www.sapard-romania.

info

CRESTEREA CAPRELOR
CARPATINA Descriere:talie medie; culori diferite; par lung; coarnele sunt prezente la ambele sexe dar se intalnesc si exemplare fara coarne; uger slab; este de talie medie cu o mare variabilitate a conformatiei si taliei in functie de zona in care se gaseste; mare variabilitate de culori; rasa foarte rezistenta la conditiile de mediu,nepretentioasa la intretinere. Greutate medie :kg F si kg M Precocitate :prima fatare la 2 ani Prolificitate : buna 1-2 iezi Productivitate :200 - 250 l, cu maxima de 800 l si un procent de grasime situat intre 4,5 6,5%, cu maxima de 10%

ALBA DE BANAT Descriere:talie; culoare; par scurt; fara coarne; uger; Greutate medie :kg F si kg M Precocitate : Prolificitate :buna 1-3 iezi Productivitate :500l cu maxima de 900 l, si un procent de grasime situat intre 3,5 - 5,5%, cu maxima de 8%

SAANEN Descriere: talie; culoare; par scurt; coarne; uger bine dezvoltat simetric cu aptitudini pentru muls mecanic; talie medie spre mare; culoare alba; fara coarne: Greutate medie :65kg F si kg M Precocitate : Prolificitate : foarte buna 2-3 iezi

Greutate medie :55-60kg F si kg M Precocitate : Prolificitate : Productivitate :l cu maxima de l. par. principala productie este parul foarte fin din care se face MOHAIRUL. cu maxima de % ALPINA FRANCEZA Descriere:talie. uger salb dezvoltat. si un procent de grasime situat intre %. coarne prezente la ambele sexe. coarne. culoare. culoare alba. par scurt sau mediu. culoare. cu maxima de % TOGGENBURG Descriere:talie medie. rasa sensibila.info Productivitate :l cu maxima de l. coarne. uger. Greutate medie :55kg F si kg M Precocitate : Prolificitate : Productivitate :l cu maxima de l. Greutate medie :kg F si kg M Precocitate : Prolificitate :100% slaba 1 rareori 2 iezi Productivitate :l cu maxima de l. si un procent de grasime situat intre %. si un procent de grasime situat intre %. cu maxima de % ANGORA Descriere:talie mica. uger. si un procent de 3.www.sapard-romania.7% grasime .

fertilizate cu azot. Trecerea de la stabulatie la pãsune cu respectarea tranzitiei alimentare Iesirea la pãsune dupã perioada de stabulatie reprezintã pentru capre o dublã bulversare: schimbarea habitatului si schimbarea regimului alimentar. tetania de ierbã). determinã o schimbarea a florei ruminale. apoi ziua întreagã si abia mai târziu si noaptea. În general pe pãsuni naturale (preerii) sau artificiale se practicã urmãtoarea încãrcãturã: -pãsuni cu un potential foarte mare.mai). Caprele sunt lãsate mai multe sãptãmâni pe aceeasi pãsune (30-45 zile) si mãnâncã iarba precoce. la care se adaugã cositul. Trecerea de la un regim hibernal pe bazã de furaje uscate (80-90% substantã uscatã) la iarba foarte apoasã (85% apã). -pãsuni de pe terenuri slabe sau fertilizate putin: 8-10 capre/ha la început si 25 capre/ha în apogeul pãsunatului. în mãsura în care pot dispune de un refugiu pentru apãrarea împotriva ploii. Pentru adaptarea florei ruminale este necesarã integrarea progresivã a noii ratii.www.sapard-romania. În prima zi caprele nu vor pãsuna decât câteva ore în mijlocul zilei. Pãsunatul poate fi fãcut pe parcele evitându-se mai mult de 3 treceri pe aceiasi parcelã (pãsunat rotativ) sau se poate pãsuna timp de 70 zile pe aceeasi pãsune (pãsunat continuu). bogatã în azot solubil. . o tranzitie prea rapidã conduce la o accelerare a tranzitului digestiv si cresterea riscurilor sanitare (diaree. aceasta depinzând de tipul de sol. însilozatul sau trecerea altor animale parcelele intrã pe rând în repaus pentru refacerea ierbii. climat. fertilizare . Decizia în estimare este datã de datele oferite în urma mãsurãrii ierbii si aspectului covorului vegetal. încãrcãtura pe pãsune variazã între 20-40 capre /ha. În perioada de crestere maximã a ierbii. Astfel. Este greu de apreciat numãrul de capre la hectar pentru o anumitã perioadã. scurtã apoi pe mãsurã ce iarba va creste parcelele se micsoreazã: de exemplu la 100 capre sunt necesare 10 ha în martie si numai 3 ha în aprilie. 50-100 unitãti la ha primãvara: 15 capre/ha când iarba este micã si 35-45 capre /ha în timpul perioadei de crestere masivã a ierbii (aprilie.info INTRETINERE EXTENSIV pe pasune Planificarea si organizarea pãsunatului Dupã o primã sarjã de pãsunat primãvara. Caprele sunt sensibile la umiditate dar nu sunt sensibile la frig uscat.

sapard-romania. în a doua sãptãmânã ratii egale. lucerna. frunze. trifoi. Nu acelaşi lucru se întâmplă în regiunile cu climă temperată. unde activitatea de reproducţie se împarte în două sezoane strâns legate de durata zilei lumină. grau. orz. care alimenteaza caprele de 4 ori /zi la orele 9. bogatã în apã.www. reprezentate fie ca amestecuri de graunte sau brichete furajere APA: la discretie REPRODUCTIE Comportamentul sexual În zonele tropicale şi subtropicale. iar cel secundar este primăvara când lumina creşte ca durată pentru a ajunge la acelaşi raport. 14 si 19 MULSUL mecanizat la conducta cu tanc de racire a laptelui FURAJE In general caprele nu sunt pretentioase la furajare in alimentatia lor intrand o gama variata de furaje asigurand un grad ridicat de valorificare ale acestora FURAJE GROSIERE: fanuri FURAJE SUCULENTE: iarba. CONCENTRATELE: porumb. SEMIINTENSIV-IITENSIV-intretinerea se realizeaza in adaposturi prevazute cu distribuitor automat de furaje. tranzitul digestiv este accelerat limitând absorbtia magneziului în intestin. când lumina descreşte până la atingerea raportului de 1:1 între zi şi noapte. cum este şi cazul ţării noastre. azot si potasiu este sãracã în celulozã si magneziu. în a treia sãptãmânã douã treimi masã verde si o treime ratia veche. Aceeasi recomandare este valabilã si când caprele sunt scoase la pãsune mai târziu. unde vegetaţia se găseşte din abundenţă. Sezonul principal este cel de toamnă. Solutia ar fi de a se administra complementar furaje grosiere la jgheab. 11. O bunã tranzitie alimentarã dureazã aproximativ 3 sãptãmâni. . estrul (căldurile) se manifestă la capre pe tot parcursul anului. secara. Se va creste progresiv ratia de masã verde: în prima sãptãmânã o treime iarbã si douã treimi din ratia veche. timp în care papilele si populatia microbianã din rumen se adapteazã noilor conditii de alimentatie. mazare furajera.info Iarba tânãrã de pe pãsune.

scade pofta de mâncare. mărime şi prezenţa coarnelor. Aceste glande conţin feromoni al căror principal scop este de a-şi marca prezenţa şi de a induce estrul la capre. În cazul în care capra manifestă interes pentru mascul. urinări frecvente. Când presupunem că o capră ar fi în călduri îi asigurăm accesul într-un spaţiu în care plasăm materialul pregătit anterior (îl putem înfăşura în jurul unui copac). 10 secunde. după care se poziţionează oblic cu pieptul spre trenul anterior al caprei. Se poate afirma că un ied mult îndrăgit pierde mulţi prieteni când depăşeşte acest stadiu. cască gura şi încreţeşte buzele şi nasul într-un „rânjet” specific. prin montă naturală liberă şi mult mai multe prin însămânţare artificială. se plimbă neliniştite prin ţarc şi caută o cale de a ajunge la ţap sau rămân lângă gardul despărţitor. ea va căuta materialul după miros şi va pufăi pe nări. scade drastic producţia de lapte. Ovulaţia are loc cu puţin timp înainte de sfârşitul estrului.info Durata ciclului estral este de aproximativ 20-22 de zile la caprele din Europa şi mult mai variabilă. la cele din Africa. libidoul şi calitatea spermei sunt mai reduse în timp ce prezenţa caprelor în călduri stimulează ţapul care în scurt tip va fi gata să efectueze monta. evidenţiază limba şi scoate sunete caracteristice. Actul copulator are o durata de cca. Principalele semne sunt: voce „plângăcioasă”.. produc în timpul sezonului de montă o substanţă identificată ca fiind 6 trans nonenal cu miros foarte puternic. se va impregna în haine şi chiar în lemnul mobilierului sau al altor obiecte din casă. Comportamentul sexual al ţapilor este strâns legat de cel al caprelor. salt pe alte capre. iar în cădere împinge cu toată greutatea corpului (100-130 kg). Un ţap poate fi utilizat restricţionat pentru reproducţie chiar înainte de vârsta de un an. dificil de acceptat de cei care vin în contact cu masculul. 18-24 zile. Astfel. loveşte solul cu membrele anterioare. La apropierea de o capră în călduri ţapul se orientează spre trenul posterior. Dacă capra acceptă. Mirosul este determinat în principal de urină şi glandele sebacee: • când este stârnit (deranjat) ţapul urinează repetat stropindu-şi botul. • glandele sebacee situate la baza coarnelor sau a cozii. ţapii care montează într-o turmă sunt selectaţi după criterii ca: vârstă. Estrul sau căldurile propriu-zise se manifestă într-o perioadă de timp ce variază între 24 şi 72 ore (3 zile) la caprele mature.www. Trebuie avut în vedere faptul că forţa loviturii este foarte mare mai ales dacă se ridică pe membrele posterioare.sapard-romania. Ciclul scurt de 5-7 zile poate să apară (foarte rar) la tineret şi la caprele supraovulate în vederea producerii şi recoltării de embrioni. Mulţi crescători începători vor fi cu adevărat şocaţi când iedul jucăuş creşte rapid şi se transformă într-o „bestie” care va pune botul şi limba sub jetul de urină provenit de la femele sau va urina pe propria barbă şi membrele anterioare. mişcă viguros coada pentru a împrăştia hormonii produşi de tractusul reproductiv al căror principal rol este de a atrage ţapul. Pregătim din timp o bucată de material absorbant cu care ştergem bine gâtul unui ţap pentru a imprima mirosul acestuia. În timpul sezonului de montă ţapii sunt foarte activi şi pot ataca persoanele cu care vin în contact. Rareori o loveşte. Acesta este de fapt un comportament natural. miroase urina. distribuindu-i-se 10-12 capre. gâtul şi membrele anterioare după care ridică capul. Un ţap adult poate efectua 10-15 monte/zi. în scurt timp ţapul efectuează saltul şi monta propriu-zisă. pentru a le acorda tuturor şanse egale în luptele care vor apărea curând între ei. producând răni grave. dacă aceasta este foarte apropiată de fermă. din vulva tumefiată (mărită în volum şi de culoare roşiatică) se scurge un lichid limpede care către sfârşitul estrului devine albicios şi mai opac. Mirosul de ţap nu va staţiona numai în adăpost ci “va pluti” în toată ferma. în afara sezonului de montă. Pentru depistarea caprelor în călduri se poate utiliza un ţap încercător sau se poate recurge la un truc. Ţine capul şi gâtul drept sau îl întinde până la pământ. . Comportamentul şi mirosul de ţap în timpul sezonului de montă este un alt aspect „notoriu” ce caracterizează specia caprină. Un ţap matur poate monta peste 100 de capre pe an. De obicei. Un ţap adult poate lovi practic din orice poziţie (nu este nevoie de avânt).

realizatã în urma unei alimentãri suplimentatã cantitativ si calitativ cu douã luni înainte de începerea montei (sau colectarea de material seminal). D3. Avantaje: se obtine un procent bun de fertilitate si este foarte comodã pentru crescãtori. E.www.sapard-romania. încalecã alte capre si acceptã sã fie încãlecate. Sezonul sexual al caprelor în zona noastrã este septembrie-martie (în zile scurte) în restul timpului caprele fiind in anestru si anovulatie (în zile lungi). fãrã control este cea mai rãspânditã si constã în mentinerea în permanentã în turma de capre a unui numãr de tapi.trebuie sã fie în stare de întretinere foarte bunã. .info MONTA NATURALÃ Pregãtirea tapilor si caprelor în vederea campaniei de reproductie TAPII . se imobilizeazã într-o posturã caracteristicã. Durata normalã a ciclului sexual la caprã de 21 zile. behãie. altfel cresterea lor este curmtã si întreaga viatã a caprelor este compromisã. Tipuri de montã naturalã Metoda liberã. apetitul alimentar scade. Existã o corelatie înte greutatea corporalã si fertilitatea caprelor: o supralimentatie temporarã înainte de montã dã rezultate bune. pentru detectarea unor eventuale defecte. este acompaniat de ovulatia care intervine la 30-36 ore dupã debutul estrului. mamã). îsi miscã frecvent coda. i se mai spune si metoda „în harem”. Sezonalitatea reproductiei Reproductia caprinelor este determinatã de interactiunea genotip/ mediu (în spedial fotoperioadã-durata zilei. Înainte cu trei sãptãmîni de începerea campaniei de reproductie este bine sã se procedeze la o deparazitare a animalelor si sã li se administreze un aport de vitamine A. acestea vor fi montate chiar dacã sunt subponderale. (nu au 50-60% din greutatea de adultã) deoarece la 5-6 luni ele sunt practic active sexual. Este necesarã o examinare prealabilã a testiculelor prin palpare de cãtre un specialist. vulva se congestioneazã si se observã o scurgere de mucus. dupã ce sunt castrati sau prevãzuti cu un sort abdominal (tapi încercãtori) CAPRELE. de asemenea si alimentatia. La rasele sezoniere întoarcerea în ciclu (cãlduri) nu se produce decât în sezonul sexual. tare si eliminarea de la reproductie a tapilor respectivi sau folosirea lor pentru detectarea cãldurilor la capre. Numãrul inconvenientelor este mai mare: -dacã în turmã sunt si iedute. IEDUTELE trebuie sã aibã 50-60% din greutatea unei capre adulte (din rasa respectivã) pentru a fi date la montã. în perioada de montã apetitul lor sexual (libidoul) se diminueazã. temperatura. DETECTAREA CALDURILOR: Comportamentul caprelor se modificã la intrarea în cãlduri: devin nervoase. Introducerea unui tap cu sort abdominal sau vasectomizat este cea mai bunã metodã de detectare a caprelor în cãlduri cu conditia ca ele sã fie imediat însemnate. altfel. factori sociali). se agitã. -sunt riscuri de consancvinizare (tapul îsi monteazã propriile fiice.

Rezolvarea problemei constã în desezonarea reproductiei. fiind degradatã în ficat si rinichi. numai în stabulatie fiind excluse din sistemul extensiv sau semi-intensiv. nivelul ei în sânge variind între 50-150 pg/ml.Fotoperiodismul este metoda care desezoneaza reproductia la capre. Melatonina provine din transformarea enzimaticã a aminoacidului triptofan . Acest lucru se poate realiza prin tratamente hormonale dar existã si o metodã care nu foloseste aport hormonal . Ce legãturã existã între luminã si reproductia la capre si tapi? Referitor la capre. Monta liberã dar controlatã: constã în lotizarea caprelor si repartizarea unui anumit tap la 20-25 capre identificate dupã numãrul matricol. O metodã de stimulare a reproductiei primãvara este tocmai . În cursul anului. crescãtorii de capre sunt obligati sã producã lapte non stop . inclusiv în lapte. cãldurile caprelor demarând când fotoperioada diminueazã toamna dupã zilele lungi din timpul verii. în acest fel se înregistreazã exact nu doar numãrul matricol dar si data montei si deci a fãtãrii. dar este greu de realizat.info -imposibilitatea realizãrii unui program de ameliorare si selectie din lipsa împerecherilor dirijate.www. fortã de muncã. adicã din iulie si se continuã din ce în ce mai intens odatã cu descresterea duratei zilelor. necesitã spatiu pentru lotizarea animalelor. tapii având un libidou crescut si o productie maximã spermaticã de bunã calitate toamna pânã la începutul sau chiar în mijocul iernii. livrarea laptelui cãtre unitãtile procesatoare are loc numai în perioada primãvarã-varã. care sã-i stimuleze pe producãtori. Este o metodã foarte bunã de reproductie dirijatã care rãspunde unui program de selectie si ameliorare. La rândul lor. Acestia din urmã însã au nevoie de materie primã (lapte) pe tot parcursul anului pentru eficientizarea activitãtii lor si pãstrarea fortei de muncã fapt pentru care sunt dispusi sã ofere un pret mai bun pe litrul de lapte în extra sezon. naturalã a reproductiei caprinelor. Cauza este secretia de melatoninã. Acelasi fenomen are loc si la tapi: activitatea sexualã are evolutie inversã fatã de durata zilei. hormonul care stimuleazã activitatea sexualã la toate mamiferele.se gãseste în sânge si alte tesuturi sau fluide . DESEZONAREA HORMONALE REPRODUCTIEI CAPRINELOR FÃRÃ TRATAMENTE In Franta. Desi secretia ei are loc numai noaptea. nici a fãtãrilor. eliberarea ei în sânge este intermitentã cu un vârf între orele 1-2 noaptea si altul între orele 5-6. fapt pentru care în acest sezon functia de reproductie este stimulatã la maxim. -nu se va sti data montelor si deci.sapard-romania. permitând o mai bunã organizare a muncii. activitatea sexualã se întrerupe când incepe cresterea vertiginoasã a zilei luminã. Stimularea secretiei interne proprii de hormoni se face prin controlul duratei luminii în adãpostul caprinelor . Se poate practica în sistemele intensive de crestere a caprelor. adicã primãvara. primãvara când noptile sunt scurte secretia de melatoninã este scãzutã. s-a constat cã activitatea lor sexualã demareazã când începe scãderea duratei zilei luminã. Monta la mânã . secretie care are loc numai noaptea. toamna fiind sezon mort pentru procesatori. care au sezonul de montã toamna. fara sa tina seama de sezonalitatea strictã. în acest caz iezii rezultati si crotaliati vor avea o origine precisã.constã în împerecherea separatã a unui tap cu o caprã. Cele douã curbe ale variatiei anuale a duratei zilei si cãldurilor la capre evolueazã în sens invers. iar toamna cantitatea de melatoninã circulantã în sânge este mare durata secretiei fiind mai lungã ca si durata noptilor.

nu se foloseste pentru cresterea biologicã a caprelor ci este înlocuit de alte metode de exemplu fotoperiodismul. dar acesta fiind hormon. Acest lucru se realizeazã prin astupatrea ferestrelor si lucarnelor cu folie de plastic. Dupã terminarea tratamentului fotoperiodic caprele sunt inseminate artificial sau montate natural la sfârsitul lunii mai începutul lunii iunie. Tapii trebuie tinuti în boxã separatã dar în acelasi adãpost cu caprele. s-a constatat cã în cursul unei zile (24 ore) existã o perioadã la care animalele sunt sensibile la luminã. Tapii pot fi folositi si pentru colectare de spermã în vederea .www. protocolul de desezonare a reproductiei prin luminãîntuneric. Între 15 martie si 1 octombrie se constituie perioada naturalã de zile lungi cu maximum în ziua solstitiului din iunie-16 ore. caprele pot fi mulse sau scoase la pãsune în periada de luminã. Prima fractie luminoasã (fles) de aproximativ 3 ore este un rãsãrit artificial si are loc pe la orele 5-6 prin aprinderea luminii artificiale pânã la orele 8-9 când lumina naturalã devine destul de puternicã. Prin intermediul hipotalamusului si al hipofizei. Aceastã simulare a zilelor lungi va avea loc timp de 75 de zile (decembrie. Deschiderea ferestrelor si usilor trebuie sã aibã loc între 7-16 sau 8-17. Controlul reproductiei prin fotoperiodism Informatia fotoperiodicã (luminã sau obscuritate) este captatã de ochi prin retinã. nelãsând caprele sã stea în luminã decât 8-10 ore pe zi. cuspermã congelatã sau cu tapii care au suportat acelasi tratament. Pânã în 15 mai se actioneazã cu perioade luminoase (flesuri). intrvenind astfel la inducerea ovulatiei si prin efectul mascul. influenteazã elaborarea de hormoni sexuali FSH si LH. transmisã pe cale nervoasã pânã la glanda pinealã (epifizã) care secretã hormonul melatoninã. în rest adãpostul rãmâne în obscuritate timp de 70-90 zile (15 martie-1 iunie). Între cele douã flesuri luminoase caprele pot sta la luminã sau obsuritate. zi lungã fiind consideratã cea cu mai mult de 12 ore luminã. Stimularea zilelor scurte :notiunea de zi scurtã implicã o perioadã de luminã de mai putin de 12 ore din 24. b) dacã s-a început tratamentul fotoperiodic cu zi lungã mai târziu si se terminã dupã 15 martie atunci este necesarã simularea artificialã a zilelor scurte prin crearea obscuritãtii adãpostului. Bazat pe acestã constatare stiintificã. februarie). ienuarie. 2. Realizarea artificialã practicã a perioadei de zi scurtã implicã 2 variante: a) dacã tratamentul luminos se terminã înainte de 15 martie (de exemplu are loc în decembrie-ianuarie pânã la 15 februarie ) se vor întretine în continuare caprele în adãpost sau afarã la luminã naturalã care pânã pe 15 martie este de zi scurtã. Simularea zilelor lungi. neavând nici o consecintã asupra animalului. numitã fazã fotosensibilã situatã la 16-17 ore dupã rãsãrit (punctul de reper al ritmului circadian). A doua fractie luminoasã (fles) începe la 16 ore dupã prima.sapard-romania.info suplimentarea cantitãtii de melatoninã prin implanturi artificiale. are urmãtoarele etape: 1. Caprele care se întorc în estru sunt montate cu tapi dupã 21 de zile de la prima montã. Acelasi tratament cu fotoperioada se aplicã si tapilor pentru stimularea libidoului si a productiei spermatice. în acest caz la orele 21-22 si dureazã 2 ore. Dacã se respectã programul alternantei luminã-întuneric. durata secretiei si deci cantitatea de melatoninã secretatã functie de lungimea noptii. se poate considera cã între 1 octombrie si 15 martie sunt zilele scurte naturale. Cea mai scurtã zi este la solstitiul de iarnã pe 22 decembrie cu 8 ore de luminã din 24.

7 % gene din rasa B) sau cinci generatii (96. Se efectueazã doar o singurã datã.8%). încrucisarea permite accelerarea progresului genetic. Când asupra unui grup de femele care au fost matisate se introduc masculi din rasa A localã.sapard-romania. INCRUCISARE SIMPLA SAU DE PRIMA GENERATIEÎncrucisare simplã sau de primã generatie (hibridare). caprele se pot mulge iar laptele se livreaza începând din 15 noiembrie. Nu toate caprele vor rãspunde la tratamentul fotoperiodic si vor fãta toamna.info refrigerãrii sau congelãrii.începutul lui noiembrie.www. dupa performantele obtinute de produsii lor. Animalele rezultate în urma încrucisãrii beneficiazã de un potential genetic superior rasei locale. dupa performantele pe care le-au avut parintii lor. Alimentând artificial iezii. HIBRIDARE INTRE UNA SAU MAI MULTE RASE . În conditii de mediu favorabil. se cheamã cã s-a efectuat o încrucisare de întoarcere. Aplicând si respectând strict protocolul metodei de desezonare a reproductiei prin fotoperiodism. Încrucisarea de ameliorare a unui anumit caracter constã în utilizarea masculilor unei rase ameliorate asupra femelelor rasei locale. Se obtine generati 1 de metisi sau hibrizi între rasa localã A si rasa amelioratoare B. INCRUCISAREA DE ABSORBTIEreprezintã înlocuirea unei rase A cu rasa B utilizând. de aceea se va împãrti turma de capre în 2 grupuri: unul cu capre ce vor fãta primãvara (montate în octombrie -noiembrie) si alt grup cu capre care vor fãta în octombrie-noiembrie (montate în mai-iunie). generatie dupã ganeratie doar genitori (masculi) din rara B (amelioratoare). se introduc astfel gene favorabile. De exemplu: între cantitatea de lapte si compozitia lui existã o corelatie negativã SELECTIA IN TURMA consta în a retine în turma animalele care poseda caracteristicile dorite si eliminarea de la reproductie a animalelor purtatoare de tare (defecte). SELECTIA DUPA DESCENDENTA consta în alegerea masculilor pentru reproductie. SELECTIA DUPA ASCENDENTA se realizeaza pentru reproducatori. La realizarea unui program de ameliorare trebuie sã se tinã cont de faptul cã nu toate caracteristicile se transmit (heritabilitate) în mod egal la descendenti si de faptul cã pot exista si corelatii negative între caractere. Se considerã cã absorbtia a fost realizatã dupã patru generatii (93. caprele vor fãta la sfârsitul lui octombrie.

în special cu Fasciola si se aplicã tratamente si lucrãri de asanare. IANUARIE: se iau mãsuri pentru campania de fãtãri la capre. Se fac dehelmintizãri la câinii care vin în contact cu turma de capre. Ca actiune sanitar. în vederea trecerii la turma de bazã în acest an a animalelor bonitate. Crescãtorii care doresc inseminãri artificiale în contrasezon pentru obtinera de fãtãri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. pentru caprele fãtate cu iezi si boxe individuale separate pentru caprele gestante în ultimele zile dinaintea fãtãrii. monieziozã. Se efectueazã tratamente de deparazitare internã (strongilatozã gastro-intestinalã. De asemenea se vor face tratamentele antiparazitare pentru dictiocaulozã. Animalele sunt tratate pentru râie. pentru combaterea echinococozei si cenurozei.info CALENDAR ACTIUNI ZOOTEHNICE SI SANITAR – VETERINARE Pentru o bunã desfãsurare a activitãtii de crestere si întretinere a caprelor este necesarã cunoasterea principalelor activitãti zootehnice si sanitar. câinii ciobãnesti vor fi dehelmintizati pentru combaterea echinococozei si cenurozei. Din punct de vedere sanitar. Caprele se vor vaccina cu vaccinul antiagalactic. se amenajeazã maternitatea cu boxele individuale. MARTIE: se continuã campania de fãtãri la capre si se creazã conditii pentru cresterea iezilor. Crescãtorii care doresc inseminãri artificiale în contrasezon pentru obtinera de fãtãri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente.sapard-romania. Se acordã o îngrijire deosebitã iezilor în scopul retinerii femelelor pentru reproductie.veterinarã ce se efectueazã obligatoriu în aceastã lunã este vaccinarea profilacticã anticãrbunoasã. prin îmbãieri profilactice sau prin injectarea de ivermectine. de douã ori pe an. si în mod obligatoriu contra fasciolozei) si podotehnie. Se face bonitarea iezilor nãscuti timpuriu. FEBRUARIE: se continuã urmãrirea campaniei de fãtãri si bonitarea iezilor. Se va continua dehelmintizarea pentru fasciolozã si monieziozã (la iezi). Se continuã bonitarea si clasarea iezilor. stiut fiind faptul cã acesti câini sunt intermediarii acestor boli parazitare care apar la caprine. Se amenajeazã spatii ferite de curentii de aer si mai cãlduroase pentru iezii nou-nãscuti. Se vor examina pãsunile pentru identificarea parazitismului. De asemenea. Crescãtorii care doresc inseminãri artificiale în contrasezon pentru obtinerea de fãtãri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. APRILIE: se supravegheazã fãtãrile si se continuã bonitarea si clasarea iezilor. se face clasarea iezilor proveniti din inseminãri artificiale cu material seminal de la tapi de rasã curatã si cu performante deosebite si se retin iezii pentru îngrãsare.veterinare care trebuiesc urmãrite si respectate în diferitele faze ale anului.veterinar se urnmãreste starea de curãtenie a adãposturilor. Se organizeazã stânele si se delimiteazã zonele de pãsunat. strongilatoze gastro-intestinale si . MAI: Se boniteazã întregul efectiv de tineret caprin femel si mascul nãscut în anul precedent.www.

Se pregãtesc adãposturile pentru perioada de stabulatie. precum si de ouã care au efect benefic asupra calitãtii spermei. Ca actiuni sanitar. Se fac îmbãieri antiscabioase si tratamentele antiparazitare pentru dictiocaulozã. fãrã curenti de aer. Se izoleazã ferestrele. Se pregãtesc adãposturile pentru fãtãrile caprelor sincronizate în martie. Se stabileste numãrul de tapi necesar pentru monta efectivului de capre.info monieziozã. se completeazã geamurile astfel încât sã se asigure adãposturi confortabile. IULIE: Se fac tratamente pentru dictiocaulozã. Se organizeazã turmele de capre pentru iernat si perioada de stabulatie. respectiv boxe pentru caprele inseminate în august ce vor fãta în cursul lunii ianuarie BOLI MEDICALE INDIGESTII . În aceastã perioadã se urmãreste întãrcarea iezilor si se organizeazã turme de iezi ce vor iesi la pãsune. apreciindu-se performantele zootehnice în vederea bonitãrii fenotipice si clasãrii lor înainte de a intra în stabulatie când se vor stabili si cârdurile pentru prãsilã. NOIEMBRIE: se continuã actiunea de inseminare artificialã si montã naturalã. pregãtindu-se pentru etapele urmãtoare. IUNIE: se urmãreste starea de sãnãtate. OCTOMBRIE: începe campania de montã naturalã si se continuã sincronizãrile pentru inseminarea artificialã a caprelor. contra monieziozei.www. Ca actiuni sanitar. Lucrari de podotehnie. Se întocmeste planul de montã în cazul în care se doreste sincronizarea cãldurilor si inseminarea artificialã a caprelor cu material seminal congelat de la tapi locali sau cu spermã de la rase din import. se fac deratizãri. dezinsectii si dezinfectii. AUGUST: se pregãteste campania de montã. prin suplimentarea ratiei la tapi cu concentrate si administrarea de premixuri. strongilatoze gastro-intestinale si monieziozã.veterinare de preventie se face vaccinarea anticãrbunoasã si deparazitãrile înainte de perioada de stabulatie. Se pregãtesc adãposturile pentru fãtãrile caprelor sincronizate în aprilie. DECEMBRIE: se fac verificãri ale efectivelor de capre si se începe compartimentarea saivanelor. Se pregãtesc adãposturile pentru fãtãrile caprelor sincronizate în mai.veterinar de prevenire se executã vaccinarea anticãrbunoasã si tratamentele generale antiscabioase.sapard-romania. SEPTEMBRIE: se încep actiunile de sincronizare si inducere a cãldurilor la capre în functie de perioda în care crescãtorul doreste sã aibã grupate fãtãrile. Lucrari de podotehnie.

la oile şi caprele întreţinute pe o pardoseală moale (pământ. Astfel. nisip etc. Pe de alta parte regimul alimentar influenţează calitateaNECROBACILOZA de culoare închisă sunt mai cornului. verificarea copitelor se face MAMITA GANGRENOASA (Rasfugul negru) SCRAPIA ARTERITA INFECTIOASA CAPRINA AVORTUL . iar unghiile rezistente.) verificarea LEPTOSPIROZA mai des decât la cele care copitelor se face păşunează pe terenuri accidentate şi pietroase.www. Viteza de creştere a unghiilor este diferită şi influenţează direct durata BRUCELOZA CAPRINA dintre două ajustări. Datorită multitudinii factorilor de influenţă.sapard-romania. unghiile ovinelor şi caprinelor au o creştere continuă STIC: şi din acest motiv trebuie tăiate periodic. Neglijarea acestui lucru poate duce la TRATAMENT: infirmitate şi SI COMBATERE: PREVENIRE la imposibilitatea animalelor de se deplasa şi de a se hrăni.info PNEUMONII INFECTIOASE AGALAXIA CONTAGIOASA (Rasfug alb) E: ETIOLOGITEHNICA AJUSTĂRII UNGHIILOR LA OVINE ŞI CAPRINE CARACTERE EPIZOOTOLOGICE: TABLOU CLINIC: MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE: DIAGNOÎntocmai ca la om.

caprele sunt mult mai agile. cleşte acţionat manual sau pneumatic. La capre. prin aducerea unor bolovani mari în padoc. într-o oarecare măsură. Pentru a evita accidentarea caprei şi a muncitorului se va apuca ferm membrul animalului astfel încât acesta să nu poată fi împins în spate şi să lovească mâna în care se ţine cuţitul sau cleştele. mai sperioase şi pot reacţiona violent ceea ce face. Dacă toaleta . • În etapa a doua se va curăţa interiorul unghiei de bălegar sau de pământ cu vârful cuţitului sau al cleştelui şi cu o perie aspră.info după un interval de timp stabilit de crescător. Contenţia ovinelor se face în poziţia şezând sau în decubit dorsal toate membrele rămânând libere la dispoziţia celui care efectuează ajustarea. Operatorul va sta cu spatele spre trenul anterior al animalului şi cu picioarele de o parte şi de alta a corpului caprei astfel încât să poată controla. mănuşi din piele pentru protecţia mâinilor împotriva tăieturilor. Faţă de ovine. cu unul sau două margini tăioase. La membrele la anterioare se adoptă poziţia ghemuit lângă corpul animalului cu aducerea piciorului acestuia până deasupra genunchilor operatorului pentru a lucra mai uşor. Cu mâna stângă va ridica şi va ţine membrul posterior. este nevoie de încă o persoană care să ajute la imobilizare sau de echipament pentru limitarea mişcării animalelor. pilă sau disc abraziv. perie aspră. în funcţie de rasa animalelor şi de condiţiile de hrănire şi întreţinere existente în fermă. Uneltele necesare pot fi achiziţionate din magazinele de specialitate şi sunt reprezentate de: cuţit bine ascuţit. Modul de lucru presupune parcurgerea următoarelor etape: • După ce animalul a fost prins se adoptă o poziţie ca cea prezentată în figura alăturată. (pentru o curăţire superficială sau finisare). ajustarea unghiilor se desfăşoară fără probleme şi poate fi efectuată de o singură persoană. Alegerea materialelor necesare se face uşor prin consultarea unor cataloage de specialitate elaborate de către firmele care comercializează aceste produse. Acestea se vor căţăra frecvent (le place la înălţime) ceea ce v-a duce la tocirea copitelor în contact cu suprafaţa abrazivă a pietrei. prin presare cu genunchii.sapard-romania. În caz contrar. ca în anumite situaţii. Dacă caprele sunt docile. la un interval de 3-5 luni. mâna dreaptă fiind utilizată pentru mânuirea uneltelor.www. iar operatorul este destul de robust pentru a le contenţiona. mişcările acesteia. această operaţie să devină un calvar. În mod obişnuit această acţiune se efectuează periodic. creşterea unghiilor poate fi controlată. Datorită temperamentului vioi al acestor animale mulţi crescători preferă folosirea cleştelui în schimbul cuţitului care poate provoca tăieturi adânci atunci când mişcările caprei sunt greu de controlat.

• Pasul final este netezirea cornului cu ajutorul pilei abrazive. Orice greşeală se va manifesta în scut timp prin apariţia defectelor de aplomb care. prin porţiunea albă a copitei. adică a cleştilor. Uneori cornul poate fi foarte tare. Aceasta e vascularizat şi dacă este tăiat se produc hemoragii. va afecta producţia obţinută indiferent de natura ei (lână. Se va acorda deosebită atenţie unghiului de tăiere astfel încât suprafaţa unghiei să îi permită animalului că calce uniform pe un teren plan.sapard-romania.info ongloanelor nu s-a efectuat de mult timp cornul copitei poate creşte astfel încât să acopere cavitatea formată unde s-a strâns murdăria. Contenţia ovinelor . Copitele sunt mai moi dacă animalele s-au plimbat prin iarbă umedă anterior ajustării. Cele mai multe greşeli au loc la ajustarea vârfului unghiei. membrul la care se lucrează şi se apreciază dacă acesta calcă corect şi dacă ajustarea a fost făcută uniform. Dacă cavitatea din interiorul cornului este mai mare într-o parte operatorul este tentat să taie mai mult pentru a o elimina făcând mai dificilă menţinerea la nivel a ambelor părţi. asupra cărora se poate exercita mai multă forţă “controlată” decât asupra cuţitului. prin stresul produs. Forma unghiei şi modul în care calcă un ied sau un miel de câteva săptămâni reprezintă modelul ideal după care operatorul se poate ghida. Pentru a verifica acest lucru se lasă jos. În acest scop poate fi utilizat cu succes un aparat tip flex pe a cărei suprafaţă mobilă poate fi aplicat un disc abraziv. din când în când. În acest caz.www. creând condiţii pentru apariţia necrobacilozei. Se va finisa până când. este indicată utilizarea uneltelor cu mâner. Ajustarea călcâiului se face mai uşor. lapte sau carne). Această afecţiune mai apare în situaţia în care unghiile cresc şi nu se îndoaie formând un gol mare în interior unde se va tasa pământ şi bălegar. se poate zări un ţesut de culoare roz. Unghiile prea deformate sau prea tari se taie pe o porţiune mai mică operaţiunea reluându-se după câteva zile. • Pasul următor îl reprezintă îndepărtarea prin tăiere a cornului copitei crescut în exces. atât la ajustare cât şi la finisare.

Animalele castrate se introduc într-un ţarc curat şi vor fi atent supravegheate în primele zile pentru a preveni apariţia infecţiilor. Cu cât acţiunea se desfăşoară mai târziu cu atât stresul este mai mare şi creşte riscul îmbolnăvirii animalului. fiecare cordon testicular. Pe rană se aplică un antiseptic. Pentru a evita astfel de probleme se folosesc pense hemostatice cu care se strânge. anterior perioadei de recondiţionare. legea stipulează că la tineretul ovin şi caprin în vârstă de peste 2 luni. În acest caz. Se face o incizie a scrotului. CASTRAREA CHIRURGICALĂ Iedul este contenţionat de membrele posterioare astfel încât spatele animalului să se afle sprijinit pe pieptul celui care îl ţine. operaţia . Sunt însă şi crescători care păstrează masculii necastraţi pe considerentul că aceştia cresc mai repede sub stimulent hormonal (nivel ridicat de testosteron). Indiferent de metoda utilizată este necesară vaccinarea contra tetanusului. castrarea trebuie efectuată anterior sacrificării pentru a evita “mirosul şi gustul neplăcut” al cărnii. Tineretul mascul destinat îngrăşării este castrat în perioada de alăptare. cu un bisturiu ascuţit. Ţapii şi berbecii destinaţi reproducţiei vor fi castraţi după reformare. Prin castrarea masculilor destinaţi îngrăşării productivitatea muncii creşte nefiind necesară constituirea unor turme separate pe sexe. La masculii adulţi vasele sanguine au un diametru mai mare şi nu pot fi smulse fără a provoca hemoragii grave. 1. În Anglia. imediat după ce testiculele au coborât în scrot.sapard-romania. ţapii în vârstă de până la o lună sunt castraţi chirurgical fără anestezie.info Tehnici de castrare la berbeci şi ţapi Sorin Voia Castrarea este o acţiune care se aplică la vârste diferite în funcţie de opţiunea crescătorului şi destinaţia masculilor: îngrăşare sau reproducţie. În SUA. . timp de câteva minute. se pun în evidenţă testiculele şi se smulg fără a tăia cordoanele testiculare.www. pentru a reduce efectele negative asupra sănătăţii şi implicit asupra sporului mediu zilnic. anterior tăierii lui.

CASTRAREA CU AJUTORUL CLEŞTILOR Se poate utiliza un cleşte special destinat acestui scop (ex.sapard-romania. Pe baza mai multor studii efectuate în Australia s-a demonstrat că masculii tineri sterilizaţi cu ajutorul inelului de cauciuc se dezvoltă mai rapid. După ce ne asigurăm că ambele testicule se simt la palpare se aplică un inel de cauciuc. Procedeul constă în împingerea testiculelor înapoi în organism prin orificiile inghinale şi aplicarea unui inel de cauciuc la baza scrotului pentru a le împiedica să coboare în pungile testiculare. Testiculele se atrofiază în aproximativ 30-40 de zile după desfăşurarea acţiunii. Dacă testiculele au coborât în scrot. depun mai puţină grăsime şi mai mult ţesut muscular. Burdizzo). Inelul are un diametru mai mic decât circumferinţa scrotului şi va efectua o stază puternică asupra cordoanelor spermatice şi arteriale.www. După efectuarea acestei acţiuni testiculele produc încă hormonii care au ca efect creşterea sporului mediu zilnic şi a cantităţii de carne în carcasă. Când apar infecţii. Fiecare cordon testicular v-a fi strâns separat. se strânge puternic cleştele la baza scrotului imediat sub joncţiunea acestuia cu corpul unde există o zonă mai îngustă. Testiculele se usucă în 20-30 zile. cu ajutorul căruia se strivesc cordoanele testiculare. Cleşte pentru aplicarea inelelor de cauciuc Inelele de cauciuc pot fi utilizate şi pentru a induce criptohidia. Temperatura constantă a corpului are efect negativ asupra maturării spermatozoizilor şi induce sterilitatea parţială sau totală. 2. la baza scrotului. Activitatea sexuală este însă redusă sau .info de castrare se efectuează numai de către medicul veterinar. Nu se provoacă răni deschise care să atragă muştele însă strivirea poate fi incompletă şi unul sau ambele cordoane să rămână funcţionale. creşterea este influenţată foarte puţin şi se elimină riscul apariţiei infecţiilor. Metoda este recomandată în cazul fătărilor târzii când temperatura mediului înconjurător este mai ridicată. Nu au loc hemoragii şi riscul infecţiilor este redus. de forme diferite. cu ajutorul unui cleşte special. În cazurile mai grave se administrează antibiotice. decât masculii castraţi sau necastraţi. Stresul este minim. după anestezia animalului. se intervine săptămânal cu iodură de potasiu aplicată local. 3. CASTRAREA CU AJUTORUL INELELOR DE CAUCIUC Inelele elastice din cauciuc pot fi folosite la castrarea masculilor începând cu vârsta de cel puţin 10 zile.

6-0. MODELAREA. Se ia temperatura laptelui care trebuie sã fie 20-24oC . antiseptice. Nu se recomandă a fi utilizată pentru producerea de masculi încercători. în testiculele reţinute. un lapte de calitate trebuind sã îndeplineascã urmãtoarele conditii : .8ml la 10 litri lapte (cu 520 mg chimozinã ) cu o seringã sau eprubetã. se amestecã laptele.sapard-romania. Metoda se aplică la vârsta de aproximativ o lună. se verificã laptele prins care trebuie sã fie tare. notându-se ora când s-a adãugat cheagul.aciditatea sã fie apropiatã sau usor superioarã laptelui din momentul mulsului. se mentin vasele cu lapte pentru închegare la 18-23oC timp mediu de 24ore (12-36 ore).info inexistentă. 18o Torner (Dornic) . Se face analiza aciditãtii zerului care trebuie sã fie 50-65o T. unele din celulele lui Sertoli se pot transforma în tumori care produc cantităţi reduse de estrogeni şi induc apariţia unor caractere feminine. RETETE Preparatele din lapte de capra sunt foarte valoroase avand o mare cautare si fiind foarte apreciate in Europa dar la noi in tara acestea nu au vanzare nefiind o educatie gastronomica si traditie in consumul produselor din lapte de capra.nu trebuie sã continã impuritãti vizibile .nu trebuie sã continã germeni patogeni ETAPELE tehnologiei de fabricatie a brânzei din pastã lacticã FILTRAREA si determinarea aciditãtii laptelui (prin titrare cu biuretã) COAGULAREA. După o perioadă mai mare de timp. iar dacã este moale se fac 2-3 tãieturi cu cutitul si se mai lasã 13ore.www.nu trebuie sã prezinte miros si gust anormal . Brânzeturile de ferma sunt fabricate din lapte nefiert.nu trebuie sã continã antibiotice. produse de curãtat . animalul numindu-se criptorhid (testicule ascunse). se adaugã zer (lactoser) 2-3%. adicã închegarea laptelui. neted si dezlipit de marginile recipientului. Indiferent de metoda de castrare aleasă acţiunea este motivată prin creşterea calităţii cărnii care poate fi valorificată la preţuri mai mari atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă. se adaugã cheagul în cantitate de 0. TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A BRANZEI DIN PASTA LACTICA In Franta majoritatea brânzeturilor de caprã sunt fabricate pe baza unei “paste lactice” si consumate din prima zi de fabricatie si pânã dupã mai mult de o lunã de maturare. Pentru modelarea .

si anume : proaspãtã. foarte usor ca sã nu se sfãrâme prea mult si se umplu aceste forme.www. timp de 1824 ore. stabilizarea brânzei si buna implantare a florei de maturare. SCURGEREA SI SARAREA brânzei: formele cu lapte închegat se tin la scurs pe o masã de inox timp de 12-24 ore. umiditatea 70-85%. Uscarea este de preferat sã se facã într-o încãpere specialã. se aseazã pe un grãtar în sala de fabricatie si se sãreazã fatã de deasupra. se pierde în greutate cam 10-25%.info pastei sunt necesare forme speciale. depinzând de flora ce trebuie sã se dezvolte. dar umedã. doza de sare fiind de 1-2gr. semiuscatã sau uscatã. se pãstreazã 20% din lapte pentru adãugarea lui ulterioarã.Temperatura camerei de maturare trebuie sã fie constantã (8-12oC). Dupã 2-3ore de scurgere se adaugã în forme si cantitatea opritã. Întãrirea brânzei are loc la temperatura de 16-18oC si umiditatea de 70-80% (în functie de flora doritã). Dupã primele 6-7 ore de scurgere pasta se sãreazã. cu temperatura de 12-16oC. . la 100 grame cas. prevãzutã cu ventilator. Pentru întãrire. Se ia laptele închegat cu polonicul. umiditatea 80-85% sau chiar 90%. În timpul uscãrii se întorc calupurile de brânza zilnic MATURAREA: se pun grãtarele cu bucãtile de brânzã într-o încãpere aerisitã. uscatã. la temperatura de 18-23oC. ca sã se dezvolte o flora de suprafata (uneori se introduc chiar mucegaiuri sau levuri). durata maturãrii (1 sãptãmânã –1 luna) depinde de stadiul la care se va consuma brânza. asa încât brânza rezultatã sã aibã gramajul dorit. Sãrarea se efectueazã cu scopul conservãrii brânzei . ÎNTARIREA SI USCAREA brânzei au ca scop completarea scurgerii zerului. se scot bucãtile de brânzã din forme. apoi se întoarce în formã si se sãreazã din nou. si definitivãrii gustului. Se cântãreste brânza înainte si dupã uscare :dupã tipul de brânzã.sapard-romania. În timpul maturãrii se întorc bucãtile de brânzã la 2-3 zile . adicã niste cutii din plastic cu perforatii dese dar mici atât pe fund cât si pe pereti. timp de 24 ore în medie (între 1-3 zile). formãrii crustei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful