Professional Documents
Culture Documents
ANATOMIE
Glanda tiroida este o glanda endocrina impara situata in regiunea cervicala anterioara, in drepul primelor doua inele traheale, sub cartilajul tiroid si deasupra furculitei sternale. Are forma literei H, fiind alcatuita din doi lobi, cu inaltime medie de 3-4 cm si o latime si grosime medie de 2,5 cm, uniti printr-un istm, cu o inaltime si latime de aproximativ 2 cm si o grosime de 0,5 cm. Lobul drept este de regula mai mare decat cel stang, mai bogat vascularizat si cu tendinta mai mare de crestere in cadrul unei mariri difuze a tiroidei. Inconstant, istmul se poate prelungi superior, paramedian stang, cu lobul piramidal (Lalouette), reminiscenta a ductului tireoglos.
Raporturi:
anterior: muschii subhioidieni, lama superficiala a fasciei cervicale, venele jugulare anterioare, platisma si pielea lateral si postero-lateral: manunchiul vasculonervos al gatului (artera carotida, vena jugulara), muschiul sternocleidomastoidian, venele tiroidiene inferioare si nervul laringeu recurent posterior: conductul laringo-traheal de care glanda tiroida este fixata, urmandu-l in miscarile sale de respiratie, fonatie si deglutitie.
Structura tiroidei
Unitatea morfo-functionala tiroidiana este foliculul tiroidian = formatiune sferoidala cu diametrul mediu de 200 microm, format dintr-un strat de celule cuboidale ce inconjoara un lumen plin cu coloid folicular. Coloidul contine macromoleculele glicoproteice de tiroglobulina. In spatiile interfoliculare se gasesc celulele C = celulele parafoliculare, secretante de calcitonina.
Vascularizatia tiroidei
artera tiroidiana superioara, ramura a arterei carotide externe artera tiroidiana inferioara, ramura a arterei subclavii Fluxul sangvin este de 4-6ml/min./g (mai mare decat fluxul renal care este de 3ml/min./g).
FIZIOLOGIE
Hormonogeneza tiroidiana se desfasoara in mai multe etape: transportul iodului activ in tiroida oxidarea iodului iodarea reziduurilor de tirozina ale tiroglobulinei cu formarea iodtirozinelor inactive cuplarea iodtirozinelor cu formarea iodtironinelor active, T3 si T4; T3 si T4 sunt legate prin legaturi polipeptidice de tiroglobulina eliberarea hormonilor tiroidieni, ce implica doua reactii: hidroliza tiroglobulinei de o proteaza si peptidaze deiodarea iodtirozinelor
Hormonogeneza extratiroidiana
Majoritatea T3 (aprox. 80%) din circulatia sistemica si de la nivelul receptorilor provine prin monodeiodarea periferica a T4. Aceasta reactie este catalizata de tiroxin-5'-monodeiodaza, o enzima microsomala ce necesita pentru activitate normala seleniu. Exista doua 5'-monodeiodaze:
5'-monodeiodaza tip 1 sau 5'-deiodaza PTU sensibila (propiltiouracil-sensibila) se gaseste predominant in tiroida, ficat, rinichi. 5'-monodeiodaza tip 2 sau 5'-deiodaza PTUrezistenta este prezenta in hipofiza, SNC, placenta.
T3 produs la nivel hipofizar este cel ce asigura mecanismul de feed-back negativ prin care TSH-ul monitorizeaza functia tiroidiana.
In consecinta, hormonii tiroidieni sunt implicati in cresterea, dezvoltarea si functia practic a tuturor tesuturilor.
Doze optime de hormoni tiroidieni sunt necesare pentru un raspuns deplin la actiunile hormonului de crestere (mecanism neclar).
Autoreglarea tiroidiana
Urmareste mentinerea constanta a rezervei tiroidiene de hormoni tiroidieni. Devine evidenta in situatiile in care continutul tiroidian de iod este modificat de variatii ale ingestiei de iod sau anormalitati in utilizarea iodului intratiroidian. A.Fenomenul Wolf Chaikoff. Ingestia sau administrarea acuta de doze mari de iod anorganic determina reducerea sintezei de hormoni tiroidieni, prin blocarea organificarii iodului (cuplarea iodului de reziduurile de tirozina).
Autoreglarea tiroidiana
B.Persistenta concentratiilor crescute de iod, prin administrarea lui repetata, determina un alt fenomen adaptiv: reducerea transportului intracelular de iod. In consecinta, concentratia iodului intratiroidian devine insuficienta pentru mentinerea efectului Wolf Chaikoff = fenomen de scapare de la efectul Wolf-Chaikoff. Este posibila perturbarea acestor mecanisme de autoreglare tiroidiana. Astfel, in tiroidita cronica limfocitara (Hashimoto), fenomenul de scapare poate sa nu apara, cu inhibitia cronica a sintezei tiroidiene si inducerea hipotiroidismului cronic si a cresterii gusii.