P. 1
Caiet formule matematice

Caiet formule matematice

|Views: 97|Likes:
Published by razand23
Caiet formule matematice
Caiet formule matematice

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: razand23 on Jan 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/18/2013

pdf

text

original

Elev

:

3

102 = 100

212 = 441
222 = 484 232 = 529 242 = 576 252 = 625 262 = 676 27 2 = 729 282 = 784 292 = 841 302 = 900 312 = 961

112 = 121 122 = 144
132 = 169 142 = 196 152 = 225 162 = 256 17 2 = 289 182 = 324 192 = 361 202 = 400

4


!


∈ ⊂




≥ ∃ ≤


< >

= reuniune = unic = intersecţie = aparţine = cuprins = nu aparţine = inclus = implică = sau = dacă şi numai dacă = şi = mai mare sau egal = există = mai mic sau egal = oricare = diferit = divizibil = mai mic = mai mare

5

 = 0,1,2,....,+∞ ∗

{ } = mulţimea numerelor naturale = {1,2,...,+∞} =  \ {0}
= mulţimea numerelor

 = {−∞,..., −2, −1, 0,1, 2,..., +∞}

întregi ∗ = {−∞,... − 2, −1,1, 2,..., +∞} =  \ {0}
⎧m ⎫  = ⎨ m, n ∈, n ≠ 0 ⎬ ⎩n ⎭

= mulţimea numerelor raţionale

=

mulţimea numerelor reale

⊂ ⊂⊂ 

6

(a ) = a
m n
n m

a0 = 1

m⋅n

a m ⋅ a n = a m+n a m : a n = a m−n
m

a =a
n 1

am = m a 1 = a −1 a

a1 = a

1n = 1
0n = 0
1
m

an

=a

n m

7

iar restul trebuie să fie mai mic decât împărţitorul. ⎧Î ≠ 0 ⎪ D = Î⋅C + R ⎨ ⎪R < Î ⎩ Deîmpărţitul se poate scrie ca produsul dintre împărţitor şi cât.Suma primelor n numere naturale Sn S n = 1 + 2 + . Împărţitorul trebuie să fie diferit de 0.. Împărţirea la 0 este operaţie lipsită de sens a imposibil ! 0 8 .. abia atunci sfârşindu-se împărţirea. plus restul. pentru ca împărţirea să aibă sens. + n = n (n + 1) 2 (a + b ) = a 2 + 2ab + b2 2 (a − b ) = a 2 − 2ab + b2 a 2 + b 2 = (a − b )(a + b ) produsul sumei prin diferenţă 2 ⎧a = 0 sau a ⋅b = 0 ⇒ ⎨ ⎩b = 0 (a + b + c ) = a 2 + b2 + c 2 + 2 (ab + ac + bc ) 2 (a − b + c ) = a 2 + b2 + c 2 + 2 (−ab + ac − bc ) 2 (a − b − c ) = a 2 + b2 + c 2 + 2 (−ab − ac + bc ) 3 (a + b ) = a3 + 3a 2b + 3ab2 + b3 3 (a − b ) = a3 − 3a 2b + 3ab2 − b3 a 3 − b3 = (a − b )(a 2 + ab + b 2 ) a 3 + b3 = (a + b )(a 2 − ab + b 2 ) 2 a 2 + b 2 = NU SE DESCOMPUNE ÎN  Factor comun ab + ac = a (b + c ) Divizibilitate → împărţire exactă fără rest (restul este 0) Teorema împărţirii cu rest.

= reprezintă numărul elementelor din 9 .b) a ∈ A şi b∈ B} { mulţimea perechilor ordonate Complementara mulţimii A în raport cu mulţimea E C E A = x ∈ E x ∈ E şi x ∉ A } Cardinalul unei mulţimi mulţimea respectivă. Intersecţia = mulţimea elementelor comune celor două mulţimi considerate o singură dată A  B = x x ∈ A şi x ∈ B { } Produsul cartezian = AxB = Nu este comutativ {( a.Reuniunea = mulţimea elementelor comune şi necomune celor două mulţimi considerate o singură dată A  B = {x x ∈ A sau x ∈ B} .

1000… dacă ultima cifră este 0 sau respectiv 00. Criteriul divizibilităţii cu 11 = Se adună cifrele ce compun numărul. atunci numărul iniţial este divizibil cu 11. separat cele de ordin făra soţ. 11 sau un număr divizibuil cu 11. sau 000… . = Un număr este divizibil cu 2 dacă ultima Criteriul divizibilităţii cu = Un număr este divizibil cu 3 dacă suma cifrelor ce-l compun este un număr divizibil cu 3. plasate în poziţii cu soţ. 10 .…= Un număr este divizibil cu 10. Dacă diferenţa celor două sume este 0.100.1000.Criterii de divizibilitate Criteriul divizibilităţii cu cifră este pară . 100. Criteriul divizibilităţii cu 5 = Un număr este divizibil cu 5 dacă ultima sa cifră este 0 sau 5 . Criteriul divizibilităţii cu 10.

Concentraţia unei soluţii = C = md ⋅100 ms md = masa substanţei dizolvate ms = masa totală a substanţei Probabilitatea producerii unui eveniment PA = numãr cazuri favorabile numãr cazuri posibile 11 .

Raţionalizarea 3 Ex: 1+ 2 1 = 3.Simplificarea Reducerea Amplificarea = prin simplificare se face împărţirea numărătorului şi numitorului prin aceeaşi cantitate diferită de 0. 3 3 1+ 2 1+ 2 1+ 2 1 = = = − 1+ 2 . c b c d 12 . a a d Linie de fracţie principală b = ⋅ . = 1− 2 −1 1− 2 1− 2 1+ 2 ( )( ) ( ) 1 = 3+ 2 = 3+ 2. = suma algebrică dintre un număr şi opusul său este 0 a − a = 0. 3− 2 3− 2 3+ 2 Împărţirea a două fracţii A împărţi 2 fracţii înseamnă a o înmulţi pe prima cu a doua inversată . = a amplifica înseamnă a înmulţi şi numărătorul şi numitorul unei fracţii prin aceeaşi cantutate diferită de 0.

5} a b c = = =k 1 1 1 3 4 5 Raport: = raportul a două cantităţi este câtul celor două cantităţi a → numãrãtor b → numitor ≠ 0 Proporţie = egalitatea a două rapoarte a c = b d Proprietatea fundamentală a proporţiilor Produsul mezilor este egal cu cel al extremilor a c = ⇒ ad = bc b d Rădăcină pătrată (radical ) 7 1423 37. {a. Ex.5} Mărimi invers proporţionale 3. {a. c} sunt invers proporţionale cu { 4. Ex.Mărimi direct proporţionale a b c = = =k 3 4 5 3. b. 6 9 67x7=469 523 7 7 74 6 x 6 469 = 5400 13 . c} sunt direct proporţionale cu { 4. b.

x < 0 ⎪ x = ⎨ 0. x > 0 ⎩ Ex: ∗ x − 3 = 8 ⇒ ⎨ ⎧ x − 3 = 8 ⎧ x = 11 ⇒⎨ ⎩ x − 3 = −8 ⎩ x = −5 ∗ x − 3 = −8 → ecuaţie imposibilă... S = ∅ ⎧2 x − 3 ≥ 5 ∗ 2x − 3 ≥ 5 ⇒ ⎨ ⎩2 x − 3 ≤ −5 ⎧2 x − 3 ≤ 5 ∗ 2x − 3 ≤ 5 ⇒ ⎨ altfel scris −5 ≤ 2 x − 3 ≤ 5 ⎩2 x − 3 ≥ −5 Media aritmetică M a = raportul dintre suma numerelor şi numărul lor a + a + .Modulul → este mereu o cantitate pozitivă ⎧− x. + an Ma = 1 2 n Media geometrică (proporţională) M g = ab Media armonică M R = M α = Media ponderată Mp = 7 elevi ⋅ 4nota + 6elevi ⋅ 7 nota + 2elevi ⋅ 9nota 7+6+2 2 1 1 + a b = 2ab a+b Inegalitatea mediilor M g < M α < M a 14 . x = 0 ⎪ x.

∗ a = 2. La numitor se trec atâtea cifre de 9 câte cifre are partea periodică urmate de atâtea zerouri câte cifre are partea neperiodică.8} = 0. Număr periodic simplu 17. 2 a = [a ]+ {a} Partea întreagă este cel mai mare număr întreg mai mic sau egal cu numărul dat.8 [a ] = [2.8 = 0.8 [b] = [2.000m 2 1ar = 100m 2 1q = 100kg 1t = 100kg 1h = 60 min = 3600sec 15 .8} = 2.8 ∗ b = −2. 316 = 17 i i i ( ) 316 999 i i i La numărător se scrie perioada.31 257 = 17 i i ∗ ∗ ∗ ( ) 31257 − 31 999 0 0 ∗ ∗ ∗ i i La numărător se scrie partea neperiodică urmată de perioadă formând un număr din care se scade partea neperiodică .Partea întreagă [a ] Partea fracţionară {a} Ex.8 − (−3) = −32. iar la numitor atâtea cifre de 9 câte cifre are partea periodică. Număr periodic mixt 17.8] = 2 {a} = {2.8] = −3 {b} = {2. Unităţi de măsură km-hm-dam-m-dm-cm-mm 1ha = 10.

ndeterminată S =  m −1 III m ≠ 0. în funcţie de care discutăm soluţia ecuaţiei. x = m m −1 ( ) x= 1 soluţie unică reală m 16 . 0 = 0 ec. iar termenii liberii în m 2 x + 1 = mx + m m 2 x − mx = m − 1 m 2 x − mx = m − 1 ∗ Dau factor comun necunoscuta x (m 2 − m )= m − 1 ∗ Determinăm valorile pentru care coeficientul necunoscutei se anulează m (m − 1) = 0 m1 = 0 ⋅ m − 1 = 0 ⇒ m2 = 1 ∗ Analizez cazurile posibile I m = 0 . Ex: m 2 x + 1 = m (x + 1) membrul drept respectând regula semnelor.ECUAŢII CU PARAMETRU Parametrul este o cantitate reală necunoscută. ∗ Se trec termenii cu necunoscute în membrul stâng . imposibilă S = 0 x ⎡ m (m − 1)⎤ = m − 1 ⎣ ⎦ II m = 1 . x (x − 1) = 1 − 1 . ⎣ ⎦ 0 = −1 ec. m ≠ 1 . variabilă. x ⎡0 (0 − 1)⎤ = 0 − 1 .

∗ Două puncte determină unic o dreaptă ∗ Printr-un punct trece o infinitate de drepte Punctele situate pe aceeaşi dreaptă se numesc coliniare POSTULATUL (AXIOMA) LUI EUCLID Printr-un punct exterior unei drepte se poate trasa o singură paralelă la dreapta dată .Punct xA Dreapta – o infinitate de puncte. d1  d 2 17 . nelimitată la ambele capete ______________________ (d) Semidreaptă deschisă închisă Semidreapta este porţiune dintr-o dreaptă limitată la un capăt Segmentul de dreaptă A B Porţiune din dreaptă mărginită la ambele capete.

O = vârful unghiului. numit vârful unghiului AO. ( Unghi obtuz Unghi drept  m AOB > 90 ( )  m MNP = 90 ( ) Unghi propriu =  ascuţit  m AOB < 90 ( ) 18 . (OB = laturile unghiului.Secante Secantele sunt drepte ce se intersectează într-un punct Drepte perpendiculare Formează unghiuri de 90 Unghiul Unghiul AOB 0 sau  = Porţiunea din plan mărginită de două semidrepte ce pornesc dintr-un punct comun.

Suma măsurilor unghiurilor în jurul unui punct de 360 Unghiuri complementare   m AOB + m BOC = 90 = unghiuri a căror măsuri însumate reprezintă 90 ( ) ( ) Unghiuri suplementare = unghiuri a căror măsuri însumate reprezintă 180   m AOB + m BOC = 180 ( ) ( ) Unghi alungit  m AOB = 180 = unghiul cu laturile în prelungire a cărui măsură este de 180 ( ) Unghiuri adiacente = unghiuri ce au vârful şi o latură comune 19 .

∗ Unghiurile cu laturile respectiv paralele sunt fie congruente . fie suplementare ∗ 57 − 3615′27′′ 57 → 5660′ → 5659′60′′ 5659′60′′  ⎫ 57 − ⎪  ⎬ → 36 15′27′′  ′27′′⎪ 36 15 ⎭ 20 44′33′′ Ughiuri opuse la vârf ∗ Au măsurile egale ∗ Au laturile în prelungire 20 . fie suplementare ∗ Unghiurile cu laturile respectiv perpendiculare sunt fie congruente .

 = unghiuri ∗ Triunghiul este figura geometrică formată din trei laturi. ⎡ BC ⎤ = laturi ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ ⎣ ⎦ A. C = vârfuri   ACB BAC . trei vârfuri şi trei unghiuri CLASIFICARE DUPĂ LATURI oarecare – scalen [AB ] ≠ [BC ] ≠ [AC ] [AB ] = [AC ] isoscel [AB ] = [AC ] = [BC ] echilateral 21 .TRIUNGHIUL ⎡ AB ⎤ . CBA. B. ⎡ AC ⎤ .

CLASIFICARE DUPĂ MĂSURA UNGHIURILOR ascuţit unghic obtuz unghic isoscel ()  m ( B ) < 90  m ( C ) < 90 m  < 90 A  m  > 90 A ()   m B =m C () ()  dreptunghic dreptunghic isoscel echilateral m  = 90 A () ()   m ( B ) = m ( C ) = 45 m  = 90 A  m A =m B =  = m C = 60 ( )  () () ∗ Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este de 180 22 .

∗ ACM este unghi exterior ΔABC    ∗ m ACM = m BAC + m CBA  ∗ ∗ Suma lungimilor oricăror două laturi este mai ( ) ( ) ( )   m( ACM ) + m( ACB ) = 180 mare decât a treia (condiţie de existenţă a unui triunghi) ∗ Un triunghi are doar un unghi de 90 sau mai mare decât 90 23 .

LINII IMPORTANTE ÎNTR-UN TRIUNHGI 1. TEOREMA BISECTOAREI AD = bisectoare   m BAD = m DAC ( ) ( ) ∗ Raportul segmentelor determinate de bisectoare pe latura opusă unghiului din vârful căruia porneşte este egal cu raportul laturilor ce determină unghiul. DB AB = DC AC 24 .BISECTOAREA = semidreapta care împarte unghiul din vârful căruia porneşte în două unghiuri de mărimi egale ∗ Bisectoarele unghiurilor unui triunghi sunt concurente în centrul cercului înscris în triunghi “I ”.

MEDIANA – este linia importantă în triunghi ce uneşte vârful triunghiului cu mijlocul laturii opuse ∗ Medianele se intersectează în centrul de greutate al triunghiului situat la 2/3 de vârf şi 1/3 de bază "G " 25 .2.

3. MEDIATOAREA – este dreapta unui triunghi perpendiculară pe mijlocul laturii ∗ Mediatoarele se intersectează în centrul cercului circumscris triunghiului în " O " . 26 .

ÎNĂLŢIMEA – este perpendiculara trasată din vârful unui triunghi pe latura opusă acestuia ∗ Înălţimile sunt concurente în ortocentrul triunghiului " H " . 27 .4.

5. AM = MB AN = NC MN  BC BC MN = 2 TEOREMA LUI THALES O paralelă dusă la una dintre laturile unui triunghi determină pe celelalte două laturi segmente proporţionale. B′C ′  BC AB′ AC ′ = B′B CC ′ 28 . ∗ Linia mijlocie este egală ca lungime cu jumătate din lungimea laturii cu care este paralelă. LINIA MIJLOCIE = segmentul de dreaptă ce uneşte mijloacele a două laturi ale unui triunghi ∗ Linia mijlocie este paralelă cu a treia latură.

m C = m C ′ ( ) ( ) ( ) ( ) 29 . B′C ′  BC ΔAB′C ′  ΔABC AB′ AC ′ B′C ′ = = AB AC BC     m B′ = m B .TEOREMA FUNDAMENTALĂ A ASEMĂNĂRII O paralelă trasată la una dintre laturile unui triunghi determină cu celelalte două un triunghi asemenea cu cel dat.

a 2 = b2 + c2 RECIPROCE b2 = a 2 − c2 c2 = a 2 − b2 TEOREMA CATETEI CD = proiecţia catetei AC pe ipotenuză. [AC ] → catete (determină unghiul de 90 ) [BC ] → ipotenuză (se opune unghiului de 90 ) TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC ISOSCEL [AB ] = [AC ] = a   m B = m C = 45 BC = a 2 () () TEOREMA LUI PITAGORA Într-un triunghi dreptunghic suma lungimilor catetelor este egală cu pătratul lungimii ipotenuzei. Într-un triunghi dreptunghic cateta este medie proporţională (geometrică) între proecţia ei pe ipotenuză şi ipotenuză. DB = proiecţia catetei AB pe ipotenuză.TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC [AB ]. AC = CD ⋅ BC sau AC 2 = CD ⋅ BC 30 .

AM = MB = MC 31 . AD = CD ⋅ DB sau AD 2 = CD ⋅ DB TEOREMA UNGHIULUI DE 30 În triunghiul dreptunghic cateta opusă unghiului de 30 este jmătate din lungimea ipotenuzei.TEOREMA ÎNALTIMII Într-un triunghi dreptunghic înălţimea ce porneşte din vârful unghiului drept este medie proporţională între proiecţiile catetelor pe ipotenuză. AC = BC 2 TEOREMA MEDIANEI ÎN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC Mediana care porneşte din vârful unghiului drept al unui triunghi dreptunghic este jumătate din lungimea ipotenuzei.

32 .Teorema dreptunghiului înscris în semicerc Triunghiul dreptunghic se înscrie într-un semicerc. ipotenuza este diametrul. vârful drept se află pe cerc.

FUNCŢIILE TRIGONOMETRICE ALE UNGHIULUI ASCUŢIT AL TRIUNGHIULUI DREPTUNGHIC  sin B =  cos B = cat. b = ipot a cat. = a= = =   b tg B cat.op. tg B  c cat. sin B b a FORMULA FUNDAMENTALĂ A TRIGONOMETRIEI sin 2 B + cos 2 B = 1 VALORI ALE FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE Funcţia 30 1 2 45 2 2 2 2 60 3 2 1 2 sin x cos x tgx = ctgx =  3 2 sin x cos x cos x sin x  3 3 1 1  3 3 3 3 sin 90 = 1 sin 0 = 0 cos 90 = 0 cos 0 = 1 33 .op.alãt c = ipot a  b  = sin B = a = b = cat.alãt cos B c a  ctg B =  c cos B c 1 cat.op.alãt.

unind două puncte de pe cerc OA este rază. Este cea mai lunga coardă. unind două puncte de pe cerc şi trecând prin centrul cercului. MN este coardă.CERCUL Cercul este mulţimea punctelor egal depărtate de un punct fix numit centrul cercului. punctele sale bucurându-se de aceeaşi proprietate. Este un loc geometric. Se poate trasa o infinitate de diametre BC = două raze = 2R  BC = semicerc  = arc de cerc MN TANGENTE DINTR-UN PUNCT EXTERIOR AM = AN AM ⊥ OM AN ⊥ ON Tangenta la cerc este perpendiculară pe rază în punctul de contact 34 . unind centrul cercului cu un punct de pe cerc OA = R BC este diametru.

POZIŢIILE RELATIVE A DOUĂ CERCURI ∗ exterioare ∗ OO ' > R + r ∗ nu au puncte în comun ∗ tangente exterioare ∗ 00′ = R + r ∗ au un singur punct comun ∗ secante ∗ 00′ < R + r ∗ au două puncte comune ∗ concentrice ∗ 0 = 0′ au acelaşi centru ∗ nu au puncte comune ∗ tangente interioare ∗ au un singur punct comun 35 .

 m MON = m  MN ( ) ( ) Unghiul cu vârful pe cerc şi laturile sale coarde ale cercului are măsura egală cu jumătate din măsura arcului subîntins.TANGENTE COMUNE A 2 CERCURI MN şi PR sunt tangente exterioare AB şi CD sunt tangente interioare UNGHIURI ÎN CERC Unghiul cu vârful în centrul cercului şi laturile raze ale cercului au măsura egală cu măsura arcului subîntins de laturile sale. 36 . Unghiul cu vârful în afara cercului are ca măsură semidiferenţa arcelor.  m AMB = ( ) m  AB 2 ( ) Unghiul cu vârful în interiorul cercului are ca măsură semisuma arcelor.

∗ În acelaşi cerc sau în cercuri egale coardele egale sunt egal depărtate de centru şi reciproc. ∗ În acelaşi cerc sau în cercuri egale la unghiuri la centru egale corespund arce şi coarde egale şi reciproc. ∗ În acelaşi cerc sau în cercuri egale la arce egale corespund coarde egale şi reciproc. 37 . ∗ Arcele cuprinse între două coarde paralele sunt egale.Teoreme remarcabile referitoare la cerc ∗ Diametrul perpendicular pe o coardă a cercului împarte coarda şi arcele corespunzătoare în câte două părţi egale şi reciproc.

...1415.CERCUL – formule uzuale Lcerc = 2π R Larc cerc = π R 2 n 180 Acerc = π R 2 Asec tor cerc = π R 2 n 360 π = 3.. 38 ..

∗ Unghiul format de o diagonală cu una dintre laturi este egal cu unghiul ( ) ( ) ∗ Produsul unghiurilor diagonalelor este egal cu suma produselor lungimilor laturilor opuse. ∗ unghiurile opuse sunt () ()   m ( B ) + m ( D ) = 180   m DAC = m DBC suplementare  m  + m C = 180 A  format de cealaltă diagonală cu latura opusă.PATRULATER INSCRIPTIBIL Un patrulater este inscriptibil dacă vârfurile sale se găsesc pe cerc. iar unghiurile sale sunt unghiuri cu vârful pe cerc. Laturile sale sunt coarde ale cercului. (Ptolomeu) AC ⋅ BD = AD ⋅ BC + DC ⋅ AB 39 .

laturi Nume POLIGON n = 3 triunghi Latura ln Apotema an Aria S n funcţie de R Aria S n funcţie de ln Nr.POLIGOANE REGULATE ÎNSCRISE ÎN CERC Laturile poligoanelor regulate înscrise în cerc sunt coarde ale cercului. laturi Nume POLIGON l3 = R 3 R a3 = 2 3R 2 3 S3 = 4 2 l 3 S3 = 4 n = 4 pătrat Lautra ln Apotema an Aria S n funcţie de R Aria S n funcţie de ln l4 = R 2 a4 = R 2 2 S4 = 2 R 2 S4 = l 2 40 . Nr.

Nr. laturi Nume POLIGON n = 6 hexagon Latura ln Apotema an Aria S n funcţie de R Aria S n funcţie de ln R l6 = R a6 = R 3 2 3R 2 3 S6 = 2 S6 = 3l 2 3 2 = raza cercului circumscris poligonului an = apotemă – perpendiculara din centrul cercului pe latura poligonului înscris Măsura unghiului unui poligon regulat m x ( ) ( n − 2)180 = n  n = nr. laturi 41 .

ARIA TRIUNGHIULUI BC = baza = a AD = înălţime = h S ABC =  AD ⋅ BC h ⋅ a ab sin C = = 2 2 2 formula lui Heron: S ABC = p p−a p−b p−c ( )( )( ) p= a+ b+ c 2 S ABC = abc . cu r = rază cerc înscris Aria triunghiului dreptunghic – dublă exprimare ABCA = cat1 ⋅ cat2 ipot ⋅ înãl AB ⋅ AC = = 2 2 2 Teorema de aditivitate a ariei S ABC = S ABM + S ACM 42 . cu R = rază cerc circumscris 4R triunghiului S ABC = rp .

PĂTRATUL S ABCD = l 2 = ( AC ) 2 2 = d2 2 Proprietăţi ∗ laturi egale [AB ] = [BC ] = [DC ] = [AD ] ∗ dreptunghiul cu 2 laturi succesive egale ∗ diagonalele se intersectează după segmente congruente ∗ diagonalele sunt perpendiculare ∗ diagonalele sunt axe de simetrie ∗ unghiuri egale = 90    m  = m B = m C = m D = 90 A () () () () 43 .

PARALELOGRAMUL S ABCD = h ⋅ a = ab sin x Proprietăţi: ∗ laturile opuse sunt paralele şi egale ∗ unghiurile opuse sunt congruente ∗ unghiurile alăturate sunt suplementare ∗ diagonalele se taie după segmente egale 44 .

AC = BD ∗ paralelogramul cu un unghi drept ∗ diagonalele se intersectează după segmente congruente.DREPTUNGHIUL AABCD = AB ⋅ BC = L ⋅ l Proprietăţi: ∗ laturile opuse sunt paralele şi egale    ∗ m  = m B = m C = m D = 90 A ∗ diagonalele sunt congruente. AO = OC = OD = OB () () () () 45 .

46 . DO = OB . AO = OC .ROMBUL AC ⋅ DB 2 = l sin x 2 S ABCD = Proprietăţi: ∗ laturile sunt egale AB = AD = BC = CO ∗ unghiurile succesive sunt suplementere  m  + m D = 180 A () () ∗ unghiurile opuse sunt egale:    m  = m C şi m D = m B A () () () () ∗ paralelogramul cu 2 laturi succesive congruente ∗ diagonalele se intersectează după  de 90 şi segmente egale AO ⊥ DB .

AB  CD ∗ două unghiuri succesive sunt suplementare Trapezul isoscel AD = BC  m  =m B A () ()   m ( D ) = m (C ) Trapezul dreptunghic AD ⊥ DC AD ⊥ AB 47 .TRAPEZUL S ABCD = S ABCD 2 = MN ⋅ h ( AB + CD )⋅ h = (B + b )h 2 linia mijlocie – MN ∗ uneşte mijloacele laturilor neparalele ale trapezului ∗ este paralelă cu bazele AB  MN  DC ∗ este egală cu semisuma bazelor AB + DC B + b MN = = 2 2 Proprietăţi: ∗ bazele sunt paralele.

B ) . B ). 48 . alterne externe şi corespondente. ( . B ) 1 3 2 4 Corespondente 1 1 A  A  A  A  ( .Drepte tăiate de o secantă Alterne interne A  A  ( . B ) 2 2 3 3 4 4 Drepte paralele = drepte coplanare distincte care nu au nici un punct comun. B ). B ) 3 1 4 2 Alterne externe A  A  ( . T: Două drepte paralele determină pe alte două drepte paralele pe care le intersectează. B ) şi ( . respectiv congruente. B ). ( . segmente congruente. ( . (d )  (g ) ______________ (d) ______________ (g) T: Două drepte paralele tăiate de o secantă formează unghiuri alterne interne. (  .

U. PATRULATER CONCAV Există două puncte în interiorul său astfel încât segmentul care le uneşte nu este inclus în interiorul patrulaterului. III. Cazuri de congruenţă ale triunghiului Două triunghiuri sunt congruente dacă fiecare latură a unuia dintre triunghiuri este congruentă cu o latură a celuilalt triunghi şi fiecare unghi al unuia din triunghiuri este congruent cu un unghi al celuilalt triunghi. III. C. II.U Pentru triunghiurile dreptunghice I.U.U. 49 . C.L.L.L. U.C. I. IV. Cazuri de congruenţă pentru triunghiul oarecare I. ∗ Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex = 360 ∗ Patrulaterul cu diagonalele ⊥ este ortodiagonal.PATRULATER CONVEX Un patrulater se numeşte convex dacă pentru oricare două puncte aflate în interiorul său segmentul ce le uneşte este inclus în interiorul patrulaterului.L. C. II. L.I. L.

SIMETRIA FAŢĂ DE O DREAPTĂ Dacă o figură geometrică coincide cu simetrica ei faţă de o dreaptă. iar aceasta se numeşte axă de simetrie a figurii. Simetria unui punct axă de simetrie Simetria unei figuri 50 . spunem că figura este simetrică faţă de dreapta dată.

PRISMA Este corpul obţinut prin intersectarea unei suprafeţe prismatice cu două plane paralele. Prisma dreaptă ∗ Dacă generatoarea este perpendiculară pe planul bazei avem o prismă dreaptă BD′ = d = L2 + l 2 + h Al = Pb ⋅ h At = Al + 2 AB Ph = perimetrul bazei h = înălţimea piramidei V = AB ⋅ h AB = aria bazei Prismă triunghiulară Prismă oblică Cub d =l 3 At = 6l 2 Al = l 2 ⋅ 4 (l = latura cubului) V = l3 51 .

feţelor ( ) 52 . 00′ = h a trunchiului A′B′ 0′T ′ = = ap. h = înălţimea piramidei Al = Pb ⋅ ap At = Al + Ab 1 V = ⋅ Ab ⋅ h 3 Pb = semiperimetrul bazei ap = apotema piramidei ab = apotema bazei VT = apotema piramidei OT = apotema bazei TRUNCHIUL DE PIRAMIDĂ . bazei mari 2 2 At = Al + AB + Ab h V = AB + Ab + AB ⋅ Ab 3 Al = (B + b )⋅ h ⋅ nr.Piramida regulată este piramida care are ca bază un poligon regulat şi înălţimea cade în centrul bazei.este corpul geometric obţinut prin intersectarea unei piramide cu un plan paralel cu baza şi depărtarea părţii de la vârf.PIRAMIDA . bazei mici 2 AB OT = = ap.

CILINDRUL CIRCULAR DREPT . AO = R AA′ = BB′ = OO′ = h = G Al = A dreptunghiului AA′BB′ Al = 2π RG At = 2π R (R + G ) 53 .se obţine prin înfăşurarea unui dreptunghi. Segmentul de pe lăţimea acestui dreptunghi determină prin identificare. o generatoare a cilindrului.

OA = R = raza bazei mari AA′ = G = generatoare O′A′ = r = raza bazei mici OO′ = h = înălţimea Al = π G (R + r ) At = Al + AB + Ab = π G (R + r ) + π R 2 + π r 2 Atπ G (R + r ) + π R 2 + π r 2 V= π ⋅h 2 2 (R + r + R + r ) 3 54 .CONUL Se obţine prin rotirea unui triunghi dreptunghic în jurul unei catete. Al = π RG At = π R (R + G ) 1 V = ⋅π R2 ⋅ h 3 V= π R2 ⋅ h 3 TRUNCHIUL DE CON .Se obţine prin secţionarea unui con circular drept cu un plan paralel cu baza conului. Astfel ipotenuza triunhgiului “generează” suprafaţa laterală a conului.

55 .

56 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->