un alt subcapitol. O sinteză contabilă reprezentativă din prima categorie o constituie balanţa de verificare care. Prin planurile generale de conturi au fost fixate conturi care să reflecte situaţia şi modificările suferite de toate elementele (inclusiv cele extrapatrimoniale adică valori care nu aparţin patrimoniului) care fac obiect de studiu pentru contabilitate. dubla reflectare a materiei contabile. Oprean.. Informaţiile furnizate de conturi trebuie să fie puse la dispoziţia utilizatorilor (care nu au întotdeauna pregătire contabilă) într-o formă accesibilă.. considerat ca un „cântar al averii” sau un tablou al situaţiei patrimoniului.. cit. În unele situaţii.componentă a situaţiilor financiare anuale . 1. datorii şi capitaluri Bilanţul. realizează legătura dintre cont şi bilanţul care constituie componentă a situaţiilor financiare anuale. precum şi rezultatul obţinut.

astfel că echilibrul este stabilit conform relaţiei: MIJLOACE = RESURSE + Posturi rectificative asupra mijloacelor. pentru care se utilizează termenul de mijloace şi sub aspectul provenienţei sau destinaţiei. acea parte a bilanţului în care sunt reflectate mijloacele şi posturile rectificative asupra resurselor (posturi rectificative de activ contra pasiv). 2003. Pasivul este partea bilanţului în care aceeaşi materie contabilă este reflectată din punctul de vedere al surselor de finanţare. Ristea. La nivelul bilanţului se stabileşte echilibrul : ACTIV= PASIV Conceptele de activ şi pasiv. în mod deliberat. Pasivul este partea bilanţului în care sunt reflectate resursele şi posturile rectificative asupra mijloacelor (posturi rectificative de pasiv contra activ). dr Iuliana Georgescu . 32. această egalitate devine: Posturi rectificative Posturi rectificative = RESURSE + asupra resurselor asupra mijloacelor Posturile rectificative de activ contra pasiv sunt posturi care permit regularizări asupra resurselor atunci când acestea sunt lăsate. situaţia economico-financiară a unui perimetru contabil punând faţă în faţă activul cu pasivul. M. financiar. 14 Activul este. Bucureşti. care sunt denumite şi resurse. în structura resurselor se cuprinde şi profitul rezultat ca diferenţă între veniturile realizate (mai mari) şi cheltuielile efectuate (mai mici). MIJLOACE + 13 14 Călin. R. pentru păstrarea echilibrului intervin posturile rectificative care au. Petriş.. Editura Gorun.Dacă ne referim la bilanţul de situaţie (bilanţul didactic). prof. 2002. p. În structura mijloacelor se cuprinde şi pierderea înregistrată ca urmare a faptului că cheltuielile efectuate sunt mai mari decât veniturile realizate din activitatea întreprinderii. Bazele contabilităţii. fiind denumite mijloace. Bazele contabilităţii. care servesc la modelarea situaţiei averii sub formă de bilanţ. Fiind vorba de aceeaşi substanţă reflectată din puncte de vedere distincte este firesc să avem echilibrul: MIJLOACE = RESURSE Dar.. el cuprinde două părţi: activul şi pasivul. Activul este partea bilanţului în care valorile ce compun averea unei entităţi economico-sociale sunt reflectate din punctul de vedere al existenţei. atunci când : MIJLOACE < RESURSE intervin posturile rectificative asupra resurselor.  Prime privind rambursarea obligaţiunilor – care rectifică resursa „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”. O. să figureze în pasiv la un nivel mai mare decât cel real.55. Ţinând seama de structura activului şi respectiv a pasivului. Astfel. p. deci. o misiune de rectificare indirectă. obiectul contabilităţii este reflectat din cele două puncte de vedere: sub aspect de existenţă. exprimată în bani. deci. 2012-2013. economic.. Bilanţul este acel calcul de sinteză al contabilităţii care prezintă la un moment dat. suport de curs la disciplina Contabilitate pentru afaceri. Editura Didactică şi Pedagogică R. pentru că evaluarea materiei contabile ca mijloace se face independent de evaluarea materiei contabile ca resurse. astfel că echilibrul este dat de relaţia: MIJLOACE + Posturi rectificative asupra resurselor = RESURSE În situaţia inversă.A. În mod corespunzător. univ. când: MIJLOACE > RESURSE intervin posturile rectificative asupra mijloacelor. pentru care se foloseşte termenul de resurse. Asemenea posturi sunt:  Repartizarea profitului – care rectifică resursa „Profit”. Iaşi. pot fi interpretate din diferite puncte de vedere: juridic.. anul univ. 13 Aşa cum am menţionat anterior.

astfel că egalitatea bilanţieră devine: Resurse Capitalurile Capitalurile = + economice creditorilor proprietarilor În contabilitate. datoriilor şi capitalurilor proprii. contabilitatea „ca activitate specializată în măsurarea.. prelucrarea.1991.2011. suport de curs la disciplina Contabilitate pentru afaceri.. cunoaşterea. al. posturile rectificative asupra mijloacelor sunt posturi care permit regularizări asupra mijloacelor atunci când acestea sunt lăsate.  Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie – care rectifică mijloacele de natura investiţiilor financiare pe termen scurt. instituţiile publice şi alţi utilizatori”15.12. Anderson. Un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute.  Ajustări pentru deprecierea creanţelor – care rectifică mijloacele circulante în decontare (creanţele). Editura Arc. univ. p. anul univ. nu şi capitalurile proprii. 2000 (după ediţia din 1993 a versiunii americane). egalitatea va deveni: Active = Datorii + Capitaluri proprii Această egalitate bilanţieră oferă mai multe informaţii decât simpla egalitate: Activ = Pasiv. evaluarea. Din definiţia dată desprindem concluzia că la nivelul unei entităţi economice identificabile. 82/24. vom defini conceptele anterior precizate. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. în mod deliberat.E. J. creditorii financiari şi comerciali. clienţii.(1) 16 Needles Jr.2011. să figureze în activ la un nivel mai mare decât cel real. publicată în Monitorul Oficial al României nr. cel de Datorii.  Diferenţe de preţ la mărfuri (când reflectă adaosul comercial) – care rectifică mijlocul „Mărfuri” (atunci când evaluarea mărfurilor se face la preţul cu amănuntul). ediţia a cincea (traducere). Asemenea posturi sunt:  Amortizări privind imobilizările (necorporale şi corporale) – care rectifică mijloacele imobilizate (necorporale şi corporale) amortizabile. republicată în M.15. de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate.. indicatorii care dau naştere ecuaţiei bilanţiere de echilibru sunt: activele. 15 *** Legea contabilităţii nr. iar pentru capitalurile creditorilor. atât pentru cerinţele interne ale acestora.O.  Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor – care rectifică mijloacele imobilizate (necorporale. Caldwell. Conform legii. cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali. nr.04. art. B. prof. gestiunea şi controlul activelor. dr Iuliana Georgescu .. O întreprindere poate fi privită prin prisma egalităţii16: Resurse economice Capitaluri = (Mijloace) (Drepturi) Capitalurile pot fi ale proprietarilor şi/sau ale unor creditori.C. datoriile şi capitalurile proprii. 2012-2013. Înlocuind aceşti termeni. corporale şi financiare).În mod analog. H. Pentru argumentarea acestei afirmaţii.04. Partea I. În plus. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor juridice şi fizice” care au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate proprie ”trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. 37/13. 454 /2008.R. performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. Un activ este recunoscut în contabilitate şi prezentat în bilanţ atunci când este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(ă) în mod credibil. termenul de Pasiv este folosit pentru a desemna numai datoriile. actualizată prin OUG nr. Şi reglementările naţionale armonizate admit această variantă. Chişinău.2.285/22. pentru resursele economice se foloseşte termenul de Active. Principiile de bază ale contabilităţii.  Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie – care rectifică mijloacele de natura stocurilor şi producţiei în curs de execuţie.

elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale. 2. cât şi de operaţiunile care generează venituri sau cheltuieli cu impact direct asupra acestuia. aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative.P. Trebuie să se prezume că entitatea îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului continuităţii activităţii. 766 bis din 10/11/2009. nr. Capitalul propriu constituie „interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale”. Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile. şi pe o serie de principii generale şi normative privind modul cum trebuie studiat obiectul. 3055 din 10/11/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Veniturile şi cheltuielile care rezultă direct şi concomitent din aceeaşi tranzacţie sunt recunoscute simultan în contabilitate. efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce trezoreria sau echivalentul său este încasată sau plătită) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente. altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari18. altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor 17. alin (2) . prof.M. 3055/2009). între altele. pct. Definiţia contabilităţii face trimitere şi la rezultatele obţinute ca urmare a administrării unei afaceri. anul univ. 1.3. Astfel. ulterior datei bilanţului. 18 Idem. Ne propunem să prezentăm în continuare numai principiile contabile prevăzute explicit în reglementările contabile româneşti (aprobate prin OMFP nr. Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor. conform contabilităţii de angajamente.2. Principiul continuităţii activităţii.F. Metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul. prin asocierea directă între cheltuielile şi veniturile aferente. Dacă administratorii unei entităţi au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea. 1. 34.O datorie reprezintă „o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. Principiul permanenţei metodelor. Capitalul propriu este influenţat atât de investiţiile şi retragerile proprietarilor. suport de curs la disciplina Contabilitate pentru afaceri. Partea I. O entitate nu va întocmi situaţiile financiare anuale pe baza continuităţii activităţii dacă organele de conducere stabilesc după data bilanţului fie că intenţionează să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea acesteia. fie că nu există nicio altă variantă realistă în afara acestora. dr Iuliana Georgescu . publicat în Monitorul Oficial al României. fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii. univ. Modificările de politici contabile pot fi determinate de: 17 ***O. care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii. Astfel. 2012-2013. cu evidenţierea distinctă a acestor venituri şi cheltuieli. sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor. O datorie este recunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanţatunci când este probabil că o ieşire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligaţii prezente şi când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil. care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii. Deteriorarea rezultatelor din exploatare şi a poziţiei financiare. indică nevoia de a analiza dacă presupunerea privind continuitatea activităţii este încă adecvată. Principiile şi convenţii contabile Metoda contabilităţii se bazează.3. Acest principiu presupune că entitatea îşi continuă în mod normal funcţionarea.

c) trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent. ci doar menţionată în acestea. dacă noile metode asigură furnizarea unor informaţii mai fidele. Exemple de situaţii care justifică modificarea de politici contabile pot fi:  admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a valorilor mobiliare pe termen scurt ale entităţii sau retragerea lor de la tranzacţionare. exercitarea prudenţei nu permite. La întocmirea situaţiilor financiare anuale. respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri. caz în care modificarea nu trebuie justificată în notele explicative. Ca urmare. indiferent de data încasării veniturilor sau data plăţii cheltuielilor. suport de curs la disciplina Contabilitate pentru afaceri. evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă şi. deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi nu ar mai avea calitatea de a fi credibile. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli. Astfel. caz în care se impune armonizarea politicilor contabile ale societăţii absorbite cu cele ale societăţii absorbante etc. În acest scop sunt avute în vedere şi eventualele provizioane. indiferent de impactul acestora asupra contului de profit şi pierdere.  schimbarea acţionariatului. caz în care modificarea trebuie justificată în notele explicative la situaţiile financiare anuale. chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. În toate cazurile. se vor evidenţia în conturile de venituri şi creanţele pentru care nu a fost întocmită încă factura (contul 418 “Clienţi . d) trebuie să se ţină cont de toate deprecierile. avize de însoţire a mărfii. 2012-2013. datoriile pentru care nu s-a primit încă factura (contul 408 “Furnizori facturi nesosite”). Totuşi. chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar. dr Iuliana Georgescu . subevaluate. b) trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent. Principiul independenţei exerciţiului. situaţii de lucrări etc. Modificarea de politică contabilă la iniţiativa entităţii poate fi determinată de:  modificare excepţională intervenită în situaţia entităţii sau în contextul economicofinanciar în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. b) o decizie a unei autorităţi competente şi care se impune entităţii (modificare de reglementare).a) iniţiativa entităţii. univ. precum şi datoriile rezultate din clauze contractuale. Conform acestui principiu. dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor. iar datoriile şi cheltuielile. respectiv prestarea serviciilor (de exemplu. anul univ. indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este pierdere sau profit.  obţinerea unor informaţii credibile şi mai relevante. datorată intrării într-un grup. Schimbarea conducătorilor entităţii nu justifică modificarea politicilor contabile. 3. constituirea de provizioane excesive. prof. în special: a) în contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului. 4. activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate.) 5. subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor. de exemplu. Principiul prudenţei. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii.facturi de întocmit”).  fuziuni şi operaţiuni asimilate efectuate la valori contabile. înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor. componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.

Nu sunt permise modificări ale politicilor contabile pe parcursul unui exerciţiu financiar. evaluarea elementelor patrimoniale se realizează în următoarele momente şi după următoarele reguli: 20 19 20 Oprean I. În cazul schimbului de active. 3. Toate creanţele şi datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate. prof.. a erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente. Principiul intangibilităţii. În afara acestor principii prevăzute expres de reglementările contabile. anul univ. secţiunea 8.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Corectarea pe seama rezultatului reportat. Dintre acestea reţinem convenţia costului istoric. pe baza documentelor justificative. Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent. denumit cost istoric. ş. Evaluarea reprezintă un procedeu al metodei contabilităţii care constă în cuantificarea şi exprimarea valorică. univ. în etalon monetar a existenţei. Valoarea elementelor de bilanţ şi de cont de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinată dacă: (a) acestea reprezintă o sumă nesemnificativă. 8. p. 9. publicat în Monitorul Oficial al României. pe bază de documente justificative. în contabilitate se evidenţiază distinct operaţiunea de vânzare/scoatere din evidenţă şi cea de cumpărare/intrare în evidenţă. Respectarea acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate şi prezentarea fidelă a operaţiunilor economico-financiare. 1998. Principiul pragului de semnificaţie. nr.. Tratamentul contabil este similar şi în cazul prestărilor reciproce de servicii. Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate. nu se consideră încălcare a principiului intangibilităţii. Bazele contabilităţii agenţilor economici din România.3. conform căreia toate activele şi pasivele figurează în contabilitate. Orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă. cu înregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operaţiunilor. şi convenţii. Modificarea politicilor contabile se efectuează numai pentru perioadele viitoare. de la intrarea în patrimoniu şi până la ieşire la costul de origine. Partea I. *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1. 766 din 10 noiembrie 2009. sau (b) o astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate. şi nu numai de forma juridică a acestora. dr Iuliana Georgescu . mişcării şi transformării patrimoniului economic pentru a-l reflecta în contabilitate.2.a. 2012-2013. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. 7. În cazul modificării politicilor contabile şi corectării unor erori aferente perioadelor precedente.6.19 În conformitate cu prevederile OMFP 3055/2009. Modificarea politicilor contabile poate fi efectuată numai de la începutul unui exerciţiu financiar. Editura Intelcredo.108. consemnat în documentele justificative. începând cu exerciţiul financiar următor celui în care s-a luat decizia modificării politicii contabile. cu condiţia ca elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative. Reguli de evaluare a elementelor patrimoniale În sfera de cuprindere a obiectului contabilităţii se cuprind numai acele elemente patrimoniale care pot fi cuantificate şi exprimate în etalon monetar. Eventualele compensări între creanţe şi datorii faţă de aceeaşi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea veniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare. suport de curs la disciplina Contabilitate pentru afaceri. în practică sunt aplicate şi alte principii numite. precum şi riscurile asociate acestor operaţiuni. Principiul necompensării. punând în evidenţă drepturile şi obligaţiile. în conformitate cu realitatea economică. în unele lucrări. Deva.4. nu va fi modificat bilanţul perioadei anterioare celei de raportare.

în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. costul proiectării produselor.a) la data intrării în entitate. La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenţei. de către profesionişti în evaluare Creanţele şi datoriile se înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală. În costul de producţie poate fi inclusă o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului. Costul de producţie al unui bun cuprinde costul de achiziţie a materiilor prime şi materialelor consumabile şi cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului. precum şi comisioanele aferente acestor împrumuturi contractate. de asemenea. 2012-2013. Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor. de profesionişti calificaţi în evaluare. manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie. printr-o evaluare efectuată. În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor. construcţiei sau producţiei unui activ cu ciclu lung de fabricaţie pot fi incluse în costul acelui activ. în costurile îndatorării pot fi incluse dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei. în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie. manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective. Prin valoare justă se înţelege suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora. precum şi regiile corespunzătoare. inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea. prof. potrivit căruia se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de suport de curs la disciplina Contabilitate pentru afaceri. din cauza naturii specializate a activelor şi a frecvenţei reduse a tranzacţiilor. Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor. construcţiei sau producţiei de active cu ciclu lung de fabricaţie.  bunurile produse de unitate la cost de producţie. datoriilor şi capitalurilor proprii. Costurile îndatorării care sunt direct atribuibile achiziţiei. de regulă. Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează în sensul reducerii costul de achiziţie al bunurilor. comisioanele.  bunurile obţinute cu titlu gratuit la valoarea justă. precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei. taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale). cheltuielile cu obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile. valoarea justă se poate determina prin alte metode utilizate. taxele notariale. care se stabileşte astfel:  bunurile procurate cu titlul oneros la cost de achiziţie. dr Iuliana Georgescu . energie consumată în scopuri tehnologice. datoriilor şi capitalurilor proprii se reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă. univ. În situaţia în care nu există date pe piaţă privind valoarea justă. de regulă. cheltuielile de transport. după datele de evidenţă de pe piaţă. b) Evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale. denumită valoare contabilă. pusă de acord cu rezultatele inventarierii. anul univ. şi anume: materiale directe. De exemplu. Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare. Valoarea justă a activelor se determină. În costul de achiziţie se includ. entităţile trebuie să procedeze la inventarierea şi evaluarea elementelor de natura activelor.  bunurile reprezentând aport la capitalul social la valoarea de aport stabilită în urma evaluării. în general. bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrarea. atribuibile direct bunurilor respective.

În scopul prezentării în bilanţ. comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar. şi costurile estimate necesare vânzării. în funcţie de tipul de depreciere existentă. precum şi alte valori aflate în casieria unităţilor se prezintă în bilanţ în conformitate cu prevederile legale. diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se înregistrează în contabilitate. univ. scrisorile de garanţie. pe seama elementelor corespunzătoare de datorii. La fiecare dată a bilanţului elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate) trebuie evaluate şi prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar. 1. cecurile. Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare. Tipuri de influenţe ale operaţiunilor asupra bilanţului Aşa cum am arătat. mai puţin ajustările pentru depreciere constatate. Capitalurile proprii rămân evidenţiate la valorile din contabilitate. Evaluarea la bilanţ a creanţelor şi a datoriilor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României. bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate (de exemplu. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. prin constituirea unei ajustări pentru depreciere. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor. La scoaterea din evidenţă a activelor. Disponibilităţile băneşti şi alte valori similare în valută se evaluează în bilanţ la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României. fie prin înregistrarea unei amortizări suplimentare.5. valoarea reevaluată pentru imobilizările corporale care au fost reevaluate sau valoarea justă pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată). Activele constatate minus în gestiune se scot din evidenţă la data constatării lipsei acestora. Activitatea unităţii patrimoniale presupune operaţiuni economice şi financiare care modifică situaţia la un suport de curs la disciplina Contabilitate pentru afaceri. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mişcare. aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. valabil la data încheierii exerciţiului financiar. biletele la ordin. Evaluarea la inventar a creanţelor şi a datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată.2. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar. astfel evaluate. bilanţul este un tablou care prezintă la un moment dat situaţia patrimoniului (poziţia financiară) a unei entităţi economico-sociale prin punerea faţă în faţă a activului cu pasivul. Disponibilităţile băneşti. anul univ. 2012-2013. atunci când este cazul. c) la data ieşirii din entitate sau la darea în consum. cambiile. Pentru elementele de natura datoriilor. Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă. dr Iuliana Georgescu . valabil la data încheierii exerciţiului financiar. diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se evidenţiază distinct în contabilitate. ipotecile. fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere. în cazul în care se constată o depreciere reversibilă a acestora. se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora. cele două părţi fiind în echilibru permanent. Prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înţelege preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. valoarea creanţelor. prof. valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă.valoare. Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost.3. în conturi de ajustări. în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă. acreditivele. Corectarea valorii imobilizărilor necorporale şi corporale şi aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectuează. se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare.

 X – mărimea cu care se modifică elementul inseparabil. Echilibrul bilanţier este dat de relaţia: A + x’ = P + X – x’’ (8) Grup de operaţii economice inseparabile generator de mişcare permutativă în pasiv şi mişcare opusă de reducere. Sunt posibile patru astfel de tipuri de combinaţii: (5) Grup de operaţii economice inseparabile generator de mişcare permutativă în activ şi mişcare opusă de sporire.  x’ – mărimea sporirii din celelalte elemente de activ sau de pasiv. anul univ.  x’’ – mărimea reducerii din celelalte elemente de activ sau de pasiv. Silogismul: Dacă un element de activ sporeşte şi pasivul rămâne neschimbat atunci un alt element de activ se reduce în aceeaşi măsură. atunci un element de pasiv sporeşte.moment dat reflectată cu ajutorul bilanţului. Echilibrul bilanţier este dat de relaţia: A – X + x’ = P – x’’ (7) Grup de operaţii economice inseparabile generator de mişcare permutativă în pasiv şi mişcare opusă de sporire. Principalele tipuri de operaţiuni singulare sunt: (1) Operaţiuni singulare generatoare de mişcări permutative în activ. dr Iuliana Georgescu . univ. fie mişcări opuse (care modifică totalul activului şi al pasivului). Echilibrul bilanţier este dat de relaţia: A+x=P+x (4) Operaţiuni singulare generatoare de mişcări opuse de reducere Echilibrul bilanţier este dat de relaţia: A-x=P-x Prin combinarea inseparabilă a unei mişcări permutative cu o mişcare opusă se obţin grupuri de operaţiuni inseparabile. Echilibrul bilanţier este dat de relaţia: A + X – x’’ = P + x’ (6) Grup de operaţii economice inseparabile generator de mişcare permutativă în activ şi mişcare opusă de reducere. b) grupuri de operaţiuni inseparabile. Operaţiuni singulare sunt acelea în urma cărora se modifică doar două elemente ale bilanţului producând fie mişcări permutative (care produc modificări fie numai în structura activului. fie numai în structura pasivului fără să modifice totalul). Echilibrul bilanţier se păstrează conform relaţiei: A+x–x=P (2) Operaţiuni singulare generatoare de mişcări permutative în pasiv Echilibrul bilanţier este dat de relaţia: A=P+x-x (3) Operaţiuni singulare generatoare de mişcări opuse de sporire. 2012-2013. Dată fiind diversitatea operaţiunilor ce au loc într-un perimetru contabil. Silogismul: Dacă un element de activ sporeşte cu mai mult decât se reduce un alt element de activ. Echilibrul bilanţier este dat de relaţia: A – x’’ = P – X + x’ suport de curs la disciplina Contabilitate pentru afaceri. prof. Se ajunge astfel la gruparea operaţiunilor în: a) operaţiuni singulare. Făcând următoarele notaţii:  A – activul.  P – pasivul. se impune o cercetare a acestora după influenţa pe care o pot avea asupra bilanţului.

000 1.000 41.000 15. Activ Nr. 2.000+ 40. anul univ.000 50.000 În cursul perioadei curente considerăm că au avut loc următoarele operaţiuni economice: 1. 8. 7. animale şi plantaţii Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar Mărfuri Ambalaje Clienţi Conturi la bănci în lei Casa în lei Avansuri de trezorerie Bilanţ iniţial Sume 180.000 920. Analiza operaţiunii.000 300.000 Capital subscris vărsat Rezerve Profit şi pierdere Amortizarea construcţiilor Amortizarea instalaţiilor. Denumirea postului Sume 180.000 19. 3. 2. mijloace de transport. Denumirea postului Construcţii Instalaţii tehnice.Pentru exemplificarea tipurilor de influenţe ale operaţiunilor asupra bilanţului să considerăm că la începutul unei perioade de gestiune situaţia economico-financiară a unei societăţi comerciale se prezintă astfel: Activ Nr.000 lei. În urma acestei operaţiuni economice singulare elementul de activ "Conturi la bănci în lei" sporeşte cu 40. 4.000 69.000 10. 10.000 81. Analiza operaţiunii.000.000 69. TOTAL ACTIV 920.000 50.000 19. mijloace de transport. 4. crt.000 20.000 20. 7. 7. Conform statului de plată se înregistrează ajutoare materiale datorate salariaţilor în valoare de 5. univ. 1.000= 920. 9. 6. prof.600 920. 10. 6. care se reţin din contribuţia la asigurările sociale. animalelor şi plantaţiilor Furnizori Furnizori de imobilizări Personal-salarii datorate Contribuţia unităţii la asigurările sociale Contribuţia unităţii la fondul de şomaj TOTAL PASIV 25. 10. 1 Nr. mijloacelor de transport.x = P 2. Operaţiune generatoare de mişcare permutativă de pasiv. Conform extrasului de cont se încasează de la un client "A" suma de 40. animalelor şi plantaţiilor Furnizori Furnizori de imobilizări Personal-salarii datorate Contribuţia unităţii la asigurările sociale Contribuţia unităţii la fondul de şomaj TOTAL PASIV 920.400 40.000 18. Denumirea postului Pasiv Sume 620.40. 3.000 40.000 crt. 9.000) Conturi la bănci în lei (81.1). 8.000 20. c Pasiv Denumirea postului Sume 620.000 6. 6. 2. 10.000 50.000 Nr.000 41. concomitent ce reducerea elementului de activ "Clienţi" cu aceeaşi sumă (vezi Bilanţul nr. 3. 8. 1.000 lei. Construcţii Instalaţii tehnice.000 40. dr Iuliana Georgescu .000 20.000 20.000 25. 9.000 10.000 1.000) Casa în lei Avansuri de trezorerie TOTAL ACTIV Bilanţul nr.000 121. c crt.000 Operaţiunea economică se încadrează în tipul de egalitate bilanţieră: A + x .600 920. concomitent cu sporirea suport de curs la disciplina Contabilitate pentru afaceri. 8.000+ 40.000 15.000-40. 2012-2013. 4.000 20.000 Capital subscris vărsat Rezerve Profit sau pierdere Amortizarea construcţiilor Amortizarea instalaţiilor. Operaţiune generatoare de mişcare permutativă în activ.000lei.000 lei.000 10.000 220. În urma acestei operaţiuni economice singulare elementul de pasiv "Contribuţia unităţii la asigurările sociale" se reduce cu 5. animale şi plantaţii Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar Mărfuri Ambalaje Clienţi (50. 2. 3. 1. 5.400 40.000 300. 5. 5.000 220. 7. 1. 9.000 18. crt. mijloacelor de transport. 5. 4.

4.000. Sume crt.000 lei.000 1. 8.000 Operaţiunea economică se încadrează în tipul de egalitate bilanţieră: A = P + x .000 924.ajutoare materiale datorate" cu aceeaşi sumă (vezi Bilanţul nr. Activ Nr.000 lei.000 10. mijloace de transport.600 5. 4.400 40.4). 5.000 25.03. Analiza operaţiunii.000– 5. 3 Nr.000 10. 11.000 1. 10. Sume crt. 2.200N se înregistrează plata unei facturi emise de un furnizor de imobilizări.000 920.000 6. În urma acestei operaţiuni economice singulare elementul de activ "Conturi la bănci în lei" se reduce cu 40.000) Furnizori de imobilizări Personal-salarii datorate Contribuţia unităţii la asigurările sociale Contribuţia unităţii la fondul de şomaj Personal-ajutoare materiale datorate TOTAL PASIV 920.000 7. 8. 121. 9.000 50. 5.000lei.000 13.000-5. 7.000 15.000 73. concomitent cu sporirea elementului de pasiv "Furnizori" cu aceeaşi sumă (vezi Bilanţul nr.000= 920. mijloacelor de transport.400+4. animalelor şi plantaţiilor Furnizori Furnizori de imobilizări Personal-salarii datorate Contribuţia unităţii la asigurările sociale (18. 5.000 40.000 10.000+ 4. 2. 2.000 TOTAL ACTIV 920.000 300.2).x 3.600 5. 7. 6.000 1.000 20. 19.000 10. Denumirea postului Construcţii Instalaţii tehnice.000 41.000 121. 2.000 13.000 9. concomitent cu reducerea elementului de pasiv "Furnizori de imobilizări" cu aceeaşi sumă (vezi Bilanţul nr.000 lei de la un furnizor neplătitor de TVA.000) TOTAL PASIV 920. 180.200N se înregistrează recepţionarea unor materiale consumabile în valoare de 4. 20.000 4.000 924. Analiza operaţiunii.3). 9. 3. crt.000+ 5. anul univ. suport de curs la disciplina Contabilitate pentru afaceri.000 41. În urma acestei operaţiuni economice singulare elementul de activ "Materiale consumabile" sporeşte cu 4. 8. 10.000 1. Denumirea postului Construcţii Instalaţii tehnice. 2012-2013. 20. mijloace de transport.000 40. prof.000 300. 10. 180.elementului de pasiv "Personal . 9. Conform facturii nr.03.000) Contribuţia unităţii la fondul de şomaj Personal-ajutoare materiale datorate (0+5. 220. 23. Activ Nr.000 50. 220. dr Iuliana Georgescu . 10.000 15. 3. animale şi plantaţii Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar Mărfuri Ambalaje Clienţi Conturi la bănci în lei Casa în lei Avansuri de trezorerie Bilanţul nr.000) Materiale de natura obiectelor de inventar Mărfuri Ambalaje Clienţi Conturi la bănci în lei Casa în lei Avansuri de trezorerie TOTAL ACTIV Bilanţul nr. Operaţiune generatoare de mişcare opusă de reducere. animale şi plantaţii Materiale consumabile (19. mijloacelor de transport.000 Capital subscris vărsat Rezerve Profit sau pierdere Amortizarea construcţiilor Amortizarea instalaţiilor.000 Capital subscris vărsat Rezerve Profit sau pierdere Amortizarea construcţiilor Amortizarea instalaţiilor. 7. Pasiv Denumirea postului Sume 620.000 Operaţiunea se încadrează în tipul de egalitate bilanţieră:A + x = P + x 4.000 25. Conform extrasului de cont din data de 20.000 6. Operaţiune generatoare de mişcare opusă de sporire.000+ 4.000= 920.000+4. animalelor şi plantaţiilor Furnizori (69. 6. crt.000 8. Denumirea postului Pasiv Sume 620.400 40.000 20. 1. în valoare de 40.000 69. 20. 11. univ. 2 Nr.000 5. 4.000 3. 857231 din data de 13. 20. 1.000 3.

220. 7.000 73.000 1.000 41. 4 Nr.Activ Nr. 4. 2012-2013.000 6.000= 924.000 8. Denumirea postului Construcţii Instalaţii tehnice.000 4. univ. 20.000 9.000 13.00040.400 40.000 924. mijloacelor de transport. dr Iuliana Georgescu .x suport de curs la disciplina Contabilitate pentru afaceri.000 TOTAL ACTIV 884. Pasiv Denumirea postului Capital subscris vărsat Rezerve Profit sau pierdere Amortizarea construcţiilor Amortizarea instalaţiilor. prof.000 10.x = P . 1. 2. 81.000 3. 10. 9. 180.000 50.000 15.600 5.00040.40.000) Casa în lei Avansuri de trezorerie Bilanţul nr. 5. 10. 20.000 10. 5. 2.000 Operaţiunea se încadrează în tipul de egalitate bilanţieră: A . 8.40. Sume crt. mijloace de transport.000. 23. 20. animale şi plantaţii Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar Mărfuri Ambalaje Clienţi Conturi la bănci în lei (121.000. anul univ. 3.000 884.000 7.000 25. animalelor şi plantaţiilor Furnizori Furnizori de imobilizări (40.000 300. 11. crt. 6.000) Personal-salarii datorate Contribuţia unităţii la asigurările sociale Contribuţia unităţii la fondul de şomaj Personal-ajutoare materiale datorate TOTAL PASIV Sume 620.000 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful