You are on page 1of 31

J.

BGISSCN Secretele iniiailor artata lumii de astazi

STIINTA OCULTA A RESPIRATIEI Manual complet al filozofiei orientale pentru dezvoltarea fizic, mental, psihic si spiritual prin ajutorul controlului inteligent al respiraiei si a conducerii practice a forelor sale ascunse.

Librria Richonnier, Rue de Sainte Peres nr. 40 PARIS

INTRODUCERE Cititorul occidental si face n genaral o idee gresit despre yogi, despre filozofia si practicile lor. Cltorii care au trecut prin India au decris cu mare lux de detalii hoardele de fachiri ceretori si oameni care umplu marile drumuri ala rii si strzile oraelor si care se autointituleaz fr ruine cu titlul de Yogi". Dup credina aceator povestitori, occidentalul isi nchipuie n general pe yogi ca pe un individ (indian) slab si murdar, fanatic si ignrant care st nemiscat pn ce corpul su se osific sau st cu braul ridicat n aer pn ce acesta se nepenete si se usuc, sau si mai mult, sta cu pumnii strnsi pn ce unghiile i trec prin palmele minilor. In adevr, asa fel de oameni exist, dar ntre ei si adevraii yogi este aceeasi diferena ca ntre sarlatanul care taie btturile la colul strzii si un eminent chirurg, si ca ntre negustorul de leacuri si savantul de la Sorbona. De mii de ani au fost n India si n alte ri ale orientului spirite serioase care s-au consacrat la studiul dezvoltrii fizice si intelectuale ale omului. Rezultatul savantelor lor cercrtri a-a transmis de generaii de profesori ctre elevi si ncet, ncet, o adevrat tiin a yogilor a fost construit. Acestor cercetri, si nvminte li s-a aplicat numele de "yogi" de la cuvntul sanscrit "yuj" care nseamn: A nhma la un loc" (Ateler ansamble__a mpreuna, a uni). E greu de a explica ntrebuinarea acestui termen pentru a arta o aduntur de nvminte savante; scriitorii cei mai autorizai au dat explicaii diferite, dar cea mai plauzibil pare a fi accea care reprezint pe yogii indieni ca nhamndu-se la aspra munc de a supune corpul si spiritul puterii suverane a voinei. tiina "Yoga"se mparte n mai multe ramuri, de la cele care nva dominarea corpului "Hata Yoga" pn la cele care arat mijloacele de a atinge cea mai nalta dezvoltare intelectual Karma-Yoga. Noi nu vom atinge aceast ultim parte a nvamntului "Yogi" dect att ct va fi indispensabil pentru studiul stiinei respiraiei. In India, snt scoli speciale ale stiinei Yoga, care numr printre adeptii lor cea mai mare parte dintre conductorii spirituali ai rii. Filozofia Yoga este acolo regula de trai a milioane de persoane, dar inaltul nvmnt Yoga este apanajul ctorva spirite superioare, masele mulumindu-se cu frmiturile care cad de la masa celor privilegiati. In acest timp ideile apusului ncep s ptrund pn n rsrit, nvmintele care altdat erau rezervate numai unora, snt acum oferite tuturor celor care voiesc s fie iniiai. Din ce n ce apusul si rsritul se apropie, s imbriseaz pentru cel mai mare avantaj reciproc al lor. Yogii indieni au dat totdeauna cea mai mare atenie Stiinei respiratiei" pentru cauze care le vom arta n curnd cititorului. Numerosi savanti apuseni au cercetat acest subiect si au atins aceast parte a invtamntului yogi, dar credem c a fost dat autorului acestei cri de a da cititorului apusean sub o form conchis si ntr-un limbaj simplu si accesibil oricrui, principiile fundamentale ale "tiinei Respiraie a yogilor, precum si exerciiile si metodele lor de respiraii favorite. Noi am expus teoria apusean ca i cea oriental, artnd cum si una alta se combin si se leag. Noi am ntrebuiat expresiile limbajului obisnuit, evitnd cu grij termeni sanscrii asa de suprtori pentru cititorul neiniiat. In prima parte a acestei cri ne vom mrgini la a studia partea fizic a "tiinei respiraiei" apoi vom atinge partea psihic si n sfrsit vom atinge partea spiritual. Ni se va ierta lauda de a fi putut condensa vasta stiin a yogilor,n att de puine pagini si de a le fi exprimat cu cuvinte si termeni ce vor putea fi nelei de oricine. Singura team este c simplicitatea acestui nvmnt s nu-l fac s fie considerat ca nedemn de atenie de ctre unii care ar fi preferat s gseasc aici cteva Iucruri "profunde",
2

misterioase i de neeles. lntrucat spiritul apusean este esenial practic nu ne ndoim ca fraii nostri din apus vor recunoaste cit mal repede ca punerea n aciune a acestei stiine este placuta si cat poate fi de binefacatoare. RESPIRATIA ESTE VIATA Viaa depinde esenialmente de aciunea de a raspira. Respiraia este deci viaa. Teoriile rsritului si ale apusului pot diferi asupra punctelor de detalii i asupra terminologiei, ele ns snt de acord asupra acestui principiu fundamental. A respira este a tri, si fr respiraie nu este via. Omul, animalele, plantele chiar au nevoie s respire ca s triasc. Copilul cnd vine pe lume, aspir prelung aerul exterior, l reine un moment pentru a trage din el principiiile dttoare de via, pe urm l d afar printr-un lung plnset si viaa sa pe pmnt ncepe prin aceasta. Muribundul exhal un slab suspin, nceteaz de a mai respira, i exiatena sa s-a terminat. De la primul suflu al noului nscut pan la horcitul celui ce moare, viata nu este dect o lung nsirare de inspiraii si expiraii, o respiraie continu. Respiaia poate fi considerat ca cea mai important dintre toate functiile organismului, toate celelalte funciuni depind de ea. Omul poate tri ctva timp fr s mnnce, un timp mai scurt fr s bea, dar el nu poate s dureze mai mult dect cteva minute fr sa respire. Nu numai c omul are nevoie s respire ca s triasc, dar este important ca el s respire cum trebuie. Respirnd bine, el va cpta o mai mare putere de rezisten la boal si' si va putea prelungi existena sa. Omul n mijlocul naturii nu va avea trebuin de sfaturi asupra modului de a respira. Ca si animalul si ca si copilul, el respir normal, cum natura i cerea. Dim nenorocire civilizaia a modificat felul de a respira ca si multe alte fnciuni. El a contractat obiceiuri rele n felul su de a merge, de a sta in picioare si de a sta jos. Procentul oamenilor civilizai care respir corect este foarte mic si rezultatul se vede destul de clar nmarele numr de piepturi contractate si de umere grbovite ce se ntlnesc peste tot, si nspaimantatoarele dezvoltri ale bolilor organelor respiratorii si n particular al acelei teribile ftizii. Savani autorizai au recunoscut ca o singur generaie de oameni respirnd bine ar regenera rasa n asa mod c bolile ar dispare aproape complet si c un bolnav ar fi privit ca un obiect de curiozitate. tiina apusean a demonstrat deja c nssi sntatea fizic depinde esenialmente de modul de a respira. Savanii orientali merg mai departe caci ei afirm c faptul de a respira convenabil nu are numai rezultatul de a asigura sntatea fizic a omului dar ca ea ajut de asemenea dezvoltrii facultilor intelectuale. Adevrate scoli de filozofie orientala s-au fondat pe stiina respiraiei, si cnd apusenii o vor nelege, la randul lor, si o vor pune n practic, nu ne ndoim c se vor produce minuni. Noi vom studia n aceast carte stiina respiraiei asa cum o neleg yogi, adic nu ne vom mulumi de a trece n revist teoriile deja cunoscute de fiziologitii si igienistii apusului, ci ne vom interesa la fel de partea ocult a chestiunii. Noi nu ne vom mrgini la a arta calea ctre sntatea fizic prin ceea ce doctorii au numit "respiraia complet", noi vom arta cum yogii hindusi obtin controlul asupra corpului si reuseec a mri puterea mental si a dezvolta partea spiritual a naturii lor.
3

Yogul practic exerciii gimnastice si respiratorii graie crora el devine stpnul corpului su si poate trimite la orice organ un flux puternic din aceast for vital pe care el o numeste"prana". El stie tot ceea ce stie confratele su din occident asupra efectelor fiziologice ale respiratiei naturale, dar el stie de asemenea c aerul conine ceva mai mult: decat oxigenul si azotul si ca el svrseste n organism un alt fenomen decat cel al oxigenrii sngelui. El face s se in socoteal de acest element esenial "prana" pe care fratele su occidental nu-l cunoaste, el cunoaste perfect natura si efectele acestui mare principiu de energie asupra corpului omenesc de care stie a se servi admirabii. El stie c prin respiraia ritmica omul poate s vibreze n unison cu natura si s ajute dezvoltarea facultailor sale latente, el stie c reglnd respiraia sa el poate nu numai sa triumfe asupra bolilor sale si ale altora, dar s se si apere de fric, de griji i de toate emoiile negative sau josnice. A v nva toate aceste lucruri, este scopul acestei cri. In ea vom da, in cteva capitole, explicaii conchise si sfaturi care s-ar putea trata in mai multe volume. Sperm c vom destepta spiritul lumii occidentale, ca sa neleag ceea ce yogii numes Stiina respiraiei" (Prana = principiile de energie care dezvolt facultile latente ale omului curajul, speranta, calmul). TEORIA EXOTERICA A RESPIRAIEI In acest capitol vom da o scurt expunere a teoriilor lumii stiiifice din apus privind funciunile organelor respiratorii si rolul respiraiei in economia cornului omenesc. ln capitolele urmtoare vom atinge studiul tezei indiene. Yogul nu se mulumete cu a reproduce teoriile occidentului, care-i erau cunoscute cu secole n urm, el adaug la ele multe lucruri pe care savanii apuseni nu le accept nc, dar pe care ei le vor descoperi ntr-o zi si le vor prezenta atunci lumii sub alte nume - ca mari adevruri. Inainte de a ntreprinde studiul teoriei occidentale, nu ar fi poate inutil d a aminti n cteva cuvinte ceea ce snt organele respiratorii. Aceste organe cuprind plmnii si conductele de aer care patrund n ei. Plamnii ocup toracele, snt n numr de doi, cte unul de fiecare parte a liniei mediane, separai unul de altul prin inim, prin cele mai mari vase sanguine i conducte de aer. Plnmnii snt formai dintr-un esut poros, ca un burete foarte elastic. Ei snt acoperii cu o "membran delicat dar solid numit pleur, aceasta este format din dou foite din care una ader la plmn si cealalt la peretele interior ai toracelui si intre care se gsegte un lichid care usureaz miscarea (alunecarea) plmnului n cavitatea toracica. Canalurile de aer sunt: fosele nazale, faringele, laringele, traheea si branhiile. Cnd respirm aerul ptrunde n fosele nazale unde este nclzit n contact cu membrana mucoas care este nzestrat din abunden cu vase sanguine, pe urm trece n faringe si laringe si ajunge n trahee. Aceasta se imparte ntr-un mare numr de conducte numite "bronhii" care la rindul lor se submpart ntr-o infinitate de alte conducte din ce in ce mai mici care se termin n nenumrate cmrue de aer sau "lobule" pe care plamnii le cuprind cu milioanele. Un savant a stabilit c daca aceste lobule ar fi nsirate pe o saprafa planarele ar acoperi o ntindere de 14 000 picioare ptrate (un ptrat are latura de 4o m). Aerul este aspirat n plmni de aciunea diafragmei, mare muchi orizontal, plat ca o foaie, care desparte toracele de abdomen. Aciunea diafragmei este asa de automatic ca si a inimii; cnd ea se contract volumul pieptului si al plmnilor se mreste si aerul se
4

precipita in golul fcut; cnd el se relaxeaz (nmoaie, slbeste) volumul pieptului se micsoreaza si aerul este dat afar din plmni. Acum, nainte de a vedea ce devine aerul n plmni, sa ne ocupm puin de circulaia sngelui. Sngele mpins de inim prin artere pin n vasele capilare ajunge astfel n toate prile corpului pe care-l ntrete, hraneste i fortific, dup care este dus din nou pe un alt drum, acela al venelor, pn n inim de unde el este transportat (gonit) n plmini, ajungnd din nou la inim. La nceputul drumului su, sngele este de o frumoas culoare rosie, el este bogat ncrcat de principii vitalizante. Cnd se rentoarce la inima prin vene el este vnat si fr lucire, plin de reziduri de toate felurile pe care le-a cules n drumul su. El pleac ca limpedele curs de apa care coboar din muni i cnd se ntoarce este ca o ap. Sngele ncarcat de impuriti vine n auricolul drept al inimii. Cnd aceasta s-a umplut el se contract si foreaz sngele s treaca n ventricolul drept, care, la rndul su, l trimite n plmni unde este mprit prin mii de vase capilare, n loburile de care am spus c se gsesc n plmni. Acum sa relum explicaia noastr de unde am lsat-o. Sngele impur este deci mprit ntre miile de mici camere de aer ale plmnilor. Aer proaspt este introdus n plmni; oxigenul din aer vine n intact cu sngele prin pereii fini, subiri ai vaselor capilare care snt tousi destul de rezisteni pentru a conine sngele dar destui de subiri (rarefiai) pentru a fi mbinai, ptrunsi de oxigen. La contactul oxigenului cu sngele se ntmpl (se nfptuieste) un fel de ardere (splare), sagele absoarbe oxigenul si d afar acidul carbonic provenind din reziduuri si materii toxice pe care le-a cules din toate prile organismului. Sngele astfel purificat si oxigenat, de culoare rubinie si strlucitor, redevenit bogat si ncrcat de principii vivifiante este trimis la auricolul stng al inimii. Din auricolui stng el trece n ventricolul stng de unde este mpins n artere care l duc n toate prile organismului pe care merge s-l regenereze. S-a calculat c ntr-o singur zi (24 h) 20 000 litri de snge trec prin capilarele plmnilor). Globulele sngelui trecnd n iruri subiri snt expuse oxigenului din aerul plmnlor pe ambele lor fee. Cnd socotim infimele detalii ale fenomenelor ce le studiem ramanem confuzi si pierdui n admiraii naintea ordinei infinite si minunatei arte si inteligenei naturii, care a legat sngele cu aerul. Inelegei acum ca aerul proaspt nu ajunge n cantiti suficiente in plmni, sngele venit din vene nu poate fi ndeajuns de curaat; urmeaza ca numai corpul se gsete astfel lipsit de hran, dar si reziduurile care ar fi trebuit s fie distruse, aruncate prin expiraie, se rentarc n circulaie si infecteaza tot organismul. Aerul impur lucreaz ntr-un mod analog, dar ntr-un grad mai mic. Sngele omului care respir ru este inchis, vnt, el n-are bogata coloraie rosie a sngelui curat arterial; aceasta se constat printr-un ten palid, albicios, un ten rumen este semnul unei bune respiraii. Cu puin reflexie v vei convinge uor de importana vital a unei respiraii corecte. In adevr, daca sngele nu este in ntregime purificat n plamni el se va rentoarce n artere, ntr-o stare anormal, ncrcat nc cu impuriti ce le-a adunat n trecerea sa prin corp. Aceste impuriti se vor ntoarce n organism si prezena lor se va manifesta sub form de boal; boli ale sngelui sau boli rezultnd din reaua funcionare a organelor sau esuturilor imperfect hrnite. La contactul cu aerul din plamni nu numai sngele se debaraseaz de impuriti si se separ de acidul carbonic vtmtor dar el se ncarc cu oxigen, care se uneste cu hemoglobina si merge s regenereze fiecare celul, fiecare esut, fiecare muschi, fiecare organ, nlocuind celulele si tesuturile uzate prin noi materiale pe care natura i le pune la dispoziie. La persoanele care respir bine sngele arterial conine aproape 25% oxigen. De alt parte, funciunile digestiei depind esenialmente de o oarecare oxigenare a
5

alimentelor si aceast oxigenare nu poate fi produa dect de oxigenul sngelui care, venind n contact cu alimentele, determin o oarecare form de combustie. Este deci necesar ca o cantitate suficienta de oxigen s fie adus n plmni. Aceasta explic de ce tulburrile respiraiei snt adesea nsoite de tulburri digestive. Pentru a va ptrunde de importana fenomenului oxigenrii, trebuie sa v amintii c corpul itreg primete hrana sa din alimentele asimilate si c o asimilare imperfect are totdeauna ca consecine un corp insuficient hrnit. Dac n urma unei respiraii imperfecte asimilaia se face ru plmnii se vor slbi la rndul lor, ei vor deveni atunci mai puin api s-si ndeplineasc functiunea lor si va rezulta o agravare a situaiei prin o nou cauza de slbire a corpului. Fiecare prticic de hran pe care o absobim, trebuie s fie oxidat naite ca ea s poat fi asimilat si nainte ca reziduurile si produsele toxice sa poat fi aduse la forma sub care vor fi eliminate. O respiraie imperfecta are derpt corolar o nutriie imperfect, o eliminare imperfect si prin urmare o sntate imperfect. In adevr, respiraia si circulaia snt viaa. Arderea produs de trasformarea reziduurilor si a materiilor toxice nproduse de eliminare, degaj cldura care egaleaz temperatura corpului. Cei care respir bine nu snt supusi a suferi de frig, cci ei n general au un singe cald care le permite a suporta fr inconvenient variatiile temperaturii exterioare. In sfrsit, respiraia d exerciiu organelor si muchilor interni. Acest fapt n general neglijat de cercettorii (scriitorii apuseni) care au tratat subiectul, dar yogii l apreciaz din plin si-i ineleg toat importana. In respiratia imperfecta sau incompleta numai o parte din lobii plamanilor intra in actiune, o mare parte din capacitatea acestui organ este pierduta si tot organismul sufera. Animalele inferioare respira natural si fara indoiala omul primitiv face la fel; dar civilizatia a deformat instinctele sale si rasa a suferit mult. Condiia salvrii fizice a omului este n rentoarcerea la natur. TEORIA EZOTERICA A RESPIRATIEI Am studiat partea pur teoretic, fizic, exoteric a tiinei respiratiei dar, ca multe altele, aceast tiin are si o parte ezoteric, ocult. Ocultistii din toate timpurile si din toate rile, au spus discipolilor lor ca exist n aer o substan, un principiu, din care deriva toat acti-itatea, toat viaa. Teoriile lor difer ntre ele, att n detalii ct si n terminologie, dar n fond principiul este acelasi n toate nvamintele oculte si n toate filozofiile orientului. Spre a evita confuziile care ar putea s se produc, diferitele teorii relativ la acest mare principiu, cruia i s-au dat nume diferite, noi vom numi aceasta fora ocult "prana termen sanscrit care nseamn "energie absolut. Muli maetri n ocultism arat c ceea ce hinduii numesc prana" este principiul universal de unde deriv orice energie, orice fora sau mai degrab ea este o form particular a manifestrii acestui principiu.Nu vom intra n detaliul acestor teorii, ci ne vom mrgini a considera "Prana" ca principiul de energie nchis n orice fiin vie i care o distinge de materia nensufleit, ca principiul activ al vieii. Acest principiu l ntlnim n toate fiinele nsufleite, n protozoare ca si in om, n formele cele mai rudimentare ale vieii vegetale,ca n formele cele mai perfecte ale vieii animale. Prana este tovarsul indispensabil vieii si cum filozofia ocult propovduiete c viaa este n toate lucrurile, pin n cel mai mic atom, intenia unor lucruri nefiind dect mafestarea ntr-un grad redus a acestei fore universale, noi trebuie s conchidem c Prana este peste tot si n tot. S nu confundm "prana" cu Ego", aceast prticic din
6

Dumnezeu-spirit care se gsete n fiecare suflet. "Prana" nu este dect o form de energie de care "ego"se serveste pentru a se manifesta n afar. Cnd Ego prseste corpul prana nemaifiind sub stpnirea sa, nu mai ascult dect de atomii separai sau de grupele de atomi care constituie corpul si cum corpul se dezagregheaz si se gseste descompus n elementele sale originale, fiecare atom absoarbe o oarecare cantitate de prana, care i permite de a opera noi combinaii si prana nentrebuiat se ntoarce la marea rezerv de unde a venit. Din contra, atunci cnd prana este sub controlul "Ego-ului" coeziunea exist intre atomi, meninut la un loc de voina Ego-ului. Prana este cuvntul prin care desemnm un principiu universal care este izvorul oricrei miscri, fore sau energii, sub orice form s-ar manifesta; gravitaie, electricitate, revoluie a planetelor, viaa animal. Acesta este principiul care opernd ntr-un mod oarecare naste aceast form de activitate care nsoete viaa. Prana, acest mare principiu exist n toate formele materiei si totui nu este materie; ea se gsete n aer, dar nu este aer, si nici unul din elementele chimice care-l conin. Animalele si plantele l aspir cu aerul si daca aerul nu l-ar cuprinde, ele ar muri. El se introduce n organism cu oxigenul si totusi nu este oxigen. Autorul ctii intitulat "Geneza" cunoaste deja aceast diferen ntre aerul atmosferic si principiul misterios si puternic ce el cuprinde; el scrie "neshemet ruach chayine", ceea ce nseamn "suflu al spiritului de via". Cuvntul evreesc "meshmet" inseamn "suflul obisnuit al aerului atmosferic" (vnt, adiere),"chayim" nseamna viaa, n timp ce cuvntul "ruach" desemneaz "acest spirit al vieii" pe care ocultistii l declar a fi acelasi principiu pe care noi l numim "Prana. Prana este deci n aerul atmosferic, dar el este nc n alte prti si el patrunde acolo unde aerul nu poate s ptrnnd. Oxigenul din aer joaca un rol important, ntreinnd viaa animal, carbonul joac un rol analog in viaa vegetal, dar prana are rolul su propiru in manifestarea vieii, in afara funciunilor fiziologice. Noi nhalm n mod constant aer ncrcat cu "prana" pe care o extragem nencetat pentru a o face proprie trebuinelor noastre, Prana se ntlnete n stare liber n arerul atmosferic care, cnd este curat (1. Nu este ozonul? Nu! Prana este anionul de oxigen -ing. M. Culeer) este ncrcat cu Prana din abunden i noi l extragem mai cu usurin din aer dect din oricare alta parte. In respiraia obinuit noi nmagazinm (extragem) aer si sorbim o proporie normala de prana dar printr-o respiraie nelept rationalizat (regulat) noi putem s mrim aceast provizie pe care s-o punem la rezerv n creier si centrii nervosi pentru a o utiliza la timpul oportun. Noi putem nmagazina "Prana" cum un acumulator nmagazineaz electricitate. Cea mai mare parte dintre ocultiti datoreaz puterea lor n aparen supranatural cunostinei lor asupra acestui fapt si a ntrebuinrii ce ei fac, n mod inteligent, cu aceast energie nmagazinat. Yogii stiu c respirind ntr-un oarecare mod ei stabilesc o comunicare cu rezervele de prana" de unde ei scot energia de care au nevoie; ei ajung astfel fortifice toate prile organismului lor, chiar creierul cruia i dezvolt facultile latente i a cuceri unele puteri psihice. Acel care poseda puterea de a nmagazina "prana" fie constient, fie incontient, radiaz foarte adesea fora si vitalitatea care pot nfluiena pe cei ce intr contact cu el; el lpoate chiar comunica acesta for altora si sa le refac astfel snatatea. Vindecarea prin magnetism nu se opereaz altfel, cu toate acestea practicienii ignoreaz cauza puterii lor. Savanii occidentali au avut o vag cunotin despre acest mare principiu de care aerul este ncrcat, dar neputnd descoperi n el urme chimice , nici s-l nregistreze pe nici unul
7

din instrumentele lor ei au socotit mai simplu de a-l nega; medicii totusi se pare a recunoaste c aerul, in unele locuri, cuprinde o mai mare cantitate de "ceva" (ozonul?prana? anioni de oxigen) la munte, cascade, mare cu valuri) si trimit bolnavii n cautarea acestor localiti, n sperana de a-i face s-si recanete sntatea. Asa cum oxigenul din aer este absorbit de snge si utilizat pentru nevoile organismului, la fel "prana" de care aerul este ncrcat, este absorbit si utilizat prin sistemul nervos. La fel cum sngele oxigenat este dus in toate prile sistemului nervos cruia i va reda fora si vitalitatea. Dac considerm prana ca fiind principiul activ a ceea ce numim "vitalitate", putem cu usurin sa ne facem o idee de importana rolului ce l joac n funcionarea organismului nostru. Asa cum oxigenul din snge este utilizat pentru trebuinele corpului nostru, la fel proviziile de prana absobite de sistemul nervos snt utilizate de creierul nostru. Fiecare gand, fiecare act, fiecare efort de voin, fiecare micare a muchilor cheltuieste o oarecare cantitate de ceea ce noi numim "fora nervoas" si care nu este in realitate dect o form a "pranei". Provizia de prana are deci trebuin de a fi mereu rennoit. Cnd v vei convinge c cea mai mare parte din prana pe care omul o utilizeaz i vine din aerul care ptrunde n plmnii sai vei nelege fr greutate toat importana unei bune metode de respiraie. SISTEMUL NERVOS vezi figurile n Magnet. Personal al lui Durville Bd.69 -pag.31). Vei remarca ca, teoriile stiinifice apusene asupra respiraiei se mrginesc a cerceta efectele absorbiei oxigenului de ctre snge si ntrebuintarea acestui oxigen de ctre organism, n timp ce yogii au n considerare absorbirea pranei de ctre sistemul nervos si rolul ei n buna functionare a organelor corpului omenesc. nainte de a mpinge mai departe acest studiu, s spunem cteva cuvinte despre sistemul nervos. Sistemul nervos al omului poate fi mprit n dou pri: sistemul Cerebro-Spinal si sistemul Simpatic. Sistemul cerebro-sninal cuprinde creierul si sira spinarii cu nervii care se desfac din ea; el conduce functiunile vietii animale pe care noi o numim: vointa, senzatie (emotivitate). Sistemul simpatic cuprinde toata acea parte a sistemului nervos localizat in cavitatea toracica, cavitatea abdominala si bazinul soldurilor, care este in relatie cu organele interne; el reglez actele involuntare (automatismul) ca: cresterea, nutriia etc. (circulaia?). Sistemul nervos cerebro-spinal are controlul asupra tuturor simturilor: vederea, auzul, mirosul, pipaitut, gustul; el conduce miscrile voluntare, el este instrumentul gndirii, constiinei; prin el "ego"(particic din spirit-Dumnezeu) se manifest n lumea exterioar. Acest sistem poate fi comparat cu un telefon al crui post central ar fi creierul, iar colodana vertebral si nervii ar fi cablul si firele. Creierul este o mare mas de esuturi nervoase; el se mparte n trei pari: creierul propriuzis, care umple toat partea de sus si din spate, si n faa creierului mic, bulbul rahidian, care nu este dect extremitatea superioar a sirei spinrii - puin umflat. Creirul este organul esnial; el este acela care comand nervilor care conduc (regizeas) gndul, aciunea) constient. Creierul mic regleaz micrile voluntare ale muchilor. Din creier si bulbul rahidian pleac nervii cranieni, care se termin n diferitele pri ale capului, la organele simurilor, la unele organe ale toracelui si abdomenului si n sfrsit la organele respiraiei. Mduva spinrii, umple canalul coloanei vertebrale. Aceasta este o lung masa de esuturi nervoase de unde se detaeaz, la diferite vertebee nervi care comunic cu toate prile
8

corpului. Sistemul simpatic se compune dintr-un dublu lan de ganglioni asezat de o parte si de alta a coloanei vertebrale si dintr-o oarecare cantitate de ganglioni dispersai n cap, gt, piept si abdomen (un ganglion este o mas de esuturi nervoase, cuprinznd celulele nervoase). Acesti ganglioni snt legai ntre ei prin filamente iar cu sistemul cerebro-Spinal se leag prin nervii motori si senzitivi. De la acesti ganglioni plec numeroase firisoare nervoase care se duc pn la diferite organe ale corpului, la vasele sanguine, etc. In unele pri ale corpului nervii se intalnesc si formeaz esuturi (plase) dese care se numesc plexuri. Sistemul simpatic regleaz aciunile voluntare, ca circulaia, respiraia si digestia. Energia, fora transmis de creier prin intermediul nervilor n toate rile corpului, este cunoscut de stiina occindental sub numele de for nervoasa" dar yogii stiu c ea nu este dect o manifestare a pranei. Prin caracterul sau si prin rapiditatea transmiterii sale, ea poate fi comparat cu curentul electric. Veti vedea c fr aceast for nervoas, imima nu poate bate, sngele nu poate circula, plmnii nu pot respira, diferitele organe nu pot funciona; n fapt ntreaga masin omeneasc se oprete fr ea. Ceva mai mult: fr "prana" creierul nsusi nu poate gndi. Cnd examinm aceste fapte, nelegem fr greutate importana absorbitiei de prana si necesitatea de a respira corect. Invamntele yogilor merg mai departe ca stiina apusului n ceea ce privete o parte important a sistemului nervos; a prii pe care savanii occidentali o numesc "plexus solar" si pe care acestia l consider in general la fel cu acele numeroase esturi (plase) de nervi simpatici amestecai de ganglioni ce se gsesc aproape peste tot n corp, si nu-i atribuie nici o importan mai mare; yogii, din contr, arat c "plexus-solar" este n realitate una din prile eseniale ale sistemului nervos, ca el este ntr-un fel un alt creier, jucnd un rol considerabil n economia corpului omenesc. De altmiteri, stiina occidental pare a se ndrepta putin cte puin ctre recunoaterea acestui fapt care era bine cunoscut ygilor din orient, cu mai multe sute de ani nainte, cci unii savani occidentali au numit deja "plexus-ul" ''creierul abdominal". Plexusul solar este situat n regiunea epigastric (mijlocul pntecului) drept la nalimea desertului (lingurica) adic a adnciturii dintre piept si stomac, pe cele doua pri ale coloanei vertebrale. El este format din materie cerebral alba si gri, analog cu aceea care compune celelalte centre nervoase ale omului; el comand principalele organe interne. Nu vom intra aici n detaliul teoriei yogilor asupra plexus-ului solar; ne vom mulumi de a spune c hindusii l consider ca marea rezerv unde este nmagazinat prana". O lovitur violent primit n regiunea plexului solar, poate provoca moartea instantanee. Lupttorii cunosc bine vulnerabilitatea acestei pari a corpului si stiu s profite de acest fapt pentru asi paraliza adversarii. Calificativul "solar" este acel care convine foarte bine acestui de al doilea creier, cci el ca si un soare rspndete fora si energia se trasmite n toate prile corpului. Organismul ntreg depinde de el, pentru c el este marea rezerv de "prana". Mai curnd sau mai frziu tiina occidentala va recunoate deplin aceast funciune a plexului soIar si i va acorda n nvmintele sale un loc mult mai mare ca cel pe care-l ocup n prezent. RESPlRATIA PE NAS SI RESPIRAIA PE GURA Unul din principiile fundamentala a tiinei respiraiei yogilor este nevoia de a respira pe nas si a nceta cu obiceiul, din nenorocire, att de rspndit, de a respira pe gur. Organele respiraiei snt asa fel construite la om, c el poate respira fie pe nas, fie pe gur,
9

dar este de o importan esenial de a face distincie ntre aceste dou moduri de respiraie, cci unul procur sntate si for, pe cnd cellalt aduce debilitate si boal. N-ar trebui s ajungem pna a nva si cum trebuie s respirm, dar vai! ignorana popoarelor civilizate relativ la aceast funciune esenial este ntr-adevr surprinztoare. Intilnim peste tot oameni care respir n mod obinuit pe gur si permit copiilor lor de a urma rul lor exemplu. La slbateci, mama, evident condus de un instinct, si d bine seama c nrile snt adevratul canal pe unde aerul trebuie s fie introdus n plmni, cci ea nva pe copilul su s nchid micile sale buze si s respire pe nas. Cnd cineva doarme, apleac usor capul pentru c aceast poziie l mpiedic de a deschide gura. Dac mamele din lumea noastr civilizat ar urma acest exemplu, fii siguri c ele ar face cel mai mare bine rasei. Multe boli contagioase au fost contractate n urma respingtorului obicei de a respira pe gur, si cte cazuri de rceli si afeciuni catarale au avut aceeasi origine? Un numr mare de persoane care, din cochetrie, in gura nchis n timpul zilei persist a respira pe gur n timpul nopii. Experienele au demonstrat c soldaii si marinarii care dorm cu gura deschis, snt expui a contracta boli contagioase mult mai repede dect cei care respir pe nas. Un autor relateaz c o epidemie de vrsat declansndu-se pe bordul unui vas de rzboi, numai mateloii rare aveau obiceiul de a dormi cu gura deschis muriser, ceilali fiind cruai de teribilul flagel. Organele respiraiei, propiul lor aparat de protecie care filtreaza aerul si opreste praful (aceste aparate) snt situate n nri. Intre gur si plmni nu exist un astfel de aparat care s fac acest serviciu. Cind aerul intr prin gur, praful si celelalte substane impure cu care poate fi ncrcat, gsesc drumul liber pn n plmni. Mai mult aerul rece ptrunznd direct n organe, poate s le duneze grav. Inflamaia cilor respiratorii rezult adesea din inhalarea aerului prin gura. Omul care doarme cu gura deschis se desteapt cu gtul uscat; el violeaza una din legile naturii si seamn germenii de boal. Inc odat, amintii-v ca gura nu ofer nici o protecie organelor respiratorii si c aerul rece, impuritile si germenii bolilor trec liber pe aceast cale. Din contra, structura nrilor si conductelor nazale mrturisesc pn la evidena grija minunat ce natura a avut de a proteja delicatele organe care snt gtul si plmnul. Nrile snt dou conducte strimte, ntortocheate, acoperite cu numerosi peri care joac rolul de filtre, oprind n trecere toate impuritile care snt apoi aruncate afar odat cu aerul exhalat. Mai mult, trecnd prin nri, aerul este nclzit n contactul cu membrana mucoas, care este nclzita de vasele sanguine, care cptusesc conductele nazale, n asa mod ca ele nu mai pot pricinui nici un ru organelor respiratorii. Nici un animal nu doarme cu gura deschis, nici unul nu respira pe gur, slbatecii si barbarii respir totdeauna corect; numai omul civilizat a contractat obiceiuri antinaturale de care el sufer, fr ndial. Cnd aerul a traversat aparatul epurator si filtrator cuprins n nari, aerul poate ptrunde fr pericol n gt i plni. Impuritile care au fost oprite si reinute n nri, au fost aruncate afaf cu aerul exhalat; cnd ele se adun n prea mari cantitai sau cnd au reuit s treac dincolo de filtru si s se introduc n regiunile aprate un viguros strnut le expulseaz renede. Aerul care ajunge pe aceast cale n plmni este asa de diferit de aerul din atmosfer, cum este de diferit apa distilat de apa dintr-o cistern. Aciunea purificatoare a nrilor care oprete si reine materiile strine si impuritile coninute n aer este tot asa de importanta ca si aciunea gurii cnd impiedic smburii si oase de peste de a patrunde n
10

stomac. Omul care respir pe gur este tot asa de nelogic a si acel care ar ncerca sa manince pe nas. Mai mult: cnd se respir pe gur, conductele nazale fiind relativ neutilizate, nu pot s se menin libere si curate; ele snt n curnd nfundate de materii strine care se adun n ele, determinnd boli locale. Acela care a contractat bunul obicei de a respira pe nas, nu are a se teme de aceste inconveniente; dar pentru acei care au practicat mai mult au mai puin respiraia, pe gur si care doresc a-l prsi pentru metoda naturala si raionala ar fi poate util de a adugat cteva cuvinte asupra modului de a ine nrile ntotdeauna curate si fr impuriti. Una din metodele preferate de orietali, consist din a aspira puin ap pe nri i a o face sa treac prin conductele nazale pn n gt, de unde se arunca pe gur. Metod socotit periculoas, ntruct unii medici o socot ca pricin a mastoiditei. Unii yogi si cufund faa ntr-un vas plin de ap si printr-un fel de sugere, aspir o oarecare cantitate de lichid, dar cest exerciiu cere o mare obisnuin. Dealminteri metoda artat mai sus este destul de eficace si ofer marele avantaj de a fi la ndemna oricui. Un alt remediu contra obstrucie nrilor const n a deschide fereastra si a aspira cu putere nchinznd din nri (una din nri) cu degetul mare i a aspira prin cealalt. Se repet de mai multe ori acest exerciiu, nchinznd alternativ una si cealalt nar; se va constata repede o mbuntire sensibil. Cu puin grij si atenie nrile vor deveni foarte repede curate si vor rmne astfel curate. Un alt remediu foarte eficace: mestecai 10-15 minute o lingur de capacele de la descapcitul fagurilor. Noi am artat (acordat) larg discuie asupra respiraiei pe nas, nu numai pentru ca practica acestui mod de respiraie este o condiie eseniala de sntate, dar si pentru c ea este preludiul indispensabil al exerciiilor respiratorii ce vi le vom da si deci ea este baza fundamental a "tiinei Respiraiei". Insistm deci ct mai mult asupra necesitii ca cititorul s adopte ct mai mult acest mod de a respira si i atragem atenia a se pzi de tentaia ce ar avea ca s neglijeze aceast parte a instruciunilor noastre neglijndu-i importana. CELE PATRU FELURI DE RESPIRATIE Inainte de a ncepe studiul diferitelor moduri de respiraie, este nevoie a face rapida cercetare asupra mecanismului respiraiei. Respiraia se efectueaz prin miscri elastice ale plmnilor si prin deplasarea pereilor laterali si posteriori ai cavitii toracice n care snt nchii plmnii. Toraxul este acea parte a trunchiului cuprinsa ntre gt si abdomen si a crui ncpere principal este ocupat n prima linie de inim si plmni; ea este limitat de coloana vertebral, coastele cu cartilagiile lor, sternul, si nchis n partea de jos cu diafragma. El este numit n mod general "piept". El are forma apropiat cu a unui trunchi de con aezat pe baza mare. Coastele se desfac din coloana vertebral; sunt n numr de 24, cte 12 de fiecare parte. Ele snt legate direct cu sternul prin cartilagii, cu excepia a dou perechi inferioare, numite coaste flotante care au extremitile lor anteriare libere. Coastele snt puse n micare, n timpul respiraiei, de muchii numiti "muschii intercostali". Diafragma, nchizatoarea muchiulara de care am vorbit deja, separ cutia toracic de cavitatea abdominala.

11

Cnd omul aspir, muschii dilat plmnii, fcnd astfel un gol n care aerul se precipit n virtutea unei legi bine cunoscut n fizica. In procesul respiraiei, totul depinde deci de muchii n chestiune, pe care vom putea, pentru mai mult nlesnire,.s-i numim "muschii resuiratori. Fr ajutorul acestor muchi plmnii nu ar putea s se dilate. Respiratia noastr va fi deci mai bun sau rea dup uzajul ce vom face de acesti muschi. Dac noi stim s-i ntrebuinam, vom putea atinge gradul maxim de expansiune al plmnilor si vom imtroduce astfel n organism o cantite maxim de oxigen. Yogii deosebesc patru feluri de respiraie (generale): 1. Respiraia cu partea de sus a plaminilor 2. Respiraia cu partea mijlocie a plmnilor 3. Respiraia cu partea de jos a plmnilor 4. Respiraia cu tot plmnul Ne vom mrgini a da o ideie general a celor trei feluri-prime rezervidu-ne de a ne ntinde mal mult asupra celui de al patrulea care constituie una din bazele pe care se reazem tiina respiraiei. 1. RESPIRAIA CU PARTEA DE SUS Acest mod de respiraie este cunoscut de lumea occidental sub numele de "respiraie clavicular. In acesta respiraie, coastele, clavicula si umerii sunt ridicai. ln aceast micare, abdomenul este supt, tras nuntru, si el exercit o presiune asupra coninutului su, care la rndul su apas asupra diafragmei pe care o ridic n sus. Partea superioar a pieptului i a plmnilor, care este cea mai mic, este singura ntrebuinat, rezult de aici c n plmni nu intra dect o cantitate foarte mic de aer. Diafragma fiind ridicat, nu se poate produce expansiunea in aceast direcie. Un studiu chiar sumar, a anatomiei pieptului, face pe orice cititor s neleag repede c acest mod de respiraie determin un maxim de efort pentru a produce un minim de efect, care cheltuiete o energie ce se pierde. Acest mod de respiraie este frecvent la rasele occidentale, unde are numeroi adepi pn la cntarei, preoi, avocai, care ar trebui mai mult ca oricine sa caute a apra organele lor vocale. Cea mai mare parte a bolilor cilor respiratorii pot fi atribuite direct acestui fel de respiraie; vocile rgugite, slabe, ce seaud aproape peste tot n-au alt origine. Multe persoane care practic acest fel de respiraie, sfrsesc prin a contracta deplorabilul obicei de a respira pe gur. Dac cititorul mai are nc cteva ndoieli asupra celor ce vom spune, s fac experiena urmtoare: s goneasc tot aerul coninut n plmnii si, prin o expiraie prelungit si profund, pe urm stnd n picioare, cu braele spnzurate n jos, s ridice umerii si clavicula si s aspire. Va constata n curnd c, cantitatea de aer inhalat este cu totul insuficienta. Pe urm, dup ce a lsat n jos umerii si clavicula, s aspire complet si profund si va vedea diferena. 2. RESPIRATIA CU PARTEA DE MIJLOC A PLAMANILOR Acest mod de respiraie este cunoscut de occidentali sub numele de respiraie "intercostal". Desi mai puin criticat ca prima, este mult inferioar respiraiei claviculare, ct si celei complete. In respiraia intercostal, abdomenul este tras nuntru, supt, si diafragma ridicat; coastele snt usor ridicate si volumul pieptului se gseste foarte puin mrit. Acest mod de respiraie este foarte frecvent la persoanele care n-au fcut studii speciale asupra acestui subiect, si care-l consider pe nedrept, ca pe cel mai bun mod cunoscut. Noi nu-l artm aici dect pentru cunoaterea si mai cu seam pentru a atrage atenii asupra insuficienei lui.

12

3. RESPIRTIA CU PARTEA DE JOS A PLAMANILOR Acest fel de respiraie este mult preferabil celor precedente. In ultimii ani savanii occidentali au artat meritele sale si le-au exploatat sub numele de"repiraie abdominal", respiraie profund, "resniratie diafragmatic". Ei au fcut ceva folositor, atrgnd atenia publicului asupra acestui subiect att de important al respiraiei, cci graie lor un numr mare de persoane au fost fcute s nlocuiasc aceast metoda. In acest timp, desi savanii occidentali au vorbit de respiraia abdominal ca de cel mai bun mod de respiraie cunoscut. Yogii tiu c ea nu este dect o parte dintr-o alt metoda ce ei o ntrebuineaz sub numele de "respiraie complet". S cercetm diafragma. Noi am vzut c ea este un mare muchi orizontal care separ pieptul de abdomen. In repaus, acest muchi prezint fa de abdomen o suprafa concav, adic c diafragma vzut din abdomen se aseamn cu cerul vazut de pe pmnt, adic ca o bolt. In consecin, partea diafragmei dinspre organele pieptului prezint o suprafa bombat. Cnd diafragma intr n aciune, aceast convexitate se micoreaz sau se las n jos, si diafragma preseaz asupra organelor din abdomen, facnd ca peretii laterali ai abdomenului s se umfle. In respiraia abdominal plminii au un joc mai liber dect n respiraia claviculara si intercostal; rezult deci c cantitatea de aer inhalat este mai mare. Acest fapt a condus majoritatea savanilor occidentali sa vorbeasc si s serie despre respiraia abdominal, ca de cel mai bun mod de respiraie cunoscut: Dar yogii conosc de multa vreme o alta metod care-i este mult auperioara. Inconvenientul tuturor celorlalte moduri de respiraie, afar de "respiraia complet" este c nici unul din ele n-au plmnii umplui cu aer n ntregime; numai o parte a acestui organ este utilizat; n respiraia clavicular este partea de sus, n cea toracic-partea mijlocie si o parte neinsemnat din cea superioara; n respiraia abdominal snt prile inferioare si mijlocii. Evident c toate modurile de respiraie care ntrebuineaz toat capacitatea plamlnilor va fi mult mai de preferat acelora care nu utilizeaz dect o parte, cci ea permite de a absoarbe o mai mare cantitate ce oxigen si de a nmagazina o mai mare cantitate de prana. Respiraia complet este considerat de yogi ca cel mai bun mod de respiraie cunoscut de tiin. 4. RESPIRATIA COMPLETA Respiraia completa reuneste toate avantajele celor trei respiraii aratate mai sus, fr a avea inconvenientele lor. Cu ea, aparatul respirator intr n aciune n ntregime, toate prile plmnilor, toi muchii respiratori sint ntrebuinati. Din ea rezult un maximum de efect cu minim efort. Volumul cavitii toracice este mrit n toate sensurile pn la limitele sale normale si fiecare dintre prile aparatului respirator ndeplinete normal funciunea sa. Una din caracterele acestui mod de respiraie este c el pune n actiune toi muchii respiratori, mai ales acei care fac s se mite coastele snt mult ntrebuiai. Unii dintre acesti muchi menin cu putere castele inferioare n poziiile lor n timp ce ceilali susin coastele superioare i c muschii intercostali fac s ias toate coastele n afar, mrind astfel spaiul n care plmnii pot s se dilate. Mai mult, n respiraia complet diafragma si ndeplinete funciunea sa facnd maxim de serviciu. Rezult din aceast aciune combinat, a muchilor intercostali si a diafragmei, o dezvoltare maxim a cavitii toracice. Dac v-ai dat bine seama de trsturile caracteristice a celor patru moduri de respiraie ce vom studia, vei nelege fr greutate c respiraia complet reunete toate avantajele celor trei si c ea posed n plus marele merit de a provoca aciunea combinat a prii de
13

sus si a parii mijlocii a pieptului cu regiunile diafragmatice, care singure pot dezvolta ritmul normal. In capitolul urmtor von arata cum se poate practica respiraia complet. Cum se obine respiraia completa a yogilor Respiraia completa este baza fundamentala a intregii actiinte a respiratiei; deasemenea cititorul trebuie s fie familiarizat cu acest fel de respiraie dac vrea sa aib tot beneficiul, ce-l poate aduce exercitiile ce vom da mai jos. S nu v mulumii a-l studia numai pe jumtate, ar trebui s lucrai serios pn ce practica respiraiei complete a devenit pentru dvs. natural si obisnuit (obicei). Aceast ucenicie v cere fr ndoial munc, timp si rbdare, dar rezultatele obinute vor fi de asa natur c nici unul dintre cititorii notri nu va regreta osteneala sa. Noi insistm de pe acum asupra nevoii de a poseda acest fel de respiraie cci cititorul ar putea fi tentat de a-l neglija ca s treac la alt exerciiu care i s-ar prea mai atrgtor. Inc odat, repetm cititorului, 'Incepei cu nceputul, nu psii mai departe dect cnd posedai serios principiile eseniale si vei obine rezultate surprinztoare dar dac vei neglija fundamentul (temelia), tot edificiul vostru se va darma mai curnd sau mai trziu". Noi credem c cel mai bun mijloc de a familiariza pe cititor cu practica respiraiei complete a yogilor, este de a-i da de la nceput cteva indicaii ce privesc respiraia insasi, dupa care noi vom arta exerciiile destinate sa-idezvolte pieptul, plamnii si muchii respiratori. Inainte de toate, inem s spunem c respiraia complet nu este un lucru forat sau anormal, ci din contra o rentoarcere la natur. inem sa reamintim cititorului c in respiraia complet, nu esto indispensabil ca plmnii s fie complet umplui la fiecare inspiraie; se poate aspira o cantitate mijlocie ce aer ntrebuintnd metoda respiratiei complete si distribui acest aer, oricare ar fi cantitatea, la toate partile plmnilor. Dar trebuie s practicai respiraia complet de mai multe ori pe zi, de cte ori se prezint ocazia, dac voii a pstra organele respiratorii si corpul ntreg n stare de perfect sntate. Simplul exerciiu urmtor va va da o idee de ceea ce este respiraia compteta: 1. Stati pe scaun sau n picioare. Aspirai pe nri tragnd aerul ncet si ntr-un mod continuu. Umplei de la nceput partea imferioar a plminilor, ceea ce se face prin aciunea diafragmei umflnd abdomenul care lasnd-o n jos, va exercita o uoar presiuna asupra organelor abdominal impingnd nainte pereii interiori ai abdomenului. Pe urm umplei partea mijlocie a plmnilor fcnd s ias n afar coactele inferioare, sternul si pieptul. In sfrsit, umplei partea superioar bombnd partea de sus a pieptului si ridicnd n afar cele sase sau sapte perechi de coaste superioare. La nceput poate sa vi se para ca acest exeriu se descompune n trei micri distincte, dar nu este nimic. Aspiraia trebuie s fie nentrerupta, cavitatea toracic ntreag, de la diafragm pn la regiunea clavicular, fiind dilatat ntr-o micare continu, uniform. Evitai de a aspira sacadat si cutai a face micare lent si ntr-un mod continuu. Cu puin practic, vei nvinge teama, tendina de a executa miscarea n trei timpi si vei ajunge repede a face complet inspiraia n cteva secunde. 2. Reinei aerul un moment. 3. Expirai lent, meninnd pieptul drept, retrgnd usor abdomenul si ridicndu-l ncet pe msur ce aerul iese din plmni. Cnd aerul iese n ntregime exhalat, lsati liber (odihnii) pieptul si abdomenul. Cu puina practic vei ajunge s executai si aceast parte a exerciiului cu mare usurin si ritmul odat cpatat, miscarea se va executa aproape automat. Vei vedea c n acest mod de respiraie toate prile aparatului aspirator snt
14

puse n joc si ca ntreaga capacitate a plmnilor pn la Ioburile cele mai ndeprtate, este pus n funciune. Vei remarca ca respiraia complet nu este n realitate dect o combinaie a celor trei respiraii de care am vorbit n capitolele precedente, care se succed imediat n ordinea aratata, pentru a produce o respiraie continu, complet in adevratul sens al cuvntului. Vei usura mult silina dumneavoastr, exersnd n faa unei oglinzi si rezemnd usor minile deasupra abdomenului, ca s vedei toate miscrile. La sfritul inspiraiei ar fi bine de a ridica usor din timp in timp umerii si clavicula pentru a permite aerului s treac liber n mijlocul lobului superior al plmnului drept, care este cteodat locul de preferin al tuberculozei. La nceput, vei simi poate unele dificulti de a practica acest exerciiu, dar cu rbdare si perseveren vei reusi a-l face cu uurina. Efectele fiziologice ale respiraiei complete Nici o insisten nu este prea mare, dac este fcut pentru artarea avantajelor rezultnd din practicarea respiraiei complete. Chiar cititorul care a citit cu atenie paginile precedente are nc nevoie de a i se atrage atenia asupra acestui fapt. Practica respiraiei complete v va prezerva de ftizie si de alte boli ale organelor respiratorii. Istivirea (slbirea) omului este datorat mai cu seam unei vitaliti micorate, unei debiliti generale a corpului rezultnd din faptul ca aerul nu ptrunde n cantitate suficienta n plmani. Un organism slbit las cmp liber atacurilor bolilor. In respiraia imperfect, o mare parte a plmnilor rmne inactiv, oferind un teren prielnic dezvoltrii baciliilor care invadeaz n curnd esuturile si le distrug. Un esut pulmonar sntos va rezista la aceste atacuri si singurul mijloc de a avea un esut pulmonar sntos este de a utiliza plmnii. Vei remarca c suferinzii de piept au aproape toi pieptul strimt, mic. Ce nseamn asta? Foarte simplu: acesti oameni respir ru si prin urmare pieptul lor n-a putut sa se dezvolte. Omul care practic respiraia complet are un piept larg si acela care are un piept strimt ar putea s-l dezvolte pna la proporiile sale normale adoptnd acest fel de respiratie. S-ar evita adesea rcelile si guturaiurile practicnd respiraia complet; dac avei frisoane, respirai riguros timp de cteva minute si veti simi o senzaie plcut de cldur n tot corpul vostru. Cea mai mare parte din rceli snt usor vindecabile prin respiraia completa. Calitile sngelui depind n mare parte de oxigenarea sa n plmni. Atunci cnd el este insuficient oxigenat sngele este srac si ncrcat cu tot felul de impuriti; organismul sufer/atunci de lips de hran si se gsete adesea otrvit de materiile toxice care n-au putut fi eliminate. Ficare organ, fiecare parte a corpului se hrnaste prin snge; vedei deci efectul ce poate avea un snge necurat asupra ntregului organism. Remediul este simplu: practicai respiraia complet a Yogilor. Stomacul i celelalte organe de nutriie sufer si ele efectele unei rele respiratii. Nu numai c snt ru hrnite prin lipsa oxigenului, dar cum alimentele trebuie s fie oxigenate nainte de a fi digerate si asimilate, si cum bxigenul necesar acestei operatii nu poate proveni dect din singe o rea respiratie va avea implicit drept consecinte o rea digestie si o asimilare imperfecta. Si cnd asimilarea este imperfect (insuficient corpul primete din ce n ce mau puin hrana, apetitul lipsete, vigoarea corporal descreste, omul slbeste si se ruineaz. Buna funcionare a sistemului nervos depinde la fel de o buna respira ie. Creierul sira spinrii, nervii chiar, cnd snt insuficient hrnii de sange,devin "instrumente mediocre pentru a produce, a nmagazina si transmite fora nervoas; iar ei vor fi insuficieni hrnii
15

dac o cantitate suficienta de oxigen nu va ptrunde n plmni. Se stie pn la ce punct starea organelor de reproducere influeneaza asupra sntii generale. Nu putem intra aici n detaliul acestui subiect pe care l-am tratat n lucrarea "Comment requirir ou augmonter son Energie Vitale" a d-lui Ebbard Rich; noi vom spune numai c respiraia complet determin un ritm care este adevratul ritm ai naturii si care mentine aceast parte important a organismului ntr-o condiie normal. Totodat vei remarca c dac organele reproductoare snt fortificate, inviorate, organismul ntreg se va gasi ntrit la rndul su, prin aciunea reflex si simpatic. Nu vom mai zice prin aceasta c josnicele instincte ale sexului vor fi dezvoltate prin aceasta, departe de noi aceast idee. Yogii propvduiesc din contra abstinena si castitatea, si ei au nvat s domine pasiunile lor dar controlul asupra instinctelor sexuale nu nseamn slabiciune sexual. Yogii arat c brbatul sau femeia a cror organe de reproducere snt ntr-o stare normal si sntoas, va poseda o voin mai puternic pentru a controla pasiunile sale; ei socotesc c perversiunea sexual provine n mare parte dintr-un defect al sntii fizice, si rezult din condiiile bolnvicioase a organelor de reproducere. Yogii stiu ca energia sexuala poate fi pstrat si ntrebuinat pentru dezvoltarea corpului i a spiritului, n loc de a fi risipit cum se face adesea cu excesurile de toate felurile. Vom da mai departe unul din exerciiile preferate de Yogi pentru transformarea energiei sexuale. Idealul unui Yoga este un corp viguros si o sntate a tuturor prilor ce-l compun sub controlul unei voine puternice. In respiraia complet diafragma se contact n timpul inspiraiei si exercit o uoar presiune asupra ficatului, stomacului si a celorlalte organe care snt astfel supuse la un fel de masaj care stimuleaz aciunea lor. Fiecare aspiraie determin acest mic masaj intern, care uureaz funcionarea normal a organelor de nutriie si eliminare. In timpurile actuale lumea apusean se preocup mult de "Cultura Fizica cea ce este un lucru excelent, dar n entuziasmul su se pare a uita c exerciiul muchilor externi nu este totul. Organele interne au trebuina de exerciiu si acest exerciiu nu poate fi obinut dect pe calea respiratiei naturale. Diafragma este instrumentul special al acestui exercitiu, miscarea sa deplaseaza organele importante ale nutritiei si eliminarii eliminarii lor si opereaza masajul de care am vorbit. Fiecare data cand noi respiram sangele este npins n aceste organe, de unde este gonit prin compresiune dupa ce le-a ntrit si nviorat. Putem conchide din cele ce vom spune c nu numai respiraia complet dezvolt pieptul si plmnii, dar c ea d celorlalte organe exerciiul care le este necesar i fr care ele s-ar atrofia, dup cum se vede actiunea sa este "complet". CATEVA NOTIUNl ALE TIINEI YOGA Vom da trei exerciii de respiraie. Primul este "Curirea plmnilor" cruia i se atribuie n mare parte remarcabila rezistena a organelor respiratorii ce se ntlneste la yogi. Pentru aceasta, ei termina cu el cea mai mare parte din exerciiile lor si ca atare si noi am urmat asta metod n cartea ce fa. Vom da de asemenea un exercitiu destinat s redea vitalitatea nervilor, exercitiu practicat deobicei de yogi, de secole, dar care nu-l cunosc nc profesorii decultur fizic din occident. Vom vorbi apoi de "respiraia vocal creia yogii i dataresc vocea lor n general vibratorie si melodioas. Cartea noastr, conine cele 3 exercitii. a. Curatarea plamanilor Acesta este practicat cnd yogii simt necesitatea de a-i ventila si curi plmnii. Acest
16

exercitiu ventileaz (aeriseste) plmnii, stimuleaz lobii pulmonari si ntr-un mod general ntresc organele respiraiei; el posed in plus avantajul de a fragezi i a regenera minunat organismul ntreg. 1. Aspirai cum am artat la capitolul respiraiei complete. 2. Reinei aerul timp de cteva secunde. 3. ncreii buzele ca si cum ai voi s fluierai, dar fr a umfla obrajii, si exhalai o parte (puin) aer ct mai viguros posibil. Oprii-v moment, reinnd aerul, pe urm exhalai aerul, nc puin. Rapetai pn nu mai ramne aer n plmni. Nu uitai c trebuie s ntrebuinai ct mai mult vigoare posibil, gonind aerul prin strmta deschiztur a buzelor. Odat expiraia terminat nu mai repetai aceasta curire, revenind la respiraia normal. Repetarea lui se face dup o oarecare trecere de timp. Vei vedea c acest exercitiu este odihnitor si reconfortant cnd sntei obosit si epuizat. Cu timpul acest exeercitiu l vei putea executa usor si in mod natural. Cum l vor ntrebuina ca terminare la cea mai mare parte a exercitiilor ce vom arta mai pe urma, este indispensabil s-l studiai pn ce vei fi stapan pe el. b. Pentru a stimula nervii. Acesta este un exercitiu practicat adesea de yogi care-l consider ca cel mai bun ntritor al sistemului nervos. Scopul su este de a dezvolta sistemul nervos. El determin o presiune stimulant asupra unor importante centre nervoase care o trasmit centrului nervos ntreg. 1. Stai drept n picioare. 2. Aspirai ca la respiraia complet si reinei aerul. 3. Intindei braele nainte, ridicndu-le pn la nlimea umerilor, pumnii nchisi, fara ncordare, ntrebuinnd numai fora muschiulara (nervoasa) strict necesara pentru a le menine n aceast poziie. 4. Aducei ncetior pumnii ctre umeri, mrind gradat contractarea muschilor, asa fel ca pumnii ajungnd la umeri, sa fie asa de strnsi nct sa tremure braele. 5. Muschii mereu ncordai, ntindei lent pumnii nainte, pe urm i tragei cu vioiciune napoi spre umeri si din nou repetai (2-3ori) aceast miscare nainte lent, ndrt brusc. 6. Expirai viguros pe gur. 7. Repetai de 2 ori tot exercitiu dac credei necesar. 8. Facei exercitiul de curire a plmnilor. Eficacitatea acestui exercitiu va depinde n mare parte de rapiditatea cu care tragei braele, de tensiunea muchilor si bineneles si de calitatea aerului respirat (dimineaa)-ca ntaritor nu are echivalent. c. Respiraia vocal. Yogii au un exercitiu respirator special destinat a dezvolta vocea. Binenteles ca exercitiul ce vom arta nu trebuie sa fie fcut dect din timp n timp si nu trebuie s constituie un mod obinuit de a respira. 1. Aspirai ca n respiraia complet pe nri, dar ncetior, (lent) cumptat, prelungind pe ct posibil durata inhalrii. 2. Reinei aerul cteva secunde. 3. Respirai viguros prin gura larg deschis. 4. Odihnii-v (fcnd) curirea plmnilor. Fra a intra n detaliul teoriilor yogilor, asupra procucerii sunetului vom spune c experiena lor a artat c timbrul si puterea vocii, nu depind numai de organele vocale cuprinse n gt, ci de asemenea, si ntr-o mare msur, de muchii faciali, etc. Iat o experien curioaa care merit fie ncercat. Stai n picioare n faa oglinzii si fluierai; notai bine forma gurii voastre si expresia general a obrazului. Cntai si vorbii cum faceti de obicei si observai diferena. Pe urm
17

rencepei sa fluierati timp de cateva secunde si pe urm, far a schimba poziia buzelor si nici expresia razului, cntai ceva (cteva) note; vei fi mirat de calitatea vocii si vibraiile ei. CELE SAPTE EXERCITII ALE YOGILOR PENTRU DEZVOLTAREA PIEPTULUI Exerciiile urmtoare, sunt cele 7 exercitii favorite ale yogilor prntru dezvoltarea plamanilor, a muschilor si a ligamentelor pieptului, a lobilor de aer, etc. Ele snt fructul a lungi si rbdtoare cercetri si au probat de mult eficacitatea lor. 1. Respiraia cu reinerea aerului. Acesta este un exercitiu foarte important ce are ca scop ntrirea si dezvoltarea muchilor respiratori precum si a plmnilor nsisi. Yogii au constatat c atunci cnd din ntmplare opreau respiraia lor dup ce plmnii fuseser umplui cu aer prin respiraie complet, rezult un efect bineftor nu numai pentru organele respiratorii, dar si pentru organele de nutriie sistemul nervos si pentrusnge chiar. Ei au descoperit c faptul de a opri respitaia tinde a purifica aerul rmas in plmni din inhalaiile precedente si a oxigena astfel sngele mai complet. Aerul astfel reinut adun toate impuritile, pe care le duce cu el cnd este expulzat n afar, curtand plmnii cum un purgativ cur intestinele. Yogii recomand acest exerciiu contra tulburrilor stomacului si a ficatului, contra impuritaii sngelui si pentru a combate duhoarea ce se exhal din plmnii ru ventilai. Indicaii pentru a-l executa: 1. Stati n picioare si drept. 2. Aspirai ca n respiraia complet. 3. Reinei aerul n plmni atta timp ct putei fr efort. 4. Respirai viguros pe gura deschis. 5. Repetai de 5-6 ori. 6. Facei exercitul de curire al plmnilor. La nceput nu putei reine suflarea dect citeva secunde, dar ncetul cu incetul vei reusi s prelungii acest timp. Masura-l cu un ceas spre a v da socoteal de progresul fcut. 2. Stimularea lobilor pulmonari. Acest exercitiu este destinat a stimula lobii plmnilor, dar debutanii nu trebuie sa abuzeze si n nici un caz nu trebuie executat prea viguros. Unii vor simi poate ceva ameeli dup primele ncrcri; n acest caz vor trebui sa suspende exerciitu timp de cteva momente si s se mite puin. 1. Stati drept n picioare, braele atrnnd n jos. 2. Aspirai foarte lent si treptat. 3. In timp ce aspirai lovii (ciocnii) ncet pieptul cu extremitii degetelor pe care le mutai mereu din loc. 4. Cnd plmnii s-au umplut cu aer, reinei aerul si ciocniti pieptul cu palmele minilor. 5. Expirai pe gur. 6. Repetai nc de 1-2 ori. 7. Facei exercitiul de curire a plmnilor. Acest exercitiu este foarte ntritor si stimuleaz corpul ntreg; el este practicat n mod obinuit de yogii indienii. In respiraia imperfect, o mare parte din lobii pulmonari rmn inactivi si adesea chiar se atrofiaz. Acel care a practicat pna acum un mod defectuos de respiraie nu va putea cu uurin s pun n activitate toti aceti lobi dintr-o data prin simplul exercitiu al respiraiei complete. 3. Pentru s dezvolta coastele. Am aratat intr-un capitol precedent c coastele snt legate de stern prin cartilagii dotate cu o mare elasticitate. Pe de alta parte tim ce rol important au costele n respiraie, e deci
18

folositor de a practica din timp n timp urmatorul exercitiu al crui scop este de a pstra elasticitatea stecoastelor si a cartilagiilor. Acest exercitiu va fi n particular binefctor la nuumeroase persoane ale cror coaste au devenit mai mult sau mai puin epene si inflexibile n urma rului mod de a sta sau a mersului defect. 1. Stai drept n picioare. 2. Punei minile n supsori, degetele mari ntinse spre spate, palmele aplicate pe coaste, degetele stnd unele spre altele pe partea de dinainte a pieptului. 3. Aspirai ca n respiraia completa. 4. Reinei aerul un timp scurt. 5. Comprimai ncet coastele si expirai n acelai timp, ncetisor pe gura. 6. Repetai nc o dat. 7. Faceti exercitiu de curaire o plmnilor. Intrebuintati cu moderaie acest exercitiu si nu exagerai miscarile. 4. Pentru a dezvolta cavitatea toracica Pieptul este supus contractiunii, mai ales la persoanele care stau mult aplecate in ocupaia lor. Acest exercitiu are scopul de a remedia aceasta tendinta si a reda pieptului dimensiunile sale normale. 1. Stai n picioare. 2. Aspirai ca n respiraia complet. 3. Reinei aerul. 4. Intindei braele nainte, la nlimea umerilor, strngnd pumnii si apropiai-i pn se ating. 5. ndeprtai viguros pumnii n lturi pn ce braele iau pozii orizontala n prelungirea umerilor. 6. Readucei minile n poziia de la punctul patru. 7. Expirai viguros pe gura deschis. 8. Repetati acest exercitiu de 2-3 ori. 9. Facei exercitiul de curire a plmnilor. Intrebuinai cu moderaie acest exercitiu de 2-3 ori pe sptmn. 5. Exercitiu de mers 1. mergeti cu capuI sus, barba usor ntoars spre piept; umerii trai napoi, pasul msurat. 2. Aspirai ca n respiraia complet, numrnd n gnd 1,2,3, 4, 5, 6, 7, 8, un numr la fiecare pas, reglnd respiraia voastr n asa fel ca, inspira a s se termine atunci cnd ajungei la nr.8. 3. Expirai ncet tot pe nri, numrnd iari pn la 8, un numai la fiecare pas. 4. Odihnii-v, pe urm ncepei a merge si respira numrnd de la 1 la 8, ca mai sus, repetnd ntregul exerciiu. 5. Repetai pn ce vei ncepe a v simi obosit. Odihnii-v puin, i reIuati-va ocupaia. Unii yogi l practica cu o mic variant; inspir ct fac 8 pasi apoi in respiraia ct fac 4 pasi si pe urm expir timp ct fac 8 pai. Optai acea metod care v este mai plcut. 6. Exerciiul de diminea. 1. Stati in pozitia de drepti adica: capul sus, ochii fici, privirea nainte, umerii trasi indarat, picioarele incordate, bratele in jos. 2. Ridicai-v ncet pe vrful picioarelor (degetelor), aspirnd, n acelasi timp urmarind principiile aspiratiei complete, adica lent si intr-un mod continuu. 3. Retineti aerul timp de cateva secunde, corpul ramanand in aceeasi pozitie. 4. Reveniti incetisor la prima pozitie si in acelasi timp rasuflati lent pe nari. 5. Repetati de mai multe ori acest exercitiu. 6. Faceti exercitiul de curatire a plamanilor
19

7. Pentru a stimula circulatia 1. Stati drept. 2. Aspirai ca n respiraia complet si reinei aerul. 3. Aplecai-va ncetisor inainte, apucai un baston sau o trestie si strngei-o treptat, cu toat puterea voastr. 4. Slbii strngerea, revenii la poziia de la punctul 1 si aspirai lent. 5. Repetai de mai multe ori acest exercitiu. 6. Terminai prin curirea plmnilor. Acest exercitiu poate fi executat fr ajutorul bastonului, strgnd un baston imaginar. Yogii ntrebuineaz acest exercitiu pentru a activa circulaia, caci el are proprietatea de a atrage sngele arterial ctre extremiti si de a respinge sngele venos ctre inim si plmni unde el se carc de oxigen n contact cu aerul. Cnd circulatia se face ru, nu este destul oxigen (snge) n plamni pentru a absorbi tot oxigenul inhalat si nu se trage tot beneficiul respiraiei complete. apte exerciii secundare Acestea nu sunt exercitii secundare", le ncercati pe toate si decidei care s-ar adapta la cazul vostru. Exerciiul I 1. Stati drept in picioare, braele atirnate n jos. 2. Aspirai ca n respiraia complet. 3. Ridicai lent braele ntinse pna ce minile se ating deasupra capului. 4. retineti aerul timp de cteva minute fr a schimba poziia minilor. 5. Cobori braele ncetior n timp ce expirai lent. 6. Repetai nc de 2 ori. 7. Facei exercitiul de curire a plamnilor. Exerciiul II 1. Stati drepti, in picioare, bratele ntinse mainte. 2. Aspirai ca n respiraia complet si reinei aerul. 3. Intoarcei viguros braele spre spate, ct mai mult timp posibil, pe urma readucei-le n prima poziie. Facei aceast miscare de 2-3 ori, reinnd aerul n acest timp. 4. Expitati viguros pe gur. 5. Faceti exercitiul de curire a plamnilor. Exerciiul III 1. Stati drepti, in picioare, bratele ntinse mainte. 2. Aspirai ca n respiraia complet. 3. Invrtiti braele n cerc, de dinapoi, nainte, de mai multe ori. Repetai aceeasi miscare n sens invers, reinnd aerul n tot timpul exercitiului. Putei varia facand nvrtirea bratelor alternativ ca aripile unor mori de vnt. 4. Expitai viguros pe gur. 5. Facei exercitiul de curire al plmnilor. Exerciiul IV 1. Culcati-va cu abdomenul pe pmnt, minile ndoite si lipite de corp (coaste), palmele rezemate de dusumea. 2. Aspirai ca n respiraia completa si reinei aerul. 3. Incordai-v si ridicai-v prin fora, braeor, pn ce corpul vostru se reazemaa n ntregime pe mini (palme) i pe degetele picioarelor. 4. Lasai-va lent n poziia 1. Repetai de mai multe ori aceast micare.
20

5. Expirai viguros pe gur. 6. Facei exercitiul de curire al plmnilor. Exerciiul V 1. Stai drept, n picioare, palmele rezemate de perete. 2. Aspirai ca n respiraia complet'a si reinei aerul. 3. Inclinai pieptul inainte ctre zid, fcnd ca greutatea corpului sa se lase pe miini. 4. Redresai-v servindu-va numai de muchii braelor si fr a ndoi corpul. 5. Expirai viguros pe gur. 6. Practicai curirea plmnilor. Exerciiul VI 1. Atai in picioare, minile pe olduri, coatele n afara 2. Aspirai ca n respiraia complet si reinei aerul. 3. Picioarele ncordate, aplecai-v nainte ca spre a saluta si n acelasi timp expirai ncet. 4. Revenii la prima poziie si aspirai din nou ca mai sus. 5. Aplecai-v pe spate, expirnd lent. 6. Revenii la prima poziie i aspirati din nou. 7. Aplecai-v pe o parte, exprnd ncet. 8. Revenii la prima poziie si aspirai din nou. 9. Aplecai-va pe cealalt parte, expirnd ncet. 10. Facei exercitiu de curire a plamnilor. Exerciiul VII 1. Stai drept in picioare sau pe scaun cu coloana vertebral dreapt. 2. Aspirai urmnd principiile respiraiei complete, dar n loc de a o face in mod continuu, aspirai din contra tragind pe nas ca si cum ai trage un praf sau amoniac si va temei sa nu tragei prea mult. Nu rsuflai, continuind a trage astfel pn ce plmnii votri s-au umplut complet 3. Reinei aerul cteva secunde. 4. Exhalai aerul prin nari ntr-un lung, nentrerupt suspin. 5. Faceti exercitiul de curire a plmnilor. VIBRAIA SI RESPIRATIA RITMlCA Totul n univers, este n stare de vibraie, de la cel mai mic atom pna la cel mai mare soare. Nu exist repaus absolut n natur. Dac un singur atom s-ar gsi un moment lipsit de vibraie, tot universul s-ar rsturna. Munca naturii se desavrseste printr-o nencetat vibraie. Materia este ntr-o constant transformare, ea ia nastere (forme) infinit variate in care nici una nu este permanenta. Ea incepe sa se schimbe din momentul in care a fost creat; ea primete nenumarate forme care, la rndul lor dau nastere la alte forme si etc. Nimic nu este permanent n lumea formelor n acest timp marea realitate este neschimbaa. Fomele nu snt dect aparenele lucrurilor; ele se nasc, dispar, dar fondul, realitatea" este eterna si neschimbata. Atomii corpului omenesc snt n perpetu vibraie. Schimbri nencetate opereaz n noi; se poate ca n cteva luni sa nu se mai gaseasc n corpul nostru nici un singur atom carel compune astazi. Vibraie, vibraie constant, schimbare, schimbare constanta, aceasta este legea naturii. Orice miscare vihratorie, se savrseste urmind un oarecare ritm. Ritmul se face simit peste tot n Univers. Micarea planetelor n jurul Soarelui, fluxul si refluxul marii, btaile inimii
21

ascult de legea ritmului. Corpul nostru este la fel supus legilor ritmului ca si planeta n revoluti sa n jurul Soarelui. Partea esoteric a tiinei respiraiei este bazat esenialmente pe acest principiu bine cunoscut. Ordonnd ritmul respiraiei sale si a micrilor sale, yogul poate absorbi o mare cantitate de prana de care el dispune mai apoi pentru a produce rezultatele ce dorete. Prin respiraia ritmic "yogii'-reuesc s absoarb o mai mare cantitate prana de care va dispune dup voin. El va putea deasemenea s ntrebuineze respiraia ritmic pentru a transmite gnduriie sale semenilor si pentru a comunica cu toi acei a cror gnduri snt nchise n aceeasi vibraie. Fenomenele de telepatie, de transmitere a gndului, a vindecrii prin magnetism etc. care ridic atta interes n lumea apusean, dar care era cunoscut ce yogi de secole, pot fi mult mai usor produse de o persoana in stare de respiraie ritmic. Pentru a practica respiraia ritmic trebuie nainte de toate a dobndi ideea, noiunea ritmului. Toi cei care au cteva noiuni de muzica stiu ceea ce este "a bate o masur", pentru ceilali, pasul cadenat al soldatului 1-2-3-4 strgul, dreptul, stangul, dreptul, va da o idee. Yogi ia drept unitate de msura btile inimii sale. Fr ndoial c durata btilor inimii variaz dup persoan, dar pentru o aceeasi presoan snt neschimbtoare, ele pot deci servi de masura pentre aceesai persoana in particular. Vei determina durata btilor normale a inimii voastre punand degetele pe pulsul vostru numarad: 1-2-3-4-5-6; 1-2-3-45-6 etc. pn ritmul se fixeaza bine n spiritul vostru. Cu puina practic vei fi in msur de a reproduce cu usurin acest ritm. Durata aspiraiei la nceptori este n general de 6 pulsaii, dar va fi usor s o mriii. In respiraia ritmica a yogilor inspiraia si expiraia trebuie s aiba aceeasi durat de timp, n timp ce reinerea aerului n plmni si intervalul ntre miscrile respiratorii au o durat mai puin de jumtate. Cititorul va trebi s practice exercitiul de respiratie ritmica pe care-l vom da mai jos pn ce-l va executa perfect, cci acest exercitiu costituie baza a cea mai mare parte din exerciiile celelate, de care vom vorbi mai jos. Exercitiul de respiratie ritmica 1. Stai jos pe scaun, corpul drept, gtul si capul formnd pe ct posibil o linie dreapta, umerii uori trasi spre spate, minile rezemate comod pe ghenunchi .Greutatea corpului fiind suportat n mare parte de coaste, poziia ar putea fi usor pstrata. Aceasta este atitudinea ce trebuie adoptar dac voii a obine maximum de efect al respiraiei ritmice. 2. Aspirai lent, profund, ca n respiraia complet, numrand 6 pulsaii. 3. Reinei aerul numrnd 3 pulsaii. 4. Expirai lent pe nari, numarnd 6 pulsaii. 5. Numrai 3 pulsaii, pe urm recepei exerciiul. 6. Repetaii de un nr. oarecare de ori, dar fr a v obosi. 7. Terminai prin curirea plamnilor. Cu puina practica vei ajunge a duce pn la 15 pulsaii, durata aspiratiilor si respiraiilor. Nu v obosii fcnd sforri pentru a mri durata, siliti-va mai regraba de a cpta ritmul, acesta este esnialul. Incercai pana ce ai prins cadena si pn ce simii aproape micarea vibratorie prin tot corpul. Aceasta va cere, far ndoial citva timp, si perseveren, dar plcerea ce vei simi constatnd progresele voaste, va despgubi larg ostenelile.

22

FENOMENELE RESPIRATIEI PSIHICE Toate exercitiile date pina acum, n aceasta carte, cu excepia instruciunilor relativ la respiraia ritmica, aveau n vedere dezvoltarea fizic care, dei de o extrema importan, este mai cu seama privita de yogi ca baz a dezvoltarii psihice si spirituale. Nu o neglijai n acest timp si nu neglijati importanta prii pur fizice a subiectului nostru; amintiti-v c este nvoie de un corp sanatos pentru a putea fi locuit de un spirit sanatos, si deasemeni ca, corpul este tempul Ego-ului, lampa n care arde lumina spirituala. Trebuie s recunoastem utilitatea corpului ca si cea a spiritului; a neglija pe unul sau pe altul ar fi sa comiterm o greeala grava care trebuie sa fie reparat mai repede sau mai trziu. Acum sa atingem partea psihic a tiinei respiratiei, sub forma unei forme de exerciii, fiecare exercitiu avnd explicaia sa. Vei remarca ca n fiecare din exercitiile date, respiraia ritmica trebuie s fie nsoit de gndul, mai binezis de "imaginea mintal a rezultatului ce dorii s obinei. Aceast dispoziie a spiritului traseaz voinei drumul pe care el va trebui s se exercite. Nu putem intra aici ntr-un studiu aprofundat al puterii voinei; noi trebuie s credem ca avei ceva cunostine asupra acestui suibiect. Dac nu avei, practicarea nssi a acestor exerciii, v va da o idee mult mai clara dect orice nvamnt teoretic, cci cum zicea vechiul proverb indian Cel ce a gustat un grunte de mustar, i cunoate mai bine mirosul dect acela care a vzut o ncarctura de mutar dus de un elefant." 1. Instructiuni generale pentru practica respiratiei psihice Respiraia psihica a yogilor este bazata esentialmente pe respiratia ritmica de care am vorbit n capitolul precedent. In paragrafele ce vor urma, pentru a evita repetrile inutile, vom spune pur si simplu "respirai ritmic" pe urm v vom da instruciunile pentru exerciiul forei psihice sub controlul voinei, n concordan cum vibraiile respiraiei ritmice. Cnd vei avea o oarecare practic, nu va mai fi necesar a numra pulsaiile, cci noiunea timpului si a ritmului va fi aa de bine ntiprit spititul vostru nct vei ajunge s respirai ritmic ntr-un mod automat. Aceasta va lsa spiritului vostru libetatea nacesara pentru a trimite vibraiile psihice sub conducerea voinei. In instruciunile urmtoare vi se va arta cum s ntrebuiai vointa. 2. Pentru a distribui prana Culcati-va pe dusumea sau pe pat, corpul absolut pasiv, minile odihndu-se usor pe "plexul-solar, deasupra deertului stomacului si respirati ritmic. Cnd ritmul este bine stabilit voiti ca fiecare aspiraie s traga din marea rezerv uiniversal o cantitate totdeauna mai mare de prana" sau de energie vital, care va fi adunata de sistemul nervos si nmagazinat n plexul solar. La fiecare expiraie voii ca Prana sau energia vitala s fie distribuit de ntregul vostru corp la fiecare organ, la fiecare muschi, la fiecare celul, fortificnd fiecare nerv, rencarcnd fiecare centru nervos, adunnd forta si energie n toate prtile organismului. Exercitndu-v voina, silii-v a v reprezenta "prana" fcnd eruptii n plminii votri cu aerul aspirat absorbit imediat de plexul solar, pe urm, cu micarea expiratorie, mpins n toate parile organismului vostru pn la extremitatea degetelor si vrful picioarelor. Nu este necesar de a ntrebuiaa vina cu efort, este suficient de a comanda si a le forma n spiritul vostru imaginea a ceea ce voii a se obtine. Trebuie infinit mai bine a comanda cu calm, imaginea bine reprezentat spiritului, dect a fora voi a, ceea ce nu face dect s risipeasc inutil energia. Exerciiul de mai sus este foarte trebuitor si binefacator, el frgezete si fortifica sistemul nervos si determina n tot corpul o senzaie, de repaus si fericire. El este de mare ajutor cnd va simii obosit si in general lipsit de energie.
23

3. Pentru a goni durerea Culcati-va sau ramaneti pe un scaun, corpul drept si respirai ritmic gindindu-va c reinei "prana, pe urm ca o nprstiai cu fiecare expiratie, pn la partea dureroas, pentru a stabili acolo circulaia si curentul. Aspirai nc "prana" pe urm expirai, avnd totdeauna prezent n spirit gindul c gonii durerea. Repetai de 7 ori in sir, pe urm facei exercitiul de curire a plamnilor si odihnii-v puin dup care rencepei pna ce vei simti o uurare, ceea ce se va atmpla ct ce curnd. Vei obtine un rezultat mai rapid punnd mina pe partea dureroas si fcind astfel ca, curentul de prana sa treaca prin bra. 4. Pentru a conduce circulatia. Culacati-va sau stati pe un scaun, corpul drept. Respirati ritmic i cu expiraia dirijai circulaia ctre cutare sau cutare parte a corpuului dumneavoastra, care pare a suferit din cauza unei circulaii imperfecte. Acest exerciiu este foarte eficace, mai ales n cazul de frig la picioare sau dureri de cap, caci impingand singele ctre extremitatile inferioare, se obine dublul rezultat al incalzirii picioarelor si usurarea creierului de o mare presiune. Vei simi o senzatie de caldura n picioare, imediat ce circulatia se va activa in aceasta parte a corpului dumneavoastra. Circulatia fiind mult sub controIul voinei, respiraia ritmica va va fi da un mare ajutor n acest exercitiu. 5. Pentru a se vindeca singur Cculcati-va intr-o atitudine pasiva. Respirai ritmic si voii de a aspira o mare cantitate de prana", cu expiraia trimitei prana spre partea bolnava n scopul de a o stimula. Ai putea, n acest exercitiu sa v servii de mna, trecnd-o n lungul corpului de la cap pn la partea bolnav, avnd ntotdeauna prezent n spirit imaginea pranei curgnd (trecnd) prin braul vostru si prin extremitaea degetelor voastre, trecnd n corpul vostru, atingnd partea bolnav si vindecnd-o. Se nelege c nu putem da aici dect instruciuni generale fara a lua fiecare boala n parte, dar practicnd adesea exercitiulde mai sus si modifindu-l usor pentru a-l adapta la diferite cazuri. Unii yogi, aplic ambele mini pe partea bolnav si respir ritmic, avnd n spirit imaginea unei pompe care pune prana n marea rezerv si o mpinge pn n partea dureroasa de unde el alung boala, aspiraia si respiraia reprezentnd miscarea pompei. Acest ultim mijloc este foarte eficace, dar trebuie ca imaginea pompei s se reprezinte clar n spirit. 6. Pentru a vindeca pe altii Nu vom intra aici in detaliul tratamentului psihic al bolilor prin prana, aceasta ar iesi din cadrul acestei cri. Ceea ce import s reineti nainte de orice, este c graie respiraiei ritmice si controlui spiritului prin voina, sntei n masura de a absorbi o cantitate consirabil de prana pe care vei putea-o duce n corpul unei alte persoane, care i va stimula organele slabite si carora le va reda sanatatea. Trebuie de la nceput sa nvai a va forma o imagine mintal a rezultatului dorit, destul de clar, pentru ca voi s putei simi n tot timpul operaiei cum prana facnd erupie n corpul vostru, curgind prin braele voastre, prin extremitaile degetlor voastre, trece n corpul bolnavului. Respirai ritmic de mai multe ori pin ce ritmul sa fie bine stalit; asezai usor minile voastre pe partea bolnava, pe urma, procednd cum am spus n caritolul precedent Pentru a te vindeca singur", pompai prana in corpul pacientului pentru a-i goni boala. Din timp n timp ridicai mini si scuturati degetele ca pentru a le curatade contactul cu bolnavul. Practicati de mai multe ori curirea plmnilor. Respiratia ritmica trebuie sa fie practicat des in timpul tratamentului pentru a pstra ritmul normal care va permite pranei de a trece liber prin corp. Este preferabil a aplica minile pe pe corpul gol, da daca nu se poate, se aplica si peste haine.
24

Putei varia exercitiu de mai sus btnd usor corpul bolnavului cu extremittile degetelor, inndu-le totdeauna separate unele de altele. Aceasta aduce asupra pacientului o aciune calmant. In cazurile dificile ai putea traduce (nlocui) comandamentele schimbului vostru prin cuvinte ca "pleaca" sau "fii tare, "fii tare, dup caz; acesta va va ajuta sa exercitai voina voastra. Instruciunile ce le dm nu snt invariabile, le puteti modifica, pentru a le aplica la diferite cazuri ce veti avea de tratat. 7. Pentru a vindeca de la distanta Prana colorata (incarcata) de gandul celui care o trimite, poate fi trimisa la persoane ndeprtate care au voina de a o primi si vindecrile pot fi astfel operate. Acesta este secretul vindecarii prin gndire" de care lumea apusean a auzit atta vorbindu-se n timpul din urm. Prana trece prin spaiu ca fulgerul si se aeaz n mecanismul psihic al pacientului. Ea este invizibilia si, ca si undele lui Marconi, traverseaz toate obstacolele si atinge persoana destinat s-o primeasca. Pentru a opera tratamentul de la distana trebuie mai nti s v formai o imagine mentala a persoanei ce dorii a vindeca, pn ce v simii n raport strns cu ea, ceea ce se va manifesta printr-o oarecare senzaie de apropiere. Unii yogi reusesc a face aceast apropiere de la primele ncercri in toate cazurile, cu putina practic se vor obine n curnd aceleai rezultate. Cnd raportul este bine stabilit, zicei n gnd bolnavului udepartat: iti trimit un flux de forta vitala care te va fortifica si vindeca. Pe urma imaginati-va prna parasind spiritul vostru cu fiecare expiratie a respiratiei ritmice, traversand spatiul pentru a ajunge la pacient si a-l vindeca. Nu este indispensabil ca operatorul si bolnavul sa se fi inteles dinainte si s fi fixat o ora pentru tratament, totui nu este rau a se face aceasta. In acest caz bolnavul se va aseza ntr-o poziie pasiva, si va deschide astfel drumul forelor noastre psihice si va fi n cele mai bune dispozii de a primi vibraiile voastre. ALTE FENOMENE ALE RESPIRATIEI PSIHICE 1. Transmiterea gandului Gandul poate fi trasmis la distana prin procedeul ce am artat n capitolul Pentru vindecarea de la distanta. Dar trebuie sa va amintiti bine ca nici un gnd ru nu va putea niciodat s influeneze o persoana a cror ganduri snt curate. Vei putea totusi s atragei atenia sau sa provocai interesul sau trimindu-i prana ncrcat de menajul ce ai dori a-i transmite. Fora psihic, atunci cind este ntrebuinat pentru motive legitime produce miracole; nu cautati a face din ea instrumentul relelor ntrebuintari, aceasta fiind un joc periculos. 2. Pentru a se sustrage influenelor nconjurtoare Daca va gasiti in compania unor persoane de rea conditie si de un spirit corupt si simii influena deprimant a gindurilor lor, respirai ritmic de mai multe ori, renoind prin aceasta provizia voastr de prana si pe urma, prin imaginaie, nconjurai-v cu un cerc mental care va va proteja si va va pazi de influena nefasta a colorlali. 3. Pentru a se renprospata pe sine Daca simii ca energia voastr vital se micoreaz i simii nevoia de a nmagazina rapid o nou provizie de prana, e deajuns a v apropi picioarele unul de altul se de a baga degetele ambelor mini unele intre altele, pentru a nchide circuitul si a mpiedica pran sa scape prin extremitai, pe urm respirai ritmic de mai multe ori.

25

4. Pentru a remprospta pe alii Daca o alta persoana se simte slaba sau ntr-o stare de vitalitate micsorata, voi putei si venii n ajutor n modul urmator: asezai-v in faa sa, degetele picioarelor voastre sa ating pe ale sale, minile sale ntre ale voastre. Respirai ritmic amndoi, voi cu imaginaia mentala c prana parasind creieru vostru pentru a se rspndi n oranismul sau, el cu imaginaia mental c prana navaleste in corpul sau. Persoanele slabe si fr voin vor trebui sa fie prudente si s nu ncerce aceast experiena cu oricine, cci prana unei persoane nsufleite de rele dorine va fi colorata de gndurile acestei persoane si ar putea s exercite asupra bolnavului o influena temporara. Bolnavul se va putea sustrage usor acestei influene; el nu va avea dect s nchid circuitul, cum am artat mai sus, sa respire ritmic si sa termine printr-o curire a plmnilor. 5. Pentru a incarca apa cu Prana Apa poate fi incarcta cu prana. Este deajuns a respira ritmic si tinnd paharul de ap cu fundul n mina stinga, adunai degetele de la mna dreapta si scuturai -le usor deasupra paharului ca pentru aface sa cad stropii de ap de pe ele. Va trebui bineneles, de a avea totdeauna n spirit, imaginea ca prana trece din corpul vostru in apa din pahar. Apa astfel ncrcat de prana va putea fi ntrebuinat pentru a stimula persoanele slbite sau bolnave, mai ales daca un gnd de vindecare a nsotit imaginea mental n timpul ncrcrii cu prana. 6. Pentru a dobndi calitaile mentale Nu numai corpul poate fi controlat prin spirit condus de voin, dar spiritul insasi poate fi format si cultivat prin exerciiul voinei, conductoare. Stiia mental a apusenilor le-a probat o parte din acest adevar pe care yogii l cunosc de sute de ani. Simplul comandament al voinei va face minuni n aceast ordine de idei, efectul va fi considerabil mrit. Dac dorii a cuceri unele caliti, v va fi de ajuns a evoca n spiritul vostru imagine corespunzatoare n timp ce respirati ritmic. Echilibrul mintal, ponderaia si stapanirea de sine, caliti esentiale si de dorit, vor putea fi lesne de cucerit n acest mod. Defectele vor fi eliminate ncetul cu ncetu prin cultura calitatilor contrarii. Toate experienele "Stiinei mentale" pot fi insotite de respiraia ritmic. Exercitiul ce-l vom da este un excelent exercitiu general care va permite citiorului de a obine si dezvolta calitile sale mentale. Culcai-v sau mai bine stai pe un scaun, capul foarte drept, ntr-o conditie pasiva.Formai n spiritul vostru imaginea calitaii ce doriti a cultiva; nchipuii-v ca posedai aceste caliti si cereti spiritului vostru s le dezvolte mai mult. Respirai ritmic, imaginea mentala, ferm stabilita n spiritul vostru. Pstrai aceasta imagine ct mai mult timp posibil si ncercai de a v ridica pn la idealul ce v-ati facut. Veti simti ca va apropiai treptat de acest ideal. Ritmul respiraiei va ajuta spiritul formeze noi imagini, astfel ca cititorul care a practicat deja metoda occidentala va gasi i respiraia ritmica un preios ajutor. 7. Pentru a cpaa clitai fizice Calitatile fizice pot fi cucerite prin metodele expuse mai sus, mpreuna cu calitile morale. Pentru a dezvolta o parte oarecare a corpului vostru, dirijai-v atentia asupra acestei pari, pe urma respirati ritmic, imaginai-v ca i trimitei o cantitate crescuta de prana, de forta nervoasa, dezvoltnd prin aceasta vitalitea sa. Aceasta metoda se apilca foarte bine la toate parile corpului. Un mare numar de atlei se servesc de aceast metod cu uoare variante. Regula general a tuturor acestor exercitii este aceeasi, aceea pe care am dat-o
26

la paragraful 6. Cucerirea calitilor mentale". Pentru tot ce priveste dezvoltarea pur psihic a corpului, trimitem cititorul la primele capitole ale acestei cri. 8. Pentru a v stapni emoiile Bazele emotiilor ca: frica, grija, nelinistea, ura, gelozia, invidia, melancolia, suprarea etc, pot fi supuse controlului voinei, prin care va fi pus n stare sa le stapnii mai cu usurin. Vei reusi aceasta recurgand la imaginea mentaal nsoita de respiraia ritmica. Exercitiul urmator este deobicei practicat de yogii debutani. Respirai ritmic, concentrnd toat atenia dumneavoastra pe plexul solar si adresndu-i comandamentul mintal "du-te, pleac; n acelai timp cnd dati acest ordin cu fermitate, ncepei a expira, avnd n spirit imaginea emoiei izgonite departe abia rasufland, impinse de aerul exhalat. Repetati de 7 ori acest exercitiu si terminai cu curirea plmnilor. Vei fi mirat de senzaia de multimire pe care o vei simi. Este indiispensabil ca comandamentul mental sa fie dat cu cea mai mare seriozitate, altfel nu vei reusi ceva. 9. Pentru a transforma energia reproductrice in energie vial Yogii de mult si-au fixat atenia asupra intrebuintarii energiei reproductrice. Puin din stiina lor esoterica a putut fi culeasa de savanii apusei care au ntrebuinat-o pentru folosul semenilor lor. In aceast mica carte noi nu putem din nefericire dect sa frunzarim acest subiect. Lasnd deoparte teoria pur, ne vom mulumi s dm un exercitiu practic de respiraie, graie caruia cititorul va putea s ntrebuineze energia sa reproductrice transformnd-o ntr-o energie vital, care va folosi organismului ntreg. Energia reproductrice este primul sef al energiei creatice; ea poate fi utilizata de organism dupa ce a fost transformata n energie vital. Aceast transformare a energiei reproductrice va umple pe acei care o vor opera, de o mare cantitate de for vital care va radia din ei si se va manifesta prin ceea ce se numeste Magnetism personal. Energia astfel transformata va putea fi ntr-un fel oarecare canalizat si dirijata ctre orice parte a corpului. Organele reproductoare snt acelea n care natura a conndensat cea mai mare cantitate de "prana" caci funciunea lor este de a crea viaa. Energia care este acumulat n ele ca si electricitatea intr-o baterie electric trebuie s fie cit mai bine ntrebuintata pentru nevoile generale ale organismului dect pentru funciunile ordinare ale reproduciei sau risipite n excese sexuale. Nu putem aici dect s expunem aceste fapte, fara a cauta a le proba, aceasta ne-ar obliga s intram indetalii teoretice, si ne-ar cere o prea Iunga dezvoltare. Transformarea energiei reproductrice se opereaza n modul cel mai simplu. Ea poate s se efectueze n orice timp, totui ar fi preferabil de a alege momentele cnd instinctul sexual se manifest cu mai mult violena, caci atunci energia reproductrice atinge maximul su si poate fi mai uor transformat pentru trebuinele organismului. Iat cum putei practica acest exercitiu. Reprezentativ n spirit ct mai exact ideea de Energie si alungati toate gandurile contrarii. Dac gndurile rele vor veni fara voie, nu va descurajai pentru aceasta si privii-le ca manifestaii ale unei fore ce aveti intenia de a o supune trebuinelor scopului si spiritului vostru. Culcati-va sau stai pe un scaun, corpul drept, ntr-o atitudine pasiv; respirai ritmic si inchipuii-v c la fiecare aspiraie pompai energia reproductice a organelor de reproducere pana in plexul solar unde ea va fi transformata si pusa in rezerva (inmagazinata). Daca ritmul este bine stabilit si daca imaginea mentala este clara veti simti trecerea fortei vitale si vei avea proba efortului stimulant.

27

Daca dorii a mri energia voastr cerebrala, voi putei prin acelai procedeu sa trimitei energia reproductrice la creier. Brbatul sau femeia care trebuie sa faca o lucrare mental sau manuala va putea utiliza aceast energie creatrice practicnd exercitiul de mai sus, adica pompnd energia cu fiecare aspiraie si mpingind-o cu expiraia ctre partea corpului ce trebuie stimulat. Se nelege c nu fluidele reproductoare sunt atrase si transformate ci numai energia eterata "pranic" care le nsufleegte. E bine de a nclina capul usor nainte n timpul duratei acestui exercitiu. 10. Pentru a stimula creierul Exerciiul urmtor are ca scop a stimula aciunea creierului si al face mai apt pentru usurina gndirii si a rezonamentului. Este de un mare ajutor la toi care lucreaz cu capul numai pentru ca graie lui silina i va fi mai usurata, dar si pentru c el constituie pentru ei cel mai bun mijloc de a mprospta spiritul dupa o munca obositoare. Stai pe scaun, coloana vertebrala dreapta, ochii fixai drept naintea voastra, minile odihnindu-se pe pulpe. Respirai ritmic, dar n loc de a respira prin ambele nari ca n exercitiile obisnuite, nchidei nara stng cu degetul mare si aspirati pe nara dreapt, pe urm luai degetul si nchidei nara dreapta cu arttorul si expirai pe nara stanga. Fr a schimba poziia degetelor, aspirai pe nara stng si astupnd nara stnga expirai pe nara dreapta, apoi aspirai pe nara dreapta si expirai pe stnga, si asa mai departe pe rnd nchiznd nara ntrebuinat cu degetul mare sau arttorul. Acesta este unul din cele mai vechi exercitii respiratorii ale yogilor si n acelasi timp unul din cele mai eficace. Cea mai mare parte din occidentali l consirera ca fiind tot secretul respiraiei yoga. Pentru ei cuvintele "respiratia yoga" evoca imaginea unui hindus btrn stnd pe o piatra, nemiscat, cu degetele pe nri. 11. Marea respiraie psihic a yogilor Yogii mai au un exercitiu de respiraie psihica ce o practica din timp n timp si pe care o numesc cu un termen sanscrit echivalent cu titlul de mai sus. L-am pastrat pentru la urma, cci el cere o oarecare practic" a respiraiei ritmice si a imaginei mantale. Principiile fundamentale a ''marii respiraii psihice" se rezum n vechiul dicton hindus Binecuvntai s fie yogii care pot respira prin oase". Acest exercitiu umple tot organismul cu prana, fiecare os, fiecare muschi fiecare nerv, fiecare celul, fiecare parte a corpului se gaseste stimulat, corpul ntreg vibreaz la unison. Acest exercitiu este o curire a ntregului organism, in urma cruia yogul se simte ca regenerat din crestet pna n vrful picioarelor. Iata acest exerciiu: 1. Stai culcat ntr-o condiie pasiva. 2. Respirai ritmic pn ce ritmul s-a stabilit perfect. 3. In timp ce aspirai si expirai, imaginai-v aerul urcnd prin oasele picioarelor voastre, pe urm mpins prin pereii (curmezisul) acelorasi oase spre pereii oaselor braelor, pn n virful capului, n stomac i organele reproducatoare, urcnd si cobornd n lungul coloanei vertebrale, aspirat si expirat prin fiecare dintre porii pielii, corpul ntreg mbibanduse de prana si de via. 4. Servindu-va de reapiraia ritmic si de imaginea mental ca n exercitiul precedent, trimitei curentul de prana la cele 7 centre vitale n ordinea: a) la frunte b) n urma capului c) la baza creierului
28

d) la plexul solar e) n regiunea sacr (partea inferioara a coloanei vertebrale) f) la rinichi g) la organele sexuale Terminai facnd sa treaca de mai multe ori curentul de prana prin tot corpul vostru, de la picioare la cap i de pe cap la picioare. 5) Facei xxercitiul de curatare a plminilor. RESPIRATIA SPIRITUALA A YOGILOR Yogi nu numai c pot cuceri caliti fizice si dezvolta calitatile lor intelectuale prin simpla lor putere a vointei, dar ei mai pot, prin aceleai sisteme sa-si dezvolte caIitaile lor spirituale sau mai exact sa contribuie la dezvoltarea lor. Filozofii orientali arat ca omul posed un mare numar de caliti care se gsesc n noi ntr-o stare latent dar care se vor dezvolta pe msura ce rasa va progresa urmnd legea evoluiei. Ea nva mai mult, ca omul poate, prin simplul efort al proniei sale vointe si orict ar fi lipsit de condiiile favorabile, s grbeasc dezvoltarea si inmulirea acestor caliti latente. Cu alte cuvinte, omul de azi poate sa dstepte n el faculti spirituale care nu vor deveni patrimoniul (dreptul comun al rasei dect dup mai multe secole de dezvoltate). Toate exercitiile pe care yogii le practic n acest scop au ca baz respiraia ritmica. Inseamna ca respiratia ritmica nu posed prin ea nsasi calitati misterioase, capabile de a opera asemenea miracole, dar ritmul ce ea dtermina este asa fel ca aduce organismul ntreg, mpreun eu creierul, sub controlul absolut al voinei i face ca ntregul corpul s vibreze la unison, creind astfel un mediu particulai favorabil dezvoltrii facultilor adormite. Nu putem intra n detaliul teoriilor orientale asupra dezvoltrii spirituale a omului, mai snt si alte motive, cunoscute de ocultiti, pentru care aceasta tiin nu trebuie s fie divulgat astzi. Dar cnd momentul va sosi pentrun ca voi sa mai facei un pas nainte veti gasi drumul deschis naintea voastra. Cnd chela-sela'' (elevul este gata, "guru" (maestrul) apare, zice o sentina hindusa. In aceet capitol va vom da instruciuni care s permit a dezvolta in voi: 1 - sentimentul de existena al sufletului si 2 - constiina relaiei sale cu viata universal. Ambele exercitii ce vei gsi mai jos snt foarte simple, ele constau numai n imagini mentale insotite de respiratia ritmica. Cu toat aceasta simplitate aparenta cititorul sa nu se atepte a reusi de la prima incercare; s mearga ncet si sa se multumeasca de a simi constiina sa dezvoltindu-se n el ncetul cu ncetul ca si grauntele care pe nesimite trece in starea de boboc, pe urm devine floare etc. 1. Pentru a dezvolta sentimentul existentei sufletului Adevaratul voi (om) nu este nici corpul vostru, nici chiar spiritul vostru, acestea nu snt dect o parte si nc cea mai mica din personalitatea voastra. Adevaratul voi este "Eul care este independent chiar de mecanismul gandirii de care se servete ca de un instrument. Adevratul "voi este o picatura din oceanul divin, el este indestructibil, el este etern. El nu poate muri, nu poate fi distrus; nu importa ce devine corpul, adevratul "voi este nemuritor, el este sufletul vostru. Nu va gndii c sufletul vostru si corpul vostru nu este decat partea nereala si tranzitorie din voi insiv, care se schimba si se transfoma fara incetare si care v despoaie n fiecare zi. Voi putei dezvolta calitatile voastre spirituale n asa mod ca ait ajunge sa fii contieni de realitatea sufletului vostru si de independena sa de corpul vostru. Yofii parvin aici prin meditaie nsoit de respiraia ritmic.

29

Exercitiu: Punei-v ntr-o conditie pasiv. Pe urm respirai ritmic si meditai asupra Eului" vostru real, considerat ca independent de corpul pe care locuieste, capabil de a-l parasi si de a se rentoarce in el dupa dispoziie. Reflectai asupra voastr nsiv considerndu-v mai presus de toate, ca un spirit independent de corpul vostru care nu este dect un nvelis trebuitor si confortabil. In timpul ntregii durate a meditatiei dumneavoastra nu va gnditi deloc la corpul vostru si va vei simti devenind ncetul cu ncetul inconstienti de existena sa, vi se va prea ca sintei independent de el, c suntei n afar de el. Acesat exercitiu este baza respiraiei meditative a yogilor; cu timpul v va da un sentiment n adevr de mirare, a realitii sufletului vostru si a independenei sale de corp. Contiia imortalitii sufletului va veni, de asemenea, ncetul cu ncetul si vei ncepe a da semne vizibile de dezvoltare spiritual. In acest timp nu va trebui a v complace prea mult in aceste meditaii nici a trai aproape exclusiv n aceste regiuni superioare. Nu dispreuii corpul, din contra, nu neglijai nici o ocazie de a-l cultiva si fortifica; amintii-v c, corpul este templul n care oficiaz spiritul. 2. Contiina universal Spiritul, care este la om cea mai superioara manifestaie a sufletului sau, este o particicac din Spiritul universa care desi distinct in aparenta, este n realitate n contact permanet cu el. Pe msura ce se dezvolta contiina sa spirituala, omul are din ce n ce mai mult sentimentul relatei sale cu spiritul universal. Yogii cauta sa atinga aceasta stare de constiina prin meditaia nsoita de respiraia ritmica; un mare numar dintre ei au parvenit astfel la cel mai nalt grad de dezvoltare spirituala care ar fi posibil omului n actualul stadiu al evoluiei sale. Fara ndoial cititorul acestei cri nu se va gndi, cel puin pentru moment a se ridica pna acolo; totusi nu ar fi poate inutil de a-l iniia la exercitiile cele mai elementare ce le practica yogii pentru a dezvolta n ei sentimentul relaiilor lor cu "Gndirea universal". Dac suntei serios si de buna credin, vei obine rezultate apreciabile. In aceast ordine de idei exercitiul urmtor va va fi de mare ajutor. Exerciiu: Corpul vostru fiind ntr-o poziie pasiv, respirai ritmic si meditai asupra relaiilor voastre cu spiritul universal, din care spiritul vostru nu este dect o poriune destul de mic. Reflectai asupra voastra insiv considerndu-v ca o parte a "Tot. Imaginai-v c primii vibraiile Spiritului Universal si c participai la puterea sa, la fora sa, ntelepciunea sa. Ajuns n acest punct al meditaiei voastre, putei alege intre acesta 2 metode: a) In timp ce aspirai, imaginai-v ca facei s ptrund n voi o mica parte din puterea si nelepciunea Spiritului universal; n timp ce voi expirai, nchipuii-v c transmitei aceste daruri altora si sntei n acelasi timp plini de dragoste pentru fiinele vii si nsufleit de dorina de a le vedea lund partea lor de folosin de care voi sntei ncarcat. b) Spiritul ptruns de respact, meditai asupra grandoarei Spiritului universal si deschideiv sufletul spre a primi valurile Inelepciunii divine care vine s se rspndeasca n voi; pe urm lasai-o sa curg ctre fraii vostri sau surorile voastre pe care le iubii si voii a le ajuta. Acest exercitiu las acelora care l-a practicat o senzaie de ridicare moral, de beatitudine, aproape de extaz.

30

INSTRUCTIUNI GENERALE - Cuvint nainte Exerciiile pe care le-am dat in aceast carte, cer celui care le practic o stare particular de spirit; ele nu trebuiesc facute dect de acei care au respectul lucrurilor spirituale si care au credin n realitatea si puterea sufletului; ncrezuii si zeflemitii fac mai bine s se abina. In timpul meditaiei gndurile voastre s se fixeze asupra ideilor ce am artat la exercitiu precedent pna ce ele se prezint clare n spiritul vostru; v vei simi atunci devenind ncetul ca ncetul inconstient; spiritul vostru va ajunge a fi cu totul pasiv si n repaus; atunci imaginea mentala va deveni clara. Nu va complacei prea mult n aceste meditaii pentru ca sentimentul de mulumire, beatitudine ce va provoca n voi s nu va fac a deveni nepasatori fa de nevoile vieii zilnice, cci si acestea snt utile si nu trebuiesc niciodat respinse, orict de mari pot fi ele. Totul este cu rost n natur cu condiia ca fiacare lucru s fie la locul su. Mergei plini de curaj si de ncredere cu faa ntoarsa spre lumina. PACE VOUA SI TUTUROR OAMENILOR !

27 aprilie 1945 - Bucuresti

31

You might also like