P. 1
55000733-Istoria-presei

55000733-Istoria-presei

|Views: 6|Likes:
Published by Oana Ony

More info:

Published by: Oana Ony on Jan 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/07/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DIN BUCURE TI

FACULTATEA DE JURNALISM I TIIN ELE COMUNIC RII I. D. D.

DISCIPLINA

ISTORIA PRESEI ROMÂNE

TITULAR

Conf. univ.dr. MARIAN PETCU

Tutorat I i II Partea I

APARI IA PRESEI ÎN SPA IUL CULTURAL ROMÂNESC
Motto < coala i gazeta s-au n scut deodat în România. Din aceia i nevoie. Prin acelea i voin i. Cu aceea i oameni. Putem spune (...) c gazetarul a fost desc lec torul de carte în ara noastr . Aiurea, presa s-a ivit ca o eflorescen practic i lucrativ a culturii. La noi, ea a fost abecedarul însu i al na iei. Primii dasc li ai Românilor au fost i primii ei gazetari. La început a fost gazetarul...> (Dem. Theodorescu, 1939)

Deschidem cursul de fa cu evocarea unor momente fundamentale pentru evolu ia presei în spa iul cultural românesc, ceea ce nu înseamn c unele repere nu fac obiectul diferitelor controverse în cadrul comunit ii tiin ifice. Bun oar , debutul presei. Consider m ca fiind primul periodic ap rut la noi, Calendarul întocmit i tip rit în anul 1731, de dasc lul Petcu oanul din cheii Bra ovului, la 1731? (1). Sau Chrestomaticul românesc, editat la Cern u i de Teodor Racoce, la 1820? Vom urm ri în cele ce urmeaz c stabilirea reperului ini ial pare s fie o fals problem , deoarece aventura presei începe la noi mai de timpuriu i este marcat de nemeritate amân ri. M rturii despre circula ia presei în provinciile române ti sunt destul de vechi, bun oar în anul 1776, domnitorul Grigore Ghica Vod aloca diverse sume pentru procurarea gazetelor - < 69 de lei s-au dat cheltuiala gazeturilor de la Bra ov prin mâna domniei sale Saule Serdar pe ase luni>, fiind vorba de titluri din Aachen, Koln, Viena, Utrecht (2). Este posibil ca cercetarea arhivelor s ne ofere surprize i în aceast privin .
1

S amintim c ungurii editeaz primul ziar în limba na ional în anul 1780, la Bratislava Maghyar Hirmondo, în Transilvania primul periodic maghiar ap rând în Sibiu, la 1790 Erdely Maghyar HirVivo, imprimat în tipografia lui Martin Horchmesiter ( 1740 - 1789). Acest tipograf , beneficiar al unui privilegiu acordat de Maria Tereza, a editat la Sibiu i gazeta Theatral Wochenblatt, începând cu 1 iunie 1778, care pare s fi fost primul periodic ap rut pe teritoriul rii noastre (3).

i profesorul Ioan Piuariu Molnar, din Cluj, solicit autorit ilor permisiunea de a tip ri Walachische Zeitung fur den Landmann / Foaie româneasc pentru S teni. De i guvernatorul transilv nean Gh. Banffy îi va acorda sprijinul s u (erau colegi de loj masonic ), datorit faptului c cerea i scutirea de unele taxe, Curtea de la Viena va refuza s -i acorde privilegiul cerut. În anul 1793, Molnar fonda, împreun cu al i intelectuali, Societatea Filosoficeasc a Neamului Românesc din Mare Prin ipatul Ardealului, în numele c reia, la 1795 lansa o în tiin are (tip rit de Petru Bart) privind apari ia unei gazete cu titlul Vestiri Filosofe ti i Moralice ti, ce urma s apar miercurea i sâmb ta. Iat programul proiectatei gazete: <Întâiu: urmeaz Theologia Bisericii R s ritului; i l sând aceasta tiparului vom trimite i alte Istorii Biserice ti, care pân acum în limba rommâneasc n-au e it în tipar. A doua: Geografie ce cuprinde în sine împ r irea P mântului i cei ce locuesc pre dânsul, cu obiceiurile lor, dimpreun numele cet ilor i ora elor, de cronografii cei vechi i cei noi însemnate vor e i tip rite. A treia: Fisica, Matematica i cuprinsul înv turii Filosofe ti, spre luminarea celor ce voiesc a ti întemeierea Cerului cu toate Planetele le vom înv a. A patra: Se va ivi Biografia Principilor Ungrovlahiei i ai Moldovii de la începutul ocârmuirii lor. A cincea: Este Istoria Românilor pre larg culeas din cele mai vechi adev rate Istorii i alte deprinderi ale lumii vrednice a le ti>, la care se ad ugau diverse informa ii utile de tipul <regulilor dietetice ti> i altele. Publica ia nu a ap rut datorit refuzului autorit ilor de a permite editarea ei (4). La 1814, în Buda, c rturarul ardelean Alexie Lazaru f cea o nou încercare de editare a unei publica ii în limba român , motiv pentru care va r spândi o în tiin are adresat <iubi ilor mei români> cerându-le s se aboneze - < atâta num r de prenumeran i cât s poci purta cheltuiala tiparului aici în cr iasca cetate Buda, la cr iasca tipografie> (5). ÎN TIIN ARE < Toate neamurile Evropei cele de teptate au aflat cum c a scrie Gazete sau Novele, i a le împ rt i oamenilor neamului s u, e cea mai încuviin at mijlocire de a lumina noroadele, cu întâmplatele ale altora fapte a le abate de la r u i a le aduce spre cele mai bune. Prin Novele ne în tiin m a a zicând c mai este lume i afar de ara noastr , i ni se descopere a ti i cele ce se întâmpl în toate zilele prin alte împ r ii i ri departe; cu care nu numai c desf teaz inima i mintea omului, carea din fire a a e întocmit , cât pururea se lupt spre tiin i agonisire de cuno tin e nou , ci i sufletul se îmbun t eaz , de vreme ce cetitele fapte rele ale altora cele ce s-au întâmplat asupra p rin ilor i a fra ilor s i, asupra domnilor i boiarilor s i, asupra patriei sale cu f r delege, cu necredin , înd r tnicie îndreznite ne fac a ne îngrozi, precum de pedeapsa i certarea unor fapte ca acestea, a a mai vârtos de necuviin a i r utatea ce o cuprinde în sânul s u; a a ne înv m a nu lucra unele ca acestea. Dimpotriv , cunoscutele ale altora fapte bune de credin i de cucerie spre împ ratul i spre patrie, de dragoste fr easc c tre deaproapele, de ascultare c tre domnul i boiarii locurilor, de vitejie în oaste i de lini te în vreme de pace, ne aprind inima noastr i cu putere ne îndeamn a urma unora ca acestea.

Tentativele de editare a publica iilor pentru români încep în anul 1789, când oculistul

2

Va primi aprobarea necesar în anul 1817. adec o coal pe s pt mân . dobândind de la în l atul împ rat al Austriei privileghium spre acela. i a bunelor înv turi. i neamului atâta cel grecesc. traduc tor din greac . iar în bani turce ti pe un an 30 lei. cca. va fi de la un prenumerant 20 de forin i nem e ti pe an sau carele va avea.almanah. studii liceale la Cluj. m car c ne tragem vi a de la cel mai sl vit neam în lume. ci i de lips celui ce nu vrea s r mâie orb de ammândoi ochii. func ionar al guberniului din Lemberg. Teodor Racoce (n. m voi încumeta a m apuca i de acest lucru pentru dragostea neamului. nici la întâmpl rile generale cu caracter politic i statistic.1780. sau aflat folositoare m estriei a Tiparului. precum se procopse te oarecine cetind istoriile cele vechi. Când vom fi în tiin at despre vrerea românilor în treaba aceasta. a înfrumuse rii limbilor i a politurii neamurilor. fie întru rândul tiin elor. Singuri noi. dela neam la neam. 3 . la Cr iasca Tipografie. împreun cu Ghe. în cr iasca cetate Buda. voi anumi i locurile unde. Inten ia sa era s tip reasc s pt mânal. 10 forin i nem e ti. cu sârguin dau Novele. dar cu aflare Gazetelor nu se poate spune cât folosu sau adusu la toate rile Europii. adec de la romani. nici la cele cu caracter tiin ific> deoarece nu are gazete. Din Gazete bine rânduite nu numai timu toate întâmpl rile minunate. întru care întâmplare pururea i necurmat cinsti i prenumeran i în toat s pt mâna de câte dou ori ar primi de la mine Novele pe câte o jum tate de coal . latin i german ) se decidea s editeze o revist . carele p rinte te dore te ca i românii s vie la mai buna înv tur . c începutul politicirii a toate Europii i cultura neamurilor ei sau f cut cu iveala Gazetelor publice. Alexie Lazaru >(6). mi s-au înv p iat inima de dragoste . pe jum tate de an 15 lei. nu numai cu bucurie. sau pusu la iveal . cu toat cheltuiala. ce se tip resc la Viena. aici. Cunoa tem starea neamurilor. a c rora pre . i vrednice de luare aminte. Pentru aceea. numai pe o jum tate de an. Cu un cuvântu. iat c i grecii. ba i sârbii.ca i întru acest lucru s slujesc neamului meu. Gazetele sau în tiin rile de ob te sunt organul tuturor bunelor înv turi. i de se va aduna atâta num r de prenumeran i cât s poci purta cheltuiala tipariului. <în limba moldoveneasc > o publica ie cu titlul Gazeta moldoveneasc . c nu cru acea pu in cheltuial ce au a face pentru Novele.Nu numai dar frumos i desf tat lucru iaste a ceti Novele. neamului s u. întru totu sau lesnitu. dup ce au început a se rev rsa în Europa razele tiin elor. precum i cel sârbesc. De aceea. i la care cinsti ii negu itori s numere mai sus ar ta ii bani. când va i r spândi în tiin area despre apari ia de <Novele sau Gazeturi române ti>: << În tiin are pentru Gazetele rom ne ti În pu in vreme. p n la cele mai dep rtate p r i a lumii. ca s -i poci primi la vremea sa. înaintea lumii i înaintea neamurilor celor str ine. mut rile împ r iilor. prin care i împ rt ire acelora tiin e. dar ca i într-o oglind vedemu ce s lucreaz în toate p r ile lumii. Îns supt st pânirea preabunului împ rat al Austriei Fran isc Întâi. afl rile omene ti cele mai folositoare. cancelarist la Cern u i. ce se pot zice istorie vie uitoare împreun cu noi. Laz r. de voi fi în tiin at de la iubi ii mei români c bucuros ar primi un lucru folositor ca acesta. motiv pentru care va solicita autorit ilor aprobare. a poli ii. a a ne procopsim cetind gazetele. uneori înc i mai multe alte vrednice lucruri vom ad oge. f r românii s se arate. românii. se poate zice cu tot adev rul. sântem de acel scump vistiari lipsi i. ar tând c <între toate na iunile Europei numai na iunea moldoveneasc sau valah singur p n în timpurile prezente nu ia parte deloc. ce din vreme în vreme în osebite ri dep rtate. Nu lipse te alta. ci i mul mit le primesc. a negu torii (comer ului) sau a agonisirii de câmpu. În anul 1816.

pe toat s pt mâna dela dou pân la trei coale tip rite. spre care scoposu au i c p tat pozvolenie dela pre înalta curte dup Decretu Gubernialnic dela 25 Februarie a. Ponturile tocmeli. Aceasta înc trebuie s se ia aminte. i dup c r ile de ob te priimite. ca s se poat apoi împreun lega în tomuri deosebite. i se va chema: Novele. Iar cei din ara moldovii i din ara munteneasc vor primi prin Agen iile austriaco. Aceste adresuri se pot trimite prin chesaro-cr ie ti agen ii. pentru ca s nu se sminteasc la po t . Alc tuirea lor va fi întru acestu chipu: o coal întreag tip rit . care se vor scrie. pofte te pe to i ce ar dori a se face p rta i acestora gazete. sau trei coale tip rite. aceea lege i tot acelea obiceiuri. dup a ez mânturile besericii grece ti. i cu aceea rânduial . fran uze te 4 . va e i în toat s pt mâna la lumin . iar la locurile unde vor hot rî aceia iitori de gazete. trebuie s se scrie titlu nem e te. adec : numele.trimat Adresul s u. 4. precum este a în tiin rii ace tii. la care se vor pune tot felul de vestiri ce se fac pentru c r i i lucruri înv ate. totu o limb are. numeru 8772. i s aib trecere.c. i întracest chipu o gazet de împreun va ine doao coale. 2. câte odat i o coal i jum tate. i numai pentru acele persoane. adec celor de suptu împ r ia austrii se vor da la po tele orânduite. sau Gazete rom ne ti. 3. Dar fiindc aceast osteneal este cuprins cu multe cheltuieli. ca s binevoiasc a-l sprijini întru aceast apucare sau luare înainte. cându gazetele aceste s se primeasc dela mai mul i. ce se afl în gazeturile de Londinu în Englitera. Fiindc nu se potu tip ri mai multe exemplare de gazeta. i tr ind supt osebite st pâniri. i dela acele po te va primi fie tecare gazetele cu adresul sau titula iea sa dela acele po te unde va pofti s -i fie trimis . adec cele duhovnice ti. cât s între la acelea gazete toate lucrurile vrednice de tiutu. i de procopsire limbii patriotice ti. la întâmplare. se va putea pune o coal i jum tate. precum i acelea c r i i aceea scrisoare. i vrednicia. care esu la lumin în rile Europii. sau Gazetelor române ti. staro ti de agen ii. pentru inerea Gazeturilor streine. de i românii socoti i împreun facu o na ie de mai mul e milioane. i cu toate alte povestiri vrednice de tiutu ce se vor afla întru gazetele neamurilor Europii. iar din afar . precum va cere trebuin a. sau îndatoritu celui mai jos isc litu cumc . Intru acesta feliu întocmita gazet de doao. de Paris în ara fran ozasc . cu însemnare locului unde voe te a primi aceste gazete. ce se vor tip ri pentru lucruri înv ate. ca s . începându dela gramatic pân la Theologie.Neamul românesc m car c împ r itu întru mai multe ri. va fi numai cu osebite ve ti i în tiin ri din toate rile. Alt coal tip rit se va ad oge la aceste gazeturi cu titula: Pentru înv tur i tiin . Acesta de ob te cugetu au socotitu mai jos isc litul s -l împlineasc prin tip rire. vor da supt numele: Dasc lul rom nesc toate înv turile t lm cite pre rom nie. prin care s poat primi toate acele procopsiri de care au avutu parte alte noroade. pentru aceasta au socotit a fi de trebuin ca s arete acest cugetu de ob te folositoriu neamului românesc prin aceast în tiin are. pentru aceasta cel mai jos isc litu. pentru tip ritu i pl tire po telor. Deci el voe te s dee afar Gazete rom ne ti precum s-au obicinuit la toate neamurile în Europa. unde vor voi s o primiasc . sau prin po t drept la jos isc litul la Leov. i se va trimite f r nice o cheltuial de po te la to i cei care se vor scrie (prenumerui) p n la locul hot râtu.împ r te ti din Ia i din Bucure ti. Novelelor. Hamburgu i alte Eparhii a Germanii precum i la Gazetele din Eparhiile Italiii i Ispanii. cu care cel mai jos isc litu se îndatore te a lua asupra sa aceast osteneal . i a se recomendui mare sufle ii celor iubitori de neamu. Câte odat . porecla. numa atâte câte se vor întocmi mai înainte. precum este obiceiul. c aceste gazete întru acel chipu se vor tip ri i se vor însemna cu num rul. sântu urm toare. de Berlinu. Forma gazetelor va fi. 1. precum gazetele a a i cele. cu tot feliu de vestiri. Iar cele alte tiin dup isvoadele celor mai înv a i b rba i. Din l untru poate s se scrie ori în ce limb . Oricare oameni înv a i i iubitori de neam. care t demult sim e te bun t ile politicirii i dore te a fi p rta culturii acelora lalte neamuri Europii: Dar pân acum i-au lipsitu acest organu.

R dulescu va fi în tiin at din partea Divanului <vei pune în 5 . în acela i an primind aviz favorabil de la contele rus Pahlen (vezi r zboiul ruso-turc) cu avertismentul <de a nu sup ra niciodat religia. editat la Ia i. angajat la Tipografia Universit ii din Buda. în anul 1820. dar i tiri externe. gubernialnic t lmaciu>> T. Lecca. vell Boeri. k. dup Theatral Wochenblatt . se restituiau banii sau se oferea o alt publica ie în locul celei ini iale). Dinicu Golescu va lua leg tura cu Ion Heliade R dulescu. fiecare num r con inând comunicate oficiale. K. Aceste adresuri se poftescu cât mai în grab . De observat textul în tiin rii de mai sus. În anul 1821 aromânul Zaharia Carcalechi. pentru fondarea de jurnale în limba român . pentru utilizarea alfabetului latin ( nu s-a p strat decât num rul 7 . i de înalt neam Arhonde. Acesta pre u tot deauna pe o jum tate de anu se va pl ti înainte. Maiorescu). 6. editor i publicist. Aceasta a fost prima revist româneasc . În numele lui I. la 1790 (Ia iul fusese eliberat de ocupan ii turci în septembrie 1789 . profesor la Sfntul Sava (Bucure ti). I. La rândul s u.literatur . sau de 30 de lei bani buni. Mihail K. dup o c l torie în Occident. la Cern u i. Golescu va solicita aprobare pentru editarea unei gazete cu titlul Curierul român. D. Courier.Sibiu. Revista avea un profil cultural . încurajarea traducerilor etc.se afl în Biblioteca Brukenthal. Pre ul pe tot anul pentru gazeta se a eaz la 60 florini (lei) în valuta de Viena. În anul 1826. i împreun cu al i intelectuali vor fonda o societate secret care va milita. C. care constituie un prim i foarte interesant contract între editor i abonat (prenumerant) ap rut la noi (de altfel. A a se face c I. H. Racoce va edita. adec : cu 30 florini în valuta de Viena sau cu 15 florini bani buni. în cazul în care num rul acestora nu era suficient de mare. la Bucure ti. Sibiu). Bojinc . Potiomkin. precum precinsitite. morala i buna cuviin >. Carcalechi va edita mai târziu. abolirea monopolului tipografic. în anul 1828. Sau dat în Leov la 8 Martie 1817. 5. cinstite i de bun neamu. istorie na ional i universal . Gojdu i al ii. i va hot râ zioa în care va da cea mai întâie Gazeta. Având mai jos isc litul aceste adresuri va da al doilea în tiin are. reprezentâdu-i pe domnitorii moldoveni i munteni. s binevoiasc a pune împreun silin spre împlinire acestui dimpreun folositori scoposu (lui).i cuprindea litografii realizate de pictorul Lecca. Damaschin P. publica ia nu mai ap rea i se restituiau banii ori î i înceta apari ia. Pe lâng aceasta se poftescu to i cei înal i i preasfin i i Arhierei. toate publica iile ap reau prin creditarea editorului de c tre cititori. Publica ia era realizat într-o tipografie de campanie. publica ia se va numi Fama Lipschii pentru Da ia. H.. În anul 1827. îndeosebi militare i politice. Rosetti (din Muntenia) i Anastasie Lasc r (din Moldova) vor lua ini iativa edit rii unei publica ii pentru români. u. datorit modestei sus ineri cu abonamente. I. va <izvodi>revista Biblioteca româneasc .Cantor de avis i comers (Biroul de avize i comer ) 1837 (8). revista Chrestomaticul românesc. printre altele. sprijinit financiar de boierul progresist Dinicu Golescu. R dulescu. 1778 (10). Em. ar fi cel de-al doilea periodic ap rut pe teritoriul rii noastre. în iunie 1827.sau l tine te.. dar a c rei apari ie nu a fost de lung durat . Trifu (I. beserice ti i mirene ti Persoane dup vredniciile sale. M. prin care dorea s ajute la < cre terea limbei daco-române ti>. Rosetti începe publicarea periodicului Fama Lipschii. doi studen i români afla i la studii în Lepzig.vezi r zboiul ruso-turc din anii 1787-1791). care a avut ca subtitlu <Adunare atot felul de istorii i alte fapte scoase din autori de osebite limbi> (7). programul editorial militând. între altele. i prima revist de publicitate ap rut la noi . ajutat fiind de I. k. Acesta a fost primul ziar tip rit în limba român (9). Teodor Racoce. Începând cu num rul al doilea. de trupele ruse conduse de mare alul Grigore A. fiindc mai jos isc litu au hot râtu. ca cu începutul lunii lui Mai a anului curg tori s înceap tip ritul. Trebuie s amintim în aceast repede privire asupra începuturilor i revista Courier de Moldavie.

l. i foarte trist era pentru noi. i. iubi ilor rumâni. 3.l. <ÎN TIIN ARE pentru Curierul Bucure tilor. care gazet alc tuind-o. multe însemn ri folositoare.i jocurile lor cele nevinovate i adunându-se împrejurul mumelor i ta ilor ca s citeasc ei singuri sau s asculte gazeta. i el poate afla aceea ce înlesne te ostenelile sale i face s umple câmpurile de îmbil ug toarele sale roduri. . 4. pentru p zirea s n t ei. va putea cineva vedea înc i pruncii cei mici l sându.c. i apoi s-o publicuie ti urmând condi iile ce se arat >. de atâ ia ani cunoscut de neap rat trebuin în luminata Evrop . pov uindu-se din norocirile sau gre alele altor r zboinici. precum pentru cur enia ora elor. pentru dep rtarea boalelor celor grele . În tiin area ce a precedat apari ia revistei anun a ca titlu <Curierul Bucure tilor>. Pentru aceasta.c.lucrarea alc tuirea ace tii gazete ca un lucru folositor na iei rommânilor. adic cu începutul lui martie 1829. în sfâr it. pentru cheltuiala po tiilor. care înc în turbur rile i neodihnile lor au sim it lipsa i trebuin a lui. i înmul indu. îndr zne ul i neastâmp ratul r zboinic se des vâr e te într-însa. cele din jude ile dincolo de 6 . nu este nici o vârst care s nu afle pl cere i folos într-aceast aflare vrednic i cuviincioas cuvânt rii omului. în cele din urm îns . Cele din l untru i slobode s vâr iri ale statului nostru. voin i ale divanului pentru publicarea a vreunei pricini . 5. iar nu spre v t mare. o vei pune dumneata mai întâi în cercetarea cenzurei dup cum se porunce te. de aceea sunt ruga i câ i vor cunoa te invederat folosul i trebuin a ace tii gazete s binevoiasc a se prenumera spre înlesnirea cheltuielilor ei i spre p strarea i statornicirea ei. Acuma poate cineva vedea pe sim itorul rumân curgându-i lacr mi de bucurie. în sfâr it. cu începerea anului nou.c. a ajuns ast zi a î i împr tia vestirile sale i între neamurile cele mai necunoscute. înc i ale acelor na ii ce tr iesc supt ap rarea i ocrotirea altor legi.. b rba i. Pre ul fie tec rui trup pe un an ine aci în Bucuresci doi galbeni împ r te ti . pân când. Nu este nici o treap . în vreme ce ne afl m în p mântul nostru i tr im supt legile i cârmuirea noastr . Folosul gazetei este deob te i deopotriv pentru toat treapta de oameni: într-însul politicul î i pirone te ascu itele i prev z toarele sale c ut ri i se adânceaz în gândurile i combin rile sale . El ast zi cunoa te mai mai toate limbile Evropii.l.O culegere de cele mai folositoare i interesante lucruri din gazeturile Evropii. când el înc pân acum nu cuno tea limba noastr . se va numi Curierul românesc (1829). Însemn ri pentru cre terea i sporirea literaturii rumâne ti. sfaturi i hot râri ale divanului pentru îmbun t irea patriei . Dup înalta slobozenie prin str lucirea-sa graful. Vânz ri i mezaturi deosebite. precum i judec i însemnate. înv a i i mai de rând. sau cel mult a anului astronomicesc. adic în gazet . Acest vestitor de ob te. dat prea cinstitului divan.i ideile având cuno tin i iind un ir de întâmpl rile lumii. v zând în toate casele b trâni. aci lini titul literat i filozof adun i pune în cump n faptele i întâmpl rile lumii. avem cinstea a face cunoscut cinstitului public c . b g torul de seam negu tor dintr-însa î i îndrepteaz mai cu îndr zneal spicula iile sale. s vor ivi i începuturile gazetei rumâne ti Curierul Bucure tilor. Acest Curier va pleca de dou ori pe s pt mân din Bucuresci cu expedi ia în forma ace tii În tiin ri ce se vede i într-o jum tate de coal . încât cele ce vor ie i din inutul rii Române ti se vor sui pân la 40 de sfan i . dar. i noi vestirile lui le priimeam în limbi streine. se va înc rca analoghice te dup dep rtare. iar afar . În tiin ri pentru cele mai folositoare articole ale nego ului. tineri. femei. Dar fiindc o acest fel de întreprindere nu se poate aduce la sfâr it decât cu destule i grele cheltuieli. îndeletnicindu-se i petrecând cu gazeta în mân . f g duim c acest Curier al Bucurescilor va coprinde în sine: 1. i asud torul plugar. 2.

În Pe tea. Curier de ambe sexe (13). Iat textul În tiin rii ce a precedat apari ia Albinei. ap rea în Ia i. <Dup Courrier de Moldavie. În tiin are despre Gazeta Româneasc din Ie i Nu se afl ast zi în lumea politicit neam. i de Gazeta de Transilvania a lui G. D t torii gazetelor : I. a p durilor. Mu celul. la Bucure ti. tip rit la Ia i. literale. a stupilor. a viilor. Întru p rinteasc îngrijire. redac ia gazetei. înd mneaz traiul înso itori. profesorul normal. la« În Bra ov. la d. A. Eliad i C. i cele din Vla ca. cetitorul gazetei. de la Bra ov. Muzeul Na ional. la Same ul jude ului. în limba francez . 36 sfan i . Buz ul. a velni ilor.Adaos literar. aga Asachi îns rcinându-se cu direc ia acestui lucru. Moroiu > (11) Curierul românesc a fost primul ziar în limba român care a avut o apari ie îndelungat i un rol foarte important în trezirea con tiin ei na ionale a românilor(12). i mai ales adese se vor împ rt i din vrednici scriitori pov uiri despre economia câmpului. 34 de sfan i. martor s face cruntelor b t lii. care. Heliade . cele din jude . Albina este primul ziar în limba român din Moldova. Lu toriul-aminte. Gazeta Teatrului Na ional. prin carile l cuitorii disp r i i de mun i i de m ri se fac vecini i. Niculae i I. Oltul.Foc ani. În Sibii. Ea va cuprinde : politice ti i interesante novitale din toate rile lumei.1850). Arge ul. nu preget a în tiin a pe evgheni tii boieri i pe to i simpatrio ii c jurnalul acest politico-literal s va tip ri în Ie i supt nume de Albina româneasc . începând cu 1 iunie. la d t torii gazetelor. proprietar i redactor era Gheorghe Asachi. cât i pov uiri pentru ferirea i vindecarea epizotiei (boalei vitilor) i alte folositoare pentru 7 . Gazet politico-literar . Bucovu. împrumutându-se cu rodul cerc rilor. îi va num ra la locurile cele de jos însemnate : În Bucuresci. Teliormanul. în urm toarele condi ii : 1. înalta orcârmuire au binevoit a da voie s se tip reasc la Ie i Gazeta româneasc . atât despre mai buna lucrarea p mântului. adec so ietatea alc tuitoare. Dâmbovi a i Ialomi a. 3. Sporiul acel vrednic de mirare în carele acum au ajuns tiin ele. Banii fie tecare. m iestriile i nego ul au r s rit în parte din asemene împ rt itoare mijloace.R dulescu. ca într-o oglind în ea vede înf o ate toate interesantele întâmpl ri de carile el însul atârn . spre siguran . culegeri istorice. Pan. Tot în anul 1829. de aceea sânt ruga i to i iubitorii de aceast începere s binevoiasc a pl ti pe acest an cu banii înainte. în sfâr it. În Craiova. 2. orice ora la negu torul de c r i ce s va afla acolo. Tieri librerul. Între anii 1830 i 1847 a avut i câteva suplimente . redactat de I. În Arad la«În Bucovina la« În Basarabia la«sau. s nu aib în limba na iei un jurnal periodic. În Blaj. buletine de la teatrul r zboiului. periodicul Albina Româneasc . filologice. st la baza presei periodice române ti>(14). carele. ce pentru binele public p streaz c tr patria noastr scutitoare împ r ia Rosiei. despre care pentru toate timpurile anului se vor însemna regule dup sistema practicat în rile politicite. de i mai mic la num r decât românii. la d. În puterea sus-ar tatei înalte învoiri.Olt. a viermilor de m tase. Constantin Pop. d. Al uta româneasc . H. 32 de sfan i.i numele înscris. aude vorbirile str luci ilor b rba i. Albina va avea i un supliment literar. la d. Bari iu. morale. la d. Unufrie. Grabofski. s minuneaz de fenomenele firei. al turi de Curierul românesc (1829 . În jude e. l sâdu. M rimea i forma gazetei va fi pe s pt mân de o coal i jum tate în 4. la casa d. i fiindc cunoscut poate s fie fie tec ruia cheltuielile cele dintâi ale gazetii. a pometelor. întru alte ale sale folositoare institu ii. În Ia i. al c rui ini iator. datat 17 aprilie 1829. acele despre folositoare afl ri. Începând de la 15 mai viitori Albina româneasc se va tip ri de dou ori pe s pt mân . vede faptele. i ca un c l tori de pre r tunzimea p mântului culege folositoare pilde i înv turi.

30 parale. mai nepre uit. iar pe la inuturi redac ia s-au adresuit c tr persoane binevoitoare. Amintim c Gheorghe Asachi (1788 ± 1869). a adar analogul ce s cuvine acuma la prenumera ie este de 78 lei. r mân numai apte luni i jum tate. cu nou tipari i pe fin hârtie. Adaos la Buletinul Oficial al Moldovei (1851). A a cum ar tam mai sus. ziarist. spre pomenire. Asemenea. i pe carile orice filolog ideat îl va afla potrivit. apoi Gazeta Transilvaniei) De la redac ie (Gazeta de Transilvania) Lucru mai nou totdeauna i mai scump. Arhiva Albinei pentru arheologie român i industrie (1844) i altele. trimi ându-li bileturile cuviincioase i împuternicire de a priimi pre ul sus-ar tat de la prenumeran i i de a le da bileturile însemnate cu sigiliul redac iei. prin carele.mo ina i i posesori. sub redac ia lui G. Ce s atinge de stilul gazetei ace tia. Bari iu: Gazeta de Transilvania (în anul 1849 a avut titlul Gazeta Transilvan . c tr carele str lucitul ei început o împuternice te. poet. de la începutul anului 1830.i v rsa toate sim imintele cele mul mitoare 8 . 4. când Albina româneasc va cuprinde în filile sale toate în tiin rile adev rate ale altor jurnale. s pt mânal. Pre ul acestei gazete pentru Moldova va fi patru galbini pe an. 1829) i al teatrului din Moldova (1816). 17 aprilie 1829 Redac ia Albinei române ti. Al uta Româneasc (1837). pictor. mai vrednic de nemurire nu sunt în stare a ar ta vrednicilor mei cetitori. scriitor. primul ziar politic i cultural al românilor din Transilvania va ap rea la Bra ov. al presei moldovene (Albina româneasc . Cu ace întâie gazet se vor tip ri pe o fil . numele prenumeran ilor cari unui lucru ob te te folositori vor da razemul i îndemnul dorit. editorul Albinei va acorda un spa iu însemnat literaturii. mai ne ters din inimile i min ile noastre. care pre foarte m surat este în al turare cu cele mai ieftine str ine gazete. f r carile nu se va putea înfiin a. Albina româneasc se va tip ri cu mai mare deplin tate. atuncea. Dac aceast gazet va c p ta doritul spor de care în toate chipurile redac ia se ca sârgui a s învrednici. acele ce atingându-se de nego ul Moldovei se vor slobozi în megie itele ri. pentru care în zilele aceste ne veni slobozenie deplin de la înaltul tron ca s o putem da de aci înainte nempiedeca i la o na ie care prin întârzierea în cultura duhului putem s zicem cum c ridic mila iubitorilor de omenire din veacul nostru. când se va începe gazeta. decât în tiin area despre însu i foaia aceasta a noastr politic .i vor cere gazeta la locul i ziua ar tat . În acel suplement se vor mai publica mezaturile.Dar pentru c de la 15 mai. În Ie i prenumera ia se va face deodat în M n stirea Sfin ilor Trii Ierarhi. vânz rile i în tiin rile particulare. pân la încheierea anului 1829. Acei cari vor avea trebuin a li se tip ri asemenea cuprinderi. 1835). Suflete al meu! g te te-te a. Precum de datorie este a nu mai întârzie de a aduce limba vorbit de mai mul i decât patru milioane români la gradul deplinirei. redac ia va urma dup cel cerut de regulile limbei. începând cu 12 martie 1838. iar paradigma cultivitilor sale surori o îndeamn . editor i tipograf. supt a lor isc litur înt rit de dreg toria locului. Almanah de înv tur i petrecere (1842). ad ogând i cheltuiala publica iei. În suplementul ce s va ad ogi câteodat se vor tip ri poroncile ocârmuirei ce au s fie tuturor cunoscute. a fost întemeietorul înv mântului românesc în Moldova (Academia Mih ilean .i va p stra irul între al acestor gazete va avea în casa lui un honograf deplin de întâmpl ri în mijlocul c rora însul viaz i carile în adev r întrec pe multe alte epohe. Ie ii. Ca i alte publica ii editate în etapa de început a presei noastre. Prenumerantul ce. le vor trimite c tr : Redac ia Albinei române ti. A fondat i editat publica iile Adaos la Foia s teasc (1846).

Venim mai încoace. Plutarh profesor. citea singur j luirile supu ilor s i. mari pilde ave i spre acestea în b rba ii veacurilor? Tucidid. Un strain nu scrie în limba româneasca. c cu atât mai luminat s se cunoasc facerea de bine ce o avem prin slobozenia de nou câ tigat . i cei care aruncas teologia moral în Mur . care ar trebui s ne fie cea mai scump hran pentru mintea i inima noastra. ace tia parte mare sim esc ce ne trebuie nevoindu-se deodat a. c ci fie tecare tie cum c acele nu sunt scrise în interesul i am surat trebuin elor românului. priime te i cultiv în inima ta iubirea de dulcea noastr patrie[«] Cu to ii tiu i pricep cum c cunoa terea unei na ii pe o cale mai u oara i mai scurt nu este altfel cu putin decât prin îns i lucrarea i îmboga irea limbei i literaturei sale. I. poate s -l puie în stare a contribui fizice te i moralice te la fericirea patriei. a c ror el numai spinii.i numere acele folosuri cu cea mai mare vioiciune. trânte te c rtile i clasicii cei scumpi. nu cunoa te sc derile noastre. toate st pânirile cele în lepte i p rinte ti : mijloacele la aceste sunt c r ile. Câ i sunt care petrec coalele toate. domnii mei. va fi mai mult! Nici de aceea nu cred s fie mul i între români care s zic : tocma novele politice ti pot s citesc cu mult mai bune în limbi str ine ± oh. Ce e mai mult? înse i frumoasele noastre au început s sprijineasc întreprinderile cele folositoare. cum este al nostru. nu le simte pe acele. într-a c ria sân ne am n scut i ne hr nim. o facere de bine nepre uit . Clasicii. asa i faceti. Profesorii prin Fran a si 9 .i pregeta a s cuprinde i cu produceri literare. o masteh oricare r u nu va hr ni. scrierile periodice l ite i propov duite la to i. cosmopolitul cosmopoli ilor. Mul mit celor care strig astazi cu glas puternic: de teapt -te i tu. Cinsti i cetitori. afar de cele prescris prin clasuri. literatura. craiul Vorusii. pu ine câte le avem. aceasta este caracteristica coalelor noastre. i aici ar fi locul a vorbi acum aplecat la o foaie politic în limba na ional ce folosuri poate aceasta s aduc . f r sa tie care mai sunt alte c r i de acest feli. iar dulcea a nu o au sim it niciodat . p zeste înainte împreun cu noi. iubi i români. o pronie p rinteasc cu ochi ageri str lucitoare asupra-ne i la toate lipsele i trebuin ele noastre! L irea tiin elor i a cuno tin elor. doftori. S ne uit m împrejur în toate p rtile. un strein de-ar fi în eleptul în elep ilor. Aceasta o cunoa tem cu to ii. nu-i pre uim din destul! Dar s l s m aceste c sunt prea sup r cioase Atâta zic numai cum c . prin urmare nici nu tie prescrie mijloacele ajut toare [«] De una ar fi s ne temem mai mult. De alt parte iar ± precum de la Anul nou încoace m încredin ai ± vedem unii b rba i cu cele mai grele slujbe împrejura i a nu.i închipuiasc i sa. române. împ rt irea ideilor la toate clasele de oameni! Strig ast zi toate na iile. Nou acestea ne lipsea. iar nu îndemn tor la o cultur mai slobod i mai înalt . iat ca ni s-au dat. Fie tecare trage folos la oala sa: vorba româneasc . pricina înc o tim. cu atâta mai pu in în duhul românesc. Negre it c o limb strain . Cezar au fost generali i scriitori totdeodat . o priveghere. i totu i. i noi suntem sc pa i de întunerecime. Toate alte mijloace sunt nesigure i în elatoare. Împov rarea memoriei cu ap sarea în elesului i a judec ii tinerilor. coalele noastre. cum scap dintr un clas într-altul. un dar deosebit. i de alte feliuri de scrieri periodice. Frideric cel Mare. i ni s-au dat atunci cînd celelalte na ii cu noi împreuna l cuitoare înc au ajuns s cunoasc cum c singur luminarea i dezvoltarea ideilor unui popor. Xenofon.i c uta mijloace de ajutor. iat o îngrijire noua. Ce mirare dar dac tân rul sau junele. mai are so i destui într-alt în les. dar am n dejde c nici unul dintr cititorii no tri nu va fi care s nu. osta i. Polibie. i totu i i-au r mas timp ca s scrie i c rti de mult pre .înaintea preabunului nostru suveran i p rinte Ferdinand I-ul. nu . câte scrieri nemuritoare las la lume! Plinie era consul. au venit totu i timpul în care un num r mare de na ionali ti sim esc cu fiebin eala i tiu de ce avem trebuin neap rat . La acestea s se dea zbor nempidecat. Ce au folosit la toate neamurile aceea i ne va folosi i noua ± oh. i ne vom încredin a cum c metodul coalelor noastre au fost pân acum în praxi împiedec tor. sunt de vin la aceea. O mul ime de b rba i într-alte plase ± cum ca s t cem de câ iva episcopi cu rîvna adev rat apostoleasc ± dreg tori politice ti. Bine este. Oh. dar ele m n p desc prea multe deodat i tocma prin aceasta îmi precurm cuvântarea i îmi n du graiul. Cicero era de diminea a pân sara cuprins în forum cu trebile republicii. cum c adic gustul de cetit este pân acum la noi foarte pu in.

lucru care el nu v zuse nic ri i au typ rit ni te calendare. c reia i-au urmat Curier de ambe sexe (1837). 1992.Foi oar pentru r spândirea cuno tin elor folositoare i a iubirii de carte i Foaie pentru minte. 132 10 .1970. p. dasc lul. Editura pentru literatur . dar oare unde s afla omul acela care dup ce cheltuieste sume pentru trupul s u s nu. 6 (6) I. 13 (3) Elena Dun reanu. Bari Editor: Ioan Gott Gazeta de Transilvania a avut i suplimente . Din istoria jurnalisticii române ti. (5) Presa literar româneasc . deoarece era editat într-o alt ar . atunci vom urma cu foaia politiceasc a o da de dou ori pe s pt mân . Hangiu.14 (8) Marian Petcu. Într adev r. (4) Mircea Popa. C. p. (2) Nicolae Iorga. Îns dac vom vedea cum c num rul cetitorilor no tri s înmul e te. Din anul 1867 a devenit academician i a condus Academia Român pîn în anul 1870.[«] Redactor: G.Moroiu. Ta cu. Editura Tritonic. 1913 (7) Istoria presei române. Editura Dacia. tiin a. 1968. Introducere la Publica iunile periodice române ti (ziare. editat de apropia i ai împ ratului Rudof al II-lea. Editura Tritonic. Radu Tempea. Totodat poftim pe d. p. I. p. p. Bucure ti. lingvist. vol. o data sau de doua ori pe luna dup st rile împrejur. Edi ie. noi vom urma regulat o dat pe s pt mân cu darea foilor noastre amândou pe câte o coal . Sindicatul Ziari tilor din Bucure ti. 6 i Mircea Popa. cit. Bucure ti. dar nu poate fi considerat reper pentru pres de la noi. 1820 . împreun cu I. p. 1778 . Bucure ti. 1899. 1996. lînceze te puterile mint ii.. Hangiu. p. de la începuturi pân în 1918.. scriitor. El fondeaz . Bianu.Istoria presei literare române ti din Transilvania. Bra ov. profesor i traduc tor. tom. 1980. cu o introducere de D. Articole-program de ziare i reviste ( 1789-1948). edi ie de I. dau în lume lucruri clasice nemuritoare.1906.Ed. reviste). Curierul românesc. Not : în anul 1581. Publica ia s-a situat pe pozi ii democratice i iluministe. prenumeran i s binevoiasc a ne ajuta la j rtfele noastre cele împov r toare trimi ându-ne banii de prenumera ie cât mai în grab. Articole-program de ziare i reviste (1789 ± 1948). NOTE (1) <1731. 1968.Germania. Bucure ti.. op. 1790 -1990. p. în anul 1829.i ie duhul vrednic de doi-trei galbini. cit. Almanachu literaru pe anul 1839 i altele. Valentin Ta cu . pentru Transilvania. Prenumera ia s poate face în toate provin iile la toate dreg toriile de po t . S r cia i-ar pricinui cineva de cea mai mare piedec a sporirei noastre. note. 175 (10) Dumitru Coval. Chi in u. Cluj Napoca. Micu.. care ar avea s -i j rtfeasc pe c rti i pe alte mijloace trebuincioase spre înmul irea cuno tin elor i poleirea sa? Dup aceste toate ar fi s descoperim la cititorii no tri i planul dup care vom purcede lucrând la Novala noastr . 1971. I. 11 (11) I. numele autorului primului calendar este redactat Petru oanul). p. dar acesta înc lesne îl va afla oricine care tie cum c noi suntem încep tori în patriile noastre i voim iar i parte mare încep torilor s d m hran .> cf. ea molese te. bibliografie i indici de I. Hangiu. Hangiu. Catalaog alfabetic. op. 20 02. Bucure ti. p. 14. inim i literatur . Istoria beserecei Scheilor Bra ovului. (În unele lucr ri. vol.18. Text reprodus dup Presa literar româneasc . prima gazet în limba român din ara Româneasc . Editura pentru literatur . Sibiu. (12) I. Mircea Avram . Bucure ti. V. i materiile de tip rit înc ne vom str dui a le îmbun t i. 100.d. Bucure ti. antologie de Marian Petcu. Dic ionarul presei literare române ti.Presa sibian în limba german . Istoria presei române ti de la primele începuturi p n la 1916. i negre it cum c odihna prea mult i comoditatea nu este bun . cuprin i cu cele mai grele catedre. Dup cum am fost în tiin at la începutul anului. ca i apa st t toare. om politic.1922. de ap rare a intereselor na ionale i sociale ale românilor din Transilvania. Tot subt aceea i condi ie f g duim cum c vom începe o foi cu litere l tine ti. I. la Nurberg/ Germania ap rea gazeta Siebenburgische Zeitung. Au început a face Typografie Petcu oanul. 2002 (9) I. Descriere bibliografic . Este a a.. Heliade R dulescu (1802 ± 1872) a fost ziarist. O istorie ilustrat a publicit ii române ti. gazete. se pare cum c greut tile unei dreg torii dau putere duhului omenesc. Editura Funda iei Culturale Române. la Bucure ti.

dar aceasta era mai mult o revist literar i care curând i c zu. ea sguduie i surp în fiecare zi vechea barier a urelor na ionale i preg te te a a triumful fraternit ii universale care. Roseti din Valahia public în Sacsonia câteva numere a(le) unui jurnal politic românesc numit Fama Lip c i. Asachi. K. jurnalul cel mai bun pe care au avut românii pân acum. D. în sfâr it. încerc pentru a doua oar . literaturii i chiar gustului românilor. Echilibru între antiteze. Presa este ehul (1) prelungit al graiului omenesc. prin pres tot ce se face. este tribuna în care glasul mul imei r sun pân la marginile lumei civilizate. Bucure ti. Nu sunt treizeci de ani când românii n-aveau înc o singur foaie periodic în limba lor. i a a ceilal i pu ini b rba i ce pe atuncea ar fi putut coopera la introducerea presei periodice între români pierdur mai sperarea de-a i realiza planul. Eliad la 1827 ceruse asemenea voie de a publica o foaie româneasc în Bucure ti. Aceste jurnale. În anul l8l7. veteranul jurnalelor. II. Editura Minerva. op. tot ce se zice. (3) translator românesc în Lemberg. Nu sunt cincizeci de ani când în Principate nu str b teau poate cinci jurnaluri franceze i dou germane.o biografie. joac în lumea material . pân i în p r ile p mântului cele mai despotic ocârmuite.n. 1986 sau Mircea Anghelescu. îns planul s u nu se putu aduce la îndeplinire. f r întrerupere în timp de 26 ani s-a inut i se ine pân ast zi. într-o zi viitoare.(13) Pentru mai multe informa ii despre Curierul românesc i fondatorul s u . c rei i unele i altele îi fac complimente i îi solicit aplauze. a teptând toate de la timp i de la împrejur ri. este o inova ie a c rei origine dateaz abia de ieri. (14) I.(2). în Buda. Albina româneasc . Z. i acestea înc abia se citeau în casele a câ iva boieri i cu deosebire în cabinetul domnilor. Editura Univers Enciclopedic.) i sub cenzura impus pentru întâia i dat Principatelor prin ocârmuirea provizorie(4). în special. cit. are a face din tot neamul omenesc o singur familie mare. ea lucreaz a uni popoarele prin leg tura puternic a ideilor. Bucure ti. Ion Heliade R dulescu. In 1828. în 1 iunie aceluia i an. precum drumurile de fier le une te prin leg tura intereselor. Numai doi b rba i p strar înc curajul. cap. tot ce se descopere în vreo parte a lumei se r spânde te pe toat întinderea globului i se face proprietatea omenirii întregi. 2001.n. Obiografie a omului i a operei. 23 Anex JURNALISMUL ROMÂNESC ÎN 1855 de Mihail Kog lniceanu În zilele noastre. Racocea. la români. K. Spiritul acesta se manifest prin opinia public . Heliade .Presa i mai ales presa periodic joac în domeniul inteligen ei rolul ce ma ina de abur. a publicat în Ia i. devreme ce. aplicat la drumurile de fier. asupra ideilor.. iar unul din organele cele mai principale ale opiniei publice este presa în general i presa periodic sau jurnalismul. care erau îndatora i de c tre Poarta Otoman de a aduna tiri din toate p r ile Europei i de a le împ rt i la Constantinopol. C. Nu nedrept s-a zis dar c . La 1822. Carcalechi. care în rile libere se nume te a patra putere în stat i care pretutindeni. Presa periodic . emise în timpul ocupa iei rosiene (ruse ti .. pref cut ast zi în Gazeta Moldovei. au ajuns a fi o necesitate i pentru guverne i pentru popoare.. el public întâiul num r al Curierului românesc. Hangiu. Eliad în a doua cercare fu mai norocit. o asemenea întreprindere. în 1 april 1829. fur îns o adev rat revolu ie 11 . spritul a ajuns a fi o putere atât de mare i câteodat chiar i mai grozav decât oricare alta.Mircea Anghelescu. dar ocârmuirea de atunci nu-i încuviin cererea. jurnal care s-a acufundat în catastrofa anului 1848. decanul jurnali tilor români de ast zi. publica în adev r prospectul unui jurnal ce era s ias pentru întâia i dat române te. Pu in dup aceea G. aceast pres . i care a exercitat mai mare înr urire asupra opiniei publice. p.

Dun rea etc. ar tându-le faptele. Spicuitorul. care. sub redac ia lui N. mai multe nobile credin e. sau orgoliul pozi iilor câ tigate. ne-au desp r it. În ara Româneasc Eliad având curagiul a ataca censura în chiar persoana censorului. ele. noi campioni ai civiliza iei i na ionalit ii se ivir în curând în toate puncturile rilor române ti. Amvon mai înalt decât toate amvoanele. plini de entuziasm. Atunce era epoha când roiuri de tineri. luminate i chemate la via a public . dar cu toate aceste. i a a putem zice c Curierul i Albina au r spândit. Ele le deschidea o lume nou . reorganizate înc înaintea introducerii presei periodice. Cantorul de avis. România. i dac am vrea. sub reda ie capabil i na ional a lui Bari . mai mult înv tur decât însu i coalele na ionale care. materialismul vârstei coapte. arte. Curiozu. prop irile i mai ales driturile (drepturile-n. Gazeta. o ordonan princiar statornici o censur 12 . O mân caut pe a altuia. Foaea s teasc . ie ea mai zdrav n i mai energic decât cel oprit. altul. Ea este înc martor i dovad a puterei ce tinerimea exergia atunce asupra opiniei publice i chiar asupra ocârmuirei. în locu-i se ivi în Bucure ti Magazinul istoric pentru Dacia care. pe la 1840-1847.. exergiat i asupra presei române ti înr urirea înmul itoare ce a avit asupra presei din toate rile.. votat de Adunarea ob teasc i înt rit de Domnul Mihail Sturza în 31 ianuarie l844 (6). uni i to i. un jurnal se oprea. înc am putea face mari lucruri. în sf r it. sunt acum zece ani. Dacia literar . literatur . Mercurul. c ci numai tinerimea a ispr vit emanciparea iganilor clerului i a statutului. i glasul lor str b tu în palaturile boga ilor i în c su ele reze ilor i posesora ilor. la un asemine suvenir. P mânteanul. în Valahia. Mozaicul. Prop irea a fost organul ei cel mai însemnat. ce de la un cap t a Europei pân la cel lalt. împreuna i ca odinioar într-o singur i aceea i voin . trat chestiile istorice i sociale cu o verv . de i în scurt. mai multe idei. plant necunoscut în p mântul românesc i impus prin o ocârmuire str in . Dar censura. În Moldova Al uta româneasc . se apucaser de lucrul. Chiar în întâia decenie (1830-1840) ie ir la lumin în Transilvania Foaea duminicei . aceast foae isbutise a exergia (5) o mare înrâurire asupra întregii desvolt rii a vie ii sociale. a dominat popoarele. tiin e. Dacia literar i Prop irea avur o soart i mai trist ! i una i alta fur definitiv oprite.. când ne aducem aminte de unirea fr easc i tinereasc care. au tratat toate. i aceea ce Magazinul nu putea publica. Mi carea intelectual era pretutindene mare i neobosit . Ne tears este înc din aducerea aminte a românilor acea râvn care înv p ia tinerimea. cu o b rb ie.). se reproducea de Gazeta de Transilvania. a izbutit a-i precurma existen a. moral . Orisis.n. punându-i în contact cu celelalte popoare mai civilizate.. Prop irea închis . Politic (pe cât le era iertat ). În Moldova. Curierul de ambe sexe. au costat rii atâte i atâte milioane! i cu toate aceste au produs pân ast zi rezultaturi atât de mici! Drumul inteligen ei odat deschis de Curier i de Albin . crezând în viitorul patriei lor i al lor. visurile ambi iei neîmplinite. auditorul lor era pretudindeni. cu curagiul june ei ce nu se îndoie te de nimic i pentru care stavil nu este. Ast zi greut ile împrejur rilor politice care au trecut peste erile noastre. în starea de mijloc mai ales. spart i izgonit din ar . În Moldova singur efectul fu contrar!. de i necomplet. B lcescu. tân r în care era numai inim .Gazeta de Transilvania. Foae pentru minte etc. Curagiul prin aceste nu se pierdea. pref cut apoi în Vestitoriul românesc de ast zi etc.între români. cea dintâi gazet zilnic . au pus între noi diversit i de interese i de idei.. pân la 1847 a fost neobositul campion a drept ilor Principatelor române ti. Arhiva. cu un stil necunoscut înc în jurnalistica româneasc . Curierul românesc fu suspendat pe o bucat de vreme. Muzeul na ional. toate discordiile se uit . adresându-i în public i prin tipar aceste cuvinte care în veci se vor p stra în istoria presei noastre: Dar. cu toate împidic rile unei cenzuri aspre care. sub alt titlu. lega într-un singur trup i suflet toat tinerimea Principatelor. Anul 1848 cu efervescen a sa. Mai multe jurnaluri au ie it i în Transilvania i în Valahia i chiar în Bucovina. Clase întregi fur prin ele de teptate. din zi în zi se f cea mai aspr . Domnule! te p lmuiesc.Ziua de dou zeci i nou martie pusese cap t influen ei tinerimei. i palma mi se sfin e te!.

În Moldova. ades i cu exagera ie. Ca c r i istorice au ie it colec ia deplin a Letopisi ilor Moldovei. Zimbrul. Kog lniceanu. putu a se p stra. Sion s. toat activitatea m rginindu-se în simple traduceri.au publicat în acest period. În Ia i. Domnii. îns jurnalul Bucovina. tip rit de Departamentul instruc ie publice dup un manuscris h r zit de Domnul St pânitor. Afar de Vestitorul românesc. alte poezii a lui G. editat de M. care a fost consecven ia ocup rei rosiene ti în 1848. Vrabie au înmul it num rul jurnalelor române ti.fu înl turat ! Toate driturile istovitoare din ea fur unele desfiin ate. din Bucure ti. Numai Albina româneasc . cu patim în adev r. pentru un articol religios împrumutat Gazetei de Transilvania. Pruncul român. pamfletele care ploua(u) din toate p r ile i chiar i în Moldova str b teau cu toate m surile guvernului de atunce. De aceea i inteligen a a dat mai mult semn de via . Toat mi carea intelectual fu suspendat . trei tomuri a Uricarului. autonomia Moldovei i Valahiei . ap sarea spiritilor fu mai blând . de T. oare icare mici noti ii despre întâmpl rile str ine. Junimea român i România viitoare de N. Organul lumin rii din Blaj. În Valahia. proscri ii au produs o literatur special i pân i încerc ri de o pres periodic . Sept mâna. Codrescu. care nu inspira acelea i îngrijiri revolu ionare. de la 1849 pân la 10 septembrie 1854. În Valahia r mase în picioare singurul Vestitorul românesc m rginit a publica numai actele Ocârmuirei i a da.. organ al guvernului. În str in tate. au ridicat presa româneasc la o în l ime ce pân atunci îi fusese necunoscut . care despre ue te -amenin lan urile cele mai grele.. îns pururea într-un ton demn i conform cu misia tiparului. i pre care i Rosia a recunoscuto prin toate tractatele sale cu Turcia . frumoas i na ional . altele suspendate. Presa periodic a f cut i ea oare care timide prop iri. îns secfestruirea acestor scrieri revolu ionare la grani a Principatelor i strâmtoritele mijloace a redactorilor din început le amenin a pieirea. Patria. Prin conven ia de (la) Balta-Liman. în Gala i. În Moldova. toat mi carea intelectual . Alecsandri. Istoria românilor de T. Sept mâna. de aceea i existen a lor n-a fost decât efemer . a în l at glasul libert ii i ne-a vestit viitoarea de teptare. Patria de D. Negru i.cea mai mic încercare de a ie i din stânsele m rginiri impuse de censur i care f ceau din aceste Foi simple efimeride era aspru pedepsit . Laurean. Albina româneasc nu se putea f li cu mai mult libertate. bro urile. O asemenea stare de lucruri care era nega ia a orice desvolt ri nu putea s exerceze decât o trist înrâurire asupra presei în general i a presei periodice îndeosebi. Teatrul lui Alecsandri i al lui Milo ne-au dovedit asemine c în Moldova via a intelectual nu pierise i nu a tepta decât r s rirea soarelui popoarelor spre a se de tepta sdrav n . Cronica lui incai. Nici un drit. fur m rgini i de-a proceda la cea mai mic i neap rat reform în ar f r învoirea a comisarilor i apoi a consulilor ruse ti. c zu pentru c nu avea pentru ce a fi sprijinit . C. nici o chestie nu r mase f r a fi tratat . de i avea un redactor (8) care o dat scrisese pe Alexandru L pu neanu. B lcescu. sub foarfeca celei mai aspre censuri. 13 . Bogdan i Petru Rare .închize luite prin tractatele încheiate cu Înalta Poart de c tre vechii Domni Mircea. Zimbrul redigat de D. rândui i de-a dreptul i numai pe apte ani. de i organ a(l) guvernului. ce nu putea publica nimic patriotic. Gusti. Dar. Codresu i Fotino. Poporul suveran etc. conteni o dat cu subven ia ce i se da din venitul coalelor. Baladele i Doinele lui V. precum (7): Albumul peregrinilor de Bolintineanu. nu tiu ca s se fi publicat vreun alt jurnal. Poezia. cea mai mare parte romanuri. cu toate restric iile unei aspre censuri. fiind silit a se des ra. fu închis. cel pu in meritul s u nu l-a f cut s str bat dincoace de Milcov. c ci cea mai mare parte din junime. cu greu am putea cita o singur produc ie literar de o oare care valoare. poeziile lui Bolintineanu. cu dânsa emigrase i toat via a intelectual a T rii Române ti. toate aceste jurnaluri luar sfâr it o dat cu ocupa ia Principatelor de c tre armia rusian . Gazeta de Transilvania. redigat de exila ii din Cern u i. proclama iile. Vlad. îns ce folos!. chiar str in politicei. foae s teasc de D.care nu putea decât a sugruma orice jurnal. care nu se ocupa decât cu articole pastorale.

Cu interesele Prin ipatelor se ocup numai ca o chestie secundar . toate întâmpl rile. Gazeta de Transilvania se ocup . are ades bune articole. Gazeta de Transilvania se poate l uda c acum ocup cel întâi loc în jurnalismul românesc. i cât poate.. devreme ce ele nu cearc a intra pe o cale prop itoare nici m car în privin a regulelor gramaticale. fu oprit înainte de a. ce de pe atunce încerca de a se ivi. 14 .i respândi cel întâi num r. Un câmp larg este deschis jurnalismului românesc. ce. redigat acum de dl. Ilariu. Telegraful român. au început a se ivi i în foile noastre. prin urmare. într-acest timp unde nimine nu trebue s eaz cu bra ele încruci ate. se transform în Gazeta de Moldavia.. Suplementul literar ce-l întov r e te o dat pe sept mân îi întrece cu mult partea politic . mai ales de comer i agricultur . fu osândit în timpul ocupa iei rosiene ti din 18531854 nu-l vom spune. unde. care luaser în mân ap rarea driturilor Principatelor. iar încât prive te Prin ipatele. redigat de D. Este oare aceasta din lips de coresponden i. Vestitorul românesc i Timpul. alt dat . Timpul este o nou înf are în jurnalistica noastr . Iacob Mur eanu. Mai r mân dar Zimbrul i Timpul. dou în Valahia. odinioar agent puternic de na ionalitate. ca într-un dagherotip. simpatiile. ori din neputin ? Nu o putem hot râ. asupra viitorului românilor. pentru o mai bun soart . nim nuie nu-i este iertat de a r mâne neutru? Românii au ast zi ase jurnaluri politice: dou în Moldova. el s-a f cut cu totul mititel. i libera discu ie a driturilor. pretutindeni r sar organe a publicit ii. ce iese la Sibiu sub redac ia d-lui Vasici. articole de fond i discu ii politice intr foarte rar în coloanele lor. ie (ia) i numele de G. era nevoit de a avea recurs la jurnalele Fran iei i a Germaniei. Renumele ei a fost mare numai pân la 1848 c nd a dirigat-o pana lui Bari . Gazeta de Transilvania. r mase dar iar i singur i autocrat Albina româneasc care. de i înc plin de fric i îndoinduse dac poate. f r credin politic . ea se m rgine te în extracturi din Gazeta de la Ia i i din Vestitorul din Bucure ti. cu interesele materiale a(le) românilor de peste Carpa i. pre cât îi este învoit. Cele mai bune articole despre driturile i interesele românilor e ia odinioar în acest jurnal în care publici tii cei mai însemna i î i deduser rendez-vous. Bosueceanu. Gazeta de Transilvania i Telegraful. Gazeta de Moldavia i Vestitorul sunt jurnaluri de un caracter semi-oficial. Gazeta de Moldova i Zimbrul. de i î i arat corni ele în toate zilele. m surile adoptate de ocârmuire. când nu cu mult mai înainte pentru orice aspira ie a inimei. asupra intereselor. ca în timpul lui Solon. pentru ap rarea a orice împil ri. ele comunic novelele cur ei. de aceea îi i menim o viea îndelungat . sau calit ile. Aceast neagr epoc îns a contenit. Ac ia politic a sa pân acum e îns foarte m rginit .Când câteodat în ir vreun articol original. Ap sarea str in a încetat cel pu in a ne în du i mi carea intelectual . românul. iar r m i a paginelor în ir nout i din afar traduse din jurnaluri str ine. sub v lul celui mai strict anonim. Nu este dar treaba noastr de a le spune defectele. acesta este negre it un panegiric ce i sa trimis din Moldova sau din Valahia. Vântul apusului a început a str bate i la noi. toate opiniile zilei f r nici un sistem. Nenorocitul rol la care aceast foae. Am v zut pre redactorul plângând seara despre injuriile ce diminea a trebuia s publice asupra puterilor i b rba ilor celor mai mari ai Europei. În aceast privire. În sfâr it mai avem a vorbi de Timpul din Bucure ti. am v zut profanându -se credin ele. dou în Ardeal. l-a în elep it. lep dându.i adjectivul românesc. interesele i chiar na ionalitatea românilor! i aceasta de b rba i care odinioar se f lea(u) de a fi români i de a predica Românismul. Crima sa înaintea diploma ilor str ini era pentru c purta titlul de Românie. În ele se reproduc. pentru expunerea a orice drit. cum ei î i îndeplinesc datoria lor. Proverbul: Paza bun trece primejdia rea. este în mare decaden . Dar s vedem cum publici tii români au con tiin a misiei lor? cum ei se folosesc de libertatea ce li se d i. Zimbrul este cam sp rieat.România literar . c ci a îmbucat trimbi a renumirei cu mult curaj i ades cu foarte pu in tact.

s -i desveleasc abuzurile ce se fac f r tiin a i spre paguba rii. în fa a epocei serioase de ast zi. i la noi d-abea n scând . academician (1868) i pre edinte al Academiei Române (1887-1890). A fost omis Republica Român .Chezar. 1828-1834 5. la l851 15 . cu chipul acesta jurnalul s u jicne te morala public i.A. o sprijin . Murgu. Timpul este singurul jurnal care a abordat discu ia politic . se sile te a o face s prevaleze asupra ideilor contrare.i puie de singur scop a st ruin elor sale de a forma nu numai educa ia noastr politic . ispr vile ce înv atul sau gânditorul descopere în fundul cabinetului s u. A a s-a judecat aceast foae i de Presa de Orient (10). Redactorul s u pare a fi plin de bun voin la lucru i de încredere în viitorul cauzei sale.. Maiorescu. El singur pân acum a îndr snit a scrie pe steagul s u: driturile românilor. Prin urmare. au onorat jurnalismul românesc.. dar înc de a ne cultiva natura moral . p. în mijlocul gravelor împrejur ri ce se adun . dând ocârmuirei un sprijin credincios i neinteresat. Spre a ajunge la aceasta.1. ap rut sub redac ia lui C. Noi am avut i avem înc publici ti. totodat s ie seam de împrejur rile locale. am v zut c D. Negre it c greut ile de a realiza un asemine program sânt mari i mai ales la noi unde libertatea tiparului este înc atât de m rginit . el este menit de a reprezenta i a ap ra viea a i interesele st rei de mijloc. . neatârnat. ne place a crede c partea defectuoas a acestei foi provine numai din neispita redactorului întru a purta o arm atît de ascu it ca presa. i mai ales de nepreg tirea poporului pentru a primi deodat i în mari doze hrana ve nicului adev r. K. i cu toate aceste. dar totu i nu socot c ar fi peste putin de biruit. când celelalte foi periodice se târesc în vechiul hoga a t cerei despre orice chestie politic privitoare c tr Prin ipate. îns mai totdeauna într-un chip ignorant sau ostil. mai ales. arta de a poporaliza adev rurile folositoare i de a înf i a sfaturile moralei practice sub forma atr g toare i u or de în eles pentru num rul cel mare a(l) cititorilor. om politic. jurnalist. Encyclopedie des gens du monde 3. care s . Artaud. dou însu iri neap rate unui b rbat ce pretinde a fi organul unei opinii. i fiind în toate ap r torul i sprijinitorul bunelor moravuri. acel sentiment a(l) frumosului i a(l) onestului care trebuie pururea s pov uiasc pana unui scriitor i mai ales a unui publicist (. de piedicile care sunt în posi iea de fa . istoric. transformând în mic moned . Exergia . Trebuie numai ca b rbatul ce s-ar hot râ s iee asupr . Se refer la ocupa ia Principatelor din perioada Regulamentului organic.Rosetti. A a. cu atâta iscusin . cea mai mare nevoie pentru noi este de a avea un jurnal serios. C. A fondat publica iile Dacia literar . adic austriac 4. scriitor. întemeind nobilele credin e. ehul . Bosueceanu nu este îndestul de aspru în alegerea articolilor. Dar pân acum n-avem înc un singur jurnal care s r spund trebuin elor na iei. fra ii Hurmuz che ti i al ii. recunoscute ast zi în princip de Europa întreag . pentru trebuin a mul imii întregi. ar fi c atunce am g si mai mult decât ast zi idei s n toase i impresii mântuitoare într-un popor pentru a c ruia via spiritual s-a f cut pân acum atât de pu in! Binele ce un asemine jurnal ar produce ar fi peste m sur . el are o opinie.cr iesc.K. Roset. cu p rere de r u.52-54.5 al Prop irii (1844) 7.sprijinit de casele cele mari de nego din Bucure ti.. 77-78) Mihail Kog lniceanu (1817 ± 1891).exercita 6.) Sum total . 1855. Eliad. desvoltând în inimile noastre sentimentul frumosului i a(l) onestului.ecoul 2. Rezultatul muncii unui asemine jurnal ar fi c ar lumina clase întregi care ast zi n-au nici o instruc ie i care nici ar ave(a) unde s o g seasc aiurea. Note 1. care.. stare ast zi atât de important în Europa. 66-67.. înaintea presei str ine care zilnic se ocup de români. anul I. care zilnic s proclame i s apere driturile Prin ipatelor. B lcescu. jurnalismul trebuie s se iee dup pilda lui Franklin (11) carele a practicat. (România literar .i asemine important îns rcinare i r spundere. Vezi suplimentul la nr. profesor universitar. supus numai legilor adev rului. nr. Br tianu. Prop irea i Steaua Dun rii.

P. Eliade. Eminescu era un om mare c ci era un poet genial.Gr. R zboiul.³Ce era atunci presa român ?´ se întreba C. n¶avea l rgimea de orizont a lui Rosetti. l3 ziari ti de la l3 ziare.D. I.Pandrav (Asmodeu).Rosetti era cel 16 . Artaud.Minovici casier. Mai multe am nunte ne ofer tot Bacalba a :´Treizeci i trei de ziari ti se adun i aleg urm torul comitet: Pre edinte.. Dr. George Mihail (Gazeta de Bac u).cit. în care se afirma c libertatea presei. ³Acest Congres a fost.Ha deu. In anul l883 avea s se constituie. Congresul Presei liberalo-democratice´. Este vorba de C.C. o adun tur de necunoscu i´. Cum ³mergeau´ziarele? ³Ziarul Românul nu..C lug ru (l926). Ia i). ³fiindc ziarele conservatoare -guvernamentale n¶au participat´. Timpul . B. Ha deu a reu it s intre în conflict i cu Ion Ghica.. pe care îl acuza c a îmbr i at o pozi ie ³cosmopolit ´. Iat componen a congresului. i colonel Skeletti. din cele nou cotidiane câte ap reau în România.L z rescu (Informa iunile din Gala i). Cesar Bolliac (Trompeta Carpa ilor).) hot rârea de a forma o societate a ziari tilor´. Pr.Musceleanu (Biserica Român ). cu nici un pre nu a voit s admit pre edin ia directorului Românului. dar în politic vedea strâmb. PARTEA a II-a FORME ASOCIATIVE ALE JURNALI TILOR DIN ROMÂNIA Primul moment important din istoria presei române ti. Referire la prospectul unei noi publica ii. Patria 10. Motivul nealegerii lui Rosetti a fost Eminescu care. al doilea c avea i sânge grecesc în vine. ³Era o adun tur de ziari ti s raci i încep tori.A. Presa. Al. ziarul economico-financiar s pt mânal al lui Mina Minovici´. Bari iu.8. V. (de) întemeietorii ziaristicii române ti´. dup dou s pt mâni de dezbateri. vice-pre edinte D. Dem.al conservatorilor catargi ti. tot la Bucure ti. M. De re inut c în afar de punctul XV.Urechia (Informa iunile). Trompeta Carpa ilor d¶abia î i inea zilele.Bacalba a. despre care avea s afirme c de i era merituos în literatur .Nerone Popp (Opinia Public ). înmul irea ziarelor i dovada f cut cum c ziarismul începe s devin o carier . Negruzzi 9. întâiul c era liberal. al turi de alte libert i fundamentale ³sunt punctele cardinale pe care se reaz m edificiul nostru public´.Telegraful i Doroban ul erau liberale. Românul . afar de Cesar Bolliac. op.Iorga în termenii ³dezvoltarea presei. În cuvântul s u îns . În luna noiembrie l87l acest ziar anun a c Cesar Bolliac î i vindea colec ia de tablouri spre a sus ine ziarul´. Missail i Barbu Constantinescu membri. în care ziari tii au decis s promoveze forme profesionale de asociere s-a înregistrat în noiembrie l871.Laurian. era p tima . o rezolu ie în l5 puncte.George Missail avea s propun cu aceast ocazie deschiderea lucr rilor ³printr-un vot de recuno tin fa de Asachi.Emil Costinescu ( Românul. Eminescu. unul din motive este c pre edin ia nu a fost dat lui C.T. Al. aprecia G. România liber ³cu înclina iuni junimiste´. Reuniunea nu a fost lipsit de surprize . Este cert c cele mai multe dintre publica iile din epoc apar ineau unor forma iuni politice ori le sus ineau deschis ± în anul l877. B.i putea pl ti d rile i fotoliul lui C.Dumitru Severeanu (Gazeta medico-chirurgical ). M. Bârlad).Rosetti.Bibicescu. Participan ii. nu erta lui Rosetti cele dou p cate . Societatea Ziari tilor.Al.Ciurcu.astfel încât ³se putu organiza câteva întâlniri la localul Curierului Financiar.Or anu (Daracul). G.Teodorescu (Ghimpele). când au avut loc lucr rile ³întâiului congres al presei din România´. Alexandru Lupa cu (Sem n torul. Al. N. celelalte prevederi ale rezolu iei erau mai degrab politice decât profesionale. ³cu conservatorii de nuan Vasile Boerescu´ .Rosetti se vindea. Bucure ti). Ziarul La presse de l*Orient ap rea la Constantinopol 11.al turi de care se mai editau L¶Orient. în realitate. libertatea cuvântului. Ha deu l-a exclus din aceast serie pe Kog lniceanu. se dovedise ³cameleonic în politic ´. inspir câtorva ziari ti (. Na iunea Român . Dar aceast societate nu va avea aceast via .A. moment evocat de N.P. s-au reunit la hotelul Laz r Nou de pe Podul Mogo oaiei i au adoptat.Dem.Holban (Unirea Liberal .

Bibicescu(Românul). a a cum rezult din statut. La 5 aprilie l900 avea s se constituie Sindicatul Ziari tilor din Bucure ti(S. a treia.Comitetul de administra ie avea s fie format din B. Dar Ha deu î i dete demisia.Br tianu i C.A.Xenopol. De aceast dat . M.Elian. în l888. I. Alexandru-Dorna i al ii. în lucrarea ³Bucure tiul i Vechiul Regat´(l944) nota c ³dezvoltarea presei prin înmul irea ziarelor a provocat i înfiin area unei Societ i a Presei. erau ³ocrotirea intereselor morale i materiale ale ziari tior.D.A. Fran a i S.A. Un alt ³prim´ congres al presei avea s fie convocat la l/l3 iulie l884 din ini iativa directorilor ziarelor Na iunea i Românul .A.Z. la începutul secolului al XVIIIlea. comisia format din N.dup dou zile de dezbateri. prezidat de C.A. D. În scurta prezentare a Societ ii Ziari tilor din ³Anuarul Presei Române i al Lumei Politice´(Bucure ti.G.Rosetti´:´durata i-a fost scurt . publici tii Pepin Mirto. dup cum rezult din documentele consultate.Minovici i al ii (vezi Aristi a i Tiberiu Avramescu.Bacalba a vicepre edinte. strângerea leg turilor de colegialitate i solidaritate profesional între ziari ti .B.ale c rui obiective . Barbu Constantinescu. în periodicul francez ³Journal de Trevoux´. Dac partidele erau rivale.. iar dorin a ziari tilor de se reuni s-a manifestat inegal.Obedenaru.dar a degenerat.. amintind c în anul l883 s-a f cut o încercare în acest sens.Totu i. I. s-a semnat o rezolu ie. aceasta putea fi dobândit 17 . în leg tur cu ³prima societate a presei sub pre edin ia lui C.).Bacalba a. Acesta ar fi fost punctul de plecare spre constituirea unui comitet al presei care urma s apere interesele profesionale ale jurnali tilor.Laurian.P. numite ³cluburi de pres ´. totu i glasul lui Eminescu a avut mai mult trecere i Rosetti a fost înl turat(. în anul l883 se înfiin a.. Datele sunt u or contradictorii. ridicarea i men inerea prestigiului i demnit ii corpora iunei .Bacalba a. Societatea încet a mai tr i´(C. acei cari scriau în gazeta aveau toate patimile partidelor ce reprezentau. membri.G. între care pictorul N. i se comb teau cu violen . Mina Minovici i D. antagoni ti. P ucescu(Timpul). îngrijitorii edi iei l993 a lucr rii lui C. în Marea Britanie ap rea o prim Uniune Na ional a Jurnali tilor s. în toamna anului l899 actualul Sindicat al Ziari tilor´. Spre exemplificare. l935). O explica ie pare s fie cea oferit de C.. Nordenstreng.a. directorul ziarului România liber ´.d.Eminescu.Bibicescu i al ii.Laurian ca pre edinte. Dim . În ianuarie l897. au urmat alte dou încerc ri i mai pu in norocoase . din ini iativa i sub pre edin ia lui Dumitru Laurian. oficializat în februarie l883. l9l2) se men iona. ap ruser în Marea Britanie.Laurian avea s propun înfiin area unei societ i a presei. în T rile de Jos .a fost men ionat pentru prima oar . poetul A.Rosetti.A. pentru a studia posibilitatea de a lua unele m suri prin care s se asigure libertatea alegerilor.A.Bacalba a ± ³Pe vremea aceea ziari tii erau înc împ r i i în tabere ostile. G. Laurian i G. ziarismul pur profesionist nefiind înc destul de dezvoltat. George Costescu.A.. apoi mul umit mai ales st ruin elor ziaristului Dionisie Miron.) Izbuti Ha deu.Laurian (România liber ). la Berna. în anii l884 i l886. ziari tii erau i ei. precum i pentru a aproba includerea a noi membri. Steriade vicepre edin i. care a avut o durat mai lung .Misail.m.U..Vemont. înainte de anul l880 (Kubka. Gr. C.Rosetti fu ales pre edinte i r mase pân la moartea sa în aprilie l885. în l907. în anul l884 D.Ha deu ca pre edinte.dintâi ziarist al epocei lui. ³Bucure tii de alt dat ´). oarecum.A.Rosetti. societatea presei fiind n p dit de al i profesioni ti. Societatea Presei se reunea în adunare general (32 de ziari ti) pentru a alege conducerea breslei. Alte surse bibliografice atest faptul c în anul l883. în sediul Curierului Financiar s-a constituit un Comitet general al presei care avea interese exclusiv filantropice. l987) iar numele actual al profesiei ±jurnalist.pre edin ia unei societ i de pres se cuvenea de drept omului care luptase o via pentru libertatea presei . C.Roco s-a reunit de mai multe ori în redac ia României libere pentru a elabora i vota statutul Societ ii Presei. În ceea ce prive te calitatea de membru.)aproape cu totul i au întemeiat. M. În luna ianuarie l883. respectiv Fran a sunt fondate diferite organiza ii sindicale. K. De aceea era greu de g sit formula care s poat întruni la un loc pe to i oamenii condeiului gazet resc´. al turi de care activau I. ³dar ideea n¶a prins´. J. Asocia ia presei elve iene. Ziari tii dintr¶însa s-au retras(. Se pare c primele organiza ii profesionale. crearea unei Case de ajutor i pensiuni pentru membri sindicatului´. D. cine-i putea contesta aceasta .

deoarece puteau face parte din organiza ie ³To i ziari tii. Al.G. dup F. C. In anul 1913 se constituia. s-au aflat Ion Procopiu. pre edinte de onoare al S. N. fie c se sus in numai din salariul ce primesc de la ziar. cunoscut mai ales pentru culegerea i publicare de folclor.B. G.Grossman. niciodat sub nici un cuvânt. instituirea de tribunale arbitrare care s poat rezolva incidentele dintre ziari ti i directori ori editori de ziare. din Ia i. comitetelor sau delega iunilor sale ³. înfiin area unei case de ajutor. între care.m. S. 18 .P. In anul l9l8. avea s apar i prima publica ie de cultur profesional . era condi ionat de o vechime neîntrerupt de trei ani în pres . I. Peste doi de la înfiin are. într-un unic num r (Bucure ti. potrivit c ruia . Primul pre edinte al acestei forme asociative a fost ziaristul Constantin Mille (în anul l926 num rul celor înscri i ajunsese la 240). ceea ce poate fi interpretat ca un semn de maturiate profesional . Al turi de S.din p cate..B.Duca. aveau un stagiu în pres de cel pu in trei ani consecutivi. puteau intra în Asocia ie i directorii de publica ii. De re inut c primele fonduri ale S. dac aveau o vechime de trei în profesie ori dac lucrau la un periodic ce ap ruse. dintre ziari ti i patronii de ziare ori directorii de ziare. Men ion m c unul dintre cei mai energici ini iatori ai sindicatului a fost ziaristul Dionisie Miron. 9 februarie l902). suspendare din toate drepturile de membru pe timp nelimitat. mai cu deosebire ori de câte ori presa va fi atins în drepturile i libert ile ei consfin ite prin legi i Constitu ie sau un membru al ei ar suferi o jignire nemeritat ´ . precum i alte obiective. precum i conflictele profesionale dintre jurnali ti. Num rul ziari tilor bucure teni este greu de aflat cu precizie.B. data înfiin rii ar fi 4 martie l9l4) cu scopul ³de a p ra interesele morale i materiale ale membrilor ei.M.Dame. S. Accesul în A. era mai deschis în ceea ce prive te dobândirea calit ii de membru. precum nici ziari tii nu pot p r si locul din capriciu. consolidarea solidarit ii profesionale. de aceea prelu m datele oferite de un anuar editat de Carol Gobl la l900. ap rarea i în l area prestigiului presei în genere prin toate mijloacele ce-i vor sta la îndemân i. Unul dintre punctele statutului prevedea organizarea de biblioteci.Z. S. Printre cei care au de inut func ia de pre edinte al S.Pre edintele acestui sindicat a fost ziaristul Robert Soutzu. au fost oferite de Luigi Cazzavilan (l852 ± l902). Este cert c în anul l926 sindicatul avea l66 membri.a. cursuri i conferin e. Sindicatul avea i un juriu de onoare. excluderea din sindicat. fie c mai au i alte îndeletniciri.G. instituirea unei comisii de arbitri cu competen a de a judeca în prim instan conflictele dintre ziari ti. ca element inedit. aveau na ionalitate român i se bucurau ³de o perfect i irepro abil reputa iune din punctul de vedere moral´. fondatorii afirmau c ³Sindicatul va st rui s se prevad prin lege chiar . f r distinc ie de religie i sex. format din 20 reprezentan i ai organiza iei. crearea de a ez minte menite s sporeasc cultura profesional a membrilor Asocia iei. timp de cinci ani. dintre care 3l erau pensionari. sub pedeapsa de desp gubiri reciproce la caz contrar´. i de apartenen a la personalul redac ional retribuit al unui cotidian sau s pt mânal. Sindicatul Ziari tilor . în acel an activau 80 ziari ti .de ziari tii bucure teni care lucrau într-o redac ie ³a unei gazete zilnice´.Bacalba a . Primul comitet de conducere a fost format din Th. Remarc m. Juriul putea decide administrarea urm toarelor sanc iuni ± avertisment.c patronii i directorii de ziare nu-i pot concedia pe ziari ti f r motive întemeiate. tot la Bucure ti. apt s rezolve toate ³actele de natur a compromite prestigiul i demnitatea de ziarist´. din ini iativa a 11 ziari ti ie eni lua fiin Sindicatul Ziari tilor din Moldova. ce avea ca obiective ³sus inerea intereselor i a prestigiului corpului ziari tilor´. pentru ca la l906 s se înregistreze un num r de 205 ziari ti.d. precizarea statutar conform c reia ³chestiunile de politic nu vor putea face.M nescu.Z. directorul ziarului Universul. prin statut. de la revista Traian. sau dintre ziari ti i persoane particulare. Asocia ia General a Presei Române. Ciurcu.R. din venitul c rora se pot ajuta la trai´. va fi chiar Regina Maria.Popescu Du u.R dulescu.C.(dup unele surse .Z.B.Z.Z. de la ziarele cotidiene sau periodice. care pe lâng obiectivele specifice tuturor sindicatelor de acest tip avea stabilit . întrajutorarea membrilor Cercului s.Catina. obiectul desbaterilor sau manifest rilor de orice fel ale sindicatului. la 26 noiembrie l906 începea s func ioneze Cercul PRESA al Ziari tilor din România. În plus.Labin i D. f r întrerupere.

prilej cu care redactorii Banatului Românesc (Timi oara) le urau participan ilor. Constantin Mille ³avea s fie atras de c tre Stelian Popescu. b) concediu pl tit de 30 zile pe an... Cu totul remarcabil era prevederea statutar . la ora l2 a avut loc.2l/l4 decembrie l920. Bucure ti. în localul ziarului ara. Primul congres al Sindicatului Presei Române din Ardeal i Banat va avea loc în perioada l920 ianuarie l92l. telegrafic ³s lupte cu b rb ie pentru revendic rile profesionale ale tuturor acelora care în domeniul gazet riei i-au t iat un drum drept´... l9l9. De i cei mai mul i dintre ziari tii b n eni î i exprimaser dorin a form rii unui sindicat. care în cursul lunii decembrie l920 a publicat mai multe articole în acest sens.Costa-Foru.) o îndulcire a atacurilor din pres . cu sediul la Cluj (l92l). N.. ar tând c în capitala Banatului ap reau nu mai pu in de nou cotidiane ±³cinci din ele sunt tip rite în nem e te (. s faci leg tura cu camarazii din Banat cu cei din Oltenia(. afirma cunoscutul ziarist i scriitor.)Sper m c . Rosenthal (Izbânda). asimilabil clauzei de con tiin . C.). al turi de dou reviste ungure ti i una româneasc ´ (Curierul Banatului). Amintim c în anul l920 exista deja Sindicatul Presei din Oltenia. o întrunire a ziari tilor din localitate. pe atunci politician takist.R.acesta nu se va constitui.D. a c rei principal particularitate consta în aceea c obiectivele sale priveau mai degrab rela iile cu patronatul (patronii de publica ii nu erau admi i în U.R dulescu-Motru i al ii. în nr. Epoca i altele. care s se prezinte ca un organism omogen atât în fa a lucr torilor care cereau justificat majorarea salariilor cât i în rela iile cu fabricile de hârtie controlate de finan a liberal ´. c) acordarea unui preaviz cu trei luni înainte de concediere. la Cluj.27 /2l decembrie l920).Cocea (Chemarea). ce avea redactarea :´trecerea ziarului întro alt proprietate se consider încetare a ziarului i ca atare personalul are dreptul s se pun în situa ia de preavizat i s reclame de îndat desp gubirea material respectiv ´.personal i mai de aproape. În anul l920 au avut loc dou evenimente importante pentru comunitatea jurnali tilor ± la Bucure ti s-a constituit Asocia ia Presei Periodice.) în ungure te dou (..în modul acesta nu-l vom mai vedea f când anticamer pe la u a cine tie c rui ef de birou pe gazetarul care nu cere nimic pentru el decât s serveasc publicul (. directorul Universului. duminic .P.) A tept m anume de la el (sindicatul-n. congresul fiind pentru ei un gest 19 . în organizarea unui ³sindicat´al directorilor de ziare. Pân în anul l927. directorul cotidianului ara. Uniunea ob inuse urm toarele drepturi :a) repaus duminical (nici un jurnalist nu mai lucra duminica decât în situa ii de excep ie). notau redactorii ara. cu drept de salariu pentru aceast perioad . Dup ce reprezentase România la Congresul Interna ional al Presei de la Liege (l905) i la Adunarea Comitetului Central al Societ ilor de Pres (Munchen. în numele c ruia ziaristul craiovean Horia T riceanu îi scria lui Camil Petrescu:´ai fost ales delegat din partea sindicatului.nr. Printre sus in torii activi ai acestui proiect se afla Camil Petrescu. condus de C. pentru a aminti doar dou dintre prezen ele sale remarcabile.. Vasile Goldi . la Craiova sau la Timi oara´(l august l920). directorii cotidianelor Dacia. S re inem c cele l2 titluri editate în Timi oara erau realizate de 70 ziari ti.Frecventele conflicte dintre ziari ti i patroni i-au determinat pe gazetari s fondeze Uniunea Ziari tilor Profesioni ti din România.n. aminte te Tiberiu Avramescu (l982). anonimi sem n tori de idei. C ci e sigur c mânuitorii condeiului . toate ne-liberale.) române ti apar dou ( ara i Banatul românesc). nu se prea bucur de stima la care frumoasa lor activitate le d dreptul(. al c rui comitet era format din l4 membri între care Simion Mehedin i.. Timi oara era ³al doilea ora gazet resc al nostru´. când reunea l47 membri. desigur c le va veni mai greu s atace cu a ceea i violen ´( ara. din el f când parte i I.. dup Bucure ti. Cunoscându-se ziari tii între ei.. 1906). ³Sindicatul´ a fost anun at în pres la 25 februarie l9l9.Z.)am dori s înscrii cât mai mul i gazetari i publici ti în sindicat (indiferent de na ionalitate) i în urm s convoc m un congres al ziari tilor i publici tilor din Oltenia i Banat. iar la Timi oara ap rea ini iativa constituirii unui sindicat regional :´Ieri. Iat care ar fi fost avantajele ce ar fi decurs din constituirea unui sindicat profesional în viziunea lui Camil Petrescu: ³Ceea ce e mai important sunt marile avantaje morale pe care un sindicat al ziari tilor le-ar fi prezentat membrilor s i. ci se afilia sindicatului ³din Ardeal i Banat´. În unanimitate s-a hot rât constituirea unui sindicat al ziari tilor din Banat´.

S.R. ³Membru ordinar´al sindicatului putea fi doar un ziarist profesionist . Onisifor Ghibu. care s îmbr i eze publicistica noastr din toate domeniile specialit ilor existente´. cu sediul la Bucure ti. mul i dintre ei fiind fotoreporteri. din care au f cut parte România. prezint i o Societate a personalului administrativ al presei române. ap rarea intereselor materiale. Arad.R. gestul lui Constantin Mille. au reu it s dea un ecou considerabil Asocia iei. pe Vasile Goldi .de consolidare a ³piedestalului demnit ii ziari tilor´(potrivit enciclopediei lui Lucian Predescu . al c rei scop era strângerea rela iunilor între membrii societ ei. iar un sindicat autonom numit Sindicatul Ziari tilor Profesioni ti din Banat se pare c a existat . reunea publici ti i ziari ti profesioni ti. cu sediul la Cluj . fondat la Sinaia. In luna octombrie a anului l922 lua fiin Cercul Ziari tilor Profesioni ti din Ia i. Dac ziari tii sportivi voiesc s fie considera i i respecta i de celelalte bresle.dar nu de inem date despre momentul constituirii. Alexandru Vaida Voievod. Timi oara. au de pu in ase ani de profesiune zilnic gazet rreasc i nu au contravenit la obliga iile morale de ziarist i de om. iar la 8 noiembrie acela i an. sindicatelor i asocia iilor de pres ». Un Sindicat Central al Ziari tilor Români din Ardeal i Banat. fac parte din redac ia unui ziar cotidian din ar ´. în acest context. Anul l922 pare s fie unul dintre cei mai boga i în evenimente de tipul celor enumerate.R.d. includea peste l00 de ziari ti i avea filiale în ora ele Oradea Mare. între care Robert Soutzu. al c rei statut cuprindea pricipiul :´S dovedim prin pondera ie. dar care a r mas doar în faza de proiect.Din aceast form asociativ nu puteau face parte patro nii din pres . la a proba ³o activitate publicistic i o reputa ie de publicist recunoscut . la Cluj . condi ia ca din Cerc s fac parte doar ziari ti ³cari nu practic o alt profesiune decât ziaristica.Kaufman. Verificarea unor asemenea calit i se va face de c tre adunarea general . M. ajutorarea membrilor în caz de boal » .apare în unele documente în anul l936.Miereanu. i un almanah propriu.sus inute dup un an i dup patru ani de activitate în pres . seriozitate i onestitate profesional c institu iunea ce am creat este valabil i sortit unui rodnic viitor. Iugoslavia. care adera la statut i pl tea taxa de înscriere i cotiza ia.acest sindicat ar fi fost constituit la 26 noiembrie l92l). începând cu anul l938 . edi ia l927. de regul . trebuie în primul rând s se respecte i considere între ei´ (în anul l936 A. Târgu Mure i Satu Mare.a ap rut în mai l922 . unde s-au pus bazele Uniunii Generale a Fotografilor din România (constituit la Bucure ti.Hefter puseser i bazele S. A. din in iativa unui grup format din ziari tii Victor Bilciulescu. Demn de re inut este. de a milita pentru crearea a ceea ce s-a numit Mica În elegere a Presei. prin primirea sau neprimirea solicitantului în asocia ie´. germani i sârbi (î i câ tigau existen a din activit i în cadrul redac iilor de publica ii cotidiane) . (l9l8). pe lâng prevederile curente. în aprilie l924). Sindicatul avea sediul la Cluj i filiale în apte mari ora e din zonele central i central-vestic a României. va edita. Bra ov. La începutul anului l930. în anul l925. La 4 decembrie l927 . J. O parte dintre fondatori. patriarhul Miron Cristea i al ii. care consideraser ³c ar fi la timp venit o asocia ie. Ion Clopo el.a. Cezar Petrescu.P. Gib I. în capital lua fiin Asocia ia Presei Sportive din România. i se intensific dezbaterile privind constituirea Federa iei societ ilor.B.R. programat în anul 1923.m. Tot acum se constituie i Sindicatul Ziari tilor Minoritari din Transilvania i Banat.M. angajat la un cotidian. 20 .Z. s-a afiliat la Asocia ia Interna ional a Presei Sportive ). Dintre fondatori îi amintim pe Ion Ag rbiceanu. iar recunoa terea calit ii de membru era condi ionat de rezultatele candidatului la dou examene profesionale .aveau s se desf oare lucr rile Congresului Fotografilor Profesioni ti din Transilvania. în care erau integra i gazetari profesioni ti maghiari. Cehoslovacia. A. condi iile necesare înscrierii reducându-se.Mih escu.P. M. Almanahul dic ionar al presei din România. Fondatorii. În luna decembrie are loc i primul congres al presei din România reîntregit . Octavian Goga.P.A. Adrian Maniu. În anul l927 S. din moment ce peste numai opt ani de activitate num ra 365 de membri i de inea un c min de odihn la Balcic.P. Ioan Lupa . Ion Greculescu i Leontin Iliescu s-a redactat i aprobat statutul Asocia iei Publici tilor Români. iar dintre membrii de onoare. deoarece la Oradea se constituia Asocia ia Fotografilor Profesioni ti. al c rui statut cuprindea.

.Z.B. Le r mâne coala vie ii.. Sindicatul Ziari tilor din Bucure ti acord . numit Sindicatul Ziari tilor Profesioni ti (Bucure ti .Cuza. redac ia având sediul la Sighet. Jebeleanu. La un moment dat statul va fi cel ce va decide i în materie de organizare profesional ± la l3 mai l944.. l8 octombrie l944) prezidiul va fi format. O interesant radiografie a presei române ti. în anul l938 .M. la Craiova ap rea PRESA.P. S. câ tigarea independen ei des vâr ite i a corectitudinii gazet re ti » i altele (I.la Bra ov. In perioada interbelic au ap rut asocia ii profesionale i în alte provincii române ti ± Uniunea Ziari tilor din Basarabia (Chi in u) i Sindicatul Ziari tilor Bucovineni (Cern u i). G.<ªcoala de jurnalism. al c rui statut era aprobat de Ministerul Propagandei Na ionale). ce urm rea reabilitarea presei de provincie ». 21 .. Potrivit legii.D. Em.Hangiu. la Bucure ti va lua fiin . inutul Bucegi etc.cinci forme asociative reprezentative formaser Federa ia General a Presei din Provincie (U. de la Paris. N. Sindicatul Presei Periodice din România. Cercul Ziari tilor din Bucure ti. Men ion m c în perioada interbelic s-a manifestat un oarecare interes al ziari tilor de a se reuni. cu excep ia Sindicatului Presei Cre tine (l938). din Al. În fine.000 de oameni în serviciul presei´(I. Asocia ia Publici tilor Români. exista o breasl a ziari tilor locali (l5 membri) a c rei denumire nu am identificat-o.Z. S. Puterea presei în lupta lumii. principalul obiectiv al Federa iei fiind <gruparea într-un corp a celor 13 organiza ii de pres din provincie i transformarea lor într -un colegiu na ional>. Uniunea Ziari tilor Profesioni ti i Asocia ia General a Presei Române s-au afiliat la Federa ia Interna ionl a Ziari tilor.. iar pre edinte executiv Ilie R dulescu. 1946 . În urma desf ur rii lucr rilor Congresului Interna ional al Proprietarilor i Directorilor de Ziare.C. Ion Vinea. ini iat de Vatican.P. de aceast dat . ziar independent. îns . Autorul mai remarca i faptul c < pentru preg tirea ziari tilor nu e nici o coal . redactat de membrii Sindicatului Presei din Oltenia. iar începând cu anul l935.>. M.). Amintim c la acea dat ³func ionau circa l0. Pledoarii mai mult sau mai pu in explicite despre necesitatea unei coli de jurnalism am g sit i în volumul lui Gh. F.Kiriacescu.Cocea. Micle.A.(nu este exclus s fi fost parte a Uniunii Ziari tilor Români). S. a func ionat Uniunea Ziari tilor Români din inutul Mure .P.R. dar care f cea parte dintr-o form asociativ organizat pe inuturi. a a cum ar ta aceasta la 1938. na ional. la adunarea general de constituire a unui nou Sindicat al Presei . astfel încât la l932 . a existat i Asocia ia Presei din Maramure . pentru un congres al presei catolice.. cu istoria i tehnica sa proprie este evident c aceast tiin trebuie înv at .) Acest comitet are de pre edinte pe canonicul Ion Agârbiceanu>. regimul condus de mare alul Ion Antonescu reglementa exercitarea profesiei de ziarist i înfiin a Colegiul Ziari tilor din România.În timpul dictaturilor de dreapta (l938-l944) nu au mai ap rut alte asocieri.Opri . Consiliul de Disciplin al Colegiului includea reprezentan i ai statului desemna i de Ministerul Justi iei i doi ziari ti profesioni ti. În ani µ30 bun oar . < ziari tii i publici tii uni i i cei catolici de rit latin i limb româneasc sunt grupa i într-un comitet al presei în cadrele AGRUului. Asocia ia Directorilor de Ziare (l3 ianuarie l935) din conducerea Asocia iei f când parte Al. bun oar .B. Pentru a ap ra mai eficient interesele membrilor s i. al c rui principal obiectiv a fost lupta contra cenzurii în statele care au fost reprezentate prin delega i.Z. prin legea nr.În anul l936. confirma i de Colegiu (organism unic. octombrie l934. Cluj (.de exemplu. l996). 27l.Gafencu i al ii. Asocia ia Ziari tilor Cre tini din România.ara Bârsei. Pamfil ªeicaru. c ea î i are metodele i institu iile sale proprii. diferite burse ( când 2 când 4 anual) elementelor tinere i capabile ca s se perfec ioneze în str in tate>.din ini iativa lui Stelian Popescu.A. Sindicatul Ziari tilor. Jurnalismul fiind o tiin social .P.al c rui pre edinte de onoare a fost A.. s pt mânalul Graiul Mure ului. care edita propriul organ de pres .Începând cu luna octombrie l930.R..calitatea de ziarist o puteau dobândi doar cet enii români absolven i de studii superioare. Dup încheierea celui de-al doilea r zboi mondial.Ralea. ³Anuarul de adrese din cuprinsul municipiului Bucure ti´ (Editura Rudolf Mosse) prezenta urm toarele organiza ii profesionale: Asocia ia Corectorilor de Ziare i Editur . a fost elaborat de preotul i publicistul Ioan Georgescu. Scarlat Callimachi. l999).M. De aici afl m c Federa ia general a presei din provincie era prezidat de Stefan Vl descu din Bucure ti.Fagure.

U. Târgu Mure . ceea ce l-a f cut s lunece spre fascism´(la acea dat S.avea 644 membri). Ia i.Z.Z. considera i responsabili de exaltare na ionalist . institu iei de pres . va edita i o publica ie de cultur profesional . bun oar . în care nu a ezitat s îl acuze vechiul sindicat de faptul c ³a fost întotdeauna c l uzit de un spirit reac ionar i antisemit.R.R. U.îi exclusese din rândurile sale pe ziari tii reprezentativi ai acelei perioade. Pamfil ªeicaru (Curentul). legionarism. Radu Demetrescu ±Gyr. dar i cu accente originale. La nivel central. Trebuie s subliniem c toat organizarea comunit ii jurnalistice era un amestec de structuri func ionale asem n toare celor din rile democrate. editat de Consiliul Ziari tilor din cadrul Uniunii Sindicatelor din Pres .S. cu elemente institu ionale de provenien sovietic .A. Din articolul 6 afl m c < Poate deveni membru al Uniunii orice ziarist profesionist care desf oar o activitate la un organ de pres . colaborare cu hitlerismul i fascismul..Z. din anul l973 Presa Noastr va avea ca subtitlu revist de dezbatere profesional . evident . U. re inem un fragment din articolul semnat C. S. Casa Ziari tilor ini iase cinci cercuri profesionale .P. prilej cu care Ion Pas a prezentat raportul asupra activit ii Sindicatului Ziari tilor Profesioni ti. cu sediul central în capital .. b. radio i tv. sub controlul politic al partidului unic.. de politic interna ional i de secretariat de redac ie. ziari ti a c ror orientare de stânga era evident . dramaturgie etc. de reportaj literar. i care ader la Statut.P. Romulus Dianu.>. pe baza recomand rii a doi membri ai colegiului de redac ie ai ziarului. Poligrafie i Edituri ( i-a încetat apari ia în decembrie l989). instituise primul premiul anual pentru cel mai bun reportaj fotografic. pentru a se constitui în Uniunea Ziari tilor Sovietici. Stelian Popescu (Universul ).Serghie . a c rei cercetare ar oferi importante informa ii despre jurnalismul comunist.R. politic i cultural al ziari tilor. S mai amintim c în anul l946 S. Editarea unei reviste profesionale . organizat în anul l947.P. num ra 388 centre regionale i raionale.P. radio sau tv respective. <Scopul U. redac iei de radio ssau tv respective>. S contribuie la ridicarea nivelului profesional.R. în Cluj.R. partidul nostru s-a preocupat de crearea unui sistem organizat de înv mînt ziaristic.A. este: a. la cerere. în afara formelor de preg tire 22 . Documentul citat prevedea organizarea Casei Ziari tilor. La 30 august l945. Presa noastr (l956). Nichifor Crainic.Z. abia în 1956 vor ie i din Uniune Profesional a Lucr torilor din Domeniul Culturii. organizarea de cabinete de metodic i case de crea ie ale ziari tilor. nr.Emanoil Socor. Em. despre care nu de inem informa ii deocamdat ).S.de satir i umor.Z. Primirea se face individual. a constituit momentul declan rii ³realismului socialist´. care certific c solicitantul face parte din efectivul redac ional al ziarului. antisemitism. deoarece num rul ziari tilor crescuse semnificativ .Z. Potrivit articolului 2 din Statut. pentru câteva decenii. pe care Partidul Comunist o va crea i o va ³confisca´ pentru a. Alexandru Hodo . ora ul Stalin (Bra ov) i Timi oara func ionând cercuri locale ale Uniunii.Înc din primii ani de dup eliberare. întreaga pres . Cât prive te formarea profesional . Antip. în capital s-au desf urat lucr rile de constituire a Uniunii Sindicatelor de Arti ti. ci i profesionale. literatur . La 4 decembrie l955 avea s se formeze Uniunea Ziari tilor din Republica Popular Român . motive pentru care au f cut i deten ie. în memoria primului fotoreporter profesionist din ara noastr (pân la declan area celui de-al doilea r zboi mondial a existat i un Sindicat al Fotografilor de Pres .P. Ilie R dulescu (Porunca Vremii). Dac în anul fond rii se prezenta ca revist lunar a Uniunii Ziari tilor din România ».S. Cel de-al doilea congres al U. c.1/1956 : <. era prima form asociativ na ional .2179 în anul 1956. doctrin ce va mutila toate formele de discurs public. Jurnali tii sovietici. S colaboreze cu Organiza ia Interna ional a Ziari tilor i cu organiza ii de ziari ti din alte ri.Presa noastr . Pantelimon Vizirescu i al ii.Z.i realiza obiectivele ideologice..pare s fi fost justificat nu numai de considerente de ordin ideologic. a a cum s-a manifestat el în România. atitudine antisovietic etc. publicat în Presa Noastr .R.Z. precum i organizarea de filiale i case regionale ale Uniunii. S organizeze manifest ri pentru popularizarea ideilor i ac iunilor care au drept scop aprarea p cii i colaborarea între popoare>. cu titlul <Înv mîntul ziaristic în R. de fotoreporteri. Scriitori i Ziari ti. numit ³Iosif Berman´.R.P.P.. institu iei de pres .S. dintre care 1791 lucrau în Bucure ti.

Tehnologia produc iei poligrafice. În aceast problem . Preg tirea ideologic a studen ilor este asigurat prin disciplinele: Bazele marxism leninismului. Însu irea de c tre studen i a cuno tin elor de specialitatea ale profesiunii de gazetar este asigurat prin disciplinele de specialitate: Teoria i practica presei. informa ia etc.) Activitatea facult ii de ziaristic contribuie în mare m sur la formarea viitorului ziarist. german ). cea care va deveni Asocia ia Ziari tilor Români. au fost create cursuri de gazetari de scurt durat .. Bazele organiz rii industriei i agriculturii în R. Bazele esteticii marxist-leniniste i altele dau posibilitatea ziaristului s . Asocia ie ziari tilor i scriitorilor de turism... Urm toarea etap (. vizite de documentare în redac ii din mai multe ri .<Alexandru Sahia>(1969).doar 33 în anul 1955. Sec ia de Ziaristic a Academiei de Studii Social-Politice de pe lîng C. Uniunea Ziari tilor Profesioni ti.) o constituie trecerea la crearea înv mîntului ziaristic pe linie de stat. s-au organizat <schiburi de exprerien >. proces la care comunitatea jurnali tilor nu a contribuit . de coresponden i muncitori i rani.. Apar Asocia ia fotoreporterilor i Asocia ie ziari tilor i scriitorilor de pe lîng Uniunea Ziari tilor. jurnali tii promoveaz o diversitate de forme asociative pe care le vom trece în revist .S. schi a. Num rul absolven ilor acestei facult i nu a fost niciodat prea mare . al P.. meritul s u fiind acela de a fi stimulat decomunizarea i instaurarea unui regim politic democratic. o aten ie deosebit însu irii de c tre studen i a limbii ruse i a altor limbi str ine (francez .d. Istoria rela iilor interna ionale. care avea cursuri de zi i f r frecven . Cursul de teoria i practica presei înarmeaz pe studen i cu principiile marxist-leniniste ale presei de partid. recenzia.R. ca i a formelor asociative în general. în 1953. Istoria artelor. acestei sec ii în facultate independent în cadrul Universit ii. Asocia ia Presei Sportive. Asocia ia Presei Sportive (reînfiin at ). un ajutor pre ios l-a constituit exemplul i experien a înv mîntului ziaristic de stat din Uniunea Sovietic .C. Istoria literaturii universale. activist de stat preg tit din toate punctele de vedere.>. Principala form de preg tire a jurnali tilor a r mas. cu fost înfiin ate pe lîng colile superioare de partid sec ii de jurnalistic .P. Asocia ie redactorilor de tiin i tehnic din presa romîn . Se instituie un premiu anual pentru jurnali ti .R.. Economia politic . ocup un loc important în cadrul preg tirii de specialitate a studen ilor. incusiv din ri capitaliste. englez . Asocia ia Ziari tilor Maghiari din România. foiletonul.. Au fost traduse diferite manuale de jurnalism. ale c ror cursuri au fost absolvite de un deta ament numeros de lucr tori din pres . Asocia ia Fotoreporterilor din România. Facultatea acord . Aceasta reiese limpede chiar i dintr-o sumar trecere n revist a programului de înv mînt al facult ii. Dup pr bu irea regimului comunist din România. prin înfiin area.P. Istoria general . pân în anul 1989.i ridice nivelul cuno tin elor generale. precum i alte discipline de specialitate. Formarea stilului literar este ajutat de studiul în facultate al limbii i literaturii romîne.. Asocia ia Ziari tilor Liber Profesioni ti . se vor reuni în cadrul 23 . cu teoria tiin ific a presei de partid (. coresponden a. al stilisticii. Uniunea Na ional a Creatorilor Emisiunilor de Radio i altele. ca în general în activitatea întregii prese. de asemenea.( fosta Facultate de Ziaristic transferat de la Universitatea Bucure ti la Academia tefan Gheorghiu).a a cum s-a întâmplat în celelalte state comuniste.m.) Astfel.R. Istoria R. a sec iei de ziaristic în cadrul Facult ii de filosofie a Universit ii din Bucure ti i transformarea. Asemenea discipline ca: Geografia economic i politic . Materialism dialectic i istoric.S.. în anul 1951. Uniunea Ziari tilor Democra i din România . cu o durat de 5 ani. Istoria presei comuniste i muncitore ti de peste hotare. Istoria presei din Romînia. Studierea i însu irea principalelor genuri publicistice: articolul. Asemenea sec ii i cursuri de ziaristic exist i acum pe lîng colile superioare de partid.) Un accent deosebit se pune pe formele i metodele de munc folosite în redac iile ziarelor centrale i locale.(.R. revista presei. experien a Facult ii de Ziaristic a Universit ii Lomonosov din Moscova i a facult ilor similare din alte ora e ale U.n.C.. Începând cu anul 1968 se constat o oarecare reconsiderare a preg tirii jurnalistice. precum i diferite forme de preg tire post-universitar .profesional existente în redac iile ziarelor (s. reportajul.a.. care s merite cinstea de îndrum tor al opiniei publice . carea au jucat un rol important în îmbun t irea con inutului i nivelului publicistic al organealor de pres . de lung durat (4 ani).

l922. cuprindea 98 de sindicate profesionale.LF. nr. edi ie de Aristi a i Tiberiu Avramescu. nu pot face parte patronii. Asocia ia Presei Turistice.R. Asocia ia Tinerilor Gazetari(Timi oara).Societ ii Ziari tilor din România-Federa ia Sindicatelor din Întreaga Pres (data oficial a constituirii : 25 ianuarie l990) al c rei prim congres.Z.R. Asocia ia Ziari tilor Ie eni i altele.Z. elaboreaz i propune spre adoptare un prim proiect de lege a presei. Societatea s vin cu o nou propunere ±Legea libert ii presei ±la redactarea c ruia contribuse i U. în acela i an fiind fondat i un periodic propriu ±Curierul ziari tilor . are drept scop asigurarea unit ii de ac iune în domeniul specific de activitate(presa) pentru ap rarea intereselor comune ale membrilor s i »(art.Politic . pentru ca în a doua parte a anului l990. prin toate mijloacele legale i pe toate c ile admise. constituirea S.Z.Bucure ti Bacalba a. BIBLIOGRAFIE Antip.. bun oar .909 membri.T. fiin eaz Uniunea Ziari tilor Profesioni ti din România .C. l993.l). cu 6.la Organiza ia Interna ional a Jurnali tilor (Praga). îns a avut o existen de scurt durat . Universul . Societatea ac ionând pentru ap rarea. cum ar fi dreptul la munc i odihn .Ziaristica român din zilele noastre ».15-17 Adeverul ». vârst sau sex »(art.Z.<<Înv mîntul ziaristic în R. document reprezentativ pentru comunitatea jurnalistic . Asocia ia Presei Sportive. a fost fondat Asocia ia Free Lancer. o sec ie a Uniunii Interna ionale a Jurnali tilor i Presei de Limb Francez (U. Minerva.C.cit. S.8-l0 octombrie l998. care î i propune ca obiectiv asigurarea protec iei statutului ziaristului. op. organiza ie profesional al c rei sediu se afl la Paris. p. în Presa Nostr .Ion Heliade R dulescu. precum i ap rarea i promovarea drepturilor profesionale ale ziari tilor profesioni ti. Asocia ia Român de Comunica ii Audiovizuale. anul 1.R.U.are statut propriu i autonomie » inclusiv faptul c din sindicatele S. origine etnic .l2) documentul include la articolele 2o i 24 men iuni importante. Minerva.R. Demn de remarcat este faptul c imediat dup constituire. În perioada ce a urmat au continuat s se formeze diverse asocia ii. ceilal i membri ai societ ii urmând s beneficieze de condi ii specifice profesiei »(art. din ini iativa unor ziari ti profesioni ti care se vedeau nereprezenta i de structurile profesionale existente la acea dat . Ed.3).R. M. la protec ia i securitatea muncii.. Asocia ia Presei Auto. Clubul Român de Pres . ceea ce a provocat apari ia unui alt proiect.Z. Bucure ti Bacalba a. s-a afiliat înc de la înfiin are la Federa ia Interna ional a Jurnali tilor(Bruxelles). cum ar fi aceea c în cadrul S. Bacalba a. l932. Asocia ia Jurnali tilor din Domeniul Medical.In anul l992 S.R.. ini iat de Ministerul Justi iei. precum i la Confedera ia Jurnali tilor din Balcani (Salonic). întreprinz torii i editorii unit ilor de pres ». organizat la Bra ov în perioada 3-5 mai l990.P. respins categoric de to i jurnali tii. 1956 ..P.I. la locuin i condi ii civilizate de trai.Z.. C.R.Bucure tii de alt dat . la ajutor de omaj pe o perioad determinat .>>. Dup ce precizeaz c Societatea este deschis tuturor sindicatelor salaria ilor din unit ile de pres i tuturor persoanelor -active i pensionari care au lucrat în pres -reunite în sindicat propriu.Z. Asocia ia Jurnali tior Genera ia ¶90România.Z..P. la salariu minim garantat.P. cum ar fi Asocia ia Ziari tilor din Presa Minorit ilor. na ionalitate. începând cu anul l995. Asocia ia Na ional a Editorilor din România. Bucure ti 24 . religie. l9821920). Potrivit acestui document. l.O biografie a omului i a operei. va adopta Statutul. Asocia ia Român a Ziari tilor de Mediu. In anul l995. La 19 septembrie l990 Societatea a adoptat Carta Libert ii Presei. asocia ie cu caracter profesional. În România func ioneaz .Bucure tii de alt dat .Iorga. în N. Asocia ia Presei Timi orene. S.C. f r nici o distinc ie de opinie politic .dreptul la pensie cu încadrarea în grupa I pentru ziari tii profesioni ti.).J. Bucure ti Anghelescu. a drepturilor constitu ionale ale salaria ilor din pres . Statutul s u a fost revizuit la cel de-al IV-lea congres . Mi carea Democratic i Socialist (l895Avramescu. l986.

dar a inut s fac precizarea.1972 ***Dezbaterile Congresului Uniunii Sindicatelor de Arti ti..O istorie a cenzurii.Rosetti ». J.Enciclopedia Cugetarea. l999. M. G. A. l974. Bucure ti. Bucure ti.P. Bucure ti Cr ciun. 29-30 august l945 Tovar i i colegi. edi ie de Florica Ichim. l922. l936. Polirom. Prague. în cadul Dezbaterilor Congresului Uniunii Sindicatelor de Arti ti.. Bucure ti Petcu.Publicistica lui Ha deu. I. Jacques Roth. sufletul lui cald i generos . Oradea Hangiu.11. Sindicatul Ziari tilor din Bucure ti.. 2000.. Muzeul rii Cri urilor.U. Adev rul. Albatros. K.R. . în Psihosociologia & Mass media. l998.Le regime de la presse de Roumanie pendant la periode de l¶entre ±deuxguerres ». A comb tut r zboiul.Istoria presei române ti. Oradea Cosma. Bucure ti C lug ru.L.. anul l. Bucure ti. Bucure ti Ro ca. l944. în Revue d¶Histoire. l790-l990.. edi ie de Florica Ichim.2-3. l926.Almanah dic ionar al presei din România i a celei române ti de pretutindeni. Iorga. Scriitori. Rudolf Mosse..Repertoriul vechilor ateliere fotografice din Oradea. Scriitori. Gh. a comb tut militarismul.Caliga.Din presa periodic din România....C. l 999. l908 ***Anuarul Bucure tilor. 2000.A. Bucharest Georgescu. P.N. Bucure ti Vi inescu. l984.Puterea i cultura.De la o ini iativ a lui Camil Petrescu.Procesul ziari tilor na ionali ti ». l9l8 ***Anuarul de adrese din cuprinsul municipiului Bucure ti. Academia R. l936 *** Abona ii S.Cluj-Napoca Dasc lu.l reprezint. Universul. tome XIX. Adev rul. M. Institutul European. Organisation Internationale des Journalistes. Bucure ti tef nescu.Almanahul dic ionar al presei din România. Ziari ti. Bucure ti Predescu. Memoria lui ne este scump i va r mânea tot atât de scump genera iilor urm toare. l987. fiindc talentul lui mare.. Bucure ti.Bucure tii i vechiul regat. Tip.L. Bucure ti.Rosetti.de Telefoane Bucure ti i jude ul Ilfov.. Via a literar . 1956 .. Adev rul.O istorie a presei române ti.A. au fost puse în serviciul ideilor de drept ate i omenie..Puterea presei în lupta lumii..II. l852-l950. nr. l932. A.Cultur i reclam în Transilvania interbelic .Publicistica. Ziari ti. Vestitorul.Lecons utiles de l¶histoire. Minerva.Ziaristica. ». l945 *** Scrisori c tre Camil Petrescu. edi ia a III-a. Editura Confedera iei Generale a Muncii din România. Minerva..V. Bucure ti Opri ... L.Formarea identit ii profesionale a jurnali tilor. Bucure ti Micle. Ia i Petcu. Imprimeria Funda iei Culturale Principele Carol.Dic ionarul Presei Literare Române ti. Ia i Petcu.. Polirom. Ion Pas. l969.G. l980. 29-30 august.. puterea lui de munc .. l9l6. A. Bucure ti. Editura Funda iei Culturale Române. 1996. Minerva. Bucure ti...2 Petrescu. *** Anuarul Presei Române i al Lumei Politice. Bucure ti. nr. C. l944... Cercul de Studii P. Bucure ti Kubka.S. N. Bucure ti. l999. nr.I.Victor. noiembrie Costescu. E.G.. N. L... în volumul Lui C. Bucure ti Cornea. Înainte de a prezenta raportul de activitate al sindicatului pe care .Tipologia presei române ti. a inut s înfiltreze în con tiin a tuturor   25 ..V. Ia i Samoil . Bucure ti *** Almanahul Asocia iei Publici tilor Români . Institutul Na ional de Informa ii.Voyage dans l¶histoire du mouvement international des journalistes. I. da i-mi voie s v amintesc c ast zi se împlinesc l0 ani de când pe p mântul Uniunii Sovietice închidea ochii marele scrii tor francez i cet ean la lumii Henry Barbusse. G.C. l98l =============================================================== ANEXA RAPORTUL ASUPRA ACTIVIT II SINDICATULUI ZIARI TILOR PROFESIONI TI prezentat de tov. l940 *** Colec ia revistei Presa Noastr . M. vol. 2000. l927.R. Nordenstrend..A.C. 1999 -<< Forme asociative ale jurnali tilor din România>>..an XIV. Bucure ti Sandu. 1946. Premiere partie. în Presa Noastr .R.

Prelungirea existen ei lui ar fi însemnat o sfidare a ordinei democratice. pe urm . i c sunt datori s mearg al turi de ei. prin încrederea confra ilor mei. Pentru a ap ra repaosul duminical în pres . anul trecut. nu sunt în fond decât efecte ale unei cauze care trebuia extirpat : nedreptatea social (. interesele lor sunt strâns legate de acelea ale celorlal i munictori manuali i intelectuali. eliminarea elementelor anti-democratice puse în serviciul dictaturii hitleriste-legionare-antonesciene. con tien i de drepturile i îndatoririle lor. apoi de 75. a însemnat împlinirea unui vechiu deziderat al slujitorilor con tien i din sectorul scrisului cotidian. Memoria lui va r mânea vie în sufletele intelectualilor i în sufletul munictorilor de pretutindeni. cu prilejul constituirii Sindicatului ziari tilor profesioni ti. serviciile de pres s fie conduse de ziari ti. organiza iile care aveau chemarea s reprezinte interesele profesioni tilor scrisului zilnic în România. Dar. în ziua de l Mai 1913.-în momentul acela :Comisia General de Organizare Sindical . Asocia ia general a presei române. la început 50. în anul l9l3.130. Pe plan material.000.) A izbutit . în ziua de 4 Noembrie l944. A fost. cu mai bine de o jum tate de veac în urm . în primii ani. Mille i C. i o voin capabil s imprime ac iunii lor un spirit delupt democr atic . Patru au fost la num r pân atunci. fond care în 7 luni de zile a atins cifra de 3. fasci ti. înainte de a face un bilan succint al activit ii Sindicatului Ziari tilor Profesioni ti pe care. participarea la ac iunea de redresare moral i material a rii i la aceea de consolidare a democra iei. a ob inut pentru salaria ii gazetei suma de 800. Constituirea Sindicatului unic al ziari tilor profesioni ti. împ r indu.ca. i urmând exemplul muncitorimii. care. s des vâr im ceeace fiecare dintre noi am început prin sindicatele noastre.G. energic i bogat în rezultate.000 lei lunar la salariile care nu dep eau minimalul. Uniunea ziari tilor profesioni ti. sub impulsul momentelor de largi i adânci prefaceri determinate de sfâr itul primului r zboi mondial.i ref cea organiza ii de lupt . puteau s intre f r opreli ti de ordine rasial .000 lei lunar din salariul lunar al ziaristului. A ob inut.Costa-Foru au pus. a luat fiin . ziari tii s¶au fixat.mul umit în elegerii i sprijinului Ministerului Propagandei .pe linia înainta ilor lor cari î i d duser seama c . pentruca ast zi s putem aduce servicii pre ioase rii i s putem servi ideile de mai bine. al acestei organiza ii. dreptul de preaviz. i pentru ca la toate institu iile publice. pentru abonamentele pe tramvai ale membrilor s i..000 lei pe lun . ceeace l -a f cut apoi s lunece spre fascism. erau departe de a reprezenta o for în m sur s serveasc interesele materiale ale ziari tilor. pentru ca locurile de consilieri de pres din str in tate s fie încredin ate ziari tilor profesioni ti. este pentruc înc de acum un sfert de veac. de exemplu. ap rarea demnit ii lor.-ei i se datoreaz .200. s¶a pus problema afilierii la Confedera ia General a Muncii. lua în anul l9l9 fiin Uniunea ziari tilor profesioni ti a c rei activitate a fost. a muncitorilor din artele grafice i a func ionarilor. bazele Asocia iei Generale a Presei Române în care ziari tii.inspirat de spirit democratic. în l9l9. ea raliind ac iunii ziari tilor. poate. care are în prezent 664 de membri.000 lei.ad post gratuit la Timi i Mangalia pentru ziari tii cari aveau nevoie s se odihneasc . omeri sau cu grele sarcini familiare. A mai ob inut scutirea de impozit pentru o sum de 25. am onoarea s -l prezidez.c militarismul.. Afiliat din primul ceas Confedera iei Generale a Muncii. -unii f r s tie. 26 . Sindicatul nostru a impus pentru întâia oar în pres salariul minimal. Ridicându-se împotriva spiritului îngust. desfascizarea presei. A ob inut câ tig de cauz în numeroase litigii dintre salara i i direc iile ziarelor. Sindicatul nostru a desf urat o activitate ale c rei obiective au fost : îmbun t irea situa iei materiale a ziari tilor. dreptul la concediu. celelalte categorii de muncitori deopotriv interesa i de dreptul de odihn : pe lucr torii tipografi i pe func ionarii din magazine.credem. în locul celor trei organiza ii.. publici tii. F r absolut niciun leu în momentul înfiin rii sale. Sindicatul ziari tilor a fost întotdeauna c l uzit de un spirit reac ionar i antisemit. desvoltând în special spiritul de solidaritate colegial . A ob inut reintegrarea i desp gubirea ziari tilor cari în anii dictaturii fasciste fuseser concedia i din motive rasiste.000 lei ziari tilor bolnavi. antisemi i. Cele câteva drepturi definitiv dobândite de profesioni tii scrisului. dreptul la preaviz. ideile sus inute de Barbusse au p truns în sufletele noastre. A avut loc atunci o întrunire comun a ziari tilor. Când ziarul Curierul i-a încetat apari ia. cu consecin a lui r zboiul. De aceea. Sindicatul ziari tilor înlocuia Societatea Presei i nu tim ce capriciu i-a inspirat titulatura aaceasta într¶o vreme când ideia sindical era abia n fa la noi. Cu atât mai curioas apare denumirea ce i s¶a dat când întreaga lui activitate de 46 de ani arat c el n¶a fost niciodat o organiza ie de ap rare a intereselor materiale i morale ale membrilor s i. dac suntem cu to ii p trun i de nevoia ralierii noastre la eforturile muncitorimii manuale. ziari tii democra i Const. membri ai Sindicatului. Sindicatul ziari tilor profesioni ti. Sindicatul a izbutit s creeze un fond de ajutorare a membrilor s i. i a luat fiin în anul l898 Sindicatul ziari tilor.a fost unic la noi i¶n alte ri. retrograd. Celelalte dou organiza ii. cu adeziunea însufle it a unanimit ii ziari tilor cinsti i. A dus i continu s duc actiune. apoi un spor de 20.i membrii între ele. ata at sincer i ferm ordinei instaurat prin actul dela 23 August 1944. A ob inut.000 lei i din care au fost acordate pân în prezent 2. cu participarea de câteva mii de persoane. Când. salaria i fiind. entuziast . respecta ii no tri înainta i în pres . Uniunea a întreprins prin anul l922 o campanie care. Societatea Presei. vechiul Sindicat al ziari tilor nu mai avea ra iunea de a exista dup actul istoric dela 23 August 1944. pentruc dac ast zi noi ne g sim aici în congres. o reducere de 50 la sut . s schi ez în câteva linii împrejur r ile care audus la constituirea lui. Îng dui i-mi.. pe urm . Permanent acaparat de conduc torii reac ionari.

iar atunci când a constatat abateri din partea lor. cu alimentele necesare.Preocupat de grija u ur rii condi iilor de via ale membrilor s i. Le vom înf ptui pe cele în leg tur numai cu interesele moastre specifice în cadrul i cu mijloacele Sindicatului nostru. dar c nu recunoa tem folosirea acestui drept decât acelora cari au f cut i fac neîncetat dovada ata amentului lor pentru ideia de democra ie progresist .i câ tige existen a muncind. In Printre altele. primul ministru. cari au îndemnat la jaf i la omoruri. Prin instituirea delega ilor pe redac ii i prin convocarea acestora la edin e s pt mânale. cari au cerut i su inut r sboiul împotriva Na iunilor Unite. Nu e îns mai pu in adev rat c ne-am str duit s imprim m Sindicatului nostru un caracter de lupt i c membrii no tri se arat tot mai mult câ tiga i pentru principiile democra iei. s rezolve prompt toate problemele. toat puterea noastr de munc . la pre uri mult inferioare acelor ale pie ii.au contribuit la istaurarea dictaturii fasciste i la aruncarea rii în r zboiul nedrept din R s rit. Dar Sindicatul ziari tilor profesioni ti i-ar fi f cut numai în parte datoria. pe temeiul unei legi cu sanc iuni gradate. Sindicatul a înfiin at o sec ie de economat. aplic sanc iuni severe.a. majorate sensibil chiar înainte ca legea s intre în vigoare. El a socotit c -i incumb i o alt chemare : s contribuie la opera de îns n to ire moral a rii. Îngrijindu-se de situa ia ziari tilor în m sur s . prin practici. prin oferirea de avantaje materiale certe s.într¶o form sau alta.i difuza ideile care au corupt sufletele. cari au sus inut fascismul. în rezolu ia Congresului se stabilea ca seviciile de pres . Am declarat f r ocol c suntem partizanii libert ii scrisului. Petru Groza. reforma înv mântului profesional a rtistic. institu ii. Scriitori. cump rarea » con tiin ei ziair tilor. Aceste pensii au fost dealtfel. dup care au vorbit Ion Pas. prin interven ia conducerii Sindicatului. ar fi r mas numai în sectorul realiz rii unor mai bune condi iuni de via material pentru membrii s i. în raport cu vina fiec ruia. întreprinderi ca i în posturile de ata a i de pres în str in tate trebuie numi i ziari ti profesioni ti cu recomandarea sindicatului ziari tilor. cel care avea s afirme c Scriitorul trebuie s devin un inginer al sufletului omenesc. Ne-am socotit întru început muncitoricinsti i ai scrisului cotidian i lupt tori pentru democra ie. al i partic ipan i. În felul acesta vom servi i interesele noastre de muncitori ai Spiritului. pe al ii pe un termen dela 6 luni la 5 ani. Miron Constantinescu. Este un reper semnificativ al procesului de comunizare a tuturor formelor de comunicare public . În felul acesta. dac ac iunea sa. '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 27 ¡ ¡ ¡ . la alc tuirea c reia am aderat cu însufle ire din primul moment i pentru reu ita c reia f g duim s depunem tot devotamentul. R mân o serie de alte lucruri pe care avem datoria s le înf ptuim. au pus lan uri poporului i au svârlit ara în dezastru. coli de ziaristic ». pe celelalte cu un caracter mai general în cadrul Uniunii Sindicatelor de Arti ti.Vom dobândi condi ii omene ti pentru cei care muncesc noaptea. de sanc ioare a celor cari. Din acelea i considerente noi am întreprins o dreapt dar aspr ac iune de epura ie. Tr iasc Uniunea Sindicatelor de Arti ti.m. manifestând în corpore împotriva guvernului R descu. fasci tilor cutez tori de eri i celor cu diferite m ti de ast zi. ».. participând cu prezen a i cu cuvântul la comemorarea victimelor zilei de 13 Decembrie. evaluarea activit ii pe baza criteriilor i deologice. iar pre edinte al Sindicatului Ziari tilor Profesioni ti.Lenin asupra presei i artei condi ionarea exercit rii profesiei de apartenen a la noile institu ii comuniste. de înt rire a regimului cu adev rat democratic în România. nici pe v duvele i urma ii celor deceda i. la Stat . eliminând din pres . case de odihn pentru oamenii artei. Ziari ti. independent . ca i în toate domeniile profesiunilor noastre trebuie s dispar . putin a de a folosi condeiul i de a. democrat . Comitetul este în m sur s cunoasc toate chestiunile care-i intereseaz pe salaria i. Refuz m anti-democra ilor m rturisi i sau camufla i. Presa s devin un uria organism pentru mobilizarea masselor largi populare. pentru interesele adev rate ale poporului. comune. arti tilor etc. au n ruit asez mintele democratice. Comitetul se g se te în contact strâns cu masa ziari tilor. Ziari ti ! Tr iasc Confedera ia General a Muncii ! » NOT Lucr rile Congresului au fost deschise de Mi a Levin. de desfascizare a rii. s rb torind al turi de întreaga muncitorime ziua de 1 Mai. îndrum torul lui.. Impunând respectarea demnit ii ziaristului profesionist în înlesnirea condi iunilor de exercitare a profesiunii lui. Pre edinte al Confedera iei Generale a Muncii era Gheorghe Apostol.I. Aderând din primul moment la platforma Frontului Na ional Democrat. ca oameni i ca profesioni ti. Vom cere contracte colec tive. Vom recunoa te cu sinceritate c nu am îndeplinit tot ceea ce imperativul momentului de fa impunea pe planul ac iunii de sprijinire a efortului colectiv pentru ca ara s se refac i pentru ca regimul democratic s fie ajutat s se consolideze.. încadrarea tuturor profesiunilor noastre în asigur ri sociale. un capital de 8 milioane lei i care a rulat pân în prezent 74 milioane lei. cari au militat pentru idei antidemocratice. Sindicatul n¶a uitat nici pe pensionari. un num r de 111 ziari ti.pe unii definitiv. omajul în pres .ziari ti cari s¶au pus în slujba unor interese str ine i du mane intereselor poporului român. dar i patria noastr liber . Comitetul vegheaz cu grij ca membrii Sindicatului s se comporte cu demnitate i cinste. Raportul general al Comisiei de organizare a Congresului a fost prezentat de Nicolai Moraru. Scriitori. ziari tii arat o nou i s n toas orientare. este informat asupra situa iei din redac ii i face ac iune de educa ie sindical membrilor s i. s primeasc toate sugestiile i s fac în acela timp cunoscute ziari tilor toate comunic rile i toate instruc iunile. astfel c o comisie alc tuit din membri ai comitetului s u a lucrat la un proiect de lege pentru reorganizarea Casei de Pensii i pentru majorarea pensiilor care pân acum erau pensii de foame. Documentul de mai sus este important i prin aceea c integreaz i oficializeaz în România viziunea lui V. valori de inspira ie sovietic (România era la acea dat s ub ocupa ie sovietic ).d. aprovizionându-i în r stimpul dela 15 Decembrie 1944 la 8 Aprilie 1945. Cooperativa a distribuit în r stimp de mai pu in de cinci luni cantit i importante de m rfuri. La 8 Aprilie a luat fiin Cooperativa Sindicatului Ziari tilor Profesioni ti care are un num r de 800 membri.

i explica i: .argumentele editorilor despre necesitatea presei la noi.4 puncte. Precizare In cazul în care studentul nu prezint temele la întâlnirea cu titularul de curs. de ani i de titluri). Citi i cu aten ie articolele . Citi i cu aten ie sinteza redactat de Mihail Kog lniceanu i redacta i o cronogram a presei române i de la începuturi pân în anul 1855 (cronograma .o succesiune. a a cum rezult ele din pledoariile fondatorilor publica iilor .3 puncte 2. ordonat cronologic. din alte cauze decât cele medicale (dovedite). acestea nu vor mai fi luate în considerare . 28 .Curierul românesc. Realiza i o cronogram a formelor asociative ale jurnali tilor. Albina româneasc . ordonat i pe criteriul geografic (pe provincii istorice) .func iile presei.TEME 1. Gazeta de Transilvania . .vor fi notatea cu 1. Pentru aceasta pute i apela i la un dic ionar al presei -3 puncte 3.program (În tiin ri) ale primelor publica ii române ti reprezentative .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->