SC

E C O A N A L I T I C

SRL

SIBIU, Someşului 2
www.ecoanalitic.ro

RAPORT DE MEDIU ASUPRA
Planului Urbanistic Zonal

ANSAMBLU REZIDEN IAL ŞI DOTĂRI COMPLEXE DUMBRAVA SIBIULUI
propus pe amplasamentul fabricii de covoare SC SITEX Dumbrava SA Sibiu, str. Pădurea Dumbrava, nr. 20, jude ul Sibiu

beneficiar SC Păltiniş Leasing SRL / SC SITEX DUMBRAVA SA

ing. R A R E Ş B U I A N ecol. G A B R I E L B U I A N

AUGUST,

2009

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”
CUPRINS

Introducere........................................................................................................................................................................................3 I Expunerea con inutului şi a obiectivelor principale ale planului - rela ia cu alte planuri şi programe relevante .......10 I.1. Con inutul şi obiectivele principale ale planului urbanistic zonal ......................................... 10 Situa ia existentă......................................................................................................... 11 Situa ia propusă.......................................................................................................... 12 I.2. Obiectivele principale ale planului - rela ia cu alte planuri şi programe relevante .................... 23 II. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evolu iei sale probabile în situa ia neimplementării planului propus........................................................................................................................................................................................29 II.1. Starea actuală a mediului în zona Sibiului.................................................................... 29 III. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ ...............................................................................42 IV. Obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional sau comunitar relevante pentru plan sau program şi modul în care s-a inut cont de acestea şi de orice alte considera ii de mediu în timpul pregătirii planului sau programului ...............................................................................................................................................................................83 V. Poten iale efecte semnificative asupra mediului inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitate, popula ie, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul - şi asupra rela iilor dintre aceşti factori ...................................................................84 V.1 Impactul asupra calită ii aerului atmosferic ................................................................... 84 V.2 Impactul asupra solului ............................................................................................ 84 V.3 Impactul asupra apelor de suprafa ă ........................................................................... 85 V.4 Impactul asupra apelor subterane .............................................................................. 86 V.5 Impactul asupra popula iei........................................................................................ 86 V.6 Impactul asupra traficului ......................................................................................... 86 V.7 Impactul asupra factorilor climatici: ............................................................................. 91 V.8 Impactul asupra patrimoniului cultural:......................................................................... 91 V.9 Impactul asupra peisajului: ....................................................................................... 92 V.10 Impactul asupra biodiveristă ii şi ariilor protejate........................................................... 93 VI. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, asupra sănătă ii în context transfrontalieră ..................................161 VII. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect asupra mediului al implementării planului sau programului .............................................................................................................................162 VIII. Expunerea motivelor care au dus la selectarea variantelor alese şi o descriere asupra modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultă i întâmpinate în prelucrarea informa iilor cerute .....................................176 IX. Monitorizare ............................................................................................................................................................................181 Propunere de program de monitorizare în vederea identificării efectelor semnificative ale aplicării planului propus asupra factorilor de mediu sau a altor factori de interes protectiv .................................................................................186 X. Rezumat fără caracter tehnic................................................................................................................................................190 Bibliografie ....................................................................................................................................................................................242

sc ecoanalitic srl

2

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

INTRODUCERE

În cadrul legisla iei comunitare, Directiva 85/337/EEC promulgată de Uniune şi amendată ulterior (în 1997) privitor la evaluarea impactului asupra mediului are la bază principiul prevenirii. De asemenea con ine şi aspecte legate de participarea publică în cadrul evaluării. Evaluarea impactului asupra mediului trebuie să se desfăşoare în fazele incipiente ale oricărui proiect / proces tehnic de planificare sau luare a deciziei. Astfel, procedură constă în identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra factorilor de mediu. În practica curentă, evaluarea impactului asupra mediului în autorizarea unor politici, planuri sau programe poate fi uneori dificilă din punct de vedere administrativ şi tehnic deoarece trebuie create nişte constrângeri - cadru în care se vor formula, analiza şi aproba viitoarele activită i componente. Astfel, la noi în ară, prevederile Directivei Parlamentului European şi Consiliului European 2001/42/EC, privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, au fost transpuse în legisla ia na ională prin HG nr. 1076 / 2004. Conform HG 1076/2004, se supun evaluării impactului asupra mediului toate planurile şi programele care: a). se pregătesc pentru domeniile: agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultură, energie, industrie, activită i de exploatare a resurselor minerale, transport, gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor, telecomunica ii, turism, dezvoltare regională, amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor şi care stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru proiectele care sunt prevăzute în Anexele nr. 1 şi 2 la HG 918/2002. b). datorită posibilelor efecte, afectează ariile de protec ie specială şi avifaunistică sau ariile speciale de conservare reglementate conform OUG 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 462/2001 inând cont de prevederile HGR 1076/2004 privind stabilirea procedurii cadru de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (cu prescrip iile şi recomandările din Anexele nr. 1 şi 2), a fost întocmit prezentul Raport de evaluare a mediului asupra Planului de Urbanism Zonal pentru „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” propus pe amplasamentul fabricii de covoare SC SITEX Dumbrava SA, în intravilanul municipiului Sibiu, str. Pădurea Dumbrava, nr. 20, jude ul Sibiu. În legătură cu beneficiarul acestui PUZ şi al Raportului de evaluare a mediului se fac următoarele precizări: • proprietarul terenului (conform extrasului de Carte Funciară) este SC SITEX DUMBRAVA SA, societate care este şi ini iatoarea proiectului de investi ii imobiliare • Certificatul de Urbanism este de asemenea eliberat de către Primăria Municipiului Sibiu pentru SC SITEX DUMBRAVA SA

sc ecoanalitic srl

3

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

Planul Urbanistic Zonal întocmit de către SC DESIGN UNIT SRL s-a realizat însă la comanda SC PĂLTINIŞ LEASING SRL, societate care face parte din Holdingul ATLASSIB alături şi de titularul investi iei imobiliare SC SITEX DUMBRAVA SA SC SITEX DUMBRAVA SA îşi asumă astfel derularea pe mai departe a investi iei, preluând toate documenta iile întocmite prin SC PĂLTINIŞ LEASING SRL, inclusiv Planul Urbanistic Zonal, fiind titularul de drept al proiectului de investi ii. Scopul Raportului de evaluare a mediului din zona ce face obiectul PUZ-ului este de a prezenta starea de calitate a mediului la data întocmirii Planului Urbanistic Zonal, dar şi de a estima posibilele impacturi şi adâncimea lor asupra factorilor de mediu din zonă cu prilejul desfăşurării pe acest amplasament a activită ii propuse, toate în spiritul promovării principiului „dezvoltării durabile”, inând fireşte seama de posibilită ile de evaluare avute la nivelul de PUZ. De asemenea, la întocmirea acestui raport de evaluare a mediului la PUZ, s-a inut cont de transpunerea în legisla ia na ională şi a prevederilor Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2001/42/EC din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului. • Cu toate că fără doar şi poate suntem adep ii principiului precau iei, punem sub semnul întrebării cel pu in necesitatea dacă nu şi legalitatea solicitării autorită ii de mediu a unui nivel de detaliu în evaluarea de mediu la faza PUZ (deci a unui plan / program) similar cu cel de pe procedura E.I.A. Suntem perfect de acord că un obiectiv de talia celui dorit pe terenul actual ocupat de fabrica Sitex (ca şi dimensiuni, problematică generală legată de amplasarea în vecinătatea unei arii protejate, peisaj etc.) ar trebui obligatoriu supus unei evaluări de mediu exigente însă acest lucru trebuie fireşte realizat la faza normală prevăzută de procedurile legale. Cu alte cuvinte, solicitarea titularului (asumată în respectiva formă) se referă în acest moment strict la avizul de mediu la faza PUZ şi în nici un caz la acordul de mediu în vederea construirii. În acest sens, proiectantul general - SC DESIGN UINIT SRL a întocmit conform cerin elor legale (Ord. MLPAT nr. 176/N/2000 ce aprobă reglementarea tehnică „Ghid privind metodologia de elaborare şi con inutul-cadru al planului urbanistic zonal” - GM-010-2000), documenta ia specifică constituită din partea desenată şi cea scrisă corespunzătoare normativului amintit. Pentru clarificare, subliniem două elemente importante: 1. conform defini iei din GM-010-2000, „PUZ-ul stabileşte reglementări specifice pentru o zonă dintr-o localitate urbană sau rurală, compusă din mai multe parcele, acoperind toate func iunile: locuire, servicii, produc ie, circula ie, spa ii verzi, institu ii publice etc.” O subliniere expresă din cadrul aceluiaşi normativ arată că: „PUZ-ul nu reprezintă o fază de investi ie, ci o fază premergătoare realizării investi iilor. Unele prevederi ale PUZ, strict necesare dezvoltării urbanistice a zonei, nu figurează în planurile imediate de investi ii. Ca atare aceste prevederi se realizează etapizat, în func ie de fondurile puse la dispozi ie, dar înscrise coordonat în prevederile PUZ”

sc ecoanalitic srl

4

organizarea re elei stradale . reglementările de urbanism permisiuni şi restric ii .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” „Prin PUZ se stabilesc obiectivele. ac iunile. Date de recunoaştere a documenta iei”. Pe lângă Memoriul de prezentare ca parte scrisă a PUZ.măsuri de protec ie a mediului.reglementări specifice detaliate . la titlul „1.A. regim de înăl ime.în con inutul PUZ se tratează următoarele categorii generale de probleme: . în Memoriul de prezentare al PUZ (partea scrisă a acestuia .statutul juridic şi circula ia terenurilor . Din punct de vedere legal. cu toate că poate a părut nesemnificativ pentru autoritatea de mediu.C.dezvoltarea infrastructurii edilitare . a fost întocmit printre altele şi un „Memoriu general de arhitectură cu ilustrarea posibilită ii de mobilare urbanistică” în care sunt avansate. CUT etc. evaluatorul are obliga ia să analizeze doar acele elemente care corespund fazei de solicitare asumată deja în proiectare şi la nivel de titular.volumul 1)..legal (şi firesc) . „posibilită i” de mobilare a amplasamentului de la Sitex vizat de faza actuală (PUZ) în scopul realizării unui cartier reziden ial. cu toate că poate fi (şi este) salutară şi benefică în evaluare. titlul specificat este „PUZ STRADA PADUREA DUMBRAVA NR.delimitarea şi protejarea fondului arhitectural-urbanistic de valoare deosebită (dacă există) .întreaga investi ie se află totuşi în faza de PUZ. deoarece poate crea o anumită confuzie.incluse în regulamentul local de urbanism aferent PUZ” 2. Absolut orice element suplimentar ca informa ie vis a vis de o presupusă dezvoltare ulterioară a proiectului după regulile stabilite la faza PUZ. are o importan ă covârşitoare în economia derulării acestui proiect investi ional amplu.) .măsuri de delimitare până la eliminare a efectelor unor riscuri naturale şi antropice (dacă există) .indici şi indicatori urbanistici (regim de aliniere. POT.permisiuni şi restric ii .organizarea urbanistic-arhitecturală în func ie de caracteristicile structurii urbane . ca rezultat al programelor specifice .zonificarea func ională a terenurilor . Acest detaliu. precum şi pe foaia de gardă. atâta timp cât . sc ecoanalitic srl 5 . iar pe de altă parte implica iile din punct de vedere al con inutului prezentat. aşa cum reiese şi din titlul său.SITEX DUMBRAVA S. priorită ile. 20 _ MUNICIPIUL SIBIU” „ANSAMBLU REZIDENTIAL SI DOTARI COMPLEXE DUMBRAVA SIBIULUI (CONVERSIE FUNCTIONALA _ S..men ionarea obiectivelor de utilitate publică . rămâne totuşi strict la nivel speculativ. Constatăm că este cazul să subliniem că rela ia dintre titular şi proiectant nu include şi evaluatorul de mediu în sensul punerii acestuia în temă cu absolut toate comenzile lansate spre proiectant.necesare a fi aplicate în utilizarea terenurilor şi conformarea construc iilor din zona studiată” „.respectiv cea de PUZ.)” Aceste elemente arată fără dubiu pe de o parte faza actuală .1.

cele 1338 de apartamente identificate cu precizie în actuala propunere se vor putea transforma în mai multe garsoniere sau din contră. La fel de bine. titularul va putea modifica (cu respectarea reglementărilor PUZ) actuala propunere de Extras general de apartamente (de exemplu) regăsită în această ilustrare a posibilită ii de mobilare a amplasamentului. sc ecoanalitic srl 6 .în principal regimul de aliniere. revenim cu nedumerirea. regimul de înăl ime. Acest lucru nu ar face decât să trimită într-un relativ derizoriu o bună parte din evaluarea de mediu la „detaliu” care s-ar realiza la faza de PUZ pentru simplu motiv că există totuşi o propunere de mobilare pentru care încă nu s-a testat pia a.A. în acest moment. CUTul. În situa ia în care se vor parcurge cu succes toate procedurile şi PUZ-ul propus va fi avizat final. este doar o etapă preliminară. obliga iile titularului se vor rezuma strict la a respecta reglementările acestuia (regimul de înăl ime. iar pe de altă parte încă nu ar avea cum să fie preluate ca definitive. terase spectaculoase etc. titularul îşi asumă strict reglementările specifice fazei PUZ: . nu în elegem de ce autoritatea de mediu preferă o evaluare în cel mai mic detaliu la faza PUZ atâta timp cât pe de o parte aceste detalii de execu ie sunt departe încă la nivel de proiectare. în elegem că în urma rezultatelor unui asemenea studiu de pia ă. CUT etc. în mult mai pu ine apartamente dar de lux (pe 2-3 etaje. premise care pentru moment nu au (în cadru legal) decât o valoare de propunere a proiectantului spre beneficiar de amenajare a cartierului reziden ial respectiv.) însă nu şi propunerea actuală de organizare interioară (sau aspectul general) al clădirilor.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Aceasta în principal din următoarele motive: Legal.I. zonificarea func ională a terenurilor. autoritatea de mediu având competen a ca la faza de autorizare a construirii să solicite un studiu de evaluare a impactului asupra mediului corespunzător etapei de acord de mediu pe procedura E. Argumentăm această subliniere. Atâta timp cât există o bază legală foarte clară în acest sens. dezvoltarea infrastructurii edilitare sau alte elemente din lista de categorii generale de probleme prevăzute de GM-010-2000 inserate mai sus În nici un caz nu se poate pleca de la premisele de dezvoltare prevăzute în „Memoriul general de arhitectură cu ilustrarea posibilită ii de mobilare urbanistică”. organizarea re elei stradale. aliniamente. POTul. Traducând liber şi pe scurt această afirma ie. multe camere. prin men ionarea declara iilor titularului cu mai multe ocazii (inclusiv la şedin a de dezbatere publică a raportului de mediu) legat de faptul că stabilirea cu certitudine a modului de dezvoltare a zonei reziden iale de la Sitex se va realiza ulterior. Tocmai aceasta este ra iunea pentru care la un obiectiv de o asemenea anvergură şi problematică. în baza unui studiu de pia ă care va determina tipul şi numărul locuin elor ce se vor construi. POT. în opinia noastră.). Evaluarea de mediu la faza PUZ. nici nu ar trebui să se pună problema să nu se meargă cu evaluarea de mediu până la nivel de detaliu de execu ie. însă fiecare etapă procedurală (şi de evaluare) trebuie fireşte acordată cu etapele de proiectare asumate şi înaintate spre aprobare.

. ca urmare a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construc ii. (21) Documenta iile tehnice .. Legea 50/1991 „privind autorizarea executării lucrărilor de construc ii„ modificată prin OUG 214/2008 Conform acestui normativ. c) notificarea de către solicitant a autorită ii administra ei publice locale cu privire la men inerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construc ii. g) depunerea documenta iei pentru autorizarea executării lucrărilor de construc ii la autoritatea administra iei publice locale competente. (2) Documenta ia tehnică . potrivit legii. f) elaborarea documentatiei tehnice . în situa ia în care autoritatea competentă pentru protec ia mediului stabileşte necesitatea evaluării efectelor investi iei asupra mediului. cu privire la aceste modificări. potrivit prevederilor legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. sc ecoanalitic srl 7 . h) emiterea autoriza iei de construire. 1. e) emiterea actului administrativ al autoritatii competente pentru protec ia mediului. elaborată în temeiul şi cu respectarea prevederilor documenta iilor de urbanism. potrivit legii.D. sănătate şi mediu". investi ia suferă modificări care nu au facut obiectul evaluării privind efectele asupra mediului.. . iar solicitantul / investitorul are obliga ia să notifice autoritatea publică pentru protec ia mediului emitentă.. b) evaluarea ini ială a investi iei şi stabilirea necesită ii evaluării efectelor acesteia asupra mediului de către autoritatea competentă pentru protec ia mediului.T.T. din OUG 214/2008 stabileşte că Autoriza ia de construire se emite după parcurgerea următoarelor etape: a) emiterea certificatului de urbanism. d) emiterea avizelor şi acordurilor stabilite prin certificatul de urbanism. în concordan ă cu cerin ele certificatului de urbanism.D. cu con inutul actului administrativ al autorită ii competente pentru protec ia mediului. se semnează şi se verifică.T. I.. Art.. avizate şi aprobate potrivit legii. se elaborează în conformitate cu con inutul-cadru prevazut în anexa nr. după emiterea actului administrativ al autorită ii competente pentru protec ia mediului şi înaintea depunerii documenta iei pentru autorizarea executării lucrărilor de construc ii.. aferente investi iilor pentru care autoritatea competentă pentru protec ia mediului a evaluat efectele asupra mediului şi a emis actul administrativ se verifică în mod obligatoriu pentru cerin a esen ială de calitate în constructii "c) igienă. la baza emiterii autoriza iei de construc ie stă documenta ia tehnică . indicăm două normative de maximă importan ă care oferă fără echivoc autorită ii de mediu toate pârghiile necesare să solicite evaluarea de mediu la faza elaborării Documenta iei Tehnice în vederea solicitării Autoriza iei de construire: A..Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” În acest sens. depusă de solicitant. acestea vor fi men ionate de către verificatorul tehnic atestat pentru cerin a esen ială "c) igienă. al avizelor şi acordurilor cerute prin certificatul de urbanism şi se întocmeşte.T. punctul 3. dupa caz.D. (22) În situa ia în care. sănătate şi mediu" în raportul de verificare a documenta iei tehnice aferente investi iei.D.

(3) Proiectele publice sau private pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului sunt cele: a) prevăzute în anexa nr.. 2: LISTA proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului 10. având în vedere obiectivele de conservare a acesteia. a oricărui proiect prevăzut la art. 9 (1) Proiectele prevăzute la art. cu aten ie deosebită pentru: …. b) realizate în cadrul unei arii naturale protejate. 8 ……. inclusiv construc ia centrelor comerciale şi a parcărilor auto. fie individual. 1213/2006 “privind stabilirea procedurii . sc ecoanalitic srl 8 .cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private” Solicitarea efectuării evaluării impactului asupra mediului în cazul zonei reziden iale propuse la Sitex se încadrează pe Anexa 2 la pct. fie împreună cu alte proiecte. printre altele. 3: CRITERII DE SELEC IE pentru stabilirea necesită ii efectuării evaluării impactului asupra mediului 1. (2) Autoritatea competentă pentru protec ia mediului decide asupra necesită ii efectuării evaluării impactului asupra mediului prin examinarea. folosind criteriile prevăzute în anexa nr. 3 şi. constituindu-se întrun proiect de dezvoltare urbană. conservarea habitatelor naturale. 8 şi 9. . Art. 2.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” B.. dimensiunii sau localizării lor fac obiectul evaluării impactului asupra mediului înainte de emiterea acordului de mediu. după caz. aşa cum sunt prevăzute în legisla ia privind regimul ariilor naturale protejate. Această etapă se realizează cu consultarea autorită ilor din colectivul de analiză tehnică prevăzut la art.. Aceste proiecte sunt prevăzute la art. pot avea efecte semnificative asupra ariei naturale protejate. depusă de titular. 3 (1) Proiectele care pot avea efecte semnificative asupra mediului datorită. b) cumularea cu alte proiecte.. 5 alin. naturii. (3) se supun etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. 8 alin. (3). Art. anumite valori de prag. Art. Caracteristicile proiectelor La identificarea caracteristicilor proiectelor se iau în considerare următoarele aspecte: a) mărimea proiectului. caz cu caz. HG nr. (2). a florei şi faunei sălbatice. Art. 2. ……. luând în considerare informa iile furnizate în cadrul solicitării de emitere a acordului de mediu. 8 alin.3. 10 (1) Analizarea proiectelor conform prevederilor art. capacitatea de absorb ie a mediului. ANEXA nr. Proiecte de infrastructură: b) proiecte de dezvoltare urbană. c) zonele montane şi cele împădurite. ANEXA nr. 9 se realizează de către autorită ile competente pentru protec ia mediului. indirect legate de aceasta sau necesare pentru managementul ariei naturale protejate care. 10 din acest normativ.

zonele desemnate prin Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare. echilibrată şi durabilă mediului local în care trăim. deoarece purtând responsabilitatea men inerii la maxim a unei obiectivită i profesionale . aşa cum am explicat anterior. sc ecoanalitic srl 9 .ca apartenen i ai comunită ii locale (ca şi colectivul autorită ii de mediu sau a multor al i factori interesa i de acest proiect de altfel) . lucru dovedit spunem în primul rând prin acceptarea acestui exerci iu. i) peisajele cu semnifica ie istorică. deoarece nu numai că în elegem importan a amplasării planului în vecinătate unei arii protejate.Sec iunea a III-a . sau zonele în care se efectuează determinări pentru includerea lor în zone clasificate de ordonan a de urgen ă men ionată anterior. 107/1996. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional . zonele de protec ie instituite conform prevederilor Legii apelor nr.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” d) parcurile şi rezerva iile naturale. nu ne putem permite luxul de a fi influen a i de opinii personale sau sentimente subiective. mai ales cele desemnate prin Ordonan a de urgen ă a Guvernului nr. culturală şi arheologică.subscriem interesului comunită ii de a asigura o dezvoltare civilizată. constituindu-se eventual într-o destul de elaborată analiză a unei alternative de mobilare a terenului din infinite posibile. Altfel. sperând că inten ia investitorului (presupunând că va depăşi etapa de PUZ) se va păstra în spiritul acestei propuneri şi nu se va schimba cum legal are libertatea (în limitele reglementate de PUZ). aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. cu modificările şi completările ulterioare. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate. a florei şi a faunei sălbatice. 462/2001. acest studiu devine în mare parte inaplicabil. însă . În consecin ă. evaluatorul a acceptat fără rezerve acest exerci iu de a analiza propunerea de mobilare a amplasamentului de la Sitex.zone protejate. conservarea habitatelor naturale. Diferen a între calitatea de evaluator şi cea de simplu membru în comunitate vine nu în domeniul drepturilor ci în cel al obliga iilor.şi legale în acelaşi timp. Deschiderea noastră este maximă. …… f) zonele de protec ie specială.

echipare edilitară. uman. Conform documentelor de urbanism. nr. Con inutul şi obiectivele principale ale planului urbanistic zonal Planul Urbanistic Zonal pentru „Ansamblu reziden ial şi dotări conexe Dumbrava Sibiului” a fost întocmit în conformitate cu cerin ele următoarelor acte normative: • • • • • • • Legea nr.evolu ie posibilă . necesită i şi op iuni ale popula iei. Alte acte legislative şi normative apărute. 50 / 1991 (modificată prin O. a altor documente sursă studiate precum şi a investiga iilor de teren efectuate. pe baza analizei multicriteriale a situa iei existente şi orientează politicile de dezvoltare în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse. 525 / 1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism. poten ialul natural.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” I EXPUNEREA CON INUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI RELA IA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE Scopul întocmirii prezentului Raport de mediu constă în evaluarea poten ialelor efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului şi stabilirea măsurii în care Planul Urbanistic Zonal pentru amplasamentul viitoarei zone reziden iale propuse de către beneficiar promovează principiile dezvoltării durabile prin integrarea corespunzătoare a considera iilor cu privire la mediu.12. Ordinul MLPAT nr.P.G. H. literaturii de specialitate.1. Legea nr.R. căi de comunica ie. cu implica ii directe asupra domeniului urbanismului. Ord. categorii de folosin ă a terenului. sunt prezentate: • • date de sinteză analiza situa iei existente: încadrarea în teritoriul administrativ al municipiului Sibiu. 453 / 2001.U. 13N / 1999 pentru aprobarea Ghidului privind metodologia şi con inutul cadru al documenta iilor de urbanism tip PUG (cod G. disfunc ionalită i. 214/04.priorită i. 038/99). Planul Urbanistic Zonal constituie documenta ia care stabileşte obiectivele.2008) privind autorizarea construc iilor şi unele măsuri pentru realizarea locuin elor. a documenta iei de specialitate din domeniile mediului şi apelor. ac iunile şi măsurile de dezvoltare pentru această zonă teritorială în perioada următoare. nr. I. Legea nr. În acest sens. economic. 1943 / 2001 al MLPAT. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. probleme de mediu.G. propuneri de organizare urbanistică . • • sc ecoanalitic srl 10 .

bazine. Grupul de lucru întrunit conform H.p. centrala termică. este una degradată. rezervoare.M.Suprafa a liberă 88. turn de apă.p. 1”. şi de ½.297 m. 68/14.p. cantina. 1076/2004. printr-o conductă de presiune.A. POTexistent = 32%.42.C.10. În acest sens a fost ob inută Autoriza ia de desfiin are nr.000 m. 46.A. 5132/29. Înmagazinarea apei se face într-un rezervor cu V=3.000mc. Sitex Dumbrava S.2008 eliberată de Primăria Municipiului Sibiu pentru dezafectarea unui număr de 29 de obiecte situate în incinta fostei fabrici S.08. 6. împreună cu specialiştii de la Apele Române au decis necesitatea reabilitării acestei prize de apă.p. Incinta S. precum şi a stăvilarului de control a debitelor amplasat în amonte de Sitex.C. Re ele edilitare La ora actuală. Obiectele supuse demolării sunt realizate din structuri de beton armat. Sitex Dumbrava S. sta ie reglare gaz.Suprafa a desfăşurată SR . Starea tehnică a acestei prize de devia ie. la ora actuală fiind semnificativ redusă capacitatea de control a debitelor mari. Conductele de distribuire a apei în incintă sunt confec ionate din o el. din fontă cu diametrul Ø=70mm şi un branşament nou reprezentat de o conductă de o el zincat cu diametrul Ø=100mm.p.A.228 m.Suprafa a aferentă re elelor St . birouri. Sebeş (Şteaza) ce străbate întreaga zonă a Pădurii Dumbrava.G. 117 m. Regimul de înăl ime al construc iilor de pe amplasament este cuprins între P şi P+3.Suprafa a totală a incintei SC . are o suprafa ă de 88.Suprafa a aferentă căilor de transport Sl .. sc ecoanalitic srl 11 . ateliere. utilită i şi teren liber de construc ii. prevede finalizarea lucrărilor de demolare şi demararea noului proiect imobiliar până în anul 2014. ST . 35.C. construc ii din cărămidă sau metalice. respectiv: hale industriale. formată din conducte metalice cu diametre Ø de 2”. Sibiu la încetarea activită ii S.Suprafa a construită SD . rampe. Alimentarea cu apă industrială la nivelul fabricii de covoare Sitex (propusă pentru desfiin are) se face utilizând apă din pârâul Trinkbach.A. respectiv o devia ie controlată a pr. Folosin a actuală este de construc ii industriale.814 m.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” SITUA IA EXISTENTĂ În prezent pe amplasamentul studiat se află cladirii apar inând fostei Fabrici de covoare Sitex Dumbrava S. Apa este distribuită spre punctele de consum din cadrul incintei. Sitex Dumvrava S.228 m. posturi de transformare.p. prin intermediul gospodăriei de apă şi ulterior prin re eaua de distribu ie internă. alimentarea cu apă potabilă pe amplasament este asigurată din re eaua orăşenească.2008 eliberat de A. ¾. şi este amplasată în Trup 3 Intravilan Municipiul Sibiu. copertine. fontă şi o el zincat. 35.p. CUTexistent=0. Avizul de mediu pentru stabilirea obliga iilor de mediu nr.000 m. magazii.P.

organizarea interioară a terenului (parcelare). în scopul întocmirii documenta iei P.A.415mp => CUT – 1. aceste ape fiind astfel conduse la sta ia de epurare orăşenească de la Mohu.2008. solu ii legate de re elele edilitare. de eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor rezultate.G. conform P. Din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale.U. prin planşa nr. Din totalul suprafe ei în proprietate de 88228mp. derogându-se astfel prevederile P. Pădurea Dumbrava nr.fişa bunului mobil). fabrica ce a func ionat pe amplasamentul vizat este racordată la Sistemul Na ional de Distribu ie. Alimentarea cu energie electrică la ora actuală. se prevăd suprafe ele ocupate şi cele libere.U. Parametrii urbanistici propuşi S totală teren = 88..Sconstruita maxima aferenta POT max = 21. aceste ape se evacuează în Canalul Trinkbach. 1255/22. Sitex Dumbrava S.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” În ceea ce priveşte colectarea şi evacuarea apelor pluviale se realizează prin intermediul unor canale şi rigole deschise în care se preiau apele de pe întregul amplasament. se doreşte realizarea unei zone reziden iale. În acest sens a fost ob inut Certificatul de Urbanism nr. prin intermediul LEA de 20kV din oraşul Cisnădie. gaze naturale.965mp =>POT – 20% S construita ce genereaza CUT = 155. branşamente utilită i . Sibiu aprobat în anul 1999. pentru schimbarea destina iei din zonă industrială în zonă pentru construire locuin e colective şi servicii.C. 3 (Reglementări Echipare Edilitară).05. Dotările tehnico-edilitare cu capacită i şi trasee sunt figurate în P. PUZ vine să reglementeze 86160mp. diferen a de 2068mp fiind un corp de proprietate distinct ce nu face obiectul PUZ (a se vedea ridicarea topografică . proprietatea S.A. apă. aflat în intravilanul municipiului Sibiu.R. Sibiu.C.228mp). Electrica S. SITUA IA PROPUSĂ Pe terenul în suprafa ă de 8. Design Unit S.228mp S teren ce generează PUZ = 86. prin canale interioare din tuburi de beton cu diametrul Ø cuprins între 150-200mm. prin intermediul a 5 posturi de transformare. Actualmente. telefonie. existând astfel premise favorabile pentru dezvoltarea proiectului pe viitor. 20” elaborat de S. eliberat de către Primăria Municipiului Sibiu.Z. Trup 3. dotată cu func iuni conexe. se propune stabilirea regimului de aliniere şi de înăl ime.L.energie electrică.U. canal. Ulterior.C. evacuarea apelor uzate de pe amplasamentul studiat se face într-un colector public orăşenesc. a gradului de ocupare a terenului şi realizarea accesului principal din DJ106 pe amplasament.8 POT – max 25% .U.U.Z.G.Z. se face din re eaua de distribu ie apar inând S. În acest sens a fost întocmit şi supus avizării Planul Urbanistic Zonal “str. zonele de siguran ă.82ha (88. Prin P.160mp S construita ce genereaza POT = 16.500mp CUT – max 2 sc ecoanalitic srl 12 .

3mp ADC / mp teren Planul propune şi următoarele obiective de utilitate publică: • • • club.Z. dotări specifice de parc. locuri de joacă pentru copii. astfel încât fiecare din aceste zone putând fi dezvoltată şi func iona independent.C.5mp ADC / mp teren L3 Subzona locuin elor colective mici cu P+1 .U.. Conform Memoriului general de arhitectură executat de către S. respectiv canalul Trinkbach. sc ecoanalitic srl 13 .P+3 etaje şi regim de construire continuu sau discontinuu. pavilion polifunc ional în spa iu public plantat – grădină. Se va realiza şi sistematizarea zonei ce delimitează partea reziden ială a ansamblului de cea de servicii prinr-o amenajare a cursului de apă ce traversează terenul. formând ansambluri reziden iale de front situate în afara perimetrelor de protec ie.0mp ADC / mp teren L2 Subzona locuin elor colective medii cu P+4 . Design Unit S. POTmax = 30% CUTmax = 2. pentru asigurarea unei exigen e asupra calită ii acestor ape.P+17 etaje şi regim de construire discontinuu. dezvoltarea este propusă într-un sistem modular. POTmax = 30% CUTmax = 5.L.R.Subzona locuin elor colective inalte cu P+11 . se organizează o etapă de decantare astfel încât apa utilizată să corespundă specifica iilor unei amenajări peisagistice. în regim de gradină publică cu caracter specializat sau nespecializat şi interes comunitar. se propun urmatoarele subzone func ionale: L1.0mp ADC / mp teren V Subzona spa iilor verzi cu acces nelimitat. nefiind cazul altei folosin e a acestuia decât ca şi tranzit prin această amenajare decorativă. comer prestări servicii în spatiu public comunitar – pia ă.stabilirea categoriilor de interven ie în intravilanul Trup 3 / SITEX prin delimitarea pe baza criteriilor de omogenitate morfologică şi func ională. formând ansambluri reziden iale situate în afara perimetrelor de protec ie.0mp ADC / mp teren M Subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu şi înăl imi maxime de P+3 situate în afara perimetrelor de protec ie. pe zone independente. POTmax = 25% CUTmax = 1. formând ansambluri reziden iale situate în afara perimetrelor de protec ie. Acesta va fi captat într-un sistem de bazine de apă cu fântâni decorative. POTmax = 25% CUTmax = 1. Debitul de apă de pe canalul Trinkbach nu va fi afectat.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Subzonificarea func ională Plecând de la tema P. POTmax = 15% CUTmax = 0. În prealabil.P+10 etaje şi regim de construire continuu sau discontinuu. beneficiind de spa ii de promenadă.-ului .

360mp sc ecoanalitic srl 14 .251mp Ad = 34. desfăşurătorul de suprafe e propus pentru aceste zone arată ca mai jos: Infrastructura: Alternativa 1: Zona 1 + zona 2 + 4 blocuri P+17 (corp A+B+C+D) Ac subsol 1 = 17.920mp Club + Supermarket Ac subsol = 8.Ad = 41.000mp Total INFRASTRUCTURĂ .000mp Ac subsol 2 = 8.113mp Imobile tip V .588mp Ac subsol 2 = 11.740mp Ad = 85. Se men ionează că aceste zone au fost numerotate în cadrul documenta iei PUZ însă ordinea respectivelor numere nu reprezintă obligatoriu şi cronologia dezvoltării lor.920mp Club + Supermarket Ac subsol 1 = 8. reziden ial Tip I . fiecare dintre aceste module putând ocupa oricare din pozi ii în ordinea realizării.6 blocuri (corp A+B+C+D+E+F) Ac = 4.829mp Zona 3 + 2 blocuri P+17 (corp E+F) Ac subsol 1 = 11.vile duplex (grup 1 + 2) Ad1 = 960mp Ad2 = 960mp Ad = 1. accesele etc.283mp Suprastructura (alternativele 1 şi 2): a).Ad = 75.588mp Imobile tip V .578mp Ac subsol 2 = 17.000mp Ad = 16. re elele de utilită i.000mp Total INFRASTRUCTURĂ . Dat fiind că singura diferen ă între cele două alternative considerate constă în numărul nivelelor de subsol.862mp Alternativa 2: Zona 1 + zona 2 + 4 blocuri P+17 (corp A+B+C+D) Ac subsol = 19. s-au proiectat independent. situa ia propusă se prezintă diferen iat doar aici: Astfel. modular.320mp Ad terase = 18.775mp Zona 3 + 2 blocuri P+17 (corp E+F) Ac subsol = 11.vile duplex (grup 1 + 2) Ad1 = 960mp Ad2 = 960mp Ad = 1.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” În acest sens.P+17 .525mp Ad = 23.

7 .3 blocuri (corp A+B+C) Ac = 3.5.000mp Ad = 147..P+4.011mp Ad terase = 1.157mp Ad = 4.189mp Total general INFRASTRUCTURĂ + SUPRASTRUCTURĂ: Alternativa 1: Ad = 231.808mp Supermarket P+1 Ad = 2.417mp Ad = 22.P+4.20mp Tip IV .10 .1 bloc Ac = 919mp Ad = 6.029mp b).055mp Grădini ă + after school Ad = 1. clădire club Ac = 1.911.6mp Total REZIDEN IAL: Ac = 14.946mp Ad = 26.vile duplex (grup 1 + 2) Ac = 1.270mp c).408mp Ad terase = 1.181..401mp Ad terase = 1.7 .8..109mp Ad terase = 890mp Total SUPRASTRUCTURĂ Ac = 16.306mp Ad terase = 23.415mp Ad terase = 25. clădire comercială Ac = 1..420mp Ad terase = 625mp Restaurant Ad = 525mp Ad terase = 645mp Total COMERCIAL: Ac = 1.166mp Ad terase = 401.5.976.80mp Tip III .965mp Ad = 155.000mp Ad terase = 1.808mp Ad = 4....698mp sc ecoanalitic srl 15 ..277mp Alternativa 2: Ad = 196...5mp Ad = 7.174...P+6.40mp Imobile tip V .2 blocuri (corp A+B) Ac = 2.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Tip II .

corpurile A.86.680 mp dale pavaj 3.7%) = 3. respectiv 6 apartamente pe nivel • imobile tip IV (P+4-7): două tronsoane fiecare având câte un nod de circula ie verticală. II şi III.460 mp dale inierbate = 31.245 mp (3. se redă mai jos extrasul general de apartamente: ET.2%) din care: 2.277mp Astfel. S+P+4 . cu câte 4. cu regim de înăl ime S+P+2-3E (vile).2068mp corp proprietate distinct ce nu face obiectul PUZ (a se vedea ridicarea topografică . S+P+5.228mp din care: .6%) = 5. S+P+4 . 1 CAMERĂ 2 CAMERE 3 CAMERE 4 CAMERE TOTAL P + 17 3 ap/etaj = 51 3 ap/etaj = 51 2 ap/etaj = 34 2 ap/etaj = 17 828ap 6 imobile 306ap 306ap 204ap 12ap P + 10 . S+P+6 .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Bilan teritorial: Suprafa ă carosabil Suprafa ă trotuar Suprafa ă pietonal Suprafa ă spa ii verzi Suprafa ă oglinzi ape Suprafa ă construită Total Stot proprietate = 88. • imobile tip duplex cuplate şi etajate. E. D.140 mp (7.7%) = 21. respectiv 7 apartamente pe nivel • imobile tip III (P+4-7): două tronsoane fiecare având câte un nod de circula ie verticală.Tip III) • 1 imobil cu regim de înăl ime variabil (S+P+7.160mp corp proprietate/teren supus reglementării prin PUZ . S+P+8. ansamblu propus a fi construit se va compune din: • 6 imobile S+P+17 (Tip I . dispuse în sudul terenului şi dotate cu grădini comune pentru grupuri de 3-5 apartamente.655 mp (36. cu câte 4 apartamente pe nivel Conform memoriului de arhitectură. F) • 2 imobile cu regim de înăl ime variabil (S+P+10.160 mp (100%) sc ecoanalitic srl 16 . cu nod central de circula ie verticală (două scări de evacuare şi 3 lifturi rapide) • imobile tip II (P+6-10): două tronsoane fiecare având câte un nod de circula ie verticală.500 mp (25%) = 86.Tip II) • 3 imobile cu regim de înăl ime variabil (S+P+7.770 mp (6.7%) = 6. S+P+5. C. cu câte 6.Ad = 231.850 mp (20.4 (mic) 22ap 26ap 5ap 53ap 1 imobil P+2-3 1 ap/imobil 3 ap/imobil 40ap 10 imobile 10ap 30ap TOTAL 306ap 486ap 460ap 86ap 1338ap = 17. Organizarea imobilelor: • imobile tip I (P+17): un corp de clădire cu 8 apartamente pe nivel. B.6 47 ap/imobil 52 ap/imobil 18 ap/imobil 234ap 2 imobile 94ap 104ap 36ap P+7-4 18 ap/imobil 42 ap/imobil 1 ap/imobil 183ap 3 imobile 54ap 126ap 3ap P + 7 .Tip IV) Toate aceste imobile vor alcătui la un loc incintele I.fişa bunului mobil) Total general INFRASTRUCTURĂ + SUPRASTRUCTURĂ .

şi 2 T. Alternativa 1 – 2 nivele subsol Pe verticală se vor alcătui din două subsoluri cu gabarite diferite (h 5m pentru subsol 1 şi h 4m pentru subsol 2) şi vor adăposti zone de parcare şi func iuni tehnice.1 post trafo. şi Grup Electrogen pentru ansamblu de clădiri cumulat zona 3 Adăposturile A.G.T.câte o sta ie hidrofor pentru fiecare imobil P+17 . o rampă distinctă asigurând şi comunicarea cu subsolul 2. 1845 sunt prevazute în subsoluri. prin decalarea corespunzătoare fa ă de nivelul pietonalelor. accesul fiind făcut prin 2 rampe duble la extremită ile subsolului. T. au fost proiectate în cadrul subsolului 2. Din 2120 de locuri de parcare proiectate. Pentru aceste spa ii verzi sunt prevăzute drenaje şi scurgeri ale apelor pluviale.o C.G. după cum urmează: LOCURI PERCARE NECESARE TOTAL LOCURI PARCARE ASIGURATE la suprafa ă subsol 1 subsol 2 directe directe sistem Klauss EB G61-170 total subsol 1 directe sistem Klauss EB G61-170 total subsol 2 2060 2120 275 753 150 903 792 150 942 Func iunile tehnice se prevăd la nivelul subsolului 1 astfel: • centrale termice . Astfel.D.T.tip I .D.tip I . Subsolurile propuse în zona 3 prevăd 534 locuri de parcare (directe şi cu sisteme Klauss). pentru grupurile de 2 imobile din zona 3 • sta ii hidrofor . accesul fiind făcut prin 4 rampe duble din care 2 vor asigura şi comunicarea cu subsolul 2. acestea vor fi dispuse grupat în două ansambluri ce se vor desfăşura în zonel 1.E. T.D. exclusiv în cadrul imobilelor Tip I.2 sta ii hidrofor pentru grupurile de câte 2 imobile P+7-4 tip III şi tip IV • post Trafo. Deasupra subsolului 1 sunt prevăzute spa ii verzi plantate. 2 şi 3 prin subsolurile generale. În memoriul de arhitectură este redat în detaliu calculul necesarului de locuri de parcare (acesta fiind de 2060 locuri). asigurându-se accesul tuturor locatarilor din zoenel 1.G.G.1 post trafo. 2 şi 3. şi Grup Electrogen . Rezultă astfel chiar o rezervă prevăzută fa ă de necesar.L.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” În ceea ce privesc infrastructurile. T. subsolurile propuse în zonele 1+2 prevăd 896 locuri de parcare (directe şi cu sisteme Klauss). şi Grup Electrogen pentru ansamblu de clădiri cumulat zonele 1+2 . pentru grupurile de câte 2 imobile din zona 1+2 . Adăposturile de Apărare Civilă sunt dimensionate pentru a deservi fără probleme sc ecoanalitic srl 17 .2 C. precum şi numărul de locuri de parcare asigurat . pentru fiecare imobil P+17 .câte o C.A.T.2120.

Functiunile tehnice au fost grupate in subsolul infrastructurii astfel: • Centrale termice: .o C. pentru fiecare imobil P+17 – Tip I + T.cate o statie hidrofor pentru fiecare imobil P+17 – Tip I .70m/3. ce va alimenta grupurile de doua imobile din zona 3 • Statie hidrofor: .G. T.D si Grup Electrogen .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” întreg numărul de locuitori din cartier.cate o C. Subsolul amplasat sub zona 1+2 dispune de 946 locuri de parcare (direct si cu sisteme Klaus).E. 2 si 3. .G. Accesul de la nivelul strazii in parcaj se face prin 4 rampe duble Subsolurile amplasate sub zona 3 dispun de 498 locuri de parcare (direct si cu sisteme Klaus). prin decalarea corespunzatoare a acestuia fata de nivelul pietonalelor.D si Grup Electrogen ce va alimenta ansamblul de cladiri cumulat al zonelor 1+2 .un post TRAFO.E. T. Deasupra planseului peste subsol au fost prevazute spatii verzi si plantate.T. II. Accesul de la nivelul strazii in parcaj se face prin 2 rampe duble amplasate in extremitatile subsolului.G. LOCURI PERCARE NECESARE TOTAL LOCURI PARCARE ASIGURATE la suprafa ă subsol 1 subsol 2 directe directe sistem Klauss G61 sistem Klauss G63 total subsol 1 directe sistem Klauss EB G61-170 total subsol 2 2060 2103 275 66 886 876 903 792 150 942 La nivelul subsolului au fost asigurate spatiile tehnice necesare functionarii ansamblurilor construite Tip I.un post TRAFO.T.G.doua centrale termice si doua T.G.doua statii hidrofor ce vor alimenta grupurile de cate doua imobile P+7-4 Tip III si Tip IV Post TRAFO.D si Grup Electrogen ce va alimenta ansamblul de cladiri cumulat al zonei 3 • sc ecoanalitic srl 18 .80m ce adaposteste parking-uri subterane si functiuni tehnice. Alternativa 2 – 1 nivel subsol Infrastructurile din zona rezidentiala sunt dispuse in grupat in doua ansambluri construite ce se desfasoara in zonele 1. III si IV – zona 1. prevăzute cu uşi UME2. Ieşirile de salvare tip „gură de lup” sunt prevăzute cu uşi OME2 şi vor fi legate la exterior cu capace etanşe. 2 si 3. Intrarea este prevăzută prin nod de circula ie prin câte un sas (fiecare minim de 3000mp suprafa ă). Acestea sunt alcatuite pe verticala dintr-un subsol cu gabarite variabile h=5. T. Acestora li se vor asigura drenaje si scurgeri ale apelor pluviale. ce vor alimenta grupurile de cate doua imobile din zona 1+2 .

fiind prevăzute gospodării de apă cu hidrofor la subsolul imobilelor conform descrierii de mai sus. 3 / 20. Adaposturile A. jacuzzi.L. fiecare in suprafata de min 3. Radierul tunelului de salvare se prevede cu panta de scurgere. prin cate un sas. este prevăzută o grădini ă dotată cu săli multifunc ionale pe 3 grupe de vârstă.nivelul 2: spa ii de club cu diverse destina ii (cafenea. sală conferin e etc.Z. Intrarea in adposturi se realizeaza din nodul de circulatie. cafeterie. Func iuni complementare • complex comercial. sc ecoanalitic srl 19 . Placa de peste adapostul de aparare civila va fi de min. pentru fiecare in parte. spa ii administrative. biliard) .nivelul 1: săli fitness şi aerobic. Fundatiile sunt calculate ca radier general. seră . acces piscină exterioară . La nivelul superior este organizat un centru after school pentru copii (laborator limbi străine.00cm grosime. a eliberat pentru P. pardoseala va fi finisata cu ciment sclivisit rolat – rugoasa.C. Va adăposti un supermarket pe P+1. bucătărie şi grupuri sanitare. Separarea de holul de nivel se realizeaza tot cu usi UME2. Peretii vor fi varuiti cu var. la nivelul superior (2) fiind organizat un restaurant cu terasă. Iluminatul va fi asigurat de la tablourile electrice proprii fiecarui adapost. Iesirile de salvare tip “gura de lup” sunt prevazute cu usi OME2 si se vor lega de exterior prin capace etanse. In tunelul vertical de evacuare. cabinet medical şi grupuri sanitare). sală de festivită i. Radierul tunelului de salvare se prevede cu panta de scurgere.02. lounge.A.nivel 3: sală polivalentă (discotecă. 20. La exteriorul tunelurilor de evacuare au fost prevazute vane anti suflu. Peretii iesirilor de salvare vor fi din beton armat de 30cm grosime.A.U. ceainărie. bar. Alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate Alimentarea cu apă este prevăzută printr-un racord la re eaua centralizată a municipiului Sibiu.parter: piscină interioară.00mp. S. prevazute cu usi UME2. 2 si 3 prin subsolurile generale.spa iu polivalent.00cm grosime din beton armat.2008).. • complex de sănătate şi club Dintre dotări fac parte: . bibliotecă. Adaposturile de Aparare Civila sunt dimensionate astfel incat sa deserveasca intregul numar de locuitori. sală de mese. saloane de între inere (coafor.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Toate functiunile descrise mai sus sunt prevazute cu ample curti de lumina cu acces direct de la nivelul pietonalului si spatii vitrate dimensionate conform normativelor pentru suprafata de explozie si ventilare. Au fost prevazute de asemenea supape de suprapresiune. au fost dispuse in cadrul subsolului exclusiv in cadrul imobilelor Tip I asigurandu-se accesul tuturor locatarilor din zona 1. sală de muzică. grădini ă şi alimenta ie publică Este un corp de clădire în formă de „L” cu deschidere amplă pietonală spre zona de agrement şi parc. În aripa cealaltă a clădirii în „L”. Apă-Canal S. saună. Peretii perimetrali vor fi din beton armat de 40. Deschiderea usilor se face inspre exterior. datorita inaltimii mai sunt prevazute sase podeste intermediare. cosmetică) .-ul analizat un aviz de principiu favorabil (nr. masaj.). In Adaposturile de Aparare Civila sunt prevazute instalatii de filtro-ventilatie.

83 8.84 10.66 44.A.C.F.7/13.36 949. Capacită ile şi traseele acestor re ele sunt prezentate în planşa 3 din PUZ (Reglementări Echipare Edilitară) şi în memoriile de specialitate ataşate. unde este cazul) se vor reorienta spre utilizarea la între inerea spa iilor verzi sau pentru completarea rezervelor de incendiu. Evacuarea apelor uzate fecaloid-menajere se va face prin colectorul existent în re eaua centralizată de canalaizare a Sibiului.26 160. Astfel. prin întreaga schemă de amenajare a acestor bazine în incinta cartierului. nr. se impune realizarea unei documenta ii separate care să cuprindă toate detaliile tehnice referitoare la lucrările ce se propun a fi realizate pe canalul Trinkbach: reabilitarea prizei de apă de pe râul Sebeş din Răşinari. conform Avizului S. sc ecoanalitic srl 20 . Această etapă de preepurare va respecta cerin ele NTPA 001/2005.84 108. Debitul maxim zilnic calculat pentru apele uzate menajere se cifrează la 1025. fabrică de covoare Sitex func ionând ea însăşi pe loca ia propusă cu o putere instalată mare. Pe traseul str.66 34. Pădurea Dumbrava prin intermediul a două cămine de racord. existând în acest sens avizul operatorului ApăCanal SA.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Conform documenta iei tehnice întocmite în vederea ob inerii Avizului de Gopodărirea Apelor (PF Teacă Ioan). Apele pluviale conven ional curate (cu un debit calculat la 226.E. debitele caracteristice ale necesarului şi cerin ei de apă sunt: NECESAR CERIN Ă [m3] Q zilnic maxim Q zilnic mediu Q zilnic maxim Q orar maxim 931. SB 79/august 2008 de către SGA Sibiu. în vederea gestionării debitelor efluente din incintă pentru asigurarea debitului salubru şi a celui de servitute. Apele pluviale colectate de pe clădiri şi cele de pe platformele interioare (după o trecere prin separator de produse petroliere şi deznisipator.85 [anual mii mc] 340 296 237 [m3] 1282.89 748.65 [l/s] 12.45 10. corelat cu celelalte lucrări hidrotehnice din aval din acest bazin. Conform acestui Aviz.89mc/zi şi acestea se vor colecta în re ea de canalizare internă cu deversare în colectorul public de pe str. noile structuri amenajistice proiectate în incinta viitorului cartier. Pădurea Dumbrava există re ea de alimentare cu energie electrică. la faza următoare de proiectare.80 647. În vederea exploatării acestui sistem se va desemna un operator care va avea obliga ia legală de întocmire a regulamentului de exploatare a ansamblului hidrotehnic.2009.27 809. Apa din canalul Trinkbach (după o epurare prealabilă la intrarea pe amplasament) va fi utilizată doar pentru amenajare de ordin peisagistic în incintă tranzitând zona fără a se consuma.E.53 [anual mii mc] 468 347 273 Alimentarea cu energie electrică Necesarul de energie electrică pe amplasament se va asigura din re eaua na ională. s-a desprins necesitatea reabilitării prizei de apă de pe râul Sebeş (Şteaza). Totodată a fost eliberat Avizul de gospodărirea apelor nr. este prevăzut şi un rezervor de stocare ce va avea un rol important în regularizarea debitelor în aval. dezafectarea actualelor lucrări hidrotehnice amplasate pe canalul Trinkbach în incinta Sitex.D. Apele pluviale posibil impurificate (cu un debit calculat de 253. În plus. Electrica Distibu ie Transilvania Sud S.75l/s) vor fi trecute prin două separatoare de hidrocarburi şi se vor evacua ulterior tot în canalul Trinkbach.99 8.01.80l/s) vor fi deversate prin re eaua de canalizare pluvială prevăzută în canalul Trinkbach.29 [l/s] 14.

În dorin a de a dezvolta zona Păltiniş . Asigurarea accesului Accesul pe amplasament se va realiza de pe axa drumului de legătură dintre Sibiu şi Răşinari . Acest lucru a permis pentru moment Primăriei Sibiu să avizeze această modalitate de racordare a cartierului nou propus la infrastructura existentă. Această amenajare a accesului pe amplasament se observă în planşele specifice ale PUZ-ului şi în studiul de trafic. Colectarea deşeurilor Deoarece se propune realizarea unei zone reziden iale de locuin e individuale. pe baza avizului EON Gaz Distribu ie S.Păltiniş are cote mai ridicate. printr-o solu ie de racord avizată şi solicitată de către Primăria Sibiu. Pentru colectarea acestor deşeuri menajere produse de fiecare locuin ă în parte.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Modificările constructive necesare pentru conversia sistemului de alimentare cu energie electircă nu vor avea un impact asupra mediului – decât într-un sens pozitiv. Discu ia este mai amplă în jurul acestei problematici însă subiectul real depăşeşte cu mult sfera obiectivului propus pe terenul de la SITEX. nefiind cazul unor extinderi dincolo de limitele ariei naturale protejate sau a fondului forestier din vecinătate. prin eliminarea punctelor vechi de transformare.şi întreg traseul respectiv . când traficul pe ruta Sibiu . În aceste condi ii va fi dificil de abordat orice proiect sc ecoanalitic srl 21 .Păltiniş (DJ 106A). Centru Opera ional Sibiu nr. 551/27. Pentru cartierul propus a fost prevăzut un număr de 2120 locuri de parcare (fa ă de un necesar calculat de 2060 corespunzător celor 1338 apartamente). existând astfel încă dificultă i de promovare a unor asemenea proiecte • întregul traseu traversează Parcul Natural Dumbrava Sibiului. Alimentarea cu gaze naturale Alimentarea cu gaze naturale se va realiza din conducta existentă pe amplasament. Pentru fluidizarea traficului. Solu ia finală de racord solicitată de Primăria Sibiu nu implică sub nici o formă depăşirea actualului perimetru al fabricii. în interiorul limitei proprietă ii este prevăzută o gira ie ce va colecta traseele din cartier (cel de circuit şi axa principală de legătură transversală care coincide cu actuala axă din interiorul fabricii). care func ionau pe ulei. cu varia ii implica ii: • doar par ial (în zona străzii Pădurea Dumbrava) ruta este în proprietatea şi administrarea municipalită ii. Aspectele sunt multiple.municipalitatea şi-a manifestat inten ia de a moderniza această rută. în general traficul pe DJ 106A nu este unul încărcat.01. respectiv din strada Pădurea Dumbrava. cea mai mare parte fiind drum jude ean (DJ 106A). la declararea acestei arii protejate (dintr-o eroare administrativă) a fost inlcus în poligonul desemnat şi traseul şoselei. se va proceda prin organizarea unor spa ii cu destina ie specială unde se vor colecta selectiv şi depozita în euro-pubele sau containere specifice în concordan ă cu cerin ele Planurilor de Gestiune a Deşeurilor şi cu cerin ele logistice ale agentului economic autorizat care va presta activitatea de salubrizare.A. Cu excep ia zilelor de sfârşit de săptămână sau a sărbătorilor. se estimează că nu vor fi probleme deosebite din punct de vedere al deşeurilor generate sub aspect calitativ (vor fi de origine menajeră).2009 şi va asigura volumul de gaze naturale necesar func ionării centralelor termice.

dată fiind suprapunerea fondului forestier cu o arie naturală protejată. proiectantul a realizat un studiu de umbrire în urma căruia au fost stabilite limitele de dezvoltare verticală. . ansamblul fiind vizibil doar în zona inflexiunii drumului DJ 106A.vecinătatea cu Muzeul Civiliza iei Tradi ionale „Astra” (cele mai înalte construc ii nu vor fi vizibile din interiorul Muzeului conform ridicărilor topografice efectuate şi planului anexat în Volumul II. pe loca ia unui fost depozit militar Atât în urma discu iilor purtate în Grupul de Lucru. În situa ia în care pe viitor se va reuşi o lărgire a traseului prin pădure.zone plantate. parc de promenadă. beneficiarul a proiectat o solu ie de fluidizare a accesului strict în perimetrul actual al fabricii.Păltiniş. se pot lua în considerare şi alte solu ii de racord pentru cartierul propus la Sitex.000mp desfăşura i POTmax = 40% CUTmax = 0.se poate uşor preconiza o dezvoltare mereu crescândă a turismului pe axa Sibiu .din punct de vedere al organizării terenului . . cât şi în urma consultării unor avize deja eliberate pentru acest PUZ de către institu iile implicate.este redată sintetic mai jos: Existent: cca. Situa ia propusă prin PUZ . 35. Bilan teritorial: Suprafa a totală a terenului propus pentru amenajarea zonei reziden iale este de 8.000mp construi i cca. oglindă de apă.păstrarea axei de rela ie Sibiu – Păltiniş.4mp ADC / mp teren sc ecoanalitic srl 22 .228mp). astfel încât este posibil ca traficul în acest sector să pună în viitor probleme mai mari decât acum • traficul mai ridicat pe viitor va fi par ial atribuibil şi dezvoltării de către municipalitate a unui parc acvatic de distrac ii înspre Răşinari.82ha (88. respectiv Pădurea Dumbrava şi propunerea de amenajare urbanistică. Prin procentul scăzut de utilizare al terenului şi prin amenajările peisagistice . Fiind vorba de un efect cumulat însă. • fără doar şi poate .Răşinari . toate aceste elemente ar trebui bine cântărite şi luate în considerare la nivelul municipalită ii atunci când se va promova un proiect de modernizare a acestei axe. Valorificarea cadrului natural Regimul de înăl ime a fost calculat inând cont de următoarele aspecte: . Deocamdată însă.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” de lărgire a acestui traseu. nefiind posibilă orice formă de lărgire a actualului acces. se doreşte o simbioză între peisajul din zonă.declivitatea generală a terenului în zonă. 35. păstrând exact acelaşi racord la stradă ca în prezent.etajele vegeta iei forestiere şi .cu sau fără aportul municipalită ii . evaluatorul nu poate decât constata că solu ia de racord la infrastructura existentă corespunde din punct de vedere legal cerin elor. În ceea ce priveşte vizibilitatea cartierului.

re ele edilitare.2.2.0mp ADC / mp teren Din cele de mai sus rezultă că cele mai semnificative obiective de mediu stabilite în această fază a evaluării impactului asupra mediului reprezentată de Raportul de mediu asupra PUZ-ului pentru „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” sunt: • colectarea şi eliminarea corectă a apelor uzate de pe întreg terenul • proiectarea corectă în spiritul condi iilor impuse de legisla ia de mediu a fiecărui imobil în parte • utilizarea unor tehnologii şi a unor combustibili cât mai pu in poluan i pentru sistemele de încălzire ce vor deservi viitoarele spa ii • măsura integrarii sub aspect peisagistic • asigurarea unei propor ii corespunzătoare între suprafe ele construite şi cele amenajate cu zone verzi • respectarea regimului colectării deşeurilor • gradul de izolare fa ă de aria protejată din imediata vecinătate ( pentru contracararea unei posibile creşteri a presiunii antropice asupra Pădurii Dumbrava prin popularea acestei zone) I. • schimbarea destina iei terenurilor în concordan ă cu destinarea lor prevăzută în PUG şi PUZ De asemenea. • echipare tehnico-edilitare coprespunzătoare. o utilizarea cea mai eficientă a resurselor.„Asigurarea suprafe elor necesare zonelor destinate func iilor secundare prin extinderea intravilanelor şi reconversia activită ilor neperformante care ocupă importante resurse funciare. o în concordan ă cu specificările acestuia . în rela ia cu alte planuri şi programe relevante. Obiectivele principale ale planului .rela ia cu alte planuri şi programe relevante Obiectivele principale ale planului sunt: • creşterea implicită a fondului locativ la nivelul municipiului Sibiu • schimbarea folosin ei actuale a terenului propus din zonă industrială în zonă reziden ială • stabilirea func iunilor zonei şi parcelarea terenului • stabilirea accesului principal pe acest teren • stabilirea regimului de aliniere şi a celui de înăl ime • stabilirea gradului de ocupare a terenului • valorificarea poten ialului existent (acces. o reducerea (prin optimizare) cerin ei de resurse inclusiv de teren. inclusiv a terenurilor.000mp desfăşura i POTmax = 25% CUTmax = 2.000mp construi i cca. noul obiectiv a inut cont de: • principiile dezvoltării durabile.2 .) Realizarea acestor obiective presupun ca priorită i: • organizarea unei bune circula ii cu amplasarea drumurilor de acces. 20. • PUG Sibiu. • prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Jude ean Sibiu.” sc ecoanalitic srl 23 .O 2.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Propus: cca. • lotizarea ra ională a terenurilor după destina ia stabilită. 170. peisaj etc.

De precizat este că propunerea de dezvoltare prezentată prin acest P. Pădurea Dumbrava .2004).cu transpunere în legisla ia românească.C. Prevederi ale PUG Conform P. încălzirea spa iilor) cât şi mobile sc ecoanalitic srl 24 . privitor la alte planuri propuse în zonă şi care fac parte din aceeaşi ierarhie de planificare. Pădurea Dumbrava . al Municipiului Sibiu.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” • • • prevederile Planului Jude ean de Gestiune a Deşeurilor ca instrument de implementare la nivel jude ean a Strategiei Na ionale de Gestiune a Deşeurilor (HGR 1470/09. având ca beneficiar Primăria Sibiu. poluarea aerului atât din surse fixe (lucrări de şantier. 1km.U. cumulându-se acolo unde se suprapun tipologic efectele negative posibil a fi induse. respectiv cele ce definesc poten ialul amplasamentului pentru conversie func ională în ansamblu reziden ial şi dotări conexe.G.Răşinari. Distan a fa ă de actuala fabrică Sitex este de cca. prevederile Legii nr. precum şi infrastructura de eliminare a apelor uzate o posibila poluare atmosferică produsă din surse fixe (cu precădere sursele de încălzire a acestor spa ii) o poluarea fonică şi luminoasă indusă de existen a acestor două obiective În cele ce urmeză se vor analiza aceste puncte pe rând.zone protejate.DJ 106A o poluarea atmosferică din surse fixe şi mobile apărută cu ocazia desfăşurării lucrărilor de construire o poluarea fonică datorată utilajelor şi tehnicilor ce se vor utiliza la construc ie o posibile modificări temporare sau pe perioadă mai mare a nivelului hidrostatic o managementul apelor uzate rezultate pe perioada de construire Pe perioada func ionării obiectivelor: o traficul auto şi pietonal suplimentar indus pe axa str.A. se men ionează că în zonă mai este propus pentru aprobare un Plan Urbanistic Zonal pentru realizarea unui ştrand. Sitex Dumbrava S. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional . prevederile Directivei 91/271/CEE privind epuararea apelor uzate urbane . Poluarea atmosferei Având efecte implicite în special asupra vegeta iei din Pădurea Dumbrava dar şi a faunei.U. constituie preluarea şi detalierea perimetrului S. viitorul parc de agrement fiind propus pe direc ia Răşinari: PUZ „Construire ştrand municipal şi zonă de agrement” în Pădurea Dumbrava Sibiului..Z.Sec iunea a III-a .DJ 106A o asigurarea surselor de alimentare cu apă pentru aceste două obiective. propus de către Primăria Municipiului Sibiu pe loca ia unui fost depozit militar dezafectat. zona este func ional stabilită ca zonă industrială. cu toate aspectele ce decurg din aceasta. Aspectele care atrag aten ia în evaluare în sensul unei posibile suprapuneri sau cumulări de efecte sunt legate în mod deosebit de: Pe perioada executării obiectivelor: o traficul auto suplimentar indus pe axa str. Tot în ceea ce priveşte rela ia cu alte planuri sau programe.09. DJ 106A Sibiu . respectiv intravilan TRUP 3 pe subzone delimitate pe baza criteriilor de omogenitate morfologică şi functională ce permit stabilirea categoriilor de interven ie.

considerând un interval anual (de 4 sezoane) va fi pe o perioadă mai mică (estival în special). de distan a până la canalul Trinkbach. distan a dintre ele (pe cea mai scurtă linie prin pădure de cca. pe direc ia generală vest. Poluarea luminoasă Dacă pentru cartierul de la Sitex a fost realizat un studiu de specialitate în ceea ce priveşte iluminarea perimetrului şi modul în care această lumină va difuza sau nu în pădurea învecinată. rezultatele studiului de iluminare executat în cazul Sitex. nu de inem acelaşi tip de date şi despre ştrand. se poate afirma că nu va exista un efect negativ cumulat al acestor două obiective. Cu alte cuvinte traficul prilejuit de ştrand va induce valori mai mari de emisie a poluan ilor specifici însă pe perioadă mai scurtă (3-4 luni). În orice caz. panta locală a sc ecoanalitic srl 25 . Există însă unele aspecte de subliniat în sensul diferen ierii acestor două planuri: o cu toate că traficul indus de prezen a ştrandului municipal este posibil a fi mai intens şi sigur pe o distan ă mai mare fa ă de cel indus de prezen a cartierului de la Sitex. retragerea faunei. trafic auto) va avea drept efect o depreciere locală a calită ii aerului în arealul Pădurii Dumbrava. Pentru a vedea în ce măsură această depreciere va fi una semnificativă sau nu fa ă de situa ia actuală. în spe ă la nivelul faunei mari. o poluarea aerului din surse fixe va fi în mod cert mai ridicată în cazul cartierului de locuin e fa ă de ştrand prin natura obiectivului (având şi necesită i mai mari de încălzire dar şi activitate constantă în sezonul rece spre diferen ă de ştrand) Poluarea fonică Cu toate că ambele obiective vor implica pe perioada construirii aceleaşi tipuri de opera iuni generatoare de zgomote şi vibra ii. 750m). nu considerăm că se va resim i un efect cumulat asupra ariei protejate. Poluarea apelor subterane şi de suprafa ă . Se consideră însă unele premise în evaluare: .nivelul hidrostatic în Pădurea Dumbrava variază destul de mult fiind puternic influen at de condi iile specifice de sol. în cadrul capitolului V (Poten iale efecte semnificative asupra mediului inclusiv asupra ariei protejate învecinate) se vor realiza estimări ale acestor emisii şi ale efectelor induse în limita calită ii şi cantită ii datelor de intrare disponibile din fazele de proiectare în care se află ambele obiective. în cazul în care se va petrece. eventuala poluare luminoasă indusă fiind resim ită doar în stricta vecinătate a fiecăruia. considerând trei elemente relevante fa ă de acest subiect: natura obiectivelor (utilizarea). pe când traficul aferent cartierului Sitex va induce efecte relativ constante pe tot parcursul anului însă mai reduse fa ă de cele aferente ştrandului (prin numărul de autoturisme).Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” (lucrări de şantier. se va desfăşura din direc ia DJ106A (respectiv spatele obiectivelor) înspre adâncul pădurii. Efectele vor fi de aceeaşi natură în ambele cazuri (în sensul limitării zonelor liniştite de refugiu) dar distan a totuşi semnificativă dintre acestea precum şi amplasarea ambelor obiective pe marginea drumului vor conduce la lipsa unei interferen e semnificative a acestor efecte.Ape subterane Nivelul de informa ii cunoscute despre ştrandul municipal nu permite o evaluare pertinentă a unei eventuale cumulări a efectelor induse asupra nivelului hidrostatic din întreg arealul.

în Raportul de Mediu făcut public pentru acest obiectiv. sc ecoanalitic srl 26 . Ordinul nr. întreaga Pădure Dumbrava suferă mai degrabă de efecte negative din cauza unui nivel ridicat al apei freatice şi nu unul scăzut (fiind de-a lungul timpului executate drenuri special în scopul scăderii nivelului). astfel încât teoretic chiar şi o reducere generală a nivelului hidrostatic în zonă ar putea avea un eventual efect pozitiv cu condi ia în care acesta să nu scadă sub adâncimea de accesibilitate a vegeta iei .59mc. Cu toate că în ambele situa ii sunt prevăzute solu ii de epurare astfel încât aceste ape pluviale (posibil încărcate în special cu suspensii şi eventuale produse petroliere) să fie deversate în Trinkbach în condi iile de calitate prevăzute de NTPA 001/2005.pe de altă parte însă. săptămânal se va face spălarea şi dezinfec ia bazinului. rezultă un volum total de apă în aceste bazine de cca. în plus. utilizând aceste valori extrase.de asemenea în acelaşi document se stipulează că odată cu apele pluviale vor fi evacuate în aceeaşi re ea (şi deci în Trinkbach) şi apele rezultate de la golirea / primenirea bazinelor de înot În ceea ce priveşte debitul de ape evacuate provenite de la aceste bazine. din breviarul de calcul rezultă un debit de 1175. O estimare în acest sens se poate realiza utilizând dimensiunile redate pentru aceste bazine în Raportul de Mediu. b) Pentru bazinele fără recirculare.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” terenului.Ritmul de primenire a apei şi de spălare şi dezinfec ie a bazinelor se va stabili în func ie de calitatea apei. zilnic se va recircula prin sistemul de filtrare şi clorizare întregul volum de apă al bazinului şi.datorită regimului de înăl ime propus în cazul cartierului de la Sitex (max P+17). nu se poate prezenta o valoare certă deoarece în documenta ia men ionată nu este calculat acest debit. se va schimba zilnic cel pu in 1/3 din volumul apei din bazin şi se vor asigura golirea. 71 următoarea cerin ă: “Art. precum şi adâncimile respective (deşi nu sunt clar prezentate.ca şi aspect general.55l/s). prin realizarea cartierului de la Sitex. spălarea şi dezinfec ia acestuia la cel mult 3 zile. se atrage aten ia asupra necesită ii efectuării unui calcul comun privitor la acest debit cumulat.36l/s de ape pluviale ce vor fi de asemenea evacuate în canalul Trinkbach . respectându-se următoarele cerin e minimale: a) Pentru bazinele cu recirculare a apei. cât şi de amenajare şi regularizare a canalului Trinkbach. în unele cazuri fiind valori cumulate). cu certitudine adâncimea de interven ie la fundare va fi mai mare decât cea din cazul ştrandului municipal. În orice caz. fiind prevăzute lucrări atât de reabilitare a prizei de apă de pe Sebeş (Seviş). se va înlocui 1/10-1/15 din volumul apei cu apă potabilă. nu acelaşi lucru este valabil şi pentru ştrandul municipal: . dar cu primenire continuă a apei. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de via ă al popula iei are la art. . 71. 10532. existen a (şi între inerea) drenurilor executate în scopul scăderii nivelului freaticului în pădure . se va înlătura influen a artificială actual indusă de acest canal (prin deprecierea lucrărilor de etanşeizare) asupra nivelului hidrostatic din zonă . Dacă în cazul cartierului propus la Sitex. .Ape de suprafa ă Canalul Trinkbach se va constitui în receptorul apelor pluviale de pe ambele amplasamente. singurele ape evacuate în Trinkbach vor fi cele pluviale (480.

timp de câte două zile.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” c) Pentru bazinele fără recircularea apei şi fără posibilită i de primenire continuă a apei.48mc/săptămână = 5517. ele nefiind regăsite în breviarul de calcul din Raportul de Mediu referitor la ştrandul municipal. 12 ore zilnic).59mc/săptămână (schimb total) Total: 15777. se vor asigura golirea.97mc/zi şi 5517. În ceea ce privesc apele uzate evacuate din ambele zone prin intermediul re elelor de canalizare centralizată. sc ecoanalitic srl 27 .10532. Pădurea Dumbrava cu debuşare în re eaua centralizată municipală a Sibiului şi deversare finală în Cibin prin sta ia de epurare de la Mohu (situa ie de altfel existentă) .59mc x 2zile = 21065.18mc/săptămână (schimb total) Total: 38619. astfel încât există premise în a considera că la nivel de proiectare nu s-a inut cont de acest posibil efect cumulat. considerând că nu cunoaştem care din tehnici va fi aplicată în cazul ştrandului municipal (cu sau fără recircularea apei).86mc/zi x 5 zile = 17554. doar obiectivul propus la Sitex de ine un aviz al Sistemului de Gospodărire a Apelor Sibiu. volumul de apă necesar acestor opera ii de primenire: a) caz cu recirculare .10532. Motivul prezentării acestor valori constă în a atrage aten ia că în lipsa unui aviz al SGA Sibiu pentru ştrandul municipal şi în lipsa unei colaborări la nivel de proiectare între cele două obiective. situa ia este următoarea: .3mc/săptămână (primenire zilnică . se poate estima sub forma unui interval.2mc/zi x 6 zile = 5245.083 (medie între 1/10 şi 1/15) = 874. a treia fiind subtituit tot volumul) . se poate conluziona că este un sistem pertinent acceptat de către operator. volumul de apă evacuat în Trinkbach este între 2253. există riscul ca dimensionările propuse pentru lucrările de amenajare a Trinkbachului în zona Sitex să nu fie corecte.97mc/zi b) caz fără recirculare . spălarea şi dezinfec ia zilnică a bazinului şi umplerea cu apă de calitatea prevazută în standardul în vigoare.” Aşadar.79mc/săptămână = 2253. Pădurea Dumbrava. Considerând că ambele solu ii propuse pentru aceste obiective au fost avizate favorabil în aceeaşi perioadă de către SC Apă Canal SA. Fireşte se discută de sezonul estival. În acest sens.obiectiv ştrand municipal: colectarea se propune prin intermediul colectorului Dn 500mm ce urmează a fi realizat în scopul colectării apelor uzate de la nivelul comunei Răşinari. Men ionăm încă o dată că aceste valori sunt estimate în prezentul studiu.33 (1/3) = 3510.07mc/zi (deci un debit situat între 52l/s şi 128l/s socotind un program de func ionare de cca.59mc x 0.în acest sens există un aviz de principiu de la SC Apă Canal SA . Până la ora actuală.59mc x 0. recomandăm o corelare a acestor debite şi întocmirea unui protocol de colaborare încă din această fază incipientă între titularii celor două obiective. din informa iile oficiale de inute. neexistând o corelare cu debitele evacuate de ştrand (1175. fiind înaintate breviarele de calcul aferente. cu debuşare de asemenea în re eaua de canalizare de pe str.10532.2mc/săptămână (primenire zilnică) .07mc/zi (medie) Se observă că indiferent de scenariu sau de rota ia de golire.10532.36l/s pluvial şi 52l/s-128l/s ape uzate bazine).obiectiv cartier Sitex: colectarea se propune în re eaua existentă pe str.

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Alimentarea cu apă .obiectiv ştrand municipal: se propune din conducta de alimentare a Sibiului.obiectiv cartier Sitex: se propune din conducta actuală ce alimentează incinta Sitex din sta ia de clorinare a SC Apă Canal SA (sursă front captare lunca Ştezii) cu decolmatarea acestei conducte (solu ia fiind avizată de operator se consideră că nu vor fi probleme) . cu racord în zona Uzinei de apă Dat fiind că aceste două obiective vor avea surse separate de alimentare cu apă (ambele fiind avizate favorabil de operator) nu considerăm că vor exista eventuale efecte negative cumulate din acest punct de vedere. Efecte cumulate asupa rezerva iei Parc Natural Dumbrava Sibiului Considera ii asupra măsurii în care promovarea ambelor aceste obiective va influen a negativ aria protejată s-au făcut in extenso la capitolul V (Poten iale efecte semnificative asupra mediului inclusiv asupra ariei protejate învecinate). sc ecoanalitic srl 28 .

A. respectiv Trup 3 conform P. Sitex Dumbrava S. fabrica de covoare S.C.d. în cadrul parcului natural Dumbrava Sibiului. La ieşirea din municipiul Sibiu la cca. Sibiu. • vis-a-vis de S. apă captată din frontul de pu uri din lunca râului Şteaza. spre SV cu comuna Poplaca şi comuna Răşinari. Municipiul Sibiu. Sitex Dumbrava S. Din punct de vedere geomorfologic unitatea este amplasată pe terasa II a râului Cibin şi a pârâului Şteaza.A.U. Sitex Dumbrava S. fiind adiacent acestuia. Terenul pe care se propune amenajarea urbanistică se plasează pe partea dreaptă a DJ 106 A Sibiu – Răşinari – Păltiniş şi a liniei de tramvai Sibiu – Răşinari în sensul direc iei de mers Sibiu – Răşinari. această fabrică se află în încetare de activitate. În latura E şi NE se mărgineşte cu municipiul Sibiu. apar inând Direc iei Silvice Sibiu. se află în interiorul parcului natural. 3 km pe direc ia V–SV. este amplasată insular.G. Muzeul Civiliza iei şi Tehnicii Populare Astra. Actualmente.1. se află la o distan ă de 150 m.M.Z. Pădurea Dumbrava.5m-435m. DJ106A. Sibiu. sta ia de clorinare a apei potabile pentru mun. Ca şi încadrare în localitate. În imediata apropiere sau la distan e ce pot favoriza eventuale interferări ale efectelor unor activită i se află: • la cca. Terenul care a generat prezentul P.C.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” II. vis-a-vis de ramifica ia DJ 106 A Sibiu – Răşinari cu DJ Sibiu – Cisnădioara. iar spre S cu Pădurea Cisnădioarei. pe aceeaşi direc ie – Școala de Câini pentru Poli ie apar inând MAI. pe latura S – pe direc ia DJ Sibiu – Cisnădioara.Z. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLU IEI SALE PROBABILE ÎN SITUA IA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI PROPUS II. se află în proprietatea S.U. 1. topografic situându-se la altitudinea de 433. promovat de către Primăria Municipiului Sibiu. depresiune cantonată pe cursul mijlociu al văii Cibinului. • la cca.8km). Pădurea Dumbrava este delimitată spre N şi SE de luncile râului Cibin şi respectiv a pârâului Seviş. care se desfăşoară pe o suprafa ă de cca. 1 km.6 km2 (lungime de 2km şi lă ime de 0. • pe latura N–NE la cca.A. 4km. de-a lungul drumului jude ean DJ 106A ce asigură rela ia Sibiului cu Răşinari şi Păltiniş. dorin a proprietarului fiind de a schimba utilizarea acestui teren din actuala folosin ă industrială într-o folosin ă cu caracter reziden ial modern. sc ecoanalitic srl 29 . afluent de dreapta al râului Olt. Sibiu şi este amplasat în Pădurea Dumbrava Sibiului. drenat de pârâul Valea Aurie. Sibiu Rășinari”. Ștrand municipal și zonă de agrement. fostul depozit de muni ii şi armament al UM 01473 .U.Păltiniş). Sibiu.Răşinari . tot în cadrul Pădurii Dumbrava. 1km.actual propunere P. Accesul pe terenul analizat se face direct din DJ 106A (Sibiu . iar la o distan ă de cca. pădure situată în partea de sudvest a municipiului Sibiu. Starea actuală a mediului în zona Sibiului Municipiul Sibiu se plasează geografic în cadrul Depresiunii Sibiului.N. 500m N–NE se află amplasată clădirea sediului Ocolului Silvic Sibiu.C. zona vizată se situează în limitele intravilanului oraşului Sibiu.

Dezafectarea acestora şi regularizarea cursului canalului Trinbach. forma iunile geologice care apar la zi sunt cele pliocene reprezentate prin pietrişuri.. Limita de sud urmăreşte contactul dintre forma iunile cristalin . 20-25m şi respectiv 10-15m. cuprinse între 500-600m altitudine. cu fragmentare deluroasă în care predomină şesurile aluviale. În sens stratigrafic. Limita nordică. Modul de distribuire al formelor de relief. prezente mai ales în păr ile sudice ale depresiunii şi pliocene în zona Cisnădie-Poplaca. Acest fapt.Z. la contactul cu muntele se desfăşoară relieful colinar. terase şi lunci foarte largi. argile nisipoase şi holocen superioare reprezentate prin pietrişuri şi nisipuri. nisipuri. cuprins între 400-600m altitudine.Prin studiul pedologic efectuat în întreaga depresiune (Bălăceanu. în faza de construc ie deşi benefic din punct de vedere tehnic pentru obiectivul studiat prin P. În partea joasă a depresiunii are loc o asociere de vechi conuri piemontane terase şi lunci largi. numite şi „piemontul Cisnădiei”. fragmentarea.R. poate modifica nivelul hidrostatic al apei freatice. care este alcătuit din coline piemontane în partea sudică. mai pu in netă. Studiul geotehnic întocmit de S. câmpuri piemontane. aceasta fiind o unitate bine definită a culoarului depresionar Cibin. Depresiunea se prezintă ca o unitate geografică bine individualizată. argile marnoase panoniene. Depresiunea Sibiului se caracterizează prin dezvoltarea mare a depozitelor cuaternare şi anume a celor pleistocene şi holocene. la care se adaugă natura friabilă a rocilor se reflectă în tipurile variate de soluri formate în condi ii bioclimatice caracteristice. coboară spre a continua cu terase suspendate fa ă de Cibin cu 50-70m. prelungire a Podişului Secaşelor la NV şi V. Are un relief piemontan acumulativ. evantaie şi terase de piemont.neogene. Aceasta a luat naştere prin scufundarea neuniformă a cristalinului Mezozoic carpatic. este formată de cumpăna apelor dintre bazinul Cibinului şi bazinul Visei. începută spre sfârşitul Cretacicului şi continuată în Pliocen. sunt larg răspândite în zona câmpiilor şi a colinelor piemontane. pune în eviden ă o alimentare a freaticului în zona de interes din pierderile de apă din re elele hidroedilitare existente şi capacită ile de stocare de pe amplasament.mezozoice şi cele sedimentar . resurse minerale Amplasamentul este situat în Depresiunea Sibiului (S=400kmp).L. Limita vestică şi nord-vestică a depresiunii o constituie Dealurile Magului sau ale Amnaşului.400m. cuprinzând tipurile genetice silvestru podzolic şi silvestru brun. Depresiunea Sibiului are un relief asimetric. Conurile piemontane.U. situată în şirul depresiunilor de contact dintre Podişul Transilvaniei şi Carpa ii Meridionali. nisipuri. lărgite spre nord. Limita sudică a Depresiunii Sibiului este marcată de linia ce constituie limita morfologică dintre zona depresionară şi M. apoi forma iuni pleistocene reprezentate prin pietrişuri.ii Cibinului.C. în perimetrul municipiului Sibiu şi în zona înconjurătoare. Dealurile marginale din estul Sibiului. Sub raport geologic şi pedologic. sc ecoanalitic srl 30 . delimitând Depresiunea Sibiului de Depresiunea Făgăraşului şi de ara Oltului. Pe latura sudică.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Geomorfologia şi geologia zonei. materializată printr-un abrupt de 350. coboară sub forma unui pinten până în dreptul mun ilor. etajate. GEO 2000 S. 1970) se eviden iază faptul că solurile automorfe (zonale) şi hidroautomorfe.

execu ia de semănături cu ghindă de stejar împreună cu secară sau ovăz. cu un con inut ridicat de argilă. variază în general între 0. În urma forajelor efectuate de-a lungul timpului la nivelul municipiului Sibiu.min.stejarul (Quercus robur) fiind sensibilă la astfel de varia ii. obiectivul se află amplasat în bazinul hidrografic al râului Cibin . sunt prezentate în continuare câteva elemente de identificare şi caracteristicile acestui curs de apă: Denumire Cod cadastral Zona de interes Lungime Altitudine amonte Altitudine aval Altitudine medie Pantă medie pârâul Sebeş (Valea Ştezii) VIII – 1. 30-40l/sec.483mc/s 108mc/s 74mc/s 61mc/s 0. Resurse de apă Din punct de vedere hidrogeologic. în majoritatea cazurilor aceasta fiind potabilă.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” poate avea unele efecte temporare negative într-o mică măsură asupra vegeta iei forestiere din vecinătatea incintei prin determinarea unor varia ii ale regimului de umiditate din sol. de-a lungul timpului fiind realizate o serie de măsuri cu scopul reducerii gradului de înmlăştinare şi refacerea pădurilor prin drenarea anumitor suprafe e. Datorită faptului că priza de apă este situată pe cursul de apă numit Sebeş (Valea Ştezii). prin Canalul Trinkbach. pânza freatică este cantonată în nisipurile de terasă situate deasupra unui strat impermeabil argilos.la 3% asigurare Qmax.120.multianual Qmax.la 1% asigurare Qmax. Din punct de vedere hidrografic.9 şi 5.4 m. în scop industrial cu un debit de cca. planta ii cu stejar de baltă în zonele cu exces de umiditate sau mai recent cu frasin şi în special prin men inerea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă a arboretului în vederea asigurării continuită ii. deviat din pârâul Şteaza aproximativ în mijlocul comunei Răşinari.0 l/s.Nivelul hidrostatic este cuprins între 4.la 5% asigurare Qmed.cod cadastral VIII (1) – 120. specia dominantă.9 în aval de confluen a cu Valea Caselor 16km 1355m 529m 1159m 52‰ Pârâul Sebeş – Valea Ştezii are (în regim natural de scurgere) următoarele valori ale debitelor asigurate: Qmed. Solul.lunar cu 95% asigurare (de dilu ie) 0.136mc/s sc ecoanalitic srl 31 .2l/s . s-a stabilit că debitele de apă subterană. Amplasamentul terenului propus (ocupat de către fosta fabrica de covoare Sitex Dumbrava) este drenat şi traversat de canalul Trinkbach.8. de tip brun luvic pseudogleizat. are un specific aparte.

seismicitatea este de gradul VII.1 VIII 17.7%. iar diferen a de amplasament şi altitudine nu contribuie la modificări esen iale ale microclimatului.8. zona „D”. SV. La sta ia meteorologică Sibiu. temperatura medie anuală multianuală în grade Celsius (°C).numărul mediu al zilelor tropicale (T° > 30° C C):11 zile .90m conform STAS 6045/77.durata medie de strălucire a soarelui cca. S. De aemenea.: 28-30 zile/an .16. Singura diferen ă constă în zilele cu cea ă şi în perioada inversiunilor termice când. V .6 II -1.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Poten ialul seismic al zonei Conform Normativului P100-92.temperatura medie multianuală a aerului: + 8.70. valorile lunare şi anuale multianuale variind conform tabelului de mai jos: Sta ia meteo Sibiu I -3. N şi foarte pu in din NE .3 XII -1.59.4 V VI V II V III IX XI 3. 6 .5 III 3.4 IV 8.6 lu n ile a n u lu i sc ecoanalitic srl 32 .3 XII -1 . adâncimea de înghe fiind de 0.2%.3mm/an .5 VI 16. 3 V 13. al cărui curs are o direc ie NV-SE.data medie a primului înghe :11 octombrie . şi Tc = 0.4 IX 13. cu efecte moderate şi secundare microclimatice date de aşezarea strict locală în Depresiunea Sibiului şi valea larg deschisă a râului Cibin. este de 8. 5 1 3.numărul mediu al zilelor cu brumă: 25 zile/an .8. Clima şi calitatea aerului Caracteristicile generale ale climatului sunt cele specifice unui climat continental temperat.4 1 8.4 VII 18.0% restul procentelor fiind vânturi din direc ia E.numărul mediu al zilelor cu ninsoare. SE .5 16 .: 1926 ore/an .frecven a predominantă pe direc ii a mişcării maselor de aer este: NV .11.1 . iar sta ia meteo de la aeroport pe terasa a III-a).6 X 8.cantitatea multianuală a precipita ilor: 645.3 anual 8. în zona obiectivului studiat numărul de zile cu cea ă este mai mare decât în zona aeroportului (obiectivul fiind plasat pe terasa a I-a a Cibinului.1 -3 .2%.1 17 .4 13 . calculată dintr-un şir de date de peste 100 ani de observa ii.1° C .8 20 te m p e r a tu r a 15 10 5 0 -5 t e m p e ra t u ri lu n a re I II III 3.1°C.numărul mediu anual al zilelor cu cer acoperit: 160-180 zile/an Datele de mai sus provin din observa iile sta iei meteorologice Sibiu situată în zona aeroportului. se înregistrează şi unele mici diferen e la temperaturile aerului. Elementele principale care caracterizează din punct de vedere microclimatic zona studiată sunt: .8 XI 3. având ks = 0.data medie a ultimului înghe : 22 aprilie . calm .

9 XII 28.4 III 23. În tabelul ce urmează.4% (8.7 S 2. 18.0 Viteza medie m/sec 3. la sta ia meteorologică Sibiu. se prezintă cantită iile medii lunare multianuale şi valoarea anuală multianuală a precipita iilor măsurate la sta ia de referin ă Sibiu. sunt conform celor ce urmează: N 2.0 VIII 74. Viteza medie a vântului este de 3. precipita iile sunt sub formă de zăpadă şi se produc obişnuit în perioada decembrie .9 X II 2 8 . intensitatea. Mişcarea medie multianuală a maselor de aer pe cele opt direc ii cardinale în procente şi roza vânturilor în acest sens.6 IV 51.2 NV 11.7 Directia si viteza maxima m/sec S-SE.7 anual 645. reprezintă mişcarea maselor de aer pe diferite direc ii.2 NE 1.5 II 26.5 SV 2. dintr-o zonă cu presiune mai mare spre o altă zonă cu presiune mai mică.9 V 82.2 IX 4 9 .7 V 8.2% + 11.5 SE 8.6 IV 5 1 .4 III 2 3 . iar situa ia de calm atmosferic se manifestă în propor ie de 59%.7 m/sec.februarie într-un timp mediu de 55 zile/an.5 VI 1 1 1 .3 mm.6 X 4 2 .7 În sezonul rece al anului. vânturile dominante în cuprinsul Depresiunii Sibiului şi Podişului Hârtibaciului bat din direc ia V-NV cu o frecven ă de 19. iar vitezele maxime care se realizează sunt de 18 m/s şi chiar peste această valoare din direc iile S-SE.8 VII 92.3 P REC IP IT A T II M UL T IA NUA L E( m m ) 12 0 10 0 80 60 40 20 0 P R E C IP IT A T II M U LT IA N U A LE ( mm) I 2 6 .5 VI 111. Urmare a observa iilor şi măsurătorilor făcute în timp. frecven a şi durata de manifestare a acestui parametru meteorologic.2%) din timpul unui an.2 Calm 59. cantitatea anuală multianuală de precipita ii măsurată la sta ia meteorologică Sibiu într-o perioadă de peste 100 ani este de 645. fiind variabilă în timp de la un an la altul în ceea ce priveşte cantitatea.6 X 42.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” În zona teritorială în care se găseşte şi perimetrul studiat.8 V II 92 V III 7 4 .2 IX 49.0 E 4.9 V 8 2 .6 XI 34.0 Roza vanturilor 15 NV 10 5 V 0 N NE E SV S SE sc ecoanalitic srl 33 .5 II 2 6 . datorită repartizării neuniforme a presiunii atmosferice pe suprafa a terestră. Dinamica atmosferei care se cunoaşte sub numele de vânturi. Sta ia meteo Sibiu I 26.6 XI 3 4 .

cruşin Viburnum opulus .porumbar Cornus sanguinea . faună Amplasată în sud-vestul municipiului Sibiu.carpen Prunus avium .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Vegeta ia.călin Rhamnus cathartica .iarba albastră Prenanthes purpurea . pe lângă stejar (Quercus robur).lăcrămi a Molinia coerulea . Dintre speciile arboricole regăsite.frasin Acer platanoides .arici Microtus sp.tei Quercus petraea .ar ar Acer pseudoplatanus . Ca formă generală. Pădurea Dumbrava este un stejăret de terasă (Querco robori .lemnul câinesc Crataegus monogyna .cireş pădure Ulmus minor .9ha. 16/1994 şi apoi prin Hotărârea Consiliului Jude ean nr.salbă moale Frangula alnus .căprior Vulpes vulpes .pârş sc ecoanalitic srl 34 . aceasta se prezintă ca un poligon neregulat ce urmăreşte limita fondului forestier şi care are în consecin ă două insule unde terenul are un alt tip de folosin ă de o lungă perioadă de vreme (amplasamentul fabricii de covoare SITEX DUMBRAVA SA şi cel al zonei Hanului Dumbrava). . Aria a fost declarată ca protejată prin Hotărârea Consiliului Jude ean nr.măceş Evonymus europaea . de o parte şi de alta a Drumului Jude ean 106 A care leagă Sibiul de sta iunea Păltiniş. Suprafa a Parcului Natural Dumbrava Sibiului este de 974.brânduşa Majanthemum bifolium . vegetează următoarele: Carpinus betulus . 64/2004.salata iepurelui Cephalanthera alba .scoruş În stratul arbustiv se regăsesc: Ligustrum vulgare .sânger Rosa canina .orhidee Fauna este şi ea bine reprezentată.mistre Capreolus capreolus .Carpinetum).verigariu În stratul ierbos al acestei păduri au fost inventariate mai mult de 100 de specii de plante cu flori dintre care mai rare sunt: Silene dubia . fiind ulterior cuprinsă în Legea 5/2000.orhidee Neottia nidus-avis .jugastru Tilia platyphyllos .păducel Prunus spinosa .gorun Fraxinus excelsior .vulpe Sciurus vulgaris .opai a Crocus banaticus . floră.ar ar Sorbus aucuparia .veveri ă Erinaceus europaeus .şoareci Muscardinus avellanarius .ulm Acer campestre . fiind regăsite următoarele specii: Mamifere Sus scrofa .

bufni ă Upupa epops .sticlete Passer montanus .corb La acestea se adaugă o serie întreagă de nevertebrate mici.ro/departament_ape/biodiversitate/rezervatii_parcuri_nationale.pi igoi mare Turdus merula .Muzeul Satului şi Grădina Zoologică amplasament SITEX Dumbrava SA .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Păsări Parus major .ciocănitoare mare Garrulus glandarius . insecte .mierlă Emberiza citrinella . acesta din urmă fiind transmis Academiei Române spre avizare.mmediu.dintre care cele xilofage au fost bine studiate pe teritoriul Pădurii Dumbrava. custodele a elaborat regulamentul ariei protejate (care a fost aprobat de către Comisia de custodie) şi Planul de management al ariei.cinteză Carduelis carduelis .gai ă Streptopelia turtur .presură Dendrocopus major .pupăza Cuculus canorus .htm sc ecoanalitic srl 35 . În anul 2005.vrăbii Corvus corax . zona Hanului Dumvrava Complexul Na ional Muzeal ASTRA .propunere conversie prin PUZ Parcul Natural Dumbrava Sibiului .turturea Bubo bubo .vrăbii P.cuc Certhia familiaris . Custodia acestei arii protejate este asigurată de către Direc ia Silvică Sibiu prin intermediul Ocolului Silvic Sibiu. fiind preluată în cursul anului 2004. domesticus .conform limitelor specificate la http://www.

La nivelul recensământului din anul 2002. Din punct de vedere al op iunilor popula iei. Singurele activităti industriale sau de depozitare.loisir (Parcul Sub Arini şi Grădina Zoologică).Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Demografia zonei. evolu ia stării mediului în zona pădurii Dumbrava Sibiului va depinde de o serie întreagă de elemente. evenimente sau planuri care pot avea efecte suprapuse sau individuale asupra acestei calită i. cât şi unei mase construite depreciate disponibilă la schimbare. În cazul adoptării alternativei „zero”.sec ia Civiliza iei Tradi ionale) şi sport . la data încheierii prezentului studiu. 25% din grupa de vârstă peste 50 ani. Se precizează că s-au parcurs etapele de consultare publică pe linie de urbanism pentru PUZ-ul propus. cu doar cca. inten ia administra iei publice locale este de a focaliza eforturile investi ionale către revitalizarea zonelor postindustriale. 1. numărul angaja ilor fiind de 16 la ora actuală. Mai jos se redau o parte din aceste elemente.4). Din punct de vedere al func iunilor existente în zona amplasamentului în studiu limitrofă Cartierului Valea Aurie . de factura amplasamentului în studiu şi/sau mutarea lor în afara oraşului. problemele de mediu care vor putea apărea cu influen ă în special asupra Pădurii Dumbrava sunt: • alimentarea cu apă (în situa ia în care va fi efectuată din freatic putând influen a regimul hidrostatic din zona pădurii) • evacuarea apelor uzate (controlată sau nu în cursul de suprafa ă al Sebeşului sau în Canalul Trinkbach) • creşterea nivelului de zgomot în special în sezonul estival sau la sfârşit de săptămână sc ecoanalitic srl 36 . populatia municipiului Sibiu se cifra la valoarea de 170. deci fără implementarea planului urbanistic propus pentru reconversia zonei industriale Sitex într-o zonă reziden ială. influen e asupra condi iilor locale de mediu ale activită iilor viitoare din zona Tropini Considerând tendin a de dezvoltare a unei zone de case de vacan ă (şi probabil pensiuni turistice).000 locuitori. CUT max=0. sunt prestate de către societă ile ce au închiriat spa ii pe amlasament: • SC WKS Steilmann SRL (în cadrul punctului de lucru îşi desfăşoară activitatea 100 de pesoane în trei schimburi) • SC Heldense România SRL (ce are un număr de 38 de angaja i) SC Eurochim SRL (desfăşoară activită i de depozitare până la sfârşitul anului 2009) Din punct de vedere al fondului construit zona este “deschisă” atât datorită unei densită i func ionale depăşite moral (incinta postindustrială POT max=40%. în măsura în care acestea pot fi depistate la ora actuală şi bineîn eles considerând nivelul de cunoaştere actual (ordinea de prezentare este una pur topografică şi nu neapărat în func ie de intensitatea influen elor).se evidentiază o creştere a interesului reziden ial în rela ie cu sta iunea Păltiniş. SC Sitex Dumbrava SA si-a încetat activitatea industrială. pe fondul general cultural (Compexul Muzeal Na ional „Astra” .

• 2. . velo. moto sau ATV în vecinătatea zonei de case de vacan ă • creşterea riscului apari iei unor incendii de pădure precum şi a tăierilor ilegale de lemne (de foc în special) • influen area calită ii aerului în zonă prin creşterea emisiilor din surse atât fixe (încălzire probabil cu lemne) cât şi mobile (acces auto) • creşterea presiunii animalelor domestice asupra faunei din pădurea Dumbrava (câini de companie sau hoinari mai ales) Toate acestea pot avea următoarele tipuri de efecte asupra pădurii (ariei protejate în spe ă): • retragerea faunei sau chiar scăderea efectivelor unor popula ii existente pe ra iunea restrângerii arealor de hrană sau înmul ire • degradarea florei şi vegeta iei cu efect într-o oarecare sărăcire calitativă a unor asocia ii edificatoare • distrugerea vegeta iei lemnoase în cazul iscării unor incendii În condi iile în care această zonă va rămâne totuşi în continuare cu o utilizare strict agricolă în vecinătatea pădurii. de biciclete.fiind vorba de un mare parc de distrac ii) • poluarea luminoasă asupra zonelor de pădure învecinate • presiunea crescută antropică asupra zonei de pădure prin acces necontrolat pietonal. principalele probleme care vor putea avea efecte negative semnificative asupra calită ii mediului şi implicit asupra ariei naturale protejate vor fi: • defrişarea unui volum de masă lemnoasă care ocupă la ora actuală o parte din suprafa a propusă de dezvoltare (nu de inem însă date certificate despre arboretul respectiv nici sub aspect calitativ. moto .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” managementul deşeurilor (cu riscul apari iei unor depozite necontrolate şi neconforme în interiroul pădurii) • creşterea presiunii antropice asupra pădurii prin traficul necontrolat pietonal. nici cantitativ) • emisiile de noxe şi zgomot cauzate de traficul auto indus suplimentar • emisii de noxe din surse fixe (încălzire) • zgomotul generat de activitatea curentă a ştrandului (voci. muzică etc. influen e asupra condi iilor locale de mediu ale activită iilor viitoare din zona fostelor depozite militare (loca ie propusă pentru ştrandul municipal) În condi iile promovării proiectului de dezvoltare centrat pe ştrandul municipal în această loca ie.ATV • influen e asupra debitelor curente ale canalului Trinkbach prin apele deversate de pe amplasament (cele pluviale şi cele provenite de la între inerea bazinelor) • creşterea riscului de distrugere a vegeta iei lemnoase prin apari ia unor incendii • creşterea presiunii animalelor domestice asupra faunei din pădurea Dumbrava (câini de companie sau hoinari mai ales) Toate acestea pot avea următoarele tipuri de efecte asupra pădurii (ariei protejate): • retragerea faunei sau chiar scăderea efectivelor unor popula ii existente pe ra iunea restrângerii arealor de hrană sau înmul ire sc ecoanalitic srl 37 . nu există premise pentru a estima o evolu ie semnificativ schimbată a stării mediului în viitor fa ă de starea actuală.

acest scenariu este tratat pe larg la capitolul dedicat studierii alternativelor sc ecoanalitic srl 38 . este de aşteptat totuşi o schimbare înspre bine a calită ii mediului din zonă fa ă de starea actuală. proprietarul are două op iuni: .în acest caz se va ajunge din nou la o repopulare a perimetrului cu angaja i (în trecut lucrau cca. influen ele mai importante şi pe viitor vor fi cele cauzate de zgomotele de între inere şi operare.extrem de dificil de considerat însă dat fiind că suprafa a de teren în discu ie se doreşte a fi exploatată în continuare ca şi teren de construc ie. . învecinate cu pădurea Zona fiind propice creşterii animalelor se poate presupune că pe viitor va avea aceeaşi utilizare.dezafectarea completă a actualei infrastructuri şi înfiin area uneia sau chiar mai multor unită i de tip industrial (producere mochetă în primul rând dar şi alte activită i industriale profitabile) .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” degradarea florei şi vegeta iei cu efect într-o oarecare sărăcire calitativă a unor asocia ii edificatoare • distrugerea vegeta iei lemnoase în cazul iscării unor incendii În situa ia nerealizării ştrandului municipal în respectiva loca ie este dificil să estimăm evolu ia mediului local datorită necunoaşterii planurilor de viitor ale proprietarului terenului.efectele fiind în mare tot de tipul celor amintite în cazul ştrandului (cu intensitate însă mai mare sau mai mică func ie de obiectivul propus). deversări de ape uzate etc. În condi iile în care se va desfăşura pe mai departe aceeaşi activitate zootehnică. prin impunerea standardelor actuale de mediu şi în acest domeniu. influen e asupra condi iilor locale de mediu ale activită iilor viitoare din zona fermei zootehnice de pe teritoriul comunei Poplaca. influen e asupra condi iilor locale de mediu ale activită iilor viitoare din zona Sitex Plecând de la premisa în care această zonă nu va fi convertită din mediu industrial în mediu reziden ial. Se poate lua în considerare însă faptul că (prin istoricul avut deja în zonă) este deja stabilit un echilibru local în ceea ce priveşte comportamentul faunei. cu Uzina de apă şi cu culoarul liniei electrice). Dezvoltarea pe viitor a zonei în una cu ocupare industrială prezintă cele mai mici şanse însă cel mai probabil menirea va fi tot una din sfera turismului sau de peterecere a timpului liber . 4.închirierea în continuare a spa iilor de lucru spre diverşi operatori industriali precum şi producerea în continuare de mochetă cu o tehnologie învechită şi poluantă . 2800-3000/schimb).caz în care în condi iile unei infrastructuri depăşite şi uzate vor exista cu ceritudine efecte negative asupra calită ii apelor de suprafa ă şi freatice. influen a activită ii sale asupra pădurii se resimte pe o suprafa ă destul de redusă în imediata vecinătate. influen e asupra condi iilor locale de mediu ale activită iilor viitoare din zona Uzinei de apă Considerănd că obiectivul func ionează de o lungă perioadă de timp aici şi loca ia este una adiacentă pădurii. Dat fiind însă particularitatea amplasării acestei ferme (învecinată cu un col de pădure. asupra aerului şi implicit a vegeta iei şi faunei . Una din posibilită i ar putea fi dezafectarea integrală a depozitelor şi integrarea întregii zone în pădurea Dumbrava prin lucrări de plantare . • 3. 5.

a autorită ii locale de mediu (Agen ia pentru Protec ia Mediului Sibiu) şi a unor organe de control abilitate (Garda Na ională de Mediu sau chiar Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare) . influen e asupra condi iilor locale de mediu ale activită ilor viitoare din zona luncii Sevişului învecinată cu Pădurea Dumbrava (zona valea Săpunului etc. Pe viitor . Se men ionează însă că această zonă (a incintei CNM ASTRA) nu este cuprinsă în perimetrul ariei protejate ci face doar general parte din Pădurea Dumbrava Sibiului. Genul de influen e asupra Pădurii Dumbrava ar fi bineîn eles acelaşi ca şi în cazul zonei Tropini deşi trebuie subliniat că sectorul învecinat din cadrul pădurii este deja supus unei relative ridicate presiuni antropice în special prin activită i pietonale. NV şi V de lacul din amonte). Caracteristic pentru acest trafic este existen a unor perioade de vârf în special la nivel sezonier sau de sfârşit de săptămână. Zona este una de tradi ie în ceea ce priveşte orientarea turistică şi traficul pietonal şi de biciclete. cu certitudine (mai ales cu avântul căpătat de sporturile moto . cea mai mare parte a faunei dispărând cu desăvârşire. perioade în care afluxul auto este deosebit de ridicat. influen e asupra condi iilor locale de mediu ale activită iilor viitoare din zona Muzeului „Astra” şi Grădinii Zoologice Prin numărul impresionant de vizitatori din fiecare an. 8. 7. iar mai nou moto şi ATV. Pădurea Dumbrava şi implicit lizierei acestei păduri.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” 6. la fel ca şi incinta de la Sitex.în lipsa unor măsuri drastice care legal cad în seama custodelui ariei protejate (Direc ia Silvică Sibiu). velo. după cum se poate observa lesne în special la sfârşit de săptămână pe timpul verii. cea mai mare influen ă din punct de vedere al emisiilor de noxe din surse fixe dar şi de zgomote este exact în vecinătatea zonei teoretic cea mai ferită a Pădurii Dumbrava din acest sector (respectiv în spatele Laboratorului Zonal de Conservare şi Restaurare şi a cartierului „Oraca” imediat învecinat. În plus. în special CNM ASTRA va prilejui în primul rând un trafic auto din ce în ce mai ridicat pe viitor.această zonă va fi total compromisă în ceea ce priveşte prezen a faunei. Cu toate că un procent semnificativ din suprafa a muzeului este ocupată de vegeta ie lemnoasă. ceea ce duce la creşterea riscului poluării cu produse petroliere dar şi cu deşeuri de origine menajeră provenite de la turişti a sectoarelor de margine ale str.ATV) întreaga pădure va evolua în acest mod. moto-ATV nefiind însă cazul unor amenajări speciale în acest sens. Prin amplasarea interioară a compartimentelor acestui obiectiv. influen e asupra condi iilor locale de mediu ale activită iilor viitoare din zona de pădure dintre fostul Han Dumbrava şi sta ia de clorinare (intersec ia cu drumul spre Cisnădioara) Acesta este sectorul de pădure care la ora actuală este cel mai mult supus presiunii trusimului necontrolat. există o acută lipsă de parcaje care să deservească acest obiectiv.) Cu toate că la ora actuală utilizarea acestor terenuri este una agricolă (zone de arabil în special). există premise în a estima o dezvoltare în direc ia ocupării cu case de vacan ă. cea a fostelor depozite militare sau zona Hanului Dumbrava. În plus. sc ecoanalitic srl 39 . o mare parte din această suprafa ă păstrând caracteristicile generale similare cu întreaga Pădure Dumbrava (în special la N. toată această zonă nu este accesibilă faunei mari datorită barierei fizice formate din gardul de incintă.

Răşinari . Bineîn eles că în asemenea condi ii. această axă de legătură va fi în anii următori un destul de puternic subiect de controversă dată fiind necesitatea clară de fi lărgită pentru a deservi toate obiectivele de mai sus în condi ii civilizate. Orice controversă pe marginea acestei afirma ii nu ar face decât să sus ină fără echivoc faptul că la ora actuală în pădurea Dumbrava nu mai vie uiesc decât animale extrem de obişnuite cu prezen a antropică şi pentru care nu ar mai fi nici un fel de problemă orice activitate în acest sens. interese ale comunită ii locale etc. mai devreme sau mai târziu prin dezvoltarea acestei sta iuni (sau mai bine spus prin revenirea ei la o stare de normalitate). Problema ine înainte de orice de amenajarea teritoriului. prezentând chiar un lung istoric în acest sens.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” 9.Păltiniş) La acest punct se poate discuta strict de traficul pe această axă. ambele proiecte propuse în zonă (atât cartierul de la Sitex cât şi zona de agrement / ştrand) vor aşterne o presiune suplimentară pe acest fond deja tensionat. Cisnădioara. Pădurea Dumbrava şi DJ 106A (Sibiu . Ar fi poate impropriu să afirmăm că muzeul cauzează un trafic peste capacitatea de suport. 10. dar pe de altă parte este de asemenea deservită majoritar doar de această cale de acces • prin dezvoltarea unor zone din punct de vedere turistic (Tropini. urbanism. influen e asupra condi iilor locale de mediu ale activită ilor viitoare din zona fostului Han şi Camping Dumbrava (Hotel Palace) Fără a fi nevoie de o analiză deosebită. sc ecoanalitic srl 40 . prin fluxul mare de vizitatori în special în perioada estivală se crează adevărate ambuteiaje uneori datorită unei deficien e majore în ceea ce priveşte locurile de parcare amenajate. lunca Sevişului) va creşte de asemenea traficul pe această axă • cu toate că zona de acces înspre CNM ASTRA este cea mai apropiată de limita oraşului. trafic care pe viitor se prefigurează oricum din ce în ce mai crescut datorită mai multor aspecte: • reprezentând axa de legătură dintre Sibiu şi Păltiniş. în opinia noastră. influen e asupra condi iilor locale de mediu ale activită iilor viitoare din zona str. nu constă în stoparea oricăror investi ii în zonă ci rezolvarea acestei probleme de fond a traficului fie prin abordarea serioasă a problematicii lărgirii. Solu ia însă. se va pune o presiune ridicată asupra acestei căi de comunica ie • nu trebuie uitată comuna Răşinari care pe de o parte are un poten ial ridicat de dezvoltare. atâta timp cât deocamdată „gâtuiturile” din zonă se datoresc modului haotic de parcare practicat (cu evident risc de degradare a solului şi vegeta iei de la lizeira pădurii) În opinia noastră. se poate afirma cu certitudine că zona este puternic antropizată. zona este departe de a mai oferi condi ii prielnice de conservare a faunei mari. fie prin căutarea unor eventuale solu ii ocolitoare care să depreseze axa. şi în consecin ă rezolvarea trebuie căutată în aceste domenii. Prin permanentul zgomot şi prin circula ia auto şi pietonală (preferat loc de promenadă pentru sibienii din toate păturile culturale).

sc ecoanalitic srl 41 . Arealul va rămâne probabil o pozi ie în Legea 5/2000 (necompletată corespunzător nici după aproape un deceniu) cu o încadrare total nepotrivită şi veşnic generatoare de conflicte locale mai degrabă destructive decât benefice unei dezvoltări normale şi durabile a urbei. este şi va continua să fie o zonă mereu supusă presiunii antropice din toate direc iile.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Cu toate că este departe de noi inten ia de a submina importan a acestei zone protejate reprezentate de Dumbrava Sibiului. apreciem că statutul ei pe viitor de rezerva ie cu preten ia de conservare a mamiferelor mari sau a unor eventuale specii de păsări ce obişnuit sunt deranjate de prezen a şi activitatea omului va cădea în derizoriu. Considerând amplasarea ei precum şi faptul că Sibiul este un oraş în dezvoltare (acest lucru având efecte greu de stăvilit şi în zona periurbană). vom încerca să nu mai ocolim o realitate destul de tristă pe marginea acestui subiect: Pădurea Dumbrava. cu o menire originală de pădure-parc. cu func ii de recreare şi devenită în ultima perioadă prin nişte mecanisme şi cu argumenta ii destul de şubrede arie protejată cu statut de rezerva ie. a fost. Asupra acestui subiect sensibil reprezentat de statutul legal dar şi de statutul func ional al ariei protejate vom reveni pe parcursul prezentei lucrări la capitolele adecvate. ca un soi de concluzie la acest capitol.

pozi ia 3 „Dumbrava Sibiului”. În scopul analizării unor eventuale legături dintre planul propus în perimetrul de la Sitex şi modul în care este asigurat managementul rezerva iei „Parcul Natural Dumbrava Sibiului”.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” III. zonele de colectare a apelor pluviale (în spe ă nerealizarea separatoarelor de produse petroliere propuse sau eliminarea necontrolată a acestora pe teren sau în Canalul Trinkbach). a cerin elor de protec ie aşa cum sunt stabilite în Planul de management şi Regulamentul ariei protejate. • • • Considerarea obiectivelor de conservare ale Rezerva iei Parc Natural Dumbrava Sibiului. prin nerespectarea indica iilor P. pe o suprafa ă de 993ha. Ocolul Silvic Sibiu. zonele carosabile interioare necorespunzător organizate pot favoriza poluări în special la nivelul factorului de mediu sol.Z. vom trece pe scurt în revistă câteva considera ii care să aducă lumină asupra statutului ariei atât sub aspect legal cât şi sub aspect administrativ şi al func ionalită ii. Acestea pot fi considerate: • zonele în care se vor poza traseele re elelor de canalizare la nivelul întregului teren. în categoria parcurilor naturale ce corespunde în sisitemul de clasificare IUCN categoriei V (peisaj terestru / marin protejat) definită astfel: sc ecoanalitic srl 42 . Încadrarea ini ială a acestei arii protejate s-a realizat prin anexa 1 la această hotărâre. fiind în administrarea RA Romsilva. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV Conform prevederilor actualei variante a PUZ-ului pentru „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”. zonele de depozitare temporară a deşeurilor menajere (prin neorganizarea acestora în condi ii tehnice conforme). Baza legală de înfiin are / func ionare Aria a fost declarată ini ial ca protejată prin Hot. sec iunea D „Parcuri Naturale din jude ul Sibiu”. 12/1994.-ului de a reface stratul de sol şi pe cât posibil de vegeta ie după finalizarea lucrărilor de construire sau prin aplicarea defectuoasă a solu iilor constructive la nivelul platformelor de beton destinate protec iei solului. • zona de acces din traseul actualului DJ106A (strada Pădurea Dumbrava) şi zonele de circula ie interioară. Consiliului Jude ean Sibiu nr. există unele subzone care ar putea fi afectate. prin Filiala Silvică Sibiu. • zonele de amplasare a fiecărui imobil propus în parte.U. zona ariei protejate Parcul Natural Dumbrava Sibiului.

asupra însăşi modului de încadrare în Legea 5/2000 a).Zone Protejate Anexa 1 I. men inerea şi evolu ia unei astfel de zone. la 4 ani (!) după încadrarea Parcului Natural Dumbrava Sibiului de Legea 5/2000 în altă categore IUCN. această încadrare a fost men inută prin HCJ Sibiu nr. fără însă a aduce schimbări în statutul Parcului Natural Dumbrava Sibiului). aria a fost prinsă în cadrul Legii nr. Totodată. La nivelul anului 2000. în contradic ie cu Legea 5/2000. sc ecoanalitic srl 43 . 64/2004 (hotărâri care au adăugat alte arii protejate la nivelul jude ului Sibiu. aceste hotărâri au aprobat şi regulamentele de administrare a tuturor categoriilor de arii protejate listate. ecologică şi/sau culturală şi deseori cu o înaltă valoare a diversită ii biologice. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional astfel: Sec iunea III . Apărarea integrită ii acestei interac iuni tradi ionale este vitală pentru protec ia. unde interac iunea dintre oameni şi natură pe parcursul timpului a produs o zonă cu un caracter distinctiv. hotărâri adoptate de către Consiliul Jude ean Sibiu ulterior Legii nr. cât şi a HCJ 64/2004 (men ionate mai sus). încadrarea este marcată în categoria V IUCN.3. conform anexei 1-D. Zone naturale protejate de interes na ional şi monumente ale naturii 2. respectiv ca şi rezerva ie naturală. Această încadrare ridică semne de întrebare pe două planuri: a). În opinia noastră trebuie cât mai rapid aplicată o corec ie în ceea ce priveşte acordarea prevederilor legisla iei jude ene cu cele na ionale.specii forestiere rare cu aspect şi vârste apreciabile . O noutate este poate faptul că în anexa 1 la HCJ 64/2004 se asociau clar Parcurile naturale (tabel 3 care listează şi Dumbrava Sibiului) categoriei V IUCN.” La momentul respectiv. 76/2001 şi ulterior prin HCJ Sibiu nr.00ha Categoria IV: Arie de Management pentru Habitat / Specie: arie protejată administrată în special pentru conservarea naturii prin interven ii manageriale O zonă terestră şi/sau marină supusă unei interven ii active de management pentru a asigura men inerea habitatelor şi/sau îndeplinirea necesită ilor unor specii particulare. importan a ştiin ifică era declarată astfel: .706.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” „arie protejată administrată în special pentru conservarea peisajului terestru / marin şi recreere. 5/2000 b).rezerva ie cu caracter deosebit pentru recoltarea de semin e genetic superioare pentru stejar. cu suprafa a 993. 1710/2007) solicitat şi primit de la ARPM Sibiu de către noi. cu o semnificativă valoare estetică. după caz având şi zonă costieră sau marină. având rol de protec ie . O zonă terestră. asupra legalită ii atât a HCJ 76/2001. gorun şi pin silvestru pe 403ha Pe rând.pădure de grupa I. cu atât mai mult cu cât cosemnatară la (cel pu in) HCJ 64/2004 este chiar Agen ia Regională de Protec ie a Mediului Sibiu. De altfel chiar şi pe Formularul standard de caracterizare a ariei naturale protejate (reglementat prin Ord. Rezerva ii şi monumente ale naturii pozi ia 2.

precum şi români (V.A. Aceasta. Drăgulescu. Nu vom face aici o critică a Legii 5/2000 sau a modului în care au fost încadrate unele arii protejate în categoriile IUCN în acest normativ. 1983.efectivul care asigură unei popula ii o şansă de 99% ca să supravie uiască timp de 1000 de ani. precum şi particularită ile sistemelor ecologice selectate pentru conservare. Astfel.aria de sus inere a unui individ timp de un an . ştiin ifice. Re inem printre altele următoarea idee: „Întinderea ariilor naturale protejate trebuie stabilită pe baza unor criterii obiective. situate în vârful piramidei trofice în ecosistemele naturale. Func ionalitatea ariei protejate În lucrarea Conservarea biodiversită ii.E. se citează o serie întreagă de autori străini cu preocupări în problematica stabilirii mărimii optime a arealelor destinate conservării biodiversită ii (J. SORAN şi colab. SORAN şi colab. 1980. A. Entită i naturale protejate (C. 1975. PRIMACK. a îndeplinirii scopului. B. 1995. 1993.ariile minime şi optime de ocrotire ale unor popula ii dintr-o specie dată” Aplicând această metodă. în cadrul subcapitolului 5. se impune determinarea efectivului minim viabil şi a efectivului optim pentru men inerea unei popula ii şi apoi aflarea suprafe ei de teren necesară sus inerii respectivei popula ii. LAMOTTE (1979) caracteristică fiecărei popula ii.2. Se porneşte de la ideea că suprafe ele destinate conservării biodiversită ii trebuie stabilite astfel încât să satisfacă cerin ele biologice (în special cele energetice) şi etologice ale speciilor de mamifere mari (ierbivore şi carnivore). Angela Curtean-Bănăduc. 1 MVP .. întreaga re ea trofică din care fac parte func ionează.” Lucrarea explică metodologia de determinare a ariilor optime de ocrotire. Sibiu 2002).aria minimă de supravie uire a unei popula ii reprezentată printr-un efectiv minim viabil . WILCOX. însă vom încerca pe scurt o apreciere a normalită ii trecerii pădurii Dumbrava Sibiului ca şi arie protejată din categoria V IUCN în categoria IV IUCN. 1993. În acest sens. BEEBY. M. de mediu sau genetice şi de catastrofele naturale sc ecoanalitic srl 44 .B. se regăsesc informa ii relevante pe marginea viabilită ii unei arii protejate în sensul asigurării func ionalită ii acesteia. deoarece dacă popula iile de mamifere mari (specii intă) sunt viabile. R. au determinat ariile optime de ocrotire pentru câteva specii de mamifere în condi iile biogeografice ale României.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” b).1. indiferent de efectele demografice. SOULE. 1993). Utilizând şi conceptul de efectiv minim al unei popula ii1 („necesar pentru ca aceasta să supravie uiască şi să se perpetueze în afara instaurării derivei genetice.M. DIAMOND.. considerând o serie de parametrii de cuantificare a schimburilor energetice aflate în directă dependen ă cu mărimea spa iului ecologic definit de M. 1996). V. în următorii 10002000 de ani”. modelul descris indică necesitatea evaluării întinderii unor anumite categorii de suprafe e: „. Criterii pentru stabilirea mărimii ariilor protejate. deci sistemele ecologice date îşi păstrează structura şi func iile La stabilirea suprafe elor destinate ocrotirii unor specii se vor lua în considerare caracteristicile biologice şi etologice ale speciilor ce urmează a fi ocrotite.

III 5. ariile optime astfel determinate pentru speciile de mamifere mari din fauna României care ar putea avea releva ă pentru zona Dumbrava Sibiului: Spa iul vital pentru Numărul optim un individ adult (ha) de indivizi Canis lupus 800 . mai mult sau mai pu in organizate. (1995) (prezentate mai sus).250 Specia Mărimea optimă a ariei Pozi ia în piramida de protec ie (ha) trofică 10. Analog. numărul optim de indivizi în cazul acestei specii necesar pentru desemnarea unei arii de conservare func ionale este de 400-1250. astfel încât pentru acest exerci iu de evaluare am considerat suficientă planşa alăturată. grădina zoo şi vecinătatea oraşului Zonă cu influen e ale activită ilor de turism şi recreere. fa ă de o suprafa ă optimă a ariei de protec ie de minim 5000ha. Zonă cu influen e atât din partea traficului auto cât şi a vecinătă ii cu şcoala de dresaj pentru câini de poli ie Se observă. ATV. că suprafa a care realmente oferă o zonă de refugiu liniştită pentru mamiferele mari se cifrează într-un interval de cca. Utilizând valorile oferite de V.25. am realizat un instrument simplu. Nivelul de precizie în măsurarea suprafe elor astfel identificate nu e necsar să fie extrem de ridicat. cele 350400ha reale de refugiu liniştit fiind irelevante deja. SORAN şi colab.10. Mai jos am redat sintetic suprafe ele aproximative ale poligoanelor ce grupează variate utilizări ale pădurii Dumbrava în raport cu influen ele antropice asupra faunei: NR. fără multe comentarii inutile.1.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Mai jos cităm din aceeaşi lucrare.20 400 .600 2-6 Capreolus capreolus 8 . rezultă simplu că această suprafa ă oferă condi ii sustenabile pentru dezvoltarea unei popula ii de căprior cu un număr de exemplare situat între 20-40. până şi totalul absolut de 993ha al acestei păduri este extrem de redus. poligon orientare turistică. moto etc. IDENTIFICARE POLIGON PE PLANŞĂ SUPRAFA A RELEVAN A ZONEI 1 2 3 4 5 537ha 89ha 151ha 209ha 54ha Zonă ce oferă condi ii relative de refugiu/adăpost pentru speciile din fauna pădurii Dumbrava Zonă cu influen e din partea traficului auto şi a activită ilor industriale Zona de pădure cuprinsă în incinta CNM Astra.000 .000 . grafic (alăturat aici) pentru a căuta suprafe ele de pădure care mai oferă la ora actuală un refugiu liniştit faunei din aceste categorii sistematice.000 I Pentru a analiza în ce măsură pădurea Dumbrava oferă condi ii reale de conservare viabilă a unor popula ii de mamifere mari. se observă clar func ionalitatea pădurii Dumbrava ca şi o asemenea arie. sc ecoanalitic srl 45 .1. 400-450ha (zona 1 fără liziere). Considerând că după acelaşi autor.000 II .

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Din declara iile domnului IOSIF DERZSI.pentru o parte dintre aceste criterii (1.. Ord. în func ie şi cerin ele specifice categoriei de management (IUCN IV sau V) PUNCTAJ GRAD DE ÎNDEPLINIRE CRITERIU / CERIN Ă ? n/a 1 2 3 sc ecoanalitic srl . „neutilizate”.ridicat 46 . al asocia ilor „Convie uirea” şi „Şcoala Naturii în Natură” cu ocazia dezbaterii publice organizate în data de 15. prezintă deosebit de pertinent o serie de criterii de selec ie care stau la baza desemnării unor arii naturale protejate precum şi cerin e pe care trebuie să le îndeplinească un sit pentru a fi desemnat ca arie naturală protejată. total în contradic ie cu Regulamentul ariei protejate.insuficient . Cu ocazia altor deplasări aceeaşi sursă (IOSIF DERZSI) indică prezen a într-o zi de duminică a 9 ATV-uri şi 14 motociclete în pădure.2009 la sediul Primăriei Municipiului Sibiu cu privire la proiectul ştrandului municipal din pădurea Dumbrava reiese o situa ie tristă a efectivelor actuale de vânat (în urma evaluării efectivelor din primăvara anului 2009): „. o vulpe şi un mistre ” in verbis Această situa ie nefericită. reprezentant al asocia iei de vânătoare „Hubertus”-gestionar al fondului de vânătoare din care face parte şi Pădurea Dumbrava. datorită presiunii antropice exercitată în principal de popula ia Sibiului prin nerespectarea prevederilor Regulamentului Parcului Natural Pădurea Dumbrava.04. De asemenea. cu ocazia aceleaşi evaluări a fost observată prezen a a 15 haite de câini vagabonzi. pentru restul cerin elor s-a considerat punctajul maxim ob inut la oricare dintre componente. 2. în cazul 8 („Posibilită ii de realizare din punct de vedere practic”) a fost considerată obligatorie atingerea cel pu in a pragului suficien ei în toate componentele.la realizarea subtotalurilor pe fiecare cerin ă.suficient . 3 şi 5) a fost considerat necesar atingerea cel pu in a pragului suficien ei. este cel mai probabil rezultatul fragmentării habitatelor acestora din Pădurea Dumbrava. deci în ilegalitate. restul având importan ă mai mult în creşterea bonită ii • evaluarea îndeplinirii cerin elor de desemnare (B) .informa ii insuficiente ..neaplicabil sau totală nepotrivire . Modul de analiză: • evaluarea îndeplinirii criteriilor de selec ie (A) . Oamenii cu preocupări în privin a protec iei faunei din Pădurea Dumbrava găsesc în continuare „ghil uri” de sârmă ruginite montate de braconieri. cu efective de animale în continuă scădere. Mai jos. 1710/2007 de aprobare a Normativului de con inut al documenta iei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes na ional. ceea ce indică efective foarte mici de animale. se prezintă o analiză comparativă a modului în care pădurea Dumbrava Sibiului îndeplineşte sau nu aceste cerin e şi criterii.două prăpădite de căprioare.

. rezervatiile naturale etc. . .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Analiză: Grad de (A) Criterii de selectie care stau la baza desemnarii unor arii naturale îndeplinire criteriu protejate IUCN IV IUCN V 1. .zone care contin mostre reprezentative de regiuni naturale mari.stejăret de terasă Observa ii 1 1 1 1 1 1 n/a 1 2* 1 1 1 1 1* n/a n/a 3 3 1* 1 1 1 1 2 3 1 2 1 1 1 3 3 n/a n/a 3 3 3 3 2 n/a 40% propr.arii naturale cu o suprafata medie (între câteva ha si câteva zeci de ha) rezervatiile stiintifice. situri Ramsar. * cca. În functie de importanta sau rolul actiunilor de protejare: .zonele care au fost degradate anterior.zone care sunt la limita sau în apropierea ariilor naturale protejate sau acelea care sunt localizate în coridoarele ecologice . care sa poata asigura protectia zonei propuse . recreational . .zone cu rol în conservarea habitatului unor specii importante. 35-40% zone liniştite pentru faună * doar cca 35-40% zone poten iale de refugiu sc ecoanalitic srl 47 . Marimea sitului. de stat 60% aut publice locale * trebuie ob inută minim suficien a la toate criteriile * fundamentare insuf.zonele care sunt mentinute în starea lor naturala si care au o localizare strategica pentru un coridor ecologic sau pentru alt sit.zonele care au valoare intrinseca datorita beneficiilor de mediu produse de catre resursele naturale în interiorul limitelor lor.zone care au fost desemnate ca situri Natura 2000 sau care au alte desemnari internationale (rezervatii ale biosferei. situri ale patrimoniului universal. * fundamentare insuf.) 3. dar sunt valoroase pentru localizarea lor. cu absenta interventiei antropice. ..areale care au rolul de a conserva zone având cel putin doua treimi în stare naturala. rezervatiile naturale etc. geoparcuri. * fundamentare insuf.care sunt speciile sau ecosistemele pentru care se doreste protejarea 2 2 3 2 . sa ofere protectie pentru surse de apa etc.arii naturale cu suprafata mica (cel mult câteva hectare) în special monumente ale naturii. .stabilirea şi specificarea clară a scopului / obiectivului ariei naturale protejate . 4. cum sunt zonele din vecinatatea ariilor naturale protejate mai mari sau a coridoarelor ecologice si care au potential de reconstructie ecologica. dar si de rezervatii de mici dimensiuni.. cu precadere rezervatii cu caracter speologic. .zone identificate pentru a proteja calitati naturale deosebite. .de ce este relevanta pentru prioritatile sistemului national de arii naturale protejate? . Forma de proprietate. parcurile naturale. chiar daca beneficiile ecologice din interiorul limitelor lor nu sunt foarte importante.arii naturale cu suprafata mare (câteva zeci . Aceste zone pot sa contina specii sau ecosisteme-cheie.prioritate pentru proprietate uniformă şi pentru cea publică 5.zone cu rol în protejarea unor zone de semnificatie nationala si internationala naturale si pitoresti. geologic etc. Importanta pentru mediu. .de dorit ca ariile naturale protejate sa aiba o marime minima.câteva sute de hectare) pot fi parcurile nationale. Localizarea. IBAs etc.. de exemplu Lunca Dunarii. . Sunt preferate zonele localizate în arealele prioritare pentru conservare la nivel national . în care habitatele sunt importante din punct de vedere peisagistic. Obiectivele de conservare. 2.

în care principalul obiectiv al protejarii este conservarea habitatului si a speciilor existente aici si în care singura activitate permisa este cea de cercetare. alte activitati economice traditionale desfasurate de comunitatile locale din interiorul ariilor protejate (de exemplu.protectia si utilizarea durabila.perimetre în care managementul apartine unor organizatii nonprofit. integrala.areale în care accesul publicului se face printr-un control riguros (zone de protectie stricta. geoparcuri. existând o varietate de regimuri de administrare. corporatii sau organisme private.importanta pentru mediu a ariei trebuie sa coincida cu obiectivele de conservare propuse de initiator sau cu cele ale proprietarului ori administratorului terenului Scopul pentru care se creeaza aria naturala protejata va avea în vedere: . Nivelul la care se exercita managementul. . Nivelul de desemnare. zone salbatice etc. . . în care alaturi de protectie sunt admise si anumite activitati. zone umede de importanta internationala . . regii autonome. * nu corespund 1 n/a 2 3 3 n/a n/a 3 n/a 2* n/a 2 3 n/a n/a 3 n/a 3* 3 n/a * prevederi legale contrare în vigoare HCJ Sibiu 64/2004 L 5/2000 RA Romsilva n/a 1 n/a 1 n/a 4x1 2x2 2x3 1 n/a 3 n/a n/a 3 1x1 7x3 3 sc ecoanalitic srl 48 .zone în care managementul este al autoritatii cu cea mai înalta competenta având jurisdictie la nivel national (de exemplu. . pesteri. apartinând guvernului national sau altui nivel guvernamental (de exemplu. parcuri nationale. care pot forma reteaua de arii naturale protejate a unei tari (rezervatii stiintifice.protectia. .arii naturale protejate desemnate la nivel local prin acte normative ale autoritatilor publice locale .). situri ale patrimoniului mondial. 6. Total 1 1 3 3 * fundamentare insuf. cum ar fi activitatile turistice (ecoturism). . pasunat. exploatare forestiera etc. parcuri naturale).areale în care managementul se exercita la nivel national. Managementul viitor. zone de prot.zone în care turismul reprezinta o activitate curenta (parcuri naturale). monumente ale naturii. . o agentie guvernamentala). .). în conformitate cu fiecare categorie de management al ariei naturale protejate.arii naturale protejate desemnate la nivel national.situri Ramsar.teritorii cu un management mixt apartinând unui mozaic de proprietari publici si privati.arii naturale protejate în care turismul este interzis sau reglementat în mod strict (cum este cazul rezervatiilor stiintifice). situri Natura 2000 8.arii naturale protejate desemnate la nivel international de catre organisme abilitate în acest sens: rezervatii ale biosferei. Destinatia pentru turism. un minister). rezervatii naturale.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Grad de îndeplinire criteriu acestei zone? . 7. .care sunt obiectivele? .

gradul de sprijin din partea comunitatii. estetice si educationale semnificative.accesibilitate pentru educatie. Calitatile ecologice: .gradul diversitatii genetice în interiorul speciilor.data de valoarea pentru cercetare si monitorizare 7. Importanta stiintifica . 9. respectiv masura în care arealul a fost conservat sau nu a fost subiectul schimbarilor provocate de om. pentru o "regiune" biogeografica (de exemplu.usurinta aplicarii masurilor de management sau compatibilitatea cu regimuri de management existente.protectia unui areal pentru: . respectiv contributia economica potentiala a sitului datorata protectiei acestuia .acceptabilitate sociala si politica. vulnerabile sau aflate în pericol.prezenta unor areale de hranire. Importanta sociala se regaseste prin faptul ca exista sau reprezinta o valoare potentiala pentru comunitatile locale. .diversitatea habitatelor. 3.). 4.existenta unui habitat rar sau unic pentru o anumita specie. în particular atunci când sunt mici. 6.existenta . 2. . . .integritatea sau gradul în care arealul cuprinde un întreg ecosistem. Importanta nationala sau internationala: . capabil sa asigure mentinerea habitatelor/speciilor pe termen lung. Posibilitate de realizare din punct de vedere practic: . o padure de stejar în zona de câmpie). mari * mai pu in mamiferele mari rezerv. de sine statator sau în asociatie cu alte arii protejate. . Importanta economica.sursa pentru specii importante din punct de vedere economic 5. 8. . . istorice.aprecierea de catre turisti sau alte categorii de persoane . prezervând astfel mai multe habitate.rezida în faptul ca zonele protejate. semin e stejar genetic superioare Legea 5/2000 HCJ Sibiu 64/2004 * 3 -doar scop recreativ 1* n/a * depinzând mult de ob de conservare sc ecoanalitic srl 49 . Autenticitatea. semin e stejar genetic superioare rezerv.existenta unor specii de flora si fauna. . .potential pentru a fi inclus într-un sistem national sau international. de patrimoniu. traditionale. nu numai un simplu tip de ecosistem major. caracteristici naturale rare sau reprezentative etc. deoarece are calitati recreationale.existenta unor elemente de unicat sau a unor trasaturi geologice/naturale extraordinare.compatibilitate cu utilizatorii existenti. pot fi subiectul unor influente devastatoare distructive. . Dualitate sau replica . Arealul biogeografic: . în particular cu localnicii. turism si recreere.prezenta unor areale "pepiniere" sau de reproducere (de exemplu.procese ecologice sau sisteme de sustinere a vietii. locuri de cuibarit etc.prezenta unor habitate pentru specii rare. nationale sau internationale.recreere . într-un sistem reprezentativ) Grad de îndeplinire cerin ă IUCN IV IUCN V 2 2 1 2* 2 2* 1 1? 2 2 1 1 1 3 3 1 3 3 2 2 3 1 2 2 n/a 1* 1 1 3 1 1 2 2 1 2 2 2 2 1? 2 2 1 1 2 3 3 2 3 3 2 2 3 1 2 1 2 3 1 3 3 3 3 Observa ii * excep ie mamif.utilizarea sa în beneficiul comunitatii locale . deopotriva din partea omului sau a naturii (este de dorit sa se creeze un areal protejat mai mare.existenta unei desemnari nationale sau internationale.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” (B) Cerinte pe care trebuie sa le îndeplineasca un sit pentru a fi desemnat ca arie naturala protejata 1. . înmultire sau odihna. .refugiu pentru cuibarit .gradul de izolare fata de influentele distructive din afara. .

zone umede. . Managementul viitor. 6. . datinile/obiceiurile locale. 3. Obiectivele de conservare.arealul trebuie sa posede peisaje (ecosisteme) de o calitate pitoreasca deosebita. grupuri de specii sau comunitati biotice. chei. pasuni. fauna si flora.conservarea acestor habitate si specii poate depinde de interventia activa prin masuri de management pentru a asigura mentinerea habitatelor si/sau în vederea protejarii anumitor specii. 8. mijloacele de existenta si credintele. 7. paduri. 4. cu diverse habitate asociate.marimea acestui areal poate depinde de suprafata necesara speciilor pentru a fi protejate si poate varia de la dimensiuni relativ mici la dimensiuni foarte mari. 5.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Total Grad de îndeplinire cerin ă 1 x n/a 4x1 2x1 3x2 3x2 2x3 3x3 1 2/3 (C) Criterii de selectie a siturilor în functie de categoria de management Rezervatii naturale (categoria a IV-a UICN): . 2. Importanta pentru mediu. albii de râuri. IUCN IV 2 1 1 3 1 3 2 1 4x1 2x2 2x3 1 IUCN V 3 1 3 3 3 3 3 3 1x1 7x3 3 Grad de îndeplinire criterii sc ecoanalitic srl 50 . Forma de proprietate. habitat al unor specii protejate etc. Nivelul de desemnare. împreuna cu manifestari unice sau traditionale ale modului de utilizare a terenului si comunitati sociale locale care au dovedit de-a lungul timpului creativitate în ceea ce priveste realizarea asezarilor umane.). Localizarea. . guri de varsare a unor râuri.arealul trebuie sa fie acolo unde protectia habitatului este esentiala pentru prosperitatea florei de importanta nationala sau locala ori pentru fauna locala sau migratoare. Parcuri naturale (categoria a V-a UICN): .arealul trebuie sa joace un rol important în protectia naturii si supravietuirea speciilor (de exemplu. zone de cuibarit. tinoave. Destinatia pentru turism. Grad de îndeplinire criteriu 1 1 2* 1 1 3 3 Observa ii * strict pt vegeta ie Rezultate: (A) Criterii de selectie pentru desemnare 1. Marimea sitului.

este şi în mod cert va fi o activitate curentă dificil de temperat. Importanta sociala 6. putem afirma că situa ia plierii pădurii Dumbrava Sibiului pe criteriile şi cerin ele necesare asigurării cu succes a unei func ii de conservare corespunzătoare categoriei IV IUCN (rezerva ie naturală) nu este tocmai una fericită. următoarele aspecte constituindu-se în puncte forte: • importan a socială • posibilitatea de realizare din punct de vedere practic • importan a economică Punctele slabe derivă din: • importan a ştiin ifică • arealul biogeografic sc ecoanalitic srl 51 .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” (B) Cerinte pt. scăzând fără doar şi poate bonitatea în raport cu un regim restrictiv de protec ie pretabilitatea ariei pentru încadrarea în categoria V IUCN (parc natural): Situa ia plierii pădurii Dumbrava Sibiului pe criteriile şi cerin ele necesare asigurării cu succes a unei func ii corespunzătoare categoriei V IUCN (parc natural) a rezultat ca fiind extrem de potrivită. Importanta stiintifica 7. Autenticitatea 4. Importanta nationala sau internationala 8. Arealul biogeografic 2. ce nu se pretează la un regim deosebit de protec ie • aria reprezintă o zonă în care turismul (în principal cel necontrolat) a fost. Posibilitate de realizare din punct de vedere practic 9. observând deficien e majore sub următoarele aspecte: • aria nu îndeplineşte minima suficien ă din punct de vedere al mărimii necesare protejării unor lan uri trofice complete şi func ionale la standardele de conservare solicitate de categoria de management . desemnare 1. Calitatile ecologice 3.IV IUCN • aria nu îndeplineşte minima suficien ă din punct de vedere al clarificării situa iei obiectivelor de conservare. deoarece cu mici excep ii găzduieşte de fapt habitate sau specii comune. Dualitate sau replica IUCN IV 1 2* 1 3 3 1 2 1* 1 4x1 3x2 2x3 IUCN V 1 2 2 3 3 1 2 3 n/a 1 x n/a 2x1 3x2 3x3 2/3 Grad de îndeplinire cerin ă 1 Interpretare: pretabilitatea ariei pentru încadrarea în categoria IV IUCN (rezerva ie naturală): În baza rezultatelor analizei de mai sus. Importanta economica 5.

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Concluzie: În opinia noastră. amenajările deosebite care depăşesc sfera preocupărilor de strictă specialitate ale silvicultorului ocupă adesea suprafe e importante. ar fi cel pu in dificil de atins acest obiectiv. Iosif LEAHU arată următoarele aspecte preluate din literatura germană: “Men ionăm că în pădurile . ing. iar în interior sunt aşezate bănci şi tot felul de indicatoare. Acceptăm fireşte încadrarea actuală oferită de Legea 5/2000 însă simpla ocupare a unei pozi ii într-un tabel în Monitorul Oficial nu schimbă realitatea din teren. muzee. confec ionate şi dispuse cu sim ul estetic cuvenit (Ruppert. zona având pe deplin caracteristicile pentru care a şi fost ini ial concepută (zonă de recreere pentru sibieni. neavând sus inerea unei argumenta ii pertinente şi obiective. univ. dr. În ipoteza în care în prezent s-ar dori solicitarea încadrării pădurii Dumbrava Sibiului în categoria IV IUCN.parc situate în zona extravilană. seminaturală) şi desemnată la nivel jude ean. bazine de apă. comunită ile risipind în acestea energii care ar aduce poate în mod normal îmbunătă iri fa ă de aria protejată în sine. cu tot felul de instala ii distractive. În literatura de specialitate din domeniul silvic. cea mai potrivită categorie de management pentru această arie rămâne V IUCN (parc natural). Sunt create aici „parcuri” speciale pentru copii. terenuri de sport. în ceea ce priveşte desemnarea sau încadrarea unor arii protejate în anumite categorii de management (proaspăta re ea Natura 2000 dovedeşte pe deplin modul de abordare al subiectului). 2001.. de pildă. cu respectarea condi iilor impuse prin Ord. ca şi pentru adul i. există un permanent risc de conflicte locale. prof. Nu ar fi primul exemplu de neglijen ă. care are o popula ie de peste 700 mii locuitori şi dispune de o pădure de 5mii ha. se fac referiri cu privire la organizarea pădurilor de interes social din apropierea oraşelor. legat de amenajarea pădurilor. Trist este că datorită unor asemenea fenomene. dl. aproximativ 1500ha din acestea sunt destinate exclusiv satisfacerii nevoilor sociale ale locuitorilor şi sunt supuse unor tratamente adecvate. 1960)” sc ecoanalitic srl 52 . parc de vânătoare etc. în lucrarea Amenajarea pădurilor. În cazul oraşului Frankfurt pe Main. Fără doar şi poate. lacuri artificiale. cea ini ială (pentru care de altfel a şi fost desemnată) corespunzând mult mai bine realită ii şi posibilită ilor practice de aplicare. încadrarea actuală a ariei din punct de vedere legal în Legea 5/2000 este absolut nepotrivită. pentru a utiliza un termen civilizat. 1710/2007. Astfel.

reac ia vine să întărească avizul favorabil dat în calitate de custode al ariei protejate de către Direc ia Silvică Sibiu sub nr. 107 / 15. am apelat la această ultimă institu ie. pentru a observa în ce măsură este posibilă stabilirea unei rela ii a acestora cu planul propus la Sitex. custodele a exprimat mereu fără echivoc că.obiectivele stabilite prin planul de urbanism propus trebuie să se rezume doar la amplasamentul de inut de SC SITEX SA. este asigurată de către Direc ia Silvică Sibiu. custodele a refuzat solicitarea noastră motivând astfel: << La solicitarea dumneavoastră privind punerea la dispozi ie a Planului de management elaborat de către unitatea noastră în calitate de custode al ariei naturale protejate Parcul Natural Dumbrava Sibiului. fiind preluată în cursul anului 2004. fără nici-o atingere a fondului forestier. precum şi Planul de management al ariei.2009. sc ecoanalitic srl 53 . în condi iile respectării limitelor proprietă ii şi a neatingerii fondului forestier sub nici o formă. Atât în acest aviz cât şi în cadrul discu iilor purtate în cadrul şedin elor grupului de lucru. pe lângă experien a de necontestat în administrarea acestui sit.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Planul de management actual Custodia rezerva iei Parcul Natural Dumbrava Sibiului. Trebuie să men ionăm însă că prin adresa nr. Încercând să extragem din acest document obiectivele de conservare şi cerin ele de protec ie. dar mai ales cea de specialist în problematica ecosistemelor forestiere în general şi în problematica pădurii Dumbrava în special. ne-am confruntat cu un anumit grad de imprecizie oferit de planul de management în acest sens. implementarea planului propus nu va avea impact negativ asupra ariei naturale protejate. am solicitat custodelui accesul la acest document. 651/11. vă comunicăm următoarele: .amplasamentul propus pentru „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” nu face parte integrantă din aria naturală protejată şi prin urmare obiectivele stabilite în Planul de Management nu au nici o relevan ă pentru loca ia ansamblului reziden ial. pentru acesta din urmă existând avizul CMN a Academiei Române la nivelul anului 2006. Subliniem următorul aspect legat de această discu ie: Direc ia Silvică Sibiu. . inând cont de cele de mai sus nu vă putem onora solicitarea >> De altfel.03. În scopul corelării evaluării de mediu cu prevederile acestui plan de management al ariei protejate.01.2009. într-un anume sens. Dată fiind însă solicitarea expresă a ARPM de a trata acest subiect şi de a lua în considerare în evaluarea de mediu a planului şi obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate precum şi cerin ele de protec ie aşa cum sunt stabilite în Planul de management. La ora actuală custodele are elaborat regulamentul ariei protejate (care a fost aprobat de către Comisia de custodie).cea de custode. intrând în final în posesia documentului respectiv. beneficiază de o dublă calitate care îi conferă cert căderea de a exprima pozi ii de expert pe acest subiect .

În dorin a de a studia în ce măsură ar exista eventuale intereferen e între aceste obiective şi obiectivele planului de urbanism propus pe terenul de la Sitex.2. re ele edilitare.stabilirea regimului de aliniere şi a celui de înăl ime . CRT. nu se pot eviden ia din acest plan nici un fel de obiective de conservare. Orice activitate care se va desfăşura pe suprafa a ariei naturale protejate va fi conformă prevederilor din Planul de Management. punctând cu „+” cazurile unde ar putea exista asemenea rela ii între cele două seturi de obiective. OBIECTIVE ALE PUZ-ului EVALUAT . planul de management men ionează încadrarea ariei în categoria rezerva iilor naturale însă specifică o suprafa ă de 974.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Redăm mai jos în citat.9 ha.1ha decât cea din Legea nr.stabilirea gradului de ocupare a terenului . planul de management integrează interesele de conservare a biodiversită ii cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunită ilor locale din raza ariei naturale protejate.3.schimbarea folosin ei actuale a terenului propus din zonă industrială în zonă reziden ială . întreprinzători.stabilirea func iunilor zonei şi parcelarea terenului (lotizarea ra ională a terenurilor după destina ia stabilită) . Obiective principale de conservare: În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii. am realizat următoarea analiză matriceală. se regăsesc obiectivele urmărite de acest plan. Suprafa a rezerva iei: este de 974. nu ne rămâne decât să considerăm speciile de faună şi floră. culturale şi spirituale specifice zonei. Elaborarea Planului de Management s-a făcut cu consultarea tuturor factorilor interesa i (comunită i.2. peisaj etc.9ha. mai mică cu 18. asocia ii. 5/2000 unde figurează cu 993.” Aşadar.creşterea implicită a fondului locativ la nivelul municipiului Sibiu . „1.1. 1. lucru care se va face la sfârşitul prezentului capitol datorită dimensiunii textului. Planul de Management al Rezerva iei „Parcul Natural Dumbrava Sibiului” s-a elaborat în vederea planificării integrate a ac iunilor ce trebuie intreprinse în vederea îndeplinirii obiectivelor majore ale ariei naturale protejate.2. etc). Scopul şi încadrarea generală 1.” Tot în planul de management.0ha. În altă ordine de idei. inând cont totodată de trăsăturile tradi ionale.) cu prioritate în echiparea tehnico-edilitară corespunzătoare O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 sc ecoanalitic srl 54 . în cadrul CAP. In prezentul Plan de Management sunt identificate problemele care amenin ă obiectivele principale de conservare şi direc iile principale de ac iune pentru solu ionarea acestora. AC IUNI. iar cu „-” lipsa acestora: NR.valorificarea poten ialului existent (acces.2.1.stabilirea accesului principal pe acest teren (cu organizarea unei bune circula ii şi amplasarea drumurilor de acces) .IV. aspect pentru care nu cunoaştem nici o explica ie. proprietari. Rezerva ia Parcul Natural Dumbrava Sibiului are ca scop: Protec ia şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică. precum şi habitatele caracteristice men ionate în plan şi în Formularul standard pentru caracterizarea ariei naturale protejate pentru a ne referi în evaluare la acestea. În lipsa men ionării lor în plan. administratori. con inutul subcapitolului unde trebuie să se regăsească aceste obiective de conservare: „1.

64/2004 şi a OUG nr. 77/ 2003 a traseelor de agrement turistic din cadrul parcului. servicii şi activită i specifice. habitatele endemice. în scopul verificării men inerii presiunii antropice cât mai reduse asupra ariei naturale protejate. rare şi vulnerabile.nu există intereferen e OBIECTIVE URMĂRITE ÎN PLANUL DE MANAGEMENT AL ARIEI PROTEJATE OBIECTIVE ALE PUZ-ului EVALUAT O3 - O4 + O5 - O6 - O7 - - + - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Selectând elementele matricii de mai sus care denotă o oarecare afinitate între cele două grupe de obiective. Întocmirea unui inventar general al speciilor arboricole pe specii şi vârste şi reliefarea acestuia într-o hartă cadastrală. şi elaborarea pe această bază a unei hăr i care să con ină speciile. respectiv pe perioada de func ionare a cartierului propus. rămân în analiză: obiectivul PUZ-ului O2 („schimbarea folosin ei actuale a terenului propus din zonă industrială în zonă reziden ială”) poate interfera cu următoarele obiective urmărite prin planul de management al ariei protejate: • „Instituirea patrulărilor de prevenire a poluării parcului. În conformitate cu prevederile Regulamentului de administrare a Parcului Natural Dumbrava Sibiului. Delimitarea punctuală a zonelor parcurse de căile rutiere. Marcarea conform normelor HG nr. drumuri de care. + prezen ă afinitate între cele două grupe de obiective . Instituirea patrulărilor de prevenire a poluării parcului. desfăşurate în arealul parcului. se va introduce un sistem de tarife pentru persoanele fizice şi juridice care beneficează de bunuri. + Instituirea unor ac iuni de igienizare a zonelor tranzitate public în fiecare lună a sezonului estival.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” O2 O1 Inventarierea florei şi faunei. 230/2003 a conturului parcului şi amplasarea în punctele intens circulate de panouri de avertizare şi de popularizare a normelor de protec ie a mediului natural. sc ecoanalitic srl 55 . a Hotărârii Consiliului Jude ean Sibiu nr. Monitorizarea traficului rutier şi pietonal pe arterele de + circula ie din Parcul Natural Dumbrava Sibiului şi întocmirea pe această bază a unui studiu de impact. 57/2007. Marcarea conform normelor prezente prevăzute de HG nr. din arealul parcului şi a zonelor de agrement. poteci.” Se poate discuta eventual doar de o interferen ă indirectă şi de viitor. De inătorii legali de terenuri în arealul Parcului Natural Dumbrava Sibiului vor beneficia de o monitorizare + permanentă concretizată lunar printr-o „foaie de observa ie” comunicată atât de inătorului cât şi Agen iei de Protec ia Mediului.

sc ecoanalitic srl 56 . în scopul monitorizării permanente a unor eventuale efecte negative asupra pădurii.). acest Regulament specifică scopul elaborării: „Art. 2 . De toate aceste reguli se va ine seama mai departe în toate etapele de evaluare de mediu. obiectivul PUZ-ului O4 („stabilirea accesului principal pe acest teren .Prezentul regulament a fost emis din necesitatea gospodăririi unitare şi conservării ecosistemelor din fondul forestier” Sintetic. inând seama că de fapt e vorba de o enclavă inclusă în pădure. În principal este vorba de un set deosebit de clar de reguli şi de nişte responsabilită i sau prerogative ale custodelui de a aplica aceste reguli.N. • Regulamentul ariei protejate La alin. din arealul parcului şi a zonelor de agrement. sol. cât mai ales în viitor. 2.S. mai ales în propunerile de măsuri de reducere a eventualului impact asupra ariei naturale protejate Parcul Natural Dumbrava Sibiului (P. fiind de aşteptat un efect cumulat asupra stării de calitate a aerului şi implicit asupra ariei naturale protejate (vegeta ie. se poate considera men inerea unui flux informa ional coerent între titularul planului propus şi custodele ariei protejate. atât în această fază de planificare urbanistică (PUZ). (2) din art. pentru a se corecta situa iile nedorite înainte de a produce efecte ireversibile.” Interferen ă mai mult din punct de vedere al traficului auto pe axa Sibiu Păltiniş ce strabate pădurea pe toată lungimea sa. pe perioada de func ionare al cartierului reziden ial propus. drumuri de care.” Cu toate că terenul pe care se propune PUZ nu se amplasează în interiorul rezerva iei ci este alipit de aceasta. trafic la care vor contribui toate utilizările de teren din zonă.D. poteci.” • „Monitorizarea traficului rutier şi pietonal pe arterele de circula ie din Parcul Natural Dumbrava Sibiului şi întocmirea pe această bază a unui studiu de impact.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” „Monitorizarea traficului rutier şi pietonal pe arterele de circula ie din Parcul Natural Dumbrava Sibiului şi întocmirea pe această bază a unui studiu de impact. • „De inătorii legali de terenuri în arealul Parcului Natural Dumbrava Sibiului vor beneficia de o monitorizare permanentă concretizată lunar printr-o „foaie de observa ie” comunicată atât de inătorului cât şi Agen iei de Protec ia Mediului. prezentăm mai jos punctele din acest Regulament care pot prezenta importan ă pentru obiectivul de la Sitex. faună).cu organizarea unei bune circula ii şi amplasarea drumurilor de acces”) poate interfera cu următoarele obiective urmărite prin planul de management al ariei protejate: • „Delimitarea punctuală a zonelor parcurse de căile rutiere.” În ambele situa ii se consideră modul de organizare al acceselor şi traficului din zona cartierului astfel încât să existe o optimizare şi o delimitare clară în func ie de regimul de proprietate.

N. o gamă variată de necesită i.este împuternicit să aplice prevederile legisla iei de protec ie a mediului şi ale legisla iei silvice con inute de normativele în vigoare.D. este interzis accesul animalelor domestice.pot fi identice cu cele delimitate legislativ.S.S. motocicletelor. Art. în scopul comercializării este interzisă.D. cum ar fi păşunatul sezonier. 20 .În cadrul situa iilor de for ă majoră. Art.N. dar în multe cazuri pot fi diferite. a deşeurilor de orice natură este strict interzisă pe spa iul P. fiecare dintre ele.(3) Este interzisă introducerea speciilor alohtone în terenul P.D.. Art. decât numai pe artera asfaltată care o străbate. se prezintă informa ii legate de modul de zonare a unei arii protejate din punct de vedere al managementului acesteia. 18 .. conform prevederilor legale şi obliga ia înştiin ării imediate a custodelui P.” sc ecoanalitic srl 57 . atelajelor de orice fel în P. 17 .D..De aplicarea prevederilor prezentului regulament răspunde personalul autorizat de custodele P.S. .Custodele P. Art.S.zone delimitate prin management .acestea sunt zone care sunt delimitate în mod oficial în actele normative care se referă la aria protejată respectivă. Planul de management trebuie să se refere în mod clar la aceste zone şi la condi iile impuse de lege referitor la managementul acestora. Art. în special dacă limitele habitatului. punând accent pe un anumit tip de utilizare.. Aceasta ajută ca aria protejată să acopere.S.Nu este permisă folosirea şi diseminarea substan elor chimice în P.S.N.În arealul P. 23 .S. Art. (2) Este strict interzisă aprinderea focului în aria protejată.D. (1) Nu este permisă capturarea oricăror specii ale faunei sălbatice. Art.Direc ia Silvică Sibiu . o arie protejată are două tipuri principale de zone: . bicicletelor.D.D. institu iile abilitate intervin pentru eliminarea şi limitarea efectelor acestora... Se specifică astfel că „Multe dintre ariile protejate definesc o serie de zone de management.zone delimitate legislativ . .. incendii. în mod normal.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Art.Accesul persoanelor şi a grupurilor organizate în spa iul protejat este posibil numai în prezen a custodelui pe aleile existente. 25 . 9 .N.N.N. (2) Este interzis recoltatul solului din arealul parcului natural . 10 . Zonare. 16 .D...Custodele are obliga ia de a sesiza imediat institu iile şi organele abilitate de încălcările prezentului regulament care depăşesc competen ele sale de solu ionare. calamită i naturale sau alte asemenea.D. . (3) Debarasarea gunoaielor. motoretelor.D.N. într-un mod structurat.S. caracteristicile peisajului şi arealul speciilor nu coincide cu limitele legislative sau dacă avem de a face cu forme complexe de folosire a terenului.Utilizarea unor resurse prin recoltarea din flora sau fauna P.Folosirea oricăror surse de zgomot este interzisă. Art. În Ghidul pentru Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate din România.N.N. 15 . distrugerea cuiburilor avifaunei sau colectarea oualelor de pe teritoriul P. Art. 24 .S.Nu este permisă circula ia autovehiculelor.S. Cel mai probabil. Zonă tampon.N. Art. 8 .

iar în acest caz toate elementele de protec ie luate. prin adresa nr. nu se includ în zonele cu protectie integrala. pe baza unor criterii clare de mediu şi de planificare Totodată. vor fi calculate spre interiorul acesteia” Cu toată ambiguitatea formulării. în parcurile nationale denumite zone de conservare durabila si în parcurile naturale denumite zone de management durabil. ce creează legături între parc şi zona adiacentă OUG nr. este zona de tranzi ie / dezvoltare durabilă.zonă ce înconjoară parcul. un alt tip de zonă de management care prezintă importan ă în raport cu PUZul discutat. în elegem solicitarea în sensul ca titularul trebuie să prevadă o zonă tampon fa ă de rezerva ie. ce nu vor provoca un impact negativ ariei protejate . durabile. pe teritoriul cartierului. (7) Zonele-tampon. cu variate scopuri precum: .promovarea şi sprijinirea activită ilor nedestructive. zonelor de dezvoltare durabila a activitatilor umane.04. 22 (1) Zonarea interna a ariilor naturale protejate de interes national se face prin planul de management. ARPM Sibiu a făcut următoarea solicitare: „Vă solicităm să ave i în vedere faptul că planul pe care îl evalua i se va dezvolta într-o enclavă a unei rezerva ii naturale. Aşadar. a: zonelor cu protectie stricta. În baza explica iilor de mai sus şi mai ales a referirii la Art. Ghidul defineşte Zona tampon ca făcând parte dintre zonele de management ce pot fi prevăzute în interiorul sau în exteriorul ariei protejate. 22 din OUG 57/2007. care este definită ca o zonă adiacentă ariei de management. care nu este întodeauna bine definită . stricta sau de dezvoltare durabila a activitatilor umane si care fac trecerea între zonele cu protectie integrala si cele de dezvoltare durabila. singura legătură nemijlocită dintre o eventuală zonă tampon din cadrul managementului rezerva iei Parcul Natural Dumbrava Sibiului şi suprafa a de teren pe care se propune planul urbanistic analizat este aceea de alipire a teritoriilor ocupate (vecinătate) şi în nici un caz de suprapunere în vreun fel. Subliniem în mod deosebit acest aspect din cauză că... educa ia. dezvoltarea durabilă şi activită ile tradi ionale . prin definirea si delimitarea.2009. specifice de exemplu unei zone tampon. prielnice parcului. a florei şi faunei sălbatice tranşează acest concept în legisla ia românească: Art.accent pe încurajarea dezvoltării durabile. 3310/09. clarificăm (cel pu in în opinia noastră) această situa ie: sc ecoanalitic srl 58 . zonelor-tampon.permiterea dezvoltării limitate a activită ilor comerciale cât şi a aşezărilor. Astfel. dupa caz.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Totodată. se prezintă tipul zonelor de management care se pot prevedea în raport cu aria naturală protejată. conservarea habitatelor naturale. zonelor de protectie integrala. cu următoarele caracteristici: . 57 / 2007 privind regimul ariilor naturale protejate. .de a integra cercetarea. turismul. plecând de la premisa că se atrage aten ia asupra nivelului de protec ie ce trebuie asigurat rezerva iei şi nu enclavei.

PUZ-ul reglementează o asemenea zonă perimetrală în interiorul cartierului.ar ar .stejar .molid . zonă lăsată neocupată de construc ii şi (la recomandarea evaluatorului) prevăzută cu spa ii verzi pe cât posibil neocupate de vegeta ie lemnoasă pentru a asigura o bandă de protec ie fa ă de pădure în cazul unui eventual incendiu. am ales să prezentăm sintetic mai jos aceste liste.ar ar .tei .măceş 59 Sorbus aucuparia Lygustrum vulgare Crataegus monogyna Prunus spinosa Cornus sanguinea Rosa canina sc ecoanalitic srl .sânger .porumbar .larice .pin silvestru . urmând ca evaluarea unor posibile efecte ale activită ilor implicate de implementarea planului propus să fie realizată pentru mul imea reunită de specii figurate în cele două materiale oficiale.carpen . ARBORET Quercus robur Carpinus betulus Prunus avium Ulmus minor Acer campestre Tilia platyphyllos Quercus petraea Fraxinus excelsior Acer platanoides Acer pseudoplatanus Salix ssp. Picea abies Pinus sylvestris Larix decidua SUBARBORET .scoruş .păducel .cireş pădure . Rela ia între planul de urbanism zonal propus şi habitatele.specii de salcie .frasin .ulm . Anexat prezentului studiu se regăseşte şi o planşă pe care proiectantul general a identificat şi descris această zonă de protec ie (Planşa A. aceasta trebuie realizată la interiorul ariei protejate şi nu în exterior (având în principal rol de tranzit între o eventuală zonă de protec ie integrală şi cea de dezvoltare durabilă în care se propune de fapt PUZ-ul) în acelaşi timp.gorun .Limite de protec ie).Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” • • în situa ia în care legisla ia obligă sau custodele consideră necesară organizarea unei zone de management tampon pentru protec ia rezerva iei.jugastru . speciile prevăzute de Planul de management şi de Formularul standard pentru caracterizarea ariei naturale protejate Datorită faptului că există diferen e minore între lista de specii din cele două documente.lemnul câinelui .02 . orice zonă tampon de protec ie a obiectivului propus se va organiza fireşte doar în interiorul proprietă ii şi aceasta pe ra iuni ce in de sfera de drept al proprietă ilor şi nu de faptul că este sau nu învecinat cu o arie protejată De altfel.

caprifoi .gai ă . .opai a .cuc .vulpe .ciocănitoare mare . spre oras.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Evonymus europaea Frangula alnus Viburnum opulus Viburnum lantana Rhamnus cathartica STRAT IERBOS . precum si in capatul spre Rasinari al padurii se afla portiuni de padure tanara presarata cu exemplare de stejar batran.lup .presură . Leandru. domesticus Corvus corax Vegeta ia Vegeta ia este formată din 90% quercinee şi 10% diverse etaje de vegeta ie: stejăretogorunete de productivitate mijlocie. Muscardinus avellanarius PĂSĂRI Parus major Turdus merula Emberiza citrinella Dendrocopus major Garrulus glandarius Streptopelia turtur Bubo bubo Upupa epops Cuculus canorus Certhia familiaris Carduelis carduelis Passer montanus P.lăcrămi a .brânduşa .veveri ă . intre valea lacurilor si drumul Sibiu-Poplaca. 1958) care in componenta actuala a arboretului se poate imparti in trei categorii de varsta si anume: .călin .salbă moale .padure tanara de 60-100 ani.orhidee .verigariu .vrăbii .şoareci .turturea .mistre .cruşin .pârş .corb Silene dubia Crocus banaticus Majanthemum bifolium Molinia coerulea Prenanthes purpurea Cephalanthera alba Neottia nidus-avis MAMIFERE Sus scrofa Capreolus capreolus Vulpes vulpes Canis lupus Sciurus vulgaris Erinaceus europaeus Microtus sp.orhidee .bufni ă .padure batrana de 120-170 ani.vrăbii .pi igoi mare .sticlete . O parte din teritoriul padurii Dumbrava Sibiului este ocupat si de un „stejaret de terasa de productivitate mijlocie (Pascovschi.arici . langa complexul turistic si in partea de sud-est se gasesc portiuni de padure tanara si de varsta mijlocie si cateva sc ecoanalitic srl 60 .mierlă . .căprior .padure de varsta mijlocie de 100-120 ani.cinteză .iarba albastră .salata iepurelui . Astfel in partea de nord-est.pupăza . In partea din stanga soselei Sibiu-Rasinari.

in majoritate indicatoare de soluri mai grele. Flora . . inchegarea coronamentului variind intre 0. acoperirea fiind de 20-40% si bine dezvoltata in varietatea cu Carex pallescens care are o acoperire de 30-55%. Arboretul este bine dezvoltat. Viburnum lantana. Larix decidua si Pinus sylvestris. In fondul actual al padurii se mai gasesc unele exemplare de Quercus robur ramase ca vestigii ale unui stejaret vechi. sc ecoanalitic srl 61 . etc. precum si pentru saracirea acidifierea solului. Orchis maculata. Hieracium racemosum si Veronica chamaedrys au constanta mare. Unele locuri. Astfel. Rhamnus catharticus si Cornus sanguinea.5 si 0. specie mezoxerofila. Din mozaicul speciilor care edifica stratul ierbos se distinge un grup de specii mezohigro si higrofile caracteristice pentru Molinietalia si Molinio-Arrhenatheretea (inclusiv unitati cenotaxonomice inferioare). Deschampsia caespitosa. moderat acidofila. la marginea spre paraul Sevis si in statiunile cu o usoara inclinare spre sud. Pe alocuri mai pot fi intalnite Quercus petraea si specii de Salix. pentru pin statiunile fiind favorabile dezvoltarii. Lysimachia nummularia. in parte si specii de Alno-Padion. Specile acidofile caracteristice clasei Quercetaea roboripetraeae sunt mai slab reprezentate. Mai rar in stratul arbustiv Rosa canina. fiind ocrotit de lege). Frangula alnus. Apropierea fata de padurile de Quercus petraea din Depresiunea Sibiului este indicata si de specii caracteristice pentru clasa Quercetaea pubescentipetraeae. Carex pallescens. mai rar: Molinia coerulea. care da un aspect caracteristic fitocenozelor cu Quercus robur. au varsta de 100 ani. Portiunea centrala de pe axa sud-vest si nord-est este ocupata mai ales de padure batrana. oligo-mezotrofa.. pentru regimul variabil de umiditate din sol. Semnificativa in combinatia de specii caracteristice este Festuca heterophylla. se instaleaza sub forma de banda ingusta cenoze care se incadreaza aliantei Geranion sanguinei. Se evidenteaza. acesta are cea mai mare intindere in enclavele din diferitele puncte ale padurii. au fost impadurite cu specii de rasinoase: Picea abies.9 iar diametrul intre (25)30-(40)50cm.flora cormofitică din stratul ierbos este reprezentată prin mai mult de 100 de specii. de asemenea Prunus spinosa.flora micologică. prin care stejaretul piemontan se diferenteaza de gorunetele piemontane. specii cu punctul de greutate in cadrul asociatilor din ordinul Prunetalia spinosae. de asemenea. un grup de specii caracteristice pentru alianta VeronicoQuercion. Flora este mediu dezvoltata in varianta cu Asperula odorata. la care se mai ataseaza un grup de specii raspandite mai mult in bordurile termofile ale padurii. mai ales in partea dinspre lunca paraului Sevis a padurii Dumbrava.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” petice de padure batrana. Subarboretul este format din speciile: Crataegus monogyna si Lygustrum vulgare. ca: Lysimachia vulgaris. lichenofloră şi briofloră cu o diversitate biologică ridicată. arbori cu o varsta respectabilă (ex. mai ales in urma defrisarilor. Palcurile de pin silvestru. Potentilla erecta. fiind intercalate intre acestea si pajisti. Carex brizoides. langa Gradina Zoologica apreciat la 700-800 de ani. dintre care insa numai Veronica officinalis.

partea spre Seviş. releveu 30-VI-1970 ERIKA SCHNEIDER-BINDER . specii caracteristice clasei Querco-fagetea ca: Brachypodium silvaticum. Sambucus nigra. iarba albastra (Molinia coerulea). iar a stratului arbustiv de 1. respectiv Carpinion. Sibiu 1973). Fragaria vesca.5-0.acoperirea stratului ierbos: 55 QUERCO ROBORI-CARPINETUM Soó et Póes (1931) 1957 subass. etc. Cornus sanguinea. Mai rar si specii de Rhamnus catharcticus.5 . iar foarte rar apare Silene dubia. Salix caprea si altele. Geum urbanum. cu relevan ă mai mare pentru zona de amplasare a fabricii Sitex. sub forma de tufisuri si arborete.închegarea coronamentului: 0. Inchegarea coronamentului este de 0. avand ca dominanta pe Alnus glutinosa si Aegopodium podagraria.5-5m. Quercus robur Carpinus betulus Cerasus avium Tilia platyphyllos Acer campestre Ligustrum vulgare Crataegus monogyna Rhamnus cathatica Fagetalia. vol 18. in stratul ierbos apare Melampyrum bihariense si Crocus banaticus. salata iepurelui (Prenanthes purpurea). Quercetalia-. Pe cursul Vaii Aurii sunt bine dezvoltate arinisurile Aegopodium-Alnetum. respectiv de Carpinion dacicum. Viola reichenbachiana.7. ambele în partea de SE a pădurii. reg. Pentru exemplificare. acoperirea fiind de 55-65%. Inaltimea arborilor este de 9-18m. Stratul ierbos este bine dezvoltat. cităm rezultatele a două relevee publicate în anul 1973 de către ERIKA SCHNEIDER-BINDER (Studii şi comunicări. orhidee (Cephalanthera alba. etc. DACICUM n.Dumbrava Sibiu. lacramioara (Maianthemum bifolium). Querce-Fagetea Circaea lutetiana Geum urbanum Fragaria vesca Poa nemoralis Viola reichenbachia Gallium schultesii Ajuga reptans Mycelis muralis Majanthemum bifolium Dactylis glomerata Veronico-Quercion.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Mai putin frecvente sunt specii de Carpinion. Quercetea robori-petraea Veronica officinalis Hieracium racemosum sc ecoanalitic srl 62 . Galium schultesii. subass. pufulita (Epilobium montanum). Euonymus europaea. pădure rară. în por iunea de SE a pădurii . Neottia nidus-avis). care da pe alocuri un aspect autumnal caracteristic. Crataegus monogyna. In afara de esentele lemnoase Carpinus betulus si Cerasium avium. Larg raspandite sunt insa speciile mezofile frecvente in toate padurile de foioase. raspandite mai mult in asociatile apartinind la Fagion. Poa nemoralis. Ca insotitoare se pot cita speciile Rudbeckia laciniata. Muzeul Brukenthal. Speciile mai deosebite sunt: brandusa (Crocus banaticus). Salix fragilis.

închegarea coronamentului: 0. în partea de SE a pădurii .Dumbrava Sibiu. spre Seviş.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Veronica chamaedrys Galium vernum Genista tinctoria Hieracium umbellatum Festuca heterophylla (Dif. Trifolio-Geranietea Calamintha vulgaris Cynanchum vincetoxicum Cytisus leucotrichus Sedum maximum Hieracium bauhini Potentilla alba Trifolium medium Alte înso itoare Lapsana communis Anthriscus sylvestris Glecoma hederacea Myosotis sylvatica Peucedanum chabraei Carex transsylvanica releveu 30-VI-1970 ERIKA SCHNEIDER-BINDER .) Molinio-Arrhenatheretea (incl. (dif. dubia Fagetalia.si higrofile) Carex pallescens Orchis maculata Carex birzoides Potentilla erecta Campanula patula Poa trivialis Lysimachia nummularia Prunella vulgaris Betonica officinalis Quercetea pubescenti-petraeae. Querce-Fagetea Bracyopodium sylvaticum Geum urbanum Poa nemoralis Viola reichenbachia Gallium schultesii sc ecoanalitic srl 63 . Alnodion.6 .acoperirea stratului ierbos: 30 Quercus robur Carpinus betulus Cerasus avium Ligustrum vulgare Crataegus monogyna Prunus spinosa Rhamnus cathatica Cornus sanguinea Carpinion dacicum (dif) Silene nutans ssp. Molinion + Molinietalia). meyohidro.

trifoi. mazăre. în zonele forestiere. dar activită ile antropice cele mai diverse desfăşurate de-a lungul timpului în această zonă (turism. activită i industriale.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Ajuga reptans Dactylis glomerata Campanula rapunculoides Veronico-Quercion. trafic auto şi mai nou ATV-uri) au dus la scăderea drastică a efectivelor prin presiunea exercitată. Quercetea robori-petraea Veronica officinalis Hieracium racemosum Galium vernum Genista tinctoria Festuca heterophylla (Dif. Quercetalia-. recreere.Capreolus capreolus Habitat: Specie larg răspândită ca areal.si higrofile) Carex pallescens Orchis maculata Carex birzoides Potentilla erecta Campanula patula Lysimachia nummularia Prunella vulgaris Betonica officinalis Quercetea pubescenti-petraeae. prezentă cu precădere în regiuni de deal şi câmpie.) Molinio-Arrhenatheretea (incl. plante erbacee din pădure sau specii cultivate (grâu. Relevan a sitului pentru conservarea speciei: Pădurea Dumbrava şi terenurile agricole limitrofe oferă baza trofică pentru men inerea unei popula ii viabile de căprior. consumând frunze şi lujeri de arbori şi arbuşti. meyohidro. sc ecoanalitic srl 64 . Împerecherea are loc prin iulie-august. acolo unde găseşte locuri prielnice de adăpost şi un habitat care oferă destulă hrană. ciuta naşte 1-3 iezi. Alnodion. orz. Trifolio-Geranietea Calamintha vulgaris Cynanchum vincetoxicum Cytisus leucotrichus Hieracium bauhini Alte înso itoare Lapsana communis Anthriscus sylvestris Genista sagittalis Fauna Mamifere de talie mare Căprior . iarna pe cele însorite şi ferite de vânturi. etc). Vara preferă locurile umbrite şi răcoroase. Ecologie: Se hrăneşte din mers. orientare turistică. După 8-9 luni (prin mai-iunie). (dif. Molinion + Molinietalia).

prevenire: ac iuni de conştientizare a locuitorilor viitorului cartier asupra importan ei speciei. Mistre ul manifestă un instinct de asociere în grupuri. Preferă pădurile cu specii forestiere producatoare de fructe. stejar şi fag. Asigurarea liniştii este esen ială iar scroafele în perioada fătărilor au mare nevoie de ea. este mai slab.Sus scrofa Habitat: Cu o larga adaptabilitate.reducere: respectarea legisla iei silvice şi celei cu privire la arii protejate privind accesul în fond forestier . Este prezent din Delta Dunarii până în pădurile de la munte. larve. Are însă o memorie aparte a locului . Văzul. conduse de scroafe bătrâne. Are nevoie de terenuri umede. hrănindu-se cu rădăcini şi tulpini subterane. zona din spatele fostului depozit de muni ii oferind suficient adăpost. împreună cu urmaşele acesteia care sunt mame.sărăriile şi punctele de hrănire joacă un rol important în men inerea efectivelor într-o anumită zonă. plante agricole. În cadrul ciurdelor nu sunt accepta i vierii mai mari de 1 an. Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: . scăldătorile . neoferind condi ii prielnice de adăpost pentru specia analizată. Ecologie: Este un animal omnivor.compensare: nu este cazul Mistre . numită şi cârd. exemplarele ce încă populează Pădurea Dumbrava fiind deja obişnuite cu prezen a omului în zona respectivă. Aşa cum se poate observa pe harta principalelor obiective anexată. fiind acoperit de o vegeta ie arbustivă cu o desime mare constituie o relativă barieră în calea eventualilor turişti amatori de plimbare prin zonă. mistre ul ajunge vara până în golul alpin. gasteropode. în schimb. prin realizarea noului obiectiv nefiind create noi fragmentări de habitate cu efect asupra unei popula ii de sc ecoanalitic srl 65 . de unde se retrage la sfârşitul toamnei la adăpostul pădurilor. Dupa această vârstă vierii se retrag în grupri de 4-5 indivizi. Pe de altă parte culoarul LEA ce desparte Pădurea Dumbrava în cele două trupuri. cu apă stagnantă. cele mai mari densită i înregistrându-se în zona colinară şi în luncile râurilor. râme. În general 85% din hrana sa este de origine vegetală şi 15% animală. acolo unde găseşte hrană şi adăpost.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din sit: Localizarea lucrărilor propuse întro zonă ce are în prezent un specific industrial. cadavre. prin colaborarea societă ii ce administrează cartierul cu custodele ariei protejate . Locurile de adăpat. Vierii cei mai bătrâni şi cei puternici trăiesc solitari. Scroafa cea mai batrână. Activitatea sa este preponderent nocturnă. sesizând bine doar obiectele în mişcare . astfel încât descoperă foarte uşor orice detaliu nou apărut în peisaj. trupul de pădure în care se încadrează amplasamentul Sitex este unul fragmentat de diverse folosin e antropice. pentru hrană şi cu desişuri pentru adăpost. cu godacii şi cu purceii descenden i formează o grupare familială. cu scroafele sterpe. Are atât mirosul cât şi auzul foarte fin . denumite ciurde. Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din sit: Aşa cum s-a arătat şi în cazul căpriorului. ouă de păsări. fără să existe noi fragmentări de habitate face ca impactul generat să fie unul nesemnificativ fa ă de situa ia actuală. fructe de pădure. trupul de pădure în care se încadrează amplasamentul Sitex este unul deja fragmentat prin diferite folosin e.

Vizuina este prevăzută cu mai multe ieşiri. ghindă.compensare: nu este cazul Mamifere de talie redusă Veveri ă . Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: .Sciurus vulgaris Habitat: Răspândită din partea centrală a Europei până în Asia. unul dintre cei mai mari duşmani ai dăunătorilor agriculturii. prin realizarea obiectivului propus nu se pierd noi habitate. În prezent activitatea industrială de pe platforma Sitex fiind aproape nulă este posibil ca exemplare de vulpe să îşi găseasca adăpostul în zona respectivă. În lipsa mâncării. puii şi ouăle păsărilor care cuibăresc la mică înăl ime. Odată cu începerea lucrărilor de construc ie şi ulterior în perioada de operare. din care îşi face rezerve şi pentru iarnă.prevenire: nu este cazul . nu hibernează propriu-zis. probabil pe direc ia vest fa ă de amplasament unde găsesc suficient spa iu în zona din spatele depozitului de muni ii. La noi. În ultima vreme. Ecologie: Vulpea este nativ un carnivor desăvârşit. Femela naşte 3-8 pui în 1-3 serii. Astfel. jir. tundra. mai largi şi care pornesc în jos. Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din sit: La fel ca şi în cazul celorlalte specii analizate. trage la leşuri. fiind alături de nevăstuică şi uliul şoricar. ieşind din când în când după hrană. Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: . Vizuinile de vulpe sunt înguste şi pornesc orizontal spre deosebire de cele de viezure.reducere: nu este cazul . fructe. diguri sau în ridicăturile de pământ. s-a constatat o creştere a popula iilor de vulpi în zonele suburbane. noul obiectiv nu va avea un impact negativ asupra popula iei de vulpi.reducere: nu este cazul . Reproducerea din martie până în toamnă. preria) în care omul ajunge cu dificultate. hrănindu-se cu diferite vietă i pe care le poate prinde. prin pădurile de foioase şi conifere. muguri.prevenire: nu este cazul . Comparativ cu situa ia actuală se poate afirma cu siguran ă că nu va exista un impact negativ asupra unei eventuale popula ii de mistre din zona Pădurii Dumbrava.Vulpes vulpes Habitat: Vulpile preferă locurile sălbatice (pădurile. Cuibul prin găuri de ciocănitori. nuci. în profunzimea terenului. fiind foarte activă ziua. faguri de viespi şi albine. uneori consumă ouă şi pui de păsărele. de la iezi de căprior până la insecte. animalele se retrag în zone mai liniştite.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” mistre . scorburi sau între două ramuri. dar doarme zile în şir. fiind amplasată pe versan ii însori i. Ecologie: Se hrăneşte cu semin e de conifere. sc ecoanalitic srl 66 . În iernile foarte friguroase se refugiază prin podurile caselor de lângă păduri. iar dacă prada i-a scapat o hăituieşte ca un copoi. se mul umeşte şi cu fructe.compensare: nu este cazul Vulpe . Iarna când vânatul este pu in. alune. Este o mare consumatoare de rozătoare. Vulpea îşi alege cu multă iscusin ă locul în care îşi va clădi vizuina. bogate în vegeta ie. Niciodată nu vânează în haită.

Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din sit: Nu se preconizează un impact negativ asupra popula iei de şoareci din Pădurea Dumbrava prin realizarea noului obiectiv.Microtus sp.reducere: nu este cazul . Dacă hrana e abundentă.prevenire: nu este cazul .compensare: nu este cazul sc ecoanalitic srl 67 . Festuca etc. iar după 6 săptămâni femela naşte prima genera ie de 3-6 pui nuzi. Se hrănesc cu plante spontane (Carex. Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: . femela născând de 1-3 ori pe an câte 2-5 (7) pui. Apari ia unor eventuale depozitări necontrolate de deşeuri menajere de natură organică poate avea un efect pozitiv asupra popula iei de şoareci prin aport de hrană. nuci.prevenire: nu este cazul . Ecologie: Ziua stă mai mult ascuns..prevenire: evitarea afectării arborilor din vecinătatea cartierului . Rumex. Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din sit: Influen a antropică asupra efectivelor popula ionale ale speciei se manifestă cu precădere prin distrugerea habitatelor şi vânătoare pentru blană ceea ce nu este cazul obiectivului analizat. Muscardinus avellanarius. Habitat: Preferă biotopurile umede şi reci. ieşind noaptea după hrană (ghindă. Hibernează prin scorburi sau prin găuri în pământ. La noi trăieşte la marginea pădurilor de stejar şi fag. Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: . Eventualele exemplare ce se pot regăsi în prezent pe amplasamentul Sitex se vor retrage probabil în zonele limitrofe. jir. Împerecherea are loc după trezirea din somnul de iarnă (mai-iunie). fructe uscate. unde găsesc adăpost şi suficientă hrană. boabe. uneori ouă şi pui de păsărele). urmează şi a doua genera ie Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din sit: Nu se preconizează un impact negativ asupra popula iei din Pădurea Dumbrava prin realizarea noului obiectiv.Glis glis.). Habitat: Răspândit în toată Europa meridională şi de est. are o memorie spa ială mai redusă ca a altor specii şi nu îşi men ine teritoriul. Ecologie: Îşi construiesc cuiburi ca un ghem. Mai mult nocturn. fiind deseori întâlnită în parcuri în zona urbană. Trăieşte în medie 1 an. Nu este o specie foarte sensibilă la prezen a umană.reducere: nu este cazul . iar spre toamnă o galerie într-un loc mai uscat pentru iernare. cu pleoapele lipite. prin livezi bătrâne cu mul i nuci.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Deşi de regulă îşi aminteşte unde îşi face depozite de hrană. Perioada de reproducere 5-6 luni (aprilie-octombrie).compensare: nu este cazul Pârş . Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: .compensare: nu este cazul Şoareci .reducere: nu este cazul . într-un desiş ierbos. zone cu vegeta ie.

rar la şes. cu 20 . Ecologie: Hibernează din toamnă până în martie. ascuns prin tufişuri. etc).Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Pârş de alun . Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: . prezentă cu precădere în regiuni montane stâncoase. din ramuri. terenuri agricole şi zone suburbane. sc ecoanalitic srl 68 . în scorburi. Puii părăsesc cuibul la vârsta de 20 zile. ca o minge. Femela cloceşte timp de 35 zile. Cuibăreşte pe stânci. Vânează noaptea. 3-8 pui mici. cu pleopele lipite. după 3 săptămâni. trăieşte în păduri. acolo unde găseşte locuri prielnice de cuibărit şi un habitat care oferă destulă hrană. dar şi la cariere de piatră în zonele de deal şi chiar câmpie. Se hrăneşte cu mamifere şi păsări de talie mijlocie (rozătoare. boabe. O singură genera ie pe an. distrugând o mare cantitate de insecte.reducere: nu este cazul . ascuns prin scorburi sau găuri făcute în pământ. care produc daune în legumiculură. Împerecherea are loc prin iulie-august. ghindă. ceea ce înseamnă că nu este o specie foarte sensibilă la prezen a umană. Aduce reale servicii agriculturii. Are activitate nocturnă.prevenire: nu este cazul . ra e. cel de vară împletit din ierburi între ramurile unui arbust. La noi trăieşte mai ales în tufişuri de alun din silvostepă până deasupra zonei bradului (18002000m). pe copaci înal i sau mai rar pe sol.prevenire: nu este cazul . iar după 4 săptămâni femela naşte 3-4 (6-8) pui mici. în timp ce masculul o hrăneşte. prin realizarea obiectivului propus nu se preconizează un impact negativ asupra popula iei de arici din zonă. viermi şi coropişni e. Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din sit: Nu se preconizează un impact negativ asupra popula iei din Pădurea Dumbrava prin realizarea noului obiectiv. Habitat: Răspândit mai mult în partea centrală şi sud-estică a Europei. Ecologie: Sedentară. puii cresc repede şi după o lună pot să-şi construiască singuri cuibul lor şi să se hrănească. unde doarme ghemuit. începe cuibăritul în martie-aprilie. nuzi. dacă găseşte hrană şi adăpost.30 zile înainte de a putea zbura. cel de iarnă mai rotund.Bubo bubo Habitat: Specie larg răspândită ca areal.Muscardinus avellanarius.compensare: nu este cazul Arici . Cuibul cilindric. iepuri. lung de peste 2m.Erinaceus europaeus Habitat: Specie răspândită în aproape toată Palearctica cu excep ia Himalaya şi nordul Africii. Ecologie: Se hrăneşte cu nuci.compensare: nu este cazul Avifauna Buhă . Femela adultă naşte. frunze şi ierburi.reducere: nu este cazul . Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din sit: Ariciul este o specie ce se întâlneşte uneori chiar şi în zonele urbane. Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: . muguri de arbori.

reducere: nu este cazul . În Europa în special în partea centrală şi estică. Foloseşte o multitudine de habitate. în crăpături sau unde scoar a este desprinsă de copac. de jos în sus. Distribu ie: În toată Palearctica. cuibăreşte în păduri de vârste diferite. Sedentar în tot arealul de cuibărit. nu exista impact direct asupra popula iei. Ecologie: Specie sedentară.1280000 de perechi. Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din sit: Având în vedere specificul şi localizarea lucrărilor. mai rară în sud. în căutare de hrană. Prezen a acesteia nu a putut fi documentată în perioada studiului. Ambii părin i participă la creşterea puilor. nici de lucrările propriu zise. dar nu depinde de prezen a acestora. maroniu pe spate şi alb pe burtă. Popula ia cuibăritoare din zonă nu este relevantă nici pe plan local.prevenire: nu este cazul .1000 perechi Relevan a sitului pentru conservarea speciei: Specia nu cuibăreşte în sit şi nici nu apare regulat. aceştia hoinărind pe suprafe e extinse în primul an după eclozare. selectează pentru cuibărit cu predilec ie parcele care con in şi arbori mai bătrâni. Cuibăreşte de două ori pe an.Certhia familiaris Caracteristici: Lungimea 12-13cm. dar nici în literatura de specialitate nu au fost găsite date certe despre prezen a speciei în Parcul Natural Dumbrava Sibiului. Situl nu prezintă habitate necesare prezen ei speciei (stâncării. Depune 5-6 ouă care sunt clocite de femelă. Îşi face cuibul pe trunchiurile copacilor. căptuşind cu lână şi material vegetal. Are ciocul mai lung. uneori. Hrana alcătuită în general din insecte şi păianjeni. cu abunden a cea mai ridicată în zona pădurilor mixte. astfel rezerva ia este total nesemnificativă pe plan na ional din punct de vedere al speciei. mănâncă şi semin e (de pin sau molid). asemănător la femelă şi mascul. enclave cu teren agricol etc.) Distribu ia speciei în zona investi iei: Specia nu a fost localizată pe teritoriul rezerva iei. are degete lungi şi coadă relativ solidă care îi permit să stea pe verticală pe trunchiul copacilor.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Distribu ie: Cuibăreşte în Europa. pe care îi adună de pe scoar a arborilor. Apare în toate etajele forestiere. Specia nu este sensibilă la sc ecoanalitic srl 69 . nefiind deranjate nici de activitatea de construc ie de şantier. Poate fi întâlnită şi în parcuri sau grădini. Popula ia din România: Specie comună în mai toate pădurile din România. Iarna. curbat în jos. în spirală. Popula ia din România: estimată la 750 . Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din rezerva ie: Specia foloseşte pentru cuibărit şi hrănire exclusiv numai scoar a arborilor. Asia şi Africa. atât de conifere cât şi de foioase. Mai mult ca sigur. Relevan a amplasamentului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0.00002% din popula ia na ională cuibăreşte în această rezerva ie. că observa ia care stă la baza introducerii speciei pe lista de specii a rezerva iei se datorează vreunui exemplar juvenil. din zonele subarctice până în cele subtropicale. Se deplasează pe scoar a copacilor. În prezent efectivul cuibăritor na ional este apreciat la 950000 . Colorit destul de discret.compensare: nu este cazul Cojoaică de pădure . Habitat: Este destul de comună în pădurile bătrâne. Are o sprânceană albicioasă. Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: .

singurul duşman natural adevărat este buha. O altă subspecie cuibăreşte pe continentul American. Relevan a amplasamentului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0. în care au mai multe cuiburi. construite pe stânci. şi-a extins popula ia şi teritoriul de cuibărit. nu se fereşte de om. Ecologie: Se hrăneşte mai ales cu animale vii. Lungimea 54-67cm. Habitat: Cuibăreşte în păduri sau pe stâncării. Penajul este complet negru. În prezent efectivul cuibăritor na ional este apreciat la 24000 . apoi ocupă un teritoriu unde vor rămâne tot restul vie ii. nu se fereşte de om. de la câmpii cu culturi agricole până la golul alpin. aripi lungi. astfel rezerva ia este total nesemnificativă pe plan na ional din punct de vedere al speciei. În afara perioadei de cuibărit. cuibăreşte în diferite habitate.prevenire: Evitarea distrugerii vegeta iei de arbori din vecinătatea construc iilor. putând fi confundat cu păsările de pradă. este o specie tipică a parcurilor mai mari. Deseori planează. are un cioc lung şi puternic. Au nevoie de un teritoriu foarte mare. însă corbul nu îşi ine aripile deasupra nivelului corpului. Juvenilii hoinăresc timp de un an. Depune 2-6 ouă. masculul şi femela fiind deseori văzu i zburând şi planând împreună. poate fi văzut. Îşi face de obicei cuibul pe stânci sau copaci înal i.35000 de perechi. . Clocitul durează circa 20 zile. Popula ia din România: Specie comună pe tot teritoriul ării. Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din rezerva ie: Specia foloseşte pentru cuibărit arbori înal i. nefiind deranjate nici de activitatea de construc ie de şantier. Clocitul începe devreme. Zboară cu bătăi de aripi puternice. producând un sunet caracteristic. Nu exista impact direct asupra popula iei. În afara omului. dacă sc ecoanalitic srl 70 . Perechile rămân împreună tot anul. zburând în perechi. este o specie tipică a zonelor împădurite adiacente oraşelor. nici de lucrările propriu zise. Popula ia cuibăritoare din zonă nu este relevantă nici pe plan local. Prezen a lui depinde de accesul la hrană (consumă multă carne în formă de hoit).reducere: nu este cazul . vizitând împreună gropile de gunoi. în februarie-martie. Distribu ie: Larg răspândit din peninsula Scandinavă până la Sahara şi în Asia. Specia nu este sensibilă la prezen a umană. Impact temporar indirect poate fi cauzat de către lucrări prin disturbare în cazul în care vor fi afecta i arbori din rezerva ie. putând atinge vârsta de 20 ani în natură. abatoarele etc.Corvus corax Caracteristici: Este cel mai mare reprezentant al familiei ciorilor (Corvidae). Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: .compensare: nu este cazul Corb .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” prezen a umană. devenind una dintre cele mai comune specii. vertebrate şi insecte dar şi hoituri. dar în ultima perioadă sute de perechi cuibăresc şi pe stâlpi de înaltă tensiune. de asemenea. Iarna de pot aduna în grupuri foarte mari.1% din popula ia na ională cuibăreşte în această rezerva ie. Puii părăsesc cuibul după 35-42 zile. Specie care a fost periclitată în anii 1950-1980. Este o specie longevivă. iar coada triunghiulară îl deosebeşte de celelalte specii din familie. copaci înal i sau stâlpi de înaltă tensiune. anvergura aripilor 115-130cm. coada lungă (lungimea egală cu lă imea aripii). Pasăre mare.

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

are hrana din belşug poate deveni semi-colonială, cu popula ii de zeci de perechi pe suprafe e relative reduse. Nu exista impact direct asupra popula iei, nefiind deranjate nici de activitatea de construc ie de şantier, nici de lucrările propriu zise. Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: - prevenire: Evitarea distrugerii vegeta iei de arbori din vecinătatea construc iilor. - reducere: nu este cazul - compensare: nu este cazul

Gai ă - Garrulus glandarius Caracteristici: Lungime 35cm. Colorit viu, penele au iriza ii metalice. Spatele este maroniu închis (fa ă de burtă care este mai deschisă la culoare). Coada este lungă şi neagră. Pe aripi are alb, negru şi o por iune cu dungi pestri e şi albastre. Imită cu destulă fidelitate sunetele scoase de pisică, miel dar şi unele răpitoare (de exemplu şorecarul). Habitat: Este comună în pădurile de foioase şi de amestec. Uneori cuibăreşte şi în apropierea aşezărilor omeneşti. În perioada de iarnă hoinăreşte prin livezi, în grupuri de câ iva indivizi. Ecologie: Se hrăneşte cu insecte, în special larve de fluturi, semin e şi fructe. Îşi face cuibul în arbori sau arbuşti, în ramifica iile crengilor. Construc ia are la bază crengu e, pe care le leagă cu materiale vegetale - frunze, ierburi, muşchi, licheni - sau cu lână. Depune 5-7 ouă, pe care le cloceşte doar femela. Puii sunt apoi hrăni i de ambii părin i. Distribu ie: În toată Eurasia, din partea centrală a Scandinaviei şi insulele Britanice, până în nordul Africii. Pe întreaga suprafa ă ocupată, gai a este sedentară sau par ial migratoare. În anii cu fructifica ie slabă de Querqus specia poate hoinării pe distan e mari. Popula ia din România: Specie comună pe tot teritoriul ării, cuibăreşte în diferite habitate, de la câmpii cu culturi agricole până la limita forestieră. Specia este foarte abundentă în păduri de steja şi gorun. Este un reprezentant tipic al parcurilor urbane, grădini şi cimitire. Specie de vânat, cu perioadă de vânătoare în tot anul. În prezent efectivul cuibăritor na ional este apreciat la 460000 - 580000 de perechi. Relevan a amplasamentului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0,001% din popula ia na ională cuibăreşte în această rezerva ie, astfel rezerva ia este total nesemnificativă pe plan na ional. Popula ia cuibăritoare din zonă nu este relevantă nici pe plan local. Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din rezerva ie: Specia foloseşte pentru cuibărit arbori. Specia nu este sensibilă la prezen a umană, nu se fereşte de om, este o specie tipică a zonelor cu copaci din interiorul oraşelor. Prezen a ei depinde de accesul la hrană (fructe şi semin e), dacă are hrana din belşug poate deveni foarte comună, pe suprafe e relative reduse. Nu exista impact direct asupra popula iei, nefiind deranjate nici de activitatea de construc ie de şantier, nici de lucrările propriu zise.

sc ecoanalitic srl

71

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: - prevenire: nu este cazul - reducere: nu este cazul - compensare: nu este cazul

Mierla - Turdus merula Caracteristici: Lungimea 24cm. Masculul este negru complet, cu ciocul portocaliu. Femela este maronie, mai deschisă pe burtă. Habitat: În România este o specie foarte comună, în păduri, în parcuri sau grădini. Nu este sperioasă, suportă apropierea omului. Ecologie: Hrana constă în special din insecte şi râme sau al i viermi dar şi păianjeni sau fructe. Se hrăneşte în special pe sol, opăind după insecte, dar şi în tufişuri. Îşi face cuibul la adăpostul unui trunchi de copac, în tufe, în nişe din ziduri, streaşini, etc. Depune 3-5 ouă pe care le cloceşte în general doar femela. Puii sunt îngriji i de ambii părin i. Distribu ie: Specia este comună în toată Europa. Exemplarele din nordul extrem (în special din nordul Scandinaviei) migrează iarna înspre sudul Europei. Popula ia din România: Specie comună pe tot teritoriul ării, cuibăreşte în diferite habitate, de la câmpii până la limita forestieră. Specia este foarte abundentă cu densită i mult mai mari în zone urbane, decât în habitate naturale. Popula iile urbane sunt sedentare, cele rurale şi din zone naturale pot fi par ial migratoare. Este un reprezentant tipic al zonelor urbane, cur i, grădini şi cimitire. Poate apare oriunde există o suprafa ă mai mare de 100mp cu vegeta ie arbustivă dezvoltată, prezen a speciei fiind condi ionată de litieră bogată. Este specie de vânat, în prezent efectivul cuibăritor na ional este apreciat la 890000 - 1780000 de perechi. Relevan a amplasamentului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0,2% din popula ia na ională cuibăreşte în această rezerva ie, astfel rezerva ia este total nesemnificativă pe plan na ional. Popula ia cuibăritoare din zonă nu este relevantă nici pe plan local. Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din rezerva ie: Specia nu este sensibilă la prezen a umană, nu se fereşte de om, este o specie tipică a zonelor cu arbuşti din interiorul oraşelor. Prezen a ei depinde de accesul la hrană (pe care o găseşte pe litieră), dacă are hrana din belşug poate deveni foarte comună, cu densită i ridicate pe suprafe e relative reduse. Nu este o specie teritorială. De aceea mai multe perechi pot folosi un perimetru redus pentru cuibărit, cu zonă de hrănit în regiunea adiacentă. Nu exista impact direct asupra popula iei, nefiind deranjate nici de activitatea de construc ie de şantier, nici de lucrările propriu zise. Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: - prevenire: nu este cazul - reducere: nu este cazul - compensare: nu este cazul

sc ecoanalitic srl

72

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

Ochiuboului - Troglodytes troglodytes Caracteristici: Lungimea 10cm. Are o postură caracteristică, cu gâtul scurt şi coada foarte mică şi ridicată. Are colorit uniform maroniu, cu o dungă albicioasă deasupra ochiului. Habitat: Este răspândit în multe tipuri de habitate, în zone cu tufişuri, păduri sau stâncării. În România mai ales în zonele de altitudine, dar în afara perioadei de cuibărit poate apărea oriunde există tufişuri dense, mai ales lângă ape. Iernează regulat în stuf. Ecologie: Se hrăneşte mai ales cu insecte dar şi păianjeni. În general îşi face cuibul la nivelul solului sau foarte aproape de el, în crăpături de stâncă, lipit de un zid sau de un copac. Depune 5-8 ouă pe care le cloceşte doar femela. Puii sunt îngriji i de ambii părin i. Distribu ie: În toată Europa. Exemplarele din nordul extrem sunt migratoare, restul, inclusiv cele din România, sunt sedentare. Popula ia din România: Specie comună pe tot teritoriul ării, cuibăreşte în diferite habitate, este ataşat de cursuri de pâraie cu surpături de la câmpii până la limita forestieră. Specia este foarte abundentă în păduri de fag şi răşinoase de altitudini mai mari. Este un reprezentant tipic al parcurilor urbane, grădini şi cimitire. În prezent efectivul cuibăritor na ional este apreciat la 860000 1240000 de perechi. Relevan a amplasamentului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0,002% din popula ia na ională cuibăreşte în această rezerva ie, astfel rezerva ia este total nesemnificativă pe plan na ional. Popula ia cuibăritoare din zonă nu este relevantă nici pe plan local. Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din rezerva ie: Specia nu este sensibilă la prezen a umană, nu se fereşte de om, este o specie tipică a parcurilor şi cimitirelor cu tufărişuri dense din interiorul oraşelor. Nu exista impact direct asupra popula iei, nefiind deranjate nici de activitatea de construc ie de şantier, nici de lucrările propriu zise. Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: - prevenire: nu este cazul - reducere: nu este cazul - compensare: nu este cazul Pi igoi mare - Parus major Caracteristici: Lungimea 14cm. Specie destul de viu colorată, are capul, barbia şi o dungă centrală pe piept şi burtă de culoare neagră, galben pe restul abdomenului, galben verzui pe spate, iar aripile şi coada cenuşii. Habitat: Este cea mai comună specie de pi igoi de la noi. Cuibăreşte aproape în toate pădurile (dar în special în cele de foioase şi amestec), în livezi, parcuri şi grădini. În timpul iernii este o specie eratică şi gregară, adesea formând grupuri numeroase cu alte specii de pi igoi. Ecologie: Consumă în special insecte şi păianjeni în perioada de vară. Iarna consumă o mare varietate de semin e şi fructe. Îşi face cuibul în găurile copacilor sau ale zidurilor. Ocupă şi cuiburile artificiale potrivite. Depune 6-11 ouă pe care le cloceşte doar femela. Masculul ajută doar la creşterea puilor. Distribu ie: Este o specie sedentară, răspândită în toată Eurasia şi nordul Africii. sc ecoanalitic srl 73

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

Popula ia din România: Specie comună pe tot teritoriul ării, cuibăreşte în diferite habitate, de la câmpii până la limita forestieră. Specia este foarte abundentă în livezi cu pomi mai bătrâni şi în păduri de stejar şi gorun. Este un reprezentant tipic al parcurilor urbane, grădini şi cimitire cu copaci scorburoşi. În prezent efectivul cuibăritor na ional este apreciat la 1850000 - 2600000 de perechi. Relevan a amplasamentului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0,1% din popula ia na ională cuibăreşte în această rezerva ie, astfel rezerva ia este total nesemnificativă pe plan na ional. Popula ia cuibăritoare din zonă nu este relevantă nici pe plan local. Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din rezerva ie: Specia foloseşte pentru cuibărit scorburi în arbori, de aceea prezen a este condi ionată de accesul la acestea. În zonele fără scorburi, dar cu pomi sau arbori ornamentali foloseşte pentru cuibărit cutii poştale, crăpături în ziduri şi alte structuri, interiorul evilor, guri de aerisire, etc. Specia nu este sensibilă la prezen a umană, nu se fereşte de om, este o specie tipică a zonelor cu copaci din interiorul oraşelor. Prezen a depinde de accesul la hrană (fructe şi semin e), dacă are hrana din belşug poate deveni foarte comună, cu densită i ridicate pe suprafe e relative reduse. Nu exista impact direct asupra popula iei, nefiind deranjate nici de activitatea de construc ie de şantier, nici de lucrările propriu zise. Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: - prevenire: nu este cazul - reducere: nu este cazul - compensare: nu este cazul

Presură galbenă - Emberiza citrinella Caracteristici: Este o specie mică, de 16cm lungime. Coloritul general este galben, pe cap cu desene negricioase iar pe aripi şi spate cu nuan e maronii. Târti a este ruginie. Habitat: Specia este comună în locuri deschise cu tufişuri şi arbori rari, în luminişuri din păduri. Preferă liziera zonelor cultivate. Iarna se adună în stoluri, se hrănesc pe mirişti şi înnoptează în tufişuri. Ecologie: Se hrăneşte cu semin e, în special ale plantelor ierboase. În sezonul de reproducere consumă şi insecte. Îşi construieşte cuibul pe sau în apropierea solului, în zone cu iarbă. Adesea este construit la baza unui copac, tufiş sau gard viu. Depune 3-5 ouă, pe care le cloceşte doar femela. Distribu ie: În toată Palearctica. Păsările din nord sunt migratoare, restul gregare dar sedentare. Popula ia din România: Specie comună pe tot teritoriul ării, cuibăreşte în diferite habitate, de la câmpii până la limita pădurilor de foioase. Evită interiorul pădurilor, preferă liziera şi zone de ecoton. Specia este foarte abundentă în zonele periferice ale culturilor agricole şi în zona rurală, cu o agricultură extensivă, dar apare şi în zone urbane sau rurale, preferă livezile, viile şi marginile pădurilor de stejar şi gorun în apropierea zonelor agricole. Este un reprezentant tipic al parcurilor urbane, în grădini şi cimitire. În prezent efectivul cuibăritor na ional este apreciat la 760000 - 890000 de perechi.

sc ecoanalitic srl

74

Ecologie: Specie migratoare. În zilele noastre pasărea se retrage din multe zone datorită încetării păşunatului şi tăierii arborilor şi pomilor fructiferi bătrâni. Foarte comună în Asia Mică. nefiind deranjate nici de activitatea de construc ie de şantier. din care ciocul 4-5cm. Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din rezerva ie: Specia foloseşte pentru cuibărit liziere cu strat arbustiv bogat. Nu exista impact direct asupra popula iei. Se hrăneşte cu insecte şi viermi. Relevan a amplasamentului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0. nici de lucrările propriu zise. cuibăreşte pe pământ. Popula ia din România: Specie comună pe tot teritoriul ării. cu pâlcuri de copaci şi terenuri cultivate din sudul şi centrul Europei. Prezen a depinde de accesul la hrană (fructe şi semin e). de la câmpii până la limita superioară a zonei colinare.01% din popula ia na ională cuibăreşte în această rezerva ie. Primăvara masculul începe să strige „up-up-up” – ul binecunoscut. pe care îi caută pe sol. În prezent efectivul cuibăritor na ional este apreciat la 24000 42000 de perechi.prevenire: nu este cazul . În zonele urbane nu cuibăreşte. este o specie tipică a zonelor cu copaci din interiorul oraşelor (înafara sezonului de cuibărit). Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: . sc ecoanalitic srl 75 . pe care de obicei o ine strânsă. şi îl auzim până în iunie. cu dungi negre şi albe pe aripi şi coadă. dar frecventează zonele cu pomi sau arbori ornamentali şi strat arbustiv bogat. Distribu ie: Este comună în partea sudică şi centrală a Europei. Puii eclozează după 16-18 zile şi sunt hrăni i de ambii părin i. Puii şi femela produc o substan ă urât mirositoare cu care împroşcă prădătorii care intră în cuib. cu densită i ridicate pe suprafe e relative reduse. Popula ia cuibăritoare din zonă nu este relevantă nici pe plan local. Migrează iarna în Africa de Est. grădini şi cimitire cu copaci scorburoşi. Insulele Britanice). Depune 7-8 ouă pe care le cloceşte doar femela. şi probabil a pătruns spre nord odată cu răspândirea turmelor de oi şi de vite. Cuibăreşte în scorburi şi diferite locuri ferite. Una dintre speciile cel mai uşor de recunoscut.001% din popula ia na ională cuibăreşte în această rezerva ie. lipseşte în nord (Scandinavia.compensare: nu este cazul Pupăză . Specia nu este sensibilă la prezen a umană.reducere: nu este cazul . cuibăreşte în diferite habitate. Este un reprezentant mai rar al parcurilor urbane. Specia apare regulat în livezi cu pomi mai bătrâni şi în păduri de stejar şi gorun. astfel rezerva ia este total nesemnificativă pe plan na ional.Upupa epops Caracteristici: Lungimea 25-29cm.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Relevan a amplasamentului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0. Are un colorit crem-roşiatic deschis. Popula ia cuibăritoare din zonă nu este relevantă nici pe plan local. nu se fereşte de om. Habitat: Pupăza e o specie destul de comună în regiunile deschise. chiar şi în clădiri mai părăsite sau între stânci. dacă are hrana din belşug poate deveni foarte comună. astfel rezerva ia este total nesemnificativă pe plan na ional. cu o creastă înaltă pe ceafă. iernează în Africa de Est.

iarna unele exemplare se deplasează la sud. În prezent efectivul cuibăritor na ional este apreciat la 28000 34000 de perechi. sc ecoanalitic srl 76 . dacă are hrana din belşug nu este o raritate. dar forma de culoare închisă este cea mai frecventă. Deseori stă pe copaci sau stâlpi în câmp deschis. cu excep ia insulelor nordice. care apare regulat şi în spa iul aerian al zonelor urbane.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din rezerva ie: Specia foloseşte pentru cuibărit scorburi în arbori. Distribu ie: În toată Palearctica. la ramifica ia unor crengi. este o specie tipică a zonelor cu copaci din interiorul oraşelor. Specia este sensibilă la insecticide şi pesticide Nu exista impact direct asupra popula iei. mai ales în păduri lângă zone cultivate sau păşuni. În aprilie depun 2-4 ouă în func ie de disponibilitatea hranei.prevenire: Evitarea distrugerii vegeta iei de arbori din vecinătatea construc iilor. Pasăre foarte adaptabilă. Par ial migratoare. Ecologie: Vânează mai ales rozătoare. Habitat: Cea mai des întâlnită specie de răpitoare în Europa. Specia este foarte abundentă în zona de câmpie şi colinară. nici de lucrările propriu zise. sub streaşini. cuibăreşte în diferite habitate. nu se fereşte de om. clocitul durează 30-35 zile. cele din Europa centrală şi sudică sunt sedentare. Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: . Juvenilii au dungi sub iri orizontale pe piept. În zonele fără scorburi. Dunga îngustă deschisă pe piept este caracteristică speciei.compensare: nu este cazul Şorecar comun . aproape de trunchi sau pe stânci. Iarna se adună multe exemplare acolo unde rozătoarele sunt mai uşor de prins (de regulă pe terenuri arabile). Specia este larg răspândită şi nu este periclitată. dar şi reptile. Prezen a depinde de accesul la hrană (insecte de mărimi mai mari). aşteptând prada. etc. Este un reprezentant tipic al răpitoarelor. în apropierea terenurilor agricole şi a pajiştilor. coada lungă rotunjită la vârf.Buteo buteo Caracteristici: Lungimea 43-50cm. de la câmpii până la limita forestieră. Coada. Puii părăsesc cuibul la sfârşitul lui iunie. Are un colorit foarte variabil. iar altele ajung la noi din nordul şi estul Europei. la înăl ime. dar cuibăreşte regulat în pâlcuri de copaci. Nu cuibăreşte în oraşe. dar cu pomi sau arbori ornamentali foloseşte pentru cuibărit cutii poştale. Popula iile din nord migrează.reducere: nu este cazul . este mai scurtă decât lă imea aripii. Îşi face cuibul în copaci. gât scurt. amfibieni şi insecte. Specia nu este sensibilă la prezen a umană. cuibăreşte în păduri. uneori chiar şi păsări. Aripi lungi. Zboară cu bătăi încete de aripi şi adesea se roteşte în aer survolând solul. crăpături în ziduri şi alte structuri. anvergura aripilor 125-145cm. . Perechile de regulă ocupă acelaşi cuib an de an. Popula ia din România: Specie comună pe tot teritoriul ării. în Europa fiind prezent în toate regiunile. totdeauna vânează prada cea mai disponibilă. nefiind deranjate nici de activitatea de construc ie de şantier. asemenea celorlalte specii de şorecari. de aceea prezen a este condi ionată de accesul la acestea.

Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din rezerva ie: Specia foloseşte pentru cuibărit exclusiv numai păduri sau pâlcuri de copaci de răşinoase. nordul Africii. Uneori planează la altitudini mai mari. Habitat: Preferă locurile unde sunt păduri dese intercalate de terenuri deschise. mai mult beneficiază pe urma acestuia. popula iile din inuturile nordice migrează în partea de nord al Africii şi în India. Specia nu este sensibilă la prezen a umană.prevenire: nu este cazul . În perioada hivernală. fiind depusă în luna mai. femela cafeniu. dar şi în Orientul Mijlociu. Aceste exemplare vânează de obicei păsări de talie mică (vrăbii. vânează rar în interiorul oraşelor sau satelor.4% din popula ia na ională cuibăreşte în această rezerva ie. pi igoi. specia apare mult mai regulat în zone urbane şi rurale. nici de lucrările propriu zise. Popula ia din România: Specie comună pe tot teritoriul ării. în oraşe.Accipiter nisus Caracteristici: Lungimea 30-39cm. nu se fereşte de om.reducere: nu este cazul . masculul are dungi transversale roşcate. pătate cu brun. Specia nu este sensibilă la prezen a umană. Pe piept. Clocitul este efectuat mai mult de femelă şi durează 32-35 de zile. În prezent efectivul cuibăritor na ional este apreciat la 1200 . astfel rezerva ia este total nesemnificativă pe plan na ional. Ecologie: Par ial migratoare. Relevan a amplasamentului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0. Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din rezerva ie: Specia foloseşte pentru cuibărit zone împădurite.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Relevan a amplasamentului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0. Popula ia cuibăritoare din zonă nu este relevantă nici pe plan local. Distribu ie: Larg răspândit în păr ile temperate ale Europei şi Asiei. Specia cuibăreşte rar în zone urbane. Zbor cu bătăi rapide şi alunecări scurte. anvergura aripilor 58-78cm.1400 de perechi. fie stând la pândă. În zonele urbane sau periurbane pot cuibări perechi care depind de hrană din oraşe. În zonele urbane apare numai în zbor. Uneori şi în parcuri. de la zona colinară până la limita forestieră. Popula ia cuibăritoare din zonă nu este relevantă nici pe plan local. dar adesea planează la înăl ime. dar parcuri mari pot avea câte o pereche cuibăritoare. mai ales în timpul perioadelor când zăpada persistă şi hrana principală (rozătoare de talie mică) este inaccesibilă. Păsările din zonele temperate şi subtropice sunt sedentare.) care cuibăresc în zona urbană. Prezen a lui depinde de accesul la hrană.06% din popula ia na ională cuibăreşte în această rezerva ie. astfel rezerva ia este total nesemnificativă pe plan na ional.compensare: nu este cazul Uliu păsărar . şi China. nefiind deranjate nici de activitatea de construc ie de şantier. Nu exista impact direct asupra popula iei. Ponta cuprinde 3-5 ouă albicioase. Coadă şi picioare lungi. de aceea prezen a lui este condi ionată de accesul la acestea. etc. fie căutând prada în zbor. Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: . nu se fereşte de om. iar femela cafenii. cuibăreşte în diferite habitate. este o specie tipică a zonelor agricole. Se hrăneşte cu păsări pe care le prinde din zbor. Masculul are penajul spatelui cenuşiu închis. dacă are hrana din belşug poate deveni foarte sc ecoanalitic srl 77 .

ca apoi să îl transporte în cioc. numim acest lucru parazitism. corp alungit şi coadă lungă. măceleandru. sau arii cu efective mari de specii de păsări cântătoare mici. Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: . cuibăreşte într-o sumedenie de habitate. evitate de alte păsări pe motiv că sunt otrăvitoare. Lipseşte doar din extrema nordică a continentului şi din Islanda. Au două degete îndreptate în fa ă şi două in spate. adică o femelă împarte teritoriul cu mai mul i masculi. nici de lucrările propriu zise. De regulă cucul caută specia de către care a fost „adoptat”. uneori construiesc un strat nou deasupra oului de cuc şi depun alte ouă în cuibul refăcut. mai ales în păduri. Femela îşi depune oul direct în cuib.Cuculus canorus Caracteristici: Lungimea 32-36cm. De multe ori oul. Ca să nu fie observat când depune oul. muscar sur. Este sperioasă. uneori pe sol. Femela este asemănătoare cu masculul. cu densită i ridicate pe suprafe e relative reduse.iulie. Masculul este gri-cenuşiu pe cap. care îl urmăresc şi îl atacă. de la câmpie până la munte.prevenire: nu este cazul . Se întâmplă ca femela să „greşească”. silvie de câmpie.compensare: nu este cazul Cuc . sau îşi părăsesc cuibul. Se hrăneşte aproape exclusiv cu insecte. lăcari. Când îşi depune oul. nefiind deranjate nici de activitatea de construc ie de şantier. de la stufării şi zone agricole până la păduri şi goluri alpine. De multe ori păsările – gazdă recunosc parazitul şi aruncă oul. fâsă de luncă. vrabie sau specii nidifuge (ale căror pui părăsesc cuibul după ce ies din ouă). relativ mic fa ă de dimensiunile speciei (circa 20mm . punând oul în cuib de ciocănitoare. Puiul de cuc creşte foarte repede şi are un reflex înnăscut de a arunca celelalte ouă sau pui din cuib. Aceste păsări apar in mai ales următoarelor specii: codobatură albă. inclusiv cele păroase sau viu colorate. masculul atrage păsările gazdă. ca să rămână singur. Habitat: Cucul este o specie comună în aproape toate tipurile de habitate. Este un reprezentant tipic al pădurilor de foioase şi sc ecoanalitic srl 78 .cât un ou de vrabie) se aseamănă cu ouăle păsărilor gazdă. Popula ia din România: Specie comună pe tot teritoriul ării. sau. piept şi spate. sunt gri sau maronii şi au o pată albă pe ceafă.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” comună. evită locurile populate de om. in special larve. de care depinde reproducerea (a cărui cuiburi parazitează). În total sunt cunoscute circa 120 de păsări gazdă. Juvenilii au dungi şi pe spate. Dacă găsim două ouă de cuc în acelaşi cuib. Distribu ie: O găsim pe tot teritoriul Europei. Cucul trăieşte în poliandrie. înseamnă ca acestea provin de la femele diferite. Fiecare femelă îşi alege o anumită pasăre . cu excep ia unor femele care sunt de un colorit maro-ruginiu intens (faza ruginie).„gazdă” în func ie de culoarea ouălor. Cucii sunt păsări de dimensiuni medii. Ecologie: Migratoare. are dungi pe abdomen ca şi uliul păsărar. femela de obicei fură unul din ouăle deja depuse în cuib. Nu exista impact direct asupra popula iei. inclusiv insulele Britanice. Depune între 5 şi 25 ouă în perioada mai .reducere: nu este cazul . Doar masculul emită sunetul tipic de „cu-cuu”. Femela îşi depune ouăle în cuiburile altor păsări. Specia este foarte abundentă în zone cu stufării extinse.

Relevan a amplasamentului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0. Habitat: Poate fi întâlnită într-o gamă largă de habitate. Distribu ie: Larg răspândit în zonele temperate ale Europei şi Asiei. Este un reprezentant tipic al parcurilor urbane. pe trunchiul copacului. nefiind deranjate nici de activitatea de construc ie de şantier. dar şi fructe de pădure pe care le extrage folosindu-se de cioc şi limba lungă. Ecologie: Pasăre sedentară. de aceea prezen a ei este condi ionată de accesul la acestea.reducere: nu este cazul . inclusiv Japonia.3% din popula ia na ională cuibăreşte în această rezerva ie. grădini şi cimitire cu copaci. Specia este foarte abundentă în parcuri şi livezi cu pomi mai bătrâni şi în păduri de stejar şi gorun. lipicioasă. Popula ia cuibăritoare din zonă nu este relevantă nici pe plan local. apare şi în zonele cu copaci din interiorul oraşelor.compensare: nu este cazul Ciocanitoare mare . nu se fereşte de om. Specia nu este sensibilă la prezen a umană. Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din rezerva ie: Specia foloseşte pentru cuibărit scorburi în arbori. dar apare regulat şi în parcuri urbane.5cm. În prezent efectivul cuibăritor na ional este apreciat la 340000 . este o specie tipică a zonelor cu copaci din interiorul oraşelor. Nu exista impact direct asupra popula iei. Nu exista sc ecoanalitic srl 79 . Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din rezerva ie: Specia se hrăneşte primordial cu omide păroase.002% din popula ia na ională cuibăreşte în această rezerva ie. astfel rezerva ia este total nesemnificativă pe plan na ional. Popula ia cuibăritoare din zonă nu este relevantă nici pe plan local. Incuba ia durează 14-15 zile.5 .460000 de perechi. În prezent efectivul cuibăritor na ional este apreciat la 400000 800000 de perechi. astfel rezerva ia este total nesemnificativă pe plan na ional. Caută hrana avansând de jos spre coronament. În luna mai. Teritoriul este semnalat prin sunetele repetate denumite „darabană”. lucioase. de la păduri dense de conifere sau de amestec. clocitul fiind efectuat îndeosebi de femelă. fiecare an unul nou. Se hrăneşte cu insecte şi larve.Dendrocopos major Caracteristici: Penajul este tărcat.5. de aceea prezen a ei este condi ionată de accesul la acestea. cu roşu pe ceafă şi regiunea subcodală. Popula ia din România: Specie comună pe tot teritoriul ării. până la livezi. alb cu negru.prevenire: nu este cazul . Juvenilii părăsesc cuibul în iunie. parcuri şi gospodării cu grădini din zona rurală. Relevan a amplasamentului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0. Specia nu este foarte sensibilă la prezen a umană. femela depune 4-7 ouă albe. Îşi sapă singur scorburile în trunchiul copacilor. femela nu are culoare roşie pe ceafă. Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” a zonelor de desişuri. care au un diametru de 4. cuibăreşte în diferite habitate. nici de lucrările propriu zise. de la câmpii până la limita forestieră. grădini şi cimitire cu copaci scorburoşi.

adesea cuibăreşte pe clădiri. Juvenilii se depărtează de arealul adul ilor. Relevan a amplasamentului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0. nici de lucrările propriu zise. oraşe şi sate.800000 de perechi.compensare: nu este cazul Turturica . nefiind deranjate nici de activitatea de construc ie de şantier. Cele 2 ouă sunt clocite de ambele sexe timp de 14-16 zile. de asemenea. nefiind deranjate nici de activitatea de construc ie de şantier. Popula ia din România: Specie comună pe tot teritoriul ării. hrana constând mai ales din resturi şi semin e agricole. fiind foarte vânată. Depune mai multe ponte alcătuite din câte 2 ouă. rar cuibăreşte la distan e mai mari de acestea. Zbor vioi. Penajul este cafeniu.reducere: nu este cazul . este o specie tipică a zonelor din interiorul oraşelor. care sunt clocite timp de două săptămâni. Pe gât are o pată întunecată formată de dungi negre în formă de semilună şi dungi albe. se hrăneşte cu semin e. grădini. Ecologie: Sedentară. parcuri. nu se fereşte de om.reducere: nu este cazul . fiind mai mică şi mai colorată ca acesta. Distribu ie: Arealul acestei specii s-a extins după 1930 din Orientul Apropiat spre Europa Centrală.prevenire: nu este cazul . Habitat: Mereu în apropierea omului. iernează în Africa tropicală. de la câmpii până la limita superioară a zonei colinare. astfel rezerva ia este total nesemnificativă pe plan na ional. nici de lucrările propriu zise. Coadă întunecată cu o dungă terminală albă.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” impact direct asupra popula iei. Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: . Nu exista impact direct asupra popula iei. Puii sc ecoanalitic srl 80 . Prezen a lui depinde de prezen a umană. grădini şi cimitire cu copaci. cuibăreşte în diferite habitate. cu o nuan ă spre roz. dar vizibil mai mic. cu densită i ridicate pe suprafe e relative reduse. dacă are hrana din belşug poate deveni foarte comună. Popula ia cuibăritoare din zonă nu este relevantă nici pe plan local. În prezent efectivul cuibăritor na ional este apreciat la 400000 .prevenire: Evitarea distrugerii vegeta iei de arbori din vecinătatea construc iilor.compensare: nu este cazul Guguştiucul . Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din rezerva ie: Specia nu este sensibilă la prezen a umană.Streptopelia turtur Caracteristici: Asemănător cu guguştiucul. Astăzi cuibăreşte şi în sudul Peninsulei Scandinave. Habitat: Terenuri agricole cu tufişuri şi pâlcuri de pădure. Este un reprezentant tipic al parcurilor urbane. Ecologie: Oaspete de vară. în păduri mai pu in dense. Specia este foarte ataşată de om. Specie fricoasă.Streptopelia decaocto Caracteristici: Asemănător cu porumbelul de casă. Puii părăsesc cuibul după circa 22 zile.0001% din popula ia na ională cuibăreşte în această rezerva ie. Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: . apare mai ales în zonele urbane şi rurale. .

Puii sunt hrăni i şi cu insecte.Carduelis carduelis Caracteristici: Este o pasăre cu penele viu colorate cu roşu. alcătuite din 5 ouă. Relevan a amplasamentului pentru conservarea speciei: Cu ocazia evaluărilor de teren. Popula ia din România: Specie comună pe tot teritoriul ării.prevenire: nu este cazul .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” părăsesc cuibul după circa 18 zile. Asia de Sud-vest. Rar în zona urbană şi rurală. Cu ocazia evaluărilor de teren. Astăzi cuibăreşte şi în sudul Peninsulei Scandinave.compensare: nu este cazul Sticlete . astfel rezerva ia este total nesemnificativă pe plan na ional. păduri de galerii. fiind una dintre cele mai cunoscute păsări de talie mică din ară. fâna e şi păşuni cu arbori. negru. Femela cloceşte timp de 12-13 zile. În prezent efectivul cuibăritor na ional este apreciat la 15000 . În prezent efectivul cuibăritor na ional este apreciat la 887000 . Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: . Două ponte. cuibăreşte în diferite habitate.001% din popula ia na ională cuibăreşte în această rezerva ie. de la câmpii până la zona colinară. Noua Zeelandă şi unele insule din Oceania a fost dusă de om. Relevan a amplasamentului pentru conservarea speciei: Aproximativ 0. cuibăreşte în diferite habitate. fiind hrănită de mascul din guşă. specia nu a fost observată în zonă. Iarna mai ales în zonele unde sunt scaie i. Specia nu este ataşată de om. specia nu a fost observată în zonă. de la câmpii până la limita forestieră.25000 de perechi. Nu exista impact direct asupra popula iei. este sensibilă la deranj. În Australia. coada şi aripile sunt colorate negru cu galben. Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din rezerva ie: Cu ocazia vizitării terenului. iar ceafa. scaie i sau de pe pajişti. fiind hrăni i încă 8 zile. specia nu a fost observată în zonă. pe crengile laterale ale arborilor. Hrana sticle ilor sunt semin e de pe tufişuri. Popula ia cuibăritoare din zonă nu este relevantă nici pe plan local. Asia Centrală. sc ecoanalitic srl 81 . Penajul viu colorat în regiunea ciocului este roşu. Habitat: Terenuri agricole intercalate de copaci. pe când restul corpului este cafeniu. Africa de Nord. etc. grădini şi cimitire cu copaci. alb şi galben. Distribu ie: Arealul acestei specii s-a extins după 1930 din Orientul Apropiat spre Europa Centrală. nefiind deranjate nici de activitatea de construc ie de şantier. Popula ia din România: Specie comună pe tot teritoriul ării. apare mai ales în zonele de rarişti. Juvenilii părăsesc cuibul după 13-15 zile. Specia este foarte abundentă în livezi cu pomi mai bătrâni şi în păduri de stejar şi gorun. Apari ia în Parcul Natural Dumbrava Sibiului este problematică şi mai degrabă se datorează confuziei cu specia înrudită.964000 de perechi. nici de lucrările propriu zise. Cuibul şi-l construieşte la înăl ime.reducere: nu este cazul . Este un reprezentant tipic şi al parcurilor urbane. grădini şi livezi. O întâlnim şi în aşezările omeneşti. Toamna întâlnim stoluri de turturici care îşi caută hrana pe târloage. păduri. Distribu ie: Sticletele este răspândit din Europa Occidentală până în regiunile centrale din Siberia. Ecologie: Sedentară.

reducere: nu este cazul . nu se fereşte de om.compensare: nu este cazul sc ecoanalitic srl 82 . Prezen a lui depinde de accesul la hrană (semin e). cu densită i ridicate pe suprafe e relative reduse. Specia nu este sensibilă la prezen a umană.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Impactul investi iei asupra popula iilor speciei din rezerva ie: Specia foloseşte pentru cuibărit tufe şi copaci. nici de lucrările propriu zise. Nu exista impact direct asupra popula iei. Măsuri de prevenire / reducere / compensare a impactului / disturbării: . dacă are hrana din belşug poate deveni foarte comună. nefiind deranjate nici de activitatea de construc ie de şantier. este o specie tipică a zonelor cu copaci din interiorul oraşelor.prevenire: nu este cazul . deseori deasupra aleelor şi în zona pietonală.

subsolului şi a apelor subterane se va realiza un sistem centralizat de colectare a apelor uzate menajere de pe întreg amplasamentul. • La nivel jude ean. iar volumele prelevate se vor utiliza la între inerea spa iilor verzi plantate şi în completarea rezervelor de incendiu. OBIECTIVELE DE PROTEC IE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NA IONAL SAU COMUNITAR RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM ŞI MODUL ÎN CARE S-A INUT CONT DE ACESTEA ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERA II DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI inând cont de obiectivele de protec ie a mediului la nivel comunitar. sc ecoanalitic srl 83 . în baza unui contract cu un prestator de specialitate. PUZ îşi propune pentru realizarea lor următoarele solu ii: • Pentru protec ia solului. PUZ ine cont de propunerile pentru noul PUG al municipiului Sibiu.4 din Planul de Amenajare Teritorial Sibiu. arbuşti). cu debuşare în re eaua centralizată a municipiului Sibiu.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” IV. arbori. • Pentru conferirea unui cadru cât mai apropiat de cel natural. plante ornamentale. • La nivel local. flori. respectiv de concentrare a industriilor în perimetrul de vest prin strămutarea acestora din vecinătatea unor zone reziden iale sau de protec ie specială şi conversia acestor foste spa ii pentru utilizări mai pu in poluante. • Pentru apele pluviale de pe amplasament se va realiza un sistem rigole colectoare care va fi prevăzut cu separatoare de produse petroliere. în sensul că noul obiectiv are facilită i şi legături cu municipiul Sibiu. acestea vor fi colectate ca şi în restul zonelor reziden iale din Sibiu. PUZ ine cont de rela iile şi obiectivul specific O. fiind ulterior introduse pe fluxul de eliminare al tuturor deşeurilor din zona Sibiului (cu depozitare finală la depozitul ecologic de la Cristian . mari suprafe e de teren sunt prevăzute a fi plantate şi între inute ca şi zone verzi (iarbă. Apele astfel deversate vor trebui să se încadreze calitativ în condi iile prevăzute de NTPA 002/2005. 2. • Din punct de vedere al gestiunii deşeurilor. făcând de fapt parte integrantă din acesta.colectarea selectivă va fi în concordan ă cu prevederile noului Plan Jude ean de Gestiune a Deşeurilor aflat în curs de aprobare).

PEISAJUL . se poate spune că nivelul calitativ al aerului aici este bun. AERUL. s-a trecut la utilizarea gazului ca şi combustibil. patrimoniu cultural. FAUNA. popula ie. Totuşi. O schimbare cu conota ii negative va aduce fireşte traficul suplimentar prilejuit de popularea acestui nou cartier. se poate afirma că se vor reduce şansele ca pe viitor să apară aici o altă sursă de natură industrială posibil cu efecte semnificative asupra aerului. arhitectonic. efectele vor fi următoarele: V. SOLUL. Conform probelor de sol analizate din acest punct. APA. FLORA. V. terenul pretându-se la o dezvoltare reziden ială.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” V. Planurile noi (cum este şi cazul de fa ă) se fac cu iterarea lor în PUG. Prin prevederea sistemelor de încălzire ale cartierului cu folosirea gazului metan (mai pu in poluant decât al i combustibili fosili) şi prin optimizarea numărului şi capacită ilor centralelor termice (vor fi câte 1 pentru deservirea fiecărui imobil şi nu individuale pe apartamente) şi totodată prin tehnologiile moderne eficiente actual disponibile se consideră că nu va exista un impact semnificativ asupra calită ii aerului în zonă. prin încetarea activită ii fabricii de covoare SITEX.2 Impactul asupra solului Doar punctual au fost depistate neconformită i şi anume în zona rezervoarelor de păcură ce erau utilizate în trecut pentru stocarea acestui produs petrolier cu care se alimenta centrala termnică a fabricii. prin orientarea folosin ei viitoare a terenului spre func iune reziden ială şi scoaterea din circuitul industrial. factori climatici.1 Impactul asupra calită ii aerului atmosferic Discutând de zona centrată pe terenul propus pentru conversie (fosta fabrică SITEX). bonitatea terenului din zona rezervoarelor de păcură corespunde unui mediu degradat de nivel I. zona fiind favorizată de mediul natural de amplasare (Pădurea Dumbrava) şi de lipsa unor surse impurificatoare serioase în imediata vecinătate. Analizând planul propus pe factori de mediu. FACTORII CLIMATICI. POTEN IALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATE. Nu se consideră că ar fi cazul unei schimbări semnificative în calitatea aerului în zonă prin această conversie de func iune. sc ecoanalitic srl 84 . VALORILE MATERIALE. calitatea aerului din zonă va avea de câştigat. SĂNĂTATEA UMANĂ. Cu toate că nu constituia într-o sursă serioasă de poluare atmosferică pe perioada func ionării. PATRIMONIUL CULTURAL INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC. ceea ce va impune lucrări de refacere. valori materiale. existând astfel premise pozitive în evaluarea interac iei dintre activită ile desfăşurate şi factorii de mediu. sănătate umană. POPULA IE.ŞI ASUPRA RELA IILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI Dezvoltarea municipiului Sibiu s-a făcut într-un cadru organizat şi optimizat prin realizarea Planului de Urbanism General. dat fiind că oricum fabrica SITEX nu se constituie la ora actuală într-o sursă semnificativă de poluare atmosferică. Ulterior.

Prin renun area la utilizarea industrială a terenului se va câştiga mult din punct de vedere al calită ii solului. crescând astfel riscul apari iei unor poluări.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Consultând planurile de amenajare propuse prin PUZ se constată însă două aspecte relevante fa ă de această zonă poluată: . platformele betonate din incintă se află într-o stare avansată de degradare. cu repercursiuni asupra obiectivelor din aval.sunt propuse 2 nivele de subsol şi o largă amenajare a pârâului astfel încât se vor excava mari volume de sol . în zone protejate de beton. cu ocazia realizării săpăturilor respective. Se recomandă ca cu ocazia lucrărilor la acest cartier propus. În plus. Colectarea apelor pluviale se prevede a fi realizată cu trecerea prin separator de produse petroliere. Men inerea în continuare a acestei fabrici în utilizare ar crea premise pentru poluări ale acestor ape. Grădina Zoologică). sc ecoanalitic srl 85 . parcarea autovehiculelor se va realiza preonderent în subsoluri. Prin reabilitarea prizei de apă de pe Şteaza şi prin organizarea unui mare rezervor pe acest traseu (strict cu func ie de stocare a rezervei de incediu) se va contribui decisiv la regularizarea debitelor pe acest canal astfel încât lucrarea va avea un efect benefic asupra obiectivelor din aval (Muzeul Civiliza iei Tradi ionale „Astra”. Acest canal va fi amenajat strict în scop peisagistic.prin tehnologile aplicate.nu va exista astfel un impact negativ asupra calită ii apelor de suprafa ă. V. să fie recondi ionată şi priza de apă de pe Sebeş în concordan ă cu cerin ele Sistemului de Gospodărire a Apelor Sibiu (subiect acoperit şi în cadrul discu iilor din Grupul de lucru consituit).prin aceste măsuri se va asigura un impact minim (nesemnificativ) asupra calită ii solului.3 Impactul asupra apelor de suprafa ă Se va îmbunătă i situa ia actuală a canalului Trinkbach prin desfiin area evacuărilor industriale în acesta. Calitatea apei de suprafa ă a Canalului Trinkbach a avut poate cel mai mult de suferit prin func ionarea fabricii de covoare . Colectarea apelor pluviale se prevede a fi realizată cu trecerea prin separator de produse petroliere şi nu vor exista evacuări de ape uzate în Canalul Trinkbach . Prin men inerea în func iune a fabricii Sitex. nu mai asigură o protec ie a solului aşa cum este normal în astfel de situa ii.recreativă Astfel.zona actual ocupată de aceste rezervoare nu va primi o destina ie de locuin e ci una comercial . se va izola zona rezervoarelor şi volumele excavate din această cuvă de pământ vor fi separat transportate spre un depozit final de deşeuri industriale. fiind prevăzută chiar o etapă de decantare la intrarea pe amplasament. scăzându-se serios riscurile de impurificare ale acestuia. Nu doar prin fabrica de covoare ci şi prin faptul că o serie de spa ii largi industriale din incintă sunt permanet închiriate spre al i operatori cu activită i diverse industriale. se vor crea premise în continuare de apari e a unor poluări la nivelul solului. colectarea deşeurilor se va face în locuri special destinate şi corespunzător amenajate şi proejate .

prin extinderea zonei reziden iale accesibile. unele având ca scop scăderea nivelului hidrostatic şi în concordan ă cu particularită ile ecologice ale speciei dominante . execu ia de semănături cu ghindă de stejar împreună cu secară sau ovăz. Trinbach.stejarul (Quercus robur). pot duce la modificări ai nivelului hidrostatic al apei freatice. impactul fiind de natură socială. au fost analizate două aspecte: situa ia existentă şi situa ia de perspectiva. care va avea următorul traseu: desprindere din sc ecoanalitic srl 86 . fiind realizate o serie de măsuri cu scopul reducerii gradului de înmlăştinare şi refacerea pădurilor prin drenarea anumitor suprafe e. ce urmeaza să preia un procent din traficul care în prezent se înscrie pe re eaua stradală. Dima. la un standard modern. Zona ce a facut obiectul acestui studiu este delimitată de amplasamentul ansamblului reziden ial şi intersesc ia dintre Calea Dumbrăvii şi străzile Argeşului şi Gh. specia dominantă. luând în considerare istoricul măsurilor aplicate cu succes până în prezent în zona studiată. V. în faza de construc ie deşi benefic din punct de vedere tehnic pentru obiectivul studiat prin PUZ.4 Impactul asupra apelor subterane Studiul geotehnic întocmit de societatea atestată SC GEO 2000 SRL pune în eviden ă o alimentare a freaticului în zona de interes din pierderile de apă din re elele hidroedilitare existente şi capacită ile de stocare de pe amplasament. corelate cu ipoteza emisă de elaboratorul studiului geotehnic de specialitate.stejarul (Quercus robur) fiind sensibilă la astfel de varia ii. cât şi cu sta iunea Păltiniş.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” V. În cazul de prespectivă s-au luat în considerare două situa ii de dezvoltare a infrastructurii rutiere: a) dezvoltarea centurii ocolitoare în partea nordică a Municipiului Sibiu. Acest fapt. b) dezvoltarea centurii ocolitoare în partea de nord a Municipiului şi realizarea unei rute ocolitoare în partea de sud. Astfel. prin grija administra iei silvice. a cărui optim este atins în cazul regimului pedohidrologic de precipita ii şi de precipita ii cu aport freatic şi nu în cazul regimului predominant freatic sau de inunda ie. V. planta ii cu stejar de baltă în zonele cu exces de umiditate sau mai recent cu frasin şi în special prin men inerea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă a arboretului în vederea asigurării continuită ii. Problematica regimului pedohidrologic în Pădurea Dumbrava are un specific aparte. nu este unul semnificativ negativ. Aceasta arteră asigură legătura cu zona centrală a Municipiului Sibiu.6 Impactul asupra traficului În cadrul studiului de impact asupra traficului.5 Impactul asupra popula iei Popula ia din municipiul Sibiu va „suferi” un eventual impact pozitiv prin realizarea acestui nou obiectiv. poate avea unele efecte temporare negative într-o mică măsură asupra vegeta iei forestiere din vecinătatea incintei prin determinarea unor varia ii ale regimului de umiditate din sol. Dezafectarea acestora şi regularizarea cursului pr. se estimează că impactul lucrărilor propuse asupra vegeta iei forestiere din Pădurea Dumbrava prin modificarea locală a regimului pedohidrologic. zonă cu poten ial urbanistic şi turistic ridicat. dea lungul timpului.

Raportul Volum/Capacitate: 53 . Dima: . • fluxurile de circula ie (Veh/zi).700 – 7.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” DN1 (înainte de aeroport). înscriindu-se pe strada Ludoş. Au fost identificate şi analizate două intersec ii: Calea Dumbrăvii cu Strada Bahluiului şi Calea Dumbrăvii cu Strada Argeşului.Capacitatea de circula ie: 10. până la DN1/DN7 Braşov – Rm. Acesta pune în eviden ă aceste condi ii sau nivelul de serviciu oferit.000 Veh/zi pe sens de circula ie (capacitatea este estimată pe baza simulărilor de trafic pentru ora de vârf).Capacitatea de circula ie: 12. pe sens de circula ie. • scenariul 2: se consideră realizarea dezvoltării Ansamblu Reziden ial şi Dotări Conexe şi. 4. După studiul situa iei existente. Pentru siguran a traficului se poate propune montarea de senzori şi a semaforizării aferente. s-au facut următoarele observa ii: • Calea Dumbrăvii în zona dezvoltării: . În zona ansamblului reziden ial. ocolind aeroportul şi continuând cu traversarea cartierului Valea Aurie.700 autovehicule fizice pe zi.99% 87 • sc ecoanalitic srl . • raportul volum/capacitate (Fx/C). în perspectivă (anul 2013) au fost luate în considerare două scenarii: • scenariul 1: se consideră realizarea dezvoltării Ansamblu Reziden ial şi Dotări Conexe Dumbrava Sibiului. Pentru realizarea analizei. ce va da prioritate tramvaiului si va elimina conflictele dintre autovehicule. 580 autovehicule fizice pe zi pe sens în zona dezvoltării. Astfel se va realiza o bandă de viraj dreapta pentru accesul la ansamblu. intersectând Calea Dumbrăvii. . .Raportul Volum/Capacitate: max 20%. dezvoltarea Ştrand Municipal şi Zonă de Agrement. apoi Calea Cisnădie. . Având în vedere ca în vecinătatea amplasamentului se va dezvolta Ştrandul Municipal şi o zonă de agrement.Fluxurile de circula ie: cca. în urma studierii caracteristicilor re elei stradale şi a traficului pe baza Masterplanului de Transport Urban Sibiu.Fluxurile de circula ie: cca.200 Veh/zi pe sens de circula ie (capacitatea este estimată pe baza simulărilor de trafic pentru ora de vârf). au fost identificate următoarele elemente caracterizante: • capacitatea nominală la nivel de MZA (medie zilnică anuală): se exprimă în Veh/zi şi este utilizată pentru a stabili condi iile în care intersec ia şi arterele pot prelua fluxurile de circula ie (Fx). Vâlcea. Calea Dumbrăvii între Str. Calea Dumbrăvii are o bandă de circula ie pe sens şi nu se poate extinde datorită existen ei liniei de tramvai Sibiu – Răşinari. de asemenea. Argeşului şi Str. Gh. .

Raportul Volum/Capacitate: 38 . • Str.300 autovehicule fizice pe zi. Argeşului şi Str. Argeşului: .Fluxurile de circula ie: 3.203 autovehicule fizice pe zi pe sens în zona dezvoltării. Dima: .Raportul Volum/Capacitate: 56%. de asemenea.768 dinspre Calea Dumbrăvii spre Calea Poplacii. .Fluxurile de circula ie: cca.Raportul Volum/Capacitate: 86 .881 şi 4.97% • Str. .200 Veh/zi pe sens de circula ie. Argeşului la intersec ia cu Calea Dumbrăvii.Fluxurile de circula ie: 615 – 1.Raportul Volum/Capacitate: 32 .Fluxurile de circula ie: 3.100 dinspre Calea Dumbrăvii spre Calea Poplacii.398 autovehicule fizice pe zi. . Scenariul 1: realizarea dezvoltării Ansamblu Reziden ial şi Dotări Conexe Dumbrava Sibiului Varianta 1 – cu dezvoltare şi fără ruta ocolitoare Sud • Calea Dumbrăvii în zona dezvoltării: . .Raportul Volum/Capacitate: max. .874 autovehicule fizice pe sens. Gh.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” • • • Str. 32%. limitată pe Str.180 – 3. .Fluxurile de circula ie: 300 – 1.Fluxurile de circula ie: 3. 10. Rezerva de capacitate este considerată a fi suficientă în zona dezvoltării. pe sens de circula ie.Fluxurile de circula ie: 3. Bahluiului: .750 Veh/zi pe sens de circula ie.Raportul Volum/Capacitate: max 18%. .Fluxurile de circula ie: 5145 autovehicule fizice pe zi spre Calea Dumbrăvii şi 1.Capacitatea de circula ie: cca.66%. . Dima: .966 autovehicule fizice pe zi spre Calea Dumbrăvii şi 5. • Calea Dumbrăvii între Str.Raportul Volum/Capacitate: 72% spre Calea Dumbrăvii şi de 42% dinspre Calea Dumbrăvii spre Calea Poplacii.616 autovehicule fizice pe zi dispre/spre Calea Dumbrăvii. Gh. . . Str. Gh.200 Veh/zi pe sens de circula ie.Capacitatea de circula ie: 8. Dima şi. • Str. Argeşului şi Str. 8.35%. Str. numărului de benzi şi al semaforizării în func ie de traficul de perspectivă. Dima: . . Intersec iile luate în considerare se vor optimiza din punct de vedere al geometriei. Bahluiului: .Raportul Volum/Capacitate: 92% spre Calea Dumbrăvii şi 15% dinspre Calea Dumbrăvii spre Calea Poplacii. la limită pe Calea Dumbrăvii între Str.Capacitatea de circula ie: 9. sc ecoanalitic srl 88 . Argeşului: . Gh.533 – 11.432 autovehicule fizice pe zi.

pe sens de circula ie. Dima: .86% • Str. . 9. Gh. • Calea Dumbrăvii între Str. .32% (În scenariul considerat pentru anul 2013 este prevăzută lărgirea străzii Gh. Gh. pe sens de circula ie. 29%. Argeşului: .887 dinspre Calea Dumbrăvii spre Calea Poplacii. fluxurile de tranzit fiind reduse datorită altor rute alternative).608 autovehicule fizice pe zi. Scenariul 2: realizarea dezvoltării Ansamblu Reziden ial şi Dotări Conexe Dumbrava Sibiului şi a dezvoltării Strand Municipal şi Zonă de Agrement Varianta 1 – cu ambele dezvoltări şi fără ruta ocolitoare Sud • Calea Dumbrăvii în zona dezvoltării: .Fluxurile de circula ie: 5.Raportul Volum/Capacitate: 24 .Raportul Volum/Capacitate: max. Gh. 18%.924 autovehicule fizice pe zi.246 – 9. • Str. Bahluiului: .Raportul Volum/Capacitate: 74 .Raportul Volum/Capacitate: 87% spre Calea Dumbrăvii şi de 50% dinspre Calea Dumbrăvii spre Calea Poplacii. 10.447 dinspre Calea Dumbrăvii spre Calea Poplacii. Argeşului şi Str.Fluxurile de circula ie: 2.233 – 3.894 şi 4. sc ecoanalitic srl 89 . • Calea Dumbrăvii între Str. • Str. • Str.Fluxurile de circula ie: cca.Fluxurile de circula ie: 647 – 1. . .352 autovehicule fizice pe zi spre Calea Dumbrăvii şi 6.Fluxurile de circula ie: 4.Raportul Volum/Capacitate: 89 . Dima: .254 autovehicule fizice pe sens.Fluxurile de circula ie: 3.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Varianta 2 – cu realizare rută ocolitoare Sud • Calea Dumbrăvii în zona dezvoltării: .Raportul Volum/Capacitate: max. Dima: . .121 autovehicule fizice pe zi spre Calea Dumbrăvii şi 6.99% (această intersec ie a fost reconfigurată şi de asemenea s-a făcut optimizarea timpilor de semaforizare pentru situa ia de prespectivă).Fluxurile de circula ie: 63 – 785 autovehicule fizice pe zi (această stradă are rol de acces local.Fluxurile de circula ie: cca. Bahluiului: .187 – 4. Dima la două benzi de circula ie pe sens).256 autovehicule fizice pe zi pe sens în zona dezvoltării.833 – 11.36%.198 autovehicule fizice pe zi pe sens în zona dezvoltării. • Str. Argeşului: . .Fluxurile de circula ie: 4.570 autovehicule fizice pe zi. Argeşului şi Str. . .Raportul Volum/Capacitate: cca. 36%.Raportul Volum/Capacitate: 33 .

Argeşului şi Str. Str. 9. Gh.Raportul Volum/Capacitate: 87% spre Calea Dumbrăvii şi de 50% dinspre Calea Dumbrăvii spre Calea Poplacii. Siretului. inând cont de noile valori ale fluxurilor de trafic datorate dezvoltării ansamblului reziden ial se impune organizarea circula iei de pe Calea Dumbrăvii.Raportul Volum/Capacitate: 44 . fluxurile de tranzit fiind reduse datorită altor rute alternative). .735 – 9. . • Str. Bahluiului – Calea Dumbrăvii – str. Varianta 2 – cu ambele dezvoltări şi cu realizare rută ocolitoare Sud • Calea Dumbrăvii în zona dezvoltării: . .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” • .introducerea semaforizării la intersec ia str.accesul la dezvoltare din Calea Dumbrăvii.Fluxurile de circula ie: 242 – 888 autovehicule fizice pe zi (această stradă are rol de acces local. Gh.Raportul Volum/Capacitate: 76 . . Principalele modificări sunt: .946 dinspre Calea Dumbrăvii spre Calea Poplacii. .Fluxurile de circula ie: 2. Gh.888 autovehicule fizice pe zi. Gh. pe sens de circula ie. Putnei şi str.67% (În scenariul considerat pentru anul 2013 este prevăzută lărgirea străzii Gh.Fluxurile de circula ie: 3. Gh. • Calea Dumbrăvii între Str.Raportul Volum/Capacitate: 74% spre Calea Dumbrăvii şi de 47% dinspre Calea Dumbrăvii spre Calea Poplacii. În piesele desenate anexate sunt prezentate detalii privind amenajarea intersec iilor.str. 20%. Argeşului – Calea Dumbrăvii – str.287 – 4. Dima: . Dima: . Bahluiului – Calea Dumbrăvii – str. Putnei şi str.264 autovehicule fizice pe zi pe sens în zona dezvoltării. Argeşului: .introducerea semaforizării la intersec iile str. Siretului sc ecoanalitic srl 90 .Raportul Volum/Capacitate: 38 .012 autovehicule fizice pe sens.356 autovehicule fizice pe zi spre Calea Dumbrăvii şi 6. Dima – Calea Dumbrăvii.77%.Fluxurile de circula ie: 5. . .Raportul Volum/Capacitate: max.902 şi 4.47%. Dima – Calea Dumbrăvii .Fluxurile de circula ie: cca.997 şi 5. Intersec iile vizate sunt: . Dima la două benzi de circula ie pe sens). Bahluiului: . Dima: .260 autovehicule fizice pe sens. . Argeşului – Calea Dumbrăvii – str.Fluxurile de circula ie: 4.str. • Str.88% • Str.Raportul Volum/Capacitate: 43 .

Argeşului – Calea Dumbrăvii – str. Dima – Calea Dumbrăvii.str. 1km). contribuid astfel la creşterea capacită ii de circula ie şi sporirea fluidită ii traficului. . V. cele mai apropiate obiective protejate fiind plasate în municipiul Sibiu. după cum se observă din analiza efectuată pentru orele de vârf.introducerea unor benzi pentru virajele la stânga în scopul minimizării punctelor de conflict. b) se vor reface marcajele şi indicatoarele pentru crearea unor benzi pentru viraje la stânga conform propunerilor de organizare a intersec iilor şi a geometriei acestora.7 Impactul asupra factorilor climatici: Factorii climatici din zonă nu vor avea de suferit din cauza realizării obiectivelor prevăzute în PUZ. se constată că: a) se impune organizarea circula iei prin introducerea semaforizării la intersec iile: . fiind accesibilă la http://www. Dima (sector analizat în cadrul studiului). se constată faptul că aceasta preia o parte din traficul de pe Calea Dumbrăvii.8 Impactul asupra patrimoniului cultural: Patrimoniul cultural nu este reprezentat strict pe terenul analizat sau în imediata vecinătate. după cum aceasta a fost prezentată. V.pdf Se consideră că obiectivul propus nu va aduce prejudicii acestor monumente. Bahluiului – Calea Dumbrăvii – str. pentru municipiul Sibiu se regăsesc extrem de multe pozi ii. d) Calea Dumbrăvii are rezerva de capacitate suficientă pe sectorul între dezvolare şi str. obiectiv de interes cultural foarte important şi pentru protejarea căruia trebuie acordată întreaga aten ie. Putnei şi str.str. Gh. nefiind cazul unui asemenea impact negativ. În urma analizei situa iei de perspectivă pentru anul 2013. în condi iile în care se consideră fluxurile suplimentare de trafic generate de către dezvoltare reziden ială şi de către complexul sportiv şi baza de agrement Dumbrava. c) intersec iile sus men ionate au rezerve suficiente de capacitate de circula ie. Siretului.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” . e) în cazul în care se optează pentru construirea variantei de ocolire Sud. Lista este publică.cultura. Gh. conform eviden ei de la Ministerul Culturii şi Cultelor.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/sibiu. în special datorită amenajării intersec iilor şi optimizării ciclurilor de semaforizare. institutul na ional al monumentelor istorice. iar cozie de vehicule sunt scăzute. Se men ionează vecinătatea cu Muzeul Civiliza iei şi Tehnicii Populare „Astra” (pe latura N–NE la cca. În cadrul Listei monumentelor istorice 2004 din jude ul Sibiu. Calcularea regimului maxim de înăl ime a imobilelor propuse prin PUZ s-a realizat inând cont de existen a unei cornişe naturale a terenului între amplasamentul PUZ-ului sc ecoanalitic srl 91 .

precum şi în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului. astfel încât cele mai înalte construc ii să nu fie vizibile din interiorul Muzeului pentru a nu disturba vizual peisajul specific. adoptată la Floren a la 20 octombrie 2000. etajele vegeta iei forestiere şi vecinătatea cu Muzeul Civiliza iei Tradi ionale „Astra” (astfel încât cele mai înalte construc ii să nu fie vizibile din interiorul Muzeului pentru a nu disturba vizual peisajul specific) . statul român ca şi parte semnatară a Conven iei de la Floren a. V.9 Impactul asupra peisajului: În cadrul Legii 451/2002 pentru ratificarea Conven iei europene a peisajului. b). c) să stabilească proceduri de participare pentru publicul larg. a) regăsim următoarea defini ie pentru peisaj: „peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către popula ie. managementul şi amenajarea acestuia. pct. 5.declivitatea generală a terenului în zonă. d) să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului. astfel încât doar în această zonă va exista un unghi de vizibilitate asupra cartierului propus sc ecoanalitic srl 92 .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” propus şi Muzeul „Astra” şi de etajarea vegeta iei forestiere în zonă. Evaluatorul constată pe de o parte lipsa unor pozi ii scrise din partea publicului eventual interesat. agricole. de urbanism şi în cele culturale.” În cazul analizat de prezentul raport. S-a constatat că pentru actuala formă a planului de urbanism zonal pentru cartierul de la Sitex. Întreg regimul de înăl ime pentru construc iile propuse a fost calculat pornind de la 2 aspecte: . Regularizarea Canalului Trinkbach . având loc şi o consultare publică. precum şi pentru al i factori interesa i la definirea şi implementarea politicilor peisajere men ionate la lit. de mediu. a fost parcursă întreaga procedură specifică pe linie de urbanism.Păltiniş doar în zona inflexiunii drumului DJ 106A.asigurată prin amenajarea decorativă propusă în PUZ va avea un efect benefic asupra Muzeului prin stoparea accidentelor generate de creşterile de debit pe aceast canal. nu au fost regăsite alte politici referitoare la peisajul din zonă decât cele fie parte din Planul de Urbanism General al municipiului Sibiu. autorită i regionale şi locale. 1. iar pe de altă parte avizarea favorabilă a planului de către organismele competente pe linie de urbanism până în această fază. prin adoptarea de măsuri specifice men ionate în prezenta conven ie. al cărui caracter este rezultatul ac iunii şi interac iunii factorilor naturali şi/sau umani” Conform art.punerea în valoare a axei de rela ie Sibiu . s-a angajat „b) să stabilească şi să implementeze politicile peisajului care au ca scop protec ia. fie din Regulamentul de Urbanism. la Art. sociale şi economice.

Prin accesul necontrolat sau prin activită i ilegale posibil desfăşurate de către popula ia rezidentă din acest cartier propus.ne referim cu precădere la modificarea peisajului .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Pe de altă parte. acesta are încă ocazia să îşi exprime op iunea vis a vis de subiect . V.). proiectantul a realizat un studiu de însorire în urma căruia au fost stabilite limitele de dezvoltare verticală aşa cum s-a specificat mai sus. Pe procedura de avizare de mediu va urma şi etapa de dezbatere publică a Raportului de Mediu. în special apartamentele de la etajele superioare beneficiind de un peisaj avantajos mai ales pe direc ia generală sudică (spre masivul Cindrel). Prin procentul de utilizare al terenului şi prin amenajările propuse la interior (zone plantate. în opinia noastră.prn observa ii pertinente de care se vor ine fireşte seama în cadrul prezentei evaluări. sc ecoanalitic srl 93 . se vor dezvolta în continuare detalii asupra acestor implica ii.10 Impactul asupra biodiveristă ii şi ariilor protejate Discutând de perimetrul propus (insular în Pădurea Dumbrava). fireşte. problematica nu este una simplă deoarece subiectivismul percep iei umane deseori estompează complexitatea tuturor laturilor unei teme (orice proiect trebuie pe cât posibil judecat în ansamblu său şi nu doar pe componente trebuie atent analizate atât plusurile de valoare aduse dar şi posibilele pierderi cauzate şi modalită ile de contracarare / echilibrare a acestora). parc de promenadă. în spiritul defini iei „peisajului” redată mai sus. se poate presupune un risc asupra rezerva iei Parcul Natural Dumbrava Sibiului. vizibilitatea cadrului natural este un punct forte în dezvoltarea acestui cartier. În orcice caz. asupra vegeta iei se precizează că nu se fac defrişări sau tăieri de arbori. mai mult decât orice membru al societă ii. oglindă de apă etc. Astfel. fa ă de rela ia cartierului propus cu aceasta (în ceea ce priveşte suspiciunea unui impact negativ). evaluatorul nu are fireşte capacitatea să exprime o concluzie fa ă de impactul peisagistic cauzat de construc iile propuse. Dată fiind amplasarea în imediata vecinătate a unei rezerva ii (Parcul Natural Dumbrava Sibiului). În ceea ce priveşte vizibilitatea cartierului. Cu toate că în etapa de dezbatere publică a PUZ-ului (pe procedurile de urbanism) nu au existat pozi ii opuse din partea publicului larg. nu se periclitează specii floristice ocrotite sau pe cale de dispari ie. se doreşte o îmbinare între peisajul din zonă (centrat pe Pădurea Dumbrava) şi amenajarea urbanistică propusă.

remanen ei acestor efecte.) cât şi temporale (remanen a efectelor). Identificarea efectelor posibil a fi cauzate asupra factorilor de mediu sau asupra altor factori de interes protectiv (cu precădere Rezerva ia Parc Natural Dumbrava Sibiului) de către ac iunile / activită ile propuse de PUZ: Datorită amplasării obiectivului tratat în imediata vecinătate a acestei arii protejate. descrierea şi evaluarea efectelor cu impact semnificativ asupra Rezerva iei Parc Natural Dumbrava Sibiului I. cu ce întindere etc. sc ecoanalitic srl 94 . întreaga analiză de impact se centrează pe eventualele efecte (cu predilec ie pe cele negative) poten ial semnificative asupra integrită ii. peisajul. a efectelor produse. se atribuie şi valori sub aspect cantitativ (cât. plecând de la această matrice ini ială. Ulterior. Astfel. patrimoniul cultural reprezentat prin CNM ASTRA. regionale etc. biodiversitate) dar şi în mod special a unor interese (locale. al întinderii spa iale (efecte locale. Metoda de evaluare: Metoda aleasă pentru evaluarea poten ialelor efecte asupra mediului în general şi în special asupra ariei protejate din vecinătate a fost cea matriceală. sănătatea umană). etapele de evaluare au fost: • identificarea ac iunilor propuse de planul analizat (ca şi posibile cauze ale unor eventuale efecte asupra mediului) • identificarea factorilor de mediu şi a intereselor poten iale a fi protejate • selectarea primară a ac iunilor propuse de plan (în func ie de rela ia cu factorii de mediu şi cu interesele de protejat) pentru a se elimina din evaluare pe acelea care fie nu au deloc efecte asupra mediului. pe ce durată. Prima etapă de completare a matricei constă în matricea ini ială (ipoteză) de evaluare unde se figurează strict ipoteza de lucru în sensul unor presupuneri vis a vis de posibile efecte cauzate estimate însă doar la nivel calitativ (dacă pot sau nu să apară şi eventual dacă sunt de ordin negativ sau pozitiv. însă nu şi cantitativ . zonale sau na ionale) poten ial a fi protejate (rezerva ia Parc Natural Dumbrava Sibiului.) Sistematizarea rezultatelor s-a realizat utilizând o matrice de tip Leopold cu prezentarea efectelor atât sub aspect al intensită ii (pe o scală de magnitudine a impactului de la 1 la 10). stării de conservare şi func ionalită ii ariei. Astfel. aer atmosferic.) Această etapă se concretizează prin matricea primară de evaluare. evaluarea impactului s-a realizat pe de o parte considerând eventualele efecte ale activită ilor propuse (sau implicite) asupra fiecărui factor de mediu în parte (sol/subsol. al intensită ii. întinderii spa iale etc. zonale. ape de suprafa ă şi subterane. evaluând fiecare caz în parte (de intersec ie a activită ilor / ac iunilor PUZ cu factorii de mediu sau de interes). fie aceste efecte sunt realmente neglijabile • estimarea (prin calcul sau prin metode comparative) efectelor pozitive sau negative cauzate de ac iunile propuse de plan (din punct de vedere al perioadei producerii.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Identificarea.cu ce intensitate).

Următorul pas metodologic a constat în considerarea măsurilor deja prevăzute în PUZul propus. Garda de Mediu etc. matricea astfel corectată fiind denumită matrice finală de evaluare. sc ecoanalitic srl 95 .pentru care institu iile abilitate au toate pârgiile legale (custodele. calculându-se astfel impactul rezidual brut. Luând în considerare aceste măsuri suplimentare (cu eficien a lor). matricea primară astfel corectată fiind denumită matrice par ială de evaluare.cea de compensare (în final fiind formulate unele recomandări pe marginea posibilită ilor în acest sens) . O balansare a acestui eventual impact rezidual (final) se va putea realiza prin două căi cu ac ionare simultană: . se ajunge în final la ob inerea impactului rezidual (final) care reprezintă acel impact care nu mai poate fi evitat prin măsuri de prevenire sau reducere.) Alăturat. Rezultatul etapei s-a concretizat prin aplicarea corec iilor respective asupra matricei primare de evaluare. În func ie de rezultatul astfel ob inut. În urma acestei analize a rezultat impactul primar brut ce ar putea să apară în cazul implementării planului însă fără a fi luată nici o măsură de prevenire / reducere a impactului asupra mediului. s-au făcut ulterior recomandări în ceea ce privesc măsurile suplimentare de introdus în planul evaluat în scopul scăderii la minim a acestui impact rezidual. respectiv fără a include măsurile de prevenire / reducere a impactului deja propuse prin PUZ. am schematizat acest traseu al evaluării pentru o mai bună urmărire a materialului din prezentul document.cea de coerci ie . (identificarea şi evaluarea eficien ei acestora).Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Completarea matricei primare de evaluare s-a realizat considerând scenariul cel mai nefavorabil posibil.

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” matrice ini ială (ipoteză) de evaluare eliminare situa ii imposibile / irelevante matrice primară de evaluare Impact Primar Brut (cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a nici unei măsuri de reducere a impactului) măsuri prevăzute deja de PUZ Impact Rezidual Brut (impactul ce rămâne după implementarea măsurilor prevăzute de PUZ) matrice par ială de evaluare (cu aplicarea măsurilor prevăzute de PUZ) măsuri suplimentare prevăzute de raportul de mediu Impact Rezidual Final (nu mai este cale de prevenire/reducere) matrice finală de evaluare (cu aplicarea măsurilor prevăzute de PUZ) compensare. coerci ie (pentru impactul rezidual final) sc ecoanalitic srl 96 .

ecologia şi etologia lor etc. Identificarea posibilelor cauze ale unor efecte de mediu semnificative: • amenajarea terenului • emisii de poluan i atmosferici . deoarece evaluarea este centrată pe efectele posibil a fi cauzate asupra ariei protejate şi nu asupra comunită ii sibiene în general.faună (macro şi microfauna)* • patrimoniul cultural (reprezentat în zonă de CMN Astra**) • peisaj / vizibilitate * . trafic) • utilizarea apei.din surse mobile (lucrări construc ie.din surse fixe .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” A.emisii de poluan i în apele subterane .emisii de poluan i în ape de suprafa ă (inclusiv prin intermediul canalizării) . 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional . introducerea unor astfel de factori în analiză neavând relevan ă atât timp cât în finalul analizei se compară în cote relative rezultatele pentru alternativele posibile. subsoluri etc.) ** Legea Nr. Identificarea factorilor şi intereselor poten ial a fi protejate: • sol şi subsol • ape de suprafa ă • ape subterane • aer atmosferic • biodiversitate: .vegeta ie şi floră .clasificarea faunei în aceste două grupe este arbitrară (strict în scopul tehnic al evaluării). Valori de patrimoniu cultural de interes na ional (monumente istorice de valoare na ională excep ională) 1.modificări ale regimului hidrostatic (săpături funda ii. nefiind realizată pe criterii sistematice. în analiza de impact nu au fost luate în considerare efectele pozitive / negative asupra unor factori de interes precum: • sănătatea umană • condi iile socio-economice S-a procedat astfel.Anexa 3 I. Considerând interac iunea obişnuită dintre unii factori de mediu. precum şi cea dintre aceştia şi al i factori de inters protectiv. Monumente şi ansambluri de arhitectură i) muzee etnografice în aer liber i) 5 Muzeul Civiliza iei Populare Tradi ionale În această fază a evaluării. ci în func ie de sensibilitatea acestor specii fa ă de activită ile posibile cauzatoare de efecte asupra lor (criterii importante au fost: mobilitatea. elementele constitutive fiind redate sintetic mai jos. analiza de impact a fost realizată pe schema generală a unei analize de risc.) • zgomot şi vibra ii • iluminare artificială • umbrire cauzată asupra pădurii • deşeuri • incendii • regim de înăl ime • prezen a animalelor domestice B. sc ecoanalitic srl 97 . schimbări hidrologice .

ac iuni directe 6 7 8 9 10 11 MĂSURI DE COMPENSARE [pt 10] 98 .ape de suprafa ă .activită i ce presupun emisii de poluan i în apa de suprafa ă .aer atmosferic .alte activită i ce pot induce eventuale perturbări în ecosistemele din zonă (prezen a animalelor domestice) .activită i de gestionare a deşeurilor .aer atmosferic .ac iuni directe sau indirecte (ex: Astra agresare peisaj) .activită i ce pot presupune efecte asupra nivelului hidrostatic (săpături.ac iuni directe .sol/subsol .ape de suprafa ă .ac iuni directe .ac iuni directe sc ecoanalitic srl recomandarea unor posibile căi de compensre a impactului rezidual final care s-a evaluat ca nefiind posibil a fi evitat prezentarea măsurilor suplimentare cu indicarea eficien ei acestora 1 Ativită ile / ac iunile directe şi indirecte prevăzute de implementarea planului analizat 2 Factorii de mediu / alte căi de transport 3 Factori de mediu evaluare a eficien ei acestora rezultat matrice Leopold 4 5 Factorii de mediu / Al i factori de poten ial alte căi de transport interes protectiv .sol / subsol aplicare corec iei intermediare asupra matricei Leopold .ape de suprafa ă .ape subterane .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Metodologie evaluare IMPACT REZIDUAL BRUT în urma considerării măsurilor deja prevăzute de PUZ = [6]-[7] MĂSURI de prevenire / reducere SUPLIMENTARE recomandate de evaluator MĂSURI de prevenire / reducere deja PREVĂZUTE de PUZ IMPACT PRIMAR BRUT = [3]+[5] IMPACT REZIDUAL FINAL [8]-[9] SURSĂ CALE RECEPTOR CALE RECEPTOR . funda ii etc.biodiversitate .activită i / ac iuni ce pot presupune variate alte poluări fizice (iluminare. umbrire) .patrimoniul cultural reprezentat prin CMN .) .ape de suprafa ă .biodiversitate .sănătatea umană rezultate = efecte pozitive de ordin socio-economic rezultate = efecte (+/-) asupra acestora rezultate = efecte (+/-) asupra acestora aplicare corec ie finală asupra matricei Leopold .sol/subsol .ape de suprafa ă .ac iuni directe .activită i / ac iuni ce presupun risc de incendiu .ape de suprafa ă .) .ac iuni directe .biodiversitate .amenajarea terenului pentru asigurarea func iunilor .aer atmosferic .ape de suprafa ă . încălzirea spa iilor.aer atmosferic . trafic etc.activită i ce presupun emisii atmosferice (lucrări de construc ie.ape subterane Dumbrava Sibiului .aer atmosferic .peisajul .aer atmosferic .ac iuni directe .ape subterane .rezerva ia Parc Natural .activită i generatoare de zgomot şi vibra ii .activită i / ac iuni / prevederi ale PUZ ce pot presupune modificări de peisaj sau de altă natură (regimul de înăl ime) .ape de suprafa ă .aer atmosferic .sol/subsol .biodiversitate .

s-a ob inut matricea primară de evaluare. durată. discu ii cu specialişti din domenii conexe etc. în cadrul matricei de evaluare s-au marcat efectele posibile ale activită ilor implicate de implementarea planului evaluat doar sub aspect calitativ (efecte negative. Astfel. Pentru a evita pe cât posibil denaturarea rezultatului evaluării prin eliminarea subiectivă din start a unor elemente din matrice. Mai jos se prezintă această matrice ini ială (ipoteză) pe cadrul căreia s-a realizat ulterior evaluarea în scopul identificării şi determinării efectelor semnificative.ipoteză”.) s-au dovedit a nu avea efecte poten ial semnificative În urma realizării acestor eliminări pe schema de mai sus. poate încărca peste măsură tabloul situa iei (prin mul imea completă de ordin matematic a elementelor rezultate din intersec ia tuturor liniilor şi coloanelor însă nu neapărat posibilă sau relevantă fa ă de cazul analizat). sc ecoanalitic srl 99 . eliminările elementelor din matricea ini ială de evaluare s-a făcut după următoarea schemă: . primul pas este cel de eliminare din matricea ini ială (ipoteză) de evaluare a cazurilor imposibile sau fără relevan ă. Într-o primă fază.). Matrice ini ială. Această formă a matricei primare am denumit-o „matrice ini ială . vizite în teren. pozitive sau neutre) nu şi cantitativ (intensitate.etapa 1: eliminarea elementelor total irelevante sau imposibil de regăsit în practică . spa ialitate etc. în scopul selectării din start la maxim posibil a efectelor care ar avea şanse reale în primul rând de apari ie şi apoi de a putea fi considerate şi semnificative.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” C.etapa 3: eliminarea acelor elemente care după o analiză mai atentă a particularită ii situa iei evaluate (literatură de specialitate. această eliminare a fost realizată respectând principiul precau iei. Astfel. Exemplu: „efecte” ale unei eventuale poluări accidentale a solului cu produse petroliere localizate pe o suprafa ă de câ iva mp în cadrul şantierului / cartierului asupra integrită ii elementelor de patrimoniu cultural din Muzeul „Astra” (o gospodărie tradi ională sau o serie de obiecte din depozite).etapa 2: eliminarea elementelor pentru care experien a de evaluator conferă suficient obiectivism . Matrice primară: Sistemul de lucru în situa ia evaluării posibilelor efecte fiind bazat pe o metodă matriceală. Dacă pentru situa iile evident imposibile eliminarea lor nu introduce doze semnificative de subiectivism în evaluare. se poate considera că nu la fel stau lucrurile în situa iile în care se produc efecte însă trebuie decis în ce măsură acestea sunt şi semnificative.

cu caracter prioritar pozitiv → impact presupus. cu implementarea PUZ (fie în alternativa 1. de analizat → situa ie imposibilă / impact neglijabil DOMESTICE DEŞEURI INCENDII sc ecoanalitic srl 100 .adâncimea de fundare (dependentă şi de acest regim de înăl ime) poate avea influen e asupra nivelului hidrostatic şi implicit asupra echilibrului hidric al zonei precum şi asupra vegeta iei Legendă: PUZ → alternativa propusă. cu caracter prioritar negativ → impact presupus.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Matricea ini ială de evaluare (ipoteza de lucru): EMISII DE POLUAN I ÎN APA EMISII DE POLUAN I ATMOSFERICI AMENAJARE TEREN DIN SURSE MOBILE INFRASTRUCTURI etc. REGIM DE ÎNĂL IME UMBRIRE CAUZATĂ PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 PUZ A0 sol / subsol ? ? ? ? ? ? ape de suprafa ă ape subterane ? ? ? ? aer atmosferic + vegeta ie ? ? ? ? ? ? ? ? biodiversitate mare ? ? ? ? ? ? faună ? ? mică + patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate + + + * . DIN SURSE FIXE DE SUPRAFA Ă FACTORI DE MEDIU / INTERESE POTEN IALE A FI PROTEJATE ASUPRA PĂDURII PREZEN A ANIMALELOR ILUMINARE ARTIFICIALĂ ZGOMOTE ŞI VIBRA II SĂPĂTURI FUNDA II. fie în alternativa 2) A0 + ? → alternativa zero (industrie existentă) → impact presupus.

efect: Au fost identificate posibilele CĂI de transmitere a eventualelor efecte (pozitive sau negative) produse de către activită ile / ac iunile generate de implementarea PUZ-ului evaluat (SURSE) spre RECEPTORII specifici prezen i în zonă. Descrierea efectelor posibil a fi cauzate asupra factorilor de mediu sau asupra altor factori de interes protectiv (cu precădere Rezerva ia Parc Natural Dumbrava Sibiului) de către ac iunile / activită ile propuse de PUZ: Rela ia cauză .RECEPTOR interac iunea între factorii de mediu AC IUNI DIRECTE R SOL / SUBSOL SOL / SUBSOL E C A APE SUBTERANE APE SUBTERANE APE DE SUPRAFA Ă APE DE SUPRAFA Ă C E P L E AER ATMOSFERIC AER ATMOSFERIC T O BIODIVERSITATE BIODIVERSITATE R sc ecoanalitic srl 101 .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” II. Astfel. au fost considerate următoarele interac iuni posibile: • interac iunea obişnuită dintre unii factori de mediu • interac iunea dintre aceşti factori de mediu şi al i factori de interes protectiv CALE .

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” CALE .RECEPTOR pentru al i factori de interes protectiv SOL / SUBSOL REZERVA IA PARC NATURAL DUMBRAVA SIBIULUI APE DE SUPRAFA Ă R E C C APE SUBTERANE A L E BIODIVERSITATE AER ATMOSFERIC PATRIMONIUL CULTURAL REPREZENTAT PRIN E P CNM ASTRA PEISAJUL T O AC IUNI DIRECTE SĂNĂTATEA UMANĂ R AC IUNI INDIRECTE sc ecoanalitic srl 102 .

între inere.particule în suspensie (PM10) .autoturisme) . datorită particularită ii acestei problematici în cazul de fa ă. ulterior în studiu.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Analiza ac iunilor / activită ilor propuse de PUZ în raport cu efectele posibile a fi cauzate asupra factorilor de mediu sau asupra altor factori de interes protectiv: • Amenajarea terenului Privită din perspectiva asigurării unor anumite func iuni pentru terenul din incinta Sitex. sc ecoanalitic srl 103 . Efectele posibil a fi induse de această ac iune se pliază în principal pe următoarele direc ii: − modificări ale stării actuale în ceea ce priveşte fragmentarea unor habitate (în sens negativ sau pozitiv) .trafic auto greu redus (eventual transport în comun.sisteme de implică manevrarea . fapt care permite în final o apreciere globală a influen elor cauzate asupra aerului atmosferic şi prin acesta implicit asupra biodiversită ii .CO. • Emisii de poluan i atmosferici În sinteză.NOx . cu risc în modificarea compozi iei actuale a biocenozelor caracteristice pădurii Dumbrava şi implicit în transformarea unor echilibre stabilite în zona ariei protejate Cu toate că în mod firesc tot în cadrul amenajării terenului ar trebui discutat de regimul de înăl ime prevăzut.) .şi dioxid de carbon (CO.particule sedimentabile încălzire materialelor excavate pe o (centrale suprafa ă relativ constantă termice) SURSE MOBILE DE EMISIE A POLUAN ILOR ATMOSFERICI SURSE ÎN PERIOADA DE CONSTRUIRE . debarasare deşeuri etc. am preferat tratarea distinctă a subiectului.trafic auto uşor (covârşitor ca propor ie .SOx .func ionarea utilajelor echipate cu motoare cu ardere internă . amplasare. efecte fie negative fie pozitive.) − apari ia unui fenomen de invazie înspre pădure a unor specii noi plantate (alohtone sau autohtone).lucrări generale de şantier ce .PM10 .particule în suspensie . reluăm aici principalele surse posibile de emisii atmosferice. asigurarea utilită ilor. compozi ie specii plantate.trafic auto (cu predilec ie greu) prilejuit de transportul materialelor şi deşeurilor de construc ie .relevan a este dată cu precădere de modul de organizare al spa iilor verzi în incinta viitorului cartier (suprafe e. atât din perioada de construire.metale grele şi al i poluan i în concentra ii reduse Se observă similitudinea poluan ilor genera i ca şi tip. CO2 . CO2) POLUAN I GENERA I SURE ÎN PERIOADA DE FUNC IONARE .oxizi de azot (NOx) .oxizi de sulf (SOx) .mono. cât şi din cea de func ionare a obiectivului propus: SURSE FIXE DE EMISIE A POLUAN ILOR ATMOSFERICI PERIOADA DE CONSTRUIRE SURSE POLUAN I GENERA I SURSE PERIOADA DE FUNC IONARE POLUAN I GENERA I . această amenajare ar putea induce unele efecte asupra mediului în general şi asupra ariei protejate în special.ariei naturale protejate din vecinătate. conectivitate cu pădurea etc.

La concentra ii de cca. Din acest motiv. frasinul alb. murul etc. limita zilnică 125µg/mc) ci şi pentru protec ia ecosistemelor (20µg/mc pe an calendarisitic şi iarna între 1 octombrie şi 31 martie). legisla ia noastră nu prevede limite maxime pentru particule în ceea ce priveşte protec ia ecosistemelor ci doar pentru protec ia sănătă ii umane (limită zilnică de 50µg/mc PM10 şi limită anuală de 20µ/mc PM10). transformându-se chiar într-un factor limitativ al acestei creşteri. animalelor sau mediului în general. are o influen ă negativă asupra vegeta iei prin depunerea pe suprafa a foliară. 592/2002 prevede limite maxim admise în imisie nu doar pentru protec ia sănătă ii umane (limita orară 350µg/mc. cu modificarea structurii întegului ecosistem din zonă. insipid ce se formează antropic în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili. Din păcate. există o rela ie invers propor ională între dimensiunea particulelor depuse şi intensitatea efectului negativ (prin obturare pori etc. cu miros pătrunzător. efectul negativ asupra structurii şi esuturilor acestora fiind sesizabil uneori chiar cu ochiul liber. Acest lucru denotă de fapt o rezisten ă mai sporită a vegeta ie arborescente în compara ie cu alte categorii de plante sau animale. respira ie şi metabolism).particule „Praful” ca şi poluant general (în spe ă particulele sedimentabile cu predilec ie). 592/2002 prevăzând în consecin ă limite doar pentru sănătatea umană (10µg/mc).).). 100mg/mc devine letal prin reducerea capacită ii sângelui de a transporta oxigenul. Ord. Datorită contribu iei la acidifierea precipita iilor prin prezen a sa în atmosferă.CO2 Până la un prag. unii dintre aceşti poluan i emişi pot fi chiar considera i benefici pentru stimularea vegeta iei arborilor (CO2 de exemplu ce favorizează creşterea biomasei). cantitatea de praf în schimb e direct propor ională cu creşterea efectelor negative. iritant pentru ochi şi căile respiratorii) afectează vizibil multe specii de plante. Unele dintre cele mai sensibile plante sunt recunoscute ca fiind pinul. amărui. lucerna. modificări în fotosinteză. Concentra ia considerată de acest organism interna ional ca fiind în limite normale la nivel anual este însă de 50µg/mc spre diferen ă de limita maximă mai restrictivă (20µg/mc) prevăzută în legisla ia românească. neinflamabil. inodor. prevenind însă şi din traficul auto. sensibilitate sporită la diverşi agen i potogeni sau la condi ii climatice excesive (cauzate în principal de degradarea clorofilei. leguminoasele.CO La temperatură ambientală este un gaz incolor. .SOx Dioxidul de sulf (SO2) (gaz incolor. provocând necrozări. Pot apare schimbări asupra echilibrului local dintre specii.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” . sc ecoanalitic srl 104 . Ghidurile de calitate a aerului utilizate de Organiza ia Uniunii Interna ionale de Cercetare a Pădurilor (IUFRO) consideră SO2 ca având efecte negative asupra vegeta iei. Fireşte însă că un aport peste măsură va avea valen e nocive. SO2 cauzează efecte toxice asupra vegeta iei precum şi asupra solului. Din acest punct de vedere. Bineîn eles. cu toate că nu este chimic activ. cu efect în îngreunarea schimburilor cu mediul (respira ia etc. . Ord. La concentra ii monitorizate în mod obişnuit în atmosferă nu are efecte asupra plantelor. reduceri ale creşterii plantelor. .

gaz este incolor şi inodor . a ploilor acide. 592/2002 sunt atât pentru protec ia sănătă ii umane (200µgNO2/mc limită orară. Sunt responsabili pentru formarea smogului. care seamănă cu emfizemul pulmonar. la concentra ii reduse afectând esutul pulmonar (prin expunere pe termenul lung cauzează emfizem pulmonar). Expunerea la oxizii de azot poate de asemenea provoca boli pulmonare animalelor. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploi acide care afectează atât suprafa a terestră cât şi ecosistemele acvatice. iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonia şi gripa. necrozări de esuturi Trafic Din punct de vedere al traficului. reducerea ritmului de creştere a acestora.sub un prag de concentra ie are chiar efect benefic .gaz brun-roşcat cu miros puternic. Valorile limită prevăzute de Ord.dioxidul de azot (NO2) .NOx Reprezentând un grup de gaze foarte reactive ce con in azot şi oxigen în cantită i variabile. 40µgNO2/mc limită anuală) cât şi pentru protec ia vegeta iei (30µgNOx/mc limită anuală). efectului de seră. Prin contribu ia oxizilor de azot la formarea ploilor acide se favorizează acumularea nitra ilor la nivelul solului. expunerea la concentra ii ridicate putând fi fatală. NO2 este un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât şi pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot).monoxidul de azot (NO) . deteriorarea calitatii apei. Această afirma ie se bazează în primul rând pe o diferen ă cantitativă a valorilor de trafic ce vor fi atinse prin popularea acestei incinte fa ă de situa ia actuală deşi se poate face un comentariu în acest sens. Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegeta iei prin albirea sau moartea esuturilor plantelor. La ora actuală activitatea în incinta Sitex este în fie conservare. anume că nu ar fi corect ca raportarea să fie făcută strict la starea actuală a ampalsamentului.peste acesta provoacă disfuc ionalită i în fotosinteză şi respira ie. înecăcios NO2. în combina ie cu particule din aer poate forma un strat brun-roşcat. În prezen a luminii solare. fenomen ce poate avea ca efect alterarea unor echilibre ecologice. va exista bineîn eles un efect negativ asupra unor factori de mediu şi implicit asupra ariei naturale protejate învecinate. reducerea vizibilită ii în zonele urbane.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” . oxizii de azot pot reac iona şi cu hidrocarburile formând oxidan i fotochimici. În condi iile nerealizării acestui cartier cu siguran ă proprietarul va dezvolta în continuare activită i industriale caracterizate probabil printr-o intensitate mare fie în scopul sc ecoanalitic srl 105 . fie de o intensitate deosebit de redusă şi implicit traficul prilejuit este nesemnificativ însă cu siguran ă această stare de fapt nu va rămâne la fel în cazul neimplemntării planului propus şi nerealizării cartierului reziden ial. majoritatea lor sunt fără culoare sau miros: . Antropic. dar mai des sunt rezultatul traficului rutier. Ghidurile de calitate a aerului utilizate de Organiza ia Uniunii Interna ionale de Cercetare a Pădurilor (IUFRO) consideră NO2 astfel: . oxizii de azot se formează prin procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arşi la temperaturi înalte.

• Utilizarea apei. Informa ii despre măsura în care infrastructura existentă va avea capacitatea de suport pentru acest trafic se regăsesc în Studiul de impact asupra traficului realizat de către o societate specializată.Răşinari urmând astfel să deservească ambele obiective. 2800-3000 de angaja i pe schimb). anexat prezentei documenta ii. cu eventuale efecte asupra propunerii de amenajare peisagistică din cadrul cartierului de la Sitex. cu livrare finală prin intermediul re elei municipale la sta ia de epurare de la Mohu) Din punct de vedere al poluan ilor ce pot fi prezen i în aceste ape. decantoare). vârful fiind estimat în sezonul cald atunci când probabil va func iona la capacitate maximă şi ştrandul. în concentra ii ridicate ridică probleme fa ă de protec ia ecosistemelor acvatice. Ape uzate fecaloid .ape uzate menajere (propuse a fi descărcate în re eaua existentă pe amplasament. fie a unei alte activită i profitabile. angaja i care fireşte vor face deplasări cu autoturismele zilnic. nu trebuie pierdut din vedere faptul că în paralel se promovează dezvoltarea zonei de agrement a ştrandului municipal în relativă apropiere. Totodată. Pe lângă acest trafic al angaja ilor. Din punct de vedere al rela iei cumulative cu proiectul de dezvoltare a ştrandului municipal. axa Sibiu . precum şi manevre în incintă obişnuite unei activită i industriale prospere. Se poate afirma cu certitudine că vor exista schimbări semnificative în ceea ce priveşte traficul din zonă. Acest lucru va conduce inevitabil la popularea amplasamentului cu angaja i în număr mare (în trecut se lucra cu cca.menajere: încărcarea obişnuită a acestor ape este cu predilec ie organică. Un alt poluant demn de men ionat în categoria aceasta de ape uzate ar fi detergen ii care chiar daca la ora actuală sunt „biodegradabili”. Planul prevede în acest sens etapă de preepurare (separatoare produse petroliere. Schimbări hidrologice. va exista un trafic greu de mărfuri. putând influen a astfel semnificativ regimul scurgerii în această albie. Emisii de poluan i în apa de suprafa ă Apele uzate ce se vor produce în interiorul cartierului fac parte doar din două categorii: . trebuie inut seama de faptul că deversarea atât a apelor pluviale cât şi a apelor provenite de la primenirea / golirea bazinelor de la acest ultim obiectiv este prevăzută a fi realizată în canalul Trinkbach.ape pluviale (pentru care sunt prevăzute măsuri de preepurare înainte de descărcarea în Trinkbach) . sc ecoanalitic srl 106 .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” relansării produc iei de mochetă. Din punct de vedere al protec iei rezerva iei. importan a e scăzută deoarece în lipsa acestor etape de preepurare efectele negative s-ar resim i doar la nivelul apelor de suprafa ă ale Trinkbachului şi eventual la vege aia de mal din aval. fie de la autoturismele locatarilor în perioada de func ionare ulterioară. Ar exista de asemenea un disconfort peisagistic la nivelul muzeului într-o atare situa ie. putând cauza eutrofizări şi eventuale poluări biologice (germeni patogeni) la nivelul apelor Trinkbachului în situa ia accidentală în care s-ar descărca aici. situa ia este următoarea: Ape pluviale: accidental pot colecta produse petroliere fie provenite de la utilajele din faza de construc ie a cartierului.

De men ionat sunt însă şi situa ii în care fauna se adaptează. Din nefericire. există mult prea pu ine studii concrete în ceea ce priveşte toleran a feluritelor specii de animale la zgomote. revenind în imediata vecinătate a surselor de zgomot cu precădere în situa iile în care zona asigură bază trofică. Evantualele efecte negative ale unor asemenea modificări (depinzând fireşte şi de intensitate) s-ar putea resim ii fără îndoială asupra echilibrelor stabilite la nivel de aprovizionare a vegeta iei cu apă (prin afectarea accesibilizării resursei). în rest fiind vorba de vecinătă i fie cu şoseaua. Ca şi receptor al acestui tip de poluare se poate discuta de anumite segmente de faună prezente în pădurea Dumbrava (cu precădere mamiferele mari şi păsările). • Zgomot şi vibra ii În ceea ce priveşte poluarea fonică. s-a ridicat un semn de întrebare vis a vis de influen area nivelului hidrostatic din zonă. precum şi necesarul de subsoluri (2 nivele) pentru parcări şi spa ii tehnicoadministrative. atât pentru realizarea funda iilor clădirilor propuse cât şi pentru realizarea celor două nivele de subsol. fie cu incinta Ocolului Silvic (Cabana Dumbrava). se poate lua în discu ie o eventuală poluare luminoasă în special resim ită la nivelul faunei cu activitate nocturnă. . acestea vor implica fireşte o serie de excavări. subsoluri etc. mai ales răpitoarele).Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Săpături funda ii. Eventuale efecte pozitive s-ar putea discuta în condi iile în care în zonă freaticul ar fi prea sus cauzând un aport de umiditate peste necesarul vegeta iei. aceasta este posibil să fie resim ită la nivelul ariei protejate atât pe perioada de construire a obiectivului cât şi ulterior pe perioada de func ionare.cu eventuale efecte asupra regimului hidrostatic În ceea ce priveşte executarea lucrărilor de construc ie pe amplasament. Principalele direc ii unde o poluare luminoasă ar putea avea eventuale efecte negative asupra comportamentului faunei sunt spre N. O eventuală poluare luminoasă intensă ar putea avea efecte negative din punct de vedere al disturbării unor specii de faună (respectiv cele cu activitate nocturnă. Dată fiind adâncimea mare de fundare necesară asigurării regimului de înăl ime propus (maxim P+17). • Iluminare artificială Fiind prevăzut un sistem exterior de iluminat al cartierului. • Umbrire cauzată asupra pădurii Un alt efect cu poten ial de influen are negativă a stării actuale de echilibru a vegeta iei din vecinătatea perimetrului se consideră fenomenul de umbrire exercitată de către sc ecoanalitic srl 107 . fiind dificil de estimat astfel comportamentul concret al faunei din vecinătate la nişte valori precise de zgomot emis atât prin executarea lucrărilor de construire cât şi prin activitatea curentă a popula iei cartierului. Efectul general este acela al retragerii faunei sensibile la zgomot la o distan ă de sursă care să asigure estomparea suficientă. cu efecte limitative din acest punct de vedere. NV. V şi eventual SV.

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

construc iile propuse (în special de cele cu regim mare de înăl ime) asupra pădurii şi mai ales în perioada de vegeta ie (fiind vorba de specii de foioase). Componenta ecosistemului forestier ce ar putea fi afectată din acest punct de vedere este vegeta ia din imediata vecinătate a amplasamentului studiat. Stejarul fiind o specie preten ioasă fa ă de lumină, efectele unei eventuale umbriri asupra pădurii din vecinătate vor fi unele negative, limitând creşterea şi deranjând unele echilibre formate la nivelul rezerva iei deşi pe un sector deosebit de restrâns. • Deşeuri şi reziduuri inclusiv materiale excavate - perioada de construire a obiectivului Cu ocazia lucrărilor ce vor fi realizate atât pentru dezafectarea actualelor construc ii de pe amplasament, cât şi pentru realizarea cartierului propus vor apărea fireşte o serie de deşeuri / reziduuri. Per ansamblu, materialele predominante utilizate în construirea tuturor spa iilor de produc ie, între inere sau administrare ale actualei incinte industriale Sitex sunt din gama: beton, beton armat; metal (grinzi, elemente masive de fier, tablă etc.); cărămidă (zidărie, placări etc.); iglă; sticlă; lemn; materiale plastice; carton asfaltat etc. În plus pot să apară deşeuri caracteristice activită ii desfăşurate în trecut (materiale textile, uleiuri sau alte produse petroliere, vopsele, ambalaje metalice sau de plastic etc.). Printr-o eventuală gestionare defectuoasă a acestor deşeuri se poate ajunge în situa ia în care să fie afectată aria protejată însă pe un sector restrâns, cu predilec ie apele de suprafa ă ale Trinkbachului şi eventuale solul din zonele imediat învecinate perimetrului de construc ie. - perioda de func ionare a obiectivului Se poate discuta în acest caz de un eventual risc al apari iei unor mici depozite necontrolate de deşeuri în pădure datorate locuitorilor cartierului, prin nerespectarea gestiunii deşeurilor menajere. Considerând că în general deşeurile de origine menajeră sunt pu in chimic active, principalul efect negativ care ar putea apare ar fi legat de un disconfort peisagistic. Paradoxal, însă ar exista efecte pozitive atât prin con inutul totuşi destul de ridicat în materie organică (efect benefic fa ă de sol şi implicit vegeta ie) cât şi mai ales prin accesibilizarea unor resurse de hrană pentru fauna din zonă (sunt binecunoscute exemple în care fauna - chiar cea mare - „coabitează” cu locuitorii unor cartiere din ară - Braşov, Buşteni etc.). • Incendii Considerând amplasarea viitorului cartier în imediata vecinătate fa ă de vegeta ia lemnoasă constitutivă a pădurii Dumbrava, fireşte că (în special în afara sezonului de vegeta ie) se poate considera un risc de apari ie a unor incendii de pădure datorate unor activită i neglijente ale popula iei cartierului. În situa ia apari iei unui asemenea eveniment, consecin ele pot atinge cote semnificative dat fiind faptul că discutăm de un arboret de vârstă şi consisten ă ridicată, cu o litieră bogată, deci cu posibilitate de propagare rapidă a focului şi pagube majore.

sc ecoanalitic srl

108

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

• Regim de înăl ime Dintre eventualele efecte negative care ar putea apare prin realizarea unor construc ii înalte pe amplasament (maxim P+17), demne de luat în seamă sunt următoarele: - efecte indirecte cauzate de umbrirea provocată (tratate anterior) - efecte indirecte asupra nivelului hidrostatic din zonă prin necesarul de adâncime la fundare (tratate anterior) - efecte asupra avifaunei din zonă (apari ia unui risc de ciocnire în special la nivelul suprafe elor vitrate) - efecte de ordin peisagistic (prin vizibilitatea acestor construc ii în raport cu peisajul obişnuit de pădure) • Prezen a animalelor domestice Fiind vorba de o zonă reziden ială propusă, este normal să considerăm că vor fi prezente şi asemenea animale (deşi acest lucru depinde în ultimă instan ă de proprietarul şi administratorul cartierului care are posibilitatea legală să interzică accesul în incintă a animalelor domestice). Din punct de vedere al unor eventuale efecte asupra ariei protejate putem discuta de următoarele riscuri: - libera circula ie a animalelor domestice dinspre cartier înspre pădure (în special a câinilor şi pisicilor) cu efecte asupra popula iilor de animale sălbatice (atât prin eventualul consum efectiv al lor, cât şi prin riscul transmiterii unor boli) - abandonarea animalelor domestice de inute de către reziden ii cartierului în pădure (mai ales a unor specii alohtone - chiar şi specii al căror areal biogeografic ar fi total nepotrivit - reptile, păsări etc.). Fenomenul poate avea grave repercusiuni asupra echilibrelor faunistice dar şi floristice din pădurea învecinată, în special când se discută de specii de animale care nu îşi vor regăsi duşmani naturali în acest mediu şi pot conduce la eventuale explozii popula ionale concurând trofic speciile autohtone

Toate aceste activitită i / ac iuni prevăzute de implementarea PUZ, prin efectele (directe sau indirecte) pe care le pot avea asupra factorilor de mediu sau de interes protectiv, vor aşterne în final o posibilă presiune cumulată asupra biodiversită ii din zonă şi, prin aceasta, asupra rezerva iei Parcul Natural Dumbrava Sibiului ca şi factor de interes major protectiv în zonă. Aşadar, în cele ce urmează, vor fi identificate aceste efecte cumulate posibil a fi regăsite în cazul biodiversită ii (implicit asupra ariei protejate).

sc ecoanalitic srl

109

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

Biodiversitate. Arie protejată - Identificare posibile efecte Considerând importan a majoră a prezen ei obiectivului în imediata vecinătate a rezerva iei (respectiv chiar într-o enclavă a acesteia), vom prezenta în cele ce urmează separat modul în care ar putea fi afectate habitatele sau speciile de animale din zonă prin realizarea cartierului, chiar dacă o serie de efecte au fost deja men ionate structurate pe restul factorilor de mediu sau problemelor ridicate. În literatura de specialitate se regăsesc unele studii ce tratează problematica efectului pe care construc ia de clădiri şi infrastructură îl are asupra faunei / florei (Diaz et al. 2001, Jaarsma et al. 2006, Meunier et al. 1999, National Research Council 2005, Reck and Kaule 1993). Studiul de fa ă se doreşte a fi o abordare sintetică şi practică a principalelor efecte pe care construc ia unui cartier nou îl are asupra habitatelor / speciilor adiacente. Întrucât însă nu există suficiente studii ştiin ifice care să trateze în mod distinct situa ia unor lucrări de construc ii în perimetru urban, dar în imediata vecinătate a unei arii protejate am considerat oportună adaptarea principalelor efecte datorate construc iilor la metodologia de evaluare a impactului asupra mediului în cazul construc iei unui drum nou (situa ie cu mult mai des regăsită în cazuistica de evaluare şi implicit cu o metodologie mai dezvoltată). Astfel, după Seiler 2002, Diaz et al. 2001, Suarez et al. 2003 şi Treweek 1999, principalele efecte negative asupra ecosistemelor datorate clădirilor, lucrărilor de construc ie şi infrastructură, respectiv efectele unui cartier reziden ial pot fi clasificate astfel: I. Pierderea de habitate: construc iile implică în mod direct pierdere de suprafe e de teren şi implicit pierderea de habitate (Meunier et al. 1999, Seiler 2002); II. Poluare directă şi indirectă: prezen a şantierului afectează în mod direct mediul din punct de vedere fizic, chimic şi în consecin ă, indirect, alterează disponibilitatea habitatelor pentru numeroase specii de plante şi animale pe o suprafa ă mult mai mare decât cea efectiv ocupată de construc ia în sine (Bauske and Goetz 1993, Reijnen and Foppen 1994, Reijnen et al. 1997); III. Mortalitatea: traficul rutier determină numeroase decese în rândul faunei care utilizează habitatele din vecinătatea drumul (Erritzoe et al. 2003, Harden 2002, Jaarsma et al. 2006, Loos and Kerlinger 1993, Massemin and Zorn 1998); IV. Apari ia unor noi tipuri de pericole directe şi indirecte: pentru marea majoritate a speciilor de animale vor apărea un număr de noi factori de deranj, cum ar fi prezen a oamenilor, a maşinilor şi respectiv prezen a noilor prădători (animale de casă, căini şi în principal pisici) (Helldin and Seiler 2003, Laursen 1981, Seiler and Veenbaas 1999).

sc ecoanalitic srl

110

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

III. Evaluarea efectelor posibil a fi cauzate asupra factorilor de mediu sau asupra altor factori de interes protectiv (cu precădere Rezerva ia Parc Natural Dumbrava Sibiului) de către ac iunile / activită ile propuse de PUZ: A. Metodă: Au fost analizate pe rând ac iunile propuse prin plan care au fost identificate ca fiind poten ial generatoare de impact negativ sau pozitiv în scopul estimării acestui impact urmărindu-se în special următoarele caracteristici: • momentul (perioada) apari iei • intensitatea - estimată conform metodei Leopold pe o scală de la 1 la 10 (1 fiind minimul şi 10 maximul) • întinderea spa ială - conform metodei Leopold fiind considerate trei regiuni: - strict local (punctual, în perimetrul desfăşurării ac iunii respective - ex: poluare accidentală a unei suprafe e reduse de sol prin pierderea unor produse petroliere de la un utilaj) - zonal (cu efecte asupra unei suprafe e mari din Pădurea Dumbrava) - regional (cu efecte asupra întregii regiuni a municipiului Sibiu sau cel pu in a regiunii sudice a Sibiului şi împrejurimilor) • întinderea temporală - fiind considerate trei intervale de ac iune: - momentan (de scurtă durată şi fără efecte remanente semnificative) - de durată medie (cu remanen ă medie - câteva luni la 3-5 ani) - de lungă durată (peste 3-5 ani) - ireversibile (durată foarte mare nedeterminată) Nota iile corespunzătoare utilizate în cadrul matricei sunt astfel: • momentul (perioada) apari iei impactului: - C → perioada de construire a obiectivului - F → perioada de func ionare (operare) a obiectivului • intensitatea impactului (scală de la 1 la 10): - 1 → impact minim - 10 → impact maxim • întinderea spa ială a impactului - L → strict locală - Z → zonală - R → regională - N → na ională sau transfrontalieră • întinderea temporală a impactului - Mo → momentan - M → de durată medie - L → de lungă durată - I → ireversibile

sc ecoanalitic srl

111

alternativa 1 a planului (2 nivele de subsol) A2 .alternativa 2 a planului (1 nivel de subsol) A0 . ZGOMOTE ŞI VIBRA II A1 sol / subsol ape de suprafa ă ape subterane aer atmosferic vegeta ie biodiversitate mare faună mică patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate A2 A0 A1 -2 A2 -2 A0 -3 A1 -3 A2 -3 A0 -3 A1 0 -3 -1 0 -3 -2 -1 APA DE SUPRAFA Ă A2 0 -3 -1 0 -3 -2 -1 A0 0 -7 -3 0 -5 -3 -3 A1 A2 A0 A1 A2 A0 -2 -1 0 0 0 0 -8 -8 -8 +1 -2 +1 +3 +1 -2 +1 +3 -2 -4 -2 -1 -4 -2 -1 -6 -2 -1 -7 -4 -1 -1 -7 -4 -1 -1 -7 -4 -1 -1 * .impact primar brut (ipotetic.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Matricea primară de evaluare: IPB .adâncimea de fundare (dependentă şi de acest regim de înăl ime) poate avea influen e asupra nivelului hidrostatic şi implicit asupra echilibrului hidric al zonei precum şi asupra vegeta iei Legendă: A1 . cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a nici unei măsuri de reducere a impactului): EMISII DE POLUAN I ATMOSFERICI FACTORI DE MEDIU / INTERESE POTEN IALE A FI PROTEJATE AMENAJARE TEREN DIN SURSE FIXE DIN SURSE MOBILE EMISII DE POLUAN I ÎN SĂPĂTURI FUNDA II.alternativa „zero” (păstrarea şi revigorarea industriei) → situa ie imposibilă / impact neglijabil sc ecoanalitic srl 112 . INFRASTRUCTURI etc.

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” (continuare) FACTORI DE MEDIU / INTERESE POTEN IALE A FI PROTEJATE ILUMINARE ARTIFICIALĂ UMBRIRE CAUZATĂ ASUPRA PĂDURII DEŞEURI INCENDII REGIM DE ÎNĂL IME PREZEN A ANIMALELOR DOMESTICE A1 sol / subsol ape de suprafa ă ape subterane aer atmosferic vegeta ie biodiversitate mare faună mică patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate A2 A0 A1 A2 A0 A1 -5 -5 A2 -5 -5 A0 -9 -7 -3 A1 +2 -2 -10 -9 -3 -4 -3 -4 A2 +2 -2 -10 -9 -3 -4 -3 -4 A0 -1 -2 -13 -11 -3 -4 -3 -4 A1 A2 A0 A1 -1 A2 -1 A0 0 -2 -1 -2 0 0 -2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 +2 +7 -8 +2 +7 -8 -3 -3 -4 -5 -9 -5 -9 -11 -10 +1 +1 +1 -8 -8 -3 * .alternativa 1 a planului (2 nivele de subsol) A2 .adâncimea de fundare (dependentă şi de acest regim de înăl ime) poate avea influen e asupra nivelului hidrostatic şi implicit asupra echilibrului hidric al zonei precum şi asupra vegeta iei Legendă: A1 .alternativa „zero” (păstrarea şi revigorarea industriei) → situa ie imposibilă / impact neglijabil sc ecoanalitic srl 113 .alternativa 2 a planului (1 nivel de subsol) A0 .

Z L F +1 L. I sc ecoanalitic srl 114 . L F +1 L. L F +1 L L F +3 Z M. cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a nici unei măsuri de reducere a impactului): AMENAJAREA TERENULUI .nu se prevăd IRB = IPB IPB .lucru nerecomandat în zonă).Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” B. I F +1 L L F +3 Z M. eventuale reptile sau rozătoare de talie mică). Z L F -2 Z L.ASIGURAREA FUNC IUNILOR FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT ESTIMARE IMPACT [1] [2] aer atmosferic [3] [4] [1] [2] vegeta ie [3] [4] [1] [2] faună mică [3] [4] [1] peisaj / [2] vizibilitate [3] [4] → scădere POT fa ă de situa ia specii utilizate la plantarea actuală cu creşterea zonelor verzi suprafe elor zonelor verzi A1 A2 SUBTOTAL A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 F +1 L. de importan ă este doar plantarea zonelor verzi cu specii nepotrivite (chiar şi acum se regăseşte de exemplu plopul în incintă . I F +1 L L F +3 Z M. Z L F -2 Z L. L F +1 L. Rezultate: • Amenajarea terenului Prin scăderea procentului de ocupare al terenului fa ă de situa ia actuală dar mai ales prin prevederea unor suprafe e verzi de cca. 32600mp (la care se adaugă şi 3460mp dale înierbate) ca şi efect pozitiv s-ar putea înregistra înlăturarea unei păr i a fragmentării existente în ceea ce priveşte mobilitatea strict a faunei de dimensiuni mici (nevertebrate. I F -2 Z L.impact primar brut (ipotetic. I F +1 L L F +3 Z M. Z L F -2 Z L. Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: . L F -2 Z L. I F -2 Z L. În cazul alternativei zero.

momentul producerii impactului C .alternativa 1 a planului (2 nivele de subsol) A2 .alternativa „zero” (păstrarea şi revigorarea industriei) [1] . L F +1 L L F +3 Z M. L F +1 L.maxim [3] .impact rezidual brut (rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ) AMENAJAREA TERENULUI . I F +1 L L F +3 Z M.perioada de func ionare (operare) [2] .lungă durată I -ireversibil sc ecoanalitic srl 115 .regional N -na ional / transfrontalieră [4] .întinderea spa ială a impactului L . Z L F -2 Z L. I F +1 L L F +3 Z M.intensitatea impactului 1 .perioada de construire F .momentan M . Z L F +1 L.local Z .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” IRB . L F -2 Z L.medie durată L . Z L F -2 Z L. I F -2 Z L.întinderea temporală a impactului Mo . I F -2 Z L. Z L F -2 Z L. L F +1 L.zonal R .ASIGURAREA FUNC IUNILOR FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT ESTIMARE IMPACT scădere POT fa ă de situa ia specii utilizate la plantarea actuală cu creşterea zonelor verzi suprafe elor zonelor verzi A1 A2 SUBTOTAL A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 [1] aer [2] atmosferic [3] [4] [1] [2] vegeta ie [3] [4] [1] [2] faună mică [3] [4] [1] peisaj / [2] vizibilitate [3] [4] F +1 L. I F +1 L L F +3 Z M.minim … 10 . I Legendă A1 .alternativa 2 a planului (1 nivel de subsol) A0 .

3. Corespunzător metodologiei americane AP-42. Poluan ii genera i sunt pulberile în suspensie şi cele sedimentabile. Conform metodologiei americane AP-42.8t/lună de lucrări continue.. concentra iile de particule în imisie în cazul unor astfel de lucrări respectă în linii mari următoarea distribu ie: la o distan ă de 20m scad la 50% din valorile ini iale la 50m ajung la 75% Mai precis. 3t/an. eşalonat.2 . Distribu ia timpului total dedicat opera iilor de excavare va fi însă pe câ iva ani (3-5).100µ Frac ia >100µ µ µ µ µ 20% 35% 25% 20% 0.5 . depunerea acestor particule variază direct cu dimensiuea lor.6t/an Distan a maximă la care se depun > 100m < 100m < 10m Distan a de operare fa ă de pădure în cazul săpăturilor şi manevrelor masive (blocurile înalte şi medii) este de minim 20m (în cazul blocurilor de înăl ime medie) şi de cca.9t/ha/lună x 2ha = 5. fiind aceptată următoarea schemă: Ø > 100µ: sub 10m distan ă laterală / concentrică Ø 20 .75t/an 0. sc ecoanalitic srl 116 Densitatea pulberilor [g/cm3] 2. 12t pe totalul lucrărilor masive. O estimare pertinentă a cantită ilor este absolut imposibilă din cauza faptului că proiectul se află încă departe de faza de detalii de execu ie.6t/an 1. acolo unde se vor regăsi fireşte listele de cantitiă i pe baza cărora se pot face astfel de estimări. S-a considerat o suprafa ă medie de intervenit cu asemenea lucrări care să corespundă cel pu in procentului de ocupare al terenului (20%).Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” • Emisii de poluan i atmosferici Perioada de construire: Sursa principală e reprezentată de manevrarea materialelor excavate precum şi a celor de construc ie (agregate de balastieră şi carieră.60µ Frac ia 60. emisiile totale aferente fiind de max. 3t/an 0. 30-50m (în cazul blocurilor P+17). Rezultă emisii de 2.. materiale de umplutură etc.05t/an 0.6t/an 1.. Timpul mediu cumulat estimat pentru toate opera iile de excavare masive răspunzătoare de cele mai multe emisii de praf este de 2luni. factorul de emisie al particulelor în situa ia unor astfel de şantiere este de 2.6t/an total: cca. proiectul fiind prevăzut a se realiza pe o perioada mare.).100µ: sub 100m distan ă laterală / concentrică Ø < 20µ: trec de limita celor 100m distan ă laterală / concentrică Distribu ia pulberilor totale pe grupe de dimensiuni şi pe distan e de împrăştiere în cazul manevrării materialelor de construc ie şi a celor excavate este în general următoarea: Frac ia 0. asigurându-se astfel condi ii mai bune de amortizare a impactului acestor emisii (vegeta ia nu va fi supusă continuu şi îndelungat unor asemenea ac iuni). respectiv: 88228mp x 20% = max.69t/ha/lună.8t/an 0.20µ Frac ia 20. 2ha. Aceste opera iuni se constituie în surse fixe nedirijate de poluare atmosferică. cu o valoare anuală medie distribuită (corelată cu sezonul de vegeta ie) de cca. Aşadar.

99 CO 6. 1920h/an (10h/zi x 24zile/lună x 8luni) pentru durata lucrărilor şi de cca. Considerând cel mai nefavorabil caz pentru vegeta ia pădurii şi anume depunerea ambelor frac ii la valoare întreagă la distan e situate peste 30-50m dar de max 100-150m. nu putem cunoaşte consumurile de combustibil asociate pentru a calcula cantită ile de poluan i astfel emise.densitatea considerată este de 835kg/mc CONSUM COMBUSTIBIL [l/h] EMISIE [Kg/h] EMISIE [t/an] 30 0.03 1.4t/an vor trece de grani a cu pădurea.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Cu alte cuvinte.4t/an se va depune pe o suparaf ă de cca.86 NOx 32. aceasta nu se poate realiza pertinent fără detaliile de execu ie.22 Se observă că în cazul pulberilor. 2ha din pădurea învecinată (în sectorul cuprins între poiana de amplasare a ocolului silvic şi sectorul mai lat al poienii ocupate de Sitex). Ca reper însă. Restul de max 2. vom considera acest consum mediu orar pe utilaje de cca. în baza experien ei unor proiecte relativ similare.46 ∼0. 20 buc utilaje în parc (incluzând şi partea de transport aici). În ceea ce priveşte o eventuală estimare cantitativă a poluan ilor proveni i din func ionarea utilajelor echipate cu motoare cu combustie internă (surse mobile). sc ecoanalitic srl 117 . 1.06 ∼2.24 0.2t/ha (120g/mp/an sau 0. rezultă că un total de cca. precum şi o valoare maximă empiric aproximată de cca.14 * . emisia din acest sector este neglajibilă fiind considerată total nesemnificativă în raport cu pădurea. deşi o parte dintre acestea (nedecelabilă însă prin această metodă) se vor depune sub 30-50m distan ă. Astfel. necunoscând nimic concret despre parcul de utilaje respectiv. cu respectarea normativelor tehnice în vigoare. 0. 30l/h. În această situa ie se poate considera că aceste emisii ar fi uniform repartizate pe o perioadă de cca. depinzând mult fireşte şi de situa ia vânturilor şi perioada de ac iune coroborată cu aceasta. 2. neafectând pădurea deloc. Valoarea modelată este absolut nesemnificativă în raport cu capacitatea de suport a aparatului foliar al stejăretului matur din vecinătate. vom avea următorul nivel de emisii medii anuale corespunzătoare acestui scenariu orientativ empiric aproximat: POLUANT FACTOR EMISIE [g/kg consum*] PM10 0. Neavând date despre parcul de utilaje. Utilizând factorii de emisie prevăzu i de metodologia europeană CORINAIR.12kg/mp/an)în această zonă. deci tot fără a afecta pădurea.11 ∼0.Centralele termice pentru clădirile reziden iale (apartamente) se vor amplasa în subsolul clădirilor.19 0. va rezulta că această cantitate de cca.73 CO2 3. Coşurile de fum vor depăşi cu 1m aticul clădirilor.28 ∼0. Perioada de func ionare: Surse fixe: Din detaliile solicitate proiectantului asupra modului de echipare a viitorului cartier cu surse de încălzire a rezultat următoarea situa ie: . 8luni pe an (cât este acceptat că se poate lucra normal în construc ii exterioare). depunerea medie anuală va fi de cca.6t/an dintre pulberile produse astfel se vor depune în incinta şantierului (cartierului).

00 VIESSMANN VITOPLEX 200 Aer insuflat 6200.00 700.47 0.64t/an 118 sc ecoanalitic srl .700kW VITOPLEX 200 .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Pentru clădirile S+P+2-3E se vor utiliza cazane murale sau baterii de cazane murale amplasate la subsolul acestora (centrale termice individuale).) au fost ob inute de la producătorul Viessmann sau de la varia i reprezentan i comerciali. a rezultat următoarea situa ie: TIP CAZAN EMISII [t/an] VITOPLEX 200 . utilizând factorii de emisie prevăzu i de metodologia europeană CORINAIRE. În urma efectuării calculelor de estimare a emisiilor pentru aceste unită i.62 0.52 0.13t/an CO 2451 2765 3272 107 44 ∼8.până în acest moment beneficiarul investi iei nu a solicitat utilizarea de combustibili alternativi (GPL. cu respectarea normativelor tehnice în vigoare.00 Nr crt Tip clădire Regim înăl ime 1 Bloc tip A 2 3 4 5 6 S+P+17E S+P+6E/P+8 Bloc tip B E/P+10E S+P+4E/P+5 Bloc tip C + D E/P+7E Bloc tip E D+P+3E (casuta) CLUB MIC P COMERCIAL +GRADINITA S+P+3E +CLUB nr. precum şi la al i parametrii de func ionare (debite şi temperaturi ale gazelor arse evacuate etc.00 VIESSMANN VITOGAS 100 Atmosferic Atmosferic 5 5 2 1 3 Qnec [kW] 2121.6 0.1100kW VITOPLEX 200 .combustibilul utilizat va fi de tip gazos (gaze naturale) .00 VIESSMANN VITOPLEX 200 Aer insuflat Detalii referitoare la consumurile nominale de gaz metan asociate acestor puteri instalate.00 1300. cu respectarea normativelor tehnice în vigoare.008 ∼1.3t/an SOx 37 41 49 1.020 0. Tip cazan Model Tip arzător cazane [buc] 2530. Se va utiliza o singură centrală termică pentru toate clădirile conexe.00 VIESSMANN VITOPLEX 200 Aer insuflat 4 4998. motorină) ca solu ie de rezervă Situa ia prezentată de proiectant referitor la dotarea cu aceste centrale termice este redată mai jos: Detalii CT putere cazane [kW] 700. .64t/an NOx 5761 6497 7688 251 104 ∼20.60kW VITOGAS 100 .00 96.6 ∼0.96kW TOTAL EMISII SISTEME DE ÎNCĂLZIRE PM10 0.00 1100.1300kW VITOGAS 200 .00 VIESSMANN VITOPLEX 200 Aer insuflat 165.00 60. prin fişele tehnice de produs corespunzătoare. Coşurile de fum vor depăşi cu 1m aticul clădirilor. Alimentarea cu combustibil: .Centrala termică pentru clădirile conexe (servicii) se va amplasa în subsol.00 VIESSMANN VITOGAS 200 56.

60µ Frac ia 60..014kg/mp/an) a pulberilor în pădure datorită sistemelor de încălzire.5 .6 .100µ µ µ 15% 5% Frac ia >100µ µ 0% Regula generală de depunere a acestor frac ii fiind prezentată anterior. studiu ataşat prezentei documenta ii. studii de trafic realizate la nivelul municipiului Sibiu etc. Surse mobile Aceste vor fi reprezentate fără îndoială în mod majoritar de autoturismele reziden ilor.5 .6 Frac ia 0.). va rezulta o depunere neglijabilă (cca.100µ Frac ia >100µ µ µ µ µ 80% 15% 5% 0% 1. cât şi calitativ. 12ha măsurată concentric fa ă de surse până la adâncimi de cca..7g/mp/an = 0. aplica ia utilizată pentru realizarea estimării influen elor acestui trafic asupra calită ii aerului din zonă a fost COPERT 4 ca parte din Ghidul Inventarului Emisiilor EMEP/CORINAIR. s-a efectuat o estimare considerată însă cu o toleran ă destul de mare datorată incertitudinii unor serii întregi de date de intrare în faza actuală de proiectare (şi nu numai) .082t/an total: cca.328t/an Distan a maximă la care se depun > 100m < 100m < 10m Cosniderând că toată cantitatea de 1. am considerat util totuşi acest exerci iu pentru a putea raporta valorile rezultate la capacitatea de absorb ie a pădurii Dumbrava Sibiului în condi iile în care să nu se resimtă efecte negative semnificative sau chiar ireversibile pe acest plan.312t/an 0. având ca surse felurite documente publice (eviden e şi statistici ale autorită ilor rutiere.20µ Frac ia 20. Cu toate că rezultatele estimărilor efectuate de către noi nu le putem considera ca având un nivel de confiden ă care să permită luarea unei decizii în raport cu limitele legal admise pentru poluan ii emişi.60µ Frac ia 60.64t/an se va depune în pădure pe o suprafa ă de cca. 13.. 100-150m.246t/an 0.. impactul acestui viitor cartier asupra traficului din întreaga zonă a fost tratat într-un studiu de specialitate realizat de către o societate specializată. s-a încercat utilizarea unor valori medii acordate cu cele obişnuite de la nivelul municipiului Sibiu. impactul fiind nesemnficiativ. În orice caz.cu predilec ie e vorba de necunoaşterea exactă a viitorului parc de maşini atât sub aspect cantitativ. Astfel.1.1.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Distribu ia pulberilor totale pe grupe de dimensiuni în cazul combustiei gazului metan este în general următoarea: Densitatea pulberilor [g/cm3] 1.64t/an 1. 1. De asemenea.312t/an 0. situa ia în acest caz este următoarea: Frac ia 0. inând cont de toate obiectivele existente şi actual propuse în zonă. pentru a studia măsura în care realizarea şi popularea cartierului propus va induce creşteri ale traficului în zonă. Astfel.. pe baza modelului TREMOVE adoptat la nivelul Agen iei Europene de sc ecoanalitic srl 119 Densitatea pulberilor [g/cm3] 1.20µ µ 80% Frac ia 20. Acest studiu oferă şi solu ii în ceea ce priveşte organizarea acestui trafic zonal..

8l/100km Rezultatele ob inute sunt redate sintetic mai jos: ANUAL SEZON CALD SEZON RECE consum benzină consum motorină POLUANT CO2 PM10 NOx SO2 CO NMVOC CH4 [t/an] 423.850 5.4 95.2km • viteza medie de parcurs în condi ii nefavorabile de trafic aglomerat (ore de vârf) cca.466 autovehicule • se consideră că fiecare autovehicul va efectua în medie 1 deplasare dus .cumulativ.763 [t/perioada = 4luni] 105.6 71.benzină .Diesel <2.separat pentru traficul indus de prezen a noului cartier în loca ia Sitex . considerând atât cartierul reziden ial Sitex cât şi propunerea de ştrand / zonă de agrement de pe aceeaşi axă de circula ie Sibiu .222 15.152 0.757 0.115 0. Modelarea s-a efectuat pe două paliere: . sc ecoanalitic srl 120 .278 0.motorină .586 0. în fiecare zi a anului • distan a parcursă prin pădure (în sectorul dintre cartier şi intersec ia de la cimitirul municipal) . 22% pe motorină. zilnic.343 0.4.6 [t / 8luni] 1.9 [t / 4luni] 0.093 0.371 0.254 De importan ă mai mare sunt fireşte valorile din sezonul cald atunci când pădurea este în vegeta ie.692 45.098 3.9 23.133 6.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Mediu.0 l (PC Euro3-98/69/EC Stage2000) .699 1.017 [t/perioada = 8luni] 317.10l/100km .4-2.30min) • consum combustibil în condi ii de trafic încărcat: .întors pe ruta cartier Sitex.283 1.0 l (PC Euro3-98/69/EC Stage2000) .4 [t/an] 2. 20km/h • timpul mediu de parcurs în condi ii nefavorabile de trafic aglomerat (ore de vârf) 15min (dus întors .Răşinari Modelarea traficului indus de viitorul cartier reziden ial Sitex: Ca şi date de intrare în această modelare au fost considerate următoarele premise: • nr.038 0.Benzină 1.914 61. S-a considerat oportună utilizarea acestui tip de model datorită ordinului de mărime al popula iei de autovehicule considerate. procentul de GPL fiind irelevant încă): .1654 autovehicule . 78% pe benzină şi cca.797 5. de autovehicule ce vor suplimenta traficul prin apari ia cartierului propus: 2120 (numărul maxim de locuri de parcare proiectate) • componen a popula iei de autovehicule (conform statisticilor curente cca.

vineri-duminică: 128 x 70% = 90 autoturisme/zi • componen a popula iei de autovehicule (conform statisticilor curente cca. de autovehicule ce vor suplimenta traficul prin apari ia ştrandului: o sezon (cca. Spre diferen ă de situa ia cartierului de la Sitex. 22% pe motorină. În aceste condi ii. Estimarea numărului de autoturisme a fost bazată strict pe numărul de locuri de parcare prevăzute.extrasezon). 78% pe benzină şi cca. cât şi săptămânal (luni joi. considerând totuşi faptul că zona va oferi şi facilită i de distrac ie pe timpul sezonului rece (bazine acoperite etc.4-2. datele de intrare în modelare au fost: • numărul maxim de locuri de parcare proiectate = 640 • nr. 4 luni pe an): 640 x 100% = 640 autoturisme .duminică). În documenta ia publică referitoare la acest obiectiv avută la dispozi ie de noi în prezenta evaluare nu se face referire la o asemenea estimare a afluxului turistic. vineri .luni-joi: 128 x 30% = 38 autoturisme/zi .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Modelarea traficului cumulat indus atât de cartierul reziden ial Sitex cât şi de viitorul ştrand Trafic indus de ştrand: Principala diferen ă fa ă de cartierul propus la Sitex constă în modul de repartizare a traficului atât pe parcursul anului (diferen iere sezon . este dificil sau imposibil de prezis în acest moment dacă locurile de parcare sunt sau nu suficiente fa ă de eventualul aflux turistic.vineri-duminică: 640 x 70% = 448 autoturisme/zi o extrasezon (cca.). procentul de GPL fiind irelevant încă): Benzină 1. Stabilirea acestor propor ii s-a făcut fireşte arbitrar în interesul realizării modelării. 8luni pe an): 640 x 20% = 128 autoturisme .luni-joi: 640 x 30% = 192 autoturisme/zi .0 l (PC Euro3-98/69/EC Stage2000) sc ecoanalitic srl 121 .

vineri-duminică: 500 x 70% = 350 autoturisme pe benzină / zi 140 x 70% = 98 autoturisme pe motorină / zi o extrasezon: 100 autoturisme pe benzină + 28 autoturisme pe motorină .682 0.2km reprezintă traseul comun cu cartierul de la Sitex) (distan a dus .benzină .462 [t/perioada = 4luni] 8.003 0.188 0.284 19.cca.045 0.110 1.820 1.4km (din care 4.266 17.560 [t/perioada = 8luni] 123.2 1.097 sc ecoanalitic srl 122 .vineri-duminică: 100 x 70% = 70 autoturisme pe benzină / zi 28 x 70% = 20 autoturisme pe motorină / zi • se consideră că fiecare autovehicul va efectua o singură deplasare dus .8 [t / 4luni] 0.ştrand • distan a parcursă prin pădure (în sectorul dintre intersec ia de la cimitirul municipal şi loca ia ştrandului) .luni-joi: 100 x 30% = 30 autoturisme pe benzină / zi 28 x 30% = 8 autoturisme pe motorină / zi .108 0.întors = 10.0 l (PC Euro3-98/69/EC Stage2000) o sezon: 500 autoturisme pe benzină + 140 autoturisme pe motorină .5 [t/an] 0.007 0.978 1. 20km/h • timpul mediu de parcurs în condi ii nefavorabile de trafic aglomerat (ore de vârf) cca.018 1.047 0.întors pe ruta ieşire Sibiu zona cimitir . 17min (dus întors .728 0.4 27.motorină .6 [t / 8luni] 0.44 0.10l/100km .008 2.8l/100km Rezultatele ob inute pentru evaluarea efectelor traficului cauzat separat de ştrand sunt redate sintetic mai jos: ANUAL SEZON CALD SEZON RECE consum benzină consum motorină POLUANT CO2 PM10 NOx SO2 CO NMVOC CH4 [t/an] 131.132 0. 35min) • consum combustibil în condi ii de trafic încărcat: .115 0.7 29.5.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Diesel <2.8km) • viteza medie de parcurs în condi ii nefavorabile de trafic aglomerat (ore de vârf) cca.luni-joi: 500 x 30% = 150 autoturisme pe benzină / zi 140 x 30% = 42 autoturisme pe motorină / zi .

555 0.199 0.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” La fel.631 0.907 6.67 7.071 0.958 63. de importan ă mai mare sunt fireşte valorile din sezonul cald atunci când pădurea este în vegeta ie.1 0.076 5.439 0.141 8. Situa ia cumulată pentru cele două obiective: ANUAL SEZON CALD SEZON RECE POLUANT CO2 PM10 NOx SO2 CO NMVOC CH4 [t/an] 3.831 1.041 0.225 [t/perioada = 4luni] 0.386 0.471 1.577 [t/perioada = 8luni] 2.24 16.486 1.198 80.351 sc ecoanalitic srl 123 .

1. Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: Studiul de impact asupra traficului indus de acest cartier.str. ceea ce înseamna că pentru producerea unei tone de fitomasă se consumă din aer 1.Calea Dumbrăvii. se constata ca: 1. 2. ob inută din aproximativ 18 milioane m3 de aer. Nivelul total de emisie al oxizilor de azot nu considerăm sîă ridice probleme deosebite. Se impune organizarea circula iei prin introducerea semaforizării la intersec iile: • str. Astfel. in condi iile in care se considera fluxurile suplimentare de trafic generate de către dezvoltarea reziden iala. In cazul in care se optează pentru construirea variantei de ocolire Sud. Argeşului . arboretele devenind astfel adevărate întreprinderi ecologice pentru produc ia de oxigen. rezultă o suprafa ă de pădure ce fixează aceste noxe de cca.02% în coronament. inând cont de toate obiectivele existente şi actual propuse în zonă. pg. Calea Dumbrăvii are rezerva de capacitate suficienta pe sectorul intre dezvoltare si Str.” sc ecoanalitic srl 124 .9t dioxid de carbon şi se eliberează. Siretului.Calea Dumbrăvii . 3. oferă solu ii în ceea ce priveşte organizarea traficului zonal. 5. Toate acestea însă depind bineîn eles şi de condi iile de vânt. după cum aceasta a fost prezentata. Bahluiului .0365%) datorită asmia iei clorofiliene de către frunze a circa 4 tone an-1 ha-1 carbon. în schimb. • str. Putnei si str.” (Leahu. În orice caz şi la ora actuală există touşi un trafic destul de important pe această axă astfel încât nu e obiectiv să presupunem că o eventuală retragere a faunei mai în adânc s-ar datora strict traficului indus de noile dezvoltări. Fauna va avea posibil de suferit din cauza traficului mai mult prin zgomotele recep ionate decât prin gazele de eşapament. Se vor reface marcajele si indicatoarele pentru crearea unor benzi pentru viraje la stânga conform propunerilor de organizare a intersec iilor si a geometriei acestora. Dima (sector analizat in cadrul proiectului). cel pu in în ceea ce privesc aceşti compuşi ai carbonului emişi cu prilejul traficului.Calea Dumbrăvii .str. efectul asupra vegeta iei este nesemnificativ per ansamblu pădurii. I. 4. contribuind astfel la creşterea capacita ii de circula ie si sporirea fluidită ii traficului. unde concentra ia lui scade mult sub cea normală (0.05% în apropierea solului. Vom considera totuşi cu o notă negativă acest efect al trtaficului asupra vegeta iei prin faptul că benzile din vecinătatea drumului vor fi desigur mai afectate de depunerile de praf şi totodată din cauza efectelor oxizilor de sulf asupra vegeta iei. iar cozile de vehicule sunt scăzute. 189). Considerând acestă valoare pentru utilizarea carbonului de către arboret şi valorile estimate mai sus (cumulând con inutul de carbon fireşte).Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Interpretarea rezultatelor „…într-un arboret propor ia de dioxid de carbon (CO2) variază între 0. Dima . 6ha. se constata faptul ca aceasta preia o parte din traficul de pe Calea Dumbrăvii. şi 0. realizat de către o societate specializată. 2001. Gh. concluziile finale ale acestui studiu indică: „In urma analizei situa iei de perspectiva pentru anul 2013. Aşadar. in special datorita amenajării intersec iilor si optimizării ciclurilor de semaforizare după cum a fost propus in capitolul anterior. Amenajarea pădurilor. Gh. Intersec iile sus men ionate au rezerve suficienta de capacitate de circula ie. care reprezintă în medie aproape jumătate din substan a uscată acumulată de arboret pe an şi pe hectar. cel mai probabil situându-se încă în intervalul în care sunt utiliza i de plante. după cum se observa din analiza efectuata pentru orele de vârf.3t oxigen.

Z Z [4] M M M L. I C. Alte măsuri din PUZ. Z Z L. F -2 L. I [1] C C C F [2] -1 -1 -1 -1 [3] L.L. R Mo. I C. I F C C C C. I C. I C. I C. Z L. Z L.L.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” În special datorită celor afirmate în aceste cocluzii la pct. I sc ecoanalitic srl .I C. Z L. I Mo Mo Mo L. F -1 L. F -1 Z L.L.L. I [1] C C C F [2] -2 -2 -2 -4 [3] Z Z Z Z [4] Mo Mo Mo L. F -1 -1 -1 -1 -3 Z L. I F -4 Z L.I C. se reduce de asemenea eventualul impact asupra aerului. F -13 Z. 3. F -13 Z. I C. În altă ordine de idei.I C. F -1 -1 L L. s-a considerat că PUZ oferă solu ii de prevenire / reducere a unui eventual impact asupra aerului datorat traficului care să asigure o scădere a impactului rezidual brut (IRB) fa ă de cel primar brut (IPB) pe componenta datorată emisiilor din surse mobile. cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a nici unei măsuri de reducere a impactului): EMISII DE POLUAN I ATMOSFERICI ESTIMARE IMPACT FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT sol / subsol aer atmosferic vegeta ie faună mare faună mică → emisii din surse fixe lucrări şantier centrale termice A1 A2 emisii din surse mobile utilaje şantier trafic A1 A2 SUBTOTAL A0 A1 A2 A0 A0 A1 A2 A0 C. F -1 Z L.I C. I M M M L. F -3 Z L.L.L. Z L. F -6 L. F -2 -1 -1 -1 -2 Z L. Z M. F -6 L.I C. I A1 A2 A0 C. I C. F -6 L. emisii totale de poluan i atmosferici: IRB < IPB IPB . F -2 L. prin PUZ se prevăd măsuri de reducere a unui eventual impact datorat emisiilor în atmosferă din surse fixe. I C. F -4 -2 -2 -2 -5 Z Z Z Z Z. F -1 Z L. I C. prin utilizarea gazului metan ca şi combustibil la centralele termice (mai pu in poluant fa ă de al i combustibili) şi prin utilizarea unor tehnologii moderne în domeniul echipării. Z L. Z M. R Mo. I [1] [2] [3] [4] [1] F [2] -1 [3] L [4] L.I C. R L. Z L. I C. I C. I M M M L. Z L. Z M.L.I C. Z L. Z M. I C. R Mo. I F -1 Z L. În plus. Z L. F -5 Z. I F -2 Z L.L.realizarea unor largi zone verzi plantate PUZul nu prevede în schimb măsuri de prevenire / reducere a impactului asupra aerului (şi implicit a biodiversită ii) în ceea ce privesc emisiile pe perioada de construire. F -13 Z. F -1 Z L. I L. F -1 Z L. I F C. Z L.I C.impact primar brut (ipotetic. nefiind cazul în această fază de proiectare. F -6 L. Z M. Z L. F -1 Z L. F -2 L. R L. F -2 Z L. I F -1 L L. I F C C C C. I C. F -6 L. I C. Z L. F -1 L. I F C C C C. F -3 Z L. F -2 Z L. Z L. Z M.I C. R L. Z Z L. I 125 [1] C C C F [2] -1 -1 -1 --2 [3] L. 4 dar şi 5 (caz mai bun). Z Z [4] M M M L. Z L. F -5 Z.betonarea / asfaltarea căilor de acces rutiere (reducere poluare cu pulberi din trafic) . F -6 L. prin optimizarea surselor de încălzire (câte o CT pe bloc).L. cu efect benefic: . pt. I C.

Z M.L.medie durată L . Z L. I M M M L. Z Z [4] M M M L. Z M. I L.minim … 10 . I Mo Mo Mo L. F -3 Z L.regional N -na ional / transfrontalieră [4] .I C. F -13 Z.I C. I Legendă A1 . F -5 Z. I C. I [1] C C C F [2] -2 -2 -2 -2 [3] Z Z Z Z [4] Mo Mo Mo L. F -3 L. I C.impact rezidual brut (rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ) EMISII DE POLUAN I ATMOSFERICI ESTIMARE IMPACT FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT emisii din surse fixe lucrări şantier centrale termice A1 A2 emisii din surse mobile utilaje şantier trafic A1 A2 SUBTOTAL A0 A1 A2 A0 A0 A1 A2 A0 C. I F -1 Z L.perioada de construire F .lungă durată I -ireversibil sc ecoanalitic srl 126 . Z Z [4] M M M L. F -1 0 L L.I C.alternativa 1 a planului (2 nivele de subsol) A2 . I [1] C C C F [2] -1 -1 -1 0 [3] L. R L. Z M. F 0 L.alternativa „zero” (păstrarea şi revigorarea industriei) [1] . Z M. R Mo.I C.L. I C. R L. I C.I C. F 0 L. Z L. I F C C C C. F -6 L.L. Z L.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” IRB . Z Z L. R Mo. I C. Z L.întinderea temporală a impactului Mo . Z L. F -1 Z L. F -3 L. I C. F -1 Z L. I F C C C C.L. I F -2 Z L. I C.intensitatea impactului 1 . R L. F -1 Z L. F -1 -1 -1 -1 -1 Z L. I F 0 Z L.perioada de func ionare (operare) [2] . I [1] [2] [3] [4] [1] F [2] 0 [3] L [4] L. I A1 A2 A0 C. Z Z L. F -3 Z. I C.I C. Z M.alternativa 2 a planului (1 nivel de subsol) A0 . F -1 Z L.I C. F -1 Z L.L.L. I F C C C C.momentul producerii impactului C . I sol / subsol aer atmosferic vegeta ie faună mare faună mică [1] C C C F [2] -1 -1 -1 --1 [3] L. I C. F -8 Z. Z L. I M M M L. F -6 L.maxim [3] . Z L. I C.întinderea spa ială a impactului L . F -3 L. F -3 L. Z L. I C. F -1 Z L. Z L. F -4 -1 -1 -2 -3 Z Z Z Z Z.local Z . F -1 Z L. F -1 L. F -1 Z L. I C. F -2 L. F -8 Z. Z L. I F 0 L L. Z L.I C. R Mo. I C. F -2 Z L. Z M.I C. Z L.L.L. F 0 L.momentan M .L. I C. Z L. I F C. Z L. I C.zonal R . F -2 0 0 -1 -1 Z L.

Problematica regimului pedohidrologic în Pădurea Dumbrava are un specific aparte. Josef Binder -„Istoria Silviculturii oraşului Sibiu”. execu ia de semănături cu ghindă de stejar împreună cu secară sau ovăz. . subsoluri etc. poate avea unele efecte temporare negative într-o mică măsură asupra vegeta iei forestiere din vecinătatea incintei prin determinarea unor varia ii ale regimului de umiditate din sol. acesta fiind sub cel de interven ie.cu eventuale efecte asupra regimului hidrostatic În urma realizării de către SC GEO 2000 SRL . Lungu -„Prin pădurile Sibiului”. planta ii cu stejar de baltă în zonele cu exces de umiditate sau mai recent cu frasin şi în special prin men inerea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă a arboretului în vederea asigurării continuită ii. prin grija administra iei silvice fiind realizate o serie de măsuri cu scopul reducerii gradului de înmlăştinare şi refacerea pădurilor prin drenarea anumitor suprafe e. permi ând astfel adoptarea unor solu ii tehnice de fundare şi hidroizolare rezonabile din punct de vedere al costurilor. Prin amenajarea peisagistică proiectată pentru canalul Trinkbach în incinta cartierului şi prin reabilitarea prizei de apă din amonte de pe Sebeş. Considerând informa ii preluate din lucrarea Aurul verde al Sibiului editată prin grija Direc iei Silvice Sibiu în anul 2003.solul. Săpături funda ii. sc ecoanalitic srl 127 . de tip brun luvic pseudogleizat. Acest fapt. nu se poate aduce în discu ie un efect negativ semnificativ din acest punct de vedere asupra ariei naturale protejate. În ceea ce priveşte utilizarea apei pe amplasament. prin dezafectarea acestora şi regularizarea cursului canalului Trinkbach. în faza de construc ie deşi benefic din punct de vedere tehnic pentru obiectivul studiat prin PUZ. Schimbări hidrologice.stejarul (Quercus robur) fiind sensibilă la astfel de varia ii. Acest studiul geotehnic pune în eviden ă o alimentare a freaticului în zona de interes din pierderile de apă din re elele hidroedilitare existente şi capacită ile de stocare de pe amplasament. Emisii de poluan i în apa de suprafa ă Atât alimentarea cu apă (pentru toate utilizările) cât şi evacuarea apelor uzate (cu excep ia pluvialului) neavând legătură cu freaticul din zonă sau cu canalul Trinkbach (ci cu re elele centralizate municipale de alimentare cu apă sau canalizare). a rezultat că în zona amplasamentului propus nu ar exista probleme deosebite din punct de vedere al nivelului freaticului.societate atestată . dea lungul timpului începând din anii 1800. este evident faptul că Pădurea Dumbrava nu beneficiază de condi ii naturale de vegeta ie din cele mai favorabile. fiind din cele mai grele. amenajamente silvice şi altele). fiind executate foraje specifice.a unui studiu geotehnic.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” • Utilizarea apei. cu un con inut ridicat de argilă. iar pe de altă parte se va contribui prin aceasta la restabilirea unui echilibru hidrostatic în zonă (la ora actuală din cauza degradării lucrărilor de albie existând infiltra ii în freatic men inânduse un nivel mai ridicat decât cel optim pentru vegeta ia din zonă). lucrare ce integrează aspecte preluate din literatura silvică a jude ului Sibiu (Ion V. specia dominantă . existând posibilitatea modificării prin scădere a nivelului hidrostatic al apei freatice. se va regulariza acest canal eliminându-se pe de o parte riscul apari iei unor inunda ii în aval pe timp de ploi crescute. un singur efect poate fi notat însă acesta are valen e mai degrabă pozitive decât negative. suportul fiziologic .

I C 0 Z L. F 0 L M. F 0 L. I C. I C.impact primar brut (ipotetic. F -3 Z Mo. Z M C. I A0 C. F -3 L Mo. I C. I C. Z M.reglementarea eliminării apelor uzate de pe amplasament (reabilitarea re elelor de canalizare. F 0 L. F -2 L Mo. Z Mo C. F 0 L. decantare) IRB < IPB IPB . a cărui optim este atins în cazul regimului pedohidrologic de precipita ii şi de precipita ii cu aport freatic şi nu în cazul regimului predominant freatic sau de inunda ie.separare produse petroliere. I C 0 Z L. Z M C. Z M. L C. I sc ecoanalitic srl 128 . I C 0 Z L. F -3 L. Z M C. L C. F -3 L. Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Astfel. Z Mo C. în baza informa iilor de mai sus. F -7 L. F -5 Z Mo. F 0 L M. L C. Z Mo C. luând în considerare istoricul măsurilor aplicate cu succes până în prezent în zona studiată. Z M. I C 0 Z L. F -1 L. corelate cu ipoteza emisă de elaboratorul studiului geotehnic de specialitate.stejarul (Quercus robur). F -2 L Mo. I C 0 Z L. F -1 L. SCHIMBĂRI HIDROLOGICE emisii de poluan i în apa de suprafa ă A1 A2 săpături. funda ii etc. L C. nu este unul semnificativ negativ. I C 0 Z L. unele având ca scop scăderea nivelului hidrostatic şi în concordan ă cu particularită ile ecologice ale speciei dominante . se poate afirma că nu va exista un efect cumulat ale celor două PUZ-uri propuse în zonă asupra nivelului hidrostatic. De asemenea. cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a nici unei măsuri de reducere a impactului): ESTIMARE IMPACT FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT [1] [2] sol / subsol [3] [4] [1] ape de [2] suprafa ă [3] [4] [1] ape [2] subterane [3] [4] [1] [2] vegeta ie [3] [4] [1] [2] faună mare [3] [4] [1] [2] faună mică [3] [4] → UTILIZAREA APEI. (modificări ale nivelului hidrostatic) A1 A2 A0 C. F 0 L M. F -3 L. L C. se estimează că impactul lucrărilor propuse asupra vegeta iei forestiere din Pădurea Dumbrava prin modificarea locală a regimului pedohidrologic. F -3 Z Mo. colectarea pluvialului cu preepurare . L C.

F 0 L. F 0 L M. F 0 L. F -3 L. Z M.impact rezidual brut (rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ) ESTIMARE IMPACT UTILIZAREA APEI. Z M C. F 0 L. I C. L C. F 0 L. F -5 Z Mo. L C. SCHIMBĂRI HIDROLOGICE FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT emisii de poluan i în apa de suprafa ă A1 A2 săpături. F -1 Z Mo C. F 0 Z Mo. F -1 L Mo. Z M. funda ii etc. Z Mo C. (modificări ale nivelului hidrostatic) A1 A2 A0 C. I C 0 Z L. Z M C. F 0 L. F -7 L. (modificări ale nivelului hidrostatic) A1 A2 A0 C. F -3 Z Mo A0 peisaj / vizibilitate [1] [2] [3] [4] C. I C. F -1 L. Z M C. I C 0 Z L. I C. Z M. I C 0 Z L. Z Mo C. I C. I C. I sc ecoanalitic srl 129 . F 0 L M. SCHIMBĂRI HIDROLOGICE FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT emisii de poluan i în apa de suprafa ă A1 A2 săpături. I C. F 0 Z Mo C -1 Z L. L C. I C 0 Z L. F 0 L M. F 0 Z Mo C. Z Mo C. F -1 Z Mo IRB . L C.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” ESTIMARE IMPACT UTILIZAREA APEI. F -3 L Mo. funda ii etc. F 0 Z Mo. F -1 L Mo. L C. F -3 Z Mo A0 [1] [2] sol / subsol [3] [4] [1] ape de [2] suprafa ă [3] [4] [1] ape [2] subterane [3] [4] [1] [2] vegeta ie [3] [4] [1] [2] faună mare [3] [4] [1] [2] faună mică [3] [4] [1] peisaj / [2] vizibilitate [3] [4] C. L C. I C 0 Z L. F -1 L.

zonal R . Activită ile curente dintr-un cartier reziden ial implică o serie de zgomote care în general sunt caracterizate prin constan ă în producere.minim … 10 .medie durată L . 1450rot/min) sc ecoanalitic srl 130 .alternativa „zero” (păstrarea şi revigorarea industriei) [1] . zile de debarasare a deşeurilor etc.alternativa 2 a planului (1 nivel de subsol) A0 .momentul producerii impactului C .durata redusă de desfăşurare.local Z .maxim [3] .perioada de construire F . există totuşi două avantaje: . nefiind cazul în actuala fază de proiectare Pentru faza de func ionare au fost prevăzute următoarele măsuri: ventilatoarele utilizate la nivelul incintei vor avea o tura ie cât mai redusă (max.alternativa 1 a planului (2 nivele de subsol) A2 .regional N -na ional / transfrontalieră [4] . zile de între inere curentă a spa iilor verzi. unele chiar cu intervale pe zile sau ore destul de precise (naveta domiciliu .). cu toate că se vor opera utilaje grele generatoare de zgomote mai puternice decât autoturismele de exemplu.loc de muncă.posibilitatea efectuării activită ilor după un program în acord şi cu necesită ile de linişte ale faunei sensibile (perioade de înmul ire de exemplu) .).intensitatea impactului 1 .are loc nimic altceva decât un fenomen de adaptare şi de tolerare a unui disconfort în vecinătate în schimbul accesului la unele resurse. ore de joacă pentru copii.perioada de func ionare (operare) [2] .lungă durată I -ireversibil • Zgomot şi vibra ii Fa ă de situa ia în care incinta Sitex ar fi în continuare ocupată cu activită i industriale caracterizate în general exact prin zgomote nu numai puternice dar mai ales inconsecvente ca producere.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Legendă A1 . Răcădău din Braşov etc. neputându-se afirma că vor exista efecte ireversibile asupra faunei din vecinătate (aceasta se retrage temporar revenind însă după încetarea lucrărilor) Ca şi fenomen general acceptat de cercetători se poate men iona faptul că sunt mult mai bine tolerate de către faună zgomotele relativ constante (chiar dacă sunt mai puternice) decât cele inconsecvente ca producere (chiar dacă au intensitate scăzută) .întinderea spa ială a impactului L . Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: Nu se prevăd măsuri pentru etapa de construire.întinderea temporală a impactului Mo . În ceea ce priveşte perioada de construire a obiectivului.momentan M . toate acestea atingând în timp un echilibru local dovedit în multe alte zone din oraşe (cartierul valea Aurie din Sibiu. în cazul ocupării reziden iale a terenului situa ia ar fi îmbunătă ită deşi nu se poate afirma că ar fi pozitivă.

5m/s viteza maxima a aerului in bateriile de incalzire aferente centralelor de climatizare va fi de 3. agregatele de racire vor fi in constructie silentioasa astfel incat la o distanta de 10m. F [2] -2 -2 -2 -4 faună mare [3] Z Z Z Z [4] Mo. M L → lucrări construire A1 A2 trafic A1 A2 activită i curente ale reziden ilor/angaja ilor A0 C.0m/s pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea conductelor de agent termic va fi maxim 150Pa/m pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea conductelor de agent frigorific va fi maxim 250Pa/m Pentru prevenirea şi reducerea pe cât posibil a propagării zgomotului din interiorul cartierului spre pădure. M Mo. 2. nivelul de zgomot sa nu depaseasca 65-75 dB(a). F -8 Z L C.5m/s pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea canalelor de aer va fi 1.5m/s pe canalele de racord spre ventilo-convectori viteza recomandata in grilele de refulare va fi maxim 1. M Mo. Detaliu împrejmuire. cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a nici unei măsuri de reducere a impactului): ZGOMOT ŞI VIBRA II ESTIMARE IMPACT FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT [1] C C C C.75m/s viteza recomndata in conductele de agent frigorific va fi maxim 2. fiind similar constructiv cu cele de protec ie prevăzute în cazul autostrăzilor de viteză. IRB < IPB IPB . 2900rot/min) piesele in miscare ale agregatelor de producere apa racita vor fi prevazute constructiv cu suporti anti-vibratie. F -8 Z L sc ecoanalitic srl 131 . 5m/s in distributia principala a etajelor.impact primar brut (ipotetic. F -4 Z L F -2 Z L F -2 Z L C.5m/s viteza maxima a aerului in bateriile de racire aferente centralelor de climatizare va fi de 2. Detaliul constructiv al acestui gard este redat de proiectant pe planşa A. F -8 Z L C.0Pa/m viteza recomndata in conductele de agent termic va fi maxim 0. F -4 Z L A1 A2 SUBTOTAL A0 A0 F -2 Z L A1 A2 A0 C. ataşată prezentului studiu.5m/s viteza recomandata in grilele de aspiratie va fi maxim 2. Înăl imea prevăzută pentru acest gard este de 4m. gardul de incintă a fost proiectat şi pentru această func ie.nivelul de zgomot sa nu depaseasca 55-60 dB(A) alegerea ventilo-convectorilor se va face pentru viteza medie astfel incat nivelul de zgomot sa nu depaseasca 35-40 dB(A) viteza aerului in canalele de aer nu va depasi: 8m/s in ghenele verticale. centralele de tratare vor fi prevazute cu atenuatoare de zgomot .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” idem pentru pompele de circula ie (max. cu panouri fonoabsorbante.

întinderea spa ială a impactului L .momentul producerii impactului C . F [2] -2 -2 -2 -2 faună mare [3] Z Z Z Z [4] Mo. se poate lua în discu ie o eventuală poluare luminoasă în special resim ită la nivelul faunei cu activitate nocturnă. F -2 Z L F -1 Z L F -1 Z L C. • circulatii pietonale: corp de iluminat rezidential special. Acest studiu specifică: sc ecoanalitic srl 132 . circulatii auto. F -8 Z L [1] C C C C. echipat cu sursa de lumina sodiu cu puterea de 70W. echipat cu sursa de lumina sodiu cu puterea de 150W. F -5 Z L C. M Mo. M L C.intensitatea impactului 1 .alternativa 2 a planului (1 nivel de subsol) A0 . M Mo.întinderea temporală a impactului Mo .regional N -na ional / transfrontalieră [4] .zonal R . echipat cu sursa de lumina sodiu cu puterea de 150W.local Z .minim … 10 . F -5 Z L Legendă A1 . Solu ia luminotehnică propusă este: • iluminat perimetral.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” IRB .lungă durată I -ireversibil • Iluminare artificială Fiind prevăzut un sistem exterior de iluminat al cartierului. Pentru a studia în ce măsură acest fenomen este posibil să apară şi mai ales ce distan e / suprafe e din vecinătate (în pădure) ar putea fi astfel afectate. amplasat pe stalpi cu inaltimea de 8-10m. F -4 Z L A1 A2 SUBTOTAL A0 A0 F -2 Z L A1 A2 A0 C.alternativa „zero” (păstrarea şi revigorarea industriei) [1] . a fost realizat de către proiectantul de specialitate un studiu luminotehnic ce con ine şi o simulare grafică. parcari: corp de iluminat stradal. cu inaltimea de 1m.medie durată L .perioada de construire F .momentan M . amplasat pe stalpi cu inaltimea de 5m. cu ecran de protectie vizuala semirotund menit sa impiedice inconfortul vizual al locatarilor cladirilor.impact rezidual brut (rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ) ZGOMOT ŞI VIBRA II ESTIMARE IMPACT FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT lucrări construire A1 A2 trafic A1 A2 activită i curente ale reziden ilor/angaja ilor A0 C. Se vor amplasa cate doua corpuri de iluminat pe stalp.perioada de func ionare (operare) [2] . studiu anexat prezentei documenta ii.maxim [3] .alternativa 1 a planului (2 nivele de subsol) A2 . • spatii verzi: corp de iluminat tip pitic.

una la 10m. Z I F 0 L L F +1 L. acestea nu vor fi deranjate de iluminatul exterior al cartierului ele men inând cu siguran ă o distan ă fa ă de perimetru Sitex de o perioadă bună de timp deja (cu alte cuvinte nu considerăm că s-ar produce schimbări semnificative în echilibrul local deja aşezat pe baza interac iunii prezen ei activită ii industriale pe amplasament şi a comportamentului speciilor de faună din zonă).impact primar brut (ipotetic. d=10m fata de limita de proprietate – Em=30lx. cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a nici unei măsuri de reducere a impactului): ILUMINARE ARTIFICIALĂ ESTIMARE IMPACT FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT [1] [2] faună mare [3] [4] [1] peisaj / [2] vizibilitate [3] [4] → func ionarea re elei de iluminare a cartierului A1 A2 SUBTOTAL A0 F 0 L L F +1 L.suprafata de calcul 2. . Z I F 0 F +1 L. dar şi datorită etologiei speciilor de faună din zonă. Gardul de incintă proiectat la 4m înăl ime va avea şi o func ie de estompare până la un punct a acestui aflux luminos spre pădure care este oricum redus.înăl imea de 4m pentru gardul de incintă IRB = IPB = 0 IPB . Z I F 0 F +1 L.suprafata de calcul 1. Z I sc ecoanalitic srl 133 .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” „Conform simularii luminotehnice realizate cu software-ul de calcul Dialux 4. d=30m fata de limita de proprietate – Em=20lx. Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: .7 au fost obtinute urmatoarele valori medii aproximative pentru spatii din incinta complexului rezidential: . Considerandu-se doua zone reprezentative de calcul cu dimensiuni de 150x20m.40…60 lx pentru circulatia rutiera. Z I F 0 L L F +1 L.30…50 lx pentru circulatia pietonala. Apreciem că datorită distan ei reduse şi intensită ii reduse cu care se va putea resim ii poluarea luminoasă fa ă de limita de amplasament. Z I A1 A2 A0 F 0 L L F +1 L.” Trebuie specificat însă că la realizarea acestui studiu nu a fost considerat gardul de incintă care se va realiza din materiale opace şi va avea o înăl ime de 4m constituindu-se astfel într-o barieră şi în calea acestei eventuale poluări luminoase. . amplasate vertical. cealalta la 30m de limita de proprietate au fost obtinute urmatoarele valori medii ale iluminarii (intre suprafetele de calcul considerate si limita de proprietate nu s-a considerat nici un obstacol): .

Z I [1] [2] faună mare [3] [4] [1] peisaj / [2] vizibilitate [3] [4] F 0 L L F +1 L.lungă durată I -ireversibil • Umbrire cauzată asupra pădurii Pentru identificarea şi evaluarea eventualelor efecte negative din punct de vedere al regimului de lumină asupra Parcului Natural Pădurea Dumbrava generate de efectul de umbrire datorat cladirilor propuse prin PUZ a fost realizat un studiu de umbrire sub îndrumarea SC Design Unit SRL Bucureşti.momentul producerii impactului C .alternativa „zero” (păstrarea şi revigorarea industriei) [1] . Analiza aerofotogramelor puse la dispozi ie de proiectant pe planşele din studiul de umbrire pune în eviden ă în vecinătatea amplasamentului existen a unor arborete cu consisten e cuprinse între 0.alternativa 1 a planului (2 nivele de subsol) A2 . Z I F 0 F +1 L. Astfel.alternativa 2 a planului (1 nivel de subsol) A0 . Z I A1 A2 A0 F 0 L L F +1 L.9.zonal R .întinderea temporală a impactului Mo . Componenta ecosistemului forestier ce ar putea fi afectată din acest punct de vedere este vegeta ia din imediata vecinătate a amplasamentului studiat.intensitatea impactului 1 .local Z .impact rezidual brut (rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ) ILUMINARE ARTIFICIALĂ ESTIMARE IMPACT FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT func ionarea re elei de iluminare a cartierului A1 A2 SUBTOTAL A0 F 0 L L F +1 L.momentan M . Z I F 0 L L F +1 L.perioada de func ionare (operare) [2] . proiectantul general. nefiind afectate astfel de existen a sau inexisten a cladirilor propuse prin PUZ.maxim [3] .întinderea spa ială a impactului L . este sc ecoanalitic srl 134 .perioada de construire F . Z I F 0 F +1 L.7-0. ceea ce indică faptul că subarboretul şi pătura erbacee sunt în mod natural aproape în permane ă umbrite de către arborii din etajul dominant.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” IRB .regional N -na ional / transfrontalieră [4] .minim … 10 .medie durată L . Z I Legendă A1 .

ca specie de bază în arboretele învecinate. Se constată cu uşurin ă că umbra proiectată la sol de elementele constructive propuse nu depăşeşte în general limitele amplasamentului studiat prin PUZ datorită în principal dispunerii clădirilor cu regimul de înăl ime P+17 pe latura estică şi sud-estică a amplasamentului. Este cunoscut faptul că stejarul (Quercus robur) este o specie preten ioasă fa ă de lumină. la diferite ore din zi.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” necesară analiza influen ei efectului de umbrire asupra stejarului. Există zone umbrite în afara incintei ansamblului propus. specie ce constituie etajul dominant. solsti iul de vară (21 iunie) şi solsti iul de iarnă (22 decembrie). deci nu în permanen ă umbrite. nefiind identificate suprafe e permanent umbrite în afara incintei acestuia. Astfel se poate afirma că vegeta ia din vecinătatea amplasamentului studiat nu este afectată negativ din punct de vedere al regimului luminii prin implementarea PUZ-ului propus. Trebuie amintit însă şi faptul că umbrirea laterală îi stimulează creşterea. Astfel se consideră utilă identificarea existen ei unor zone ce vor fi permanent umbrite datorită construc iei clădirilor propuse. fiind astfel analizate planşele întocmite pentru martie/septembrie şi iunie. Cartea silvicultorului).impact primar brut (ipotetic. De interes este studierea umbririi în timpul sezonului de vegeta ie.univ. cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a nici unei măsuri de reducere a impactului): UMBRIRE CAUZATĂ ASUPRA PĂDURII ESTIMARE IMPACT FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT vegeta ie → umbrirea zonelor de pădure învecinate prin prezen a construc iilor propuse A1 A2 SUBTOTAL A0 F 0 L L A1 A2 A0 F 0 L L [1] [2] [3] [4] F 0 L L F 0 L L F 0 L L F 0 L L sc ecoanalitic srl 135 . dar nu aceleaşi pe parcursul unei zile. optimul ecologic fiind atins în cazul în care beneficiază de 75-95% din lumina directă. cu suprafe e până la 1500-2000mp. anexat. În acest sens proiectantul a realizat studiul de umbrire pentru perioadele echinoc iului de primăvară / toamnă (21 martie/23 septembrie). Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: . o lumină sub 45% din lumina directă fiind deja un factor limitativ pentru dezvoltarea acestei specii (prof.dr.nu se prevăd (nu este cazul) IRB = IPB =0 IPB .ing IOAN MILESCU.

nu considerăm că s-ar aduce prejudicii calită ii factorilor de mediu şi implicit ariei protejate din vecinătate. Pentru lucrările propiu-zise de dezafectare este obligatorie realizarea unui proiect de dezafectare care să fie avizat ca solu ii şi tehnici inclusiv de către autoritatea competentă de protec ia mediului.local Z .întinderea spa ială a impactului L .maxim [3] .medie durată L .intensitatea impactului 1 . Vor exista emisii atmosferice cu precădere mai semnificative în ceea ce priveşte manevrarea molozului.perioada de construire F .impact rezidual brut (rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ) UMBRIRE CAUZATĂ ASUPRA PĂDURII ESTIMARE IMPACT FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT umbrirea zonelor de pădure învecinate prin prezen a construc iilor propuse A1 A2 SUBTOTAL A0 F 0 L L A1 A2 A0 F 0 L L vegeta ie [1] [2] [3] [4] F 0 L L F 0 L L F 0 L L F 0 L L Legendă A1 .alternativa 2 a planului (1 nivel de subsol) A0 . pământului sau agregatelor de carieră / balastieră . stropiri etc.alternativa 1 a planului (2 nivele de subsol) A2 . de altfel pentru SC Sitex Dumbrava SA Sibiu fiind întocmit un Bilan de Mediu pentru încetarea activită ii. fiind ob inut acest aviz de încetare.perioada de func ionare (operare) [2] .momentul producerii impactului C .perioada de construire a obiectivului Toate deşeurile vor fi gestionate corespunzător în condi iile legii. efectele nefiind ireversibile sub nici o sc ecoanalitic srl 136 .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” IRB .alternativa „zero” (păstrarea şi revigorarea industriei) [1] . Totodată se notează faptul că aceste emisii sunt limitate în timp.minim … 10 .particule în suspensie cu predilec ie. În condi iile respectării proiectului de dezafectare astfel avizat (proiect care va con ine atât tehnicile propuse de lucru cât şi estimări ale cantită ilor de deşeuri rezultate dar şi gestionarea acestora).regional N -na ional / transfrontalieră [4] . emisii care însă vor putea fi men inute în limite admisibile prin metodologia de lucru aplicată.lungă durată I -ireversibil • Deşeuri şi reziduuri inclusiv materiale excavate .zonal R .momentan M .întinderea temporală a impactului Mo .

L C. F -7 Z Mo F -3 Z M. iar asigurarea respectării legisla iei în ceea ce priveşte protejarea zonei pădurii cade obligatoriu în seama factorilor responsabili (custodele ariei protejate Direc ia Silvică. factori care au la îndemână absolut toate pârgiile legale necesare să preîntâmpine şi contracareze astfel de ac iuni. L 137 C -2 L M. Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” formă. Ca şi spa ialitate.impact primar brut (ipotetic. L A1 A2 A0 C. atât prin conforma ia terenului cât şi prin bariera efectivă asigurată de vegeta ia lemnoasă învecinată. L F -5 Z Mo F -3 Z M. F -5 L M. F -5 L M. L C -2 Z Mo F -3 L M F -3 Z Mo F -3 L M F -3 Z Mo C. Poli ia etc). L C. cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a nici unei măsuri de reducere a impactului): ESTIMARE IMPACT DEŞEURI FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT [1] [2] sol / subsol [3] [4] [1] ape de [2] suprafa ă [3] [4] [1] ape [2] subterane [3] [4] → → deşeuri de construc ie* A1 A2 deşeuri menajere şi asimilate A1 A2 deşeuri industriale A1 A2 SUBTOTAL A0 C -2 L M. colectarea deşeurilor se va face în condi iile legal prevăzute. nu se estimează că aceste efecte s-ar resim i la distan e mari în interiorul pădurii.perioda de func ionare a obiectivului Pe perioada obişnuită de func ionare a cartierului nu se pune problema unor eventuale efecte negative semnificative asupra ariei protejate din punct de vedere al unor poluări cu deşeuri sau diferite reziduuri deoarece va fi asigurată o gestiune corespunzătoare a deşeurilor menajere sau de altă natură atât prin grija şi responsabilitatea administratorului cartierului cât şi prin contractarea unor societă i specializate atestate. Riscul apari iei unor eventuale depozite necontrolate de deşeuri în pădure datorate locuitorilor cartierului este relativ similar cu cel datorat oricărui locuitor al Sibiului în condi iile în care accesul fizic se limitează prin gard. L C -1 Z Mo A0 F -1 L M F -1 Z Mo A0 F -6 L M. L C. Garda Na ională de Mediu. Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: .nu se prevăd (nu este cazul în această fază de proiectare) IRB = IPB . F -5 Z Mo sc ecoanalitic srl . F -9 L M.asigurarea managementului corespunzător pe linie de deşeuri IRB < IPB IPB . F -5 Z Mo C. L C -2 Z Mo C -2 L M.

L M. L F F 0 -3 Z Z M.M. Z Mo. L F +7 L F -8 L. Mo. F C. F +7 +7 -3 L L L Mo. M Mo. F -3 L M. L C. L peisaj / vizibilitate [4] Mo. L F +1 L M. L M. F C. M Mo. M M. L F +1 L M. L M [1] C C C F ape de [2] -2 -2 -1 -1 suprafa ă [3] Z Z Z Z [4] Mo Mo Mo Mo [1] ape [2] subterane [3] [4] [1] F [2] 0 faună mare [3] Z [4] M. L L L C. 138 C.M.inclusiv reziduuri sau alte deşeuri cu caracter periculos apărute accidental management defectuos sau accidente F F F +2 +2 -3 Z Z Z M. L C. L C. L [4] Mo. L M. L A0 F -3 Z M. C. L F C. L A1 A2 A0 [1] [2] faună mare [3] [4] [1] [2] faună mică [3] [1] [2] [3] C 0 L C 0 L C 0 L C 0 L C 0 L C 0 L F +2 Z M. L F C. L F -2 L. M Mo. F -3 +1 L L M. Mo. M Mo. Mo. L F 0 L M. L C. F -7 Z Mo F -3 Z M. L F -8 L. Z L.M. F -6 -3 L L M. Z M. M M. L F 0 Z M. L M. Mo. L F F -3 0 Z Z M. F -8 -8 -4 L.M. F -3 Z Mo . L Mo. F +1 -3 L L Mo. L M. L M.impact rezidual brut (rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ) ESTIMARE IMPACT DEŞEURI FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT deşeuri menajere şi deşeuri de construc ie* asimilate A1 A2 deşeuri industriale A1 A2 SUBTOTAL A0 A1 A2 A0 F -1 L M F -1 Z Mo A0 A1 A2 A0 [1] C C C F [2] -2 -2 -2 -1 sol / subsol [3] L L L L [4] M. Mo.M. L [1] C C C F [2] 0 0 0 +1 faună mică [3] L L L L [4] Mo.M. F C. Z L. M M. F -9 L M. L * . F -5 -3 Z Z Mo Mo F -3 Z M. L M.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” ESTIMARE IMPACT DEŞEURI FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT deşeuri menajere şi deşeuri de construc ie* asimilate A1 A2 deşeuri industriale A1 A2 SUBTOTAL A0 A1 A2 A0 F 0 Z M.M. L F 0 L M. L sc ecoanalitic srl F -1 L M F -1 Z Mo F 0 Z M. M Mo. Z M. L F C. M Mo.M. Z F +2 Z M. Z M. L F -2 L. F C. L F -3 L M. L L L în contact cu solul prin IRB .M. F C.

M.perioada de func ionare (operare) [2] . Z L. L L L L * .alternativa 2 a planului (1 nivel de subsol) A0 . Z F -2 L.zonal R . Z F -2 L.minim … 10 .M. Z vizibilitate Mo. F C. deci cu posibilitate de propagare rapidă a focului şi pagube majore.M.perioada de construire F . În ceea ce priveşte o eventuală activitate a reziden ilor în afara cartierului. L M. Z L.inclusiv reziduuri sau alte deşeuri cu caracter periculos apărute accidental în contact cu solul prin management defectuos sau accidente [1] [2] [3] C 0 L C 0 L C 0 L F -2 L.orice incendiu de vegeta ie are efecte benefice asupra solului până la un punct .întinderea temporală a impactului Mo . Mo. L M.local Z .alternativa „zero” (păstrarea şi revigorarea industriei) [1] .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” ESTIMARE IMPACT DEŞEURI FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT deşeuri menajere şi deşeuri de construc ie* asimilate A1 A2 deşeuri industriale A1 A2 SUBTOTAL A0 A1 A2 A0 A0 A1 A2 A0 L L L C.medie durată L .incendii în interiorul cartierului (materiale combustibile cu caracteristici toxice gen plastic) .M.lungă durată I -ireversibil • Incendii Evaluarea impactului posibil din această cauză a fost realiază pe două paliere: . M Mo.momentul producerii impactului C . F C. Z F -2 L.incendiile din mediile antropice pot cauza poluări cu substan e chimice .maxim [3] . F -2 -2 -4 peisaj / L.incendiile din mediile industriale au fireşte un impact mult mai puternic decât cele din mediile reziden iale datorită utilizării unor substan e chimice cu caracter toxic sau chiar periculos sc ecoanalitic srl 139 . M Mo. consecin ele pot atinge cote mai mult decât semnificative dat fiind faptul că discutăm de un arboret de vârstă şi consisten ă ridicată. M M.incendii propagate sau pornite în pădure (incendii de vegeta ie) În situa ia apari iei unui asemenea eveniment. Z Legendă A1 .momentan M . revenim cu observa ia că fenomenul nu diferă cu nimic fa ă de activitatea tuturor sibienilor. Între principiile de evaluare în acest caz: .întinderea spa ială a impactului L . Mo. institu iile statului având toate pârghiile legale să controleze aceste fenomene.alternativa 1 a planului (2 nivele de subsol) A2 . L [4] Mo.regional N -na ional / transfrontalieră [4] .intensitatea impactului 1 .

F -2 Z L C. F -11 Z M. F -1 Z Mo C. N L. F -4 L. I C. I C. R L C. R L sc ecoanalitic srl 140 . R Mo C. F +2 L. F -7 L. F -3 R. F -1 Z Mo C. F -2 Z L C. F -4 Z. F -10 Z. Z M C. I C. F +6 Z M C. R L [1] [2] [3] [4] [1] [2] [3] [4] [1] [2] [3] [4] [1] [2] [3] [4] [1] [2] [3] [4] [1] [2] [3] [4] [1] [2] [3] [4] [1] [2] [3] [4] C. F -4 Z.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: . R L C. Z M C. F -1 Z Mo C. R Mo C. F -4 Z. R L A1 A2 A0 C. F -4 Z. R Mo C. L C.re ea de hidran i . R L C. F -3 R. F +6 Z M C.impact primar brut (ipotetic. F -2 Z Mo C. F -6 Z. F -3 Z Mo. F -10 Z. F -3 R. F -4 L. R Mo C. N L. N L. cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a nici unei măsuri de reducere a impactului): ESTIMARE IMPACT INCENDII FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT sol / subsol ape de suprafa ă aer atmosferic vegeta ie faună mare faună mică patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate → incendii în limita cartierului A1 A2 incendii de pădure A1 A2 SUBTOTAL A0 C. N L. F -1 Z Mo C. F -4 Z. L C. Z M C. F -9 Z M. I C. F -3 Z M C. F -4 Z. N L. L C. L C. F -13 Z. R Mo C. F -3 Z Mo. F -1 Z M C. F -4 Z. F -8 Z L C. F -9 Z M. Z M C. F -4 L. F -8 Z L C. F -3 Z M C. F -4 L. R Mo C. F +6 Z M C. F -1 L M A0 C. F -1 Z Mo C. Z M C. F -4 L. F -8 Z L C. F +2 L.administrarea unitară a cartierului de către o societate privată IRB < IPB IPB . R Mo C. F -6 Z. Z M C. F -4 Z. F -1 Z Mo C. F -2 Z Mo C.plan de avertizare şi interven ie . F -2 Z L C.rezervă intangibilă de apă mai mult decât suficientă . R Mo C. L C. I C. Z M C. F -1 L. F -1 L M C. I C. Z M C. F -3 Z M C. F -3 R. F -3 Z M C. F -1 Z Mo C. F -3 R. F -7 Z. R Mo C. F -1 Z M C. F -3 R. F -6 Z. Z M C. F -3 Z Mo. F -1 Z Mo C. F -1 L M C. F -2 Z Mo C. F -1 Z Mo C. L C. N L.

F -4 Z. F -1 Z.perioada de construire F . F -1 Z L C. F -6 Z. N L. F -1 Z M C. F +1 L. F -1 Z Mo C. R L Legendă A1 . F -1 Z Mo.alternativa „zero” (păstrarea şi revigorarea industriei) [1] . L C. F +2 Z M C.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” IRB . F -3 Z M C. L C.maxim sc ecoanalitic srl 141 . R L C. Z M C. F 0 L M C. R Mo C. F -7 L. F -2 L. R Mo C. Z M C. R L sol / subsol ape de suprafa ă aer atmosferic vegeta ie faună mare faună mică patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate [1] [2] [3] [4] [1] [2] [3] [4] [1] [2] [3] [4] [1] [2] [3] [4] [1] [2] [3] [4] [1] [2] [3] [4] [1] [2] [3] [4] [1] [2] [3] [4] C. F +1 L. I C. F -13 Z. Z M C. F 0 Z Mo C. F -2 Z L C. F -2 Z Mo C. Z M C. F -2 Z M C. F 0 Z Mo C. F -2 Z.impact rezidual brut (rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ) INCENDII ESTIMARE IMPACT FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT incendii în limita cartierului A1 A2 incendii de pădure A1 A2 SUBTOTAL A0 C. R Mo C. F 0 Z Mo C. F -2 L. F -2 Z. F -11 Z M. R L C. F -4 L. Z M C. F -3 Z. F 0 Z Mo C.momentul producerii impactului C . R L A1 A2 A0 C. I C. F -4 Z.minim … 10 . L C. R Mo C. F -1 R. F -1 R. I C. N L. F 0 L M C. F -1 L. R Mo C.intensitatea impactului 1 . F -5 Z. F -1 L. R Mo C. R Mo C. F -1 Z L C. F +6 Z M C. F -2 Z M C. F -5 Z M. F -3 R. R Mo C. Z M C. F -1 Z. F -1 R. F -3 Z. F -1 Z M C. I C. F -1 Z. F -1 Z Mo C. I C. N L. L C. F -3 Z Mo. F -5 Z M. N L. Z M C. L C. I C. F 0 Z Mo C. F -8 Z L C. F -3 Z M C. F 0 Z Mo C. F -4 Z L C. F -7 Z. F -1 R. Z M C. L C.perioada de func ionare (operare) [2] .alternativa 1 a planului (2 nivele de subsol) A2 . F -5 Z. R Mo C. F -1 L M A0 C. F -1 L. N L. F -1 Z. F -1 Z Mo C. F 0 Z Mo C. F -3 R. F -4 Z L C. Z M C. N L. R L C. F -1 Z Mo. F 0 Z Mo C. F +2 Z M C.alternativa 2 a planului (1 nivel de subsol) A0 .

întinderea temporală a impactului L .regional N -na ional / transfrontalieră Mo . fiind asumat de către proiectantul de specialitate.lungă durată I -ireversibil • Regim de înăl ime Toate restul aspectelor fiind tratate la alte subpuncte ce interferează. acesta indicând cât se poate de clar pe un profil transversal realizat din zona digului central din muzeu linia de vizibilitate a coronamentului pădurii şi cea a construc iilor.zonal R . cele cu regim de înăl ime P+17 pot ridica cele mai mari probleme din punct de vedere al vizibilită ii lor. conform studiului topografic realizat pentru determinarea punctului pe verticală de vizibilitate din muzeul satului IRB < IPB → sc ecoanalitic srl 142 . s-a ataşat şi prezentului raport un studiu topografic care descrie geometria întregii axe indicând unghiurile de vizibilitate pe verticală din zona men ionată. În sprijinul afirma iilor titularului de plan şi ale proiectantului general legat de faptul că regimul maxim de înăl ime s-a calculat în mod special inând seama de limita verticală de vizibilitate din zona centrală a muzeului în aer liber al CMN „Astra”. Cu ocazia şedin ei de dezbatere publică a raportului de mediu au fost adresate întrebări din partea factorilor interesa i din public pe marginea acestui subiect. Fireşte că dintre toate blocurile aflate la ora actuală în faza de propunere ca şi posibilitate de mobilare a terenului.limitarea regimului de înăl ime proiectat fa ă de cel permis de derogarea de la PUG. Analizând materialul nu ne rămâne nimic de făcut decât să îl acceptăm ca atare.medie durată L .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” [3] .momentan M . situată sub unghiul vizibil din locul de măsurare. Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: .local Z . vom discuta aici doar de posibilele efecte izvorâte din vizibilitatea acestor construc ii în raport cu peisajul obişnuit de pădure.întinderea spa ială a impactului [4] . Studiul respectiv este ataşat ca atare prezentului raport.

F C. F -1 0 0 -1 0 0 Z Z Z L. F C. iar dimensiunea intensită ii a fost considerată medie prin faptul că deşi studiul topografic indică faptul că obiectivul nu va fi vizibil de la nivelul muzeului „Astra”. L F F F -2 -2 0 Z Z Z I I I F F F -8 -8 -3 Z Z Z I I I * . Z L. se va putea observa de pe traseul DJ 106A sc ecoanalitic srl 143 . L I. F C. L I. Z L L L I. cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a nici unei măsuri de reducere a impactului): REGIM DE ÎNĂL IME FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT ESTIMARE IMPACT efecte prin umbrire efecte prin vizibilitate efecte prin ciocniri (păsări) efecte prin modificări ale nivelului hidrostatic A1 A2 SUBTOTAL A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 A0 A1 A2 A0 [1] [2] [3] [4] [1] [2] vegeta ie [3] [4] [1] [2] faună mare [3] [4] [1] peisaj / [2] vizibilitate * [3] [4] ape subterane F 0 L I F 0 L I F 0 L I F -2 Z I F F -8** -8** Z Z I I F -3 Z I F -2 Z I F 0 Z I C C C C C C -2 0 0 -2 0 0 Z Z Z Z Z Z L L L L L L C. F C. Z L.impact primar brut (ipotetic.includ şi efectele indirecte asupra patrimoniul cultural în sensul eventualei modificări a perspectivei din muzeul „Astra” ** .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” IPB .impactul a fost considerat ca fiind unul negativ datorită reac iilor înregistrate din partea publicului interesat. F C.

alternativa 2 a planului (1 nivel de subsol) A0 . Z L. F C. Z L.zonal R . F C. F C.alternativa „zero” (păstrarea şi revigorarea industriei) [1] .momentan M .impactul a fost considerat ca fiind unul negativ datorită reac iilor înregistrate din partea publicului interesat.întinderea temporală a impactului Mo . iar dimensiunea intensită ii a fost considerată medie prin faptul că deşi studiul topografic indică faptul că obiectivul nu va fi vizibil de la nivelul muzeului „Astra”.lungă durată I -ireversibil sc ecoanalitic srl 144 .impact rezidual brut (rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ) REGIM DE ÎNĂL IME FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT ESTIMARE IMPACT efecte prin umbrire efecte prin vizibilitate efecte prin ciocniri (păsări) efecte prin modificări ale nivelului hidrostatic A1 A2 SUBTOTAL A1 A2 A0 A1 A2 A0 A1 A2 A0 A0 A1 A2 A0 [1] C C C C C C [2] -2 0 0 -2 0 0 [3] Z Z Z Z Z Z L L L L L L [4] [1] F F F C. F C. F [2] 0 0 0 -1 0 0 -1 0 0 vegeta ie [3] L L L Z Z Z L.local Z . F C. Z [4] I I I L L L I.medie durată L .perioada de construire F .minim … 10 .perioada de func ionare (operare) [2] .întinderea spa ială a impactului L .intensitatea impactului 1 .regional N -na ional / transfrontalieră [4] . L [1] F F F F F F [2] -2 -2 0 -2 -2 0 faună mare [3] Z Z Z Z Z Z [4] I I I I I I [1] F F F F F F peisaj / [2] -5 -5 -3 -5 -5 -3 vizibilitate * [3] Z Z Z Z Z Z [4] I I I I I I * .momentul producerii impactului C .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” IRB .includ şi efectele indirecte asupra patrimoniul cultural în sensul eventualei modificări a perspectivei din muzeul „Astra” ** . se va putea observa de pe traseul DJ 106A ape subterane Legendă A1 .alternativa 1 a planului (2 nivele de subsol) A2 . L I.maxim [3] . L I.

Z M. L F -3 L. Z M.gardul de incintă este proiectat şi cu func ie de împiedicare a circula iei animalelor. L F -9 L. L F -6 L. L F -4 L. L F -1 Z M F -1 Z M. L F 0 Z M F -4 Z M. L F -9 L.) A1 A2 abandon. Z M. L F -1 Z M F -5 Z M. Z M F -1 Z M F -1 Z M. L F -3 L. Detaliu împrejmuire) IRB < IPB IPB . Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: . Z M. L A1 A2 A0 F 0 Z M F -11 Z M. L sc ecoanalitic srl 145 . acestea nu au înso itor ac ionând în voie asupra faunei din zonă (ca de altfel în situa ia actuală). L F -10 L. Z M F 0 Z M F -4 Z M F -6 Z M. L F -1 Z M F -5 Z M. fiind prevăzut şi cu un sistem de „păstor electric” în partea superioară (eficient împotriva pisicilor) (vezi detaliu constructiv planşă proiectant A. Z M A0 F 0 Z M F -6 Z M F -6 Z M. pierderi A1 A2 SUBTOTAL A0 F 0 Z M F -5 Z M. cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a nici unei măsuri de reducere a impactului): PREZEN A ANIMALELOR DOMESTICE ESTIMARE IMPACT FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT [1] [2] sol / subsol [3] [4] [1] [2] faună mare [3] [4] [1] [2] faună mică [3] [4] → activitate curentă (plimbări etc. în schimb situa ia se poate inversa în ceea ce priveşte „plimbarea” animalelor dat fiind că în cazul industriei.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” • Prezen a animalelor domestice În cazul prezen ei cartierului s-a considerat mai mare riscul de abandon decât în cazul men inerii zonei industriale.impact primar brut (ipotetic.

L Legendă A1 .) A1 A2 abandon. L F -10 L. L F -3 L. Z M.perioada de func ionare (operare) [2] .momentul producerii impactului C . Z M.alternativa 2 a planului (1 nivel de subsol) A0 . Z M F 0 Z M F -4 Z M F -6 Z M. L F 0 Z M F -5 Z M. Z M A0 F 0 Z M F -6 Z M F -6 Z M.alternativa „zero” (păstrarea şi revigorarea industriei) [1] .intensitatea impactului 1 . Z M.alternativa 1 a planului (2 nivele de subsol) A2 . L F 0 Z M F -4 Z M.minim … 10 .impact rezidual brut (rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ) PREZEN A ANIMALELOR DOMESTICE ESTIMARE IMPACT FACTORI DE MEDIU SAU INTERESE DE PROTEJAT activitate curentă (plimbări etc.medie durată L .momentan M . L F -9 L. L F 0 Z M F -5 Z M.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” IRB . L F -9 L. L F -3 L. pierderi A1 A2 SUBTOTAL A0 F 0 Z M F -5 Z M. L F -6 L.întinderea spa ială a impactului L .local Z .maxim [3] .regional N -na ional / transfrontalieră [4] . L A1 A2 A0 F 0 Z M F -11 Z M. Z M.lungă durată I -ireversibil sc ecoanalitic srl 146 . Z M F 0 Z M F -1 Z M. L [1] [2] sol / subsol [3] [4] [1] [2] faună mare [3] [4] [1] [2] faună mică [3] [4] F 0 Z M F -1 Z M.zonal R . L F -4 L.perioada de construire F .întinderea temporală a impactului Mo .

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

Matricea par ială de evaluare:

IRB - impact rezidual brut (rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ)
EMISII DE POLUAN I ATMOSFERICI FACTORI DE MEDIU / INTERESE POTEN IALE A FI PROTEJATE AMENAJARE TEREN DIN SURSE FIXE DIN SURSE MOBILE EMISII DE POLUAN I ÎN SĂPĂTURI FUNDA II, INFRASTRUCTURI etc. ZGOMOTE ŞI VIBRA II

A1 sol / subsol ape de suprafa ă ape subterane aer atmosferic vegeta ie biodiversitate mare faună mică patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate

A2

A0

A1 -2

A2 -2

A0 -3

A1 -1

A2 -1

A0 -3

A1 0 -1 0 0 0 -1 0

APA DE SUPRAFA Ă

A2 0 -1 0 0 0 -1 0

A0 0 -7 -3 0 -5 -3 -3

A1

A2

A0

A1

A2

A0

-2 -1

0 0

0 0 -5 -5 -8

+1 -2 +1 +3

+1 -2 +1 +3

-2

-4 -1 0

-4 -1 0

-6 -2 -1

-4 -2 -1 0

-4 -2 -1 0

-7 -4 -1 -1

* - adâncimea de fundare (dependentă şi de acest regim de înăl ime) poate avea influen e asupra nivelului hidrostatic şi implicit asupra echilibrului hidric al zonei precum şi asupra vegeta iei

Legendă: A1 - alternativa 1 a planului (2 nivele de subsol) A2 - alternativa 2 a planului (1 nivel de subsol) A0 - alternativa „zero” (păstrarea şi revigorarea industriei) → situa ie imposibilă / impact neglijabil

sc ecoanalitic srl

147

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

FACTORI DE MEDIU / INTERESE POTEN IALE A FI PROTEJATE

ILUMINARE ARTIFICIALĂ

UMBRIRE CAUZATĂ ASUPRA PĂDURII

DEŞEURI

INCENDII

REGIM DE ÎNĂL IME

PREZEN A ANIMALELOR DOMESTICE

A1 sol / subsol ape de suprafa ă ape subterane aer atmosferic vegeta ie biodiversitate mare faună mică patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate

A2

A0

A1

A2

A0

A1 -3 -3

A2 -3 -3

A0 -9 -7 -3

A1 +1 0 -5 -5 -1 -2 -1 -1

A2 +1 0 -5 -5 -1 -2 -1 -1

A0 -1 -2 -13 -11 -3 -4 -3 -4

A1

A2

A0

A1 0

A2 0

A0 0

-2 -1 -2

0 0 -2

0 0 0

0 0 0 0

0

0 0 +1 -2 0 +1 -2 -3 -3 -4

-5 -9

-5 -9

-11 -10

+1

+1

+1

-5

-5

-3

* - adâncimea de fundare (dependentă şi de acest regim de înăl ime) poate avea influen e asupra nivelului hidrostatic şi implicit asupra echilibrului hidric al zonei precum şi asupra vegeta iei

Legendă: A1 - alternativa 1 a planului (2 nivele de subsol) A2 - alternativa 2 a planului (1 nivel de subsol) A0 - alternativa „zero” (păstrarea şi revigorarea industriei) → situa ie imposibilă / impact neglijabil

sc ecoanalitic srl

148

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

Biodiversitate. Arie protejată - evaluare posibile efecte În cele ce urmează, vor fi evaluate posibilele efecte asupra biodiversită ii şi implicit asupra rezerva iei Parcul Natural Dumbrava Sibiului ca şi factor de interes major protectiv în zonă, dat fiind că aceste efecte sunt rezultanta tuturor impactelor descrise până acum. I. Pierdere de habitate: Prin lucrările de construc ii nu se vor consemna pierderi de habitate, având în vedere că suprafa a unde se planifică construc ia blocurilor este în afara spa iului ariei protejate, respectiv actual este o zonă industrială de tradi ie. O serie de considera ii pe marginea acestui subiect au fost făcute deja şi în cadrul capitolului III - Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ, respectiv condi ia sub care a fost eliberat avizul favorabil al custodelui (de neatingere a fondului forestier). II. Poluare directă şi indirectă: Căile pe care aceasta poate ac iona asupra speciilor / habitatelor se pot fi clasificate astfel (Jaarsma, et al. 2006): 1. Poluare fizică: posibil generată atât în perioada de construc ie a obiectivului cât şi ulterior, în faza de operare a cartierului. Aici se încadrează: • poluarea fonică posibil a fi cauzată de zgomotul produs atât de traficul rutier, cât şi de activită ile curente ale locatarilor cartierului • poluarea luminoasă posibil a fi indusă de către sistemul public de iluminat de pe raza cartierului • efectul de umbrire posibil a fi indus de către construc ii asupra vegeta iei (pădurii din imediata vecinătate) • posibila fragmentare a unor habitate prin variate bariere fizice în teren (garduri, căi de transport şi comunica ie, suprafe e lipsite complet de vegeta ie - largi platforme betonate, canale de suprafa ă cu apă etc.) 2. Poluare chimică: posibil să apară în mod similar atât la construirea cartierului, cât şi la func ionarea sa, grupează: • poluarea indusă pe cale atmosferică generată de func ionarea motoarelor cu combustie internă (trafic), a surselor de încălzire (centrale termice), incendii etc. • poluarea cauzată de către unele substan e petroliere posibil provenite din accidente sau incidente rutiere sau de altă natură (cu precădere atunci când afectează cursul canalului Trinkbach care este sursă de apă pentru fauna din zonă sau în cazul unor suprafe e de sol afectând astfel flora şi vegeta ia din zonă etc.) • poluarea posibil să apară datorită unui management defectuos al deşeurilor (mai ales în perioada de construire), cu o cale de transmitere de risc mai mare de asemenea canalul Trinkbach • posibilul efect pe care solu iile folosite pentru mentenan a drumurilor / străzilor pe timp de iarnă îl au asupra speciilor / habitatelor din imediata vecinătate sc ecoanalitic srl 149

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

3. Efectul indirect asupra ecosistemelor: În cazul de fa ă poate consta într-o posibilă alterare biologică a habitatelor disponibile pentru speciile adiacente viitorului cartier (efectul de margine). Acest fenomen poate să apară printr-o suprapunere a efectelor acestor presiuni de ordin fizic şi chimic enumerate mai sus asupra teritoriilor din imediata vecinătate (concentric fa ă de poiana unde se propune cartierul). Dimensiunea spa ială a acestui eventual efect va fi dată fireşte de apari ia fiecărei componente (atât ca intensitatea, ca frecven ă, cât şi ca efect caracteristic), dar şi de modul de compunere (acolo unde este cazul) a efectelor variatelor poluări (fizice şi chimice). Compunerea efectelor acestor presiuni se face obişnuit după o func ie având următoarele argumente principale: - caracteristicile presiunilor, specificitatea etc. - receptivitatea sistemului fa ă de presiunea intervenită (fa ă de un anumit tip de poluant sau de un anumit mod de disturbare) - intensitatea interven iei - periodicitatea interven iei - durata interven iei - momentul interven iei (important de exemplu în situa ia unor posibile disturbări ale faunei în perioada de înmul ire etc. - apare o puternică varia ie sezonieră astfel în acest caz) - rela ia dintre durata interven iei şi rezilien a sistemului afectat (suportabilitatea sistemului afectat de a absorbi respectiva presiune cu un timp de revenire la starea de echilibru care să asigure func ionalitatea sa fără sincope majore) etc. Presupunând cunoscute toate aceste argumente cu o toleran ă care să asigure pertinen a aproximării acestei func ii (la nivel de exigen ă ştiin ifică), se poate ob ine atât pentru fiecare presiune distinctă dimensiunea spa ială a întinderii efectelor semnificative asupra sistemului afectat, cât şi un mod corect de compunere a efectelor mai multor presiuni, deci a efectului cumulat. Rezultatul unei astfel de modelări indică în primul rând dimensiunea optimă a unei zone tampon care să asigure o protec ie eficientă a sistemului supus presiunii. În practica curentă, cunoaşterea tuturor acestor argumente foarte rar apare la nivelul de precizie care să permită ob inerea unui rezultat pertinent. Din experien a în evaluare, putem afirma fără rezerve că acest lucru ine mai repede de sfera utopicului atât prin reursele de timp şi cât şi prin cele financiare sau umane necesare care fac în cele mai multe cazuri orice proiect propus să devină ineficient sau total lipsit de sens. Pe marginea acestui subiect care veşnic produce disconfort în rela ia autoritate investitor - evaluator, absolut se poate men iona şi o caren ă majoră a lumii ştiin ifice de specialitate care se dovedeşte mult mai “pasionată” de cercetarea fundamentală din domeniu decât de cea aplicativă care să ofere pârghii concrete în evaluarea acestor efecte. Departe de a minimiza importan a cercetării fundamentale în ecologie punând-o sub semnul “cercetării de dragul cercetării”, nu putem face abstrac ie de lipsa de interes a lumii ştiin ifice fa ă de aceste pârghii aplicative. Utopică este de asemenea şi aşteparea ca evaluatorul să îmbră işeze etic nihilismul la fiecare plan / program / proiect în parte şi să rezolve punctual uneori chiar deficien e serioase ale sistemului legislativ sau metodologic. sc ecoanalitic srl 150

efect într-o situa ie concretă . Cartierul se învecinează în mod direct cu aria protejată Pădurea Dumbrava pe o lungime de cca. 100m lă ime ce constituie lunca Pr. 100 blocuri de locuin e. Campanii mai vechi sau mai recente realizate de diverse ONG-uri şi institu ii de presă din Sibiu (exemplu. poate fi analizată ipoteza existen ei unei presiuni sporite asupra pădurii ca spa iu de recreere susceptibil fiind în acest caz un impact negativ asupra vegeta iei şi faunei.pe de altă parte asigură premisele elaborării unor măsuri potrivite în cazul noului obiectiv astfel încât să fie prevenite / reduse / compensate din start deficien ele de func ionare deja înregistrate în alte cazuri similare Aşadar. pentru a aduce informa ii referitoare la modul de manifestare al efectului de margine în cazul unor zone reziden iale situate în imediata vecinătate a unor păduri: cazul cartierului “Valea Aurie” din Sibiu. Cu ocazia deplasărilor în teren în pădurea din vecinătatea cartierului nu a fost identificată decât prezen a avifaunei. amplasat exact la limita nordică a Pădurii Dumbrava Relevantă din punct de vedere al amenăjărilor propuse este situa ia relativ similară de la limita nordică a Pădurii Dumbrava. iar pe latura estică toată lungimea cartierului este despăr ită de fondul forestier doar de o fâşie de cca.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” În astfel de condi ii. pe strada Agârbiciu. sc ecoanalitic srl 151 . municipalitatea având în administra ie doar cca. 300m pe latura sudică. Trinkbach. Lipsa faunei terestre în zona respectivă este explicată în principal prin fragmentarea habitatelor din zonă datorată vecinătă ii cu Gradina Zoologică Sibiu şi al CNM Astra al căror perimetre sunt împrejmuite constituind bariere fizice precum şi a prezen ei căilor rutiere (Calea Dumbrăvii şi Calea Poplăcii) de o parte şi alta a trupului de pădure. 20ha şi cuprinde un număr de 11 străzi şi cca. Plecând de la nemul umirea locuitorilor privind inexisten a spa iilor verzi şi a spa iilor de joacă în cuprinsul cartierului. analizând obiective similare care func ionează deja de o perioadă relevantă de timp în condi ii cât mai apropiate de cele ale proiectului propus. Cartierul Valea Aurie are o suprafa ă de cca. precum şi de la amplasarea acestuia în imediata vecinătate a Pădurii Dumbrava. una din metodele cele mai pertinente de estimare ale unor efecte negative cauzate de un nou obiectiv aplică principiul de drept al precedentului.permite pe de o parte identificarea corectă a rela iei cauză . Această metodă prezintă două avantaje: . Zidul Realită ii) au scos în eviden ă căteva nemul umiri ale locuitorilor acestui cartier. 20 ani). unde aceasta se învecinează direct cu un cartier reziden ial de blocuri construit şi populat în urmă cu mai bine de 20-25 ani. fauna terestră negăsind probabil adăpost şi zone de hrănire pe această suprafa ă relativ restrânsă de pădure. 120 locuri parcare în zona respectivă. având un regim de înăl ime P+4E şi peste 4000 locuitori. lipsa spa iilor verzi şi a locurilor de joacă dintre blocuri şi prezen a câinilor vagabonzi. în situa ia de fa ă vom apela spre exemplificare la un obiectiv ce func ionează de o perioadă suficientă de timp (cca. De asemenea un factor perturbator esen ial pentru fauna terestră este prezen a câinilor vagabonzi în cuprinsul cartierului Valea Aurie. dintre care relevante pentru studiul nostru sunt problemele legate de insuficien a locurilor de parcare. Campania Monitorul Cartierelor.

sc ecoanalitic srl 152 . Glechoma hirsuta. Fragaria vesca. Dacă această conductă constituie o barieră fizică pentru accesul în pădure cu autovehicule. Se observă conducta din lungul străzii. Lamium maculatum. str.. singurul „obstacol” ce limitează accesul în pădure. Festuca spp. având condi ii prielnice de dezvoltare şi acoperind solul aproape în totalitate. fragmentarea generată de perimetrele împrejmuite neconstituind o problemă. pătura erbacee beneficiază de o bună iluminare. Singura barieră fizică ce desparte spa iul construit de pădure este o conductă de apă cu un diametru mare.. Ajuga reptans. atât în etajul ierbos cât şi în celelate etaje subarboret şi arboret. din contră păsările găsesc în zonă atât adăpost cât şi bază trofică. Gallium schultesi etc.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” În schimb avifauna este prezentă în vecinătatea cartierului. Fiind o margine de masiv. în contextul lipsei spa iilor verzi şi a locurilor de joacă dintre blocuri există sigur suspiciunea unei presiuni sporite asupra spa iului oferit de pădure. Sunt prezente exemplare din diverse specii întâlnite frecvent în astfel de sta iuni. asupra calită ii solului prin compactare. amplasată la liziera pădurii. un risc mare de apari ie a incendiilor sau depozitări necontrolate de deşeuri. existând posibilitatea unui impact negativ asupra prezen ei speciilor floristice sau lemnoase. Veronica chamaedrys. amplasată în lungul străzii Agârbiciu. Limita ariei protejate Pădurea Dumbrava în vecinătatea Cartierului Valea Aurie. Lamium galeobdolon. Carex spp. în schimb nu se constituie ca un obstacol semnificativ pentru accesul pietonal. Cu toate acestea deplasările în teren au pus în eviden ă o stare bună a vegeta iei din vecinătatea cartierului Valea Aurie atât din punct de vedere fitosanitar cât şi din punct de vedere compozi ional. Agârbiciu. datorită diversită ii speciilor prezente. În ceea ce priveşte vegeta ia. activitatea acesteia nefiind perturbată.

vegeta ia erbacee şi stratul arbustiv au o foarte bună dezvoltare. fiind afectată doar vegeta ia de pe suprafa a acestora.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Aspecte relevante privind starea vegeta iei în imediata apropiere a cartierului Valea Aurie Beneficiind de o bună iluminare la margine de masiv. locuitorii cartierului probabil practicând plimbări prin această zonă. Se poate observa existen a potecilor. sc ecoanalitic srl 153 .

în general cei ce frecventează pădurea limitându-se pentru deplasare la potecile existente.). Prin compara ie. mici depozite ad-hoc neconforme de deşeuri menajere. Semin iş de stejar în imediata vecinătate a cartierului Valea Aurie Astfel. punctiform.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Dintre arbuşti s-au identificat exemplare numeroase de lemn câinesc Ligustrum vulgare. este de presupus că nici în cazul ansamblului reziden ial propus pe amplasamentul Sitex să nu fie generat un impact negativ semnificativ. dacă în cazul cartierului Valea Aurie starea pădurii din vecinătate nu este afectată semnificativ. atât fizic prin împrejmuire. ceea ce indică o stare favorabilă a solului din punct de vedere al gradului de compactare. fiind prevăzute spa iil verzi şi spa ii de joacă în incinta cartierului. lipsă împrejmuire. În etajul arborilor specia principală este stejarul Quercus robur. sc ecoanalitic srl 154 . mai ales în condi iile în care prin planul de urbanism sunt prevăzute măsuri eficiente de limitare a accesului în pădure. neexistând o împrejmuire care să blocheze accesul. neexistând motiv de îngrijorare în ceea ce priveşte integritatea ariei protejate. regenerarea naturală a stejarului pe soluri compacte. deşi prezen a omului în spa iul pădurii este evidentă prin prezen a potecilor ce sau format în timp mai ales spre lizieră. lipsă spa ii verzi şi locuri de joacă etc. deşi există premisele existen ei unui impact negativ constant prin presiunea exercitată de locuitori (peste 4000 locuitori. Un aspect deosebit de important constatat în arboretul din vecinătatea străzii Agârbiciu este prezen a semin işului de stejar. Au fost observate însă. se constată că starea vegeta iei nu este afectată semnificativ. cât şi prin asigurarea necesită ilor de recreere. De asemenea nu s-au constatat urme de incendii. dar apar şi exemplare de carpen Carpinus betulus şi jugastru Acer campestre. dezvoltându-se corespunzător condi iilor naturale. păducel Crataegus monogyna. tari fiind extrem de dificilă.

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

III. Mortalitatea: Considerând că nici una dintre speciile de păsări tratate nu foloseşte spa iul aerian pentru perioade îndelungate, se poate afirma că prin construc ia acestui cartier reziden ial nu se vor crea bariere de tip obstacol în calea zborului acestor păsări. Mai mult, aceste specii (precum şi acele specii netratate în prezentul document dar care aproape cu siguran ă vor apărea ca şi specii cuibăritoare, fiind atrase de prezen a omului şi oferta de noi habitate - lăstunul, rândunica, drepnele etc.) se obişnuiesc foarte repede cu construc iile (neavând păr i mari, mobile cum este cazul unor centrale eoliene de exemplu). IV. Efectul de barieră: Pentru marea majoritate a speciilor de animale nezburătoare construc iile şi dotările de infrastructură (drumurile) constituie bariere de cu greu de trecut care au ca urmare izolarea popula iilor (Helldin and Seiler 2003, Laursen 1981, Seiler and Veenbaas 1999). Pentru speciile de păsări aceste bariere nu sunt atât de severe, dar totuşi majoritatea speciilor corticole evită tranzitarea spa iilor întinse în perioada de cuibărit. Pentru a reduce efectul de barieră trebuie constituite coridoare ecologice (zone unde exista un continuu de habitate naturale). Prin însăşi structura şi loca ia zonei PUZ-ului nu există această limitare, având în vedere că zona este o enclavă, adică o insulă intr-un continuum de habitate.

Impact cu efecte cumulate ale activită ilor / ac iunilor propuse prin PUZ
Perioada de construire activitate / ac iune PUZ amenajarea terenului - asigurarea func iunilor emisii de poluan i atmosferici emisii de poluan i în apa de suprafa ă săpături funda ii, infrastructuri etc. zgomote şi vibra ii iluminare artificială umbrire cauzată asupra pădurii deşeuri incendii regim de înăl ime prezen a animalelor activită i curente (plimbări) domestice abandon / pierderi
TOTAL

Perioada de func ionare vegeta ie A2 0 A1 -1 0 A2 -1 0 A1 +1 0 -1 -3 0 0 0 0 -1 -4 0 +1 0 -3 -2 -4 -10 +1 0 -3 -2 -4 -10 -21 faună A2 +1 0 -1 -3 0

vegeta ie A1 -2 -2 A2 -2 0 -2 A1 0

faună

-2

0 incintă propagare în pădure

0

0

0

0 -1 -4 -2

-4

-2

-2

-2

-8

-6

-21

sc ecoanalitic srl

155

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

Efecte pozitive pot să apară prin: • scăderea POT, mai ales prin ocuparea cu zone verzi - pentru crearea de habitate pentru faună de mici dimensiuni (nevertebrate în general dar şi unele reptile comune). (A1=A2=+1) • prin eventuala creştere a accesibilizării unor resurse de hrană în cazul animalelor mici (rozătoare) - deşeuri menajere (A1=A2=+1) TOTAL IMPACT POZITIV: A1=A2=+2 Efecte negative pot să apară prin: • emisii de poluan i atmosferici atât în perioada de construire cât şi în perioada de func ionare, majoritatea din trafic şi în general asupra vegeta iei (A1=A2=-3) • emisii de poluan i în apa de suprafa ă cu efecte asupra faunei acvatice (nevertebrate cu precădere) (A1=A2=-1) • zgomote şi vibra ii cu posibile disturbări ale faunei (păsări, mamifere) (A1=A2=-5) • realizarea funda iilor şi în special a subsolurilor la adâncime mare A1=-2 (două nivele de subsol) (în cazul alternativei 2, din cauză că se propune doar un nivel de subsol, se consideră nul posibilul efect asupra nivelului hidrostatic) • regimul de înăl ime (efecte posibile datorate ciocnirii păsărilor de suprafe ele vitrate) (A1=A2=-2) • activită i curente legate de prezen a animalelor domestice (plimbări etc.) cu efecte mai ales asupra faunei de mici dimensiuni (rozătoare de exemplu) dar în unele situa ii şi asupra mamiferelor mari (căprior) (A1=A2=-4) TOTAL IMPACT NEGATIV SITUA II NORMALE: A1=-17 şi A2=-15 La acestea se adaugă încă două situa ii pe care le considerăm separat totuşi datorită faptului că punctajul ridicat rezultat provine din intensitatea mare cu care se pot manifesta în cazul apari iei deşi frecven a unor astfel de fenomene este considerată a fi scăzută sau chiar extrem de scăzută: • incendii - în cazul apari iei, în special cu propagare în pădure, efectele asupra biodiversită ii (mai ales asupra vegeta iei) pot fi foarte mari (A1=A2=-8) • situa ii de abandonare a animalelor domestice (în special câini şi pisici) cu efecte extrem de importante asupra popula iilor de rozătoare mai ales dar şi asupra unor mamifere mari (A1=A2=-10) TOTAL IMPACT NEGATIV SITUA II EXCEP IONALE: -18
TOTAL IMPACT (POZITIV + NEGATIV SITUA II NORMALE): TOTAL IMPACT (POZITIV + NEGATIV CU SITUA II EXCEP

A1=-15 şi A2=-13 IONALE): A1=-33 şi A2=-31

TOTAL IMPACT GENERAL POSIBIL ASUPRA VEGETA IEI ŞI FAUNEI:

A1=-33 şi A2=-31

sc ecoanalitic srl

156

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

Mai departe, analizăm pu in unele aspecte unde considerăm că se mai pot lua măsuri în continuare de reducere a unui eventual impact negativ atât pe perioada de construire, cât şi pe perioada de func ionare. Analiza impactului scurgerii apelor pluviale - perioada de construc ie Poten ialii poluan i care pot afecta în mod direct speciile intă din cadrul rezerva iei Parcul Natural Dumbava Sibiului sunt următorii: a). produse petroliere provenite de la accidente în timpul lucrărilor de construc ie; b). lucrările desfăşurate pe şantier şi traficul greu sunt producătoare de noxe (NOx, CO, SOx) şi pulberi care prin intermediul ploilor care spală suprafa a şantierului şi drumurile de acces, de asemenea se pot depune în apele de suprafa ă; c). scurgeri din zonele de depozitare a deşeurilor menajere Conform PUZ, construc iile se vor efectua pe o suprafa ă bine delimitată de aria protejată, fără vreo ocupa ie temporară a vreunei zone din aria protejată. Impactul pe perioada de construc ie va fi unul temporar şi de mică intensitate şi se va concentra pe teritoriul definit de PUZ. Acest impact va fi cauzat mai mult de emisiile de pulberi provenite din lucrările desfăşurate pe şantier şi din traficul greu (National Research Council 2005). - perioada de func ionare Poten ialii poluan i care pot afecta în mod direct speciile intă sunt următorii: a. produse petroliere provenite de la accidente rutiere; b. metale grele provenite din arderea carburan ilor; c. solu ii pentru men inerea func ionalită ii străzilor pe timp de iarnă (NaCl CaCl2) d. scurgeri din depozitele de deşeuri menajere. Sistemul de mentenan ă al drumului poate afecta în mod direct speciile din apropierea drumului, prin efectul pe care substan ele folosite pentru men inerea func ionalită ii drumului pe timp de iarnă (NaCl, CaCl2) îl au asupra mobilizării metalelor grele provenite din combustia internă a motoarelor autoturismelor. Aceste substan e au proprietatea de a mobiliza poluan ii care se acumulează în apropierea drumului, metale grele (în special Pb) (Reck and Kaule 1993; Bauske and Goetz 1993, National Research Council 2005, Treweek 1999). Având în vedere însă că aceste zone au caracter reziden ial, traficul (şi implicit impactul exercitat) este de mică intensitate şi uniform distribuită. Totodată combustia internă generează hidrocarburi policiclice aromatice, dioxine, ozon, care în concentra ii mari pot produce deficien e fiziologice în rândul speciilor de plante şi animale (Reck and Kaule 1993). Analiza impactului zgomotului În câmp deschis zgomotul utilajelor este influen at de mediul de propagare a acestuia, respectiv de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele de constructie) si punctele de măsurare. Limitele maxim admisibile, pe baza carora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic in arealul unui obiectiv sunt prevazute in STAS 10009/88 (Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot). Acest standard se refera la limitele admisibile de zgomot in zonele urbane si pe categorii tehnice de strazi. Se estimeaza ca in conditii normale de functionare, nivelele de zgomot in zona fronturilor de lucru vor varia intre 70-100dB. Pentru majoritatea speciilor de păsări, acest nivel este considerat mediu şi fără vreun impact semnificativ (Kuitunen et al. 2003, Reijnen and Foppen 1994, Warber 1992). sc ecoanalitic srl 157

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”

Zgomotul produs de traficul rutier poate afecta în mod direct speciile de păsări intă. Zgomotul este un agent de disturbare care se disipează mult în mediu, deşi este foarte greu de măsurat comparativ cu noxele şi praful, acesta este considerat unul dintre factorii majori de poluare. Păsările par a fi foarte sensibile la zgomotul traficului, deoarece acesta interferează în mod direct cu comunicarea intrespecifică prin intremediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii (Reijinen and Floppen, 1994, Kuitunen et al. 2003, Helldin and Seiler 2003, National Research Council 2005). Există studii care au documentat densitatea redusă a popula iilor de păsări din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul popula ional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db, de asemenea păsările din păduri manifestă efecte la un nivel de 40 db A (National Research Council 2005, Reijnen et al. 1997). Cu toate acestea particularită ile terenului precum şi tipurile de habitate de pe marginea PUZ-ului pot influen a propagarea zgomotului şi implicit densitatea popula iilor de păsări. Dacă pe marginea drumului se găsesc habitate rare care lipsesc din restul rezerva iei, densită ile popula ionale ale speciilor pot rămâne constante chiar dacă poluarea şi disturbarea reduc calitatea habitatului respectiv (Laursen 1981, Warner 1992, Meunier et al. 1999). În cazul de fa ă, calitatea habitatului nu va avea de suferit, proiectul analizat propune construc ia de străzi şi alee pietonale, fără trafic greu sau intens. Prin urmare nu se va creşte nivelul de decibeli generat de traficul rutier, iar impactul asupra speciilor de păsări va fi minim, avînd în vedere că marea majoritate a speciilor tratate sunt specii bine adaptate la condi ii urbane (vezi tabelul de mai jos). În plus, habitatele imediat învecinate cu terenul pe care se propune PUZ, nu sunt cu nimic deosebite fa ă de restul pădurii ce manifestă de altfel un caracter relativ unifirm din acest punct de vedere. Nivelul de protec ie cerut pentru speciile de păsări studiate: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Specia bufni ă (Bubo bubo) cinteză (Certhia familiaris) ciocanitoare mare (Dendrocopos major) corb (Corvus corax) cuc (Cuculus canorus) gai ă (Garrulus glandarius) guguştiuc (Strptopelia decaoctoa) mierlă (Turdus merula) ochiuboului (Troglodytes troglodytes) pi igoi mare (Parus major) presură (Emberiza citrinella) pupăză (Upupa epops) şorecar comun (Buteo buteo) sticlete (Carduelis carduelis) turturică (Streptopelia turtur) uliul păsărilor (Accipiter nisus) Lista roşie x x x x Conv. Berna II II III III III III II II II II II III Directiva păsări I I II/2 II/2 II/2 I II/2 I Conv. Bonn -

sc ecoanalitic srl

158

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Încadrarea speciilor de păsări în categorii privind rela ia lor vis a vis de impactul antropic: Nr.specii care cuibăresc în anumite zone speciale ale spa iului urban sau rural cu extinderi mari de habitate naturale sau semi-naturale. nu se poate discuta decât eventual de faptul că vor fi într-adevăr alunga i din locurile de adăpostire eventual ocupate în ultima perioadă. prezen a lor este accidentală. Impactul asupra altor grupe sistematice prezente în Pădurea Dumbrava: Chiroptere . cu popula ii de sine stătătoare 2 . fără popula ii mari dependente de spa iul urban. respectiv halele abandonate ale fabricii Sitex însă acest lucru este inevitabil deoarece acestea nu vor rămâne în această stare şi nu în ultimul rând este normal. crt. nu se utilizează substan e chimice cu risc pentru aceste specii . nu s-a considerat necesară o evaluare a impactului asupra acestei grupe sistematice din următoarele considerente principale: • nici o specie din acest grup nu este specificat în Formularul standard al ariei protejate furnizat oficial de către Agen ia Regionalaă pentru Protec ia Mediului Sibiu şi deci nu este considerată ca fiind de interes conservativ în rezerva ia Naturală Pădurea Dumbrava • nu se preconizează efecte negative semnificative posibil să apară asupra acestui grup prin implementarea planului propus (ciocnirile sunt excluse fireşte din cauza ecoloca iei lilieciilor. fără a putea fi observate regulat. sc ecoanalitic srl 159 . pesticide). Aceste specii utilizează zonele urbanizate numai în anumite perioade ale ciclului anual sau . În ceea ce priveşte o eventuală reducere a habitatul pentru lilieci. 3 specii cu apari ii accidentale sau rare în oraşe. acestea nereprezentând habitate tipice pentru lilieci. Aceste specii nu cuibăresc în oraşe şi rar petrec perioade mai lungi în zone urbane. nu există zone de depresurizare precum în cazul centralelor eoliene. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Specia bufni ă (Bubo bubo) cinteză (Certhia familiaris) ciocanitoare mare (Dendrocopos major) corb (Corvus corax) cuc (Cuculus canorus) gai ă (Garrulus glandarius) guguştiuc (Strptopelia decaoctoa) mierlă (Turdus merula) ochiuboului (Troglodytes troglodytes) pi igoi mare (Parus major) presură (Emberiza citrinella) pupăză (Upupa epops) şorecar comun (Buteo buteo) sticlete (Carduelis carduelis) turturică (Streptopelia turtur) uliul păsărilor (Accipiter nisus) TOTAL Specie urbanizată 1 X X Specie tolerantă 2 X Specie accidentală 3 X X X X X X X X X X X X 8 X 5 3 Notă 1 specii care s-au adaptat la via a în perimetrul urban.specii care apar regulat în interiorul oraşelor.ex.lilieci Cu toare că în perimetrul Pădurii Dumbrava au fost semnalate de către specialişti popula ii de lilieci ca făcând parte din 4 specii).

în situa ia continuării activită ii industriale va exista un impact negativ mult mai mare din punct de vedere al intensită ii. impactul general posibil asupra vegeta iei şi faunei în cazul alternativei zero (păstrarea industriei) este redat mai jos: alternativa 1 (2 nivele de subsol) -33 alternativa 2 (1 nivel de subsol) -31 alternativa 0 (industrie) -72 Cu alte cuvinte. aceste specii (majoritatea fiind specii care direct beneficiează de prezen a omului) se vor adapta la condi iile schimbate şi vor ocupa nişele nou create. în situa ia implementării PUZ (indiferent de alternativa propusă dintre cele 2). nu se preconizeaza nici un impact nou din punct de vedere calitativ cu schimbarea acestora. Mai mult.Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ. Din contră. repectiv din cauză că activită ile de construc ie şi transport sunt reduse în timp şi amploare şi sunt localizate la o distan ă considerabilă de la zonele folosite de specii de păsări sau mamiferele mari. Nu există nici un impact de lungă durată. O serie de considera ii pe marginea impactului şi măsurilor de luat au fost făcute pentru fiecare specie deja în cadrul capitolului III . aşa cum se observă din analiza comparativă de mai jos. fără ca impactul să se manifeste în sit. sc ecoanalitic srl 160 . respectiv existen a instala iilor industriale de pe amplasament. Interven iile antropice se vor desfăşura strict în afara sitului. impactul general asupra biodiversită ii se va reduce cu peste 50% fa ă de situa ia în care se va dezvolta în continuare industrie pe amplasament. respectiv construc ia unui cartier în afara zonelor verzi nu va avea nici un impact asupra speciilor de păsări de exemplu. Comparativ. Impactul prevăzut este nesemnificativ din cauza că investi ia va fi executată pe un amplasament de tip industrial deja existent. Având în vedere activitatea depusă până la momentul actual.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Concluzii fa ă de impactul asupra biodiversită ii: Dezvoltarea proiectului va avea un impact nesemnificativ asupra biodiversită ii în general şi asupra habitatelor şi speciilor din aria protejată Parcul Natural Dumbrava Sibiului în special. în afara situ-lui.

sc ecoanalitic srl 161 .în chiar centrul ării şi dat fiind caracterul planului / programului evaluat (PUZ cartier reziden ial). POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI. în situa ia de fa ă nu se pune problema unei poluări transfrontaliere sau a unor eventuale astfel de efecte asupra polua iei.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” VI. ASUPRA SĂNĂTĂ II ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIERĂ Întrucât municipiul Sibiu este situat în Regiunea 7 Centru .

nu se prevăd. REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI Eviden ierea acestor măsuri se va face în mod similar ca şi analiza impactului. structurat pe tipurile de activită i / ac iuni propuse de plan. nefiind cazul în această fază de proiectare perioada de func ionare: Studiul de impact asupra traficului indus de acest cartier. decantare) . MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI. Astfel. Alte măsuri din PUZ. prin optimizarea surselor de încălzire (câte o CT pe bloc). La fel se va indica şi impactul rezidual.reglementarea eliminării apelor uzate de pe amplasament (reabilitarea re elelor de canalizare.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” VII. oferă solu ii în ceea ce priveşte organizarea traficului zonal.reabilitarea lucrărilor de amenajare ale canalului Trinkbach şi modernizarea lor cu efecte benefice în reducerea riscului de inunda ii în aval sc ecoanalitic srl 162 . se reduce de asemenea eventualul impact asupra aerului.separare produse petroliere. prin utilizarea gazului metan ca şi combustibil la centralele termice (mai pu in poluant fa ă de al i combustibili) şi prin utilizarea unor tehnologii moderne în domeniul echipării. cu contribu ii semnificative la reducerea impactului asupra aerului atmosferic şi implicit asupra vegeta iei şi faunei. Schimbări hidrologice. Măsuri propuse de PUZ: • Amenajarea terenului . În plus. inând cont de toate toate obiectivele existente şi actual propuse în zonă. cu efect benefic: . De asemenea.realizarea unor largi zone verzi plantate • Utilizarea apei. emisii de poluan i în apa de suprafa ă . concluziile finale ale acestui studiu indică măsuri pentru fluidizarea traficului pe întreaga axă. nefiind cazul în această fază de proiectare • Emisii de poluan i atmosferici perioada de construire: . colectarea pluvialului cu preepurare . realizat de către o societate autorizată.betonarea / asfaltarea căilor de acces rutiere (reducere poluare cu pulberi din trafic) .nu se prevăd. prin PUZ se prevăd măsuri de reducere a unui eventual impact datorat emisiilor în atmosferă din surse fixe.

nefiind cazul în această fază de proiectare perioada de func ionare: ventilatoarele utilizate la nivelul incintei vor avea o tura ie cât mai redusă (max.75m/s viteza recomndata in conductele de agent frigorific va fi maxim 2. centralele de tratare vor fi prevazute cu atenuatoare de zgomot .înăl imea de 4m pentru gardul de incintă (deşi impactul estimat este unul total nesemnificativ) • Umbrire cauzată asupra pădurii . 2.nu se prevăd.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” • Zgomot şi vibra ii perioada de construire: .asigurarea managementului corespunzător pe linie de deşeuri sc ecoanalitic srl 163 .0Pa/m viteza recomndata in conductele de agent termic va fi maxim 0.nu se prevăd. 1450rot/min) idem pentru pompele de circula ie (max.5m/s pe canalele de racord spre ventilo-convectori viteza recomndata in grilele de refulare va fi maxim 1. agregatele de racire vor fi in constructie silentioasa astfel incat la o distanta de 10m. ataşată prezentului studiu.5m/s viteza maxima a aerului in bateriile de incalzire aferente centralelor de climatizare va fi de 3. • Iluminare artificială . nivelul de zgomot sa nu depaseasca 65-75 dB(a). 2900rot/min) piesele in miscare ale agregatelor de producere apa racita vor fi prevazute constructiv cu suporti anti-vibratie.5m/s viteza maxima a aerului in bateriile de racire aferente centralelor de climatizare va fi de 2. cu panouri fonoabsorbante.nivelul de zgomot sa nu depaseasca 55-60 dB(A) alegerea ventilo-convectorilor se va face pentru viteza medie astfel incat nivelul de zgomot sa nu depaseasca 35-40 dB(A) viteza aerului in canalele de aer nu va depasi: 8m/s in ghenele verticale.0m/s pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea conductelor de agent termic va fi maxim 150Pa/m pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea conductelor de agent frigorific va fi maxim 250Pa/m Pentru prevenirea şi reducerea pe cât posibil a propagării zgomotului din interiorul cartierului spre pădure. gardul de incintă a fost proiectat şi pentru această func ie.5m/s pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea canalelor de aer va fi 1. 5m/s in distributia principala a etajelor.nu se prevăd (nu este cazul) • Deşeuri şi reziduuri inclusiv materiale excavate perioada de construire: . fiind similar constructiv cu cele de protec ie prevăzute în cazul autostrăzilor de viteză. nefiind cazul în această fază de proiectare perioada de func ionare: .5m/s viteza recomndata in grilele de aspiratie va fi maxim 2. Înăl imea prevăzută pentru acest gard este de 4m. Detaliu împrejmuire. Detaliul constructiv al acestui gard este redat de proiectant pe planşa A.

măsuri specificate mai sus la poluarea generală datorată deşeurilor Efectul indirect asupra ecosistemelor: .gardul de incintă este proiectat şi cu func ie de împiedicare a circula iei animalelor.nu este cazul Poluare chimică: • poluarea indusă pe cale atmosferică .s-a prevăzut re ea de hidran i . neconsemnându-se pierderi de habitate II. fiind prevăzut şi cu un sistem de „păstor electric” în partea superioară (eficient în cazul pisicilor) (vezi detaliu constructiv planşă proiectant A.măsuri specificate mai sus la poluarea generală datorată emisiilor în aer • poluarea cauzată de către unele substan e petroliere posibil provenite din accidente sau incidente rutiere sau de altă natură .se prevede administrarea unitară a cartierului de către o societate privată • Regim de înăl ime .s-a prevăzut o zonă verde perimetrală în toată incinta.măsuri specificate mai sus la poluarea generală asupra apelor • poluarea prin deşeuri . Detaliu împrejmuire) Biodiversitate. Arie protejată I.nu este cazul (cu toate acestea gardul de incintă s-a prevăzut 4m înăl ime) • efectul de umbrire asupra vegeta iei (pădurii din imediata vecinătate) .s-a prevăzut o rezervă intangibilă de apă mai mult decât suficientă . conform studiului topografic realizat pentru determinarea punctului pe verticală de vizibilitate din muzeul satului • Prezen a animalelor domestice .s-a prevăzut realizarea planului de avertizare şi interven ie .limitarea regimului de înăl ime proiectat fa ă de cel permis de derogarea de la PUG. ca o barieră de propagare a unui eventual incendiu izbucnit la nivelul blocurilor / caselor .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” • Incendii . Pierdere de habitate: .măsuri specificate mai sus la poluarea generală prin zgomot • poluarea luminoasă .nu este cazul • posibila fragmentare a unor habitate .nu este cazul. nemobilată cu construc ii. Poluare directă şi indirectă: Poluare fizică: • poluarea fonică .efectul de margine .totalitatea măsurilor specificate mai sus la poluarea generală sc ecoanalitic srl 164 .

monitorizarea permanentă a nivelului freaticului pentru a se depista în timp util orice eventuală modificare a regimului. 10 alin (2)) - - • Emisii de poluan i atmosferici perioada de construire: . 15 alin (3)) realizarea şi pozarea tuturor re elelor de canalizare a apelor uzate conform specifica iilor proiectantului (conforme cu legisla ia în vigoare). perioada de construire: . astfel încât să fie evitate neetanşeită i care să producă poluarea solului şi a subsolului prin exfiltrarea unor ape uzate încărcate cu predilec ie organic (ape fecaloid-menajere) refacerea stratului vegetal şi plantarea acestuia după fiecare construc ie realizată pentru împiedicarea apari iei fenomenelor de eroziune urmărirea strictă a respectării condi iilor de urbanism impuse celor care vor construi imobilele urmărirea fiecărui obiectiv în parte în scopul asigirării la proiectare şi realizare a POTului aprobat respectarea regulamentului ariei protejate (în special art. se vor utiliza utilaje corespunzătoare din punct de vedere tehnic fa ă de normele actuale . recomandăm măsuri suplimentare în scopul prevenirii / reducerii lui la un minim posibil de atins dată fiind sensibilitatea zonei prin învecinarea cu aria protejată. indiferent de situa ia ini ială estimată prin studiul geotehnic şi chiar prin prezentul raport dată fiind importan a mare a acestui fenomen emisii de poluan i în apa de suprafa ă .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Măsuri propuse prin prezentul raport de mediu: În scopul reducerii acestui impact rezidula rezultat prim implementarea PUZ în forma propusă spre evaluare.prioritizarea construirii gardului de incintă pentru a se constitui într-o barieră fa ă de emisiile de praf înspre pădure cu ocazia desfăşurării lucrărilor de şantier ulterioare .evitarea manevrării unor mari cantită i de pământ sau agregate de balstieră / carieră în perioadele cu vânt perioada de func ionare: .monitorizarea emisiilor de la centralele termice şi efectuarea verificărilor conform legisla ei specifice în scopul evitării creşterii concentra iilor unor poluan i emişi în caz de defec iuni sau disfunc ionalită i • Utilizarea apei.art. • Amenajarea terenului interzicerea cu desăvârşire de plantare pe zonele verzi a unor specii alohtone cu caracter invaziv (cu respectarea regulamentului ariei protejate . Schimbări hidrologice.apele evacuate de pe întreg amplasamentul vor trebui să se încadreze în prescrip iile NTPA 002/2005 pentru cele colectate prin re eaua de canalizare municipală şi NTPA 001/2005 pentru apele pluviale eliminate în Trinkbach sc ecoanalitic srl 165 .limitarea emisiilor provenite din gazele de eşapament prin evitarea folosirii unor utilaje depăşite moral sau fizic.

hidran i. 17) şi asupra obligativită ii de respectare a acestuia • Deşeuri şi reziduuri inclusiv materiale excavate perioada de construire: .prioritizarea construirii gardului de incintă pentru a se constitui într-o barieră fonică fa ă zgomotele generate cu ocazia desfăşurării lucrărilor de şantier ulterioare .informarea reziden ilor asupra con inutului regulamentului ariei protejate (în special art.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” . dotări. 16) şi asupra obligativită ii de respectare a acestuia . proceduri.interzicerea cu desăvârşire a depozitărilor chiar şi temporare a deşeurilor rezultate din excavare sau din alte lucrări de construire în afara perimetrului Sitex perioada de func ionare: .asigurarea bunei func ionalită i a întregului sistem prevăzut pentru prevenirea şi stingerea incendiilor (rezervă de apă.evitarea folosirii unor utilaje depăşite moral sau fizic.evitarea pe cât posibil a utilizării speciilor lemnoase la amenajarea zonei verzi perimetrale prevăzute ca barieră antiincendiu • Prezen a animalelor domestice . evitarea lucrului în suprasarcină cu ridicarea nivelului de zgomot generat . 16) şi asupra obligativită ii de respectare a acestuia sc ecoanalitic srl 166 .asigurarea pe cât posibil a unor facilită i de debarasare a eventualelor deşeuri de materiale de construc ie provenite de la locuitorii cartierului cu ocazia amenajării / renovării locuin elor (container special destinat .informarea reziden ilor asupra con inutului regulamentului ariei protejate (în special art.interzicerea oricăror deversări necontrolate de ape uzate pe teritoriul amplasamentului . nefiind prelevate debite de apă în nici un scop • Zgomot şi vibra ii perioada de construire: .asigurarea unui protocol de colaborare în special cu Direc ia Silvică Sibiu în scopul unei cât mai mari operativită i în situa ia apari ei unor eventuale incendii cu posibilitate de extindere în pădure . 9.) dată fiind importan a extremă a acestui risc de extindere a unui incediu asupra pădurii (cu pagube mai mult decât semnificative) .amenajarea propusă a canalului Trinkbach se va realiza strict în scop peisagistic. responsabili etc.cel pu in 1 pentru tot cartierul) .informarea reziden ilor asupra con inutului regulamentului ariei protejate (în special art.informarea reziden ilor asupra con inutului regulamentului ariei protejate (în special art. 16 şi 20) şi asupra obligativită ii de respectare a acestuia • Incendii .

20) interzicerea cu desăvârşire a distrugerii vegeta iei de arbori şi arbuşti din vecinătatea zonelor construibile (în spe ă din afara perimetrului Sitex) pentru a reduce impactul posibil al unor schimări de vegeta ie în viitor.) evitarea afectării de către infrastructura temporară creată în perioada de construc ie. a habitatelor naturale şi semi-naturale din incinta rezerva iei Parcul Natural Dumbrava Sibiului gropile de împrumut nu se vor face în incinta ariei protejate.o colaborare cu institu iile de învă ământ superior de profil din Sibiu care deja au preocupări şi colaborări cu custodele legate de pădurea Dumbrava Sibiului) se vor respecta toate recomandările şi măsurile de monitorizare care se vor specifica în raportul de mediu asupra PUZ-ului propus. zgomot. în scopul asigurării unei permanente monitorizări a lucrărilor în scopul depistării în timp util a unor efecte negative dificil sau imposibil de estimat pe perioada evaluării ini iale. garare) utilajelor folosite pe teritoriul rezerva iei sc ecoanalitic srl 167 - - - - - - - - - - - .se vor utiliza utilaje corespunzătoare din punct de vedere tehnic fa ă de normele actuale zonele pe care se va interveni se vor delimita corespunzător şi se va respecta proiectul de realizare avizat de către institu iile abilitate pe perioada de desfăşurare a lucrărilor de execu ie se recomandă asigurarea unui permanent flux informa ional între beneficiar.cu respectarea regulamentului ariei protejate (art. este recomandabil ca beneficiarul să apeleze la serviciile unui biolog specializat cu răspunderi distincte în acest sens (cel mai potrivt . 10 alin(2). evitându-se folosirea unor utilaje depăşite moral sau fizic . acces etc. 16 alin (3) şi art. se va utiliza pe cât posibil o gamă de utilaje cu caracteristici cât mai bune în ceea ce priveşte emisia de zgomot aceeaşi recomandare se face şi în scopul limitării emisiilor provenite de la eşapament. pe cât posibil se vor realiza la o distan ă de minim 100m de limita acesteia pentru reducerea la minim a impactului temporar cauzat de zgomotul generat cu prilejul executării lucrărilor de construc ie. respectiv suprafa a acestuia nu se va folosi pentru depunere sau depozitare temporară sau definitivă de moloz sau materiale de construc ie . proiectant. astfel încât să se păstreze în limite legale din punct de vedere al protec iei mediului întreaga desfăşurare a lucrărilor pe perioada desfăşurării lucrărilor de construire se va interzice cu desăvârşire accesul (tranzit. constructor. compartimentul de Protec ie a Biodiversită ii din cadrul Agen iei pentru Protec ia Mediului Sibiu şi custodele ariei protejate .Direc ia Silvică Sibiu). Arie protejată perioada de construire: prioritizarea realizării gardului de incintă (chiar prima etapă pe cât posibil) pentru a se constitui într-o barieră pentru mai multe tipuri de influen e negative asupra ariei protejate (praf. sugerăm o monitorizare şi controlare a zonei amplasamentului pentru a evalua probabilitatea stabilirii unor popula ii de specii adventive (exotice) construc iile de organizare de şantier şi de şantier propriu-zis nu vor fi sub nici o formă realizate pe suprafa a ariei protejate. art.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Biodiversitate.

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” - - - perioada de func ionare: se va verifica periodic integritatea gardului de incintă în scopul de a limita accesul câinilor şi pisicilor înspre pădure nu se vor construi intrări directe din perimetrul PUZ-ului către aria protejată pentru a reduce accesul animalelor de companie în aria protejată se recomandă ca amplasarea geamurilor cu suprafe e mari (>2mp) să fie efectuată pe cât posibil pe pere i ai clădirilor care nu dau direct spre aria protejată pe direc ia generală vest ideal este ca toate geamurile cu suprafe e mari (>2mp) să fie dotate cu ab ibilduri anticoliziune (forme de păsări răpitoare) recomandăm ca în cadrul contractelor de vânzare-cumpărare sau închiriere a locuin elor să fie integrate pasaje din regulamentul interior de func ionare care obligatoriu va stipula acele acte legislative cu referire la interdic iile impuse în situa ia unei arii naturale protejate (propriu-zis este o măsură de informare asupra obliga iilor legale a tuturor cetă enilor incluzând fireşte şi locatarii cartierului propus) .cu accent pe regulamentul ariei protejate învecinate se recomandă păstrarea unui permanent flux informa ional între administratorul cartierului şi Garda de Mediu dar şi custodele ariei protejate (Direc ia Silvică Sibiu) în scopul corectării rapide (cu mijloacele legale avute la dispozi ie) a tuturor disfunc ionalită ilor comportamentale eventuale ale viitorilor locatari din cartier sc ecoanalitic srl 168 .

De asemenea.alternativa 2 (1 nivel subsol) A3 .alternativa 1 (2 nivele subsol) A2 . nu se mai poate preveni/reduce şi trebuie eventual compensat sau contracarat prin coerci ie) sc ecoanalitic srl 169 .alternativa 0 (păstrare industrie) IPB → impact primar brut (ipotetic. Se completează astfel matricea finală de evaluare. redată alăturat. vom estima impactul rezidual final prin includerea evaluării efectelor produse de măsurile suplimentare propuse prin prezentul raport la capitolul VIIl. cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a nici unei măsuri de reducere a impactului) IRB → impact rezidual brut (impactul rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ) IRF → impact rezidual final (rămas după aplicarea măsurilor prevăzute şi prin PUZ şi prin raportul de mediu. se face o sinteză comparativă a valorilor ob inute pentru impactul rezidual brut şi pentru cel final cu comparare fa ă de alternativa zero. respectiv de păstrare şi dezvoltare a industriei. de neimplementare a PUZ. ESTIMARE IMPACT / COREC IE PRIN MĂSURI FACTOR DE MEDIU SAU DE ALT INTERES PROTECTIV A0 [1] -16 -16 -6 -26 -19 -53 -3 -13 A1 -10 -10 -3 -22 -18 -23 -3 -17 -106 IPB [2] A2 -10 -10 -1 -22 -17 -23 -3 -17 -103 măsuri PUZ [3] A1 +5 +6 +1 +10 +7 -1 +2 +13 +43 A2 +5 +6 +1 +10 +7 -1 +2 +13 +43 IRB [4]=[2]+[3] A1 -5 -4 -2 -12 -11 -24 -1 -4 -63 A2 -5 -4 0 -12 -10 -24 -1 -4 -60 sol / subsol ape de suprafa ă ape subterane aer atmosferic vegeta ie faună patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate TOTAL măsuri raport mediu [5] A1 A2 +4 +4 +2 +2 +4 +4 +5 +5 +4 +4 19 19 IRF [6]=[4]+[5] A1 -1 -2 -2 -8 -6 -20 -1 -4 A2 -1 -2 0 -8 -5 -20 -1 -4 -152 -44 -41 Legendă: A1 .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Rezultatul final al evaluării impactului asupra mediului şi cu precădere asupra rezerva iei Parcul Natural Dumbrava Sibiului Plecând de la matricea par ială de evaluare a impactului (ce în care au fost introduse efectele măsurilor de prevenire / reducere deja incluse în PUZ). deci de la valoarea impact rezidual brut (IRB = impactul rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ).

cu atât mai mult cu cât terenul se învecinează direct cu o rezerva ie. Exclus a fi considerată în practică o asemenea variantă aberantă. fără nici un fel de măsură. sub nici o formă nu se poate lua în considerare realizarea unui asemenea obiectiv fără supunerea la nişte reguli precise şi cu luarea unor măsuri de prevenire şi reducere a riscurlor de impact prescrise de un plan de urbanism. a solului şi a aerului. şansele de a se reduce impactul asupra mediului în general şi în special asupra rezerva iei învecinate cresc cu 30%.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Compara ie între alternativa zero şi implementarea PUZ cu eviden ierea eficien ei măsurilor prevăzute: FACTOR DE MEDIU SAU DE ALT INTERES PROTECTIV A0 -16 -16 -6 -26 -19 -53 -3 -13 -152 IPB A1 -10 -10 -3 -22 -18 -23 -3 -17 -106 A2 -10 -10 -1 -22 -17 -23 -3 -17 -103 A1 -5 -4 -2 -12 -11 -24 -1 -4 -63 IRB A2 -5 -4 0 -12 -10 -24 -1 -4 -60 A1 -1 -2 -2 -8 -6 -20 -1 -4 -44 IRF A2 -1 -2 0 -8 -5 -20 -1 -4 -41 sol / subsol ape de suprafa ă ape subterane aer atmosferic vegeta ie faună patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate TOTAL implementare PUZ fără nici un fel de măsură de prevenire/reducere impact: PUZ fără nici o măsură Câştig / pierdere pentru de prevenire / reducere mediu (arie protejată) impact A1 A2 A1 A2 -10 -10 38% 38% -10 -10 38% 38% -3 -1 83% 83% -22 -22 15% 15% -18 -17 5% 11% -23 -23 57% 57% -3 -3 0% 0% -17 -17 -31% -31% -106 -103 30% 32% FACTOR DE MEDIU SAU DE ALT INTERES PROTECTIV Alternativa zero (industrie) -16 -16 -6 -26 -19 -53 -3 -13 -152 sol / subsol ape de suprafa ă ape subterane aer atmosferic vegeta ie faună patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate TOTAL Câştig / pierdere pentru mediu (arie protejată) Fa ă de men inerea şi dezvoltarea industriei în continuare (alternativa zero). Apreciem însă că această imagine este deformată din cauza scăderii riscurilor de poluare cu substan e chimice (toxice. se constituie doar într-un mijloc tehnic în cadrul metodei de evaluare în scopul identificării eficien ei măsurilor. fără nici un fel de regulă sau măsură. periculoase) în cazul cartierului fa ă de industrie. sc ecoanalitic srl 170 . Cu toate că s-ar îmbunătă i mult situa ia în cee ace priveşte calitatea apelor de suprafa ă şi subterane. Reiterăm faptul că acest impact brut.

60%.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” implementare PUZ cu măsurile deja prevăzute de acesta: FACTOR DE MEDIU SAU DE ALT INTERES PROTECTIV Alternativa zero (industrie) -16 -16 -6 -26 -19 -53 -3 -13 -152 sol / subsol ape de suprafa ă ape subterane aer atmosferic vegeta ie faună patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate TOTAL PUZ cu măsurile deja prevăzute de acesta A1 A2 -5 -5 -4 -4 -2 0 -12 -12 -11 -10 -24 -24 -1 -1 -4 -4 -63 -60 Eficien ă măsuri A1 69% 75% 67% 54% 42% 55% 67% 69% 59% A2 69% 75% 67% 54% 47% 55% 67% 69% 61% Câştig / pierdere pentru mediu (arie protejată) Fa ă de men inerea şi dezvoltarea industriei în continuare (alternativa zero). să nu apară efecte negative semnificative pe perioada desfăşurării lucrărilor de realizare. şansele de a se reduce impactul asupra mediului în general şi în special asupra rezerva iei învecinate în cazul implementării PUZ în forma originală (fără măsuri suplimentare de mediu) cresc cu cca. prin reducerea unor riscuri de impact asupra ariei protejate în special. implementare PUZ cu măsurile deja prevăzute de acesta şi cu măsurile suplimentare prevăzute în evaluarea de mediu: PUZ cu măsurile deja prevăzute de acesta + măsuri prevăzute de Eficien ă măsuri raportul de mediu A1 A2 A1 A2 -1 -1 94% 94% -2 -2 88% 88% -2 0 67% 100% -8 -8 69% 69% -6 -5 68% 74% -20 -20 62% 62% -1 -1 67% 67% -4 -4 69% 69% -44 -41 71% 73% FACTOR DE MEDIU SAU DE ALT INTERES PROTECTIV Alternativa zero (industrie) -16 -16 -6 -26 -19 -53 -3 -13 -152 sol / subsol ape de suprafa ă ape subterane aer atmosferic vegeta ie faună patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate TOTAL Câştig / pierdere pentru mediu (arie protejată) Fa ă de men inerea şi dezvoltarea industriei în continuare (alternativa zero). sc ecoanalitic srl 171 . Apreciem însă că prin prevederea acestor măsuri suplimentare în special în faza de construire a obiectivului. Apreciem că această imagine corespunde realită ii. recomandăm includerea în următoarele faze de proiectare considera iile suplimentare din raportul de mediu care se referă în marea majoritate la perioada de construire care fireşte nu este detaliată în faza PUZ. şansele de a se reduce impactul asupra mediului în general şi în special asupra rezerva iei învecinate cresc cu peste 70%. iar cele care nu pot fi evitate cu desăvârşire să poată fi suportate de aria protejată fără efecte ireversibile sau pe perioadă îndelungată. PUZ având deja incluse multe măsuri de prevenire / reducere a impactului negativ de calitate în urma parcurgerii procedurii de evaluare de mediu. Cu toate acestea.

Eficien ă includere evaluare de mediu în PUZ: IMPLEMENTARE PUZ EFICIEN Ă INCLUDERE FACTOR DE MEDIU SAU DE FĂRĂ INCLUDEREA MĂSURILOR CU INCLUDEREA MĂSURILOR EVALUARE DE MEDIU ÎN PUZ ALT INTERES PROTECTIV DIN RAPORTUL DE MEDIU DIN RAPORTUL DE MEDIU sol / subsol ape de suprafa ă ape subterane aer atmosferic vegeta ie faună patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate TOTAL A1 -5 -4 -2 -12 -11 -24 -1 -4 -63 A2 -5 -4 0 -12 -10 -24 -1 -4 -60 A1 -1 -2 -2 -8 -6 -20 -1 -4 -44 A2 -1 -2 0 -8 -5 -20 -1 -4 -41 A1 80% 50% 33% 45% 17% 0% 0% 30% A2 80% 50% 33% 50% 17% 0% 0% 32% Şansele de a scădea impactul negativ fa ă de utilizarea doar a măsurilor actual prevăzute de PUZ ar creşte cu peste 30%. Dat fiind că s-a mers totuşi cu această profunzime în evaluare la solicitarea expresă a autorită ii competente de protec ia mediului. elemente care nu sunt cprinse în faza actuală de proiectare (PUZ). considerăm că există reale premise ca obiectivul să îşi desfăşoare activitatea în viitor fără disfunc ionalită i semnificative din punct de vedere al mediului şi mai ales al rezerva iei învecinate. sc ecoanalitic srl 172 . ne exprimăm cel pu in speran a că la faza de detaliu nu vor interveni modificări majore fa ă de inten ia actuală de dezvoltare a zonei exprimată de titular. fază de proiectare în care nu se includ măsuri de detaliu vis a vis de realizare a cartierului şi cu atât mai pu in de func ionare. este necesar ca la solictarea autoriza iei de construc ie.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” În ceea ce privesc măsurile suplimentare indicate pentru func ionarea cartierului. Reiterăm faptul că un asemenea nivel de evaluare a aspectelor de mediu nu este sub nici o formă asociată fazei PUZ ci ulterior. autoritatea de mediu să reexamineze cazul pentru a decide dacă în func ie de eventualele modificări intervenite în conceptul de dezvoltare (perfect legale de altfel în limita respectării prescrip iilor PUZ) nu este cazul reluării evaluării sau cel pu in a unor elemente din aceasta care depind de proiectarea în detaliu. se află doar la faza PUZ. În opinia noastră. propriu-zis ele se referă în multe cazuri la realizarea efectivă a construc iilor (amplasare şi dimensiuni suprafe e vitrate. De aceste recomandări (măsuri suplimenatre) va trebui să se ină seama în mod special în fazele de proiectare de detaliu şi ulterior în administrarea cartierului.). Se cuvine însă să facem o precizare: Nu se poate reproşa aceasta diferen ă de eficien ă a unor măsuri planului propus în forma actuală deoarece. fazelor de detaliu de execu ie. mod de amenajare spa ii verzi etc. chiar dacă va rămâne valabilă această propunere de mobilare a amplasamentului. Cu respectarea acestor măsuri suplimentare şi cu o bună informare a locatarilor. repetăm.

Cea mai bună recomandare pe care o putem face în acest sens este ca titularul planului să păstreze o strânsă rela ie cu custodele ariei astfel încât să poată contribui la desfăşurarea variatelor ac iuni din planul de management sau a altora în func ie de necesită ile ariei şi de priorită ile de management stabilite de custode.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Impact estimat alternativa zero: -152 Impact estimat PUZ cuprinzând ambele seturi de măsuri: A1=-44. Aceasta nu înseamnă că nu se pot găsi căi de a atinge acest deziderat în scopul balansării impactului rezidual final ce nu se mai poate reduce prin măsuri la implementarea planului. sc ecoanalitic srl 173 . nefiind inclusă în re eaua Natura 2000 nu se supune legisla iei privitoare la compensare din acest punct de vedere. A2=-41 160 140 120 100 80 60 152 44 40 20 0 impact estimat alternativa 0 impact rezidual estimat PUZ alternativa 1 cu toate masurile 41 impact rezidual estimat PUZ alternativa 2 cu toate masurile Posibilită i de compensare Rezerva ia Parcul Natural Dumbrava Sibiului.

adâncimea de fundare (dependentă şi de acest regim de înăl ime) poate avea influen e asupra nivelului hidrostatic şi implicit asupra echilibrului hidric al zonei precum şi asupra vegeta iei Legendă: A1 . nu se mai poate preveni/reduce şi trebuie eventual compensat sau contracarat prin coerci ie) EMISII DE POLUAN I ATMOSFERICI FACTORI DE MEDIU / INTERESE POTEN IALE A FI PROTEJATE AMENAJARE TEREN DIN SURSE FIXE DIN SURSE MOBILE EMISII DE POLUAN I ÎN SĂPĂTURI FUNDA II. ZGOMOTE ŞI VIBRA II A1 sol / subsol ape de suprafa ă ape subterane aer atmosferic vegeta ie biodiversitate mare faună mică patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate A2 A0 A1 -1 A2 -1 A0 -3 A1 -1 A2 -1 A0 -3 A1 0 0 0 0 0 -1 0 APA DE SUPRAFA Ă A2 0 0 0 0 0 -1 0 A0 0 -7 -3 0 -5 -3 -3 A1 A2 A0 A1 A2 A0 -2 -1 0 0 0 0 -4 -4 -8 +1 -1 +1 +3 +1 -1 +1 +3 -2 -2 0 0 -2 0 0 -6 -2 -1 -4 -1 -1 0 -4 -1 -1 0 -7 -4 -1 -1 * . INFRASTRUCTURI etc.alternativa 2 a planului (1 nivel de subsol) A0 .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Matricea finală de evaluare: IRF .alternativa 1 a planului (2 nivele de subsol) A2 .alternativa „zero” (păstrarea şi revigorarea industriei) → situa ie imposibilă / impact neglijabil sc ecoanalitic srl 174 .impact rezidual final (rămas după aplicarea măsurilor prevăzute şi prin PUZ şi prin raportul de mediu.

sc ecoanalitic srl 175 .adâncimea de fundare (dependentă şi de acest regim de înăl ime) poate avea influen e asupra nivelului hidrostatic şi implicit asupra echilibrului hidric al zonei precum şi asupra vegeta iei Legendă: A1 .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” FACTORI DE MEDIU / INTERESE POTEN IALE A FI PROTEJATE ILUMINARE ARTIFICIALĂ UMBRIRE CAUZATĂ ASUPRA PĂDURII DEŞEURI INCENDII REGIM DE ÎNĂL IME PREZEN A ANIMALELOR DOMESTICE A1 sol / subsol ape de suprafa ă ape subterane aer atmosferic vegeta ie biodiversitate mare faună mică patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate A2 A0 A1 A2 A0 A1 0 -2 A2 0 -2 A0 -9 -7 -3 A1 +1 0 -3 -3 -1 -1 -1 -1 A2 +1 0 -3 -3 -1 -1 -1 -1 A0 -1 -2 -13 -11 -3 -4 -3 -4 A1 A2 A0 A1 0 A2 0 A0 0 -2 -1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 -1 0 +1 -1 -3 -3 -4 -4 -8 -4 -8 -11 -10 +1 +1 +1 -5 -5 -3 * .alternativa „zero” (păstrarea şi revigorarea industriei) → situa ie imposibilă / impact neglijabil Interpretarea rezultatelor a fost realizată in extenso în paginile imdeiat de mai sus.alternativa 1 a planului (2 nivele de subsol) A2 .alternativa 2 a planului (1 nivel de subsol) A0 .

de peterecere a timpului liber. spa ii de educa ie etc.cele mai mici costuri . aliniamente etc. INCLUSIV ORICE DIFICULTĂ I ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMA IILOR CERUTE Per ansamblu au fost luate în considerare mai multe variante în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor proiectului propus. Trinkbach sc ecoanalitic srl 176 .) • accesul în perimetrul luat în studiu • modul de asigurare a echipării edilitare (alimentare cu apă.edilitare S-a optat pentru o proiectare modulară a acestor re ele astfel încât fiecare din zonele propuse de dezvoltare în interiorul cartierului să beneficieze de autonomie putând fi astfel dezvoltate separat. stabilindu-se împreună cu autorită ile competente cele mai potrivite solu ii de echipare edilitare. CUT.) Legat de variantele de atingere a fiecărui dintre aceste obiective stabilite prin PUZ. alimentare cu energie electrică şi termică etc.evitarea unor probleme majore în ceea ce priveşte tranzitarea ariei protejate cu o nouă conductă de aduc iune Evacuarea apelor uzate menajere • păstrarea solu iei actuale de racord la re eaua municipală • realizarea unei sta ii de epurare şi evacuarea apelor uzate fecaloid-menajere în pr. acestea au fost deja discutate în cadrul grupului de lucru.) • func iuni ce se doreau pentru zona reziden ială propusă (spa ii comerciale. regim de înăl ime. mărturie stând nu doar procesele verbale de la aceste şedin e ci şi avizele (la faza PUZ) ob inute. Aspectele cele mai importante în care au fost considerate mai multe variante de realizare s-au referit la • modul de ocupare a suprafe elor (POT. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE ASUPRA MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA. Asigurarea echipării tehnico .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” VIII. canalizare. variante de realizare care însumate se pot formula sub aspectul a trei alternative generale din care la nivel de proiectare au fost prelucrate două. în ordinea dorită. Variantele mai importante luate în discu ie la nivelul grupului de lucru au fost: Alimentare cu apă • păstrarea alimentării cu apă existentă cu decolmatarea conductei de aduc iune • realizarea unui front de captare special destinat în lunca Sevişului • realizarea unui racord la re eaua municipală la nivelul sta iei de tratare dintre Sibiu şi Poplaca S-a optat pentru prima variantă de decolmatare a racordului existent din două considerente: . acces etc.

au fost deseori prescurtate cu A1 (2 nivele subsol) şi respectiv A2 (1 nivel subsol). Regimul de înăl ime În ceea ce priveşte regimul maxim de înăl ime. regimul de înăl ime maxim de P+17 a rezultat în urma unei analize a topografiei locului. Propriu-zis. acestea teoretic nu fac obiectul PUZ ci doar al propunerii de mobilare urbanistică a zonei propusă spre reglementare. folosindu-se pe de o parte declivitatea terenului. coroborată cu distan a şi unghiurile de vizibilitate. dezideratul urmărit fiind de a nu se observa aceste imobile de la nivelul Muzeului „Astra”. În întreaga evaluare. s-a optat pentru cea de a doua variantă.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Evident. sc ecoanalitic srl 177 . ini ial au fost considerate 3 variante: • P+20: variantă pentru care s-a primit ini ial şi avizul consultativ al comisiei de urbanism deoarece este maximul prevăzut de regulamentul PUG SIbiu în această zonă • P+17 + 2 nivele de subsol • P+17 + 1 nivel de subsol În urma realizării unui studiu topografic pentru a se studia în ce mod acest nivel de înăl ime ar agresa sau nu peisajul din perspectiva Muzeului „Astra” amplasat în aval. fără gira ie la exterior şi fără lărgirea străzii Pădurea Dumbrava. Pădurea Dumbrava cu lărgirea şoselei la 4 benzi pe un sector atât în direc ia spre Sibiu. Titularul are în vedere cele două variante. Accesul în perimetrul luat în studiu Au fost considerate două variante pentru realizarea racordului la str. dotări aferente etc. decizia finală urmând a fi luată după prezentarea mai multor detalii de proiectare şi în urma realizării unei testări de pia ă pentru configurarea finală a numărului şi tipului de apartamente. proiectantul sus ine solu ia actuală ca fiind în măsură să respecte această condi ie autoimpusă. Cât priveşte numărul nivelelor de subsol. cu 2 nivele sau 1 nivel de subsol. Astfel. evitându-se astfel orice fel de înlăturare a vegeta iei existente în afara perimetrului zonei reziden iale propuse. pentru a nu intra într-un conflict peisagistic. Ca şi argument important în această decizie a fost statutul Pădurii Dumbrava de arie protejată. o cornişă naturală şi chiar etajarea vegeta iei lemnoase. Cele mai înalte corpuri de clădire (P+17) sunt propuse pe latura dinspre strada Pădurea Dumbrava fiind puse în valoare de o inflexiune a acestei din zonă. P+20 fiind deja vizibil din muzeu. a fost stabilit regimul de înăl ime maxim de P+17. s-a optat pentru prima variantă din cauza costurilor pe de o parte şi pe de altă parte din cauza dorin ei de a nu pune o presiune mai ridicată pe apele de suprafa ă ale pârâului Trinkbach în condi iile în care acesta va colecta şi apele uzate de la nivelul ştrandului propus de Primăria Sibiu în amonte. cât şi spre Răşinari • păstrarea racordului existent şi executarea unei gira ii în interiorul perimetrului studiat pentru reglarea fluxului de autoturisme În urma discu iilor din grupul de lucru şi în baza unui studiu de trafic realizat. Pădurea Dumbrava a zonei reziden iale propuse: • gira ie pe str.

s-a considerat în evaluare un risc mult mai scăzut de influen are a nivelului hidrostatic al freaticului în alternativa cu 1 subsol decât în cea cu 2. Pădurea Dumbrava. Motivele cele mai importante pentru care s-a ales această alternativă au fost: • asigurarea neagresării peisajului la nivelul Muzeului „Astra” (fa ă de alternativa ini ială neintrată în evaluarea de mediu . respectarea unei conduite civilizate a reziden ilor (prin pârghii constrictive prevăzute în contractele de vânzare sau închiriere) • o protec ie mai bună a integrită ii Pădurii Dumbrava prin implementarea unor măsuri de prevenire şi de coerci ie unde este posibil şi legal (regulamente de func ionare internă.edilitară acces în perimetru regim maxim de înăl ime administrare zonă reziden ială (INI IALĂ . contracte de utilită i etc.NEEVALUATĂ) (2 nivele subsol) (1 nivel subsol) păstrarea racordurilor actuale cu readucerea lor la parametrii ini iali proiecta i păstrare racord actula la str. însă recomandarea se îndreaptă spre o mai mare aten ie din partea autorită ii de mediu în etapa de solicitare a autoriza iei de construc ie când sunt elaborate toate detaliile de proiectare şi se pot cere în baza actualei legisla ii evaluări specifice suplimentare. exceptând alternativa „zero” ce va fi trată ulterior în text.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Modul de asigurare a administrării zonei reziden iale Au fost avute în vedere 2 variante importante: • organizarea acestei activită i sub egida unei societă i cu responsabilită i clare şi pârghii de impunere a acestora în fa a reziden ilor • mod de administrare individual pentru fiecare proprietar de apartament sau spa iu din incintă S-a optat pentru cea dintâi variantă care spre diferen ă de prima permite: • un mod de organizare mai eficient al utilită ilor şi spa iilor comune • un control mai exigent al unor aspecte legate de gestiunea deşeurilor. fiecare înglobând variantele de atingere a obiectivelor propus precum au fost descrise mai sus: OBIECTIVE IMPORTANTE ALTERNATIVA POSIBILA ALTERNATIVA 1 ALTERNATIVA 2 echipare tehnico . fără gira ie exterioară şi lărgirea străzii P+20 + 2 nivele subsol P+17 + 2 nivele subsol P+17 + 1 nivele subsol societate cu responsabilită i clare şi pârghii de coreci ie în limitele legale Alternativa propusă la nivel de PUZ este alternativa 2. sc ecoanalitic srl 178 .) Aşadar.cu regim P+20) • renun area la cel de-al doilea nivel de subsol scade semnificativ riscul de a influen a nivelul hidrostatic al freaticului din vecinătate Men ionăm însă următorul aspect: În baza datelor existente. respectiv cu regim maxim de înăl ime P+17 şi 1 nivel de subsol. redăm mai jos sintetic cele 3 alternative luate în considerare în acest plan.

vor depăşi uşor cifra de 3000-3500. firesc de altfel. În situa ia utilizării complete a capacită ilor de produc ie. În realitate. în care planul propus nu va fi implementat. Aşadar. suntem în măsură să reafirmăm că în cazul neimplementării PUZ-ului propus. pături şi mochetă.000t/an fire. ultradepăşite. interesele proprietarului . Dintre etapele tehnologice care au ridicat mari probleme pe linie de mediu şi care vor ridica şi pe viitor în situa ia în care se va decide continuarea activită ii subliniem: • spălarea şi clătirea lânii (spălarea se făcea cu săpun lichid şi sodă calcinată. este extrem de probabil ca prin revigorarea şi extinderea fabricii de mochetă să se ajungă la un scenariu cu un impact mai mare asupra pădurii deoarece nu doar că s-ar inversa afluxul de maşini însă acesta ar cuprinde toată perioada zilei datorită programului de lucru. fixare culori. în mod cert va creşte şi numărul de angaja i care. Din discu iile purtate cu acesta. Opera ia de vopsire ar fi păstrată fără doar şi poate şi împreună cu aceasta şi o serie de probeleme atât la capitolul ape uzate cât şi aer atmosferic (prezen a compuşilor organici volatili din vopsele). în cadrul societă ii lucrau un număr de cca. cel pu in din punct de vedere al traficului pe strada Pădurea Dumbrava.000mp/an esături şi 3. apăreau mari probleme resim ite şi la alte utilizări în aval de-a lungul Trinkbachului. Activitatea de produc ie ce s-a desfăşurat în cadrul SC Sitex Dumbrava SA era una specifică industriei textile. cea mai însemnată datorându-se nerecuperării lanolinei deoarece această recuperare este nerentabilă în cazul sortimentelor de lână utilizate.economice sau de altă natură. ridicând probleme la nivel de evacuare a apelor uzate) • vopsirea lânii (se practica vopsirea în 10 sortimente. lucrând în 3 schimburi foc continuu. Pentru instalarea liniei respective sunt necesare şi interven ii serioase asupra clădirilor existente. sc ecoanalitic srl 179 . Din cele expuse sintetic mai sus se poate observa că impactul provocat de aplicarea „alternativei zero” nu este nici pe departe unul redus ci depăşeşte cu siguran ă pe cel al planului propus de conversie func ională într-o zonă de tip reziden ial. apretare. situl industrial va fi modernizat în scopul găzduirii în continuare a produc iei de mochetă. capacitatea de produc ie fiind de 7.750. axată pe fabricarea de covoare. uscare. În cadrul epurării apelor uzate industriale erau aplicate tratamente chimice. Modernizarea tehnologică a fabricii ar implica obligatoriu instalarea unei instala ii complete de cromojet care implică procese de vopsire. tăiere margini şi realizare suluri pentru esătura albă pe suport textil din care se realizează mocheta. existând probleme destul de serioase cu gestiunea acestor substan e) • latexarea mochetei Din punct de vedere al protec iei apelor. „alternativa zero” va însemna că zona discutată nu va ieşi din utilizarea industrială (prin nepromovarea conversiei func ionale) însă este cert că nu va rămâne un sit abandonat ci va servi în continuare.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” În cele ce urmează aducem detalii suplimentare asupra alternativei „zero”. 2800 angaja i în trei schimburi. Dat fiind că prin această etapă de modernizare s-ar ridica semnificativ capacitatea de produc ie şi totodată dată fiind existen a unei pie e serioase de desfacere a produselor.

are şi un caracter extrem de generalist şi un grad ridicat de imprecizie în stabilirea unor termeni sau pârghii de evaluare • dificultă i în ob inerea unor informa ii despre obiectivul propus la un nivel de detaliu solicitat de autoritatea de mediu . În ceee ce privesc dificultă ile întâmpinate pe parcursul evaluării.legisla ia pe linie de peisaj care pe lângă faptul că este săracă (de fapt o singură lege de ratificare unei conven ii).datorită decalajului pe procedură) • dificultă i legate de ob inerea unor date concrete în ceea ce priveşte biodiversitatea din Pădurea Dumbrava.solicitarea autorită ii de mediu prin adresa nr. 3310/09. precum şi a unor informa ii despre ecologia speciilor respective • dificultă i de ordin procedural .2009 de a dubla ac iunile unor altor institu ii avizatoare (custodele ariei protejate de exemplu) .mai jos vom încerca să intrăm în detaliul acestei probleme • dificultă i în ob inerea informa iilor despre planurile propuse în zonă în scopul evaluării efectelor cumulate (cazul PUZ Ştrand municipal .centrate în principal pe unele aspecte neclare în ceea ce priveşte încadrarea ariei naturale protejate Parc Natural Pădurea Dumbrava . vom face mai jos o sinteză a celor mai importante: • dificultă i de ordin legislativ: . în cadrul şedin elor neridicând probleme spre discu ie şi rezolvare (exemplul CNM „Astra” .solicitat în cadrul acestui grup de lucru prin ini iativa evaluatorului special pentru că a fost considerat un real factor interesat în zonă) sc ecoanalitic srl 180 .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Această concluzie se desprinde de altfel şi din matricea comparativă de evaluare a impactului prezentată în cadrul capitolul V care arată în paralel evolu ia mediului în zona loca iei pentru ambele variante.o reală lipsă de interes dovedită de exemplu de anumi i participan i la grupul de lucru care au adoptat o pozi ie de respingere a planului doar ulterior.04.

(3) Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului sau programului. si pe seama datelor. precum si efectele adverse neprevazute. Surse: • incidentele raportate de către administratorul cartierului • incidente raportate de către locatari sau de către publicul larg Metode: • determinări de gaze şi pulberi la coşurile centralelor Măsuri: • în situa ia constatării depăşirii limitelor admise de Ord. in vederea obtinerii avizului de mediu. in scopul eliminarii duplicarii acestora. dupa caz. are in vedere identificarea inca de la inceput a efectelor semnificative ale acesteia asupra mediului. respectiv pentru principalii factori de mediu / de interes protectiv identifica i ca posibil a fi afecta i semnificativ. pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizarii. se recomandă sistarea activită ii respectivei centrale până la remedierea situa iei sc ecoanalitic srl 181 . (1) se poate realiza. (2) Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia inaintata autoritatii competente pentru protectia mediului. Aer Cauze: • Incidente legate de disfunc ionalită i ale sistemelor de încălzire cu efecte negative asupra calitatii aerului. si face parte integranta din acesta. precum şi metoda de ob inere a informa iilor. programelor si instalatiilor de monitorizare existente.” Astfel. in scopul de a putea intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare. (5) Monitorizarea prevazuta la alin. s-a încercat şi sugerarea unor surse de ob inere a informa iilor. cu scopul de fi descoperite cât mai devreme efectele negative şi aplicarea măsurilor corespunzătoare pentru eliminarea sau reducerea acestora.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” IX. in baza programului propus de titular. Titularul planului sau programului este obligat sa depuna anual. În acest mod s-au stabilit o serie de indicatori de monitorizare. criteriile conform cărora se propune programul de monitorizare sunt cele utilizate la evaluarea impactului. Frecven a monitorizării variază de la un criteriu la altul sau de la un indicator la altul în raport cu specificul acestora şi probabilitatea de apari ie a eventualelor efecte vizibile / măsurabile. rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competenta pentru protectia mediului care a eliberat avizul de mediu. MONITORIZARE Art. considerând atât etapa de construire a obiectivului cât şi cea de operare. pe baza rezultatelor din matricea finală de evaluare. 27 din HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe men ionează: “(1) Monitorizarea implementarii planului sau programului. Indicator: • Valori cantitative pentru emisiile de poluan i atmosferici povenite din surse fixe (centrale termice). (4) Autoritatea competenta pentru protectia mediului analizeaza rezultatele programului de monitorizare primite de la titular si informeaza publicul prin afisare pe pagina proprie de Internet. De asemenea. 462/1993 precum şi a unor neconcordan e cu orice prevederi ale legisla iei specifice referitoare la monitorizarea centralelor termice.

Metode: • prelevare şi analiză fizico-chimică a apei de suprafa ă a pr. Acest lucru este necesar pentru a se putea reevalua situa ia în timp util.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Ape de suprafa ă Cauze: • Incidente datorate unor disfunc ionalită i ale sistemelor de alimentare cu apă sau eliminare a apelor uzate (pluviale preepurate) cu efecte asupra calită ii apelor Canalului Trinkbach (poluări accidentale . dat fiind că prin producerea unui astfel de fenomen se pot induce eventuale schimbări în regimul hidric al ecosistemului forestier învecinat. cu respectarea NTPA 001/2005. înainte să fie provocată o eventuală schimbare ireversibilă. se vor lua de urgen ă măsuri în sensul corectării func ionării etapei de epurare (separator produse petroliere) Ape subterane Cauze: • Afectarea nivelului hidrostatic prin realizarea lucrărilor de fundare / subsoluri. Trinkbach Surse: • incidentele raportate de către administratorul cartierului • incidente raportate de către locatari sau de către publicul larg • incidente raportate de către utilizatorii din aval (Muzeul Satului. În principiu riscul este minim însă în cazul apari iei unei astfel de situa ii pot exista efecte intense astfel încât trebuie acordată o aten ie sporită acestui aspect. Cu toate că prin studiul geotehnic se specifică un risc minim pentru acest lucru. Grădina Zoologică) • incidente raportate de către Apele Române • incidente raportate de către operatorul re elelor municipale SC Apă-Canal SA Măsuri: • în situa ia constatării unor depăşiri ale limitelor legale. este recomandabilă această monitorizare cu pu martor pentru depistarea în timp util a unor eventuale schimbări. respectiv la ieşirea din incinta cartierului pentru cursul de suprafa ă al pr.număr de astfel de evenimente). Indicator: • nivelul hidrostatic al apei freatice în zonă sc ecoanalitic srl 182 . Indicator 1: • Valori cantitative ale parametrilor fizico-chimici la deversarea apelor pluviale trecute anterior prin separator de produse petroliere. Metode: • prelevare şi analiză fizico-chimică a apei pluviale evacuate Indicator 2: • Valori cantitative ale parametrilor fizico-chimici la intrarea în incinta cartierului. Trinkbach.

sc ecoanalitic srl 183 . 756/1997. se va dispune de urgen ă sistarea lucrărilor şi se va executa o expertiză de specialitate care va veni şi cu măsurile concrete posibile de remediere a situa iei şi de evitare a agravării acesteia. ele putând să se manifeste pe un areal mai lărgit în zona de implementare a planului. Măsuri: • în situa ia constatării unor varia ii semnificative ale nivelului hidrostatic în zonă pe parcursul construc iei obiectivului. este firesc ca efectele men ionate să nu se datoreze doar implementării planului propus. acesta rezumându-se la monitorizarea calită ii solului în incinta cartierului propus. constituind o bună sursă de informa ii în evaluarea calită ii mediului în zona de interes. generate prin acumularea compuşilor specifici emisiilor atmosferice. Indicator: • Valorile indicatorilor de calitate a solului comparativ cu Ord. Dată fiind vecinătatea amplasamentului cu o arteră importantă de comunica ie în zona respectivă. Loca ia exactă a pu ului rămâne la latitudinea titularului. Sol Cauze: • Din matricea evaluării impactului rezultă pentru factorul de mediu sol suspiciunea unui impact negativ prin modificarea proprietă ilor fizico-chimice ale acestuia. precum şi lucrările de refacere a calită ii solului necesare în conformitate cu legisla ia în vigoare Biodiversitate. Acest fapt nu exonerează de răspundere titularul de plan în ceea ce priveşte contribu ia efectelor planului la starea calită ii solului din zonă.). în special în zonele cu folosin e sensibile (spa ii de recreere. Informa iile ob inute prin monitorizarea proprie trebuie puse la dispozi ia autorită ilor competente. Metode: • prelevarea. în special datorită traficului auto sau de produse petroliere provenite din eventuale accidente sau incidente considerând numărul de autoturisme care vor exista în cartier. 756/1997. constructorului şi custodelui ariei protejate. analizarea probelor de sol Măsuri: • în situa ia înregistrării unor evenuale depăşiri fa ă de limitele Ord. se recomandă executarea unui foraj fie la marginea proprietă ii spre pădure. respectiv ale rezerva iei Parcul Natural Pădurea Dumbrava pot fi unele din cele mai intense efecte ale planului propus. fie în perimetrul pădurii în vecinătatea cartierului. efectele planului asupra biodiversită ii. grădini ă etc.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Metode: • Pentru a se verifica modul în care nivelul hidrostatic din zonă variază sau nu în timpul executării lucrărilor de construire (a funda iilor în special). se impune stabilirea suprafe elor afectate şi profunzimea lor. În acest sens monitorizarea calită ii solului în afara limitelor de proprietate nu cade în sarcina titularului de plan. arii protejate Aşa cum se observă din matricea de evaluare a impactului.

colaborarea cu autorită ile cu competen e în zona de interes fiind de maximă importan ă. APM Sibiu (prin compartimentul de Biodiversitate). programelor si instalatiilor de monitorizare existente. Direc ia Silvică Sibiu. Surse: • incidentele raportate de către administratorul cartierului • incidente raportate de către locatari sau de către publicul larg • incidente raportate de către custodele ariei protejate (Direc ia Silvică Sibiu) • incidente raportate de către Garda de Mediu • incidente raportate de către ONG-uri sau al i reprezentan i ai societă ii civile Indicator: • Incidente datorate unor estimări geotehnice eronate la primele faze de proiectare .”. Recomandări în acest sens putem face doar axat pe posibilele fenomene cu risc de apari ie care au fost identificate în prezenta evaluare: Indicator: • Incidente datorate unor utilizări abuzive a terenurilor din Pădurea Dumbrava din vecinătatea cartierului. Astfel. Surse: • incidentele raportate de către constructorul cartierului • incidente raportate de către proiectantul de specialitate • incidente depistate cu ocazia monitorizării nivelului freaticului în vecinătatea cartierului propus • incidente raportate de către custodele ariei protejate (Direc ia Silvică Sibiu) sc ecoanalitic srl 184 . gestionarul fondului de vânătoare -Asocia ia Hubertus. Protec ia Solului şi Subsolului” iar.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Problematica monitorizării acestor efecte în perioada de implementare este una deosebit de complexă. stabilirea indicatorilor şi metodelor de monitorizare rămân la latitudinea specialiştilor autorită ilor competente. textul art. Garda de Mediu Sibiu. aceştia având logistica şi suficiente pârghii legale pentru realizarea în bune condi ii a acestei ac iuni deja asumate prin Planul de Management. Aria protejată beneficiind de un Plan de Management elaborat de custodele Direc ia Silvică Sibiu care printre alte ac iuni stabileşte cu prioritate de rang 1 “Realizarea a 2 ac iuni de monitorizare pe an cu APM Sibiu – Compartimentul Protec ia Naturii. si pe seama datelor. acestea având o bună expertiză în domeniu. Fireşte acest lucru nu exonerează titularul de plan de obliga iile ce-i revin în luarea măsurilor pentru eliminarea sau reducerea efectelor negative ce pot fi constatate prin monitorizare şi care se datorează implementării planului propus. in scopul eliminarii duplicarii acestora. 27 alineatul (5) din HG 1076/2004 prevede “(5) Monitorizarea prevazuta la alin. (1) se poate realiza. fiind necesară o implicare a mai mul i factori pe lângă titularul de plan şi anume custodele ariei protejate.prin execu ia ulterioară a lucrărilor de construc ie (funda ii în special) cu efecte asupra nivelului hidrostatic în Pădurea Dumbrava. dupa caz. aşa cum arătat mai sus. se consideră oportună realizarea acestei ac iuni de către autorită ile amintite.

tocmai în vederea evitării producerii de efecte negative de genul celor amintite. asocierea vizuală a unor elemente de arhitectură modernă cu cele ale unui peisaj cu valen e tradi ionale într-un cadru natural fiind improprie conservării patrimoniului imagistic. pe baza unei expertize topografice. fie până la stabilirea unor măsuri legale de către institu iile statului cu atribu ii în acest sens Din analiza celor prevăzute de PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului”. Indicator: • Gradul de vizibilitate al elementelor de arhitectură modernă. Reamintim că stabilirea acestui regim de înăl ime s-a făcut cu deplină responsabilitate.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Surse: • incidentele raportate de către administratorul cartierului • incidente raportate de către locatari sau de către publicul larg • incidente depistate cu ocazia monitorizării nivelului freaticului în vecinătatea cartierului propus • incidente raportate de către custodele ariei protejate (Direc ia Silvică Sibiu) Patrimoniu cultural. sc ecoanalitic srl 185 . vizibilitate Cauze: • Din analiza matriceală reiese că în cazul acestor factori. 27 din HG 1076/2004. din incinta Complexului Na ional Muzeal “Astra”. prin alterarea peisajului caracteristic Complexului Na ional Muzeal “Astra”. Astfel. în concordan ă cu prevederile art. existând vizibilitate din sec ia în aer liber a Muzeului “Astra”. de mare importan ă este monitorizarea acestui element în faza de construc ie a obiectivelor propuse. se prezintă alăturat propunerea de program de monitorizare a efectelor asupra mediului. la care se adaugă şi recomandările de măsuri din prezentul Raport de Mediu. responsabilitate asumată de altfel in verbis de către titularul de plan încă de la dezbaterea publică. Metode: • măsurători şi expertize topografice autorizate pe tot parcusrul desfăşurării lucrărilor de construire a obiectivului Măsuri: • în situa ia în care măsurătorile topografice autorizate efectuate la monitorizarea evolu iei construc iilor depistează inadverten e în expertiza ini ială topografică. peisaj. elementul ce poate genera cel mai important efect negativ este regimul de înăl ime propus. se recomandă oprirea lucrărilor fie până la ob inerea acceptului acestei institu ii.

titularul planului prin deversate trecute anterior prin separator fizico-chimică a apei societatea de administrare a cartierului de produse petroliere . SO2.valori cantitative pentru emisiile de poluan i atmosferici povenite din surse fixe (centrale termice): NOx. Aer atmosferic Indicator Metodă Responsabil Frecven a monitorizării Măsuri de corec ie posibile în situa ia în care se constată disfunc ionalită i . după colectarea efluentului provenit de la sta ia de epurare propusă .respectare epurate deversate condi ii NTPA 001/2005 . Ape de suprafa ă .valori cantitative ale parametrilor fizico-chimici ai apelor pluviale .anual specifice şi pulberi la societatea de administrare a cartierului coşurile centralelor . Sol . 756/1997 .se impune stabilirea suprafe elor afectate şi profunzimea lor.lunar pe durata de freaticului în zonă exploatare a obiectivului .se va dispune de urgen ă sistarea lucrărilor şi se va executa o expertiză de specialitate care va veni şi cu măsurile concrete posibile de remediere a situa iei şi de evitare a agravării acesteia .anual în primii 5 ani recomandărilor APM sc ecoanalitic srl .permanent pe .titularul planului măsurarea nivelului .titularul planului prin .lunar dacă nu se va prevedea altfel în autoriza ia de gospodărire a apelor . respectiv în fizico-chimică a apei administrare a cartierului aval.titularul planului prin de exploatare apoi societatea de administrare a cartierului conform .titularul planului prin societatea de amonte a terenului vizat.prelevare şi analiză . pulberi .conform autoriza iei de gospodărire a apelor .remedierea de urgen ă a eventualelor defec iuni la etapa de epurare 3.prelevare şi analiză .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” PROPUNERE DE PROGRAM DE MONITORIZARE ÎN VEDEREA IDENTIFICĂRII EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE APLICĂRII PLANULUI PROPUS ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU SAU A ALTOR FACTORI DE INTERES PROTECTIV Factorul de mediu sau de interes conservativ vizat 1.prelevarea. Ape subterane .posibila afectare a nivelului hidrostatic al freaticului în zonă prin realizarea lucrărilor de fundare / subsoluri .sistarea func ionării până la corectarea situa iei 2.constructorul desemnat construc ie hidrostatic al .realizarea unui pu parcursul desfăşurării de monitorizare şi lucrărilor de .determinări de gaze . precum şi lucrările de refacere a calită ii solului necesare în conformitate cu legisla ia în vigoare 186 4.valori cantitative ale parametrilor fizico-chimici ai apelor de suprafa ă ale pârâului Trinkbach în partea din . CO.valorile indicatorilor de calitate a solului comparativ cu Ord. analizarea probelor de sol .

incidente datorate nerespectării condi iei (impusă cu precădere de custode) de a nu distruge vegeta ia 5.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Factorul de mediu sau de interes conservativ vizat Indicator Metodă Responsabil Frecven a monitorizării Măsuri de corec ie posibile în situa ia în care se constată disfunc ionalită i Recomandări pt. în spa iilor verzi utilizând specii concordan ă cu autohtone.titularul planului prin delegat propriu cu (eviden ierea lor scrisă şi raportarea atribu ii specifice spre custodele ariei protejate ori de câte ori este cazul) . perioada de construire: . interdic iei impuse constructorului de tranzitare / garare a utilajelor prin/în perimetrui rezerva iei .dispunerea de urgen ă a sistării lucrărilor şi efectuarea unei expertize de specialitate ce va prevedea şi măsurile concrete posibile de remediere a situa iei şi de evitare a agravării acesteia 187 sc ecoanalitic srl .raportarea de urgen ă a tuturor incidentelor înregistrate spre custodele ariei protejate şi spre autoritatea competentă de mediu astfel încât aceştia să poată dispune imediat măsurile corespunzătoare fiecărei situa ii (sistarea activită ii până la .incidente datorate nerespectării de către constructor a crin ei de a organiza toate lucrările în perimetrul actual al Sitex (cu risc de afectare a habitatelor naturale din vecinătate) .permanent pe durata remedierea neconformită ii.) .asigurarea unei persoane cu atribu ii speciale de urmărire a acestor incidente .incidente datorate unor estimări geotehnice eronate la primele faze de proiectare (pt. execu ia funda iilor în special) cu efecte asupra nivelului hidrostatic al freaticului . similare celor din Pădurea prevederile planului Dumbrava de management al .incidente datorate nerespectării ariei. arii de arbori şi arbuşti din imediata protejate vecinătate a limitei proprietă ii . realizării lucrărilor de aplicarea unor pârghii de coerci ie construire legal prevăzute specifice etc.prin colaborare cu .incidente datorate nerespectării custodele ariei recomandării de amenajare a protejate. Biodiversitate.

perioada de func ionare: . custodele ariei protejate. arii societatea care va protejate administra zona . şi autoritatea competentă de protec ie a mediului .aplicarea de sanc iuni admistrative şi/sau contraven ionale după caz de factorii cu atribu ii în acest sens (societatea de administrare. de management al rezerva iei) custodele rezerva iei ariei. în de apari ie a unor depozite astfel de incidente şi concordan ă cu neconforme de deşeuri menajere sau raportarea de prevederile planului de construc ii în perimetrul urgen ă spre titular.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Factorul de mediu sau de interes conservativ vizat Indicator Metodă Responsabil Frecven a monitorizării Măsuri de corec ie posibile în situa ia în care se constată disfunc ionalită i Recomandări pt.prin colaborare cu .incidente datorate unei gestiuni reziden ială pentru custodele ariei necorespunzătoare a deşeurilor (risc înregistrarea unor protejate.titularul planului prin societatea de reziden iale + administrare a cartierului raportare sintetică lunară .incidente datorate unor utilizări abuzive de teren din perimetrul pădurii de către viitorii locuitori ai zonei reziden iale func ionării zonei . Garda de Mediu) sc ecoanalitic srl 188 .stabilirea unor atribu ii specifice (contractuale) pentru 5.repararea deteriorărilor eventual apărute la gardul de incintă . Biodiversitate.incidente datorate deteriorării gardului de incintă (cu risc de tranzitare a eventualelor animale domestice înspre pădure) . se face răspunzătoare societatea de administrare a zonei reziden iale care are şi rol de supraveghere în scopul prevenirii unor astfel de incidente) .colectarea deşeurilor depozitate neconform eventual depistate cu suportarea costurilor (de colectare şi de refacere a mediului dacă este cazul) de către responsabil (în lipsa depistării acestuia.permanent pe durata .

. în sens acestei recomandări concordan ă cu prevederile planului Monitorizarea acestor aspecte care vizează păstrarea integrită ii şi func ionalită ii ariei protejate din vecinătate se va face doar printr-o strânsă de management al colaborare între titularul planului. specifice deja elaborate în acest sens la nivelul autorită ii de mediu şi custodelui. arhitectură modernă.men inerea unei . administrare a cartierului lucrărilor de construc iilor construc ie către institu iile statului cu atribu ii în acest sens .titularul planului prin autorizată pe tot parcursul desfăşurării acestei institu ii. arii protejate Indicator Metodă Responsabil Frecven a monitorizării Măsuri de corec ie posibile în situa ia în care se constată disfunc ionalită i .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Factorul de mediu sau de interes conservativ vizat 5. Biodiversitate. vizibilitate parcursul executării stabilirea unor măsuri legale de Complexului Na ional Muzeal “Astra”. sc ecoanalitic srl 189 .procent de suprafe e vitrate prevăzute cu sisteme vizuale anticoliziune pentru păsări (ab ibilduri cu forme de păsări răpitoare) În cazul apari iei oricăror situa ii neprevăzute se vor aplica acele măsuri dictate la momentul respectiv în func ie de situa ia specifică ivită şi considerând recomandările sau impunerile autorită ilor competente.prin colaborare cu sau închiriere a locuin elor administrare a custodele ariei prevede o clauză de impunere a cartierului în acest protejate.se recomandă oprirea lucrărilor fie până la ob inerea acceptului .permanent pe .gradul de vizibilitate al elementelor de . Patrimoniu cultural. inându-se permanent cont de prevederile Planului de Management al ariei în ceea ce priveşte monitorizarea Pădurii Dumbrava în ansamblul ei. fie până la 6. Se vor respecta metodologiile ariei. din incinta societatea de peisaj.verificare topografică .aplicarea unor sanc iuni eviden e la nivel de administrative în situa ia în care contractul de vânzare-cumpărare societate de . autoritatea competentă de protec ie a mediului şi custodele ariei protejate.

Expunerea con inutului şi a obiectivelor principale ale planului . Se propun solu ii cadru pentru organizarea interioară a terenului (parcelare).G. proprietatea S.A. canal. POTmax = 30 % CUTmax = 2. aflat în intravilanul municipiului Sibiu. prin conversia acestui teren dintr-o folosin ă industrială într-una reziden ială (mult mai potrivită aşezării terenului în cadru natural) cu aranjarea acestei dezvoltări pe nişte direc ii moderne de urbanism care să asigure un mod optim de respectare a principiilor dezvoltării durabile de utilizare judicioasă a tuturor tipurilor de resurse. branşamente utilită i .05.fişa bunului mobil).C. a gradului de ocupare a terenului.U.2008.228mp). gaze naturale. În acest sens s-a întocmit un Plan de Urbanism Zonal pentru terenul vizat. Raportul analizează zonele sensibile unde există probabilitatea de afectare semnificativă a calită ii mediului şi solu iile/măsurile propuse de proiectant pentru preîntâmpinarea unor situa ii nedorite cu impact negativ asupra factorilor de mediu. 1255 / 22. Sitex Dumbrava S. construire imobile locuin e colective. Ca obiectiv se urmăreşte dezvoltarea unei zone reziden iale ce va fi ocupată cu locuin e de tip colectiv în majoritate şi individuale (o mică parte). A fost solicitat şi s-a eliberat de către Primăria Municipiului Sibiu. se propun urmatoarele subzone func ionale: L1 Subzona locuintelor colective inalte cu P+11 . Raportul de mediu analizează toate informa iile pe care PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” le con ine în ceea ce priveşte protec ia factorilor de mediu după cum urmează: Se analizează detaliat situa ia actuală a amplasamentului din punct de vedere al localizării.5 mp ADC / mp teren sc ecoanalitic srl 190 . a activită ilor antropice şi a măsurii în care acestea interac ionează cu mediul înconjurător şi cu popula ia din zonă. conform P. POTmax = 30 % CUTmax = 5. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC În conformitate cu prevederile HG 1076/2004. se doreşte realizarea unei zone reziden iale. derogându-se astfel prevederile aprobate ale PUG Sibiu 1999. dotată cu func iuni conexe. formind ansambluri rezidentiale situate in afara perimetrelor de protectie.energie electrică. Certificatul de Urbanism nr. a infrastructurii edilitare. a deşeurilor de pe amplasament etc. X.0 mp ADC / mp teren L2 _ Subzona locuintelor colective medii cu P+4 . Trup 3. apă. se prevăd suprafe ele ocupate şi cele libere.rela ia cu alte planuri şi programe relevante Pe terenul în suprafa ă de 8. diferen a de 2068mp fiind un corp de proprietate distinct ce nu face obiectul PUZ (a se vedea ridicarea topografică . Sibiu.P+17 etaje si regim de construire discontinuu. De asemenea.. prin PUZ s-au stabilit solu ii urbanistice pentru realizarea accesului principal pe acest teren. plan care precizează func iunile din zona studiată. de eliminarea apelor uzate. Din totalul suprafe ei în proprietate de 88228mp. în scopul întocmirii documenta iei PUZ în vederea schimbării destina iei din zonă industrială în zonă pentru construire locuin e colective şi servicii. zonele de siguran ă. Subzonificarea func ională propusă Plecând de la obiectul PUZ-ului . solu ii legate de re elele edilitare. formind ansambluri rezidentiale de front situate in afara perimetrelor de protectie. a condi iilor naturale.82ha (88. Raportul face o prezentare a stării actuale a mediului şi măsura în care planul propus va produce efecte negative sau pozitive asupra acestuia. în rela ie şi cu alte planuri propuse sau existente.stabilirea categoriilor de interven ie în intravilanul TRUP 3 / SITEX prin delimitarea pe baza criteriilor de omogenitate morfologică şi func ională.P+10 etaje si regim de construire continuu sau discontinuu. PUZ vine să reglementeze 86160mp.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” X. telefonie.I. a regimului de aliniere şi de înăl ime.

nefiind cazul altei folosin e a acestuia decât ca şi tranzit prin această amenajare decorativă. POTmax = 25 % CUTmax = 1.000 mp construiti cca. dotări specifice de parc etc.228 mp si urmatorul bilant teritorial : EXISTENT cca.P+3 etaje si regim de construire continuu sau discontinuu. peisaj etc. În prealabil.000 mp desfasurati POTmax = 40% CUTmax = 0.000 mp desfasurati POTmax = 25% CUTmax = 2. 20. Acesta va fi captat într-un sistem de bazine de apă cu fântâni decorative. se mai propune şi sistematizarea zonei ce delimitează partea reziden ială a ansamblului de cea de servicii prinr-o amenajare a cursului de apă ce traversează terenul (canalul Trinkbach). 35. OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI SUNT: • creşterea implicită a fondului locativ la nivelul municipiului Sibiu • schimbarea folosin ei actuale a terenului propus din zonă industrială în zonă reziden ială • stabilirea func iunilor zonei şi parcelarea terenului • stabilirea accesului principal pe acest teren • stabilirea regimului de aliniere şi a celui de înăl ime • stabilirea gradului de ocupare a terenului • valorificarea poten ialului existent (acces. in regim de gradina publica cu caracter specializat sau nespecializat si interes comunitar. 35.pia ă • pavilion polifunc ional în spa iu public plantat . formind ansambluri rezidentiale situate in afara perimetrelor de protectie. situa ia propusă s-a prezentat diferen iat doar la infrastructuri.3 mp ADC / mp teren Dat fiind că singura diferen ă între cele două alternative considerate constă în numărul nivelelor de subsol (alternativa 1 – 2 nivele.0 mp ADC / mp teren Planul propune şi următoarele obiective de utilitate publică: • club • comer prestări servicii în spatiu public comunitar . alternativa 2 – 1 nivel). POTmax = 25 % CUTmax = 1. locuri de joacă pentru copii. se organizează o etapă de decantare astfel încât apa utilizată să corespundă specifica iilor unei amenajări peisagistice.DUMBRAVA SIBIULUI _ are o suprafata de circa 88. beneficiind de spa ii de promenadă. POTmax = 15 % CUTmax = 0.grădină De asemenea.000 mp construiti cca. re ele edilitare. Debitul de apă de pe canalul Trinkbach nu va fi afectat.) Realizarea acestor obiective presupun ca priorită i: • organizarea unei bune circula ii cu amplasarea drumurilor de acces sc ecoanalitic srl 191 .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” L3 _ Subzona locuintelor colective mici cu P+1 .0 mp ADC / mp teren V_ Subzona spatiilor verzi cu acces nelimitat. 170. pentru asigurarea unei exigen e asupra calită ii acestor ape. amplasamentul in studiu _ COMPLEX REZIDENTIAL SI DOTARI CONEXE .4 mp ADC / mp teren PROPUS cca. Astfel.0 mp ADC / mp teren M_ Subzona mixta cu cladiri avind regim de construire continuu sau discontinuu si inaltimi maxime de P+3 situate in afara perimetrelor de protectie.

cu transpunere în legisla ia românească • prevederile Legii nr.Răşinari. cumulându-se acolo unde se suprapun tipologic efectele negative posibil a fi induse.09. Există însă unele aspecte de subliniat în sensul diferen ierii acestor două planuri: o cu toate că traficul indus de prezen a ştrandului municipal este posibil a fi mai intens şi sigur pe o distan ă mai mare fa ă de cel indus de prezen a cartierului de la Sitex.DJ 106A o poluarea atmosferică din surse fixe şi mobile apărută cu ocazia desfăşurării lucrărilor de construire o poluarea fonică datorată utilajelor şi tehnicilor ce se vor utiliza la construc ie o posibile modificări temporare sau pe perioadă mai mare a nivelului hidrostatic o managementul apelor uzate rezultate pe perioada de construire Pe perioada func ionării obiectivelor: o traficul auto şi pietonal suplimentar indus pe axa str. poluarea aerului atât din surse fixe (lucrări de şantier. încălzirea spa iilor) cât şi mobile (lucrări de şantier. precum şi infrastructura de eliminare a apelor uzate o posibila poluare atmosferică produsă din surse fixe (cu precădere sursele de încălzire a acestor spa ii) o poluarea fonică şi luminoasă indusă de existen a acestor două obiective În cap. corespunzătoare au fost analizate aceste puncte pe rând. Pădurea Dumbrava . pe când traficul aferent cartierului Sitex va induce efecte relativ constante pe tot parcursul anului însă mai reduse fa ă de cele aferente ştrandului (prin numărul de autoturisme). trafic auto) va avea drept posibil efect o depreciere locală a calită ii aerului în arealul Pădurii Dumbrava. DJ 106A Sibiu . propus de către Primăria Municipiului Sibiu pe loca ia unui fost depozit militar dezafectat.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” • echipare tehnico-edilitare coprespunzătoare • lotizarea ra ională a terenurilor după destina ia stabilită • schimbarea destina iei terenurilor în concordan ă cu destinarea lor prevăzută în PUG şi PUZ În rela ia cu alte planuri şi programe relevante.DJ 106A o asigurarea surselor de alimentare cu apă pentru aceste două obiective. noul obiectiv a inut cont de: • principiile dezvoltării durabile • PUG Sibiu • prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Jude ean Sibiu • prevederile Planului Jude ean de Gestiune a Deşeurilor ca instrument de implementare la nivel jude ean a Strategiei Na ionale de Gestiune a Deşeurilor (HGR 1470/09. considerând un interval anual (de 4 sezoane) va fi pe o perioadă mai mică (estival în special). Cu alte cuvinte traficul prilejuit de ştrand va induce valori mai mari de emisie a poluan ilor specifici însă pe perioadă mai scurtă (3-4 luni). Aspectele care atrag aten ia în evaluare în sensul unei posibile suprapuneri sau cumulări de efecte sunt legate în mod deosebit de: Pe perioada executării obiectivelor: o traficul auto suplimentar indus pe axa str.2004) • prevederile Directivei 91/271/CEE privind epuararea apelor uzate urbane . 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional Sec iunea a III-a .zone protejate Privitor la alte planuri propuse în zonă PUZ „Construire ştrand municipal şi zonă de agrement” în Pădurea Dumbrava Sibiului. Pădurea Dumbrava . sc ecoanalitic srl 192 . Poluarea atmosferei Având efecte implicite în special asupra vegeta iei din Pădurea Dumbrava dar şi a faunei.

Efectele vor fi de aceeaşi natură în ambele cazuri (în sensul limitării zonelor liniştite de refugiu) dar distan a totuşi semnificativă dintre acestea precum şi amplasarea ambelor obiective pe marginea drumului vor conduce la lipsa unei interferen e semnificative a acestor efecte. nu considerăm că se va resim i un efect cumulat asupra ariei protejate.datorită regimului de înăl ime propus în cazul cartierului de la Sitex (max P+17). existen a (şi între inerea) drenurilor executate în scopul scăderii nivelului freaticului în pădure . retragerea faunei. se va înlătura influen a artificială actual indusă de acest canal (prin deprecierea lucrărilor de etanşeizare) asupra nivelului hidrostatic din zonă . eventuala poluare luminoasă indusă fiind resim ită doar în stricta vecinătate a fiecăruia. astfel încât teoretic chiar şi o reducere generală a nivelului hidrostatic în zonă ar putea avea un eventual efect pozitiv cu condi ia în care acesta să nu scadă sub adâncimea de accesibilitate a vegeta iei . în spe ă la nivelul faunei mari.pe de altă parte însă.Ape de suprafa ă Canalul Trinkbach se va constitui în receptorul apelor pluviale de pe ambele amplasamente.nivelul hidrostatic în Pădurea Dumbrava variază destul de mult fiind puternic influen at de condi iile specifice de sol. cât şi de amenajare şi regularizare) a canalului Trinkbach. în cazul în care se va petrece. fiind prevăzute lucrări atât de reabilitare a prizei de apă de pe Sebeş (Seviş).Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” o poluarea aerului din surse fixe va fi în mod cert mai ridicată în cazul cartierului de locuin e fa ă de ştrand prin natura obiectivului (având şi necesită i mai mari de încălzire dar şi activitate constantă în sezonul rece spre diferen ă de ştrand) Poluarea fonică Cu toate că ambele obiective vor implica pe perioada construirii aceleaşi tipuri de opera iuni generatoare de zgomote şi vibra ii. .Ape subterane Nivelul de informa ii cunoscute despre ştrandul municipal nu permite o evaluare pertinentă a unei eventuale cumulări a efectelor induse asupra nivelului hidrostatic din întreg arealul. considerând trei elemente relevante fa ă de acest subiect: natura obiectivelor (utilizarea). 750m). Cu toate că în ambele situa ii sunt prevăzute solu ii de epurare astfel încât aceste ape pluviale (posibil încărcate în special cu suspensii şi eventuale produse petroliere) să fie deversate în Trinkbach în condi iile de calitate prevăzute de NTPA 001/2005. Poluarea luminoasă Dacă pentru cartirul de la Sitex a fost realizat un studiu de specialitate în ceea ce priveşte iluminarea perimetrului şi modul în care această lumină va difuza sau nu în pădurea învecinată. sc ecoanalitic srl 193 . se poate afirma că nu va exista un efect negativ cumulat al acestor două obiective. Se consideră însă unele premise în evaluare: . cu certitudine adâncimea de interven ie la fundare va fi mai mare decât cea din cazul ştrandului municipal. Poluarea apelor subterane şi de suprafa ă . se atrage aten ia asupra necesită ii efectuării unui calcul comun privitor la acest debit cumulat. întreaga Pădure Dumbrava suferă mai degrabă de efecte negative din cauza unui nivel ridicat al apei freatice şi nu unul scăzut (fiind de-a lungul timpului executate drenuri special în scopul scăderii nivelului). nu de inem acelaşi tip de date şi despre ştrand. rezultatele studiului de iluminare executat în cazul Sitex. distan a dintre ele (pe cea mai scurtă linie prin pădure de cca. prin realizarea cartierului de la Sitex. În orice caz. panta locală a terenului. de distan a până la canalul Trinkbach. pe direc ia generală vest. se va desfăşura din direc ia DJ106A (respectiv spatele obiectivelor) înspre adâncul pădurii.ca şi aspect general.

recomandăm o corelare a acestor debite şi întocmirea unui protocol de colaborare încă din această fază incipientă între titularii celor două obiective. 12 ore zilnic).Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Dacă în cazul cartierului propus la Sitex. În acest sens. cu debuşare de asemenea în re eaua de canalizare de pe str. doar obiectivul propus la Sitex de ine un aviz al Sistemului de Gospodărire a Apelor Sibiu.97mc/zi şi 5517.36l/s de ape pluviale ce vor fi de asemenea evacuate în canalul Trinkbach .obiectiv cartier Sitex: colectarea se propune în re eaua existentă pe str.obiectiv ştrand municipal: se propune din conducta de alimentare a Sibiului.în Raportul de Mediu făcut public pentru acest obiectiv. În orice caz. ele nefiind regăsite în breviarul de calcul din Raportul de Mediu referitor la ştrandul municipal. Pădurea Dumbrava cu debuşare în re eaua centralizată municipală a Sibiului şi deversare finală în Cibin prin sta ia de epurare de la Mohu (situa ie de altfel existentă) . în unele cazuri fiind valori cumulate). din breviarul de calcul rezultă un debit de 1175. din informa iile oficiale de inute. volumul de apă evacuat în Trinkbach este între 2253. situa ia este următoarea: . Men ionăm încă o dată că aceste valori sunt estimate în prezentul studiu. singurele ape evacuate în Trinkbach vor fi cele pluviale (480.55l/s). se poate conluziona că este un sistem pertinent acceptat de către operator.în acest sens există un aviz de principiu de la SC Apă Canal SA . Motivul prezentării acestor valori constă în a atrage aten ia că în lipsa unui aviz al SGA Sibiu pentru ştrandul municipal şi în lipsa unei colaborări la nivel de proiectare între cele două obiective. Până la ora actuală. nu se poate prezenta o valoare certă deoarece în documenta ia men ionată nu este calculat acest debit. astfel încât există premise în a considera că la nivel de proiectare nu sa inut cont de acest posibil efect cumulat. precum şi adâncimile respective (deşi nu sunt clar prezentate. rezultă un volum total de apă în aceste bazine de cca. nu acelaşi lucru este valabil şi pentru ştrandul municipal: . 10532. utilizând aceste valori extrase.36l/s pluvial şi 52l/s-128l/s ape uzate bazine).de asemenea în acelaşi document se stipulează că odată cu apele pluviale vor fi evacuate în aceeaşi re ea (şi deci în Trinkbach) şi apele rezultate de la golirea / primenirea bazinelor de înot În ceea ce priveşte debitul de ape evacuate provenite de la aceste bazine. fiind înaintate breviarele de calcul aferente. sc ecoanalitic srl 194 . Considerând că ambele solu ii propuse pentru aceste obiective au fost avizate favorabil în aceeaşi perioadă de către SC Apă Canal SA. Indiferent de scenariu sau de rota ia de golire. există riscul ca dimensionările propuse pentru lucrările de amenajare a Trinkbachului în zona Sitex să nu fie corecte.obiectiv cartier Sitex: se propune din conducta actuală ce alimentează incinta Sitex din sta ia de clorinare a SC Apă Canal SA (sursă front captare lunca Ştezii) cu decolmatarea acestei conducte (solu ia fiind avizată de operator se consideră că nu vor fi probleme) . În ceea ce privesc apele uzate evacuate din ambele zone prin intermediul re elelor de canalizare centralizată.07mc/zi (deci un debit situat între 52l/s şi 128l/s socotind un program de func ionare de cca.59mc. Fireşte se discută de sezonul estival.obiectiv ştrand municipal: colectarea se propune prin intermediul colectorului Dn 500mm ce urmează a fi realizat în scopul colectării apelor uzate de la nivelul comunei Răşinari. O estimare în acest sens se poate realiza utilizând dimensiunile redate pentru aceste bazine în Raportul de Mediu. cu racord în zona Uzinei de apă Dat fiind că aceste două obiective vor avea surse separate de alimentare cu apă (ambele fiind avizate favorabil de operator) nu considerăm că vor exista eventuale efecte negative cumulate din acest punct de vedere. neexistând o corelare cu debitele evacuate de ştrand (1175. Alimentarea cu apă . Pădurea Dumbrava.

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” X. În ceea ce priveşte calitatea apelor de suprafa ă. doar punctual au fost depistate neconformită i şi anume în zona rezervoarelor de păcură ce erau utilizate în trecut păntru stocarea acestui produs petrolier cu care se alimenta centrala termnică a fabricii. Consultând planurile de amenajare propuse prin PUZ se constată însă două aspecte relevante fa ă de această zonă poluată: . se va îmbunătă i situa ia actuală a canalului Trinkbach prin desfiin area evacuărilor industriale în acesta. terenul pretându-se la o dezvoltare reziden ială din acest punct de vedere. cu ocazia realizării săpăturilor respective. a fost realizată o radiografie prin executarea bilan ului de mediu la încetarea activită ii actualei fabrici de covoare Sitex. Grădina Zoologică). Evolu ia probabilă în situa ia neimplementării planului Calitatea apei de suprafa ă a Canalului Trinkbach a avut poate cel mai mult de suferit prin func ionarea fabricii de covoare .prin tehnologile aplicate. discutând în cote relative (în compara ie cu alte zone puternic urbanizate din ară). se poate spune că nivelul calitativ al aerului aici este bun. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evolu iei sale probabile în situa ia neimplementării planului propus Asupra stării actuale a factorilor de mediu de pe amplasamentul propus. prin încetarea activită ii fabricii de covoare SITEX. să fie recondi ionată şi priza de apă de pe Sebeş în concordan ă cu cerin ele Sistemului de Gospodărire a Apelor Sibiu (subiect acoperit şi în cadrul discu iilor din Grupul de lucru consituit). bonitatea terenului din zona rezervoarelor de păcură corespunde unui mediu degradat de nivel I. Ulterior s-a trecut la utilizarea gazului ca şi combustibil însă au rămas pe pozi ii aceste două rezervoare supraterane.II. calitatea aerului din zonă va avea de câştigat. Prin reabilitarea prizei de apă de pe Şteaza şi prin organizarea unui mare rezervor pe acest traseu (strict cu func ie de stocare a rezervei de incediu) se va contribui decisiv la regularizarea debitelor pe acest canal astfel încât lucrarea va avea un efect benefic asupra obiectivelor din aval (Muzeul Civiliza iei Tradi ionale „Astra”. calitatea aerului din Sibiu nu este de natură a pune serioase probleme. pentru fiecare factor de mediu în parte. situa ia se poate sintetiza ca mai jos: În arealul municipiului Sibiu în general. Sub aspectul calită ii solului. Conform probelor de sol analizate din acest punct. Cu toate că nu se constituia într-o sursă serioasă de poluare atmosferică pe perioada func ionării. calitatea aerului este următoarea: Fără a reprezenta un centru industrial major la nivelul ării. zona fiind favorizată de mediul natural de amplasare (Pădurea Dumbrava) şi de lipsa unor surse impurificatoare serioase în imediata vecinătate.se propune realizarea unui subsol (pe 1 sau 2 nivele în cele două alternative discutate) şi o largă amenajare a pârâului astfel încât se vor excava mari volume de sol . Discutând de zona centrată pe terenul propus pentru conversie (fosta fabrică SITEX). Astfel. Se recomandă ca cu ocazia lucrărilor la acest cartier propus. Acest canal va fi amenajat strict în scop peisagistic. cu repercursiuni asupra obiectivelor din aval. ceea ce va impune lucrări de refacere.zona actual ocupată de aceste rezervoare nu va primi o destina ie de locuin e ci una comercial recreativă Astfel. fiind relativ bună. sc ecoanalitic srl 195 . fiind prevăzută chiar o etapă de decantare la intrarea pe amplasament. Sibiul concentrază totuşi o multitudine de agen i economici cu activitate industrială care au un impact negativ asupra calită ii aerului. se va izola zona rezervoarelor şi volumele excavate din această cuvă de pământ vor fi separat transportate spre un depozit final de deşeuri industriale. Per ansamblu. zona beneficiând şi de o circula ie favorizantă a aerului. Men inerea în continuare a acestei fabrici în utilizare ar crea premise pentru poluări ale acestor ape.

specii forestiere rare cu aspect şi vârste apreciabile . Pădurea Dumbrava. Suprafa a cu care s-a declarat Parcul Natural Dumbrava Sibiului este de 993ha. a cerin elor de protec ie aşa cum sunt stabilite în Planul de management şi Regulamentul ariei protejate. cu o menire originală de pădure-parc şi devenită în ultima perioadă prin nişte mecanisme şi cu argumenta ii destul de şubrede arie protejată cu statut de rezerva ie. fiind ulterior cuprinsă în Legea 5/2000. apreciem că statutul ei pe viitor de rezerva ie cu preten ia de conservare a mamiferelor mari sau a unor eventuale specii de păsări ce obişnuit sunt deranjate de prezen a şi activitatea omului va cădea în derizoriu. după caz având şi zonă costieră sau marină.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Colectarea apelor pluviale se prevede a fi realizată cu trecerea prin separator de produse petroliere şi nu vor exista evacuări de ape uzate în Canalul Trinkbach . 64/2004. având capacitatea de refacere în urma diverselor perturbări. cu o semnificativă valoare estetică. Se poate afirma că Pădurea Dumbrava se află într-o stare de conservare bună din punct de vedere al vegeta iei. fiind preluată în cursul anului 2004. Ca formă generală este înscrisă într-un poligon neregulat ce urmăreşte limita fondului forestier şi care are în consecin ă două insule unde terenul are un alt tip de folosin ă de o lungă perioadă de vreme (amplasamentul fabricii de covoare SITEX DUMBRAVA SA şi cel al zonei Hanului Dumbrava).III. având rol de protec ie . În cazul adoptării alternativei „zero”.) precum şi câinilor vagabonzi care produc reale pagube atât vânatului mic cât şi celui mare. Custodia acestei arii protejate este asigurată de către Direc ia Silvică Sibiu. men inerea şi evolu ia unei astfel de zone. Rezerva ia Parcul Natural Dumbrava Sibiului Amplasată în sud-vestul municipiului Sibiu. O zonă terestră. deci fără implementarea planului urbanistic propus pentru reconversia zonei industriale Sitex într-o zonă reziden ială. În anul 2005. a fost. pozi ia 3 „Dumbrava Sibiului”. în categoria parcurilor naturale ce corespunde în sisitemul de clasificare IUCN categoriei V (peisaj terestru / marin protejat) definită astfel: „arie protejată administrată în special pentru conservarea peisajului terestru / marin şi recreere. Apărarea integrită ii acestei interac iuni tradi ionale este vitală pentru protec ia. sec iunea D „Parcuri Naturale din jude ul Sibiu”. Considerând amplasarea ei precum şi faptul că Sibiul este un oraş în dezvoltare (acest lucru având efecte greu de stăvilit şi în zona periurbană).” La momentul respectiv. custodele a elaborat regulamentul ariei protejate (care a fost aprobat de către Comisia de custodie) şi Planul de management al ariei. Acest fapt este datorat în special turismului necontrolat generator de zgomote (ATV-uri. Arealul va rămâne probabil o pozi ie în Legea 5/2000 (necompletată corespunzător nici după aproape un deceniu) cu o încadrare total nepotrivită şi veşnic generatoare de conflicte locale mai degrabă destructive decât benefice unei dezvoltări normale şi durabile a urbei.3. Încadrarea ini ială a acestei arii protejate s-a realizat prin anexa 1 la această hotărâre. evolu ia stării mediului în zona pădurii Dumbrava Sibiului va depinde de o serie întreagă de elemente. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ Considerarea obiectivelor de conservare ale Rezerva iei Parc Natural Dumbrava Sibiului. unde interac iunea dintre oameni şi natură pe parcursul timpului a produs o zonă cu un caracter distinctiv. moto. Consiliului Local nr. în schimb fauna suferă constant şi este în continuă reducere a efectivelor de animale aşa cum reiese din monitorizările şi evaluările executate de gestionarul fondului de vânătoare şi de unele asocia ii pentru protec ia naturii.pădure de grupa I. Pădurea Dumbrava este un stejăret de terasă (Querco robori-Carpinetum). conform anexei 1-D. evenimente sau planuri care pot avea efecte suprapuse sau individuale asupra acestei calită i. gorun şi pin silvestru pe 403ha sc ecoanalitic srl 196 . de o parte şi de alta a Drumului Jude ean 106 care leagă Sibiul de sta iunea Păltiniş.nu va exista astfel un impact negativ asupra calită ii apelor de suprafa ă. este şi va continua să fie o zonă mereu supusă presiunii antropice din toate direc iile. X. 12/1994 şi apoi prin Hotărârea Consiliului Jude ean nr.rezerva ie cu caracter deosebit pentru recoltarea de semin e genetic superioare pentru stejar. Aria a fost declarată ca protejată prin Hot. importan a ştiin ifică era declarată astfel: . etc. ecologică şi/sau culturală şi deseori cu o înaltă valoare a diversită ii biologice.

. SORAN şi colab.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Pe rând. 1710/2007 de aprobare a Normativului de con inut al documenta iei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes na ional. Analog. datorită presiunii antropice exercitată în principal de popula ia Sibiului prin nerespectarea prevederilor Regulamentului Parcului Natural Pădurea Dumbrava. 400-450ha (zona 1 fără liziere).I.2. Totodată. Ord. sc ecoanalitic srl 197 . Considerând că după acelaşi autor. (1995). cu suprafa a 993.2009 la sediul Primăriei Municipiului Sibiu cu privire la proiectul ştrandului municipal din pădurea Dumbrava reiese o situa ie tristă a efectivelor actuale de vânat (în urma evaluării efectivelor din primăvara anului 2009): „. fără însă a aduce schimbări în statutul Parcului Natural Dumbrava Sibiului). la 4 ani (!) după încadrarea Parcului Natural Dumbrava Sibiului de Legea 5/2000 în altă categore IUCN.două prăpădite de căprioare. prezintă deosebit de pertinent o serie de criterii de selec ie care stau la baza desemnării unor arii naturale protejate precum şi cerin e pe care trebuie să le îndeplinească un sit pentru a fi desemnat ca arie naturală protejată. Utilizând valorile oferite de V. această încadrare a fost men inută prin HCJ Sibiu nr. La nivelul anului 2000. rezultă simplu că această suprafa ă oferă condi ii sustenabile pentru dezvoltarea unei popula ii de căprior cu un număr de exemplare situat între 20-40. Zone naturale protejate de interes na ional şi monumente ale naturii . cu atât mai mult cu cât cosemnatară la (cel pu in) HCJ 64/2004 este chiar Agen ia Regională de Protec ie a Mediului Sibiu..pozi ia 2. 1710/2007) solicitat şi primit de la ARPM Sibiu de către noi. o vulpe şi un mistre ” in verbis Această situa ie nefericită. aceste hotărâri au aprobat şi regulamentele de administrare a tuturor categoriilor de arii protejate listate. este cel mai probabil rezultatul fragmentării habitatelor acestora din Pădurea Dumbrava. până şi totalul absolut de 993ha al acestei păduri este extrem de redus. cele 350-400ha reale de refugiu liniştit fiind irelevante deja. ceea ce indică efective foarte mici de animale. Din declara iile domnului IOSIF DERZSI.00ha. în contradic ie cu Legea 5/2000. Func ionalitatea ariei protejate Suprafa a care realmente oferă o zonă de refugiu liniştită pentru mamiferele mari se cifrează într-un interval de cca. cu ocazia aceleaşi evaluări a fost observată prezen a a 15 haite de câini vagabonzi. Cu ocazia altor deplasări aceeaşi sursă (IOSIF DERZSI) indică prezen a într-o zi de duminică a 9 ATV-uri şi 14 motociclete în pădure. Anexa 1 . Oamenii cu preocupări în privin a protec iei faunei din Pădurea Dumbrava găsesc în continuare „ghil uri” de sârmă ruginite montate de braconieri. total în contradic ie cu Regulamentul ariei protejate. reprezentant al asocia iei de vânătoare „Hubertus”-gestionar al fondului de vânătoare din care face parte şi Pădurea Dumbrava. De altfel chiar şi pe Formularul standard de caracterizare a ariei naturale protejate (reglementat prin Ord. De asemenea.04. O noutate este poate faptul că în anexa 1 la HCJ 64/2004 se asociau clar Parcurile naturale (tabel 3 care listează şi Dumbrava Sibiului) categoriei V IUCN. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional astfel: Sec iunea III . 64/2004 (hotărâri care au adăugat alte arii protejate la nivelul jude ului Sibiu.Zone Protejate. cu efective de animale în continuă scădere.706. fa ă de o suprafa ă optimă a ariei de protec ie de minim 5000ha. Rezerva ii şi monumente ale naturii . Categoria IV: Arie de Management pentru Habitat / Specie: arie protejată administrată în special pentru conservarea naturii prin interven ii manageriale O zonă terestră şi/sau marină supusă unei interven ii active de management pentru a asigura men inerea habitatelor şi/sau îndeplinirea necesită ilor unor specii particulare. 76/2001 şi ulterior prin HCJ Sibiu nr. aria a fost prinsă în cadrul Legii nr. deci în ilegalitate. se observă clar func ionalitatea pădurii Dumbrava ca şi o asemenea arie. În opinia noastră trebuie cât mai rapid aplicată o corec ie în ceea ce priveşte acordarea prevederilor legisla iei jude ene cu cele na ionale. respectiv ca şi rezerva ie naturală. al asocia ilor „Convie uirea” şi „Şcoala Naturii în Natură” cu ocazia dezbaterii publice organizate în data de 15. „neutilizate”. încadrarea este marcată în categoria V IUCN. numărul optim de indivizi în cazul acestei specii necesar pentru desemnarea unei arii de conservare func ionale este de 400-1250.

0ha. Planul de Management al Rezerva iei „Parcul Natural Dumbrava Sibiului” s-a elaborat în vederea planificării integrate a ac iunilor ce trebuie intreprinse în vederea îndeplinirii obiectivelor majore ale ariei naturale protejate. în cadrul CAP. cea mai potrivită categorie de management pentru această arie rămâne V IUCN (parc natural). neavând sus inerea unei argumenta ii pertinente şi obiective. con inutul subcapitolului unde trebuie să se regăsească aceste obiective de conservare: „1.1.” Se poate discuta eventual doar de o interferen ă indirectă şi de viitor. culturale şi spirituale specifice zonei. În lipsa men ionării lor în plan. în scopul verificării men inerii presiunii antropice cât mai reduse asupra ariei naturale protejate. respectiv pe perioada de func ionare a cartierului propus. AC IUNI. încadrarea actuală a ariei din punct de vedere legal în Legea 5/2000 este absolut nepotrivită. Suprafa a rezerva iei: este de 974. planul de management men ionează încadrarea ariei în categoria rezerva iilor naturale însă specifică o suprafa ă de 974. ar fi cel pu in dificil de atins acest obiectiv. se regăsesc obiectivele urmărite de acest plan. etc). Scopul şi încadrarea generală 1. Rezerva ia Parcul Natural Dumbrava Sibiului are ca scop: Protec ia şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică. In prezentul Plan de Management sunt identificate problemele care amenin ă obiectivele principale de conservare şi direc iile principale de ac iune pentru solu ionarea acestora. În ipoteza în care în prezent s-ar dori solicitarea încadrării pădurii Dumbrava Sibiului în categoria IV IUCN. seminaturală) şi desemnată la nivel jude ean. nu ne rămâne decât să considerăm speciile de faună şi floră. Fără doar şi poate. Acceptăm fireşte încadrarea actuală oferită de Legea 5/2000 însă simpla ocupare a unei pozi ii într-un tabel în Monitorul Oficial nu schimbă realitatea din teren. nu se pot eviden ia din acest plan nici un fel de obiective de conservare. În altă ordine de idei. Planul de management actual Redăm mai jos în citat. întreprinzători. Elaborarea Planului de Management s-a făcut cu consultarea tuturor factorilor interesa i (comunită i. mai mică cu 18. zona având pe deplin caracteristicile pentru care a şi fost ini ial concepută (zonă de recreere pentru sibieni. Orice activitate care se va desfăşura pe suprafa a ariei naturale protejate va fi conformă prevederilor din Planul de Management. sc ecoanalitic srl 198 . precum şi habitatele caracteristice men ionate în plan şi în Formularul standard pentru caracterizarea ariei naturale protejate pentru a ne referi în evaluare la acestea. „1.2.2.2.1.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” În opinia noastră. 5/2000 unde figurează cu 993. proprietari. cea ini ială (pentru care de altfel a şi fost desemnată) corespunzând mult mai bine realită ii şi posibilită ilor practice de aplicare. lucru care se va face la sfârşitul prezentului capitol datorită dimensiunii textului. planul de management integrează interesele de conservare a biodiversită ii cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunită ilor locale din raza ariei naturale protejate.” Aşadar. inând cont totodată de trăsăturile tradi ionale.9ha. administratori.” Tot în planul de management.1ha decât cea din Legea nr. cu respectarea condi iilor impuse prin Ord. Se încearcă stabilirea unei rela ii între obiectivele de management ale acestui plan şi cele ale PUZ: obiectivul PUZ-ului O2 („schimbarea folosin ei actuale a terenului propus din zonă industrială în zonă reziden ială”) poate interfera cu următoarele obiective urmărite prin planul de management al ariei protejate: • „Instituirea patrulărilor de prevenire a poluării parcului.3. asocia ii.9 ha. Obiective principale de conservare: În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii.IV. 1710/2007.2. 1. aspect pentru care nu cunoaştem nici o explica ie.

” Interferen ă mai mult din punct de vedere al traficului auto pe axa Sibiu . 16 . trafic la care vor contribui toate utilizările de teren din zonă.D.D. acest Regulament specifică scopul elaborării: „Art.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” „Monitorizarea traficului rutier şi pietonal pe arterele de circula ie din Parcul Natural Dumbrava Sibiului şi întocmirea pe această bază a unui studiu de impact.. De toate aceste reguli se va ine seama mai departe în toate etapele de evaluare de mediu. • „De inătorii legali de terenuri în arealul Parcului Natural Dumbrava Sibiului vor beneficia de o monitorizare permanentă concretizată lunar printr-o „foaie de observa ie” comunicată atât de inătorului cât şi Agen iei de Protec ia Mediului. 9 . Art. Regulamentul ariei protejate La alin... cât mai ales în viitor.S.S. obiectivul PUZ-ului O4 („stabilirea accesului principal pe acest teren .N.N.. Art.N. este interzis accesul animalelor domestice. prezentăm mai jos punctele din acest Regulament care pot prezenta importan ă pentru obiectivul de la Sitex. conform prevederilor legale şi obliga ia înştiin ării imediate a custodelui P.S. 2.N. Art.D.. faună). se poate considera men inerea unui flux informa ional coerent între titularul planului propus şi custodele ariei protejate.În cadrul situa iilor de for ă majoră.” • „Monitorizarea traficului rutier şi pietonal pe arterele de circula ie din Parcul Natural Dumbrava Sibiului şi întocmirea pe această bază a unui studiu de impact. .D.D. Art. 2 .). fiind de aşteptat un efect cumulat asupra stării de calitate a aerului şi implicit asupra ariei naturale protejate (vegeta ie.cu organizarea unei bune circula ii şi amplasarea drumurilor de acces”) poate interfera cu următoarele obiective urmărite prin planul de management al ariei protejate: • „Delimitarea punctuală a zonelor parcurse de căile rutiere. drumuri de care.S.S. 8 . pe perioada de func ionare al cartierului reziden ial propus. • sc ecoanalitic srl 199 .N. incendii. inând seama că de fapt e vorba de o enclavă inclusă în pădure. (2) din art.(3) Este interzisă introducerea speciilor alohtone în terenul P.S.D. în scopul comercializării este interzisă. poteci..Păltiniş ce strabate pădurea pe toată lungimea sa. (1) Nu este permisă capturarea oricăror specii ale faunei sălbatice. atât în această fază de planificare urbanistică (PUZ). pentru a se corecta situa iile nedorite înainte de a produce efecte ireversibile.. calamită i naturale sau alte asemenea. (2) Este interzis recoltatul solului din arealul parcului natural . institu iile abilitate intervin pentru eliminarea şi limitarea efectelor acestora. În principal este vorba de un set deosebit de clare de reguli şi de nişte responsabilită i sau prerogative ale custodelui de a aplica aceste reguli.N.” În ambele situa ii se consideră modul de organizare al acceselor şi traficului din zona cartierului astfel încât să existe o optimizare şi o delimitare clară în func ie de regimul de proprietate. 10 . în scopul monitorizării permanente a unor eventuale efecte negative asupra pădurii.În arealul P. distrugerea cuiburilor avifaunei sau colectarea oualelor de pe teritoriul P.” Cu toate că terenul pe care se propune PUZ nu se amplasează în interiorul rezerva iei ci este alipit de aceasta. Art.Utilizarea unor resurse prin recoltarea din flora sau fauna P.. 15 . mai ales în propunerile de măsuri de reducere a eventualului impact asupra ariei naturale protejate Parcul Natural Dumbrava Sibiului (P. sol.Accesul persoanelor şi a grupurilor organizate în spa iul protejat este posibil numai în prezen a custodelui pe aleile existente.Prezentul regulament a fost emis din necesitatea gospodăririi unitare şi conservării ecosistemelor din fondul forestier” Sintetic. din arealul parcului şi a zonelor de agrement.

un alt tip de zonă de management care prezintă importan ă în raport cu PUZ-ul discutat.accent pe încurajarea dezvoltării durabile. În baza explica iilor de mai sus şi mai ales a referirii la Art.S. zonelortampon. pe baza unor criterii clare de mediu şi de planificare Totodată.D. a: zonelor cu protectie stricta.. 22 din OUG 57/2007. 18 . nu se includ în zonele cu protectie integrala. cu variate scopuri precum: . 24 . aceasta trebuie realizată la interiorul ariei protejate şi nu în exterior (având în principal rol de tranzit între o eventuală zonă de protec ie integrală şi cea de dezvoltare durabilă în care se propune de fapt PUZ-ul) sc ecoanalitic srl 200 .Direc ia Silvică Sibiu .Custodele P.S. Art. 17 . prielnice parcului.N. este zona de tranzi ie / dezvoltare durabilă. în parcurile nationale denumite zone de conservare durabila si în parcurile naturale denumite zone de management durabil. clarificăm (cel pu in în opinia noastră) această situa ie: • în situa ia în care legisla ia obligă sau custodele consideră necesară organizarea unei zone de management tampon pentru protec ia rezerva iei. singura legătură nemijlocită dintre o eventuală zonă tampon din cadrul managementului rezerva iei Parcul Natural Dumbrava Sibiului şi suprafa a de teren pe care se propune planul urbanistic analizat este aceea de alipire a teritoriilor ocupate (vecinătate) şi în nici un caz de suprapunere în vreun fel.D.promovarea şi sprijinirea activită ilor nedestructive.S.este împuternicit să aplice prevederile legisla iei de protec ie a mediului şi ale legisla iei silvice con inute de normativele în vigoare. atelajelor de orice fel în P. durabile. educa ia. motocicletelor.D. a deşeurilor de orice natură este strict interzisă pe spa iul P. motoretelor.Nu este permisă folosirea şi diseminarea substan elor chimice în P.N. (7) Zonele-tampon.. Art.S. Art. stricta sau de dezvoltare durabila a activitatilor umane si care fac trecerea între zonele cu protectie integrala si cele de dezvoltare durabila. . ce creează legături între parc şi zona adiacentă OUG nr. 22 (1) Zonarea interna a ariilor naturale protejate de interes national se face prin planul de management. . care nu este întodeauna bine definită . a florei şi faunei sălbatice tranşează acest concept în legisla ia românească: Art.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” (2) Este strict interzisă aprinderea focului în aria protejată.Nu este permisă circula ia autovehiculelor. zonelor de protectie integrala. prin definirea si delimitarea. Zonă tampon.D. cu următoarele caracteristici: .S.N. ce nu vor provoca un impact negativ ariei protejate . bicicletelor.. care ste definită ca o zonă adiacentă ariei de management. 23 . Zonare. Art.Custodele are obliga ia de a sesiza imediat institu iile şi organele abilitate de încălcările prezentului regulament care depăşesc competen ele sale de solu ionare. 20 . Art.zonă ce înconjoară parcul. (3) Debarasarea gunoaielor. Ghidul pentru Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate din România defineşte Zona tampon ca făcând parte dintre zonele de management ce pot fi prevăzute în interiorul sau în exteriorul ariei protejate.N.D.de a integra cercetarea. dupa caz. conservarea habitatelor naturale. decât numai pe artera asfaltată care o străbate. 25 .N.De aplicarea prevederilor prezentului regulament răspunde personalul autorizat de custodele P. 57 / 2007 privind regimul ariilor naturale protejate.permiterea dezvoltării limitate a activită ilor comerciale cât şi a aşezărilor. dezvoltarea durabilă şi activită ile tradi ionale . Aşadar. zonelor de dezvoltare durabila a activitatilor umane.Folosirea oricăror surse de zgomot este interzisă. Art. turismul.

am ales să prezentăm sintetic mai jos aceste liste.opai a . Specii .măceş .brânduşa . orice zonă tampon de protec ie a obiectivului propus se va organiza fireşte doar în interiorul proprietă ii şi aceasta pe ra iuni ce in de sfera de drept al proprietă ilor şi nu de faptul că este sau nu învecinat cu o arie protejată De altfel.cireş pădure .02 .tei .ar ar .pin silvestru .jugastru .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” în acelaşi timp.obiective de conservare Datorită faptului că există diferen e minore între lista de specii din cele două documente.scoruş .salbă moale .larice .verigariu .ulm .călin . zonă lăsată neocupată de construc ii şi (la recomandarea evaluatorului) prevăzută cu spa ii verzi pe cât posibil neocupate de vegeta ie lemnoasă pentru a asigura pe cât posibil o bandă de protec ie fa ă de pădure în cazul unui eventual incendiu.sânger .salata iepurelui .ar ar .molid .frasin .gorun .specii de salcie .caprifoi .cruşin . • ARBORET Quercus robur Carpinus betulus Prunus avium Ulmus minor Acer campestre Tilia platyphyllos Quercus petraea Fraxinus excelsior Acer platanoides Acer pseudoplatanus Salix ssp.păducel .Limite de protec ie).lăcrămi a .iarba albastră .lemnul câinelui . Picea abies Pinus sylvestris Larix decidua SUBARBORET .porumbar .stejar .carpen . Anexat prezentului studiu se regăseşte şi o planşă pe care proiectantul general a identificat şi descris această zonă de protec ie (Planşa A. urmând ca evaluarea unor posibile efecte ale activită ilor implicate de implementarea planului propus să fie realizată pentru mul imea reunită de specii figurate în cele două materiale oficiale.orhidee 201 Sorbus aucuparia Lygustrum vulgare Crataegus monogyna Prunus spinosa Cornus sanguinea Rosa canina Evonymus europaea Frangula alnus Viburnum opulus Viburnum lantana Rhamnus cathartica STRAT IERBOS Silene dubia Crocus banaticus Majanthemum bifolium Molinia coerulea Prenanthes purpurea Cephalanthera alba sc ecoanalitic srl . PUZ-ul reglementează o asemenea zonă perimetrală în interiorul cartierului.

arici .vrăbii . intre valea lacurilor si drumul Sibiu-Poplaca. arbori cu o varsta respectabilă (ex. Pe alocuri mai pot fi intalnite Quercus petraea si specii de Salix.pi igoi mare .turturea . domesticus Corvus corax Vegeta ia Vegeta ia este formată din 90% quercinee şi 10% diverse etaje de vegeta ie: stejăreto-gorunete de productivitate mijlocie.cuc . langa complexul turistic si in partea de sud-est se gasesc portiuni de padure tanara si de varsta mijlocie si cateva petice de padure batrana.9 iar diametrul intre (25)30(40)50cm. Rhamnus catharticus si Cornus sanguinea.orhidee . langa Gradina Zoologica . In fondul actual al padurii se mai gasesc unele exemplare de Quercus robur ramase ca vestigii ale unui stejaret vechi.pârş .padure de varsta mijlocie de 100-120 ani. .cinteză .căprior . specii cu punctul de greutate in cadrul asociatilor din ordinul Prunetalia spinosae.vrăbii .padure tanara de 60-100 ani.şoareci .ciocănitoare mare . In partea din stanga soselei Sibiu-Rasinari. fiind ocrotit de lege).bufni ă . 1958) care in componenta actuala a arboretului se poate imparti in trei categorii de varsta si anume: . sc ecoanalitic srl 202 . Leandru.mierlă .lup . Astfel in partea de nord-est.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Neottia nidus-avis MAMIFERE . spre oras. Arboretul este bine dezvoltat.corb Sus scrofa Capreolus capreolus Vulpes vulpes Canis lupus Sciurus vulgaris Erinaceus europaeus Microtus sp. Viburnum lantana. Frangula alnus.sticlete . precum si in capatul spre Rasinari al padurii se afla portiuni de padure tanara presarata cu exemplare de stejar batran.gai ă . de asemenea Prunus spinosa.5 si 0. Portiunea centrala de pe axa sud-vest si nord-est este ocupata mai ales de padure batrana. Muscardinus avellanarius PĂSĂRI Parus major Turdus merula Emberiza citrinella Dendrocopus major Garrulus glandarius Streptopelia turtur Bubo bubo Upupa epops Cuculus canorus Certhia familiaris Carduelis carduelis Passer montanus P.presură .apreciat la 700-800 de ani.vulpe .mistre .veveri ă . Subarboretul este format din speciile: Crataegus monogyna si Lygustrum vulgare. .pupăza . Mai rar in stratul arbustiv Rosa canina. O parte din teritoriul padurii Dumbrava Sibiului este ocupat si de un „stejaret de terasa de productivitate mijlocie (Pascovschi.padure batrana de 120-170 ani. inchegarea coronamentului variind intre 0.

lichenofloră şi briofloră cu o diversitate biologică ridicată. mai rar: Molinia coerulea. Astfel. Deschampsia caespitosa. raspandite mai mult in asociatile apartinind la Fagion. Hieracium racemosum si Veronica chamaedrys au constanta mare. acoperirea fiind de 20-40% si bine dezvoltata in varietatea cu Carex pallescens care are o acoperire de 30-55%. etc. respectiv Carpinion. care da un aspect caracteristic fitocenozelor cu Quercus robur.flora micologică. prin care stejaretul piemontan se diferenteaza de gorunetele piemontane. . Larg raspandite sunt insa speciile mezofile frecvente in toate padurile de foioase. oligo-mezotrofa. specie mezoxerofila. Crataegus monogyna. salata iepurelui (Prenanthes purpurea). mai ales in urma defrisarilor.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Unele locuri. Mai putin frecvente sunt specii de Carpinion. Din mozaicul speciilor care edifica stratul ierbos se distinge un grup de specii mezohigro si higrofile caracteristice pentru Molinietalia si Molinio-Arrhenatheretea (inclusiv unitati cenotaxonomice inferioare). Inaltimea arborilor este de 918m. respectiv de Carpinion dacicum. orhidee (Cephalanthera alba. dintre care insa numai Veronica officinalis. etc. Euonymus europaea. se instaleaza sub forma de banda ingusta cenoze care se incadreaza aliantei Geranion sanguinei. Apropierea fata de padurile de Quercus petraea din Depresiunea Sibiului este indicata si de specii caracteristice pentru clasa Quercetaea pubescenti-petraeae. in parte si specii de Alno-Padion. Palcurile de pin silvestru. sc ecoanalitic srl 203 . Poa nemoralis. Flora este mediu dezvoltata in varianta cu Asperula odorata. Lysimachia nummularia. Larix decidua si Pinus sylvestris. lacramioara (Maianthemum bifolium). Salix caprea si altele. Galium schultesii. Ca insotitoare se pot cita speciile Rudbeckia laciniata.flora cormofitică din stratul ierbos este reprezentată prin mai mult de 100 de specii. in majoritate indicatoare de soluri mai grele. acoperirea fiind de 55-65%. fiind intercalate intre acestea si pajisti. ca: Lysimachia vulgaris. au varsta de 100 ani. care da pe alocuri un aspect autumnal caracteristic. Specile acidofile caracteristice clasei Quercetaea robori-petraeae sunt mai slab reprezentate. Fragaria vesca. pentru pin statiunile fiind favorabile dezvoltarii. iar foarte rar apare Silene dubia. Potentilla erecta.5-0. In afara de esentele lemnoase Carpinus betulus si Cerasium avium. etc. Salix fragilis. Mai rar si specii de Rhamnus catharcticus. Carex brizoides. Viola reichenbachiana. mai ales in partea dinspre lunca paraului Sevis a padurii Dumbrava.. moderat acidofila. precum si pentru saracirea acidifierea solului. Inchegarea coronamentului este de 0. Carex pallescens. Speciile mai deosebite sunt: brandusa (Crocus banaticus). Semnificativa in combinatia de specii caracteristice este Festuca heterophylla. Neottia nidus-avis). specii caracteristice clasei Querco-fagetea ca: Brachypodium silvaticum. pufulita (Epilobium montanum). un grup de specii caracteristice pentru alianta Veronico-Quercion. iar a stratului arbustiv de 1. pentru regimul variabil de umiditate din sol. la marginea spre paraul Sevis si in statiunile cu o usoara inclinare spre sud. iarba albastra (Molinia coerulea). in stratul ierbos apare Melampyrum bihariense si Crocus banaticus. Orchis maculata. Se evidenteaza. Pe cursul Vaii Aurii sunt bine dezvoltate arinisurile Aegopodium-Alnetum. la care se mai ataseaza un grup de specii raspandite mai mult in bordurile termofile ale padurii. au fost impadurite cu specii de rasinoase: Picea abies. sub forma de tufisuri si arborete. Flora . Stratul ierbos este bine dezvoltat. avand ca dominanta pe Alnus glutinosa si Aegopodium podagraria. Geum urbanum. de asemenea. Sambucus nigra.5-5m. acesta are cea mai mare intindere in enclavele din diferitele puncte ale padurii. Cornus sanguinea.7.

4 din Planul de Amenajare Teritorial Sibiu. subsolului şi a apelor subterane se va realiza un sistem centralizat de colectare a apelor uzate menajere de pe întreg amplasamentul. flori. Astfel.şi asupra rela iilor dintre aceşti factori I. apa. patrimoniul cultural reprezentat prin CNM ASTRA. plante ornamentale. • La nivel jude ean.V. stării de conservare şi func ionalită ii ariei. sănătatea umană). • Din punct de vedere al gestiunii deşeurilor. în sensul că noul obiectiv are facilită i şi legături cu municipiul Sibiu. întreaga analiză de impact se centrează pe eventualele efecte (cu predilec ie pe cele negative) poten ial semnificative asupra integrită ii.4. valorile materiale. acestea vor fi colectate ca şi în restul zonelor reziden iale din Sibiu. mari suprafe e de teren sunt prevăzute a fi plantate şi între inute ca şi zone verzi (iarbă. • La nivel local. biodiversitate) dar şi în mod special a unor interese (locale. zonale sau na ionale) poten ial a fi protejate (rezerva ia Parc Natural Dumbrava Sibiului. sănătatea umană. etapele de evaluare au fost: • identificarea ac iunilor propuse de planul analizat (ca şi posibile cauze ale unor eventuale efecte asupra mediului) • identificarea factorilor de mediu şi a intereselor poten iale a fi protejate sc ecoanalitic srl 204 . solul.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” X.colectarea selectivă va fi în concordan ă cu prevederile noului Plan Jude ean de Gestiune a Deşeurilor aflat în curs de aprobare). PUZ ine cont de propunerile pentru noul PUG al municipiului Sibiu. Poten iale efecte semnificative asupra mediului inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitate. în baza unui contract cu un prestator de specialitate. popula ie. peisajul . Metoda de evaluare: Metoda aleasă pentru evaluarea poten ialelor efecte asupra mediului în general şi în special asupra ariei protejate din vecinătate a fost cea matriceală. patrimoniul cultural inclusiv cel arhitectonic şi arheologic. evaluarea impactului s-a realizat pe de o parte considerând eventualele efecte ale activită ilor propuse (sau implicite) asupra fiecărui factor de mediu în parte (sol/subsol. cu debuşare în re eaua centralizată a municipiului Sibiu. fauna. peisajul. PUZ ine cont de rela iile şi obiectivul specific O. Apele astfel deversate vor trebui să se încadreze calitativ în condi iile prevăzute de NTPA 002/2005. ape de suprafa ă şi subterane. Identificarea efectelor posibil a fi cauzate asupra factorilor de mediu sau asupra altor factori de interes protectiv (cu precădere Rezerva ia Parc Natural Dumbrava Sibiului) de către ac iunile / activită ile propuse de PUZ: Datorită amplasării obiectivului tratat în imediata vecinătate a acestei arii protejate. Obiectivele de protec ie a mediului stabilite la nivel na ional sau comunitar relevante pentru plan sau program şi modul în care s-a inut cont de acestea şi de orice alte considera ii de mediu în timpul pregătirii planului sau programului inând cont de obiectivele de protec ie a mediului la nivel comunitar. respectiv de concentrare a industriilor în perimetrul de vest prin strămutarea acestora din vecinătatea unor zone reziden iale sau de protec ie specială şi conversia acestor foste spa ii pentru utilizări mai pu in poluante. făcând de fapt parte integrantă din acesta. aer atmosferic. 2. flora. X. • Pentru apele pluviale de pe amplasament se va realiza un sistem de colectare rigole colectoare care va fi prevăzut cu separatoare de produse petroliere. Astfel. factorii climatici. arbori. aerul. PUZ îşi propune pentru realizarea lor următoarele solu ii: • Pentru protec ia solului. fiind ulterior introduse pe fluxul de eliminare al tuturor deşeurilor din zona Sibiului (cu depozitare finală la depozitul ecologic de la Cristian . arbuşti). • Pentru conferirea unui cadru cât mai apropiat de cel natural. iar volumele colectate se vor utiliza la între inerea spa iilor verzi plantate şi în completarea rezervelor de incendiu.

al intensită ii. al întinderii spa iale (efecte locale. Garda de Mediu etc. întinderii spa iale etc. Rezultatul etapei s-a concretizat prin aplicarea corec iilor respective asupra matricei primare de evaluare. schimbări hidrologice . s-au făcut ulterior recomandări în ceea ce privesc măsurile suplimentare de introdus în planul evaluat în scopul scăderii la minim a acestui impact rezidual. plecând de la această matrice ini ială.emisii de poluan i în apele subterane .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” selectarea primară a ac iunilor propuse de plan (în func ie de rela ia cu factorii de mediu şi cu interesele de protejat) pentru a se elimina din evaluare pe acelea care fie nu au deloc efecte asupra mediului.) • zgomot şi vibra ii • iluminare artificială • umbrire cauzată asupra pădurii • deşeuri • incendii sc ecoanalitic srl 205 .) cât şi temporale (remanen a efectelor). În func ie de rezultatul astfel ob inut.cea de compensare (în final fiind formulate unele recomandări pe marginea posibilită ilor în acest sens) .modificări ale regimului hidrostatic (săpături funda ii. evaluând fiecare caz în parte (de intersec ie a activită ilor / ac iunilor PUZ cu factorii de mediu sau de interes).pentru care institu iile abilitate au toate pârgiile legale (custodele. pe ce durată. Completarea matricei primare de evaluare s-a realizat considerând scenariul cel mai nefavorabil posibil. trafic) • utilizarea apei. se atribuie şi valori sub aspect cantitativ (cât.) Această etapă se concretizează prin matricea primară de evaluare. regionale etc. matricea astfel corectată fiind denumită matrice finală de evaluare. se ajunge în final la ob inerea impactului rezidual (final) care reprezintă acel impact care nu mai poate fi evitat prin măsuri de prevenire sau reducere.din surse mobile (lucrări construc ie.) • A. cu ce întindere etc.cea de coerci ie . fie aceste efecte sunt realmente neglijabile • estimarea (prin calcul sau prin metode comparative) efectelor pozitive sau negative cauzate de ac iunile propuse de plan (din punct de vedere al perioadei producerii.din surse fixe . remanen ei acestor efecte. Prima etapă de completare a matricei constă în matricea ini ială (ipoteză) de evaluare unde se figurează strict ipoteza de lucru în sensul unor presupuneri vis a vis de posibile efecte cauzate estimate însă doar la nivel calitativ (dacă pot sau nu să apară şi eventual dacă sunt de ordin negativ sau pozitiv. Ulterior. subsoluri etc. În urma acestei analize a rezultat impactul primar brut ce ar putea să apară în cazul implementării planului însă fără a fi luată nici o măsură de prevenire / reducere a impactului asupra mediului. Identificarea posibilelor cauze ale unor efecte de mediu semnificative: • amenajarea terenului • emisii de poluan i atmosferici . Următorul pas metodologic a constat în considerarea măsurilor deja prevăzute în PUZul propus. matricea primară astfel corectată fiind denumită matrice par ială de evaluare. a efectelor produse.) Sistematizarea rezultatelor s-a realizat utilizând o matrice de tip Leopold cu prezentarea efectelor atât sub aspect al intensită ii (pe o scală de magnitudine a impactului de la 1 la 10). zonale. Luând în considerare aceste măsuri suplimentare (cu eficien a lor). (identificarea şi evaluarea eficien ei acestora). respectiv fără a include măsurile de prevenire / reducere a impactului deja propuse prin PUZ. O balansare a acestui eventual impact rezidual (final) se va putea realiza prin două căi cu ac ionare simultană: .cu ce intensitate).emisii de poluan i în ape de suprafa ă (inclusiv prin intermediul canalizării) . însă nu şi cantitativ . calculându-se astfel impactul rezidual brut.

II. Identificarea factorilor şi intereselor poten ial a fi protejate: • sol şi subsol • ape de suprafa ă • ape subterane • aer atmosferic • biodiversitate: . introducerea unor astfel de factori în analiză neavând relevan ă atât timp cât în finalul analizei se compară în cote relative rezultatele pentru alternativele posibile. Monumente şi ansambluri de arhitectură i) muzee etnografice în aer liber i) 5 Muzeul Civiliza iei Populare Tradi ionale În această fază a evaluării. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional .) ** Legea Nr.efect: Au fost identificate posibilele CĂI de transmitere a eventualelor efecte (pozitive sau negative) produse de către activită ile / ac iunile generate de implementarea PUZ-ului evaluat (SURSE) spre RECEPTORII specifici prezen i în zonă. în analiza de impact nu au fost luate în considerare efectele pozitive / negative asupra unor factori de interes precum: • sănătatea umană • condi iile socio-economice S-a procedat astfel. Descrierea efectelor posibil a fi cauzate asupra factorilor de mediu sau asupra altor factori de interes protectiv (cu precădere Rezerva ia Parc Natural Dumbrava Sibiului) de către ac iunile / activită ile propuse de PUZ: Rela ia cauză .clasificarea faunei în aceste două grupe este arbitrară (strict în scopul tehnic al evaluării).Anexa 3 I. ci în func ie de sensibilitatea acestor specii fa ă de activită ile posibile cauzatoare de efecte asupra lor (criterii importante au fost: mobilitatea. au fost considerate următoarele interac iuni posibile: • interac iunea obişnuită dintre unii factori de mediu • interac iunea dintre aceşti factori de mediu şi al i factori de interes protectiv sc ecoanalitic srl 206 . nefiind realizată pe criterii sistematice. Astfel.faună (macro şi microfauna)* • patrimoniul cultural (reprezentat în zonă de CMN Astra**) • peisaj / vizibilitate * . deoarece evaluarea este centrată pe efectele posibil a fi cauzate asupra ariei protejate şi nu asupra comunită ii sibiene în general. Valori de patrimoniu cultural de interes na ional (monumente istorice de valoare na ională excep ională) 1. ecologia şi etologia lor etc.vegeta ie şi floră .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” • regim de înăl ime • prezen a animalelor domestice B.

mono.autoturisme) .func ionarea utilajelor echipate cu motoare cu ardere internă .oxizi de azot (NOx) .trafic auto greu redus (eventual transport în comun. datorită particularită ii acestei problematici în cazul de fa ă.trafic auto (cu predilec ie greu) prilejuit de transportul materialelor şi deşeurilor de construc ie . • Emisii de poluan i atmosferici În sinteză.trafic auto uşor (covârşitor ca propor ie .PM10 . atât din perioada de construire.NOx . Efectele posibil a fi induse de această ac iune se pliază în principal pe următoarele direc ii: − modificări ale stării actuale în ceea ce priveşte fragmentarea unor habitate (în sens negativ sau pozitiv) . CO2 . am preferat tratarea distinctă a subiectului. amplasare. această amenajare ar putea induce unele efecte asupra mediului în general şi asupra ariei protejate în special. fapt care permite în final o apreciere globală a influen elor cauzate asupra aerului atmosferic şi prin acesta implicit asupra biodiversită ii .lucrări generale de şantier ce . cât şi din cea de func ionare a obiectivului propus: SURSE FIXE DE EMISIE A POLUAN ILOR ATMOSFERICI PERIOADA DE CONSTRUIRE SURSE POLUAN I GENERA I SURSE PERIOADA DE FUNC IONARE POLUAN I GENERA I .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Analiza ac iunilor / activită ilor propuse de PUZ în raport cu efectele posibile a fi cauzate asupra factorilor de mediu sau asupra altor factori de interes protectiv: • Amenajarea terenului Privită din perspectiva asigurării unor anumite func iuni pentru terenul din incinta Sitex.relevan a este dată cu precădere de modul de organizare al spa iilor verzi în incinta viitorului cartier (suprafe e.particule în suspensie (PM10) . sc ecoanalitic srl 207 . reluăm aici principalele surse posibile de emisii atmosferice.oxizi de sulf (SOx) . ulterior în studiu. debarasare deşeuri etc. cu risc în modificarea compozi iei actuale a biocenozelor caracteristice pădurii Dumbrava şi implicit în transformarea unor echilibre stabilite în zona ariei protejate Cu toate că în mod firesc tot în cadrul amenajării terenului ar trebui discutat de regimul de înăl ime prevăzut.metale grele şi al i poluan i în concentra ii reduse Se observă similitudinea poluan ilor genera i ca şi tip.particule sedimentabile (centrale suprafa ă relativ constantă (PM2.sisteme de implică manevrarea (PM10) încălzire materialelor excavate pe o . compozi ie specii plantate.) .CO.şi dioxid de carbon (CO. efecte fie negative fie pozitive.5) termice) . conectivitate cu pădurea etc. între inere.SOx .ariei naturale protejate din vecinătate. asigurarea utilită ilor. CO2) SURSE MOBILE DE EMISIE A POLUAN ILOR ATMOSFERICI SURSE ÎN PERIOADA DE CONSTRUIRE SURE ÎN PERIOADA DE FUNC IONARE POLUAN I GENERA I .) − apari ia unui fenomen de invazie înspre pădure a unor specii noi plantate (alohtone sau autohtone).particule în suspensie .

Din punct de vedere al protec iei rezerva iei. anume că nu ar fi corect ca raportarea să fie făcută strict la starea actuală a ampalsamentului. Emisii de poluan i în apa de suprafa ă Apele uzate ce se vor produce în interiorul cartierului fac parte doar din două categorii: . La ora actuală activitatea în incinta Sitex este în fie conservare. Un alt poluant demn de men ionat în categoria aceasta de ape uzate ar fi detergen ii care chiar daca la ora actuală sunt „biodegradabili”. fie a unei alte activită i profitabile. Din punct de vedere al rela iei cumulative cu proiectul de dezvoltare a ştrandului municipal. În condi iile nerealizării acestui cartier cu siguran ă proprietarul va dezvolta în continuare activită i industriale caracterizate probabil printr-o intensitate mare fie în scopul relansării produc iei de mochetă. Se poate afirma cu certitudine că vor exista schimbări semnificative în ceea ce priveşte traficul din zonă. angaja i care fireşte vor face deplasări cu autoturismele zilnic. situa ia este următoarea: Ape pluviale: accidental pot colecta produse petroliere fie provenite de la utilajele din faza de construc ie a cartierului. 2800-3000 de angaja i pe schimb). Pe lângă acest trafic al angaja ilor. • Utilizarea apei. vârful fiind estimat în sezonul cald atunci când probabil va func iona la capacitate maximă şi ştrandul. axa Sibiu . în concentra ii ridicate ridică probleme fa ă de protec ia ecosistemelor acvatice. Această afirma ie se bazează în primul rând pe o diferen ă cantitativă a valorilor de trafic ce vor fi atinse prin popularea acestei incinte fa ă de situa ia actuală deşi se poate face un comentariu în acest sens.ape uzate menajere (propuse a fi descărcate în re eaua existentă pe amplasament. Acest lucru va conduce inevitabil la popularea amplasamentului cu angaja i în număr mare (în trecut se lucra cu cca. anexat prezentei documenta ii.menajere: încărcarea obişnuită a acestor ape este cu predilec ie organică. fie de la autoturismele locatarilor în perioada de func ionare ulterioară.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Trafic Din punct de vedere al traficului. Planul prevede în acest sens etapă de preepurare (separatoare produse petroliere. putând cauza eutrofizări şi eventuale poluări biologice (germeni patogeni) la nivelul apelor Trinkbachului în situa ia accidentală în care s-ar descărca aici. importan a e scăzută deoarece în lipsa acestor etape de preepurare efectele negative s-ar resim i doar la nivelul apelor de suprafa ă ale Trinkbachului şi eventual la vege aia de mal din aval. Ar exista de asemenea un disconfort peisagistic la nivelul muzeului într-o atare situa ie. sc ecoanalitic srl 208 .ape pluviale (pentru care sunt prevăzute măsuri de preepurare înainte de descărcarea în Trinkbach) . decantoare). trebuie inut seama de faptul că deversarea atât a apelor pluviale cât şi a apelor provenite de la primenirea / golirea bazinelor de la acest ultim obiectiv este prevăzută a fi realizată în canalul Trinkbach. precum şi manevre în incintă obişnuite unei activită i industriale prospere. putând influen a astfel semnificativ regimul scurgerii în această albie. fie de o intensitate deosebit de redusă şi implicit traficul prilejuit este nesemnificativ însă cu siguran ă această stare de fapt nu va rămâne la fel în cazul neimplemntării planului propus şi nerealizării cartierului reziden ial. Totodată. Ape uzate fecaloid . cu livrare finală prin intermediul re elei municipale la sta ia de epurare de la Mohu) Din punct de vedere al poluan ilor ce pot fi prezen i în aceste ape.Răşinari urmând astfel să deservească ambele obiective. nu trebuie pierdut din vedere faptul că în paralel se promovează dezvoltarea zonei de agrement a ştrandului municipal în relativă apropiere. va exista bineîn eles un efect negativ asupra unor factori de mediu şi implicit asupra ariei naturale protejate învecinate. Informa ii despre măsura în care infrastructura existentă va avea capacitatea de suport pentru acest trafic se regăsesc în Studiul de impact asupra traficului realizat de către o societate specializată. va exista un trafic greu de mărfuri. cu eventuale efecte asupra propunerii de amenajare peisagistică din cadrul cartierului de la Sitex. Schimbări hidrologice.

acestea vor implica fireşte o serie de excavări. Stejarul fiind o specie preten ioasă fa ă de lumină. NV. Ca şi receptor al acestui tip de poluare se poate discuta de anumite segmente de faună prezente în pădurea Dumbrava (cu precădere mamiferele mari şi păsările). Evantualele efecte negative ale unor asemenea modificări (depinzând fireşte şi de intensitate) s-ar putea resim ii fără îndoială asupra echilibrelor stabilite la nivel de aprovizionare a vegeta iei cu apă (prin afectarea accesibilizării resursei). mai ales răpitoarele). aceasta este posibil să fie resim ită la nivelul ariei protejate atât pe perioada de construire a obiectivului cât şi ulterior pe perioada de func ionare. există mult prea pu ine studii concrete în ceea ce priveşte toleran a feluritelor specii de animale la zgomote. Componenta ecosistemului forestier ce ar putea fi afectată din acest punct de vedere este vegeta ia din imediata vecinătate a amplasamentului studiat. sc ecoanalitic srl 209 . revenind în imediata vecinătate a surselor de zgomot cu precădere în situa iile în care zona asigură bază trofică. subsoluri etc. cu efecte limitative din acest punct de vedere. precum şi necesarul de subsoluri (2 nivele) pentru parcări şi spa ii tehnico-administrative. în rest fiind vorba de vecinătă i fie cu şoseaua. • Iluminare artificială Fiind prevăzut un sistem exterior de iluminat al cartierului. • Umbrire cauzată asupra pădurii Un alt efect cu poten ial de influen are negativă a stării actuale de echilibru a vegeta iei din vecinătatea perimetrului se consideră fenomenul de umbrire exercitată de către construc iile propuse (în special de cele cu regim mare de înăl ime) asupra pădurii şi mai ales în perioada de vegeta ie (fiind vorba de specii de foioase). • Zgomot şi vibra ii În ceea ce priveşte poluarea fonică. Eventuale efecte pozitive s-ar putea discuta în condi iile în care în zonă freaticul ar fi prea sus cauzând un aport de umiditate peste necesarul vegeta iei. O eventuală poluare luminoasă intensă ar putea avea efecte negative din punct de vedere al disturbării unor specii de faună (respectiv cele cu activitate nocturnă. V şi eventual SV. efectele unei eventuale umbriri asupra pădurii din vecinătate vor fi unele negative. Din nefericire. se poate lua în discu ie o eventuală poluare luminoasă în special resim ită la nivelul faunei cu activitate nocturnă.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Săpături funda ii. Dată fiind adâncimea mare de fundare necesară asigurării regimului de înăl ime propus (maxim P+17). Principalele direc ii unde o poluare luminoasă ar putea avea eventuale efecte negative asupra comportamentului faunei sunt spre N. fie cu incinta Ocolului Silvic (Cabana Dumbrava).cu eventuale efecte asupra regimului hidrostatic În ceea ce priveşte executarea lucrărilor de construc ie pe amplasament. . De men ionat sunt însă şi situa ii în care fauna se adaptează. s-a ridicat un semn de întrebare vis a vis de influen area nivelului hidrostatic din zonă. limitând creşterea şi deranjând unele echilibre formate la nivelul rezerva iei deşi pe un sector deosebit de restrâns. fiind dificil de estimat astfel comportamentul concret al faunei din vecinătate la nişte valori precise de zgomot emis atât prin executarea lucrărilor de construire cât şi prin activitatea curentă a popula iei cartierului. atât pentru realizarea funda iilor clădirilor propuse cât şi pentru realizarea celor două nivele de subsol. Efectul general este acela al retragerii faunei sensibile la zgomot la o distan ă de sursă care să asigure estomparea suficientă.

este normal să considerăm că vor fi prezente şi asemenea animale (deşi acest lucru depinde în ultimă instan ă de proprietarul şi administratorul cartierului care are posibilitatea legală să interzică accesul în incintă a animalelor domestice). cât şi prin riscul transmiterii unor boli) . lemn. prin nerespectarea gestiunii deşeurilor menajere.„coabitează” cu locuitorii unor cartiere din ară . În plus pot să apară deşeuri caracteristice activită ii desfăşurate în trecut (materiale textile. ambalaje metalice sau de plastic etc. Considerând că în general deşeurile de origine menajeră sunt pu in chimic active. fireşte că (în special în afara sezonului de vegeta ie) se poate considera un risc de apari ie a unor incendii de pădure datorate unor activită i neglijente ale popula iei cartierului.efecte asupra avifaunei din zonă (apari ia unui risc de ciocnire în special la nivelul suprafe elor vitrate) . Paradoxal.). uleiuri sau alte produse petroliere.efecte indirecte cauzate de umbrirea provocată (tratate anterior) . sticlă. beton armat.).). păsări etc. Fenomenul poate avea grave repercusiuni asupra echilibrelor faunistice dar şi floristice din pădurea sc ecoanalitic srl 210 . deci cu posibilitate de propagare rapidă a focului şi pagube majore.efecte de ordin peisagistic (prin vizibilitatea acestor construc ii în raport cu peisajul obişnuit de pădure) • Prezen a animalelor domestice Fiind vorba de o zonă reziden ială propusă.perioada de construire a obiectivului Cu ocazia lucrărilor ce vor fi realizate atât pentru dezafectarea actualelor construc ii de pe amplasament. Printr-o eventuală gestionare defectuoasă a acestor deşeuri se poate ajunge în situa ia în care să fie afectată aria protejată însă pe un sector restrâns.Braşov. cu predilec ie apele de suprafa ă ale Trinkbachului şi eventuale solul din zonele imediat învecinate perimetrului de construc ie. materiale plastice. placări etc. • Regim de înăl ime Dintre eventualele efecte negative care ar putea apare prin realizarea unor construc ii înalte pe amplasament (maxim P+17). vopsele.reptile. consecin ele pot atinge cote semnificative dat fiind faptul că discutăm de un arboret de vârstă şi consisten ă ridicată. cât şi pentru realizarea cartierului propus vor apărea fireşte o serie de deşeuri / reziduuri. cărămidă (zidărie. principalul efect negativ care ar putea apare ar fi legat de un disconfort peisagistic. • Incendii Considerând amplasarea viitorului cartier în imediata vecinătate fa ă de vegeta ia lemnoasă constitutivă a pădurii Dumbrava. . cu o litieră bogată. elemente masive de fier.).chiar cea mare . însă ar exista efecte pozitive atât prin con inutul totuşi destul de ridicat în materie organică (efect benefic fa ă de sol şi implicit vegeta ie) cât şi mai ales prin accesibilizarea unor resurse de hrană pentru fauna din zonă (sunt binecunoscute exemple în care fauna .).efecte indirecte asupra nivelului hidrostatic din zonă prin necesarul de adâncime la fundare (tratate anterior) . carton asfaltat etc. În situa ia apari iei unui asemenea eveniment. materialele predominante utilizate în construirea tuturor spa iilor de produc ie.perioda de func ionare a obiectivului Se poate discuta în acest caz de un eventual risc al apari iei unor mici depozite necontrolate de deşeuri în pădure datorate locuitorilor cartierului. tablă etc.libera circula ie a animalelor domestice dinspre cartier înspre pădure (în special a câinilor şi pisicilor) cu efecte asupra popula iilor de animale sălbatice (atât prin eventualul consum efectiv al lor. Din punct de vedere al unor eventuale efecte asupra ariei protejate putem discuta de următoarele riscuri: . demne de luat în seamă sunt următoarele: . metal (grinzi. iglă. între inere sau administrare ale actualei incinte industriale Sitex sunt din gama: beton. Buşteni etc. Per ansamblu.chiar şi specii al căror areal biogeografic ar fi total nepotrivit .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” • Deşeuri şi reziduuri inclusiv materiale excavate .abandonarea animalelor domestice de inute de către reziden ii cartierului în pădure (mai ales a unor specii alohtone .

Reck and Kaule 1993). Mortalitatea: traficul rutier determină numeroase decese în rândul faunei care utilizează habitatele din vecinătatea drumul (Erritzoe et al. III. Seiler 2002). Meunier et al. 1997). vom prezenta în cele ce urmează separat modul în care ar putea fi afectate habitatele sau speciile de animale din zonă prin realizarea cartierului. după Seiler 2002. Poluare directă şi indirectă: prezen a şantierului afectează în mod direct mediul din punct de vedere fizic. IV. 2001. Studiul de fa ă se doreşte a fi o abordare sintetică şi practică a principalelor efecte pe care construc ia unui cartier nou îl are asupra habitatelor / speciilor adiacente. Apari ia unor noi tipuri de pericole directe şi indirecte: pentru marea majoritate a speciilor de animale vor apărea un număr de noi factori de deranj.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” învecinată. Suarez et al. principalele efecte negative asupra ecosistemelor datorate clădirilor. chimic şi în consecin ă. Loos and Kerlinger 1993. Reijnen et al. Laursen 1981. vor fi identificate aceste efecte cumulate posibil a fi regăsite în cazul biodiversită ii (implicit asupra ariei protejate). chiar dacă o serie de efecte au fost deja men ionate structurate pe restul factorilor de mediu sau problemelor ridicate. dar în imediata vecinătate a unei arii protejate am considerat oportună adaptarea principalelor efecte datorate construc iilor la metodologia de evaluare a impactului asupra mediului în cazul construc iei unui drum nou (situa ie cu mult mai des regăsită în cazuistica de evaluare şi implicit cu o metodologie mai dezvoltată). II. În literatura de specialitate se regăsesc unele studii ce tratează problematica efectului pe care construc ia de clădiri şi infrastructură îl are asupra faunei / florei (Diaz et al. Reijnen and Foppen 1994. Arie protejată . Biodiversitate. respectiv efectele unui cartier reziden ial pot fi clasificate astfel: I. cum ar fi prezen a oamenilor. 2006. indirect. vor aşterne în final o posibilă presiune cumulată asupra biodiversită ii din zonă şi. Jaarsma et al. a maşinilor şi respectiv prezen a noilor prădători (animale de casă. Pierderea de habitate: construc iile implică în mod direct pierdere de suprafe e de teren şi implicit pierderea de habitate (Meunier et al. 2006. asupra rezerva iei Parcul Natural Dumbrava Sibiului ca şi factor de interes major protectiv în zonă. 2003. Astfel. Harden 2002. lucrărilor de construc ie şi infrastructură. Massemin and Zorn 1998). sc ecoanalitic srl 211 . alterează disponibilitatea habitatelor pentru numeroase specii de plante şi animale pe o suprafa ă mult mai mare decât cea efectiv ocupată de construc ia în sine (Bauske and Goetz 1993. Aşadar. în special când se discută de specii de animale care nu îşi vor regăsi duşmani naturali în acest mediu şi pot conduce la eventuale explozii popula ionale concurând trofic speciile autohtone Toate aceste activitită i / ac iuni prevăzute de implementarea PUZ. prin aceasta. prin efectele (directe sau indirecte) pe care le pot avea asupra factorilor de mediu sau de interes protectiv. Seiler and Veenbaas 1999). National Research Council 2005.Identificare posibile efecte Considerând importan a majoră a prezen ei obiectivului în imediata vecinătate a rezerva iei (respectiv chiar într-o enclavă a acesteia). 2003 şi Treweek 1999. Întrucât însă nu există suficiente studii ştiin ifice care să trateze în mod distinct situa ia unor lucrări de construc ii în perimetru urban. Diaz et al. în cele ce urmează. căini şi în principal pisici) (Helldin and Seiler 2003. Jaarsma et al. 1999. 2001. 1999.

Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: .până în acest moment beneficiarul investi iei nu a solicitat utilizarea de combustibili alternativi (GPL. neafectând pădurea deloc.6t/an dintre pulberile produse astfel se vor depune în incinta şantierului (cartierului). 100150m.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” III.lucru nerecomandat în zonă). În cazul alternativei zero. Coşurile de fum vor depăşi cu 1m aticul clădirilor.Centrala termică pentru clădirile conexe (servicii) se va amplasa în subsol. sc ecoanalitic srl 212 . deşi o parte dintre acestea (nedecelabilă însă prin această metodă) se vor depune sub 30-50m distan ă. Emisiile totale aferente fiind de max. cu o valoare anuală medie distribuită (corelată cu sezonul de vegeta ie) de cca. materiale de umplutură etc.64t/an ce presupunem că se va depune în pădure pe o suprafa ă de cca.Pentru clădirile S+P+2-3E se vor utiliza cazane murale sau baterii de cazane murale amplasate la subsolul acestora (centrale termice individuale). deci tot fără a afecta pădurea. cu respectarea normativelor tehnice în vigoare. eventuale reptile sau rozătoare de talie mică). Aceste opera iuni se constituie în surse fixe nedirijate de poluare atmosferică. Coşurile de fum vor depăşi cu 1m aticul clădirilor. 32600mp (la care se adaugă şi 3460mp dale înierbate) ca şi efect pozitiv s-ar putea înregistra înlăturarea unei păr i a fragmentării existente în ceea ce priveşte mobilitatea strict a faunei de dimensiuni mici (nevertebrate. 12ha măsurată concentric fa ă de surse până la adâncimi de cca.). . Un total de cca. Poluan ii genera i sunt pulberile în suspensie şi cele sedimentabile. va rezulta o depunere neglijabilă (cca.4t/an vor trece de grani a cu pădurea. 3t/an. cu respectarea normativelor tehnice în vigoare. cu respectarea normativelor tehnice în vigoare. motorină) ca solu ie de rezervă În urma efectuării calculelor de estimare a emisiilor pentru aceste unită i.7g/mp/an = 0. Alimentarea cu combustibil: . Se va utiliza o singură centrală termică pentru toate clădirile conexe. Restul de max 2. utilizând factorii de emisie prevăzu i de metodologia europeană CORINAIRE. Rezultate: • Amenajarea terenului Prin scăderea procentului de ocupare al terenului fa ă de situa ia actuală dar mai ales prin prevederea unor suprafe e verzi de cca. 12t pe totalul lucrărilor masive.combustibilul utilizat va fi de tip gazos (gaze naturale) . 13. .nu se prevăd • Emisii de poluan i atmosferici Perioada de construire: Sursa principală e reprezentată de manevrarea materialelor excavate precum şi a celor de construc ie (agregate de balastieră şi carieră.014kg/mp/an) a pulberilor în pădure datorită sistemelor de încălzire. Evaluarea efectelor posibil a fi cauzate asupra factorilor de mediu sau asupra altor factori de interes protectiv (cu precădere Rezerva ia Parc Natural Dumbrava Sibiului) de către ac iunile / activită ile propuse de PUZ: B. a rezultat o cantitatea de 1. 0. de importan ă este doar plantarea zonelor verzi cu specii nepotrivite (chiar şi acum se regăseşte de exemplu plopul în incintă .Centralele termice pentru clădirile reziden iale (apartamente) se vor amplasa în subsolul clădirilor. Surse fixe: Din detaliile solicitate proiectantului asupra modului de echipare a viitorului cartier cu surse de încălzire a rezultat următoarea situa ie: . Valoarea modelată este absolut nesemnificativă în raport cu capacitatea de suport a aparatului foliar al stejăretului matur din vecinătate. impactul fiind nesemnficiativ.

Acest studiu oferă şi solu ii în ceea ce priveşte organizarea acestui trafic zonal. inând cont de toate obiectivele existente şi actual propuse în zonă. Aşadar.471 1.separat pentru traficul indus de prezen a noului cartier în loca ia Sitex .24 16.67 7.199 0. efectul asupra vegeta iei este nesemnificativ per ansamblu pădurii. Nivelul total de emisie al sc ecoanalitic srl 213 .907 6. rezultă o suprafa ă de pădure ce fixează aceste noxe de cca. Astfel.439 0.386 0. Astfel. pentru a studia măsura în care realizarea şi popularea cartierului propus va induce creşteri ale traficului în zonă.076 5.198 80.958 63.cumulativ. Cu toate că rezultatele estimărilor efectuate de către noi nu le putem considera ca având un nivel de confiden ă care să permită luarea unei decizii în raport cu limitele legal admise pentru poluan ii emişi.486 1. am considerat util totuşi acest exerci iu pentru a putea raporta valorile rezultate la capacitatea de absorb ie a pădurii Dumbrava Sibiului în condi iile în care să nu se resimtă efecte negative semnificative sau chiar ireversibile pe acest plan. Vom considera totuşi cu o notă negativă acest efect al trtaficului asupra vegeta iei prin faptul că benzile din vecinătatea drumului vor fi desigur mai afectate de depunerile de praf şi totodată din cauza efectelor oxizilor de sulf asupra vegeta iei.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Surse mobile Aceste vor fi reprezentate fără îndoială în mod majoritar de autoturismele reziden ilor. 8t/carbon/an pentru utilizarea carbonului de către arboret şi valorile estimate mai sus (cumulând con inutul de carbon fireşte).041 0. pe baza modelului TREMOVE adoptat la nivelul Agen iei Europene de Mediu. cât şi calitativ. studii de trafic realizate la nivelul municipiului Sibiu etc.631 0. De asemenea.1 0.351 Interpretarea rezultatelor Considerând valoarea de cca. s-a încercat utilizarea unor valori medii acordate cu cele obişnuite de la nivelul municipiului Sibiu.071 0.225 [t/perioada = 4luni] 0.Răşinari Situa ia cumulată pentru cele două obiective: POLUANT ANUAL SEZON CALD SEZON RECE CO2 PM10 NOx SO2 CO NMVOC CH4 [t/an] 3.cu predilec ie e vorba de necunoaşterea exactă a viitorului parc de maşini atât sub aspect cantitativ. Modelarea s-a efectuat pe două paliere: .).831 1.141 8. având ca surse felurite documente publice (eviden e şi statistici ale autorită ilor rutiere.555 0. cel pu in în ceea ce privesc aceşti compuşi ai carbonului emişi cu prilejul traficului. impactul acestui viitor cartier asupra traficului din întreaga zonă a fost tratat într-un studiu de specialitate realizat de către o societate specializată. În orice caz. 6ha. aplica ia utilizată pentru realizarea estimării influen elor acestui trafic asupra calită ii aerului din zonă a fost COPERT 4 ca parte din Ghidul Inventarului Emisiilor EMEP/CORINAIR. s-a efectuat o estimare considerată însă cu o toleran ă destul de mare datorată incertitudinii unor serii întregi de date de intrare în faza actuală de proiectare (şi nu numai) . studiu ataşat prezentei documenta ii. S-a considerat oportună utilizarea acestui tip de model datorită ordinului de mărime al popula iei de autovehicule considerate. considerând atât cartierul reziden ial Sitex cât şi propunerea de ştrand / zonă de agrement de pe aceeaşi axă de circula ie Sibiu .577 [t/perioada = 8luni] 2.

cu efect benefic: . se constata ca: 1. Argeşului . Schimbări hidrologice. 4 dar şi 5 (caz mai bun).Calea Dumbrăvii. 5. prin utilizarea gazului metan ca şi combustibil la centralele termice (mai pu in poluant fa ă de al i combustibili) şi prin utilizarea unor tehnologii moderne în domeniul echipării. după cum aceasta a fost prezentata. iar cozile de vehicule sunt scăzute. prin PUZ se prevăd măsuri de reducere a unui eventual impact datorat emisiilor în atmosferă din surse fixe.str.” În special datorită celor afirmate în aceste cocluzii la pct. oferă solu ii în ceea ce priveşte organizarea traficului zonal. Se impune organizarea circula iei prin introducerea semaforizării la intersec iile: • str. un singur efect poate fi notat însă acesta are valen e mai degrabă pozitive decât negative.str. 3. in special datorita amenajării intersec iilor si optimizării ciclurilor de semaforizare după cum a fost propus in capitolul anterior. In cazul in care se optează pentru construirea variantei de ocolire Sud. nefiind cazul în această fază de proiectare. concluziile finale ale acestui studiu indică: „In urma analizei situa iei de perspectiva pentru anul 2013. cel mai probabil situându-se încă în intervalul în care sunt utiliza i de plante. 3. după cum se observa din analiza efectuata pentru orele de vârf.betonarea / asfaltarea căilor de acces rutiere (reducere poluare cu pulberi din trafic) . 4. • str.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” oxizilor de azot nu considerăm sîă ridice probleme deosebite. s-a considerat că PUZ oferă solu ii de prevenire / reducere a unui eventual impact asupra aerului datorat traficului care să asigure o scădere a impactului rezidual brut (IRB) fa ă de cel primar brut (IPB) pe componenta datorată emisiilor din surse mobile. Astfel. contribuind astfel la creşterea capacita ii de circula ie si sporirea fluidită ii traficului. • Utilizarea apei.Calea Dumbrăvii . În plus. sc ecoanalitic srl 214 .Calea Dumbrăvii . Putnei si str. realizat de către o societate specializată. inând cont de toate obiectivele existente şi actual propuse în zonă. În ceea ce priveşte utilizarea apei pe amplasament. În orice caz şi la ora actuală există touşi un trafic destul de important pe această axă astfel încât nu e obiectiv să presupunem că o eventuală retragere a faunei mai în adânc s-ar datora strict traficului indus de noile dezvoltări. Dima . Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: Studiul de impact asupra traficului indus de acest cartier. Calea Dumbrăvii are rezerva de capacitate suficienta pe sectorul intre dezvoltare si Str. Gh. se reduce de asemenea eventualul impact asupra aerului.realizarea unor largi zone verzi plantate PUZul nu prevede în schimb măsuri de prevenire / reducere a impactului asupra aerului (şi implicit a biodiversită ii) în ceea ce privesc emisiile pe perioada de construire. Alte măsuri din PUZ. 2. se constata faptul ca aceasta preia o parte din traficul de pe Calea Dumbrăvii. prin optimizarea surselor de încălzire (câte o CT pe bloc). Dima (sector analizat in cadrul proiectului). Gh. Toate acestea însă depind bineîn eles şi de condi iile de vânt. Fauna va avea posibil de suferit din cauza traficului mai mult prin zgomotele recep ionate decât prin gazele de eşapament. Intersec iile sus men ionate au rezerve suficienta de capacitate de circula ie. Emisii de poluan i în apa de suprafa ă Atât alimentarea cu apă (pentru toate utilizările) cât şi evacuarea apelor uzate (cu excep ia pluvialului) neavând legătură cu freaticul din zonă sau cu canalul Trinkbach (ci cu re elele centralizate municipale de alimentare cu apă sau canalizare). Se vor reface marcajele si indicatoarele pentru crearea unor benzi pentru viraje la stânga conform propunerilor de organizare a intersec iilor si a geometriei acestora. nu se poate aduce în discu ie un efect negativ semnificativ din acest punct de vedere asupra ariei naturale protejate. Bahluiului . În altă ordine de idei. in condi iile in care se considera fluxurile suplimentare de trafic generate de către dezvoltarea reziden iala. Siretului.

permi ând astfel adoptarea unor solu ii tehnice de fundare şi hidroizolare rezonabile din punct de vedere al costurilor. cu un con inut ridicat de argilă. se va regulariza acest canal eliminându-se pe de o parte riscul apari iei unor inunda ii în aval pe timp de ploi crescute. se estimează că impactul lucrărilor propuse asupra vegeta iei forestiere din Pădurea Dumbrava prin modificarea locală a regimului pedohidrologic. iar pe de altă parte se va contribui prin aceasta la restabilirea unui echilibru hidrostatic în zonă (la ora actuală din cauza degradării lucrărilor de albie existând infiltra ii în freatic men inându-se un nivel mai ridicat decât cel optim pentru vegeta ia din zonă). Josef Binder -„Istoria Silviculturii oraşului Sibiu”. de tip brun luvic pseudogleizat. Activită ile curente dintrun cartier reziden ial implică o serie de zgomote care în general sunt caracterizate prin constan ă în producere. fiind din cele mai grele. corelate cu ipoteza emisă de elaboratorul studiului geotehnic de specialitate. Acest studiul geotehnic pune în eviden ă o alimentare a freaticului în zona de interes din pierderile de apă din re elele hidroedilitare existente şi capacită ile de stocare de pe amplasament. prin grija administra iei silvice fiind realizate o serie de măsuri cu scopul reducerii gradului de înmlăştinare şi refacerea pădurilor prin drenarea anumitor suprafe e. poate avea unele efecte temporare negative într-o mică măsură asupra vegeta iei forestiere din vecinătatea incintei prin determinarea unor varia ii ale regimului de umiditate din sol. se poate afirma că nu va exista un efect cumulat ale celor două PUZ-uri propuse în zonă asupra nivelului hidrostatic. lucrare ce integrează aspecte preluate din literatura silvică a jude ului Sibiu (Ion V. Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: . luând în considerare istoricul măsurilor aplicate cu succes până în prezent în zona studiată. fiind executate foraje specifice.stejarul (Quercus robur) fiind sensibilă la astfel de varia ii. suportul fiziologic .reglementarea eliminării apelor uzate de pe amplasament (reabilitarea re elelor de canalizare. a cărui optim este atins în cazul regimului pedohidrologic de precipita ii şi de precipita ii cu aport freatic şi nu în cazul regimului predominant freatic sau de inunda ie. nu este unul semnificativ negativ. planta ii cu stejar de baltă în zonele cu exces de umiditate sau mai recent cu frasin şi în special prin men inerea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă a arboretului în vederea asigurării continuită ii.loc de muncă. a rezultat că în zona amplasamentului propus nu ar exista probleme deosebite din punct de vedere al nivelului freaticului. Astfel. în cazul ocupării reziden iale a terenului situa ia ar fi îmbunătă ită deşi nu se poate afirma că ar fi pozitivă. acesta fiind sub cel de interven ie. unele chiar cu intervale pe zile sau ore destul de precise (naveta domiciliu . amenajamente silvice şi altele). în baza informa iilor de mai sus. Lungu -„Prin pădurile Sibiului”. subsoluri etc. existând posibilitatea modificării prin scădere a nivelului hidrostatic al apei freatice. este evident faptul că Pădurea Dumbrava nu beneficiază de condi ii naturale de vegeta ie din cele mai favorabile.societate atestată . Problematica regimului pedohidrologic în Pădurea Dumbrava are un specific aparte. în faza de construc ie deşi benefic din punct de vedere tehnic pentru obiectivul studiat prin PUZ. execu ia de semănături cu ghindă de stejar împreună cu secară sau ovăz. de-a lungul timpului începând din anii 1800. unele având ca scop scăderea nivelului hidrostatic şi în concordan ă cu particularită ile ecologice ale speciei dominante .stejarul (Quercus robur). colectarea pluvialului cu preepurare . prin dezafectarea acestora şi regularizarea cursului canalului Trinkbach. specia dominantă .solul. Considerând informa ii preluate din lucrarea Aurul verde al Sibiului editată prin grija Direc iei Silvice Sibiu în anul 2003.separare produse petroliere. ore de joacă pentru sc ecoanalitic srl 215 . Săpături funda ii.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Prin amenajarea peisagistică proiectată pentru canalul Trinkbach în incinta cartierului şi prin reabilitarea prizei de apă din amonte de pe Sebeş. decantare) • Zgomot şi vibra ii Fa ă de situa ia în care incinta Sitex ar fi în continuare ocupată cu activită i industriale caracterizate în general exact prin zgomote nu numai puternice dar mai ales inconsecvente ca producere. . Acest fapt. De asemenea.cu eventuale efecte asupra regimului hidrostatic În urma realizării de către SC GEO 2000 SRL .a unui studiu geotehnic.

fiind similar constructiv cu cele de protec ie prevăzute în cazul autostrăzilor de viteză. neputându-se afirma că vor exista efecte ireversibile asupra faunei din vecinătate (aceasta se retrage temporar revenind însă după încetarea lucrărilor) Ca şi fenomen general acceptat de cercetători se poate men iona faptul că sunt mult mai bine tolerate de către faună zgomotele relativ constante (chiar dacă sunt mai puternice) decât cele inconsecvente ca producere (chiar dacă au intensitate scăzută) .75m/s viteza recomndata in conductele de agent frigorific va fi maxim 2. Înăl imea prevăzută pentru acest gard este de 4m. centralele de tratare vor fi prevazute cu atenuatoare de zgomot . Detaliul constructiv al acestui gard este redat de proiectant pe planşa A.nivelul de zgomot sa nu depaseasca 5560 dB(A) alegerea ventilo-convectorilor se va face pentru viteza medie astfel incat nivelul de zgomot sa nu depaseasca 35-40 dB(A) viteza aerului in canalele de aer nu va depasi: 8m/s in ghenele verticale.). zile de între inere curentă a spa iilor verzi.0m/s pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea conductelor de agent termic va fi maxim 150Pa/m pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea conductelor de agent frigorific va fi maxim 250Pa/m Pentru prevenirea şi reducerea pe cât posibil a propagării zgomotului din interiorul cartierului spre pădure. există totuşi două avantaje: . Răcădău . ataşată prezentului studiu.Braşov etc. 5m/s in distributia principala a etajelor. 2. sc ecoanalitic srl 216 .5m/s viteza maxima a aerului in bateriile de incalzire aferente centralelor de climatizare va fi de 3. 2900rot/min) piesele in miscare ale agregatelor de producere apa racita vor fi prevazute constructiv cu suporti antivibratie. 1450rot/min) idem pentru pompele de circula ie (max.).durata redusă de desfăşurare. nivelul de zgomot sa nu depaseasca 65-75 dB(a). zile de debarasare a deşeurilor etc.are loc nimic altceva decât un fenomen de adaptare şi de tolerare a unui disconfort în vecinătate în schimbul accesului la unele resurse. Detaliu împrejmuire. În ceea ce priveşte perioada de construire a obiectivului.posibilitatea efectuării activită ilor după un program în acord şi cu necesită ile de linişte ale faunei sensibile (perioade de înmul ire de exemplu) .5m/s pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea canalelor de aer va fi 1.0Pa/m viteza recomndata in conductele de agent termic va fi maxim 0.5m/s pe canalele de racord spre ventilo-convectori viteza recomandata in grilele de refulare va fi maxim 1.5m/s viteza recomandata in grilele de aspiratie va fi maxim 2. Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: Nu se prevăd măsuri pentru etapa de construire. toate acestea atingând în timp un echilibru local dovedit în multe alte zone din oraşe (cartierul valea Aurie din Sibiu. nefiind cazul în actuala fază de proiectare Pentru faza de func ionare au fost prevăzute următoarele măsuri: ventilatoarele utilizate la nivelul incintei vor avea o tura ie cât mai redusă (max.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” copii. gardul de incintă a fost proiectat şi pentru această func ie. cu toate că se vor opera utilaje grele generatoare de zgomote mai puternice decât autoturismele de exemplu. agregatele de racire vor fi in constructie silentioasa astfel incat la o distanta de 10m.5m/s viteza maxima a aerului in bateriile de racire aferente centralelor de climatizare va fi de 2. cu panouri fonoabsorbante.

7 au fost obtinute urmatoarele valori medii aproximative pentru spatii din incinta complexului rezidential: . echipat cu sursa de lumina sodiu cu puterea de 150W.30…50 lx pentru circulatia pietonala. d=30m fata de limita de proprietate – Em=20lx. parcari: corp de iluminat stradal.înăl imea de 4m pentru gardul de incintă • Umbrire cauzată asupra pădurii Pentru identificarea şi evaluarea eventualelor efecte negative din punct de vedere al regimului de lumină asupra Parcului Natural Pădurea Dumbrava generate de efectul de umbrire datorat cladirilor propuse prin PUZ a fost realizat un studiu de umbrire sub îndrumarea SC Design Unit SRL Bucureşti. acestea nu vor fi deranjate de iluminatul exterior al cartierului ele men inând cu siguran ă o distan ă fa ă de perimetru Sitex de o perioadă bună de timp deja (cu alte cuvinte nu considerăm că s-ar produce schimbări semnificative în echilibrul local deja aşezat pe baza interac iunii prezen ei activită ii industriale pe amplasament şi a comportamentului speciilor de faună din zonă). cealalta la 30m de limita de proprietate au fost obtinute urmatoarele valori medii ale iluminarii (intre suprafetele de calcul considerate si limita de proprietate nu s-a considerat nici un obstacol): .40…60 lx pentru circulatia rutiera. specie ce constituie etajul dominant.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” • Iluminare artificială Fiind prevăzut un sistem exterior de iluminat al cartierului. Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: . a fost realizat de către proiectantul de specialitate un studiu luminotehnic ce con ine şi o simulare grafică. d=10m fata de limita de proprietate – Em=30lx. una la 10m.suprafata de calcul 2. nefiind afectate astfel de existen a sau inexisten a cladirilor propuse prin PUZ. . . amplasat pe stalpi cu inaltimea de 5m. echipat cu sursa de lumina sodiu cu puterea de 70W. Componenta ecosistemului forestier ce ar putea fi afectată din acest punct de vedere este vegeta ia din imediata vecinătate a amplasamentului studiat. Astfel. echipat cu sursa de lumina sodiu cu puterea de 150W. sc ecoanalitic srl 217 .” Trebuie specificat însă că la realizarea acestui studiu nu a fost considerat gardul de incintă care se va realiza din materiale opace şi va avea o înăl ime de 4m constituindu-se astfel într-o barieră şi în calea acestei eventuale poluări luminoase. Solu ia luminotehnică propusă este: • iluminat perimetral. • spatii verzi: corp de iluminat tip pitic. studiu anexat prezentei documenta ii.suprafata de calcul 1. • circulatii pietonale: corp de iluminat rezidential special. este necesară analiza influen ei efectului de umbrire asupra stejarului. ca specie de bază în arboretele învecinate. cu ecran de protectie vizuala semirotund menit sa impiedice inconfortul vizual al locatarilor cladirilor. Pentru a studia în ce măsură acest fenomen este posibil să apară şi mai ales ce distan e / suprafe e din vecinătate (în pădure) ar putea fi astfel afectate.7-0. cu inaltimea de 1m. proiectantul general. circulatii auto. Considerandu-se doua zone reprezentative de calcul cu dimensiuni de 150x20m. Acest studiu specifică: „Conform simularii luminotehnice realizate cu software-ul de calcul Dialux 4. amplasate vertical. ceea ce indică faptul că subarboretul şi pătura erbacee sunt în mod natural aproape în permane ă umbrite de către arborii din etajul dominant.9. se poate lua în discu ie o eventuală poluare luminoasă în special resim ită la nivelul faunei cu activitate nocturnă. Apreciem că datorită distan ei reduse şi intensită ii reduse cu care se va putea resim ii poluarea luminoasă fa ă de limita de amplasament. dar şi datorită etologiei speciilor de faună din zonă. Se vor amplasa cate doua corpuri de iluminat pe stalp. amplasat pe stalpi cu inaltimea de 8-10m. Gardul de incintă proiectat la 4m înăl ime va avea şi o func ie de estompare până la un punct a acestui aflux luminos spre pădure care este oricum redus. Analiza aerofotogramelor puse la dispozi ie de proiectant pe planşele din studiul de umbrire pune în eviden ă în vecinătatea amplasamentului existen a unor arborete cu consisten e cuprinse între 0.

o lumină sub 45% din lumina directă fiind deja un factor limitativ pentru dezvoltarea acestei specii (prof.dr.univ.nu se prevăd (nu este cazul) • Deşeuri şi reziduuri inclusiv materiale excavate . Se constată cu uşurin ă că umbra proiectată la sol de elementele constructive propuse nu depăşeşte în general limitele amplasamentului studiat prin PUZ datorită în principal dispunerii clădirilor cu regimul de înăl ime P+17 pe latura estică şi sud-estică a amplasamentului. colectarea deşeurilor se va face în condi iile legal prevăzute. Vor exista emisii atmosferice cu precădere mai semnificative în ceea ce priveşte manevrarea molozului. Totodată se notează faptul că aceste emisii sunt limitate în timp. optimul ecologic fiind atins în cazul în care beneficiază de 75-95% din lumina directă.ing IOAN MILESCU. dar nu aceleaşi pe parcursul unei zile. Există zone umbrite în afara incintei ansamblului propus.perioda de func ionare a obiectivului Pe perioada obişnuită de func ionare a cartierului nu se pune problema unor eventuale efecte negative semnificative asupra ariei protejate din punct de vedere al unor poluări cu deşeuri sau diferite reziduuri deoarece va fi asigurată o gestiune corespunzătoare a deşeurilor menajere sau de altă natură atât prin grija şi responsabilitatea administratorului cartierului cât şi prin contractarea unor societă i specializate atestate. efectele nefiind ireversibile sub nici o formă. solsti iul de vară (21 iunie) şi solsti iul de iarnă (22 decembrie). De interes este studierea umbririi în timpul sezonului de vegeta ie.nu se prevăd (nu este cazul în această fază de proiectare) . atât prin conforma ia terenului cât şi prin bariera efectivă asigurată de vegeta ia lemnoasă învecinată. nu se estimează că aceste efecte s-ar resim i la distan e mari în interiorul pădurii. la diferite ore din zi. cu suprafe e până la 1500-2000mp. nefiind identificate suprafe e permanent umbrite în afara incintei acestuia. Pentru lucrările propiu-zise de dezafectare este obligatorie realizarea unui proiect de dezafectare care să fie avizat ca solu ii şi tehnici inclusiv de către autoritatea competentă de protec ia mediului. În condi iile respectării proiectului de dezafectare astfel avizat (proiect care va con ine atât tehnicile propuse de lucru cât şi estimări ale cantită ilor de deşeuri rezultate dar şi gestionarea acestora). stropiri etc. Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: . deci nu în permanen ă umbrite. Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: .perioada de construire a obiectivului Toate deşeurile vor fi gestionate corespunzător în condi iile legii.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Este cunoscut faptul că stejarul (Quercus robur) este o specie preten ioasă fa ă de lumină. fiind ob inut acest aviz de încetare. de altfel pentru SC Sitex Dumbrava SA Sibiu fiind întocmit un Bilan de Mediu pentru încetarea activită ii. Astfel se poate afirma că vegeta ia din vecinătatea amplasamentului studiat nu este afectată negativ din punct de vedere al regimului luminii prin implementarea PUZ-ului propus. fiind astfel analizate planşele întocmite pentru martie/septembrie şi iunie. Riscul apari iei unor eventuale depozite necontrolate de deşeuri în pădure datorate locuitorilor cartierului este relativ similar cu cel datorat oricărui locuitor al Sibiului în condi iile în care accesul fizic se limitează prin gard. Cartea silvicultorului). Astfel se consideră utilă identificarea existen ei unor zone ce vor fi permanent umbrite datorită construc iei clădirilor propuse. Trebuie amintit însă şi faptul că umbrirea laterală îi stimulează creşterea.particule în suspensie cu predilec ie. Ca şi spa ialitate. emisii care însă vor putea fi men inute în limite admisibile prin metodologia de lucru aplicată. iar asigurarea respectării legisla iei în ceea ce priveşte protejarea zonei pădurii cade obligatoriu în seama factorilor responsabili (custodele ariei protejate sc ecoanalitic srl 218 . pământului sau agregatelor de carieră / balastieră . nu considerăm că s-ar aduce prejudicii calită ii factorilor de mediu şi implicit ariei protejate din vecinătate. anexat. În acest sens proiectantul a realizat studiul de umbrire pentru perioadele echinoc iului de primăvară / toamnă (21 martie/23 septembrie).

incendiile din mediile industriale au fireşte un impact mult mai puternic decât cele din mediile reziden iale datorită utilizării unor substan e chimice cu caracter toxic sau chiar periculos Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: . vom discuta aici doar de posibilele efecte izvorâte din vizibilitatea acestor construc ii în raport cu peisajul obişnuit de pădure. revenim cu observa ia că fenomenul nu diferă cu nimic fa ă de activitatea tuturor sibienilor. acesta indicând cât se poate de clar pe un profil transversal realizat din zona digului central din muzeu linia de vizibilitate a coronamentului pădurii şi cea a construc iilor. Studiul respectiv este ataşat ca atare prezentului raport. În sprijinul afirma iilor titularului de plan şi ale proiectantului general legat de faptul că regimul maxim de înăl ime s-a calculat în mod special inând seama de limita verticală de vizibilitate din zona centrală a muzeului în aer liber al CMN „Astra”. conform studiului topografic realizat pentru determinarea punctului pe verticală de vizibilitate din muzeul satului sc ecoanalitic srl 219 . Între principiile de evaluare în acest caz: . deci cu posibilitate de propagare rapidă a focului şi pagube majore.plan de avertizare şi interven ie . Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: . fiind asumat de către proiectantul de specialitate. Garda Na ională de Mediu.re ea de hidran i .orice incendiu de vegeta ie are efecte benefice asupra solului până la un punct . consecin ele pot atinge cote mai mult decât semnificative dat fiind faptul că discutăm de un arboret de vârstă şi consisten ă ridicată. cele cu regim de înăl ime P+17 pot ridica cele mai mari probleme din punct de vedere al vizibilită ii lor.incendii propagate sau pornite în pădure (incendii de vegeta ie) În situa ia apari iei unui asemenea eveniment.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Direc ia Silvică.rezervă intangibilă de apă mai mult decât suficientă .incendii în interiorul cartierului (materiale combustibile cu caracteristici toxice gen plastic) . Cu ocazia şedin ei de dezbatere publică a raportului de mediu au fost adresate întrebări din partea factorilor interesa i din public pe marginea acestui subiect. factori care au la îndemână absolut toate pârgiile legale necesare să preîntâmpine şi contracareze astfel de ac iuni. Fireşte că dintre toate blocurile aflate la ora actuală în faza de propunere ca şi posibilitate de mobilare a terenului. institu iile statului având toate pârghiile legale să controleze aceste fenomene. s-a ataşat şi prezentului raport un studiu topografic care descrie geometria întregii axe indicând unghiurile de vizibilitate pe verticală din zona men ionată. În ceea ce priveşte o eventuală activitate a reziden ilor în afara cartierului. Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: .incendiile din mediile antropice pot cauza poluări cu substan e chimice .asigurarea managementului corespunzător pe linie de deşeuri • Incendii Evaluarea impactului posibil din această cauză a fost realiază pe două paliere: . Analizând materialul nu ne rămâne nimic de făcut decât să îl acceptăm ca atare.administrarea unitară a cartierului de către o societate privată • Regim de înăl ime Toate restul aspectelor fiind tratate la alte subpuncte ce interferează. situată sub unghiul vizibil din locul de măsurare.limitarea regimului de înăl ime proiectat fa ă de cel permis de derogarea de la PUG. Poli ia etc).

incendii etc. I. având în vedere că suprafa a unde se planifică construc ia blocurilor este în afara spa iului ariei protejate. dat fiind că aceste efecte sunt rezultanta tuturor impactelor descrise până acum.evaluare posibile efecte În cele ce urmează. acestea nu au înso itor ac ionând în voie asupra faunei din zonă (ca de altfel în situa ia actuală). Poluare fizică: posibil generată atât în perioada de construc ie a obiectivului cât şi ulterior. suprafe e lipsite complet de vegeta ie . căi de transport şi comunica ie. Poluare directă şi indirectă: Căile pe care aceasta poate ac iona asupra speciilor / habitatelor se pot fi clasificate astfel (Jaarsma. canale de suprafa ă cu apă etc. Poluare chimică: posibil să apară în mod similar atât la construirea cartierului. O serie de considera ii pe marginea acestui subiect au fost făcute deja şi în cadrul capitolului III Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ. Arie protejată . 2006): 1. Măsuri de prevenire / reducere a impactului incluse deja în PUZ: .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” • Prezen a animalelor domestice În cazul prezen ei cartierului s-a considerat mai mare riscul de abandon decât în cazul men inerii zonei industriale. • poluarea cauzată de către unele substan e petroliere posibil provenite din accidente sau incidente rutiere sau de altă natură (cu precădere atunci când afectează cursul canalului Trinkbach care este sursă de apă pentru fauna din zonă sau în cazul unor suprafe e de sol afectând astfel flora şi vegeta ia din zonă etc. a surselor de încălzire (centrale termice).largi platforme betonate. II. respectiv condi ia sub care a fost eliberat avizul favorabil al custodelui (de neatingere a fondului forestier). Pierdere de habitate: Prin lucrările de construc ii nu se vor consemna pierderi de habitate.) • poluarea posibil să apară datorită unui management defectuos al deşeurilor (mai ales în perioada de construire). vor fi evaluate posibilele efecte asupra biodiversită ii şi implicit asupra rezerva iei Parcul Natural Dumbrava Sibiului ca şi factor de interes major protectiv în zonă. cât şi la func ionarea sa. în schimb situa ia se poate inversa în ceea ce priveşte „plimbarea” animalelor dat fiind că în cazul industriei. cât şi de activită ile curente ale locatarilor cartierului • poluarea luminoasă posibil a fi indusă de către sistemul public de iluminat de pe raza cartierului • efectul de umbrire posibil a fi indus de către construc ii asupra vegeta iei (pădurii din imediata vecinătate) • posibila fragmentare a unor habitate prin variate bariere fizice în teren (garduri. Aici se încadrează: • poluarea fonică posibil a fi cauzată de zgomotul produs atât de traficul rutier.) 2. et al.gardul de incintă este proiectat şi cu func ie de împiedicare a circula iei animalelor. în faza de operare a cartierului. grupează: • poluarea indusă pe cale atmosferică generată de func ionarea motoarelor cu combustie internă (trafic). respectiv actual este o zonă industrială de tradi ie. cu o cale de transmitere de risc mai mare de asemenea canalul Trinkbach • posibilul efect pe care solu iile folosite pentru mentenan a drumurilor / străzilor pe timp de iarnă îl au asupra speciilor / habitatelor din imediata vecinătate sc ecoanalitic srl 220 . Detaliu împrejmuire) Biodiversitate. fiind prevăzut şi cu un sistem de „păstor electric” în partea superioară (eficient în cazul pisicilor) (vezi detaliu constructiv planşă proiectant A.

. ca frecven ă. Departe de a minimiza importan a cercetării fundamentale în ecologie punând-o sub semnul “cercetării de dragul cercetării”.intensitatea interven iei . analizând obiective similare care func ionează deja de o perioadă relevantă de timp în condi ii cât mai apropiate de cele ale proiectului propus. Din experien a în evaluare. . se poate ob ine atât pentru fiecare presiune distinctă dimensiunea spa ială a întinderii efectelor semnificative asupra sistemului afectat.evaluator. una din metodele cele mai pertinente de estimare ale unor efecte negative cauzate de un nou obiectiv aplică principiul de drept al precedentului. nu putem face abstrac ie de lipsa de interes a lumii ştiin ifice fa ă de aceste pârghii aplicative. Acest fenomen poate să apară printr-o suprapunere a efectelor acestor presiuni de ordin fizic şi chimic enumerate mai sus asupra teritoriilor din imediata vecinătate (concentric fa ă de poiana unde se propune cartierul). Dimensiunea spa ială a acestui eventual efect va fi dată fireşte de apari ia fiecărei componente (atât ca intensitatea. dar şi de modul de compunere (acolo unde este cazul) a efectelor variatelor poluări (fizice şi chimice).investitor . În practica curentă.receptivitatea sistemului fa ă de presiunea intervenită (fa ă de un anumit tip de poluant sau de un anumit mod de disturbare) . absolut se poate men iona şi o caren ă majoră a lumii ştiin ifice de specialitate care se dovedeşte mult mai “pasionată” de cercetarea fundamentală din domeniu decât de cea aplicativă care să ofere pârghii concrete în evaluarea acestor efecte.apare o puternică varia ie sezonieră astfel în acest caz) .caracteristicile presiunilor. cunoaşterea tuturor acestor argumente foarte rar apare la nivelul de precizie care să permită ob inerea unui rezultat pertinent. cât şi un mod corect de compunere a efectelor mai multor presiuni.momentul interven iei (important de exemplu în situa ia unor posibile disturbări ale faunei în perioada de înmul ire etc. În astfel de condi ii. sc ecoanalitic srl 221 . Rezultatul unei astfel de modelări indică în primul rând dimensiunea optimă a unei zone tampon care să asigure o protec ie eficientă a sistemului supus presiunii. Compunerea efectelor acestor presiuni se face obişnuit după o func ie având următoarele argumente principale: .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” 3. cât şi ca efect caracteristic). Efectul indirect asupra ecosistemelor: În cazul de fa ă poate consta într-o posibilă alterare biologică a habitatelor disponibile pentru speciile adiacente viitorului cartier (efectul de margine). deci a efectului cumulat. Utopică este de asemenea şi aşteparea ca evaluatorul să îmbră işeze etic nihilismul la fiecare plan / program / proiect în parte şi să rezolve punctual uneori chiar deficien e serioase ale sistemului legislativ sau metodologic. putem afirma fără rezerve că acest lucru ine mai repede de sfera utopicului atât prin reursele de timp şi cât şi prin cele financiare sau umane necesare care fac în cele mai multe cazuri orice proiect propus să devină ineficient sau total lipsit de sens. Presupunând cunoscute toate aceste argumente cu o toleran ă care să asigure pertinen a aproximării acestei func ii (la nivel de exigen ă ştiin ifică). specificitatea etc.rela ia dintre durata interven iei şi rezilien a sistemului afectat (suportabilitatea sistemului afectat de a absorbi respectiva presiune cu un timp de revenire la starea de echilibru care să asigure func ionalitatea sa fără sincope majore) etc.durata interven iei . Pe marginea acestui subiect care veşnic produce disconfort în rela ia autoritate .periodicitatea interven iei .

amplasată în lungul străzii Agârbiciu. în situa ia de fa ă vom apela spre exemplificare la un obiectiv ce func ionează de o perioadă suficientă de timp (cca.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” - Această metodă prezintă două avantaje: permite pe de o parte identificarea corectă a rela iei cauză . Dacă această conductă constituie o barieră fizică pentru accesul în pădure cu autovehicule. din contră păsările găsesc în zonă atât adăpost cât şi bază trofică. Campanii mai vechi sau mai recente realizate de diverse ONG-uri şi institu ii de presă din Sibiu (exemplu. asupra calită ii solului prin compactare. În ceea ce priveşte vegeta ia. 100 blocuri de locuin e. 300m pe latura sudică. Zidul Realită ii) au scos în eviden ă căteva nemul umiri ale locuitorilor acestui cartier. pe strada Agârbiciu. în contextul lipsei spa iilor verzi şi a locurilor de joacă dintre blocuri există sigur suspiciunea unei presiuni sporite asupra spa iului oferit de pădure. iar pe latura estică toată lungimea cartierului este despăr ită de fondul forestier doar de o fâşie de cca. având un regim de înăl ime P+4E şi peste 4000 locuitori. fauna terestră negăsind probabil adăpost şi zone de hrănire pe această suprafa ă relativ restrânsă de pădure. Lipsa faunei terestre în zona respectivă este explicată în principal prin fragmentarea habitatelor din zonă datorată vecinătă ii cu Gradina Zoologică Sibiu şi al CNM Astra al căror perimetre sunt împrejmuite constituind bariere fizice precum şi a prezen ei căilor rutiere (Calea Dumbrăvii şi Calea Poplăcii) de o parte şi alta a trupului de pădure. Cu ocazia deplasărilor în teren în pădurea din vecinătatea cartierului nu a fost identificată decât prezen a avifaunei. fragmentarea generată de perimetrele împrejmuite neconstituind o problemă. precum şi de la amplasarea acestuia în imediata vecinătate a Pădurii Dumbrava. De asemenea un factor perturbator esen ial pentru fauna terestră este prezen a câinilor vagabonzi în cuprinsul cartierului Valea Aurie. Cartierul se învecinează în mod direct cu aria protejată Pădurea Dumbrava pe o lungime de cca. lipsa spa iilor verzi şi a locurilor de joacă dintre blocuri şi prezen a câinilor vagabonzi. Plecând de la nemul umirea locuitorilor privind inexisten a spa iilor verzi şi a spa iilor de joacă în cuprinsul cartierului. municipalitatea având în administra ie doar cca. sc ecoanalitic srl 222 . poate fi analizată ipoteza existen ei unei presiuni sporite asupra pădurii ca spa iu de recreere susceptibil fiind în acest caz un impact negativ asupra vegeta iei şi faunei. amplasat exact la limita nordică a Pădurii Dumbrava Relevantă din punct de vedere al amenăjărilor propuse este situa ia relativ similară de la limita nordică a Pădurii Dumbrava. Campania Monitorul Cartierelor. existând posibilitatea unui impact negativ asupra prezen ei speciilor floristice sau lemnoase. 20ha şi cuprinde un număr de 11 străzi şi cca. pentru a aduce informa ii referitoare la modul de manifestare al efectului de margine în cazul unor zone reziden iale situate în imediata vecinătate a unor păduri: cazul cartierului “Valea Aurie” din Sibiu. unde aceasta se învecinează direct cu un cartier reziden ial de blocuri construit şi populat în urmă cu mai bine de 20-25 ani. Cartierul Valea Aurie are o suprafa ă de cca. un risc mare de apari ie a incendiilor sau depozitări necontrolate de deşeuri. 20 ani). În schimb avifauna este prezentă în vecinătatea cartierului. în schimb nu se constituie ca un obstacol semnificativ pentru accesul pietonal. Singura barieră fizică ce desparte spa iul construit de pădure este o conductă de apă cu un diametru mare. activitatea acesteia nefiind perturbată. dintre care relevante pentru studiul nostru sunt problemele legate de insuficien a locurilor de parcare. Trinkbach. 100m lă ime ce constituie lunca Pr. 120 locuri parcare în zona respectivă.efect într-o situa ie concretă pe de altă parte asigură premisele elaborării unor măsuri potrivite în cazul noului obiectiv astfel încât să fie prevenite / reduse / compensate din start deficien ele de func ionare deja înregistrate în alte cazuri similare Aşadar.

mobile cum este cazul unor centrale eoliene de exemplu). Carex spp. neexistând o împrejmuire care să blocheze accesul. fiind atrase de prezen a omului şi oferta de noi habitate . în general cei ce frecventează pădurea limitându-se pentru deplasare la potecile existente. dezvoltându-se corespunzător condi iilor naturale. Lamium maculatum. lipsă împrejmuire.). adică o insulă intr-un continuum de habitate. având condi ii prielnice de dezvoltare şi acoperind solul aproape în totalitate. păducel Crataegus monogyna. Ajuga reptans. se constată că starea vegeta iei nu este afectată semnificativ. Lamium galeobdolon. Glechoma hirsuta. Gallium schultesi etc. III. Pentru a reduce efectul de barieră trebuie constituite coridoare ecologice (zone unde exista un continuu de habitate naturale). drepnele etc. Seiler and Veenbaas 1999). se poate afirma că prin construc ia acestui cartier reziden ial nu se vor crea bariere de tip obstacol în calea zborului acestor păsări. Fiind o margine de masiv. tari fiind extrem de dificilă. punctiform.) se obişnuiesc foarte repede cu construc iile (neavând păr i mari. fiind prevăzute spa iil verzi şi spa ii de joacă în incinta cartierului. Veronica chamaedrys. De asemenea nu s-au constatat urme de incendii. Laursen 1981. Festuca spp. mai ales în condi iile în care prin planul de urbanism sunt prevăzute măsuri eficiente de limitare a accesului în pădure. Mai mult.. ceea ce indică o stare favorabilă a solului din punct de vedere al gradului de compactare. datorită diversită ii speciilor prezente. mici depozite ad-hoc neconforme de deşeuri menajere. neexistând motiv de îngrijorare în ceea ce priveşte integritatea ariei protejate. aceste specii (precum şi acele specii netratate în prezentul document dar care aproape cu siguran ă vor apărea ca şi specii cuibăritoare. Sunt prezente exemplare din diverse specii întâlnite frecvent în astfel de sta iuni. dar apar şi exemplare de carpen Carpinus betulus şi jugastru Acer campestre. IV. sc ecoanalitic srl 223 . Prin compara ie. rândunica. Mortalitatea: Considerând că nici una dintre speciile de păsări tratate nu foloseşte spa iul aerian pentru perioade îndelungate. dar totuşi majoritatea speciilor corticole evită tranzitarea spa iilor întinse în perioada de cuibărit. Au fost observate însă. Astfel. este de presupus că nici în cazul ansamblului reziden ial propus pe amplasamentul Sitex să nu fie generat un impact negativ semnificativ. dacă în cazul cartierului Valea Aurie starea pădurii din vecinătate nu este afectată semnificativ. pătura erbacee beneficiază de o bună iluminare. Fragaria vesca.. Pentru speciile de păsări aceste bariere nu sunt atât de severe. regenerarea naturală a stejarului pe soluri compacte. deşi prezen a omului în spa iul pădurii este evidentă prin prezen a potecilor ce s-au format în timp mai ales spre lizieră. atât în etajul ierbos cât şi în celelate etaje subarboret şi arboret. În etajul arborilor specia principală este stejarul Quercus robur. cât şi prin asigurarea necesită ilor de recreere. având în vedere că zona este o enclavă.lăstunul. atât fizic prin împrejmuire. lipsă spa ii verzi şi locuri de joacă etc.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Cu toate acestea deplasările în teren au pus în eviden ă o stare bună a vegeta iei din vecinătatea cartierului Valea Aurie atât din punct de vedere fitosanitar cât şi din punct de vedere compozi ional. Prin însăşi structura şi loca ia zonei PUZ-ului nu există această limitare. deşi există premisele existen ei unui impact negativ constant prin presiunea exercitată de locuitori (peste 4000 locuitori. Dintre arbuşti s-au identificat exemplare numeroase de lemn câinesc Ligustrum vulgare. Un aspect deosebit de important constatat în arboretul din vecinătatea străzii Agârbiciu este prezen a semin işului de stejar. Efectul de barieră: Pentru marea majoritate a speciilor de animale nezburătoare construc iile şi dotările de infrastructură (drumurile) constituie bariere de cu greu de trecut care au ca urmare izolarea popula iilor (Helldin and Seiler 2003.

mai ales prin ocuparea cu zone verzi . zgomote şi vibra ii iluminare artificială umbrire cauzată asupra pădurii deşeuri incendii regim de înăl ime prezen a animalelor activită i curente (plimbări) domestice abandon / pierderi TOTAL Perioada de func ionare vegeta ie A2 0 A1 -1 0 A2 -1 0 A1 +1 0 -1 -3 0 0 0 0 -1 -4 0 +1 0 -3 -2 -4 -10 +1 0 -3 -2 -4 -10 -21 faună A2 +1 0 -1 -3 0 vegeta ie A1 -2 -2 A2 -2 0 -2 A1 0 faună -2 0 incintă propagare în pădure 0 0 0 0 -1 -4 -2 -4 -2 -2 -2 -8 -6 -21 Efecte pozitive pot să apară prin: • scăderea POT. infrastructuri etc.asigurarea func iunilor emisii de poluan i atmosferici emisii de poluan i în apa de suprafa ă săpături funda ii.) cu efecte mai ales asupra faunei de mici dimensiuni (rozătoare de exemplu) dar în unele situa ii şi asupra mamiferelor mari (căprior) (A1=A2=-4) TOTAL IMPACT NEGATIV SITUA II NORMALE: A1=-17 şi A2=-15 sc ecoanalitic srl 224 . mamifere) (A1=A2=-5) • realizarea funda iilor şi în special a subsolurilor la adâncime mare A1=-2 (două nivele de subsol) (în cazul alternativei 2. majoritatea din trafic şi în general asupra vegeta iei (A1=A2=-3) • emisii de poluan i în apa de suprafa ă cu efecte asupra faunei acvatice (nevertebrate cu precădere) (A1=A2=-1) • zgomote şi vibra ii cu posibile disturbări ale faunei (păsări. se consideră nul posibilul efect asupra nivelului hidrostatic) • regimul de înăl ime (efecte posibile datorate ciocnirii păsărilor de suprafe ele vitrate) (A1=A2=-2) • activită i curente legate de prezen a animalelor domestice (plimbări etc. din cauză că se propune doar un nivel de subsol.pentru crearea de habitate pentru faună de mici dimensiuni (nevertebrate în general dar şi unele reptile comune).Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Impact cu efecte cumulate ale activită ilor / ac iunilor propuse prin PUZ Perioada de construire activitate / ac iune PUZ amenajarea terenului . (A1=A2=+1) • prin eventuala creştere a accesibilizării unor resurse de hrană în cazul animalelor mici (rozătoare) deşeuri menajere (A1=A2=+1) TOTAL IMPACT POZITIV: A1=A2=+2 Efecte negative pot să apară prin: • emisii de poluan i atmosferici atât în perioada de construire cât şi în perioada de func ionare.

scurgeri din depozitele de deşeuri menajere. . construc iile se vor efectua pe o suprafa ă bine delimitată de aria protejată. CaCl2) îl au asupra mobilizării metalelor grele provenite din combustia internă a motoarelor autoturismelor. prin efectul pe care substan ele folosite pentru men inerea func ionalită ii drumului pe timp de iarnă (NaCl. SOx) şi pulberi care prin intermediul ploilor care spală suprafa a şantierului şi drumurile de acces. Bauske and Goetz 1993. f. Având în sc ecoanalitic srl 225 . e). în special cu propagare în pădure. scurgeri din zonele de depozitare a deşeurilor menajere Conform PUZ. CO. g. Analiza impactului scurgerii apelor pluviale .perioada de func ionare Poten ialii poluan i care pot afecta în mod direct speciile intă sunt următorii: e. Treweek 1999). de asemenea se pot depune în apele de suprafa ă. fără vreo ocupa ie temporară a vreunei zone din aria protejată. produse petroliere provenite de la accidente în timpul lucrărilor de construc ie. Acest impact va fi cauzat mai mult de emisiile de pulberi provenite din lucrările desfăşurate pe şantier şi din traficul greu (National Research Council 2005).în cazul apari iei. efectele asupra biodiversită ii (mai ales asupra vegeta iei) pot fi foarte mari (A1=A2=-8) • situa ii de abandonare a animalelor domestice (în special câini şi pisici) cu efecte extrem de importante asupra popula iilor de rozătoare mai ales dar şi asupra unor mamifere mari (A1=A2=10) TOTAL IMPACT NEGATIV SITUA II EXCEP IONALE: -18 TOTAL IMPACT (POZITIV + NEGATIV SITUA II NORMALE): A1=-15 şi A2=-13 TOTAL IMPACT (POZITIV + NEGATIV CU SITUA II EXCEP IONALE): A1=-33 şi A2=-31 TOTAL IMPACT GENERAL POSIBIL ASUPRA VEGETA IEI ŞI FAUNEI: A1=-33 şi A2=-31 Mai departe.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” La acestea se adaugă încă două situa ii pe care le considerăm separat totuşi datorită faptului că punctajul ridicat rezultat provine din intensitatea mare cu care se pot manifesta în cazul apari iei deşi frecven a unor astfel de fenomene este considerată a fi scăzută sau chiar extrem de scăzută: • incendii . National Research Council 2005. Aceste substan e au proprietatea de a mobiliza poluan ii care se acumulează în apropierea drumului. cât şi pe perioada de func ionare. f). analizăm pu in unele aspecte unde considerăm că se mai pot lua măsuri în continuare de reducere a unui eventual impact negativ atât pe perioada de construire.perioada de construc ie Poten ialii poluan i care pot afecta în mod direct speciile intă din cadrul rezerva iei Parcul Natural Dumbava Sibiului sunt următorii: d). produse petroliere provenite de la accidente rutiere. metale grele provenite din arderea carburan ilor. Sistemul de mentenan ă al drumului poate afecta în mod direct speciile din apropierea drumului. lucrările desfăşurate pe şantier şi traficul greu sunt producătoare de noxe (NOx. solu ii pentru men inerea func ionalită ii străzilor pe timp de iarnă (NaCl CaCl2) h. metale grele (în special Pb) (Reck and Kaule 1993. Impactul pe perioada de construc ie va fi unul temporar şi de mică intensitate şi se va concentra pe teritoriul definit de PUZ.

1997). Zgomotul produs de traficul rutier poate afecta în mod direct speciile de păsări intă. habitatele imediat învecinate cu terenul pe care se propune PUZ. 1 bufni ă (Bubo bubo) X 2 cinteză (Certhia familiaris) X 3 ciocanitoare mare (Dendrocopos major) X 4 corb (Corvus corax) X 5 cuc (Cuculus canorus) X sc ecoanalitic srl 226 . respectiv de existenta unor obstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele de constructie) si punctele de măsurare. dioxine. nu sunt cu nimic deosebite fa ă de restul pădurii ce manifestă de altfel un caracter relativ unifirm din acest punct de vedere. deşi este foarte greu de măsurat comparativ cu noxele şi praful. acest nivel este considerat mediu şi fără vreun impact semnificativ (Kuitunen et al. Kuitunen et al. Reijnen and Foppen 1994. Zgomotul este un agent de disturbare care se disipează mult în mediu. Totodată combustia internă generează hidrocarburi policiclice aromatice. iar impactul asupra speciilor de păsări va fi minim. 2003. Warner 1992. de asemenea păsările din păduri manifestă efecte la un nivel de 40 db A (National Research Council 2005. 2003. Helldin and Seiler 2003. Reijnen et al. Păsările par a fi foarte sensibile la zgomotul traficului. ozon. În cazul de fa ă. În plus. care în concentra ii mari pot produce deficien e fiziologice în rândul speciilor de plante şi animale (Reck and Kaule 1993). Warber 1992). 1999). Acest standard se refera la limitele admisibile de zgomot in zonele urbane si pe categorii tehnice de strazi. Cu toate acestea particularită ile terenului precum şi tipurile de habitate de pe marginea PUZ-ului pot influen a propagarea zgomotului şi implicit densitatea popula iilor de păsări. avînd în vedere că marea majoritate a speciilor tratate sunt specii bine adaptate la condi ii urbane (vezi tabelul de mai jos). fără trafic greu sau intens.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” vedere însă că aceste zone au caracter reziden ial. Prin urmare nu se va creşte nivelul de decibeli generat de traficul rutier. pe baza carora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic in arealul unui obiectiv sunt prevazute in STAS 10009/88 (Acustica urbana . densită ile popula ionale ale speciilor pot rămâne constante chiar dacă poluarea şi disturbarea reduc calitatea habitatului respectiv (Laursen 1981. 1994. proiectul analizat propune construc ia de străzi şi alee pietonale. acesta este considerat unul dintre factorii majori de poluare. Limitele maxim admisibile. traficul (şi implicit impactul exercitat) este de mică intensitate şi uniform distribuită. deoarece acesta interferează în mod direct cu comunicarea intrespecifică prin intremediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii (Reijinen and Floppen. National Research Council 2005).Limite admisibile ale nivelului de zgomot). Specia 1 2 urbanizată tolerantă accidentală 3 crt. Meunier et al. calitatea habitatului nu va avea de suferit. Dacă pe marginea drumului se găsesc habitate rare care lipsesc din restul rezerva iei. Încadrarea speciilor de păsări în categorii privind rela ia lor vis a vis de impactul antropic: Specie Specie Specie Nr. Analiza impactului zgomotului În câmp deschis zgomotul utilajelor este influen at de mediul de propagare a acestuia. Pentru majoritatea speciilor de păsări. nivelele de zgomot in zona fronturilor de lucru vor varia intre 70100dB. Există studii care au documentat densitatea redusă a popula iilor de păsări din zonele cu trafic intens. Se estimeaza ca in conditii normale de functionare. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul popula ional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db.

pesticide). nu se utilizează substan e chimice cu risc pentru aceste specii . cu popula ii de sine stătătoare 2 . În ceea ce priveşte o eventuală reducere a habitatul pentru lilieci. Impactul prevăzut este nesemnificativ din cauza că investi ia va fi executată pe un amplasament de tip industrial deja existent. Aceste specii nu cuibăresc în oraşe şi rar petrec perioade mai lungi în zone urbane. prezen a lor este accidentală. Concluzii fa ă de impactul asupra biodiversită ii: Dezvoltarea proiectului va avea un impact nesemnificativ asupra biodiversită ii în general şi asupra habitatelor şi speciilor din aria protejată Parcul Natural Dumbrava Sibiului în special. Aceste specii utilizează zonele urbanizate numai în anumite perioade ale ciclului anual sau . 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Specia gai ă (Garrulus glandarius) guguştiuc (Strptopelia decaoctoa) mierlă (Turdus merula) ochiuboului (Troglodytes troglodytes) pi igoi mare (Parus major) presură (Emberiza citrinella) pupăză (Upupa epops) şorecar comun (Buteo buteo) sticlete (Carduelis carduelis) turturică (Streptopelia turtur) uliul păsărilor (Accipiter nisus) TOTAL Specie urbanizată 1 X X X X X Specie tolerantă 2 Specie accidentală 3 X X X X X 8 X 5 3 Notă 1 specii care s-au adaptat la via a în perimetrul urban. acestea nereprezentând habitate tipice pentru lilieci. în afara situ-lui. repectiv din cauză că activită ile de construc ie şi transport sunt reduse în timp şi amploare şi sunt localizate la o distan ă considerabilă de la zonele folosite de specii de păsări sau mamiferele mari. fără a putea fi observate regulat. respectiv halele abandonate ale fabricii Sitex însă acest lucru este inevitabil deoarece acestea nu vor rămâne în această stare şi nu în ultimul rând este normal. 3 specii cu apari ii accidentale sau rare în oraşe.lilieci Cu toare că în perimetrul Pădurii Dumbrava au fost semnalate de către specialişti popula ii de lilieci ca făcând parte din 4 specii).specii care cuibăresc în anumite zone speciale ale spa iului urban sau rural cu extinderi mari de habitate naturale sau semi-naturale.specii care apar regulat în interiorul oraşelor.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Nr. nu există zone de depresurizare precum în cazul centralelor eoliene.ex. fără popula ii mari dependente de spa iul urban. nu s-a considerat necesară o evaluare a impactului asupra acestei grupe sistematice din următoarele considerente principale: • nici o specie din acest grup nu este specificat în Formularul standard al ariei protejate furnizat oficial de către Agen ia Regionalaă pentru Protec ia Mediului Sibiu şi deci nu este considerată ca fiind de interes conservativ în rezerva ia Naturală Pădurea Dumbrava • nu se preconizează efecte negative semnificative posibil să apară asupra acestui grup prin implementarea planului propus (ciocnirile sunt excluse fireşte din cauza ecoloca iei lilieciilor. crt. nu se poate discuta decât eventual de faptul că vor fi într-adevăr alunga i din locurile de adăpostire eventual ocupate în ultima perioadă. Impactul asupra altor grupe sistematice prezente în Pădurea Dumbrava: Chiroptere . sc ecoanalitic srl 227 .

asupra sănătă ii în context transfrontalieră Întrucât municipiul Sibiu este situat în Regiunea 7 Centru . Comparativ. oferă solu ii în ceea ce priveşte organizarea traficului zonal. Alte măsuri din PUZ. reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra Rezerva iei Parc Natural Dumbrava Sibiului datorat implementării planului Măsuri propuse de PUZ: • Amenajarea terenului .nu se prevăd.realizarea unor largi zone verzi plantate sc ecoanalitic srl 228 . prin optimizarea surselor de încălzire (câte o CT pe bloc). cu contribu ii semnificative la reducerea impactului asupra aerului atmosferic şi implicit asupra vegeta iei şi faunei. nu se preconizeaza nici un impact nou din punct de vedere calitativ cu schimbarea acestora. O serie de considera ii pe marginea impactului şi măsurilor de luat au fost făcute pentru fiecare specie deja în cadrul capitolului III . X. prin PUZ se prevăd măsuri de reducere a unui eventual impact datorat emisiilor în atmosferă din surse fixe. aşa cum se observă din analiza comparativă de mai jos. impactul general posibil asupra vegeta iei şi faunei în cazul alternativei zero (păstrarea industriei) este redat mai jos: alternativa 1 (2 nivele de subsol) -33 alternativa 2 (1 nivel de subsol) -31 alternativa 0 (industrie) -72 Cu alte cuvinte. Nu există nici un impact de lungă durată.VII. se reduce de asemenea eventualul impact asupra aerului. De asemenea. Astfel. respectiv existen a instala iilor industriale de pe amplasament. prin utilizarea gazului metan ca şi combustibil la centralele termice (mai pu in poluant fa ă de al i combustibili) şi prin utilizarea unor tehnologii moderne în domeniul echipării.betonarea / asfaltarea căilor de acces rutiere (reducere poluare cu pulberi din trafic) . aceste specii (majoritatea fiind specii care direct beneficiează de prezen a omului) se vor adapta la condi iile schimbate şi vor ocupa nişele nou create.în chiar centrul ării şi dat fiind caracterul planului / programului evaluat (PUZ cartier reziden ial).Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Interven iile antropice se vor desfăşura strict în afara sitului. X. fără ca impactul să se manifeste în sit. nefiind cazul în această fază de proiectare • Emisii de poluan i atmosferici perioada de construire: . în situa ia continuării activită ii industriale va exista un impact negativ mult mai mare din punct de vedere al intensită ii. Având în vedere activitatea depusă până la momentul actual. nefiind cazul în această fază de proiectare perioada de func ionare: Studiul de impact asupra traficului indus de acest cartier.Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ. concluziile finale ale acestui studiu indică măsuri pentru fluidizarea traficului pe întreaga axă. în situa ia de fa ă nu se pune problema unei poluări transfrontaliere sau a unor eventuale astfel de efecte asupra polua iei. Mai mult.nu se prevăd. respectiv construc ia unui cartier în afara zonelor verzi nu va avea nici un impact asupra speciilor de păsări de exemplu. În plus. cu efect benefic: . inând cont de toate toate obiectivele existente şi actual propuse în zonă. realizat de către o societate autorizată.VI Posibilele efecte semnificative asupra mediului. Măsurile propuse pentru a preveni. reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect asupra mediului al implementării planului sau programului Măsuri propuse pentru a preveni. impactul general asupra biodiversită ii se va reduce cu peste 50% fa ă de situa ia în care se va dezvolta în continuare industrie pe amplasament. Din contră. în situa ia implementării PUZ (indiferent de alternativa propusă dintre cele 2).

Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” • Utilizarea apei. Detaliul constructiv al acestui gard este redat de proiectant pe planşa A. nefiind cazul în această fază de proiectare perioada de func ionare: . nivelul de zgomot sa nu depaseasca 65-75 dB(a).0Pa/m viteza recomndata in conductele de agent termic va fi maxim 0. • Iluminare artificială . Schimbări hidrologice.5m/s pe canalele de racord spre ventilo-convectori viteza recomndata in grilele de refulare va fi maxim 1. cu panouri fonoabsorbante.0m/s pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea conductelor de agent termic va fi maxim 150Pa/m pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea conductelor de agent frigorific va fi maxim 250Pa/m Pentru prevenirea şi reducerea pe cât posibil a propagării zgomotului din interiorul cartierului spre pădure.5m/s viteza maxima a aerului in bateriile de racire aferente centralelor de climatizare va fi de 2. colectarea pluvialului cu preepurare .reglementarea eliminării apelor uzate de pe amplasament (reabilitarea re elelor de canalizare. gardul de incintă a fost proiectat şi pentru această func ie. decantare) . fiind similar constructiv cu cele de protec ie prevăzute în cazul autostrăzilor de viteză. 5m/s in distributia principala a etajelor.nivelul de zgomot sa nu depaseasca 5560 dB(A) alegerea ventilo-convectorilor se va face pentru viteza medie astfel incat nivelul de zgomot sa nu depaseasca 35-40 dB(A) viteza aerului in canalele de aer nu va depasi: 8m/s in ghenele verticale.s-a prevăzut o rezervă intangibilă de apă mai mult decât suficientă . 2.asigurarea managementului corespunzător pe linie de deşeuri • Incendii . Detaliu împrejmuire.75m/s viteza recomndata in conductele de agent frigorific va fi maxim 2.nu se prevăd. Înăl imea prevăzută pentru acest gard este de 4m.5m/s viteza maxima a aerului in bateriile de incalzire aferente centralelor de climatizare va fi de 3. centralele de tratare vor fi prevazute cu atenuatoare de zgomot .înăl imea de 4m pentru gardul de incintă (deşi impactul estimat este unul total nesemnificativ) • Umbrire cauzată asupra pădurii .nu se prevăd.5m/s pierderea de presiune recomandata pentru dimensionarea canalelor de aer va fi 1. 1450rot/min) idem pentru pompele de circula ie (max.5m/s viteza recomndata in grilele de aspiratie va fi maxim 2. ataşată prezentului studiu. 2900rot/min) piesele in miscare ale agregatelor de producere apa racita vor fi prevazute constructiv cu suporti antivibratie.separare produse petroliere.s-a prevăzut realizarea planului de avertizare şi interven ie sc ecoanalitic srl 229 . nefiind cazul în această fază de proiectare perioada de func ionare: ventilatoarele utilizate la nivelul incintei vor avea o tura ie cât mai redusă (max. agregatele de racire vor fi in constructie silentioasa astfel incat la o distanta de 10m.reabilitarea lucrărilor de amenajare ale canalului Trinkbach şi modernizarea lor cu efecte benefice în reducerea riscului de inunda ii în aval • Zgomot şi vibra ii perioada de construire: .s-a prevăzut re ea de hidran i . emisii de poluan i în apa de suprafa ă .nu se prevăd (nu este cazul) • Deşeuri şi reziduuri inclusiv materiale excavate perioada de construire: .

nemobilată cu construc ii.efectul de margine .nu este cazul (cu toate acestea gardul de incintă s-a prevăzut 4m înăl ime) • efectul de umbrire asupra vegeta iei (pădurii din imediata vecinătate) .Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” .nu este cazul Poluare chimică: • poluarea indusă pe cale atmosferică . • Amenajarea terenului .gardul de incintă este proiectat şi cu func ie de împiedicare a circula iei animalelor.realizarea şi pozarea tuturor re elelor de canalizare a apelor uzate conform specifica iilor proiectantului (conforme cu legisla ia în vigoare).măsuri specificate mai sus la poluarea generală datorată emisiilor în aer • poluarea cauzată de către unele substan e petroliere posibil provenite din accidente sau incidente rutiere sau de altă natură . Detaliu împrejmuire) Biodiversitate.măsuri specificate mai sus la poluarea generală asupra apelor • poluarea prin deşeuri .art. conform studiului topografic realizat pentru determinarea punctului pe verticală de vizibilitate din muzeul satului • Prezen a animalelor domestice .totalitatea măsurilor specificate mai sus la poluarea generală Măsuri propuse prin prezentul raport de mediu: În scopul reducerii acestui impact rezidula rezultat prim implementarea PUZ în forma propusă spre evaluare.s-a prevăzut o zonă verde perimetrală în toată incinta.refacerea stratului vegetal şi plantarea acestuia după fiecare construc ie realizată pentru împiedicarea apari iei fenomenelor de eroziune .măsuri specificate mai sus la poluarea generală datorată deşeurilor Efectul indirect asupra ecosistemelor: . neconsemnându-se pierderi de habitate II. recomandăm măsuri suplimentare în scopul prevenirii / reducerii lui la un minim posibil de atins dată fiind sensibilitatea zonei prin învecinarea cu aria protejată.măsuri specificate mai sus la poluarea generală prin zgomot • poluarea luminoasă . 15 alin (3)) .se prevede administrarea unitară a cartierului de către o societate privată • Regim de înăl ime . fiind prevăzut şi cu un sistem de „păstor electric” în partea superioară (eficient în cazul pisicilor) (vezi detaliu constructiv planşă proiectant A. ca o barieră de propagare a unui eventual incendiu izbucnit la nivelul blocurilor / caselor . Poluare directă şi indirectă: Poluare fizică: • poluarea fonică . astfel încât să fie evitate neetanşeită i care să producă poluarea solului şi a subsolului prin exfiltrarea unor ape uzate încărcate cu predilec ie organic (ape fecaloidmenajere) .nu este cazul. Arie protejată I.urmărirea strictă a respectării condi iilor de urbanism impuse celor care vor construi imobilele sc ecoanalitic srl 230 .nu este cazul • posibila fragmentare a unor habitate .interzicerea cu desăvârşire de plantare pe zonele verzi a unor specii alohtone cu caracter invaziv (cu respectarea regulamentului ariei protejate .limitarea regimului de înăl ime proiectat fa ă de cel permis de derogarea de la PUG. Pierdere de habitate: .

nefiind prelevate debite de apă în nici un scop • Zgomot şi vibra ii perioada de construire: .apele evacuate de pe întreg amplasamentul vor trebui să se încadreze în prescrip iile NTPA 002/2005 pentru cele colectate prin re eaua de canalizare municipală şi NTPA 001/2005 pentru apele pluviale eliminate în Trinkbach .respectarea regulamentului ariei protejate (în special art.informarea reziden ilor asupra con inutului regulamentului ariei protejate (în special art.limitarea emisiilor provenite din gazele de eşapament prin evitarea folosirii unor utilaje depăşite moral sau fizic. 10 alin (2)) • Emisii de poluan i atmosferici perioada de construire: .monitorizarea emisiilor de la centralele termice şi efectuarea verificărilor conform legisla ei specifice în scopul evitării creşterii concentra iilor unor poluan i emişi în caz de defec iuni sau disfunc ionalită i • Utilizarea apei.asigurarea unui protocol de colaborare în special cu Direc ia Silvică Sibiu în scopul unei cât mai mari operativită i în situa ia apari ei unor eventuale incendii cu posibilitate de extindere în pădure sc ecoanalitic srl 231 .amenajarea propusă a canalului Trinkbach se va realiza strict în scop peisagistic.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” . 16 şi 20) şi asupra obligativită ii de respectare a acestuia • Incendii .interzicerea cu desăvârşire a depozitărilor chiar şi temporare a deşeurilor rezultate din excavare sau din alte lucrări de construire în afara perimetrului Sitex perioada de func ionare: . perioada de construire: .asigurarea pe cât posibil a unor facilită i de debarasare a eventualelor deşeuri de materiale de construc ie provenite de la locuitorii cartierului cu ocazia amenajării / renovării locuin elor (container special destinat cel pu in 1 pentru tot cartierul) .monitorizarea permanentă a nivelului freaticului pentru a se depista în timp util orice eventuală modificare a regimului.interzicerea oricăror deversări necontrolate de ape uzate pe teritoriul amplasamentului . se vor utiliza utilaje corespunzătoare din punct de vedere tehnic fa ă de normele actuale .evitarea folosirii unor utilaje depăşite moral sau fizic. 17) şi asupra obligativită ii de respectare a acestuia • Deşeuri şi reziduuri inclusiv materiale excavate perioada de construire: .urmărirea fiecărui obiectiv în parte în scopul asigirării la proiectare şi realizare a POT-ului aprobat . evitarea lucrului în suprasarcină cu ridicarea nivelului de zgomot generat . Schimbări hidrologice.evitarea manevrării unor mari cantită i de pământ sau agregate de balstieră / carieră în perioadele cu vânt perioada de func ionare: .prioritizarea construirii gardului de incintă pentru a se constitui într-o barieră fonică fa ă zgomotele generate cu ocazia desfăşurării lucrărilor de şantier ulterioare .prioritizarea construirii gardului de incintă pentru a se constitui într-o barieră fa ă de emisiile de praf înspre pădure cu ocazia desfăşurării lucrărilor de şantier ulterioare . indiferent de situa ia ini ială estimată prin studiul geotehnic şi chiar prin prezentul raport dată fiind importan a mare a acestui fenomen emisii de poluan i în apa de suprafa ă .informarea reziden ilor asupra con inutului regulamentului ariei protejate (în special art.

evitarea pe cât posibil a utilizării speciilor lemnoase la amenajarea zonei verzi perimetrale prevăzute ca barieră antiincendiu • Prezen a animalelor domestice . astfel încât să se păstreze în limite legale din punct de vedere al protec iei mediului întreaga desfăşurare a lucrărilor pe perioada desfăşurării lucrărilor de construire se va interzice cu desăvârşire accesul (tranzit. sugerăm o monitorizare şi controlare a zonei amplasamentului pentru a evalua probabilitatea stabilirii unor popula ii de specii adventive (exotice) construc iile de organizare de şantier şi de şantier propriu-zis nu vor fi sub nici o formă realizate pe suprafa a ariei protejate.informarea reziden ilor asupra con inutului regulamentului ariei protejate (în special art. 20) interzicerea cu desăvârşire a distrugerii vegeta iei de arbori şi arbuşti din vecinătatea zonelor construibile (în spe ă din afara perimetrului Sitex) pentru a reduce impactul posibil al unor schimări de vegeta ie în viitor.o colaborare cu institu iile de învă ământ superior de profil din Sibiu care deja au preocupări şi colaborări cu custodele legate de pădurea Dumbrava Sibiului) se vor respecta toate recomandările şi măsurile de monitorizare care se vor specifica în raportul de mediu asupra PUZ-ului propus. Arie protejată perioada de construire: prioritizarea realizării gardului de incintă (chiar prima etapă pe cât posibil) pentru a se constitui într-o barieră pentru mai multe tipuri de influen e negative asupra ariei protejate (praf.) dată fiind importan a extremă a acestui risc de extindere a unui incediu asupra pădurii (cu pagube mai mult decât semnificative) . respectiv suprafa a acestuia nu se va folosi pentru depunere sau depozitare temporară sau definitivă de moloz sau materiale de construc ie .cu respectarea regulamentului ariei protejate (art. compartimentul de Protec ie a Biodiversită ii din cadrul Agen iei pentru Protec ia Mediului Sibiu şi custodele ariei protejate . 16) şi asupra obligativită ii de respectare a acestuia . este recomandabil ca beneficiarul să apeleze la serviciile unui biolog specializat cu răspunderi distincte în acest sens (cel mai potrivt . responsabili etc. a habitatelor naturale şi semi-naturale din incinta rezerva iei Parcul Natural Dumbrava Sibiului gropile de împrumut nu se vor face în incinta ariei protejate. proiectant.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” . hidran i. proceduri. se va utiliza pe cât posibil o gamă de utilaje cu caracteristici cât mai bune în ceea ce priveşte emisia de zgomot aceeaşi recomandare se face şi în scopul limitării emisiilor provenite de la eşapament. în scopul asigurării unei permanente monitorizări a lucrărilor în scopul depistării în timp util a unor efecte negative dificil sau imposibil de estimat pe perioada evaluării ini iale. zgomot. 10 alin(2).Direc ia Silvică Sibiu). pe cât posibil se vor realiza la o distan ă de minim 100m de limita acesteia pentru reducerea la minim a impactului temporar cauzat de zgomotul generat cu prilejul executării lucrărilor de construc ie. art. 16) şi asupra obligativită ii de respectare a acestuia Biodiversitate. dotări. evitându-se folosirea unor utilaje depăşite moral sau fizic .) evitarea afectării de către infrastructura temporară creată în perioada de construc ie.informarea reziden ilor asupra con inutului regulamentului ariei protejate (în special art.se vor utiliza utilaje corespunzătoare din punct de vedere tehnic fa ă de normele actuale zonele pe care se va interveni se vor delimita corespunzător şi se va respecta proiectul de realizare avizat de către institu iile abilitate pe perioada de desfăşurare a lucrărilor de execu ie se recomandă asigurarea unui permanent flux informa ional între beneficiar. constructor.asigurarea bunei func ionalită i a întregului sistem prevăzut pentru prevenirea şi stingerea incendiilor (rezervă de apă. 16 alin (3) şi art. garare) utilajelor folosite pe teritoriul rezerva iei sc ecoanalitic srl 232 - - - - - - - - . 9. acces etc.

cu accent pe regulamentul ariei protejate învecinate .se va verifica periodic integritatea gardului de incintă în scopul de a limita accesul câinilor şi pisicilor înspre pădure . ESTIMARE IMPACT / COREC IE PRIN MĂSURI FACTOR DE MEDIU SAU măsuri raport IPB măsuri PUZ IRB IRF DE ALT INTERES mediu A0 [2] [3] [4]=[2]+[3] [6]=[4]+[5] PROTECTIV [1] [5] A1 A2 A1 A2 A1 A2 A1 A2 A1 A2 sol / subsol -16 -10 -10 +5 +5 -5 -5 +4 +4 -1 -1 ape de suprafa ă -16 -10 -10 +6 +6 -4 -4 +2 +2 -2 -2 ape subterane -6 -3 -1 +1 +1 -2 0 -2 0 aer atmosferic -26 -22 -22 +10 +10 -12 -12 +4 +4 -8 -8 vegeta ie -19 -18 -17 +7 +7 -11 -10 +5 +5 -6 -5 faună -53 -23 -23 -1 -1 -24 -24 +4 +4 -20 -20 patrimoniu cultural -3 -3 -3 +2 +2 -1 -1 -1 -1 peisaj / vizibilitate -13 -17 -17 +13 +13 -4 -4 -4 -4 TOTAL 19 -152 -106 -103 +43 +43 -63 -60 19 -44 -41 Legendă: A1 . nu se mai poate preveni/reduce şi trebuie eventual compensat sau contracarat prin coerci ie) sc ecoanalitic srl 233 .se recomandă păstrarea unui permanent flux informa ional între administratorul cartierului şi Garda de Mediu dar şi custodele ariei protejate (Direc ia Silvică Sibiu) în scopul corectării rapide (cu mijloacele legale avute la dispozi ie) a tuturor disfunc ionalită ilor comportamentale eventuale ale viitorilor locatari din cartier Rezultatul final al evaluării impactului asupra mediului şi cu precădere asupra rezerva iei Parcul Natural Dumbrava Sibiului Plecând de la matricea par ială de evaluare a impactului (ce în care au fost introduse efectele măsurilor de prevenire / reducere deja incluse în PUZ). cauzat de realizarea obiectivului fără prevederea prin PUZ a nici unei măsuri de reducere a impactului) IRB → impact rezidual brut (impactul rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ) IRF → impact rezidual final (rămas după aplicarea măsurilor prevăzute şi prin PUZ şi prin raportul de mediu.nu se vor construi intrări directe din perimetrul PUZ-ului către aria protejată pentru a reduce accesul animalelor de companie în aria protejată .alternativa 0 (păstrare industrie) IPB → impact primar brut (ipotetic.alternativa 1 (2 nivele subsol) A2 .se recomandă ca amplasarea geamurilor cu suprafe e mari (>2mp) să fie efectuată pe cât posibil pe pere i ai clădirilor care nu dau direct spre aria protejată pe direc ia generală vest . se face o sinteză comparativă a valorilor ob inute pentru impactul rezidual brut şi pentru cel final cu comparare fa ă de alternativa zero.recomandăm ca în cadrul contractelor de vânzare-cumpărare sau închiriere a locuin elor să fie integrate pasaje din regulamentul interior de func ionare care obligatoriu va stipula acele acte legislative cu referire la interdic iile impuse în situa ia unei arii naturale protejate (propriu-zis este o măsură de informare asupra obliga iilor legale a tuturor cetă enilor incluzând fireşte şi locatarii cartierului propus) . de neimplementare a PUZ. vom estima impactul rezidual final prin includerea evaluării efectelor produse de măsurile suplimentare propuse prin prezentul raport la capitolul VIIl. deci de la valoarea impact rezidual brut (IRB = impactul rămas după implementarea măsurilor prevăzute prin PUZ). respectiv de păstrare şi dezvoltare a industriei.alternativa 2 (1 nivel subsol) A3 . De asemenea.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” perioada de func ionare: .ideal este ca toate geamurile cu suprafe e mari (>2mp) să fie dotate cu ab ibilduri anti-coliziune (forme de păsări răpitoare) .

fără nici un fel de regulă sau măsură. a solului şi a aerului. şansele de a se reduce impactul asupra mediului în general şi în special asupra rezerva iei învecinate cresc cu 30%. se constituie doar într-un mijloc tehnic în cadrul metodei de evaluare în scopul identificării eficien ei măsurilor. Exclus a fi considerată în practică o asemenea variantă aberantă. cu atât mai mult cu cât terenul se învecinează direct cu o rezerva ie.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Compara ie între alternativa zero şi implementarea PUZ cu eviden ierea eficien ei măsurilor prevăzute: FACTOR DE MEDIU SAU DE ALT INTERES PROTECTIV A0 -16 -16 -6 -26 -19 -53 -3 -13 -152 IPB A1 -10 -10 -3 -22 -18 -23 -3 -17 -106 A2 -10 -10 -1 -22 -17 -23 -3 -17 -103 A1 -5 -4 -2 -12 -11 -24 -1 -4 -63 IRB A2 -5 -4 0 -12 -10 -24 -1 -4 -60 A1 -1 -2 -2 -8 -6 -20 -1 -4 -44 IRF A2 -1 -2 0 -8 -5 -20 -1 -4 -41 sol / subsol ape de suprafa ă ape subterane aer atmosferic vegeta ie faună patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate TOTAL implementare PUZ fără nici un fel de măsură de prevenire/reducere impact: Alternativa zero (industrie) -16 -16 -6 -26 -19 -53 -3 -13 -152 PUZ fără nici o măsură Câştig / pierdere pentru de prevenire / reducere mediu (arie protejată) impact A1 A2 A1 A2 -10 -10 38% 38% -10 -10 38% 38% -3 -1 83% 83% -22 -22 15% 15% -18 -17 5% 11% -23 -23 57% 57% -3 -3 0% 0% -17 -17 -31% -31% -106 -103 30% 32% FACTOR DE MEDIU SAU DE ALT INTERES PROTECTIV sol / subsol ape de suprafa ă ape subterane aer atmosferic vegeta ie faună patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate TOTAL Câştig / pierdere pentru mediu (arie protejată) Fa ă de men inerea şi dezvoltarea industriei în continuare (alternativa zero). sc ecoanalitic srl 234 . Cu toate că s-ar îmbunătă i mult situa ia în cee ace priveşte calitatea apelor de suprafa ă şi subterane. Apreciem însă că această imagine este deformată din cauza scăderii riscurilor de poluare cu substan e chimice (toxice. periculoase) în cazul cartierului fa ă de industrie. Reiterăm faptul că acest impact brut. fără nici un fel de măsură. sub nici o formă nu se poate lua în considerare realizarea unui asemenea obiectiv fără supunerea la nişte reguli precise şi cu luarea unor măsuri de prevenire şi reducere a riscurlor de impact prescrise de un plan de urbanism.

60%. considerăm că există reale premise ca obiectivul să îşi sc ecoanalitic srl 235 . Cu toate acestea. implementare PUZ cu măsurile deja prevăzute de acesta şi cu măsurile suplimentare prevăzute în evaluarea de mediu: Alternativa zero (industrie) -16 -16 -6 -26 -19 -53 -3 -13 -152 PUZ cu măsurile deja prevăzute de acesta + măsuri prevăzute de Eficien ă măsuri raportul de mediu A1 A2 A1 A2 -1 -1 94% 94% -2 -2 88% 88% -2 0 67% 100% -8 -8 69% 69% -6 -5 68% 74% -20 -20 62% 62% -1 -1 67% 67% -4 -4 69% 69% -44 -41 71% 73% FACTOR DE MEDIU SAU DE ALT INTERES PROTECTIV sol / subsol ape de suprafa ă ape subterane aer atmosferic vegeta ie faună patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate TOTAL Câştig / pierdere pentru mediu (arie protejată) Fa ă de men inerea şi dezvoltarea industriei în continuare (alternativa zero). prin reducerea unor riscuri de impact asupra ariei protejate în special. În ceea ce privesc măsurile suplimentare indicate pentru func ionarea cartierului.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” implementare PUZ cu măsurile deja prevăzute de acesta: FACTOR DE MEDIU SAU DE ALT INTERES PROTECTIV Alternativa zero (industrie) -16 -16 -6 -26 -19 -53 -3 -13 -152 sol / subsol ape de suprafa ă ape subterane aer atmosferic vegeta ie faună patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate TOTAL PUZ cu măsurile deja prevăzute de acesta A1 A2 -5 -5 -4 -4 -2 0 -12 -12 -11 -10 -24 -24 -1 -1 -4 -4 -63 -60 Eficien ă măsuri A1 69% 75% 67% 54% 42% 55% 67% 69% 59% A2 69% 75% 67% 54% 47% 55% 67% 69% 61% Câştig / pierdere pentru mediu (arie protejată) Fa ă de men inerea şi dezvoltarea industriei în continuare (alternativa zero). recomandăm includerea în următoarele faze de proiectare considera iile suplimentare din raportul de mediu care se referă în marea majoritate la perioada de construire care fireşte nu este detaliată în faza PUZ. Apreciem însă că prin prevederea acestor măsuri suplimentare în special în faza de construire a obiectivului. elemente care nu sunt cprinse în faza actuală de proiectare (PUZ). iar cele care nu pot fi evitate cu desăvârşire să poată fi suportate de aria protejată fără efecte ireversibile sau pe perioadă îndelungată. propriu-zis ele se referă în multe cazuri la realizarea efectivă a construc iilor (amplasare şi dimensiuni suprafe e vitrate. Cu respectarea acestor măsuri suplimentare şi cu o bună informare a locatarilor. şansele de a se reduce impactul asupra mediului în general şi în special asupra rezerva iei învecinate cresc cu peste 70%. mod de amenajare spa ii verzi etc. PUZ având deja incluse multe măsuri de prevenire / reducere a impactului negativ de calitate în urma parcurgerii procedurii de evaluare de mediu. să nu apară efecte negative semnificative pe perioada desfăşurării lucrărilor de realizare. şansele de a se reduce impactul asupra mediului în general şi în special asupra rezerva iei învecinate în cazul implementării PUZ în forma originală (fără măsuri suplimentare de mediu) cresc cu cca.). Apreciem că această imagine corespunde realită ii.

A2=-41 sc ecoanalitic srl 236 . Impact estimat alternativa zero: -152 Impact estimat PUZ cuprinzând ambele seturi de măsuri: A1=-44. este necesar ca la solictarea autoriza iei de construc ie. Eficien ă includere evaluare de mediu în PUZ: IMPLEMENTARE PUZ EFICIEN Ă INCLUDERE FACTOR DE MEDIU SAU DE FĂRĂ INCLUDEREA MĂSURILOR CU INCLUDEREA MĂSURILOR EVALUARE DE MEDIU ÎN PUZ ALT INTERES PROTECTIV DIN RAPORTUL DE MEDIU DIN RAPORTUL DE MEDIU sol / subsol ape de suprafa ă ape subterane aer atmosferic vegeta ie faună patrimoniu cultural peisaj / vizibilitate TOTAL A1 -5 -4 -2 -12 -11 -24 -1 -4 -63 A2 -5 -4 0 -12 -10 -24 -1 -4 -60 A1 -1 -2 -2 -8 -6 -20 -1 -4 -44 A2 -1 -2 0 -8 -5 -20 -1 -4 -41 A1 80% 50% 33% 45% 17% 0% 0% 30% A2 80% 50% 33% 50% 17% 0% 0% 32% Şansele de a scădea impactul negativ fa ă de utilizarea doar a măsurilor actual prevăzute de PUZ ar creşte cu peste 30%. Dat fiind că s-a mers totuşi cu această profunzime în evaluare la solicitarea expresă a autorită ii competente de protec ia mediului. Reiterăm faptul că un asemenea nivel de evaluare a aspectelor de mediu nu este sub nici o formă asociată fazei PUZ ci ulterior.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” desfăşoare activitatea în viitor fără disfunc ionalită i semnificative din punct de vedere al mediului şi mai ales al rezerva iei învecinate. Se cuvine însă să facem o precizare: Nu se poate reproşa aceasta diferen ă de eficien ă a unor măsuri planului propus în forma actuală deoarece. ne exprimăm cel pu in speran a că la faza de detaliu nu vor interveni modificări majore fa ă de inten ia actuală de dezvoltare a zonei exprimată de titular. autoritatea de mediu să reexamineze cazul pentru a decide dacă în func ie de eventualele modificări intervenite în conceptul de dezvoltare (perfect legale de altfel în limita respectării prescrip iilor PUZ) nu este cazul reluării evaluării sau cel pu in a unor elemente din aceasta care depind de proiectarea în detaliu. fazelor de detaliu de execu ie. În opinia noastră. chiar dacă va rămâne valabilă această propunere de mobilare a amplasamentului. se află doar la faza PUZ. De aceste recomandări (măsuri suplimenatre) va trebui să se ină seama în mod special în fazele de proiectare de detaliu şi ulterior în administrarea cartierului. repetăm. fază de proiectare în care nu se includ măsuri de detaliu vis a vis de realizare a cartierului şi cu atât mai pu in de func ionare.

în ordinea dorită.) • func iuni ce se doreau pentru zona reziden ială propusă (spa ii comerciale. a fost stabilit regimul de înăl ime maxim de P+17. inclusiv orice dificultă i întâmpinate în prelucrarea informa iilor cerute Per ansamblu au fost luate în considerare mai multe variante în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor proiectului propus. Pentru evacuarea apelor uzate menajere s-a optat pentru păstrarea actualului racord. regim de înăl ime. dotări aferente etc. variante de realizare care însumate se pot formula sub aspectul a trei alternative generale din care la nivel de proiectare au fost prelucrate două. Propriu-zis. alimentare cu energie electrică şi termică etc. Regimul de înăl ime În urma realizării unui studiu topografic pentru a se studia în ce mod acest nivel de înăl ime ar agresa sau nu peisajul din perspectiva Muzeului „Astra” amplasat în aval. S-a optat pentru prima variantă de decolmatare a racordului existent de alimentare cu apă din două considerente: cele mai mici costuri. evitarea unor probleme majore în ceea ce priveşte tranzitarea ariei protejate cu o nouă conductă de aduc iune. Astfel.edilitare S-a optat pentru o proiectare modulară a acestor re ele astfel încât fiecare din zonele propuse de dezvoltare în interiorul cartierului să beneficieze de autonomie putând fi astfel dezvoltate separat. Ca şi argument important în această decizie a fost statutul Pădurii Dumbrava de arie protejată. acces etc. sc ecoanalitic srl 237 .) Legat de variantele de atingere a fiecărui dintre aceste obiective stabilite prin PUZ.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” VIII. coroborată cu distan a şi unghiurile de vizibilitate. pentru a nu intra într-un conflict peisagistic. de peterecere a timpului liber. Accesul în perimetrul luat în studiu În urma discu iilor din grupul de lucru şi în baza unui studiu de trafic realizat. cu 1 sau 2 nivele de subsol. din cauza costurilor mai reduse fa ă de varianta cu sta ie de epurare proprie pe de o parte şi pe de altă parte din cauza dorin ei de a nu pune o presiune mai ridicată pe apele de suprafa ă ale pârâului Trinkbach în condi iile în care acesta va colecta şi apele uzate de la nivelul ştrandului propus de Primăria Sibiu în amonte. canalizare. Cât priveşte numărul nivelelor de subsol. Titularul are în vedere cele două variante. Aspectele cele mai importante în care au fost considerate mai multe variante de realizare s-au referit la • modul de ocupare a suprafe elor (POT. s-a optat pentru varianta fără gira ie la exterior şi fără lărgirea străzii Pădurea Dumbrava. acestea teoretic nu fac obiectul PUZ ci doar al propunerii de mobilare urbanistică a zonei propusă spre reglementare.) • accesul în perimetrul luat în studiu • modul de asigurare a echipării edilitare (alimentare cu apă. P+20 (acceptat de PUG) fiind deja vizibil din muzeu. stabilindu-se împreună cu autorită ile competente cele mai potrivite solu ii de echipare edilitare. dezideratul urmărit fiind de a nu se observa aceste imobile de la nivelul Muzeului „Astra”. Expunerea motivelor care au dus la selectarea variantelor alese şi o descriere asupra modului în care s-a efectuat evaluarea. folosindu-se pe de o parte declivitatea terenului. CUT. proiectantul sus ine solu ia actuală ca fiind în măsură să respecte această condi ie autoimpusă. acestea au fost deja discutate în cadrul grupului de lucru. decizia finală urmând a fi luată după prezentarea mai multor detalii de proiectare şi în urma realizării unei testări de pia ă pentru configurarea finală a numărului şi tipului de apartamente. aliniamente etc. Asigurarea echipării tehnico . spa ii de educa ie etc. o cornişă naturală şi chiar etajarea vegeta iei lemnoase. evitându-se astfel orice fel de înlăturare a vegeta iei existente în afara perimetrului zonei reziden iale propuse. Cele mai înalte corpuri de clădire (P+17) sunt propuse pe latura dinspre strada Pădurea Dumbrava fiind puse în valoare de o inflexiune a acestei din zonă. regimul de înăl ime maxim de P+17 a rezultat în urma unei analize a topografiei locului. mărturie stând nu doar procesele verbale de la aceste şedin e ci şi avizele (la faza PUZ) ob inute.

situl industrial va fi modernizat în scopul găzduirii în continuare a produc iei de mochetă. în care planul propus nu va fi implementat. un control mai exigent al unor aspecte legate de gestiunea deşeurilor. Dintre etapele tehnologice care au ridicat mari probleme pe linie de mediu şi care vor ridica şi pe viitor în situa ia în care se va decide continuarea activită ii subliniem: • spălarea şi clătirea lânii (spălarea se făcea cu săpun lichid şi sodă calcinată.750.edilitară acces în perimetru regim maxim de înăl ime administrare zonă reziden ială Alternativa propusă la nivel de PUZ este alternativa 2. respectarea unei conduite civilizate a reziden ilor (prin pârghii constrictive prevăzute în contractele de vânzare sau închiriere). ridicând probleme la nivel de evacuare a apelor uzate) • vopsirea lânii (se practica vopsirea în 10 sortimente. Activitatea de produc ie ce s-a desfăşurat în cadrul SC Sitex Dumbrava SA era una specifică industriei textile.000t/an fire. Pădurea Dumbrava. Din discu iile purtate cu acesta. exceptând alternativa „zero” ce va fi trată ulterior în text. „alternativa zero” va însemna că zona discutată nu va ieşi din utilizarea industrială (prin nepromovarea conversiei func ionale) însă este cert că nu va rămâne un sit abandonat ci va servi în continuare.). redăm mai jos sintetic cele 3 alternative luate în considerare în acest plan.000mp/an esături şi 3. 2800 angaja i în trei schimburi. respectiv cu regim maxim de înăl ime P+17 şi 1 nivel de subsol. s-a considerat în evaluare un risc mult mai scăzut de influen are a nivelului hidrostatic al freaticului în alternativa cu 1 subsol decât în cea cu 2. capacitatea de produc ie fiind de 7.cu regim P+20) • renun area la cel de-al doilea nivel de subsol scade semnificativ riscul de a influen a nivelul hidrostatic al freaticului din vecinătate Men ionăm însă următorul aspect: În baza datelor existente. în cadrul societă ii lucrau un număr de cca.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Modul de asigurare a administrării zonei reziden iale S-a optat pentru organizarea acestei activită i sub egida unei societă i cu responsabilită i clare şi pârghii de impunere a acestora în fa a reziden ilor care permite: un mod de organizare mai eficient al utilită ilor şi spa iilor comune. În situa ia utilizării complete a capacită ilor de produc ie. În cele ce urmează aducem detalii suplimentare asupra alternativei zero. interesele proprietarului .NEEVALUATĂ) (2 nivele subsol) (1 nivel subsol) păstrarea racordurilor actuale cu readucerea lor la parametrii ini iali proiecta i păstrare racord actula la str. fără gira ie exterioară şi lărgirea străzii P+20 + 2 nivele subsol P+17 + 2 nivele subsol P+17 + 1 nivele subsol societate cu responsabilită i clare şi pârghii de coreci ie în limitele legale echipare tehnico . existând probleme destul de serioase cu gestiunea acestor substan e) • latexarea mochetei sc ecoanalitic srl 238 . pături şi mochetă. o protec ie mai bună a integrită ii Pădurii Dumbrava prin implementarea unor măsuri de prevenire şi de coerci ie unde este posibil şi legal (regulamente de func ionare internă. însă recomandarea se îndreaptă spre o mai mare aten ie din partea autorită ii de mediu în etapa de solicitare a autoriza iei de construc ie când sunt elaborate toate detaliile de proiectare şi se pot cere în baza actualei legisla ii evaluări specifice suplimentare. În realitate. firesc de altfel. Motivele cele mai importante pentru care s-a ales această alternativă au fost: • asigurarea neagresării peisajului la nivelul Muzeului „Astra” (fa ă de alternativa ini ială neintrată în evaluarea de mediu . fiecare înglobând variantele de atingere a obiectivelor propus precum au fost descrise mai sus: OBIECTIVE IMPORTANTE ALTERNATIVA POSIBILA ALTERNATIVA 1 ALTERNATIVA 2 (INI IALĂ . axată pe fabricarea de covoare.economice sau de altă natură. suntem în măsură să reafirmăm că în cazul neimplementării PUZ-ului propus. contracte de utilită i etc. Aşadar.

legisla ia pe linie de peisaj care pe lângă faptul că este săracă (de fapt o singură lege de ratificare unei conven ii). 3310/09.solicitat în cadrul acestui grup de lucru prin ini iativa evaluatorului special pentru că a fost considerat un real factor interesat în zonă) sc ecoanalitic srl 239 . tăiere margini şi realizare suluri pentru esătura albă pe suport textil din care se realizează mocheta.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Din punct de vedere al protec iei apelor.o reală lipsă de interes dovedită de exemplu de anumi i participan i la grupul de lucru care au adoptat o pozi ie de respingere a planului doar ulterior. are şi un caracter extrem de generalist şi un grad ridicat de imprecizie în stabilirea unor termeni sau pârghii de evaluare • dificultă i în ob inerea unor informa ii despre obiectivul propus la un nivel de detaliu solicitat de autoritatea de mediu .datorită decalajului pe procedură) • dificultă i legate de ob inerea unor date concrete în ceea ce priveşte biodiversitatea din Pădurea Dumbrava.04.solicitarea autorită ii de mediu prin adresa nr. Dat fiind că prin această etapă de modernizare s-ar ridica semnificativ capacitatea de produc ie şi totodată dată fiind existen a unei pie e serioase de desfacere a produselor. apăreau mari probleme resim ite şi la alte utilizări în aval de-a lungul Trinkbachului. Aşadar. ultradepăşite. Opera ia de vopsire ar fi păstrată fără doar şi poate şi împreună cu aceasta şi o serie de probeleme atât la capitolul ape uzate cât şi aer atmosferic (prezen a compuşilor organici volatili din vopsele). Pentru instalarea liniei respective sunt necesare şi interven ii serioase asupra clădirilor existente. cel pu in din punct de vedere al traficului pe strada Pădurea Dumbrava. Din cele expuse sintetic mai sus se poate observa că impactul provocat de aplicarea „alternativei zero” nu este nici pe departe unul redus ci depăşeşte cu siguran ă pe cel al planului propus de conversie func ională într-o zonă de tip reziden ial.centrate în principal pe unele aspecte neclare în ceea ce priveşte încadrarea ariei naturale protejate Parc Natural Pădurea Dumbrava . În ceee ce privesc dificultă ile întâmpinate pe parcursul evaluării. este extrem de probabil ca prin revigorarea şi extinderea fabricii de mochetă să se ajungă la un scenariu cu un impact mai mare asupra pădurii deoarece nu doar că s-ar inversa afluxul de maşini însă acesta ar cuprinde toată perioada zilei datorită programului de lucru. uscare. precum şi a unor informa ii despre ecologia speciilor respective • dificultă i de ordin procedural . apretare. În cadrul epurării apelor uzate industriale erau aplicate tratamente chimice. cea mai însemnată datorându-se nerecuperării lanolinei deoarece această recuperare este nerentabilă în cazul sortimentelor de lână utilizate. fixare culori. lucrând în 3 schimburi foc continuu.2009 de a dubla ac iunile unor altor institu ii avizatoare (custodele ariei protejate de exemplu) . Această concluzie se desprinde de altfel şi din matricea comparativă de evaluare a impactului prezentată în cadrul capitolul V care arată în paralel evolu ia mediului în zona loca iei pentru ambele variante. în mod cert va creşte şi numărul de angaja i care. vor depăşi uşor cifra de 3000-3500. vom face mai jos o sinteză a celor mai importante: • dificultă i de ordin legislativ: .mai jos vom încerca să intrăm în detaliul acestei probleme • dificultă i în ob inerea informa iilor despre planurile propuse în zonă în scopul evaluării efectelor cumulate (cazul PUZ Ştrand municipal . Modernizarea tehnologică a fabricii ar implica obligatoriu instalarea unei instala ii complete de cromojet care implică procese de vopsire. în cadrul şedin elor neridicând probleme spre discu ie şi rezolvare (exemplul CNM „Astra” .

cu scopul de fi descoperite cât mai devreme efectele negative şi aplicarea măsurilor corespunzătoare pentru eliminarea sau reducerea acestora. precum si efectele adverse neprevazute.IX. Metode: prelevare şi analiză fizico-chimică a apei pluviale evacuate Ape subterane Indicator: nivelul hidrostatic al apei freatice în zonă Metode: Pentru a se verifica modul în care nivelul hidrostatic din zonă variază sau nu în timpul executării lucrărilor de construire (a funda iilor în special). Loca ia exactă a pu ului rămâne la latitudinea titularului. pe baza rezultatelor din matricea finală de evaluare. dupa caz. Aer Indicator: Valori cantitative pentru emisiile de poluan i atmosferici povenite din surse fixe (centrale termice). in vederea obtinerii avizului de mediu. (1) se poate realiza. precum şi metoda de ob inere a informa iilor. criteriile conform cărora se propune programul de monitorizare sunt cele utilizate la evaluarea impactului. Titularul planului sau programului este obligat sa depuna anual. considerând atât etapa de construire a obiectivului cât şi cea de operare. si pe seama datelor. sc ecoanalitic srl 240 . cu respectarea NTPA 001/2005. pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizarii. Metode: prelevare şi analiză fizico-chimică a apei Indicator: Valori cantitative ale parametrilor fizico-chimici la deversarea apelor pluviale trecute anterior prin separator de produse petroliere. cu respectarea NTPA 001/2005. se recomandă executarea unui foraj fie la marginea proprietă ii spre pădure. are in vedere identificarea inca de la inceput a efectelor semnificative ale acesteia asupra mediului. Frecven a monitorizării variază de la un criteriu la altul sau de la un indicator la altul în raport cu specificul acestora şi probabilitatea de apari ie a eventualelor efecte vizibile / măsurabile. Monitorizare Art. in baza programului propus de titular. in scopul de a putea intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare. (5) Monitorizarea prevazuta la alin. respectiv la ieşirea din incinta cartierului pentru cursul de suprafa ă al canalului Trinkbach. in scopul eliminarii duplicarii acestora. respectiv pentru principalii factori de mediu / de interes protectiv identifica i ca posibil a fi afecta i semnificativ. În acest mod s-au stabilit o serie de indicatori de monitorizare. 27 din HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe men ionează: “(1) Monitorizarea implementarii planului sau programului. (2) Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia inaintata autoritatii competente pentru protectia mediului. si face parte integranta din acesta. s-a încercat şi sugerarea unor surse de ob inere a informa iilor. rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competenta pentru protectia mediului care a eliberat avizul de mediu. (4) Autoritatea competenta pentru protectia mediului analizeaza rezultatele programului de monitorizare primite de la titular si informeaza publicul prin afisare pe pagina proprie de Internet. fie în perimetrul pădurii în vecinătatea cartierului. De asemenea.” Astfel. Metode: determinări de gaze şi pulberi la coşurile centralelor Ape de suprafa ă Indicator: Valori cantitative ale parametrilor fizico-chimici la intrarea în incinta cartierului. programelor si instalatiilor de monitorizare existente. (3) Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului sau programului. constructorului şi custodelui ariei protejate.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” X.

Reamintim că stabilirea acestui regim de înăl ime s-a făcut cu deplină responsabilitate. respectiv ale rezerva iei Parcul Natural Pădurea Dumbrava pot fi unele din cele mai intense efecte ale planului propus. dupa caz. se consideră oportună realizarea acestei ac iuni de către autorită ile amintite. textul art. ele putând să se manifeste pe un areal mai lărgit în zona de implementare a planului. responsabilitate asumată de altfel in verbis de către titularul de plan încă de la dezbaterea publică. in scopul eliminarii duplicarii acestora. Aria protejată beneficiind de un Plan de Management elaborat de custodele Direc ia Silvică Sibiu care printre alte ac iuni stabileşte cu prioritate de rang 1 “Realizarea a 2 ac iuni de monitorizare pe an cu APM Sibiu – Compartimentul Protec ia Naturii. acestea având o bună expertiză în domeniu. si pe seama datelor. Problematica monitorizării acestor efecte în perioada de implementare este una deosebit de complexă.”. efectele planului asupra biodiversită ii. de mare importan ă este monitorizarea acestui element în faza de construc ie a obiectivelor propuse. Astfel. analizarea probelor de sol Biodiversitate. Direc ia Silvică Sibiu. colaborarea cu autorită ile cu competen e în zona de interes fiind de maximă importan ă. 27 alineatul (5) din HG 1076/2004 prevede “(5) Monitorizarea prevazuta la alin. fiind necesară o implicare a mai mul i factori pe lângă titularul de plan şi anume custodele ariei protejate. aceştia având logistica şi suficiente pârghii legale pentru realizarea în bune condi ii a acestei ac iuni deja asumate prin Planul de Management. Garda de Mediu Sibiu. din incinta Complexului Na ional Muzeal “Astra”. Patrimoniu cultural. vizibilitate Din analiza matriceală reiese că în cazul acestor factori. Metode: măsurători şi expertize topografice sc ecoanalitic srl 241 . stabilirea indicatorilor şi metodelor de monitorizare rămân la latitudinea specialiştilor autorită ilor competente. arii protejate Aşa cum se observă din matricea de evaluare a impactului. prin alterarea peisajului caracteristic Complexului Na ional Muzeal “Astra”. Metode: prelevarea. Fireşte acest lucru nu exonerează titularul de plan de obliga iile ce-i revin în luarea măsurilor pentru eliminarea sau reducerea efectelor negative ce pot fi constatate prin monitorizare şi care se datorează implementării planului propus. Indicator: Gradul de vizibilitate al elementelor de arhitectură modernă. elementul ce poate genera cel mai important efect negativ este regimul de înăl ime propus. peisaj. tocmai în vederea evitării producerii de efecte negative de genul celor amintite. 756/1997. gestionarul fondului de vânătoare -Asocia ia Hubertus. programelor si instalatiilor de monitorizare existente. Protec ia Solului şi Subsolului” iar. APM Sibiu (prin compartimentul de Biodiversitate). (1) se poate realiza. pe baza unei expertize topografice. Astfel.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” Sol Indicator: Valorile indicatorilor de calitate a solului comparativ cu Ord. aşa cum arătat mai sus. asocierea vizuală a unor elemente de arhitectură modernă cu cele ale unui peisaj cu valen e tradi ionale într-un cadru natural fiind improprie conservării patrimoniului imagistic.

D. (Accesat in data de: 16. Suárez.01. Ardeola 50(2): 301-306. 1977. Díaz 2003. 1999. K..): Metode de evaluare a abunden ei păsărilor. Wageningen. 78-80 Munteanu. D. M.... D. 1973. Biological Conservation 20: 59-68. M. In: Bibby. colectivul de ingineri de la DS Sibiu. Vlad. Gregory R. 1993. BirdLife Species Factsheets . Ecological Impact Assessment. J. Laursen. Pătrăşcoiu N... R. Hedo 2001.D. J. Washington DC. Mardsen (eds. The National Academies Press.birdlife. p. Treweek. A. Stenroos 2003. Iancu I. C.Raport de Mediu asupra PUZ „Ansamblu reziden ial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” BIBLIOGRAFIE Appleton. In: Habitat fragmentation due to transportation infrastructure. Brussel. Cluj Napoca. 579 Martínez. An overview of anthropogenic causes of avian mortality. J. CSO/RSPB. E. R. F. Drăgulescu. sc ecoanalitic srl 242 . 151. 1981. 2001. M. 2002. Sta iuni forestiere Cotârlea I. Environmental Management 28 2: 267–279. D. Nr. 2002. Soc. Ornitologică Română. (eds). Publ. J. 16. De Lucas & M. Ghidul pentru Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate din România. 2003. Birds on roadside verges and the effect of mowing on frequency and distribution. and Goetz. Carbonell.. Voříšek P.Facilitare şi asisten ă tehnică în schimbările institu ionale. T. B. Metode speciale de numărare a unor categorii de păsări. Arrieta. J. B. M.. BirdLife International 2004. Cluj. SOR. Martínez. Sibiu Seiler. Atlasul păsărilor clocitoare din România. C. J. Difficulties involved in the proper execution of environmental impact assessments on birds. Kuitunen. Erika. Proiectul Managementul Conservării Biodiversită ii din România . Sándor.www. The Netherlands: BirdLife International. Zuberogoitia.. Strategic Environmental Assessment of Plans and Programs: A methodology for estimating effects on biodiversity. Directorate-General for Research. Viljanen. M... BirdLife International 2007. 2000.. Acta Hydrochimica et Hydrobiologica 21: 38-42. National Research Council 2005. Klvaňová A. 2008. Cartea silvicultorului. Studii şi comunicări. Birds and environmental impact assessment: are we correctly addressing the problem? Ardeola 50(2): 295-300. S. A. Roşu C. Traba. European Commission.org. I. Illera. J. Assessing and Managing the Ecological Impacts of Paved Roads. J. Sibiu Chiri ă C. Oñate 2003. Păunescu C. M. Impact of Busy Roads on Breeding Success in Pied Flycatchers Ficedula hypoleuca. 2006. Jones. A best practice guide for wild bird monitoring schemes.. S. Angela Curtean-Bănăduc. Effects of infrastructure on nature. Amenajarea pădurilor. Oxford. p. Entită i naturale protejate. Proiectul Băncii Mondiale Nunărul: RO-GE-44176 Bauske. vol 18. Morales. Environmental Management 31(1):79–85. 189. Muzeul Brukenthal. A. (ed) 2002. Aurul verde al Sibiului Diaz. Effects of de-icing salts on heavy metal mobility. p. Conservarea biodiversită ii. I. Blackwell Publishing Ltd. Harden. C. J. Birds in the European Union: a status assesment. I. Rossi. J. 135-141.. E. Herranz & J. p. T. Leahu. The European review. García. A.. Schneider-Binder..2009). 2002. Wotton S. Milescu. Journal of Wildlife Rehabilitation 25(1): 4-11.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful