MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA

AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI
Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841 Tel: +40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-493 4350 e-mail: office@anpm.ro; www.anpm.ro

Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii Documentul de Referinta al Celor mai Bune Tehnici Aplicate in Tratarea Apei Reziduale si a Gazului Rezidual/ Sistemele de Management in Sectorul Chimic Februarie 2003

Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville - Spain Telephone: direct line (+34-95) 4488-284, switchboard 4488-318. Fax: 4488-426. Internet: http://eippcb.jrc.es, e-mail: JRC-IPTS-EIPPCB@ cec.eu.int

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara pentru a organiza si finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT selectate (Cele Mai Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta), elaborate in cadrul schimbului de informatii conform articolului 16 alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a poluarii mediului (Directiva IPPC) (Procesul de la Sevilia). In acest fel se va imbunatati utilitatea informatiilor publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane de reglementare si operatorii instalatiilor cat si pentru publicul interesat. Agentia Nationala Romana de Protectia Mediului (National Environmental Protection AgencyNEPA) si Agentia Federala de Mediu din Germania (UBA) ca organe nationale de coordonare pentru lucrarile BAT precum si GTZ au fost implicate de catre ambele ministere in implementarea conventiei bilaterale. In total au fost traduse sapte documente BAT. Suplimentar s-au desfasurat in Romania in perioada octombrie 2006 – martie 2007 de catre GZT impreuna cu specialisti din cadrul Agentiei Federale de Mediu si din landurile federale sapte seminarii speciale pentru prezentarea si discutarea acestor documente BAT, fiecare dintre acestea fiind corelate cu vizite la instalatiile corespunzatoare din Romania. Traducerile acestor documente auf fost elaborate cu grija si au fost verificate de catre experti din cadrul MMGA si ANPM. Cu toate acestea traducerile romanesti nu reprezinta traduceri oficiale ale textelor originale din engleza. De aceea in cazuri contradictorii trebuie sa se utilizeze versiunea in engleza publicata de Comisia Europeana. Aceste documente se pot accesa de pe website-ul Agentiei Nationale de Mediu din Romania (ANPM) (www.anpm.ro) (cuvant de ordine „Cele mai bune tehnici disponibile “). Realizarea traducerii in limba romana: S.C. ANCARMA S.R.L. Departament Traduceri Coordonator-traducator Anca Armasescu Ursani Str. No. 54, Horezu; Valcea, Romania Tel.: 0744.64.23.18

e-mail: ancarma@yohoo.com

Edificio Expo, Inca Garcilaso s/n, E-41092 Seville - Spain Telephone: direct line (+34-95) 4488-284, switchboard 4488-318. Fax: 4488-426. Internet: http://eippcb.jrc.es, e-mail: JRC-IPTS-EIPPCB@ cec.eu.int

Rezumat

REZUMAT
INTRODUCERE

BREF-ul (Best Available Techniques reference document – documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile) pentru tratarea apei reziduale si a gazului rezidual si pentru managementul in sectorul chimic reflecta un schimb de informatii desfasurat sub incidenta articolului articolului 16(2) al Directivei Consiliului 96/61/EC. Rezumatul – conceput a fi citit in legatura cu explicatiile prefatei BREF-ului asupra obiectivului, utilizarii si termenilor legali – descrie principalele constatari, concluzii BAT si nivelurile de emisie aferente. Poate fi citit si inteles ca un document de sine statator insa, fiind un rezumat, nu prezinta toate complexitatile intregului BREF. De aceea nu este conceput ca un substituent pentru intregul text al BREF-ului ca un instrument in luarea deciziei BAT. Manipularea apei uzate si a gazului rezidual a fost identificata ca fiind o problematica orizontala pentru sectorul chimic asa cum este descrisa in anexa I, 4 a Directivei. Inseamna ca termenul “cele mai bune tehnici disponibile (BAT)” este evaluat in acest document pentru intregul sector chimic, independent de procesele particulare de productie si de modul si marimea uzinei chimice implicata. De asemenea inseamna ca termenul de BAT necesita includerea in afara tehnologiilor de tratare, o strategie de management pentru a realiza prevenirea sau controlul optim al deseurilor. Astfel scopul documentului se compune din: • • • aplicarea sistemelor de management al mediului si instrumente aplicarea tehnologiei de tratare a apei reziduale si a gazului rezidual asa cum este utilizata in mod uzual sau aplicata in sectorul chimic, incluzand tehnologiea de tratare a namolului din apa uzata, daca este operat pe amplasamentul al unei uzine chimice identificarea concluziei asupra celor mai bune tehnici disponibile bazata pe doua aspecte mentionate anterior, constand intr-o strategie de reducere optima a poluarii si in nivelurile de emisie aferente BAT- in conditii adecvate - la momentul evacuarii in mediu inconjurator.

Doar tehnicile aplicate sau aplicabile in mod obisnuit pentru industria chimica sunt abordate in acest document, lasund-se ca tehnicile specifice procesului sau tehnicile integrate in proces (de ex. tehnicile neutilizate la tratare) sa fie dezbatute in BREF-urile verticale. Desi restrictionate doar la industria chimica, este recunoscut faptul ca acest document poate contine de asemenea informatii valoroase si pentru alte sectoare (de ex. sectorul rafinariilor).

TEMATICI GENERALE (CAPITOLUL 1) Evacuarile in aer si apa sunt principalele impacturi asupra mediului cauzate de evacuarile din instalatiile chimice. Principalele surse de apa uzata din sectorul industrial chimic sunt: • • • • • • sintezele chimice sistemele de tratare a gazelor reziduale prepararea apei de proces scurgerile din sistemele de alimentare cu apa a cazanelor scurgerile de slam din ciclurile de racire spalarea in contracurent a filtrelor si schimburile de ioni
i

Waste Water and Waste Gas Treatment

Rezumat

• •

apa infiltrata in depozitele permanente de deseuri apa pluviala din zonele contaminate, etc.,

principalul lor impact fiind caracterizat prin: • • • • incarcare hidraulica continutul substantelor poluante (exprimat in cantitate sau concentratie) pontentialele efecte sau periclitari asupra apei receptoare, exprimate in parametrii principali se de insumare) efectele asupra organismelor din apa receptoare, exprimata in date de toxicitate.

Emisiile gazului rezidual apar ca: • • • emisii captate, acestea fiind si singurele emisii ce pot fi tratate emisiile difuze emisiile fugitive (volatile).

Principalii poluatori atmosferici sunt: • • • • • • COV Compusii sulfului (SO2, SO3, H2S, CS2, COS) Compusii azotului (NOx, N2O, NH3, HCN) Compusii halogentati (Cl2, Br2, HF, HCl, HBr) Compusii rezultati in urma arderii incomplete (CO, CxHy) Pulberile.

SISTEMELE DE MANAGEMENT SI INSTRUMENTELE (CAPITOLUL 2) Managementul de mediu este o strategie pentru manipularea evacuarilor (sau a prevenirii lor) din activitatile industriale (chimice), luand in considerare conditiile locale, imbunatatindu-se asfel performanta integrata a amplasamentului chimic. Acesta ii ofera operatorului: • o vedere in mecanismul de generare al poluarii din procesele de productie • sa faca decizii echilibrate referitor la masurile de mediu • sa evite solutiile temporare si investitiile neprofitabile • sa actioneze adecvat si proactiv referitor la evolutiile noi din domeniul mediu. Un sistem de management al mediului (sectiunea 2.1) urmareste in mod normal un ciclu de proces continuu, etapele variate fiind sustinute de o serie de instrumente de management si industrie (sectiunea 2.2), fiind clasificate in ansamblu ca: • instrumente de inventariere oferind ca punct de plecare informatii detaliate si transparente pentru deciziile necesare prevenirii, reducerii si controlului deseurilor. Acestea includ: - inventarul amplasamentului, dand informatii detaliate asupra locatiei, proceselor de productie si instalatiilor respective, sistemului de canalizare existent etc. - inventarul fluxurilor (apa reziduala si gazul rezidual), dand informatii detaliate despre fluxurile de deseuri (cantitate, continut de poluanti, variabilitatea lor, etc.), sursele lor, cuantificarea, evaluarea si validarea cauzelor emisiilor, terminandu-se intr-o gama de fluxuri variate pentru a identifica o lista de optiuni si prioritati pentru viitoarele imbunatatiri. - O evaluare a tuturor efluentilor si o evaluare a reducerii utilizarii apei si a evacuarilor de apa uzata fac parte de asemenea din inventar - Analiza energetica si a fluxului de material, care tinde sa imbunatateasca eficienta de operare a proceselor (in ceea ce priveste consumul de energie, de materii prime si eliberarile nocive)
Waste Water and Waste Gas Treatment

ii

Rezumat

Instrumentele operationale pentru a transforma deciziile managementului de mediu in actiuni. Acestea includ: - Monitorizarea si intretinerea regulata - Stabilirea si revizuirea periodica a obiectivelor interne sau a programelor pentru imbunatatirea contiua a mediului - Metodele de control al calitatii, utilizarea in rezolvarea problemelor ‘trouble shooters’ cand un proces de tratare existent iese de sub control sau nu poate indeplini cerintele stabilite. Astfel de metode sunt de ex. diagrama efectelor si cauzelor, analiza Pareto, diagrama de flux sau controlul statistic al procesului Instrumentele strategice, cuprind organizarea si operarea deseurilor pe intreg amplasamentul chimic intr-un mod integrat, evaluand optiunile de mediu si economice. Acestea includ: - Evaluarea riscului ca o metoda comuna de calcul al riscului uman si ecologic ca un rezultat al activitatilor proceselor de productie - Benchmarking ca un proces de comparatie al realizarilor unei instalatii sau ale unui amplasament cu altele - Evaluarea ciclului de viata ca un proces de comparatie al efectelor de mediu potentiale ale diferitelor modalitati de operare Instrumente de siguranta si pentru cazuri de urgenta, necesare in cazul evenimentelor neplanificate precum accidentele, incendiile sau pierderile prin scurgeri.

TEHNICILE DE TRATARE (CAPITOLUL 3) Tehnicile identificate de Grupul Tehnic de Lucru si descrise in acest document sunt acelea utilizate in intreg sectorul chimic. Acestea sunt introduse in ordine logica, urmand calea poluantilor. Tehnicile de tratare descrise pentru APA REZIDUALA sunt: • Tehnici de separare sau limpezire, utilizate in principal in combinatie cu alte operatii, fie ca prima etapa (pentru a proteja alte instalatii de tratare impotriva deteriorarii, colmatarii sau ancrasarii datorate corpurilor solide) sau etapa de limpezire finala (pentru a indeparta substantele solide sau uleiul format in operatia de tratare precedenta) : - Separarea nisipului fin - Sedimentare - Flotatia aerului - Filtrarea - Microfiltrarea / ultrafiltrarea - Separarea uleiului de apa Tehnicile de tratare fizico-chimice pentru apa uzata nebiodegradabila, utilizate in principal pentru contaminatorii anorganici sau organici greu biodegradabili (sau inhibitori), deseori utilizate ca o etapa de pretratare a unei instalatii biologice (centrale) de tratare a apei uzate: - precipitarea/sedimentarea/filtrarea - cristalizarea - oxidarea chimica - oxidarea aerului umed - oxidarea apei supra-critice - reducerea chimica - hidroliza - nanofiltrarea / osmoza inversa - adsorptia - schimbul de ioni - extractia - distillarea / rectificarea - evaporarea
iii

Waste Water and Waste Gas Treatment

Rezumat

striparea incinerarea

tehnici de tratare biologice pentru apa uzata biodegradabila: - procedee de descompunere anaerobe, precum procedeele de contact anaerobe, procedeul UASB, procedeul cu pat fix, procedeul cu pat extins, indepartarea biologica a compusilor de sulf si a metalelor grele - procedee de descompunere aerobe, precum procedeul complet cu amestec de namol activ, procedeul cu biorecatorul cu membrana, procedeul de filtrare prin picurare, procedeu cu pat fix si biofiltru - nitrificarea / denitrificarea - tratarea biologica centrala a apei uzate.

Tehnicile descrise de tratare a NAMOLULUI DIN APA REZIDUALA pot fi vazute ca optiuni singulare sau ca o combinatie a optiunilor singulare. Urmatoarea lista nu indica o ordine. Disponibilitatea (sau indisponibilitatea) unei cai de evacuare poate fi un factor decisiv, cel putin la nivel local, in alegerea unei tehnici adecvate de control a apei reziduale. Tehnicile de tratare a namolului provenit din apa reziduala sunt: • • • • • • • • operatii preliminare operatii de ingrosare a slamului stabilisarea slamului conditionarea slamului tehnici de deshidratare a slamului operatii de uscare oxidarea termica a namolului depozitarea permanenta a slamului pe amplasament.

Tehnicile descrise de tratare a GAZULUI REZIDUAL nu pot fi clasificate pur si simplu ca fiind tehnici de recuperare sau epurare. Depinde de aplicarea etapelor de separare aditionale pentru ca substantele contaminatoare sa fie recuperate. Unele tehnici pot fi utilizate ca tehnici de control individuale, altele doar ca etapa de pretratare sau finisare finala. Cele mai multe tehnici de control al gazului rezidual solicita tratare in continuare dupa procesul principal atat pentru apa reziduala cat si pentru gazul rezidual generate in timpul procesului de tratare. Tehnicile sunt: • pentru COV si compusi anorganici: - separare cu membrana - condensare - adsorptie - spalare la umed - biofiltrare - bio-spalare - bio-percolare - oxidare termica - oxidare catalitica - ardere la facla pentru pulberi: - separator - ciclon - electrofiltru - desprafuitor la umed - filtru textil - filtru catalitic - filtru de pulbere in doua trepte
Waste Water and Waste Gas Treatment

iv

Rezumat

filtru absolut (filtru HEPA) filtru de aer cu randament ridicat (HEAF) filtru de vapori

pentru poluantii gazosi din gazele de ardere: - injectarea uscata a sorbentului - injectarea semi-uscata a sorbentului - injectarea la umed a sorbentului - epurarea non-catalitica a NOx (SNCR) - epurarea selctiva catalitica a NOx (SCR).

CONCLUZIILE REFERITOARE LA CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (CAPITOLUL 4) Industria chimica acopera o gama larga de intreprinderi: la un capat sunt intreprinderile mici cu cateva produse intr-un proces si cu una sau cateva surse de deseuri iar la celalalt capat sunt intreprinderile cu productie multi-mixta cu multe fluxuri complexe de deseuri. Desi nu exista probabil doua amplasamente chimice comparabile total prin gama de productie, situatia de mediu si cantitatea si calitatea emisiilor de deseuri, este posibil sa se descrie BAT pentru tratarea apei uzate si a gazului rezidual din intreg sectorul chimic. Implementarea BAT in instalatiile noi nu reprezinta in mod normal o problema. In cele mai multe cazuri are sens din punct de vedere economic planificarea proceselor de productie si evacuarile lor de deseuri pentru a reduce emisiile si consumul de materiale. Oricum, avand amplasamentele existente, implementarea BAT nu este in general o activitate usoara datorita infrastructurii existente si a circumstantelor locale. Acest document nu face distinctie intre BAT pentru instalatii noi si existente. O astfel de deosebire nu ar ajuta la imbunatatirea situatiei de mediu pe amplasamentele industriale prin adoptarea BAT si nu ar reflecta angajamentul industriei chimice de continuare a imbunatatirii conditiilor de mediu. Management Asa cum indica descrierea detaliata a managementului de mediu in capitolul 2, conditia unei performante de mediu bune este un Sistem de Management de Mediu (EMS). In analiza finala realizarea adecvata si consistenta a unui EMS recunoscut va conduce la o performanta optima de mediu a amplasamentului industrial chimic, astfel realizand BAT. Pornind de la aceasta premiza, BAT este implementarea si adoptarea unui EMS ce include: • • • • • • • • • Implementarea unei anarchii transparente a responsabilitatii personale, persoana responsabila raportand direct la nivelul managementului de top Pregatirea si publicarea unui raport annual al performantei de mediu Stabilirea obiectivelor de mediu interne (specifice amplasamentului sau companiei), revizuirea cu regularitate si publicarea lor in raportul anual Realizarea unui audit regulat pentru a asigura conformarea la principiile EMS Monitorizarea regulata a performantei si a progresului cu privire la realizarea politicii EMS Practicarea continua a evaluarii de risc pentru identificare a pericolelor Practicarea continua a comparatiei tip benchmarking a proceselor (productia si tratarea deseurilor) dpdv al consumului apei si energiei, al generarii deseurilor si al efectelor intermedia Implementarea unui program de training adecvat pentru personal si instructiuni pentru cei care lucreaza la contractarile din domeniul Sanatatii, Sigurantei si Mediului (HSE) si al urgentelor Aplicarea unor practici bune de intretinere.

Waste Water and Waste Gas Treatment

v

Rezumat

BAT reprezinta si implementarea sistemului de management al apei uzate / gazului rezidual (sau al evaluarii apei reziduale / gazului residual), ca un subsistem al EMS, utilizand o combinatie adecvata a: • • • • • • • inventarului pe amplasament si inventarului fluxului verificarii si identificarii celor mai relevante surse de emisie pentru fiecare mediu si listarea lor in functie de cantitatea de poluant verificarii mediului receptor (apa si aer) si a tolerantei emisiilor utilizand rezultatele pentru a determina daca este necesara o tratare mai puternica sau daca emisiile pot fi acceptate realizarea evaluarii toxicitatii, persistentei si potentialului de bioacumulare a apei uzate pentru a fi descarcata in apa receptoare si a trimiterea rezultatelor la autoritatile competente verificarea si identificarea proceselor relevante pentru consumul de apa si listarea lor in functie de consumul de apa cautarea optiunilor de imbunatatire, concentrarea asupra fluxurilor cu concentratii rididcate si in cantitati mai mari, potentialul lor de periculozitate si impactul asupra apei receptoare 1 evaluarea celor mai efective optiuni prin compararea randamentelor totale de eliminare, a efectelor totale inter-media, a fezabilitatii tehnice, economice si organizationale etc.

BAT este si : • • • • • • • • • • • • evaluarea impactului asupra mediului si a efectelor asupra instalatiilor de tratare cand se planifica activitati noi sau se modifica activitatile existente practicara reducerii emisiei la sursa datele de productie cu datele asupra cantitatii emisiilor pentru a compara evacuarile actuale si calculate tratarea fluxurilor contaminate de poluatori la sursa in locul diluarii si in final a tratarii lor centrale, daca nu exista argumente rezonabile impotriva acesteia utilizarea metodelor de control a calitatii pentru a evalua tratarea si / sau procesele de productie si / sau de prevenire a defectarii lor utilizarea unor practici bune de proces (GMP) pentru curatarea echipamentelor pentru a reduce emisiile din apa si aer amenajarea utilajelor / procedurilor pentru a permite detectarea la timp a abaterilor ce ar putea afecta utilajele de tratare conectate dupa proces, pentru a evita o defectare a instalatiilor de tratare instalarea unui sistem central eficient de alarmare ce va anunta toate defectarile si disfunctiunile implementarea unui program de monitorizare in toate utilajele de tratare a deseurilor pentru a verifica functionarea lor corespunzatoare stabilirea strategiilor de tratare a apei utilizate la stingerea incendiilor si a scurgerilor stabilirea unui plan de actionare in cazul poluarilor accidentale alocarea costurilor pentru tratarea apei reziduale si a gazului rezidual aferent productiei.

Masurile de process integrate nu fac scopul acestui document, insa sunt de o importanta desebita pentru optimizarea performantei de mediu in procesele de productie. Astfel, BAT inseamna: • utilizarea masurilor integrate in proces in locul tehnicilor la final de proces, acolo unde este posibil • evaluarea instalatiilor existente de productie cu privire la optiunile de luare masurilor de retehnologizare integrate in proces si implementarea lor daca este fezabil, cel tarziu cand instalatia se supune modificarilor majore Apa reziduala
1

Un Stat Membru doreste o definitie mai precisa a “fluxurilor cu concentratii ridicate” care sa include valorile de incarcare si / sau ale concentratiilor. O parere divergenta a fost raporatata. Alte detalii sunt date in capitolul 4.

vi

Waste Water and Waste Gas Treatment

Rezumat

Un SISTEM DE COLECTARE A APELOR REZIDUALE adecvat joaca un rol esential in reducerea efectiva a apei reziduale si / sau a tratarii ei. Acesta conduce fluxurile de apa uzata catre echipamentul de tratare adecvat lor si previne amestecul apei contaminate cu apa necontaminata. Asfel BAT este si: • • • • • Separarea apei de rpoces de apa pluviala necontaminata si de alte eliberari de apa necontaminata. Daca amplasamentele existente nu realizeaza inca separarea apei, se poate instala – cel putin partial - daca sunt realizate modificari majore pe amplasament Separarea apei de process in functie de cantitatea contaminanta Instalarea unui acoperis deasupra ariilor posibil contaminate, daca este fezabil Instalarea sistemelor de drenare separate pentru arii cu risc de contaminare, incluzand pompe de captare a pierderilor prin scurgere sau prin deversare Utilizarea canalelor de suprafata pentru apa de proces in interiorul amplasamentului industrial intre utilajele de generare a apei reziduale si cele de tratare finala. Daca conditiile climatice nu permit sistemele de canale de suprafata (temperaturi semnificante sub 0 °C), atunci in conducte subterane accesibile sunt adecvate pentru a le substitui. Multe amplasamente industriale sunt in continuare dotate cu canale subterane iar construirea imediata a sistemelor noi de canalizare nu este fiabila de obicei, insa masurile se pot efectua in etapele cand sunt planificate modificari majore la instalatiile de productie sau la sistemul de canalizare Instalarea capacitatii de retentie pentru cazurile defectelor in functionare si pentru apa de la stingerea incendiilor corespunzator rezultatelor evaluarii riscului.

TRATAREA APEI REZIDUALE in sectorul chimic urmareste cel putin patru strategii diferite: • • • • Tratarea centrala finala intr-un WWTP biologic pe amplasament Tratarea finala centrala intr-un WWTP municipal Tratarea centrala finala a apei anorganice reziduale intr-un WWTP mecano-chimic Tratamente descentralizate.

Nici una nu este mai preferata decat cealalta, daca nivelul de emisie echivalent este garantat pentru protectia mediului, in totalitate, si nu conduce la niveluri de poluare mai mari in mediu [Articolul 2(6) al Directivei]. Se presupune ca la acest nivel s-au luat deciziile de management adecvate pentru efluent, a fost evaluat impactul asupra apei receptoare, au fost epuizate toate optiunile practice de prevenire si reducere a apei uzate si au fost luate in considerare toate masurile de siguranta, adica de la acest punct se vor considera doar solutiile de la finalul procesului. Pentru apa pluviala, BAT este: • • Trimiterea apei pluviale necontaminate direct in apa receptoare, traversand prin by-pass sistemul de apa reziduala din sistemul de canalizare Tratarea apei pluviale din ariile contaminate inainte de a fi eliberata in apa receptoare.

In unele cazuri utilizarea apei pluviale ca apa de proces pentru a reduce consumul de apa proaspata poate fi benefic pentru mediu. Instalatiile adecvate de tratare sunt: • • • • Captarea pietrisului fin Bazine de retentie Rezervoare de sedimentare Filter de nisip.

Waste Water and Waste Gas Treatment

vii

Rezumat

BAT reprezinta indepartarea uleiului si/sau hidrocarburilor cand apar in forma de aglomerari sau cand sunt incompatibili cu alte sisteme, cu scopul de a maximiza recuperarea prin aplicarea unei combinatii adecvate de: • • • Separarea uleiului/ apei printr-un ciclon, microfiltrare sau separator API (American Petroleum Institute), cand sunt preconizate aglomerari mari de hidrocarburi si uleiuri; altfel utilizarea separatoarelor cu placi paralele si placi ondulate reprezinta alternative microfiltrarea, filtrarea medie a granulatului sau flotatie cu gaz tratare biologica.

Nivelurile de emisie aferente BAT a Concentratie Parametru [mg/l] Continutul total de 0.05-1.5 hidrocarburib BOD5 2-20 COD 30-125
media lunara Exista o neconcordanta a metodelor analitice de evaluare a hidrocarburilor ce nu a putut fi rezolvata in cadrul TWG.
b a

BAT reprezinta indepartarea si/sau descompunerea emulsiilor la sursa. Pentru substantele solide suspendate (TSS) (TSS, ce contin compusi de metale grele sau namol activ, necesita alte masuratori), BAT inseamna indepartarea lor din fluxul de apa reziduala daca acestea pot cauza defectiuni sau deteriorari ale utilajelor de dupa proces sau inainte de a fi eliberate in apa receptoare. Tehnicile obisnuite sunt: • • • sedimentarea / flotatia aerului pentru prinderea cantitatii principale de TSS filtrarea mecanica pentru reducerea in continuare a substantelor solide microfiltrarea sau ultrafiltrarea cand este necesara apa reziduala fara componente solide.

Sunt preferate technicile ce permit recuperarea substantelor. BAT este si • • controlul mirosului si al zgomotului prin inchiderea instalatiei si conducerea aerului uzat catre o alta tratare a gazului rezidual, daca este necesar depozitarea finala a namolului, fie prin cedarea acestuia unui contractor licentiat fie prin tratarea ei pe amplasament (vezi sectiunea asupra tratarii namolului).

Deoarece metalele grele sunt elemente chimice ce nu pot fi distruse, recuperarea si reutilizarea sunt singurele moduri de a preveni ca acestea sa fie emise in mediu. Orice alte optiuni determina transferul acestora intre diferite medii: apa uzata, aer uzat si deseuri. Astfel, pentru metalele grele, BAT inseamna a realiza toate cele ce urmeaza: • • • • separarea apei uzate ce contine compusi de metale grele, cat de mult este posibil si tratarea fluxurilor de apa uzata separate la sursa inainte de amestecarea lor cu alte fluxuri utilizarea tehnicilor ce permit o recuperare cat mai mare posibila si facilitarea altei eliminari a metalelor grele intr-un WWTP final ca etapa de post-spalare, cu tratare finala a namolului, daca este necesara.

Tehnicile adecvate sunt:

viii

Waste Water and Waste Gas Treatment

adsorptia . TOC greu de descompus si/sau substatele toxice ce inhiba procesul biologic.2 • alternativa 1: tehnici ce permit recuperarea substantelor: . ce pot fi realizate prin aceste tehnici de control. Astfel devarsarea lor intr-o instalatie de tratare biologica trebuie sa fie prevenita. A fost recomandat ca acest subiect sa fie abordat in BREF-urile aferente proceselor. si acesta este indepartat).Rezumat • • • • precipitarea / sedimentarea (sau flotia aerului alternativ) / filtrarea (sau microfiltrarea sau ultrafiltrarea alternativ) cristalizarea schimbul de ioni nanofiltrarea (sau alternative osmoza inversa). la contaminatori speciali. de ex.evaporarea . Tehnicile adecvate de tratare (neincluzand tehnicile de tratare a metalelor grele sau a sarurilor de amoniu) sunt: • • • • evaporarea schimbul de ioni osmoza inversa indepartarea sulfatului biologic (utilizat doar pentru sulfat. S-a inergistrat o parare divergenta in capitolul 4. Continutul de sare anorganica (si/sau de acid) din apa reziduala poate influenta atat biosfera apei receptoare. ce actioneaza intr-o anumita instalatie.oxidarea chimica. insa trebuie sa se acorde atentie agentilor ce contin cloruri .epurarea chimica . de ex. raurile mici cand sunt confruntate cu cantitati mari de sare. BAT este controlul continutului de sale anorganic. In cazul uneia sau ambelor acestor posibilitati. valvelor si pompelor sau defectarea tratarii biologice de dupa proces. si sistemele de canalizare utilizate de ex. de preferat la sursa si de preferat cu tehnici de control ce permit recuperarea. insa cand sunt prezente si metale grele. depind foarte mult de procesul-sursa de la care provin metalele grele. daca nu exista alte alternative de reducere a toxicitatii sau efectelor de inhibare sau daca sistemul se poate auto-sustine: . corodarea conductelor. Asftel BAT este evitarea introducerii apei reziduale in sisteme de tratare biologica cand acestea pot cauza disfunctia acestor sisteme si tratarea fluxurilor secundare de apa uzata.nanofiltrarea sau osmoza inversa .hidroliza chimica alternativa 3: tehnici de reducere ce determina un consum considerabil de energie. atunci cand recuperarea nu este fezabila: . ce contin parti nebiodegradabile. TWG n-au putut sa identifice niveluri de emisie aferente BAT ce pot fi valide pentru intreg sectorul chimic. cu tehnici adecvate.striparea alternativa 2: tehnici de reducere fara necesar de combustibil suplimentar. Nu este posibila o prognozare a contaminatorilor inhibitori pentru procesele biologice intr-o WWTP deoarece aceasta depinde de adaptarea microorganismelor.distilarea / rectificarea . Poluantii nepotriviti pentru tratarea biologica sunt.extractia . Deoarece nivelurile de emisie.oxidarea aerului la umed (presiune joasa sau presiune ridicata) . Waste Water and Waste Gas Treatment ix .incinerarea apei reziduale • • 2 Un Stat Membru insista asupra unei definitii mult mai exacte al criteriului ‘parte relevanta nebiodegradabila’.

process complet de amestecare cu carbune active . sau ca etapa de post-tratare dupa instalatia centrala de tratare a apei uzate. Detalii asupra stadiului discutiilor sunt date in capitolul 4. NO2-N si NO3-N (un parmetru si mai recomandat ar fi N total. Datorita lipsei de informatie despre N total.Rezumat • in cazurile in care alimentarea si consumul de apa reprezinta o problema de mediu. sau ca apa reziduala mixta in instalatia de tratare biologica centrala a apei uzate. x Waste Water and Waste Gas Treatment . exceptia TSS media lunara d randamente joase pentru concentratii mici de poluanti e suma NH4-N. Astfel BAT este reprezentat de indepartarea substantelor biodegradabile prin utilizarea unui sistem biologic adecvat de tratare (sau o combinatie adecvata a lor) precum: • pretratarea biologica pentru reducerea solicitarii produse de cantitatea ridicata biodegradabila in instalatia centrala biologica pentru tratarea apei uzate (sau ca etapa finala de spalare finala). tehnicile ce necesita cantitati considerabile de apa de racire sau sistemele de spalare la umed pentru tratarea aerului uzat. Acestea sunt de ex: . sistemele puternic incarcate anaerobe si aerobe. daca acestia pot cauza disfunctia sistemului de tratare si cand instalatia nu este adecvata pentru ai trata.filtru cu picurare (percolare) .5 f AOX pentru BOD vezi sectiunea anterioara despre tratarea biologica centrala media zilnica.striparea. In general nivelul de emisie aferent BAT pentru BOD dupa tratarea centrala biologica este < 20 mg/l.procesul anaerob si aerob cu pat fix .distilarea / rectificarea .bioreactor cu membrana . valorile superioare din procesele de productie b c a 3 Un Stat Membru insista asupra nivelurilor de emisie aferente BAT pentru AOX si metale grele la punctual final de devarsare. O parere divergenta este raportata.procesul de contact anaerob .procesul anaerob cu pat expandat . In cazul namolului activ. Apa uzata biodegradabila poate fi tratata in sisteme de control biologice.25 kg/kg namol. trebuie sa fie evaluate.procesul anaerob de contact cu namol . Tehnicile adecvate sunt: .evaporarea . fie ca fluxuri secundare in cadrul sistemelor de (pre)tratare special construite de ex. evitandu-se introducerea poluantilor non-biodegradabili ai apei uzate.extractia .proces cu pat fix si biofiltru nitrificarea / denitrificarea cand apa reziduala contine o cantitate relevanta de azot tratarea biologica centrala.5-1. • • Nivelurile de emisie aferente BAT pentru devarsarea finala in apa 3 receptoare : Niveluri de Randament Parametru a emisie [%] b [mg/l] c TSS 10-20 COD 76-96 d 30–250 N e total anorganic 5-25 P total 0. utilizarea tipica consta dintr-o etapa biologica putin incarcata cu o cantitate zilnica de COD de ≤ 0. este utilizat aici N total anorganic) f valorile scazute sunt de la alimentarea cu agenti nutritive in WWTP biologica.

). precum procesele de ardere. Tehnici adecvate de control sunt: • Tehnici de pretratare cu potential de reucuperare: xi Waste Water and Waste Gas Treatment . supape pentru gazul evacuate si condcute. NOx etc. Consumul de energie si apa a tehnicilor de tratare necesita sa fie luat in considerare. Gazul rezidual SISTEMELE DE COLECTARE A GAZELOR REZIDUALE sunt instalate pentru a directiona emisiile gazoase catre sistemele de tratare. pregatirea produselor Surse cu temperaturi inalte. instalatiile electrice. care include instalatii precum cazanele. COV-urile si compusii anorganici (HCl. power plants. SO2. - • Sursele gazelor reziduale se disting in acest document ca: • • Surse cu temperatura redusa. Surse cu temperaturi reduse Poluantii ce trebuiesc controlati in gazele reziduale evacuate de la surse cu temperature joase (gazele din procesul de produtie) sunt pulberile (particulele fine). BAT inseamna: • • Reducerea fluxului de gaz la unitatea de control prin inchiderea surselor de emisie daca aceasta este fezabil Prevenirea riscului de explozie prin: Instalarea unui detector de flacari in interiorul sistemului de colectare cand riscul aparitiei unui amestec inflamabil este semnificant . Tratarea in afara amplasamentului nu a fost luata in considerare deoarece nu face scopul acestui document. precum procesele de productie.Mentinerea in siguranta a amestecului de gaz sub limita de explozie inferioara sau deasupra limitei de explozie superioara Instalarea adecvata a echipamentului pentru prevenirea aprinderii amestecurilor inflamabile de gaz-oxigen sau pentru a reduce efectele acesteia. fie ca tratare finala fie ca pretratare pentru a proteja instalatiile de dupa process. Acestea constau din capsularea sursei de emisie. BAT inseamna utilizarea uneia sau mai multor alternative (fara preferinte) dintr urmatoarele: • • • • • • • • Procese de pretratare Procese de ingrosare a namolului Stabilizarea namolului Conditionarea namolului Tehnici de deshidratare a namolului Procese de uscare Oxidarea termica a namolului Depozitarea permanenta a namolului pe amplasament. incineratoarele include facilities such as boilers.Rezumat Namolul provenit din apa reziduala Cand se manipuleaza namol provenit din apa uzata de pe amplasamentul chimic industrial. manipularea chimicalelor. BAT este indepartarea pulberilor/particulelor sedimentabile din fluxurile gazelor uzate. utilizandu-se recuperarea materialelor de cate ori este fezabil. process incinerators and thermal and catalytic oxidisers. Acest fapt in nici un caz nu reprezinta o concluzie BAT impotriva tratarii externe de catre contractori terti.

de ex. CO SNCR sau SCR pentru NOx. COS adsorptia pentru CS2. Hg tratarea gazului biologic pentru NH3. solutia acida sau alcalina) pentru hidrogen halogenat. CS2 incinerarea pentru H2S.Rezumat • separator ciclon filtru de vapori (de asemenea ca filtru pentru spalarea finala pentru aerosoli si picaturi) Tehnici finale de tratare spalare la umed filtru electrostatic filtru textil filter variate cu randamente ridicate. COS.condensarea . H2S. CS2. de la lucrari de mentenanta.: • • Recuperarea hidrogenului clorurat cand se utilizeaza apa ca mediu de spalare in prima etapa de spalare pentru a produce o solutie de acid clorhidric recuperarea NH3. fiind de preferat tehnicile cu consum energetic redus alternativa 3: tehnicile de ardere (oxidarea termica sau catalitica). Daca este fezabil.separarea cu membrana . deseori aplicate ca pretratare pentru a recupera principalii COV inainte de instalatiile de reducere situate dupa proces sau pentru a proteja instalatiile situate dupa proces ca aspect al sigurantei. SO2. Pentru alti compusi decat COV. daca nu sunt disponibile alte tehnici echivalente eficiente. sisteme defecte sau supape neconectate la sistemele de reducere. tehnicile de recuperare sunt preferate fata de tehnicile de reducere. Tehnicile de control al aplicarii depind foarte mult de procesul din care sunt eliberate si de gradul pericolului pe care il reprezinta. COS. Daca sunt aplicate tehnici de ardere.spalarea la umed . • alternativa 1: tehnicile de recuperare a materialelor prime si/ sau a solventilor. NH3 spalarea cu solvent insolubil pentru CS2. Cl2. Utilizarea flamei este considerata BAT doar pentru indepartarea de siguranta a surplusului inflamabil de gaz de ex. BAT reprezinta implementarea gazului rezidual de la ardere atunci cand sunt preconizate cantitati considerabile de poluanti. xii Waste Water and Waste Gas Treatment .adsorptia sau combinatii ale acestora: -condensarea / adsorptia -separarea cu membrane / condensarea • • alternativa 2: tehnicile de reducere atunci cand recuperarea este fezabila. H2S. in functie de felul particulelor sedimentabile. Tehnicile adecvate sunt: . - BAT reprezinta indepartarea COV din fluxurile de gaz uzat. BAT inseamna indepartarea acestor poluanti prin aplicarea de tehnici adecvate: • • • • • • spalarea la umed (apa. HCN.

oxidul de sulf. Waste Water and Waste Gas Treatment xiii . ce s-ar putea aplica intregii industrii chimice. timpul luat in considerare pentru modificare poate fi acela cand sunt planificate modificari majore pentru instalatia de incinerare. semi-uscata sau umeda a agentului de absorbiere. BAT reprezinta implementarea SCR in locul SNCR (cel putin pentru instalatiile mari) deoarece are randamente de indepartare si de mediu mai bune. pentru ca exista cazuri individuale (instalatii tipice mai mici) unde SNCR reprezinta cea mai buna tehnica din punct de vedere economic si tehnic. Pentru NOx. Nivelurile de emisie aferente BAT pentru gazele de proces depind foarte mult de procesul actual de productie si s-a recomandat sa se abordeze acest subiect in BREF-urile aferente proceselor respective.Rezumat TWG n-a putut ajunge la o concluzie referitor la nivelurile de emisie aferente BAT pentru gazele reziduale din procesele de productie. Cu toate acestea spalarea la umed este de obicei cea mai eficienta tehnica de reducere si de recuperare. Pentru instalatiile existente ce opereaza dispozitive SNCR. compusii halogenati. Cu toate acestea. Sursele cu temperaturi ridicate Poluantii ce trebuiesc controlati in gazele reziduale din procesele cu temperaturi ridicate (gazele de ardere evacuate) sunt pulberile (particulele sedimentabile). NOx si posibilele dioxine. SCR este BAT in sensul general. Alte masuri necesita sa fie evaluate pentru abilitatea lor de a furniza o imbunatatire generala mult mai buna decat o retehnologizarea unei tehnici SNCR. BAT inseamna recuperarea HCl. BAT reprezinta indepartarea pulberilor / particulelor sedimentabile prin implementarea unuia dintre urmatoarele: • • • • electro-filtru filtru sac (dupa schimbatorul de caldura la 120-150 °C) filtru catalitic (conditii comparabile cu ale filtrului sac) spalarea la umed. monoxidul de carbon. HF si SO2 prin utilizarea a doua etape de spalare la umed sau indepartarea prin injectare uscata.

6. rezultand valori ce pot fi valabile sau nu pot fi valabile in cazurile reale. Dupa parerea lor.4. In aceste conditii TWG considera neadecvata stabilirea nivelurilor de emisie aferente BAT pentru AOX. va trebui sa fie luat in considerare efectele WWTP astfel incat sa se asigure faptul ca metalele grele nu sunt transferate la alte medii.2. 2. cand se urmareste strategia prevenirii. ei au insistat asupra numirii nivelurilor de emisie aferente BAT petru metalele grele bazate pe exemplele date in anexa 7. iar nivelul de emisie superior a fost raportat de pe un amplasament cu performante ridicate de mediu. daca tratarea apei uzate este realizata conform concluziilor BAT de mai sus (vezi sectiunea poluantilor neadecvati pentru tratarea biologica).6. o opinie exprimata era referitoare la faptul ca acel criteriu ‘partea relevanta nonbiodegradabila’ trebuie sa fie definit mai exact prin stabilirea valorilor de referinta pentru TOC greu de descompus in fluxurile de apa reziduala.Rezumat Niveluri de emisie aferente BAT pentru tratarea gazului de ardere evacuat Niveluri de emisie Parametru 3 1 [mg/Nm ] pulberi <5-15 HCl <10 HF <1 SO2 <40-150 2 NOx (cazane pe gaz/arzatoare) 20-150 3 NOx (cazane pe lichid/arzatoare) 55-300 3 4 NH3 <5 5 dioxine 0. xiv Waste Water and Waste Gas Treatment . Ei sustin in continuare ca valorile sunt influentate de partea de productie relevanta pentru metalele grele si astfel depind de amestecul din productie ce poate cauza valori mai mari in special in productia de chimicale fine. opinia exprimata de acestia a fost asupra faptului ca datele BAT pentru managementul apei reziduale si al gazului rezidual sunt partial prea generale referindu-se la exemplele pentru fluxurile cu concentratii si cantitati ridicate de poluant (asa cum s-a mentionat in sectiunea 2. oxigenul de referinta cu continut de 3 % valorile inferioara pentru combustibilul gazos.2. TWG n-a dat curs acestei cerinte. 3. Ei sustin ca nivelurile de emisie aferente BAT pot fi date chiar daca daca valorile de emisie pentru AOX sunt influentate puternic felul sintezelor clor-organice a amplasamentelor chimice. S-a mentionat chiar si faptul ca unul dintre nivelurile de emisie cele mai reduse de AOX prezentate ca exemplu a fost inregistrat pe amplasamente cu performante reduse de mediu. sustinand ca nu ar fi util sa se numeasca nivelurile de emisie aferente BAT influentate de combinatii deosebite ale fluxurilor de apa reziduala asupra amplasamentelor individuale de productie.3. Astfel a fost inregistrata o parere divergenta. TWG n-a dat curs acestei cerinte.2) este vorba de date statistice diferite care nu permit stabilirea unor valor BAT. valorile superioare pentru combustibilul lichid 3 valori ridicate pentru instalatiile mici ce utilizeaza SNCR 4 scurgere de NH3 cu SCR 5 valoarea pentru noi catalizatori. ei au insistat in numirea nivelurilor de emisie aferente BAT pentru AOX bazate pe exemple date in anexa 7.1).1 ng/Nm3 TEQ ½ media orara. De aceea a fost inregistrata ca opinie divergenta. In exemplele prezentate (vezi anexa 7. Considerand deversarile in sistemele de canalizare publice. 1.2. pretratarii si tratarii centrale asa cum s-a evidentiat mai sus (vezi sectiunea metalelor grele).6. insa apar emisii ridicate pentru NH3 atunci cand catalizatorul se uzeaza 2 1 OBSERVATII FINALE SI RECOMANDARI (CAPITOLUL 6) Au existat patru pareri divergente exprimate de catre un Stat Membru urmand o a doua intalnire TWG. 4. este posibil sa se numeasca valorile de emisie aferente BAT pentru metalele grele valabile pentru multe amplasamente chimice.

Se recomanda ca lacunele existente sa fie indepartate la revizuirea BREF-ului. Este dificil sa se inteleaga considerand eforturile anterioare din industria chimica in domeniul apei uzate si a gazelor reziduale. Cititorii sunt invitati astfel sa informeze EIPPCB asupra oricarei cercetari rezultate relevante pentru scopul acestui document (vezi de asemenea si prefata acestui document).Rezumat Schimbul de informatie nu a fost complet. De asemenea a fost dificil schimbul de informatii cu un anumit numar de State Membre. Alte detalii pot fi gasite in capitolul 6. tratarea efluentilor aparuti si tehnologiile de reciclare si strategiile de management. Aceste proiecte ar putea oferi o contributie utila la revizuireile BREF viitoare. Revizuirea va avea loc cand toate BREF-urile verticale din sectorul chimic vor fi finalizate. Pentru ca revizuirea sa aiba sens. CE lanseaza si sustine prin programele sale RTD o serie de proiecte ce abordeaza tehnologiile curate. Waste Water and Waste Gas Treatment xv . va fi necesar totusi sa se concentreze mai mult asupra informatiei utile autoritatilor de reglementare.

.

“cele mai bune” inseamna cele mai efective in atingerea unui nivel inalt de protectie a mediului in intregul sau. Termenul de “cele mai bune tehnici disponibile” este definit in articolul 2(11) al Directivei ca fiind “nivelul cel mai efectiv si avansat in evolutia activitatilor si a metodelor de operare ce indica potrivirea practica a tehnicilor speciale. Aceasta descriere este inevitabil incompleta si este data doar pentru informare. Statutul acestui document Daca nu s-a specificat altfel. atata timp cat acestea sunt rezonabile si accesibile operatorului. Scopul Directivei este de a realiza un control si o prevenire integrata a poluarii rezultate in activitatile anexei I. oferind in principiu baza valorilor limita de emisie dezvoltate pentru a preveni si. Obiectivul general al unei asemenea abordari trebuie sa fie acela de a imbunatati managementul si controlul proceselor industriale pentru a asigura un nivel ridicat de protectie pentru mediu. Este publicata de Comisia Europeana conform articolului 16 (2) din Directiva. 2. construita. unde nu este practicabil. referirile la “Directiva” din acest document inseamna Directiva Consiliului 96/61/CE asupra prevenirii si controlului integrat al poluarii. In centrul acestei abordari se afla principiul general dat in articolul 3. in intregul sau. Acest document formeaza parti de serii ce prezinta rezultatele unui schimb de informatii intre Statele Membre UE si industriile implicate referitoare la cea mai buna tehnica disponibila (BAT). operata si scoasa din uz. in general pentru a reduce emisiile si impactul asupra mediului in intregul sau. conducand la un nivel de protectie ridicat a mediului. in conditii economice si tehnice viabile. Implementarea sa ar trebui sa ia in considerare de asemenea obiectivele Comunitatii precum competitivitatea industriei din Comunitate astfel contribuind la dezvoltarea durabila.” Articolul 2 (11) clarifica in continuare aceasta definitie. asupra faptului ca operatorul ar trebui sa ia in considerare toate masurile adecvate de prevenire a poluarii. Asa cum se aplica Directiva fara a prejudicia prevederile Comunitatii referitoare la sanatatea si siguranta la locul de munca. atat operatorilor cat si autoritatilor. “disponibile” sunt acele tehnici dezvoltate la o scare care permite implementarea in sectorul industrial relevant. intretinuta. dupa cum urmeaza: “tehnicile” includ atat tehnologia utilizata cat si modul in care instalatia este proiectata. in intregul sau. luand in considerare costurile si avantajele. Nu are valoare legala si nu prejudiciaza sau anuleaza prevederile actuale ale Directivei. daca tehnicile sunt sau nu utilizate sau produse in Statul Membru respeciv. la fel procedeaza si acest document.Prefata PREFATA 1. Waste Water and Waste Gas Treatment xvii . Mai specific este prevazut pentru un sistem de reglemantare a anumitor categorii de instalatii industriale solicitandu-se ambilor. in special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile permitandu-se sa-si imbunatateasca performanta de mediu. sa priveasca in ansamblu potentialul de poluare si consum al instalatiei. Obligatiile legale relevante ale Directivei IPPC si definitia BAT Pentru ca cititorul sa inteleaga contextual legal in care acest document a fost elaborat. aferenta monitoringului si evolutiilor. Baza legala a Directivei se raporteaza la protectia mediului. si de aceea trebuie luat in considerare in concordanta cu articolul IV din Directiva cand se determina “cele mai bune tehnici disponibile”. unele dintre cele mai relevante prevederi ale Directivei IPPC inclusive definitia termenului de “cele mai bune tehnici disponibile” sunt descrise in aceasta prefata.

Scopul acestor serii de documente este de a reflecta exact schimbul de informatii avut loc asa cum se solicita in articolul 16(2) si sa ofere informatii de referinta pentru a fi luate in considerare la determinarea conditiilor de autorizare de catre autoritatile de reglementare. includ reprezentanti ai Statelor Membre si ai industriei. Statele Membre au obligatia. IEF si grupurile tehnice de lucru. sa se conformeze la standardele de calitate a mediuui. 4. Obiectivul acestui Document Articolul 16(2) din Directiva se refera la Comisie care sa organizeze “un schimb de informatii intre Statele Membre si industriile interesate de cele mai bune tehnici disponibile. 3. parametrii echivalenti si masurile tehnice trebuie. cand se determina cele mai bune tehnici…. 5. monitoringul aferent si evolutiile in acestea” si publicarea rezultatelor schimbului de informatii. incluzand in special expertiza realizata de grupurile infiintate pentru a sprijini Comisia in activitatea sa. Anexa IV a Directivei contine o lista de “consideratii de avut in vedere in general sau in cazuri specifice. Tuturor celor care au contribuit li se multumeste. sa asigure faptul ca autoritatile competente urmaresc sau sunt informate asupra evolutiilor din cele mai bune tehnici aplicate. in intregul sau. Ambele. xviii Waste Water and Waste Gas Treatment . si verificate de serviciile Comisiei. trebuie sa se ia in considerare scopul general de realizare al unui nivel inalt de protectie pentru mediu. Autoritatile competente responsabile pentru emiterea autorizatiilor sunt solicitate sa ia in considerare principiile generale stabilite in articolul 3 atunci cand se determina conditiile autorizatiei. va promova diseminarea la nivel global a valorilor limita si tehnicile utilizate in Comunitate si va ajuta Statele Membre in implementarea eficienta a acestei Directive”. conditiile autorizatiei trebuie sa includa prevederile referitoare la reducerea poluarii pe distante mari sau a poluarii transfrontaliere si trebuie sa asigure un nivel inalte de protectie pentru mediu in intregul sau. Scopul schimbului de informatie este dat in aliniatul 25 al Directivei . valorile limita de emisie. Prin furnizarea informatiilor relevante referitoare la cele mai bune tehnici disponibile. Cum sa se inteleaga si utiliza acest document Informatia oferita in acest document este gandita sa fie utilizata ca un input in determinarea BAT in cazuri specifice. Aceste conditii trebuie sa includa valorile limita de emisie. conform articolului 11 din Directiva. suplimentare sau sa le inlocuiasca acolo unde este adecvat prin parametrii echivalenti sau masurile tehnice.. care specifica ca “dezvoltarea si schimbul de informatie la nivel de Comunitate referitoare la cele mai bune tehnici disponibile va ajuta la redresarea inechilibrului tehnologic din Comunitate. aceste documente ar trebuie sa actioneze ca instrumente valoroase ce conduc la performanta de mediu.Prefata Si mai mult. Sursele de informare Acest document reprezinta un rezumat al informatiei colectate de la mai multe surse. asa cum se solicita in articolul 16(2). In toate circumstantele. Aceste consideratii includ informatia publicata de catre Comisie conform articolului 16(2). Cand se determina BAT si se stabilesc conditii de autorizare bazate pe BAT. fara sa prejudicieze. locatia geografica si conditiile de mediu. Comisia (DG Mediu) a infiintat un forum pentru schimbul de informatie (IEF) pentru a sprijini activitatile ce intra sub incidenta articolului 16(2) si cateva grupuri tehnice de lucru au fost infiintate in subordonarea IEF. insa luand in considerare caracteristicile tehnice ale instalatiei respective. sa se bazeze pe cele mai bune tehnici disponibile fara sa prescrie utilizarea unei tehnici sau a unei tehnologii specifice. Conform articolului 9(4) din Directiva.tinand cont de costurile aprobximative si de beneficiile unei masuratori si de principiile precautiei si prevenirii”.

va implica deseori rationamente alternative intre diferite tipuri de impacturi de mediu. Spain Telefon: +34 95 4488 284 Fax: +34 95 4488 426 e-mail: eippcb@jrc. Capitolul 4 prezinta tehnicile si nivelurile de emisie aferente ce se considera a fi compatibile cu BAT in sensul general. Determinarea conditiilor de autorizare adecvate vor implica considerarea factorilor locali. Inca Garcilaso s/n. nu este posibil ca acestea sa fie luate in considerare complet.es Internet: http://eippcb. Deoarece cele mai bune tehnici disponibile se modifica de-alungul timpului. Capitolul 1 ofera o descriere generala a apei uzate si a gazului rezidual. include de asemenea si strategii de management. In gasirea celor mai potrivite tehnici de tratare pentru situatii specifice. Tehnicile include procesele de recuperare si reducere. Pe de alta parte. Chiar si singurul obiectiv de asigurare a unui nivel inalt de protectie a mediului. Scopul este acela de a furniza indicatii generale referitoare la nivelurile de emisie si consum ce pot fi considerate ca un punct de referinta pentru a spriini in determinarea conditiilor de autorizare bazate pe BAT sau pentru a stabili reguli obligatorii generale sub incidenta articolului 9(8). iar aceste rationamente vor fi influentate deseori de consideratiile locale.jrc. in intregul sau. E-41092 Seville. acest document va fi revizuit si actualizat in mod adecvat. Capitolele 2 si 3 sunt principalele din acest Document de Referinta ce furnizeaza informatia necesara de determinare a concluziilor BAT din capitolul 4. Desi s-a facut o incercare de abordare a unora dintre aceste problematici. Tehnicile si nivelurile prezentate in capitolul 4 nu vor fi in mod necesar adecvate pentru toate instalatiile. Toate comentariile si sugestiile vor fi inaintate Biroului European IPPC la Institutul pentru Studii Tehnologice de Perspectiva. De aceea este foarte important ca aceste informatii continute in acest document sa fie complet luate in considerare de catre autoritatile de reglementare. Cu toate acestea trebuie accentuat faptul ca acest document nu propune valori limita de emisie. Capitolul 2 descrie managementul de mediu si al efluentilor si instrumentele adecvate de implementare.Prefata Restul acestei sectiuni descrie tipul de informatie oferita in fiecare sectiune a documentului. Capitolul 3 ofera descrierea tehnicilor de tratare pentru apa uzata si gazul residual commune in sectorul chimic. specifici amplasamentului si conditiile locale de mediu. inclusiv informatiile generale asupra sistemelor de management si tratare. la urmatoarele adrese: Edificio Expo. se va lua de asemenea in considerare viabilitatea tehnica si economica a retehnologizarii lor. termenul “tehnici” din acest context al documentului orizontal include mai mult decat doar tehnologia. In cazul instalatiilor existente. obligatia de asigurare a unui nivel ridicat de protectie a mediului inclusiv minimizarea pe distanta lunga sau poluarea transfrontaliera arat faptul ca cerintele de autorizare nu pot fi stabilite doar in baza consideratiilor locale.es Waste Water and Waste Gas Treatment xix .

.

..................................... 57 3.............2...2........................................1 Costurile de instalare totale vs.......6 Metodele de control al calităţii..........................2.3.... 53 3.........................................................1 Coordonarea apei pentru stingerea incendiilor şi a deversărilor importante ................................................2.......................................4................................2............. 21 2....................................................3.........................3 Alegerea Opţiunilor de Tratare ............3 Tehnologia de tratare .............2 Înregistrarea sau Inventarierea Fluxului.............2..1.........2.........2...............1 Informaţiile din acest capitol..........................2...................................................2 Costuri Greenfield vs.......2..........2............ 39 2...2..............1 Evaluarea riscului................ 21 2............................................................. 6 1............................................2 Managementul mediului privitor la apele reziduale şi la gazele reziduale...................... 23 2.......1 Apele reziduale....................4................3..........................................................1........ 32 2........................................................ 56 3....................................... 4 1. 32 2......2 Instrumente manageriale ................................................. 17 2....... 35 2........................... 50 TEHNOLOGIA DE TRATARE APLICATĂ.........................................3 Cuantificarea Emisiilor De Gaze Reziduale .................................... Costurile echipamentului furnizorului............................................ 34 2.........................3. 41 2................................................................ 43 2............ 45 2..........................3........2..............................1.........2 Planificarea Intervenţiei în Incidentele poluatoare........2............ XXVII 1 DESCRIERE GENERALĂ ...............................2.2....................3.3 Tehnicile de tratare a apei reziduale...............................................4 Costurile pentru controlul emisiilor iniţiale vs............2 Instrumente de Management Operaţional............. 1 1..............................5 Implementarea opţiunilor pentru controlul emisiilor selectate.............3 Analiza Fluxului de Materiale şi Energie (EMFA) ..........2.................... 8 1.....................1 Apele reziduale şi gazele reziduale în Industria Chimică ........... 41 2.........2 Alegerea Sistemelor de colectare a gazelor reziduale ................................................... 42 2................3 Instrumente de Management Strategic ......... 43 2.........................2..................2 Informaţii în privinţa costurilor...... 55 3................................... Costurile de operare .............2 Tehnicile la final de proces.......................................................................................4...........................2........2..2 Selectarea sistemului de control al gazului rezidual..........2.................1 Inventarierea amplasamentului ............2 Stabilirea şi Revizuirea regulată a Scopurilor sau a Programelor Interne ...................... Costuri de Înnoire.........1 Măsuri integrate in proces .............4......... 29 2........................... XVII SCOPUL ...2.......................................1 Selectarea Sistemului de Control al Apei Reziduale ...1...2............. 11 1............... 57 xxi 2 3 Waste Water and Waste Gas Treatment .......................................2...................2....................................................................2.......... conţinute în acest Document Orizontal ..2.................2......... 54 Costuri indirecte........................ 17 2..... 46 2......................................................2.....3.............. 8 1............ 32 2.......2.....................................2 Reducerea Consumului de apă şi a Deversării de apă reziduală...................................................................2.......................................2.......................4 Impactul avut asupra Mediului de Tratarea apei reziduale şi a gazelor reziduale şi Interdependenţa lor 13 MANAGEMENTUL APEI REZIDUALE/GAZELOR REZIDUALE .................. 46 2...................3 Evaluarea ciclului vieţii (LCA)................................................... 3 1..........2......... 48 2............................................1..................2.... 53 3...............................2 Tratarea gazelor reziduale ............................................................2............................................................1 Instrumente manageriale pentru inventariere ..................................Documentul de Referinta al Celor mai bune Tehnici Aplicate in Tratarea Apei Reziduale si a Gazului Rezidual/ Sistemele de Management in Sectorul Chimic REZUMAT .2 Gaze reziduale ..............................................1 Tratarea Apei Reziduale. 21 2............ 48 2................. 1 1..............................2........... 22 2.....1.................3...........................2......................................... 54 3.......................................................................................1..................1 Monitorizarea...2............................................ 47 2......1 Sistemul De Management Al Mediului (EMS). I PREFATA........................................... 28 2.............2.........................1 Evaluarea întregului efluent (WEA)..........................................2............................... 1 1.......................................................2..............4 Instrumente pentru Siguranţă şi pentru Situaţiile de Urgenţă ............................................................. 31 2........................................................... 7 1............................1 Selecţia Sistemului de colectare a apei reziduale şi a Sistemului de Separare .................2 Benchmarking .......................... 57 3.............2............2...............................................................................................................4 Alegerea Sistemului de colectare ............................3 Costurile de capital vs.................................1..................................... Costurile crescute pentru control ............................................2..............................3...........................................

..................................................3 Tehnologii pentru recuperarea şi reducerea particulelor .............4 Eliminarea biologica a azotului....................2 Operatiuni si Procese de Reducere a VOC si a Compusilor Anorganici..........2 Filtrele cu nisip ...............................................................................4...60 3........59 3...................134 3......218 3...2 Operaţiuni de recirculare şi de uz multiplu..3.....................................7 Hidroliză chimică...........................................145 3............................67 3....8 Nanofiltrarea (NF) şi Osmoza Inversă (RO) ....................................4 Tehnicile La Final De Proces....................................3.......1 Separator...........................................................4...............................................4....................1....................................1.............................3.....................3...........4..........5 Tratarea centrala a apei uzate biologice ....3.........4....................3........1 Tehnici de recuperare pentru COV şi compuşii anorganici .....................5......3................3...................3...1 Tratarea anaeroba............1 Agenţi contaminaţi insolubili / Separare mecanică ...............1........................2..............181 3.......................4.......................................................................83 3....4............3.......2.......1 Extracţia in contra curent ca exemplu de proces de economisire a apei.....................58 3...61 3...........1....166 3..................................4.......5..111 3.......2.........................2.............1........90 3........173 3......5...................1 Precipitarea .................................4 Tehnicile de tratare a namolului .....................................................................2.........................5...................................93 3....................................................................................171 3..............185 3.....3.....64 3.......5 Oxidare supercritică in apă (SCWO) .116 3..........................161 3.......3.............................66 3....................................2 Bio-spalarea...3...100 3.....................4..2...................4 Filtrare....2...4...........4...................59 3..........3......................5...............................................5...............122 3..........3.213 3....................3.......................3..1.........5 Oxidarea catalitica ................................................................................................................................107 3.......................................................1....3............3..2 Sedimentarea substantelor solide ...............................................................................1....2 Agenţi contaminatori non-biodegradabili solubili sau inhibitori / Tratare Fizico-Chimică.....61 3......................138 3............4.......................2 Indepartarea biologica a compusilor de sulf / metalele grele .............163 3...5 Tehnologii de tratare la finalul proceselor a gazelor uzate evacuate .............4...............4 Scrubere umede pentru purificarea gazelor ...........................4......................................................................3.................................109 3...................................209 3..68 3................................4.......4........................................................3 Răcire indirectă cu faze de vapori .1.3........2........................6 Ardere cu flama ............................................2..............................241 3..............1...........9 Adsorbţia...4..1 Separare prin membrane................................2.......5 Microfiltrarea şi ultrafiltrarea............................................................................3.......4..........3..............................58 3........................................2.....5...........125 3..5 Procese fara rezultarea apei uzate utilizate la curăţarea aerului evacuat ..................................6 Recuperarea substanţei sau retenţia ei din soluţia mamă sau prin procese optimizate ....................3............1.............3...................4......................2.233 3...................2..............5........................................................130 3........4..........................................164 3.........................57 3......1 Ingrosarea si deshidratarea namolului...........3 Contaminantii biodegradabili solubili / Tratarea biologica .............................................................4.............................3..............................................................3.4.......4..2 Condensarea ..........4........................................199 3......................................142 3.............3..................................3.........14 Striparea.........241 xxii Waste Water and Waste Gas Treatment ...........................1 Bazine de retentie..1..6 Separare Ulei-Apă........4 Oxidare aerului umed.......3.......................................................................................90 3..................................181 3.................3..............1...................1 Filtrare biologica ..........5..11 Extracţia ...............................79 3.......3..........................3.....................................4.......1.....................................3......................5..................58 3..................2.3..3 Capacitatea De Depozitare Sau De Retenţie In Cazuri De Defectiuni....5...........4...2 Cristalizarea .....153 3............................2............................................193 3....................15 Incinerarea apei reziduale ...............................2 Balanţa fluxului..........4...3....................1.4................................4 Controlul apei pluviale si a celei utilizate la stingerea incendiilor .................................................12 Distilarea / Rectificarea...............................3 Flotatia aerului ...........3...................2.........2...............2...............................4 Oxidarea termina ..228 3................................3 Oxidarea chimică ..................4...4.............4....3......................87 3.....7 Folosirea materiilor prime si secundare putin contaminate ............................5................................222 3.....3................3.............................5.....................4..............2.....................1.....3......................1..............................................97 3.....................3........................10 Schimb de ioni ..3 Bio-stropire.......................................1 Măsuri integrate de proces ...................................3.......................................105 3............3.........3.3..........................5....................4..............................................158 3..............................3.3............2 Stabilizarea şi Condiţionarea ...........................128 3...........................................4.........2.......................1 Separarea substantelor solide ........................137 3...............3......................60 3.........................74 3...................................................................................4 Procese fara apa reziduala pentru generarea de vid ...............................3 Adsorptia ...............................................................................3.......127 3....2.........4..4...........13 Evaporarea ...................................................................179 3.................................4...........3 Reducerea termică a nămolurilor .............................................................6 Reducerea chimică ......162 3...........................3 Tratamentul aerob ....209 3.......

....................................... 294 4.........................................................................................................3 Filtru electrostaic (ESP) .................................................................................6 Anexa VI........................................................ 363 7............................................. 272 3...... 335 ANEXE .................................................................1 Anexa I.............3 BAT specifice ....9 Filtru de aer cu randament ridicat (HEAF) ........5........................6 Filtrul catalitic . 243 3............................................... 261 3....... Exemple de tratare a apei uzate şi a gazelor de ardere ............................... 266 3........5.............2 Ciclonul............................................................. 349 7....................................................6..................... Standarde de monitorizare....................................................................................................................................... Planul de actiune in caz de poluare.......5..............................................3......................................5.............6............................2 BAT generale......... Monitorizarea unei statii de epurare WWTP centrale biologice...........................3........... 364 7..............3...6.................................. 471 Waste Water and Waste Gas Treatment xxiii ...............4 Anexa IV......5......................................8 Filtru absolut (filtru HEPA) ....... Exemplul EFMA: Tehnologia Pinch................ 289 4..........5 Exemple de uzine pentru tratarea gazelor de ardere .......4..........................................5 Filtrul textil .............................................4......... 384 CLASA................7 Filtru de praf cu 2 trepte....................................................................................................................................................................................... 379 7............................5................................................. 349 7..............5......................................................................................... 371 7...............................................................................3... 274 3.................................... 268 3.. 285 4 CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE DE TRATARE A APELOR UZATE / A GAZELOR REZIDUALE / MANAGEMENTUL ÎN SECTORUL CHIMIC ..................................................................6......1 Tehnici de injectare cu sorbent ca FGD .5...............................5.............................................. 294 4................... 374 7.... Legislatia statelor membre privind apa reziduala si gazele de ardere provenite din sectorul chimic..............3 Anexa III....5.....2 Informaţii despre deversarea apei uzate (exemple) ...................................................................10 Filtru de vapori........3...... 289 4............................................5........ 357 7..................................................................................................................................................................3.......................................... 445 5 6 7 REFERINTE ....................2 Anexa II...........3....................................................3..........2 Sectiunea Gazul Rezidual............................................................1 Introducere ........................................................................ 252 3..1 Secţiunea ape uzate......6.................................................... 339 8 GLOSAR DE TERMENI SI ABREVIERI ................................................................. 351 7..........3..5 Anexa V. 246 3...................................3 Informaţii despre sistemele de tratare a apei uzate de pe intreg amplasamentul (exemple) .....................................................3................ 277 3........3................................ 275 3.........4 Exemple de deversări de metale grele ................................................... Exploatarea în comun a Staţiilor de tratare a apelor uzate menajere şi industriale .....4 Scruber umed de praf ................... 291 4.................................7 Anexa VII...........................................................4 Tehnici de recuperare şi reducere pentru poluanţi gazoşi din gazele reziduale ................................................ 358 7......... 382 7................. 318 TEHNICI DEZVOLTATE .....2 Reducerea selectivă a NOx (SNCR si SCR)........5................... 278 3...............................................................3..1 Informaţii tehnice despre staţiile de tratare a apei uzate (exemple)................................... 364 7........ 333 CONCLUZII FINALE .........

....5: Ordinea tehnicilor de tratare a apei uzate raportate la tipul de contaminanti ..................................................................................71 Figura 3............75 Figura 3......13: Compararea Eficienţei separării metodelor DAF şi Sedimentarea ............................Lista imaginilor Figura 1................................22: Diagrama de flux a instalatiei Loprox ...........20: Principiul Procesului de Cristalizare ......................................................................................88 Figura 3............................................................................................352 Figura 7.......................................378 xxiv Waste Water and Waste Gas Treatment .............................102 Figura 3................64 Figura 3....................24: Aranjament RO .....................................6: Tratament central pentru apa uzata pentru produsele farmaceutice si pesticide produse pe amplasament ..............................................................................................353 Figura 7..........................................................................................70 Figura 3..........7 Figura 2..............14: Filtru multi-mediu pentru fluxul descendent convenţional ...........21: Aplicatia multi-funcitonala a cristalizarii intr-o productie chimica............................355 Figura 7..........117 Figura 3.................88 Figura 3..........................................................................................................17: Separatorul Institutului American al Petrolului (Separator API)...............................................70 Figura 3.............................................6 Figura 1....................10: Rezervor cu depunere pe fund......................167 Figura 4...6: Camera de captare a nisipului cu flux orizontal profilat dupa forma canalului...63 Figura 3....................38: Exemplu unui WWTP central (Mechanico-Biologico-Chimic) ................19: Interceptor placi ondulate (CPI) .........138 Figura 3..................................................... inundat continuu..................................................................................................................................45 Figura 3...................67 Figura 3................................3: Circuit tampon conectat...87 Figura 3....25: Funcţionarea a două coloane de adsorbţie conectate în serie ......................................................................................................11: Bazin de decantare din tablă sau tubular ....20 Figura 2.......93 Figura 3.......................................1: Ciclul Sistemului de Management al Mediului (EMS) .................................................................18: Interceptor cu plăci paralele (PPI)............................80 Figura 3.......................356 Figura 7................29 Figura 2......................5: Situaţia producţiei chimice în amplasamente complexe (exemplul XXI) ......18 Figura 2........7: Camera nisipului circulară.........................................................................3: Complexitatea unui EMS orientat asupra amplasamentului ................15: Filtru sub presiune................................................296 Figura 7...........................................................................105 Figura 3.............94 Figura 3.................27: Bilantul de carbon in compusii organici de degradare microbiologica aerobica (A) si si anaerobica (B)............................................................376 Figura 7.....65 Figura 3...............4: Sistemul de limitarea a scurgerii ......5: Diagrama luării deciziei în privinţa Sistemului de Control al Apei Reziduale...................................................63 Figura 3.................9: Rezervor de sedimentare sau de decantare ...............6: Diagrama Cauză Efect a Calităţii Slabe a Efluentului..62 Figura 3......................................113 Figura 3.............2: Tehnici de manevrare a gazelor reziduale ................................4: Procedura generală pentru reducere Consumului de apă şi a Aparitiei apei reziduale ...68 Figura 3..................1: Tehnicile de manevrare a apelor reziduale .........2: Circuit-tampon conectat..................................................................................................................................................................16: Filtru rotativ sub vid...................... inundat discontinuu.....................................................41: Presa cu filtrare prin curea.....................................12: Sistem DAF:.........................................................................................................................................................................8: Camera de separare a nisipului aerata ..................................................................1: Circuit-tampon independent cu umplere alternativă ..................................................................1: Calea de decizie a tratamentului apei uzate pe un amplasament industrial chimic: Baza concluziilor BAT ...................3: Tehnologia Pinch-analiza.........................159 Figura 3...4: Exemplu de Strategie de Conservare Apa inainte si dupa Analiza Pinch....................................2: Strategia unui EMS orientat spre amplasament.....................................81 Figura 3.23: Diagrama simplificata a procesului SCWO.80 Figura 3....................................................67 Figura 3....................................1: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia inainte.....................................................................................................2: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia noua ..........76 Figura 3............................ sursa si curbe de adancime .......19 Figura 2...........36 Figura 2...............

............................................... 328 Tabelul 4.................................................................................... 12 Tabelul 1................ 83 Tabelul 3..5: Caracteristici ale Nanofiltrării (NF) şi a Osmozei Inverse .................................................... 305 Tabelul 4.....................................................................................................................................4: Potentialul impact al instalatiilor de tratare al apei reziduale...............................................................................................................................................3: Tehnici de tratare a fazei solide suspendate........6: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru substanţe nepotrivite tratării biologice ... 299 Tabelul 4............................................9: Tehnici de tratament aferente BAT pentru tratamentul special al fluxurilor normale ale gazelor reziduale....................................10: Tehnici de tratament associate cu BAT pentru tratamentul VOC si componente anorganice din volumul normal al gazului rezidua ...................................................4: Tehnici de tratare asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele.............................................4: EliminareaCOD din diverse substante ca o functie in utilizarea H2O2 [cww/tm/132] ..3: Selecţia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale în relaţie cu Rata de curgere a Fluxului de gaz rezidual.....5: Impactul potenţial al instalatiilor de tratare a gazelor reziduale................. 13 Tabelul 1...............................................3: Caracteristicile Microfiltrării (MF) şi Ultrafiltrarării (UF) ................................ 15 Tabelul 3..............................2: Niveluri de emisie pentru uleiuri libere / hidrocarburi evacuate într-o apă receptoare ............. 99 Table 3........... 314 Tabelul 4............... 381 Waste Water and Waste Gas Treatment xxv .....................................................................1: Tehnici de tratare a apei pluviale cum sunt descrise în Capitolul 3 ..........17: Randamente..............................................................................2: Selecţia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale în relaţie cu Poluantul ce trebuie îndepărtat ......2: Debite de apă uzată şi detaliile tratării în amplasamente chimice complexe (exemplul XXI)375 Tabelul 7........................................................ 302 Tabelul 4.....................2: Îndepărtarea Contaminanţilor apei reziduale prin coagulare.......................3: Niveluri de emisie pentru metale grele in punctul final de descarcare..............................................................1: Agenti majori de contaminare a apei reziduale si tehnicile lor de tratare ..... 310 Tabelul 4..18: Textile utilizate uzual.....1: Exemple de costuri ale unui Proiect real....................... 331 Tabelul 7....5: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru săruri anorganice (metalele grele nu sunt incluse)................................ 9 Tabelul 1......... 14 Tabelul 1........................................................ 69 Tabelul 3......................................Lista tabelelor Tabelul 1.... aferente BAT ......................1: Monitorizarea WWTP................................................................................ 261 Tabelul 4.................... Consumabile şi Costuri ale diferitelor variante de absorbere umede pentru praf ....11: Niveluri de emisie aferente BAT si randamente pentru tratarea gazului evacuate din combustie din sectorul chimic ........................................ 324 Tabelul 4....................................7: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru tehnici de tratare biologică................. 316 Tabelul 4. 298 Tabelul 4......................... 306 Tabelul 4...................................... 112 Tabelul 3..................................................... 55 Tabelul 3............. 259 Tabelul 3...... 357 Tablul 7.....8: Niveluri de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru evacuarea de ape uzate în apele receptoare ...........................................................................................................

.

Industria de rafinare considera acest BREF ca relevant pentru sectorul de rafinare. sau daca aplicatia lor este recunoscuta in general. materii prime. aceasta are o semnificatie mare cand resursele limitate sunt implicate de ex. Waste Water and Waste Gas Treatment xxvii . Tehnicile de process integrate sunt abordate in acest document cand pot fi utilizate in mai multe procese. legislatie. include de ex. in intregul sau. Acestea sunt: • • • • • • Producerea clor-alcalilor Chimicalele organice voluminoase (LVOC) Chimicalele anorganice voluminoase (LVIC) Polimeri Chimicale organice fine (OFC) Chimicale anorganice speciale (SIC) Si BREF-urile orizontale • • • • Sistemele industriale de racire Emisiile din depozitarea materialelor voluminoase si periculoase Sisteme de monitorizare Aspecte economice si inter-media. acopera intregul sector chimic si este conceput ca support si ghid pentru autoritatea de reglementare ce trebuie sa ia o decizie de autorizare referitoare la eliberarile apoase si/sau gazoase rezultate din instalatiile chimice. tehnicile de tratare ce nu au fost inca exploatate in industria chimica. Management inseamna adaptarea conditiilor locale (precum specificitatea productiei. tot ce este conceput sa fie citit impreuna. disponibilitatea si calitatea materialelor brute si/sau auxiliare si aspectele climatice) la derularea proceselor economica si ecologica a amplasamentului industrial. intitulat “Tratarea apei reziduale si tratarea gazului uzat /Sistemele de Management in Sectorul chimic” (CWW). sunt abordate cand sunt considerate a fi aplicate in mod util. Aspectele tipice specifice amplasamentului sau cele specifice procesului referitoare la tratarea apei uzate/ a gazului rezidual nu sunt acoperite aici insa sunt considerate intr-o abordare generala explicand cum sa se lucreze cu conditiile specifice. acest document trebuie sa se auto-restrictioneze la acele tehnici utilizate “de obicei” sau aplicabile in sector. energia. insa care sunt de succes in alte sectoare.Scopul SCOPUL Documentul de Referinta orizontal BAT (BREF). Este una din seriile BREF-urilor referitoare la industria chimica. Sarcina acestui document este descrierea abordarii unei decizii de management pentru a minimiza impactul total de mediu al emisiilor apelor uzate si gazelor reziduale.. Deoarece exista numeroase optiuni pentru tratarea apei uzate si/sau gazul rezidual in industria chimica. Aceasta inseamna ca metodele de tratare aplicate pe un singur amplasament si/sau proiectate dar pentru un proces special de productie nu sunt acoperite de acest document.: • • • • Consumul resurselor precum apa din ape naturale. incluzand zgomotul si mirosul Generarea deseurilor Emisiile rezultate din evenimente precum pornirea / oprirea. Pe de cealalata parte. Acestea sunt abordate in documente verticale adecvate. Termenul de ‘impact asupra mediului’ asa cum este utilizat in intreg BREF-ul. etc. situatia de mediu locala. apa in conditii climatice nefavorabile sau energia neregenerabila Emisii in apa si/ sau in aer. Un alt punct principal in acest Document de Referinta este managementul apei uzate si al gazelor reziduale ca parte a managementului operational. substante chimice.

Auxiliaries. au trebuit sa se traseze limite. limita intre BREF-urile chimice verticale si acest document orizontal este explicata pentru apa reziduala si o situatie comparabila pentru gazul rezidual in figura I. ce urmeaza sa se elaboreze. P P R O O D D U U C C T T I I O N E Reactia Chemical chimica Reaction Amestecul Reaction din reactie Mixture Preparare Work-up Produsul Product Product Izolarea Isolation produsului Aqueous Reziduu Residue apos Auxiliare. Tratarea deseurilor separata de namolul rezidual face parte din obiectivul documentelor verticale pentru alte sectoare ale anexei 1 din Directiva. tratarea acestuia este abordata in acest document. Deoarece exista amplasamente echipate cu instalatii de tratare adecvate pentru namolul din apa reziduala. sau intre BREF-ul orizontal si vertical xxviii Waste Water and Waste Gas Treatment . Water apa Recuperare Recovery Apa uzata Waste Water Tributary Tratarea suplimentara Stream a Treatment fluxului Central Sisteme Treatment centrale de Systems recuperare C O N T R O L vertical orizontal horizontal Figura I: Limita intre Relevanta productiei si controlului. Pentru evitarea pe cat posibil a muncii duble si a suprapunerii tematicilor cu BREF-urile relevante orizontale si verticale. Ca de exemplu. Solvents. Oricum acest BREF nu anticipeaza BREF-ul pentru incinerarea deseurilor. solventi.Scopul Organizarea depozitarii permanente a namolului sau reziduurilor solide din tratarea apei reziduale si a gazului rezidual face parte din decizia operatorului asupra amplasamentului chimic.

Oricum este recunoscut de catre TWG ca aspectele descrise – sistemele de management si instrumentele. daca sunt exploatate pe amplasamente chimice bazandu-se pe informatia data mai sus. ci pentru a arata ca recomandarile si propunerile sunt valabile in general. in ansamblu. Documentul este valabil in special pentru sectorul chimic. Waste Water and Waste Gas Treatment xxix . scopul acestui Document de Referinta orizontal cuprinde: • • • • • Prezentarea managementului de mediu cu privire la apa reziduala si gazul rezidual si la aplicarea lui pe amplasament in cel mai avantajos mod posibil pentru mediu Descrierea masurilor integrate de proces aplicabile in general (de ex. tehnicile de tratare a apei uzate si a gazului residual – contin informatii utile si pentru alte sectoare. limitarile si avantajele. aplicabil cu un scop identic in procese de productie distincte) Descrierea tehnicilor de tratare aplicate apei uzate si gazului rezidual cu privire la impactul lor asupra mediului.Scopul Astfel. Insa aplicatia acestei informatii in cadrul altor sectoare necesita o evaluare cu grija a fiecarui caz. randamentul/eficienta tratarii. si costurile lor Descrierea tehnicilor de tratare pentru namolul din apa uzata. Exemplele ilustrate ce arata performanta realizabila exemplificand concluziile BAT nu sunt concepute pentru a arata ca valorile date pot fi atinse cu fiecare aplicatie individuala in toate conditiile de lucru. descrierea schemelor cu optiuni pentru a asigura ca tehnicile si/sau combinatiile acestora pentru tratarea apei uzate si a gazului reziduale contribuie la aplicarea BAT la exploatarea amplasamentului chimic.

.

auxiliari. fără a intra în detalii.1. Capitolul 1 oferă un rezumat al aspectelor generale ale: • • • • Apelor reziduale şi gazelor reziduale Managementului mediului Tehnologiei de tratare Impactului asupra mediului al tratării apelor reziduale şi a gazelor reziduale. a condiţiilor de desfăşurare a procesului tehnologic.1 Apele reziduale Din punct de vedere calitativ. nu rezultă direct din etapele de reacţie chimică. deversările de ape din procesele fizico-chimice secundare ale mixturii de sinteză sunt de obicei mai mari.Chapter 1 1 DESCRIERE GENERALĂ Legile ştiinţifice generale cum ar fi echilibrul fizic şi/sau chimic fac să fie inevitabilă apariţia reziduurilor în timpul proceselor chimice (sinteză). de exemplu. Reziduurile care apar în timpul acestor procese pot fi împărţite în: • • • Ape reziduale Gaze reziduale Reziduuri solide sau lichide Reziduurile solide şi cele lichide (non-apoase) care rezultă din producţia de produse chimice şi manevrarea produselor chimice vor fi discutate separat – de obicei în BREF-ul vertical.1 Apele reziduale şi gazele reziduale în Industria Chimică 1. a produşilor principali. Deşi apele reziduale pot apărea direct din reacţii. astfel încât produsele secundare nedorite să fie îndepărtate. Caracterul şi scala acestor emisii sunt extrem de variabile şi depind de compoziţia materiilor prime. extracţie sau prin distilare. Produşii şi/sau intermediarii din fiecare sinteză sau din fiecare etapă de sinteză sunt izolaţi şi purificaţi prin operaţiuni cum ar fi filtrarea şi centrifugarea din soluţiile apoase din reacţie sau prin spălări ale produşilor de reacţie prin. de exemplu ca apă de reacţie sau apă condensată. etc. a produşilor intermediari. 1. de exemplu: • • • • • • • Soluţii-mamă Apă de spălare rezultată din curatarea produşilor Condensări ale vaporilor Apă de răcire Ape reziduale rezultate din aerul evacuat / epurarea gazului de ardere Ape reziduale rezultate ca urmare a curatirii echipamentelor Ape reziduale rezultate din generarea de vid Fluxurile de ape reziduale secundare din alte surse de pe amplasament. Asemenea fluxuri de ape reziduale care apar în asociere directă cu sinteza chimică – „apa de proces” – sunt. precum: • • Spălarea gazelor evacuate din incinerare şi din combustie Condiţionarea apei menajere 1 Waste Water and Waste Gas Treatment . majoritatea apelor reziduale din industria chimică. ele nefiind subiectul acestui document. de obicei.

Apele reziduale şi impactul lor asupra mediului sunt caracterizate în mod normal prin: • Conţinutul şi emisia de poluanţi. cum ar fi soluţiile de baza. biocide. conţin în general până la 90% din canitatile poluante relevante [cww/tm/82]. Impactul agenţilor contaminanţi toxici sau periculoşi. depuneri) • Deversări din cicloanele de răcire • Spălarea în contracurent a filtrelor • Instalatiile pilot sau laboratoare • Ateliere • Colectarea apelor reziduale pentru canalizare • Colectarea apei pluviale din zonele contaminate • Extragerea materialului de umplutură.Chapter 1 • Scurgeri din sistemele de alimentare cu apă a cazanului (probabil conţinând inhibitori corozivi. conductibilitate şi temperatură. raportul se inversează. NO2 -. 2 Waste Water and Waste Gas Treatment . NO3 -. cum ar fi TSS. • Efectul şi/sau potenţialul de periculozitate al apei receptoare. pH. la poluarea generală a apei. drept contaminatori aproape fiecare compus prezent sau care apare în timpul reacţiei. evacuarile iniţiale de apa. exprimate prin masa şi/sau concentraţia unei singure substanţe. de asemenea. apa conţine în general. BOD. pot fi observate atunci când sunt amestecate fie în sistemul de canalizare sau în apa receptoare. de obicei aceştia produc majoritatea poluanţilor organici emişi catre instalatiile de tratare a apelor reziduale. exprimat de un surogat sau de parametrii însumaţi. Astfel. Consecinţele avute de agenţii contaminatori din fluxurile de ape reziduale complexe nu sunt suficient de bine reprezentate de cantitatile sau de concentraţiile acestora. Dacă luăm în considerare cantitatile poluante. Pe de altă parte. Majoritatea apelor reziduale de proces (70-90%) este alcătuită din fluxuri secundare cu un nivel scăzut de poluare [cww/tm/82]. poate fi semnificant fata de cel al concentraţiilor ridicate de substanţe non-toxice. Alternativ. produsele secundare şi compuşii iniţiali adeseori pot fi responsabili de biodegradarea slabă a cantitatii totale de ape reziduale. contribuie. acizii anorganici şi sărurile. efectele sinergetice a diferitor fluxuri individuale. AOX/EOX. Aşadar. COD. uleiul. care nu au un efect toxic. cum ar fi ionii NH4 +. exemplu: • • • • Apă de curăţire Ape reziduale rezultate din generarea de vid Apă de spălare rezultată din epurarea aerului uzat Ape reziduale rezultate de la echipamente cum ar fi pompele din producţie. cum ar fi: • • • • • Materialul iniţial ce nu reacţionează Reziduuri de producţie Produşi auxiliari. Fluxurile secundare de ape reziduale mult mai concentrate (10-30% din totalul apelor reziduale). evacuările din cicloanele de curăţare şi condensările vaporilor realizeaza restul de 10-30% [cww/tm/82]. PO4 3-. apele reziduale din industria chimică ar putea avea efecte toxice. Fluxurile secundare. fiecare metal greu. VOX. aflaţi în concentraţii apropiate de limita de detecţie. în cazul în care ei nu sunt recuperaţi din evacuarile de ape Compuşi intermediari Produse secundare nedorite Dacă sinteza este realizata prin utilizarea solvenţilor organici sau a altor produşi auxiliari.

Emisii secundare rezultate din manevrarea sau depozitarea deşeurilor (ex materiale volatile provenite de la canale. cazanele cu aburi. motoare ce funcţionează cu gaz . supape de siguranţă.Gazele reziduale rezultate din sistemul de ventilaţie de la depozitare si manevrare (transferuri. În ceea ce priveşte emisia fugitivă. de la valve.Gaze reziduale rezultate din recipientele de reacţie şi din condensatori . Gazele reziduale şi emisiile de aer evacuat din industria chimică sunt: • Emisii captate.Gazele reziduale rezultate din regenerarea solventilor . incluzând emisii apărute în timpul operaţiunilor de pornire.Emisii rezultate din flăcări . prin captarea lor într-un sistem de captare). obiectivul managementului gazelor reziduale este prevenirea şi/sau minimalizarea (ex. de la utilajele de manevrare a apelor reziduale sau a apei de răcire).Descărcări din dispozitivele de siguranţă (ex. ex sursele difuze instalate într-o clădire sau încăpere. liniare sau punctiforme în condiţii de operare normale [cww/tm/158]: . cu aproximaţie. cum ar fi arderile de proces. turbine ce funcţionează cu gaz.Emisii ne-captate (ex pierderi in timpul procesulului şi prin aerisire. de oprire. împărţite în emisii canalizate sau necanalizate (difuze.Chapter 1 • Efectul avut asupra organismelor din apa receptoare. flanşe.Gazele reziduale rezultate din gurile de evacuare sau din utilajele de preîncălzire care sunt utilizate doar la iniţierea sau la încheierea operaţiunilor . . de suprafata.Emisii neobişnuite rezultate din operaţiuni altele decât operaţiunile de rutină din cadrul uzinei. cum ar fi: . toxicitatea cronică sau efectele mutagene.Emisii de proces rezultate din utilajele implicate în proces şi inerente funcţionării uzinei.Evacuări din deschideri ale surselor difuze şi/sau fugitive captate. cum ar fi: . a materiilor prime şi produşilor intermediari . atunci când nu sunt capturate şi canalizate) rezultate de la echipamentele de depozitare sau apărute în timpul operaţiunilor de manipulare (ex umplerea recipientelor.1. valve de siguranţă) .Gazele reziduale rezultate din echipamentul de control al emisiilor.Scurgeri provenite de la utilajele prevăzute cu pompe de la garniturile de etansare a compresoarelor. încărcarea camioanelor sau a containerelor) . unităţi combinate pentru furnizarea energiei şi a căldurii. 1. . fiind inerente funcţionării instalatiei. etc. sau în timpul operaţiunilor de întreţinere . • Proprietăţi cum ar fi masa hidraulică. incineratoarele sau adsorbantele. fugitive). exprimat prin datele referitoare la toxicitate. conectori sau alte sisteme de 3 Waste Water and Waste Gas Treatment . eliberate de pe o suprafaţă mare sau prin deschizături. încărcări şi descărcări) a produselor.Gazele reziduale rezultate din regenerarea catalitică .2 Gaze reziduale Fluxurile de gaze reziduale pot fi.Fluxuri de gaz provenite din unităţile furnizoare de energie.Evacuări din sistemul de ventilaţie general . cum ar fi: toxicitatea acută. ce rezultă din surse volumetrice. • Emisii fugitive (vezi Glosar). Doar emisiile captate pot fi tratate. cum ar fi filtrele. • Emisii difuze (vezi Glosarul).Emisii de proces evacuate printr-o conductă de aerisire de către utilajele procesului. predispuse să conţină poluanţi nedistrusi sau poluanţi generaţi în sistemul de epurare .

Principalii agenţi poluanţi ai aerului rezultaţi din procesele chimice şi din furnizarea de energie sunt: • Bioxidul de carbon • Oxizii de sulf (SO2. Şi. HCN) • Halogenii şi compuşii lor (Cl2. din concluziile BAT. in intregul sau. De exemplu. metale grele) cu posibile proprietăţi criogenice. practici. pentru a îmbunătăţi calitatea apelor reziduale şi/sau a gazelor reziduale • Evaluarea efectelor inter-media in urma diferitelor strategii de tratare • Deciziile în privinţa prevenirii emisiilor fugitive prin modificarea sau înlocuirea utilajelor vechi care au tendinţa de a avea o rată a scurgerilor ridicată • Deciziile în privinţa implementării unui Program pentru Detectarea Scurgerilor şi pentru Reparaţii (LDAR) După cum se poate observa din cele câteva exemple de mai sus. devine din ce în ce mai important. este: Cum poate cineva să opereze într-un amplasament complex şi să-i gestioneze cererea de resurse şi nevoia de depozitare a deşeurilor având cel mai mic posibil impact asupra mediului. 1. adică. cum ar fi CO şi CxHy • Compuşii organici volatili (VOC) sau compuşii organic-siliconici care ar putea îngloba compuşi cu potenţial carcinogenic • Materii sub formă de particule (cum ar fi: praf. cum ar fi inchideri sau etanseizari ale drenajelor si supapelor. funcţionarea şi întreţinerea unui amplasament chimic. realizarii.2 Managementul mediului privitor la apele reziduale şi la gazele reziduale Managementul mediului. are legătură cu situaţia economică şi cu competitivitatea. HBr) • Compuşi rezultaţi din combustia incompletă. avand la baza situaţii particulare. evaluarea. N2O) şi alţi compuşi ai azotului (NH3. se dezvoltă o strategie care să întrunească toate obiectivele legate de apele reziduale si /sau de gazele reziduale. sau alterarea celei existente. proceduri.Chapter 1 conducte sau alte echipamente. Acesta conţine structura organizaţională. planificarea. SO3) şi alţi compuşi ai sulfului (H2S. CS2. responsabilităţi. În privinţa apelor reziduale şi a gazelor reziduale acesta stabileşte reguli pentru implicarea în gasirea conceptului. construirea. acorda un sprijin în următoarele domenii: • Luarea în considerare a efectelor posibile asupra mediului în momentul planificării noilor linii de producţie sau în planificarea extinderii actualelor linii • Deciziile în privinţa procesului de producţie planificat • Deciziile în privinţa implementării măsurilor integrate in proces • Deciziile în privinţa etapelor din producţie • Deciziile în privinţa alegerii căii de deversare • Deciziile în privinţa implementării tratarii centralizate sau descentralizate sau în privinţa controlului • Deciziile în privinţa metodei ce trebuie aplicate pentru minimalizarea contaminării • Deciziile în privinţa creării unei infrastructuri corespunzătoare. ca parte a sistemului general de management. procese şi resurse necesare dezvoltării. şi în acelaşi timp cu cea mai mare eficienţă economică şi fără pierderi în ceea ce priveşte calitatea produsului final? Raspunsul la aceasta intrebare este unul dintre punctele dezbatute in Capitolul 4. HCl. Principala întrebare la care managementul mediului ajută să se răspundă. funingine. 4 Waste Water and Waste Gas Treatment . proiectarea. revizuirii şi monitorizării politicii de mediu a companiei industriale. prin alegerea între mai multe opţiuni. HF. COS) • Oxizii de azot (NOx. Br2. rationamentul managementului de mediu are legătură strânsă cu luarea de decizii. alcali (baze). implementării. bineînţeles.

specific amplasamentului. există componenţi ai gazelor reziduale substanţiali – a gazelor reziduale necaptate – ce nu mai pot fi trataţi. atunci când aceasta este posibila şi când este necesară în situaţiile speciale. pasul următor este minimalizarea. • În contrast cu apele reziduale. de deşeuri obişnuite sau de zgomot . Acest fapt este. Ei trebuie abordaţi de tehnicile de prevenire. de gospodărire şi de măsurile preventive de întreţinere.a posibilei generari de ape reziduale sau a gazelor reziduale. aspectul cel mai important este decizia asupra folosirii tehnicilor cu sau fără consum de apă (ex curăţare umedă. de selecţia de utilaje. • Calitatea mediului receptor. pasul următor este controlarea deversărilor inevitabile prin implementarea celui mai eficient sistem de tratare posibil. Următorul şi cel mai important pas este un proces de continuă îmbunătăţire a situaţiei date.a necesităţilor sale în privinţa întreţinerii. Totusi abordarea prin care se ajunge la acest rezultat.nevoii sale de energie .a costurilor sale . puritatea sa este esenţială pentru viaţă (cu aspecte importante ca de ex schimbarea climatica şi epuizarea stratului de ozon). Rezultatul unei asemenea strategii generale în privinţa apelor reziduale ar putea fi. • Dacă toate măsurile de minimalizare sunt luate. nu numai a volumului de deşeuri. operatorii ar trebui să-şi dezvolte o strategie de mediu integrată şi generală. Alegerea unui asemenea sistem de tratare se bazează pe o evaluare a: . Alegerea de tehnologii „curate” şi materii prime „curate” ajută la îndeplinirea acestui obiectiv. ci şi a efectelor cauzate de substanţele periculoase ce pot fi înlocuite în procesul de producţie. de obicei.Chapter 1 Pentru a menţine la un nivel minim efectul asupra mediului cauzat de apele reziduale şi/sau de gazele reziduale. • Când un sistem de tratare a gazelor reziduale este planificat şi proiectat.eficienţei sale în privinţa controlului . adică toate stadiile şi etapele diferite trebuie făcute şi refăcute de mai multe ori de-a lungul timpului.necesităţilor sale de spaţiu . urmează în mod normal traseul descris în Capitolele 2 şi 4. în care amplasamentul industrial îşi va deversa deşeurile. • Când un proces de producţie se planifică şi se proiectează. de cuantificare. în analiza finală. Waste Water and Waste Gas Treatment 5 . pentru ca impactul total asupra mediului să fie redus. prevăzut de politica companiei în privinţa problemelor de mediu pentru toate amplasamentele sale şi de legislaţia statului membru. primul obiectiv ar trebui să fie prevenirea evacuarilor de deşeuri în mediu.a interferenţei sale cu alte unităţi şi cu problemele de siguranţă . • Deşi aerul nu este o sursă de diminuare. Astfel. precum şi îmbunătăţirea calităţii apei deversate.a consumului său de resurse . astfel că mai multe eforturi trebuie depuse pentru a evita eliberarea poluanţilor în atmosferă şi pentru reciclarea lor în procesul de producţie sau utilizarea lor altundeva în cadrul amplasamentului. aplicabil doar în această situaţie particulară. • Dacă – după cum se întâmplă de obicei – prevenirea completă a deşeurilor nu este practicabilă. scopul tratării efluenţilor este reciclarea şi recuperarea de apă. Este important ca această strategie să reflecte următoarele aspecte: • Apa devine din ce în ce mai mult o resursă valoraoasa. Planificarea acţionării este doar o parte a managementului de mediu. mai ales în regiunile unde apa este o problemă. iar o importanţă deosebită o are reciclarea apei reziduale tratate. ar putea fi în aşa fel încât să necesite cerinţe speciale şi mai stringente asupra calităţii apelor reziduale şi/sau a gazelor reziduale. biofiltrare. Managementul emisiilor fugitive este legat de metodele de detectare. refrigerare prin răcire cu apă).

Tehnicile pentru apele reziduale Masuri integra te de proces Individual Tratare la finalul proceselor Central Tratar finala Pr tratare Receptor Figura 1. Oportunităţile pentru introducerea sau pentru aplicarea managementului de mediu sunt diferite pentru uzinele noi şi pentru cele existente. O descriere detaliată a sistemelor de management al mediului şi instrumentele necesare implementării lor sunt oferite în Capitolul 2. retehnologizarea în instalaţiile şi în infrastructura existentă poate implica constrângeri de ordin tehnic şi organizaţional şi la modul general este mult mai scumpă. Această ilustrare. 1. nu sugerează că trebuie sa existe intotdeauna instalatii de pretratare dacă se utilizeaza o instalatie de tratare centrală.Chapter 1 Baza managementului de mediu – sau managementul apelor reziduale şi a gazelor reziduale – aplicat în controlul deşeurilor este evitarea sau cel puţin minimalizarea introducerii de agenţi poluatori în sistemele de tratare finale. bazat pe decizii manageriale.1: Tehnicile de manevrare a apelor reziduale Săgeţile din Figura 1.2 în ceea ce priveşte gazele reziduale.1 simbolizează fluxul de apă reziduală. inevitabile pentru operarea unui amplasament de industrie chimică. Pentru instalatiile existente. 6 Waste Water and Waste Gas Treatment .3 Tehnologia de tratare Sursele diferite de emisie (apoase şi/sau gazoase) şi varietatea de agenţi contaminatori şi cantitatea lor fac din implementare să fie un sistem mai mult sau mai puţin complex – în conformitate cu complexitatea producţiei – de tehnici de manevrare (prevenire şi/sau control). abordarea şi principiul – însă nu şi rezultatul – managementului de mediu după cum sunt ele propuse în acest document sunt în esenţă aceleaşi atât pentru instalatiile noi. economisirea apei şi prevenirea poluării • Tratare la finalul proceselor (echipamente individuale şi/sau centrale) Modul de integrare a tipurilor de tehnici de manevrare în domeniul ce este tratat în acest document este ilustrat în Figura 1. cum ar fi: re-folosirea apei.1 în ceea ce priveşte apele reziduale şi în Figura 1. Barele verticale semnifică limitele acestui BREF orizontal. Însă. În noile uzine. măsurile preventive de control. însă. cât şi pentru cele existente. agenţi ce nu mai pot fi îndepărtaţi. Un asemenea sistem de manevrare este alcătuit din: • Măsuri integrate de proces. măsurile integrate de proces şi/sau de tratare a fluxului de deşeuri din uzină pot fi luate în considerare eficient în etapa de proiectare a instalatiei.

Costurile depozitării deseurilor şi limitările tratării la final de proces pot influenţa acest schimb in directia măsurilor de proces integrate. Oricum sunt aspecte ale unei practici manageriale bune şi de luat în considerare atunci când se implementează un sistem de management al apelor şi gazelor reziduale în cadrul unui amplasament. devin din ce în ce mai importante. foloseşte toate tehnicile fizice. chimice. Deşi prevenirea în domeniul deşeurilor. biologice şi inginereşti posibile pentru prevenirea. însă sunt menţionate în acest document orizontal atâta vreme cât sunt aplicabile în procesele de producţie chimice. Adeseori aceste „îmbunătăţiri de proces” ajută la scăderea costurilor adiţionale în privinţa măsurilor de tratare. cât şi în cele existente.3.1 Măsuri integrate in proces Deşi. spunând lucrurilor pe nume.p p e tre procesa t m e n t Captateu r e C apt I n Tratare u a l d iv id individuala n t T r e a t m e (cu sau fara (w ith o r pretratare) w ith o u t p r e tr e a tm . (în principal atunci când măsurile integrate in proces nu sunt fezabile pentru producţia existenta).2 prezintă faptul că emisiile difuze şi cele fugitive sunt în afara domeniului prezentat în acest document.Chapter 1 W a s t e g a sgazului n i q u e s Tehnicile t e c h rezidual Pentru emisiile fo r fu g itiv e a n d d i f difuze fugitive si f u s e e m is s io n s Pentrud u c t e d f o r emisiile captate s i o n s e m is Tratare . şi astfel şi implementarea măsurilor de proces integrate. 1. Protecţia de mediu avansată trece din ce în ce mai mult de la metodele de tratare la final de proces la masurile de proces integrate – sau de producţie integrate. măsurile de proces integrate pentru prevenirea şi diminuarea evacuarilor de poluanti prin intermediul apelor şi gazelor reziduale. fac obiectul de lucru al BREF-ului vertical.2: Tehnici de manevrare a gazelor reziduale Figura 1. Masurile integrate de proces sunt sursa îmbunătăţirii semnificante a mediului atât în instalatiile noi. Exemple ar fi: • • • • • • • Noi modalităţi de sinteză Folosirea agenţilor de proces sau de alimentare mai puri sau chiar diferiţi Folosirea de combustibili mai puri sau de tip diferit Optimizarea etapelor din cadrul procesului Îmbunătăţirea tehnologiei instalatiei. precum şi la creşterea eficienţei economice prin creşterea eficienţei producţiei şi/sau prin scăderea consumului de materii prime. Când aceste emisii pot fi capturate ele intră în sfera tehnicilor de tratare pentru emisiile captate. a controlului procesului şi etapei de reacţie Adaptări tehnice la proces Folosirea îmbunătăţită a catalizatorilor şi/sau a solvenţilor 7 Waste Water and Waste Gas Treatment . Intenţia lor este de a reduce – sau chiar de a evita – producerea de reziduuri direct la sursă înainte ca ele sa fie evacuate.o finali de E n d la f . corectă.) G r o pe Tratareu p T r e a m sau grupurit(cue n t (w ith o r fara pretratare) w ith o u t p r e tr e a tm . diminuarea şi reciclarea reziduurilor.) C e n tra l Tratare centrala T (cu a t m fara t r e sau e n (w ith o r pretratare) w ith o u t p r e tr e a tm . O protecţie de mediu integrata in proces.) Masuri de s s P ro c e in te proces g r a t e d m eas integrate u r e s STACK COS Figura 1. tehnicile de tratare a deşeurilor vor rămâne factori de contribuţie esenţiali în procesul de controlare a emisiilor eliberate în mediu.

2. 1. solvenţi. gaze inerte. Diferitele tehnici de tratare la final de proces şi aplicabilitatea lor în controlul principalilor agenţi contaminanţi din industria chimică sunt prezentate în Tabelul 1. 1. industria chimică şi majoritatea altor sectoare industriale apelează la tehnicile de tratare de la finalul procesului pentru a reduce apele reziduale şi poluanţii pe care acestea le transportă.1 Tratarea Apei Reziduale De vreme ce măsurile integrate in proces sunt preferate pentru a fi implementate în instalatiile noi construite sau în procesele de producţie datorita limitărilor de ordin economic ca urmare a costurilor ridicate sau a limitărilor de retehnologizare (ex lipsa spaţiului) in cadrul celor existente.3.1 şi Fig 1. precum şi tratarea centrală a apelor reziduale colectate înainte de a fi evacuate în apa receptoare. În practica curentă.Chapter 1 • Reciclarea produselor auxiliare (ex apa de spălare.3. BOD COD TOC (X) X a b Tehnica TSS X X X (X) c COD Refractar AOX EOX Ntotal NH4-N (NH3) PO4-P Metale grele (X) (X) (X) j j Feno li Ul ei Sedimentare Flotaţie cu ajutorul aerului Filtrare MF/UF Separare petrolieră Precipitare Cristalizare Oxidare chimică Oxidare umedă prin aer SCWO Reducere chimică Hidroliză chimică NF/RO Adsorbţie X (X) (X) X a a j X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 8 Waste Water and Waste Gas Treatment . protecţia de mediu integrata in producţie va progresa continuu ca o sumă a mai multor îmbunătăţiri individuale rezultate de-a lungul timpului.1.2).2 Tehnicile la final de proces Tehnicile de la finalul proceselor sunt acele tehnici care tratează fluxul ce apare dintr-o unitate de depozitare sau dintr-o unitate de proces sau dintr-o anumită zonă – sau parte a acestei zone – pentru a-i reduce conţinutul poluant (vezi Fig 1. catalizatori) • Reciclarea imediata a reziduurilor în timpul procesului • Folosirea reziduurilor ca materii prime pentru alte procese de producţie (integrarea produsului în cadrul şi/sau în afara amplasamentului) • Folosirea reziduurilor pentru generarea de energie Evident că dezvoltarea unor metode complet noi pentru sinteza aplicată în instalatiile existente va rămâne o excepţie – în principal din motive economice – şi se va limita la produse en-gros sau la produse cu valoare economică mare. Ele presupun pretratarea sau tratarea finală a apelor reziduale separate.

tratând efluenţii de apă direct la sursă şi deversându-se într-o apă receptoare (adică. în mod normal folosindu-se o instalatie de tratare a apei reziduale (WWTP). având pretratare în aval a fluxului secundar direct la sursă • Deversare a apei reziduale direct într-un WWTP municipal • Deversare a apei reziduale direct într-un WWTP municipal cu pretratare direct la sursă pe amplasament. în mod normal rezultând într-o eficienţă mai ridicată a tratării. Avantajele tratării descentralizate a apei reziduale sau tratării la sursă (sau dezavantajele tratării centralizate a apei reziduale) sunt: • Operatorii multor instalaţii de producţie au o atitudine mai responsabilă faţă de efluenţi în momentul în care sunt făcuţi direct răspunzători pentru calitatea deversărilor proprii de apă reziduală • Mai multă flexibilitate pentru lărgirea domeniului muncii sau în reacţionarea la condiţiile schimbătoare • Instalatiile pentru tratarea direct la sursă sunt executate dupa fiecare caz in parte şi astfel au in mod normal o mai bună performanţă • În contrast cu tratarea centrală biologică. de care să ne debarasăm.Chapter 1 BOD COD TOC (X) X X (X) (X) X X X e f d Tehnica TSS COD Refractar AOX EOX Ntotal NH4-N (NH3) PO4-P Metale grele X Feno li Ul ei Schimb de ion Extracţie Distilare/Rectificare Evaporare Decopertare Incinerare Anaerobare biologică Aerobare biologică Nitrare/Denitrificare a b X X X X X X X g h h X (X) (X) (X) X (X) X h (X) X X l k X X X X doar solid conţinut organic nedizolvat c dispersat final şi concentrare scăzută d specii organice ionice e conţinut organic ne-volatil f conţinut organic volatil g sunt necesare utilaje de incinerare speciale h doar partea biodegradabilă j compuşi ai metalelor grele nedizolvaţi k transferat în cenuşă sau în apă reziduală ce provine din incinerator l în combinare cu precipitat de sulfat sub formă de sulfură Tabelul 1. • Performanţa tratării realizata de tehnicile non-biologice este independentă de biodegrabilitatea fluxurilor de ape reziduale • Evitarea diluării prin amestecarea diferitelor fluxuri de ape reziduale.1: Agenti majori de contaminare a apei reziduale si tehnicile lor de tratare Amplasamentele de producţie a produselor chimice complexe au in mod normal un sistem extins pentru colectarea şi tratarea apei de proces. etc. centrală (principală) • WWTP-ul central. în exces. Există mai multe abordări în domeniul tratării apei reziduale. fiecare având avantajele şi dezavantajele sale. nu exista (sau în cantităţi foarte mici) şlamuri active. nu există o instalatie centrală de tratare a apei reziduale pe amplasament) • Tratare centralizată a apei reziduale. Waste Water and Waste Gas Treatment 9 . ultimele două sub-puncte fiind situaţii speciale ale sub-punctelor precedente (două). în funcţie de situaţie: • Instalatiile de tratare a apei reziduale descentralizate.

adică efectele care activează degradarea microbiologică a agenţilor contaminanţi speciali în amestec cu alţii (sau chiar diluându-se în alte fluxuri de apă reziduală) dat fiind faptul că fluxul secundar singur are o slabă biodegradabilitate • Folosirea efectelor datorate amestecării. adăugati. Astfel. nici antagonistice asupra apei receptoare [cww/tm/82] (un exemplu opus al operării coordonate a unei WWTP menajere şi chimice este descris în Anexa 7. Tratarea în comun este în mod frecvent organizată astfel încât. se diminueze nitrificarea.Anularea efectelor toxice sau inhibitoare ale constituienţilor apelor reziduale prin scăderea concentraţiilor sub limita critică • Tratarea în comun a apei reziduale şi exces de şlam activ pot. pentru minimalizarea riscului tratării în comun a apelor reziduale este importantă studierea şi monitorizarea cu grijă a 10 Waste Water and Waste Gas Treatment . Apa reziduală ce provine din amplasamentele industriale chimice este de asemenea tratată împreună cu apa reziduală menajera. iar apoi este amestecată cu apa reziduală menajera în a doua etapă biologică (încărcare scăzută). Tratarea descentralizată a apei reziduale este opţiunea preferată în momentul în care se aşteaptă să apară fluxurile secundare de apă reziduală ce au proprietăţi complet diferite. cum ar fi reglarea pH-ului sau a temperaturii • Folosirea mai eficientă a compuşilor chimici (ex agentii nutritivii) şi a utilajelor. Dacă etapa de nitrificare eşuează. chiar şi la concentraţii scăzute. în general. ar putea fi nevoie de câteva săptămâni pentru recuperare şi pentru a asigura iar suficientă eliminare a azotului.Egalizarea încărcării de alimentare. Poluantii depozitati sunt. Dezavantajele pot fi: • Sistemele cu scurgere în comun şi fără recipiente tampon corespunzătoare pentru ploile în exces pot avea de suferit din cauza greutatii hidraulice în cazul apariţiei unei ploi torenţiale care ar putea conduce la o deversare crescută de poluant însoţită de pierderi de bacterii din compartimentul şlamului activ al WWTP-ului central [cww/tm/82] • Performanţă în curăţare scăzută datorată deranjamentelor produse în operaţiunile de producţie care la rândul lor conduc la poluare crescută a apei din cauza tratării insuficiente atât a apei reziduale menajere cât şi industriale [cww/tm/82] • Un număr important de compuşi chimici pot. să realizeze economii în costurile de operare. atâta vreme cât liniile de progres zilnice ale celor două fluxuri sunt structurate corespunzător sau se potrivesc una cu alta . Experienţa a arătat că tratarea în comun a apei reziduale menajere şi a celei provenită din industria chimică nu are – cel puţin la prima aproximare – nici efecte sinergetice. apa reziduală industrială trece printr-o etapă de performanţă ridicată (încărcare ridicată). în situaţii individuale. fie împreună în WWTP-UL menajer sau în instalatii construite special pentru tratarea combinată a apei menajere şi industriale. Principalele avantaje ale utilizării WWTP centralizată (sau dezavantajele instalatiilor de tratare descentralizate) sunt: • Folosirea efectelor sinergice de apele reziduale biodegradabile amestecate. astfel reducându-se costurile de operare relative.Îmbunătăţirea condiţiilor nutritive .1).Optimizarea temperaturii apei reziduale şi prin aceasta a cineticii degradării .Chapter 1 • Raportul costuri/beneficii poate fi mai mult bun la tratarea fluxurilor secundare decât la tratarea centrală. Avantajele [cww/tm/82] a unei tratări în comun a apelor reziduale pot fi: • Stabilitatea operaţională a tratării biologice în comun pot fi influenţate favorabil de: . din cauza încărcării biologice organice iniţiale şi a tendinţei de a diminua ratele de degradare din apa reziduală diluată.

cu reducerea: • • • Materiilor sub formă de particule Vaporilor substanţelor volatile lichide Agenţi contaminanţi gazoşi Tratarea gazelor reziduale are loc în mod normal direct la sursă. Aceasta se va opune obligaţiei de a preveni sau controla aceste substanţe direct la sursă. descompunerea anaerobă. Acest dezavantaj afectează toate acţiunile de tratare combinată a fluxurilor de ape reziduale.4.3. Miros Componenti organici gazosi sau vaporosi Componenti anorganici gazosi sau sub forma de vapori Particule organice Particule anorganice Materie umeda Materie uscata Technica Separator (pre) Ciclonare (pre) Epurare a prafului umedă (FT) Precipitare electrostatică (FT) Filtre textile (incl. acest fapt ar putea conduce la deteriorări ale WWTP-ului şi la deversări ridicate. spre exemplu. Un alt aspect important al sistemului apelor reziduale este manipularea apei de ploaie şi a apelor de la spalare.3 [ambele cww/tm/70]. Un alt motiv important este atenţia specială ce trebuie acordată eliberării de compuşi toxici şi periculoşi şi a efectului lor asupra peisajului înconjurător precum şi în privinţa siguranţei instalatiei. 1. În special în timpul perioadelor de ploi puternice. din cauza diluţiei.3. Filtru ceramic) (FT) Filtrare catalitică (FT) x x x x x Recuperarea si reducerea prafului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x (x) (x) Waste Water and Waste Gas Treatment 11 .Chapter 1 fluxurilor de apă reziduală ce provin din cadrul industriei pentru orice factor inhibitor sau disturbator. Detalii sunt oferite în Secţiunea 3.2. de la spalare. Amplasamentele chimice avansate din punct de vedere tehnic de obicei au un sistem de canalizare separat pentru colectarea apelor pluviale necontaminate şi a apelor de răcire.4. se vor adsorbi in şlamul activ sau vor fi stripati în cadrul aerării în atmosferă. [cww/tm/82] • Tratarea combinată a fluxurilor de apă reziduală provenite din origini diferite prezintă riscul evitării controlării (câteodată chiar şi a detectării) de catre agenţii contaminatori persistenţi.2 şi pe rata curgerii fluxului gazului rezidual în Tabelul 1. • Tratarea combinată poate avea ca rezultat un şlam prea contaminat pentru a mai putea fi utilizat sau tratat prin. datorită caracteristicilor toxice şi/sau periculoase a multor compuşi şi a volumelor mari de substanţe ce trebuie manevrate şi procesate. Un motiv principal pentru care se întâmplă acest lucru este faptul că unităţile de tratare sunt în mod normal special proiectate pentru un anumit tip de compoziţie de gaz rezidual. Foarte rar se pot trata simultan fluxurile diferite de gaze reziduale într-o singură unitate centrală de tratare. În industria chimică. siguranţa este un element crucial. de răcire şi cea de proces sunt colectate la un loc în acest sistem şi direcţionate spre instalatiile de tratare a apelor reziduale. precum metalele grele si compusi non-biodegradabili. Aceştia se vor deversa fără a fi degradaţi într-o apă receptoare. In cateva complexe industriale chimice europene este prezent doar un sistem de canalizare.2 Tratarea gazelor reziduale Tehnicile de tratare a gazelor reziduale se ocupă. O selecţie a tehnicilor selectate pe agentul poluant este prezentată în Tabelul 1. iar apa pluviala. în general.

Chapter 1 Miros Componenti organici gazosi sau vaporosi Componenti anorganici gazosi sau sub forma de vapori Particule organice Particule anorganice Materie umeda Materie uscata Technica Filtru de praf în două etape (pol) Filtru absolut (HEAP) (pol) HEAF (pol) Filtru de nor (pre. pol) Separare de membrană (pre) Condensare (pre) Crio-condensare (pre.2: Selecţia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale în relaţie cu Poluantul ce trebuie îndepărtat Technica 100 3 [Nm /h] x x 1000 3 [Nm /h] x xx x 10000 3 [Nm /h] xx xx xx x xx x 100000 3 [Nm /h] xx x xx x xx x Recuperarea şi reducerea prafului Separator Filtru ciclon Spalare a prafului la umed Electro-Filtru Filtru textil Filtru ceramic x x xx 12 Waste Water and Waste Gas Treatment . FT) Adsorbţie (FT) Spalare la umed a gazului (apă) (FT) Epurare la umed a gazului (oxidare alcalină) (FT) Epurare la umed a gazului (acidă) (FT) Separare de membrană (pre) Biofiltrare(FT) Bioepurare(FT) Filtru precolator (Biofiltru) (FT) Oxidare termică(FT) Oxidare catalitică(FT) Evazare (flaring) (FT) Tratarea gazului de combustie Injectare la uscat alcalină (FT) Injectare semi-uscată alcalină (FT) Injectare udă cu apă de var (FT) SNCR (FT) SCR (FT) X = utilizare principală (X) = utilizare secundară (pre): în principal ca uzină de pretratare (FT): tehnică de tratare folosită ca tehnică de tratare finală (pol): în principal ca tehnică de finisare după ce au fost utilizate tehnicile standard x x x x x (x) x (x) (x) (x) (x) x x x x x x x x x x x x x x x x x x Epurarea gazului (x) (x) (x) (x) x (x) (x) (x) (x) x x x (x) (x) (x) (x) (x) (x) x x x x x x Recuperarea gazului x x x x x (x) x x (x) x x x x Tabelul 1.

hidrogen sulfurat sau acid clorhidric).Chapter 1 Technica Filtrare catalitică Filtru de praf în două etape Filtru absolut (HEAP) HEAF Filtru de vapori Recuperarea gazului Filtrare prin membrană Condensare Crio-condensare Adsorbţie Spalarea gazului la umed (apă) Spalarea gazului la umed (alcalină) Spalarea gazului la umed (oxidare alcalină) Spalarea gazului la umed (acidă) Biofiltrare Bio-spalare Filtru precolator (Biofiltru) Oxidare termică Oxidare catalitică Tratarea gazului de ardere Injectare la uscat alcalină Injectare semi-uscată alcalină Injectare udă cu apă de var SNCR SCR X = utilizare XX = cele mai întâlnite utilizări x x x x xx x x x xx x xx x x xx x x x x x x x Epurarea gazului x x x x x xx x x x x xx x x x x xx xx xx xx xx xx x x xx xx x xx xx x xx xx x x xx x x xx 100 3 [Nm /h] x 1000 3 [Nm /h] x x x xx x x xx xx 10000 3 [Nm /h] x x 100000 3 [Nm /h] Tabelul 1.4 Impactul avut asupra Mediului de Tratarea apei reziduale şi a gazelor reziduale şi Interdependenţa lor Deşi.3: Selecţia unor tehnici pentru Reducerea emisiilor de gaze reziduale în relaţie cu Rata de curgere a Fluxului de gaz rezidual 1. emisiile (mirositoare) ale acestora pot apărea. Deosebit de relevante în privinţa emisiilor de aer din tratarea apei reziduale sunt acele fluxuri de apă care sunt poluate cu compuşi organici volatili (VOC) sau compuşi anorganici volatili (de exemplu: amoniac. Waste Water and Waste Gas Treatment 13 .4 [cww/tm/84]. emisiile de poluanţi pot fi trecute din compartimentul ce conţine apă în aer. În momentul în care aceste fluxuri de apă se află în conexiune cu atmosfera. în general. operarea acestor sisteme are propriul efect asupra mediului. Impactul potenţial al instalatiilor de tratare a apei reziduale asupra sectoarelor de mediu este rezumată pe scurt în Tabelul 1. operaţiunilor de agitare. În toate aceste cazuri. Emisiile în aer pot şi ele să evolueze din amestecarea fluxurilor de apă ce au diferite temperaturi sau din adăugarea de acizi sau de alcali pentru reglarea pH-ului. O atenţie specială trebuie acordată aerării bazinelor de tratare biologică a apei reziduale. sistemele de tratare a apei reziduale reduc emisiile cedate in apă. rezervoarelor tampon deschise. Astfel că este nevoie de un tratament adiţional al gazelor reziduale. rezervoarelor de decantare şi unităţilor de absorbţie a apei reziduale.

etc. De exemplu. La fel ca şi în tratarea apelor reziduale. Oxidarea gazelor reziduale produce un flux de gaz ce conţine agenţi contaminanţi gazoşi ce nu sunt prezenţi initial. sistemul de tratare ar putea să fie supra-incarcat în cazul unei ploi torenţiale care la rândul său poate provoca emisii poluatoare adiţionale din cauza faptului că sistemul de tratare nu poate funcţiona corect • Şlamul din tratarea apei reziduale şi soluţiile de epurare • WWTP-ul central consumă energie. Acest fapt este rezumat pe scurt în Tabelul 1. derivaţi halogenaţi. Altfel. reducere semnificativă de emisii de apă • Când este tratată apa pluviala odată cu apa de proces.) • Formare de aerosoli • Curent de aer purtător de micro-organisme provenind de la instalatia de tratare • Emisii VOC (evaporate sau prelevate din apă) • Dacă este generat biogaz şi nu este folosit drept combustibil pentru furnizare de energie. Apă Deşeu 14 Waste Water and Waste Gas Treatment . el ar trebui ars cauzând emisii netratate în aer.4: Potentialul impact al instalatiilor de tratare al apei reziduale Alte puncte relevente de interes sunt consumul de energie şi generarea de şlam în timpul aplicării tehnicilor de tratarea a apei reziduale. incinerarea) consumă o mare parte din necesarul de energie şi sunt responsabile de o parte importantă din impactul asupra mediului avut de WWTP. Procedurile de spalare la umed. NH3. Generarea şi manevrarea şlamului (de exemplu: deshidratarea. oxizi de azot. Apă Deşeuri Altele Tabelul 1. lichid condensat nereciclat. condensarea apei) • Şlam provenit din tratarea secundară a apei reziduale rezultate din tratarea gazelor reziduale • Reziduuri provenite din instalatiile de tratare a gazelor reziduale (ex solide separate. Sectorul de mediu Aer Emisia/efectul potenţial • În principiu (şi în principal). care ar putea să necesite o tratare ulterioară. În unele cazuri. apa fiind o problemă esenţială în conditii climatice speciale. adsorbant consumat. şi în tratarea gazelor reziduale se consumă apă şi energie. mercaptani. având ca rezultat apariţia de emisii în aer • În principiu. în unităţile de tratare a apei reziduale biologice. Ceea ce s-a spus despre sistemele de tratare a apei reziduale în paragrafele precedente este de asemenea valid şi pentru tehnologiile de tratare a gazelor reziduale. Impacturile lor relevante asupra mediului sunt emisii în aer şi apă. Pe de altă parte. este în mod normal ars. de exemplu. biogazul este generat şi poate fi utilizat ca sursă de energie. dioxini. există sisteme de tratare care să aibă o balanţă a energiei benefică. în cazul oxidării termice/catalitice • Emisii rezultate din arderi • Procese de adsorbţie/epurare transferă agenţii contaminanţi din sectorul aer în sectorul apă • Unele procese de tratare necesită apă în exces (ex epurare. bioxid de sulf.Chapter 1 Sectorul de mediu Aer Emisia/efectul potenţial • Evaporare / Formare de miros (exemplu: H2S.5. reducere semnificanta a emisiilor contaminante • Înlocuirea VOC (compuşi organici volatili) cu agenţi contaminanţi sub formă de gaze. cum ar fi: oxizi de carbon. implică tratarea apei reziduale într-o etapă de tratare ulterioară. gazul generat de tratare (biogazul) poate fi utilizat drept combustibil.

Acesta fiind motivul principal al înfiinţării lor. tratare ulterioară şi depozitarea controlată. deşi în majoritatea cazurilor ele conduc spre o mica încărcare. Este greu să se indice punctul în care efectele pozitive depăşesc pe cele negative ale măsurilor de tratare luate. Instalatiile variază în mărime de la unităţi ce iau simple măsuri la unităţi de tratare complexe. efectele generale ale instalatiilor de mediu şi de siguranţă ar trebui să fie benefice (pozitive). Waste Water and Waste Gas Treatment 15 . în plus faţă de impacturile lor individuale asupra mediului. Exemple contrare ar fi spalarea la umed a gazelor de ardere sau striparea materialului volatil în cadrul WWTP. Mai mult. majoritatea tehnologiilor de tratare pot avea. se afectează reciproc una pe alta în mai multe moduri: • multe tehnici de tratare a apei reziduale au ca rezultat emisii de gaze care trebuie canalizate spre instalatiile de tratare. Pentru a rezuma. în plus faţă de posibilităţile lor de epurare. În mod empiric se poate spune că siguranţa şi calitatea mediului locale trebuie să aibă prioritate. Scopul principal al acestor unitati este reducerea impactului asupra mediului sau creşterea siguranţei operării instalatiilor. în general se consideră că este de preferat ca poluatorii să fie în starea cea mai concentrată şi mai controlabilă. Tabelul 1. un număr mare de unităţi pentru siguranţă şi pentru mediu se pot regăsi în industria chimică. În general. Acest fapt oferind cele mai bune oportunităţi de reciclare. apele reziduale generate de spalatoare şi consumul ridicat de energie al sistemelor de tratare. Exemple ale acestor efecte ar putea fi: deşeurile generate de filtre. adeseori presupunând etape de construcţie complexe • tehnologiile de tratare a gazelor reziduale au ca rezultat eliberări gazoase şi/sau apoase care necesită tratare ulterioară a apelor reziduale şi/sau gazelor reziduale rezultate. Oricum. Fiecare aspect (eliberările gazoase de la instalatiile de tratare a gazelor reziduale sau cele apoase de la instalatiile de tratare a apelor reziduale) poate influenţa în mod normal instalatiile existente situate in continuare. de vreme ce acestea sunt puternic influenţate de condiţiile locale.Chapter 1 Sectorul de mediu Altele Emisia/efectul potenţial catalizator consumat) • Instalatiile de tratare a gazelor reziduale consumă în mod normal energie.5: Impactul potenţial al instalatiilor de tratare a gazelor reziduale În plus faţă de oxidările prin ardere şi cea termică/catalitică. tratarea apelor reziduale şi a gazelor reziduale. impacturi negative asupra mediului. din cauza legilor fundamentale conservatoare .

.

referinţe de mediu apar doar atunci când sunt implicate strategiile si instrumentele specifice mediilor. luat ca un întreg. după cum este prezentat în Figura 2. Implementarea unui sistem de management al mediului într-un anumit amplasament depinde de impactul avut asupra mediului de către activităţile desfăşurate acolo şi trebuie să ia în considerare situaţia specifică de mediu de la amplasamentul respectiv şi din jurul său. principiile de acţiune şi obiectivele care guvernează managementul companiei în privinaţ mediului • Organizare şi structură pentru implementarea politicii de mediu a companiei • Registru cuprinzator al legislaţiei aplicabile şi a standardelor companiei • Prelevare de probe regulată şi program de monitorizare pentru strangerea datelor în registre • Stabilirea unui program de mediu individual al amplasamentului. Se subliniază semnificaţia managementului în atingerea unui nivel ridicat de protecţie a mediului. clienţi şi investitori • Îmbunătăţeşte relaţia cu autorităţile şi cu grupările de mediu În general un EMS este alcătuit dintr-o repetare de aspecte strategice. rezultatul având influenţă asupra politicii de mediu. Aceste aspecte sunt [cww/tm/132]: • Politica de mediu.Capitolul 2 2 MANAGEMENTUL APEI REZIDUALE/GAZELOR REZIDUALE Capitolul 2 adaugă mai multe detalii descrierii generale făcute în Capitulul 1 şi descrie managementul apelor reziduale şi a gazelor reziduale în contextul IPPC-ului. abordarea comună în privinţa emisiilor de gaze şi apa este menţinută. Acest capitol prezintă programul general şi instrumentele relevante pentru implementarea unui sistem de management al mediului valid pentru amplasamentele chimice. 2.1 Sistemul De Management Al Mediului (EMS) După cum s-a menţionat pe scurt în Capitolul 1. ne-conformitatea • Creşte gradul de atractivitate pentru angajaţi. cand se exploateaza un amplasament sau o instalatie chimică. Acest capitol descrie managementul de mediu ca fiind inter-relaţionarea dintre sistemul managerial şi instrumentele de management şi nu se rezumă doar la problemele privind apele şi gazele reziduale. Waste Water and Waste Gas Treatment 17 .1 [cww/tm/132]. nu poate fi supraestimat. Siguranţei şi a Mediului” (HSE). importanţa managementului mediului. care semnifică o declaraţie publică – aprobată şi avizată de poziţiile cele mai înalte din management – în care se enunţă intenţiile. costurile cu asigurările. Acesta are multe avantaje ca: • Înţelegere îmbunătăţită în privinţa aspectelor de mediu ale companiei • Bazele luării deciziilor se îmbunătăţesc • Motivarea personalului îmbunătăţită • Oportunităţi adiţionale pentru reducerea costurilor de operare şi îmbunătăţirea calităţii produsului • Îmbunătăţirea performanţei de mediu • Îmbunătăţirea imaginii companiei • Reduce responsabilitatea. pe baza obiectivelor globale şi pe termen lung stabilite la cel mai mare nivel abordabil. Unde este posibil. alături de datele preluate din registrele de evidenţă a efectelor asupra mediului • Auditul de mediu • Revizuirea şi evaluarea regulată a eficienţei şi corectitudinii unui EMS. ci şi la cerinţele IPPC-ului. Altfel nu ar indeplini obiectivul referitor la o abordare integrata. astfel încheindu-se ciclul şi reluându-se ia. deseori referindu-se la acesta ca managementul „Sănătăţii.

Standardele acceptate pentru un EMS sunt: • ISO 9001 / 14001 (Organizaţia Internaţională pentru Standardizare) • EMAS (Comisia Europeană.Capitolul 2 EMS Politică Revizuiri Organizaţie Audite Standarde Programe Monitorizare Figura 2. Hotărârea Consiliului 761/2001 – Eco-Management şi Schema de Audit). termenul „EMS” se limitează la implicarea sa în managementul apelor şi gazelor reziduale în contextul problemelor ridicate de IPPC.1: Ciclul Sistemului de Management al Mediului (EMS) Acest „ciclu” semnifică faptul că EMS-ul nu este un proces într-un singur ciclu ci o modalitate iterativă (repetabilă) de optimizare a situaţiei de mediu sau a atitudinii unei companii sau a unui amplasament în care se desfăşoară activităţi industriale. care au asimilat cerinţele ISO 14001 • Îngrijire Responsabilă (Responsible Care®) – Industria Chimică • Carta Afacerilor ICC pentru Dezvoltare durabilă (Camera de Comerţ Internaţională-ICC) • Ghidurile pentru protecţia Mediului CEFIC (Consiliul European de Industrie Chimică) Nu face parte din domeniul prezentat în acest document să ofere o prezentare detaliată a întregului EMS pentru un amplasament chimic. El oferă managementului unei companii posibilitatea: • să câştige înţelegere în privinţa mecanismelor de generare a poluării din procesele de producţie • să adopte hotărâri echilibrate în ceea ce priveşte măsurile de mediu • să evite adoptarea de soluţii temporare şi de inverstiţii ne-returnabile • să se comporte în mod corespunzător şi pro-activ în ceea ce priveşte noutăţile apărute în domeniul mediului În mod normal EMS-ul urmează o startegie a unui proces ciclic: 18 Waste Water and Waste Gas Treatment . EMS-ul este un aspect excelent de îmbunătăţire a performanţei de mediu integrate a unui amplasament industrial. iar de aceea.

cum ar fi: eficienţa generală în ceea ce priveşte eliminarea generala. materii prime mai curate şi/sau utilaje de producţie îmbunătăţite .2: Strategia unui EMS orientat spre amplasament Waste Water and Waste Gas Treatment 19 .Măsuri la finalul proceselor . care conţine aspecte de tipul: .Datele ce trebuie evaluate . limitările de spaţiu existente. • Identificarea posibilităţii de reducere a poluării prin adoptarea următoarelor măsuri: .Evaluări în privinaţa tratărilor la final de proces centralizate sau descentralizate • Evaluarea celor mai eficiente opţiuni. echilibrul general al efectelor inter-media .Capitolul 2 • Analizarea sau caracterizrea / evaluarea poluării proceselor de fabricaţie pentru a înţelege modul în care poluarea este generată. luând în considerare: .1. folosind instrumente ce sunt detaliate în Secţiunea 2.Beneficiile şi impactele de mediu.Programul acţiunilor . EMS-ul este un proces iterativ.Resursele necesare şi utilităţile • Atingerea scopului şi monitorizarea realizarii acestuia în conformitate cu un plan de acţiune.2. ex: optimizarea eliberărilor prin pretratare .Ghidurile pe care se bazează procesul de monitorizare şi de evaluare şi care este urmat de evaluarea rezultatelor. după cum a fost menţionat mai sus.Luarea în considerare a impactului asupra mediului în momentul planificării deschiderii unor noi linii de producţie sau a măririi capacităţii liniilor existente de producţie . monitoring monitorizare şi and evaluation evaluare Identification of Identificarea options for opţiunilor de improvement îmbunătăţire Evaluarea celor Assessment mai eficiente of most opţiuni effective options Figura 2.Fezabilitate tehnică.Opţiuni pentru îmbunătăţirea captarii şi controlului emisiilor. organizaţională sau financiară . Evaluarea re-incepe întregul ciclu de vreme ce. Ciclul este ilustrat în figura 2.Măsuri de prevenţie integrate in proces . Pollution Caracterizarea şi characterisation evaluarea poluării and evaluation Execution. ex: adoptarea unei tehnologii de prelucrare mai curate. calitatea mediului receptor) .2.Responsabilitatea acţiunii .Re-gândirea şi re-proiectarea technologiei de prelucrare.Constrângeri si optiuni specifice amplasamentului (cum ar fi cerinţele de spaţiu vs. Execuţie.Problemele ce privesc siguranţa .Metoda de monitorizare şi frecvenţa .Posibilităţi de reciclare şi de recuperare a conţinutului de deşeuri .

2 trebuie urmat pentru fiecare dintre unităţile de preparare individuale de toate aspectele de mediu relevante în conformitate cu rezultatele obţinute în cadrul amplasamentului. Trebuie decis în privinţa (folosind ciclul din figura 2.2.3 prezintă o impresie a acestei prezentări complexe.3: Complexitatea unui EMS orientat asupra amplasamentului 20 Waste Water and Waste Gas Treatment .tratarea gas treatment gazelor evacuate Evaluarea scenariilor Assessment of elaborate în privinţa waste treatment tratării deseurilor scenarios scenarios Pasul 1 Step 1 Evaluare Evaluation Pasul 4 Fourth step Figura 2.Capitolul 2 Parte din EMS este evaluarea impactului de mediu în etapele primare ale proiectării dezvoltării procesului de producţie şi/sau a noilor activităţi. şi două unităţi individuale sunt incluse. Pasul 1 First step Caracterizarea Characterisation apei of WW reziduale Characterisation Caracterizarea of off-gas gazului Characterisation Caracterizarea of waste deşeurilor Characterisation Caracterizarea apeiof WW reziduale Characterisation Caracterizarea of off-gas gazului rezidual Characterisation Caracterizarea of Waste deşeurilor l Pasul 2 Second step Abordare Preventive preventivă& approach şi identificarea identify options opţiunilor Abordare Preventive preventivă& approach şi identificarea identify options opţiunilor Abordare Preventive preventivă şi approach & identificarea identify options opţiunilor Abordare Preventive preventivă& approach şi identificarea identify options opţiunilor Abordare Preventive preventivă approach &şi identificarea identify options opţiunilor Abordare Preventive preventivă & approach şi identificarea identify options opţiunilor Identificarea Identify WW oportunităţilor de treatment tratare a apei opportunities reziduale Identificarea Identify off-gas oportunităţilor de treatment tratare a gazului opportunities rezidual Identificarea Identify waste oportunităţilor de treatment tratare a opportunities deseurilor Identificarea Identify WW oportunităţilor de treatment tratare a apei opportunities reziduale Identificarea Identify off-gas oportunităţilor de treatment tratare a gazului opportunities rezidual Identificarea Identify waste oportunităţilor de treatment tratare a opportunities deseurilor Pasul 3 Third step Evaluarea scenariilor Assessment of WW elaborate în privinţa treatment reziduale tratării apeiscenarios Evaluarea scenariilor Assessment of offelaborate pt. Unitatea individuală de Individual process procesare numărul 1 unit 1 Unitatea individuală de Individual process procesare numărul 2 unit 2 etc. Etapele 1 şi 4 corespund celor din Figura 2. nimic altceva decât unele dintre aspectele de mediu principale. o strategie de tratare a poluării orientată pe uzină.2): • Care este – sau ar putea fi – impactul lor? • Ce se va întâmpla cu deşeurile? • Pot fi ele tratate în instalatiile existente? • Sunt toxice (acut toxice) ele în ceea ce priveşte mediul receptor sau instalatiile de tratare existente? • Pot fi – sau trebui să fie – evitate? Aplicarea unui EMS este o procedură complexă din cauză că ciclul din figura 2. Figura 2.

adeseori este imposibil să cuantificăm emisiile fiecărui agent contaminant prezent în fiecare flux emis.1 – 4. pentru fiecare. circumstanţelor de mediu. 2. Anexei I. ce se ocupă de organizarea şi operarea manevrărilor emisiilor din întregul amplasament de industrie chimică într-o manieră integrată Instrumente de siguranţă şi pentru situaţiile de urgenţă.1 Instrumente manageriale pentru inventariere Pentru operarea unui amplasament industrial în conformitate cu un EMS bun este esenţial să deţinem informaţie detaliată şi transparentă în privinţa: Amplasamentul şi circumstanţele sale de mediu Procesele de producţie Caracteristicile poluanţilor ce ţin de procesele de producţie individuale Caracteristicile fluxurilor emise Situaţia la nivel local Fără aceste informaţii nu este posibil să se dezvolte o strategie coerentă. zona acoperită) Număr de angajaţi Unităţi de producţie Lista uzinelor de producţie cuprinzând.2. 2.4. eficientă şi profitabilă.Capitolul 2 EMS-ul este dus la îndeplinire cu ajutorul rationamentului expertilor sprijinit de instrumentariul managerial. proiectării. calitatea solului şi a apelor subterane. operării şi îmbunătăţirii prevenirii poluării uzinelor de tratare Instrumente strategice. date în privinţa: . Deşi. necesare pentru adaptarea la cazurile neaşteptate.2.1) sunt utilizate mai multe tipuri de instrumente (manageriale şi tehnice). care ajută în deciderea în privinţa planificării. 2. etc. o cale de reducere a parametrilor necesari poate fi în mod normal descoperită (ex numărul de măsurători) fără o pierdere relevantă de informaţie. vecinătatea.6 21 Waste Water and Waste Gas Treatment . apa receptoare Mărimea amplasamentului (suprafaţa totală. Industrie Chimică. emisiilor. schiţă) Climat.Clasificarea instalatiilor de producţie conform Directivei. caracteristici geografice.2 Instrumente manageriale Pentru a aplica un EMS în jurul ciclului de aspecte strategice (vezi Figura 2.1. ce oferă informaţii în privinţa locaţiei. Tipuri diferite de instrumente sunt explicate în Secţiunea 2.1 Inventarierea amplasamentului Un inventar al amplasamentului este alcătuit din: • • • • • • Localizarea (hartă.2. producţiei. 4. zona construită. zona drenată. care aparţin de amplasament şi astfel ajutând la detectarea emisiilor ce pot fi prevenite sau pot fi reduse Instrumente operaţionale. Ele pot fi categorizate cu aproximaţie după cum urmează: • • • • Instrumente de inventariere. instalării.

2. prezentând: reactorul. hidrogen sulfurat. şi limita superioară a exploziei HEL) Reactivitatea (gazului rezidual) Agenţii contaminanţi relevanţi şi/sau parametrii relevanţi. Un registru de flux este alcătuit din: ● Informaţii în privinţa procesului de producţie chimică. materii sub formă de particule.2.Datele tipice pentru producţia instalatiei Informaţie în privinţa proceselor de producţie. oxizii de azot (NOx). produşii şi produşii secundari Schema simplificată a fluxului tehnologic ale unităţii de producţie corespunzătoare.1.Detalii în privinţa reacţiilor chimice (reacţii principale şi secundare) şi în privinţa operaţiunilor de ajutorare a acestora . NO3. mercaptani.Situaţii potenţiale de urgenţă (deversări. adică procesele de producţie din care apar. hidrocarburi halogenate.2. metale grele şi compuşii lor.Modul de operare (funcţionare) (procese de producţie continue sau grupate sau operaţiuni de tip campanie) . pentru fiecare proces oferindu-se: . cum ar fi în privinţa: - COD/TOC. fluxul continuu sau discontinuu) Temperatura pH-ul (apei reziduale) Conductivitatea (apei reziduale) Inflamabilitatea (gazului rezidual) Limitele explozibile (limita inferioară a exploziei LEL. registru al gazelor reziduale). fosfor.O scurtă descriere . scurgeri) Sistemul de canalizare (canale. cum ar fi: - Formula reacţiei chimice. produselor intermediare şi finale . NH4+. compuşi organici volatili (VOC) din gazele reziduale 22 Date în privinţa biodegradabilităţii (pentru apa reziduală). metale grele. brom. Fluxurile emise sunt listate în funcţie de sursa lor. Sursele de apă reziduală sunt listate în Secţiunea 1. acid clorhidric.1. cum ar fi: Waste Water and Waste Gas Treatment . cele de gaze reziduale în Secţiunea 1.1. fluor.O schemă(e) simplificată care să cuprindă sursele de fluxuri de reziduuri . precum şi posibilităţile existente de reducere direct la sursă. Acest fapt este un element-cheie în ceea ce înseamnă evaluarea gradului de contaminare şi a naturii agenţilor contaminanţi. incluzând compuşii iniţiali.1. oxizi de sulf (SOx).2 Înregistrarea sau Inventarierea Fluxului Compilarea datelor de bază relevante în privinţa compoziţiei şi cantităţii de apă reziduală şi de gaze reziduale – fiecare individual – este făcută în cadrul unui registru sau inventar al fluxului respectiv (registru al apei reziduale.şi NO2-N. izolarea produsului şi al activitatii şi prezentând originea exactă a aporturilor avute de diferitele emisii Componentelor şi a variabilităţii lor Datelor relevante în privinţa concentraţiei şi încărcării componentelor semnificative şi a valabilităţii lor (incluzând metoda de monitorizare şi frecvenţa) Rata fluxului şi variabilitatea ei (ex doza de impulsuri. de tipul: ● Informaţii în privinţa fluxurilor emise. monoxid de carbon.Informaţii în privinţa materiilor de operare.. WWTP. drenajul apei pluviale). poluanţi organici persistenţi (POP) –când este aşteptată apariţia lor – şi toxicitatea din apa reziduală Clor.Capitolul 2 ● • .

Evaluarea întregului efluent furnizează o modalitate de evaluare adiţională sau poate chiar mult mai directă a impactului potenţial al efluenţilor asupra mediului acvatic şi este probabil că va juca un rol important în regularea deversărilor. Evaluarea întregului efluent reprezintă o metodologie elaborată pentru a evalua fluxurile complexe de apă reziduală şi este adiţională faţă de folosirea parametrilor surogat sau sumă de tipul COD. cum ar fi: oxigen. Însă. TSS pH-ul şi concentraţiile specifice ale substanţelor periculoase.2. astfel. Scopul unui inventar al fluxului este identificarea celor mai relevante (importante) surse de emisii (pentru fiecare tip de mediu.1. evaluare făcută pe baza compoziţiei şi proprietăţilor fizico-chimice. individual pentru apele reziduale şi pentru gazele reziduale). atunci când eforturile se concentrează pe fluxurile cu încărcare semnificativă şi. AOX şi EOX.1. praf. măsurile aplicate pentru reducerea emisiilor sunt cel mai bine înţelese pentru acele procese chimice unde un raport optim al beneficiilor faţă de costurile de mediu ar putea fi atins.2. În cadrul amplasamentelor chimice. Waste Water and Waste Gas Treatment 23 . Cooperarea şi înţelegerea reciprocă între regulatorul şi deversorul respectiv va fi esenţială pentru asigurarea controlului corespunzător şi potrivit al deversărilor efluenţilor complecşi. suplimentând sau poate înlocuind măsurile tradiţionale luate în privinţa calităţii efluenţilor în cadrul monitorizării mediului şi evaluării riscurilor. Scopul este evaluarea caracterului posibil periculos al efluenţilor ce ar fi insuficient controlat atunci când se bazează doar pe indicaţiile chimice furnizate de acei parametri sumă sau de limitele elaborate pe compuşi chimici individuali. corespunzător cu caracteristicile şi încărcarea agenţilor contaminanţi. BOD. oricum. Aceste proprietăţi furnizează o bază corespunzătoare în ceea ce înseamnă controlarea efluenţilor ce conţin agenţi contaminaţi relativi puţini şi bine conturaţi ce au proprietăţi toxicologice bine definite şi înţelese. apă reziduală sau gaz rezidual) şi pentru permite o prioritizare a etapelor de reducere a emisiilor. Pentru instalaţiile existente.Capitolul 2 Concentraţii – BOD Rezultatele obţinute din Testul Zahn-Wellens modificat Încărcările refractare COD/TOC Potentialul inhibator de denitrificare - Prezenţa altor substanţe (pentru gazele reziduale) care ar putea avea un impact asupra sistemului de tratare sau ar putea fi subiecte de discuţie în privinţa siguranţei. 2.2. cum ar fi COD. vapori de apă. ar putea fi tolerate rate de eliminare nonoptime în privinţa fluxurilor emise minore ce nu conţin o încărcare semnificativă. reducând emisiile generale şi impactul asupra mediului.1 Evaluarea întregului efluent (WEA) Deversările efluenţilor au fost foarte mult evaluate şi reglementate pe baza proprietăţilor fizice şi chimice. azot.3. această operaţiune are patru etape: • • • • Listarea surselor Evaluarea cauzelor emisiilor provenite de la fiecare sursă Cuantificarea cantităţii de emisii provenite de la fiecare sursă Validarea rezultatelor cu ajutorul unui bilanţ al materialelor O clasificare corectă a fluxurilor distincte secundare (adică. este o parte hotărâtoare în ceea ce priveşte inventarul şi o bază atractivă pentru identificarea potenţialului ulterior de reducere a eliberărilor (vezi Secţiunea 2. În general. fluxurile respective care se situează în fruntea clasificării respective devenind principalii candidaţi pentru metoda de reducere a emisiilor cea mai eficientă. este dificil câteodată de evaluat semnificaţia de mediu a efluenţilor variabili şi complecşi.).

în special 24 Waste Water and Waste Gas Treatment .Capitolul 2 Metodele de testare biologică. metodele de bioevaluare. Evaluarea întregului efluent (WEA) furnizează informaţii asupra efluenţilor prin utilizarea unei game de metode chimice. Un program WEA bine alcătuit poate furniza management de mediu care să conţină măsuri integrate în privinţa efluenţilor complecşi. Metodele de bioevaluare pentru diferite metode vor avea cerinţe diferite. Compuşii nu trebuie identificaţi neapărat. Abordarea orientată pe compuşii chimici se concentrează pe măsurarea substanţelor periculoase care au fost selectate şi li s-a determinat prioritabilitatea folosind criteriul P-T-B. însă nu sunt disponibile evaluări statistice şi limite ale siguranţei. monitorizare sau pentru concordanţă. sunt datorate integral acestora. ce pot apărea în prezenţa câtorva poluanţi. bacterii şi crustacee. Sursele de efluenţi periculoşi (etapele de producţie şi punctele „fierbinţi”) din interiorul zonelor industriale pot fi identificate în multe cazuri (reurmărire) efortul necesar aplicării de teste în cadrul WEA este comparabil cu aplicarea unei analize asupra unei singure substanţe dintr-un efluent complex. Avantajele folosirii parametrilor cu efect biologic sunt: • • • WEA ia în considerare toţi compuşii apelor reziduale fără a ţine seama de provenienţa lor şi detectabilitatea lor prin analiză chimică. între 0% şi 100% procent de răspuns. ex bioevaluarea la peşti. fizice şi/sau biologice prin care le examinează potenţialul de producere a efectelor biologice. Alegerea făcută pentru metodele de bioevaluare şi alegerea designului experimental depind de aplicaţie. sunt folosite pentru evaluarea toxicităţii întregului efluent. efectele combinate sunt luate de asemenea în considerare. astfel. Ele acoperă o gamă de substanţe şi produc rezultate ce pot fi interpretate destul de uşor. Există foarte multă experienţă în ceea ce priveşte măsurarea toxicităţii acute şi sunt două proceduri utilizate în mod bişnuit pentru evaluarea datelor toxicităţii: • Abordarea ECx/LCx ce foloseşte date statistice analizează acolo unde sunt necesare cel puţin cinci perechi de date ale concentraţiei/răspunsului. adică dacă rezultatele trebuie folosite pentru evaluarea pericolelor. însă WEA poate să aplice şi practici de producţie curente: • O combinare de măsurători directe şi indirecte a unei game de efecte potenţiale poate fi utilizată de către managementul mediului. permit obţinerea unor concluzii ce trebuie trase în privinţa eficienţei uzinelor de tratare a apelor reziduale în eliminarea substanţelor toxice. În plus. Efectele toxice asupra organismelor acvatice sunt afişate direct. Nu are nevoie de o relaţionare concentraţie/răspuns şi astfel procedura de testare a întregului este simplă. Avantajul lor faţă de analizele chimice efectuate asupra unei singure substanţe este acela că proprietăţile toxice ale probelor de apă sunt determinate într-o manieră integrată şi efectele interactive. adică echivalentul a 1/NOEC. • Abordarea LID (Diluţia ineficientă inferioară) care are ca rezultat diluarea fluxului de apă reziduală original până în momentul în care nu mai sunt observate efecte. alge. Aceste metode sunt de obicei mai rapide şi mai ieftine decât caracterizarea chimică vastă şi. Avantajele menţionate mai sus sunt avantaje mai mult sau mai puţin ştiinţifice. Metodologia WEA este concentrată pe determinarea posibilelor efecte adverse ale efluenţilor şi se ocupă în principal de aceeaşi parametrii de efect care sunt utilizaţi într-o abordare orientată pe substanţă: • Toxicitatea acută • Mutagenitatea sau (preferabil) genotoxicitatea • Toxicitatea cronică • Bioacumularea • Persistenţa sau (bio)degradabilitatea Compuşii chimici care sunt persistenţi (P). toxici (T) şi/sau predispuşi la bioacumulare (B) sunt de interes special în ceea ce priveşte mediul acvatic. Produsele secundare şi metaboliţii sunt de asemenea evaluaţi. Cu ajutorul metodelor de testare biologice se poate determina semnificaţia de mediu a efluenţilor complecşi. simplificând regulile.

După cum a fost notat în Secţiunea 2. • WEA însuşi. în timp ce altele folosesc datele toxicităţii ca un instrument de evaluare sau de planificare. care. • Folosind tehnici specifice. & Chem.html). R. În plus faţă de datele toxicităţii.Capitolul 2 când efluenţii conţinând substanţe ce sunt slab cunoscute faţă de persistenţa lor în acei efluenţi.G. • Unele jurisdicţii specifică criteriul numeric al toxicităţii în permisele pentru deversare. pot fi examinate într-un proces vast de evaluare a riscului. Incluzând: concentrare continuă pe componenta toxicitate a P-T-B – ului în combinare cu o lipsă a unui acord în ceea ce priveşte testele standardizate pentru bioacumulări şi pe persistenţă.1. Toxicol. poate fi utilizată pentru identificarea componentelor periculoase din efluenţi şi ajutarea operaţiunilor pentru a reduce deversarea acestor tipuri de componente Aplicarea WEA înfruntă greutăţi provocate de comunitatea ştiinţifică. abordări mai puţin formale pentru utilizarea datelor toxicităţii pot reduce incertitudinile în privinţa riscurilor deversărilor efluenţilor cu ajutorul completării datelor convenţionale chimice ale efluenţilor. evaluări ale persistenţei şi a bioacumulării pot fi utilizate în acelaşi fel. TRE poate fi definit ca fiind un studiu 4 Abordările sunt descrise în: de Maagd. WEA poate fi una din măsurătorile utilizate într-un registru al fluxului efluentului după cum a fost descris în Secţiunea 2. Stabilirea criteriului de toxicitate asigură o evaluare completă a efluenţilor: acţiuni de constrângere sau de management sunt aplicate doar când efluentul „pică” în mod repetat criteriul toxicităţii. Testul Bioacumulării aplicat în testarea întregului efluent. 19 (1): 25-35 Waste Water and Waste Gas Treatment 25 . aducând informaţii anticipate operatorilor şi reglementatorilor.1.4 • Clasificarea (poziţionarea) riscului de mediu al deversărilor într-un sistem acvatic • WEA poate fi utilizat pentru a evalua riscul relativ alcătuit de deversările multiple. Oricum. Env.2.setac. Aplicaţii posibile ale WEA includ: • Reglementări sau ghidări în privinţa toxicităţii efluenţilor.2000. ele însele nu sunt elocvente pentru efectele produse. • Având în vedere că rezultatele toxicităţii pot fi aplicate uşor. aplicarea de metode. • Furnizează informaţii în privinţa riscurilor potenţiale ale mediului. nu ia în considerare protecţia sedimentelor şi căile de expunere a lanţului trofic. elaborarea presupunerilor şi aplicarea analizei statistice la datele deţinute. în bioacumulare şi în persistenţa din cadrul unui efluent. în general. În general. • Este importantă comunicarea rezultatelor testării WEA în contextul prelevării de probe spaţiale şi temporale din efluent. Este necesară aplicarea de standarde internaţionale şi acorduri ulterioare asupra unor asemenea probleme. bioacumularea şi toxicitatea lor. ci mai degrabă sunt legate de o evaluare a expunerii cronice. un program WEA bine alcătuit poate furniza operatorilor măsurări integrate a calităţii efluentului.2. WEA poate fi utilizat ca un instrument în cadrul unui EMS pentru a • oferi informaţii în privinţa caracteristicilor unui efluent. ex în calculele diluţiei. este aproape imposibil să cuantifici emisiile fiecărui agent contaminator prezent în fluxul efluentului. oricum. Alternativ. cu obiectivul de a canaliza atenţia acolo unde este nevoie de ea • Identificarea Toxicităţii / Evaluările Reducerii (TIE / TRE) • TIE/TRE este utilizată pentru a detrmina de ce un efluent este toxic şi ce poate fi făcut pentru a reduce acea toxicitate la un nivel acceptabil (vezi: http://www.-J.org/wettre.2.

J. însă. Evaluarea efluenţilor industriali complecşi în Olanda prin folosirea unei metode (abordări) de evaluare toxicităţii întregului efluent (sau umedă). • Prioritatea măsurilor de tratare a reziduurilor. Tonkes. F. permiţând o comparare directă între cele două. Un studiu comparativ asupra toxicităţii diferiţilor efluenţi a prezentat faptul că îmbunătăţirile aduse tratării prin folosirea abordărilor convenţionale nu garantează absenţa toxicităţii acute6. Acest tip de informare ajută pe cei desemnaţi să ia decizii astfel încât să obţină cel mai bun preţ pentru investiţia lor în tratarea (apei reziduale) reziduurilor. datele provenite din testele toxicităţii pot oferi o măsurare integrată a îmbunătăţirilor aduse tratării reziduurilor (ex. În plus. De exemplu. TIE este definită ca un set de proceduri care identifică agentul specific responsabil de toxicitatea efluentului (şi aceasta poate fi un subset de instrumente utilizate în TRE). Acest tip de studiu. alcătuit pentru a: Identifica agentul care produce toxicitatea efluentului Izola sursa toxicităţii Evalua eficienţa opţiunilor de controlare a toxicităţii. testarea toxicităţii şi alte tipuri de testare a efluentului de-a lungul unei perioade de funcţionare pot fi utilizate pentru a evalua îmbunătăţirile aduse tratării reziduurilor de-a lungul timpului. • Judecarea eficienţei îmbunătăţirilor tratării • Odată ce o companie şi-a îmbunătăţit sistemul de tratare a reziduurilor (a apei reziduale). De Graaf şi J. Prin convenţie. De exemplu.. • Evaluările de identificare/reducere (după cum au fost ele descrise mai sus) pot fi utilizate pentru a prezice eficienţa diferitelor măsuri de tratare a reziduurilor şi pentru a poziţiona contribuţia lor la o reducere a pericolelor implicate de efluenţi. TIE/TRE evaluează „toxicitatea”. metode pentru evaluarea efluentului pot fi utilizate pentru a evalua calitatea mediului receptor. TIE/TRE poate varia de la foarte simple la foarte complexe şi furnizează un proces logic pentru operatori pentru ca aceştia să poată rezolva o problemă semnificativă de toxicitate. P. Graansma 1999. se poate testa folosind un WEA alcătuit cu grijă. mai bine zis calitatea lor ar fi influenţată de o deversare a unui efluent. ipoteza prin care se presupune că flora şi fauna marină comunitară. Testarea toxicităţii efluenţilor din uzinele la scală pilot). Washington DC: Biroul Apelor EPA / 505 / 2-90-001. WEA (adeseori într-o gamă de concentraţii care să corespundă diluţiei din mediul receptor) poate fi utilizată pentru a încerca stabilirea unei cauze şi a unui efect. trebuie să fie făcut de personal experimentat cu ajutorul unui bun laborator (cu facilităţi pentru analize chimice şi de toxicitate). TRE poate ghida eforturile de tratare pentru a se concentra pe minimalizarea costurilor îmbunătăţirii efluenţilor. • Evaluarea riscurilor/pericolelor specifice amplasamentului Riscul de mediu al unui efluent poate fi prezis sau evaluat folosind o metodă de evaluare a riscului. 6 26 Waste Water and Waste Gas Treatment . unde una dintre metodele ce probabil vor evalua efectele biologice va fi 5 USEPA.Capitolul 2 specific amplasamentului aplicat cu ajutorul unei proceduri în trepte5. şi Confirma reducerea toxicităţii efluentului. însă elemente atât ale persistenţei cât şi a bioacumulării pot fi o adăugare în cadrul procesului (ex PIE/PRE sau BIE/BRE). M. Document tehnic pentru calitatea apei bazat pe controlul toxicităţii. Reducerea toxicităţii până la un nivel acceptabil poate fi îndeplinită prin identificarea şi controlul sursei toxicităţii sau identificarea şi implementarea unei strategii de tratare care reduce toxicitatea la un grad acceptabil. 1991. • Urmărirea efectelor observate în mediile receptoare • Dacă condiţiile de mediu din mediul receptor prezintă impacturi negative. Water Science and Technology 39 (19-11):55.

2000. & Chem. de asemenea. Grupul a examinat posibilitatea de folosire a WEA pentru 7 Chapman. Dickson şi D. Reed-Judkins (eds. Şi R.Capitolul 2 WEA7. P. atât în interiorul sau în exteriorul Uniunii Europene. Moxon. WEA poate fi utilizat pentru a ajuta deciziile luate în privinţa BAT. însă. K... Limitele TU variază de la 5 la 10 şi sunt prevăzute în documentele – ghid ale BATNEEC publicate [cww/tm/95] elaborate pentru diferite sectoare de activitate. D. industriilor ce deversează în WWTP (Uzina de Tratare a Apei Reziduale) municipal li se va cere.L. D. Această abordare. • În ultimii 6 ani. poate fi utilizată în orice moment pentru a evalua nevoia înfiinţării unor instalaţii ulterioare. există un program de dezvoltare şi cercetare WEA (ex. • În Suedia. Pe o scară mai largă. http://www. Forrow. persistenţa şi bioacumularea.) 1996. însă exemplele de mai jos prezintă o gamă de utilizări ale metodelor respective în cadrul WEA: • Germania foloseşte în mod regulat toxicitatea acută şi genotoxicitatea drept standarde ecotoxicologice în privinţa efluenţilor din cadrul câtorva sectoare industriale [cww/tm/130] şi. Ar fi importantă o aşa-numită validare a terenului de orice efect biologic printr-o legare a datelor provenite dintr-o WEA de efectele biologice măsurate din comunităţile acvatice8. cât şi un program de demonstrare. R. WEA este foarte utilizată.R.M. 28-29 Oct. de asemenea. 1999 8 9 Waste Water and Waste Gas Treatment 27 .org). Agenţia de Mediu a Germaniei Federale a emis un document de fond în privinţa folosirii WEA-ului în evaluarea apei reziduale [cww/tm/130]. Tinsley. Evaluarea Întregului Efluent în UK.. să aplice o combinaţie de teste respirometrice şi asupra toxicităţii. • În Regatul Unit al Marii Britanii se trece spre Evaluarea Directă a Toxicităţii (DTA) pentru deversările de efluenţi9. 2000. Pensacola. În cadrul Uniunii Europene.ospar. D. Fiecare jurisdicţie poate opta pentru o combinaţie de aplicaţii care să se poată potrivi politicilor şi practicilor proprii de control a efluenţilor. Env. Lelystad. Testarea toxicităţii întregului efluent: o evaluare a metodelor şi a predicţiilor impacturilor asupra sistemului receptor. Acest fapt se întâmplă sub forma unei verificări a unităţilor noi de producţie (instalaţii în-proces şi capăt-de-conductă) care a fost în vigoare o perioadă de timp ca parte a procesului de obţinere a aprobărilor. Un Grup de experţi Intersesionali (IEG) a fost format în anul 1999 în mod special pentru a dezvolta un WEA în contextul Strategiei OSPAR în privinţa Substanţelor Periculoase (OSPAR. OSPAR (Convenţia de la Oslo şi de la Paris pentru Protecţia Mediului Marin din Atlanticul de Nord) a abordat problema evaluării ecotoxicologice a apei reziduale ca bază a evaluării calităţii efluenţilor prin Grupul Surselor Difuze sau de tip Punct (PDS) în anul 1994. aplicându-se cercetări şi dezvoltări laborioase. indiferent dacă se concentrează strict pe emisii sau combinată cu o metodă care se ocupă de calitatea apei. Workshopul OSPAR cu tema Evaluarea Întregului Efluent. nivelul protecţiei şi evaluarea riscului. Irlanda a avut limite obligatorii ale emisiilor în termeni de Unităţi Toxicologice (TU) pentru efluenţii deversaţi în apele din Industriile de Control Integrat al Poluării. Testarea toxicităţii întregului efluent – utilitate. După cum a fost demonstrat în exemplele de mai sus. Olanda. Toxicol. Dezvoltarea testelor în privinţa icrelor (ouă) de peşte). 1999. în Noiembrie 1999. • Olanda se află în stadiul final al cercetării WEA şi în faza de dezvoltare în care se vor cântări în mod egal (geno)toxicitatea. implementarea WEA-ului în contextul reglementărilor existente se află doar la stadiul cercetării şi dezvoltării. caracterizarea efluentului (incluzând WEA) este utilizată pentru a evalua dacă tratarea efluentului pentru o anumită operaţiune este adecvată. 19(1):3-13 Grothe. Una dintre diferenţele principale dintre metodele utilizate de fiecare ţară este combinaţia şi tipurile de teste care sunt utilizate (toxicitate/genotoxicitate. Florida USA Boumphrey. persistenţa şi/sau bioacumularea). WEA va fi aplicat conform legilor în vigoare până în anul 2005. WEA susţine majoritatea metodelor (abordărilor) din managementul deversării efluenţilor. Societatea de Chimie şi Toxicologie de Mediu.K. în mai multe moduri practice. de nivel european. În plus.

însă. Ca un prim pas. cicloane umede. Instrumentele care administrează aceste realizari de proces sunt descrise în Secţiunea 2.1.Reciclare directă a apei de răcire. Aspectele ce trebuie considerate sunt. în general. În concluzie. de exemplu. grupul a elaborat o revizuire a metodelor persistenţei şi bioacumulării şi. este necesară revizuirea datelor împreună cu măsurători adiţionale. Acest fapt depinde. biofiltre. Bazându-se pe echilibrul staţionar in masa. însă mai degrabă va completa metodele tradiţionale de control bazate pe compuşi chimici. Conservarea apei. substituirea apei de răcire cu aerul de răcire . diferitele opţiuni pentru minimalizarea consumului de apă pot fi dezvoltate şi evaluate pentru operabilitate. de exemplu: • Dezvoltarea de strategii care să minimalizeze consumul de apă (proaspătă) şi aparitia apei reziduale din cadrul proceselor de producţie [cww/tm/67d]. separatoare electrostatice la umed) Procedura de reducere a consumului de apă şi a apei reziduale. adică re-utilizarea apei reziduale uşor contaminate în cadrul altor procese ce nu sunt influenţate de aceşti agenţi contaminatori care va avea ca rezultat reducerea apei proaspete şi a apei reziduale fără a schimba încărcarea contaminantă. decât să le înlocuiască. este alcătuit un bilanţ al apei şi al principalilor agenţi contaminanţi care ar putea preveni reutilizarea sa directă. frigidere cu racire pe apa. 28 Waste Water and Waste Gas Treatment . industria fabricării celulozei şi hârtiei şi cea farmaceutică). Elementul-cheie este ca WEA să fie astfel proiectat încât să completeze alte măsuri de control ce se găsesc în cadrul unui sistem de management al mediului eficient. Din experienţă se ştie că atunci când sunt implementate într-un program WEA bine alcătuit măsurări ale P-T-B – ului ele au ca rezultat reduceri ale eliberărilor de substanţe periculoase din cadrul apelor reziduale.2 Reducerea Consumului de apă şi a Deversării de apă reziduală Din cauza importanţei crescânde în multe zone din Uniunea Europeană.Capitolul 2 diferite ramuri ale industriei (până în prezent.Pretratarea apei reziduale şi reutilizarea ei ulterioară (în acelaşi sau în alt proces) care are ca rezultat reducerea apei proaspete.2. Probabil nu este o exagerare afirmaţia că extinderea re-utilizării şi reciclării apei este limitată de creativitatea şi dorinţa oamenilor implicaţi în acest proces şi nu de barierele impuse de tehnică. a apei reziduale şi a încărcării cu agenţi contaminanţi • Reducerea consumului de apă folosite la răcirea aparaturii folosită în cadrul tehnicilor de diminuare a gazelor reziduale (ex. de circumstanţele locale. adeseori ajută la reducerea impacturilor negative ale transferului poluant din mediul gazos în cel apos. urmează modalitatea ilustrată în figura 2. reducerea consumului de apă şi al aparitiei apei reziduale) şi/sau re-utilizării ei. [cww/tm/67d]. pentru distrugerea endocrină şi genotoxică (amândouă în preparare). ca un instrument de management al apei. Pentru a minimaliza cantitatea de apă (reziduală) ar fi utilă colectarea şi amestecarea unor fluxuri din câteva procese de producţie diferite şi reciclarea completă a amestecului. 2. În plus. este normal să acordăm un paragraf în plus conservării apei (adică.1. Când colectarea de date pentru registrul apei reziduale nu aduce date consistente. filtre. cum ar fi: .2.Alterare in timpul procesului care ar putea conduce spre o reducere a apei necesare. ex. crescând astfel potenţialul de precipitare şi corodare.4. . de asemenea.2.3. WEA este un instrument util pentru prevenţia şi controlul poluării integrate.

de asemenea. de exemplu. Ele necesită cuantificare contribuind deoarece contribuie la cauza generala. sau identificat pentru a calcula cantitatea ce ar putea fi emisă. În particular. reducerea surselor va insemna concentrarea asupra cauzelor producerii emisiilor şi nu pe sursa prin care sunt ele emise. Acest lucru poate fi realizat fie prin estimare.4: Procedura generală pentru reducere Consumului de apă şi a Aparitiei apei reziduale 2. Cuantificarea emisiilor pe fiecare sursă Emisiile pot fi cuantificate pentru fiecare sursă în modul descris de Directiva Consiliului Europei 1999/13/EC (Directiva VOC) [cww/tm/88]. Cantitatea de solvent conţinută de produs. Aceasta va depinde. nu trebuie trecut cu vederea faptul că îmbogăţirea poluanţilor ce nu pot fi îndepărtaţi prin indepartare internă sau prin tehnici de epurare poate limita reutilizarea apei în cadrul ciclurilor apei. calculare sau măsurare în conformitate cu tipul de emisii şi importanţa lor relativă faţă de emisiile de gaze reziduale totale.Capitolul 2 Însă. Waste Water and Waste Gas Treatment 29 . emisiile necaptate sunt foarte greu de măsurat.3 Cuantificarea Emisiilor De Gaze Reziduale Emisiile de gaze reziduale din unele surse pot avea cauze diferite şi astfel emisiile rezultate din fiecare „cauză” trebuie să fie evaluate separat pentru a cuantifica emisiile totale ce apar prin această sursă. conţinutul lor trebuie măsurat. de metoda folosită pentru îndepărtarea reziduului. • Dacă substanţele gazoase se regăsesc în reziduuri. Pentru a pregăti un inventar al gazelor reziduale.1.2. este bine definită şi cantităţile vândute sau recuperate sunt de asemenea cunoscute. Unele emisii sunt cel mai bine estimate cu ajutorul unei surse a ieşirii. Următoarele exemple sunt oferite prin ilustraţie: • Emisiile produsului (în mod normal VOC) pot fi estimate atunci când conţinutul gazos al produsului este cunoscut. Mai mult. altele cu ajutorul cauzelor emisiilor. Informaţii în Information on privinţa tehnicilor waste water de tratare a apei treatment reziduale techniques Modelare Chemical chimica modelling Collection and Colectare şi reconciliation revizuirea datelor of data Bilanţul agenţilor Contaminant contaminanţi balance Generarea de Generation of opţiuni options Dezvoltarea Development soluţiei of economical economice solution Optimizarea Operation operatiei optimisation Specificarea Specification calitatii apei of water quality Figura 2. emisiile din toate sursele potenţiale trebuie cuantificate.2.

Există câteva metode pentru a executa aceste calcule. înainte de a abandona posibilitatea măsurării. trebuie efectuate măsurători suficiente pentru a acoperi întreaga gamă de variabilităţi. Un bilanţ al materialelor anual trebuie să ia în considerare producţia anuală pentru a surprinde corect efectul clasei. Calculele sunt greoaie şi necesită cunoştinţe în privinţa unor date meteorologice ce pot fi obţinute de la institutul local de meteorologie. de asemenea. • Calculele emisiilor provenite din recipientele de depozitare se pot baza pe metodologia alcătuită de USEPA (Agenţia de Protecţie a Mediului din Statele Unite) [cww/tm/89]. Dacă bilanţul vaporilor se aplică în timpul umplerii recipientelor. în multe construcţii emisiile din cadrul depozitelor sunt scăzute comparându-le cu alte emisii. Dacă calculele detaliate sunt necesare. în special pentru emisiile necaptate. Toate metodele de calcul oferă estimări. De exemplu. ar putea fi singura soluţie practică. Calculele trebuie să reflecte cele de mai sus şi în momentul în care sunt executate măsurători condiţiile de operare din timpul executării fiecărei măsurători trebuie înregistrate cu grijă şi. În executarea acestor calcule şi măsurători. • Cantităţile necapatate într-un sistem de diminuare pot fi calculate dacă sunt cunoscute cantităţile trimise spre sistem şi randamentul reducerii lor • Emisiile necaptate sunt prin natura lor dificile şi adeseori costă mult pentru a fi măsurate şi trebuie evaluate prin luarea în considerare a cauzelor emisiilor şi a metodelor de evaluare relaţionate ce sunt detaliate mai jos. Această posibilitate depinde de cauza emisiei. Cu toate acestea. de câte ori volumul recipientului a fost umplut/golit în timpul unui an) şi ele sunt scăzute pentru transferurile puţine. care în anumite cazuri indică doar ordinul de mărime. Însă scurgerile din recipientele subterane sau din recipientele sub o presiune mai mare decât cea atmosferică sunt în mod semnificativ reduse. bazându-ne pe bilanţul materialelor înainte de a trece la calcule detaliate. care uneori ar trebui confirmată prin măsurători. Cuantificarea emisiilor in functie de cauză O cuantificare a emisiilor bazată pe cauzele lor. Pierderile din timpul lucrului depind de numărul de transferuri pe an (adică. O metodă de calcul este de obicei preferată unde măsurătoarea nu este o opţiune fezabilă. În multe cazuri se furnizează o evaluare corectă a cantităţii emise. se recomandă utilizarea instrumentului computerizat TANKS [cww/tm/90] dezvoltat de către USEPA. dacă o emisie captată este produsă de evaporarea unui solvent într-o operaţiune de uscare (emisie VOC). Emisiile semnificative provenite din depozitare pot fi generate din recipientele atmosferice de la suprafaţă. însă. etc) sau poluanţii periculoşi necesită măsurarea în coşul respectiv. pierderile din timpul lucrului sunt eliminate. este normal uşoară calcularea cantităţii de solvent evaporate prin măsurarea conţinutului de solvent din produs înainte de uscare având în vedere faptul că poluanţii din gazele emise din combustie (NOx. SOx. Este recomandabil să fie evaluate pierderile din cadrul depozitelor. însă adeseori şi pentru emisiile captate. destul de scumpă şi poate fi complicată de dificultăţile de acces. de prezenţa vaporilor de apă sau materiilor sub formă de particule sau altor cauze şi ar putea reprezenta doar o parte a situaţiei care adeseori este variabilă în timp. Aceasta poate fi o variabilitate în timp – în cadrul proceselor discontinue cantitatea emisă variază tipic pe măsură ce procesul discontinuu progresează – sau o variabilitate a clasei – diferite clase ale produselor emit diferite cantităţi. trebuie acordată o anumită atenţie variabilităţii ce ar putea fi inerentă pe parcursul procesului. ar trebui făcută o evaluare a fezabilităţii sale. 30 Waste Water and Waste Gas Treatment . Astfel. Această măsurare poate fi. o versiune computerizată a metodei de calculare USEPA. Exemple ar putea fi: • Cuantificarea emisiilor de proces trebuie să se bazeze pe o înţelegere detaliată a procesului care are loc.Capitolul 2 • Emisiile captate în atmosferă pot fi cuantificate prin măsurarea adecvată a ratei fluxului de aer şi a concentraţiei de gaz rezidual (preferabil în diverse stadii ale procesului).

Aceste metode de calcul furnizează estimări ale actualelor emisii şi de obicei o metodă de calcul mult mai sofisticată produce rezultate mai slabe. la temperatura de încărcare. nu mai este necesară o analiză ulterioară. oprire şi de întreţinere trebuie luate în considerare. utilizând datele obţinute pentru a trage concluziile necesare. În aceste cazuri cea mai bună metodă practică este pregătirea unei campanii de măsurare pentru cuantificarea emisiilor din fiecare etapă de operare. pot să devină importante în operaţiunile discontinue cu vase cu închidere/deschidere frecventă. apă şi deversarea efluentului prin urmărirea fluxurilor interne de energie şi materiale folosite în procesele de producţie. Procedura normală a EMFA-ului este: • Se începe cu o analiză a intrărilor-ieşirilor procesului • Procedură repetată (iterativă) pentru identificarea potenţialului de îmbunătăţire prin comparare cantitativă a datelor de intrare şi de ieşire având valori-ţintă. Descrieri adiţionale sunt furnizate în Protocolul USEPA – 453 care este detaliat în cadrul proiectului IMPEL „Emisiile VOC Difuze” [cww/tm/154]. 2. înmulţit cu un factor de saturaţie. • Simulare a diferitelor scenarii (proiect al procesului) cu evaluări individuale a impactului lor asupra mediului • Identificarea „celei mai bune” soluţii conform scopului propus (eficienţa de cost. Astfel. trebuie implementat un Program de Întreţinere şi Monitorizare (numit şi Detecţia şi Repararea Scurgerii – LDAR). În momentul în care ele apar pierderile relaţionate ale solventului ar trebui reflectate în bilanţul de materiale. • Emisiile ne-obişnuite cauzate de operaţiunile de pornire. Această lucrare necesită pregătire în executarea măsurătorilor şi înregistrarea lor în baza de date. Pentru a rezolva această problemă este disponibil un soft de calculator disponibil în diferite grade de complexitate. • Calculele emisiilor provenite de la scurgerile echipamentelor se bazează pe metodele dezvoltate de USEPA şi variază de la simple (bazate pe numărarea punctelor de scurgere şi pe emisiile medii ale unui punct) la complexe (bazate pe corelaţiile dintre o concentraţie ppm măsurată la interfaţa scurgerii şi rata specifică a scurgerii şi tipul de echipament considerat). Dacă aceste calcule furnizează un rezultat satisfăcător în acest scop. impunând măsurarea fiecărui punct potenţial de scurgere şi şansa pentru repararea scurgerilor descoperite. Se recomandă ca aceste incidente să fie urmărite şi ţinut un registru al cantităţii estimate a fi emise în timpul fiecărui eveniment. Calculele bazate pe numărarea echipamentului sunt singurele ce nu necesită măsurători făcute cu ajutorul unui analizator al vaporilor organici în fiecare punct potenţial de scurgere. etc.2. Dacă emisiile provenite de la scurgerile echipamentelor devin importante.1.45 (un factor mai mare de 1 reprezintă supra-saturare cauzată de picături de apă ce sunt evacuate alături de vapori). materii prime. Ele.6 Încărcare de stropire: 1. astfel că. corespunzător presiunii vaporilor produsului încărcat. Factorii de saturaţie pentru recipientele de transport rutier ale BLC-urilor sunt [cww/tm/72]: Încărcare în imersiune într-un rezervor de cargou curat: 0. economisirea resurselor. însă. prevenirea reziduurilor. este cel mai bine dusă la îndeplinire de contractori specializaţi. Nu există metode acceptate de toată lumea pentru estimarea acestor emisii. Acestea depind foarte mult de metodologia de operare. este fie parte fie o extensie a unui inventar al fluxului.5 Încărcare în imersiune într-un rezervor de cargou umed (service specializat): 0. • Emisiile accidentale nu ar trebui să apară.Capitolul 2 • Emisiile provenite din manevrare pot fi calculate presupunând un conţinut de vapori al aerului ce este evacuat dintr-un container încărcat.3 Analiza Fluxului de Materiale şi Energie (EMFA) EMFA cuprinde o întreagă gamă de instrumente pentru a optimiza consumul de energie. Factorul saturaţie depinde de metoda de încărcare şi reprezintă gradul de saturaţie atins în medie în spaţiul ocupat de vapori în timpul încărcării.) Waste Water and Waste Gas Treatment 31 .

Astfel.2 Stabilirea şi Revizuirea regulată a Scopurilor sau a Programelor Interne 32 Waste Water and Waste Gas Treatment .2. „Nu poti tine sub control ceea ce nu poţi măsura”. însă. verificări vizuale şi pentru siguranţă. standarde ale parametrilor analitici sunt listate în Anexa 7. nu se rezumă la măsurarea analitică. reducere a deversării de reziduuri şi/sau a consumului de apă) şi eventual scăderea costurilor. apei şi aerului • Folosirea apei.2.) • Accidente sau incidente abia evitate din cadrul amplasamentului • Răniri ale personalului • Accidente din timpul transportului • Plângeri din partea locuitorilor din cadrul comunităţii Monitorizarea. argon) • Eliberari de energie termică. asupra minimalizării şi/sau a tratării reziduurilor.2. 2. În paralel cu acest document este produs un BREF în privinţa Monitorizării la care cititorul poate apela pentru alte informaţii mai amănunţite. nu se poate lua.2.2. 2. 2.2.1.1 Monitorizarea Monitorizarea formează un pod între instrumentele de inventariere şi cele operaţionale. legată de instrumentele strategice şi de siguranţă. energiei. Monitorizarea în contextul apei reziduale şi gazului rezidual este detaliată în Capitolul 3. Include de asemenea întreţinere regulată.4. azotului sau a altor gaze (de ex.2 Instrumente de Management Operaţional Cu toate că instrumentele de management ale inventarierii furnizează toate informaţiile necesare fără de care nici o decizie asupra prevenirii eficiente a deseurilor. de ex. instrumentele de management operaţional furnizează baza aplicării acestor decizii. Cantitatea de informaţie furnizată de instrumentele de inventariere. sunt necesare date reale în privinţa efectelor precise ale activităţilor din cadrul unui amplasament industrial asupra mediului şi asupra oamenilor. este necesară aplicarea unui program regulat şi planificat de monitorizare şi prelevare de probe. Un exemplu de abordare EMFA este detaliată în Anexa 7. în special reziduuri periculoase • Contaminarea terenului. Parametrii ce trebuie monitorizaţi ar trebui să includă [cww/tm/132]: • Surse punctiforme. registrul (registrele) fluxului. zgomot. pentru a vedea dacă scopurile de mediu stabilite sunt atinse şi pentru a identifica şi pentru a ajuta la urmărirea accidentelor (incidentelor). de asemenea. însă este.2. miros sau praf • Efecte asupra părţilor specifice din cadrul mediului şi a ecosistemului (vezi exemple în Secţiunea 2.1. pentru a măsura eficienţa unui EMS.Capitolul 2 Scopul implementării unui instrument EMFA este pentru a opera procesele de producţie mai eficient şi pentru a scădea impactul acestora asupra mediului (ex. emisii fugitive şi difuze eliberate în atmosferă.2. Astfel. este colectată cu ajutorul sistemelor şi programelor de monitorizare. oxigenului. combustibilului. apă sau canalizare • Reziduuri. Probabil cel mai important aspect este controlarea operării corecte a proceselor de producţie şi de tratare.

TL = 16 (teste pe bacterii luminescente) . una dintre ele fiind standardul general. finalitatea stabilirii scopurilor trebuie reţinută. astfel minimalizând impactul asupra mediului luat ca întreg. programe naţionale şi internţionale • Cerinţele impuse de standardele interne ale companiei pentru toate amplasamentele ce-i aparţin. Scopurile globale şi pe termen lung fac parte din politica companiei. adică. industria chimică Germană (conform declaraţiei VCI din mai 2000 [cww/tm/166]) doreşte să-şi reducă mai mult impactul toxic al deversărilor de ape reziduale proprii. este depăşit pentru un anumit interval de timp. pentru viitor.TF = 2 (teste pe peşti) . însă se folosesc aşanumiţii parametrii-surogat pentru a descrie emisiile. asigurarea unei conformităţi continue cu valorile limită ale emisiilor) • Limitări specifice în privinţa conţinutului ecotoxic al oricărei scurgeri finale în conformitate cu limitele stabilite pentru mediul receptor (apă subterane. o funcţionare optimă a procesului de producţie şi a operaţiunilor de diminuare trebuie asigurată. stabilite pe termen lung şi sunt interne. Nivelurile scopurilor măsurabile trebuie stabilite astfel încât să poate fi realizate specificatiile autorizatiei şi să fie întrunite condiţiile specifice locale. independent de cererile locale în privinţa emiterii de aprobări Exemple de standarde specifice amplasamentului: • Cerinţe în privinţa atingerii condiţiilor de obţinere a aprobărilor (ex. În momentul stabilirii scopurilor. astfel că nu sunt incluse în acest BREF. de exemplu în Germania valorile care pot fi atinse în ceea ce priveşte deversarea finală într-un corp de apă sunt10: . De asemenea. nu este necesară stabilirea nivelului scopului pentru fiecare parametru implicat.TM = 1.Toxicitatea acută la peşti. însă se afirmă că o asemenea politică este un item necesar. Există mai multe clase de scopuri. alta standarde specifice amplasamentului. Exemple de scopuri interne: 10 Unităţile toxice (Valorile-T şi câteodată Valorile-G) sunt exprimate sub forma „factorilor de diluţie”. Aceste acţiuni trebuie definite clar şi desemnate responsabilităţile şi competenţa pentru aceste acţiuni. Exemple de standarde-generale: • Cerinţele cuprinse în Obiectivele Calităţii Mediului (EQO) sau în Standardele Calităţii Mediului (EQS) precum şi standarde tehnologice şi „Practica pentru o Bună Producţie” (GMP) • Cerinţele generale pentru Calitatea Bazinului Râului (Directiva Cadrul de lucru al Apei sau reglementările în privinţa calităţii apei) • Cerinţele generale în ceea ce priveşte aerul. luând în considerare: .Mutagenitatea În final ei vor dori ca efluenţii lor deversaţi în apa receptoare să nu depăşească factorii de diluţie Tx = 2 (TM = 1. Tx = 2 ceea ce înseamnă că fluxul de apă reziduală trebuie diluat la jumătate din concentraţia sa originală pentru organismele testate să supravieţuiască.2. toxicităţile cauzate de concentraţiile de săruri nu sunt incluse. trebuie alcătuit şi un plan pentru luarea de acţiuni în momentul în care un nivel dorit pentru un scop ale unuia sau a mai multor fluxuri afluente sau a deversării finale. Pentru a limita numărul acestor parametrii.2.5 (mutagenitatea) Ca un scop pe termen lung.TA = 8 (teste pe alge) . aer). vezi Secţiunea 2. Waste Water and Waste Gas Treatment 33 .TD = 4 (teste pe dafnia) .Toxicitatea cronică la alge . Parametrii pentru care scopurile interne sunt stabilite trebuie selectaţi în conformitate cu relevanţa lor.1. dafniii şi bacterii .5).1. De obicei.Capitolul 2 EMS-ul trebuie să stabilească un program de mediu acolo unde sunt stabilite scopuri specifice amplasamentului.

2.2.3 Alegerea Opţiunilor de Tratare Trecând de etapa în care s-au obţinut informaţiile necesare în privinţa emisiilor ce apar dintr-un amplasament chimic şi în care scopurile şi cerinţele de mediu au fost definite. menţinând că industria chimică şi condiţiile în care ea operează (funcţionează) sunt în continuă dezvoltare şi schimbare. programele sau politicile de mediu. 2.) Rolul avut de monitorizare în stabilirea scopurilor este menţionat în Secţiunea 2. fie prin . care vor fi taxate intern cu costurile impuse de unităţile de tratare conform părţii lor din totalul poluant. detecţiei timpurii şi reţinerea deversărilor/eliberărilor fie prin .Măsuri organizatorice.2.2. presupun o revizuire regulată.Introducerea reciclării produşilor sau compuşilor iniţiali în momentul în care sunt planificate modificări ale instalaţiilor .1.Premii interne (bonusuri) pentru propunerile de îmbunătăţire operaţională făcute de personal • Includerea unor obiective necesare pentru prevenţia eliberărilor.1. fără a ţine cont dacă au fost sau nu introduse noi cerinţe legale în acest sens. considerând: . în aceleaşi condiţii menţionate mai sus. • Întreţinere preventivă şi tehnologie corectă de control pentru minimalizarea emisiilor şi a pierderilor • Implementarea procedurilor şi controlului operaţional şi tehnic ţinând cont de criteriul de operare pentru îmbunătăţirea prevenţiei.1. Scopul revizuirii regulate este îmbunătăţirea continuă în ceea ce înseamnă performanţa de mediu a unui amplasament de industrie chimică luat ca întreg. pentru a identifica acţiunile corectoare pentru prevenirea recurenţei • Comunicarea cu angajaţii şi cu membrii ai publicului în ceea ce priveşte informaţiile legate de emisii. cât şi a membrilor publicului larg.Capitolul 2 • • • Reducere continuă a încărcărilor poluante Conformitate cu cerinţele autorizatiei Reducerea efectelor eco-toxice (vezi Secţiunea 2. Pentru a atinge acest scop. de tipul: serii de controale regulate sau instalarea de sisteme de retenţie cu volum de colectare suficient • Investigarea şi evaluarea deversărilor/eliberărilor ce au apărut.Stabilirea costurilor tratării apelor şi gazelor reziduale prin introducerea unui sistem de stabilire a preţurilor. această măsură este un bun stimulent pentru minimalizarea emisiilor şi astfel. ca de exemplu: . următoarea etapă 34 Waste Water and Waste Gas Treatment . în cadrul proiectului procese şi construcţii noi sau îmbunătăţiri aduse lor. alcătuirea unui plan care să rezolve aceste schimbări trebuie stabilită.Preocupările publicului . progresul făcut în atingerea reducerilor propuse şi planurile de viitor care ar trebui să includă un dialog structurat în ceea ce priveşte preocupările şi ideile atât a angajaţilor. ca de exemplu: .Impacturile de mediu . reducând costurile de tratare comune ale unităţii de producţie .Introducerea măsurilor de conservare a apei. un program de reducere trebuie stabilit care să conţină următoarele elemente: • O evaluare periodică a practicilor manageriale de mediu asociate cu funcţionarea şi utilarea. folosind puterea personalului.2. Această revizuire ar putea conduce la luarea unor decizii care să modifice sau să adapteze obiectivele. Procesele dinamice implicate de stabilirea scopurilor.2.Supraveghere monitorizată.Implementarea îmbunătăţirilor continue • Stimularea implementării acţiunilor de eficientizare a costurilor şi recunoaşterea contribuţiilor semnificative în scopurile de reducere a emisiilor. de exemplu introducerea unui „Principiu – Poluatorul Plăteşte” intern pentru deversările din unităţile individuale de producţie.Legislaţia în continuă schimbare . Astfel.

opţiunile de reducere la sursă trebuie luate în considerare. Următoarelor întrebări. care conţin principalele obiective ale Directivei – prevenţie.3. vârsta lor.Concentraţiile şi proprietăţile agenţilor contaminanţi . 2. şi respectiv în 2. consumul de energie) • capitalul şi costurile de operare când sunt implicate uzinele de tratare centrale sau finale. O alegere corectă necesită în mod normal studii în privinţa tratabilităţii şi/sau studii pilot.Capitolul 2 este selectarea opţiunilor corecte de control. etc.2. producţia de reziduuri. selectarea sistemului de tratare corespunzător se va face prin considerarea opţiunilor pentru: • reducerea la sursă • sistemul de colectare (drenaj) • metodele de tratare Problemele speciale în privinţa apelor şi gazelor reziduale sunt tratate în Secţiunile 2. De obicei scopul este descoperirea unei metode de tratare eficientă din punct de vedere al costurilor oferind în acelaşi timp o performanţă de mediu optimă. factori cheie ce variază de la amplasament la amplasament. ilustrează o cale de luare a deciziei pentru descoperirea sistemului de tratare a apei reziduale cel mai potrivit pentru fluxul de apă reziduală individual [cww/tm/132]. minimalizare şi control – ar trebui să li se răspundă individual pentru fiecare tip de apă reziduală.23.Temperatura .5.Presiunea • Cantitatea din partea ce necesită tratare • Scopurile şi finalităţile ce trebuie îndeplinite. recuperarea poluantului fiind prima alegere • Cerinţele legale • Opţiunile de control ce există pentru fiecare caz dat Procesul de selecţie şi evaluare – datele necesare obţinute cu ajutorul inventarului fluxului (vezi Secţiunea 2.2.Prezenţa impurităţilor .1 Selectarea Sistemului de Control al Apei Reziduale Figura 2.1.Rata fluxului .2.2.1) – întotdeauna are ca rezultat concluzii adiţionale în privinţa specificităţii amplasamentului ce trebuie luate în considerare. Ca urmare a consideraţiilor menţionate mai sus. proiectul lor şi durata de viaţă anticipată • Integrarea in proces potenţială şi gradul ei în interiorul unei instalaţii sau între mai multe instalaţii • Tipul şi calitatea mediului receptor • Impactul asupra mediului rezultat ca urmare a unei emisii reale sau prevăzute • Durata de viaţă rămasă şi performanţa echipamentului pentru diminuarea poluării • Disponibilitatea resurselor • siguranţa • limitările şi constrângerile unei instalaţii impuse de altă legislaţie • rezultatele obţinute în urma analizării de-a lungul mediului (consumul de apă. Liniile punctate simbolizează opţiuni alternative.2.: • Localizarea uzinei • Mărimea şi instalarea amplasamentului • Performanţa economică şi de mediu actuală ale instalaţiilor în discuţie. ca de exemplu: . Opţiuni de control disponibile sunt în general evaluate şi selectate în conformitate cu: • Caracteristicile fluxului emis. • Poate fi redusă cantitatea şi nivelul contaminării sau chiar eliminatăprin mijloace integrate in proces sau de alt tip? • Are nevoie fluxul de apă reziduală în totalitatea lui de tratare sau un sistem segregativ arn fi mai de ajutor? Waste Water and Waste Gas Treatment 35 .2.3.2.

Consumul de apă reziduală depinde de procesul de fabricaţie. Sugestii în privinţa cauzelor contaminării ce apar în mod frecvent sunt: Apa de proces. De multe ori acestea vor rezulta din consideraţiile privind procesul de producţie descrise în documentul omonim BREF vertical. Concentraţia ei de agenţi contaminanţi depinde în principal de solubilitatea fluxului de proces în apă. Alţi parametri relevanţi în acest context sunt metalele grele.5: Diagrama luării deciziei în privinţa Sistemului de Control al Apei Reziduale Drept exemplu de criteriu pentru priotizarea unei examinări mult mai amănunţite a fluxurilor afluente de apă reziduală a fost utilizată în unele zone ale Germaniei prezenţa unei încărcări TOC recalcitrante de nivelul a 20 – 50 Kg/d.2. Selectarea procedurii urmează paşii menţionaţi în Secţiunea 2. compuşii organici halogenaţi şi toxicitatea.: • Reducerea la sursă Opţiunile pentru reducerea apei reziduale la sursă trebuie luate în considerare primele.3. Următoarele sugestii ar trebui luate în considerare: 36 Waste Water and Waste Gas Treatment .Capitolul 2 • Fluxul de apă reziduală se poate trata biologic sau trebuie să fie pretratat descentralizat? Production Procesul de process producţie NO Nu Waste Apa water? uzata? YES Da MinimisaMinimalizare sau tion or evitare? avoidance? YES Da Nu NO NO Nu ContaContamin minated? at? YES Da Nu NO Pretreatment Pretratare Organic Contaminan ti contamiorganici? nants? YES Da Biologically nonNedegradabil degradable? biologic? Contine Containing POPs? POPs? Da YES Pretreatment Pretratare NO Nu Central or WWWTP centrala sau municipala municipal WWTP RECIPIENT WATER APA RECEPTOARE Figura 2.2.

investigarea potenţialului pentru regenerarea şi re-utilizarea apei (vezi Secţiunea 2. etc. . cauzat de instalarea unui nivel adecvat al instrumentarelor sau al procedurilor corespunzătoare.2. trebuie luate în considerare următoarele sugestii: . instalarea unui acoperiş peste anumite zone ce adăpostesc etape de proces. . unităţile de colectare a reziduurilor petroliere sunt recomandabile unde apare în mod frecvent eliberare de hidrocarbon lichid.2.Colectarea efluentului provenit din laborator într-un recipient de spălare Eliberări neintenţionate operaţionale Acesta se pot evita în general (deversarea lor în canalizare) printr-o atenţie sporită a operatorului.Instalarea unor instrumente bune pentru detectarea nivelului de separaţie .Luarea în considerare a folosirii unor amenajări pentru colectarea scurgerilor provenite de la furtunuri . însă trebuie să nu fie lăsate să curgă fără un anumit control sau un anumit grad de restricţie . pentru că nu este recomandabilă deversarea lor în zone unde apa de ploaie curată este colectată. recipiente probă în mărime corespunzătoare astfel încât supraîncărcarea să fie evitată şi frecvenţa colectării de probe şi chiar probele menţinute în limita minimă. Instrumentar adiţional sau colector de reziduuri petroliere vor fi elemente de ajutor care să activeze operatorii în efectuarea sarcinilor lor în mod eficient. sau în cadrul unei pompe de vid uscat pentru a minimaliza contaminarea generată de aparatele de vid . valvele de eliberare termice.Capitolul 2 .Astuparea sau acoperirea căilor de ventilare sau de scurgere atunci când nu sunt folosite . scurgerile provenite din izolaţia palanului dublu sau valvelor de etanşeizare duble.Evitarea unui contact direct la sistemele de răcire ori de câte ori este fezabil . atunci când sunt folosite.Îndepărtarea petrolului liber spre un sistem de spălare al reziduurilor petroliere înainte de a fi deversat în canalizare .Folosirea apei de proces recilabila.) .Instalarea unui instrumentar corespunzător pentru protecţia împotriva supraplinului recipientelor pentru transport rutier .Amenajarea unor acoperişuri peste rampele de încărcare . Pentru a reduce eliberările neintenţionate operaţionale.După cum este posibil captarea deversărilor provenite de la valvele de siguranţă.2.Separarea apei de proces de apa de ploaie sau din alţi efluenţi de apă.Dacă este fezabil.Curăţarea prin vacuum a deversărilor ori de câte ori este posibil. folosind un număr maxim de reciclări înainte de deversare . este de asemenea preferabil să utilizăm un fluid de proces ca lichid de etanşeizare.1. . de câte ori este fezabil din punct de vedere economic. magazii în care se încarcă sau se descarcă diferite materiale. este de asemenea o opţiune ce poate fi luată în considerare . ori de câte ori este posibil.O separare eficientă apă/hidrocarbon cât se poate de practică efectuată în cadrul echipamentelor din dotarea procesului înainte de a deversa apa în canalizare . Valve probă de tip piston).Pentru a evita supraplinul vaselor sau recipientelor..O revizuire importantă în ceea ce priveşte nevoia de apă în cadrul sistemelor de purificare sau. .Minimalizarea fluxului de apă pentru spălare şi pentru sistemele de etanşeizare ce sunt necesare în mod frecvent pentru motive de siguranţă. De asemenea. Waste Water and Waste Gas Treatment 37 . folosirea unui fluid de proces în locul unui flux în cadrul aparatelor cu jet Venturi sau în cadrul unei pompe cu inel lichid.Evitarea apariţiei pierderilor în timpul scurgerii apei de pe fundul recipientelor . în loc de spălare şi drenare. decât folosirea unui jet de apă sau tratarea lor cu aburi direcţionându-i spre canalizare. pentru a permite re-utilizarea sau reciclarea.Permiterea colectării apei de spălare într-un sistem de colectare a reziduurilor petroliere decât să fie trimisă direct în canalizare. aici fiind de preferat utilizarea unor sisteme probă cu circuit închis sau valve probă care nu necesită spălare (ex.Instalarea unor borduri pentru a asigura retenţia deversărilor .Turnarea în lingotiere a liniilor. precum şi minimalizarea cantităţii de apă ce necesită tratament.Minimalizarea folosirii furtunurilor .

a hidrocarburilor libere. orice mijloace pentru diminuarea consumului de apă poate conduce spre o reducere a cantităţii de contaminanţi evacuaţi prin canalizare Activităţi de întreţinere. făcând din acest amplasament. în cazul apariţiei unei defecţiuni de funcţionare.Evitarea pe cât posibil a defectării etanşeităţii pompelor .) • Instalarea Capacităţii Tampon Instalarea acestei capacităţi este benefică pentru anumite fluxuri de apă reziduală din cadrul uzinelor de producţie. mod de ambalare. prin natura lor. Curăţarea grupului de schimb) . Ca de exemplu: . locaţia obligatorie a curăţării echipamentului (ex. pe cât posibil.3. de tipul: . precum şi pentru fluxurile de apă reziduală colectate înainte de intrarea WWTP-ului central.4. Pentru a minimaliza aceste activităţi de întreţinere este nevoie de planificare atentă anterioară.Pretratarea unui flux de apă reziduală individual prin tratare biologică centrală amplasata spre sfarsitul fluxului tehnologic.Analizarea frecventă a sistemelor de scurgere pentru a identifica cel mai bun tip de echipament. Contaminarea de fond cauzată de sistemele de canalizare poate fi minimalizată.3.Identificare amplasamentului pentru curăţarea echipamentului corespunzător.Lăsarea în funcţionare a furtunurilor de apă doar când este nevoie de ele. de exemplu: un flux ce conţine metale grele sau COD refractar. Aşadar. . pentru a le pompa prin vacuum. . etc.2.1. de exemplu. Pentru a reduce agenţii contaminanţi la sursă ceea ce ar 38 Waste Water and Waste Gas Treatment .Curăţarea canalelor murdare care ar putea cauza o contaminare semnificativă a fondului • Selectarea Sistemelor de Drenaj (vezi Secţiunea 2. • Metode de tratare Opţiunile în ceea ce priveşte tratarea sunt: . aceasta fiind o practică bună de management/de fabricare Economisirea apei prin măsuri integrate in proces sau alte tipuri de măsuri conduce la fluxuri de apă mult mai concentrate care ar putea să fie reciclate şi exploatate în mod profitabil pentru o producţie mai ridicată sau pentru tratarea lor cu o mai mare eficienţă. Întreţinerea preventivă a echipamentului şi implementarea unui program de monitorizare sunt modalităţi de asigurare a minimalizării acestora. dacă este nevoie. Adeseori activităţile de întreţinere au ca rezultat contaminare semnificativă a apei.Evaluarea atentă a necesităţilor de curăţare a echipamentelor şi metodelor folosite în acest scop. prin: .2. de exemplu.Repararea scurgerilor detectate în cel mai scurt timp . tip de etanşeizare.Detectarea scurgerilor apei de răcire rezultate din defecţiunile apărute la schimbătorul de căldură prin verificarea periodică a conţinutului de hidrocarbură. în fluxul deversor. a monitorizării vibraţiilor sau a unor alarme împotriva scurgerilor etanşeizărilor .Identificarea unui traseu de depozitare al efluentului de curăţare Eliberările rezultate din defecţiuni ale echipamentului. dotat cu amenajări corespunzătoare pentru recuperarea hidrocarburilor şi a reziduurilor solide.Verificare periodică a camerelor de inspectare din sistemele de canalizare pentru a verifica existenţa. Mai multe detalii sunt oferite în Secţiunea 3. a nivelului pH-ului şi a conductivităţii electrice a apei de răcire din retur . imprevizibile.Capitolul 2 .Planificarea atentă a echipamentului de drenaj pentru a evita eliberările nedorite în canalizare .Instalarea unor pompe fără etanşeitate. Acestea sunt.

ar putea fi încă nevoie de un tratament la final de proces. Toate echipamentele de tratare pot prelucra doar emisii captate. de exemplu: uzină de tratare mecanico/biologică (WWTP central biologic). sub forma pretratării sau tratării finale . Natura – sau „chimia” – contaminanţilor are o importanţă ridicată de vreme ce toate sistemele de tratare sunt limitate în acest domeniu. în consecinţă. de exemplu: . uzină în care au loc precipitarea/flocularea/sedimentarea sau a uzinei de tratare a apei de ploaie contaminate .Nu se tratează fluxurile de apă reziduală individual contaminat la un nivel scăzut sau a apei de ploaie necontaminate Diversele tehnici de tratare sunt descrise în Capitolul 3. O investigaţie amănunţită a posibilităţilor de reducere la sursă este. În momentul în care se planifică modificări fie ale reducerii la sursă. alegerea unei tehnologii bune va avea un impact semnificativ în ceea ce priveşte impactul asupra capitalului necesar şi în privinţa costurilor de operare. gradul lor de variabilitate. 2. recomandată cu tărie. o bună cunoaşterea a importanţei relative a fiecăreia dintre cauze va fi esenţială pentru stabilirea priorităţii. în primul rând. În sfârşit. în special atunci când avem de-a face cu substanţe inflamabile. dacă emisiile necaptate trebuie tratate prin alte procedee afară de reducerea la sursă.4. în plus faţă de valorile maxime. fie a tratării la final de proces.3. Problemele-cheie ale proiectului sistemelor de tratare a gazelor reziduale sunt: rata de curgere a fluxului de gaz.2. De aceea aceste sisteme trebuie proiectate ţinând cont de eficienţa economică.Doar vaporii inflamabili se pot incinera . În majoritatea cazurilor investiţia corespunzătoare este mai scăzută decât pentru tratarea la final de proces. . trebuie reţinut faptul că toate schimbările pot avea implicaţii de siguranţă importante. concentraţiile sale contaminante şi.Capitolul 2 preveni diluarea şi dispersia nedorită a agenţilor contaminanţi care altfel ar scăpa nedetectaţi şi netrataţi în apa receptoare. astfel.Tratarea apei reziduale distribuite. Astfel. optimizarea capitalului aferent şi a costurilor de operare. • Reducerea la sursă Controlarea emisiilor la un nivel eficient din punct de vedere al costurilor necesită. trebuie tratate în aval de sistemul de tratare la final de proces. Astfel. este necesar un tratament la final de proces.2. Investiţia necesară pentru tratarea la final de proces va fi făcută. cu ajutorul dispozitive de colectare şi cu ajutorul unui sistem de ventilare (inclusiv amenajările necesare în privinţa siguranţei). Costurile instalaţiei pot fi semnificative pentru aceste sisteme de ventilare.2.3. Astfel este importantă evaluarea amănunţită a efectului avut de orice schimbare din sistemul de siguranţă a instalaţiei.2. investigarea posibilităţilor de reducere la nivelul sursei. • Colectarea emisiilor (vezi Secţiunea 2. în general. ţinând cont de rata fluxului total de gaz ce va fi tratat. astfel că eforturile depuse pentru minimalizarea acestei rate a fluxului îşi vor arăta roadele. Planificarea atentă este necesară pentru a optimiza recuperarea poluantului şi. Ar trebui să se bazeze pe cauzele emisiilor. Investigaţia poate dezvălui posibilităţi ulterioare pentru reducerea la sursă a emisiilor.Agenţii contaminanţi ce conţin halogen şi/sau sulf necesită tratare cu gaze de ardere situata dupa oxidarea catalitică şi termică Waste Water and Waste Gas Treatment 39 .2.Tratarea finală în cazul unui flux de apă reziduală şi apoi deversare directă în apa receptoare .Tratarea centrală pentru un amplasament (întreg).2 Selectarea sistemului de control al gazului rezidual Procedura de selecţie urmează secvenţa menţionată în Secţiunea 2.2.2) • Selectarea tehnologiei de tratare Când măsurile de reducere nu conduc spre dorita reducere a emisiilor. După ce toate posibilităţile fezabile de reducere la sursă au fost epuizate.

Investiţia necesară sistemului este. prafurilor piroforice şi scânteilor). de exemplu: . cu cât mai valoros produsul cu atât mai mult folosirea tehnicilor ce permit recuperarea (de exemplu: adsorbţia. captarea gazelor în unitatea de diminuare şi necesităţile de echipament auxiliar (ex: un tambur de etanşeizare pentru un incinerator. trebuie avut grijă pentru includerea costurilor implicate de toate amenajările. . problemele de siguranţă sunt importante pentru precipitoarele electrostatice (desprăfuirea gazelor inflamabile trebuie evitată) şi pentru filtrele sintetice (aprinderea fiind posibilă datorită gazelor fierbinţi. condensarea.Praful care cauzează probleme adsorbării. Majoritatea amestecurilor VOC/aer sunt inflamabile dacă concentraţia VOC-urilor depăşeşte 40 g/m3 la o temperatură de 20 C0 şi la presiune atmosferică. Valoarea produsului emis va determina necesitatea recuperării ei din gazul rezidual. de asemenea. probabil producătoare de concentraţii din intervalul inflamabil. costurile produselor chimice. (de exemplu: oxidarea termică şi catalitică. depozitarea produselor secundare. mediul adsorbant sau membranele adsorbant.Capitolul 2 . Opţiunea opusă – concentrarea VOC mult peste HEL – trebuie să se asigure faptul că această concentraţie nu va scădea sub nici o formă sub acea limită ridicată. Majoritatea tehnologiilor sunt limitate în ceea ce priveşte eficienţa îndepărtării şi. Multe sisteme (ex: adsorbţia. incineratorul trebuie instalat într-un loc în care nu există riscul prezenţei vaporilor inflamabili. Problemele în privinţa siguranţei au o importanţă specială pentru sistemele de oxidare termică şi catalitică. Pentru a evita returul flăcării. o revizuire detaliată în privinţa siguranţei fiecărei instalaţii este necesară şi ar putea avea un impact semnificativ asupra selecţiei sistemului. De asemenea. de până la 99%. absorbţia şi biofiltrarea nu ating 100% din eficienţa îndepărtării.Eficienţa condensării depinde de presiunea vaporilor contaminanţilor aflaţi la temperatura de condensare. foarte eficiente.Eficienţa filtrării umede depinde de solubilitatea şi presiunea vaporilor contaminatorilor. biofiltrarea). absorbării sau oxidării catalitice în care particulele de praf acoperă ambalarea sau stratul adsorbant. trebuie să ne asigurăm că acea concentraţie de admisie este întotdeauna mult sub LEL. în special sistemele criogenice sau de refrigerare sau sistemele de filtrare . Acesta este unul dintre avantajele sistemelor de oxidare termică şi catalitică care ating nivele de eficienţă a distrugerii ridicate. s-ar putea să fie mai importante costurile de operare. pre.şi post. Un dispozitiv de decuplare a detonării sau un tambur de etanşeizare pot fi furnizate pentru a preveni riscul apariţiei returului flăcării în cazul concentraţiilor neaşteptat de mari. membranele) vor avea ca rezultat fluxuri mult mai concentrate. sistemele de condensare. astfel că. a operaţiunilor şi a întreţinerii.tratare. consumul adiţional de energie şi combustibil şi deversarea gazului de ardere trebuie avute în vedere. unitate de tratare pentru o condensare) ar putea avea un impact semnificativ asupra costului. de exemplu: propagarea flăcării în conductele de intrare ale unui incinerator.Membranele lucrează mai bine asupra unor compuşi specifici .Otrăvuri catalitice care distrug eficienţa incineratorului catalitic sau a filtrului catalitic . . atâta timp cât se are în vedere evitarea saturării adsorbantului. de importanţă majoră. Câteodată impurităţile trebuie să fie îndepărtate într-o etapă de pretratare. trebuie avut grijă la 40 Waste Water and Waste Gas Treatment . în special. Astfel. Când se evaluează investiţia necesară. evident. Deşi investiţia iniţială este importantă. membranele) vor fi preferate tehnicilor de distrugere (de diminuare). Sistemele de adsorbţie sunt. Pe lângă aceasta.Vapori de apă care afectează eficienţa adsorbţiei. însă pe de altă parte. În special furnizarea de utilităţi. etc. riscurile supraîncălzirii învelişului trebuie evaluate. Când sunt evaluate. condensarea.Acizii care afectează activitatea de biofiltrare/bioepurare Trebuie luată în considerare concentraţia emisiilor. astfel că substanţele cu presiune mai ridicată a vaporilor sunt mai puţin potriviţi în procedeul condensării.Biofiltrarea compuşilor non-biodegradabili nu va fi eficientă . Pentru sistemele de adsorbţie. Aici incluzând consumul de utilităţi. Majoritatea sistemelor includ compresoare şi ventilatoare care pot avea implicaţii în siguranţă. În general. sistemele ce folosesc alte tehnologii trebuie şi ele să facă obiectul unei revizuiri detaliate în ceea ce priveşte siguranţa.Doar compuşii de mărime moleculară mică pot fi absorbiţi şi desorbiţi eficient . iar o analiză detaliată este necesară pentru a asigura siguranţa instalaţiei. Prezenţa impurităţilor în gazul rezidual afectează proiectul sistemului. înlocuirea catalizatorului.

Refractarea este sensibilă la umiditate. funcţionarea în gol). Sistemele de adsorbţie cu înveliş fixat folosesc pentru desorbţie aburul.5 trebuie urmat şi sistemul corespunzător de canalizare proiectat corespunzător. necesită implementarea şi întreţinerea sistemelor de separare/segregare a apei reziduale. în conformitate cu nivelul de poluare • Scurgere a apei reziduale pentru a putea fi deversată direct fără tratare • Scurgere pentru apa reziduală folosită • Scurgere pentru apa reziduală. Menţinerea unui sistem regenerativ sau fără flacără la o anumită temperatură necesită o fracţiune (o parte) din combustibilul folosit într-un oxidator termic simplu.2. ţinând cont de originea ei • Scurgere pentru uzinele de tratare descentralizate sau centralizate (din amplasament sau din afara lui) • Scurgere separată pentru apa reziduală organică şi apa reziduală anorganică fără încărcare organică relevantă. economisând energia necesară pompării.Capitolul 2 cuantificarea costurilor asociate fiecărei etape de operare (operare normală. pentru fiecare flux de apă reziduală. Aceste pre-rechizite. Uzinele existente adeseori utilate cu sisteme subterane pentru că acestea pot fi utilizate drept canalizări gravitaţionale. Cantitatea de combustibil necesară menţinerii temperaturii în timpul funcţionării în gol trebuie avută în vedere pentru sistemele ce nu funcţionează 24 de ore pe zi.2.2. Fluxurile de apă reziduală care nu întrunesc standardul calităţii tratării centrale vor fi tratate în operaţiuni speciale de pretratare. Apa reziduală ce nu necesită tratare – ex: apă de ploaie sau apă de răcire necontaminată – este segregată din apa reziduală ce trebuie supusă tratării. astfel reducând încărcarea hidraulică a drenării şi a sistemului de tratare. însă. alegerea unui sistem de colectare a apei reziduale potrivit asigură deversarea optimă de apă reziduală cu cel mai mic posibil impact asupra mediului. de asemenea. iar costurile implicate de acesta ar putea avea un impact important asupra costurilor de operare. În funcţiile de necesităţile de tratare dupa proces. Sistemele de incinerare trebuie poziţionate în afara locaţiei în care pot apărea vapori inflamabili. astfel că trebuie ţinută călduţă tot timpul. Un alt aspect important (cheie) ar fi disponibilitatea utilităţilor în selectarea celei mai bune tehnologii de diminuare. evitându-se astfel diluarea ambelor ce ar presupune o scădere a eficienţei tratării. Sistemele de tratare sunt descrise în Capitolul 3. De exemplu. trebuie instalat un sistem de drenaj care să întrunească necesităţile de : • Scurgere a apei de ploaie • Scurgere a apei de răcire. trebuie adaptat proiectul. regenerare. procesul decizional ilustrat în Figura 2.4. iar conductele nu sunt în calea Waste Water and Waste Gas Treatment 41 . Constrângerile impuse de planul general pot juca un rol important. Astfel. Metodologia de selectare este descrisă în următoarele secţiuni care se ocupă de drenajul apei reziduale şi de captarea gazului rezidual. în considerare. 2. 7 zile pe săptămână.4 Alegerea Sistemului de colectare Alegerea unui sistem de colectare bun este influenţată de alegerea sistemelor de tratare şi. astfel.2. 2. Instalarea unui sistem într-o zonă ce prezintă pericole presupune proiectare în conformitate cu aceasta a sistemelor instrumentale şi electrice care ar putea afecta în mod semnificativ costurile unităţii. Pentru sistemele de condensare trebuie să existe furnizare suficientă de energie şi de apă pentru sistemele de epurare a apei. Apa reziduală poate fi colectată fie prin canale şi drenaje subterane sau de suprafaţă. oxidatorii termici în mod normal se potrivesc cu liniile refractare. Necesităţile de acces în unitate trebuie luate. dacă acest abur nu este disponibil în cantitate suficientă. precum şi factorii economici. Disponibilitatea unui combustibil potrivit este necesar de determinat pentru un sistem de incinerare.1 Selecţia Sistemului de colectare a apei reziduale şi a Sistemului de Separare Având în vedere rezultatele din registrul apei reziduale. depinzând de sarcinile şi scopurile tratării apei şi gazului rezidual.

Aparatele care pot fi instalate pentru a preveni aprinderea amestecurilor inflamabile gaz-oxigen sau să le minimalizeze efectul prin prevenirea exploziilor sunt: • • 42 Opritor al detonării Tambur de etanşeizare Waste Water and Waste Gas Treatment . Cele reale regăsite la mai puţin de 50% din capacitatea proiectată a ventilatorului. În majoritatea cazurilor. cum se întâmplă cu amplasamentele care se găsesc în vecinătatea construcţiilor de retenţie. sunt des întâlnite. Închiderea trebuie să fie astfel proiectată încât să fie prevenită eliberarea vaporilor. însă. implicaţiile de siguranţă. Un dezavantaj este necesitatea captoarelor presurizate şi riscul formării unor emulsii cauzate de pompare.Capitolul 2 instalaţiilor de proces. inclusiv a unui echipament de control corespunzător. În cazul unei scăderi a ratei fluxului trebuie verificate. înnoire şi reparaţii ce sunt mult mai uşor de făcut şi astfel. nu există de obicei altă soluţie decât aceea de captare a canalizării la suprafaţă. Această revizuire este necesară din două motive principale: • Ratele reale ale fluxului furnizate de către ventilatoare pot fi destul de mult diferite faţă de cele din proiect din cauza căderilor de presiune dupa proces şi din amonte. legând câteva ventilatoare la un sistem de tratare obişnuit • Pentru captarea emisiilor difuze şi/sau fugitive prin protejări ale extracţiei şi captarea lor într-o unitate de tratare • Sub formă de sisteme de evazare care sunt instalate în principal pentru a permite depozitarea în condiţii de siguranţă a gazului rezidual în timpul situaţiilor de urgenţă Pentru a minimaliza rata fluxului de aer în unitatea de control. Acolo unde această concentraţie va fi cel mai probabil depăşită. Însă.2 Alegerea Sistemelor de colectare a gazelor reziduale Sistemele de colectare a gazelor reziduale sunt adeseori mult mai puţin lungi comparativ cu sistemele de colectare a apei reziduale. 2. Trebuie alocaţi bani în proiectul sistemului final. Ajustări mici ale proiectului pot conduce la reduceri semnificative în rata fluxului şi în consecinţă la economii în costurile de tratare la final de proces.4. siguranţă (evitarea concentraţiilor apropiate de LEL) şi igienă (locul unde oamenii au acces trebuie să fie înăuntrul închiderii). instalarea unui detector LEL înăuntrul închiderii este necesară. Rata totală a fluxului ar trebui să fie suficientă pentru a asigura diluţia vaporilor până la o valoare mult sub LEL. operarea lor este economică. Ele sunt instalate în principal: • Sub formă de sisteme de colectare ventilatie.2. Astfel. acest procedeu prezintă probleme ce ţin de operabilitate (acces la echipament). pentru canalizările subterane (ex: zone cu perioade lungi de îngheţ). acest fapt poate conduce la tratare la final de proces supradimensionată.2. Dacă nivelul apei subterane dintr-un amplasament industrial este aproape de zero. Pentru sistemele de colectare a VOC aspectele cele mai importante sunt siguranţa personalului şi igiena. o problemă situaţiile climaterice. Pot fi. bazând rata fluxului din sistemul de tratare pe suma ratelor fluxului ventilatoarelor care suflă spre unitatea de control. Tehnologia avansată foloseşte canale subterane din motive de întreţinere. Colectoarele subterane au avantajul că scurgerile şi breşele pot fi detectate mult mai uşor înainte ca să fie afectat foarte tare rezervorul subteran. de asemenea. Măsurarea ratelor reale ale fluxului este astfel recomandată. estuarelor sau a zonelor de coastă. sistemul de tratare a emisiilor va fi instalat în punctele existente de captare a emisiilor sau în cadrul sistemelor de colectare ventilate. O revizuire importantă a acestor sisteme existente trebuie făcută înainte de determinarea ratei totale a fluxului din sistemele de tratare. anticipat pentru schimbările în cadrul ratelor fluxului (creşteri sau scăderi) care pot apărea datorită instalării unităţii de tratare.5 m/s). • Sistemele existente de extragere a fumului sau gurile de aerisire s-ar putea să nu fi fost proiectate ţinând cont de minimalizarea ratei fluxului. este recomandabilă închiderea surselor de emisii pe cât de mult posibil prin partiţionări ce separă sursele de mediul lor înconjurător. acest fapt fiind asigurat printr-o suficientă velocitate a aerului ce trece prin deschizături (este recomandat un nivel minim de 0.

avea un impact asupra calităţii apei deversate. În momentul în care sunt identificate problemele neprevăzute. Aceste variabile pot influenţa în mod sever funcţionarea WWTP-ului şi pot. Dacă aceste standarde nu sunt îndeplinite. variabile ca: supapa de descărcare a agentului de limpezire. [cww/tm/129] Unele variabile pot fi controlate de către un operator al unei WWTP. Această perioadă include proiectarea amenajărilor.2.2.6 Metodele de control al calităţii Aceste metode sunt instrumente ce sunt utilizate „pentru a rezolva problemele” atunci când procesul nu mai poate controla sau împlini cerinţele pentru obţinerea avizelor. În multe cazuri o oprire completă a unei uzine este necesară pentru a elabora modificări ale uzinei. să fie implementate relativ rapid • Măsurile de control (ex: programele de optimizare controlate de calculator) pot avea nevoie de câteva luni. Altele sunt în afara controlului ei/lui. În cele ce urmează sunt ilustrate aceste metode de tratare a apei reziduale. în ultimă instanţă. calitatea produsului este judecat în comparaţie cu un anumit set de standarde. în timpul planificării detaliate şi/sau în timpul revizuirii. Aspectele controlabile sunt toate ajustate în conformitate cu schimbarea din sistem. proiectare tehnică detaliată. alimentarea cu oxigen dizolvat şi cu produse chimice care se pot ajusta în momentul în care se impune din cauza circumstanţelor existente. Dacă nu performanţa opţiunii de control va prezenta un standard scăzut de mediu şi un raport slab costuri-benefcii al investiţiei de mediu. de obicei. pentru a dezvolta şi testa mediul în care se operează. depinzând de proiectele existente şi de abilitatea implementării lor într-un mediu în care se desfăşoară activitatea unei uzine.2. Ajustarea condiţiilor de operare este o activitate de feedback ce doreşte să producă rezultate constante Waste Water and Waste Gas Treatment 43 . iar acţiunile corectoare necesită cooperare din partea mai multor departamente. iar în operaţiuni petro-chimice sau chimice aceasta se poate întâmpla o dată la câţiva ani. selectarea opţiunilor de control al emisiilor trebuie regândite.2. sau chiar mai mult. ceea ce înseamnă că amestecul corect de gaze reziduale este foarte important. Pentru a verifica dacă procesele de tratare funcţionează corect. implementarea lor trebuie planificată în detaliu. Se cunoaşte foarte bine că o implementare de succes a tehnicilor de control necesită o etapă a proiectării bună. • Măsurile privitoare la echipare (ex: implementarea aparaturii de control sau modificări de proces canalizate spre reducerea la sursă) pot avea nevoie de câteva luni până la câţiva ani. instalarea şi pornirea. Timpul necesar implementării măsurilor de control al emisiilor depinde foarte mult de natura măsurilor şi de tipul de amenajare în care ele trebuie implementate: • Măsurile organizaţionale (ex: revizuirea procedurilor de operare sau practicile de programare) pot.5 Implementarea opţiunilor pentru controlul emisiilor selectate Odată ce măsurile pentru controlul emisiilor au fost selectate. metoda de control a tratării gazului rezidual fiind corectă. 2. fără a lua în considerare dacă sunt de natură organizaţională sau ţin de echipare. este nevoie să se restabilească performanţa conform standardelor prin [cww/tm/129]: • Detectarea schimbării • Identificarea cauzei schimbării • Aplicarea de acţiuni corectoare pentru restabilirea sistemului la status quo Rezolvarea problemei şi îmbunătăţirea sistemului necesită oprirea întregii uzine sau a întregului amplasament. spre exemplu: rata fluxului de apă reziduală şi caracteristicile ei. Exercitarea controlului. obţinerea avizelor. Eliberările provenite din instalatia de tratare depind de caracteristicile sale influente şi de eficienţa operaţiunii de tratare. procurarea echipamentelor.Capitolul 2 • Etanşeizări ale apei Concentraţia din sistemele de colectare a VOC trebuie menţinute mult sub sau peste intervalul exploziv. 2.

Testarea şi monitorizarea on-line va da un avertisment în avans WWTP-ului în ceea ce privesc schimbările apărute la intrare. poate fi implementată. extinzând obiectivele rezolvării problemelor dincolo de corectarea problemelor evidente. În timp ce este important ca să se facă ca sistemul să funcţioneze. [cww/tm/129] Scopul îmbunătăţirii calităţii este respingerea standardelor obişnuite şi atingerea unor nivele de performanţă niciodată atinse. analiza şi controlul variaţiei în cadrul unui proces. predictibil sau imprevizibil. cât şi analiza lor cu ajutorul obţinerii informaţiilor necesare şi pregătirii datelor pentru o utilizare mai bună. din punct de vedere statistic cu standardele în vigoare pentru efluenţi. O diagramă a fluxului furnizează etapele necesare pentru obţinerea unui rezltat dorit şi ar putea fi utilizate pentru clarificarea procedurilor utilizate şi pentru a oferi o înţelegere uzuală a procesului general. care vor rezulta după parcurgerea unei etape de remediere care să atingă noua zonă de control ce este impusă de noile standarde. Paşii ce trebuie urmaţi pentru a recâştiga controlul în momentul în care acesta s-a pierdut sunt binecunoscuţi ca fiind: de detectare. Un grafic SPC este un instrument ce poate răspunde următoarelor întrebări: • WWTP-ul are aceleaşi rezultate pe care le-a avut întotdeauna? • Se află cumva într-o stare de controlare statistică sau există anumite cauze de neconformitate evidente? • Funcţionează (operează) exact cum ar fi de aşteptat. Acest fapt va permite vizualizarea gradului de variaţie a procesului şi identificarea problemelor speciale. identificare şi acţiune corectoare (vezi mai sus). însă sistemul s-ar putea să nu fie capabil să fie conform. după cum este prezentată în Figura 2. Calea de îndeplinire este printr-un proces în trei etape: • Identificarea cauzelor problemelor potenţiale • Obţinerea datelor şi analiză • Controlul statistic al procesului Prima etapă în rezolvarea problemei şi în îmbunătăţirea calităţii este concentrarea pe un număr limitat de probleme potenţiale şi încercarea de a identifica cauzele lor principale. Un nou set de standarde necesită aducerea unor îmbunătăţiri. SPC este utilizat pentru a cuantifica variaţia datelor şi pentru a determina matematic dacă un proces este stabil sau nu. Un alt instrument este Analiza Pareto care este o comparaţie organizată a factorilor legaţi de o anumită problemă. Control/Îmbunătăţire.6. În termeni calitativi „a fi în control” înseamnă că sistemul manevrează variaţiile cât poate de bine. O diagramă cauză efect. Este un mod grafic de identificare şi concentrare pe cei câţiva factori şi probleme vitale. Variabilele ce nu pot fi controlate sunt manevrate în mod predictiv sau anticipând nevoia de alimentare. prezentată sub forma unei Diagrame Fishbone ISHIKAWA. s-ar putea ca să fie mult mai importantă revizuirea şi identificarea zonelor de îmbunătăţire potenţială. A treia etapă din cadrul procesului de îmbunătăţire a performanţei unui WWTP este folosirea unui control statistic al procesului (SPC). pentru că fie există noi standarde sau fluxul de intrare s-a schimbat. furnizează un mod eficient de organizare şi afişare a diferitelor idei avute asupra a ceea ce ar putea fi acele cauze principale. acolo unde este nevoie. SPC utilizează metode pentru studiul. Este un adevărat vehicul prin care cel interesat poate extrage informaţia utilă în privinţa unui proces astfel încât acţiunea corectoare. Se vor face doar acele operaţiuni ce trebuie să întrunească anumite standarde şi să rămână controlabile în ceea ce priveşte calitatea efluentului. [cww/tm/129] Modul obişnuit în care funcţionează o WWTP este acela a controlării procesului. pierzându-se astfel o parte a controlului sistemului. Opţiunea cea mai uşoară şi anume aceea a nu face nimic este de neaacceptat în majoritatea cazurilor. ex: sub formă de histograme şi/sau grafice ale tendinţei. A doua etapă a rezolvării problemei şi a îmbunătăţirii calităţii este achiziţia de date corecte şi de încredere.Capitolul 2 chiar dacă intrările sunt inconstante. Instrumente de îmbunătăţire a calităţii. având în vedere constrângerile fizice la care este supus? • Când sunt certe exact acţiunile corectoare şi când ar trebui lăsat sistemul în pace? • Trebuie aplicate măsuri corectoare care să cuprindă schimbarea procesului sau schimbarea procedurilor? 44 Waste Water and Waste Gas Treatment .

Atenţie şi acţiune imediată este necesară atunci când: • datele sunt în afara limitelor statistice şi astfel sunt considerate a fi un motiv special de variaţie. Aceste limite sunt impuse de către proces şi se bazează pe performanţa anterioară.3 Instrumente de Management Strategic Aceste instrumente sunt descrise în momentul în care ele se aplică organizării şi operării manevrării eliberărilor. Aplicarea lor în managementul de proces ar putea aparţine de Waste Water and Waste Gas Treatment 45 .6: Diagrama Cauză Efect a Calităţii Slabe a Efluentului În construirea unui grafic SPC sunt calculate cu ajutorul datelor limitele statistice superioare şi inferioare. ex: o procedură de colectare a probelor. Datele indică faptul că există prea mare variaţie în operarea corectă unei WWTP şi că schimbările sistemului trebuie să fie implementate pentru a câştiga controlul. o vărsare a unui lichid sau un instrument ce necesită calibrare • limitele statistice sunt prea mari şi valorile reale într-un final se vor poziţiona în afara intervalului de control sau în afara limitelor impuse de avize.2. capabil să funcţioneze bine. Limitele de control operaţional trebuie să fie cuprinse în limitele statistice (superioare şi inferioare). din punct de vedere statistic. 2. Când limitele statistice definite de către proces sunt în afara standardelor şi cerinţelor de operare. Ele nu trebuie confundate cu limitele controlului operaţional. adică cu limitele utilizate pentru a opera un WWTP sau pentru a îndeplini limitele impuse de emiterea avizelor.Capitolul 2 OAMENI PEOPLE MATERIALS MATERIALE METODE METHODS Wrong greşite Programări equip. operatorul reacţionează probabil corect la schimbările pe care le observă în proces.a ment settings utilajelor Improper proFabricare incorectă duct makedown a produsului Proceduri incorecte Incorrect procedures Citiri greşite Wrong equip-ale echipamentelor ment readings Poor maintenance Întreţinere slabă Wrong product Produsul este greşit Rata de alimentare greşită Wrong feed rate Lipsă a atenţiei Lack of attention Lipsa pregătirii Lack of training Punct de alimentare Wrong feedpoint greşit Efect Effect Calitate slabă Poor a efluentului quality (încălcări ale effluent autorizaţiilor) (permit violations) Insufficient staff Personal insuficient Poor slab Influent influent Insufficient mixing Amestec insuficient Control slab Poor control Oxigen insuficient dizolvat Insufficiently dissolved oxygen Reziduu/reciclare insuficientă Insufficient waste/recycle SVI slab Încărcare hidraulică Excessive hydrauexcesivă lic loading Poor SVI Nutritivi insuficienţi Not enough nutrients MACHINES MAŞINI MĂSURĂTORI MEASUREMENTS SVI: Index volum namol SVI: Sludge Volume Index Figura 2. El se luptă cu un sistem care se presupune că funcţionează într-un interval care nu este.

aplicarea unui proces repetabil (iterativ) nu este o metodă învechită. precum şi pentru dezvoltarea măsurilor de minimalizare şi prevenţie. emisiile accidentale. 2. De aceea este importantă separarea evaluării riscului bazându-ne doar pe datele tehnice provenite din acest proces politic [cww/tm/132] care în mod normal include consideraţii în privinţa riscului-beneficiului incluzând alocarea costurilor şi adeseori impune o judecată subiectivă. Procesul luării deciziei în privinţa aplicării măsurilor corespunzătoare nu se află în cadrul obiectivelor evaluării riscului. adică estimarea incidenţei şi a severităţii efectelor adverse care pot apărea • estimarea riscului. Este un proces repetabil şi în trepte. sunt: • evaluarea riscului • benchmarking • evaluarea ciclului vieţii (LCA).2 Benchmarking Benchmarking este un proces în care se compară realizările unui anume amplasament sau instalatie cu realizările altora. sursele şi căile de propagare a expunerii. În momentul în care în primul pas nu se identifică nici un pericol în cadrul fluxului de deversare. evaluarea riscului poate oferi recomandări valoroase în privinţa cerinţelor impuse de uzinele de tratare. ceea ce presupune că este necesară o reciclare sau o diminuare aproape completă a sa • instalarea unui anume proces s-ar pute să nu fie posibilă din cauză că mediul receptor este deja pre-contaminat într-un asemenea grad încât o contaminare adiţională ar avea ca rezultat expuneri periculoase • un alt tip de tratare ar putea fi avantajos când este comparat cu unul mai comun. adică estimarea relaţiei dintre nivelul de expunere la o anumită substanţă şi incidenţa şi severitatea efectelor ei • evaluarea expunerii.Capitolul 2 obiectivele de lucru ale respectivului BREF vertical sau BREF-ului alcătuit pe probleme economice sau care apar de-a lungul mediului de lucru. Elementele principale 46 Waste Water and Waste Gas Treatment . precum şi nivelele. Consideraţii de ordin socio-economic sau politic pot influenţa aceste decizii. În cadrul unei evaluări de mediu s-ar putea descoperi că: • un flux emis are proprietăţi toxice ce nu permit expunerea sa în mediu deloc.2.2. Următoarea etapă este – ca rezultat al procesului de evaluare – reducerea riscului şi diminuarea consecinţelor avute de un efect advers [cww/tm/132]. de exemplu modul propriu de manageriere (administrare) sau tratare a apei şi gazului rezidual. Astfel. adică cuantificarea probabilităţii estimate într-o caracterizare a riscului.3. Ar putea lua în considerare emisiile continue şi discontinue. Programele de calculator există pentru aplicarea proceselor de evaluare a riscului [cww/tm/84]. prin referire la activităţi similare de altundeva. Aceste gânduri vor fi luate în considerare în BREF-ul pe probleme economice şi în privinţa mediului de lucru. adică identificarea capacităţii substanţei de a cauza efecte adverse • evaluarea relaţiei concentraţie-efect. adică estimările concentraţiilor sau dozelor la care ar putea fi expuse părţile componente ale mediului (inclusiv populaţia umană) • caracterizarea riscului. Acel proces repetabil menţionat mai sus caracterizează riscul. identifică cine sau ce este în pericol. mai des întâlnit • ar putea fi necesară o schimbare în cadrul procesului de producţie pentru a satisface standardele calităţii mediului. pierderile datorate scurgerilor. Asemenea instrumente care să evalueze opţiunile avute în privinţa mediului sau opţiunile de ordin economic. 2. Este un instrument al operatorului pentru evaluarea modului propriu de executare.1 Evaluarea riscului Evaluarea riscului este o metodă obişnuită de lucru pentru calcularea riscurilor ecologice şi umane apărute ca rezultat al activităţilor desfăşurate în cadrul proceselor de producţie.3. cuprinzând cel puţin următorii 5 paşi [cww/tm/132]: • identificarea pericolului.

poate fi determinată într-un mod clar şi reproductibil ce va fi baza pentru optimizarea ecologică.Capitolul 2 sunt: metoda de calcul a clasării şi verificarea performanţelor obţinute. parţial subiectivă. relevanţa din punct de vedere al mediului al obiectelor investigaţiei. 2. dacă modul în care rezultatul este obţinut nu a fost luat în considerare. cum ar fi[cww/tm/132]: • Încărcările mediului datorate unui obiect al investigaţiei nu pot fi determinate în termeni absoluţi. în timp ce aspectele socio-economice sunt elemente adiţionale şi nu integrale. Benchmarking poate fi un instrument folosit pentru îmbunătăţirea situaţiei de mediu dintr-un amplasament. LCA se află încă în stadiul de dezvoltare având ca cea mai avansată parte analiza inventarului şi cea mai puţin avansată fiind interpretarea. Principalele obiecte de investigare sunt produsele şi serviciile.3. În ciuda metodei de evaluare. auxiliarelor şi a mediului de lucru. pentru că nici utilizarea intenţionată a lor şi nici beneficiul lor anticipat nu sunt cunoscute • Afirmaţiile generale în privinţa rutelor de depozitare pot fi derivate numai în momentul în care valorile referinţă pentru reziduul în creştere sunt cunoscute (ceea ce nu este în mod normal cazul).2. Cu ajutorul LCA. Waste Water and Waste Gas Treatment 47 . este insuficient să bazăm luarea unei decizii în ceea ce priveşte mediul doar pe rezultatul LCA-ului. ca de exemplu [cww/tm/132]: • ISO 14040: Managementul de mediu – evaluarea ciclului vieţii – principii şi linii directoare (ghiduri) • ISO 14041: Managementul de mediu – evaluarea ciclului vieţii – analiza inventarului ciclului de viaţă • ISO 14042: Managementul de mediu – evaluarea ciclului vieţii – evaluarea impactului ciclului de viaţă • ISO 14043: Managementul de mediu – evaluarea ciclului vieţii –evaluarea îmbunătăţirii ciclului de viaţă LCA are în vedere doar aspectele de mediu. adică selecţia unor alternative „mai bune” din punct de vedere ecologic. LCA poate fi utilizat pentru a determina următorii itemi: • Rutele de depozitare optime din punct de vedere ecologic • Punctul de performanţă ecologică pentru reciclare şi alte practici de protecţie a mediului • Punctele slabe din ciclul de viaţă al obiectului investigaţiei • Priorităţile acţiunilor necesare [cww/tm/132] Datorită metodologiei implicate în LCA există nişte limitări. abia dacă poate ajuta în luarea acestora. LCA nu poate dicta deciziile. transferate în rute de depozitare sau alte amenajări şi astfel sprijinindu-se pe subiectul acestui document. construite pe rezultatele obţinute de LCA. LCA este aplicat conform unor reguli unanim recunoscute. Astfel. pentru că nu este accesibil adevăratul impact asupra mediului • Nu se pot face inferenţe în ceea ce priveşte compatibilitatea cu mediul a materialelor. este folosită pentru a selecta variantele cele mai favorabile din punct de vedere ecologic. ca de exemplu: linii de producţie şi serviciile de tratare.3 Evaluarea ciclului vieţii (LCA) LCA implică compararea efectelor de mediu potenţiale avute de diferite moduri de operare. pentru că relaţiile complexe pot fi sistematic reduse spre câteva seturi de date comparabile. LCA este un foarte bun instrument de luare de decizie. însă pot fi. ci doar relativ. de asemenea. un singur element în ceea ce priveşte luarea de decizii. implicând o determinare a impacturilor potenţiale asupra mediului • interpretarea rezultatelor. inclusiv fluxul de energie şi de materiale atât de intrare cât şi de ieşire de-a lungul întregului ciclu de viaţă • evaluarea impactului. LCA are următoarele faze [cww/tm/132]: • identificarea scopurilor şi stabilirea obiectivelor • analiza inventarului.

incidentele poluatoare importante pot fi prevenite dacă sunt instaurate măsuri de prevenţie a poluării corespunzătoare sau sunt disponibile imediat. Însă. Râurile. cum ar fi instrumentele operaţionale şi strategice.2. Primul pas în acest sens este luarea în considerare a strategiilor de stingere a incendiilor şi a metodelor posibile pentru reducerea cantităţii de apă consumată şi deversată de lupta cu focul.4.4.4 Instrumente pentru Siguranţă şi pentru Situaţiile de Urgenţă De vreme ce toate amplasamentele industriale au potenţialul de a provoca pagube semnificative mediului şi să ameninţe rezervele de apă şi sănătatea publică. Însă. luate în considerare şi prevăzute în planurile de intervenţie în incidentele ce implică poluanţii sau în planurile elaborate pentru sistemele de retenţie (vezi Secţiunea 2. 2. fie au afectat performanţa lucrărilor.) pentru a reduce impactul oricărui eveniment neplanificat care într-adevăr apare [cww/tm/147]. Deşi cade în sarcina inginerilor să construiască echipamente şi să conducă o uzină astfel încât să nu apară nici un accident. Pagubele provocate mediului pot fi pe termen lung. pentru că în majoritatea cazurilor eliberările nu pot fi „prinse”. trebuie. fie prin canalele apei subterane din afara amplasamentului • Scurgerea directă în afara amplasamentului. Excepţie fac gazele ce pot fi amestecate cu apă. trebuie luate anumite măsuri pentru a evita pe cât se poate riscurile sau pentru a reacţiona la accidente în aşa fel încât să le fie minimalizate efectele.1 Coordonarea apei pentru stingerea incendiilor şi a deversărilor importante Concentrarea principală în cadrul acestui tip de management este pe strategiile elaborate în privinţa retenţiei şi echipamentul ce trebuie folosit pentru a manevra aceste deversări.2. În majoritatea cazurilor. în apropierea cursului de apă sau pe suprafaţa terenului. tuburile de scurgere. trebuie să fie alcătuite cu grijă [cww/tm/147]. având un risc potenţial asupra apei subterane • Prin sistemul de drenaj al impurităţilor. Deversările de produse chimice şi de petrol sunt ameninţări evidente în cadrul amplasamentelor chimice. în mod normal. rezultă din experienţa avută că acest fapt nu este un succes în toate cazurile. Sistemele de Retenţie 48 Waste Water and Waste Gas Treatment . cum ar fi acizii sau amoniacul. acolo unde este sigură practică folosirea lor [cww/tm/147]. sistemele de distribuţie a apei şi alte servicii. să fie prevenite prin folosirea echipamentelor corespunzătoare din punct de vedere al siguranţei şi prin operarea corectă a instalaţiilor. Eliberările gazoase accidentale trebuie. Planificarea retenţiei este cheia succesului şi atât măsurile preventive cât şi strategiile de intervenţie într-un incident. ex: folosirea mai degrabă a sprayurilor şi nu a jeturilor. canalizările. arderii controlate şi exploatarea posibilităţii de reciclare a apei utilizate în stingerea incendiilor. folosite ca instrumente de management. având poluanţi care au trecut fie neafectaţi prin lucrări de tratare. materialele care nu sunt periculoase pentru oameni pot provoca probleme de mediu serioase. devenind astfel un item în tratarea apei reziduale.2. alte instrumente de management. fie direct.Capitolul 2 2. rezultând în afectări ale mediului ulterioare • Prin eliberări atmosferice. ce pot fi filtrate printr-o diagramă de apă. după cum scurgerile apărute în cazul unui incendiu. cum ar fi penele de vapori. Poluanţii ar putea scăpa din perimetrul amplasamentului în mediul apos printr-o varietate de căi. iar în cazul apei subterane poate persista pentru câteva decade sau chiar mai mult. toate pot transporta poluanţi în afara amplasamentului şi efectele unei deversări pot fi vizibile pe distanţe mai mari. de asemenea. canalele de scurgere. cum ar fi [cww/tm/147]: • Sistemul de drenaj al apei subterane aparţinând amplasamentului.2.

folosite pentru a izola o parte sau întregul amplasament. S-ar putea să trebuiască să protejeze atât sistemul de drenaj al apei subterane cât şi cel al apei infestate [cww/tm/147]. sensibilitatea mediului receptor şi importanţa prevenirii oricărei deversări rezultate în el. inundaţii şi de actele de vandalism. care ar putea ajunge la mii de metri cubi. acolo unde nu este un sistem de retenţie local sau nu există o evaluare a riscului. apoi ar putea fi necesare sisteme de retenţie aflate la distanţă mare. prevăzute cu un sistem de consolidare impermeabil pentru prevenirea dispersiei în alte straturi sau în ape subterane. acolo unde sunt definite clasele de periculozitate). în special în zone care au o vulnerabilitate ridicată a apei subterane • Rezervoare portabile. în special la amplasamentele de mici dimensiuni. de exemplu: pentru a reţine scurgerile de apă de la stingerea incendiilor. standardele de proiectare şi finisările de protecţie sunt influenţate de ratingul de risc al amplasamentului. să nu fie practice. În deciderea în ceea ce priveşte nivelul corespunzător de contaminare este utilă o evaluare a riscului (vezi Secţiunea 2. Însă. riscul implicat de către accidente. • Capacitatea primară (adică. Waste Water and Waste Gas Treatment 49 . sistemul de retenţie principal şi cel local vor preveni ca orice incident să cauzeze poluare.3.Capitolul 2 Probabil vor exista unul sau mai multe nivele de contaminare în cadrul unui amplasament chimic. Sistemele de retenţie îndepărtate pot conţine: • Lagune de retenţie (sau bazine de retenţie îndiguite cu pământ). sistemele de retenţie temporare sau materialele pentru controlul poluării ar trebui luate în considerare [cww/tm/147].2. dacă topografia amplasamentului şi condiţiile terenului şi solului sunt corespunzătoare. amenajările pentru retenţia apei folosite la stingerea incendiilor ar putea să nu poată fi utilizate.). Pentru calcula capacitatea necesară a sistemelor de retenţie îndepărtate. iar mărimea lor reală. construite pentru acest scop. • Apa pentru stingerea incendiilor şi cea de răcire. • Un parc de vehicule de diferite tipuri şi alte mijloace fixe • Cariere şi canale. Ele pot fi utilizate singular sau în combinaţie cu sistemul de retenţie local acoperind totul de la o mică zonă până la un număr de instalaţii mari. capacitatea vasului în care materialul este depozitat sau manevrat). lagunele fiind destul de impermeabile • Rezervoare (recipiente). • Cantitatea potenţială de ploaie care ar putea apărea în timpul unei situaţii de urgenţă.1. operatorul ar trebui să ia în considerare materialele periculoase ce se găsesc în cadrul amplasamentului. În asemenea cazuri. În multe cazuri. ar putea exista circumstanţe în care o deversare nu poate fi administrată cu ajutorul lor. de cantitatea şi natura materialelor depozitate. recipientul sau vasul în care este depozitat materialul). cum ar fi valul de lichid şi de vânt iniţial. din cauza costurilor şi a spaţiului. Exemple de măsuri pentru retenţia în situaţiile de urgenţă includ [cww/tm/147]: • Ariile de sacrificiu. posibilitatea ruperii primului sistem de retenţie (adică. operate manual sau declanşate cu ajutorul senzorilor automaţi. prevăzute cu un sistem de consolidare. de exemplu: dacă apare în afara zonei de retenţie. • Separatoare de petrol. În alte cazuri. butoaie pentru supraîncărcare şi cisterne Materiale şi Echipamente pentru Situaţiile de Urgenţă. proiectate pentru a permite infiltrarea şi pentru a preveni deversările. • Valve de presiune şi stăvilare. trebuie ţinut cont de: • Paguba potenţială provocată de către apa folosită la stingerea incendiilor (metode de evaluare bazate pe frazele-R pot di utilizate drept sisteme ca şi conceptul VCI German elaborat în privinţa capacităţii de retenţie a apei pentru stingerea incendiilor. • Spumă (cea folosită ca mediu de stingere a incendiilor) • Efecte dinamice. Deşi amenajările permanente de retenţie ar trebui să existe la multe amplasamente. este un semn că este nevoie de mai multă siguranţă. de timpul necesar pentru retenţie. foc.

este în principal o strategie elaborată pentru a propaga toate informaţiile necesare.. de orice deversare. • Instaurarea unor reguli în privinţa pregătirii personalului şi efectuarea periodic a unor exerciţii Tot personalul şi toţi contractorii care lucrează în cadrul amplasamentului trebuie conştientizaţi în privinţa planului şi ar trebui să-şi cunoască rolul propriu dacă apare un incident. • Furnizarea unui inventar al amplasamentului în privinţa petrolului.4. identificând obiectivele activităţii respective. Orice material sau echipament care este folosit trebuie foarte bine întreţinut şi plasat strategic în locaţii accesibile care să fie foarte bine marcate cu avertismente prin care să se explice clar utilizarea lor. instituţii reglementatoare de mediu. după cum am mai menţionat de câteva ori în Secţiunea 2. operatorii locali ai sistemului de canalizare şi de furnizare a apei. punctele de deversare în afara amplasamentului pentru apa de suprafaţă şi efluentul în discuţie.2. etc.1. într-un mod cât mai eficient către toţi cei interesaţi. Modalitatea generală de implementare a unui asemenea plan este [cww/tm/148]: • Furnizarea de detalii ale amplasamentului către cei cărora le este important să cunoască detalii despre uzină.2. a gunoiului • Deversare într-un canal de scurgere a resturilor (a murdăriilor) cu aprobarea operatorului acelui sistem de canalizare • Tratarea apei contaminate cu hidrocarburi cu ajutorul separatoarelor de petrol. Asemenea materiale şi echipamente sunt [cww/tm/147]: • Nisip şi pământ pentru a absorbi deversările de petrol şi de substanţe chimice şi pentru a fi folosiţi în saci pentru balast • Absorbanţi brevetaţi • Aparate pentru sigilat şi substanţe folosite pentru containerele avariate • Etanşeizări pentru scurgeri • Şcondri de rezervă. proprietarul principal şi personalul de contact.5.4..2 Planificarea Intervenţiei în Incidentele poluatoare Un plan de intervenţie în incidente poluatoare. 2.2. consultanţi de specialitate. etc.Capitolul 2 Sunt disponibile o gamă variată de produse pentru a face faţă deversărilor sau pentru a reţine deversare în zonele speciale de retenţie pentru situaţiile de urgenţă. prezentând schema amplasamentului şi detalii în privinţa căilor de acces. • Alcătuirea unei liste care să cuprindă numere de telefon ale persoanelor şi serviciilor de contact importante (cheie). cât de curând posibil.2. 50 Waste Water and Waste Gas Treatment . produselor chimice şi a altor tip de produse • Detalierea procedurilor instaurate pentru situaţiile de urgenţă. responsabilităţile personalului şi procedurile instaurate în cazul apariţiei unor evenimente de tipul: deversări şi scurgeri din containere.4. Trebuie instaurate anumite măsuri pentru a scăpa. Un exemplu elocvent de plan de intervenţie într-un incident poluator este prezentat în Anexa 7. cum ar fi: serviciile de urgenţă. Planul pentru intervenţia într-un incident poluator (vezi Secţiunea 2. HSE executiv. aceasta se poate face prin [cww/tm/147]: • În orice amenajare de depozitare a reziduurilor. • Trebuie avut gata pregătit un plan de drenare a amplasamentului care să conţină o diagramă clară a acestuia. de orice material contaminat şi de orice apă provenită de la stingerea incendiilor. materialul deversat trebuie returnat pentru a fi depozitat în cadrul amplasamentului. Dacă este necesar să se scape de acele materiale în afara amplasamentului. Acolo unde este posibilă re-folosirea.) ar trebui să identifice materialele şi echipamentele pentru prevenirea poluării şi locaţia lor.

Capitolul 2 Waste Water and Waste Gas Treatment 51 .

.

trebuie să fie consultate BREF-urile relevante ce au fost elaborate pentru uzinele de combustie de mari dimensiuni şi pentru incinerarea reziduurilor. Al doilea paragraf. descrie cum şi unde tehnica în discuţie ar putea fi. Însă. Waste Water and Waste Gas Treatment 53 . astfel că sunt incluse tehnicile de tratare folosite în mod normal pentru eliberările provenite de la centralele electrice şi de la procesarea reziduurilor. de asemenea. Operaţiunile şi procesele care sunt tratate în acest capitol sunt tehnicile la final de proces care sunt folosite în mod obişnuit în industria chimică. Folosirea formulelor şi ecuaţiilor matematice şi chimice este evitată acolo unde este posibil fără a pierde informaţie. poluatorii conecşi ce trebuie trataţi. numit aplicare.3 şi 2. de asemenea. abur) şi propria unitate de incinerare a reziduurilor.1 Informaţiile din acest capitol Descrierea tehnicilor de tratare urmează o ordine precisă pentru furnizarea informaţiilor utile pentru ajutarea celui care elaborează avizul în implementarea BAT-ului unei instalaţii în sectorul chimic. Detalii ulterioare pot fi găsite în Secţiunile 3. un rezumat al tipurilor de echipamente folosite în cadrul aplicării acestei tehnici şi modalitatea de operare a ei. Descrierea operaţiunilor şi proceselor de tratare este divizată în următoarele paragrafe: • • • • • • • Descriere Aplicare Avantaje/Dezavantaje Nivelurile de emisii/Ratele de performanţă Efectele de-a lungul mediului Monitorizare Economie Primul paragraf descriere subliniază elementele fundamentale a tehnicii de tratare fără a intra în detalii. 3. de asemenea. O parte din acest paragraf este alcătuirea unei liste care să cuprindă limitele de aplicare posibile şi restricţiile. Include. Cadrul teoretic fizic şi chimic este lăsat deoparte intenţionat. precum şi viabilitatea lor economică. Informaţii în această privinţă se pot găsi într-un număr mare de cărţi de specialitate bune. folosirea sa în sectoarele conexe. Prezentarea sistematică din acest capitol urmează calea poluantului şi prezintă tehnicile de aplicare a lor într-un amplasament chimic. de vreme ce amplasamentele chimice de mari dimensiuni sunt adeseori dotate cu propria unitate de producţie a energiei (energie. ea va fi utilizată pentru a înlocui explicaţiile verbale. Acest paragraf oferă. pentru mai multe detalii. în general.3. Când este disponibilă informaţie pe suport grafic.4. cu mici diferenţe în ceea ce priveşte procesul general. variantele tehnologiilor bine-cunoscute. fie ca o diagramă a fluxului. Însă. fie ca o schiţă. Măsurile integrate in proces sunt descrise în momentul în care sunt în uz şi nu sunt legate de procese de producţie speciale. nu sunt menţionate separat. Cadrul fizic şi chimic al tehnicilor de tratare poate fi descoperit foarte uşor în cărţile de specialitate şi de aceea nu este repetat în acest BREF.Capitolul 3 3 TEHNOLOGIA DE TRATARE APLICATĂ Acest capitol oferă mai multe detalii în privinţa consideraţiilor introduse în cadrul Secţiunilor 1. aplicată. Informaţiile sunt oferite pentru a ajuta operatorul să îndeplinească cerinţele BAT şi să elaboreze o cerere de obţinere a avizului corespunzătoare. considerând.2. şi 3.2. Această structură a fost aleasă pentru a ne asigura că pentru toate operaţiunile şi procesele de tratare este colectată şi prezentată acelaşi tip de informaţie şi o comparaţie dintre diferitele opţiuni de tratare este fezabilă.5. atunci când se aşteaptă să fie utilă în sectorul chimic.3 şi descrie tehnicile de tratare pentru apa reziduală şi pentru gazul rezidual în conformitate cu performanţa lor de mediu şi impactul lor. cu condiţia ca să nu existe nici o pierdere de informaţie utilă.

Pentru a clarifica ceea ce înseamnă costuri în cadrul acestui document. incluse. încălzirea reziduului. Valorile prezentate sunt cele care pot apărea în condiţii de funcţionare bune şi regulate. Al patrulea paragraf. denumit nivelurile de emisii atinse/randamentele. Al şaptelea paragraf se ocupă de economie.1 Costurile de instalare furnizorului totale vs. şo care nu sunt incluşi în acest document din cauză că sunt explicate caracteristicile lor specifice amplasamentului şi procesului tehnologic în următoarele paragrafe [cww/tm/48]. prezintă impactul asupra mediului. zgomotul. de asemenea. nu pot sugera că ele pot fi atinse în orice condiţii şi cu ajutorul tuturor aplicaţiilor. readaptarea tehnologiilor existente sau implementarea măsurilor integrate in proces sunt dependente extrem de mult de problemele specifice amplasamentului şi de cele specifice producţiei. de exemplu: generarea şlamului. precum şi consumabilele intrate. în timp ce alimentare ridicată prezintă randamente ridicate. costurile absolute ale construirii sau instalării tehnologiei de tratare nu au nici o valoare reală de informare pentru abordarea orizontală.2 Informaţii în privinţa Document Orizontal costurilor. De vreme ce costurile implicate vor fi întotdeauna specifice procesului tehnologic şi/sau uzinei. prezintă performanţa tehnicii. Însă. descrie fluxul de intrare şi cel de ieşire.2 prezintă unele explicaţii fără a avea pretenţia prezentării unor probleme economice speciale. conţinute în acest Costurile instalării unei tehnologii de control a emisiilor noi. Randamentele sunt citate în conformitate cu încărcarea de alimentare. etc. Itemii ce trebuie luaţi în considerare când se evaluează datele în privinţa costurilor. după cum aceasta a fost făcută să fie disponibilă. Al cincilea paragraf. însă. Secţiunea 3. denumit avantaje/dezavantaje. cât şi funcţionarea normală a aparaturii tehnice în conformitate cu cea mai bună practică de monitorizare. încearcă să sublinieze unele beneficii şi probleme asociate cu fiecare tehnică. subliniază costurile echipamentelor furnizorului în relaţie cu o capacitate de producţie. Aceste valori. cum ar fi: apa. Al şaselea paragraf. Costurile implementării infrastructurii necesare şi corespunzătoare nu sunt. impact provenit de la acţiunea acestei tehnici. Explicarea termenului „niveluri de emisii atinse” este prezentat în Secţiunea 4. Enumeră nivelurile de emisii atinse şi/sau ranamentul îndepărtării. 3. acest document orizontal nu poate lua în considerare aceasta în mod adecvat. denumit efectele de-a lungul mediului. pentru că nu se pot compara cu nimic. cu fluxul de gaz / apă reziduală sau cu cantitatea de material poluant (adică. Un alt factor important în selecţia unei tehnici de tratare potrivite este perioada de rambursare a măsurii integrate in proces. se crede a fi mai uşoară selectarea unei tehnici care pare să se potrivească necesităţilor imediate şi 54 Waste Water and Waste Gas Treatment . 3. m3 de apă reziduală sau 1000 Nm3 de gaz rezidual sau Kg de material poluant). mirosul. Încearcă să furnizeze informaţii în privinţa costurilor tehnicii respective. eliberările gazoase. Astfel. costurile pe tona de produs.1. deşi concentraţia reziduală ar putea fi încă destul de ridicată. rezultatul fiind următorul: alimentarea slabă prezintă randamente scăzute. probleme pentru care referirea la BREF-ul pe probleme economice şi efecte de-a lungul mediului este recomandată.Capitolul 3 Al treilea paragraf. ţinând cont că unele legi fundamentale ale economiei energiei şi materialelor ne împiedică să controlăm şi să diminuăm efectele oricărui produs fără a lăsa vreo urmă în mediu. energia şi substanţe auxiliare. Costurile echipamentului In momentul în care se încearcă determinarea costurilor tehnicilor de control a emisiilor.. denumit monitorizare.2.

9 0. iar pe bază relativă atunci când se compară opţiunile în privinţa tehnologiei.4 Tabelul 3.3 0. adică doar 27% din costurile de instalare totale. însă poate fi şi doar în proporţie de 10%.6 7.9 milioane EUR. Un exemplu este prezentat în Tabelul 3. după cum se face adeseori când se implementează tehnicile.5 29. de potenţialul de generare a deşeurilor şi costurile depozitării acestuia. de consumul de produse chimice auxiliare. În timp ce această abordare este rapidă şi convenabilă. de cerinţele de muncă. pompe.6 0. Adeseori aceste costuri sunt doar o mică parte din costul total al proiectului.4 9.4 12. în comparaţie cu costurile totale în valoare de 29.Capitolul 3 solicitarea unei estimări a costurilor de la furnizor. etc. Costurile de operare trebuie luate în considerare atunci când se efectuează comparaţii în privinţa costurilor relative şi/sau absolute ale diferitelor tehnici de control.1: Exemple de costuri ale unui Proiect real Waste Water and Waste Gas Treatment 55 . preţurile din 1997 sunt prezentate în euro. În plus. etc. Este important să luăm în considerare faptul că aceste costuri de operare pot varia foarte mult între aceste tehnologii. Acestea pot fi trecute cu vederea atunci când se au în vedere echipamentele folosite în cadrul tehnologiei de control. Tehnici diferite pot avea adeseori distribuţii foarte diferite ale elementelor de cost individuale între diferite tipuri de costuri care sunt cuprinse în costul de instalare total. ea poate conduce la estimări greşite ale costurilor reale ale tehnicii de controlare a emisiilor. însă pot foarte uşor să egaleze costurilor echipamentului furnizorului. Alte cheltuieli care nu se iau în considerare atunci când se estimează costul proiectului includ itemi cum ar fi necesitatea: • • • • • • Relocării construcţiilor existente Opririi producţiei în timpul readaptării Măririi şi/sau mutării conductelor existente ale canalizării Executării de investigaţii asupra solului Dezvoltării de diagrame instrumentare şi de proces noi drept schiţe de construcţie Modificării conductelor şi construcţiilor existente cum ar fi ventilatoare. Descriere Costurile echipamentelor (costuri la vâzător) Materiale Catalizatori şi produse chimice Subtotal Costuri indirecte Proiect tehnic detaliat Supraveghere la faţa locului Proprietar Subtotal Costuri directe – nu echipamente Subcontracte Construcţii temporare şi consumabile Subtotal Capital total Cheltuieli Taxa de licenţă Subtotal Total Final Milioane EUR 7. Aceasta apare pe bază absolută.6 2. costurile tehnice asociate cu designul proiectului şi cu supervizarea sunt adeseori ignorate.0 8.0 1.4 milioane EUR.1 [cww/tm/48] pentru o unitate de purificare a gazului rezidual prezentându-se costurile de instalare totale. 20 – 30% din costurile de instalare totale sunt alocate cumpărării de echipamente importante.5 0.9 8. Costurile furnizorului vor include doar costul echipamentului specific furnizat. cum ar fi costurile pe tona de emisii diminuate. Costurile directe ale echipamentelor – sau costurile furnizorului – sunt în valoare de 7.0 28. depinzând de folosirea utilităţilor. În mod obişnuit.

Capitolul 3 3. Consideraţiile în privinţa faptului dacă o tehnologie este o tehnică corespunzătoare pentru o aplicaţie de re-utilizare. manuale pentru întreţinere. • Pregătirea personalului pentru operarea noului echipament • Documentaţia revizuită a uzinei (de exemplu: instrucţiuni de operare. Proiecte de modernizare aplicate instalaţiilor sau amplasamentelor existente se lovesc de o varietate de probleme manageriale şi tehnice. Disponibilitatea spaţiului poate implica constrângeri (de exemplu: echipament amplasat între-o structură mai înaltă. necesitatea relocării unor construcţii existente. făcute asupra efectelor directe avute asupra tuturor construcţiilor existente • Studii făcute asupra construcţiilor existente în stadiul de elaborare a proiectului tehnic detaliat pentru a defini exact amplasarea tuturor legăturilor. Aceste evenimente multi-anuale pot implica programări pentru modernizare • O oprire mai lungă sau mai timpurie ce a planificat (cu implicaţii financiare sau comerciale) decomisionarea şi dezafectarea echipamentului vechi. Evaluarea specifică a convenabilităţii unei tehnici pentru înnoire este necesară. Unele tehnici (de exemplu: tehnici de pretratare ce au potenţial de recuperare. redundant. fizice şi structurale ale unităţilor de control.2 Costuri Greenfield vs.2. revizuirea permiselor. Aceste probleme nu sunt „scuze” utilizate pentru a evita adoptarea de tehnici de îmbunătăţire a mediului. construirea unor construcţii temporare) • Precauţii speciale luate pentru ca lucrările să fie duse la îndeplinire în siguranţă şi fără a produce pagube. măsuri de proces integrate) pot aduce rezultate economice importante sub forma. se ocupă în principal de capacitatea instalaţiilor existente de a întruni cerinţele de proces. însă multe din tehnicile menţionate în secţiunile următoare ale acestui capitol au fost re-utilizate cu succes în cadrul instalaţiilor chimice şi au rezultat performanţe de mediu echivalente cu ceea ce se aşteaptă a fi în cadrul noilor uzine. alegerile făcute în proiectul iniţial pot avea ca rezultat în tehnici de control altfel disponibile sau chiar preferate ce au aplicabilitate limitată sau chiar nefezabile. unde se aplică un asemenea regim). însă sunt unii dintre factorii pertinenţi pentru o modernizare: • O fază de definire a proiectului mai complexă şi care necesită mai mult timp • Probe de funcţionare sau studii pilot pentru a evalua impactul avut de o schimbare asupra întregului proces • Consideraţii. comunităţi locale. Diferenţele între aceste două tipuri de instalaţii sunt conduse esenţialmente de faptul că în cadrul unui amplasament greenfield este posibil ca să se asigure faptul că toate cerinţele esenţiale sunt luate în considerare explicit atunci când este proiectată clădirea. traseul conductelor. Distincţia dintre tehnologia disponibilă ce poate fi aplicată construcţiilor existente sau celor noi este importantă pentru a fi 56 Waste Water and Waste Gas Treatment . a unei eficienţe crescute şi a unor rezultate ridicate sau a unor reduceri în privinţa costurilorasociate cu economia de energie şi apă (sau reducerea încărcărilor din deversări. Înnoirea poate aduce. avantaje competitive prin prezentarea către cumpărătorii produsului şi persoanelor interesate (ce de exemplu: acţionari. de asemenea. cele mai întâlnite fiind subliniate mai jos. care pot decala investiţia şi costurile de operare a re-utilării. chiar şi atunci când instalatia continuă să funcţioneze • Profitarea de pe urma unei opriri planificate pentru a îndeplini unele lucrări de construcţie care nu pot fi făcute în timpul operaţiunilor normale. În cazul unei re-utilări (sau modernizări). în stadiul de proiectare. inspecţie şi siguranţă). Costuri de Înnoire Instalaţiile Greenfield şi exploatările existente şi unităţile individuale necesită în mod esenţial aceeaşi tehnologie pentru îmbunătăţirea performanţei de mediu (de exemplu: controlul poluanţilor specificaţi şi atingerea valorilor limită ale emisiilor specificate). Pe lângă scopul principal. agenţii regulatorii sau grupuri de mediu) faptul că compania a adoptat tehnologie de ultimă oră. acela de performanţă de mediu îmbunătăţită. de exemplu. înnoirea instalaţiilor chimice poate aduce alte beneficii semnificative.

dacă costurile cu forţa de muncă vor fi discutate în acest document. etc. de asemenea (sau în locul acestora). orele de lucru atunci când aceasta este posibil.3.3 Tehnicile de tratare a apei reziduale 3. în ceea ce priveşte costurile reglajului diferenţial. depinzând de diferitele rate ale salariilor din cadrul Statelor Membre. trebuie evaluată cu mare grijă. Deşi influenţa lor este în mod normal benefică mediului. în timp ce echipamentul ieftin implică creşteri destul de ridicate în ceea ce se numeşte cost de operare cum ar fi: forţa de muncă. De asemenea.4 Costurile pentru controlul emisiilor iniţiale vs. Astfel. Costurile de operare Tehnicile de control diferite (tehnici procedurale şi de control asupra echipamentelor) pot diferi foarte mult în termeni de distribuire a costurilor între cheltuielile de operare şi de capital. părţi ale echipamentelor vor deveni de-a lungul timpului mai scumpi datorită inflaţiei. 3. acest capitol oferă informaţii în privinţa potenţialului de re-utilizare a unei tehnici.3 Costurile de capital vs. s-ar putea ca în anumite circumstanţe specifice să conducă spre efecte negative în alte compartimente de mediu. utilităţile sau produsele chimice consumabile. În aceste cazuri costurile necesare realizării unei anumite reduceri de emisii cresc în mod semnificativ peste valorile iniţiale ale eficienţei costului pentru o operaţie de bază necontrolată. Există multe situaţii în care anumite nivele ale controlului există deja în cadrul anumitor amplasamente industriale specifice. însă. Costurile crescute pentru control O mare parte din costul aplicării unei tehnici este legat eficienţa schimbătoare a costurilor a unei tehnologii date ce depinde de punctul de control de la care se pleacă în calcularea eficienţei costului. Unele exemple elocvente sunt menţionate în Secţiunea 3. vor fi oferite. Waste Water and Waste Gas Treatment 57 . De obicei costurile şi eficienţa – prezentată ca o reducere a emisiilor procentuală sau tonele de emisii reduse – unei instalări sau implementări ale unei tehnici sunt prezentate în opoziţie cu o operaţiune de bază necontrolată. Introducerea lor.2.2. efecte care are putea să umbrească beneficiile economisirii apei sau diminuarea agentului poluator. Costurile cu forţa de muncă sunt unul din elementele importante din cadrul costurilor de operare şi poate avea diferite consecinţe în privinţa luării deciziei în favoarea sau împotriva unei anumite tehnici.1 Măsuri integrate de proces Unele măsuri integrate in proces importante – şi în mod normal uşor de înnoit – relevante pentru apa reziduală sunt descrise mai jos. În general. eficienţa costurilor Keff (Kg reducere / unitate etalon) se poate calcula astfel: Keff = (B – A)/C B: reducerea emisiilor pentru tehnica considerată (Kg) A: reducerea emisiilor pentru tehnica deja instalată (Kg) C: costurile pentru tehnica considerată 3. de exemplu: sub formă de măsuri pentru economisire a apei.3.Capitolul 3 inclusă în orice determinare a tehnicilor. De acest lucru trebuie ţinut cont în determinarea eficienţei costurilor unei tehnologii sau tehnici.3.1. Acolo unde este disponibilă informaţia. Un anumit tip de echipament care este scump ar putea să aibă cheltuieli de exploatare scăzute. Astfel. Într-un asemenea caz calcularea eficienţei costului este făcută uşor prin împărţirea costurilor la reducerea emisiilor atinsă. 3. este mult mai uşor să se cuantifice costurile echipamentului decât să se cuantifice toate implicaţiile avute de cheltuielile probabile apărute odată cu instalarea unei tehnici.

Pentru uzinele ce se ocupă cu produse finale mici. Gradul şi metoda de optimizare depinde de capacitatea de producţie şi dacă avem sesiuni de producţie frecvente. şi/sau introducând procese de extracţie avansate. Ea poate fi croită pe un proces de producţie particular. Cantitatea de apă folosită este în general de câteva ori mai mult decât cantitatea de produs ce trebuie spălat. Refolosirea apei de proces (apă de recuperare.3.1. 3. producţii la scară pilot sau campanii de producţie de uz scăzut. răcirea/condensarea indirectă conduce la economisirea apei. diminuarea sau depozitarea apei reziduale. Astfel. emulsificarea sa şi formarea straturilor solide în faza de separaţie. Introducerea schimbătorilor de căldură de suprafaţă în locul condensatorilor injectori / ventilatoarelor de răcire evită generarea de fluxuri de apă de răcire poluate.1. poluanţii rămânând în cadrul condensării. În realitate pentru spălarea produsului în stagii multiple. de exemplu. în plus pe lângă reducerea încărcării apei reziduale. are. Pentru a oferi o imagine în ceea ce priveşte potenţialul de economisire. îndepărtarea sau filtrarea fluxurilor de apă de proces poate determina refolosirea apei. spălarea blocajelor. 3. cu condiţia ca apa să fie recirculată în cadrul procesului.1. Reutilizarea apei provenită din spălare. ceea ce ar putea fi un factor de limitare. pentru acestea alte procese vor fi mai potrivite. Astfel. clătire şi din curăţarea echipamentului. Prin 58 Waste Water and Waste Gas Treatment .3 Răcire indirectă cu faze de vapori Injectarea apei într-o fază gazoasă se foloseşte pentru răcirea sau condensarea vaporilor. etc. o reciclare a materialului.contactul direct al apei în faze de vapori. de 27m3 de apă. O creştere simultană a concentraţiei agentului poluator ar putea permite o tratare mai uşoară şi/sau mai eficientă sau. produşi rezultaţi din filtrare) • Apa reziduală rezultată din curăţarea echipamentului (de exemplu: în timpul lucrărilor de întreţinere.Capitolul 3 3. însă. Aceasta are nevoie de construcţii pentru colectare.3. cauzate de solubilitatea. în circumstanţe speciale. de exemplu: sub formă de apă brută sau furnizare de apă utilitară. dopurilor sau aglutinarea produsului. fluxurile de apă pentru spălat pot fi utilizate în mod frecvent ca apă de recuperare sau drept apă de intrare în cadrul unui stagiu de spălare antecedent. În fiecare etapă de extracţie individuală există pierderi ce nu pot fi evitate ale produsului. apă de spălat. Extracţia contra curentului este specifică din punct de vedere economic uzinelor de dimensiuni mari.1 Extracţia in contra curent ca exemplu de proces de economisire a apei Procesele de spălare ale produsului convenţionale sunt extracţii multiple lucrând discontinuu prin tratarea fazei produsului cu apă pentru a îndepărta sărurile sau alte componente minore solubile.2 Operaţiuni de recirculare şi de uz multiplu Trebuie făcută aici o distincţie între: • Apa reziduală ce îşi are originea direct din procesul de producţie (de exemplu: apă de reacţie. Optimizând procesul de extracţie. cum ar fi extracţia contra curentului. se poate obţine o considerabilă reducere a apei reziduale (şi a reziduurilor). produşi de distilare. soluţii-mamă) este posibilă atunci când constituienţii. generează cantităţi mari de apă reziduală poluată de agenţi contaminanţi sub formă de vapori. curăţarea echipamentului cu funcţionări multiple din cauza schimbării produsului sau a campaniei) Etapele de tratare specifice pentru îndepărtarea constituenţilor interferatori pot îmbunătăţi eficienţa unei operaţii de recirculare.3. avantajul recuperării produsului şi creşterii productivităţii. cum ar fi produşii secundari sau sărurile nu vor afecta în mod negativ calitatea producţiilor de dupa proces. neutralizarea. este necesară pentru răcirea unei tone de abur până la 350C (temperatura general acceptată ca limita superioară pentru deversare).

Capitolul 3

răcire indirectă această cantitate este trecută printr-un ciclu de răcire [cww/tm/82] înlocuind doar pierderea de apă datorată evaporării. Efectele avute de economisirea apei sunt diminuate atunci când particulele antrenate, materialul sublimat, cristalele sau materialul ars îmbracă suprafeţele cu schimb de căldură sau închid spaţiile dintre suprafeţele de schimb, astfel că este nevoie de întreţinere regulată. Însă, există procese unde o transformare în răcire indirectă nu ar fi potrivită [cww/tm82]: • Va fi necesar pentru cristalizare agitarea unui lichid organic alături de apă călduţă sau fierbinte, iar apoi se aduce rapid temperatura sub temperatura de solidificare prin adăugare de gheaţă sau de apă rece (şoc termic). Scopul acestei proceduri este obţinerea unei suspensii fără cocoloaşe şi excrescenţe. • Un alt exemplu ar fi diazotizarea aminelor. În cadrul acestui proces temperatura se menţine la un nivel constant scăzut prin adăugare de gheaţă pentru a preveni descompunerea termică a compusului diazoniu, precum şi depunerea pe echipament, care altfel ar reprezenta un adevărat risc de explozie. • Un alt exemplu este răcirea fluxurilor gazoase, unde este injectată apa rece în acel flux gazos pentru ai scădea temperatura atât de eficient şi de rapid încât reacţia componentelor prezente în cadrul fluxului gazos este prevenită (de exemplu: reacţii de recombinare din gazele de ardere rezultate din procesele de ardere şi având ca rezultat generarea de PCDD şi PCDF) şi simultan se diminuează efectul unuia dintre agenţii poluanţi (de exemplu: HC1). 3.3.1.4 Procese fara apa reziduala pentru generarea de vid Generarea de vid fara apa reziduala poate fi obţinută prin folosirea unei proceduri în circuit închis a sistemelor de pompare mecanice, deversând doar o mică cantitate ca purjare sau cu ajutorul pompelor cu funcţionare uscată. Aceste cantităţi de deversare nu depăşesc 5% din ceea ce a trecut dată prin sistem [cww/tm/82]. În unele cazuri generarea prin vid a apei rezidualelibere poate fi obţinută prin folosirea produsului ca lichid barieră într-o pompă cu vid mecanică sau prin folosirea unui flux gazos din afara procesului de producţie. Dacă este sau nu posibilă realizarea generării de vacuum fara apa reziduala, aceasta trebuie determinată în fiecare caz particular. Pentru a selecta procesul corespunzător, trebuie ţinut cont de fiecare dintre posibilele probleme, în special cele legate de coroziune, tendinţa de coacere, riscul exploziv, siguranţa uzinei şi siguranţa în funcţionare. Limitări corespunzătoare trebuie luate în considerare, în special în cazul pompelor cu vid mecanice cu circuit închis, de tipul pompelor cu inel lichid, pompelor rotative cu palete sau pompelor cu vid prevăzute cu membrană (diafragmă). Aici, de exemplu, vaporii pot să diminueze vascozitatea uleiului. Dacă se previne condensarea gazului în pompă prin, de exemplu: temperatură de ieşire ridicată a gazului, pompele cu funcţionare uscată sunt o opţiune atractivă când trebuie recuperaţi solvenţii sau atunci când este necesar un vid înaintat. Aceste pompe nu vor putea fi folosite dacă fluxul gazos conţine cantităţi mari de material condensabil, formator de praf sau de acoperire. 3.3.1.5 Procese fara rezultarea apei uzate utilizate la curăţarea aerului evacuat Aproximativ o treime din sistemele de curăţare (purificare) a aerului evacuat din cadrul industriei chimice funcţionează pe baza unui proces de epurare cu apă sau alcalin (caustic). Acestea în special captează compuşii anorganici de genul: acid clorhidric gazos, bioxidul de sulf şi substanţe organice solubile în apă. Tehnologiile fara apa reziduala pentru epurarea aerului evacuat sunt folosite, în special, atunci când substanţele periculoase sau cele organice non-biodegradabile ar pătrunde în cadrul uzinei de tratare a apei reziduale, iar acolo ele ar putea cauza probleme sau ar putea fi deversate în apa receptoare.
Waste Water and Waste Gas Treatment 59

Capitolul 3

Exemple de tehnici fara apa reziduala pentru epurarea aerului ar fi: • Colectare şi oxidare implicită termică sau catalitică a fluxurilor gazelor calorice, de preferat cu recuperare a energiei • Instalarea unui echipament de desprăfuire uscată corespunzător (de exemplu: separator de picături, cicloane, precipitatoare electrostatice, filtre cu ţesături) pentru a separa particulele de aerosoli • Folosirea de tratări ale gazului uscate sau semi-uscate (de exemplu: adsorbţie a carbonului activ, injecţie de var/bicarbonat de sodiu) pentru fluxurile gazoase încărcate cu contaminanţi gazoşi organici sau anorganici • Folosirea solvenţilor organici regeneratori (sau a uleiurilor) în locul apei drept lichide de epurare pentru agenţi contaminanţi gazoşi specifici. 3.3.1.6 Recuperarea substanţei sau retenţia ei din soluţia mamă sau prin procese optimizate Recuperarea substanţei constituenţilor apei reziduale cu un consum rezonabil este, în mod normal, fezabil pentru fluxurile de apă reziduală concentrate. Deci este de obicei limitată la soluţiile mamă. În funcţie de metoda de sinteză, soluţiile mamă sunt în general soluţii apoase menţinute după separarea produsului sau a apei de spălare. Recuperarea ar putea cuprinde, de exemplu: • Îndepărtarea compuşilor individuali utilizabili, de tipul materiilor prime, produselor, solvenţilor sau catalizatorilor • Conversia materialului cu recuperarea subsecventă de substanţă, de exemplu: oxidare termală sau catalitică cu recuperarea clorului (din clorurile organice) sub formă de acid clorhidric Recuperarea substanţei este viabilă pentru concentraţii ridicate de apă reziduală (de exemplu: 10 g/l sau mai mult). Dacă compuşii ce se pot îndepărta uşor sunt şi ei implicaţi, de exemplu: compuşi volatili, solizi, precipitabili sau extractibili, procesele de recuperare ar putea fi viabile chiar şi la concentraţii mai scăzute. Retenţia substanţei cu ajutorul proceselor optimizate conţine modificarea etapelor procesului, precum şi măsuri adiţionale, cum ar fi îmbunătăţirea finisării soluţiei mamă. Retenţia substanţei – pe lângă prevenţia poluării prin modificarea formulaţiei sau îmbunătăţirea productivităţii – se poate obţine prin îndepărtarea agentului poluator, exemplu: adsorbţie sau extracţie, sau prin conversie, exemplu: oxidare sau incinerare. 3.3.1.7 Folosirea materiilor prime si secundare putin contaminate Materialele prime şi/sau auxiliare pot aduce poluanţi în lanţul de producţie şi astfel ajungând în sistemul apei reziduale. Exemple: • Metale din grăsimile vegetale crude • Compuşi cloro-organici (AOX/EOX) şi alte impurităţi provenite din acidul clorhidric de nivel tehnic • Mercurul sub formă de agent contaminator în hidroxidul de sodiu în cadrul electrolizei cloralcali folosind procesul amalgam • Contaminanţi, în special, ai intermediarilor şi a precursorilor achiziţionaţi din afară Abilitatea operatorului de a influenţa această situaţie este limitată de: • Informaţii insuficiente de la furnizori • Creşterea importului de agenţi contaminanţi din cauza materialelor reciclate • Transferarea problemelor legate de emisii în alte locaţii prin finisarea materialului brut Purificarea materiei prime poate fi implementata de către producători care deţin construcţii tehnice pentru reducerea şi depozitarea corectă a agenţilor contaminanţi îndepărtaţi, cum ar fi:
60 Waste Water and Waste Gas Treatment

Capitolul 3

schimb de răşină pentru acidul clorhidric sau pentru filtrare/adsorbţie pentru hidroxidul de sodiu crud.

3.3.2 Balanţa fluxului
În general, uzinele de tratare a apei reziduale operează cel mai bine (eficient) în condiţii cât mai constante de încărcare hidraulică (sau rata fluxului) şi de încărcare cu agenţi contaminanţi. În practică, însă, atât rata fluxului, cât şi încărcarea cu agenţi contaminanţi pot fluctua evident datorită unor factori de tipul: • Condiţiilor de desfăşurare a procesului • Folosirea apei pentru spălare • Tratarea apei de balast • Momentele de întreţinere • Ploaia Pentru a proteja producţia împotriva variaţiilor pe termen scurt (zilnice) sau pe termen lung (săptămânale), egalizarea construcţiilor ar trebui avută în vedere, fie descentralizată în anumite amplasamente de producţie fie centralizat în sau aproape de WWTP. Uneori pot fi instalate şi dupa WWTP. Capacitatea corespunzătoare a sistemului de retenţie tampon depinde de fluctuaţii [cww/tm/132]. Sistemul de retenţie tampon poate fi instalat fie în linie sau ca flux lateral spre care fluxul poate fi deviat în perioadele de vârf sau în cazul apariţiei problemelor de producţie şi poate fi scurs la o rată controlată când fluxul este moderat. Pentru apele de proces care pot emite în mediu, recipientele sunt folosite pentru acest scop, în timp ce pentru drenajul apei de suprafaţă se folosesc lagune deschise sau iazuri de retenţie (vezi Secţiunea 3.3.4.4.1.) [cww/tm/48]. Rezultatul tamponului şi egalizării este: • Egalizarea încărcării, cum ar fi: - Încărcarea organică - Concentraţiile sărurilor - Încărcarea cu azot, de exemplu: drept pre-rechizit, alături de o încărcare TOC pentru o denitrificare optimă Ajustarea raportului C:N:P necesar Neutralizarea fluxurilor de apă reziduală alcaline şi acide Egalizarea ratei fluxului de apă reziduală Realizarea cerinţelor legale prin diminuarea deversării apei reziduale

• • • •

Echilibrarea sau limitarea fluxului ar putea fi de asemenea folosite ca modalităţi de control a afluxurilor neobişnuite apărute la WWTP şi, astfel, capacitatea sistemului tampon de retenţie ar putea să nu fie determinat numai de fluctuaţii, după cum a fost menţionat mai sus, ci şi de mărimea potenţialului de apariţie a pericolelor. Detalii sunt prezentate în Secţiunea 3.3.3.

3.3.3 Capacitatea De Depozitare Sau De Retenţie In Cazuri De Defectiuni
Ruperile apărute în timpul funcţionării, scurgerile echipamentelor, contaminarea neintenţionată a apei de răcire sau alte probleme apărute în producţie sau în unităţile de depozitare pot conduce fie la o creştere a deversării poluanţilor în apa receptoare prin WWTP sau pot conduce la funcţionarea sa incorectă. Riscul unor asemenea evenimente poate crea necesitatea înfiinţării unor amenajări receptoare (sau tampon) centralizate sau descentralizate. Pentru operarea unui sistem de tip tampon sau de tip barieră, este foarte importantă detectarea din timp a ruperii. Această detecţie se poate face atât prin mijloace analitice cât şi prin mijloace organizaţionale [cww/tm/132]. Se folosesc în acest sens câteva mecanisme tampon. Capacitatea lor trebuie să fie suficientă pentru a depozita toată apa reziduală, incluzând probabil şi apa de ploaie, care apare în timpul
Waste Water and Waste Gas Treatment 61

Capitolul 3

unei ruperi în cadrul procesului de producţie. Ele pot fi combinate cu recipiente (rezervoare) pentru echilibrarea fluxului. Unul din aceste mecanisme (vezi Figura 3.1), circuit-tampon independent, conţine două rezervoare tampon care pot să recepteze fluxul de apă reziduală alternativ. În timp ce unul din recipiente este umplut, celălalt este verificat, iar apoi eliberat în apa reziduală deversată sau dupa WWTP sau este depozitată ca reziduu, totul depinzând de rezultatul verificării. Capacitatea receptoare a fiecăruia dintre recipiente trebuie să fie suficient de mare pentru a recepţiona întreaga cantitate de apă reziduală care apare în timpul perioadei de analiză sau al golirii recipientului. În cazul amplasamentelor chimice mari şi complexe care generează cantităţi mari de apă reziduală aceasta reprezintă una dintre opţiunile în selectarea fluxurilor de apă reziduală, pentru că altfel necesarul de volum al recipientului ar fi imens. Cu cât este mai mare recipientul cu atât este mai mare timpul de golire şi invers, care ar putea rezulta într-un cerc vicios fără ieşire. Un alt mecanism este circuitul tampon conectat, inundat fie discontinuu (vezi Figura 3.2), fie continuu (vezi Figura 3.3). circuitul tampon discontinuu este deconectat atunci când nu funcţionează, adică atunci când nu este raportată nici o rupere de către sistemul de alarmă şi control. În timpul funcţionării normale apa reziduală înşeală sistemul tampon şi numai atunci când sistemul de control detectează un eveniment neobişnuit se umple recipientul-tampon. Capacitatea necesară a recipientului este cantitatea de apă reziduală care apare în timpul unei defecţiuni. Acest mecanism este folosit la instalaţiile de producţie unice, la colectarea apelor reziduale selectate şi la cantitatea totală de apă reziduală. Volumul necesar este, în mod normal, mult mai mic decât la circuitul-tampon independent menţionat mai sus.

Apă de proces Process water

Sistemul de canalizare

Sewer system

Disposal pathway Calea de depozitare Alternatealternativă Umplere filling

no segregation Fără separare

Deversare după Discharge verificare after Check

Waste urmată pathway Calea water de apa
reziduală

Figura 3.1: Circuit-tampon independent cu umplere alternativă

62

Waste Water and Waste Gas Treatment

Capitolul 3

Process water

Apă de proces

Sistemul de canalizare Sewer system

Calea de depozitare

Disposal pathway

Deversare după Discharge verificare after check

Waste water pathway Calea urmată de apa reziduală

Figura 3.2: Circuit-tampon conectat, inundat discontinuu

Circuitul tampon conectat, inundat continuu poate fi, de asemenea, folosit ca un egalizator sau ca un recipient de echilibrare a fluxului. Un sistem de control şi alarmă trebuie să se asigure că supapa de golire a WWTP-ului este imediat închisă în cazul apariţiei unui eveniment neobişnuit. Capacitatea recipientului trebuie să fie corespunzătoare, pentru a primi apa reziduală care continuă să curgă, până când ruperea este remediată astfel că acest sistem este recomandabil doar pentru fluxurile secundare. Înainte de reluarea activităţii cu fluxul de intrare obişnuit de apă reziduală, recipientul trebuie golit.

Apă de proces Process water Calea de depozitare Disposal pathway Sistemul de canalizare Sewer system

Waste urmată de apa Calea water pathway reziduală

Figura 3.3: Circuit tampon conectat, inundat continuu

Un sistem ulterior (vezi Figura 3.4) este potrivit pentru receptarea şi protejarea pierderilor prin scurgere atunci când aceste scurgeri sunt colectate în canalizări separate. O astfel de canalizare este folosită drept sistem de drenaj pentru zonele externe posibil poluate prevăzute, de exemplu, cu instalaţii de producţie şi linii de recipiente. Capacitatea recipientului se potriveşte cu cea mai mare pierdere posibilă prin scurgere plus cantitatea de apă de ploaie aşteptată. Acest sistem de atenuare este aplicabil instalaţiilor ce au scurgeri separate pentru apa de proces şi drenaj al zonelor de risc. Evenimente ce ar putea influenţa fluxul de apă reziduală nu pot fi controlate.
Waste Water and Waste Gas Treatment 63

Capitolul 3

Avantajul ei este posibilitatea de colectare a pierderilor provenite din scurgeri în stare concentrată pentru a activa reciclarea.

Apă de proces

Process water

Sistemul de canalizare
Sewer system

Calea de depozitare Disposal pathway

Deversare Discharge după verificare after check

Sewer system (only (doar water) Sistemul de canalizareprocessapa de proces)

Waste water pathway Calea urmată de apa

reziduală

Figura 3.4: Sistemul de limitarea a scurgerii

3.3.4 Tehnicile La Final De Proces
Pentru a introduce o ordine logică în descrierea tehnicilor de tratare, relaţia dintre agentul poluator şi tehnologia de tratare tipică respectivă este privită ca punct de raportare, după cum a fost subliniat în Secţiunea 1.3.2.1 şi ilustrată Figura 3.5. Prima etapă de tratare pentru apa reziduală şi cea de ploaie – şi adeseori este şi ultima etapă – este separarea solidelor suspendate şi a lichidelor nemiscibile (referitor la apă) din fluxul de apă principal. Tehnicile de separare sau decantare sunt: • Separare Gravitaţională [Separare a nisipului (vezi secţiunea 3.3.4.1.1.), Sedimentarea (vezi Secţiunea 3.3.4.2.) Separarea Apă-Ulei (vezi Secţiunea 3.3.4.1.6.)] • Flotaţia prin aer (vezi Secţiunea 3.3.4.1.3.) • Filtrarea [Filtrarea (vezi Secţiunea 3.3.4.1.4.), Filtrare prin membrană (vezi Secţiunea 3.3.4.1.5.)]. • Sunt folosite în principal în combinaţie cu alte operaţiuni, fie ca etapă de decantare iniţială, fie finală. Ca etapă de decantare iniţială, ele protejează alte amenajări destinate tratării de alte pagube, colmatări sau alte deteriorări provocate de solide. Ca etapă finală ele îndepărtează solidele formate într-o etapă sau proces de tratare precedent sau îndepărtează uleiul înainte de o tratare biologică ulterioară. Adeseori urmează tehnici de tratare aplicate agenţilor poluanţi solubili atunci când aceştia sunt transformaţi în solide. Exemple sunt oferite mai încolo în acest capitol.

64

Waste Water and Waste Gas Treatment

Capitolul 3

Eliberare de apă Waste water reziduală release
Tratarea şlamului Sludge treatment
Îngroşare Thickening Deshidratare Dewatering Stabilizare Stabilisation Condiţionare Conditioning Reducere termică Thermal reduction

Grit separation Sedimentare (incl. Sedimentation (incl. coaCoagulare/floculare) gulation/flocculation) Flotarea prin aer Air flotation Filtrare Filtration Filtrare prin membrană (MF, Membrane filtration (MF, UF) UF) Oil-water separation Separare Apă-Ulei

Suspended solids and lichide insolubile insoluble liquids Separarea pietrişului

Solide suspendate şi

Precipitare Crystallisation Cristalizare Chemical oxidation Oxidareoxidation Wet air chimică Oxidare prin aer umed Supercritical water oxidation Oxidare prin apă supercritică Chemical reduction Reducere chimică Chemical hydrolysis Hidroliză chimică Nanofiltration/reverse osmosis Nanofiltrare/Osmoză inversă Adsorption Adsorpţie Ion exchange Schimb de Ion Extraction Extracţie Distillation / rectification Distilare/rectificare Evaporation Evaporare Stripping Îndepărtare Incineration Incinerare

Conţinut solubil Inorganic / non-biodeanorganic/nongradable / poorly debiodegradabil/slab gradable soluble content degradabil Precipitation

Tratare treatment Anaerobicanaerobă - Proces de contactare anaerobă - Anaerobic contact process - UASB process - Proces UASB - Proces (or filter) process - Fixed bed strat (filtru) fix - - Proces stratprocess Expanded bed extins Îndepărtarea biologică a sulfului şi a Biological removal of sulphur and heavy metalelor grele metals Tratare aerobă Aerobic treatment - Proces amestec şlam activat - Complete-mix activated sludge process complet - Trickling (percolating) filter process - Proces filtrare prin scurgere - Expanded bed process (extragere prin dizolvare) - Biofilter fixed-bed process - Proces strat extins Biological nitrogen elimination - Proces strat (biofiltru) fix Eliminare a azotului biologică

Conţinut solubil biodegradabil Biodegradable soluble content

Receptor RECIPIENT
Figura 3.5: Ordinea tehnicilor de tratare a apei uzate raportate la tipul de contaminanti

Apa reziduală fără solide poate fi fie separată în părţi biodegradabile şi non-biodegradabile sau agenţii contaminanţi responsabili de non-biodegradabilitate ar putea fi separaţi înainte de tratarea următoare. Tehnicile de tratare pentru părţile non-biodegradabile din apa reziduală se bazează pe operaţiuni fizice şi/sau chimice, de tipul: • Precipitare/sedimentare/filtrare (vezi Secţiunea 3.3.4.2.1.) • Cristalizarea (vezi Secţiunea 3.3.4.2.2.) • Reacţii chimice [Oxidarea chimică (vezi Secţiunea 3.3.4.2.3.), Oxidarea în aer umed (vezi Secţiunea 3.3.4.2.4.) Oxidarea cu apă supercritică (vezi Secţiunea 3.3.4.2.5.), Reducţia chimică (vezi Secţiunea 3.3.4.2.6.) şi Hidroliza chimică (vezi Secţiunea 3.3.4.2.7)] • „Filtrarea” prin membrană (Nanofiltrare şi Osmoză inversată) (vezi Secţiunea 3.3.4.2.8) • Adsorbţia (vezi Secţiunea 3.3.4.2.9) • Schimb de ion (vezi Secţiunea 3.3.4.2.10)
Waste Water and Waste Gas Treatment 65

Capitolul 3

• • • • •

Extracţia (vezi Secţiunea 3.3.4.2.11) Distilarea/Rectificarea (vezi Secţiunea 0) Evaporare (vezi secţiunea 3.3.4.2.13) Îndepărtarea (vezi Secţiunea 3.3.4.2.14) Incinerarea (vezi Secţiunea 3.3.4.2.15).

După o tratare adecvată, fluxul de apă reziduală poate fi fie deversat în apa receptoare, într-o WWTP biologică centrală susbsecventă sau într-o WWTP municipală. Apă reziduală biodegradabilă – sau partea din apa reziduală care rămâne după eliminarea cauzei non-biodegradibilităţii – în mod normal îi sunt aplicate tehnici de tratare, fie centralizate, fie descentralizate, care se bazează pe procesele biologice de tipul: • Descompunerea anaerobă [Proces de contact anaerobic (ACP), Proces UASB, Proces strat fix, Proces strat extins (vezi Secţiunea 3.3.4.3.1) şi Îndepărtarea biologică a compuşilor sulfului şi a metalelor grele (vezi Secţiunea 3.3.4.3.2)]. • Descompunerea aerobă [Proces amestec şlam activat complet, Proces de bioreacţie prin membrană, Proces filtrare prin scurgere, Proces strat extins, Proces strat (biofiltru) fix (vezi Secţiunea 3.3.4.3.3)]. • Nitrificare/denitrificare (vezi Secţiunea 3.3.4.3.4) • Tratare biologică centrală a apei reziduale (vezi Secţiunea 3.3.4.3.5). Apa reziduală degradată părăseşte instalatia de tratare biologică şi este canalizată spre un stadiu de decantare. Multe din tehnicile de tratare a apei reziduale necesită – sau utilizare opţională – ajutor în tratare, ajutor care în majoritatea cazurilor constă din folosirea de produse chimice sau mediul/echipamentul de tratare are nevoie de reîntreţinere ceea ce ar putea cauza eliberarea produselor chimice. Aceste ajutorări sau etape di cadrul procesului ar putea genera, în general aceasta depinzând de condiţiile la nivel local, o poluare ce trebuie luată în considerare când se are în vedere utilizarea unei tehnici de tratare. Astfel, o evaluare a „ajutoarelor” implicate în procesul de tratare şi a produselor chimice eliberate din cadrul amenajărilor de reîntreţinere şi a „destinului” lor în timpul întregului proces, ar putea fi necesară în situaţii specifice. Aproape toate tehnicile de tratare a apei reziduale au un lucru în comun: producerea de solide în timpul procesului ceea ce permite agentului poluator să fie separat de mediul apos, sub formă de şlam activat în exces sau filtrat sau depus, provenit din filtrare sau din sedimentare. Dacă şlamul nu este reciclat, trebuie depozitat – tratare externă şi depozitare – sau tratat la faţa locului. Tehnicile de tratare a şlamului sunt de exemplu: • Îngroşare (vezi Secţiunea 3.4.1) • Deshidratare (vezi Secţiunea 3.4.1) • Stabilizare (vezi Secţiunea 3.4.2) • Condiţionare (vezi Secţiunea 3.4.2) • Reducere termică a şlamului (vezi Secţiunea 3.4.3). 3.3.4.1 Agenţi contaminaţi insolubili / Separare mecanică Conţinutul insolubil din apa reziduală din industria chimică ar putea fi alcătuit din substanţe inerte cum ar fi praful din drenarea apei de ploaie sau nisipul (sb formă de balast din materiile prime ca varul). Însă ar putea fi alcătuit şi din materiale periculoase de tipul metalelor grele şi compuşii acestora, care apar din procesul de precipitare al operaţiunilor de tratare anterioare sau procesele de producţie ce folosesc catalizatori. Chiar şi bioxizii pot fi adsorbiţi pe conţinuturile de solide (de exemplu: catalizatorul producţiei clorurii de vinil prin oxiclorinare). Pe de altă parte, agenţii contaminanţi insolubili nu trebuie neapărat să fie particule solide. Lichidele nemiscibile (care nu se pot amesteca) cu apa, cum ar fi uleiul, substanţele cu consistenţă uleioasă, lubrifianţii şi coloizii ce aparţin de asemenea de aceeaşi categorie. Apa reziduală care

66

Waste Water and Waste Gas Treatment

Capitolul 3

conţine agenţi contaminanţi insolubili trebuie să fie curăţată de aceştia prin procese de separare aşa cum sunt ele descrise mai jos. 3.3.4.1.1 Descriere Camerele de separarea nisipului înseamnă îndepărtarea nisipului din apa de pluviala. Camerele pentru nisip sunt folosite pentru acest scop din cauză că nisipul ar putea fi altfel depozitat în locuri neconvenabile, deranjând procesul de tratare şi conducând la abraziunea (roaderea) rapidă a interiorului pompelor [cww/tm/132]. Camerele de separare a nisipului fac parte din WWTP şi de obicei sunt situate imediat dupa plasa instalate drept protecţie împotriva materialului fibros sau macrogranular. Sunt proiectate astfel încât să poată face faţă ratei orizontale a fluxului (aproximativ 0,3 m/s), adică doar nisipul este separat în timp ce solidele mai uşoare sunt transportate mai departe cu fluxul de apă reziduală. Există 3 tipuri diferite de camere de captare a nisipului [cww/tm/132]: • Cameră pentru flux orizontal de forma unui canal, cameră care menţine rata fluxului necesară în combinaţie cu un canal difuzor de aer potrivit fluctuaţiilor fluxurilor de apă reziduală (Figura 3.6) [cww/tm/132] Separarea substantelor solide

Figura 3.6: Camera de captare a nisipului cu flux orizontal profilat dupa forma canalului

Cameră circulară, unde este introdusă apa tangenţial provocând circularea conţinutului şi spălarea nisipului înspre centru astfel ca să poată fi îndepărtat prin ridicare cu ajutorul unui jet de aer; acest tip de cameră este mai puţin potrivită ratelor de flux extrem de fluctuante (Figura 3.7.) [cww/tm/132]

Aer comprimat

Aer comprimat

Figura 3.7: Camera nisipului circulară

Cameră aerată în care circulaţia conţinutului este cauzată de injecţia aerului astfel încât să se atingă rata fluxului necesară la fundul camerei; acest tip de cameră nu cauzează probleme atunci când apar rate fluctuante ale fluxului (Figura 3.8) [cww/tm/132].

Waste Water and Waste Gas Treatment

67

Capitolul 3

Aer comprimat

Nisip
Figura 3.8: Camera de separare a nisipului aerata

Instalatii de depozitare pentru nisipul separat sunt necesare până când este deversat. Aplicare Camerele sunt utilizate atunci când WWTP-ul trebuie să facă faţă apei de ploaie care în mod normal antrenează o cantitate considerabilă de nisip [cww/tm/132]. Limitele şi restricţiile aplicării:
Limite/restricţii Rata fluxului de aproximativ 0,3 m/s este necesară pentru a se asigura faptul că doar nisipul este separat. Restricţiile ratelor fluxului, dependente de tipul camerei folosite

Rata fluxului Fluctuaţia ratei fluxului

Avantaje şi Dezavantaje

Nu este relevant – echipament esenţial. Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Ratele performanţei Camerele nu sunt instalate pentru protecţia mediului însă ca măsură de protecţie pentru echipamentul poziţionat dupa proces. Efecte de-a lungul mediului Nisipul separat trebuie deversat sau re-utilizat în alt mod, depinzând de contaminarea sa.
Consumabile pentru pompele apei reziduale sunt energia electrică şi jetul de aer. Camera, făcând parte din WWTP, contribuie la emisiile de zgomot şi miros ale uzinei principale, în funcţie de tipul de apă uzată ce trebuie tratată. Împrejmuirea echipamentului ar putea fi necesară.

Monitorizarea
Rata necesară a fluxului de apă reziduală de 0,3 m/s trebuie să fie controlată.

3.3.4.1.2

Sedimentarea substantelor solide

Descriere
Sedimentarea – sau decantarea – înseamnă separarea particulelor suspendate şi a materialului ce pluteşte, prin depunere gravitaţională. Solidele depuse sunt îndepărtate sub formă de şlam de pe
68 Waste Water and Waste Gas Treatment

de asemenea. Atunci când particulele nu pot fi îndepărtate prin intermediul gravitaţiei. Nivelele îndepărtate prezentate în acest tabel nu trebuie confundate cu randamentele ce pot fi atinse de o tehnică de tratare. de exemplu: atunci când sunt prea mici. solide organice. ambele echipate cu un screper corespunzător şi de o asemenea dimensiune astfel încât să furnizeze timpul necesar de reţinere de aproximativ 1½ la 2½ ore (vezi Figura 3.2: Îndepărtarea Contaminanţilor apei reziduale prin coagulare Sedimentările (sau decantările) cele mai întâlnite sunt: • Rezervoare întinse sau de sedimentare. fie rectangulare.1 -tricloro-2. se adaugă produşi chimici speciali pentru a determina solidele să se depună. Influenţa avută de coagulare este prezentată ca exemplu în Tabelul 3. uleiul din apa reziduală) şi emulsiile care asimilează solidele (coagularea) şi/sau aglomerarea acestor particule în floculanţi suficient de mari ca să se depună (floculare). metale grele. În cazul floculării sunt utilizaţi.9 pentru un exemplu de rezervor circular [cww/tm/4]) Waste Water and Waste Gas Treatment 69 .Capitolul 3 fund. fier. densitatea lor sete prea apropiată de cea a apei sau ele formează coloizi. bioxid de siliciu. polimeri anionici şi non-ionici.1. Substanţa Mercur anorganic Cadmiu şi compuşi DDT [1. în timp ce materialul ce pluteşte este îndepărtat de pe suprafaţa apei. fie circulare. de exemplu: • Sulfat de aluminiu • Sulfat feric • Clorură ferică • Var (oxid de calciu) • Poli-clorură de aluminiu • Poli-sulfat de aluminiu • Polimeri organici cationici Aceste produse chimice cauzează destabilizarea particulelor coloidale şi a celor mici suspendate (de exemplu: argilă.2 [cww/tm/27]. 2-di (p-clor-fenil) etan] HCB (hexaclorbenzen) Aldrin Dieldrin Endrin PCB (bifenili policlorinaţi) Compuşi tributilici Tetracloretan Percloretan Îndepărtarea [%] 70 98 75-80 59 100 50 43 30–40 >90 36 30 Tabelul 3.

în mod normal o etapă de descompunere a emulsiei sau o separare a uleiului în amonte pentru a îndepărta substanţele interferatoare. Pentru a asigura o decantare optimă este instituită.10 [cww/tm/132]) efluent afluent namol Figura 3. Echipamentul din dotarea amenajărilor instituite pentru sedimentare trebuie să fie în aşa fel încât să nu existe transferare a apei reziduale în pământ. Reciclarea parţială a agentului floculant în floculator poate avea ca rezultat o structură mai bună a agentului floculant şi o exploatare optimă a floculantului. care are flux vertical. Pentru floculare este adăugată o cameră pentru amestecare. Nevoia de amestecare rapidă în cazul coagulării este îndeplinită prin: • Dozajul simultan al coagulanţilor prin puncte multiple de injecţie • Alegerea preferenţială a sistemelor de curgere în blocuri (în buşoane). acolo unde este posibil aşa ceva • Mixer sau amestecare rapidă. măcar atunci când rezervorul ar putea 70 Waste Water and Waste Gas Treatment . Un gard de ţăruşi sau mixere cu viteză scăzută sunt folosite.9: Rezervor de sedimentare sau de decantare • Rezervor cu depunere pe fund.Capitolul 3 Alunecare spuma Pod balustrada Suporturi Unitate de actionare Masa rotativa Suprafata maxima a apei Racleta de suprafata Varful rezervorului Racleta plutitoare Taler decantare Dig efluent Groapa depune re Conducta decantare spuma Capac coloana cu guri de iesire Conducta centrala si conducta de ridicare a afluentului Taler afluent Coloana de antrenare Suporturi racleta Jgheab efluent Conducta evacuare namol Lame razuire Conducta influent Racla ajustabila Figura 3. în care coagulantul se adaugă la sau înainte de mixerul respectiv. mixerul static sau alte orificii.11 [cww/tm/91]). cauzând amestecarea hidraulică în cadrul fluidului pe măsură ce acesta se scurge prin rezervor. de obicei ne-echipat cu sistem de îndepărtare mecanic al şlamului (vezi Figura 3.10: Rezervor cu depunere pe fund • Bazin de decantare de tablă sau tubular în care se folosesc table pentru mărirea suprafeţei de sedimentare (vezi Figura 3. Echipamentul pentru coagulare şi/sau floculare este instalat ca parte a rezervorului.

1.2. solid de tipul nisipului sau prafului dintr-un rezervor de sedimentare • Decantarea apei reziduale de proces din conţinuturile inerte de tipul nisipului sau a particulelor comparabile • Decantarea apei reziduale de proces provenite din materialul de reacţie de tipul compuşilor metalici emulgători.1.4 şi 3.4.4.3.4. Exemplele relevante ar fi: • Decantarea apei de ploaie colectată din conţinutul de solid. Waste Water and Waste Gas Treatment 71 . ajutată de adăugarea unor produse chimice corespunzătoare • Separarea metalelor grele sau a altor componente dizolvate după precipitarea anterioară (vezi Secţiunea 3.).3. polimerii şi monomerii lor.11: Bazin de decantare din tablă sau tubular Aplicare Sedimentarea este o tehnică de separare utilizată destul de mult în diferite scopuri şi de obicei nu este utilizată doar ea.3.Capitolul 3 conţine substanţe periculoase pentru apa din pânza freatică.5) • Îndepărtarea şlamului activat într-o etapă primară sau secundară de decantare din cadrul unei WWTP biologică (vezi Secţiunea 3.5).4. adeseori cu ajutorul produselor chimice.3. Construcţiile pentru depozitarea produselor chimice coagulante/floculatoare. iar şlamul sedimentat trebuie îmbunătăţit pentru a corespunde caracteristicilor şlamului.3. urmată la final de procese de filtrare (vezi Secţiunea 3. Orificii de distributie a fluxului Cutie de supraplin Canale evacuare Cutie alimentare Rezervor pentru cuagulare Rezervor amestec scanteie Supraplin (efluent) Sustinere cuagulare Alimentare (influent) Placute lamelare Sistem vibrare Palnie colectare namol (detasabila) Scurgere (namol) Figura 3. adeseori cu ajutorul produselor chimice.1.

adică sedimentarea va reduce de asemenea TOC/COD. altfel produsele chimice de coagulare şi/sau floculare trebuie să fie adăugate Prezenţa Substanţele volatile trebuie să fie evitate din cauza duratei substanţelor volatile lungi în care sunt prezente în rezervor (precum şi în acţiunea de amestecare când sunt utilizate coagularea şi/sau flocularea) cerând astfel potenţialul de eliberare a VOC-urilor Concentrarea Fără limite.2. Nivelurile posibil de atins ale emisiilor. câtă vreme este prezent sub formă de material solid insolubil. scopul ei principal este protejarea amenajărilor de dupa proces. Eficienţa sa de îndepărtare.4. însă.Capitolul 3 Limite şi restricţii în aplicare: Limite/Restricţii Mărimea particulei Particulele trebuie să fie suficient de mari pentru a se decanta. rezultând astfel neexistenţa eşecului • Eficienţa îndepărtării poate fi crescută prin adăugarea produselor chimice de coagulare şi/sau de floculare Dezavantaje • Nu este potrivită pentru material fin şi pentru emulsii stabile.3. cu condiţia ca etapa apoasă să fie în continuare solidelor separabilă pH-ul (în cazul Variaţia controlată a pH-ului este esenţială în timpul coagulării / funcţionării. de asemenea.1 Solide decantabile Metale grele 1 [cww/tm/67c] TSS-ul include. chir şi cu ajutorul coagulanţilor şi a floculanţilor • Agentul floculant poate încorpora alţi agenţi contaminanţi care pot cauza probleme în depozitarea şlamului Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Când sedimentarea este utilizată în amonte de etapele de tratare subsecvente. depinde de proporţia TOC-ului solid în TOC-ul total. 72 Waste Water and Waste Gas Treatment . niveluri raportate. altfel performanţa în cazul decantării este slabă floculării) Emulsii Emulsiile stabile nu pot fi separate şi descompuse cu ajutorul coagulării/floculării. materii organice sub formă de particule. deci eficienţa sa de îndepărtare trebuie să fie suficient de mare pentru a-şi îndeplini scopul. descompunere anterioară a emulsiei este necesară Avantaje şi dezavantaje Avantaje • Simplitatea instalării. Atunci când este utilizată ca metodă de tratare finală. sunt: Randamentul Parametru [%] Nivelul emisiei [mg/l] Observaţii 60–90 TSS <10 1 90–95 După decantarea finală a WWTPului central Într-o formă particulară. vezi Secţiunea 3. performanţa sa depinde de proprietăţile particulelor ce trebuie îndepărtate.

etc.5 – 1. Când produsele chimice (de exemplu coagulanţii şi floculanţii) sunt folosite pentru a îmbunătăţi procesul de decantare. a solidelor ce se pot decanta sau a turbidităţii. probabil. dacă nu mai pot fi recilate sau utilizate în alt mod. şi în anumite situaţii chir şi dioxine. Surse de zgomot sunt pompele ce pot fi capsulate (închise) şi sistemele de îndepărtare a şlamului/spumei. acest reziduu ar putea conţine compuşi periculoşi ce trebuie trataţi corespunzători. pentru a evita riscul apariţiei exploziei.8 b 1 BEF 4 c BEF 20–100 per m3 pe un volum al rezervorului de 1000m3 capacitate de 100 m3/h c capacitate de 25 m3/h 1 [cww/tm/128] Waste Water and Waste Gas Treatment 73 . solid]1 0. floruri. trebuie depozitate drept deşeuri. să fie prevăzute cu sisteme de siguranţă corespunzătoare. sulfide sau hidroxide (oxide) ale metalelor grele. adică solidele suspendate.5 polimer organic pentru un diametru al rezervorului de 25 – 35 m [cww/tm/96] [cww/tm/128] Monitorizare Efluentul (fluxul de ieşire) trebuie monitorizat regulat din cauza conţinutului de solid. spre un sistem de tratare. spumă uleioasă. Consumabile pot fi: Consumabile Produse chimice (coagulante/floculante)a Energie electrică [kW]b Azot pentru atmosfera inertă a b 1 2 Cantitate 53 – 93 [Kg/t ulei.2 a BEF 4. În funcţie de originea apei reziduale. dacă este nevoie. Când apa reziduală conţine substanţe odorizante ar pute fi nevoie să se acopere rezervorul de sedimentare – sau cel puţin unitatea de coagulare sau de floculare – şi să se capteze gazul rezidual. Echipamentul necesar – conducte şi ventilatoare – trebuie. Situaţia economică Costuri de capital [milioane] Rezervor de sedimentare Decantor de tablă sau tubular1 a b Costuri de operare EUR 1. pHul trebuie controlat el fiind parametrul operaţional principal. de exemplu un sistem de scurgere cu azot gazos presurizat.5 – 100 [g/m3 apă reziduală]2 0.Capitolul 3 Efecte inter-media Şlamul sedimentat şi spuma îndepărtată. Aceşti compuşi pot fi carbonaţi.

4 – 0. În funcţie de conţinutul apei reziduale. Întrebuinţarea lor. Un dispozitiv DAF tipic este prezentat în Figura 3. în care aerul comprimat (0.2 Mpa pentru compuşii de aluminiu) este dizolvat în apa reziduală – sau într-o parte a apei reziduale totale – şi apoi eliberată pentru a forma mici bule. deosebite de modul în care este adăugat aerul: • Flotaţia prin vid. în care aerul este dizolvat la presiune atmosferică. cum ar fi sărurile ferice sau de aluminiu. Sunt necesare amenajări pentru depozitarea produselor chimice de floculare/coagulare şi a materialului îndepărtat prin colectarea spumei de pe suprafaţă. în care bulele delicate sunt atrase în apa reziduală printr-un dispozitiv de inducţie cum ar fi placă cu perete separator venturi sau cu orificiu • Flotaţia prin aer dizolvat (DAF). 74 Waste Water and Waste Gas Treatment . sunt utilizaţi în mod obişnuit pentru a ajuta procesul de flotaţie. s-ar putea să fie nevoie de acoperirea bazinului de flotaţie şi de captarea aerului expulzat spre un dispozitiv de epurare a gazului.12 [cww/tm/4].0 – 1. silice activate şi diferiţi polimeri organici. Există trei metode de flotaţie.1. Particulele flotabile se acumulează la suprafaţa apei şi sunt colectate cu ajutorul spumei [cww/tm/4]. Aditivii floculanţi.4.3.8 Mpa sau 1.3 Flotatia aerului Descriere Flotaţia este un proces prin care particulele sau granulele solide sau lichide sunt separate de apa reziduală prin ataşare pe unele bule de aer. este crearea unei suprafeţe sau a unei structuri capabile să absoarbă sau să reţină bulele de aer. pe lângă coagulare şi floculare.Capitolul 3 3. etapă urmată de o cădere a presiunii pentru a permite formarea bulelor • Flotaţia prin aer indusă (IAF).

însă.Capitolul 3 Linie de afluent chimicale alimentare Mecanism racleta Supraplin ingrosat Rezervor flotatie Rezervor de amestec al chimicalel or Pompa de alimentare Amestecare Evacuare solide depuse Colector de namol la partea inferioara Ecran Efluent subnatant Pompe de presurizare Rezervor sub presiune Valva de control a presiunii Supraplin ingrosat Linie alimentare afluent Mecanism racleta Ecran Efluent subnatant Rezervor flotatie Amestecare Subnatant Colector de namol la partea inferioara reciclat Aer Evacuare solide depuse Conectare suplimentara auxiliara (rezervor primar sau efluntul instalatiei) Chimicale Valva de control a presiunii Rezervor de amestec al chimicalel or Pompa de alimentare Rezervor sub presiune Pompe de presurizare Figura 3.12: Sistem DAF: a) cu reciclare. nu există nici un avantaj faţă de sedimentare) • Diferenţa de densitate dintre particulele suspendate şi de între apa reziduală este prea mică • Există o constrângere datorată spaţiului de la amplasamentul real • Uleiul şi grăsimea trebuie îndepărtate Exemple ar fi: • În cadrul rafinăriilor sau a amplasamentelor petrochimice ca o tratare subsecventă dupa separarea uleiului şi înainte de WWTP-ul biologic • La îndepărtarea coloranţilor şi pigmenţilor din apa reziduală din producţie respectivă Waste Water and Waste Gas Treatment 75 . b) fara reciclare Aplicatia Flotaţia este aplicată când sedimentarea nu este corespunzătoare. de exemplu atunci când: • Particulele au caracteristici de decantare slabe (în cazul unui index volumetric al şlamului slab (SVI).

butiltionul sau polisilanii din fluxurile de apă reziduală • Separarea metalelor grele din apa reziduală • Separarea şlamului activat din tratarea apei reziduale biologice. vezi Figura 3. cu atât este mai mare conţinutul de materie-uscată. stfel. • Îngroşarea şlamului activat din WWTP-ul biologic. de exemplu: toluenul din emulsiile toluen/apă [cww/tm/132]. Randamentul de indepartare a solidelor (%) flotatie sedimentare Rata de incarcare hidraulica a apei reziduale (m/h) Figura 3. superioară sedimentării.13: Compararea Eficienţei separării metodelor DAF şi Sedimentarea 11 11 Insolubles content 90 – 450 mg/l. Dezavantaje • Este posibilă obturarea valvelor • Potenţial ridicat pentru eliberare de mirosuri. pressurised water addition for flotation 20 % 76 Waste Water and Waste Gas Treatment . fie după decantarea finală [cww/tm/67b]. halogenura de argint din producţia de produse chimice utilizate în tehnica fotografiei. Restricţii şi limite de aplicare: Limite/Restricţii Detergenţii spumanţi trebuie excluşi Deşi extrem de eficient în îndepărtarea uleiului liber din apa reziduală. deci este necesară în mod normal o acoperire • Costuri operaţionale ridicate decât pentru sedimentare. uleiul brut deshidratat nu poate fi manipulat Prezenţa substanţelor Ulei Avantaje şi Dezavantaje Avantaje • Volum mai mic şi astfel costuri de capital mai reduse decât în cazul sedimentării • Eficienţa procesului de îndepărtare nu este afectată de schimbările ratei fluxului fiind.Capitolul 3 • La recuperarea produsului sau a materiei prime.13 [cww/tm/132] • Recuperarea materialului este posibilă • Cu cât eficienţa separării este mai ridicată. fie înlocuirea sa.

Acestea pot fi destul de diferite. Efecte inter-media Materialul separat.4–4. intrare 20-250 mg/l Rafinărie.13 10–20 1 10–20 ppm 2 2–10 3 Şlam activat după decantarea finală.7 53-93 Aer comprimat a 0.6–1.53–0.Capitolul 3 Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Parametru Randament [%] 90–98 TSS 85–96 1 Ulei Nivel al emisiei [mg/l] Observaţii Vezi Figura 3.2 2. este depozitat sub formă de deşeu. în funcţie de scop: Waste Water and Waste Gas Treatment 77 . Orice spumă care apare trebuie detectată la momentul oportun. Situaţia economică Costul unei unităţi de flotaţie variază mult.6 3 3 exprimat ca aer comprimat relativ la apa sub presiune [m /m ] concentraţia floculantului în apa reziduală cantitatea de floculante relativ la greutatea solidului suspendat din apa reziduală [cww/tm/67b] [cww/tm/96] Sursele de zgomot sunt: pompele. Monitorizare Pentru a se asigura o operare corespunzătoare turbiditatea efluentului trebuie monitorizată pentru a observa perturbaţiile. tratare DAF şi IAF Producţia chimică.55 0. Consumabile ar fi: Consumabil Tratarea DAF a şlamului activat1 Flotaţia prin aer pentru apa reziduală a rafinăriei2 3. în conformitate cu aplicarea respectivă a flotaţiei prin ae. Eliberarea unor mirosuri sau a altor substanţe volatile – dacă se crede că pot apărea – pot fi prevenite prin acoperirea vasului (recipientului) sau prin operarea în cadrul unui rezervor închis şi prin captarea aerului expulzat într-un sistem de epurare a gazului. dacă nu este reciclabil. Cantitatea depinde de materialul ce trebuie îndepărtat şi cantitatea de produse chimice coagulante sau floculante. mixerul şi compresorul la care trebuie luate măsuri adecvate pentru reţinerea zgomotului. Detectarea în efluent a COD/TOC-ului şi a TSS-ului este obligatorie. după câteva API-uri Rafinărie. tratare DAF şi IAF Sulfide metalice 1 2 3 95 2 [cww/tm/67b] [cww/tm/131] [cww/tm/93] COD/TOC sunt îndepărtate cu condiţia ca ele să fie prezente ca solide sau ca suspensii ale picăturilor.7 3 Doza floculantului Mg/l Kg/t b c Energie [kWh/1000m ] a b c 1 2 20.

însă şi în separarea şi îngroşarea şlamului. nu numai în tratarea apei şi recuperarea materialelor valoroase. lucrări tehnice civile. Aceasta.6–1.Capitolul 3 Rata fluxului [m3/h] DAF / şlam activat1 DAF / rafinărie 2 2 Costuri de capital [milioane] Costurile anuale de funcţionare (operare) [mii] DEM 800 EUR 20–130 EUR 55–130 DEM 4500 1200 300–800 400–820 50 3 100 m /h 3 100 m /day DEM 5. De vreme ce valoarea acestui tratament parţial este obiectul unei anumite dispute. De regulă. flotaţia prezintă avantaje destul de mari în multe situaţii. Pe de altă parte. pregătirea amplasamentului. În comparaţie cu sedimentarea. 78 Waste Water and Waste Gas Treatment . Din cauza ratelor ridicate de încărcare hidraulică şi timpilor de staţionare mai mici.0 EUR 1. incl. deshidratarea flotatului. sunt mai scăzute decât în cazul evaporării sau incinerării (cu un factor egal cu aproximativ 10). mii] 10 20–30 50–80 500-800 Costurile flotaţiei. 2 3 floculare. presupune costuri de capital mai scăzute.5–2.1 0. în schimb. costurile cu energia pentru floculare/flotaţie pot fi cu aproximativ 50 de ori mai ridicate faţă de cele necesare floculării/sedimentării. ea fiind cea mai întâlnită abordare în separarea lichid-solid din cadrul tratării apei reziduale descentralizate. incinerarea şlamului 4 [cww/tm/128] Capitalul elocvent şi costurile de operare pentru o uzină DAF sunt prezentate relativ la rata fluxului. Opţiuni mai bune avem în cazul flotaţiei decât în cazul sedimentării pentru controlarea şi adaptarea la condiţii fluctuante de operare. de vreme ce ele au ca rezultat îndepărtarea completă a efluentului super-contaminat.5 1. de asemenea. proiect tehnic. [cww/tm/48] [cww/tm/132] costuri de funcţionare totale. în ciuda faptului că exploatarea acestor oportunităţi necesită disponibilitatea de personal cu pregătire foarte bună (studii superioare) [cww/tm/132]. Însă beneficiile evaporării şi incinerării sunt mai mari. nu s-a găsit încă răspunsul la întrebarea dacă este înţelept să se cheltuiască 10 DEM pe metrul cub de apă reziduală (sau 4.0 Costuri anuale de funcţionare [GBP. milioane] 0.1 0. ele estimează gradul de creştere a costurilor odată cu dezvoltarea uzinei [cww/tm/92]: Rata fluxului [m3/h] 10 100 1000 10000 Costuri de capital [GBP. Produsele chimice pentru neutralizare. necesare. în timp ce precipitarea şi flotaţia pot trata doar parţial un flux contaminat moderat. aparate de mici dimensiuni (volume) sunt. deşi cu preţul unor costuri de operare mai ridicate. conduce la un conţinut de materie uscată ridicat al concentratului rezultat. precipitare şi etc. O comparaţie poate conduce spre un necesar de spaţiu pentru sedimentare de 50 de ori mai mare decât pentru flotaţie.1 IAF / rafinărie DAF / drept tratare finală descentralizată3 DAF 4 1 BEF 40 BEF 4 [cww/tm/67b] incl. Deşi aceste valori nu sunt apropiate de cifrele reale.8 EUR 0. costuri de operare pentru pretratarea unui flux care cuprinde doar o parte mică din cantitatea totală de apă reziduală a unei uzine chimice de mari dimensiuni [cww/tm/132]. Costuri de capital.5 milioane DEM pe an pentru un flux de apă reziduală de 50 m3/h).

potrivite pentru conţinuturi ridicate de solid. Mediul filtrului poate fi caracterizat după anumite criterii de tipul [cww/tm/132]: • Dimensiunea secţiunii.4. însă şi pentru operaţiunile lichid/solid.2). privitor la produsul filtrat • Tendinţa de blocare. eficienţa sa depinzând de structura sitei. • Prese cu filtre care sunt de obicei folosite pentru deshidratarea şlamului. folosit pentru tratarea apelor de canalizare şi îndepărtarea şlamului activat. Ele sunt folosite fie ca filtre cilindrice gravitaţionale ce pot fi încărcate pe dinăuntru sau pe din afară sau ca filtru cu vid rotativ cu interiorul sau cu exteriorul cilindrului închis şi conectat la o pompă de vid.4. • Filtru cu membrană (vezi Secţiunea 3. • Filtru vid rotativ. moment în care conţinutul de solid din efluent începe să crească.4 Filtrare Descriere Filtrarea descrie separarea solidelor din efluenţii apei reziduale ce trec printr-un mediu poros.4.16 [cww/tm/132]. Diferenţa principală între cele două moduri de operare este: • Filtrele de nisip cu funcţionare semi-continuă sunt pornite până la pragul de turbiditate.3. în special pentru produsele textile din filtrarea materialului aglomerat • Tăria mecanică în relaţie cu încărcările impuse în aerul insuflat invers sau în mişcarea pânzei pentru filtru • Suprafaţă lucioasă pentru facilitarea îndepărtării materialului aglomeratl.4.1.1. sunt descrise în Secţiunea 3. este folosit pentru deshidratarea şlamului uleios şi de-emulsificarea scursurilor petroliere. corespunzător filtrării stratului de acoperire. considerate drept construcţii tipice de deshidratare a şlamului. Operaţia poate fi semi-continuă – filtrarea şi spălarea în contracurent apărând secvenţial – sau continuă – filtrarea şi spălarea funcţionând simultan.sau multi-mediu. • Filtru cilindric/rotativ gravitaţional. Filtrele cilindrice sunt alcătuite dintr-un cilindru pe care suprafaţa de filtrare este izolată. Waste Water and Waste Gas Treatment 79 . Filtrele de nisip funcţionează fie cu ajutorul forţei gravitaţionale sau cu ajutorul unei forţe de presiune aplicată.14 [cww/tm/4] pentru un curent descendent multi-mediu convenţional. Un exemplu este prezentat în Figura 3.1. Presele cu filtre cu benzi şi presele doar cu filtre.3. pentru filtru cu flux gravitaţional şi în Figura 3. sau până la pierderea de sarcină limitatoare.15 [cww/tm/4] pentru filtru presurizat. Stratul filtrant poate fi mono. sau filtrul de nisip.) • Presă cu filtru cu bandă care este utilizat foarte mult pentru deshidratarea şlamului. Tipurile de sisteme de filtrare des utilizate sunt: • Filtru pentru granule medii. • Filtre de nisip cu funcţionare continuă nu au prag de turbiditate sau pierdere de sarcină terminală. Sunt prezentate unele exemple în Figura 3. Stratul de colmatare este îndepărtat de pe cilindru prin diferite metode. însă şi pentru operaţiuni de separare lichid/solid. ce se foloseşte foarte mult ca aparat de tratare a apei reziduale (mediul de lucru al filtrelor de nisip nu trebuie să fie literalmente nisip).1. o permeabilitate crescută este caracterizată de o cădere de presiune scăzută • Stabilitatea chimică.5. Filtrele necesită de obicei operaţiuni de curăţire – spălare în contracurent – cu u curent invers de apă proaspătă şi cu materialul acumulat reîntors în rezervorul pentru sedimentare (Secţiunea 3.Capitolul 3 3. Filtrele de nisip sunt alcătuite dintr-un strat filtrant al granulelor medii cu flux descendent sau ascendent. este utilizat în principal pentru conţinuturi scăzute de solide. adică mărimea particulei ce poate să treacă prin mediul de filtrare • Permeabilitatea.3.

Capitolul 3 Nivelul efluentului in timpul filtrarii Nivelul apei in timpull spalarii in contra curent Rigola pentru apa de spalare Afluent Nisip Efluentul de drenare Aer Pietris Scurgere Sistem de control Sistem sub drenaj Apa de spalare in contra curent (de obicei efluent secundar filtrat si clorinat) Figura 3.15: Filtru sub presiune 80 Waste Water and Waste Gas Treatment .14: Filtru multi-mediu pentru fluxul descendent convenţional Taler Suprafata de filtrare Afluent Distribuitor si laterale Efluent Robinet pentru prelevare Mediu de filtrare Pietris Umplutura de ciment Figura 3.

flotantului. • Recuperarea uleiului liber cu ajutorul filtrelor cilindrice rotative şi a adaosurilor de polimeri Limite şi restricţii în aplicare: Waste Water and Waste Gas Treatment 81 . dacă se doreşte apariţia emisiilor de particule. etc. pe lângă sedimentare.2) sau după flotaţie (vezi Secţiunea 3. În timpul filtrării este adăugat în mod continuu la şlam pentru a menţine raportul necesar pentru o filtrare eficientă şi corectă.3). pentru îmbunătăţirea calităţii efluentului apei reziduale tratate biologic • Deshidratarea şlamului. moi sau compresibile.Capitolul 3 Evacuare depunere Filtrat Slam Figura 3.16: Filtru rotativ sub vid a Zona deshidratare. adică un strat din acest ajutor de filtrare este depus pe mediul de filtrare înainte de a începe filtrarea. c Zona sedimenatre.3.3. etc.. de exemplu: • Separarea floculatorului. după sedimentare pentru a se conforma cerinţelor impuse în privinţa deversărilor • Îndepărtarea şlamului activat după WWTP-ul central. Aplicare În tratarea apelor reziduale filtrarea este frecvent utilizată ca etapă de separare finală după procesul de sedimentare (vezi Secţiunea 3. b Valva rotativa. adică material uşor granular filtrabil. Particulele reţinute sunt depozitate pe acest „ajutor” de filtrare.1.4. d Zona extragere Suspensiile alcătuite din solide relativ fine. a hidroxizilor metalelor grele.4. adeseori blochează mediul de filtrare dacă această blocare nu este prevenită prin ajutoare de filtrare. Exemple de „ajutoare” de filtrare sunt [cww/tm/132]: • Diatomit • Perlite (rocă vulcanică) • Rocă Fuller • Sticlă pisată • Preparări ale cărbunilor • Fibre de celuloză • Celuloză de lemn • Pastă de hârtie • Celuloză din trestie de zahăr • Talc • Plasticuri Ajutoarele de filtrare sunt utilizate în pre-depunere. Aceste ajutoare formează un strat permeabil peste produsul filtrat şi în acelaşi timp duce la îndeplinire funcţiile unui material aglomerat nedens al filtrului.1.

pot fi îndepărtaţi în anumite condiţii • Funcţionare într-o varietate de condiţii Dezavantaje • Procesele de colmatare şi depunere sunt posibile cu ajutorul filtrelor de nisip semicontinue • Spărturile pot cauza poluări adiţionale ale efluentului Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Parametrii Randament [%] Nivel de emisie [mg/l] <10 mg/l TSS 50–99. Sunt consumabile: Consumabile Apă pentru spălare contracurent Apă pentru generare de vid Ajutoare ale filtrului Energie [kWh/1000 m3] Variatia presiunii în – Filtru de nisip Filtru cilindric – Echipamentul pentru funcţionare poate fi o sursă relevantă de zgomot care poate fi controlată prin împrejmuirea (capsularea) surselor principale.3.4.2.) poate fi fie reciclat sau trebuie deversat sub formă de deşeu sau este supus unei tratări ulterioare. dacă nu se utilizează ajutoare pentru filtrat Avantaje şi Dezavantaje Avantaje • Eficienţă a separării ridicată • Poluanţii.Capitolul 3 Coloizi. luată ca exemplu de filtrare a stratului în profunzime necesită spălarea în contracurent mai puţin decât filtrarea pojghiţei depuse (filtre cilindrice. filtrul cu bandă. 82 Waste Water and Waste Gas Treatment .99 1 Ulei Metale grele 1 Observatii Floculantul şlamului activat Filtru de nisip. de exemplu spre rezervorul pentru sedimentare sau bazinul pentru şlamul activat din cadrul WWTP-ului biologic. vezi Secţiunea 3. Din această cauză. cum ar fi uleiul. ultimul tip de filtrare se aplică în tratarea apei reziduale doar în cazuri excepţionale (exemple sunt oferite mai sus în acest capitol) [cww/tm/132]. materialul spălat în contracurent este în mod normal recirculat spre procesul de la care provine. ce depinde de ajutoarele aduse filtrării După precipitare. Filtrarea nisipului. <5 mg/l [cww/tm/128] Efecte inter-media Când filtrul granular. alţii decât solidele suspendate.1. cu bandă) şi astfel este o necesitate mai redusă de apă pentru spălare în contracurent. este utilizat. etc. Reziduul provenit de la alte tipuri de filtre (filtru cilindric. sau solide de şlam Limite şi restricţii Nu pot fi separate fără tratare chimică adiţională Pot bloca mediul de filtrare. de exemplu filtru de nisip. emulsii Produs final dispersat.

include şi bacteriile macromolecule. Caracteristicile tipice sunt prezentate în Tabelul 3. în timp ce particulele suspendate. în permeant. Ambele sunt tehnici de filtrare complexe şi speciale. fiind deja menţionate în capitolul precedent. care trece de membrană. viruşi.1.001–0.4. 10 – 150 µm în grosime Bobinat în spirale Fibre tubulare Tubular Ceramic sau polimeric asimetric Bobinat în spirale Fibre tubulare Tubular 1 2 3 [cww/tm/27] [cww/tm/132] [cww/tm/93] Tabelul 3. Situaţia economică Rata fluxului [m3/h] Filtru de nisip 1 1 Costuri de capital [milioane] BEF 4 Costuri de funcţionare (operare) BEF 2/m3 100 [cmm/tm/128] 3. include Ultrafiltrare 0. procese care segreghează un lichid. particulele coloidale. iar aerul expulzat este canalizat spre un sistem de epurare a gazului.Capitolul 3 Dacă substanţele mirositoare se eliberează.1 0. Solventul şi particulele de mărime moleculară pot trece prin pori. particule colodiale <100 1-6 1000–100000 g/mol pentru solutii 50–1000 2-6 Configuraţia membranei3 Ceramică sau polimerică simetrică. s-ar putea să fie necesare dispozitive închise.3. Membranele folosite pentru MF şi pentru UF sunt membrane „tip por” ce funcţionează ca nişte site.3: Caracteristicile Microfiltrării (MF) şi Ultrafiltrarării (UF) Waste Water and Waste Gas Treatment 83 . Parametru Diametrul porului [µm]1 Presiune de funcţionare [Mpa]2 Mărime prag Flux permeabil [l m-2 h-1] Viteza fluxului de întretăiere [m/s] Tipul de membrană3 Microfiltrare 0. Căderea de presiune trebuie să fie înregistrată pentru a indica colmatarea sau pornirea. viruşii şi chiar şi macromoleculele mari sunt reţinute. care este reţinut.1-1 0. Monitorizare Pentru a asigura o funcţionare corectă trebuie monitorizată turbiditatea efluentului filtrului pentru a identifica problemele sau executarea unei spărturi în filtrul de nisip semi-continuu. Filtre sub presiune şi presele cu filtre sunt amplasate în vase (recipiente) închise. ce trece printr-o membrană.2–1 10-100. şi în concentrat.3.5 Descriere Microfiltrarea şi ultrafiltrarea Microfiltrarea (MF) şi Ultrafiltrarea (UF) sunt procese tehnologice bazate pe utilizarea membranei. Forţa conducătoare a procesului este diferenţa de presiune de-a lungul membranei. bacteriile.02–0.5 >100.

deşi UF poate fi de asemenea utilizată. de exemplu coloranţii şi vopselele. Membranele PVDF au avantajul că pot fi curăţate cu acizi puternici. Modificarea optimă pentru o aplicaţie specială va depinde de natura apei reziduale.Capitolul 3 Membranele pentru MF şi pentru UF sunt disponibile în game diferite de materiale şi de configuraţii. Aplicaţiile MF obişnuite includ [cww/tm/93. de exemplu osmoza inversă sau îndepărtarea completă a agenţilor contaminanţi de tipul metalelor grele. de vreme ce diferite materiale au rezistenţe variabile la substanţele dizolvate. părăseşte sistemul membranei sub formă de flux de reziduu concentrat. Procesul de filtrare prin membrană este de obicei aplicat cu ajutorul unui flux tangenţial. Ar trebui să fie disponibile pentru concentrat amenajări pentru depozitare. de exemplu: • Acetat de celuloză • Poliamide • Poliimide • Policarbonaţi • Policlorură de vinil • Polisulfoni • Polietersulfon • Poliacetat • Copolimeri ai acrilonitrilului şi a clorurii de vinil • Complecşi polielectrolitici • Alcool polivinilic legat între catene sau poliacrilaţi. Impurităţile rămân în alimentare care. Aplicare Filtrarea prin membrană (MF şi UF) este aplicată când se doreşte o apă reziduală fără solide în instalatiile de dupa proces. care au mase moleculare mai mari de 1000. de exemplu: • Fibră de sticlă • Policarbonaţi • PVDF (poli florură de viniliden) • Acetat de celuloză • Poliamide Materialele potrivite pentru UF sunt de obicei polimerii organici. sodă caustică şi înălbitori. înlocuind un proces de decantare secundar (proces ce foloseşte membrană activată). Materialele din care sunt alcătuite membranele pentru MF sunt. Aplicaţiile UF obişnuite includ: • Îndepărtarea poluanţilor degradabili non-toxici cum ar fi proteinele şi alţi compuşi macromoleculari şi componente nedegradabile toxice. • Segregarea emulsiilor ulei/apă • Separarea metalelor grele după complexare sau precipiatre • Separarea componentelor nedegradabile uşor din efluenţii de tratare din canalizare care mai apoi vor fi reciclate în stadiul biologic • Etapă de pretratare înainte de osmoza inversă sau de schimbul de ion 84 Waste Water and Waste Gas Treatment . adică fluxul permeabil este direcţionat perpendicular spre fluxul de alimentare. Alegerea ntre MF şi UF depinde de mărimea particulei. cww/tm/67a]: • Procese de degresare • Recuperarea particulelor metalice • Metalizarea în tratarea apei reziduale • Separarea şamului după etapa prelucrării şlamului activat din WWTP-ul central biologic. reducându-se în volum.

În cazul substanţelor organice suspendate creşterea concentraţiei ar putea să îmbunătăţească condiţiile necesare procesului oxidant subsecvent de distrugere. În ambele cazuri. depunere şi • Sisteme modulare.2.3. Waste Water and Waste Gas Treatment 85 . reducându-se astfel alimentarea cu apă şi deversarea.4. rezultând astfel nevoie de energie ridicată pentru pompare • Nu există stabilitate mecanică Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Parametru TSS COD Metale grele Performanţă [%] aprox 100 Nivelul emisiei [mg/l] Aroape de 0 Observaţii Vezi sectiunea 3. procesul cu cea mai mică cădere de presiune. În cadrul MF. În cazul substanţelor anorganice suspendate. şi în mai mică măsură UF. acest fenomen este extrem de sever şi rezultă într-un declin drastic al fluxului [cww/tm/161]. Consumabile ar fi: Consumabile Material pentru membrană Produse chimice (antidepunere.) Energie [kWh/m ] Variatie de presiune 1 3 MF UF - 2-20 1 vezi Tabelul 3. în care substanţele ţintă sunt prezente în concentraţii de aproximativ 10 mai mari decât concentraţia lor din fluxul de alimentare iniţial. O evaluare trebuie făcută pentru a se şti dacă acest reziduu poate fi îndepărtat. spălare în contracurent.Capitolul 3 Restricţii şi limite aplicative: Limitari / restrictii Materialul membranei Avantaje şi Dezavantaje Vulnerabil la atacuri chimice. depinzând de conţinutul apei reziduale Avantaje Dezavantaje • Eficienţa separării ridicată • Procesele de colmatare. apa permeabilă dintr-un proces ce foloseşte o membrană are potenţialul de a fi re-utilizată sau reciclată în cadrul procesului tehnologic industrial. antistratificare. etapa concentrării poate fi utilizată ca parte a procesului de recuperare. etc. exploatare • Compactarea are loc în prezenţa emolienţilor • Presiune ridicată a funcţionării. consumă mai mult energie decât procesele cu cădere de presiune ridicată.1 Efecte inter-media Efecte de-a lungul mediului Tratarea cu ajutorul membranelor produce un reziduu (concentrat) în procent de aproximativ 10% din volumul original de alimentare.3 1-10 vezi Tabelul 3. adică sunt flexibile în cimentare sunt posibile.3 1 Pare surprinzător faptul că MF.

de exemplu. cum ar fi. cadre 20% Sistemul de control 15% Altele 5% Costurile de funcţionare [cww/tm/93] sunt derivate din: • Costul energiei folosite la menţinerea presiunii hidrostatice şi a ratei fluxului sistemelor • Durata de viaţi aşteptată a membranei • Regimul necesar pentru curăţare • Factori specifici amplasamentului. necesarul de forţă de muncă. membrane anorganice cu coeficient ridicat 1 [cww/tm/93] 2 [cww/tm/128] a Costurile de capital. inclusiv amenajările pentru curăţire automată. membrane ceramice sau spiralate b membrane organice cu coeficient scăzut. Monitorizare Pentru a asigura funcţionare corespunzătoare. valve.Capitolul 3 Consumul de energie este direct legat de rata fluxului tangenţial şi de necesarul de presiune. O sursă de zgomot este echipamentul de pompare ce poate fi izolat (inchis). O clasificare ar putea arăta aproximativ aşa [cww/tm/93]: Componente ce pot fi înlocuite ale membranei 35 – 50% Curăţire 12 – 35% Energie 15 – 20% Forţă de muncă 15 – 18% 86 Waste Water and Waste Gas Treatment . diferenţa de presiune de-a lungul membranei trebuie monitorizată continuu. pot fi împărţite aproximativ după cum urmează [cww/tm/93]: Pompe 30% Componente ale membranei ce pot fi înlocuite 20% Module ale membranei (carcase) 10% Sisteme de conducte. În general este asociat cu menţinerea unei dinamici minime de aproximativ 2 m/s de-a lungul suprafeţei membranei. Situaţia economică Rata fluxului [m3/h] Costuri de capital GBP 400–1500 per m2 de MF 1 Costuri de operare Costuri de înlocuire GBP 80–350 1 per m2 de membrană a membrană a BEF 40000 2 per m2 de BEF 2-200 2 per m3 de apă 1 membrană GBP 400–1500 2 per m de UF reziduală 1 GBP 80–350 per 2 a m de membrană membrană a BEF 60000-200000 per m2 de 2 membrană b pentru fibre cilindrice.

azotic . de tipul: poliaminelor.3). se utilizează câteva tipuri de echipamente de separare: • Separatoare cu conducte fixe • Separatoare cu canale rotative • Separatoare cu tambur sau disc rotativ.3. apei de var . Dig reglabil efluent Racleta rotativa pentru crusta Unitate de actionare Nivelul apei afluent Adancime variabila a apei Colector mobil sina Conducta de namol Palnie namol deflector Figura 3.Săruri metalice polivalente. de tipul: argilei pulverizate.1. folosind echipamente speciale de separare • Dezemulsionare.Capitolul 3 3.17: Separatorul Institutului American al Petrolului (Separator API) Pentru a colecta uleiul şi pentru al îndepărta fie prin recuperare.19 [cww/tm/91]). Sunt necesare depozite pentru uleiul separat şi pentru şlam dacă nu se poate recicla imediat uleiul.1. şi o etapă subsecventă de dezemulsificare a uleiului prin coagulare/floculare şi flotaţie prin aer (vezi secţiunea 3.Adsorbanţi. fiind alcătuit dintr-un bazin rectangular deschis şi un transportor cu raclete. Waste Water and Waste Gas Treatment 87 . folosind produse chimice pentru dezemulsionare. ultimul ducând şlamul la fosa de colectare şi uleiul la dispozitivul de îndepărtare a spumei („de separare”) care este capabil să preia cantităţi mari de şlam petrolier (vezi Figura 3.Acizi mineralieri de tipul: acidului sulfuric. dar având o eficienţă a separării bune (vezi Figura 3. clorură feroasă. clorhidric.6 Separare Ulei-Apă Descriere Separarea uleiului şi a apei şi îndepărtarea subsecventă a uleiului poate fi divizată în: • Separare gravitaţională a uleiului liber.4. cum ar fi: alaunul. sulfat de fier . triclorură de aluminiu.18 [cww/tm/91]) • Interceptor cu plăci ondulate (CPI) – echipat cu pachete de plăci ondulate plasate în contracurent şi cu un dispozitiv de îndepărtare a spumei pentru ulei care nu poate intercepta cantităţi mari de şlam. cum ar fi: . poliacrilaţilor. fie prin tratare ulterioară.4.3. Separatorii ulei-apă cei mai întâlniţi sunt: • Separatorul Institutului American al Petrolului (API) este cel mai simplu tip de separator.Polimeri organici.17 [cww/tm/91]) • Interceptor cu plăci paralele (PPI) – după cum spune şi denumirea sa este echipat cu plăci paralele faţă de curent care măresc aria active foarte mult şi cu un dispozitiv de îndepărtare a spumei care nu poate intercepta cantităţi mari de şlam (vezi Figura 3.

În mod normal nu este un proces singular. care pot apărea. ondulate Captare sedimente Ciment Namol Groapa de namol Figura 3.18: Interceptor cu plăci paralele (PPI) Clapeta reglabila de iesire Racleta de ulei Globule ulei Strat ulei Intrare reglabila a apei Intrare Ciment Iesire Canal de iesire a apei curate Sediment Ansamblu de placi ce contine 24 sau 48 placi paralele.3. în principal în cadrul amplasamentelor petrochimice şi a rafinăriilor. în timp ce PPI şi CPI prezintă o mai mare eficienţă în ceea ce înseamnă îndepărtarea picăturilor mici de ulei.ulei Ulei separat Opritor ulei Clapeta iesire de Efluent de apa curata Drenaj Drenaj Clapeta intrare Ansamblu de placi de fuzionare Figura 3. API este folosit de asemenea ca un dispozitiv de control pentru a proteja utilajele situate dupa proces împotriva resturilor uleioase (petroliere). dintr-o defecţiune în funcţionare. Avantaje şi Dezavantaje Avantaje • Uleiul poate fi recuperat şi reciclat în cadrul unităţilor de proces • Creştere a eficienţei în ordinea API – PPI – CPI în privinţa îndepărtării picăturilor mici de ulei şi a raportului suprafeţelor active de suprafaţă / subteran Dezavantaje • Numai API-ul poate intercepta cantităţi mari de şlam alcătuit din ulei liber şi solide (cum este cazul situaţiilor de urgenţă) • În situaţia PPI-ului şi a CPI-ului plăcile se pot murdări crescând astfel cerinţele în ceea ce înseamnă întreţinerea • Nu se pot separa substanţele solubile 88 Waste Water and Waste Gas Treatment . el fiind urmat de flotaţie (IAF sau DAF).).19: Interceptor placi ondulate (CPI) Aplicare Separarea ulei-apă se aplică pentru îndepărtarea uleiului şi a altor lichide insolubile mai uşoare decât mediul apos al apei reziduale.4. spre exemplu.Capitolul 3 Racleta de ulei Amestec de afluent apa .1.3. ajutat de coagulare/floculare (vezi Secţiunea 3.

Dacă nu atunci el este considerat reziduu chimic şi trebuie îndepărtat în mod corespunzător alături de solidele separate.05 m/h PPI CPI Nitrogenul din sistemul aflat sub presiune ce este folosit drept dispozitiv de siguranţă a Energie [kWh/m3] a fluxul de azot sub formă de gaz este relativ la arie [m /(m h)] 3 2 Monitorizare Gura de evacuare trebuie monitorizată vizual în mod regulat pentru a se asigura funcţionarea corectă. cum ar fi azot sub presiune pentru a evita riscul apariţiei exploziei. unde este re-utilizat după aplicarea unor operaţiuni minore de epurare. Situaţia economică Rata fluxului [m /h] 3 Costuri de capital [milioane] Costuri de operare Observaţii API PPI CPI a 1 1200 100 EUR 2. gazul rezidual trebuie captat spre un sistem de epurare (diminuare) care să dispună de un sistem adecvat de siguranţă. Unde este cazul. sunt principalii factori determinanţi ai eliberărilor VOC-urilor din cadrul sistemelor de tratare ale apei reziduale din care fac parte şi astfel fiind principala sursă de miros şi riscuri asupra sănătăţii.0 1 BEF 2–10 2 BEF 2–4 / m a 3 2 costuri forţă de muncă 3 h/zi [cww/tm/48] 2 [cww/tm/128] Waste Water and Waste Gas Treatment 89 . Pe de altă parte. Pompele sunt surse de zgomot. când nu sunt acoperite. Consumabile ar fi: Consumabil API 0. Situaţia de la faţa locului va determina aplicarea uneia dintre opţiuni. Dacă separatorul este acoperit. Separatoarele ulei-apă. rafinărie API. acoperirea poate cauza probleme în cadrul procesului de separare. Acoperirea suprafeţei implică o reducere a eliberărilor VOC-urilor în valoare de 95% [cww/tm/48]. Dispozitivul de separare şi îndiguirea uleiului trebuie supuse întreţinerii permanente. ele fiind în mod norma capsulate (închise) şi dispozitivele de separare sunt şi ele surse de zgomot. măsuri de control trebuie aplicate.Capitolul 3 Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Parametru Performanţă [%] 90–95 Nivelul emisiei [mg/l] 6-90 mg/l 1 40–70 mg/l 2 90–95 Observaţii Oil Solid 1 API. industria chimică [informaţii particulare] 2 [cww/tm/93] Efecte inter-media Uleiul separat este de obicei trimis înapoi la unităţile de preparare. de exemplu verificarea acumulărilor uleioase. iar funcţionarea echipamentului nu poate fi verificată uşor.

3). O amenajare pentru precipitare este alcătuită în mod normal din unul sau două recipiente de amestecare prevăzute cu agitatoare. după cum a fost descris în Secţiunea 3.3.3. unde este adăugat agentul sau sunt adăugate alte produse chimice posibile.1 şi 3.2.7) • Procese de eliminare fizică (vezi Secţiunile de la 3.4. 300 Kg/yard şi 1 Kg/tonă de produs.2. Asupra celor existente sunt aplicate acele măsuri care pot atinge o performanţă optimă.2. ar putea fi o tehnică utilă pentru îndepărtarea precipitatelor coloidale (de exemplu sulfuri ale metalelor grele). independent de situaţia de la faţa locului).15) În Germania în cadrul noilor amplasament chimice este o practică obişnuită utilizarea operaţiunilor de pretratare (sau în locul lor se aplică măsuri integrate in proces) asupra fluxurilor secundare ce au o încărcare relevantă non-biodegradabilă (de exemplu ratele de eliminare TOC sub 80% şi încărcarea TOC refractară de aproximativ 20 Kg/d. ca şi TOC refractar. Ambele au de obicei nevoie de pretratare specială în amonte de WWTP-ul central.4.4.4.3.3.2) • Procese de degradare chimică pentru formarea agenţilor contaminanţi biodegradabili (vezi Secţiunile de la 3.4.9 la 3.4. Compuşii anorganici nu sunt afectaţi de tratarea biologică şi au. luând în considerare raportul dintre beneficiile şi costurile implicate de mediu.4.4.4.3.3.2.1.4.4.3 la 3. dacă este nevoie. filtrarea (Secţiunea 3.1.2. De asemenea. Produse chimice tipice sedimentării sunt: • Var (cu apă de var dispozitivele de preparare fac parte din unitatea de tratare) (pentru metale grele) • Dolomit (magnezit) (pentru metale grele) • Hidroxid de sodiu (pentru metale grele) 90 Waste Water and Waste Gas Treatment Precipitarea . apoi un recipient (un rezervor) pentru sedimentare şi recipiente pentru depozitarea agenţilor chimici.2.2.5). 3. Operaţiunile de pretratare sunt: • Transformări chimice pentru formarea produselor solide care sunt separate într-un proces ulterior.1 (vezi Secţiunea 3. pentru detalii vezi Secţiunea 2.3.2).3.4.14) • Procese de incinerare pentru formarea reziduurilor gazoase şi solide care pot fi separate de fluxul de apă reziduală (vezi Secţiunea 3.1.2. tendinţa să deregleze procesul biologic din cadrul WWTP-ului biologic. flotaţia prin aer (Secţiunea 3. Dacă este nevoie – după cum s-a menţionat mai sus – sunt aduse utilaje pentru tratare ulterioară.4. Recipientul pentru sedimentare ar putea fi înlocuit dupa proces prin alte sisteme de colectare a şlamului. Separarea fină prin tehnici de separare cu ajutorul membranei ar putea fi necesare pentru a proteja instalatiile situate dupa proces sau pentru a preveni deversarea de particule periculoase ‚.3.2 Agenţi contaminatori non-biodegradabili solubili sau inhibitori / Tratare FizicoChimică Agenţii contaminatori ai apei reziduale ce sunt solubili non-biodegradbili sau inhibitori pot fi împărţiţi în trei clase de compuşi: • Compuşi anorganici: săruri sau compuşi ai metalelor grele • Compuşi organici ca sursă pentru TOC refractar • Compuşi inhibitori organici sau anorganici care dereglează procesul biologic din cadrul unei WWTP biologică.4.2.1. urmată de MF sau Uf (Secţiunea 3.1.3.3.3.4) şi. cum ar fi sedimentarea (Secţiunea 3.3.2.1 Descriere Precipitarea este o modalitate de formare chimică a particulelor ce pot fi separate printr-un proces adiţional.Capitolul 3 3.3.

de temperatura sau timpul staţionării în cadrul etapei de precipitare. de exemplu: • Direct la sursă pentru îndepărtarea mai eficientă a metalelor grele pentru a evita diluţia datorată fluxurilor neîncărcate. 91 . când sunt utilizate sulfurile. Limite şi restricţii în aplicare: Limite / Restricţii Ajustarea pH-ului Intervalul optim al pH-ului pentru metale grele. Performanţa avută de separările lichid/solid ulterioare depind de factori ca pH-ul.sau post. cu condiţia ca să nu fie de aşteptat apariţia diluţiei inadecvate • Pentru îndepărtarea fosfatului după etapa biologică din cadrul WWTP-ului central.tratări • Foarte eficientă în îndepărtarea metalelor dizolvate sau suspendate din fluxul de apă reziduală Waste Water and Waste Gas Treatment Dezavantaje Cu varul drept agent • Probleme de funcţionare asociate cu manevrarea. Aceste produse chimice sunt adeseori însoţite de floculanţi pentru a ajuta separarea ulterioară. calitatea amestecului.. Pentru sulfura de sodiu • Scăderea cantităţii de şlam (aproximativ 30% în volum. • Ca tehnică de tratare centrală pentru îndepărtarea fosfaţilor. în care şlamul este colectat în bazinul de decantare final. fluoruri: pH 9-12. hidrogenul sulfurat apare în condiţii acide Pot preveni precipitarea metalelor grele. sulfurilor şi fluorurilor.Capitolul 3 • • • • Sodă calcinată (carbonat de sodiu) (pentru metale grele9 Săruri de calciu (altele decât varul) (pentru sulfaţi şi fluoruri) Sulfură de sodiu (pentru mercur) Sulfuri poliorganice (pentru mercur). cuprul Substanţe ce formează complecşi Avantaje şi Dezavantaje Avantaje Cu varul drept agent • Prevenţia creşterii conţinutului de sare din apa reziduală • Creşterea capacităţii tampon a WWTP-ului biologic central • Îmbunătăţirea sedimentării şlamului • Îngroşarea şlamului • Îmbunătăţirea capacităţii de deshidratare mecanică a şlamului • Reducerea timpului ciclului deshidratării • Costuri scăzute. floculanţi de tipul: • Săruri feroase şi ferice • Sulfat de aluminiu • Polimeri • Sulfuri poliorganice Aplicare Precipitarea se poate aplica în diferite etape de evoluţie ale fluxului rezidual. • Probleme cu mirosurile asociate cu sulfura de sodiu. comparat cu tratarea cu var) • Scăderea cantităţii de produse chimice utilizate (aproximativ 40%. ca nichelul. fosfaţi. de condiţiile reale ce se pot descoperi printr-un studiu făcut de la caz la caz. Pentru sulfura de sodiu • Generarea de hidrogen sulfurat în momentul în care doza devine acidică din cauza unei defecţiuni. comparat cu tratarea cu var) • Produce nivele ale metalelor mai scăzute în cadrul efluentului tratat • Nu sunt necesare pre. depozitarea şi alimentarea cu var [cww/tm/4] • Creşterea cantităţii de şlam datorită excesului de hidroxid de calciu • Probleme de întreţinere [cww/tm/4].

polimeri. în funcţie de o situaţie particulară. În momentul elaborării acestei lucrări.Capitolul 3 Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Parametru Mercur Cadmiu Cupru Nichel Plumb Crom (III) Crom (VI) Zinc Staniu Aluminiu Fier (III) Fier (II) Sulfură Fosfat Fluorură Nivelele ce pot fi atinse pentru metale grele variază foarte mult. de exemplu agenţi coloranţi. Sunt surse de zgomot: pompele şi amenajările instituite pentru îndepărtarea şlamului. cel puţin dacă sunt implicate metalele grele. sulfat de aluminiu. floculanţilor şi/sau a coagulanţilor trebuie ajustate cu grijă. Situaţia economică Tip de cost Costuri de capital Costuri de operare (funcţionare) Costuri Rata fluxului [m /h] 3 Observaţii 92 Waste Water and Waste Gas Treatment . sulfuri ale metalelor grele. hidroxizi (oxizi). săruri ferice sau feroase. fosfaţi. Măsuri corespunzătoare pentru controlul zgomotului trebuie luate. Dacă este de aşteptat apariţia substanţelor volatile şi mirositoare. Acest reziduu ar putea conţine carbonaţi. precipitarea trebuie aplicată în recipiente închise sau în bazine acoperite prevăzute cu conducte care duc la amenajările pentru epurarea gazului. Consumabile ar fi: Consumabile Agent pentru precipitare (var. cum ar fi: • Îndepărtarea unei singure specii de metal greu din matricea apei reziduale anorganice • Îndepărtarea mixturii de metale grele din matricea apei reziduale anorganice • Îndepărtarea metalelor grele din matricea apei reziduale organice cu tendinţă spre formarea de complecşi metalici. Adeseori acest şlam este reziduu chimic. informaţia necesară pentru completarea tabelului de mai sus nu era disponibilă. sulfat feros / sulfură de sodiu. Efecte de-a lungul mediului Precipitanţii de obicei trebuie să fie îndepărtaţi sub formă de şlam. fluoruri. sulfaţi. magnezit. sulfuri poliorganice) Energie [kWh/m3] Cantitate Depinde de încărcarea cu agent contaminant Nivelul emisiei [mg/l] Agent Observaţii Monitorizare În timpul procesului de precipitare valoarea pH-ului şi dozajul agenţilor.

aproape toţi anionii şi tot conţinutul metalic cristalizează pe granule. Viteza influentului de apă reziduală (40 – 120 m/h) menţine stratul de granule într-o stare fluidizată [cww/tm/97]. astfel că.2-0. Principiul care stă la baza dispozitivului de cristalizare este ilustrat în Figura 3. Principiul de funcţionare a sistemului de circulare este amestecarea fluxului de intrare a apei reziduale cu fluxul de circulare îmbogăţit cu metale şi cu anioni în concentraţie scăzută.4.2 Descriere Cristalizarea Cristalizarea este strâns legată de precipitare. adică granule care pot fi nisip sau minerale din filtre. însă apare pe material mărunt (granular) ca nisipul sau mineralele. Periodic o parte dintre granule este deversată şi înlocuită de un nou material mărunt.Capitolul 3 3. Stratul fluidizat oferă o suprafaţă foarte mare de cristalizare (5000 – 10000 m2/m3). de exemplu: • Fluctuaţiile din cadrul fluxului de intrare şi a compoziţiei sunt eliminate uşor • Toate tipurile de apă reziduală având concentraţii în intervalul 10 – 100000 ppm pot fi tratate doar prin simpla adaptare a coeficientului circulaţiei (apă reziduală mai concentrată necesită un coeficient de circulare mai mare) Waste Water and Waste Gas Treatment 93 . în cadrul unei reacţii rapide şi controlate. Nu apare şlam rezidual. acţionând într-un proces tip strat-fluidizat – regim de reacţie cu granule.6 mm) Eliberarea periodica a peletilor (1-2 mm) chimicale afluent Duze injectie Figura 3. Din cauza sistemului de circulaţie reactorul poate lucra mult mai flexibil. precipitatul nu se formează prin reacţie chimică în cadrul apei reziduale. menţinând fluidizarea stratului • Sistemul de circulare prevăzut cu pompă pentru recirculare.2. diametru efluent inaltime Granule pat fluidizat Injectarea periodica a granulelor (0.3. Granulele cresc şi se mişcă spre fundul reactorului.20: Principiul Procesului de Cristalizare Dispozitivul de cristalizare este alcătuit în principal din: • Reactor cilindric prevăzut cu influent (flux de intrare) în partea de jos şi cu efluentul (flux de ieşire) în partea de sus • Material mărunt (granular). De obicei această înlocuire are loc odată pe zi. În opoziţie cu aceasta. Forţa conducătoare a procesului este dozajul reactivului şi ajustarea pH.20 [cww/tm/97]. Condiţiile de desfăşurare ale procesului în partea de jos a reactorului sunt alese astfel încât să apară o suprasaturaţie a sărurilor dorite.

menţinută dacă nu este alimentat reactorul cu apă reziduală. Materialul adus şi care este îndepărtat cu ajutorul filtrelor este re-dizolvat prin amestecarea cu acid adăugat şi reîntors în reactor. Exemple de utilizare în cadrul industriei chimice sunt [cww/tm/97]: 94 Waste Water and Waste Gas Treatment .Capitolul 3 • Fluidizarea granulelor este. Dacă trebuie îndeplinite standarde foarte stricte. Etapa filtrării poate fi situată fie în bucla de circulare. Aditivi cauciucati Rubber additives Pesticide Pesticides Apa reziduala Waste water Continut Containing: Doar nichel only nickel Doar teleriu only tellurium Doar zinc only zinc CrystalliUtilaj sation cristalizare device NaOH Bunker peleti Pellet bunkers Na2CO3 MnSO4 ZnCO3 NiCO3 MnTeO3 Figura 3. Un exemplu de proces de cristalizare în producţia de produse chimice este prezentat în Figura 3.21: Aplicatia multi-funcitonala a cristalizarii intr-o productie chimica Aplicatia În majoritatea cazurilor cristalizarea este aplicată pentru îndepărtarea metalelor grele din fluxurile de apă reziduală şi pentru a fi recuperate ulterior pentru a fi utilizate în continuare. Efluentul ete utilizat pentru spălarea în contracurent a filtrelor de nisip convenţionale. însă fluorurile.21 [cww/tm/97]. fosfaţii şi sulfaţii pot fi de asemenea trataţi. de asemenea. fie aproape de fluxul efluent. efluentul poate fi cizelat prin filtrare prin membrană sau cu filtru de nisip convenţională sau continuă.

pH 10 pH 9. metaloizii şi anionii pot fi îndepărtaţi din toate tipurile de ape reziduale prin cristalizare. fluoruri. sulfaţi.1–10000 m3/h 10 mg/l–100 g/l Până la 100 Kg metal/anion pe oră pe unitate Rata fluxului Conţinutul poluant Capacitatea de îndepărtare Avantaje şi Dezavantaje Avantaje • Unităţi compacte şi flexibile. sulfuri. În timp ce metalele sunt în mod normal extrase drept carbonaţi. anionii sunt în general îndepărtaţi sub formă de săruri de calciu [cww/tm/97]. hidroxide. sodă caustiă Sulfat. • Recuperarea nichelului şi a aluminiului în producţia elastomerilor. după filtrare 11 20 1 Aluminiu 1 Alimentare 50-400 mg/l [cww/tm/97] Waste Water and Waste Gas Treatment 95 . În principiu. etc. hidroxi carbonaţi. Formarea de granule de săruri este fezabilă atunci când solubilitatea sării generate este scăzută şi metalul sau anionii se cristalizează rapid într-o reţea cristalină stabilă. Limite şi restricţii în aplicare: Limite / restrictii 0. având concentraţii la alimentare între 50 şi 400 ppm pentru nichel şi respectiv pentru aluminiu. aproape toate metalele grele. sodă caustică Observaţii Alimentare 50-250 mg/l. Achievable effluent emissions are: Parametru Zinc Nivel emisie [mg/l] 11 Agent Sodă calcinată. sodă caustică Sodă calcinată. fosfaţi.Capitolul 3 • Recuperarea zincului. dispozitivul pentru cristalizare este amplasat înaintea WWTP-ului biologic central.. pH 10 Nichel 1 Telur 1 Alimentare 50-250 mg/l sau 1000 mg/l. nichelului şi/sau a telurului în producţia de aditivi ai cauciucului. având concentraţii la alimentare între 50 şi 250 ppm. sodă caustică Sulfat de magneziu. astfel că este activată setarea modulară şi selecţia materialelor foarte bune • Nu se produce şlam • Granule fără apă cu puritate ridicată ce activează reciclarea sau re-utilizarea conţinutului de metal în alte sectoare • Recuperarea / Reciclarea materiilor prime • Proces aproape fără reziduuri Dezavantaje • Se poate aplica doar componentelor ionice formând săruri insolubile sau greu solubile • Reactivii sunt limitaţi la substanţele nepericuloase • Conţinutul total de sare al apei reziduale nu este micşorat Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente The main purpose of crystallisation is the abatement or recovery of heavy metals.

ce ar putea necesita îngrădire pentru diminuarea zgomotului. În mod normal. din acelaşi motiv Concentraţia de metal sau de anioni din efluent Situaţia economică Situaţia economică este [cww/tm/97]: Tipuri de costuri Costuri de capital Costuri de operare: Depreciere Produse chimice Energie Personal Întreţinere Beneficii: Re-utilizare Reducerea deşeului chimic Reducerea costurilor de operare pentru precipitare Economii în ceea ce priveşte investiţia făcută pentru instalatia de precipitare Reducerea taxei de deversare a Costuria [USD/Kg] Observaţii 3–25 0.50–2. de vreve ce sărurile precipitate sunt ataşate granulelor. Ele sunt aproape fără impurităţi şi conţinutul lor de apă atinge doar până la 5-10% după uscarea în atmosferă [cww/tm/97]. pentru ca să menţină funcţional stratul fluidizat Concentraţia / încărcarea de metale sau de anioni în discuţie din influent Dozajul reactivului.50 0. reactivii necesari formării precipitaţilor sunt în mod normal adăugaţi în supra-doză.Capitolul 3 Efecte inter-media Pentru a atinge rezultate satisfăcătoare în privinţa îndepărtării. nu apare nici deşeu şi nici şlam. Astfel că granulele pot fi utilizate pentru a recupera substanţele poluante epurate. Aceasta înseamnă că îndepărtarea unei substanţe are drept consecinţă adăugarea unui alt compus care nu era prezent în fluxul de apă reziduală iniţial. pentru menţinerea condiţiilor optime cristalizării pH.25 În funcţie de capacitate În funcţie de concentraţie O oră pe zi 3-5% din investiţie 0–14.50 2–8 0. Consumabile ar fi: Consumabil Produse chimice necesare cristalizării Energie [kWh/m3] Cantitate Monitorizare Parametrii importanţi ce trebuie controlaţi sunt: • • • • • Fluxul de apă. Sunt surse de zgomot: pompele.50–3 3–12 30-40 În funcţie de anion sau de metal În funcţie de concentraţia din şlam În cazul pretratării În cazul tratării finale În cazul tratării finale per kg anion sau metal recuperat 96 Waste Water and Waste Gas Treatment .

transparente la raze UV. Dacă iradierea UV se comportă ca un accelerator.Capitolul 3 3. sulfit.3. Exemple ale unor asemenea contaminatori sunt: • Uleiuri şi lubrifianţi • Fenoli • Hidrocarburi policiclice aromatice (PAH) • Haloizi organici Waste Water and Waste Gas Treatment 97 . echipamentul reactorului trebuie să furnizeze sursa de iradiere. alţii decât oxigenul/aerul sau bacteriile. însă mult mai puţin vătămători sau cu ajutorul compuşilor periculoşi şi/sau prin componente organice uşor biodegradabile şi legate cu catene scurte. de exemplu: lampă cu mercur la presiune mică. Aplicare Oxidarea chimică se aplică în mod normal atunci când apa reziduală conţine contaminanţi care nu sunt uşor biodegradabili. Instalaţii adiţionale sunt necesare pentru eliminarea surplusului de clor sau de hipoclorit prin. • Dacă ozonul este implicat în proces. • Folosind apa oxigenată ca agent al oxidării. ce pot deregla procesul fizico-chimic sau biologic în cadrul unei WWTP situata dupa proces sau au proprietăţi prea vătămătoare pentru a le permite eliberarea în sistemul de canalizare obişnuit. Condiţiile de siguranţă în manevrarea ozonului sunt stricte. de exemplu.4. hipoclorit. Operaţiuni frecvente legate de oxidarea chimică sunt: • Oxidare prin ozon • Oxidare prin apă oxigenată • Oxidare prin ozon / iradiere UV • Oxidare prin apă oxigenată / iradiere UV • Oxidare prin ozon. ţinând cont de pericolul potenţial al acestor substanţe. Într-un asemenea caz reactorul este alcătuit din tuburi cuarţate.3 Descriere Oxidarea chimică Oxidarea chimică este procesul de transformare a poluanţilor cu ajutorul agenţilor de oxidare chimică. atunci din cadrul procesului va face parte şi un generator de ozon din cauză că ozonul ca şi compus instabil nu poate fi transportat şi trebuie fabricat la faţa locului. Depozitele trebuie construite pentru aceşti agenţi oxidanţi. • Folosirea clorului presupune echipament special. un adsorbant GAC (vezi Secţiunea 3.2. de exemplu: • • • • • • Clorul Hipocloritul de calciu sau de sodiu Bioxidul de clor Ozonul (cu sau fără iradiere prin UV) Apă oxigenată / iradiere UV Apă oxigenată / săruri feroase (agentul lui Fenton).2. cum ar fi recipiente fabricate din titan. Proiectarea unui reactor pentru oxidare depinde de scopul său special: • Procesele de oxidare sunt de obicei aplicate la o presiune de până la 0.4.5 MPa [cww/tm/82]. apă oxigenată şi iradiere UV • Oxidare prin clor. sau nu sunt deloc biodegradabili (de exemplu componente anorganice).3. Agenţii oxidării chimice sunt. reţinând apa reziduală şi cu lămpi de UV în afară sau în interiorul tuburilor cuarţate ce vor fi acoperite de apa reziduală.9) este necesar pentru a se elimina agentul în surplus.

de exemplu. În aceste cazuri. concurând cu substanţele organice care consumă radicalii [cww/tm/27] • Substanţele care au tendinţa de a se depune vor scădea eficienţa • Oxidarea incompletă sau formarea unor contaminanţi intermediari pot împiedeca eficienţa procesului Avantaje şi Dezavantaje Avantaje • Poate fi tratată apa reziduală având concentraţii ale • COD refractar într-un interval de la g/l până la mai puţin de 1µg/l [cww/tm/77] • • • Pot fi tratate substanţe anorganice. Timpi mai mici de staţionare şi astfel volum necesar Dezavantaje Consum de energie ridicat: generarea ozonului. pentru tratarea scurgerilor de leşie de pe terenuri sau pentru îndepărtarea COD refractar. apă oxigenată). presiune şi încălzire pentru oxidarea cu clor.4. Generarea haloidelor organice este posibilă. adeseori însoţite de iradiere cu raze UV. hipocloritului. Oxidarea cu ajutorul clorului sau a cloritului de sodiu poate fi utilizată în anumite condiţii pentru îndepărtarea contaminanţilor organici. biologia şlamului activat) Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente În cazul apei oxigenate folosite ca agent al oxidării. Limitele şi restricţiile aplicării: Limite / Restricţii Iradiere UV • Turbiditatea ridicată are ca rezultat transmiterea slabă a razelor UV • Conţinutul de amoniac trebuie să fie scăzut. 98 Waste Water and Waste Gas Treatment . eliminarea COD din diferite substanţe organice ca efect al utilizării acesteia este ilustrat în Tabelul 3. Reacţiile de oxidare cu oxigen activ (ozon. oxidarea chimică ar putea fi o metodă recomandată pentru tratare în locul instalării unei WWTP biologică centrală. chiar şi a haloidelor organice. din cauza riscului generării haloidelor organice din conţinutul organic al fluxului de apă reziduală. Un exemplu în acest sens este Procesul-SOLOX® prin care se elimină (la temperatură şi presiune ridicate) COD/TOC şi AOX din apa reziduală rezultată din producţia epiclorhidrinei. componentelor mirositoare sau a pigmenţilor. atunci când compuşii halogeni sunt utilizaţi ca agenţi ai oxidării al recipientului mai mic (oxidarea cu H2O2 începe la presiune atmosferică şi la temperatura camerei după 6090 de minute [cww/tm/132]) • se Procesul poate fi combinat cu oricare altul pentru a ajunge la rezultate optime (adsorbţie GAC.Capitolul 3 • • • • • • Coloranţi (inclusiv agent Fenton) Pesticide Cianuri Sulfuri Sulfiţi Complecşi ai metalelor grele Unii dintre aceşti contaminatori sunt biodegradabili într-o anumită măsură şi pot fi trataţi în mod alternativ cu microorganisme special adaptate în acest sens. Când sunt implicate mici cantităţi de apă reziduală sau când nu există biotratare disponibilă în cadrul amplasamentului. sunt utilizate. Pot fi administrate fluctuaţiile mari. îndepărtare. depinde de situaţiile la nivel local dacă se preferă oxidarea chimică celei biologice. generarea razelor UV. cloritului (sau a compuşilor halogenaţi respectivi) trebuie să fie examinată cu mare grijă în fiecare caz. • • Necesităţi pentru alimentare de înaltă calitate. Însă folosirea clorului.

Capitolul 3 Substanţă Dozaj H2O2/COD [%]a 100 100 100 100 100 100 80 80 Eliminarea COD [%]b 20 37 45 35 32 30 75 79 Utilizarea H2O2 [%] 20 37 45 35 32 30 94 99 Morfolina 2-Aminoetanol Dietilenglicol Polietilenglicol Hexametilentetramin 2. sursa cea mai importantă de informaţie în privinţa performanţelor atinse s-ar putea să nu fie eficienţa de îndepărtare a procesului de oxidare ci. Waste Water and Waste Gas Treatment 99 . diminuarea generală a acestor contaminanţi. Ţinând cont de acest fapt. folosirea clorului sau a hipocloritului trebuie să fie validată pentru fiecare aplicaţie. După cum a mai fost menţionat.4: EliminareaCOD din diverse substante ca o functie in utilizarea H2O2 [cww/tm/132] Performanţe ce pot fi atinse ulterior: Parametru Randamentul [%] Agentul oxidant Clor / hipoclorit Clor / hipoclorit Observaţii Alimentare la aproximativ 1 g/l TOC Alimentare la aproximativ 40 mg/l AOX TOC AOX Ulei Fenoli PAH Cianură Sulfură Sulfit 1 >90 1 80 1 [cww/tm/82]. Apa reziduală tratată prin oxidare cu clor trebuie să fie eliberată de clorur sau hipocloritul aflat în surplus. obţinută şi cu ajutorul proceselor de tratare precedente şi a celor subsecvente (ulterioare). mai degrabă. Acest lucru poate fi detectat atunci când apa reziduală încărcată cu compuşi organici este amestecată cu alte fluxuri care conţin hipoclorit în surplus provenit din etapele anterioare de oxidare. clorul şi hipocloritul ar putea – în contrast cu exemplul procesului SOLOX – să genereze compuşi organici clorinaţi care sunt slab degradabili şi/sau toxici. SOLOX proces În momentul în care este tratată apă reziduală ce are componente organice refractare. înainte de a fi deversată în sistemul general de canalizare.4-Difluoro-5-clor-6-metilpirimidină Feniltrifluoretilcarbamidă Trifluortilditiocarbamat de Amoniu a b procentajul cantităţii stoichiometrice procentajul valorii iniţiale Tabelul 3. sarcina principală este desfacerea acestor componente în compuşi uşor degradabili / mai puţin periculoşi. Efecte inter-media În timp ce oxidarea cu ajutorul ozonului şi/sau a apei oxigenate nu creează în mod normal o problemă în transferul din apă în aer sau înspre unitatea de depozitare.

Reacţia are loc adeseori în prezenţa catalizatorilor. din cauză că sunt necesare cantităţi mari de agent decontaminator. dacă agenţi care se bazează pe clor sunt utilizaţi.4 Descriere Oxidare aerului umed Oxidarea aerului umed este reacţia cu oxigenul în mediu umed la presiune şi temperatură ridicată. dacă este utilizat catalizator • Azotat din azotit şi din substanţe organice ce conţin azot • Amoniu. de exemplu: • pH • potenţialul de oxidare şi reducere • concentraţia de ozon (concentraţii ale ozonului de 15 – 20% din aer sunt extrem de instabile şi au tendinţa de a se descompune [cww/tm727]) • concentraţii ale oxigenului (din motive de siguranţă) • conţinutul de oxigen în surplus din efluent • conţinutul AOX din efluent.4. Tipul de cost Costuri de capital Costuri de operare Costuri Observaţii 3. Produşii de reacţie sunt (în funcţie de conţinutul apei reziduale): • Monoxid de carbon provenit din conţinutul de substanţe organice • Bioxid de carbon provenit din conţinutul de substanţe organice • Apă provenită din conţinutul de substanţe organice • Azot provenit din hidrazină sau din amoniu/amoniac şi din substanţele organice ce conţin azot.2. Procese avansate de oxidare de tipul: • UV / apă oxigenată • UV / ozon • UV / apă oxigenată / ozon presupun costuri de capital şi de operare ridicate şi necesită pretratare a apei reziduale mult mai extinsă decât procesele ce folosesc iradiere liberă. în absenţa catalizatorului • (hidrogen) Clorura din cloruri organice 100 Waste Water and Waste Gas Treatment . valoarea se dublează cu ajutorul aerului uscat) Monitorizarea În timpul procesului de oxidare o monitorizare amănunţită a parametrilor de funcţionare este crucială.Capitolul 3 Consumabile ar fi: Consumabil Agent al oxidării Agentul ce trebuie să distrugă surplusul oxidant Energie [kWh/m3] Pentru producţia de ozon [kWh/Kg O3] Cantitate 99-12 (1-3 wt-% ozon din oxigen.3. Situaţia economică Oxidarea chimică nu funcţionează economic atunci când există concentraţii ale contaminanţilor ridicate.

Echipamentul potrivit pentru temperaturi de până la 160 °C trebuie emailat şi căptuşit cu PTFE.Un reactor orizontal prevăzut cu compartimente agitate legate în serie .Un reactor prevăzut cu o cameră adâncă . piesele metalice care funcţionează la temperaturi de peste 200 °C trebuie să fie fabricate din titan sau aliaje ale titanului şi prevăzute cu apărătoare.Reactor cu strat închis.Capitolul 3 • • Sulf din sulfuri.5–3 Presiune ridicată 150–340 >2 0. având catalizator • Pompă de mare presiune pentru apa reziduală sau pentru transportul şlamului • Compresorul necesar furnizării de aer/oxigen • Separatorul gaz/lichid • Valve pentru reducerea presiunii • Sistemul pentru schimb de căldură prevăzut cu amenajări pentru pre-încălzirea apei reziduale care intră în sistem Necesarul de materiale pentru piesele de schimb care se încălzesc foarte mult este foarte ridicat.5–2 0. sulfite din tiocianaţi Fosfat din compuşi cu conţinut fosforic Pentru o mai bună evaluare a intervalului potenţial pentru aplicaţiile oxidării umede. Proprietăţi tipice ale celor două variante sunt: Presiune scăzută Interval temperatură [°C] Interval presiune [Mpa] Timp de staţionare [h] 30–200 0.22. de exemplu: .O coloană verticale de bule bine amestecate fără amestecare mecanică . Un exemplu de proces de oxidare umedă la presiune scăzută este prezentat în Figura 3. s-a dovedit că este avantajoasă dezvoltarea a două variante de proces pentru două condiţii diferite de reacţie: • • Oxidarea umedă la presiune scăzută Oxidarea umedă la presiune ridicată. Necesităţile pentru varianta presiune ridicată sunt pentru zonele încălzite. în consideraţiile luate în privinţa materialelor folosite şi în carul cerinţelor de siguranţă ale uzinei [cww/tm/132]. Diferenţele corespunzătoare în temperatură şi presiune sunt de asemenea asociate cu diferenţe importante în cadrul factorilor tehnici ai procesului.5-3 Echipamentele şi proiectul necesar oxidării prin aer umed la presiune scăzută sunt [cww/tm/51]: Vas al reactorului în conformitate cu presiunea şi temperatura aplicată. • Waste Water and Waste Gas Treatment 101 . aliajele titanului speciale şi pentru cele reci oţel inoxidabil rezistent la clor [cww/tm/132].

utilizând varianta cu presiune ridicată.6 MPa [cww/tm/132] • Fenolul şi derivatele naftenei care sunt transformate la 120 – 150 °C • Hidrocarburi aromatice clorinate care sunt transformate printr-un proces catalizat la 120 – 190 °C. Limite şi restricţii în aplicare: 102 Waste Water and Waste Gas Treatment .Capitolul 3 Apa uzata bruta Auxiliare Catalizatori. fie ar putea deregla procesul biologic din cadrul WWTP-ului sau care au proprietăţi mult prea vătămătoare pentru a le permite să fie eliberaţi într-un sistem obişnuit de canalizare. şi • Compuşi nitro organici care sunt transformaţi în azot • Compuşi amino organici sau hidrocarburi aromatice ce conţin atomi de azot eterogeni care sunt transformaţi în amoniac • Compuşi ai sulfului ce sunt transformaţi în sulfaţi • Compuşi fosforici organici care sunt transformaţi în fosfaţi • Compuşi organici clorinaţi care sunt transformaţi în acid clorhidric.22: Diagrama de flux a instalatiei Loprox exploatata la 120 – 200 °C si 0. Oxidarea prin aer umed ar putea de asemenea să înlocuiască WWTP biologică.4). dacă cantitatea de apă reziduală este atât de mică încât să garanteze în locul unei asemenea uzine dacă nu este disponibil o tratare biologică. folosindu-se variante cu presiune scăzută. de exemplu: • Azotitul ce este transformat în azotat în cadrul unui proces de o singură etapă la 30 – 50 °C • Sulfitul rezultat din producţia de coloranţi care este transformat în sulfat în cadrul unui roces în două etape catalizat omogen la 120 – 140 °C şi la 0. Este de asemenea utilizat şi la tratarea şlamului (vezi Secţiunea 3.3 – 2.0 MPa cu un timp de stationare < 3 h [cww/tm/132] Aplicatia Oxidarea prin aer umed se foloseşte asupra apei reziduale ce conţin contaminanţi care fie nu sunt biodegradabili uşor. Substanţele luate în considerare cu precădere pentru această tehnică sunt. acid Gaz evacuat Abur Apa tratata spre epurarea biologica Figura 3. Exemple de procese de producţie în care este aplicată oxidarea prin aer umed [cww/tm/160]: • Producţia de coloranţi şi de produse intermediare • Oxidarea sulfonaţilor aromatici • Producţia produselor derivate din fenol şi naftol • Producţia de hidrocarbuir aromatice.

dovada performanţei nu este evaluată doar privind eficienţa procesului de oxidare. Astfel. au fost prezentate următoarele date: Parametru COD 50 % 2 AOX BOD/COD Sulfură de sodiu 1 Performanţă 60–90 % 1 Observaţii Exemplu: 85% reducere prin oxidare umedă (190°C. concentraţii între 6000 şi 8000 mg/l fiind autotermice [cww/tm/132]. ci şi prin luarea în considerare a eficienţei procesului biologic subsecvent. 160°C. • Încărcările de săruri trebuie să fie minimalizate pe cât posibil.1 to 0.9Mpa 60–>90 1. Al. în total 98% reducere COD3 90% după tratarea biologică Temperatură de reacţie de 190°C Temperatură de reacţie de 190°C Concentraţia iniţială de 30g/l.5mg/l Ca. concentraţii COD peste 50000 mg/l sunt necesare pentru a egala întreaga necesitate de energie a procesului [cww/tm/132] • Concentraţii de fluoruri conforme cu produsul solubilităţii fluorurii de calciusunt suficiente pentru a declanşa coroziunea la un pH <5 (varianta presiune ridicată) [cww/tm/132]. Fe. Cu <100mg/l Necesităţile de apă reziduală ce trebuie colectate şi egalizate în amonte de amenajările în care se desfăşoară oxidarea Avantaje şi Dezavantaje Avantaje • Apă reziduală cu concentraţii COD relativ ridicate poate fi tratată • Contaminanţii anorganici pot fi fie eliminaţi. acest lucru se realizează cu ajutorul unei abordări în două etape: • • Descompunerea componentelor refractare în compuşi uşor degradabili sau cu catenă scurtă Apoi această apă reziduală la WWTP biologică (centrală) situata dupa proces. de exemplu [cww/tm/160]: Sare <150g/l Clor <50g/l Fosfat <400mg/l NH4-N <2. • Concentraţii peste 100000 mg/l necesită diluţie [cww/tm/27] • În ceea ce priveşte varianta sub presiune ridicată.Capitolul 3 Limite / Restricţii Concentraţia contaminantului Fluctuaţiile apei reziduale • Nu există nici un avantaj pentru concentraţii ale COD scăzute.5 <1 mg/l 4 [cww/tm/82] 2 [cww/tm/160] 3 [cww/tm/132] 4 [cww/tm/149] Waste Water and Waste Gas Treatment 103 . din cauza coroziunii [cww/tm/82]. urmată de 90% reducere după decantarea biologică. 0. 2Mpa). În cazul variantei cu presiune scăzută. recomandabilă pentru concentraţii COD între 5000 şi 50000 mg/l [cww/tm/160]. fie transformaţi în substanţe mai puţin periculoase • Poate fi combinată cu alte metode de tratare Dezavantaje Pot fi generate dioxine [cww/tm/82] • Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Când scopul principal este eliminarea conţinutului organic refractar şi/sau a inhibitorilor prin tratare biologică subsecventă.3 Crescând de 3la 0. cel puţin în cazul variantei presiune ridicată.

250 °C.4-diclorfenol 500 21000 18400 3600 180 <50 <300 291 <100 <3.4-2.2 g/l. Consumabile ar fi: Consumabil Aer.2.1-10. de exemplu: tratare biologică.3 g/l. 280-300 °C initial TOC 6 g/l.5 g/l.5-10.1-14. pH 1. 280-300 °C initial TOC 13. astfel că reziduurile ar putea avea nevoie de tratare ulterioară. căldura generată poate fi utilizată cu ajutorul dispozitivelor instalate ce folosesc schimb de căldură. îndepărtarea pesticidelor este prezentată sub forma [cww/tm/27]: Contaminant Concentraţia influentului (fluxul de intrare) [µg/l] Concentraţia efluentului (fluxul de ieşire) [µg/l] Observaţii Aldrin DDT Endosulfan Endrin 2. Când conţinutul TOC depăşeşte intervalul autotermic. pH 1. pH 1.9. 7 MPa 280 °C.6. 280-300 °C initial TOC 9. 280-300 °C initial TOC 47. Efluenţii proveniţi din acest proces – apoşi şi gaze reziduale (monoxid de carbon.6 g/l. pH 9. hidrocarburi în concentraţii scăzute – trebuie să sufere tratare dupa proces.1 g/l. biofiltrare sau oxidare termică/catalitică a gazului rezidual.0 g/l. pH 1. pH 11.5-10. pH 1. 280-300 °C initial TOC 1. 280-300 °C initial TOC 52 g/l.6 g/l. epurare a gazului. generarea sau regenerarea de dioxine poate apărea. 12 MPa initial TOC 14. 104 Waste Water and Waste Gas Treatment .2. 12 MPa 280 °C. adsorbţie sau îndepărtare a apei reziduale. 280-300 °C initial TOC 20-24 g/l.Capitolul 3 În cazul variantei cu presiune scăzută. pH 0. 280-300 °C initial TOC 11. pH 1. pH 2.1-10.3.5.4 g/l.1 Efecte inter-media În condiţii grele (adverse). pH 1. 280-300 °C initial TOC 3. au fost prezentate următoarele date: Parametru COD TOC AOX Amine aromatice Cicluri eterogene de azot Compuşi azoici Acizi nitrosulfonici Cicluri eterogene de oxigen Acizi sulfonici ce conţin Cl Acizi aminosulfonici Acizi aminopolisulfonici Compuşi azotici Compuşi ai oxigenului Apă reziduală amestecată 1 2 3 Randamentul [%] 99 1 95 80 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Observaţii initial concentratie 30 g/l.5. oxigen Energie [kWh/m3] Cantitate Consumul de energie depinde de încărcarea TOC. 280-300 °C 76–83 77–92 97–99 76–84 80–87 90–93 80–88 64–65 93–94 75–81 77–81 [cww/tm/149] [cww/tm/160] [cww/tm/132] Ca exemplu al aplicării oxidării prin aer umed la presiune ridicată asupra concentraţiilor scăzute TOC. 280-300 °C initial TOC 14.

abur 1 MPa Steam CO2.23. Procesul este ilustrat în Figura 3.2.5 Descriere Oxidare supercritică in apă (SCWO) SCWO este o aplicaţie specială a variantei cu presiune ridicată a oxidării prin aer (vezi Capitolul 3.Capitolul 3 Monitorizare De-a lungul întregului proces o monitorizare amănunţită a parametrilor operaţionali.5 MPa Oxygen Vaporizator vaporiser oxigen 600 °C Oxygen pump Pompa oxigen Pompa presiune inalta High-pressure pump Figura 3. temperatură şi conţinut de oxigen. reacţia de oxidare are loc în zona spercritică a apei. este vitală pentru a se asigura o funcţionare fără reproş Situaţia economică Tip de cost Costuri de capital Costuri de operare 1 2 Costuri DEM 5/m3 1 DEM 20–40/m3 1 EUR 1. temperatura din reactor va creşte la aproximativ 600°C. N2 Cooler racitor Steam boiler Cazan pe abur Pressure Reducere de release presiune Gas/liquid Separator separator gaz/lichid Apa de Feed water alimentare Pompa alimentare apa Feed water pump Waste water Apa uzata Economiser Apa water Purepura Gas-fired alimentat cu heater gaz Incalzitor 400 ° C Gaz Gas Oxygen Oxigen Reactor Rezervor Tank 27.3. O2. adică la temperaturi de peste 374 °C şi presiuni de peste 22.3.4. Apa reziduală este adusă la presiunea supercritică cu ajutorul unei pompe sub presiune ridicată înainte de a intra în economizator. La pornire sau dacă concentraţia organică din apa reziduală este mai mică de 4%.23: Diagrama simplificata a procesului SCWO Waste Water and Waste Gas Treatment 105 .2. unde alimentarea este preîncălzită de efluentul reactorului. Când este adăugat oxigen în alimentare.4.4. de tipul: presiune.5/kg TOC 2 Observaţii la 100 °C la 200 °C [cww/tm/132] [cww/tm/160] 3. alimentarea trebuie încălzită în continuare pentru a ajunge la intervalul de temperatură supercritic.1 MPa.).

Halogenii organici şi anorganici sunt transformaţi în acidul corespondent . în timp ce intervalul de temperatură relativ scăzut de 400-600 °C face ca să fie improbabilă producerea NOx (adică. • Precipitare completă a solidelor anorganice.2. 3. Distruge de asemenea dioxinele şi PCB (bifenili policlorinaţi). adică: . oxizii de azot.Capitolul 3 Efluentul reactorului curge spre economizor. ce nu mai poate fi dezalcanizată Aplicare SCWO se aplică asupra agenţilor contaminanţi care au o biodegradabilitate scăzută şi/sau o toxicitate ridicată. • Reacţia se desfăşoară la aproximativ 25MPa şi la 400-600°C • Transformare completă a conţinutului organic.4min DDT >99. • Poate fi combinată cu alte tratări dupa proces. Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Randamentul Observaţii [%] Compuşi organici >99 1. Parametru .Sulful organic şi anorganic este transformat în acid sulfuric • Distrugere a solidelor volatile • Oxidarea metalelor grele până la starea de oxidare a lor cea mai ridicată. 4.991 505°C. Conţinutul organic din apa reziduală este redus la dioxidul de carbon. inclusiv dioxinele. neavând ca rezultat emisii de oxizi ai azotului. depinzând foarte mult de temperatura de reacţie.6min 4.7min 106 Waste Water and Waste Gas Treatment Dezavantaje • Urme de gaz ilariant (N2O) şi de acid acetic pot fi descoperite.4 – Diclorbifenil >99. Avantaje şi Dezavantaje Avantaje • Tot conţinutul organic. fără a conta proprietăţile sale.991 500°C.Azotul organic şi anorganic este transformat în azot sub formă de gaz . din cadrul industriei chimice. • Solidele anorganice se precipitează şi pot cauza coroziune. La urmă o valvă de control scade presiunea efluentului la condiţiile atmosferice. • Timpii de reacţie necesari unei distrugeri complete se situează între 30 şi 60 de secunde. este distrus • Eficienţă a diatrugerii foarte ridicată la temperaturi relativ mici. excluzând N2O). care are ca rezultat timpi de staţionare mai mici şi astfel un volum al reactorului redus.991 495°C. • Timp foarte scurt de reacţie. 3. • Separarea tuturor substanţelor inerte drept cenuşă fină. pentru a se distruge compuşii organici toxici. apă şi azot. Caracteristicile SCWO sunt: • Solubilitate completă a compuşilor organici în apa supercritică. iar lichidul şi gazul sunt separate.Carbonul organic este transformat în bioxid de carbon .4 – Triclorbenzen 99. apoi trece printr-un generator de abur cu recuperare de căldură şi printr-un dispozitiv de răcire a efluentului. • Nu sunt generate dioxine. Un alt domeniu de aplicare a SCWO este tratarea şlamului industrial şi municipal. cum ar fi sărurile. petrochimice şi farmaceutice.

prin precipitarea chimică.991 510°C. dar mai puţin vătămători sau mai puţini periculoşi. de exemplu hipocloritul sau apa oxigenată pentru a transforma prin oxidare sulfitul în sulfat. Situaţia economică Tipul de cost Costuri de capital Costuri de operare Costuri Observaţii Cantitate 3. Pentru a diminua zgomotul. care trebuie trataţi în amenajările de tratare a gazului rezidual dupa proces. de exemplu: • Bioxid de sulf • Sulfit/Metabisulfit acid de sodiu • Sulfat feros • Sulfură de sodiu şi sulfură acid de sodiu • Ureea sau acidul amidosulfonic (la un pH scăzut).991 >99. din cauza generării presiunii necesare. echipamentul trebuie împrejmuit (închis). ca presiunea. 3. însă şi haloizi de hidrogen sub formă de produşi ai degradării haloizilor organici.7min 505°C. 3. Proiectul unui reactor pentru tratare depinde de scopul pentru care este utilizat.3. efluentul gazos conţine urme de gaz ilariant şi de acid acetic generate de proces. va putea furniza informaţii în privinţa funcţionării corecte. de exemplu: din material rezistent la presiune şi coroziune sau acoperit şi prevăzut cu conducte pentru emanaţiile gazoase.2.7min În funcţie de influentul de apă reziduală. Principala componentă este un reactor prevăzut cu un rezervor (recipient) agitat continuu (CSTR). construit anterior în conformitate cu cerinţele de proces. temperatura şi conţinutul de oxigen. oxigen Energie [kWh/m3] Monitorizare De-a lungul întregului proces. Solidele anorganice trebuie deversate dacă nu pot fi reciclate sau utilizate în altă parte. Instalaţia este o sursă de zgomot. Modificări ale proiectului şi a Waste Water and Waste Gas Treatment 107 . Consumabile ar fi: Consumabil Aer.7min 574°C.Capitolul 3 PCB 1234 PCB 1254 Dioxina 1 [cww/tm/27] Efecte inter-media 99.991 99.4. Agenţi obişnuiţi ai reducerii sunt. o monitorizare amănunţită a parametrilor de operare. 3. Instalaţii adiţionale ar trebui furnizate pentru eliminarea agentul de reducere aflat în surplus. Sunt puşi în contact cu speciile reziduale în având concentraţii şi pH corespunzătoare. Reducerea chimică are în mod normal ca rezultat produse care pot fi tratate mai uşor în cadrul construcţiilor amenajate pentru tratare dupa proces.6 Reducerea chimică Descriere Reducerea chimică este transformarea poluanţilor cu ajutorul agenţilor de reducere chimică în compuşi similari.

Acolo unde prepararea continuă/automatizată se potriveşte. Limite şi restricţii în aplicare: Substanţe pH. generarea de hidrogen la mai puţin de 1 mg/l) sulfurat este posibilă Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Eficienţele dobândite ale îndepărtării sunt extrem de ridicate: Parametru Crom (VI) Clor Hipoclorit Apă oxigenată Efecte inter-media Nu există probleme speciale de mediu care să fie luate în considerare. Consumabile ar fi: Consumabil Agent de reducţie 108 Waste Water and Waste Gas Treatment Randamentul Agent al reducerii Observaţii [%] Cantitate . folosind ureea sau acidul amidosulfonic la un pH mic Operaţiunea de dupa proces care se desfăşoară constant în conexiune cu reducerea chimică este precipitarea chimică. costurile de capital ar putea fi ridicate. care sunt reduşi la clorură • Apa oxigenată. ţinând cont de pericolul potenţial al acestor substanţe.Capitolul 3 parametrilor de operare. Uzinele ce folosesc reducerea chimică nu trebuie să fie sofisticate şi scumpe în mod special. ea putând avea un • Formarea de gaze este ceva obişnuit. Procesul este executat în cadrul unor unităţi complet automatizate acţionate prin monitorizarea unui parametru de indicare-surogat. însă sunt în mod normal compensate de costurile de operare care sunt mai mici. care este redusă la apă şi oxigen • Azotitul (nitritul). ORP Condiţii reacţie Limite / Restricţii Numărul substanţelor anorganice afectate este limitat Performanţa depinde foarte mult de pH sau de ORP. ar putea uşura rezolvarea acestei probleme. astfel că este necesar (esenţial chiar) un control strict al acestor parametrii de Este necesară o agitare bună Avantaje şi Dezavantaje Avantaje Dezavantaje • Apa reziduală poate fi tratată. Contaminanţii care sunt vizaţi sunt compuşii anorganici. interval al concentraţiilor mare (de la câteva g/l până cu sulfuri. de exemplu prin controlul potenţialului de reducere oxidare (ORP) şi a pH-ului. este mai puţin eficientă cu compuşii organici. Exemple ale unor asemenea contaminanţi: • Crom (VI). ce este redus la Crom (III) • Clor şi hipoclorit. Sunt necesare depozite pentru agenţii de reducere. de obicei ORP-ul. Gazele emanate sunt captate şi canalizate spre construcţiile în care se tratează gazul rezidual. Aplicare Reducerea chimică se aplică asupra apei reziduale ce conţine contaminanţi care nu sunt uşor de îndepărtat sau care au proprietăţi prea vătămătoare pentru a fi permisă eliberarea lor în sistemul obişnuit de canalizare.

Situaţia economică În combinaţie cu concentraţii ale contaminantului ridicate şi cu cantităţi mari de agent. În mod normal. de asemenea. Utilizarea lor presupune utilizarea unui echipament special rezistent la coroziune. descompunându-se în compuşi mai mici. consumul de produse chimice necesare distrugerii surplusului de reactanţi depinde de calitatea procesării. Tipuri de costuri Cost de investitie Cost de functionare Costuri Observaţii 3. de exemplu într-o WWTP biologică centrală. asigurând astfel temperaturi mult peste 100°C şi presiuni peste 0.3. hidroliza este o tehnologie distructivă. sunt necesare instalaţii adiţionale. Când este necesară temperatura ridicată.Capitolul 3 Agent chimic necesar distrugerii agenţilor de reacţie aflaţi în surplus Energie [kWh/m3] Consumul de agent de reducţie depinde de încărcarea cu contaminant. În unele cazuri.6-1MPa. Depozitele sunt necesare pentru acizi şi baze. Este o reacţie chimică în care constituenţii organici şi anorganici reacţionează cu apa. în general. Exemple ale unor asemenea agenţi contaminatori: Waste Water and Waste Gas Treatment 109 . De vreme ce acidul sau baza trebuie să fie neutralizate după operaţiunea de tratare. reactorul trebuie prevăzut cu un sistem de schimb al căldurii cu amenajări pentru preîncălzire necesare intrării de apă reziduală.7 Descriere Hidroliză chimică În principal. Monitorizarea Reacţia este monitorizată şi controlată prin cicluri de control independente: • Adăugare de acid / de caustic prin controlare a pH-ului • Adăugare agent de reducţie prin controlul ORP-ului Efluentul trebuie verificat pentru a se vedea conţinutul de agenţi de reducţie în surplus. procesele de hidroliză sunt aplicate la temperatura şi presiunea înconjurătoare. Cerinţele în privinţa siguranţei manevrării acizilor şi bazelor puternice sunt stricte. cu catenă scurtă şi uşor biodegradabili – sunt formate.4. ţinând cont de pericolul potenţial al acestor substanţe. atunci instalatia poate fi. Proiectul unui reactor hidrolitic depinde de scopul său. prevăzută cu amenajări ce furnizează vid necesar îndepărtării lichidului şi vaporilor contaminanţi şi se activează aplicarea mai multor temperaturi şi cicluri ale presiunii fără a fi nevoie să se deschidă vasul. Aplicare Hidroliza chimică este aplicată fluxurilor de apă reziduală ce conţin contaminanţi care nu sunt uşor biodegradabili sau care ar putea deregla procesul biologic dintr-o WWTP biologică situată în aval sau care au proprietăţi mult prea vătămătoare pentru a putea fi eliberate în canalizarea obişnuită. ar putea exista în această situaţie tehnici de tratare care să fie mai eficiente din punct de vedere al costurilor. În unele cazuri ar putea fi necesare autoclave. Procesele au la bază funcţionarea în serii şi necesită personal care să încarce şi să descarce vasul. reacţia continuă şi alte produse – de obicei. Tratările dupa proces ale fluxului hidrolizat chimic sunt.2. imperative. Dacă compuşii de fierbere (mai) mici sunt obţinuţi din degradarea chimică a polunaţilor.

deburare aer/vapor. Degradarea cantitativă poate fi obţinută. pH şi de temperatură. de exemplu esterii acizi fosforici şi clorurile organice sunt hidrolizaţi. cum ar fi adsorbţia GAC. pH şi de temperatură: • Creşterea temperaturii presupune creşterea ratei hidrolizei • pH ridicat sau scăzut poate creşte rata de reacţie. biologia şamului activat Dezavantaje • Neutralizarea chimică a fluxului hidrolizat este necesară de obicei. Parametru Randamentul Condiţii de reacţie Observaţii [%] COD AOX De vreme ce scopul principal este eliminarea conţinutului organic refractar şi/sau a inhibitorilor prin tratare biologică subsecventă. în condiţii alcaline • Catalizatorii pot creşte rata de reacţie Limite şi restricţii în aplicare: Limite / Restricţii pH Temperatura Intervalul concentraţiilor Proprietăţile substanţelor Solubilitatea apei Avantaje şi Dezavantaje Avantaje • Apa reziduală ce are un interval larg al COD refractar. până la 120°C 1 mg/l-100g/l Substanţele ce necesită condiţii de funcţionare prea drastice nu se potrivesc Solubilitatea scăzută în mediu acvatic poate limita aplicabilitatea Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Eficienţa îndepărtării depinde de structura chimică a compusului.Capitolul 3 • Halogeni organici • Pesticide • Cianuri organice • Sulfuri organice • Fosfaţi organici • Carbamaţi (săruri şi esteri ai acidului carbamic) • Esteri • Amide Operaţiuni utilizate frecvent în conexiune cu hidroliza chimică: • Neutralizarea chimică • Oxidarea chimică • Precipitarea Reacţia depinde foarte mult de structura chimică. poate fi tratată • Procesul poate fi combinat cu foarte multe operaţiuni de tratare dupa proces. presupunând astfel încărcarea adiţională cu săruri a receptorului şi/sau şlam adiţional care trebuie îndepărtat • Gaze şi vapori ar putea fi eliberate • Presiunea ridicată şi/sau încălzirea saunt necesare adeseori. însă sunt necesar a fi efectuate studii pilot pentru a cunoaşte condiţiile de tratare individuale. dovada performanţei nu este evaluată doar prin evaluarea 110 Waste Water and Waste Gas Treatment . având ca rezultat un consum considerabil de eenrgie Fie acidic. fie alcalin 15-80°C. de preferinţă. în funcţie de reactiv.

transfer care poate fi îndepărtat. Forţa conducătoare a acestui proces este diferenţa de presiune de-a lungul membranei. Efecte inter-media Hidroliza chimică efectuată cu alcali puternici – NaOH şi Ca(OH)2 – sau cu acizi – H2SO4 – nu crează de obicei transfer de-a lungul mediului. Caracteristici tipice ale membranelor din procesele NF şi RO sunt ilustrate în Tabelul 3.001 0.Capitolul 3 eficienţei procesului hidrolitic. Eliberările de substanţe volatile şi/sau mirositoare – dacă se aşteaptă apariţia acestora – sunt în mod normal prevenite prin acoperirea vasului sau funcţionarea într-un recipient acoperit şi captarea aerului expulzat spre un sistem de epurare a gazului rezidual.5: Parametru Diametrul porului [µm]1 Presiunea de funcţionare [MPa] Waste Water and Waste Gas Treatment Costuri Observaţii Nanofiltrarea (NF) şi Osmoza Inversă (RO) Nanofiltrare 0. de exemplu din apă în aer şi/sau în apă reziduală.001 2-1003 111 .2. Situaţia economică Costurile ar fi: Tipul costului Costuri de capital Costuri de operare 3.4. parametrii de tipul: • Temperatură • pH • Presiune • Timp de staţionare Efluentul trebuie să fie verificat în ceea ce priveşte compuşii specifici degradaţi şi agenţi acid/bază aflaţi în surplus. aceste membrane pot fi utilizate în principal atunci când se doreşte reciclarea completă a permeantului şi/sau a concentratului.8 Descriere Un proces ce foloseşte o membrană înseamnă permeaţia (pătrunderea) unui lichid printr-o membrană pentru a fi segregat într-un permeabil care trece de membrană şi concentrat pentru a fi reţinut. ci şi prin luare în considerare a eficienţei proceselor biologice subsecvente.5 – 32 Osmoză inversă <0.01 – 0. Consumabile ar fi: Consumabile Cantitate Produse chimice Abur / apă fierbinte pentru încălzire Energie [kWh/m3] Monitorizarea În timpul procesului de hidroliză.3. o monitorizare amănunţită a parametrilor de operare este crucială. Membranele din cadrul NF şi RO pot să reţină toate particulele până la mărimea unor molecule organice sau chiar a unor ioni. Cu condiţia ca fluxul de alimentare să fie fără particule.

24 [cww/tm/4]. părăseşte sistemul prevăzut cu membrană sub forma unui flux rezidual concentrat. de obicei. • Secţiunea în care se foloseşte membrana. fie chimic. adică fluxul permeabil este direcţionat perpendicular pe fluxul de alimentare. Astfel că sistemele prevăzute cu membrană trebuie proiectate astfel încât acele module să fie preluate din linia de lucru şi curăţate fie mecanic. scăzându-le performanţa dacă nu este asigurată curăţarea. Procesele NF şi RO sunt aplicate prin flux în cruce. de tipul: • Acetat de celuloză • Poliamide • Polimide • Policarbonaţi • Policlorură de vinil • Polisulfonaţi • Polietersulfonaţi • Poliacetaţi • Copolimeri de acrilonitril şi clorură de vinil • Complecşi polielectrolitici • Alcool polivinilici reticulaţi • Poilacrilaţi Membranele constituite din poliamide sunt în mod normal superioare celor constituite din acetaţi. membranele se vor murdări şi se vor deteriora. Modificarea optimă ce trebuie efectuată pentru o aplicaţie particulară va depinde de natura apei reziduale. membrane necesare îndepărtării urmelor de molecule organice. este alcătuită din trei secţiuni separate: • Secţiunea pretratare.5: Caracteristici ale Nanofiltrării (NF) şi a Osmozei Inverse Membranele sunt disponibile în diferite variante de configurare şi de materiale. unde permeabilul este preparat pentru a fi re-utilizat sau pentru a fi deversat şi amestecul de concentrat este colectat pentru finisări ulterioare sau pentru depozitare. Un exemplu de instalaţie RO este ilustrat în Figura 3. O uzină ce foloseşte acest sistem cu membrană. de vreme ce materialele diferite au rezistenţe diferite la dizolvarea substanţelor. unde alimentarea este tratată prin decantare chimică (precipitare. • Secţiunea post-tratare. Chiar şi cu aplicarea celor mai bune programe şi regimuri de pretratare. coagulare/floculare sau flotaţie) şi filtrare subsecventă sau prin filtrare şi UF subsecvent. 112 Waste Water and Waste Gas Treatment . Materiale din care este alcătuită membrana pentru procesul NF: • Acetat de celuloză • Poliamide Materialele din care este alcătuită membrana pentru procesul RO sunt polimerii organici. unde presiunea este aplicată ridicată şi apa reziduală curge de-a lungul membranei. Unităţile membranei sunt aranjate ca nişte module fie în paralel – pentru a furniza capacitatea hidraulică necesară – sau în serie – pentru a creşte gradul de eficienţă. Impurităţile rămân în alimentare care.Capitolul 3 Mărimea de tăiere [nm]2 Flux permeabil [lm-2h-1] Viteza fluxului de intersectare [m/s]2 Tipul de membrană Configurarea membranei 1 [cww/tm/27] 2 [cww/tm/132] 3 [cww/tm/159] >1 <100 1-2 Asimetrică polimerică sau material compozit Tubulară cu bobinare spiralată <1000 g/moleculă 10-35 <2 Asimetrică polimerică sau material compozit Tubulară cu bobinare spiralată Table 3. reducându-şi volumul.

NF şi RO sunt adeseori utilizate în combinaţie cu tehnici de post-tratare a permeabilului.Componentele toxice • Segregarea poluanţilor în scopul concentrării lor sau pentru procesarea lor ulterioară. în acelaşi timp.Componentelor degradabile dacă tratarea biologică nu este disponibilă .O unitati membrana Clorinare Pompa filtru Control pH Solutie alimentare Ansamblu filtrare Pompa centrala Produs Bazin alimentare Catre depozitare Rezervor de retentie apa Figura 3. de exemplu: . de exemplu schimb de ion sau adsorbţie GAC. Exemple: • Desalinare • Îndepărtarea finală a. Restricţii şi limite de aplicare: NF Mărimea particulei Limite / Restricţii Capacitate restrânsă necesară reţinerii particulelor suspendate cu greutate moleculară <20 Waste Water and Waste Gas Treatment 113 .Capitolul 3 Evacuarea apei sarate Turbina de recuperare Apa sarate Rezervor de retentie a apei sarate Injectare acid R. Apa segregată este reciclată şi reutilizată. Este aplicată atunci când este necesar un grad ridicat de puritate. să-i crească concentraţia de contaminanţi astfel încât procesele subsecvente de distrugere să fie fezabile.24: Aranjament RO Aplicare NF şi RO au aplicaţii diferite din cauza proprietăţilor lor diferite manifestate în cadrul migraţiei particulelor moleculare peste suprafaţa lor.Metalelor grele . NF se aplică pentru a îndepărta moleculele organice mari şi ionii multivalenţi pentru a recicla şi re-utiliza apa reziduală sau pentru a-i reduce volumul şi. RO este un proces prin care se separă apa şi constituienţii dizolvaţi până la specii ionice.

blocare şi murdărire • Compactarea în prezenţa agenţilor de înmuiere • Sunt necesare presiuni ridicate. de exemplu: oxidare umedă (concentrat rezultat din producerea coloranţilor [cww/tm/132]). depozitat sau are nevoie de tratare ulterioară. O evaluare trebuie făcută pentru a vedea dacă acest reziduu poate fi reciclat.Capitolul 3 Concentraţia RO Soluţii concentrate ce au presiune osmotică atât de mare încât fie depăşeşte presiunea disponibilă pentru funcţionare.2-dicloretan Triclorbenzen Percloreten Atrazină y-hexaclorociclohexan DDT Aldrin Dieldrin Diclorvos Simazină Trifluralin Fenitrotion Metil-azinfos Malation TOC 1 [cww/tm/27] 2 [cww/tm/160] Randamentul [%] NF RO 1 >90 >901 >901 961 711 961 90-921 >701 84-971 991 1001 1001 1001 981 951 991 991 981 991 2 80-90 Observaţii Efecte inter-media Tratarea ce foloseşte membrană produce un flux rezidual (concentrat) de aproximativ 10% din volumul de alimentare original. adică sunt flexibile în utilizare • Reciclarea permeabilului şi concentratului este posibilă • Temperaturi ale funcţionării scăzute • Posibilitatea funcţionării complet automatizate Dezavantaje • Este posibilă apariţia proceselor de colmatare. Fluxuri slab permeabile. Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Parametru Mercur anorganic Mercur organic Compuşi ai Cadmiului Tetraclormetan 1. fie nu este viabilă din punct de vedere economic Soluţiile saline cu solubilitate scăzută au tendinţa de a se precipita şi astfel cauzând murdărire Contaminanţii ce au tendinţa de a polimeriza cauzează murdărirea Rezistenţă termică şi chimică scăzută ce limitează aplicarea lor la un anumit pH şi interval de temperatură (18 – 30 °C) Solubilitatea sării Monomeri polimerizării Materialul membranei ai Ambele Avantaje şi Dezavantaje Avantaje • Eficienţă a separării ridicată • Sisteme modulare. în care substanţele sunt prezente la nivele de 10 ori mai mari decât concentraţia avută în apa reziduală. 114 Waste Water and Waste Gas Treatment .

În ambele cazuri.Capitolul 3 Prin substanţe organice atunci creşterea concentraţiei ar putea îmbunătăţi condiţiile de desfăşurare a proceselor subsecvente oxidative distructive. asupra conductelor şi a valvelor 20% Sistemul de control 15% Altele 5% Costurile de operare [cww/tm/93] sunt derivate din: • Costul energiei necesare menţinerii presiunii hidrostatice şi a ratei fluxului sistemelor • Durata de viaţă probabilă a membranei • Regimul de curăţare necesar Waste Water and Waste Gas Treatment 115 . diferenţă de presiune şi flux de-a lungul membranei. pot fi împărţite aproximativ după cum urmează [cww/tm/93]: Pompe 30% Componente ce se pot înlocui ale membranei 20% Module ale membranei (construcţii) 10% Lucrări pentru încadrare. Este în principal asociat cu menţinerea unei viteze minime de aproximativ 2 m/s de-a lungul suprafeţei membranei.5 MPa 1 [cww/tm/161] 1-3a1 Cantitate RO 1-3a1 Consumul de energie este direct legat de rata fluxului şi de necesităţile în privinţa presiunii. incluzând aici şi amenajările pentru curăţire utomată. <2. Situaţia economică Rata fluxului [m3/h] NF Costuri de capital GBP 350-110 1 per m2 de membranăa EUR 3. trebuie monitorizare continuă. Prin substanţe anorganice. Consumabile ar fi: Consumabil NF Materialul membranei Produse chimice Energia [kWh/m3] a aplicare la presiune scăzută. apa permeabilă provenită dintr-un asemenea proces ce foloseşte o membrană are potenţialul de a fi reutilizată sau reciclată în cadrul procesului industrial reducând astfel fluxul de intrare a apei şi deversarea ei.3/kg TOC2 Costuri de funcţionare Costuri de înlocuire GBP 60-140 1 per m2 de membranăa GBP 60-140 1 per m2 de membranăa GBP 350-110 1 per m2 de membranăa EUR 10-12 milioane pe 1000 m3/h apă reziduală a pentru membrane tubulare şi spiralate 1 [cww/tm/93] 2 [cww/tm160] RO Costurile de capital. Monitorizare Pentru a se asigura funcţionare corespunzătoare. etapa de creştere a concentraţiei poate fi folosită ca parte a procesului de recuperare.

Pentru adsorbanţi sunt necesare depozite. adsorbantul este „cheltuit” şi trebuie înlocuit cu material nou. ca percolare continuă. sub formă de particule (adsorbantul).1 0.Capitolul 3 • Factori specifici ai amplasamentului.3.0 <0.25 [cww/tm/132].2. de exemplu necesarul de forţă de muncă Ele pot fi împărţite aproximativ după cum urmează [cww/tm/93]: Componente ce pot fi înlocuite ale membranei Curăţare Energie Forţă de muncă 3.3–0. apa reziduală trebuie. pudră Granular.9 Descriere Adsorbţia înseamnă transferul substanţelor solubile (substanţe dizolvate) din apa reziduală pe suprafaţa solidului. oţel inoxidabil sau plastic întărit cu fibră de sticlă (FRP). să nu aibă conţinut de solide care adeseori determină o etapă de filtrare în amonte. Adsorbantul „cheltuit”. Când este epuizată această capacitate. aplicabilă tratării continue. de obicei.5 porositate 35–65 v-% Densitatea în grămadă [g/l] 300–550 despre 500 700–800 650-700 35-50% 12-35% 15-20% 15-18% Adsorbţia Carbon activ Cocs de lignit y-oxid de Aluminiu Răşini adsorbante Granular Pudră Granular. de exemplu oţel carbon turnat. Un exemplu de funcţionare a unui adsorbant cu strat fix pe două coloane conectate în serie este prezentat în figura 3. de obicei cu un absorbant prevăzut cu strat fix încadrat de două coloane ce sunt folosite alternativ în funcţiunea şi pentru spălarea în contracurent • Procese ce folosesc strat-puls sau strat-mobil. de obicei folosită în tratarea discontinuă • Percolare. Adsorbanţii potenţiali necesari purificării apei reziduale adsorbante sunt prezentaţi în Tabelul 3. pe cât posibil. foarte poroase. construite cu ajutorul materialelor rezistente la coroziune. Vasele de adsorbţie sunt.6 [cww/tm/132].8 0. Absorbantul are o capacitate finită pentru fiecare compus ce trebuie îndepărtat. Adsorbant Formă Aria suprafeţei specifice [m2/g] 500–1000 600–1500 200–250 300–350 400-1500 Volumul porului [cm3/g] 0. fie incinerat.4–0.3-1. fie trebuie să fie regenerat. pudră Granule Tabelul 3. 116 Waste Water and Waste Gas Treatment .4. apa reziduală şi adsorbantul fiind conduse în contracurent prin coloană De vreme ce suprafaţa activă a adsorbantului este adeseori predispusă la colmatare şi blocaj.6: Adsorbanţi folosiţi în mod obişnuit şi proprietăţile lor Procesele de adsorbţie se împart în [cww/tm/132]: • Amestecare.

. de obiei. atunci când filtrul II trebuie înlocuit Aplicare Adsorbantul cel mai răspândit din cadrul industriei chimice este carbonul activ. răşini. fenoli.Produse farmaceutice: îndepărtarea fenolului . xilenei. Aplicaţii reprezentative sunt [cww/tm92]: . culorii. polioli. PAC-ul se poate de asemenea adăuga fluxului de apă reziduală Waste Water and Waste Gas Treatment 117 . de tipul: compuşi ai azotului. BOD .Detergenţi. crezolului . Este administrată apei reziduale care este tratată ca şlam şi apoi îndepărtată prin procese de separare de tipul: sedimentare şi filtrare. resorcină. răşini de adsorbţie şi zeolite.Explozive: îndepărtarea fenolilor azotoşi GAC-ul este în mod normal regenerat prin reactivare termică la temperaturi de aproximativ 900-1000°C • Adsorbţie PAC – este aplicată aceluiaşi tip de agenţi contaminanţi ca GAC-ul. produşi intermediari răşinoşi. Insecticide: îndepărtarea clorfenolilor. alcooli. în principal aceia cu caracteristici refractorii. în amonte de adsorbantul GAC pentru îndepărtarea solidelor suspendate prezente. Succesiunea I la II. Este folosit sub formă de granule (GAC) în coloane sau sub formă de pudră (PAC) administrată unui recipient sau bazin de tratare. la scurt timp după înlocuirea lui I Succesiunea II la I’.25: Funcţionarea a două coloane de adsorbţie conectate în serie A) B) C) D) Succesiunea I la II. atunci când filtrul I trebuie înlocuit Succesiunea II la I’. produse chimice: îndepărtarea TOC. oxidul de aluminiu activ. toxice.Erbicide. şi pentru îndepărtarea cantităţilor reziduale de contaminanţi anorganici.Textile sau materii colorante: îndepărtarea TOC-ului.Rafinarea petrolului şi industria petrochimică: îndepărtarea COD. de exemplu. coloraţi şi/sau cu miros. Filtrele cu mediu granular. aromanţi azotici.Capitolul 3 Figura 3. Alţi adsorbanţi utilizaţi în mod frecvent sunt cocsul de lignit. COD. colorantului . filtrele de nisip sunt utilizate. sulfuri şi metale grele. • Adsorbţie GAC este aplicată pentru îndepărtarea contaminanţilor organici. la începutul procesului.

O altă aplicaţie este utilizarea sa în cazurile de urgenţă pentru a îndepărta substanţele refractare. • Răşini adsorbante – se aplică în scopul îndepărtării atât a contaminanţilor organici hidrofilici. Răşinile adsorbante sunt regenerate chimic prin solvenţi de tipul metanolului sau acetonei. • Cocs de lignit – acesta este procesat şi aplicat drept GAC şi l-ar putea înlocui atunci când efecte de curăţire mai mici sunt suficiente.Capitolul 3 în acelaşi moment ca şi coagulanţii anorganici şi îndepărtat cu ajutorul dispozitivelor de filtrare şi de sedimentare. de exemplu cadmiul. unde necesarul de îndepărtare a organicelor este intermitent sau variabil. Răşinile au tendinţa de a se umfla de-a lungul timpului prin absorbţia compuşilor organici. Când este contaminat cu substanţe organice. PAC-ul poate fi de asemenea adăugat în bazinul de aeraţie din cadrul unui sistem al şlamului activat. PAC-ul nu este în mod normal regenerat. de exemplu pentru a facilita recuperarea compuşilor organici. este regenerat termic la o temperatură de aproximativ 750°C. de şlam activat sau din alte recipiente. Dacă este contaminat cu substanţe anorganice. astfel fiind nevoie de cantităţi mari de adsorbanţi sau de cicluri de regenerare mult mai frecvente. în cadrul căruia procesele microbiologice sunt mărite prin procese de adsorbţie. Este preferată. Când este aplicat pentru îndepărtarea amoniacului. cu adăugare de PAC în etapa floculării. cât şi hidrofobici. Sunt regenerate prin eluţie cu soluţii de clorură de sodiu (sarea de bucătărie). • Oxid de aluminiu activ – este utilizat pentru adsorbţia substanţelor hidrofilice. toxice sau periculoase care au ajuns în recipientul de sedimentare. Adsorbanţii PAC utilizaţi de obicei cu un decantor-mixer sau cu un adsorbant al şlamului în combinare cu agenţi de coagulare/floculare. Limite şi restricţii în aplicare: Limite / Restricţii <20mg/l cu adsorbanţi cu strat fix1 <10mg/l cu absorbanţi cu strat mobil2 Concentraţia poluantului <100g/l (fără recuperarea adsorbantului)2 <500g/l (cu recuperarea adsorbantului)2 Masa moleculară Eficienţa este scăzută dacă masa moleculară este scăzută Lungimea catenei carbonului Eficienţa este scăzută dacă se creşte lungimea catenei Ramificaţiile catenelor Eficienţa este scăzută dacă creşte numărul ramificaţiilor carbonului Polaritatea Eficienţa este scăzută dacă apare polaritate ridicată Solubilitatea în apă Eficienţa este scăzută dacă apare solubilitate ridicată Gradul de disociere Eficienţa este scăzută dacă creşte disocierea Macromolecule Eficienţa este scăzută dacă există structură macromoleculară 1 [cww/tm/4] 2 [cww/tm/51] TSS 118 Waste Water and Waste Gas Treatment . de obicei. de exemplu fluorura şi fosfatul. sedimentării sau filtrării. însă devine parte a şlamului care va fi depozitat. ele sunt eficiente doar în fluxurile cu concentraţii slabe (până la 40 mg/l). cu sodă caustică sau cu apă de var. Poate fi administrat individual după cum şi când este nevoie. este regenerat pe cale chimică. Preţul său scăzut este obstrucţionat de eficienţa adsorbţiei care este scăzută. • Zeoliti – sunt aplicate pentru a fi îndepărtat amoniacul sau metalele grele.

răşini) • De obicei cerinţe scăzute de spaţiu adiacent • Sisteme automatizate • Recuperarea compuşilor este posibilă (de preferat cu zolite) Dezavantaje • Mixturi de compuşi organici pot cauza reducere în mod semnificativ a capacităţii de adsorbţie. fapt de care trebuie ţinut cont atunci când se citează anumite surse de informare în privinţa emisiilor ce pot fi atinse sau în privinţa eficienţei îndepărtării.9 88-93 1 PAC Lignit Al2O3 Resin Zeolit Observaţii alimentare 29 µg/l alimentare redusa alimentare7. • Conţinutul ridicat de compuşi macromoleculari diminuează eficienţa şi pot cauza blocaj ireversibil al amplasamentului activ. Ratele performanţei ce pot fi atinse sunt: Parametru Hg anorganic Hg organic yHexaclorciclo hexan DDT Randamentul GAC 80 1 80 1 93 1 99 1 97 1-99.Capitolul 3 Influenţa polarităţii este demonstrată în Tabelul 3.7 [cww/tm/91]: Îndepărtare Capacitate [%] [mg/g] Benzen 95 80 Etilbenzen 84 19 Acetat butilic 84 169 Acetat etilic 51 100 Fenol 81 161 Metil etil cetonă (MEK) 47 94 Acetonă 22 43 Piridină 47 95 Amină dietanol 28 57 Amină monoetanol 7 15 Acetaldehidă 12 22 Formaldehidă 9 18 Alcool isopropilic 22 24 Alcool metilic 4 7 Tabelul 3. cocs de lignit.7: Caracteristici tipice de performanţă a adsorbţiei GAC cu concentraţii ale alimentării de aproximativ 1000 mg/l Substanţă Avantaje şi Dezavantaje Avantaje • Mare eficienţă în îndepărtare (nu şi cocs de lignit) • Activează îndepărtarea compuşilor organici refractori şi/sau toxici (GAC. • Efectul de eroziune din unitatea şlamului activat cauzează probleme importante de eroziune (PAC) • Adsorbantul consumat trebuie regenerat (consum ridicat de energie) sau depozitat (cauzând nevoia de a incinera deşeul). Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Eficienţa proceselor de adsorbţie variază foarte mult în funcţie de compoziţia apei reziduale şi a concentratului de alimentare. PAC.7 µg/l alimentare10 µg/l PAC 85 mg/l Waste Water and Waste Gas Treatment 119 .

Regenerarea GAC-ului trebuie îndeplinită. De exemplu. Această reînnoire continuă trebuie să fie adecvată menţinerii calităţii generale a GAC-ului din strat. PAC 126 mg/l PAC 90-99 1 99 1 [0. Efecte inter-media Când capacitatea adsorbtivă a adsorbantului a fost epuizată eal va fi înlocuit şi regenerat subsecvent (cu excepţia PAC-ului care este depozitat alături de alte şlamuri de apă reziduală). de către companii specializate care au în dotare cuptoare de regenerare.1 µg/l 99 1 1 70-93 1 99 1 99 50 2 67-75 3 [<100 mg/l] 1 Alimentare: 29µg/l Alimentare la un nivel scăzut Alimentare: 7.1 µg/l] Lignit Al2O3 Atrazină Endrină Biclorvos TCB 84 1 <0. Cu fiecare regenerare o proporţie de aproximativ 10% va fi pierdută [cww/tm/27] şi va trebui înlocuită cu GAC proaspăt. inclusiv compuşi organici volatili toxici mai mari de 1000mg/l având o reducere a produselor chimice specifice până la mai puţin de limita de detectare. Pentru că regenerarea este relativ 120 Waste Water and Waste Gas Treatment . în mod normal. Răşini.5 mg/l] PAC 5-20mg/l Alimentare 10µg/l PAC 126mg/l Alimentare 0. zeolite şi oxidul de aluminiu activat care au încărcare anorganică sunt eluţionate cu ajutorul substanţelor chimice. adică o reducere de aproximativ 100%.7µg/l Alimentare 10µg/l PAC 85mg/l 1 Fenitrotion Azinfosfometil Amoniac COD 98 [0. fie cu soluţii anorganice. Aceste companii vor transporta GAC-ul de la instalatia de tratare consumatoare la cuptoarele pentru regenerare şi invers. adsorbanţii au propriile metode de regenerare. GAC. După cum a mai fost menţionat mai sus.Capitolul 3 Parametru Aldrin Dieldrin Randamentul GAC 88-93 1 86-98 1 Observaţii Resin Zeolit PAC 5-20 mg/l alimentare10 µg/l. Ceea ce este comun acestor metode este că ele necesită energie şi/sau substanţe chimice pentru a funcţiona. fie cu solvenţi organici. lignitul şi oxidul de aluminiu activat (atunci când sunt încărcate organic) se regenerează termic la temperaturi de până la 750-1000°C.61µg/l Alimentare 10µg/l Fenoli 75 2 60-80 3 [1-2 mg/l] AOX 1 2 3 >90 2 [cww/tm/27] [cww/tm/82] [cww/tm/96] Sistemele de tratare PAC [cww/tm/77] tratează apa reziduală ce conţine COD mai mult de 60000mg/l. procesul de regenerare a eliberărilor gazelor reziduale GAC ce conţin produse de descompunere termică şi chimică ale compuşilor adsorbiţi.

Monitorizarea Trebuie monitorizate intrările şi ieşirile din dispozitivul de adsorbţie conform compuşilor în discuţie. dacă nu la amplasamentul chimic atunci la amplasamentul companiei care se ocupă de procesul de regenerare.7/m3 apa 3 uzata PAC Lignit Al2O3 Rasina Zeolit Capital Exploatare Waste Water and Waste Gas Treatment 121 . Dacă GAC-ul nu poate fi regenerat. urmată de o adsorbţie în acid diluat pentru a forma un îngrăşământ care ulterior poate fi valorificat. este supus unui tratament format din epurarea a aerului pentru recuperarea amoniacului. de exemplu pompele care pot fi închise. o măsurare TOC (pentru determinarea contaminanţilor organici) sau o măsurarea a conductivităţii pentru determinarea contaminanţilor organici ar fi metodele dezirabile pentru un avertisment în cazul apariţiei unei spărturi.Capitolul 3 scumpă. metale grele sau cu diclorbrompropan (DCBP) [cww/tm/77]. Situaţia economică Costs GAC GBP 30000 1 3 [14 m /h] GBP 75000 1 3 [60 m /h] GBP 110000 1 3 [120 m /h] FIM 20-30 million 3 [350 m3/h] GBP 1000-2000 1 a pe tona GAC 2 BEF 200000 pe tone GAC b FIM 0. În mod normal. alternativ.5-1. dioxine. Consumabile ar fi: Consumabile Adsorbent Chimicale pentru regenerare Energie 3 [kWh/m ] 1 2 GAC 10 % pierderi pe regenerare PAC 3 0. trebuie depozitat ca deşeu chimic şi incinerat. Regenerarea adsorbantului zeolit generează un flux concentrat de amoniac care este captat spre o uzină convenţională de tratare a apei reziduale pentru a fi tratat biologic sau. uzinele sunt de obicei proiectate pentru a garanta o perioadă minimă de 6 luni între ciclurile de regenerare.0 kg/m 1 apa uzata Lignit Al2O3 Resina Zeolit NaCl/NaOH sau var 10-30 2 volume [cww/tm/128] [cww/tm/27] Impacturi ulterioare asupra mediului sunt: • Transportul GAC consumat la şi de la locul în care se efectuează regenerarea • Operaţiunea de regenerare însăşi de la amplasamentul companiei specializate • Consumul de energie pentru procesul de regenerare • Eliberarea agenţilor contaminanţi în aer şi/sau apă în timpul acestui proces de regenerare • Sursa de zgomot. Aceasta ar putea fi cazul în care este contaminat GAC-ul cu PCB-uri. Generarea de gaze reziduale în cazul regenerării cauzează tratare subsecventă.

2. este alcătuit de obicei din: • Un vas cilindric vertical sub presiune. fie jos în cadrul vasului şi furnizează o distribuţie egală a influentului de apă reziduală.3. pentru a preveni scobirea spre în afară a canalelor fluxului în stratul de răşină. din stratul de răşină. cu linii rezistente la coroziune ce conţin răşini.10 Schimb de ioni Descriere Schimbul de ion înseamnă îndepărtarea constituienţilor ionici periculoşi sau nedoriţi din apa reziduală şi înlocuirea lor cu ioni mai acceptabili dintr-o răşină de schimb.4. neutralizează bazele puternice şi transformând sărurile neutre în acizii lor corespunzători. reîncărcând răşina schimbului de ion cu ionul respectiv şi eliberând speciile ionice nedorite în soluţia de regenerare. Echipamentul necesar pentru un schimbător de ion. • Un sistem pentru regenerarea răşinii. de obicei sub forma unei coloane împachetate care are câteva configuraţii posibile • Un sistem de conducte şi de valve de control care direcţionează fluxul de apă reziduală şi soluţiile de regenerare spre locaţiile corespunzătoare. • Deslocuirea. unde ei vor fi temporar reţinuţi şi apoi eliberaţi într-un lichid pentru regenerare sau pentru spălare în contracurent. • Schimbător cationic acid slab (WAC). folosind o soluţie de volum mic cu concentraţie mare de regenerare. • Etapa de regenerare. cu un flux de apă lent deslocuieşte soluţia de regenerare prin strat. • Limpezirea rapidă.Capitolul 3 a b costuri de regenerare GAC cost GAC inclusiv regenerare 1 [cww/tm/92] 2 [cww/tm/128] 3 [cww/tm 96] 3. neutralizează acizii puternici şi este utilizat pentru demineralizare parţială. Un sistem de distribuţie prin racorduri este localizat fie sus. incluzând îndepărtarea particulelor acumulate şi reclasificarea stratului de răşină al schimbului de ion. incluzând orice particule dure reziduale. • Schimbător anionic bază puternică (SBA). Pentru schimbul de ion sunt utilizate de obicei răşinile granulate macroporoase cu grupuri funcţionale anionice sau cationice. • Schimbător anionic bază slab (WBA). alcătuit din echipamente de dizolvare a sării şi de control a diluţiei. de tipul: • Schimbător cationic acid puternic (SAC). capabil să neutralizeze bazele puternice şi folosit pentru dezalcanizare. sau limpezirea lentă. neutralizează acizii puternici şi transformând sărurile neutre în bazele lor corespunzătoare. Sunt necesare depozite pentru substanţele chimice implicate în procesul de regenerare: Aplicare Schimbul de ion se aplică pentru a îndepărta speciile nedorite ionice şi ionizabile din apa reziduală: 122 Waste Water and Waste Gas Treatment . Se comportă de asemenea şi ca un colector al apei pentru spălare în contracurent. îndepărtează urmele care au rămas de soluţie de regenerare. Ciclul operării schimbului de ion cuprinde: • Operaţiunea efectivă de schimbare de ion • Etapa spălării în contracurent.

Concentraţiile tipice din influent se situează între 10 şi 1000mg/l. cum ar fi acizii carboxilici. acidul cromic. Parametru Ionii din efluent Cupru Nichel Cobalt Zinc Waste Water and Waste Gas Treatment 123 Concentraţie [mg/l] 0. Limite şi restricţii în aplicare: Limite / Restricţii Concentraţia ionilor Duritatea ionică ridicată poate cauza înghiţirea particulelor răşinoase Temperatura Limitele termice ale răşinilor anionice se situează în general în vecinătatea nivelului de 60°C Agenţii corozivi Acidul nitric. Este utilizat în mod obişnuit ca operaţiune integrată în tratarea apei reziduale. cu concentraţii scăzute de alimentare. de exemplu: Cr3+ sau cadmiul şi compuşii săi. fierul. insensibil la variaţiile fluxului • Este posibilă eficienţă ridicată • Este posibilă recuperarea speciilor valoroase • Este posibilă recuperarea apei • Sunt disponibile o gamă largă de răşini specifice.cu concentraţii ridicate de alimentare • Compuşi anorganici ionizabili.Capitolul 3 • Ioni ai metalelor grele – cationici sau anionici. cuprul pot cauza deteriorări ale răşinilor Compuşii de Compuşii anorganici cum ar fi precipitaţii de fier interferenţă pot cauza adsorbţia ireversibilă în răşină Avantaje şi Dezavantaje Avantaje • n principiu toate speciile ionizabile şi ionii pot fi îndepărtaţi din lichidele apoase • Se aplică când este nevoie. unii fenoli. astfel că filtrarea cu ajutorul membranei sau a gravităţii sunt procedee corespunzătoare de pretratare. sulfat alchil şi mercur organic. acizii sulfonici. solubili. cum ar fi H3BO3 • Compuşii organici ionizabili sau ionici. amine sub formă de săruri acide. însă importanţa sa se regăseşte în potenţialul său de recuperare. Particulele suspendate din fluxul de alimentare trebuie să fie mai mici de 50mg/l pentru a se preveni colmatarea.1–10 Rata de performaţă [%] 80–99 1 Observaţii Concentraţii în influent de 10–1000 mg/l . CrO42. amine cuaternare. magneziul. Dezavantaje • Este obligatorie prefiltrarea • Dezvoltarea bacteriilor pe suprafaţa răşinii şi murdărire ce este cauzată procesele de precipitare şi de adsorbţie • Interferenţe cauzate de ionii din apa reziduală • Uzura particulelor răşinoase. de exemplu pentru recuperarea apei de limpezire şi a substanţelor chimice din procesul tehnologic. apa oxigenată. pot fi îndepărtaţi Schimbul de ion este fezabil ca metodă e tratare la final de proces.1-10mg/l la concentraţii în influent de 10-1000mg/l. datorită regenerării sau impacturilor mecanice • Apa şi şlamul rezultate din procesul de regenerare trebuie tratate sau depozitate Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Concentraţiile ionice tipice din efluent care pot fi atinse se situează între 0.

Tipuri de costuri Costuri Observatii 1 Costuri capital de GBP 60000 + GBP 20000 1 BEF 80000/m3 2 BEF 200000/m3 2 Înălţime de1m şi diametru de 1m pentru împachetare. Apa de clătire provenită din procesul de regenerare conţine aceeaşi ioni ca şi apa sărată. acid sulfuric. Acest lichid îmbogăţit trebuie să fie tratat separat pentru îndepărtarea acestor ioni. Dacă acestea trebuie deversate sau trebuie supuse tratării depinde de concentraţiile reale. de exemplu limitator microbiologic a murdăririi Apă pentru spălare în contracurent şi pentru clătire Energie [kWh/m3] Cantitate Depinde de cantitatea de răşină Pompele sunt surse de zgomot. recipientul. ele putând fi închise. etc) Substanţe chimice. Parametrii ce trebuie controlaţi sunt: • scăderea presiunii • conductivitatea electrică • pH • concentraţia în efluent a ionilor ce trebuie controlaţi Situaţia economică Costurile de capital şi de funcţionare depind de natura fluxului de alimentare. însă în concentraţii relativ scăzute. valvele şi răşina fiind incluse. conţinând ionii îndepărtaţi ce îşi au originea în răşini. de exemplu metalele grele prin precipitare. Consumabile ar fi: Consumabile Răşină pentru schimbul de ion Lichid pentru regenerare (acid clorhidric. hidroxid de sodiu.Capitolul 3 Crom (III) Crom (VI) Fier Sulfat Nitrat 1 [cww/tm/128] Efecte inter-media Regenerarea răşinilor din procesul schimb de ion are ca rezultat un volum mic de acid concentrat sau de soluţie de sare. clorură de sodiu. Monitorizare Influentul şi efluentul din recipientul în care are loc schimbul de ion trebuie monitorizaţi cu mare atenţie pentru a observa apariţia vreunei crăpături. pentru un diametru adiţional de 0.5m Schimbătorul de ion cationic Schimbătorul de ion anionic Costuri pentru funcţionare 124 BEF 200/m3 2 Waste Water and Waste Gas Treatment .

• Capacitate de disoluţie mai mare a contaminantului decât apa • Separare uşoară a solventului şi a apei reziduale. de exemplu din cauza diferenţei mari de densitate • Separare uşoară a contaminanţilor. Apa reziduală rămasă în mod normal trebuie să scape de solventul de extracţie dizolvat.Capitolul 3 1 2 [cww/tm/92] [cww/tm/128] 3. Exemple [cww/tm/82]: • • • • • • Îndepărtarea fenolilor (proces fenosolvan) Reciclarea metalelor. de exemplu prin îndepărtare sau prin adsorbţie GAC.3.2. pentan şi hexan. atunci când este disponibil un solvent potrivit şi când concentraţia agentului contaminant nu este prea mică. Adeseori este utilizată ca o etapă de pretratare înainte de unităţile de adsorbţie şi/sau de tratare biologică. Trebuie furnizate depozite pentru solventul de extracţie şi pentru reziduu.4.11 Descriere Extracţia Extracţia înseamnă transferarea contaminanţilor solubili din apa reziduală în solvent. de exemplu: petrol brut uşor. Proprietăţile dezirabile ale solvenţilor potriviţi sunt: • Solubilitate şi miscibilitate scăzută în apă. toluen. de exemplu: • • • • • • • Cascade contracurent Contactoare mixer-decantor Coloane cu taler reticulare Coloane împachetate Turnuri pentru pulverizare Contactoare cu discuri rotative Contactoare centrifugale pentru diferenţele în densitatea la un nivel scăzut Amenajările situate în aval sunt utile pentru separarea şi distilarea lichid/lichid a fracţiunii de solvent. echipate cu sisteme de siguranţă pentru prevenirea eliberării emisiilor în aer şi în sol. de exemplu: din cauza temperaturii de evaporare scăzute când se aplică distilarea • Toxicitate scăzută • Stabilitate termică Extracţia este aplicată pe coloane acolo unde apa reziduală este pusă în contact cu solventul organic pe diferite căi. Aplicare Extracţia solventului este utilizată pe o gamă largă de agenţi contaminanţi organici şi complexe metalice. cum ar fi zincul Reciclarea substanţelor provenite din soluţiile-mamă Îndepărtarea esterilor acizi fosforici Îndepărtarea cloro-aromaticilor Pretratarea concentraţiilor de acizi sulfonici Waste Water and Waste Gas Treatment 125 . La concentraţii scăzute. extracţia nu se potriveşte cu adsorbţia sau cu tratarea biologică.

Capitolul 3 Limite şi restricţii în aplicare: Limite / restrictii Solide suspendate Solvent Apa reziduală este de preferat a fi fără solide suspendate şi/sau fără emulsii Cât este de potrivit solventul (vezi mai sus) Lipsa solventului presupune costuri şi impact asupra mediului Regenerarea solventului poate fi foarte complicată şi foarte costisitoare Avantaje si dezavantaje Avantaje • Dezavantaje • • Activează îndepărtarea şi îndepărtarea compuşilor organici refractari şi/sau toxici şi a unor metale. ce conţine agenţi contaminanţi extraşi. care pot cauza dereglări în cadrul procesului sau distrugeri cauzate uzinei. Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Parametru Fenoli COD AOX Zinc Randament [%] 99 Nivelul emisie [mg/l] <1 Observatii alimentare 10 g/l Esteri acizi fosforici Efecte inter-media Pierderea de solvent organic în timpul funcţionării cauzează emisii de agz rezidual sau de reziduu al solventului în apa reziduală. Reziduurile trebuie depozitate sau incinerate. Întreţinerea regulată este necesară pentru a se preveni sau pentru a se detecta pierderile cauzate mediului. iar primul îndepărtare canalizată spre oxidare termică/catalitică sau adsorbţie. reziduul de pe fund. Situaţia economică Costurile sunt: 126 Waste Water and Waste Gas Treatment . Consumabile ar fi: Consumabil Solventul. După recuperarea solventului (distilare sau rectificare). de exemplu îndepărtare. înlocuirea pierderilor Energia [kWh/m3] Energia consumată cu tratarea subsecventă [kWh/m3] Cantitate Monitorizarea Trebuie verificat fluxul de intrare în unitatea de extracţie pentru a se preveni intrarea solidelor nedorite. Ultimul necesită de obicei tratare adiţională. în mod normal prin incinerare. trebuie îndepărtat sub formă de reziduu chimic. Aplicare limitată din cauza caracteristicilor solventului.

de obicei organici prin incinerare Consum mare de energie Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Rata de performanţă Nivelul emisiei Observaţii [%] [mg/l] Fenoli 961 2000 Alimentare 50g/l 1 Metanol 97.Capitolul 3 Tipurile de costuri Costurile Observaţii Costuri de capital Costuri de funcţionare 3. Starea gazoasă îmbogăţită este condensată mai târziu. Ca operaţiune de tratare a apei reziduale este aplicată: • Pentru recuperarea solventului după extracţia apei reziduale • Pentru recuperarea solventului din apa reziduală. Distilarea şi rectificarea sunt executate pe coloane.3. Limite şi restricţii ale aplicării: Concentraţia alimentării Temperatura fierbere Limite / Restricţii Trebuie să fie suficient de mare pentru ca distilarea să devină fezabilă din punct de vedere economic de Suficientă diferenţă de temperatură între temperaturile de fierbere ale apei reziduale şi a contaminanţilor Amestecuri azeotropice au nevoie de ajutorare sau separarea prin distilare nu este posibilă Distilarea / Rectificarea Avantaje şi dezavantaje Avantaje Este posibilă recuperarea materialului Activează îndepărtarea compuşilor refractari şi/sau toxici Dezavantaje Reziduurile trebuie îndepărtate. Aplicarea procesului în condiţii de vid scade temperatura de fierbere şi permite separarea substanţelor vulnerabile. Depozitele echipate cu sistemele de siguranţă necesare sunt construite pentru reziduuri şi pentru produsele distilării. pentru a fi recuperate şi ulterior deversare a apei reziduale în sistemele de tratare dupa proces.4. • Pentru recuperarea substanţelor organice din soluţiile de epurare. Încălzirea este adeseori executată prin injectarea directă de abur pentru a se evita supraîncălzirea locală.2. de exemplu separarea alcoolilor din producţia de celuloză metilică • Pentru tratarea emulsiilor uleioase • Ca metodă de pretratare pentru îndepărtarea conţinutului principal de contaminant din fluxul de apă reziduală.12 Descriere Distilarea sau rectificarea înseamnă separarea apei reziduale de contaminanţii săi prin transferarea lor în starea gazoasă. Aplicare Această metodă au o aplicare limitată. echipate cu materal dispus în plăci sau împachetat şi un dispozitiv de condensare situat în aval.5 2000 Alimentare 80g/l Epiclorhidrină (ECH) 901 700 Alimentare 7g/l Parametru Waste Water and Waste Gas Treatment 127 . Este adeseori utilizată ca o măsură procesual-integrată pentru recuperarea materialului iniţial şi/sau a produselor provenite din soluţiile-mamă.

4. serii în care căldura de condensare din cadrul unei etape încălzeşte substanţa ce trebuie condensată (adică. potrivit pentru lichidele ne-corozive şi ne-cristalizatoare • Evaporator tip-coş. • Evaporator cu peliculă subţire. deodorizarea şi îndepărtarea în cadrul procesului de producţie a produselor farmaceutice. etc.Capitolul 3 Anilină Clorbenzen 1 [cww/tm/82] Efecte inter-media Consumabile ar fi: 97. Condiţiile normale de aplicare sunt: 1220kPa şi 50-60°C Reziduurile trebuie depozitate înainte de a fi reciclate (sau aruncate la gunoi). Sunt multe tipuri de substanţe pentru evaporare. Scopul acestei operaţiuni este reducerea volumului de apă reziduală sau pentru concentrarea soluţiilor-mamă. Conformitatea acestora depind de cerinţele individuale. la fel cu evaporatorul cu tub scurt vertical • Evaporator cu peliculă descendentă. azotatul de amoniu.51 901 100 10 Alimentare 4g/l Alimentare 100mg/l Consumabil Abur (pentru încălzire) Energie [kWh/m3] Energie necesară tratării subsecvente [kWh/m3] Cantitate Monitorizare Trebuie verificat fluxul de intrare pentru a se preveni pătrunderea solidelor nedorite care ar putea cauza dereglarea procesului sau ar produce distrugeri uzinei.2. 128 Waste Water and Waste Gas Treatment Evaporarea . dacă este nevoie după tratarea subsecventă. Întreţinerea regulată este necesară astfel încât pierderile de solvent în mediu să nu apară sau să poate fi detectate la timp. utilizat în industria produselor de fertilizare pentru a concentra ureea. fracţionarea. acidul fosforic.3. a polimerilor. apa reziduală) în etapa precedentă. folosit pentru concentrarea. Situaţia economică Costurile sunt: Tipul de cost Costul Observaţii Costuri de capital Costuri ale funcţionării 3. Aburul volatil este colectat într-un condensator şi apa condensată este reciclată. Exemple ar fi: • Evaporator cu circulaţie naturală. a substanţelor chimice organice şi anorganice. potrivit pentru materialul care nu este sensibil la căldură • Evaporator cu tub-scurt vertical. Evaporatorii sunt de obicei aplicaţi în serii.13 Descriere Evaporarea apei reziduale înseamnă un proces de distilare în care apa este substanţa volatilă. Aplicarea sub vid minimalizează necesarul de energie. Aplicată sub vid scade temperatura de fierbere şi activează reciclarea substanţelor care altfel sar descompune. lăsând concentratul drept reziduu pe fundul vasului pentru a fi îndepărtat ulterior.

Unităţile în care se efectuează evaporarea trebuie să funcţioneze astfel încât energia termică necesară este livrată prin valorificarea căldurii reziduale provenite din procesele de producţie [cww/tm/82]. după evaporare. Reziduurile trebuie îndepărtate. pentru a scădea volatilitatea compuşilor moleculari • Separarea lichidelor libere insolubile. dacă nu sunt potrivite pentru a fi reciclate Contaminanţii volatili poluează substanţa ce trebuie condensată (provocând tratare subsecventă) sau sunt emanaţi drept gaz rezidual Predispunere spre murdărire. de incinerarea apei reziduale sau depozitarea drept reziduu periculos. fie pentru recuperarea. fie pentru îndepărtarea lor din efluentul de apă reziduală • Drept pretratare pentru a concentra fluxul de apă reziduală înainte de valorificarea termică.Capitolul 3 Aplicare Evaporarea este aplicată atunci când sunt dorite fluxuri de apă reziduală concentrate sau ele sunt recomandate. de exemplu: uleiul • Operaţiuni fizico-chimice necesare separării metalelor grele şi/sau a altor solide Este necesară tratarea ulterioară. Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Parametru Randamentul [%] Observaţii Waste Water and Waste Gas Treatment 129 . Exemple de pretratare sunt: • Adăugarea de acizi. etc. Limite şi restricţii în aplicare: Limite / restricţii Schimbătorii de căldură au tendinţa să se murdărească Corpul evaporatorului şi schimbătoarele de căldură sunt vulnerabile la substanţele corozive Substanţele generatoare de spumă şi de particule suspendate şi coloidale dereglează procesul. baze. în mod normal prin incinerare. Murdărire Coroziunea Substanţele Avantaje şi dezavantaje Avantaje Dezavantaje Este posibilă recuperarea materialului Activează îndepărtarea compuşilor organici refractari şi/sau toxici din apa reziduală Reduce cantitatea de apă reziduală Reducerea cantităţii şi volumului de reziduuri periculoase. de exemplu: • Pentru concentrarea soluţiilor-mamă şi a soluţiilor provenite din epurarea gazelor. coroziune şi spumare Consum mare de energie. Când scopul principal este recuperarea materialului este necesară o operaţiune de pretratare înainte ca evaporarea să înceapă. dacă concentratul nu este reciclat. de exemplu incinerarea. substanţele organice/anorganice volatile la fel. pentru a fi reciclate substanţele valoroase • Pentru evaporarea şi cristalizarea solidelor.

pH. Evaporarea apei. încălzirea fiind utilizată pe compuşii foarte vulnerabili sau volatili. Gazele utilizate sunt aerul şi aburul: • Îndepărtarea prin aer poate fi aplicată cu sau fără încălzirea coloanei în care se execută îndepărtarea. crescând foarte mult suprafaţa de expunere a apei contaminate. Substanţele organice şi anorganice volatile sunt transferate din apa reziduală în gazul rezidual.) aflaţi în condensat trebuie monitorizaţi continuu pentru a se preveni transferul de poluanţi.14 Striparea Descriere Procesul de îndepărtare aplicat apei reziduale este o operaţiune prin care apa reziduală este adusă în contact cu un flux concentrat de gaz pentru a transfera poluanţii volatili din starea lichidă în starea gazoasă. Construcţiile tipice necesare acestei metode sunt: 130 Waste Water and Waste Gas Treatment . Poluanţii sunt îndepărtaţi din gazul folosit pentru îndepărtarea lor pentru a putea fi reciclaţi în cadrul procesului şi re-utilizaţi. Încrustarea.3. Aburul este în mod normal furnizat cu ajutorul echipamentelor speciale generatoare de abur existente în cadrul amplasamentului sau prin valorificarea căldurii reziduale. Dacă nu există acest echipament. • Îndepărtarea prin abur este o metodă alternativă la cea prin aer aplicându-se pe compuşii care sunt mai puţin volatili şi/sau mai puţin vulnerabili.2. murdărirea şi corodarea dereglează transferul de căldură spre lichid şi scade economisirea de energie. însă. pentru că substanţa ce trebuie condensată va fi reciclată – cu sau fără tratare ulterioară – şi concentratul va fi reciclat sau îndepărtat drept reziduu.Capitolul 3 Contaminanţi 1 [cww/tm/128] 99 Condensatul nu este reciclat Efecte inter-media Evaporarea este în mod normal un proces „fără apă reziduală”. conductivitatea. scade temperatura apei reziduale reducând astfel volatilitatea contaminanţilor. Consumabile ar fi: Consumabil Cantitate Substanţe chimice necesare pretratării Abur (pentru încălzire) 5-16 apă/kg de abur 3 Energie [kWh/m ] Monitorizare Întreţinerea corespunzătoare a schimbătorilor de căldură este extrem de importantă. de exemplu prin incinerare. Concentraţia contaminanţilor sau a parametrilor surogat (TOC. Situaţia economică Costurile sunt: Tipul de cost Cost de capital Cost al funcţionării 1 [cww/tm/128] Costuri BEF 100-2000 pe m3 de condensat 1 Observaţii 3. atunci această metodă ar putea să nu fie fezabilă.4. Energia necesară încălzirii este furnizată de obicei prin valorificarea căldurii din cadrul procesului. etc.

cum ar fi acizii puternici (pentru a adsorbi amoniacul) • Condensarea sau condensarea parţială şi tratarea ulterioară subsecventă • Oxidare termică sau catalitică. prevăzut cu puncte de sprayere în partea de sus pentru a distribui apa reziduală peste împachetare. echipat adiţional cu un dispozitiv de încălzire a aerului (pentru epurarea aerului). volatilitatea lor depinzând foarte mult de temperatură şi pH. oxidant catalitic sau incinerator) • Un recipient (rezervor) pentru îndepărtare în cadrul căruia compuşii volatili sunt îndepărtaţi cu ajutorul bulelor gazoase (aer. aer Flux afluent Apa stripata Rezervor tampon alcalizare Figura 3. ph 2-3 la sulfura hidrogenată) Waste Water and Waste Gas Treatment 131 .26: Striparea amoniacului. un bazin de decantare în partea de jos pentru a colecta apa decontaminată.5 la amoniac. un sistem de control automat şi unul de control a emisiilor din aer (unitate GAC. Striparea cu amoniac Incinerare Concentrare Absorptie Coloana stripare Abur.Capitolul 3 • Un turn compact în care se efectuează îndepărtarea. de exemplu: • Hidrocarburile clorinate. răcit cu aer sau cu apă • Amenajări situate în aval pentru tratarea gazului Amenajările pentru îndepărtare pot fi operate continuu sau discontinuu.26 [cww/tm/78]. triclormetan. ultima asigurând performanţă ridicată şi eficienţă în economia energiei decât unităţile ce sunt operate continuu. percloretenă. cum ar fi tricloretenă. este ilustrată în figura 3. Îndepărtarea subsecventă a poluanţilor volatili din starea gazoasă poate fi îndeplinită prin: • Adsorbţia pe răşini GAC. aerului si a aburului Aplicarea Îndepărtarea este aplicată pentru a separa agenţii contaminanţi volatili din apă. Echipamentul este alcătuit din: • Un recipient-tampon pentru apa reziduală • Un recipient pentru pretratare pentru ajustarea pH-ului • Coloana(ele) pentru îndepărtare. Un exemplu de proces de îndepărtare. tricloretan • Sulfura hidrogenată şi de amoniac. astfel controlul pH-ului este esenţial (pH>9. îndepărtarea prin aer/abur a amoniacului. recuperând căldura ce provine de la condensator subsecvent al aburului care a fost folosit în procesul de îndepărtare • Condensator. dicloretan. abur) canalizate spre recipientul de colectare a apei reziduale. zeolitice sau sintetice • Adsorbţia prin solvenţi non-lichizi şi adsorbţie subsecventă • Adsorbţia prin solvenţi lichizi. gazul de îndepărtare fiind condus în contracurent prin această împachetare. care funcţionează în contra-flux • Preîncălzitor al alimentării.

concentraţia 5g/l Turn compact. duritatea apei Recuperarea materialului este >800mg/l) există o capacitate ridicată de murdărire (de posibilă exemplu îndepărtarea apei sulfuroase în rafinării) şi Cădere de presiune scăzută astfel sunt necesari agenţi anti-murdărire. aer/apă 4-30:1 Observaţii Amoniac NH4-N 132 Waste Water and Waste Gas Treatment . triclormetan. alimentare 500-1200mg/l. alimentare 1373mg/l N total anorganic Rata de alimentare 1m3/h. toluen.4m3/h. alimentare 1372mg/l NH4-Na Rafinării: proces în două stadii. eteri Rata de alimentare 3. Limite şi restricţii în aplicare: Limite / restricţii Murdărire Schimbătorii de căldură au tendinţa de a murdări Solide suspendate <5ppm Avantaje şi dezavantaje Dezavantaje Avantaje Eficienţă ridicată de îndepărtare În anumite condiţii (fier >5mg/l. motorina. etc. xilen. ambele odată într-o unitate de îndepărtare prin abur în două etape [cww/tm/149] • Solvenţii organici.Capitolul 3 • Sulfura hidrogenată şi de amoniac. benzina. Este necesare curăţare frecventă a coloanei Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Parametru Rata de performanţă [%] Air Steam Nivelul emisiei Air <5 1 Amoniac >92 4 NH4-N N total anorganic Volatile organics Metanol Chlorometan 99 1 97 <1 1 99 1 90-98 2 65 2 69-92 2 99 2 70 4 53 73 <50 2 Steam Rafinării: concentraţii scăzute la alimentare şi condiţii optime (exemple: îndepărtarea apei sulfuroase) Alimentare 10g/l Produs al filtrării din tratarea şlamului activat. aer/apă 5-35:1 Turn compact. ester. concentraţia >200mg/l Rata de alimenatre 4m3/h. mercaptanii Dacă se aplică îndepărtarea prin aer sau prin apă depinde de: • • • • Vulnerabilitatea agenţilor contaminanţi Dacă trebuie recuperaţi contaminanţii Disponibilitatea fluxului Condiţii de siguranţă (doar o problemă legată de încărcările ridicate de VOC-uri). rata alimentării 19-24m3/h Rafinării: proces în două stadii. aer/apă 35:1 Turn compact. aromaticii slabi. Consum scăzut de energie Gazul folosit în îndepărtare trebuie tratat. fenolul. concentraţia 2g/l (diclormetan. concentraţia 36g/l Rata de alimentare 6m3/h. benzen.

alimentare 182mg/l fenoli Rafinării: proces în două stadii.2. sodă caustică. apă de var) Agenţii anti-murdărire Abur Energie [kWh/m3] Electricitate Gaz (pentru încălzire) [m3 gaz / m3 apă] Waste Water and Waste Gas Treatment Cantitate Striparea cu aer Striparea cu abur Stoichiometric Stoichiometric 0. Dacă nivelul atins al emisiilor în cazul apei reziduale nu este suficient (vezi nivelurile de emisii ce pot fi atinse).2-Dicloretan Tricloretilenă Aeraţie prin pulverizare Turn compact. alimentare 14400mg/l COD Percloretilenă Metilal a 1 2 37 3 stripped ammonia concentrated to 10 % solution and used for de-NOx process in another plant [cww/tm/82] [cww/tm/27] 3 [cww/tm/149] 4 [cww/tm/146] 5 [cww/tm/96] Efecte inter-media Procesul de îndepărtare nu se utilizează singular.1 3 0. concentraţie 5001000mg/l BTX Rafinării: îndepărtarea gazului (petrolier) sulfuros Rafinării: îndepărtarea gazului (petrolier) sulfuros Alimentare 7-8m3/h.5 4 133 . aer/apă 5:1 Aeraţie prin pulverizare Rata de alimentare 4m3/h.Capitolul 3 Parametru Rata de performanţă [%] Air Steam 90 2 95 2 90 2 99 1 1. tratarea gazului folosit la îndepărtare este o etapă din cadrul procesului esenţială şi câteodată mai complicată decât însăşi operaţiunea de îndepărtare (de curăţire). Consumabile ar fi: Consumabile Substanţe chimice necesare ajustării pH-ului (acid. cât şi tratarea gazului provenit din procesul de îndepărtare trebuie să fie ajustate cu grijă.8 4 a 0. Pentru a obţine o tratare eficientă în total.1 3 >99 1 <20 <20 99-99. Volatilele îndepărtate sunt fie reciclate spre a fi folosite într-un proces de producţie fie sunt tratate (epurare. adsorbţie.3 tone/m3 1.1-0.5 3 Nivelul emisiei Air Steam Observaţii N total anorganic Substanţe organice volatile Metanol Clormetan Diclormetan Tetraclormetan 1. termică). 680 3 b 1. tratare în aval ulterioară va fi necesară. concentraţia 30g/l Rafinării: proces în două stadii. Are nevoie de cel puţin tratare în aval a gazului. oxidare catalitică.6 5 50-200 5 0. alimentare 1323mg/l sulfură Rafinării: proces în două stadii. alimentare 98mg/l hidrocarburi Alimentare 400m3/h. concentraţie 2040g/l Rafinării: proces în două stadii. atât etapa de îndepărtare. În general.

0-5. În cazul unei încărcări organice scăzute instalatia în care se execută incinerarea trebuie să 134 Waste Water and Waste Gas Treatment .8 Electricitate a echipamente ce funcţionează cu motoare cum ar fi pompele şi ventilatoarele b inclusiv generarea de abur 1 2 3 Cantitate Striparea cu aer Striparea cu abur Stoichiometric Stoichiometric [cww/tm/27] [cww/tm/82] [cww/tm/96] 4 [cww/tm/146] Monitorizare Parametrii ce trebuie controlaţi sunt: • pH. oxizi de sulf. oxizi. halide hidrogenate.2. Incinerarea este doar auto-întreţinută dacă încărcarea organică este suficientă pentru a asigura suport energetic adecvat pentru procesul de vaporizare şi pentru încălzirea apei (COD >50g/l). sodă caustică. în funcţie de tipul contaminantului prezent.2.1-0. 30-32m3/h 3.3.3 tone/m3 1. 2 [cww/tm/48].Capitolul 3 Consumabile Substanţe chimice necesare ajustării pH-ului (acid. În industria chimică incinerarea este adeseori aplicată central sau ca metodă de co-incinerare în uzinele de ardere a reziduurilor. compuşi ai metalelor grele).3 milioane Costuri ale BEF 200/m3 1 BEF 200/m3 1 funcţionării 1 [cww/tm/128]. Produşii de reacţie sunt: bioxidul de carbon. Abur 680 3 b Energie [kWh/m3] 4 a 1. apa. în special dacă amoniacul sau hidrogenul sulfurat sunt implicate • alimentarea • presiunea • temperatura • controlul nivelului de lichid • raportul refluxului coloanei Situaţia economică Tipul cost Costuri Aer Abur 1 Costuri de BEF 4milioane capital BEF 80milioane 1 2 EUR 4. 3 [cww/tm/92] de Observaţii 100m3/h 50m3/h Dispozitiv de curăţare a apei sulfuroase din cadrul rafinăriei. apă de var) Agenţii anti-murdărire 0. fosfaţi. alţi compuşi anorganici (azot.4.15 Descrierea Incinerarea apei reziduale Incinerarea apei reziduale înseamnă oxidarea prin aer a contaminanţilor organici şi anorganici ai apei reziduale şi evaporarea simultană a părţilor lichide la presiune normală şi la o temperatură ce variază între 730 şi 1200°C sau sub acest interval când sunt utilizaţi catalizatori.

săruri Limite / Restricţii Conţinutul de halogen sau de sulf necesită gaz de tratare special Odată cu creşterea temperaturii de combustie creşte cantitatea de oxizi de nitrogen Pot bloca injectoarele. se regăseşte o considerabilă cantitate de material anorganic • apa reziduală este slab biodegradabilă sau toxică • conţinutul de sare este prea ridicat pentru tratarea biologică sau numai după o diluţie considerabilă • incinerarea permite reciclarea materialului de alimentare indestructibil. fie ar putea deregla procesul biologic din cadrul WWTP-ului biologic sau care au proprietăţi prea vătămătoare pentru a fi eliberaţi într-un sistem obişnuit de canalizare. Concentraţii mai scăzute au nevoie de combustibil de ajutorarea a arderii. Incinerarea poate fi de asemenea aplicată într-o uzină obişnuită de ardere a reziduurilor folosind apa reziduală ca flux de intrare adiţional. sau produce produse valoroase Fluxul de apă reziduală potrivit pentru incinerare acoperă. Instalarea unui boiler ar fi o modalitate convenabilă pentru generarea aburului din căldura provenită din ardere care ar putea fi folosită în procesul de evaporare [cww/tm/132].2. Se potriveşte în mod special atunci când [cww/tm/132]: • constituenţii organici nu pot fi reutilizaţi sau atunci când sunt reciclarea lor devine neprofitabilă • contaminanţii constituie o mixtură (amestec) din mai mulţi compuşi în care atât concentraţia cât şi raţia de amestecare variază continuu • în afară de conţinutul organic. Aplicarea Incinerarea este aplicată pe apa reziduală care conţine compuşi care fie nu sunt uşor biodegradabili.13). de exemplu prin evaporare în aval (vezi Secţiunea 3. Trebuie ca materialul din care este confecţionată instalatia trebuie să fie foarte stabil şi să reziste la coroziune. astfel că este nevoie de echipament adecvat Avantaje şi dezavantaje Avantaje Conţinut organic ridicat va fi aproape complet îndepărtat Eliminarea poluanţilor poate fi făcută şi cu concentraţiile ridicate de Waste Water and Waste Gas Treatment Dezavantaje Concentraţii organice scăzute au nevoie de combustibil de ardere de ajutorare Reziduurile solide (cenuşă depusă sau din aer) trebuie depozitate 135 . Asemenea compuşi sunt: • reziduurile lichide din producţia de coloranţi • reziduuri lichide din producţia de cauciuc ce conţin cantităţi extrem de mari de sare • extracte lichide din producţia de pesticide • reziduuri lichide din producţia de poliesteri Incinerarea apei reziduale este preferată altei tehnici de tratare care are acelaşi scop cu ea atunci când se dovedesc a fi ne-economice. Cuptoarele de ardere sunt adeseori construite din material ceramic. Limite şi restricţii în aplicare Halogeni. folosind căldura reziduală. Apa reziduală care necesită căldură pentru ardere scăzută poate fi injectată într-un cuptor rotativ de ardere pentru a fi arsă împreună cu deşeurile. Cantitatea de energie adiţională este redusă prin scăderea conţinutului apei.Capitolul 3 funcţioneze cu combustibil de susţinere. Pretratare ar putea fi necesară pentru a elimina particulele ce depăşesc mărimea maximă pentru a se preveni blocajul jetului. ca de exemplu: sărurile. având concentraţii COD între 50000 şi 100000mg/l. sulf Temperatura de combustie Solide.4. Dispozitivele în care are loc incinerarea apei reziduale pot fi construite sub forma unor cuptoare de ardere obişnuite sau incineratoare cu strat-fluidizat. în general un interval între 2 şi 30 m3/h.3.

Situaţia economică Tipul de cost Costuri de capital Costuri ale funcţionării 1 Costuri Observaţii FIM 2. Emisiile eliberate în aer şi deversările în apa reziduală provenite de la gazele arse în curăţare sunt reglementate de Directiva pentru Incinerarea Deşeurilor 2000/76/EC [cww/tm/155]. conţinutul de oxizi de sulf. conţinut organic 375mg/l. atunci când căldura reziduală nu poate fi recuperată sau reutilizată. Informaţie ulterioară poate fi găsită în BREF-ul elaborat în privinţa incinerării reziduurilor. poate avea nevoie de tratare ulterioară care rezultă în apă reziduală şi deşeu solid adiţionale. Efecte inter-media Incinerarea apei reziduale are ca rezultat gaz rezidual (gazul evacuat din combustie poate conţine HCl.6/kg VOC1 3 8m /h. Consumabile ar fi: Cantitate Combustibil pentru ajutarea arderii (conţinut TOC scăzut) 4. prezentată în Anexa II. arzătoare. halide hidrogenate. cantităţi de căldură se eliberrează în mediu. praf pentru a fi asigurată o funcţionare fără cusur.Capitolul 3 sare Căldura reziduală poate fi utilizată Incinerarea compuşilor sulfului şi/sau a halidelor ar putea necesita tratare prin gaz de ardere cauzând apariţia apei reziduale şi a deşeurilor solide. este nevoie de combustibil de ajutorare a arderii. Când procesul nu funcţionează autotermic. IV şi V. temperatura.5Kg/Kg VOC1 3 b Energie [kWh/m ] 0. cum ar fi: conţinutul de oxigen. gaz care. în funcţie de conţinutul său. Pe de altă parte.5Kg/m3 apă rerziduală 12. Nivelurile de emisii ce pot fi atinse / Randamente Parametru Randamentul Nivel al emisiei Observaţii [%] [mg/l] TOC >991 VOC 922 302 Alimentare 375mg/l. 1 [cww/tm/96] Consumabile a Monitorizare De-a lungul întregului proces. incinerare catalitică [cww/tm/96] 136 Waste Water and Waste Gas Treatment . etc.). NOx.4/m3 FIM 6. monitorizarea este necesară pentru parametrii de operare. incinerare catalitică b energie electrică pentru pompe.091 a combustibil uşor. SOx. de oxizi de azot. concentraţie VOC 375mg/l. etc. incinerare catalitică 1 [cww/tm/82] 2 [cww/tm/96] Nivelurile de emisie ce pot fi atinse şi ratele de performanţă cuprinse în tabel sunt legate de fluxul de apă reziduală care este tratat prin incinerare.

folosind reducerea biologică a donorilor de oxigen Procese anaerobe.8 [cww/tm/1321].3 Contaminantii biodegradabili solubili / Tratarea biologica Linia principală de producţie în industria chimică este producerea şi manevrarea substanţelor organice.26 [cww/tm/132].2 apă reziduală relativ nedegradbilă BOD/COD 0. poate fi destul de mare pentru aplicaţiile speciale (vezi secţiunea 3. Waste Water and Waste Gas Treatment 137 . Tratarea biologică înseamnă degradarea substanţelor organice dizolvate cu ajutorul microorganismelor – bacterii – folosite drept agenţi de moxidare.3. depinzând de denitrificare 45-90% (este necesară nitrificarea în prima etapă) Da Nu Aerobic >0 Ridicat Ridicat Scăzut >85% 0 Potrivit pentru pretratare Da Da Potrivit pentru tratare în ultima Nu Da etapă a valoare normală. estimată cu ajutorul raportului BOD/COD (înaintea începerii tratării): • • • BOD/COD <0.3.4. Parameteru Oxigenul dizolvat [mg/l] Consum de energie Producere de şlam Sensibilitate la substanţe toxice Eficienţa îndepărtării COD-urilor Eficienţa îndepărtării azotului Anaerobic 0 Scăzut Scăzut Ridicat <85%a 0 Anoxic 0 Scăzut Ridicat Scăzut Variabil.2). folosind oxigen dizolvat Procese anoxice.3. fără furnizare de oxigen Proprietăţile principale ale acestor procese metabolice legate de tratarea apei reziduale sunt prezentate în Tabelul 3.1. anaerobă şi anoxică O comparatie a balantei de carbon a proceselor aerobe si anaerobe este ilustrata in Figura 3.8: Parametrii specifici ai procesului care sunt asociaţi în mod normal cu biologia aerobă. nivele ale emisiilor ce pot fi atinse / randamente) Tabelul 3.2-0. Astfel că o partea importantă din apa reziduală din industria chimică este încărcată cu contaminanţi organici care sunt mai mult sau mai puţin biodegradabili sau potriviţi pentru a fi supuse tehnicilor de tratare biologică.4 degradabilă Există trei tipuri de procese metabolice: • • • Procese aerobe. în mod empiric.4.4 degradabilă moderat BOD/COD >0. Azot organic şi fosforul se transformă în amoniac şi respectiv în fosfat.Capitolul 3 3. Biodegradabilitatea fluxului de apă reziduală poate fi.4. Substanţele care pot deregla degradarea biologică trebuie să fie îndepărtate din timp (vezi Secţiunea 3.3.

microorganismele sunt retinute in rezervor ca biomasa (namol). amestecul de namol/apa uzata sunt separate extern (sedimentare. [cww/tm/4]. Tehnicile de tratare biologice uzuale in industria chimica apar in urmatoarele sectiuni.4. 138 Waste Water and Waste Gas Treatment . dioxidul de carbon. cu ajutorul microorganismelor si fara input de aer. Biogasul consta in 70% metan.3.3. Rezidual in namol in exces in efluentul tratat Figura 3. Tratarea anaeroba In procesul de contact anaerob (ACP) apa uzata este amestecata cu namolul de reciclare si amestecate intr-un reactor etans. Cele mai uzuale sunt: • • • • Reactorul anaer de contact (ACR) reactorul cu stratde namol anaerob cu flux ascendent(UASB) reactorul cu pat fix reactor cu pat extins. 3. Namolul anaerob este reciclat in reactor.1. intr-o varietate de produse precum metanul. 30% dioxid de carbon si alte gaze precum hidrogenul si hidrogenul sulfurat [cww/tm/128].Capitolul 3 Carbon in Efluent brut in carbon organic 100% Carbon in namol Efluent brut in carbon org Carbon org.4.4. Exista mai multe tipuri de reactoare disponibile.3.3) iar partea plutitoare (supernatant) este devarsata catre un tratament ulterior. sau flotatia in vid 3.1. Sectiunea 3.3. Procesul are loc in reactorul rezervor etans la aer. O imagine schematica este data in Figura 3.28.2. sulfura etc.267: Bilantul de carbon in compusii organici de degradare microbiologica aerobica (A) si si anaerobica (B) Un avantaj al tratarii biologice de apa reziduala – independent de tipul procesului metabolic – este adaptabilitatea mai mult sau mai putin rapida a microorganismelor la o varietate larga de medii nutritive.1 Descrierea Tratamentul anaerob al apei reziduale transforma continutul organic al apei reziduale. Rezidual Carbon org.

polietena. apa uzata curge ascendant sau descendent (in functie de continutul de solide din influent) printr-o coloana cu tipuri variate de substante solide pe care microorganismele anaerobe cresc si sunt retinute. Apa uzata trece intr-o camera de sedimentare unde continutul solid este separat. Avantajul acestei versiuni de tratament anaerob este spatiul Waste Water and Waste Gas Treatment 139 .29 [cww/tm/132].28: Procesul de contact anaerob In procesul UASB . carbune. etc. Excesul de biomasa este indepartat de la suprafata si tratat dupa bioreactor. [cww/tm/4]. de unde curge ascendant printr-un strat de namol format din granule sau particule formate biologic.29: Reprezentarea schematica a procesului UASB a) intrare namol – lichid b) filtru de gaz c) namolul sedimentat se intoarce spre intrare In procesul cu pat fix sau anaerob. apa uzata este introdusa pe la baza reactorului.) pe care s-a dezvoltat un strat biologic in forma de biofilm. Efluentul este reciclat pentru a dilua fluxul de apa uzata si pentru a furniza un flux adecvat pentru a mentine stratul-pat intr-o conditie extinsa [cww/tm/4]. apa uzata este pompata ascendant prin stratul unui mediu adecvat (nisip. Decantor Strat namol Pat namol Figura 3. In procesul cu pat extins. Principiul este ilustrat in Figura 3. Gazele produse determina amestecul cantitatii de apa uzata. purtatorul biofilmului asigurand o concentratie ridicata a biomasei in interiorul reactorului. gazele sunt colectate in domuri in varful reactorului cww/tm/4]. Acolo nu mai este necesara o recirculare de namol.Capitolul 3 gas feed alimentare Sludge Depunerea settling namolului Figura 3.

30. toxice sau mirositoare. caracterizata de o incarcare organica ridicata (>2 g/l) si cu o cantitate mai mult sau mai putin constanta [cww/tm/132]. unde este realizat un nivel dorit de puritate cu o etapa secundara de sedimentare aeroba biologica [cww/tm/132]. Waste Water and Waste Gas Treatment • • 140 . Producerea gazului energic. pH >8 opriori pentru procesul de formare a metanului Prevenirea substantelor toxice . Producerea posibila a gazelor reziduale inflamabile. bacteria metanogenica Figura 3.5 . c ear putea conduce la evacuarea crescuta a namolului active. Pentru cresterea eficientei tratamentului anaerob a fost introdusa o varianta in doua etape asa cum este aratat mai jos in Figura 3. deorece procesul este sensibil Temperatura pH Substantele toxice Avantaje si dezavantaje • • • Avantaje Consumul redus de energie.7 Acidogenic Bacterie bacteria acidogenica pH 6. O pornire foarte inceata. Tratamentul anaerob al apei uzate industriale a devenit din ce in ce mai important in ultimii ani ca un rezultat al consturilor mari ale energiei si problemelor cu depozitoarea excesului de namol format in procesele de tratare aeroba. Eforturile se fac acum in indepartarea contaminantilor organici pe cat posibil fara surse externe de energie. atunci cand apar substante toxice.5–7. Este aplicabil cel mai mult in sectoarele cu efluenti consistenti de BOD ridicate. profitand de biogazul produs. CO2 Iesire Outlet pH 4 . Sistemul este mai rezistent la momente de solicitare maxima.30: Prezentarea schematica a procesului de tratare anaerob in doua etape Aplicatie Tratamentul anaerob de apa uzata este utilizat in mod esential doar la pre-tratarea apei uzate. Acizi grasi Fatty acids Zahar Sugar Amino acids Amino acizi Alcool Acid lactic Alcohols Acizi grasi de Lactic acid marime redusa Small fatty acids CH4.5. comparat cu procesul aerob.7 Acetogenic. care altfel ar cauza deversari toxice. methanogenic Bacterie acetogenica. probabil utilizabil sub forma de combustibil de calitate inferioara pentru utilizare locala.Capitolul 3 necesar redus avand aceeasi performanta. Cantitatea comparativ redusa (fata de procesul aerob) de namol de decantare (o zecime din • Dezavantaje Sensibilitatea ridicata a substantelor toxice. Limitele de aplicare si restrictiile sunt: Limite / restrictii 20–40 °C 6.

Nu se formeaza aerosoli si substantele volatile nu stripeaza (comparat cu procesul aerob).) Energie [kWh/m3] Cantitate Waste Water and Waste Gas Treatment 141 . In prezenta sulfatului sau compusilor de sulf organic. aeroba) a namolului in exces.81–9. etc. Reducerea mirosului reprezinta un tratament esential ulterior procesului principal. Niveluri de emisie realizabile / Rate de performanta Proces ACP 1 UASB 1 Pat fix 1 Pat extins 1 1 Input COD [g/l] 1. • Rata de performanta nu este suficienta pentru etapa finala a tratamentului (indepartarea COD normal <85 %).Capitolul 3 • • procesul aerob) (vezi Figura 3. astfel producandu-se un gaz combustibil cu un continut de energie ridicat utilizat in mod normal pentru inlocuirea combustibilului sau pentru alte instalatii energetice. Avantajul unui pre-tratament anaerob este cantitatea redusa de namol activ produs in timpul procesului. In acest mod partea principala a cantitatii organice degradabile (75-85 %) este indepartata cu o zecime din formarea normala (de ex. adica comparata cu tehnicile aerobe doar 10% din deseuri necesita sa fie depozitate permanent.0 0.26).96–4. aprox.62 Indepartarea COD [%] 75–90 75–85 75–85 80–85 [cww/tm/4] Rata de performanta a indepartarii COD depinde foarte mult de biodegradabilitatea substantelor organice responsabile de continutul COD . deoarece nu exista necesar de energie pentru alimentarea cu oxigen sau aer pentru reactor.48–2. Procesul de degradare anaerob are ca rezultat un amestec de metan si dioxid de carbon intr-un raport de 1-3 : 1. Astfel cerintele principale pentru tratamentul anaerob – si pentru tratamentul biologic – este de a evita introducerea fluxurilor de apa reziduale nedegradabile cat de mult posibil. astfel fiind necesara tratarea in continuare.8 95–97 Efecte inter-media Procese anaerobe normale se desfasoara in etape de incarcare ridicata biologic ace necesita un tratament ulterior biologic (aerob) suplimentar. flotatie. Consumabilele sunt: Consumabile Auxiliare (pentru sedimentare.5–5 5–15 10–20 5-10 Timp de detentie [h] 2–10 4–12 24–48 5-10 Incarcare organica [kg/(m3 d)] 0. In ansamblu . Aparitia gazelor combustibile si formarea de metaboliti precum o retea redusa de acid carboxilic face inevitabil utilizarea uneui echipament inchis pentru a prefeni fluxul de miros. randamentele de performanta sunt: Parametru BOD COD Randament [%] 99–99. insa doar pentru o activare eficienta.00–12.40 4. compusii de metale grele se transforma in sulfati si precipita. 10% in comparatie cu procesul aerob de namol active. acesta contribuie la reducerea dioxidului de carbon.81 4. In combinatie cu tratamentul aerob ulterior. Comparativ cu procesele aerobe consumul energetic este considerat mai putin.

5 milioane 2 BEF 40/m3 1 Costuri de operare NLG 0. brut COD incarcare 7300 kg/d or 35 g/l Comparat cu incinerarea excesului de namol [cww/tm/128] [cww/tm/100] Reducerea efectiva a contaminantilor organici apare o data cu producerea de biogas – utilizabil ca si combustibil – si o reducere considerabila de exces de namol active. o situatie de castig-castig pe o perioada lunga de timp. Plecand de la idea ca biogazul poate fi utilizat.4. brut COD 30 g/l 206 m3/d.3. de ex. brut COD 30 g/l 3 206 m /d.5 milioane/yr 2 Observatii 3 UASB reactor.31. incarcare COD brut 7300 kg/d or 35 g/l 3 UASB reactor.3.2 Descrierea Indepartarea biologica a metalelor grele si a compusilor de sulf reprezinta o aplicatie speciala a tratamentului anaerob. 3. cand tratamentul anaerobic / tratamentul final aerob cu incarcare redusa este comparat cu tratamentul aerob final cu incarcare ridicata si costuri aferente (incinerarea namolului sau depozitarea permanenta). brut COD incarcare 7300 kg/d or 35 g/l 3 206 m /d. 25 m /h. 142 Waste Water and Waste Gas Treatment . Un exemplu de instalatie de tratare este dat in Figura 3. 25 m /h. Situatia economica Tipuri de costuri Costuri de investitie Costuri BEF 120 milioane 1 NLG 3.3. aspectele ecologice si economice devin mutual interdependente.Capitolul 3 Monitorizarea Monitorizarea tratamentului biologic al apei uzate este ilustrata in anexa 7. Acesta consta din trei etape de proces: • • • Reactia biologica a sulfatului si a altor compusi de sulf oxidati in sulfuri prin intermediul bacteriei de reducere a sulfatului Reactia secundara a ionilor de metale grele cu sulfati si precipitarea sulfatilor de metale grele O a doua reactie biologica pentru indepartarea excesului de sulfat si transformarea in sulf Indepartarea biologica a compusilor de sulf / metalele grele Procesul profita de solubilitatea cu mult mai redusa a sulfatilor fata de hidroxizii lor.3/m [NLG 20000/yr] NLG 210000/yr 2 3 2 Beneficii (biogas) 1 2 NLG 1.

filtrul de nisip epurat continuu. determinati in mod normal de continutul de COD in apa uzata. de ex. Procesul biologic necesita donori de electroni. bacteria atasandu-se de un material purtator sedimentatorul cu placi pentru a separa sulful ultima instalatie de spalare. reziduurile poti fi utilizate ca donori de electroni.Capitolul 3 Bio-gas Transfer handling bio-gaz Ventilation Ventilatia air handling aerului Flocculant SF FFR TPS UASB reactor Influent Aer Air Etanol+Ag Ethanol enti + nutritivi Nutrients Sulfura de Zinc sulphide zinc Sulf Sulphur Effluent Subst. solide Solids to catre instalatia de zinc plant zinc UASB: Up-flow Anaerobic Sludge Blanket UASB: Strat de namol superior anaerob FFR: Reactor cu film fix FFR: Fixed-Film Reactor TPS: Decantor cu placi TPS: Tilted-Plate Settler SF: SF: Filtru deFilter Sand nisip Figura 3. unde reducerea biologica a sulfatului se termina in sulfura sistemul de manipulare a biogazului pentru a utiliza sau controla gazul rezidual rezultat din UASB reactorul cu film fix. precum: • • praful de lemn melasa. unde sulfura este transformata aerob in sulf.: • • • • • • • hidrogen amidon etanol acid formic esteri de acetate sau saruri esteri propioni sau saruri lactate. electronii donori trebuie sa fie adaugati. Posibilii electroni donori sunt de ex. In afara acestor substante chimice.31: Diagrama de proces a instalatiei de reducere biologica a metalului si sulfatului Componentii principali: • • • • • reactorul UASB. Daca continutul de COD nu este suficient. 143 Waste Water and Waste Gas Treatment .

precum fluctuatiile si disturbarile din debitul de apa uzata influenteaza cu greu eficienta. unde zincul si sulfurile sunt principalii poluanti.Capitolul 3 Daca influentul necesita neutralizare. Este posibila indepartarea simultana a metalelor grele si a sulfatului. Aplicatia Operatia de tratare biologica este aplicata pentru toate fluxurile de apa reziduala ce contine o cantitate considerabila de sulfat. Operarea biogazului de catre reactorul UASB si din ventilatia aerului din reactorul fix al filmului permite o operatie fara miros. fapt ce mareste costurile operationale. reducerea metalelor grele necesita suficient sulfat pentru a livra cantitatea necesara de sulfura pentru reactia de precipitare. apa uzata din productia de fibre vascoase. productia de acid sulphuric) sau pentru recuperare. Sulfurile de metal au o solubilitate mai mica decat hidroxizii respectivi. COD si nitratul pot fi de asemenea indepartati Procesul stabil. In timp ce indepartarea sulfatului este posibila fara prezenta compusilor de metale grele.8 94 2 1 Nivel de emisie [mg/l] 0.05-0. Indepartarea metalelor grele fara sulfat nu este posibila. • • Niveluri realizabile de emisie / Randamente Parametru Zinc Cadmiu Sulfat 1 Randament [%] 99. daca continutul de COD este prea redus.15 <0. Sulfurile de metal amestecate cu namolul biologic in reactorul UASB. • • • Dezavantaje Continutul COD deseori additional este necesar ca electron donor.01 75 influent 100 mg/l influent 1 mg/l Observatii >99 1 influent 1170 mg/l. La finalul retelei exista sulful ce poate fi utilizat ca material initial in productii (de ex. Prezenta continutului sufficient de COD favorizeaza randamentul. trebuie adaugat electronul dono Doza de floculant trebuie sa fie optimal reglata la sedimentator pentru a realiza o operatie stabila Timpul de stationare COD/rata de sulfat Dozarea de floculant in sedimentatorul cu placi (indepartarea sulfului) 1 [cww/tm/101] Avantaje si dezavantaje • • • • • Avantaje Tratarea sulfatului fara adaugarea chimicaleleor de precipitare. prezenta metalelor grele [cww/tm/102] 2 [cww/tm/101] 144 Waste Water and Waste Gas Treatment . O posibila aplicare este de ex. o parte din apa uzata de dupa sedimentatorul cu placi sau filtru cu nisip poate fi recirculat deoarece conversia din sulfura in sulf creste alcalinitatea. astfel ca se pot indeplini conditiile pentru efluent. Metalele grele sunt separate din apa uzata in forma de sulfura putand fi reutilizat. Limitele aplicarii si restrictiile sunt: Limitele / restrictiile 6 h pentru reactorul UASB 1 1 : 1.

4. Waste Water and Waste Gas Treatment 145 . din sedimentatorul cu placi. procesul opereaza fara emisii de mirosuri.3. apestecata cu excesul de namol din reactorul UASB Sulfura. Fractiunea de sulf atunci cand se recupereaza separate. COD etc. Continutul apei uzate toxice poate inhiba procesul biologic. Situatia economica Tipul de costuri Costurile de investitie Costurile operationale Costurile Observatiile 3. apa sau alti metaboliti si biomasa. este produsa in forma de crusta de sulf.3 Descrierea Tratamentul aerob Tratamentul aerob reprezinta oxidarea biologica a substantelor organice dizolvate cu oxigen ce utilizeaza metabolismul microorganismelor. sursele obisnuite sunt pompele si supapele inchise. Din punct de vedere al zgomotului. In prezenta oxigenului dizolvat – injectat ca aer sau oxigen pur – compusii organici sunt transformati (mineralizati) in dioxid de carbon. daca metalele grele sunt prezente in debitul de apa reziduala. Sulfurile pot in functie de tipul de material sa fie reutilizate pentru a recupera metalul.3. ce contine 60% parte solida cu o puritate de pana la 95%. Datorita biogazului si a aerului ventilat necesar din motive de siguranta. Astfel ca influentul trebuie sa fie protejat de astfel de substante. De asemenea este essential ca influentul sa nu contina substante ce pot distruge bacteria de sulf activ sau sa infraneze cresterea lor. sulfatul. probabil amesteca cu particulele solide. namolul active.Capitolul 3 Efecte inter-media Reziduurile proceselului de tratare sunt: • • Sulfurile de metale grele. Poate fi utilizata la productia de acid sulfuric in instalatiile pentru acid sulfuric cu instalatii de ardere a “acizilor reziduali” sau a namolurilor. Efluentul este monitorizat pentru poluantii tratati.9 [cww/tm/132]. Cateva astfel de substante toxice sunt aratate in tabelul 3. astfel ca monitorizarea influentului apei uzate pentru pH si continutul COD reprezinta un aspect important. Consumabilele: Consumabile Agenti de neutralizare Electron donor Floculant Energie [kWh/m3] Cantitate Monitorizarea Alcalinitatea corecta si raportul optim COD /sulfat (minimum 1:1) influenteaza eficienta procesului de tratare. precum metalele grele.

3–2 >25 200–1000 5–30 Tabelul 3. Separarea instalatiei poate fi: • • • sedimentarea sau rezervorul de saturare instalatia de flotare a aerului membrane MF sau UF (bioreactorul cu membrana. prima suportand probabil o etapa de flotatie • 146 Waste Water and Waste Gas Treatment .9: Praguri de concentratie pentru substantele representative toxice pentru namolul activ Toxicitatea potentiala a unei substante in cadrul unei WWTP biologice nu este constanta predeterminat ci o functie a conditiilor de expunere si a organismului prezent.Capitolul 3 Substanta Cadmiu (Cd2+ ) 2Bicromat (CrO4 ) Cupru (Cu2+) Nichel (Ni2+) Zinc (Zn2+) Clor (Cl2) Cianura (CN-) Uleiuri minerale Fenoli Hidrogen sulfurat/sulfuros Concentratia inhibatoarea [mg/l] 2–5 3–10 1–5 2–10 5–20 0. in functie de cantitatea de apa reziduala. cerintele pentru emisia atmosferica etc. vezi paragraful de mai jos). vezi mai jos) ultima necesitand mai putin spatiu. Micro-organismele sunt mentinute ca suspensie in apa uzata iar intregul amestec este aerat mechanic. deoarece mai putin gaz este pulverizat in apa reziduala si de o reactie mai rapida si mai efectiva din punct de vedere biologic camera de aerare: o biologie a unui rezervor mai putin plat sau o biologie a unui turn. Prinr-o alimentare continua a concentratiilor scazute ale substantelor toxice. Intregul proces de amestec este realizat in mai multe variante. [cww/tm/132] etapa de decantare: sedimentarea sau filtrarea cu membrana (bioreactorul cu membrane. Tehnicile uzuale aerobe biologice sunt: • • • • • Procesul complet cu amestec de namol activ Proces cu biorector cu membrana Proces de filtrare cu stropire si percolare Proces cu pat extins Proces cu biofiltru cu pat fix. ducand la marirea microorganismului cu rezistenta marita si un potential de degradare marit [cww/tm/132]. Exemplele de variante sunt: • • agentul oxidant: aer sau oxigen pur.2–1 0. efectul inhibitor se diminueaza datorita adaptarii. Amestecul de namol active este trimis catre o instalatie de separare de la care namolul este reciclat catre rezervorul de aerare. ultimul avand avantajul efectelor mai putine de stripare si a mirosurilor mai putine. Termenul de toxicitate se refera la o interactiune intre substanta si organism. disponibilitatea spatiului. Figura 3. ultimul luand in considerare randamentul sporit in degradare datorita bulelor de aer mici ce urca intr-o coloana inalta de apa uzata si astfel crescand considerabil cantitatea de apa uzata/ aer. Astazi procesul complet cu mix de namol activ este o metoda utilizata deseori in cadrul industriei chimice si ca majoritatea tehnicilor de tratare pentru apa reziduala biodegradabila.

Waste Water and Waste Gas Treatment 147 .4. modulul membranei inlocuind rezervorul de decantare) aceasta producand exces de namol semnificant mai putin. Procesul cu pat extins functioneaza ca tratare anaeroba (vezi Sectiunea 3.3. membranele permit ca biomasa sa fie retinuta in rezervor.Capitolul 3 Evacuare gaz Efluent Post-limpezire Activare Namol in exces Namol reciclat Aer Apa uzata Figura 3. aceasta varianta consuma mai putina energie si se utilizeaza in instalatii mai compacte. Aceste variante impreuna cu procesul de namol activ conventional sunt aratate in Figura 3.3. Ancrasarea. Pe de cealalta parte. Ca bariera fizica. Mediul de filtrare in mod normal consta dintr-o roca sau diferite tipuri de plastic. In procesul de filtrare prin picurare sau percolare microorganismele sunt atasate de un mediu foarte permeabil prin care apa uzata va picura – sau percola. MCRT). [cww/tm/132]. este diminuata de: • • aerare spalarea in contra-curent a membranei. consumul de energie poate fi semnificant mai mare decat la procesele conventionale cu namol activ.. cu conditii specifice adaptate pentru fiecare instalatie de tratare.1) cu distinctia ca aerul sau oxigenul este introdus iar bacteria aeroba in loc de anaeroba este fixate in biofilm. ca o combinatie a tratamentului cu namol activ biologic si separare cu membrane. reprezinta un proces de tratare biologic utilizat pentru apa uzata industriala si urbana.32: Exemple de biologie a turnului Procesul cu biorector si membrana. unde efluentul este filtrat printr-o membrana fibroasa gaurita. biomasa ramanand in rezervor. rezultand: • • concentratii ridicate de namol (TSS 10-20 g/l) un namol cu o vechime mare (sau timp de stationare. Un bioreactor cu membrana reprezinta o facilitate compacta (pana la de 5 ori mai compact decat o instalatie conventionala cu namol activ. Diferitele variatii ale acestui proces: • • ciclul extern de recirculare intre rezervorul de namol active si modulul de membrane imersia modului membrana in rezervorul cu namol activ aerat. datorita pomparii. ca problema majora pentru membrane. Lichidul este colectat intr-un sistem de drenaj subteran si trimis catre un rezervor de sedimentare iar o parte din lichid este reciclat pentru a dilua rezistenta apei uzate. O imagine schematica este data in Figura 3.

comparat cu procesul de namol active conventional Suprafata de crestere Biofilm Filme apoase Aer Namol in exces Figura 3.34: Imaginea schematica a filtrului picurator Q: Apa uzata QR: Apa reciclata 148 Waste Water and Waste Gas Treatment .33: Variante de bioreactor cu membrana. Conventional activated sludge Namol activ conventional Apa uzata Waste water Rezervor Aeration de aerare tank Namol reciclat Recycled sludge Clarifier Decantor Effluent Namol insludge Excess exces Bioreactor cu membrana: ciclu extern Membrane bioreactor: external loop Namol reciclat Recycled sludge Apa uzata Waste water Effluent Aeration Rezervor de tank aerare MF or MF sau UF ModuleUF modules Bioreactor cu membrana: membrana de imersie Membrane bioreactor: immersed membranes Apa uzata Waste water Effluent Exces de namol Excess Sludge Figura 3.Capitolul 3 Avantajul acestei versiuni a tratamentului aerob este de a reduce necesarul de spatiu cu aceeasi performanta.

Cocsul lignit acopera suprafata rezervorului si serveste ca un filtru de aer uzat. care mareste timpul de reactie mult peste timpul de stationare. Daca biofiltrele cu mai multe straturi sunt alimentate cu apa bruta fara decantare primara. substantele solide suspendate sunt retinute in filtru. Waste Water and Waste Gas Treatment 149 .Capitolul 3 In procesul cu biofiltru cu pat fix biofilmul este mentinut la suprafata purtatorului. O varietate a materialului purtator este cocsul lignit datorita abilitatii lui de a adsorbi in porii sai contaminantii organici. insa aceasta trebuie adaptata la fiecare caz.35: Procesul cu biofiltru in comparatie cu procesul conventional cu namol activ Cele mai scufundate biofiltre se bazeaza pe un singur mediu de filtrare. Spalarea in contra-curent functioneaza in diferite etape: • • • doar cu apa doar cu aer apa si aer. Proces conventional cu namol activ Conventional activated sludge process Apa uzata Apa uzata tratata Waste water Primary Decantare settling primara Proces cu namol Activated sludge activ process Clarification Limpezire Treated waste water Proces cu biofiltru Biofilter process Waste water Apa uzata Primary Decantare primara settling Biofiltru Biofilter Treated waste water Apa uzata tratata Figura 3. ca rezultat al combinatiei dintre biodegradabilitatea sporita si adsorptia materialului purtator. Debitelul de apa uzata este tratat cand trece prin acest biofilm. Aplicatia Tratamentul aerob al apei uzate reprezinta in general etapa finala biologica. oxigenul si materialul bacterial. filtrele cu un singur strat sunt utilizate de obicei dupa un tratament primar pentru a indeparta substantele solide suspendate. Biofiltrele pot avea o structura mono sau cu multe straturi. Fluxul de apa dintr-un filtru este un flux ascendent sau descendent cu mediu de scufundare sau plutire. fapt ce reduce considerabil emisiile de miros. Frecventa spalarilor in contra-curent depinde de caracteristicile efluentului. Astfel. COD rezistent este mul mai redus decat in procesul complet cu amestec de namol active. din care sunt spalate in contra-curent cu regularitate. Aceasta tehnologie a fost dezvoltata ca alternativa compacta (cu o randament ridicat pe volum si cu renuntarea la decantorul secund) si fara miros la procesul conventional cu namol activ (vezi Figura 3. O frecventa normala inseamna o spalare pe zi cu o cantitate mare de apa.). Acesta ofera avantajul unui grad inalt de inmultire al namolului care nu numai ca permite manipularea mai multor componente de apa uzata toxica insa ofera si un grad eficient de indepartare COD ce este superior de obicei tratamentului anaerob.

4-1. ultima avandu-si originea din industria chimica.6 si 8.10 [cww/tm/164]. COD [kg/(m3/d)] Namol activ Namol active cu aerare imbogatita Biofiltru Filtru de picurare (cu suport plastic) Bioreactorul cu membrana c a b c BOD [kg/(m3/d)] 0.5 kg COD/(m /d) e din lichid din tratament termic 1 [cww/tm/163] Tabelul 3.Capitolul 3 In general procesul complet cu amestec de namol este aplicabil tuturor fluxurilor de apa uzata biodegradabila. O comparatie a incarcarilor tratate de diferite biosisteme este aratata in Tabelul 3.3-10 a 1-5 b 0.4-6 3-25 1. acestea functioneaza ca parte a WWTP centrala pentru a reduce contaminantii cei mai usor de degradat si de a imbunatati calitatea namolului intr-o etapa de aerare secundara. efluentul foarte incarcat cu COD din industria celulozei si hartiei).1 NO3-N [kg/(m3/d)] 0. Biofiltrele sunt de asemenea utilizate ca o pre-tratare directa sau etapa finala de spalare catre un proces cu namol activ. Avantajul biofilmului fix pe material purtator consta in vulnerabilitatea redusa fata de cantitatea mare de sare si in conditiile mai bune pentru bacteriile cu o crestere inceata datorita mentinerii de durata in sistem. insa cu o solicitare mai mare. Biofiltrele pot fi incarcate de 2 .10: Comparatia cantitatilor volumetrice tratate de o variatie a proceselor aerobe 150 Waste Water and Waste Gas Treatment . Bioreactorul cu membrana este utilizat in tratarea apei uzate municipale si industriale. Se potriveste in principal: • • • • • • • • • efluentilor cu incarcare rididicata de COD si/sau amoniu reciclarea apei uzate reglementari stringente ale deversarii apele receptoare sensibile namolul greu de sedimentat innoirea instalatiilor existente instalatiile compacte problemele neplacute (de ex.72 0.7-6 2-3 d 1 0.24-0.9 e 1 BOD5 BOD7 1 concentratia de namol 11-25 g/l d 3 varfuri intre 1.5 0. Biofiltrarea atinge aceeasi performanta ca nitrificarea / denitrificarea. Cand se utiliezaza filterul de picurare in industria chimica. Biofiltrele sunt utilizate pentru a trata apa uzata comunala si o parte din cea industriala (de ex.35-3 a 2-5 b NH4-N [kg/(m3/d)] 0. industria de fabricare a alimentelor sau din industria de celuloza si hartie. insa si pentru a retehnologiza o instalatie existenta de namol active (acesta fiind si cazul reactorilor cu pat extins). mirosul) desinfectia apei. precum si depozitarea permanenta a lesiilor.3 ori mai mult decat o instalatie de namol activ puternic solicitata si pot inca reduce 90% din COD [cww/tm/164].04-0. fiind o pre-tratare a incarcarilor mari ale fluxurilor secundare sau o parte centrala a WWTP.

Eficienta energetica relativ mare in comparatie cu sistemele non-biologice de tratare. Deoarece COD rezistenti (sau concentratiile de contaminant ice actioneaza ca niste COD rezistenti) nu se potrivesc pentru tratamentul biologic. Impactul de mediu mai redus decat cu alte procese de tratare. si astfel ar trebui lasati in afara pe cat posibil din WWTP biologic. Waste Water and Waste Gas Treatment 151 . Degradarea consta in principal in compusi nedaunatori.Capitolul 3 Limite de aplicatii si restrictii: Limitele / restrictiile BOD:N:P ar trebui sa fie 100:5:1. Variatia puternica de presiune. • • • Dezavantaje Consum ridicat de energie pentru a furniza oxigen in apa. Rapoartele critice ce nu ar trebui sa fie depasite pentru a asigura o operatie adecvata sunt BOD:N 32:1 si BOD:P 150:1 Concentratiile ridicate de substanta (chiar si ale substantelor non-toxice) trebuie sa fie evitate vezi Tabelul Temperaturile apei uzate >35 °C pot fi critice pentru micro-organisme Cantitatile mari de sare (>30 g/l) pot deranja procesul biologic prin prejudicierea microorganismelor. fapt c educe la evacuarea in exces a precipitatilor floconosi activi. Procesul de aerare cauzeaza efecte de stripare pentru compusii volatili ce rezulta din eliberarile volatile. Procesele biologice pot fi inhibati de contaminanti. Energia este produsa in cea mai mare parte de metode durabile (metabolisul microorganismelor cu aer si apa). tehnicile cu film fix sunt mai putin vulnerabile Nutrienti Concentratia Inhibitori Temperatura Cantitatea de sare Avantaje si dezavantaje • • • • Avantaje Tratamentul cu costuri effective ale contaminantilor organici. Cu bioreactorii cu membrana: murdarirea membranelor poate fi o problema. Productia unei cantitati considerabile de namol de decantare (cu exceptia bioreactorului cu membrana sau a biofiltrelor cu pat fix). degradarea COD depinzand de gradul pre-tratamentului precedent si continutul contaminantilor greu degradabili. • • • • • Niveluri realizabile de emisie / Randamente Principalul parametru de verificare a performantei sau eficientei tratamentului biologic este BOD. Procese cu amestec complet pot cauza marirea volumului. acestea fiind deseori cauza mirosurilor si aerosolilor. echivalenta cu cresterea consumului de energie electrica. este necesar sa se listeze nivelurile realizabile de COD. Cantitatile mari de deseuri pot fi tratate.

de ex. aspectele de siguranta. Acest impact poate fi controlat prin mai multe feluri: • Inlocuirea aerului cu oxigen pur sau aer imbogatit cu oxigen. incinerator.4.5 1 76–96 c 1 >99 e 4 97 5 >90-96 5 40–90 a 2 85–95 2 Filtru picurator Strat expandat Filtru cu strat fix TSS Turbiditate BOD COD (TOC) Index fenol AOX N total anorganic NH4-N a b >98 1 90 b 1 26–68 d 3 75–98 3 55–98 3 82 5 4–50 3 96-98 5 doua etapa 3 bioreactoare in serie. aspect detaliat in Sectiunea 3. 20% din injectarea necesara de aer iar la aceasta reducere. reducerea de COD de 99 % c 96 % cu oxigen pur d degradarea COD rezistent. biofiltru sau scruber umed) Utilizarea tehnicilor de tratare biologica pentru materialul suport (biofiltru cu pat fix). avantajul acestei variante de process necesita oricum sa fie evaluate cu grija in comparative cu impacturile productiei de oxigen. dificultatile de inlaturare a CO2. provocand mirosul. etc. serveste ca adsorbent. instalatia opereaza ca amestec pentru spalare inainte de WWTP pentru namol activ e 3 input de fenol 30 mg/l. fapt ce solicita energie multa si striparea continutului de apa uzata volatile continuta in atmosfera. ce necesita sa fie depozitat permanent. 152 Waste Water and Waste Gas Treatment . efectul de stripare precum si necesarul energetic.Capitolul 3 Randamente [%] Parametru Namol active complet amestecat Bioreactor cu membrane 99 5 99 5 97–99. atat in afara cat si pe amplasament. Acoperirea rezervoarelor de aerare si trimiterea aerului uzat captat la un sistem de reducere aflat in aval (precum un adsorber GAC. fie cu echipamentul acoperit sau materialul purtator (cocs de lignit). injectarea de gaz redus la aprox. consumul energetic. • • Tratamentul biologic aerob produce o cantitate relativ mare de exces de namol activ. 2200 m /d apa uzata 1 [cww/tm/132] 2 [cww/tm/4] 3 [cww/tm/151] 4 [cww/tm/96] 5 [cww/tm/163] Efecte inter-media Principalele aspecte de mediu a tratametnului biologic aerob sunt: • • Introducerea oxigenului in sistem si efectele sale Aparitia namolului active ca rezultat al procesului biologic. Tratarea speciala a namolului activ implica tehnicile de tratare a apei uzate biologice aerobe. Oxigenul este introdus prin aerare. adsorptie GAC suplimentara rezulta din reduceerea TOC de 98 %.

153 Eliminarea biologica a azotului Waste Water and Waste Gas Treatment .5 c 1 2 0.3.3 Situatia economica Costuri Namolul active complet amestecat Costuri de investitie Costuri operationale a 1 3 Bioreactor cu membrana Filtru picurator Pat extins Biofiltru cu pat fix FIM 15-20 milioane a 1 aprox 2 % din 2 costurile de capital FIM 0. neutralizarea.4. instalatiile necesare implementat precum API.e. sau mai précis amoniul.60/m3 a 1 DEM 0. 3. floculant: ferosulfate acid o-fosforic c inclusive incinerarea namolului 1 [cww/tm/96] 2 [cww/tm/128] Monitorizarea Monitorizarea unei instalatii de tratare a apei uzate biologice ilustrata in Anexa 7.Capitolul 3 Consumabilele sunt Consumabile Oxigen (aer sau gay pur) Chimicale de neutralizare Floculanti Agenti nutritivi Purtator Energie 3 [kWh/m ] a b Namol active complet amestecat Bioreactor cu membrana Filtru picurator Pat extins Biofiltru cu pat fix 300-550 kg/tone a 1 COD 23-42 kg/tone b 1 COD 9.2/m3 3 aprox. 90 m /h. unde microorganismele transforma nitratii in azot gazos. echipamentul de separare a namolului etc.1 kWh per p. este indepartat printr-un tratament biologic special ce consta din doua etape: • • Nitrificarea aeroba. unde microorganisme specilale oxideaza amoniul (NH4+) intr-un nitrit intermediar (NO2-) transformat in nitrat (NO3-) Denitrificarea anoxica.3. COD 500-900 mg/l [cww/tm/96] 2 [cww/tm/128] 3 [cww/tm/151] Costuri de investitie si operationale sunt foarte dependente de incarcarea hidraulica si contaminanta. Astfel informatiile asupra costurilor la acest nivel pot oferi doar informatii generale si necesita o detaliere din punctual de vedere al echipamentului si solicitarii instalatiei.4 Descrierea Azotul.

1-Dicloroetan 1.1-Dicloroetena 1. nitrificarea / denitrificarea este vulnerabila la substantele de inhibare sau toxice. alimentarea precauta a concentratiilor reduse ale acestor substante toxice pot duce la adaptarea microorganismelor si astfel la completarea pierderii efectelor inhibitoare. Substantele cu efecte inhibitoare sunt listate in tabelul Tabelul 3.2-Bipiridine Amonia-N Benzen Dihidroclorura de benzindina Benzocaina Benzilamina Tetraclorometan Clorobenzen Triclorometan Dimetilgloxim Dimetilftalate Dodecilamine Etilendiamina Hexametildiamina Monoetanolamina Metilamina Sulfat de metil tiouronium Scatole Sodiu dimetildithiocarbamate Sodiu ciclopentametilenetiocarbamate Guanidine carbonate Allil alcool Clorura benzil tiouronium Diguanide Alliltiourea Tioacetamide Ditio-oxamide Mercaptobenztiazol N-Metilalanine Naftalena Naftiletilena diamina dihidroclorura Ninhidrina p-Aminopropiophenone p-Nitroaniline p-Nitrobenzaldehida p-Fenilazoaniline Fenol Acid tanic Toluen Trietilamina Zinc Cupru Cianura Cromiu(VI) Plumb Mercur Concentratia inhibitoare [mg/l] dissolved 1 1 1 1 1 125 75 75 15 16 / 20 200 500 20-100 >100 >100 50 100 18 >100 100 <1 17 85 >100 <1 10 10 20 20 20 20 20–100 20–100 1 1 1 1 1 50 23 >100 43 31 87 72 3 >100 350 127 0. Oricum.5 0.Capitolul 3 Ca toate procesele biologice.2-trans-Dicloroetena 1-Naftilamina 2.005–0. [cww/tm/27].5 1 Reducerea in rate [%] 50 50 50 50 50 Punct initial 50 50 50 50 50 50 75 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 30 50 Punct initial 50 Punct initial Punct initial Punct initial Punct initial Punct initial 154 Waste Water and Waste Gas Treatment .25 0.5 0. daca concentratia nu este crescuta considerabil.34 0.08–0. asa cum s-a mentionat mai sus. Compusi Tiourea Tiosemicarbazide Sodium methyldithiocarbamate Metil isocanat Allyl isotiocianat 1.

). la etapta de denitrificare secundara (vezi Figura 3. Un factor vital pentru denitrificare este raportul azot oxigenat (nitrat / nitrit) si BOD (ca agent de reducere). Nitrificarea/denitrificarea pot fi potrivite sa se retehnologizeze intr-o WWTP biologica prin modificari in constructie. de ex. daca raportul necear de N/BOD este imbunatatita prin adunarea TOC usor biodegradabil. precum: • • • • • Instalarea peretilor separati Instalarea conductelor de intoarcere pentru apa uzata ce contine nitrati Reutilizarea volumului existent in rezervor Utilizarea unui decantor existent sau Reglarea sau controlul de adaptare a procesului.6-Tribromofenol Albastru de metil Streptomicina Concentratia inhibitoare [mg/l] dissolved 10 10 20 20 20 20 20–100 20–100 20–100 20–100 20–100 >100 >100 300 350 550 20–100 20–100 20–100 >100 >100 100 400 Reducerea in rate [%] 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 Tabelul 3.) Denitrificarea ca prima etapa. o mare parte din apa uzata nitrata sa fie reciclata in zona de denitrificare (vezi Figura 3. metanol. Waste Water and Waste Gas Treatment 155 .11: Inhibitori substantiali de nutrificare Atunci cand nitrificarea / denitrificarea are loc. urmata de aerarare (nitrificare). este recomandata sa se opereze separate de la instaltia de tratare centrala.Capitolul 3 Compusi Benzopiridina p-Benzocinone Tetrametiltiuramtiocarbamate Piridina Cresols Cetil trimetil amoniu Tetrametilthiuram disulfid Hidrazina 8-Hidroxi-quinoline Diallil ether Disulfura de carbon Diciandiamide Hidroclorura stricnina Potasium thiocianat EDTA (Ethylene diamine tetra acetate) N-Methylalanine hydro-chloride Cetyl pyridinium chloride Azida de sodiu Diclorofen Hidroclorura de trimetilamina 2.4. aceasta poate fi incorporata in mod tipic intr-o WWTP centrala. utilizand apa uzata netratata imbogatita cu BOD pentru alimentarea cu energie. Exista doua aspecte majore: • • Etapa de nitrificare ca parte a sectiei aerate. Daca doar fluxurile secundare necesita tratament de nitrificare / denitrificare.

rezultand intoxicarea pestilor.Capitolul 3 Oxygen Oxigen Methanol metanol Entry Intrare Nitrification Bazin de basin denitrificare Bazin de nitrificare Denitrification basin Intermediate Aerare aeration intermediara reciclare Recycle Final Decantor final clarifier Exces de Excess namol sludge Discharge evacuare Figura 3. 156 Waste Water and Waste Gas Treatment .36: Nitrificarea / Denitrificarea in serii Oxygen Oxigen Intrare Entry Bazin de Denitrification denitrificare basin Bazin de Nitrification nitrificare basin Final Decantor final clarifier reciclare Recirculation Discharge evacuare reciclare Recycle Namol in Excess exces sludge Figura 3.37: Nitrificarea/Denitrificarea cu denitrificarea ca prima etapa Aplicatia Nitrificarea/denitrificarea este aplicata fluxurilor de apa uzata ce contin o cantitate considerabila de compusi de azot. Controlul evacuarii amoniului este o masura importanta de protectie a calitatii apei de suprafata (de ex. in amine speciale si compusi de amoniu. rauri) datorita conversiei amoniului in amoniac. in functie de pH.

pH.). Celelalte emisii sunt cele normal preconizate de la instalatiile de tratare biologica. de ex. Instalatiile existente pot fi retehnologizate usor. temperaturile reduse restrang cresterea bacteriilor in etapa de nitrificare Anumite substante actioneaza ca inhibitori (vezi Tabelul 3. jeturile si amestecatoarele ar trebui considerate si masurate adecvat. Situatia economica Tipuri de costuri Costuri de investitie Costuri Serii Serii nitri/denitri denitri/nitri Observatii Waste Water and Waste Gas Treatment 157 . in CWTP. Consumabilele sunt: Consumabile Alimentare cu carbon Energie [kWh/m3] Cantitate Sursele obisuite de zgomot precum pompele. daca nu se exploateaza in vase inchise. Emisii gazoase in aer Niveluri de emisie realizabile / Randamente Randament [%] 70–80 1 Parametru N total anorganic 1 2 Nivel de emisie [mg/l] 10–20 2 Observatii [cww/tm/128] [cww/tm/160] Efecte inter-media Cand etapa de nitrificare /denitrificare cace parte din WWTP centrala. Monitorizarea Monitorizarea instalatiei de tratare a apei uzate biologice este ilustrata in anexa 7. ca echipament inchis. si reducerea gazelor emanate. se contribuie la eliberarea de substante mirositoare si volatile. temperatura. Procesul poate fi integrat in tratamentul biologic existent.3. • • Dezavantaje Operarea este sensibila la conditii variabile. ceea ce inseamna ca ar putea fi necesara acoperirea echipamentulului.Capitolul 3 Aplicatarea limitelor si restrictiilor: Limite / restrictii >12–15 °C.) Intr-o ordine 12 : 1 1 Intr-o ordine 10 : 1 1 <5 g/l 1 Temperatura Substante toxice Raport BOD/N Raport TOC/N Concentratia clorurilor 1 [cww/tm/160] Avantaje si Dezavantaje • • • Avantaj Eliminarea efectiva a compusilor de azot. de ex. inhibitori (vezi Tabelul 3. continut de apa uzata.

3. daca este necesar va fi inchis sau acoperit iar aerul evacuate este trimis catre un sistem de epurare . sulfat de fier).incineratoare de namol (vezi sectiunea 3.4.3) optional alte instalatii de tratare dupa decantorul fina.3. daca se desfasoara si o a doua etapa aeroba biologica.4. e.2.4.1) .5.4. inchisa sau acoperita daca este necesar sa se previna eliberarile de substante mirositoare.facle (vezi sectiunea 3. biologia turnului) cu conducta de gaz conectata la un sistem de epurare a gazelor Etapa de nitri / denitrificare (optionale) si eliminarea fosfatului decantor intermediar optional.g.deshidratare de namol (vezi sectiunea 3.3.6.5. continutul furnizat fiind biodegradabil.3. flotatia aerului (vezi sectiunea 3.3.3) instalatii optionale de tratare a namolului.ingrosatori de namol (vezi sectiunea 3. filtru alternativ de nisip. unde agentul floculant este indepartat. 158 Waste Water and Waste Gas Treatment . cu recirculare de namol partea de namol activa secundara optionala.1.1. In jurul acestei instalatii centrale sunt grupate un complex de pregatire si operatii de separare secundare.2. aerul evacuat captat este trimis catre un sistem de epurare Decantor primar.4.3).3.3) instalatii de epurare a gazului rezidual (aer evacuat) precum: . Unele exemple ilustrate sunt date in anexa 7. de ex. .3.1.4.2.5 Tratarea centrala a apei uzate biologice Descrierea Partea principala a WWTP centrala este procesul aerob biologic cu namol active (vezi sectiunea 3. Instalatia centrala pentru apa uzata este echipata in mod normal cu: • • Tampon sau volum de egalizare. precum: . Astfel WWTP centrala sunt instalatii comune aflate la finalul proceselor (end-of-pipe) in domeniul industrial chimic.5) .4 si sectiunea 3.6). • • • • • • • • • Un exemplu este ilustrat in Figura [cww/tm/81] Aplicatie Tratarea centrala biologica a apei uzate este aplicata la un complex de apa uzata ce provine dintr-o productie si procesare de chimicale organice.fermenti (vezi sectiunea 3. pentru o biologie cu incarcare redusa decantor final cu reciclarea namoluui si transferul la tratarea namolului. inchis sau acoperit daca este necesar sa se previna substantele mirositoare iar aerul evacuat captat este trimis catre o instaltie de reducere Partea de namol activ. daca nu este deja furnizat de alte instalatii aflate inainte de proces Statia de amestesc. de ex.Bazin de aerare cu alimentare cu nutritive la intrare.3) .5. echipament MF sau UF instalatii de tratare speciale pentru eliminarea restului de COD rezistent.oxidanti termici si catalitici (vezi sectiunea 3.5. unde se adauga si amestecate chimicaleled e neutraliazre si floculizare (de obice lapte de var si/sau acizi minerali. biofiltrul (vezi sectiunea3.1) .adsorberi GAC (vezi sectiunea 3.2) .4.4.Sau rezervorul de reactie inchis (de ex.Capitolul 3 Costuri de operare 3.

Capitolul 3 Conform descrierii date mai sus.4. Deoarece COD refractar (sau concentratiile de contaminant ce actioneaza Waste Water and Waste Gas Treatment 159 . unde degradarea COD depinde de gradul de pre-tratare si de continutul de contaminanti greu de descompus.3. Apa uzata.3 si 3. WWTP biologic central este capabil sa indeparteze dou tipuri de conaminanti: • • susbstante solide suspendate compusi biodegradabili.4). Procesul de aerare cauzeaza striparea efectele compusilor volatili ce au ca rezultat eliberarile de mirosuri volatile si/sau aerosoli.2) si traversand instalatia centrala. necesita fie o pre-tratare ininte sa fie deversati in instalatia centrala fie un tratament special (vezi sectiunea 3. • • • Dezavantaje Procesele biologice pot fi inhibate de contaminatori sau temperaturi prea redicate (>35 °) sau prea reduse (<12 °C). vezi sectiunile Sectiunile 3. Pentru limitele aplicatiei si restrictii.4. Apa uzata cu o cantitate considerabila de contaminanti ce nu apartin de aceste grupuri. oxidarea umeda. ce contine o cantitate mare biodegradabila.3.3.4.3.3.4. Cantitatea mare de exces de namol trebuie sa fie depozitata permanent. Eficienta energetica este mare in comparative cu procesele precum adsorptia GAC.4.4. este pre-tratat de asemeneea in mod normal (vezi Sectiunea 3.4. Efectele sinergice pot creste eficient. incinerarea. Energia este furnizata in principal de metode durabile (metabolismul micro-organismelor cu aer si apa) Degradarea are ca rezultat de obicei compusi mai putin periculosi (unele exceptii cand produsele degradarii reactioneaza la compusi noi cunoscuti in productia farmaceutica si a pesticidelor).1 – 3. • Niveluri de emisie realizabile / Randamente Principalul parametru de verificare a randamentului sau eficientei tratamentului biologic este BOD.4.27: Exemplu unui WWTP central (Mechanico-Biologico-Chimic) Avantaje si Dezavantaje • • • Avantaje Cantitatea mare de apa uzata este tratata.4: Tratarea apei uzate Pretratare in productie Neutralizare si Decantor primar rezervor de floculare Rezervor aerare Decantor secundar Put de detectare Apa receptoare Lapte de var Sulfat de fier Canalizare Statie Amestec Pompar ator Agenti nutritivi Racleta de namol Racleta de namol Namol intors Namol primar Recircularea apei Tratarea namolului Incinerarea Namol rezidual Auxiliare de filtrare Var si sulfat de fier Camera cu presa de filtrare Filtru rotativ in vid Ingrosator de namol filtrat decantare Figura 3.3.

3. captandu-se astfel aerul evacuat.7–4.4 99–99.5 b considerand faptul ca COD refractar a fost indepartat anterior b numere nedimensionate c valooarea mai ridicata de 90 procente 1 [cww/tm/132] 2 [cww/tm/105] 3 [cww/tm/128] 4 [cww/tm/160] 5 [cww/tm/96] 6 [cww/tm/162. de aceea trebuind sa fie lasati pe cat posibil in afara unei WWTP biologic. input 30 mg/l fenoli c Masuratori in Germania (selectari pana la 24) c Masuratori in Germania (selectari pana la 768) c Masuratori in Germania (selectari pana la 1024) c Masuratori in Germania (selectari pana la 1024) Masuratori in Germania 2-3 b 6 2-4 b 6 1-16 b 6 2-12 b 6 1. efectul de stripare al aerarii ce cauzeaza eliberarea de aerosoli si substante volatile mirositoare si zgomotul generat de instalatiile de tratare.1 kWh per p.4 95–97 70–80 3 >99 5 Nivelul de emisie realizabil [mg/l] 10 4 4 7-10 Observatii AOX N total anorganic Fenoli TF TD TA TL TM a <1 4 4 10–20 Pretratamentul anaerobic 98 % cu gaz oxigen Pretratament anaerobic 3 Rata apei uzate 2200 m /d.9 kg/tona COD b 2 c 1 23-42 kg/tona COD c 2 3-5 kg/tona COD d 1 9.3.0 0.5 1. Parametru TSS BOD COD (TOC) a Randamentul [%] 97–99.Capitolul 3 ca si COD refractar) nu este potrivit pentru tratamentul biologic.5-1. O masura de control impotriva zgomotului este inchiderea echipamentului precum pompele.8 60–98 1. are sens lista de niveluri realizabile pentru COD.3. decantorul primar si bazinul de aerare. Consumabilele sunt: Consumabile Aerul sau oxigenul Chimicalele de neutralizare Agentii floculanti Agentii nutrienti Energia [kWh/m3] a b Cantitatea 300-550 kg/tona COD 0. aparitia unei cantitati considerabile de exces de namol ce necesita sa fie depozitat permanent si tratat.5 2 0.4.e. 165] Efecte inter-media Asa cum s-a descris deja in Sectiunea 3.2. 3 a 1 ferosulfat floculant doar partea de tratare a apei uzate c acidul o-fosforic d inclusive incinerarea namolului 1 [cww/tm/96] 2 [cww/tm/105] 3 [cww/tm/128] 160 Waste Water and Waste Gas Treatment . principalul impact al tratamentului biologic aerob consta in necesarul de energie pentru aerare combinat cu amestecuri in bazinul de aerare. Actiunile impotriva emisiilor constau in inchiderea sau acoperirea ariilor sensibile precum statia de amestec.

3. Waste Water and Waste Gas Treatment 161 .4. Aceste instalatii includ deseori primul compartiment de scurgere a apei si de retentie a apei pluviale.: • • • • drumuri in cadrul amplasamentului aria administrativa suprafetele de acoperis necontaminat ariile de parcare. instalate pentru • • • protejarea apei receptoare impotriva incarcarii hidraulice cu apa de pe ariile mari pavate cauzata de ploile puternice indepartarea scurgerilor de apei din precipitatii contaminate acumulate in perioadele uscate prevenirea evacuarii neintentionate a scurgerilor accidentale pe drumuri si zone de parcaj. Aceasta cuprinde un interval mare intre 34 si 2000 kg substanta solida uscata per tona de COD eliminat. pentru a furniza efluentul care apare ca rezultat al primei ploi dupa o perioada relativ uscata si un alt compartiment pentru caderile ulterioare de ploaie.4 Controlul apei pluviale si a celei utilizate la stingerea incendiilor Un punct esential pentru activitatile industriale este prevenirea efluentilor necontroloati de pe amplasament. Trebuie sa se ia masuri la prevenirea colectarii apei provenite de la stingerea incendiilor pentru a nu se cauza intinderea incendiului. acolo unde este adecvat. de ex. Apa pluviala din zonele de productie si apa provenita de la stingerea incendiilor sunt colectate ori in colectoare la fata locului sau in alte instalatii centrale ce permit inspectia si apoi decizia de luat asupra evacuarii lor directe in apa receptoare sau in instalatia de tratare a deseurilor. Pentru acest scop sistemul de drenaj al amplasamentului industrial poate fi impartit pe suprafate de productie. avand media intre 250–720 kg de substanta solida pe tona eliminata de COD [cww/tm/105]. Monitorizarea Monitorizarea instalatiei de tratare biologica a apei uzate este ilustrata in anexa 7.3.Capitolul 3 Cantitatea de namol ce apare in timpul tratarii centrale nu este usor de cuantificat in legatura cu cantitatea de poluant. Sistemul de drenaj al ariilor de trafic normal. de ex. Situatia economica Tipurile de costuri Costurile de investitie per m3 Costurile operationale per m3 Costurile Observatii Costurile de investitie si de exploatare depind foarte mult de instalatiile din jurul partii biologice. • • • suprafata instalatiei de productie fara acoperis arii cu rezervoare de depozitare acoperisurile expuse la efluenti. este conectat la instalatiile de extra evacuare ce sunt de ex. 3. si pe parti cu suprafete de trafic normal.

poate sa-si faca aparitia eutrofierea. acestea tin sub control fluxurile de apa pluviala pentru a preveni solicitarea apei receptoare aflate in avalul proceselor. Bazinul poate fi utilizat pe amplasamentele industriale cu suprafete putin contaminate. Nu exista limitari in aplicare sau restrictii. Niveluri realizabile de emisie / Randamente Indepartarea realizabila a poluantilor depinde de conditii speciale. • Dezavantaje Primele sistemele de spalare-evacuare nu furnizeaza si un recipient de siguranta pentru scurgeri. materialele organice si .Capitolul 3 3. Iesirea este construita pentru a lasa apa sa treaca in timp ce se mentine un volum permanent. Marimea bazinului depinde de timpul hidraulic de stationare necesar. Acesti poluanti pot include sedimentele. Aplicatie Un bazin de retentie este utilizat pentru a evita supra-incarcarea hidraulica a dispozitivelor aflate in aval si pentru a separa poluantii solizi din apa pluviala. Consumabilele sunt: Consumabile Energia [kWh/m3] Cantitate 162 Waste Water and Waste Gas Treatment . compusi dizovolati de metal si agenti nutritivi. In functie de tipul contaminantilor si timpul de stationare hidraulica. Avantaje si Dezavantaje • Avantaje La deversarile in receptori mici. precum timpul hidraulic de stationare (HRT) si tipul de poluant. adica spatiul necesar pentru volume suficiente. Suplimentar.3.4. apa pluviala inlocuieste continutul existent. De la un timp la altul este necesar sa se indeparteze sedimentul. Piesele mobile ce se ridica.1 Descriere Bazine de retentie Un bazin de retentie retine permanent o cantitate de apa intr-un spatiu construit si se bazeaza pe procese fizice. Astfel sedimentarea si degradarea biologica din interiorul bazinului poate apare intr-o anumita masura. biologice si chimice pentru a inlatura poluantii din apa pluviala. in anumite circumstante. Substantele usor degradabile colectate in interiorul bazinului de retentie pot cauza o deversare mirositoare. sunt amplasate de obicei in sau pe coltul digului si sunt de obicei prevazute cu o racleta pentru a preveni colmatarea. Pentru prevenirea poluarii difuze ca urmare a apei pluviale sau a scurgerilor accidentale pe suprafete. bazinele de retentie reduc potentialul de inundare in aval si eroziunea malurilor.4. Efecte inter-media Namolul de sedimentare trebuie in mod normal sa fie depozitat permanent. bazinele de retentie sunt echipate cu dispozitive de separare / interceptare a uleiurilor. Apa din cadrul bazinului este evacuata printr-o iesire ce consta dintr-o piesa mobila de ridicare atasata la un cilindru orizontal ce transporta fluxul apei pluviale pe sub dig catre un recipient. Cand bazinul este plin.

care ar putea sensibiliza potential digul Mentinerea zonei deversare. Nu exista limite de aplicare si restrictii. Filtrele cu nisip pentru tratarea apei pluviale sunt formate de obicei din doua componente: • • Camera de sedimentare. Din timp in timp filtrul este spalat in contra-curent pentru a indeparta cantitatea de contaminanti.2 Descrierea Filtrele cu nisip O aplicatie speciala a filtrelor cu nisip este functia lor de a trata apa pluviala si de a indeparta poluantii nedizolvati precum substantele solide suspendate. intrarii si iesirii Indepartarea sedimentelor si a algelor Indepartarea vegetatiei lemnoase sau a copacilor de pe dig.3.Capitolul 3 Monitorizarea Mentinerea adecvata va asigura functionarea adecvata continua a bazinului de retentie. pentru inlaturarea poluantilor suplimentari. Situatia economica Type of costs Costuri de investitie Costuri de exploatare Costs Remarks Forta de munca costa 3 h/luna 3. pentru indepartarea sedimentelor plutitoare si a sediementelor grele O camera de filtrare. Waste Water and Waste Gas Treatment 163 .4. caii de evacuare de urgenta.4. Este utilizat pentru tratarea apei pluviale de pe suprafetele usor contaminate. Acestia ofera un instrument efectiv ridicat de inlaturare a poluantilor din apa pluviala in timp ce raman flexibili in aplicatie pentru a permite modificari in structura de baza pentru acomodarea ariei specifice amplasamentului. Aceasta include [cww/tm/77]: • • • • • • Indepartarea resturilor si molozului Inspectii de rutina a digului si caii de deversare pentru a verifica integritatea structurala si pentru a depista semne de eroziune sau habitat al animalelor Reparatii periodice controlate ale digului. fosfatii nedizolvati si BOD soldie. Exemplele sunt: • • • • • Bazinul cu suprafata de filtrare cu nisip Filtrul cu nisip subteran Filtrul cu nisip cu doua canale Filtrul cu nisip cu canal de piatra tip rezervor Filtru cu nisip si turba. Aplicatia Filtrul cu nisip se aplica deseori unde nu este mult spatiu de incorporare a unui bazin de retentie pe un amplasament industrial.

Acesta este de obicei un lichid sau un lichid semi-solid cu continut solid intre 0. Namolul netratat nu poate fi deversat sau depozitat permanent. Necesita spatiu putin. Resturile si molozul acumulat ar trebui inlaturare din filtrul de nisip de cate ori este necesar. insa cantitatea. Tipurile de costuri Costurile de investitie Costurile de exploatare Costurile Observatiile 3. 164 Waste Water and Waste Gas Treatment . existand o paleta foarte larga. consistenta si continutul depind de continutul apei reziduale si de tehnica de tratare.25-12 wt-% [cww/tm/4] ce contine in principal poluanti indepartati din apa reziduala. doar prin adsorptie se pot indeparta. Excesul de namol activ din WWTP biologica consta in general din produse de degradare (minerale) si fibra bacteriala precum si in forma de poluanti cum sunt metalele grele. Niveluri realizabile de emisie / Randamente Parametru TSS 1 Randamente [%] 80–83 1 Observatii [cww/tm/77] Efecte inter-media Namolul spalat in contra-curent trebuie sa fie depozitat permanent ca deseu.Capitolul 3 Avantaje si Dezavantaje • • Avantaje Se poate realiza un randament ridicat de indepartare. • Dezavantaje Substantele dizolvate in apa nu sunt indepartate. Situatia economica Costurile de investitie sunt dependente de sistemul ales de filtrare cu nisip. facand incinerarea o optiune neatractiva datorita energiei necesare.4 Tehnicile de tratare a namolului Majoritatea proceselor de tratare ale apei reziduale au ca rezultat namolul. Consumabilele sunt: Consumabile Energie [kWh/m3] Cantitate Monitorizare Performanta filtrelor cu nisip poate fi mentinuta prin inspectii frecvente si inlocuirea regulate a mediilor de filtrare. datorita: • • • continutului sau de poluanti daunatori aerului ce impiedica depunerea lui continutului sau de poluanti daunatori apelor ce impiedica deversarea lui in ape receptoare cantitatii mari de apa continuta de acesta.

indepartarea pietrisului din namol operatii de ingrosare a namolului (vezi sectiunea 3.ingrosarea prin banda gravitationala .3). Un aspect critic este continutul de metale grele.4.conditionarea termica tehnici de deshidratare a namolului (vezi sectiunea 3.1). precum .ingrosarea printr-un tambur rotativ stabilizarea namolului (vezi sectiuenea 3. Ea trebuie sa fie mentionata deoarece disponibilitatea (sau indisponibilitatea) caii de depozitare permanenta poate fi un factor decisiv in alegerea tehnicii de trataer a apei uzate cel putin la nivel local.2). utilizarea tehnicilor precum .prese cu filtre cu curele .fermentarea anaeroba .fermentarea aeroba .oxidarea aerului umed .conditionarea chimica .macinarea .deshidratarea centrifugala .ingrosarea prin flotatie (DAF) .prese cu filtre operatiuni de uscare (vezi sectiunea 3. • • • • • • • Operatiile de tratare si caile de depozitare permanenta pot fi vazute ca optiuni individuale sau ca o combinatie de optiuni individuale.4. AOX/EOX si alti componenti persistenti ai namolului.Capitolul 3 Namolul ce provine din apa uzata a industriei chimice nu este adecvata in general pentru scopuri ale agriculturii.ingrosarea centrifugala .depozitarea . Depozitarea permanenta a namolului pe amplasament (nu este descrisa in acest document). precum .2).ingrosarea gravitationala .4.uscarea rotativa . Operatiile de tratare pentru namolul WWTP sunt: • operatii preliminare (nedescrise in acest document). insa acest aspect depinde de legislatia Statului Membru. oxidarea termica a namolului (vezi sectiunea 3.evaporare .stabilizarea chimica (varul) . Lista tehnicilor arata in principal metoda de reducere si nu este gandita ca o ordine a tehnicilor.oxidarea in coloana adanca .3).uscare multipla pe vatra. precum . solide).stabilizarea duala a namolului conditionarea namolului (vezi sectiunea 3.incinerarea cu alte deseuri (de ex. precum . precum .1). precum .4.4.4.incinerarea in pat fluidizat .uscarea prin spalare . Waste Water and Waste Gas Treatment 165 .stabilizarea termica .amestecarea .uscarea prin pulverizare .

utilizand echipament DAF asa cum se ilustreaza in Figura 3.9 Cutie de viteze Roata de antrenare alimentare Centrat Evacuarea crustei Evacuarea crustei alimentare Centrat Figura 3.39: Ingrosator centrifugal pentru namol (a) Centrifuga cu cupa solida.1 Ingrosarea si deshidratarea namolului Descrierea Ingrosarea namolului si deshidratarea namolului sunt operatii de marire a continutului solid de namol prin indepartarea unei fractiuni de apa. utiliazand un rezervor de sedimentare Ingrosarea centrifugala (de asemenea ca tehnici de deshidratare). (b) Centrifuga cu cos neperforat • • • Ingrosarea prin flotatie. unitatea consta dintr-un sistem de conditionare a namolului cu alimentare cu polimeri si site cilindrice rotative.4.0 Ingrosarea cu curele gravitationale. unde polimerul si namolul subtire sunt amestecate pentru a se coagula si apoi a se separa de apa prin tamburi sita rotativi. ilustrat in Figura 3.Capitolul 3 3. Tehnicile uzuale sunt: • • Ingrosarea gravitationala sau sedimentarea. namolul se aduna si se cuteaza trecand printr-o serie de lame. utilizand o curea gravitationala ce se misca pe role. permitand apei eliberate sa treaca prin curea Ingrosarea in tambur rotativ. ideala pentru captarea substantelor solide. actionata fie printr-o cupa solida centrifugala fie printr-un cos neperforat centrifugal. Beneficiul lor consta in reduceri multiple (aprox. 166 Waste Water and Waste Gas Treatment . namolul conditionat se aduna la un capat intr-o cutie de alimentare / distributie. Ambele tratamente difera doar gradul de indepartare a apei. cinci sau mai multe) in volum pentru a facilita operatiile de tratare secundare precum si pentru a reduce marimea necesara si capacitatea echipamentului de tratare.

7-1.28: Presa cu filtrare prin curea • deshidratarea cu presare prin filtrare.5 MPa) [cww/tm/4]. pentru a elibera apa suplimentara (vezi Figura 3. aici are loc separarea solid/lichid la presiuni ridicate (0.Capitolul 3 Purtator efluent efluentul racleta Canal plutitor Evacuare namol plutitor Sonda de imprastiere Aer presurizat – intrarea apei reziduale Aspiratie de reciclare Taler de retentie Colector de namol Evacuarea namolului sedimentat Figura 3. unde namolul este presat intre curelele poroase opuse. aceasta operatie este sustinuta de vacuum ce sporeste simultan drenajul si reduce mirosul.28) Etapa 1 Conditionarea chimica Amestescator polimer namol Namol Etapa 2 Drenaj gravita tional Etapa 3 Deschidratare prin forfecare si compresie Namol de conditionare Spray de spalare Solutia polimer Spray de spalare filtrat Crusta de namol deshidaratat Apa de spalare Figura 3.40: ingrosator DAF pentru namol activ rezidual • Deshidratarea cu presare prin filtru curea. Waste Water and Waste Gas Treatment 167 .). aici namolul este introdus intr-o sectie de drenaj gravitational pentru a se ingrosa si se separa din apa ca urmare a gravitatiei. namolul forteaza printr-o serie de filtre textile pentru a retine particulele in forma de crusta filtrata iar filtratul este reciclat in instalatia de tratare a apei uzate (vezi Figura 3. apoi se aplica o presiune intr-un sector cu presiune redusa.

42: Filtru presă cu plăci Aplicaţii Diferitele tehnici de îngroşare şi deshidratare în funcţie de proprietăţile nămolului Gravitaţional Nămol netratat Centrifugal Flotatie cu aer cu Nămol activ de Amestec de cu nămol primar şi de nămol activ în adiţie cu polimeri Banda gravitaţională Nămol activ Tobă rotativă Nămol activ primar Nămol activ agenţi floculare şi Nămol activ adaos Amestec de polimeri nămol primar şi nămol activ Filtru presă cu curea Filtru presă cu placi Toate tipurile de nămol cu adaos Toate tipurile de nămol cu de floculanţi sau polimeri adaos de floculanţi sau polimeri Se utilizează când este necesară cantitate mică de suspensii solide în filtrat 168 Waste Water and Waste Gas Treatment .Capitolul 3 Evacuare filtrat Alimentare namol Cap stationar Placa infundata Cap mobil Panou de comanda Ecran usor Comutator mobila Stifturi de comutare Ghidaj de centrare a placilor Rulaj comutator Opritor comutator Ecran usor Cilindru hidraulic Suport cilindru Figura 3.

consum mic de energie şi spaţiu redus Presă filtru cu curea Eficienţă mare de deshidratare Întreţinere uşoară Presă filtru cu curea Limitări hidraulice Sensibil la caracteristicile nămolului introdus Durată mică de serviciu comparabil cu alte sisteme de deshidratare Presă filtru Eficienţă mare de dehidratare şi concentraţie mică de substanţe solide în filtrat Presă filtru Operare în şarje Structură specială a suportului. solide dificil de filtrat Gabarit redus comparabil cu alte tipuri de sisteme de deshidratare Îngroşare centrifugală Consum mare de energie pe unitatea de nămol deshidratat Concentraţie mică a substanţelor solide din turtele deshidratate Generează zgomot şi vibraţii Personal calificat pentru întreţinere Îngroşare cu flotare cu aer Eficienţă mare la nămolurile active din procesele biologice Îngroşare cu curea gravitaţională Rezultate bune la nămoluri fermentate Îngroşare cu flotare cu aer Sensibil în caz de îngheţ Produce mirosuri neplăcute Îngroşare cu tobă rotativă Întreţinere uşoară.2 2-10 80-921 3-81 10-351. personal calificat Durată limitată a materialului filtrant Îmbunătăţirea nivelurilor de emisii/ Performanţe Tehnica Îngroşare gravitaţională Îngroşare centrifugală Deshidratare centrifugală Îngroşare cu flotare cu aer Îngroşare cu curea gravitaţională Îngroşare cu tobă rotativă Deshidratare cu presă cu curea Deshidratare cu presă filtru filtru Concentraţia Substanţă nămolului solidă [%] [% ] 1.2 20-501 90-981 85-981 90-981 80-981 85-981 80-981 Observaţii Depinde de tipul de nămol Cu reactivi Cu vacuum Cu reactivi Cu reactivi Waste Water and Waste Gas Treatment 169 .2 2-102 4-62 3-41 15-301.Capitolul 3 Avantaje şi dezavantaje Avantaje Dezavantaje Îngroşare gravitaţională Rezultate bune cu nămol primar netratat Dă rezultate la instalaţii mici cu concentraţia între 4 şi 6% Consum de energie mic Îngroşare gravitaţională Rezultate mediocre la instalaţii mari Aplicabil la nomoluri active cu concentraţie mică în substanţe solide Îngroşare centrifugală Manipulare uşoară Probleme reduse cu producerea mirosurilor Eficienţă mare în producerea de turte deshidratate si eliminarea mat.2 15-301.

Capitolul 3 1 2 [cww/tm/4] [cww/tm/128] Efecte inter-media Îngroşarea şi deshidratarea nămolurilor sunt tratamente preliminare pentru facilitarea tratamentelor ulterioare cum ar fi distrugerea sau fertilizarea terenurilor. La instalaţiile filtrante cu materiale filtrante scumpe se vor verifica dimensiunile particulelor din efluent. Mirosurile şi zgomotul sunt controlate prin includerea instalaţiilor în interiorul clădirilor. Criterii economice Tehnica Investiţie Îngroşare gravitaţională Îngroşare centrifugală Îngroşare cu flotare cu aer 40 milioane BEF a 1 4 milioane BEF b 1 Îngroşare cu gravitaţională curea 6-8000 BEF/pe solid uscat1 6-8000 BEF/pe solid uscat1 15 milioane BEF a 1 Costuri Operare 8400 BEF/m3 a 1 6-8000 BEF/pe solid uscat1 Îngroşare cu tobă rotativă Presă filtru cu curea 170 Waste Water and Waste Gas Treatment . Trebuie monitorizată consistenţa nămolului la intrare cât şi turbiditatea apei. filtratul) se recirculă la staţiile de epurarea apelor. Consumabilele sunt: Consumabile Reactivi Cantităţi Polimer 0-4 kg/pe solid Polimer 1-3 kg/pe solid1 Polimer 2-5 kg/pe solid1 Polimer 3-7 kg/pe solid1 2-6 2-3 4-5 1 Ape de spălare Energie [kWh/m3] Observaţii Centrifugă cu vas neperforat Centrifugă cu vas perforat Flotare cu aer Curea gravitaţională Pentru filtre în contracurent Centrifugă cu vas neperforat Presă filtru cu curea Presă filtru 1 [cww/tm/4] Monitorizare Pentru prevenirea disfuncţionalităţilor în procesul de îngroşare a nămolurilor se procedează la examinarea vizuală. Efluentul lichid (supernatantul. Se va evita intrarea nămolului în fermentaţie.

pentru ridicarea pH-ului >12 şi distrugerea agenţilor patogeni. cantităţi mici de azot. etc.Capitolul 3 Presă filtru a 7-10000 BEF/pe solid uscat1 capacitate 100 m3/h capacitate 100 m3/zi 1 [cww/tm/128] b 3. utilizând un pre tratament cu var sau post tratament după deshidratare.2 Stabilizarea şi Condiţionarea Descriere Stabilizarea nămolurilor este operaţia prin care se [cww/tm/132]: • • • • • Reduce sau se elimină compuşii odoranţi Reduce cantitatea de substanţe biodegradabile solide Îmbunătăţeşte deshidratarea Reduce agenţii patogeni Reduce sau elimină potenţialul de putrefacţie Tehnicile de stabilizare sunt [cww/tm/132]: • • • • Stabilizarea chimică. hidrogen sulfurat. Folosirea metodelor depinde de condiţiile specifice cum ar fi: • • • • Spaţiile disponibile pentru reactoare Disponibilitatea energiei electrice pentru procesele de încălzire Cantităţile de nămoluri generate Anumite tehnici aplicabile doar instalaţiilor mari. Waste Water and Waste Gas Treatment 171 . Fermentaţie anaerobă în rezervoare după eliminarea aerului în condiţii mezofile ( 30-38 °C ) sau termofile ( 49-57 °C ) cu producerea de biogaz ( conţinând 65-70% metan. rezultând o reducere cu 75-80 % a conţinutului de nămol activ [cww/tm/4]. Fermentaţia aerobă. • Condiţionarea reprezintă tratamentul aplicat nămolurilor în scopul îmbunătăţirii codiţiilor de îngroşare sau deshidratare. var.8 Mpa timp de aproximativ 30 minute.4. alaun sau polimeri organici ( coagulanţi sau floculanţi) • Condiţionare termică prin încălzirea nămolului în vase sub0 presiune la temperaturi de 6080°C (condiţionare la temperatură joasă) sau la 180-230°C şi 1-2. 25-30% bioxid de carbon. Tehnicile de condiţionare sunt: • Condiţionare chimică utilizând clorură ferică.5 MPa (condiţionare le temperatură ridicată). aceasta fiind şi o tehnică de condiţionare. Stabilizare termică prin încălzirea nămolului în vase sub presiune la temperaturi peste 260 °C şi presiuni peste 2. hidrogen. Stabilizare dublă a nămolului combinând fermentare aerobică termofilă cu fermentare anaerobică mezofilă. ) cu putere calorică mică 22 MJ/Nm3. în rezervoare similară cu fermentarea aerobă a nămolului activ pentru epurarea apelor. cu adăugare de aer sau oxigen prin agitare. Aplicaţii Stabilizarea şi condiţionarea se aplică la nămolurile cu conţinut organic în vederea îngroşării sau deshidratării.

13 se arată cantităţile de var şi de polimeri pentru stabilizarea şi condiţionarea nămolurilor [cww/tm/4]. Dezavantaje Stabilizare şi condiţionare chimică: • Rezultă cantităţi mari de materii solide (excepţie face condiţionarea cu polimeri). de aceia este necesară folosirea unor cantităţii mari de var pentru ridicare valorii pH-ului şi menţinerea acestuia la 12 [cww/tm/4]. Fermentaţie aerobă: • Necesar mare de energie pentru aerare cu aer sau oxigen • Nămolul rezultat cu calităţi ce fac dificilă deshidratarea mecanică • Procesul este sensibil la variaţiile de temperatură. drept combustibil pentru procesele de ardere. de ex.Capitolul 3 Avantaje/dezavantaje Avantaje Stabilizare şi condiţionare chimică: • Tehnologii standardizate fără necesitatea unor tehnologii avansate • Metodă eficientă de a îmbunătăţii filtrarea (condiţionarea) şi de a reduce substanţele odorante şi microorganismele patogene Stabilizare şi condiţionare termică: • Necesită spaţii reduse • Tratamente eficiente fără adaos de reactivi. Datorita timpului lung de stationare. Utilizarea efectiva fara chimicale aditionale. În tabelele 3. asigurând deshidratarea şi sterilizarea nămolurilor • Aplicabile nămolurilor organice dificil de stabilizat prin alte tehnici. Fermentaţie anaerobă: • Necesitatea unor spaţii mari small sites. Efecte inter-media Stabilizarea şi condiţionarea chimică produc mari cantităţi de materii solide care necesită a fi distruse. Stabilizare şi condiţionare termică: • Investiţii mari comparativ cu alte tehnici • Consum mare de energie • Degajare de substanţe odorizante issue. În cazul stabilizării cu var nu se distruge materia organică pentru dezvoltarea bacteriilor.5 Nămol fermentat anaerob a cantitatea de var necesară menţinerii pH-ului 12 timp de 30 minute Tabelul 3.12 şi 3. minerealizarea eficienta a namolului . cu scruber umed sau uscat. Fermentaţie aerobă: • Reducerea substanţelor puternic volatile • Rezultă compost valoros lipsit de miros şi stabil biologic • Operare uşoară • Investiţii reduse comparabile cu fermentaţia anaerobă. dupa tratament. cu excepţia folosirii polimerilor. Nămol Materie solidă [%] Dosare var a [kg var/kg materie solidă] 120–340 420–860 280–500 180–1020 3–6 Nămol primar 1–5 Nămol activ 6–7 Nămol fermentat aerob 1–4. Fermentaţie anaerobă: • • • Gazul rezultat poate fi utilizat.12: Dozarea varului pentru stabilizarea nămolului lichid 172 Waste Water and Waste Gas Treatment .

5 5–10 2–8 2–5 1.5–7 2–5 3–5 1.5 7.5 2–8 7.5–8.13: Niveluri tipice de polimeri necesare pentru diferite tipuri de nămol şi diferite metode de deshidratare Principale cerinţă a fermentării aerobe a nămolului este introducerea aerului sau oxigenului în cantitate de 2.5 2–8 2–5 - Tabelul 3.5–15 4–10 5–8 3.3 Reducerea termică a nămolurilor Descrierea Reducerea termică a nămolurilor în funcţie de domeniul de aplicaţie se divide în : • • • • • • Uscarea la temperatură.5–2. Situatie economica Tehnologie Stabilizare chimică Stabilizare/condiţionare termică Fermentare anaerobă Condiţionare chimică Costuri Capital Functionare 3.Capitolul 3 Nămol Nămol primar Nămol primar şi nămol activ Nămol primar si de picurare prin filtru Nămol activ Nămol primar fermentat anaerob Nămol primar fermentat anaerob si nămol activat cu aer Nămol primar fermentat aerob si nămol activat cu aer kg polimer uscat/to materie solidă Filtru cu tobă Filtru cu Filtru cu rotativă cu vid tobă tobă rotativă cu rotativă cu vid vid 1–5 1–4 0.4. In timpul functionarii sunt generate substante mirositoare care trebuie reduse in mod corespunzator .3–2. Tratamentele aplicate sunt spalarea gazului uscată sau umedă. Din fermentarea anaerobă rezultă gaze combustibile care pot fi utilizate ca combustibil. In instalatiile mari acestea pot fi utilizate ca si combustibil in motoarele de ardere interne si pentru cazane.3 kg O2/kg materie solidă degradată. dar datorită conţinutului de hidrogen sulfurat trebuiesc purificate în prealabil.5–8.5–10 1. Stabilizarea şi condiţionarea termică este un proces energo intensiv care rentează în anumite situaţii. prin reducerea cantităţii de apă prin evaporare Oxidarea nămolului uscat şi mineralizarea conţinutului organic Uscătoare rotative Uscătoare prin pulverizare Uscătoare rapide Evaporatoare 173 Uscarea se face cu ajutorul următoarelor instalaţii: Waste Water and Waste Gas Treatment .

Capitolul 3 • Uscătoare cu vatră multiplă Prin oxidarea nămolului uscat substanţele organice sunt transformate in compuşi oxidanti simpli cum ar fi bioxidul de carbon si apa. de ex. De obicei reducerea termică se aplică nămolurilor deshidratate şi nestabilizate.[cww/tm/4] Tehnicile uzuale pentru oxidarea termică (sau incinerarea)a nămolurilor sunt: • Incinerare în pat fluidizat (vezi figura 3. ce urmeaza sa fie elaborat. Tehnica va fi abordata in BREF-ul pentru incinerarea deseurilor. evacuate ca si gaz şi lasand un volum redus de materii solide anorganice. acestea devin autocombustibile. Procesele de stabilizare de exemplu prin fermentaţie anaerobă produc reducerea conţinutului de substanţe volatile. nu este necesară alimentarea cu combustibili după amorsarea arderii. În cazul operării în flux continuu sau cu opriri scurte. namolurile nestabilizate. Daca namolurile tratate termic se deshidrateaza foarte bine.[cww/tm/4]. Namolurile procesate prin reducere termica sunt de obicei deshidratate si netratatem. patul este fluidizat cu ajutorul aerului sub presiune cca 20-35 kPa şi temperatura controlată în jur de 760-820 °C [cww/tm/4]. 174 Waste Water and Waste Gas Treatment . Excepţie face stabilizarea termică în vederea incinerării. necesitând creşterea cantităţii de combustibili .43). utilizata pentru incinerarea namolului constând dintr-un cilindru de oţel având un pat de nisip si orificii cu aer pentru fluidizare.

43: Incinerator cu pat fluidizat [cww/tm/4] • Oxidare cu aer umed procedeu descris în secţiunea 3.Capitolul 3 Gaz evacuat si cenusa Robinet presiune Fereastra de sticla Spatiu de expansiune Alimentare nisip Arzator Termocuplare Intrare namol Pat cu fluidizat nisip Duze Injectare combustibil Robinet de presiune Arc refrectorizant Intrare aer fluidizat Insuflare aer Arzator de preincalzire la pornire pentru aer cald Figura 3. lichidele si cenusa ce parasesc reactor. (vezi figura 3. gazele. cu temperatura de aprox.44) de ex. gazele pot fi dilatate pentru recuperarea puterii Oxidare în sonda adâncă ca o metodă specială de oxidare în aer umed. 290 °C. este o aplicatie speciala a oxidarii cu aer umed • Waste Water and Waste Gas Treatment 175 . oxigen sau aer injectat intr-un flux de namol. evacuarea namollului lichid intr-un mediu de temperatura si presiune controlate a unui reactor tubular suspendat intr-o sonda adanca.2.4 şi utilizat pentru nămolurile netratate la temperaturi între 175-315°C şi presiune peste 20 Mpa.3. cu un nivel de presiune intre 10–14 MPa (presiune hidrostatica).4.

alte trimitandu-si namolul catre o evacuare externa.Capitolul 3 Oxigen Afluent Efluent tratat Spatiu monitorizat. Cauzele constau in necesarul de personal calificat. 176 Incinerare: • Necesar personal calificat • Consum suplimentar de combustibili Waste Water and Waste Gas Treatment . Avantaje si dezavanje Avantaje Dezavantaje Incinerare: • Distrugere eficientă a materiei organice din nămol. Aceasta tematica va fi abordata in BREFul pentru incinerarea deseurilor Toate tehnicile necesită tratamente ulterioare ale gazelor şi lichidelor rezultate. spatiu circular Vas de proces vertical etansat (reactor Carcasa sigilata Zona de reactie Figura 3. De obicei doar instalatiile mari opereaza tratarea namolului in asemenea cantitati mari. Aplicatie Reducerea termică nu este o tehnologie neapărat necesară ce trebuie sa functioneze pe un amplasament chimic.44: Reactor de oxidare cu sonda adanca [cww/tm/4] • Incinerare cu alte deşeuri. costuri mari pentru întreţinere iar avantajele de recuperarea căldurii se observă numai în cazul cantităţilor mari de nămoluri deci la instalatiile ce sunt dotate cu o asemenea tehnica. metoda prezentând avantajul reducerii costurilor prin utilizarea aceleiasi isntalatii si avand avantajul producerii de caldura prin incinerarea deseurilor necesare evaporarii continutului de apa din namol. Incinerarea cu alte deşeuri este rentabilă acolo unde deja funcţionează o instalaţie de incinerare a deşeurilor – considerand ca incineratorul este echipat adecvat .sau acolo unde este prevăzută construcţia unui astfel de incinerator.

Anexele II.4) sunt utilizate pentru reducerea acestor emisii. Monitorizarea Procesul de incinerare (focar) este operat de un system de control al procesului si monitorizat prin: Waste Water and Waste Gas Treatment 177 . Lichidele rezultate conţin de regulă o încărcătură organică mare ( CCO 10-15 g/l) . IV şi V.1. Tehnologiile de spalare umedă (vezi secţiunea 3. În incineratoarele cu pat fluidizat nu rezultă cenuşă la baza reactorului aceasta fiind antrenată de gazele de combustie. Emisiile gazoase din incineratoarele cu pat fluidizat constau din particule de cenuşă. uneori fiind vorba si de recuperarea puterii. Reactor cu sonda adâncă: • Spaţiu mic • Eliminare eficientă a suspensiilor solide şi a materiei organice • Proces puternic exoterm • Emisii mirositoare minime in aer Efecte inter-media Principalul efect asupra mediului provocat de către metoda reducţiei termice a nămolurilor constă în emisia de gaze şi ape uzate din timpul procesului. masuri primare pentru reducerea dioxinei . de concentraţia de apă şi puterea calorifică a nămolului uscat.5. gazele. Procesele de oxidare în sonda adanca necesită separarea amestecurilor solid-lichid şi gaz-lichid şi supunerea acestora proceselor de epurare la fel şi supernatantul rezultat.Capitolul 3 Avantaje Dezavantaje • Emisii gazoase şi mirosuri Incinerarea cu alte deşeuri: • Poate conduce la emisii ridicate de PCDD/PCDF si metale grele atunci cand conditiile de ardere si sistemul de epurare al gazului nu sunt reglate pentru aemstec (de ex. de ex. hidrocarburi sau metale grele funcţie de compoziţia nămolurilor sau tipul de combustibil. În instalaţiile de mari dimensiunii gazele evacuate pot destinde in turbine pentru recuperarea energiei electrice [cww/tm/135]. Emisiile in aer si eliberarile de apa uzata trebuie sa se supuna Directivei Incinerării Deşeurilor 2000/76EC [cww/tm/135]. Faza lichida este separata de partea solida si este trimisa in rezervorul de sedimentare sau spre epurare. Aceste tratamente reduc conţinutul de CCO din nămoluri cu >80%[ cww/tm/4] Necesarul de energie pentru reducerea termică a nămolurilor depind de puterea calorica a acestora. nefiind necesara combustibilul suplimentar Oxidare în aer umed: • Procesul poate fi construit pentru a-i fi suficienta caldura sa cedata. masuri secundare pentru reducerea ambelor. gazele sunt separate de particule şi picăturile de lichid cu ajutorul cicloanelor si apoi eliberate in atmosfera. gaze acide. a dioxinei si a metalelor grele). În procesele de oxidare cu aer umed. lichidele şi cenuşa sunt evacuate din reactor. Lichidele si cenusa sunt intoarse prin schimbatoarele de caldura pentru a pre-incalzi namolul. Eliberarile apoase de la spalarea la umed contin materii suspendate si gaze dizolvate ce necesita tratarea apei uzate. Oxidare în aer umed: • Producerea de deşeuri lichide foarte greu de reciclat • Necesar personal super calificat Reactor cu sonda adâncă: • Necesar personal calificat Incinerarea cu alte deşeuri: • Caldura pentru evaporarea apei si incinerarea namolului este furnizata de incinerarea deseurilor solide. oxizi de azot.

Monitorizarea trebuie să se conformeze Articolelor 10 şi 11 din Anexa III a Directivei 2000/76/EC privind incinerarea deseurilor [cww/tm/155]. se va realiza o ardere completa a cenusii. Mecanismele de reglare automată constau în menţinerea temperaturii specifice in zona de incinerare iar fluxul de gaz primeste concentratia exacta de oxigen.Capitolul 3 • • • • Măsurarea volumelor Măsurarea temperaturilor Măsurarea presiunii Analize. excesul de aer si temperatura. Situatia economica Tehnica Costuri de investitie Costuri de operare Incinerare în pat fluidizat Oxidare în aer umed Oxidare în sonda adâncă Incinerare cu alte deşeuri 178 Waste Water and Waste Gas Treatment . Asigurannd timpul optim de stationare.

45.45: Ordinea Tehnicilor de tratare a gazelor uzate la finalul proceselor raportate la tipul contaminantilor Waste Water and Waste Gas Treatment 179 . HF Abatement techniques Tehnici de reducere Biofiltre Biofiltration Bioscrubere Bioscrubbing Biofiltre cu absorbţie Biotrickling Oxidareoxidation Thermal termică Catalytic catalitică Oxidare oxidation Flaring Reducere prin flama Separators Separare Cyclones Cicloane precipitators Electrostatic Fabric filters Precipitatoare electrostatice Catalytic filtration Filtre textile Two stage dust filters Filtre de filters două trepte praf Absolute Filtreefficiency air filters High absolute Filtre de înaltă eficienţă Mist filters Dry.3. Evacuarea Waste gas gazelor uzate release Production Productie. absolute Filtre de înaltă eficienţă Filtre de condens Absorbire umeda.5 Tehnologii de tratare la finalul proceselor a gazelor uzate evacuate Tehnologiile de tratarea a gazelor uzate evacuate sunt similare cu tehnologiile utilizate pentru epurarea apelor uzate situate la finalul proceselor. SO (NOxx.HCl. (incl. HF) HCl. NO SO .2. Relaţiile dintre diferitele tipuri de poluanţi şi tehnicile de epurare din secţiunea 1. şi uscată SNCR/SCR Figura 3. uscata. x. semi-uscata Compuşi Volatile organici organic volatili compounds Volatile Compuşi inorganic anorganici compounds volatili x. HF) Membrane separation Particul Partie culates Particul Partieculates NOx SOx HCl. handling manipulare. semi-dry and wet Filtre de condens sorption SNCR / SCR Adsorbţie umedă.2 sunt ilustrate în Figura 3. work-Up pregatire Recuperarea Substance substantei recovery Recuperar Energy ea energiei recovery Ardere Combustion Recovery recuperare Tehnici detechniques Membrane separatoare Condensation Adsorption Condensare Wet scrubbers Absorbere Separators Scrubere umede Cyclones Separatoare precipitators Electrostatic Fabric filters Cicloane Two-stage dust filters Precipitatoare electrostatice Absolute filters Filtre textile High efficiency air filters Filtrefilters Mist de praf două trepte Filtresemi-dry and wet sorption Dry.Capitolul 3 3.

conţinând negru de fum.3.oxidarea catalitica (vezi sectiunea 3.5.2.5.particule sub formă de cenuşă şi praf. tehnici de recuperare şi reducere pentru particule.3) .5.3.filtru electrostatic (vezi capitolul 3.4) .spalare biologică (vezi sectiunea 3.2) .5.5.2) . hidrogen sulfurat.5.3.3.bio-picurare (vezi sectiunea 3.filtrare biologică (vezi sectiunea 3.5) . Tehnologiile de prelucrare sunt . manipulare si pregatire cu următorii poluanţi principali: - compuşi organici volatili cum ar fi solvenţii compuşi anorganici ca derivaţi halogenaţi.oxidare termica (vezi sectiunea 3.Capitolul 3 Sursele gazelor reziduale de tratat sunt: • procese la temperaturi normale.2.5.5.3) .1) .2.filtru catalitic (vezi sectiunea 3. tehnici de reducere pentru compuţii organici volatili şi compuşi anorganici: . oxizi de sulf (SOx).5.ciclon (vezi sectiunea 3.3.6) .7) .5.2) .urmârind figura 3.5.scruber umed pentru pulberi (vezi capitolul 3.1. amoniac.5.adsorbţie (vezi capitolul 3.3. cum ar fi procesele productie.flama (vezi sectiunea 3.4).gaze arse cu monoxid de carbon.5.4) . sulfură sau gips materie prima sau finit cu conţinut ridicat de praf. oxizi de metale .1.1) .calasificate astfel: • tehnici de recuperare pentru compuşii organici volatili şi compuşii anorganici: .5. inclusiv filtru ceramic (vezi sectiunea 3. Compuşii a căror recuperae este avantajos din punt de vedere economic includ: • • • • • • compuşi organici volatili recuperaţi din vapori de solvenţi sau vapori ai produselor cu temperatură joasă de fierbere compuşi organici volatili folosiţi ca purtători de energie în incineratoare sau cazane cu abur acid clorhidric amoniac reciclat în procesul de producţie dioxid de sulf.5) . folosind: .condensare (vezi capitolul 3. transformat în acid sulfuric.1.1) .5.particule sub formă de praf • procese de incinerare.8) Waste Water and Waste Gas Treatment • • 180 .separator (vezi sectiunea 3. cu principalii poluanţi: .2.spalare la umed (vezi capitolul 3. oxizi de azot (NOx) Gazele reziduale rezultate sunt tratate prin tehnici unde: • • conţinutul gazelor reziduale este recuperat şi reciclat la procesul iniţial sau utilizat în alt proces ca materie prima sau agent termic sau purtător de energie sau poluanţii sunt reduşi.filtru de praf in doua trepte (vezi sectiunea 3.5. derivaţi halogenaţi.3. monoxid de carbon .5.2.separare prin membrane (vezi capitolul 3.6).2.filtru textil.3) .filtru absolut (filtra HEPA) (vezi sectiunea 3.1.3.45 .5.

5. Separatoarele cu membrane sunt proiectate ca module.w.2).w.1) . sau gazee ardere generate în timpul procesului.5. altele sunt utilizate numai ca metode secundare de pretratare pentru a evita deteriorarea procesului principal sau pur şi simplu iau rolul unui prefiltru sau sunt utilizate pentru finisare.5.5.5.4. fie pentru creşterea cantităţilor de apă uzată.5.3. Altele pot fi folosite atât ca tehnologie individuală cât şi secundară. tehnici de recuperare şi reducere a gazelor evacuate de ardere: .5).reducere ne-catalitică selectivă a NOx (SNCR) (vezi capitolul 3.injectare de sorbent uscat (vezi capitolul 3. şi / sau distrugerea deşeurilor solide.reducere catalitică selectivă a NOx (SCR) (vezi capitolul 3. În multe cazuri sunt necesare tratamente suplimentare pentru a atinge niveluri ale concentraţiei suficient de joase pentru ieşire. de exemplu module capilare (vezi figura 3. Aceasta problematica va fi discutata intr-un capitol relevant ce va urma. hidrogenul sau dioxidul de carbon (de 10 până la 100 de ori mai mare [cww / tm / 74]).4. fabricate ca un strat de polimer. de exemplu prin oxidare catalitică (vezi capitolul 3.injectare de sorbent semi – uscat (vezi capitolul 3. / tm / 64].4. azotul. Efluentul îmbogăţit poate fi recuperat prin metode ca şi condensarea (vezi capitolul 3. Gazul rezidual este comprimat şi trecut prin membrană.1) .5.2) .9) filtru de vapori (vezi sectiunea 3.1.1. Procesul este mult mai adecvat la concentraţii înalte ale vaporilor. Vor fi date exemple în paragrafele care urmează.10). Vaporii organici au o putere de pătrundere considerabil mai ridicată decât oxigenul.5.5.Capitolul 3 • filtru de aer cu randament mare (HEAF) (vezi sectiunea 3.3.4. sau poate fi redus.1 Separare prin membrane Descriere Separarea prin membrane a gazelor ţine cont de permeabilitatea selectivă a vaporilor organici când pătrund printr-o membrană. 3.1.5.3).4. Waste Water and Waste Gas Treatment 181 .5.injectare de sorbent umed (vezi capitolul 3. Cele mai multe tehnici de prelucrare a gazului rezidual necesită în plus prelucrări aplicate dupa proces.5.46) [c.2.2) sau adsorbţia (vezi capitolul 3. Unele tehnici desrise sunt operaţii individuale şi / sau procese.1) . Majoritatea tehnologiilor de tratare nu pot fi calsificate simplu ca tehnici de recuperare sau reducere deoarece recuperaarea poluanţilor depinde de aplicarea unor etape suplimentare de separare.1 Tehnici de recuperare pentru COV şi compuşii anorganici 3.

De aceea siguranţa este o problemă importantă şi trebuie făcuţi paşi pentru a evita aceste situaţii. ajungând la limite explozive.46: Modul capilar membrană tipic Un sistem de separare prin membrane constă din (vezi figura 3. sistemul funcţionează fie cu o presiune mai mare la alimentare şi vid (aproximativ 0.2 kPa) la ieşire.47): • • • • • module membrană un compresor un element de recuperare (de exemplu condensator. ceea ce dezvoltă amestecuri explozive. În timpul creşterii concentraţiei de vapori în interiorul membranei. nivelul concentraţiei urcă.1 – 1 MPa). 182 Waste Water and Waste Gas Treatment .Capitolul 3 Separator capilar Modul capilar Strat exterior Alimentare Permeat Concentrat Figura 3. fie cu ambele [cww / tm / 64].47: Schema unui procedeu obişnuit de separare prin membrană Pentru a crea diferenţa de presiune necesară dintre intrarea în membrană şi ieşirea din membrană (0. Gaz rezidual neepurat Gaz rezidual epurat Supapa Alimentare Membrana modul Permeat Racitor Membrana Condensat Pompa de vid Figura 3. adsorber) ventile şi conducte posibil o a doua treaptă pentru prelucrări suplimentare.

Waste Water and Waste Gas Treatment 183 .5.48. vezi capitolul 3.Capitolul 3 Un exemplu de proces de separare cu membrane ca element de recuperare vapori (VRU) este ilustrat în figura 3. conform cerintelor. Scruber B1 Prima treaptă membrană Trapta a doua PSA Ventil Intrare vapori Compresor V1 Membrană Permeat Reciclare Intrare lichid Retur Pompă de vid Figura 3. Exemple [cww / tm / 74] sunt recuperarea următoarelor produse: • • • • • monomeri de olefine de la curenţii de extracţie a răşinilor poliolefine clorură de vinil de la fabricarea PVC solvenţi şi vapori de hidrocarburi de la umplerea cisternelor hidrocarburi materii prime de la robineţi de la rafinării şi curenţi de gaz combustibil hidrogen de la gazele de rafinării. industria petrochimică. Aplicatia Separarea prin membrane este folosită de exemplu în industria chimică.48: Aplicaţia unui proces de separare cu membrană ca element de recuperare vapori (VRU) Compuşii care pot fi recuperaţi includ: • • • • • • • • alcani olefine hidrocarburi aromatice hidrocarburi clorurate alcooli eteri cetone esteri. la rafinării şi în industria farmaceutică pentru a recupera vaporii de solvenţi sau vaporii de combustibil din gazele de ardere sau aerul uzat.1.3) îmbunătăţeşter emisia. Aici o a doua treaptă de prelucrare (PSA.

creşte punctul de condensare a gazului rezidual. Emisii reziduale pot apărea de la apa de răcire sau de la gazul rezidual tratat.a Randament [ % ] Observaţii Proces pentru recuperare de hidrocarburi.Capitolul 3 Limitele şi restricţii ale aplicarii: Limite / restricţii Debitul gazului rezidual Temperatura Presiunea Conţinutul de praf depinde de suprafaţa membranei. 184 Waste Water and Waste Gas Treatment . fie se trimit la o tratare ulterioară a gazului rezidual cum ar fi adsorbţia sau calcinarea. riscul exploziei. deci trebuie atinse mai întâi concentraţii foarte scăzute până la 90 % Concentraţia compusilor organici volatili Advantaje/Dezavantaje Avantaje este posibilă refolosirea materiei prime. ca de exemplu: • • îmbogăţirea fazei gazoase în compuţi organici volatili. deşi condensările ulterioare au loc mult mai repede.1–1 2 inclusă energia electrică pentru ventilator [cww/tm/70] [cww/tm/64] Separarea prin membrane este frecvent folosită ca o etapă de concentrare pentru a uşura recuperări sau tratări ulterioare. procesul în sine este simplu.a Compuşi organici volatili Până la 90 – 991. economisându-se bani incinerarea unui gaz rezidual îmbogăţit reduce necesitatea unui alt combustibil. Dezavantaje sunt necesare prelucrări ulterioare. praful poate deteriora suprafaţa membranei. fie se eliberează în atmosferă. depinde de materialul membranei depinde de materialul membranei foarte scăzut. sistem de condensare în amonte şi aval a 1 pentru membrane soluţii [cww/tm/74] Efecte inter-media Combustibil Materialul membranei Agent de răcire Energie [kWh/1000 Nm3] Cădere de presiune [MPa] 1 2 Cantitate Observaţii 250 1 0. Compuşii organici volatili rezultaţi din procesele de separare prin membrană sunt de obicei reciclaţi şi nu rezultă reziduuri din procesele actuale. Aceşti curenţi de gaze. sistem de condensare în amonte Recuperare de compuşi organici volatili. nu rezultă deşeuri din proces. • • • • • si tratari Niveluri admisibile ale emisiei / randament Parametru Hidrocarburi 90 – 991. Pot rezulta totuşi deşeuri din tratări ulterioare în funcţie de tehnica utilizată. se cunosc debite de 2100 – 3000 Nm3 / h temperatura ambiantala.

Performanţa este îmbunătăţită prin controlul concentraţiei compuşilor organici volatili de ambele părţi ale membranei. Condensarea indirectă este preferată datorită faptului că nu necesită o fază adiţională de separare ca în cazul condensării directe.5. până la sisteme multi-condensor proiectate pentru recuperarea energiei şi vaporilor cu maxim de randament.Capitolul 3 Monitorizarea Eficienţa sistemului de separare prin membrană este determinată prin monitorizarea concentraţiei compuşilor organici volatili înainte şi după sistem. la temperaturi de condensare sub 2°C condensare cu amestec de răcire (amestec de gheaţă cu diferite săruri). Compuşii organici volatili pot fi determinaţi ca şi carbon total prin ionizarea în flacără. Din motive de siguranţă. în practică adesea operând între –40°C şi –80°C în instalaţia de condensare • condensare în circuit închis cu gaz inert. prin contactul dintre gaz şi lichidul de răcire ) sau indirect ( răcire cu schimbătoare de căldură ). Perioadele de amortizare se apreciează a fi între patru luni şi un an în condiţii favorabile [cww/tm/74]. • • • Waste Water and Waste Gas Treatment 185 . capacitate şi design. de exemplu cu adsorbţie sau absorbţie s-ar putea dovedi mult mai profitabil. la temperaturi de condensare sub – 40°C ( condensare într-o singură treaptă ) sau – 60°C ( condensare în două trepte ) • condensare criogenică. la temperaturi de condensare sub – 120°C. Sistemele de recuperare a condensului pot varia de la sisteme simple formate dintr-un singur condensator. Costurile sistemului variază în funcţie de scopul urmărit prin recuperare. Profitul rezultă din recuperarea compuşilor organici volatili. comparativ cu procesul simplu de separare prin membrană. 3.1. la temperaturi de condensare sub 25 °C condensare cu refrigerent. Procesul combinat. Pe de altă parte s-ar putea să nu existe de loc amortizare. la temperaturi de condensare sub – 10°C • condensare cu amoniac. Condensarea se produce direct (ex. raportul dintre compuşii organici volatili şi oxigen trebuie controlat cu atenţie (riscul exploziei). există diferite metode de condensare: condensare liberă.2 Condensarea Descrierea Condensarea este tehnica de eliminare a vaporilor de solvent dintr-un curent de gaz poluat prin reducerea temperaturi acestora sub punctul de roua În funcţie de intervalul temperaturilor la care operează. Situatia economica Tipuri de costuri Costuri capitale 3 [per 1000 Nm /h] Costuri pentru exploatare munca utilitati 1 Costuri EUR 300000 1 Observatii Un sistem de tratatare 200 3 Nm /h 4 zile pe an EUR 1500/yr EUR 60000/yr per 1000 Nm3/h 1 1 [cww/tm/70] Parametrii cu costuri relevante sunt cantitatea de gaz rezidual şi serviciile tehnice pentru membrană.

va fi utilizată o serie de condensatoare sau reducerea turbulenţei gazului în condensator. ca de exemplu prin adsorpţie ( vezi Secţiunea 3. Agentul de răcire pătrunde prin duze periferice în centrul spiralei şi iese prin intermediul unor pipe la periferia spiralei.49 ) este compus din: • • • • Recuperatorul. Un sistem în două trepte (vezi fig. În cazul turnurilor de răcire care folosesc apă de suprafaţă ca agent de răcire se acumulează depuneri în schimbătoarele de căldură.) ca agent de răcire în faza a doua.3 ) Pentru minimizarea formării de ceaţă. Aer încărcat cu solvent Recuperator cu aer rece purificat Pre-răcitor cu apă răcită sau aer rece purificat Condensator cu refrigerent Solvent recuperat Figura 3. De exemplu : • Instalaţiile de condensare cu lichid de răcire (în afară de cele criogenice) funcţionează cu două tipuri de schimbătoare de căldură: Schimbătoare de căldură cu manta [cww/tm/71] care pot fi cu răcire cu apă sau cu răcire cu aer. Vaporii rezultaţi din proces pătrund prin partea inferioară a condensatorului si se deplasează către partea superioară în contracurent. Acestea sunt constituite dintr-un volum fix de gaz inert. utilizând apă în prima fază si un lichid refrigerat ( apă. fiind necesare operaţiuni de curăţire sau tratarea apei.5. În prezenţa unor compuşi acizi sau alcalini este necesară recircularea şi dozarea de acizi sau alcalii.1. Eficienţa condensării poate fi mărită prin realizarea operaţiei în două faze. saramură etc. Amestecul de azot-vapori este condus continuu în modulul de recuperare unde o serie de schimbătoare de căldură răcesc şi condensează vaporii. utilizând un curent de gaz purificat ca agent de răcire Pre-răcitorul utilizând apă răcită sau un curent de gaz rece purificat Condensatorul principal cu refrigerent Ventile şi conducte O altă variantă implică condensarea parţială la o temperatură uşor ridicată urmată de înlăturarea COV-urilor remanente din curentul de gaze prin diferite tehnici . 3. care este în mod continuu circulat între cuptor şi instalaţia de condensare. Proiectarea şi funcţionarea condensatoarelor este strâns legată de tipul răcitorului utilizat în proces.Capitolul 3 Condensatoarele în circuit închis cu gaze inerte sunt proiectate pentru sisteme în ciclu închis la care concentraţia vaporilor este ridicată.49: Sistem de condensare în două trepte Schimbătoare de căldură elicoidal [cww/tm/71] fiind constituite în principal din două tubulaturi lungi introduse una în alta formând o pereche de spirale concentrice. 186 Waste Water and Waste Gas Treatment . în general azot.

51. Exemple de condensare criogenică în figurile 3.50: Sistem de recuperare integrală prin condensare în atmosferă de azot Aer solvent Pre-condensator Condensatoare de proces Solvent recuperat Vaporizator de azot Econmizor de proces Econmizor de azot Solvent Solvent recuperat recuperat Aer purificat Curent de azot Azot lichid Figura 3. azot pentru a permite curentului de gaz să conţină concentraţii mari de COV-uri.51: Sistem de recuperare criogenic în atmosferă inertă Waste Water and Waste Gas Treatment 187 .Capitolul 3 • Condensarea criogenică se face utilizând vaporizarea de azot lichid ca agent de răcire. O variantă o constituie condensarea în atmosferă inertă. Atmosferă de azot Rezevor cu azot lichid Reactor Condensator Azot Rezervor de solvent Solvent recuperat Uscător Azot + solvent Figura 3. Evaporarea azotului este este utilizată pentru a obţine o pătură inertă. pentru condensarea vaporilor de COV-urilor pe suprafaţa condensatorului.50 şi 3. de ex. [cww/tm/71].

1.4).1.5.4.5.2.14) sau distilarea (secţiunea 3.5. eliminarea principală a COV-urilor urmând a se face în instalaţii de absorbţie (vezi secţiunea 3. scrubere (vezi secţiunea 3.5. membranelor de separaţie (secţiunea 3.2.4) sau incineratoare (secţiunea 3.52) [cww/tm/71] constă din: Schimbător de căldură.Capitolul 3 Sistemul de condensare criogenică este constituit din: • Pre-condensatorul cu apă răcită sau gliocol Condensatorul principal de proces Economizorul de proces Economizorul de azot Vaporizatorul de azot Conducte şi ventile. refrigerat mecanic până la –40°C Separatorul de solvenţi. pentru pre-răcirea curentului de gaz Condensatorul principal.3.12).4. Pe de altă parte condensarea se poate aplica ca post-tratament emisiilor gazoase îmbogăţite de ex. alimentare cu azot.1) striparea (secţiunea 3. 188 Waste Water and Waste Gas Treatment . Condensarea coolant este esenţială în pre-tratarea sau post-tratarea emisiilor gazoase ale instalaţiilor de tratarea a gazelor uzate. Un sistem clasic de condensare în gaz inert cu ciclu închis ( vezi fig 3.2.3. Aplicatia Condensare prin racire Condensarea prin racire se aplică curenţilor de gaz puternic saturaţi ( având punct de condensare ridicat) cu compuşi volatili ( organici sau anorganici) sau substanţelor odorante urmând extragerea acestora din curentul de gaz saturat cu apă unde apa condensată funcţionează ca un absorbant ( în cazul în care compuşii sunt solubili în apă).3 ).1.

Această metodă răspunde instantaneu modificărilor concentraţiei COV-urilor in emisii şi permite recuperarea teoretică a oricărui tip de COV chiar în condiţii variabile. Aplicată la temperaturi scăzute metoda permite condensarea cu eficienţă ridicată permiţând un control eficient al emisiilor finale de COV-uri. Această flexibilitate a procesului îl face aplicabil pentru controlul COV-urilor în fabricile cu profile multiple si producţie continuă sau în şarje [cww/tm/150].Capitolul 3 Refrigerent Azot Condensator principal Separator de solvent Curăţire finală Schimbător de căldură Solvent recuperat Azot curat Curen redus pentru reciclare Aer cu solvent Cuptor Figura 3. Limite şi restricţii ale aplicarii Limite şi restricţii până la 5000 Nm3/h 189 Debitul gazului Waste Water and Waste Gas Treatment . Pe de altă parte folosirea temperaturilor scăzute sub punctul de îngheţ al apei face necesară folosirea de gaze complect lipsite de umiditate.52: Sistem de condensare cu gaz inert în circuit închis Limite si restrictii ale aplicatiei sunt [cww/tm/70]: Limite şi restricţii 100-100000 Nm3 /h 50-80°C gazul trebuie să fie lipsit de apă când condensarea are loc sub 0°C atmosferică < 50 mg/Nm3 ( nelipicios) > 100000 unităţi/Nm3 200-1000 mg/Nm3 Debitul gazului Temperatura de intrare Conţinutul de apă Presiunea Praf Miros Amoniac Condensarea criogenică Condensarea criogenică se aplică pentru toţi compuşii volatili organici sau anorganici indiferent de presiunea vaporilor fiecăruia.

amoniac-solutie sarata) Energie [kWh/1000 Nm3] Cantitate Observatii Funcţie de domeniul de aplicaţie Ventile. apă. Condensare criogenică • Tehnologie compactă • Recuperarea solvenţilor organici posibilă din amestecul condensat • Eficienţă mare a înlăturării COV-urilor • Azotul este recirculat • Controlul eficient al procesului cu posibilitatea calculării aproximative a emisiilor finale .Capitolul 3 Temperatura de intrare a gazului Presiunea 1 [cww/tm/70] Avantaje / Dezavantaje Avantaje Condensare prin racire • Tehnologie compactă • Controlul eficient al procesului • Recuperarea solventului în condiţiile în care efluentul nu conţine amestecuri greu de separat • Recuperarea căldurii. Condensare criogenică • Neaplicabilă la emisii cu umiditate datorită formării de gheaţă care împiedică transferul de căldură • Necesitate producerii azotului pe plan local sau aprovizionare de la alţi producători • Agentul de răcire poate forma gheaţă sub 0°C pe schimbătoarele de căldură Niveluri de emisie realizabile / Randamente Condensarea in rece Parametru Mirosul Amoniacul 1 Randament [%] 60–90 1 20–60 1 Nivelul emisiilor [mg/Nm3] Observatii initial > 100000 ou/Nm3 initial 200-1000 mg/Nm3 [cww/tm/70] Condensarea criogenica Parametru Randamentul [%] Nivelul de emisie [mg/Nm3] <20-<40 1 <100 1 <150 1 <150 1 <150 1 1000–5000 1 Observatii la –95 °C. initial 3 20-1000 g/Nm la –65 °C. până la 80 °C 2-600 kPa1 Dezavantaje Condensare prin racire • Cantitatea de apă de răcire trebuie distribuită în regiunile cu deficienţă de apă • Eficienţa depinde considerabil de debitul gazului si de compoziţia acestuia • Prelucrarea si/sau tratarea suplimentara necesara. pompe. initial 3 20-1000 g/Nm la –86 °C. saramură. instalaţii 190 Waste Water and Waste Gas Treatment . initial 3 20-1000 g/Nm Initial 200–1000 g/Nm3 Diclormetan Toluen Metil-etil-cetonă (MEK) Acetonă Metanol COV 1 [cww/tm/70] Efecte inter-media Condensare prin racire Consumabile Agent de răcire ( aer. initial 3 20-1000 g/Nm la –75 °C. initial 20-1000g/Nm3 la –60 °C.

Reducerea eficienţei pentru emisiile odorizante se determină prin luarea de probe în locuri de Waste Water and Waste Gas Treatment 191 .2 1 diverse [cww/tm/70] Cantitatea de apă uzată generată din instalaţiile de condensare este direct proporţională cu cantitatea de condensat care la rândul lui este direct proporţională cu conţinutul de umiditate şi temperatura de răcire. adsorbţie. COV-urile pot fi măsurate ca carbon total. tipul solventului. atunci când condensatorul se acoperă cu gheaţă datorită umidităţii din efluent • Aer lipsit de umiditate pentru operaţiile pneumatice Condensatul poate fi reutilizat. Consumul de azot lichid se împarte în: • Procese „stand-by” (pentru menţinerea temperaturii) • Răcirea curentului de gaz supus condensării. Condensarea ciclica a gazului inert Consumabil Azot ca gaz inert pentru evacuari de urgenta şi/sau pentru refrigerare Energie [kWh/1000 Nm3 ] Variaţia presiunii [kPa] 1 • Cantitate 1–2 tone/zi 1 Observatii Ventile. instalaţii diverse [cww/tm/71] Monitorizare Eficienţa sistemelor de condensare ca sisteme de curăţire a aerului poate fi determinată prin monitorizarea concentraţiilor vaporilor de solvent înainte şi după proces. pompe.1–0. Condensarea criogenica Consumabile Azot ca agent de răcire Energie [kWh/1000 Nm3 ] Cantitate 10–15 kg/kW racire 70 2–5 2 1 Observatii Funcţie de tipul instalaţiei. incinerare). utilizând detector de ionizare cu flamă. este necesar supunerea la alte tratamente ( de ex. ieşire la – 70°C Variaţia presiunii [kPa] 1 2 [cww/tm/71] [cww/tm/70] Alte consumabile: Abur ca agent de topire. Compoziţia condensatului este: • • Condensarea COV-urilor: Condensarea amoniacului/amine: 200-1000 mg/l CCO 400-2000 mg/l azot Kjeldah. Dacă după procesul de condensare cantitatea de COV-uri este încă ridicată. etc Intrare la 80 °C.Capitolul 3 Variaţia presiunii [kPa] 1 0. excluzând particulele. procesat sau eliminat.

Sistemele criogenice necesită monitorizarea variaţiei presiunii. intervenţia operatorilor fiind necesară numai în verificările de rutină.Capitolul 3 prelevare apropiate şi analizarea lor prin olfactometrie. Dacă conţinutul de oxigen este prea ridicat se injectează azot pentru restabilirea atmosferei inerte. Automatizarea proceselor devine posibilă prin prevederea cu senzori şi alarme. turn de răcire c excluzând tehnologiile secundare şi depozitul de azot 1 [cww/tm/70] Beneficiile constau din recuperarea COV-urilor. încărcarea agentului de răcire Amestec de solvenţi Influenţe/rezultate Mărimea instalaţiei Costurile echipamentelor (direct proporţionale) Aprovizionarea cu agent de răcire (direct proporţionale) Tehnici complicate de separare a evacuărilor (direct proporţionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporţionale) Tehnici complicate de separare a evacuărilor (direct proporţionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporţionale) Solubilitatea solvenţilor Retehnologizare [cww/tm/71]: Condensare prin racire Adaptare uşoară când apa de răcire este disponibilă cu schimbătoarele de căldură amplasate în apropiere sau pe partea relevantă a echipamentului Condensare criogenică Montarea poate face în deviaţie. Sistemele criogenice necesită utilizarea controlerelor logice programabile standardizate pentru controlul necesarului de azot pentru răcire. sistemul poate fi adaptat la o instalaţie Condensare cu gaz inert în circuit închis Dificil de adaptat în instalaţii vechi. trebuie instalat lângă sursa de azot lichid pentru a minimiza lungimea pipelor criogenice. Factorii ce determina costurile [cww/tm/71]: Factori Debitul efluentului Necesitatea reducerii temperaturii. Situatia economica Costuri Condensarea criogenica EUR 500000 c 1 1 personal /zi 1 /saptamana Tipuri de costuri Costuri de investitie a Costuri de exploatare: Costurile cu forta de munca a b 3 Condensarea prin racire EUR 5000 b 1 2 ore pe saptamana 1 + 1 personal / zi pe an Condenearea in circuit inchis cu gaz inert pro 1000 Nm /h excluzând pompe. conducte. analiza oxigenului este necesară pentru asigurarea atmosferei inerte în care cantitatea de oxigen nu trebuie să depăşească 5% din motive de securitate. În mod adiţional în sistemele cu ciclu de gaze inerte. este mult mai potrivită pentru instalaţii noi 192 Waste Water and Waste Gas Treatment . se poate înlocui orice vaporizator cu azot.

Curent de gaz inert Valvă închisă Valvă deschisă Aer purificat Condensator Pat de adsorbţie 1 Pat de adsorbţie 2 Decantor Solvent recuperat Apă Aer cu solvent Pre-răcitor Filtru Figura 3.5. Pentru apermite regenerarea adsorbantului se operează de regulă cu 2-3 paturi adsorbante. Acest sistem presupune existenţa paturilor adsorbante rezistente la îmbâcsire. aerul exhaustat.53: instalaţie tipică de adsorbţie cu pat dublu Adsorbţia în pat fluidizat ( vezi fig. 3. Adsorbţia în pat cu mişcare continuă (vezi fig. în aşa fel încât în timp ce unul funcţionează unul va fi regenerat şi al treilea va fi în aşteptare.8-1. Când absorbantul a reţinut cantitatea maximă de compus.3 Adsorptia Descrierea Adsorbţia este o reacţie heterogenă în care moleculele de gaz sunt reţinute pe o suprafaţă solidă (adsorbantul) care are specificitate pentru anumiţi compuşi care astfel sunt eliminaţi din efluent. adsorbantul fiind regenerat continuu în schimbătorul de căldură de unde este returnat în mod pneumatic înapoi în patul fluidizat. Prin desorbţie produsul contaminant este de regulă în concentraţii mari. Adsorbantul Waste Water and Waste Gas Treatment 193 .53. Un proces de adsorbţie cu pat dublu este ilustrat în fig 3.53) [cww/tm/71] este un proces larg răspândit. Cele mai importante sisteme de adsorptie sunt: • • • • Adsorbţie în pat fix Adsorbţie în pat fluidizat Adsorbţie în pat cu mişcare continuă Adsorbţie cu presiune oscilantă Adsorbţia în pat fix (vezi fig 3.1.54) [cww/tm/132] utilizează turbulenţa gazelor ( mai ales în gama 0.55) [cww/tm/71] se desfăşoară prin mişcarea continuă a stratului absorbant în curentul de gaz introdus în contracurent. astfel încât poate fi recuperat sau distrus. conţinutul este desorbit. 3. sunt supuse procesului de răcire. ieşind purificat. acesta parcurgând patul adsorbant de sus în jos . Gazele uzate.Capitolul 3 existentă integrată nouă sau poate fi într-o instalaţie 3. regenerânduse astfel o parte din adsorbant. Acestea funcţionează cu adsorbţie-desorbţie continuă.2 m/s) pentru a menţine adsorbantul într-o stare fluidă. Alimentarea cu gaz a adsorbantului se face la o temperatură de 40°C. condensarea parţială a vaporilor de apă şi încălzire în scopul reducerii umidităţii şi minimizării apei co-adsorbite. etc.

Aceasta se face în 4 etape: Etapa 1: curentul de gaz pătrunde în adsorbant cu presiune ridicată Etapa 2: adsorbţia se face la presiune ridicată până la obţinerea de componenţi puri Etapa 3: depresurizare Etapa 4: purjarea la presiune redusă sau în vid. b) pat fluidizat. c) gaz inert. funcţionând fie ca o sită moleculară. • • • • 194 Waste Water and Waste Gas Treatment . simultan regenerând adsorbantul. GCA poate fi impregnat cu oxidanţi ca de ex. ne fiind foarte selectiv la COV-uri Silica gel Silicaţi de sodiu-aluminiu. d) ventilator.54: Adsorptie in pat fluidizat a) adsorbant regenerat. Prin îmbunătăţiri această tehnică măreşte capacitatea de recuperare şi reutilizare a amestecurilor de gaze. Adsorbţia în presiune oscilantă ( PSA) poate separa gaze sau vapori conţinând mixturi de gaze. Curent de aer A Gaz purificat B Gaz impurificat Apă de răcire C D Aburi C Apă de răcire E A Curent de aer Figura 3. e) separator Adsorbanţi tipici sunt [cww/tm/71]: • Granule de cărbune activ (GCA). utilizat în formă granulară sau ca pat. Etapa 4 produce separarea componentelor corespunzător aderenţei pe stratul adsorbant.Capitolul 3 saturat aflat în partea inferioară a instalaţiei este transferat către instalaţia de regenerare continuuă a adsorbantului. cel mai comun adsorbant cu mare gamă de utilizări şi fară restricţiila compuşi cu sau fără polaritate. permanganat de potasiu sau compuşi de sulf ( pentru mărirea capacităţii de reţinere a metalelor grele) [cww/tm/70] Zeoliţi cu proprietăţi care diferă funcţie de tip. ca schimbător de ioni selectiv sau adsorbant hidrofob de COV-uri Particule de polimer macroporos.

pentru exploatarea în siguranţă a granulelor de cărbune activ Aburii supraîncălziţi sunt trecuţi prin materialul adsorbant şi apoi conduşi în instalaţia de condensare. Zeoliţii pot fi regeneraţi cu curenţi de aer fierbinte.55: Adsorbţie şi desorbţie în paturi cu mişcare continuă Regenerarea prin oscilaţii termice utilizează următoarele surse termice: • • • • Abur. Folosirea aburilor supraîncălziţi este metoda principală de regenerare a granulelor de cărbune activ. permiţând recuperarea şi reutilizarea substanţelor instabile. dar se aplică şi metoda cu gaze inerte fierbinţi. zeoliţi sau polimerii adsorbanţi.Capitolul 3 În funcţie de metodele de regenerare continuă sau simultană descrise anterior. cel mai utilizat Microunde Încălzitoare incluse Gaze inerte fierbinţi. există diferite metode de regenerare a adsorbantului din paturile fixe: • • • Regenerare prin oscilaţii termice Regenerare cu vacuum Adsorbţie în presiune oscilantă ( PSA) descrisă mai sus. Această metodă se poate aplica la adsorbanţii cu cărbune activ. Adsorbanţii pe bază de polimeri necesită temperaturi mult mai mici ale aburilor sau gazelor calde pentru regenerare ( cca 80°C) Regenerarea cu vacuum permite desorbţia la temperatura ambiantă. Aer de stripare contaminat Desorber Abur Condensator Noncondensabil Aer purificat Aer de racire Solvent desorbit Solvent recuperat Figura 3. separare gravitaţională sau prin distilare pentru separarea compuşilor antrenaţi. Waste Water and Waste Gas Treatment 195 .

Pentru aceste emisii există alte tehnologii recomandate. etc.1) Reducerea poluanţilor rezultaţi din instalaţiile de tratare ca COV-uri. substanţe odorante. care nu pot recirculate sau utilizate sub altă formă.1–2 1 maximum 25 % of LEL 10–100 1 maximum <70 % cat de scazuta posibil Zeoliti <100000 1 <250 1 atmosferic 1 maximum 25 % LEL Polimeri maximum 25 % LEL [cww/tm/70] Avantaje /Dezavantaje • • • • Avantaje Eficienţă mare în eliminarea şi recuperarea COV-urilor Tehnologie simplă şi robustă Grad mare de saturare a adsorbantului Instalaţie simplă Întreţinere uşoară. gazolină. pentru a îmbunătăţii funcţionarea altor procese de recuperare cum ar fi folosirea membranelor filtrante ( vezi secţiunea 3.1. solvenţi. • • • • Dezavantaje Particulele din efluent pot cauza probleme în exploatare Mixturile pot cauza distrugerea prematură a adsorbantului Nu se pot aplica la gaze cu umiditate Pericol de incendii Posibilă polimerizarea compuşilor organici nesaturaţi pe granulele de cărbune activ. • • 196 Waste Water and Waste Gas Treatment . etc. produs. cum ar fi carbune activ care se incinerează ca filtre de gardă la instalaţiile de tratare finale. alimentare cu combustibili.5. Limitări şi restricţii ale utilizarii: Limite / restricţii Debitul gazului [Nm3/h] Temperatura [°C] Presiunea [MPa] COV-uri Dioxine [ng/Nm3 TEQ] Umiditate relativă 1 GAC 100–100000 1 15–80 1 0. Tehnologiile cu adsorbţie sunt aplicabile pentru controlul.) pentru reutilizare şi recirculare. reciclarea sau prepararea emisiilor de aer poluate cu COV-uri rezultate din: • Degresări • Pulverizare vopsele • Extracţia solvenţilor • Acoperiri cu pelicule metalice • Acoperiri cu pelicule de plastic • Tratarea hârtiei • Produse farmaceutice • Combustibili. urme de gaze etc. recuperarea. Aplicarea ca tehnologii de tratare nu se recomandă la emisii gazoase cu concentraţii mari de COV-uri deoarece regenerarea repetată va avea efect defavorabil asupra profitabilităţii.Capitolul 3 Aplicatia The application of adsorption encompasses: • • • Recuperarea COV-urilor ( materii prime.

Zeoliti GAC GAC GAC <0. Reducerea eficienţei Waste Water and Waste Gas Treatment 197 . Aprinderea paturilor adsorbante cu GCA pot obtura porii adsorbantului intact sau transformă adsorbantul în scrum cauzând grave defecţiuni instalaţiei. cetone sau alţi compuşi cu grupări active) la temperaturi apropiate de temperaturile de oxidare. Toate procesele de adsorbţie sunt exotermice.1 ng/Nm3 TEQ 1 [cww/tm/70] Efecte inter-media Materiile consumabile sunt: Consumabile Aburi ( desorbţie) [ kg/kg solvent recuperat] Azot gazos ( gaz fierbinte pentru desorbţie ) [Nm3/to solvent] Apă de răcire (condensare) [m3/to solvent] Pierdere de adsorbant [kg/to solvent] Variaţia presiunii [kPa] Energie [kWh/to solvent] 1 2 GAC 1. de aceia metoda nu e recomandabilă compuşilor organici. Pericolul apare în cazul adsorbţiei hidrocarburilor (de ex. COV-urile pot fi determinate ca carbon total (excluzând particulele) utilizând detectoare de ionizare cu flamă. Aceste incidente pot fi evitate prin mărirea umidităţii aerului sau prin răcirea patului adsorbant. În situaţiile în care nu este posibilă regenerarea. rezultând aprinderea patului adsorbant în cazul folosirii GCA.Capitolul 3 Niveluri realizabile de emisie/ Randamente Parametru COV Toluen Miros Mercur Hidrogen sulfurat Dioxine 1 Randament [%] 80–95 1 90 1 80–95 1 80–95 1 Nivel de emisie [mg/Nm3] Observatii GAC GAC GAC. Carbonul sau metalele adsorbite pe GCA sau pe zeoliţi pot cataliza reacţii de oxidare în condiţii de temperaturi ridicate. În funcţie de legislaţia specifică pot fi necesare şi alte tratamente ale efluentului. Monitorizarea [cww/tm/79] Eficienţa sistemului poate fi determinată prin monitorizarea concentraţiilor de COVuri/mirosuri înainte după proces. Regenerarea şi/sau distrugerea materialelor adsorbante pot fi făcute de către alte companii.01-0. O analiză calitativă a emisiilor poate fi făcută prin prelevarea de probe şi analizate prin GC/MS sau GC/FID.05 1 <0. cu excepţia celor conţinând mercur.5–1 2–5 2 35–100 2 130–260 2 Pentru toate 3 tehnicile de absorbtie [cww/tm/71] [cww/tm/64] Regenerarea cu aburi produce ape uzate cu încărcătură relativ ridicată de contaminanţi care trebuiesc apoi trecuţi prin staţie de epurare a apelor.5-6 1 35 1 Cantitatea Zeoliti Observatii Polimeri 35–60 2 100–150 0. adsorbantul trebuie distrus de regulă prin incinerare.

Cantităţi sporite de adsorbanţi Alegerea tipului de adsorbant Tehnici complicate de separare a evacuărilor (direct proporţionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporţionale) Tehnici complicate de separare a evacuărilor (direct proporţionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporţionale) Tehnici complicate de separare a evacuărilor (direct proporţionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporţionale) Utilizarea de abur pentru adsorbţie/desorbţie şi degradarea adsorbantului Reducerea duratei de viaţă a Waste Water and Waste Gas Treatment Amestecuri de solvenţi Solubilitatea solvenţilor Încărcarea solvenţilor Prezenţa impurităţilor 198 . Pentru evitarea pericolelor de incendii. În cazul în care debitul şi încărcarea cu solvent este variabilă este necesară automatizarea variaţiei vitezei ventilatoarelor şi reglarea debitelor. În patul de adsorbţie presiunea trebuie să rămână constantă. necesare utilităţi solvenţilor. acest lucru mărind eficienţa ventilatoarelor şi reduce consumul de aburi. astfel ca în cazul creşterii nivelurilor emisiilor peste un nivel pre-stabilit se comandă automat pornirea operaţiei de regenerare. 25% din LEL. Sistemele de adsorbţie sunt automatizate prin controlere logice programabile care verifică parametri din paturile de adsorbţie. [cww/tm/71] Situatia economica Tipul costurilor Investitii 3 [per 1000 Nm /h] Costuri operationale Utilitati Consumabile a 1 GAC EUR 5000-10000 EUR 240000 1 1 Zeoliti Polimeri Observatii Excluzand regenerarea Incluzand regenerarea a EUR 600–1300 per tona GAC 3 Incluzand finala depozitarea instalatie pentru 1000 Nm /h [cww/tm/70] Factori de cost [cww/tm/71]: Factori Influenta / rezultate Rata emisiilor Eficienţa adsorbţiei concentraţia solvenţilor Tipul de solvent Solubilitatea solvenţilor Mărire sistemului. Orice creştere poate indica o scurtcircuitare a filtrului de praf sau particule de adsorbant desprinse din pat. În filtre presiunea trebuie să se ridice constant după regenerare sau curăţire.Capitolul 3 pentru emisiile odorizante se determină prin luarea de probe cu prelevare în locuri apropiate şi analizarea lor prin olfactometrie. O creştere prea rapidă a presiunii creează pericolul unei presiunii mari mai târziu în cazul unei încărcări anormale cu praf. Cel mai important parametru este măsurarea variaţiei presiunii la filtrele de praf sau în patul de adsorbţie. Temperatura ieşirii gazelor în cazul adsorbantelor cu GCA trebuie monitorizată pentru a prevenii izbucnirii incendiilor. sistemele de siguranţă vor fi proiectate să permită concentraţia solvenţilor până la max.

bioxidul de sulf.4) În funcţie de poluanţi de eliminat se utilizează mai multe tipuri de lichide absorbante: Apă pentru eliminarea solvenţilor si gazelor cum ar fi halogenurile de hidrogen sau amoniacul atunci când scopul principal este înlăturarea sau recuperarea acestor compuşi • Soluţii alcaline pentru înlăturarea componentelor acide cum ar fi halogenurile de hidrogen.1. Exemple de aplicare a absorbţiei la purificarea gazelor sunt: Înlăturare poluanţilor gazoşi cum ar fi. amoniac. cel mai adesea apă. desulfurizarea biogazului • Soluţii alcaline oxidante: soluţii alcaline de hipoclorit de . Necesarul de spatiu al unei adsorptii / desorptii este aproximativ de 25% din cea a sistemului cu adsorber cu dublu pat.5. la aldehide) • Soluţie de Na2S4 pentru înlăturarea mercurului din efluenţi • Soluţii acide pentru înlăturarea amoniacului sau aminelor • Soluţii de mono etanol amine sau di etanol amine pentru absorbţia şi recuperarea hidrogenului sulfurat Scruberele sunt de mai multe tipuri: • Scrubere cu pat de fibros • Scrubere cu pat mobil • Scrubere cu pat compact • Scrubere cu talere • Turn de pulverizare Alegerea tipului de scruber depinde de : • Nivelul de performanţă cerut 199 • • Waste Water and Waste Gas Treatment . Componentele se dizolvă în lichidul absorbant. clorul. adaptarea unui sistem de adsorptie la un process existent se face simplu. Spalarea fizico-chimică ocupă un loc intermediar.3. SO2. Absorbţia fizică este o metodă preferată de purificare a substanţelor chimice când este necesară eliminarea sau reducerea compuşilor gazoşi. care vin în contact direct unul cu altul.4 Scrubere umede pentru purificarea gazelor Descriere Spalarea la umed sau absortia reprezinta un transfer de masă între un gaz solubil şi un solvent.Capitolul 3 Factori Influenta / rezultate Uşurinţa desorbţiei solventului Retehnologizarea [cww/tm/71]: adsorbantului Temperatura de desorbţie GAC Zeoliti Polimeri Daca spatiu suficient este disponibil. halogenurile de hidrogen.5. 3. unde au loc reacţii chimice reversibile care permit ulterior recuperarea compuşilor gazoşi [cww/tm/132]. hidrogen sulfurat sao solvenţi organici volatili • Înlăturarea SO2 sau a halogenilor hidrogenati • Înlăturarea prafului cu unele tipuri de scrubere (see Section 3. ozon sau peroxid de hidrogen • Soluţie de sulfit acid de sodiu pentru înlăturarea mirosului ( de ex. utilizate de asemeni pentru faza a doua de absorbţie halogenurilor de hidrogen reziduale după prima fază de absorbţie cu apă. fenolii. bioxid de clor.

Iesire gaz Separator de actionare Intrare lichid Sfere gaurite fluidizate Intrare gaz Curgere lichid Figura 3. Scruberele operează de obicei cu instalaţii de prerăcire ( de ex. plastic sau oţel. Materialul fibros poate sticlă.56 [cww/tm/79]. camere de pulverizare şi de saturare) pentru a reduce temperatura de intrare a gazelor şi simultan saturează curentul de gaz acest lucru permiţând reducerea ratei absorbţiei şi evaporaţiei solventului. Astfel de instalaţie tipică este arătată în figura 3. Scruberele cu pat mobil se folosesc pentru înlăturarea acidului fluorhidric.Capitolul 3 • Necesarul de energie • Reactivii • Proprietăţile efluentului Proiectarea optimă a scruberelor presupune obţinerea unor concentraţii mici la evacuare. În acest tip de scruber fenomenul de compactare apare foarte rar datorită faptului că sferele de plastic goale sunt ţinute în stare de constantă de fluidizare şi 200 Waste Water and Waste Gas Treatment . Curentul gaz poate fi vertical sau orizontal. acid sulfuric şi acid cromic) sau compuşi organici sau anorganici din efluent. Recipientul conţine grile suport pe care se află amplasate pachetele cu material mobil. automatizarea operaţiilor şi alimentarea în contracurent a lichidelor sau gazelor. O instalaţie de pre filtrare elimină particulele de dimensiuni mari înainte de intrarea în scruber [cww/tm/110]. Aceste sisteme adiţionale necesită mici variaţii ale presiunii. Se pot utiliza şi pentru tratarea gazelor uzate care conţin praf sau care pot forma cruste. Înfundarea duzelor de pulverizare. • Scrubere cu pat mobil Patul mobil constă din zone cu pachete mobile de regulă sfere de plastic. orificii de intrare şi ieşire a curentului de gaz şi a lichidului absorbant şi eliminator al condensului format. • Scrubere cu pat fibros Acest tip de scruber constă dintr-o cameră conţinând un material fibros care este pulverizat cu lichid. bioxidului de sulf şi mirosurilor. acid clorhidric. compactarea pachetului de fibre sau irigarea insuficientă a fibrelor poate cauza probleme instalaţiei. Acest tip de scruber este folosit la eliminarea compuşilor acizi (acid fluorhidric. Efluentul gazos este adesea răcit înainte de intrarea în scruber pentru condensarea cât mai mult posibil a lichidelor şi de a mări dimensiunile particulelor de aerosoli conţinute de efluent.56: Scruber cu pat mobil Scruberele cu pat mobil sunt echipate cu sfere de plastic cu densitate mică care se mişcă libere între grilele suport.

Se folosesc pentru absorbţia bioxidului de sulf. conţinând un pat format din materiale cu diferite forme aşezate pe grile suport.58 [cww/tm/79] Scruberele cu tavi nu se potrivesc lichidelor spumante. hidrogenului sulfurat.5 g/Nm3. amoniacului.57 [cww/tm/79]. Ele sunt proiectate să permită accesul operatorilor la fiecare tavă permiţând curăţirea şi întreţinerea Waste Water and Waste Gas Treatment 201 . distribuitoare de lichid. acestea din urmă fiind preferate acolo unde este necesară o răcire internă sau unde cantitatea mică de lichid absorbant nu umectează corespunzător patul compact. clorului şi COV-urilor. Ieşire gaz purificat Anticondens Intrare lichid Pat absorbant Eliminare absorbant Intrare gaz impurificat Dren Figura 3. Un exemplu este dat în fig. Compactarea şi formarea de cruste este o problemă serioasă a acestor tipuri de scrubere datorită faptului că accesul şi curăţarea acestora este foarte dificilă comparabilă cu alte tipuri. Principala aplicaţie a acestor scrubere este pentru absorbţia acizilor. Atunci când absorbţia este folosită pentru reducerea COV-urilor. scruberele cu pat compact sunt mai ieftine decât cele cu tăvi. bioxidului de sulf şi a mirosurilor. O instalaţie tipică de acest gen este prezentată în fig. Scruberele cu tăvi se utilizează datorită faptului că sunt eficiente şi se întreţin uşor. Talerele se afla situate la distanta scurta deasupra orificiilor din tavi. Scruberele cu pat compact nu sunt corespunzătoare pentru încărcăturile mari de particule datorită apariţiei compactării. acidului cromic. Sunt cele mai răspândite instalaţii de absorbţie a gazelor pentru controlul poluării.Capitolul 3 agitaţie. 3. Sunt proiectate cu funcţionare verticală (turnuri de absorbţie) efluentul gazos pătrunde pe la partea inferioară iar lichidul absorbant pe la partea superioară parcurgând un traseul în contra curent. Coloana mobila de substrat este rezistentă la blocare. alimentare şi evacuare pentru gazul uzat şi lichidul absorbant şi eliminator de condens.57: Scruber cu pat compact • Scrubere cu talere Scrubere cu talere de ciocnire constau dintr-un turn vertical cu mai multe turn vertical prevăzut cu numeroase tăvi perforate (site). Este necesară prevederea cu instalaţii de reducere a pulberilor la accesul eflentului în acest tip de instalaţie. Aplicarea lor este limitată la un conţinut în particule mai mic ca 0. Mişcarea constantă şi suprafaţa lucioasă a bilelor previne aderenţa componentelor substratului. 3. • Scrubere cu pat compact Acestea sunt alcătuite dintr-o carcasă exterioară.

sunt alcătuite dintr-o serie de duze de pulverizare prin care se dozează lichidul absorbant. Înălţimea coloanei şi cantitatea de suport pentru lichidul absorbant sau numărul de tăvi metalice ca şi variaţia presiunii în coloană determină debitul efluentului gazos. Coloanele cu umplutură sunt preferate celor cu talere când avem de-a face cu materiale corozive deoarece primele pot fi realizate din materiale ieftine şi rezistente la coroziune cum ar fi fibre de sticlă sau PVC. 202 Waste Water and Waste Gas Treatment .59 [cww/tm/79]. La debite mari ale efluentului permit o mare variaţie a presiunii şi au capacitate mare de reţinere a lichidului. Un exemplu este dat în figura 3. Principala aplicare a turnurilor cu pulverizare este la înlăturarea acizilor sau a substanţelor odorante. iar efluentul gazos este introdus pe la partea inferioară de regulă în contra curent.58: Scruber cu talere Absorbţia chimică (chem-absorţia) a noxelor gazoase ca bioxidul de sulf.Capitolul 3 uşoară. Ieşire gaz purificat Anticondens Intrare lichid Perete Tăvi perforate Intrare gaz impurificat Dren Figura 3. • Turnuri de pulverizare Turnurile de pulverizare sau scrubere cu pulverizare . clorul sau hidrogenul sulfurat se face prin contactul curentului de aer cu reactivi specifici conţinuţi în tăvi. Variaţia presiunii este un factor determinant în alegerea tipului de scruber. iar din acest punct de vedere scruberele cu tăvi sunt mai eficiente ca alte tipuri din punct de vedere al costurilor.

Capitolul 3 ( a) Ieşire gaz purificat Acces separator Acces lichid Intrare gaz impurificat Evacuare lichid ( b) Acces lichid Acces separator Intrare gaz impurificat Ieşire gaz purificat Evacuare lichid Figura 3. Aceasta simplifica fierberea şi desorbţia lichidului solvent. însă face condensarea dificilă. Turnurile de pulverizare sunt de fapt scrubere tipice la umed utilizate pentru a pune în contact direct efluentul gazos cu lichidul absorbant. Un sistem tipic de absorţie/desorbţie este arătat în Figura 3.60 [cww/tm/71]. nu reprezinta un caz general. Concentraţia tipică a poluanţilor trebuie să fie între 100 şi 10000 mg/Nm3. Waste Water and Waste Gas Treatment 203 . Distilarea şi striparea se fac în condiţii de presiune redusă pentru a reduce temperatura şi a micşora riscul descompunerii substanţelor organice [cww/tm/71].59: Turn de pulverizare. Acest tip de instalaţie are cel mai scăzut randament şi folosesc în special pentru înlăturarea gazelor cu solubilitate mare. Desorbţia cu vacuum asa cum este descrisa in figura 3.60. însă e necesară o proporţie mare a lichidului absorbant/ gaz de purificat (>3 l/m3 ) pentru reţinerea particulelor fine. insa o optiune. (a) În contra curent. condensare şi colectare. Compuşii gazoşi sunt apoi condensaţi şi reutilizaţi. Pentru recuperarea gazelor este necesară desorbţia acestora. Condensatul poate fi utilizat ca atare sau poate fi supus unei alte operaţii de distilare. în acest tip de scruber depunerile se formează mai greu. (b) În curent Colmatarea duzelor de pulverizar pot cauza probleme. Prin rectificare compuşi sunt supuşi ciclurilor de încălzire. Metoda clasică de desorbţie/regenerare constă din distilare sau rectificare prin care compuşi trec în fază gazoasă.

3) sau incinerarea gazelor (vezi secţiunea 3.1.60: Sistemul tipic de absorptie/desorptie Aplicatia Absorbţia este larg răspândită în industria materiilor prime sau pentru separarea COV-urilor care au concentraţie mari în efluenţii gazoşi şi sunt solubili în apă cum ar fi: alcooli. a unui timp lung de contact şi a unui raport mare gaz/lichid absorbant.Capitolul 3 Aer purificat Pompă de vid Condensator Coloană de absorţie Coloană de absorţie Solvent recuperat Aer cu solvent Lichi absorbant saturat Regenerarea absorbamntului Abur Figura 3. acetona sau formaldehida. au presiune de vapori mică şi vâscozitate mică.5.5).5. Folosirea absorbţiei ca metodă de control al poluării depinde de: • • • • • Valoarea recuperării poluantului Costul epurării apelor Eficienţa necesară a recuperării Concentraţia poluanţilor în efluentul gazos Necesarul de solvenţi/reactivi chimici Absorbţia este îmbunătăţită prin • • • • Mărirea suprafeţei de contact Proporţie mare a raportului gaz lichid Concentraţii mari ale compuşilor în efluentul gazos Temperatură scăzută Pentru concentraţii mici ale COV-urilor conţinute în efluenţii gazoşi metoda turnurilor de absorbţie nu este rentabilă datorită necesităţii unor instalaţii foarte mari. De asemeni această metodă este potrivită pentru controlul emisiilor de solvenţii organici care au o mare solubilitate în gaze.4 şi 3.2. În astfel de situaţii este mai rentabilă folosirea altor tehnici cum ar fi adsorbţia cu GCA ( vezi secţiunea 3.2. Tehnica absorbţiei gazelor ca metodă de controlul final al emisiilor este folosită mai adesea pentru compuşii anorganici.5. 204 Waste Water and Waste Gas Treatment .

baze. • • • • • • • Scrubere cu pat compact • • • • • • • Variaţii de presiune mici sau medii Instalaţiile construite din PAFS pot funcţiona în medii puternic corozive Eficienţă mare a transferului de masă Posibilitatea colectării eficiente a gazelor şi particulelor Investiţii mici Volum mic al instalaţiilor.2–11 (scrubere cu pat fibros) 2 450 (scrubere cu pat compact) 3 Temperatura [°C] Presiunea Încărcarea cu poluanţi [g/Nm3 ] Particule [mg/Nm3] 1 2 [cww/tm/70] [cww/tm/110] 3 [cww/tm/113] 4 [cww/tm/111] 5 [cww/tm/114] Avantaje /Dezavantaje Avantaje General Dezavantaje General • Este necesară compensarea pierderii de apă sau de reactivi prin evaporare • Rezultă ape uzate • Necesitatea adăugări ide reactivi ( de ex. oxidanţi. Tendinţa de compactare a absorbantului Costuri de întreţinere mari comparativ cu alte tipuri de scrubere • Construcţiile din PAFS sunt sensibile la temperatură • Costuri de intretinere mari • • Waste Water and Waste Gas Treatment 205 . emolienţi) • Pulberile separate ca nămol trebuiesc supuse tratamentelor în vederea reutilizării sau distrugerii • Structuri de rezistenţă pentru instalaţiile fixate pe acoperiş • Pentru instalaţiile exterioare este necesară protecţia la îngheţ • Materialul compact se îmbâcseşte datorită prafului sau unsorilor • Potential de corodare • Particulele separate pot fi contaminate şi necorespunzătoare reciclării • Evacuările de gaz necesită a fi reîncălzite pentru evitarea penei de abur. Scrubere cu pat compact Gamă largă de utilizare Eficienţă mare Instalaţii compacte Tehnologii simple şi robuste Întreţinere uşoară Puţine componente sensibile Pot lucra cu compuşi volatili sau inflamabili cu riscuri mici • Produc răcirea aburilor • Condens minim • Neutralizare uşoară a gazelor şi pulberilor. acizi.Capitolul 3 Limitele şi restricţiile de utilizare sunt: Limitări / restricţii Debitul gazului [Nm3/h] 50–500000 1 1800–170000 (scrubere cu pat fibros) 2 900–130000 (scrubere cu pat compact) 3 1700–130000 (scrubere cu talere) 4 2500–170000 (turnuri de pulverizare) 5 5–80 (în general) 1 <60 (scrubere cu pat fibros) 2 4–38 (scrubere cu pat compact pentru poluanţi gazoşi) 3 4–38 (scrubere cu talere pentru poluanţi gazoşi) 4 4–38 (turnuri de pulverizare pentru poluanţi gazoşi) 5 10–40 (scrubere cu oxidare alcalină) 1 30 (desulfurizarea biogazului) 1 (Temperatura ridicată a gazelor produce pierderea ridicată a lichidului de spalare prin evaporare) atmosferică 0.

• Funcţionare în condiţiile de debite mici ale efluentului sau cu cantităţi mici de lichid • În aceeaşi instalaţie se poate realiza şi absorbţia gazelor şi a pulberilor • Înlăturarea SO2 se face prin trecere rapidă • Operare şi întreţinere uşoară. • • • Eficienţă mică a transferului de masă Eficienţă mică în eliminarea particulelor fine Construcţiile din PAFS sunt sensibile la temperatură • Costuri de operare mari.3.9 c >99 1 80–99 d 2 >90 90–95 1 80->99 h 5 95–99 d. multe tipuri de reactivi e poate atinge > 99% f scrubere cu pat compact g scrubere cu pat fibros h scruber cu talere 1 2 [cww/tm/70] [cww/tm/114] 3 [cww/tm/113] 4 [cww/tm/110] 5 [cww/tm/111] 206 Waste Water and Waste Gas Treatment .f.g 3.e 2 70->99 f.4 alimentare cu concentraţie mare alimentare cu concentraţie mică c 3 3 alimentare la concentraţia de 25 g/Nm la ammoniac.1–1 1 <1 1 <1 1 <40 1 Observaţii apă apă alcalin apă alcalin apă acid acid alcalin alcalin alcalin >99. concentraţia efluentului < 10 mg/Nm d turn de pulverizare. Niveluri de emisie realizabile /Randament Parametri Alcooli Acid fluorhidric Acid clorhidric Acid cromic Amoniac Amine Bioxid de sulf Fenoli Hidrogen sulfurat Compuşi anorganici COV-uri a a b Randamentul [%] up to 95 1 >99 1 >99 1 Nivelul emisiilor [mg/Nm3 ] down to 100 1 <50 1 <1 1 <50 1 <10 1 <0.h 2.5 50–95 d.Capitolul 3 Avantaje Dezavantaje Scrubere cu talere Scrubere cu talere • Flexibilitate în condiţiile de operare ( • Depunerea de praf pe valve sau pe talere variaţia presiunii) • Costuri mai ridicate ca alte scrubere. Turnuri de pulverizare Turnuri de pulverizare • • • • • • • Variaţie de presiune mică Construcţiile din PAFS pot opera în medii puternic corozive Consum mic de energie Investiţie mică Lipsa compactării absorbantului Necesită spaţiu mic Capacitate de reţinere a gazelor şi pulberilor.

pentru o anumita componenta a gazului rezidual. O analiză calitativă a emisiilor poate fi făcută prin prelevarea de probe şi analizate prin GC/MS. halogenurile de hidrogen prin analize cu soluţii de reactivi. nu se include desorbţia Depinde de tipul de absorbţie [cww/tm/71] [cww/tm/70] Se solicita de obicei prelucrarea lichidului circulantk. existenţa unor instalaţii de epurare a acestora. care coordoneaza operatia in instalatie in mod automat (de ex. Accesul în interiorul instalaţiei trebuie să fie uşor. optimizate pentru o absorptie mare de gaz).4-0. prin utilizarea detectoarelor de ionizare cu flamă. Determinări uzuale trebuiesc făcute pentru: • Măsurarea variaţiei presiunii în lungul coloanei. temperatura. Eficienţei reducerii emisiilor odorizante se determină prin luarea de probe în cupă în locuri de probă apropiate şi analizarea lor prin olfactometrie. Se utilizează de regulă sisteme computerizate de automatizare şi control al instalaţiilor (PLC) sau digitale (DCS). Waste Water and Waste Gas Treatment 207 . în scopul depistării unor posibile anomalii în funcţionare care trebuiesc remediate • Determinarea debitului de intrare a apei • Debitul de recirculare a apei • Debitul de reactivi • În anumite situaţii pH-ul. .Capitolul 3 Efecte inter-media Principalele utilităţi şi consumabilele pentru absorbţie [cww/tm/71]: Consumabile Apă ca absorbant Reactivi (acizi.8 1 Depinde de tipul de absorbţie. însă desorbţia poate cauza emisii în atmosferă. oxidanţi) Posibilităţi de desorbţie Apă răcită pentru condensator Aburi pentru rectificare Energie [kWh/1000 Nm3] Variaţia presiunii [kPa] 1 2 Cantitate Observaţii 30-40 kg/1000 Nm3 efluent gazos(abur 120 °C) 1 0. Este disponibil si un program care poate preconiza parametrii optimi de operare. Bioxidul de sulf este de regulă monitorizat cu analizoare cu infraroşu. Scruberele necesită inspecţii periodice pentru identificarea oricăror defecţiunii.2-1 2 0. Actiunea operatorilor instalatiei este minima. datorita inchiderii automate si a alarmelor reglate la un sistem de control de ex. Aceasta este in mod special util unde modificarile concentratiilor din fluxul de gaz si /sau solvent vor fi semnificante. conductivitatea electrică şi ORP. in functie de degradarea sa (de ex. Monitorizare [cww/tm/79] Eficienţa scruberelor este determinată prin monitorizarea concentraţiei poluanţilor gazoşi înainte şi după tratare. blocaje sau zone cu coroziune. adica cerintele de circulare si abur. alcalii. Scruberele generează ape uzate pentru care este necesară. continutul solid insolubil) si pierderile prin evaporare. pentru un flux redus de lichid sau pierderi de vacuum. Si necesarul de energie trebuie luat in considerare. functionand la valori pH si ORP stabilite. Cea mai folosită metodă este desorbţia gazelor mai ales atunci când scopul folosirii scruberelor este tocmai recuperarea compuşilor din efluent. iar orice probleme trebuie detectate rapid prin montarea unor senzori la evacuarea efluenţilor din instalaţii. COV-urile se determină prin dozarea carbonului total exceptând particulele.

doarece calitatea desorbirii reprezinta factorul cheie in performanta absorbirii.09 2 USD 51-1300 3 USD 28-940 4 [cww/tm/110] [cww/tm/113] 3 [cww/tm/111] 4 [cww/tm/114] Factorii costurilor [cww/tm/71]: Factori Debitul efluentului Eficienţa recuperării Eficienţa absorbţiei Tipul de solvent Amestecuri de solvenţi Influenta / rezultate Dimensionarea corespunzătoare a instalaţiei Lungimea coloanei de absorbţie Recircularea lichidului absorbant. si a partilor de echipament mobile. necesitatea pompării Alegerea tipului de absorbant Tehnici complicate de separare a evacuărilor (direct proporţionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporţionale) Tehnici complicate de separare a evacuărilor (direct proporţionale) Tehnici de separare consumatoare de energie (direct proporţionale) Pierderi prin purjare şi costuri mari necesare tratării sau distrugerii acestuia Temperatura de desorbţie Dimensionarea corespunzătoare a instalaţiei Solubilitatea solvenţilor Degradarea lichidului absorbant Uşurinţa desorbţiei solventului Debitul efluentului Retehnologizare [cww/tm/71]: Scrubere cu pat Scrubere cu pat Scrubere cu pat Scrubere cu talere Turnuri de fibros mobil compact pulverizare În cazul existenţei spaţiului . 208 Waste Water and Waste Gas Treatment .Capitolul 3 Cerintele de intretinere sunt minore. Retehnologizarile sistemelor existente de absorptie cu structura compacta imbunatatita si/sau lichide pot fi realizate de asemenea pentru imbunatatirea functionarii echipamentului de recuperare.24-1. [cww/tm/71] Situatia economica Costuri Tipuri de costuri Scrubere cu pat fibros USD 600-1800 1 USD 100021100 1 USD 40-710 1 Scruber e cu pat mobil Scrubere cu pat compact USD 6200-33500 2 USD 9300-42300 2 Scrubere cu talere Turnuri de pulverizare USD 500-2200 4 Investiţii [per 1000 Nm3/h] Costuri de operare anuale [per 1000 Nm3/h] Costuri efective [/to/an/poluant controlat] 1 2 USD 1300-7000 3 USD 1500-42000 3 USD 800-28100 4 USD 0. Ele se limiteaza in principal la verificari de rutina asupra sistemului de desorbier. sistemele de absorptie se pot retehnologiza relative usor in cadrul instalatiilor existente.

Ele pot fi folosite la valori scazute de gaze. Se presupune ca in multe cazuri filtrele deschise nu ingaduie o suficienta indepartare a materialelor emise si adesea impiedica articolele technologice de a realiza o reducere cuprinzatoare de VOX. asadar au tendinta de a se largi. Scurgerea gazelor este de sus in jos ori vice versa. mangal sau poliuretan. sau material inert ca lutul.61: Constructia Filtrului Biologic Filtrele biologice pot fi impartite in: filtre biologice deshise filtre biologice inchise Un filtru biologic deschis este alcatuit dintr-un strat de material de filtru poros bazat pe o retea de tuburi prin care aerul contaminat se sufla pe filtru. Majoritatea filtrelor biologice in functiune sint filtre cu strat deschis. utilizarea filtrelor biologice deschise este limitat. Curentul de gaze este ventilat la filtru cu ventile electice. In spatii cu climat rece (inghetat).5. Ventilatorul.1 Filtrare biologica Descrierea VOC si a Compusilor Curentul de gaz rezidual este trecut peste un strat de materiale organice ca turba. Un filtru biologic este prezentat in Figura 3. O alternativa constitue fltrele biologice multi-nivelate. sistemul de ventilatie si materialele componente ale filtrului biologic trebuie sa minimalizeze efectele gazelor reziduale corozive. Filtrele Waste Water and Waste Gas Treatment 209 . Deci sistemele de filtre inchise cu alimentatie si scurgere de gaz controlat ar fi de preferat.5. iarba neagra. compost. apa si biomasa. Gaz purificat Material filtrant Efluent gazos Dren Figura 3. excesul de condens si praf / namol. Un filtru biologic inchis contine un strat de material care sustine o populatie corespunzatoare de microbi si care este plasat sub un sistem de distribuire.61 [ cww/tm/79]. care sint mai putin costisitoare decit filtrele biologice inchise dar mai putin eficiente. unde citeva straturi sint suprapuse eludind astfel nevoia de un spatiu larg. unde este oxidat biologic de catre micro-organisme natural prezente in dioxid de carbon. Aceste filtre necesita o lunga durata de retenţie.2.2 Operatiuni si Procese de Reducere a Anorganici 3.Capitolul 3 3. care distribuie curentul de gaze reziduale uniform peste filtru.

Epurarea de gaze umeda poate fi aplicat ca pre-tratament cu scopul de-a reduce continutul excesiv de particule. cu un maxim de doi ori trei straturi. Acesta include un spalator de gaze umed ca facilitate de pre-tratament. Durata de retenţie pentru a permite o scadere efectiva de ex. depinde de concentratia de poluanti. Ca aproximatie. Aplicatia Filtrul biologic este folosit in industria chimiei si petrochimiei la fel ca si in statiile de epurare. Este regulata de un regulator de umiditate sau epurator de gaze. ori prin amestecare cu aer ori prin introducearea unui epurator de gaze sau schimbator de caldura. In mod normal nu este potrivit pentru ape reziduale care contin mai multi poluanti diferiti /sau schimbatori. hidrocarburi. 210 Waste Water and Waste Gas Treatment . stiren si odorizantele poluante. Dispozitivul de umidificare trebuie protejat de inghet in regiunile unde tempetatura considerabil sub 0 C este o problema. Balanta de umiditate este de regula foarte critica (umiditatea relativa de gaze de 95% sau mai mult este ceruta). toluen. Mai mult.5 si 1. pot fi dezvoltate pentru a realiza a reducere pe scara larga a componentelor xenobiotice. hidrogen sulfurat. Umiditatea relativa a materialului de filtru trebue sa fie sub 60% pentru a evita infundarea. citeodata in combinatie cu umidificarea materialului de filtru. ce indeparteaza componentele gata biodegradabile. Un proces tipic de filtrare biologica este prezentat in Figura 3. Este o modalitate de reducere. pentru ca durata de retenţie necesara ar fi prea lunga pentru dimensiunile normale de filtru. Filtrarea biologica este potrivita in cazul concentratiilor scazute de poluanti. Microorganismele sint introduse intr-un strat fixat. Incarcatura specifica a stratului de filtru este intre 100 si 500 Nm3/h pe m2 de suprafata de filtru. Pentru aplicarea la curentii de gaze reziduale calde (> 35 C) racirea este necesara.5 m.62 [cww/tm/64].Capitolul 3 biologice inchise de o inalta technologie. metanul nu este redus. a mirosului. scopul ar fi un minim de 30 pina la 45 de secunde durata de retenţie Calitatea materialului si procesul de operare a instalatiei de filtru biologic necesita o protectie impotriva corodarii. Trebuie asigurat indepartarea condensului de pe conducte [cww/tm/46]. a incarcaturii poluante si valorii de poluanti care nu sint corespunzatoare filtrarii biologice. usor solubile in apa. ca amine. Grosimea materialului de filtru este intre 0.

62: Proces tipic de filtrare biologica Limite si restrictii de aplicare: Limite/ restrictii Curentul de gaz [Nm3/h] Temperatura [ C] Presiune Concentratie de oxigen Umiditate relativa [%] Continut de praf. aproape saturat cu apa 1 cauzeaza infundari. pina la 200000 15-40 2 55. ploaia si temperatura ridicata a ambientului afecteaza materialul filtrului si reduce eficienta Condnitii climatice 1 2 [cww/tm/64] [cww/tm/70] 3 [cww/tm/132] 4 comentariu Waste Water and Waste Gas Treatment 211 .Capitolul 3 Gaz purificat Strat filtrant Efluent gazos Apă Figura 3. uleiuri Concentratie de hidrocarburi [mg/Nm3] Amoniac Concentratia de miros [ou/Nm3] Concentratie de toluen [mg/Nm3] Concentratie de stiren [mg/Nm3] Componente continind N. deci necesita pre-tratamen 200-2000 2. care cauzeaza frecventa de inlocuire mai ridicata Inghetul.4 • poate reduce eficienta degradarii pentru hidrocarburi • se poate degrada la N2O 20000-200000 2 20-500 2 50-500 2 Pot acidifica si inactiva filtrul biologic fara capacitate de tamponare. grasimi. cu bacterii termofile atmosferica 2 aproape nivelului ambient 1 >95. S sau Cl 100-400 per m2 de suprafata de filtru1.

Filtrele biologice inchise de regula recicleaza materialul solubilizat. substante odorizante Dezavantaje • Straturile uscate ale filtrelor din turba si compost sint greu de rehidratat • Design relativ voluminos • Otravirea si acidificarea biomasei trebuie evitata • Fluctuatia in curentul de gaz are un mare impact asupra performantei • Garnitura este sensibila la infundari din cauza prafului Nivele de emisie realizabile / Rate de performanta Paremetri Rate de performanta [%] 75–95 1 80–95 1 Nivelul de emisie [mg/Nm3] >5 1 >5 1 >10 1 >5000 ou/Nm3 1 Comentarii Hidrocarburi Toluen Stiren Miros 1 80–90 1 75–95 1 Mirosul filtrului biologic 3 200-500 ou/Nm [cww/tm/70] Eficienta filtrarii biologice depinde foarte mult de compozitia curentului de gaze reziduale. golire. Eficacitatea pote fi determinata prin evaluarea gazelor intrate si iesite. metoda potrivita depinzind de poluanti ce trebuiesc reduse.Capitolul 3 Avantaje si dezavantaje Avantaje • Constructie simpla • In combinatie cu adsorbtie si absoptie este de asemenea potrivit pentru componente abia solubile • Eficienta ridicata pentru componente biodegradabile ca ex. Apa infiltrata prin materialul de filtru poate contine reziduri organice si trebuie inlaturat. tipic nu mai mult de 1 an 1 [cww/tm/70] La filtre biologice deschise materialele de filtru trebuiesc prelucrate si inlaturate din cind in cind. Intrucit nu toate VOC trecute prin filtrul biologic sint biodegradabile. materialul de filtru se poate incarca cu materiale contaminoase periculoase ce trebuiesc a fi distruse (incinerate).componente alcalice sau acidice pentru corectarea pH-ului) Apa Energie [kWh/1000 Nm3] Cadere de presiune [kPa] a Valoare Comentarii 5 l/1000 Nm3 1 <1 1 0. Efecte inter-media Principalele ustensile si materiale consumabile sint: Materiale consumabile Material de filtru a Chimicale (nutriente. Canalizarea gazului rezidual se poate produce prin straturi de filtrare reducind astfel eficacitatea filtrului biologic. Monitorizare Echilibrul umiditatii trebuie examinata cu grija deoarece este un articol critic pentru operatiunea exacta a filtrului biologic. 212 Waste Water and Waste Gas Treatment . Este ceruta examinarea regulata a pH-ului apei de infiltrate prin filtru. otravire.5–2 1 longevitatea materialului de filtru depinde de fortarea lui prin acidificare.

apa de spalare continind o populatie de microbi potrivite pentru oxidarea componentelor de gaze nocive. 3.1.4) si biodegradarea.2.5. Waste Water and Waste Gas Treatment 213 . Microbii sint suspendati in apa.2 Bio-spalarea Descrierea Bio-spalarea combina spalarea de gaze umeda (absorbtia) (vezi sectiunea 3.Capitolul 3 Situatia economica Tipuri de costuri Costuri de investitie Cheltuieli de operarea munca utilitati consumabile Intretinere b a b 3 Costuri EUR 5000–20000 1 [per 1000 Nm3/h] 2 ATS 4000–180000 3 [per m filter] ATS 10000–20000 2 Observatii 1 h per saptamana pro filtru 1 + 2 zile per an EUR 200 per m3 material filtrant 1 ATS 5000–300000 2 <ATS 1000 c 2 per an per 1000 Nm /h capacitate per year c 3 per year per 1000 Nm /h capacitate 1 [cww/tm/70] 2 [cww/tm/46] Cheltuielile de intretinere si operare sint scazute. pentru ca nu se necesita carburanti sau chimicale Parametri relevanti de cheltuieli sint: • • • • • rata curentului de gaze reziduale concentratia de poluanti in curentul de gaze tipul de componenti in curentul de gaze eficienta ceruta caracterul materialului de filtru.63 [cww/tm/132]. conditiile folosirii epurarii biologice sunt: • sa fie posibila spalarea componentilor de gaze reziduale • componenti spalati trebuie sa fie biodegradabili in conditii aerobice Un epurator biologic este aratat in figura 3.5. Ca urmare.

4.3. ape reziduale provenind din statiile de epurare a apelor reziduale biologice.1). etan).In functie de compozitia gazelor reziduale. etc. Inoculatia cu culturi preparate in cuve de fermentaţie este in aplicat mai ales in cazul inpuritatilor ce contin sulf (mercaptan. Un proces tipic de epurare biologica este prezentat in Figura 3. (b) Circulatia namolului activat. (c) Rezervor activant Proiectul bioreactorului este bazat pe un namol activat sau sistem suport pentru nămol (detalii in Sectiunea 3.Capitolul 3 Gaz purificat Efluent Aer Figura 3. hidrogen sulfurat. in functie de inpuritati.3.64 [cww/tm/64].) sau chlorine (hidrocarburi clorurate din seria metan. Epuratoarele biologice sint frecvent inoculate cu namol activat ca de ex.63: Un epurator biologic tipic (a) Absorbant. performanta epuratorului biologic va atinge nivelul dorit numai dupa citeva saptamini de adaptare. 214 Waste Water and Waste Gas Treatment . Mixtura apa-namol este recirculat in reactor. Poluantii absorbiti sint degradati in rezervoare cu namol aerisite. sulfura de dimetil. Turnul de epurare trebuie proiectat in asa fel incit sa fie asigurata o perioada de contact de aproximativ o secunda.

64: Proces tipic de epurare biologica Evaporation accompanied by mineralisation and dosage of nutrients and/or neutralisation agents normally causes an increase of salt content in the absorbent. si odorizantele contaminoase. though it has been found that stable biodegradation rates can be maintained. Masuri de prevenire a formarii excesive de sare sint.Capitolul 3 Gaz purificat Efluent Apă tehnologică Aer Figura 3. clorine si/sau nitrogen duc la acidificare (formarea acidului sulfuric. Acest efect poate inhiba procesul biologic. Waste Water and Waste Gas Treatment 215 . ca amoniacul. aminele. usor solubile in apa. Aplicatia Epurarea biologica este folosita in industruűia chimica si petrochimica la fel si in statiile de epurare. This effect might inhibit the biological process. Epurarea biologica este potrivita in cazul concentratiilor scazute de poluanti. ce este corectat prin controlul pH-ului. hidrocloric sau nitric). Utilizarile tipice si dovedite ale epuratorului biologic sint illustrate in Tabelul 3.14 [cww/tm/53]. Este o technica de reducere ce indeparteaza componentele gata biodegradabile. even with salt concentrations corresponding to a conductivity of up to 5000 µS/cm [cww/tm/53]. de ex: • • • indepartarea adecvata a absorbantului si adaugarea simultana de apa proaspata operatii cu apa dedurizata saturatia de vapori a contracurentului de gaze reziduale Componentele ce contin sulf. sulfidul de hidrogen toluenul. Evaporarea insotita de mineralizare si dozare de nutrienti si /sau agenti de neutralizare in mod normal cauzeaza o crestere a continutului de sare in absorbant. Durata de retenţie a absorbantului de 20-40 (maximum) zile s-a dovedit a fi suficienta. stirenul. hidrocarburile. desi s-a constatat ca ratele stabile de biodergadare pot fi mentinute chiar si cu concentratii de sare ce corespund unei conductivitati de pina la 5000µS/cm [cww/tm/53].

Amine. xilen. aceton) Acizi carboxilicesi esterele lor (acid acetic.1. glicol bitiric) Aldehide si ketoane (formaldehida. acetilena etc. hidrocarburi cu lant lung. exceptind chlorofenolul Limite si restrictii de aplicare: Curentul de gaz [Nm /h] Temperatura [°C] Presiune Concentratia de microorganisme 216 3 Limite /restrictii 1000-3000 Nm3/h pe m2 suprafata de coloana 15-40 2 30-35 (optim) 3 Atmosferica 2 > 15 g/l substanta uscata 3 Waste Water and Waste Gas Treatment . acetaldehida.14: Aplicare tipica a epuratorului biologic Aplicabilitatea epuratorului biologic la grupurile de componente este [cww/tm/53]: Foarte potrivit Alcool (metanol. tricloroetena. acid glicolic ester) Fenoli (fenol. Clorofenoli.1-tricloretan. dioxan) Disulfid de carbon Nitro-componente hidrocarburi halogenate (diclormetan.Capitolul 3 Elimina. 1. pentan.. hidrogen sulfurat Potrivit Naftalina Tioeteri (sulfide) Amoniac Nepotrivit Hidrocarburi alifatice (metan. toluen. hexan. acid propionic. di-etil. acetat de butil. percloretena. 1. etanol. VCM).Hidrocarburi rea alifatice mirosurilor Rezervoare de namol activat ale statiilor de epurare biologica Productia de enzime Productia de mirosuri Industria de cauciuc Reglarea risipei de vopsea Productia de metionin Productia de polimerizare Gaze de la depozite de reziduri periculoase Hidrocarburi aromatic e Compon ente pe baza de oxigen Compon en-te pe baza de sulf Compone n-te pe baza de nitrogen Hidrocarburi halogena te H2S NH3 Uleiuri eterice X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Tabelul 3. glicol. ciclohexan) hidrocarburi aromatice (benzen. diglicol. butanol. methacrilat de metil. acetat de etil. Componente de nitrogen heterociclice.2-dicloretan. eter. acid butiric. cresol) Componente de sulf heterociclice Mercaptani. stiren) exceptind naftalanul Etere (tetrahidrofuran.

deci colectarea aerului folosit si dirijarea lui ulterioara catre o modalitate de tratament poate fi obligatorie. componente alcalice pentru corectia pH-ului) Apa Namol activat Energie [kWh/1000 Nm3] Cadere de presiune [kPa] 1 0. Monitorizarea Eficacitatea este determinata prin analiza chimica sau evaluarea mirosului la gazele de intrate si cele emise. concentratiile schimbatoare in curentul de gaze au o mare influenta asupra performantei. cloruri si /sau nitrogen Dezavantaje • Structurile de biomasa trebuiesc inlaturate deoarece ca deseu pot provoca blocaj in apa de circuit. • Componentele greu solubile sint mai grei de redus • Fluctuatia ex.Capitolul 3 Concentratia de VOC in gazele 100-2000 mg/Nm3 2. Waste Water and Waste Gas Treatment 217 . prin incinerare. deci trebuie descarcat din cind in cind.3 reziduale Concentratia de amoniac 50-200 mg/Nm3 2 3 Concentratia de miros [ou/Nm ] > 20000 2 1 [cww/tm/64] 2 [cww/tm/70] 3 [cww/tm/53] Avantaje/Dezavantaje Avantaje • Concentratiile ridicate pot fi scazute datorita conversiei ridicate de micobi • De asemenea potrivit la concentratii ridicate de componente ce contin sulf. Nivele de emisie realizabile / Rate de performanta Paremetri Rate de performanta [%] 80-90 1 80–95 1 70–80 1 Nivelul de emisie [mg/Nm3] Observatii VOC Amoniac Miros 1 [cww/tm/70] Efecte inter-media Principalele utilitati si materiale consumabile sunt: Consumabile Cantitate Observatii Chimicale (nutriente. • Apele de infiltrare trebuiesc tratate. Aceasta scurgere de apa reziduala trebuie tratata sau inlaturata printr-o alta modalitate. in functie de poluanti sau substante rezultate in urma degradarii de ex.2–0.5 1 [cww/tm/70] Datorita activitatii biologice in epuratorul biologic.2–0.5 1 0. Controlul de pH al procesului este o cerinta. concentratia de saruri in apa de circuit creste. Mirosul poate aparea ocazional din rezervoarele ce depoziteaza apa ce circula. Surplusul de namol activat trebuie inlaturat.

Calitatea maselor transferate de la gaz la faza lichida si performanta de eliminare a reactorului depind in mod esential de suprafata ariei 218 Waste Water and Waste Gas Treatment . Principiul procesului este prezentat in Figura 3. ca inele. sele etc. La selectia materialelor compacte.Capitolul 3 Situatia economica Tipuri de costuri Costuri de investitie [per 1000 Nm3/h] Costuri de exploatare munca utilitati consumbabile 1 Costuri EUR 5000–15000 1 Observatii ½ zi per saptamana 1 [cww/tm/70] 3. unde are loc transformarea biologica.2. Aceasta garnitura poate fi alcatuita din material gros. Apă recirculată Efluent Reactor cu biologic pat picurator Reactor Transfer de masa gaz/lichide Oxidare biologica a substantelor absorbite la un biocatalizator Apă uzată Gaz purificat Exces de nămol Figura 3. In contrast cu epurarea biologica. Poluantii din gazele reziduale si oxigenul sint absorbite de faza umeda si sint transportate la biofilm. o faza umeda este circulata continuu printr-un strat de material inert.65: Diagrama a procesului de bio-stropire Intr-un reactor de stropire biologica. chiar si in cazul formarii anticipate a excesului de namol.3 Bio-stropire Descriere Stropirea biologica lucreaza in conditii similare ca epurarea biologica (spalarea biologica). in fiecare caz in parte trebuie sa se asigure neblocarea pe termen lung a reactorului. microbii sint fixati pe elemente se suport.65.5. Proprietatile de suprafata trebuie sa fie de asa fel incit biofilmul sa adere ferm. ori din umpluturi structurate.

faza lichida trebuie distribuita uniform pe suprafata biofilmului [cww/tm/53]. Filtru biotrickling Aere purificat Apă Aer încărcat cu solvenţi Apă uzată Figura 3. adica de maximalizare a suprafetei umezite. Totodata. ce incepe dupa inocularea fazei umede. Faza lichida in continua circulatie preia functia de aprovizionare a populatiei de microbi cu nutrientii necesari. excesul de namol activat si produsele de reactie care la fel. conditiile esentiale ca pH-ul. pot fi inhibitori. Masurile de prevenire a formarii de sare in exces sint de ex: • • • indepartarea adecvata a absorbantului cu adaugare simultana de apa proaspata operatii cu apa demineralizata saturatie de vapori a contracurentului de gaze reziduale.2. In vederea obtinerii unor rezultate optime de eliminare.66: Instalatie tipica de bio-stropire Aplicatie Aplicarea de stropire biologica este comparabila cu cea a epurarii biologice O mica diferenta exista in componentele poluante pentru care ambele technici sint potrivite. hidrogenul clorurat in timpul degradarii diclormetanului sint spalate din reactor. ca de ex.Capitolul 3 umezite a garniturii. si acumularea de saruri trebuiesc controlate [cww/tm/53]. Ca si la epurarea biologiaca are loc o crestere a continutului de sare in absorbent. nutrientii.2): Waste Water and Waste Gas Treatment 219 .5. O instalatie de stropire biologica este ilustrata in Figura 3. Imobilizarea biomasei si formarea biofilmului in general este un proces controlat natural. (compara cu tabelul corespunzator in Sectiunea 3. Aplicabilitatea stropirii biologice pentru grupele de componente este [cww/tm/53].66. In faza lichida.

MIBK) Acizi carboxilicesi esterele lor (acid acetic.1-tricloretan. Clorofenoli.1. (VCM) Hidrocarburi alifatice (metan. butanol. Diclormetan. glicol bitiric) Aldehide si cetoane (formaldehida. diglicol. cresol) Mercaptani. Amine. etanol. clorinele si nitrogenul • Mici corectii ale pH-ului sint posibile. 1. glicol. metacrilat de metil. aceton. acid butiric. Amoniac Componente de nitrogen heterociclice. acetaldehida.2 100–400 1 >20000 1 50–200 1 5–100 1 1 Concentratia de hidrogen sulfurat [mg/Nm3] Concentratia de mercaptan [mg/Nm3] 1 3 [cww/tm/70] [cww/tm/53] Avantaje/Dezavantaje Avantaje • Biodegradarea componentelor absorbate • Potrivit pentru concentratii medii de componente acidificatoare ca sulful. 1.2 dicloretan. acid glicolic ester) Fenoli (fenol. Naftalina Componente sulfurice heterociclice Disulfid de carbon Tricloretena.Capitolul 3 Foarte potrivit Alcooli (metanol. pentan) Perclorethena. hidrogen sulfurat Potrivit Nepotrivit Stiren. Dezavantaje • Fluctuatiile curentului de aer introdus are mare impact asupra eficacitatii • Componentele greu solubile sint mai grei de redus • Concentratiile mari ale substantelor toxice si acidificatoare trebuiesc evitate Niveluri de emisie realizabile / Randamente Parametru Rate de performanta [%] 80-95 1 80–95 1 Nivel de emisie [mg/Nm3] Observatie VOC Amoniac 220 Waste Water and Waste Gas Treatment . acetat de butil acetat de etil. acid propionic. Limite si restrictii de aplicare [cww/tm/70]: Limite /restrictii Temperatura [°C] Presiune Concentratia de microorganisme Concentratia de VOC in gazele reziduale [mg/Nm3] Concentratia amoniacului [mg/Nm3] Concentratia de miros [ou/Nm3] 15–40 30–35 (optim) 2 atmosferic 2 >15 g/l materie uscata 3 400–2000 1.

Compozitia apei absorbante trebuie monitorizata prin masurarea continua a parametrilor [cww/tm/53].1-1 1 [cww/tm/70] Datorita activitatii biologice in biotrickler.Capitolul 3 Miros Hidrogen sulfurat Mercaptani Disulfid de carbon Stiren VCM 1 2 70–90 1 80–95 1 70–90 1 98–99 2 80 2 99 2 Concentratia alimentata 100 mg/Nm3 Concentratia alimentata arpox 160 mg/Nm3 Concentratia alimentata 3 pana la 100 mg/Nm [cww/tm/70] [cww/tm/53] Efecte inter-media Principalele utilitati si consumabile sunt: Consumabile Chimicale (nutriente. • • • • pH temperatura concentratia de oxigen conductivitate. deci colectarea aerului folosit si dirijarea lui ulterioara catre o modalitate de tratament poate fi obligatorie. Mirosul poate aparea ocazional din rezervoarele ce depoziteaza apa ce circula. Monitorizare Eficacitatea stropirii biologice este determinata prin concentratia gazelor intrate si cele emise. creste concentratia de sare in apa de circulatie deci trebuie eliminat din cind in cind. Surplusul de namol activat trebuie inlaturat. in functie de poluanti sau substante rezultate in urma degradarii de ex. Acest curent de apa reziduale trebuie tratat sau eliminat printro alta modalitate. prin incinerare. Situatia economica Tipuri de costuri Costuri de investitie [per 1000 Nm3/h] Costuri EUR 5000–20000 1 Observatii Cheltuieli de operare a Munca Utilitati Waste Water and Waste Gas Treatment ½ zi per saptamana 1 221 .componente alcalice sau acidice pentru corectarea pH-ului) Apa Namol activat Energie [kWh/1000 Nm3] Cadere de presiune [kPa] 1 Cantitate Observatii <1 1 0.

Citeva tipuri de oxidatori termice sint utilizate: • oxidatorul termic direct. Datorita temeraturii relativ ridicate a spatiului de combustie. Acesti factori furnizeaza planul de baza pentru sistemul de oxidare VOC. caldura emanata reducind consumul de combustibil a arzatorilor . 800 °C de catre arzatori. In prezenta VOC halogenati.Capitolul 3 Materiale consumabile 1 [cww/tm/70] 3. Este necesara instalarea unor facilitati additionale ca de ex.2. turbulenta (pentru amestecare) si disponibilitatea de oxigen.apoi parasind camera de consumatie printr-o a doua matriţă ceramică de schimb de caldură transfera energia termica pentru a fi re-utilizat la pregatirea ciclului urmator .curentul de gaz curat este eliberat print-un ventil de emitere pentru descarcare. 222 Waste Water and Waste Gas Treatment . doar mici cantitati de monoxid de carbon si NOX se formeaza. care este mentinut la cca. spalatorul alcalin pentru eliminarea halogenilor de hidrogen. urmarind procedeul [cww/tm/132]: . conditii speciale pot fi necesare pentru a innabusi generarea (ori de-novo sinteza) de dioxina.5. toate afecteaza rata de eficienta a procesului de combustie.apoi intra in camera de combustie. Timpul. temperatura (de 200400 °C aupra punctului de auto-aprindere).4 Oxidarea termina Descriere Oxidarea termica este procesul de oxidare a gazelor combustibile si a mirosurilor in curentul de gaze reziduale prin incalzirea amestecului de componente contaminoase cu aer sau oxigen asupra punctului de auto-aprindere intr-un cuptor. si mentinindu-l la temperatura ridicata timp suficient pentru combustia completa in dioxid de carbon si apa. In general este realizat 90-97% recuperare de caldura (pre-incalzire de gaze reziduale) [cww/tm/132]. alcatuit dintr-o camera de combustie si fara a include recuperator de caldura pentru aerul evacuat • oxidatorul termic regenerativ.apoi trecind printr-o matriţă ceramică de schimb de caldură care ridica temperatura gazului aproape la temperatura de oxidare . Acest sistem este potrivit mai ales pentru curentii de gaze reziduale cu rate de scurgeri comparativ ridicate (pina la 200 Nm3/s). excesul mare de aer si influentei scazuta a flacarii. desi in mod normal are loc doar o formare neglijabila de dioxina cu combustia curentelor gazoase reziduale: • • • • Timp de stationare ≥1 s [cww/tm/118 and 120] temperatura ≥1100 ºC [cww/tm/118 and 120] continut de oxigen >3 % innabusirea fluxului de gaz dupa incinerator pentru a fi transmis catre deschiderea de recombinare a dioxinei.curentul de gaz evacuat intra in oxidator printr-o deschidere comuna si trece in camera de regenerare printr-un ventil fluture .

special pentru oxidarea monoxidului de carbon in curentul de gaz. D) Regenerator cu strat mobil oxidatorul termic recuperativ. C)Regenerator Ljungstrom. un al doilea schimbator de caldura cu recuperare de energie. Motorul este cuplat cu Waste Water and Waste Gas Treatment 223 . din pre-incalzitor de gaze reziduale si daca este potrivit. Gazul rezidual este ars in motor. • motoarele de gaz sau/si boilerele cu aburi [cww/tm/133]. De regula este realizata 50-80% recuperare de caldura [cww/tm/132]. B)Combi-schimbator. Generatoare din directia curgerii produc electricitatea. cu 57-67% recuperare de energie. Acest sistem este potrivit mai ales pentru curentii de gaze reziduale cu rate de scurgere relatic scazute (<14 Nm3/s).Capitolul 3 Exemple de oxidare termica regenerativa sint aratate schematic pe Figura 3. daca este necesar gaz este adaugat ca combustibil de sprijin. este alcatuit dintr-o camera de combustie. caldura fiind continuu transferat la pre-incalzitor.67: Scheme ale diferitelor sisteme de combustie regenerativa A) Regenerator cu strat fix. Motorul contine un convertor catalitic.67 [cww/tm/132]: Combustibil auxiliar Gaz purificat Efluent Înălţine substrat Gaz purificat Efluent Efluent Gaz purificat Temperatură Gaz purificat Efluent Gaz purificat Înălţine substrat Temperatură Combustibil Efluent Pat Gaz purificat/efluent Zonă de preîncălzire Zonă de oxidare Zonă de răcire Figure 3.

influentarea curentului de gaze intr-un unghi .schimbari in directia scurgerii. Gazul de evacuare care paraseste motorul de gaz este condus prin catalizatori de oxidatie pentru a reduce continutul de monoxid de carbon. Este o reducere limitata (ratia intre emiterea maxima si minima) si aerul de combustie cu un continut mai ridicat de oxigen poate fi o cerinta. Cu temperaturi scazute de combustie formarea de NOX este scazuta. Criteriul de design pentru un sistem de oxidare termica depinde in mare parte de natura curentului de gaz rezidual. care detemina conditiile de combustie.difuziune natural intre curentii turbulenti .lungimea ei este determinata de catre lungimea flacarii plus lungimea necesara realizarii amestecului . Acesta produce flacari scurte permitind astfel o mai mare durata de retenţie. este mai costisitor.15: Tipuri de arzatoare Sectiunea de amestecare [cww/tm/79] O buna amestecare se poate obtine prin: . este o reducere scazuta si pasivitate la murdarie.diametrul ei trebuie sa permita curent turbulent . In orice caz.indepartarea materialelor contaminante solide sau lichide 224 Waste Water and Waste Gas Treatment . dar o ventila capabila de delivrarea a 500 mm calibru de apa este necesara. Citeva dintre cele mai importante articole sint: • Arzatoarele Citeva tipuri de arzatori sint descrise in tabelul 3.codensarea vaporilor de apa din gazel reziduale umede . Arzator Arzator distribuit Caracteristici ofera o mult mai buna amestecare a combustibilului si al aerului de combustie si a gazelor fierbinti cu aerul de ocolire. Arzator de ulei Tabelul 3. are mai multa reducere limitata si in general nu este la fel de curata ca un arzator de gaz. Arzator cu singura sursa Arzator de difuzie Arzator Vortex Asigura o combustie eficienta si flacara scurta. Apa pentru alimentatia boilerului este pre-incalzit de catre apa de racire a motorului. necesita mai multa intretinere. Ofera flacari mai lungi.Capitolul 3 boilerul cu aburi pentru a folosi caldura risipita a gazului evacuatpentru producerea de aburi.trebuie sa fie destul de mare sa preia flacara fara a o stinge .15 [cww/tm/79].trebuie sa reziste la expansiune si contractiune frecventa • Pre-tratamentul gazelor reziduale [cww/tm/79] Cind pre-tratamentul este necesar inainte de a intra in oxidatorul termic .trebuie sa fie rezistent la temperatura si corroziune . Poate prelua combustibil lichid sau gazos si aer curat sau murdar. numai gazele curate si combustibilele gazoase pot fi utilizate. colturi rotunjite sau talere • Camera de combustie [cww/tm/79] Conditiile pentru dimensionarea camerei de combustie sint: . Este mai putin costisitor decit arzatorii distribuiti.

Consumul de combustibil poate fi ridicat. incluzind supapele de reactor. rezervoare petroliere.2 90-86 000 (oxidator termic recuperativ)3 750-1000 4 980-1200 cu componente periculoase1. deci unitatile termice sint cele mai potrivite pentru aplicarea in procese mai mici cu incarcari de VOC de la moderat-pina la-inalt. de ex.protectia impotriva fulgerilor reflectate de catre dispozitive. si sau /pecete de apa .3 0. care rduce cerintele de combustibi • Echipament de protectie [cww/tm/79] Dispozitivele de protectie necesare sint: .2. Oxidatorii termici sint utilizati pentru a controla VOC de la o mare varietate de procese industriale ca de ex: • depozitarea si incarcarea /descarcarea produselor din petrol si a altoe lichide organice volatile.concentratia (de ex. supape de distilatie. plute) • prelucrarea de ventile in industria fabricatiei de materiale chimice organo-sintetice • fabricarea vopselelor • rubber products si fabricarea polimerilor • invelis de vinil si uretan flexibil • depozite de tratare si facilitati de eliminare a deseurilor periculoase. cid gazele reziduale slab-incarcate sint alimentate. Limite si restrictii de aplicare [cww/tm/70]: Limite /restrictii 900-86000 (oxidator termic direct si regenerativ)1.pre-incazire. operatii de dizolvare si operatii petrecute in cuptoare. • curatirea vaselor (rezervoare de tren.perioada de epurare a arzatorului la pornirea oxidatorului termic . opritor de flăcări cu plăci paralele.5-2 5 (in functie de temperatura Nu se utilizeaza nici o substanta care poate genera componente corrozive la motor de gaz sau boiler cu aburi Curgere tipica de gaz[ Nm3/h ] Temperatura °C Concentratia de VOC in gazele reziduale Resedince time [s] Substante 1 2 [cww/tm/120] [cww/tm/119] 3 [cww/tm/118] 4 [cww/tm/132] 5 [cww/tm/64] Waste Water and Waste Gas Treatment 225 . dare excesele de curgere solicita utilizarea unei flacare. Pot face fata unor fluctuatii minore in curgere. multiplu opritor de flacari cu ecran.limitarea temperaturii de virf Aplicatie Oxidatorii termici sint utilizati in vederea reducerii emisiei la aproape toate sursele VOC. uscatorii si cuptoare de ardere. de catre GAC sau absorbtie de zeolit si desorbtie ulterioara) pentru a reduce volumul total de gaz care urmeaza sa fie tratat de catre oxidator .3 <25% LEL1.2.Capitolul 3 .inchiderea curentului in caz de omisiune de flacara .

cind componente ce contin clor sint incinerate • Tratarea fumului de gaz este necesar pentru VOC-uri ce contin sulf si /ori halide • Folosirea de combustibil additional este necesar cel putin la operatia de pornire si concentratia de VOC sub punctul de auto aprindere Nivele de emisie realizabile / Rate de performanta Paremetru VOC PM10 50-99.9999 % nivel scazut pentru substante periculoase. • Emisia de monoxid de carbon si oxid de nitrogen • Riscul formarii de dioxin. Continutul de monoxid de carbo este redus de ex. deci o emisie mai scazuta de dioxid de carbon • Integrarea in proces a caldurii risipite sau a generarii de aburi este posibila. Prezenta sulfului si halogenului cere tratament suplimentar pentru fumul de gaze. cu efect de consum scazut de combustibil suplimentar.9 3 50-99. de ex.9 1 1 Randament [%] regenerativ recuperativ 95-99 2 98-100 a 3 25-99.9 1 25-99.9 3 Comentarii Petrolul si produse pe baza de carbuni Chimicale si produse similare Parametru VOC a b direct Nivel de emisie [mg/Nm3] regenerativ recuperativ <1-20 b Observatii Continut de oxigen 3 v-% >99.2).1. cantitati relevante de NOX pot trece prin tratamente suplimentare (vezi Sectiunea 3. Efecte Inter-media Principalele utilitati si materiale consumabile sunt: Consumabile Valoare Combustibil in timpul de pornire si conditii nonautotermale 3–8. nivele ridicate pentru cele mai putin periculoase1 [cww/tm/120] 2 [cww/tm/119] 3 [cww/tm/118] Eficienta oxidarii termale pentru reducerea COV este mai mare decat oxidarea catalitica.5.4.2 Energie [kWh/1000 Nm3] 1–5 1 Cadere de presiune [kPa] a interval autotermic pentru VOC 1-10g/Nm 3 1 1 2 Comentarii [cww/tm/70] [cww/tm/96] Pe linga emisia de dioxid de carbon sint urme de monoxid de carbon si NOX in gazul afluent.9 direct 98->99. apa sau 226 Waste Water and Waste Gas Treatment . in functie de continutul gazelor reziduale neprelucrate si de operatia oxidatorului termic.Capitolul 3 Avantaje / Dezavantaje Avantaje Dezavantaje • Performanta inalta si constanta • Principii simple • De incredere in functiune • Oxidarea termica recuperativa si regenarativa au o inalta eficienta termica. prin utilizareaunui catalist potrivit.

acesta poate indica utilizarea unei proportii gresite de gaz rezidual/combustibil. Tratarea additionala a gazelor pot cauza ape reziduale care. inainte de intrarea acestuia in arzator. masuri preventive trebuiesc luate. Situatia economica Tipuri de costuri Costuri direct Cheltuieli capitale [per 1000 Nm3/h] Cheltuieli anuale de operare a Munca Ustensile Materiale consumabile Efectivitatea costului [pe tona de poluanti pe an] 1 2 USD 2800-59000 1 EUR 10000-40000 2 USD 24000-45000 1 0.4. Prezenta componentelor de organosilicon pot cauza dispersari extreme de dioxid de silicon amorfos care necesita reducere prin technici de filtrare adecvate. Monitorizarea [cww/tm/79] Parametrele monitorizate pot cauza alarma cind valorie stabilite depasite sint: • temperatura de combustie • concentratia de VOC • concentratia monoxidului de carbon • presiune • alimentatia gazului lichefiat • alimentatia aerului comprimat Un alt parametru important pentru monitorizare este continutul de oxigen a gazului de emisie.5. USD 8900-77000 4 EUR 10000-50000 2 USD 2800-14800 4 pe saptamina USD 440-3600 1 USD 110-21000 3 USD 110-2200 4 [cww/tm/120] [cww/tm/70] 3 [cww/tm/119] 4 [cww/tm/118] 5 [cww/tm/96] Waste Water and Waste Gas Treatment 227 .1.4. daca combinatia/recombinatia dioxinului nu este prevenit in timpul procesului de incinerare. Eficienta de reducere a sistemului poate fi determinat prin monitorizarea concentratiei de VOC si/sau de miros inainte si dupa oxidarea termica. care furnizeaza informatii despre conditiile de combustie.1) pentru a absorbi dioxidul de sulf ori adsorbtie GAC (vezi Sectiunea 0) pentru reducerea dioxinelor.5. prin sedimentatie (vezi Sectiunea 3. VOC-urile pot fi masurate ca carbon total utilizind detectorul de flcara ionizatoare.Capitolul 3 epuratorul de alcaline (vezi Sectiunea 3. Daca depunerile sint cauzate de carbon . si trebuie facuta verificarea monturii.2) sau prin neutralizare. Arzatorii trebuiesc inspectate regulat si in caz de nevoie curatate.5 zile pe saptamina regenerativ USD 24000-89000 3 EUR 20000-30000 2 FIM 131000-174000 5 USD 2400-5900 3 FIM 6500 5 2 zile recuperativ Observ. la fel trebuiesc tratate de ex.4) pentru a absorba halidele de hidrogen.1. Acesta este crucial cind componentele de halogen sint oxidate termic.3. injectie de var (vezi sectiunea 3. O analiza calitativa a emisiilor poate fi facut prin adunarea mostrelor apucate la un punct se colectare potrivita si analizindu-le ulterior prin olfactometru. Pre-tratament efectiv poate fi necesar pentru curatarea gazului rezidual contaminat. Daca depunerile se cladesc rapid.

nivelul solului. daca temperatura si durata de retenţie sint corelate. cerinta de combustibil de suport Materiale de constructie Cuptoare de ardere si boilere pot fi utilizate pentru oxidarea termica a VOC. virful acoperisului etc. diferenta majora fiind. Temperatura maxima de evacuare proiectata a catalizatorului este tipic 500-700°C [cww/tm/116] Metoda contactarii curentului de gaz cu stratul catalizator serveste la distingerea sistemului de oxidare. permite ca oxidatori mai mici sa fie utilizati. catalizatorul la fel.) Influente/rezultate Dimensiunea camerei de combustie Proiectul echipamentului de combustie.68: Principiul oxidarii catalitice Gazele reziduale sint incalzite de catre arzatori auxiliari pinal la aproximativ 300-500 °C inainte de intrare in stratul catalizator.2. Atit sisteme cu strat fixat cit si cele cu strat fluidizat sint utilizate.Capitolul 3 Factori de cost [cww/tm/80]: Factori Volumul de gaze reziduale ce trebuiesc tratate Continutul de caldura a gazului rezidual Temperatura de combustie Instrumentatie Optiuni de recuperare de caldura Cerinte de instalatii (interior. 228 Waste Water and Waste Gas Treatment . Catalizatorul are efectul de-a creste rata reactiei de oxidare. Aer purificat Arzător Catalizator Schimbător de căldură Admisie ifluent Figura 3. ca gazul dua ce trece prin area de flacari.5 Oxidarea catalitica Descrierea Oxidatorii catalitici opereaza intr-un mod foarte similar cu oxidatori termici.68 [cww/tm/79]. Acesta poate fi o optiune atractiva cind cuptorul de ardere sau boilerul sint deja pe santier. Deci. exterior. trece printr-un un strat catalizator. 3. Principiul este illustrat in Figura 3. permitind conversarea la temperaturi de reactie mai joase decit in unitatile de oxidare termica.5.

precum particule sau substanţe chimice. cositor. ne-intersectate aliniate in directia curgerii de gaz. otrăvirea catalizatorului devine ireversibilă. ex: • Inhibitori care acţionează rapid ca fosfor. amestecuri de oxizi ai metalelor de obicei susţinute de un cadru metalic puternic ca oxizi de cupru. Astfel de otrăvuri pentru catalizatori sunt. plus eroziunea catalizatorului la un raport determinat de dimensiunea particulelor. nichel. continind canele paralele. mercur. antimoniu. ca sulf. oxizi de cobalt sau oxizi de cupru/oxizi de mangan sunt folosiţi pentru oxidarea gazelor conţinând compuşi ai clorului. cauzând acoperirea suprafeţşei active. poate avea un impact semnificativ în durata de viaţă a catalizatorului. Prezenţa otrăvurilor pentru catalizatori în gazul rezidual. Dezavantajul este pierderea treptata a catalizatorului prin tocire. desi caderea generala de presiune este ceva mai inalta decit la monolit. cauzând acoperiri reversibile ale suprafeţei catalizatorului • Substanţe care erodează sau acoperă suprafaţa catalizatorului. dacă sunt prezente anumite substanţe chimice.Capitolul 3 Oxidatrul cu strat fixat poate folosi un catalizator monolitic sau catalizator cu strat pachetat. precum particulel inerte. ex: acoperirea suprafeţei catalizatorului cu ulei sau grăsimi reduce eficienţa acestuia dar aceastăp depunere poate fi arsă prin creşterea temperaturii. cauzând o reducere ireversibilă a activităţii dar sunt tolerate concentraţii mai ridicate decât în cazul inhibitorilor care acţionează rapid • Inhibitori reversibili. Avantajul este tocirea minima datorita intinderii termice /a contractiei in timpul pornirii / a inchiderii si caderii generale de presiune. debitul masic şi viteza gazului (cww/tm/80) În oxidarea termică. cobalt etc. câteva tipuri de oxidanţi sunt folosiţi: • • • • • • Oxidanţi catalitici puternici Oxidanţi catalitici regenerativi Oxidanţi catalitici recuperativi Gazul natural este preferat drept combustibil (când este necesar combustibil suplimentar) Arzătorul utilizat să fie corespunzător Camerele confecţionate din oţel inox sau carbon 229 Condiţiile normale de funcţionare pentru oxidanţii catalitici sunt: Waste Water and Waste Gas Treatment . Un alt avantaj este tolreanta lor mai mare la particule in curentul de gaz decit la catalizatorii cu strat fixat ori monolitic. Un avantaj additional al straturilor fluidizate este transferul inalt de caldura comparat cu un coeficient de transfer normal de caldura de gaz. silicon. paladiu sau rodiu pe un suport ceramic sau metalic fie metale alcaline pe suport de bile ceramice. Otrăvirea sau orbirea catalizatorului poate fi ireversibilă. plumb. halogeni. Catalizatorii pe bază de platină sunt activi pentru oxidarea sulfului din compuşi organici volatili. Catalizatorii utilizaţi la oxidarea compuşilor organici volatili sunt fie metale preţioase ca platină. zinc cauzând în funcţie de catalizator o acoperire reversibilă a suprafeţei catalizatorului într-un raport ce depinde de temperatură şi concentraţie • Măşti de suprafaţă cum sunt solide organice. cauzând o ireversibilă pierdere a activităţii catalitice într-un raport ce depinde de concentraţie şi temperatură • Inhibitori cu acţiune redusă ca fier. Catalizatorul monolitic este un bloc solid poros. arsenic. Oxidatorii cu strat fluidizat au avantajul de rate foarte ridicate de transfer de masa. Acesta se datoreaza corrodarii constante a firmiturilor de catalizator. Catalizatori precum crom/aluminiu. Catalizatorul cu strat pachetat contine particule care sint sustinute sau intr-un tub ori in tavi putin adinci prin care gazul trece. crom. bismut. deşi sunt rapid dezactivaţi de prezenţa clorului. Însă. Comparind cu catalizatorul monolitic caderile lui de presiune sint considerabil mai inalte si particulele catalizatoare tind sa se zdrobeasca datorita intinderii termice cind stratul catalizator ingradit este incalzit/ racit in timpul pornirii / inchiderii. ce ajuta la indepartarea particulelor de pe exteriorul catalizatorului intr-un mod continuu. mangan.

5s. 3)stratul de catalizator. daca exista o mica variatie in tipul si concentratia de COV si acolo unde nu are loc otravirea catalizatorului sau murdarirea cu contaminanti. unele gaze reziduale necesită pretratament cum ar fi condensarea vaporilor de apă conţinuţi într-un gaz rezidual umed. Un exemplu de oxidator catalitic regenerativ este dat în Figura 3. 230 Waste Water and Waste Gas Treatment . Exemple de sectoare industriale în care este utilizată acestă metodă pentru reţinerea COV: • • • • Staţii de încărcare a petrolului în rezervoare Procese de ventilaţie din industria sintezelor chimice organice Producerea cauciucului şi fabricarea polimerilor Producerea răşinilor poliesterice.Capitolul 3 • Secţiunea arzătorului construită cu suficientă lungime pentru a furniza chiar distribuirea debitului şi a temperaturii pe suprafaţa catalitică • Ddebit uniform distribuit pe suprafaţa catalizatorului • Gazul rezidual circulând prin patul catalitic în curent uniform • Timp de rezistenţă 0.4). [cww/tm/132]. Cerinţele de siguranţă sunt similare cu cele de la oxidarea termică (vezi secţiunea 3. Oxidarea catalitică ar trebui proiectată în aşa fel încât să faciliteze îndepăratrera catalizatorilor în scop de curăţare sau înlocuire. 6) camera de regenerare.69: Oxidator catalitic regenerativ 1) influentul exhaustat.5. 2 )pat din material ceramic fierbinte. Alte componente de redus sunt monoxidul de carbon si – la un anumit grad – particulele cu toate ca ultimele mentionate necesita dispozitive speciale operationale. Aşa cum în oxidarea termică. 4) camera de combustie. Oxidarea catalitica se potriveste cel mai mult sistemelor cu volume reduse de gaze evacuate. 8) canal de tranziţie Aplicatie Oxidarea catalitică este folosită pentru a reduce emisiile dintr-o multitudine de surse staţionare.3-0. a polietilenei şi polistirenului. Figura 3. Principala sursă de emisie vizată este emisia de compuşi organici volatili din evaporarea solvenţilor. 7) canal de evacuare. îndepărtarea otrăvurilor pentru catalizatori. îndepărtarea solidelor şi lichidelor.2. 5) ieşirea stratului de catalizator . Oxidarea catalitică este larg utilizată în multe sectoare industriale din acest domeniu.

5 (în funcţie de volumul patului de catalizator) [cww/tm/116] [cww/tm/119] 3 [cww/tm/118] Avantaje/Dezavantaje Avantaje compact decât Dezavantaje • Eficienta mai scăzută în distrugerea COV decât în cazul oxidării termice • Sistem sensibil la schimbarea temperaturii gazului • Risc de producere a dioxinelor când sunt incineraţi compuşi clorinaţi • Toţi catalizatorii sunt sensibili la agenţii de otrăvire.3-0.2 90 – 86000(oxidator catalitic recuperativ)3 300-500 înainte de cataliză 500-700 după cataliză < 25 % LEL1 0. constate şi de încredere • Oxidarea regenerativă sau recuperativă au efficient termică redicată.Capitolul 3 Limitele de aplicare si restrictiile: Limitele / restrictiile Debitul gazului influent (Nmc/h) Temperatura (0C) Concentraţia COV în gazul rezidual Timpul de contact (s) 1 2 1200 – 86000(oxidator catalitic regenerativ sau drept)1. • Este posibilă integrarea proceselor de încălzire reziduală sau producere de încălzire • Cerinţe reduse de izolare • Risc de incendiu redus în comparaţie cu oxidanţii catalitici Nivele de emisie atinse/Rapoarte de performanţă Parametru Randamentul [%] Observatii drept VOC PM10 CO Odour 95 1 98-99 a 1 25-99. 20-30% din cantitatea formată de oxidarea termică) • Monoxidul de carbon din gazul influent este simultan îndepărtată de catalizator • Sunt poosibile performanţe mari. cu efect într-un consum scăzut de combustibil şi emisie scăzută de bioxid de carbon.9 1 80-95 3 regenerativ 90-99 2 recuperativ Produse din petrol sau cărbune Produse chimice >98 b 2 Parametru VOC Nivelul de emisie [mg/Nm3] <1-20 c Observatii Waste Water and Waste Gas Treatment 231 .9 1 50-99. agenţii de infectare şi înăbuşire a activităţii • Particulele trebuie îndepărtate în prealabil • Catalizatorii uzati când nu pot fi regeneraţi trebuiesc depozitate • Mult mai oxidatorul catalitic • Solicită încălzire moderată sau de loc • Produce puţin sau deloc oxizi de azot din atmosferă (cca.

Catalizatorii au o durată de viaţă de minim doi ani. curăţite. temperatura de combustie şi conţinutul de monixid de carbon şi oxigen din efluentul gazos trebuiesc monitorizate pentru a controla conbdiţiile de combustie. Când compuşii organici volatili conţin sulf şi/sau halogeni. căderea de presiune prin pat. Acestea trebuiesc îndepărtate prin tehnici corespunzătoare. trebuie să ne aşteptăm la emisii de dioxid de sulf şi /sau halogenuri. Nivelurile de emisie atinse sunt de 15 mg/Nmc.Capitolul 3 a solicită un volum mare de catalizator şi/sau temperaturi ridicate catalizator din metal preţios b c nivele scăzute pantru substanţe periculoase. Arzătoarele trebuiesc verificate cu regularitate şi dacă este necesar. folosind un detector cu ionizare în flacără. Apoi trebuie regeneraţi sau depozitaţi ca deşeuri chimice sau chiar periculoase. Eficienţa sistmului poate fi determinată prin monitorizarea concentraţiei compuşilor organici volatili şi/sau a mirosurilor înainte sau după oxidator. Compuşii organici volatili pot fi măsuraţi ca total carbon. Dacă depunerile se datoresc carbonului aceasta înseamnă că raportul gaz rezidual/combustibil este necorespunzător şi trebuie verificate dispozitivele de control. un conţinut redus de oxizi de azot. Pot fi necesare măsuri de pretratare pentru curăţarea gazelorreziduale contraminate la intrarea în arzător. Dacă depunerile cresc rapid trebuiesc luate măsuri preventive. O analiză calitativă a emisiilor poate fi făcută prelevând probe din anumite puncte selectate şi analizarea lor prin GC/MS. Situatia economica Tipul costurilor Costuri de capital (la 1000Nmc/h) Costuri Drept USD 14000-58000 1 EUR 10000-80000 2 Regenerativ USD 24000-89000 3 EUR 30000-40000 2 Recuperativ Observaţii 232 Waste Water and Waste Gas Treatment . Eficienţa pentru emisia de mirosuri este determinată prin prelevarea de probe din anumite puncte de prelevare relevante şi analizarea lor prin olfactometrie. Monitorizare [cww/tm/79] Temperatura patului. nivele ridicate pentru substanţe nepericuloase 1 [cww/tm/116] 2 [cww/tm/119] 3 [cww/tm/70] Efecte inter-media Principalele utilităţi şi consumabile necesare sunt: Consumable Amount 0–100 1–2 1 1–5 1 Remarks Combustibil la pornire şi condiţii împotriva supraîncălziriia (Nmc metan pe 1000 Nmc) Energie (KWh/1000Nmc) Variatie de presiune (kPa) a domeniu de supraîncălzire pentru COV 1-2 g/Nmc (sistem regenerativ) şi 3-5 g/Nmc(sistem recuperativ) 1 [cww/tm/70] Emisia în mediu include urme de monoxid de carbon şi datorită temperaturii relativ scăzute cu oxidarea termică.

etc) Influenţa/rezultat Dimensiunea camerei de combustie Proiectarea echipamentelor de combustie. consumabile Costuri de efficient (la toan de poluant pe an) 1 2 USD 2800-21000 1 0. Arderile cu facla la înălţime. la nivelul solului. [cww/tm/143]) consists of [cww/tm/143]: Waste Water and Waste Gas Treatment 233 .Capitolul 3 Costuri anuale de operare (la 1000Nmc/h) Laboratoare. precipitaţii). Flacăra este expusă la dispersia atmosferică (vânt. Într-o ardere la înălţime. debitul de gaz rezidual este trecut printr-un coş variind între 10 şi 100 metri înălţime şi este ars în vârful coşului. la nivelul acoperişului. exterioare. utilităţi.6 Ardere cu flama Descriere Arderea cu flama este un proces de oxidare la temperatură înaltă folosit pentru distrugerea componenţilor combustibili din gazele reziduale în procesele industriale.5. tipul uzual. au capacitîţi mai mari decât arderile la sol. Există două tipuri de ardere cu facle: • • Facle inalte Facle la sol. necesarul de combustibil Cantitatea de catalizator necesară şi suprafeţa de contact 3.2.5 zile pe saptamana USD 440-3600 1 USD 3600-12000 3 2 zile pe saptamana USD 150-26000 3 [cww/tm/116] [cww/tm/70] 3 [cww/tm/119] Factori ce influenţează costul (cww/tm/80): Factori Raportul debitului de gaz rezidual Conţinutul de căldură a gazului rezidual Eficienţa de distrugere a solveţilor cerută Tipul catalizatorului Proceduri Tipul schimbătorului de căldură Cerinţele instalaţiilor (interioare. Faclele de acest tip sunt în general proiectate pentru capacităţi mari ( sute de tone pe oră) şi sunt mult mai potrivite pentru variaţii mari ale debitului de gaz. O facla la înălţime tipica (see Figure 3.

unde preamestecul gaz-aer arde într-un mediu permeabil. prevederi pentru forţe externe (exhaustare sau rezistenţa aerului) pentru reducerea fumului Gazul natural. Pot fi atinse rapoartate de aer de 1:12 şi 1:19. Ele variază în complexitate şi multe constau fie în arzătoare cu facla convenţionale cu descarcare orizontală fără împrejmuiri fie în multiple arzătoare montate în împrejmuiri din materiale refractare oţelite.Capitolul 3 Flacără de veghe Arzător Aprinzător Arzător de vârf Coş de flacără Coş de sifguranţă Abur Indtalaţie de aprindere Gaz de aprindere Gaz pilot Purjare gaz Efluent Etanşare cu apă Cameră de detentă Drenaj Figure 3. Aceasta îmbunătăţeşte condiţiile de combustie şi conduce la eficienţe ridicate ale combustiei. gazul combustibil. gazul inert sau azotul pot fi folosite ca gaz de purjă. Diametrul mare al echipamentului arzătorului la sol oferă posibilitatea amplasării mai multor arzătoare. ceea ce creşte eficienţa injectorului venturi şi determină presiunea statică să lase amestecul de gaz prin 234 Waste Water and Waste Gas Treatment . În arzătoarele facla la sol. Ele sunt proiectate pentru mici capacităţi /10-100 tone/oră) şi tratează gaze combustibile generate de toate sursele fixe conectate la un sistem de aprindere în procesul normal de funcţionare. injectorul introduce cantitatea stoechiometrică de aer necesară combustiei. In difuzor. direct în vârful injectorului Venturi.70: Sistem la facla la înălţime tipic [cww/tm/143] • Cap de colectare a gazelor şi instalaţii pentru colectarea gazelor din fazele de producţie • Cilindru de detentă pentru îndepărtarea şi stocarea lichidelor condensabile • Siguranţa pentru apă sau purje de gaz cu rol de a preveni pătrunderea flăcării în interior • Unul sau mai multe arzătoare şi un coş pentru flacără • Regulator pentru gaz şi unaprinzător pentru a aprinde amestecul de gaz rezidual şi aer • Dacă este cazul. Aşadar arzătoarele cu facla la sol pot fi ajustate la cantităţi variabile a gazului de ardere prin ajustarea numărului de arzătoare cu care operează. Gazul este alimentat printr-un injector Venturi la baza sistemului arzătorului. Acestea includ în principal emisiile de la valvele de siguranţă şi de la orice pornire sau oprire a proceselor. viteza mixturii scade şi presiunea creşte. Acest mediu constă în câteva straturi de fibre metalice şi menţinerea temperaturii la peste 1300 0C. Un nou tip de arzător cu facla la sol lucrează ca sistem cu ardere la suprafata cu preamestec (arzator inchis). combustia are loc la nivelul solului.

Intrervenţii exterioare sunt rar necesare în arzătoarele la sol. alimentat la peste 0. Un singur modul cuprinde şase arzătoare în două bănci spate în spate cu o capacitate totală de 90 MW pentru gazul natural ( Woobe index 47. Combustia completă cu sistem de flăcări solicită sufiecient aer de combustie şi un amestec corespunzător de gaz rezidual şi aer. olefine. [cww/tm/153]. Gazele reziduale conţinând metan. monoxid de carbon şi amoniac ard de regulă fără fum. făcând recuperarea energiei cu schimbător de căldură dacă se doreşte. Căldura este eliberată prin convecţie. Industria solicită de regulă capacitate de reducere a fumului de 10-15% pentru arzătoarele la înălţime şi 100% pentru arzătoarele la sol. Tehnica este descrisă în Figura 3. cum ar fi: • Abur. Gazele reziduale conţinând hidrocarburi grele ca parafine. potrivită unde apa este frecvent disponibilă în mari cantităţi. potrivit pentru aplicaţii necesitând instalaţii mici şi necostisitoare • Gaz de înaltă presiune care este foarte costisitor • Apă.8 MJ/Nmc). Chiar şi la debite mici amestecul este suficient pentru a răci materialul aşa încât partea de preamestec a materialului nu va depăşi 1500C(cww/tm/153). alimentată la presiuni de cca.71: Principalele componente ale arzătorului închis Materialul fibros este permanent răcit de un debit de aer sau gaz. hidrogen.7 Mpa presiune. Arderea are loc chiar deasupra mediului permeabil. Din difuzor amestecul de aer intră în camera de preamestec şi trece prin mediul permeabil unde este prins de un regulator de ardere. Radiaţia de căldură în zona împrejurătoare este redusă şi creşterea temperaturii mediului ambiant este limitată la mai puţin de 5K (cww/tm/153). Aceasta face de asemeni unitatea rezistentă la întoarcerea flăcărilor. O intervenţie exterioară este necesară pentru reducerea fumului. 2 Mpa. Waste Water and Waste Gas Treatment 235 . Fum poate rezulta din combustie. compuşi aromatici produc fum. folosit uzual pe amplasamentele mari unde aburul este disponibil • Aer. ele se răcesc rapid. Zona de combustie închisă previne descărcarea de căldură şi scântei. Flacăra este protejată şi direcţionată în sus de pereţii izolaţi.Capitolul 3 mediul permeabil. Deoarece fibrele metalice au o mare suprafaţă raportat la volumul lor. Arzător cu pereţi permeabili Izolaţie Perete mobil Piloţi Cameră de preamestec Difuzor Injector de aer Venturi Intrare aer Perete articulat Figura 3. în funcţie de componenţii gazului rezidual şi de calitatea şi distribuţia aerului de combustie.

– Figura 3. Diferite tipuri de arzătoare sunt prezentat în Figura 3. pentru a minimiza formarea oxizilor de azot este necesară o înmcălzire suplimentară. altfel trebuie adăugat combustibil suplimentar. [cww/tm/64]. Amplasaamentele industriale exploatează de obicei un sistem integrat de ardere.Capitolul 3 Gazele reziduale pentru a fi aprinse trebuie să aibă o capacitate calorică de minim 11 MJ/Nmc pentru combustie completă. În unele cazuri. chiar arderea gazelor reziduale care au capacitatea calorică minimă necesară necesită încălzire suplimentară. o combinaţie între un arzător la sol cu un arzător optim proiectat pentru gaz rezidual în timpul proceselor obişnuite de operare şi un arzător la înălţime pentru debite mari de emisie în caz de urgenţă sau întreruperea proceselor.72: Arzător cu tijă Gaz combustibil Flacără amorsare 236 Waste Water and Waste Gas Treatment . Dacă combustibilul conţine azot. Aer Aer Abur Efluent Figura 3.

Waste Water and Waste Gas Treatment 237 . O funcţie importantă a arzătoarelor este prevenirea acumulărilor nedorite de gaze inflamabile ca o măsură de siguranţă sau pentru condiţiile de urgenţă. petrochimică pentru eliminarea în siguranţă a gazelor combustibile şi a vaporilor când nu mai este posibilă folosirea sau reciclarea lor. Tehnic.74: Arzător înfăşurat Aplicatie Arzătoarele sunt folosite în industria petrolului. Ele potr fi utilizate deasemeni pentru arderea gazelor reziduale generate de canalizări. toate sursele de gaze combustibile care perzintă un potenţial de inflamabilitate dintr-un amplasament chimic sunt conectate la un sistem de ardere. Arzătoarele nu sunt utilizate ca o măsură continuă.Capitolul 3 Aer pilot Combustibil Arzător Aer Gaz rezidual Injector central Combustibil auxiliar Figura 3.73: Arzător apărat Combustibil aer Combustibil auxiliar Combustibil Aer Aer pentru aprindere Figura 3. gazului. digestoare de nămol. Compuşii organici volatili din ventilatoare. pompe şi compresoare sunt colectate şi conduse la un sistem de ardere.

combinaţia cu un arzător la înălţime este necesară. Nox.Capitolul 3 În timp ce arzătoarele la înălţime sunt în mod normal folosite ca arzătoare de urgenţă. Aşa cum s-a menţionat (cww/tm/153). de aceea nu este recunoscută pente tot în lume Waste Water and Waste Gas Treatment Arzătoare la sol cu cameră de combustie cu preamestec • Ardere completă • Sistem modular pentru ridicare şi transport 238 . arzătoarele la sol sunt în general exploatate ca arzătoare de rutină.73(arzătoare la sol cu cameră de combustie cu preamestec) 0-100% LEL cu echipamente de siguranţă2 0-50% LEL fără echipamente de siguranţă2 > 5% 3 cu flacără acoperită 0-20 3 pentru a preveni întoarcerea flăcărilor Temperatura de combustie (0C) Timpul de retenţie în camera de combustie (s) Domeniul de presiune (kPa) Concentraţia Cov în gazele reziduale Conţinutul de oxigen după incinerare Viteza flăcării ( m/s) 1 (cwww/tm/117) 2 (cww/tm/132) 3 (cww/tm/64) Avantaje / Dezavantaje Avantaje Generale • Sistem de eliminare eficient referitor la surplusul de combustibil şi existenţa unor gaze nereciclabile sau emisia neaşteptată a unui debit mare de gaze Poate fi utilizat pentru controlul emisiilor intermitente sau fluactuante de gaze Arzătoare la înălţime • Îndepărtarea rapidă şi în siguranţă a unei mari cantităţi de gaz rezidual • Echipamente de intervenţie în caz de urgenţă Arzătoare la sol • Aprinderea flăcării sigură (puţin influenţată de vânt) • Flexibil. Când aceste fluctuaţii nu pot fi evitate. tipul arzătorului cu cameră de preamestec este recomandat şi gazelor toxice sau periculoase ex: amestecuri de gaze cu conţinut de hidrogen sulfurat. solicitând combinarea cu arzătoare la înălţime • Risc crescut pentru siguranţă şi sănătate în caz de funcţionare necorespunzătoare • Datorită calităţii slabe a combustibilului eficienţa poate fi redusă • Emisii de miros Arzătoare la sol cu cameră de combustie cu preamestec • Tehnică nouă. Limite de aplicare şi restricţii: Natura gazului Limite/restricţii 0-1800000Nmc/h3 (limita superiuoară pentru arderea la înălţime) 600-210000 Nmc/d(Wobbe Index domeniu 15-52 MJ/Nmc) pentru arzătoarele la sol cu cameră de combustie cu preamestec > 8002 900-1260 C (arzătoare la sol cu cameră de combustie cu preamestec) 1-22 0-0. monixid de carbon. poate opera variaţii de debite în limite mici Dezavantaje Generale • Fără emisii de poluanţi(Sox. Arzătoarele la sol nu pot – în contrast cu cele la înălţime – să opereze cu debite cu fluctuaţii mari. halogenuri hidrogenate) dincolo de flacără • Necesită echipamente de control a fumului • Căldura de combustie nu este reconvertibilă • Cost ridicat în caz de reîncărcare Arzătoare la înălţime • Emisie de lumină • Emisie de zgomot • Dificultăţi în tratarea debitelor reduse • Formarea de turte poate cauza blocaje Arzătoare la sol • Capacitate limitată • Nu poate opera largi variaţii de debite.

c 11.6 (2. Aceast fapt face ca faclele să nu prezinte încredere când sunt utilizate în regim continuu. însă emisia de poluanţi cauzaţi incinerarea unor gaze cu conţinut de sulf şi/sau halogenil. aşa cu este descrisă în tabel. monoxidul de carbon în mod normal trebuie controlată. Alţi parametri (NO şi NOX) se atribuie emisiilor cauzate de ardere.c 73 dB(A) b. ceea ce înseamnă că faclele sunt foarte sensibile la schimbarea condiţiilor. Rata de performanţă în condiţii non-optime acoperă 0-98% (cww/tm/84). aer.9 ppmv) 8. este valabila numai de condiţiile optime de funcţionare.c <2. gaz natural) Gaz de ardere pentru iniţiere şi întreţinere (propan. Arzătoarele nu conţin instalaţii de tratare a gazelor. Din aceste motive. apă. debit redus şi conţinut de căldură scăzut duce la o sistem cu csmeră de preamestec corectat la 3% oxigen la 50m de câmpul liber de condiţii efficient scăzută b c d 1 2 [cww/tm/117] [cww/tm/84] 3 [cww/tm/153] Nivele de emisie ce pot fi atinse menţionate în tabel evidenţiază distrugerea poluanţilor aerului (COV şi hidrocarburi) prin ardere. Combinarea/recombinarea reacţiilor către obţinerea dioxinei nu este favorizată datorită lipsei “geamului de recombinare” şi suprafeţei metalice acţionând ca un catalizator. Efecte inter-media Principalele utilităţi şi consumabile sunt: Consumabile Instalaţii pentru eliminarea fumului (abur. arzătoarele la sol nu sunt potrivite pentru gaze toxice sau periculoase.Capitolul 3 • Domeniu foarte larg (1:30 cu Wobbe Index 15-52 MJ/Nmc) • Pornire directă la capacitate maximă fără a fi nevoie de o perioadă de pornire • Emisii reduse de Nox • Recuperarea energieie este o opţiune • Emisii reduse de lumină şi căldură • Costuri ridicate comparativ cu sistemele convenţionale Niveluri de emisie realizabile / Randamente Parametru VOC NOx NO Hidrocarburi (inclusiv BTEX) CO Zgomot a Facle la inaltime Randament Nivel de emisie [%] [mg/Nm3] a 1 >98 3 80-86 400 (200 ppm) Facle la sol Randament Nivel de emisie [%] [mg/Nm3] a 2 >99 99.9 c 3 400 (200 ppm) b.d la condiţii optime: conţinut de căldură a gazelor reziduale >11 MJ/Nmc. NOx.6 (3.9 ppmv) b.8 (<1 ppmv) b. butan) Gaz de purjă (azot sau combustibil) pentru menţinerea sistemului sub presiune Waste Water and Waste Gas Treatment Cantităţi Observaţii 239 . Performanţa de reducere a faclelor.

Aceasta poate fi atinsă în trei moduri: • De un şir de termocuple evaluate la cel puţin 1000 grade C • De un detector de infraroşu • Măsurând debitul de gaz ars rapoortat la debitul de dispesant. deaceea crescând emisia de energie şi rata de ardere. care din nouz conduce la un zgomot ridiact de combustie. Aspectele de evitare a zgomotului sunt: • Reducerea şi atenuarea zgomotului de înaltă frecvenţă produs de jeturile de abur utilizând mai multe injectoare care pe de altă parte pot conduce la favorizarea dezvoltării turtelor în condiţii de debit redus. preferabil prin intermediul unbei transmisii electronice de control a semnalelor dintre. coşul de ardere şi o cameră de control. aşa cum este menţionat de Miunisterul de Mediu al Franţei. datorită presiunii ridicate a debitului de abur.proiectarea unor orificii pentru a face faţă acestor dezavantaje este esenţială. Rezultatele pot fi găsite în baza de date AIDA. Cele mai importante surse de zgomot sunt (cww/tm/94): • • • Injecţia dispersoarelor de fum Procesul de combustie Ventilatoarele Orice sistem de utilizare a aburului produse zgomot. Controlul debitului se face de obicei prin valve de control O politică de control mult mai stringentă este cerută pentru arzătoarele la sol datorită riscului pe care îl prezintă pentru sănătate şi siguranţă.7 MPa • Utilizarea unui echipament de reducere a zgomotului în jurul injectorului de abur ca un scut acustic pentru injector Alte impacte prezintă: • Lumina emisă de arzătoarele la înălţime • Mirosul produs datorită combustiei insuficiente (în principal la arzătoarele la sol). 240 Waste Water and Waste Gas Treatment . comparabil cu zgomotul de ventilatorului de la amestecul gazului rezidual cu aer. Instalarea unui monitor TV pentru a monitoriza flacăra în camera de control poate fi considerată că permite o intervenţie manuală în controlul dispersantului dacă este necesar. a injectoarelor şi a procesului de combustie asociat cu hidrocarburile. • Aşezarea injectoarelor astfel încât jeturile de abur să poată interacţiona şi reduce zgomotul de amestec • Creşterea eficienţei prin forme de control mai bune • Reducerea presiunii aburului la <0. Monitorizarea [cww/tm/94] Rata de emisie a fumului la arzătoare trebuie verificată pentru a verifica dacă s-a introdus suficient dispersant dar nu mai mult decât este necesar pentru a preveni emisia de fum. Un răspuns rapid al unui sistem de control este esenţial. care este foarte dăunător pentru oameni. Eliminarea zgomotului este o problemă de mediu importantă şi de aceea un aspect de proiectare important care trebuie abordat din faze premergătoare . telecomanda uzuală. Presiunea ridicată a aburului generează zgomot de înaltă frecvenţă. Zgomotul de combustie este în general zgomot de joasă frecvenţă. coordonată de organizaţie. şi deasemeni îmbunătăţeşte eficienţa combustiei.Capitolul 3 Gaz pilot Energie (kWh/1000Nmc) Cădere de presiune (kPa) 1 (cwww/tm/64) 11 Arzătoarele pot produce zgomot. Trebuie menţionat că arzătoarele sunt implicate într-un număr semnificativ de incendii şi explozii în industria chimică şi petrochimică.

utilizarea frecventa insemnand costuri mai mici de poluat controlat. 36 Nm3/h). ceaţa şi negrul de fum. Utilizarea nefrecventa a faclei va avea ca rezultat costuri mai mari pentru tona de poluant necontrolat.3 m in diametru.3. Faclele situate la costurile de investitie si exploatare cele mai joase au o capacitate mai mare de ardere (aproximativ 300000 Nm3/h) cu un diametru al duzei de pana la 2. arzand 100% cu gaz rezidual combustibil cu o valoare calorifica de aproximativ 17 MJ/Nm3 si exploatate intre 1 si 100 ore pe an. Sistemele de tratare obişnuite sunt descrise mai jos. Costul pentru o tona de poluant controlat captat depinde de orele anuale de functionare. echipamentele de monitorizare a funcţionării include: • Termocuple (dar fii atent la semnalele eronate) • Observarea directă a flăcării (observare pe monitor TV) • Monitorizare în infraroşu. Waste Water and Waste Gas Treatment 241 .3 m si functionand 100 ore pe an sau mai mult. folosind mijloace ca: talere. efectul fiind crescut prin reducerea vitezei de distribuţie a gazelor. 3. uneori completată cu monitorizare optică pentru a depăşi absorbţia IR în apă • Măsurători de luminozitate • Probe de ionizare • Alarmă la joasă presiune • Controlul gazului de purjă Este necesar un dispozitiv pentru determinarea continuă a prezenţei flăcării pilot. de exemplu la centralele termice sau incinerarea deşeurilor.5 cm si 2.3 Tehnologii pentru recuperarea şi reducerea particulelor Particulele poluante sunt: praful. Particulele de praf şi de metale grele (şi/sau compuşii) se găsesc în procesele de producţie în gazele reziduale când compuşii solizi sub formă de pulberi ce se formează. Situatia economica Tipul de costuri Costuri de investitie 3 [per 1000 Nm /h] Costuri operationale 3 [per 1000 Nm /h] Efectivitatea costurilor [per tona de poluant controlat pe an] 1 Facle ridicate USD 8300-560000 USD 420-36500 USD 14-6400 1 1 1 Facle la sol Observatii [cww/tm/117] Faclele discutate sunt acelea cu duzele intre 2. Faclele situate cu costurile de investitie si operare cele mai ridicate au o capacitate de ardere mai mica (aprox. aerosoli. diametrele duzelor fiind mici de 2.5. metalele grele şi compuşii lor.5 cm si operate pentru mai putin de 10 ore pe an. Aerosolii şi ceaţa apar de exemplu în timpul reacţiilor şi prelucrărilor de la obţinerea amestecuriolr. 3. plăci sau plase metalice.Capitolul 3 Pentru pilot. nu este adecvat sa se compare costurile de eficienta ale faclelor cu costurile altor dispozitive de control. sunt trataţi şi depozitaţi şi deasemenea în gazele de ardere de la combustii. Deoarece faclele sunt in principal utilaje de siguranta ce opereaza cu fluxuri de durata scurta (in general in conditiile anormale sau eliberari in cazuri de accidente de la un proces) fata de un utilaj de control care trateaza un flux rezidual continuu. care se întâlnesc frecvent în gazele uzate. gazele de ardere în aerul de combustie din industria chimică.5. aerosolii şi/sau picăturile sunt separate de gaz sub acţiunea gravitaţiei.1 Separator Descrierea Curentul de gaz rezidual este trecut într-o cameră unde praful.

In funcţie de sursă praful separat poate fi impurificat cu compuşi toxici sau periculoşi ceea ce trebuie luat în considerare pentru prelucrări sau eliminări ulterioare .Capitolul 3 În interiorul camerei trebuie asigurată o viteză de distribuţie uniformă. cost redus ● Căderi de presiune foarte scăute ● Potrivitpentru temperaturi mai ridicate Niceluri de emisie realizabile / Randamente Parametru PM Picături 1 ● Randament scăzut în special la îndepărtarea particulelor mici ● Nu este potrivit când diferenţa de densitate dintre gaz şi particule este mică Randement(%) 10-901 Nivelul emisiei mg/Nm3 1001 Observaţii Depinde de dimensiunea particulei în separatorul de picături [cww/tm/70] Efecte inter-media Consumabile Apa(sistem de curăţire opţional pentru talere şi plăci) Cantitatea 100–200 l/m <0. de exemplu.540 grade C. Este utilizat. Folosirea unor mijloace de obstrucţionare în interiorul separatorului permite viteze mai mari ale procesului. turnuri de răcire. Limite şi restricţii [cww/tm/70]: Debit gaz rezidual [Nm /h] Conţinut de praf Dimensiunea particulelor Temperatura 1 2 3 Limite/restricţii 100-1000001 Fără restricţii În mod normal aprox. etc.5 1 2 1 Observaţii Doar pentru ventilator Energie[kwh/1000Nm3] 1 Variatie de presiune [kPa] [cww/tm/70] Reziduurile sunt constituite din praf şi /sau din picaturile separate care trebuie eliminate atunci când refolosirea /recircularea nu este posibila . Curgerea selectivă are un efect contrar asupra eficienţei. scrubere. dar depinde de materialul recipientului [cww/tm/70] [cww/tm/108] Avantaje / Dezavantaje Avantaje Dezavantaje ● Simplitatea execuţiei . Aplicatia Un separator este de obicei instalat ca etapă preliminară la numeroase sisteme de filtrare. comparativ cu camerele de liniştire. Dezavantajul constă în creşterea căderii de presiune. 242 Waste Water and Waste Gas Treatment . ceea ce reprezintă o reducere a volumului separatorului. pentru a preveni intrarea lichidului de spălare cu gazul rezidual purificat şi/sau pentru îndepărtarea particulelor abrazive.

pulverizând apă în curentul de gaz rezidual pentru a creşte greutatea a particulei şi astfel creşte randamentul separării particulelor fine. Cicloanele umede sunt agregatede mare randament . 3. Waste Water and Waste Gas Treatment 243 .3.Particulele de dimensiuni mai mari .2 Ciclonul Descrierea Cicloanele folosesc inerţia pentru a separa particulele din gaz sub acţiunea forţei centrifuge de obicei în camere conice.tangenţial sau axial -ieşiri. Există două tipuri de cicloane : cu flux reversibil si intr-un singur sens [cww/tm/79]: ● Ciclonul cu flux reversibil (vezi figura 3.Gazele care intră execută o mişcare circulară spre partea inferioară. In partea de jos gazul se intoarce şi cu o mişcare elicoidală prin centrul ciclonului ese pe la partea superioară a acesteia. [cww/tm/79]) este echipat cu rotoare fixe sau mobile.Particulele din curentul de gaz sunt separate lângă peretele ciclonului deforţă centrifuga şi sunt în contrasens cu gazul care circulă şi apoi iese din ciclon .5.care estecel mai uzual constă din : -o carcasă cilindrică cu bază conică -un buncăr pentru colectarea prafului -o intrare pentru aer .nu se poate face o estimare total. Intrare axială Intrare tangenţialî Eficienţă mare capacitate mică Eficienţă mare capacitate mare Eficienţă mare capacitate mică Standard Infăşurată Curbă Figura 3.75[cww/tm/79]).părăsesc peretele ciclonnnului şi se depun intr-un buncar la partea inferioară in timp ce particulele mici părăsesc ciclonul împreuna cu gazul care iese.Capitolul 3 Situatia economica Costurile totale sunt scăzute dar cum separatorul este de obicei integrat in alte sisteme.gazul epurat se concentrează de-a lungul axului central iar particulele se concentreaza pe lângă pereţi.gazul intra sub formă de spirală.75: Ciclonul cu reversibil • Ciclonul cu un singur sens (vezi Figura 3. Se crează un turbion dublu în interiorul ciclonului .

Exista totuşi cicloane cu randament ridicat proiectate pentru a fi eficiente chiar pentru PM2.3).0002 <PM2.Se utilizează dupa procese de uscare prin pulverizare şi dupa procese de concasare .0002(mai multe cicloane în paralel) 1-16.3.0001.utilizeaza în mod obişnuit mai multe cicloane mult mai eficiente decât un singur ciclon şi pot separa PM <2.76: Ciclonul cu un singur sens Aplicatie Cicloanele sunt folosite pentru controlul prticulelor şi în special pentru pM>10pm.3. In general cicloanele nu sunt adecvate pentru a face faţă reglementărilor din domeniul poluării aerului dar ele servesc ca pre-epurator pentru instrumente de control mult mai costisitoare cum ar fi:filtru cu ţesături(vezi capitolul 3. Limite şi restricţii sunt: Debitul gaz rezidual [Nm3/h] Limite / restrictii 1-100.5)sau filtrele electrostatice (vezi capitolul 3.(pentru sisteme cu un ciclon) Până la 180.2.5-<PM2002 Depinde de materialul recipientului .5 [cww/tm/107].5.Capitolul 3 Vane fixe Separator de praf Eflent cu particule de praf Gaz purificat Către circuitul secundar Figura 3.5 µm.măcinare şi calcinare.poate fi>1200 0C Conţinutul de praf [g/Nm3] Dimensiunea particulelor Temperatură 1 2 [cww/tm/132] [cww/tm/107] 244 Waste Water and Waste Gas Treatment . Sistemele de încalzire industriale ce utilizeaza combustibil fosil.5.

52 Observaţii Sisteme cu eficienţă scăzută Standard 245 .51 0.5-12 1-1.5 1 70–90 1 30-90 1 0-40 1 [cww/tm/107] Efecte inter-media Consumabilele sunt: Consumabile Apă(cicloane umede) Energie[kwh/1000 Nm3] Variatie de presiune[kPa] Waste Water and Waste Gas Treatment Cantitate 0. ●Cicloanele cu intrare axială nu pot fi folosite cu particule capabile să determine corodarea excesiva sau colmatarea paletelor .cu condiţia casistemul să nu se colmateze .Capitolul 3 Avantaje / Dezavantaje Avantaje Dezavantaje ●simplicitatea instalaţiei ●recuperarea materiei prime ●fara parti mobile. Aceasta creşte cu[cww/tm/107]: Dimensiunea şi/sau densitatea particulei Viteza de intrare a gazului Lungimea corpului ciclonului Numărul de cicluri ale gazului in ciclon Raportul dintre diametrul corpului ciclonului şi diametrul de la ieşirea gazului Încărcarea cu praf Netezimea pereţilor interiori ai ciclonului Eficienţa ciclonului scade cu [cww/tm/107]: creşterea vâscozităţii gazului creşterea densităţii gazului creşterea suprafeţei conductei de admisie a gazului curgerea aerului prin orificiul de evacuare al prafului Randament [%] Randament Debit ridicat ridicat 80-99 1 80-99 1 1 60-95 10-40 1 1 90 20-70 1 0-10 1 Observatii Cicloane multiple 80-95 1 Parametru Conventional PM PM10 PM5 PM2.Încărcăturile mai mari de poluant sunt asociate în general unui debit mai mare [cww/tm/107].25-1. ●zgomot Nivelurile de emisie realizabile / Randamente Cicloanele funcţionează mult mai eficient cu încarcaturi mai mari de poluant . deci intreţinere uşoară şi costuri reduse ●Colectare şi îndepărtare uscată cu excepţia cicloanelor umede ●Necesită un spaţiu reletiv redus ●Colectare relativ redusă mai ales pentru PM <10 µm. ●emisii de ape uzate la ciclonul umed. ●Nu se poate utiliza in cazul materialelor vâscoase . Eficienţa ciclonului variaza ca o funcţie de dimensiunea particulei şi construcţia ciclonului.

3 Filtru electrostaic (ESP) Descrierea Un filtru electrostatic este un sistem de control care foloseşte forţa electrostatică ptr. Există puţine cerinţe pentru întreţinerea cicloanelor –trebuie să permită accesul pentru inspecţia periodică a coroziunii ciclonului . 3.3. Exploatarea cicloanelor este o sursă semnificativă de zgomot care trebuie redus . Electrozii din centru sunt menţinuţi la tensiune ridicată şi generează câmpul electric care înpinge particulele spre pereţii colectori.45-460 1 Obsrvatii Tipuri de costuri Cheltuieli capitale[ per 1000 Nm3/ h] Cheltuieli de exploatare anuale [per 1000Nm3/h] Cheltuieli ptr.de exemplu prin închiderea utilajului.de exemplu opacitate UV/vizibil. Monitorizarea [cww/tm/79] Performanţa ciclonului poate fi determinată monitorizând concentraţia particulelor din curentul de gaz efluent .32-50 1 [cww/tm/107] [cww/tm/70] Pentru ciclonul singular standard. Cantitatea depinde deîncărcarea cu prafa gazului rezidual. Căderea de presiune de-a lungul ciclonului este monitorizată şi este verificat sistemul de tratare a prafului pentru a nu se bloca. încărcarea cu PM între 2.Capitolul 3 2-2. Tensiunea pulsatorie necesară se încadrează înintervalul 20-100 kV. Ca o regulă. a orienta particulele care intră cu gazele reziduale spre plăci colectoare. praful separat poate fi contaminat cu substanţe toxice şi /sau periculoase. agregate mai mici care controlează un curent de gaz rezidual cu o concentraţie scăzută de particule vor fi mult mai scumpe ( per debit şi per cantitate de poluant controlat) decât un agregat mare care controlează un gaz rezidual cu un conţinutt mare de particule. În funcţie de sursă. Situatia economica Costuri Ciclon singular şi Ciclon multiplu standard USD 1200-1500 1 EUR 900 2 USD 700-7800 1 EUR 200 2 USD 0. debitul se presupune a fi între 1800 şi 43000 Nm3/h.52 1[cww/tm/64] 2[cww/tm/107] Sisteme cu eficienţă înaltă Praful rezult reziduu şi trebuie îndepărtat.3 şi 230 g/Nm3 şi eficienţa controlului 90 %. Pentru bateriile decicloane debitul se presupune a fi între 36000 şi 180000 Nm3/h iar încărcarea cu particule şi eficienţa ca mai sus . 246 Waste Water and Waste Gas Treatment .Particulele care intră sunt încărcate electric când trec peste un strat cu ion de gaz. Eficacitate[ per tonă poluant controlat per an] 1 2 USD 1100-1400 1 USD 450-750 1 USD 0.5.raze beta sau lovirea particulelor .folosind o sondă de prelevare izocinetica sau o metodă bazată pe măsurare .

3.77) [ cww/tm / 79] ). În fiecare traiectorie de curgere.78 [ cww/tm/79]. fluxul de gaz trebuie să treacă de fiecare sârmă în parte la curgerea prin agregat. Distribuitor de gaz Admisie Electrozi de descărcare Plăci de reţinere Colectare praf Figura 3. gazul circulă vertical prin tuburi. Electrozii de înaltă tensiune sunt sârme lungi suspendate de un cadru din partea superioară a filtrului.Capitolul 3 Există mai multe tipuri de filtre electrostatice: filtru electrostatic uscat cu electrod .plăci filtru electostatic uscat cu tuburi electrod filtru electrostatic umed cu plăci electrod filtru electrostatic umed cu tuburi electrod La filtrul electrostatic uscat cu plăci electrod ( vezi fig.77: ESP cu placa electrod Waste Water and Waste Gas Treatment 247 . La filtrul electrostatic cu tuburi electrod (filtru tubular) ( vezi figura 3. Electrozii de înaltă tensiune sunt sârme lungi care sunt încărcate şi atârmă între plăci. în general lucrându-se cu mai multe tuburi în paralel. gazul rezidual curge orizontal şi paralel la plăcile verticale din material.

La filtrul cu o treptă. O parte din gazul rezidual poate deasemenea curge în jurul zonei de încărcare. Filtrul umed necesită ca sursă de apă de spălare să fie injectată sau pulverizată lângă paartea superioară a tuburilor colectoare. fie continuu spălaţi cu apă. Particulele reintrate în ultima sectiune a ESP nu pot fi recapturate şi astfel părăsesc agregatul. colectorii sunt. La filtrul umed. Efluentul umed este colectat şi tratat. Din acest motiv sunt montate talere pentru a forţa curentul infiltrat sa se amestece cu curentul de gaz principal. utilizat de obicei la filtrul uscat. Filtrele lucrează ca filtre cu una sau două trepte. cel de al doilea fiind electrostatic. Filtrul electrostatic uscat cu tuburi poate fi curăţat acustic. fie la intervale de timp. dar neuniformităţile pot permite unor particule să evite încărcarea. [cww/tm/79]. buncărul fiind înlocuit cu un sistem de drenare. La filtrul cu două trepte. Contrar filtrului cu plăci. şi astfel sş evacueze particulele încărcate. Acest sistem de spălare înlocuieşte mecanismul de scuturare sau cel acustic. 248 Waste Water and Waste Gas Treatment . Principala diferenţă dintre filtrele cu una şi două trepte este ilustrată în Figura 3. O parte din fluid poate fi reciclată pentru a reduce cantitatea totală de apă necesară. filtrul cu tuburi nu prevede talere de a lungul zonei de colectare. Procedeul de scuturare poate proiecta unele dintre particule înapoi în fluxul de gaz. fie continuu.Capitolul 3 Fire de descărcare IT Direcţia curentului de gaz Electrozi colectori Recipientul de reţinere praf Figura 3. fie intermitent. încărcarea şi evacuarea particulelor are loc în câmpuri electrice diferitr. decantarea particulelor care alunecă în jos într-un palnie. este deasemenea folosit să atragă. cîmpul electric care determină descărcarea prin efect CORONA.78: ESP cu tub electrod La filtrele uscate. colectorii sunt scuturaţi prin variate mijloace mecanice ptr. de unde fluidul este pompat sau golit. Apa curge cu particulele colectate într-un colector de apă.

trebuie să fie echipate cu sisteme de siguranţă. acid sulfuric) Rafinării Calcinare Cu plăci uscate Cu plăci uscate şi umede Cu tuburi uscate şi umede Cu plăci uscate Cu plăci uscate. cum ar fi ieşiri de incendiu sau sistem de stropire. Sistemele cu riscuri înalte. dar necesită şi colectori mai mari.Capitolul 3 Plăci colectoare Electrozi de IT Separare într-o singură treaptă Plăci colectoare Electrozi de IT Separare în două treapte Figura 3. Aplicatie ESP se utilizează pentru separarea particulelor până la PM2. (cu excepţia mercurului).5 şi mai mici şi a poluanţilor periculoşi din aer. cum ar fi explozii sau foc. SCA se încadrează normal în intervalul 40-100 s/m. Sectoare de aplicaţie în industria chimică şi domenii înrudite sunt: Domeniu Tipul ESP Cazane Fabrici de produse chimice (ex. cu tuburi uscate şi umede Filtrele umede se utilizează în situaţiile în care varianta uscată nu este potrivită. cum ar fi cele mai multe metale.79: Diagrama schematică pentru filtrele cu una şi două trepte Unul dintre principalii parametri operaţionali este suprafaţa specifică de colectare (SCA) – suprafaţa electrozilor de colectare raportată la debitul de gaz. de exemplu: • materiale umede şi vâscoase • amestecuri inflamabile/explozive • materiale cu rezistenţă ridicată • când se doreşte o eficienţă de colectare mai mare • pentru a controla ceaţa acidă Filtrele într-o singură treaptă se utilizează în numeroase sisteme de prelucrare a gazului de ardere ca de exemplu în centralele electrice şi la incinerarea deşeurilor pentru reducerea prafului Waste Water and Waste Gas Treatment 249 . SCA mai mare determină o eficienţă mai mare.

Capitolul 3

şi cenuşii zburătoare. Metalele grele şi compuşii lor din praf, sunt deasemenea eliminate şi îndepărtate împreună cu alte particule. Sunt potrivite deasemenea pentru separarea aerosolilor şi a ceţii. Filtrul ESP în două trepte se utilizează la îndepărtarea prafului şi a picăturilor de ulei. Este o alternativă la filtrarea la suprafaţă (filtru HEPA). ESP în două trepte se utilizează unde sunt implicaţi curenţi mici de gaze reziduale (<25 Nm3/s) şi o proporţie mare de particule submicronice, ca de exemplu fum sau picături de ulei. Limitele şi restricţiile aplicaţiei sunt:
Limite / restrictii

Debitul de gaz rezidual
[Nm3/h]

Temperatura
[°C]

Conţinutul specific de praf
[g/Nm3]

Rezistenţă
[Ώ cm]

Dimensiunea particulelor
1 2

360000 – 1800000 (plăci uscate)1 1800 – 1800000 (tuburi uscate)2 180000 – 900000 (plăci umede)3 1800 – 180000 (tuburi uscate)4 Până la 700 (filtru uscat)1,2 < 80-90 (filtru umed)3,4 2 – 110 (plăci electrod)1,3 1 – 10 (tuburi electrod)2,4 5 x 103-2 x 1010 1,3 (filtru uscat) >PM1,0 (filtru uscat) 360000 – 1800000 (plăci uscate)1 1800 – 1800000 (tuburi uscate)2 180000 – 900000 (plăci umede)3 1800 – 180000 (tuburi uscate)4 Până la 700 (filtru uscat)1,2 < 80-90 (filtru umed)3,4 2 – 110 (plăci electrod)1,3 1 – 10 (tuburi electrod)2,4 5 x 103-2 x 1010 1,3 (filtru uscat) >PM1,0 (ESP uscat)

[cww/tm/125] [cww/tm/124] 3 [cww/tm/127] 4 [cww/tm/126]

Avantaje / Dezavantaje
Advantaje
• Eficienţă ridicată chiar şi pentru particule mici • Potrivit pentru un domeniu larg de temperatură, presiune şi debit de gaz • Cădere de presiune joasă, de aici şi necesarul de energie tinde să fie scăzut • Filtrul umed poate trata particule vâscoase, picături şi praf cu înaltă rezistenţă sau exploziv

Dezavantaje
• Riscul exploziei la filtru uscat • Capacitatea de separare depinde de rezistenţa particulelor de praf (la filtre uscate) • Coroziunea sârmelor datorită scurgerii aerului şi condensării acide, ceea ce este o problemă la filtre umede • Sensibilitate în întreţinere la o corectă aliniere, de exemplu la electrozi de descărcare • Sensibilitate la fluctuaţiile din curentul de gaz (debit, temperatură, compoziţia gazului şi a particulelor) • Necesită un spaţiu relativ mare • Necesită personal de înaltă calificare • Precauţii speciale pentru a proteja personalul de tensiunile înalte • Filtrul uscat nu este recomandat în cazul

250

Waste Water and Waste Gas Treatment

Capitolul 3 Advantaje Dezavantaje
particulelor umede sau vâscoase

Nivele de emisie realizabile / Randament Dimensiunea filtrului ESP este factorul principal în determinarea eficienţei colectării. Alţi parametri care afectează eficienţa sunt: • rezistenţa prafului • compoziţia prafului şi gazului • temperatura • distribuţia mărimii particulelor
Parametru
total PM PM10 PM2.5

Randament [%] ESP uscat ESP umed 99.0–99.2 1 99.0–99.2 2 97.1–99.4 1 97.1–99.2 2 1 96.0–99.2 97.4–99.2 2 Nivel de emisie [mg/Nm3] ESP uscat ESP umed
5–15

Observatii

Parametru

Observatii

Praf
1 2

Pentru filter ESP bine proiectate şi dimensionate corect

[cww/tm/125] [cww/tm/127]

Efecte inter-media Consumabilele sunt:
Consumabile Apa (pentru ESP umed) Energie [kWh/1000 Nm3]
Variatie de presiune [kPa]
1 2

Cantitate
0.5–2 1 0.05–0.3 1,2 0.5

Observatii

ESP cu o treapta ESP cu doua trepte

[cww/tm/64] [cww/tm/70]

Utilizând ESP procedeul uscat, praful separat este eliminat ca deşeu, în timp ce utilizând ESP procedeul umed, praful reţinut fuzionează cu apa pulverizând necesitând o tratare ca apă uzată. În funcţie de sursa de provenienţă, praful reţinut poate di contaminat – ex: praful provenit de la incinerare poate conţine dioxine şi /sau metale grele sau oxizi a acestora. Acest tip de praf poate fi clasificat ca deşeu periculos care trebuie depozitat în consecinţă. Monitorizarea [cww/tm/79] Pentru evaluarea performaţelor unui ESP, poate fi determinată emisia de masă prin monitorizarea concentraţiei de particule din efluentul gazos, folosind o probă prelevată izocinetic sau bazată pe materie, ex: UV/vizibil, opacitate, radiaţii beta sau cinetica particulelor. Consumul de energie electrică şi tensiunea curentului prin ESP, ritmul de curăţare şi temperatura trebuiesc monitorizate în mod curent. Praful emis din buncărele de colectare trebuie să fie lăsat liber de blocaje aşa încât colectorul să nu devină supraîncărcat şi prin aceasta să cauzeze mici scurtcircuite ale ESP.

Waste Water and Waste Gas Treatment

251

Capitolul 3

ESP trebuie să fie periodic inspectate în scopul de a detecta orice degradare, ex: coroziunea electrozilor, a izolaţiei sau a echipamentelor de separate. Aşadar, accesul la precipitator trebuie să fie liber, fără piedici dar cu respectarea standardelor de siguranţă. Situatia economica
Costuri Tipuri de costuri Costuri (la 1000 Nmc/h) Costuri anuale cu exploatarea (la 1000 Nmc/h) Costuri pentru eficienţa (la tona de poluant controlată annual) 1 [cww/tm/125] 2 [cww/tm/127] 3 [cww/tm/124] 4 [cww/tm/126] Electrod tip placă uscată USD 8500-28000
1

Electrod tip placă umedă USD 18000-36000
2

Electrod uscată

tip

ţeavă
3

Electrod uscată

tip

ţeavă
4

USD 18000-120000

USD 35000-180000

USD 2400-24000

1

USD 3500-27000

2

USD 2800-5600

3

USD 4200-7000

4

USD 45-280

1

USD 60-600

2

USD 55-950

3

USD 90-950

4

Costurile pot fi substanţial mai mari decât domeniile arătate mai sus pentru poluanţii care necesită un nivel mai ridicat de control sau care impun ca ESP să fie fabricat din materiale speciale ca oţel inox sau titan. În general, raportul cost – efficienţă este favorabil echipamentelor mari pentru curăţarea debitelor cu mare încărcare în poluanţi comparativ cu echipamentele mici pentru controlul unor concentraţii reduse de poluanţi din gazele reziduale. 3.5.3.4 Scruber umed de praf Descrierea Absorbţia umedă a prafului este o variantă a absorbţiei umede a gazelor (vezi Secţiunea 3.5.1.4), utiliând aceeaşi tehnică sau tehnici similare pentru reducerea sau recuperarea particulelor materiale ce însoţesc componenţii gazoşi. Principalele scrubere utilizate sunt: • Scrubere cu umplutură fibroasă Vezi sectiunea 3.5.1.4. Se preteaza in principal pentru contaminantii gazosi. La pulbere se limiteaza la colectarea particulelor fine si / sau solubile, aerosoli si vapori. Particulele insolubile si / sau cele cu granulatie mai mare se prind de patul fibros. Scrubere cu pat fluidizant Vezi secţiunea 3.5.1.4. Scrubere cu talere Vezi Secţiunea 3.5.1.4. Se utilizează în principal pentru reţinerea particulelor. Turnuri de spălare cu pulverizare Vezi Secţiunea 3.5.1.4. Se utilizează în principal pentru reţinerea particulelor. Turnurile de spălare nu sunt la fel de recomandate să tulbure ca scruberele cu umplutură, totuşi pentru a reţine particulele fine este necesar un raport foarte mare lichid – gaz (mai mare de 3 l/mc). Scrubere cu ciocnire Scruberele cu talere de ciocnire conţin un mecanism pentru accelerarea mişcării debitului de gaz influent către suprafaţa unui lichid şi un separator secundar. În general nu sunt potrivite pentru aplicaţii de transfer de masă, ex: îndepărtarea urmelor din gaze, însă pentru a lucra cu debite de gaz mari sau mici şi pentru a opera la căderi mai mici de presiune decât în cazul tuburilor Venturi.

• • •

252

Waste Water and Waste Gas Treatment

Capitolul 3

Un exemplu este dat in Figura 3. [cww/tm/79].
Admisie gaz

Evacuare gaz

Con Rerzervor cu lichid

Dren

Figura 3.80: Scruber cu talere de ciocnire

Scruberele Venturi Trăsătura caracteristică a unui scruber Venturi este limitarea produsă de un tub Venturi cauzând o creştere a vitezei gazului. Echipamentul se bazează pe principiul pulverizării foarte fine (atomizare) a lichidului într-un curent de gaz impurificat, ce este introdus cu viteză mare în aşa numitul tub Venturi, apoi lichidul pulverizat formează o peliculă de lichid pe pereţii scruberului, antrenând substanţele solide sau lichide dispersate în gaz şi evacândule pe la partea inferioară a scruberului. Scruberele Venturi sunt dispozitive foarte eficiente pentru reţinerea particulelor, ele pot reţine particule de dimensiuni submicronice. Pot fi utilizate deasemeni pentru a reţine urmele de poluanţi din gaze, în special anumiţi compuşi de reacţie. Un exemplu este dat în Figura 3. [cww/tm/79].

Problema întâlnită în această tehnologie este eroziunea care apare datorită vitezei ridicate a amestecului gaz-lichid în tubul Venturi. Tubul Venturi este uneori căptuşit cu materiale refractare pentru a rezista uzurii produse de impactul cu pareticule de praf. Un cot inundat localizat după tubul venturi reduce uzura datorată impactului cu particulele abrazive. Tubul Venturi este confecţionat din materiale rezistente la coroziune proiectate pentru o durată de viaţă maximă. Alegerea finală a materialului se face în funcţie de factori precum: temperatură rugozitate coroziune atac chimic

Eficienţa reţinerii creşte cu viteza gazului şi căderea de presiune. Unele scrubere Venturi sunt create să permită uin control al vitezei variind grosimea tubului Venturi.

Waste Water and Waste Gas Treatment

253

Capitolul 3

În general nu este necesară o pretratare a gazului pentru scruberele Venturi, totuşi în unele cazuri gazul uzat trebuie în prealabil răcit dacă scruiberul este confecţionat din materiale care pot fi deteriorate la temperaturi ridicate. Când gazul uzat conţine particule materiale şi gaze ce trebuiesc reţinute, scruberul Venturi poate fi utilizat ca un dispozitiv de pretratare pentru îndepărtarea particulelor materiale pentru prevenirea înfundării următorului dispozitiv pentru tratarea gazelor uzate, care ar putea fi un scruber cu pat
Evacuare gaze epurate

Admisie gaze uzate

Admisie lichid

Separator centrifugal

Dren

Figura 3.81: Scruber Venturi

Aplicatie Vezi Tabelul 3..

254

Waste Water and Waste Gas Treatment

Capitolul 3

Flux de gaz [Nm3/h] Temperatura [°C] Incarcare cu poluant (PM) [g/Nm3]

Umplutură fibroasă reţinerea particulelor fine şi/sau solubile -ca eliminator de ceaţă pentru colectarea lichidului din aerosili, anorganice şi COV -controlul emisiilor de aerosoli din industria chimică, a materialelor plastice, a producerii asfaltului, acidului sulfuric sau a acoperirilor de suprafaţă - doar o redusă eficienţă pentru colectarea prafului
1800–170000 1 <60 1 0.2–11
1

Pat fluidizant

Talere -colectarea particulelor <PM10, <PM2,5, PM HAP, fumuri anorganice, vapori, gaze, COV

Turnuri de răcire -colectarea particulelor <PM10, <PM2,5, PM HAP, fumuri anorganice, vapori, gaze, COV; - adesea utilizat ca parte în procesul de desulfurare a gazelor; -utilizare limitată pentru particule materiale fine

Actionare prin ciocnire

Venturi

-colectarea particulelor PM 10, PM 2,5; - utilizat în procese farmaceutice, producere de ambalaje, cauciucuri, mase plastice, ceramică, fertilizanţi; - procese ca uscare, ardere, zdrobire, mărunţire, pulveriuzare, ventilarte, manipularea materialelor

1700–130000 2 4–370 (PM) 2 4–38 (gaze) 2 Fara limite

2500–170000 3 4–370 (PM) 3 4–38 (gaze) 3 Fara limite

1700–90000 4 Pana la 150 4 Pana la 23 4

-colectarea particulelor <PM10, <PM2,5 până la dimensiuni submicronice; - controlul emisiilor de particule materiale din industrie, comerţ, şi producerea agentului termic şi apei calde folosind cărbune, produse petroliere, lemn, deşeuri lichide; - controlul surselor de emisii in industria chimică şi domeniile înrudite cu aceasta - în principal se aplică unde este necesară o efficient ridicată la colectarea particulelor materiale foarte fine
720–100000 5 4–370 5 1–115 5

Waste Water and Waste Gas Treatment

255

Capitolul 3

1 2

[cww/tm/110] [cww/tm/111] 3 [cww/tm/114] 4 [cww/tm/112] 5 [cww/tm/115]

Tabelul 3.16: Aplicaţii şi limite ale aplicaţiilor şi restricţiilor diferitelor scrubere umede pentru reţinerea prafului

256

Version October 2001

KH / EIPPCB / cww_Draft_3

Capitolul 3

Avantaje/Dezavantaje
Avantaje General • pot opera cu prafuri inflamabile şi explozive în condiţii de risc redus • asigură răcirea gazelor • gazele corozive pot fi neutralizate • eliminarea simultană a prafului şi compuşilor anorganici Dezavantaje General • efluentul lichid poate crea probleme de poluare a apelor • deşeul colectat este umed • este necesară protecţie împotriva îngheţului • particulele materiale colectate pot fi contaminate şi/sau nereciclabile • gazul evacuat poate necesita reîncălzire pentru a se evita pana de fum vizibila . Scruber cu umplutură fibroasă • potenţial ridicat de probleme de coroziune • nu tocmai potrivit pentru colectarea particulelor materiale, recomendat doar pentru particule solubile şi/sau fine. Scrubere cu placi • potenţial ridicat pentru probleme de coroziune.

Scruber cu umplutură fibroasă • poate opera cu ceaţa • căderi de presiune relativ reduse. Scrubere cu placi • asigură absorbţia gazelor şi reţinerea particulelor într-un singur echipament • poate opera cu ceaţa • eficienţa colectării poate varia • îmbunătăţeşte contactul gaz-lichid pentru îndepărtarea SO2. Turnurile de spălare • eficienţa în a colecta gaze ca şi particule materiale • necesită un spaţiu relativ redus • căderi de presiune relativ reduse • poate fi exploatat în atmosferă foarte corozivă, cu FRP construcţii Scrubere cu talere de ciocnire • poate lucra cu vaporii • are o rată relativ redusă de recirculare a apei • eficienţa de colectare poate varia. Scrubere Venturi • poate opera cu vaporii • cheltuieli de întreţinere relativ reduse • simple în design şi uşor de instalat • eficienţa de colectare poate varia • îndepărtează deasemenea gaze contaminate • nu se blochează.

Turnurile de spălare • eficienţa de transfer masă relativ redusă • relativ ineficient în îndepărtarea particulelor fine • cu FRP construcţii, este sensibil la temperatură. Scrubere cu talere de ciocnire • poate opera cu vaporii • are o rată relativ redusă de recirculare a apei • eficienţa de colectare poate varia. Scrubere Venturi • potenţial ridicat pentru probleme de coroziune • căderi de presiune relativ ridicate şi deasemenea mare necesar de energie. Zgomotul poate fi o problemă când viteza gazului în tubul Venturi este mare • este limitat la particule materiale şi gaze cu solubilitate ridicată.

Nivel realizabil de emisii / Randament Performanţa tehnicilor de absorbţie este foarte dependentă de mărimea particulelor materiale şi aerosolii ce trebuie colectaţi. Rapoartele de performanţă sunt listate în Tabelul 3.6. Efecte inter-media Consumabilele sunt listate în Tabelul 3.6. Cu o tehnică de absorbţie umedă a prafului, o instalaţie secundară pentru a separa suspensiile este esenţială.

KH / EIPPCB / cww_draft_3

Version October 2001

257

Capitolul 3

În funcţie de sursa, praful separat poate fi contaminat – ex: praful rezultat din incinerare poate conţine dioxine şi/sau metale grele şi oxizii lor. Acest tip de praf poate fi clasificat ca deşeu periculos care trebuie depozitat în consecinţă.

258

Waste Water and Waste Gas Treatment

Capitolul 3

Parametru
PM VOC SO2 HCl HF NH3

Umplutură fibroasă 70->99 1 70->99 (mists) 1

Pat fluidizant

Placi
50–99 2 80->99 2

Randamente [%] Turn de spălare
70->99 3 50–95 3 80->99 3

Talere cu ciocnire
80–99 4

Venturi
70->99 5,7 90 7 90 7 94-99 8 0.5–5 6

Consumabile
Apă pentru scruber (l/Nmc) Energie (kWh/1000Nmc) Cădere de presiune (kPa) Tipul de costuri

94-99 8 Cantitatea de consumabile >3 3 1–2 1.5–2.8 6
6

<0.5–6 6,7 2.5–20 6,7

Costuri de capital
[per 1000 Nm /h]
3

USD 600-1800 1 USD 1000-21100 1

USD 1300-7000 2 USD 1500-41100 2

Costuri USD 500-2200 3
USD 800-28100 3

USD 2800-10000 4 USD 2200-42000 4

Costuri anuale de exploatare [per 1000
3 Nm /h]

USD 1900-17000 5 EUR 5000 a,7 USD 2400-70000 5 b

Costul eficienţei
[per tona poluant]
a b 3

USD 40-710 1

USD 51-1300 2

USD 28-940 3

USD 88-1400 4

USD 84-2300 5

at 10000 Nm /h, se ridică factorul la puterea 0.3 EUR [2500 + 100 x (flow/1000)] 1 [cww/tm/110] 2 [cww/tm/111] 3 [cww/tm/114] 4 [cww/tm/112] 5 [cww/tm/115] 6 [cww/tm/132] 7 [cww/tm/70] 8 [cww/tm/138] industria îngrăşămintelor, acid fosforic

Tabelul 3.6: Randamente, Consumabile şi Costuri ale diferitelor variante de absorbere umede pentru praf

Waste Water and Waste Gas Treatment

259

Capitolul 3 260 Version October 2001 KH / EIPPCB / cww_Draft_3 .

17. Câteva din cele mai cunoscute ţesături sunt menţionate în Tabelul 3. unităţile mici care controlează o concentraţie redusă de gaz rezidual va fi mult mai scumpă ( pe unitate de debit) decât o unitate mare de curăţare a unui debit de gaz cu încărcare mare în poluanţi. radiaţii beta sau cinetica particulelor. Condiţiile de operare (funcţionare) sunt determinante în alegerea materialului ţesut ( a naturii fibrei). Trebuie asigurat acces facil la scruber. Filtrele textile pot fi sub formă de foi. costurile pot fi substanţial crescute faţă de domeniul menţionat anterior. Absorberele umede trebuie inspectate cu regularitate pentru a identifica orice degradare precum coroziune sau înfundări. [°C] Inflamabil itatea materialul ui de suport 132 120 200 190 177 260 260 260 550 760 150 130 240 232 190 290 280 290 600 1204 Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Tabelul 3. emisia de masă poate fi determinată prin monitorizare concentraţiei particulelor din efluentul gazos. determinând reţinerea particulelor materiale pe filtru prin sitare sau alte mecanisme. Zgomotul trebuie micşorat prin carcasarea echipamentelor. utilizând o probă prelevată izochinetic sau bazată pe materie.5. rata de lichid colectat şi pH trebuie de asemenea controlate cu regularitate. 3. max. Turta de praf care se formează pe filtru poate creşte semnificativ eficienţa de reţinere. Pentru aplicaţii care necesită materiale scumpe. cartuşe sau saci (cel mai comun tip) cu un număr de filtre textile individuale carcasate împreună într-un grup.7: Textile utilizate uzual Waste Water and Waste Gas Treatment 261 . Monitorizare [cww/tm/70] Pentru a evalua performanţele unui absorber umed. gazul rezidual este trecut printr-o ţeşătură deasă de fbre urzite sau împâslite. opacitate. Situatia economica Domeniul costurilor este listat în tabelul 3. Rata lichid/gaz.5 Filtrul textil Descrierea Într-un filtru textil. ex: UV/vizibil. solvenţi sau metode de tratare suplimentare. Numele generic al fibrei Temp.Capitolul 3 Dispozivele de spalare sunt surse de zgomot. Căderea de presiune din scruber şiproporţia lichid/reactiv din masa de fluid gazos şi presiunea de alimentare trebuie să fie monitorizate curent. de operare continuă [°C] Temp.3.7. Costurile estimate sunt bazate pe presupunerea că încărcare în particule materiale a influentului este de aproximativ 7 g/Nmc. Ca o regulă. de operare continuă în mediu termic umed [ºC] 94 110 177 190 177 260 240 260 550 760 Rezistenţa chimică Acizi Poliester Copolimer acrilic M-aramide Polifenilen sulfură Etilenclorotrifluoroete na Politetrafluoroetenă Poliamida Sticla Oţel inox Poliester Bun Bun Bun Excelent Excelent Excelent Bun Foarte bun Bun Foarte bun Baze Moderat Moderat Bun Excelent Excelent Excelent Bun Moderat Excelent Bun Temp.

Un ciclu obişnuit de curăţare durează mai puţin de 5 minute pe compartiment. În mute cazuri este utilizat în conjuncţie cu metoda de scuturare. Curăţarea sonică este dince în ce mai mult folosită pentru a spori eficienţa de reţinere a filtrelor textile cu curăţare prin scuturare mecanică sau prin admisia unui jet de aer în contracurent. care este mişcată rapiod pentru curăţarea sacilor. Gazul rezidual intră într-o celulă echipată cu şicane. Dacă reţinerea este prea ineficientă. • Curăţarea filtrelor textile cu puls de aer. conduând la emisii fugitive de praf.8 Mpa) aer in saci. 262 Waste Water and Waste Gas Treatment . Coroziunea filtrului şi materialului carcasei pot fi o problemă dacă gazul constă în compuşi acizi.Capitolul 3 Utilizarea în practică a filtrelor textile solicită utilizarea unei suprafete mari de tesatura pentru a evita variatiile inacceptabile de presiune prin materialul filtrant.1s) cu presiune ridicată (0. utilizând o metodă blândă dar uneori mai puţin eficientă de curăţare decât scuturarea mecanică. Dimenisunea carcasei unui singur filtru este determinată de alegerea raportului dintre debitul volumetric al aerului şi suprafaţa ţesăturii (raportul a/c ). Admisi de aer curat în contracurent este permisă numai în cazurile unde praful se desprinde uşor de pe ţesătură. praful fiind reţinut in interiorul sau în exteriorul sacilor. sunt utilizate in filtrele textile cu aer pulsat deoarece acestea nu solicită o turtă de praf pentru a atinge efficient ridicată de reţinere. Selectarea raportului a/c depinde de încărcarea cu particule a influentului. Curăţarea sonică reduce semnificativ încărcarea cu praf rezidual a sacilor şi reduce căderea de presiune prin filtrul textil cu 20-60% . deschişi la partea superioară şi susţinuţi de tije tubulare. Pîsla. utilizând o relativ nouă metodă care poate trata încărcări mari în praf. • Scuturarea mecanică pentru curăţarea filtrelor textile. care are conduce la o cădere de presiune excesivă. O cădere inacceptabilă de presiune poate cauza căderea întregii baterii de filtrare. Particulele sunt colectate în exteriorul sacilor şi cad în buncăr. operează la cădere constantă dee presiune şi ocupă mai puţin spaţiu deât alte tipuri de filtre textile. atunci căderea de presiune a devenit prea mare. Sacii sunt închişi la partea inferioară. Gazul încărcat trece de la partea inferioară a celulei cu talere prin filtrul cu saci şi presează din interior către exterior. Curăţarea cu aer pulsat. Acestea pot funcţiona numai ca echipamente exterioare de reţinere a prafului. caracteristicile particulelor şi metoda de curăţare a filtrului utilizată. Tipurile cele mai utilizate de filtre textile în funcţie de metoda de curăţare utilizată sunt: • un jet de aer în contracurent curăţă filtrul textil.6 MPa). Ele funcţionează cu aer comprimat (0. utilizând difuzori pentru a preveni intrarea particulelor de dimeniuni mari care ar putea provoca deteriorarea sacilor. unde particulele mari sunt reţinute când lovesc şicanele şi cad în buncăr. înseamnă insuflarea pentru o scurtă perioadă de timp (0. Intensitatea spălării şi frecvenţa acestei operaţii sunt variabile importante în determinarea eficienţei de reţinere. Gazul încărcat trece prin saci din exterior către interior. o spălare prea frecventă sau prea intensă va reduce eficienţa de reţinere. Partea superioară a sacului este ataşată la o bară de scuturare. turta de praf depusă pe sac se sparge şi cade în buncăr. acesta este scos din funcţiune şi aer curat este admis prin el în contracurent. O încărcare mare în particule solicită utilizarea unei mari baterii filtrate pentru a evita formarea unor turte de praf prea grele. Pentru curăţarea filtrului.4-0.03 – 0. De regulă. utilizarea emiţătorilor de înaltă frecvenţă sau prin jet de aer de mare viteză (aer pulsat). Deoarece turta de praf poate furniza o fracţie importantă a capacităţii de reţinere pe ţesătură a particulelor fine. reduce acţiunea mecanică asupra sacilor conducând la o durată de utilizare crescută.3 – 0. Materialele ţesute conţin o mare cantitate de praf după curăţare atunci când se foloseşte metoda cu aer pulsat. sacii sunt deschişi la partea inferioară. în specail la temperaturi sub punctul dee rouă. utilizând un simplu dar eficient mecanism de curăţare. Acest mecanism permite ca debitul influent de gaz rezidual să nu trebuiască a fi oprit în timpul curăţării. închişi la partea superioară. neţesutele. particulele colectându-se pe suprafaţa interioară a sacului.

5 microni şi pentru reţinerea emisiilor de poluanţi periculoşi în aer în forme particulare (PMHAP).4 la +6.18.Capitolul 3 Pentru filtrele textile corespunzătoare vezi tabelul 3. Pentru a preveni aceasta bateria filtrantă poate necesita izolare sau încâlzire. trebuie echipate cu facilităţi de siguranţă. Constă într-un material poros sinterizat cu elemente de filtrare cutate (pliate). în special a coincentraţiei mari a influentului. explozie sau incendiu.4 kPa în jurul presiunii atmosferice1 1-23 (tipic) 1 0. rezultate de la boilere sau furnale. Sistemele cu un risc potenţial. în amonte de echipamentele mecanice de reţinere cum sunt cicloanele.18 Peste punctul de rouă a oricărui component din gazul rezidual. Adăugarea unui filtru textil în aval de un EPS s-a demonstrat că duce la atingerea unei emisii foarte reduse de particule. injecţia de var/bicarbonat de sodiu uscat şi injecţia de var semiuscat) amplasate în amontele bateriei de filtrare. pot impune necesitatea prevenirii incendiilor şi deci a deteriorării filtrului. ca o armonică. este o altă variantă a filtrelor textile. metale (excepţie face mercurul). Limitele de aplicare şi restricţiile sunt: Limite / restrictii Debitul gazului influent (Nmc/h) Temperatura (0C) Presiunea Conţinutul de praf (g/Nmc) Caracteristicile particulelor 300 – 18000001 Vezi tabelul 3. ex: în afara clădirilor. În combinaţie cu sistemele de injecţie (incluzând absorbţia.1-2301 Praful umed este dificil de îndepărtat de pe saci. Filtrele textile sunt folositoare pentru reţinerea particulelor materiale cu rezistivitate electrică ori prea mică ori prea mare pentru ESP. pentru a obţine o suprafaţă specifică de filtrare foarte mare. Deosebirea constă în modul compact în care materialul filtrant este încărcat. care furnizaeză o viaţă de serviciu îndelungată şi reduce costurile de întreţinere. Alte filtre înrudite cu filtrele textile sunt: • Filtru compact. altfel filtrul se îmbîcseşte < 70 (compact filtru îmbunătăţit) 2 Domeniul –6. Este pliat. Spaţiul economisit este parţial compensat de scăzuta încărcare cu ţesătură a acestui tip de filtru. În influentul din interiorul filtrului. ESP sau turnul de răcire cu pulverizare pot fi utilizate pentru a reduce încărcarea filtrelor textile. Aplicatia În primul rând filtrul textil este utilizat pentru reţinerea particulelor materiale cu dimensiuni mai mici de 2. • Filtrul compact îmbunătăţit. ar putea fi o explozie ceea ce evidenţiază faptul că trebuie amplasate în spaţii deschise sigure. care este deasemeni cunoscut ca un filtru casetă sau filtru plic şi este o versiune a filtrului textil. filtrul textil poate fi deasemeni folosit pentru reţinerea unor poluanţi gazoşi specifici. deci trebuie evitat Waste Water and Waste Gas Treatment 263 . O trapă pentru particulele foarte fierbinţi. sisteme de sprinklere sau trapă de explozie. Când încărcarea gazului rezidual constă în particule de dimensiuni relativ mari. Scânteile şi flacăra trebuie interise în zona cestor echipamente. deci sunt potrivite pentru reţinerea cenuşilor zburătoare din cărbune cu conţinut redus de sulf sau cenuşa zburătoare conţinută în rate înalte în carbunele nears. Temperatura gazelor trebuie să fie peste punctul de rouă a oricărui constituient altfel filtrul trextil se îmbâcseşte şi procesul de filtrare se opreşte. care este deasemenea cunoscut ca filtru sinter lamelar sau tubul Spirot.

8 MPa Cantitatea 11-17 Observatii Rata a/c 1-1.53 (filtru cu scuturare mecanică) 1-1.3-0.5 (2. întrucât eficienţa totală variază în principal cu încărcarea în particule.4-0. Pentru praf aderent sau static sau ca protecţie pentru ţesătură Curăţarea filtrelor 2–2.5 m/min. Filtru textil Parametru Randament [%] 99-99.6 MPa (curăţitor sonic) Pentru 0.9 1 Compact filtru Nivel de emisie [mg/Nm3] 1 2-10 1a2 Randament [%] Nivel de emisie [mg/Nm3] 1-10 2 Compact filtru îmbunătăţit Randament [%] Nivel de emisie [mg/Nm3] <1 2 PM a 1 filtru ceramic [cww/tm/123] 2 [cww/tm/70] Efecte inter-media Consumabilele sunt: Consumabile Filtre textile (mp per 1000 Nmc/h) Materiale de preacoperire (opţional) Aer comprimat (pe 1000) a -Pentru 0. Filtrele textile pot fi considerate ca fiind echipamente cu efluent constant decât echipamente cu eficienţă constantă.0) 3b (filtru cu aer pulsat) a b 1 2 3 recomandat să asigure funcţionarea corespunzătoare valori ridicate pentru aranjamente speciale [cww/tm/123] [cww/tm/70] informaţii de personal Avantaje / Dezavantaje Avantaje Dezavantaje • în general filtrele textile furnizează o eficineţă ridicată de reţinere pentru particule fine şi cu rugozitate • eficienţa şi căderea de presiune a filtrelor cu curăţare continuă sunt relativ neafectate de modificarea încărcării în praf a influentului • praful este îndepărtat uscat fără a folosi consumabile. concentraţia particulelor în efluentul unei baterii de filtrare cu filtru textil este aproximativ constant. Praful separat poate fi refolosit în procesul tehnologic precedent • emisiile reziduale sunt teoretic independente de concentraţia aspirată • relativ simplă operarea sistemului Nivel realizabil de emisii / Randament • este interzisă introducerea de praf umed sau ud • electricitatea statică poate împiedica turta să fir îndepărtată de pe ţesătură • există un risc de explozie • posibilitatea de aprindere a bateriilor de filtre dacă sunt introduse particule foarte fierbinţi din boilere sau furnale sau datorită materielelor inflamabile Pentru o combinaţie dată de tip de filtru şi praf.Capitolul 3 Raportula a/c (m/min) <13 (aer în contracurent) <0.5 1 264 Waste Water and Waste Gas Treatment .

5–1. Pentru evaluarea performaţelor unui ESP.2 2 0. praful reţinut poate di contaminat – ex: praful provenit de la incinerare poate conţine dioxine şi /sau metale grele sau oxizi a acestora. Filtrele textile trebuie inspctate periodic pentru idfentificarea oricărei degradări a ţesăturii sau a carcasei.5–2. Ultima este utilizată pentru indicarea momentului în care ciclul de curăţarte trebuie declanşat.5–2.2–1. poate fi determinată emisia de masă prin monitorizarea concentraţiei de particule din efluentul gazos.5 2 0. radiaţii beta sau cinetica particulelor.8 1 5–50 a 1 2 Filtre textile Filtre compcte şi filtre compacte îmbunătăţite Filtre ceramice Nm /h aer comprimat pe 1000 Nm /h gaz [cww/tm/70] [cww/tm/64] 3 3 Praful separat . Monitorizarea [cww/tm/79] Performanţa şi întreţinerea trebuiesc cu grijă monitorizate. Tipuri de costuri Costuri Aer in contra curent USD 5300-50000 1 EUR 30000-55000 c 4 Scuturare mecanica USD 4500-42000 2 Aer in pulsuri USD 3700-15000 3 Compact EUR 1000-4000 4 Compact imbunatati EUR 2500-4000 4 Costuri (la 1000 Nmc/h) Cu curăţitor sonic suplimentar Cu echipament cu jet Costuri anuale cu exploatarea (la 1000 Nmc/h) Costuri pentru eficienţa (la tona de poluant controlată annual) USD 300-400 1 USD 300-400 2 -- USD 600-1200 1 -- -- USD 4000-16000 1 d4 USD 2600-14000 2 USD 3200-14000 3 a4 b4 USD 58-372 1 USD 41-334 2 USD 46-293 3 Waste Water and Waste Gas Treatment 265 . Trebuie asigurat acces facil la filtrele textile. Cantitatea acestuia depinde de conţinutul de praf a gazului rezidual introdus. Acest tip de praf poate fi clasificat ca deşeu periculos care trebuie depozitat în consecinţă.posibil amestecat cu material de preacoperire – este singurul deşeu.Capitolul 3 (aer pulsator) Energie (kWh/1000 Nmc) Variatie de presiune (KPa) 0. folosind o probă prelevată izochinetic sau bazată pe materie. În funcţie de sursa de provenienţă. Temperatura şi căderea de presiune pe filtre trebuie monitorizate cu regularitate. Fiecare baterie de filtrare trebuie echipată cu sistem de identificare a deteriorării sacilor şi de alarmare. ex: UV/ opacitate. Situatia economica Durata de viaţă a unui filtru este de circa cinci ani pentru filtrele textile şi de opt ani pentru filtrele compacte îmbunătăţite.0 0.

Capitolul 3 a EUR 2500 + 300 x flux/1000 b EUR 350 + 240 x flux/1000 c ceramic filter d 350 + 300 x flux /1000 1 [cww/tm/123] 2 [cww/tm/121] 3 [cww/tm/122] 4 [cww/tm/70] Estimarea costului presupune un proiect convenţional în condiţii de operare tipice şi nu include echipamentele auxiliare ca ventilatoare. Este comparabil cu funcţionarea filtrelor textile (vezi Capitolul 3. tubulatura de transport. unităţile mici care controlează o concentraţie redusă de gaz rezidual va fi mult mai scumpă ( pe unitate de debit) decât o unitate mare de curăţare a unui debit de gaz cu încărcare mare în poluanţi. Este instalat ca modul înt-o baterie de filtrare.5).3.82 (cww/tm/85). Catalizatorul este înglobat în masa substratului. Deosebirea este între materialul filtrant utilizat. Costurile sunt în principal conduse de debitul volumetric de fluid şi de încărcarea în poluanţi a gazului rezidual. Filtrele catalitice constau într-o membrană de politetrafluoroetenă expandată. În general.25 – 3 ore in functie de cantitatea de pulberi Timp de prelevare 3 ore Praf separat Palnie pulberi pompă Figura 3.5. filtrele catalitice sunt încărcate cu catalizatori (titan. Poluanţii care solicită un înalt nivel de control sau care necesită filtre textile cu saci filtranţi confecţionate din materiale speciel vor creşte preţul sistemului. inclusiv linie de prelevare probe 266 Waste Water and Waste Gas Treatment . laminată pe un suport catalitic. vanadium amestecuri) care distrug poluanţii prin reacţie catalitică cu gazul. 3.5. Frecventa de epurare a filtrului sac Intre 10 min. în aşa fel încât poate fi uşor montată la o instalaţie existentă. Praful separat va fi îndepărtat şi depozitat separat. ca în figura 3.6 Filtrul catalitic Descrierea Filtrarea catalitică este eliminarea componenţilor gazoşi însoţită de separarea particulelor. si 24 ore Gaz epurat Evacuare gaz Gaz gaz Admisiebrut 180-250 C Filtru de partricule ó Filtru de partricule <120 C Colectare probe o <120 C Colectare probe pompă o Timp de prelevare 0.3.82: Filtru catalitic cu sac. Preţuriole prezentate sunt pentru debite între 3 500 – 1700 000 Nmc/h respectiv şi o încărcare în poluant de 9 g/Nmc.

pentru a avea garanţia unei eliminări adecvate a dioxinelor şi furanilor. bifenil policloruraţii (PCB). Niveluri de emisie realizabile /randamente Parametri Dust PCDD/PCDF (TEQ) a 1 restricţionat la temperatura maximă de operare de 2600C deşi filtrul elimină în general compuşi organici.075 ng/Nm3 1 observaţii tipic Incineratoare de deseuri observat peste 99. aceste substanţe sunt adsorbite pe catalizator. potasiu. Avantaje / Dezavanje Advantaje Dezavantaje • eliminarea compuşilor gazoşi periculoşi • fără contaminarea reziduurilor • reducerea emisiilor totale de poluanţi • periculoşi în mediu • uşor de reîncărcat • fără costuri suplimentare de întreţinere şi exploatare • fără deşeuri solide care să necesite depozitare • fără schimbări în procedurile standard de operare • costuri comparabile cu utilizarea carbonului activ. Limite ale aplicaţiilor şi restricţiile sunt: Limite/restricţii Domeniul de temperatură recomandat pentru funcţionare continuă Conţinutul de amoniu Conţinutul de oxizi de sulf Umiditatea Viteza de filtrare Substanţe critice a 120 – 200 C 0 a < 200 ppm < 50 ppm 5-35% 48-84 m/h Dezactivare produsă de arsen. Randament (%) >99 a. este recomandată o temperatură minimă pentru operare continuă. de 155 0C. calciu. La temperaturi scăzute.040 ng/Nm3 1 <0. Însă pot fi eliminaţi la fel de bine şi alţi contaminanţi precum hidrocarburile poliaromatice (PAH).1 Nivel de emisii <1 mg/Nm3 1 <0. compuşii organici volatili şi fenolii clorinaţi (PCP). la orice temperatură. sulf Limita superioară a domeniului de temperatură este determinată de temperatura maximă de funcţionare continuă a filtrului (260 0C). benzenii policloruraţi (PCBz).Capitolul 3 Aplicatie Filtrarea catalitică este folosită pentru separarea particulelor şi eliminarea contaminanţilor periculoşi din faza gazoasă. dioxine şi furani în special. Experimente de succes au fost conduse la temperaturi mai mici de 155 0C. Cei mai importanţi contaminanţi la care se aplică această tehnologie sunt dioxinele şi furanii (PCDD şi PCDF).004-0.8% Informaţii de la producător Waste Water and Waste Gas Treatment 267 . Limita inferioară a domeniului de temperatură este determinată de temperatura la care dioxinele şi furanii sunt eliminaţi în mod corespunzător.

Un mecanism de evacuare a prafului filtrat este integrat în sistem. Activitatea catalitică poate fi monitorizată prin prin testarea unui filtru individual din bateria de filtreare.83 3 268 Waste Water and Waste Gas Treatment . Praful cade pe fundul camerei (compartimentului) de unde trebuie eliminat.Capitolul 3 Efecte inter-media Praful separat . Dacă sunt motive de suspiciune privind o scădere în activitatea catalitică. Trebuie asigurat acces simplu la filtre. Depinzând de căderea de presiune dealungul filtrului a doua treaptă este curăţită şi filtrarea se realizează între cele 2 trepte (primul pas devina al doilea şi invers). Situatie economica Tipul costurilor Costuri Observatii Investiţii [1000Nm ] Costuri anuale de operare[ per 1000 Nm3] 3. Praful este clasificat ca deşeu nepericulos. Pentru evaluarea performaţelor unui ESP. Sacii filtranţi trebuie inspectaţi cu regularitate pentru identificarea oricărei degradări a bateriei de filtrare sau a filtrelor. Temperatura şi căderea de presiune prin sacul filtrant trebuie monitorizate în mod curent. folosind o probă prelevată izochinetic sau bazată pe materie.3. O turtă de filtrare este construită dintr-o treaptă primară de filtrare iar filtrarea propriuzisă are loc în a doua treaptă (cameră). radiaţii beta sau cinetica particulelor. poate fi determinată emisia de masă prin monitorizarea concentraţiei de particule din efluentul gazos.5. Praful filtrat conţine până 90% mai puţin dioxine şi furani decât dacă ar fi folosit cărbunele activ. poate fi efectuată monitorizarea dioxinelor şi furanilor prin prelevare de probe. Ultimul este folosit pentru a indica dacă este necesară începerea ciclului de curăţare. opacitate.cenuşă zburătoare posibil amestecată cu gaze acide – este singurul reziduu care necesită depozitare.3. Un exemplu este dat în fig. Principalele consumabile şi utilităţi necesare sunt: Consumabile Material filtrant Catalizator Energie (KWh/1000 Nmc) Variatie de presiune (kPa) Cantitatea Observaţii Durata de funcţionare a filtrului şi catalizatorului este de circa 5 ani sau chiar mai mult Monitorizarea [cww/tm/79] Performanţa şi întreţinerea trebuiesc monitorizate cu atenţie.7 Filtru de praf cu 2 trepte Descriere Filtru de praf cu 2 trepte conţine plasă metalică ca material filtrant. ex: UV/ vizibil.

Apoi primele camere se curăţă şi camera (camerele) în aşteptare intră în funcţiune.84. Waste Water and Waste Gas Treatment 269 . Figura 3. (mai puţin material filtrant). Acest filtru este construit să elimine pierderile eficienţei de filtrare după curăţire prin restabilirea materiei de bază înainte de a permite ca elementul purificat să intre înapoi în curentul de gaz.Capitolul 3 Deoarece plasa metalică cere o capacitate de încărcare mai mare decât un filtru cu ţesături. celelalte fiind în starea de aşteptare (în exemplu 3 camere lucrează a 4-a fiind în aşteptare). Camera (camerele) ce necesită curăţire sunt scoase din funcţiune şi izolate pentru curăţire pulsatoare. Acest avantaj este de obicei eliminat datorită sistemului cu 2 etape (trepte).83: Filtru de praf în două trepte O variantă specială este filtrul cu sita metalică cu proces de reglementare.Această modalitate permite trecerea întregului material filtrant pe filtru curat în timp ce camerele celelalte sunt utilizate ca filtru de rezervă (de siguranţă) să controleze scurgerile. praful este colectat dedesupt în recipient (conic). inchinta filtrului este mai mică. gazul încărcat cu praf circulă prin filtrul tocmai curăţat fără a fi degajat la exterior. Camerele tocmai curăţite le înlocuiesc pe următoarele ce necesită curăţire. Odată procesul de curăţire terminat. Filtrarea continuă astfel până când se semnalează un ciclu de curăţire. În starea de funcţionare obişnuită filtrul lucrează numai cu câteva din camerele de filtrare. ce este ilustrat în figura 3.

500 Atmosferică Fără restricţii Debit de gaz Utilizat caracteristic Nm3/h Temperatura [°C] Presiune Conţinut de praf [g/Nm3 ] 1 [cww/tm/70] Avantaje / Dezavantaje Avantaje Dezavantaje • Mare eficienţă pentru praf • Sunt posibile recuperări de material solid • Aerul ventilat reutilizabil • Structura • Fără material filtrant extra. vâscos. Aplicatie Prima dată filtru de praf cu 2 trepte este pus în funcţiune să elimine particule de substanţă În combinaţie cu sistemele cu injecţie (incluzând adsorbţia. vâscos. trebuie echipate cu instalatii sigure. c ţesături sau compac temperatura mediului • Schimbul frec compartimente • Necesitatea valv prăfos • Riscul exploziei 270 Waste Water and Waste Gas Treatment . de explozia sau incendil. Limite/restricţii Până la 75 000 Până la aprox.84: Filtru cu site metalice Sistemele cu risc ridicat. precum un sistem de stropire sau acoperire in caz de explozie. comparativ •• Mare eficienţă pentru praf cu filtrele cu •ţesături posibile recuperări de material solidsub Sunt sau compacte când este folosit •temperatura mediului ambiant Aerul ventilat reutilizabil • Structura frecvent între cele 2 • Schimbul compartimente filtrant extra. injecţia semi-uscată a vasului) poate fi deasemenea folosit să elimine contaminanţi specifici gazului. design numai • Fără material • oţel Necesitatea valvelor de control în mediul •prăfos Încărcarea filtrului mai mare decât pentru • Riscul exploziei un filtru cu ţesături sau filtru compact • Deasemenea pentru praf umed. fibros sau static • Rezistent la ardere • Oferă posibilitatea recuperării căldurii (când funcţionează la temperaturi înalte) Costuri mari. fibros sau static • Rezistent la ardere • Oferă posibilitatea recuperării căldurii (când funcţionează la temperaturi înalte) • Costuri mari. design numai oţel • Încărcarea filtrului mai mare decât pentru un filtru cu ţesături sau filtru compact • Deasemenea pentru praf umed.Capitolul 3 Figura 3.

Temperatura şi căderea de presiune dealungul filtrului cu ţesătură trebuie monitorizate.3-0. praful separate poate fi contaminat – de ex. Acesta din urmă (indicator) este utilizat pentru a indica când începe ciclul de curăţire.Capitolul 3 Achievable Emission Levels / Performance Rates Emisia de praf al unui filtru de praf cu 2 trepte cu ţesătura metalică cu mediu filtrant este realmente independent de încărcarea admisibilă. In functie de sursa acestuia. Tipul de praf poate fi clasificat ca deseu residual ce trebuie depozitat permanent conform. Masa emisă pentru determinarea performanţei filtrului de praf cu 2 trepte poate fi determinată prin monitorizarea concentraţiei particulare în curentul de gaz pierdut din efluent. Monitorizarea [cww/tm/79] Realizarea şi intreţinerea trebuie monitorizate cu grijă. praful de la incinerare poate contine dioxine si/sau metale grele sau oxizii acestora. Parametru PM 1 Nivel de emisie [mg/Nm3] ≈11 Observaţii Independent de încărcare [cww/tm/70] Efecte inter-media Consumabilele sunt: Consumabile Material filtrant (sită sau ţesătură metalică) Aer comprimat (0. . utilizând o probă izocinetică bazată pe opacitate în vizibil/ UV. raze beta sau izbirea particulei.5-2.7 Mpa) Energie [KWh/1000 Nm3] Cădere de presiune [kPa] 1 Cantitate Observaţii Curăţirea filtrului 1. Din acest motiv accesul la filtru poate fi folositor. Filtrele cu ţesătură pot fi controlate regulat perntru a identifica orice deteriorare a materialului filtrant şi sacului.5 1 [cww/tm/70] Pulberile separate sunt singurele deseuri.5 ore pe săptămână Costurile totale anuale operaţionale sunt EUR 2000 + 350 x debit/1000 [cww/tm/70] Waste Water and Waste Gas Treatment 271 . Situatia economica Tipuri de costuri Costuri capitale [per 1000 Nm3/h] Costuri anuale operaţionale Muncă/an utilitati [per 1000 Nm3/h] a 1 Costuri EUR 30000 1 a EUR 2000 1 EUR 350 1 Observatii Bazat pe un sistem de 1700 Nm3/h Cam 1. Cantitatile lor depind de continutul de praf din gazul intrat in process.5 1 0.

În celula de filtrare cilindrică.Capitolul 3 3. Curentul de gaz poluat cu deşeuri este trecut prin agentul de filtrare. Odată ce viteza de curgere a a aerului prin sistemul de filtrare descreşte la valvare inacceptabilă filtrul trebuie înlocuit.3. Cele mai obişnuite modele sunt celulele de filtrare paralelipipedicesau cele cilindrice.12 si PM0. În celula paralelipipedică agentul pliat este plasat pe un cadru pătrat de lemn sau metal. Numărul de celule de filtrare utilizate într-un sistem particular de filtrare este determinat de raportul a/c (debitul volumic) raportat la aria suprafeţii V/S. unde particulele de materie toxice sau periculoase nu pot fi eliminate de alte filtre. Turta de praf care se formează pe mediul de filtrare poate spori eficienţa de filtrare. Hîrtia şi non-ţesăturile ca materiale filtrante folosite au o cădere de presiune mai mare dealungul filtrului decât ţesăturile textile. Ele sunt instalate drept component final într-un sistem de colectare (reţinere) în aval de altele cum sunt filtrele cu saci sau ESP. Aplicarea practică a filtrelor fibroase necesită folosirea unei arii largi de madii de filtrare pentru a minimiza căderea de presiune dealungul filtrelor. Aerul curge din faţă spre spatele filtrului. ca şi poluanţii cu risc ai aerului cum ar fi metale grele (excepţie Hg). Debit de gaz rezidual[Nm3/h] Temperatura [°C] Presiunea Continut de pulberi [g/Nm3] Umiditate relativa [%] 1 2 Limits / restrictions 100-3600 per modul 1.5. Aplicatia Filtrele absolute HEPA sunt aplicabile la particulele de materie submicron între PM0. alegerea numărului fiind bazată pe caracteristicile de încărcare particulate şi căderea de presiune dealungul materialului filtrant. Filtrul poate fi montat direct în conductă sau în cameră separată. Aerul curge din exterior în interiorul filtrului. Din acest motiv filtrele absolute sunt utilizate mai ales la debite de aer mai mici şi încărcare cu particule mai mici decât modelele filtre cu saci.2 <200 2 (HEPA comerciale) <530 2 (ceramic sau sticla) deasupra punctului de roua a gazului rezidual atmosferic 1 1-30 2 <2 3 <95 2 [cww/tm/70] [cww/tm/106] 3 [cww/tm/64] 12 High Efficiency Particle Air Filter (filtru de aer pentru particule cu randament ridicat) 272 Waste Water and Waste Gas Treatment . unde particulele de materie sunt colectate. din acest motiv sistemele de filtrare absolute sunt în general componentul final într-un sistem de îndepărtare al particulelor de materie. Filtrele absolute HEPA sunt cele mai bine apreciate acolo unde se cere eficienţă mare de colectare a particulelor de materie submicronice.8 Filtru absolut (filtru HEPA)12 Descriere Mediul de filtrare este hârtie sau fibră de sticlă mată cu mare densitate în vrac. ca materiale biologice şi chimice. pentru că acţiunea de curăţire poate cauza spargerea mediului de filtrare. Agentul filtrant este pliat pentru a da (a furniza) un raport mai mic a/c (debit volumetric raportat la aria suprafeţei). o şapcă metalică etanşează agentul de filtrare la un capăt. Sunt necesare filtrări anterioare pentru particule de materie mai mari.3 . Ele în general nu se curăţă.

05–0. Pentru a stabili performanţa unui filtru absolut masa de emisii poate fi determinata prin monitorizarea concentraţiei în debitul efluent de gaz rezidual. • Eficienţă foarte mare cu emisie reziduală mică. opacitate în U/V vizibil raze Beta ori izbirea particulei. Avantaje / Dezavantaje Avantaje • Este posibilă separarea fracţiunilor foarte mici. Temperatura şi variatia de presiune de-alungul filtrului textil trebuie zilnic monitorizat. • Nu este potrivit pentru încărcări mari.5. utilizând o probă izokinetică sau o măsură bazată pe ex.0001 1 [cww/tm/64] [cww/tm/106] Efecte inter-media Consumabilele sunt: Consumabile Materiale filtrante (hârtie. Fiecare modul poate absorbi aprox. filtrul trebuie înlocuit.25 1 [cww/tm/70] Elementele filtrante încărcate trebuie înlăturate ca deşeuri.1 1 0.1 1 2 Randament [%] >99.1kg de praf. Waste Water and Waste Gas Treatment 273 . • Structură modulară. • Aerul evacuat este foarte curat şi poate fi recirculat înăuntrul fabricii. filtre cu saci standard sau filtru cartuş pentru a filtra particulele de materie >PM2.. .9999 2 Nivel de emisie [mg/Nm3] >0. • De obicei fără probleme de coroziune. • Întreţinerea şi necesitatea de înlocuire frecventă a filtrului.Capitolul 3 Filtrele HEPA absolute necesită o operaţie de filtrare anterioară pentru a separa particulele mari de materie care sunt cicloanele sau separator venturi (scrubere) pentru a elimina particulele mari PM. Monitorizare [cww/tm/79] Performanţa şi intreţinerea trebuie monitorizate cu grijă. • Mediile de fibre de sticlă nu sunt potrivite pentru gaze conţinând alcali. • Operaţia relativ simplă. Când variatia de presiune atinge un punct care împiedică o curgere adecvată a aerului. • Nu este potrivit pentru multe medii. fibre de sticlă) Energie [kWh/1000Nm³] Variatie de presiune [kPa] 1 Cantitate Observatii <0.01 PM0. • Nu este sensibil la fluctuaţiile la debitul de gaz rezidual. Niveluri de emisie realizabile / Randamente Parametru PM PM0.99 2 >99. Dezavantaje • Trebuie luată măsuri pentru explozii riscante.

În plus se adaugă un separator de picături pentru picăturile de mică viscozitate. Limite in aplicare si restrictii: Limite / restrictii Pana la 25000 1 atmosferic 1 Flux de gaz residual tipic [Nm3/h] Presiune 1 [cww/tm/70] Avantaje / Dezavantaje Avantaje Dezavantaje • Proces continuu • Potrivita pentru viscozitate.9 Filtru de aer cu randament ridicat (HEAF) Descriere Picăturile de mare viscozitate rămân pe filtru textile şi eventual pot colmata filtrul. Gazul poluat cu deşeu tratat.5. Când este atinsă o diferenţă de presiune prestabilită filtrul textil trebuie înlocuit de unul nou şi curat care poate fi schimbat în timpul operaţiei continue pentru că filtrul de ţesături este fixat pe un tambur. Aplicatie HEAF sunt aplicate pentru îndepărtarea aerosolilor ca: ulei (petrol). plastifiant şi VOC. • picături de mare Variatie de presiune mare.3. Modelul separatorului secundar de picături este cel al unui separator lamelar (separator prin inerţie) sau un filtru pentru separare a vaporilor. părăseşte utilajul şi trece la un filtru cilindru de separarea picăturilor care trebuie să separe picăturile viscoase intrate. Niveluri de emisie realizabile / Randamente Parametru Picături Aerosoli 1 Randament [%] 1 99 99 1 Observatii [cww/tm/70] 274 Waste Water and Waste Gas Treatment .Capitolul 3 Situatia economica Tipul costurilor Costuri de investitie 3 [per 1000 Nm /h] Costuri anuale operationale Costuri anuale cu forta de munca Consumabile anuale 3 [per 1000 Nm /h] a 1 Costuri USD 1800-2400 a 2 1 Observatii Specifica aplicatiei Cam 2 ore pe săptămână 2 EUR 2500 2 EUR 60-120 costuri operaţionale anuale totale EUR 2500 + 60 x debit/1000 [cww/tm/106] 2 [cww/tm/70] 3.

prin drenajul lichidului. Când filtrul este folosit să reţină picături şi / sau aerosoli. Waste Water and Waste Gas Treatment 275 . spălarea este necesară după un program regulat. Filtre umede de vapori sunt făcute să reţină particule de dimensiuni specifice. evitând astfel filtrul. conţinutul la ieşire şi încărcarea filtrului.10 Filtru de vapori Descriere Cele mai comune filtre de vapori (separator de vapori.1 1 81 Observaţii [cww/tm/70] Reziduurile ce se îndepărtează sunt filtrele cilindru încărcate. Ele lucrează prin lovire (izbire) mecanică şi sunt dependente de viteză. Dacă spălarea este neglijată. aerosol sau praf. O atenţie specială poate fi dată. impurităţile se pot solidifica în adâncimea sitei (garnituri) manşonului şi mai departe spălarea devine ineficientă. Particulele solide de praf rămân în filtru până la saturaţie şi astfel trebuie curăţat prin spălare. spaţiile libere cât de mici pot crea un by-pass pentru curentul de gaz.Separatoare cu talere unghiulare sunt deasemenea folosite ca filtre de vapori. Filtrele de garnituri de sită de obicei sunt formate din ţesături sau metal împletit sau material sinteticmonofiltrant în fiecare fiind o configuraţie întâmplătore sau specifică şi sunt utilizate ca filtrari adanci ce au loc în întraga profunzime a filtrului. este de obicei curăţit automat. Pentru dimensionarea filtrului. Ele trebuie îndepărtate ca deşeuri chimice sau riscante şi deobicei sunt trimise la incinerare. de bază sunt parametri: debitul de gaz rezidual.3. Din cauza căderii mari de presiune de-a lungul manşonului de sită.Capitolul 3 Efecte inter-media Consumabilele sunt: Consumabile Material filtrant Energie [kWh/1000Nm³] Variatie de presiune [kPa] 1 Cantitate <0.5.5 ore pe saptamana [cww/tm/70] 3. Cele mai multe filtre umede de vapori au încorporate uşi pentru a facilita procesul de curăţire. instalând mediul într-un vas pentru a se asigura că se foloseşte cum trebuie şi este sigur că nu rămâne nici un spaţiu liber între mediu şi peretele vasului. separator de picături) sunt garniturile de sită. Situatia economica Tipuri de costuri Costuri de investitie [per 1000 Nm3/h] Costuri anuale operationale [per 1000 Nm3/h] Costuri anuale cu forta de munca 1 Costuri EUR 5700 – 8000 1 Observatii aprox EUR 3000 1 aprox 2. curăţind impurităţile separate sub formă de picături. Din cauza posibilităţii astupării filtrelor.

acid azotic şi compuşi ai cromului. economisirea apei şi economii în multe procese ce dezvoltă vapori (picături).Capitolul 3 Aplicatie Filtrele umede sunt folosite să înlăture poluanţii umezi. Dezavantaje • Rezultatul curăţirii filtrului este impurificarea lichidului de spălare • Variatie mare de presiune cu particule de praf Risc de înfundare . utilizând o configuraţie monofilament şi goluri în prima etapă şi apoi treptat descrescând dimensiunea monofilamentului şi golurilor din treaptă în treaptă.Motivul pentru care se folosesc acest fel de filtru este de a reţine majoritatea particulelor în prima etapă. de aceea protejează treptele următoare de filtrare care sunt proiectate să reţină particulele mai mici. scrubere sau echipament de distilare trebuie redus. Filtrele umede pot fi utilizate ca dispozitive primare de filtrare. ele sunt deasemenea aplicabile particulelor solide solubile în lichide. Un filtru umed este situat în vârful unei coloane pentru a reţine picăturile. filtrele umede sunt larg utilizate ca etapă finală la scruberele umede. Fiecare etapă este spălată cu apă proaspătă. Eel constituie o opţiune viabilă crescătoare privind separarea eficientă. care se unesc şi cad înapoi în coloană.colmatare Niveluri de emisie realizabile / Randamente Parametru Randamente [%] 99 1 99 1 Observatii Praf Aerosoli 1 [cww/tm/70] 276 Waste Water and Waste Gas Treatment . cum sunt picăturile şi aerosolii. ele sunt mai puţin potrivite pentru praf solid şi vapori graşi. Când materialul filtrant este curat. Ei protejează echipamentul de particulele de praf solide/lichide să prevină uzura şifricţiunea în suflante (ventilatoare). compuţi de nichel. Camerele individuale de drenare pot fi folosite pentru prevenirea încărcării apei de spălare cu mare cantitate de impurităţi la curgere în treapta următoare. Ca dispozitive secundare. Limite şi restricţii ale aplicaţiei [cww/tm/70]: Limite / restricţii Debitul de gaz caracteristic [Nm /h] Temperatura [°C] Continutul de praf [mg/Nm3] Aerosoli 1 3 Pana la 150000 1 <170 1 <1 1 cateva g/Nm3 1 [cww/tm/70] Avantaje / Dezavantaje Avantaje • Sistem de curăţire proprie pentru reţinerea lichidelor • potrivit pentru filtrarea aerosolilor lichizi. O bună cale pentru a realiza aceasta este un ansamblu cu 3 sau 4 etape. pentru a preveni reintrarea soluţiei de spălare în gazul curat descărcat în aer. Filtrele umede cu multr etape de separare au fost testate pentru a controla emisiile umede. deasemenea ca dispozitive primare. Structura unui filtru umed de vapori nu este potrivit dacă trebuie atinse concentraţii joase de poluanţi şi solventul pierdut în absorbere. hidroxid de sodiu. Datorită astupării. cum ar fi acidul sulfuric.

1.1. de ex. incinerat. Situatia economica Tipuri de costuri Costuri de investitii 3 [per 1000 Nm /h] Costuri anuale de operare 3 [per 1000 Nm /h] Costuri anuale cu forta de munca Consumabile [per 1000 Nm3/h] a 1 Costuri EUR 2300 a 1 1 Observatii Pentru sisteme mici pana la 3 2000 Nm /h aprox 2 ore pe saptamana EUR 2500 1 EUR 250-600 costuri anuale totale operationale EUR 2500 + 450 x debit/1000 [cww/tm/70] 3.5.4 Tehnici de recuperare şi reducere pentru poluanţi gazoşi din gazele reziduale Poluanţii din gazele de ardere de la temperaturi înalte (exemplu oxidare catalitică şi termică) şi procese chimice sunt particule şi gaze ca dioxid de sulf. Monitorizare Variatia de presiune a fiecărei trepte individuale necesită a fi monitorizate ca etalon.5.5.4) pentru a produce acid clorhidric concentrat • diferite procese de desulfurizare (a se vedea secţiunea 3. în condiţii speciale.5 1 9.5. ori eset evacuat ca deşeu. etalon magnahelic sau fotohelic. Această configuraţie este de obicei eficientă la particule de diametru cu 5 – 10 µm. oricum.2 pentru oxizii de azot).4 şi 3. Particulele şi NOx în gazele de ardere sunt reduse (a se vedea secţiunea 3. derivaţi halogenaţi şi. Lichidul de spălare fie este supus tratării apei uzate.4. Când filtrul umed este instalat după scruber. dioxine. lichidul de spălare este de obicei recirculat la scruber. Tratarea acidului clorhidric şi a dioxidului de sulf adesea urmează un proces cu două etape: • spălare (umedă) cu apă (a se vedea secţiunea 3. NOx. pot fi recuperate.4. Acidul clorhidric şi dioxidul de sulf.3 pentru condiţii speciale şi 3.0 1 normal cantitati mari [cww/tm/70] Reziduurile ce urmează a fi evacuate sunt: lichidul de spălare care conţine praf filtrat şi lichidul filtrant încărcat.1) pentru a produce gips (sulfat de calciu) sau acid sulfuric. Efecte inter-media Consumabilele sunt: Consumabile Material filtrant Lichid de spălare Energie [kWh/1000Nm3] Cădere de presiune [kPa] 1 Cantitate Observatii Pentru curatire 2. Waste Water and Waste Gas Treatment 277 . dar au un potenţial mai mare de astupare şi necesită mai multă grijă şi întreţinere. Cea mai eficientă garnitură de sită are un diametru al filamentului şiun spaţiu liber suficient de mare pentru a reduce potenţialul de astupare şi are capacitatea de drenare a lichidului.5.5.Capitolul 3 Monofilamente mai mici şi spaţii (goluri) mai mici sunt mai eficiente în reţinerea particulelor mai mici (dimensiuni 1-3µm).

4 şi 3. În cele mai multe cazuri este un material răspândit în natură. Cei mai utilizaţi absorbanţi sunt: • var • carbonat acid de sodiu (bicarbonat de sodiu) • carbonat de sodiu (sodă) Alegerea absorbantului depinde de disponibilitatea lui. dispersia acestuiea în curentul de gaz rezidual. ultima fiind cea mai eficientă metodă. Cu injectarea unui adsorbant uscat. 13 Flue Gas Desulphurisation (desulfurarea fluxului de gaz) 278 Waste Water and Waste Gas Treatment . Când adsorbantul este injectat în curentul de gaz. care trebuie eliminat după aceea din curentul de gaz rezidual.4. pudra fină de adsorbant este injectată fie în curentul de gaz sau adăugat în turnul de reacţie.Capitolul 3 Tehnici comune de tratare a gazului de ardere în sectorul chimic. 3.1 Tehnici de injectare cu sorbent ca FGD13 Descrierea Principiul de reacţie al injectării absorbantului FGD este întroducerea materialului reactant. Acest material reacţionează cu forme de SOx pentru a forma un solid.4) sunt descrise mai jos. Aceşti adsorbanţi sunt de asemenea eficienţi în îndepărtarea altor gaze acide.3. în particular acid clorhidric şi fluorhidric. Se cunosc trei tipuri de tehnici de injectare a adsorbantului: • injectare de adsorbant uscat • injectare de adsorbant semi-uscat (sau semi-umed) • injectare umedă a solutiei de var. Dacă se intenţionează recuperarea acestor gaze acide.5. vezi secţiunea 3. gazul rezidual trebuie pretratat (spălare cu apă. Acesta este ilustrat în Figura 3.4).5. ca piatra de var.5.1.1. dolomită sau compuşi hidraţi derivaţi din aceste materiale brute. [cww/tm/79]. în plus faţă de spălarea umedă a gazului (secţiunile 3.5. aceasta se poate face în diferite poziţii în funcţie de temperatură şi condiţiile la care este mai reactiv.

picături şi gaz de ardere curgând în mod curent) • suspensie asociată / echipament lichid (suspensii de var sau carbonat de sodiu / soluţii de bicarbonat) • un dispozitiv specific de colectare • un dispozitiv specific de reciclare. Waste Water and Waste Gas Treatment 279 . atomizor şi cameră de reacţie (un turn sau conducte. Sistemul semi-uscat constă în: • uscător prin pulverizare. între schimbătorul de căldură şi utilaje de reducere particulare. de exemplu bicarbonat de sodiu.86 [cww/tm/79] folosind un filtru cu ţesături ca reducere. adsorbantul este adăugat ca suspensie sau soluţie (picături) în camera de reacţie într-un asemenea mod încât lichidul este continuu evaporat în timpul reacţiei.85: Injectarea adsorbantului uscat pentru îndepărtarea dioxidului de sulf (Poziţiile de injectare) De obicei poziţiile de injectare folosite şi adsorbanţii adecvaţi sunt [cww/tm/79]: • injectarea în cuptor a pietrei de var la temperaturi între 1100-12500C • injectarea în schimbător de căldură a varului stins la temperaturi de peste 5500C • injectarea în schimbător de căldură a varului stins la umiditate relativ ridicată de 5-150C peste saturaţia gazului ars • injectarea la ieşire din cuptor a compuşilor pe bază de sodiu. colectat la baza camerei sau într-un anumit utilaj de reducere. care poate fi înlocuit de un ESP.Capitolul 3 Calciu absorbant Schimbător căldură Calciu absorbant Siloz Calciu absorbant Control particule Arzător Încălzitor aer Calciu absorbant Figura 3. Tehnica este ilustrată în figura 3. la un domeniu de temperatură între 130-1800C sau. Rezultatul este un produs uscat. Cu injectarea adsorbantului semi-uscat. când mediul filtrant permitre până la 4000C.

Gazul rezidual spălat trece printr-un separator de picături şi este eliberat în atmosferă de un turn de răcire. SO2 este separat din gazul rezidual în absorberul FGD prin contact direct cu o suspensie apoasă de piatră de var (lapte de var).Capitolul 3 By-pass inla uscător Retur jurul uscatorului Control temperatură apa Gaz purificat Flux de gaz din cazan Uscare pulverizare Filtru Filtru textil Catre buncarul de depozitare cenusa Siloz de var Uscare prin pulverizare Reciclare reziduuri Filtru textil reciclare Bazin moara cu bile Bazin pentru dizolvarea pastei Figura 3. Produşii de reacţie sunt retraşi şi trimişi la deshidratare (uscare) şi prelucrări ulterioare.5. după ce a părăsit sistemul de control şi a trecut printr-un schimbător de căldură. 2 H2O) • separarea cristalelor de gips din soluţie.5. 280 Waste Water and Waste Gas Treatment .. Procedeul este ilustrat în Figura 3.86: Pulverizator sau sistem semi – uscat FGD Cu injectarea umedă. Procesul este împărţit astfel: • absorbţia SO2 de lichidul de spălare în domeniul de pH 4 . produsul principal fiind bisulfitul de calciu [Ca(HSO3)2] • oxidarea bisulfitului la sulfat • cristalizarea gipsului format (CaSO4.

Pe de altă parte la sistemele cu curent paralel este caracteristic faptul că viteza mare a gazului reduce durata de retenţie şi astfel nivelul desulfurizării. Pentru a preveni înfundarea canalului de gaz purificat. Turbulenţele transversale dintre lichid şi gaz pot fi crescute prin viteze mai mari ale curentului de gaz prin care transferul de masă – şi în consecinşă – şi nivelul desulfurizării sunt îmbunătăţite.Capitolul 3 Gaz purificat Eliminare condens Apă tehnologiocă Peliculă umedă Suspensii Pulverizare Efluent Aer Suspensii Figura 3. sunt necesare o treaptă de reîncălzire (în mod normal un preîncălzitor de gaz cu regenerator) şi un turn de răcire. pentru apăstra temperatura sub 2000C (cu excepţia ţesăturilor potrivite pentru temperaturi mai ridicate cum ar fi materialele ceramice sau plasă metalică). mai ales dacă cantitatea de reactiv raportată la gazele acide este realivb Waste Water and Waste Gas Treatment 281 . Se adaugă lapte de var proaspăt pentru a înlocui partea evacuată. Dacă se utilizează filtre cu ţesături. gazul de ardere necesită în mod normal răcire. o parte din acesta este separat din proces şi tratat pentru îndepărtarea metalelor grele şi COD. Mai mult decât atât există o reactivitate diferită a poluanţilor din gazul rezidual cu diferiţi absorbanţi.87: Sistem umed FGD: Scruber cu solutie de var Partea solidă a ciclului de spălare este în principal gipsul cu o concentraţie de 100 – 120 g/l. Sistemele de calcinare moderne lucrează cu un amestec complet bogat. Nivelul desulfurizării depinde de raportul lichid / gaz. Temperatura la care se atinge eficienţa maximă de reducere variază de la component la componennt. Pentru ca punctul de condensare să fie cu siguranţă atins. cât şi semiuscate sunt ESP sau filtrele cu ţesături. sistemele FGD sunt echipate cu separator de picături. Tehnicile adecvate de reducere a particulelor pentru a îndepărta materialul uscat atât din sistemele uscate. care necesită intrarea aerului în colectorul de apă al scruberului. Gazul de ardere tratat părăseşte sistemul FGD într-un mod mai mult sau mai puţin saturat. fie cu schimbător de căldură fie cu aer rece. conţinutul de oxigen din gazul de ardere fiind adesea insuficient pentru oxidarea bisulfitului. Pentru a reduce concentraţia clorurii în lichidul de spălare sub 30 g/l.

Sub 2000C. Varianta uscată este de asemenea potrivită pentru fabrici mai mici sau pentru reutilări acolo unde cheltuielile pentru alte sisteme pot fi foarte mari. Viteza de adsorbţie datorită naturii reacţiei gaz/solid depinde în mare parte de aria specifică activă a agentului absorbant şi timpul de reţinere. De aceea randamentele de adsorbţie sunt dependente de cantitatea specifică de agent de absorbţie. De aceea este nacesară o cantitate de absorbant mai mare decât raportul stochiometric. înfundarea schimbătorului de căldură • Surplus mare de absorbant care trebuie recuperat Varianta cu absorbant semi-uscat • Performanţă scăzută de separare a particulelor în camera de reacţie • Umiditatea poate fi un impediment dacă se utilizează filtru cu ţesături Varianta absorbantului umed • Rezultă apă uzată • Consum ridicat de apă comparativ cu metoda uscată şi semi-uscată 282 Waste Water and Waste Gas Treatment . gradul de reducere creşte şi se ating rezultate bune pentru cei mai mulţi polunaţi. Aplicatia Injectarea de absorbant uscat sau semi-uscat se foloseşte pentru a reduce emisia de gaze acide. umiditate.Capitolul 3 scăzută. Gradul de reducere al unor compuşi ca HCl şi SO2 scade cu scăderea temperaturii şi atinge un minim la 200 – 2800C. Limite şi restricţii [cww/tm/70]: Limite / restricţii Debit gaz rezidual [Nm3/h] 10000–300000 (adsorbant uscat) up to 1000000 1 (adsorbant semi-uscat) 50-500000 1 (adsorbaţie umedă) Concentraţie SOx Concentraţia derivaţilor halogenaţi 1 Domeniu larg Domeniu larg [cww/tm/70] Avantaje / Dezavantaje Avantaje Varianta absorbant uscat • Deoarece în mod obişnuit este instalat un sistem de îndepărtare a prafului. compoziţia gazului rezidual (cum ar fi poluanţi. Pentru a reduce alţi impurificatori. absorbantului uscat i se poate adăuga cărbune granulat. nu necesită o instalaţie suplimentară • Eficienţă ridicată dacă este instalată o cameră de reacţie sau turn • Cost redus comparativ cu alte variante Varianta cu absorbant semi-uscat • Instalaţie relativ simplă • Mai ieftină decât spălarea umedă • Nu rezultă apă uzată Varianta absorbantului umed • Eficienţe foarte ridicate • Echipament compact • Poate funcţiona la temperaturi relativ ridicate (50-800C) • Monitorizare indirectă prin dozare stochiometrică (dacă se controlează pH) • Produs reutilizabil dacă se utilizează varul (gipsul) Dezavantaje Varianta cu absorbant uscat • Absorbantul adăugat poate cauza prin interacţiunea cu cenuşa. conţinutul de oxigen) şi temperatura de reacţie.

reducerile obţinute depind de diferiţi factori.20: Randamente de reducere pentru SOx prin sorbţia uscată cu var pentru diferite intervale de temperatură şi diferite rapoarte molare Ca/S Raport molar Ca/S 1 1. În tabelele 3.22 sunt date eficienţe diferite în condiţii variate. 1997 Tabelul 3. Randament [%] Poluant SO2 SO3 HCl HF ESP aprox 400 °C 50 80 70 95 200–280 °C 10 90 35 95 Filtru sac 130–240 °C 10 95 80 95 Ref. ADEME 1999 Tabelul 3.: VDI Guidelines 2578.19 – 3.19: Indici de performanţă pentru sorbţia uscată care foloseşte ca absorbant vasul la diferite temperaturi şi sisteme de reducere a prafului Raport molar Ca/S 1 2 3 Rata de reducere SOx [%] 130–140 °C 170–180 °C 30 22 50 40 70 55 Ref. raportul molar dintre absorbant şi poluant şi dispersia absorbantului. Nov.22: Randamente de reducere pentru sorbţia uscată şi semi-uscată cu carbonat de sodiu În condiţii normale. ADEME 1999 Tabelul 3.2 >99 1 Sorbţia umedă Randament [%] 90-97 c Randament [%] 40-80 1 b Nivel de emisii a [mg/Nm3] <40 <10 2 <1 2 Nivel de emisii [mg/Nm3] <40 <10 2 <1 2 Nivel de emisii [mg/Nm3] <40 2 <10 2 <1 2 Waste Water and Waste Gas Treatment 283 .21: Randamente de reducere pentru SOx prin sorbţia semi-uscată cu var la diferite rapoarte molare Ca/S Poluant SO2 SO3 HCl HF a Sorbtie uscataa <50 90 50–75 10-40 Randament de reducere[%] Sorptie semi-uscata 90–95 >90 >85 interval de temperatura 300–400 °C Table 3.5 2 Rata de reducere SOx [%] 80 90 92 Ref.: Les techniques de désulfuration des procédés industriels. inclusiv temperatura gazului rezidual.: Les techniques de désulfuration des procédés industriels.Capitolul 3 Niveluri de emisie realizabile / Randamente După cum s-a menţionat mai sus. nivelurile de emisie admisibile / indicii de performanţă sunt: Sorbţia uscată Contaminant SOx HCl HF Sorbţia semi-uscată Randament [%] 85->90 1.

dar în mod normal sorbţia uscată nu este folosită pentru concentraţii atât de mici. curentul electric şi câmpul electric sunt controlate pentru a avertiza asupra disfuncţionalităţilor sistemului de reducere a particulelor.Capitolul 3 a nivelurile de emisie admisibile. Uneori praful este parţial recirculat. Randamentul de reducere este favorizat de un raport mare şi temperaturi moderate [BREF on Glass Manufacturing Industry. Temperatura şi căderea de presiune (şi raportul lichid/gaz în varianta semi-uscată) sunt controlate pe suprafaţa filtrulu. reziduul este gipsul de mare puritate (>99% CaSO4 solid) [cww/tm/132]. 14 l/Nm cu 95 % si 20 l/Nm cu 97 % desulfurare 1 [cww/tm/132] 2 [cww/tm/79] 3 [cww/tm/70] În cazul sorbţiei (adsorbţiei) uscate sau semi-uscate reziduul este un amestec al adsorbantului iniţial cu produşii care dacă nu se poate recupera sau recircula atunci trebuie eliminat.027–0. unde spălarea folosirea filtrelor cu ţesături poate creşte eficienţa cu 10% umedă ar putea fi b c depinde de raportul lichid/gaz (90% cu 8 l/Nm3. Monitorizarea [cww/tm/79] Performanţa sistemului de injectare a adsorbantului uscat şi semi-uscat este examinată determinând concentraţia gazului acid şi eficienţa de reducere a particulelor. 2000]. care se poate utiliza în altă parte. 95% cu 14 l/Nm3. Sunt incluşi toţi poluanţii care nu au fost distruşi în procesul de calcinare.5–3 (pentru var) 0. Efecte inter-media Consumabile Sorbent a [Ca/S raport molar] Apa b 3 [l/Nm ] Energie 3 [kWh/1000 Nm ] Variatie de presiune [kPa] a b Sorbţia uscată 3 si mai mult (pentru var) In functie de sistemul de reducere a prafului In functie de sistemul de reducere a prafului Cantitate Sorbţia semi-uscată 1.04 1 3 2 Sorbţia umedă <1. astfel pentru carbonat acid de sodiu domeniul optim fiind între 120 şi 1600C. cum ar fi compuşii ai metalelor grele şi/sau dioxine. Eficienţa depinde de raportul SO2 /NOx .5 3 hydrogen carbonatul de sodium solicita un exces mai mic considerabil L/G ratio c 3 3 3 8 l/Nm corespunzator la 90 %. Cu adsorbţia (sorbţia) umedă. Situatia economica Tipuri de costuri Costuri de investitie [per 1000 Nm3/h] Costuri anuale de operare [per 1000 Nm3/h] Sorptia uscata Costuri Sorptia semiuscata EUR 11000 1 c Sorptia umeda a1 d1 284 Waste Water and Waste Gas Treatment . La utilizarea unui filtru electostatic. 97% cu 20 l/Nm3) 1 [cww/tm/79] 2 [cww/tm/70] Asupra emisiilor de NOxs-a constatat un efect când s-a utilizat carbonat de sodiu sau carbonat acid în procesele semi-uscate.1 1 8-20 c 2. depinyând de admisia instalaţiei de calcinare.

1. Temperatura sub nivelul menţionat mai sus cauzează emisia amoniacului nereacţionat. abur sau aer comprimat • injector cu duză • strat catalitic (cu SCR) Principalii componenţi ai catalizatorului sunt dioxid de titaniu cu compuşi de vanadiu. generând aerosoli de clorură şi sulfat de amoniu care trece prin filtru.5. tungsten şi molibden. temperaturi semnificativ deasupra nivelului oxidează amoniacul la NOx. raportul molar NH3/NOx asupra catalizatorului este foarte important. nefiind adsorbţie de praf nu este posibilă apariţia amoniacului liber.2 Reducerea selectivă a NOx (SNCR si SCR)14 Descrierea Există diferite variante de reducere selectivă: • reducere necatalitică selectivă (SNCR) • reducere catalitică selectivă (SCR) În cazul reducerii necatalitice selective (SNCR) agentul de reducere este injectat acolo unde gazele au atins o temperatură cuprinsă între 930 – 9800C. Temperatura considerabil mai săzută comparativ cu SNCR face posibil ca instalarea SCR să se efectueze după alte tratamente.2) poate exista de asemenea amoniac liber. Amestecarea optimă. Astfel.Capitolul 3 Costuri anuale pentru forta de munca Costuri anuale de utilitati a b c EUR 2500 1 b EUR 150 + sorbent 1 EUR 20000 1 e EUR 250 + sorbent 1 costuri anuale totale de operare EUR 2500 + 300 x flow/1000 + sorbent 2 ore pe saptamana estimate 3 pentru 100000 Nm /h d a costuri anuale totale de operare EUR 20000 + 400 x flow/1000 + sorbent e estimate 1 zi pe saptamana 1 [cww/tm/70] 3. Durata de reţinere şi calitatea amestecării sunt decisive pentru eficienţa reacţiei. raportul molar NH3/NOx şi durata de reţinere sunt principalii parametrii pentru reducere optimă. curentul de gaz şi agentul injectat este trecut peste catalizator.4. Echipamentul SNCR şi SCR constă în: • Rezervor amoniac apos (sau alţi agenţi) • vaporizator • un furnizor de gaz purtător. Curentul de gaz desulfurizat necesită o reîncălzire la temperatura de reacţie necesară. SNCR are loc cu un raport molar NH3/NOx cuprins în domeniul 0. La nivele mai înalte (>1.5 – 0. ca reducerea prafului şi FGD. temperatura fiind cuprinsă între 200 şi 5000C şi dependentă de catalizator. În cazul reducerii catalitice selective (SCR). Avantajul acestui procedeu este că. Injectarea are loc după combustie şi înainte de alt tratament. un amestec de aer (pentru a controla conţinutul optim de oxigen) şi amoniac este adăugat după FGD.9. Un timp de reţinere pre scurt va cauzade asemenea amoniac liber. pe când este injectată acolo unde temperatura este cuprinsă între 950 şi 10500C. Raportul molar este menţinut de obicei sub 1. 14 Selective Non-catalytic Reduction and Selective Catalytic Reduction Waste Water and Waste Gas Treatment 285 . Temperatura.

atât RNS şi RCS sunt verificate SNCR • În condiţii corecte se obţine o bună reducere a NOx • Instalaţie relativ simplă. cum ar fi [cww/tm/50]: • Desonoxarea. mai puţin amoniac cu cenuşă decât la SCNR Generalităţi • Siguranţa este de mare importanţă când se folosesc sisteme lichide amoniacale SNCR • Este necesară temperatură înaltă • Cenuşa conţine amoniac • Afară de domeniul condiţiilor de operare (temperatura. ducând la azot gazos. care trce în H2 SO4 • Absorbţia NO (90% din NOx în gazul de ardere este NO) şi SO2 cu chelaţi (pentru legarea NO) în soluţie de bicarbonat de sodiu şi reacţia redox a complexului NO cu sulfit. durata de reţinere) amoniac liber. prin care fluxul de gaz desprafuit este amestecat cu amoniac şi trecut la 4500C peste catalizator pentru a reduce NOx şi apoi peste un catalizator pentru a transforma SO2 în SO3.100 (funcţie de agent) atmosferică1 1–2 <1. Aplicatia SNCR şi SCR sunt folosite pentru reducerea oxizilor de azot din procese cum sunt: tehnologii chimice. fie în operaţii simultane. comparativ cu SCNR 286 Waste Water and Waste Gas Treatment . eficienţă mai mică de distrugere a NOx • Se ia în considerare căderea de presiune • Necesită spaţiu mare • Costuri capitale relativ ridicate.1 [cww/tm/70] Avantaje / Dezavantaje Avantaje Dezavantaje Generalităţi • Ambele tehnici.Capitolul 3 Există şi alte tehnici care tratează dioxidul de sulf şi NOx în operaţii consecutive. combustie sau cuptoare Restricţii şi limite de aplicaţie: Limite / restricţii SNCR SCR up to 1000000 1 Debitul de gaz rezidual caracteristic [Nm3/h] Concentraţia NOx Temperatura [0C] Presiune Durata de reţinere [s] Raport molar NH3/NOx 1 >10000 în domeniul g/Nm3 1 800 – 1. raportul NH3/NOx. NH3/NOx. totuşi este nevoie de localizarea corectă a injectorului de amoniac • Costuri capitale joase • Necesar scăzut de energie SCR • Eficienţă foarte mare în reducerea NOx mai mare decât RNS şi mai puţină emisie a NOx • Reduce NOx din orice sursă nu numai din gaz de ardere • Temperaturi scăzute şi consum mai scăzut de energie pentru încălzire • Din cauza conţinutului redus de praf.2 în domeniul g/Nm3 1 200 – 500 (funcţie de catalizator) atmosferică1 <1. durata de reţinere) se emite amoniac liber care creşte emisia de NOx SCR • În afară de domeniul condiţiilor de operare (temperatura.

valori pentru catalizatori noi.1-1 1 [cww/tm/70] valoarea superioara – informatie din Italia Catalizatorul are o durată de funcţionare de la 5 la 10 ani. valori mai mari în final [cww/tm/137] Măsurători în Austria. Retehnologizarea SNCR este relativ mai uşoară pentru că nu se instalează un alt echipament decât sistemul de injectare şi rezervor pentru agent. Retehnologizarea SCR are modificări radicale ale instalaţiei existente şi acesta necesită costuri ridicate. După această durată viaţă nu mai poate fi regenerat dar poate fi reciclat. dar au loc emisii mai mari de NH3 3 Informaţie: valori inferioare în Olanda.2 [cww/tm/70] [comentariut] Costul efectiv în cazul SNCR constă în consumul de amoniac sau uree.Capitolul 3 Niveluri de emisie realizabile / Randamente SNCR Parametru NOx (cazane cu gaze/incalzitoare) NOx (cazane cu combustibil lichid) NOx (din productia de acid nitric ) NH3 1 2 SCR Randament [%] 90-94 90-94 80-97 1 Randament [%] 40-70 40-70 – Nivel de emisie [mg/Nm3] 150-200 150-300 – <5 2 Nivel de emisie [mg/Nm3] <20 55-150 74-100 3 <5 2 Valori mai mici din Olanda. sau mai mare de 10 ani când gazul poluat curăţat este implicat ex. gaz rezidual din fabricile de acid azotic. Monitorizarea Performanţele SNCR/SCR pot fi monitorizate analizând conţinutul de oxizi de azot înainte şi după tratare prcum şi cel de amoniac şi oxigen din gazul evacuat.2 Amoniac [kg/tonă NOx redus] Abur penrtu evaporarea amoniacului (din soluţii apoase) Energie [kwh/1000Nm3] Variatie de presiune [kPa] 1 2 - 0. Situatia economica Tipul de costuri Costuri capitale Cădere de presiune [pe 1000 Nm3/h] Costuri operaţionale Cădere de presiune [pe tonă NOx redus] 1 2 Costuri SNCR EUR 2300–3900 1 EUR 700–1200 SCR EUR 7500–32000 1 EUR 500–5000 1. în cazul SCR este catalizatorul consumat. Waste Water and Waste Gas Treatment 287 . Temperatura şi variatia de presiune (SCR) sunt monitorizate zilnic. valori superioare [cww/tm/157a] Efecte inter-media Consumabilele sunt: Consumabile Cantiatea SNCR 570 1 SCR 370–450 1.

.

pe cât posibil nivelurile de emisii şi de consum asociate cu tehnologiile BAT sunt prezentate în acest capitol propriu sectorului şi unele instalaţii din sector. că acele nivele reprezintă performanţa ecologică ce poate fi anticipată ca rezultat al aplicaţiei în acest sector al tehnicilor descrise. efectele asupra mediului. tehnici şi.1 Introducere Pentru înţelegerea acestui capitol şi a conţinutului lui. Prezentarea nivelurilor de emisii şi de consum asociate celor mai bune tehnici disponibile. toate în acord cu Art 2(11) şi Anexei IV al Directivei Juriile de experţi ai Biroului European IPPC şi Grupul de Lucru Tehnic au jucat un rol-cheie în fiecare dintre paşii enumeraţi şi în modul în care informaţiile sunt prezentate aici. impozitele şi caracteristicile tehnice ale instalaţiilor în cauză. dar. Nu este posibilă evaluarea factorilor specifici locului. Astfel primim o indicaţie vagă asupra mărimii costurilor implicate. acestea nu sunt valori-limită de emisii şi consum şi nu trebuie înţelese in acest mod. Tehnicile şi emisiile asociate acestora şi/sau nivelurile de consum sau şirul de nivele. Nivelurile de emisii sau de consum asociate tehnologiilor BAT au fost privite în ansamblu cu condiţii de referinţă specifice (ex. Astfel. folosit în alte secţiuni ale documentului. sau chiar Waste Water and Waste Gas Treatment 289 . datorată costurilor implicate sau consideraţiilor asupra mediului acestea nu sunt considerate a fi potrivite ca tehnologii BAT pentru întreg sectorul. prezentate în acest capitol au fost estimate printr-un proces iterativ. Perioade de calculare a mediei). În absenţa datelor privind costurile. schiţând în minte balanţa costurilor şi avantajelor incluse în BAT. ca tehnologiile BAT generale din acest capitolsă fie punctul de referinţă faţă de care se judecă performanţa curentă a unei instalaţii existente sau propunerile pentru o instalaţie nouă. Oricum. Acest nivel realizabil poate fi atins utilizând o combinaţie de tehnici într-o perioadă de timp îndelungată şi operând cu instalaţii şi procese ca utilizează tehnica respectivă. incluzând următorii paşi: • identificarea factorilor-cheie de mediu caracteristice sectorului • examinarea celor mai relevante tehnici adresate acestor factori-cheie • identificarea celor mai înalte nivele de performanţă ecologică pe baza datelor accesibile în UE şi în lume • examinarea condiţiilor în care aceste nivele de performanţă au fost atinse. mai ales de secţiunea a cincea a prefaţei: “Cum să înţelegem şi si utilizăm acest document”. Se prevede că noile instalaţii pot fi proiectate pentru a atinge performanţa tehnologiilor BAT general. 9(8). Se intenţionează. costurile de aplicare a tehnicilor vor depinde foarte mult de situaţia specifică privind de exemplu taxele. principalele forţe propulsoare implicate în implementarea tehnicilor • selecţia tehnologiilor BAT şi emisiilor şi/sau nivelelor de consum asociate acestora în acest sector. ele vor fi prezente în determinarea condiţiilor pentru instalaţiile bazate pe tehnologii BAT sau în stabilirea regululor generale obligatorii din Art. În orice caz. În unele cazuri ar putea fi posibil dpdv tehnic atingerea unor nivele de consum sau emisii mai bun. concluziile asupra viabilităţii economice a tehnicilor sunt trase utilizând observaţiile efectuate pe instalaţiile existente. Unde e posibil. Conceptul de “niveluri aferente BAT”descris mai sus este diferit faţă de “nivel realizabil”. asemenea nivele pot fi considerate justificate în cazuri specifice când există stimulenti. cum ar fi: costul. atenţia cititorului este atrasă de prefaţa documentului. În orice caz. In baza acestei evaluari.Capitolul 4 4 CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE DE TRATARE A APELOR UZATE / A GAZELOR REZIDUALE / MANAGEMENTUL ÎN SECTORUL CHIMIC 4. au fost date şi informaţii privind costurile împreună cu prezentarea tehnicilor descrie în capitolul anterior.

Fiind un BREF orizontal. decât numai tehnologii.). situaţia ecologică şi cantitatea şi calitatea emisiilor lor. BAT utilizate în acest document includ: • metodologia prevenirii evacuării de ape uzate/gaze. Sectorul chimic Sectorul industriei chimice acoperă o mare varietate de întreprinder: pe de o parte întreprinderile “un proces-câteva produse” cu una sau puţine surse de ape uzate-gaze şi. 2(1)] tehnologii de tratare Astfel. pe de altă parte întreprinderile cu o mare varietate de produse şi un flux complex de ape uzate/gaze. BAT trebuie determinate mai general decât BREF-urile verticale. ce descrie BAT generale în metodologia managementului ecologic • o parte specială. Implementarea BAT Implementarea BAT în noi locaţii este o problemă în mod normal. 3. ce pot fi atinse utilizând tehnicile specificate.Capitolul 4 de a o depăşi. Deşi probabil nu există două amplasamente chimice comparabile în nivelul de producţie şi varietatea produselor. când sunt planificate schimbări majore sau implementarea BAT ce influenţează întreg situl într-un program de construcţie “step-by-step” într-o perioadă de timp. Statelor Membre şi publicului asupra nivelelor de emisii şi de consum.2. În nici un caz acest document nu face diferenţa între BAT pentru instalaţiile noi şi cele existente. astfel BAT pot fi definite ca cele care cuprind cele mai eficiente şi potrivite măsuri pentru a atinge un înalt nivel general de protecţia mediului ca întreg împotriva emisiilor menţionate mai sus. tocmai pentru a cuprinde mai mult. Pe de altă parte. Se consideră că instalaţiile existente se pot apropia de nivelurilor BAT generale sau chiar să le depăşească. acest capitol conţine: • o parte generală. evident nu este probabilă şi viabilă implementarea tuturor tehnicilor identificate ca BAT deodată.2. O astfel de diferenţiere nu ar încuraja operatorii amplasamentelor industriale de a se apropia de BAT şi nu ar reflecta obligaţiunea industriei chimice pentru a îmbunătăţi în mod continuu condiţiile toxice. ele sunt făcute să dea informaţii pentru ghidarea industriei. Cu existenţa amplasamentelor. Astfel de programe provoacă 290 Waste Water and Waste Gas Treatment . această presupunere fiind subiectul aplicabilităţii tehnice şi economice a tehnicilor în fiecare caz. implemenatarea BAT nu este un scop uşor de atins. Valorile limită proprii fiecărui caz specific trebuie determinate luând în considerare obiectivele Directivei IPPC şi consideraţiile locale. ce descrie BAT speciale managementului apelor uzate/gazelor şi o raţionare ce duce la luarea de decizii în tehnicile de ratare a apelor uzate/gazelor. În timp ce documentele de referinţă privind BAT nu stabilesc standarde prevăzute legal. identificarea necesităţii lor şi realizează perfecţionarea emisiilor şi găsesc cea mai bună opţiune pentru colectarea şi tratarea apelor uzate/gazelor (managementul efluenţilor) • identificarea celor mai bune şi mai potrivite [în sensul Art. Ceea ce e probabil este integrarea BAT în instalaţiile existente. Identificarea BAT orizontal Abordarea orizontală a tratării şi managementului apelor uzate şi emisiilor de gaze în întregul sector chimic se bazează pe premisa că opţiunile privind prevenirea şi controlul emisiilor pot fi evaluate pentru procesele particulare de producţie. din cauza existenţei infrastructurii şi circumstanţelor locale (vezi Secţ. În cele mai multe cazuri dă un sens economic planurilor proceselor productive şi duce la minimalizarea emisiilor de ape uzate-gaze şi consumului material. este posibil să se descrie BAT pentru tratarea apelor uzate/gazelor pentru sectorul chimic văzut ca întreg.

revizuindu-le regulat. • consideraţii asupra efectivităţii măsurilor în termenii reducerii globale a poluanţilor.ţinând un audit regulat pentru a securiza concordanţa cu principiile EMS .practicând un benchmarking pe o bază regulată şi evaluând procesele (producerea şi tratarea apelor uzate/gazelor) privind consumul de apă şi energie. Waste Water and Waste Gas Treatment 291 . descrise în Secţiunea 2.2. Idei-cheie pentru programele de setare a priorităţilor la amplasamentele existente ar fi. sunt pentru a determina BAT şi ar trebui reflectate ca condiţii sau cerinţe în decizia asupra unei autorizaţii.2. Elementele unui bun sistem de management ecologic ar putea include: .2.2. EMAS. relativ la costuri şi risc. au aceleaşi principii pentru toate tipurile de întreprinderi. cum ar fi cele mici sau mari. (cum ar fi ISO 9001 / 14001. 4. descrise mai jos.3. BAT în managementul ecologic general.3. . dar sunt premiza unei performanţe.implmentarea unei ierarhizări transparente a personalului responsabil pentru sistem de management ecologic priveşte includerea evacuării efluentului. . controlul acomodării la aceste scopuri ecologice.2. descrise în Secţiunea 2. cum a fost detaliat în Secţiunea 2.stabilirea unor scopuri ecologice interne (specifice sitului sau companiei). generarea deşeurilor şi efectele asupra mediului. şi publicându-le într-un raport anual . cum a fost detaliat în Secţiunea 2.. ICC Business Charter for Sustainable Development.2 BAT generale Scopul managementului ecologic este: • • • definirea obiectivelor ecologice ale activităţii operatorilor. BAT există pentru: • implementarea şi aderarea la un sistem de management ecologic sau sistem HSE. Contrastând cu marile companii. Aceste unelte nu sunt limitate în problemele apelor uzate-gaze.monitorizarea performanţelor şi progreselor spre a realiza politicile EMS . persoanele responsabile cu raportarea directă la vârful nivelului de management.2. managementul ecologic general al întreprinderilor mici şi mijlocii este mai puţin complex. CEFIC Guidelines for Protection of the Environment). Responsible Care®. 16 / 2 al Directivei. Uneltele managementului. conţinutul căruia fiind detaliat în Secţiunea 2. ce poate servi de asemenea ca mijloc al schimbului de informaţii în acord cu Art.editarea şi publicarea unui raport anual de performanţă ecologică (ca parte a EMAS sau ISO 9001 / 14001) capabil de diseminarea îmbunătăţirii performanţelor spre public. de ex.1. .1.2. consideraţii asupra impactului local.practicând evaluarea riscului pe o bază regulată pentru a identifica riscurile. asigurarea un optim ecologic de operare şi o performanţă mereu îmbunătăţite a acestor activităţi.Capitolul 4 operatorul şi reglementatorul pentru a ajunge la o înţelegere asupra scării de timp şi priorităţile privind schimbările cerute.: • • consideraţii asupra calităţii actuale a mediului receptor. cerută în Directivă.

1..3.controlul şi identificarea principalelor surse de emisie pentru fiecare fază şi listarea lor în funcţie de încărcătura cu poluanţi.utilizând un sit de inventariere şi un flux de inventariere sau înregitrare.2.). Figura 2.2.1.1. ca şi managementul ecologic general. cum a fost descris în Secţiunea 2.4.implementarea unui program adecvat de training pentru gruplele de lucru şi instruirea contractanţilor. şi 2.2.2. BAT exista pentru: • implementarea sistemului de management al apelor uzate/gazelor sau apropierea emisiilor de ape uzate/gaze pentru întreg sectorul chimic.2. sectiunea 2. Cum managementul apelor uzate/gazelor pentru întreprinderi cu una sau puţine linii de producţie şi surse de emisie este un scop relativ uşor şi simplu. care dau cel mai bun potenţial de reducere a eficienţei . Rezultatele consideraţiilor şi deciziilor managementului apelor uzate/gazelor sunt identificarea şi implementarea următoarelor: • • • • • posibile reduceri de emisii în procesele de producţie moduri de a evita contaminarea inutilă a recipienţilor nepoluaţi cele mai bune sisteme accesibile de colectare de deşeuri cele mai bune sisteme accesibile de control de emisii cele mai bune sisteme de monitorizare pentru controlul conformitatii cu reglementări sau scopuri Subliniem. condiţiile ecologice şi igienice si conditiile de mediu de imbunatatire a mediului implementate în programul a CEFIC.controlul mediului receptor (apă şi aer) şi toleranţa lor faţă de emisii utilizând rezultatele de a determina spaţiul în care sunt necesare tratamente mai putenice sau dacă emisiile pot fi acceptate . luând în considerare uzul lor de apă. utilizând o combinaţie potrivită: . menţionate în Secţiunea 2. descrişi în Secţiunea 2.2. este bineînţeles foarte complex pentru amplasamente de mare întindere cu multe productii (vezi Secţiunea 2. şi Figura 2.2 . Aceste inventare dau informaţii asupra paşilor de evaluare următori.evaluând toxicitatea şi.1.3)adecvat complexităţii sistemului de ape uzate/gaze emanate..aplicarea unor practici eficiente de menţinere pentru asigurarea unei finalizări corecte a sfaturilor tehnice. pentru amplasamente cu una sau puţine emisii punctul de pornire pentru aplicaţii ale EMFA poate fi învechit sau foarte simplu .1. referitor la Secţiunea 2. . subiect al metodelor accesibile. Încadrarea rezultată este baza îmbunătăţirii consumului de apă 292 Waste Water and Waste Gas Treatment ..Capitolul 4 .1.2.controlul şi identificarea principalelor procese consumatoare de apă şi listarea lor. pentru a identifica potenţialele efecte riscante asupra ecosistemelor şi pentru a transmite rezultatele autorităţilor competente .2. Acesta detectează şi evaluează opţiunile pentru prevenirea şi reducerea emisiilor sau impactul lor asupra mediului.pentru a schiţa concluziile necesare pentru optimizare. Încadrarea surselor de emisie rezultat este baza pentru îmbunătăţirea programelor ce dau prioritate acelor surse. BAT pentru tratarea apelor uzate/gazelor Scopul managementului apelor uzate/gazelor este de a potrivi situaţia eliberării apelor uzate/gazelor generate de amplasamentele industriale cu cea legală şi cererile autorizate. persistenţa şi acumularea biologică potenţială a apelor uzate descărcate într-un corp de apă primitor. BAT urmează aceleaşi principii de management al apelor uzate/gazelor pentru toate tipurile de întreprinderi.urmărind sistematic fluxurile interne de material aplicând EMFA (v. care lucrează la amplasamente de HSE şi urgenţe.1.

sunt tratate BAT privind măsurile care trebuie adoptate în lumina rezultatelor evaluărilor de emisii de ape uzate/gaze emanate.1. în locul dispersiei şi tratarea subsecventă centrală. - evaluând cele mai eficiente opţiuni prin compararea eficienţelor globale înlăturate. fezebilitate tehnică. centarlizate cu o mare încărcătură hidraulică • utilizarea metodelor de control al calităţii. de ex catre o facla • instalarea unui sistem de avertizare eficient. descrise în Secţiunea 2. care ar putea influenţa mediul recipient şi să dea informaţii asupra emisiilor curente de poluanţi • implementarea unui program de monitorizare. Dacă datele obţinute nu se potrivesc.care urmează o strategie bine definită pentru amplasamente chimice cu încărcătură organică de la producţia chimicalelor organice are ca scop rezonabil performanţa înlăturării globale a COD cu cel puţin 90% (incluzând pretratarea). În Secţiunea 4. Majoritatea tehnicilor de tratare sunt mai eficiente dacă conţinutul de poluant este mai ridicat. care va da informaţii asupra defecţiunilor şi disturbarilor.). etc) şi controlul tehnicilor. potenţialul lor risc şi impact asupra corpului de apă receptor. instalarea unui sistem adecvat de colectare şi măsuri de constrângere (v.1 Evaluarea emisiilor de ape uzate/gaze emanate este baza tuturor deciziilor asupra separarii fluxului. că consfătuirile privind BAT pentru managementul apelor uzate şi gazelor emanate sunt prea generale şi se referă la exemple de fluxuri cu concentraţii şi încărcări mai ridicate (cum a fost menţionat în Secţiunea 2.. eficientizarea proceselor (v. detaliate în Secţiunea 2. echipament performant.2. când accidentul ar putea avea un efect major asupra mediului şi/sau vecinătăţii. balanţa globală a efectelor cross-madia. • evaluează impactul asupra mediului şi efectele asupra facilităţilor de tratare în planificarea unor noi activităţi sau schimbarea activităţilor existente.3. Un exemplu al eficienţei managementului apelor uzate . dacât să avem facilităţi mari. cu excepţia cazurilor când avem motive obiective împotriva acesteia. Secţiunea 4. Waste Water and Waste Gas Treatment 293 . care să detecteze emisiile. procesele responsabile pentru emisiile neaşteptate trebuie identificate • tratarea la sursă a fluxurilor de ape uzate şi gaze emanate contaminate.Capitolul 4 - . pentru a evalua tratarea şi/sau procesele de producţie şi/sau prevenirea scăpării de sub control • aplicarea practicilor eficiente de fabricare (GMP) pentru curăţirea echipamentelor pentru reducere a emisiilor în apă şi aer • implementarea facilităţilor/procedurilor de detectare în timp a deviaţiilor ce ar putea afecta instalatiile de tratare dupa proces. pentru a evita supraîncărcarea acestora.2 Parere divergenta Un Stat Membru si-a exprimat opinia. Este mai economică tratarea fluxurilor tributare relativ mici cu utilaje mici şi cu eficienţă ridicată. strategiilor de reducere.3. etc. controlul pierderilor. comparând situaţia viitoare a mediului cu cea existentă şi indicarea apariţiilor unor schimbări majore • practicarea reducerii emisiilor la sursă prin segregarea fluxului. Opţiuni de prevenire şi reducere a producerii deşeurilor. organizatorică şi economică. cum se stipulează în Art 9(5) al Directivei. în acelaşi timp apele uzate formate să fie deturnate spre instalatiile sigure adecvate.2..6. BREF-uri verticale în sectorul chimic şi sectoarele înrudite ce respectă procesele tehnologice mai curate. cu Figura 2.3. detaliate în Secţiunea 2. pentru a face posibilă detectarea neregulilor sau erorilor de operare.urmărind opţiunile de îmbunătăţire (ex. autorităţile competente trebuie să fie incluse în lanţul de informaţii • implementarea unui program de monitorizare în toate instalatiile de tratare pentru a controla.) • legarea datei de rpoducţie cu data încărcăturilor de emisii pentru a contola emisiile actuale cu cele estimate. punând în prim-plan fluxurile cu concentraţii şi încărcături ridicate.2. informaţiile obţinute fiind date publice (Art 15(2) al Directivei). dacă ele lucrează curat.raportat din Germania . îmbunătăţirea colectării efluenţilor şi controlul şi/sau opţiunile măsurilor integrate în procese). materii prime pure. a face posibilă identificarea surselor de deviaţie şi eliminarea cauzei lor.2.1.

3.3. Exemple de astfel de măsuri aplicabile în regiunile care se confruntă cu lipsa de apă sunt: ..1. oricând e fezabil din motive calitative(Secţiunea 3. concluziile asupra tehnologiilor de vţrf pentru măsuri proces-integrate în acest document se referă la nevoia generală de a implementa aceste măsuri într-o linie de producţie şi ia în considerare numai măsuri pentru procese cum ar fi: spălarea produsului.3.1. oricând e fezabil (v. care sunt aplicate în mai toate liniile de producţie. Secţiunea 3.1.Capitolul 4 Programele de monitorizare trebuie să includă poluanţii şi/sau parametrii înlocuitori relevanţi pentru instalatiile de tratare. cum e descris în Secţiunea 3. 4.1.3. când e posibil • evaluării instalaţiilor de producţie existente pentru opţiuni ale readaptării măsurilor procesintegrate şi implementarea lor când apare probabilitatea sau cel mai târziu instalarea unor schimbări majore • utilizării apei din procese în mai multe reciclări oricând e posibil pentru motive economice şi de calitate.2.1. riscul de defectare a facilităţilor de tratare şi variabilitatea emisiilor • punerea în aplicare a strategiilor de gospodărire a apelor destinate stingerii incendiilor şi de acoperire descrise în Secţiunea 2. şi 3.4. Tehnicile de tratare a gazelor. care este inclus în scopurile BREF-urilor verticale în sectorul chimic şi cele înrudite. Tehnologiile BAT sunt o combinaţie potrivită a: • utilizării măsurilor proces-integrate sau de recuperare a apelor uzate sau a contaminanţilor de preferinţă prin tehnici end-of-pipe. incluzând tehnicile de prevenire şi de reducere necesare în plus faţă de tehnicile de control end-of-pipe. de ex când utilizarea lor nu este interzisă din motive de siguranţă sau din cauza coroziunii. cu un număr maxim de reciclări înainte de evacuare.1. curăţirea echipamentului. • optimizării proceselor de spălare a produsului cu evitarea proceselor cu o singură trecere. cum e descris în Secţiunea 3. Tehnologii BAT pentru măsurile proces-integrate Cum am menţionat în Secţiunea 1. Astfel. pasul următor spre prevenirea şi a controlul integrat al poluării este implementarea măsurilor tehnice.3. generarea de vacuum şi răcirea.3 BAT specifice Odată ce avem fundamentarea metodologiei managementului.1.1. măsurile proces-integrate sunt preferate pentru prevenirea şi reducerea cantităţii de ape uzate şi/sau poluanţi.4. Ele sunt în general specifice producţiei sau procesului şi aplicarea lor necesită pregătire specială.3.înlăturarea materiei solide prin tehnici uscate în locul srubbingului ud 294 Waste Water and Waste Gas Treatment . • punerea în aplicare a unui plan de responsabilităţi în cazul unui accident poluator pentru a face posibilă răspunderea cea mai rapidă şi potrivită la accidente interne şi erori de operare.) • utilizarea generării vacuumului în circuit închis în locul pompelor cu jeturi de apă sau de vapori oricând e fezabil. utilizând cantităţi relativ mari de apă (cum ar fi scrubbingul sau răcirea mediului) cu o însemnătate specială în regiunile care se confruntă cu lipsa de apă.1.1. Frecvenţa măsurătorilor depinde de riscul prezentat de poluant.3. cum e descris în Secţiunea 3. dacă proceselede tratare a gazelor cu tehnici bazate pe apă pot fi suplinite cu alte măsuri. • evaluării. 4.) • evitarea sistemelor de răcire cu contact direct.2.2. • alocarea unor costuri de tratare aferente productiei. descrise în Secţiunea 2.1 Secţiunea ape uzate Această secţiune este dedicată determinării tehnologiei BAT pentru tratarea apelor uzate într-un sit de industrie chimică.3.5.2.4.

4. Multe amplasamente de industrie chimică sunt prevăzute cu conducte subterane şi construcţia imediată a unui nou sistem de conducte nu este o soluţie viabilă.cel puţin parţial . dacă e posibil.4. care pot fi considerate tehnologii BAT. în apropierea platformelor de producţie şi destul de mari pentru a preveni curgerea substanţelor în conducte până când procesul este închis controlat .retenţie descentralizată pentru cazuri de defectare datactate. Deşi există câteva tipuri de sisteme de retenţie. dar această lucrare poate fi efectuată cu ocazia unei schimbări majore în platformele de producţie sau în sistemul de conducte • instalarea capacităţii de retenţie pentru cazuri de defectare şi pentru apa destinată stingerii incendiilor. Dacă amplasamentele existente nu practică încă separarea apelor. anorganic cu sau fără încărcătură organică nesemnificativă sau poluare nesemnificativă.retenţie centrală pentru a colecta apele uzate provenite din defectări. de exemplu pentru a le transporta din zona focurilor. cum ar fi revărsările şi scurgerile. în care rezervorul este umplut doar în cazul unei defectări (Figura 3.3. Astfel se asigură ca facilitatea de tratare să primească doar poluanţii pe care-I poate trata • instalarea unui acoperiş deasupra suprafeţelor cu o contaminare posibilă. menţinerea muncii şi opţiuni mpentru readaptarea noilor echipamente în instalaţii deja existente. pentru a aduna pierderile prin revărsări şi scurgeri.sistemul de drenaj pentru substanţele inflamabile şi hazardoase. direct în sistemul de drenaj al apei de ploaie necontaminate sau la locul de tratare adecvat.) . adoptând una.2. El conduce fluxul de apă uzată spre locul de tratare cel mai potrivit şi previne amestecarea apelor uzate contaminate cu cele nepoluate Există tehnologii BAT pentru: • separarea apelor din procese din apele de ploaie necontaminate şi alte emisii de ape necontaminate. în urma căruia apa a intrat deja în sistemul de conducte în locul conducerii ei spre WWTP. Apa de ploaie capturată separat este deversată după o monitorizate adecvatăşi evacuată în funcţie de rezultate. cele mai sigure sunt acelea.Capitolul 4 . se poate instala . cum e descris în Secţiunea 3. Ele previn evacuarea apei de ploaie contaminate cu pierderi de producţie. Astfel se creşte eficienţa costurilor şi performanţelor la locul de tratare.1. vizând evaluarea riscurilor. Astfel se minimizează cantitatea de apă ce necesită tratare precum şi încărcătura hidraulică trimisă la instalatiile de tratare. două sau toate următoarele măsuri: .3.când sunt efectuate schimbări majore • separarea apelor uzate în funcţie de încărcătura cu poluanţi: organic. sistemul de conducte subterane accesibile este o alternativă acceptabilă. fapt care ar duce la creşterea cantităţii de ape uzate ce necesită tratare • instalarea unui drenaj separat pentru suprafeţele cu risc de contaminare conţinând un absorbant.reducerea Sox în coşuri prin măsuri secundare altele decât prin sistem ce include scrubbingul ud Tehnologii BAT pentru colectarea apelor uzate Un sistem de colectare de ape uzate adecvat joacă un rol esenţial în reducerea şi/sau tratarea efectivă a apelor uzate. Dacă condiţiile climatice nu permit sistemul de canalizare suprateran (temperaturi mult sub 0°C).) sau în care două rezervoare sunt umplute alternativ (Fig. folosit exclusiv sau în combinaţie cu conţinutul local. oriunde e posibil. 3. • utilizarea conductelor supraterane pentru apele uzateîn interiorul sitului industrial între punctele de generare a apelor uzate şi locul final de tratare. Waste Water and Waste Gas Treatment 295 . Astfel se previne cădere apei de precipitaţii pe aceste suprafeţe şi amestecarea cu poluanţi.retenţie pentru apa destinată stingerii incendiilor. cum e descris în Secţiunea 3. Ambele permit o detcţie uşoară şi economică a pierderilor.3. Experienţa arată că apa destinată stingerii incendiilor poate atinge sute de m3 (ex 15 000 m3 apă foarte contaminată destinată stingerii incendiilor) şi capacitatea de retenţie este necesar a fi destul de mare pentru a putea face faţă protecţiei ambelor suprafeţe şi sistemului de drenaj al apelor uzate .

oxidarea reduction.Capitolul 4 Flux aste water W partial de apa uzata partial stream BA T for tratarea heavy m etal metalelor treatm ent grele BAT pt Y Metale grele? Heavy m etals? N Relevant organic? Y Metale etals? Heavy mgrele? Y BAT tratarea B AT for metalelor grele heavy m etal treatm ent N BA T for sarurilor salt (chloride.1: Calea de decizie a tratamentului apei uzate pe un amplasament industrial chimic: Baza concluziilor BAT 296 Waste Water and Waste Gas Treatment . chem . air aerului) incinerarea oxidation) incineration N E fezabila Recovery recuperarea? feasible? Y Refractar sau or Refractory toxi organic? toxic organic? Rezervor B alancing intermediar tank N BAT pentru BA T for tratament central biologic central biological treatm ent N Este for biological Need necesar un alt tratamentulent? treatm biologic? Y N E necesar un alt Need for further tratament biologic? biological treatm ent? B AT for decentral biological treatm ent Y EVACUARE DISCH AR G E Figura 4. reducerea. sulfati) sulphate) (optiune) treatm ent (option) N BAT pt tratarea Y Inorganic salt load too high? BAT tehnici de recuperare: BA T recovery techniques: NF/RO NF / RO AAdsorptia dsorption Extractia / Distilarea E xtraction / Distillation Evaporarea Evaporation Striparea / tratamentul Stripping gazuluitreatm ent / gas Este prea mare cantitatea Inorganic salt load detoo high? sare anorganica? Y BAT pentru B AT for tratarea sarurilor salt (chloride. hydrolysis. reactions (oxidarea. sulfat) sulphate) (optiuni) treatm ent (option) N Y N B AT abatem ent techniques: BAT Tehnici de reducere: reactii chimice (oxidation. (cloruri. hidroliza. (cloruri.

1. Abordarea urmează o cale decizională spre concluziile tehnologiilor BAT pentru tratarea corespunzătoare a apelor uzate din amplasamentele chimice. Apele uzate organice cu o proporţie semnificativă de componente anorganice şi organice stabile sau toxice sunt direcţionate către locuri de pretratare speciale (vezi secţiunile pentru metele grele. toate opţiunile pentru prevenirea şi reducerea apelor uzate au fost exploatate şi toate măsurile de siguranţă au fost luate în considerare.3.1.. sau ele pot anula tehnici binecunoscute sau comune pentru acest caz special.1.4. trecand prin by-pass-ul sistemului de canalizare al apelor uzate tratarea apei de precipitaţii din suprafeţele contaminate folosind tehnicile descrise în Secţiunile 3. Se presuspune în acest stadiu că deciziile privind managementul potrivit efluentului au luate. când sunt corect aplicate în conformitare cu situaţia apelor uzate. Tehnicile listate în Tabelul 4. • General BAT is to: a separa fluxurile de ape uzate contaminate în funcţie de încărcarea lor cu poluanţi. vezi în Tabel 4..Capitolul 4 BAT pentru tratarea apelor uzate Tratarea apelor uzate în sectorul chimic urmează cel puţin patru strategii dferite • • • • tratare finală centrală într-un WWTP biologic tratare finală centrală într-un WWTP municipal tratare finală centrală a apelor uzate anorganice într-un WWTP chimic-mecanic tratare descentralizată Acest document nu favorizează nici una dintre ele. fapt benefic din punct de vedere ecologic. înaintea evacuării intr-o apa receptoare În unele cazuri utilizarea apei pluviale ca şi apă de producţie poate reduce consumul de apă brută. ilustrat în Figura 4. • Apa pluviala BAT consa in: conducerea apei necontaminate direct în apa receptoare.3.1. Concluziile tehnologiilor BAT urmează calea prin care sunt controlaţi poluanţii.4. Apele uzate anorganice fără componente organice relevante sunt separate de apele uzate organice şi conduse spre locuri de tratare specifice (vezi secţiunile pentru metele grele. Următoarea abordare de luare a deciziilor în tehnologiile BATpentru tratarea apelor uzate este un îndrumar pentru găsirea şi instalarea tehnicilor potrivite. sunt considerate tehnologii BAT când sunt aplicate în situaţia respectivă.1.4. impactul asupra corpului de apă primitor a fost stbilit.4. cum arată Figura 4.1.. săruri anorganice. astfel. 3. Toate patru sunt considerate tehnologii BAT.3..1. Trebuie menţionat faptul că problemele specifice unei regiuni poate necesita tehnici de tratare special dezvoltate pentru un anumit sit.4.2. discutate mai târziu în acest capitol). şi 3. incluzând şi modul de a se confrunta cu particularităţile tratării apelor uzate. săruri anorganice şi poluanţi nepotriviţi tratării biologice mai târziu în acest capitol). altfel nici una nu este tehnologie BAT. Tabelul conţine restricţiile pentru diferitele tehnici Waste Water and Waste Gas Treatment 297 . de acum înainte sunt luate în considerare doar soluţiile end-of-pipe.

posibilă emisie de miros Întinderi mari Iaz de retenţie: SST 50-90 Retehnologizabil dacă avem spaţiu la dispoziţie Energie pentru pompe Din când în când schimbarea mediului filtrant Depunerea nămolului spălat Spaţiu restrâns SST 80-83 Uşor de retehnologizat. dacă nu face parte din echipament Uşor retehnologizabil Tabelul 4.1: Tehnici de tratare a apei pluviale cum sunt descrise în Capitolul 3 298 Waste Water and Waste Gas Treatment . care cauzeză emisii de miros Filtru de nisip Tratarea apei de ploaie provenite dintr-o suprafaţă uşor poluată pentru evacuare sau refolosire Aplicaţie Limitele apliacţiei Ca parte a WWTP aplicate apei de ploaie tratate la WWTP (ape de ploaie provenite din suprafeţe foarte contaminate) Debitul de 0.Capitolul 4 Scop Camere pentru nisip Formă de canal Circulare Aerate Eliminarea nisipului şi pietrişului Protecţia proceselor de tratare Protecţia echipamentului împotriva abraziunii Iazuri de retenţie / Rezervoare de Clarificarea şi curăţirea apei şi retenţia încărcăturii hidraulice din precipitaţii abundente pentru protejarea râului receptor (iazuri de retenţie) Clasificarea apei de ploaie înaintea evacuării sau refolosirii (bazine de sedimentare) Eliminare din suprafeţe poluate a fazei solide suspendate Nu se potriveşte apei de ploaie provenite din suprafeţe foarte poluate Nu se potriveşte regiunilor cu lungi perioadă de secetă şi / sau temperaturi foarteridicate pentru timpul îndelungat al tratării.3 m/s dacă numai nisipul şi pietrişul este separat Potrivit pentru flux de Mai puţin pentru ape Potrivit pentru flux de ape uzate fluctuante ape uzate foarte uzate fluctuante fluctuante Eliminarea suspeniilor solide Nu se potriveşte apelor de ploaie provenite din suprafeţe foarte poluate Consumabile Energie pentru pompe Efecte inter-media Aer comprimat Aer comprimat Energie pentru Energie pentru pompe şi jet de ape pompe şi jet de ape Emisii de zgomot Emisii de mirosuri Nisip pentru depozitare Relativ scăzut Parte a WWTP Cerinţe de spaţiu Performanţă realizabila (%poluant eliminat) Retehnologziare Iaz de retenţie: Depozitarea nămolului Depinde de timpul de remanenţă hidraulică.

5. Tehnologii BAT există pentru: . filtrare prin medii granulare sau flotaţie de gaz. membrane filtrante.3. Tehnologii BAT există pentru: - • Substante solide suspendate total (TSS) Măsurile pentru eliminarea TSS utilizate în această secţiune nu le includ pe cele destinate componentelor nămolului activ sau metale grele. altfel PPI sau CPI sunt alternativele. 3.3. Parametru conţinut hidrocarburi total de Concentraţie a 1 [mg/l] 0. Tehnici de tratare potrivite sunt: oxidarea cu aer. columne de adsorpţie. prin aplicarea unei combinaţii potrivite a următoarelor: separatori de apă / ulei prin ciclon.6. când pete mari de ulei liber sau de hidrocarburi sunt prognozate. tratare biologică (vezi Secţiunea referitoare la substanţele biodegradabile) în WWTP biologice centrale.4.2.1. vase oxidante utilizând Waste Water and Waste Gas Treatment 299 .3..4.3. pot exista unităţi ca: filtre.2: Niveluri de emisie pentru uleiuri libere / hidrocarburi evacuate într-o apă receptoare • Emulsii separarea emulsiilor la sursă şi recuperarea constituenţilor separaţi. detaliile sunt descrise în Secţiunea 3. incinerarea (când valoarea termică a emulsiilor permite funcţionarea autotermală) sau degradarea biologică. 2001 Tabelul 4. În aval de aceste instalatii.eliminarea TSS din fluxurile de ape uzate când ele pot provoca prejudicii sau defectări facilităţilor aflate dupa proces. MF.5 BOD5 2-20 COD 30-125 a medie lunară b există o neconcordanţă între metodele analitice de evaluare a hidrocarburilor care nu pot fi rezplvate în Grupul de Lucru Tehnic 1 luat din materialul BREF pentru Uleiuri Minerale şi Rafinării de gaze-oct. tehnici descrise în Secţiunile 3.1.3. ce pot fi afectate.4. şi 3.eliminarea uleiului / hidrocarburilor când ele apar ca pete mari şi când acestea sunt incompatibile cu alte sisteme cu scopul maximizării recuperării. sau eliminarea emulsiilor la sursă când ele nu pot fi separate şi pot produce efecte adverse la instalatiile aflate dupa proces. cum ar fi: abraziunea sau colmatarea în pompe şi conducte sau obstrucţionări şi înfundări în instalatiile de tratare.1.4. WWTP municipale sau la o platformă de tratare separată pentru acest flux de ape uzate speciale Nivelurile de emisii pentru eliminarea de ulei / hidrocarburi sunt date în tabelul 4. tratarea la sursă face posibilă recuperarea şi previne efectele adverse în sistemele de conducte dupa proces. evaporarea.Capitolul 4 • Ulei liber / Hidrocarburi Tehnologii BAT există pentru: . Adiţia substanţelor floculante şi/sau coagulante poate fi necesară pentru a asigura separarea. care sunt tratare într-o altă secţiune. MF sau API.05-1.1. Deseori nu se permite evacuarea emulsiilor în sistemele de canalizare publice.4.

3.1. care nu pot fi eliminate prin alte tehnici de filtrare eliminarea TSS din fluxul de ape uzate înainte de evacuarea lor într-un receptor de apă.preferinţa tehnicilor ce permit recuperarea. sol. dacă este necesar TWG-ul nu poate promova nivelurile de emisii asociate cu tehnologiile BAT pentru metalele grele în fluxurile de ape uzate tributare care ar fi aplicabile întregului sector chimic din motivele explicate în Secţiunea 3. tehnicile obişnuite sunt: sedimentarea / flotaţia cu aer filtrarea.3. Enumerarea tehnicilor de tratare este următoarea : primul pas: sedimentarea / flotaţia cu aer pentru adunarea încărcăturii principale de TSS şi pentru protecţia sistemelor de filtre subsecvente faţă de obstrucţionare sau frecvenţa crescută a respălării. Orice altă metodă duce doar la transferul lor între diferitele medii: ape uzate. când este prezentă o substanţă fin dispersată sau altfel inseparabilă pentru a produce agregate suficient de mari. cum ar fi: membranele filtrante.5.eliminarea TSS din fluxurile de ape uzate utilizând o tehnică ce permite recuperarea. singura modalitate de a preveni poluarea mediului cu ele este să nu le eliberăm/evacuăm în mediu. înainte de amestecarea cu alte fluxuri de ape uzate . Tehnicile sunt listate în Tabel 4.1.1. Tehnicile ce pot fi aplicate pentru atingerea acestor prescripţii sunt cele listate în Tabelul 4. 300 Waste Water and Waste Gas Treatment . recuperate şi refolosite. gaze. şi listate în Tabelul 4.Capitolul 4 iradierea cu raze UV sau WWTP centrale sau municipale.4.. oxidarea chimică utilizând raze UV al treilea pas: MF sau UF ca opţiune.facilitarea unei eliminări ulterioare a metalelor grele într-un WWTP (tratare chimicomecanică pentru poluanţii anorganici sau biotratare pentru produţii organici) ca o secvenţă de curăţire cu o tratare adecvată a sedimentelor.3. dacă fluxul de ape uzate necesită să fie eliberată de faza solidă pentru a preveni obstrucţionarea.depozitarea potrivită a nămolului prin predarea lui la un depozit autorizat sau prin tratarea acestuia la sit (vezi secţiunea despre tratarea sedimentelor) Tehnicile cosiderate tehnologii BAT depind de aplicarea lor şi sunt descrise în secţiunile 3. Sedimentarea sau flotaţia de aer sunt în cazuri normale suficiente pentru prevenirea abraziunii şi a obstrucţionării în pompe şi ţevi (emulsiile şi fazele solide au fost tratate cu succes) al doilea pas: filtrarea mecanică .4.2. Fluxurile de ape uzate cu o încărcătură semnificativă de metale grele sunt originare din procesele de producţie la care sunt folosite materialele ce conţin metale grele la producţie (ca şi catalizator) sau din spălarea echipamentului folosit în astfel de procese. Nivelurile de emisie rezultate din aplicarea tehnologiilor BAT menţionate anterior depind de procesele de producţie din care provine poluarea cu metale grele.2.3. care nu pot fi distruse. dacă conţinutul solid nu a fost îndeajuns redus pentru a preveni obstrucţionarea în instalatiile de tratare subsecvente . de exemplu în facilităţi NF sau RO sau de alte particule. Tehnologii BAT există pentru: .tratarea acestor ape uzate la sursă.separarea apelor uzate ce conţin metale grele pe cât posibil .ca opţiune.3. . care pot fi sedimentate .4. adsorpţia. Dacă nu există substanţe periculoase în TSS.aplicarea agenţilor floculanţi şi/sau coagulanţi.4..3.acoperirea sau închiderea locurilor de tratare când mirosul sau zgomotul crează probleme. preferată tehnicilor de scădere oricând este posibilă şi viabilă reutilizarea fazei solide . aerul care iese trebuie condus la tratare ulterioară (dacă este necesar) şi luarea măsurilor de securitate în cazul în care există riscul unei explozii în camera închisă de tratare . numai dacă tehnica precedentă nu a avut rezultate bune . • Metale grele Cum metalele grele sunt elemente chimice.

6 kWh/1000m3 Accesorii de filtru Variatie de presiune Energie Efecte inter-media Depozitarea nămolului Emisii sonore de la pompe şi sistemul de eliminare a nămolului/sedimentelor Emisii de miros (ex VOC)când rezervorul nu e închis Depinde de plan (rezervor plat sau sistem de lamine ) TSS: Solizi sedimentabili 60-90 90-95 Cerinţe de spaţiu Depozitarea nămolului Emisia de zgomote de la pompe şi jeturi de apă Emisii de miros (ex VOC) când rezervorul nu este închis. bacteriilor.02-0.7 kg/tone TSS energie: 20.5-100 g/m3 Energie: 0. dar fără uleiuri libere Consumabile Chimicale: 0.55 m3/m3 floculant 2.5-1. particulelor coloidale. mai intens decât în cazul sedimentării Mai puţin.5 MPa (MF) 0. decât în cazul sedimentãrii Depozitarea nămolului după spalarea in contra-curent Filtrele închise pot necesita conectarea la sisteme de minimizare a gazelor emanate Performanţă realizabila TSS Sulfizi HM 85-98 95 Depinde de mediul filtrant sau de accesoriile filtrelor Aranjament modular Cerinţe de spaţiu scăzute în comparaţie cu alte tehnici TSS apropiat de 100 Waste Water and Waste Gas Treatment 301 .53-0.4-4.2-1 MPa (UF) Depozitarea reziduurilor Emisie de zgomote de la pompe Separarea solizilor nesedimentabili şi uleiului/grăsimilor Limitele apliacţiei Particulele să fie sedimentabile Nu există limite pentru conţinutul de SST Nu avem emulsii stabile Fără detergenţi spumanţi Fără limite de concentraţii la alimentare.Capitolul 4 Scop Aplicaţie Sedimentare Limpezirea apei din ploi colectate de solizii suspendaţi Limpezirea apei din procese de faza solidă suspendată Separarea fazei solide din apele uzate În principiu SST recuperabil Flotaţie cu aer Limpezirea apelor din procese când sedimentarea nu e potrivită Filtrare Stare finală de separare după sedimentare sau flotaţie cu aer pentru a aduna emisiile de particule mici Separarea fazei solide din fluxul de ape uzate Recuperarea de materii depinde de tipul de filtru Faza solidã fin dispersatã sau nãmoloasã pentru a evita obstrucţionarea cauzată de încărcătura mare de SST MF/UF Limpezirea până la o apă uzată fără fază solidă pentru facilităţile aflate dupa proces (ex RO) Separarea tuturor materiilor solide.5 kW (diametru rezervor 25-35m) Aer comprimat: 0. virusurilor Foarte potrivit pentru recuperarea de material Materialul membranei este vulnerabil faţă de chimicale Alimentarea cu SST trebuie să fie scăzută din cauza obstrucţionării şi înfundării Substanţe antiagregare şi de respălare Energie relatată la rata de curgere şi nivel de presiune:2-20 kWh/m3 (MF)1 1-10 kWh/m3 (UF)1 Nivel de presiune:0.

Capitolul 4 o mai mare stabilitate a tratării cu alimantare fluctuantă Emisii realizabile [mg/l] Retehnologizare 1 SST TSS Ulei liberl da <10 <5 55-99.3: Tehnici de tratare a fazei solide suspendate. ca cele cu nivel de presiune crescut.99 TSS <10 da Depinde de spaţiul avut la dispoziţie este destul de surprinzător. Motivul este apariţia polarizării de concentraţii şi agregare. aferente BAT 302 Version March 2001 KH / EIPPCB / cww_Draft_2 . TSS ulei da 10-20 2-10 Tabelul 4. În MF şi mai puţin în UF acest fenomen este foarte puternic şi duce la un declin drastic al fluxului [cww/tm/161]. că MF. procesul cu cel mai scăzut nivel de presiune consumă mai multă energie.

valvelor şi pompelor sau funcţionarea necorespunzătoare a staţiilor de tratare biologică dupa proces.controlul conţinutului în săruri anorganice (în special clorizi şi sulfaţi) prin tratarea la sursă. Măsurile de control folosite în această secţiune dedicată sărurilor anorganice nu le include pe cele pentru sărurile metalelor grele. cât şi eficienţa sistemelor de canalizare. defectări şi/sau funcţionarea necorespunzătoare a sistemelor de canalizări din sit sau municipale . alegerea celei potrivite depinzând de situaţia dată. ex coroziunea ţevilor. care sunt controlate prin alte modalităţi. ex. Tehnologii BAT există pentru controlul conţinutului de săruri anorganice şi acizi a fluxurilor de ape uzate cu impact negativ asupra comunităţilor vii din apele receptoare învecinate şi dacă e necesar prevenirea la sursă a evacuării acesteia . - KH / EIPPCB / cww_draft_2 Version March 2001 303 ..alegerea unei tehnici de tratare ce permite recuperarea şi refolosirea poluantului tratat când este posibil şiu adecvat. Tehnicile de tratare potrivite sunt listate în Tabelul 4.Capitolul 4 • Săruri anorganice şi/sau acizi (particule ionice) Conţinutul de săruri anorganice /acizi al fluxurilor de ape uzate pot afecta atât biocenozele din apele receptoare. râuri mici. care se confruntă cu încărcături mari de săruri. când poate provoca pagube.5. luând în considerare efectele cross-madia şi impactul poluanţilor. acestea fiind tratate în secţiunea anterioară şi cele pentru sărurile de amoniac.

1-10 Comparabil cu cristalizarea şi schimbul de ioni Hg anorganic >90 (NF) Hg organic >90 (NF) compuşi cu Cd >90 (NF) apropiat de 100 cu RO foarte scãzut (aproape 0) cu RO 304 Waste Water and Waste Gas Treatment .5-3 MPa (NF) 2-100 MPa (RO) Concentrarea necesită tratare în continuare. ex scimbare de ioni Comparabil NR/RO cu cristalizarea şi 80-99 Emisii realizabile (mg/l) pentru metale grele depinde în mare mãsurã de procesul de producţie din Zn Ni 1 1 0. de preferat pentru concentraţii mai ridicate În principiu recuperarea posibilă Cristalizare Creşterea compuşilor cu metale grele pe o materie granulară în paturi fluidizate Eliminarea metalelor grele din apele uzate prin crearea de condiţii care fac posibilă precipitarea Scopul este recuperarea Schimb de ioni Înlocuirea ionilor de metale grele din faza lichidă cu alţi ioni din răşina de schimb de ioni La soluţii cue conţin ioni de metale grele cu concentraţii de alimentare scăzute Recuperarea posibilă NF / RO Separarea ionilor de metale grele prin membrane permeabile Separarea majorităţii celorlalţi contaminanţi Atingerea unui înalt grad de puritate pentru a recicla şi reutiliza apa Concentraţii crescute ale contaminanţilor ce necesită tratament în continuare Recuperarea posibilă Concentraţiile cu presiune osmoticã prea mare pentru a funcţiona Rezistenţă termică şi chimică tredusă Aplicaţie Limitele apliacţiei Consumabile Evitarea agenţilor formatoare de complexe Ajustarea pH-ului este importantă Nu se poate aplica la concentraţii mai mici decât solubilitatea precipitatului Agent de precipitare Floculant / coagulant Energie pentru pompe Evitarea unei forţe ionice mari Temperatura limită mai mică de 60°C Agenţii corozivi distrug răşina Substanţe cristalizatoare Energie Lichid de regenerare Supresori de agregare Energie Efecte inter-media Depozitarea nămolului Emisii de miros posibile Cerinţe de spaţiu Performanţă realizabila (%poluant eliminat) Supradozarea substanţei cristalizatoare poate duce la o creştere a concentraţiei în săruru În mod normal nu geberează deşeuri sau nămol Comparabil cu schimbul de ioni şi NR/RO Regenerarea provoacă mari concentraţii de soluţii de metale grele (recuperare sau depozitare) Substanţe de curăţire Energie 1-3 kWh/m3 (NF)1 1-3 kWh/m3 (RO)1 Variatie de presiune:-0.Capitolul 4 Precipitare / sedimentare sau flotaţie cu aer / filtrate Scop Transformarea componenţilor cu metale grele sizolvate în componente nesolubile şi separarea lor din apele uzate Eliminarea metalelor grele din apele uzate.

4: Tehnici de tratare asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele Waste Water and Waste Gas Treatment 305 .Capitolul 4 Retehnologizare 1 care iau naştere da relativ uşor compact la înălţime de 1 m. incluzând vase. valve şi răşină Tabelul 4. diametru de 1 m.

incluzând vase. diametru de 1 m. lăsând un concentrat rezidual Provocând cristalizarea sărurilor separându-le din apa uzată Concentrarea altor substanţe nevolatile În principiu recuperarea substanţelor posibilă Evitarea agenţilor generatoare de spumă Aplicaţie Schimbul de ioni Înlocuirea cationilor cu H+ şi a anionilor cu OH-. astfel înlocuind sărurile cu apă La soluţii cue conţin săruri. valve şi răşină Tabelul 4.Capitolul 4 Scop Evaporare Evaporarea apei. astfel timp de rezidenţă îndelungat COD/sulfaţi trebuie să fie cel puţin 1:1 Substanţe chimice (agenţi de neutralizare. ex scimbare de ioni pentru a face posibilă recuperarea Relativ mic aproape 100% Eliminarea biologică a sulfaţilor Reacţii anaerobe de la sulfaţi la sulfuri via sulfizi Eliminarea sulfaţilor din apele uzate cu mare conţinut de sulfaţi Poate elimina şi metale grele sub formă de sulfaţi Este generat recuperarea sulfurilor Reacţie foarte lentă.1-10 foarte scăzut (aproape 0) Sulfat Zinc Cadmiu Sulfat Zinc Cadmiu 94 99.01 Retehnolozigare 1 Relativ usor compact la înălţime de 1 m.5: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru săruri anorganice (metalele grele nu sunt incluse) 306 Waste Water and Waste Gas Treatment .8 >99 75 0. chiar şi de metale grele Recuperarea posibilă Osmoză inversă Separarea tuturor contaminanţilor prin membrane permeabile Atingerea unui înalt grad de puritate pentru a recicla şi reutiliza apa Concentraţii crescute ale contaminanţilor ce necesită tratament în continuare Recuperarea posibilă Concentraţiile cu presiune osmoticã prea mare pentru a funcţiona Rezistenţă termică şi chimică tredusă Substanţe de curăţire Energie 1-3 kWh/m3 Nivel de presiune: 2-100 MPa (RO) Concentrarea necesită tratare în continuare.05-0. floculant) Energie Sulfura trebuie folosită în procesele de producţie (acid sulfuric) Limitele apliacţiei Evitarea unei forţe ionice mari Temperatura limită mai mică de 60°C Agenţii corozivi distrug răşina Lichid de regenerare Supresori de agregare Energie Regenerarea provoacă mari concentraţii de săruri eliminate (recuperarea prin tratarea soluţiei sau depozitarea) Relativ mic 80-99 Consumabile Efecte inter-media Substanţe chimice când pretratarea e necesară Vapori 5-16kg apă/kg vapor Energie Condensatul poate necesita tratamente în continuare Emisii de zgomot Relativ mic Eliminarea completă a sărurilor Cerinţe de spaţiu Performanţă realizabila (%poluant eliminat) Emisii realizabile (mg/l) 0.15 <0.

de compoziţia fluxului de ape uzate . numai dacă nu există altă soluţie pentru scăderea toxicităţii sau efectelor inhibitoare sau când procesul poate funcţiona pe bază de autosusţinere sau dacă e singurul mod de a atinge prevederile de evacuare fără tratare biologică .2. Tabelul 4.).4. Când funcţionează un WWTP biologic final.3. . Tehnologii BAT există pentru: . utilizând de ex stripping cu aer sau cu vapori.utilizarea tehnicilor.3. utilizând cea mai potrivită variantă (Secţiunea 3. deoarece acesta depinde de adaptarea microorganismelor folosite la platforma de tratare la poluanţii specifici. înainte sau în locul tratării biologice finale. Secţiunea 3. Condiţiile pretratării poluanţilor nepotriviţi tratării biologice sunt identice în ambele cazuri.) oxidare chimică (făcând o evaluare amănunţită dacă sunt generaţi clorizi organici în urma folosirii agenţilor de oxidare cu conţinut de clor) reducere chimică hidroliză chimică .): NF/RO Adsorpţie. oricând e posibil. de situaţia WWTP biologic (dacă există) şi de adaptarea microorganismelor şi cerinţele apelor recipiente.Capitolul 4 • Poluanţi nepotriviţi tratării biologice În opoziţie cu poluanţii discutaţi anterior.2. şi listate în Tabelul 4. există fluxuri de ape uzate tributare.2. Nu există diferenţe dacă apele uzate sunt conduse la un WWTP central biologic în interiorul sitului sau spre un WWTP municipal.4.evitarea introducerii apelor uzate în sistemele de tratare biologică când ele pot produce funcţionarea necorespunzătoare a acestora tratarea fluxurilor de ape uzate tributare cu componenţi nebiodegradabili cu tehnicile adecvate.4.6.6. Nu se poate efectua prognoza despre poluanţii care inhibă procesele biologice într-un WWTP. acesta poate fi de ajuns pentru a transforma încărcătura stabilă organică în substanţe biodegradabile.3.4. descris în Secţiunea 3. că noţiunea de “parte releventă nebiodegradabilă” ar trebui să fie mai bine definită.4.utilizarea oxidării cu aer şi incinerării. care nu necesită combustibil.eliminarea conţinutului de NH3 din fluxurile de ape uzate la sursă. Alegerea tehnicilor de tratare potrivite depind de situaţia dată.luarea în calcul a consumului de apă pentru tehnicile de tratare ca: extracţia distilarea /rectificarea evaporarea stripping Waste Water and Waste Gas Treatment 307 . utilizând tehnici. când alte tehnici de scădere nu dau rezultate destul de bune şi când recuperarea nu este posibilă.folosirea tehnicilor ce permit recuperarea substanţelor. . dând o serie de valori indicative pentru TOC recalcitrant al fluxurilor de ape uzate (v.3.6. pentru că ele conţin: COD nebiodegradabil sau în mică măsură biodegradabil Substanţe toxice care inhibă procesele biologice Evacuarea lor într-o platformă de tratare biologică trebuie prevenită.2. cum ar fi (v. descrise în Secţiunea 3.) Extracţie Distilare/rectificare Evaporare Stripare .9. În fiecare caz este specific Parare divergenta Un Stat Membru şi-a exprimat punctul de vedere. ca (v Tabelul 4. care nu pot fi tratate biologic.

Tehnici potrivite sunt reactorii cu paturi de fixare. Când numai fluxurile tributare au o încărcătură de azot considerabilă (amoniu. astfel economisind bani.3.8.5. azotiţi. Un alt avantaj al pretratării anaeobe este micşorarea semnificativă a cantităţii de nămol activ din WWTP dupa proces.4. În condiţii favorabile ele pot fi uşor reamenajate în WWTP centrale existente. Când eficienţa de eliminare a COD din procesele de tratare a fluxurilor de ape uzate este bună.. dacă componentele greu biodegradabile (dar nu cele remanente sau toxice) nu sunt suficient eliminate prin tratarea centrală biologică a fluxurilor de ape uzate. când apele uzate au un conţinut mare de azot.3. Când se aplică procese anaerobe.3.există tehnologii BAT pentru: . care fac posibil un timp mai lung de remanenţă şi rate de degradare mai înalte .echilibrarea fluxurilor de ape uzate în amonte de sectorul de tratare pentru a echilibra încărcarea cu contaminanţi şi pentru utilizatrea efectelor sinergice . • Substanţe biodegradabile Tehnologii BAT există pentru: .descrise în Tabelul 4.eliminarea substanţelor biodegradabile din apele uzate utilizând sisteme de tratare biologică. . cum ar fi cele descrise în Secţiunea 3.7. • WWTP chimico-mecanice centrale Când nu există contaminanţi biodegradabili. Ambele tehnici descrise fac parte din tehnologiile BAT.Utilizarea pretratării biologice când fluxurile de ape uzatetributare majore duc o încărcătură organică biodegradabilă la WWTP. când acesta ar putea fi o problemă ecologică.3.evitarea introducerii apelor uzate cu componente non-biodegradabile pe o platformă de tratament central biologic.implementarea tehnicilor de eliminare a azotului (nitrificare / denitrificare).4.Capitolul 4 sau cu cerinţe mari de ape de răcire sau care necesită sisteme de scrubere ude pantru a recupera contaminanţii din faza gazoasă. este un indicator al faptului că fluxurile tributare supraîncărcate ar necesita o pretratare biologică .4. Când lipsa de apă e un factor important. când acestea ar putea cauza malfuncţiuni ale sistemului de tratare şi când platforma nu este potrivită pentru tratarea acestora . azotaţi.4. deoarece echipamentele mici pentru nitrificare / denitrificare nu sunt excesiv de scumpe. descrise în Secţiunea 3. de ex nămolul agregabil alternativă pentru paragraful 2 şi 3: bazin de aerare sau rezervor cu membrană submersă MF sau UF 308 Waste Water and Waste Gas Treatment . a doua cea mai eficientă tehnică devine tehnologie BAT. sau o combinaţie potrivită a lor. cum a fost descris în Secţiunea 3.3. Kjedahl-N) este de preferat ca ele să fie tratate separat. dacă aceasta este o opţiune fezabilă.7.. fapt ce poate cauza concentraţii mai ridicate decât nivelele asociate cu tehnologiile BAT din Tabelul 4. utilizând o combinaţie a următoarelor: decantor primar precedând staţia de amestecare staţie (rezervor sau bazin) de aerare cu una sau două nivele cu decantor subsecvent filtrare sau flotaţie cu aer pentru a proteja apa receptoare de excesul de agregate de nămol activ greu separabile.8. Tratarea anaerobă poate fi o alternativă pentru utilizarea metanului generat.tratarea apelor uzate. în cele mai multe cazuri este necesară şi o treaptă de tratare aerobă. dar concentraţia care urmează a fi evacuată este mai ridicată decât nivelele asociate tehnologiilor BAT din Tabelul 4. care poate fi folosit ca combustibil.Utilizarea pretratării sau facilităţilor de curăţire.3 şi Tabelul 4.

nivelul de CBO asociat cu tehnologiile BAT după tratarea centrală biologică este de <20 mg/l.Capitolul 4 opţiune adiţională ca tratare finală un filtru biologic pentru tratarea COD stabil dacă este cerut de reglementări În general. în cazul nămolului activ o tratare tipică este o treaptă biologică cu o încărcătură zilnică de COD ≤0.25 kg/kg nămol Waste Water and Waste Gas Treatment 309 .

ruperea lor în compuşi mai mici Oxidare Purpose Conversia poluanţilor cu H2O2 cu UV sau săruri feroase. temperatură de >374oC Distruge contaminanţii cu biodegradabilitate mică şi/sau cu toxicitate crescută Limitele apliacţiei Numãr limitat de aplicaţii Control strict al pH-ului şi ORP-ului Nu este potrivit poluanþilor cu solubilitate scãzutã în apã Nu se recomandă pentru concentraţii mici de COD Fluoridele <10 mg/l Concentraţii scăzute de săruri (coroziune) Aer sau oxigen Energie pentru generarea de temperaturi şi presiune Aer sau oxigen Energie pentru generarea de temperaturi şi presiune Consumabile Agent de reducere Agent de distrugere a surplusului de reducant Energie Emisiile gazoase trebuie conduse la tratare în aval Efecte inter-media Vapori/căldură pentru încălzire Substanţe chimice pentru a ajusta pH şi potenţialul redox Energie Emisia posibilă de substanţe odorizante sau volatile Emisii apoase sau gazoase.2. ClO2.4) Compusi organici: >99 Tabelul 4.Capitolul 4 Reacţii chimice Oxidarea aerului Hidroliză Reacţia poluanţilor organici şi anorganici cu apă. 3.6: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru substanţe nepotrivite tratării biologice 310 Waste Water and Waste Gas Treatment . la temperaturi şi presiuni mari.3.4. NaHS Oxidare cu aer umed Reacţia cu O2 în fază apoasă.2.4.NaHSO3. FeSO4.1MPa. ce pot necesita tratare în aval Emisiile apoase de de gaz pot necesita tratament ulterior Necesarul de spatiu Performanta realizabila [% indepartarea poluantului] Niveluri de realizabile [mg/l] Retehnologizarea emisie COD: 60-90 (presiune redusa) 99 (presiune ridicata) (detalii la sectiunea 3.4.4) Aplicaţie Oxidarea substanţelor anorganice Oxidarea substanţelor organice pentru protejarea WWTP sau transformarea lor în materii biodegradabile Poate înlocui tratarea biologică Iradierea cu UV necesită soluţii fără fază solidă Agenţii oxidanţi cu conţinut de CL şi poluanţii organici trebuie trataţi cu grijă Agent de oxidare Agent de distrugere a surplusului de oxidant Energie Agenţii de oxidare cu conţinut de Cl pot da naştere la AOX cu poluanţii organici TOC: >90 (detalii la 3.2. Cl2. O3.3.3. O3/UV. OCl- Reducere Conversia poluanţilor cu SO2. de obicei în prezenţa unui catalizator (V. Secţ.3) Reducerea substanţelor anorganice Transformarea substanţelor nebiodegradabile în compuşi biodegradabili mici Scală largă de concentraţii (1 mg/l-100 g/l) Oxidarea compuşilor organici Protecţia WWTP biologici de materialele stabile Transformă COD stabil în COD biodegradabil Poate înlocui tratarea biologică Oxidare super-critică a apei (SCWO) Oxidare cu aer umed în regiunea supra-critică a apei: presiune de >22.

Capitolul 4 Waste Water and Waste Gas Treatment 311 .

polaritate mare.2.4.8. incinerarea) Recuperarea este posibilă Încărcare mică cu poluant. necesita tratament de ex.3.4.) Eficienţă crescută pentru poluanţi concentraţie mare la alimentare cu Tabelul 4. solubilitate crescută) Adsorbant Substanţe chimice pentru regenerare Energie pentru pompe ºI procesul de regenerare (temperaturã ridicatã) Gazele emanate în cursul tratării necesită tratare Regenerarea generează deşeuri (dacă nu se recuperează Extracţie Transferarea poluanţilor solubili din faza apoasă într-un solvent Eliminarea substanţelor organice nebiodegradabile şi/sau a poluanţilor toxici la concentraţii mari Pretratarea pentru a reduce încărcătura de alimentare Recuperarea este posibilă Nu este potrivit ca tratare finală Apele uzate de preferinþã fãrã SST sau emulsii Depinde de potrivirea solventului astfel aplicaþiile sunt limitate Scop Aplicaţie Limitele apliacţiei Concentraţiile cu presiune osmoticã prea mare pentru a funcţiona Rezistenţă termică şi chimică tredusă Consumabile Substanţe de curăţire Cerinţe mari de energie Efecte inter-media Concentrarea necesită tratare în continuare. adsorptie sau incinerare Cerinţe de spaţiu Performanţă realizabila (%poluant eliminat) Emisii realizabile (mg/l) Retehnologizare eficienţă crescută (vezi Secţiunea 3.9.) De obicei cel puţin două coloane pentru o aplicare eficienţă crescută.2. depinzând de poluant (vezi Secţiunea 3.3. incinerare (dacă nu se recuperează) Înlocuirea solventului pierdut Energie pentru pompe Energie pentru recuperarea solventului (ex distilare/rectificare) Apele uzate necesită tratare pentru a scăpa de solventul dizolvat. poluanţilor coloraţi şi/sau toxici Concentrarea pentru tratare ulterioareă (ex.Capitolul 4 NF / RO Separarea majorităţii contaminanţilor Atingerea unui înalt grad de puritate pentru a recicla şi reutiliza apa Concentraţii crescute ale contaminanţilor ce necesită tratament în continuare Recuperarea posibilă Adsorpţie Transferarea poluanţilor solubili din faza apoasă într-un adsorbant solid Eliminarea substanţelor organice nebiodegradabile.oleculară mică. ex striparea Reziduurile rezultate din recuperarea solventului dacă nu sunt recuperate să fie incinerate Gazele emanate din extractie sau recuperare. ex extracţie. altfel adsorbantul se umple prea repede TSS limitat din cauza obstrucţionării Eficienţa depinde de proprietăţile fizice ale poluantului (eficienţă scăzută la masă m.6: continuare 312 Waste Water and Waste Gas Treatment .

ex ardere Performanţă crescută pentru poluanţi specifici în condiţii speciale Consum mare de energie la conţinut crescut de TOC Emisii de gaze Aproape 100% eficienţă de eliminare a compuşilor organici Cerinţe de spaţiu Performanţă realizabila (%poluant eliminat) Emisii retehnologizare (mg/l) Retehnologizare 1 stripare pentru ape acide.3t/m3 Energie 680 kWh/m3 Fluxurile de gaz necesită tratare (scrubare.10.9) Substanţe chimice când este necesară pretratarea Vapori5-16kg apă/kg vapor Energie Condensatul poate necesita tratare ulterioară Emisii de zgomot Relativ mic Eliminare aproape completă a poluantului.4. secţ. lăsând un sediment concentrat rezidual Stripare Transformarea poluanţilor volatili în fază gazoasă prin trecerea aerului sau vaporilor prin apa uzată Eliminarea compuşilor volatili organici sau anorganici Recuperarea posibilă Incinerarea apei uzate Oxidare termică a poluantului şi simultan evaporarea apei. cu sau fără catalizator Eliminarea poluanţilor dăunători sau inhibitori.Capitolul 4 Scop Aplicaţie Limitele apliacţiei Consumabile Distilare / rectificare Transferul contaminanţilor volatili din faza apei uzate în fază de vapori. vaporii îmbogăţiţi vor fi condensaţi pe urmă Recuperarea contaminanţilor în masă din apele uzate Pretratare pentru eliminarea contaminantului principal înainte de tratare Utilizare restânsă Este necesar o alimentare crescută Diferenţa punctelor de fierbere între apă şă poluantul volatil să fie destul de mare Vapori pentru încălzire Energie Evaporare Distilarea apei. oxidare catalitică.2. 30-32 m /h 3 Tabel 4. adsorpţie. ardere) Eficienţă crescută (v. 3. dacă nu sunt prezente substanţe volatile Combustibil accesoriu (cu conţinut scăzut de TOC) Energie Efecte inter-media Tratare ulterioară necesară Emisiile de gaze trebuie să fie transportate la tratare. care nu pot fi trataţi altfel sau nu sunt destul de concentrate să se incinereze în mod autosustenabil Tehnologie de scădere Conţinutul de halogen sau de sulfuri necesită tratare specială a gazelor Concentrarea fluxurilor de ape uzate pentru reciclarea substanţelor valoroase sau înainte de exploatare termală Evitarea agenţilor generatoare de spumă Lichidele necesită concentraţie scăzută de SST Se limitează la poluanţi volatili Agenţi antiagregare Vapori (când se utilizează) 0.3.6: continuare Waste Water and Waste Gas Treatment 313 .

5 76-96 (membrană) >99 82 (membrana) Relativ mic BOD:40-90 (prima treaptă) 85-95 (a doua treaptă) Relativ mic BOD: COD: >98 90 Relativ mic COD stabil: index fenolic AOX N total anorg 26-68 75-98 55-98 4-50 index fenolic: N total anorg: Emisii realizabile (mg/l) Retehnologizare Necesită vase sau rachete pentru gaze pentru a controla metanul 96 (membrana) NH4-N TSS: 10 (WWTP central) Depinde de mărime uşor uşor uşor Tabelul 4.7: Tehnici de tratare aferente tehnologiilor BAT pentru tehnici de tratare biologică 314 Waste Water and Waste Gas Treatment . 3. necesită tratare Mare investiţie de energie din cauza aeraţiei Emisii de miros şi zgomot Cerinţe de spaţiu Performanţă realizabila (%poluant eliminat) Mai puţin decât tratarea aerobă COD: COD: CBO: 75-90 95-97 99-99. chiar dacă microorganismele bine adaptate se descurcă şi la concentraţii scăzute de inhibitori Temperatura maximă: 30-35 oC Concentraţia sărurilor trabuie să fie sub 30 g/l Aer sau oxigen Chimicale neutralizante Floculanţi: 300-550kg/t COD Nutrienţi: 23-42 kg/t COD Energie: 9.3. chiar şi la substanţele non-toxice trebuiesc evitate Inhibitorii trebuie evitate.4.3.8 În combinaţie cu aerobi: Mari pentru WWTP centrale CBO: COD: 97-99.Capitolul 4 Biologe aeroba Biologie anaerobă Scop Aplicaţie Conversia conţinutului organic prin micro-organisme şi excluderea de aer (oxigen) Pretratarea încărcării organice crescute şi fluxurilor cu calitate constantă Nămol activ (amestec) / Infiltrare / filtru percolant Pat expandat Filtru biologic cu pat fixat bioreactor membranos Conversia conţinutului organic prin microorganismeîn prezenţa oxigenului dizolvat.5 kWh/m3 Aer Chimicale neutralizante Energie Aer Chimicale neutralizante Energie Aer Chimicale neutralizante (dacă există pretratare) Energie Nămol în exces Nămol în exces Nămol în exces Fără emisii de miros Consumabile Chimicale neutralizante Energie Efecte inter-media Biogazul cu 70% CH4 poate fi folosit ca combustibil. injectat ca aer sau ca oxigen pur (pentru detalii vezi secţ.3. Numai 10% surplus de nămol în exces în comparaţie cu procesele aerobe Nămolul în exces de 10 ori cantitatea de nămol din procesele anaerobe. foarte Concentraţiile mari.) Pretratarea crescute Tratare finală în fluxuri tributare Utilizat ca WWTP central încărcării organice Ca perte a WWTP central (prima treaptă sau pretratarea) pentru a reduce cel mai uşor degradabili contaminanţi şi a creşte calitatea nămolului Pretratarea încărcării organice crescute Tratare finală sau fluxuri mai mici Treaptă directă de pretratare sau curăţire după procesele cu nămol activ în WWTP Condiţii bune pentru microorganisme care se dezvoltă lent Limitele apliacţiei Prevenirea deoarece sensibil substanţelor procesul este toxice.

Capitolul 4 KH / EIPPCB / cww_draft_2 Version March 2001 315 .

performanţe COD este bazată pe încărcătura originală cu contaminanţi.8. care pot cauza prejudicii albiei râului. Acestă măsură nu poate înlocui tehnicile de tratare.efectuarea evaluării toxicităţii ca o măsură complementară cu scopul obţinerii mai multor informaţii asupra efectivităţii controlului măsurilor şi/sau asupra evaluării riscului pentru corpul de apă receptor. patului albiei sau biocenozei apei receptoare . Motivaţia acestei situaţii include: 316 Waste Water and Waste Gas Treatment .alegând. care să fie reprezentative pentru întregul sector chimic. Tehnologii BAT sunt o combinaţie potrivită a următoarelor: -evitarea unei evacuări cu o mare încărcătură hidraulică sau a apelor uzate toxice. .implementarea unui sistem de monitorizare pentru a controla evacuarea de ape cu o frecvenţă de monitorizare adecvată (de ex intervale de timp între prelevarea mostrelor de 8-24 ore) . ca şi nevoile actuale şi metodele folosite şi programarea trebuie determinate de la caz la caz.5-1.8: Niveluri de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru evacuarea de ape uzate în apele receptoare N-au putut fi identificate niveluri de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele.Capitolul 4 • Evacuarea apelor uzate în apele de suprafaţă După procedurile menţionate în secţiunile anterioare ale acestui capitol. lac sau mare). de ex încărcătura înaintea tratării sau procedurilor de reciclare/recuperare. Pentru o mai bună comparabilitate a strategiilor cu sau fără WWTP central biologic. nivel mai ridicat din procesele de producţie Tabelul 4. Din cauza lipsei de informaţii asupra n total se foloseşte N anorganic total) f nivel mai scăzut din îngrăşăminte în WWTP biologic. Astfel se minimizează impactul asupra biocenozei acvatice. când e posibil un punct de evacuare în apele de suprafaţă astfel încât apa uzată să fie cât mai bine dispersată. Parametrua TSS COD total anorganic N e total P AOX a b Randament [%] 76-96 d Niveluri de emisie [mg/l]b 10-20 c 30–250 5-25 0.5 f pentru CBO vezi secţiunea precedentă medie zilnică. Nivelurile de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru evacuarea apelor uzate tratare sunt prezentate în Tabelul 4. Aceste valori sunt obţinute fără diluţia cu apă de precipitaţii şi/sau cu apă necontaminată de răcire. NO2-N şi NO3-N (un parametru mai recomandat ar fi N total.ţinerea în echilibru a apelor uzate care nu vin de la un WWTP central pentru a reduce impactul asupra corpului de apă receptor şi ajungerea la standardele de evacuare înainte de evacuarea lor . apele uzate sunt deversate într-un corp de apă receptor (râu. exceptând TSS c medie lunară d rate scăzute de performanţă pentru concentraţii scăzute de contaminanţi e suma NH4-N. Aplicarea evaluării toxicităţii.

sunt date exemple de evacuare în anexa 7. Ei afirmă în continuare că valorile sunt influenţate de amestecul de producţiue. Punctul de vedere a fost înregistrat.16-1.6.) au fost interpretate ca şi conţinând statistici diferite care nu permit propunerea de nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT.. Următoarele valori medii pe termen lung (anuale. astfel nu putem obţine nivele valabile pentru sectorul chimic privit ca întreg. dacât tratarea la sursă Ca o compensaţie pentru lipsa nivelelurilor de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele. sunt atinse nivele de emisie a AOX de 0. AOX trebuie raportat regulat la EPER.4. Cu privire la efectele evacuării în sistemul public de canalizare. astfel nu există altă tratare. din punctul lor de vedere. .84 µg/l. Grupul de Lucru Tehnic nu a urmat această recomandare.4. începând din anul 2003. mai ales în producţia chimicalelor fine. care poate cauza valori ridicate în cazuri speciale. Cr 10-30 µg/l.6. când sunt urmate strategii de prevenire. Până atunci Grupul Tehnic de Lucru nu poate avea concluzii asupra nivelelor de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru AOX. din mostre luate din 24 în 24 ore) pot fi atinse în unele exemple de amplasamente chimice la punctele de evacuare / ultima treaptă de tratare a apelor uzate (fără diluţia cu apă de precipitaţii sau de răcire): Cd 0. WWTP ar trebui să ia în calcul asigurarea ca metalele grele să nu scape în alte medii. Astfel. pretratare şi tratare centrală cum a fost subliniat aici (vezi secţiunea privind metalele grele). afirmând că nu ar fi folositor utilizarea denumirii de nivel de emisie asociate tehnologiilor BAT . Ei afirmă. care produc chimicale cloro-organice şi au platforme de tratare centrale a apelor uzate. Exemplele prezentate (Anexa 7. Se menţionează chiar.2. AOX nu este încă un parametru reglementat în cele mai multe State Membre.Capitolul 4 nivelurile de emisie ce pot fi atinse pentru metalele grele după tratarea la sursă depinde în mare măsură de procesele din care iau naştere nivelele depind de componenta apelor uzate concentraţiile de evacuare depind de amestecul de ape specifice unor procese variate. Parere divergenta Un Stat Membru insistă pentru propunerea de nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT pe baza exemplelor date în Anexa 7.01-0. Situaţia nivelelor de emisie asociate tehnologiilor BAT a AOX este comparabil cu cea a metalelor grele. Hg 0.6. Cu toate acestea necesitatea acestui parametru este accentuată. Ni 10-80 µg/l. Pb 10-100 µg/l. Acesta poate fi motivul pentru faptul că numai un Stat Membru a raportat date despre AOX în apele uzate evacuate. datoria unei monitorizări regulate ar trebui să fie o motivaţie pentru a stabili nivele de emisie până la acea dată. că una dintre cele mai Waste Water and Waste Gas Treatment 317 .7 mg/l. Amestecul specific de produse al unui sit influenţează în foarte mare măsură cantitatea de AOX evacuată. este posibil să definim valori de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru metalele grele valabile pentru multe amplasamente chimice. Grupul de Lucru Tehnic nu a urmat această recomandare.833 µg/l.02-0. nivel care este influenţat de combinaţia specifică a fluxurilor de ape uzate la amplasamentele individuale de producţie. Parere divergenta Un Stat Membru insistă pentru propunerea de nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT pe baza exemplelor date în Anexa 7.6. Zn 4174 µg/l. care rezultă valori care pot sau nu fi valabile în cazuri reale.2. Mai mult. Aceste exemple au drept scop de a arăta gama de emisii de metale grele de la amplasamente chimice de complexitate variată. Cu 20-60 µg/l. că în acest Stat Membru în câteva amplasamente chimice.

deoarece nu se includ printre scopurile acestui document.8. în general la implementarea acestor măsuri in cadrul liniei de producţie.4. că pot fi atinse rezultate echivalente. 318 Waste Water and Waste Gas Treatment . este necesar să se demonstreze de exemplu de un laborator învecinat prin teste. Din acest motiv nu prezentăm concluzii ale tehnologiilor BAT pentru tratarea din afara amplasamentelor prin alţi operatori. Tratările din afara amplasamentului nu sunt luate în calcul. ex uscare(vezi Secţiunea 3. când instalaţia oferă mai multe alternative. Când apele uzate sunt duse le un WWTP municipal.4.4. Observarea principalelor reguli este punctul crucial la evoluarea liniilor productive. folosirea masurilor de reducere tehnice primare ca şi arderile Nox. când rezultatele atinse sunt comparabile. luând în calcul poluarea solului concentraţia nămolului utilizând tehnicile descrise în Secţiunea 3. BAT este: • folosirea măsurilor procesului integrat in locul celor de la sfârşitul proceselor tehnice (endof-pipe) daca se poate alege ( în cazul Nox din procesele de combustie. Nivelurile de emisie asociate tehnologiilor BAT şi prezentateîn Tabelul 4. măsurile procesului integrat sunt metodele preferate pentru prevenirea sau reducerea emisiilor şi a contaminării aerului poluat.3.3. 4. Concluziile pentru măsurile procesului în acest document se referă . ori proces specific şi aplicaţiile lor speciale pentru scopul BREF-urilor verticale din chimie şi din alte sectoare. există tehnologii BAT pentru: operarea tehnicilor descrie în Secţiunea 3. În aceste condiţii Grupul de Lucru Tehnica declarat ca fiind nepotrivit a da nivele de emisie asociate tehnologiilor BAT pentru AOX. • Evaluarea existenţei instalaţiilor de producţie pentru opţiunile evaluării măsurilor procesului integrat şi implementarea lor pe cât posibilă sau viitoare. utilizarea energiei pierdute în procesele de producţie chimice pe cât posibil când este folosită o tehnică de tratare termală. Punctul de vedere a fost înregistrat. pe când valorile mari provin dintr-un sit foarte performant. cum a fost descris în Secţiunea 3. BAT pentru masurile integrate in proces Ca şi apa uzată. • Evaluarea instalaţiiloe existente în producţie pentru opţiuni ale reducerii surselor de gaze contaminate şi implementarea acestor opţiuni.4. Strategiile de tratare descentralizate sunt echivalente cu o tratare biologică finală. • Tehnologii BAT pentru tratarea nămolului Când nămolul din instalatiile de tratare a apei uzate este tratat la amplasamente chimice. reflectă nivele de emisie după o tratare biologică centrală. câteva nu permit implementarea măsurilor procesului integrat ducând la riscul de explozie sau coroziune.2 Sectiunea Gazul Rezidual Aceasta sectiune este dedicate determinarii BAT pentru tratarea gazului residual pe un amplasament chimic. pentru că. dar sunt în general.4. in locul tratarii secundare).1 stabilizarea nămolului pentru tratare ulterioară sau depozitarea uutilităţilor tehnice descrise în Secţiunea 3.3) folosirea tratării cu gaze emanate potrivite când se foloseşte incinerarea.Capitolul 4 mici exemple de valori de AOX emise a reprezentat o performanţă slabă.2.

fapt ce ar solicita dezvoltarea de tehnici speciale de tratare.ţinerea amestecului de gaz deasupra LEL prin adăugarea de aer suficient pentru limitarea a 25 % de LEL. O cantitate mare de emisie inutilă înseamnă instalarea unui echipament necesar cu un cost efectiv mare. precum nitrogenul.5 si ilustrata in figura 3. Ordinea în tratarea tehnică folosită în aceste cazuri sunt: • Etapa 1: îndepărtarea componentelor materialelor solide sau a vaporilor inainte de alt tratament al compusilor gazosi. disponibilitatea apei. - BAT pentru tratarea gazului rezidual Abordarea in realizarea concluziilor BAT urmareste calea poluantilor ca in sectiunea 3. Instalarea unui echipament adecvat pentru prevenirea amestecurilor de gaz oxigen flamabil ori minimalizarea efectelor lor. pentru reducţia sursei atunci când se planifică o instalaţie nouă sau schimbări majore.instalarea unui detector flamabil înăuntrul sistemului de colectare când riscul amestecului flamabil este esenţial. energia. Acestea constau in sisteme de inchidere la sursa a emisiilor. materia prima. energiei. manipularea chimicalelor (inclusive activitatile de depozitare cauzatoare de emisii) produsele din prelucrari surse cu temperaturi ridicate. pot face ca tehnici uzuale sa nu se mai potriveasca amplasamentelor industriei chimice. desfasurarea procesului. precum procesele de ardere. Corespunzator tratamentului. precum procesele de productie. Primul grup poate consta din: • pulberi.4. calitatea produsului si problematica igienei au prioritate. asa cum s-a mentionat in sectiunea 2. materiei prime si/sau existenta depozitelor permanente de deseuri sau a instalatiilor de tratare. este necesara in continuare o reducere precum etapa finala de spalare. Cu toate acestea. ce include instalatiile precum cazanele. . instalatiile electrice. cu sau fara continut de pulberi • Compusi volatili anorganici din productie sau prelucrari. sursele gazelor uzate se disting intre: • • surse cu temperature scazute. inaccesibilitatea amplasamentului sau dificultatile de depozitare a desurilor.2. BAT pentru captarea gazului rezidual Sistemele de captare a gazelor reziduale sunt astfel instalate pentru a transmite aceste gaze reziduale catre sistemele de tratare. Evacuarile ambelor grupuri au agenti contaminatori speciali. precum climatul. Tematicile regionale. cu sau fara continut de pulberi • Amestecul de COV si compusi anorganici.2 prevenirea riscului de explozie prin: . prin adăugarea gazului inert.45.Capitolul 4 • Reducţia contaminărilor sursei reduce emisia pentru a fi tratată. ventile si conducte.2. daca tratamentul acesta nu se potriveste pentru concentratii ridicate de pulberi sau vapori • Etapa 2: indepartarea poluantilor gazosi • Etapa 3: daca a doua etapa nu poate atinge nivelurile solicitate de emisie. incineratoarele de proces si oxidatorii catalitci si termici. Al doilea grup – procese cu temperature ridicate – constau dintr-un amestec de: Waste Water and Waste Gas Treatment 319 . BAT consta in: reducerea debitului fluxului de gaz catre unitatea de control prin inchiderea sursei de emisie cat de mult posibil. tematicile de siguranta. cu sau fara continut de pulberi • Vapori. • Considerarea pe cât posibilă. ale altor opţiuni . adica materie solida bruta sau produse dispersate in final in aer • VOC din compusi utilizati in productie sau evaporate din rezervoare.

utilizand tehnicile si combinatiile de tehnici descrise in sectiunea 3.10. catalizatorii . Cand lipsa apei reprezinta un aspect important . VOC BAT este o combinatie adecvata de: .Capitolul 4 • • • • • • Particule solide de pulbere Compusi halogenati (in principal HCl.Considerarea consumului apei. Deterioararea este data de ex. suprafetele cu membrane.Tehnici de exploatare in gama lor adecvata de presiune (raport a/c. Utilizarea spalarii la umed trebuie sa fie evaluata si rezultatele sa fie comparte cu tehnicile ce nu utilizeaza apa . Utilizarea acestor tehnici necesita sa fie evaluata si comparata cu rezultatele tehnicilor ce nu utilizeaza apa.Utilizarea apei de spalare intr-un mod de reciclare cu un numar maxim de reciclari cand este fezabil si nu conduce la abraziune sau coroziune in vasul scruber. pastrand concentratia de COV sub 25 % LEL. Fluxurile de gaz uzat cu concentratii ridicate de COV sunt pre-tratate cel mai bine de tehnici precum condensarea sau separarea cu membrana / condensarea de recuperare principala cantitate inainte de a fi trimise la adsorptie.Implementarea in aval a filtrelor pentru vapori cand se utilizeaza scrubere umede ca dispozitive de tratare finala (cu HEAF utilizarea unui filtru in aval este deja inclusa) . adsorptia (cand apa este utilizata ca proces de regenerare sau sa raceasca gazul uzat inainte de intrarea acestuia in coloana de adsorptie) sau tratare biologica (cand apa este utilizata ca mediu de reactie). In cazul adsorptiei si combustiei. suprafetele de spalare.Utilizarea materialelor de recuperare cand este fezabil .Consideraera consumului de energie prin evaluarea critica a utilizarii tehnicilor energoface si compararea rezultatelor cu tehnici ce nu necesita energie sau doar putina energie . cele mai mult in regiuni unde lipsa apei este o problema. de coloanele de adsorptie. aceste tehnici pot deveni nepracticabile considerand conditiile speciale locale • 320 Waste Water and Waste Gas Treatment . utilizand tehnnicile (sau o combinatie din acestea) descrise in sectiunile 3.1 si 3.5.5. .3 si tabelul 4.Inlaturare a pulberilor si aerosolilor / picaturilor din fluxurile de gaz uzat.5.Utilizarea pretratarii pentru a prevenii instalatiile finale de deterioari si supraincarcari.9 conform situatiei date . HF si Cl2) Monoxid de carbon Oxid de sulf (in principal SO2) NOx Posibil si dioxine. aceasta poate fi de asemenea un aspect al sigurantei.Utilizare a tehnicilor de recuperare precum condensarea. raportul flux/suprafata) pentru a preveni deteriorarea canalului sau scurgerea din canale a emisiilor de pulberi .Utilizarea tehnicilor foarte eficiente pentru indepartarea cantitatilor corespunzatoare de pulberi submicron . de particulele mari sau tari sau de particulele ce colmateaza filtrele. manipulare si prelucrare a materialelor • Pulberile BAT este o combinatie adecvata de: .Indepartare VOC din fluxurile de gaz uzat.Luand in considerare consumul de apa (apa de proces si racire) cu tehnici precum spalarea la umed. BAT pentru tratarea gazelor reziduale din procesele de productie. separarea cu membrana sau adsorptia daca sunt fezabile pentru a obtine materie prima si solventi.2 si listate in Tabelul 4. condensarea (cand apa este utilizata ca mediu de racire). . spalare la umed sau combustie.

incinerator regenerative sau recuperativ) daca este fezabil Utilizarea incinerarii termice cand nu se aplica incinerarea catalitica. opririi sau inlocuirii ventilelor fara conectare la sistemele de reducere Utilizarea faclelor de sol doar cand nu sunt preconizate substante periculoase in gazul de evacuare.2. SO2.recuperarea NH3 daca este fezabil. CO SNCR or SCR for NOx. de ex. in timpul mentenantei.1) si daca resursele de apa permit aceasta. prin restrictii legale. Waste Water and Waste Gas Treatment 321 . HCl. CS2 incinerarea pentru H2S. COS. NOx. in ciuda concluziei precedente.10. NOx. vezi sectiunea 3. de ex. NH3 Spalarea cu solventi neaposi pentru CS2. Tehnicile adecvate sunt: Spalare la umed (apa. Hg tratare biologica a gazului pentru NH3. datorita efectelor otravitoare asupra continutului de gaz residual.10. solutii acide sau alkaline) sau pentru halogenii de hidrogen. COS. CS2. Hg) prin aplicarea tehnicilor adecvate listate in Tabelul 4. HCN. datorita concentratiilor prea reduse de COV. Cl2.5. precum such as SO2. CO. daca este fezabila si favorabil din punct de vedre ecologic.Indepartarea poluantilor din gazul rezidual (compusi halogentati. • Alte componente decat COV BAT consta in . cand continutul si compozitia gazului rezidual precum si caracteristicile climatice sunt adecvate. COS. in special cand este posibila operatia autoterma.Recuperarea acidului clorhidric daca este fezabil. cauzand consum energetic sau material disproportional fata de beneficiul ecologic derivat Evaluarea gazului rezidual existent daca recuperarea materialului este fezabil si implementarea tehnicii adecvate. HCN. trebuie analizate optiunile de recuperare a caldurii si de ardere cu NOx redus. de ex. Utilizarea fluxurilor de gaz reziduale. in locul oxidarii termice. CS2. COS adsorptia pentru CS2. Cl2. H2S. sau daca alte tehnici eficiente asemanatoare nu sunt disponibile Utilizarea oxidarii catalitice. NH3. Cu cat continutul de NOx este mai redus in fluxul de gaz emis cuat atat mai redusa este temperatura de functionare si cerintele energetice pot fi cu mult mai avantajoase decat oxidarea termica Utilizarea tehnicilor de ardere cu recuperare de energie (motor pe gaz. Consumul de combustibil de sustinere pentru incinerarea concentratiilor COV reduse reprezinta un dezavantaj care oricum poate fi contra-echilibrat daca nici un alt tratament nu este fezabil pentru realizarea obiectivelor de mediu stabilite. H2S.dioxinele fiind in mod normal un aspect al combustiei gazului rezidual Utilizarea faclei doar pentru evacuarea in siguranta a surplusului de gaze de ardere. SO2.Capitolul 4 - - - - - Utilizand tehnicile de reducere doar atunci cand recuperarea nu este fezabila. prin utilizarea apei ca mediu de spalare in prima etapa de spalare pentru a produce o solutie de acid clorhidric ce trebuie utilizat ca materie prima . respectivul echipament va trebui implementat. . daca rezultatul este pozitiv Utilizarea tratamentului biologic al fluxurilor de gaz residual cu concentratii reduse in locul proceselor de incinerare. cand compusii periculosi trebuie sa fie redusei. de ex. H2S. si daca rezultatul este pozitiv. Daca sunt necesare facle. sau cand eficienta scazuta de distrugere a oxidarii catalitice nu este suficienta pentru a reduce COVurile respective in mod adecvat Implementarea tratarii gazului de ardere evacuat dupa incinerare cand sunt preconizate cantitati considerabile de gaz evacuat datorita contaminantilor din gazul rezidual expusi la incinerare. daca este aplicabil (de ex. . Tehnicile considerate BAT sunt listate in Tabelul 4. utilizand o tehnica care permite recuperarea.

deoarece acele niveluri au fost identificate ca fiind specifice procesului si deci nu a fost putut fi mentionat nici un nivel ce se refera la intreg sectorul chimic. S-a recomandat sa se lase aceasta sarcina in seama unui BREF vertical adecvat. 322 Waste Water and Waste Gas Treatment .Capitolul 4 TWG nu a ajuns la concluzia asupra nivelurilor de emisie aferente BAT pentru gazele reziduale din procesele de productie.

urmeaza operatiile de: uscare prin pulverizare.16 Recuperarea este in principiu posibila De asemenea aplicabil in cazul inlaturarii de gaz (VOC. normal pana la 5400 C Rata de curgere: pana la 100000 Nm3/h (o unitate) Pana la 180000 Nm3/h (mai multe unitati) Continutul de impuritati: pana la 16000 g/Nm3 Marimea la nivel de particula: pana la PM2. mixturi inflamabile (vezi sectiunea 3.5 kPa Debarasarea pulberilor sau a apei reziduale (ESP umed) Rata de curgere: depinde de variabile pana la 170000 Nm3/h Continutul de pulberi: vezi tabelul 3. incinerari si sisteme de injectie Aplicabil pentru materiale ude si lipicioase. spalator cu difuzie aer Temperatura: vezi tabelul 3.3) amestecuri acide (udat cu ESP) Recuperarea este in principiu posibila Rata de curgere: foarte mare. poate fi >12000 C Consumabile Efecte inter.5 kPa Debarasarea pulberilor Energie: 0. zdrobire.16 Apa de clatire/spalare: 0. rafinari.5 Temperatura depinde de materialul recipientului.0 Temperatura: pana la 7000 C (uscat) <900 C (umed) Rezistenta: 5X103-2X1010 ohm cm Neindicat in cazul Hg Apa cu ESP umed Energie: 0.5 si PMHAP Aplicatia vezi tabelul 3. turn cu pulverizare.3.media Energie: numai pentru ventilator Scaderea presiunii: <0. compuse anorganice) Scop Aplicatie Separarea gravitatii Preliminanar (tehnica de supraveghere) a variatelor sisteme de filtrare pentru a preveni abraziunea Neindicat in cazul gazului fluid Recuperarea este in principiu posibila Limetele aplicatiei Rata de curgere: pana la 100000 Nm3/h Continutul de impuritati: fara limita Marimea la nivel de particula: >PM50 .05-0.pana la PM10 Temperatura depinde de materialul recipientului.Capitolul 4 Separator Ciclon (uscat si umed) Separarea gravitatii sustinuta de forte centrifuge Controlul PM-ului ca precuratatori pentru ESP sau filter de tesatura (tehnica de supraveghere) Dupa.5.16 Incarcari mari de pulberi prin spalator cu placi ..5 kPa Controlul PM-ului ca tratament final Dupa fierbere in fabricare chimica . depinde de variabile ajungand pana la 1800000 Nm3/h Continutul de pulberi: 1-10 g/Nm3 (teava de sarma) 2-110 g/Nm3 (placa de sarma) Marimea la nivel de particula: >PM1.5-2.5 kWh/1000 Nm3 Scaderea presiunii: 0.5-2 kWh/1000 Nm3 Scaderea presiunii: 0.25-1.5-5 l/Nm3 Energie: 1-6 kWh/1000 Nm3 Variatia presiunii: 3-20 kPa (difuzor aer) Suspensie avand nevoie in continuare de tratament de separare Emisie de zgomot Debarasarea pulberilor Emisie de zgomot Nevoie de spatiu Mica Waste Water and Waste Gas Treatment 323 . macinare si calcinizare Indicat in cazul gazului fluid Recuperarea este in principiu posibila Esp (uscat si umed) Separarea electric prin campul Spalare umeda Transfer de masa din faza gazoasa in faza lichida Controlul PM-ului ca tratament final Dependent de diferitele PM-uri pana la <PM2.

5 80-99 60-95 80-95 20-70 PM 99-99.5 96-99.4 PM2.2 PM10 97.Capitolul 4 Performanta realizabile [% indepartare de poluant] 10-90 (depinzand de marimea particulei si concentratia aprovizionarii PM PM10 PM5 PM2.2 (ESP uscat si umed) dust: 5-15 PM 50-99 depinde de variabile VOC 50-95 depinde de variabile SO2 80-99 (vezi tabel 3.17) Niveluri de emisie realizabile [mg/Nm ] 3 Imbunatatire Integrat in mod normal a Detalii in capitolul de corespondenta Tabelul 4.9: Tehnici de tratament aferente BAT pentru tratamentul special al fluxurilor normale ale gazelor reziduale 324 Waste Water and Waste Gas Treatment .1-99.

3 Impotriva curgerii dupa ESP sau filtrele de tesatura ca tratament final cand este necesara o eficienta mare de colectare Recuperarea este in principiu posibila Heaf Tehnici de filtrare.52.5-2.18).5 kPa 550Kpa(ceramic) Rata de curgere pana la 75000 Nm3/h per module Temperatura pana la 400C Continut de praf: nu exista restrictii Rata de curgere: pana la 3600Nm3/h per modul Temperatura <2000C <5300C (ceramic) deasupra temperaturii de formare a aburilor.5kPa Energie <0.1kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 0.5 ca tratament final Colectarea PM-ului nepotrivit cu ESP Cu sisteme de injectie (flux de gaz) Potrivit pentru fluxuri de gaze Recuperarea este in principiu posibila Filtru de pulberi in doua etape Tehnici de filtrare cu tifon metalizat si plasa de metal Indepartarea PM ca tratament final Cu sisteme de injectie (gaz) Potrivit pentru fluxuri de gaze Recuperarea este in principiu posibila Filtru hepa Tehnici de filtrare cu hartie sau fibra de sticla mata cu densitate mare de tasare Indepartarea PM submicroni intre PM0.1kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 8kPa Energie Scaderea presiunii 2.12 si PM0. filtru plat Indepartarea aerosolilor precum uleiuri.5-9kPa Efecte inter-media Inlaturarea prafului Inlaturarea prafului Inlaturarea modulelor de Inlaturarea rolelor de Inlaturarea lichidului de filtrare incarcate filtrare incarcate clatire-spalare si a filtrelor de material incarcat Spatiul necesar Waste Water and Waste Gas Treatment 325 .05-0.2 – 2kWh/1000Nm3 Scaderea presiune: 0. VOC condensabil Filtru fin pentru sensului de curgere si separator picaturi sunt necesare Filtre pentru vapori Tehnici de filtrare cu filtre din captuseala de plasa metalica sau sintetica cu monofilament Indepartarea de aerosoli si picaturi Protectia echipamentului pentru sensul de curgere pentru a preveni uzarea si frictiunea Instrumentul de colectare primara sa lase particule mai mici pentru alte tehnici de tratament Dupa spalarea umeda Rata de curgere pana la 150000Nm3/h Temperatura <1700C Continutul de praf: <1mg/Nm3 Aplicatii Limitele aplicarii Consumabile Particulele mari sa fie colectate in amonte Rata de curgere pana la 1800000 Nm3/h Temperatura depinde de fabrica(vezi tabela 3.5kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 0.Capitolul 4 Filtru textil Scop Tehnici de filtrare si turta de filtrare pentru a imbunatati eficienta Indepartarea PM-ului <PM2. deasupra punctului de formare a aburilor Praful lipicios trebuie evitat Aer comprimat Energie 0.25 kPa Rata de 25000Nm3/h curgere Aer comprimat Energie 1. continutul de praf 1-30gr/Nm3 A se evita umezeala Energie<0. plastifianti.

99 PM0.99 [%indepartarea pulberilor] Nivele de emisie ce Pulberi 2-10 trebuie atinse 1 (filtru ceramic) [mg/Nm3] Tabelul 4.1 aproape complet Pulberi 1 (independent de aprovizionare) PM 0.9: continuare PM0.Capitolul 4 Performanta de atins Impuritati: 99-99.01 >99.0001 Picaturi 99 Aerosoli 99 Pulberi 99 Aerosoli 99 326 Waste Water and Waste Gas Treatment .

1-0.1-1 MPa amoniacala. apa. a compusilor anorganici si cei de paf. dioxinelor. sistemele de reducere Post. dependent de varianta de frecare umeda (apa. spalare.tratare a volumului de gaz imbogatit de la membrane ori strparea apei uzate Rata de curgere: pana la 100000 Nm3/h < 5000 3 Nm /h pentru versiunea cryogenic (temperaturi ultra joase) Temperatura: < 800C Limitari din cauza inghetului si ulterior a blocarii Incarcatura de praf: nivel mic (<50mg/Nm3) Separarea membranei Trecerea prin suprafata membranei Recuperarea VOC-ului ori vaporii combustibilului imbogatit din volumul gazului VOC pentru al face posibil pentru tratare ca de exemplu condensare sau pentru a fi corespunzatoare pentru ardere Limetele aplicatiei Rata de curgere: depinde de suprafata membranei Temperatura si presiunea depind de materialul membranei Incarcatura prafului: nivel foarte scazut Incarcatura VOC: nici o limita Consumabile Frecarea apei. baza.Capitolul 4 Obiectiv Aplicatie Spalare la umed (3. acizi si solutii alcalina). etc.1.5.2 kPa 327 Waste Water and Waste Gas Treatment . apa cu saruri. nitrogen lichid) Energie: 70kWh/1000Nm3 (crogenic) Variatia presiunii: 0. Energie: 250 kWh/1000 Nm3 apa sarata. Urmarirea filtrului dupa tratamentul final Diferite variante. vezi Sectiunea 0 Recuperarea este in principiu posibila dupa regenerare Rata de curgere: pana la 100000 Nm3/h Temperatura: < 800C (GAC) < 2500C (zeolites) Continut VOC: <25% LEL Incarcatura de praf: nivel mic Condensare Lichefiere prin incalzire Recuperarea VOC-ului din gazelle cu impuritati concentrate Tratati inainte de absorbtie. Recuperarea este in principiu posibila Rata de curgere: Vezi sectiunea 3.5.5.4 Temperatura indicat sub 400C pentru frecarea (spalarea) gazului cu apa fara reactie chimica Incarcatura de praf: depinde de varianta.4 .5. racirea apei chimicale (acid. oxidanti) Energie: 0.4 Absorbtie Transformarea materiei din faza gazoasa in suprafata solida Indepartarea Voc-ului.2-1 kWh/1000Nm3 Abur pentru stripare(desorbtie) Abur ori nitrogen (desorptie) Racirea apei (condensare) Energie: 35-260 kWh/tona solventi Variatia presiunii: 2-5 kPa Racirea mediului (aer. apa Variatia presiunii: 0.4) Transformarea cantitatii din starea gazoasa in starea lichida Controlul VOC-ului. substantelor mirositoare.1.1. vezi sectiunea 3. 1 sau 2 etape Vezi aplicatia din sectiunea 3.1.

05 Dioxine <0.2 Hg <0.5. toluen.5.5. cel mai potrivit pentru concentrarile termale VOC si tratamentul final pentru substantele riscante Rata de curgere: pana la circa 86000 Nm3/h Nivelul temperatura: 800-10000C 980-12000C (substante riscante) < 2500C (zeolites) Oxidarea cu oxigen (aer) folosind catalizatori aproape de punctual de autoaprindere Aceeasi aplicatie ca la arderea termala.5.1 pana la 3.4) Datorita prezentei compusilor corozivi si a precursorilor acestora va rezulta o combustie cu temperaturi saczute.10: Tehnici de tratament associate cu BAT pentru tratamentul VOC si componente anorganice din volumul normal al gazului rezidua Tratament biologic (natural) (filtrarea / spalarea / picurare) Scop Degradarea biologica cu ajutorul microorganismelor Indepartati concentratia solubila poluanta din apa: NH3. impuritati limitate la non-otravitoare cele cu sau fara recuperare de caldura Rata de curgere: pana la circa 86000 Nm3/h Nivelul temperatura: 300-5000C VOC: <25% LEL Arderea gazelor cu impuritati pentru a recupera energie Volum de gaz cu impuritati pentru sursa de gaz. materialele plastice stirenice.4-0.5.9 a Nivele de emisie realizabile HF <1 (mg/Nm3) HCl <1 (<50 cu apa) SO2 <40 Imbunatatire Relativ usor Vezi sectiunea 3.1. amine. H2S.Capitolul 4 Efecte inter-media Nevoie de spatiu Performanta de atins [% indepartare de impuritati] Variatia presiunii: 0.2 Tabelul 4.3.8 kPa Apa reziduala sa fie tratata Apa reziduala din regenerare Energia si emisia din Debarasarea absorbentului regenerare VOC 50-99 compusi anorganici 90-99 SO2 80-99 VOC Mirosuri H2S 80-95 80-95 80-95 Tratamentul normal este Tratare ulterioara necesar ulterior dupa permeatului condensare VOC pana la 99.2. hidrocarburi. nu este recomandat sa se schimbe continutul de NH3 deoarece poate cauza probleme cu chiciura (gheata). miros Vezi sectiunea 3.2. (vezi sectiunea 3.1 ng/Nm3 TEQ Relativ usor vezi sectiunea 3. 328 Waste Water and Waste Gas Treatment . ploaia la temperaturi inalte poate sa influenteze materialul filtrului Oxidarea termala Oxidarea catalitica Motor pe gaz/cazan pe abur Aplicatie Limetele aplicatiei Oxidarea cu oxigen (aer) dand cu un volum de gaz deaspura punctului de auto-aprindere Emisiile de la toate sursele VOC.1.2. generatorul mai jos pentru a scoate energie.

3 In timpul pornirii combustibil si conditii non-termale Energie: 3-8 kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 1.2-2 kPa Inlaturarea filtrului din material Rezidurile de apa din spalare si scurgere Emisiile de miros din spalare si scurgere VOC 75-99 compusi anorganici 80-95 (toate) mirosuri 70-95 Detalii vedeti in sectiunea 3.5.Capitolul 4 . scurgerea apei) Chimicale (nutritive. reglarea pH) Energie: <1kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 0.2.5 kPa Continutul scazut de NOx in cosul de gaz (aproximativ 15mg/Nm3) Continutul de Cl si S necesita tratament in cosurile de gas Dioxinele de obicei nu sunt o problema VOC 90-99 CO>98 Mirosuri 80-95 Cuplat cu un boiler cu abur pentru a crea aburi Efecte peste medie (cross-media effects) Temperatura de combustie este scazuta cu continut scazut de NOx CO in cosul de gaze este rerdus de catalizator Performanta de atins [% indepartare impuritati] de Nivele de emisie realizabile (mg/Nm3) TOC 1-4 Tabelul 4.5.5 kPa CO si NOx in cosurile de gaze Continutul de Cl si S neceita tratare in cosurile de gaz Dioxinele nu creaza de obicei probleme in conditii optime VOC 95-99 In timpul pornirii combustibil si conditii non-termale Energie: 1-2 kWh/1000Nm3 Scaderea presiunii: 1.1 pana la 3. VOC: <25% LEL Consumabile Apa (spalare.2.10: continuare Waste Water and Waste Gas Treatment 329 .

inainte de desulfurare. Pentru instalatiile existente ce opereaza ca dispozitive SNCR.5. Spalarea la umed este oricum de obicei cea mai eficienta tehnica de reducere si de recuperare.11. Trebuie sa se faca o evaluare pentru a se vedea daca masurile realizeaza o imbunatatire generala mai buna decat retehnologizarea SNCR. acestea reprezentand de asemenea BAT. Exista multe tehnici FGD. exista multe cazuri individuale (de obicei la instalatiile mai mici) unde SNCR reprezinta solutia cea mai buna din punct de vedere tehnic si economic.1. Chiar daca SCR este BAT intr-un sens larg. HCl si sulfatul de calciu pot fi indeparatate ca acid hidrocloric brut si respectiv gips. utilizand in a doua treapta suspensia de carbonat de calciu pentru a indeparata SO2 in forma de sulfat de calciu (dupa o injectare cu aer). Tehnicile care realizeaza rezultate comparabile (vezi Tabelul 4.. daca ating o performanta similara. de ex. pulberile generate fiind indepartate impreuna cu pulberile de incinerare. BAT consta in • reducerea dioxinelor prin utilizarea filtrului GAC (adsorptia) la finalul tratarii fluxului de gaz .4. mai multe tehnici de reducere simultana a SO2 si NOx. Nivelurile de emisie aferente BAT si randamentul de reducere a tratamentului gazului evacuat din ardere sunt listate in Tabelul 4.1 ng/Nm3 TEQ 330 Version October 2001 KH / EIPPCB / cww_Draft_3 . care fac scopul BREF-ului pentru instalatiile mari de ardere.2). Parametru Praf HCl HF SO2 NOx (cazane pe gaz/ incalziri) NOx (cazane pe lichid / incalziri) NH3 4 dioxine Niveluri de emisie [mg/Nm3] 1 <5-15 <10 <1 <40-150 2 20-150 3 55-300 3 <5 5 0.4.Capitolul 4 BAT pentru tratarea prin ardere a gazului evacuat BAT pentru indepartarea prafului pentru • implementarea ESP sau a filtrului sac (dupa schimbatorul de caldura la 120-150 °C) sau • implementarea filtrarii catalitice sau • implementarea spalarii la umed BAT pentru indeparterea HCl. timpul pentru modificarea considerata poate fi acela cand sunt planificate modificari majore ale instalatiei de incinerare. Spalarea la umed in doua trepte este de asemenea utilizata fara recuperare de material pentru a separara clorurile de fluoruri. in principal utilizate pentru instalatiile electrice.11) sunt de asemenea considerate BAT. BAT pentru indepartarea NOx consta in • implementarea SCR in locul SCNR (cel putin pentru instalatii mai mari) deoarece are un randament de indeparatare si o performanta de mediu mai buna (vezi sectiunea 3. descrisa in sectiunea 3. sau • indepartarea lor prin injectarea de sorbend umed uscata sau semi-uscata. utilizand in prima etapa apa sau o solutie acida ca mediu de spalare intr-un mod de reciclare pentru a indeparta HF si HCL. Dasa se anticipeaza dioxine. Exista mai multe procese DeNOx in exploatare. HF si SO2 consta in • recuperarea lor daca este fezabil prin utilizarea spalarii la umed in doua trepte.5.

Capitolul 4 ½ medie orara. insa apar emisii de NH3 mai ridicate deoarece catalizatorul imbatraneste 2 1 Tabelul 4.11: Niveluri de emisie aferente BAT si randamente pentru tratarea gazului evacuate din combustie din sectorul chimic Waste Water and Waste Gas Treatment 331 . valorile superioare pentru combustibilii lichizi 3 valoare mai mare pentru instalatiile mici. utilizand SNCR 4 NH3 pierdere prin SCR 5 valoarea catalizatorilor noi. oxygen de referinta 3 % valorile inferioare pentru combustibilii gazosi.

.

insa se preconizeaza ca aceasta sa se utilizeze in viitor in operatii de masa in sectorul chimic. INDEPARTAREA BIOLOGICA A DIOXIDULUI DE SULF IN GAZUL EVACUAT Sistemul de indepartare biologica a dioxidului de sulf este o combinatie intre scruberul pentru gaz rezidual (absorber) si instalatia de tratare a apei reziduale. uscat. Nu exista o evidenta inca asupra implementarii lor de succes in sectorul chimic in conditiile de lucru existente. 5-10 si respective 5-10 ppm). metalele grele sunt precipitate ca sulfiti si pot fi de asemenea indepartate. Tehnicile aratate mai jos deja functioneaza intr-un anumit grad in conditii specifice in alte sectoare. In absorber. dioxidul de sulf continut in gazul residual a fost adus in contact cu apa de spalare. Waste Water and Waste Gas Treatment 333 . Procesul aerob transforma sulfitul intr-un sulf elementar. Intr-un process secudnar anaerob biologic. Se preconizeaza nivelurifoarte mici de emisie pentru NOx. Se formeaza un amestec de sulfit si sulfat. si intr-o apa reciclata pentru scruber. acest amestec se transforma pe cale biologica in sulfit. Datorita prezentei ionilor de sulf. pentru generarea si / sau depozitarea oxigenului pur. Ozonul (generat la fata locului intr-un sistem cu voltaj ridicat) reactioneaza cu NO si NO2 intr-un reactor pentru a obtine N2O5 cu solubilitate ridicata.Capitolul 5 5 TEHNICI DEZVOLTATE Printr-o tehnica dezvoltata se intelege in acest document o tehnica ce nu a fost inca utilizata comercial sau in afara unei instalatii pilot. OXIDAREA LA TEMPERATURA SCAZUTA A NOX Oxidarea NOx la temperatura scazuta este o combinatie a unui process de oxidare (ozonul ca agent oxidant) si spalarea de gaz (cu apa sau alcali pentru lichidul de spalare). insa se preconizeaza sa fie asa in viitor. acesta fiind inlaturat ulterior intr-un scruber de gaz la umed prin formarea acidului nitric. daca este necesar. SOx si HCl (5. Aspectele de mediu cele mai importante sunt energia necesara pentru generarea de ozon si. si necesitatea unei cantitati esentiale de apa ca lichid de spalare. care este separate.

.

Patru rapoarte separate au fost înregistrate. parţial deoarece un Stat Membru a avut impresia că Concluziile la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile în management sunt prea generale şi trebuie susţinute cu figuri (desene) şi în parte deoarece ei doreau ca Cele Mai Bune Tehnici Disponibile asociate nivelelor de emisie pentru metale grele şi AOX din apele uzate la punctul de descărcare să se bazeze pe informaţiile pe care ei le-au furnizat. Documentul a fost acceptat de DG mediu cu unele modificări editoriale. inclusiv informaţii referitoare la costuri şi Programul Cele Mai Bune Practici în domeniul tehnologiei de mediu furnizând informaţii în mai multe tehnici de control a apelor uzate şi a gazelor reziduale. PROGRAMUL LUCRARII Lucrul la acest BREF a luat aproape trei ani. Concluzii la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile a fost analizat în detaliu. Un capitol de concluzii la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile a fost inclus în baza informaţiilor din precedentele trei capitole.informaţii privind managementul apei uzate şi a gazului rezidual . Statele Membre. • August 2001: un exemplar al materialului refăcut ca urmare a celei de-a doua întîlniri a TWG a fost trimis la membrii TWG pentru analiza finală. în principal cele referitoare la capitolul 4. • Mai 2000: un prim material a fost trimis către TWG pentru analiză. capitolele privind informaţiile generale şi managementul au fost complet refăcute şi date suplimentare au fost adăugate la capitolul de tehnologii de tratare. • Martie 2001: un al doilea material a fost trimis membrilor TWG pentru analiză. Acesta a inclus: . principalii paşii fiind: • 12-14 aprilie 1999.Capitolul 6 6 CONCLUZII FINALE Acest capitol acoperă: • • • • Programul de lucru Sursele şi disponibilitatea informaţiilor Existenţa unui consens în Grupul Tehnic de Lucru Recomandări pentru activităţi viitoare. Informaţii suplimentare au fost obţinute prin internet de la Agenţia de Protecţia Mediului a Statelor Unite (EPA). O serie de probleme. acoperind capitolele 1-5 inclusiv anexele. Ca urmare a informaţiilor primite ca şi comentariu din partea TWG la primul material şi a unor surse de suplimentare. Enciclopedia de Chimie Industrială ULLMANN şi publicaţii de tehnici speciale. note de Waste Water and Waste Gas Treatment 335 . prima întâlnire a Grupului Tehnic de Lucru la Sevilla. Principalele surse au fost manualele.informaţii privind tehnologiile obişnuite de tratare.informaţii generale privind apele uzate şi gazele reziduale . furnizând date tehnice referitoare la tehnici de tratare a gazelor reziduale. cuprinz7ând date despre performanţele de tratare Membrii TWG au furnizat informaţii suplimentare în timpul consultărilor. organizaţiile industriale europene ( CEFIC şi CONCAWE) şi o companie chimică au furnizat documente referitoare la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile. Forumul a considerat că documentul reflectă cu fidelitate schimbul de informaţii în TWG şi căî este în concordanţă cu direcţioile şi recomandările BREF. acoprind capitolele 1-3. • 27-29 iunie 2001: a dfoua întîlnire a membrilor TWG la sevilla. • 15-16 noiembrie 2001: documentul final a fost prezentat la DG Mediu la a zecea întîlnire a Forumului pentru schimb de informaţii în domeniul IPPC şi Cele Mai Bune Tehnici Disponibile (IEF) din Brussels. SURSE DE INFORMARE ŞI DISPONIBILITATEA INFORMATIILOR Au fost utilizate mai multe surse decât în cazul redactării BREF.

în principal informaţii de la Agenţia de Protecţia Mediului a Statelor Unite (EPA). recomandarea pentru activitatea viitoare este de a acoperi şi lipsurile ce încă există în prezentul BREF. Există o lipsă notabilă de informaţii în date asupra costurilor. 336 Waste Water and Waste Gas Treatment . Primul şi al doilea document menţionate anterior. care sunt menţionate în lisate de referinţe a documentului. nu doar pe randamente şi nivele de emisie. • concentrarea pe principalele oibiective ale BREF ex: pentru susţinerea şi îndrumarea autorităţii de reglementare în procesul de decizie privind emiterea autorizaţiilor şi nu furnizarea către aceasta a unei liste de tehnici “listă de cumpărături” sau încercarea de a deturna pe aceasta către o anumită decizie. Întrucât industria chimică (exceptând CONCAWE) nu au trimis nici o informaţie. nu există. utilizarea substanţelor auxiliare. doar la patru din concluziile la Cele mai Bune Tehnici Disponibile au fost consemnate puncte de vedere diferite. pe 1000 Nmc gaz rezidual sau pe unitate de masă poluant) cuprinse în BREF. Problemele ce merită în continuare atenţie la revizuirea acestui document sunt: • concentrarea pe performanţele tehnice. Acoperirea şi corectarea acestor goluri va fi o responsabilitate pentru activitatea viitoare. Nu a fost cunoscut exact ce anume compune costul şi cum a fost acesta stabilit. Unele fabrici au trimis informaţii referitoare la tehnologfiile lor.materiale tehnice de bază şi date privind perfoirmanţa reală pe diferite probleme. deşi sunt insuficient calificate. Când grupul de experţi a ajuns la concluzia că nivelurile de emisie pentru tehnicile de control a metalelor grele. De exemplu. acoperind întregul sector chimic. celelalte au sosit între data de finalizare a primului material până cu o săptămână înainte de a doua întâlnire. echipamente suplimentare). informaţiile furnizate de rapoartele Olandei referitoare la Cele mai Bune Tehnici Disponibilepentru tratarea gazelor reziduale şi baza de date VITO referitoare la tehnici de tratare a apelor uzate. furnizând datele necesare şi raţionale pentru deciziile de operare. dând o mai mare atenţie echipamentelor suplimentare şi problemelor energetice şi furnizând datele necesare • exemplele de sisteme de tratare reale în contextul exploatării în comun a variate tehnici pe amplasamentele chimice. nu au fost date disponibile care să susţină punctul lor de vedere. Astfel BREF nu poate prezenta niveluri de emisie ce realizabile . nu doar o listă a unităţilor de tratare existente sau rapoarte folosind “imagini bune” ca exemplu pentru managementul deciziilor fără o corespunzătoare.pentru tehnici de control a metalelor grele. “echipamente de siguranţă adecvate” sau “evaluarea riscului” . STABILIREA CONSENSULUI Acest BREF a avut susţinerea din partea majorităţii membrilor TWG. explicită explicaţie • selectarea exemplelor a bunelor practice inginereşti ar trebui dată ca o demonstraţie a ceea ce este în spatele termenilor ca “bune practici de producţie”. Un Stat Membru şi-a exprimat opinia referitoare la lipsa unor definiţii precise pentru concluziile la Cele mai Bune Tehnici Disponibile în managementul de mediu şi a Cele mai Bune Tehnici Disponibile asociate nivelelor de emisie pentru metale grele şi AOX la punctul final de descărcare.sau niveluri de emisie aferente BAT . Evident. Datele relative ale costurilor (pe mc apă uzată.Chapter 6 îndrumare. Corectarea si acoperirea lacunelor va fi o sarcina de viitor. Detalii pot fi găsite în capitolul 4. Datele costurilor au fost făcute totuşi disponibile. Majoritatea documentelor au fost furnizate în partea finală a procesului de elaborare. RECOMANDĂRI PENTRU ACTIVITĂŢILE VIITOARE Principalul piedică în schimbul de informaţii a fost lipsa de informaţii referitoare la datele de performanţă în combinaţie cu datele de operare (cum ar fi consumul de energie. BREF s-a raportat la datele existente. referitoare la sectorul chimic au venit în noiembrie-decembrie 1999. trebuie văzute de aceea ca indicatori ai magnitudinii şi nu ca valori exacte. totuşi conţinând mari lipsuri. Câteva date referitoare la costurile relative au fost furnizate în forma în care au fost primite (la curs naţional şi nu în euro). nu prezintă destulă încredere şi nu sunt comparabile. deoarece aceste nivele sunt puternic dependente de procesul sursă.

Ne putem asigura astfel. • Waste Water and Waste Gas Treatment 337 . De aceea cititorii sunt invitati sa informeze EIPPCB asupra oricarui rezultat relevant pentru acest document (vezi de asemenea prefata acestui document). că toate informaţile necesare pentru BREF orizontal vor fi fost colectate înainte de a începe procesul de revizuire. Aceasta nu înseamnă că va fi suficient să transmitem aceleaşi date referitoare la apele uzate si gazele reziduale ca la BREF vertical şi să repetăm rezultatele. se recomandă să aşteptăm pâna când toate BREF verticale în sectorul chimic vor fi finalizate. Potential. aceste proecte ar putea oferi o contributie utila la viitoare revizuiri ale BREF-urilor.Capitolul 6 o mai consistentă abordare a măsurării azotului total trebuie să asiste concluziile în acest domeniu. CE lanseaza si sprijina prin programele RTD o serie de proiecte ce abordeaza tehnologiile curate. Făcând aşa s-ar ridica un serios semn de întrebare asupra necesităţii unui BREF orizontal apă uzată/gaze reziduale. Pentru revizuirea BREF-ului. tratarea efluentilor dezvoltati si tehnologiile de reciclare si strategiile de management. În această lucrare au fost disponibile date pentru total azot anorganic care nu este un parametru universal acceptat.

.

Waste Water Engineering – Treatment.. HMSO. July 1999 Tehnicile procedurale ale tratarii gazului/aerului rezidual Verfahrenstechniken der Abgas-/Abluftbehandlung [cww/tm/67] Waste Water and Waste Gas Treatment 339 . Inc. May 1999 Document No. 1990 Inventarul tehnicilor de tratare pentru apa uzata industriala Inventory of Treatment Techniques for Industrial Waste Water [cww/tm/53] VDI. McGraw-Hill. Betz Laboratories. Trevose. Cele mai bune tehnici disponibile pentru reducerea emisiilor din rafinarii Best Available Techniques to reduce Emissions from Refineries [cww/tm/50] Fonds der Chemischen Industrie. Epurarea biologica a aerului uzat in Austria Stadiul si viitorul proceselor biologice in epurarea aerului uzat Biologische Abluftreinigung in Österreich Stand und Zukunft biologischer Verfahren in der Abluftreinigung [cww/tm/48] CONCAWE. 3rd edition.. 1991 [cww/tm/27] Environment Agency (UK). Inc. revised by Tchobanoglous. 99/01. 1997 Technical Guidance Note A4. Frankfurt/M. Düsseldorf 1996 VDI 3478 Purificarea biologica a gazului rezidual Biological Waste Gas Purification Bioscrubbers and Trickle Bed Reactors [cww/tm/64] BASF. 1995 Domeniul protectiei mediului AERUL Umweltbereich Luft Textheft 22 [cww/tm/51] RIZA (NL). Tehnici de tratare a efluentului Effluent Treatment Techniques [cww/tm/46] Bundesministerium für Umwelt. 1991 [cww/tm/26] Betz Handbook of Industrial Water Conditioning Manual pentru conditionarea apei industriale 9th edition.References REFERINTE [cww/tm/4] Metcalf & Eddy. Jugend und Familie. and Reuse. Disposal. Burton. New York. Wien 1994 Braun et al.

Dampf. Lehner. Waste Water and Sewage Sludge / Produsele de var si dolomite pentru tratarea apei potabile. Feb 2000 InfoMil.. Aug 1998 [cww/tm/75] Paques Bio Systems B. June 1998 Joint Service Pollution Prevention Technical Library. Preprints / Congresul pentru Apa uzata 1999 [a] Rosenwinkel et al. Hydrocarbon Processing 71-118.V. 1999 4. Dutch Notes on Waste Gas Treatment/ Comentarii daneze asupra tratarii gazului rezidual [cww/tm/71] ENTEC UK Ltd.. Einsatz der BAYER-Hochleistungs-Flotationstechnik als zusätzliche Verfahrensstufe der Klärtechnik.und Luftstrippung zur Rückgewinnung von Ammoniak aus Abwasser / Striparea aburului si aerului cu recuperarea amoniacului din apa uzata [cww/tm/79] Environment Agency (UK).. Chemical Industry Contribution Paper on Waste Water/Waste Gas Management /IPPC BAT Tratarea Apei uzate si a gazului rezidual [cww/tm/74] Environmental Processes ’98. Guide GG12. p 483 et seq [d] Biener et al. p 71 et seq [cww/tm/70] Tauw. Solvent Capture for Recovery and Re-use from Solvent-laden Gas Streams / Captarea solventilor pentru recuperarea si reutilizarea solventilor din fluxurile de gaz [cww/tm/72] CEFIC.. Membranverfahren in der industriellen Abwasserbehandlung. Apr 1997. 1996 Environmental Technology Best Practice Programme. Systematische Reduktion des Wasserverbrauchs und des Abwasseranfalls. Weiterentwicklung vertikal durchströmter Nachklärbecken.nfesc. 340 Waste Water and Waste Gas Treatment .navy. 1999 Lime and Dolomite Products for the Treatment of Drinking Water.mil/p2library [cww/tm/78] Verfahrenstechnik. Dec 1999 IPPC BAT Reference Document. apei uzate si a namolului de canalizare [cww/tm/77] Naval Facilities Engineering Service Center (USA). http://enviro. Apr 1994 Technical Guidance Note A3. p 327 et seq [c] John et al. Buisman.References VDI-Gesellschaft Verfahrenstechnik und Chemie-ingenieurwesen.. GVC-Abwasser-Kongress 1999. Mar 1999 Kaiser.. Biological SO2 Removal from Flue Gas / Indepartarea biologica a SO2 din fluxul de gaz [cww/tm/76] European Lime Association. Waste Water/Waste Gas Treatment. p 183 et seq [b] Neumann et al. Jansen.

Instalatii pentru apa uzata ca dispozitive de captare [cww/tm/88] Council Directive 1999/13/EC. / Tratarea apei uzate Vogel Verlag.L.3. Kunz. Pollution Abatement Technology for the Reduction of Solvent Vapour Emissions / Tehnologia de reducere poluarii pentru reducerea soloventilor din emisiile de vapori [cww/tm/81] P. Naturschutz und Reaktorsicherheit / LAWA.1 Storage of Organic Liquids http://www. Würzburg. 1995 AP-42 Emission Estimating Handbook. Germany 2000 Hinweise und Erläuterungen zu Anhang 22 der Abwasserverordnung / Indicatii si explicatii la Anexa 22 din Ordonanta pentru apa uzata [cww/tm/83] European Water Pollution Control. Reduction of Nitrogen and Phosphorous Discharges from Bayer’s Dormagen Production Site / Reducerea evacuarilor de azot si de fosfor de pe amplasamentul Bayser Dormagen [cww/tm/84] InfoMil. 11. 1. section 7..html [cww/tm/90] Waste Water and Waste Gas Treatment 341 . 2nd Edition 1990 [cww/tm/82] Bundesministerium für Umwelt.html [cww/tm/87] DVWK Regeln 134/1997. GORE & Ass.com/Resources/Pinch.1999 [cww/tm/89] US-EPA.. Behandlung von Abwasser..epa.linnhoffmarch. Febr 1994 Technical Guidance Note A2.gov. Vol 7. Hanke. Technische Regel wassergefährdender Stoffe (TRwS) Abwasseranlagen als Auffangvorrichtungen / Reglementari tehnice pentru substantele ce pericliteaza apa./ttn/chief/ap42.References Pollution Abatement Technology for Particulate and Trace Gas Removal / Tehnologia de reducere a poluarii pentru indepartarea particulelor si a microparticulelor din gaz [cww/tm/80] Environment Agency (UK). Aug 1998 Intelligent Networking of Process Waste Water Streams in the Chemical Industry http://www. Feb 2000 Dutch Notes on BAT for the Large Volume Organic Chemicals Industry / Observatii daneze asupra BAT pentru Industria chimicalelor organice cu un volum mare [cww/tm/85] W. / Filtrarea catalitica – distrugerea dioxinei intr-un filtru sac unpublished [cww/tm/86] Linnhoff et al. 1999 Plinke et al. Catalytic Filtration – Dioxin Destruction in a Filter Bag. 1997 Meyer.

Cost-effective Membrane Technologies for Minimising Wastes and Effluents /Tehnologii cu membrana eficiente prin costuri pentru minimizarea deseurilor si efluentilor [cww/tm/94] Environment Agency (UK). petroliere. Guidance on Effective Flaring in the Gas. 1996 de Vegt. Dec 1999 TANKS 4. The Crystalactor®: Waste Water Treatment by Crystallisation without Waste Production [cww/tm/100] Biothane Systems International. McGraw-Hill. 1996 Environmental Technology Best Practice Programme. Oct 1991 Buisman.. Petroleum. Nov 1993 Technical Guidance Note A1. 2nd Edition.06 for Windows http://www. Buisman Sulphur Compounds and Heavy Metal Removal Using Bioprocess Technology 342 Waste Water and Waste Gas Treatment . 1988 [cww/tm/92] ENTEC UK Ltd. 2000 Biological Waste Water Treatment: KoSa Netherlands BV [cww/tm/101] Paques BV. Biological Zinc and Sulphate Removal from Waste Water [cww/tm/102] 1996 EPD Proceedings. 1997 Environmental Technology Best Practice Programme.gov/ttnchie1/tanks. The NALCO Water Handbook. June 2000 Examples of Waste Water and Waste Gas Treatment in the Chemical Industry in Finland / exemple tratamente de apa uzata si gaz uzat in industria chimica din Finlanda [cww/tm/97] DHV Water BV. New York.epa. de prelucrare a gazului si aferente acestor industrii [cww/tm/95] Environmental Protection Agency (Ireland). May 1996 Integrated Pollution Control Licensing BATNEEC Guidance Note for the Chemical Sector [cww/tm/96] North Ostrobothnia Regional Environment Centre. Netherlands.. Febr 1996 Giesen. Petrochemical and Associated Industries / Ghidul pentru arderea cu facla efectiva in industriile petrochimice.References US-EPA OAQPS. van der Molen.html [cww/tm/91] Nalco Chemical Company. Guide GG54. Guide GG37. Cost-effective Separation Technologies for Minimising Wastes and Effluents [cww/tm/93] ENTEC UK Ltd.

References [cww/tm/105] BAYER AG. US-EPA July 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Fibre Bed Scrubber / Scrubere cu pat fibros [cww/tm/111] EPA-CICA Fact Sheet. US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Impingement-Plate / Tray-Tower Scrubber / Scruber cu talere de ciocnire [cww/tm/112] EPA-CICA Fact Sheet. Ultra Low Penetration Air (ULPA) Filter [cww/tm/107] EPA-CICA Fact Sheet. April 2000 Waste Water Treatment Plants of BAYER / Instalatii de tratare a apei uzate ale BAYER [cww/tm/106] EPA-CICA Fact Sheet. US-EPA July 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Orifice Scrubber [cww/tm/113] EPA-CICA Fact Sheet. US-EPA June 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Waste Water and Waste Gas Treatment 343 . US-EPA Dec 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Cyclones [cww/tm/108] EPA-CICA Fact Sheet. US-EPA July 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Venturi Scrubber [cww/tm/116] EPA-CICA Fact Sheet. US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Spray-Chamber / Spray-Tower Wet Scrubber / Camera de pulverizare [cww/tm/115] EPA-CICA Fact Sheet. US-EPA Dec 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Settling Chambers / Camere de sedimentare [cww/tm/110] EPA-CICA Fact Sheet. US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului High Efficiency Particle Air (HEPA) Filter. US-EPA June 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Catalytic Incinerator / Incinerator catalitic [cww/tm/117] EPA-CICA Fact Sheet. US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Packed-Bed / Packed-Tower Wet Scrubber / Scruber cu pat compact [cww/tm/114] EPA-CICA Fact Sheet.

US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Fabric Filter – Reverse-Air Cleaned Type. US-EPA May 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Wet Electrostatic Precipitator (ESP) – Wire-Plate Type [cww/tm/128] VITO (Belgium). Mechanical Shaker Cleaned Type with Sonic Horn Enhancement [cww/tm/122] EPA-CICA Fact Sheet. US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Fabric Filter – Pulse-Jet Cleaned Type / Filtru textile – in puls [cww/tm/123] EPA-CICA Fact Sheet.References Flare / Facle [cww/tm/118] EPA-CICA Fact Sheet. Reverse-Jet Cleaned Type [cww/tm/124] EPA-CICA Fact Sheet. US-EPA May 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Dry Electrostatic Precipitator (ESP) – Wire-Pipe Type [cww/tm/125] EPA-CICA Fact Sheet. US-EPA June 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Incinerator – Recuperative Type [cww/tm/119] EPA-CICA Fact Sheet. US-EPA May 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Wet Electrostatic Precipitator (ESP) – Wire-Pipe Type / electro-filtru umed [cww/tm/127] EPA-CICA Fact Sheet. Aug 2000 344 Waste Water and Waste Gas Treatment . US-EPA June 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Regenerative Incinerator [cww/tm/120] EPA-CICA Fact Sheet. US-EPA June 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Thermal Incinerator [cww/tm/121] EPA-CICA Fact Sheet. Reverse-Air Cleaned Type with Sonic Horn Enhancement. US-EPA May 1999 Air Pollution Technology Fact Sheet/ Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Dry Electrostatic Precipitator (ESP) – Wire-Plate Type / precipitator uscat electrostatic [cww/tm/126] EPA-CICA Fact Sheet. US-EPA April 2000 Air Pollution Technology Fact Sheet / Fise asupra tehnologiei combaterii poluarii aerului Fabric Filter – Mechanical Shaker Cleaned Type.

4. 1999 Technical Bulletin: Nitrogen Oxides (NOx). Applying Quality Methods to Waste Water Treatment / Aplicarea metodelor de calitate pentru tratarea apei uzate TAPPI Journal. Germany 2000 [cww/tm/133] UBA (Wien) Formaldehyde / Formaldehida [cww/tm/135] US-EPA. the Netherlands. Sept 1999 Dutch Notes on BAT for Mineral Oil Refineries / Observatii daneze asupra BAT pentru rafinariile petroliere [cww/tm/132] Ullmann’s Encyclopedia of Industrial Chemistry 6th edition. Wales) Pollution Prevention Guidelines 18 Waste Water and Waste Gas Treatment 345 . Environment Agency (England. 1993 [cww/tm/130] UBA (Berlin).5 Facle industriale [cww/tm/146] Sackewitz. Why and How they are Controlled [cww/tm/138] US-EPA. pp 16 .18 Luftstrippverfahren zur Teilstrombehandlung / Procedura de stripare a aerului pentru tratarea curentului partial Betriebserfahrungen auf den Kläranlagen Göttingen und Cuxhaven [cww/tm/147] SEPA (Scotland). May 1999 Choosing an Adsorption System for VOC: Carbon.5 Industrial Flares / Capitolul 13. April 1995 Control and Pollution Prevention Options for Ammonia Emissions / Optiuni de prevenire a poluarii si control pentru emisiile de amoniu [cww/tm/143] US-EPA AP-42.References SLSS Techniekbladen [cww/tm/129] BetzDearborn. Nov. Umwelt 29 (1999) Nr. Spatial Planning and the Environment. Volume I. Clean Air Technology Center. 5th edition. Zeolite or Polymers / Alegerea unui sistem de adsorptie pentru COV [cww/tm/137] US-EPA. Electronic Release Wiley-VCH Verlag. 1995 Chapter 13. Jan 1993 Hartung. Weinheim. Clean Air Technology Center. Mai 2000 Draft OSPAR Background Document Concerning the Elaboration of Programmes and Measures Relating to Whole Effluent Assessment [cww/tm/131] Ministry of Housing. Control Technology Center.

December 2000 Diffuse VOC Emissions /Emisii fugitive de COV http://europa.eu. March 2001 NOXCONF 2001 International Conference: Industrial Atmospheric Pollution 346 Waste Water and Waste Gas Treatment . Control Technology Information Brief Descriptions of Air Pollution Control Technologies http://www.com/magazine/MAGAZINE_DETAIL.epa.worldoil. 4th December 2000 Directive 2000/76/EC on the Incineration of Waste /Directiva 2000/76/EC pentru incinerarea deseurilor [cww/tm/156] Infomil. Mai 2000. ICAC. 2000 Ecker. Wales) Pollution Prevention Guidelines 21 Pollution Incident Response Planning / planificarea de combatere a poluarilor accidentale [cww/tm/149] UBA (WIEN). No. Vol.asp?ART_ID=1255&MONTH_YE AR=Aug-00 [cww/tm/154] IMPEL Network.htm [cww/tm/155] The European Parliament and the Council. pp 48 Karl.htm [cww/tm/151] UmweltMagazin. December 1999 Dutch Notes on BAT for the Production of Nitric Acid / Observatii daneze asupra BAT pentru productia de acid nitric [cww/tm/157] Infomil/ADEME.epa. Environment Agency (England.gov/earth1r6/6pd/air/pd-1/noxcont.html [cww/tm/153] World Oil Magazine August 2000. 8 Successful Field Trials Lead to Enclosed Burner Application http://www. 221. Neue Festbettbiologie reinigt schwierige Abwässer / Biologia noua cu pat fix epureaza apele uzate dificile [cww/tm/152] US-EPA Protocol for Equipment Leak Emission Estimates / Protocolul pentru estimarile emisiilor prin scurgeri http://www. Winter Stand der Technik bei Raffinerien im Hinblick auf die IPPC Richtlinie / Stadiul tehnicii la rafinarii raportat la Directiva IPPC Monographien Band 119 [cww/tm/150] US-EPA.int/comm/environment/impel/vocemissions.References Managing Fire Water and Major Spillages / Managementul apei de la stingerea incendiilor si a scurgerilor majore [cww/tm/148] SEPA (Scotland).gov/ncepihom/Catalog/EPA453R95017.

version July 1999 Waste Water and Waste Gas Treatment 347 .References NOx and N2O emission control: panel of available techniques Paris la Défense. J. November 2000 IPPC BAT Reference Document Monitoring of Emissions Chemical Industry Contribution Paper Definitions [cww/tm/159] Berlin 1999 ATV Handbuch Industrieabwasser / Manual apa reziduala industriala 4th edition [cww/tm/160] German Information / informatii germane [cww/tm/161] Kluwer Academic Publishers 1994 Mulder. U. 21st and 22nd March 2001 [a] Gry.2000 Classification of Toxicity.. Diehl. Whole Effluent Assessment (WEA) and Toxicity Test / Clasificarea toxicitatii. Chemical Industry Program to reduce NOx emissions of HNO3 plants with selective catalytic reduction / Programul de reducere a emisiilor de NOx din instalatiile de HNO3 cu reducerea catalitica selectiva [cww/tm/158] CEFIC. 2001 The Biofilter for Industrial Waste Water Treatment / Biofiltru pentru tratarea apei uzate industriale [cww/tm/165] UBA Berlin. Hahn Compilation of Biotest Data (English Summary) [cww/tm/166] Verband der Chemischen Industrie e. Energy Requirements in Membrane Separation Processes / cerinte energetice in procesele de separare cu membrana in: Crespo.10. M. May 2000 Erklärung des Verbandes der Chemischen Industrie “Handlungsziele für die Abwässer der chemischen Industrie” [cww/tm/167] CEN as Member of TWG on Monitoring. 20. Böddeker (ed. Hagendorf.V. evaluarea completa a efluentilor si testul toxicitatii [cww/tm/163] INERIS. 2001 The Membrane Bioreactor / Bioreactorul cu membrana [cww/tm/164] INERIS. 1999 K.): Membrane Processes in Separation and Purification [cww/tm/162] UBA Berlin. Session 8.

Wolverhampton (UK) 1999 The KN-Filter – An All-metal Cake Filtration System for the More Arduous Gaseous Emission Control Application / Filtru KN – Sistemul de filtrare a crustei cu metale pentru controlul emisiilor gazoase 348 Waste Water and Waste Gas Treatment .References List of CEN Standards Available for the Monitoring of the Emissions of Industrial Plants under the IPPC Directive / Lista standardaleor CEN disponibile pentru monitorizarea emisiilor din instalatiile industriale din Directiva IPPC [cww/tm/168] Parftec Limited.

5 şi 8. azot total Kjeldahl. reţeaua de canalizare. Exploatarea în comun a Staţiilor de tratare a apelor uzate menajere şi industriale Condiţii de tratare în comun a apelor uzate municipale şi industriale (Exemple din Franţa) În Franţa efluenţii din industria chimicăp sunt trataţi pe amplasament.1 Anexa I. alte substanţe care pot avea impact în exploatarea Staţiei de tratare a apelor uzate municipale şi în gestionarea nămolului de la tratarea apelor uzate) sau prevederi privind necesitatea pretratării efluentului sau necesitatea utilizării unor echipamente de recuperare ce cad în sarcina unităţii industrială înainte de a evacua efluentul în canalizarea municipală condiţiile financiare • • Convenţia pentru evacuare descrie în continuare condiţiile tehnice ale avizului de evacuare stabilite de Hotărârea Municipală. Acestea sunt: Anexa I Exploatarea în comun a Staţiilor de tratare a apelor uzate menajere şi industriale Anexa II Tehnologia Pinch ca exemplu a EFMA (minimizarea emisiilor) Anexa III Monitorizarea procesului biologic în Staţiile de tratare a apelor uzate menajere Anexa IV Standarde de monitorizare Anexa V Plan de intervenţie la incidentele de poluare Anexa VI Exemple de scheme de tratare a apelor uzate şi a gazelor reziduale Anexa VII legislaţia ce se aplică apelor uzate şi gazelor reziduale în sectorul chimic 7. azot nebiodegradabil. Tratarea în comun a apelor uzate municipale şi industriale are uneori dificultati. un studiu al impactului efluentului industrial asupra staţiei de epurare ape uzate municipale (impact în exploatare şi depozitare nămol) este făcut şi un “aviz industrial de evacuare” este semnat între industrie şi autoritatea locală de management a staţiei de epurare ape uzate municipale. ex în procesele biochimice (ca vitamine sau antibiotice prin sinteze biochimice). inhibitori de nitrificare. pentru care debitul şi încărcare efluentului face ca apele uzate să fi tratabile întro staţie de epurare ape uzate municipale.COD. la locul de producere. temperatura efluentului trebuie să fie mai micpă de 30 grade Celsius. efluentul nu trebuie să conţină substanţe periculoase pentru personalul Staţiei de tratare a apelor uzate municipale.5). pentru Staţie în sine şi pentru funcţionarea acesteia.TSS.Anexe 7 ANEXE Anexele completează informaţiile furnizate în document. cerinţele de mediu ale Staţiei de tratare a apelor uzate municipale şi modul de gestionare a nămolului de la tratarea apelor uzate debitul maxim şi încărcarea în poluanţi a efluentului ce poate fi evacuat în Staţia de tratare a apelor uzate municipale (BOD. şi în procesele de în formulare şi condiţionare. total fosfor. Acestea cuprind în general următoarele: • prevederi referitoare la reţeaua proprie a unităţii industriale în scopul de a preveni descărcări necontrolate în sistemul de canalizare public Waste Water and Waste Gas Treatment 349 .5 (eventual 9. Se emite o Hotărâre Municipală care curpinde următoarele principale puncte ale înţelegerii: • • • pH-ul efluentului trebuie să fie cuprins între 5. În acest caz. (NO2+NO3)-N.

pornirea şi oprirea activităţii pe amplasamentul industrial. înainte şi după stabilirea colaborării. • Figura 7.1 a fost menţionat că în mod normal nu există nici avantaje şi nici dezavantaje în tratarea în comun a apelor uzate menajere şi industriale. Cooperarea are avantaje economice şi de mediu. Folosirea echipamentelor pe un singur amplasament economiseşte capital şi evacuarea în comun reduce încărcarea în azot (suma amoniului.1 şi Figura 7.3. Autoritatea locală poate monitoriza efluentul la propria iniţiativă şi poate verifica monitorizarea echipamentelor în comun cu operatorul industrial consumul de apă este monitorizat şi rezultateale sunt trimise autorităţii locale plan de acţiune pentru urgenţe (ex: înfundarea racordului între canalizarea municipală şi canalizarea industrială) obligaţiile autorităţii locale sunt: să accepte evacuarea când se încadrează în limitrele prevăzute în aviz să informeze unitatea industrială în caz de probleme de exploatare la Staţia de epurare a apelor uzate municipale prevederi administrative şi economice • • - • • Exemple ale cooperării între Staţii de epurare a apelor uzate municipale şi industriale cu efecte sinergice pozitive (Germania) În secţiunea 1. în cazuri excepţionale (în caz de întreţinere) trebuie să fie uniformizate peste 24 ore efluentul trebuie să fie monitorizat. comparativ cu evacuările separate anterioare. Acum cele două unităţi funcţionează în comun în următoarea formulă: • filtratul bogat în azot şi slab degadabiil din echipamentele de tratare a nămolului de la Staţia de tratare a apelor uzate municipale este tratat în Staţia de tratare a apelor uzate industriale. în schimb Staţia de tratare a apelor uzate industriale trimite o cantitate egală de apă uzată către în Staţia de tratare a apelor uzate municipale. Un exemplu care vine să contrazică această afirmaţie este descris pe scurt în continuare. care are microorganisme adaptate să facă faţă la acest tip de apă uzată. obligaţii de monitorizare (monitorizarea rezultatelor va fi transmisă autorităţii municipale) condiţii tehnice de racord între reţeaua publică şi privată obligaţii diverse ale amplasamentului industrial. aveau puncte diferite de evacuare a efluentului într-un mic emisar. În trecut două Staţii de tratare a apelor uzate – una municipală şi o alta a unei fabrici de produse chimice – fiecare exploatând un centru biologic de tratament.2.2 arată procesele respective. nitritului şi nitratului) în emisar cu 1000 Kg pe zi. precum: interzisă diluarea efluentului evacuările mari. 350 Waste Water and Waste Gas Treatment . racordurile trebuiesc verificate periodic.Anexe • descrierea fiecărei facilităţi de pretratare ce trebuei exploatată în scopul de a gestiona corespunzător variaţiile de debit ale efluentului.

Waste Water and Waste Gas Treatment 351 . Recent această metodă este transferată către minimizarea apei şi a deşeurilor. utilizată pentru optimizarea proceselor de producţie. Tehnologia Pinch este o metodologie pentru optimizarea consumului de consumabile în prpocese şi amplasamente prin introducerea tehnicilor de integrare a proceselor. Exemplul EFMA: Tehnologia Pinch O binecunoscută şi răspândită unealtă a EMFA este tehnologia Pinch. economia de energie şi consum de apă şi reducerea impactului evacuărilor de deşeuri. Optimizarea proceselor de producţie este acoperită de BREF verticat şi alte referinţe (cww/tm/132). Două dintre acestea – optimizarea consumului de apă şi a evacuărilor de deşeuri – sunt în domeniul BREF.2 Anexa II. Este în principal utilizată ca o unealtă pentru economisirea energiei pentru îmbunătăţirea eficienţei termice în industria chimică şi de proces.Anexe 7.

1: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia inainte Sludge Tratamen ttreatment namol 352 Waste Water and Waste Gas Treatment Sludge Namol .Anexe Recirculare Recirculation Buffer Tampon I + II Influent NeutraliNeutrali zare sation Aeration Aerare I I Decantor Intermediate intermediar clarifier Aerare Aeration II II Namol Recirculation recirculare sludge Final Decantor final clarifier Recirculation Namol de sludge recirculare WWTP industrial Industrial WWTP Municipal WWTP WWWTP municipal Excess sludge Namol in exces Selectar eScreenprin sitaing Grid Indeparta pietris reremoval PrePredecantor clarifier Aerare Aeration Recirculation sludge Namol de recirculare Decanto Final r clarifier final Floc Filtrare floc filtration Namolsludge Excess in exces Namol pre-decantare Pre-clarification sludge Apa de proces 1 Process water 1 Figura 7.

Excess sludge Namol in exces Namol pre-decantare Pre-clarification sludge Apa Process water1 de proces 1 Process water 2 Apa de proces 2 Sludge Tratamen t treatment namol Figura 7.Anexe Recirculation Recirculare Influent Buffer Tampon I + II Neutrali Neutralizare sation Aeration Aerare I I Decantor Intermediate intermediar clarifier Aeration Aerare II II Recirculation Namol sludge recirculare Final Decantor final clarifier Recirculation Namol de sludge recirculare Industrial WWTP WWTP industrial Excess in Namolsludge exces Municipal WWTP WWWTP municipal Pretreated waste water Selectar e Screenprin sitaing Indeparta Grid re removal pietris PrePredecantor clarifier Aerare Aeration Namol de recirculare Recirculation sludge Final Decanto clarifier r final Floc Filtrare filtration floc.2: Coperarea intre WWTP industriala si municipala: Situatia noua Waste Water and Waste Gas Treatment Sludge Namol 353 .

Anexe 354 Waste Water and Waste Gas Treatment .

Se obisnuieste. si minimul practicabil pentru surse. Un profil este prezentat in Figura 7.Procedura include identificarea forajelor si considerarea procesului de modificari si a optiunilor de regenerare rezultate in “tintele reduse”. cum ar fi controlul si schimbarea conductelor si pe minimizarea descarcarilor apelor reziduale prin modificari ale proceselor. Dezvoltarea unei balante a apei pure de pana la 10% din cantitatea raurilor mari.3: Tehnologia Pinch-analiza. Aplicarea sa poate fi separata in 4 pasi [cww/tm/86]: Pasul 1: Conturarea unui tabel al intregului sistem de fluxuri (provenienta. precum si toate punctele unde ape reziduale sunt generate. In acest scop se folosesc soft-uri adecvate. astfel incat sa poata fi posibila regenerarea selectiva apelor reziduale si reducerea costurilor tratamentului. descarcare) care arata toate locurile unde apele sunt folosite. Definirea datelor potrivite pentru analize prin determinarea surselor de apa si a puturilor de apa. Pasul 3: • Dezvoltarea unei analize multi-dimensionale care sa determine optimul potrivirii intre surse si puturi.de asemenea. Pasul 4: • Repetarea pasului 3 pana cand designul practic evolueaza. Waste Water and Waste Gas Treatment 355 . sursa si curbe de adancime Pasul 2: • • Selectarea contaminantilor cheie sau a proprietatilor care previn directa reutilizare a fluxurilor respective de apa uzata Alegerea concentratiilor – maximul permis pentru puturi.Anexe Acest concept se bazeaza pe definirea si gasirea potentialului de economisire a apei. proiectarea sau reproiectarea tratamentului efluentului distribuit in scopul micsorarii costurilor prin reducerea incarcaturii hidraulice a Statiei Centrale de Tratament a apelor reziduale WWTP.3 [cww/tm/86]. APA PROASPATA Puritatea Surse de apa NIVEL EXTRAGERE Puturile de apa APA UZATA Rata de curgere a apei Figura 7.

–conducte sau tuburi noi) reducerea costurilor instalatiilor de tratament al apei reducerea costurilor de tratament al apelor uzate reducerea solicitarii canalizarii reducerea costurilor de extindere a instalatiilor de tratament al apelor reziduale in site pentru a a face fata incarcarilor crescute din productie sau sau unor reglementari pentru emisii mai restrictive pentru a ajuta la conformarea fata de regulamentele de mediu.Modificarea proceselor si regenerarea selective a apelor poate avea ca rezultat recuperarea produsului ceea ce poate fi profitabil din puct de vedere economic. Exemplele performante pentru reducerea fluxurilor apelor reziduale sunt: • • • • • chimicale si fibre chimicale petrol carbuni polimeri 25 % 40 % 20–30 % 50 % 60 % Un exemplu a strategiei de conservare a apei este dat in Figura 7. facand inutila expansiunea instalatiilor tratamentului apelor uzate existente sau permite expansiunea capacitatilor de productie ale uzinei fara a suprasolicita hidraulic statia centrala WWTP deja existenta. Aceasta reducere a costurilor poate fi semnificativa daca reducerea apelor reziduale conduce la construirea unei statii centrale mai mici de tratare a apelor reziduale.4: Exemplu de Strategie de Conservare Apa inainte si dupa Analiza Pinch In mod normal.4 [cww/tm/86] APA PROASPATA APA PROASPATA Reciclare Depozit Efluent catre tratarea apei uzate Efluent catre tratarea apei uzate Figura 7. Principalele aplicatii ale Tehnologiei Pinch sunt [cww/tm/86]: • • • • • • • • 356 evitarea producerii de sincope sub limita conditiilor de furnizare a apei reducerea costurilor de furnizare a apei reducerea costurilor de investitie ale unor noi instalatii de furnizare a apei(ex. micsorarea costurilor nu se reduce la economia costurilor de la apa. Waste Water and Waste Gas Treatment .Anexe Aplicarea tehnologiei Pinch a reusit sa economiseasca pana la 60% din apele reziduale [cww/tm/86].

Anexe

7.3

Anexa III. Monitorizarea unei statii de epurare WWTP centrale biologice

Operatiile potrivite ale unei statii de epurare biologice, necesita supraveghere permanenta si modificari ale diferitilor parametri ai proceselor. Monitorizarea parametrilor relevanti poate fi asigurata prin masuratori on –line care faciliteaza interventia directa si controlul, sau rezultatele analitice rezultate din mostrele de ape rezidulae, care reflecta tendintele pe termen lung si sunt deasemenea esentiale pentru monitorizarea scopurilor documentatiei. Impreuna nevoile respectand masuratorile on – line si analizele aplicabile diferitelor etepe ale proceselor asociate cu Statia de epurare sunt aratate in tabelul 7.1 . Cerintele specifice pot varia in cazuri individuale[cww/tm/132].
Influent tampon catre etapa biologica

Parametru

Ifluent

Neutraliz are

Predecantar e

Etapa biologica

Efluent

Epurarea namolului

Analizele din masuratori on-line Flux de apa uzata c pH c Temperatura c Toxicitate c bacteorologica TOC azot fosfor Total solide [g/l] Oxygen dizolvat Analize din prelevari aleatorii Total solide [g/l] Volum precipitat Analize din prelevari medii TOC i COD i BOD i AOX / EOX i total azot i NH4-N i NO3-N i total fosfor i PO4-P i Substante individuale i c:online continuu i: prelevari pentru inhalari

c

c

c

c

c c c c c c c

c

c c c

c c c c c i i

i i i i i i i i i i i i

i i i i i i i i i i i i

Tabelul 7.1: Monitorizarea WWTP

Waste Water and Waste Gas Treatment

357

Anexe

7.4

Anexa IV. Standarde de monitorizare

Listele urmatoare (versiunea Iulie 1999) dau standardele CEN in vigoare ai parametrilor analitici pentru emisii monitorizand domeniile : aer, apa,namol si sedimente, Standardele CEN sunt adoptate in toate statele mambre ale UE [cww/tm/167]. Listele altele decat standardele ratificate de CEN(numarul si data ratificarii EN) sau alegerea prin referendum sau vot (ISO sau nr.pr EN). Cand niciunul nu este dat, aceasta inseamna ca inca se lucreaza. Standarde pentru apa,namol si sedimente
Parametru
AOX BOD

Suspensii solide TOC Agenti complexi Index de ulei hidrocarbon Consum de oxigen PAH Index de fenol prin Analiza debit Valoarea permanganatului Surfactanti anionici Testul de simulare a activarii namolului Biodegrabilitate inerenta Indexul metilenei albastre prin analizele Inhibarea nitrificarii

apa apa apa apa apa apa

Standarde ratificate de CEN Surrogate, sum and group parameters EN 1485: 1996 EN 1899: 1998 EN 872: 1996 EN 1484: 1997 Domeniu

Drafturi la votul sau cererea publicului

ISO DIS EN ISO 8192: 1995

apa, namol apa apa, namol apa apa apa apa

prEN 14402 EN ISO 8467: 1995 EN 903: 1993 EN ISO 11733: 1998 EN ISO 9887: 1994

apa

EN ISO 9509: 1995 EN 26461: 1993

Clostridia Sulfit reducatoare apa apa Biodegrabilitatea finala ( CO 2 eliminat) Biodegrabilitatea finala (Zohn Welles) Biodegrabilitatea finala (respirometru) Biodegrabilitate finala (masuratori DOC) Biodegrabilitate finala (substante usor
358

EN 29439: 1993

apa
EN 29888: 1993

apa
EN 29408: 1993

apa
EN ISO 7827: 1995

apa
EN ISO 10634: 1995

Waste Water and Waste Gas Treatment

Anexe
Parametru Domeniu Standarde ratificate de CEN Drafturi la votul sau cererea publicului

solubile) Biodegrabilitate apa finala (producerea de biogaze) Biodegrabilitate apa finala (masuratori BOD) Alcalinitatea apa Culoarea apa Conductibilitatea apa electrica Mirosul, aroma apa Turbiditatea apa Testul de inhibare a cresterii algelor Toxicitatea bacteriilor (pseudomonas) Toxicitatea pestilor Inhibarea mobilitatii (dephinia magna) Testul bacteriei luminiscente Testul inhibarii cresterii algelor marine Benzen si omologi Tetraclorura de carbon (tetraclormetan) Cloroform(triclormet an) Dicloretan, tricloretena, tetracloretena Clorofenoli , fenoli policlorati Epiclorhidrina Hexaclorbenzen, Triclobenzen Hexaclorciclohexan si izomeri Aldrin,dieldrin,endrin Atrazina, simazina prin HPLC Atrazina, simozina prin GC DDT,DDD,DDE Endosulfan
apa apa apa apa apa apa

EN ISO 11734: 1998

EN ISO 10707: 1997 EN ISO 9963: 1995 EN ISO 7887: 1994 EN ISO 7888: 1993 EN 1622: 1997 EN 27027: 1999

Parametrii de toxicitate
EN 28692: 1993 EN ISO 10712: 1995 EN ISO 7346: 1998 EN 6341: 1996 EN ISO 11348: 1998 EN ISO 10253: 1998

Substante organice singulare
apa apa apa apa apa apa apa apa apa apa apa apa apa see EN 6468 see EN 6468 see EN 6468 EN 6468: 1996 EN 10301: 1997 see EN 10301 EN 12673: 1997

Pesticide see EN 6468
EN 11369: 1997 ISO/DIS 10695-1

Waste Water and Waste Gas Treatment

359

Anexe
Parametru Domeniu Standarde ratificate de CEN Drafturi la votul sau cererea publicului
prEN 12918

Paration,paration apa metil si Compusi specifici Paration si compusi specifici prin apa extractia solid-lichid
Paramentrii anorganici

Aluminiu Arsenic Arsenic, Seleniu,Antimoniu prin fluorescenta atomica Cadmiu Calciu si magneziu Clorina Crom Nitrogen Kjeldahl Mercur Metoda de imbogatire a mercurului Mercurul prin fluorescenta atomica Metale prin stingere AAS Thaliu prin AAS Nitrogen total, metoda instrumentala 33 de elemente prin ICP-OES

apa apa EN 11969: 1996 EN 6595: 1992

apa apa, namol, sediment apa apa apa, namol, sediment apa apa, namol, sediment apa, namol, sediment apa, namol, sediment apa apa apa apa, namol, sediment ENV 12260: 1996 EN ISO 11885: 1997 EN 5961: 1995

EN 1233: 1996 EN 25663: 1993 EN 1483: 1997 EN 12338: 1998

Parametrii anorganici, cationii

Amoniu prin analiza apa debit apa, namol Cationi prin IC Bromat Cloruri debit Cianuri debit Anioni IC
apa prin IC prin analiza apa

EN ISO 11732: 1997

UAP 1998 Parametrii anorganici, anionii

prin analiza solubili prin

apa, namolul apa apa apa apa apa apa EN 1189: 1996 EN ISO 10304-1: 1995 EN ISO 10304-2: 1996 EN ISO 10304-3: 1997 EN 26777: 1993 EN ISO 13395: 1996

prEN 14403 prEN 10304-4

Nitriti Nitriti si nitrati prin Analiza debit Fosfati prin analiza debit Fosfor Silicati prin analize debit Oxigen dizolvat
360

apa

Parametrii calitatii apei EN 25813: 1992 EN 25814: 1992

Waste Water and Waste Gas Treatment

Anexe

Standarde pentru emisii in aer si atmosfera Parametri Aer din sol Benzen Monixid de carbon(CO) Monoxid de carbon Concentratia in cos Prelevator probe Metode test si cerinte Prelevator probe Metode test si cerinte specifice Prelevator probe Ghid de selectare, utilizare si intretinere Dioxine si furani Prelevare probe Dioxine si furani Extractie si absorbtie Dioxine si furani Iderntificare si cuantificare Pulberi, total, la concentratii scazute Metoda referintei Pulberi, total,la concentratie Scazuta Validarea AMS HCI, gazos Prelevare probe si pretratare gaz HCI, gazos Absortia compusului gazoz HCI, gazog Analiza solutiei si calculatie Emisii fugitive /difuze Mercur Mercur Metoda referintei totale Mercur Validarea totala a AMS Metale metaloide (cu exceptia Hg – Sn) Domeniu Emisie in aer Aer ambiental Aer ambiental Emisie in aer Aer ambiental Aer ambiental
prEN 13538-2 prEN 13538-1

Standarde ratificate de CEN

Proiecte prin vot public sau solicitare publica

Aer ambiental Emisie in aer Emisie in aer Emisie in aer
EN 1948-3: 1996

EN 1948-1: 1996 EN 1948-2: 1996

Emisie in aer
prEN 13284-1

Emisie in aer

Emisie in aer
EN 1911-1: 1997

Emisie in aer
EN 1911-2: 1997

Emisie in aer
EN 1911-3: 1997

Emisie in aer Aer ambiental Emisie in aer
prEN 13211-1

Emisie in aer Emisie in aer
361

Waste Water and Waste Gas Treatment

Anexe

Parametri Metale – metaloide Pb- Cd- As- Ni Oxizi de azot (NO2) Oxizi de azot ( NO – NO2) Concentratia in cos Miros prin olfactometrie dinamica Carbon organic, gazos, total (FID) Concentratie scazuta Carbon organic, gazos total (FID) Concentratie inalta Carbon organic, gazos Compusi individuali Oxigen (O2) Concentratia in cos Ozon (O3) Materii in suspensie (<PM 10) Materii in suspensie (<PM 2,5) Asigurarea calitatii AMS Performanta si cerinte Asigurarea calitatii AMS Validari periodice Asigurarea calitatii AMS Monitorizarea operatiunii Certificarea sistemelor pentru AMS Masurarea strategiei/ calitatii emisiei Dioxid de sulf (SO2) Dioxid de sulf (SO2) Concentratia in Vapori de apa (H2O vapori) Concentratia in cos

Domeniu Aer ambiental Aer ambiental Emisie in aer Emisie in aer Emisie in aer

Standarde ratificate de CEN

Proiecte prin vot public sau solicitare publica

prEN 12619

Emisie in aer
prEN 13526

Emisie in aer Emisie in aer Aer ambiental Aer ambiental Aer ambiental Emisie in aer Emisie in aer Emisie in aer

prEN 12341

Emisie in aer Emisie in aer Aer ambiental Emisie in aer Emisie in aer

362

Waste Water and Waste Gas Treatment

Anexe

7.5

Anexa V. Planul de actiune in caz de poluare

Un exemplu de plan de raspuns la incindent de poluare [cww/tm/148], as mentioned in sectiunea 2.2.4.2, este detaliat aici. Informatia ceruta e generala., aplicabila tuturor locatiilor. Tehnologii speciale sau caracteristici specifice pot cere informatii detaliate.

NAME NUMELE AND ADDRESS OF COMPANY SI ADRESA COMPANIEI

NATURE OF BUSINESS NATURA AFACERII

Data planului DATE OF PLAN Aprobat BY APPROVED

date de revizuit REVIEW DATE Data DATE
ENVIRONMENTAL AUTHORITY Autoritatea de mediu FIRE AUTHORITY Pompierii Politia POLICE Adm. apelor de canalizare SEWAGE UNDERTAKING Furnizorul de apa WATER SUPPLIER Autoritatea locala LOCAL AUTHORITY Altele OTHER EMERGENCYurgenta Servicii de SERVICES LOCAL POLICE Politia locala MEDICAL SERVICE Serviciul medical ENVIRONMENTAL HOTLINEmediu Linia telefonica pentru Reglementari mediu ENVIRONMENTAL REGULATOR Autoritatea locala LOCAL AUTHORITY Adm. canalizare SEWAGE UNDERTAKING Furnizor apa WATER SUPPLIER Furnizor gaze GAS SUPPLIER Furnizor electricitate ELECTRICITY SUPPLIER Contractor deseuri WASTE DISPOSAL CONTRACTOR Consultant specialist SPECIALIST ADVICE Contractori specialisti epurare SPECIALIST CLEAN-UP CONTRACTORS

COPIES TO COPII CATRE

NUMERE DE CONTACT TELEFON IN PHONE TIMPUL NUMBERS ORELOR DE DURING SERVICIU SI IN OFFICE AND OUT OF AFARA ORELOR DEOFFICE SERVICIU
HOURS

CONTACT COMPANIE COMPANY (INCONTACTS AFARA (OUT OF ORELOR)
HOURS)

Director coordonator MANAGING DIRECTOR Directorul amplasamentului SITE MANAGER Director de mediu ENVIRONMENTAL MANAGER Conducere FOREMAN HEAD OFFICE CONTACT Contact Birou Conducere

SITE DRAINAGE PLAN PLAN DRENAJ AMPLASAMENT

INVENTARUL PRODUSELOR PETROLIERE, CHIMICE si al PRODUSELOR OIL, CHEMICAL AND PRODUCT INVENTORY CANTITATI MAXIME PE PERIOADETIMES DE VARF MAXIMUM QUANTITIES AT PEAK
NUMELE COMERCIAL CHIMICALE LICHID/GAZ/PULBERE MARIMEA CONTAINERULUI CANTITATEA MAXIMA TRADE NAME CHEMICAL LIQUID/GAS/POWDER CONTAINER SIZE MAXIMUM QUANTITY

Waste Water and Waste Gas Treatment

363

Anexe

7.6

Anexa VI. Exemple de tratare a apei uzate şi a gazelor de ardere

Următoarele exemple oferă date de la staţii de tratare a efluentului care au operat în diferite state membre ale Uniunii Europene. Includerea lor, totuşi, nu implică automat că toate aceste staţii şi echipamentul lor sunt BAT. Concluziile BAT sunt detaliate în Capitolul 4.

7.6.1 Informaţii tehnice despre staţiile de tratare a apei uzate (exemple)
[cww/tm/105]
Exemplu I Exemplu II

Producţie Anul de construcţie

Funcţia

amestec de producţie, în principal organic 1988 staţie biologică turn cu decantare finală separată pentru tratare chimică a apei uzate neutralizare tratare biologică decantare finală

amestec de producţie 1978 staţie biologică turn cu decantare finală

Etapele tehnologic

procesului rvor tampon: V = 1500 m 3
- rezervor de neutralizare: V =3m - două rezervoare de aerare: V = 3000 m fiecare - rezervor de adâncime, diametru 14 m
3 3

stabilizare neutralizare tratare biologică sedimentare - două rezervoare tampon: V = 1500 m - un rezervor tampon: V = 1700 m - trei bazine de neutralizare: V = 25 m fiecare - şase turnuri de tratare biologică: V = 1600 m fiecare, diametru 11 m - şase rezervoare de
3 3 3 3

adâncime: V = 112 m fiecare pentru decantare finală

3

Caracteristicile staţiei

deshidratare înainte de incinerare în afara terenului

centrifugare evaporare combustie
3840 3 0.3 1 0.5

Datele procesului tehnologic Debitul de apă uzată [m 3 /d] Debit de COD [tone/d] Debit NH4-N BOD5 [tone/d] N organic [tone/d] NO3-N [tone/d] PO4-P [tone/d] Intrare oxigen [tone/d] Agenţi de floculare [tone/an] Substanţe nutritive
364
5280 4.2 0.2 1.75 0.15 0.005

Consumabile
12.0 6 1.18 6.8 1.57

Waste Water and Waste Gas Treatment

Anexe
Exemplu I Exemplu II

[tone/an] Energie electrică pentru staţia de tratare a apei uzate [MWh/an] Energie electrică pentru tratarea nămolului [MWh/an] Abur pentru staţia de tratare a apei uzate [tone/an] Abur pentru tratarea nămolului [tone/an] Aer comprimat pentru staţia de tratare a apei uzate [1000Nm 3 /an] Aer comprimat pentru tratarea nămolului 3 [Nm /an] Nămol [tone nămol uscat/d] Nămol [kg nămol uscat pe tonă COD eliminat] Cantitate de apă uzată [m 3 /d] Eliminare COD [%] Emisie COD [mg/l] a valoarea medie zilnică

885

2581

38

105

-

1200

-

50718

1700

4750

Efecte inter-media 0.11

17.6

0.13

34

118
a

Indicatori de performanţă
4704 53 616

1882 81 132

Exemplul III

Exemplul IV

Producţie Anul de construcţie Funcţia Etapele tehnologic procesului

Caracteristicile staţiei

amestec de producţie: produse chimice, organice şi anorganice mari şi fine 1972-74, extinderi 1979, 1981, 1985-6 staţie biologică turn pentru tratare cu încărcare înaltă şi rezervor biologic pentru tratare cu încărcare redusă raclare neutralizare pre-decantare stocare, stabilizare denitrificare parţială etapa biologică 1 cu decantare intermediară etapa biologică 2 cu decantare finală flotare tratarea gazului evacuat tratarea nămolului 3 - neutralizare: V = 628 m - opt pre-decantoare industriale: 3 V = 480 m fiecare - două pre-decantoare urbane: 3 V = 1950 m fiecare - trei rezervoare tampon: 3 V = 10000 m fiecare - două rezervoare tampon: 3 V = 25000 m fiecare - un rezervor tampon: 3 V = 15000 m

1978, extinderi 1994, 1999 staţie biologică turn cu decantare finală raclare neutralizare pre-decantare stocare, stabilizare etapa biologică 1 etapa biologică 2 decantare finală tratarea nămolului

- neutralizare: V = 600 m - un rezervor tampon: 3 V = 15600 m - un rezervor pentru aerare: 3 V = 5000 m 3 - un bazin de aerare: V = 5500 m - patru bazine de aerare: 3 V = 2000 m fiecare - trei bazine 3de decantare: V = 3500 m , diametru 40 m fiecare

3

Waste Water and Waste Gas Treatment

365

Anexe
Exemplul III Exemplul IV

- un rezervor pentru denitrificare 3 V = 10000 m - patru turnuri biologice: 3 V = 13000 m fiecare - patru decantoare intermediare: 3 V = 1000 m fiecare - bazin de aerare 1: V = 11000 3 m - bazin de aerare 2: V = 25000 3 m - şase rezervoare de adâncime: 3 fiecare V = 1520 m , diametru 18 m - patru rezervoare de adâncime: 3 fiecare V = 1520 m , diametru 20 m - trei decantoare secundare - două rezervoare pentru flotare: diametru 12 m

Tratarea nămolului

îngroşare condiţionare cu var şi fier deshidratare mecanică cu membrană presare filtru combustia nămolului

îngroşare nămol două presări filtru

Datele procesului tehnologic (partea industrială/urbană) 65000 / 65000 (vreme uscata) Debitul de apă uzată [m /d] Debit de COD [tone/d] Debit NH4-N BOD5 [tone/d] N organic [tone/d] NO3-N [tone/d] PO4-P [tone/d] Debitul de apă uzată [m /d]
Consumabile
3 3

65000 / 180000 (vreme umeda)

18000 26 0.6 8 2.1 0.07

150 / 40 3 / 2.5 80 / 20 5/1 3/1.6 / 0.8

Intrare oxigen [tone/d] Agenţi de floculare [tone/an] Substanţe nutritive [tone/an] Energie electrică pentru staţia de tratare a apei uzate [MWh/an] Energie electrică pentru tratarea nămolului [MWh/an] Energie electrică pentru tratarea aerului uzat [MWh/an]
a

180 (staţie

biologică turn) / 30
(rezervor) 50

20 360 10.6

39558

4320

3644

145

2812

Abur pentru staţia de tratare a apei uzate [tone/an] Abur pentru tratarea nămolului [tone/an] Aer comprimat pentru staţia de tratare a apei uzate [1000Nm /an] Aer comprimat pentru tratarea nămolului [Nm /an]
3 3

4241 3

199459

3220 Efecte inter-media

Nămol
366

[tone

nămol

77.25

7.9

Waste Water and Waste Gas Treatment

trei bazine tampon: V = 9100 m .96 9.două bazine de denitrificare: V = 1500 m fiecare .16 rezervoare de decantare.pre-decantare: V = 1000 m .2 7.bazin de aerare/denitrificare: V = 28000 m fiecare .neutralizare: V = 220 m / V = 110 m 3 3 3 amestec de producţie: în principal organic 1974-76 denitrificare şi tratare biologică neutralizare pre-decantare denitrificare decantare finală tratare biologică .9 Consumabile 16 196.55 0.două bazine de aerare: V = 2500 m fiecare . diametru 15 m pre-îngroşare cu separatoare deshidratarea excesului şi saturarea altor nămoluri 3 3 3 3 .71 Debitul de apă uzată [m 3 /d] Debit de COD [tone/d] Debit NH4-N BOD5 [tone/d] N organic [tone/d] NO3-N [tone/d] PO4-P [tone/d] Intrare oxigen [tone/d] Agenţi de floculare [tone/an] Substanţe nutritive Waste Water and Waste Gas Treatment 60000 60 15-20 17 91 367 .45 1.două rezervoare de adâncime: diametru 14 m fiecare 3 3 Tratarea nămolului îngroşare condiţionare cu polielectrolit centrifugare uscarea nămolului Datele procesului tehnologic 8500 17.5 0.neutralizare: V = 380 m .patru rezervoare de pre-decantare: V = 750 m fiecare .Anexe Exemplul III Exemplul IV uscat/d] Nămol [kg nămol uscat pe tonă COD eliminat] Cantitate de apă uzată [m /d] Eliminare COD [%] Emisie COD [mg/l] a b 3 720 620 b Indicatori de performanţă 148615 87 107 12269 91 106 tratarea termică a gazului evacuat valoarea medie zilnică Examplul V Examplull VI Producţie Anul de construcţie Funcţia Etapele tehnologic procesului Caracteristicile staţiei amestec de producţie: în principal organic 1977 tratarea apei uzate pentru staţiile de producţie chimice neutralizare pre-decantare denitrificare tratare biologică decantare finală flotare răcire tratarea nămolului .

83 166 103 150 Indicatori de performanta 8616 84 255 a 2000 61359 87 120 3 media zilnica Exemplul VII Exemplul VIII Producţie Anul de construcţie Funcţia Etapele procesului tehnologic Caracteristicile staţiei amestec de producţie: în principal organic 1977 pretratarea apei uzate în staţia centrală de tratare a apei uzate.Anexe Examplul V Examplull VI [tone/an] Energie electrică pentru staţia de tratare a apei uzate [MWh/an] Energie electrică pentru tratarea nămolului [MWh/an] Abur pentru staţia de tratare a apei uzate [tone/an] Abur pentru tratarea nămolului [tone/an] Aer comprimat pentru staţia de tratare a apei uzate [1000Nm 3 /an] Aer comprimat pentru tratarea nămolului [Nm 3 /an] Nămol [tone nămol uscat/d] Nămol [kg nămol uscat pe tonă COD eliminat] Cantitate de apă uzată [m /d] Eliminare COD [%] Emisie COD [mg/l] a 4204 1163 625 3882 36 641 2380 120 356 337 39. stabilizare neutralizare etapa biologică 1 (cu oxigen pur) decantare intermediară etapa biologică 2 decantare finală . tratarea apei uzate în două etape existând tratare biologică cu precipitarea simultană a fosfatului şi nitrificare într-o staţie apropiată raclare neutralizare pre-decantare tratare biologică decantare intermediară nitrificare decantare finală .neutralizare: V = 50 m .5 Efecte inter-media 1.trei bazine tampon: 3 3 amestec de producţie: în principal organic 1977-78 tratarea apei uzate pentru staţiile de producţie chimice şi farmaceutice raclare stocare.două bazine de aerare: V = 3100 m fiecare 3 3 3 368 Waste Water and Waste Gas Treatment .două rezervoare tampon: V = 4000 m fiecare .patru pentru pre-decantare: V = 750 m fiecare .două rezervoare de neutralizare: V = 380 m .

Anexe Exemplul VII Exemplul VIII 3 V = 9000 m fiecare .un decantor intermediar: diametru 20 m.5 6200 12 5155 60 675 Abur pentru staţia de tratare a apei uzate [tone/an] Abur pentru tratarea nămolului [tone/an] Aer comprimat pentru staţia de tratare a apei uzate [1000Nm /an] Aer comprimat pentru tratarea nămolului [Nm /an] 3 3 2323 3261 Efecte inter-media Nămol [tone nămol uscat/d] Nămol [kg nămol uscat pe tonă COD eliminat] Cantitate de apă uzată [m /d] Eliminare COD [%] Emisie COD [mg/l] a tratarea termică a gazului evacuat b valoarea medie zilnică 3 3.două bazine de aerare: V = 5600 m fiecare .75 340 Date de performanta 5344 83 411 b 3.un decantor intermediar: V = 4400 m .1 34 1.două decantoare finale: V = 2400 m 3 3 3 tratarea externă a nămolului în exces Datele procesului Debitul de apă uzată [m /d] Debit de COD [tone/d] Debit NH4-N BOD5 [tone/d] N organic [tone/d] NO3-N [tone/d] PO4-P [tone/d] Intrare oxigen [tone/d] Agenţi de floculare [tone/an] Substanţe nutritive [tone/an] Energie electrică pentru staţia de tratare a apei uzate [MWh/an] Energie electrică pentru tratarea nămolului [MWh/an] Energie electrică pentru tratarea aerului uzat [MWh/an] a 3 8000 15 1.1 37.două decantoare finale: diametru 20 m fiecare. suprafaţa Tratarea nămolului 300 m pomparea nămolului în exces către deshidratarea nămolului 2 2 3 .două bazine de aerare: V = 1600 m fiecare .2 Consumabile 30 2.5 20000 60 0. suprafaţa 300 m .5 0.08 300 3549 98 56 Waste Water and Waste Gas Treatment 369 .

două celule de flotare: diametru 10 m pomparea nămolului în exces către tratare externă Date de proces 36000 35 1 20 1 Consumabile 35 12.73 370 Waste Water and Waste Gas Treatment .rezervor de neutralizare: 3 V = 240 m .bazin de aerare 2: V = 8000 m . extindere 1980/81 tratarea apei uzate pentru staţiile de producţie chimice raclare neutralizare stocare.bazin de aerare 1: V = 6000 m . stabilizare pre-decantare etapa biologică 1 decantare intermediară etapa biologică 2 decantare finală flotare tratarea gazului evacuat .două decantoare intermediare: 2 suprafaţa 500 m 3 .87 30 11107 219 788 Abur pentru staţia de tratare a apei uzate [tone/an] Abur pentru tratarea nămolului [tone/an] Aer comprimat pentru staţia de tratare a apei uzate [1000Nm /an] Aer comprimat pentru tratarea nămolului [Nm /an] 3 3 1615 1183 Efecte inter-media Nămol [tone nămol uscat/d] 4.două rezervoare tampon: 3 V = 5000 m fiecare .Anexe Producţie Anul de construcţie Funcţia Etapele procesului tehnologic Caracteristicile staţiei Tratarea nămolului Debitul de apă uzată [m /d] Debit de COD [tone/d] Debit NH4-N BOD5 [tone/d] N organic [tone/d] NO3-N [tone/d] PO4-P [tone/d] Intrare oxigen [tone/d] Agenţi de floculare [tone/an] Substanţe nutritive [tone/an] Energie electrică pentru staţia de tratare a apei uzate [MWh/an] Energie electrică pentru tratarea nămolului [MWh/an] Energie electrică pentru tratarea aerului uzat [MWh/an] a 3 Examplul IX amestec de producţie: organic şi anorganic 1974/75.două pentru3pre-decantare: V = 3000 m fiecare 3 .şase rezervoare de adâncime: diametru 15 m .

pesticide. cu excepţia etapelor biologice 3800 input [mg/l] 1600 1100 30 40 4.neutralizare .3 Producţie Etapele tehnologic procesului Facilităţi de pretratare Facilităţi pentru situaţii Exemplul XII produse chimice organice şi anorganice mari. farmaceutice anorganice fine apă uzată cu încărcătură în principal anorganică: .2 output [mg/l] 100 7 2 20 25 0. regenerare pe loc 3 facilitatea de retenţie 12000 m Waste Water and Waste Gas Treatment 371 . sedimentare apă uzată cu încărcătură organică relevantă tratată în afara terenului oxidare umedă (H2O2/sare de fier) pentru afluent (reducerea COD) facilităţi de tratare şi retenţie adiţională V = 3800 m 3 şi V = 1800 m 3 facilităţi închise.precipitare.5 randament [%] 94 >99 93 37.6. neutralizare sedimentare staţie biologică turn cu decantare finală adsorbţia GAC centrală (afluenţi pentru producţia de produse nitroaromatice clorinate cu încărcătură AOX înaltă).8 15 0. polimeri. coloranţi. floculare.5 2 1 1-8 1-8 1.2 Informaţii despre deversarea apei uzate (exemple) [cww/tm/160] Exemplul X Exemplul XI Producţie Etapele procesului tehnologic ingrediente farmaceutice active şi intermediare raclare neutralizare stocare. apă uzată urbană (13%) neutralizare sedimentare tratare biologică decantare finală (sedimentare) curăţire (amoniac din afluenţi) extracţie (afluenţi pentru producţia de pesticide precipitarea metalelor grele posibilitatea de a izola două rezervoare de ingrediente coloranţi Exemplul XIII farmaceutice.5 88 3500 input [mg/l] 150 49 output [mg/l] 40 20 randament [%] 3 COD BOD5 NH4-N total N anorganic total N total P TF TD TA TL TM a media zilnica 15 3.Anexe Examplul IX Nămol [kg nămol uscat pe tonă COD eliminat] 250 Indicatori de performanţă b 3 Cantitate de apă uzată [m /d] Eliminare COD [%] Emisie COD [mg/l] valoarea medie zilnică 22700 95 44 a tratarea termică a gazului evacuat cu cărbune activ b 7. două etape microsortare Facilităţi de pretratare Facilităţi pentru situaţii de urgenţă Tratarea aerului uzat Cantitatea de apă uzată [m /d] Indicatori de performanta a facilitate de tratare biologică adiţională produse chimice. stabilizare denitrificare tratare biologică. ingrediente farmaceutice şi intermediari.

9 28 0.4 0.4 output [mg/l] 350 18 7 0. antioxidanţi.25 3 5 12 8 randament [%] 95.7 1. decantare denitrificare tratare biologică în două etape decantare finală flotare precipitare-floculare-sedimentarefiltrare (afluentul din producţia organică) distilarea (afluentul din producţia aminică) două rezervoare tampon V = 250 m biofiltru combustia gazului uzat îngroşare 1300 input [mg/l] 4750 2430 88 16 1.4 60 Producţie Etapele procesului Exemplu XVI produse chimice de specialitate organice şi anorganice neutralizare Exemplu XVII ingrediente farmaceutice. inhibitori ai coroziunii. produse chimice organice fine neutralizare vitamine. înălbitori optici.3 3 Facilităţi pentru situaţii de urgenţă Tratarea aerului uzat rezervor (uri) de retenţie V = 9500 m combustia gazului uzat din biofiltre şi îngroşarea nămolului 14700 input [mg/l] 2300 920 65 4. fibre.5 randament [%] 91 98.3 90.Anexe de urgenţă Tratarea aerului uzat Cantitatea de apă uzată 3 [m /d] Indicatori de performanta a aerare 3 volum de retenţie 60000 m etape biologice închise 430000 input [mg/l] 1050 500 27 output [mg/l] 112 7 22 22 0.5 0. aditivi. ingrediente farmaceutice neutralizare decantare preliminară tratare biologică: biofiltre.16 2 2 8 2 3 Cantitatea de apă uzată [m /d] Indicatori de performanta a 3 COD BOD5 NH4-N total anorganic N total N total P AOX TF TD TA TL TM a media zilnica randament [%] 85 98 89 88.5 0.5 facilităţi biologice închise combustia aerului uzat 11000 input [mg/l] 160 4. nămol activ rezervor decantare finală Etapele procesului tehnologic Facilităţi de pretratare sedimentarea răşinilor naturale în afluenţi distilarea afluenţilor din producţiile farmaceutice cu reciclarea solventului stabilizatori uşori. stabilizatori neutralizare separare petrol-apă floculare.16 2 1 3 randament [%] b 89 78 44 c COD BOD5 NH4-N total anorganic N total N total P 9 AOX TF TD TA TL TM a media zilnica b 96 % cand se considera un pretratament c 99 % daca se considera un pretratament 94 1.6 19.2 50 output [mg/l] 18 1 0.4 99.13 0.5 2 2 2 8 1.3 83.5 output [mg/l] 220 18 14. detergenţi. 372 Waste Water and Waste Gas Treatment .6 83.1 85 Examplu XIV Examplu XV Producţie polimeri.

antimicrobieni.4 94 87 3 COD BOD5 NH4-N total anorganic N total N total P AOX TF a media zilnica Producţie Etapele procesului tehnologic Exemplu XVIII coloranţi textili. ionizare) 11000 input [mg/l] 1000 370 152 153 7 8.4 91.4 randament [%] 94. răşini neutralizare sedimentare staţie biologică turn cu decantare finală integrată reciclarea acidului nitric din afluenţi filtrare – extracţie – curăţire Facilităţi de pretratare Facilităţi pentru situaţii de urgenţă Tratarea aerului uzat Cantitatea de apă uzată 3 [m /d] Indicatori de performanta a rezervoare de retenţie V = 10000 m 3 7500 m facilităţi închise 16000 input [mg/l] 620 280 42 output [mg/l] 107 7 24 1.7 0.5 43 Waste Water and Waste Gas Treatment 373 .7 0.3 2 randament [%] 96 99 89.5 output [mg/l] 250 6 13 18 1. plastice.5 86 Exemplu XVII decantare preliminară tratare biologică cu denitrificare decantare finală precipitarea Hg şi Ni din afluenţi curăţirea afluenţilor conţinând concentraţii mari de AOX şi solvenţi Facilităţi de pretratare Facilităţi pentru situaţii de urgenţă Tratarea aerului uzat Cantitatea de apă uzată 3 [m /d] Indicatori de performanta a facilităţi de retenţie V = 23000 m facilităţi pentru tratarea cu cărbune activ staţie biologică închisă şi rezervoare tampon bioepurator de gaze 5750 input [mg/l] 1740 890 45 7 output [mg/l] 98 5 2.9 0. concentrarea la oxidare umedă NF de la afluenţi de la coloranţi producţia (concentrarea la oxidare umedă.5 Randament [%] b 75 98.2 2 2 1 19 3 şi V = Exemplu XIX coloranţi organici şi intermediari.7 0.Anexe tehnologic Exemplu XVI decantare preliminară denitrificare tratare biologică cu decantare finală integrată oxidarea umedă cu H2O2 a afluenţilor din producţia de fungicide oxidarea afluenţilor conţinând Na2S concentrarea afluenţilor conţinând acid sulfuric precipitarea afluenţilor conţinând Ni şi Ni reutilizabil 3 facilităţi de retenţie V = 18000 m biofiltru pentru gazul uzat din rezervoarele tampon.5 88 84 80 COD BOD5 NH4-N total anorganic N total N total P AOX TF TD TA TL TM Randament [%] 83 97.4 99. apă uzată urbană (50%) neutralizare în două etape decantare preliminară tratare biologică în două etape cu denitrificare/nitrificare decantare finală oxidare umedă la presiune centală înaltă pentru afluenţi cu încărcătură TOC recalcitrant curăţirea amoniacului precipitarea Cu din efluent din oxidarea umedă precipitarea metalelor grele din câţiva afluenţi adsorbţia afluenţilor speciali extracţia afluenţilor speciali.1 1.6 1.7 2 1-4 1-32 4-32 1. cu excepţia tratării biologice şi decantării finale gaz uzat cu plasmogen (ozon. intermediari. decantare finală şi îngroşarea nămolului 4300 input [mg/l] 1750 820 35 5 output [mg/l] 68 9 3. înălbitori optici. rafinarea la staţia de tratare a apei uzate) 3 rezervoare de retenţie V = 6000 m facilităţi închise.

3 Informaţii despre sistemele de tratare a apei uzate de pe intreg amplasamentul (exemple) Examplul XXI Exemplul XXI descrie un amplasament de industrie chimică în Finlanda care este folosit în comun de cinci companii de industrie chimică (A-E). reutilizarea extracţia TOC recalcitrant din afluenţi hidroliza afluenţilor conţinând TOC recalcitrant rezervoare de retenţie V = 10000 m posibilitatea de a izola şi opri un bazin tratarea gazului evacuat cu adsorbţie GAC facilităţi închise 8000 input [mg/l] 3300 1400 100 100 b 155 5 1.1 output [mg/l] 167 7 5 7 b 23 0.5 randament [%] 95 99. intermediari neutralizare decantare primară.5 95 93 85 82 88 3 Facilităţi pentru situaţii de urgenţă Tratarea aerului uzat Cantitatea de apă uzată [m /d] Indicatori de performanta a 3 COD BOD5 NH4-N total anorganic N total N total P AOX TF TD TA TL TM a media zilnica b Kjeldahl-N 7. denitrificare decantare finală oxidare umedă la presiune joasă pentru afluenţi conţinând TOC recalcitrant evaporarea apelor uzate cu încărcătură organică mare şi incinerarea ulterioară a reziduului distilarea solventului.9 0. nitrificare. caracteristicile producţiei lor fiind: Compania A Producţia principală Produse petroliere si lubrifianti Capacitatea [tone/an] Waste Water and Waste Gas Treatment 374 .Anexe a b media zilnica 89 % daca se considera oxidarea la umed Exemplu XX Producţie Etapele procesului tehnologic Facilităţi de pretratare vitamine. cărbune activ esenţial biofiltre staţie pentru nămol activ.13 2 1-2 1 1 1.6.

Informaţiile privind debitele de apă uzată şi tehnicile de tratare şi eficienţă sunt detaliate în tabelul 7.2: Debite de apă uzată şi detaliile tratării în amplasamente chimice complexe (exemplul XXI) Waste Water and Waste Gas Treatment 375 . flotare tratare biochimică curăţire sedimentare.3 fosfor: 98. sedimentare ca decantare finală 2000 COD: 500-900 fenoli: 30 COD: <100 fenoli: 0.02-0. 30000 70000-90000 40000 17000 D E Toate companiile au stabilit sau stabilesc sisteme de management de mediu standardizat ISO 14001. tratare biologică aerobă. floculare. 20000 max. Situaţia este ilustrată în fig.1 BOD7: 98. floculare. câteva API. urmată de tratarea nămolului. filtrarea nisipului tratare biochimică. Curs de apă uzată WW-1 + WW-4 Tehnici de tratare Cantitatea de apă uzată [m /h] 10000 3 Concentraţia la intrare [mg/l] COD: 300-400 fenoli: 5 Concentraţia la ieşire [mg/l] COD: <100 fenoli: 1-2 Indicator de performanţă [%] COD: 67-75 fenoli: 60-80 WW-2 + WW-3 tratare GAC. regenerare.Anexe B C Plastic si petrochimie poliester Agenti de plasticizare PVC EPS (polistiren incapsulat) SB-latex max. incinerare.4 Tablul 7.04 COD: 80-89 fenoli: >99.20 COD: 86. 7. pretratare prin curăţire.5 VCM: >98 COD: 99.5.8 TSS: 99. precipitare.2.8 D-1 WW-6 (D-3) WW-7 (D-4) WW-8 (D-5) 12000 88 16-20 240 COD: 870 VCM: 100-200 COD: <100 fenoli: 1-2 COD: 118 VCM: 0.7 stiren: 99. pretratare prin API.

hidrocarburi hydrocarbons hidrocarburi Compania Company B B Petrochemicals Petrochimicale Plastice Compania Company B B Plastics Company D Compania D Compania E Company E SB-latex Polistiren Polystyrene SB-latex G E Compania Company CC Polistiren / Polyester / agenti de Plastizing plastifiere agents Company C C Compania WW-8 COD.5: Situaţia producţiei chimice în amplasamente complexe (exemplul XXI) Exemplul XXII Tratarea centrală a apei uzate de la un amplasament chimic producând chimicale fine organice şi anorganice. fenol. Hydrocarbons. phenols COD. COD. styrene stiren WW-7 COD. fenoli COD. TSS. Hydrocarbons. pesticide şi acid fluorhidric. Cantitatea de apă uzată: circa 300 m 3 /h Tratarea apei uzate constă în: • • • neutralizarea în trepte cu var la pH 9. fenoli Tratare Biochemical biochimica treatment E V D I A S C C U H A A R R E G E Stripping Stripare WW-3 E WW-3. cum ar fi produse farmaceutice. WW-4.5 pentru a precipita fluorura. WW-1 hidrocarburi. COD. sulfatul şi metalele grele. VCM PVC PVC WW-5 VOC WW-6 COD Biochemical Tratament treatment biochimic Incinerare Catalytic ww incineration catalitica ww Tratament Biological treatment biologic D-3 VCM VCM stripping stripare D-4 D-5 DISCHARGE EVACUARE Figura 7. benzen. Phenol CODCOD V D A I C S U Apa pluviala C rainwater H A D-2 A R R E Oil skimmer Racleta ulei WW-4 WW4. hidrocarburi. TSS. phenols Compania Company A: WWTP A WWTP Tratament GAC treatment CAG D-1 WW-2 WW-2. benzene.Anexe Company Compania A A Rafinarea Compania petrolului A Oil Rafinarea refinery petrolului WW-1. floculare şi sedimentare aerarea nămolului activ cu încărcare înaltă cu decantare aerarea nămolului activ cu încărcare scăzută cu decantare 376 Waste Water and Waste Gas Treatment . benzen. BOD.

5 mg/l AOX: 1. tratare în continuare prin incinerare deshidratarea nămolului. COD: 123 mg/l BOD5: 13 mg/l fenoli: 0. Waste Water and Waste Gas Treatment 377 .1 mg/l N total: 16 mg/l Staţia centrală de tratare a apei uzate este ilustrată în Figura 7. fenolii şi AOX purificarea aerului uzat cu adsorbţia GAC.Anexe • • • Emisii: a treia etapă de tratare biologică. tratarea biologică a solvenţilor bicarbonici pentru a înlătura COD refractar.6. nămol trimis la industria cimentului.

6: Tratament central pentru apa uzata pentru produsele farmaceutice si pesticide produse pe amplasament 378 Waste Water and Waste Gas Treatment .Anexe Return to aeration Recirculare spre aerare 1 Apa pluviala si de Rain and racire cooling water Rezervor Sedimentation sedimentare tank GAC GAC Filtru filter Storage tank Rezervor sedimentare 20000 m3 20 000 m3 Process water Rezervor tank / Entry de intrare / pre-neutralizare pre-neutralisation Neutralisation Neutralizare Apa de proces Recircularea namolului 1 Sludge recycling 1 Thickener Recircularea namolului 2 Sludge recycling 2 Aeration 2 Aerare 2 Ingrosare Etapa Step 1 1 Step 2 Etapa 2 Aerare Aeration11 Decantor 1 Clarifier 1 Excess sludge Namol in exces 1 1 Decantor 2 Clarifier 2 Excess sludge Namol in exces 2 2 Biologia Biocarb puratorului carrier biocarb biology Air compressor Compresor aer Lime milk Preparare preparation lapte de var Sludge basin Bazin namol Pure oxygen Oxigen pur Sludge dewatering Deshidratare namol Figura 7.

4 Exemple de deversări de metale grele [cww/tm/160] Următorul tabel 7. fără diluare cu apă de ploaie sau apă de răcire. Ele depind de partea de metale grele din totalul amestecului de apă uzată. Concentraţiile sunt obţinute la punctul final de deversare. Waste Water and Waste Gas Treatment 379 . cele în paranteze drepte sunt cele mai mari valori găsite.6. după tratarea la sursă. Valorile date sunt medii anuale ale unor eşantioane amestecate de 24 de ore.Anexe 7.3 conţine concentraţiile de metale grele din 23 deversări de apă uzată.

1] 0.35] 0.4] 0.23 [0.0] 0.395 [1.212 [1.6] 0.3] 0.01 [0.1] Cr [µg/l] [maximum] [10] [40] [60] [20] 30 [120] [20] [20] 10 [60] [10] 20 [50] Ni [µg/l] [maximum] [20] 30 [180] 60 [180] 10 [20] 40 [60] [20] 80 [190] 10 [40] [10] 10 [90] 20 [95] [8] 50 [85] Zn [µg/l] [maximum] 4 [27] 54 [230] 145 [470] 158 [540] 74 [380] 174 [490] 5 [70] 61 [190] 30 [70] 111 [230] 18 [40] 4 [20] 117 [360] Cu [µg/l] [maximum] 50 [100] 20 [180] 30 [180] 60 [280] 20 [50] [20] 20 [90] 10 [20] [50] 30 [70] Cd [µg/l] [maximum] 0.3] 0.) Caracterizare (1)fara unitate biologica centrala (2)fara unitate biologica centrala (3)fara unitate biologica centrala (4)fara unitate biologica centrala (5)fara unitate biologica centrala (6)fara unitate biologica centrala (7)fara unitate biologica centrala (8)fara unitate biologica centrala (9)cu unitate biologica centrala (10)cu unitate biologica centrala (11)cu unitate biologica centrala (12)fara unitate biologica centrala (13)cu unitate biologica centrala (14)cu unitate biologica centrala (15)cu unitate 380 Hg [µg/l] [maximum] 0.1] 0.7] 0.2] 0.057 [0.84 [2.023 [1.8] 0.276 [3.10 [0.95] 0.Anexe (Instalatia nr.8] 0.50 [3.2 [0.6] 0.2] 0.0] 0.96] 1.031 [0.2] 0.01 [0.02 [0.32 [1.82] 0.083 [1.3] [0.833 [8.042 [0.3] Pb [µg/l] [maximum] [7] [32] 100 [100] [6] 10 [36] 10 [16] [7] [12] [38] 20 [110] [18] [10] [16] As [µg/l] [maximum] [1] 4 [28] 3 [9] - Waste Water and Waste Gas Treatment .012 [0.11 [2.01 [2.2] [0.

064 [1.3] 0.6 As [µg/l] [maximum] [1] - Tabelul 7.61] 0.16 [0.Anexe (Instalatia nr.017 [0.) Caracterizare biologica centrala (16)cu unitate biologica centrala (17)cu unitate biologica centrala (18)cu unitate biologica centrala (19)cu unitate biologica centrala (20)cu unitate biologica centrala (21)cu unitate biologica centrala (22)cu unitate biologica centrala (23)cu unitate biologica centrala Hg [µg/l] [maximum] [0.01 [0.05 [0.7 Ni [µg/l] [maximum] [13] [13] 50 [130] 10 [30] 34 Zn [µg/l] [maximum] 13 [390] 64 [150] 4 [29] 23 [60] 613 [1350] 39 Cu [µg/l] [maximum] [30] 20 [70] [20] [50] 38 Cd [µg/l] [maximum] 0.3] 0.6] <0.09 [1.018 [0.6] 0.3 Pb [µg/l] [maximum] [10] [7] [7] 10 [34] <2.3] <0.45 [1.106 [0.49 [1.1] 0.8] 0.1] 0.17 Cr [µg/l] [maximum] [5] 2.1] 0.4] 0.3: Niveluri de emisie pentru metale grele in punctul final de descarcare [cww/tm/160] Waste Water and Waste Gas Treatment 381 .006 [0.2] 0.

partile solide sunt îndepartate din solutie cu ajutorul aditivilor si a agentilor de sedimentare.5 Hidrocarburi: aprox. reziduurile solide sunt depuse in depozite permanente.15 Hidrocarburi: 5-6 Reducere (%) Hidrocarburi: 99. Examplul 2 Tratarea gazelor reziduale provenite din ardere. Solutia acida din epurator este neutralizata cu oxid de calciu.007-0.Anexe 7. unii compusi gazosi si parti din combustibilii solizi. 99 Adsorbtie GAC Distrugere termica Distrugere termica Monomer VC: 0-5 95 VOC: 25 VOC:aprox. Gaze de ardere Arderea reziduurilor lichide din WWTP biologic Gaz industrial de la producerea fenolului Emisii fugitive de la producerea hidrocarburilor aromatice Gaz industrial de la producerea PVC Compania X (producatoare de latex) Gaz industrial de la producerea polistirenului Metoda de tratare ESP si epurator de gaze umede Ardere Ardere Emisie (mg/Nm3) SO2 : 500 CO : 250 HCl : 1 Hidrocarburi: 14 . Nivelurile de emisie sunt: PM: SO2: CO: HCl: dioxine: 2-12 mg/Nm3 58-84 mg/Nm3 2-55 mg/Nm3 7-22 mg/Nm3 0. • epurator de gaze cu curgere radiala care îndeparteaza bioxidul de sulf (SO2) cu ajutorul unor solutii alcaline sau de oxid de calciu / suspensie • ESP umed.5 Exemple de uzine pentru tratarea gazelor de ardere Examplul 1 Pentru procesarea gazelor de ardere din industria chimica. Sistemul de tratare consta din : • epurator de gaze Venturi cu solutie alcalina care îndeparteaza acidul clorhidric (HCl). 95 Productia: • • • • • • • produse plastice si petrochimice produse petroliere si lubrifianti poliester agen]i de plastifiere PVC Latex SB polistiren capsulat.6. câteva companii au dotari comune.02 ng/Nm3 TEQ 382 Waste Water and Waste Gas Treatment .

17-1.2 % Costuri Cheltuieli cu investitia Echipament si proces tehnologic proiectare Cheltuieli anuale pentru functionare Cheltuieli totale 2.4 milioane FFR 1.645 milioane FFR] 2176 FFR/t de NOx transformat 5182 FFR/t de NOx redus Waste Water and Waste Gas Treatment 383 .24) este spreiata ca solutie amoniacala de 25% . In final ..1-96. Amestecul este incalzit la aprox. Amestecul trece peste un pat catalitic din granule . conversia NOx in acid azotic • cheltuielile de investitie si de functionare par sa fie mai rezonabile • nu mai exista ape uzate care polueaza • mod de lucru si intretinere a SCR mai usor In primul rind. cantitatea stoichiometrica de NH3 (NH3/NOx de pina la 1. concentratie NOx de 1000 ppm Procesul SCR Scrubere cu peroxid/apa . 2400 C .24 Pana la 15 mg/Nm3 93. gazele reziduale sunt din nou diluate cu aer cu un factor > 10 (reducerea concentratiei de NOx de la 200 mg/Nm3 la 20 mg/Nm3) pentru a elimina orice urma de culoare din gazele de ardere .Anexe Exemplul 3 SCR cu eficienta mare pentru controlul continutului mare de NOx initial [Comentarii franceze privind Proiectul 2 ] Productie Proces de productie Conditii Modul ales de diminuare a NOx Procesul alternativ de reducere Motivarea deciziei in favoarea SCR Procesul de reducere Materiale abrazive de mare performanta pentru producerea pietrelor de polizor si smirghel . Temperatura catalizator in amonte Concentratie NOx in aval Concentratie NOx dupa diluare Raport NH3/NOx(mol/mol) PierderNH3 Conversie NOx Indicatorii de performanta 215-225 °C 1240-1450 ppm 50-100 ppm 1.755 milioane FFR 0. Procesul Norton SG care foloseste acid azotic si care emite gaze de ardere azotoase puternic concentrate. Debit de gaz evacuat 800 Nm3/h. gazul (70-900C) este diluat pentru a reduce concentratia de NOx la mai putin de 5000 ppm .

a) Instalatii cu ardere pe huila si cocs Standardele privind emisiile pentru furnalele care folosesc huila sau cocs Capacitate a [MW] Pollutants >0. cazanele cu abur . 1994/785. BGBI. 1993/185. In general. Ordinul pentru instalatiile de combustie furnizeaza standarde de emisie in functie de combustibilul utilizat si de randamentul termic . motoarele cu combustie interna . II 1997/331) Acest Ordin reglementeaza emisiile din instalatiile de ardere cu un randament termic nominal de 50 kw sau mai mare . 1989/19 i. AUSTRIA Emisiile in aer In Austria. II 1997/331). I 1997/115. ceea ce inseamna ca uzinele trebuie sa fie "state -of-the-art" in ceea ce priveste performantele lor. conditii de referinta. Conform celor mentionate mai sus .Anexe 7. masuratori si analize.d. Instalatiile de ardere sunt reglementate prin "Feuerungsanlagenverordnung" (BGBI. 384 Waste Water and Waste Gas Treatment .F. cazanele recuperatoare. arzatoare de gaze de combustie. BGBI.35 Pulberi [mg/m³] 150 150 150 50 50 50 SO2 [mg/m³] 400 200 CO [mg/m³] 1000 1000 150 150 150 150 NOx [mg/m³] 400 400 400 350 100 a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. 1990/134. Standardele de emisii pentru centralele cu cazane sunt reglementate prin "Luftreinhaltegesetz fur Kesselanlagen" (BGBI. turbinele cu gaze . BGBI. BGBI. Retineti ca in spatele cifrelor s-ar putea sa existe diverse criterii referitoare la : durata medie. turbinele cu gaze si motoarele cu combustie interna. Legislatia statelor membre privind apa reziduala si gazele de ardere provenite din sectorul chimic Anexa VII stabileste limitele de emisie din sectorul chimic privind apa reziduala si gazele de ardere din statele membre.F.3 kPa si un continut de oxigen de 6 % în gazul ars. furnalele care folosesc ulei si instalatiile de ardere care folosesc combustibil gazos sunt prezentate in sectiunea urmatoare .35-1 >1–2 >2–10 >10-50 >50 ≤0. Standardele de emisie pentru instalatiile care folosesc cocs si carbune . BGBI.1 din Gewerbeordnung . tehnica esantionarii. 194/1994) reglementeaza licenta uzinelor chimice . metode pentru testarea cedarii. II 1997/324). arzatoare de gaze de combustie. 1. 1988/380 i. exceptind cazanele cu abur.Luft).7 Anexa VII. BGBI. Standardele de emisii pentru emisiile de aer din industria chimica se bazeaza pe "Instructiuni tehnice germane privind calitatea aerului" (TA. inclusiv cazanele recuperatoare. nu exista o legislatie speciala privind standardele de emisii pentru emisiile de aer din industria chimica.d. Acest ordin se bazeaza pe paragraful 82 Abs. I 1998/158) si "Luftreinhalteverordnung fur Kesselanlagen " (BGBI. Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C . si uzinele care folosesc reziduurile drept combustibil nu sunt reglementate prin aceasta ordonanta . Ordin pentru instalatiile de de ardere (BGBI. "Gewerbeordnung " (BGBI. la presiunea de 101.

din tabelele urmatoare. 1994/545). Standardele privind emisiile de praf [mg/Nm3] atunci cînd se foloseste pacura drept combustibil Capacitatea a [MW] Combustibil >2–30 MW >30–50 MW >50 MW Pacura extra usoara 30 30 30 Pacura usoare 50 35 35 Pacura medium 60 50 35 Pacura grea 60 50 35 Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. Pacura de incalzire cu continut mai mare de sulf pot fi folosite in instalatii cu capacitate de putere mai redusa . Waste Water and Waste Gas Treatment 385 . Urmatoarele tabele prezinta continutul de sulf maxim din diferitele tipuri de pacura de încalzire din Austria. 1989/94 i. a Standardele privind emisiile de SO2 si CO raportate la randamentul termic al instalatiilor de ardere . calitatea pacuralor de incalzire ce se folosesc are restrictii.3 kPa si un continut de oxigen de 3 % în gazul ars. daca nivelul emisiei de SO2 .00 wt.F BGBI. Maximul de sulf continut de diferite tipuri de pacura Tipul de ulei de încalzire Pacura pentru încalzire extra usoara Pacura pentru usoara Pacura pentru medie pacura Continutul de sulf maxim 0.-% 0. Urmatoarele patru tabele prezinta Standardele privind emisiile de praf.-% Pentru instalatiile de ardere de cea mai mica capacitate . Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C .CO si NOx in uzinele care ard pacura.07 MW >0. Capacitatea de putere în cazul utilizarii diferitelor tipuri de pacura de încalzire Capacitateaa ≤0.Anexe b) Instalatii cu ardere pe pacura Sunt 4 tipuri diferite de pacuri de încalzire în Austria.10 wt.60 wt.-% 1.20 wt. Continutul de sulf este dat mai jos conform " Verordnung uber den Schwefelgehalt von Heizolen" (BGBI.-% 0. este garantat prin luarea de alte masuri. la presiunea de 101. SO2 .07–5 MW 5–10 MW >10 MW a Pacura extra usor extra usor usor extra usor usor mediu orice tip de ulei de încalzire Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului Unele standarde de emisie sunt diferite pentru diferitele tipuri de pacura de încalzire.d.

Urmatorul tabel indica diferitele standardele privind emisiile de NOx. standardele privind emisiile de NOx si CO sunt furnizate numai de " Feuerungsanlagenverordnung ". la presiunea de 101. Standardele privind emisiile de NOx [mg/Nm3] atunci cînd se foloseste pacura drept combustibil Capacitatea a [MW] Combustibil >3–10 MW >10–50 MW >50 MW ≤3 MW Pacura extra usoara 150 150 150 100 Pacura usoara 450 400 350 100 Pacura medie 450 450 350 100 Pacura grea 450 450 350 100 a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C . la presiunea de 101. sunt permise emisii mai ridicate de NOx.3 kPa si un continut de oxigen de 3 % în gazul ars. Randamentul termic este criteriul principal in standardul de emisie. Standardele privind emisiile de CO [mg/Nm3] atunci cînd se foloseste pacura drept combustibil Capacitatea a [MW] Poluant >1 MW ≤1 MW CO 100 80 a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. la presiunea de 101. Poluant CO [mg/Nm3] NOx 3 [mg/Nm ] a Standardele privind emisiile pentru combustibili gazosi Capacitate a [MW] Combustibil >3 MW ≤3 MW 80 80 Gaz natural 80 80 Gaz petrol lichefiat 120 100 Gaz natural 160 130 Gaz de petrol lichefiat Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C . Pentru utilizare de gaz natural se accepta 200 (mg/ Nm3) NOx. Pentru NOx. In cazul instalatiilor de ardere cu procesare la temperaturi inalte. la presiunea de 101. Standardele privind combustibilii lichizi raportati la gazele reziduale (arse) uscate la 00 C .3 kPa si un continut de oxigen de 3 % în gazul ars. c) Instalatiile cu alimentare cu gaz Pentru uzinele care folosesc combustibili gazosi ( gaz natural sau gaz de sonda lichefiat ) . standardele de emisie sunt diferite pentru diferitele tipuri de pacura de încalzire.3 kPa si un continut de oxigen de 3 % în gazul ars. Standardele privind emisiile se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C . iar pentru 386 Waste Water and Waste Gas Treatment .3 kPa si un continut de oxigen de 3 % în gazul ars.Anexe Standardele privind emisiile de SO2 (mg/ Nm3) atunci cînd se foloseste pacura drept combustibil Capacitate a [MW] Poluant >50–300 MW >300 MW SO2 350 200 a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului.

BGBI. 1994/785.d.F. Standarde privind emisia de praf [mg/Nm3] Capacitatea a [MW] <2 MW 2–30 MW 30–50 MW 150 50 5 5 30 30 50 35 60 50 60 50 Combustibil b >50 MW 5 30 35 35 35 Solid Gazos Pacura extra usoara Pacura usoara Pacura mediu Pacura a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura valorii calorice a combustibilului. 260 (mg/ Nm3) NOx. Cerinta de a masura continuu poluantii diferiti depinde de tipul de combustibil si de capacitatea instalatiei Limitele deasupra carora este necesara masurarea continua Poluant Combustibil Solid Lichid Gazos Pulberi >10 MW >10 MW - CO >10 MW >10 MW >10 MW SO2 >30 MW >50 MW - NOx >30 MW >30 MW >30 MW Ordinul a intrat in vigoare din 01. 1990/134. BGBI. 1988/380 i. sau daca depasesc aceste valori nu mai mult de 50%.Anexe gaz de petrol lichefiat se accepta max. SO2. BGBI.F. BGBI. emisiile de la centralele cu cazane cu abur si de la cazanele recuperatoare sunt reglementate prin "Luftreinhaltegesetz fur Kesselanlagen" (BGBI. I 1997/115. trebuie sa se incadreze in valorile emisiilor impuse de acest ordin in cinci ani.1998. Instalatiile de ardere care au fost modernizate inainte de aceasta data . ele sunt obligate sa-si mentina limitele de emisie înca opt ani. Standardele privind emisiile de praf. b Lemnul este exclus Standarde privind emisia de SO2 [mg/Nm3] Combustibil 10–50 MW Capacitatea a [MW] 50–300 MW 400 200 350 datorata >300 MW 400 400 Lignit 400 200 Alti carburanti solizi 1700 200 Combustibil lichid a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului Combustibil Solid Lichid Gaz petrol lichefiat Gaz natural Standarde privind emisia de CO [mg/Nm3] Capacitatea a [MW] ≤1MW 1000 100 100 80 >1MW 150 80 Waste Water and Waste Gas Treatment 387 . Documente si ordonante privind mentinerea calitatii aerului in cazul Cazanelor cu abur (Clean Air Act and Clean Air Ordinance for Steam Boilers) (LRG-K si LRV-K) In Austria. BGBI. CO si NOx datorate " Luftreinhalteverordnung fur Kesselanlagen " depind de tipul de combustibil cit si de randamentul termic al instalatiei.d. BGBI. 1989/19 i. II 1997/324). 1993/185. I 1998/158) si ordonanta "Luftreinhalteverordnung fur Kesselanlagen " (BGBI.06.

3 kPa Deversari in apa Deversarile de apa reziduala in apa de suprafata sau in sistemul public de canalizare sunt reglementate in Austria prin ordonanta " Allgemeine Abwasseremissionsverordnung " (Ordin privind emisiile din apele reziduale generale) (BGBI. (BGBI. Uzinele producatoare. hidroxilarea . Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la producerea ingrasamintelor anorganice sau de acid fosforic si sarurile sale . II 1997 /344). cianati . care aveau aprobare inainte de aceasta data . care sunt folosite in procesele de producere a produselor de la punctele ii pana la vi • ii Producerea de alchene . dehidrogenarea . lactame . disproportionarea. la presiunea de 101. nitrozo.sau compusi azotat . Aceasta ordonanta intra in vigoare la 13. Aceasta ordonanta reglementeaza : • i Depozitarea produselor de la procesarea petrolului si a fractiunilor sale . Ordonantele speciale care prezinta interes pentru instalatiile producatoare de chimicale organice sunt urmatoarele: Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate din producerea hidrocarburilor si a chimicalelor organice bazice . (BGBI. Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la producerea gazelor industriale . nitro . alchine sau aromatice din procesarea titeiului sau a fractiunilor sale prin cracare . izocianati .2000. Pentru combustibilii solizi/gazosi se considera un continut de 3% oxigen.dezalchilarea . folosind abur aditional ( cracarea la abur ) • iii Producerea de hidrocarburi pure sau amestecul lor provenite din produsele de cracare mentionate la ii care folosesc procesele de separare fizica . I 155/1999). Toate valorile emisiilor se refera la gaze reziduale (arse) uscate la 00 C . amine .Anexe a Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului Standarde privind emisia de NOx [mg/Nm3] Capacitatea a [MW] 0. Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la rafinarii (BGBI. • iv Producerea de chimicale organice bazice obtinute din produsele mentionate la ii sau iii si care folosesc alchilarea .. trebuie sa puna in aplicare aceste reglementari in urmatorii sase ani . hidratarea. Aceste ordonante au la baza decizia "Legea apelor" “Wasserrechtsgesetz” (Water Right Act) (BGBl. nitrili . 1996 /670).01. hidrodezalchilarea. izomerizarea . aromatice care contin azot ) 388 Waste Water and Waste Gas Treatment . oxidarea sau eterificarea • v Producerea de chimicale organice bazice ce contin azot din hidrocarburile mentionate la ii sau iii sau din substantele mentionate la iv ( de exemplu : amide .35–3 MW 3–10 MW 10–50 MW 400 350 125 100 150 400 400 350 450 350 450 350 Combustibil Solid Gazos Pacura extra usoara Pacura usoara Pacura medie Pacura a >50 MW 200 100 100 100 Capacitatea se defineste ca media cantitatii care se adauga pe ora din caldura datorata valorii calorice a combustibilului. Standardele privind emisiile de la combustibilii solizi se refera la gaze reziduale (arse) cu un continut de 6% oxigen.Hidrocarburi si chimicale organice bazice Ordonanta pentru limitarea emisiilor de ape reziduale rezultate de la producerea hidrocarburilor si a chimicalelor organice bazice reglementeaza standardele privind emisiile in cazul producerii de hidrocarburi si chimicale organice bazice. hidrogenarea. II 1999 /7). . 1996/186 ) si ordonante specifice pentru diferitele sectoare industriale. (BGBI. 1996 /669).

• vii Producerea de chimicale organice bazice halogenate din hidrocarburile mentionate la ii sau iii sau din substantele mentionate la iv .5 mg/l 0. Standarde privind emisiile in cazul producerii de hidrocarburi Parametri generali Standarde pentru deversari in apele de suprafata 30 °C 8 4 4 2 30 mg/l 6.5 – 10 Standarde pentru deversari in sistemul public de canalizare Limite cu standarde pentru TSS 0.5 mg/l 0.01 mg/l 1 mg/l 1 mg/l 5 mg/l Limite cu standarde pentru toxicitate 0.5 mg/l 30 mg/l 200 mg/l 1 mg/l Parametrii organici Standarde pentru evacuarea in apele de suprafata Standarde pentru evacuarea in sistemul public de canalizare Waste Water and Waste Gas Treatment 389 .Anexe • vi Producerea de chimicale organice bazice ce contin sulf sau fosfor din hidrocarburile mentionate la ii sau iii sau din substantele mentionate la iv .5 Standarde pentru deversari in apele de suprafata 2 mg/l 0. • viii Depozitarea produselor mentionate de la ii pana la vii • ix Curatarea de aer si de produse de condensare apoasa provenite de la prelucrarea produselor mentionate la viii • x Curatarea de gaze de combustie de la prelucrare produselor mentionate de la i la viii cu utilizare de substante apoase .5 mg/l 3.5 – 8.01 mg/l 1 mg/l 1 mg/l Parametri anorganici Aluminium (calculat ca Al) Plumb (calculat ca Pb) Fier (calculat ca Fe) Cupru (calculat ca Cu) Nichel (calculat ca Ni) Mercur (calculat ca Hg) Zinc (calculat ca Zn) Staniu (calculat ca Sn) Amoniu (calculat ca N) Cloruri (calculat ca Cl) Cianura (emis usor si calculat ca CN) Fluoruri (calculate ca F) Azot total (inclusiv amoniu. sau in cazul in care gazul de evacuare de la ardere este amestecat cu alt gaz de ardere. iar compozitia gazului rezidual de evacuare este in mod semnificativ diferit prin comparatie cu compozitia gazului de combustie.1 mg/l 30 mg/l 40 mg/l 2 mg/l 0. in cazul unor reactii simultane fizice si chimice in timpul sintezei sau producerii lor.5 mg/l Temperatura TA TL TD TF TSS pH Standarde pentru deversari in sistemul public de canalizare 40 °C Nu afecteaza instalatia de tratat apele reziduale publice Nu afecteaza instalatia de tratat apele reziduale publice Nu afecteaza instalatia de tratat apele reziduale publice Nu afecteaza instalatia de tratat apele reziduale publice 150 mg/l 6. nitriti si nitrati azot) Fosfor total (calculat ca P) Sulfat (calculat ca SO4) Sulfit (emis usor si calculate ca S) 0.0 mg/l 0.5 mg/l 0.5 mg/l Limite cu standarde pentru TSS 0.5 mg/l 0.

Anexe

Standarde privind emisiile in cazul producerii de hidrocarburi
Parametri generali Standarde pentru deversari in apele de suprafata
25 mg/l 75 mg/l 20 mg/l 0.5 mg/l 5 mg/l 0.1 mg/l 0.2 mg/l 2 mg/l 0.1 mg/l

TOC (calculat ca C) COD (calculat ca O2) BOD5 (calculat ca O2) AOX (calculat ca Cl) Suma hidrocarburilor POX (calculated as Cl) Fenol (calculat ca fenol) Suma tensidelor anionice si nonionice Suma compusilor aromatici volatili (BTXE)

Standarde pentru deversari in sistemul public de canalizare 0.5 mg/l 20 mg/l 0.1 mg/l
20 mg/l Nu afecteaza instalatia de tratat apele reziduale publice 1 mg/l

Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie mai mici decit valoarea limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de emisie (max. 50% din limita de emisie). Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu ajutorul unor mostre medii zilnice cu masa proportional omogena. Parametrii de temperatura, TSS, pH, cianide, sulfura, POX si total de substante aromatice volatile (BTXE) se determina cu mostre intimplatoare (aleatoare).

Apa reziduala rezultata din producerea urmatoarelor substante trebuie sa respecte urmatoarele limite speciale de emisii. Limitele speciale de emisii sunt legate de capacitatea de productie instalata in tone. Limite de emisii in cazul producerii unor substante organice Emisii conform standardului Substanta [g/t capacitate de [mg/l] productie instalata]
1.0 20 Etilbenzen, cumen 1.0 30 Acetataldehida, acetat de vinil 1.0 2 Clorura de vinil (VC) 1.0 20 Triclorofenol (TCP, toti izomerii) 0.2 2 Triclorobenzen (TCB, toti izomerii) 1.5 3 Tetraclormetan 1.5 2 Hexaclorobutadiena (HCBD) 1.0 2 Etan-1,2-diclor (EDC) 1.0 3 Tricloretilena (TRI) 1.0 3 Percloretilena (PER) Solventi organici halogenati 1.0 10 11. exceptati : 1,2,4-triclorbenzen si pozitiile 6 – 11 Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie mai mici decit valoarea limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de emisie (max. 50% din limita de emisie). Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu ajutorul unor mostre medii zilnice cu masa proportional omogena. Parametrii de temperatura, TSS, pH, cianide, sulfura, POX si total de substante aromatice volatile (BTXE) se determina cu mostre intimplatoare (aleatoare). 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

In cazul producerii de acetilena cu carbura de calciu (carbid) , drept materie prima, limitele de emisie sunt stabilite in ordonanta “Verordnung über die Begrenzung von Abwasseremissionen aus der Herstellung von technischen Gasen” BGBI. 1996/670 (Ordonanta pentru limitarea emisiilor in apa uzata provenita din producerea gazelor tehnice”. Toate instalatiile de acetilena din Austria folosesc procesarea carburii de calciu pentru a produce acetilena
Standarde privind emisiile in cazul producerii de acetilena din carbura de calciu (carbid)

Parametri generali
390

Standarde pentru deversari in apele de

Standarde pentru deversari in sistemul public de

Waste Water and Waste Gas Treatment

Anexe

suprafata
Temperatura TL TF TSS pH Parametri anorganici Fier (calculat ca Fe) Amoniu (calculat ca azot N) Cianide (calculat ca CN) Posfor total (calculat ca P) Sulfat (calculat ca SO4) Sulfura (pe baza de sulf S) Sulfit ( pe baza de SO3) Parametri organici 35 °C

canalizare

40 °C Nu afecteaza instalatia de tratat 4 apele reziduale publice Nu afecteaza instalatia de tratat 2 apele reziduale publice Nu afecteaza functionarea 50 mg/l sistemul public de canalizare sau instalatia de tratat apele reziduale 6.5 – 9 6.5 – 10 Standarde pentru deversari Standarde pentru deversari in apele curgatoare in sistemul public de canalizare 2 mg/l 10 mg/l 0.1 mg/l 1 mg/l 0.1 mg/l 1 mg/l

Limitat de standardul pentru TSS
0.1 mg/l 200 mg/l 1 mg/l 10 mg/l

COD (in functie de O2) Total hidrocarburi Fenolindex (drept fenol)

Standarde pentru deversari Standarde pentru deversari in apele curgatoare in sistemul public de canalizare 50 mg/l 10 mg/l 20 mg/l 0.1 mg/l 10 mg/l

Pentru a evidentia limitele de emisie, patru sau cinci valori determinate succesiv trebuie sa fie mai mici decit valoarea limita de emisie si numai o valoare detreminata poate depasi limita de emisie (max. 50% din limita de emisie). Majoritatea parametrilor trebuie sa fie determinati cu ajutorul unor mostre medii zilnice cu masa proportional omogena. Parametrii de temperatura, TSS, pH, cianide, sulfura, se determina cu mostre intimplatoare (aleatoare)..

Ordonanta “Verordnung über die Begrenzung von Abwasseremissionen aus der Herstellung von anorganischen Düngemitteln sowie von Phosphorsäure und deren Salzen “ (BGBl. 1996/669) (Ordonanta referitoare la limitarea emisiilor apei reziduale provenite din fabricarea ingrasamintelor anorganice precum si a acizilor de fosfor si a sarurilor lor) reglementeaza standardele de emisie in apele reziduale in cazul producerii de uree si melamina.
Standarde de emisii in apele reziduale in cazul producerii de uree si melamina Parametri generali Parametri generali Parametri generali Temperatura 30 °C 35 °C Nu afecteaza instalatia de tratat TF 4 apele reziduale publice TSS 30 mg/l 150 mg/l pH 6.5–8.5 6.5–9.5 Parametri anorganici Standarde pen