P. 1
Fizica - Manual pt profesori

Fizica - Manual pt profesori

|Views: 7|Likes:
Published by camcad
notiuni generale
notiuni generale

More info:

Published by: camcad on Jan 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/28/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1.1 Dezvoltarea Durabila
  • 1.4 Ce este electricitatea?
  • 2.1 Manualele elevului
  • 2.1.1 Introducere în Manualul de Eficienţă Energetică în Transporturi
  • 2.1.3 Introducere în Manualul de Eficienţă Energetică în Industrie
  • 2.2 Trusa experimentala
  • 2.3 Multimedia DVD
  • 2.4 Slideuri in Power point
  • 2.5 Caile educationale
  • 2.5.1 Umanistic
  • 2.5.2 Tehnic
  • 2.5.3 Afaceri / Business
  • Capitolul 3 PLAN DE ECONOMISIREA ENERGIEI
  • 4.1 Cum se organizezeaza un eveniment de succes?

Manualul pentru profesori

Editia
RO 1.0 - Septembrie 2010
Verificati siteul proiectului IUSES www.iuses.eu pentru versiunile actualizate.

Declinarea responsabilitatii
Acest proiect a fost finantat cu sprijin din partea Comisiei Europene
Aceasta publicatie reflecta numai punctul de vedere al autorilor iar Comisia nu poate fi trasa la raspundere pentru
orice utilizare a informatiilor continute in acest material.


Autori:
Maja Blejec (Slovenski E-Forum), Jos Houben (University of Leoben), Hannes Kern
(University of Leoben), Mihai Iancu (S.C. IPA S.A), Giuseppe Pugliese (CIRCE), Harald Rau-
penstrauch (University of Leoben), Fatma Zehra Sükür (University of Leoben)


Layout
Fabio Tomasi (AREA Science Park)




















Despre acest manual si proiectul IUSES
Acest manual a fost realizat in cadrul proiectului IUSES – Utilizarea Inteligenta a Energiei in
Scoli. Proiectul a fost finantat de catre Comisia Europeana – Programul Energie Inteligenta
pentru Europa.
Partenerii din proiect sunt urmatorii: Parcul Stiintific AREA (Italia), CERTH (Grecia), CIRCE
(Spania), Centrul de Tehnologii Curate – Institutul Tehnologic Cork (Irlanda), Enviros s.r.o.
(Republica Ceha), IVAM UvA (Olanda), Centrul pentru Educarea Adultilor Jelgava (Letonia),
Prioriterre (Franta), Centrul de Stiinta si Imagine Stiintifica (Italia), Slovenski E-forum
(Slovenia), Stenum GmbH(Austria), SC IPA SA (Romania), Universitatea “Politehnica” Bu-
curesti (Romania), Universitatea din Leoben (Austria), Universitatea din Ruse (Bulgaria)

Note de copyright
Aceasta carte poate fi copiata si distribuita gratuit, cu conditia ca intotdeuna sa includa aceste
note de copyright chiar si atunci cand este utilizata partial. Profesorii, instructorii si oricare alt
utilizator sau distribuitor ar trebui ca intotdeauna sa mentioneze autorii, proiectul IUSES si
Programul Energie Inteligenta pentru Europa (IEE).
Cartea poate fi tradusa gratuit si in alte limbi. Traducatorii trebuie insa sa includa aceste note
de copyright si sa transmita textul tradus coordonatorului de proiect (iuses@area.trieste.it) care
il va publica pe site-ul proiectului IUSES pentru a fi distribuit gratuit.
I




Cheia pictogramelor



Definiţie:  aceasta este pentru a indica definiţia
unui termen, explicând ce înseamnă acesta.
Note: aceastea evidenţiază informaţiile importante,
fie că sunt sfaturi sau alte aspecte vitale. Acordaţi
atenţie specială!
 
Obiectivele: acestea apar la începutul fiecărui
capitol şi indică ce veţi învăţa în acel capitol.


Experiment, Exerciţiu sau Activitate:  acestea
indică ceva de făcut pentru voi, pe baza celor
învăţate.
 

Link Web: acestea sunt adrese de internet unde
puteţi găsi mai multe informaţii.


Bibliografie: aceasta indică sursele de unde au
fost luate unele informaţii.

Studiu de caz: prezentarea unui exemplu real din
industrie sau a unei situaţii reale.

Puncte cheie: rezumat (adesea prin puncte de
marcare) ce prezintă principalele idei care trebuie
reţinute la sfârşitul fiecărui capitol.


Întrebare: indică faptul că se aşteaptă de la voi
răspunsul la o întrebare (de obicei recapitulativă, la
sfârşitul capitolelor).


Nivel 2: acesta marcheaza o sectiune prezentata in
detaliu
1
IUSES — Manualul pentru profesori


CONŢINUT
……………………………………………………



Capitolul 0: Introducere in Ghidul Profesorilor 2

Capitolul 1: Introducere în energie 3
1.1 Dezvoltarea Durabila 3
1.2 Incalzirea globala 3
1.3 Concepte cheie legate de energie 5
1.4 Ce este electricitatea? 13
1.5 Resurse de energie regenerabila 16

Capitolul 3: Indrumări pentru utilizarea trusei educaţionale IUSES 23
2.1 Manualele elevului 23
2.1.1 Introducere în Manualul de Eficienţă Energetică în Transporturi 24
2.1.2 Introducere în Manualul de Eficienţă Energetică în Construcţii 26
2.1.3 Introducere în Manualul de Eficienţă Energetică în Industrie 28
2.2 Trusa experimentala 29
2.3 Multimedia DVD 33
2.4 Slideuri in Power point 33
2.5 Caile educationale 34
2.5..1 Umanistic 34
2.5.2 Tehnic 36
2.5.3 Afaceri / Business 39
Capitolul 3: Plan de economisirea energiei 41

Capitolul 4: Plan de comunicare cu elevii 52
4.1 Cum se organizezeaza un eveniment de succes? 52









2
IUSES — Manualul pentru profesori

0: Introducere in Ghidul Profesorilor

Acest ghid este realizat pentru a sprijini profesorii in utilizarea materialelor IUSES in invăţarea bunelor
practici de management energetic şi de ai ajuta totodată să prezinte ceea ce este mai bun şi esenţial din
materialele disponibile.
Acest ghid va ajuta profesorul să inţeleagă materialele realizate şi să prezinte cum este mai bine ca
acestea să fie folosite.
De asemenea, ghidul va furniza materiale suplimentare (ce nu sunt disponibile pentru elevi), dar care
pot fi folosite de către profesori, dacă aceştia doresc, pentru a explica cum pot fi integrate diferitele ma-
teriale impreună, pentru obţinerea unor rezultate maxime.
Au fost realizate diferite instrumente de training ca parte a proiectului IUSES.Acestea includ:
- 3 manuale pentru elevi legate de Transport, Construcţii şi Industrie
- o trusă experimentală
- Suporturi multimedia pentru cele mai importante subiecte abordate in proiect
Manualele şi materialele pot fi descărcate de pe siteul proiectului: www.iuses.eu.
Primul lucru notat in acest ghid este Cheia pictogramelor prezentate anterior.Aceasta explică diferitele
tipuri de notaţii şi pictograme din manualele pentru elevi şi din acest ghid.. Aceste pictograme sunt pen-
tru: definiţii, note, obiective de invăţat pe capitole, experimente/activităţi, referinţe, studii de caz, puncte
cheie, intrebări şi pentru secţiunile când materialul este la un nivel mai inalt, adresându-se celor mai
mulţi dintre elevii avansaţi (nivelul 2).Atenţionarea este facută in text.
Ghidul incepe cu o introducere in energie ce constituie Capitolul 1.Acesta explică câteva din cele mai
importante aspecte legate de energie cum ar fi Dezvoltarea Durabilă, Incălzirea Globală, câteva con-
cepte cheie despre Energie, Electricitate şi Surse de Energie Regenerabilă. Toate acestea sunt prezentate
ca linii generale pentru profesor pentru a se familiariza rapid cu ele/să-l ajute la subiectele principale
intr-o manieră adecvată – insă majoritatea dintre acestea sunt prezentate mai detaliat in manualele pen-
tru elevi.
Capitolul 2 furnizează indrumări pentru profesor in utilizarea şi integrarea diferitele instrumente IUSES.
Acesta explică in primul rand cum este mai bine pentru profesor sa poată utiliza diferitele resurse şi
cum acestea pot fi combinate pentru a obţine rezultate dintre cele mai bune.
Pentru fiecare dintre manualele dedicate elevilor (Transport, Industrie şi Clădiri) există o introducere
detaliată, in care se arată punctele cheie ale fiecarei secţiuni, obiectivele de invăţat şi unde e cazul, te-
xtul are trimitere către suporturile multimedia furnizate in cadrul proiectului.Acesta va ajuta de aseme-
nea profesorii să se axeze pe cele mai importante subiecte adecvate pentru elevii lor şi să decidă ce anu-
me nu ar trebui neapărat invăţat din conţinutul integral al celor trei manuale.Capitolul 2 explică de ase-
menea trusa experimentală pentru aceia care au primit cel puţin un exemplar şi cum este utilizată acea-
sta.Sunt explicate de asemenea instrumentele suport multimedia şi ce legatură au acestea cu manualele,
unde pot fi gasite si ce se intenţionează a se invăţa legat de economia de energie in transport, industrie
şi clădiri.
Capitolul 2 furnizează indrumări pentru profesor legate de utilizarea cea mai adecvată a tuturor materia-
lelor disponibile, depinzând de şcoală şi de elevii lui pe care trebuie să-i inveţe, de căile educaţionale –
umanistice, tehnologice şi de afaceri.
Capitolul 3 dă explicaţii şi indrumă profesorul cum poate fi implementat un Plan de economisirea ener-
giei in propria şcoală. Trebuie urmaţi 6 paşi principali intr-un astfel de plan şi sfaturile cele mai bune
de urmat, folosind căile cele mai simple şi eficace.Acestea sunt funcţii de răspundere pentru echipa de
management energetic, care trebuie să ştie cum se face un audit energetic, selectarea scopurilor/
obiectivelor pentru program, cum poţi stabili un set de măsuri pentru a permite atingera obiectivelor
(plan de acţiune), cum poţi implementa planul de acţiune şi căile de monitorizare şi evluarea progresu-
lui.
In final, Capitolul 4 acoperă tot ceea ce ţine de comunicare – un element cheie in imbunătăţirea mana-
gementului energetic.Acesta indrumă profesorul pentru organizarea evenimentelor, realizarea listei cu
punctele ce trebuie verificate - trecerea in revistă a aspectelor legate de energie (inspecţia clădirii), pre-
zentarea informaţiilor la comunitatea scolară implicată prin diferite metode şi cum să colaboreze cu me-
dia pentru a avea efectul maxim in şcoli.
3
IUSES — Manualul pentru profesori

1. Introducere in Energie

1.1 Dezvoltarea Durabila
In legatura cu discutia despre resursele de energie alternative, protectia mediului si securitatea
furnizarii energiei, o experesie a devenit in mod deosebit foarte populara, sustenabilitatea
(durabilitatea ). Durabilitatea este folosita astazi in special pentru diferite aspecte ale vietii uma-
ne.
In 1987 Comisia Globala a Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare, denumita de asemenea
Comisia Brundtland dupa numele directorului ei Gro Harlem Brundtland, a emis un raport, la
care se face referire acum ca la “Raportul Brundtland”, unde termenul de “Dezvoltare Durabila”
a fost recunoscut la nivel global.
In 1992 la Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare ( Summit-ul Pamantului ) in
Rio de Janeiro, Natiunile Unite au fost de acord ca dezvoltarea durabila sa fie unul din scopurile
principale in fiecare domeniu unde omul influenteaza mediul inconjurator. Acordurile Conferin-
tei de la Rio, au fost publicate in asa numita “Agenda 21”. Agenda 21 este structurata in 4 mari
sectiuni care include: combaterea saraciei, schimbarea obiceiurilor de consum, protectia atmosfe-
rei, intarirea rolului copiilor, femeilor si ONG-urilor, care ar trebui sa fie atinse prin stiinta si e-
forturi educationale la fel ca si institutii internationale si mecanisme incluzand mecanismele fi-
nanciare.
Prin scopurile Agendei 21 se poate intelege ca Dezvltarea Durabila trebuie sa aiba o abordare
generala si este gresit legata numai de problemele de mediu.

















Figura 1: Elementele cheie ale Dezvoltarii Durabile

Definitie: Raportul Brundtland a definit Dezvoltarea Durabila ca fiind:
“…asigurarea nevoilor prezentului fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare
de a le asigura pe ale lor”
Durabil
Viabil
Suportabil
Echitabil
Social
Mediu Economic
4
IUSES — Manualul pentru profesori

Dupa cum se arata in Fig 1, Dezvoltarea Durabila trebuie sa urmeze principiile sociale, economi-
ce si de mediu. Concentrarea pe numai doua dintre acestea nu duce la durabilitate in general.
1.2 Incalzirea globala
Probabil ca una dintre cele mai cunoscute probleme cu consecinte economice, sociale si de me-
diu, incalzirea globala, este discutata pe larg la nivel international. Incalzirea globala este creste-
rea temperaturii suprafetei Pamantului si a atmosferei datorata activitatilor umane cum ar fi baza-
rea extrema si exclusiva pe combustibilii fosili cum ar fi carbunii si petrolul. Conform cu IPCC
( (Panoul interguvernamental cu privire la schimbarea climei ), principalul motiv al incalzirii
globale este cresterea concentratiei gazelor cu efect de sera ( dioxid de carbon, metan si oxid de
azot ). Cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera tine de activitatile umane:
- Arderea de combustibili fosili pentru generarea de electricitate, transport si menaj
- Agricultura si schimbarea folosirii pamnaturilor cum ar fi despaduririle
- Umplerea pamantului de gunoaie
- Folosirea industriala a gazelor fluorinate
Cantitatea de gaze cu efect de sera si influienta aerosolilor absorb si reflecta energia solara care
vine la suprafata Pamantului de la Soare. Ca o consecinta, dintre diferentele intre energia primita
si cantitatea de energie solara reflectata, temperatura globala creste. Incalzirea climatului global
este uniechivoca. Figura 2 arata comparativ schimbarile de temperatura observate la suprafata
pamantului pentru perioada 1906-2005.


Figura 2: Comparatie intre schimbarile observate la nivel global si continental a modificarii temeraturii de supra-
fata , cu rezultate simulate de modele climatice, folosind valori amplificate natural si antropogenic
5
IUSES — Manualul pentru profesori

Temperatura globala medie a crescut cu aproximativ 0,8 °C si cu 1°C in Europe. Din 1995-2006
au fost observate cele mai ridicate temperaturi de dupa 1850, de cand au inceput inregistrarile
instrumentale ale temeperaturii suprafetei globale. Temperaturile globale pot creste in continuare
cu 1,8 pana la 4 °C pana in 2100, (IPPC) daca emisiile de gaze cu efect de sera continua sa crea-
sca. Sunt multe niveluri de impact al incalzirii globale care se pot observa deja, cum ar fi:
- Raspandirea larga a topirii zapezii si ghetii
- Dezghetul pamantului inghetat
- Schimbari in sistemele hidrologice si biologice
- Pagube in crestere, asociate cu inundarea coastelor si cresterea nivelului marilor

Figura 3 demonstreaza dezvoltarea acestor impacte in ultimul secol

Figura 3:Schimbarile observate in (a) temperatura medie globala de suprafata , (b) nivelul mediu global al marii de
la masura standard a mareei (albastru)si din satelit (rosu) date (c) Teritoriul acoperit de zapada in Emisfera Nor-
dica pentru martie-aprilie .

Dezvoltarea acestor efecte in legatura cu schimbarea climei sunt induse sau cel putin accelerate
de activitatile umane. Schimbarile sunt un factor elementar pentru mediu, dar este vorba de vite-
za enorma cu care se produc, care faciliteaza incalzirea globala atat de periculoasa. Pentru flora
si fauna este deseori posibil sa nu se poata adapta la schimbarea climatului intr-un tempo ade-
cvat. Care duce la disparitia diferitelor specii. Intrebarea este cum sa stopam incalzirea globala?
Proiectul IUSES incearca cel putin sa ofere informatii cu privire la modul cum pot fi reduse ace-
ste efecte.

6
IUSES — Manualul pentru profesori

1.3 Concepte cheie legate de energie
Etimologic, cuvantul energie vine de la cuvintele din limba greaca“energeia” fiind vorba despre
o operatie, activitate si “energos” care inseamna energic, muncitor iar constructia cuvantului
este “en- “- la + “ergon”- munca. In termeni fizici, inseamna abilitatea de a functiona (lucra) a
unui sistem sau obiect.
Prima lege a termodinamicii declara simplu ca energia se conserva. Asta inseamna ca suma
totala a energiei intr-un sistem izolat ramane constanta. Nu poate fi distrusa sau creata, dar isi
poate schimba forma. Putem privi mai indeaproape conceptele cheie cu privire la energie si unele
dintre cele mai importante forme de energie.
Unitati pentru energie
Unitatile de masura pentru energie sunt discutate functie de intrebuintarile diferite ale energiei.
Unele dintre aceste unitati sunt scrise mai jos:

Joule (J) SI-Unit N.m
Newton meter (Nm) kg.m
2
/s
2

Calorie (cal) 1 cal = 4,184 J
Kilo Calorie (kcal) 1 kcal = 10
3
cal = 4184 J
Elektronvolt (eV) 1,602.10
-19
J
Erg (erg) g·cm˛/s˛ 1 erg = 10
-7
J
British thermal unit (BTU) 1BTU = 1,055 J
Foot-pound (ft lb) 1 ft lb = 1,356 J
Watt hour (W h) 1 Wh = 3600 J
Kilowatt hour (kW h) 1 kWh = 3,6.10
6
J
Horsepower hour (hp h) 1 hp h = 2,7.10
6
J
Energia termica
Suma tuturor formelor microscopice de energie intr-un sistem este definita ca “energie interna”.
Este legata de structura moleculara si de gradul de activitate molecular.
Energia termica este suma energiei interne latente si a energiei interne practice (sensibila /
considerabila). Energia sensibila este o parte a energiei interne, care inseamna: energia cinetica a
moleculelor cum ar fi translatia moleculara, rotatie, vibratie, translatia electronilor si spinul; si
spinul nuclear. Energia latenta este de asemenea o parte e energiei interne care apare in timpul
schimbarii fazei unui sistem.
In relatie cu energia termica, caldura e cauzata de diferenta de temperatura, transferul de energie
de la un sistem la altul.

Caldura circula intre sisteme de la zone de temperatura inalta la zone de
temperatura joase. Transferul de energie termica intre 2 obiecte, intre care exista o diferenta de
temperatura, se face prin conductie, convectie si radiatie.
Definitie: Eneria termica este energia cinetica interna totala a unui obiect, datorata
miscarilor aleatoare ale atomilor si moleculelor sale.
Definitie: Caldura este energia termica totala in tranzit!
7
IUSES — Manualul pentru profesori

Pentru a calcula debitul de energie, poate fi folosita urmatoarea ecuatie:



Aici c
v
este capacitatea calorica, care reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru a creste
temperatura unui obiect cu un grad (SI Unit: [J/K]).

Ca forma de energie, unitatea de caldura este caloria ori joule-ul. Caloria este cantitatea de
energie necesara pentru a creste temperatura unui kilogram de apa cu un grad Celsius.

Temperatura spre deosebire de caldura este legata de energia cinetica medie a particulelor intr-o
substanta. Unitatea in SI pentru temperatura este gradul Kelvin(K). Poate fi exprimata si ca grad
Celsius (°C)
[K] = [°C] + 273
Schimbul de energie termica intr-un sistem poate fi calculat in esenta:



Q: schimbul de energie termica
m: masa substantei
ÄT: schimbul de temperatura (Tfinal-Tinitial)
c: caldura specifica a substantei ([J/kg.K])

Daca temperatura sistemului creste, energia termica a acestuia creste de asemenea, pentru ca a
crescut energia cinetica a particulelor. Dar chiar daca temperatura nu se schimba, energia termica
poate fi mai mare, de exemplu cu o substanta mai masiva.

}
· = A dT c q
V
T c m Q A · · =
Definitie: Temperatura este energia cinetica medie a particulelor!
Notă: Caldura si temperatura sunt diferite una de cealalta!


Caldura Temperatura
Energia termica totala Energia cinetica medie
Unitate SI → Joule Unitate SI → Kelvin
Se masoara cu calorimetrul Se masoara cu termometrul
8
IUSES — Manualul pentru profesori


Energia magnetica
Un camp magnetic este un camp vectorial produs de magneti si curenti electrici. In unitati SI este
masurat in [T]. Liniile campului magnetic pleaca de la (vezi figura)


Figura 4: Linii ale campului magnetic

De exemplu, o particula incarcata cu sarcina electrica, q, si miscandu-se intr-un camp magnetic
B cu o viteza, v, sufera o forta magnetica F:



Lucrul acestei forte magnetice este definit ca energia potential a unui magnet si este egala cu:



Aici, m este momentul magnetic si B este campul magnetic. Minus indica directia campului
opusa axei figurii.

) ( B v q F · =
B m E
m P
· ÷ =
,
Definitie: Campul magnetic este un camp vectorial care inconjoara magnetii si curen-
tii electrici.
Sumar: Energia termica consta in totalul energiei cinetice interne a unui obiect datorata
miscarilor aleatoare ale atomilor si moleculelor sale. Energia termica poate fi asociata
cu reactii chimice, nucleare si electrice. Poate fi de asemenea sporita de efecte externe
cum ar fi efecte mecanice, radiatii si conductie. Este caracterizata de caldura si
temperatura. Caldura si temperatura sunt diferite. Caldura este debitul de energie de la
temperatura inalta la temperatura joasa, si unitatea ei de masura este caloria sau joule-
ul. Temperatura este masura energiei cinetice medii a moleculelor si unitatile ei de
masura sunt gradul Celsius, Kelvin si Fahrenheit.
9
IUSES — Manualul pentru profesori

Campul magnetic are de asemenea propria lui energie cu o densitate de energie proportionala cu
patratul intensitatii campului:


µ
0
este o constanta magnetica.

Daca energia este pastrata intr-un inductor / bobina ( inductanta L) cand curentul I trece prin el
este:



Energia chimica
Energia chimica este energia stocata in legaturile compusilor chimici. Poate fi eliberata in timpul
unei reactii chimice, de cele mai multe ori sub forma de caldura; cum ar fi reactiile exoterme. In
timpul reactiilor endoterme, care necesita absorbtie de caldura pentru a se desfasura, o parte din
energie poate fi stocata ca energie chimica in noile legaturi formate.

Exemple:
- Energia chimica din mancare este convertitata de corp in energie mecanica si caldura. Cand
mancarea este digerata si metabolizata cu oxigen, energia chimica este eliberata, care poate fi
transformata in caldura, sau de muschi in energie cinetica.
- Energia chimica din petrol este convertita in energie electrica intr-o centrala electrica.
Energia este eliberata datorita unei reactii de combustie.
- Energia chimica dintr-o baterie poate de asemenea suplini energia electrica prin intermediul
electrolizei.

Schimbarile de energie pot aparea in urmatoarele procese:
2
0
2
1
B u
M
µ
=
2
,
2
1
I L E
m P
· =
Definitie: Energia magnetica este lucrul mecanic efectuat de forta magnetica.
Notă: Nu exista o diferenta fundamentala intre energia magnetica si energia electrica.
Intr-un condensator energia electrica stocata este si intr-o bobina / induc-
tor energia magnetic stocata este .
C
Q
E
e P
2
2
,
=
2
,
2
1
I L E
m P
· · =
10
IUSES — Manualul pentru profesori

1. Reactii chimice
2. Schimbari de faza / stare
3. Formarea de solutii
Urmatoarele functii de stare se refera de asemenea la energia chimica:
- Energia interna (U)
- Entalpia (H).
- Entropia (S)
- Energia libera ( a lui ) Gibbs (G)

Energia interna a unui sistem sau a unui corp este totalul energiei cinetice care este rezultatul
miscarilor de translatie, rotatie si vibratie a moleculelor si energia potentiala legata de energia
electrica si vibratorie a atomilor din molecule.
Energia interna este definita de:


unde, ÄU este schimbarea de energie interna a unui sistem in timpul unui proces.
Q este caldura adaugata unui sistem
W este lucrul mecanic exercitat asupra unui sistem
W' este energia adaugata de toate celelalte procese

Entalpia descrie potentialul termodinamic al unui sistem. Schimbarea de entalpie este folosita
pentru schimbul de energie interna a unui sistem si lucru mecanic care este efectuat asupra
mediului inconjurator. Poate fi calculata la presiune constanta cu schimbare de volum:


Se obisnuieste sa se atribuie schimbarile de energie chimica pentru un mol de substanta. Asta
presupune ca, la presiune constanta, schimbul de entalpie este schimbul de caldura ce apare cand
un mol dintr-o substanta reactioneaza complet cu oxigenul pentru a forma produsi la 273.15 K si
1 atm. Entalpia totala a unui sistem nu poate fi masurata direct; in schimb poate fi masurata
diferenta / schimbul de entalpie. Schimbul de entalpie este definit:


Entropia; este notiunea centrala in cea de-a doua lege a termodinamicii, care trateaza procesele
fizice si daca acestea se desfasoara spontan. Schimbarile spontane in sistemele izolate apar cu o
crestere in entropie.
W W Q U ' + + = A
V p U H A + A = A
initial final
H H H ÷ = A
Definitie: Energia interna: Suma tuturor formelor microscopice de energie dintr-un
sistem. (U)
Entalpia: Cantitatea de energie sau lucru mecanic necesar pentru a crea un sistem (H)
Entropia: O masura a cantitatii de energie care nu este disponibila pentru a efectua
lucru mecanic. (Dezordinea dintr-un sistem) (S).
11
IUSES — Manualul pentru profesori

In mod comun, a doua lege a termodinamicii spune ca diferentele de temperatura intre sistemele
in contact unele cu altele tind sa se echilibreze, si ca lucrul mecanic poate fi obtinut din aceste
diferente de non-echilibru, dar ca apare si o pierdere de caldura, sub forma entropiei, cand este
efectuat lucrul mecanic.
Entropia este definita ca:


P
i
este probabilitatea ca suma sa parcurga toate miscrostarile consistente intr-o stare macro data.
k este constanta de proportionalitate si in unitati SI este numita constanta lui Boltzmann =
1.38066 10
−23
J/K
−1
.
Intr-un sistem, un "univers" constand in "imprejurimi" si "sisteme" facute din cantitati de materie
diferentele de presiune, de densitate si de temperatura, toate tind sa se egalizeze in timp deoarece
starea de echilibru are o probabilitate mult mai mare decat oricare alta.

Exemple:
- In timpul topirii ghetii, diferenta de temperatura intre o camera incalzita
( imprejurimile ) si paharul rece de apa si gheata ( sistemul si nu parte a camerei ), incepe
sa se egalizeze pe masura ce portiuni de energie sub forma de caldura din mediul
inconjurator se extind catre sistemul mai rece de apa si gheata. In timp, temperatura
paharului si continutul lui si temperatura camerei, devin egale. Entropia camerei a scazut in
timp ce o parte din energie s-a dispersat in gheata si apa.
- Un caz special de crestere a entropiei, entropia de amestec, apare cand doua sau mai multe
substante sunt amestecate. Daca substantele se afla la aceeasi temperatura si presiune, nu
va fi nici un schimb net de caldura sau lucru mecanic – cresterea entropiei va fi in totalitate
datorata amestecului diferitelor substante.

O alta corectie ar trebui facuta cu privire la schimbul de entropie, S, si trebuie facuta pentru a
determina daca o reactie chimica, va avea loc sau nu, producand energie libera Gibbs, G.
Energia libera Gibbs este un potential termodinamic care masoara lucrul mecanic „ folositor” sau
care initiaza un proces, obtinut dintr-un sitem termodinamic, izoterm, izobar.
Energia libera Gibbs este cantitatea maxima de lucru mecanic non-expansiv care poate fi extras
dintr-un sistem inchis; acest maxim poate fi atins numai in cazul unui proces complet reversibil.
Cand un sistem se schimba de la o stare bine definita initiala, la o stare bine definita finala,
energia libera Gibbs, ÄG, este egala cu lucrul mecanic schimbat de sistem cu mediul
inconjurator, mai putin lucrul mecanic al fortelor de presiune, in timpul unei transformari
reversibile a sistemului de la aceeasi stare initiala, la aceeasi stare finala:



Exemplu: In timpul oxidarii glucozei, reactia energetica principala in celulele vii, schimbul de
energie libera Gibbs este de 2870 kJ.

¿
÷ =
i
i i
P P k S ln
S T H G A ÷ A = A
12
IUSES — Manualul pentru profesori

Energia nucleara
O reactie nucleara este un proces in care doi nuclei ( constand in protoni si neutroni ) sau
particule nucleare se ciocnesc una de alta si produc produsi diferiti de particulele initiale. O
reactie poate implica mai mult de 3 particule care se ciocnesc, dar probabilitatea ca 3 sau mai
multi nuclei sa se intalneasca in acelasi timp si in acelasi loc este mult mai mica decat pentru 2
nuclei. In timp ce transformarea este spontana in cazul descompunerii radioactive, ea este initiata
de o particula in cazul unei reactii nucleare. Daca particulele se ciocnesc si se separa fara sa se
schimbe, atunci procesul este numit mai degraba ciocnire elastica decat reactie.
Exemplu:


Fisiunea nucleara este un fel de reactie nucleara. Nucleul unui atom
se desparte in parti mai mici si produce neutroni liberi si nuclei mai
usori, care eventual pot produce fotoni ( sub forma razelor gamma ).
Fisiunea elementelor grele este o reactie exoterma, care poate elibera
cantitati insemnate de energie, ca radiatie electromagnetica, si ca
energie cinetica a fragmentelor. Fragmentele rezultate nu sunt
aceleasi ca atomul original.
Fuziunea nucleara este procesul prin care mai multi nuclei atomici
incarcati cu aceeasi sarcina
electrica se unesc pentru a
forma nuclei mai grei. Poate
elibera sau absorbi energie.
Reactiile de fuziune dau
putere stelelor si produc
elementele cele mai usoare
intr-un proces. Chiar daca
fuziunea elementelor usoare in
stele elibereaza energie,
productia elementelor mai grele absoarbe energie.
Cand reactia de fuziune este un lant sustinut necontrolat,
poate rezulta intr-o explozie termonucleara, cum ar fi
bomba cu hidrogen.
Energia potentiala nucleara, impreuna cu energia
potentiala electrica, reprezinta energia eliberata din
procesele de fisiune si fuziune nucleara. Rezultatul
ambelor procese sunt nuclei in care marimea mai optima
He He H Li
4
2
4
2
2
1
6
3
+ ÷ +
Definitie: Fisiunea nucleara: A sparge in fragmente usoare un nucleu masiv. Apoi o
cantitate de energie va fi eliberata deoarece suma maselor fragmentelor va fi mai mi-
ca decat masa nucleului de uraniu.
Fuziunea nucleara: A forţa nuclee usoare impreuna. Va fi combinata cu o cantitate de
energie pentru ca masa combinatiei va fi mai putina decat suma maselor nucleelor
individuale.
Energia nucleara:
Figura 5: Fisiunea unui atom
de U, prin bombardarea cu
neutroni
Figura 6: Fuziunea atomului de Li cu
Deuteriu
13
IUSES — Manualul pentru profesori

a nucleului permite fortei nucleare sa lege particulele nucleare mult mai strans impreuna decat
inainte de reactie.
Energia eliberata in procesele nucleare este asa de mare, astfel ca diferenta relativa de masa
( dupa ce energia a fost indepartata ) poate fi asa de mare de cateva parti per mie. Particulele
nucleare (nucleonii) cum ar fi protonii si neutronii nu sunt distruse in procesele de fuziune si
fisiune. Mai degraba, fuziunea si fisiunea elibereaza energie cand o colectie de barioni devine
mai strans legata si este vorba de energia asociata cu o fractiune din masa nucleonilor ( dar nu
toate particulele ) care apare ca fiind caldura si radiatia electromagnetica generate de reactiile
nucleare. Aceasta caldura si radiatie pastreaza masa care „lipseste”, dar masa lipseste numai
pentru ca migreaza sub forma de caldura si lumina, care reţin masa si o conduc afara din sistem,
unde nu este masurata.

Exemplu: Energia de la Soare, denumita si energie solara este o forma de conversie energetica.
In interiorul soarelui, procesul de fuziune a hidrogenului converteste aproximativ 4 milioane tone
metrice de materie solara, pe secunda in lumina. Aceasta este radiata in spatiu, dar in timpul
acestui proces, numarul total de protoni si neutroni din soare nu se schimba.
Energia electrica
Energia electrica este una din componentele cheie ale rezervelor noastre de energie si un
important suport de energie. Pentru o mai buna intelegere a ceea ce este electricitatea si cum
functioneaza, ne aplecam atentia asupra ei in urmatorul subcapitol.

1.4 Ce este electricitatea?
Electricitatea este un termen general care include diferite efecte fizice cum ar fi curgerea unei
incarcari / sarcini printr-un curent, electricitatea stratica, inductia electromagnetica sau campurile
electromagnetice. Electricitatea este una din principalele noastre suporturi in ziua de astazi, dar
are nevoie sa fie generata. Unul din marile avantaje ale electricitatii ca suport de energie este
faptul ca este una dintre cele mai flexibile forme de energie si curata pentru uz. Electricitatea este
folosita in variate si diferite zone de aplicare sum ar fi: iluminatul, incalzirea, telecomunicatiile si
chiar divertismentul. In 1870, cand Thomas A. Edison a inventat primul bec comercial, practic
nimeni nu si-a imaginat ca in secolul 21, viata fara electricitrate pare a fi aproape imposibila.
Acest fapt ne apare in minte atunci cand electricitatea nu este prezenta datorita penelor tehnice
de exemplu. Urmatoarele randuri ar trebui sa explice pe scurt unii dintre cei mai importanti
termeni legati de electricitate.

Sarcina / Incarcarea electrica
Sarcina electrica este o proprietate fizica fundamentala a particulelor atomice si subatomice.
Materia incarcata electric produce campuri electromagnetice si este de asemenea influentata de
ele.
Unitatea SI a sarcinii electrice este Coulomb-ul care este echivalenta cu aproape de
ori incarcarea unui singur electron sau proton. Sarcinile electrice pot fi negative sau pozitive.
Particulele cu sarcini diferite se atrag in timp ce sarcinile asemenea se resping.

Campul electric
Un camp electric (E) este creat de o sarcina punctiforma (q) la odistanta oarecare (r) si este dat
de:
18
6, 24 10 ·
14
IUSES — Manualul pentru profesori




ε
0
(constanta electrica) = 8, 85.10
-12
F/m


Figura 7: Directiile liniilor campului electric.

Pentru o sarcina pozitiva, directia liniilor de camp este dinspre sarcina punctiforma; in timp ce
directia liniilor de camp este opusa pentru sarcina negativa.


Figura 8: liniile de camp electric intre doua sarcini


Conform legii lui Coulomb, sarcinile de acelasi fel se resping, iar sarcinile opuse se atrag. Forta
electrica intre sarcinile q
1
si q
2
este data de aceasta lege a lui Coulomb:
2
0
4
r
r
Q e
E
r tc c
÷
÷
=
Definitie: Campul electric este un camp vectorial ce inconjoara sarcina electrica. Pen-
tru o sarcina punctiforma, este forta pe unitatea de sarcina. Unitatea ei de masura este
Newton pe Coulomb [N/C] sau volti pe metru [V/m].
Notă: Michael Faraday a contribuit prima data la conceptul de camp electric.

15
IUSES — Manualul pentru profesori


r este distanta dintre cele doua particule
k este constanta lui Coulomb si este egala cu:


Curentul electric
Curentul electric este rata de curgere a sarcinilor electrice. Unitatea in SI pentru intensitatea
curentului electric este ampere-ul. Curentul (I) poate fi calculat cu urmatoarea ecuatie:


Q este sarcina electrica in coulombi
t este timpul in secunde

Potentialul electric
Energia potentiala electrica a
sarcinilor este definita ca lucrul
mecanic ce trebuie efectuat
impotriva acestei forte coulombiene
pentru a rearanja sarcinile de
separatie infinita catre aceasta
configuratie, sau lucrul mecanic
necesar de forta lui Coulomb pentru
a separa sarcinile de la aceasta
configuratie la infinit. Energia
potentiala electrica este egala cu:

2
2 1
r
q q
k F =
2 2 9
0
/ 10 * 9
4
1
C Nm k = =
tc
Q
I
t
=
Definitie: Un Ampere este definit ca fiind fluxul constant a de sarcini ele-
mentare (de exemplu: electronii) care trec o anumita granita in fiecare secunda.
18
6, 24 10 ·
Definitie: Legea lui Coulomb descrie magnitudinea fortei electrostatice intre doua
sarcini electrice punctiforme. Este proportionala cu produsul magnitudinii fiecarei
sarcini si invers proportionala cu patratul distantei dintre cele doua sarcini.
+ -
F F
q
1
q
2
+ +
F F
r
Figura 9: Forte Coulomb intre doua sarcini
16
IUSES — Manualul pentru profesori


Campul electric inmagazineaza energie. Densitatea de energie a campului electric este:


unde ε este permitivitatea (constanta dielectrica) mediului in care se gaseste campul, iar E este
vectorul camp electric.
Daca sarcina este acumulata intr-un condensator (cu capacitatea C), configuratia de referinta este
de obicei selectata sa nu fie o separare la infinit a sarcinilor, ci se accepta ca sarcinile sunt la o
proximitate extrema una fata de alta. Justificarea pentru aceasta alegere este usurinta de a masura
si diferenta de voltaj si magnitudinea sarcinilor pe armaturile unui condensator, nu versus
separarea infinita a sarcinilor ci mai degraba versus condensatorul descarcat cand sarcinile se
intorc la proxima apropiere una de cealalta. In acest caz lucrul mecanic (energia potentiala
electrica) devine:



Cantitatea de energie electrica datorata unui curent electric poate fi exprimata in:



Aici U este diferenta electrica de potential [Volt], Q este sarcina [Coulomb], I este curentul
[Amper], t este timpul pentru care se masoara curgerea curentului [Sec.]. Aceste expresii sunt
importante in masurarea practica a energiei, ca diferenta de potential.
Exemplu:
Computer de birou 60 - 250 wati
Laptop 15 - 45 wati
17" CRT Monitor 80 wati
r
q q
E
E P
2 1
0
,
4
1
tc
=
2
2
1
E u c =
C
q
E
E P
2
2
,
=
t I U E or Q U E * * * = =
Definitie: Energia potentiala electrica este lucrul mecanic care trebuie efectuat im-
potriva fortei Coulomb.
Notă: ε
0
este o constanta electrica si este egala cu 8, 85.10
-12
F/m
k este constanta lui Coulomb si este egala cu 9.10
9
Nm
2
/C
2

17
IUSES — Manualul pentru profesori

17" LCD Monitor 35 wati
Sleep / standby 1 - 6 wati


1.5 Resurse de energie regenerabila
In intreaga lume, exista o varietate larga de diferite tipuri de resurse de energie disponibile.
Aceste resurse de energie, pot fi clasificate in doua mari categorii: surse regenerabile si
neregenerabile. In paginile urmatoare se prezinta o privire de ansamblu asupra diferitelor tipuri
de surse de energie si durabilitate.
Resurse de energie neregenerabile
O sursa neregenerabila este o resursa naturala care nu poate fi produsa, recrescuta, regenerata sau
refolosita pe o scala care sa poata sustine rata ei de consum. Aceste resurse sunt de multe ori in
cantitati fixe, limitate, sau sunt consumate mult mai repede decat poate natura sa le recreeze.

In prezent, principalele surse de energie folosite de oameni sunt neregenerabile. Sursele
neregenerabile de energie pot fi clasificate in doua tipuri: combustibili fosili si combustibil
nuclear. Combustibilii fosili sunt: carbunele, petrolul si gazele naturale.

Combustibili fosili
Combustibilii fosili variaza de la cei care contin materiale volatile cu ratii scazute de carbon si
hidrogen cum a fi metanul si petrolul lichid la materiale non-volatile compunse aproape numai
din carbon pur, cum ar fi carbunii.

Carbunele: Ca si combustibil fosil, este cea mai folosita resursa de energie pentru generarea
electricitatii si caldurii prin combustie in intreaga lume, si in acelasi timp este una dintre cele mai
raspandite surse de emisie a dioxidului de carbon. Aproximativ 6,2 milioane de tone de carbune
sunt produse pe an in lume.
Cand carbunele este folosit pentru generarea electricitatii, el este de obicei pulverizat si apoi ars
intr-un furnal cu boiler. Caldura furnalului converteste apa din boiler in abur, care la randul lui
este folosit pentru a invarti turbinele care invartesc generatoarele si genereaza electricitate.
Alte moduri eficiente de a folosi carbunele sunt cicluri combinate ale centralelor electrice,
CostTotal kWh pe Cost
utilizare Ore Wat
= *
1000
*
Definitie: Sursele de energie neregenerabila sunt resursele naturale care au nevoie de
milioane de ani ca sa se formeze in mod natural, si nu pot fi inlocuite la fel de repede
pe cat sunt consumate.
Definitie: Combustibilii fosili sunt formati de resursele naturale cum ar fi descom-
punerea anaeroba a organismelor moarte ingropate care au trait acum mai bine de 300
de milioane de ani in urma. Acesti combustibili constau intr-un procent ridicat de car-
bon si hidrocarburi.
18
IUSES — Manualul pentru profesori

combina caldura si puterea cogenerarii si un ciclu de distilare MHD ( dinam magneto-
hidrodinamic ).

Petrolul: Petrolul este un lichid constand dintr-o mixtura complexa de hidrocarburi de diferite
mase moleculare si alti compusi organici. Este de asemenea denumit petrol brut / titei. S-a format
in mod natural printr-o descompunere lenta a materiei organice sub suprafata pamantului. El se
gaseste in formatiunile rocilor constand in cavitati si crevase, si prin substanta rocii. Uneori este
denumit si ulei. Hidrocarburile din petrolul brut sunt majoritatea alcani, cicloalcani si diferite
hidrocarburi aromatice, in timp ce alti compusi organici contin, azot, oxigen si sulf, dar si metale
cum ar fi fierul, nichel, cupru si vanadiu. Prin distilarea petrolului se obtin combustibilii. Cei mai
obisnuiti combustibili sunt:
- Etanul si alti alcani cu lant scurt
- Combustibilul Diesel (motorina)
- Pacura
- Benzina
- Combustibil pentru avioane, benzina de aviatie
- Petrol lampant (Parafina)
- Gaz petrol lichefiat (GPL)
Exemplu: Productia totala de petrol brut in lume este de 85471.764 [mii de barili pe zi] (2008).
Consumul total este de 85896.905 [Mii de barili pe zi ] (2007).

Gazele naturale: Gazele naturale sunt un fel de mixturi de gaze inflamabile ca sursa fosila in
scoarta terestra. Este si un derivat al petrolului. Gazul are importanta secundara dupa petrolul
brut. De cele mai multe ori el include 70-90 % Metan (CH
4
) cu alte hidrocarburi cum ar fi; etan
(C
2
H
6
), propan (C
3
H
8
), butan (C
4
H
10
) si poate contine dioxid de carbon (CO
2
), azot (N
2
), heliu
(He) si hidrogen sulfurat (H
2
S).
Gazele naturale sunt folosite in electricitate prin folosirea de turbine de gaze si turbine cu abur.
Eficienţe inalte in special se pot obtine folosind in retele de maxim ale centralelor electrice si
retele de motoare generatoare prin combinarea turbinelor de gaze cu turbinele cu aburi intr-un
mod ciclic combinat. Gazele naturale ard mai curat decat petrolul si carbunii deoarece produc
mai putin dioxid de carbon pe unitatea de energie degajata.

Notă: Cantitatea de energie potentiala din carbune care poate fi convertita in capacitate
de incalzire este de 24 MJ/kg; sau altfel spus 6, 67 kWh/kg.

Notă: In petrolul brut, care reactioneaza cu oxigenul exoterm, este stocata o energie de
46, 3 MJ/kg; asta inseamna 12, 86 kWh/kg.

Notă: Pentru o cantitate echivalenta de caldura, arderea de gaz natural produce cu
aproximativ 30 % mai putin dioxid de carbon decat arderea petrolului si cu 45% mai
putin decat arderea carbunilor.
19
IUSES — Manualul pentru profesori

Definitie: O sursa naturala este regenerabila daca este inlocuita de procesele naturale
cu o rata comparabila sau mai rapida decat rata de consum a oamenilor.
Gazele naturale sunt de asemenea folosite in case pentru scopuri cum ar fi gatitul in centrale
alimantate cu gaze naturale si /sau cuptoare, uscatoare de rufe incalzite cu gaze, incalzire/ racire
si incalzire centrala. Locuintele si alte cladiri pot incude pentru incalzit si boilere, cuptoare si
incalzitoare de apa.
GNC (gazul natural compresat) este folosit la sate fara legaturi cu liniile publice de servicii
utilitare sau cu retele portabile. Totusi este mai putin economic decat GPL-ul (gaz petrol
lichefiat), care este sursa dominanta pentru gazul folosit la sate.

Exemplu: Densitatea de energie a gazului natural este de 53.6 MJ/kg (or 10 MJ/L) si la nivel
global, productia anuala este de 127787 [milioane de metri ( picior ) cubi]. In acelasi an (2006) la
nivel global 104425 [milioane de metri cubi] de gaz natural uscat au fost consumate.

Combustibilul nuclear
Potential exista doua surse de putere nucleara: puterea fisiunii si puterea fuziunii.
Cateva elemente grele, cum ar fi uraniul, toriul si plutoniul, sunt supuse fisiunii spontane, o
forma de descompunere radioactiva si fisiune indusa.Fisiunea este folosita in toate centralele
nucleare. Intr-un reactor de fisiune, neutronii produsi de fisiunea atomilor combustibilului sunt
folositi pentrua a induce mai multa fisiune, pentru a mentine eliberarea unei anumite cantitati de
energie. Durabilitatea pe termen lung a fisiunii depinde de cantitatile de uraniu si toriu
disponibile pentru a fi exploatate, de abilitatile operatorilor de a se debarasa in mod sigur de
reziduuri si de prevenirea continua a accidentelor majore.
Cele mai comune utilizari ale acestor reactoare sunt:
- Reactoare de putere: Producerea caldurii pentru putere nucleara, ori ca parte a statiei de
generare sau a unui sistem local de generare ori un sistem local de putere cum ar fi un
submarin nuclear.
- Reactoare de cercetare: producerea de neutroni si activarea surselor radioactive pentru
scopuri stiintifice, medicale, ingineresti sau alte scopuri de cercetare.
Reactoare de crestere: Producerea de combustibili nucleari in masa din izotopii mai
abundenti
Fuziunea este reactia care alimenteaza stelele, inclusiv soarele, care ramane nepractica pentru a fi
folosita pe pamant. Cercetarile pentru fuziunea controlata, cu scopul de a produce putere de
fuziune pentru producerea de electricitate, sunt in desfasurare de peste 50 de ani. Puterea fuziunii
in care in mod comun presupune folosirea deuteriului, un izotop al hidrogenului, ca si
combustibil in multe scheme de design curente folosesc de asemenea litiul. Durabilitatea puterii
fuziunii pe termen lung depinde daca se poate dezvolta sau nu o tehnologie practica si
disponibila.
Cand reactia de fuziune este un lant necontrolat sustinut, poate rezulta intr-o explozie
termonucleara. De exemplu aceasta e generata de o bomba cu hidrogen.
Ambele tipuri creeaza reziduuri radioactive sub forma de material structural activat, care
reprezinta una din problemele durabilitatii.
Resursele de energie regenerabile
Eventual resursele naturale vor deveni prea scumpe pentru a fi recoltate si omenirea va trebui sa
gaseasca alte surse de energie. Conservarea resurselor naturale este problema fundamentala.



20
IUSES — Manualul pentru profesori

Cele mai importante surse de energie regenerabila sunt biocombustibilii, energia hidroelectrica,
energia solara, energia eoliana si energia geotermala.

Biocombustibilii
Plantele folosesc fotosinteza pentru a creste si produce biomasa, care poate fi folosita direct ca
combustibil sau pentru producerea de biocombustibili. Combustibilii din biomasa produsa pe
cale agricola pot fi arsi in motoare cu combustie interna sau in boilere. In mod tipic
biocombustibilul este ars pentru a elibera energia chimica stocata. Cand biomasa este arsa pentru
a produce caldura, ea elibereaza mai putin carbon decat cel absorbit de materialul plantei in
timpul ciclului de viata al acesteia. Exista doua motive principale: primul este ca aproximativ o
treime din carbonul absorbit de planta in timpul vietii sale este depozitat in radacina, care este
lasata in pamant pentru a putrezi si a fertiliza viata plantelor din jur, iar cel de-al doilea motiv
este ca depinzand de tipul de planta folosit, combustia biomasei produce 1-10% cenusa solida,
care contine extrem de mult carbon.
Cercetarile pentru metode mai eficiente de convertire a biocombustibililor si a altor combustibili
in electricitate folosind folosind celule de combustibil este o zona de munca foarte activa.
Folosind reziduurile de biomasa pentru a produce energie se poate reduce folosirea de
combustibili fosili, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si reducerea poluarii si a
problemelor de management al deseurilor. Cei mai mentionati biocombustibili sunt biodieselul,
bio-alcoolul, biogazul, biocombustibil solid (peleţi).

Bio dieselul: Bio dieselul poate fi facut din uleiuri si grasimi ( lipide ) animale sau din deseuri si
uleiuri vegetale cum ar fi floarea soarelui sau seminte de rapita, care sunt presate sa produca ulei
vegetal. Poate fi folosit in vehiculele moderne pentru diesel cu putine sau deloc modificari la
motor. Un avantaj major al bio dieselului este reducerea neta a emisiilor de CO
2
si CO. Cu alte
emisii se reduce cu 20 pana la 40%.

Bio alcoolul: Semintele sau granele cum ar fi faina, care produc amidon, care este fermentat in
bio etanol, care poate fi folosit in motoarele cu combustie interna si celulele de combustie.
Etanolul este integrat in infrastructura de energie curanta. De exemplu, E85 este un combustibil
compus din 85 % etanol si 15 % benzina care este vandut consumatorilor. Bio butanolul este
dezvoltat ca o alternativa la bio etanol.

Biogazul: Biogazul este produs de procesul de digestie anaeroba a materialului organic de
bacteriile anaerobe. Poate fi produs din deseuri materiale biodegradabile sau prin folosirea de
culturi ( grane ) energetice care introduse in digeratoare anaerobe suplimenteaza cantitatile de
gaz.
Biogazul poate fi produs usor din fluxurile curente de deseuri, cum ar fi producerea hartiei, a
zaharului, canalizari ( reziduuri menajere ) si deseuri animale sau alternativ, via sisteme de
procesare avansate a deseurilor cum ar fi tratamentul mecanico-biologic. Fluxuri variate de
deseuri trebuie sa se adune si sa li se permita sa fermenteze natural, producand gaz metan.
Acesta poate fi convertit in biogaz. Cand o centrala pe biogaz a extras tot metanul disponibil,
resturile devin un ingrasamant si mai folositor decat biomasa originala. Gazul rezultat din
reciclarea deseurilor este o forma mai putin curata a biogazului care este produs in gropile de
pamant, cand procesul de digestie anaeroba apare natural. Daca scapa in atmosfera acesta din
urma este un potential gaz cu efect desera.

Biocombustibilul Solid: Biomasa solida este folosita mai ales ca un combustibil, producand 10-
21
IUSES — Manualul pentru profesori

20 MJ/kg de caldura. Exemplele includ lemn, rumegus, paie, gunoiul domestic, carbune de lemn,
mangal, resturi agricole, cereale energetice necomestibile si balegar uscat. Cand biomasa bruta
este deja intr-o forma potrivita, cum ar fi lemnul pentru foc, poate fi arsa direct intr-o soba
( etuva ) sau cuptor. Cand biomasa se afla intr-o forma nepotrivita, cum ar fi rumegusul, resturi
de lemn, crengi, paie, iarba, resturi agricole, alta optiune este de a le peletiza folosind o moara de
peleţi. Peleţii combustibil rezultaţi, sunt mult mai usor de ars intr-o soba pentru peleţi. Un alt
combustibil solid este bio carbunele care este produs prin piroliza biomasei.

Puterea hidroelectrica / Hidroenergia
Puterea hidroelectrica: Aceasta putere este derivata din forta sau energia apei curgatoare. Cea
mai mare putere hidroelectrica vine de la energia potentiala a apei acumulate in lacuri de
acumulare si care pune in miscare o turbina cu apa si un generator. In acest caz energia extrasa
din apa depinde de volum si de diferenta de inaltime intre sursa si gura se scurgere a apei.
Electricitatea generata de hidroenergie aprovizioneaza aproximativ 715000 MW sau 19% din
electricitatea lumii. In esenta, nu produce dioxid de carbon sau alte emisii, in contrast cu arderea
combustibililor fosili, si nu contribuie semnificativ la incalzirea globala prin dioxid de carbon.

Energia maremotrica: este o forma de hidroenergie ce converteste energia mareelor in
electricitate sau alte forme folosibile. Exploatarea mareelor dintr-un golf sau estuar a fost pusa in
practica in Franta, Canada si Rusia. Apa captata roteste turbinele atunci cand este eliberata prin
barajul maremotric in ambele directii. Un posibil neajuns il reprezinta ca sistemul va genera
electricitate cel mai eficient in cascade la fiecare 6 ore, la fiecare maree. Aceasta limiteaza
aplicabilitatea energiei maremotrice, energia mareelor este foarte predictibila dar nu poate pastra
pasul cu cererea de energie electrica.

Puterea / Energia valurilor: Aceasta este transportul de energie a valurilor de suprafata ale
oceanului si capturarea acesteia pentru a face munca folositoare, de exemplu pentru generarea de
electricitate, pentru desalinizarea apei sau pomparea apei in rezervoare. Punerea in practica a
energiei de miscare a valurilor de pe suprafata oceanului ar putea produce mai multa energie
decat mareele. Fezabilitatea acesteia a fost investigata mai ales in Scotia, Anglia.

Energia solara
Energia solara este conversia luminii solare in electricitate. Lumina solara poate fi convertita
direct in electricitate folosind modulele fotovoltaice (PV), sau indirect, concentrand puterea
solara(CSP), ceea ce in mod normal se axeaza pe energia soarelui de a fierbe apa, care este apoi
folosita pentru a furniza putere, si alte tehnologii, cum ar fi vasele motoare sterling care folosesc
un motor cu ciclu sterling pentru a alimenta un generator.
Fotovoltaicele au fost initial folosite pentru a alimenta aplicatii mici si mijlocii ca marime, de la
calculatoare alimentate de o singura celula solara la retelele de case alimentate de o serie de
panouri fotovoltaice. Singura problema semnificativa este costul de instalare. Dar energia solara
poate fi combinata cu alte surse de energie pentru a furniza permanent energie .
Notă: Sistemele de Concentrare a Energiei Solare (CES) folosesc lentile sau oglinzi si
sisteme de canalizare pentru a focaliza o portiune mare luminata de soare intr-un fasci-
cul mic. Caldura concentrata este apoi folosita ca sursa de caldura pentru o centrala e-
lectrica conventionala. O celula / baterie solara, sau celula fotovoltaica (PV), este un
dispozitiv care converteste lumina in curent electric folosindu-se de efectul fotoelectric.
22
IUSES — Manualul pentru profesori

Energia eoliana
Diferentele de densitate intre doua mase de aer duc la vant. Pamantul este neuniform incalzit de
soare ceea ce rezulta ca polii primesc mai putina energie de la soare decat ecuatorul. Incalzirea
diferentiata intre ecuator si poli duce la un suvoi de curent si la vanturile asociate climatologic,
vanturile de vest, vanturile polare si vanturile alizee. Vanturile sunt in mod comun clasificate
dupa scara lor spatiala, dupa viteza, tipuri de forte care le cauzeaza, regiunile geografice in care
apar si efectul lor. Energia eoliana este convertirea puterii vantului intr-o forma folositoare, cum
ar fi electricitatea, folosind turbine eoliene. Cea mai mare parte din energia stocata in miscarile
eoliene poate fi gasita la altitudini ridicate, unde apar vanturi continue cu viteze de peste 160 km/
h. In final, energia eoliana, este convertita prin frictiune in caldura difuzata pe suprafata
pamantului si in atmosfera. In 2008, capacitatea globala a generatoarelor eoliene a fost de 121.2
GW. Puterea vantului produce aproximativ 1.5% din folosirea globala a electricitatii.
Toate tipurile de energie regenerabila ( mai putin cea termala si maremotrica ) si chiar si energia
combustibililor fosili vine ca rezultat de la soare. Lumina solara ajunge la suprafata terestra cu o
energie de 10
14
kW/h. Cu alte cuvinte Pamantul obtine 10
18
W de energie pe ora.
1-2% din energia provenita de la soare este convertita in energie eoliana. Acesta inseamna de
50-100 de ori mai mult decat energia pe care toate plantele de pe pamant o convertesc in
biomasa.

Energia geotermala
Energia geotermala este energia obtinuta captand caldura pamantului, de obicei la kilometri
adancime fata de crusta. Este foarte costisitor sa se construiasca o astfel de centrala, dar
costurile de operare sunt scazute ceea ce rezulta in costuri ale energiei scazute pentru site-uri
potrivite. In ultima instanta, aceasta energie deriva din caldura din centrul pamantului.
Trei tipuri de centrale sunt folosite pentru a genera putere din energia geotermala: abur uscat,
captatoare si binara. Centralele cu abur uscat capteaza aburul din fracturile scoartei si se
foloseste direct pentru a pune in miscare o turbina care invarteste un generator. Centralele de
captare, preiau apa fierbinte, de obicei la temperaturi de peste 200 °C, din pamant, si ii da
posibilitatea de fierbere pe masura ce ajunge la suprafata pamantului apoi separa aburul in
separatoare de abur si apa si apoi trimite aburul printr-o turbina. In centralele binare, apa
fierbinte curge prin schimbatoare de caldura, fierband un fluid organic ce invarte turbina. Aburul
condensat si restul de fluid geotermal din toate cele tre tipuri de centrale sunt injectate inapoi in
roca pentru a aduna mai multa caldura.

Exemplu: In 2005, 24 de tari au generat un total de 56,786 GWh (204 PJ) de electricitate din
energia geotermala. In 2007, capacitatea globala a fost de 10 GW.

Referinte / Bibiografie:


Hyperphysics: http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/Hbase/hph.html
Energy Information Administration: http://www.eia.doe.gov/
BBC Learning Schools: http://www.bbc.co.uk/schools/
Energy Star: http://www.energystar.gov/index.cfm?c=guidelines.download_guidelines
Energy Management Handbook, Wayne C. Turner; Steve Doty; Sixth Edition, 2006
Guide to Energy Management, B L Capehart, Wayne C. Turner, William J. Kennedy, 2008
23
IUSES — Manualul pentru profesori

2. Indrumari pentru utilizarea trusei educationale IUSES

Principalul obiectiv al programului IUSES este de a schimba comportamentul elevilor in utiliza-
rea inteligenta a energiei.Necesitatile pentru diferiti elevi si modurile de invatare ar trebui sa fie
axate pe utilizarea diferitelor instrumente pe de-o parte si pe posibilitatea de a cauta cum se ap-
lica in practica utilizarea inteligenta a energiei, pe de alta parte.Dar trusa educationala IUSES nu
contine numai informatii pentru elevi ci reprezinta si un indrumar pentru profesori, determi-
nandu-i pe acestia sa integreze materialele IUSES intr-o curricula existenta ca un lucru usor de
realizat.In principal, trusa IUSES contine 6 parti diferite: 3 manuale pntru elevi (cladiri, transport
si industrie), un indrumar pentru profesori, trusa experimentala si DVD.

2.1 Manualele elevului
Cele trei manuale contin in principal informatii si subiecte privind utilizarea inteligenta a ener-
giei in cladiri, transport si industrie. In manualelele elevilor cat si in manualul profesorilor pot fi
cautate informatii legate de exercitii, experimente, activitati si intrebari despre textele continute
in acestea.Informatiile din manuale sunt structurate pe doua nivele.
Nivelul 1 contine informatiile de baza pe subiectele prezentate in manual, iar nivelul 2 contine
un nivel de informatii mai avansat.Punctele cheie si notele sunt folosite pentru insuma continu-
tul si a marca informatiile importante din text.Manualele contin bibliografia si si linkurile web
din care s-au folosit diferite informatii pentru diferite subiecte din text.
In toate manualele sunt incluse deasemenea un set de intrebari pentru a declansa subiecte de di-
scutii si pentru a controla ca scopurile diferitelor capitole pot fi indeplinite.
Raspunsurile la intrebari nu sunt incluse in manuale, dar acestea pot fi primite de la organizatia
voastra partenera din proiectul IUSES.
Pentru a imbunatati orientarea, manualele contin cateva semne grafice (icoane) insotite de textele
corespunzatoare pentru a indica diferite activitati, pentru a marca o informatie importanta sau sa
te ajute sa accesezi bibliografia sau linkurile web, in scopul obtinerii unor alte informatii supli-
mentare.
De asemenea, profesorii sunt stimulati sa planifice un program educational care sa acopere mai
multi ani de scoala, integrand astfel diferite subiecte intr-o abordare multidisciplinara.
Pe langa informarea suplimentara legata de conceperea lectiilor si ideea generala legata de
pachetul de instruire IUSES, ghidul pentru profesori contine de asemenea informatii privind apli-
carea unui plan pentru economisirea de energie.
Planul privind economisirea de energie ar putea ajuta profesorii si directorii de scoala la
cresterea eficientei energetice in scoli si-i poate indruma pe acestia prin oferirea unei abordari
sistematice a masurilor de economisirea de energie. Elevii trebuie sa fie astfel implicati in toate
actiunile privind economisirea de energie pentru ca aceasta sa fie posibila si eficienta.Atat manu-
alul pentru profesori cat si cel pentru cladiri contin o cantitate mare de informatii legate de im-
plementarea planului de economisirea energiei (disponibil sub forma unui fisier Excel pentru
efectuarea de calcule). Profesorii ar putea totodata sa aiba in vedere si un plan de mobilitate
(deplasare) la scoala.Pentru ultimul caz, manualul pentru transport ii poate sprijini pe acestia in
aplicarea acestui task




24
IUSES — Manualul pentru profesori





































2.1.1 Introducere în Manualul de Eficienţă Energetică în Transporturi
Manualul de Eficienţă Energetică in Tarnsport incearcă să ofere elevilor o privire de ansamblu
asupra eficienţei energetice în sectorul transporturilor şi cum pot ei să economisească energie
într-un domeniu cu care au de-a face zilnic. Transportul este necesar pentru a ne asigura
aprovizionarea, pentru a ajunge dintr-un loc în altul şi pentru menţinerea în funcţiune a
economiei, dar transportul este de asemenea un mare consumator de energie, dar cu un foarte
mare potenţial de creştere a eficienţei energetice.
Manualul conţine 4 capitole, după cum urmează:

Definitie:  aceasta este pentru a indica
definitia unui termen, explicand ce
inseamna acesta.

Nota: aceasta evidentiaza informatiile
importante, fie ca sunt sfaturi sau alte
aspecte vitale. Acordati atentie speciala!


Obiective: : acestea apar la inceputul
fiecarui capitol si indica ce veti invata in
acel capitol.

Experiment, Exercitiu sau Activitate: 
acestea indica ceva de facut pentru voi, pe
baza celor invatate.

Link Web: acestea sunt adrese de internet
unde puteti gasi mai multe informatii.

Bibliografie: aceasta indica sursele de
unde au fost luate unele informatii.


Studiu de caz: prezentarea unui exemplu
real din industrie sau a unei situatii reale.

Puncte cheie: rezumat (adesea prin puncte
de marcare) ce prezinta principalele idei
care trebuie retinute la sfarsitul fiecarui
capitol.


Intrebare: indica faptul ca se asteapta de
la voi raspunsul la o intrebare (de obicei
recapitulativa, la sfarsitul capitolelor).

25
IUSES — Manualul pentru profesori

- Capitolul1: Statistici şi principalele impacturi ale transportului
- Capitolul 2: Combustibilii alternativi si convenţionali
- Capitolul 3: Transportul alternativ
- Capitolul 4: Transportul sustenabil
Primul capitol oferă elevilor o idee despre modul în care transportul le afectează viaţa şi ce
influienţă are transportul asupra mediului lor. Elevul învaţă prin intermediul diferitelor date
statistice, studii de caz şi întrebări la care lucrează în echipă sau individual, ce probleme şi
dificultăţi sunt cauzate de transporturi.
In Capitolul 2 sunt oferite elevilor informaţii de bază (definiţii, caracteristici) legate de
combustibilii convenţionali (cei care alimentează camioane, avioane, nave maritime, automobile
şi o varietate de alte vehicule folosite pentru diferite sarcini de transport) şi alternativi (despre
marele viitor sector al combustibililor alternativi) , incluzând şi sursele regenerabile de energie;
aspecte legate de consum, de reducerea poluării şi sfaturi si îndrumări privind economia de
energie (de combustibili in speţă) în timpul transportului zilnic; cum pot fi păstrate lucrurile
simple, mai sănatoase şi mai ecologice (principiul KISS).
Totodată Capitolul 2 explică cum se produc aceşti combustibili şi aruncă o privire asupra
ţintelor importante şi dificultăţilor legate de combustibilii convenţionali şi alternativi.
Intrebările din finalul capitolului şi sfaturile legate de utilizarea şi economia de combustibili au
fost selectate de autori, având acelaşi scop fundamental şi anume fixarea cunoştinţelor
dobândite de către elevi.
Capitolul 3 tratează “Transportul alternativ” şi analizează modalităţi de transport ce menţin
oamenii într-o bună formă fizică şi pot avea un impact social pozitiv.
Tot in cadrul acestui capitol sunt discutate de asemenea ţintele în dezvoltarea vehiculelor, fiind
explicat astfel conceptul de maşină hibridă. Studiile de caz şi sfaturile completează abordarea
transportului alternativ, incurajând utilizarea transportului public si a mişcării fizice.Autorii
speră ca ideile promovate in cadrul acestui capitol şi sfaturile date sa aibă impactul dorit in
comportamentul zilnic al elevilor, prevenind astfel apariţia obezităţii in rândul acestora –
fenomen care se face din ce in ce mai simţit in ziua de azi la tânara generaţie. In altă ordine de
idei, sperăm ca efectele sa se vadă nu numai la elevii din şcoli, ci şi in familiile acestora si
comunităţi.
Capitolul conţine câteva intrebări şi exerciţii in scopul de ajuta elevii la fixarea principalelor idei
din acest capitol.
Capitolul 4 al Manualului de Transport este divizat în trei subcapitole, fiind tratată durabilitatea
în sectorul transporturilor şi oferindu-se un plan de transport şcolar ecologic. Prima parte a
capitolului 4 se concentrează asupra aspectelor de organizare şi de comportament a transportului
durabil. Este aruncată o privire atentă asupra transportului urban şi este discutată implementarea
diferitelor modalităţi de transport durabil în diferite oraşe europene. Partea a doua a capitolului
oferă câteva informaţii utile asupra conducerii durabile. Deşi este posibil ca elevii sa nu fie încă
conducători auto, ei trebuie să posede noţiuni despre cum se face economie de energie şi bani
urmând nişte indicaţii simple. Este bine de avea aceste cunoştinţe inainte de startul invăţării si
inainte de cumpărarea oricărei mşini.În partea a treia a capitolului, elevii învaţă despre un plan
de transport şcolar ecologic şi cum acesta poate fi introdus în propria şcoală.
Punerea in aplicare a unui astfel de plan de către cei care vor studia manualul de transport poate
avea insemnătate dublă: un succes din partea autorilor legat de obiectivele urmărite in
redactarea acestui plan şi pe de altă parte efectele benefice a unor astfel de comportamente in
protecţia mediului inconjurător, reducerea traficului şi un mediu sănătos de trai pentru toţi cei
implicaţi in aplicarea planului.
.
26
IUSES — Manualul pentru profesori

2.1.2 Introducere în Manualul de Eficienţă Energetică în Construcţii
Manualul este axat pe problemele principale legate de clădiri şi consumul de energie al aces-
tora.Manualul este conceput in mai multe secţiuni incepând cu conceptul de clădire, anvelopa
acesteia, via echipamentele HVAC ( "Incălzire, Ventilaţie şi Aer condiţionat), aparatură electrică
şi iluminat.
Deşi secţiunile capitolelor au fost bine alese incât să urmărească in profunzime curricula, există
posibilitatea ca fiecare capitol să fie abordat individual.
Fiecare capitol este ca o unitate separată, divizat in subsecţiuni, care analizează punctele princi-
pale in detaliu.

Punctele cheie ale fiecărui capitol

- Introducere
Acest capitol este foarte general, fiind o scurtă introducere in domeniul clădirilor cu referire
la energia necesară şi consumul acestora.

- Structura clădirilor (cunoştinţe de bază)
o Introducere legată de rolul anvelopei clădirii – ce lucrează ca un schimbător de
căldura cu mediul exterior
o Explicarea principiului de transfer al căldurii şi aplicarea acestuia in clădiri – concep-
tul de “ balanţă energetică” a clădirii
o Explicarea impactului anvelopei clădirii in consumul de energie
o Scurtă introducere in materialele de construcţii, izolaţia şi elementele constructive –
ferestre (cunoştinţe de bază – adecvate pentru orientarea educaţională non-tehnică )
o Proiectarea clădirii bioclimatice – cu utilizarea eficientă a energiei “gratis” – in special
energia solară
Introducere (= cunoştinţe de bază)
Subcapitolul 2.3.1. Elemente solare pasive (= nivel avansat de cunoştinţe)
o Sfaturi şi indrumări pentru o bună utilizare a clădirii(cunoştinţe de bază – adecvate
pentru toţi elevii) – sfaturi cum poţi economisi energie intr – o clădire simplu şi eficient
Exerciţii şi intrebări (cunoştinţe de bază), glosar, linkuri web legate de subiectele şi
punctele cheie specifice pentru reamintire

- Climatizarea (nivel de bază şi avansat de cunoştinţe)
Acesta este un capitol foarte larg, divizat in două părţi cu incălzirea şi răcirea interiorului şi
prezintă atât cunoştinţe de bază cât şi cele de nivel avansat.
o Incălzirea (nivel de bază şi avansat de cunoştinţe)
Confortul termic şi microclimatul interior – acest capitol este o introducere la
incălzire şi furnizează răspunsuri la intrebările cu mar fi: cat de călduroasă
trebuie să fie o clădire pentru persoanele care o locuiesc (cunoştinţe de bază)
O scurtă intoducere in sistemele de incălzire şi un sumar al acestora (cunoştinţe
de bază)
Scurtă prezentare a surselor de energie pentru incălzire (nivel de bază şi avansat
de cunoştinţe)
Pompe de căldură–familiarizarea cu cele din zilele noastre, surse populare de in-
călzire
Energia solară – acest capitol se ocupă cu utilizarea activă a energiei solare (nivel
27
IUSES — Manualul pentru profesori

de bază şi avansat de cunoştinţe)
Elemente de incălzire – introducere (cunoştinţe de bază) + enumerarea şi com-
pararea diferitelor elemente de incălzire (cunoştinţe aprofundate)
o Răcire – Aer condiţionat(nivel de bază şi avansat de cunoştinţe)
Definirea confortului termic pentru răcire
Explicarea principiului funcţionării compresorului de la frigider sau de la siste-
mul de aer condiţionat, determinarea eficienţei acestuia şi a consumului de ener-
gie(nivel avansat de cunoştinţe)
Sfaturi şi indrumări privind utilizarea adecvată a aerului condiţionat(cunoştinţe
de bază – adecvate pentru toţi elevii)
Exerciţii şi intrebări (cunoştinţe de bază), glosar, linkuri web legate de subiectele
şi punctele cheie specifice pentru reamintire

- Prepararea apei calde menajere (nivel de bază şi avansat de cunoştinţe)
o Capitolul conţine o trecere in revistă a consumului mediu de apă caldă pentru populaţie
(cunoştinţe de bază)
o Sumarul opţiunilor privind cum poate fi preparată apa caldă şi o scurtă prezentare a dis-
pozitivelor pentru DHW (“domestic hot water” – preparare apa caldă) (cunoştinţe
aprofundate)
o Sfaturi şi indrumări pentru o bună utilizarea a DHW şi reducerea consumului şi a cos-
turilor acestora (cunoştinţe de bază – adecvate pentru toţi elevii) – sfaturi pentru cum
este mai simplu si eficace să economisim energie in DHW
o Un scurt comentariu privind incălzirea solară a DHW
Exerciţii şi intrebări (cunoştinţe de bază), glosar, linkuri web legate de subiectele şi
punctele cheie specifice pentru reamintire

- Iluminat (cunoştinţe de bază)
o Introducere in luminatul natural şi artificial
o Trecerea in revistă a surselor de iluminat artificial
o Sfaturi şi indrumări pentru reducerea consumului de energie la iluminat
o Exerciţii şi intrebări (cunoştinţe de bază), glosar, linkuri web legate de subiectele şi
punctele cheie specifice pentru reamintire

- Aparatură electrică şi dispozitive electronice(cunoştinţe de bază)
Notă. Legat de acest aspect, pe DVD –ul proiectului IUSES există un joc prin care sunt
monitorizate aparatele electrocasnice dintr-un apartament etalon.Acest joc reprezintă
esenţa acestui capitol.
o Acest capitol descrie consumul de energie al celor mai comune aparate electrice de uti-
lizare casnică
o Acesta familiarizează elevii cu ce este etichetarea energetică a aparaturii electrocasnice
si ce date trebuie conţinute de eticheta energetică
o Este arătat de asemenea cum poţi calcula uşor consumul de electricitate casnic şi cum
poţi citi facturile de utilităţi (cunoştinţe de bază – adecvate pentru toţi elevii)
o Sfaturi şi intrebări despre utilizarea diferitelor aparate electrocasnice şi reducerea con-
sumului de energie(cunoştinţe de bază – adecvate pentru toţi elevii)
o Exerciţii şi intrebări (cunoştinţe de bază), glosar, linkuri web legate de subiectele şi
28
IUSES — Manualul pentru profesori

punctele cheie specifice pentru reamintire

- Energia fotovoltaică(nivel de bază şi avansat de cunoştinţe)
o Introducere legată de generarea electricităţii de la soare (cunoştinţe de bază)
o Informaţii aprofundate despre producerea electricităţii solare – cât de multă energie
poate produce un sistem fotovoltaic (nivel avansat de cunoştinţe)
o Exerciţii şi intrebări (cunoştinţe de bază), glosar, linkuri web legate de subiectele şi
punctele cheie specifice pentru reamintire

- Exerciţiu – monitorizarea consumului de energie– facilităţi de audit energetic pentru acasă/la
şcoală
o Acest capitol furnizează un ghid detaliat ce poate fi folosit de orice amator pentru a
face auditul unei clădiri(cunoştinţe de bază – adecvate pentru toţi elevii)
o Auditul poate fi făcut manual şi electronic – fiind disponibil şi in format Excel (pe
DVD şi pe pagina web IUSES), care poate ajuta cu inregistrarea datelor şi crearea audi-
tului.

2.1.3 Introducere în Manualul de Eficienţă Energetică în Industrie
Manualul pentru Industrie oferă informaţii legate de utilizarea energiei in industrie şi problemele
ce ţin de consumul de energie pe scară largă.
Manualul conţine un lot de informaţii tehnice ilustrate cu fotografii şi grafice dar şi cu sfaturi,
puncte importante, activităţi şi experimente pentru a descoperi intr-un mod interactiv calea prin
care energia să fie utilizată eficient.
Primul capitol al manualului conţine informaţii generale despre energie.Elevii trebuie să inveţe
despre ce inseamnă termenul “energie” şi să inţeleagă cum se produce şi care sunt principalele
probleme legate de utilizarea acesteia.Un alt scop al acestui capitol este de a arăta cum este
măsurată energia şi cum poate fi convertită in diferite forme.Elevii trebuie să-şi insuşească ideia
de bază ca energia are legatură cu viaţa noastră de zi cu zi.Conţinutul primului capitol este uşor
de inţeles pentru toţi elevii şi poate fi utilizat de fiecare tip de şcoală.
Capitolul 2 face o trecere in revistă a diferitelor surse de energie regenerabilă şi punctează clar
diferenţele dintre sursele regenerabile şi sursele convenţionale de energie.
O mare parte se referă la descrierea detaliată a problemelor legate de combustibilii fosili şi o alta
parte la sursele de energie regenerabilă.
Acest capitol conţine informaţii despre alimentarea cu energie in general şi arată cum sunt
dezvoltate sursele de energie regenerabilă.
In capitolul 3 elevii invaţă cum este utilizată energia pe scară largă in procesele industriale.
In prima parte a capitolului sunt prezentate aspectele legate de transformarea energiei şi cum
diferitele tipuri de surse de energie sunt accesibile.
Acesta explică ce energie este utilizată in industrie şi care tehnologie este disponibilă pentru a
micşora pierderile in procesul de conversie.
Sunt explicate in mod special diferitele posibilităţi de conversie a energiei, trusa experimentală
din pachetul IUSES putând fi de ajutor in acest scop.
In partea a doua a capitolului 3 este analizată utilizarea energiei in industrie.Acest capitol se a-
dresează in mod special şcolilor cu profil tehnic şi conţine un lot de informaţii pentru a face dife-
rite unităţi de proces mai eficiente.Acest capitol poate fi un punct bun de start pentru a vizita una
dintre unităţile industriale cele mai apropiate.
29
IUSES — Manualul pentru profesori

Capitolul 4 este axat pe managementul enegetic si arată cum o organizare imbunătăţită poate fi
un important pas pentru creşterea eficienţei energetice si economiei de energie efectivă.In mod
special, pentru şcolile cu profil economic partea de management energetic din cadrul manualului
poate fi implementată uşor deoarece un lot de căi propuse sunt prezentate in partea de anliza eco-
nomică.
Informaţiile legate de managementul energetic poate fi de asemenea un ajutor in aplicarea unui
plan de management energetic in şcoală ca un proiect de lucru.
Ultimul capitol al manualului pentru industrie (capitolul 5) este axat pe industria fabricării hârtiei
ca un exemplu pentru pentru procesele industriale pe scară largă cu un necesar de energie i-
nalt.Industria de pulpă şi hârtie a fost aleasă pentru elevi deoarece aceasta are legatură cu utiliza-
rea zilnică a hârtiei de către elevi la şcoală.Acest exemplu conţine cele mai avansate informaţii
legate de procesul industrial care ar putea fi utilizat de şcolile cu profil tehnic.
La sfârşitul capitolului este prezentat un amplu exerciţiu legat de procesul de fabricare a hâr-
tiei.Elevii işi pot fabrica propria hârtie şi pot uşor detecta in care parte a procesului de fabricaţie
este cel mai mare consum de energie.Exerciţiul este insoţit de fotografii şi oferă de asemenea
posibilitatea efectuării unor calcule simple pentru energia necesară pentru diferite faze de fabri-
caţie.











2.2 Trusa experimentala
Kitul experimental este o cutie cu instrumente experimentale conceputa pentru profesori si elevii
acestora, pentru a avea o activitate interactiva experimentala in ceea ce priveste aspectele de
economisirea energiei.Datorita acestor instrumente, filmelor animate si manualelor ce intra in
componenta acestui kit experimental, utilizatorii pot realiza un numar de experimente pe diferite
subiecte ce tin de economisirea de energie.Scopul acestor exercitii este de a identifica cateva
probleme esentiale (cum ar fi dispersia energiei termice sau consumul de energie) si de a asocia
una sau doua teste experimentale cu acestea in scopul de a intelege mai profund consecventa ca-
torva dintre comportamentele nostre de zi cu zi. Kitul experimental poate fi usor integrat in – sau
in lectiile stiintifice, oferind de asemenea posibilitatea elevilor sa foloseasca idei proprii in ex-
perimentele lor.
Un indrumar pentru cateva experimente si o lista cu materialele necesare este disponibil pe siteul
www.iuses.eu.




30
IUSES — Manualul pentru profesori

Materiale incluse in trusa experimentala


Lista experimentelor


Experimentele mentionate mai jos va vor ajuta in testul vostru, prezentand pentru a fi intelese
cateva principii privind energia alternativa:


EXPERIMENTUL 1: CLADIREA CA O CUTIE
Materiale necesare: panouri Stiferit (6), banda cu latura dubla;
nu au fost incluse in kitul cutiei: foarfeca pentru taiat (1).
Construirea unei cutii prin utilizarea a 6 panouri Stiferite; fixarea unuia de celalat cu cateva ben-
zi cu latura dubla.Tineti cont ca unul dinttre cele 6 panouri trebuie sa fie mobil (poate fi miscat),
in timp ce celelalte pot fi fixe.





Cantitate Obiect Proprietati tehnice Nota
6 Panouri Material izolator termic pen-
tru cladiri (Stiferite – mate-
rial izolator termic si acustic)
In locul acestui material pu-
teti folosi o cutie de polisti-
ren
1 Panou fotovoltaic 1,5 W, 6 V
1 LED Culoare: rosu
1 Bec incandescent
E10
4,8 V; 0,3 A
4 Conector tip croco-
dil (cleste ) cu capa-
ce izolante
Pentru testarea circuitelor
facand o testare temporara

2 Cabluri electrice
1 Termometru digital -40 to +200 °C
1 Contor de energie 230 V, 50 Hz, 16 A, 3680W
1 Moara de vant Model de alimentare solara
1 Cutie Cutie de carton
1 DVD Descarcarea fisierelor de pe
DVD si deasemenea de pe
alte siteuri de
proiecte(www.iuses.eu)
31
IUSES — Manualul pentru profesori

EXPERIMENTUL 2: TOPIREA GHETII
Material necesar: cutia Stiferite;
nu au fost incluse in kitul cutiei: o mica farfurie, cuburi de gheata de diminensiuni similare (2),
ceas (1).
Luati un cub de gheata si il puneti in cutie folosind o mica farfurie.Inchideti cutia prin panoul
mobil si vedeti in cat timp cubul se dezgheata.Luati un alt cub de gheata si repetati experienta,
dar fara a inchide cutia.Ce ati inteles din acest experiment?

EXPERIMENTUL 3: APRINDEREA/STINGEREA LUMINII FARA A FI FOLOSIT UN
STECHER
Material necesar: panou fotovoltaic(1), bec cu incandescenta cu baza E10 (1), LED (1), cabluri
electrice (2), Conector tip crocodil (4);
nu este disponibila in kitul cutiei: o sursa pentru iluminatul artificial.
Conectati panoul fotovoltaic pentru a alimenta becul (o singura data), utilizand cablurile electrice
si clemele de legatura ce le aveti la dispozitie.Iluminati suprafata panoului fotovoltaic cu o
susrsa artificiala, si apoi incercati cu sursa naturala (soarele): asigurati-va ca becul este conectat
la panou printr-un intrerupator. Daca becul nu lumineaza, care ar putea fi motivele ( o conectare
gresita intre bec si cabluri, panoul fotovoltaic nu este iluminat suficient, becul defect)?

EXPERIMENTUL 4: IZOLAREA TERMICA (I)
Material necesar: cutie Stiferite, bec cu incandescenta cu baza E10 (1), cabluri electrice (2),
Conector tip crocodil (4), termometru digital (1);
nu au fost incluse in kitul cutiei: baterie de 4.5 V (1), coala de hartie (1), creion (1), ceas(1).
Puneti becul incandescent conectat la o baterie de 4,5 V (folosind cabluri electrice) in cutia Stife-
rite.Inchideti cutia cu capacul mobil si faceti o gaura mica pe acesta folosind un obiect cu varful
ascutit pentru a introduce termometrul digital.Introduceti termometrul in cutie, lasand displayul
in exterior.Notati pe o coala de hartie temperatura initiala din interiorul cutiei si masurati din nou
aceasta temperatura dupa un anumit interval de timp (cel putin 15 minute). Repetati acest experi-
ment cu cutia deschisa si cu cutia inchisa. Ce ati notat pentru fiecare caz? Ce ar trebui facut
pentru a obtine o schimbare mai evidenta de temperatura?

EXPERIMENTUL 5: IZOLAREA TERMICA (II)
Material necesar: cutia Stiferite, LED (1), cabluri electrice (2), Conector tip crocodil (4), termo-
metrul digital (1);
nu au fost incluse in kitul cutiei: baterie de 4.5 V (1), coala de hartie (1), creion (1), ceas(1).
Repetati acelasi experiment inlocuind becul incandescent cu un LED.Notati variatia temperaturii
la celeasi intervale de timp, si comparati aceste rezultate cu cel putin unul din experimentul ante-
rior. Care sunt diferentele si de ce ?

EXPERIMENTUL 6: PANOU FOTOVOLTAIC SI INCALZIREA(I)
Material necesar: panou fotovoltaic (1), LED (1), cabluri electrice (2), Conector tip crocodil
(4);
nu au fost incluse in kitul cutiei: lampa incandescenta (bec de cel putin 60 W).
Astfel veti avea sansa sa vedeti ca becul incandescent se incalzeste peste temperatura mediu-
lui.Este energia termica degajata capabila sa excite (aprinda) un LED?Acest test foloseste un bec
incandescent ca sursa de lumina. Puneti acest bec aproape de panoul fotovoltaic conectat la LED
si verificati cu un intrerupator deschis sau nu.

32
IUSES — Manualul pentru profesori

EXPERIMENTUL 7: PANOU FOTOVOLTAIC SI INCALZIREA (II)
Material necesar: panou fotovoltaic (1), LED (1), cabluri electrice (2), Conector tip crocodil
(4);
]nu au fost incluse in kitul cutiei: lampa cu neon.
Repetati experimentul 6 inlocuind becul incandescent cu lampa cu neon. Este conectat LEDUL
la panoul fotovoltaic?Este atunci mai multa sau mai putina dispersie termica in mediul ambiant?

EXPERIMENTUL 8: PANOU FOTOVOLTAIC SI INCALZIREA (III)
Material necesar: panou fotovoltaic (1), LED (1), cabluri electrice (2), Conector tip crocodil
(4);
nu au fost incluse in kitul cutiei: lampa cu energia luminoasa mica (cu aceeasi energie ca si becul
incandescent de 60W).
Repetati experimentul 6 inlocuind becul incandescent cu unul de energie luminoasa mica. Este
conectat LEDul la panoul fotovoltaic ?Cu acest fel de bec, este mai mare sau mai mica dispersia
termica in mediul ambiant?

EXPERIMENTUL 9: PANOU FOTOVOLTAIC SI LUMINA SOLARA
Material necesar: panou fotovoltaic(1), bec incandescent cu baza E10 (1), cabluri electrice(2),
Conector tip crocodil (4).
Pe perioada experimentelor anterioare ati remarcat ca panoul fotovoltaic primeste lumina de la
soare pe care o transforma in energie electrica; acum mergeti afara si puneti panoul fotovoltaic
cu fata la soare, si apoi il rotiti; becul incandescent este conectat la panou?Ce ati inteles voi din
acest experiment?

EXPERIMENTUL 10: MATERIALE DIFERITE, ACEEASI TEMPERATURA?
Material necesar: cutia Stiferite , banda cu latura dubla;
nu au fost incluse in kitul cutiei: panouri facute din carton, nylon sau alt material.
Utilizati panourile pentru a construe cel putin doua cutii diferite ( de exemplu din carton sau
nylon). Apoi repetati toate experimentele anterioare.Care sunt diferentele in rezultatele obtinute?

EXPERIMENTUL 11: IZOLARE TERMICA (III)
Material necesar: cutia Stiferite, obiecte si instrumente utilizate in experimentele anterioare;
nu au fost incluse in kitul cutiei: cutit (1).
Decupati o fereastra sau o usa in locuri opuse ale cutiei, astfel incat sa arate ca o casa. Ce rezul-
tate veti obtine daca veti repeta experimentele anterioare cu usa sau geamul (sau ambele) deschi-
se?.

EXPERIMENTUL 13: MEASURAREA CONSUMULUI DE ENERGIE
Material necesar: contor de energie (1), fisierul cu exercitile incluse in DVD;
nu au fost incluse in kitul cutiei: aparatura electrica
Folosind un contor de energie, masurati consumul de energie pentru diferite aparate.Incercati sa
definiti consumul total de energie in diferite medii, situatii, obiceiuri din viata voastra ( la scoa-
la, acasa), utilizand ca model tabelele prezentate in fisierul excel de pe DVD.

EXPERIMENTUL 13: ENERGIE SOLARA SI EOLIANA
Material necesar: solar-powered windmill component.
Urmarind instructiunile pentru construirea unei mori de vant, verificati functionarea acesteia si
discutati cu prietenii vostri despre transformarile energiei si economisirea acesteia.
33
IUSES — Manualul pentru profesori

2.3 Multimedia DVD
Al treilea instrument disponibil pentru elevi este CD-ul multimedia, realizat pentru a raspunde la
doua cerinte importante si anume:prima este legata de sinteza conceptului principal descris in
cele trei manuale pentru elevi privind folosirea mijloacelor vizuale ca una din caile de invatare; a
doua este sa castigam atentia elevilor, prezentand subiectele referitoare la economia de energie
intr-un mod interactiv.
Animatiile ar putea de asemenea sa motiveze elevii sa exploateze principalele subiecte din
domeniul energiei si sa arate acestora cum isi pot schimba modul de viata, tinand cont de mai
multe masuri de eficienta energetica.
Suplimentar la filmele de animatie, CD –ul contine exercitii interactive – ce vor permite elevilor
sa verifice ceea ce ei au invatat din - cele trei manuale, din ghidul pentru profesori si indrumarul
pentru utilizarea kitului experimental.Ei pot folosi toate acestea si ca un mod de lectura individu-
ala acasa.
Filmele de animatie incluse pe CD sunt impartite in trei sectiuni diferite: acasa, transport si indu-
strie.Fiecare sectiune a fost realizata pe baza unui criteriu de baza ce poate fi insumat in 3 cuvin-
te: „Spatiu-Regui-Comportament“.
In sectiunea acasa, cu un singur click pe mouse, elevii pot pasi intr-un apartament virtual
(Spatiu) si pot alege diferite aparate electrice pe care sa le porneasca sau opreasca, alocand o zi
consumului de electricitate si sa incerce astfel diferite moduri de comportare in raport cu consu-
mul de energie.
Pe perioada de interactionare cu apartele electrocasnice sunt afisate pe display cateva Reguli
(detalii stiintifice si tehnice privind consumul de energie pentru fiecare aparat), deci acestia pot
usor compara efectele schimbarii de “Comportament” prin folosirea sugestiilor si utilizarea
acestor rezultate ca punct de start pentru diferite calcule.
In sectiunea dedicata transportului sunt prevazute doua Spatii, primul este alocat diferitelor mi-
jloace de transport iar cel de-al doilea miscarii ecologice si sanatoase.In acest caz Regulile si
Comportamentul sunt discutate urmarind diferite criterii:pe de-o parte, prin incercarea diferitelor
mijloace de transport pe rute de transport si punerea in evidenta a eficientei energetice si a
emisiilor de CO2 pentru fiecare cale de transport.Profesorii sunt invitati sa studieze notele me-
todologice incluse in instrument pentru a intelege corect rezultatele calculelor. Pe de alta parte, al
doilea “Spatiu” este pentru a aminti si prezenta elevilor cateva reguli simple de miscare eco-
sanatoasa.Aceasta sectiune poate fi folosita de asemenea ca o”lectie” pentru acei elevi care au
inceput deja sa practice acest gen de miscare, dar poate fi totodata o lectie de urmat si de parintii
elevilor.Sunt prezentate de asemenea mai multe sfaturi in manualul de transport ce pot fi utilizate
pentru a intensifica invatarea prin studiul individual.

A treia sectiune “Spatiu – Reguli – Comportament”, legata de industrie, a fost realizata intr-un
mod narativ, pentru a pune la dispozitia profesorilor un nou instrument, simplu si atractiv in
scopul aprofundarii lectiilor in clasa privind consumul mare de energie din sectorul industrial,
instrumentul avand un inalt grad de interactiune si o interfata de utilizare de inalta calitate.
2.4 Slideuri in Power point
Pe siteul proiectului IUSES sunt de asemenea disponibile sildeuri in Power point si acestea pot fi
utilizate gratis de catre profesori in prezentarea principalelor subiecte incluse in manu-
ale.Slideurile contin principalele subiecte din manuale si pot fi usor adaptate de catre acestia pen-
tru lectiile proprii.
Elevii ar trebui sa fie constienti ca slideurile nu pot inlocui manualele !

34
IUSES — Manualul pentru profesori

2.5 Caile educationale
Pachetul educational IUSES este conceput pentru a fi utilizat in diferite scoli prin variate moduri
de abordare.Mai mult, acesta ofera posibilitatea unui studiu la un nivel de baza sau la un nivel
mai avansat prin cursurile de instruire legate de utilizarea inteligenta a energiei. Cursul de baza
este conceput pentru o durata de 8 ore, continand un amestec de experimente, exercitii si infor-
matii de baza pe utilizarea inteligenta a energiei.Cursurile avansate contin informatii mult mai
sofisticate pe un anumit subiect si au fost planificate un numar de 20 ore pentru un curs.


Figure 10: Cai educationale

Un exemplu de abordare umnistica, tehnica si de afaceri va fi descrisa acum mult mai de-
taliat.Diferitele exemple trebuie vazute ca sugestii care poate fi usor adaptate la nevoile diferite-
lor tipuri de scoli.


2.5.1 Umanistic
Abordarea umanistica este indreptata catre utilizarea energiei concentrate mai mult pe “parti
non-tehnice” ale manualelor.Principalele elemente ale cursului de orientare umanistica sunt fo-
calizate pe transport ( transport public, transport pentru bunuri de consum, etc.) si
cladiri.Manualul pentru industrie furnizeaza informatii de baza despre energie si producerea en-
ergiei.
Elementele cheie ale invatarii abordarii umanistice a pachetului IUSES sunt discutiile, munca in
grup, rapoarte ale elevilor, experimente, etc. Toate manualele sunt traduse in limbile tarilor part-
enere si ar putea fi deasemenea folosite si la clasa.

35
IUSES — Manualul pentru profesori


Figura 11: Folosirea diferitelor Manuale utilizand abordarea umanistica a invatarii

Baza (numai Nivelul I Informare!)
Manualul pentru transport
- toti nivelul 1
Sectorul transportului poate fi unul din ariile la care elevii pot fi conectati foarte usor.Ei sunt
confruntati cu reguli de transport toata ziua ce pot genera discutii si activitati.Ei trbuie sa invete
despre impactul transportului asupra mediului, despre tintele viitoare si despre cum ar putea ei
sa economiseasca energie prin schimbarea modului de comportare.

Manualul pentru cladiri
- Capitolul 2 Structura cladiri
- Chapter 5 Iluminat
- Chapter 6 Aparate electrice si aparatura electronica
Studiind capitolul 2, elevii pot gasi informatii de baza referitoare la fluxul caldurii in interiorul
cladirii si cum pot fi prevenite pierderile de energie printr-o buna izolare termica.Este prezentata
o idee de izolare termica la nivel de experiment practic pentru un tip de izolare ce trebuie efec-
tuat.
Capitolele 5+6 ale Manualului pentru cladiri prezinta elevilor cum pot utiliza eficient iluminatul
si aparatura electronica prin cateva exemple legate de viata de zi cu zi.
In mod special aparatele electrice si electronice poseda un potential larg de economisire a ener-
giei electrice si acest lucru poate fi demonstrat prin cateva experimente simple.

Manualul pentru industrie
- Capitolul 1 Introducere in energie
- Capitolul 2 Sursele de energie
Capitolele 1 + 2 din Manualul pentru industrie trebuie utilizate la informarea de baza pe prob-
leme de energie si pun elevii in garda cu problemele legate de energie.
Folosirea intrebarilor din capitole reprezinta punctul de lansare a unor discutii pe aceasta tema.

36
IUSES — Manualul pentru profesori

Avansat (incluzand deasemenea Nivelul II Informare!)
Manualul pentru transport
- toti Nivelul I+II
Asa cum am mai mentionat mai sus, domeniul transportului este unul din sectoarele la care elevii
pot fi conectati foarte usor.In cadrul unei abordari umanistice elevii trebuie sa ia contact cu
regulile din transport legate de problemele cele mai importante, care pot fi rezolvate prin ei in-
sasi.Introducerea Palnului de mobilitate (transport) scolara de exemplu reprezinta o mare oportu-
nitate pentru munca individuala a elevilor, prin care pot fi capabili sa-si vada in mod direct rezul-
tatele muncii lor.

Manualul pentru cladiri
- Capitolul1 Introducere
- Capitolul 2 Structura cladiri
- Capitolul3 Climatizare (Aer conditionat)
- Capitolul 5 Iluminat
- Capitolul 6 Aparate electrice si aparatura electronica
Elevul poate obtine mai multe informatii detaliate legate de potentialul de economisirea energiei
in cladiri si despre modul in care isi poate schimba propriul comportament pentru a economisi
energie si implicit bani.Instrumentul experimental contine un lot de posibilitati pentru a identifi-
ca eficacitatea diferitelor masuri de eficienta energetica si relatiile de baza fizice pentru ei insasi.

Manualul pentru industrie
- Capitolul 1 Introducere in energie
- Capitolul 2 Surse de energie
- Capitolul 3 Management Energetic
Manualul pentru industrie lanseaza cateva puncte importante de start pentru discutii si poate fi
utilizat pentru informatii de baza pe aspecte de energie.
Intrebarile referitoare la sursele alternative de energie precum si problemele legate de sursele
non regenerabile pot constitui cadrul suficient pentru grupuri de lucru, discutii sau rapoarte ale
elevilor.
Capitolul legat de sistemul de management energetic arata cum masurile de economisirea ener-
giei sunt introduse pe scara larga si cum decurge o abordare sistematica pe eficienta energetica.

2.5.2 Tehnic
Cele trei manuale diferite contin un lot de informatii tehnice , de interes important pentru scoli cu
focalizare pe tehnologii si inginerie.
Partea principala a informatiilor tehnice este prezentata in Manualul pentru cladiri si in Manualul
pentru Industrie, dar si Manualul pentru transport contine un lot important de informatii tehnice.
In mod special, cele mai importante pentru scoli sunt experimentele si exercitiile acre sunr sunt
focalizate pe inginerie si posibilitati tehnice.
Manualul pentru industrie cat si cel pentru cladiri in combinatie cu trusa experimentala contin o
varietate de activitati practice in scop educational.
37
IUSES — Manualul pentru profesori


Figura 12: Folosirea diferitelor Manuale utilizand abordarea tehnica a invatarii

Baza( numai Nivelul 1 Informare!)
Manualul pentru industrie
- Capitolul 1 Introducere in energie
- Capitolul 2 Surse de energie
- Capitolul 3 Transformarea energiei & utilizarea in industrie
- Capitolul 4 Managementul energetic
In primele doua capitole elevii gasesc informatii referitoare in general la energie si tintele viitoa-
re ale productiei de energie.
Ei trebuie sa inteleaga conceptele de baza ale utilizarii energiei in industrie si problemele legate
de consumul de energie pe scara larga.
Ei trebuie sa explice prin diferite exemple despre cum poate fi crescuta eficienta energetica in
industrie si cum s-ar putea reduce pierderile printr-o abordare sistematica a unui Sistem de
management energetic.

Manualul pentru cladiri
- Capitolul 2 Structura cladiri
- Capitolul 3 Climatizare (Aer conditionat)
- Capitolul 5 Iluminat
- Capitolul 6 Aparate electrice si aparatura electronica
Studiind capitolul 2, elevii pot gasi informatii de baza referitoare la fluxul caldurii in interiorul
cladirii si cum pot fi prevenite pierderile de energie printr-o buna izolare termica.
Este prezentata o idee de izolare termica la nivel de experiment practic pentru un tip de izolare ce
trebuie efectuat.
Capitolul 3 prezinta informatii despre sistemele de aer conditionat si cum poti crea un microcli-
mat adecvat in interiorul cladirii.
Elevii trebuie sa inteleaga elementele fundamentale ale incalzirii si racirii precum si utilizarea
corespunzatoare a acestor sisteme in termeni de eficienta energetica.
38
IUSES — Manualul pentru profesori

Capitolele 5+6 ale Manualului pentru cladiri prezinta elevilor cum pot utiliza eficient iluminatul
si aparatura electronica prin cateva exemple legate de viata de zi cu zi.
In mod special aparatele electrice si electronice poseda un potential larg de economisire a ener-
giei electrice si acest lucru poate fi demonstrat prin cateva experimente simple.

Manualul pentru transport
- Capitolul 2 Combustibilii conventionali si alternativi
Studiind capitolul 2 din Manualul pentru transport, elevii au ocazia sa-si faca o privire de ansam-
blu despre utilizarea combustibililor in transport si sa constientizeze problemele legate de com-
bustibilii conventionali si de cei alternativi (neconventionali).

Avansat (incluzand nivelul II Informare)
Manualul pentru industrie
- Capitolul 1 Introducere in energie
- Capitolul 2 Surse de energie
- Capitolul 3 Transformarea energiei & utilizarea in industrie
- Capitolul 4 Managementul energetic
- Capitolul 5 Utilizarea eficienta a energiei in industria hartiei
In primele doua capitole elevii gasesc informatii referitoare in general la energie si tintele viitoa-
re ale productiei de energie.
Ei trebuie sa inteleaga conceptele de baza ale utilizarii energiei in industrie si problemele legate
de consumul de energie pe scara larga.Totodata acestia trebuie sa explice prin diferite exemple
despre cum poate fi crescuta eficienta energetica in industrie si cum s-ar putea reduce pierderile
printr-o abordare sistematica a unui Sistem de management energetic.
Prin abordarea si intelegerea studiului de caz legat de elaborarea masurilor de utilizare eficienta a
energiei in industria hartiei acestia isi pot forma o idee despre modul in care sunt elaborate si
implementate masurile de eficienta energetica in procesul industrial.
Prin derularea experimentului legat de fabricarea hartiei , elevii isi pot forma o idee despre etape-
le procesului de fabricatie care necesita mai multa energie si cum ar fi posibil sa se economisea-
sca energie in procesul de productie.

Manualul pentru cladiri
- Capitolul 1 Introducere
- Capitolul 2 Structura cladiri
- Capitolul 3 Climatizare(Optional)
- Capitolul 4 Prepararea apei calde menajere
- Capitolul 6 Aparate electrice si aparatura electronica
- Capitolul 7 Monitorizarea consumului de energie
Capitolul1 contine o prezentare generala a diferitelor tipuri de cladiri si furnizeaza informatii de-
spre o larga varietate de cladiri cu scopuri diferite.
Studiind capitolul 2, elevii pot gasi informatii de baza referitoare la fluxul caldurii in interiorul
cladirii si cum pot fi prevenite pierderile de energie printr-o buna izolare termica.Este prezentata
o idee de izolare termica la nivel de experiment practic pentru un tip de izolare ce trebuie efec-
tuat.
39
IUSES — Manualul pentru profesori

Capitolul 3 prezinta informatii despre sistemele de aer conditionat si cum poti crea un microcli-
mat adecvat in interiorul cladirii.
Elevii trebuie sa inteleaga elementele fundamentale ale incalzirii si racirii precum si utilizarea
corespunzatoare a acestor sisteme in termeni de eficienta energetica.
Capitolele 5+6 ale Manualului pentru cladiri prezinta elevilor cum pot utiliza eficient iluminatul
si aparatura electronica prin cateva exemple legate de viata de zi cu zi.
In mod special aparatele electrice si electronice poseda un potential larg de economisire a ener-
giei electrice si acest lucru poate fi demonstrat prin cateva experimente simple folosind trusa e-
xperimentala.

Manualul pentru transport
- Capitolul 2 Combustibilii conventionali si alternativi
- Capitolul 3 Transportul alternativ
Studiind capitolul 2 din Manualul pentru transport, elevii au ocazia sa-si faca o privire de ansam-
blu despre utilizarea combustibililor in transport si sa constientizeze problemele legate de com-
bustibilii conventionali si de cei alternativi (neconventionali).
In capitolul 3 elevii invata despre transportul alternativ si tintele viitoare in transport.
2.5.3 Afaceri / Business
Abordarea business a kitului IUSES este concentrate pe reguli economice si de management in
sectorul energetic.Elevii trebuie sa inteleaga importanta eficientei energetice din punct de vedere
economic si cum pot ei reduce efectiv costurile si resursele.Focalizarea pe abordarea business in
manualele pentru industrie si transport furnizeaza diferite instrumente de management, calcule si
exercitii cu un fundament economic si de afaceri.


Figura 13: Folosirea diferitelor Manuale utilizand abordarea de busines a invatarii

Baza (numai Nivelul I Informare!)
Manualul pentru industrie
- Capitolul 1 Introducere in energie
- Capitolul 2 Surse de energie
- Capitolul 4 Sistem de management energetic
40
IUSES — Manualul pentru profesori

Capitolele din Manualul pentru industrie reprezinta baza pentru Abordarea business a trusei ex-
perimentale IUSES.In primele doua capitole, elevii gasesc informatii de baza legate de Energie si
pot invata cum se poate economisi energie intr-o companie mare sau chiar in scoala lor prin in-
troducerea Sistemului de management energetic.

Manualul pentru cladiri
- Capitolul 1 Introducere
- Capitolul 2 Structura cladiri
- Capitolul 5 Iluminat
- Capitolul 6 Aparate electrice si aparatura electronica
Capitolul1 contine o prezentare generala a diferitelor tipuri de cladiri si furnizeaza informatii de-
spre o larga varietate de cladiri cu scopuri diferite.
Studiind capitolul 2, elevii pot gasi informatii de baza referitoare la fluxul caldurii in interiorul
cladirii si cum pot fi prevenite pierderile de energie printr-o buna izolare termica.
Este prezentata o idee de izolare termica la nivel de experiment practic pentru un tip de izolare ce
trebuie efectuat.
Capitolele 5+6 ale Manualului pentru cladiri prezinta elevilor cum pot utiliza eficient iluminatul
si aparatura electronica prin cateva exemple legate de viata de zi cu zi.
In mod special aparatele electrice si electronice poseda un potential larg de economisire a
energiei electrice si acest lucru poate fi demonstrat prin cateva experimente simple folosind trusa
experimentala.

Manualul pentru transport
- Capitolul 1 Impactul principal al transportului si statistici
- Capitolul 3 Transportul alternativ
- Capitolul 4 Transportul sustenabil
Sectorul transportului poate fi unul dintre domeniile la care elevii pot fi conectati foarte usor. Ei
sunt confruntati cu diverse probleme si reguli de transport in fiecare zi si pot crea astfel locuri
(camere) pentru discutii si activitati.Pot discuta astfel despre impactul transportului asupra me-
diului, despre tinte viitoare avute in vedere si cum pot ei sa-si schimbe comportamentul. Introdu-
cerea Palnului de mobilitate (transport) scolara de exemplu reprezinta o mare oportunitate pentru
munca individuala a elevilor, prin care acestia pot fi capabili sa-si vada in mod direct rezultatele
muncii lor.





41
IUSES — Manualul pentru profesori

Capitolul 3 PLAN DE ECONOMISIREA ENERGIEI
Planul Energetic este un instrument capabil
sa determine scoala ta sa fie mai atenta cu
consumul de energie si mai responsabila
pentru clima si protectia mediului.
Practic, un Plan Energetic consta dintr-un
program care sa ajute scoala in dezvoltarea
unei abordari sistematice pentru manage-
mentul energiei.
Acesta ofera scolii metode si facilitati pentru
o buna utilizare a energiei (electricitatea si
combustibilii) prin cresterea constiintei si
intensificarea eforturilor elevilor, conducerii,
profesorilor si tuturor angajatilor din scoala
in eficienta si conservarea energiei.
Un ghid practic de Plan Energetic pentru o
implementare cu performante si succes ar
trebui sa contina cativa pasi simpli, ca de
exemplu:

1. Desemnarea conducerii pe probleme de energie (Echipa de Management energetic).
2. Conducerea unui audit energetic.
3. Stabilirea scopurilor pentru program, obiectivele specifice sau ambele.
4. Conceperea unui set de masuri pentru a face posibil ca obiectivele sa fie atinse (Plan de ac-
tiune).
5. Implementarea planului de actiune
6. Monitorizarea si evaluarea progresului.

Asadar, fiecare scoala poate adapta modelul si se poate angaja intr-o astfel de actiune in functie
de problemele proprii, context si necesitati.
Daca vreti sa stiti mai multe despre un Plan tipic de management energetic adoptat de anumite
companii din industrie, o explicatie clara este disponibila in manualul “Utilizarea energiei in
industrie”, capitolul 4.

Pasul 1
Desemnarea Conducerii de management energetic (Echipa de Management energetic).
Echipa de management energetic ar trebui sa fie compusa din reprezentanti din toata scoala, pref-
erabil din membrii din toate categoriile de personal si elevi.Numarul membrilor si coordonatorul
desemnat de corpul de conducere nu este important, insa constiinta si angajamentul acestora sunt
foarte importante.
O buna echipa de lucru este cheia succesului in derularea unui astfel de Plan energetic, incepand
cu startul acestuia in scopul atingerii pe cat posibil a unui grad mare de participare.
Principalele sarcini ale echipei de management energetic trebuie sa includa: responsabilitate pen-
tru intregul proces, punerea in actiune a instrumentelor si actiunilor adecvate, organizarea activi-
tatilor si gazduirea unor mitinguri interne pentru a monitoriza si imbunatati programul.

Pasul1 1
Stabilirea echi-
pei cu proble-
mele de energie
Pasul 5
Implementa-
rae planului
de actiune
Pasul 4
Dezvoltarea
planului de
actiune
Pasul 3
Setul de sco-
puri si obiecti-
ve
Pasul 2
Conducerea audi-
tului energetic
Monitor izarea
si evaluarea
progresului
Figure 4.1: energy plan
42
IUSES — Manualul pentru profesori

Pasul 2
Auditul Energetic(incluzand un Raport pe energie)
Un audit energetic este de cele mai multe ori pasul principal ce trebuie facut de scoala voastra
pentru a avea o cladire mai eficienta energetic.Un audit energetic va poate ajuta sa evaluati cat
de multa energie utilizati si sa descoperiti potentialul existent pentru conservarea energiei.Dar
luati aminte, auditurile luate individual nu economisesc energie!Acesta este startul prin care tre-
buie identificate punctele slabe in consumul de energie si in consecinta , implementarea unui set
de masuri pentru economisirea de energie.
Puteti singuri sa realizati un audit enegetic sau cu sprijinul unui auditor profesionist cu experien-
ta mai multa.Veti fi ajutati aici printr-o metoda simplificata .
Pasii sunt urmatorii:
Baza de date cu consumul energetic
Obtinerea informatiilor detaliate despre sursele consumului de energie
Trecere in revista legata de modul cum decurge actiunea de management energeti
(depistarea punctelor slabe)

Ce este necesar sa stim pentru a da startul: Baza de date privind consumul
Energia utilizata pentru ultimul an: va sunt necesare facturile pe ultimile 12 luni sau o situatie
sumara pentru 12 luni de la compania de electricitate care va deserveste.
Tipul surselor de energie folosite in cladire:gaz natural, electricitate, gaz/motorina, propan.
Aria scolii in metri patrati.
Numarul de persoane (elevi si personalul scolii) ce beneficiaza zilnic de facilitatile energiei.

Baza de date privind consumul


* Completati in casute combustibilul utilizat, alegand unitatile de masura preferate

Relatiile dintre aceste date vor da indicatorii utili de consum: consumul de energie anual (zilnic)
pe metru patrat si persoana (kWh/m²/persoana) si legatura cu emisiile (ati putea utiliza factorii
de emisie descrisi in exercitiul inclus in Manualul pentru cladiri).
Anul 1 Anul 2
Numar de oameni
Aria scolii- lungime (m²)
Anul 1 Anul 2
kWh
Consumul de combustibil pentru
incalzire*
Gaz natural (m³, kWh)
Propan/Butan (m³, kWh, kg)
Gaz petrolier asociat
Kerosen (kg, litres, kWh)
Lemn sau altfel de biomasa kg
Carbune kg
Servicii de energie Consumul
Consumul de electricitate
43
IUSES — Manualul pentru profesori

Pentru consumul de combustibil, transformati unitatea de masa in kWh (prin utilizarea exercitiu-
lui din Manualul pentru cladiri ) pentru comparatie, in tabelul de mai jos.


Detalierea consumului de energie pe surse
Pentru aceasta, este recomandata o celectare a datelor in profunzime, cum ar fi verificarea tuturor
surselor consumatoare de energie active existente in scoala voastra.
Aceasta actiune trebuie facuta urmarind instructiunile din Manualul pentru cladiri, in special ur-
marind pasii 1, 2 si 3 inclusi in exercitii.Aceasta metoda va ofera informatii detaliate corecte si
cuprinzatoare pentru scoala voastra.
Prezentarile ce urmeaza sunt o sinteza a pasilor ce trebuie parcursi (va rugam sa consultati exer-
citiile din Manualul pentru cladiri, pentru formulare si informatii mai multe):
- Faceti un inventar al tuturor consumatorilor de energie din scoala voastra. Acesta poate fi
indeplinit (utilizand tabelele prezentate), urmarind doua criterii principale:
- Verificarea camera cu camera (salile de clasa, sala de mese, camera de gatit hrana,
bai, camera de zi, etc.), si/sau
- Verificarea pe tipuri de consumatori (aparatura electrica si electronica, iluminat,
etc.).
- Impartiti echipamentele in functie de sursa de energie (gaz natural, combustibil petrolier,
carbune, lemn).
- Intocmiti o lista cuprinzatoare cu toate aparatele electrice, treceti puterea consumata
(watajul) pentru fiecare aparat si estimati timpul de utilizare (perioada de timp in care ace-
sta este deschis/in functiune).Consumul de electricitate este obtinut inmultind puterea fie-
caruia cu numarul de ore de functionare.
- In final, calculati costurile pentru consumul de electricitate prin inmultirea consumului cu
pretul unitar al unui kWh (cel din ultima factura de electricitate) Cost (lei) = lei/kWh ×
kWh
- Determinarea consumului de combustibil este mai convenabila deoarece acesta este dat
direct de factura , estimand ce echipament sau sector utilizeaza mai mult combustibil.

Trecerea in revista a aspectelor de energie(inspectia cladirii)
In procesul de dezvoltare a planului vostru de management energetic si realizarea unui audit e-
nergetic, trebuie sa fiti preveniti despre situatiile de ineficienta energetica invizibile si necon-
stientizate care exista si care pot genera cantitati importante de energie risipita.
Obiectivul acestui pas este de a depista pierderile cele mai comune de energie si de a descoperi
unde anume energia poate fi conservata (economisita), printr-o trecere in revista a aparatelor,
echipamentelor, elementelor cladirii (ferestre si usi), etc.
Ratele anuale:
Electricitate pe cap de locuitor:
Electricitate pe metru patrat:
Combustibil pe cap de locuitor:
Combustibil pe metru patrat:
Consum total:
.......... kgCO
2
echiv./persoana
EMISIILE
..... kWh/persoana
..... MWh
ENERGIA consumata
........... kg CO
2 echiv .
/m
2
........ t CO
2 echiv .
.......... t CO
2 echiv .
/m
2
....... t CO
2 echiv .
..... kWh/m
2
..... kWh/persoana
..... kWh/m
2
44
IUSES — Manualul pentru profesori

Aceasta ar trebui facuta in dependenta de pasii de audit anteriori, recomandati, sau alternativ tre-
cand la pasul secund (verificare detaliata) si trecerea directa la aceasta faza (un proces simplu si
rapid).
Datele privind auditul energetic de pe pagina urmatoare reprezinta un exemplu care sa va ajute
la trecerea in revista a aspectelor energetice din scoala voastra, bazat pe cele mai comune metode
de economisirea energiei, fiind focalizat in principal pe aspectele de comportament ce trebuie
implementate. Cu toate acestea lista punctelor ce vor fi verificate poate fi extinsa (formularul
Excel este disponibil).

Date pentru auditul energetic


Gradul de imple-
mentare


Standarde de baza
N
i
m
i
c

S
t
a
r
t

I
m
p
l
e
m
e
n
t
a
r
e

E
x
t
i
n
d
e
r
e

Comentarii

Echipamente si Iluminat

1 Cand lumina de la soare este adecvata sau cand
nu este nimeni in camere, toate becurile sunt stin-
se
X
Cateva persoane sting lumina,
dar aceasta nu este o practica
standard
2 Este stinsa lumina in locurile de trecere (de ex.
coridoare, toalete, etc.)? X

3 Sau monitoarele computerelor si computerele sunt
inchise cand nu sunt folosite
X
Monitoarele computerelor sunt
in asteptare cand nu sunt
folosite; in timp ce compute-
rele sunt inchise.
4 Perifericele computerelor cum ar fi imprimantele,
scanerele si alte echipamente electronice sunt
inchise cand nu sunt folosite.
X
Nu
5 Toate becurile din exterior sunt stinse pe timpul
zilei. X
Nu intotdeauna.Frecvent cat-
eva raman aprinse si pe timp
de zi
6 Toate becurile din interior sunt stinse pe timp de
noapte
X
Nu
7 Aparatele de incalzire portabile (ex. calorifere elec-
trice) trebuie folosite pe perioade scurte si numai
daca este caz de urgenta.In principal trebuie autori-
zata folosirea lor in aceste circumstante.
X
A fost inceputa actiunea de
eliminarea a aparatelor de
incalzire portabile, dar cateva
clase au probleme de incalzire
8 Frigiderele "mini - bar" sunt folosite numai in cazuri
exceptionale.
X
Scoala noastra este imprastia-
ta, cu mai multe cladiri, acea-
sta impartire fiind un inconve-
nient
9 Sunt cumparate numai echipamente electrice efi-
ciente energetic (de ex. Eticheta energetica si En-
ergy Star - inalta eficienta)


X
Cateva echipamente
(computere) sunt Energy Star
dar nu au fost eforturi
constiente de a se procura
numai echipamente eficiente
energetic.
45
IUSES — Manualul pentru profesori


























































10
Un program consolidat pentru folosirea
echipamentelor este implementat pentru a se
asigura ca energia nu este risipita prin utilizarea
mai multor echipamente care nu sunt necesare
( ca de ex. prin scoaterea din priza a acestora si /
sau renuntarea la frigiderele care nu sunt necesare
sau reducerea numarului de imprimante din retea).
X
Nu a fost derulat si implementat
un plan consolidat pentru uti-
lizarea echipamentelor.
11 Sunt instalate sisteme de control al iluminatului
cum ar fi stabilizatoare de putere pentru iluminat
care depind de lumina zilei ( prin utilizarea unui
senzor de lumina ) sau intreruperea automata
cand spatiul nu este ocupat de nimeni (senzori de
pozitie si prezenta) sau programatoare de timp?
X
Numai toaletele sunt dotate cu
programatoare de timp
12 Un program de curatenie al sistemului de iluminat
este practicat
X
Nu, aceasta nu este o practica
standard.Numai cateva becuri
au fost sterse (curatate) in ca-
drul unor activitati de curatenie.
13 Sunt zugraviti peretii si tavanele in culori care sa
reflecte lumina?
X

14 Lamile incandescente au fost inlocuite cu lampi
fluorescente compacte
X
Numai in cateva incaperi
Etc. ..Lista poate fi extinsa….

Incalzire si racire (ventilatie)

1 Ferestrele si jaluzelele sunt inchise la sfarsitul ore-
lor de curs.
X
Cateva ferestre si jaluzele sunt
inchise dupa orele de curs, dar
nu in mod sistematic.Aceasta
depinde de constiinta.
2 Gurile de aerisire de pe pereti sau pervazele fre-
strelor sunt lasate libere.
X
Cateva guri de aerisire au fost
astupate in salile de clasa.
3 Usile exterioare cladirii nu sunt lasate deschise
mai mult decat este necesar.
X
Usile sunt lasate mai mult
deschise fata decat este nece-
sar nu numai pe perioada de
scoala.
4 Usile interioare ale salii de gimnastica sunt inchise
X

5 Echipamentele mecanice pentru incalzire si aer
conditionat sunt verificate regulat si problemele
aparute sunt semnalate prompt.
X
Inspectie saptamanala prin
seful portarilor. Angajatii si
elevii semnaleaza prompt prob-
lemele aparute.
6 Apa calda de la robinete picura?
X
Picurarea a fost rezolvata
prompt.
7 Sunt izolate tavanele?(de discutat cu directorul
scolii sau cu un alt profesor)
X
Nu lipsesc toate masurile de
izolare
8 Sunt echipamentele si elementele de incalzire si
racire in functiune (tevi, radiatoare, gratii) mascate
de jaluzele, mobila, pleduri?
X
Da, acesta practica poate fi usor
implementata prin portari.
9 Este facuta o izolare cu draperii sau alte solutii de
protejare ermetica a ferstrelor cum ar fi de
exemplu obloane din lemn?
X
Nu si nu este planificata vreo
astfel de renovare in scurt timp.
10 Sunt verificate toate boilerele de incalzire si sunt
ele izolate bine?
X
Da, boilerele sunt noi si sunt
izolate.
11 Ventilatia este oprita daca nu este necesara (de
ex. in sala de gimnastica, cantina).


12 Cand este cald in camera, ferestrele sunt deschise
in loc sa fie montat unui termostat cu valve pe
calorifer , pentru reglarea caldurii.
X
Nu intotdeauna: frecvent gea-
murile sunt deschise in timp ce
caloriferele sunt in functiune.
13 Este facuta izolarea usilor cu banda adeziva izola-
toare?
X

46
IUSES — Manualul pentru profesori


Asa cum am mentionat mai sus, tabelul include o lista limitata a punctelor ce trebuie verificate si
de aceea este recomnadat sa extindeti aceasta lista in raport cu caracteristicile specifice scolii
voastre.

Pasul 3
Stabilirea scopurilor si obiectivelor
Inainte de toate, acesta este recomandat ca un scop al programului luat ca un intreg si deaseme-
nea ca obiectiv partial pentru un segment de scoli sau tipuri de activitati ce trebuie stabilite.
Reamintim ca scopurile trebuie sa fie specifice, realistice si realizabile. Obiectivele devin pista
voastra pentru a atinge fiecare scop. Mai jos sunt date cateva exemple:
Scopurile planului sunt:
a. Sa se reduca consumul de energie din scoala cu cel putin __% la sfarsitul primei perioade
luate in considerare (comparativ cu facturile anilor anteriori) si mentinerea acestui nivel de
consum pentru 3 ani dupa.
b. Alternativ puteti stabili un etalon pentru anul scolar 20XX ce poate fi folosit in scopul com-
pararii.O alta optiune este sa calculati etalonul(punctul de plecare) prin medierea valorilor
consumate pe ultimii ani.
Obiectivele sunt:
a. Inlocuiti cel putin __% din lampile incandescente cu lampi fluorescente compacte pentru pri-
mul trimestru al anului.
b. Reduceti timpul de functionare pentru iluminat prin intreruperea de __% in toata scoala.
Aceste obiective trebuie asociate cu masurile prezentate in Planul de actiune, explicate in pasul
urmator.

Pasul 4
Identificarea prioritatilor si dezvoltarea unui plan de actiune privind economia de energie
Pe baza rezultatelor din inspectii si de audit energetic, trebuie sa depistati unde anume energia
poate fi economisita astfel incat sa fiti capabili sa identificati prioritatile pentru actiunile si obiec-
tivele avute in vedere, in Planul de actiuni privind economisirea de energie.
Cu alte cuvinte, este timpul sa intocmiti o lista de masuri pentru scoala voastra in scopul imbu-
natatirii si conservarii eficientei energetice si sa porniti aceasta actiune.
Etc. ..Lista poate fi extinsa….

Management si constientizare generala

1 Aveti postere de promovare a economiei de ener-
gie amplasate in locurile vizibile din scoala (cu
mesaje de genul: "Nu plecati fara sa stingeti lumi-
na", sau " Inchideti usa pentru a evita risipirea cal-
durii")?
X
Nu, dar aceasta a fost planificata
ca o sarcina viitoare
2 Este promovata participarea elevilor la workshopuri
sau concursuri?
X

3 Exista un consiliu de conducere pe probleme de
mediu si energie care sa includa profesori si elevi,
anagajati in sustinerea bunelor practici in utilizarea
energiei?
X

Etc. ..Lista poate fi extina cu alte masuri ade-
cvate...


47
IUSES — Manualul pentru profesori

Tabelul de mai jos prezinta un exemplu care sa va ajute in Planul de actiune pentru scoala voa-
stra (pentru mai multe informatii despre actiuni si evaluarea masurilor , consultati Manualul
pentru cladiri , Exercitii, pasul 6).
Masurile de economisire sunt inserate in coloana”Actiuni”, acestea putand fi stabilite pe baza
punctelor slabe identificate pe perioada inspectiei; se recomanda sa fie folosita aceeasi ordine ca
cea prezentata in tabelul cu date privind auditul energetic, folosind aceleasi numere pentru pun-
ctele corespunzatoare.
Obiectivul(tinta) este prezentat in prima coloana, exprimand ceeea ce este necesar sa imbunatati-
ti.
Coloana a treia prezinta indicatorii de succes, care va ajuta sa cunoasteti obiectivele ce le aveti
de atins.
Coloana denumita “Resurse” trebuie sa contina cat de mult va costa fiecare actiune, in termeni
umani, materiali si resurse financiare.
Coloana “Interval de timp” prezinta datele de inceput si sfarsit ale actiunii.
Ultima coloana inregistreaza “Rezultatele” obtinute dupa analiza progresului la data de timp fi-
xata.
Va reamintim ca planul este ca un document viu. Prin evaluari si masuratori, planul poate fi mo-
dificat, pentru a reflecta conditiile de succes si schimbare sau defecte.

48
IUSES — Manualul pentru profesori

F
o
r
m
u
l
a
r

p
e
n
t
r
u

P
l
a
n
u
l

d
e

a
c
t
i
u
n
e

p
r
i
v
i
n
d

e
c
o
n
o
m
i
a

d
e

e
n
e
r
g
i
e

N
u
m
e
l
e

s
c
o
l
i
i
/
F
a
c
i
l
i
t
a
t
i
:

C
o
m
p
o
n
e
n
t
a

e
c
h
i
p
e
i

d
e

m
a
n
a
g
.

e
n
e
r
g
e
t
i
c
I
n
r
e
g
i
s
t
r
a
r
e
a

p
r
i
o
r
i
t
a
t
i
l
o
r

s
i

c
o
m
e
n
t
a
r
i
i

l
a

R
a
p
o
r
t
u
l

d
e

a
n
a
l
i
z
a

e
n
e
r
g
e
t
i
c
a
:


T
i
n
t
a
A
c
t
i
u
n
i
I
n
d
i
c
a
t
o
r
i
R
e
s
u
r
s
e
i
n
t
e
r
v
a
l

d
e

t
i
m
p
R
e
z
u
l
t
a
t
e
U
m
a
n
e





(
t
i
p

&

n
º
)
M
a
t
e
r
i
a
l
e






(
t
i
p

&

n
º
)
C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

i
n


E
U
R
P
e
r
i
o
d
i
c
i
t
a
t
e
a

i
n
r
e
g
i
s
t
r
a
r
i
i
1
a
)


D
e
s
e
m
n
a
t
i

2

e
l
e
v
i

c
a
r
e

s
a

s
t
i
n
g
a

l
u
m
i
n
a

c
a
n
d

n
u

e
s
t
e

n
e
c
e
s
a
r
a
;

b
)

P
u
n
e
t
i

p
o
s
t
e
r
e

s
a
u

p
l
a
n
s
e

i
n

f
i
e
c
a
r
e

c
l
a
s
a

c
u

i
n
t
r
e
r
u
p
e
r
e
a

i
l
u
m
i
n
a
t
u
l
u
i
B
N
u
m
a
r
u
l

d
e

b
e
c
u
r
i

s
t
i
n
s
e

c
a
n
d

c
l
a
s
a

e
s
t
e

g
o
a
l
a
E
l
e
v
i

d
i
n
t
r
-
o

c
l
a
s
a

t
i
m
p

d
e

o

s
a
p
t
a
m
a
n
a

(
2
)
P
o
s
t
e
r
e

s
i
/
s
a
u

p
l
a
n
s
e

(
1

p
e

c
l
a
s
a
)
7
0

(
e
s
t
i
m
a
t
i
v
)

2
0

N
o
v
.
'
0
9

-

2
0

D
e
c
.

'
0
9
R
e
z
u
l
t
a
t
e

i
n
r
e
g
i
s
t
r
a
t
e

s
a
p
t
a
m
a
n
a
l
1
1
I
n
s
t
a
l
a
r
e
a

a
p
a
r
a
t
u
r
i
i

d
e

c
o
n
t
r
o
l

a

i
l
u
m
i
n
a
t
u
l
u
i

(
p
r
o
g
r
a
m
a
t
o
a
r
e

d
e

t
i
m
p
,

s
e
n
z
o
r
i

d
e

p
o
z
i
t
i
e

s
i

m
i
s
c
a
r
e
,

e
t
c
.
)
T
N
u
m
a
r
u
l

s
i
s
t
e
m
e
l
o
r

d
e

c
o
n
t
r
o
l

i
n
s
t
a
l
a
t
e
D
i
r
e
c
t
o
r
u
l

s
c
o
l
i
i

-

s
u
b
c
o
n
t
r
a
c
t
a
r
e
a

u
n
u
i

e
l
e
c
t
r
i
c
i
a
n
A
p
r
o
x
.
:

1
0

p
r
o
g
r
a
m
a
t
o
a
r
e

d
e

t
i
m
p

+

5

s
e
n
z
o
r
i

d
e

m
i
s
c
a
r
e
5
0
0

(
e
s
t
i
m
a
t
i
v
)
1
5

O
c
t
.

'
0
9

-

1
5

J
a
n
.

'
1
0
R
e
z
u
l
t
a
t
e

i
n
r
e
g
i
s
t
r
a
t
e

l
a

s
f
a
r
s
i
t
u
l

p
e
r
i
o
a
d
e
i

1
3
I
n
s
t
a
l
a
r
e
a

b
e
n
z
i
l
o
r

(
f
a
s
i
i
)

d
e

e
t
a
n
s
a
r
e

l
a

t
o
a
t
e

u
s
i
l
e

s
i

f
e
r
e
s
t
r
e
l
e
T
N
u
m
a
r
u
l

d
e

u
s
i

s
i

f
e
r
e
s
t
r
e

e
t
a
n
s
a
t
e
S
e
r
v
i
c
i
u

d
e

i
n
t
r
e
t
i
n
e
r
e
B
a
n
d
a

a
d
e
z
i
v
a

(
2
0
0

m
)
1
0
0

(
e
s
t
i
m
a
t
i
v
)
0
1

D
e
c
.

'
0
9

-

3
1

J
a
n
.

'
1
0
R
e
z
u
l
t
a
t
e

i
n
r
e
g
i
s
t
r
a
t
e

l
a

s
f
a
r
s
i
t
u
l

1
2
F
i
e
c
a
r
e

c
l
a
s
a

v
a

a
v
e
a

s
i
s
t
e
m

d
e

s
u
p
r
a
v
e
g
h
e
r
e

c
u

r
e
g
l
a
r
e
a

r
a
d
i
a
t
o
a
r
e
l
o
r

p
r
i
n

v
a
l
v
e

c
u

t
e
r
m
o
s
t
a
t

s
i

p
r
e
v
e
n
i
r
e
a

d
e
s
c
h
i
d
e
r
i
i

f
e
r
e
s
t
r
e
l
o
r

B
A
p
r
e
c
i
e
r
e
,

e
v
a
l
u
a
r
e

n
e
p
r
o
t
o
c
o
l
a
r
a
,

n
e
o
f
i
c
i
a
l
a
E
l
e
v
i

d
i
n
t
r
-
o

c
l
a
s
a

t
i
m
p

d
e

o

s
a
p
t
a
m
a
n
a

(
2
)
N
.
A
.

N
.
A
.

1
5

J
a
n
.

'
1
0

-

3
1

J
a
n
.

'
1
0

R
e
z
u
l
t
a
t
e

i
n
r
e
g
i
s
t
r
a
t
e

s
a
p
t
a
m
a
n
a
l
E
c
o
n
o
m
i
s
i
r
e
a

2
0
%

e
l
e
c
t
r
i
c
i
t
a
t
e

p
e
n
t
r
u

i
l
u
m
i
n
a
t
R
e
d
u
c
e
r
e
a

c
o
n
s
u
m
u
l
u
i

d
e

e
n
e
r
g
i
e

p
e
n
t
r
u

i
n
c
a
l
z
i
r
e

c
u

1
5
%
T
i
p
u
l

a
c
t
i
u
n
i
l
o
r

(
c
o
m
p
o
r
t

-

t
e
h
n
i
c
)
(
F
o
r
m
u
l
a
r
u
l

i
n

E
x
c
e
l

e
s
t
e

d
i
s
p
o
n
i
b
i
l

)

49
IUSES — Manualul pentru profesori

O metoda alternativa usoara la Planul de actiune energetic poate fi construita pe baza unui set de
masuri/actiuni desfasurate pe intervale de timp bine stabilite, ca in exemplul de mai jos
(formularul Excel este disponibil).

Plan de actiune energetica: Intervale de timp


Pasul 5
Implementarea planului de actiune
Planul de actiune necesita continuarea implementarii in scopul atingerii masurilor de econo-
misirea energiei planificate.
Implicarea si participarea interesata a comunitatii scolare ca un intreg repezinta cea mai impor-
tanta actiune ce trebuie infaptuita ca suport pentru obiectivele propuse.

Inainte de toate, dezvoltarea unei strategii de comunicare este factorul cheie pentru o implicare
vasta (vezi capitolul din Planul de comunicare).
Cateva activitati de implementare trebuie infaptuie, fiind prezentate mai jos cateva idei:
- Stabilirea Echipei de management energetic alactuita din toate segmentele comunitatii sco-
lare.
- Adoptarea unui program de instruire legat de constientizarea economiei de energie si
mentinerea acestuia pentru toti angajatii scolii pe toata perioada de instruire.
- Obtinerea si distribuirea de materiale de educare pe probleme de energie pentru toti pro-
fesorii implicati in aceasta actiune.
- Adoptarea unui set de indrumari standard de inalta performanta energetica pentru aplicarea
zilnica in scoli, cum ar fi folosirea salilor de calculator, a salilor de clasa, a scolii in gen-
eral, a spatiilor colective.
50
IUSES — Manualul pentru profesori

- Realizarea unei liste de verificare pentru toate segmentele comunitatii scolare
(administratie, personalul educational si cel operational) pentru aplicarea actiunilor zilnice
de economisirea energiei.
- Lansarea periodica a unor intreceri pe eficienta energiei, standarde verzi, comportare
prietenoasa cu mediul.

Pasul 6
Monitorizarea si evaluarea progresului
Ca un ultim pas, un sistem de monitorizare trebuie sa lucreze pentru a mentine si verifica un
proiect de activitati pe o perioada de timp.
Acesta va ajuta Echipa de management energetic sa faca o trecere in revista a sfaturilor ce tre-
buie date pentru a face disponibile cele mai bune cunostinte pentru executia fiecarei masuri a-
doptate.
Conform cu conceptul Planului de economisirea energiei ca un proces circular sau ciclic, moni-
torizarea si evaluarea permit alarmarea preventiva legata de posibilele probleme si dificultati si
in consecinta pentru a raspunde in timp, trebuie imbunatatit planul.
Este foarte important ca metoda de evaluare si monitorizare sa fie simpla si eficace.
Sistemul de monitorizare se bazeaza pe obiective, indicatori si un set de termene incluse in Pla-
nul de actiune si trebuie sa fie folosite cateva instrumente usoare, in concordanta de exemplu, cu
sugestiile urmatoare:
- Observarea rezultatelor (un jurnal)
- Rapoarte de progres (incluzand date financiare daca sunt aplicabile)
- Intalniri
- Evaluarea planului si masurarea succeselor
- Utilizarea informatiilor
Observarea rezultatelor : un jurnal
Inregistrarea periodica a rezultatelor trebuie sa fie stabilita in Planul de actiune (ultima coloana)
si ar putea varia pentru fiecare activitate planificata, depinzand de tipologia acesteia.
O cale ajutatoare pentru inregistrarea zilnica sau saptamanala, ar fi aceea prin utilizarea unui
bloc notes (carnet), sub forma unui jurnal.Jurnalul va va ajuta deasemenea sa colectati informatii
de calitate, cum ar fi senzatii, impresii detaliate, etc.
Rapoarte de progres
Acestea constau intr-un sumar al rezultatelor inregistrate periodic.Rapoartele trebuie sa fie scurte
si sa prezinte clar rezultatele care au fost atinse, cu o periodicitate stabilita de Echipa de manage-
ment energetic (se sugereaza ca aceste rapoarte sa fie trimestriale).
Mai jos este prezentat un exemplu cu rezultate ce poate fi adugat la formularul Planului de acti-
une pentru economisirea de energie, dupa ultima coloana (este disponibil un formular in Excel).









51
IUSES — Manualul pentru profesori

Formular pentru Raportul de progress


Intalniri
Intalnirile sunt necesare pentru a pune de acord impreuna opiniile si sugestiile pentru un anumit
punct.
Intalnirile pot fi folosite pentru:
a. comunicarea rezultatelor intermediare ale rapoartelor de progres, verificarea acestora si lan-
sarea propunerilor de imbunatatire, sau
b. redactarea Raportului de progres prin combinarea eforturilor tuturor partcipantilor din
echipa de management energetic.
Periodicitatea de raportare este decisa de catre echipa. Se sugereaza ca termenul sa nu fie mai
lung fata de termenul propus.
Evaluarea planului si masurarea succesului
Fiecare actiune sau masura poate fi punctata de la 1 la 5 in scopul obtinerii unui cadru clar al
succeselor, slabiciunilor si defectelor.
In final: utilizarea informatiilor!
Pentru monitorizare, baza este constituita de informatiile colectate ce trebuie folosite efectiv in
toate modurile posibile:
- Imbunatatirea programului pentru planificarea activitatilor.
- Eforturi si ajustarea bugetelor.
- Imbunatatirea planificarii viitoare si a deciziilor luate.
- Indicarea unde este necesar a se lucra in viitor.
- Implicarea altor scoli in scopul incurajarii cooperarii.
- Informarea comunitatii scolare privind progresul realizat si planurile de viitor.
Comunitatea trebuie informata continuu despre performantele obtinute in cadrul programului de
management energetic, ce a fost realizat, ce mai este de facut si cum membrii comunitatii ar
putea avea avantaje in reducerea facturilor proprii de electricitate.Folositi informarea!(vezi capi-
tolul cu Planul de comunicare).

Periodicitate:
Data:
Realizare Rezultate
Date
financiare
Evaluare
Cheltuieli
(EUR)
Comentarii
a) Au fost desemnati copiii
b)Postere si abtipilduri au fost
puse in toate clasele
Aproximativ 70% din iluminat
a fost inchis
100
Lipsa a 30% este
cauzata de restrictiile
elevilor care nu au fost
suficient de implicati
Aceasta sarcina a fost
recent subcontractata
500
Data de start planificata
.......
Instalarea unor benzi
izolatoarea este in
desfasurare
10 usi din 15 si 40 de
ferestre din 75 au fost izolate
350
Planificarea sfarsitului
actiunii intr-o luna
................ ........................ ......... .....................
52
IUSES — Manualul pentru profesori

4. Planul de comunicare cu elevii

Toţi profesorii care au avut vreodată de-a face cu controlul consumului de energie împreună cu
elevii lor sunt conştienţi ca un asemenea lucru necesită foarte multă muncă. Dacă echipa care se
ocupă de controlul energetic nu are grijă de prezenţa sa publică şi nu informează şi pe ceilalţi din
şcoală (aşa cum a fost descris în capitolul anterior), toată munca depusă rămâne neobservată şi
uitată foarte repede. E mai bine să distribui informaţia în toată comunitatea locală.
Efecte pozitive al activităţiilor de diseminare ample ce au legătură cu activitatea şcolară:
- Un sentiment de importanţă şi de recunoaştinta
- Ridicarea nivelului de recunostinta al şcolii
- Un simţ de activitate al tinerilor în comunitatea locală
- Oferirea unui bun exemplu pentru alte şcoli
- Realizarea de conexiuni cu alte şcoli
- Legături mai bune cu potenţiali sponsori şi donatori
Activităţiile şcolare pot fi promovate în mai multe moduri:
- Organizarea unui eveniment pentru comunitatea locală
- Conferinţe de presă
- Interviu în media locală (TV, Radio, Ziar)
- Pagină web a proiectului
- Distribuire de pliante, tricouri, insigne
Doar primul element, şi anume organizarea unui eveniment pentru comunitatea locală va fi
prevazut în manual. De obicei acesta se referă la organizarea de evenimente cu durata de o zi
cum ar fi “ziua şcolilor "," ziua energiei "," ziua publică ", la care sunt invitati toţi
reprezentanţii comunităţii locale din localitatea în care şcoala este amplasată si le sunt
prezentate ultimele noastre realizări.

Comparativ cu alte elemente menţionate mai sus, evenimente dedicate comunităţii locale sunt
activităţile cele mai adecvate pentru realizarea la şcoală, întrucât acestea sunt uşor de
implementat şi sunt, de asemenea, cele mai eficiente. Echipa noastra de management energetic
poate fi convocată, şcoala poate oferi spatiul şi infrastructura sa, şi poate avea chiar grijă de
imprimarea de postere, pliante şi aşa mai departe. Poate fi întotdeauna găsită o persoană
responsabilă pentru proiectarea unui pliant, pentru coacerea prajiturilor, pentru înregistrarea
evenimentului sau pentru fotografii. Prin unirea fortelor, elevii si profesorii sunt capabili de
organizarea unui eveniment cu surse financiare relativ reduse.
Aceste evenimente sunt, de asemenea, un interesant subiect pentru mass-media. Acestia de
obicei, nu acorda atât de multă atenţie expertilor in varsta, plictisitori, care ofera o descriere
detaliată a subiectului. Din contra, persoanele tinere în acţiune le atrag atenţia pentru
inregistrarea de materiale video sau foto de buna calitate.

4.1 Cum se organizezeaza un eveniment de succes?
Pentru organizarea de evenimente şcoalare, următorii pasi pot fi luati în considerare:

Pasul nr. 1: Echipa de organizare
Membrii indispensabili ai echipei sunt elevii care au participat la inspectia energetica a şcolii.
Elevii cu abilitati organizatorice şi cunoştinţe mass-media pot fi inclusi.

53
IUSES — Manualul pentru profesori

Pasul nr. 2: Planificarea unui eveniment
Tema de economisire a energiei este un subiect destul de serios la şcoală.Cercetarea voastra, cel
mai probabil include tabele, grafice şi explicaţii detaliate. Acestea pot fi foarte interesante pentru
experţi şi oameni care au de-a face cu acest domeniu. Totusi , acest tip de conţinut poate fi
neatractiv şi plictisitor pentru o persoană obişnuită. Gândiţi-vă la modul de a face conţinutul
prezentarii managementului energetic mai interesant şi distractiv pentru oameni. În ultima
vreme expresia „ecotainment” a fost folosita.
“Ecotainment'”este un substantiv compus din «ecologie» şi de „divertisment”. Ecotainment este
modalitatea de predare a ecologiei (şi totodata despre eficienta energetica), într-un mod
distractiv.
Unele idei despre organizarea de evenimente în conformitate cu principiile de «ecotainment»:
Nascociti o mascotă a evenimentului şi pregătiti schite
Organizeaza un tur energetic prin scoala . Aranjeaza săgeţile, pe care participantii la eveniment
ar trebui să urmeze şi amplaseaza postere, care reprezintă diferite aspecte ale situaţiei energetice
de la şcoala .
trupa şcolii poate canta »Eco muzica« la eveniment.
Studiu de caz
Eficienţă energetică la Scoala Cleeve,
Marea Britanie
Scoala Cleeve s-a inscris in proiectul YEP (Energia tinerilor), în septembrie
2008. Agentia Energtica Severn Wye a organizat adunari pentru clasele a 10-a
si a 12-a pentru a recruta elevi pentru Echipa de Management Energetic a
Scolii (SEMT). Elevii interesati au completat o cerere şi au aplicat pentru un
anumit loc de muncă în echipă, de la Consilieri Energetici pana la Senior
Project Manager. Echipa a început cu cincisprezece elevi şi s-a confruntat cu o
criză atunci când numărul lor a scazut la cinci. Cu toate acestea, cei cinci
membrii echipei si-au unit fortele, şi nu numai ca au lansat o campanie superba
de eficienţea energetica în şcola, dar numărul lor a crescut şi acum
coordoneaza un grup de elevi de clasa a 7-a de spioni energetici.
SEMT a început prin efectuarea unei anchete energetice a şcolii şi scrierea
unui raport oficial, explicând concluziile şi recomandările lor. Grupul a
organizat recomandările intr-o ordine a prioritatilor şi au plasat recomandarile
de tip "no cost", pe primul loc. Au fost stabilite tinte pentru reducerea
consumului de energie şi a fost redactata o politică energetică. Grupul stia ca
va fi o provocare sa convinga conducerea scolii sa semneze aceste schimbari,
si astfel au alcatuit prezentare economiilo pe care şcoala le-ar putea face şi
modalităţi simple de a reduce consumul. De asemenea, grupul a explicat
propriile masuri pentru reducerea consumului de energie pentru a demonstra
că si ei au luat masurile necesare . Prezentarea a fost tinuta conducerii scolii.A
urmat o sedinta pentru a discuta despre acţiunile şi paşii următori.
Conducatorii scolii au fost foarte impresionaţi de atitudinea elevilor, modul
lor de înţelegere a problemelor existente şi de capacitatea de a face o diferenţă
şi probabil cel mai important, de posibilitatea de a economisi bani.
De asemenea, grupul facut o prezentare intregului personal, in care au explicat
planurile lor şi progresul până în prezent. Au oferit totodata profesorilor sfaturi
pentru organizrea unei sali de clasa eficienta energetic. Studenţii au elaborat
planuri pentru a monitoriza consumul de energie în toate sălile de clasă si în
54
IUSES — Manualul pentru profesori













































şcoală, si de a nota fiecare sală de clasă şi departament in functie de criteriile
de eficienţă, pe baza unui un control prin sondaj bilunar. Acest sistem a fost
explicat a personalului care a devenit instantaneu competitiv, pentru a deveni
profesorul sau departamentul cu cea mai bună performanţă.
Echipa si-a dat seama că pentru ca planurile lor sa fie un succes este nevoie de
recrutarea de elevi noi. S-a decis ca clasa a 7-a ar fi cel mai bun grup de an,
pentru ca sunt dornici şi ar putea fi instruiţi să preia conducerea în cadrul
proiectului, o dată ce vor pleca cei de clasele a 10-a si a 12-a. Recrutarea
Spionilor de clasa a 7-a a început cu o adunare a tuturor elevilor din acest an.
Echipa a scris scrisori pentru ca elevii interesati sa poata lua acasă, lucru care
are un impact pozitiv asupra proiectului. Elevii de clasa a 7-a au fost
intervievati de de către cei de la SEMT şi au fost pregatiti astfel încât acestia
sa poata „spiona” in sesiuni alocate pentru săli de clasă. SEMT au înfiinţat o
foaie de lucru simpla pentru a stoca informaţiile si pentru a putea furniza
regulat personalului şi elevilor scorurile obtinute. Vor fi acordate de asemenea
premii celor mai buni profesori şi celor mai bune departamente.
Implementarea in avans a acestui proces în cadrul Campaniei de energie a
crescut profilul de eficienţă energetică în cadrul şcolii, de vreme ce toţi elevii
sunt dornici de a pune intrebari profesorilor cu privire la utilizarea energiei, iar
profesorii sunt dornici de a concura cu alte departamente. Faptul că grupul a
implicat personalul în stadiile initiale ale proiectului şi faptul că grupul a
furnizat indicatii practice şi a actionat într-un mod profesionist, a contribuit la
succesul lor, iar noii recruţi, de clasa a 7a devin tot mai implicati în activităţi.
Grupul se intruneste săptămânal şi, deşi au sprijin de la un membru al
personalului, ei si-au asumat responsabilitatea pentru proiectul în sine. Desi
această independenţă este o muncă grea, aceasta ofera de asemenea elevilor
libertatea prin care isi pot culege recompensele. Un membru al echipei este
responsabil pentru citirea contorului în fiecare lună şi inregistrarea datelor
intr-un jurnal de energie pentru a monitoriza cantitatea de energie utilizată,
costul şi emisiile de dioxid de carbon. Acest lucru permite grupului şi şcolii
sa-si urmăreasca progresul realizat.
Studiu de caz
Agentii unei societati cu continut scazut de carbon

E-forumul sloven a pornit un proiect Zero CO2:
Agentii unei societati cu continut scazut de carbon in martie 2009 si a invitat
10 licee de pe intreg teritoriul Sloveniei sa participe. Scopul acestui proiect
este sa pregateasca un mic grup din fiecare scoala pentru organizareaa de
campanii pentru o societate cu continut scazut de carbon.
Proiectul a inceput cu o tabara de 5 zile – instruirea agentilor, care a avut loc la
inceputul lui iulie in Slovenia de Sud. Elevii s-au impartit in trei grupuri.
Primul grup a invatat cum sa monteze o mica statie energetica fotovoltaica,
cum sa o conecteze astfel incat sa alimenteze un sistem audio , cum sa asculte
„muzica solara” (electricitatea, generata de o statie energetica solara ce
alimenteaza sistemul audio), si cum sa prezinte acest sistem oamenilor
55
IUSES — Manualul pentru profesori

Pasul numarul 3: Impartirea sarcinilor
De obicei sarcinile legate de organizarea evenimentelor care pot fi imparttite echipei, sunt:
- Stabilirea elevilor responsabili cu promovarea evenimentului ( scopul fiind participarea pe
cat posibil a cat mai multe persoane)
- Alegrea textierilor
- Numirea proiectantilor
- Furnizarea pentru organizatorii raspunzatori a unei planificari a evenimentului si
supravegherea coordonarii.
- Stabilirea fotografilor
- Alegerea tehnicienilor

Pasul numarul 4: Pregatirea bugetului
Bugetul pentru eveniment ar trebui sa fie pe cat de simplu posibil. Incercati sa achizitionati cat
de multe lucruri puteti fara plata. Folositi echipamentul disponibil la scoala, capacitatile elevilor
si relatiile sociale ale parintilor lor.

Pasul numarul 5: Informarea publicului
O decizie ar trebui să se facă pe cine (ce fel de audienţă), ar trebui sa fie invitat la eveniment şi
modalitatea în care acestia vor fi invitaţi.
Notă: Invitaţia de participare la eveniment trebuie să conţină date privind organizatorul,
cu privire la evenimentul in sine (un tip de eveniment, reuniune ...), cu privire la locul şi
momentul evenimentului. Invitaţia de participare trebuie să fie publicata într-un ziar cu
aparitie zilnica, la ghişeele de publicitate - pliante, postere, la radio, TV.
(parintilor, localnicilor si tinerilor). Cel de-al doilea grup a s-a ocupat de
media. Ei au trebuit sa cunoasca tipurile de media, care dintre aceste tipuri pot
informa asupra campaniei (ziare, televiziune, radio, internet, facebook,
bloguri,...), si astfel au creeat o lista cu reprezentantii mass-media locali si le-
au trimis cate o invitatie la evenimentul de incheiere al taberei. Cel de-al
treilea grup, proiectantii, eu creeat un scenariu pentru evenimentul de incheiere
si au format un intreg material de propaganda (pamflet, poster si invitatii
pentru eveniment)
Evenimentul final a fost organizat cu intentia de a arata elevilor cum sa
organizeze astfel de tipuri de evenimente printr-un exemplu practic. In
realitate, intregul program al taberei a fost concentrat catre organizarea cu
succes a evenimentului final. In afara de abilitatile mentionate mai sus elevii
si-au consolidat si abilitatile de lucru in echipa.
Elevii vor organiza evenimente similare in scolile din orasele de origine in
toamna anului 2009. Ei au creeat deja scenariul acestor evenimente in tabara si
au impartit rolurile. Vom organiza un concurs cu tema care scoala a organizat
56
IUSES — Manualul pentru profesori

Părinţii pot fi informati cu privire la eveniment, prin conceperea de scrisori de invitaţie mici (1 /
2 din format A4), care sunt distribuite lor de către proprii copii. Invitaţia de participare trebuie să
fie transmisa din timp pentru a lăsa publicului destul ragaz pentru a-si planifica alte obligatii.
Informarea mass-media necesită o atenţie specială (Capitolul 1 - tratament mass-media)

Pasul numarul 6: Locul şi data evenimentului
Locul şi momentul evenimentului depind de evenimentul în sine şi de tipul de audienţă invitat.
Dacă doar părinţii sunt invitaţi, trebuie luata in consideratie ideea de a organiza evenimentul in
timpul sedintelor parinti-profesori. Părinţii sunt deja prezenti la şcoală, deci este indicata
organizarea unor activităţi suplimentare. Este mai uşor pentru ei să participe la eveniment,
înainte şi după sedinta parinti-profesori în loc să se afle acolo separat, depunand eforturi
suplimentare pentru a veni la şcoală.
Consideraţii similare se iau atunci când organizează un eveniment pentru întreaga comunitate.
Un eveniment poate fi organizat impreuna cu târguri, festivaluri, petreceri, sau pot fi planificate
sâmbăta, în faţa unui supermarket mare, unde oamenii merg de regula la cumparaturi.

Pasul nr. 7: Programul evenimentului
Un program al evenimentului ar trebui să fie instituit înainte de eveniment în sine. Un bun
program conţine coordonarea, conţinutul, interpreţii, precum şi echipamentul necesar. Penrtru
planificarea coordonarii, o anumită perioadă de timp suplimentara va fi alocate pentru orice
eventualitate.
În caz de evenimente deschise, "sub cerul liber" , un „plan B” ar trebui să fie pregătit, luand în
considerare posibilitatea vremii nefavorabile. Un „control al ploii" este întotdeauna o opţiune în
caz de vreme rea. Amplasarea a evenimentului in interiorul unei clădirii sau într-un loc acoperit
(acoperiş, cort) reprezintă o altă opţiune disponibilă. O astfel de soluţie permite un program mai
scurt, cu toate acestea, se recomandă informarea publicului in avans cu privire la astfel de
modificări.

Pasul nr. 8: VIP
Trebuie hotarat daca la acest evenimant vor fi prezente persoane importante si modul cum
acestea vor fi invitate . O scrisoare cu caracter personal trebuie să fie scrisa şi trimisa cel puţin cu
o lună înainte de eveniment. Cu o săptămână înainte de eveniment un apel telefonic este
recomandat pentru a fi sigur că dacă o astfel de persoană, va participa.
Studiu de caz
E-forumul sloven a avut sarcina de a organiza Conferinţa finală în cadrul
proiectului Uniunii Europene FEEDU, la care au participat 10 Scoli slovene.
Conferinta a fost organizata la Muzeul Tehnic "Bistra", în apropierea oraşului
Vrhnika, în acelaşi timp cu Sesiunea Consiliului Climatic. Mai multe efecte
pozitive pot fi găsite. Şcolile au câştigat o uriasa atenţie din partea mass-
media, ministrul mediului fiind prezent la Sesiune. Elevii şi profesorii lor, au
capatat un sentiment de recunostinta şi de importanţă. Sesiunea a fost difuzata
de catre mass-media, care a surprins de asemenea imagini interesante cu elevii,
imbracati cu acelesi tip de tricou, prezentandu-si munca in fata standurilor.
Membrii Consiliului Climatic, împreună cu ministrul au trecut pe la standuri
vorbind cu elevi facandu-i sa simta apreciati.
57
IUSES — Manualul pentru profesori

Pasul nr. 9: autorizaţiile legale
Toate autorizaţiile juridice necesare ar trebui să fie colectate în avans.

Pasul nr. 10: Echipament
Aparatura trebuie să fie, de asemenea, luata în considerare pentru organizarea evenimentului.
Scaune, mese, birouri, proiectoare, aparate audio, video, etc. Echipamentul de nedisponibil la
şcoală poate fi împrumutat de la alte scoli. În cazurile in care credem ca astfel de echipamente
vor fi utile în mai multe rânduri, putem lua in considerare achizitionarea lor.

Pasul nr. 11: Materiale
Toate materialele necesare vor fi pregătite în avans. (a se vedea capitolul " Prezentati activitatea
dumneavoastră"). Toate materialele incluse trebuie să aibă o grafica uniforma. Un elev care sa
poata ocupa o astfel de activitate poate fi găsit usor.

Pasul nr. 12: O listă cu potentiale intmplari negative
Mai multe probleme au fost întâlnite la evenimentele organizate de şcoliile pe care le-am
enumerat:
- Defectiuni tehnice;
- Un vorbitor important si-a anuntat neparticiparea chiar înainte de eveniment sau se afla
inca în maşină si încearcă să găsească un loc de parcare;
- tulburări bruste de vreme;
- Un membru al echipei nu îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin în modul în care ar trebui;
- Audienta este extrem de scăzuta.

Cele mai multe dintre problemele menţionate mai sus pot fi prevăzute şi pot fi abordate
corespunzător. Ar trebui desemnata o persoană care sa se ocupe de rezolvarea acestor situaţii.
Exista o probabilitate mare ca publicul sa nici nu observe greşelile considerate fiind
inadmisibile de către organizatori. Să ne pastram vointa si un zambet pe fata.

Dupa eveniment:
Atunci când evenimentul s-a terminat, este timpul pentru a ne trage sufletul . În cazul în care am
reuşit şi a existat o multime de oameni care a participat la evenimentul nostru, predomina
sentimentele pozitive.Suntem încântaţi de cunostiintele noi făcute şi de rubricile media. Noi
planuri pentru îmbunătăţirea situaţiei energetice de la şcoala noastră se contureaza in mintea
noastra. Din contra, atunci când evenimentul a fost slab vizitat sau ceva a mers foarte prost,
suntem (un pic) dezamăgiti.
In orice caz, in mintea noastra trebue sa fie clar ca acest nivel nu s-a incheiat inca.
Evaluarea evenimentului, dispunerea materialului şi trimiterea de scrisori de mulţumire ar
trebui să fie la ordinea noastră de zi în acel moment. Astfel de activităţi pot avea un impact
asupra succesului evenimentelor ulterioare.
Notă: În toate situaţiile neplăcute o atitudine calmă este recomandată (Nu intra in
panica!). Descoperirea motivelor de eşec şi a persoanelor responsabile, acestea ar
trebui să aibă loc după evenimentul în sine. (Să aruncăm o privire la capitolul
"Evaluare").
58
IUSES — Manualul pentru profesori

Pasul nr. 13: evaluare a evenimentului
Organizarea de evenimente şcolare (în afara curriculum-ului oficial) nu are numai efecte pozitive
asupra comunităţii locale, dar este, de asemenea, „o mare lovitura" pentru echipa de energie. Toţi
membrii echipei şi echipa în sine poate învăţa o mulţime din implementarea unor astfel de
activităţi. Unii psihologi spun ca creşterea personală a echipei este mai importantă decât
evenimentul în sine.
Este foarte recomandata organizarea unei sedinte după o săptămână, pentru a discuta despre
ceea ce a mers bine şi ce a mers prost in organizarea evenimentului.
Fiecare membru al echipei şi echipa în sine poate să scrie câteva sugestii privind posibile
îmbunătăţiri. Aceste sugestii pot fi utilizate în timpul organizarii evenimentului următor.

Pasul nr. 14: Scrisori de recunoştiinţa
Ar trebui să fie trimise scrisori de recunostiinta tuturor persoanelor care au contribuit la succesul
organizatorului. Scrisori personale de mulţumire ar trebui să fie scrise în care organizatorul
exprima mulţumirile sale pentru activităţile concrete pe care adresantiii le-au facut pentru el.

Pasul nr. 15: Upgrade-ul CV-ul tau
Prin organizarea de evenimente elevii câştiga un supliment (neoficial) de cunoştinţe şi experienţe
care pot reprezenta un beneficiu pentru piaţa forţei de muncă în viitor.

În Slovenia, exista un indice informal numit "NEFIX" conţinand învăţarea informală
(cunoştinţe) a tinerilor incepand cu 14 de ani. Cu ajutorul unui astfel de indice, un elev poate
colecta sistematic la faţa locului, tot ceea ce el a făcut în afara curriculum-ului oficial. Mai
multe informaţii despre "Nefix" pot fi găsite la: http://www.mladinski-ceh.si şi la: http://
enefiks.talentiran.si/


Notă: Evaluarea nu este o critică sau un reproş. Acesta reprezintă modalitate de a
sugera unul altuia ce poate fi imbunatatit.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->